CORRIER AMBE SEXE PERIODUL III. Dela 1840 pîno la 1842. ţ A doa ediţio. BUCUREŞCl. TYPOGRAPHJA HELIADE ŞI ASSqpiAŢI. • 1861 PERIODUL IU. No. l'< JURNAL LITTERAR. PARALLELISMU între limb’a română şi italiană. în osmersl 53 al Ksrierslsi Romm din ansi 1839 s’a / vtzst sn dialog între sn Ro-mtn si Italian amtndoi srtteni, amândoi ni ai natsrei şi firi alte Ksnoştmjje de Kit ale o-bjeatelor de intiia trebsinjji. Aceste doi limbi sas mai bine dialeste ssnt sna, si n’as alţi deosebire de Kit aceea ne a pstst face Ksltsra in cea italiana prin astorii sti, si prin drsmsl ce as lsat ei în Kslts-ra limbii poporslsi italian. Fireşte Kt Rominii as venit în Dacia ks limba poporslsi italian, şi deosebirea pronsnijiei ce se vede în deosebitele pro-vinijii ale Romtniei sas Daciei ns este alta deKtt Kt ko-loniile Romane în Dacia n’as fost din sna si aceeaşi pro-Periodul III. vinjjie a Italiei. Ks mslt mai aproape am fost noi dsntenii de Moldavi, (ks Kare tot d’as-na am fost în dese KomsniKa-jjii,) de Ktţ de Romtnii din Macedonia, şi ks t ate acestea vedem în aceste doi noroade mai acelaşi dialeKt sas pro-nsnjîie asspra lsi b, v, m, p, f, în g, 7, K,gn, x. Ns poa-*te nimeni sKoate de aii de Kit Kt noroadele italiene statornicite în Moldavia si Macedonia, as fost sas din aceeaşi pro-vinjjie a Italiei sas din pro-vinjjii oare-Kare ce vorbiâ a-celaşi dialeKt. Romtnii din Macedonia ks Romtnii de dinKoaci de Dsnt-re foarte psjjint relajjie as a-vst între sine, întimplirile lor as fost altele de alle noa-I. — 2 — sire: pe limba noastn a m-pidit’oiea slavi, şi sngsrea-şki pe a lor lea greieasKi, şi tsrieasKi, noi am priimit li-terile slave; ei iele greieşti; sil:Ks toate acestea vedemki •) J amindoi pirtjile, din tati în fi» a» pistrat aielaşi mechanism al limbei; de snde se vede ki toni K8 acelaşi mechanism as venit din Italia, ki o asseme-nea limbi vorbia pe atsnii tot norodsl Italiei (în Kit pentrs leea ne se atinge de SKeletsl limbei} şi deosebirea limbei noastre de nea de at8nii â Italiei, n8 este alta de Kit leea ie as p8t8t addsie nişte prefă ieri de doi mii de ani aproape; şi deosebirea limbei noastre de lea Italiani literari din zioa de astizi n8 este alta, de Kit ki a noastri a rimas în starea lea d’intiis pe nit a pststsi o jjie sn norod prigonit de soar-ti i întimpliri, şi lea italiani isbiti pîni la o vreme de msltele niviliri a le barbarilor, a îniepst de atitea vea-K8ri înKoa'ii a se Ksltiva prin astorii şi poejjii sii. Aieşti I suriitori 8nsl ’i a dat provin uia-lismii sii, altsl, latinismii pi-strafi în dialeKtsl si8, şi toni , împresni s’a8 silit a o faie a leea ie este în zioa de astizi, limb’a Poesiei, limb’a Mssiiii, limba Tassilor,Metastasiilor,şil. De ne vom s8i pini la Danf e vedem msljjime de vorbe în limba sa, sas a veaKslsi si8, întoKmai rsmmeşti, preitsm loco, foco, omo, sil. în Iok de luogo, fuoco, uomo din zioa de astizi. De se va primbla line va în Italia va aszi mslpime de noroade prominymd K8rat r8mmeşte toate ziierile ie as în sine pe u, pe icare astorii Italiani, Ka si ’şi apropie limb’a de lea KlasiKi a Italiei, ’1 as sKimbat în o, spre pildi vorbele: nome, fronte, monte, ponte, morire, ssnt noroade înl-talia ie le pron8njji sa noi: nume, frunte, munte, punte, murire (vezi şi Diusionarsl Italian}. Pronsnnia hi u, este foarte vene, şi ns o pstemso-Koti Ka o prefaiere a întimpli-rilor ie a8 treitst presto Ro-mmia 1. 1 însuşi în limba laţiuluii vedem adesea prefacenduse o, în u; adico vedem quo queea que norodul făcea în deobşte, literaţii Italiei vechi o făcea în parte, qua să fugă de monotonie. A-ceastă schimbare a lui o, în u, şi vice-versa, o vedem şi mai veche la greci: Ionii ^icea «vos, »oo»! în loc de pivot; «omc şi altele. Se ştie quo Troienii, era un amestec de Greci dori, zi Italia de amiaza di se «Jicea Grecia mare, unde locuia no-. rode Ione. Aşa dar Troienii cu Eneas au venit în Italia cu - 3 De ne vom ssi în anii 'iei inai depirtajji, vedem limba franjjezt sas gallnti ict si în KonstrsKijie şi în ortografie şi în pronsnjjia literilor e mai a-propiatt de nea italiana; vedem: teste, nostre sil. în loic de tete, ndtre din zioade asttzi. Gallii dar n’as srmat alta de Kit st ’gi fast o limbi dspt a domnitorilor lor Romani, Ka-re se vede Kt se pronsnija fireşte în deosebite Kipsri dspt deosebite provin jjii. *Ie dia-lekt as imitat Galii? spse line Sd va fi oKşpat despre aieasta; noi înst vedem Kt, printr’sn înttmpin ne învoim ks dtnşii asspra pronsnjjîajjiei lsi u, j, şi o, în mslte loKsri noi pe a latin îl pronsnjjtm ai, preiţsm ante, ainte, fama, faima, pane, pâine, cane, câine, sil: in mslte loKsri iart galii îl pronsnjjt assemenea ai: preKsm, amare, aimer, clarus, clair, Paris, pair, sil. •ti Pe j, pe Kare Italienii, Mol-dovii şi Romtnii din Maiedo-nia ’1 as transformat sas îl pronsnjjt Ka ge, (g) Franuezii şi noi Msntenii, Sngsrenii şi toate Kirjjile biseriieşti îl pro- nsnjjtm tot intr’sn icip, Ka pe j iei slav. Pe o latin, franjjezii şi. noi mai des îl pronsnjjtm Ka u, morire, murire, mourir, potere* putere, pouvoir, volerp, vou-Ioir sil: Asa dar se vede Kt dai;a ssnt noroade in italia ie pronsnjjt pe i«a o; daKa Galii îl pronsnjjt în mslte loKsri asfel; daKa noi Romtnii îl pronsnjjtm astfel; fiinjja lsi ns e-ste sn effeKt al inttmpltrilor ,Daiiei, ii ’şi are îniepstsl în-ssşi din sînsl Italiei, şi poate înssşi mai departe, dspe itsm s’a aritat în nota de sss. Şi iar dana îl vedem, astizi în Ktrjjile astorilor Italieni, este Kt ei as vrst st ’şi apropie limba de dialeictsl iei itsltivat al Lajjislsi vesis; este întoKmai dspe asm as iernat st’l bage în limba noastri rtposajjii Ior-goviii, Maior şi aljjii, Kari ks-nosKssert foarte bine drsmsl ie as fost lsat astorii Italieni. Ssbstantivii iar iei rsmt- nesti Kt faK în nsminativ Ka *> în ablativsl latin, aieasta nse-ste o prefaiere a vremii; Kt ziiem noi: joe, vineri, bonitate, in lotts de Jupiter, Venus, Bo- limba lor quare s’a făcut una cu limba locului, que făcea pe o, u, şi popolul italian pînă în dioa de astăzi dimpreună cu Italianii şau Romanii din Dacia (noi) păstrăm pronunţia vechie a moşilor noştri quellor mai vechi, pe quare litteraţii Laţiului şi ai Italiei moderne au prefecut’o pote pentru eufouia sau qua să facă o limbă atică a Italiei. 4 nitas, aceasta mi se pare ki este mai veais de irit dialeKtsl Layislsi, ai mria astori n’as fiKSt alta de mt st se ia dspi limba usltivati a Greciei pe Kare as tradsso ad litteram, dind materiei italiene formi greieasm literari. De snde oare vine aiest întimpin, Ka limb’a greieasm popslari si fam nominativele peritosilabe-lor în tomnai na aKszativsl pis— rar, ne are o assenîinare ks genetivsl, ie are o asseminare ks ablativsl? Toati Grecia de mii de ani pronsniji 6 rAvaxag, 6 âp^ovxac, 8 x6paxas sil. în loK de '6 -Ktva^, 6 ap^tov, 6 x6pa£; si iar toati Greiia pro-nsnu i, a? ptaacuc, al dsatî, at 8<3;ocij, în Iok de ax [xsaat, ax %&ai, al oo£at sas mai bine în toati Grecia, asfel as Ksltivat astorii limb’a poporslsi, sitsr-tind nsminativsl ssb Kare se înfiuiseazi Omslsi toate obje-tele, si lsngind iele lalte Kaze Ka si arate întunplirile sas ks ade virat Kazsrile ie se pot întlmpla fiinţelor, lismdri-duina vorbei Ka representajjii sas iiioani a ideei, si termina-ijia Ka întimplare ne poate a-vea. Asfel faie logiua Kind ia în ierietare ori ie lSnrs, asfel faie arta Kind ia în mini materia, asfel as fiKst astorii Kind as Isat a Ksltiva o limbi: as pss toate elementele ei la IoksI lor, uo.srtat, as adiogit, as asprit, şi pentrs fie ie ’şi as dat Ksvîntsl, s’as sspssîntregei şi Sinitoasei js-dimjji. A ziie dar nsminativsl na ablativsl, Konveniiional ns este iari o prefacere aîn-tunplirilor Daciei, ii q tra-diuii din taţi în fiis foarte ve-Kie, în Kit poate line-va ziie iţi: Bonitas este format din Bonita-te, lsindsse ndnina Bonita, Ka si însemneze ideea şidespirjtindsse terminajjia, te, Ka si arate Kassl. Nominati-vsl, nsmai Ka relativ mtre iele lalte Kazsri, se poate nsmi nas mii în firea lsi ns e itas, e iicoana ideei, Ksm se înfijjişa-zi ea mtiieasi daţi, si de aii înainte îniepe a Kidea în deosebite relajjii şi întimpliri Aşa dar sKriitorii latini Ka si fam o limbi regslati Kare si poati merge de mini ks limba Greiilor Ksltivati, n’as fi-Kst alta de kiI; a trage rldi-lina din vorbele ssbstantiveal-le norodslsi, şi a o nsmi şi întrebsinjja de nominativ, Ka singsri în stare ks Kare si pstem nsmi sas înfijjişâ o idee oare-Kare la lea d’mtiis a ei isbire în simjîirile omsls , Ka singsri şi adevirati no-minativi. ^e pedim oare ar addsie înjjellesslsi Kind, vi inds-le în Kap siiriitorilor ro-mini din zioa de astizi si se 5 ia dspi limhele veni şi si’şi fam Kassri, ar tragge mdi Mina, bonita, din bonitate, şi ar ziae: aceasta este o bonita însemnaţi, efeat al bonitipii, bon/itipii, pe bonita, dela bonitate? dar alte vea-KBri, alte gastari pe vremea KBltivirii limbei latine, alte veaicsri alte gas tari în zilele noastre. Vrind a vorbi despre materia si form’a limbei roniine «j şi italiene, şi aritind pe a-mindoi, n’avem a fa'ie de icit an 'VOKâbslar de vorbe, şi o presKBrtare de grammatiK’a a-vestor doi limbe. Âieasti lBKrare de o daţi kb sine va aritâ fn-Kirsia o idee limBriti despre firea şi fiinua RommBlBi, nare, obje-tele natsrei, objetele al mror fel nB pere kb veaKBrile, el dela îniepBt le a namit ast-fel KBm le a aszit dela iei d’m-tiiB pirinpi ai sii Kariasdes-Killeuat în Daiiia. VoKabBla-tbI aiesta va traata despre Om, despre trebsinuele Ibî, despre natari şi elemente, şi aritind ici Rominal vorbes'ie aneeaşi limbi kb Italianal în objetele ie niii ansi nfri altsl n’aa per-dbt din vedere, va da 8n motiv a se pstea află istoria fii-Kiria vorbe striine, a m-ria origine na se afli în lim-b’a poporslBi roman. Religia Rominalai din zioa de as ti zi ns este aneea kb a RomanBlai din timpii Ibî Cicero şi Virgilie; artele as deiîizst, meşteşBgB— rile le a perdst şi a învipat altele dela alte napii; în no-menKlatBr’a acestor objete, Ro-minsl din zioa de astizi are alte vorbe, întrebainpeazi alte name. Iar în Kit pentra forma sa» grimatiiia limbei Rominilor de dimţoaii de Danire, vizind ki este mai.tot aiieea kb a aaelor din Macedonia, Kanosuind bo-gipia formelor spre a da deosebite nBanpe .ideilor, şi pis-trarea Bnor partiKsle şi termi-napii, rimişipe a anei limbe sintetiie strinse şi nervoase; vom vedea ki singsri limba rommeasKi din toate limbele SBrori de familia latini a pis-trat mai înalt charaKtersl anei limbe KBltivate oare Kind, ue’si avBtKasBrile sale. ŞiKind Italiana, Franpeza, Spaliona ar fi avat soarta Rommei de a ri-mmea nenaltivate pîni astizi din toate atBnm Romina ar fi fost 4jea mai mare şi mai bogaţi. Kb toate ki si astizi, sb-rorile sale o întreK în vestminte, iar na în Korp. Singan limba romini pistreazi şi tiria, şi simplitatea, şi egalitatea, şi libertatea, şi energia limbei latine. Rommii singsri mai vor-besK şi vor vorbi kb tu, gi în - 6 - nsmir singular Kitre a doa persoana; ei singsri as pistrat din latina deosebirea lsi al sis si «> al lsi, al ei; ei mai as rimi-şifii de Kassri la pronsme si la ssbstantivii şi ad eKtivii fe-menini; ei singsri as o limbi dspi Ksm am zis şi alţi dat i si poati ziie: omenime şi omenire, dsmnezeime şi dsmnezeire, rensnostin-ni si rensnoastere, zs-grivie, zsgriveaîi, zs-gravitate, zsgr ivime;no-bilitate şi nobilime, js nia, şi jsnime,juneţe ş îl: fie line Ksnoaşte deosebirea âiestor terminau» na lefel de nsanjjepot ele si dea ideilor, si Kit ssnt siraie de dinsele iele lalte ssrori; singsri Rominii pot şi ’şi as legisit Ka la tot infiniţi— vsl si poati pse artinol şi si 1 fani ssbstantiv. Toate înpres- ni aieste însssiri ns le are lim-*> ba franjjezi, italiani şi spanioli. Aiestca faK sKeletsl linbei, şi sKeletsl linbei noastre e mare, e idasiK. Dee ei veaKsrile, Dan-j|i, Tasi, Metastasii, Alfieri, si vor vedea vbaKsrile ie.vor •> faie dintr’msa. §§ In partea aieasta vom vor-. bi despre materia limbei ro-mine si italiene; si fiind ki e-ste tot aieea dspi nsm se va vedea, Ka si fim KonseKsenfii, vom înfiijişâ şi peiea romi-ni prin inssşi materia ei, adiid vom aritâ vorbele ro-mmesii prin litierele tot iele rommesii veni alîe strimoşi-lor noştri. Spre a pregiti la aieasta pe lititorii noştri, vom aritâ al- fabetsl rommesK Korispsnzi- tor ks iei slav din zioa de a- stizi ks nare se slsjesK romi- nii de obşte. *) AKBrAEIKŞ i KJV a b v g d e j (d,z) i(c,K) 1 m h o n p t t 8 <ţ> x x m n o p r s t u f ch(ăeo) i ui ip iţ l) (â,e,i,o,)c ş sc (tţ) ge Regsle generale. a e o, şi 6, se litesie Ka i, î Ka , 6 Ka oa, d Ka z, ţ,t Ka fi, ş Ka . c, înainte de a, â, e, î, 6, u; şi de Konsoane, se litesie Ka (kJ înainte de e, i, se litesie nai: capu, cântare, făcendu, cotu, curend, faci, face; Kaps, Kin-tare, fiKinds, Kots, Ksrinds, faii, faie. g, înainte de a, â, e, î, o, u, şi de Konsoane, se litesie Ka (r) înainte de e,i, Ka (y) Ksm 7 — gaura, găină, spărgendu, gî-de, gondolă, legu, lege, legi; ga»rx, gxinx, spxrgxnd», gîde gondolx, leg», le e, le i. însemnare, c şi g, Kxrid înainte de.e, şi i, se titeste Ka , atsnti ia »n (h) K»m: chielu, chiaru, ghiemu, ghimpe, ghiaţă; iţell», rimne, riapx. sc, înainte a, â, e, î, o, u, şi de Konsone, se titeste iţa: sk, înainte de e, şi i, Ka (ip) Ksm: scară, scăpare, scîrbă, scopu, scutire, nasce, scie; sica-rx, siţxpare, sKirbx, sKop», SKŞtire, naşte, ştie. însemnare: sc, Kind înainte de e şii se titeste Ka sk, att»nţi ia »n (h) schellă, schinteie, sKelx, siţinteie. Modificaţii. «j In materia sa» vorbele ro-mxnesti se vor l»a în bxgare de seamx sKimbxrile sa» mo-difiitajjiile srmxtoare: N»mele, verbii şi partijjipele Kare în italieneşte se sfîrşesK în o, in romxneste în u, preitsm: locu, focu, bunu, rogu, cântându; loco, foco, bono.rogo, cantando. însemnare. La verbi si partipipe, Italieni a» pxstrat mai bine pron»njjia vene a dia-leKt»l»i latin; ia n»me xnsx, d»px regala de a lepxda pe(s) dela masculinii şi pe (m) de-la ne»tre, pxstrxm noi mai bi- ne pronsnijia, terminînd»le în u, spre exempls locus, digitus, albuş, fxrx (s) remxn: locu, digitu, albu; şi focum, sinum, collegium, fxrx (in) remxn focu, sinu, collegiu şti. o, la mijloc»l vorbelor, itxnd este siţ»rt în limb’a italianx noi îl pxstrxm, d»px K»m ani zis Ka si alte noroade âlle ita-liei ita u, K»m: nume, putere, şti: Kxnd xnsx în italieneşte este l»ng, noi p»tem sx o ştim mai bine şi de Kxt xn-s»şi Italian»], Kxti îl pronsn-jjxm Ka oa, sa» o; it»m: m o r-te, sorte, forte, noi le zi-tem moarte, soarte, foarte, sa»mdrte, fbrte, sbrte. Însemnare. Este vred-niiţ de bxgat de seamx, itx Italienii n» întrebsinpeazx ita si noi la sitris aKtente; în di-jjionare xnsx, Ka sx arate prosodia se sl»jxsit k» anten-t»l asKSjjit (') pentr» apxsa-re şi K». aKtentsl n»mit tiriţon-fles (A) pentr» apxsare pre-l»ngitx. Bage tine va voi de seamx kx ori »nde în diK-jîionarele italiene (o) se a-ratx drept l»ng k» tirKonfles, noiromxnii pretutindeni îl pro-n»npxm oa. Ateastx bxgare de seamx sx o faux tineva însăşi în limb’a romxnx: ori »nde o, se aflx într’o vorbx OKsitonx, daKa ziterea se l»n-geste k» o sillabx, şi o, px- 8 streazt assprtşi aptsarea, at-tBnii se faie oa, iar daaaper-de apăsarea, atenii se fale u, K8m: sbor», sboa- rt, sbsrat;mor8, moare, mărit», şi iar viie-versa: m o a 1-le, moi; m o a n>, mori; molie şi mol a, în diKjjionarele italiene se vede molie, mo la. d, italian sa8 latin, noi îl pronKnjjtm na z, sas d; K8m dicu, deu, dico, dens; pe 1 8ne ori îl SKimbtm în r, si alte ori 7 îl Îmm8iem8 in i, K8m sale, sare, sole sdre, lepre, Iepure, vogi ie, voie(l).— De mslte ori mai îmm8iem în i, şi pe n; îns8şi între noi; pre-K8m in Iok de punu iei moldav şi transilvan, noi ziiem puia; assemenea şi toate ^mele mtritoare italiane terminate în one, noi le faiem în oiu K8m: stigone strigoiu, nasone năsoiu sil: t) e, latin sa8 italian adesea se sKimbt in romtneşie în i sas i; K8m: g e n gia, vene n o. tenerezza, mente,dente, vento: gingie, veninu, tinereţe, minte, dinte, vint, şi viie versa, digito, 1) n multe locuri iaro noi pe 1 latin il păstrăm întreg în vreme ce italienii îl îmmoie în i, cum:plaee, plânge plinu, piace piange p i e n o. ginochio,gemito;degitu, genuche, gemetu. qu, şi c, italian şi latin noi le SKimbtm adesea în p, pre-K8m quatro, patru, aqua, apă, quaressi'ma păres-sime;pectus, peptu;-— ptsa8 ct., italianii îl faiî tt: lapte latte, peptu petto, cdpte cotte; pe mn, îl faa nn; somnu sonno; qu, la vorbele srmttoare se litesie în romtneşie ta i: a-ques ta aquel a, quine, que, c i n q ui: ai e s t a, a i e 11 a, i i ne, ie, linii, Aieste modifiitagii generale ne vor sl»ji de normt la toate vorbele din voKab8lar8l Sr-mttor. Ovservatii. o 1. Vtztnd line-va voita-bslarel 8rmttor„ de va fi Ro-mtn st nB’l Kritiie pînt Ktnd n8 va ierietâ fit-Kare vorbt K8m se ziie în fie-ie provin-jjie romtnt; pentrs Kt e8 aii n8 faK 8n YOKav8lar b8K8-reştenesK, ii romtnesK; a-diKt vois st> ziua, Kt m8ntea-n8l st n8 j8diie vorbele, pl a-gt, KBlpaş, farint, galii nt, pe Kare damnealsi s’a deprins ale ziie: ram, vinovat, ftint, gtint;a8zt şi mai departe Ksm ziK iei—laljji oameni tot de o najjie K8 dtn-S8l, Assemenea si Moldavsl «i — 9 — sr ns jsdiie vorbele: minelar, »nKi», terna, prBnB, sil: pe Kare dBmnnalBi s’a deprins a le ziie hassap, mo§8, bas kt>, perj. Iar de va fi lititorel Italian, sas italienist, si n8 jsdiie vorbele: citate, laco, loco, omo, tur no, pe Kare s’a deprins a le vedea prin Kxrjjile moderne: cita, lago, luogo, uomo, torre, pînR in>nd n's va ler-letâ, dai«a n8 K8m vorbesi; şi în alte provinijii alle Italiei, dana n8 KRrijile lelle mai veiti italiene înnai dinsionarele generale alle limbei aieşteia. II. In KRte-va Ioit8ri (n» în m«lte) se vor vedea iarR 8-nele vorbe Ram KRZBte din lea d’RnttiB a lor însemnare; pre-K8m: tîneru tenero; inimă anima, lângdre langore etc; aieasta RnsR n8 este o legiBi-re, ii şn parallelisms, şi titlsl aieştei sRrieri va fi dest8l a a-batte dela dRnsa or ie fel de RritiRR în feM depxrtirii sa8 aproRsimagiei înjjellesBlsi fie-Ki>ria vorbe. ; III. Rea mai de RRpetenie bbgare de seamR la Rare învit pe fie-Rare lititor a se opri e-ste sr ierieţeze R8 lsare a minte fie-Rare despRrjjire a 8r~ mbtorslBi voRabslar, si va ve-dea rr Roininsl nimiR n’a 8i-tat, niii a sRimbat din limb’a moşilor sRi la objetele ie n’a : perdst niii o dati> din vedere; | va vedea rr despRriiirile de-i spre 0m8 şi trebeinijile lsi de ! aproape, despre naterb şi iele ! trei regnsri alle ei, despre n8-mere, s8nt mai întregi, 8nde, | în alte despRrgiri: despre j religie, arte, meserii, me-| şteş8g8ri a pRstrat nsmai aiel-• le vorbe Rare înifiee sRelet8llor; ! iar vorbele ie aratR amRr8ntele ; sas nBanyele anei arte sa8 me-! stessg ie ns ’1 as usltivat sas ’1 a8 leat dela stri>inir aielea le a-! re streine. Astfel va vedea J line-va, spre pildR, în des-pRrjiirea despre Religie: z e 8, RredinjjR, f ede, lege, icrele, alt ar 8, laude!, pR-Rat, pRgRn, diavol; şi de aii înainte Ra sr împle spa-ijiBrile rb amRrBnlele ie tre-bBesR în aieastR despRrijire, amRrente Rare a8 venit pe 8r-mR K8 întrodBierea Rbrijilor slave în biseriRR, atBnii vezi pe Romanei slejindese rb: sla-vr, mii o s t e n ie, ve ie rni e, otRrnie, sil. Assemenea în despRrjjirea pentre armatr, vedem: arme, oaste, soldat, RRpitan, pavRZR, arRB, lanie, bătaie, vingere, paie; aie-stea idei generale, idei ie ns le poate lineva perde, rriî n8 perde niii objetele, as rRmas rb nsmele lor; iar iele ie as addss mai în 8rmR întbmplRrile — 10 — sa8 Kresierfea or desitres’ierea artei, în aielea vedem: k a r a-sli., rasvod, p8şKT>, ba-ionetişil. IV. Vorbind despre materia limbei, ad»nxm în aqest voua-b»lar mai toate vorbele simple, de n.dt’iinb ,şi de inttia tre-bsinjjx, pre h>ngb Kare se mai adaogv şi altele derivate sa» Kompsse, vrind st arbtim K8m, şi in Komp8nere şi în de-dBierea vorbelor, aceste do':> limbe a8 mai aielea i prepo-sirţii şi terminalii, K8m şi mai acelaşi mod de a ded8lie o vorbi* din alta. La sfirşitsl V0Kab8lar8l8i vom vorbi mai pe larg asspra îmmBlijirii ter-minilor fbin.nd din fie-itare r dhqinh o familie de vorbe. VOCABULAR Romanesce Italienesce Romanesce Italienesc» I. Omu femee fetu românu peru de unde peruca faţa figură frunte temple ochiu lacrimă urechie nasu nare nări mucu-ci mustata * bucă de unde bucătură uomo, omo dolina,feminina feto romano capello perrucca faccia figura fronte tempia occhio lagrima, lacrima orecchio, o-recchia naso nare narici muccio mustacchio bocea boccatura gură gola dinte dente gingia gengia limbă lingua cerbice cervice urneru omero subtioră ascella peptu petto sînu seno braţu brâccio A. uJC mana* mano palmă palma pumnu pugno degitu, dito, digito unghie unghia cdstă costa ficatu fegato plumîni poliiione * in cărţile vechi se vede mânu: ‘•mânule mele fecero orgariu şi degitele mele alcătuiri saltire. , -11 - fiere fiele veninu veleno,veneno buricu bellico, umbe- stomachu lico Stomacho vîntră, d’unde ventra vintre beşica vescica rinichi reni dosu dosso —ru colo spinare osso del filo genuchi ginocchj pulpa polpa picior pie, piede pasu passo fugă fuga urmă orma talpa talpa călcâiu calcagno sânge sangue urdore ordura suddre sudore meduva midolla pelle pelle carne carne vine vene nerva nervo osu osso nume nome titulu titolo inima anima suffletu spiritu spirito, spirto simţu senso vedu vista audu «j udista gustu gusto mirosu adoralo tactu taf to fame fame nesatiu insaziabilitâ sete sette boce, de un- voce de bocire bocitu vorbă verbo plănsu pianto rîsu riso suspinu sospiro gemetu gemito ratio de unde ragione oraţio minte mente cugetu pensiere voie voglia dorinţă desiderio judicată giudicio,giudi- sciintă cato scienza amor amore, amor tinereţe tenerezza plăcere piacere sufferintă sofferenza durere dolore plagă piaga tristeţă tristezza furiă furia spaimă spavento dispretu sprezzo, dis— turburămînt prezzo turbamento somnu sonno visu sogno virtute virtu virtute - 12 bunetate bontă, bonitâ, bontade, boni-tade buneţe bonizia reutate dela malizia reu reo răpina rapina dreptate, dela giustizia dreptu dritto adeveru verita înfrenare infrenare desfreu sfrenamento marghiolie marioleria minciune dela bugia minţire mentire beţie dela imbriachezza bere bevere, bere spurcu sporco nebunie pazzia sdrtă, sdrte sorte, sorta parte parte bine bene reu male miserie miseria juim giovine viata vita sănătate sanitâ întregime interezza langdre langore friguri febre tusse tosse colică colica rîie rogna balsamu balsamo morte morte repausu riposo reinasu rimaso II faş^a fascia veşment vestimento inbracăment braccio fin) dela braţu căl^ement calzamento cal guanto mau ta-le mantello mată manto teaşcă teşea buzunar scufă scuffa velu velo conciu concio peptine pettine brăţellă , braocialetto scarpe scarpe pantofi inellu anello cingetore cintura umbrellă ombrella accu ago, aco fdrfice forbice, forfici furcă forca fusu fuso firu filo ghiemu ghiomo nodu nodo 13 - III pane pane apa aqua farină, faina farina vinu vino sare sale prănzu pranzo îmbucătură imbocatura cina cena dejun colazione ajun digiuno(?) legume legume merinde merende grăsime lardo untu unto seu sevo supă supa stufatu stufato salată salata friptură frittura pastă pasta piper pepe uleiu, olliu oglio, olio oţetu nceto bere bira lapte latte zeru siera, siero. IV străinosi antennati famillie famiglia tată padre mamă madre, mamma bărbatu marito SOţU cojuge consdrte ■- consorte muiere moglie, mo- gliera soţă cojuge nevasta — soţie — consdrtă consorte coţi conjugi părinte genitore, pa-rente filiu figlio fiică, filiă figlia frate fratello suror sorella, suora socru suocero socră sudcera ginere genere nuor nu ora un chiu zio nepotu nipote cumnatu cognato veru cugino veru primaru cugino germano mosu avo vitrigu patrino vitrigă matrigna filiastru figliastro nunta nozze maritisu <0 maritagio însuratu mărită to maritata maritata veduvu vedovo cuscru compare cuscră comare comară (^muntenii) — vecinu vicino - 14 - V casă casa scară scalla portă porta tisă •) uscio camera camera sallă salla ferăstră finestra unghiu angolo chieie chiave verigă verruca curte corte masă tavola coperitura coperta vasu vaso şervet» salvietta cutitu cottello furculiţă forehetta tasu tazza borcanu boccalle luminare lumiera candellă candella tortă «J torccia ştergar» sciugatojo căminu camino căpisterie capisterio sapunu sapone focu fuogo, foco flacăra fiamme schinteie scintella cenuşa cenere cărbune carbone tăciune tizzone grătaru gratelia, grata căldare caldaro fumu fummo funingine fuliggine nerofiunnio sacu săccio . disacu bisaccia carru carro cărrută «J carrozza rdtâ rota jugu giogo secure ' scure, secure vi natură natura materie materia lume mondo ceru cielo sdre sole lună luna rade raggi, radij stelle stelle lumină lume, luce umbră ombra întunerecu tenebre nori nuvole fulgera folgore pldie piogia secetă siccită roă rugiada nea t^apada) neve grindine grandine j negură nebbia i brumă brina ghieţu gelata geru gelo aburi vapori ventu vento austru austro caidu caldo frigu fredo ghiaţă ghiaccio elemente element! 15 - aeru aria pămentu terra tdrră terremu huma dela hu- argilla mus lutu luto margine margine mare mare rîu rio cursu corso lacu lago, laco spuma spuina unda onda VII animal animale. vită bestia cornu corno c<5dă coda brânca branca (brânci) (labă) bou bue tauru tofo, tauro vacă vacca viţellu vitello mânzată manzotta callu cavallo epă dela equa cavalla asinu asino berbece castrato, beeco die pecora gnelu agnello turmă torma staulu stalle, stallo lână lana porcu porco scrdfă scrofa purcellu porcello purceluju porcelletto, porchetto capra capra iedu dela capretto haedus câne cane căţea cagna căţellu cagnolino Iepure, iepure lepre cerbu cervo { căprioară cavriolo vulpe volpe fiară fiera ursu orso leu lione elefanţii elefante tigru tigre mortecină mortaccino VIII ipassere uccello, passere până penna fulgi piume arripa ala, ele, alia ou novo, ovo albuş albume cocoşu galle crestă cresta galină, găină galina claponii cappone porumbii, co- colomba. lumbu pereche pajo, pare păunu poane, pagone - 16 - turturea-le tortorella corbu corvo, eorbo vulturii avoltojo passere răpi- uccello di ra- tdre pina cucu cucolo prepeliţă pernice becata beccaccia merlă irjerla rbndunea rondine IX pesce pesce pescă, pescuit pesca racu gambero serpe serpe scorpie scorpione, verme scorpie verme. brotecel botticello furnica formica muscă moşea lindină lendine locustă custa cicală cicala albină ape miere miele, mele ceră cera vespe vespe X câmpie campagna câmpu campo drumu strada pulbere polvere munte monte rîpa diripata, ripa văile văile pădure padule dumbravă dela boschetto adumbrare adombrare selbă de unde' selva selba ti cu selvatico affundătură affondatura palanca palanca grădină giardino fontâna fontana plantă pianta erbă erba verdeaţă verdura, ver- dezza păgţune pasciona arbure arbore lemnu legno ramu, ramura ramo vârgă verga frundă fronda foie foglia trunchiu tronco scortă scorz a crăpătura cr ep a tura peru pero meru melo persicu persico prunu prugno prună prugna nucă noce ciresu ciriegio castanu castagno viie vigna mustu mosţo ulmu olmo carpinu carpino fagu faggio ghindă ghianda escă esca 17 salce, salcie salce lauru lauro plopu pioppo teiu tiglio frasinu frassino frăsinetu frassineto cicore cîcorea,cicoria spinu spino rugu rogo semenţa sementa, se-menza grâu grano porumbu meliga,de unde mămăliga secară segala spicu spica hordu orzo fenu fieno paie paglia orez rizo meiu miglio linte lente lăptuca lattugâ fldre fiore roda, rujă roşa garofa garofano vioreâ-le viola mărgărităreliu margheritina rosmarinu roşmarino fragu fragolla mură-u J raora-o glinu, inu lino cânepă canapa,canape urdică ortica cucută cicuta ederă edera trifoiu trefoglio, tri-foglio madragonă madragola XI auru oro, auro argintu argento bronzu ' bronzo plumbu piombo ferru ferro oţjellu, acidîe acciajo aramă* rame rugină ruggine argintu-viu aginto-vivo pietrută pietruzza petră pietra muschiu muschio, mus- 1/ ' co marmura marmo diamant diamante rubiriu rubino safiru saffiro topazu topazio cristallu cristallo silitră salnitro catran catrane XII Timpu tempo di' di, giorno nopte notte miază-di mezzodi miâză-ndpte mezzonotţe dimineaţă «J matina seră sera săptămână setlmana olună-i un mese * Precum se adaoge adesse un* a, la multe vorbe: lenioie ale-moie lăută; alăută; asemenea s’a făcut şi: rame, aramă 2 ' - 18 annu primă-vera vâra iearnă ora, ■minutu anno primavera estade, state iverno^erno1 ora minuto XIII deu.Dumnedeu J W trinitate ângelu şântu sfintu religio lege fede credinţă ■ *) chrestinatate cuminicatură biserică 2 altaru cruce laudă chreştinu pagânu pecatu Dio, Domene-dio trinitâ angelo sânto religione legge fede credenza crestinitâ comunione chiesa altare croce lauda cristiano^ pagano peccato 1 Se scie que y nu e atât litte-ră quât o aspirâţio. 0îv©$ s’a făcutTinos, vinum, Ţinu. Noi aspiraţiunile le facem adesea cu (i) herba iearbă, earbă. verno, ierno, iearnă earnă. 2 Ba sili ca. făcend pe a, i,ca an i m a i ni m a, avem bisilica; schimbând pe i în e, ca digi-tus, d egitu, avem biselica. schimbând pe 1 în r. ca sale sare, s’a făcut biserica. blestemu bestemia, bi- astema •. strigoiu strigone XIV Duminică Domenica Luni Lunedi, Luni Marti Martedi, marţi Mercuri Mercadi, mer- core Joi Giovedi Vineri Venerdi Sâmbătă Sabato serbătdre festa lucrâtdre giorno di la- voro carnavalu carnovale păresime quaresima duminică flo- domenica delle riilor palme înăllţarea l’aseensione addormirea l’assunzione M. D. della Madona duminica tutu- - la fes ta d’ogni- lor Sânţilor santi 0 , XV Societate Societâ patrie patria Stătu Stato terră paese împeratu imperadore imperatore coronă corona thronu trono curte corte 19 - prinţii, prin- principe cipe doinnu _ cancelier canceliere secretaru secretario jude, judicător giudicejudica- avocatu tore avocato cetăteanu citadino suditu suddito publicu publico popolu popolo cetate cită, citade muri , mura pdrtă porta piaţa piazza palatu palazzo monăstire monastţro schela seola punte ponte putu pozzo turnu torre, tiirno ospel palazzo ospelerie locanda, os- bspe ospeţe teria oste, ostiere baie ospite bagno .cafeu caffe spiţerie spezieria spitalu spedalo postă posta magazin magazzirio vamă dogana mbră mulino rovină,/ruină mola rovina, ruina săpunărie saponeria ulierie \ olieria macellărie beccheria,ma-cello XVI Sciintă . scienza arta arta meserie mestiere carte libro hârtie carta călimări calemajo foie fpglie, fogli scfisore lettera scriptură scriitura respunsu riposta semnu signo puntu punto linie , îinea riglă riga cercu circo, cerco negoţu negozio neguţătorii negoziatore preta prezzo schimbu cambio quîntaru quintale commerciu commercio costu costo medicu medico doctor dottore spiţeru speziale maestru maestro măestrie maeslria musicu musico concertu concerto vidră violino lăuta lauto citeră cetera cordă corda 20 - arginlaru argentario arcu arco argentajo săgeată saeta măcellaru macellajo, ma- spada spada cellaro sabie sciabla, şcia- eărutarru carrozajo bola dogaru cerchiajo lance lancia cercu - cerchio freu freno dogă doga căpestru capestro păstor pastore şd-le sella pecuraru pecorajo bătaie battaglie pescar, pescu- pescatore luptă lotta itor assaltu assalio marinaru - marinaro pradă preda barca barca ommoru strage funie fune măcellu macello victoriă vittoria XVII pace pace Armată > armata XVUI cârnpu, tabără carnpo 6ste oste Eu' io oşteanu, ostasu bellico tu tu soldatu soldato ellu, ea egli, ella pedestru pedestre, fan- noi noi taccino voi voi călleretu cavaliere (ca- ei, elle . eglino, elleno valier meu, mea mio, mia cavalier cavaliere, Cche- teu, ta tuo, tua i (valier seu, sa suo. sua pedestrime ' fanteria nostru, nostră nostro, nostra căllerime cavalleria, ca- vostru, ydstră vostfo, vostra valerie loru loro cavallerie cavalleria, (chevalerie) AJECTIVI capitanu capitano arme armi, arme Albu albo, bianco trdnbită ti X trombetta - negru negro, nero scutu scudo roşu roşso pavesă pavese verde verde - 21 - miriu, galbenu giallo agru de unde agra ceruliu ceruleo agrese vergatu vergato amarii amar® palidu, pălitu palido săratu salato luciu lucido mucedu mucido răpede rapido coplu cotto limpede lempido friptu fritto linu leno fertu allesso^ fer- turbure torbido vuto chiaru chiar o arsu arso profund profondo affumatu affummata affundu affondo seninu sereno norosu nuvoloso mdlle molie neguroşu nebbioso, ne- tare, fdrte forte buloso aspru aspro luminosu luminoso netidu nitido stralucitu tralucento noduroşii noduroso întunecosu tenebroso nodosu nodoso opacu de unde opaco patratu ipiadrato opaci tu rotundu rotondo umbrosu ombroso fragidu fragile fumegos nebuloso caldu caldo frumosu formoso, bello rece freddo urîtu, slutu brutto înghie9atu ghiacciato, mncio.su moccioso gelato orbu cieco, orbo udu, îmmuiatu umettato mutu muto umedu umido surdu ' sordo mucosu mucoso şchiopa zoppo storsu storto * gbebosu gibboso sventatu sventato dispui atu dispogliato secatu seccato incălţatu calzato secu secco descultu. •J, discalzo plinu pieno raru raro desu denso gustosu gustoso greu grave, greve dulce dolce întregu intiero acru , acro dreptu dritto — 22 strâmbu strambo putredu putrido grosu grosso valoros valoroso subţire sottile fricosu pauroso ascuţitu acuto, aguzzo mişelu (co- codardo taiosu tagliente , dardu) .J ■ > constant costante târdiu tardo maturu ruaturo teneru tenero tenerejlu tenerello cornatu scornato nuou nuovo domesticii domestica betrânu, ve- vecchio. selbaticu selvatico chiu fugosu fugoso, impe- anticu antico tuoso grassu grasso fugaciu fugace maeru macro,' niagro veninosu velenoso earnosu carnoso veninatu (în) venenato (in) ososu ososo sănetosu sano bunu buono nervosu nervoso reu catiyo, reo venosu venoso nebunu, smintitu pazzo puternicu potente lunaticu lunatico delicatu, plă- delicat > culpabil colpabile pându furu furo, furace mare ' grando rapaciu, răpitoru rapace, răpi- micu picolo î tore altu înaltu alto răpitu rapito scundu picolo, bas- crudu crudele, crudo ' sotto cruntu cruenţe lungu * lungo adeveratu vero largu largo ! mincinos u falso,bugiardo strimtu - stretto . virtuosu virtuoso ângustu ângusto desfrenatu sfrenato scurtu corto tristu tristo deştepta destato limbut linguacciuto fecosu focoso ! cicălitor cicalitoro viu vivo, yivente pacinicu tranquillo, pa- mortu morto j ' ciaro reposatu riposato . smeritu smarito - 23 - umiliţu umile trufaş fiero,introfiato sgîrcitu ayaro darnicu liberale, largo credinciosu fedele vicleanul mariolo marghiolu amoralu (in) inamorato ferice felice beatu de unde beato beiatu seracu povero orphan orfano sătulu satolo flamându affamato nesătiosu * insaziabile strainu ştraniere,stra - singura no solo singurellu soletto. aquestu, astu questo aquellu, allu quello quel quel aquesta cestui aquella colui quel que quel che quare quale que che quare? quine? qual? quale? quari? quali? que? che? altru altu altro totu, toţi tutto tutti multu molto atât quât tanto, quanto nici-unu nessuno, nis- suno, niuno nime nemo ori quine ognuno fîă-quare ciascheduno ori-quare qual si sia amendoi amendue, am- bedue ; mbi ambi numeru numero quantitate quantitâ mesură ipesura summă somma medu mezzo un,unu,una,o un, uno, una doi, doe due trei tre patru quattro cinci cinque sdse sei §epte sette optu otto noe nove dece dieci nullă nulla un spre dece undici doe spre dece dodici trei — — tredici patru — — quatordici cinci , quindici sdi — — sedici şepte — — diciasette opiu — — diciotto noe — — dicianoye doe-deci venti — 24 — doe-decisiunu, venti uno faşqare (în) fasciare una plângere piangere doe decişi doi, venti due scăldare scăldare doe simţire sentire doe-decişitrei venti tre, ect. vedere vedere audire udire, audire trei-deci trenta gustare gustare patru — quaranta attingere attingere cinci — cinquanta sufflare soffiare sâi — •) sessanta resufflare respirare şepte — settanta strănutare stranutare optu — ottanta tuşire, tossire noe — nonanta sughitare singhiozzare o sută cento assudare sudare doe sute. dugento dormire dormire trei — trecento, etc. dormitare dormigliare o mie miile visare sognare doe-mii dumila deşteptare destare trei — ect. tremiia pr cepere percipere un milionu millione1 întelleger e 10 o intelligere doe milione — cugetare pensare trei — etc. judicare giudicare cunoscere conoscere primii, prinîaru scire sapere primo, prima- părere părere rio voire volere ânteiu dela primo dorire desiderare ante, ainte plăcere piacere al doilea secondo suvenire sovenire al treilea.. lerzo... tinere ă minte tener a mente multu molto adducere â minte richiamare puţinu poco pochino. alia memoria mişcare movere păşire mercere mareiare VERBI âmblare. ambiare sarire, săltare salire, saltare Nascere nascere ire de unde ire alăptar allattare es-ire uscire sugere suggere — 25 — mercere andare, mar-ciare păssare passare trecere — ducere ducere appropiere accostare venire venire ajungere giungere înturnare ritornare mutare mutare strămutare • tramutare curare (în) a-lergare. correre fugire fugire urmare ormare str amare stranare, stra-niare stare - stare şedere şedere m nere~ mânere remânere rimanere zăcere giacere ■' tăcere tăcere ammuţire ammuţire vorbire parlare diccere dire chiemare chiamare numire nominare strigare gridare tipare stridere cântare cantare ridere ridere durere dolere suspinare sospirare lacremare lâgrimere, la-crimare gemere gemere purtare Hortare suiferire so,ferire soffrire pătire patire aşteptare aspetare flămândire affamare însetare assetare, asse-tire mâncare mangiare ma-nicare bere bevere, bere mişcare movere sorbire sorbire mestecâre masticare înghiţire inghiottire pregustare pregustare dejunare digiunare ajunare prândire pranzare, prandere cinare cenare săturare satolare, sa-ziare învestire investire , îmbrăcare imbracciare' desbracare svestire încălţare calzare descălţare discalzare despuiere - spogliare dis-pogliare cingere cinghiare desgingere discignere aşternere sternere culcare coloare, cor-care coperire coperchiare, coprire descoperire discoprire învelire velare desvelire disvelare — 26 — cdssere cucire descdssere discucire tdrcere torcere urdire ordire ţessere tessere înnodare innodare desnodare dinodare, dis— nodare,sno dare suire ascendere,sa-lire descidere discendere intrare entrare ©şire uscire închidere inchiudere deschidere dischiudere dischiavere încuiere inchiodare descuiere dischiodare luminare alluminare închid ire accaldare (accaldato) scăldare tfecire raffreddare apprindere alluminare stingere estignere, stin- gere focare (în) focare (in) flacărare (în) infiammare schintiere scintillare scintilluzzare affumare aiFummare frigere frigere ferhere fervere ardere ardere sarare salare îndulcire indolcire, in-dolciare înagrire inagrire amărîre amarire udare umettare îmmuiare ammollare înumedire inumidire scergere rasciugare sventare sventare secare seccare împlere empire, empi-ere încrudire. *) incrudire înăsprire înăsprire casatorire accassare însurare ammogliare mhritare maritare vecinare vicinare unire unire desunire disunire despărţire separare vedovire vedevare matorire maturare întinerire intenerire inbetr.ânire învechire invechîare îngrăşare ingrassare macrire ammagrire îngrosare ingrossare subtiare sottigliare pupare,basiare bacciare avere avere dar© dare luare prendere, ri-cevere torre punere ponere lăssare lasciare abandonare abbandonare despărţire spartire prindere prendere apucare — - 27 - t inere tenere battere battere lovire colpire tragere . traere împingere impignere, împingere frecare fregare rumpere rompere frângere frângere spargere spargere s trivire stiacciare cădere cădere cuvenire convenire .semnare segnare aşsemenare rassomigliare invitare invitare imputare imputare înjurare ingiuriare defăiţnare diffa-mare lu cr a r e • lavorare faccere farre desfacere disfarre scdttere scottere scuturare agitare, scuot-tere ' resărire levare,sorgere (ilsole) appunere tramontare serare (în) serare noptâre (în) nottare lucire lucere strălucire — umbrire ombrire adumbrare adombrare întunecare tenebrare înnorare annubilare seninare (in) serenare (in) ploare , piovere revărsare • riversare tunare tonare resunare risonare fulgerare folgorare grindinare grandin are ningere nevicare lat: ningere ventare de un- ventare de aventare avvent.are spulberare spolverare stemperare stemperare încetare cessare liniscire lenificare iernare vernare ghie9are (în) ghiacciare curgere collare strecurare stracorrere spumegare. spumare spumare înundare inondare turburare torbidare murmurare mormorare allinare allenire limpedire lambicare pascere pascere rumegare rugumare ru- mare, ru addăpare minare dissetare fetare nascere sterpire şterpare mugire mugire sberare belare pungere pungere înjugare aggiogare împedicare împedicare 28 — înşellare sellare înfrenare infrenare ninchezare nitrire curare (în) correre mulgere mungere tundere tondere latrare latrare urlare orlare, urlare mursieare morsicare miauire miagolare sghîriere sgrafiare rddere rodere furnicare for ini care tîrrîre tirare pişcare pizzicare veninare venenare înţepare piccare crepare crepare înverdire inverdire frundire frondire,fron- zire florire (în) fiorire (în) pălire appassire . uscare seccare trunchiare troncare despicare dispiccare descoriare discorzare desbărare,des radecinare disbarare desbranare disbranare stirpire destirpare,es- tirpăre învescare invescare umbrire ombrire recorire ricreare arare j arare semenare seminare secerare mietere culegere collegare încărcare carricare^car- care descărcare discarricare măsurare misurare măcinare măcinare cernere cernere descernere discernere frementare infermentare coccere cuocere credere credere îngenuchiare inginocchiare umilire fîn} inumiliare închinare închinare rugare pregare cuminecare comunicare îndurare-*' indurare lăudare laudare jurare giurare pecătuire . peccare bleslemare bestemmiare, biastemmare veghiere veghiare preveghiere sopraveghiare serbare festeggiare serbătorire - înălţare inalzare domnire regnare^domi- nare guvernare governare împerătire regnare corunare coronare “Nu te îndura,, nu te aspri.—• ‘ îndură-te,, vine dela indolere îndorere, îndurere, îndurai e. - 29 - ungere ugnere,ungere vindere vendere allegere ellegere preţuire apprezzare ordonare ordonare cumperare comperare suppunere obbedire comprare ubidire schimbare cambiare publicare publicare împlinire impiere ascultare ascoltare costare costare' radere radere ■ dăntare danzare învăţare invezzarsi jucare giocare, giu- desvetare svezzare care citire leggerb cordare C*n i cordare scriere scrivere des) copiare copiare tindere (n1, tendere împuntare impuntare des) liniare lineare scobire scolpire semnare segnare zugrăvire pignere querrere cherere albire bianchire întrebare interrogare înălbire înălbire respundere rispondere negrire (in) annegrare an- cercare cercare nerare numerare numerare mărire aggrandire îndoire doppiare crescere crescere întreire... triplicare... micşorare screscere adunare adunare descrescere mulţire multiplicare dreptare (pn) dirigere scădere scădere strâmbare (strâmbare) împărţire dividere,spar- strambo tire lărgire largare secotire calcolare lungire slungare assemenare simigliare scurtare scortare doctorire dottorare r otundire ritondare păstorire pastorare netedire (nitidare) trimittere dela inviare nitido mittere aurire (în) inaurare, ino- nego9iare negoziare rare legare legare _ argintare (în) inargentare desleg.are dislegare poleire5 pulire învoire consentire topire aliquidare — 30 — înferrare ferrare oşellire (acei aj are) acciajato ascuţire accuire, aguz-zare ruginire (în) inrugginire amestecare mestare, mis- ticare conbinare (în) conbinare împetrire împietrire tărire (în) fortificare îmmoiare molliremollifi ■■ care immuiere , ammollare cercuire cerchiâre strîngere stringere înnotare natare îniiecare annegare afundare affondare pescuire pescare mânare' menare armare (în) armare sgomotare ' sgomentare- ire oştire apparecchiare all’armi certare certare luptare , lottare cruntare cruentare scutire seu dare săgetare saetare împenare impenare pumnare pugnare mânuire manegiare taiere tagliare junghiere stillettare pugnere pungere pungere vulnerare, piagâre plăgare calcare calcare fugire fuggire ascundere ascondere scăpare scapare străbattere strabattere ommorîre occidere uccidere occidere respândire spandere răpire răpire despuiere dispogliare predare predare ochire occhiare furare furare pingere spingere înfrângere infragnere infrangei vingere vincere subjugare sogiogare soîire sollecitare iertare perdonare împăciuire appaciare terpere temere tristare (în) tristarş tremurare tremare tr emulare tremulare spâimentare ‘ spaventare trufire.(în) tronfiare gonfare (în) , gonfiare adeverire verificare mintire mentire desfrenare (se sfrenare. înbunare inbenire blândire (în) blândire miniere irare — 31 — îndrăcire indracare între dela in- tra însel.bătecire inselbaticare ter viare essere vivente pintre fra vieţuire vivere pentru dela per ( murire morire propter ' bălsămare balsamare preste,assupra sopra împutire pu- impuzzare pu- despre rispetto • ţire tire pîno pin’ fino fin putredire > putridire (în) taro , senza înviere ressuscire afaro fuori îndereptu indietro impregiur intorno î PREPOSITIUNI. ! lungo lungo 1 înainte innanzi n in îndreptu dirimpetto la, a a în laturi a lato pe su dincdci di quâ de , di dincolo di lâ des dis re ri res ris ADVERBI. ad ad ab ab Quând quando bb ob acum, amu adesso, mo ex, es, s ©sr s îndată subitq con, co, cu convco currendu presto sub, subt sotto înceţii lento pre, pro pre, pro adesea sovente spre, către verso rare-ori rare-volte stră stra, altre alto-ori altre-volte ainte, ante ante d’aqui nainte daqui innanzi dupo dopo apoi poi aprdpe dela vicino, apres- ânteiu prima prope so attunci allorâ prin per ieri ieri , din, dela da alaltă—ieri 1’altro ieri dup 5 secondo adi oggi întru dela in- nel mâne dimane Ira - 32 - anche, anco mai unde de unde pin’, pîno aqui d’aqui colo ici şi colo aiurea, aliurea de parte in întru, sus °su, giosu quâtu atâtu multu puţinu prd forte bine reu cum asâ *> in adever nu anche, anco mai ove onde, d’onde fin, fino qui, quâ di qui cola, lâ, quâ e la altrove lontano dentro su giu nici nici de cum nu-mai şi, e anco anse, ma nunumai de, daqua quo, qua sau, au, ori adico ne niente affatto nonmai e, ed anche, ancora ma non solamente se che o, owero cioe, cio, vale a dire quanto tanto molto poco tropo forte bene male come si INTERJECTIUNI. in fatto, dav-vero non, no Hei bine < puh, uf ah oh vai vai mie vai de mine vai de voi deh! inimă, curagiu ia seama vedi bine bravo taci! si! ebbene puh! ah ohi, ah ahi ai me ahi lasso me guai a voi deh animo corag-gio avertite badate bene bravo zitto. C0NJUGATIV1 - 33 - O T Nota la I. Toate vorbele din vouabu-larul atesta le vom împirjji în fisiie prekum: capii, ochiu, sânge,— alba, rotund, strajnbu; nascere, simţire dormire, mâncare etc: si morale preKum:, minte, voie, cugetu, ^unetate;— bunu, blânda, reu; — temere, tristare, mintire etc. Vorbele telle fisiue le în-trebuinjjim a antă fiinyele, Kualitiijile si objetele >ie le putem vedea, auzi, gusta, mirosi, pipii; iar pe ’ielle morale le întrebuinjjim pentru o-bjetele,Kualitiyile şi luiriri-le te se pot numai înnipui -în mintea noastri. / Vorbele fisiie iar se subt-împart în doi: în usuale sau mai des întrebuinjjate, si în techniie. PreKum si iele morali se pot împirjji ăssemenea ita iele fisiie. Herietmd limb’a romini ast-fel num se afli în gur’a norodului, aflim iele mai mul- te vorbe fisiae si usqale; Kiti iele morale, na si le ku- noasKi line-va, au trebuinjji de o gindire mai înalţi sau de o înyijîiţuri, Irtvijjitura norodului romin nu este alta de Kit în meşteşugurile jjl- rinesti şi în moralul Religiei pe Kit poate auzi şi; înjjelle- ge dela biseriui. Asa dar în | ■ ** I toate despiri|irile aiestui vo- Kahular poate vedea line-va mai multe vorbe fisite si u- *> suale, şi mai pugine morale, sau techniae din nare unele nu le KUnoasie norodul de loK şi altele, învin;indu-le dela biseriKi, le a luat din lim-b’a slavi. Ateasti bigare de seami . se poate faie nu numai la Romini ti şi la toate naijiile, vonabularul omului din norod fiind pretutindeni mai mirgi-nit de uit al învijiaMui. Si ne înaipuim aitum pe Rominii tei d’intiiu ie au desKilleKat în Daiia venind din-Italia. Ei 3 — 34 — a» venit aii kb limb’a popors-lsi roman, kb limb’a vBlgsri si voRabslarsl lor ’las lisat de moştenire fiilor, aiestia sr-mitoarei generaijiBni, şi aşa mai în Kolo. Siiinjjele, artele, mestesBgBrile hb s’as mai kbI-tivat în Daiia. Şi ne îmri-pBim iari ie ar fi fost şi limb’a' italiani daKa în itoprinsfil Italiei ns s’ar fi KBltivat ni ii deKBm siiinjjele şi artele. Negreşit ki o limbi mai asse-meneâ kb a noastri, o limbi firi termini techniii şi kb prea pBjjine vorbe morale; si ps-nem iari ki Italia ar fi avat tot întimplirile Daiiei, tot limba slavi ar fi domnit în bi-seriiele ei, tot kb Tariii, Un-gerenii, Lechiişi RBşiiar’fi a-VBt a faie; negreşit ki attBnii s’ar fi vorbit în Italia aieleaşi gergsri ie vorbim noi aKsm. Si ne întOariem la despir-jjirea I a aiestsi voitabslar. Aii toate vorbele fisiie Bssa-le le vedem de origine latini. Priiina este ki neperzmd Ro-minsl din vedere pirjjile trs-pslsi siB, n’a perdst ni ii vorbele , sas nsmele kb Kare le-aB nsmit moşii sii. In des-pirjjirea aieasta vorbele tech-niie ssnt aielea kb Kare se nsmpsK pirjjile omslBÎ lelle din niBntrB. ta dmsele n’a fost de ajşns tradijjiile; iele din nisn-trs ale omBlsi ns se vid Ka iele din afarx, si Ka si le KBnoasKi line-va, pretBtîndeni e trebBinjii de siiinjj’a Anatomiei. Aşa în partea aieasta sas a perdst Rominsl finele vorbe, sas le a ameste-Kat nsmind kb dmsele snele în Iok de altele. Aşt-fel vedem Kind doare pe line-va vîntra sas bsrta, ki ziie: “mi doare la inimi,, şi aîeasti împregisrare o poate vedea line-va la toate najjiile, în-trebeingind norodBl, la ob-jetele ie ns le KBnoasie bine, termeni sas vorbe nepotrivite sas ns la IokbI lor. De, aii a venit Ka în Iok de cor si zim rominsl .inimă, în Iok de anima si ziKi suffletu, si îiî Iok de vîn-tră, bur ă, (kb toate ki a pistrat foarte bine frasea: i litre vintre) sil: Aîeasti bigare de seami se poate faie şi la boale, Bnde i;a si le dea sas si le pistre-ze nisie nsme KBviinioase ori hotirîţe într’o limbi KBltivati în toate ramsrele sale, a fost trebBinjji de arta mediiinei. Poporal romin n’a KBltivat mediiina, prin armare niii ns nsnoasie termenii iei kb-viiniiosi ai boalelor. Asa iei d’intiis Rommi aB siist ki lângOre însemneazi o zi-lere oare-Kare dssi firi a se trezi. Mai in srmi Kind —. 35 — a» vizst kt. frigările sas kt.1^ dşra 5jin snâ şi ns se preKsr-mi periodicesce, atsnqi as zis kt. bolnavsl are lângdre (lingoare)' langeur; şi ast-fel a începst a se dă o însemnare mirginits, pentrs sn fel de zicere, snei vorbe ne avea b însemnare mai întinşi, atit fi-sîki KT>t şi morale. In Mele morale iar, vedem ptstrajji nsmai anei termini Kâre, în ori ne stare s’ar află sn norod, ns pot si’i lipsiasKi din vorbi. As pt.strat, spre exempls, Rominii vorbele ne ■se das faKsltijjilor ssffletesci ks Kare se nasce- Oinsl şi nare trebsie si vie negreşit ks vîrşta şi firi de înviijitsri; preKsm: simţire, audu, vedu, gustu... minte, cugetu, judi-cata, voie, amoru, ura,* şcl: Kite inşi as avst trebsingi sas de o înviijitsri spre a le Ksnoasce sas de sn moral do-bindit iar ns înhisKSt; la Kite as Kontribsit sas religia saso-biceisrile; asolo vedem ori o sitar e ks totsl sas o împrsT-mstare de vorbe striine, ds-pi Kit aş fost mai stnini în-vljxitorii lsi. La a » o este si în toată vremea aei K8 învăgătară aa avat de normă limb’a elleniKă aea veiiie, si ast-fel aa adas în zioa de «J- astăzi limba lor aea vorbitoare în Kăt ka’ aaeeaşi grammatikă să învege pe kmăndoă. Noi niai odată n’am avat de normă limb’a Latină; pînă la o vreme pe aea slavă, apoi pe aea greaită, şi aaam pe fran-geza, — ae blestem! Kam să se mai gie, kam să se mai kaltive biata limbă dapă a-tăte aiame literare! Romănii din Transilvania o împle de an-garismi şide nemgismi, aei din Moldavia de maskălismi, gre-aismi şi frangozismi, şi noi aai, pînă la o vreme maniaai de greaismi, akam ne a apasat boala Frangei în toate artiKolele saa înkietarile limbei. Limba fran-gesă se vede în toate ka-sele din preană ka toată morala saa demoralisagia ei, limba frangesă în şkoale, în kol-legia, şide limba latină namai an klas înkollegia ka să, arătăm kăt o despregaim, kăt na o ka- — 37 - noastem; adiln voi» st zik ki în tot priniipatsl nsmai 250 lei pe Isni se kieltsesKS pentrs a-leasti limbi! si limba italiani nikiiri, lta si dim înkai o probi învederaţi ki ns s'iim nÎMÎ - ' ie am fost niii ie ssntem. Mie îmi plaie si addsk de ensempls tot pe Greii, pentrs ki Si meriţi, si mi deslssesk mai bine fiind kontimporani ks noi, si limba lor avind mai aceeaşi €) . *> N «J soarli ks a noastn, pini la o vreme £ns msi şi ksm ka si Se şire în parentes). Ka si’şi falii Greii limba ast-fel ksm este în zioa de aslizi, as avst ire-bsingi neînietat si învejje limba lea vekie, si eâsi felsrimi de idei, siseijiie 0 polemiki mai de sn veak, si’şi formeze în sfîrşit Stat, sniversitiiji, liiee sil: Dar lut ar fi Vredniii de plins iei laliii Greii ie na se kopirind în Greiia liberi, kmd ’şi, ar înkide okii şi ’şi-ar’ asts-pa srekile la iele ie as filist şi făli ellenii iei nsoi pentrs limba lor, şi vrind (iei ie şe afli afan din Greiia) ka si ksl-ţive pe a lor, sas ar’ îmbrijji-şa orbeşie limba franijezi, sas s’ar apsliâ de lea greieasln vekie si s’ar strimsta în starea Greiilor de obşte ksm eră aksm j o sstisidpi sste de ani ! N’ar’ j fi o msnki. zadarniki si lase | Iskrs gata fiksţ, si lase limba I kare se skrje în zioa de astizi I în Greiia liberi: şi si alerge la mijloaiele iele de aksm doi sste de ani ? Ast-fel ar fi ks noi kmd ne-om înkide okii dela ori ie as fiksţ algi oameni de o najxie şi familie ks noi, şi am înbrl-iţişa nişie mijloaie ie ns ni se ksviniâ a le întrebsinjja de kit aksm şapte sste de ani. Limba noastri aksm ns se mai a-seammi ks latina de kit în materie sas în diksionar, ns însi şi în formi sas grammati-ki. Limba latini ni s’a fikst nsmai ka o limbi dokti ie are relajiie ks a noastri, şi leea ie trebsiâ si faiem noi, aksm şapte sste şi o mie de ani, as filist’o fragii noştri Italienii; ei as avst de normi pe latina şi as lisltivat limba poporslsi roman, ksm am ziie şi pe a noastri; aşa , dar am greşi foarte kmd am lisa sn Iskrs gata şi ne am întoarie înapoi ks o mie de anikasi îniepem şi noi de akolo de snde as îniepst Italienii şi ka si fim tot d’asna ks o mie de ani mai înapoi de lut dinşii. Aşa fiind ki as Iskrat Italienii în loksl nostrs, n’ar tre-bsi si ne arsnkim okii si vedem ie as filist? Bine este si ne {ţinem de limba franiio-zeaskl atit de siraki, atit anomali, atit de kăpabili d’a strika pe a noastri, dspi ksm — 38 — ne-a strikat’o de yre-o 12 ani în koaii? Limba frangozea-ski ne a strikat limba, kape-tele, obiieierile, religia, pen-tre kî pe gin din kigi o înva-gi îşi bat kapel ke actorii klasiii; şi romangele «iele mai nereşinoase se vid în miinile tinerilor. Aieasta o şiis dela mine pentre la. la vîrsti de 19 ani mi înviga frangozeşte ka-valerel de Faublas, şi poate a-leasta yâ fi pricina de niiin’am prea învigat aşabine frangoze-. şieţke aşt-fel de daskil, ast-fel de karte, asfel de niraveri. Mare pagebl addeie aieasti limbi. si dexelei si inimii si limbei •j •) rommeşti, kiiiniai într’o limbi nu s’ae skris atitea kirgi desfrinitoare şi aprinzitoare de dexel si inima Omelei. Lim- *> . < ba aieasta ne Se poate mai niii de kem învigâ niii a se vorbi niii a se skrie firi ajetorel altei limbe iei pegin a Italie— nei; estfe o limbi, siraki de vorbe şi bogaţi, de frasi, în kare vede line-va charakterel eneiome ie pegin se gîndeşie şi vorbeşie melt; este o limbi in kare filosofia si litteratera n’a petet faie paserile ie ar fi trebeit si faki în veakel nostre; e o limbi în sfîrşit assemenea anei kokete ke gest kare şiie a se îngolă ke lekreri strii-ne, firi a se okepa ke lekreri serioase şi vredniie de o ma- troani, ii nemai kem si plaki lîa si ssbjcge pe kertezanii sii. Nimik ne e mai rie şi mai slet de kit en ome sac norod kare se citi pe sine ka si se ia maimegiride-se depi obiieie-rile altei om, altei norod. Noi vrind si imitim pe Frangesi, limba lor ne eln stare a neînvigâ kcrat şi nemijloiit de cifr-tot ie ăc ei mai rie si mai stricat , «j- de kit în iele lalte nagii; kni morala lea tare a pirgii iei smitoase a frangezilor ne o vom petea imită şi dobîndi di» kîrgi ii nemai din ecsemple tri ind în mijlokel lor şi avmd de povigeitori pe iei kari şent din înşişi aiea parte smitoasi a nagiei. Si ferea ski Demne- zee lemea de krestinel sac de *) ovreiel teriit! kem si ferea-ski Demnezee şi pe biata garr’a noastri, de a se îmmelgi în-tr’msa Rominii frangozigi! kni atenii ne vom avea re— volegii, ii rebellii, tilxirii, înjengeri, biseriii resternate. Revolegia din 91 n’a virsat atita smge nevinovat în mijlokel a 36 de milioane sefflete kitse vâ virsa între doi milioane de Romini.* Şi ie poate aştepta line-va de la en norod kare îşi despregeeşte limba, * Este de observat quâte se dicu. aqui într’un timp atât de depărtat, quănd şi attuuci aveain de adversarii tot pe quei de astăzi. — 39 - obiieisrile, şi tot ie este pi-mmtenesk ka st învepe pe jsmitate alte obineibri, şi alţi limbi prin kare vede iele mai lesne adiki Mele mâi rele ? A-bia în zeMe ani s’as respmdit între janii noştri a treia, parte din dikpionarsl şi grammatika franpozeşMi, şi tojji nsniai vor-besk de kit de libertate, pe kare neînpelegmd’o bine, o mirgineşk într’sn desfris şi nesspsnere la legi şi la ase-zeminte. Şi aMestea ssnt roadele snei învipitbre în kare m 'se învapi himik ţemeinik. Nota In dpspirpirea aceasta s® vid, d»pi ktm am zis, toate vorbele se araţi nişte numiri gerale de îmbrikiminte pre-k8in veşmînt, câlţamînt..... ksm si Mele Me araţi nişte ns-miri în parte inşi de objete de neapirati trebsinpi, pe kare n8 le skimbi Omel ks moda, preksin: cămăşi, manta,, peptine,.. toate aMestea ssnt de origine latini. Inşi kite în-timpliri n’a avst Rommia ? kite napii n’as trekst prin tr’inşa, fie-kare ks kostsme-, le şi înbrikimintele sale ? De kite ori n’a skimbat Romi-nsl dela oraşe îmbrikimin-tea, lsindase dspe a altoivno-roade sas napii? Kmd înbri- Firi filosofie n8 pstem a ne gindi drept, şi înnepstbl filo-sofiei este, dspi ksm am zis şi alţi daţi, nerMetarea ri8-melor sas a vorbelor, este de-finipia Meă âdevirati a termenilor mo întrebsinpim. Tokmai aneasta ns o pstem află în limba franpesi, hui e o limbi în kare trei pirpi de vorbe îşi as originea înalte limbe, şi nsmai într’msele le poate Mine-va a-flâ însemnarea Mea adevirati. ÂMeasta poate este şi priMina pentrs kare filosofia Franpesilor e mai jos de kit a Germanilor. (?) la II. kindsse iţind sngsreşMe, kmd lechesMe, kmd titirisMe, kmd tsrMesMe, kmd iar tsrMesMe i-mitmd karikatsrile Fanarslsi; ’şi a adiogit vokabslarsl ar-.tikolslBi înbrikimintei lei ks fehrimi de nsmiri striine. Kmd a viz«t întiea daţi Roinmsl dblami, poteri, konteş, ante-ri8, Meakşiri, işlik, liresMe ki a întrebat pe Mei kare le psrta ksm se kiami şi aMela ’ia sp8s ksm se kiami. Aşa s’a bigât în artikoM aMesta vorbele: d8-lami, Mepken, titarki, konteş, potsri, şalvari,fermeneâ,—an-teri8, Meakşiri, sksrteiki, gis-bea, biniş, işlik, papBMi, rneşi, Misme la noi, şi Miobote la Moldavi Me le as vizst laLeclu — 40 — şi Msskali, (pentrs ki Romanii n as p8rtat lisme) pe Srmi iar: frak, vesti, pantaloni, S8rt»k, bretele şi hozsndrasri, kreva-ti, manişki.— korset, kapeli, kordon, parsri, etc. Tinsi a-lestea 08 araţi originea romi-nslsi, fie-kit de mal le, aie-stea n8 pot dovedi natBra lim-bei lsi. Dar va întreba cineva pentrs ne în limba M ns | afli în artikoM înbrikimin-tei şi vorbele, l s n i k i, togi, şi alte assemenea?— Rite vealiBri, domnsle, de kind Ro-înmsl n’a vizat ks okii toga şi t8pi ka! şi ksm vreai ka si pistreze minele snor objeţe ie n8 le kşnoaşie.. Kare msi va lsa pana ka si skrie sa8 si vorbeaski de koslBmele şi înbrikimintea Romanilor veki, va nSmi fie-kare objet pe nt>-me, şi vorbele vor fi foarte ro-mineşii iar n8 striine. Assemenea vorbe se vid nş la lolusl lor în diksioharele tBţBlor lim-belor ie n’as.niii o afinitate ks lea latini, ne lţ8m în diksio-nâre rommeşii, snde li8 ade-virat vor fi la lokBl lor, d8pi o ritnire de atitea veaksri. Este de trebsinjji aii şi bmii-toarea bigare/de seami: toate vorbele ştriine întrs ale îm-brikimintei se vid ki le as întrodss în limbi Rommii lei depe la oraşe kare ssnt iele d’mtiiB momijjeCmaimsjje) na-jjionale; inşi se vid şi la sate, şi la mente, şi la bălti vorbe kare ns ssnt de origine romani prekBm: sariki, gkgi, zeghe, opinii, iijari, zibsn, obiele şil: Aii în 8nele ve- I dem aieeaşi priiini ka şi j în iele aritâte mai sbs; şi în altele pe iea Brmitoare. Daiia a fost loksiti de noroade' şi mai ’nainle de deskilikarea Romanilor într’insa. Aiei oameni îsi avea kostBinele si îmbri- O ■%> kimintea lor. Romanii ’ias a-flat ks dlnsele: asa viind în Daiia, skirabind klima Italiei a8 trebiit si ia sarika, şi glsga Daiidi ka si se apere de irigai iernei şi de ploile ve-rei sil: Re faie Frangessl sa8 alţi najjie din zioa de astizi kind ia tsrbansl TBrkski si’l poarte sa8 vine trebsinjp' a . vorbi de* dinsBl de kit si’l 118-measki iar t s r b a n ? Re faie kind vine trebsinjja a vorbi despre senatsl tsriesk, de kit aU nstni pe mumele hi, Divan sil: dar assemenea vorbe fie kit de imite n« skimbi limba franjjesi de a fi limba fraii-jjesBlsi, ii din Kontri îi avs-jjeşie voitabslarBl. ţ - 41 — No la la III. Bigirile de seann ne s’as fikbt. la însemnarea de s.ss, se potapliua sila aiest artikolpen-trs trebsinMioasele hranei. Intre vorbele Me araţi hrana în genera!, vedem: farina, pâine, apa, vinii, sare____ şi între Me- le ne adsMe lskssl sas obiMeis-rile şi ’mdiniijiria dapi striini, aliolo vedem kisşkeabab, pilaf, kapama, angemaht şmI: dar a-Mestea n’as fost mmkiri ks ka-re s’as hrinit Romanii şi peka- re lisindsle ei si la fii si ne- • O pojjii şi strenepojiii lor, aMe-ştia lsmd objetsl, na ne a păstrat nsmele. Rominsl la ki-te objete ’i as rimas dela pi-riniji le a pistrat şi nsmele pe kit poate sn norod firi ksl-tsri pistra nişte ssveniri de doi mii de ani. Pilafsl si al-te assemenea mki se vede fi-gsrind în ktrijile tstslor na-jjiilor, firi a le preface şi des-natsra limba. Nota la IV. In artikoM rsdeniei se vid toate nsmirile de origine latini şi snele mai bine pistrate în limba Ronnnslsi de kit în a Italianslsi, preksm: unchiu, (zio); altele iari kare se vid perdste şi neîntrebsinnate în limbile Italiani, franijesi... se afli în limba Rommi preksm finu de snde vine vorba afli- f Nota K-^Sy) în limba greneaski în-semneazs griji; dspi dia-lektsl dorik se fa'ie y.doa skim-bmd pe d în z sas s, se faie casa. Kasa a fost Mea d’intiis griji a Omslsi ka si se psie la' adipost îndati Me ’şi a ksnos-kst trebsinjjele. Kasa însem-neaziogriji. Ks anest ns- nitate, affinită ilalieneşMe şi af-finite franjjoseşMC. ÂMeasti bi-gare de seami se poate faMe în genere în limba Romins-lsi, kiMi foarte adesea vom în-tilni într’mşa vorbe de origine latini, kare ns se afli niMi în franjjesa niMi îii italiana... şi viMe-versa. la V. me as venit moşii Romanilor ks Enea dela Troiea, snde se vor-bia limb’a dorim si ionim, a- . »j " Mest nsme ’1 as întrebsinjjat Italienii trei mii de ani aproape, a-Mesta îl întrebsinjieazi şi as-tizi, si ks aMesta s’as între-bsinjjat şi se întrebsinjieazi şi Rominii ka si’şi nsmeaski lo - — 42 ksl de liksinjji, kare este Mea adevxrati griji a fie-kirsia. In assemenea nsanjje vede mî-ne-va originea snsinorod: în kasa şi în ksrtea Rpminslsi ki-te objete a» remas sas nepre-fikste sas neperdste din priMi- na întlmplirjlor, as rimas şi ks nsmele lor din vokabslarsl latin fin. al ti prefaMere de kit aMeea ne as pstsţ addsne kli-ma kare are o mare inflsinjji la organele glissitoare ale 0-mslsi. Nota la VI, VII, VIII, IX, X, XI. Naţsra e veMniki, ea ns se sspsne prefaMerilor ka obiMe-isrile, niii modelor ka vest-r minlele. Lskririle ei ssnt tot aMelea, şi tot ast-fel le a vizst Rommsl în Italia şi în DaMia; prin srmare nsmirile ks kare se araţi lskririle ei as trebsit st remiie Rominslsi mâi ne-skimbate . dspi ksm le as avst. şi moşii lsi, pentrs ki ori snde s’a aflat el, ns le a perdst din vedere, şi în snele a pistrat mai bine el vorbele şi de kit Italiansl preksm humă, nin-gere şi altele. De vom pişi în Mele trei rigate (domniate) ale natsrei atit se slurpbi nsmirile, pe KitnatsraM a înfijjişatRo-minslsi în DaMia alte objete deosebite de ale Italiei. Mineralele ksnoskste vslgslsi sas gloatei as aMeleaşi nsmiH şi; în limba Romini şi Italiani, plantele Me se afli şi in Dalia şi în I-talia as aMeleaşi nsmiri, ba m-ki atit as 1) pistrat Rominii assemenea nsme în kit daka n’as aflat în DaMia sn fel de planti sas arbsre Me as avst în Italia, şi as vizst alta kare semina la frsnzi sas la alte mssşiri ks aMelea, as dat nsme, italian la prodskte ale DaMiei. Preksm spre exemplu, în DaMia ns kresMe lasre (dafin). Venind Rominii aii, as vizst bsriana a kiria frsnzi seamini ks lasrele (dafinsl) şi a nsmit’o lasr; dspi kite-va generajjii .remase aMeasti ns-mire ase da auestei bsriene; mai pe srmi strinepoijii uelor d’mtiis Romini ne mai vizmd lasrele Mei adevirat, kmd li s’a adss de vînzare din pirele greMesiii, la nea d’mtiis vedere a trebsit si întrebe pe ne-gsuitori ^sm se kiami aMeea frsnzi; âMesta fiind Grek sas Romm ne a adss planta din Greuia a spss ki se nsmesue dafin. Aşa ’şi a fikst Ro-minsl o limbi în kare lasre 1) Plantago • plântaginis plantagine, pătlagină rum: piantaggi-ne ital. plantam franş. s’a uitat a se puinie în aquest vocabular cum şi altele. 43 — si." însemneze prodskt»! Daniei şi dafin pe âl (greciei şi Italiei. Asfel nernetind alim pricina ori snde vom vedea 6 deosebire intre aceste doi dia-lekte la nsmirea mineralelor plantelor şi animalelor. Anea-sti deosebire o aflxm mai m»lt la păşiri şi pesnii; pentr» ki paserile şi pescii acestor doi klime sa» pimintSri'ssnt mai m»lt deosebite. Nota ' In artikoM despre timp», daka aflim vorbele vreme, ceas, sfert, aflim şi pricina în-tr»d» cerii lor: k» întrsdscerea kirjjilor slave în biserine s’a întrsdss şi ceaslov»! k» ceas»-rile; d»pi ceassri a» venit şi sfertsrile; vreme s’a într»d»ş K» obiceisl limbei slave Rsm s’a întrsdss şi la Romanii din Macedonia kero, obicnxindsse ks limba greneaski. Veak, pentr» ki se afli in vokab»larsl slav n» este vorbi slavi; ni pricina este ki toate noroadele a» a-neeaşi origine, şi limbele s’a» fik»t d»pi despiruirea noroadelor, dspi klime şi imitajjii ale natsrei. K» toate ki noroadele ’si a» fikst deosebite limbe,insiîn fie-kareafli ni- Nota Am aritat kiti inflainiii a av»t skimbarea religiei şi în-trsdsnerea mai la »rmi a kir-ijilor slave în termenii teologiei; k» toate vorbele' ne a pis-trat Romin»! în skeletsl Kre- a XII. ne-va semne, elemente şi probe ki o limbi a» av»t oamenii la încep» t. Atfel aflim dp,vic grenesve, âyvbs agnus latine-sne, agneyi slavonesce, ag-, nello italienesce, agneau fran-ijozesce,’gnelu rommesne; asfel afli nine-va şi verbal dare la mslte limbi ki se as— seamini: Sfâeiv, dare, A4T&i d o n n e r. Asfel vedem si vor-ba veak, de snde vine veusi-re, veksit, si vecu franuosesce k»m şi weak englesesce. Dar se afli şi în diksionarsl slav, ne ’ ne paşi? Limba romineaski n» e slavi şi ins»şi d’ar avea vorbe ksrate slave ssbt formi sa» ţipi rommesni, ne k»m de vor avea nisne vorbe asa de t) generale, t XIII. dinjxei, inşi tot s’a» vîrît şi cele srmitoare prek»m: Prenista Madonna Sfîntsl D»x Spirito Santo Rai» Paradiso Mmtsire Salute Ispovedanie Confesşione DahovniK Confessore şhI. Iad, botez, aiasnn, metanie sânt Vorbe greqessi: aâir]C (T) de ssbt (a) la noi se qiteşqe , Nota 1 Daka la na mele a maltor şerbi. tori se vid oare kare skira-biri, deosebirea este în frase iar na în materie. Spre ensempla Rominrl ziqe Maika Domnalai; Italianal Doamna mea, Madonna; anal ziqe Daminika floriilor şi altala stilpirilor, delle palme; anal zi4e înilnarea, altal as-censione; anal addormirea, altal assunzione; ş 41: Na e mirare dana si în artiKolal aqe- «j. sta ’şi a lissat .ande şi ande limba slavi armele salle, Kiqi a trenat şi a intirziat icit-va în Biserina Rominalai. Pe lingi aqestea se mai fa- Nota ] In artinolal pentraarte, ssi-inge si meşteşagari este foarte siraK voitabalaral norodalsi Romm, adiKi na este ni'ii mai pe jos niqi mai înainte de Kit vo-itabalaral or Kirai norod. Atiipa termeni de sqiinge, arte, şi meşteşagari sqie Siteanal Ro-mm itiyi S4ie şi siteanal GreK fiKindase diftongai ia;Şa sx înlesnim pe cititor la înjjellessl fieşi-Rxria vorbe, addssem de- slssirile srmxtoare. *> Ea sx ia o deosibitx nsanjjx sas o altx însemnare relativx R8 sine, ne întrebsinjjxm R8 nisse pxrtisele pe Rare, pe 8-nele le psnem înaintea rxdx-şinei şi altele d8px rxdxsinx. Pe iele d’xntxis le vom n8-mi preposijjii în rompo-sijjie, şi pe selle d’adoilea: p os tp osi y ii, saR f in a li, or terminajjii. Prepoşijiii sfint selle Rrmx-^ toare: 1° a, ab, şi abs^ se are aceeaşi p8tere rr ăizb gresesR: şi însemneazx 8n fel de mişua- ; re de aRolo în Roasi, şi ade- j sea Rorrespjinde R8 (în). Ab | $e vede întreg nsmai^Rxnd vi- j ne dfipx dxnssl o VoRalx, iar la alte întxmplxri se SKim-bx b, în Ronsoana ne srmeazx: R8m urrire aburrire, punere, ap-punere, traggere attragg re, abstracţie, nobilire, annobili-re, (înnobilire). 2° Ad, ne însemneazx as-semenea mişRare şi Rorrespnn-de H8 (la) şi icpi?; R8m una, adunu, adiRX 8nesR la 8n Ior; duca addticu; apă, a-pare, adăpare, (duce sau dx la apa). 3° Ante, se însemneazx ’n ain t e; K8m:cameră anteca-meră, cedere, (de snde p8rse-dere) antecedere. 4° con, co, şi cu, (de o patere R8 £uv gresesR*) se însemneazxîmpreRnx; HRm: te-nire contenire, giurare con-giurare, prindere coprindere şi cuprindere. 5° d e, se însemneazx p e n-tr8 sas mişRare de asi nainte, şi Ram Rorrespsnde R8 gre-sesuRl Tuepl, R8m: prindere, deprindere, scriere, descriere, ducere, deducere. 6° des, dis, şi di, se însemneazx lipsa ideei se vrem sx arxtxm sas BnlxRrR înpro- * Preposiţia se scie quo e-ste xţuv, scoţând pe * .remâne iu», scoţând pe tr, remâne »•«», de unde xinrtpos; xuv pronun-ţatu latinesce, facce cun, de unde cu românescu. — 48 — tivi de ideea >ie vrem si spunem, K»m: freu, desfreu(adi-ki firi fre»); fiinţare desfiinţare: di însemneazx des-piriiire sa» depirtare şi Kor-respsnde k» greuesR»! 8id: stare, stanţa, distanţă; ferire, fe-rinţă, dîfferinui, părţire despărţire. 1) . 7° eKs,es,sa» s, we este de o patere k» âx, sas e£ greuesK, si însemnează afară, să» li- *> * psi de leva, K»m: ire eşrire (amerge sa» a faine ii! afară 2); .punnere, spunnere £ap»nne a-fari ideea sa» K»vînt»l); minte, mintitu, smintitu, (afară din minte). 8° in, ne însemnează în într»; K»m bunetăţire, înbu-netaţire, fiare înflare (a băgă vîrit în într»). 9° ob, KaresKimbipe b în Konşona ne srmează d»pi sine si însemnează mai m»lt în- •) ' protivă, o mişitare sa» împingere dela noi înainte; (uor-respsnde k» xc.Td) K»m. morîre ommorîre, cidere occidere sa» uceidere, punnere oppunnere (psnnere departe de noi, îm-protivire, lissare afară). 10° pre, ie însemnează Kind înainte preK»m sciinţă presciinţa; Kind repetiţie sa» înnoire K»m faccere prefacce-re; Kănd a s s s p r a, preR»m: di-catu, predicatu, dica predică, (ziiere. K»vînt a s s » p r a »n»i s»jet). 11° pro, ie însemnează pentr» sa» f voare; K»m nume pronume, vedere provedere, sa» înainte în timpii în Iok»; K»m: punnere propunnere. 12° r e , ie însemnează re-petigie, sa» înapoi: ducere reducere. 13° r e s, ie însemnează ne-gajjie, »ră şi înapoi; K»m: simţire ressimtire, bunare resbuna-re, plat» resplată; şi alte oriito-virsire; K»m battere resbattere. 14° s tra ie are mai aceeaşi pstere k» res: battere resbattere străbattere, si în-semnează KOVărşire sa» de Rolo pîm dinaolo. 15° sub, ie însemnează, dedessbt, şi sRimbă pe b în Konsoana «rmitoare, jţsm: punnere suppunnere, ferire ssffe-rire, alterau subalternu. 16° tra si tri 4e este mai 1) Quasă nu ammeşticăm pe de cu di. cum se face de Italieni şi Moldavi vom arăta chiar din firea lor cum şi dupo însemnarea în limba latină quo de correşpunde cu ™pi cum: descriere 7re/5r//?«53£w; iar di, cu cum: distanţă j^a. 2) Ideea mergerii sau păşirii mai la toţi omenii se exprimă cu strigarea iii! de unde U**. grecescu ire romanu de unde şi modul imperativ: ii adico mergi. — 49 - de o pstere ks stra, însem-ni»nd Ki»te o daţi» şi prefacere K8m: ducere, traducere, dare, trădare; mittere, trimittere. , 17° înt re sas inter, ks vorb’a se araţi» şi înseninarea: vorbire întrevorbire, prindere întreprindere. Iar posposiţţiile sas termi-naiţiile ssnt celle snm»toare: 1° or, ie araţi» o persoana sare face sas lsKreazi» ce-va; Ksm scriere, scriitor (ce SKrie). 2° or iu, ie araţi, sn Ioks, unde se face sas se lsureazt ueva: scriere scriitoriu, labo-rare laboratoriu, dormire dor-mitoriu. 3° *lele în o r, sKimbi.n-dsse în ura, araţi» ideea sas însemnarea verbslsi personifi-Kati», Ka si» zis ast-fel, şare persoriifisajiie sas esţe âKtivi» preusm dela nascere, născător, prin presKsrtare nator, natură, sas este passivi», Ksm fac-cere făcător, făptor, făptură. 4° mînt, şi rnent are mai acea însemnare ks ura; coborămînt coborătură, înju-rămînt înjurătură; ks toate ks cele în ura seamm ceva mai passive. Allegerea din aceste dox terminaţjii slt la sreKia şi gsstsl sKriitorslsi şi la înti>m-pinsl Konsoanelor ie se afli în vorba de ri»dscim>. 5° atu, itu, su, utu ce însemnează pasivitate si timps treKSt; Ksm: mâncare mâncatu, audire auditu, înţellegere, în-tellesu, vedere vedutu. 6° Dela aceste patrs termi-n'ajjii şi altele, de vom sKoate pe u, si vom adaogă pe i e, se faK alte vorbe ideale sas morale, preiîsm: declamatu declamaţie, missu trimissu com-missu commissie, producţii producţie. Aieste terminaţia în 3a-tinesce ssnt în io, şi dspi» i-dioma de obşte alirnbei rorni>-ne, f'fcKsnd nominativsl Ka în ablativ, ar trebsi si» se fa kt, ione sas iune: educaţii,edu-cat-io educaţione, educaţiune, educăciune; T»nsi» în acestea sa şi în altele’ ’şi a păstrat limba romănă mai mslt de kăt celelalte limbe, . înssşiri ale limbei ce se suria o daţi» în Roma. 7° osu, ce însemneazi» o avere în sine a ideei şi itare seanalisează ks: plin de, sas ks preposiţţia ks; Ksm: lumină luminos (ce arelsmin t sas plin delsminăsas Kslsmină); noru, n’orosu (ks nori sas plin de nori). 8° al şi il, ce însemnează o possesie şi nare se a-nâlisi» mai adesea în Kassl genetiv; Ksm locu local (al loKslsi); grammatică, gramma-tical (de grammatiKă); faccere, facil (de făiist, adirt lesne). 9° ivu ce este mai de o ps-I tere ks al si il, ks doose-4 - 50 bire Ră mai adesea al se analist în genetivel R8 artiRol si ivu, firi. artiKol; Ksm gu-vernu local (gsverm al lo-K«lsi) casu nominativu (Raz8 de namire). 10° b i1,ue însemnează Rapacitate si se analist K8 ps-tincios, ban, priimiţor de... K»m simţire, simtibil, mutare mutabil priimiţor, pstinmos de a seimtă. 11° tate, Rare personifntă Realitatea adjeutivilor positive; K8in: bunu bunătate; K8m si Realităţile arătate prin adjen-tivii terminaţi în osu, al, il, bilu; generosu genero-sitate, moral moralitate, facil, facilitate, simtibil simtibilitate. > <* <6 12° icu, ne arată o poses-sie na si iele în alu si ivu, si se analisă iar in genetiv; K8m poetu, poeticu^de poeţi) musă musicu. Această terminaţie este greceasKă. 13° eseu, 'ie arată iar o posessie; K8m: cavaleru cava-lerescu, pictoru (zagrava) pit— torescu. ^ 14° ime, ce însemnează o adsnare la 8n Iokb de mai imite objete sas R8alităţi; K8m: bo-ieru boierime, june junime, ne-guşătoru neguţătorime,— terminaţia ănsă e Ram batjoRori-toare Şi m de stil s8sţinst, 15° etu ce însemnează o a-dufiată de, porni, R8m: frasinu frasinetu, pomu pometu... A-ceste doă terminaţii în ime şi etu se nsmesK RolleRtive. 16° inţa si anta, Rareper-sonifiKă ideea sas infinitivsl 8n8i verb; R8m credere credinţă, alliare allianţă, provedere provedinţă, constare constanţă, tate personifiKă adjeativii, şi nţ a verbii. 17° a r u, ce însemnează mai mslt meserie; R8m: pesce pescaru, lemnu lemnaru. 18° a c i u sas ace, ce are mai aceeaşi însemnare ks or, K8m: răpire răpitoru răpaciu rapace, fugire, fugătoru fugaciu fugace. 19° Pre Ptngă acestea se mai adaog8 şi terminaţiile nare măresK sas minsoreaz ă;K8m: omu, omoiu omuletu K8m şi cel-■ le femeesci tare s8nt mslte în limba noastră ita si în italiana. Avănd o rădăcină Rare poate st fie de nat8ră a prii-mi toate preposiţiile, avem din-tr’ănsa 17 vorbe din Rare p8-tem ded8ce din fit-Rare pînă la 19 alte vorbe SRimbănd terminaţia. Agă s’ar facce la tre-bsinţă dintr’o rădăcină o familie pînă la 327 vorbe, toate pe înţellessl Romămlsi, de va băgă de seamă la însemnarea fio-Răriia preposiţii şi fiă-Răriia posposiţii. Eată ni-sce asemenea rădăcine K8 ra-imrele lor. - 51 - Battere bătător batutu bătuta batementu ba te tură bătălie, bătaie batalion batăidră bătăiare bătaiaşu bătaiata (amin esticu) bătalierescu bătăiosu bătaiesce batellată batelletu batellu batellanti *» bătaiu baterie bate-lână (battilanu) batauru bătaie, batti-coru abbattere... desbattere... combattere... rebattere... străbattere... resbattere Binare binare (în), Battere battatore- battuto battuta battimento battitura băttaglia battaglione battagliola battagliare battagliatore battagliata battaglieresco battaglieroso battaglievol- mente battellata battelleto băttello battellanti battaglio batteria battilano battiloro battito, batti-core abbattere... disbattere... combattere... ribattere... strabattere.. Binare combinare combinător combinatu combinaţie desbinare 1) Bunu bunătate buneţe bunică bunată bunătare bunăciosu bunariu bunarietate înbunare... resbunare... înbunătătire... nebunu nebunie nebunaticu nebunesce străbunu bine binecuvântare beneficiu... binevoîntă... binevolu casu cădetoru cădutu combinatore combinato. combinazione scombinare Buono bontade,boni-tade, bonta bonizia bonna buonaccia bonacciăre bounaccioso bon ario bonarietade inbonire... yendîcare.. bonificare... pazzo pazzia scherzeyole pazzâmente bisavolo bene benedire beneficio... benevolenza benevole caso câduto 1) Desgliinare, nu e îndoială quo este desbinare făcend pe b, g; ca la bine ghine. Cădere Cădere — 52 - cadetură cadaveru cadavericu cadaverosu cadenţa cadetu scădere... decadintă «S precădere îneădere Capere capabil capace capacitate încăpere începere pricepere concepere principiu scăpare Cernere cernetor cernutu concernere concerninţa concexment descernere descernetor descernement descerninţă Certare ceartă cadimcnto, ca -duta cadavero cadaverico cadaveroso cadenza cadetto scădere... decadenza incadere Capere capace capacitâ capare principiare percipere concepere principie scapare Cernere cernitore cernuto concernere conoernenza concernente discernere (scernere) discernitore discern imento discernenza Certare certame concertare concertatu concertu descertare chiarare chiarete chiarificare chiarificaţie chiaritate chiarină chiardre chiaroscurare chiaroscuru de chiar are dechiarire declaratoriu dechiarămentu ;ts) dechiarativu dechiaraţie schiarator schiarea fo earbă) preclaru chiemător chiemata chiemămîntu declamare concertare concertato concerte discerre(scer- re) chiarare chiărezza chiarificare chiarificazione chiaritâ chiarină (hautbois) chiarore chiaroscurare chiaroscuro dichiarare (di, dis s) dichiarire didaratorio dichiaramento Cs) dichiarativo dichiarazione schiaratore schiarea preclaro chiamatore chiamata chiaroamento declamare Chiemare Chiamare Clamare. Chiaru Chiar.o Clarus. declamator declamatori declamatoriu declamatorio declamaţie , declamazione esclamare esclamare esclamator esclamatore esclamativ esclam'ativo esclamatie t) esclamazione proclamare proclamare prochiemare proclamaţie proclămazione proclamator proclamatore Chidere Chiudere Clu d ere închidere inchiudere (clu închisu inchiuso inclusa inclusa deschidere dischiudere conchidere conchiudere (clu> conduşi e conchiusione (clu) concludent concludente conclusivu conclusivo inclusivu inclusivo exclusivu exclusivo conclusu concluse Chin ar e Chinar e CI inare clină china clinamîntu chinamento clinatura chinatura clinată chinata acclinare aechinare declinare declinare.Cchi) diclinare declinaţie dedinazione declinahil declinabile decjivă declive declivitate declivitâ închinare închinare închinatie inchinazione înclinare înclinare inclinahil inclinabile înclinatu înclin ato înclinaţie inclinajione schiniera schiniera arma spre apărarea pulpeloru Dare Dare Don ar e dată data daterie dateria datariu , datario dătător datore dativu dativo datu dato daru •dono dar-nicu generoso, liberale dator dehitore datorie debito donaţie donazione danie donator donatore dănuitor donator iu donatorio donativu donotivo donatură donatura addaosu aggiunta condonare condonare (iertare) condonator condonatore condonabil condonabile condonatie condonazione — 54 — desdare (co- disdare borîre) predare predare pradă preda prădaciu predace pradămîntu predamenlo prădător predatore dedare addarsi şdatu sdato editor editore ediţie edizione stradă . strada stradare stradare strada-nie... diligenza trădare tradire Dormir ’e Dormire dormitor dormitore dormi toriu dormitorio. dormitură dormitură dormiţie dormizione dormitare dormigliare dormaciu dormalfuoco addormire — addormen- addormitare... tare (in) addormentare. addormitu indormito condormire condormire redormire (lat. raddormentare întredormire sonnecchiare Ducere sonneforare Ducere duce duce ducă duca ducesă duchesa ducatu ducato ducetor duttore ducetura — ducie ducea du'cal ducale adducere-or — adducitore conducere condurre conducător conducitore condu ttore conductă condotta conducevol conducevole conducibil conducibile conducemîntu couducimento deducere (se) dedurre (si) dedusu dedotto deducţie deduzione introducere introdurre (în) întroducibil introducibile întroducemîn- introducamen- tu to întroducetor , introducitore întroducţie ■iutroduzione producere produrre productu produtto productivu produttivo producent producente producător producitore (autoru) producţie produzione ’ reducere redurre (ri) reducămîntu roducimento reductivu reduttivo reductibil reduttibile reducţie reduzione traducere tradurre traducător , traducitore traduttore traducţie traduzione educare educare - 55 — educetor educatore refăcetura rifacimento educaţie * educazione străfacere strafarre şi t6te quelle cu ficare, cum: clarificare..., calcificare..., ve- Facere F a r r e rifieare..., etc. facil (de fa- facile Ferire Ferire cutu) (subt alta însemnare) facilitate facilita facilitare facilitare conferire conferire difficilu difficile conferinţă conferenza face-reu facimale conferent conferente făcemîntu facimento deferire deferire facinorosu facinoroso deferinţă deferenza (proclelu) deferent deferente facetor facitore differire differire facultate facultâ differenientu differimento facultosu facultoso different 1 differente facultativa facultativo differinţă differenza facendieru facendiere differenţial differenziale faţă faccia, facie differentiare differenziare fâşata facciata înferire... inferire. fachinu (ha- facchino preferire preferire malulu) preferinţă preferenza fachinerie facehineria preferibil preferibile faceţie facezia preferemi'ntu preferimento facibil facitojo proferire proferire afFacere affare referire referire" confacere(se) confarsi referendaru referendario confăcinta • «4 confacenza rpferemîntu referimento confacibil confacevole sufferire sofferire desfacere disfarre sufferitor sofferitore desfată disfata sufferintă sofferenza defâcetoru disfacitore ! sufferibil' sofferevole prefacere riparare sufferemîntu sofferimento prefaţa prefazio străferire traferire. prefatu prefato Fiare refacere rifare refăcetor rifacitore | flată flato flatuos flatuositate flautu.... conflare gonfare confiaţi) coflătur'ă conflător conflâtoriu înflare înflătura înflatu proflare, sufflare sufflător sufflătura sufflătoriu suffletu resufflare resuffletu resufflătură resufflativu desînflare F r e n u frenare frenaru frenâtor frenella frenelluCaţade subt limba) afFrenare (a pune freul), înfrenare (a ţineînfreu) înfrenatură flatuoso flatuositâ flauto____ coaflare (lat). gonliare conflato conflător (lăt). conflatorium ■ Gat)- gonfiare infla infiato proflare (lat), soffîare soffiatore soffiatura anima ă'vcjjloî respirare soffiamento respirazione respirativo sgonfiare Fr eno frenare frenajo frenatore frenella frenello afFrenare infrenare infrenamento desfreu desfrenare renfrenare Legare (legare, legă legător legatar lega tu legătură . legăiurită legaţie leganţă legămintu lege legal legalitate lagalisare legalisatie legislaţie legislator legislativii legislatura legist’ legitimu legitimă legitimitate . legitimare legilimamente legitimaţie leal lealtate allegare allegetor allegatie allegămînt sfrenamento disfrenare raffrenăre Legare si ligare lat): lega legatore legatario legato legătură legatuzzo legazione leganza legamento legge legale legali tă legalizzare legalizzazione legislazione legislatore legislativo legislatura legista legitţimo legittimâ legittimitâ legittimare legittimamente legitimazione leale lealtâ allegare allegatore allegazione allegamento - 57 — collegare collegare legie, legiune legione collegă collega legionaru legionario colleganţă coleganza allegere (StaX^siv)1 eleggere collegămîntu collegamento allegetor elettore collegatu collegato allegibil eleggibile collegatie colegazione allegibilitate eleggibilitâ • collegiu collegio allectivu elettivo collegiare collegiare allesu eletto collegial — ellectorale elettorale collegiata collegiata cu]leggere(ooXXăYEtv)—colleg- delegare delegare gere (lat.) delegatu delegato collectă colletta delegaţie delegazione collectivu colletivo deslegare dislegare (di) collector collettore ; deslegal disleguale collectorie collettoria desleanţă disleanza collecţie collezione elegant elegante collibetu collibeto deslegaiu, desnodat, uşor elegantă prelegare prelegatu relegare religie religionaru religioş religiositate nereligie nelegiuire nelegiuitu eleganza prelegare (lat. relegare religione religionario religioso religiositâ irreligione delitto exlex (lat). prelegere (lat. şitote quâte se termină în leg iu; cum: privilegiu, sacrilegiu etc. Leggere Leggere (Xeqeiv) lecţie lezione prelecţie legendă legg enda legendariu leggendario legiu leggio prelegere prelector prelectu releggere logica logical logicu syllogismu prologu prologare prologist apologu apologia etc. şi tdte quele compuse din X6qoc, que vine dela Xăqco, Xiqetv, X£-Tfe-v doric: lege-re. rileggere logica logicale logico sillogismo 2 prologo prologare prologişta apologo apologie cuTcoXdfâiv. ouv cun, con de unde syl- logismu — collegismu. — 58 — L o cu Loco commissionaru comissionario commissariu comissario locare locare commissură cimmisura lat. locuire... habitare.. demittere demmittere • locator locatore demis dimesso lodhl locale demis,sie demissione localitate locatâ emittere emittere lat. locandă locanda emissie emissione locandier locandiere emissâriu emissario locaţie locazione ommittere ommettere locuţu luoghicciuolo ommissie omissione locotenent locotenente premittere prsemittere lat. locotenenta locotenenza premissu prsemissus — locustă locusta promittere promettere allocare aUoccare promissie promissione collocare collocare compromittere. compromettere collocaţie collocazione compromis ’ compromesso eollocamentu collocamento remittere remittere lat. deslocare dislocare remissie remissione deslocaţie dislocazione remissibil remissibile dislogamento transmittere transmettere relocare rilogare transmissie* transmissione oblocu -— ' transmissibil transmissibile oblocare — prelocare — Murire Morire muritor Mit t ere Mittere (lat.) moribondu mirribondo mortu morto trimittere inviare morte morte trimis inviato mortal mortale missie missione mortalitate morfalitâ missionar missionario amittere amittere (lat.) amisie amissio lat. * Quelle în ie derivate dela admîttere ammettere participiu passat, fiind o idio— committere committere mă locale, câ limbă cultă se commisu commiso scriu în io, cum demissio commissie commissione transmissio etc. mortesce mortamente mutabil mutabile mortecină morticino mutabilitate mutabilitâ mortiferu mortifero mutătoriu mutatoriumlat. mortificu mortifico commutare commutare mortificare mortificare commutatie commutazione mortificatie «s mortificazione commutabil commutabile mortoriu mortorio demutare demutare (lat. mortaru mortajo demutatie demutatio — mortalie,vest- mortalia lat. promutare promutare — mintele de promut (prumut promutum — mbrte mortuosus lat. promutatie promutazione mortuosu remutare rimutare ammortare ammortare remutaţie rimutazione ammortamentu ammortamento remutabil rimutevole ammortire «î ammortire strămutare tramutare ammortisatie ammortizzazi- stămutatie tramutazione one strămutabil — commurire commorior lat. • desmorţire — ; smurire smorire Nascere Nascere , smorţire,smo- smortire * lire născător genitore smortu,smolitu smorto nascinţă nascenza ommorire uccidere nascemîntu nascimento ommor assassinio nascibil nascibilis lat. premurire premorire năsoutu natu# naţo, natus — premorlu premorto natura natura remurire — natural naturale remortu rimorto liaturare naturare strămortire strămortire naturalisare naturalizzare leşinare naturalisalu naturalizzato întremurire tramorlire naturălitate naturali tă naturaliu-e naturalia lat. natal natale Mutare Mutare natalitie natalitia lat. nativu nativo mutatie mutazione mutător mutatore * Natu, plr:nati — Romae — mutătură mutamento Romanati născuţi la Roma. nativitate naturalificare naţie, naţio naţional reparare reparare reparaţie reparazione reparator reparatore reparabil reparabile suppărare supparare (lat (cu alta însemnare) Părere Părere apparere apparire apparent apparente app a rin Jă apparenza apparimentu apparimento appariţie apparizione compărero comp ar ir e comparinţa comparita compărută comparso dişparere dispârire disparinţă disparenza disparibil disparevole trasparent. transparente transparinţă tralisparenza Parte Parte parţial parziale parţiali ţaţe parzialită partenire parzialeggiare părtieellă-le particella particulă particola particular particolare particularitate particolaritâ particularisare particolariz- zare particularisa- , particolariz- ţie zazione — 62 - partisănu partigiano partiţie partizione partire partire partitor partitore părtăşire parteggiare participare participare participiu participio participanta participanza partor partor (lat. partibil partibilis — appartenire appartenire apparteninţă appartenenza appartamientu appartamento compărţire (se compartire (si comparteşire compartecipa- r© compartimenta compartimento comparţitor compartitore depărtare (se) departirsi departamental dipartimento depărtanţă dipartenza departă(depart) dipartita departe indisparte 1 despărţire dis partire despărţire(se) dispartirsi despărţitor dispartitore împărţire... partire... repărtire ripartire repartiţie ripartizione neîmpărţibil impartibile nepartenire imparzialitâ nepărtenitor imparziale Passu P a s s o passare passare passată passata passere passera passabil passabile passagiu passagio passegiu passegio passegiare passegiare passagieru passegiero păşire marciare passaportu passaporto passatimpu passatempo appassire appassire compassu compasso compassare compassare depassare oltrapassare propassu propassus (lat. propăşire —- repassare ripassare spassu spasso spassare spassare trăpassare trapassare trăpassu trapassamento trăpassabil (trepas) trâpassabile Pes, Pede (lat.) Piede pedestru pedester (lat. pedestrime infanteria pedică pedica (lat. împedicare pedă (urmă) pe da (lat. pedal (d’im pedalis — picioru) pedaneu pedaneus — pedariu (ca- pedarius — yalleru) pedatură (me- pedatura — sură) pedeplana pedeplana — pediil pedulis — pedullă (călşăminte) pedulla — - 63 - pedestal piedestale Rid e.r e Rid ere Ferire P e r i r e rîsu ' riso risibil risibile pericolu pericolo risibilitate risibilitâ pericolosu pericoloso ridiculu ridicolo pericolare pericolare ridiculosu ridicoloso perisabil perissable (fr. derîdere deridere coperire coprire derisie derisione coperitura copritura derîdetor deriditore coperemîntu coprimento derisibil derisibile copertă coperta coperchiu coperichio Piere , Pier e (lat. coperchiellă coperchiellă plinu pieno coporîina copertina plinetate, ple- pienitadine descoperire discoprire nitudine plineţă pienezza Rulare Rog are pleniluniu plenilunio plenipotent plenipotenziar ruga rogatio (lat. plenipotinţă plenipotenza rugător rogator — plenariu plenario rugătoriu rogatoriura — plinire arrogare arrogare complinire compiere arrogant arrogante complinătură compimento arrogantă arroganza complimenta complimente derogare derogare complimentare complimentare derogatoriu derogatorio complimentos complimentoso derogabil derogabile deplinire derogaţie derogazione înplinire remplir (fr). prerogare prserogare (lat îndeplinire prerogaţie prerogazione replinire prerogativă prerogativa implere (umplere) impiere prorogare prorogare prorogatie prorogazione Porta Porto prorogativă prorogativa interrogare interrogare purtare portare purtător portatore — purtătură portatura purtabil portabile - 64 - pdrtă porta portiţă portella portafoliu portafoglio porta tină portatina portată portata purtabil portabile appurtare... apportare... comportu comporto compurtare(se comportaresi compur labil comportabile dpportaţie deportazione exportare esportare exportatie esportazione exportabilu • esportabile importare importare împortaţie importazione important importante importanţă importanza impor lunare 'impor tunare importunu imporluno importunităte importunită rapportu rapportamento rapportare rapportare rapportător rapportatore rapportaţie rapportăzione repurtare riportare transportu transporto transportare transjportare Prindere P.rendere prindetor prenditore apprindero apprendere coprindere comprendere - " (lat. deprindere avezzere desprindere reprindere riprendere surprindere sorprendere întreprindere intraprendere Puninu Pu gno pumnă pugna pumnare pugnare pumnător pugnatore pumnaciu pugnace punatoriu pugnatorius (lat. împunare impugnare împumnătura impugnatura împumnaţie impugnazione împumnabil impugnabile propumnare propugnare propumnaţie propugnazione repumnare repugnare(ri) repumrianţă repugnanta. repumnatie repugnazione Punere Pone re punetor ponitore punetură ponimento pusu posto appusu ponente appusellu ponentello posiţie posizione positivu positivo positură positură postă posta postillion postiglione appunere tramontare compunere componere compunetor fcomponitore compunechiare componicchiare compunemîntu componimento compositu composito compositie composizione compositor compositore compostă composta depunere deporre depunent deponente depunementu deponimento deposita deposilo depositare depositare depositariu depositario depositeriă depositeriă expunnere esporre expositor espositore expusu esposto expositie esposizione spunnere sporre spunetor sponitore dispunere disporre dispositie disposizione impunere imporre împonent imponente împunetor iinponitore împuuementu imponimento imposiţie imposizione oppunnere opporre oppositor oppositore oppositu opposito opposiţie opposizione prepunnere preporre prepusu preposto (cu altă însemnare) prepositie preposizione propunnere proporre propunement proponimento propositu proposito propositie proposizione propositură propositură repunnerp riporre (cu altă însemnare) repoBu nposto PERIODUL 111. 65 ~ reposâre riposare reposatu riposato repositoriu ripositorio repausu riposo repostă riposta suppunnere supporre suppusu supposto suppositie supposizione supponibil supponibile suppositivu suppositivo transpunnere transporre transposijie transposiziofle Semnu S egn o semnuţu segnuzzo semnare segnare semnătoru segnatore semnătură segnalura semnariu signarius (^lat. semnatie signatio — semnătoriu signatorius— semnal segnale semnalare segnalare semniferu signifero (stegaru) senini licăre signi ficare semnilicantă significanza semnificaţie significazione semnificativu significativo assemnare assegnare assemnaţie assegnazione assemnabil assegnabile assemnătura assegnamento consemna consegna consemnare consegnar’ (si consemnătoriu consegnalori o consemnatie consegnazidne deseninaiie disegno 6 desejnftfiPd disegitare dosemtlălor disegnatore desettiMturâ disegnatiirâ însemnă insegnâ resignai*© risegnare resigrtaţie risegnazioiie Si iH tir e *) Sentif e siffiţu senâo simţitate setisâtezza SÎmtiiiienUl serttlmeiîto simtimental sentimentale simtimentalismu — sensaţie sensazione simtibil sensibile simtibilitate t) sensibilitâ simţi tivii sensitivo si mţa al sensuale Sitntuaîitate sensualitâ simţitor sentitore simţitorii! *> senSorium(iat. simţită sentita sentinţă sentenza senteiiţfâfe sentenziare sentenţiosu sentenzioso sentinu sentinus (lat. simţiferti scnsifer — simtiiieare sentiflcare — consimţire cOMSentire consitiiţimeiitu conseutimento consentaiieii consentaiied presimţire presentire presimtimeiitu presentimente resimtire O risentird ressimţire — ressimţimentu rissentimeiito Sttăsîmţire trasentire Scriere SoHvere scriitor scrittore scriitoriti scritojo scriptură scrittura scriptilfal scritturale scribu scribe conserier© consrivere conscriSti conScritto descriere descrivere descriptivii descrittivo descripţie descrizzioile descriptibil descritibile înscriere inscrivere inscripţie inscrizioiie prescriere prescivere prescriptu prescritto prescripţie prescrizione proscriere proscrivere proscrişii proscritto prosfcripţie proscrizioiie reseriere riscrivere rescriptu1 riscritto rescripţie riscriziotie Stare Stare stanţă starizâ stant stante stabil Stabile stabilire stabilire stabilimente stabilimente stabilitate stabilită staulu stallo stâuîonu stallone stalliu stallio stăruire persistate constant constante constanţă costanza stătu staţi# stafiei staticii Sta tist’ statisticu statistica statua statuarii statuarii statuie# statui*! stattittt constare (CU) constituire constituţie constitiitifu coiistîtuetit costâf# distat# distăilţâ instafe instatiţl instaiit restate restaurat# restaurator Templu templu templafU templierii temple contemplat# contâfflplâtor contemplătttră contâmplatu slato sta zio n# statica statico statista statistico statistica statua statuari# statuaria sta tuire stătută statut# constare cos ti tui te constituzion# conslitutit# constituente costate distat# distaiiza instrâte instaura instanţe restate (fi) ristotare ristorare Temple n (lat.) tenlpiaflo tempiere teinpiâ contemplate contemplatote contemplameiito contempla to eotttemplaîrfofl# cantămplatifu comempîâfifo comtdmplaiif! conteftiplatlva contâmplabil corttempfabffe întâmplate... avenire, acca-infcmplestus (lat.) dete Timpu Tempo timporal timpofălitat# timpotaneti temperat# temperamentu temperam temperatul temperata temperaţi# temperator tempetaţur! tempera tivu tempestă tempestosu astâmpărate contemperare corttempera-ment contemperaţie contimporan destempărare destemperanţă destempeta-meii tu extimporan ex timporal nestâffiperatu temporale tempofalitâ temootaneo k temperare temperamente temperatite temperanza temperate tempefazloti# temperatote tempefatiita temperativo tempesta lempeâtoso altemperare contemporate cofitempera- mento con tempera-zione contempora- neo disteffiperare distempetanza distempera- meiito estemporaiied estempotale intemperant# nestemperanţa • restemperare restempire stemperare stemperatu stemperanţă stemperament Tindere tinda tendinţa o . tindettă tendinu tendinosu attindere attindent attentivu attenţie attentatu attentatoriu contindere eontindent contendinţă contindetor destindere deslindetură destinsu destinsie extindere extinsu extensie întindere, pre tindere pretindent pretinşii preteasie protindef e intemperanza ritemperare tempesta stemperare stemperato stemperanza stemperament Tendere tenda tendenza tendetta tendine tendinoso attendere attendente attentivo attenzione attentato attentatorio contendere contendente contendenza contenditore disiendere distenditura disteiîso distensione estendere estenso estensione intendere (lat. pre tendere pretendente pretendenafl pretensioa© pfotendere relindere stindard stindardier stindal Tribuir e tribunu tribună tribunal tribunatu tribunescu tributu tributarii attribuire attribuitu attributie •i contribuire contribuent contribuitor contributu contribuţie contribui distribuire distribuitor distribuţie distributivu întribuire retribuire retribuţie Trunchiu trunehiulej trunchiare trunehiator trunchiatu trunchiakiră ritendere slendardo stendardiere stendale Tribuer e (lat. tribuno tribuna tribunale tribunato tribunesco tributo tribario attribuire attribufo (attribuzione) contribuire contribuente contributore contributo contribuzione contribulis (lat distribuire distributore distribuzione distributivo intribuere (lat. retribuire retribuzione Tronco tronconcello troncare troncatore troncato troncamento - 69 - trunculi Irunculatu destrunchiare obtrunchiare pretunchiare Turnare turnu turneare turneu turneamentu turnaru atlurniar atturneatu atturniament conturau conturnare de turnu deturnare înturnare înturniare returaare returnată returnel resturnaro sturnare Unu unime unitate unicu uniu uniaţie unire unitu unitivu trunculi(lat.— trunculatus — distruncare —r obtruncare — praetruncare Tornare torno torneare torneo torneamento tornajo attorniare attorneato attbrniamento contorno contornare detour (fr.) distornare tornare intorneare ritornare ritornata ritornello sconvolgere stornare Uno initâ unico unius (lîrt- unire unite unitivo unitor uni tura unanimu unanimitate unicornii uniformu uniformă uniformitate unigeno unicolor unicultor unijugu unimanu unimodu uniola (o ear-bă) univers universitate universal universalitate universaliare univiră iniviratu unioculu univocu adunare adunamentu adunator adunăfura adunanţă adunată adunatie adunabil desunire desunie întrunire reunire reunimenţu reunie unitore unimento unanime unanimi tâ unicorno uniforme uniforma uniformitâ unigeno unicolorns(lat. unicultor — unijugus — unimanus — unimodus — uniola universo universită universale uniyersalitâ universalizzare univira (lat. univiratus — unioculus -univocus — adunare adunamento adunatore adunanza adunata adunazione disunire disunione unificare riunire riunimento peunione Vedere vedu vedufca vedelor vedetoriu vedett» vidibil vidibilitate Vi iţa viditare vidilator viditaţie vidiera visu — visie visionariu visual visualitate vedenie învedere invidie învedetor invidipşu invidu invidiabil invidiare prevedere preVedinţă prevedemântu prevedutu previsie revedere revedementu revidor re viditare revidită revistă Vedere vista vedaţiita veditore (veditorioj) vedetta visibâle visibilita visita visitare visitatorp visitazione visiera yişuni (lai. visione visionario visuale visualitas (lat. visione invidere {lat. invidia inviditore invidioso invido invidiabile invidiare prevedere prevedenza prevedimenţo previsto previsiqpe rivedere rivedimento riveditore revisiţare rivisita riviata reviste prevedere proveiemliitw prevxd&eru provedetorie provedinţă provedent providu providu providare provid'ător provisie provisionare provisor străvedere întrevedere privedere (se) privire Venire viitor venitupă viitorime venie veni al venitu# ventu ventulă ventosu ventositate venturare ventulatie revisione provedere prevedimenţo proveditore proveditoria providenza providente provido proviso provisare provisatore provisione provisionape provisore străvedere travedere guardare Venire (venitore) ventura, ve-nimento poşteritâ venia veniale venuto vento ventola ventoso ventositâ ventilare (lat. ventulaţio — * Venitu, lepedând pe i, re-? mâne ventu, schimbându-g® ®ş ta i, viattt^vîntu. venturatiea ventarător venluriero ventarosa venluroso vântra veniră ventrala ventrata ventral ventralis (lat. ventrienlajie ventripalatio « veniri calo sa ventrieulosus- ventrificaţie ventrificaţio - ventriflaa ventriflaas — ventriloqna ventriloqaas ^ ventusă ventosa ventasare ventosare ventigena ventigenus avenire avenire aveniament aveniamento avenetica veneticu aventiccio aveatare aventare aventa aventamento (elan fr.) avenitura a-ventură ventura aventurier aventiţriere aventurosu aventuroso aventura tu avenţqrqto- aventaiu ventaglio aventatn aventato cuvenire convenire cuviinţă convenienza covenibil convenevole cuviosn eenveniente cuventu parola (verbum, ratio lat.) cuventare parlare convenţie convenzione convenţional convenzionale convenţionare convenzionare invenţie fatenistene inventare inventării) inventator inventiva inventivă devenire desvenire eyenimentu obvenire prevenire preveniţii prevenţie prevenţori provenire proveninfă pravanitu revenire revenita suvenire (îsi) suveninta subvenţie sventare resventură pesvenţaratu supravenire supravenţapă svenire svenitură sventara Yersave versabil versabilitate versătura versura versatil Y&'Sftllţ inventare inventaria inventatore 'nventivo inventiva divenire disvemra evenimente obvenire (lat. prevenire prevenuţo prevenasiene preventQras(l. provenire provenienţa proventa revenire (lat- revenu (fr. sovenirsi subvenzione sventare sventura sventurato sopravenire sopravenuta svenire sventura Yersare verşabilis (lat. versabilitâ versamento versara (lat. verşaiilo versntiiitâ - 72 - versatie versaţio (lat. versu verso versettu versetto versie versione versificare versificare versificator versificatore versificaţie versificazione versicolonu versicolonus 1. versiformu versiformis — versipel versipelle adversă adversa (lat. adversie adversio — adversaria aversaria adversariu aversario adversativu aversativo adversaţie aversazione adversitate aversitâ conversare conversare conversa conversă conversabil conversabile conversativu conversativo conversaţie conversazione conversevol conversevole conversii converso conversie conversione diversare diversare diversificare diversificare diversu diverso diversie diversione diversoriu diversorio diversitate diversitâ inversio inversione inversură inversură lat. reversare riversare reversabil riversibile reversu riverso subersare subversare lt. subersie soversione SONETTO P’IPPOLITO PINDEMONTE Sul Sepolcro del Petrarca in Arquâ. Quando ri nbomberâ l’ultima tromba, Che i piu chiusi sepolcri investe e sferra, E c ascum volerâ corvo o colomba Nella gran văile a eterna pace o guerra; Primi udranno quel suon che andrâ sotterra E primi sbalzeran fuor della tomba, I sacri Yati che piu lieve terra Copre, e a cui men d’umano i piedi impjomba. - 73 - Ma tu, tu sorgi della vinta pietra Primo tra i primi in luminoso ammanto Volando al ciel con la pudica cetra: E nel bel Coro, che circonda il santo Giudice sommo della văile all’etra, Di tuti piu divin suona il tuo canto. (Traductie literale). Quând va resbumbâ ultima trombă Quare quelle mai închise morminte străbate şi desferra Şi fiă-quare sbura-va, şi corbu sau columbă In vallea quea mare la eterna pace au durere, Primi audi-vor quel sutterran resunetu Si primi sălta-vor din morminte afaro. Sacri Poeţi que prea uşdra ţerrină Copere, şi quăror puqin d’uman picioarele ’mplumbă. ) Ma tu, tu te avînti din invisa petră Primu între primi în luminoasă mantă Svolând către ceru cu pudica’ţi cyteră Si ’n frumosul coru que congiură pe sântul Judeşu, culmea vallii către aeru, Din tdte mai divin cântul teu va suna. LAMENTO AMOROSO Anacreontica del Vittorell'. Vedi che bianca luna, Vedi che notte azzura! Un’ aura non susurra, Non tremola uno stei. L’usignoletto^solo (Traductie liberă) Vedi, dragă, qu^albă lună, Vedi que ndpte senină, O aură nu suspina, Nu tremulă o stea. Privigătorul singur — ■74 - Va dalia siepe all’orno E sospirando in torno, Chiania la sua fedel. Ella, che il sente appena Giâ vien di fronda in fronda, E par che gli risponda: Non piangere; son qui. Che doici afFetti Irene! Che g emiţi son questi? Ah! mai tu non sapesti Rispondermi cosi! Ici svola, ici se pune, Supină, doru’si spune îşi chiamă sdqa sa: Dar ea totăîl simte Svolând din frundă ’n frundă Şi par’ qu’o s'ă’i respundă: Nu plânge sunt a ta. Que dulci simţiri Ireno? Que gemete de pace? Dar vai! Irena tace! Respunde’mi draga mea. VISUL (fragment). 0 altră aurora în suffletu’mi appare, Rada necunoscută de alte lumi dîori; Deschisu-mi-s’au ochii şi ’n ochii mei resare Dioa dillelor noastre, timpii netrecători. Şi secolii şi viata’mi că nopţi se srecur ro, Şi ’ncovoiat pe grdpa’mi, o vedu quo s’a deschis, Şi’mi face locu printr’ensa sa trecu peste hotare: , jE poart’a Eternităţii, şi me deştept din vis!... Fruntea’mi albită tdtă către pament se lasă, Rraqele’mi redemate toiagul meu appasă Iar suffletu’mi se ’nt6rnă şi cată înapoi. O dillel... sau que nume voe vi se cuvine? — Dar. .ati trecut--que trece mai mult el nu mai vine. Era mai dinainte să ve întreb pe voi. I. E. — 75 - IL SOGNO (inversione lilterale) Un’ âltra aurora in alma mia luce; Radio innoto di altri mondi alba; Mi s’aprono gli occhj, e ai miei occhj risorge II di dei noştri giorni, i secoli eterni. I secoli, la mia vita al par delle notti scorrero. Piegato sulla mia tomba, aperta gia Ia vego, E mi fa loco trapasar al di lâ dei confini, Del’ Eternitâ e la porta... ed e ccomi d al sogno destato. Tutto bianco il mio fronte, inclinasi ver la terra; Appogiate le mie braccia, il mio bacolo appesano; 1 Ma l’animo mio volgesi e guarda in dietro. 0 giorni! o qual nome a voi si deve ?... , Ma... giâ passate siete... e che passa non e piu Era giâ ben d’avanti l’interrogar a voi. PERIODUL III. No. «. JURNAL. LITTERAR. SCENE iSTORICE din CHRONICELE MOLMViEI. 1564-1569. I. “Daca voi nu me vreţi, eu ve vreu... Iakov Eraalid despot pe-rise 84iis de bssgansl lu Ştefan Tomşa, kare ak»m o-kirmsiâ jiearra. Dar Ale-ksandrs Lipaşneancl, d»pi în-frmgerea sa în doi rinderi de ostile DespotBM, fsgind la Konstantinopol isbutise a l»â oşti tsriesii §i se înternâ akera si isgoneaski pre ripitorsl Tomşa, şi si’şi ia skaenel pre kare ns Iar li perdbt, de n’ar ii fost vtndst d® boieri. Intrase în Moidavia, întoviroşit de şepte mii spaxii si de vr’o trei inii oaste de slnnsisri. rJbnsi pe lingi a'iesle avea porsnui împiritesiJi Kitre xa-nsl Tătarilor Nogai h*a si’idea ori Kit ajstor de oaste vâ iere. Lipsşneanal mergea ali-tsrea k» vorniKBl Bogdan, a-mmdoi Kiliri pe armisarii t8riiesiii şi in armaţii din nap pini în piiionre. — % soKojti, Bogdane, zise dîspi pbiiini ti'iere, isbin-di-Vom oare? CK3W 1% <-» St fls tp Ihdoiffâ'îi', Mt* pia ta* rtspaflge kdftesaniii* pearra geme' §§Bt aSSprirgfl Tomsei. Oastea toatt se va s»pp»ne Ksm i se va ftgtdai mai mare simbrid; Boierii, Kt pi ia» mai ltssat Vii, iiSlriSi Mita morpii îi mai pine; dar «am vor vede Kt Mtria Ta vii k» p»tere, îndatt VOr alergă şi'l vor ltssa. •— St dea D»mnezes st n’ara nevoie a fa ne neeâ ud a» frtk»t Mirnea-Vodt la M»n-teni; dar ’pi am mai sp»s, e» îi k»nosk pre boierii noştri, kt ni am trtit k» dtnşii. — Aceasta retnine la înal-tt înpellepiiane a Mir iei tale. Vorbind aşa, as aj»iis aproape de TeK»4i», »nde popoSirt la o dsmbravt. — Doamne zise »n aprod apropiind»-se, nisie boieri sosind aK»m uor voie s t se în-ftpişgfce la Mtria Ta. — Vie, rtspanse Aleksaridr» K»ri>nd intrart s»bt kortsl alide el şedea înkSttgiarat de boierii şi ktpitanii sei, patr» boieri din kare doimaibttrtiii, iar doi |»ni. Aneştii erăvor-niksl Mopok; postelnikal Ve-veript, spatar»l SpanHÎok gi Stroiai. Apropiind»“ge de Aleusâii-dra Vodt, se irikinârt pilit la ptmtnt, ftrt a’i stratâ poala d»pt obiiei». Bine fifii vefllfţ boieri! zise â’iesta filindsse a 2imbi. — St fii M-Ta gtnttos, rtspansert boierii. - Am a»zit, »rmt Aleksan-dra, de bîttt»irile perrei şi am vetlii g’o KitfitsiS; sai» kt pearra m’asteaplt- k» bskarie. — St nsbtnsesaiMtria Ta, zise Hlopok^ pearra este liniştita, şi poate kt M-Taaiaa-zit lskrsrile preksm n» s»nt; Ktai aşa este obiaeial norod»-lsi nostr», st fakt din pin-par, armasar. Pentr» alieea dbştia lîe-as trimis pre noi st’pi spsnem Kt norod»l nste i»besae, şi M-Ta st te în-torai înapoi kâ,,, — Dakâ voi na iht vrepi, e» Vt vre», rtspsnse Ltpsş-neansl ai indml>ni8Ka de arme dinmt-na lei Bogdan. Tueilossl acel de Tomşa v’as învtjjat... — Tiktlos ns poate fi aiela ne s’a învrednicit a se nanii Unsei lai Dsmnezes, zise Ve-verijji>; — As doar ns ssnt şi es KiisSl Isi Dsmnezes? As doar iis’mi ajji jsrât şi mie kredin-îiis^ Ktttd eram nstnâi stolul— Ral Petre? Ns m’am alles voi? KSM a fost obfodsirea mea? Te stnge am versat? Kare s’as întors dela sşa mea fort st utştige dreptate şi mtngtere? Şi tnat ansm ns mt vrejii ns mt isbiui? Ha ha ha! Rîdea, msşKii i se ssniâ în rîssl acesta, şi oKii lsi hojma klipiâ. — Es Voia Mtriei Tale, zise Stroini, vedem Kt moşia* hoastrt a şt Kadt de isnoavt în Rtlkarea ptgtnilor. Ktnd astt ttegsrt de Tsrni vâ prt- * Patria. dâ şi vâ paştii gearra* pe ho vei domni Mtria-Ta? — Şi ks ne vei sttsrâ lt-komia acestor nete de ptgtni ne adsni ks Mtria Ta? adto-gi Spanniok. — Ks averile voastre, rts ks banii, jjerranilor pre kare jspsiiji voi. Voi mslgejîi laptele jjerrei, dar a venit vremea st Vt mslg şi es pre voi. Destsl, boieri! întoarnejţii şi spsnejji nelsi ne v’as trimis, ka st Se fereaskt st ns das peste el, de ns vrea st fak din niolanile lsi ssrle şi din pelea lsi ktptsgealt dobelor mele. Boierii eşirt mthniiji; Mor jjok rtmase. — Te ai rtmas? întrebi Lt-psşneansl. — Doamne! Doamne! zise Mojjok ktztrtd în gensnki, ns ne pedepsi pre noi dspt fort de legile noastre! Ads’jji aminte kt eşti ptmtiitean,* ads’ui aminte de zisa skriptsrei şi iar-tt greşiyilor tti! Krsjjt pre biata jjearrt Doamne! sloboade ostile aceste de ptgtnij vino nsmai ks ktiji Moldoveni ai pe Itngt Mtria Ta, şi noi ki-zeşlsim kt sn fir de ptr ns se vâ Kltt din Kaps.l Intljji-ffiei Talie: Şi de’yi vor trebsi Oşti, ne vom înarma noi ks femei şi Kopii, Vom rtdiuâ jjear- * Moldovean. «.w 80 ra în picioare, vom ridiită sls— gile şi velinii noştri, Inkre-dile în noi! — Si mi înrcred în voi? (zise Lipsşneansl înijelegind plansl lsi). Pe semne gin-desni ki es ns ssis ziuitoa-rea* moldoveneaski: u lspsl pirsl suimbi,iar niravsl bă?„ Pe semne ns vi iîsiiosk es, şi pre tine mai virtos? Nss’iis, ki fiind mai mare peste ostile mele, Ksmaivizstki m’as birsit m’ai lisat? Veverijji îmi este veni» dsşman.dar înnai ni'ii o daţi n» s’a asifsnsrSpannioK este mici tinir; in inima lsi este isbire de moşie; îmi plane a privi ssmejjia lsipre nare ns se silesne a o tiinsi. Stroini este sn Kopil, Kare ns Ksnoa-sne mKi pe oameni, ns s'iie ne este îmbsnarea si miimisna; lsi i se par ki toate passerile ne sboari se minuiKi. Dar ts, Mouoane? învesit în zille rele, deprins a te •hîokoî la toui domnii, ai vindst pre Despot, in'ai vindst şi pre mine, vei vinde si pre Tomşa; spsne’mi n’aş fi sn nitins de frsnte, Kind m’aş înurede în tine! Es te iert inşi, K’ai îndrisnit a Krede ki iar in'i vei mai ps-tea intelâ, şi tui figidsiegK Ki gabia mea ns &e vă minji în eingele tis; te voia Krsjjâ, # PfoVerbsl» Kini îmi eşti trebsitor, Ka si mi mai sşsrezi de blestemsri-le norodslsi. Ssnt alui trîn-tori de Kare trebse Ksrijjit stspsl. Momok îi sirsti nuna, a-semenea Kinelsi nare, în Iok si msswe, linge mina Kare’l bate. El era mslusmit de fi-gidsinua ne instigase; smâ Ki AleKsandrs-Vodi a si ai;,i nevoie de sn intrigant prensm e-râ el. Depstajjii eră porsn-nijji de Tomşâ, na nepstind infamă pre Lipsşneansl din Ka-. le, si’si srmeze drsmsl lalvon-stantinopol, snde prin jalobe şi dare de bani si mizloieasKi mazilia lsi. - Dar vizind ki el veniâ ks insssi învoirea Porifii, pe de alta sfiinds-se a se întoarie firi niii o isprăvi la Tomşa, nersri voie si rimiie a’l întoviroşi. Atesta eră plansl lsi Mojiok Ka si se poati lipi de Lipsşneansl. Voia li se dete. - II. Ai să dai samă Domne!.. Tomşa nesimuindsse în stare a se împrotivi, fsgise în Va-lachia, şi Lipsşneansl ns în-tilnige niti o împedikare în drsmsl ses. Norodslpretstin-dene îl întîmpinâ ks bsksriegi nidejde, adsuindsşi a minte de intiia lsi Domnie, in Kare 81 — el ns avsse vreme a’si desvili srîtsl karakter. Boierii msi tremsra. Ei a-vea doi mari resoane a fi în-grijagi; snia ki norodslii sre-sne, şi despre Domnski ns’i isbesne. Indati ne sosise, Lipsşnea-nsl porsn"ri si împle ks lemne toate netigile Moldaviei afiri de Xotin si le arse vrind si strice prin aceasta asilsl ne-mslgimigilor, karii de mslte ori ssbt adipostsl zidarilor a-nestora srzia komplotsri şi a-giga revolte. Ka si sene infls-inga boierilor şi şi stirpeaski ksibsrile fesdalitigii, îi des-poia de averi ssbt felsri depre-tekste, lipsinds’i ks kipsl acesta de singsrsl mijlok ks kare pstea ademeni şi KOrsmpe pre norod. Dar nesokotind de ajsns planai anesta îi omora din kmd în kmd. La nea mai mini gre -şali dregi toreaski,la nea mai rniki plmgere nei s’aratâ, ka-psl vinovatslsi se spinzsrâ în poarta ksrgii, ks o gidsli vestitoare greşalei Isi, adevărate sas plismsite, şi el ns aps-ka si pstrezeaski, kmd alt kap îi lsa loksl. Nimene ns îndriznea a grii înprotiva lsi, ks Irit mai vîrtos a Iskra neva. O gvardie nsme- ! roasi de lefenii Arbalezi, Şerbi, Ungsri, isgonigi pentrs relele PERIODUL. 111. lor fapte, îşi aflase skipare lingi Aleksandrs, kare pli-tinds’i bine, îi avea xinzigi. — Iar ostile Moldovene ssbt kipitani kreatsri ale lsi, le ginea pe margini; slobozind inşi pre ostaşi pe la kasele lor, le mirginise în psgin nsmir. Intr’ozielse primbla singsr prin sala palatslsi domnesK. Avssese o lsngi vorbi ksMo-goit, nare intrase iar în favor, şi sare ansm eşiâ, dspi ne îi înfigoşeasi plansl snei noi Kontribsjjii. Se pirea nestim-pirat, vorbiâ singsr şi se ks-nosnea ki mediteazi vre o rişoi moarte, vreonsoidasni, iţind o sşii latsralniKi desKizmds-se, lisi si intre Doamna Rsk-sanda. La moartea pirintelsi ei, bsnslsi PetrsRareş (Kare,zine chroniifa) ks mslti jale şi mih-ninisnea tstslor, s’as îngropat în Sf. Monastirea Probota zidiţi de el, Roiîsanda nmise-se în fragedi vîrsti, ssbt ts-tsratsl a doi fragi mai mari, Jliaş şi Ştefan, lliaş srmind în tronsl pirintelsi sis, dspi o SKsrti şi desfrmati domnie, se dsse la Konştantinopol, Sn-de îrabrigişs mahometismsl; şi în IoksI lsi se ssî pe tron Ştefan. Anesta fs mai Tes de i;it fratele sis: înneps a sili pre striini şi pre Katolini a’şi lepida legea, şi mslte familii * 6 — 82 — bogate 'ie se lxkxiserx în nea-rx, pribegirx din prhina aceasta, adxkxnd sxrx'de pxmxn-txlxi, şi kxderea negoplxi. Boierii kare, «iei mai mxljji eră înkxskriui kx Polonii si kx Un-gxrii, se sXpxrarx, si korxspXn-zîndx-se kx boierii pribegi, ho-txrîrx peirea lxi.. Poate ar ii mai întxrziat a’şi pxne in lxkra-re planxl, dakx desfrxnarea lxi nx ’l-ar ii grxbit. “Nx hx-lxdxia de rxxl lxi nini o jxpxneasx, dakx era frxmoas's.,, ziie Chronika-rxl în naivitatea sa. Intr’o zi kxnd se află la I|xiîora, ne mai aştepitxnd sosirea Boierilor pribegi, Boierii ne era kx dxnsxl, ka sx nx’l skape, ax Hiat frxnghiele' kortxlxi sxbt karele el şedea, si dxnd nx-valx, ’l-â xiis. Âkxrn îixmai Roksanda rx-mxsese din familia lxi Petrx Rareş, si pre dxnsa Boierii x-ligaşi o hoţxrxserx a fi soyie xnxi oare-kare nxmit J o 1 d e, pre kare ei il aleseserx de Domn. Dar Lxpxşneanxl ales de Boierii pribegi, întxmpi-nxnd pre Joldea, îl birxi, si prinzxndx’l, îi txie nasxl şi’l dete la kxlxgxrie; şi ka sx trâgx inimele norodxlxi în kare viea. xnkx pomenirea lxi Rareş, se însxrx şi lxx el pre fiika lxi. Ast-fel gingaşa Roksandx ajxnsese a fi parte birxitorxlxi. Kxnd intri în salx, ea era îmbrxkatx kx toatx pompa kx-venitx xnei sonii, fiilie şi sx-rori de Domn. POste zovonxl1 de stofx ax-ritx, pxrtâ xn benişel de fe-lendres2 albastrx, blxnit kx samxr a kxrxia mxniie atxrnâ din apoi. Era înqinsx kx xn kolan de axr , 4e se înkeiâ kx mari paftale de matostat, îm-pregixrate kx petre skxrnpe; iar pe grxmajii ei atxrnâ o salbx de mxlte sirxri de mxr- tl garitar. Slikxl de samxr pxs kam într’o parte era împodobit. kx xn sxrgxmx alb, şi sprijinit kx o floare mare de şmaragde. Pxrxl ei dxpx moda de atxn’jea se m-pxrjjiâ despletit pe xmerii şi spatele ei. Figxra ei avea a'iea frxmxsenx, Kare fx>jea odinioarx vestite pre femeile Romxniei, şi Kare se gt-ses'ie rar oKxm, degenerxnd kx amesteKxl najjiilor strxine: Ea xnsx eră tristx şi txnjitoa-re, na floarea sxppxsx arsiyei soarelxi, -ie nx are nimik s‘o . xmbreâsKx. Ea vxdxse murind pre pxrinnii sxi, privise pe xn frate lepxdxndx-şi religia, şi 1 O hainx Ixngx deskisx din ainte. 2 Katifea, - 83 pe m©1—lalt enis; si mai întlis hotirîti de obşte a fi sojjia lsi Jolde pe itare ni^i îl snia, a-K8in fssese siliţi de aneeaşi obşte, Kare disposâ de inima ei fir’a o mai întrebă, a dă mina lsi AleKsandrs-Vodi, pe nare respeKtmds’l si S8pp8in-dsise na 8n8i birbat, ar fi voit si’l isbeasKi, dana ar’ fi aflat în el Kit de pBjjini simţire o-meneasKb. Apropiinds-se, se pleai şi’i şiretă nuna. Lip8şnean8l o apsKi de mizloK, si ndiKin-d8-o na pre o pani o pese pe gen8nii pei. *le veste, frBmoasa mea Doamni? îi zise el, sir8tm-da-o pe fr8nte; ne prinini te fane astizi Kind ns’i sirbi-toare, a’ui lisă fesele? *line ţe-a trezit aşa de diminigi ? — LaKrimele j8pineselor vi-d8ve nare se varsila 8şa mea, şi Kare strigi risplitire laDo-n8l Christos si la sfinta Ni-SKitoare, pentr8 singele Kare verşi. Lipeşneansl posomorîndsse desfiKB brajjele; RoKsandn ki-Z8 la pineorele lsi. — O bsn8l me8 Domn! vi-teazsl me8 sojj ! ermâ ea, de-st»l! Ajsngi atita singe vir-sat, atite vldsvii, atiţia siria ani1! Gindesne KiMiriata ! eşti prea psterniK şi ki nisne sirani Boieri nB’jji pot strinâ. lIe’jji lipsesne Miri ei tale? N’ai K8 nimene risboi8; jjearra e-ste liniştiţi şi sspp8si. E8, D8mneze8 ştie! Kit te isbesa! şi Kopii Miriei tale sânt fr8-moşi şi tineri.— JsdiKiKids-pi viajji este şi moarte, şi ki miria ta eşti msritor si ai si dai şeami! Pentrs ki K8 «liniştirile n8 serisKBmpiri singele, ni mai ales ispitesni şi înfrsnti pe Demnezes, soKotind ki fiKind biserini îlpoiii îm-piKâ şi____ — Msiere nesoiţotiti! strigi Lipeşneansl sirind drept în pinioare, şi mina M prin deprindere se rizemi pe jsn-ghisl1 din ningltoarea sa; dar îndati stipmind8-şe, se ple-Ki, şi ridisind pre RoKsanda de jos: — Doamna mea! îi zise; si n8’jji mai saape din g8ri ast fel de vorbe nebsne, ki, ze8 «8 şti8 ne şe poate întimplâ. M8ljj8mesne sfmt8l8i Mare ms-neniK Dimitrie isvorîtor8l de mir, al Kirsi hram se serbea-zi la BiseriKa ne noi ’iam fi-K8t la Pingirajti, ki ne-a8 1 Un K8jjit a Kirsia miner se asKsndea în teaKi, si Kare serviâspre înjepghiereaine-miKski învins. In Franya se nsmiâ: Mis6ricorde l Orfani. r- 84 oprit de a faqe »n paKat, a-d»Kand»-ne a minte Ka eşti ma-ma Kopiilor noştri. — De as sti Ka mi vei si omorrî n» pot sa ta». Ieri, K i.nd voiam sa in ir», o j»pa- neasa kb qinqi nopii s’a» ar»n- Kat înaintea radvan»l»i me»1 şi m’a» oprit aratandB’mi »n uap nintsit în poarta Ksrijii. Ai sa dai seama l»i Damneze», îmi ziqea boqindsse si bleste-%» m andate; ai sa dai seama, Doamno! Ka laşi pre barbatal ta» sa ne taie parini|ii, barbaijii şi fraiiii.... Uita-te, Doamno, asta ’i barbatsl me», tatal Kopiilor auestora, Kare a» ramas sara'ii! Uita-te! si îmi arata o itapsl sângeros, şi Kap»l se sita la mine grozav,! Ah! stăpâne! deatt»nqi ne’nqetat vad Kapsl aqela şi’mife tot frina! N» pot sa ma odihneşti! — Şi 4cvrei? întrebaLa-p»snean»l zitnbind. — Vre»sa n» mai verşi san-ge, sa înnetezi k» omorsl, sa îi» mai vad Kapele taiete, Ka sare inima din mine... — Ijji fagadseşK Ka de poi-mane n» vei mai vedea, ras p»nse Aleusandr» -Vodă; şi mâine îîii voi» dâ sn leaK de friKa. — E»m? 4e vrei sa ziqi ? 1 Un fel de Karreta aşezata pe driK»ri. — Mâine vei vedea. AK»m draga Doamno, d»te de’jji vezi Kopi, şi Kasta de Kasa K»m se Ksvine «liei b»ne gospodine, şi pene la Kalle sa ne gateasKa »n ospajî, Kani mâine da» masa mare Boierilor. Doamna Roitsanda eşi d»pa qe iarasi îi sarsta mana. Bar- bat»l se» o petre»» pîna la »sa. •) — Ui! p»s-ai toate la Kalle, întreba el, viind grabniK iţa-tre Armas»l se», Kare intrase attsnqe ? — Tot este gata: — Dar oare vor veni? — Vor yeni. III. “Kapsl l»i Mojiok vrem. . . De k» seara sefaK»se de ştire t) t»t»lor boierilor sa se ad»ne a doa zi, fiind sarbatoare, la Mitropolie snde era sa fie şi Dom-n»l, ita sa asK»lte Litcrgia, şi apoi sa vie sa pranzeasK» la K»rte. Kand sosi AleKsandr»-Voda, sfanta şl»jba inqep»se şi boierii era tdjji ad»naţji. împotriva obiqei»l»i se», La-psşneansl, în izioa aqeea, era îmbraKat k» toata pompa Dom-neasita. Psrtâ Korona Paleo-logilor; iar peste d»lama poloneza de Katifea staKojie^ a- - 85 — vea Kalbaniija tsrieasKi. Niii o arini ns avea alta de icit sn miKjsngis ks priselele de asr; iar pîntre bsnbii dslimei si ze-riâ o zea de sirmi. Dspi ie a asKsltat sf. Sls -bi s’a Koborît din strani, s’a înKinat pe la Inoane, si apro-piindsse de ranla sf. Ioan iei nos, s’a plenat ks mare smerenie, si a sirstat moaştele sfin-tslsi. Spsn ki în minstsl aie-la el era foarte galben la fagi, si ki ranla sfîntslsi ar’ li tre-sir t. Dspi aieasta ssindsse ea-risi în strani se întsrni Kitre boieri si zise: Boieri dsmneavoastri 1 De-la venirea mea ks adoa Domnie şi pîni astizi, am aritat asprime Kitre msliji; m’am a-ritat Ksmplit, ris, virsmd smgele msltora. Unsl Damneze» ştie de ns’mi as pirst ris Si de ns mi KiiesK de aieasta; dar Dsmneavoastri gtiiji ki m’as silit nsmai dorinya de a vede itontinind gîlievirile şi vmzirile snora si altora, Kare *> . > jjintiâ la risipa ijerei şi la pei-rea mea. Astizi ssnt alt-fel trebile. Boierii ’şi as venit in Ksnoşiinjji; as Vizst ki tsrma ns poate firi pistor, pentrs ki ziie Mîntsitorsl: “Bate-vois Pistorsl, si se vor împriştio Oile,, Boier ■ clsmneavoostri*! triim de aKsm în paie, isbin-dsne Ka nişte fragi, pentrs ki aieasti feste sna din iele zeie porsnii: „Si isbesti pre aproapele tis Ka înssşi pre tine„ Şi si ne iertim snii pre alpi, pentrs ki ssntem msritori, rsgmdsne Domnslsi nostrs Iisss Christos — îşi fiKs Krsie — si ne ierte noi gre?-şalele preKsm iertim şi noi gre-, sigilor noştri. — Sfîrşin.d aieasti deşmjjati Ksvîntare, merse in mijloKsl Biseriiei şi dspi ie se înKini iarişi, se întsrni spre norod în fajji, în dreapta, şi în stingă. ziKind: Iertaiji-mi oameni bsni, si boieri dsmneavoa-stri! Dsmnezes si te ierte, Mi-ria tal rispsnsen togi, afa-ri de doi jsni boieri ie sta gînditori, rizimagi pe sn mor-mînt lingi sşi, însi nimene ns le-a lsat seama. Lipsşn eansl eşi din BiseriKi, poftind pre boieri si vie Ka si ospeteze înpresni; şi înKile-Kind se întsrni la palat. Togi se înpriştiari. — Ksm îhî pare? zise snsl din boieri Kare ’iam vizst ki ns iertase pre AleKsandrs-Vodi. — Te sfitsiesK si ns te dsii astizi la dmssl, la masi, ris-psnse lelelalt. Şi se ameste-Kari în norod Aiestii erâ - 86 La Ksrte sefiKssemare gi-lire pentrs ospijjsl aiesta. Vestea se împriştiesi iîi Domnsl se împilase ks boierii ; si boierii se bsusra de o saimbare 'ie le da nidejde, kţ. vor pstea oitspa iarişi posturi, na si a-dsne noi avsijii din sudoarea Ijeranslsi. Kit pentrs norod, el era indiferent, el din împi-Karea aqeasla ns aştepta vre 8n bine, nM prepsnea vre an ris, Norodsl se învoia ks o-blidsirea lai Aleiîsandrs-Vo-di; Kirtiâ nsmai as8pra Mi-nistrslsi sis Moijok, nare îii— trebsinjja Kreditsl iie avea la Domn, spre împilarea gloatei. Kb'ii de şi era neuontenite jalo-bele obştiei pentrs jefsirile lsi Mojiok, Lipsşneanslsasnsris-psndea, sas ns le asKsIta. lIeassl prinzslsiapropiinds-se, boierii in‘iepm> a veni ki-liri, întovirişijtji fieşte-itare ks Kile doi trei slsgi.—L8a seama rbnsrb kt» Ksrtea eră plini de Lefe'iii înarmapi şi ki pali'8 t8nşrista îndreptate spre poar-ti; dar soKotia Kb silit psse pentrs a serba d&pi» obi'ieia 'ieremo-nia prin salve; 8nii poate kt> ’şi prepsnea vr’o anugire, dar o daţi intrind, ns se mai p8tea întsr-na; Ki'ii porjiile era strijsile, şi pizitoriiporsn'iiijians lisa si easi nimene. Adsnindsse boierii, 47 la nsmir. Lipsşneansl se psse j in Kapsl mesei, avmd în dreapta pre logof'btşl Trotsşan, şi in stingă pre vorniusl Moijok— niepsri a zi’ie1} din S8rle; şi bsiatele se adssefi pe masi. In Moldavia pe vremea a'ieea ns se întrodssese imn modi mânuirilor alese. lIel mai mare osp'J.u se Ksprindea in ki-te-va fel8ri de bsitate. Dspi borşsl polone?, veniâ nm.nKT.ri greieşti ferte kb verdeijsri, Rare platia in snt; apoi pilafal tsr-rîjp preDomnal vostra! strigi aneasta; la ei Plinii!.în minat, tojji slajitorii de pe la spatele boierilor, sko-UÎnd jangiarile îi loviri ; şi aliii 'ostaşi adaşi de Kipitanal de lefegii intrări şi loviri K.a săbiile în ei. Kit peiitra Lipaşnea-nal, el laase pre Moijok de mini şi se tresese lingi o fe-reastri desaisi, de ande privea mineliria ne înnepase. El rî-dea; iar Mojjok silindase a rî-de ki si plani stipmalai, sim-Uia piral sbai'lindase pe Kap,şi dinuii sii alinijinind. Şi na adevirat eră groazi a privi a-neasti sneni singeroasi. In-itipaeasKi’şi u.ine-va într’osali de numi stînjini langi şi de patra laţi, o sati şi mai malui oameni anigaşi şi xotirîiji spre amdere, italii si osîndigi, lap-tmdase, anii kb faria desni-dejdei si aljjii na aprinderea beijiei. Boierii neavmd nini o griji, sarprinşi inişileşte pe din dos, firi arme, Kidea fir’a se mai împotrivi. Hei mai bitrîni mariâ fiKinda’şi itrane; malui msi din nei mai ani se api-ra Ka larbare; saaanele, talgerele, taiiîmarile mesei se finea arme în mina lor rănii de si ri-nijîi se înaleştea na farie de gîtal anigaşilor, şi nesoKotind ranele ne priimia, îi strîngea pini îi înidaşia. Dani vre a-nal apaaa vre o sabie îşi vindea saamp viajja. Malui lefenii pe-riri, dar în sfîrşit namai rema-si nini an boier via. Patra-zeni şi seapte de trapari zmfea pe paraet, în lapta şi trînta a-neasta; masa se restarnaseal-nioarele se spirsesiri, si vi-nal amesteaat Ka singe fina-se o bălti pe lespezile salei. O daţi Ka omoral de sas, înţepase anîderea şi în «arte. Sla-gile boierilor vizmdase lovite firi veste de soldaui, plenari de fagi. Pauini Kare SKipa-ri Ka viaui, apamnd a siri peste zidari, dase larmi pe la naşele boierilor; şi învitmd pre alte slagi şi oameni boiereşti, barzalaiseri norodal, şi tot o-raşal alergase la poarta Karuii, pre Kare înnepase a o tiia Ka senarile. Ostaşii ameuiuide be-gie finea namai o miKi împro-tivire; gloata se întirîtâ din malt în mai malt. - 88 - Lipuşneanul, pre nare îl în-' stiinjjase de pornirile norodului, trimise pre Armaşul si’i întrebe ne vor şi ne ner? Armaşul eşi. — Hei vornineMojjoane, zise apoi înturninduse spre anes,ta, spune n’am fiKut bine kt. m’ain mintuit de reii anestiaşiam ski-pat jjeara de o aşa ne? — Miriâ ta ai urmat ku mare Tnjjelepniune, rispunse mârşavul nurtezan; eu de mult aveam de gînd si sfituesupeM. Ta la aneasta, dar vid ki înnelepniu-nea Miriei tale a apuitat mai ’nainte, si ai fiKut bine Ki’i ai tiiat; pentru ki_fiind kt>. .. eră st>. .. — Vid ki Armaşul întirzie, zise Lipuşneanul Kurmind pre Mohor, nare se învilmişia în vorbi. îmi vine si porunnesK si dea ku tunurile în prostimea aneea. Ha, Kum soKojji şi Dumneata? — Aşâ, aşâ, si’i înproaşte ku lunurile; nu’i vr’o păgubi K’or muri Kite-va sute de mojinide vreme ne au perit atijjia boieri. Dar, si’i omoare de istov. — M’afteptam s’aud asemene rispuns, zise ku ojjerire Li-puşneanul, dar si vedem mtiiu ne vor. In vremea aneasta Ârmaşul şe suise pe poarta Kurijii şi fi-Kind semn, strigi: Oameni buni! Mvia sa Vod^ întreabi ne vreijişi ne nereiji?şi pentru ne ani venit asa ku zurbă? Prostimea rimase ku gpra KisKati. Ea nu se aştepta la asemenea întrebare. Venise firi si ştie pentru ne a venit şi ne vrea. Innepu a se strînge în nete, nete, şi ă se întreba u— nii pe aljjii ne si nee; în sfîr-şit înnepunl a striga : — Si mi uşureze dijdiile! — si nu ne zapnieasui! — Si nu ne mai împlinea-ski ! — si nu ne mai jefuia- SKl! — Am rimas sirani! n’a- vem bani! ni’i 'au luat toiji Mojjok ! Mojjok ! Mojjok ! el ne beleşte şi ne pradi! El sfiiueşte pre Vodi! Si moa- ri! — Mojjok si moari! Kapul lui Mojjok vrem! Anest din urmi Kuvînt gi-sind un exo în toate inimile, fu.Ka o SKiinteeeleKtriKi. Toate glasurile se fiKuri un glas, şi anest glas striga: Kapul lui Mojjok vrem! — He ner? întrebi Lipuşneanul vizmd pre Armaşul in-trind. — Kapul vorniKului Mojjok, rispunse. — Kum? ne? strigi aneasta sirind Ka un om ne Kaki pe un searpe; n’ai auzit bine, firtate! vrei si şugueşti dar nu’i vreme de şagi, He vorbe sunt ane- — 89 ste? Re se faai na aapal mea? îgi spân ki eşti sard; n’ai aa-zit bine. — Ba foarte bine, strigi • Aleusandra-Vodi, asitalti sin- gar; strigirile lor se aad de aini. In adevir ostaşii ne mai îm-potrivindase, norodal înnepase a se icigira pe zidari, de ande strigă în gara mare: sv ne dea pre Moijok! Kapal lai Mogoit vrem! — OhîpiKitosal de mineîstri-, gă tiailosal. Main prea-ka- rati Fenioari, na mi lisă st mi. pripidesk! — Dar ne le-am fikat oamenilor anestora? Niskitoare de Damnezea skapi-mi de primejdia aneasta, şi mi jar si fak o Biseriki, si postesk kit voia mai avea zile, si ferek ka argint Ikoana ta nea fiki-toare de minani dela Ministi-rea Neamgalai. - Dar, • milostive Doamne, na’i ăskalta pre nisne proşti, pre nisne mojini. Pane si dea ka tanarile într’msii,— st moari toni! Ea sânt boier mare; ei sânt nisne proşti! — Dahal aristokratik şi atanni na’l pxrisiă. — Proşti, dar malgi, res-panse Lipaşneanal ka singe rene; si omor o malgime de oameni pentra an om, na ar fi ptkat? Jadefet damneata sin— gar. Date de mori pentra binele moşiei damitale, kam zineai însagi kmd îmi spanaai ki na mi vrea nini mi iabesne geara. Sânt bakaros ki’gi risplitesne norodal pentra servigial ne ’mi aifikat, vinzinda’mi oastea lai Anton Sekele 1, şi mai pe ar-mi lisinda-mi si trekind în partea Tomşii. — Oh! nenoronital de mine! strigă Mogok smalgmda’şi barba, kini de pe vorbele tira-nalai îngelegea ki na mai este skipare pentra el. Inkai lisa-gi-mi si mi dak si’mi pan kasa la kale! fie-vi mili de japmeasa şi de kopildşii mei! lisagi-mi si mi ispovedaesk! Şi plingea, şi gipă, şi saspină. — Destal! strigi Lipaşneanal, na te mai boni ka o maie-re! fii Romm verde. Re si te mai ispovedaeşti? Re ai si spai dahovnikalai? ki esni an til-har şi an vmzitor? Asta o snie toati Moldova. Haide laa-gi’l de’l dagi norodalai, sil spanegi ki ast-fel pliteşte A-leksandra-Vodi nellor ne pra-di geara. Indati Armasal si Kipitanal de Lefenii înnepari a’l tîrî. Tikiital boier strigă fe.it pa-tea, vrird si se împrotivea-ski; dar ne patea bitrinele * Vestit generai Sngar, - 90 l«i miini împrotiva a qellor pa-tr» brajţje sdravene kare ’1 tri-gea? Vrea si» se sprijineaski în piqioare, dar se împedekâ d trspsrile konfraoilor sei, şi hsnekă pe smgele qe se în-kiegase pe lespezi. In sfârşit psterile îi slibiri, şi saleliuii tiranslai dBkinds’l pe poarta k8rn.ii mai înalt mort de kit vi», îl îmbrinairi în msljjime. Tikilossl boier kizs în bra-Uele idrei aqeste ks mclte ka-pete, kare într’o klipali îl fi-k» bskiiii. — Iati k»m plbteste Alek-sandr8-Vodi, la qei qe pradi jjeara! zise trimişii tiranski. — Si triiaski . Miria Sa Vodt! rispsnse gloata. Şi msl-ijsmindSse de asti jirtfi, s’a împriştiat. In vreme qe nenoroqitsl Mo-tiok peria aqest fel, Lipsşnea-n»l por8nqi sri> ridiqe masa şi strîngi takim8rile; apoi p8se si reteze kapetelo- Bqişilor, şi trspsrile le arsnki pe ferea-stri. Dspi aqeea l8ind kape-tele, le aşezi în mijloksl mesei pe înqet si ks nnd8eali, psind pe alle qellor mai miqi boieri de dessbt şi pe a qellor mai mari d’asspra, dspi neam şi d»pi rang8ri, pîns qe filus o piramidi de patr8-zeqi şi şapte kipijjine, virfsl birja se înkeia prin kapsLtinsi logofit mare. Apoi spilinds-se pe miini, merse la o aşi litBral-niki, trase zivorsl şi dr8g8l de lemn kare o înkidea, si in-tri în apartamentsl Doamnei. Del a înie avea pîn’a na se faqe Domn. Dspa aqeasta sal»tand pre Doamna Roasanda de regenta în vremea minoritarii finişi ei, proalamara pe Bogdan de Domn. Apoi îndata porniră ştafete pe la boierii din geara şi emigrări, şi pe la aapitanii oştilor. Abia amsrgise aand Stroiqi şi Spanqioa sosiră. Desaaleaand pe la gasde, alergara a» pripa la qetate: Cetatea eră mata şi psstie aâ »n mormînt de srieas. N» se asziâ de aat msrmsra val»ri-lor Nistrslsi, qe isbiâ regalat stînaoasele ei aoaste, sare si goale, şi strigatsl monoton al ostaşilor de streaja, aarii în-tr» lsmina arepBsaclei se za-riâ rezamagi pe lsngile lor lan-qe. Ssindsse în palat, îi a»-prinse n» pagina mirare neîn-talnind pre nimeni; în sfîrşit o slsga le arata aamera bol-nav»l»i. Voind sa intre, a»zira »n mare sgomot şi se opriră aâ sa asaslte. Lapsşneansl se trezise din letargia sa. Reskizand oaii, vaz» doi aa-l»gari stand snsl la aap şi al-tsl la pisoarele sale, nealin-tigi aa doa statse de bronz; se sita pe danssl şi se vazs ao-perit as o rasa; pe ţtapataisl şaş stă sn potnap, Vrs şa 93 — ridi'ie mina şi se împedcui în nişte metanii de lini. I t) se pirB ki viseazi si earişi înidse OKii; dar redesKizîndB’i peste pBgin, vizb aaeleaşilB-Kr8ri, metaniile, potKapal, ki-l8g8rii. — Kam te mai simjji^ f a-te Paisie ? II întrebi ansi din monachi, vizmdB’l ki n8 doarme. N8mele acesta îi addsse a-minte toate Mele ae se petre-Ksseri. Singele într’msal în-aep8 a ferbe, şi SK8lind8-se pe jamitate: — Me poaetanii sânt aaes-te? striga. A! voi vi jsKauj K8 mine ! Afâri, boâite! Eşiiji! Ki pre togi vi omor! Şi im ta o armi pe lingi, el, dar ne gisind de Kit potKapal, îl as-birli K8 nunie în Kapal 8n8i Kilsgir. Intrs aszal strigirilor lsi, Doamna na filai ei, mitropoli-tal, boerii, slsgile intrări togi în odae. Kiaratsnai aei doi boeri veniseră şi sta askaltind la 8şi. — A! voi m’ajji Kilsgirit, Striga. Lipaşneansl K8 glas n-gaşeat şi sperios; gmdigi ki veiji SKipa de mine? Dar si vi easi din minte! Demnezes sai5 draKal mi va însmitosa, şi.... — Nenorocite, na xsli! îl K«rmi Mitropolitsl; sini ki e- sti în ceassl morjjii! Gîndeşte, piKitos8le,Ki eşti monach;na mai eşti Domn! Gîndeşte ki prin halele şi stigirile talespa-rii pre asti femee nevinovaţi, şi pre acest Kopil în Kare ra-zemi nedejdea Moldaviei.... .. Boaiti fijgarniKi! adio- gi bolnavsl sbeiiamindase a se sK8lâ din pat; taKi’iji gara, ki es Kare te am fiKBt mitropolit, e8 te desmitropolesK. M’ajp popit voi, dar de mi vois îndrepta pre înşiri am si po-pesK şi es! Iar pre Kigeaoaas-ta voie s’o taia în patra baiciiii înpresnî kb jjuikbI ei, Ka si na maiasKalte sfitsirile boaitelor si a dssmanilor mei... .*> > *> Minte acel ce zice ki S8nt ki-iagir! Eb ns seni Kilsgir, SBnt Domn! Sânt Aleissandre-Vodi!.. Sirijii fliKii! Snde’s voinicii mei?... Daiji! daiji de tot! Ea vi poranaesiî. Scidepi’i pre tosi . . . Nici ansi si n8 SKa-pe . . . A! mi nidsş!.. Api! api! api! — şi kizb restBrnat pe spate, hîrKiind de tsrbare si de mînie. Doamna şi Mitropolitsl eşi— n. La 8şi îi întîmpinan Stroiai şi SpanaioK. Doamno! zise SpanaioK a-pBKind de mini pre RoKsan-da, ombl aaesta trebse si moa-ri namai de Kit. Eati 8n praf, panel în biatara Ibî ... —■ 94 - — Otrăvi! strigi ea în-iiormdsse. — Otrăvi, srmi Spiin'iioK. De ns vâ rnsri indatb omsl a-qesta, viaya Miriei Tale şi a Kopilslsi aqestsi este în primejdie. Deşt»! as triit tatii şi destsle as fiKSt. Moan tatii Ka si suape fii si. O slsgi eşi.—lIe este? întrebi Doamna. — Bolnavsl s’as trezit şi qere api şi pre fiisl sis. ’Mi as zis si ns mi dsK firi el. Oh! vrea sl’l omoare, riKni dsioasa msmi stringind ns fsrie Kopilsl la sin. --- Ns’i vreme de stat pe gindsri,Doamni, adiogi Span-qioK. Ads’jji a minte de Doamna lsi Stefiniyi Vodi1 şi a-lege între birbat şi între fiis. — *Ie zi'ii, pirinte? zisse sermana femee, întsrmndsse ks OKi liKrimitori spre mitro-politsl. — Krsd şi Ksmplit este omsl anesta, fana mea; Domnsl Dsiri-nezes si te povipiasKi. Ear es mi dsK si gitesu tot " pe n-trs psraederea noasli’i ks nosl nostrs Domn; şi pre qel veius, Dsmnezes si’l ierte, şi si te ierte şi pre tine. ZiKind a-lesle, Ksviossl Theofan se de-pirti. 1 Miron Kostin. Roksanda lsi sn pihar de argint plin de api pre kare’l addsaea slsga; şi apoi inachi-naliqesqe si siliţi mai mslt de boieri, lissi si kadi otrava în el. Boierii o împinsen in Ka-mera bolnavslsi. -T- lIe faae? întrebi Span-qiok pre Stroiii, karele Kre-pase sşa şi se sită. — Intreabi de fiisl sis — ziqe ki vrea si’l vădi— Mere de bist— Doamna tremsri — îi di paharsl — ns vrea siT iael... Spaniiok siri şi skoasejsri-ghisl din qingitoare. — Ba, îl iâ, bea, si’jji lie de bine Miria Ta! Roksanda esi' tremsrindi si «i «i galbeni şirizemindssedepi-rete: — Voisidajjiseami înaintea lsi Dsmnezes, zise ssspi-nmd, ki voi m’aiji fikst si fak aqest pi>kat! , Mitropolitsl veni. Si mergem, zise Doamnei. — Dar ninevâKistâ dene-noro'iitsl aqesta? — Noi, respsnseri boierii. — Oh! p7>rinte qe mi fi-ksşi si fak! zise Doamna intre mitropolit, şi se dsse ks el plingmd. Amindoi boierii intrări la bolnav. Otrava mki ns înqepsse a’şi faqe lskraroa, Lipssneansl sta — 95 întins k» fajja în sas, liniştit, dar foarte slab. Kxnd intrări. boierii, el îi privi îndelang, si nekanoskxnda’i, îi întrebi, line sânt şi ie vor? — Ea sânt Stroiii, respan-se aiesta. — Şi ea SpamioK, adxogi 'lela—1—alt: si aieea ie voim, este sx te vedem pîn’a na mari Kam ’gi-am fxgxdait. —• Oh! Vrxşmaşii mei! sas-pini Aleksandra. — Ea sânt Spaniiok, arini aiesta, Spaniiok, pre kare ai vrat sx’l tai, ki>nd ai aiis 47 de boieri, şi kare aa skxpatdin ghiarele tale! Spaniiok, a kx-rai avere ai jxfait-o, lxsxn-da’i femeea şi kopii sx lerşe-toriaskx pe la ssile kreşlinilor. — Ah! ie fok simt kx nn. arde, strigi bolnaval, apakxn-dase ka manile de pxnteie! — Zi uakam sloboze-sie„ kxii ai sx mori. Otrava lakreazx. —- Oh! m’aiji otrxvit, nele-giainilor! Doamne! fiejji milx de saflletal mea! O ie fok 1 — Unde’i Doamna? Snde’i koni- L lai mea? — S’aa das şi te-aa Ixsat ka noi. — S’aa das şi m’aa li>sal! m’aa lisat na voi! Oh! omo-rîgi-mx, sx skap de darere! Oh! înjanghie-mx ta, ta eşit mai tînxr, fie’gi milx! skapx-mi de darerile ie mx sfxsie! injanghie-mx! zise întarnxn-da-se spre Stroiii. — Na’mi voia sparitâ vite-jeskal janghia în sxngele iei pxngxrit al anai tiran ka tine. — Darerile kreştea: Olrx-vital se sbaiinâ în konvalsii: — Ox! strig l, îmi arde saf-fletal! ox! dayi’mi apx dagi’mi le-vâ st bea! — Eatx, zise SpaiioK laxnd paxaral de argint de pe masx; aa rxmas drojdiile otrxyei. Bea si te rxkoreste! v ■ *) — Ba; ba, na, na vrea, zisse bolnaval, strîngxnd dingii. Atanii Stroiii îl apaki şi’lgi-na neklintit; iar SpamioK sko-gînd kajjital din teakx, îi des-kleştx ka vxrfal lai dingii, şi îi tar ni pe gît otrava «ie mai era în fandai pxharalai. Lxpaşneanal magind ka an taar ie vede trankial şi seka-rea ie o sx’l loveaskx, voi a se ’ntarna Ka faga spre px-rete. ^e vrei sx na ne mai vezi? z serx boerii. Ba, se kade spre osînda ta, sx ne priveşti; învagx a mari, ta kare ştiai namai a omorî. Şi apa-kxnda’l amxndoi, îl ginea ne-mişkat, aitxndaşe la el ka ba-karie infernalx şi mastrxnda’l. Nenoroiital Domn se svxr- —• 96 - kolia în spasmele agoniei; sps- | me finea la gsrx; dinijii îi ; skrişnia, şi okii sei singeiraiji se holbaseri; o ssdoare înghie-jjali, trişti a morijii prevestitoare, eşia ka nişte nastsri pe obraz» 1 lai. Dspi an kin de jsinitate neas, în sfirşit, îşi dete dshsl în mmilekaliilor sei. Anest fel fs sfirşitsllsi A-leksandrs Lipsşneansl, kare lisi o pati de smge în Istoria Moldaviei. La Ministirea Slatina, zidiţi de el, snde e îngropaţi se vede si ast bzi portretai Îs, şi a familiei sale. K. Ncgrsujji. 97 D. Bansl M. Ghiga, în kilitoria sa în anal trekst în Statele Asstrii, merg ând şi la Termele sas apele kalde alelsi Ka-rol IV (Karlsbaden) a leat Oda prin kare s’as kintat anesle ape frf>ki>toare de bine de mai mslui poejji în mai tnslte limbe şi isbirea sa de patrie ’la fri>k«t ka s't vazi şi limb’a Romanţ fig8n>nd într’o kolekjjie poligloţi, ne intri, in ininile tslslor b'Lrbatjilor ne se adsn la aieste bii. Sosind în patria sa, a invitat pe k^iţi-va inşi a kint-a sas a tradsne kîntărea apelor acestora în liinb’a noastre. Ah>tsrim aii trei versitsni romane, şi sna italiana, potrivindsse foarte mult ks skopsl principal al acestei foi, ie în sine ns este alt de kxt arxtarea lirnbei Roni sne şi albtsrarea ei pe lingi limbele s»roi*i. -------e>00£§00e---- VERSiO 1TÂL1ENÂ. Supm le Terme di Carolo IV. Sciolli. O fonte, degno degli eterni canti Dell’ Eliconio coroî Da cui avesti 11 calore dell’onde, e quelle vene Dello scorrevol zolfo, e della viva Calce, che di stupor l’alma confonde? Nella Sicula terra il foco forse, Che l’Etna irrita, n’e cagione nascosta? 0 la magione del vicino Dite Scalda quest’acque ? A te cedan di Baia 1 rinomati lidi, e ceda l’onde D’Abano, onor delle Antenoree spiagge; Cedan le Terme, si famose al mondo, PERIODUL III. 7 - 98 - Della citade che al ceruleo Reno Prossima sorge, u riposa in pace La spoglia tua mortale, o magno Carlo! 0 de regi il miglior! Ve’ quante innalza Bolle nell’aer! Ve’ come i sassi e i marmi Variopinge, emulando Iride bella! Scorri felice in ogni etade, o sacro Fonte, al genere uman tanto salubre! II perduto vigore al vecchio rendi, Della donzella timida alle guance Rendi la roşa di beltade, e a tutti 1 morbi lieto torni al patrio suol chiunque Le membre inferme entro quest’onda immerse! Nicolo Bărbieri, professore nel I. R. Ginnasio di Pavia. I. VERSIO ROMANA la THERMELE LUI CAROLU IV. Fontâna, falnicu quare cânt’ fecidrele Elicone, De unde apa ’ti înferbinti? cum vine milione Pucidsa iute aburând’, vii clocotiri vărose Tulburi pe marginea depun’ a unde’ti sanatose? Nu cum-va Etna ’ti e isvor’ prin tainiue canale? Sau Styxul’ rîură sfintit’ darul’ flintei tale? Baiea, Abanul’ rămân’ jos, Fontâna ’n Rinu vestita Que-a Marelui Carol’ vedu si slava şi ursita! Tu aerul sus resfirându cu beşicdse spume Prin stânci resbindu de Iris laşi la marmura feqi sume - 99 - In suffiet’, trup’’ de om renasci putere deulată! Fontâna sântă, Iii în veci ferice-cuvîntată! Dă înapoi iar la bătrân’ perduta’i ţepenie! Serbedei feţe fecioresci colora trandafie! De ori-que treaptă slăbănog’, mângie’l uşureada Făl se ’ntorcend’ la vatra sa, în nfimele’ti să creadă. J. Văcar eseul. la \ TliERMELE LUI CAROLU IV. Fontână, vrednică d’a fi de Muse lăudată! De unde ’n tină a apelor’ ferbinte isvorîre, Si vinele sulfuree si var’ viu de mirare? Que! focul’ din Sicilia quare ’ntărîtă Etna Sau vecinia Lacului din Styx’ le încaldesce? i ' Ţie se plecu şi prudele a undelor’ Baiane Ţie se ’nchin’ şiroiele şi Thermele Maiene. Que curgu lung’ argintiul’ Rin’, slăvite, ’nnobilale D’al tău sfîrşit, o Carole, din rigi prea sfinte rege! O! quâte ’n aer, în vezduh’ băşici sunt respândite Vedeţi cum zugrăvcsce ea şi marmore şi pietre Ori unde dă printr’ensele! Atâta chiaru şi Iris Atât’ le pdte coloră ! — Curgi dar tu priincidsă Fontână sântă curgi în veci, fii tămăduitoare La biata generaţia a slabei omenire! Dă la bâtrîni neputincioşi bărbată întremare Dă la faoiâre, rumena, frumosă, mândra faţă Şi fă să plece sănătos’ la tarra sa tot’ omul’ Que a apucat’ de’şi-a ’mbaiat’ aci in apă’ti trupul’. C. Aristia. 111. VERS10 ROMANA la THERMELE LUI CAROLU IV. Fon Luna que însuffli în corul’ Eliconiu Cântările divine ! cum undele’ti ferbinti Prin vinele’ti sulfurii ş’empyreanul’ calce Adducu în lume viata? — Din Etna smulgi tu focul? Prin Styx fulgeră vîna’ti, şi ast-fel’ împingi Mortea? Sau Ceru’ti dă căldura que ’n stanţele’i viadă ? Ţie se ’nchină Baiea, şi se închină unda Abanului, quea fală d’Anlenoree prunte, Si jos îşi pleacă fruntea qu lle faimose Therme Îs vor ele cetătei a Rinului ceruliu, Unde reposă ’n pace cenuşa ’mbărbătore A Marelui quel Carol’, mai bunul’ din toti regii. Cum bolboră în aer’ o pulbere umedosă! Că Iridc în stânce în marmure streluce! Si feqele’li sburânde tot’ giurul coloreadă! — Slrecorăte ferice în veci fontână sacră, Stropesce, scaldă Omul’, dă viată şi vîrtute, Perduta, pre-dorita dă vechiului putere Şi pal idei' vergule readdu’i al seu rumenu; In faşă sufflă viul, în trup’ dă sănătatea, Si la cămin’ ferice întorne-se tot’ omul’ Que şovăinda’i fiin|â în unda’ţi a ’mmuiat’. J. E11 a d e, PERIODUL III. Nn. 8 IrriiihOJl JURNAL LITTERAR. FATA NEGUCETORULUI. NUVELLA Kamiola Tsringa, fs nea mai frBmoasi fenioan a Siniliei, era vestita pentrs a ei frs-mssene întomnai Kâ tatii ei pentrs ale Isi bogiuii; msi în al pai-spre-zenelea veaK, ns ajsnsese inKi vremea, st Ksmp'tneasK'L metalsl mai mslt de Kit nasnerea; si de aneea srmâ icâ kb toati slivirea şi minsnarea ie se dâ în general frBmBseuii Kamiolei, şi kb toati liKomia ie o năştea averea bitrinslsi Taringa, dar fetei negBijetorBlBi, hb i se iviâ nini bo peijitor mai deosebit, de Kit tinerii din idassl ei, şi uite sn desnidijdBit din rin-dsl nobilimii, a Kirsi repsta-iji© siliâ pe negaţitorsl noslrs si’i îmcizi aşa înaintea nass- ISTOMCA. Ibî. Kamiola era singsral fiiB al pir nuilor ei, Kare o isbia peste missri; ea Isase o edsKaijie din nele mai strils-liiteale a^elsi veaK;si lingi a-neasta Bnia sn înalt grad de an genis deosebit si de sn dsh minsnat; înKredinţţati de de-sivîrşirea meritelor sale , îi eră peste pBtinjji si’şi înm-e-dinijeze viitorsl snai birbat pe Kare Kreşterea şi obiqinBÎnjja îl finea nevredniic de a o sni, ori a o pBtea prejiBi dspi kb-viiniji; apoi dana ar fi KBge-tat într’alt Kip si se BneasKi kb vre ansi din nobili, psin-ds’şi înainte ki meritai ’i-ar îndeplini nasnerea nea jositi, atBn'ii ea ar fi fost vredniui mai mslt de Kompitimire de 102 - Kit de a fi deîiimati; msi ea îşi fiKBse 0 alţi hotirire, şi aceasta era ka si ns faKi nini o alegere Kare ns ar fi priimili inimei sale... 0 vreme fs aneasti inimi neatinsi, dar în sfirsitas si se destep-te simţirile ei kb neastimpir. Prinţal Orlando, frate mai tînir a l»i Riga Pietro, se întoarse în aneasti vreme din o Kilitorie ie fiKBse, spre a vizită ramsra Aragona a familiei sale. El ’şi-a fost agonisit 8n nsme de viteaz, Kpre deosebirea, sa personali îl asigsrase in hptele ne firi preusmare se intimplâ intre stipmirea KreştineasKi şi ma-hometani, între nare era Spania, împirgitl; şi din nare se împirtişise şi el. Intrigile l«i de amorsri, eră în Aragonia asemenea de vestite întomnai Kâ fâptele’i eroine; dar pen-Irs ki pe ahnni ns erâ întro-dsse inui gaze tele, spre a se pitea komsnika chroniKa sKanda-loasi a nelor mari, aşâ nini la Si-nilia ns se aBzi, de Kit nsmai vestea vitejiilor lai Orlando. — FrsmBseţea , mindria şi anea îngheţaţi istensine a Kamio-lii, fetei negiţetorahi, fs nea d’hnţih, ite afli prinţal la so-sire’i a Kasi; KBriositatea hi de loK se învipie, şi aK8m Kistâ kb dinadinssl si’şi o poa-ti astimpirâ. Kb toate ki pe anele vremi | ale fesdâlitiţit, deosebirea nla-selor eră kb total hotirîti, întră Kit la vre-o apropiere ns se pstea nini gmdi; dar sir-birilei ne se finea la KBrte, a-vea 8n fel de pablinitate-, Kare înlesniă nelor de jos nis-KBţi măritori, a se împirtişi, Ka privitori, din petrenerile ne-. lor mari; şi prin anest mijloK se dă OKasie, soţiilor şi fete-tor orişanilor a’şi înfiuişă frs-maseţile lor, înaintea anelora a Kirora bigiri de seami şi apropiere, pBtea si le adsKi nsmai onari şi neninste. La a-semenea sirbitorie fs, mnd vizb Orlando intiiaşi-dati pe Kamiola noastri. FrsinBseţea ei, înfmisarea ei. fiKsri în-tipirirenedesnrisi assprahi; şi de Iok mirtBrisi, ki oKhl sib, n’a mai vizst o alţi fiinţi, mai' KompleKti, mai frsmoasi şi mai drigilaşi. El rise asspra nelor ne i se zinea de nesimţirea ei, rîdea de neisbBtirea KBrtesanilor nelor ne se în-nerKaseri înaintea hi, Kâ de nisnenedeprinşi în miestria de a birsi inimi, şi jsri însineşi, Kâ Si ns lase nini sn mijloK neîntrebainţat, spre a ssppsne pe drigilaşa kopili voinţei sale; apoi firi a perde vremea, KiBti a’şi asigBrâ a ei kBnosninţi. Kamiola de şi avea o înalţi 103 - înKredinijare despre meritele sale, dar niii prin «iele mai în-drisneue visiri ns’i treksse prin minte, despre o «nire ks familia rigali. K» amari s-miiitoare simijire observi ea, deosebirea lea galanţi kare ’i o aritâ firi preksrmare nsosl ksrtezan, ksnoskind ki aieasta priviţi mai dinadins, n« se pştea sokoti de kit o atingere sspiritoare pentrs ea, şi de aieea îniep8 a se retrage K8 8n fel de mîndrie şi modestie. Dar prin aieasta n8 fiK8 alta, de kit înksrKi si mai ri8 pe înamorat în ale ei la-jjsri. Orlando se înKredinjji prea K8rmd, ki birsinija ie hoţirîse este kb m8lt mai grea deKit lv8in ’ia înKipsit’o deşer-tuisnea, şi opinia rea ie o avea el despre virt8te damelor. Dar n8 se desperi, ii îşi psse înaite, Ka si’şi 8rme-ze pas8rile mai K8 bene mi-S8ri, şi din toate si învejje K8 îngrijire, a Ksnoaşie Karakte-rsl Kamiolei mai nainte de a 8rma ievă hotirît. Intr8 kit se apirâ de 61 ks neKlintire fata negsjietorslsi, Ks atita însi simiiia ea ki n8 mai p8tea si se stipîneasm pornirilor inimei sale, ba era înai peste pstinyi a mai pi-stra si Kitre Orlando aiea re- o leali, ks Kare desperase pe Ksrţesanii din nainte; aieasti împregisrare n8 p8t8 rimînea neksnosksti de agerimea prin-H»l8i; şi pe Kare el Ka 8n praK-tik veKis o apleKi firi perdere de vreme spre favorsl sis. Sistema fesdali a veakslsi de attsnii, ns’i erta snsi negs-uetor neatirnarea, pe Kare vea-K8rile noastre aieste lsminate ’ia assigsrat’o. Bitnnsl Paolo Tsringa, de şi avea oare Kare neodihni vizmd apleKarea ie o avea prinjjal as8pra fiiiei sale, dar avea înKredere în vir-tstea ei şi ns se apirâ a kre-de, pe Niitola soyia sa, Kare îi spsnea: ki şi iei mai slivit Rigi al kreştinitiîîii, ar ps-tea si se ijie de iei mai noro-lit, dobîndind de soijie o fe-lioari atit de frsmoasi si vir- o tsoase Ka Eamiola. El lisi dar întimplirilor Ksrssl lor, reKomandmd sogiei sale, a avea nsmai okî8 desais asspra fiiiei lor. Intr8 aiestea, deosebirile şi meritele trspeşti şi ssf-fleteşti a lsi Orlando, fneatot mai mari întipiriri asspra frs-moasei Kamiole; inima ei tot mai mslt se apleKa spre el, şi dspi ie îşi întrebsijji Orlando în K8i's de mai mslte lsni, toate mijloaiele prin Kare ps-tea si se faKi pliK8t fetei ne-gsjjetorslsi; abia priimi din bazele ei mirtsrisirea amorslsi. Orlando o aszi ks entssiasm, — 101 - dar el srmi tot în felsl cel misarat păsările sale ita şi mai nainte; apc.re>ndsse de tot ce ’iar fi pstst da ei prepBs ka se>’i priceape. plansl. El vor-biâ nstnai despre o ke.sc.torie legisitt si alKitsiâ felsri de plansri fantaste, kb kare zicea ke> ar pbtea se>ve>rşi-o. Uneori o lingBşa, spaindai n> sin-gsr fratele se>8 Riga, se va soKoti la Brme. îndatorat păţind se. trage. în familia sa o asemenea fecioare., nare arpa-tea înfrBmBsega şi a>iel mai mare tron, si kt. spre a pregxti pe Riga pentra aceasta ar-meazi trecere de vreme i;a kb okasie bane. se.’i desni-zt> vorba. Kb toate Bneltirile cele sistematice pe Kare le întrebaiii-ga amigitorsl, dar el n« pa-tea isbati nici o linie mai. departe; Kamiola na se învoia nici la cele mai nevinovate semne de iabire, şi adesea ple-Ka de auolo Orlando s spira t, afarisind în saffletal se>s, pe aceasle. Lakreijie bBrghesi şi pe misa kare ns o slibia din oki de kt.te ori se afla el akolo. Inşi pedicele nare i se împotrivea adaogă inai malt patima, şi el îşi lai de ra-zim o n tSKo lire, kare patea fi prea primejdioasa nevinovatei fete. Seprefika melancholik, bol- nav; îi zicea ki nesimţirea ei o si’l depsie în mormînt; si a— biâ 1b în stare Kamiola a ns împirtişi pitimitoralai înamorat, acea delikati jertfire, kare zicea el ki ’iar addace bakaria şi smitatea perdati. Da cine ştie, de ns triamfâ pi-kalal asspra virtaţii, daka kb îngrijâ Provedinna de sirma-na fati, tokmai în cel mai krilik moment. Brijmişiile kare sfîşia de mai de malti vreme pe amm-daoi vecinele StatBri, Neapolşi Sicilia; laasen sn karaklerprea serios. O floti paterniki fs armaţi de neapolitani fin a prinde Sicilien de veste, a-propierea acestei flote de in-sBla lor, întinse o groaze, generale., Pe lok se. Isari mi-sBri de apirare, şi Riga nanei pe Orlando admirai flotei ce pstB si o anneze atsnci în pripi; porancinda’i însi kaho-tirîre, ka sabt nici o forme, si pBie în primejdie irsigBran-ţa insalei înKarkindBse in vre -o lovire generali ks protiv-niiîBl, kare era m;;lt mai pa-lernik, ci se. se neirgineaske. natnai în ape>rarea insslei de nivilirea vrijmaşi, pîne. cei va pstea psne Riga în posijjlc de a isbi ks isprava flota nea-politani; rekomindaindB’i a -ceasta ka singaral mijlok, de Io — 105 — kare atirnâ Rigatsl şi koroa-na lsi, Assemenea rekomandajnic ns se potrivii ks ksgetarea vi-teazulisi Orlando, kare in post de admirai. ardea de dorin-jji si’şi arate a sa îndrisnea-li naintea patriouilor sii, fi-inds’i aneasta nea d’mtiis oka-sie favorabili. El mslnsmi Ri-gi pentrs înkrederea ks kare ’la cinstit, figidsi asksltare şi ssppsnere, şi înneps a se pregiti de resbois. Kamiola priimi vestea pentrs mergerea arnantslsi sis în risbois, ks anei dor kare este însuşit nsmaila ofenioari înamoraţi şi simijitoare. rJbnsi ks lot dorsl, ea voi si pistreze o fajji veseli înaintea lsi Or-larido, mingiinds-se ki al ei kavaler ar birsi pentrs folossl Statslsi şi pentrs slsjbele ie va fane. va pstea priimi dela Riga voiea de a se kisi-tori dspi allegerea inimii sale. rJbnsi ks toate ki’i zise prin-nslsi adio skildati în laknme, ks toate ki’l îngidsi a o in-brijjişâ, dar luar si la aneasti deşpirijire ns’i priimi cererea de o între vorbire sekre-ti, pentrs kare o rsgase elîn-gensnkind înaintea ei. Aprins de mînie se înbir-ki prinjpl, jsrind a’şi resbs-nâ într’sn kip pildsitor ass-pra mmdriei fetei negsneto- rslsi, kare fs «ea d’intiis dami ne kstezi a zidirnini lajprile, şi a se împotrivi deplinirii pof-lelor lsi. El ns avs inşi vreme de ajsns, spre a’şi formă plansl resbsnirii. Flota nea-politani se ivi întrs depirta-re, si la vederea ei viteazsl ostaş siti toate nele-l-alte, Prinjj-sl Orlando înneps ope-rajjiile sale ks o mare iskssin-Iji; toati silinna deprinsslsi sis protivnik kare nerkâ al trage înfr’o lspti generali, ns folosi nimik; assemenea ns is-bstin şi oiiuerii sii kare îl sfitsiă la aneasta nidijdsind ei ka birsind si kîştige slavi şi avere, el plstiă liniştit ksr-ssl sis, şi înnelă prin iskssile manevre pe vrijmaş. opriâ a-apropierea lsi la oermsl Sicilian, şi prindea ori lie veli neapolitani kare kstezâ a se despici de floti. Birsinnile cele mini kare si adiogâ pe toate zilele îndoi îndnsneala Sicilienilor, si sin-gsr Orlando îşi finea minsna-te înkipsiri despre a sa isks-sinni. Aneasti pirere greşiţi îl psse în ispiti spre a se abate din porsnnile şi pove-liile Rigi, kare le sokotiă ka nisne prisossri, niskonile din friki zadarniki. Riga întrs a-neste se okspă ks întol.mirea missrelor de apirare din li-sntrs şi din aneasti prinini 106 ztboviâ a trimit te aj»tor»l ie ftgtdsise hi Orlando. Vrt -masai din parteşi iar ns lissâ niii sn mijlok neîntrebsinuat, spre a’l înielâ st’l înksrie în o lovire mai mare: îl nsmiade frikos, de prost, şi'în sfîrşit se preftks, kt e K8 totsl fin de griji., şi ns ar mai sokoti de vrednik, a mai avea vre o păzi. Aiest viklessg osti-şeslt, era prea potrivit spre a înfokâ pe Orlando, kare neks-noskthfh’l, pstea si. ksgete a se folosi de aieastt înkipBiti greşealt a vrijmasslsi. lnpins de îndrisnealt, pleki 8rekea la povegile ofigerilor si>i, şi prin aieasta alergi singsr în ltsrsa, de kare pînt aii sih a se feri. Intrhn leas nefavorabil slavei şi norokshi st8, orbit de lea înkipsitt slăbire a protivnikBlsi st>s, îniepsprin-ijsl Orlando hpta lt8 flota sa lea mikt, asspra flotei napolitane, kare nsmiră atntea de m8lte vele, întrskxtniiisn minat n8 mai remmea îndoialt, ka ie fel de sfirşit armă si. iâ lovirea. Prea tirzh vi>z8 el greşeala sa, şi ks toate kt n8 ltst nimik neînierkat, ie este în stare vitejia şi y meşteşsgsl ostişesk a prodsie, spre a îndreptă greşeala, dar toate f8-rt zadarniie, el fs nnit şi prins. Prinderea lsi stvtrşi hpta;' Si-lilianii fBgirt în neorindaialt, şi neapolitanii nmasert domni ai mirii. Noroiirea hi Riga Pietro şi gerrei f8, kt neapolitanii n8 sihrt st se folosiaskt de bi-rsingt, preksm. siisrt st o do-bindiasKi. Admirahl neapolitan beat de a sa bimngt, porni k8 flota şi ks prinssl Orlando spre Neapol, ajsngimd aii,ne-noroiihlpring f8 psrtat întri-8mf înaintea birsitorBlsi st8 prin toate sligele Neapohhi; kare dspt ie priimi srtrile poporshi şi mslgsmirile Ssve-ranshl sis, depsse pe Orlando într’o înkisoare sigsrt, şi la srmi înbtrki>nd8se phti de isnoavt ks flota spre Siiilia. Greşala neăpolitanilor a fost dat vreme monarch8hi Siiilian, ka st’şi stvîrşakt întokmirile de aptrarea ins8lei şi aşa toate înlerktrile şintvtlirileNea-politane, fsrt zadarniie şi is-bite îndiript, întrs kit st viz8ri> siligi a ptrtsi aieasti îrtreprindere. Asigsrarea kî-ştigatt prin neghiobia vrtjmaşi-lor, n8 p8ts asttmptrâ mtnia Rigi assbpra neasksltitorshi st8 frate, kare prin kilkarea porsniei pritnejdsise pe Riga şi tot Rigahl ka 8n tri-dttor. Niii toate r8gtiis-nile familiei, a nobililor gtrii ns folosiri nimik; Riga n8 pb-tea st’si mai trndeze si ko-moara Statshi, pe kare nsboisl o rainase din destal, spre a riskampira pe an om, ie prin a lai nesapanere skorni atxta argie asapra lai, şi a sapaşilor lai. Ni4Î îngrozirile vrijmagilor kare kredea se ia an prep mare pentra nenorocitei prins: kare si pirea ki era arsitsi’şi şivirsaski karsal viepei ce o începase ka atita strilacire, într’o temnipi neapolitani ai-tat si pirisit de topi, na fo-lesiri nimik. Riga rimase ne-îndaplekat. îîitat însi na era prinpal Orlando. — O inimi mai eraîn-ki kare gindea la el ka nea mai mare înfokare a iabirii, şi pe kare el.atit de papin o merita. Tiria safleteaskx ie o aritase Kamiola Ia despirpi-rea lor, perise odati ka per-derea lai din oki, şi vestea fa-talitipii lai, deteisbire de moarte tatalor nidejdilor ei, se pirea ki o si se sfîrşeaski sabt povara doralai, şi a întristirii ne o koprinsese. Ea kiza într’o boali grea din kare abia se însmitoşi, pentrs ki inima îi era fripţi de îmmiite griji şi nekazisri. Aşa trecea o lanx dapi alta; Riga rimase la hotirirea sa, prinpal Orlando aitat de topi. — Ada-cerea U minte de el diinaia în inima nenorocitei si mai desperatei Kamiole. In karakteral eroinei noastre, na era însaşire nici a si preda anor nefolositoare tîngairi, nici a se sappane voinpii tikx-loşiilor ce o kaprinsese, îşi a-pinli mintea la mijloacele ce ar pstea disfiinpa nenorocirea ei, şi a amantslsi ei. Kb în-krederea anii fiinpe ce eră o-bicnaiti a fi askaltati de pi-rinpi katezx a cere dela bogatei taii sama riskampin-rii Ibî Orlando. Inşi aceasti cerere era ka total deosebiţi de acelea ce ştia Paalo Taringa si le împlinea ski, el paindagi înainte ambipia Rigi, greatatea strîn-gerii averii sale, şi din toate nesigaranpa kreditoralai, gisi ka kale ka an negapitor cinstit, si’şi păstreze kapitalal sia; şi prin armare Kamiola fa akara pentra intiiagi daţi neaskal-tati. Bana Kamiola ka o fati sap-pasi tot d’aana voinpei pirin-testi na si împotrivi nici akam, ci firi a’şi perde de tot ka-ragial, nidijdaind, armă a’şi repeta a ei ragiciane, la fie-kare okasie; însi o întimpla-re fatali o îndepirti ka ne-milostivire de centra darerii ei; o boali grea nipidi firi de veste pe bitrmal negape-tor,aceasta se prelangi mai malta lani, în kare vreme el de si eră firi nidejde de a sx mai îndrepta karxnd, darlia an ne- - 108 - gsyetor k» niinte, ns vrs st ’şi inkreaze trebsrile intere-sslsi si.8» in rneini streine; ştiind prea bine Iu. asemenea ajs-toare ori tovareşi fere kapi— tal, mai tot d’asna ssnt primej-diosi, tregend dspe sine fere de mile, falimente si derepe-narea celor ne li se inkrcd. Kamiola eră iinpressrat e de ne-kazsri, pe de o parte grozava boale a perintelsi ei, pe de alte parte prinsoarea lea in-delsngule a amantslsi. A-mendoe era derepenetoare senetejiii şi vieyei cnei fiinţe simijitoare ka ea, dar te-rimea ssffletslsi ei celsi viteaz o pestre in posiyie a se lspta şi aksm K» restriştea, Dspe 8n ksrs de mai m8lte lsni cinstitsl Negsyetor, se stremste din viaye; şi lese pe Kandola singsre moştenitoare a întregii Isi steri In mijloksl intristerii adeo-gate prin moartea snsi sksmp perinte, ns bite ea trista po-siijie a amantslsi, dar de o kam date impregisrerile o oprea înkea’şi se verşi favoritsl plan al resksmpererii Isi din robie. Abia psls iar a p eresi mai-kesa aşternstsl, kare o yinea prinse de la moartea soiislsi ses, abia se desmetici fata de cea d’enteis dsrere a moroii tatelsi ses, kendamorsl de lok o feks se hoteraske 8n mij- lok mai indresney spre ske-parea isbitslsi ei Ortando, pre-ksrn se deslsşaşte din koprin-derea srmetoarei skrisori, pe kare ea o trimise prin om kre-dincos la . Neapol; (Ns treime sitat inse ke stilsl skrisorilor veakslsi de attsnci era potrivit vremii). “Al mes preysit şi Strels-•iit Domn! “Ka se se poate deskrie dorsl simyirii inimei mele ne s’a pricinsit prin depertarea şi robirea A. V. s’ar sokoti 8n atak atingetor mendriei 8nei felioare, şi arespeklslsi ce este datoare ofate bsrghiese deona-scere de jos ketre sn priny sicilian, Es indresnesk dar ns-mai a aretâ A. V. ka se n8 kre-dejii ke am g8tst fi sitelOare, ci impregisreri deosebite m’as silit de a ns pstea sşisrâ sas presksrtâ robia A. V. “Mehnitoarea Întristare ce m’a cercetat in aceaste din arme vreme, prin perderea bs-nslsi mes perinte, prin a Isi sksmpe Îngrijire, m’a pss in stare se ve pot ajsta fe-kends-me moştenitoare aniversate a sterii sale; prin aceasta dar nedejdsesk a pstea se ve fis folositoare; ense tot de o date nedejdsiesk ke ns vois trage nici o hale asspre’mi, kstezend, de şi kiar inpotriva — 109 — aplekirii inimii mele, a na des- j fiinjjâ lanjjarile A. V. mai nain- j te de a fi învredniciţi, ka prii— inirea anai risp ns la aceasti skrisoare. “Intra acestea ’mi a venit a minte, ki dalia A. V. vi veci legitai naintea altaralai a prii-mi mina mea, ks kondiuia ns-kampiririi, atancj kiar Riga na va patea fi mihnit, ci din potrivi dapi kam este kano-skali iabirea sa de dreptate, sokotesk ki ar întiri şi kontraktal de kisitorie. rbnsi ea fak aceasti addacere a minte, namai spre a da materie hotirîrii ce A. V. vejji află de .kaviinjji; simnind tot de o daţi krilika ce o pot addace prin assemenea pas asapra simli-mentalai mea cel fecioresk. Dar şi acesta, fu jertfit A. V. “ Ea aştept nspansal A. V. şi rimiia ka acele simjjiri ce ka-teazi a avea 6 fati de nasce-re de jos, Intre al sia prinjj ' Kamiola priimi prin trimisa! ei rispansal lai Orlando, kare eră namai o alkitaire de mal-liamiri, şi de figidaiele amo-resate; alitannd de o daţi şi kontraktal de nanti întokmit dspi toate formele. Dapi prii— mireaacestaidokament Kamiola fik» panele la kale, de trimise prinplsi banii risk»m- piririi, aşteptind întoarcerea lai ka nespasi dorire. Kam ajanse Orlando la Si-cilia, mai ’nainte de a se înfi-îjişâ înaintea Rigi pe kare’1 sapirase, alergi la fata nega-jjetoralai, la fikitoarea sa de bine, spre a o înkredinjjâ de rekanoscinija şi de amoral sia; nici o daţi na fa virtatea Ka-miolei mai perikolati ka akam, msi îngrijitoarea maiki na se klintea de lingi ea ka an genia apiritor. Dapi aceasti întâlnire fe-ricitoare amoresatei fecioare, şi nefolositoare vikleanalai în-celiior. Orlando, îşi lai a-dio şi merse la palat spre a se înfijjişia Rigii, kare birait de iabirea frineasln îl priimi şi îl ierţi. Dapi ce trekari cele d’m-tiia bakarii ale revederei, începeri amoresajji a’şi forma planai kisitoriei. Orlando min-yiâ amoresii lai, ki Riga de si na a hotirît nimik întră a-*> ceasta, dar ar avea maljpmire si le dea voie, şi si întiria-ski kontraktal de învoire dapi ce va trece vremea jalii tai— ki-sia. Ritrina Nikola eră veseli ka şi fiii-sa, vizind partarea şi iiagetsl cinstit al lai Or-iando; şi pentrs ki ea akam priviâ pe prinzi ka pe flitoral ei ginere, încep» si slibiaski — 110 - îngrijirea ie o avsse pini aii; aceasta ns rimase neksnosks-ti de el, si ks bsksrie sokoti a se folosi de. ani. Aksm începi de isnoaVi Or-lando si’şi îndeseaski înner-kirile sale ‘iele de neksviin-jji, kare voia a leasksnde ssb maska de ginere, dar din nsos afli împotrivire: ksniienia şi nevinoviuia Kamiolei ks kare zidirnini toate plansrile lsi iele neninstite, îl fiks si se desnidijdsiaski, şi în sfîrşil se prefiks ki ns ar krede a fi .iubit de ea. Şi ki amorsl ei ns este serios, ni nsmai din deşertmisnea iubirii de slavi de vreme ne ea ns i se inkre-de lsi ks desivirsire. 1 O Ks assemenea nedreptipiri o tiranisi el pe sirmana fati mai mslti vreme, pîni ie ea într’o zi apisati de nekaz şi skildati în lakrime, îi zise: ki în ne kip poate si oassprea-ski ks assemenea învinovi-jjiri, kmd ea a înkredinjiat iiin— ştii lsi toati panea şi toati liniştea vieijei sale. Kare ven-nik vor fi pierdste în minstsl ne ar ksnoas'ie ki el se kie-sne pentrs ki este logodniks snei fete de negsijetor. Iar vialeansl amigitor, dspi mslte alte plismsiri, apro-piindsse de ea îi siopti, lsmd sn aer de sn amorez pripidit de isbire; nennds’i într’sn fel nemoderat sn semn al isbirii, zikind ki nsmai attsnni inima lsi s’ar pstea înkredinjjâ ki ea ns’l isbesne din interessl cinstii. rbntiis Kamiola ns voia singuri si kreazi aneea ne as-zise, msi vizind ki Orlan-do era tot mai obraznik înpre-tenijiile sale, nennds’i şi kiar o întilnire sekreti de noapte; ea rspse tinerea şi prin înuelepte vorbe înfrunţi pe strikatsl logodnik, zikmds-i între altele: ki în ne kip poate a fi el atit de nesimijitor pentrs ninstea şi mmdria damei ne vrea a o kiemâ de soaie pe viitor; în ne kip va el ai nere orbit de o pofti, ne poate se birse nsmai pe nei slabi ea si’şi jertfeaski tot ne ar pstea preijsi, fikind’o si se rsşineze de el şi de sineşi, prin o defiimare nevredniki avir-tsijii fenioreşti? Aneste şi alte asemenea vorbe, pe kare Or-lando kista a le înekâ într’sn şirois de desvinoviiiiri, îndrep-tiri şi itsvinte, traseri dspi sine o despirijire timpsrie, pe kare firea prinirii o finea si fie. renitoare şi mîhnitoare a-mîndsror pirjjilor. Dspi plekareapringslsi, Kamiola ns pstea si’şi deslsşa-ski purtarea lsi, apoi de şi ks-noştea ki în tot kipsl ns era de ksviinjii, dar inima ei nea —111 - isbitoare, din ie treiea, tot mai roşit se simijiâ msiatx si aple-katx spre iertare, întrs kxt în sfxi’şit hotxrî, dspx ksm so-kotia ea, ka îndată ie va veni prinp] spre a o rsgâ de iertare, ea sx io dxrsiaskx, ks toa-tx nevinovijiia şi msljpmirea ssffletslsi. Insx zadarnikx îi fs aşteptarea; zilele treiea sna dspx alta şi prinjpl Orlando ns se ivea, Mama şi fata se mira, bxtrxna ns psteaksnoaştepri-. lina retragerii, şi fata sx sfiâ a io deskoperi. Ei ns’i veniâ sx’şi pîraskx logodniksl, niii sx’l învinovujeaskx ari tind neomenoasa lsi ksgetare kx-tre ea. — Dar dspx nekonte-nitele ispitiri iei fxiea bxtrxna Nikola, fata se vxzs siliţi ai destxinsi, kx prinjpl ar fi sspxrat’o prin nişte vorbe prea slobode. — Şiaieasta fs de a-jsns ka: sx aprinzi ksriosilatea Nikoleî pînx la iei mai înalt grad. Sx siliâ sx afle de o-datx mxkar de ar fi fost şi kiar lea mai rea întxmplare. Aşa fxrx a mai întxrziâ se dsse Nikola la palat, snde ie-rs sx vorbeaskx ks prinzi Orlando. Aieasta însx ns era atxt de lesne: prinjpl ns era isbitor de popslaritate ka riga, el era sn desfrxnat şi înksn-gisrât ks kreatsre slşjitoare poftelor lsi. Aieşti oameni prii— miri srît pe bxtrxna vxdsyt pînx ie din întxmplare se a-flx snsl, kare ksnosks în ea pe mama frstnoasei şi bogatei Kamiole ; aksm se skimbx de lok siena, tojji amploiajjii kare pînx aii rîdea de bxtrxna vxdsvx, se siliâ pe întrekste a se desvinovxiji şi a se arx-tâ ks slsjbx kxtre mama a-morezei stxpxnslsi lor. Ei ştia patima lsi pentrs Kamiola, preksm şi; kx ks mama snei amoreze a prinjplsi ns este de a sx jska. Opoftirx în salon îi deterx sn jejj, sx se odih-neaskx pînx vor vesti prin-jplsi iererea ei. Msltx vreme aşteptase ea akolo, în kare vreme sx as-ziâ neînietatele rîssri ks hohot, în apartamentele ie Ix-ksia prinjpl. In sfîrşit se de-skisxrx sşele salonslsi ks sgo-mot, şi Orlando îmbrxkat în haine lsminate, voind a sx în-fxjiişa la Riga, înksngisrat de o ssitx nsmxroasx, întrx în lxsntrs. Nikola de şi kam ssr-prinsx de o asemenea asdien-jjx psblikx, dar stxpxnindsse pe sine, se ardikx dspe jejj. Şi tokma voi sx se adreseze priniplsi. Kxnd aiesta îi a-pskx înainte zikxnd; Mie veste mi ai adss madam Nikola, ori sx kxeste frsmssika mai- «J «J msjjioarx, de frika dsmitale pentrs psrtarea ie avea ks mi- 112 ne, şi te a trimis si mx rogi de iertare pentru ea?„ — “Eu ns ssnt trimisa fii-mii; ea nici nu ştie kx sunt aici. Eu poftesk numai a vorbi ks A. V. ie-vă sekret.,, — “ Dalii ai sx’mi spBi vre Bii sekret din partea Ka-niiolei, bBliBros; alt sekret însx ii8 pot a avea ks o damx bx-trxnx. „ — La aceste vorbe batjokeritoare arunkx oldi îrii-pregiur asupra oamenilor sxi, Kari potrivit meseriei lor se pre-fi'iea In o st plesneaskx de rîsul ce’l pricinuise înaltul vi-piu al stxpînului lor. Sxrmana Nikola pxtrunsx de mxhnire şi de o pxrutx în-kredinpare a bxnuielilor ei, răspunse, kt ks adevxrat, kx .între-vorbirea ceruţi sx atinge de fie-sa şi dalia el n8 o priimeşte sekretx, atunci va fi silit b a o sxvîrşi de fapx ks topii. Pinpul porunci oamenilor sxi s'b se retragi şi sx apropie de o fereastn, unde Brnixndu’l Nikola îi zise. “—Eb lia o fi-reaskx apxrxtoare a fiimci, am ven ţ la A. V. sx vx întreb, lia sx’mi arxtapi pricina pentru kare api pxrxsit venirea în kasx’mi, akum de kxnd s’a apropiat vremea nunpii? — “Şi aceasta a fost tot ce aveai a’mi spune?,, adxogi Or-lando. I — “ Dupx a mea pxrere e-| ste prea destul spre a sku-i zâ spaima unei maici.,, rxs- pBnse Nikola. Akum începB Orlando ks un ton ka sx poatb fi auzit de topi: —“Es krez madam Nikola kx D-ta ai destuii încerkare, spre a ns te înşela sx krezi ka ofatx romantikx. kx es as fi putut gxndi sx întrcbuinpez pe o fatx denegupetor, spre alt de kxtspre o jukxrie, pentru omorîrea 'masurilor ce’mi rxnixn de prisos. Iar dalia prostia vx va fi înşxlat, sx liredepi alt—fel, atunci api greşit! Neruşinarea a'iestor vorbe înKuragix pe onesta noastrx o-rxşanx, şi Ka sx pedepseasKb înalta dcsfrxnare, îl întrebi în assemenea ton: “Dar i;on- traiilul de Kisxtorie subsKris de A. V. pe nare ’l-api trimis înşivx fiimii, mai nainte de a pitii ea banii, kb nare v’a rxs-KBmpnrat din robie? — Este uâ o hxrtie albi.,, Aceste ziKind, prinpul îniepu sx ; îzx, spre a’şi aiio-peri prin rîs ruşinea 'ie kx-dea asuprx’i. Oamenii lui îl aiiompaniâ dspx obiceiul lor; şi el întorKxdu’şi spatele, ple~ ki fxrx a mai învrednici pe mama Kamlolei mxKar -teu o vorbi mai departe. *iine poate desicrie simiji-ii»nea kb nare se întoriea Ni— Kola a Kasi spre a, add»ie snei nisa» te a ei fiiie, o veste atit de grozavi şi di-ripinitoare fr»mioasei ei în-Kipsiri, «are k» o sing»ri lovire, si sfirame dsliea ei nidejde, prefiKinds’i înflorit»! pimînt într’o psstietate, sea-ki, trişti si melancholiiii. Mî-nia şi »ra o aj»tori Ka si a-jsngi a naşi; dmd»’i patere si se întoarnă; aii inşi aj»n-gmd, şi privind pe SK»mpa ei fiiKi, mindria bitrineijilor ei, si a Kiria inimi era siliţi a- 4) Kşrna si o efisie, p bir»! d»-rerea şi înneleni într’o p o sin ie nemişkali, rimiind înaintea fiiiei ei, firi glas şi simu,ire. Kamiola firi si’şi ia osii' de pe gherghef, la nare a ei fr»moase degete, înfiinjjâ în-letinel o gherlandi de ederi; întrebi pre mami-sa »nde a întirziatatit dem»lt? Dar ne-priimind niii »n nspsns, n-diai oaii dspi l»Kr», şi vizin§ faţa lea periti a misei, mîh-nirea ie era zsgnviti în ea, alergi a- o îmbrij^işâ. Ninola n» se mai p»t» stipîni, ea a-r»naind»se în brajjele fiisei, îniep» si verse laarime şiroaie. Abia p»t» Kamiola si dsai pe misa pîni la o Komodi (»n fel de sofa) »nde asezmd’o, PERIODUL III. se silea a o mîngîniâ. firi a’i a»noasie priiina mîhnirii; dar tonma deliitatei^a mîngîietoa-re, r»pea inima isbitoarei mame uare întrenspti de oftiri, îi şopti: “ sirmani, amigita mea fiiKi!,, uAmigiti! amigiti. !„ întrebi Kamiola, şi gmd»rile ei nare l»ari o alţi direajjie de nit ie avari pîni aii, o fi-K»ri si stea pe Ion nemişaati na o statse. Starea Ifamiolei deştepţi pe nenoroiifa NiKola din a ei letargie, şi psterea mîniei ass»-pra , triditor»lai, îi deslegi limba, sp»ind fiiiei toati întâmplarea priimirii ei în palat, şi a psrtirii lsi Orlando. Bitrina sivîrşise de mslt istoria ei, dar nenorplita fati, tot ns snimbase îiimirm»rita ei posijjie; ea n» da niii »n semn de viaiji din sine, bilrma pitrsnsi de friki kiemi siaj-ni'iele ie n» eră pîni aii de fajji, şi prin ajstorinjja lor, o dsseri în aştern»), kiemind îndati. şi ajstor»! mediiinei. D»pi mai m»lte ieas»ri si deştepţi payienta din a ei a-morjtire, dar toate înierkiri-la spre a o îndemna a vorbi f»ri deşearte: ea strmgind mina misei, îi fik» semn a o lisă sing»ri, doktorsl orin-dsise ka si aibi »n oki» bi-gitor de seami as»pra miski-8 114 pilor henoroiitei fete, firi inşi a o SBpirâ ksm-va, şi sir-mana mami f» nevoiţi a asksl-tâ semnsl fiii-sei, k» toate ki depirtarca de ea îi sfişiâ i-nima. Ea afli dar unaltmij-lok: prefikindsse ki eşe, se ask«nse s»bt o perdea de »nde îi observa toate miskx- ti pile. Doi zile stete Eamiola k» okii înkişi, neîmpirtişin-d«se de niqi o trebeingi fi-siki, se pirea ki împregisrBl ei eră ne insufle git; la sfirşitsl acestei vremi, ndinindsse, trase perdelele >iele de miti-sirie ale patslsi ei, şi buna Ni-kola sta ka un înger îngrijitor naintea ei, “ sksmpi, prea skcmpi m8mi!,,— zise ea, într’sn ton slab şi îiitre-r«pt *‘«11 tem ki ’gi-am pri— uinisit prea mslti obidi şi griji, dur es ns psteam singşri si mi ajîst alt-fel.— Altern ’mi am dobmdit iar toati ps-terea s»fflet»lsi mes— şi ho-tirîrea mea este fiketi. „ Ssrprinsi de nespssi b»k8-rie pentrs «liniştea ie anta fiii -sa, o îmbngişii bitrina îrtrebind»-o ‘ie este hoii-rîti a fa'ie. Kamiola o rsgi ka si n» o sileaski a vorbi de o pricini ne este initi prea attingitoare şimgirilor ei, fiind ki se simte prea slabi. A doa zi dimineaga se îm-briki Kamiola ks deosebit gest. rbnsi în haine de jale, fiind ki ea jelea mki pe tatii ei, şi anti misei ki hotirîrea ei este a’şi aere dreptate dela Riga. Nikola se înspiiminti şi fi-aea felsri de bigiri de sea-mi fii—sei, assspra ansi asse-menea plan, dar vizmd ne-klinlirea ei se învoi a o înto-viroşi, ori»nde ar merge, firi si siie în kotro îşi îndrepta ea paşii. Se întimplase de erâ tokmai în zioa de Sf. Pentr». Kamiola merse lt8 m8mi-sa drept la bi-serika în kare obiMinsiâ Riga în togi anii a asksita sfm-ta sl8jbi, fiind sirbitoarea pa-tronBlsi si8. Ammdoi damele l8an lok în biseriki pe Blide era silit si treaki Riga. E-şind din sine Nikola tremsra de friki pentrB fiiesa; iar Kamiola si pirea ki este aduiiiti în gmdBri. stmd ks ltiBtarea îndreptat! în jos. Kmd se sfîrşi St. Litsrgre şi Riga erâ si iaşi, ziri Orlando pe amindoi damele, şi de lok trimise 8n ltBrţean de ai sii, spre ale depirtâdinkalea Rigii.Nikola erâ si dea askBltire ssp-pBindsse porBn^ei; dar fie-sa o opri, şi apBkindso de mim o trase ks repeziiiBne dspi sine pîm înatntea Rigi, kare aksm a snsese aproape de ele. Ani lismdmina misei, se arsnki în genski ziKtnd: Dreptatea lei Riga Pielro, este altt do ingeneral ksnoskstt, în Ir 8 ktt es listez, a o aerekiar înnontra snel persoane, «le’i este din «iele mai de■aproape. “ -— Ea vorbi aaesle vorbe ks glas lin dar desluşit, şi o rssa-gt îmflori faga ei Tea pînt aai searbtdt, Riga o privi k» o mirare deosebit'!., si înireabt: kt Mine din ai sti a îndrtsnit st prhinBiaskt sapi.rare anei fi-inţje attt de drtgtlrşe, mai adi.ogT.nd k8 kresktndt mirare kt, n8 sţ inşali. el? inki-psinds’fi în îiigereaskt jeluitoare pe filka şi moştenitoarea bogatolsi Tsringn. “ — Da prea milostive Doamne ,, rtspsnse fata tot in posi-gia genskiatt, “este prea a-devi>rat; este adtnk a ta imit fata negogitorslBi Paola Ts-rin ga, kare ns va ptrtsi anea-stt Bmilitoare pozigie, pilit 08 i se va împlini a ei dreaplt rsgtTisne.44 44 — Şkoalt fata mea44 po-rsmii Riga într’sn ton serios: “ INiimai înaintea’ielei Veninik este dat st’şi ple'ie msrilorii gensnkii, skoălt si vorbeşte ft-rt de frikt, e8 s.siit pt rin iele obşteslt al s8p8şllor mei, şi fak la togi dreptate de o potrivi. — Kamiola rtdiktndsse istorisi sksrt şi desluşit, toatt ksr-gerea împregiBrtrii ei, ks prin- gsl Orlando; dspt stvtrşirea vorbirii îmmtni Rigi kontrak-tsl ktsttoriei, iei $8b-skris do prin gel. Riga «ier-ieti dokBmentfi] ks de amtrBntBl, şi întorRtndisse spre fratele stB ij întrebi: ho are st respBnzt el }a anestea? Orlando plin de rBfinepleki kaptl în jos. Riga îl întrebi daka este uwel dokwnent a-devtrat man8skris»l st8. Da aime8,Rigt. şiDomn^ gtngniti el tnst; ftrt înalta voie ne pre ni'ii o pstere,. şi e8 ltrez kt maiestatea voastrt vegi ierta greşeala 8n»i ostaşi» tîntr, kare listezi a întrebsitt-gâ assemenea milzoaTe. spre a’si dobtndi perds’a libertate, pe kare o dorm ftrt fl’i mai rtminea altt ntdejde de şkt-pare.,, “ Si ţ8 ns‘gi mingi mau s-skrissl fts?“ întrebi repettnd Riga. Orlando se pleki nain-te’i ttktnck — Prea bine, dar arini dreptul Pielro întorktndBse spre Kamiola. El este al tt8 fata mea, propriolatea ta, kt ln;p şi ssffiet Tb gi’J.ai Ksmpt-rat k» banii Iti.— Ia-gi’l de aiTi, şi nsmai ka legiuit sog al lt8 st listeze a se inai înft-gişiâ naiiîtea okilor mei.,,— Kamiola voi şt se arsirie de isnoavt pe genanki înaintea Rigi, dar bsiiBl Pietre o spri- ~ 116 jini sirBtindB'i frsnteă, drept semn al înfriţiirii, şi ka kcm-nat mai bitrin.. Apoi o întrebi fiind hotirasie ea a se serba zioa k«n«niilor? Ea ariti Iii în viitoarea siptimini se sivirşiă vremea jalei tatilsi sib, şi Riga hotirî dela sine, ka în lenea ie »rmă dspi aiea vreme, si fie nsnta; şi întorlundBse spre fratele sib îi zise — 44Prin-jple e8 voi» ,fi li8 toati liBr-tea mea nsntas, aksm întovi-roşiasie’ţii mireasa a liasi.,, “Iertare prea milostive Doamne41 apslii de lok Kamiola. “Dspi aieşte întimplate între noi e8 rog si porsniiiii lia prinjJBl si ii8 mimai poati vedea de lut nsmai înaintea al-tar8l8i!„ 44— Kbiţi vei pofti, zise Riga, A. V. S8ntepi lea sspirati, şi asia aveiţi drept»l a hotirîsiii-gsri kondiuiile. „ Aşa poren-ii 8n8ia din lionsilierii sii a petrele pe prinjjesa mireasi pî-ni la paiaţei ei. Bbtrina Nikola TBringa e-ră liBprinsi de o veselie ne-spBsi, şi ksm pielii shjbaşiBl kiJrriii, liare le petrekBse, în-dati iniepspregitirile de nanii, iar fiie-sa înhriijişind’o o r8gi ka si n8 o nepuisiaslii ks niii o întrebare între aiea-sta, ii si fali7> ksm va afla sir.gBri ks liale, voind ea a petreie liniştiţi aieste zile în kBvioase rsgniBni fi în evlavioase întreprinderi. Voinjja Kamiolei, eră lege pentrs misa, si sirmana bi-trina oluspali ks pregitirea lelor trebBiniioase, ns’i.mai n-mmea vreme si observeze pe fiie-sa. Dela sirbarea zilei St. Pe-tr8, şi pîni la zioa nsngii. Kamiola niii ne’şi mai pirisi lia-mera niii ns voi si priimeaski pe nimenea la ea, afaridekit pe aiel bitrin konsilier al Ri-gi, liare venea trimis de el spre a ierletâ pelati, şi a aj»tâ.bi-tnnei mame la pregitirile de îiBriti, LBnia lea xotiriti abia se ivi, şi Kamiola o daţi ks zioa stn-l8iit îmbnkati ka mireasa 8-n»i prinjj, intri în kamera misei, aii îngenskind ’naintea Nir-liolii, o r8gi a’i iertă ori ie sb-pirare ’i ăr fi pBtst priiinsi vre o daţi, şi îi ier» bine ksvin-tarea ei de mami. Kb la-lirime de bsliBrie imbritjişii noroiita mami pe isbita ei fiiki şi bine-li8vîntind8o o înlire-dinjii ki ea n» avea nimik de iertat benei ei fiiie, kare ns’i greşise nimik; şi la Brmi o lsi de mini şi o d8se în sala lea împodobiţi ks ghirlande şi ks kBnsni de flori, 8nde o aşteptă oamenii Rigi ie era trimişi a o însoui la biseriki; înfiyişa- - 117 — rea ei leîTmaiestoasi ii fiks pe tojji si si minsneze, şi dspi salstirile ie i fiksri, apoi ple-kan la biseriki, — înaintea sseibiseriiei intim-pini Riga pe mireasi îrtksn-gisrat de toati ksrtea sa; mo-narchsl vesel apski mina Ka-raiolei şi o dsse nairitea altars-lsi, 8nde mitropolitsl Rigatslsi înbrikat în toati pompa o a-ştepta. Rigakiemipe frate-sis şi Kind se apropie prinzi Or-lando de mireasi, pofti pe mitropolitul a îniepe Ksnsnia. Aksm se rsgi Kamiola de mitropolitsl şi de Riga a i se da psjjini asksltare, şi ardikin-dsl şi ks mmdrie kapsl înieps a ziie ks sn ton aşezat: uDe aş fi priimit, firi ami jelui, des-pregsl ie mi s’a fikstde kitre prinijsl, prin lepidarea mini mele, aş fi dat prilej konieti-Lienilor mei, si sokotiaski ki es prin vre-o skandalitate ’mi am priiinsit perderea miinii lsi. Es m’am îndreptat dar la Maiestatea Yoastn şi ’mi am kiştigat întreaga dreptate, pre-ksm ’mi am fost înkipsit’o. Drep-tsrile mele ssnt aitsm ksnoskste, ksriijenia psrtirii mele este de obşte dovediţi, mai mslt ns ier es, înalte Doamne, es ns pot, es ns vois a fi sojjia birbatslsi kare prin kilkarea lelor mai sfinte jsriminte, şi a parolei sale de kavaier, s’a fiksl nevred- nik de mine, es ns’l mai poiis pe aieasta preijsi, şi aşa niii ns’i pot da a mea mim.— Banii resksmpiririi ie iam plitit pentrs el, îi dirsesk ka su present din parte’mi. — Pe mine msimi şi starea le’mi mai ri-mine, aiii de faiji ks pisto-rsl legii, în aiest lok sfint, din libera mea voie, firi a fi siliţi de nirnik, mi konsfiinjjesk prea psternikslsi Dsmnezes.,, Dspi aieste vorbe se apsnki pe genski înaintea altarslsi. — Energia ie o priiinsi aiea-sti vorbire se poate nsmai ks-geta; iar niii într’sn kip deskrie. Monarxsl, Mirele, Ksrtea în-treagi, şi kiar litania Kamiolei rimasin i'rttr’o msteaski împietrire, Mitropolitsl fs iei din tii kare se desmetiii, şi apro-piindsse de îngensnkiata fe-lioari, o întrebi, daka a ks-getat ea ks dssivirşire, asspra passlsi kare voiesie si’l faki, şi kare la srmi nsmai poate fi desfiinpat? Li kare îi rispsn-se, ki ea ’şi-a lsat prea bine seama, fiinds’i aieasta singsra idee, de kind s’a înkredianat ki lsmea ns mai poate avea uimi k interesant pentrs ea. Aksrn lsi Riga vorba, el îi vorbi ks blmdeije, rsgmds-o si ierte pe fratele lsi si si’i dirsiaski a ei mini. Dar fata negsjjetorslsi ns priimi, ii ariti ki ea a iertat pe prin- 118 - iisl Orînndo din toati inima si «i din tot sBffletal, dar nini o daţi ns poato ea a fi sogia Sftai blrbat kare h’a voit de kit rbşinen ci» Zadarnice rimaseri toate în-nerkirile si povegele monor-ehelai, toate raginiBUile misei: pentrs în Kamiola kam simţii ki lakrimfle nei din armi, fak a i se msiâ inima, nerB a— jstorinîin mijropolita!:;i, kare Iţind Vorba, opri .pe toni nei de fugi, spre a se mai ispiti si rn.piaski pe q miren-si ne era n Biserinii, Riga şi imidnm iNikola, se plekari povegei archifereSlsi, ţi anesta prlimi jiirimintBl fetei nega getoralai înaintea altaralai, kare se înkini pe sine ka toate ale ei lai Damnezes, si aşa di;— p i> a ei Merer" fa d?:si de kiar mltropolilfil d’a drepţii din. bi-serikfc la o mmistire de mâini din ’tfele mai vestite ale Siniliei, fiind ki ea nB voiâ a se mai întoarnea kasi»— In aneami-nistîre aude o armase şi ma-mi-sa kare pa voia si se des-parjji de draga ei tiilri. In skar-ti vreme îşi dobmdi întreaga linişte a saffletalai, La sfinuirea ei ka mireasi a lai Christos, se afli de fagi Riga, Regina şi toati kattea sivirŞindase aneasti geremonie religioasi, ks pompa se este obininaiti na- mai la persoanele familiiei ri-gale, Pringal Orlahdo, a kirai tr8fii fa. înfranţati de o fati de negagetor în vileag, de fagi k« toati kartea, na tnaipa-t8 sa fieri okara sa; el pirisi de isnoavi lokal nas'ierii, mergi nd la Spania spr,e â’şi sita în pimlnt stnin, în sgomo-tsl armelor, rsşinea se o pi-gise în patria sa; akolo ajan-gind în nea dintiis lapti în kare se bitea ko an desperat fa nemeril aşa de greş de o Idnne vrljmasii, kit în pa-gine noasari dîipt» Bre se rini îşi delte saffletal, Kind asm Kamiola Vestea morgii lui Orlando* o adinki melftneholii stipnii saffletal ei, kare ifiki pistrâ jkoana Mea ka vii trisbri înkipaiti a anestai nenoronit* dar tiria da-h»l8i ei îi veni şi asti daţi întră ajator şi adaniiHlb’şi toate paterile simgirilor sale, se re-komandi ks total religioaselor ei întreprinderi. Vestea mare! kaviinge a milosteniilor ei, şi îndeplinirea datoriilor Melor sfinte ale religiei** ne le Si-virşlâ kB nea mai kavioasi simplitate şi blmdege se obşti în toati Sinilia si ministirea ka satele înveninate kare se ginea de ea, feri ferifite saht îngrijirea aneştei fiihgc, pe kâ- - 119 - re ţogi o kredea de sfinţi». Şingxri regina o Meneta adese ka pe o sor, si sfatxrile ei eră priimite ka nisne însxffliri neresii. St. Stoika. Pe la o mie trei sxte noi-zeil si sease de ani. s’a în-timplat in Florbnga xn trixmf al aihOrxlxi, p’âttşnai în aiest orăş se okxpâ kx mxtarea viilor între morgi o Mixmi foarte grozavi. Norodxl eră ko-prins de Mea mai mare spaimi, kirxia mki din trista adxsere a minte nx se sterse MiXma în- *> / timplati în annxl o mie trei sxte patrx zesi şi opt, nare fx atit 4e grozavi, în kit bigi în pimint trei pirgi din lo-kxitorii Florennei. Boala S’a prelxngit pîni la anal o mie patrx sxte; attxnii kilxgirii fikxri o kilitorie krxniati, în kare rxgâpeDxm-nezex kx rxgnixni xmilitoare, ka si prekxrme boala. Ei pre-txtindenea era priimijji, os-pitagi şi adipagi, nxmai ka Dxmnezex si se milostiveaski şi si prekxrme mina. Ex am sokotit de datorie a vi povesti despre toate aie-Bteăţ skxmpii mei vititori, ka si pxtegi îngelege amirxn-tele istoriei, *ie mi îndatorez a v’o povesti. Treaba merge dx-pi kxm v’am mai zis, despre dragoste, despre 0 fetigi pli-kx.ti şi prea frxmoasi înzestraţi kx toate desivîrşirile, în kit atit tinerii prekxm şi bi- tnnil vizmdxo. îsi egiâ din ' *> *> simgiri. A'ieasti frxmoasi nobili», si plikxti demoazeli era din însemnata familie Almieri. Dx-pi mintea ei, înridiiinata smerenie, kovirşitoarea frsmsBe-ge, şi pxterea karakterxlxi, de-likategi; şi pxrtarea Oi Mea frxmoasi, pxtea fi foarte lesne priimiti de fiika Dianii; aşa dar ea slxjâ de strilaMitoarea stea a nobilitigii patrii sale. Kasa tatilsi six era asizati •> lingi xliga piegii iei Veki* *ie era xna din Mele mai frxmoaâe sligi ale oraşxlxi FlorcOga. A-rele dobmdea în lokal isbmdirei. De vre o ki-te-va ori el ier» mina Gine-vrei la pirinijii ei, dar tot d’a-ana dobmdea refazal în loltal priimirei lor. Kitre aneăsla de şi tati.-sia na voia si dea pa Ginevra dapi Antoni; dar el inşi, îi spiona an birbat, ka r.a kam-va si se stingi însfemnatal neam de Al^ mieri. El luata an ginere, ka-re si fie potrivit naşterii sale; alegea tot dintre nei însemnajji, si însfirsit xotirî s’o dea da- •i »j pi an tinir din familia An-golati. Anest kavaler se namea Frannesko; el era an om tinir, plikat, ’iinstit, ka kreştera îngrijiţi şi kitre ane,asta şi bogat. Toata Florenna îlrespekta; iar Ginevra na’l iabea. Frannesko Kanamndase ka framoasa sa mireasi, o dase la kasa sa. Antoni viza ki akam pierde nidajdea d’aşi dobmdi iabita în veni, şi aneasta pentra sermana sa inimi fa lovitara nea mai pitranzitoare. Ada^egivi pminte de arroi* toarea regali ; ki, adiki: dragostea nea adevirati nini o daţi na si stinge,de sineşi. Antoni se jari, ki na se va însara ka nimeni, ki na pata do-•bmdi p’anea în kave îşi soko-tea konnentrate toate plmerile şi bakariile. El se jari, ki nini o daţi na va iabi pe alta; da-ka‘ s’a lipsit de aneea ne era strilanitoarea stea a inimii sale. Ornai nel ka karakter nini o-dati na si leapidi de nidej-dea dobmdirei anelai lakra; pe kare a xotirît k’o si’l dobm-de,aski Odati. Antoni în tot lo-kal arma dapi iabita sa, la sir-biti, la primbliri şi ka an ka-vint ori ande aazea ki si a-, ffa ea, trebaia ka negreşit si fie şi el. « Kitre aneasta, niama si ivi în Florenija. Framoasa Gine-vri îndati si bolnivi; inşi na de aneasti boali; boala ei din zi în zi si finea mai grea, şi biata Ginevn kiza într’an leşin; pentaa ki era d’an temperament foarte slab; tojji sokotea ki ea ’si a dat sfirsital: soa- W C) kn-sa,birbati-sia si neine se aflari de fajji, s’aa silit ka toate paterile a o adane la viaiji; anii îi tarna în gări bilsamari, alijii plesnea ka palmele ei, şi alijii o kiema k’an glas foarte risanitor; dar palsal ei înneti d’a mai bate, şi tojji o soko-tiri de moarti. Akam îpdati — 121 — începeri S8spin8rile, oftirile, şi liknmile. Vestea despre acasti nenorocire îndati se rispîndi pretstindenea şi deşteptă obşteaska întristare. In şfîrşit porsnciri si giteaski toate pentr8 îngroparea ei, ka s’o îngroape la ceassl al doi^ zeci şi aldoilea în biserika Santa Reparata. Akolo înki şi pîni aksm si vede piatra ie zicea asspra mormmtshii ei, ce e nijjel kam plesniţi. Akolo înropari fremossl ei tr8p. Toijişi întristări pentrs dmsa; dar nimeni n8 ardea a-tita de nislt de dorsl ei, ka Antoni. Kb plinsete şi oftiri 6 pelrek8 pîni la lT.k8injja ei cea din urmi. El zicea ki ii8 mai poate nidijdsi nici o m8iji8mire pe pimmt, daka o datrt a perdaf pe aceea pe kare o isbea atita de mklt. Pe 8rmi întorkmdsse a kasi, n8 înceta nici de k8m d’a st> întrista, si tot întărea ki întristarea i st. va sfîrşi d’o daţi k» viaija: iati ce însemneazi dragostea cea adevirati! St. ne întoarcem însi la Ginevrâ, pe kare olisarim în mormmt. Da n8 m8rise d8pT> ksm o sokotea toiji, ci n8mai era leşinaţi. Şi peste doi cea-seri dspi îngropare S8flet8l ei, ie fs ekzilat din fremossl ei trap de boali, si reîntoarse iarisi. Ginevra în daţi îsi k8nosk8 nenorocita sa intim-plarea, şi koprinsi d’8n kstre-msr de moartei’şi a zis singsri: Ax! vois peri îndati ce mi va koprinde frika! Pentrs a-ceasta ea ka regicisni ferbinjri, s’a întors kitre prea Sfînta Fecioari, cerînds’i mili şi ajutor la, acest ceas nenorecit, şi aşa ne înceta din rsgxcisni. Lei Damnezes ’i-a fost voia Kâ piatra de pe mormînt8’i sx fie Kripati, depi ksiii ziseie; şi lsna, ce în aceastl noapte fatali se află în cea mai de-sivirsiti a sa strilscire, a-r8mtâ nisce raze lsminoase în mormint snde sirmana Gine-vri zicea firi nea mai miiti nidejde de mmtsire. Dspt vr’o Kiti-vâ vreme desuise oitii. se skbIi si sezs oare-K8m; dar la vederea aceştii lsmini de nidejde, psterile şi birbiQia începsrs a i se miri. Ea hotirî si întrehBinijeze toate mijloacele pstincioase Kâ si iaşi din mormînt, şi mai înainte de toate începB.si striga din toate psterile: “dana e8 n’am mărit linei, zicea nici ki voi8 si mor în acest Iok grozav. Dar e8 simji ki poci8 avea nidejde în DsmnezeB şi în singsra mea patere. „ Atsnci ea se skbIi firi fri-ki, îşi despiKi p8ijin sovonsl, - 122 - fi înnep» a se ţîrî într’aKolo Bnde Se vedea razele Isnii; în sfîrşit p’în întBnerinimea skIî-pitoare a mormînt»l8i dete peste o SKar'B, pe sare începe a se şi ama. Treptele eră n»mai ninni. Kemînd ea pe Damneze» în-tr’ajBtor^ se Brici pe treapta întii» si a doa, în »rmi dind peste piatra ne eră pe mor-nrint, s’a silit s’o ardine. Piatra n» eră nini prinşi* nini prea grea,; Ginevra p»t8 s’o ardine; pentr» ki DsmnezeB ’i-a în-tirit deliKatele şi slabele sale midBlare. Eşind dirt mormînt, ns vrB si tneargi pe sliija nea mare, ki si gnbea s’ajBngi anasi; şi porni p’o nlinioari ne sko-tea drept la IokbI ei dorit. Ea mergea foarte i»te pentr» ki aneasta s’a» întâmplat în lBna l»i OKtomvrie*, ne era pe la jamitate., şi nopjjile eră nam frigsroase. VîntBl SBflâ foarte rene, şi ea trem»râ atit de tare în Kit seminâ ki era ko-prinsi de neassl morgii. “M»lte din alicele Floren-jjei în zioa de azi se nsmesit kb totBl deosebit d»pi K»m se nsmea mai înainte. Pentr» SKBrtarea dr8m»l»i, Ginevra mergea p’o slinioan, nare se întindea pe din dos»l naşelor, Şi Bnde pitr»ndea dosninile portiue. Ea ajsngînd în sfîrşit a Kasi, a bit»t în portiija* k’o mare grăbi. FrnnesKO şedea lingi fon şi plîngea, ad»Kind»’şi a minte de ne ea ne a perdst. El s’a sKBlat fin zibavi, se apropie de fereastn pe nare o şi desnise: Mine e? Mine bate? întrebi. -- E», Ginevra ta. Me ! ns mi KBnoşti? respsnse K’»n glas jalnin. FrannesKo sing»r vizb-se K»m "si—a îngropat nevasta, şi d’aneea s’a» speriat, trînti fereasta ziKind KBvintele ar** mitoare: “ Odineşte-te în pa-“ne, miine dizi de dimineaiji unii voi» dane la biserim, “ vois sta fani pîni se vâ “ 6ivîrşi Sfînta LitBrgie , şi “ voi» p»ne si’jji niteasKi Pa-“ nahida pentr» odinirea S»f-uflet8l»i tis. „ Intr’anest irip nenoronita f» lepidati de birbat»-si». Ea se viitâ Virsind pîrae de la-nrBme. Me si faiî? zinea ea în sineşi; Ka si merg ns mi mai simij în stare. Nenoroni-ta’mi de mine! pe semne ki n»’mi e dat si mai snap din-tr’aneasti noapte. Ea se tîrî oare-KBm pîm la tati-si»^ nare n» se află a naşi, Ginevra' bitB la Bşa misii. Aneea, în adinm întristare şedea lingi fon. Aszind ki, bate oare-nare, înneti de a plinge; se SK»li şi desnise p«u,in fereastra. Mine bate? întrebi. Ginevra kş glassl rt-gaşit, de frig rxspsnse! Es S8nt, mâini, desKidegi’mi! Misa pitrBnsă de mirare şi de friKi, trînti fereastra ziKind: uOdineste-te în pace SBffletsl mea Ginevri, KBrati Ka o fecioară.,, Ginevra la aBzclacestor imvinte, îşi perds simgi-rile din omită întristare, ns-mni pst» ginea lasrimele ce răsbBimiri năvală din doi vbI-Kani, ziKind: '‘pentrsce es nenorocita m'am mai năSKBt în lame , dana o daţi sânt lepădaţi de togi?,, “ O Doamne Issse Christd&se Mîlitsitorale, zicea ea, milse-şte mi pe mitie piKitoasa! Nb mi părăsi. Prea Sfinţi Kisuitoare de Damnezes! si Vede u’aa sosit minstal în «are si mi despart de cei vii; Ki d’abea mi mai gin picioarele. Ek si vede Ki ns mai binevoieşte Demnezea si mai fia între Cei vii* şi dana Kare itam-vâ ns’mi vegi ajatâ, vă trohei si mor; itici trapal meii e sfîrşit hb total de osteneală, şi dapă K8m simg Karînd se vă întoarce iar în mormînt, de ande am şi eşit. Me si ihai fan nenorocita în lame, mi dan sihgară aiţolo de snde am eşit**, “Plîngănd şi Kiemind în aj e tor iii sie pe Prea-Sfînti NiSKitoare de Demnezee. Ne- norocita se mai tîrî K8m pata Kit.re Rasele anidalai si8, snde priimi tot acelrăspans ce T-aa lSat dela maiKi-sa. Vi pa-tegi dar îniripai Kit de mare ’i-aa fost întristarea, la-ind sărmana acest din Brmi rispens. Ea se sfirşiâ Ka total şi îşi aştepta grabnika moarte. Togi m’ani lepădat* nici o milă, zicea ea. Na Vi e rsşiile, taikă, maika, ankiale şi bărbate, ki în nenorocire m’agi părăsit? Ea voi să se kelce la vr’an adăpost, ka si moară liniştită, kind de o dată îsi adBse aminte de îndam-*» nezeitorSl ei Antoni, sokoti Si’l încerce,ş i si vază de ’i-a tre-kBt kitre diiisa frageta Îsi dragoste; lte această idee si tî-rî kam pisţs kitre kasa Îsi: ni dejdeaîi maixrini inima, pen-tra ki ea na părăseşte nici 0 dată pe oameni. In sfîr-şit la şase ceasari dimineaga ajanse la kasa Îsi Antoni. Băta în poartă şi picoarele încetară d’a i Să mai sapane, framosal ei trap sfîrşit d’oste-neali, îngegi de frig; S’aB întins pe sBrfaga podalai. Anto-toni sta koprins d’o adînKi întristare, dBpă kam mai Ziseia El se skală îndată şi deskisi fereastra, «a si vază cine bate într’o vreme atît de dimi-neagă. “Mine e? înlrebă k’isn glas trenicritor.,, Nenorocita - 124 - strîngînds’şi toate psterile, d’abea pronsnijx aneste ksvin-to: “Es Ginevra.,.. Pentrs Dsmnezes.... ns mi lepxda.;. preksm m’as lepxdat nei-1-alui!....,, Antoni îndatx ksnssks atest glas sksmp pentrs dxnsBl, kş toate kx Ginevra d’abea vorbea. Lsi niti kx ’ia trekst prin gînd kx ns se kade sx sko-boare skara. El nxpxdi kx-tre sşx, ka, 8n nebsn eşi la dram, şi se sitx ks laminarea, temîndssx n8 kare ksmva moartea îsi rîde de dinssl. “Da! »> aneastae într’adevxr Ginevra! strigi ksprins de bsksrie, şi înneps sx’şi ketne slsjnika. Pe snnx, p8ind felinarsl jos, ,’şi as lsat i»bîta in braj}e. Sls— jnika aleargx, ardikx feli-nar8l şi ajstx stxpxnx-sxs sx dskx pe Ginevra. Intri's-tat8l Antoni simijind kx trspsl isbit,ei sale e rene ka giajja, porsnni sx înkxlzeaskx sn tearteaf. k8 kare învelindso, aş ardikal’o k’o mînx pster-nikx, o psse p’sn pat asemenea înkxlzit şi as akoperit’o k’o plapsmx kaldx. Pe srmx adoratorsl ei sezs împotrivx de pat şi iVneps a privigea la tele mai mini miş-kxri a adoratei sale Gencvra. Fi-va el oare noronit s’o mîn-tsiaskx, sa8 aspra moarte n8 va vrea sx’si lase din mînx prada? Inima lsi era koprinsx foarte mslt de întristare, preksm şi de nxdejde. Bsksria i sx va rxspîndi împresnx ks dragostea, dalta Ginevra va x-mînea între vii, dar întristarea i se va fane nessferitx, de va rxmxneakare kşm-va lipsit de dxnsa. Treks mai mslt d’o jsmxtate de teas şi Ginevra înkx ns’si as venit în sineşi; dar îndatx nxbsşindssx de kxldsrx în pat. Ardikx mina, kasxsemairx-kereaskx. In sfîrsit, deskisx veselii sxi oki, asemenea 8n8i om deşteptat dinsomnsl morjjii. Ns ne pstem niti înkipsi, kxt de norouit fs Antoni intr’a-nest minst. El se arsnka as-ssprx’i,şizise: “prea frsmoasx, nobilx şi îndsmnezeita mea Gi-nevrx, bsksria şl norotirea mea! ns te teme kx’jji vois pre-ksrma toate dsrerile! porsn-neşte, neea ne doreşti sx’iii împlinesk, kx ssnt gata pentrs toate, n8 trebse sx te îndoe-şti despre dragostea mea.,, Ea, plekîndsşi okii şi roşin-d8sx întokmai ka floarea ma-kslsi, rxspsnse: „Sksmpsl mes Antoni, mai mslt de kxt toate pxstreazxm ninstea şi virtslea! aneasta e întîea bsnxtate pentrs kare te ,rog.„ Pe 8rmx ea înneps sx’i po-vesteaskx toate anelea te i s’as îutîfliplat; în we fel îşi veni în-sinesi si esi din mormînt; lt’an kaviiit îi povesti toate; adi-ki: kam birbati-sia, misa, şi an-kia-sia a» lepidat’o. Akam iam kanosltat prin înqerkare. In sfîrşit tokmai kmd era si ni'fe desnidejdaesk, mi am ad-das aminte, Antoni, ki ta rai iabeşti, am vrat si le în«ierk asemenea şi pe tine. Akam te rog si mi ieriji, ki ie» în-tii m’am aritat kitre tine ne— malgamitoare; skampal mea prieten, noi akam vom avea destuii vreme si konvorbim împreani, poranneşte si’mi dea «leva si minînk. Antoni rtşpanse, fii înkre-dinpati sltampa mea sarioark ki na vei fi lipsiţi de nimik. Pe armi răgi pe m asa si po-raimeaski slajnimi, si adaki vre o kîte va oi, Ita lia dm-sele si împaterimeze pe Gine-vra. u Akam e tirzia, ea na-niai poni zibovi; danii ori lut va vrea si bea. Şi ea mi voia da«ie si adak «leva penlra «lini. „ Antoni îşi lai man-tela, şi zise Ginevrii, aşteap-ti-mi, ki mi dak tot pentra tine, — “Date akolo ande mi îngropări, zise ea şi pane piatra la lokal ei, ka nimeni si na kanoaski ki na mi mai afla akolo.,, '“Antoni si (lase, pase pia-tralra ristarnati pe morinînt, pe arma si întoarse în lîrg: kampiri an paia de giim, an porambel, pesmeiji şi dal«iea-jji. Întorkîndasi lingi Gi-nevra îi povesti efektal lipsi— rei sale, şi pe armi rlmase-ri împream vorbinda’i de dragostea sa. Pl'tkata konver-sajiie înlremi foarte malt pe Ginevra. Dapi lini el s’a iertat ka dinsa, pase pe misa si doarmi împream ka ea, şi slajni'iii si şeazi lingi dinsele; şi el se dase de se kalk-% într’an pat într’alti odae. Dapi patra zile Ginevra si înlremi, şi si însmitoşi foarte bine, înkit obrajii ei de isnoa-vi ’şi aa dobândit rameneala. Atan«ii Antoni îi zis.e: prea framoasa mea Ginevn spa-ne’ini te rog, «ie eşti xotirîi si fani? trebae si xotinsti •j într’an fel. Damnezea îmi e mariar, ki în toati viana mea na m’as despirpi de tine, dar poale fi ki ta voeşti si te în-lorii la birbatal tia? Oh! despre a«ieasta ni ii n’avem «ie vorbi! zise; ea destal m’am gîndit şi m’am regîndif şi în sfîrr-şit am xotirît si’jji fiasopie... De vei voi namai si te kanani ka mine. — Ax! anal Damnez ea ştie «J kit de noro'dt aş fi de aş patea sivîrşi a'ieasla miliar akam! — Dalta este asa nspange:askalti - 126 în ie kip vom sivîrşi doringa noastri. T» ştii, ki birbatsl me» m’a îngropat ka p’o moarta, şi lti k8 moartea st sfir-şesk toate. Moartea rspe iele mai tari legitsri pîni şi kiar ale rsdeniei; ea desfiingeazi şi inssşi nidejdea. Asa dar de’gi plak, vom petreie toati viaga împreBin. Si mergem aksm la altar, ka s t n&mai ds-lem frika EpiskopKlsi ş’a jsde-k'Bgii; iar nsnta o vom pstea sivîrşi şi mai în srnji. Skriind învoiala logodnic ti-nira zise birbati-si8. A-ksm trebse si ne gândim despre garderopsl me». Mmgi-emi sksmpsl me» sbg. Date la aiela ie m.’a îngropat de vie, tokmesie ts pentrs xainele mele şi di’i ori ie va iere pentrs dinsele. Antoni îi împlini doringa. In Dsmineka viitoare, esi din ksrte împresni ks soakri-sa, însogite d’o slsjnikx. Gine-vra eră frsmoasi ka steaoa diminigii. Ea veni la biseri-ki, [Antoni urmă d8pi d'tnsa în oare-kare depirtare. Mslgi o ksnosksr'i), o grămădi de nobili şi nobile îniepsri si şiopteaski între dinşii, şi s’a întâmplat ast-fel k’a venit şi mami-sa. Bitrma vi.zf.nd pe Ginevra, strigi: O ie darai francaşi.! Dsm-nezesl mes, lut de mslt sea- mmi ks fiii-mea! Ea se a-popii mai m»lt de dmsa şi a— tenii kenosks In. e Ginevra în-tr’ adevăr. Tb eşti sksmpa mea fiiiki? Prin ie fel de mijloaie ai esit din mormint? Ginevra n»’i rispsuse nimik. Pe lingi dinsa se strinşe atita lame, în kit ns pstea si se misie niii înainte niii îndirit. Sgomotsl aiesta trase aii şi pe Franiesko. Antoni vizind ki Franiesko se apropie de Ginevra se apropii asemenea şi el, Franiesko stribitmd mslniinea se a-propii de Ginevra, ş’o întrebi: line a sltos-o din mormint, şi snde petreksse atita vreme? Nimeni ns m’as skos din mormint, respsnse ea^ ii dsm-ifeata m’ai îngropat de vie; k8 toate aiestea îgi mifierisesk, ki n’aş fi p8t8t trii de n8 mi milsiâ Damnezes, şi de ns’mi ajsta Antoni al mes;'pentrs.ki dimneata n8 nsmai-ki m’ai îngropat de vie, ii şi dspi ie am eşit din mormint, şi Dbio-nezes siie ksm.m’amtirît pî-ni Ia portijji, snde am bit«t, şi fin de niii o tnili m’ai gonit. Lagi-mi dar în paie ki es ssb niii o kondigie ns mi voi» mai învoi si mai triiesk îm-presni k8 tine. Pe srmi stri-biiind pîntre mslgimea no-rodslsi pleki a kasi, lism- ds’şi bxrbauii şi pe mamx-sa sx se înijelleagx ori ksm vor vrea. — Pentrs ne ’mi-ai. înnelat nevasta, zise Frannesko.— Noi n’avem pentrs ne sx ne ner-txm, rxspsnse Antoni. Dsm-neavoastrx sniip, kx es n’atn pentrs ne sx’mi împst. Es în prinina aceasta m’am psrtat kxt se poate de ninstit kxtre dsm-neata, şi ks toate kx Ginevra îmi e azi sogie; dar xnsx ea xnkx pînx aksm trxiesne' la mamx-mea. Jxlsijji-vx ass-prx’i de aveiji vr’o dreptate într’aneasta. - Bine, bine, zise Frannesko mxriios: Es vois da jalbx Episkopslsi. De vei fane aneasta vois fi foar te vesel, rxspsnse Antoni. Topi a-neia ne aszirx aneaştx disps-tx învinovxjjirx pe Frannesko; dar el fxrx a se sita la aneea allergx la Episkopsl.— Ginevra d’abia ajsnse a ka-sx, si îndatx trimissl Episkopslsi veni s’o kieme. u Nsmai de kxt zise ea; în zadar mx kiamx; kx es îi vois zi'ie tot aneea ne ’i-am mai zis; mai ksrrxnd mx vois dsne la kx-lsgxrie,' de lent vois stâ sx trxiesk ks bxrbatsl mes nel d’xntxis.u Ginevra viind la Episkopsl şezs ks o grajjix foarte plxkstx. Ea konnentra în si- ne aţxtea plxneri ş’atxţea vir-tsiji, în kxt toatx adsnarea zi-nea: aneea e sn xnger; iar ns femee. Episkopsl la nea d’xntxi ve-vedere a ei fs atxt de mslt px-trsns de mirare despre frsrns-seiţea ei, în kxt sitx şi neea ne voi sx’i vorbeaskx, — In-sfîrşit viindsşi psijin în sine, îi zise: bine venişi sksmpamea fiikx, spsne’mi, pentrs ne ns vrei sx vieijsiesniksîntxisltxs bxrbat. Es vx vois spsne zise, Prea sfinte pxrinte, toate fxrx sx asksnz neva, si vx ner dreptatea. Atsnni Ginevra povesti toate anelea ne i s’as întxmplat, apx-rîndsse ks atxta meşteşsg, în kxt Episkopsl xotxrî în favorsl ei: Pe temeis,kx moartea desfi-injjeazx toate legxtsrile fxkste în viiijjx; aga Episkopsl le zise: 14 Dste fiikx la Antoni altxs şi trxiegte ks dxnssl întrs fe-rinire; iar ts Frannesko dste în pane: prinina ta s’a xotx-rîtşi ts pierzi atxt nevasta pre-ksrn şi zestrea ne ai dela dxnsa.,, Se înijelege de sineşi fxrx sx vx mai spsis, întristarea ne avs Frannesko kxnd perds js-dekata. Lxksitorii Florejjii vorbirx msltx vreme de întîmplxrile Ginevrei şi de jsdekata ne a kîstigat’o. Antoni şerbi o nsnti foarte nişte kopii foarte înjjelepui şi strilsiili, şi el ks Ginevra sa frsmoşi. îniep8ri a trii oviaiji lsngi, uSksaipiimei lititori, vi rog painiki şi feriiiti; pe lingi 118 vi întristaiji, ki istoria e aieastaD8mneze8,ia8 înzestrat sfîrşiti.1,, k’o bogiijie înseninaţi, şi ks Trad. De X. Apolotoni. URSUL HULA MALEDETTA. Mi aflam ali8in vre o ki- kirsui de poşlie, ki numai ie ni-va ani la 8n vekis prie- este ele parte aieea este naos, ten al familiei mele, într^n sat şi ki ori ie este n8os, al Pirineilor, unde el era niair. trebse si (ie departe, firi si Intr’o seari dbpi lini, se de- vi adşiegi aminte ki Cornei-skise vorba asspra poesiei, a- ,le n’a fikbt alţi kilitorie de sspra kilitoriilbr, şi e8 inie- kit dela Rsen pini la Paris, p8is ai vorbi despre doringa mea şi ki Schakspeare, a iei mare de a vedea Germania şi Orientsl inventator, n’a eşitniii odati din — Pentru ie aieasti dorin- Eiiglitera; ki la Fontaine atit Ui? îmi rispsnse el. Ksrio- îi pluea jjirmBrile veline, în ritate si fie, sa8 dragoste de kit nsmai odati s’a depirtat a te inişka, sas ţrebuinjji de într’o distaniji de .linii zeii instr8kjjie? lege, pentru ki ’la aseksilat; — Toate împre8in, preksm ki Valter-ScqjL-tot d’asna a şi nidejdea de a afla ssbt mi triit într’sn komilat, si mai în alt ier nisie inlupsiri şi idei tr’aielaş kastel; şi n’a fikstde nsoi pentr8 poesie, şi de a kit doi kilitorii, 8iiaîn Ita— deskoperi în nisie obiieisri ncr- lia, ka si n’adski nimik de k8nosk8te sujetul unei kirui akolo,şiallainFranjtakasiad-kare si poati reminea. d8ki o karte destul de sluti, Vezi m ie stare ssiitejjî şi ki însfîrşit Moliere, singu-tojti în zioa de azi, autori pi- rbl din zeii noştri dramatiii, fiii, toni kredejii ki trebue ie n’a întilnit niii un ateu, lumea si alerge dupi talent în n8 mai kunosiea alţi ijan de 1 Aru cunoscem dela quare autor este tradusă aqueastă nuvellâ. Păcat de un assemenea su et liistorio să fia tractat aşâ de sălciu, mai mult seamenă autorul quo îsi bate joeu de Iote simţirile) omului de quat să le descrie. Que face nesciiiiţa! vrend sădea o dramă, ne dă o parodie. \ - 129 — kxt Franija, talontxl este kd şi feri'iirea; se afli in noi.-Dar Byron? , — A! 'Byron! mare vorbi. Kmd ai zis odatx Byron, yi se pare kx ai zis tot. Dsmnea-ta îmi spsi de srisl şi e» îyi addsk înainte o ssinx. Pre lxngx aiestea afli kx Byron, pretBtindeni era si. fie Byron, pentrs kx pretBtindeni el' na vede, n» deskrie de kxt pe şine. Ş’apoi es înaintea lsi Byron îyi voia oppBiie xnkx pe Gothe kare în toatx viayas’a odihnit dspx pelegrinagiBl sxx în Italia; şi pe Schiller ie n’a esit esil nhi odatx dinGermania *) «\ . • ^ * — Ei bine prietene, ie vrei sx dovedeşii k» aieasta? lix vîrtoasa ktfgetare a bxrbăyilor de genia sa8 şi a snai* talent înalt, n’are trebsinyx sx skimbe aer8l; însx pe bieyi pigmei, k8m îi nemeşii a 81 o r i pi ti ii al kxrora sxnge na e aşa bogat şi generos, pentrs ie sxi opresii dBmneata de a merge vîrtBrea în klime de pxrtate', şi' a hrxni imagi-nayiaprin kontemplayia spek-takolilor neksnoskBte? — "Nb îioprosk, darîiplxng kx se osteneskîn zadar. Vreyi sx aflayi^na Mirări n8ox,pen-tr8 kx Tereny se plxngea în-kx de atBnii kx n8 mai e ni-mik n8os, ii nişie Mirări vre-niie de a fi înfrBniBseyate de PERIODUL Iii. artist. Foartebine! sx’yi sp8i& es an mijloli ie' întrebainyez adesea într’Bn alt fel de in— ierkxri, şi %> kare rees toi d’aaha la kxpxtxia. — Foarte bine, spBiie. — Eb sânt, o siii, sn vesfe vînxtor, şi adesea asm vine* toamna, îmi fhiî nxte o parii tx K8 nis ie jsni pBşaaşi nii dam-neata. Iabirea mea de sine de vînxtor este atxt de laiîomx de trofee Ka şi ambiyia dami-tale de artist. Siii dsnineati» nare este ie,a d’xnlxis griji», a mea, K8in pornesi-:? Las t si-tx Mnea sx meargx înaintea mea. Ave.n.Bn Ion de şase leghe a strxbate; tovarxşii mei appanx înainte; aflx o bsnx întindere de Iok a vîna, o o-KolesK, o strxbat întreaitxt. pe ermx aleargx la alta, apoi Ia alta, în Kxte-vâ minate şanţ; i;b o legx depxrtayi înainte..... Atan frsnze 8skate, si ziditx din b8- • «j kxui de piatrx sna' peste alta, ne slsjia de adxpostvxnxtorilor imsnteni; era an fel de loksinţx de o zi, Me fie-kare iarnx o spslbera. InMep8t8rile toamnei S8nt grozave în msnţii noştri, şi-în min8t8l kxnd înnepe aaeasta istorie se skslase o vijxlie grozavx; era searx, întenenimea Mea mai adxnkx domnia pre-t8tindeni, xnsxprîntre krepx-tsrile 8şei . kolibei strxl8Mia kxte-va brasde de l8minx; de kxnd în kxnd aneastx 8sx se kam desKtdea, an Kap se ari-ta m desniderea laminoasi, şi se trigea iari. In Iisntra se vedea o privelişte pitorea-ski: în nrijlonal Kolibei pe 6 masa grosiari era 8n ma;e vas K» lapte, slinini alternaţi bnnzi de Kapri, şi milaia; spre dreapta o largi Kritaîi în ştiam ne slajea drept kx-min; pe Kimin o ipintiiiitari de Kopanis Ka ramare ita-f rânze, înaintea foK.alai, se frigea în frigare an artan de Karne, şi înpregiaral vetrei era întinşi pe pimînt ninni vinitori maiiUn K8 Biniali de lini vini ti, ’Ka inari / sicar jji de postav gros vînit; şi îmciljjajji ita Kiljjani de Îmi sari; se vîrîşeri în anea Kolibi la a-dipost peritra vijelie, şi aştepta lina Kare se gitia. 0 fi-tili de rîşini înfipţi într’an jjep de fer, aranica asapra ane-ştei snene o lsmini fsmegoasi si rosatiKi, si finea si lanea-ski nişte langi Jieve de paşni ne era rezemate drept de pi-rete: în sfirşit în fandai icoli-bei, se vedea slind şi nilind an om ne n8 semma îmbri-Kal na neilaljii vinitori: tragerea lai d’oparte fisionomia, şi vorbele respeataoasone de Kind în Kind îi adresa umrteniî, do-vedia ki el trebae si fie ne-va mai mare între dinşii. Sfîrîîtal, karnei nese frigea, plesnitsra zepezii ne kidea pe lemnele apprinse, sardele mar-mare a le tanetalai ne se res-togolia din resanet în resanet singare tarbara trista tinere ne era în kolibi, kind anal din vinitori zise în sfirşit. — He fel, Janole, a appaknt afarisital anela de arsşi amin-kaţ pe bietal Baptist? —. Darştiui voilti n’a perit namai e;l din vinitorii noştri? amaiminkat ars al şi pealtal. — Janote, aiteo si’l 8nig.es. Pe ande iaa vizat ieri? — Lingi gieijaral Malede-tei. Mi d»b zia miine akolo, şi 1 ommor. N’o si mai ziki temea ki pellea aea neagn ne fane si tremarim ka ieparii. — Petre mi, zise Janot, ninge de doi zile; mantele e ari-nios, şi arsal a mmkat pe bietal Baptist pentra ki era am-morait de frig; ia na te mai dane miine. — O si mi dak. Atanni omal ne sta în fandai kolibei se skali şi se apropie de Petre. — Petre îi zise el, kijji ko-pii ai ta? — Tmni. — Miine dar na te vei dane: —Bar.... — Dar, asta, agi spate iti ns le vei dane! — kavintele anostea furi pronanjjate ka atita aato- 132 — rilale în kit Petre pleki kapsl şi tik». — Daka e aşa, zise altsl, se vede treaba k t mie^rni e skris si? merg, pentr» ki n’am niii »evasti niqi kopii. — Prietene respinse om»I &» glas»l si» linisqit şi grea, «line sade kolo în oraş în kasa fişrar»!»}? — Mama. — Apoi, n» vei marge. Inşi, zise Petre, pentr» ikiiam dat de »rmi, »nde s’a lngess.it aksm dixania, n’o s’o ilisim noi aşa, trebse st. fa'iem •qeva. — Negreşit, o siTommoare: — Rine, qine? — E» prietenilor. — Sfingiata, pirinle? strigări togi de o daţi. — Dar, prietenii mei, e» ssnt salean ka şi yoi, ssnt msnteam ka şi voi; am petrekst doi zeqi de ani între mânu ii Kataloniei, pini si n» mi fak ministr» al I»i Damneze», aqela pe kare îl kiemagi în*sat pirintele Riego, alţi daţi se kiema Rigo vi-nitoral «rşilor. — Zikmd aqeste vorbe, falia preot»Iai se însafflegi de deosebiţi espresie de ksragia şi de energie. Era »n birbat In toati vîrtatea vîrstei, fruntea îi era ardikati, nassl l»ng şi kam şoimesk pir»l negr», o- kii albaştri deskişi, trapei gea-piri şi figsra slabi. Venisem la mante ani, zise iar el, ka si viz vijilia de aproape; şi qer»l firi îndoia-li m’a îndreptat kitre aqeasti kolibi; k» toate ki n’am ap»-kat p»şka în mini de qinqi-spre-zeqe ani_____ — Rinqi-spre-zeqe ani? zise Petre. — Aşa, prietene, pentra ki niqi o daţi na trebae si.se vazi smge pe miinele ansi servitor al lai Damnezea, fie-kiar şi de dobitok; msi qea qe voia fa-qe miine, na va si ziki al om-morî, qi adiripma aqeea qe este spre pagaba lamei,şi pentr» ki ea n’am niqi nevasti, niqi kopii, niqi' mami, mi voi» d»qe ea si’l voia «qqide. Ia seama bine, zise Ja- not. N» te teme prietene, ’mi oi» addaqe si e» a minte d’ale tineregei. ; Rn j»ne de vre o doi zeqi de ani pe nare tovarişii sii îl namia Stefano, se apropie at»nqi de preot şi ’i zise: dar e», fratele me», si n» vi» k» tine? T»! Stefano, respsn-se preotsl, t» G»1 maiqii mele! n», n» vei veni. Togi vom veni k» sfin-gia ta, strigări vînitorii. — - N’am trebaingi de voi, — 133 - prietenii mei, si pentru kx e tirzi», mxnKajji btieiji şi ksI-Kajjivx. Ştefane nu’şi mai adxogx qererea Kxtre frate-sxs. Vinxtorii se puserx numai de uxt la masx, pentru kx glasul lui Riego, şi in qele mai mi'ii împregiur xri avea un ton de porunKx Kxruia nu putea qi-neya a nu se suppune, ku toate kx vorbele ii era rare şi adesea pronunţate foarte inqet. j Bupe o jumxlate de qeas lie-irare era şi pas in Kxle un ko'ij d’al Kolibei învelinduse ku pele de oaie sa» de uaprx, Stefano se duse şi se întinse lingi uşx, şi peste puţn nu se mai auzea de Kxt .murmurele surde sas zgomotoase ale somnului; fitilul de rişinx tot “ardea pe Kxmin, lemnele pe vatrx, şi lucirile lor linurinde arunKa mii de Iîkb— rirb qiudate deluminx peste a-qele trupsri întinse; vintul suffl.V ks txrie: numai preotul nu adormise înkx. întors kx-tre Kxmin qitia, şi Kxte odatx înuidea nartea Ka sxpriveasXx la muntenii KulKaui în pregi -rul sxu. Dupe un qeas fitilul de rişinx înqepu a plesni, linuri şi se stinse, flaKxra fonului muri, Riego se întinse ssbt mantaoa sa, trunKiul ne se fx-'lenuse Ixaiune se despinx în dox buKXyi qe Kxzurx fie-na-re d’o parte şi de altx pe va- trx, si fumarx rnultx vreme jumxtate negre, pe urmi m-netx si fumul, vxntul înqetx si totul se fxku întunekos, liniştit, şi txkuL La qea d’xntxiu luqire a zio-rilor. Riego temxndu-se ka sx nu se ia dupx dxnsul vxnxto-rii, se skulx binişor, lux o pu-şkx şi eşi fxr sx’l auzx nimeni. Luase o îmbrxkxminte qe’io i împrumutase unul din vxnx-tori, in piqiore avea nisqe qi-smc lungi de leletin, peste mi-jlok era înqins ku un brxs roşu i unde îşi puse un kugit ijeapxn; | pare kx numai era aqela; mersul lui obiqnuit era jjeapxn, j xnsx înqet, şi fie-kare pas qe semxna kx se înfigea bxrbx-tesqe în pxmxnt, arxta pe un bxrbat xotxrxt; în aqea zi pe lxngx aqea ijepenie se alxtu-ra şi o akliviţate nerxbdxtoa-re! Xainele sale qele nuox îi desemna formele mssksloase ale mxdularelpr qe mai munte îi sta askunse în vesminlu) sxu preojjesk. Kuin se vxzu a fa-, rx din kolibx, înqepu a’şi qer-qeta arma k» bxgarea de sea-mxa unui vînxtor vekiu, trase oijelile, qerkx pulberea, în-plu ku trei gloaniie, şi se gxti sx porneaskx, kxnd, zeqe paşi j de parte, vxzu pe frate-sxs | Stefano, armat ka un vxnxtor. —Me faqi akolo? îi zise. — Te aşqept, frate. - 134 - —-Peniţa qe? — Pentra ka voia st merg ka tine, şi pentra ka voia merge; Preotal na rospanse nimik la înqepat, ansa clapa qe se gândi pani», zise — Vrei ? — Dar. . — Foarte bine! fie. Plina ’jji • S.. e paşka? — Plina, frate. —r.Ia-ta dobsprezeqe gloanţe, Ia—le şi aide sa pornim. , Poale sa va mira qine-va ka clape nepriimirea de kasea-ra. preotal se învoi akam ka înlesnire ka sa ia ka sine pe frale-saa, ansa maiantaia ka-nos iea pe Şqefauo an om e-nergek, apoi nadajdaia malt a-sapra lai la o trebainya de a-parare; si în sfârşit, ivindase okr.zia, na’i parca raa sa falia pe fraie-saa a se deprinde ka primejdia. Porniră: vijalia înqetase, qeral era albastra şi karat, za-pada akoperea anka pamantaL dar namai era ■ niwi vânt niqi ploaie, şi în aer se simpâ a-qea rekoare astaratoare kare plane kai-va intr’o zi framoa-sa. A pa liara pe poteka din dreapta dela Hospiee, şi se va-zara înfana ka Maledelta, qel mai frarnoş gieuiar din Pirinei; Maledetta (Afarisito). qeli mai, potrivit name de gieijiar din M aniversat! înftlisâ astei asapra anai deal,, lsqie asiei ka o o- glinda, înkisa de toate parijile de manjji, Maledetta se koboa-ra printr’an povârniş pe ne-siînnite pîna la o grozava rî-pa. In zioa aneea atmosfera e-ra transparenta; seninal qera-lai laqea si isbia în oki ka şi în Italia, şi razele soarelai, isbia d’adreptal în jos asapra gieşielor, se stingea asapra al-balai straielor de zapada, saa skinteia ka diamantal pe var-fariie ghieîjei. ' La spentaiiolal , aqesla, Ri-ero radika ka vioiqiane mai-*-nile kalre qer şi striga ka kâl-dara: — O giaga! şi maniilor! Pe arma întarnandase katre fra-te-saa: —Da Janot are dreptate, ar-sal trebae sa fie în padarea aqeas'a de brazi la stanga. Ka sa ajangem akalo trebae sa ar-kam 1 Maledetta, şi largele ei krapatare aa îngigit destai manteni... Ka tine ai karligele şi faitia. ? — Ka mine, frate. — Addo-le. 1 — Stefano se sappase: Laa-ra ofanie langa de opt piqoare, şi legamlase ka dansa jppan peste mijlok amandoi anal de an kapataia şi al tal de altal, în kat de va alsneka anal. sa se gie de fanie oprinda,l qe-la-lalt sa na kaza;: -pe- arma îşi îiidwepenira bine la picioare an - 135 - fel de kolgi sas kxrlige de fer, si incepsrx a se ssi. Mer- serx ast-fel grxpişi mai mslt de o jsmxţate de legx, şi se apropia de loksl hotxrît; kxnd de o datx se sparse ghiaga ssbt picioarele lsi Stefano; skoase sn ginxt mare şi se fxks nevxzst într’o krepxts- rx. Popa ce mergea înainte, tras şi el de grestatea frate- sxs alsnekx repede pînx în marginea prxpastiei.. .. şi el xnsssi era sx fii îiighigit, xnsx adsnxndsşi toatx vîrtstea, împinse kolgii de fer atxt de tare înainte în k-xt se opriinda- ti. Â’şi desface o mini, a, rxssci fsniâ pe brag ka sx o şksrteze îi fs .treaba de o klipr> începs a trage ks bxr- bxgie pe Stefano la sine, şi îndatx degetele flxkxslsi se akxgarx de marginea gropei, preotsl îşi îndoeşte psterile, Stefano ese afarxpînxla pepi. Ksragis! ksragis! îi strigi Riego, şi togi msskii i se întind în cea mai dspx srmx silingx de txrie ; Stefano se îngepe- neşte tare în kot, seardikx ese afarx şi, kade jsmxtate leşinat întins pe giagx; kxleva pikxtsre de rakis îl înssfflegirx îndatx, preotsl îi sprijinia kapsl, si la— krxmile îi ksrgea dspx obraz la vale. Ks toate acestea, îndatx ceflxkxsl îsi veni în sine:— *> — Aide Stefano, sx pornim, îi zise el. — Bine, frate. Vorbele acestea lepronsngx jsnelekssn glas slab şi neşigsr; î^kxte va minste, figsrx, glas, mergere toate se skimbaserx într’xrissl. Stefano îşi perdsse pxringii mai kxnd se află în faşe, şi Riego îl kresksse, el îl addtsseseînFranga, şi îi ksmpx-rase mai txrz’S o narinx; Riego îi era tatx şi frate; apoi profesia lsi de preot, acel xarakter energik şi acea fisionoinie seve-rx îndoiea respektsl lsi Stefano pînx la sfialxbietsl jsne avea pe kipsl şxs nemişkarea txkstc> a sspsnerei, preksinşi Riego pe aporsncei; xnsx dela kxdereaşa o tsrbsrare neksno-şkstx îi amestekase fisionomia pe figsra sa venia snsl dspx altsl o mslgime de simtimente diverse; îngxlbiniâ, se în fiorii, ksnosks aksin frika, vxzxnd moartea atxt d’dproape... Ns mai semxna om. Ne vxzxndsse srssl aproape de Maliedetta, amxndoi vxnx-torii intrarx în Pirineii spanioli pe la poarta de Pikada. lIe speKtaKol! înainte lor forma fsndsl tabloslsi toate vîrfsri-le Pirineilor spanioli şîrsite ka snsl peste altsl în dep-sibite înxlgimi, ks mii de fe-ge dspx depxrtarea lor : cele d’xntxis verzi celev de adoi- - 136 - lea vinete, pe srmi albastre, ' apoi mai albitoase, şi toate şe- | minate de bskete de zipadi, întokmai ka nişte roze albe kizate din ter; în dreapta şi în stingă ka si înkadre atpgt tablou al manjjilor, doi nipras-nite stinti de o îmlyime grozavi, negre şi Iştinde ka o armatari vinegili, şi în stirşit pe ana din ateste stinti tokmai pe virf, sta înpittoarean pistor katalan, pSs .akolp ke paznik al xotaralai. Kind ziri pe vimtori, el îsi înkratisi ka mindrie bragele, şi atest oma SYelt şi roaskaios, şe deosibia într’an Kip ka total pittoresls pe'fandai de senin alteralai. Abia fikaseri kijji-va paşi în Spania, şi Riego se opri de odati, şi firi a se. întoarte, Fika semn ka mina frate-sia â se opri şi el. Sţefano askalti; Riego pase arekea, o lipi de pi mint şi aazi an sgomot şard ka an arlet. — LTrsalS zise el întet lai Stefano, din vtrfal şisaleijelai aitela îl vom vedea; vino dapi mine. — Se arkan gripişi pî-ni pe atei şesaleg pe o po-poteki mai de nestnbitat. în dreapta şi in stingă ei era o rîpi firi fsnd, în kapal ei, în fajja' vinitorilor era o adoilea poteki te datea kitre an virf vetin: dapi kite-va minate, preotal zeri an ars niprasnik te se kobora în lan-gal mittii eşkate a anai şiroia, — Iatil, iatil! zise; Stefano, Întinde paska si ds-tea’lpmdi în angial dramalai.. . kind va fi kolo, vezi ta, lingi atei brad, okeste’l în spete si di; de na’l vei nemeri ta, ea îl. . . se prekarmi Vizmd ki arsal vine. — Di Stefano! — Stefano slobozi, im, saa ki era prea departe,saa ki minai tremari, kb gloanyele isbiri în stmki. La sgomotal a testa arsal se întoarte în partea kitre vinitori şi venia iaţe spre dinşii: era doi zeti de paşi de parte. Din noro-tire kalea se kotea prin mijlokal sfintelor şi langea depirtarea din Kotitan în kotitari. Riego întinde paska, sloboade;msi fiara, kirnindase, din întim-plare, la o parte, doi.gloanjje trekari pe d’asapra, şi tel d’al trielea îi stribate koasta. Smgele înţepa a tişni pe petre skoate an reknet grozav şi se repede asapra şesaleijalai. Fişetele! fişetele! Strigi Riego firi a se întoarte, şi aitmdase merea la ars oprind,ase îndramal de bolovanii tei mari şi de brazii restarnajji. Stefano titea. — Fişetele! gloantţele! îjji zik, în trei minate e ati. — Santem perdajji! zise Stefano, t’aa das gloanijele. - 137 - — % sp»i! »ride s»nt gloan-jjele? — 'Mi a kxzBt teaşka în kri-pilara Maledeltei. Se a»zi:î mormoilBrele srsB-li»i ce se apropia. — A kb/.Bt în Maledelta! DBmnezesle! — St. fBgim! strigi Ssefa-no. — St» fugim! pe Bnde ? luni? st. ap8in.ni pe . drsm, înainte, m> vezi kt ne dscem în giarele BrsBlsi? si aps!u>m pe (IrBimil pe snde am venit e lu nepsliun/b, iîb e lupBlinij'b a te kobori pe el, şi bi’sbI în doi-zeci de minate ne ajsnge. — O mailii Fecioari! strigi fh.ln.8} lvizind în genBki. Urssl perea şi iar se anta pîntre kotitBrele drsmslsi... şi veniâ meres: — Haide! ni e timp de fri— krf> frate, zise preotBl Iu 8n glas tare şi iste; mai avem nidejde, n’am perdfit toate: Mai avem bii mijlok grozav lu ku-re se slsjesk nuntenii kile o daţi. Ia Sb’ui viz luijitBl: bine .... e lsng şi groska al mes: aslull'b, peste 8n minBt srsBl o aii.... Se OBziâ ramsrele de brazi In. trosnii SBbt păsările Isi. , — Ksm s’o slulâ in picioare, eB m dsk drept la dinsfil lu brajjele deskise; el o si. vie la mine es o srb’l iaa în brajje. PERIODUL 111. Tb altstici si alergi şi sb’i înfigi lujjitBl în koast’B la s Ungă pini va kidea. — Da, frate. — Mai vîrtos, bagi seama st. nB’iji tremBre mina, isbe-slie jjeapxn. — Dar frate. — O! jbpbni brşii mb lu-nosk; şi acesta fn> grozav ka şi an Ies, trelue s'b siringi, kbt-va şi destul de tare ka st. poate. a mi sBgrfitnâ. Riego sernina vesel; dar Stefano perdsse faga; îJrssl se aritc» b r. — Haide la treabi! n« stâ, zise preotBl, aBzit-ai Stefano? intre koasle la stingă. Urssl e la dinşii, S'biigele şirsie pe jos: se repede, Riego deskide branele, fiara ar-dikindB-se în picioare, se a-rsnki asspra lsi ka si’I Sb-giume; Ispta începe. — Frate! frate! aleargi.! şi glassl Ibî Riego resBiiâ ka tsnelBl; inşi Stefano, perdfit. ns’l ninea picioarele, i se îm-piiejenasen okii şi iîb pslea st. fak'b nici o mişkare il sli-p'biiise groaza; — Frate! aleargi.! glassl lsi Riego se slibia. Srs8l r bkniâ grozav; ii vedea cineva hidossl kap pe 8-mersl preotBlsi; gara ii era desluşi, olu roşii ka flak'bra..., ghiarele i se înfigea în rînikii 9* — 138 — ]«i Hiegd, şi singele ksrgea pe labele-grozave şi pe vesta nea viniti a Vimtorslsi,. Lspta ginea'de kite-vase-ksnde: Ştefan o' Ua sn nebsn întindea’bra gel e şi 118 se niişkâ. — Frate aleargl! aleargl! şi glassl de ne mergea şhbiâ, riknetele se finea şi mai grozave, Ks toate a'iestea Ia nea din «mu strigare a frate-sis. Ste-fano se mini. in sfirşit ki se destcapti, îşi skslsn trspsl ka 8n om ne seatnini ki iâ hoţi, rîre, k8 k;,jjit;>i iii mini, se repede asspra »rsi;lsi şi îl is-besne în kqasti; msi brâu al îi e moale si virfsl ns se în-fige; atsnni koprinsdeo groa-zi,arsnki arma şi o ia repede d^ fsga pe poteka 'tea miki. —- Frate! frate! msrmsia Rie-go ks sn glas astspat... Nimik ns poate s a opreaski pe Ştefane, şi preotsl se vede singsr! va si’şi skoagi ksgitsl. dar slring tare de srş ns poato. Atsnni de desiiidejdo adsnin-dBfi o nmisigi de pstere, în-pinpe fiara pîni în marginea pripastiei, sgsdsie, srssl als-nelu., kade, şi se privilesk amândoi în prăpastie. In lim-psl nelor din 8i*mi nlinste alo aneştei Isple se asziii mai sss de anei şessleg sn glas strigând: ksragis! ksragis! şi sn om se kobora grabtjik la lo- ksl lsptei. Sosi abia ri.sflh.nd şi plin de ssdoare: Dar sosi prea tirzis. „ Vekisl mes prieten se opri ani psjiin ko povestirea sa, ka si, Vazi ne efekt a fikst. Pri-via la mine ks anea kistitsri de oki8 întrebitoare si doritoare de lasde ne e fireaski la povestitorii imilusmini de a lor ' poveste; e8 insins vream si’l fak a. a lesne a se mslgsmi de enlssiaşinsl mes, şi respsnseis ka laFontaine: si vedem sfir-şitsl. Aşa el iar înneps, u Adoazi dspi aneasti sneni era serbiloare în salsl înde 1). Riego era preot; aşezi po-rsmbsl îil zîkniue; sn şîr de kirsge koviltirate ks rogojini, şi trase de boi, venia sdrsnnimnds-se pe dramei pe-tros; ks boldsl in mini mini, lorii înpsngea boii şi îndrepta kirsgele kitre sn ko-gar foarte mare, a kipsla «şi deskisi kila în plăgi, Akolo ks kite sn koş în spate, vinilor i de ksseari, era siteni akbin şi priimea bskatele si mergea si le arenne într’sn kolg al koşarslsi, pe kmd bi-ienii, biielele şi msmele, stind jos împregisral anestei grimizi ksriuiâ grisngele depe koneni, kmtind nisne kmtene veki, şi psnea d’o parte anei koneni kari slsjesk siranilor a se în- - 139 kllzi iarna ks dinşii. La pa-trs teassri Iskrs se sivirşise. D, de Felsen proprietarsl ko-garslsi* trimise sn bsrias de vin 4) ' *> msntitorilor, si koşarsl se pre-fiks într’o săli de danpe. In mijloksl bsksriei generale sn pkgar jsne mki, stind în-tr’sn kolp pe o gnmizse de koteni, privia danpsl te-lor lalpi şi ns dmija niti de ksm, aszia kintmd, şi ns kin-ta; semăna pe gindsri şi ssp-pirat, nsmai kind se vorbia a-proape de el despre ksragisl alde pirintelsi şi despre ser-bitoarea se se giteste la internarea lei, atsnai îşi întsrna kapsl, şi fisionomiai Isa o es-presie de mînia mai silbatiki; apoi înda tiiar kidea in gm-dsrilc sale. Sivirşinds-se danpsl tel d’intiis; fetele şi flikiii se appropia de el, şi el niti le bi-ga de seamb. II pssen la mi-jlok şi de o daţi îl deşteptări din gindsrile Isi, prin xo-xotele de rîs din toate pirpile., — Xeil Eteahon,la te te gmdesti. El ardiki npede şi ks vioi-tisne okii, şi petrekmds’si mina pe frsnte ka sn om te se deşteapti, le zise te vrepi? — Re fel! niti sn kmtek astizi, poetsle? — Ns kmt astizi, lisapi-mi. Spsne-ne dar istoria ks trei dorin pe — Miine vi vois spsne-o. — Daka e asa, fi-ne seva verssri asspra vmitoarei pi-rintelsi ka si i le kinte kind se va întsrna. —- Pirintele! strigi el ks sn glas grozav. — Vezi bine, ts kare ’I is-besţi atita. — G! îl isbesk! dar... dar ns mai fak niti sn vers. Şi poetsl se asizi ian ks sn aer posomorit. Ateasti vorbi poet deşteapti în noi nalte ksgetiri de i-dealitate si de îmlpime te niti de ksm ns se ksvin lsl Etea-hon. Eteahon e sn ksrat sl-tean, ksm se întimpli adesea în pirpile de iniazi zi, de tei kari fak la kintete în limba lor de sate asspra nsnpîlor, şi bo-tezelor, şi ssnt ksnoskspi în preajmi pentrs eusaltapiaşita-lentsl lor. Danpsl, dspi kiti-va mi-nste înteps ian, kmd tot de o daţi vizsn pe poet ki îşi skiinbi fapa; bszele i se în-tredeskidea şi îngina teva, o-kii îi era aupintapi asspra s-sei kosarslsi. 8sa se miska în- ». •> 0) v tet şi Stefano perdst, ks frsn-r tea plekati venia întet.. Topi se nped asspra Isi ks nea-stimpir si kildsn: — Pirintele Riego, pirintele Riego! - 140 - Stefano ns respsnde. —- Ri spsne-ne snde e? — A mărit, zise* Stefano k» »n glas înriekat. — A msrit? ksm si t8? t) — Eram amindoi pe giejji— le Maledettei, si skipitind înt’o knpitsri s’a fikst nevi zst? Desaidejdea se zsgnvi pe fegele tetelor, kmd o dat/» in om se ripede şi depirteazi în latsri pe togi sitenii. Era E-leahon. Merge la Stefauo şi îi appski bragsl şi privesie la el drept în fagi: — Mingi, strigi mînios. Sitcni se grimi-desk, se îndeseazi împregiBrsl lor, şi lakom deskid okii; Stefano. perdst şi ni8t, pleaki o-kii în jos. — Aflajji, zise el, îndrep-tmdsse Intre privitorii acestei siene, Pirintele s’a luptat pept la pept k8 arsei, şi i-sta, frate-sib ns ’ia ajstat. Sitenii îniepsri a se ssp-. pira. — Şi Bitagivi la el, ki a- vea si 8n ksirit! *> . Kîrtirile se întiritari şi mai melt. — Şi a arBnKat K8i|itsl jos şi a fsgit sa si snape! Togi se depirtari de Stefano. — Eram ks vr’o linii zeii de paşi; iam strigat si stea; inşi atit îl stipînise friiva, Kit ri8 m’a aszit! 0 ştii ts aieasta zise lsi Stefano, şi în-tr’aieaşi vreme siîoase din vesti in beret singerat; 8ite, tot ie mai renusese dela frate-ti8 kmd. am sosit în loKBllep-tei, şi 18 mai KBtezi se te mai apropii de noi? nstezi a mai şidea peaie-eaşi bănui ks noi? eşi afari! eşi afari! Nb sfîrşi bine aieşle KBvin-te, şi îl isbeşte peste obraz ks beretei, mairepetindBi kb mi-' nie: eşi afari! Sitenii întirîtagi şt ei prin minia leiEieahon se repezin asspra jBnelsi, si de toate pirgi-le seardiua aneteina: eşi afari! eşi afari! trisnit printr’a-leasti osKomsniKagie, nenoro-litsl se depirta, iţind Bşa se desKise îniti odati, şi intri sn om plin de singe. Aieeaşi strigare eşi din gs-rele tBtblor. ^ - Pirintele Riego! In adevir era ei. Togi sitenii se detteri într’o parte; preotsl Ibi pe Stefano şi îi zise: Ştii aii, fitsl mea. Slefano KizB la geiiBKiilBi. La îniepBtse fiKB o tnere între ieiadenagi ie semina mai a groazi. Toni pare ki era nisie statBe. In sfîrşit, dspe Kite-va minate Eieahon se apropii de D. Riego şi ks sn glas plin (le mişkare. zise. — 141 — — Dar n8 te ai lsptat sfin-jj,ia ta ks 8rs«l? — Vezi bine ki e8 rn’am lsptat, respsnse preot8l k» gla-ssl sis liniştit, si îiariti vestmintele smgerate. Dar n’ai kizst în pripastie? — Da. — Hei, apoi Ksm? — Dsmnezes m’a apirat: Kijji-va paşi mai în jos de mal, mi s’a prins lingitoarea de Kolgsl 8nei stime; srs»l în Kizitsri mi slibise, si kizs singsr în fsndsl pripastiei. Ks K'bt vorbiâ D. . Riego, şi sitenii îriiepsri a Krede ki el triiesie, ks atit se apropia ei de dmssl ks reKsnosiinjji: pare k.i ar fi venit si’i msl-tjsmiasKi it'b a sKipat din primejdie. Stefano îi sirsti mina înneKât de obide;— fratele mes! fratele mes! — He era strigirile aiellea Kind intram e8? zise preotsl ks sn ton greş. Pentr8 ie go-nijji pe fliKisl aiesta? — Pentrs ie? strigi Eiea-hon; ns e asia ki nevoiasisl aiesta... — Kopillsl aiesta ns e sn nevoiaş, îi lsi vorba Riego; ’i a fost lribi, pentrs ki Kite-va minste înainte, ks psjjin skipase dela moarte! Kare din voi ar Kstezâ si ziiti ki in IoksI lsi ar fi pstst faie altfel? Şi line ar Kstezâ si’l go-neasKi Kind. es îl iert şi îl înibriuisez? Preotsl se sita la Eieahon, şi strmgea în brajie pe fra-te-sis, sare se asitsndea la sînsl lsi.- Aieste vorbe rostite ks simplitate şi linişte, fi-KSri pe toiji a ns mai Kirti riimiK, şi D. Riego adiogi: — Eieahon, vin1 aii. Eieahon se apropii. ■r— Di mina lsi Stefano. Eieahon se Kam Kodi. — Di mina lsi Stefano. E-leahon se ssppsse; şi îndati toni se appropiari de Hikis, şi îniepsn si’i vorbiâsKi dsl-ie. Rine ar fi vizst priveliştea aieasta, s’ar fi mirat de minsnata stipmire a aiestsi preot ie vorbiâ asia de îniet. — Haide, si înieapi :dan-jjsl; şi dsmneata pohte, zise lsi Eieahon ssrîzmd, dsmneata ne vei faie Kite-va ver-ssri pentrs moartea srsslsi. Erivest Legoavh. - 142..- ANTE IA MINUNE' A SÂNTEI FILOMELLEI. Reprod8Kind a’teasti povestire pliKBti şi K8 spirit a D-l»i Alex. Dumas, spen.ni kt silitorii noştri vor afla lia şi noi o K8rali gl8mi. Dbhal de 88perstii{ie RopilireasRi de Rare se stipinesse norodbl sel de jos în Italia, adevereazi fe-lsl asesta de legendi Rare ns atţinge înlr» nimik interesele religiei se sânte m datori a o onoră. •‘Eram la Neapol la 1835 in vremea Kind ns eră alţi vorbi de Rit de minsnele Sântei Filomellei; aseasla este 8-na din alleseie Kreaijiei moderne, şi dela 1827 pini la 1828 a dobindit atita nsme, se ns are nisi 8n martyr de pe vremea lsi Tiberie şi Kalig8la. N8tnele şi vestea asestei alle-se s’as întins şi diniîolo de hotarele Italiei, pentr8 ki se a-flt in mare stimi si în Belgia şi în Germania si inssşi în Franjja. Iati .se fel Santa Filomella s’a fiK8t protentoare «nai sat pbiriit Mugna.no, şi prin nare ant însemnat 8ri preot a fikat si fie veneraţi de norod. Pe la sfîrsital anski 1826 loKsitprii din Mugnano, se e-ste ks kite-va lege departe de Neapol, avsri nenorosirea si le inoam preotal. Ripo-satRl eră *an om bsn, kare se m8ln.8miă in selle.se se află. Kind Leon XII a bine voit Ra si porsnsiasRi, şi impsterni-siă toate oraşele si satele Ita- i «j liei Rasi’şi ia fie-Kare pesea-mişi din natanombele Romei oase de vre 8n martyr spre a şi le fase patroanele sale şi objetsl anei inkinisisni parti-KSlare, asest preot ns s’a so-Kotit a se folosi din aseasti bine-k8Vintare, şi ’şia lisat parochia sa tot S8bt patrona-gi»l santslsi Antouio, pe kare îl avea de mslli vreme de patron. K8in s’a orindeit alt preot in IokbI riposat8l8i, a-sest8ia îi veni în gind si fa-ki 8n alt altar în potriva se-lsi d’intiis. Aşa desRise o-Kii tstslor loRSitorilor din parochia sa a lsă în bigare de soami bine-Kîivintarea ponţi- — 143 - fiqelsi, silo propsseka sapor-niasK’f» el la Roma şi sa le ad-dska de a kolo qe-va qe vă găsi mai boii, sas vre srt sfanţ sas vre o sfanta; ansa fiind kţ> Hei mai mslgi preferii» o sfanta, el se fagadsi Ka se va sili Kat va pstea sa le addsiia o proteKtoare. Ide-ea norodslsi era poate xo-tarîîa pentrs o ‘sfinţi, teman-dsse i:a ns Ksmva santo Antonio, ' de Kare pîna aii n’avea a se plânge, sa ns se ssppere d’ei va da sn rival şi sr-maş în loKsi, în vreme qede vor addsqe o sfanţii ns va pstea sa se ssppere fiind parte femeiasKa, natre Rare legile qivilisajjiei ne porsnqeşte sa'i faqem Iok, şi sa i’l dam po al nostrs. FaKandsse hotarîrea solsl porni la Roma, se Kobo-rî în Katanombe, psse într’sn siKris Mele dantais oase qe a-fla le oddsse înaintea papei Kare le botezi şi le bine ks-vuita ks nsmele melodios de Filomella, şi 1© addsse la po-porenii sai, nari se mslpmi-ra ki uastigara o sfanta în tosmai dspa mintea şi inima lor Nsoa patroana a biseriqei din Mugnano se instala asspra al-tarslsi.. Ks toate aieslea sas Ka ns s‘a ivit o oitasie, sas peritrs kt, era de icsrand venita, iţa Santa Filomella ns mata niii sn semn, pare na nhi na se afla pre pamînt în vreme de snan. Toate mergea tot «a în vre-milesantslşi Antonio, adinaniii mai bine niqi mai ras, deosebirea era Ka preotsl aKsm fa-qea «ate doa litsrgii pe zi în Iok de sna. In vremea aqeasla fisl snsi negsijator de dobitoane din Noiera Kazs bolnav dan fel de paralisie. Tatal sas qe’l is-bia, în'ieps a idema din Nea-pol inslgime de mediii’ (doK-tori}, însă toate silingile ine-ştessgslsi ns pstsra faqe ni-miK împrotiva boalei. Dspa mediii veniră qearlalanii, babele; însă si dela aqeştia pra-fsrile şihapsrile remasera fără isprava. In sfîrşit bietsl părinte ardiiţand oKii deja pamînt la ier, qers o Tninsne perzand toata nădejdea dela ori ‘ie i *1 biet de minsnea sa se arc si l'aui pe lot ansi, ns'i mai n-nnne nisi vreme nisi patere si mai Va zi şi de alyii. To si mi mai fan dar, dana e treaba aşa? întrebi a-rcndaşsl. sBspinmd. — Ia asKBlti, KBmetre, eB voia si’jii daB o povajji, as-zitB-m’ai? Spâne. — Ssii tB se as fase eB Kind *> aş ii i fie faijb la aneaslb minune, se duse si des-kise usa kosarului întokmai du- şi» le.adduu prinos Sântei Filo— melei. — Ş’apoi? — S’apoi, el a desbis uşa ko.şarului ieri, şi din trei zeii de văii qe aveam, au eAt no t- pi> fbgbduinjja tatblui si>u. Din trei zeqi de vane ne a-vea nrauluşul, nobsprezene se luări, dup'b laur. Arendaşul era pe de o parte vesel de a'şi vedea bopilul sb-ti'btos, si pe de alta trist ki. aneaslb sbirblale il nosla prea steump. Arendaşul se gbndi la bumb- spre/.e,ie''afarb. — Kum potna! vezi asta e Kam niudat. Tu vrei s b.te nii de kuv'bnl? — Borbb e ! sb mvfereasKi. Dumnezeu sb zii; nu. — Apoi ealb ne’jji mai re-mbiie s'b faqi. , — Sb vedem. Dubind va .iele la preo- Iru sbu. El ii didese un sfat prea bun, şi iibdbjduia Kb şi a doa par i» il va sf blui ku folos. Aşa îşi lu b p uluria şi bastonul şi porni la Sarno. Vestea minunii venise şi aqi, si Kumilrul se miri Kbnd vbzu pe arendaş atbta de trist. — lIefel! ii zise, nu este adevbrat aneea qe ’nvi au spus? Ba prea adevbrat. — Apoi trebse sb iii prea •ferinit. — Prea feriqit, numai don a treia parte din starea mea s’a prbpbdit. — *le fel? — Prea bine Kumetre; uram fbgbclsit înaintea sfintei kb in ziou K bud se va dune Iii»! meu insusi s'b desnizb usa Kosarului, Kbte vaqe se vor lua dupb taur, tul dela Mugnano. barele este iniibrKatul nu trebile sli .tei, sb iei uu line intr'aneeaşi vreme preşul pe jumbtale al vaqelor in bani gata. Aqest. obraz bi-seri'iesi;, Kbruia niqi prin gbnd nu'i treqe de aneaslb dbruire a ta, nu va putea sb prefaKb-vanele in bani, de Kbt de le va dune la tbrgul dinNeapole, i;are o svl fam. a'şi lbsa treaba şi a perde timpul. Ka s i» yie vanele la sine, ii va prininui şi amesteKbturb şi uieltuialb a le xrini. Dvi in bani prejjul pe jumbtale a nobsprezene vani, si de va priimi, Kuni o urez foarte bine, atuiini tu perzi numai nob vane si juuibtate, şi paguba e mai puuinn. — Zbu, KUmetre, rbpunse arendaşul plin de mirare, tu ştii sudai nişte sfaturi de minune, 10 PERIODUL 111. - 146 ns ’mi.a mai dat de oui astei de om dibanib! Aşa o s i, fau; mti--ne nit dbK la moş popa kb vanele şi kk banii. Eb îîtnd.aş fi in loKbi t bb n’aş lba de K'i.t ori biia ori alta; Kb amtndot ns m’aş dbnne. — Aşa e; drr dara el n# va priiini lieea nevoia lsa kk mine, a-llsnii frebbe st mb intoriî ina— poi, şi.ealt o zi .perdblt. — Fi, i;am .ştii, zise sfttsito-r«!;, însă... — Reniti stmlos, dragi, Ksmetre. — Prea te grtbeşti. — lIe st faK? iti'b dbK la liisl meb; nb ponib si, mt salar a’l vedea tinbltnd. Biata Filo-mella! ealb //bb o sfinţi, • kam se Rade ! rtmti- stntlos. — Kale bbirb, KKirielre. Şi' arendaşbl. appbut drb-. iu bl Kblre uas'b, rnbljibiiiit de stat bl ne ii didese prieten bl, fiind sigbr Kt va reeşi la r;t-pbt'bib. Aşa porni a doa zi, lbtnd dbpt brtm, 'iele notsprezene vane, şi prejjbl lor pe jbnn.late în bbzbnar. adiKi, 500 sKbzi romani. Drbmbl f« litri, şi sosi la Mugnano,priimit na la nea mai bbnt gasdb din lame. .Ani lingi, în Kbrtea bişerinei vanele, şi el se sbi sbs la, preotbl: îl afli întrb mare mirare; pentrK Kt preotbi, dbpt Kbm am spbs, nb Kbnoştea ftrtdbinjja ftkbli. Kbtre sltnta, in Kbt ns ştia Kbm s’b ttlnrbieasKt n'bp'bdi-rea in stlbşlbinija sa a albtor oaspeni i;ornani. nare magia ko-re do Rare in Kbrtea lai. însta--rendaşbl ns întârzie şi îi ţtlmtni toate. A'ieasta, fireşte Kt se p-i,rb preotslbi bn latra ban, şi arendaşbl prin brmare bn om de isprăv i,; aşa priiini boKbros pe oaspeţii şi arendaşbl în ne pa a trage n'bdejde Kb negoniania sa va lba bbn sftrsit. Kb adevbrat preotbl fb foarte lesne la învoire. înitelese de minane kb este mblt mai bine s'b se plbleagkb Sant^ Fi-lomella în bani gata de K bt în nalart; se Kani Kodi la înnepat despre pren; mai nerb, inai.ltst, şi insf'brşil se mbljjbmi Kb anei 500 sRbzi. Arendaşbl stvtrşind tou-ineala şi plata, se Koborî iii «arte ina'jibmit de tbrgsl nel eflin, ftrt ssptrare a Sântei Filomelei. Amim înnepb a’şi adana vanele ioc si, le sKoain, pe poarlt la dram. La;;rb nb era lesne, penlrb Kt ele atl se-rt pT.şânebatn, !a bmbra zidarilor nalte, şi nini ns se misna din Iok, Vtztnd aneasla, aren-daşbl se dine la neea no era mai aproape.de poarlt; o appa-K b de Koad i, s t o Iragt a Cart, înst na isbsti nimiit; Ktni vanei nb’i venia nini de Kbm bine st meargt d’andaretelea, si se îtiijepeni îiiKT.Ie patra picioarele, nemişKbndase din Iok pare kt> ar fi fost de bronz şi magind grozav de darerea noadei. Atenei vrbnzT>nd el aceea- j stT» împrotivice. nare i se pi.ra peste lire, îndatb ii veni in gind o Kagetare Kt poale Santa Filomella na voieşte st. iiili-reasK't traKlatal ce s’a fanat in na mele sia între el si între preot, şi kt. din protivb a înKirKatalai ita trebile sale ce preferia banii în lonal vacelor, ea prefere vacele în IokbI banilor. O datT. lxsi Koada vacei din mtirb, şise repezi pe sitari drept la preot în naşi.. Intre. în grozit, galben şi plin de sadoare toitmai în momental rtm.d popa panea în italia sKrinalai cei 500 snazi. Sfinjiîa sa, aazind ki st. desnide aşa, se întoarse şi vt.zb pe arendaş. — Xei! zise el, fatal mea, ce ai s b’mi mai spai? — Pesemne, pT.rinnele, na sania Filomela na e inaliiamitT. de lîrgal nostra. — % lanea te face st. itrezi ana ita aceasta? — Vezi kt, vacele na vor st» easc. din itarte. — Si ce sitojii de aci? , — Kt. Santa va mai bine vacele de Kbt banii. — Vom vedea de este ana ita aceasta. — Vc fel? — Vacele na vor st. leasnal- te, na e aşa? — Aşa, pnicnijele aite nici kt. vor st. se mişce dinloit, par- | kt. a dat .drenai în ele. — Si. eşti inuredirigat k-t» sania Filomella le opreşte? — Apoi, Damneze» st, nn> ierte, şti , şi ea ce sa mai ziit! — Foartie bine! eatb înnalia sitrinalai banii ce’nli ai dat. Dalta Santa Filomela, dapc. nani | itrezi, na va voi banii, şi doreşte vacele, itam a fanat minane la vaci na va fi anevoie st, faK r. şi la bani, — Negreşit, zise giranal; împinge sertar»! şi vei vedea kt» na -intri.. Preotal fanam mişitare din nap drept semn de priimire si împinse sertaral itare ala ne hi şi se dace pare kt. ar fi avat farmece, îîile minane! zise aren- daşal. — V'bzaşi? zise preotal. — Hei! ce însemneazT, aceasta? — Aceasta însemnează, kt» noi am fanat o mare greşali, fa>-tal mea, respanse preotal, bi>-gbndnieea sertar'alai în baza-nar. Ea am itrezat kt» santa Filomella voieşte banii şi na vacele. — Vezi bine! — DamiVeata iar ai nrezat kt. Santa Filomela voieşte va-ceie si.na banii. 148 — Akbiii., site’ d«pi. i;;;m ij,i am spss, ki a inimi oi am fost amigiui, Kini sonta Filomela voiste si banii si vanele. — Asa osie. rcsp&nse arcn - daSoL WA'Ş'i os ki» am fest am ăg ii. Hi se ui toarse onitfl «iKa— si» si fi.n, vane si hn> bani, A 1 e x. 1) u m a s. SUVENIR! 1)E O CALLETORIE LA ROMA. MUM A LUI I ... îmi addsk a minte ki dejsnaiem în zioa aneea la pa— lat»l Kolona la D. Lalour-Maii-bourg, ambassador»! nostr» la Roma. d8pi dejsn trekssem. psntea arsnkati a palatalsi Kolona în gridini, o frsmoasi gridini 8iide îmi plinea a ml preimblâ, kini e plini de a-nea singslari inelancholie ie n8 o afli nine-va de kit în yeşrra aneasta. Este elisesl k« soare şi ka amor. ke lan-goarea meridionali, k» deosebitei miros al arberilor şi al florilor. Pîntre taurinele brazilor nelor mari. a ’ielor po-rasole ale Romei, întrevede cineva aracoeli Kapilotatai în fa-jji, şi rsinele ammestekate ne se ardiki din forsl venin, în-tr’o pslbero lfiminoasi. Toa- ^ NAPOLEON. li vinija ’rni aş fi -pelreKXt. în aneasti dumbrăvi. La 8n neas d»pi minza-zi, am nersl voie dela D. Latour-Maubourg naşi. midsKlapa-latsl Rinuccini. Ambassadorfil îrrii zise rîzind: — N» voie si snis snde le dsni; mi faiî ki nini ki sni». — Mi dsK si viz o darni, îi rispsnseiB, aneasta ne e ta-Krs Kompromititor. Koborîi» via San-Romoaldo, şi dspi Kite-va minate sosii» în piaija de Veneyia. Piaija aneasta era pestie, şi plini de soare. Paiaţei Yenejjiei era aşa de stritanitor, în Kit per-d»se posomorîtsl charanter de temnijji ne ’i a fost dat archi-teKtsl. AkoIo se sfîrsiasne Cor- I. •> 1 so; si este plin de tinere în 149 oneste doi. margini, in piaya tle Veneyia; iar în preajma pie-yei lai Antonin este sgomotos. ■Palat»! Rinuccini «ude intrai» mi se p i.r» I etnpls Trierii sa» al Somnsl»i.. Poarta tngmds-se dspi mine k» »n sgomot lin pase în şi op ti o m»luime de ress'tiele nare- a!-lergâ din treaplx în treapti şi din elips în elips pini in na-p»l 'iei de sss al si.irei. Ve-stib»l»l eră riKoros în tomnai na in li»ntr» «nei piramide, k» toati K'i.ld»ra nea nes»fferiti de a fan>. O slsgi mv tren» prin mai m»lle apartamente, şi desKise ks respeut »şa aurit» a »n»i salon, vestind»-mi ki-tre doamna Loetitia. Intrind, şez»i» jos dspi in-vitaaiea »nei dame j»ne nare ninea itompania a»g»stei bolnave, şi aşteptai» si’mi îndrep-teze vre o vorbi Ka si înnep şi e» a vorbi. Intrevorbirea noastri înnep» îndati K» fra-sale iele obi ningi te, asspra Italiei, Romei şi Kilitoriilor. Tx-ria şi vîrt»tea organ»l»i doamnei Loetitia îmi fiK» o mare intipirire; o vedeam aşa de slabi, atit de pitimind, şi a-tit de obosiţi de mîhnire de boali şi de vîrsti în Kit fii-aare vorbi ne sKotiâ mi. se pirea ki îi e nea mai din ar-mi, şi anea galvanisayie a or-gan»i»i eră întoiîmai Ka o 1»- nire ne se ardini mai vie din-tr’o lămpi ne se stinge. Knsd am intrat, a»gssta bolnavi e-ră Ksluati într'sn păt de »n-de n« se mai dase josdin zioa fatalei sale Kideri la Vila Bor-gnese. de patr» ani! în net în-net si k» aj«tor» 1 nameristei sale isb»li a se SK«lâ si a se rizernâ de nişne perene mari. A remas in posinia nneasta. i:it f> vreme a ninst visita mea. OKii sli dernişi si ajjinlayi se preimblâ în Koani şi în koIo în salon Ka şi i;md ăr fi Kistat neva; si,’ în Kredinyi spsi*,Ki ifo plingeam- Kinî eră oarbi, peri Ir» ki n eea ne ar li viz«t în salon n» o ar li irmgiiat! lablo»riIe şi toate staU.ele l»i Gros, Girodet, David, Isabeg, Bosio, Canova, bare loksiâ a-nea singsritale, n» addsnea ■ksi-va a minte de kit. nisne kalastrofe neaszite, moryi sil-nine, lri«mfe trantate ironine-$ne, asreole de asr skimbate în Korone de spini, nisne Ta-bori prefinsyi în Golgota. J5» ne vedeam anei Kortegi» îm-minsnitor de eroi, anei panteon domestik înKidrat sa» pe pedestale, împregisrsl »nei m»-me oarbe prosarise şi în agonie, îmi simyiam laKrime in glas, şi mi siliam a mi yine Kit p»team, temind»-mi si n» mi şe ksnoasKi prinina mi-şkirei mele, şi si faKpebia- 150 ta aagasfd oarbx a’şi îmţipai şi a vedea alxlea tablouri în nare fiii şi nepoţii sxi ii z îmbla în bsKoria lor imperiala si în fericirea verilor zile stinse pentra tot-d’aana. — Erai la Paris, îmi zise ea kxnd aa pas iar s tata a fi -ialai mea pe Kolona Yendoine? — Eram, doamna mea. — *Ie efeiît a prodas awea-: sta în Paris? — A fost o adevxralx zi de s.xrbxtoare pentra toalx popa-laijia parisianx, Pare kx se adanase ka sx stea de fayx la învierea împxratal;;:. — Trebaia sx fie prea fra-mos!... searetaral mea ’mi a Mitit în gazete amxrantele a-leştei zile; însx toate povestirile acestea era prea skarte... Malt m’am mirat pentra ne si» na dea fiialai mea vesmintete imperiale. — Asapra aaestei priiine părerile era împxrijite: saa so-Kolit kx trebae sx reprezenle pe împxratal sabt fişionomiasa nea mai popalarx, naxaina ne îi plxHeâ şi o îmbrxKa mai des, şi pe itare o kanoaste Earopa. Pxrerea aieasta a birait. D-na Loetilia txna icxteva minate ka kam s’ar fi gxndind. Pe armx iar îniepa aleeaşi priiina întrebxndamx «ie tnx soKotesK asapra nost emulai îm-pxratalai do pe kolonx. — EeuanosK, îi ziseia kx vrodniae kavinte aa patat sx dea ka sx r prezente asfelpe împxratal; trebaia sx veini-seasKx pentra totd’aana anea-stx eroinx figarx na toate kx-te avea pitoreşti pentra norod şi soldat, înuxt veaKarîle fuioare, sx o va zx întomnai kam am vxzat’o si noi, si mai vîr-tos în urnea simplitate de ko-stam de an valgar sablim, de i;xt într'o îmbrxKxminte ideali» saa de Konvenaie. Pxrerea mea, însx este, doamna mea, kx Kostamal aiesta se Kavenia poate mai bine în alt Iok, pe an monament. Trebaia a se faae an alt pedeslal pentra a-^ seastx statax modernx. Arta este an lakra sever 'ie na. sx învoieşte ka toate Kavintele a 'ieslea, ori kxt de bane ar fi. Kopiind xineva Koloanele lai Trai ui saa Aiîlonin, este dator sxle Kopieze pînx înux-pxtxia. In obiseiarile noastre înrxdxmnale despre artx şi gest este i;a sx privim Koloana noastri» de bronz Ka an mona meni roman; pentra kx este o formx priimitx pe kare na patern Sx o despxrnim de ideea antiKx. Asa. an simalakramo- O ■ ' dern amesteicat şi însouit ka antiKal tot d’aana va avea seva nare sx isbeaşux în okî, şi sx jj» se învoiasKi» K8 xererile şi uaviinliele artei. A- st'i. iioapto eşind (lela tea Ir» Argentina, am Irekut prin pia— li» Antonia, şi prin întunerei; mi se pxrea kt. tren prin pia-paVerdome; alxt este de în-treagx illusia; pentru kx marmura înegritx a lui Aiitonin seamxnx ku bronzul, mai vir-tos noaptea. Kolona Romani a perdut statua >ie era d’asu-pra, însx noua stalux a apostolului ne s’a pus iii Ionul lui Aiţtonin se potriveşte - si e in armonie ku marmura antiiiu. Apostolul este învxsinînfat Ka : un impura t pxgxn, şi aneasla s’a potrivit foarte bine. Kxt pentru noi, poate kx vom fi fxiîut vre o greşeala de artx însx se aflu îndreptarea, şl prea ninslitx, inlr’o Kugelare nauionalx; ka sx alleagx ni-neva intre Kuvînlul artistului şi simlimentul popolului, tre-; buia sx dea preferinija la nea din urinx. Venerabila femee misia» na- ! pul ku un aer de aprobare, si şî sKoijXiid un suspin lung, zise: eu n’o sx vxz nini odatx a-neasla.... nini odatx!... Mi a ; trimis deia Paris mai multe gra- i •vure d’ale nolonei.. .. Ax! bie- j fiii mei oui, Kum am dorit sxi | am! Am vxzut desemnele ane- j stea pipxjneule.... le am vx-! >zut ku degetele... Sx li fostj la Paris, Dumnezeu ’mi ar li dat putere na sx nu uri; in kolo- , nx s s, sx pipxiu şi sx mx a-sigur bine.... seamxnx kx parux ar fi vrut sx amxgea-skx o biatx mumx esilalx si oarbx---- sx nu’fii pae pxre- rea mea de mirare; vîrsta şi nenoronirea fane pe om bx-n ui tor. Toaie aneslea le zise ku mare durere, vorbele era întrerupte de suspine, şi ku nişte pause de t!.nt\i;e si nişte silin-ue kx ar vrea sx vorbeasKX. Mi se pxrea kx lie Kare vorbx îi erîi nea din urinx, şi Kipul nel galben ne i’l vedeam se-mxna kx mai mult fiine de morm intui deK xt p xm xnt 1 nelor vii. Dupx ne se mai odihni şi’şi mai lux puiiinx putere, îmi zise iarx: greu e! o! prea b*rud e, sx Ir biasKx nine-va i;a mine. Ani, zxkxnd, sufTerind, departe denopii mei; n’ani ni ii o distraKnie, şi neînnetat sta ; pe gxnduri! Kxnd puteam sx xiublu mx dsnearn i;xte o datx sx ăsKult îiturgia la Santa Ma-ria de Portiko, sau la sau Lo~ .renjjo în Lunina; treKxnd prin Co.*so,mx duneam sx mx prexm-blu la Villa-Borghese. E un kuarlier al Frannezelor Villa Burgeze, nu e aşa? Franfiezii au fxkut. frumoasx preumblare dela Monte Pincio. Pare kx resufllx nincva aerul Franjjei pe ane t plxiîut deluleii. Par- — 152 — iaUl nostru d’tîcole, biseriuu noasln, de Trinite imi plan mai t. de Kbt Saint-Luis. Sau Luis tib e bine pbjs mlr’sn Kbar-lier inlsneiios. Tainiţe este intr’o pozijjie prea frsmoasi.... lIe noroMiiji sânt a-*iţ 11 d la gearnsrile mele. Soarele esU prietenul meu 'iei dn urmi,. Inlrebuiiinaiu toate formtile-le de respent ka si, o rog a dc-pi,rta din mintea sa nisne i-dei mihnitoare, ţi si, se gbn-diasK b mimai Ia slava ie mkon-giară namelele ei. Ai fost. *i am zis. alleasb dintre toate femeii •. i;a si. dai lumii tot 'ie a priiinit lumea de mai mare. Aneasla resplites'ie si mângâie despre toate. 8n //binbet inKre^i epide-ma veşted/, a nobilei ei fi-gure. Aşa, imi zise ea, aşa.... Kb adev'brat şavenirea mimai despre iiitil meu mi, nrbngbe psiiin, Ne n'ielat il vlz in ouii mei, dar vm. m> pe iuip’bralţl, na pe anei om mare, ii pe Kopi-lal mekţ pe Bonaparte al me» Kopilaş, i; i.nd el na era al ni-niblui dc Kbt al mes, al marnei sale. Atlamii nimeni ns’l ks-nossea.,. Ce frumoase vremi!.. Intr'o searb... Oh! intr’o sea-rb,.. era de opt ani, mi şe pare; se preumbla in grbdina noastr’b na sn birbât ie me-diti, ieva. Era sn hopil at-tamii, mi speseia. Ploii tare; f«*ajjii sbi intraseră şi se jskâ in salon la adbposl. Eî. ii b b-laiu in geam de tnai malte ori ko st, intre in Kasb. El fbKti o inişKare din «meri, o mişua-re nemaluamit'b, şi işi armă preumblarea. Ploaia ii lipise perjşiofol pe frânte şi pe o-brazi in jos. Pare ku niai Kb’i p'bsâ de vijelie, şi tot işi urma preumblarea ks kapsl gol şi K5 oidi ajjintani in p/bmunt. Kbte o datb se' oprisV înaintea miiei fontune a grudinei, şi pare Kb simjjiâ mblt'b inaljja-mire a o vedea Kbrgxnd şi a ii buia Kbrsbl Kb mbna. Tn-sni de Ki>te-va ori şi el tresari mai mult de nis’ie sgadai-tbre nervoase de Kbt de friu'b. Attsnii işi ardiin, ouii mutre aer, privişi in sus şi işi înKra-insi> miKşioarele sale brane, na sb aştepte ku baragia şi alt trosnet; Ea trimisesem Ja d fcii— sal slbga ka s'b’i porbtHiaskb din parte’mi st intre în mat,: el respsnse ks ruueah., /unsu plin de respekt: ‘‘spâne mamei k b ’mi e prea Kald, şi voia st mai nib reKoresk.,, - 153 - ,Sl»ga mai slxr»ind s'i>*l ad-dsbx. sss, el îşi' întoarse rxpe-de Spatele^ şi îşi isiii paşii »r-mxnds'şi preumblarea. Abia d»px ‘ie îii'icltb vi elia intri în Kas’b, immsiat pini la oase. — N»e bine'aşa, i'xlsl meii. îi zisei»; ’mi ai nesokotit ordin»). — Fxrb voie’nri uram a-i ’blat nessppss ns siii K t> trebsie sx înveiji a te s»p-p»ne. — Vezi Kb e» o sx li» de 'iei nari Kommandb. respsnse k» o expressix aşa de ijxnj»o-şiatx în bxt ne fxb»rx. pe toni a rîde n» lanriine. — Pînx sx ajî iigi a koitiman- dâ, îi zisei», vei li nevoit a te s»pp»ne. şi in»!l 'i.in;/,. N‘*;r s'i» te fam. general K»m îi intra in servilii»! El allsn'ii veni la mine, îmi lsx mxna pare Kb ’mi ar ii zis kx am dreptate, xnsx fxrx si. o mxrlsrisiasK'i. i» gsra. E-râ foarte nri.ndr» si la vîrsta aşieea! , • Dar ia ne Ie g bndiai Kxnd le prcxmbiai adineaori? îi zi-PERIODIL III. sei» sxrstxnds’i pxrsl îmmsial. — N» mx gxndiain lanimik; n» mai 'mi add»K a minte; iiix gxndiam la o grxmadx de ]»-nrsri... A! ba i;x»tam sx’mi addsiî a minte, »n vis ne visam astx noapte... «n vis uare’mi pl b'iea: visam 'kx eram. episuop; hei bine, ns eaşa.sx iienine-va episuop? Episuopii se dsn la bxlx'ic? — Ks, kopiilsl ine», ei ssul oprijii dela a'ieasta! — Dana e aşa, e» voi» sx iii'i. iau soldai. K»m oi» sbxpâ de a mai 1! icopil. La «linii-spre-zene ani, ns mai e '«ine— va nopil, n» e aşâ, mama? — Da lot mai e. — El se posomori îşi anin-li. otcii în pxmxnt şi zise: — Ba e» la 'linii-spre-ze-'ie ani voi» sx ii» bxrbat, e» ’bsta! .Si se sininni din brayelc mele ba sb meargx a se m?i preumbla în grxdinx.,, Asgssta mam b bare îmi sp»-se n'iestea, se opri, şi b»ze-!e-i tot i se mai ini-bâ d»px a'ieast/b povestire. Vxzsi» kt» ti plb'iea a'ieste addsneri a minte, bare avea toati. seninx-tatea vîrstei mclei frumoase, şi kx din toate fasile prin bare a lrei;»t Iii»]I sx», ns eră alt-neva mai sifsmp în pxrintea-sba-i inimx de bxt bopillxria anestsi bxrbat mare. li mslji»-10* liiiiii k* o vîb mişKare penlrs | sdrobitx, si K8 total nialijamit kb a bine-voit sx’ini arale la ; de toate Kxte avaib onasie de nea d’xntxis a mea vizitx o ! a’mi vorbi şi a’mi spsne anea-ast-fel de intimitate ne rnx ! stx asgsstx femee. irtişKâ pînx la lakrime: ii sb- ! rstaib mxna, şi eşiia kt; inima | Mery. ■ " — 1 t*==S^’ ------ PARISUL CUM EISA ACUM ii) DE \>M. Traduclie dinlr'o svrisdre italiană scrisă de un Sicilian, către un prieten al seu. Prietenei mee,. $8nt aproape zene anni de Kbnd mx aflb in Paris, şi xn-ki, ne K8110ŞK bine netateâ. N» Krede kx plxnerile, nare sânt nembr^inite în aneastx mare Pabilon, mi opresiî de a o kb-noaşte; din protivi înseşi aceste plxneri m’as fxK8t sx am nea mai mare dorinpx Ka sx voiesK ai afla toate amxn8nte~ le. în toatx vremea aneasta de zene ani n’am avat trebăluiţi. de media fdoKtor) pentrB kx n^am fost bolnav; m’aş rs-si de rsşine, dana dspx ne am venit în vîrstx de trei zeii de ani, as mai KX8la se afli» şi S'b am afane ks anest fel de filosofi. Mei mai înnerKat din topi impxrapii se mira asm oamenii, dapx ne ajsng la vîrsta aneasta. mai naatx 8n ajator ka sxi sprijine a se lspta K8 boalele tr»p»l»i, şi aVi pxstra sxnxtatea. Ins». K'biid am vrst sx sp8is hinei Kx nini o datx ns mi s’a desnis vre o vînx, nini o datx n» ’miam Isat sxnge, xirergii F ranpei n’as p»t»t sx mx Kreazb pînx n» m’a8 vxzst mai xntxis gol. Strxinii ssnt bine venipi şi priimipi în para aneasta, ii8-mai sx ns nearx nimia. Ei n’as allx treabx de Kxt a’şi petrene, şi anii a mxtsra ko-şsrile, Kare este privilegib al Savoiardilor, nari se vxd pe drsmsri mai negri de itxt a-rapii şi mai pBtsrogi de Kxt o sinagogx. Kxt penlrs mine es fait pe înpeleptai, şi kxte o datx pe nebsnsl; şi aneasta m; este sn searet mit» Ka sx poa-tb nineva a fi i»bît de toatx I«inţ;a. Am snris si am si ti— pidt Pite oda ti şi am afflal aplabde dela tron pîni la tolba pistorslsi: Riga îmi di-desc o pensie, şi risboi»l ’ipi a laat’o; «iei mari m’as qinstit K8 vorbe, şi birbapii de litiere K8 tinue şi f»m; femeile m’a» silit srt mai sKrib la Kirpi, şi n’arn p»t»t niqi o daţi ps-ne si o vorbi pentn dinsele, deitiţ nsmai Kind mi ţnţîm-plam si fi» în amor. Af»nqi M»sa mea qe n» ştie si Kinte te a f bKBt nişte poesii mai tinere de Kit ale l»i Guanini. N» şti» de snde si înqepsa Si’pi deşiri» o qetate a Rida loKsitorii loissiesK pîin. prin podfirile paselor, şi »nde femeile nxsKind la viteji, po-r»nqesK birbapilor. Aqeasti •ie ta te mare este îni presărarea sgom»t»lsi, şi fiind Ki vrei o desKriere, voi» îimepe dela ml— şKarea neKonteniti qe domneşte aqi zioa şi noaptea. Sgomotsl Hirtelor kk Kirie. \ Kind înviijitor»! l»i Neron siria despre liniştea viepei sale, Krez im. s’a îndemnat dela KirBjjele k» idrie din timp»l si», dorind odixna despre sgo-mot»l neKonlenit. ne fsqea a-qpslea în Roma. Aqi se affli j pn nxpii» nemirginiţ de aqe- sie »r»itoare, ipre SKţţţ f'KKă-te n»mai ixa st s.qjgi pe qei vii; uaii qe le trag nvuptip mevgind şi s»nt slabi leşinapi întomnai na areia qe îi îpidâ Seneua Kind eşia la Kipţp. Vizitii ssnt grozivic de hŢîrtfdU k» »n glas rig»sit si spart, şi plesnit»rele ne» ntenite alebţ-qibrilor se mai adaogi pe lingi pgamoU»i şi remietele lor? îpKit seamiHi Ki toate fpii-le sa» p»s în mişpare «a fnK'b din Paris »n Iad. Atest fel de Kiriiţe se plitesK k» qeasăj, »n fel de obiqei» nisKoqit Kfi si moi şKKrleze zioa, Într’ălî timp Kind viapa o aşa de SK»rti. IJ i p e l e 1 e P a r i s »I»i. filai adaogi si «dotele şi pipetele t»t»lor «qejora qe iip-bli pe slipe vuizînd leg»me, lapte, poame, sdrenpe, nisip, mi>t»re, peşte, api, şi oncne do alte l»Kr»ri trebăintoase spre hrăni, şi fi» preş si se afflp în l«me niqi »n ş»rd din naştere, Kare si fie asiei de vrţj-mas pe sineşi înKit si dorea-SK't K» prej|»l aqeşta a priimî a»z»l na si poati aszi aqeasti amesteKiiBri de pipete şi de sgomole dievoleşţi. Orbii. 1 Infirmitatea QKilor aqi est# foarle onoraţi.; minări şi niii o-datb n’ara mai vi>zst sn na— mir mai mare de orbi na aii; ei merg pe slipe prin toatb ie-tatea fi.rb povapi. si mai mâini in presni, prin mijloKsl anei nemxrginiri de K'hrrspe, de narre şi de nai1 ks aieeaşi as-sigsranpi. ica şi imid ar fi avat oKi şi la piioare. Ei loKbiesi; topi împresni. într’o uasi. mare ne si. Kiami l’Hdpital des Quinze-Vingts, snde se hri>nesi; ks mila iiorodslsi, spre pomenirea a trei S8te de gentilomi franpezi, Kirora odinioară sn ssltan al Egiptslsi a pss si. le SKoaji'b onii. Anesli orbi psalmodie in aiest spital, se în-soarb, faa Kopii, şi se desffc-teazb. Apoi ns lipsesi; de a ssp'bra prin toate bisericile pe % krediniioşii m.rora le iere rni-h> kk o tbvipi. de arann. in m f.ni. şi ks 8n toiag în I r’al ta, si kk sn plas de tare întomnai na şi Ki,nd aieşti nreştini ar li fost ins8şi aiele statbe kbtre K*are o dinioarr. liniaşi Atenei ierea ajstor na s-i> p aii. do-bindi ribdare. Kasel e. Kasele seami.ni> aii zidite mai înalt de filosofi de m.t de arhiteKpi; atxt ssnt de Briiioa-se şi grosiare pe din afari: pe din intra inşi» ssrit bine im— podobile. Ks toate aieslea n’as uimii; de rar de rn.t marea ifsviiniji. a tapiseriilor ks nare ssntaKKoperipi perepii, pen-trs K’b in Franna n8 e obiieis si>i infrBinssepeze kb suslptsra. iei mari se deosibesi; prin o-biieisl de a ns faie nimii; na s t serveasnb ielpr lalpi, şi prin Ir’sn n8nrbr mare de dobitoa-ie K8 dob piiQare ie se pin dspb dânşii iţind ssnt tîrîpi în săritele lor. Eaii merg înaintea JaKeilor, fiind moda aii a pane pe aieştia din srmi.din di>n>t.8l Irissrei drepţii in pi-lioare întoKmni na koIossI de-! la Rodos. O s p e l b r i i 1 e. Ns treie linevn presle mt-ssri de va ziie in. iot Paris;:! este o ospelbrie mare; prets-tindeni vede i ine va n.riismi şi oaspepi, birturi şi birtaşi. Kshniile fsmi. in toatb vremea: a dej ii na sas a prânzi în Franpae tot Sn Iskts. Fran-pezilor ns le plai; aramotele OrientBlbi, ns pentrs in. ei de-sprepsesk iar nişte presi.ri.t8-sa de prepioase, ii pentrs K t aieste lsKrsri pli.Ki.nd ks deosebire Spaniolilor, şi Italienilor, ei ns vor st imite pe iele lalte napii nţii în IsKrsrile iele bKne. Frapezi ns şsnt sgîrii pi; me- - 157 sele lor s»nt pline de îinhil— şsgare; n8 mininKi nini oda-ti singsri; le plane st bea k» pahare mini, dar Rana des si n» beaa nini o datt ftrt st îndemne şi pe Kommeseni a bea şi ei. Popota!. Popotei na se îmbatt dein.t nstnai serbttoarea Ktnd nafa-ne nimii;; in nele lalte zile Îs— Rreazt ks sltrainijt şi btrbt te-şls. Na este in teme alt po-pol mai indastrios, nare st kr.— ştige mai psuin, pentrs Kt ori ne Ktstigt dt pe soiioteala ţoalelor si a hainelor, şi ks toate aneslea e tot d’aana mal-■gamit. Le game le. Latrarile irebsinnoase spre hrant se vtd kk îmbilşagare şi in toate ptrgile nettgii. TemisloKle ar li affiat in fie-«arc aliyt a Perisstei pe Kt-te trele nettnile ne ia dat Regele Persiei: ana pentra ptine şi nele lai te dot pentra vin şi haine. Toate se amesteKt şi se perd ani într’anelaşi Iok, pentra Irebaingt şi pltnere; pentrs Kt pltnerea e soRotitt şi înKipaitt ani ka şi trebain-vya; iKKrsrilo deşarte si netre- l)8innoase as mare patere a-sapra oamenilor! îviar şi Ktnd ns plot, poate nineva st tmble prin noroia; pentrs Kt sparutnianile şi lt-tsrile toate aranKtndase pe a-liye, dregtttriile ns pot întâmpina Ka st le Katfege. Damele din prinina aneasta tm-blt pe Kalîri, şi btrbagii ks nisine; Rari a şi ftitat o dinioa -rt pe an Spaniol Ktnd a intrat în Paris st întrebe ns Rare KKmva toatt netatea e gala se porneasKt ks poslia? Pa'ngile. j Se vtd malgime de panjji ! asspra rîslai, snele de lemn | si altele de piatrt: se afllt k-i nele pe Karessnt zidite o mal-i nime de itase fr8tnoase si (A «J j malgime de prtvtlii pline de marfe preniease. Inst le Pont Neuf este mai rnslt înasemt-nare ks netatea de KttKa Rial. Este pe dot-spre-zene arKade mari de petre masive; este larg şi mtreg; şi ani mai ks deosebire, tresarile Kaii, Ktragele popotetei, zioa şi noatea S8nt în misKare neuontenilt. In «> mijloK ani se vede statsa Kt-lare a tei Enriii netei mare, pa-st pe 8n pedestal de marena-vingt, mtreg şi vredniK de 8n ( Rege aşa de mare. Bronzai J Ktţ e de rene, seamţPTi K7> tn- 158 — im» ressflli ardoarea marţiali . a anestsi prinn bellîKos. Astfel de bine Ta representat ar-listsl. F e m e i 1 e Femeile aii isbesK Ktuels-şii ks o patimi deosebiţi», si îi mtng'sie ks a ti ta dragoste ka şi K'i»nd ar fi fost aceştia din neamşl ktinelsi ne srmâ ds-pt Ţobie. Femeile ssnt nea mai frsmoast şi nea mai unit podoabt a nctijţjii; mst întren la grajjii si vioinisne pe toate femeile din lame: şi a-neasta va st zikt kt ele as înlesnirea d’aîndsplekâ, a Instiga toate şi a ns perde nini o daţi». As tnkt privilegisl de a porsnni btrbagilor lor şi H jis se ssppsne la nimeni. Libertatea anestsi sens am e-stş mai mare demit aneea de nare se bsKsrt în mizlousl Ktmpslsi arabele ne nini o da-tt se Kslat seara in ane-lagi Iok snde se saoalt dimi-neaya. 8snt de o potrivi si fipe si limbste. Le vede «line-va vtnztnd la mărfi în ps-blia prin pn vilii şi ns se laşi mai jos de nit birhaijij ni ni în meşteşsgsl de a sonoti, nini în meştegsgsl de a marghioli si a vinde mai siţsmp si tn-ssşi rtmtşiîja marfei. Hele nare icred Kt ssnt în— A tyale, ns se last .o dalt ks uapsl st le spsie şi alt nine-vâ ne-va. Şi Ktnd o daţi as în Kapsl lor mansimele lsi A-mint şi ale lsi KorisK, nini sn Zenoiirat, or Ktt de straşn\K, ns poale st fie nare st ns ziKt Kt as dreptate şi si. ns se în-dsplene dspt vorba lor. linele se srKt şi la Parnas din-presnt ks poeijii; şi fiind im» ani ste ostnditi nesniinija şi Kiar de lssrsrile nefolositoare, aşa toate femeile se ftlesK Kt as avst de înviijttori pe listare şi listare birbat, sas as eşit din listare suoalt: Ast-fel se afflt msieri tare fau şi la Ktrni: dar nele mai înţelepte îşi uati de trebşioan şi fau la Kopii; si nele mai pietoase ssisreazt pe nei nenoroniiji; nele mai usmpitate mtntnitt de atttea ori pe zi de uite ori se înKini tsrnii, pentru Kt obineisl ani este na st dea ni-ne-va bsnt dimineaţa soare-Isi, Ktnd resare, ks ptinea în mtnt. Toate se îmbraKi foarte în-Ksviinijat; Ktrid va vrea nine^ va, attsnni le vede; lor le plane Konversajjia ks oameni veseli; tmblt prin netate Ksm voiesK şi Ksm le plane; sşa le e tot d’asna desKist nelor ne le a intrat o- daţi în Kast. A-* desea sisimbi moda hainelor dspt ksm îşi SKimbt şi obrazsl. - 15 S»iit anele «are, eşind din uasi, »itb st îmriz't »şa in batjoisSra Farilqr, pentr» Kt tot ie a», e şi pe dbnsele. Mele mai nobile tîrbSK d»pb sine o Koadn lsngb de ă»r sa» de mi-tase k» nare mbtsr'b biseriie-le sa» grbdinele. Ele a» pri-vilegial de a merge masKb in loat'jj vremea, de a se asK»n-de şi a se antă Kbnd le pla-ie, şi na K tte o masKb de na-tifea neagn> intri. Kbte o dalb prin biseriie na la bal şi !a Komedio, neK»nosK»te Isi Damneze» şi barbarilor lor. ‘Iele mai framoase por»niesK oamenilor Ka nisie regine, barbarilor na la nisie oameni, şi a-manniîor i;a la nisie robi. file n» sii» ie va s t. ziiîb a dă Kopiilor lor, a stă pe 1»-nr» in naşi., a se oi;»pă de pi.nza Penelopei, pentr» Kb ele îşi rid de Ernale ie’i plesnise in nap si. rissiiasK b fâss); şi triind k» aieastb libertate, se m'bndresiî K’b nasK la Kipitani şi la litteraiji de nari e plini, aieastb rearrb; pentr» Kb aii se aflb soldani şi doKtori mai inslui de Kbt s»-perstiiiîoşii şi astrologii mişse în Asia. Ele da» şi priimesK .kb mare înlesnire amor»l. Dar n» i»besi; niii mslt'b vreme niii îndest»!. Kbsbtoriile, nare al-tb dalb eră pe via ij b, in zioa 9 — I de astbzi ssnl namai pe i;blb-; va vreme; din aieasti. prili-| nb despbrgirile de b»nb voie i se fan foarte lesne si iii Kase-j le iele mai statorniie, d»pb i nare lvbrbatsl apoi trbiesie în I paie la rearn şi femeea, pe-1 treie în plbieri la Paris. U ş »r i n y a F r a n r e s i 1 o r. Uşsrinjia este al liniilea e-lenient al franjjesilor; le plan | nostbijile, şi îşi p»n toate sî-Jinijele na sb n»’şi jpe »n prieten in»ltb vreme; se învoiesn în aieeasi vreme si k» Kblds- O *) ra şi Kf. frig»l Pe tOatb zioa îşi nbsKoiesR mode n»ox pentr» îmbrbKbminte, şi »rîn-d»li-se a frai in fjearra lor, îi vezi Kb o portiesK Kbnd în Asia Kbnd în Afrina, arare ori în Spania, mai adesea în Italia, şi o msljjittie dintr’bnşii prin deosebite jjerri, namai i«a sb’şi mai sKimbe 1ok»1 şi sb petrea-Kb. Mei nari ri» pot si. Kblb-toreasKb, fai< k» «asele aieea ie fai; şi K» hainele; i i sKitfh-adesea naşa, tenlbiida-se, d»-pb K»m zîk sb ii» îmbbtrbnea-sKb tot la sn !ok. Fri pier ii. Kroitorii a» mai msltb nevoie sb iibSKoieasixb de Kbt st Koă-Sb, şi Kbnd o haini dbinbeştc — 160 - mai mall de Kil viapa anei flori, se pare Kt ar fi afarisiti şi namai patrezeşte. Din priai-na aaeasla se naşle un popol de fripieri, oameni ni mi iini şi vl islare a lai Jsrail >ielai veuia. Meseria lor este de a u.nipi-ra şi a vinde sdrenue veni si haine partale, şi IriiesK de minane despaind pe anii şi iin-briKÎnd pe alyii. Aneasta este o înlesnire deosebita intr’owe-late ine, gisesi; mijloane ase îmbriKu na panini uel-taiali. Limba. Idioma Franijezilor este o nobili amesteKilan din latina italiana, şi spaniola; esle pli-nali narnai nelai ie o inijele-ge bine; Franuezii rnininKi pe jamitale vorbele; ei na saria dapi ii am vorbesK, şi affli mare piliere Ka si vorbeasKi, namai Ka si nai inyeleag i. nimini, alit esle de npede şi iate maniera lor de vorvit. Pentra ki li se araşte de a vorbi de laiirarile de fa ni, îi vezi tot d’aana vorbind de viitor, prea rar de tre.K.,l si nini odăii de anliKitale; ei i.red ki ar li an viţiia spaniolesK si meargi a sKolowi şi a desgro-pa In veakarile depirtate, şi na Kia.ti de kit Kirjji naoi, i«ai tineri, şi prieteni Kari si lie msKBjji din a'ie a zi. Da pi 'ie se ka n oş te an F r a n ii e z. ii» adevirat Franiiez se ua-noaşle dapi patra laiirari, a-dÎKi: uind bate leasorniKal: ivind intreabi Frannezal pe lire va; Kind figidaieşle; şi Kind vorbeşte de dragoslile sale. Abiaînqepe a bate neasorninal, şi oe Francez îi aazi ki in-Ireabi. de mo aeas. este; el voieşte ku prietenal sia sii res-• palizi mai miiute de al întreba el; faie tot d’aana aieia ie ; n’a figidail; si penlra drago-stile sale, lai iiplaiea pablih'a favorele amantei mai înalt de nit a le dobîndi. Dana sKimbarea vremii sileşte pe Francezi a se îmbn-i»a ka lini dimineaiia şi Kamila-se dapi prînz. aşarinjja daha-lai lor ii îndatoreazi asemenea de aşi faie nişte noai maniere de a tni şi a se îmbriita LaKsal şi inînkarea hani ar ii a ai mai mall doi banari, de Rit doi ne ioro’iiri, Kind ar fi fost namai bogagii Karisi tnia-în sirilaiire; îiisi diavolijja j do in treiere a întors laKrarile — 161 — alt fel: traiul iei bsn si IskssI n» e n8mai intre bogaui, şi de a’ieia a8 aj»ns aieşte doi la-Krsri 8n fel debiiis. Inşi fiind K'i> joueii şi vizitii a8 îniepst i ei a pşrla i;atifea şi pene, şi fiind kt» a8t^l şi-argintul a8 ajuns de obşte pe xainele lor, este nidftjde ki IskssI a ajsns pe. şfirsit* -pentru ki liimik ns este kare si îaki a se des-prejjsi hainele aurite pe nobili, de kit kiiid îniepe lumea a le vedea pe trapsl ie-lor mai din urmi oameni ai so-jjietbitii. Numai regelui se supp.Mi a-ii oamenii, şi nu se afli niii sn nobil ori kit de mare Kare si KUteze a amerinjjă pe iei mai mik om. Kmd o daţi ai dat sti pin ului leea ie îi eşti dator, poiji apoi si» tri-iesii a la greK. Nu e nimeni silit pe uliuesi’şi SKoajji ki-’iisla înaintea nimului, de kbt numai înaintea lsi Dumnezeu kmd îl dan la bolnavi. lIei Rari şe afli dintre drojdiile po— polului se bunuri de aieleaşi privilege, nu se laşi mai jos de Kbt nimeni, nu suffere niii lea mai mini insulţi», si se tenie lumea de ei mai mult de Kbt de oamenii oneşti» .Kiria naşelor. Petrele se vmd aii prea PERIODUL III. SKşmpe; o Klşiioari preyue-s'ie mai mult de Kil.zeie naşe in MosKsa. A mea, snde Platou n’ar fi vrut si se kuI-ie, şi unde însuşi Diogene n’ar fi aflat nimin de prisos, mi hosti o bieltuieali ie n.8 o ar fi aflat duie zeie liniii. Ku toate aiestea toate mobilele mele stas numai într’o biati tapiserie ie aiiopere patru pe-riiiori, într’sn pat, o masi, ki-te-va snasne, o oglindi, şi por-tretsl Regelui. Vin bl. Vinul c ku un prey, mai jos Kind e la poruile letijjii; ita-si K8in va intră o daţi îniuri-Iru, se sKimki în asrde biut; o litri în Paris prejjţBÎes'ie mai mult de Kit sn butoiu a fan; bogajiii, bistsi-a aieasla o afli mai SKsnipi de Kit iele-1-al-te. Kiriiumarii aii sunt aşa de msljji, in Kbt ar fi în stare si împle de norod o ie ta te de iele mari: mai tonisuntin buni şinitate din pri'iina paterii ie a8 de/ a îmmuljii aiea-sti biuturi, snimbind apa în vin. Neg 8 pi tor ii. De vei veni 'vre o dăti in Paris, teme-te de ă pune pi-liorul în vre' o pnvilie unde 11 - 162 sc v'j.pd iskrsri nefolositoare. Mai xntxis dspx mc iiegsnx-lorslîui fade desfiripnia mărfii prin mii de Ksvicîe repezi, îipoi îu'iepe a mi te Ixsda, sia ’ni spdiie kx anei persoane ka dsmneala se Ksvine rnai vir- ! tos a Ksmpxra sas ;• psrtă as- I seinenea isiîrs; îiji fa-ie felurimi de invitări sx’i Ksmperi lie-va, sliii atxt îi toaux gsra, în .Kxt pînx în sfîrşit le a-mejiesle şi ui se srasm. Kxnd intrx pine-va în prxvxlia Isj, xntxis începe a’şi arată fle-Ksieuele, pe srmx aqeea 'ie îi 'iere,şi attsnm î(ji uere sn prep pe lssrs 'ie ai vrsl; sx Ksmperi, în Kxt nş’fti ajsng banii s'Ij’I plxleşti. Prin mijloKsl a'iesla se pix-' tesK, ei peiitrs vivilitatea lor, şi neKontenitele bstencle qe isi das de a’şi arxtâ i» zadar, şi de: Kxte o sstx de ori pe zi, marfa pe la Ksrioşi ne vor sx vazx ţoale fxrx sx Ksmperc fxicst sx vedem sn appss frs-rnos. Ast-fel este idimatsl Pa-rişslsl: Kxldsra serii vine dspx frigsl dimineuei. Elementele ssnt api îiUr’o neKonteni-ix misKare si timpii mai tot— d’asna în lieorxndsialx. -Mersi ns. e ni'ii o dntxîn odihnx. şi iiiflîiiî>jjele , sale ' ssnt tot— d’astia inegale. Ani ns se vede stxrsire de kxt în Işkrsri-le nelle srîte inai vîrtos în iar-nx kare uine ana ani. opt lsni ks toate aspripiele a>iostsi timp ne vin sna dspx alta: ploi, ninsori, grindiiix, mxzxrike, la-poviije,poleisri, înghi'eusri,ge-rsri, si sn timp negrs, po-sak, întsneKoss ne asksnde soarele ks lsnele. Aşa ns e de mirare, daka Franuezii, polrivindş-se ks nestâtorniuia i;limat;, 1 si lor, Ie este kapsl plin deatxta sssrinijx, 11 i:ii daiîa damele poartx înlr’o mxnx sn tnx^ neKar blxnit, şi într’alla sn a-vxniallis (apxrxtoare). niiniK. S i; i in bare a t i m p s 1 s i. Aslxzi a ploat de diminea-Ub; ţimpsl a fost frnmos pe la prxnz, pe srmx a nins, si nsmai de Kxt s’a ardiliat o vi-jidie KS ploaie pe a niiist dox ■leassri; în sfîrşit aersl semx-nâ lin, si soarele pe la sfîrşi-Isl zilei -s’a arxla'l ksiii nc-a , T b e a ti c. Iu pxres-ime, popolsl dimi-lieaua aleargx la biserHix ks mare evlavie şi dspx prxnz. mii vezi pe la Komedii KS â-Heeaşi rîvnx, şi grabx. Trei theaire ssnt a'ii sare neKonte-iiit ssnt destîise na sx faitx petrecerea acelor ce aleargx dspx ast-fel de plxceri. Inlr’- - 163 — anal se representt spektakole-le K8 maslRT., şi iele-1-alte dot sânt-pline ansi i;a ,i;ome-diengi franijezi, şi altal ks ko-medieniji italieni. Fie-nare se intreie şi îşi pane palorile Ka st. tragt mai Înalt la sine privitori; dar gloata aleărgt aKolo ande ride 1 sinea mai înalt,- şi din priiina aieaşla kotnedienii Italieni se folosesi? mai înalt de Ktt iei frannesi de simplitatea pop&lart. AdvoKaiţii, Jj.au e ii. AdvoKajjii, learlatanii,jakt-lorik si 1 ateii sânt ana din iele mai frsmoase podoabe ale Pari-salai; iei d’tntiia neînvajit si. iî8 ne jadektm, ka na kam va st ne soarbt şei starea prin întorsttari le si sikanale lor; iei d’ai doilea ţie învaijt lari si. irtint K8 Kstnpjjt Ka na K8in va perztndane'.stnttatea s t K'bdem pe mtinile' lor, şi st ne aiigt bine binişor ks niodiKa-inentele. Jssttorii ne deşteap.tt s t fim ks bigare de seatnt a-sapra averii noastre; şi laneii (lioKoi franijozeşti) a8 aflat . geRretal st ne fa Kt a gssta malgamireii st na p stern a ne slsji singsri, uRa st nsavem, dspt itsm zise Mtntaitorsl, vrtjmaşi tnssşi în naşele, noastre.,, Ei îşi zîk între dtnsii, kt slsgilo nemţeşti ssiit Ka-marazi km patronii lor, slugile engleze sânt robi, italienii respestsosi , spaniolii ssppsşi; dar ei, sisgi frangeze ie sşnt, singsri se afflt pre ptinînt Rari porsinesk ' sttpfiitlor lor. Obrtzniiia lor e nenitrginitt, şi Riga le a porsniît, s8bt straşneie pedepse de psrta bastoane, im nare pe toatt zioa ftiea inii de neorîndBele nsot, mai vîrtos Kt se a fit la nsnitr peşte o sstt de mii, kapabili de tot felsl de obrtrniiii. P al a tal. LoksI ande se adant parlamentai, seamtnt o letatate in mijloKsl anei leltui. In lokal aiesta na ardinţ alţii oameni dentţ aieia ie îşi aptrt averea sa8 voiesk pe a altora. Diogene aii ta fanar al sta n’ar patea st afle doi prieteni saa an om nialnainit. Pro Rar ori. Prossarorii, Rari în toate ie-ttijile Franjjei sânt în iele,in Paris se aflt Ra miile.. Ei sânt an fel de oameni alleşi în tradins Ka st desgraşe pe iei ie sânt prea graşii şi Ka st opreasKt pe iei slabi st na Rare kam va st se îngraşe. Me di iii. Mediiii vindiiti si pnnnoari •ani pe bolnavi iţa întoate lo-Ktsrile lumii: iţind se apropie de vre un bolnav, oamenii a- lestia în Iok de a’i itunoasle boa- *> K *>. ■ la, Întrebi ie are bolnavul, vor dela dinsul si afle aiea-sta. Nu este leaK mai sigur Ka si poaţi ilne-va mai mult, de Kit si se depirteze Kit va putea de asfel de proKopsiiji. Un poet latin vorbind de un jfi-rie Roman nare s’adusşi .s’a Kulitat seara smitos, si dimi-neaya s’a pomenit mort, ziie ki aieasti nenoroiire i s’a întimplat din priiini ki au vizat în vis un mediu. Eu în-si aieea gisesK de nedreapti în priiina aieasta; ki uitete: deopotrivi plitesit oamenii si mediKului Kare ommoan si mediiîului Kare timidueste. Sitotoiitorii (filoux) *lea mai ndeminatiiti deprindere este a unui fel de furi ie se nurnesK ani sKolo'iitori. Meseria lor e mar subjjire de Kit a lei Geber; aiesta daua a aritat ki so poate sKimba plumbul în aur, aiestia fai; aurul Ku nimiK. 8ite, furi ku ati-la îndemnare în Klt, de n’ar li fost ruşine .si se lase uine- va ai fura luKrurile, itredemi ki ar fi o piliere si privea-SKl lineva Kum îl furi nişte oameni asa de meşteri si în-demînatejji. Emule, Kredeam ki nu’si ar mai fi aflat boii dana Cacus ar fi aflat un sito-toijitor de Paris. In adevir îjr,i spuiu ki line imbli noaptea, e în primejdie de a se Vedea gol goliiel înloKinai Ka stremosii noştri iei d’mtiiu, şi nine doarme zioa sKoate de miniiune pe Âristotel ie ziie ki nu este nimik vid in naturi; pentru iii a'ieia nari nu prevegbiazi. nu mai afli nimiK niii in lizi niii în itase: le afli voia si ziiţ şeii iţa pe dmsele. SkoIo-litorii aieştia sunt .grozav pe-depsijji de judiKitorii, dar numai iţind ii prind; şi este anevoie ki nu’i prind niii odati, pentru ki nu sunt de aieia ie nu ştiu ii’si fam treaba. D i k i s e a l a. Ku toate ki lumea triicsle mult aii, dar mai nu se vid bitr i ni. Birbanji n’au niii o daţi bărbi mustifli, şi în kap poar-ti mai din vreme peruie.. Perii altuia au o putere minunaţi si askuHzi anii şi bitrîneijea kuiva; de Kind s’a isvodit pe-ruka în lume de atunii kape- 165 — tele morjiilor şi a le femeilor sânt prea skampe. Fanarele. Invennia de a lamina Pa-risal în vremea riopijii ka o msljjime de lamini, merita de a fale ka noroadele iele mai deportate st vie aii st vază aieea ie Greiii si Romanii na s’aa .gîndit niii o dată pentra polijiia repabliielor lor. Ls-minile pase în nişte fanare de s ti alt spînzarate în aer şi de opotrivă depaţte anal de al-tal, sânt înlr’o orîndaială de minând. Spektakolal aiesta este aşa de framos. şi’ aşa de bine sonotit, înktt Arxi-mede însăşi, de mai trăia ăn-kă, na afla nimik st mai a-daogo ka st fie mai plăkat şi mai folositor. Aieşte fokari de noapte fak an folos foarte mare popolalai şi kontri-baesk spre sigarani|a pablikă aşa de bine ka şi mai malte trape de gardieni, kare toata noaptea străbat letatea, anei pe jos şi alijii kălări, ka se întîmpine pe aiigaşi, fari, şi ori lefel (ie ftkători de rele, kari altt data stvîrşia ală-tea nelegiairi* fără temere în întaerek. Aieastt nrtsar't faie ’parisal, de vei skoate sgo-motal iei grozav, letatea lea mni -mai ka sigaranijă şi lea mai plăkată din lame. T a i 1 i e r ii 1 e. Mă întorn la gradina vestita a Tailafilor, a ktria fra-maseiţe desftteazt Kiar şi pe iei orbi, ie se dau a se preumbla aii în toate zilele vara. Pentra irt este fanată pentra maljpmirea anai popol aşa de mare, arta ’şi a pas toate silinţele na să o addană a fi vredniat de o nemărginire de persoane însemn ttoare ie se preaiubit adesea aii, de an namăr mare, de dame framoa-se ie o înframaseţează, şi de onatăţimernare de oameni o-nesti, nari îşi află aii malţa-mirea. Intrarea aii este oprită laneilor, şi oamenilor ie se namesK nanalie. Grădina este foarte spaţioasa, şi naT pabilă d’a noprinde înlransa o mare parte din popol; e-sţe pe prantele Senei şi perierea aiestai rîa, a dealarilor şi a KÎmpiilpr veiine, adaogă şi mai malt framaseţea şi plă ierile ei. Aleele iele mari anoperite de o malţime de ar-bari ie fan namai ambră îii lesnes na deosebire preambla-rea şi Kănd osteneşte iineva,află snasne pretatindeni. prenam şi siene labirinle,, tapete de verdeaţă răKoroasă. spre a 166 se trage înlr’o plxKtitx sings-. rxtate. Vede nine-va aii în hainele petrein.lorilor tot 'ie poate vedea mai frtitnos în â-qeastx letale, si "tot qe loKssl a pstst sii in velite,mai spre' nisl-gsmirea oKÎlor si laultilsi. ' a-mele tot d’asna ii» mode nsox K!» aKoiiMimentele, ks podoabele, lor în petre sKtimpe, si ks pili;siele maniere de a se îmbrxiia, se adaogx, în stofele lor de a»r şi de argint, şi neKontenitele appli-Kagii ale marei Ksviinue; bxr-bagii, din partele şi ei asemenea de dxşergi na şi femeile lor, kb penele, ks pensiile blonde, tren în s»s si în jos Ka si. pla;;x şi .ko st. fsre la inimi. însx mai adesea sefs-rT. ei înstişî, pentrti io. am ns ii» e lipsx de Diane nare în-Ki.ntx ]a Endimioni. In a;iest Iok plxnat, îşi rî-de ltimea, glsnieşte, vorbeşte de amor, de notitxgi, detrebî, şi de resboiti. HotxrxsK, Kri-tikx, dîsptitx, se amxgess 8-nii pe algii, şi K» aieasta toa-Ix ltimea petreie. Primxva-ra se vede felurimi de flori, si privigxtorile în vremea verii seagixnx kx aii ’şi as alîes lxicassl, şi kîi glnssl lor qol pxtrgnzxtor îşi Kxnlx aii dra- ; gostilo şi dsrerile. Aii ne se : vede aiii o fagx tristx; togii ssnt aii în paie de sgomot, i departe şi ns se aude ni ii o vorbire txngtiitoare. Es i;rez kx mai în aieastx grxdinx s’a afflat Armîda Ka sx desarnie pe. Rinald şi sx’l pse în lan-gtii’ile sale. Aiest loK frtiinos se gine ks Kelttiiala Rigii, şi- îşi p»n toate îngrijirile Kasx’l faux plx-K8t. Riga a ptis aii »n Kxrmtii-tor K8 mai raslm ofigeri ssb alterni. Porgile grxdinei ssnt tot d’asna strejsite. Negtigitoresele. Ks toate kx bxrbagi ssnt nitiiiiitori şi ingenioşi în arta lor, însx şi femeile fân si ele Ireaba jsmxlate. Rele. mai frsnioase stas la prxvxlie Ka sx tragx aii ksmpxrxtorii; Şi fiind kx ssnt înderanatiie şi a» glas şi nişte vorbe gragioase, tot d’asnă e sigsr, dspx issm am mai zis, sx ne sitoagx bani din ptingx şi Kiar de n’am a-vea plxlere sx Ksmpxrxm ie-va. Ri a r 1 a t a n i i. La Pont-Neuf se . affliv o mtilgime de oamenii ie das bilete; snii ptinla lokdinoiiîîx-ztigi, algii' .faK, oKii de cristal; ssnt Sirii nari txmxdsiesk si boale de nevindeKat., Algii iar îi vezi a se reKomanda şi a - 107 pretinde u:> kt» as descoperii virtstea asKsnsxşi misierioasx a snor Isi.rsri simple, sas a snor petre- fxKSfce praf, Ka sx al-.. beasKX şi sx îmfrsmssejjeze fa-jja. Unsl îhkrediiiyeazx kx poale reiiHeneri pe bxtrxn. Afli pe anii qe zii: kx pot şx asksnzx şi sx întinzx sbîr-qitsrele obraznicii şi' okilpr, şi pslpe de lemn Ka sx îndrepte-ze aqeea ne a» fxksţ bombele în sfîrşit toatx lsrnea aqi are de lskrs nekohteqit şi îşi Kas-tx pe brxnqi de treabx, în KXt bietei Diavol ns poate sx is-piteaskx pe nimeni dekxtsxr-bxtoarea şi Dsmineka. L ibe r.t a t e a Pari s sl si. Vrei sx fii om de treabx in Paris în vreme de şease Îs ni şi apoi sx trxies'ii Ka sn1 proniei? s'Kirpbx’jji Kartiersl şi fii sigsr kx nimeni ns te mai Ksnoas ie. Vrei sx ti*x-iesqi neKsnosKst în toatx via-pa? ds-te şi trxies'ie într’o j,Kasx snde ssnt opt sas zeqe amilii, qel nare va trxi mai approape de dsmiiepta, aqela va fi qel din şrmx kare va s’ii qine şi de snde eşti. Igi vine pofta ka azi sx fii de sss pînx jos nsmai asr, şi mxine nsmai bure? nimeni ns’jji.ba-g-x de seamx^ şi popi xmblâ , prin 'letale Ka sn prin» sas na. sil faisiii (hamal). lIeea. -«te se a f ix in Paris-si qeea qe n s se af 1 x ni q> dens.m.- • %ea qe se allx mai obiqi-nsiţ în Paris este: vorbe, kx-le-va KSvinte date, Kare ns şe pin. Darsri faqeri de bine, pe Kare îşi fan o plxnere de a le sita qei qe le priimesis; msl-jjime de nebşni; snii pe sliiji ş( alnii înşişi, xnsx qeea qe e mai anevoie de aflat este modestia şi înpelepqisnea, oameni trîndavi, oameni ksmpx-, tayi, şi oameni Kari sx fi îm-bxtrxnît. Este foarte rar sx afle qineva oameni friuosi şi SKrspsloşif xnsx qeea q.e ns aflx niqi de Ksm, şi Kare ar dori qine-va ns I'ok pa si. af-fle este repaossl, repaossî, şi sn prieten adevxraţ. , i • . ... mo-Kolafa, Kafeaoa si X1 e a i s 1. lIioKolata, Kafeaoa şi qeâisî ssnt foarte la modx; qnsx Kafeaoa. este preferitx din qeste lalte dox; zik kx este Ka sn leai: nare doboarx întristarea ast-fel ansm în srmx, o damx aflxnd kx bxfbatsl sxs a msrit într’o bxtxlie: ^ Ah nenoroqi-ta’mi de nfr.e qe ssnt! zise; — 108 — nsmai de Kit si’ini dea Ka-fea!„ si o iniimne! k i» ’ia mai trcKst, şi pe srmi iar ’ia mai ■tre'Kst, pini ’ia trenst de tot. M o d a. Mai de 8ni-zi n» s'iiam de se mai noinţnk'fr pline în Paris sas ns. Am trimis pe 8-nsl si’mi ksinpere sn fel de pline ie obiinsiam, şi întsr-nindsse, vepi şi’mi spsse kt» aiea,piine ns mai e la modi. Moda 'este sing8?8l si adevi-tsl demon kare kinsesie-ne-îiiHetat aneasti nauie. Din pri'iina modei. Franijezii n8 is-besk ni*ii femeile dspi ksm le isbia alţi» daţi. Dragostea iea mai tiniri si krediimioa- (■ «J ' , Si s’ar sokotl în zioa de a-stizi ka o blesteiniijie, o Uri— im». , Franjjesii ns mai poarti a-ksm spade >ii paloşe. Kiinii de Bolonia trek aksm de iei mai 8rîiii, şi ns mai mmgiie Isrnea de kit pe aieia k8 pi- r8l ka ne lsp şi ks Brekile tiiati, şi K8 kit. vor fi mai slsiji, ks atita s8iit mai inno-rajji ks îmbriijişiifi şi sirs-tiri. Pef8 iele a8 şi ete modele lor; o daţi se fnea alafran-ţaise, şi aksm se poarti ala spaniole!, 'leasorniiele mini era, o daţi» sistate, şi aK8in ssnt de . rîs,. ai;sm iele mari S8nt la modi. Am a8zit înseşi a se zile ki aKem ii8 se mai fau Kompliinente prin sKri-sori, şi in. loicsl lor se întrs-d8qe o modi nsoi de a se sigila sKrisoarea ks trei peMeyi ka si fie line—va mai delinat şi mai livilisat ks aleasta. Prietene, si ne ' rsgimls.i Dsmnezes din toati inimaka si dea aiestei viteze nagii paie, şi Ka .fsria marginii şi ne astimpirali Ae o mişiu» tot— d’asna si se skimbe îhtr’o mo-di mmtsitpare, kare si faki a se înloarierepaossl si liniştea în toati Esropa. Paris 20 Asg. 1692. 1 -169 - Dania Litterari koprinde skrierea srmitoare, pe itare ne gribim a o împirtişi niti-terilor noştri. Astorslse ssb-sKrie K. N. Frsmoasi insx Komposiijie, limba nea aleasi si Rsltivati, stilai nel Rsrgl-tor si piRant, ne fane a admira ; şi ani pana D-lsi Karol Nervii. (C. Negruzzi) , SCE NE C 0 N T IM PTT HAM E. i. 'byALLE RCARE DE CAL (SCACICA). " Tot lorassl Kisiiieslsi se a-dsnase ka si. privia&iti alergarea de itai, ne se prelsngi-se pin’ în Isna Îşi Septemvrie rs aşteptarea D-lsi Konte Voron-uov gsvernatorsl general al, Nsorsssiei şi al Besarabiei; dar tre'ierea lordslsi Dsrham— am-bassadorsl Marei Britaniei lingi Rsrtea Petrebsrgslsi — pe la Odessa impedeitinds 1, a-lergarea rimase a se fane nsmai în fiinjia D. gsverna-tor nivil, general Federov. LoksI alergirii este zene minate afari de oraş snde e gilitl o galerie de ŞRindsriîn felsl KinesesK pentrs privitorii nobili. Prostimea sas - in limba aristoKratiKi — Kanalia, şedea împriştieati pe Kimp sas înşiraţi pe marginea snsi odgon întins ne n’o laşi si se PERIODUL III. grimideasiti. Slabi stăvili, daita n’ar fi sprijiniţi de jandarmii poliuieil, Piapa se întinde ovali pe sn neted şes într’o nirkoferinpi de trei verste însemnate rs stîlpsşori de lemn de 3 — 4 stlnjeni dep rte sns.l de altsl: iar din aintea galeriei este bariera de snde pleaki aler-'gitorii Rari, într’o fşgi, sunt datori a fane gisrsl pielei de patrs ori,, adeki o itale de doi-spre-zene verste (maijs-milate posti); si doi itare întreit pe nei-l-alui ajsngmd mai nainte pinta, priimesR, nel mtiis sn vas de argint pre-jjsit 1500 rable asignaijii; nel al doilea, 500 rsble, Rare bani îi di vistieria împiriteasiti. Alergiri de itai se faR pe tot, ansi in toate gsverniile 11* Rassiei. Snop») este un prin aneastx ihKafagiare s'i>: se im-, banxtxgiasKX sbial hergelielor şi e foarte hemerit penlra iu. aKdm tonlx Kxlxriinea se in-destaleazx din geaiTX, in vre- Kostam rasesi; Ka barba la agi. îi mxnâ k» hxgsri Koperite t:« ginle de-argint, pxzihd an aer grav vrednin de an magistral. 8n laxtor a .minte- îndatx ar ti KsnoşKst. kx anei atelagia, de me ne mai de malt eră nevoie ase Kampxră Rai din staţşrile venine. Am sitat sx şpaia ux namai arntasari si iepe sânt priimigi sx'alerge; Kai na; şi n8 de alt soia de Kxt de Iok. ■ Fiinga fanKgionarilor, ni vili şi militari, togi îmm aftdi ra gi, dă anestei privelişte* o pompx solemnelx ne adţînea a minte de tarneele Kavalerilor vîrstei de mijloK, kx a ieastx deosebire Kt aneia se laptă Ka sx Kapete o oKire dela dama ini— nimei lor, şi anestia aleargx Kă şx Kxşlige 11)00 de rable. Galeria eră tiivsitx de dame framoase, framaşele şi mai slar tişoare, toate K8 deosebite1 Ka- şi rssesK, avea o formx kîî .total moldoveneasKx; adiiix eră mai elegant si Kovxrsind mx-serile obineialsi, Kxni Kaii dela roate eraa nel pagin de trei slxnjini. depxrtagi de nainla-şii pe. Kare’i mxnă an framos bxiaţ na de 16 ani strîgxnd ne’nnetat padi! padi! kb »n glas ne resanâ i;a pinalina intre inslsamentele ansi orchestra. In anei eKipagia dinapoi e-râ o txnxrx damx blondx, a Ktria figarx avea anea blxn-dege ne se vede înveninitx de penelal lai Rafael şi an iane branet nare de pe barbeta şi mastxgi se Kanosnea kx eră ; Strxin. Dinainte eră an om pele şi mode ide Kontrabandx. penlra kx Odessa fiind port-fraiiK se însxrnineazx a ira-brxKă pe Kisineenne; şi e i>a-rios a le vedea pe toate na toaletele rxKoroase şi framoa-se, si stofele englezesni şi frangese Kam foşneşte trei.xnd Ka despreg pe sabt barba vami-silor t;are le priveşte strxmbxn -da -se şi strxngxnd din ameri. bn framos Landan de Vie-oa veniâ înhxmat de patra telegari roibi. Vizilial în YeKia I bxlan ne pslea sx aibx 35. ani. Kipal sxa eră framos şi interesant, dar o întristare desnx-dejdaitx se vădea pe faga sa palidx. El partă OKilari verzi şi ginea mxnile tinerei dame strinse întră ale sale ta o familiaritate neiertatx altai de text an ai bxrbat. Kxt. pentra slrxinal branet, el pxrea kx na bagx seamx kx e Ixngx o framasege, şi na se sita la snena Konjagalx, dare armare a lai învedera saa kx — 171 - Mea j»nt femee îi erâ r»dt, s-8 Kt inima !;;i erâ prinşi, sas Kt erâ »n nesimţitor; pen-tr» Kt datna CpreKoin am mai sp»s) erâ attt de frsmoast, îfi Ktl vtztndV vine-va, trebsiâ — dant ps s’ar fi înamorat,— vel psţ'ifi st o priviasKt Ka pe »n Kap d’opert al natsrei. Ttntr»l om smolii, eram C ■ . es; vei lalţi, D. Ipolit P, si sofii» sa D-na-. S. vara, mea. Sosind la galeriei .ne-am dat jos. Varamea. d»pt brappl btrbatslsi se», iar es, ftKtn-ds’mi Iok printre darne Kam kţ~ ltreşte (cavalierement), Ktl-Ktnd pe bttttsrele .moşnegilor narii mt da la toţi dravii, Kotind sniforme in dreapta şi în stingă k» ziverea pardon, taiisman Kare înnîde gsra gio-liţilor, âm alergat la velalalt itaptt al galeriei snde ztri-rtmo Kapeltrozt împtntşntt -K8 o pasere de paradis. Stt-pîna avei Kapele erâ fanai»! Kare mt: Ismina, magnetsl ve mt trtgea..... N». voi» întreprinde a des-Krie frsmsseţele Doamnei B. pentr;; Kt simţ Kt an»m d»pt trevere de vinvi ani, ori Ktt as voi st fi» de neptrtinitor, S8-venirea ei ar sili imaginaţia st galopeze ftrt voie, şi ar unita xottrîrea ve am ftK»l dea spsne adevtrsl in toaţt simplitatea sa, N» voi» vorbi devi ■nivi de farmensl eîdlor ei, nivi de gîassl ei ^ie semtna k8s»s-piiîbl amorţişi, nivi de a ei talie mltdioast....» Nettgtdsit este Kte» slt-vesK pe toate femeile tinere şi vinstess pe bttrtne în ssve-nirea treK»tei lor frsmsseţi: dar k» loâtţ pleKtvi»nea rog pe damele Kare n» vor avea o talie frsnioast st mt ierte dana le, prefer pe vele nalte şi ssbţiri, Âsta e 6 greşalt de Kare e Vinovat g»st»l me». Doamna B. mt priimi k» »n zîmbet iîiKtntttor, şi vtztnd neg»râ de gelosie ve rtsptn-dise pe. faţa mea într» vide-rea -»n»i ttntr ofiţer de ltn-, .veri ve vorbia K»dtnsa:îţire-Komand pe D. Arsenie Timo-feevivi J. im zise. 0! noi neKsnoştem, am rt-spsns zimbind Kâ silt kttre ros.. — Bon jour, mon cher; te ştiam la Hoţii»? Ieri n»mai am venit şi mtne mt Întoriî. K»m! asa de grabt ne laşi? am adaos înkreţind frsntea şi ridiinlnd sprinvenele, ka st "ini da» »n aer mtxnit. — Slsjba o vere. Slsjba miliftreasKt are mai mslte ne-pltveri deKit mslţamsri. — Şl mai vîrtos în vreme de rtsboi». P»r»rea în b»za tsnslsi, siliţi a biveopa s»bt- 172 — an Kort kare na vi poate a-pira de nestatorniiia vizda-halai menijji -poate a imiri departe do ai vosti-R fin alţi pelreiere doiîit liaial şi sto-sal..... ' w A! msboial e Mea mai mare piliere a vitejilor, armi el ka 8n aer famfaronik, dar paiea, paiea e nesaferiti. A şedea firi treabi într’o ie-tate în tovirişia anai bitrin komandant plin de reaniatis-mari şi de dekorajjii..... V’agi afandat în strategie, domnilor: zise- Doamna B. şi na laajji seama ki alergito-torii a8 si pleie. Ofnieral ne laşi. De înalt venise linieral a-lesta? am întrebat. — N’aibi niii o griji, îmi respanşe Doamna B. rizînd; îmi vorbia de fortifikauiile ieti-uii Holinalai. Na ştii însi kit m’a maljpmit întilnirea voa-stri. Fineam o komparaijie între voi kind vorbiaiji; t8 atit de negr8, el atit de alb: era 8n kontraşt de minane. — Vidki komparagia na’mi era în favor. — Ox! eşti nesalferit. Taii. *> Iati Domnal R; anal din ja-dekitorii kimpslsi (juges de câmp). Domnal R. ne spsse ki se va da semnalai alergirii, în- dati ie şe voi* kmtiri kon-karengii. K«m am întrebat. — Toni se kintiresk ka aici ie se sokoate a fi mai grea, si lelor mai asori li se pane plamb pe şea pîni ie sânt toni de o potrivi grei. — Asta e nedrept, Daka natara m’a fikat aşor, pentra ie si mi îngreae kit an grosoman ie trage poate opt sate de litre?; . --- Aşa e regala. Rare sokogi' ki va laa premial? jnlrebi Doamna B. pe jadekitoral de kimp. — Prekam gindeşk; Me- leli va Instiga kvii e ban ki-liren. ■ ‘ \ - Kare e Meleli? am zis. Aiel milţ akolo ka anstraia angaresk larg înkit pare ki e de îinpramat. Slabi mdejde, atn, armat, kni n’are niii kam aer ki-liresk. * Si’l vedefii. pe kal, veiji jadeka alt fel, dar aad kie-mindami. Mi iertagii, mi rog. Jadekitoral aleargi, şi gi-sind toate formalitiijile împlinite de te semnalai strigmd: allez! Alergitorii plekari ka se-geata. Mi aii la vara D-tale, îm i zize Doamna B, şi simg o — 173 - nespBsx kompxtimire pentr» soarta ei; atxt de tînxrx si atxt de nenorociţi! Abia în-cepssx a g8sta dxlceyile s-nei kxsxtorii potrivite kx xn-txisl ei bxrbat kolohelBl D. txnxr, frsrnos, viteaz', şi. moartea îl seceri ssbt zids-rile, Silistei. Aksm acest al. doile. .... v — O! ea îl isbeste. Ns mi indoiesk, kxci D. Ipolit meritx.afi isbit^ dar ‘ie amar trebse se. fie în ssffletsl ljsi şi kxlx jale în inima soyiei sale kare seamxnx Antigonei sprijinind pe Edip. — li?> deosebirea, kx acel vestit rigx a Ţebei era bxtrxn şi D. Ipolit este înkx în floa-reajsneyei. —; Vai de el! ksatxtae mai de txngsit, pentrs kx în vîr-sta înfpkatx a tinerilor simijiri, viaija i s’a fxkbt opovarx ds-reroasx. — In adevxr, am lsat seama kx ns vede bine, dar asta poate fi o boalx trekxtoare. — Nici delvBin. E desx-virşit orb. In zadar s’a« silit •iei mai iskssiyi doktori ai Pe-terSbBrgiM şi ai Odessei, n8’l a8 pstst folosi, ci mai vîrtos pe lxngx desnxdejdsirea de a se vedea vindekat de kari patimi moralei se8, (isiksl lei sb-feri înlr’atxt în kxt pare kx e 8n bxtrxn ir'ekxi! O Dsmnezeslle Blxstem8l Olgii se împlini!... Sgomotxl gloatei ne kitrmx vorba. Alergxtorii veniâ. r • • . • . ; • Doisprezece konk8renjji p8r-ceserx, si,nimai cinci se întării a. K8rxnd şi din aceştia mai rxmaserx trei. Doi rivali era aksm. Un armxsar negre şi o iapx S8rx. Kalal era ,mik de trsp, dar plin de fok; picoarelei era atxt de delika-te înkxt pxrea kx neinai de kxt or sx se frxngx. , Pe dxn-ssl era Meleli. El sta în fipt pe şea şi atxt de neklintit înkxt onml şi dobitokal semxna sn trsp, en Mentabr. Kalsl era nsmai spanix; msşkii i se întinseserx ka koarda xnsi ark, şi '.nbsrii groşi osia din el. Frsntea kxlxrenalsi şiroia de sBdoare; el legase frxnele de oblxnksl şelei şi se yinea de koama k8i*sier8l8i. • Iapa S8i*x, pe kare o înkx- leka sn oke8 a ns ştie kx- rţsi Domn, era mâi mare de- kxt armxsarBl; trşpsl ei Isn- gxren, o areta kx e fsgari- yx, Întinsese kapsl. înainte, srekile le lxsase pe spate, şi lergxnd alxţsrea ks dxnssl, şBeratsl largilor ei nxri, era ka boldsl snsi pinten penlrs armxsar;.! kare aUrici si, mai • %> tare se repezia la f'8g:x, însx ea ns’i da pasai. -174 Amxndoi era aliem ka la Min^i sste paşi de ginta, kxnd Meleli imtipsx iambi pinteni în koastele armasarelei. Un sxn-ge perperie vxpsi pelea lei • tenie ka atlazel şi negre ka pana korbelei. Rxnkezxnd de derere se. reseflx - sforxind straşiuk, sberli endeioasa koa-inx, şi arenkxndese în zene kop-ne ajense ginta, nobilei dobi-lok! . . , Indatp 11 errnx şi eapa. Hera! strigi gloata bxtxnd în palme. Meleli primii vasel de argint pe kare era sepate; arin xter ele Basarabiei. Armxterele aneste sent: ka-pel zimbrelei moldav giind în koarnele sale pajera împxrxte’a-ski> ke aripele intinse. .Iiltovxrxşit de. Jandarmi şi de togi privitorii, ke mesikx înainte şenxnd marş, Meleli intri în Oraş. .. • v ' Astx intrare triemfalx sp pomeneşte şi se va pomeni me'lt vreme în kapitala Besabiei, prekem se pomenea la Roma triemfele lei Mesar, Aegest., ş .a. l lîe Olgx, doamna mea, şi vie blxstem? arn. întrebat.' Asta e o lsngx şi trişti, istorie, pe kare îgi voie spe-ne-o, desearx, îmi zise doamna B. seindesx în trxserx. Rxdikxnd storele, îmi zîm- : bi fxkîndemi an semn de adio ke baketel de flori ne avea în mxnx. Oki'i.mei aeermat ka-reta pînx ne ae ‘ perdeto din vedere. Seara am alergat la Doamna Y, pe kare am gxsito sin-garx aşteptîndişmx. , latx ne îmi spesx: P. S. Istoria enei famei spa-sx de o femee are en farmek deosebit. Kopiez din albsmel mea kiar spenerea Doamnei V. kredinpat fiind kx ne ti tors! îmi Va remxnea melgxmiţor. II „O L G A. uSenl akem kxgi va ani de kxnd trxia în orăşel nostre o txnxrx darnx. Nimeni ne stiea de aude e şi nine e. Unii spenea kx e vxdsya eiîei nobil Polon ne perisela Ostro-lenko; alicii adeverea kx bxr-batel see — pe 'kare însx ne’l ksnoşţea — are proneşeri ne îl gin in Petersbeg; algii kx e o. yxnterxtoare ne ketreierxle-mea pentre plxnerile ei. In sfîrşit anei mai rezonabil jedika kx ea trebeie sx fie vr’o nenoronitx pxkxtoâsx kare venise sx se spxsoaskx în erîtel monotoniei Kişineelei. In.şkert, aneea ne se aflase mai siger pentre dinsa, eră hi se nsmiâ Olga şi era polonesi. Olga viensia foarte retirati; rare ori o psten vedea "rine-va la gndina impiriteaski «ie-lind ssbt smbrâ susi leîs. Mi Va întimplat . s’o- Vii o date si n’o 'pot silă mi:i aksm. 'înkipsesqe’jjî- 'inâ din a'iole femei "fe slsjesk de îndreptare natsrei pentrs toate slutele qe as fikst din greşeali.1 Figsri nobili şi melancholiki; nis’ie spnnqene pe kare pe-nelsl ns le ar fi înkordal k« ateta delikateyi înkoronâ o-kii ei negri ka msra k» kis-titsri tenjitoare; albeaua fe-ijei si a grsmazilor ei — pe kari flstsrâs Isngi repantiri --piiioareie ei qe. pireas ki se joaki în ii îs'ie nii'ii pantofi; talia sa kare avea aqea disin-voltttra ks kare nalsra înze-streazi pe femeile de miazx-. zi. Intr’sn ksvint, ori kare diij aqeste frsmsseui în parte, ar fi fost de ajuns ka .si deştepte sn sinitimeM de mirare sas sn fior de aiftor. Ea se pirea a ns avea mai mslt. de doi-zeqi ani, dar Ivite ssferiri as trebsit si aibi adei fatali ani; de vreme !ie şterseseri roşa de pe krin si înegsrase- Expresie lsati dela doar» na B. dela Baizae. ' ri o aşa ingereaski frsnte! V zirds-ne mergind spre ea, treks în alte alee, şi. se fiks nevizsti. In adeair, am zis D. Ipolit kare îmi da .brajjsl, dama ne-ksnosksVi» ns şe pare a’pi fi kompatrioti; brsnfeti şi polonezi! — Pîiitre garofele; albe, de; nlslte ori kresqe ltilc sna de alt/kolor, îmi rispsnse. — Bispsussl este poelik; dar asii sirmarii g rofi se vede foarte ssferindi, şi Zes! es de aş fi în loksl d-tale, aş kistâ s’o mingiis mikarpen-trs dragostea iiapiei. ; D-tale îjji e lesne a v orbi ks aşa sşor ton! D-ta n’ai isbit niqi ai si isbesqi vr’oda-ti, pentrs ki te ai deprins a sokoti amorsl o zibavi, niinik mai', mslt. Kit pentrs mine, nu kstremsr la siîigsri ideea de a isbi pentrs ki ksnosk sr-mirile aqestei grozave patimi! Ah! ml sperii, am strigat. •Si' de vreme ne este aşâ, iate figidsesk a ns isbi niqi.. . Şi ai pststlsiV 6 asemenea se-ineaiii hotirîre? amksrmat es. Oh!;si dai senina dalia am kilkat’o, rispsnse Doamna B. tinzinds’mi nuna... Eram fe-riqit! Dspi psnjn, Doamna 11. sr-nu: - " Ajsngind in kapetsl aleei, x -176 — ne am pss pe o kanapea de brasde. I). Ipolit gxsi nis'ie^ ixbliije kxzsle lxngx bn arbs-re, Negreşit kx Oîga lepor-dbse. A! am ziş, iatx a'ieea wene va lxmbri assspra' mysterioa-sei dame. . Lbaib txblinele, le deskiseib, şi pîntre înaltele versuri şi no-' te leşesMi şi. ţbses'ii, eatx *i”e gxsiib. - . On s.’egâre un seul instant de da vie... ausşitot inie pen-' te inevitable nous entraine et, nous perd; on t.ombe enfin dans le gouffre, el Pon se reveille Opouvante de se trouver colive rt de crimes aveq un coeiir ne, pour'la vertţi!.. . jPe altb faijx: Occhi, piangete; aceom- < pagnale il core Che di, v os Ir o fallir morte sosliene. Mai înainte: , , Vergessen sie, nicht, dasz zwischen ihrem Braulkuse-'das-. Gespenşt einer Selbstmbrderin stîirzen vvird; Rpnsseau, 'Feţrarque, Şclvil-ler, ie mosaik! de poeuj! am zis. Prekkrn vxd, doamna Giga e o poliglota; şl n?> sfxţb-esk pe Mine ira ii uitit pe a-uesti autori sx’i fakx k«rte, D#b astxgingaşix Lbizx kab-tx vr’bn Ferdinand, negreşit kx no’l va gxsi în Kişines. Ipoliln» m’askslta, dedat fiind k» tot»l a veţi nele skri-se în txblijjc. Amxndoi px-ziam txnere gxndind, el la Giga, e8"... la tbaleta ppntrs trb halfii (lela kl.8b.J--' > Oare va, veni Ia bal? am întrebat dspb psijin. * — Nb SMÎ8. — 1)—ta xnsx vel li. — Poate. — 0. Txbliuelo astea ’i|i eb Isat miiijiile. Uitasem, şi Olgx şi txblipe k'bjid, dsp’b vr’o dox Ibni, am înlxinit pelpolitla prexmblare. Trebuie xnsx sx sMii kx s’ax îndemiusl mei). de kare mx voib kxitoatx vieaija. sas aMele fatale txbliije ab fost nxskbt sil prieteşbg între Giga şi Ipolit, prieteşisg Me se skimhase în Mei mai înflxkxrat.amor. Toa-tx lbinea ziMea kx el o isbesMe şi kx el e hotxrît a o lsa, mai ales kx akbm si lx libia îm-prebnx; xnsx ea pxrea . kx .xiikx mai mult se retrxsese din lbine, ; r- Ijji ver o mie deiertxri, îmi zise el apropiindbse; este o mblnime de vreme de kxnd îrani v,enit la D-ta. PriMina..., PriMina e frsmoasa Po-lonezx, am kxrmat rizind, şi o iert kxMi ’mi a rxpit xn prieten, de vreme Me a isbslit a domoli o inim b selbatikx. — Adevxrat, îmirespxnse; 177 - nş ligţ.dsess ki Ulga ns nu isbeşte ks loalp frencsia amo-rslsi; asejiienea o isbiam si e» la înnepst, dav akam îgi mir-tsrisesk kt ns «iai simt aiiel fon, aiea hegie. Amoral mes se prefiks îii kompitimire. Olga e minspali, e sn înger,' dar pararea trişti, pararea plipsi,. mi teme, nu Kinaeste, imisioa-te saflelal ks alita dragoste. Ea o iabesK auarn inai înalt de inili... — A, eşti o fiam, domnsje! — Tîngseşlenii. doamna mea, şi na ini osindi. Simt, KanosK, vid ki sânt an vinovat nevreduk de iabirea ei, dar, ne vei? ssffe-ringile ne ani tras de ia seitssl .j)anineavoa-slri, 'mi aa strikat inima, as depirtpt’o din nararea anea înfloriţi pe nare o viseazi o i-nimi de doizeni ani. Ea am anam treizcii şi doi ani, iam nerkatprea malte iîinari. Pararea vindat de femeile nare îmi jara an lenir şi vepniK a-mor şi apoi nu ptnsia lepi-dmdsţni na pe o modt vekie, firi inanar a nageta ki prin aaeasta omoan o (lingi ome-neasşi, am sfîrşit prin a le Kanoaşte si a le prenai pentra ii'ieea pe sânt: nişte drani fra-inosi lisagi pentra a ne feri'ii şi a ne ninşi. :— Msljjamesi; de Kompli-menl am zis. PERIODUL IIJ. — Jarlimi. Doamna mea, si îgi rcziK, jeleştemi, şi pa nu osindi. Dpi- dani ai o ininrp a-sa strikati, am adaos, da'Ki pa eşti în stare s’o iabeşti ppe-kpt te iabeşte, pentra ne na te distiinaeşti ei? peptra pe o îinbrin ieşti jaKipdsţe în rî-pa perirei? Am «iernat, Doaipipi .mea, .dar pe pot fapp, uind sjpgsni idee e îp stare s'o omoare. Amoral ei e eksalla!, nobil, plin defok, (Iar nekiji'iiqs. Ni-dejdea’ini e la vremea kare yin-diki toat=. Sfîrsind, un. lisi ka si a-lerge înaintea apei tinere dame ne veni a spre noi. — Vara mea, kolonela O? am zis ea. ' — Ea înşişi, îmi respanse Doamna B. Ipolit anani o jsbpa pe dtnsa şi aitase pe Olga... Ah! oameni, oameni înna-tiiiiui! Vedeai o. biali feipee nevinovaţi, tipirp, ks inima simpli şi liniştit/». Qsrmirjgk vi ginegi ka nişte dsjisri ne-Ksrale de ea, piui pe priit afli-, menirile voastre o i'anegi defşi Kaki datoriile sale de fenipe. sili v iris tea. leapidi pin stea pa si ş’arsnne in brage|e vopsire, şi apoi spre resplala tş-tsror apgştor jertfe o psyîrligi !>'f> dcspreg ziuind : a t '(»t e 12 I o t!... Krbzi, nesiinijitori, infami, neleg'isijji!... Toalx aneastx frbmonsx ui-rielx de epitete se adresa la mine. Am vr:,t sx mx apxr. — în adevxr. am zis vizirul, Ksm de n« kade trxsnetbl sx ardx pe nişte asemenea nexre-dimiiosi! talitxni, era sililx a bea bli nob pahar de dsrere! Toatx Ismea vorbia kx Ipo-lit a se ia pe uolonela I). Pe mine însx inima n» mx Ixsa a Krede la atxta nekredinijx. îmi pxrea grozav a’mi iniripsi amo-rxl atxt ele nedrept, inKXt sx voiasux a’si slrina ei îiiskI lx-Krxrile lbi. —Rizi, Domnble, dar eb iib rid___ Oh! ai bnaernesta- J lo roite nare mx îngrozeşte! Ah! am strigat Isxnd bn aer uxt am pbtbt mai melodrama tir;, polii a mx jxdeka anest fel? j SoKoteste kx ea n’am xnux I . . v . . . . i trei-zem ani şi prin «rina- j re s«nt ninstit. De n« vrei sx mx urezi, vezi ne zine bal- zac în Papa Gobseu.... Bălăuc era abtorbl favorit a Doamnei B. kare mblijbmindbse de anest bsn martsr, îmi zimbi sorbind infbzia kopx'ielblsi de j Kina din weaşka dc vermeil, şi | d«px pbjiin «nnx: ! Ipolit ibhia pe kolonela 1). si | bitase pe Giga.... Olga iib mai I era akbm pentrb dxnsbl dekxt o j sspxrare de kare kxsta vr’bn | mijloK a suxpa! Nb doarx i;x ; t bgxdbesu uaraulerbl lbi nins- j tit şi nobil; din înprotivx ştiind KXtx deliuategx are in sbfflet ns’l osindiam ni îl jxliam, şi ‘ plxngeam pe anea nenorociţi» femee Kare abia o Kbnoşteam şi Kare ertfx «nei krxde fa- într’o zi aflxndbmx singbrx a Kasx, îmi vestirx pe Doamna Olga. Astx vizilx îmi pricim-i mirare, xx>ii, preuam am zis, noi abia ne Kbnoşteam. de si eram negata, am Ibat bn sal si am priimit'u. Pare k’o vxd! n« era aKbin Olga acea pe nare ks cinti Isni iii brmx o vxzssem atxt de Irbmoasx de şi palidx la grxdinx; fana ei era atxt de slabx... atxt de sKimbatx. Pe liija ei sxnixna ks batista sbliijire fxrx piu de viairx; o moarte se vestia in ouii ei sKxntietori. Ar ii zis cineva o stalbx de mannbrx eşitx din mxnile lbi Kanova. Am alergat înainte'i, am lb-nt'o de mxnx mxna ei ardea — şi am pbs'o Ixngx mine. Ah, Doamna mea! îmi zise, şi glasbl ei era înneKat de sbspine, iartx Kbtezarea mea; oh! sbnt foarte nenoro'iitx! LaKrxmile ii xmplbrx oKii. Linişies'ie-te; Roanvnx, ~ 179 - ’iaui rispfctis. Oh! înţeleg! in adevxr eşti foarte nenoroiiti! - Aşae kx se’nsoart? strigi ea K8 glas spirieat sualm-da-sc; aşa e K t mx lasx? O Damnezeal mea, îndsrx-te! — De D. Ipolit vorbeşti, Doannrt? Zîk Ka s t se’i soare, dar ns Kred K t poate ii intr’a-txtade Krad. Şi in sfxrşit fiind aieasta, peuîrs ie s t te mxh neşti. Se vede K t e nevredniK de amorţi Dtale. Un nestator-niK sedespreţseşte si seaitx.... SxT sil! ea s t sit pe Ipolit? Pe semne Dta ns ştii, Doamnx, Kt el ’mi as fxgxdait sa amor fir t sfxrşit? Pesemne Dta n’aiiabit, Doamnx? Ns şlii ie venin este aiesta. Oh! te feriiesu daux eşti nesimţitoare! Vai mie! ea am i.anosusl amoral; inui o daţi am mai iabit, si aiel xntxi amor m’a nenoro-lit, aiesta mx ontoarx, Voi;: mari negreşit.... El era bsnsria mea, sxffletal mea, şi sx nrt lase? Kxii in adevxr voieşte a nvb l'bsa.... Oh! ii voia omori şi pe el şi pe soţia lsi!.. Infarierea ei m’a îngrozit. Era de o frsmseţe fioroasx. Ast feltrebse s t li fost Didona Ktnd hot/tri a se iinvi-opa ssbt rainele Kartagei. M’arn snslat. — Te sparis, Doamna mea — inii zise dapx psţinx tinere — lartx-nrt! K i.nd ai şti Ktl loK este in asi i. likxionss inimi !E 8ii valtan pe Kare na-mai moartea ii va stinge!... Şti» Kt Dsmneata ii eşti prieteni, pentra aieea dspx Dam-nezea la D-ta ’mi e nxdejdea Ajatxmx, Doamnx! Suap t sn safflet dela osîndx! Zi, fx. mijloieşte st na nrt lase! — Şi ie pot sfatarile mele, Ktnd laurimile D-tale na foloseau? am zis. - Ah! Ktnd gindesu ut ieri namai departe, lai ursiea şi se jsrx pe sxnxtatea lai, pe viaţa lsi , pe osii lsi Kt nrt isbeşte şi va fi ul mes!.. Oare Dsmnezes va safferi st se Kalie ast-fel jar i mintele f s-uste in nsinele sta? Oare trosnetele iersisi s’as stinsa? Pentrs k t şi s’a jsral domnul in mii de rindsri. Es inşi nrt temeam de amoral lsi! De uite ori tini spsnea kx nrt isbeşte, vorba astt nrt fmplea na fiori. 0 presimţire aman imi ziiea ut ornai aiesta k»-reT vedeam janndase pe oKii lai dinaintea iKoanei şi laind martart Damnezeirea ks atx-ta aşsntate, este an (roditor. Laurimile ie vtrsa la gensKÎi mei nrt spiria: inima imi spsnea ut sânt miininoase. Si insx. liinţi (iuiloasi ie sânt! a-dormiam pe n tdejdea figidain-ţelor lsi; visam feriiirea in braţele ie era si in t v mul t!... Ab! uni ns'mî a Ksrniat liniai- * • ISO - tg$ zilele ui uensarile a'iele! As fi mărit noro^itb şi n’aş fi sjljţi pişam e'l blestema si a pbnge! Şiroap de laKrimi işargpa din frfimeşii ei qţţj, 8i] lenţi* om de ar fi vţzat’o atşnMi, negreşit ki na s’aj- fi stinjinit ■ Kţţ de pajjin a injangia pene- i legiaital «e o adasese in sta- j rea aneasta. {iit pentra ini- j np neştiipd napi s’o pi tiigiis , • am îmippat şi es a plinge. | Ea armi: — Hotiri-spin si uri» dsk la rivala mea. svi spân neie-giairea omalai kţrai va si'şi i'nkrediimeşţe soarta. K» o kţiţiQsl», dar aad kţ e o feţnee timvv, b&m, simaitoare;poale ki s’ar fi indurat In ueno-roHirea mea. Oh! ’j aş fi spi-r lat picioarele ka Infirmii., si av li trebaiţ si fiahp peste trapal mea ha şţ se d»fii a se banane fia el; dar în minata fiind voieam a un. dsne, paterile nve» lisat. Neştiind ’ie si mai fşji, aip xotirit şi vi» la D-ta. Ştia K'|> el te stimi, şti» işi’jii e prieten; P-fale’jii e mili.de mine, D-ta-eşti Lsii'i». plingi’..., Eip’ui uiili de o nenoroiiti! Si.apiim, Doamna mea, min-laeştewi!.. Şi biata 1‘emee îngem,i;iase dinaintea mea, şi îmi sirata nii-nile lin si> poati artiimla an singar Kavint (Je grpa talpa sas- pinilor. Ea plângeam işa şi ea, şi «ine ne ar fi vizat în mo-mental aiela, n’ar fi palat deosebi fiare e mai nenoroiiti, Olga saa ea. M’am pas la SKriitorial mea şi am sjtris lai Ipolit Ka îndati si Yie la mine. Am senat; o slagi intri işa an bilet în mim. Da anost rivaş la D. Ipolit R. ’i am zis; si’l giseşli nainai de nat. — D. Ipolit e la Doamna ko-lonela D. îmi reşpanse. O slagi de aicolo a ades anest bilet. Ado, am zis; dar Olga îl Iaase mai nainte. O vizaia tremannd Kind neţi a. De o daţi ijipind straşnin saipi bile tal şi eşi repede. In bilet şariea: “ Doamna B. este ragati si bine voiasai a veni la.5 weasari deseari ia biseriua natedrali spre a privi la Kanania D. Ipolit R. na D-na Kolonela J).,, Heasorniişal anta patra. A-bia aveam vreme a"mi fa'ie toaleta. Toati noliilimea era la J»i— seriiii Kind am intrat. M’am pas la an ion de aude paleam privi pe miri. Gilbineala fi-reasKi kji îoolit se fi-uase mai grozavi la lamina fiuliilor .ie neari şi sadoarea roara me-lanKoliKa lai frânte. Se «anostea ki se lapta în sine mastrarea Kagelalai şi presimpirea. Din îiiproiivb k'lI/l seniiieiji> pe fa-ija tenerei hi sOjp, l^iî> bs-icsrie, Uite nedejdi de fericire! Rerimotiia se sftrşise. Toni fericita pe linerii solii gttindsse a’i întov'ti'iişi a Kasi>. Iii mo-menişi noela vi>z8i8 pe polijx-maislrs Kl> -veni de afarb ks grăbi şi vorbi K* DoKtorisl S. Kare şedea lingi mine. % este? ’lam întrebat. Riiid ajsnsesei'i.aH foslgisit’o moarti. Abia trenuri patrs lstii de lâ înserarea hi Ipolit şi dela moartea Olgei, şi el se boliiiVi de oki. Kirimd Mas lipsit Vederile, si blistemsl Olgei se împlini. Afcsm e de tot orb. Simţirea nenorocirii l»i, mustrarea KBgetshi, pomenirea pt- — NimiK, mi respsnse km o barbari, flegmi, o femee s’a otrăvit. Si eşi îndali km doRtorsl. Ksvintele hi Schiller rea ki biserisa se învârteşte ku mine, si nişte hciri suinteioase îmbla ♦) «1 înpreghrsl meu. Simţind pi-'loarele’mi sh>bind, am întris oi;i si m’am uimit de strâni ita si *i n» uad. Nb şti» Ki>t ţjins asti fantasmagorie, Kici Kind m’am deşteptat eram singsri în bi-serini. Tremsnndi şi Ksprinsi de spaimi, am eşit. Sosind a Kasi>, shgile îmi spsseri K'b polijjmaiştrs şi ki; doKtorsl S. mi Ki8taseri, Şi Ki ei venia dela Olga pe tiare 111 TRISTELÎl) Viind la birtsl snde gisdts-iain, am gisit sn mare panet kb surisori dela Iaşi. Toate îmi vestea K'bte o sspirare. Una 8n proces, alta niSRai-va veşti politice mi>xnicoâse. în sfirşit 8iia mai mini îmi spkttea Kl mi> aşteapti, ki mi> hbeşte, Ri> mi doreşte. Asta era o fr8-moasb fati> Rare Rredea R’o hbesR. Ns, na te hbesR, sertnani KOpiTb! De’gi am şi spss’o, am mingii;, am vtRt ponte st» te — 182 înşil i;a 8n likilos. Na, na sânt ea vrednih de amoral tis! De te as fi iabit, n’as sidea ferehat îu lanijele Doamnei B. femeea asta neîngelea.si, i«a-re’mi spâne ki nn iabeşte ha si ham m’ar întreba 'ie mai fah; veseli, sbardateKi, jade-Kind amoral o trecere de vreme, figidainda’mi o ye'iiniKi dragoste, şi întrebinduni Kind mi întoriî la Iaşi. Na; ea ns voia si fia iabit ast fol. Voi» o femee na onii plmşi, ks faija mixniti, nare si mi teami, si mi iabeashi şi si moara ham a marii Olga.v... Şi însi merit ea oare an a-semenea amor, ea, nare lot fonal amoralai liner, tot delirai janeiiei >iei mai înflorite '1-ain iîeltait în adimenirile a-nei KOKete.... In adevir, namai an amor poate avea sineva şi asela na-mai na se aiti. Aseasta e o loterie a inimei. Dani an temr întilneşte o inimi simpli şi nevinovaţi, el este ferise; inima lai fragedi si naraţi ia o opinie înicmtitoare penlra a-mor, iarde se fase partea anai safflet fajjarnii; si tnditor, a-tansi perde toata iiasia şi în lonal ferisirei, napiti pisini si înpetrire. Oh ! Kind ar voi femeile si ştie ie înalţi solie aş priimit dela oer: hind ar voi ştie ki sânt lisate ka si ne pizeasai de na. si ne îndare inima, si fahi ferisirea vieijii nostre, fir’îndoiali m iabirea lor n’ar ijinea namai pini se se asani siratal nostra de pe bazile lor! Ea tot d’aana am gindit ni mgeral păzitor pe Rare Pro-vedinjja’1 a datfie-Kirai om, na este de irat femeea Kiriia el a jirtfit amoral sea; şi însi pentra se lasl ele a intra întro inimi plini de iabire, îndoiala şi ara?____ O! na sânt ea vi- novat, sermani uopili, dana na le iabesn preham inerijji; dea sami grozavele fiinui >ie ’rni aa striuat inima... Voioşii a fi iabiti? găseşte vr’an înger preham eşti ta! Slaga mea intri na an bilet. A'ieasla era o poftire ja prinz pe a doa zi dela D. Ipolit. Ri-vaşal era shris de souia lai. De de sabl sitriea: v o m fi n a m a i noi. Mi poftia la mas i-! Si se li-gari eram si fau ea privindai starea dapi sele se’mi spasese Doamna B. Si vid an om lipsit de simjjal sel mai sKamp: hare e într’o vesinihi noapte: penlra nare soarele n’are raze nisi Kimpal flori. 8n om hore iabeşte na linereui pe gingaşa lai sojjie şi ansi na o poate vedea. Şi ea obosiţi sabl apisarea soartei, privind pe tpţpsţ birbaf firf* si poaf]; 183 — alia an navinl na nare si‘l poa- ! ti mingiia; si gândind la «iei mtiia pre nare moartea i’1 a iaat; vidavi de doi birbajîi (Ipolit se patea soitoti Ka mort) la 21 ani, in nea mai înflori— li» framaseiji! Am ns-pans 'Jerinda’mi iertare şi pre-tenstind o priwini însimni-loare. Mi» simyiam foarte trist. Boiam si plmg şi na pateam. Am desKis fereastra. Beral era tarbarat; nori groşi se primbla i;a nişte mânjii pe el, lisind in arma lor o 'leaui den aş ie; lanase aSKansese; Kiteva stele pribege se ivia ande şi snde : pintre nori. Vedeam oraşal | adddrmit desfiş8nnd8se sabt mine na o mare smbri. Liniştea domnia pretatindeni nainai inima mea era tarbarati. Karmd, an vis deştept inii înfijţoşi toate întimplirile vieuii mele, de la 17 ani Kind am rimas singar în lame, şi pini la 28. Gmdiam la mâini mea pe nare abia o Kanosnssem, gindeam la valarile ie mi Kaprinseseri în lame, gindiatn la toate asele iiiniji pe nare le iabisem, de la Koiieta pe nare o iabisem mtii pini la Kopila Kare'mi snria, pini la Doamna B. pre nare o iabeam. Mi se pirea ki le vid pe toate Ir e Kind pe di-nainle’mi, framoase, vesele, jrisio, pl inse, ri/^nde..., Tanetal V8ia în depărtare; neral ansm se învilia na xaini posomoriţi; stelele peria pe rind: De as fi fost poet, aş fi privit K8 piliere aieasti sie-ni mireani a natarei, dar (emper tara ava pararea o de-osibili inflainjLn» asapra fisina-1 ai mea. îîn soare frsmos, o noapte senini nn> înveseleşte; din i'nprotivi o vreme arin» mi» întristează: în adevir g'bndiam dam Englezii aa tot asemenea vreme, aa rezon st» se sinaiidi. lIe vifor se găteşte! iStelele sirii a ies» de o mai vie lumini»! Sp8n kt» deKije ori moare an om, s»ffletal lai merge de’şi ia Iok între stele: oare nare va fi sleaoa Olgei? poate kt» aieea nare e anolo în napet. Mi ailam la S r s a m i n i. Domnale, îmi zise slaga tngmdami de haini, gasda întreabi de na vrei a >iina? — Na vrea am rispans. — Domnale, si îunid fereastra; vremea • e larbare, narind a se tane. —- Ş’apoi ? — Ştia ki damitale na'gi pla'ie tanetal. — Aşa este Kind e aproape şi Kind tnsneşte; dar Kind vaeşte în depărtare îmi plaie. — 0 nam falgen de straş-! nin,adiogi blestematal, groaz- neie tanele o si avem! tre-bae si ţrisneasiîi şndeyp, Am ost dii) »rin i. argeinenl ni-jb Firii» se hil trag- dela fe-reasti’i. IntBriiindBmi, vi-zîsiB pe gazdi K8 sei’VetBl pe mirii), -‘r- Driki Domilst va si Mineze , firii Zise ol. i am gitit »ri li o 1 od ri oi itiiriBhat, bliriee ii» ÎKre ferto în snt, ş>_____ Singer riemele biSHateFr e-rri do ăj»hs Kri sviiii taie n-petitisl. Gazda riiea era şti irioşiieag ieri Iii 65 ani, sksH şi gros. Iii jtsriia sâ sil Vede ici, Irisese baiaii, icvii- okii I»i avea linei o sşsrevipsea de alb-albaslrs. Fana lsi roşie na morKovsl şi însutea firi rii'ii o sbirtils-ri ririta ni penlrs el vi au a ii'avrisese zile negre. — De irslt eşti îhssrrit, triossle ? 'la in întrebat. « • , — De palr8ze neagril ■ e dami iriare, am miritatV dspiBri tînovniic dela Tkltin, Birbatel ses o G?;-» , berstcii-SekreUir. Si o vezi, domnsle, ateea e feriiee: tnai nalţi) ii8 doi palme de Kit irii-ne. Sîirnmi bsitsikf sos nare a fost grenadir, şi groasi Kit îiiirie. S’ripdi, frsmoăsi, roşie Ka 8rt bBjor; nrimai Kind era ridici a icizst diii sicrintiob şi de .atsnti e Krim skioapi: virsatsl a sţriKato psQin, şi i s’a sKBrs an oKis. — Si îhVi-iiati. domnŞÎe, na sil diaic. Sicrie, teteşte grorizniK. Eirid a fost asti priihivari la iniile, Niiia. lisat nişte iciriji foarte franioase' piicat ici iis şti» a Meii. — Trimitimi-le si le vid , ani zis. Atesta era Fioriari tfadas raseste. o •— Citeşte ti şi 0» Voia as-Kslla, am zis lsi îvrin.' fvaii înţepă. 44 Dspi te alergi dela o ternii la alta, ieri si se gsda-i*e la Flitio şi lă Galatea, ki-neîe înţepe a alerga prin rrii-gsri; şi se ia d8pi 8ri ied sil-bateic. led»! f8ge şi trete lingi pistorijie... „ 1 Desicide în alt Iok. — 44 Eslela se roşi riitin-dăse la maiicisa. Margareta îi di voie si priimeasKi prezentei, şi pisioriija sti iniei nehotirîti. La »rmi, k’otnini tremsrindi, ripsKt kordela - 185 - verde, kare era în grumazii berbeirslBi___. ,, — E! dx’mi pane kb pxs-totfuele si ks berbeiii ks icot- dele verzi. Vxzirid kx pastoralele D. Florian ns’iiii pot împrxştiea melritikolia, m’am Kslkat, însx de abia apskasem a adormi şi i>n vis fantastiK veni şi’si pase asBprxtrti negrele sale aripi. Pxrea kx titx aflam într’an mare saloii înibraKal în dolis «ride ardea dsox mari polinan-dele teîî Ismintri de kcarx gal-be*î’J>. Olga dormia ictiliia (— pe o Kanăpea. Ipolit o priviri stxttd la nnpBÎ ei. Doamna B. se gxtia la oglindx fre-ilOnxitd aria din vodeVilU; rB-sesK: K0zai;% Stihotvo-r e U ’i>. Priii salon se primbla oi ks Kurdele Verzi la gît, şi Sasiî siria SKidpxtxnd şi strîm-bxndfimx. Nb şti» Kxt nins rinest popki’i de vedenii, torni ktrid am desuis dkii, era Zioa mare. ■IV. KittEVA RĂVAŞE. Erri Kxteva lsrii de KXrid rnx , îhtsrnasem la Iaşi. Birtejal so-îjietijlii, prdgesBri, intrigile politiaeşti mi. KBprinseserk îri-tEatXt, în kxt ne aflxrid minstx de rxgriz, am fsgit. la narx : însx anolo singsrxtatea^ aerai KBrat, privirea HatBrei, deştepta rx în inima mea SBvettifea Doamnei B. in zadar KxBtrihd a sKxpa de prigonirea rirtestBi amor atxt de sksrt, atxt de înflorit. Ei se ginea de mine şi mx.-fx'jea a ierna toate kirisrile deşpxrgirei. De ttix dsieam la vxnat, riii se pXrea kx ressnetxi psş^ii mele treie Prstsl şi merge de moare la sşa Doamnei B. De voiam sx netesk, doi oui frBtaoşi se j pBfiea dinaintea literelor, şi în ori ne fras gxseam o espreSie a Doamnei B. Ne mai pstxridsttix l»pta, -am SKfls sx’mi vie pas-portBl. Am lepadat toate ro-mangele, si m’am apskăt de ietit pre Tsnidid si pre Kse-nofon. Dstrinezes se mt ierte şi pre mine şi pre aiesti Vesti Ui şi limbsgi a8lori! Neldeat îrt strategie, n’airi pstBt prepi nini frsmoâsa retiradx a qelor zeie mii, iiiiii rxsboaele pe-loponisiaie. ArSnKam kxrgile şi mx dsieam de priveam Prs-tsl K8m K8rge, şi feriiearii pe KazaK8l kk barba iBrigX delri biitetBl din ieea parte. îmi era drag Kazaksl. Ab 08 era Şi el de anolo de Blide era Doatnrtri B? Aflam msltX poesib în nas 1 lsi tBrlit şi otiii mirii, şi insllx armonie îrt strigxtkl 1k? monoton: k t o idiot! Ksenofort Si TBiidid se dBSO- 1 Ho seri. pe urma lai lhtly.uk si Walter Scott. îmi mărginisem cetirea numai in amoroasele mvaşe a Doamnei B. Fim îndoiali , ziceam , a-cesta e langagiul adeviratulsi amor! laRoniK şi înfouat. Doamna de Sevigne şi Ninon de Lenclos nici odati ivas putut surie astfel. Ax, uit m’a iubit de straşniu ! Si eu uare souotiam kt. e o Koneti şi... lvan îmi iturmi monologul. El îmi adducea pasportul şi do i. surisori ku timbru Kişineulai. Kanosnuia pe adresa uneia slova Doamnei B. Tremumnd de fericire am desuis'o. laţi ce'mi sKriea: “ Prietenul meu! Sunt foarte nenorociţi.! Aud iu. te gitesti st. vii ian. în Besarabia. si nu » * - ştii nit m’a supurat vestea aceasta..... — începutul era original. . — Te ai fost dus; gândeam kt. mu vei fi uitat. Ax! Kind ai sci Kit te'am iubit, dar aicum nu te mai iubesu. larii sinceritatea mea, dar Kind ai şti Kil sunt de nenorociţi! De Kind te ai dus, toate nefericirile nvau împresurat; am perdut pre Bibi! îniupueste-'iii ki se vede ui’i da’si supa ferbinte sau cine ştie ce. Pe la miezul noppii aud un grozav xirKiit ne Kanapelapa unde el dormi*. -Sar din aşternut. l|e si vid? bietul Bibi era iu spasmele agoniei. Ox! na’pi popi face o idee de ce am cer-uat! Ox ! siT ii vizut num mi privia ku oui liiirimitori! Kum se virKolia în brapele mele! Am sKulal toati naşa; am trimis dupi doKtor; dar sirauul era in cele de pre urmi minute. Ne mai ştiind ce si faK.’iam turnat pe git Kiteva linguripi de ap i.de Kolonia. Sermanul! Sermanul! trebuia sil vezi num urla, K»m se sbuciuma ! Ox, grozave minute pe Kare în veci nu le voiu uita! Kind a venit doKtorul îl gisi mort, şi pre mine leşinaţi..... Laurimile mi opresK de a’pi mai surie, dar te rog inKi o daţi de vei veni în Besarabia si te faci i;i nici mi uunosti. Kind ai şti uit sunt de nenorociţi! “ P. S. Rupe siirisoarea aceasta. „ Ain sKipat siirisoarea din mim şi am desnis pre cealalti: “Prietenul meu! Tu mi întrebi atiîe luKruri de o daţi în kit nu ştiu la nare si rispund mai iutii. Vid însi ki începi ku Doamna B. si sfirseşti ku Doamna B. Aşa dar de dinsa îpi voiu vorbi, Kici pentru celelalte interese nu’pi prea bani napul şi ai dreptate pentru ki ştii ki m’ai lisat. în IokuI tiu şi nu te îndoeşti de sirguinpa piea s de vreme ce inulpemjrep - 187 mea o Kunoşli ki» e s% mi» IbvilesK prin presudstvii (tri— bunaluri); şi nu venirea ta f nare itred u t va fi îni;srînd ) Ie vei înicrediiina irt, prietenul li>u a f'biist pentru tine mai mult deKbttine, pentru in» pre dansul amorul ns’l turse de nas dupi» Doamna B. ... v> Ts îmi surii si» te în-ştiimiez ne’i SKriea: “ Mi învinoviyeşîî nedrept. Ns, nsT am ibbil pre el — anei el eşti t8 — gindsl mes era tot la tine de Kiiid te am vizst la alergarea de Kai... Ox! te isbesk, dSsirtKa ! im> jsr pre oitii anesti nare zini ki i|ii plan, şnl. şnl. — „ — Tiiîiloasa! se jsra pre okî , 118 gîndea la Ipolit! — a Rsssl msi n’o isbeşte , si Koaeta fane pe nevinovata . S’o vezi nit s’a fiKst de biseriKoasi; şede toati zioa îm;isi în Kasi, merge nsiriai la biseriui şi la paradi. A-dio, vino ş. n.l,„ Trebse si aibi nineva 26 ani şi si isbeasiîi K8m isbesk es i;a si simţi aneea ne am simuitl In scrisoare mai era sn post-sKriptsm: Dspi o îndelungaţi ssffe-w rire, insfirşit Ipolit a ms-” rit.. Xirtia îmi KizS din mini, şi ouii mi se implsn de lam'imi addsKindsini aminte de nenoronita mea rsdi. Apoi în nisda şi nenazsl ne aveam as8pra Doamnei B mi am ades aminte ki babele la noi gonesu pre neKsratsl afsmmd pene prin Kasi. Am ner»t o Kijtse si foarfeui; am tiiat fînmele «j ■ . scrisoarea şirivişelele viiîleiiii, şi le-am pss pe jiratensl din Kijjse, privind f8in«l ne se ridi-; na şi apoi perea K»m perise amorisl ei, am zis slsgii melle şi se d«Ki si s’affsme odaea -- 18» - k;> xbrtiile aceste. El luţ priyea ks okî holbaşi. — Ai aszit? — Bine; apoi? Apoi s'i> zi'ii felini inşale indatii Kalsl, şi srb te găteşti st mergi ks mine. — Unde? — La Kilsgbrie. Ivan se deparlT. Kl btind din nap. Negreşit Kb nib sonotia nebsn. Aşteptând i.alsl. nfam dss la malsl Prstslsi. Kazaus! k;;— nosK'Liidsnri), nn> salslb. O! Ki)t ’mia p'jbrst el de slut! Kt; in’şm pss pe .germ, şi sfbşiirid pasportsl, arsniîam bsicbnelele in ap’b, ziK'bnd: ne viidenie! st mb site pentrs va nş mai ssnt fajî'fc, pentrs Kb ns slis mazsrKa, pentrs kt. ns pori; epolete, pentrs pb ns’s balaii. S’b’mi ziicb fibra pii; de insstrare a KSgetslsi na ns m i. mai isbe-şte, pre mine nare o isbein Ka ssffjetşl! S'b'nu spse kt. pre Bibi ns'l ya sita înţoatb viaua! Ba sb zinb Kt mai mslt isbia pre Kbuel? Bine zine priete-nsl mes kt. ssnt oameni meniţii a fi Kbt vor trai înşalani de femei. In vremea aneasta Kalsl era gata. Indatb psneseis na sri dsb de spaima inboldil de iierbinteala frigsrilor şi Kand mrb deşteptais din ameiţala mea, ybzsis nalsl nsmai spsnrb şi noastele Isi sângerate de pinteni.— Ivane snde ssntem? — Intram in Iaşi . Eata se in torn dela Kopos. Ple-Kasem se nn> dsit ia vro sih ăstrie , si. fsg de lsiţie şi nvb Ireziis în Iaşi. Insera . Abia avsis vreme a ini sidinba hainele ica st. ns si»ap representania dela teatrs. .Se da: Est ce un reve ? K. N. Siîris la 1837. La 30 Asg: 1840. SONETTO I. E chi ivcolei, cbe deila sacra sianza Le guardie abbaglia coîla propria luce? Ne alPuscio picchia, e pure s’introduce Te, Prerice , a.risvegliar oltre l’usanza ? — It'O — Ma qual iintnenso giubilo Pinduce A tanta sua temerita e baldanza ? E a Te venir piu franca di Politice Al suo Castor ripiena di coslonza ? Dai dolce obblio del sonno io pur mi desto Di sua letizia a meditar l’arcano. . . . Prence! del tuo gran Nome il giorno e queslo L’Aurora iu sen Paecolse, ei piu modesto lllumino la Reggia e in luon sovrano Parti, disse a celei, eh"ie qui m’arreslo. S O N E T T O II. Gia ti ravviso, messagger del cielo ! Verso lTstro spiegar candidi vămii: Lungi da Te sen fuggono gîi aifanni, E la pace ti scorta in bianco vele. Te nou molesta il luono, il la iii pe., il gelo. Or, che discendi a prosperare gli anni I)i cili difende dagli ostili inganni Di Dacia il suolo, con eroico lelo ! E che nvinnollro a ragionar di Guerra? Se PAngelo celesie in qiiesto giorno Di sania pace ricolmo la ierra? Ogni trama iusidiosa ei stvugge. e sferra: Del divin deno n'e Alessaudro ado’no, l'oneesso da quel Dio. che mai non erra. SONETTO III. Di luce omis ţa la Kebea forrera l/inlaticaliil Nume procedeu; lndi iti auralo cocchio accolte avea Tre Dignitâ della celeste spera. E fendendo la rigida atmosfera Scendere in Buearest io la vedea. £ i suoi destrieri traltener la Dea Nella cittade,. ove Alessandro impeia, Ţre somuii fregi a Lui fur consacraţi L’immensa gloria, fedeltade, e pace Simboli predilelti de’magnali. (.anse di lauri Giove il suo seguacc, Del brando Morte: e Pallade i sacrali ■ Uli.yi pose. ove il bell’aslro giace Baearesl 30 Augdslo 1840. In segno di vera esultauza V. Luîgi Zarevidi. Trad&kuia sonetelor D-lsi Zarevhi ’ie s a;, pabiilial ks prile- jsl s'M’b'trii aniversarii nsmelsi Prea-inrfc!i|at»l»i nostrs Domn. > 8 0 NEŢI’ 1. .Si-'!Iue e a ieea kare din sobra slanjî'i. Uimesae ori »ie gaardii k?; a sa msaşi lsmini, La poarti «hi u» bale, şi intri neoprili. Ka peste obi'ieisri s i. te deştepte, Prinde? Dar kili veselie de mare o add&wc. L’alita indrisneali, Falita alianyi Si vie pin’ la Tine,mai mslt de kit Pols'te L’al «ha Kastor, şi plini de zel şi de konstanjji ? Deştept»-an. din dt.l*iea a sontuilsi oiinire 87. vi '//mc va li taina' a veseliei sale... .Şi, Priispc. o.- le don a marelfii Tit» iiMiie? — 102 — Aurora’n şui p poarti; iar ca mai lini, bl'undi Inlumini koprinsul, şi ’n ton sovran îi zise: Tu du-te p’ a la kalle; eu mi opresk ai'iea. S'ONEŢU II. Te-am si vizut, o înger, din ijersri vestitoare. Pe Islru întinzindu’jii kurate, albe aripi; Departe fug de tine şi rele şi restrişte Şi Paiiea ţe’nsojiesqe în albele-i vestminte, De tine nu s’attinge tuonul, fulger, gerul, Akum ne vii âi*iea si laii annii feri’ie Aqelui lie pizesqe şi appiri de rele Pimintul României ku eroikul siu paloş. Si ueTni viuc iu minte si kuget la resboaie Kmd îngerul din 'ieruri .în marea zi aqeasta A Tnbilşugat pimmtul ku blinda s fin ta pane? Imperekeri viklene el stinge, risipesue: E dar ueresk aiesta ne are Aleksandru Şi dat de Dumnezeul ie suie '11 ve'ii ne fasie. S ONE T U UI. Ku totu ’n stnluiire Aurora purpwie Pişiii nnreij nainte de neobositul Soare, in karul siu de aur avea pe lingi sine Trei Zeitijji niskuţe în stannele divine Si despikind iu şboru’şi a noaslri atmosfera Lismduse d’a dreptul în Bskureşli vizutu-o-am, Si kaii sii ku aripi oprindu’i în lok Zeea> D’asupra pe ie lalea unde domnesue Allesul. Trei mari daruri ’i adduqe iie vin unul ku altul; Neperitoarea Slavi, Kredinua, ş’apoi Pan ea, Symboluri neapirate-la priu'iipiî leri'i’e. ^ im ^ K» la»ri ninse Joie p’armani»! să» nel mare Ii dete ’n mini paloş; şi Palada, maslinsl De pane îl dep»se pe peptsl lai de stele. ■% PRELUDIA PRIMAVEREI. Bine primăvara! aerai nel felgmatiK şi lăptos s’a rapt, şi prin Krăpătsri se varsă eter» nel vimt nare icade pămănt»-lsi d»pă găt desfătănda’l k» isbire şi k» măngăiere; şi b»n»l ner privind»’! k» oitii săi nei drăgălaşi rîde şi se b»K»ră Kă s’a deşteptat pământ»]. Bine primăvara! toate simţirile mele înKărKate de darsri gr tbesK săltănd a 6 intămpina, şi ele să atîrni de ea Ka Kopii de maiaa lor nea sosiţi, din vre o I»ngă Kălătorie; ele o întreabă ne le a ad»s k» sine, o Ka»lă prin sîn şi primăvara rîde şi glsmeşteK» ambele ninni simjţiri şi le zine: “ fiiyi li-niştiyi iabiiji Kopilaşi, e» v’.an ad»s voă la fie itare Kăte ne-va, las înlăi să desnariţ toate felsritele mii de framoseyi si de darsri slrălsnite, si să anoper k» ele masa păniănt»-l»iîmpodobind»-o sărbătoreşte, şi voi vejji privi n»mai frsm»-sejji şi măndrejje.,, Bine primavar^! Aersl e a-romat şi plăK»t na o lsngă gărBtare a »n»i amor sig»r! si PERIODUL III, ' ne păngărit de îngălViisnea. făjjărniniei; ner»l înnoată într’ »n Văl »şor şi neasK»nzător — Ka OKisl dslnii făgădsiri, pîn-tre vărfsrile nele ninse a in-depărtajjilor msnui flatară albastrele Kordele. de aer, şi Sărbătoarea nea mare a pri— măverei stărpeşte toată rămăşiţa. iernei din a mea inimă; şi părîsl b»K»riei vieţii K»rge şi răs»nă prin toate pslsele mele, si în toate Kotişele pept»-l»i me» se deşteaptă dragele privigitori, şi tot stngele din vinele mele Kăntă Kăntene roşi j»neşli,şi d»h»l me» înbobo-neşte, si plănere şi îndrăzneală se răpede, se arsnKă din anosti boboni în marna lsmini. a vieijei, şi floarea primăverei nea întreită amor-viayă-Kăn-tare înfloreşte roşaliua vieyei frsmoasă floare şi înfrsnzind in sîns’mi, a ei t»lpim, ulădeşle o primăvară in primăvară, sn templ» al inimei în marele tem-pl» al naisreî! Bine primăvara! e» mă sim-yesK msll mal bine, e» mă isbesK pe sine’mi mai m»lt, e» 13 — 194 — s'bnt prea aşor, prea vesel, iarna a trenat Ka aerai ei Mei nibiisit de odaie, na balarile, nlaparile şi blinile ei; man-taoa ierni am lepidat’o na toate ki iarna na frigal ei ne obişnajse kr aieste poveri, dar prirnivara ne deşteapti, natara e înKintati, latnea e plini de armonie, vilielele risani, a-pele aa lepidat ale lor norsete geloase, şi marinari în senina zi. Ahl nani deşnid pomii oici-şoriî lorgisKimbi priviri amorale na stnlaMitele raze a soarelui. Earba linoasi îsi a rati. Koljjal Mei tinir nare prin minanati înîoKmire akitaste aiel însaflejji tor kovor de via-Ui. Pasirea, Kintiregul na-tarei. armoniazi uoiiierle fer-menitoare si aerai adie lin na .■ «i ' suflarea aiclai adevirat amor ; înfipşarea natarei Mei renoite gohoşte monstruoasele fantoa-me din peptal nostra, şi sfmta renoire oropseşte togi demonii din noi, împlindane na luminoşi îngeri de viajji şi de narat a-mor; toati fiinjja îioastriînnoa-ti în poezie, aşele şi ferestrele inimei si desnid, toate siroesic spre ihtimpinarea primiverei, oamenii din naşele lor, si simjjîrile din peptarile lor, şi dapi Mă a sosit ea şi o vid tibiri.ti pe toate dramurile na Koşarile ei de flori na Kind ar aştepta pompoasa treiere a Domnului fiptarei pe anolo, şi de ammdoa nirjjile vezi nrin-gal înflorit şi aromatele flori anoperi pimmtal înframase-j|ind trafaşii pomi, nare se pare ki strigi: 44 SKalagi voi'* Kapeţe Koronate ica franzi, şi voi feioreşti flori ki Domnul natareitreiein asa slavi! — 44 Aii se pleaKi virfarile pomilor ka respeKt, şi foile îşi şoptesK între ele kb sfiali; earba ardiKi Kapal din pimmt privind kb kariozitate;' florile îşi pleaui ragitoare ale lor minunate Kapete, şi prin toate ramurile risani an vesel al-lilaiea! Kitre iei BeiiniK, nare si înfiijişazi în manta ko-ronirii, Mea laiţrati din Xer-melin, de flori şi parpari de roze! Ah ! iabite letitor! na Hi se pare jjie Kind vine prirnivara, Ka Kind ’jjiar veni an veKia dorit prieten pe Kare de malt îl aşteptai şi ta te aranqi la al lai sîn si eşti feriiit şi prea tiKat? Ta ai fi avst prea multe de vorbit dar kb toate a-lestea ta taii, pentra ki ta na ştii de ande si îniepi, toate jji se înbalzesK de o daţi pe bazi şi ta na pogi vorbi, pîni ie îniepe a se râpe Rite o suvenire ana dapi alta, şi o baitarie saa an dor al treKatalai dapi altele şi voi le renviagi pe toate de rind înKi Kite o daţi? asa e Ka •> 195 primi.vara. — Kind vine, noi sbunm la al ei pept, şi anolo ne vine atit de bine si de pliKUt, şi noi am avea si ne plmgem şi si spunem primi verei atit de multe, ax! atît de multe despre treKuta iarni, de ninsoarea inimei, de mugurii nei amorjjiyi şi de florile nele degerate de ingenui mor-jjii. Dar noi, ţinem îiiki , a-poi pupili Rite pujjin înnepem a ne înpelege vizitmd ku ea trekutele primiveri — pini la nele de mai nainte primiveri ale viepii. Ani înnep a se în-fipişa Rite una feluritele suvini-ruri nsirind una dupi alta din architravele timpurilor trenute nare ne însopesK ameste-Kinduse ku apropiere în Kon-vorbirea noasti! Apoi mergem la brap, ku primivara prin planteria desfitirii ei, şi noul loK a fie Kiria flori iar îl ku-noaştem, şi dupi fie Kare loit al florii, se iveşte Rite o umbri a vre unei noroniri perdute, pe Kare anei loKsor al florii ni’l împrumutase în anul treKut; şi fie-Kare tmuti panniKi dumbrăvi ne strigi ziKind ku glas melodios, „mai gmdeşti tu la atunni?,, şi fie-Kare tufi de rozi e populaţi ku duhuri ale addunerii aminte Kare strigi:'14 mai gîndeşti tu la atunni?,, şi sunetul vel proaspit al frunzelor ne nsum riturnelul tre- Kutului KintiK de Amor — sau de suferire, şi strigi: “mai gîndeşti tu la atunni?,, — şi pirîeaşul nel vorbitor ne murmuri melodii jumitate uitate, şi strigi: “mai gîndeşti tu la atunni?,, şi tinerele ramuri se pare Ki amerinpi ku degetul şi strigi: “mai gmdeşti tu la a-tunni?,, şi dintre Krmile pomilor lunesK înpeleppii oui a KÎn-tirepilor nelor aripapi, şi aneşti KunosKupi oui se pare ki în-treabi: 44 mai gîndeşti tu la atunni?,, aşa e primivara, numai o sirbitoare mare a învierii tutulor nelor de mai nainte primiveri , Ku plînerile şi durerile lor, o zi a tuturor sufletelor Kare renoeşte toate mormintele surpatelor noastre ni-dejdi, toate dirimatele movili, mormîntare ale visatelor noastre noroniri şi doriri —ku florile si foionfiul lor! asa vino o •i primivan! inima mea este un mormînt proaspit; un Kadever sKump, fierbinte, iubit, şi ku durere plms se odihneşte în anest mormînt; eu ’iam îniris vesilii okî sKildat în laknme şi apisat de sfîşiitoarea inimei durere, a Kiria expresie Kum-pliti este un grozav dureros ah! si am însiKriafo ku ti-Kuti trişti melanchoiie în pustiita Kamen a inimei mele, asa vino primivan! şi nerneteazi ku paşi lini anest mormînt, # şi aşazi’yi ata verdeyi asBpri’i aKopere ii» apa nea sfinţi a rooii tale, adiaz.il. icb lina ta şBllare, pini icind odati la aiea dspi srini a pimînlslsi şi din tîia lerslsi primivari, Kadaverele amorslsi vor înflori spre o viajji, icare n» va mai înieta prefiicind pe triilor în Kadavre. St. Sloiiia. Domnsle Redaictor Fiind neiconlenit cititor al Keriersl») de Anibe-Ses.se, am vizat .tonţi uorespondmjja 'ie s’a «rrnat în pcriodel I şi II sa #n fel de înainte icBvînlare şi pregitire. a Parai elismslsi intre limba Romini şi Italiani, şi sa nişte temeisri pe sare si sc aşeze ortografia lea a-devirati a limbei noaslre. Firi a’yi faie mBlyBmirile mele, şi firi a te feliiit.i pentrB no-roiitsl drsm ie ai appsicat sa si fa’ii pe Romin a’şi KBiioşte limba si a o vedea sit este de psternisi, kb sit este sora lea d’mtii» nisltali a li Hibelor ie s»nt de familia latini; firi a’yi anta amirayia mea la metodsl adevirat filosofis şi analitis prin sare pîşeşti icb partea mtiiB a Paralelismslsi, psind pe fie ie Romin sa şn lentr» al orizonslsi ideilor sale si pornind de la sine ii întinzi aiest orizon ko o razi atit de didaktiki si konvin- gitoare, trekind dela iele de mai mtiia trebBinyi pini la iele mai rar întrebainijate; mi mirginess, domn»! me», în aieasti ssrisoase a’yi faie nani ai o întrebare, sape des-lsşiti kb aielaşi metod parti-Kslar al domniei tale, sosotess si va mai da inşi o lsmim asapra ortografiei rommeşti. Este adevirat, domncle, ki la toate nayiile literele s»nt o iconvenyie, s»nt nişte semne prin învoire sa si arate sature sa» icb tare son. In ortografia ie ai întreb«inyat D. T. viz ici pentrB respestil ics-venit reposatBlBi întrs feriiire PetrB Maior si altor, oi înbri-yişat aieleaşi semne şi aieleaşi sonvenyii priimite de dins&l şi de alyii; viz asemenea si vnnd si dai RominslBi dreptsl de a’si sicrie limba sa fin a fi silit a înviya şi alte limbi, ai simpIifiKat ortografia mirgi-ninds-o nsmai întrs înviyitora gramaliiei rommeşti, şi psind nişte regale generale foarte lesne şi payine , addBii pe Romin a’si sicrie limba ica 8n a-*> . dina literator, şi ii pregitc-şti drBmfil a înviya kb înlesnire limbele ssrori ale limbei rommeşti. Aipriimitdoi semne modifiKitoare la alfabetsl latin: o sedili ( ) pentrB kon-scanele d s t ko si le addaici la z, m, y, Şi #n yiriconfleKS - 197 Opentr» voKalele a,e,i,o,8, Ua si le mai însizi sa» si le mai IsngeasKi glisairea addsKÎn-dsle la î si oa. Mi învoesK pentr» semnsl Konsonelor i:are este »n adevărat (V) pentr» ui z n» este de KÎt »n (ds) şi prin srmare (d); ş n» este de Kit »n (s) îndoit sa» îngroşat ss=ş; şi jj n» este de Kit ts — ţ. Inşi semn»l atesta nare este la toate limbele adoptat de semn al lsngimii voi'a-lelor, mi se pare Kam firi Ksvînt a avea de temei» n»-mai Konvenmia şi a se pane la rommeşto nsmai d’asapra vo-Kalilor qe s»nt k» adevirat SK»rte Kind înfijiişeazi gli-ssirea l»i i şi i. Mi rog dări s ’mi risp»nzi, dasta priimirea arestai semn este n»mai o Kon-vengie, sa» ai dsmneata vre »n K»vînt îndspliKitor ? iar dana este nsmai o aonvenuie, pentr» *> dări lirKonflekssl ns este sn semn de lsngime a vonalei vi sn semn de lipsi a snei Konsoane; aşa dări lirKonfleKssl este sn fel de apostrof prin învoire nare araţi ki lipseşte o Konsoni, şi spre deosebire de iei itare araţi ki lipseşte o voKali, i s’a dat o deosebiţi formi. Noi Rommii pe aiest temeis , priimind nirKon-fleKssl, ziiem ki este sn apostrof Kare araţi ki lipseşte o o jsmitate de vokali, AKsm, domnsl mes , invit pe ori line a pronsnj|ia (a) şi fe) întreg şi si bage de seami Kit i,se deşKide gsra. Pe srmi si ierie a pronşnjjia iari f a) şi ( e.) K3 gsra mai înitisi, şi va vedea ki ese o jsmitate de fa) şi fe) şi prin srmare sn f i); fi) dar, fiind o jsmitate de fa) şi fe), printr’o învoire bine-KSVÎntati s’a ho-tirît a se arită dspi firea lor prin literele acestea apostrofate d’asspra pe jsmitate. Kit pentrs foa) a se areta prin (o) vedem acelaşi ksvînt; pen-tr» ki la aiest fel de diftong ipseşte o jsmitate de vokali, şi apoi ierietînd iniepstsl ns-mitslsi diftong foa) ns vedem de kit sn adevirat (o) attt în deklinarea şi konjsgarea vorbelor rommesii kit şi în originea lor. Preksm: doru, dore, odom, odore; — morâ, mori, mole, moli sas moi: sorte, forte, portă, etc. Ks prilejisl aiesla vorbind despre (a) şi (o) sokotesK ki este de ksviinjii a arrita firea lor în limba noastri (a) este ksrat sas întreg akolosn de silaba în kare se affli el este appisati sas lsngi; kit însi în deklinarea sas konjsgarea vorbei, se va faie alţi silabi srmitoare lsngi, atsmi firesie ki fa) se faie sksrt şi prin srmare devine fă) sas fi); Ksm făcu, făcutu, fâcăam, — făcu, fâciitu... Relajjia ie se affli, între fa e) şi fi) aieiaşi se affli între fo) şi fu), ^erie ii-ne-vâ a pronsnna fo) şi vă vedea Kit ’i-se desKide gsra; ierie însi a pronsnya fo) ks gsra înşişi, ki vă vedea a eşi afari fu), aşâ dări fu) este o jsmitate de fo) şi poate pentrs aieasta s’a sKris in veKime mai ita o jsmitate de lirson-ferinip. fu). La o vorbi, sa si siim de este o silabi lsngi sas sKsrti trebse iei psjjin a-! leasti vorbi si fie de doisi-! labe, Ka si pstem fale kom- - 199 - parayie. Kmd o vorbi va fi soKotiti de o silabi si într’însa va avea (o) Iittera aaeasta re» mine pronsnyati în firea ei, şi alunii poate a se souoti Kind lsngi Kind sKsrti: K»m: por tu ie se poate liti şi eu portu şi eu portu; kit inşi vo ba portu se vâ faie de doi silabe sas mai mslte, dana (o} vă pistra appissarea asss-pri’şi atsnii, pstmdfaieKom-paragie, (o) de vine Isng; fiKinds-se (pa) sas (6), usm porta, iar dana (o) ns va pistra asspri’şi apisareaa-tsnii riinine susrt sas jsrai-tate, şi devine firesie(u) icsm purtâtoru. Ast-fel şi Donnu. domne, dumneata, — jocu jo-câ, jucător, etc. Finind aieasti bigare de seami poate si’mi ziKi cineva; dspi lelle zise; dsmneata ariyi ki preKsm se are Ce) ; şi C©) Kitre C*)i a§a se are Co), Kitre C«); si dani pe Ct>) îl ariyi ks Că) si (e), pentrs ie ns ariyi şi pe Cu) ks C«)? — Pentrs ki domnsl mes Co) mai are relayie şi ks (oa) Kare e mai Isng de Kit sine; pentrs ki icsvmtsl Kare ne faie a surie f â k s t u ks Că) Ka si ns sKimbim fisionomia idei fa cu; asellaşi Ksvint ne faie a surie şi pe dore ic» Co) Kâ si ns SKimbim fisionomia idei doru; pentrs ki intre Coa) şi Cu) ori-iine ar preferi pe Coa) a’l arita kî> linKonfleks deKit pe Cu); şi în sfirşit pentrs ki limba Romineaşui mai din leagmsl sis inui din vre-mile moşslsi nostru Romslss a avst firea a suimbape C°) în Cu) şi viie-versa; în vreme ve pentrs Ca) n’as avstniii sn semn alts a’l anta Kind este Isng. ş susrt de Kit prosodia. Iiji msljjsmesK, domnsl meş, de întrebarea le’mi faii pentrs ki ’mi ai dat motiv a des-volta oare usm o Kestie, io va deştepta în luterani nostrii nişte idei Kare ne ar fi folositoare, şi a vedea asspra a-lestia mai mslte pireri. Priimesie înKredinyarea sim-yirii melle ks Kare mici din Kopillirie m’am deprins a te privi Kind domniata n’aveai alt nsme de Kit naşsl şi es fi-nsl dsmitale, şi Kind vorbele dsmitale ’mi se pirea sn oraKol, mai vîrtos Kind ’mi an tai pe gensui sienele res-hoiniqe în gravsre din, Enriada. I. Heliade. - 200 - ÎNSEMNARE. Aceasti. skrisoare a D-lsi C. Mauruli, ksm şi respsnssl mes, de attsnci îmi detteri. nisce motive, a mai eşi oare-ksm din semnele adoptate de antenagii noştri latinişti şi tot dspi. semnele de invenjiit romint a adopta pe («/) ie se psnea la i şi 8, pentr8 toate vokalile ne se pronsnjjx (V) a-dilti a skrie ă, e, 6— ri> şi â, e, î, o, u, si represerte vo-Kalile nasali ce se afli înainte de m, n, sas şi airea Daka dar 6 representi» o vokalib nasale (oa) a kitat si fii- repre-sentat prin alt semn, adiat prin (d) ka şi (ea) prin (e). Mai tirzis kmd cititorii nostrii eră deja preparajji spre a adopta litterele întrege strtbsne, adikt ks trei anni mai ttrzis în periodsl al V-lea; kstezan.m a dâ o ortographit mai ersditt, kare ajsnse kresktnd pînt la psblikarea Bibliei, în kare se vede ortographia limbei în toatt clasicitatea ei, ce o Akademie de btrbajji kompetenui ar pstea înksviinjjâ. (1860 Sept: 6) PERIODUL III. 201 Ne. 15 DE JURNAL LITTERAR. INAUGURATZIA STATUEI I.UI Sirbitoarea a fost frumoase. la 25 Iunie: inşi a fost si 7 *>. mai frumoasi a doua zi. Ko-misia pentru monumentul lsi Gutemberg a fost previzut toate si le întoKinise de minu-ne din preuni ku municipalita-tea; niiiiiri nu s'a vizut zadarnice si nebune neltuiele; nici de Kum nu s’a vizut adaose în soKoteala bugetului. Fie-uare nasc. singuri ’şi a fiKUt ueltuelele din toati inima şi în tr’o glisuire împodobindu’şi preajma ku girlande. La toate ferestrele se vedea june fecioare, şi fege vesele. Pri- vitorii formă partea cea mai interesanţi a privelislei. Nu poate cine-va si lauda în destul ingenioasa şi deliuate manieri ku nare autoritijjile Strasburgului şi toj|i lohuitorii, pîni la cel mai din urmi au ospitat pe streinii ce venise ku prilejul acestei sirbiri. L’Hotet-de-Ville ar fi priimit şi ospitat pe tojii streinii dana iar fi înKiput. Saloanele au fost desKise neîncetat în-naintealor şi îi priimea pe toiji firi deosebire de rang sau de naijionalitate. ge vedea aci amesteKajii mairi bommunelor - 202 veline si profesoriii «nversi-tigilor germane, kanonieri, tipografii, preoţi katolisi, mi nistrii protestangi, presidentsl konsistorisM Israetit, învi-gagi, artişti, meşteri, Muşterii! Toati lxmea l»ase parte la sirbatoarea tiparxlsi, birbagi femei, kopii, literagi si neliteragi. In acelaşi ,ieas se kmta o kantvti religioasa în templx, şi Te Deam în ka-tedrali. Aveasta s’a înfimplat în zioa intiia; însi adoa zi sie-na a skimbat faga; şi ar fi zis *iine-va ki presentsl s’a fi-k»t nevizst ka si dea lok a se arita de fagi trek»t3l: S’ar fi krez»t aine-va stn-mstat în veaksl în kare a tnit Gstemberg. Pe la noi veassri şi jsmitate approape o adevirati armaţi a sîribi-t»t prin toate porgile Sţras-bsrgslsi, de o daţi. Aieasta era depxtagiile, tstslor >ieti-gilor şi oraşelor din preajmi în okol de zeie lege, în ko-stxmele stele mai pitoreşti, «nele antive si altele moder-ne, »nii kiliri şi algii în trissre însogigi s’a» prese-d»gi de mszive, steagsri şi semne sa» atribste nenami-rate. 0 mţdgime de karre pline de fecioare venea kili-»zate şi okolite de kiliregi ne era tagii, fragii şi prietenii' fetelor. N’aş pstea si eus-prim sensagia prod»si prin defilarea asiestor popslagii tari şi margiale kare şti» aşa de bine a mintii pl»g»l Ka si sabia, şi kare venind asii, ns li-sasen pe la vetrele lor dekit n»mai pe stei slibinogi şi bolnavi. N» se afli ordonator kapabil a improviza , în Fran-ga, o proiesie mai originali si mai ksrioasi de kit a-veasta. Aveşti vizitatori kimpeni n» întirziari a se »ni k» kor-tegisl indsstrial kare se organizase în netate, şi kare koprindea mai m»lt de patr»-zeni de korpsri de meseriaşi nndsite din dirit»l steagx-rilor lor, din kare sele mai m»lte p»rta k» demnitate kapsl d’-operi a meseriei sale, şi avmd în karre sneltele profesiei. Şkolarii skoalei indxs-triale mergea în kap»l korte-gi»l»i îmbrikagi în xainele sele mai gragioase, »nii ar-magi k» kompase, algii k» linii şikx instrsmente de fi-siki. In srmi venea sn kar în kare ei asizaseri nişte ma-chine ie kigi va dmtr'mşii le p»nea în mişkare, şi îşi împlinea pre»rsirea. Şilarii kon-dssea »n kal foarte mireg» înşelat şi împofilat. Z»gra-vii, stildarii, tamisierii, avmd înainte steagsri, embleme ta- - 203 blosri de tot felsl întokmite ks an gsst de minsne, adds-lea ks sine lete de kopii drăgălaşi îmbrăkagi în albastra, roşs, lila. Lăkătssii însogea mâi mslte karre foarte mari ie avea înisntrs kămine ap-prinse, la kare konfltnd în îoi skotea fersl roşal, i'1 bă-tea k» liokanele pe nikovală, si skănteiele se respăndea în departe. Potkovarii kombina-seră potkoave ssb formă de desemne foarte plăkste şi o-riginale. Kăldărarii armagii din kap pînă în piioare, în kap avea nişte koifBri mari de aramă, si înaintea lor trăgea sn kazan gata şi apprins ne destila spirtsri. Grădinarii întrebaseră pe togi, şi pregătirea şi pompa lor a întrekst ori ie feeria sas poveştile de vrăjitorii poate să’şi înkipB-iaskă mai plăkst si răpitor. PatrB karre mai lsngi de doăzeii piiioare alkătsia ekipagele lor. *lel d’ăntăis era înkărkat ks fecioare de minsne înveşmîn-tate în mante de flori; iei de al doilea psrta o adevărată adsnare miskătoare, toată de stălpări, de bananieri, de magnolii de kaklBs ginganteşti; iele lalte doă era koronate de flori, de roade, ks fete mari şi kopii, într’o neorîndBială a-tăt de înkăntătoare, înkăt a-bia pstea line-va să deosi- beaskă ie este floare si ie e kopii. Băpsitorii (boiangii) gesă-torii(pănzarii),iismarii, tabaiii aflaseră mijloit a înfrBimssega prodşKtele indsstriei lor, şi a le ekspsne la vedere în grămăzi pe Kăt se poate de mai plă-KBt. AKKoniiatorii (Koaferii) trimiseseră la iermonie iele lete de Kopii împodobigi şi kb Kosigele lsngi în Kăt par Kă arii avBt nişteKoame ăngereşti. Kroitorii se îmbrăKaseră kb togii în kostsme de gengilomi ai veaKBÎBi de mijloic, pe Kăt se poate mai strălsiit, şi forma peletonsl iei mai Ksrios al a-leştei minsnate proiesii. Toată lsmea a applasdat pe iei Kare mergea înaintei într’o mare KBviingă înbrăiiat ita Gstem-berg. Tămplarii şi rotarii tot felsl de lemnari, armagi kb Bneltele meseriei lor, Kondsiea nişte Karre împodobite kb Ka-pete d’ opere indsstriale; sKări învîrtite, orgaue, modele de învălitBri, de diligenge, toate foarte frsmos întOKmite şi foarte deKorate. *le să mai zîk şi de măielari înbrăKagi în roşsl, kb seKBrea şi kb KBgitBl în mănă, srmagi de nişte miii măijlăraşi şi aieştia kb KBgitaşe în mănă, si dSKănd în ammesteK si fără neorăndsială doi taBri graşi pKKoperigi de girlande, şi SKortagi de fete de Kăte ~ 204 win'ii sprezeqe ani K8 roai de msselinx şi kb minase albe? Nimeni n» va înqerKa să desitrie aqel n» sti» qe nethlmăqit aqel fel de visare din Xalima, văz8tă aievea. Morarii trăgea într’sn icarrB K8 şase «aii O moară qe niăqina făină din itare păinarii lsa şi nsmai îndată frsminta şi itoqea p'bine in aqelaş Kam. PesKarii dsqea 8n vas plin K8 trote ,de Rin foarte mari qe se bătea. Strsgarii făqea lastrsg in Kar-rsl lor, la sitasne, Tipografii qe eră regii sărbătoarei, în Karrfil lor, aş'i»za litere, şi tipări: în teasK mii de esemplare de »n imns al l»i Gstemberg şi le împărgia în grămăzi la privitori. Să mai sp»i» şi de litogra-fi kb rolsrile lor, de tapigieri qe dsqca piramide de jăgsri şi de itanapele? să vorbeşte şi de dangal dogarilor, qea mai răpitoare idee xoregrafiită din l8me şi napabilă a faqe st> a-lerge tot Parissl la Operă? Depstagiile qetăgilor şi Kor-psri de îngelepgi se vedea de Kăiid în Kbnd întrerapănd linia Kortegishti. Toate era înso-jîite de Kătre nrtdslarele i;omi-tetBlsi qe psrtă esaarpe tri— ieolore kb qi8K8ri de fir alb. Aaademia frangesă şi a sqi-ingelor morale şi politice eră representate prin DD. Dupin aîn6 fost8l president al aame- rii depstagilor, şi Blanqui aî-ne, amindoi investijji în kos-t8m8l kb stălpări verzi de mădslar de institst. Depstagiile tipografilor, librarilor şi vărsătorilor de litere din Paris, ale Komite-tslsi din Lion şi din qetatea Nancy, şi a tipografilor din Rio-Jareiroera fie-teare înainte kb steagsl sts. Marşsl aqestsi Kortegis al-Kătsit de doă mii persoane s’a săvîrşit îrtr’o orînd8iah> şi regslaritate de inin8ne. în toată treqerea itortegia-ki o gloata înseninătoare se îndesa din der.ătBl militarilor, qe era în armă; toate ferestrile era pline de privitori. Şi o grămadă nensmărată de oameni era adsnată în piaga March6-aux-Herbes, al Kăria inijloit eră xotărît şi păstrat pentrs mădBlarele KortegiBlsi. Piaga eră asemenea deaorată K8 steagsri albastre, albe, şi roşii, qe fl8t8ra pe d’asspra arbBrilor qe formă itoprinssl din mijloK al piagei. în mijlo-ksI piegei se vedea Statsa lsi Gstemberg, qe era aKKoperită kb 8ii văl de stofe roşii si al-•> *» be. în poalele monamentslBi era 8n teasK şi uase tipogra-fiqe, 8n aparat penlrs vărsat litere şi o legătorie. Lsară-torii qe era aqi, K8m sosi Kortegial, înqepsră a vărsa litere, a nompane, a tipări si a îndoi şi a lega imnal fanat într’ adins pentra aneastă sărbătoare. Steagurile ne âosia în piaţă, îndată se arna pe palnetal ne era klădita la dreapta monamentalai, de ahde ele înfăţ şa o privelişte foarte plănată. Toate mtdalarele nartegia-lai aşzăndase pe lalonarile lor în pregiaral monamentalai. D. Liechtenberger avonatal Bine-prizidental nomitetalai s’a sait pe o tribană înălţată în faţa palnetalai, şi a înnepat el, mai ăntăia a vorbi. Kavăntal săa plin de nel mai «arat patriotism» adesea a fost înlrerapta prin applaade. “Anam, -ă zis el săvîrşind, veniţi să salatăm k» strigările noastre dedaade pe aneşt geniB nemaritor, pe marele niviliză-tor, pe reprezentantal slavelor noaste nelor mai narate: în el, în arta sablimă na nare el a înzestrat lamea, noi vedem nonsanraţia prinnipe-lor nelor mai snampe, nezăşia nea adevărată a înfiinţării ftgă dainţelor slăvile si a nădejdilor măngăitoare ale viitoralai. “ Să trăiasnă, să trăiasnă în veni memoria lai Gatemverg! „ In momenlal anesta dapă an semn af oratoralai, vălarile ne aKKoperia slaiaa năzarn. Salve de artilerie, sanetal nlopolelor se ammestenară na miile de bravo ne priimi mi-nanata faptă a Dlai David. Toată lamea remase în mirare de aneastă sablimă inspiraţie a alristalai ne ’la fănat a eksprima na atăta noronire şi adevăr paterea deşnoperirii ne e lamea datoare lai Ga-» temberg. Săpănd aneste vorbe din nartea faneriiu şi Va fănat lamină,, în foaia ne Ga-temberg stănd în pinioare seamănă Kă anam o înoate, de sabt tipiar na ăniăea probă, D. David a tras in termeni aşa de simpli şi energini rolal ne a jakat invenţia lipogaliei în istoria omenirei. D. Mairal Strasbargalai, ne a înnepat a vorbi dape D. Lie-chteberger a eksprimat anea-sla foarte bine în armăloral pasagia al nayînlalai Săa. “Borbele ne nilesn pe aneastă probă ne Galemberg ţine în mănă, arată într’ aneaşi vreme si nagetarea artislalai si simtimentele ne ne însafflă. Aneste vii şi ananime annlama-ţii sânt oare însafllate de memoria anai om saa de savinirea faptelor sale ? “ In onoarea namai a lai Ga-temberg oare sânt destinse steagarile anestea ne filfîe înpregiaral monamentalai sta, şi floarea popalaţiei nămpiilor noastre, şi ţeapxna sa janime — 206 — ce ştie si si rodniceasKi si •» •> •• si» appere pîmîntal sia pinsita ’şi-aa vetrile sale namai pen-tra veneragia şi înKinicianea Kitre indastria nea mai vene şi nea mai civilizitoare, si Ka si’şi pliteasKi tribatal de re-Kanoştingi ce artele, meşteşa-garile şi indsstriile, nisnate în sînal MefcT.ji.ilor vin Ka toate a depane la picioarele acestei Statae? “Na, aceste solemnele în-Kiniri a le anei popalagii întregi, atigia strilacigi striini, birbagi din toate girile, de toate opiniile, de toate Kredin-gele, na se adreseazi atit Kitre birbatal acesta, itiţ ki-tre invengia ce el a lipit’o a-tit Ka namele sia. “ Paterea KreSKitoare din zi în zi a ideilor, inflainga lor preponderenţi,-faK adeviratal xaraKter al înaintirii civilizatei; însi saperioritatea patingi-lor îngelegitoare şi morale asapra patingilor fisice şi materiale sti în firea mijloacelor ce aa oamenii Kasipistreze şi si împirtişasKi nişte generoase simtimente, nişte folosi-toare desKoperiri, nişte nobile ’nvengii nişte mari saviniri.,, 1). Silberman, tipografal, a începat dapi aceasta a vorhi. El a addas aminte asm Ga-teraberg în easilia, în punînt striin, a inventat aceasti arti mina na ti nare era prearsiti na si SKimbe fajja pimîntalai, şi ce fel el a fost despaiat de roadele desKoperirii şale de Kitre an argintar din Maienga. “Asfel, neKanosKsţ la începat, pe armi malti vreme rea KanosKat si vizat, birbatal de genia na poate şi aştepte de Kit dela o viitorime depir-tati reKanoştinga şi însăşi dreptatea’ce îi este lamea datoare; î'nsi slava lai stnlace a-tanci şi di raze iK8t onoarea a mi. aicnredi- ta K7>tre dsmneavoastri si a %» Kiria KBgetare ’i o eiisprim kb sKsmpxtate, ziKbnd kt> slava literilor şi ştiinijelor este foarte strîns legata k8 libertatea tipar»l»i ie veiiniieşte desico-peririle iele mari, şi întinde din veaic în veaK si din Iok în *» Iok renBmirile iele mari. 44 0 ziu asemenea tea nib-d»lar al aieslei lai te Atcademii Kare, în titlsl st>$ nsm şi în faptele sale, n8 deosibeşte niii de K8m din st»di»l. ştiinjjelor politiie, kbUbI ie se pvine mo- ralei ie le slsjaşle de povajji şi de întarire: moralb ie o-sindeşte despotismal întoKmai dspi Ksm se sKÎrbeşte de des-fri8, şi Rare întemeiază paza banei orîndBiele soijiale asspra pazei kb sKBmpitate a legilor şi asspra respeKtBlsi kb religi— ositate a tBtBlor dreptBrilor. 44 InstitBtBl întreg trebBe sb fie tnîndr’B de a vedea intre m'b-dslarele sale pe marele artist (D, David) Kare îşi KonsaKrb prin predileicijie marele s b» talent i«a sb veiiniieasKi memoria slavelor noastre najjio-nale, dalta sa ensprimi kb o a-semenea perfeicnie şi nobila positBri. a ansi eros şi genial iei modest al Bnai simpls 1b-Krbtor. 44 Domnilor, urez ki mi faK în momental aiesta Krediniios talmaiis al atbtor strilsiiiji oaspejji slrbitii şi najxionali, înKredinuir.dB-VT. in. vom pb-stra kb dragoste addsierea a-minle de amiicala ospitalitate kb nare ne ayi primit. Ne anim glosările noastre în clior Ka sb feliiitatn letale» Slras-bBrgBlsi, Kiii a înzestrat 1b-mea liviiizata kb iei mai mare icarra al KBgetarii omene-sii, şi Kbii a apprins leled’bn-taiB Ismini ale ansi far ie 1b-niBmineaz'b astazi peste toate noroadele pimîntslBi. 44 Onoare lsi Gstembergl o- - 209 - noare Strasbargalai, leagmal tiparslsi! Strasbargalai ks nare reminem anijii prin nişte no-d«ri, în veni nedeslegate, Ka-re sânt patria, gloria şi libertatea! „ Aieasti paterniKi improvizaţie , întrerapti adesea prin applaade a prodas o vie sen-sajiie. Dapi aieasla, indati s’a skalat D. Blanqui şi a zis Kavin-tal armator, ie a fost priimit ks *iel mai vi» interes, şi mai vîrtos pasagi«l snde vorbia despere »nirea t»t»lor Kredinjje lor. “Domnilor, day,i voie »n»i letiţean striin în ne ta tea damneavoastri a vi maluami de loati ospitalitatea ie ajji a-nt’o într’Kii kip atit de deliaat şi atit de amikal Kilre vizitatorii ie a» alergat la aieasti s orbitoare k» adevirat demni de umere de minte. Giorie, glorie damneavoastri Kari ajji invcntat’o şi i re lelebrayi va avea »n resenet nemirginit, pentr» ki ieri n’aţi inaagarat namai stataa l»i G»^ temberg; k» aieasta aui inaaga-rat veausl iei n»o» în nare intrim. Proniemajii astizi îm-pinţia înuelegerii asspra la-mii; proKiemaui allianua popoarelor s»bt legea respeKtalai ie se K»vine demnitiijii Omalai. Damneavoastri daţi a fan iei d’mtiia manifest al puiisabţ aKKoperemintşl lsKrwii şi a înaintirii soiiale. “K» oviemisuare, domnia lor. şi k» »n respent plin de simpatie am vizat anda Kon-letiuenilor damneavoastri re-spinditi în pregiaralmonamen-t»l»i k» nare al noslra Fidias popalar a dirait Franya în mijloK»! marilor (zidarilor) damneavoastri. Amilii dam-neavoaslri din Paris nani şi iei din leea parte a Rinalai vor daie ks sine o addaiere aminte a aieştai mare speklakol. E mare speklakol într’adevir de potrivi onorabil şi pentra dregi torii damneavoastri şi pentra damneavoastri însăşi; e an mare spektakol, ziK, aiea-sli popalanie atit de nameroa-si, atit de linişiti, atit. de restrinsi inlr’an şimtiment ananim de vencraţe penlre 13* - 210 - memoria lai Gstemberg. Tre-bse a sprera ki eksempls a-lesta va avea imitatori, si ki sirbitorile noastre popslare, foarte adesea ammestenate de tslbsriri si de dolis, se vor împrsmsta de aii înainte iîs leva din peligioasa gravitate a sirbitorii ie ajji dat dsmnea-voastri. Aieasti KonKordie frijieasKia tststslor Korpora-jjiilor dsraneavosistri, aieasti KOUKordie amiKali" a ori-sanilor si a ostaşilor, si ar-inonia atit depliKStilsi Bsm-nezes a Kredinijelor diverse, ne as mişKat, domnilor, pini în ssfflet. Pentrs nişte a-semenea ressltate Gstemberg a iventat Tipografiia, si marele sis ssfflet a trebsit si tresari ieri de msljismire reitsnosKin-dsvi de adevirâiji ai sii fii. “Fiie’mi iertat, termimnd a-leasti Ksvîntare a mai msljjsmi imn o daţi demnsisi dsmnea-voastri mair de priimirea ie ne a fisst ictatea Strasbsrgslsi. Onoare şi lasdi aiestei letiiji ospitaliere, franneze ks inima si ks ssffletsl si Krediniioasi avangsardie a najjiei ie mari! Onoare Alsajjei ie sKoate aiest fel de îndemmatiii lsiîritori Ka si înbogiHeasKi patria şi asfel de viteji soldagi i?a si o appere !„ Mai mslte alte toaste s’as rostit în applasdele adsnirii Kare s’a retras la noi leassri în lea mai mare bsni :orîn-dsiali. La zeie leassri Tsr-nsl iei mare al Katedralei era illsminat prinţr’sn fon de ar-tifijiie minsnat; toate sinsoziti-jjile ale nensmiratelsr sale Kotişe era stnlsiitoare Îs mi ni albastre, roşii, verzi de sn efeKt minsnat. Ar fi zis iine-va Kiesn nemirginit iniendis (ardere) în mijlossl aerslsii, Kiii partea din jos a itatredalei era într’o adinai întsneiime. 0 gloati mare mergea intre piajja de Marehe-aux-Herbes, snde mssiita regimentslsi 34 de linie a ekseKStat în delsng în aiea sean deosevite bsKiui de armonie, şi snde statsa lsi Gstemberg, Koronati de o minsnatl asreoli de gaz strilsiea în mijloiisl snor vii Isiiri de fok de Bengal, ie îl apprindea de kmd în kmd în kite patrs koljjsrile monsmen-tslsi, Pre lingi aieasti s’ar ks-vini a afla lineva aii şi deskrierea basrelievelor a sta-tsei lsi Gstemberg , despre ka-re dim mai înjos o kopie ks sksmpitate. ‘lele ie ssnt însemnate pe pedestalsi Statsei se ksvin la iele patrs pirjji ale alelsraii. Esropa, Asia, Afrika, si Amerika. Si iati ksm le •i a înkipsit D. David. Esropa. — In mijloKsl bas- — 211 - reliev»l»i în stânga privitors-l»i este Kartesie kb Kapsl rezemat pe mini într’o poşit»-n meditativi. D’as»pra e Ba-Kon si Boarhave. In latarile hi si tot la stingă Shakspeare, Corneille, Moliere, Racine. In gradinsl de jos Voltaire Buffon, Albreht, Durer , le Poussin , Calderon, Camoens, Puget. Din s»s»l Isi Durer, Milton si Ci-marosa. In dreapta privitor»-l»i, Luther, Leibnitz, Kant, Co-pernic, Goethe, Shiiler, Hegel, Jean-Paul, Richeter, Klop-stock. Foarte approape de K»a-dr» Linnee, si Ambrosie Pare. Approape de teasK, şi din s»s»l lei Luther, Erasme J. J. Rou-seau şi Lessing. La aneşti doi din »rmi n» li se vede de Kit partea nea din s»s a Kap»l»i. Pe gradin în jos Volta, Gali— leu, Newton Wett, Papin, neva p»gin mai în jos Jermat şi Rafael. Kopii gnmadi ni-tind; între aneşti Kopii se vede şi »n negr» şi »n asiatiK. Kopiliria este simbol»! gene-ragiilor. Asia. — Lingi *n teasit ti-pografiK, William Jones şi An-quetil Duperron da» Kirgi bra-minilor şi priimesK dela dmşii manssKripte. La stingă şi approape de William Jones sti S»ltan Mahm»d II nitind Moni-torsl; e îmbrinat în nsosl si» Kostsm; veuial tsrban este jos la pinioare; approape de el »n t»i*K niteşte o Karte. Pe gradinei din jos »n împirat al Rinei gine în mini o Karte a l»i Konf»giu. Lingi dinssl »n Kinez şi »n Persan. Rn e»ro-pean învagi Kopii. Gnmizi de femei asiatine stmd approape de »n idol al lor. Rammohur-Rey nelebr»! filosof indian sti pe »n al doilea plan. AfriKa. — La stingă, rezemat de sn teasK , Wilber-force stringe la inima sa »n Negr» ne gine în mini o Karte. Din dint»l l»i Esropeni împart Kirgi la AfriKani. E»-ropeni tineri învagi kopii de Negri. La dreapta Clarkson desleagi miinile »n»i Negr» şi îi sfirîmi fearele. Intr’sn al doilea plan, Grigorie ardini în s»s »n Negr» şi îi stringe mina la inimi. Gnmadi de femei ardiiiinds’şi Kopii Kitre ner Kare peste K»nnd n» va aKKoperi de Kit oameni liberi. Jos la pimînt sta» a-renuate bine de Kommandori şi fearre sfinmate. Amerina. — La stingă, Franklin, SKoate de ssbt tipar aKt»l independengei Amerinei. Lingi dins»l Washiogton şi Lafayette ne strînge la; pept sabia ne îi di patria sa adoptivi. Jefferson si oamenii ne ti — 212 - as ssskris aiest mare aut de ( batiu si îl pofteşte sx’şi ia Iok libertatea. La dreapta, Bo- j între oameni, livar strînge mina sosi st>1— ! --U*L — TEATRU. Sojiietatea de autori iingsri în Kxtx vreme s’a zxbovit în Kapitala noastrx a reprezentat vre o trei bsKiyi în limba ro-mxneasKi şi altele în qea nem-Ueasux şi sngsreasKX. Ks pri-lejsl sxrbxrii aniverserii în-tronajjiei M. Sale prea înxl-uatslsi nostrs Domns, as reprezentat iar în limba romx-neassx Pastorala qe s’a psbli-uat în periodsl xnixis al aqe-stei foi Nr. 6, şi as înueiat priveliştea ks sn tablos aritat în Kipsl srmilor pe nare îl ko-piemdspe afişsl qe as psblisat. 44 Posiuia I. M. S. înssn-gisrat de miniştri ijine în mint table lansastriane. — în fa-Ua sa d’a dreapta se vedea Kopii de u^rani în nare se înui-psieşte viitor»!; awi stas semi-qerKsri de metodsl lansastrian. ■— înapoi sas din stingă sti> norod de sxteni; şi sn uigan din presnx ic» fii»] sxs în fea-re la pimînt. 44 Posiuia II. M. Ş. dx tablele lamcastiriane ministrslsi de instrsKyia psblisx, Şi po- rsnqind aratt la Kopiii ne se vxd înainte. — Norodsl stx privind. 44 Posiuia UI. Ministrslf dx tablele în miinele snsi învx-jiXtor şi porsnqind aratx la ko-pii. — Norodsl tot priveşte. 44 Posiuia IV. lnvxuxtorsl aşazx table spre învxuxtsr’L, se ardiiîx qeriisrile, şi sopii se aşazx îmgregisrsl lor la învx-Hxtsri. -- Norodsl îngensn-Kind mslpmeşte lsi Dsmnezes. 44 Posiuia V. M. S. dspx a-qeasta îşi întoarce osii înapoi la treust, şi vede pe uigan în feare. — Kopii învaux. 44 Posiuia VI. M. S. ardinx, pe ulgfan din presnx ks fiisl lsi dela pxmînt, ii sparge fea-rele şi le arsnux. 4iPosiuia VII. M. S. ia ko-pilsl liberat sil trimite între Kopii de romxni la înyxuxts-rx: iar tatxlsi se întoarce şi îi aratx Ioksx intre Romxni.,,1 ! Aceste tabelles’asKompss de Astorsl proklamauisni din 1848; dspx programata souielxuii se-krete. — 113 — Ka înalte s’a însemnat Domnia de asam; însx a ies te doi fapte a întoumirii şuoaleîor prin toate satele, şi desrobi-rea giganilor Statslsi sânt sin-garc nare vor face epohx în istoria gxrei în vremea domniri I Prea Inxlgatnlai nostra Domn, Rarele vredniK de înalta Sa Kiemare atxt de bine a fost px-trans xnux din uopilxrie de principele Kreştinxtxjjii şi de ideile veah’alai în Rare trxirn. FRUMOASE ARRTE D. Snarlat Roset xnKx de mai malt se îndeletniceşte K8 întoK-inirea anei litografii, l-ape ce prin îndesi «le ineltaeli a înzestrate kr machinele trebain-a cioase, axam a începat a laur lxKrSri mai serioase, prin Rare va patca laa an mai mare sbor aceastx arlx. In acest aşezxmînt se afli sabt leasKsri axam: 1. Portretai M. Sale Prea înxlgatatai nostra Domn icxlare. 2. Portretai Prea Sfintei Sale pxrintelai Mitropolitsl al Rngrovlahiei. 3. C-harte geoprafice: hartele Earopei, Asiei, Africei şi A-mericei. 4. 8n Kalendar de perete il- lastrat şi îmbogxj|it k» mai malte icanoştinge trebuincioase. . Alxtxrata Kopie dapx Stataa lai Gatemberg este laitralx în acest aşezxmînt. •» D. î. Dimitrie Negalici artist în zagrxvie, Romxn din Kxmpal-lang, zibovinda.se mai maltx vreme în Frângă şi în-torKxndase în patria sa, ande s’a KanosKat de mai malgi despre .talentat sxa, a pornit a-Kam în armx in pxrgile Orientalei, ande în Kxlxtoriile sale trenxnd şi prin Grecia, na mal-gamire vedem gazetele Greceşti vorbind de talentele ar-tistalai Romxn. Gazeta nami-tx V e a k a 1 în Nr. 160 din 5 Maia trenat uoprinde cele ar-mxtoare: u Incernatal artist în zagrx-w vie D. I. Negalici, a pornit de Kxte-va zile întornxnda-” se înapoi în patria sa. D. u Negalici în pagina vreme a u zxbovirii sale în Grecia, a “ lxsat strxlacite dovezi de o “■ escelentx îndemânare, si de u an rar talent în arta zagrx- - 214 - 44 viei. Kijji din Greii as ks- 44 Knrile sale artiştiie le as 44nosK8t pe D, Negsliii si Îs- 1,4 pirst vis de pornirea Isi. „ FEMEEA PERDUTA. 44 DsminiKa t^eiisti trei-spre-zeie Sept. intre zeie si snsprezeie leassri dspe prsnz, isbita sojjie a Kroitorslsi Stahle s’a perdst. 44 Aieasti femee foarte bine fiKsti este albi na laptele, OKii albaştri, ks sn nas raiit îl la Roxelana, si ks pirsl foarte negrs ita pana norbslsi. 44 ImbriKimintea îi sti: o rose grenat, o pilirioan rozi ks flori, si sn sal verde-tîmr şi respsnde la nsmele Sara. 44 Aiesta e fizmsl ei. 44 Este vioaie, veseli, tot rtde şi Kinti Kind e vremea senini, e posasi, melansoli-ki, pb gîndsri Kind atmosfera e noroasi. 44 Aiesta îi e moralsl. 44 Kroitorsl Stahle roagi pe persoana bine voitoare ie îi va da ospitalitate si o trimijji înapoi la Kasa ei, dspi ie îi va faie o strasniKi msstra e: Kiii de va lipsi afan mai msl-ti vreme, i se înKide poarta şi ns mai e primiţi. 44 SssKris Stahle Kroitor.,, Nota bene. — Celsi ie va addsie înapoi pe mai sss pomenita sojjie, i se figidseşte 2 0 fiorini drept resplati sas o îmbnKiminte întreagi de iarni dspi alegere. Pstejji socoti ki aieasti în- şliinyare deştept! Ksriozitatea între oameni. In iele d’m- tiis trei zile letatea Strasbsr- gslsi era în missare; toati ls- mea se întreba line este a- lest Kroitor? snde loKsieste? •> snde, Kind, şi Ksm s’a înssrat el? daKa şi femeea va fi oare aşa de pIiKsti şi generoasi na inştiinjjarea? şi o mie de alte amirsnte pentrs viajja ei privat! şi asKsnsi. De aii înieps lsmea a vizita pnvilia sas lsKritorisl Kroitorslsi. Celor mai Ksriosi «) le pluea si şe înştiinpeze Kiar din gsra lsi şi si affle ammi-nsntele. O msljjime de ban-Keri se dsse si’şi porsnieasKi Rite o haini Ka si affle ok-itazie a’l întreba de nenoroii-rea lsi. Msljtime de birjari alergări, Ka si se deslsşas-» - 215 ■ — Kt mai bine despre semnele nevestei Ka doart o vor affla, şi fie-Kare porsnni sas Ksm-ptrt Rite leva. O inslijime de şRolari isitoditori alergart st affle simpatiile seKrete ale tngerslsi rtpit, şi’şi iismpt-rart Ktte sn pantalon nso». In sfirsit fie-Kare voi Ka in- 4l ssşi itroitorsl st’i spse, şi st’l deslssasifs mai bine ksm st appsie ((Donului, Domni» şoptesc; A. In liniştea adinei a .Nevinovăţiei, ■La rîuri de lumini, *-c Domn iar niurnuiesc; Pe vîrful ăstui munte, subt cortul Prea-txriei încungiurat de îngeri, prea-veseli Serafimi; Acolo este Tronul Pxrintelui Veciei Pe mii de legioane j'tratic-Cheruvimi. Cereasca Armonie organe mii resimt Poezii Vcmiaiei, Serafi întraripaţi Subt, degete d’auzuri simţinde lyri instruiri, Rxpiti în duhul Slavei, de Domnul însufflaţi. Fiinţe de Simţire, şi totul de Vedere Privesc intru mirare Prea-naltul lehova, — m — In imnul mulţumirii, în sfinte preveghiere Si Cernişi Ttria resuni: Osana). <> * .. P’ acelaşi tron d’a dreapta, născut în Preşciinti A in sînul'lelui Vecinie, de xngeri nevi>zut, Din veii era şi Fiiul cu Tatxl d’o fiinlb, Ca Dansul fnrt margini şi fon. început. Ctnd Tafol al Puterii, voind si.î prosfoveaset Ca un moştean al Slavei, Cuvîntu.l-creator, Puterile stî vazt şi’ntr’xnsul sxî mireasci, ■Printr’msul s t cunoascb p’al lor înaep ttor : Cereşci, eterii, trombe în spaţiuri resuni,, Puteri, forii de îngeri sbor repezi şi sosesc; în preajma ielui Vecinie smeriţi toţi se aduni., A < In Dragoste-Ascultare murirea Lui privesc. Vid toţi pe Fiiul Slavei Sfopîn de Veini'iie, Şi cunoscut se face Cuvîntul preste tot; Prin El dragostea creşce, se ’irtlţb hymnuri mie De iaudb, nru-ire un glas Cu toţi scot. Şi Geniuri şi Duhuri, şi,Minţi, Virtuţi mulţime Se ’ntrcc sx se închine Ia marele Cuyînt. Prin Ei sx se ’ntxreascx întoat’a lor estime Şi ’ntr’xnsele st cliieme al lui coborxmînt. O sxrbxtoare nuox în ieruri se serbeazx: Trag toţi întru sfinţire, adduc Carrul *iel viu Ce arde de luminx, şi de sciinti derazx Ce totul e Vedere; şi pun p’al Slavii Fiiu. A lui de flacxri roate pornesc întraripate: S»nt Cherubimi prea-rxpezi iie’n mii de ochi luiese Şi Vîrstele Veciei, la dxnsul înhxmate , L’Apocalips’ suppuse, spre veacuri propxşese: De xngeri myriarde pre’ied şi il urmeazx, Şi carrul Naintxrii porneşte neoprit Din iute în mai iute; şi ’n drumu’i însemneazx Al lumii Plan symbolic d’atun'iia preursit. Txria oeolcşce in slxntx armonie, . Şi ‘ierurile toate de slava'i se ’mplinesc: Dreptatea, Adevirul, Lumina, Bucuria, Se nasc în a lui urme si cresc si ’mmultesc, O; ,> Iar duhurile ’ntr’xnsul, 'în.nunti xngereasci în rivni se miriti, arzxnd ca mii de sori: Fiinţi mai multe una s’adun’ si se uneasci, O flaciri din flaciri, volvoare din volvori, Al Piiii duh e una cu al Dragostii-Blxndeţii; Cu al Dragostii ş’al Piuii îndati se unesc Şi al înţelepciunii ş’al 'naltei Frumuseţii, Şi toate iar în Domnul şi cresc şi vieţuesc. Tot este viu în ceruri, ^i totul e viaţi, Ş’o sfinţi armonie şi o unime fac; Un plan e tras d’atuncia şi totul ne învaţi Ki sufletele noastre tot asfel se înfac. Tot asfel se rhiriti, tot asfel se ’mpreum, Aşa purced şi asfel solia ’şi împlinesc,. Aşa într’ale lor dragosti ca flaciri se aduni. Si ţot aşâ ca raze la centra se ’ntnmese. __ VW : 7 Spre a fi vrednici de dinsa, a ’mpvriţi doriâ. • La toţi le vine ’n minte a şi pune residinţa Mai sus de Tronul veinic şi a se ’ndumnezei A’şi însuşi, a smulge pe seami’şi provedinţa Şi sceptrul Prea-tiriei spurcat a minui, Cu duhul Tyraniei strigări; Libertatel (0 masc’amagiţqare, un uurpe pinainţesc,) Iar boitele eterii resim t: Strămbătatel Din margine la alta din temelii trosnesc. îşi isbănd't cocheta; dar ţipi., se ’ngrozeşce, L’al stu pxrinte-aleargî. şi ochii îi sclipesc, Si tremură la sînu’i, de el strîns se lipeşie ; La pept şi el o strînge şi ’ntr’una se unesc. Bubue Cerul; se scoală împăratul; Dudue Eterul, ct pasă mînia. Fulgere volvoare în spaliuri plesnesc. Focul se întinde şi curăţă Păcatul ; Mai ■ea Isbucnire opreşceVe«iini>na. Saltă Firmamentul şi sorii se ’ngrozese. Cugetul de crimă pe unde şerpueşte, Tot desfigurează ca trăsnet pîrleşce; Foc negru şi roşu lumina se prefmie; Plumb e uşurinţa ; şi 'ierul se. desfaie: Cad toţi vinovaţii, şivîjie cizind; Chaos, besnx mare ’ia şteaptx Căsctnd. Pict, şi se scimb t pe cxt es din «ier: Capete de înger, de demon piiioare, Arripi «iereascx una se mai vede, Alia, infernali la vale ’nnegreşie; Spaimi la alţi capul în besni preiede Talpele, lumini în aer mai luieşte. ~“ Neagn, fumegmdi acum sunt, volvoare! Nume, pomenire din ieruri le per. Se ’nchide Empyreul, ca fulgerul luceşie O sabie de flaciri ie ţine Mihail Ce mii de myriade de îngeri cirmueşte; Şi Pacea le vesteşce prea-blmdul Gavriil: « Cu groazi cu cutremur, si ştim pe loc cu frici «Şi si luiih aminte. — Cizutul e Satanl» Satan! resuni cerul, Satanl se ‘nalţi, pici; Şatan! din sferi ’n sferi, ş’in Chaos urli — AN!! Cu mult este mai mare cidcrca spirtuali Şi nu pot fi cuvinte a se asşeminâ Cu ori-care cidere ie e materiali: E slabi compirerea triipesce a s’arita. Cmd aste întunereii de lnmi nenumirate Nesţrimiitate stele, şi sateliţi, planeţi Ce’şi ţin’-a lor ocolori prin cxi preînsemnate, Sori, centre parţiale. îngrozitori comeţi; Cxnd toate s’ar essmulge din marea în4entrare Eşind din a lor acse şi nu s’ar mai ţinea, S’ar prxvxli în spaţiu spre veuinicx perzare, Şi una peste alta sdrobinduse ar’ cxdea; Ast sgomot 4e ar fa4e, fatala grozxvie, Ammestecul, isbirea şi uetul trupesc, Vrxjbite elemente, cutremur în Txrie, N’ar faue-atxta sgomot c’ast svon duhovriiuesc. Ca Soarele de mare, şi xncx şi mai mare, Si stinşi d’a lor luminx ca Urius, Titan, Aşa cad legioane de duhuri hulitoare: Moloh, Baar, Asmode, Dagon, Rimnon, Satan. Cad repezi nox zile; cxderea se iuţeşce; Din regie în regii mai repezi vîjxesc. Se ’ntoame fie-care, spre 4eruri mai priveşte... Şi trxsnete ’mmulţite din urau îi sosesc. Cad unul peste altul, grozavi e isbirea! Sar’ flacxri fin margini, în spaţiuri se ’nlind: Nxprasni'ii grele duhuri ressgudue zidirea, Eter, lumini, materii, topesc, negresc apprind. Şi cad, şi cad ca mintea, s’affundi cit tiria; Vxrteje ascuţite şi tot se asculesc , Şi şuen volvparea, resbubue Vecia. Cu cit se mai aff'undi, cu-atita se’nnegresc. Plesneşte Universul, şi Besna se despici; Tartarul se deschide; de foc un o tean Se ’ntinde fin margini, si demonii tot pici, Cei mari şi mai ’nainte, din toţi mai greu Satan. Aaeasta ca Pimîntul, ca Soarele,... mai mare! în repejiunea minţii, cu sgomot ajungind, în Tartar urlind cade, s’affundi ca ’ntr’o Mare: O găuri ca lumea deschide bolbonnd: Se-varsi, stropesc fiaciri— ca insoli resare Ţ,mt ţo focul Gheniei , îţi gro^nic junmfnţ: Uimit scuturi capul, sefnneaci de turbare, Scîrşiieşte la «ier dinţii, din infernal mormînt. Cu aieiaşi sgomot cade şi|JBeIzebut Astaroh. Tamnuţ, Hamos, Asmode, Dagon, Mamut, Baall, Astoret, Isis, Orus, Moloh, Balmol, Briarox, Brinmuter, Gorgon, .Bluhal, Bimnon şi Belial, Toţi capete de Uri, Trufie, Nenvoiaii Şi grindini ia urmi şi 'leteje lor inii, Bolboa ie mii roteazi în balta infernali Şi porţele Osîndei se ’nchid cu vijidii. Scirsnesle tot Tartarul si tremuri n turbare, Strigiri grozave, recnet, restrig b, bubuesc; Lung urli, şi resurli, Restrişte ’nverşunare, Şi uete de -Vrajbi, niprasnic greu hulesc. Ca unde ’ntirîtâte cmd sti o vijelie, Dar unde fin margini, cmd leneş cad, plesnesc, Aşa munţii de flaciri, dup’ asti grOzivie In fîisv plesnesc, se ’nalţi, iar cad, şi iar plesnesa. Tot sgomotul s’alim şi nu mai e vedere, Adine mare ’ntunerec în mijlocul de foc; Virteje de fum negru roteazi în tiaere: Sdrobiţi abi Demoniiâ se’ntorc, îşi cati loc. Şi ae loc si giseasci? E locul de primejdii’, Şi focul din afan, în veni ani n’ajung Ni'ii Pa'iea, ni'ii Odihna , niui zimbetui Nidejdii Ecsotic întunerec şi veiinic suspin-lung. Cind s’ar luă unirne în drept pe misurare O razi dela Soare şi pini la pimînt, D’aai pini la ieruri e mare depirtare! Unimi dasti misuri nenumirate sunt! Sau cit este din Centru al ’ientrelor Tiriei Şi pîm peste Polul şi mcI mai depirtat, De şepte ori atita Pirintele Veiiei *A ’mpins Riul din ‘ieruri osîndelor pistrat. A'ii trudiţi Demonii de lunga lor cuiere De tnsnetelc drepte nniţi şi sfişiaţi m — îniiep st mişuiasc’t în larga încipere Intr’un noroiu de flactri de tot de tot desfiguraţi, Juraţi d’aui la rele, l’a Cerului urgie, D’atunii assupra lumii inventa şi trimit Tot felul de Restrişte şi ori-ie Grozăvie: Ptcatul-Chameleon, cu Moartea însoţit, Invidie ochioasx, Trufie ’inpihtoare, Fatali, F'tţirie, parodiat Amor, Şi Urn, veninoasa, Min'iiune vrijbitoare, Rxpire ghiari-lungi-, desform, turbat Ommor. Ori-care biuiu al lumii aiiea se allege, Resboaiele uivile aiiea se dospesc; D’aiiea screme Iadul şi prinţii ftr-de-lege, Noroadele rebele aii se zimislesc. I. EI ia de. PERIODUL UI. .17. (BVKIBtl osia DE JURNAL LITTERAR. PHILOSOPHIE. F i 1 o s o fi e. Filosofia n» este aşa lesne de definit; vom vorbi despre natsrb, despre ramsrile şi rap-portsrilo ei ks >iele-Ialte sai-i-njje, despre originea şi înaintarea ei, despre doktrinele generale şi inflsinjja ne are ea assspra stnaniţigii. I. D e f i n i jj i e Ns este );« nep8tinjj’j> a a-r'ttâ nine-va ksrat natsra şi objetsl filosoiiei, este anevoie îns'b ale arita mai înalt şi mai k» stampilate, kî.ui ns vor fi înjjelcsc do kit mimai pentrs aneiane as kapamlatea do a fi-PERIODUL 111. losofi înti’8 sine. Anest prilegis fiind rar la oameni, se vede kî, este a. nevoie a defini filosofia dspr. ksviinjja ei, si definiyia si fie tot de o daţi şi în-yeleasi de oamenii de rind. lojii oamenii firi în iali as priimit dela natsri anelaşi fel de faksUiyi intelektsale, şi a-nalogia aceasta, firi îndoiali konstitse charaktersl neamslsi omenesk ma imslt inorganisajjia intelektBalidekit în organis mst din afari. In$i, de şi togi oamenii a8 acelaşi fel de dispo-sijiii, ns le as însi în acelaşi grad, kare singsr konstitse pe filosof. A fi 'j.ne-va filosof, ns va s t. ziki nsmai a’şi p8ne faksîtijiile sale în tolerare, penfrs kt a'iensla se faue foarte lesne, şi penlrs ki natora singsri o fa'ie firi osteneala 15 218 noastrx; e de nevoie a’si pricepe ks txrie faksltxţile, a se adxnui întrs ueruetareâ lor, a le ksmpxni ks sksmpxta-te, şi ale applikâ la problemele ie ne înfxţişeazx Viaţa, 0-msl, Dsmnezes, îiniverssl, ks o asfel de îndemânare şi energie, înkxt sx ajsngem la nea din srrax deslegare ne ni s’a dat sx aşteptxrn. A se Isâ asfel pe sine, a se isola sas a faue abslrakţie din tot ie ns este sine, a stsdiâ pe aiel Eu în în-ssşi a sa natsrx, în kapaqitx-U.ile sale, în lskrxrile ue fak ele şi în legile ie le gsvernx, fxrx a sxri vre-o-datx peste hotarele ne le mxrginesk; pe srmx a analisâ înţelegerea în rapportsrile salo ks toate kxte ssnt şi ns ssnt kassa d’xntxis; şi întine a hotxrî aueste rap-porlsri ks xnssşi aueastx ka-Ssx, asfel ksm sx ne vedem în timpul de faţx din presnx ks toate îndatoririle ue avem în-tr’xnsa şi presrsirea noastrx în viitor, din uele mai de kx-petenie ale sale speranţe a-ueasta estemissia filosofici. Se vede dar kx, ka sx împlinim inissia-aieasta trebseaşui sx ne ssim la o mare înxlţime, gi kx ftqeastxmissiens e a fie-kxrsia, ui este sn dar in parte. Se vede xnltx, kx de şi ns este ks totsl ks nepslinţx a defini fi- losofia, pentrs toatx Ismea, este însx anevoie sx înţeleagx toţi oamenii, afarx de filosofi, definiţiile acestei şuiinţe. Msl-ţime de definiţii s’as dat dspx timpi; snele pentrs uei inţiaţi în ksnoşuinţele Filosofici, şi altele pentrs vslgari; pot sx fie snele mai bsne de kxt altele, xnsx niui sna ns e bsnx ks de-sxvxrşire înir’sn modabsolst; pentrs kx niui sna dintr’aue-stea ns aratx xnkx şuiimja în toatx natsra ei, sas sx o asemene kxt de psţin ks aucea lie este. Tot Me as fxkut a-ueste definiţii este kx as pstst oare ksm sx ne fakx a întrevedea despre ue se okkspx ea. Unii as zis kx Filosofia este stsdisl sas ueruetarea Omslsi sas stsdisl auelsi Eu, preksm gi stsdisl rapportsrilor ie are el ks întregimea sas totsl Iskrs-rilor din kare este şi el o parte, preksm Dsmnezes si Ismea, ko-prinzxnds-se întrs şi ksno-| suinţa dreptsrior si datoriilor ue resxr dintr/aueste rapor tsri. Alţii as zis kx Fiio— sofia sas guiinţa raţiei ori minţii omenesui ar fi şniinţa ks-vintelor despre toate'; kx ea are missia a se srKâ pînx Ja prin-uipele si legile psse, şi kx sr-kxnds-sepînx aiii, kxta neap-pxrat sx afFle ksvintele Iskrs-rilor. Alţii iarx, între kari se 219 aft'lx şi lIinero, s’as mărginit a zine kx filosofia este şniin ga lskrgrilor dsmnezeesni si o- «j «j meneşni. Anest fel de definigii ne arxtarxm ssnt pentrs vol-gari, şi na ne înlxrziemninide-kam a le arxtâ errdrea şi lip— sele ne ar avea; pentrs kx ar fi prea lesne a antă. spre e-sempls, kx oratorsl Roman ă ammestekat Filosofia ks şniinga în general; însx în lok de a ne înlxrzia ka st arxtxin asemenea rrori mai bine ne plane st dxm nişne definigii mai şniiugifine. As nsmit snii filosofia: ş n i i n g a a d e v x r sr ii or fondamentale ale Ksnp-şningei o m eneşni, şniin-ga natsrei -lkk rarilor, şniinga ideilor, şniinga absolst«1si. (Schelling şi Hegel}. Algii as nsmit iarx fî-losofia: s n i i n g a k s v x n t s 18i sa8 r a gi ei prin idei (Kant) şniinga ş ni in ger, ş n i i n g a 1 e gi t i mit x gi i p r i m o r d i a 1 e a. 18 k r x r i 1 o r îngelegerii (Fichte). Fi-. losofia este kxte neva din acestea, însx e prea departe de a fi toate anestea înprexnx, şi xnkx şi mai psgin este şniinga absol8t8l8i sa8 a natsrei l8krs-rilor, preksm n« este nini a ksvintelor despre opiniile si dxrile noastre •«I k8 sokotealx, 118 zinem k 8 n o ş n i n g e 1 o r noastre pen- trs kx ea în adevxr ns ne dx şniinga. Şniinga va sx zikx înkr-edingare koh ikgiadalta filosofia ne ar da konviKgia attsnni n’ar mai fi filosofie, ni în adevxr şniinga mai mult e itxt dogm ; şi kredingx, ea din kpntra ns este. de kxt o observagie şi dşnere demxnx, este oanalişe, onerne tare; este tot d’asna ragiona-ment si adesea îndoialx. Filosofia s’ar 8nide pe sine kxnd vre o. datx ar da 8n itapet desbaterii şi ner.neţxrii ne ns trebse a se terimna nini o datx.Kxiid s’ar termina desbaterile, atsnni şi Omsl si filosofii ar sni, si n’ar: mai nernetâ, însx Omsl k r e de şi filosofii fi 1 o s o f es k. Aneasta este missia lor. P8gin sxnerne-; teze nineva natsra lskrBrilor şi a mingii smane şi va vedea kx noii pstem ka adevxrat sx avemo-.■ pinii, sx ne fanem înkipsiri, sx venim pînx la oare-kare grad de kisinoşninge, şi prin armare pînx la oare-kare fel de kredingx fîlosofikx; xnsx pînx ani, şi filosofia ns poate merge mai departe. Omsl, DamnezeB, Universal S8nt înaintea meditagiilor noastre, n&. xnsx şi înaintea deslegxrirlor noastre;tot d’asna va fi 8li mister între noi şi anestea. A pretinde nine-vakx Filosofia este şniinga absolstelsi va sx zikx a se lepxda n8 nsmai de filosofie, ni a faneK8-nosk8t kx se leapxdx de . ge 220 nisl filosofi k. Noi ns nsmai kx na pslem a (Fia ksvxntsl Iskrs-rilor, lii ni'ii însssi natsra lor. Tot ne poate Filosofia, este a ne da ksvxntsl despre opiniile, dxrile k8 sokotealx, şi proba-bilitxijile ne ajsngem a ne forma prin mijloksl simUirilor, ideilor, si indskpalor assspr.a. noastrx xnssşi, assspra Iskrs-rilor ne ne înkongisrx, şi ass-, praprinnipelornelegsvern . ' Nsmai îri hotarele- anostea filosoiia este O şniinsjx, şi ks toate kx e mxrginitx în anea-stx sferx, este xnsx nea mai înaltx din toate. Poale ea ks adevxrat sx se arsnne din ko-lo de hotare, şi e prea firesk sx se arsnne pentrs kx ns’şi ksnoaşne hotarele de kxt dspx ne le-a sxrit; xnsx kxt va tre-ne din kolo din domensl sxs legisit, filosofia e ksrat o ne-bsnie ambiyioisx, a kxriia rx-txnire ne addsne a minte pe a Iksion l«i; 8nde mxrgini-tx între hotarele sale legiuite, filosofia este o mare ps-tere, 8nst8di8de o fekondilate Sniversţslx. 'Dalta în adevxr îi este prohîbitx lisnoşninija lskrs-rilor şi a prinnipelor lor; dalta toate forj|8rile ei ssnt sterpe ltxnd ea pretinde a nernetâ şi a messrâ neea ne e afarx din domnia ei, însx poate a ana-lisa toate şi a se adxnni în ko-p'rinssl ne ks adevxrat este înkredinjjat nemet arii sale ne este nemxrginitx. Siiinjj,x gcneralx de ksvin— te!e opiniilor noastre, dxrilor noastre ks sokotealx, Filosofia poate saiisfane anibigia noastrx şişniinga, pentrs kx este o şniinyx alo kxriia lsmini ar Ismina pe toate nele lalte. Ea ns domneş ie peslo nini o şniinpx si domneşne peste toate; şi a-neasta o fane tot d’asna de a fi nenessarie şi în stare ksm, împrsmstxnd de- la sine fotd’a-8na, kreşne fxrx înnetare ks fie-kare pas ne fnk şniinjjele spepiale. Roginx a talelor, a-vxnd rapportsri I\8 toate, se fo-loseşne din înaintxriie fie-kx-riia din ele preksm şi ele se folosesk de lsmina ne le gsver-nx; se foloseşnedin toate, pen-trs kx prin ramsrile sale se attinge de toate. II Ramurile Filosof iei. Impxrgirile Filosofiei ssnt mslte, şi le skimbx din sekol în seicoi. Kxte o datx îşi kro-ieşne împxrijiri nsox, şi kxte o datx leapxdx pe snele kare kreskxnd s’as fxkst prea mari şi-nsmai pot ijinea de dxnsa fxrx grestate. Rea d’xntxis ramsrx a ei, şi psntsl sxs de plekare este stsdisl despre Eu, despre faksl-txuile, txriile,pstiii!iele ssffie- 221 talai, în alte kavinte este psi-ehologia elementari kare se mirgineşne întră starea nea de akam a saffletalai, şi psichologia transnendenti ne kaati a hotărî natara saffletalai, si arşiţa ne îl aşteapti în kap tal misterioasei sale aniri ka korpal. Psichologia araţi în safflet trei differinte însaşiri, kare for-mi o simpli trinitate, inşi se deosebesk îndestal înkit sniiii- «j iia poate a le rekanoaşne în charakteral spenial. Aneste trei pateri: sim ijibili tate,a, în jjeleg.erea si voinjja, fie -kare se fane kite an objet de an stadia partikalar; penţra ana avem Estetika, penlra alta L o g i k a, şi pentra nea de a treia Morala. In nea d’intiia sta-diem mai vîrtos simn.ibilita— tea, fonktia si legile ei intra aneea ne se attinge despre fr am os; în nea de adoa, ner-netiin peste tot regalele şi metoadele ne are si armeze înyelegerea întră nernetarea si dovedirea ad e vi r a tal ai, «j ' si în nea de a treia traktim ti despre prinnipele ne trebae Si kondaki voinica întră lakrarea bin e 1 ai. . Anoste trei stadisri se sabt-împart: Estetika îiur’o teorie generali despre framos, şi în mai înalte teorii în parte assapr-a iie-kiriia din fr .moaşele arte, Icsglkti are tlo't, pumn: ima teoretilu. ne araţi legile generale ale kagetirii, şi alta prakliki ne espliki konsiliarile ne s kavinae armă ka si ap-plikim bine anele legi. Morala iar generali nerneteazi marea kestie despre bine şi despre ria, despre legea nătărăii şi despre datorie ; şi morala spe-rjiali nerneteazi datoriile ana kate ana. Anestea sânt stadiarile fonda-mentale; ka toate anestea missia filosofici na se împlineşne inki, kind în va.ni pe Om şi’l fane a’şi kanoaşne' fakaltiuile sale, şi îi espliki legile ne le rega-leazi applikajjiile. Kati inki si’i arate şi rapportarile ka lakrarile ne sânt mai pre sas de kit, el, si afari din el. Rapportarile noastre ka lame», al kiria tot itompane natara, sânt olijetele Filosofiei natarale nare se sabt-împart în mai malte ştiinjje ne se na-mesk fisine. Rapportarile noastre ka Damnezea formeazi ob-jetal T eo di ne e i ne o namesk kite o daţi Teologie nătărăii, saa lilosofie religioasi; aneasta în vekime koprindea assetnenea si Pneamatologia, kare de şi este o îfiYiTi'f.tari moarti în zioa de astn.zi, însr. e nea mai important .'., pentra ki într’insa na se vorbeşne namai despre faksltijjils. r.oasire şi do ap-plika|iii]e |oj elika o despsrm în Morali), Folitiki) şi Ekononaiki. La Por-tik, Kleant îinpirni Filoşofia în Dialektiki, Retoriki, Etiki, Politiki, Fisiki şi Teologie. Urmaşii anestor deosebişi, kapi prea psgin skimban aneste împirijiri şi doktrinele lor, se mărginiri) nsmai a da aneleasi înviijitsre şiakomentâ kirnile înviuitorilor lor. Medisl evs kondss, povijjsit de Ariştotele, şi prin titlsl general ne didese, snsl din editorii operelor ane-stsia, ansme Andronik din Rodos, snsi şir de patrs-spre-zcno traktate fiks din aneste traktate rarnsra prinnipali a Filosofiei. Andronik, dspip ne a klasifikat skrierile Isi Aristo-tele în logiki, fisiki, şi etiki, pe nele lâlte le-a pss pe toate ssbt sn titls general de Meta ta fisikâ, kare va si ziki d s p i> nele fi s i n e, fikmd din aneste trei vorbe o vorbi, si âşezind nele ne ssnt peste nele fir eşni, pesie fisiki, în Metafisiki, Meldisl evs a-ri.li mai mslti kstezangi şi kredinjji de kit kondsKitorsl şiş. Metafisika sa, al kiria objet şi xotare n’as fost nini o daţi mirgiriito, fs o yesi-tsri de ipotesi firi nini sn fondament stabil, si de nisne argsmentaijii ne predikâ prin premise. Abandonaţi şi kom-batsţi de kitre Rapms, Bacon, Cartesis şi Locke, aneasti Metafisiki, a kiriia învijjitsri da înţelegerii, nurginite pe atsnni de legea biserinei, sn minsnat kitnp de lspti, ns treks inslt şi ns se mai psts ssstinne dekiţns mai înkite-va şkoale ale Germaniei si 0-landei. Wolf o mai restabili ni psijin; îi dete mai iiislt o formi de kit o base şniinjjifiki. El o împirţi în Ontologie, 223 Kosinologie, . si Telogie raeta-fisi'ie, koprinzmd şi psichologia me tafisiki. Ssbtaueasti figsri nsoi şi hotirîti, Metafisika pstea in fine a se defini, a-ritmds-se kieste şiiinija ideilor ne înijelegerea Qmslsie a-ajsns a’şifane assspra fi i n ij e i, alsmii, a natsrei, altor-psrilora aspiritslsi sas a spiretelor, şi a ssffletslsi omenesk. Ks adevărat era o şniinjji înalţi şi detnnid’ aok-ltspâ mintea, însi meritaşi aibi nişne mai sig8re temeisri de kit aaelea ne îi dide.se-n. Kant o kombats ks în-verşsnare. Dspi ne ariti ki ideile ei eră fin temeis, în loksl teoriilor ne restsrnâ el, n8 pase de kit kritika anestor teorii, kare era psyin lskr8 pentr8 şniinni. Ks toate anestea lumea ltrezs pe anest fiilosof nsmai dspi vorbi, şi dspi attanele lui, Metafisika fs Kit^ va timp abandonaţi Inşi Kant însuşi psblikase o metafisiki a natarei, si o nietafisiki a mo-ravsrilor. Kritika ti mai mslt dokitjsdikati.Metafisika nu s’a kondamnat. Ea afosl attakati în Franjja mai mslt printr’o sen-tinni politiki de kn>t filosofiki, însi n’a fost loviţi ssbt ade-viratsl si8 nsme; kmi Metafisika ns este ideologie. Se zine ki ns este nini o şniinşp> kare si fie mai pre sss de simţirile noastre, şi, Iskrsrile în genre fiind ne koprinse k8 întregime de ori ne intsijjie, şi de ori-ne esperiiniji, se adaoge ki ideile ne ’şi fane nineva despre ele, n’as nini sn temeis despre adevirata lor valoare sas natsn, pentr8 ki ns poate nineva si aj8ngi a afflâ întregii adevir, şi prin srmare ele ii8 pot si fie de kit ssp^ psse snei sokotinye. Âneasta aşa este msi o sokotinijl rajjionali, legitimi şi foarte generali, ns este în stare si dea o foarte înalţi treapti de probabilitate? Şi şniinya pro-babilitiijilor ns este şi ea priimiti între l8kr8rile espe-rimentale? Şniingaaneastakind; indskijiile ei S8nt mai legitime ns este ea ks atit mai de admirat, ks Kit grestiijile ei ssnt mai mari? Dalta nineva va voi a ksgeta ks severitate şi a ns krede de kit nsmai în ideile ne se dobmdesk prin simţind, sas al kirora ob-jet se poate kişniga nsmai prin intsigia din întrs, atsnni ne kredin^i am mai avea assspra ideilor noastre nelor mai fonda-mentale despre ssfflet şi Dsm-nezes? Abandomnd nineva Metafisika ns însi a lai Ocean sas a lui Wolf, ni adevirata Metafisiks a spiritului omenesk, abandoni ka si zik asfel, inssşi Filoso- 224 fin, pentra Ut. fxrx dxnsa ea remxne mxrginitx in kxte-va regale de logik'i., de psicholo-gie,şi de morali., sas mai bine înlr’ aieea ie se nameşie în genere filosofia anei şiiiniie saa a anei arte, kam am ziie filosofia Chimiei saa aZagrxviei. Doktrina ne proklamx de sin-garx demni, de kredinga noastre namai şiiinga ie se dobx-ndeşie prin esperiingx şi in-taigia simgarilor, addaie ni-şie resaltate atxt de mini, atxt de neajans, atxt de îndoioa-se,înkxtn’arp8teasx fie vorba lea dapxarmxa omenirii. Daka ziie lineva kx na potsx fie adevărate de kxt iele ie kad sabt simgiri, atanii, mai xnlxia ka-noşiingaaiestor lakrarin’arpa-tea sx kompaie de kxtoşiiin-gx foarte de rxnd şi mai neîn-semnxtoare; si a doilea kx avem înpregiarxri în kare patern ziie kx niii aieste la-krari na sânt adevxrate. Ş’apoi daka Kant şi algi atxgia aa avat an în'i s kxmpa kombatte bxtrxna Metafisikx, n’aa pas însx obstakol mingii amane de a faie leva mai bine, si metafisiiii ie aa venit dapx dxnşii, aa pas la lok ka folos i aieca ic înaintarea timprlai a | fost slxbit. Metafisikn poate sx j tio proskrisx d»* sn mare nsmxr! de oameni, kxii mistikal o o-Kondamn j. penlra kx ea na termin', akolo de. ande el îniepe; sieptikal n’o voiesie, pentra kx ea kaltivx an domen de kare el este desmostenit: volgaral o araşie, pentra kx ea este aristokrania genialai, şi despotal se resvrxteşie as-saprx’i pentra kx ea este o patere ande el na poate ajange, şi o kagetare ie ’şi bate jok de mînia lai. Ea este din firea sabanal anor mingi privilegiate, este koroana Filospfiei. Fxrx Metafisikx, Filosofia este ka edifiiis fxrx Kalmesaa mai bine o şiiingx volgarx. Insx daka Filosofia na poate sxa-ranie dela sine aieaslx ramarx kanoskatx de Greiia, şi pro-klamatx de medialieva poate ka toate aiestea, dapx kam a şi fxkat, a bandonâ rama-re kare provisoria aa gi-nat o dinioarx de dcmenal ei. A arankat din sînal sxa Retorika si Dialektika, Politika şi Ekonomika, pe kare altx datxle îmbngişa. A despxr-git asemenea dela sine Teologia si Pneamatologia; assemenea a skarlat Logika şi a simplifikat Morala : si ar patea iarx a des-îipi dela sine Eslelika ie de karxnd a nxskst’o. 225 III. Rapporturile Filosofiei. Mercetarea diverselor ra-msri ale Filosofiei ne-a fs-nst a întrevedea Kt ea are rap-portsri ks inai mslte sciinge însemnitoare. Ea are a face K8 toate invijjitsrile, si le domini pe toate, pentrs ki la toate le di principe. Avind drept objet Isinea inteleiilsali si morali, destinge de şciingele fisice ce as drept objet Ismea materiali şi do şciingele matematice ce as drept objet formele snei lsmi ideale, ap-plikate la lsmea cea reali (aievea); dar ori Kit de distinşi ar fi ea de acestea, di inşi şi snora şi altora şi le în-lesneşce psntsl de depart al fie-Kiria, mctodsl ce are • si srmeze şi arta sas întregimea regalelor ce are a întrebs-ingâ ka si ardice sn edifig şciingifik. Şciingele morale, ori ce va zice cine-va de dinselc, se appropie inşi mai mslt do învinitfira legii morale, şi de astorsl acestei legi adiki de Teologie. Teologia se împarte in Teologie nalsrali (ranionalisms şi nalsralisms) şi în Teologie positivi (ss- praualtiralistas eas revelaţie ), Filosofia seamini a Ii slriini de aceasta, ks toate ki aceasta ns e de uit sna din ramsrele sale. Aşa Teologia natsrali, tot d’asna are assspra Teologiei positive o inflsingi pro-fsndi. Adesea ea ks forma sa şciingifiki îi împsne o parte din principele sale, şi daka Filosofia a triit Iute o daţi şi s’a nstr.it din Teologie, altedi-gi şi Teologia a triit din Fi-losofie. Ramsrele sekondare a-le şciingelor morale srmeazi şi ele legii rarnsrii principale, şi tot d’asna Filosofia scsi po-pol, din presni ks Religia îi ksmpsne şi Morala. Assemenea srmeazi şi ks şciingele politice kare isvoresk tot de aci; kici toate principele lor ’şi le îm-prsmsti dela Filosofie. Mea de kipetenie din şciingele politice, Legislagia generali şi parti-kslan (şarte şi koiidice sas drept psblik şi drept civil) tot d’asna Kati si .fie snsl din aceste trei lskrsri, sas echo a Religiei, sas echo a Filosofiei sas eclio a snei transakgii între aceste doi; şi în aceasti tran-saltgie, kite o daţi se vede Religie (institsgiile Engleterei) kite o daţi Filosofic (instits -niile de la 1830). Ramsrele sekondare ale şciingelor politice, istoria seninii, km-ea bl a s’a r ivit, istoria dreptslsi ginţilor.; kare inki o dmmnnt'ft 226 de o diplomagie volgari, şi ka-re n’ar pstea svşi affle ade-. viratele principe de kit intr'o nivilişagie mai’naintati, ekono-mia politiki, favorita din zioa de astizi; toate aceste învi-jjitsre srmeazi regslelor si spirtsl si general >ie presidi în legislajjie; adiki ki, dspi starea Mivilisajjiei acestea se kir-msiesk şi şe stipinesk sas de Religie, sas de Filosofie, sas de transakgia între ele. ţdtteratsra şi artele şi ele ns ssnţ de kit o mare desvoltare şi ntindere a snia din ramsrele Filosofiei, adiki a Esteticei. A-vind drept objet frs.moss 1, litterile şi artele srmeazi în-yigitsrelor şikonsilisrilor gss-tslsi, şigsstslnseste altuevade kit simlimentsl frsmosslsi ls-minat de minte. Estetika, ne este o suiingi pe karo de sn seitsl ks tot dreptsî as aîits-rat’o lingi FPospfie^rfi poate mslt mai bine a o nsmi Filosofic a frsmosslsi, sas Filosofic alitteratsreişi a a r t e i. Zik snii ks ade virat ki Q filosofie a poesiei, o filosofie a eloKsenyei, o filosofie a mssiuei şi a zsgriviei,ssntnisqe lskrsri ne ns seînvoiesk asâbine; msi ardikmd nine-vaaneasti obje-kjjie,se poate vedea ki aneştia ns jsdiki! bine. Este fin îndoiali o pirere a gloatei ki între poet şi metafisiK seafflins nsmai o op- posiijîe profsndi «ii mki şi o neînvoire aievea, şi ks ksvmt se fane aneasti bigare de sea-mi ki este foarte rar ka sn om si aibi în sine o foarte înalţi treapti de darsri ale kreajjiei poetine şi ale kon-qepgiei metafisine; msi este assemenea de adevirat ki ns se fane nimeni poet sas orator distins de ns va stsdiâ şi va ksnoasne bine natsra frsmosslsi, regslele gsstslsi, şi sekre-tele limbagislsi, adiki de ns se va applikâ în nişne nernetiri ks adevirat filosofine. Aneste ner-netiri şi învigitsre, ks adevirat, ns koprind Filosofia în-treagi, şi din kontra laşi d’o parte Teodineea şi Metafisi ka inşi se adinieazi spegial şi ks deamirsntsl în kite-va kapitole iele mai însemnitoa-re ale Psichologiei, ale Loginei şi ale Moralei. Nsmeaski-se a-neste kapitole înpresm, Es-tetiki, sas Filosofia gsstslsi, ns fane nimiii aneasta, msi vedem ki învederat şi din firea lor se gin de Metafisiki. Bat-teux, Marmontel şi Andrieux, Pope, Hugues, Blair şi Hume, se învoiesk întrs aueasta ks Baumgarten, Kant, Sobiller, Goette şi Richter, adeviragii kreatori aiEstetinei. De va ho-tirî >iine-va, dspi sn prejsdig volgar, ki Poesia, Filosofia, şi Filologia se disting îniro 227 sine, are dreptate nsmai întrs aieasta; adilţx zikxudkx. faksl-txjjile noastre fiind restrînse, şi appleiîtnd8-se mai vîrtos ns-mai, intro ramsrx de învx-jt'ttsfi, ammorţgesk si mai mor kstotsl pentrs toate iele lai-te învxjjxtxre. Aceasta a-devereazx neajsngerea Omslsi, ns .xnsx şi neînvoirea în na-t8rxa sniinijelor kare ssnt krea-Hia minjjii noastre. Istoria spiritului cmenesk este de fajjx ka st. învedereze adevxrsl ane-lora karis’ar îii'ierKâ si. arate aieastx neînvoire a sniinyelor, amT.gind8-se de slxbiTiBnea oamenilor. Aristotele şi Leilmitz ns avea ei toate ksnosninjiele seuslslsi lor? Eschyle, Sha-kespearfe, Corneille şi Goetbe n’ab fost de kxt nişne filosofi în verssri? Platon, Bossuet şi Rousseau, «Pas fost de kxt niş-ne poejji în prosx? ’îine a zb-grxvit mai bine de In.t Fenelon şi Buffon? Hume n’a fost în-tr’aTelaşi grad şi istorik şi Filosof? Voltaire şi Schiller ns avea într8 aneasta de o potrivi. ksnoş'nnye, în kxt fsrx de o datx şi poejji eminenţii, şi istorini şi filosofi distinşi ?v A pretinde kx între Poesie şi Filosofie ns se afflx nini 8n rapport strîns, şi aqeasta numai pentrs aieilusvxnt kx prea psjgini filosofi eminenţii a8 fost poetţi faimoşi, aneasta ar fi wa kxnd s’ar a ziie kx între zsgrxvie şi şkslptsrx H8 se afflx ni‘ii uri rapport strîns, pentrs bsvxntsl kx prea pujjini skslpţori însemn abili a8 fost şi bani zsgravi. Fie-nine vede kx foarte greşit şi foarte strimpt vxd aneia kari ar zile aneasta, Filosofia, de şi în grade diverse, este regina komsnx a litterilor şi a artelor, preksm este şiaşniingelormoraleşipo-littiie; privind8-o şi în alte hotare este assemenea şi a şiiintie-lor fisiie şi metafisine. Filosofia şi snora şi altora le înlesnesie trei Iskrsri: 1° instrsmentBl investigator, sas sniinija spiritului omenesk; 2° arta investigaiji-ei şi a eksposigiei, metodsl; 3U şi înfine prinmpsl înalt sas xnsssi puntul de pornire. Intr’Hn ksvxnt Filosofia faie n» sîîiit Eu. Pe srniă disfinkţia aues-l»i nu-eu îndoă mari kategorii, din kare ana este ka»?a şi alta etektsl, »na este Damneze», si alta Universal, este totresşltatsl Filosofiei. D»pă aiestea a-v'tnd aiestpsnt de depart niMi »n pas n» poate să fakă ks siguranţă spirit»! omenesk în st»-diele fisiue, fără făklia şi kon-trolal Filosofiei. K» ajstorsl ei mintea prouede într» deskripţla fiinţelor .sa» a korpurilor şi de la aueastă deskripţie in parte şi individsapb.a t»t»lor, treue el la klasifikaţia genenală a ta-talor; in regnsri, în generi în speţii (felari) şi individualităţi (istoria Natar.ală sa» Zoologia, Botanika şi Mineralogia). IC» aceleaşi ajstoare el stsdie pa-terile isolate sa» kombinate, la-krările şi rapportarile lor (Fi-sika) pe armă komposiijiile si deskompositiile (Chimia). Ksa-leleaşi ajatoare ănkăşi in fine el, din masa sa» grămada uea mare a individaalităţilor Bompsne an glob o kătaia îi stadie şi îi măsoară somposiţia straiele ka să’i espline virsta, me ta mor. fosile si dara ta sa» dăinirea (Geologia) , pe armă fcompsne »n Univers, kirsia kate'ază a’i «terueta îiriepstsî şi fine], legile şt clesUniţgiile, skopsl şi pe aaloral (Kosmolo-gia elementari) şi Transcendentă Fisiko-teolopgia); adikă psn-t»l de departa şciinţeler ii-sice este în stsdisl al l»i Ea sa» în antropologia fisikă, şi pasai cel din armă în Teodicee. De ande »rmeazi>, kă aceasta va si zikă kă, ne naş'iem si mărim în Filosofie. Şciinţele matematice şi ele din acelaşi sîn es, şi iarăşi aii se întors». Koncepţia sa» iele— ea nsmăralsi şi a formei este, dapă ksm zik anii filosofi, o a'bstrasţie precedată de o observaţie, iar d»p k»m zik alţii, este şi mai mslt, este o ope • raţie primitivi., o lakrare a minţii karati.. Ori k»ni va fi, se vede la» sekavinesăfieobjete afară de noi ka st patern a ne face o idee despre namăr şi desnre formă, saa k» okkasia lai nu-eu acel Eu poale si. înţeleagă n»mi.r»l şi forma; şi daka asfel e , naşcerea acestei koncepţii, daka asfel ea resare din sînal înţelegerii omeneşti şi merge a misara Universal în întregimea şi ammărantele l»i, ka să r.pplece la toate aceea ne sânt idei de santilale, de mărime, de întindere, de mărginit şi nemărginit (finit şi infinit ); »tânjii fără îndoială ni-tnik n» poate să fie mai filosofi k tie kăţ ş-iiiiîţa fermei si ns-jţtărslsi, Ba se f>0‘lă în toate pirţile, sa;> ki misoan kan-titalea prin mijloksl nameri-lorhotirîte (Aritmeţika), sas prin al uBinerilor nehotirîte ("Algebra), sas ki mi soare, spaţial assspra globslsi pimm-tesk, (Geometria) sas assspra sferelor ceresci (Astronomia). Se vede dar In. daka sciinţele matematice ui lun-ssl lor liber lsng, ma:estsos şi fenstides din dominlsl Filosofiei spre a cerceta regiile Tiriei ce li se ksvin, ele pornesk, kilitoresk si se intork ian la fiklia F-losofiei. Ks toate acestea, Filosofia ns are pretenţia de a navbiti toate fin a priirni şi ea ceva din nici o parte: daka ea di tetelor şciinţelor, este inşi gata a priimi dela toate, ke singura prelenţi de a exsamina toate si de a n» priimi nitnik ce ne va trece prin cercetarea sa, S’a zis kite o dalb ki a-sşmenea mamei zeilor, si mama şciinţelor, d;;pce a datb-mina sas a mskst ioaii şeiinţa Oai8lsi,iiifine'3’ii vbzst atlakati de bilrmeţe şi de ster-pitate, şi ki aksm n’are mai urnit de k'bt »n deşert nsme, o deşarte ambiţie; k'b este şi ea ceea ce ssnt cele lalte şciinţe, inşi de sine singsn ns este riimik; ki este adiki o filoso-fie a şciinţelor fisice, o filosofic a color matematice, o filo- sofica şciinţelor soţiale, o filo— sofie a litterilor şi a artelor, şi n» e nimik mai insll; In. ssnt firi îndoiali nisce stbdisri filosofice, însi aceste stsdisri, înlok de a’şi împrsmstâ principele la cele lalte şciinţe, din Kontra se împrsmsti dela densele principele lor; krb Psichologia şi Logika, se nagu din Antropologie şi Fisiologie, din Fisiki si Politiki, din Istoria natsra-l;b a generelbi stnan, şi Teo-diceea nasce din Kosmolo-gie, şi Metafisika din vise. Objekiji:î e liberi şi Kstezi-loare inşi se nsmesce Sen-s 8 a i s ms, Materialism», A t ei s m 8 , şi nsmai în aceste trei vorbe e skrisi tonte, ti-gidairea şi desfiinţarea ei; pentrs ki în sistemele nontra-rie la acestea în Spiritual i s m s , în idealism 8 şi in Tei sm a ssnt skrise prioritatea si SBperiorilatea Filo— sofiei. Filosofia, în lok de a fi 0 kreaţie moderni, şi mai pe srmi de cele lalte şciinţe, din kontra este o putere antiki e-terni, şi a kiriia domnie este neperitoare pcntrB ki este domnia înţelegerii omeneşci orîn-dsiti a li regina sniversBlisi de kitre înssşi înţelegerea dsmnezeiaski. Prioritatea şi ssperioritatea Filosofie ssnt reksnoskste şi netigidsite, i 1 sc pot vedea în istoria ei sn- 230 de se aratx origina si înain-txrile acestei şniin&e, dokfri-nele sale, si înflsinua ei asss-pra destinaţilor omenirii. VI. Originea Filo sofiei. Originea Filosofiei este de o datx ks a Qmslsi. Omsl akx-rsia înyelegere n’ar ps!ea ls-krâ asfel ksm sx’şi dea ks-vxnt siesidespre sinesi si sx ai- «; X O tJ bx kşnoşninija sensaţilor sale, ksgetxrilor şi deliberaţi-lorsale, hotxrîrilor, şi akts-rilor ne srmeazx de ani, şi în-fine a jsdekxjjilor din întrs ne vin dspx aieste akte; a-nel om n’ar fi fost omsl în-jjelegxtor şi moral. In lok de a fi omsl adevxrat, omsl spiritsal, ar fi fost omsl degradat, omsl-animal. In ne fel de kip a de-bstat sas s’a arxtat Omsl xn-txia datx? Istoria taie' assspra anestei întrebxri, şi dxrile ks sokotealx se skimbx şi potsx se mai skimbe. Dintr’o parte, a acelora ne voiesk a arxtâ sn înnepSt nobil şi de mare ksvi-injjx al Omslsi, alneamslsi nostru, ssntem în drept ka sx ap-pxrxm şi sx faiiem a preşisi asgssta kondiţe în kare Omsl nel d’xntxis, împxratsl krea-ţei, a trebsit sx easx de ssbt mxinele Kreatorslsi. De altx parte, poate nine-va sx kieme la a’ieastx mare lege a înain- txrii, kare este legea Ismii, poate nine-va sx întemeieze assspra acestei legi sistema în-nepstslsi nelsi mai modest. Insx în îndoiala sndene arsnKx nisne lsxri a minte icontrarie şi kare stas în ksmpxnx, fxrx a ne fane a ksnoasne a-devxrsl, ns pstem sx ns aler-gxm a asksltâ aneea ie spsne tradiţa, kare se înnearkx a psne la lok aneea ne o tane i-storia. Tradinia aneasta este s-niversalx la toţ popolii; ea adevereazx şi întxregne sn înnepst al Omslsi demn de dxnssl, demn de astorsl sxs, şi nimik în îsme ns este nare sx’l poatx txgxdsi şi desfiinijâ. Aşâ pstem înkieâ ks ksvxnt kx oare-kare filosofie, este aşa de veki ka şi înijelegerea omeneaskx. Insx este învederat kx an est înnepst al şni-ingei n’a fost, şi xnssgi şniinjja în întregimea ei, şi ks mslt mai mslt. n’a fost anea şniinjjx a skoalelor diverse anei Îs- O krs sliinios, nekrezxtor, plin de reservx şi de prepss kare ni’l addsne o iJivilisajjie înaintatx. Din konlra a fost o şniingx KStezxtoare teine-rarie, plinx de kredinjjx şi de hotxrîri,pentrs kx a fost snls-krs de intsiţe. Ks adevxrat, dela înnepstsl sxs îmjelegerea Omslsi în lok de a se opri assspra sa, de a se întreba assspra psterilor 231 salo, şi a se afflâ în neastxm-pxr despre hotarele dominislsi sxb, din itontra se sfxtseşne nsmai ks a sa nerxbdare de a fane deskoperiri, sare peste aneste spajiisri, şi se ardikx peste tot ne o înkongisrx kxt poate mai înalt, se srkx pînx la originea lsmii, şi pînx la fx-kxtorsl sxş. Ea xnkx ns s’a explisat despre anei Ea, şi kastx ltassa nea d’xntxis; ns s’a expîi-Kat xnkx despre anei nu-ea, şi nerneteazx Universal. In lo-ksl anei Psichologii si snei fisine ea are o Teogonie, şi o Kos-mogonie; are o Pnesmatologie mai ’nainte de a avea o Logikx, si mai nainte de a’si da ksvxn- ti \ ' frj . tsl legitimitxoii despre o sin-gsrx din inclskgiile sale, ea îşi statornineşne rapportsrile ks dsmnezeii şi ks spiretele. In aneste d’xntxis konnepgii, Filosofia Umanitxjţiii e într’anelaşi timp şi Religia şi Poesia sa, şi în aneastx d’xnlxis privire, ar pstea zine nine-va kx a-neastx promîsksitate primitivx, ne o sokotim mai înalt ka o stare de slxbinisne de kxt de pstere, este normala kcndigie a Omslsi pentrs kx akolo este panea lai, akolo inxrimea Isi. Ks adevxrat akolo e v îr sta lai de asr, şi nse nini o în-doialx kx dalta Omul ar fi fost întrebat despre destinata sa, el n’ar fi vrst nini o datx a px- rxsi anei Edem. Fxrx îndoialx kx în anea ferinitx snime sas monotonie, el prea psijine deskoperiri şniinyifine ar fane, şi I prea psjiinx glorie ’şi-ar do-bîndi; fxrx îndoialx kx n’af avea nini o idee despre şniinyx şi rensmirea ne addsne ea; xnsx în aneastx neşniingx se afflx liniştea şi ferinirea ssffletslsi sx8. Vekile popslajjii ale Asiei, şi ale Egiptslsi as vrst sx remxe în veni în anea stare de divinaţie. Filosofia, Religia şi Poesia lor, n’as fost sna sin-gsrx şi aneeaşi şniiniix, ni la înnepsi sna singsrx şi aneeaşi intsiijie. Ks toate aneste, ks toate silinjjele lor de a remx-nea în aneastx ferinitx ne-mişkare, oltisl ksriosslsi vede înaintarea si însssi în doktrinele Eontrarie înaintxrii. In datx dspx aneasta, în alte loksri, în Grenia, genisl Omslsi sr-mxnd dspx nişne prinnipe Eontrare, s’a okkspat ks di-nadinssl a rsmpe primitiva sni-me, a despxrjai mai xntxis Religia şi Poesia, şi pe srrnx a despxriji din amxndox Filosofia, a împxrjii Filosofia în mai mslte ramsre, şi a ssbt-îrapxrjii fie-kare dintr’xnsele în mai mslte ramifikaijii. Atsn-ni se nxsks adevxrata Filoso-fie. In raomentsl kxnd spiritsl omenesk îunetâ, ssbt direkjiia Isi Soltrate, de a se ltrede ds- 232 pe vorbi, şi ccrcetmda-so pe sine îşi misera mijloacele şi se ma'jpmiâ în hotarele sale; ea trecea din drsrnerile kreagiei în dramal analisalai, kare se vede în fie-kare din înaintările sale. V I n a i n t a r i şi D o c t r i n e ale F ilo sofiei. Aceste înaintări şi doktrinele ce addaser s ele, le espliki ka deamina.nlal şi le jadiki ka nepartinire istoria Filosofici. Sokrate arătă Greciei ce va mai înalt de kăt 6 sistemă, îi arătă sn metod, îi arătă acel stadia al înjjelegerii ce legiaeşce observata şi indakjjia, kare po-Kondsce kătre sciinyi prin îndoială, şi kătre neşciinpă prin refflekjiie. înnovaijia era mare şi roditoare. Grecia ava peste ka-rmd cele mai illastre ale sale şkoale; însă cel mai celebra din discepoliilai Sokrate ava ănkă mai malta plăcere a reintra în dramarile cele vekide kăt a îmbla în cele nsoi; a siri mai înalt de kăt a kaltivâdominial ce în-viyătoral si8 îndemnase. Lai Platon îi plicea a afflâ prela-tindeni vekiea alliai^i a Poesiei, a Religiei şi a Filosofiei; el na mai kredea într’acestea, dar tsr fi yraţ ka toată laroca st mai kreazi. Trebaiâ si easi principalei sia discepol ka si addaki ka hotirire si si yie Filosofia în drama! cel naoa. Intrări intr’ănselşi slribitari kariera, trekind din idealis— mal lai Platon în simuaalismal lai Aristotele, şi din probabilis-mal Akademiei d’adoilea în scepticismsl celei de a treilea. Aci se termină karsal Filosofiei grecesci. Enesidema şi Seksta empirikal na fişări mai înalt de kăt a resamâ scepticismal; Plaatin şi Prokîe se încerkari, pe armele lai Platon, Pitago-ra si Orfea, a se întarnâ la a-cea kondiiiie primitivi a genialei grecesk, kmd Filosofia, Religia şi Poesia, ani te aşa de strîns forma o slugări întregime. Misticismal va tot d’aana pantal de depart al omenimii; în okii lai, istoria Omalai na este alta de kăt a kăderii lai şi internarea lai în sînal lai Damnezea. Misticismal se ar-dikâ parternik-in mijlokal tata— lor acelor safflete statale de îndoială, şi le rensafîleuiâ ka safflarea sa abaroasi, daka omep nimea ’1 ăr fi afflat nemai ng dănsal. Insă o altă doktrina, Venita de mai sas, o relige, o poesie, o filosofi, naoa mai karati, mai naltă, mai positivi, însafflind an mai mare entasias-şi niskănd o mai frumoasă viapi, o viaga strilacind 233 de o daţi si de eroism» si de *) .) resignare, a fost şi venit ka si ia loksl şi si împlineaski legea sacerdotali a lei Moise, Teologia lsi Orfou, Filosofia lui Sokrate, Plafon şi Aristotele. spiritul omenesklisi jos pePlo-tin si Proklu, ka st. se lipeaski de St-Pavelşi St-Agustin. Kit a jiinst medial ev» înkina-ti si înkrezuti învijjitori-lor sii, lumea kreştini se mulijumi ku nişce preskurtiri sa» tradukijiidi Aristotele, îm-pr»m»tate dela Arabi. In şeko-Isl ,al XV, kmd se întsrnari iar la Aristotele, şi lingi dinssl adiogan şi pe Platon, lumea kreştini intri ian in doktri-nele greceşci, pe kare le ne-sokotişe în timp de doi-spre-zece, sekuli şi se, desbitu în timp de doi sute de ani între peripatetismsl arab, latin, şi grek, între platonismul ve-kiu, nuou şi renoit; între misticismul biblik, alchimik, şi fi-losofik; între vekea scholastiki a lui Albert-cel-Mare; între nuosl rajjionalismu al lui Pom-paoace, şi empirismul immoral al lui Makiavel. Din krisa a-ceasta eşi filosofia moderni. In daţi ne misticismul platonik al lui Marsile-Ficin ’si a fikut si *> *> el rindul şi La-Ramee îşi sfîr-şi polemika Inkontra lui A-ristotele, Bacon şi Cartesie de spiritul omenesk metoadele PERIODUL III. şi principele assupra kirora de doi sekuli îşi întemeiazi el doktrinele sale. Realismul si t) - idealismul n’au încetat şi nu în-ceteazi inki de a preokkspa minn,ile kmd subt o formi kmd subt alta. Realismul lui Bacon s’a fikut simjjualisms în şkoala lsi Locke şi Condillac, şi materialism în ale unor filosofi din sekolul din urmi. I-dealismsl moderat al lui "Carte si u s’a fikut un înyelept spiritualism» în şkoala lui Leibnitz, un idealism» absolut în şkoala lui Berkeley, şi un kriticism» praktik într’a lui Kant. Uniis’au încerkat a face nişce deslegiifi întemeiate assupra unimii sau in dentitinii IsiEukunu-eu a kugetirii ku substanţa a sujetului k» objetul. Din aceste încerkiri himerice în principele lor, inşi foarte tari in dedakjjii, unele au produs panteismul lui Spinosa, altele i-dealismul şciinjţifik al lui Fi ch-te, altele ian filosofia naturali a lui Sechelîingşi şctiinua absolutului a lsi Hegel. Mai înţelept de kit şkoalele, un altul, rekunoskind în dualismul lsi E« şi nu-eu o relaţie din acelea ce ar fi o nebunie a le tigidsi, şi dind dreptate ku nepirlinire erudiţiei faptelor şi doKtrinelor ce nu se pot tigidsi în amindoi sistemele kontrarie,a lepidat ku e-16 234 nergie konsekaingele eltsage-rate şi din «na şi din alta. E-klektisinal adeskis desbaterilor filosofice o epodha naoa, o epo-cha de împakare de dreptate şi de toleranga. Alte şkoale, din kontra, mergând nestramalat pe armele lai Locke şi Con-dillac,kondamna ka energie toate tendingele spiritaaliste şi i-dealiste, şi na vad alta filo— sofie adevarata de kat în înaintările şciingelor positive,. De o potriva nemalgamita şi de a-na şi de alta din aceste direk- cismal sânt, în starea normala a sogietagii, nişce doklrine se-kondare, kare aa prea pagina inflainga assapra nagiilor, în algi timpi însă aa o mare im-portanga. Scepticismal a minat sekalal din arma, de atanci misticismal potrivit ka legea cea mare a reakgiilor poate sa maie pe al noslra. VI Influinta Filosofi ei. gii, o singara şkoala, kon-dasa de nişce kagete morale şi politice kare îndelangaa minat lamea, înfagişaz,a nişce dpktrine filosofice ande domneşte karat Religia, şi kare sânt favorabile mai vîrtos Teo-kragiei. infine mai vedem ahkakagi-va representangiai mişticismslai şi ai scepticismalai a karora lapta se arka şi data dela începatalfilosofiei moderne kam şi dela începstal filo— sofiei greceşci, şi a karora, lapta noastra e ste o simpla kopie. Lapta aceasta ale kariia organe cele mai înaintate în sekolii din «rina aa fost Montaigne si Hume de o parte si Boehme şi Saint-Martin de alta, ne în-fagişeaza, fara nici o îndoiala paginea cea mai pikanta a istoriei filosofice a periodalai acestaia. Scepticismal şi mişti— Fie-kare şkoala de filosofie îşi are missia, şi sabt fie-kare din formele sale, Filosofia,. ce este întranirea celor mai pro-kagetari ale piritalai omenesk assapra celor mai nalte pro-posigii ale eKsistingei, are neapărat o inflainga foarte pro-fanda assapra viegei şi deprinderilor oamenilor, aSsapra in-stitagiilor şi faptelor popoli-lor Inflainga aceasta însăşi skapa din okii valgalai pre kam si filosofia; lai mai obicinaitaîi place a 6 tagadai, Filosofia, fiind în okii- lai o karata Me-tafisika, Metafisika o Ideologie, şi Ideolgiao chimera. Filosofia, dapa zisa lai na e bana de ni-mik. Une-ori iara prea vor anii sa treaka peste masara inflainga ei; ei zik ka Filosofia na poate sa naskade kat nişce j rătăciri fara nam>r, dapa kam 235 le şi naşte: kăti dspă dânşii, mintea omeneaskă, dspă te a străbătst şi tertelat jnistersl ssffletslsi, voieşte asseme -nea săstrăbată ni sniversslsi şi al făkătorslsi sxs. Ks a-devtrat ateste treteri peste măssră as dărăpănat doktri-nele Polilitei, ale Moralei şia-le Religiei: ele as addss în spirite toate reskoalele, si în im-părăgii toate revsgiile tele mai perikoloase. Mai este ănkă sn al treilea fel de kovîrşireral-gii iar zikkă Filosofia este sin-gsrsl şi ssveransl bine,şiisvo-rsl dinkareisvor i.sk toate kăte addsk gloria nagiilor şi a omenirii ntrege. Skoate Filosofia, zik partisanii ateştei opinii, şi vei vedea kă fiinga omeneaskă remăne firi mslgsmire si îm-părăgiile fără glorie ănsă a-devărsl e departe de ateste ko-virşitoare aisr tri. Negreşit kt Filosofia este snsl din printi-palelo elemente ale viegei morale şi intelektsale a Omslsi, ănsă ns este şi tel mai însemnelor si tel mai notessaris. E-lementsl religios este mai primitiv, mai vetinik şi neperitor în inima Omslsi, şi mai pster-nik. ^erteUrid tine-va istoria Omslsi, vede kă mai ăntăis în Religie este yiaga ssffletslsi ş’apoi în Filosofie. In kăt Religia înfloreşte, Filosofia joakă sn rol sekondaris, şi ns se înalgă, de kăt ks nnssra ks kare glorifikă doamna şi rivala sa, şi ns ajsnge în ran-gsl d’ăntăis de kătdaka atea-sta se desfiingează sas seamănă kt. s’a desfiingat. Ateastă mare învăgătsră avem din i-storie. InflsinnaFilosofiei a fost i ' nimik in timpsl institsgiii-lor Indiei, Persiei, Egiptslsi, Isdeei, şi Gretiei primitive. Filosofia ns s’a făksţ potentă înGretiade kăt indat'L te poli— teisinsl a întepst a se dekslâ ssbt sartina neksviingei sale mitoiogite. A fost ks adevărat norotită kăt-va pste-rea Filosofiei, îns'b îndată s’a făkst perikoloasă; kăti dspă te a derăpănat Religia, Filosofia n’a pstst mingilor da pe kare le despsiase de kredinga lor, de kăt steptitismsl. In fine skîrbită de ateastă kăde-re a mingilor, Gretia se ter-kă a se relsrnâ la misterele sale, şi atsnti Filosofia, kasă’ si dreagă errorile veni s t ajste din tote psterile retsrnarea kă-tre Ksltsl tel mai veitjs. Intrănd în servigisl Religiei, Filoso fia dobîndi pstere, şi ks toate kă ns mînts păgănismsl, însă îi mai prelsngi fiinga. Trekănd de ati în kărnpsl vingătorslsi păgăiiătăgii, Filosofia la întepst simplă servitorea Chri-slianismslsi, îndelsng abia i se simgi itiflsinga K» toate 236 aiestease miri din seaal în seîtal si îndatiie se viza în patere, se skali assapra domnei sale,siigi Mers neatirnarea. Pompa-nace si La-Ramee, Hei d’in-tiia karii Idem ari la mea ino-derni kitre aaeasti reskoali, na katezari ase da^ pe faţi, *ji ssi askanseri kagetarea:în-nepari a strig?; înprotiva de-spotismaiai lai Aristotele, ne ka-tezind a strigă assapra aat.o-ritiţii St-Aagaslin. Montaigne şi Gassendi exekatari k getal şi fapta lai Rainee.şi Pompa-nace. Indati ne se fika rivali Religiei, Filosofia pretinse a i se fane şi domni.: veni pini la Reforma ka si se falii i . • jadikitoare Religiei. Kind se sparse aneasti insarekţie în-kontr; aatorîtiţii religioase, Filosofia kreza kit Va ki are Reforma în serviţial sia sitrebaisi oKreazt de servilo-re kmi ea îididese şi ea ofi-kase si priimeaski principal şia de Herietare. Ka toate a-Hestea mai malt religioasi de kit filosof iki, mai applekati kitre Biblie dekil kitre Sobra te, Reforma împinse Ka asprime Filosofia şi o sabjagi întră a să domnie întokmaikaa synoadslor generale şi al pon-tifikatalai înalt. Reforma în persoana nelor doi ai sii kapi despreţai si nimnii Filosofia, kare împinşi din partea acea- sta, na se lisi de kagetele sale ambiţioase; neatirnati de kontrolal Religiei, vrea st. a-jangi la dreptal de a kontrolâ Religia. Lapta fa mai krantişi mai langi de kit aeea ke kagetase aine-vă. La înnepat namai înţiriîe Nordalaifa pa-ţin mai liberi-pe srmi în-'iepa' si. în Franţa a ardikă kapal, şi infşr.6 înEaropaîn-treagi. Dela.al XVI-lea seito! în Itoani na eră îmdsi na mai prin şkoale, şi na se mirginiă namai assapra dominialai Religiei, din Kontra katrapiă pe Ornai întreg, toati şiiinţa lai, toati viaţa lai. Filosofia pretindea într’assemenea treapti si kontroleze si Polilika si Reli-gia. Faptele o araţi. Insarek-ţiile Kastiliei şi Saabiei aa fost kontimporane ka teseleiai Wi-tenberg: >iele din ţirile de jos, ka leţiile lai La-Ramee. Din momental anesta revolaţiile politise şi religioase pişiâ de mini, şi na eră împinse* de kit de Filosofie. Dapi revolaţia d’intiia din Englitera,, se flka ani o revelaţie morali asseme-nea de însemnitoare, o inse-reiîţie karo îndati kită.si kalrapeaski tot App'asal. Kaa-devirat pîm ani toate insti-taţiile soţiale ale Esropei se sasţinea pe lemeiarile Christi-anismalai; msi dspi tea de a~ doa revelaţie din Englitera, şkoala liberilor - ksgetxtori încep» a attakă Christianissnsl pî-nx. în principele lai, si societatea pînx în te meii ele ei, N’a fost ks adevxrat ksrata Filo— sofie kare îndraptx aceste at-tace, ci an fel de spirit de sektx, şi de spirit de partite, şi împe-rekiere. Ks toate acestea Filo— sofia n’a fost .ddmnx la acae-stx mişkare: Fi ri a împinge ea, o lsrcvnx ks Isminele sale. Ksm se dete semnalsl în En-glitera, în datx se prii mi ks mare stxrsire în Franya, se i-mitx în Germania, se repelx kxnd mai pe faijx kx mai pe asksns în Spania, în Italie şi în toate Statele civilisate. Filosofia, îxkxndssePoiitikx pretutindeni, kontrolx pretstindeni. doktrinele bisericeşti şi soijia-v le, cercetx toate institsijis-niie kcmbxt». pe toate, şi pretstindeni krex altele, snde ress a ajsnge la stxpinire. Adeseaea jskx sn rol sekondaris: abia fs askslfcatx în revolsyia de la 1688 şi în revolsîjia Ame-ricei; î.nsx alte-ori ea se avîntx pînx la rangsl d’xntxis. Ea kondssse revolsjjia de la 1789, şi Isminx pe cea de ia 1830. Nikxiri însxn’afostatxtde tare ka si. poatx remxneâ ksra-ti> şi sx îiie în mxna sa psteren; ksgetsl ei aci este sX a-jsngx şi va ajsnge o datx;pen-trs kx ori kxt de slabx este, i inşi este mai tare de kxt ri« ' valeie sale. — Insx daka in-flsinjja Filosofici este atxt de mare în zioa de astxzi şi dÎK-tatorialx, ns preijsieşce ks toate acestea mai mslt de kxt luar Filosofia. Kxnd Filosofia, scep-tikx sas misţikx este ksrat spekslativx;, atsnci e mai stear-px; kxnd xnsx este praktikx, positivx şi dogmatikx, atsnci strxbate prin toate kxileîn inima sojjietxjgii; însx atsnci ls-Krârea ce face este neapxrat konformx ks nalsra principelor sale. Dofetrjna lsi Epiksr şi a Isi Gassendi n’ar pstea sx fie tot aceea în efektele sale ks a lsi Platon şi Mallebranche. Astfel simnsalismsl ce domni Esropa începxnd delarevsols-jjîa din 1688 kxriia Locke, ko-siliarsl lsi Gsilelm III îi fs a-devxratsl simbol îşi întipxri tendinijele sale în moravsrile, litteratsra şi înstitsaiile Esropei întrege. Dela 1688 pînx la 1830 Esropa politikxşi mora-Ix a trxit ks Loeke, Daka în IoksI liberilor ksgetxtori ai Engliterei şi al filosofilor En-ciklopediei, ar fi resssit moraliştii dela Port-Royalşi psri-tanii Şliogiei, neappxrat, atsnci doktrinele noastre şi înslilsuiile sopiale n’ar mai fi fost aceea ce ssnt în zioa de astxzkşi din kontra ar fi fost tot acelea, daka E»ropa ar fi asksltat pe 238 Ilatchesonii, pe Fergusonii, pe Tagotii, Mdlesherbii. Atxta nsmai în 1 ok de a fi împedikate, ar fi fost appla8dite, şi în lok d’a okoli şi a întârzia pe drsm, aşâ înkărkate de triste şi horribile ssveniri, şi lipsite de ori-’ie ajstor, ar fi fost astăzi legea a jsmxtxgii celei mai ls-minatea Globslsi.-Inflsinga dar a Filosofei pregsind tot d’asna ceea ce pregseişce si această şciingx prin srmare şi Filosofia ănsxşi n8 - pregsieşce mai mslt de kxt ceea ce pregsiesk filosofii. Politicii asajsns să ş'iie kx n8 ssnt principele alăt ka-re perd sistemele, ci oamenii ce applikx rxs aceste principe. Filosofii trebse să afîlekă şcjinga lor ns perde ntxt din kasşa doklrinelor kxt din pri— kassa oamenilor ce le profesează. Politika a începst a kre-de în psterea lealitxgii (lo-yante); katx să ajsngx şi Îs-' mea în filosofie a krtede în psterea bsnei-kredinge şi a to-lerangei. Politicii şi filosofii as în zioa de astăzi aceeaşi missie. a împlini, kafe este de a res-tabilionoarea principelor. De vorresşi a da înapoi sogie-txgii ceea ce trei seksli de înaintări filosofice seamănă kă ’i-as răpit8,adikăo morală tare si sinceră: de vor ressi in *> J V presnx a vesteji, dspx ltsrn merită, rătăcirile trekstslsj ce a adiJss ks siiie vigisrile din zioa de astăzi, adikx cearlata-nismsl şi viklenia; at8nci vor restabili ns iismai şciinga ci vor da înapoi omenimii acea kredingă în sine, fără de ka-re ns e pentrs dxnsa nici pace nici demnitate. Dealsnci Filosofia va Isâ Ioksl în kapsl tstslor sciingelor. însă ori ksm, bsiiă sas rea, in tot timps Filosofia este psterea epochei. Hei kari se vor încerkâ a tx-gxdsi kx filosofia ns are a-ceastx 'patere, întrebese. 'dar cine, daka ns ea, are această pstere? Malter HELE DIN INTRU j s d i k a t e D s p x c e 1 e d 1 n a f a r X Ns vx speriagi, cititori; pentrs kx n’am de gînd sx vx.fak o disertagie assspra ariei fisi— ognomice, ksgetsl mes d ksrat sx vx arxt kxteva semne ds-pe sare karikatsrişti as' înveusl de olskrd. In s-ligă Omsl Kiire se gîndeşce la viitor se siţt în sss;:—Mei ka-re se gîndeşMe la trekst se si-tt în jos;—dalia se sitt înainte st sMiui kt are a faMe ns trebile lui de atsnMi; — ns se gîndeşMe la nimik dalta se sitt în dreapta şi în sttnga; — în-st de ’leiii vedea Kt se sitt des în apoi, atsnMi se şiin,i lisrat kt se gîndeşMe la itreditori Oiml Me merge înMet, se gîndeş'ie, ksgelt,sas sokoteş-lie; — 'iei tiare are de gînd st stvîrşaskt o treabt.merge prea tare; — Mei kare aleargt vi-seazt Ia vre osri ssMMes de bani, de amor sas de deserttMisne. O toelett simplt, pst^în liarn nengrijitt dar lisratt, sn mers niMi prea iste niMi prea înMet, o îiitorsttsrt niMi leneşt niMirxpede, aratt snom serios, ratjionabil şi bsn, Omsl m© merge krejj, kli— pegMe din oui,,'jjine nassl înainte si fîuîesMe smerii, estefle-kar, îni|epat, gata pe gihea-vt, şi islioditor. Omsl tindekiat, kare îşi tot şterge ptltria, îsi tot skstsrt pantalonii lis basmaoa, îsi şterge din naintea hainei ks mt-nika, este o minte,mseratikt, înyepat şi btnsilor. ’Jel kare poartt lannsri de asr ka st se vazt de departe, aMe late şisperioasc, inele msl-te si sksmpe, st ş'iigi kt este sas sn btdtran înboptuit, sas sn skamator, sas sn jskttorde litrjji, sas sn negsgtlor telele-ik, sas vr’sn prinij italian. Şal s tare. Magistratsl, profesorsl sas kapsl de mast (stolnaMealni-ksi) îmbrtkayi în negre kare lis mtm în jilett merg liarn meres, arsnkt piMiorsl ks ta-lim la fie Me pas, şi’şi ardilit ptltria prea s.is ktnd salstt, ns e mtndrsdspt ksm se kre-de îngenero Mi mai des om bsn, bine-voitor, dar Me e drept liarn ks nassl sss. ' ■ Mîndrs ns e nsmai aMella kare salstt ks o arsnkttsrt de okis sas ks o miskare din kan. • *> i > din lientrt e şi; aMela nare re-spsnde la saistaiţia dsmitaleKs o şalstagie ssrridentt si pre- ftKSlt. Singsra oifiiasie Kare dt voie snsi om ks spirit de a fi şi ebne-rod, e Me© srmttoare: Doi oameni se înttlnesK, se silt snsi la altsl, înMepa’şirî-cle, si îhMep a se tot ploKoni, la fie-Kare salamnlit; se tot apropie ks sn pas; vin st se apps-Me de mtnt, atsnMi îşi zii; de o datt; ftMe mai faMi?,, şi iar amtndoi respsnd: “prea bine, dar dsmneata.,, pe srint remtn ks gsraictsKatt... ei Kre-dea Kt se kshosks. 240 Mei mare si tel miK Kind ■ ! W s’or brodi amândoi niîndri, ne se saleti; tot d’aana se faK iii na se vid. Nerodei de zeţe ori de te va întilni într’ o ori pe slradi, de zete ori te saleti. Un om te te vede seara într’en Iok itam la o parte si ai lingi dsmneata o dami, 118 te sal8ti, site, si idar d’ai veni K8 dinsel nas în nas. Doi oameni te se despregeesK şi se saleti foarte plesat, foarte K» dragoste, si ştii ki l’e friKi enel de altei. Birbatel saleti pe amantei KOKoanei K8 8n aer proteator, — amant»! S8rrîde Kind: di înapoi saletagia , doi amangi rivali îsi mesm bezele la o t> •» assemenea înpregierare, — da-torniKel saleti Kam zipitit, kreditori ne eşeringi, — pri-eteşegel saleti nemai ne mina, — amorel nemai kb Kielitera. Doi oameni «ie s’ae nonosnet la o panteri piteai am zite la o leligi) îşi dae bem zioa rîzind; din kontra iae en aer serios, si adiiti trist, Kind se saleti, fie şi într’en bal ma-SKat, daita s’a întimplat a fate itenoştingi la îngropitienea itei-va. Oniel te poarti pereiti saleti Kit se va petea mai pegin; SKoaterea ititielii tot d’aena ţrebee si’ifaiti Rite en noajensi P i li r i a Piliria, depi forma si depi Kipel K8m e pertati înlesneşte melt spre stediel inimei şi min- «ii- . Mei nare o poarti pe ereite este en nevoiaş te va si tream de viteaze. Mei itare o poarti pe spate este en nltifleg. Mei nare o poarti pe frente şi ardiisati din dint e en bat-joKoritor. - Mei nare o appaşi drept în jos pe oiti, este en deşengat. Mei nare o ni ne în mini Ki'nd imbli, este en seK. Med nare are o pilirie tot d’a-ena Kerati, şi ’şi-o gine în bem stare, este en om rege-lat, o minte metodiKi. Mei nare are o pilirie a-sitegiti, K8 nurginile late,, ite Bordeie late, într’en Kevînt tel nare poarti o pilirie na nimeni atelaeomintesmintiţi, sitimo-nositi, ş’apoi şi pretengios, en fel de Sarsaili. Bigiri de seami generale Omel nare tot rîde este en nerod, — tel nare ne rîde niti o daţi, este en dobitoK. Omel kb treabi priveşte fin si vazi, — leneşei vede fin sx priveasnx, — SKotodtorsl si vede şi prieşte, Totsl se preumbli, şi ns sko-toneşte niii o datx Omsl nerod sKotoieşteade-sea. - P x r s1 Pir mar şi îngxIatKare soia-zx gslersl şi smeri se vede nsmai la iei kare pretinde kx e filosof, şi la isalfele de Kroi-ţori: iar iei Kare se zi ■' dr8. Omsl KresKBt bine ştie st’si «J alleagi, si’şi p»ie, si poarte şi si’şi SKoayi mineşile kb gsst. Loaza ’şi le K8mpiri strimte lipite, în Kit n8 mai poate niti si’şi mişte degetele, ni ti si’şi îndoiasKi mina, şi bastonsl şi ’1 yine învîrfsl degetelor, Las ton8l Bastonsl de trestie e provin-yial, tel nodsros mabalagis, 243 Mei gros de dsninx, Mei mare tovaroş de datorie, Mei prea mii; de Kasitx-gsrx. — Baston»! k» Kxpxjjînx, k» flSer, it» stn-brelx e de gxg.xsjjx. O Kxpxjjxhx împodobitx k» petre e îngrijire nesxratx, — »n i;ap de sidef e greţos, — »n mxr sxpat k» tabaiiere, k» Ikieraş, ks oi;ean, este bsn de o Kalfx Me KxlxtoreşMe. Potita Me va st» treaiîxşiel de bxrbat îsi tîrasMe bastonsl . • • *1 ti pe slijj'fc; bxdxran»! Me va sx se mai maimsjţeze, sx semene a domn» îşi KrxKxneazx bastonsl întoiîmai dspx Ksm îsi Krxitxnea-zx pÎMioarele. - Bate-podsl, g»rx-Kasi;x, fgi dx bastonsl pe ia nas, si’l freai;x de obraz si de barbx; — Om»l vesel îşi jjine bastonsl dela mijloi; şi i;xnd K8 Rxpxyîna Kxnd K»vîrf»l îşi isbeşMe inxna Mea laltx; — Omsl trist şipegxndsri dsMe bastonsl lipit drept înjos ks pi’iioral; zx— pxMitslisbeşqe ori Me întxlneşMe fxrx a respeKtâ niMi\ pisioarele treKXtorilor; — şitolarşl j{i’l înVÎrteşMe pe la nassl tstslor; — dobxndasşl îl poartx Ia ssbjii-oarx; — Derbedcol îl jji'ne ds-pe gît ks amxndox în'xinele, şi sKotoMitorsl i;»m şi spionsl politiei îl aiîKaux de vre-sn naştere al hainei. Kxljjxmint e a 0 îpKxiijxminte finx, Ksratx tot d’asna si strxl»Mitoare este adevxratsl sigilii» şi semn al elegantei. Miuisbesl dimineajp ia nisme de Kxlxreji (ualsl ns’i e aşâ de nevoie, dar pintenii sxns’i lip-seasKx) pe la prxnz îşi pene Misme de oraş, şi pe searx pantofi K8 lsstr». PIIJL 08 OPfîlE Despre Metod. Indatx Me ne K8noaşMem faiîsl—• txjjile şi ordinea în i;are ele trebse a kKra, Metod» I sa» KÎpsl proMederii minjjii nostre între MerMetarea adevxr»l»i, n» mai este »n mister pentr» noi; pentr» i;x vedem kx aMest metod n» este alta de Kxt i ntr ebsin-ijarea regala tx a fai;»!-txjjilor noastre. Mei Me va voi a dobîndi K»no-şMinn,e adevxrate, sa» în Mele fisiMe sa» în Mele morale, n» trebse a pxşi k» mintea d»px întxmplare; Mi întrebsinijxnd»-’şi bine şi ks isbxndx f'aitsltx-jjile înnelegxtoare, sx înneapx mai xnlxi» k» hxgare de seamx şi ks grijx a dobîndi Konoştin- 244 ge din fenomene adiics din «iele ie i se înfsgişazs; pe şnris si scpsiea le desKoperi repports-rile, a le K8noaşie legst8rele; şi simplifiKindB'şi din ie îh ie ideile, ad8Kind toate la snitate şi psşasKi asfel din observa-gie în observauie, din Ksn.o-şii n gs, în kşnoşiings din ra pp ort în rapport, pîns la fenomend primitiv de la nare toate îniep si snde toate se termini. '*) • ' Va ss ziKi dari Ki arta me-todîilsi sti întrS a observa trep.tat şi K8 orîndsia-li; şi aieasta va si zius a a— nalis â. , Aşa dări an a l i s e a este drs-mşl iei firesK ie îl ia mintea omeneasKi Ka si dobîndeasKi Ksnoşiinge. v 4 Vre.gr- si dobîridigi a-devirate KSnoşiinge, ziie D. Laromiguiere, faiegi ita toate si le isagi kş de aminsntBi, toate si le soKOtigi, toate ss le drimşigi. Ns vede line-va ni-miK, de va vedea IsKrsrile în grsmadi. Lnpsrgigi objetsl vostrs, sUdiagi 8na dsp'i alta toate proprietsgile Îşi, figi ks lsare a minte si la iele mai mi- *> ii împregisriri. Lsîtrsrile observate ast-fel îndelsng, şi reK8nosK8te bine, vi fat? în şfîrşitale yedea adeviratele lor rapportsri; şi lis nşmai rap-portsrile de sinnsltaneitate saş deslsşire, saş de o simpli ssiî— leşie sas şi însăşi de Kassa-litate, ii şi. rapporlsrile de generagie, rapportsrile ie le anesK prin legsminte de o origine Kommsni: aşa attsnii veni avea osisţemi şi mintea vi va fi saţists K8ts.„ - uKipsl aiesta de a proieda întrş formarea, snei sisteme, metodsl aiesta, singsr nare poate si rie assigsre despre eKsaKtitatea ragionamentelsi, ia 8n nsme partiifşlar.,, uIn Iok de a ziie într,o ss-mi de vorbe ks minteades -Kompşneobjetele Kass’şi fagi, din toate nsalits-g il e io r, a t s t e a i d e i d e o s i-bite; iii Kompars ideile a i e s t e a K,a s s 1 e d e s k o p e re r a p p or18 riţe de GENERA-1JIE şi Ka si se reş8e prin mijloks 1 aiesta la originea lor, la priniipsl lor, se ziie k8 o singşrs vorbi ki mintea analiss.,, “ Vorba aieasta se vede Ksrat ks e lea mai bani ie pstea allege line-va, peiitrs ks mintea fiind nevoiţi a îniepe dela de sko mp 8 nerea obje te lor va si le sţsdie, metodşl nş este lealta de kit d e s k o m p 8 n e -r e, adiits analise.,, (Leşonsde Philosophie Tornel. page 66^. *Iea mai mare parte din mingile ssnstoase as fost kondsse j de Kitre întregimea soKotinge-? !lor lor si înKredingarea despre 245 ideiele lor a zile Ksra.t .Kt ns este de ktt sn singsr metod, sas Ka si affltm adevtrsl, sas ita st’l probam altora dspt ie. ’l-am aflat. Ks toate aiesţea s’a ftitst sn obiieis de itare as'se poate desbtra lsmea; togi gin sna Kt ssnt dot meioade; metodsl de invengie sas an al is ea, nare •se nsmeşio si metod , de .des--Kompsnere, şunetodsi de doittri-nt sas sin te se a, itare sams-meşie şi metod de Kompsnere. Ânaliseâ se întrebsingeazt Ka st traiîteze o Icestisne par-tiitslart, spre a deslegâ o problema, spre a desKşrtîâ a-devtrsl de toate itondigiile ie îl atîKopere; mnalisea este Ka st ziiem asfel, sn lang din nare fie-ie toartt se , appropie de ittptttis, şi uare ,ns este tnitt ks întregime format de Ktt dspt ie ajsn gem'la ittptttis: sas, Ka st mi serv ks altt Komparagie, este o sitart a ittria treapta d’tnttis ns s’a hottrît de Ktt dspt ie vom faie passl d’tnttis, şi a ittria lsngime ns ştiai tnşt Ktt va fi, pentrs Kt tmtt ns itsnoaşiem termensl snde vobi ajsnge pînt în kaptt niii drsmsi ie avem st. faiem pînt vom ajsnge aii; sas, tea st o ziit ks mai msltt sKsmpttate şi rieligsrat an aii s ea este o Îs urare ie se ahtttse sie din trei, 1 s k r t r i, este în t r e b s in-garea regslatt, sSksi esi-v t, şi î n t r’a.i e e 1a şi timp a attengiei, Komparagiei, ş i r a g i o n a m e n t s 1 s i; al attengiei, Ka st desitoperim faptele, a Komparagiei, na st le legi.m, şi a ragionamentsnsi isa st ne ressim pînt la prin-lipsl de snde ele deitsît. S-int.esea" ne serve spre a.învtgâ Ksdtîissl toate şiiin-gele.' Metodsl aiesta este, Ka st ziiem asfej, sn lang întins pe drsmsi pe itare as tmblat algii ita st ajsngt la adevtr; înst distins de langsl ie a-' ratt mingii drsmsi Ktnd el a~ nalist, langsl sintesei îniepe itiar dela Ktptttisl afflat, şi se întoarie înapoi Kttre psntsl de si)de a pleitat şi toartele sale ssnt hottrîte, Ksnosstste, ssnt nişie semne alo paşilor ie as ftKSt algii spre afflarea snsi adevtr. Ânalisea paşaşie dela iei mai simpls Kttre iei mai itom-pss, dela partiaslar Kttre general; sn pas addsie alt pas, o stsnoşiingt ne desitopere alta. ■ Siniesea, din itontra, îniepe artttnd kt adevtrsl e itsnusitst, si Kt iţa st ajsngem aitolo, drsmsi e -bttst: pe si-mt stator-niieşie priniipe generale; hott-rasie psntsri .de î’Cpaos, şi s© intoarnt dela -iei mai itompss Kttre iei mai simpls, pînt Ktnd 346 ajsnge Ia fenomenele d’xnt'xis, pnvtkxndaralx însssi observaţiile de ende a fost plekat inven -txţorsl. In înfine, dspx bxgarea de seamx a Logiqtie de Port-Royal, awesle do'f> meloade se disting întoitmai Ka drsmbl ie faie cineva ssinds-se dintr’o vale pe insnle, si drsmş} ie faie itor borxnd8-se, dela mante la vale. Insx de vom jsdikâ ist, ori-Kare va fi drsmsl ie vom apps:;â, or vom nainlâ dela vale Kxtrb mante, or de ne vom Kobori dela mante la vale, ns, este deajsns na st nsnoa-ş u e m objetelo ne întâlnim, a le privi namai ks o arsnnxt8rx de oi:î8. a le vedea toate grxma-d x, t r e b8ea leobs e r v a 8 n a k xle 8na, a ne opri privirea la fie-Kar e din ele, a-1 e Komparâ, a le stbdiâ’ 8nele d 8 p x altele; de ne vom sonoţi ziKr kx ori ie ns vom observa îhtr’ aiest nip se perde uitr’sn simtiment am-' mestenat si învxlmxiit, poate atsnii kx ns vom mai fi la îndoiala kx în adevxr nsraai sn metod este, al desKom-pbnerii, şi kt» analisea estedrs-m8lnat8ralal spirîtslsiomenesK, or de voieşte a dobîndi Ksnosiin-jje, or de voieşte a împxrtxşi altora pe iele dobîndite. Si line ns siie kx nisie ♦ O V regele generale ns Isminx întră nimii; m nteaaielsiaie xn KBnoaşie prin sare trepte si mijloaie a ajsns ilne-va la dxn-sele? Rine n’a înieriiat rx, Ktnd ne aralx line-ya nişie regale, nişie presKBrtxri, nişie maKsime generale, noi Kxytxm K8 slxranţx sx afflxm pe ie pot sx fie întemeiate aiestea, si nare S8nt adevxrsrile iele mai simple şa8 marpsţin Kom-psse ie as p8tst a Koiuîsie Kx.tre aiestea? ' Âsa dar, sspp8ind8-ne la pornirea natîsralx de K8ri0sitate, iaîrxm în amxrxntele ana-lisei. . Afarx.de aiestea, trebse a o sp8ne, "lea d’xnlxi.v dorinţx a noastrx, kxnd aszim vorbind despre o descoperire oare-ita-re, este K,a s.x afflxm K8m as pst8t sx o fa'Kx : vrem sx Ksnoa-şicm toate greslxuile prin ka-re as treit8t si le-as învins; vrem oare-Ksm a ne împxrtxşi si noi de gloria invenţiei tre-Kxiid peste aieleaşi obstaiîole, tri8mfxnd de aieleaşi grestxţi, îndatoririds-ne a intra într’a-leleaşi periKole, într’sn K8vxnt srmxnd din pas în pas pe armele inventxtorKlsi, Ka şi dxn-S8l simţim trebsinţa de a şii, Ka şi pe dxnssl, ns şii8 ie ne-astxmpxr ne mişKx, ie neodihnx ne KiiiBiesie; Ka si dxns8l ne afflxm între frinx si sperauix, gi ua dxnssl înfine ne bsttsrxra 247 de raslpniirea ■kt.n-d de. o datt ajsngem la Kaptl»l travalisri-lor noastre; pentr» de' dart Kipsîde ane Kom»niKa imnoşiin-îiele dobîndite st se deslingt de ivipîi 1 K8m le-am dobîndit ? Aşa dar, iar o mai zi», Kt n» este de Ktt sn metod, nare este analisea. Inst st. asK»lttm pe Con-dillac; iatt K»m se eKsprimtel în al treilea nap al Logicei sale. u Ka st> vorbim într’sn nip lîsm st. ne înjjeleagt algii, tre-bse a ne adsnâ si a.ne da ideile noastre înlr’o ordine anali-tiit t nare desKompBne şi renom-pnne fie-nare ksgetare. Aiea-stt ordine singsrt poate st dea ideilor toatt lamina si ltm»- o rirea, şi toatt preiisia de na-, re s»nt priimitoare; şi fiind—K3E> Kiar noi n’avem alt mijloK Ka stne lsmintm şi st învtjjtm, prinsrmare şi kş a'ielaşi k»vtnt n’avem altsl ka st împtrttşiin şi altora'kanoşiinij ele noastre, daka vrem st le înijeleagt. „ “Am probat’o o datt, înst mt voi» mai întsrnâ iar aii, pentr» kt adevtr»l aiesta n» este deajSns de konoskst, din Kontra este kombttBttk» toate kt e simpl» şi fondamental. u St ziiem kt voiesk st ksnosk o machint, în datt o deşfak, odeskompsi» stMslsdi» K8 de amtn»mt8l fie-kare parte. Ktnd voi»avea despre fie-kare o idee ltmsritt si eKsaktt, si voi» psfea apoi st Ie p»i» pe fie-kare la loksl st» k» aleeaşi ordine ks kare a» fost mai naiute, at»nii zik kt k»nosk bine aiea machint, pentr» kt am p»t»t st o deskompsi». şi st o rekompsi». Aşadar ie va st zikt a înjjelege şi a ksnoa-şie ăieastt machint? — va st zikt a possede o ksgetare ie e kompsst de atttea idei kt le ssnt şi ptrgile aieştii machini, idei kare înftiiişa-zt k» întregime pe fie-kare parte, şi kare s»nt dispsseîn aieeaşi ordine.,, u Ktnd am stadiat k» aiest metod kare esle8n»l şi si n g»r at»nii ksgetarea îmi dt nişne idei ltmsrite, şi se analist de sine, de voi» vrea a’mi da so-Kompt»l mie ori altora despre dtnsa. „ u Fie-kare poate a se kon-vinge despre aiestadevtr prin a sa înstşi esperiinjjt; pentr» kt şi iele mai proaste k»s»to- rese si ele s»nt konvinse si ■« *; înkredinjjate, despre, aieasta. Dea-le line-va de. model o rokie de o formt destinst, şi propsie-le st’i fakt o altt rokîe assemenea. Btztnd»-ae în strimtorare, firesie Kt n»’ si vor înkipsi alta de ktt a desttoase şi a rekoase rokiea-model, ka 248 st înveţe Ksm si fain rokiea ce li se cere. Aşa dări ele konosks analisea aga de bine ka si filosofii, si ii ksnosks folo-ssl ks rnslt mai bine de kit a-ceia ce’şi psn în pismi a sss-ţinne ki. este şi alt metodv spre a dobîndi konoşcinţe.... Ks toate acestea dspi ksm araţi D. Laromiguiere, ssnt doi fel firi de analisi; adiki a-nalisea de raţionament şi analisadeskriptivi. Analisea de raţionament ad- clsce toate la «uitate si ns *> ksnoaşce de kit snrapport Stare este identitatea; ea tot ■ d’asna pişase dela sn objet, kon-siderat dîntr’sn psnt de vedere, ja acelaşi objet konsiderat dintr’sn alt n» os psnt de yederer înKit seamiai tot de o daţi şi în repaos şiînmişkare. Analisea deskripfiyi, din kon-tra ns ksnoaşce repaos abi a-dobîndit ideea snsi objet, şi îndati îl abaudoni spre a - pişi la alte «Soi. objete, ce le va abandona şi pe acelea, snsi dspe altei ka si ksleagi asfel în drsmsl sis mslţime de rappor-tsri de mirime, de distanţi, de simetrie, de ssecesie sel. Asfel este analisea ce face line-va despre sn tabells, des-, pre o kimpie, şi despre ltare Condillac ne-adat sn eksem-pls aşa de frsmos în kapsl al doilea al Logicei Sale Analisea desuriptiv este ks-rat metod»! poetslsi. Aceste ks ade virat pişaşte dela nn objet la alini dela o idee Ia alta; adsni in tabells imaginile împrsmsta-te dela diverse objete ale natsrei. El face nişee ţotsri regslate din mai msl'te objete separata. 'Poetulks atita este mai sigur de a plinea ks Kit va fi mai norOcit în alegerea ma-genilor ce îîkompsn tabel! ele şi k» aţita este mai noroci în allegereaiinaginirlor ie ko ; pun tabellele sale, ks Kit va ksnoaşce mai bine înţeleaptă genealogie a ideilor, şi K8 kit va s ci mai bine Ksm ele semi-riti între sine, într’sn Ksymt ks kit va fi mai familiarisat ks principele meiodslsi analitiK. Analisea raţionamentslsi se kSvine mai msltfilosofslsi, pen-trs icare modal acesta de procedare se nsmeşce met od filosofik. Prin mijloKsl aceslsi metod, ressinds-se la originea ideilor, filosof»! ne deskopere principele scinţelor, şi ne araţi sorgintea Komsni a tstslor riti-cirilor; metodsl acesta îl în-ssfFli, Kind vrind si ne arate nisce idei cens le avem inki, Se îngrijasce si înceapi ks noi dela ideile ce avem; el îl Işmineazi kind, Ka si nei dea o ksnoscinţi eksaKti despre sh lsisrs, are pcea minte smitoasisi hsni, d’a ni’l aritâ gsbt toate formele «na dspx alta; în line la a'iest metod se ssppsne el, in.nd, înnepxnd de la noijiile nelle mai simple ne povxjjsiesne dshsl înnetsl ks înnetsl, ni’1 inaly7> pe nesim-nite din reflekyie în refleknie, din edevxr în adevăr pînx la isvorsl Isminii, şi na nii lasx pînx kxnd ns’l va fane s t gâşte netxlmxnita plxnere de a se odihni în sinsl evidin^ei (în-vederxrii). aiIel kare ns ssnoasne se-kretsl melodslsi filosofii?, va pstea sb ne înkxnte Kxtx-va vreme de va avea într’o treapta. înalţi., talentslj de a de-skrie; insx neKsnoskxnd toate sekretele frsmosslsi, ne va înf'tjji.şâ nsmai nis'ie modele paryinle; pe 8rmx ssn-tem siliiji a’l lxsâ, şi a alergă s b ne îndestslxm de plx-nerile întregi ne ne dx, în pro-dfikiiiile lsi Omer, Virgilis, Boileau, Racine, Pascal sas Montequieu, allianija limbei i-maginajiiei ks a limbii raniei.,, (Laromiguiere). Methodsl, se vede dspx nelle zise, kx este mai mslt faplx a naturii de kxt ressltatsl în-vxjjxtsrei; înlrebsinjţarea fa-ksltxnilor noastre potrivit ks slxbiniBnea noastrx, se nine mai m8lt de disposigiile naturale de kxt de regslele artei; înlrebsinjjarea analisei este PFRIODUU HU mal m?iU konsekslnya a 8nei n8 s>ii8 kare indemxnxri fireşti de a înyellege îndatx rapportsrile şi a legă ideile, de kxt fraiîtsl experiinjjei. K8 toate acestea, fiind iîx expe-riin^a n8 este sn Î8kr8 de ne-sokotit, şi pentrs kx in materia aceasta ea a hotxrît nisne regsle şi prin'iipe ne S8nt folositoare a le Ksnoasne, si de nare n8 patern a ne depxrtâ fxrx a fi ssppBşi la rxtxnire, de aneea le vom şi arxtâ ani. 1. Sx ne pxzira tot d’a-8 n a de mxrtsria sas dovezile simjjiriîor. Nb kx tloarx simnirile ne amx-gesk, pentrs kx ele ne ssnt poveyile nelle mai sigsre dspx kare trebse sx ne lsxm între psrtarea vieitei noastre; ni pentrs kx, assemenea 8nor streji ks prlvighiere, însniihjjxndsne K8 nea mai mare kredinjjx de toate nelle plxKBte şi nepix-K8te, de toate noile vxtxtnx-loare şi sbpxrxtoare în obje-lele ne ne insongisrx, ns tre-bse ale întinde slsjba şi din— kolo de hotarele poştalei în kare le-a preskris injjellepnis-nea Kreatorslsi. 2. Armaşi în Kontra iile si ii or simţirilor, sx neappxrxm de toate pre-js di ţii le din afarx, adi-k'b s x n 8 p r i i m i m n i n i s n 18 k r 8 drept adevxrat, 17 de ns’l vom ksnoasce mai intii8 liniarii kx este asfel, sx ns priimim a trece drept aksiomx nici o proposi-jjie pini ns o vom vedea slrx-lscind în toatx lsmina evidin-ijei (învederxrii;) sx n8 lepx-dxm nimik în nBmxrxrile ce facem sas în amxrBntele ce le Istm în cercetare; sx n8 ne întemeiem pe nici o astoritate, de n8 no vom înKredinijâ de psterea ei; şi mai vîrtos sx n8 priimim ni«ii o datx fxrx cercetare opiniile altora ori itxt de soKotite şi prejjsilo ar fi. K» acest Kip vom pstea a ne feri de prcvcnjjie, de 8S8-rinji , de grxbire, şi de obic-nsinjia, kare din nenorocire e prea întinsa, de a înjjellege în jsdikxjjile noastre mai urnit dekxt ceea ce ne araţi în-uellegerea şi înkredingarea noastri; ks kipsl acesta asse-menea ne vom feri si de im-pismsire, de ştirbirea în ide— iele greşite, de apprinderea d8h8l8i si de fsrie, si vom skxpâ de primejdioasele efl'ekte alle acelei deşerlxcisni ce ne tiraniseazx şi ne opresce de a mxrîsrisi liber rxtxcirea sas nesciinjja noastre». 3. S x î m p i r j| i m f i e— Kare din grestiijile ce ni se înfxuiseazx în cer- ^ O c e t a r e în k x t e ramsre seva pstea, ka s x leis— im în kipzsire 8 na kt te 8 n a k 8 toatx s t r x ş n i c i a de kare ssntem ka pale i 1 i adikx s i a n a 1 i s x m mai i n 11 i s bine p e n l r 8 noi, ka si p8tem analisâ binepentrsalgii. Şi, spre aceasta, sx ne silim a nună kb orîndsiali reflekjjiile noastre, începxnd dela objelele celle mai simple, ka s ne S8im pe srrnx la o gradayio treptate» pînx la ksnoscinjţa cel-lor mai Kompsse; sx deosebim ks sicsmp’btate amxndoBi în-{jellesele ce pot sx înfiQişeee sn princip ekivok; într’sn ks-vînt st» lepxdxm ori-ce i;on-seksingi ce n8 este natsralx şi necesarie. 4. In fine, si dovedim tot ce are trebsinyx de dovedit, adisn» toate proposiijiiie ce ns ssnt priimite sas kare pot sbf-feri oare-kare grestate, şi Ka si ne fie tot d’asna lxmsrile dovezile şi îndspliKitoare, sx ii8 înlrebsinjjxm nici sn termin eiîivok, si 1'bmsrim pe celle ce n’as Ixmsrinijx, si lepidim acellea ce hb S8nt kredincioase ikoane a le ks-getirilor noastre, şi s i» ne tragem afari KSvintele kiar din natsra lskrslsi despre kare ne okixspi. Şi, ka sx o mai zii; o datx, pretstindeni sx ne facem de-nsmxrxri asia de KompleiUe, 251 şi reviste asia de generale în Kit si pstera tot d’asna a ne înkredinuă ki n’ara lisatnimik. Intr’sn kbvînf, niti o daţi m> vom fi inKredinnaui despre «n kkrs daka raţionamentele Qsdikiuile) noastre ns vor fi întemeiate pe printipe învederate si pe idei bine dedbse, Atestea sbnt regblele telle mai neappirate a Ie mcthodb-Ibi, Nb e tot d’abna lesne a le observă; dana slibitibnea noastn nb ne prea înlesneşte spre ateasta, însi tot este prea de folos a le Kbnoaste si a le inedită. “'Patimile noastre iib se af-fli într’o înlirîtare alit dene-kbrmati înkit si nb ne lase mie o daţi nişte norotite zi-Slitnpbri, în vremea kirora se abde glasbl ininjiii. Aşa, în ateste prejjioase momente de titere si de odihni, o sekreli appleKare addbte pe Om kitre stbdib, şi înţepe a kbgetâ as-sbpra sineşblbi şi assbpra tbtb-lor te îl înkongibri; înţepe a fate nişte silinjie generoase; vede ki, kb totbl deosebit de dobiloate, toati fiinua Ibi e mai presbs de teea te ii isbesto simijirile; memoria îi addbte a minte Irekbtbl, prevederea iideskide viitorbl, şi pre-senlbl este sbbt okii Ibi, şi ap-propiind prin kbgetare ateste rei mari epote, îşi misoan tot Ksrssl viejiei. Attsnii el se bbkbri kv întregime de roadele bnei frsmoase edbkaiţii, sab înţepe a se kii pentrb ki a neîngrijit seminjjelo annilor sii teilor d’intiib. Vede Kb Kbnostiniji ki toate învuji-tbrile Kb kare rivna sbpiri-toare a în viitorilor sii îi în-kintâ memoria era kbrat nişte lemeibri ale feritirii salle, şi ki ateea te îi mină kopi-liria, ateea îi pritinbeste a-kbm în mijlokbl Karierii vienei salle, şi pliterea şi tribmfbl.„ (Logiqne de M. Ilauchecorne.) Logique Par M. J. F. Perrard. CURIOSUL STRAVAGANT. Nbvellă. “ Doi kavaleri j»ni, bogaLii şi de bbni familie triia înpre-»'ni la Florenna: nbmele lor eră Anselm si Lotar. Potri-virea vîrstei, gbstbrilor şi obi-teibrilor lor, atit îi legasen înkit lbmea îi nbmiâ tei doi prieteni. Anselm mai galant de uit Lotar, îşi petretea kilo o daţi kb amorbl, şi prie-tenbl si» kb vinitoarea; însi tot d’abna eră gala, si’şi lase amorezele pentrb Lotar, pre-kbni şi atesta si ’şi viivi-loarea pentrb Anselm. O persoani jbni şi frsmoa- si, fiKs pe sbbrdalnikbl An- * seim si’l rxmîe inima la dxnsa: atifc se robi de frsmsseijele Kamillei îmtit hotirî si’i Mea-ri mina, Unirea aneasta eră entrs toate potriviţi. Anselm tîrâ isbit de amanta sa. Prie-sensl sib Lotar îi addsse vestea priimirii pirinyilor ei. Nsnta se fiks îndati, si am-mmdoi sot^ii, feri'jîa.i snsl prin altsl, mslijsmiâ ţershi si hi Lotar. In Melle d’xntih zille dspi nsntx, Lotar tot veniăla prietena) sis ks obitinsita sa familiaritate. De ve mergea Its atit vizitele salle se fitea mai rare; delikalbl sis prieteşsg il fiMea a se teme ns de gelozia'prietenshi sis, Mi de a ns deşteptă ristatea lsmii, triind oarte familiar si stnns înkasa snei femei jsne. Anselm bigi de şeami; şi i se plmse ks dragoste: zisse lbi Lotar ki niMi o daţi n8 s’cr fi ki-fitorit daka ar fi p»t»t si pre-vazi ki înssntoarea sa ar fi slibit legitbrile Me îi sniă. II rsgi si vie la dinssl tot aşă de liber ka mai nainte, îl în-kredinjji ki şi înseşi Kamilla se va întrista admk, de va a-flă ki ea. este pretexsl sas Kassa snei riMele asă dekrs-de. Lotar, fin a mirtsrisi prielenslsi sis adeviraîelesalle priMini, isvodi, kisii, spsse, si silit prea mslt de Anselm, i se figidsj a’şi dă pe kit îi va fi ks patinai prieteşsgsl si în-jjellep’ihnea. Kiii-vă vreme treks asfel Anselm se plingea tot d’asna ki ns vede des si îndestsl pe Lotar, şi Lotar jirtfiă de-likatejjei m8lj|8mirea atit de dshe a inimei salle de a tril k» Anselm. Intr’o zi Kind se preimblâ împresni, prie-tensl îl vorbi asfel: Ts krezi, firi îndoieli, sksmpsl mes Lotar, ni avmd în floarea virstei mele o stare mai presss de dorihjjeîe mele, o viarţi neatirnati şi Minslili, o soşie dspe inima mea, şi pe Mei mai bsn, pe Mei mai nre-dinMios prieten, trebse si fi8 feriMit: desamigesMete; ns ssnt niMi de Ksm: o doringi stranie, deşmgati, nebsni poate, mi goneşte dspi srmi şi mi KinsesMe; mintea mea ns-poate şi o învingi, şi isjjeala ei ns mi laşi niti kiar si o jjiis asksnsi. ’I|i o destiinsiesk , prietene; aibi mili de delirai me8, şi sokoteşMe-te ki ori trebse si mor, sas si mi se împlineasKi dorinjja ateasta. Lotar, îngrijat de vorbele ateslea, stnnse ks dragoste mina hi Anselm, ş’i figidsi de a faMMe toate ita si’i re-addsKi linişte. Afli dar, îi zisse a'iesta, kare este sekre-tsl despre kare m’aş rsşină 253 înaintea ori kirsia afan de tine, senreisl anesia de kare spinzsri a mea viajji: voia si înnerk pe soQia mea; voi» s'i> rax assigsr dana mi isbe-s'ie, si snis daka figidsielele, îngrijirile, dovezile de dragoste, darsrile, toate silingele ne ar nerka nineva s’o ammigea-ski ii» ’i ar mişkâ şi sminti virtstea; vois în fine ka anea-sti virtste si se affle într’o primejdie foarte mare, Ka st poati si aibi şi împrolivirea ei oare-kare merit; şi fiind ki ns ksnoşk pe nimeni mai vred-nik de a. fi isbit de Kit tine, fiind ki snis ki> nini sn ms-ritor ns va debîndi nini o daţi aneea ne n’a pstst dobîndi Lo-tar, de aneea pe tine te am alles pentrs aneasti înnernare. De ns vei pstea ts si învingi pe Kamila, attsnni si snii ki ssnt sigsr ki ea este neîii-vinsi: mi vois bsksrâ de o ferinire de o pane nestnms-ţati nare vois fi dator nsmai simjiirilor şi grijilor tale. Iar daita din nenoronire aneste griji jji se vor pir ea ki ini figidsesit oare-kare isbînzi, es attsnni îmi itsnosit priete-nsl şi iarişi vois fi liniştit; vois stit ani, şi ns vois merge K8 nersarea mai departe. Ori itsm va întoarne ninevâ prinina, ninstea mea ar fi în singsran-jji, şi voi8 îndestslâ o doriniţi no nsmai moartea poate s^’mi o stingi. Lotar stâ şi se sita la din-ssl, şi n8 sniâ ne si’i respsn-zi; în fine îi zisse ks o mare seriositate. Krede-mi, prietene, ki toate kite îmi zisesi mi se par o glsmi; de m’aş fi sokotit ki îmi vorbesni serios ns te aş fi lisat si ispri-vesni, ii8 te aş fi asiisltat pini ani, şi ’jji aş fi preitsrmat Isn-ga itsvîntare. Mi se pare, în tr’adevir ki sas t8 n8 mi ks— nosni sas e8 ns te ksnosK. Inşi viz Ksrat ki ts esni An-seim, si ki. snii ki es ssnt Lotar. Aşâ dar n’am trebsin-jji a’jji addsne a minte, ki prie-teşsgsl, anest simtiment dsm-nezeesit kare se ninstesne ks toate jirtfele, ks drept Ksvînt se rinesne Iţind i se fanne o proposijtie vinovaţi. Cere’mi viajja, ki ai dreptsl, Anselm, şi es ’gi o vois da ks toati inima; dar ns’mi nere o nele-gisire. Anselm, îngilbeni şi pleki ttapsl în jos. Ce fel! zisse Lotar mai ks blindeze, ade-virate ssnt uite îmi ziseşi 1 vrei ks adevirat si’jji psis es femeea în ispiti! dar askslti-mi, nenoronite, ts krezi pe Kamila de virtsoasi, ferinirea ta sti întrs a o krede asfel, tot ne poate si’ui easi mai bine, tot ne nidijdsesni, tot 254 *ie doresnî eslc s^o vezi, st. te inkredingezi kt. ea se îinpro-livesne. Se va împotrivi na sânt la nini o îndoiafa, dar at-tanni ne vei Kistigâ mai înalt? Ce folos îjji va addsnc anea-sti. ispitb şi înnernare îtrimi-nafa! Nimiu mai înalt de kit o k-binjji o mari., adi.nki şi veni-niin. pentra kt ai interna lo. Dar line o va sni? îmi vei ziae ta. Ta o vei sni, ta nare iui vei addane a minte nein-aetat k i. ’i ai a (lins ainstea, şi ai altragiat, firi prinini. pe aea mai naraţi. S09ie, nare tot d’a-ana îiji va împatâ aaeasta, na vei mai pstea sx te bakari de dragostea ae va avea ea pentra tine, an glas tainiit ijji va ziae Kt na mai esai vrednik de dinsa; t8 în fine, o vei sai a-aeasta, ta rcirsia, maslrarea kagetalai i'sii va învenina tristele zille, şi kare îui vei pa-tea potrivi vcrsarile aaestea afat de adevxrate ale 8n8ia din poejiii noştri: Vinovata ’n zadar fsge, In zadar ’şi askande viaija; Zioa noaptea tainin m8ge, Strigi, seara dimineaţţa: Inima’mi kit e ka mine, P'bkatal îmi sli de faţi, Ş’are mart8ri Itngi sine. Voia dări si’jji zik, daka aerai sa8 norokal te ar fi fanat sfapîn legisit peste an diamant aeî mai fin, ale Kiraia Kaliltui ar fi maluamit pe teu kiyi ’1 ar fi vizat, dana tou,i într’sn glas ar fi zis io. prin stnlanirea şi nariuia apei lai este atit de desivîrşit pe nit se poate a fi natara acestei nestimate, şi la assemcnea ai fi avat aneeaşi pirere despre dansai, spane’mi, ar fi fost altan'ii na minte si’ui vie in nap fantasia, si iei anei diamant, st» mi’l pai jos intre ‘iiokan si nikovali, si si in-•iepi a le înnerkâ ka toatb pa-terea branalai st. vezi daka e-ste şi aşa de tare pe Kit este de nepreuait, dapi nam zik? Ar fi fost oare ka minte s'b’gi pai şi în faptb fantasia ne ’yi a venit? Dana piatra ar fi palat stâ în nonlra anei în-nerKiri aşii de nebane, ea n’ar fi k'bştigat nimiK n|ni in preij, nini in renamele ne are; iar daka s’ar li spart, lanra ne se poale înfamplâ , n’a fi perdat tot? negreşit, şi pe lingi aneasta, stipînal pietrei ar fi trekat în onii a toatb lamea de an nerod şi neban. Aşa dar, snampal mea Anselm, affli ki Kamilla este anei diamant nepreuait, atit în părerea ta kit şi a altora, şi.ki na e lanra ka minte a’I expa-ne întîmpfarii de a se sdrobi, pentra ki şi de va remmea neînvinsi. şi neattinsi, pre-Ual ei na se mai înaljji; iar 255 de se va învinge, soKotes'ie-te de aKsm iie prejj mare va pierde ea, şi ktte Kxvinte vei avea a te plânge assxpra ta însuşi, pentrx i;t ts ai fost ko-ssa perderii ei şi a talie însuşi. Ia seama bine kt nx e-ste nestimat'!) în Ixme kare st preijxiasKt attl Ktt o femee icxralt, ijinstiti) şi virtxoast, şi Kt toata qiiisîea femeilor st'i> în buna opinie ne are cineva de elie; şi fiind Kt fomeea la are nea mai înalta treapta de înyeilep'iixne kare singxr o nxnos'ii, penlrx we vrei st psi în Kxmptna btnxielei a«iest a-devtr? Ia seama, prietene, rt femeea este o fiiniit nedest-vîrşitt, Kt în Iok de a’i pxne înainte stavile şi kxrse Kare pot s’o falca a se îrnpiedekâ şi a ktdeâ, din kontrt trebxe a le deptrtâ kx grijt, şi a kx-vtjji drxmxl ei de ori ne pe-dik't, ka st ponta ptşi kx xn pas sigxr şi lesne Kttre dest-vîrşirea ve îi lipseşte, şi kare sta în virtxte. .Natxralistii po~ vestesk Kt, Kakomxl este xn miiîşior animal ne ore pielea foarte albt, pe Ktt se poate: şi kt vîntlorii înfrebxinyeazt o snellire foarte sigxrt na st’l prinzt. Iftnd kxnosic Ioksl pe xnde el are obiteix st treakt, ei altxnti, ii insid drxmxl în-nainte kx noroix; pe xrnit îl inx dxpt xrmt ,şi tl goness în- dreptandx’l kttre IokxI noroit; indatt ne Kakomxl ajxnge a-pproape de lint, stt în lok şi st last st’l prinzt mai bine de Ktt st treakt prin no-roix, şi st’şi întineze albeaija ne o preyxeswe mai mxlt de Ktt libertatea şi viaija. Femeea ninslilt este sn itakom, virtxtea ei e mai albt de ktt neaoa : ztpadt). Cel kare voiesne Ka ea st nx’gi pearzt virtxtea, ni st o ptzeasut Ka xn lxKrx sKxmp, nx trebxe st se poarte kx dtnsa ka kx ita-kornxl, st ia seama bine de a nx punne în drxmxl ei tina dt-rxirilor şi galanteriilor aman-Uilor sttrxitori. Penlrx Kt poate, şi însxşi şi ftrt poate, Kt n’are în sine îndeslxlt tt-rie şi virtxte fireasin. ka st restoarne toate stavilile, pe kare trebxe nine-vâ a le de-ptrlâ şi a’i netezi drxmxl, px-indx’i înainte nxmai icxrtjjia virtxtei, şi frxmxsejiea ’ieare în sine nxmele liel bxn. Femeea virtxoast este Ka o o-glindt de Kristal, limpede şi slrtlx'iitoare, Kare se ptteazt şi se întxnekt la >iea mai mixt sxfflare ne o attinge. Kx femeea virtxoost trebxe st se poarte qine-vâ întokmai ka kx nisie sfinte moasie, st o a-doare ftrt st se allingt, în fine, voix st’jji nitez nisqe ver-sxri de’mi veniru în minte, pe 256 nare le-am aszit înlr’o Kome-die moderni, si nare se potriveşte prea mslt ks aiensti kaszi. Un bitrîn înijellept povipiesie pe tatii anei feto de a o jjinea retirati, si a o pizi K8 griji ssbt kieie; între alte vorbe mai ziiie mm: Femeea e na sliitla de fragedi şi lie; N’o psneiji ssbt 'ternare si s'iip,i de se sdrobesie K’aieasta foarte lesne se poate înlimplă; Şi pentrs m se poate ar fi o nerozie A p8ne si sfirîme, si spargi nebsnesie Un lskrs >ie ns poate mai mslt a se ’ntremă, Aşâ vorbesie lsmea, şi zis are dreptate, Kni daka ssnt Danae înnise appirate, Şi ploi de asr însi se *n timpii a bBrâ. Vezi Anselm ki es RS'iji vorbesn de nit irea ite esqi dator yie înssşi şi femeei talie, nit pentrs mine, mi feresn a’jji addsie aminte lieea 'te îmi esii dator; aieasta’jj,i o va aritâ amiiinia si nn va sksti de mihnirea atit de simijitoa-re şi dsreroasi de a fane pe aniinsl me8 a se rsşinâ. Anselm, asKsltâ într’o-adm-ki tmere, şi stette mslt pîni si rispsnzi. In fine ks sn glas slab şi foarte trist zisse: Lotar, n’am de kit o singsm vorbi la ksvintele talie: es ssnt bolnav si sigsr d’a msri de boala aieasta, de ns vei a-lergă t8 spre timidsirea mea. Virtsiea şi înijellepiisnea ta ’şi as finst datoria, dar so-kotesie şi vezi ns nsm-vâ a-mi*i!jsia ta va avea vre o mss-trare de KSget kmd desni- dijdsit de a pstea dobîndi de-la tine aieea ie voiesk, aieea de nare am atita trebsinjji, tni voi8 ds'i'ie a o iere la oltsl, mi vois dsiue a’mi în-lîredinnă poate 8nsi viklean, 8nsi tmditor onoarea mea, o-noarea Kamillei, odihna mea, feriiirea mea. Ssnt hotirît la aieasta, şi ts ns pojji si mi aperi, lismdste mle-vâ mi-nste dspi slibiiisnea şi nebs-nia mea. Irji figidsesk, îjji jsr ki o singsri îniernare din parte’ni îmi va fi destsl. Ka-milla ns se va ssppsne la is-l'irea iea d’intiis, şi e8 ns’jji vois mai iere nimin, fiind li-nisiit pentrs tot d’asna. Lotar, îngrijat de gindsl Isi Anselm de a se îndreptă la altsl, îşi fms hotirîrea in daţi. Foarte bine, dana e aşă, respsnse el; fiind ki vir-r 257 tstea, ksvîntBl, rsşin a, d li-kateijea n’as nici o pstere as-sspra dshslsi tis, am hotirît şi es ST> ns mai a.skglt nimik de kit prieteşBgsl, şi im> în-soueSK K8 delir»! şi fantasia ta. Nh însircină pe nimeni li8 slsjba penlrB kare m’ai alles; îai figidaesK a o împlini. La vorbele acestea Ansclm se a-rsnki de gîisl l»i, îl stn>nge în braije, îi maluBmesce plin de bBKBrie, şi îl roagi, îl si-lesce ka si înceapă. îndati de a doa zi a se facce amantal nevestei l»i. De’yi va trebbi, zisse el, mszikaniji, serenade, şi poate şi darsri, îy.i voi8 dă spre aceasta ori Kijji bani îu,i va trebai. Do n« vei avea vreme st> faci verssri, nare ar fi prea de trebsinjjx spre aceasta, le vois facce es prietene, şi poni fi sigsr ki’mi voi8 ps-ne toati silinna a le faune, de minsne. Lotar priimi toate, şi pilrsns de o milo, dsreroa-s i> despre smintirea Isi Anselm, îi figidr.i si meargă st. prin-zeasiti la dmssl adoa zi. Fb priimit de Kamilla iîb n-cea familiaritate liberi ne vine din nevinoviijie. Anselm abia se sksli dela masi, şi se gnbi a spâne ki are psuini treabi, şi eşi k8 grăbi plin de o bsusrie nespssi ki se învrednici si vazi singsi i pe Lotar ks femeea sa. El însi înlrebBinjji vremea aceasta a vorbi Kamillei despre birbatsl si8, despre dragostea sniia kilre altei, despre fericirea ce o kisitorie bani addsce în doi inime virtuoase. Kamilla eră de pirerea lsi, şi aceasta. pliKSti konversajjie se pre-langi kile-vă ore, dspe Rare Lotar îşi Ibi zioa bani. şi eşi. Anselm, îl aşteptă în slijji: Ei bine! zisse el în daţi ce îl ziri, fik».t-ai cevă înaintiri? ’iii ai fikst deidarajjia? ’iji a priimit’o ea bine sas ns? N» p8î8is, respsnse Anselm si tni esplik de fa,ui la întilnirea d’mtiis, însi am lsat Isurs pe departe, am pregilit l»krs-rile, şi nidijdBiesii peste p8-ijin si pocis a’jji dă o soko-teali mai îndestBlitoare. Ce si facem, zisse Anselm, rib-darc! dar pojji si fii sigsr ki e8 din parte’mi mi voi8 sili înlr8 toate si n8 vois neîngriji nimii;; in toate zilele îyi voi8 înlesni a te află singsr K8 nevasta mea, firi si poali ea a se appirâ de aceasta. Kb adevirat aceste întilniri se fiKsn nenontenit in vreme de doi siptimme. Lotar ns isbBti nimiK, dar începs a se teme şi a se feri de dinsele; frsmBsejiea, dalisl, amabilitatea minsnatei Kainille ii dă de scire mai din nainle a fagi şi a se appiră de primejdie. Jn-* 258 ceps ks mai mare griji şi grăbi a tot spâne lsi Anselm ki ţoale silingelo îi ssntzadarnice şi kx si lase aceasti înccr-kare jos kici ns e nici o nădejde, şi s i se odihneasKi; ki în lok de a’i di vro an semn de priimirea- ks ratei şalle, Ka~ milla ’la ameningafc ki ii va înisida kasa si ki însăşi vasps-ne aceasli încerkar.e Krimi-nali lsi Anselm. Foarte bine, respsnse acesta, dar fa pini aksm n’ai fikst nimik mai rcislt de kil ai vorbi, e vremea si începi şi ks darsri; şi celle mai Krsde femei ns sg pot improtivi la aceasta. Ia la patrs mii skszi dc-asr, pe Ra -re te rog si’i.îiitrebbingezi în diamante, nestimate, galanterii, spre a le facce darsri Kamil-lei. Lotar îi aritâ ki prea mslfc absz facce ks-priimirea şi kompiaceirga lsi, ki aceste mijloace rşşinoase îi desplak. Anselm îi figidsi ki de va întreb sluga eî şi acest mijlok, ns*l va mai sili si mai fasi nimik, şi îl va lisă în pace. Lotar iari ks toate ki se o-stenise de a’I. tot amigo, ho-lirî si’l mai amigeasKi şi a-sli daţi. In fine dspi kite-vâ zille, eşind dela o întrevorbire ce avsse.se ks Kamilla, Lotar sps-se priefcenslsi- sis ki s’a în-cerka! şi ks dame, dar ace*- stea as addss înlr’o maressp-pirnre si sri pe Kredhicioasa loi sogio Kare a începst a’i zic-ce: korrspJor; viiiiean, ners-ginat, necinstit, ki intri ks as fel de ghnd în icasa prietenoşi sis, ki ’i a aritat cel mai dspi srmi despreg şi ki el este holirîi; a ns se mai în-fi&işâ înaintea eî. Anselm, ’l asKsltă ks sn aer trist si nc-mslgsmit. Ah! Lotare, Lotaro! zisse el, kil de psgin fe arini vrednis de in.Krezil.orsl mes prietesog! es toate le am vizat, toate îe am aszit; kiei lot d’asna m’am aflîat asKans în Kabine’sl vecin de salonsl nevesiii mele. Nici o vorbi din aste In,te îmi spsi ns ’i ai zis; şi d o pi îonsl şi kipsl ce v’am vizst î'mpresni, din nenorocire ssnt prea sigsr ki Is nici o dali ns ii vei vorbi despre amor. Ssppirat ki se, vizs sspra-prins ki minte, Lotar mirts-rlsK ns fin oare-kare rsşi-ne, aceea ce ns pstea si mai asksnzi, şi’i figidsi de a se ginea de ksvsnt, şi de a si-vîrss ml'i> daţi aceea ce îi cerea- Anselm ks a lila slirsire. Acesta il fiscs si se jsre, şi Ka si’i dea ansm mai mslli înlesnire de kit a!ti daţi, se prefiks ki are nisce trebi grabnice Kuro îl silesk si meargi a petrece opt zilio la o r«di 259 a lai la ijarri. Ava mare griji», la pornirea sa do a reKom-mandă Kainillei, ka s t prii— measK'b în’okmai ka în fi in na sa, vizitele prietenalai sia; şi k» ţoale Ksviniele sojjiei salle, el stirai Ka în loafe zilele Lo-tar si vie si» pnnzeaski ka dinsa, şi si» ii» se deslipea-ski nici de uam din iî a si»: O tikiloase nebane! nenorocite vrijmaş al tas însăşi! ce’iji Kaajji ta? ce vrei st. faci? înceleazi de a’jji mai dă dra-mal kinalai spre a le facce aneltitor nenorocirilor talie! opresce, kt tot mai e vreme. Ta esci iabit, adorat de cea mai amabili din souii; virta-tea namai şi ta domnii} i în inima ei nevinovate»; an tînir şi Kredincios prieten se gîn-desce namai la line la fericirea ta; nordkal semn.un» ut îi place a te înbaibâ ka dararile salle, şi ns’jji cere nimiiî de Kbt si scii a te bakarâ de ele şi a ribdâ aceast'b fericire; şi aceast'b fericire te oslenc-sce, te appasi! şi la îi}i în-trebainnezi i;a si» o dirapeni, toate grijile, tot dahal, toali istecianeă, toate fukaitiiiile saflletalai tia! liniscit slip în peste o komoari nedeşirtati de maljjamiri, de fericire, ta o astapi Ka însăşi nuinile talie, şi îjji sapi lingi dinsa cea mai grozavi rîpi? In daţi adoa dapx pornirea lai Ansclm, Lotar veni la Kamilla, dar na o affli sin-gan. Una din femeile ei na-tnil'b Leonella, priimise dela stipsni-să poraniia seKreli de a se afla neumiteait în salon: partarea aceasta ce o aînmiră Lotar, felal de strimtorare ce îl ficeâ ka se» încerce; kali-teijile, framxsejjile celle naoi ce desKoperiă el firi încetare în Kamilla, toate hriniă, toate krescea o patimi ce Lotar o pricepa si o kanosna prea lirzia. Na mai eră vreme si o stingi; viza aceasta i?a groazi, voi si fagi, şi na mai- avea patere, şi silind de o dalb şi virtate, şi prieteşag, si onoare, într’an moment Kind Leonella eşise afaro, kade la picioarele Kamillei, ii facce destiinairea omorslai sia, ks o tarbarare, ka o str una tare, kare dovediâ o patimi şi sili foarte isni. Kamilla sapra-prinsi, se SKoali, aranki as-sapra lai Lotar an oaia des-prenaitor, şi intri, în apparta-menlal sia. Ea se gindi matoresce la ceea ce trebae sy> fana. Depi por ancele inlr’adins a le lai Ansem, nekatezind si înnizi aşa lai Lotar, îndati seara surise bilelal arnutor la bir-, batal sia şi îl trimise ks om într’adins-i. * . „Inkrederea ne ai vrst si’mi „arogi lisimlsmi singsri in „kasa dsmilale mai mslt îmi „ad»ne mîxnire de lut ninste. „Daka este si mai zăboveşti, „îgi ier voiea şi te rog si mi „laşi a mi trage la piringii „mei pîni te vei interna. Ako-„lo nel pegin vois pstea a „mi o.Kitspa sloboda între dragostea ne am peni re d»m-„neata, şi întrs adevirata întristare ne îmi prininsieşte „lipsa demitale. Konversagia ,.aceasta despre simtimenlele „mele seamim» ki fa no pe ,,prietenei demitale si mpan „de'erît; penlrs ki viz Ki’i „plane mai melt si’mi vor-„beaski despre sine si des-„pre părerile sale. Anensti „psgini nepotrivire între sin-„timentele noastre fane ka si „ fie prea trebeinnoas i» ani „fiinga demitale.,, Anselm se emple de beke-rie priimind aneasti skrisoarc; ne se mai îndoi ki prietenei sia n« s’a ginet de kevînt, şi feke respensel în pegine Kevinte femeei sale, ka ne nare kemva si se dski la pi-ringii sii, pentre ki el peste kerxnd este st se îotoar-ne akasi. Rispsnssl onesta, şi mai vîrtos tinerea assepra nelor ne skrisese ea. psseri. în mirare pe Knmilla şi î des-pliksri. Xotirî si aştepte pe birbalsl sie., fin a se plbnge şi a’l sili, şi foarte şigerb despre sine, foarte în-' kredingati ki virtstea'.n’are n-ini odăii trebeinm de a fgai, îşi erraa pertarea sa şi prii— mia pe Lotar. Anesta a ki.reia înflikirati patimi kreştea din prinina îm-protivirii, nemai era in stare a se stipîni, innepe si vie mai ke stireire Ia Kamiila, ne perde nini o zi, nini en minet, întrebeingi toate mi-jloanele de a atiinge, de ad-dene la mile pe anea ne iebia, şi ajstat de gragia de amma-bilitatea sa firenski, de stra-vaganua lei Anseime ne îsi prelengea intr’adins depirlarea sa, de vreme kare în amor fane si ierte nine-va adoa zi anea de nare se sepirase de-Kes an, ziri în sfirşit, des-koperi ki virtepasa, straşnica Kamiila înnepea a sovii. In daţi el ne perde vremea, îşi îndoieşte silingile, nere gn-beşne, se roag e, varsi îakri-me sinnere, aşteap’i, pmde-şne, îşi înlesneşte oinozii, îsi addene momente favorabile, sare din pas în pas peste ori ne stăvili, înainleazi din ip-bindi, în isbindi, se fereşte. ka si ns’i bage nimeni de senini anea ne dobmdeşte, profiţi, se plmge din nos, n» se opreşte nini deksm în birslnyeîe sale, şi sfirşaşte a tmmfa şi a dobândi pe Ka-milla. ^ine ar fi sokotit’o ? de Ka-raila? >iine ar fi zis’o de Lo-t-ar? Amin doi era nisk»HÎ.vir-tsoşi, nini o daţi vre o ksge-taro vinovaţi n’ar fi ksrmat aneste ssffletc Ksrate, daka ne-hsniea lsi Lotar ns le ar fi silit în toate zilele ase appro-pia şi mai m»lt de o primejdie neapirati, a o despreijsi, a se sokoti feriniie într’irisn, şi a 11 y o vedea de kit în mo-mentol peirii. Anselm se înt8rn i> aiîasi, şi grijea lsi nea d’mtiiB fs d’a allerga la Lotar. Acesta as-Ksnzids’şi kit pstea şi tsr-bsrarea, şi ruşinea, îi zise, prietene, pogi si. fii îndestslat a-Ksm; toate şilinjjele am între-bsinijat k» Kamilla, şi toate mijloanele ks kare se poate slsji amoral, şi d8pi ne m’atn viz»t «rada maniei ei, in sfirşit a înnepst a nvi» deporta ks batjoksra. N» mi întreba si’ai spsis alte amirsn.-te, Kini ar fi smilitoare pentru mine: ia’jji înapoi diamantele, şi bBksrilo în pane de ferinirea ne ts ns’ni o simyi .îndeslsl, de a avea nea mai amabilii şi nea mai virfsasi femee. Incinlat de aneasli povestire Anselm îmbriuişi» de mai mslte ori, sir»t'A, strâns© la pept»l si>8 pe anest kredinnios prieten, kare dspi zisa lui, îi fiksse nea mai însemnitoare şi îndatoritoare slsjbi. Inşi mai adiogi el, k» rsginisne, te rog iubitul mes, si n» înnetezi de a mai veni la mine, vino, frişnoare, tot aşa de des întomnai ksm veneai în lipsa mea, şi araţi femeoî mele a-neleaşi dorinye de a ssspina, de a o privi ku dragoste, de a avea însfirşit aer»! ki tot eşti înamorat de dtnsa, şi de a ki»ta si te ask»nzi de mine. în p»nt»l anesta din srmi e» îjji voi» sluji ks o minsnali îndemmare; t» simjji kit este de trebsionoasi aneasta ka si» n» binsiaski ea prefanerea ti-kIhUi între noi. Lotar ple-kmd onii în jos, mirtHrisi ki el avea dreptate. Kiti va vreme trek» astfel, firi ka noroniyii amanjjii si aibi m»lti greutate de a amigi »n birbat kare singsr se da într» aneasta k» atita griji. Kamilla, vinovata Kamilla , f»-sese siliţi si bage in tainele sale pe Leonella, pe »na din pemeele sale ne ea o isbea mai m»lt, şi K» Kare krcsK8se în pre8in, Ia piringi, şi o addsse ku sine întrs kisitoriea sa. Leonella înyeleapli pîni a-tsnnii, dar smintindsse d8pe e-xemplsl stipîni-sei, n8 întir- zio a o imita. îndati avs şi ea «îl amant K;\ şi dinsa: şi ne mai sfiindsse nimiiî in vreme ne avs tainele Kami,llei, Kste-zh a’si addsnc noaptea amantsl pini. in Kamera sa. Kamilla afli, şi f» siliţi a îngidsi a-neasts obrizninie. Vina sa. Rare o finea si simjii, ki ea îşi perdsse lot drept»! şi în-s»si kilre fespoKtsl oamenilor sii, o addsnea adesea intra smilinjp. de a se fane kompline şi a înlesni pe kamerista sa, a o asivsnde pe dinsa de nei-lalLji, sas a o fane a’şi asşsn-de amanlsl la venirea şi eşi— rea lsi. A'teasla este o pedeapsa ştraşniki şi dreapta, de kare n8 poate skipa feme-ea ne se nimi’ieşte şi se inli-m in adslteris Loiar ns ksnoştea intrfgele Lconellei. lnlr'o zi Kind a-ştepta el în revirsa'tsl ziori-lor lingi, kasa lsi Anselin, zoreşte sn om lisindsse in jos depe sna din feros (rele ap-partnmentslsi Kamillei. Tsr-bsrat, fsrios, ns se mai indoi k't anesta ns este sn rival , şi ki. Kamilla il amigeşte şi pe el dspb ksm amigeşte şi pe borbalsl sos; in zadar se ia dspo jsnele anesta, in.ni el in-dato s’a şi foost nevozst din okii lsi. Fon a se mai gon-di, fon a mai jsileka, neno-ronit»! Lotew orbit de Isrbarea gelosiei, şi arzind de resbsna-re inprotiva Kamillei, aleargo îndali la Anselm, şi’l deşleap-lo diz de didiinineano din somn: Afh,: ii ziie prietinsl, in. de mai mslte zille mi lspt ks mine nepstond si. xolorisK a’iii spsne aneea e ns este ni ni iss pstiniii nini drept de a’iji o asusnde Kamilla, slibi-nsnea ei n’a pstst a se mai îinprolivi înneritirii şi ispitei foarte Jsnge, înlrs Kare am pss’o. S’a ssppss in sforşit, şi ’mi a figodsit a se intolni ks mine la nea d’ontois deportare a ta din Kas'b. Prefo-te Ki eşi snde-va la jjan, vino inapoi pe taim. şi asusndete in uabinetsl de garderobo, sude ini a figodsit a ini priimi. Ast-fel te vei îniiredinna despre vina ei, şi vei fane ne vei vrea. Bietsl Anselm remasse îm-mirinsi ii, ingolbini şi înneps a tremsra la aneastb snire neaşteptaţi, penlrs ki Kredea ks religiositate ki Kamilla e-s!e mai presss şi vingiloare despre toate prefidslele at-tan ale lsi Lotar. Remase nislli, vrerno ies ouii înfipţii în poinont, nemişKat şi liKst, in sforşit înneps a vorbi: ts te ai psrtnt întomnai dspo Ksm a-şteptara dela pricteşsgsl tos, şi prin srtnarc voi» asKsltâ sfatsl ne îmi dai. Fi neea ne 263 soliolcsui de kaviinax si mai vxrtos pxstreazx taina soţi întxmplxri aşa de neaşteptate. Lolar ii f'tg’bdBi, şi îndatx, se i;xi foarte amar de (oale kx-le fsria. Ist il împinsese a fale. Amoral.şi :«‘iepase bir ai ressimtimentsl lai. Desnxdxj-dait pentra «ie sx dea în mxi-niîe «nsi bxrbat inixrttni la linstea sa o rezbsuare ‘ie o ar fi palat el fa'ie înlr’aH kip mai psjain krad, ns afli alt mij-Iok de îrobsn'btijjire de kxt a deskoperi Katnillei nebunia saşi soarta 'ie o aşleaplx; şi fiind kx avea Loatx înlesnirea de a o vedea pe asksns. se dese însăşi in atea zi ia dxiîsa. Ea kain îl vx-za, îi zise: dragai mea Lotar, na s'iii ne mxxnire am icare îmi roade inima, si viz kt in-Ir’o zi o sx se pargx in pop-ptal mea. Obrxzni'iiea Leo-nellei a trenst peste xoiare ; în toate nopţile îmi adda'te în kasx an galant amorez al sxa şi îl liine a>ii ka dxnsa jrf.n i> în zio, socoteşte în ne primcji-die mi se ali'ix ninstea, si >ie na ar palea zi'ie lamea ne ’lar vedea eşind din kasa mea pe o vreme foarte bxnaitx. Insx teea a'ieasta va fi vre o meşteşsgire na sx’l fa kt a krede kx omul pe ka-re el iTvxzase esind, era venit pentra Leonella, şi ns pen-ti’8 d'i.nsa; îns'f. kxnd o vxza plxngxml, dcsnxdxjdaiti» si ie— rxnda’i aj8tor s’o skoaux din tneasix primejdie, k a no slut în sfirşit adevxral, nare kresiss asum si mai mait kxinya şi omesiensi Isi. Ka toate axe-sfea, rospanse Katnillei si na se mai mxlmeaskx, kx va af-fla e! miiioksl de a înfrxna olu'7>ziii‘iiia Leonellei. Dapb a'ieasta, îi descoperi xeea ne în kovxrşirea anei geloşii neba-ne spascse lai Anselm, şikom— plotai »ie arziserx in prea-nx ka li'{.vî>ai81 ei sx se askan-zx în kabinetal de gardiro-bx, de andesx poatx vedea necredinţa. ei, li «tera ierlx-Misne de a'ieaslx neksnie, si pe 8nnx povaţx kam sx o dreagx, si ksm-sx easx din primejdia în kare îl bxgase a sa falalx neiubzaire. Kamilia la înţepat se spximxnlx de desixi-nairea «ie îi fxka Lolar, şi in-'jepa a’i împsta na an nekaz plin de dragoste o asmenea bxna-ialx despre dxnsa, şi mai mait fapta isi 'şea nekibzaHx. Ins-s femeea a avxnd daxal mai ga» ta de Rit birbalsl atit spre bine Kit şi pre ris, dsx kare ii lipseşte kind va si se gin-deasai mai matoreş'e, Kamilla afli îndati mijiloksl de a drege o greşali atbta de grea şi primejdioasi. Zise lsi Lo-lar si faki astfel K8m Anselm si se asKsnzi adoa zi întok-mai dspi itsm se vorbiserb, penlrş ki mdijdsesue si falşi ksm înseşi aweasti ispiti, si le easi în folos la amorsl lor, şi si. le înlesneaski de a>ii înainte toate întâlnirile firi ni«i o griji. Şi îi asksnse tot plamsl si», dar îi zise ka în vreme kind Anselm se va afla esksns spre pmdire, el si fie gata a veni în kasi Kind îl va Kiema Leonella, şi «i’şi ia seama a respsnde la toate kite îl va întreba ea, fin a se sfii de nimik s’iiind ki birbatsl sis askslti, In zadar o rsgs şi o zori Lotar de a’i dcslsşi lie are de gmd si faKi, ica si sue si el a Iskra ke mai inslti kipzsire şi sigsranji'b, kni Kamila se. mirgini nsmai a’i repetă ki ea n’are mai mslt ni«i si s«ie ni«i si faki de kit si res-psnzi la întrebirile ne îi va fa«e. In vremea a«easta trisfsl Anselm, dind de ştire de kssea-ra femeei salie ki se giteşte şi porneaski adoa zi la ijeari la ?sn prieten al sis, «sm se fiK8 zioa se prefiKS ki porneşte, şi printr’o portigi as-Ksnsi veni înapoi şi pe fs-ris se asusnse în Kabinets! de gardirobi ne eră lipit kh Kabinelsl Kamillei. A«ea-sta aKsm ne îl s>iiâ a«i, se preimbla în Kamera sa ks paşi mari, se prefi«ea tsrbsrati , se oprea în lok, oxta şi vorbiâ singsn. Anselm, abia ressf-flmd, sgiia oini şi ginta sre-kile, şi ns perdea din vedere ni«i «ea mai miki miskare a femeei sale, ns’i SKipâ ni'ii «ea mai mini vorbi «e zi«ea ea. De o daţi, ks sn glas plin de miskare şi de nenaz, Kamilla kiemi pe Leonella; ds-le ks-nnd, îi zise, şi addo’mi stilet»! birbatslsi mes Sliletsl, respsnse kameristă, vai de mine Kokonijgi! «e vrei si fa«i ks el? — iXs mi ’nlreba mai mslt. şi mi asKslli «e îgi zii?; aitsm Ksrindj* Leonella ad-dssse sliletsl. Kamilla îl smimii ks grăbi, îl skoase, îi «erki virfsl, şi îl asksnse ssbt xaini. Pe srini kistind la Leonella ks nişte oki plini de mmie, askslti, îi zise, «’a vizst în mine, şi în psrtarea mea, nersminagii şi viidenî oki ai lsi Lotar, de’şi a lsat obnz-ni«ia a’mi desKoperi vinovata sa doringi, în altingerea «inşii mele si în batjoksra pri- «tesBgblBi 'ie ’ia arilai bansl «mea sog? Aitam va vedea el ks 4e fel de randevB se aleg mişte prouleiji ka dinssl! Des- diide fereastra îndati, şi fi’i semn si viie, penlr# ki ne- igreşit trebse si lic în iligi, aştepi7»nd8,şi împlinirea -vino- vatBlsi st>8 gind.— Ax! sksm- ipa mea stipîni! respsnse sLeonella, >ie îşi ştia rolei Ifoarte bine, ne vrei si» fani vk» stiletsl acesta? vrei si te omori sa» si swizi pe Lotar? âns'b si 8na si alta, n» vezi «dsmneata ki poate si’gi ad- femei slabe, si n’avem ni mii: •spre app'brare de kit «tinslea •noaslri? EI e 8n drak în-verssnat, si ne ştii k»m se în-timpii, ki nep8tmd8’l brodi s'app»4e el înainte si si’gi jfaKT. weva kare si fie mai ri8 de lut si’gi ardi4e viaga. Vai şi kredinyoi ne ssnt datoare sojpM mea. Anselm asosltâ aieasti non-versagie, şi fie->ie vorbi îi diripina ori ie bi»8iali ori ne imhnire şi amirj>4i8ne în kare era k8f»ndat pini U4i. Era p’aiii si easi si kazb la piiioarele uredinnoasei sale sogioare, şi sb’şi arate dragostea şi relişnoştinga sa, însi se opri, vrind si. se mai bttksre de ateasli înKin-tbtoare privelişte, sokotindsse Ki va eşi la timp sb în-limpine a n8 se fa44e vre o primejdie.. Îşi şterse okii de îlakrimele 46 îi k»rgea pe o-braji, şi remase asksns. Leonella se s8pp»se:; Lotar veni firi zibavi srmind ds-p b kameristi ne «îl ad»4ea de mini. In daţi 40 11 ziri Ka-milla, sitoase stilet»!, şi trase K8 vîrfsl l«i ass»pra parkets-l»i 8n 4ern mare înaintea pi-4ioarelor sale. Opreşte, îi. zise, plini do minie; (lakfi din nenoro'iire vei avea obnzni-■ 4*a a tre4e peste dsnga n® 18 266 vezi jos, sa» a ie appropia de dmsa, în aqel minat însăşi îgi bag fersl aqesta în inimi. A-skslti, şi si na kare icsmva si deskizi g»ra a’mi resp»nde neva pîni n»’mi voi» sivîrşi vorba, pe rsirn» vei respsnde qe vei vrea. Mai ’nainte de toate, Lotare, voi» si’rni spui, k»noşti t» pe Anselm birbalsl ine» şi qe pireri ai despre dinssl? voi» asemenea si şli» dana mi K»noşti pe mine, pe mine asta Kare îgi vorbeşte, resp»nde’mi în daţi firi m»l~ te vorbe, penlr» ki n»’gi faK nişte inlrebiri asa de mari. V t- Lolar na’şî perd» k»mp%t»l, înţelese jok»l qe se fiqea, şi f» gala a respsnde k» atita isteqisne qe ar fi p»t»t faqe sl treaki aqeasti minqisne de qel mai învederat adevir: “N» ml soKoteam o daţi k» Kapsl, frsmoasi Kamilli, ki penlr» aqeasta mi kiemai aqi ka si’m faqi nişte âssemenea înlrebiri k» total slriine la nidejdile şi aşteptarea mea qe mi add»qea k» atita nenbda-re înaintea dsmitale; msi n» voi» si mi arit nes»pp»s la por»nKa qe îmi dai, şi eati ki resp»nz, ki itsnosk pe Anselm, ki ne ksnoaşlem amm-doi din fragedi kopilirie; Kit pentr» prieteşsg»! nostr», n» vois si zik nimiit, penlr» ki şi dsmnoata îl ksnoşli ka şi noi, ka si n» mirlsrisesk sin-g»r baljoitsra qe amor»l mi sileşte a’i faqe, amor»!, aqea-sli psterniki desvinovigire penlr» nişte vini şi mai mari. fe damneaia te kanosit asse-menea, şi a te dobîndi, mi se pare »n lslţr» assemenea de pregios îniokmai dspi itsm se pare şi sogalsi d»mitale; kiqi de n» ar fi fost aşa, penlr» nişte frsmssegi altele Ka de ale dsmitale, pentr» ori Kare alţi fernee, n’aş fi p»l»t a’mi kilkâ datoriile Kiln sine’mi, şi a Indâ sfintele legi alle prieteş»g»l»i, astizi silsit de mine şi kilkat în piqioare do »n astfet de grozav vri.jmaş Ka amoral.— Dana este, aşa, înqep» Kamilla o vrijmaş de moarte al prea i»bil»l»i me» sog şi kap! k» qe fr»nte ka-tezia te antă înaintea aqelleia qe o ştii foarte bine, si îi k»-noşti şi qinstea, şi dragostea şi kredinga, şi s»pp»nerea ki-tre sing»r»l si» idol şi kon-soarle, kitre aqest Anselm, ktre singsr domneşte in inima mea?.. Dar vai nenoroqjta! kit e de slabi o fernee; în Iok de a’mi faqe risbsnarea qe mi se ksvine, neitaz»! mi addsqe a mi vedea «militi pîni la slibiqisnea de a mi lisda singsn! din prolivi, de si nimiit n» s»nt vredniiti, e» sânt de vini, ki a p»l»t 267 qine-va a’şi perde respeictsl qe s’ar fi ksvenit st aibi ki-tre o femee qinstiti. A mea este loati vina, penlrs ki tot d'asna femeea greşeşte kind este ntit de slabi a se lisa si’i vorbeaski «n birbat de doi ori despre patima sa ka-re ns aginteazi de Kit ia ne qinstea ei. Ts ai ksgetat la neainstea mea; şi mi viz singsri vinovaţi; aşa dar caii. kt îmi dreg greşala, şi îmi ias pedeapsa singsn. Ziicind aqeste icsvinle, ar-dik brajpl, îşi întoarse s«i-letsl asspm, şi înfige fersl d’asspra gigei din stingă , approape de «mere; pe «râu kiz» jos ka K«m ar fi fost firi Ksnoşliîijji. Lotar, Le-onella remassem îmmirim-rijji şi spiiminlayi de groa-Ki, Kind vizări pe Kamilla restsrnali jos şi plini de singe. Afan din sine, Lotar se repede si smslgi ferrsl, şi Kind vizb ki rana e foarte «şoari, îi mai veni inimi. Bietei Anselm, la vederea aqeasta leşinase în kabinelrl «I si«, Lotar, de şi mai prinsese fajji, inşi tot eră în «imi-re, şi afan din sine, mirin-d«se k« groazi, pîni «nde poate si meargi vslpenia şi îndrisneala «nei femei vinovate; pe «rmi se gribi de a p«ne pe Kamilla pe pat şi zi- se kamcris ei a’i îngriji de răni ki el se d«qe si’si ia lşmea m Kap, şi si se asK«n-zi de. r«şine k«m si m mai dea oui k« nimeni. Asa în aqeste mari mirlBrisiri de r«-şine, de kiingi şi de dsrere, esi din kasi si le lisi sin-gsre. K«m se vizb singBr, inqepa a’şi faqe icr«qi mirîn-dsse nemetat de îndemma-rea femeeasici qe o vizb k8 okii şi in slipim şi în sl»j— niki. Anselm, dspi qe ask«Iti, K«m s’a vizbt, tragedia morgii qinslei sale, represenlajjia îa nare . personagele îşi seri rolbl k» atita adevir şi nateral, şi leşini dspi ksm spsserim; mai pe 8rmi ve-nindB’şi in simgire, şi inne-Kat de bsKsrie, aştepti kb ne-ribdare si însireze Ba si poa-ti eşi din pîndirea sa (pentr» ici vrea sr> ns afle nimeni qea qe faqo el) şi si meargt si înlilneaski pe Lotar, iubit»! şi icredinqiossl si8 prieten, şi si se feriqeasKi «nai pe altsl despre peatra qea slcsm-pi pe kare o aflasse el în inqerKarea şi proba virtsjjii femeei sale. Komedianele a-mmdoi ica si ’şi termine rolsl, ns sitari ki trebsie a se faqe astfel ksm si’i si în- *> lesneaski mijloicsl de a eşi din oskBnziloarea sa ka k«m îifi 'Iar vedea nimeni. Aşa el ; alergi îndati la Lolar, îl afli, j anasi; şi n’ar pslea nimeni st desKrie bsKBria hi, îmbrigi-şirile, si sirstitBrele ie dete prietenshi, vorbele ie îi sps-se despre înalta sa feriiire, şi lasdcle ie da sogioarei sale ie ’ia trimis’o Damneze» na an înger pre gimînt. Lolar asKfiltâ toate «ieslea firi si poali anta niii sn semn de bfikarie obosii de itsget şi de a mai lot vedea ainigirea b-n»i om. Anselm vi.zi»nd ki prielensl sib ns respsndea )»i- | tnik la bfiKBria sa, sokoli ki j aieasti îmm brmsrire a hi nii’i . vine de uit din ştiinga «ştirii în i;are a lisat pe Kamilla, | a kbgelfilsi nare îl msstri so-kotindsse ki el este priiina fliestei nenoroiiri. Aşa între lele-alle vorbe îi adiogi si n’aibi niii o griji assspra ie-lor ie s’a» întimplat Kamillei, şi ki rana trebfie si lie mi-ki, pentr» ki le-a aszit vorbind şi psind la Kale stipîna k» Kamerista ka-s’o asi;»nzi şi si ns spsie nimik hi kind se va înlfirnâ. Aga îi . zise, fii firi griji, assspra aiestei priiine, şi n’ai aitsm de kit a te bsliBra din presni ks mine, frigioare, Kiii prin mijloiirea ta mi viz astizi în uslmea feriiirii mele. De ak»m înainte si ştii ki tot ti mp si de repaos n» i! voi.» petreie de kit finind la versbri kîntind linstea si virtstea Kamil- t) lei, ka si’i las o pomenire vciiniki, şi si’i nemsresK nB-mele în veakurile viitoare. Lotar lb»di nifilt aieasti no— roiili xolirîre, şi’i figidai din parte'si a*l ajita ka si ardiie marele ediliiiB al slavei feineei hi. Dspi aieasti înlimplare , Anselm remase birbalBl iei mai kb desfitare amigit din kigi îşi poate line-va înitipsi pe hme. Singsr tot d’asna, addsiea de mini în kosi, Kre-zind de instrBmentBl. şi orga— nul slavei sale, pe aiela uare are «nealta oicurci sale, si Ka-milla îl priimiâ ies o fagi ap-prinsi şi neidjiti, dar k» «n ssfilet zîmbitor şi plin de dragoste. Vslpenia aieesta işbBti astfel kili va vreme. în si dspi Kiteva hni îşi sparse I)raK»l opiniele. Nerfişinarea-şi okara asksnsi pini aii se dele pe fagi, şi Anselm pilii k» viaga pîm în sfîrşil, ds-pi ie a plilit şi ks linstea neroada şi stravaganta sa kb-riositote. Krezitorsl Anselm, înkre-dingat despre virtBtea femeei sale, petreiea o viagi feri-liti, şi în linişte. Kamilla se prefiiea înaintea birbalsht sis ki e plini de Bri asss- ţ»ra I«i Lotur; el inşi n« so SKppirn de aceasta, pentrx ki în askxns era dospigsbit ks dobîndi. Ka si atnigeaskb şi mai mnlt pe nenoro'ritsl Anselm, Lotar ii rsga adesea ka s i> faki bine a’l sKipâ de aaeasti grea saruini de a li silit sb vie in kasa l»i, si de a ssfferi minia şi sra pe drept sBpiratei Kamille; pentr» ki vede bine, zi'tea ei, ki e nessf-ferit in ouii ei. Anselm inşi nx vr« ni'ii intr’sn kip a priiini ana «a aceasta, şi adesea impsta sogiei sale kb pe nedreptate a lsat o astfel de xri assxpra 'iel«i mai adevirat şi mai i«bit al sb» prieten, inKit în tot timpsl a'iesla era singsra sfădi şi ne’nvoiali intre amin-doi souii, atita tnia de bine! Kb toate acestea, Leonella, kiria stipîm-sa n’ar fi ks-lezat s’o refsze sab s’o 'ierte la nimiK, atit îşi Isase frisl, si iiB mai avea mar o rsşine, in kit ns so mai sfiâ de ni— inin. Sigxn kb i se trek toate dela siena stiletBlBÎ in koa'ii , inii pe Iok. 4'ieasta, spbiiniutati. şi ne-ştiind ie si zi«i: o! nx mi o-mori, domnBl nies, striga, ki îjii vois spsne IxKrxri' şi mai însemnitoare de Itil. pomi si-’jji inkipBeşti. — Sp8iie-Ie a-Ksm, sas de n», eşti moarti.— Aksm ’mi ar fi kx nepstingi, pentrs Kb ns po'ii» si.’mi ias ni'ii resBflarea... Lasinii pini miine, şi îjji vois spâne 1b-krBri si te minsnezi. Fii în-si sigsr kb auela ne siri pe fereislri este xn jsne din ■letate 'le’mi a dat kiivînlBl 270 de a mi Isa de souie.“ A-Meste ksvinte liniştiri pe An-selm, şi’I fiks si’i dea soro-k»1 pîiib a doa zi, dspi Rsm nerea Leonella; nini Ki’i trecea lai prin gind ki a4ele desKoperiri vor fi improtiva Kamilîei, a Kiria virlste el ns mai pstea st binsiasKi. Eşi din aiea icameri, şi Iisi în msnlrs pe Leonella înki-si foarte bine ssbi kiee, zi-kinds’i ici ns mai ese d’a-kolo pîni kind ns’i va spâne iele «e a zis Ki’i va desko-peri. Pe srmi se dsse în grăbi la Kamilla ka si’i po-vesleasKl neea ne i s’a întâmplat ks kamerista, adio-gind ki aneasta i s’a figi- dsit a’i desKODeri nişte IsRrsri * %) foarte insemnitoare. E de prisos si mai spsie nine-va claka Kamilla se tsrbsri la aqeasli veste neaşteptaţi. Spaima ie i se priiinsi fs aşa de mare, înkipsinds’şi ki Leonella negreşit va spâne Isi Anselm intriga sa 4e se srma in kasi spre okara şi tri-darea lsi, în kit ns pst» si aibi în destsl ksragis si a-şlepte înkai si se .adevereze aaeasti binsiali. Insssi în «> aiea noapte, îndati nati de aneasti întimplare, penlrs ki nimeni ns pstea si aştepte 8na ka aneasta dela sirinsBl prieteşBg ne 8nia pe Anselm K8 Lotar, în kit, spsn ki toati Ismea îi nsmia : n e i doi prieteni. 272 — Ştii din întâmplare ne drsm sa fi. apskat Lotnr şi Ito-milla? — Nini de ksnv, res-psnse florentin al, ks toate ka gsvernatorsî ’ş-i a pas toate si-lingele sa le dea de srma. — Da-le aKsm ks Damneze s-, domnsle, zise Anselm..— Re-mai ka dom nai, respsnse drs-megsl, şi dete khlKbie kalslsi. Anselm la anoste vesti asa %) *> de grozave, desiiadajdsit si In kovîrsirea nenoronirii, ns mai f« la îndoiala ka ns este tradat de prietensl sa»-. Se sus!» Ksm p»t» şi se tirî piua la kasa prietenslsi sa» radei sale ne n» aflase anua a Isi nenoronire. Galben, sfirşit ks lot»!, nepsland nini sa mai ştie ksm ajsnse, se arsnka în pat şi ners sa’l lase singsr. A, doa zi eră bine târzia si %> el na se arata afara. Prietensl sa» se îngriji şi intra în icamera l»i. Ani afla pe nenoronitsl Anselm jsmatate ks pinoarele in pat, ks Kap»l şi k» jsmatatea tnspslsi pe o masa, ks mana kazsta jos şi giind anua^ într’ansa o pana, iar înaintea Isi pe masa, xar-tie skrisa. Oaspele îl striga de mai msite ori, şi spaiman-tat de tanerea Isi, îl apska de mana, dar ne sa vaza! mana ii era înghiegnta, Anselm n» mai era ks viaya. Msrise serali»! do durere, şi Ki«r in moment»! Rând- s kt i ar.. Kiema anest prieten oamenii sasei, il ardlnara, şi apoi ner-neta an ea xartie ne o reks-nosk» Ka e sitrisa «iar de mana lsi, o nili, şi Koprindea; oneste ksvinle „Ksriozitatea nea mai ne-„bsua m’a Kostat şi ninstea şl „viajja. Dana vestea despre „moartea mea va veni pina la „sreKile Kainillei, sa ştie ica „am iertal’o; ea nTa fost na-„sksta Ka sa fa»a o ininsne, „şi e» n» trebsia sa o *»er de „la dansa. Aşa pentr» na sin— „g»r am fost prinin»i!or»l ne— „ninstel mele, n*ar fi drept....“ Alat a apskat sa skrie Anselm, şi ani ’şi a dat şi sfîr— şitsl. Se d»se îndata- vestea despre moartea Isi. Kamiila^ de kainga a şi îmbraKat rasa în monastirea snde fsgise, şi ani peste psijin a msrit- şl ea de dsrere. Lotar obosit de msstrarea ksgetslsi. a intrat în oaste sa’si kaste moar— tea, şi peri într’o bataie ne-dete domn»! de Laslrejj ka*-pitanslsi nelsi mare Gonzalvo-de Kordova, în regalsl de Neapole. Astfel se sfîrşira a-nesti nenoronigi, pe Rarii ns-mai o ksriositate şi doringa. stravagante ’ias adssafivred-nini de jale pen-lrs tot d’asna> (Din Don Kişot, Partea II.) 2 n FILO SOFIE Principii, Syslmă, Doctrină. Principal, este nassa, fbkb-tor»l, ordinea »n»i l»kr». Grb»l se face fbinb, fbina anune-stekatb k» apb se face koKb, koka frbmbnlatb şi koaptb se face p'bine; pbinea dar e gn>» în priimipbl sb», sas principal pbinei e grrb» . — O linie dreaptb şi o linie k»r-bb CarKsit'b) aşbzate în mai înalte posiyii prodsK toate fe-lsrile de forme sa» ligari kbte s»nt în lame; Linia dreaptb şi ksrbb s»nt principele tat»-lor formelor; însb karba na este alt geometriceşte de Kbt maljjime de linioare mici ada-se potrivit »na dapb alta în direkjjie cirsalan; aşa dan linia dreaptb este principal ta-t»lor formelor; bnsb linia n» este alt de kbt mslyime de pantari »n»l lbngb all»l; a-şa dan psntsl este princip»! cel d’bntbi» matematik al ta-l»lor formelor. — O snriere se Kompsne din pagini, paginile din perioade, perioadele din frasi, frasile din vorbe, vorbele din syllabe, syllabile din litiere, aga dar litierele s»nt principele sa» sonsrile cele d’bntbi» alle »nei limbe. Kbnd, pornind dela »n fenomen sa» objet oare-uare, vedem »n gir de lskrsri sas fenomene ce se gin »n»l de altal într’o orîndaialb oare-uare k» rapport»ri «n»l Kbtre altsl si toate Kbtre »n»l în«bt sb formeze »n toi, alanci in fenomen»! cel d’bntbi» avem »n princip şi în tolsl acestor fenomene o systemb. Pornind dela » n i me şi n»im>-rbnd pinb la zece, şi repe-tbnd pe zece de zece ori, pe s»ta de zece ori, şi pe mia de zece ori.... noi în »nimo avem princip»! n»mbr»l»i, şi înlr’sn nsnibr oare-i 9) şi şapte, dob cinci, inlok de zece: trei cinci în Iok de cinci sprezecc.... Atanci s»ta noa-strb ar li de 5 ori 5,25, mia dş 25 ori 5,125... atsnci am avea principal nambrlai iar în anime şi systema nsmbrslsi ar fi cin-cimalb. Kbnd am nambra pînb în dob sprezece şi am începe a repeta dob sprezece şi »na. dob sprezece şi dob.... în lok de trei sprezece, patra sprezece.... dob dob-sprezece, trei trei-sprezece... preKsm zicem dob zeci, trei zeci ....; atsnci 100 ar fi 12 x12=144, §i 1000=144x 12=1728. At»nci avbnd acelaşi princip, am avea o sys- 274 temi a nameragii doispre-zecimali. Aşa dar systema este an toi sas adanangi de pirgi din ka-re fie-kare poate st stea de osebi; însi> atirni ana de alta prin oare-Kare relagii, logi-tare, saadapi oare-Kare regale şi legi hotirîle. 0 armaţi, are an kap, ea se kompane de atâtea Korpari, fie-kare korp de atâtea divisii, fie-kare di-visie de atâtea regimente, fie-Kare regiment de atitea batalioane, batalional de atitea kompanii, kompania de aligi soldagi, aii in soldat avem an princip, şi in armaţi o systemi. Dana armia este antiki ori moderni, earopeani ori asiatiki, ka katare saa katare împirui— re saa sabt-împirgire; atan'ii principial etot acela şi systema katare saa katare. — Ţeara rommeasKi avea inainte an Domn ka dregitoriile sale, spre pildi: Spilirie, Vistierie.... Spitiria avea ati-gia polkovnici Kite jadege, şi atigia Kipitani uite plişi; Vistieria avea atigia ispravnici Kite jadege, şi atigia zapcii kite plişi... Akam vedem o alţi împirgire şi sabt-împir-gire în aceeaşi gări; vedem dări o alţi systemi de gavern mai nainte, şi alţi systemi a-kam. Aşa dar systcmeîe sânt de mslle felari dapi kam viza-rim; aci vom vorbi de syiste-mele filosofice. Total saa systema ideilor anai filosof saa a anei schoale se nameşfe Do k-t r i n i, itare însemneazi sti-ingi, învigitari, kanoşlingi; inşi trebae a ari ta differin-ga între aceste doi vorbe Systemi şi DoKîrini. Systema, este o îmiraire de idei hoti-rîte a înfigiga o orîndaiali de fapte oare-Kare, şi legate între sine prin astfel de rappor-tari în kil toate ajjati şi pri-vesK a dovedi adeviral anei proposigii Kare esle Konulasie saa resaltat al celor zise. Spre esempla systema lai Newton e-ste an şir de ; roposigii legate ana de alta astfel kam si do-vedeaski proposigiaarmitoare: ki adiki traparile sânt attrase între sine în Kavînt invers al pitratalai distangei lor. Sistema lai Condillac este asemenea an şir de proposigii, din kare fie-kare priveşte a dovedi ki toate ideile şi toate fa-kaltigile aa drept princip saa origine Si mg ir ea. DoKtrina este o systemi, pentra ki în-tregal ideilor anai filosof trebae si forme an tot, ale ki-raia pirgi si fie legate ka armonie între ele, si si privea-ski spre an adevir genera), kare este Ka an vîrf saa ko- 275 roani al aieslsi tot. Toati doKtrina este şi o systemi, ns însi şi toati systema odontri-m.; doktrina este într’adins konsaKrali a anta o systemi relativi la Ismea morali şi la srsita sa» dcstinajjia Omslsi. Aşa pstem zi4e dostrina lsi E-piksr, pentrs ki ideile a'iestai filosof ssnt intoitmile astfel intri) ele, ksm si arate ki sko-psl sas sfîrsitsl om8l8i ani jos este fericirea; pentrs ki systema lsi are drept ksget si a-rate omslsi kare ii este srsita lsi ani şi prin ne mijloawe poate a o împlini. Ns pstem zi'ie inşi si doKtrina lsi Nevton, a lai Lin6e a lei Cuvier, penlrs ki stelele snsia, vegetalele alteia si fosilele 4el»i d’al treilea n» se Hin de lsmea morali. Zi4e Ismea doKtrinele soli ale, doktrinelo religioase, pentr» ki> intrebirile relative Kitre sojjietale, Intre religie intereazi in iea mai în-nalti treapli omenimea, şi din deslegarea ne le va da line-va spinzsn avenirea morali a oamenilor şi naijiilor. As n»mit asemenea snii d o k t r i n e, sys-temele »nor politici, ie a» voit şi vor mKi si gsverne sofiie-tatea şi si’i întokmeasiti elementele d»pi teoriile şkoalei lor. Aşa, ka si poati o syste-mi a lsa nsme de doktrim, trebso si aibi drept ksget spe- iial a deslega nişte mari ies-ti»ni alo moralei, ale sfîrsit»-lsi aklsal al Omslsi sas a arşiţei lsi dspe «rmi. Atitea fe-lsri de doktrine s»nt kite s»nt si în şliinjja lsmii intrebirile 4e a», pentr» Om şi avenirea lsi, sn interes psternis şi ne-mijlo4it. Aşa, aneste întrebiri ssnt sas despre natsra lsi Dsm-nezes, sas despre natsra Oms-lsi, despre fak»ll'bjjile şi destia-najjia lsi, sas despre organisayia sojjiotiuilor omeneşti, asspra kipslsi de gsvern 4e ar trebsi si aibi. De a4i dari> isvoresk trei prin4ipalefelsri de doktrine: Rel i g io a s e, Psycho-logi.4-e, Souiale. Doklri-■ nele a4estea Ka şi objelele lor as între sine nişte relajjii foarte strînse, şi astfel ssnt de legate, iniiit systema 4e va lsa 4i-ne-va pentr» sna va hotirî neapirat şi systema 4e va Ire-bsi a priimi penlrs 4ele-lalto. Aşa, astfel s»nt rapportsrile Omslsi ks Dsmnezeirea, în Kit ideile 4e’si va fa4e 4ine-va de-*> spre natsra DsmnezeeasKi vor hotirî şi ideile 4e va priimi asspra destinatei de aitsm şi fiitoare a Omslsi. Asemenea si •) doktrinele sofale tot d’asna îşi as temeisl asspra dontrinelor psychologi4e; pentrs ki starea snei sotjietiui ns este SKopsl sas KSgelsl hotirîtor al sma-niîiiii, 4i sn mijloK spre a în- 276 lesni fie-kbruîa individ ajungerea la sfirşitul sau skopul pentru kare este fiKut; prin urmare teoriile sofale se in-semneazi asupra lupului ku kare va privi aine-va natura 0-mului şi privesk a konstitui sogietatea potrivit ku a'iea naturi şi ku trebuingele sale. Dar ku toate ki nişte legi ture sţrinse unesK doktrinele filo— sofiae una d.? alta, şi toate pri-vesK spre aaelaşi sfirşit, «are este deslegarea Mea mire a destinagiei Omului, trebue msi si Ce şi au fost tot d’auna deosebite, din priaina deosebirei objetelor lor şi a desvoltirilor speaiale ae aere studiul lie— kiria. Aşa, ku toate ki teoriile sogiale derazb ku adevirat din teoriile psychologiae sau te-ologiae, le deosebim msi de Filosofie, i;a nişte ramure de aele rnai întinse şi aole mai importante ale ei, kare îşi for-mi pentru sine singure o foarte mare aestiune(l) ae are trebu-ingi de luKriri în parte şi de un 1) Cestiune este din jargon, questio este din queea que face o limbă ia inoeput singur creasă aqucastă vorbă cestiune dela ce\ că şi caritate dela care; păşind ânse spre a face o limbă prin corrigerea gergurilor populari dupo clasicitate, a cătat a veni despre aquesţe vorbe la questie şi qualitate. Astăzi păcatele melle litterâre s’au luat drept legi de ânsuşi adversari mei. Atăta mai rău pentru Dumnealor, cu cestiunile şi cu aptele şi aptorii lor cleptici. [i\otă din '1862/ studiu adîriK din naest punt do vedeie aîit de interesant u-manitbgii. Doctrine religioase. DoKtrinele religioase sunt foarte multe, pentru Kb kuno-ştinga despre natura Dumne-zeiaski este ntit de anevoie de dobmdil, înKit nu trebue a ne mira daua nişte asemenea aeraetiri au nliait pe oameni în sume de k bi ale amigiri.. Prin urmare noi aai vom anta pe aele mai prinaipale. DoiUrina aea mai legitimi din toate, aea mai potriviţi ku luiniuele Kuvîntului, aea mai in armonie ku toate adevirurile ştiingei omenirii este aaeea ae priimeşte un singur Dumnezeu, Kreator a toate şi Kirmuind lumea prin legile ingelepaiunii şi bumtigii sale nemirginite. Doktrina aaeasta a priimit numele de T h e i s m, prin opposi-gia aaelia ae nu priimeşte niai un Dumnezeu, adikiaAtheis-mului. Aaeasta s’a numit a-seinenea şi Monotheism, în protiva aolor ae priimesu mai mulgi Dumnezei. Ku toate aae-stea se afli şi altfel de fheis m ku mult mai pugin vredniK de Kuvînt; kare araţi ki Dumnezeu nu se ammestiki întru ni-miK la aele ae se intimpli iu lurne, de kare lui niai nu’i mai 277 pnsx din zioa qe ’ia skxpal din inxinele Lai. Dapx doktrina a-qeasta Cinele şi Re si este nimik înaintea Fiinţei-înalte; differenija între aqestca sl'b în învoirile Sojiielxtjii. Oamenii kreaui ka şi iele-lalle animale na sx se liKKSre şi sx saffere pe uxt-va timp, n’aa sx a-ştepte dapx aqeaslx via|jx niqi pedeapsx niqi resplalx din partea Kreatoralai lor. — D e i s-mal n’are altx deosebire de Theima , de Kbl kx k» aqeaslx vorbx ne slajirn deosebi şi în-tr’adins a arxta kredinya în Damnezea întemeiaIx namai a-sapra laminelor Kavîntalai, în vreme ne ua vorba Theism arx-txm kredinjja în Damneze» >ie se întemeieazx asapra desko-peririi anei Apokalypse, şi kâre neavxnd alt temei» de uxt mxrtarisirea oamenilor «te a» vxzst, priimeşle assapra na-larei lai Damnezea, şi assapra rapporlarilor Lai ka Ornai na-mai acelea qe îl indatoreazx a îtrede autoritatea Biseriqei, — Trebae sx priimiin assemenea ka an fel separat de Theism şi Fatalismal kare a isvo-rît dintr’o foarte mare şi ko-vîrşitx preoKKapajjie assapra attribatelor prcşliinijei infa-libile a lai Damnezea, şi kare mai bine a priiinit a txgxdai învederată voie sloboda a 0-nialai de kxt a‘şi înnipai i:x o fiinyx Krealx ar patea sx la-kreze de sine fxrx «a laararea şi faptele sale sx’i fi fost ho-txrîte mai dinainte în dekre-lele nestrxmalate ale Damne-zeirii. — Dapx aqeslea vine D 8 a 1 i s m a1 kare mai des se namesle Maniheism în filosofie; a'iesla stx întră a rekanoaşte din înqepatal veakarilor dox prinqipe aatoare a tatalor qelor qe ssnt: prinHipisl Binelai şi prinqipia! Realei. Priqina qe a fxKst a se naşte aqeastx dok-trinx este, kb a» krezst ka nepalinflx a attribai kx vine dela o fiinjjx întră toate de-sxvîrsilx, si rxal qe se în-txmplx pe pxmînt. Se vede în adevxr kb oamenii la înqepat aa avat mare greatate a îm-pxKâ toate Krimele, toate res-trişlele itxrora omenirea este adesea şi martarx şi jertfx, ka faqerile de bine ka kare a în-destalal’o de allx parte Aa-toral nalarei. Doktrina aqeasta domneşte înttb într’omare paria a Asiei, şi este adînk în ti— pxritx în toate religiile qe priimesK şi dabari rele, dahari infernale qe safflx în inima o-malai foual palimclor vinovate, şi trimit assapra pxmîntalai toate viqiarile qe îl pastioazx. — Na vorbesk aqi de Politii e i s in de Kbt spre addaqere aminte, ş’apoi el inai înalt a fost objetal «nor tiredinjje re 278 îigioase d; kit al «nor doklri-ne filosofiMe. Polilheismsi ns s'a niskst de kit din ignoranija oamenilor d’mtiis nare n’as p»t»t vedea do o daţi rappor-Isrile ne se aflb între kassele sas psterile deosebite 4e vizs-seri, si din Kare fiKsri ati-jiia zei. — Doktrina Mea mai stravaganti şi mai însemni-toare din priMina primejdioaselor şi rnoristrsoaselor srmiri «ie isvoresK dinfr’msa este firi îndoiali A t h e i s m s 1. Ni'ii o daţi n’am pslst si înjjeleg ksm nişte oameni kapabili a se ssi la nişte mari ksgetiri filosofice ka Epiksr, Ka LBitrejjiu as pslst si risboiaski ks din adinssl sn adevir sare isbeşte ks învederarea sa şi minjjile Mele mai vslgare, şi pe kare dshsl ^menesk îl întîmpini la ori-4e pas. Ns poate si ziiti qine-va de Kit ki Atheismsl s’a nisKst din priMina snei res-boiri ks patimi şi isţji înproti-va ssperstijjiilor religiilor d’-intii kare addsseseri nişte srmiri atit de vredniMe de jale pentrs ki Mea mai mare objeK-jjie înprotiva lsi Dsmnezes se afli intr’aMest vers al lsi Ls-krejjiu: Tantîun relligio potuit sna-dere malorum! Pe srmi dspi aMeasta, a mai aKKreditat Atheismsl si obiMins-•) jkjj» snsi empirism orb şi gro- sier Me îşi psnea în pismi a ns nurtsrisi mai mslt de kit aMeea Me kado ssbt simjiiri; asa malerialismsl si atheismsl a t între sine Iegitsra Mea mai strînsi. Inşi sna din Mele Me a mai kontribsit mai ks deosebire spre a se profesa nişte doktrine asa de stranii si t> V poMite, a fost şi dorinjja aMeea de a se distinge şi a fi Misdatşi original Mine-va prin nişte o- pinii înprotivitoare ks ale Me- lor—laliji oameni. — O doktrini Me are singsrsl sis karakter de a se aritadiametriMeste în- •> protiviloare Alheismslsi, şi ks toate aMestea si povijjsiasKi kilre aMeleasi srmiri morale este P a n t h’e i s m s!. Systema aMeasta a fost arltati în doi Kipsri diverse şi oare-ksm împrotivitoare sna alteia. Sas snii as zis ki lsi Dsmnezes ns-mai se ksvine fiinya.Mea ade-virati; kb lsmea ns este de Kit sn nemirginit tot de fenomene prin nare se desvoalti şi se videşte Inalta-Fiinjji; ki aMeea Me se nsmeşte fiiniţi Kreati ns este aievea de lut sn fenomen, adiiti sn mod al natsrei dsmnezeesti, de snde srmeazi ki lsmea este o parte a lsi Dsmnezes, si se amesteKi într’mssl preKsrn se amesteKi | Ksalitalea în ssbstanjii, înlr’sn ksvînt kms este mai deosebiţi ' de uit este verdele deosebit 279 de frsnza *10 înfiijişeazi a-qeasti koloare. Aqesl d’mliis fel de panlheism se poale Ira-dsqe astfel: Damneze» e T o l »1; Sas ki alijii as tigi-dsit fiinpa snei ssbstaniie sniqe şi deosebite din lsme, şi as zis K'£> aqeasti ssbstaniji qe o ns-mesk Dsmnezes e respindili în toate fiinjjele, ia. ea se afla în fie-kare din ele şi ns în deosebi, ki este în zadar a ne inkipsi o patere în deosebi şi neatîrnati de qele-lalte psteri qe ollatsesk natsra şi kare ls-kreazi învederat na nişte pi.rt întregitoare ale paterii generale; la. aqeasli pstere ns este de iat o abstrakyie şi o vorbi.; ki Dsmnezes este ssma tstslor fiinnelor >ie kompsn sniverssl. Aiest d’al doilea fel de panthe-ism: Tolsl e Dsmnezes. Deii între aieste doi propo-siyii, Dsmnezes e Tolsl, şi Totsl e Dsmnezes, se afli. o identitate perfekli; de snde srmeazi la aqeste doi sys-leine privesn şi ajsng la aie-iaşi Konklssie Kare este panlhe-ismsl. E de prisos a se faue bigare de seami Kt aqeasti dorUrini vrmd a restrînge mai mslt rapportsrile qe snesK pe Om ks Dsmnezes, le des-fiinjjeazi ks tolsl amesteland termenii lor, şi poviijsieşte Kilre fatalism, adiia latre lipsa de ori-qe morali. Doctrine Psychologice. Se nsmesk astfel aqelea qe ssnt relative la natsra şi destinata Omslsi. Cea mai ks ks-vint din toate este aqeea qe reksnoaşte în Om doi prin-qipe deosebite : Dshsl şi Materia, snsl kare este adevi-rata Isi fiiniji şi materia kare ns e în el de Rit sn instrs-meni. sn organ pentrs fansl-t.iu,ile lsi aktive, affeklive şi inteleklsaie, şi presrsiti spre a peri, în vreme qe Dshsl trebse si sspra-vieusiasla ka si ajsngi la sfîrşitsl la kare nidijdsieşte, şi kare îi este pistrat într’o alţi viajji mai bsni. Doktrina aieasta se ns-meşte Sp iri tsal ism.—In-proliva aqeştia este alta Kare stirsieste a ziqe ki nimiK alta o ns este în Om de lat aqeea qe kade ssbt observata simjjiri-lor, sas ks alte Ksvinte, ns e nimiK de lat materie, kare a-re faicsltatea de a simt; ki toate iar faicsltitle n» ssnt de lat simtrca desvoltati şi transformaţi; Ia ksgetarea ns e de Kit o abstrakuie a-dila ressllatsl slsjbelor itree-rilor, ressltat Kare înqeteazi îndati qe se desfiinijeazi kas-sa; de snde srmeazi Ia Omsl moare ks desivîrşire din pre-sni ks Irspsl, şi n’are nimiK a mai pretinde dspi r.qeasîi 280 viajjb. A'R'asli. doktrinb so «smeşte Materialism. Ura penlrs sKirboasele srmbri qe pot esi dinlr’o assemenea doRlrim, a fikst pe unii a Kbdea înlr’sn spirit sal ism peste mbssrb. Ei zik: Dshsl e-•ste fir’b asemănare mai nobil de kbt Materia. Omsl fiind mai nainle de toate Duh, şi presr-sirea lsi fiind a se înlrani înlr’o zi ks dshsl dsmnezeesR din kn-re el psrqede, trebse a se deporta pe in»t va pst ea de materie, si a se feri de inflsin— jjele qe are ea asspra sufllet»— lui lui, okRspbndsse numai ks prinqipsl sis Rare este Dsm-nezes, si assorbindsse întrs nontemplagia şi privigherea Kh-tre Fiinija-isvor a tot Adevb-rslsi şi a tot Binelsi; kiqi a-Kolo va afla hrana te se ksvine mai potrivit nalsrei sale cereşti. RitbseasK b-se orbii pe sn alt drsm asksltbnd tiRbloascle lor paiime ie ii trag filtre p uinînt; K’b4i viajja lui n» va fi de kit o pregblire icitre aqeea de ka-re se va bsksra mai tbrzis, o viajjb de adorajjie, de rsgb-qisni,de ekstase. AqeastbdoR-trini se nsmeste Mvstiqism. — Spiritualismul in teoria sa s’a addss bnKT) si la o mai * %> mare kovirsire de kit aqea-stat a» venit unii in stare a txgidsi ks total Materia şi a adeveri nsmai Dshsl. Ei zik, kx na pol sx îm fie sn minsnat ajs-lor metodsjsi filosofik, insă ns esle şi nici ns va fi vre o dală o dokfrină. Doctrine sociale. Gea mai domnitoare presie toate cele-lalte. sas pentrs kă este mai generali, şi a cercetat ţoale formele diverse de gs-vern, a făicst o abstrage din toate privind nsmai păşirea o-menirii kătre skopsl şi srsita sa, sas pentrs Kă în zioa de astăzi este cea mai respăndi-ti şi întinsă, şi a dobăndit în partea sa încredinţarea celor mai bsne minţi, este doktrina Progres sl si (înaintării), întemeiată asssspra credinţei perfectibilităţii sas pstînijei 0-mslsi de a se perfecţionaşi a-sspra învăţ tsrilor eksperien-ţei, doKtrina aceasta sprijină Kă Omsl priveşte, din natsra sa, şi trebse a privi prin ps-tinţele sale a’şi desvoltâ ps-terile active şi intelectsale, ka în lîe- kare zi să adaoge Kăte le-va la Isminele sale şi la psîinţa sa; kă antikitatea e-sle prsncia lsmii, kă *iivili— saţia din zioa de astăzi, prin progresările sale neîncetate, lasă cs tnsl!. departe înapoi civilisaţia timpilor treksţi, şi priimeşte sn mai mare nsniăr de oameni a se bsksni de bs-nsrile Kătre kare Dsmnezes a itiemat şefoţi oamenii.— Doctrina nprotivitoare o pro-gressl şciinţelor, de se află vre sn progres, a servit nsmai ka Să’i sece inima, să’io îu-kiză la ori-ce simliment de milă şi de generositate; Kă din zi în zi se vede crescind a-narchia ideilor, covîrşirea dorinţelor şi vslpenia faptelor; kă de ce mergem păşim kătre o derăptnare morală ce trebse st. addsKă efîrşilsl omenirei sas 6ra snei regencraţii nsoe ka-re va fi fapta Provcdinitei. A-ceasta se nsmeşte doktrină a înapoirii.— insă modsriîe acestea de a privi omenirea, ssnt foarte generale şi ns se Koboară la nici o appiicaţie; si venim la acelea ce traktă despre organisaţia si modsl gsvernelor ce se Ksvin soţie-tăţii. — începem mai ăntăis dela Absolstism, kare voiesce ' *1 283 Ra potrivit ks l«mea, popol»! st, fie gsvernat de sn singsr kap, do sn Monarchs, la voinica In.rBÎa se plenkb toate voinge-le, şi fi,n> de Rare diskordia şi anarohia se vîrb îndatr, in si-nsl sogietbgii Kompsse de a-ti,tea elemente diverse, Rare ajsnge a ns mai fi sogietate daka o singsrb mbnb ns ie va adsna, şi ns va komprimâ şi va kbnnsi toate palerile ei Konirarie sna aiteia. Astfel e voinga lai bmnezes ne a dat Hagiilor pe regi întomnai dspi, Ksm a dat anei famillii 8n kap. Regii îşi as drep’srile dela în— S8si Dsmnezes, si aceasta îi o i o fane a dobîndi legitimitatea lor. De ani aneasti. dok-triiib se nsrneşte assemenea doklrinb a d r e p t k I 8 i di — vin. — Inprotiva aneştia e ste aneea kare sprijinb a zi-ne kt, togi oamenii ssnt kre-agi de o potriva în dreptsri, Kb gBvernsl absolst al fim singsr om este sn mensErsos bini» al libertbgii, al anestsi bsn pregios ne fie-Kare a prii • mit dela natsr'b, ns ka sb se lepede de dbnssi, ni Ka st, fa-Kb K8 el o îngeleaplb între-bsingare ; kb legile ne 8n popo! fane prin împsterniaigii sxi, ele nsmai s8nt singsra pslere Ia kare e dator sb se ssppsie el în adevir; kt, popolsl se în-gelege Ist, db gsvernelor ps- terea ie as, înlr’sn fel de ;;on~ traitt în kare ele se îndato-reazb a ns Isicra de kbt potrivit ks interesele nagiei; kt, îndatb ne se KalKb or se rsm-! pe anost koiitraiU, popolsl are j dreptsl şi poate gbiadinnibi-: nile guvernatorilor psterea ne ; li s’a îmtredingat; şi Kb prin | armare suveranitatea este pro-I prielate a popolslsi. Aneasla se nsineşte doktrinb detnoisra-tikb. 0 altb a treilea doKlrinb este Kare n8 priimeşne nini ty-rannia absolstisiuslsi, nini miş-j karea, neastbmpbrsl si tsrbs-; ranga dernokragiei, dspb a-i neasti, doKlrinb oamenii ns s8nt | de o potrivb nini în dreplsri, ; nini dspe natsrb: nepotrivirea | averilor este întokmai Ka şi i nepotrivirea faksltbgilor. Cea ! mai mare parte a nagiei, gloa-i ta norodslsi este nbSKStb Ka ; Sb askslte, şi e K8 total neîn-| dembnatikb a gsverna, P»te-: rea dar e proprietate a ane-i lora kari prin menişi şi bo-gbgiile lor se înalgb mai pre-sss de semenii lorjbnsb Ka sb asigsre aneastb p8tere despre SKimbbrile ne s’ar pstea fane la o alegere popslarb ne ar a-dsne Iskrsrile Kbtre demoKra-gie, şi despre nestatorninia ne ameningb toate lsitrsrile ani jos, aflb ks kale ka astoritatea şi averea sb se adsne într’sn mik n8nibr do familii, ale Kb- 284 rorndreplsrişi posesii si Irealii la srmasii lor de moştenire. A-Measta este doKtrina Aristokra-1îki. —Din aneste diverse sys-teme, a eşit o a patrslea,8n fel de eklektiki poliliki, kare a-fli de greşi le toate felsrile aqeslea de gsvern, împrsmB-tmds-se dela fie-Kare qeea qe are folositor pentrs souietate; neam a le adsnâ la sn Iok prin mijloksl aşezimintelor prin kare fie-kare din aceste Irei ps-teri este înfijjişnti, Ka si se ijie Ksmpma sa8 eKBilibrs între ele. Aceste trei p»leri, Mo-narchia, AristoKra jjia si Popobî, kombinate astfel li8 drept8rile şi datoriile lor, sBntsymbobrile elementelor ne alkitsesK bmea, adiKi in finitsl (nemirginifBl) sas snimea, finitsl OnirginitBl) sa8 mBljjimea or diversitatea, şi rapporlBl între finit şi infinit între anime şi mBljjime. Astfel monarchia legitimi înfijjişeazi snimea, psterea popslan diversitatea, şi aristokrajjia servi Ka o legitsri intre as-toritalea monarşiKi şi între psterea popobbi. Systema a-qeasta n’a bat niwi sn nsme în parte, din itassa urez, ki n8 pstea si ia. Aqeasta ns-mai se nsmeşle propria şi sym-pb D o k trbn i. Aqeasta în o-Kii snora treie de faorte adîn-ki, în oitii altora treqe mai melt ingenioasa de lut. temei- niKi, priin>iioasi msi şi folositoare înir’o epochi de neas-timpir şi de appropiere de prefacere preKsm e spre ei<-sempb a noastri; în sfîrşit în okii msltora treqe o stranie amesleKibn de elemente nepotrivite sare neînqelat pri — vesk spre a se deripi.nâ sna pe alta, şi din sare qel mai tare va strivi sas va înneiîa ne-apirat pe qele-lalte; o systemi fin temeb kb k8vînf, şi prin 8rmare fin nim* o nidejde de diinire; syslemi, kare atit o sileşte nevoia a se okkspâ spre pistrarea sa şi a ijinea ek»i— libral între elementele disiîor-dante din kare e icompssi, in-Kit îşi 8iti K8 total adevirata solie a ori-kirii systeme so-Uiale, kare este de ajstor la înaintarea omenirei. Lspta ks alte ksvinte a fie-kiriea pirgi de a’şi apira drepbrile sale, le faqe a perde timpsl în qerqetiri şi bpte, pirisind o mare parte sas mai de tot interesele qelle adevirate şi temeinine ale soijietiuii, C.-M. Paffe. CURS de limba Italiana. Nb se afli, kredem Romin Kare vnnd a qerqetâ şi a kbI 285 tiva limba romxnx sx ns se fi Konvins kb Rornxnii na vor -boss »n dialeiU sas mai mslte ale Ilaiiei, isolale sas amestecate, aslfel K»m as venit moşii noştri din italia, aslfel Ksm sas amestekat din seuol in secol si •> din epochx in epochx ks fels-rimi de limbe, şi astfel ksm as remas înapoi de dialeitfsl nel Ksliivat din zioa de astxzi al Italiei. Fxkxnd sn Farallelism între amxndox dialecte la în qepstsl aaestsi d’al treilea Period al a'ieslei foi, s’a ybzst asemxnarea in materie, sas in vorbe, qe se afl x între d xnsele, şi itsrbjjia ksm şi srmele qe a konservat dialeitfsl nostrs din dialeittsl *iel vesis Ksltivat al Laţţislsi. In periodsl al patrs-lea rom ariia asemănarea a-qestor lox dialekte în forma sas lypii lor. Foarte la timp D. Lsigi Gianeloni, sapsl pen-sionatslsi de Kopil, din maha-laoa Batistei Karele mai dedox-zeqi de arini se află în ijara ro-mxneasKx, însssi in asezxmîn-tsl sxs va deskide sn Ksrs de limba italiam». IdentifiKxndsse ks metodsl de parallelism între aqeste dox dialeKte va srmâ lekjjiile sale aslfel ksm sn Ro-mxn aflxnd mare înlesnire la învăjj'blsra şi stsdisl actorilor Italiani, sx’si KsnoasKx in în-tregimea ei firea limbei sale romxne, sx se perfekijioneze înlr’ xnsa şi sx ia drsms! qel adevxrat spre ksltsra qe se ksvine a lsa limba romxnx. Ssntem înkredinjptii kx atxt jsnii qe se allx în idasele mai înaintate din şkoala kapitalei Kxt si qei qe as esit din sitoale •> w *) se vor grxbi a faqe aqest ksrs atxt de trebsitor lot d’asna şi mai vxrtos în epocha noastrx înkare fie-Karejsne simte fre-bsinjia de a skrie fxrx a avea limbx, sas mai bine fxrx a o ksnoaşte. D. Gianeloni va potrivi qeassrile lekj^iilor itsin sx vie ks înlesnire la tojji. Pre-jjsl va fi foarte jos, înkxt fie-uare amator sx poatx fxrx strimtorare a’gi împlini dorin-lia. Indemnxm pe jsnii noştri a se folosi de oKKasia qe le inles-neşqe D. Gianeloni, învxijxnd o limbx ks nare povxijsindsse, dspx ksm am zis, la Ksltsra limbei romxne, ns psuin ajs-tor si folos vor avea si la * O qea franjjesx sas de as învx-ijat’o, sas de vor vrea sx o învejje la srmx. Nxdxjdsind la simtimentele de kare Gsver-nsl nostrs s’a înitxlzil spre în-naiutarea învxijxtsrei şi ksltsra limbei, ksm şi la lsmi-nelo de Kare este povxjjsitx Onor. Eforie a sKoalelor, a-şteplxm în sksrt a vedea şi în klasele Sfxntslsi Sava a-’şi lsa limba italianx dreplsl şi rangsl qe i se itsvine; şi ntsnqi 286 n» psninii trebsinjrb vor avea şkoalele de asemenea jsni pre-pararji ks aaeasU limbi). *) *) Fă ce iul parallelismul între italiana şi româna şi assemenândule ca cloe dialecte alle âquelleiaşi limbe* n’am uitat nici în aqucst tractat, nici airca a observă, quo şi de s’a cultivat forte mult dialectul toscan al Italiei, in multe locuri anse- a remas în stare de gerg, adico multe vorbe stricate oâ pretutindeni de vulgul neinstruit, autorii le-au lassat în a-quea stare de comipţio. Ast-fel sunt vorbe câ malinconia în loc de melancholia, campidoglio in locu de capitolio estase în loc de extase; segretajo în loc de secretar io; lago, luogo în loc de lac o loco; ispira-zione, islruzione în loc de inspir al tone ^ instrujione; Astfel sunt şi vorbe câ salmo, Alessanclro şi preposijia es, în loc de Psalmo Â-lexandro, ex. Tot assemenca a făcut şi popolul român- în innoranţa sa cu multe vorbe classice, dicend, polografie, siro-fllc, zamblar, Lisaruiru, saliire, sal-iikie, propietate si apropietale... în loc de proprietate, typographie, syn-Irophie, exemplar, Alexandru, Psal-iiriii, Psaitikie etc. Scriitorii Români anse n’au încetat anco din timpii lui Matheiu Basarab si mai ’nainle, a scrie şi a typâri asseme-nea vorbe în totă-clasicitatea lor, depărtânduse în iote de gergul sau gâscânăria popolului. Pretutindeni se vădu quo tind spre o limbă clasică, câ şi în vorbele; Tlieohgie, Thorna;.. Syria, Egypt, tyranni: etc. Junii quăror li s’a recommandat în aquest articol, şi airea studiul lim-bei italiano, pare quo în locu de a o studia nu fa curo de quât a i-mitâ păcatele: de attunci înce- pu a se vede prin cărţi vorbe ca : esamen, esmnplu, st orie' şi alte asse-mene depârtiri de cultură şi tendinţe spre corrupţia limbei. VÎOLOGIE sau Physiologie. Aoeasla este o vorbi, nsoi, kare s’a priimit a îiisemna s(s-di»I sau ş'iiinyî vieyii. De se va lsa >iine-va dspi etimologia ei şi Xoţoc:}, vorba a-ieasia însemneazb ş'iiinija na-tsrei. Penlr» aieasla înjjelep-5|ii Germaniei, professorii din Halie şi din Heidelkorg a» prii— mit, în lok»l anestei vorbe ri.8 îngelese, termensl vi o 1 o g i e (jStoî-Xo-yoc) Kare se potriveşte mai bine ks definii|ia ş'iiingoi. Physiica se okkBpi. despre agengii sas elementele sniver-sale şi despre fenomenele na-tsrei moarte; Istoria nalsrakb [coprinde toate Korpsrilo pi>~-mîntslsi viişi nemssfîeyiie, sls-di'bndsle şi deskriindsle nsmai întrs neea ne se araţi pe din afon ; Anatomia desparte , deskieie şi deskrie ks deami-nsnlsl organele şi ijcssitBrile Korpsrilor vieţisitoare; snde Physiologia'lerneleazi Kare s i. fie isicrarea aaestor organe, si kare ssn! legile viejjei. — Phy-siologistsl este ica i Astronomsl, foarte rar poate ei fie athes, K« toate ki «nii vor sb zilei din kontra. Si jBdeicim de este k« pstiniji, si privea-ski nine-va îndelsng mişka- 28? rea şi legile sleitelor precstn şi mişK'brile rirsnkilor atit de îioKonieniie, de konKordale şi alit de ssppsso la nişte legi eîerne, firi st vazi învederai; ci este o mini atit de pstorniki Kare d a Materiei via-tţn, dspi K«m db sniversslsi aoonlinajiia şi darimîn'sl (dii-nirea}! A’ieasta înaelegind Fontenelle zi>iea: “D. Mery a descoperit în organele noastre a'icea ue D. Cassini a vizst in 'iersri. „ — Am zis ki vorba Physiologie este r.osi. Mai na-inle de sn sekol abia se aszia între înviata*1» Kate tine-va în academia vecie de şliiinjje, în istorii şi memoriale sas însemnări, şi ns va afla aieasli vorbi nikiiri. Kuid Duhamel, Fontenelle, Mairan sas de Four-cy vrea si arate nova lscriri physiologine, le înscria ssbt tiils de Physici animali sas anatomie. Boorhaave este, mi se pare, tel d’intbis ne o pronsn-jji’i.; inşi pentrs Ilaller, iei mai illsstrs din elevii aneslsia, fs conservat de a consfiinai ns-mele anestei şniinije nsoe prin nişte descoperiri şi scrieri nemuritoare. — Ks toate anestea şi mai naintea lor, adesea se okkspa snii în stsdie phsiologi-ie. Fin a vorbi de Ippokrate, care, ks toaie ■rele ue zi ie D. Mercy, ns ştia nimik assspra viejjei, este adevirat ki Aris- totel ksnoştea fenomenele ge-nerajjiei mai aşa de bine ca şi ai noştri. Gallian în skrierea sa nsmiti„DeusuPartium“deskrio cs indestsli scsmpitate fonk-jjionaren msltor organe; msi pentrs ci mai adesea el spinteka nsmai moiniae, ns avea mijloace a se ghndi şi a jsdeca cs scsmpitate despre natsra Omslsi. Hei’ophilu şi Erasistratu csno-s'iea nervele şi foncuisnile lor întrs aweea ie se attînge de sim-flire, însi pentrs ci ns deo-sebia tendonii si legmiinlele de a'ieiea qe se nsmesk propria nerve, ns poa'e aine-va lsa mare deslssire din scrierile lor. Vc-sale şi Faloppe se ocspar i a descoperi foncijionarea organelor aMeastb adsnilBri de systeme si de adevbrsri nB fs ks totsl pbgsbitoare Physiolo-giei; pentrs kb înMeps a trage pirerile oamenilor si a dobindi parlisani. Lipi'iisl romanijBlBi, fi>K8 st> Ireakb înpresnb kb dbnssl, si BSKbMisnea saB ster-psl aKsiomelor. PeatBnwi se fb-nea Physiologia înloKinai pre-kbdi odinioară Erodot fbMea i-sloria, Physiologistii ar pstea sb pretinzb Kb ei aB dat idea Ibî Walter-Scolt sb invente Roman ubI istoriK. ■— Mai fbrzis, pe Brmb, Kbnd toate şMilhjjele Merkarb o renovajjie, se înner-Karb Sb reforme şi Physiologia. Mai kb deosebire îşi propBserb sb faKb limbagisl ei mai serios şi sever, şi sb o desliar'ie de toate systemele Me împedeKa înaintarea ei. lnsb, din nenorocire, aMeastb operaijie o ssp-psse Iribslarb şMiinjjelor physhe. Şi între şMiinjje ko şi întreoa-meni se aflb Kble Bna Me se îniearkba domină pe Mei e-lalte. Cena fie însentari. o dinioarb metaphysiMii kb Physiologia, în zilele noastre o infiinuarb chi-mislii: pare in> ar ii fost pre-Brsit Ka aMeastb şMiinjjb sb ns fie ni'ii o dalb liberb. Kb toate awestea în zioa de astbzi are în sine destsle adevirsri ne- tbgbdsite spre a protesta de aqi înainte înprotiva ori-kbrii violbri si dominbri strbine. *) Parte sigură şi parte con-jecturale a Physiologiei. în iea mai mare parte a ks-noşMingelor noastre, sBnl dob pbrjji foarte distinse pe ka-re noi mai tot d’asna, din ne-noroMire le amestokbm, si a-desea k« soirea noasln>: este mai bntbiB lBKrBrile şi faptele învederate, despre kare ne în-Kredinijeazb simijirile noastre, şi pe kare o traditjie adevbratb lasb din srmasi în Brmasi: este pe Brmb altb parte Kare ne db kbnd nişte Konklssii sas înkie-ieri şi di)ri kb soKolealb ale minijii Kbnd nişte KonjeKlBri, nişte operajjii deliKate, în Kare înijelegerea explikb şi Merneteazb o faptb Me treMe peste psntBl snde simuirile noastre ns pot sb ajsngb şi sb adevereze. Ani este isvorBl rbtbMirilor noastre, knre kb a-devbrat sânt ale noastre, pen-trs kb imaginajjia le naşte şi le felşreşMe nembrginit dbpb natBra si însssirea ei: snde adevbrsl este tot a'iela pen-trs fie-kare om, pentrs Kb fie-Kare om îl priimeşte întoK-mai fbrb a maiadbogisassKb-dea Meva. Aşa, sb bage Mine-va de soamb, Kb într’aMeasta 289 Brmmd appleKarea morslBinos-tr8 proprie, ssntem mai bigitori de seami la visirile de Kit la ideile noastre, si mai mmdri de Konjektsrele si de ritmirile noastre systematiqe de Kbt de adevirsrileqeam desKoperitsas ni Ie as lisat alu.ii. Din neno-ro'nre ssntem silijji sas si fa-qem o şqiinjji foarte neitom-pleKli, sa8 si împlem nens-miratele vidări si lipse prin nişte konjeiîtsre eterne. Po-sijjia noastri, din Kassa a-qeastaeste k» malt mai anevoie de Kit a metaphysi'iilof, karii pornesk dela o abstrakyie ita si ajsngi mai kb înlesnire şi firi stăvili pBlinqioasi la alte abstraKjjii. Noi frebse a ijinea soKoteali faptelor şi niqi o daţi si ne ne dcpirtim pe sim-Uite de realitijii, şi însăşi a-tBnqi kmd simjjirile ne stas în neaktivitale MeiaphysiKa faqe i;a rîsl si’şi aibi isvorsl în nori, pe Kare pe 8rmi îl addsqe firi preitarmare şi amesteK pîni în adinuBrile oiiean8lsi; 8nde PhysiologistBl, îndatorat a fi mai în reservi, stsdie mai K8 modestie arile l»i Dsmnezea, dobmdind şciinjje demne d’an Kreşlin. Religia, fii»l mea, k»m m’ai aazit adesea vorbind, n» este an simpla objckţ al k811s 1 si nemijlocit şi a ceassrilor private 'ie jertfim evlaviei. O veneram, iţind privim faptele noastre ua o jertfi ce addscem lai Damneze» în oare-kare iimp. Religiea este o înijelcpciHm: divini ce ni s’a dat pentr» a ridhca şi a alina inima noastră, şi Rare are inflsingi peste toati viajja noastri Noi pslem, noi (reb»c si lutltivim g’iiinjj, le înlr’aceeaşi privinjji, ka Kind am sc.vîrsi o ftpli de dragoste Kitre Damneze», în aceea privire K'i.tre Krea-tor d’a ne împlini datoriile, şi d’a întreb»injja toate mijloacele spre perfeKijionarea faksltiijilor spiritslsi nostr» şi disposijjiile s»fflel8l»i nostr», ka si facem şi a noaslri fericire şi a sojnpetiuii. Inki-p»ind»ne în amindoi s»jete-le aceeaşi lnld»ri, aceeaşi Rapacitate, aceeaşi stimnui, acelleaşi mijloace Rare cere k»lt»ra şciinijelor. Este învederat kb acela a Rbrsiaap-pliRajlie va fi înssffleuiti d’»n motiv atit de nobil va is-b»ti tot d’.'i»na mai bine de Rit acella a Rir»ia m»nki n» va i ajjîjjati de kit de vanitate şi interes. St»di»ri ce facem în toate dimine-ijele în priviniji ki împlinim datoriile noastre, Ri l»i(rim spre fericirea noa-sln; sl»di»ri ce facem pe toati zioa k» voinjii şi d»-pi Ronsilisrile oamenilor e~ rsdiiji: si»di»ri în sfîrşit, aşa de regalate şi srmnte la timp de mai maliji anni, vor prodfice negreşit »n seceriş 292 mai mare si mai îndesi ;-.h>tor, de K'bt okkspajjia Mea mai sUrsitoare a »n»i j»ne, dominat de vanitate şi interes. A'iella Kare va înv'bţja n» n»mai prin g»st, dar rtnki şi prin religie, n» nsmai va invT>-jja mai rbpede, ii va învinge K» înlesnire toate pedi'iele, va fi statorniK a’şi srmâ plansl întreprinderilor salle, mai inteligent în alegerea Iskrsrilor Meilor temeîniMe, şi gala a prii-mi lekjjiile şi Konsiliele oamenilor k» minte şi hani; fiind ln> na va învbjp spre a se arbtă bogat în ksnoştinye şi idei, sa» a se înlrods'ie în nelle d’intT>i» dregxtorii 1»-krative, el n» se va prbVbli în înviH'btBn», va aştepta ma-tsritatea, îşi va p»ne toate silinjiele ka s^ Kbştige »n merit adevbrat si trainiK, iar o n» »n merit pir»t. Un tînir Kapabil kare va înviijâ într’sn kip at.it de simjjitor, n» va sta m»lt neKsnosnat de amilii şi pro-tektorii talentelor. Printr’-asta va dobândi okkasii fa-voritoare pentr» învbuet»-rele salle, mai m»lte sfa-tsri, mai m»ltT> înksragiare, mai m»lt ajstor dela frsmoa-sele kiryi ne n» Ie a» avat, sa» kare n» le a k»nosk»t 'bnkx. Şi ideile îmbBnit'biti-toare ale oamenilor înviijajji, k'bt ar înfrsmssejja şi ar îm bsirbt'bjji ssflletsl »ii»i j»no Kbll'bszind»'! în naiviera lilte-relor? Anella kare va învxjja n» n»mai pentr» g»st, dar i.nin» prin zel spre împlinirea datoriei sale, va isb»!i, va dubişi pe nesimjjite K»n»na stimei generale. horoMire pentr» astfel de j»ne! Kbti m»Ijj»mire pentr» a'iella kare îşi întrebBirijeazb mintea, liinpsl şi bogiuia sa, da-p7» lamina sa şi dsp» sfat»— riîc înjjelepjjilor! şi eati> ne’l nibiigie k'bnd n» ajsnge tot d’asna la ijinta Me’şi a prop»s, usiid vede defestlele la kare este exp»si sl bbi'ii mea orae-neasKx... Gelosia, pentr» kt. alicit fa» înaintxri repezi, pentr» kb a» talente d’o întindere ne mărginit», rar îl va Islbsrâ, sa» şi de’l va amăgi, psjjin ims'b îl va domina. Ui întrebainuează talentele ka »n împr»m»t din nersri kăt de miai vor fi în alătsrarea n» alle altora. Iîon-siderbnd Ka o graijie a l»i D»mnezes, kare împ-Lrjjind totd’a»na dar»rile salle, n» sere dela aMela Me n’a priimit de k'bt »n Kăpilal mik, do-b bnda Kăpilal»l»i, dana este Kredinaios în întrebsinijarea dinarilor săi, el este Meea mo trob»e a fi »rrm>nd Komandele 293 lsi Damneze»; pisma şi gelosia ns vor învenina Ksrr&nd inima aqeea nare e guvernaţi de talentari înalte. Şi mise-nnds’şi psierile sale, pregs-inds’şi Ksnoslingele nu va a-lerga în deşert da pi laitrari ie n8 poale ajsnge, îşi va întoarce li8 stalorn'mie ki8-titerile în partea, snde, af-tingînd k8 mehengina mingii, va p8tea mai bine Isbsli şi prodBMe Mei mai mare folos. Un om, sK8mp8l me8 fus, ka-re studiind ks 8n K8get alil de nobil, kare se îndeamni în toate zillele la datoriile salle K8 pironire, Kare, firi a neîngriji mijloaMele înge-lep'iisnei omeneşti, kiami k8 înkredingare pe împirgi-toi’Kl a toatei îngellepMiani si’l roagi d’a bineK8vîntâ în-treprinderile salle, se va beliră firi îndoiali d’aMcasli bineKsvîntare. Şi tot anea-sti provedingi, tot d’asna îngeleapti şi de bine fiki-toare, kare a tras planai destinatei noastre mai ’nainte d’a ne da fiinga, îi va anta dr8-msl ie trebse a 8rma ka si aj8ngi la feriMire. Gmdeşte, o fisl me8, ki religia frebse s'b fie kirmsi-torsl noslrs in toate minatele viegei noastre, şi In anesl gind si se întypireasKi a-dînK şi penlra tot d’asna în seflelsl t'b8, de voiesii a sts-diâ k8 folos, dana nemslgs-miiidste a fi namai sn simpls învigat, kasgi a fi om o-nest. Fii tot d’asna 8n amiit adevirat al, virt8gii, şi pe afbt mai m8lt vei fi arnik adevirat al litierelor si al ' •) oamenilor! Tb pogi prea lesne fi învigat firi a fi virtaos; dar ksnoasMe ki an invigat f'bn virtate este fiinga uea mai limloasi din 8-nivers... De timpsris fii KresKBt, fisl me8, a’gi jertfi Meassl Mei mai liknit şi mai Komod în prak-tika evlaviei, în respeklsl kirgilor sfinte, şi sokoteşMe perdati zioa în kare prin 8-şsringi, sas prin alte pretexte vinovate, ns fani fapte dc milostivire, şi n’ad-d8Mi amilite rage intre Mei veMiniks ka si’i dobmde-şti binekBVinfarea; zioa, Me n8 o înMepi prin meditagii serioase assBpra viegei, religiei, benei kenoşninge, şi prin renoirea legT>mînt8lsi tis kb Damnezes prin mijloKsl res-Ksmpinrii dsmnezeesKBlBi tis Mm tai tor_______ IntoKmesMe, Kombini apoi okitBpagiile tale, şi împarte pe 8rim> ks griji Measarile zilei; Meea Me gi se pare ban d8pi planai tis, fi’l ks kildsri, K8 pliMere; daita patra Measari pe zi a- 294 isng pentrs leKyiile laie ps-bliie, patra pentru repetiyii, pair» pentr» frsmoasele arie si peiilrs exeriiyjile korpslsi, pojii avea linii libere pen-tr« in i.nlcnre, roKreajjia, ami-•jii iii, si şapte pentrs somn. O IsKrare 1(8 zel prodsie a desea mai m»lt înlr’sn leas , de kit o okkspajjie sîlniki în Irei. Zi’gi nen-letal: preveghierea este datoria mea, noroiirea mea; lenea este rssinea şi pedeapsa mea; poii8 si fak ast r.zi ieea ie ghidili simjjsl şi imaginara mea; dar voia si faK aeea ne se învoieşie k8 rajjia şi KBnoşiinija mea; fin isasse bine ksvîntate n8 mi poiis depirtâ din kirarea banei o-rindsele; a o observa nen ie-tat, este datoria mea, şi e ps-Hiij fikmd’o din Kind în Kind. Despre pliieri şi în-kliniri in leassrile de r e k r e a jj i e. Fii ks mis8n în plierile talie. 0kl(8pind8te ai tot d’asna drept a te odixni. Pluerile vieixei n8 ni se par niMi odati dsl'ii, de lut dspi ie am împlinit datoriile sli-rii noastre. Niii odati. bsksria ns este mai pliksti ka dspi o înjje-leapli msn,Ki>, şi adevărata îngelepiisne in lok si ne fain. posomorigi, înssfl?. bsKBria şi serinitatea în ssfletil nostrs. Gssli nevinovatele pliieri ale natbrei, nlIe ariei, alle asni-liei şi alle sojjietbuîi. Te poftesk Ka sn de bine voitor, îyi porsniesK Ka pirinte ka si fii K8 bigare de seama la lelle ie îjji sp8Î8. Ssnt 8n bitrin ie n’a siiat niiii o vîrstb, nÎ4i p’a Kopiliriei, niii p’a jsniei, niii p’a birbigiei. IsbesK pe jsnii ue şiis kk şi ei vor îmbitnni. Este adeyirat kb, allegerea şi ksmpit-area în pliieri va fi în tot d*asna lsitrsl minjjii şi al înyelepiiBnii, pe livezile înflorite ne întîmpinim într’aieasti Kilitorie a vie-liei, ns trebse st» icistim de k'bt a ne mai odihni p8jiin, Ka si lsbin pateri noi şi si sr-mim K8 kildsri dr8tn8l ie ne va dsie la. ginta noastre. Din ‘piliere kiar priviţi 1(8 o singsri arsnkitBri de oki8, pstem faie o viriite, kni printr’aiest inijlok ne vom feri mai bine de lajjsrile adesea asksnse lingi piliere. La petreierile psbliie Kasli mai bine si le gsşti lingi 8n amiit de kit singsr. El va vedea leea ie’gi va sKipa jjie; amiiia te va faie pre-veghietor, stima pentr8 ami-k8l ti8 te va faie Ksmpitat. Kistmd a’iji mai petreie 1(8 295 plmerca preimblirii, Konner-tslsi, spektaiîolslsi sas a’gi sita osteneala printr’sn joii nevinovat, este, in Kredinjji, sn iskrs prea iertat. Pizeştete msi d’aiele loksri primejdioase în kare domini patima joks-Isi, patima nea mai lipinionsi si vitunitoare albtor j»ni, altfel bine nisksui, dar ne-mintoşi, perzînds’şi mai m-tiis aiîtivitatea, apoi avslsl lor si în sfîrşit niravsrile. Kit pentrs anele kase bi-nsite si îngessite în site sn ltoljj de ssbsrg, snde îinpi-rijjeşte desfnnarea si des-mierdirile, n’am trebsinyi a însniinjia sn ssfletatit de onest ka al tis Ka si se fereassi de dinsele. Elle ssnt prea primejdioase, şi ns itred vr’o-da!i ki te vor ispiti, kit îjji voi pbstra Karaktersl. In înklinarea şi pelrenerile ne vei avea ks oamenii, poar-tbte onest ks toati lsmea, şi n’avea de kit psjjini amini. Nsmirsl nel mare de amini, este mai ks seami sn semn ki n’ai nini snsl adeVirat, araţi o jsdekati slrikati şi lipsi de nerkare, araţi o sşs-ringi mare într’o inimi ne este fireşte spslberatiki şi ssppssi suimbirii, şi nare împinşi prin aneasti înfiiKira-re, d’a plinea şi d’a icişligâ a-minia lsmii, poate prea les- ne si se alsnene la plineri potrivit ks dorinjp altora, şi kare ns ssnt d’o itaindati de Kit slibinisni, Kare se prefaK în nerozii, si kare adesea de-generi în vijiis. Kilre anea-sta înkongisrat d’sn mare asin j>r de amini, pstea-vei fi ts amircsl datoriilor tale, stipi-nsl timpslsi tis? Adevira-tsl amik ns e tot d’asna a-nela kare ne plane d’odati, noi ns deskoperiin italiligile lsi nele bsne, de Kit dspi o înklinare de mai msliji ani. Asgsstsl nsme de amin ns se uade de kit anelsia sare se împirtişaşte de srîtsri-le noastre, plinge kmd plm-gem noi, kare sboari la ajutorai nostrs, firi a aştepta rsgmisnile noastre, kare e amiifsl nostrs, firi a ne fi şi lingsşitor, şi Kare din în-timplare tugmds’şi mmia noastri, ns ştie ne va si zi-ki a lingsşi patimile noastre: nimiic, o fiisl mes, mai rar de Kit sn astfel de amiit. Ns te allia nini ks des-fnnatsl nini ks hypokritsl, priveşte tot d’asna imtapabil şi nedemne aminia ta, p’a-nela Kare are inima atit de slrisati, nefiind amin Dsmne-zeslsi tis. Assemenea t pojji deda a petrene singsr, okkspm-dste în Kasa ta la farmessl 296 mssi’iei, la pliMerea »nei Mitiri fr»moase, sa» la trissra de-sennslsi şi a zKgriviei; pre-imblite în sfîrşit, într’o Kim-pie zâmbitoare, într’o gridi-ni pliK»ti, într o pid»re des-fililoare. Aibi okî şi breni, fi»l me», la fr»m»seijile nnts-rei, învajjite a le g»slâ ka? b»K»rie, g»slile adesea, în-niljjmdBte pîni la a8tor»l a-lestor fremasegi. PliMerile în voiea tstslor oamenilor, şi g8Slate nsniai d’»n mik ns-mir, ssnt firi îndoinli qelle mai bane şi adie mai Iraini'ie... lnvajji în sfîrşit a sim||i k» vioiMi»ne pliMerea Mea mai nobili, d’a’jji împlini datoriile talie, şi prinlr’aMea-sti mBlysmire din nisntr», întireşMe din zi în zi amoral ti» pentr» religie şi virt»te. Aweasti bsksrie înssffli o n»oi Kildsri, asta e pliMerea Mea mai mmgiitoare a ssffle-tblsi. Ns e 8n semn prea b»n, kmd 8n j»ne n’are pliMerea de a petrene de Kit în sojjie-tatea jsnilor, kmd okoleşte pe a maiorilor şi Kiar p’a bi-Irmilor. înlr’adevir gravitatea aiestora »milesMe sb»r-dilniMia lsi, şi bbgarea lor de seami la vorbi’i potoleşte ferbinjjeala l»i, este de tre-bsingi na înjjelepMisnea sa si se raatoreaski în adsnirile bbtrinilor, şi ambitjia sa si se hrineasiti de laadele lor. Este 8n defeiU prea mare pentr» oamenii ks merit, an-tmdsse grei la eppropiorea jbnilor de dinşii şi mai vîr-los a sKolarilor, Kind îi prii— mesk reue ş le di vorba de ^plekare k» aieeasi reMeali. Dar e »n defeKl şi mai mare într’s i j»ne, Kind, ne’n-lrel)8inj4T>nd toate mijloeiele oneste n» leagi relayie k» 8ii om rcspeatat pentr» meritai si». N’avea aqea desar- t.» ti mîndrie gindind ki le jos-Mioreşti de vei asK»lta sfats-rile altora, n» te Krede nini o daţi destsl de învijjat, în-uelepl, nepriimind sfat»rile 8-n»i om piijit, ks esperiingi. Mslysmeşte’i K8 respekt fin. a’l obosi prin komplimente Kovîrşitoare. Fii sin>ier, firi a div»lgâ searetele Me treb»esit neapirat a fi asksnse, stridsitor firi făli. Pe kit o siliniji modeşti te va faMe elok»ent, vei plviea tot d’asna k» toate greşalelo Me nebigarea de seami va okkasionâ. Daifa’ui a-rati dragoste, (şi aşteapti a-Measli noroMire, firi a fe pripi,)-daka îgi di o appro-piere liberi, dana te pofteşte în kabinetal si», sa» la prinz, ka»ti a te forma d»pi pilda l»i, firi a’l imita; n» sita ki Mele din afan alle »n»i 297 bitrin ii» se ksvin fin osebire 8ii8Î j»ne, şi ki defek-tele învijutorslsi It>» s»nt qeea qe treb»e mai pBjjin si »rmezi, si s?. imitezi. Afari de mai m»lte foloase temerea de a desplaqe aqestsi om te va lipsi d’o m»li[ime de gre-şale qe j»nejjea oRKasiom; respekt»! qe vei avea pentr» dms»l şi pentr» kompania în nare te-a întrodss, va faqe morav»rile talie ph>k»te, Mai tiaiJe d’a faqe o întreprindere Rare ’jji se va pirea ne-k»vioasi, zi’jji tot d’asna: dar qe va jsdiRâ de mine aqest om onest? voi» avea ksragi» s?> ’io sp»i» firi a mi rsşina ? ns’mi va fi rssine de di>ns»l? *> şi dspi qe va deskoperi fapta, k» qe- fr»nte mi voi» în-fbjjişa înaintea okilor l»i? In relaijia qe vei avea r» sekssl frsmos, n» poqi» a’jji presarie reg»le partiR»lare. Fii preveghietor, fil»l me», n» lisa si» intre în s»fflel»l ti» o applekare qe t» n» poiji a o mirlBrisi fin a te r»si * amikslsi ti» qellsi mai sever. SeRretele îmbslziri alle aqe-stei applcRir ssnt lari, sk»m-p»l me» fii», dar armele în-jjelepqisnii şi religiei ssnt şi mai tari. Glassl aqeştei patime e prea dslqe, dar glas»l religiei: “k»m poqi» faqe »n ri» atit de mare!„ are o vîrt»te R» PERIODUL III. total divin?.. K»gel7> sRsmp»! me», şivei afla ln> flresksl simtiment al amor»l»i ni s’a îns»fflat d înalta Fiiny.'i. pentr» sRop» i înţelept şi srt-mfoase, ki t» ai s?> împli-neşqi într’o zi în dslqelo legi-minte alle Roşilor ei, fer'mit prin prieteşBgsl şi amor»! so-tjiei tale. Te i»besk ka pe minn 7>ns»mi, şi’mi ar pKqea mai bine si mor de ln>l si afi» grozava n»velh. ki te-a învins vigi»!. Ksgeti la a-qeasti dragoste a tatilsi t?.», kare te va sprijini, te va faqe sx ai o preveghiere ne-K»rmat?> la vorbe şi fapte; dar ksgetx şi mai m»lt la amo-r»l tatT>l»i ti» din qer, do Rare te lepezi într’sn kip hor-ribil finind o stravaganyi meditat?.. Da, fiisl me», (şi t» vei faqe feriqirea mea pe kit voi» şqi rt.’jsi" păstrezi morav»rile ;) întireşqo astfel partea simijitoare a ini— mei tale; okkspi-le k» se-riositate; n» sta niqi o daţi rh total în’ neI»Krare, şi xns»şi în qeassrile de rekreajjie. Fii R»rop?.t.it la minkare şi be»-t»r?>... P?>zesqete de qilirea, tatii ti» te roagi, a aqelor prodskjjii de poesie şi elo-Rsenu?., în Rare viiji»! s’ara-ti învilit k» vilsl granii-lor, în kare spiritsl tiragqe inima. Intoarqe’jp kislirile 20 298 de la loati aBgrivia desfrânaţi. Ea inKinti imaginayia, omoan simtimentsl innoienyei. Fie ka oliii tii în soyietate hb iclalt seks, si nB’yi fie stipîni, ii si fii tB al lor, nibssasle ori ie dorinye nelegisite însăşi din nasierea lor; eati dre-gitoria, onorii, ksviinyei şi modestiei. TremBri fikind iei din tiis pas; aiesta e armat d'an al doilea; si iei d’al treilea îyi kiliBzeşte kiderea. Desfrinarea ssbt forma des-frinirii ns te va amigi lesne; ksnos'k bBnitatea inimei tale. Dar aieasti patimi ssbt maska ansi prieteşBg iertat, a anei bane voinjje nevinovate, este adesea foarte prime^di-oasi pentrs o inimi nepiyiti şi înfokati; se adsni mai îndelBng ks o persoani dri-gistoasi; d’o Kam-dati ns simte pentra ea de Kit stimi, ns prepsne de lok vr’o primejdie. El îş konservi libertatea sa şi timpsl ns faie de kit strînge mai mslt nodalii e Bnsi prieteşBg nevinovat. Sigsr de Hsriyia ksgetiri-lor salle, jsnele se faie mai îndrisneji fin a se faie vinovat. Apskitsrele salle o-neste sânt plitite de miii în-itrederi, dsliea lai psrtare prin reKompense amabili. Dss in-ki de mina nevinoviuiei, îniepe o miKi familliarilale. Din kind în kind le repeţi, nB în privinye kriminale, a-leasti idee singBri îl faie si tremsre. Neksnoskind ade-virata naturi a simtimentelor sale, krede ki în prietena lsi isbeşto singari virlstea, ş’a-Ksm amoral este primejdios; astfel înaintind din zi în zi, se vede într’o Klipi prins în laysrile Bnsi amor kriminal ssbt forma prieteşBgBlsi, ş’a-tsnii, amar! dana 8n prieten previghiitor, o porarm a religiei, ns’i va fi ingersl min-tBitor, e ks total perd«t... Fii dar, fii»l mes, în relajji-ile iele mai nevinovate kB aiest seks, relajjii altfel prea folositoare d’adobîndi politeya şi ki-psl psrtirii tale în lame; pane, îyi zik, o dreapti sfiali în inima ta; daka applenarea ta pen-trs o persoani te addsie si’yi neingrijesti lekyiile, înviyi-tsrile, datoriile tale, si te des-lipeşii de lingi koaslele prie-tenslsi tiB, ns te îndoi ki nB’yi va fi primejdios, ori mai kb-rînd ori mai tirzis, de nB’yi este aKBm. Este sn pirinle ie te isbeşie, Rare îyi reRom-mandi d’a ksnoasie si a’yi îndreptă defektele, atit despre leea ie vorbirim, Rit şi in lelelalte relayii, affaieri şi datorii. Un pirinte dsios îyi reRomandi în fie ie seari eR- 299 samen ka skampitate inimei tale, sentimentelor tale, d’ori qe zioa, ai kagetat, ai zis, ai fiK»t, în stadiile şi rekreauiile tale, în mijloKal lamii şi firi ea. Ee am fiKat în qeasarile di-mineijei, pnnzalai, serei? Am fost amik mie msami si datoriilor mele, amiKal Kampilalai şi lakririi, amik simuilor *i KBviinios soflietigii, amikal religiei şi serval lai Damneze»? In desert te vei faie din zi în l) zi mai invitat, în deşert vei strilaqi în ş'iiinjtje; daka vir-tatea şi religia ta vor merge spre appanere, t» te vei faqe, fital ine», din zi în zi mai nenoro'iit, mai ţikilos. Lasimi, dragi, a adiogâ mai oare-kare sfitairi, la qeea qe s’atinge mai K8 sea- mi şi mai d’approape de sta- diele si kelt»elile tale. «) Eipul d’a studia. Si mi ferenski Damneze» a’jji pomeni si neîngrijeşti in ani-versitate qitirea aatorilor veni, a kirora limbi o s'iii s’alle kirora sarieri le kanoşqi, din Kontra trebae a’jji faqe o lege a stadia în fie qe zi pe qei mai bani. Holiraşqe an qeas pe zi pentra aqeasli treabi, şi daka voeşqi na si Kapeui sqiinflele qelle înalte pe de plin, iia te dapirtâ ni'ii odati d’aqeasli regali. In istorie, în elokainjii şi poesie qei veki sânt tot d’odati şi is-voare şi modele; în parte sânt assemenea şi in filosofie. Ka Kit te vei familiarisâ ka qei veki, Ka atit vei înainta ri-pede în istorie şi filosofiie, kanosqinjje neapirat trebain-qoase pentra tot ornai de litiere; si Ka Kbt mai bine vei sqi limba lor, atit folos şi roajja-mire vei trage din sicrierile lor. Vei află mai la armi ki banele skrieri alle qelor veni na sânt namai nişqe prodakuii alle spiritalai potrivite namai pentra aqeia qe vor si înveuje limba lor. %i mai bani skrii-lori p’înlre qei veni na era namai qelle mai mari geniari, na era namai nişqe învinajji simpli şi isolanji pentra nare lamea era înkisi în Kabinetal lor, qi era oameni nare Kir-maia Statari, nare Komandâ armate, nare era înKirKaiji şi’şi forma spirital în trebile qelle mari ale soijieiidii. Şqia ki modestia qellor veni o miresK peste miseri, ki slivesk, damnezeesk skrierile lor ka si appese p’ale qellor moderni ki na’i învijaa de Kbt a le faqe o paradi pompoasi, msi deşarta, ki na’i qitesic de Kit pentra fanfaronadi şi des-mirdare adesea k» pagaba religiei şi kiar a inimei noastre.... ki în sfîrşit vine ki- 300 te o datx în Kxte hm psnitf a ns Krede nimik frsmos niqi adevxrat, da kxt aqeea qe a» kspetat Horagii, ^iqeronii, 0-morii, Platonii şi Xenofongii. Kh toate aqestea asta ns ne va mxrgini sx rs qilim pe qei mai bsni astori veni, ks skop d’a înbogxgi jsdikata noastrx ks lsmina lor; memoria noastrx kh ksnoşqingele din tim-psl lor, imaginagia noastrx ks foksl genislsi lor şi prin srmare d’a da mai psgin timp filosofiei spesslantive din zi-oa d’astxzi, Kare ns faqe de Kxt a okkspă spiritsl fxrx a’l hrxni. Mx explik, fiisl mes: ns ssnt vrxjmaş al sx-nxtoasei filosofie, ar trebsi aâ sx fin al raijiei. ’IJi am dat xnssşi o vxpsealx de filosofie modernx, trebse kâ ts sx te oitspi, dar asta sx ns se fa-kx ks pagsba qelor lalte şqi-inge. Dobxsdind regslele şi prinqipele snei systeme, ns’gi înkipsi kx eşqi învxgat, kx slxpinesqi arta d’a gîndi şi ragionâ drept şi elegant; Ksm ar trebsi sx ns urezi, kx îngelegxnd regslele eloKsinjjii, ts ai spirit şi genis pxlrsn-zxtor? Vei afla într’o zi mslgi oameni itari sqis systemele filosofiei pe din afarx, şi ssnt ks toate astea atxt de slabi la sKris, retori atxt de le-şinagi, nisqe învxgxtori atxt de mediokri ka şi Kxnd.n’as învxgat vr’odatx filosofia... în-vagx mai vîrtos a psnne în praktikx de timpsris elementele logiqei, şi srmeazx aqest folositor exerqiais ssbt in-spekgia snsi învxgxtor în-jjelegxtor. Atsnqi vei vedea Kxtx depxrtare este între the-orie şi prautikx. Inqepe a-qest metod prin Ksnosqinge-le. proposiijiile şi demonstra-giile dreptslsi firesn şi alle moralei; astea ssnt ideile qe-le mai generale şi qelle mai lesniqoase. Ks kxt vei în-vxgâ a Ksgetâ, şi a jsdika sxnxtos prîntr’aqeastx appli-Kagie, şi prin qitirea astorilor veki, ks atxt vei fi apxrat de paralogismele, şi de toate chimerile filosofiqe. Atsnqi vei pstea intra ks înKredere în kariera metafisiqei ş’a filosofiei ksrat. spekslalive. Se poate iar ita ts nx ns sqii niqi o datx a usgelâ drept şi fxrx erroare, dar pogi xnsx, apprins de sekretele filosofiei, atxt de amăgitoare pentrs ne sxgiossl spirit al jsnegei, a asksltâ într’sn timp de mai mslgi anni filosofia, şi ks toate, astea sx ns şqii a ksgetâ , ş’apoi sx Kompsi o SKrisoare srîtx, o disertagie monstrsoasx, sn ksvxnt ne-simgitor. Trebse a Ksgetâ adxnk, a kritikâ serios ka sx 301 înveflî a rayiortâ admit, drept şi potrivit ka împregiaririle; trebae eradice, gast, expe-rienjjx pentra a rajjiona tot d’aana bine şi intr’au kip vrednik de saffletrl ti». A învijjâ de lax filosofia, na dobândim alt ueva de kit o apprindere de spirit şi o iabire de vorbi, sfădi nepo-teliti; a o învxjiâ într’an kip solid şi rayionat, ne laminea-zi mintea şi ne însaffli. auea pitrandere de spirit rari. In privinţa citirii aibi grij <> d’a faue an eKstrat din uele mai framoase baitiiji pentra h’jii ekseruita memoria. In general na te depirta niui de Kam de învijjal ue te am fiKs't si aibi d’a na uiţi ori ue Karte, dar si te malyameşti a uiţi pe uele mai bune. lIHiud adda’yi aminte de regalele ue’iji am dat, regale kare te va faue si tragi folos din uitirile tale, nefiind de-stal a le uiţi Ka si ommori tim-pal, şi si’jji împli memoria, dar pentra Ka .si’fli deprinzi jadenala ta; na o destal a alerga prin aalor ks o Kariosîtate fagitoare, dar a’l treue înuel şi a te gîndi kb el. A pilran-de bine planai skrierii, a’l arma kb attenyie in toati ko-prinderea sa, a desvili kb îngrijire Kipal Kagetirilor din— tr’xnsa şi sitopal ei, a ucruetâ toate probele atit în ele j înşişi Kit şi în legarea na n-sezarea lor; a însemnă toate ideile uele naoi, toate simt-mentele uele nobile, ş’a înaide tot d’aana banal şi simjpl anei Kirjji într’an snart eKstrat, eati metodal d’a uiţi kb rod. Ur-meazi, fiial mea, armeazi da-pe aueste regale, şi ta na vei fi în strarea auelor oameni-ka-re n’aa uilil an aşa mare na-mir de Kirjji, de Kit pentra a’si hnni memoria ori deser- O %, tiuianea; dar ta vei uiţi pentra a’jji înbogiyi d’odati şi spirilal şi inima. %i veni merg mai intiia; uei noi vin pe arini. *Iiteşue p’aueşlia dar na ita pagaba uelor laliji. Miteşue pe prea liadajţii aatori ai vea-kalai lai Ladovia XIV. Vei vedea ki uea mai maîti parte dintr’mşii s’aa laat dapi arma uelor veki; uiteşuei, î{ji zik, şi te pitrande de nagetirile lor. Deâ ueral Ka astea sx’yi fie resplitire pentra greatijjile ue ai uerkat învxjiind limba franm'si, şi si te însaf-fle fin îndoiali d’auea dorinul ka si înveui limba ila— liani; uitirea aatorilor fran^esi trebae si’jji dea înlesnirea a «Krie si a vorbi aueasti limbi, fiind prea trebainuioasi în zioa de astizi ori kirai jane bine kreskat. In Kalitaie de om eradit trebae Ka si şuii a te eiisprima bine în latina: asta e 302 o alîigagie. Ingrijaşae dar a \ vorbişi a surie aaeastb limbb; în arrnb vei uanoasae folosal. ■s %> In ualitate de om Rare trbiesae în lame trebae a te familia-risâ ka limba uargii; în ua-li ta le de om de litiere, trebae si şaii a te esprima înlr’an Kip lesniaos, plbkat, rega'at şi fe-riait în limba mame-tei, sb te krezi desonorat de vei sai limba 4) nagiei tale mai pagin de k*£t slaga ta. Subt o kbrmi banb deprindete în stilai epistolar, şi alte miai Komposiuii, dar în anii aei din armb în universitate, te ouapb la elokuinga pablikb. Fereşaele bnsb sb na’gi intre în uap mania d’a te faae autor mai nainte de timp, niai în versari niai în prosb. Trebae a’gi hrbni spi— rital ka uunoşainge şi st. na înaepi a sKrie pentra talentul d’a surie. Mania d’a fi aator seambnb ua nişae frigări înfo-uate;aele d’bntbia attakari s’a-ratb printr’o munubrime plb-kalb, kare se întoarae pe ur-mb într’o Kbldarb rozbtoare, mistuind genial şi appliuagia, ambndob prea trebainaioase la învbjjbtara şaiingelor. Mite-şae aalorii klasiai ai nagiei noastre; pbzeşae-Ie de boala d’a aili numai jarnalo, gazete şi table de materii. Adîn-aeşae’gi meditaţiile în is-voare karale, fagi d’aaea literatarb de modb, d’aaele şaiinjje fbuute în presuartare, erroarea sekolalai nostra. î«i hotbrbsk pe fie ae an oare-ka-re samb pentra Kbrgi. Vei fi slbpîn a gi le allege dapb fantasia ta; pretinza ka toate aae-stea a’gi da şi sfatal mea. Na te laa fbrb o aeraetare serioa-sb dapb jadeubgile jurnaliştilor. Na avea niai o datb aaea înaetaţb doringb d’a avea toate Kbrjjile aele bane. Soitotesk a te lbsa ainai sau şase ani la universitate. într’ast timp sb na aibi prelengia a aili tot, dar numai ae e mai ban, si mai temeinik; ta trebae, kbştigbnd gustai «citirii-, a dobîndi kano-şainga aelor mai bane kbrgi ae pogi aili afarb din zidarile Universitbgii. Ka sb ajangi la astb uanoşaingb ai trebain-gb d’a avea intrare înlr’o bi-blioteub, a avea relagii litterare ka oameni învbgagi, laminagi şi a fi Kbrmait prinlr’an ban jurnal. Na uita niai odatb kb lumea aere mai mult de kbt uuno-şainga Kbrgilor, ub lipsinda’gi uanoştingele geografiae, islo-riae, şi euonoraiae ta pogi a te faae adesea de rîs şi nefolositor în viagb. Ori-aine are dreptul a aere dela an învbgat si sb na fie strbin assapra globului nostra. Asa, in lou d’a neîngriji geografia şi ae mai atîrnb de dbnsa, aiteşae o sa- 303 time de opere mai p#gin; şi în Iok d’a sita ştiingele matimalice praktice, si a’gi di#la sir-gsitoarea ta mini la SKris, în vagi o limbi mai psgin. Kit pentr# j#rnal#l citirilor ce vei face voi# si’l viz la fie-Kare trei l#ni. îmi vei fale o mare plicere #rmind d#-pi k#m ai începst la noastele tatilsi ti#. într’o zi vei fi vesel si plin de mirare, tre-kmd lista ii firilor «te ai fik#t, li#dmd şi osîndind pe rînd eKstratele şi jsdiKigile tale!... T# n# vei face poate ri# citind asemenea oare-kare opere medioicre, ka si agigi în tine #n desgsst general pentr# tot ce e medioKr#. Kit pentr# acelle prod#Kgii alle mingii atit de pliKBte kit si primejdioase, n# Je citi aK#m Kit de b#ni ar fi alt fol inima ta. Petrecerile tale îmi s#nt aşa de SK#mpe ka ş’ale melle, şi t# şeii ki îmi place vioi-cisnea şi finega spiritslsi ti#; dar spirit#! rîspmdit într’o Karte desfrînati, fie cel mai deliKat şi K#rat, n# e înaintea oldlor mei de kit Ka o kasi frsmos adornati, dar necinstiţi; ş’atsnci e mai m#lt a-migitor, ki di vigislsi gragii-le, şi’l inpodobeşce pe din a-fari k# nevinovigie.... în-trebsingeazi sirbitorile şi va-kangele tale mai vîrtos la ci- tire şi repetigii. Kici daka prin lakrare şi k#getiri, ns vei Kista si te înaintezi prin aj#tor#l Kirgilor, vei frekenla în veci sKoalele psblice, şi k# toate astea n#’gi vei deskide »n dr#m kilre kariera litterilor. N# f#gi de eksamene; elle a# mai m#lt de kit #n folos. Mai am mKi o povagi a’gi da, fii#l me#, povagi prea însemnaţi pe kare t# se ksvine si n# o perzi din vedere în k#rs#l st#dieIor tale. Şciiga prin mijloksl itiriea ’gi ai pro-p#s si intri în dregitorii p#-blice pentr# a’gi servi gara, şi kare prin sfat#rile îngelepgilor ’gi ai alles’o d#pe o cercetare adînki a talentelor si fakslli-%> gilor tale, fie tot d’a#na sko-psl principal al okkspagiilor tale, înKini pe fie ce zi a-cestei şciinge o parte hotirîti de timp; Ka st#diele adesea mai pliKBte si n# te depirleze nici odati din Kirnrea de ki-petenie, ori kit d’aspn şi o^ stenitoare ar fi. Fereşte-le tot d’a#na Ka g#st#l litteratnrei ş’al fr#moaselor arte si n#’gi în-s#fflo oare kare kovîrsiro Kare poate si se prefaki în vre o boali primejdioasi pentr# 1ok#1 ce pretinzi a okk#pa într’o zi. Kigi j#ni kari se kred de spirite fr#moase şi oameni de g#st şi Kari intri în affaceri psblice kb atîta neKapacitat© KÎt 304 §i SKirbi le ar fi împlinit k» mslt s8'i46s şi piliere daka s’ar fi fost pizit d’aieasti. bo-ali, daka ar fi slsdiat mai msit penlrs datoriile lor, deKit pentrs gsst şi piliere! Fe-resiele d’aiel absz al lite— ratsrei, 40 n’are nimiri mai fi-resK de Kit a amigi spiritsl jsnejjei. Literatura în Iok d’a’gi ridiKa gsstsl lsKrsrilor folositoare, serioase, treb»eşte a te întări ş’a te adsie în stare d’a arita ş’a ziri în toa-ti înyelepiiBnea şi jsdikata la. Ea n» trebse a’jji affe-meea gestul, dar a’l ksnui; ea n» trebse si fam din tine sn skiitov pl’tkst în repsblina lit— terilor, dar an injielept plin de politejji şi urbanitate. Despre o ko no mie. Fii akonom, kalitale prea slimali în ea înşişi, dar inisi mai mslt prin inflsinjja ie are asss-pra viitsu.ilor nelor înalte, n» s’afli vr’8n prlnu, K.it de bogat va fi Kirsia eitonomia si n»’i fam onoare şi risipa r»şine. Dintr’aieasta »n om nare n» şiie a’şi Keltei banii sii, se va affla adesea în nişte împre-gisriri, kare firi a’l lipsi ne-mai de iele trebeiniioase, îi vor f»ra şi timpsl şi apUKajjia spiritslai, maimslte okazii d’a-faie bine şi’l vor sili în mai înalte rîndsri a’şi rnlka onoarea şi a’şi negri bsnitalea. Enonomia e virlBle vredniki de lasdi, şi fiind ki prea rar jsnii se împirtişesk de dmsa, ’jii o rekomand ka o datorie nestrimBtati. Fii dar ekonomB, fitsl mes, mai mtii8 în Mirările 'iele mini, kare lsate îndeosebi ui se par 8n luitr» de nimin, dar privite în totalul lor, falia 8n ob-jent aţitde însemnat na şi mnd ar fi Keltsit tot de o daţi ane» ssmi: “A ns fi niii de li8m lakom.,, zinea 8n komsbI Roman, Kare porsniia împiraui-lor din anei timpi şi kare refssa komorile lor: „a ns fi niii de asm lakom este 8n mare venit„ O mie de lskrBri Kare ’şi plitesk prea mslt pre-jjul lor, dar Kare nefiind d’o trebBinjji neapirati, ns S8nt de reKoinandat do lut m sânt de modi, ki ssnt de mina 8nai artist isfeji, kt. lingsşesK oiîii laKomslsi ku neea ie este rar şi naos, trebse a fi rîndsite în idasa anelor iteltuoli penlrs Kare trebse st fii prea sirali, Ka si fii bogat pentrs Mirările trebsinnioase, si de bani Ksviin-jji, penlrs sşsrarea nelor neno-roiiiji şi liBmpirarea kirjjilor bene. Este o risipi, mare daKa penlr» a avea o mobili, framoa-si,Kare ns isbeşte deki>t oidi, te lipseşii asfel înkitns pojji a’jji înlesni keltselele enei plimbi- 305 ri plikste sas snei petreceri oneste ks prietenii tii. O narte folositoare este o keltsiali vrednici de lasdi; ks toate astea acesti**bani, între-bsinjjayi la sşsrarea snsi nenorocit, se face adesea o Kiel-tsiali mslt mai vredniki de lasdi. Ns te li>sâ nici edati lipsit de bani in nit st. ns poiji a a-jsta p’sn nenorocit. Ns iii nici o daţi atit de simţitor, în ki>t st. ns poţi a te opri kiar dela plăcerile ce le iarti Ksviinţa, ceari miliar Kit de psQinx. Kieltsiali, ka si fii stipm mai mslt peste apli-lnrile tale, de lut peste avs-Uia ta. Prin banii tatilsi tis, vei înviţa a’ţi Kivernisi p’ai tii odati. Ns’jji vorbesK de acele risipiri neţirmsrite sare ksfsndi firi Krsţare în datorii; ts eşci prea simţitor si nici ns propsn ki vei ludea în asfel de nenorociri. Dar singsra neîngrijire în rai-rsntele keltseli e destsl pentrs a ne face mai mtiis kreditori firi omenie, apoi kreditori nedrepţi, si însfîrsit, srmmd dspi Ksvînlsl religiei, kreditori obrasnici si necinstiţi. Ns lipsi a’ţi facesont de keltsele în toate siptiminele si în toate lsnele. De vei voi a mi le trimite si mie Kite o date. vois «i avea inslţsmire a’ţi le cerceta. Fii sincer ks mine, soko-teşce ki ns’ţi vois împsţina de lok keltselile fikste în lskrsri neînsemnate; ns’ţi Ie vois kre-şce de kit din bsna mea voinţi, gi Kind vois vedea kt. ai în adevir trebsinţi. Fii vred-nik de tatii tis prin o dragoste tîniri, prelism vois a fi intre tine prin cele mai mari îngijiri. Ekonomia depir-tmdste de jok, de lsks în mmliare si haine, ea te va feri asemenea de ori ce primejdie d’ori ce batjoksri, ce as întilinare ks aceste objekte. Avmd cea mai mare aplikaţie si osîrdie, de ns vei fi ekonom, ns vei avea în delsng fala a snei psrliri bsne, gi’ţi vei psne mssşi prea mslte piedice lsKririlor tale; ks cea mai mare înviţitsri, ks cel mai lnstat merit, dalia ns eşti eko-nom, vei fi nevrednik de a împlini dspi ksviinţi datoriile snei slsjbe psblice, si vei fi într’o zi sn tati de familie nenorocit. Ksceria noastri din afari- atîrni de mii de lsiirsri mirsnte, Kare ks toate kt. se par d’o miki importanţi, cere din partene griji, Isare aminte, firi a cere altfel nici sn dsx mare nici o şciinţi adînln. A-sa dar fiind in toţi oamenii as îndeslsli ksnoscinţi în Ir- 306 ’xnsa, ks atxt este mai rşşinos pentrs sn om de litiere, d’a fi lipsit de bsnsl sens în împre-gisrxri kxnd omsl din gloatx s’aratx împodobit ks el, şi d’a fi neîngijitor în împregisrxri întîmplxtoare Kxnd neîngriji-rea se pedepseşte pe sine sas prin serxqie şi tikxloşie, sas prin dispreg şi bxtaie de jok... Regsla, fiisl mes, este atxt de neapxratx bsnei ekonomii, pe Kxt tonsl este pronsngiei. Mai mslte trebsinge ale ks'ieriei ş’ale Komoditxgii ns pxstreazx traisl şi frsmssegea lor, de kxt ekonomisindsle şi kombi-nxndsle: a eKonomisi într’aqest Kip, possedem sn meşteşsg nobil şi îndatoritor pentrs tot o-msl ie se gîndeşte bine. In-kipseşte’gi kx fxrx a vxtxma Ksviinga, ts pogi prin asta îngrijire a pxstra doi ani o hainii, ita sx sssrezi ks aceşti ba-ni sn prieten onest şi sxraK, ns simgi kx aqeastx îngrijire este o Kalitate din iele mai nobile. Gîndeşte-te, fiisl mes, kx ekonomia asfel, se fa'ie prea respektabilx; ns e atsnm o simplx kxIxszx a mingii, ka-re kondsqo la virtste, este ki-ar fapta virtsgii. Foloasele Me dobîndim dela norok ssnt mijloace prin nare avem a împlini mslgime de bsne ksge-txri; a le neîngriji kiar pentrs a'iest usvxnt e o singsrx nebsnie. O neîngrijire ne-gxrmsrilx sas o rea intrebs-ingare a avstsrilor salo, hrx-neşte toate patimele inimei sare ne fas a fi neîngrijitori, fie prin lenevire, nepxsare, moli-qisne, falx, nerozzie, zxpx-Mire, isbire de slavx sas prin oare-kare altx srîtx înslinare, ns’mi pasx. D’asolo kiar o sriwioasx ekonomie este mai mslt de kxt o nebsnie, din pri-Minx kx ea ne strikx pe ne-simgite inima, atsn'ii kiar Kxnd ns ne va vxtxma de Iok no-roiirea. noastrx d’afarx. Un risipitor ns poate fi niii sn om simgitor niqi virtsos. Pe lxn-gx aMoasta risipa întîmpinx a-desea o bogxgie de mijlok, de Kxt bogxgii nemxrginite. In-vagx, fiisl mes, a fi ekonom pînx eşqi jsne ka sx fii sigsr despre ferisirea ta în vîrsta maloritxgii. Un jsne risipitor pe nare trista experiingx l’a fxKst îngelept sas sxrak, se faqe adesea sn bxtrîn ksm-plit, tremsrxtor dspe para, sgîriit: dar sgîrMenia, fxtsl, trtes, Ksm şi galantomia ori risipa sx ns neiinsteaskx sxn-gele kasei mele. Ns te sokpti mare, îngxnfat şi kx te mik-sorezi amestekxnds-te în Îs-Krsrile Mele miqi relative la orîndsialx; ns mai asta te în-vagx a fi îngrijitor în trebile qele însemnate. Si Kxnd as O W 307 fi mai bogat ksm ns ssnt în- tr’adevtr, îui voi» preskrie a- qeleaşi regslo si ns’jji voi» da niqi o daţi mai mslt pentrs kieltselele tale de Kit qeea qe qere posijiia ta: fiind Kt te i8- besK Ka sn pirinte simjjitor, voiesk iansi a te Kresqe ita sn pirinte simnitor şi Kare te is- beşqe. In privinjia kieltselelor tale ns vois lsa niqi o daţi pentrs kiliszi orbsl amor al snor piriniji, dar amorsl skrs- pslos a snsi pirinte rajpona- bil.... Trtieste în sniversitale, itsm ai voi st. triiesti într’msa •» la bi.trinejiele tale. Triieşte într’sn kip ka st pojji a’ai addsqe a minte anii învijii -tsrelor tale firi a te rssisi firi a tremsra, ks o bsksrie vie şi o Konşqiinjjt ksraliî... Te înbrijjişezs, dmds’jji pi-rinteasna mea birte-KSVîntare, şi rsgind pe Domnsl, Ka în povirîndste kb Komorile în Uelepqisnei ş’ale virtBijii, si te întorqi înir’o zi in brayele mele, vrednik de tati-tis şi kapabil d’a’jji servi Patria. Ks mslli învijjitsri şi psuini bsnitate în inimi, te vois priimi reqe; kS Ksnoşqinue, fo-lositoare despre religie, şi mo-ravsri, te vois priimi ks bs-Ksria qea mai învipiiati. Mi-Kar de vei fi genial qel mai mare dspi pimînt, firi a fi om onest, kb ssffletsl înei virat şi învederat peste patinai ka slipinal tanetalai si aibi an alt fel de nas. Nasal aiela era symbolal majesti-gii si al paterii; era my thal ne-maririi. Namai vizmda’l, pricepea lineva ki Joie era an zea. Diplomagil mi se aiti la nasal Kaiva, şi îndati gi’l kanosK kit pliteşie; ei dapi nas stadii pe om; gi’l laşi si vorbeaski şi se aiti jjinti la dmsal. Pentra ei vorbele sânt an sgomot deşirt ie tre-ie p’aii ’msolo; pentra ei nasal e total; este adevirat ki nasal e mat, dar na miniinos, el spâne malt şi spâne ade-viral; bazele, limba se miş-ki, dar nasal sti, şi msaşi nelaKrarea lai e plini de re-velagii. O! kite mai desko-peri nasal! Nasal e natara msişi; e o karte tot d’aana deskisi, în Rare filosofii învajji a liti, gloata, lamea proasti niii ki mi’gi bagi pe seami, înjge— leptal ka dlnsa se sfilaesie. Nasarile arriiiate, iţam am ziie kîrnişoare în sas araţi an spirit avîntaros, katezi-tor iate, kam zipnit, dar vioia. Slsjnimele lai Molier, sabrettele komediilor lai aveaa nasal arriiiat. Nasarile acestea na sânt riatnioase, dar si te temi a le întirîtâ. Nasarile langi şi askagite sânt nasari meditative; sânt. ni-şie sKobitoare ie mi’iji sKor-monesK gmdarile şi Kagetiri-le pini daa de peetrele iele mai- kremenoase; sânt nisie nasari melanclioliie, şi seami ki s’aa întors dela ritulrile si desirinianile lamii, ve-ninda’şi în sine. Nasarile a-lestea sânt bani piringi, bani soui, dar, ie e drept, na prea sânt framoase. Pe armi vin nasarile a-KViline, (ka ale akviler} pe rominie nasari de soim; na-sari frafaşe, karagioase, nobile Ka pasirea de ande ’şi aa laat namele. Felal aiesla de nasari este felal antiK, nas greiesk, nas napoleonian. 309 Pe urmi mai mi’gi vin nasurile reuorbate, nasuri ka a le korb»I»i, nasuri kokirjate. Aiestea araţi un karaiUer uite, mbidiios, gelos, plin de mînie; virful lor nu kati în sus, sunt a le dratfului ki ka-uti în jos şi le piki mînia şi veninul. N’ai st le ziii leva iţi se fak fok, sunt ka ifalul «te ia frîul în dingi, s’apoi mai gine-te, de pogi. Mai sunt, mai sunt si alt fel de nasuri; dar analysea lor ne ar rama prea departe; si stimam”, si ne mulgumim ki am antat principul atot-puterni-liei nasului. Nasul s’a dat omului ka si’i fie kirmi. Nu e bine si zim lineva: ki este ku neputingi kuiva a skipa de soarta sa; ii de nasul siu; riu este iar zis: ki ne e skris în frunte, tre-bue si pagi; trebue zis ie e skris în nas. Bigagi de seami, ki omul se mişki si nasul îl povigue-ste. DON CHICIOTU deja Mancia sau Manika. Egi de subt typar si partea adoa; eroul dupe atitea isbîn-de, neitazuri si înaisori, într’o kuşki se adduie a Kasi vr -jit dupi Kredinga sa. Bietul popi al salului ku arciiiii sii ured în desert lti’si a venit în o O . simgiri; ki eroul nu se laşi de ie glie; el se prepari de aldoilea expedigie. Vom vedea akum, de va mai egi eroul a fari dupi aventure, si dupi insole Ka si dea gi bietului SanKo Panie vreuna, vom mai urma gi noi ku istoria, iar de unde nu; vom sta aii. Se reuomandi publiitului lititor Kartea ie a nemurit is-bindele aiestui viteaz, afflin-duse de vînzare la toate libre— riile. Alllturim aii un mik dialg între moş popa si între un ka-nonif; dialog foarte didaistiK si pentru iei ie skriu gi pentru iei ie litesic, şi noi poftim spor si minte gi unora gi altora, ki aşa e bine Şi Kreşlinesk ka si vrem binele la toati lumea, în Kare, se îngelege ki suntem si noi. u Pe kmd se preparanu de pornire, don Kieiot kiemi pe tristul siu skutier, gi îi zise îniet, fitul meu, krez ki voi fi lilit toate istoriile Kava-leriei, dar numi adduK a minte ka vre un Kavaler si fi fost înKintat Ka mine. Mai vîrtos Ki se obiinuesie Kmd îi a- 4) ridiki si’i ripeasKi prin ier, inviligi în vre un nor, sau în 310 vre »n Karr» de fok, pe vre »n ippogrif, pe vre »n balasr sa» pe vre sn alt fel de mon-str». E» msi mi se pare Kt mi affl» într’o simpli Kirr»-cioan, si ki dobitoacele aces-tea injsgate s»nt K»rat boi. Pe vi»l Dsmneze»! fit»l me», n» mai poci» de rsşine! dar ce şeii poate ki în sek»l»l acesta înKintimintele n» mai s»nt k»m era alţi daţi: Vrijito- rii moderni, firi îndoiali voiesk si skimbe obiceisrile. He yi se pare, prietine Sanko? Domn»le, resqsnse sk»tier»l, zi» n» şei» ce si’yi respsnz, şi mai vîrtos ass»pra vrijito-rilor moderni pentr» ki, si vezi domn»le, e» n’am citit a-tita kit dsmneata: a ti ta nsmai îyi sp»i» ki inie’mi a intrat în kap ki fantasmele acestea ce le vedem, or fi c’or fi, dar nsmai Krestini n» ssnt. —Kre- ti şt ini? fit»l me» ! K»m ar p»-tea si fie kmd îi vezi ki s»nt K»rat draci? ei s’a» în-peliyat în forma ce îi vezi kt, se poati a nn înlude aci; msi, bagi în Kap, ki forma aceasta n» e în fiinyi, e o pirere, »n vînt. *Iearki şi p»ne mina pe ei şi vei vedea ki ap-p»ci aer.— Aşa! domn»le dar e» am cerkat şi yi iam pipt.il pe din dint, şi , site, ssnt Rame Ksrati, ş’apoi, ce c mai pocit, ki e» am aszit ki toyi dracii miros a pscioasi, dar »ite ista de kolea ( aritmd pe don Fernand ) miroase a ki-hlibar şi a api de flori d’o j»-mitate de ceas kalle.— Ia seama fit»l me»: respsnse don Kiciot, ki ori nas»l tis e zi-picit, ori drak»! asta are de gmd si p»ie giara pe tine. “ Don Fernand şi Kardenio ce a»ziâ aceasti întrevorbire, temmdsse si n» se desKopere, se gnbiri si porneasKi. K»m se prepari Miryoaga e-ro»l»i şi migarsl l»i SanKo, Kardenio atirni de oblmKi de oparte paviza şi de alta ligean»! de ras; iar SanKo ln-Kilikmd pe migar d»cea ar-misarsl eroslsi de Kipistr». Arnasii. viz i n 1 oare-Kare res- %> 1 ' plitire se învoiri k» preotsl si vie d»pi Kirsyi; Birtişiya, fiesa si Marilorna veniri pîn-tre gritii si’şi ia zioa bsni dela Kavaler şi se prefiksri ki varsi lakrime, Don Kiciot le ficea inimi b»m, si le în-kredinyâ ki nici o daţi n» va »ita b»na lor priimire ce’i a rinias atit de admit înskrisi în inimi, şi le pofti si se roage la Dsmneze» ka înkisoarea în kare se affli si n» yie m»lt ka si poati a le reş-pliti dspi Kit meriţi. In tr’s acestea jspîn Niitolae şi preotsl îşi l»a zioa b»ni dela don Fernando, dela Kar- 311 denio, dela asditor si dela kx-pitansl InbrxijişxBdss©. Toate femeile, mai vîrtos Doro-teea se despxrgirx de ei ks pxrere de rxs, şi îi fxksrx a fxgxdsi kx vor înşiiinjja pe don Fernand de qeea ne se va faie ksdon Kiiiot; din partea lor iarx, se fxgxdsirx a’i în-şiiinga despre kxsxtoriile Ls-qindei, Doroteei si Zoraidei, şi despre srmxrile qe va avea întxmplarea lai don Lsdovik. Se îmbrxijişearx din nos, şi alde jspîn Ninolae pre ksm şi preotsl psinds’şi mxşqile ka sx ns’i KsnoasKx don Kiqiot, în-Rxlikarx în sfîrşit, ei pornirx srmxnd Kirrsjja kb boi în Kipsl srmxtor: Mxnaqisl boilor era nainte, pe 8rmx venia Kxrrsjja, avxnd de amxndox pxrjiile pe orkaşi; dspx dxnsa srmâ San-ko Panqea Kxlare pe mxgxrs-şsl sxs şi tîrînd dspx sine Mxrijoaga, şi mai la srmx js-pîn Nikolae şi moş-popa k8 mxsnele la obraz, îşi potrivia paşii Katîrilor dspx paşii txrzii ai boilor. Don Kiqiot stxnd în ksşkx, ks notele între genski şi bsrtx, ks piqioarele întinse înainte Kxt îl lxsa lokal, adiKx Kam stîrqit, sta în o adînkx txiere kb barba rezematx pe psmni, şi sta serios, şi mîndrs de starea sa kavalereaskx, si %) nemişKat, adikx yeapxn i;a o stat8e. Fxksrx asfel dox le- ge fxrx sx se opreasKx, k» gxnd sx ajsngx într’sn Krxn-gslejj, 8nde bxrbierBl ziiea kx vor affla reKoare şi earbx. Se appropiaseri de aqel lok Kxnd preotBl întorKxnds’şi ka-psl îndxrxt, vxzb venind vre o şase şapte oameni kxllxri bine kxpsiiji, Rari, ns treKB mslt şi ii ajsnserx, pentrs kx ei n» Kxllxtoria ks flegma şi txrzie-rea boilor, ii ka nisie oameni kxllxri pe Katîri şi împintenajji dxnd zor sx ajsngx a faqe ko-nak la sn birt ie era mai de o legx de parte < de ani. “Venind aqeşli kxlxtori pînx laei.îşideterx bBnx zioa şisnsl din tr’xnsii era sn kanoniK de-la Toleda, şi stxpîn al aqestor drsmeui, dar ns pstsrx treie înainte fxrx a sta şi a privi aqea qisdatx proqesie şi pompa ks nare era dssx Kxrrsua, şi omsl din nisntrs; privirx, şi nepstxnd înjjellege ne lsKrs e, rsgx pe snsl din arkaşi ka sx’i spse. Don Kiqiot kare îl aszise, îşi întinde kapsl pînx la gratii, şi se grxbeşte a’i respsnde. Domnsle Kavaler, es ssnt vrxjit. Dsmneata şqii ka şi mine, kx pisma adesea ns lasx în paqe şi se leagx de eroi, mai vîrtos de aqeiea kari în nekazsl vrxji lorilor Persiei, bramnilor Indiei şi gymnosofisti-lor Ethiopiei, îşi katx treabat {jin drept pe drsmsl qel strimt, 312 al gloriei, şi merg st’şi nsKrie numele în templul Nemuriri. Aieasta e pe skurt istoriea mea, şi kausa pentru knre mt afflu vrtiit. Akum ai afflat tot. KanouiKul askulta firi a respunde; Ktnd preotul appro-piinduse, îi zise; dar, domnule, slrtluiitul bellator ne îl vezi în aieastt KusKt este aimosul »• don Kiiiot, attt de kunosuut în tot universul subt numele de Kavaler al Tristei Figure. Ma-rele’i fapte, marele’i isbînde, au tras assuprti nişie pismaşi, şi prigonitori, şi dupt Kum’gi a spuso, akum se afflt vrtjit. domnule. Şi mai îmminutat d’a auzi acelaşi limbagiu şi dela iei în-uis şi dela iei slobod, kanoni-kul îşi pretmbla kiuttturele de la unul la altul. Sanko, ktrui ii perise ori ie kef, înie-pu a vorbi mai d’a dreptul şi otova. lIe drakul vrtjit! vrt-jit ua mama. Askullagi domnilor, pa-e-vt bine, paevt rtu Kt eu o st vi vorbesk Kurat. Eu vtz aii oameni ku ma-şie înitipuindu’şi kt eu nu’i ku-nosuu, dar se’nşalt, şi uite îniep dela dumneata, ptringe-le, te kunosk şi eatt îgi spuiu, Kt a avut dreptate line a zis Kt unde e Pisma, Meritul nu trebue st doarmt. St ia dra-kuI pt tojji ktgi nu last pe sltpînul meu a se însura ku aiea infantt si st mt fakt %> konle or duktl Aieasta mi se assigurase; înşt roata no- roKului se întoarie mai iute de Ktt a de moart. Kt azi ’mi eşii pring, şi mtine remti iar Sanko; şi nu’mi pare rtu de alta de ktt de biata nevastt şi kopii mei, kt unde a şteptâ st mt vazt viie-rige, akum or st mt vazt iar Ktlare pe mt- gar. Astea le zik, ptringele, pe seama sfingiei tale, ka st’gi vii în kunoşiiingt, şi st te sokoleşii kt într.o zi în leealaltt lume, Dumnezeu a st ’gi leart sokoteala de aieasta înkisoare a sttpinului meu, şi a st te învinovtgeaskt de toa- tt întirzierea ajutoarelor şi faierilor de bine ie putea st fakt nenoroiigilor sttpînul şi kavalerul don Kiiiot, şi de toa- tt timpul ktt se afflt el în- Kis. Dupt Kum vtz Sanko, prorupse btrbierul, n’ar fi rtu st te vrtjasKt lineva şi pe tine Ka pe sltpînul ttu şi st te bage în kuşKt. Fumul mt- rimilor si kavaleriei seamtut *> kt’gi e amegit şi gie kapul. Din nenoroiire kum vtz gi s’a îngreKat Kapul de atttea ft-gtduele, şi insola aieea s’a ztmislitînhtrKt’gi pînt ktnd-trebue s’o naşii o datt.— Eu nu m’am îngreitat de nimiK, şi kapul nu’mi e ammegit res- 313 p»nse sKfiliersl, penlrs ki, s!a-VI» domnslsi, el ’mi e aşa de bsn Ka şi al snor birhieri te’i ksnosK, kari si ammeslim în Irebile allora, ka si semene iskssiui. Adeviraf ssnt sirak, dar ssnt krestin vekis, si na ssnt dalor nimslsi nimik; iar dana trag nidejde de insole, aluii trag n'bdejde de alte ls-krsri ks adevărat relle şi pocite, şi fie kare e kreatsra faptelor salle. Dana ssnt om o daţi, polis si mi fatî şi Papi, ks kit mai vîrtos gsvernator al snei insole, mai ks seami ki am stipin vredniK ie poate instigă atitea, înmt si ns ştie ksi si le măi dea. Ia’jji seama la vorbi jspm Ninolae ki n’ai a fate pretslindeni ks hîrte şi ks barbe de ras; e mare deosebire în petre şi Petre. Ţile spsis atestea penlrs ki ne ksnoaştem. Iar kit pen-trs vrijitsra sas inkintimm-tsl, Ksm ziteui dsmneavoastri iştia te şliiji karte, a stipi-nslsi mes, Dsmnezes ştie t’o mai fi; dar las si titem: ps -torile trebsesK lisate în sngis, pentrs ki ks m-t le skormone tine-va ks atita pst mai mslt. u Preotsl fiks semns btr-bierslsi si kanonikslsi a se de- V pirtâ. Atsnti spssse killito-rslsi ne Iskrs este don Kişot; îi povesti in ie kip ateslsi hidalgo, om de omenie alt fel si PERIODUL III. plin de dsh în altele, ’ias petit Kapsl kirjjile de kavnlerie, şi ii înşiri ţoale kile fiksse de kmd ’ias venit atelle idei, ksm şi mijloatelo te s’as vi-zst ei silijji a înlrebsinjjâ Ka si’I addski a kasi. Domnsle, respsnse kanoniksl, ori Kit de potit şi deşinjiat e felsl atesta de nebsnie, es ns mi mir de dmsa iu.t de romanprile de Kare îmi V rbeşti k’as în-nebsnit şi pe aljiii; Iuti Ie so-Kotesk de foarte primejdioase penlrs imaginagiile vii. Din norotire, ki i ce srasteksi-va ks dmsele, si ateasta slibeste oare-Kstn< primejdia; es snsl niti o daţi n’am pstst se skojj la Kipiliis a titi de kolo pini din kolo snsl înnai. Mai toate îsi seammi; în loale vezi nişte înlimpliri nevred-nite de krezst firi kipi-tiis, firi şir, firi legitsri, şi neavind nit! kiar atei kip te merit te ks dreptsl pstem tere dela 6 sKriere te ’şi a propss si ne fam a pelre-te: *Ie plitere, te interes poale avea tine-va dinlr’o istorie a snsi jsne de şah-spre-, zete ani kare ks o repezeitsri de sabie nii’jii taie în doi sn gîligan de sriaş, kare singsr resloarni milioane de vrijma-şi, Kare mi’m* merge înnolmd într’sn tsrn asssnra mirii si I •> 1 mi’tji ajsnge azi la Lombardia, 21 314 miine în Statele l»i Petr»-Ioan din Indii sa» pe alte tirimsri neK»nosk»te, la Ptolomea sa» la Mark-Pasl ? S»rda ’mi ar spune sine-va ki în fabslele, dale drept fabslc, imaginara e stipîni a se ritivi k»m îi plave, ki n» e aşa; penlr» kt. aveasli imaginagie voieşve st> ’mi plaki, şi spre aveasta are trebsingi şi’mi înfigişeze povestiri ve seamini k» adevi-r»l; treb»e si se învevineaski si se minte, ka si zik asfel, k» mintea şi jsdikata mea, s’o psie kite o daţi în mirare, dar nivi o daţi si n’o SKir-beaski; arate’i fapte minsna-te şi grave, dar fereasKj.se d’a i le aritâ nevrednive de Kre-z»t. “Lesne e, mi se pare, a profita vine-va din otita Kimp ve fel»l a Testa de skrieri în lesneşte mingii si bage prin oneste romangsri nişve des-krieri pliKSte şi adesea folositoare. Pcntrs •» simgitoare, p izindsse de a rin» «renile fevioreşli. Atsnvi ks adevirat aş stimă romangsrile de kavalerie, si le as da sn lok d»pi Epopee, dspi Tragedie şi Komedie. Poale vi-ne-va fi epik şi în prosi, şi n’aş fi ni vi de K»m vnjmaş»! s-n»i astfel de icare, yiindsse şi de poesie şi de elossingi, ne ar pro-ksra o plivere nsoi. “Vai! domnxle, respsnse preot»], romangsrile noastre ssnt foarte departe de a se-minâ k» aveea ve zivi dsmnea-ta: însi n» vezi ki e vina psblikslsi, ki în daţi K»m si ivesK le priimeşve în lasde asfel ksm ssnt. Vorbeai adineoarea de Komedie: n» vezi ki este tot avest psbliit kare k» totxl ’şi a perdst teatral noslr» spaniol? Teatr»l «are ar fi p»t»t si ne înalge mai pro-rsss de avelelaltenagii ? Adds’migina- 315 te de trei din baKi*y.ile noastre “tsabela, Filisi şi Alexandra.,, Acestea sunt dupi toati regala ariei; si ne vestiâ aurora litte-ratsrei Mei si>m>îoase si a b«- •i mhi g«st al qelor yeki. Kom-parb-le k« welle din zioa de astăzi, undo gloata aleargă k» a ta ta niBljpnriire, şi în kare m vezi niMi o «nitale niqi »n sir, ni4i o reguli. Autorii noştri nu’şi mai adduk a minte ki Ko-medin trebue si fie o oglindi a vieuei omeneşai, şi trebue a ne înfiijişâ oamenii asfel dupi kumssnt, a ne desKrie obheis-rile, purlirile, ridiKolele şi vigurile, şi a îndrepta oamenii fiKindu’i a’şi petrece. Ei nu se soi 4) iarti lesne într’o fapti întim-plati în timpsl l«i Karol 4el mare, si adduki pe s4eni pe Itnpiratul Eraklie, şi si’l fakl a lua Ierusalimul. Parterul îl vezi ki în4epe a batte în palme la luarea 4etiijii sfinte. Trei sau patr» biejji privitori, prieteni ai lui Gofred de Bsil-lon, sarda strigi avii ns e aşa, ki4i nu’i askulti nimeni, şi banala e îmlijali pîni la nori. Striinii o 4itesk pe urmi, şi itauti la Spanioli ka la nişte neînviuajji şi barbari. Tot nsl vine ki autori noştri •) îsi Konsider operele na nişte • < v a!fa44eri de Komer4iu. Komedia kare Ie adds4c mai muliji bani a4eea este mai buni pentru d bnsii. Unii dintr’msii nsnosk toate regalele sare le siluesk, si ar fi în stare si skrie bine, 4) v pentr» ki natura le a dat talent; inşi ei prefer o isbîndi lesne dintr’o slavi trainiki, şi jirt-fesK pirerile şi laudele ve4ini-4ei viitoriini la niş4e applaude de o zi. Eu mai vîrtos nu po-4Îs s’o iert a4easta la unul din 4elle mai frumoase geniuri al le Spaniei, al itiruia nume, ku dreptate 4elebru,este onorai de Europa întreagi, şi kare prin-tr’o vinovaţi slibiaiune pentru un publik nevrenin de d insul, adesea tre4e k» vederea si nu •1 voieşte a fi perfent. “Inkieiudar, domnule kano-nin, ki ar trebui mai intiis si adduki 4ine-va întetul ku în4otul najjia noastri la gustul 4el bun, Isgonind din teatru *) lIervantes a vrut si vor-beaski de Lope de Vega Kontimporanul sis. 3îg şi oprind typirirea a ori-ki-pii Komedii, a ori kirsi romang snde istoria, adevirsl, şi mintea nea simtoasi ar fi vmdste, repriimind Kit se va pstea mai mslt SKrierile teilor veki, si a ~ •> înfeijişind jsnilor aielle modele minsnate de genis şi de elo-ksiniji. “Amândoi enlisiastinii de o potrivi apprinşi de dragostea litierelor, îşi srmâ dispstajjia şi pirerile, Kind birbiersl le de-te de ştire ki as ajsns în aiel Kringslejî snde avea de gind a se' odihni. K^noninsl voi si se opreasiti; ie înfijjişi ks toati inima merindele ie avea ks sine, şi slsgele, din porsnka ki întinsen masa pe iearbi. “Sanito, vizmd pe preotsl şi pe birbiessl departe de ki-rsjji,. ns lisi a’i skipâ oKkasia de a vorbi sîngsr ks stipinsl sis. Domnsle, îi zise el, ks glassl jsmitate, Ka si’ini sşs-rez ksgetsl, mi viz dator a’jji spsne o întimplare nare îjji va deskşi nişie mari lskrsri; si ia site, aiele doi fantasme ie vezi ks- masie, ns ssnt alijii de Kit alde moş-popa şi jspm NiKolae. la seama, domnsle ki aii la milbK este sitirie ks pismi amestekati în toati înkintilsra dsmitalle. Ks voî-ea dsmitalle, si’iji fako miKi întrebare şi nidijdsosK a’jji învedera ka zisliua albi ki noi ssntem amindoi jsokel şi ami— gitsra ristijiii astor zavisniif pentrs ki l’e nekaz si ns’i în-treii ks faptele vestite ie ui se gitias de aii înainte. Vor-beşie, fitsl mes, respsnse don Kiiiot, vorbeşie; ai toati voi-ea; însi, eati *gi spsis^ ns te înkrede la leea ie vezi ks okii, pentrs ki este foarte ks pstinij-B şi foarte approape de adevir ka înKintitorii si fi lsat kipsl ki jspin Nikolae şi pirintelsi din satsl nostrs, Ka si ne amigeaski şi mai mslt; pentrs ki si vezi, asfel de mebamorfose ssnt foarte lesne vrijitorilor, şi ts şiii bine ki leea ie se vede tot d’asna este leea ie trebse a se krede mai psijin. — O! dsm-nsle, pentrs nsmele ki Dsnr-nezes! strigi Sanito; dar e ks pstingi, Ka domnia (a si fii atit de greş de kap si ns înjjelegi ki icea ie ziK est» adevirsl Ksratsi ki în aieasti, înKisoare ie ssfferi este mai mslt ristate şi batjoKsri de kit vrijitorii? şil. (vezi opera înlreagi) ÎNSEMNARE. Bon Chiciotte nu făro cuvemt s'â tradus şi s’a typărit în epocha dela -1836 pîno la 4840: Donchicionadele sau Sarsailismii incepussero deja ânc6 dela 4832 în tote ramurele sogietăţiinostre; Aquestea era un effect, şi cată să arătăm căuşele lor. Să dăm o aruncătură de ochiu în historia mişcării 4jue începu în ţerrele nostre dela 4821 înquă —Pîno la mişcarea lui T. Vla-? vedea sângele nirkatnd pe sabt dansa. Okii si>i mari şi albaştri, aşa-rel amezi, ne de Iţind în Ki»nd se ardirt ripede si se laşi namai de irtt, îi da de o dat an we ltare seminâ şi in-spirajjie şi sfial a. Era o" fiin- Ijb de aselea blânde si kam •> langide ne aa trebainyb de a iabi si prin tinerejje şi prin stb'miane, şi Kare ’şi le în aipaieş'ie nineva mai tot d’aana na nişie figare anti'ie imblind rezemate de an amer amiica. Una singari din kaalitijilo sale e paterniiti. şi profandi; aieasti. kaalitale e sfiala fe~ •noreasKb, nare înlr’bnsa na e namai o graijie, floarea frait-talai, e an simtiment. Damiqella Dartenai se itie-ma Maria. Fiika anai bogat magistrat din Monipelier, se kanani la biserika Saint-Ger-main-des-Pres na janele măritiş de Vallery, se kam mirări, paijin de a'ieast ki.si>torie, în lamea mare de D. Vallery; iar în 4ca miki de D. Darlenai. In lamea de sas se vedea dis— preii §i derîdere; în lamea de zn jos, rivnire şi invidie. Intrând la biseriki se vizsri grajjiile înti» toate virginale alle Măriei. Ktnd se affli nobila repstajjle a onorii Dl»i Dartenai, preksm şi averea sa nea mare, lsmea de s»s imeps a da dreptate DI»i de Vallery, şi despreijBl peri, rivnirea însi ,şi invidia remaseri, şi aceasta împlini» si ficea virf b»k»riei de vanitate weva provinciali a Dl»i Dartenai. Seara se dete bal; la miezel nopuii d»pi obicei» Dna Dar-tenai, I»b pe fiesa şi intrări ammdoi în Kamera nspyialb. Se obcinseşce a ride lsmea de întrevorbirea mamei k» fie-sa. iţind o kondsce pini la marginea hotarslsi vieyei de fecioa-n, şi o laşi trommdi şi plini 4e lakrime pe pragal esistinijei n»oe; mi se paremsi ki n» e ipe lsrne sn moment mai solemnei de Kit acesta, şi k» toa- s ta acestea obiceisrile noastre, mirlsrisesK, ki ’la» fiKSt cel raai Krsd, cel mai terribil, col «nai protivniit dignitiijii ssffle-tsl» şi respeKt«l«i (titre virts-Ijile fecioreşci. Pentr» ki k» «devirat este »n obicei» sol— IbatiK a I»a asfel o fetişoari în foatb sfiala sa fecioreaski, în toati nevinoviijia sa, şi a o arsnka »n»i birbat ka o de mimtare »nei feare. K’o I»ni .mai nainte, pe om»l acesta n»’l ksnoşcea, k’o zi, o ori K’»n minst mai nainte ea îi zicea Domn»le; inin»t»l trece, şi el mi ’iji are dreptsl a’şi odihni kap»l pe dmsa; ea este a l»i ka »n l»Kr», ka sn do-bitoklO Dsmnezesle! K»m bat-jok»rim toate! k»m le kilitim in picioare! *loea ce Dragostea are de mai ingeresK, este în-cep»t8rile ei ce searnini a fi pogorîte din cer, şi noi siisin-dale, trecem preste dmsele, şi ne facem o dobitoceaski fei-rşinui, SRoatem asrora dela zi, primivara din an, si de la tine— reue floarea; şi skritn ei for-Hi şi drept aKolo »nde Damneze» a p»s abandon şi patimi. Maria singsri it» insmisa tre: »râ firi si şcie pentr» ce. Nevinoviyia poate rssi, nevinovijjia îşi are instinktele sale de Triki d«pi k»m şi dragostea materni îşi are instinktele de prevediniji; N» se poate învii|a coea ce s»f-fletsl omenesk are în sine de mai delikat.. Sîmd pe »n jeu, k» anundoi brayele petreitate de git»l insrncsei, Maria o jji-nea sfrins şi k» kapsl plekat pe sin»l pirintesk, şi de «ite ori doamna Dartenai vrea si se sftoale, îndati ammdoi bra-Ijele feţişoarei se îndeşcea şi o ijinea tremsrmd. — Tjhki »n moment, mim»-şoara mea, aga te rog. 325 — Dar trebse o dat i si te las, Kopil»! mes. — Miine porneşti, nuine la Montpelier.... ne despirgim... mai remii psgin. — Dsmnezesle! strigi Dna Dartenai kb terroare, ns Ksm va ts ns iBbeşii pe D. de Vallery? — Kredeam ki’1 isbiam ieri, respsse mireasa ks o divina Konfssie, dar asii» viz ki ns mai isbesk pe nimeni de kit pe tine. Bitu o ori dspi miezsl nopgii. Dna Dartenai se sks-li Iib grăbi, şi firi a*şi lsa adio bsni dela fiesa, firi a se mai sita ladmsa, fsgî K8 şîr-roaie de lakrime, si mireasa remase singsri. Dspi kite-va momente, se desm'se o bşi şi D.de Vallery intri. El era de doizeii si noi de ani; trisarile Kipslsi ii era fine şi delikate, obosite însi; iar eleganga lsi era vredniks de însemnat’ Se appropid. Maria, Ksm îl vizii îşi asksnse fajja în miini. El sta în picioare, ginea o fiKlie in mini, privi la dmsa kit va ks zimbet sin-gBratiK; fysionomia ii era rene şi Ham ironiKi; mai pişi sn pas; şi veni approape de jig snde mireasa sta trenwrind şi perdsti. — Me ’gi e friiti, madamif.. îi zise el sBrrizmd, de ne mr te temi Maria abia asziâ. Dar >)e? ns’mi respsnzi! Se dete spre dmsa; iar ea firi vrerea ei se pomeni ki se trage kb repezisne. — Dar ns’jji mai trage mina, ki zi8 n8 eşsi în niii o primejdie. Măriei i se pirea ki ns e a-Hflaşi glas kare de dimineagi-în biseriki îi zise Da. — Ia si vedem, de ve ’gi a friki? ka ns kare ksm-va mi— na-’mi si’gi veslezeasKi a— leasti mim feiioreasks? ka ns ksm-va bszele’mi si’ui pm— gireasKi aweasti frsmoasi frânte? ka nB ksm-va amorB— ’mi si listeze a ie re pe al dk-mitale?... Negreşit de ase— stea te temi; ns este aşa? dâr n’ai teami: asksltimi si t» vei înkredinjp. Pentrs ne oare se spiimint» ea kind el o assigsra ? — El îniepu a vorbi: — De’gi va zi «I ' sabt vorbele batjokoritoare ea presimţea o nenoronire veni-niki, şi arankmdase în gena-ke, înnepîi a striga: o raaiki! mimasoan!.. Vai! siraki ko-pili, ta na mai ai mami; pro-tektoarea ne vegie assapra a-nilor tii nelior d’mtiia na mai poate nimik pentra tine; akam ta na mai ai de kit an stipm, an birbat! II. Adoa zi de dimineagi, .Maria desKizind okii, vizi şi-zmd la kipitiial patalai sia pe mami-sa, ne aştepta; si se deştepte Ka si’i ziki adio. La vederea aneasta, şi pini Si aibi timp a’şi addane a-minle snena de kaseara, ne-noronita se aranKi de gital mamesei înnekmdase în sas- pine; ea inki na'şi patea addane bine a minte Kare îi e nc-noronirea; sîmgia msi ici era nenoroniti, Ka toate anesteă na spase nimik; ne ar fi pa-tat oare si spae? Darerea’i na era mKi de mt an presentiment. Teea ne se pelre-kase între D. de Vallery şi între ea era o karati enigmi, şi în sfîrsit an simtiment tainik de raşine fenioreasKi o opriâ de a se plmge, şi msaşi mamesei, de par tarea birbalalai sia; tikii dar şi Dna Darte-nai, Kiria despirjjirea îi sdro-biâ inima, toati anoasti des-peralie o dete la rtaasa des-piryirii ne na mai paijin o o-bosiâ şi pe dmşa, şi prin armare n’o mai întrebi. D. de allery intrind pe armi ka D. Dartenai ka si vesteaski mo-mental despirgirii, Maria viza pe tatii sia şi pe mami sa depirtindase firi si poa-ti si vorbeaski nimiK despre fiesa, afari namai de anelle malte strimtoriri şi laitrime tikate ne semma ki spân a ei darere. Dapi ne porniri, Kind ea na mai aazi păsările lor pe skari, Kind nel dapi armi araemmt al trisarei în-nepu a na se mai aazi, şi ea se viza singari na birbatal sia, singari pentra tot d’aa-na, inima’i innepa a se strîn- 327 ge firi voiea ei; şi dspă sn moment de t'hiere, el se ap-propie şi îi zise foarte pe sitsrt: — Madamă, te voi8 înfăgişa astăzi la o prietena a familiei melle, nare voiesk a se faqe si a dsmitale; e domna de Kan-gis, kare ks toată inima voieşte a te însoiji disară la o-pera italiană (aux Italiens) Dspă aqeste psgine vorbe, firi. si aştepte niii sn respins, eşi. Singsraliksl glas al D-lsi de Vallery, qisdata înfăgişare de Ksnoşlingă a snei femei qe vine singsră la o altă femee, pssert în mirare pe Maria, şi aşteptă prăiizsl plim> de sn neastămpăr ammesteKatks tsr-bsrare. La zeie ore D. de Yallery intri, ks D-na de Kangis, Maria se sK&lase Ka si ’i easi> înainte; inşi. privinds-o, vorbele prietenoase ie îşi pregătise ka s’o priimeaskă îi periră pe bsze, si ns pst» niqi să’i dea măna ie o si întinsese. Femeea aqeasta ănsă eră de o frsmssege rară, dar sings-ratikă; mare, sveltă, ks pă-rsl negrs şi lsqios, faga brs-nă, şi dasrilă de soarele tror pilelor, ks nassl drept şi ssb-jjire, gsra psgin Kam lsngă şi, lskrs însemnat, kăqi erajsnă ănKă, bszele îi era palide, semn sigsr de patime ardingi; ks osii măregi la formă, la strălsqire, la Koloare, dar Ro-dagi, rspgi şi înssfflegigi d’sn fok qe făK» pe Maria a se roşi ; ea ii» itredea ka o femee să poată avea o assemenea Kăstătsră. Pre lăiigă aqestea sn qe daşăngat şi strania în toellella ei, qe ns mai semăna ks originalitatea snei străine, şi Kare addsse bietei fcmesge oare-Kare ammesteK şi grijă de a se vedea lăngă dănsa într’o adsnangă psblirtă; în fine Konversagia ei msşKătoare, familiaritatea manierelor ei, şi o ns şti» qe împsngere de sră qe se asKsndea în vorbele ei qele mai prietenoase, toate îm-presnă ajsnseră a înssfflâ Măriei o desplăqere qe veniâ pi-nă la nessfferingă; lăngă femeea aqeasta ea se simgiâ într’o atmosferă streină ks to-tsl de a sa, Adoa zi dspă prănz, îi ad-dsseră sn bilet sigilat ssbt a-dresa ei. 11 desluse; pliksl Koprindea doă skrisori, sna pentrs dănsa qe avea nsmai aqeste vorbe: qi tesie, si qea-lăltă desKisă, ks nsmele Dnei de Kangis, şi ssbskrisă de D. de Yallery. O qiti şi Kăzs mai leşinată pe sn siîasn. Ce Koprindea aqea skri-soare ? 328 III. Nesust vigios, j8i;etor, mis-tsind in kegi-va ani sn patrimoniu însemnelor, D. de Val-lery, asKsndea S8bt «n lup ple-K8t 8n S8fflet K8 adeverat krsd ; el fe’iea real de m8lta m8lg8-rnire ne avea se faite res, de msttamînie si tBlbsrare de-spre dcrepenarea în kare se affla, şi pentrs Ke înlr’ensa ks toate libertatea îşidesvoltâ sn spirit sarkasliK şi bafjoKoritor we Karaaterisâ restatea lai. La vîrste de doe-zeni de anni in— telni o jsne Kreolel) vedsve, fere stare, fere legeminte, pline de «oketeric şi îndeme-nare, şi ks o fr8m8sejie infernale, amegitoars pine la be-gie, pline do patime Ka densei, desfrinate ka el,ense mai tare de KaraKter. El o iabi şi amorsl se feks înlr’enssl 8n viiiia mai pe d’assspra; între ei nesK8 8na dintrViele patime ferbingi, fsrioase, înveninate, patime, Kari, nesksle în vigisrile noastre, a8 toate kel-dsra brofease a Kompjjiei, kari înlregin 8rîtele noastre înKlineri din Kare se hre-nesK, şi se gin de densele prin toate tiueloasele noastre in-stinkte, şi kari îşi a8 depravagia 1) Femee neskste în ÂmcriKa din peringi Esropee’ni. şi de origine şi de hrane, şi de snop. El r8inat, ea seraice, ns ps-ts s’o iea de nevaste, şi D. de Yallery ke8te în ins8retoarea’i o zestre pe Kare s’o poate în-fegişâ isbitel salle, de pstem s’o nsmim astfel; iar în nevaste o viutime Ka se’i o dea spre jsngiere. Kiar în dimineaga zilei de n8nte D-na de Kangis îi Mer8 Ka pentrs densa se pe-reseaske pe Maria în noaptea n8ngiale; el se d«se, d8pe K8m ş'iim se ’io vesleaske, şi b8-K8ria lor de a se vedea iar amendoi le fs ks atet mai vie ks Ket vedeas ke aieasta este o batjoksre şi sltragis ketre tot pentrs densa înket venind în aiel moment Dna de Kangis, tînera ii eşi drept în fage, si în lok de ori «ie vorbe îi O întinse aiea skrisoare. Amen-doe era fage în fage m8te şi galbene, kend D. de Vallery, veni şi d8mneal8i,| şi appro-piiud8-se: —' Dar i’o fi asta? zise el K8 awel glas baljokoritor.. .. Kend ve feksregi prietene şi Kend ve ierlaregi ? Ce va fi? respsnse Maria ; estg kt. e» voi» ica madama si. easi in minstal a'iesta din naşa mea. — Alai asta ’mi a fost! adiogi Vallery: pe 8rmi 1«-md de jos skrisoarea Me Dna de Kangis ii fncs semn kb o-kisl s’o ridiie: — Daka e treaba astfel, es voia Ka madama si rT.mie si o rog si vie în toate zillele. La aceste vorbe, nniti in « partea nea mai kerati a s»f-fletski sib, attakati în toate virtBjjile sale, Marin se simiji koprinsi de o sfinte sspirare şi mînie; onoarea ei deveni e-nergie şi k» generoasa neso-Kotinjii a jsnejjei SBnmd iclo-pojaelsl şi Kiemmd pe snsl din fe ii orii sii. — Itji por8nqesn, ii zisse, si dai peDsmneaei afari.—D. de Vallery se îlks vînit şi o spBmi de tsrbare se ariti pe marginea bazelor ki. — Tkiloasi! strigi el, na §4.ii ne ai fiKBt! Pe 8rmi în-torkmd8-se icitre D-na de Kangis, ai icirii oki skinteiea în ambri întomnai Ka ai snei vipere: — Vei intră iari în kasa aieasta, doamna mea, iar vei intră, şi n» voi8 veni e8 si te kaat, Mi ea singBri, dsrn-neaei înşişi icare pentrs a-Measti offensi îiji va Mereier- PERIODUL III. tare în genBki, şi Rare nS o va priimi nisi o daţi. Maria în entssiasmsl onori sale resbenate, n» respsnse a lestei amonintiin de icit prin-tr’sn semn din mini, ie vrea si zîki: eşi afari!... D-na de Kangis eşi, dar arsnkmd Măriei o kiBtitsri mo semma o hotirîre de osîndi. Din aieesti zi, D. de Vallery întrebBinjji toati psterea voinjjei sale stirsitoare şi pis— mitariije, toati «ierbiMia spiri-t8lsi si8 de riBtate, a’şi strivi nevasta ka si se înkon-voie KoKetei salle. Maria se împrolivi; dar vai! ki nimini n» era atit de slabi ka ea la împrotivire; Ispta aMeasta eră pentrs dinsa o îndoiţi osîndi: ei ar fi fost ies nepstingi a întinde mma aMestei femei pe Kare o despreiţKiă ; inşi tot asemenea kb nepstinjji ’iar fi fost a bravă k» statorniMie pe bir-batsl si8 : asemenea Isi Ham-let, «ie avind a resbsnâ bmî-derea taliki si», no are niMi Karagkl resbsnirii, niwi kodi-rea milei. Maria osîndili de virkjjile sale la 811 rol mai presss de patinjiele sale, foarte nobili de a priimi sn asemenea jRg, dar şi foarte slabi de a pstea si’l sfirîme, neică pabili în aaellaşi timp şi de a se sappsne şi de a se a-oirâ; Maria se konssmâ în a-22 330 icasli l«pti înfre s«fflet«l şi KaraKiersl ei, viktimi într’a-«lellasi timp şi a Dl«i de Val-lery şi a ei înşişi. S«nt «nii oameni ie n« le lipsesk de kit «n tron Ka si fie nişie Kaligsli, şi D. de Val-lery era nisK«t Karnefne; ne-p«tmd amigi pe Maria, ho-tirî s’o pedepseaski. Ingepat de infernala sa amoresi, se îndspIeKi ki trebse a’şi res-h«nâ asspra femeei sale; msi avea le-va ie i se împrotiviâ aiestei resb«niri. Se temea de o despirgire, şi a se despirgi vrea si zîki a perde zesirea; a perde zestrea, vrea st zîki a’şi perde amoresa poale (pedeapsa lelor ni este de a se prep«ne «n«l pe alîsl şi mssşi kind se isbesK). Aşa Isi legile , inieps a le stsdiâ. Affli într’msele toate dreptsrile sale Ka «n despot, pe «rmi «nel-tinds’şi o systemi de resbsniri de nare ns poate si’l prinzi şi si’l opreaski dreptatea, in-iep« a’şi nin«i vikfima ks icon-diKa în mini. Mai intiiy n«’i lisi niii «na din virt«gile ei Ka ei n«’i faki dinfr’insa «n Kin. Nevasta l«i era milostivi, şi o sili a rampe k« ori ie datorie de mili. Birbatsl se şiie ki este kirm«itor«l femeei. Aşa îniep« a o rini în delina-tegea ei, îndatonnda-o la mii de lipse şi neaveri silind«-o în dignitatea ei, a iere b«Kali ks bskati aieea ie i se K«veniâ; iar în mmdria ei, o lissi prin refssele de plaţi, la bmsitele insslte alle negsgitorilori N« s«nt mai mari kinsri deKit milele şi tiKiloasele neKaz«ri din toate zillele. Giiind simtimentsl de p«doare şi sksmpitatea în toate fa. tele Măriei, el aKolo înieps si'şi îndoiasKi isbirile iele mai sig«re, învlgmds-o a k«noaşte ri«l, fikind«-o a a«zi şi a ssfferi limbagisl des« frihat al Korrspgiei, împres»-rmd«-o d’o sogietate sgomo-toasi si nerssinati, si ar«n-kmds-o spre pelreiere în a-lea întristare amari ie di j«-negei speKtaKol«l vigi«l«i. Niii o daţi D-na de Kangis n« petreiea 24 de ore s«bt a-lellaşi aKoperemmt k« dmssl. Aşa ziie legea Ka si n« ’şi gie birbatsl konKsbina a dormi ssbt aiellaşi aKoperemînt k« sogia. Vallery era om«l iei mai onest înaintea legii, kni el n« fnea «na ka aieasta; msi îşi vedea amika în toate zillele, o spsnea K«rat Măriei, îi litea sKrisorile, şi o sil«ia a ’i fi konfidenta nele-gi«it«l«i lor amor. Ad«lteri«l iar, nsmai atsnii e o k«lpi din partea birbat«l«i kmd îşi gine konK«bina într’o Kasi K«nosK«-ti; pentr» ki n« e dest«l si 1 şeazi, si intre dsmneaei în 331 \ Mea kasi, s’o prinzi aine-va ks birbaisl, (rebse si aibi aine-va si probe ki o gine domnsl ks Keltsiala dsmnealsi. Aşa ziae legea, şi D. de Val-lery întoarnai dspi lege se psrtâ, fiaea toate, dar se Fe-ria si n» i se afle probe ki o gine ks Keltsiala sa. ■Niai o silsiro materiali____ Psrtirile rele ssnt ks adevi-rat kasse de despirgire; inşi mii de insslte akkoperite, mii de ironiae sarkasme în ka-re el era tare... înaintea oamenilor sii se Feriâ si ns skoagi niai o vorbi ao s’ar fi pstst repeta, si ns faki niai sn gest ae s’ar fi pstst tilmiai.... De veniâ aine-va, persoane streine, mssşi în tim-psl îndnairii lsi, Kind îşi fri— gea nevasta ks înaetsl, el în-dati îşi înneka şi preKsrmâ Fsria, şi atsnai îl apskâ toati dragostea Intre nevasti, în-aepea a vorbi ks dslaeagi şi allegea vorbele aele mai distinse de stimi, preîntimpi-nirile aele mai delikate de ti nerege konjsgali. Omsl aae-sta şaia ks o arti minsnali a se airkonSKrie în legalitatea nelegisirii. IV. Intre aaestea, D. Dartenai, îngrijeai de tiaerea Măriei Cpentrs ki D. de Vailery îi o~ prîse toate siirisorile), jpornl dela Montpelier; sosi plin de neastimpir la Paris, şi alergi la fiie-sa; afflinds-o vie, bi-ne-ksvînti aersi; afflmds-o aşa de slabi şi rsinali se înflori. — Doamne! litişorsle! stri*-gi biata kopili, arsnkinds-se de gitsl lsi. Aksio mtiia datl dspi trei Isni, îşi psse şi ea itapsl pe sn sîn proteKtor. Ii povesti , toate, şi abia îşi terminase plm-gerea, Kind se desKisesşa, ‘şi intri D. de Vailery ks aersi liber, vesel şi fysionomia bs-Ksroasi... La vederea aaeslsi om, D. Dartenai sitmds’şi şai-zeai de ani ai sii, neps-tinga Korpslsi, slibiaisnea Ka-ratţterslsi, SKoase sn gipit de neitaz, şi ks toate silingele fie-sei ae’l ginea în bragele sale, el alergi la dinssl. — Aksm ammdoi domnsle ! — Ce viz! SKsmpsl mes soKrsl ae ssnt aaeasti mînie, aaest glas tremsritor, şi dsm-neaei ks okii roşii! tonte gi se spsseri... — Toate. — Esplisagia korespondin-gei a trebsit si fie minsnat de pliKsti, îmi pare ris ki ns fsis şi es ani. — Ns te mai sili si rîzi, pentrs ki viz ki ns’gi vine 333 niii de kam... Na e aşa kă na aşteptai Să mi găseşti ani? — O sKampal mea soliră , de ie eşii ingrat? ea tokmai pentra aieea veniia, pentra kă te am şiiat aii. — Dana e asa, Domnale de Vallery, ai si'mi dai sokotea-lă pentra feriiirea fie-mei. — A! ha! namai bine ai în-lepat’o, dapi tonal ie ai laat; akam de ande o să’mi imepi întrebările ? — Tikăloase Karnefiie! — Foarte bine: văzaia de ande îniepaşi. Ea sânt an Kar-nefiie;apoi? Kăii pentra feriiirea fiiiei damitale, krez kă na te vei mărgini namai aii. — îndată ai să’mi sabskrii aktal pirei ie îjji faiî, mărta-risirea infamelor damitale kra-zimi, iar de na... — Negreşit an dael! o doamne ! sitampal mea tătişor, oare fiiasKa mea niănă patea-va?... — Şiia prea bine Kă eşii foarte krad si na patea Să na fii si viklean si miserabil «i •* Kodaiia, sabt pretext Kă ea sânt bătrăn , si damneata ’mi eşti jane; şi Kă damneata 'mi eşti tare si ea sânt slab, kă dam- «i ' neala ai laat pe fie-mea şi ’mi esii mai na fiia al mea; esii în stare să na priimeşti lapta, şi ’mi ’ţi faii ş’o virtate din tiiiă-loasa’ţi iiodire... Insă îţi voia faie mai malt si de kăt te a# *) «i aiiide; te voia faie de rîs, te voia tîrî înaintea dreptăţii; te voia demaskâ şi îţi voia smalge din ghiară pe kopil-lal mea. — Akama Văz si ea Kă te *) ai sokotit şi ai aflat de ande să îniepi kestia. A să te daii drept la proKaratoral regelai na e aşa? Dar ie o să mi’i spai? — Ii voia spâne leea ie am văzat, leea ie nenoroiita a-leastă Kopilă ’mi a spas; îi voia spâne kă eşii an... — Să lăsăm d’o parte Realităţile mele, kăii le kanoa-şiem amăndoi. Dapă ie vei spâne toate aiestea, a să ieri despărţirea? —Şi o voia dobîndi .* — 0 despărţire?! dar de line mă iei?krezi oarekă ea sânt iiopil ?... na e aşa Kă vei iere o despărţire şi zestrea? Ei bine. Te rog să’ţi treaiiţ pofta aieasta; zestrea na poate nimeni să ’mi o ia din mănă, si iţi făgădaesk kă na ’mi o vor laâ niii dranal niii togi sfinţii. — ’Mi ai mai avat si dar al aiesta pe l ângă lele-lalte Kra-zimi. — 0 Doamne! dar ie te so-Koteşii? Interesai, blestematal de interes na mă lasă să mi’ţi voiesK a mă lăsa să mă desparţi de Damneaei; pe armă şi an alt simtiment, resbana- 333 rea; dar st venim la treaba noastri: D»pi ne vei mişKa bine inima prok»ror»l»i regelsi prin plmgerea dsmitale pate-tÎKTb, negreşit kt. damnealsi îyi va iere şi probe; at»n4i ie probe îi vei da? — Voi» add»«ie tojji oamenii Kasei st. mirt»risoaski. — Dar n» sii» nimik. O — Voi» addsne o SKrisoare Me va deskoperi vinovai»! şi nelegi»it»’jji amor; ka si do-bîndesK o assemenea SKrisoare o voi» pliti k» toati starea mea. — Skrisori! n» e trebaingi si’jii kelt»ieşii starea pentr» aceasta îjji voi» da e» kite vei fir» plaţi. — Voi» add»ie probe ki ai desororat akkopereminî»! kisitoriei1 — Nimeni n» snie; afan de dsmneaei. — Dar voi» afla martsri, şi voi» afla destsi; voi» kiema pe togi karii triiesK în a^iea-sti kasi, pe aieasti stradi, in aieasti cetate, şi voi» deskoperi pe vre »n»l, kare te va fi sspraprins, şi Kare va veni a te strivi; iar dana n» voi» află pe nimeni, mi voi» d»ie înaintea trib»nal»l»i, sin- | gsr -K» fie-mea; voi» anta j»- j dikitorilor pe Kip»l ei senine- . le disperatei şi alle «Itragelor;' le voi» sp»ne tot, a»zi ? tot! si de va fi între dmsii »n»l singsr kare si fie tati, mi va asK»llâ şi d»mneala vei fi p»ş | la loks’jji, vei remmea ve-! şted, d»pi k»m jji se K»vine. j — O! Kit de ri» îyi şiiii | meseria, domnsle legist! Kon-! dika nivili, rtartea... artiito-1»1... zi4e: îndati 'ie se va in-filjişa »n raart»r ne va fi r»di a pirjjii nivile, pîrîl»! poate si’l dea înapoi. Aşa sk»mp»l me» soKrslejj, Kind vei ajsn-ge akolo Ka pîrîş, dsmneata bine vezi, ki e» îndati voi» ziiie ki în n»mele legii n» te priimesK, şi toate se vor întdeia. — Aşa dar, strigi D. Dnr-tenai eşit din sine, viaija mea sa» a d«mitale! şi se repezi assspri’i, k» mina ardikatt. Ka si "I isbeasKi. Dar D. de Vailery j»ne şi tare, îi app»Ki brai|»l, şi dmd»’l în jos k» patere: — Astimpirimi-le, SK»m-p»l me» sokr»; la vîrsta d»mi-tale mişKirile isţji ostenesic. D. Darlenai ie avea n»mai nişte momente de energie, ki-z» pe je0»l si», strigmd disperat ; — D»mneze»l me»! Dar niii »n mijlok de a SKipâ de om»l anesta ! — Niii »n»l. De ai fi fost vre »n Br»t, ar fi fost alţi treabi, dar piiisitor de nevoie la starea d«mitale, trebse si 334 * Ii şi pa>nnik de isarauter, si ne îmi pari a fi an om ne a’i risaa spmzeritoarea ka st le des-beri de mine. Maria nesitosese an uipttde spaimt, vtztnd mişitarea la-tilai st», sta k» franlea ple-kati, plini de dsrereşide frim. D. de Vallery se apropie de D. Darlenai. — Inki o vorbi: Krez ki te ai laminat si te ai konvins fc> foarte bine despre nepatinya dragostei şi a »rei dsmilale; »ite, ni n» poiji nirniK împro-tivi’ini, nrn a mi pîrî, pen-tr» ki legea nu apiri; niai a’mi l»â pe damneaei, itiii legea ’mi o di înapoi; nini a mi proyokâla dsel, kihî e» n» priimesk; nini a nu insaltâ, penlr» ki atanii te sdrobesk. Es singar s»nt stipînal, regele, si birbafal; si ’iii o învederez •) 7 A> rw îmmirmarijii anal înaintea aî-t»ia. Kite-va zile treitan dapi aneaslt sneni si D. Dartenai n» mai avea niii o speranjji; se dasese pe la dregitori, pe la legisli, pe la iei k» patere şi togi îi respansessen: “Sânt firi îndoiali îndeslale krime ka si desonoare nine-va zene oameni; dar na e niui ana ka mire si poati attaKa an bir— bal. D. de Vallery astapi gara dreptinii iconformmda-se na legea; an singar akt de silaire, fie Ka o mie de ori mai nevinovat de kit toate neomenoasele lai pertiri e destal si ne serve de temei» a palea si i se faki o pin. Dreptatea a-desea are trebaingi) de an pretext , de o probi Ka si poati fi dreapli; de ar vedea si al!el a>ieea ie vezi damneata: aite, dmda’ui voie, aazit-ai? | ar aazi leea ne aazi damneata; dinda’jii voie a reminea lin- ; ar fi destal înaintea jademijii gi damneaei______învajj’o a se : dar namai damneata, ’gi a spa- sappane; ea a inssltat o fe-j s’o şi el, damneata singar na meepe Kareo iabesKjst’i liea- ! pogi nimik. „ ri iertare, s'o roage si vie ! D. Dartenai ka inima sdro-ani în Kasa andea avat obnz- j biţi,. plmgea de o lani viajja nbiia a o goni; si se poarte ka j întreagi a fie-sei qe o vedea dmsaKa omenie şi; atenei poate i în Kitaşeie anestei osinde ut as fi in stare si ait a mea ! kmd într’o zi îl vizări oa- *) | mînie... iar de na, krede-mi, J menii vorbind foarte aprins ka ki nele treK»te na pot si’jji an»l pe strada ande lokaia D. de dea o idee de iele fiitoare. A- Vallery, şi pe armi intrind în dio, domnale Dartenai. ospel, şi îndreptmda-s namai Bitnnal şi fala remasseri I sefflet şi bakarie kitre apar- 335 ^lamentai fie-sei. Maria. lokaia i ziua în aripa dreapli a kala-lai de jos, lira ce uita Kilre elijji: obiceiul ei era si> se Roboare aii îndati dapi dejan, însi ka toate Ki orologial arita prinzal, dar ea ns era inKi aii Kind D. Dartenai intri. Se dsse drept în Kabinetal de lakra, addase aii hirtie, kilimiri, şi oarecine ce ar fi fost în salon, ’1 ar fi aazil Kb desuise şi înnise fereastra Kabinetalai ce era jos în dreptei ulijjei... Dapi Kite-ya momente intri în salon şi înicise aşa; zise si irieme pe fie-sa; şi abia o înbriuişi, şi o întrebi: — Unde e birbatal tia? — N» e akasi: — Firi îndoiala este la D-na de Kangis. — Na, ki ea este aci, pen-tr8 ki în toate zilele pe lim-p8l acesta îl aşteapti aci. — In Rare kameri? ~ In kabinetal D-lai de Vallery. — S8e-t la dmsa îndati, şi poranceşce’i înaintea oamenilor tii si easi din kasi’yi, si vino iar aci. * — O Damnezeale! toate ne-norociriln îmi vindintr’o asse-menea porsnKi. — Dar trebee. — Ce vrei si faci? — O vei affla. — Cine o si mai poati sta înaintea D—Iui de Vallery ? — Şci8 ki o si se îndri-ceasKi. — Apoi, ne pocia! ns pocia ! — Dar trebae, ’jji o zii;. D. Dartenai rosti aceste vorbe ka 8n ton atit de hotirît si porancitor, înmt Maria !re~ mărind, eşi pe o skari din ni-snlr8 ka si se ssppse tatilai si8, şi se întsrni îndati spii-mîiilali do ceea ce katezase si falii. — M'am sspp8s. — Ce ’jjt a zis ea? — N’a vr8t si easi, şi a-şteapli pe D. de Vallery ka si cean satisfaRgii de aceasti OKari. — Foarte bine! veni-vael oare karmd? — Peste 8n kart de ori. — Ir sfirşit, akam! — Ce vrei si faci? — îmi am es planai mea; si aşteptim. Kite-va minate abia Ireita-seri, şi se aszi sgomotal 8nor paşi. Era D. de Vallery. Maria începe a se strînge ka groazi lingi tati-sia. — Na te teme. D. de Vallery iniri; era galben ; bazele îi era asRnle şi vi * nete, şi în mini ţpaea nişte flori ce le strivia firi si scie 336 B»pi ie îşi ar»nki o Ki»ti-t»ri împregisr, se apropie de Maria ks o fisionomie foarte dslie şi »n ton plin de gragie: — A! sk»mpa mea Mărie, te kiatam, — Şi pentr» ie o K'b»tai? resp»nse D. Dartenai. — Pentr» ie ? sk»mp»l me» soKrs?... e prinzsl, şi aslizi pin’ aK8m n’am mai vizst pe Maria; pogi dar si nn mai întrebi pentr» ie o vream ? D. Dartenai privi la dms»l k» mirare... ie sisimbare de vorbe şi de psrtare! zise el într» sine; inşi D. de Vallery firi a se arila Kipriiepe mirarea sokr»l»i si», şi »rmm-d»’şi prefaierea de blmdeije şi dragoste: — Ţine sKsmpa mea Mărie, eati nişte flori ie le am k»les în gndini pentr» tine. Ia-le, draga mea. Maria îminirm»riti; sta în lok, trem»râ si ttredea ki vi-seazi. — Poate ki el n» şiie ni-mik mki de iele înlimolate i. akasi, se gindiâ D. Darlenai, şi d»Kind»-se repede şi ap-prins la dms»l. — Domnsle, îi zise, vizst’ai pe D-na de Kangis? — D-na de Kangis? adio- gi Vallery.... şi se prefuea ki vrea si’şi add»Ki aminte de line ii vorbesie... Dna de *) Kangis!... îa aşteapti... A! a!.. şti»... Da! da!... o vidsvi, o femee frsmoasi K8 oiîii negri?.. Da, am întilnit’o ssnt Kiterva min8te. — N8’gi a spss nimiK, dom-n»le ? — Da ’mi a spss ! îmi zise ki aviz»t pe Maria întor-Kinds-se în appartament»l si», negreşit Ka si vie la d»m-neata, şi Maria, ka tot d’a»na a fost plini de graijii şi de dragoste Kitre dinsa.... N», ki ’mi este 8n înger Maria noastri... Tatii şi flirta era» înlemnişi, însi D. Vallery, tot vorbind, se appropiasse de Kabi-, net»l »nde D. Dartenai p»sese hirtie şi kilirairi, desrtise »şa şi zise; — Dar eşi’mi o daţi, Domnsle, ki trebse si te fi înnekat de kildsri în kabi-net»l aiesta. — Un om asK»ns aii? strigi Maria. Cine e ? — Unal din amilii fafilsi dsmitale, draga mea., prea m»lt ne isbeşte d»mneal»i şi pe mine şi pe d»mneata.\ Initit va si veiiniieasKi ssvenirea d»I-lelor noastre intrevorbiri, şi p»sese pe D»mneal»i si ste-nografieze vorbele noastre.... N» o aşa, sk»mp»l mes soKr». — Ax! nenoroiit»!! zisse îniet D. Dartenai; tot e perdst. D. de Vallery îndreptmds-se apoi Kitre aiel om: 337 — Gmdesit Kb ai skris toate domnsle, aKsm poyi si mi te tragi, kt.1» tot d’osna va fi între noi tot ceea ce aszişi a-Ksm... Tot d’asna vorbe de dragoste... de amor... ie si’jji mai zîk? Fericirea se repeţi ! D. de Vallery, dspi acele vorbe, deskise aşa, ’mi ’gi trimise si se preimble pe acel om, şi pe srmi alergmd Kitre Maria şi D. Dartenai, începs a striga înlr’o spargere de fsrie. — Aksm si vedem ne om face kite trei. A! dsmnea-voastri psnejji si mi spio neze! Vai de tine domnişoari! ’mi ai îndriznit si mai necinsteşti pe femeea c’o lsbesK... Vai de tine... Afcsm si te gi-teşci. Geea ce voia inventă spre resbsnarea ’mi n!o şeii, şi nici es ns o şei» mki! Mi nsmiai gide al dsmitale, foarte bine! vei vedea ki merit a-cest nsme! şi mai mtiis, dsm-neata domnsle, ns vei mai vedea pe fiiita dsmitale; ’mi ai vrst si goneşci pe doamna de Kangis, ausm es te gonesk... Eşi Domnsle Dartenai, eşi pe Iok. VI. Din zioa aceasta krszimea lsi i se sitimbi în fsrie; nimeni ns şcie pîni snde poate merge ristatea smani daka n’a vizst mînia snsi om, sr-ziti de srra snei femei. D. d© Vallery ssbt inflsinija acestsi demon, de frsmssege şi de des-frmare, kare tot d’asna îi în-ssfflă dinapoi sra, D. de Vallery deveni ka o feari silba-tiki, înverşsnati asspra pra-dei sale. Un birbat are drep-tsl d’a’şi sili nevasta si’l srme-ze pretstindeni; şi el începs a psrtâ pe biata kopili în mij-IoksI iernei, la vînilorile sale, ş’o lisă zile întrege în kite sn vekis kastel deripinat, sin-gsri, mai fin slsgi, firi ls-mini, firi fok, msrind de groa-zi, de frig şi de lipsi; noaptea el intră d’o daţi la din-sa,* ks sn psngnal în mini şi o torgi în ^lta , smslgmd’o din patsl sis şi zikmds’i ui el este Olello şi ea Desdemo-na pe kare vine s’o ommoare. Ea ns pstea si’l moi vazi firi si tremsre de spaimi, şi in pregisrsl ei nici sn reazim nici sn amik. Tatii sis? gonit... Mami-sa?... ce alergase la sgomofsl nenorocirii ei, msmi-sa... goniţi assemenea; goniţi din porsnka doamnei de Kangis. Ea îi sitriă: skrisori-le ei le opria... amicii famil-liei? gonijji... rsdele depirta-te?... Oamenii ei? Ksmpcjraiji şi msiji. Ea ns pstea si vazi pe nimeni... si vorbeasKi nims-lsi... El trisese în pregisrsl ei 338 an nerK de fer, si ’1 osi'ndise tainei. Ktte o datt ea vrea st fagt, st skape; ma ande st meargt? La opt-spre-zene ani, biata Kopilt... deprinderile ei, sek-sal ei, legtmintole ei, pentra Kt femeile se afflt între dot robii, ana a obiceiurilor si alta a legii, şi toate mijloacele de a sKtpa din jag s’aa dat lyranna-l»i iar na robalai. Trebaia dar st stea în anea temnijjt ftrt zidari... st stea, st se Konsa-me, si st moart... eră Ka an biet miel îmds îiilr’o kolivie Ka an lap ie o sfîşiia pe toatt zioa şi na o omorâ nici o dalt. Aşa, an rta grozav o stt-pîni, friKa! si na frika, anele fiori trekttoare ne ne fane st safferim altta, ni friaa Ktnd devine stare obininaitt a saf-fletalai, frika ktnd devine boa-lt! Vedeniile sale noptarne, singarttatea, senretal, nel mai grozav vrtjmaş al ininuii a-mane, înnepart a împramata tataîor ne o înkongiara, o ap-parinQb fantastikt, Ktnd D-na de Kangis ka oKii ei aneia negri şi plini de falgere, ktnd D. de Vallery ka figara’i palida şi ironikt, treneaa în pre-ant pe din.nainte’i şoptind saa batjoKorind, ei i se ptrea kt vede dot fiinjje de o alţi na-tart na a ei, dot dahari rele §i îşi simgiă organisajjia kt şovte... Atanni se ivirt în kasa ei, addaşi de btrbata-sta, şi sttnd alttarea Ka dtnsa,ni-şne oameni ne na’i mai vtzase şi Ka total deosebigi de aneia ne era obininaitt st vazt;ni-şne oameni Ka kiparile grave, straşnine ne semtna anor jadi şi Kari ptrea Kt îi bagt de seamt. Aneastt înkaisijjie ma-It înnepa st’i sltbeaskt Kapal, şi mysteral ne vedea Kt se pe-trene înnepa a o larbara, ea se desbttea si tremara sabt Kta- A) ttfarile lor ka sabt o strîm-torare apptsttoare. Kastska-tare de pe sine anea inffainjjt fatalt, se siliâ st rîzt, st vorbcaskt; tnst anea silt însăşi o ftnea st spaie lakrari ne n’ ar fi vrat st spaie, îi SKtpa din gart ftrt voia ei, frasi kontradiKtorie, vorbe ftrt înijeles şi legttart; se e-şteptâ, simijiâ ne zine, btga de seamt, si tarbararea i se adtogia. . i o sttptniâ des-ntdejdea... Adesea o povestire-veselt, an rîs se sfîrşiâ Ka an potop de laKrtine; atanni ea vedea într’ aneşli oameni an sKimb de Ktattlare, o expresie de milt ne i se ptrea de o mie de ori mai grozavt deKtt ara zagrtvilt pe kipal D-nei de Kangis... Cea mai grozavt fri— Kt o sttpîni, frika de a deveni şi d’a se arttâ nebant. Intr’o dimineaj|t, ea eră în Kamera sa ks total obosiţi din noaptea trekati, pcntrs ki groaza o kinsia si în somn, se streKsrase şi în visele sale, Kind D. de Vallery intri, vea o expresie pe kip ie Maria n’o mai vizase... Ssbl aiea maski de ironie reie, ssbl aicle sbîr-Mitsri batjoKoritoare ie deprinderea sarKasmslsi sipase în lelie doi koljjari alle gsrei, se vedea ofysionomie serioasi a-prinsi ie anta an fel de l»p— ti în iele din niBnfrs ale lai.. Pentrs intiia daţi Maria af-fla le-va omenesK pe kipsl lai; si ssffletsl iei mai kriminal, si iei mai npede Kitre krimi, a- re si el Rite an moment de •) repaos, karele este aiela kind sosind la iei mai din armi grad, si gata a’l siri îniepe a koprinde ka o singan kis-titsn si treicstBl si fiitora) sib ♦j *) întreg, şi se opreşie îngrozit înaintea înaltBlai pas ie faie, si kare na’i mai iarti a se retsrna. Astfel kipsl D—l»i de Vallery îi (rida fel»! aiestade groazi. Vedea line-va în el 8n om ie medita 8n lBKrs ie ns mai fiksse pin’ an, şi de kare se temea a’l faie... Kb o hirtie în mim ie o tot ghe-msia, se pese pe sn jejj fin a vorbi, şi fin a privi pe Maria, ie îşi simgi genskele ki se îmmoaie, isbiti de 8n presimtiment fenest; dspi a- leasta 8rmi an minat de fi-iere.... tnere grozavi... anal ns katezâ si vorbeaski si altul ri8 kateza si întrebe; în sfîrşii el se skali kb hoti-rîre ka ansi ie va si’şi joaie dibuia în hasardal între-vorbiri, şi kb o iaijeali ie e-nuna ki kiami, icre, kaati, întradins o insalli: — De ki-le ori, doamina mea îi zise el, ierat’ai pîn’ aitam moartea mea dela Damnezea ? — Ea? strigi biata femee spiimîntati. — Da, DamneataL Nb şiia foarte bine ki mi angli?’.. . Pe armi ka 8n glas mai posomorit : — Nb ’i|i am fiuat destBle rele ? Spâne. — Damneata siii ka si mine V «I ie ’mi ai fiKat donniBle. — Apoi dar spâne Karat... nB e aşa ki îmi ieri moaortea? — Eb n’am ierat niii daţi dekit p’amea. — Şi ie! ns mi anşti? — De as fi siist si Brisk, aş fi siist si mi apir. — Mi angli; kui vor-beşii?...ins8lte ka iele ie ’jji am fikat nB se şterg niii o daţi, se prefak în blesteme veii-nhc în inima ieiai ie le saf-fere, şi ns poiji si’mi ieri^i psrtarea mea, dapi kBm na poiis niii ea ierta p’a dami-tale. 340 — P’amea? respsnso Ma-ria îmmtrmsritt; si ie ai am ftkst e»? — Ce’mi ai ftKBt! Nsm’ai silit a fi aueea ie ara fost? N» glii Kt isbesk? k» dreptate sas ftrt dreptate, ns’mi past... isbesk... si dsmneata ai k»-•> tezat a oKtrî objetsl dragostei inele? N’ai adtpat’o k» des-prejj şi batjoksrt? N’ai trak-tat’o întokraai Kape osl»jnikt? N’ai gonit’o neomeneşue? — Şi ea domnsle, respsnse Maria k» aceeaşi s»ptrare ne-Ksrmatt, n’ai gonit pe m»mt-raea? — Ziui Kt ns’mi şuii st »- %/ rtşti, prorspse D. de Vallery, ks o bsKsrie Kr»dt, si n»mai vorbind de D-na do Kangis jţi se skimbt kipsl, gi se îmflt ntrile; teptleşti n»mai la n»-mele ei. — Pentr» D»mneze»!.. n»’l pronsnija kt voi smslge din inima mea nişte vorbe ue mt voi» kti Kt le am zis... kip»l ei mt rtneşte, nsmele ei mt sfisie... ’mi e »n kin, n» mt mai întreba mai m»It. 0! daka K»getarea, adtogi D. Vallery l»tnd seama Măriei, daKa k»gelarea sing»rt, de sine ftrt l»krare, ftrt misKare.. daka o dorinijt din ’iea mai adînkt inimt ar p»tea st o-moare, k»m ’jji ai mai fi res- b»nat aK»m împrotiva D-nei de Kangis! — Pentr» dtnsa n»’ini as fi perdst s»fflet»l. — A! last, last aueste hypoKrisii de milt §i de reli-giosiiate; mtrt»risesue mai bine ueea ue’jjiaratt Kip»l,ueea ue ai ks adevtrat in ssfflet. Şi D. de Vallery, strebtltnd ast-fel in inima Măriei, semt-na kt Kt»ta pretext ka st’i a-uîge minia, întokmai ka Don Jsan ktnd dt sn galben snsi strak ka st’l fakt a’l blestemă; ar fi zis uine-va kt el avea treb»ini|t st sm»lgt »n blestem din g»ra nevestei sale şi biata kopilt se lspta şi se împrotiviâ. — Pentr» ue înlrebtrile a-uestea ? îi zise ea.., Pentr» Damneze» last-mt ! Inst el ftrt milt ii lot a-yîga fok»l srei, înttrîttnd»-o k» n»mele ue i’l tpt repeta al D-nei de Kangis. In sfirgit ne mai p»ltnd a se jjine, în-vinst strigt: — Ce vrei! mt silesui a vor-bi, eatt-mt: da, ea ’mi a înssf-flat »n simtiment ue n»’l k»no-şueam, la kare n» kredearo, şi fiind kt vtz kt lueastt vor-bt ’mi o ueri, eatt-mt, ’jji o sp»i» Kt o srtsk! 0 »rtsk întokmai Ka pe »n itarnefiue, ka p’»n demon; o »rtslt ka pe »-na ue m’a învtjjat «ral Ah! m inima’mi se sparge firi voia-’mi.. Toate kite se grinudi-n în timp de doi ani, dsreri, groaze, obide, iiksm se îmbal-zesk şi treR repede printr’in-sa... ’Mi ai deskis o ram din kare smgele’mi sare şi Rade iar pe dmsa; de te va stropi ns e vina inea... Ce ai fikst? "ie a finst ea? snde aţii gi-şit ksragisl de a kinsi o biati kreatsm de şai-spre-zewe ani Rare n’avea pRterea niwi a se apirâ! O! ns şwiiji înşivi pe deplin weea te agi fost! Uiţi-te pe Ripsl me», vezi’l kit e de skimbat! oRii mei s’a» tsrbsrat de lakrime... odrajii s’as vestejit de dsrere. Dar n» e nimik aweasta. Dsmnezes-le! kind ’mi ai vedea ssffle-tsl ori Rit de nemilostiv eşwi, ssnt sig»n ki ai plmge, privind grozavele rane k» Rare’l ai sfişiat... Ks we înRredere, nidejde şi dragoste venia el la tine I dar, ks dragoste) Riti trebsinjji avea a te fawe feri-nit! asm le înkipsia de mare si nobil! si kit era el de sim-•> •> pl8„ ksrat şi neşwiitor de ne!.. Ce ai fiKst dinlr’mssl? ’L ai KilKat în piwioare, Tai strivit, T ai nimiwit, ’1 ai pital! Awea şwiinyi aman, a nslsi we în-venini inima şi pe Rare Damneze» ne o varsi pikitsn hb pikitBn, şi în ani, voi agi res-pîndit’o înlreagi în lunga mea I18 o*sing8n Virsitsri... .Âiii venit în Rasa ta p8rtmd wersl în inimi şi vismds’l a’l afffâ inima ta. Tb m’ai Rsfsndat în mijloltBl lunarilor şi al vijji»-rilor osîndigilor... Ai vr8t si ’mi tBrbsri pîn'i şi jBdekata... şi line a fost priwina atitor ltrime? wine a fost Satan al awestBi iad? D-na deKangis.., Ea te a fikut aweea we eşwi, ea a p8s o pripastie intre tine şi mine! ea te a povijpit a fawe toate kite m’as perd8f.<. Ea în sfirşit a gonit pe mami-mea, şi mi mai întrebi dalta o 8risk!.. ea, tikiloâsa Rrealsn si go-neaski pe bana şi virtsoasa mea imuni!... ea, kare pentr» atitea infamii n’are niwi înlvai RBVml de krszime resbertarea, şi RBVintde risbsnarepatima; ea kare s’a fikst karnefiwe ns de gelosie, pentr» ki e prea nobil pentr» dinsa; n»deri8-tate pentrB Iti-iar e nobil pen-trs sna Ra ea; pentrs bani! kiwi ns krede ki te ÎBbegte__ tot ie a isbit ea mai nainte de tine, d8pi tine şi în awelaşi timp ks tine, n8 powi s’o Krezi, a isbit zestrea mea!... şi fiind-Ritikiloasele eipatime astre-bBinyi de asr, ea ’şi flit» din tine inslramenlBl nereşinatei sale liltomii. Ah ! ai dreptate, klps me8 mslt trebse si se SRimbe la nsmele ei, kiwi, o simn, SBffletB’mi treKind la dinsa se prefă ne k» tot»]*. In-lep a s tniji pluerea d’a nni, d’a faie ri»; ’mi e rssine ki am nsmele de femee, pentr» kT»’l are si ea... qerK Ia vederea ei «icea 4e simg pentr» fiea-n»le veniooase, »n desgsst a-mesfeKal k« groaza; şi însfîr-şit... în sfîrşit... r» doresk moartea nim»l»i, religia şi pietatea im» opreşte ; i»iisrb ki>nd aş fi osT»nditrb ka sa» st> o vt>z tot d’aanâ, sa» si>’i hotxrbSK osxnda.., hei bine! as ziqe s'b nioari!... Maria, sKipind aieasti d»-pi »rmi vorbi, se opri k» fr»ntea ardiKati, kh pazele tre-mmde, palidi de noroiirea ki 'şi a risbsnat într’ sn minst pentr» linii-spre-zeie l»ni de ssfferîniie. h1» mai era aiea slabi femee «ie priimîa, ple-Kinds’şi kap»l,rol»l de vîklimi era mare si ssblimi, în toati persoana sa, îb uirile’i îm-Ăate era »n n» şii»ie kare re-ssfflâ tri»mf»l întokmai Ka pe KÎpsl ze»l»i vingitor al l»i Piton, ea siisese şearpele. K» toate aiestea ea ar fi trorn»rat daka exaltauia’i ar fi iertat’o si bage de seami la fisionomia D. de Vallery; el o asKsltase K» o bsksrie siniştri si fie-kare %) din vorbele le’i vestejia amo-resa, se risfrmgeâ pe kips’i într’o expresie de piliere... N»or»l ie pentr» »n minst îi tsrbsrase liniştea ironiki, în-iet»l k» iniei»! se risipisse. Cele doi kiriri adiniialeg»-rei sale îniepssen iar a se ivi k»obiiin»ita lor neînmlidiere; şi Kind Maria se opri d«pi imprekauia sa, el o privi rîn-jind, şi ’i zise k» aiel glas batjokoritor şi metaliis ie i se fik»se fire: — Eati dar ki s’a holirît; dana religia şi pietatea d»mi-tale n» te ar opri mai ai prii-mi ita si doreşii moartea Dnei de Kangis. Ei bine! m»lu»me-şie'mi aK»rn: kni am afflat »n mijloif, firi a kompromilte niii mmtsirea dsmitale, niii viaija ei Ka si te SKape pentr» tot d’asna d’a o mai vedea. — 'le ziii ? — N’o s’o mai Vezi, ’yi o figidsesK (aritmd&’i hirtia ie ginea), »iti-te bine la hirtia aieasta; aii'ui sti min-tsirea. — Ce hirtie e aieasta ? Vorbesie! o — Ia si vedem, ghiieşie... s»bt ie formi ’gi visezi feri-lirea ? — Trem»r firi voiea ’mi; ie koprinde aieasti hirtie? — Ci mai întrebi? ’gi o spsi» ki psne stăvili veiiniki între D-na de Kangis şi între dsmneata. — E vr’o hirtie poate ie o pîraşie? Ba nu, site e o porunKi a guvernului. — O porunKi: zise Maria, eşili din sine; o poranki qe o rekiami în koloniile de unde au gonit’o! — Nu, strigi D. de Vallery, skimbmda’şi d’o daţi tonul ku o buKurie blestemaţi... este po-runka d’a te înkide în kasa nebunelor!... Biata femee SKoase un jjipit şi simui ki mdea. Inşi lîrîn-du-se pe Rit o mai ijinea puterile spre a se apirâ: — Grâu ie !... — A ! Akum îmi qeri grajjie! — Voia qere ierfiqiune la D-na de Kangis, o Voiu'priimi, o voiu iubi... — E prea tirziu ; peste un Keas vor veni si te ia. — Voiu faqc kite ’mi vei porunii. — Ce poui si faqi pentru mine akum? Aqeastl porunki mi suapi de dumneata, şi 'mi di în mini toati averea du-mitale... Peste un qeas îfli zîk. — Oh! omoari-mi, şi nu mi’duqe akolo, ki’mi voia per-de mintiile ! — Da, da, peste un qeas îjji zik! Şi împingmd’o, eşi şi se duse ka si sivîrseaski «iele da- *1 pi urmi pregitiri. Abia sivîrsise, si un feiior •i / veni si’l înştiinfieze ki Ufi strein va si’i vorbeaski. — Kam îl kiami ? — Ziqe ki D. markizul nu’l Kunoaşqe; şi ki Vine penlra o treabi însemnitoare. — Ce fel de om e t — June, tine îmbrikat, dar vestmintele Kam în neo-rînduiali, pare ki n’ar fi dormit asti noapte aiiasi. — Zi’i si intre. Fe.qiorul introduse pe neKU- nosKatal şi se depirti. Junele se apropie de D. de Vallery; fy-sionomia’i era plini de înitre-dere şi de ironie; o jamitate de zîmbet baljokoriter îi ar-dika buza într’un kip despre-jjuitor; pirul îi era negru, des şi îi Kidea pe oiu; okii ii era negri şi laqioşi. — Ku D. markizul de Vallery am onoare si vorbesK? — Da, Domnule, poqiu si siiu Kausa?... — BuKuros domnule, nimik na e mai lesne. Am venit si te omor! — Dar asta! strigi D. de Vallery ku mmie. Pe urmi, Vizmd ki n’are a faqe ku un fikitor de rele, şi stipînm-da’şi firea: kam se vede, zise, domnului îi plaK glumele. Krie-de-mi, sunt nebun de bunu-rie Kiii aieasta ’mi e qea mai mare pliqere. Ia fi bine şi şezi. — Na e vorba de glsmi», şî & vei vedea, de rcn> vei asKtfltâ ^in^i minate, — Şvo janfi'btate de orb da-Ka vrei; jadikrtnd dsp'b înţepat îrni f bgiîdaes^i nialle si na po^ia a ns to ^nea... minsnat'b intrare în konversauie din partea anai om qe na’l am vxzat si na’l kanosk. •) — Nim ca na te kanosK, şi pîm» azi dimineaţa na iui auzisem niqi de name; aK8m voia ST>’gi vi>rs Kreerii: — ^iadatlakra ! daka e asa sp»ne qe ai de spisş, aşa te rog. — Ea.tx-mx-, astfel KBm mi vezi D-le Mamz ’ţji am aval »n venit de o mie de livre, si Ui le am mxnkat voiniqeşte şi galantomoşqe. — Apoi dar la naiba! am seminal amxndoi, es ’yi am mmKat doi sate mii. — Cel dspx armx bilet de o mie de franqi qe’mi mai rx-mxsese, a rxposat ieri! — Fx ka mine, însoarx-te kb damiqella Abraam. — KxtpentrB asta sânt prea nobil de a faqe KomerqiB şi mai vîrtos de a mi vinde; ai greşit domnsle, ns semxnxm: ai sî> vezi firea mea: e8 tot d’a-8na ’mi am zis: Kxnd voi8 re-mxnea nsmai kb qinqi galbeni, voia kampira doi pistoale, patra gloanije, şi mi voia da •«e sx mai vxz de mai e si al- a) lx lame. Apoi qeea qe hotx-rxsk o daţi, se si faqe. Asa KXnd vxzbîb ieri kt pere ka fBrnsl aqel bilet de o mie de franqi, mi întarnaia a uasx, luais qinqi galbeni qe ii pase-sem de o parte de an an pen-Ira astfel de zile, şi mi daseia la arm^r. — Prea bine , prea bine , dar asta ns seamxnx kb înqe-pa tal. — Ci aşteaplx sfirsital, şi sBnt sigBr kx îl vei afla vredniK» — Sx vedem dar. -- Azi dimineaijx mx da-seis la Veri ; îmi fxqeam de-janalka kxjji-va prieteni; itxqi eB ii8 voia sx mx înfxijişez ko-lo sbs Ka 8n desKBlij si mort de fame, Akolo veni vorba de mBieri nenoroqite, de bxr-bayi infami; veni vorba de damneata. — A! ha! — In momental aqesta in-trx 8n bxlrxn. Era D. sonrsi damitale; anal din prietenii mei era prieten ka el; el ne povesti istoria dBmitale. De o da-tx 8n kaget strebxtBprin min-te’mi Ka an falger. La naiba 1 îmi ziseia. eatx o framoasx o-Kasie viaija’mi ns prea ’roi a fost karatx, kageta’mi nB prea ’mi e înkxrkat kb banxtxjji.. Trebae şi 68 pîm, sx ns mor sx faK vre o bBnxtate; mx dsK sx omor pe strengaral xsta, 345 Bravo! A noasta na o a-şteptnm! si Usm ai de gmdsi o fani ? — 0! kit pentrs asta n’ai griji. — Yois si’ui fân o întrebare; ns K»m-va esni înamorat dejnevasla mea? spsne’mi-o, itini n« e trebBiniji si ne o-morîm pcntra aneasla, — Mine, es? n’am vizbTo ninio daţi. Alito kanosa itsm te Ksnosk si pe dsmneata, şi, ijji mirlBrisesK ki aneasla o fak nsmai penlra ssffletBl me8. Am o idee si de va fi qine-va solo S8S, aqeasti fapti mi va d8lie lingi dmsBl; na ştiB K8m îmi vine, simjj aşa ki ommo-rîndB-te îi împlineşte voiea, PentrB tilhari este Karnefiqele; pentrB noroadele desfrinale e-sle nisma, holera şi lyrannii, pentrB tirani noroadele rebele, şi pentrB kriminalii kirora n’a re He le Fane legea, Dsmnezes trimite KiteBnbiniB extraordinar şi «ite-mi aiusm, os SBnt binisl damitale. — Dar îmi vei da voie si. das nisne porBnne. — Da, da, de ne na. — Mariuzal sâni Klopotje-IbI; KamarierBl intri. — Karol, zise markissl, Kiami pe Iosef, şi arsnKajji pe dsmnealBi pe bşi afari. — A ! domnBle rnaridz, ri» îmi respsnzi la înKrederea şi PERIODUL 111. | onoarea ne ’jji ain akkordat diurni voie nel pBjjin a’jjt ziqo doi vorbe. — Spâne. Nek«nosK8l8l se apropie de martuz. şi skouînd pejsmitate sn pistol din bszsnar, îi zise înnet:— Zi .slugi iştia si iaşi afari, şi porBnneşle’i si ns mai intre, sas te omor sa pe Kiine! — Kam! şi ai kstezâ! — Krede-mi, fi qe’yi zîk. Eb SBnt Breton, Kap pismita-rijj, şi foarte hotirît de a mB-ri aslizi. Di’iji slsga afari, sas de snde ns... Maraizal, îngrozit, se întoarse Kitre Ka— marier, si îi zise: esi si si ns mai intri. Slaga esi. — Aşa mi le învajji, zise neKsnoskBtsl. Akbm ns trebaesi maiper-dem timpsl... de ai neva vorbe a sarie... a’tji faqe vre »n testament , gribâşte-te... Este doi-spre-zene şi un sfert... la doi-spre-zeqe şi doi-zeqi minate te împbşK... si înkor-di pistolii. — Ce fel! zisemaridzBl în-gilbenind; si nu anizi! — Unidere o nBmeşqi anea-sta?... Eb o nBmesk exeksjjie — Un dBel... qel pajain an duel!... — Un dBel? vrei si’misKapi 23 346 din mini, şi vezi, e» k» i-deile mele n» S8nt de aia. — Daka e aga; (s vei ms-ri, strigi D. de Vallery, re-pezinds-se la dmssl; msi a-bia fiks 8ii pas, si arma poluii, şi el kizs jos strigbnd: mori NeK8nosk8t«l se pielii spre el. — Nsmai îndati vii» si e» d«-pi line... eati şi »n alt pistol pentr» mine... biata fernee kit se va bsksra kind va aszi a-Measta. E. Legouv£. Inkieiere la Mele zise. Filosofia işi are înMepBfsl d’o daţi k8 Omel, şi înaintarea ei a pişit şi piseş’ie în paralel k» înaintarea mingii smane. îndati «ie mintea îniepe a se desvolta, şi Ksgetarea, sbs-ginBti de lsarea-aminte şi d’o jsdeKati smitoasi, a intra în iBKrare şi a se oKKspâ spre a-flarea adevirslsi ansi objel, a kassei si effeKtelor l»î; îndati alBnwi se nasie si Filosofia. •i •> Tot ornai liBgeti, kom-pari şi jsdeKi mai m8lt sas mai pBgin, mai bine sas mai ros; tot omsl este dar inai msit sas mai psgin filosof; a fi msi in perfeKgie filosof, Ya si ziki, a kBgetâ, a itom- parâ, şi a jsdekâ asspra f»-t8lor objotelor, assBpra IbIb-lor fiingelor vizate şi îngrle-se, materiale şi spiritBale, fi-siiie şi morale, şi a le află na-l8ra, adevxrslsi KBYintsl. în-si lusnogninga anestBi adevir întrs toate absolst este a l»i Dsmnezes nBmai, şi prin armare nhi 8n om ns esle în perfeKgie filosof, Mi mai mslt şi mai pBgin dspi kenogMingele sale. At'tta este de greş a filosofi nineva despre toate ob-jetele în general, înKit şi ser-Metarea biibî objet în parle a addss geniBri foarte mari la disperagie d’ ai pBtea află a-devirsl de ţoale pirgile. Si psnem sn om ki stmd înaintea Bnei pidsri îi ia seama a’gi fa'ie o idee de dmsa, spre a o KsnoagMe şi a o distinge de alte pideri. El aksm începea filosofi. De se va întrebi inşi, na si’si dea ksvintele: oare kite felsride arbori ssnt într’msa ? — Kigi arbori de fie-kare fel? — Kare e forma şi natsra fie-kir8ia? — Spre Me sicop este fikst? — De ya Isa înainte fie-kare arbore şi va îniepe a’l nerMetâ Ka piK-tor, Ka nateralist, na artist; de va privi la mirimea sas la vetdmea fie-Kirsia; la miK-gorimea sas jsnegea lor: de va observa K8tn înKolgesk, în-frsnzesk, înfloresK şidaB fr8K- 347 tul; de va vedea snii Kres- k»nd, aljjii în vîrtstea lor si filyii sskajji şi der»p»naui; deskopere şi la d»nşii sn fel de vîrst», sn fel de viajj» şi IsRrare, si se întreab»: de sim- te oare şi arborele în viajja sa sa» n»? etc. etc. attsnTi el vede k»t timp îi trcbse înlr» Terliet»rile sale! k»te Rsnos- %> linue preparatorie! şi Rite ş'iiinge Riam» înţrajstorsl st.» spre deskoperirea adevirslsi şi spre a p»tea s»’şi dea rs- vîn(»I la înlreb»rile Te îşi fa- Te şi kare poale s»’i mai vie neînietat snadsp» alta. Ad»n- Tinds-se astfel în filosofirea sa, şi p»şind astfel din întrebare în întrebare, din Ka»sT> în kos- s», din ksvînt in ksvînt, k» k»t în Tenetarea sa dob»n- deşie mai înalte Kanosiiinge, k» at»t vede k»’i lipsesTe mii de mijloa'ie spre aflarea ade- v»rsl»i de toate piryile; ks atila mai mslt vede R»t este de sksrt» viaiţa Om»l»i spre aieasta! si în Ior d’a se n»mi *> sa» a se krede întreg filosof, RsnoasTe, k» ns este ani jos de K»t a’şi fane şi el pstin- uioasele observajjii, şi a le lisă la srmaşii s»i, a kon- tribui adia» si el ks mika sa •> pirtiTik» de ksnosTinjje la ne-m»rginitsl depositoris âl îna-inlirii spiritului »man , aTestsi Mesfia al Eristianism»!»!*, ace- stei prepar»ri a venirei d’adoa a Ksvîntslsi, şi împ»r»ijiei lui peste tot p»m »ntsl. ^i'iero narrb »n aneicdot dsp» spssa lui EraRlide din Pont», disMepoIul lui Aristotele. Anest aneKdot ne va servi a a-r»!n însemnarea etimologiR» a vorbei Filosof ie, k»m si missia ei. „Spsn k» Pytagora afl»n-, „ ds-se în Fli»nta, Tetate a Pe-„ loponesslsi, vorbi înlr’ o zi „ r« at»la talent şi înijellepTisne „assspra m»ltor şi varie objete „ înaintea lui Leo Te domnia a-„tsn'ii asolo, ş| an.ti niş'je „ RsnosTinjje at»t de însemn»-„ toare şi minsnate, înkxt a'iel „ prinu, mir»nds-se de genisl „ şi eloKsinija lui, îl întreb»: „Te meserie are, şi Te artb „profeseaz» ei? Pytagora res-„psnse k» ns profeseaz» ni‘ii „ o ari» în parte; Ti este n»mai „Filosof. Prinj|»l mirmds-„se d’o vorb» nso» Te auzi; îl „ întreb» iar»: Ce s»nt filoso-„ fii aTestia? şi ks Te se dis-„ ting de «tei—laljji oameni? „ Afl», îi zise Pytagora, k» via-„ ga sman» seam»n» m»lt ks „ tîrgsl aTela mare Te se faTe „lajoksrile s»rb»toresTi snde „ s’adsn» toal» Grema. Unii „deprinz»nds-se de mai mslt „timp lajoksrile atlelhe, vin „ani s» kasle gloria şi prejjs-„ rile hotirîle şi reservate pen - 348 „fra vîrtate şi îndeminare; „algii vin eari ita si vinzi „şi si kampere, şi amoral „kişligalai ii addaie am'. Sânt „inşi şi algii (şi na patern zi-„ ie ki aieslia sânt ka mai pa-„ gini jadeaati) ie vin namai „ka si vazi şi si observe „leea ie se faie. Ast-fel „armi Pylagora, venim şi noi „ într’aieasli viagi. Unii kaa-„ ti gloria, algii averea şi prea „ pagini sânt, karii, konsidenncf „ drept nirnik toate lele-lalte, „se okKapi şi se daa ica total „namai intra ierielarea nata-„rei objetelor. Aşa aieştia „ sânt pe kare ea ii namesk a-„miii ai sapiengei ai sii-„ ingei (filosofi) 1) Oamenii aa aielasi fel de fa-*> kaltigi dela nalan d’a simgi, a Kagetâ, a observa ka at-tengie, a Komparâ şi a jadeica; na aa inşi şi fie-kare fanal-tate într’aielaşi grad; şi însăşi gradai aiesta, prisosal sa a Kantitatea kaveniti Ka si Kompae analogia neiessarie, konstitae pe filosof, şi naşie filosofia. Aiestea îngellege şi filosofal antiKitigii, şi na pane pe togi oamenii în nndal a-lellora pe kare el îi namesie filosofi. Akam la îniepat, aieasti 1) Inşi aieasti operagie na se poate faie dana kagetirile noastre vor fi în amesten. Tre-bae dar a ne dâ an sir si o ordine kagetirilor Ka si patera prinveni a kanoasie an objet saa a afla sorgintea Ade-viralai. Aiest sir , aieasti ordine] în operagia Kageti-rii se nameşle proiedere Ia învigarea anei arte, iar la objelele inlelleKtaale se nameşte method. Se sile ki n iii an objet na’l patern afla bine, pe kit se poate, de na’l vom ierieta Ka d’a— mmantal. Methodal dar este icr-ictarea şi învigarea ka ordine şi ka d’ammantal a ori Kiraia objet; este aiel: „iastii si laim bi-nea minte si si vedem kam merge fapta,, Na e niii aii om pe kare, kmd na 349 * se prhepe laieva, st ns’l împingi natsra la method, adikt la a4?l: „ia stti“ din loate zilele. Inşi; st vedem ksm se fa4e aieastt nerietare ka stafltm: Ksm este adiat method#l si de ktte felsri esto. St Istm spre exempls sn icopil, în kare mai kiar ne aratt natsra desvolta-rea spiritslsi sman. Şt’i psie nineva înainte sn objetie aksm îl vede penlrs tnltia datt si Kare îi poale trage icsriosita-tea. St’i psnern spre exempls sn orologis. El ksm îl vede rotsnd, Isaind, şi mai vîrtos issm asde kt bate în înlrs, qel d’tnttis îndemn al Isi, ka s’afle ne este, e st’l deskizt ka st vazij ie e în întrs. înktt apoi st şi pipte ori kare rotijjt, şi, de’l ar’ lisa qine-va, ar vrea st şi’l deskeie din înKietsre. Totaieasltapnleka-re, aielnsi indeinn are si btr-batal formal; Kt ni ka st afle el Ksm se faie orologisl, îl deskide, îl desKieie ks lsa-ro a minte, ii observt loate ptrtinelele Ksm şi snde as fost aşezate si Koordonate, a-poi reeşind ks altengio a ko-ordona din nsos pe fie-kare la loksl sts şi a readdsie machina Ka st fonkjjione ka mai nainle; poale astfel ziio Kt are o ks-noştinijt întreagt despre me-chanismsl orologislsi. El dar a , avst, ’şia ftkst sn method ka st afle; şi în methodsl sts, vedem Kt natsra ’1 a kondss a se servi ks desitompsnerea. Aiea-slt desKompsnere se nsmeşte An a Iy se şi prin srmare methodsl aiesta se the analyliK. Vedem dart kt în ori-qe aflare, în ori ne deskoperire, in ori 4e învtLjtlsrt, natsra ns ne dt înainte de ktt sn singsr method, kare este 4el anaiytiK. Inst, aiest method, dspt ksm vtzsrtm, addsne iar la kom-psnerea Isitrslsi, şi prin srmare analysea are drept skop synlhesea. Omsl dar, Ktnd aflt, ktnd inventt, Ktnd deskope-re singsr adiKt ktnd filoso-feşqe, se servt ks analysea Se inttmplt tnst de rnslte ori, dspt 4e a aflat, dspt 4e saie sn 4e, vrtnd st înve-gc şi pe altsl ksm se fa4e a-■iel Iskrs, în Iok st inqeapt deia deskompsnere sas analyse, adiat d’ aitolo de snde a fost înaepst şi el; de preget poate sas pentrs mai msllt înlesnire penlrs sine, el inqepe de-la synthese, adikt dela psntsl snde ajsnseso el ks aflarea, Kare ks adevtrat Isi îi este KsnosKst, inst 4el itare’l as-Ksllt ni4i o idee n’are despre dtnssl, şi în loic d’a ptşi dela iele mai simple kttre 4ele mai kompsse, dela 4ele ksnosksto kttre 4ele neksnosKste asksl-tttorslsi, el în4epe dela qelle 350 mai kompsse Kitre iele mai simple, dela iele neksnosKsle kitre iele ksnosKste. Melhodsl lsi altsnii se ziie synthetiic. Aiest melhod este kb ade-virat înlesnilor a ne servi ks dmssl kitre iei ie ne înţe-leg, kitre semenii noştri la ksnoştinţe; a’l ţine înşişi Kitre ici neîoviţaţi, şi kitre aîeio kirora le ssntem datori a le da Ksvmt despre ori ie idee, despre ori ie relaţie între idei; aieasta este o probi ki ns’şi Ksnoaşle ii-neva missia sas ki voieşie ks adevirat a se oppsnnepro-gresslsi spirilslsi asdilorislsi sxs. Vois si ziiî, adiki ki melhodsl synthetik ks ici kari ne înţelleg, este melhod al înţellepţilor, este sn melhod de doktrini; iar servihdsne ks d tnssl si kitre iei ie ns ne *> înţelleg, este melhod al leneşilor, melhod firi soKolinţi, method nefilosofiK. Kskopii, ks sn popol Kareîniepe, ks sko-larii într’sn ksvînt, melhodsl analytiK este o neiessitate o ierere a natsrei, o datorie a înţellepţilor, snde ks a ieşti skolari a avea melhodsl syntelik, araţi ori o ps-jjini jsdiKati asspra natsrei smane, sas mai bine o neliio-sofie, ori ksral o leariatanie, sas o kriminali înpismsire d’a îhkide OKii la adevir. La ori ie trebse si înveţe Kopilsl, popolsl si ksnoasui si si siie a’si da itsvinlsl si- W %' V eşi şi altuia, e de neapira-ti nevoie melhodsl analytiK, pentrs ki altmintrelea este în-toKmai Ka şi kind am forţă lsmea si itreazi leea ie îi a-rilim, iar ns si Ksnoasiti si si o şiic. lnlr’sn traklat de religie se poale asemenea avea melhodsl synletik, (pentrs ki ana-lysea s’a fiust mai din ainte în mintea kapslsi ţi fondalo-rslsi religiei); asemenea şi in-tr’o Kondiki legisitonre (pen-trs ki analysea s’a fiast în desbalerile korpsrilor legisi-toare). Kind ks methodsl analytik pişim dela faksltatea d’a ks-noaşte kitre mssşi Ksnoştinţa objetelor, trekmd din observaţie în observaţie, din Ksno-ştinţi în ksnoştinţi, din rap-port în rapporl; methodsl atsnii se nsmeste uri ti iî, iar daka din ksnoştinţa - preînsupsili a objetelor ne ssim pîm la Ihe-oria ksnoştinţei, melhodsl se nsmeşle Do gma ti k. Simţualismu. Psnktsl de' pleitare a fie-kirsia ie a în-vepst a filosofi a fost tot d’asna e s, sas sine. Cerietmd dar oamenii fiinţa Omslsi şi fa-ksltiţile prin iţare el posse-de Ksnoşiinţele, snora li s’a pir»! ki, spre a possedo Omsl ksnoştinije de objele trebse si simjji,adiKi si vazi, si as-zi, si. atlingb, st. miroase. D’aci a venit a zice ki sorgintea sa» basea îniţellegerii, sa» priceperii ş'prin armare aposse-derii nsnoşcingelor este si inii ir ea. Aceştia adevereazi n»mai fiinjia objetelor ce pot kbdea s»bt simţiri; penlr» ki zîk ki nsmai despre dinsele pot fi inliredingagi. Ei pe ţoale cele-lalle le deneagi. Materia este tot la dmsii, si lot adevirsl lor: iar spiritsl şi toate cele spirituale s»nt ns-roai nişte pireri, nişte înkip»-iri (pentr» dinşii). Ei zik k t materia sa» Korpsl are falsitatea de a simiji, şi k»gelarea, kompararea, j»dekarea, kare s»nt fakslt'fcui ale s»ffletHl»i, n» s»nt pentr» dânşii dekit n»mai nişce modifikapii ale simyirii; ki a k»geta, va si zi»-» a simţii, şi a simţii este proprietate a materiei; kt în Materie este ka»sa viejjei, şi ki încetmd Ka»sa,înceteazi şieffeKtsl. A-ceast b systemi sa» doktrini se nsmeşce Simj|8alism sa» Materialism. Spiritualism. Alicii cer cetind k» o minte mai pitrsnzi-toare si mai simtoasi, a» vi-z»t în Om doi principe: Spirit şi Materie, din kare se Kompsneel. Spirit»!sa» $»ffle- t»l kare se agiţi şi agiţi şi este princip»! vieţjei, şi Materia Kare n» este de uit korp»l »n instrsmenl sa» »n organ la faicslt'i.ijile aktive intelleit-t«ale şi morale ale ssflletslsi; kb »n»l este nemsrifor, şi cel-alt perilor, sa» priimitor de slrikare şi de prefacere; şi ki s»fflet»l s»pra-vieu»ind dspi Korp merge aitolo »nde a aspirat, la loksl kare îi este res-servat înlr’o viaj&i mai b»ni. Systema sa» doktrina aceasta se nsmeşce Spiritsalism, bine-Ksgetaf sa» propri» Spiritualism. Oricine vede ki aceasta este şi mai înpelleapti şi mai demni de mintea şi predeslinata Om»l»i, Idealwnu, Alnii iar, vrind si se înKredinneze despre fi-inga fie-Kirsia objet, şi si'şi, dea K»vînl»l despre ori ce pi-rere, ori jsdeKali, as vizstki despre nimÎK n» s»nt aşa de sîgsri ka despre fiinga lor ki s»nt, ki acea fiinui ns sti în korp Kare este perilor şi ka o machini, ci în ssf-flet Kare operi, ksgeti, observi kompari şi j»deKi; ki ori ce se nsmeşce materie n» poate si’l satisfaKi despre adevir; ici »n ce kare se pare Ksiva dslce, altsia se pare amar, ki om»lsi ce are gilbinare toate objelele i se par galbene şi alte asemenea; ki prin armare adevirsl este 352 îiSmai în fiinga noastri şi în Ideile noastre, iar ns în materia din afari. Astfel a» venit a denegâ materia, gi zik kt> preksm mintea în aisririle sale si în vise îşi înKipseşte ki vede objete «te ns ssnt în fi-ingi, asemenea este o neksr-mati înaipsire toate objetele âfari din noi si insssi Korpsl noslrs, şi KT> viaga ns este de Kxt sn lsng vis în kare vedem toate atestea «te ni se par kt> Ie vedem. Asa denegind materia, a» trekst la sn spiritualism peste missri; dintr’o margine a tnaferialismslsi a» dat într’ alta ks tolsl Kon-trarie, a spiritsalismslsi. ZiK ki spiritsl este tot; el ne fa-«te şt> ştim KT> ssntem, şi ki prin srmare ns pstem si adeverim de Ki>t iiinga ideilor noastre, si ki aaeasta «te ns-mim Isme ns este şi ni'ri ns va fi, de kbI ideile noastre kare ne poale remmea şi dsps sn vis despre objete «te ns se afli. DoiUrina aneasta se ns- meste Idealism. »> Scepticismu. Asksltmd ii-ne-va ksvintele materialistilor, kare mai ki’l îndspleki, şi’I laşi la îndoiali; asKsltmd si pe ale idealiştilor Kare asse-menea i se par kam tari, Kre-zmd şi pe snii gi pe algii; îndoinds-se şi despre KSyin-tele snora şi ale altora; ajsn- ge într’o stare în kif ns sile >ie si mai holirasKi,gi remme ir.lr’ o soKolingb şi îndoiali iieksrinali despre ori «te objef, şi despre Materie gi despre Spirit; vine în disperagie d’a pstea afflâ fiinga Adevirslsi, A>teasli doklrini se nsmeşne S'Tepti’iism. Inşi, dasa doiUri-ni va si zhti învigifsri, systema aceasta ns se poale nsmi dobtrini, ki«ti se vede o KSratT) disperagie despre a înviga şi a ş«ti «leva, o li-gidsire gi lepidare d’ori «te doktrim, învigilsri si ş «ningi. Myslicisrtm. Algii iar pen-trs a«teleagi ksvinte Ka gîs'tep-ti'iii, ajsngmd în desperare (Ta pstea afla adevirsl, ka si ns uazi în neksviingele a'ielor bmsitori eterni «te în etern se îndoiesk; remin într’o stare de kontemplagîe sas pre-veghiere, şi aşteapli printr’o inspiragie sas revelagie de sss a li se desitoperi adevirsl de-la Dsmnezes Kare este pirin-(ele şi Domnsl Adevirslsi, Ls-minei gi Ş'tiingei «iei adevira-te. DoKtrina aieasta se nsine-gte Mysti'iisms. Rationalismu. Vin algii ia-ri «ie zîk, ki temeisl aflirii ori kirsi adevir este Mintea sas Ragia, ki firi dmsa ni-mîK ns pstem afla niti material, niti spiritsal; ki mintea smani este sna la togi oame- fiii; kt Damneze» a dotat k» auest dar pe loţji oamenii; kiAdevirsl este »n»l, şi kmd este aflat sa» deskoperit, a-l»n4i toţji oamenii ssnt în învoire despre dinssl; ici kito le priimeş'ie mintea 4ea sm-toasi s»rit priimite la toate po -poarele, şi alle asemenea; pentr» nare, avind de princip al aflirii adevir»l»i Ram'a sa» Mintea, s’a» n»mit Rajjio-n a li şti, şi doKlrina lor Raţionalism. Empirismu Bsni este mintea zik aljjii, dar mai ’nainte de dinsa pre'iede în'terkarea; trel)»e dar tot st îmierkim şi assspra nelor înacritale st. j»de4e mintea. Aşa dar prin -Hip»l Empirism. Ecleciismu. Vin alţjii şi ziu: ni<» toate b»ne nim toate relle. Toate doitlrinele a» şi b»ne şi relle. Fie-Kare îşi are oare-uare K»vinte şi »nele în-destsl de tari. St allegem din toate iie este b»n şi se potriveşte k« mintea nea siniloa- •> si. Aceştia, allegmd şi avind de yinlT. o doKtrini oare-Kare a lor, se n»mesK Eklekliti şi systema lor EKleklism, Zmem syslemi, pentr» Kt EKleklismsl este mai m»lt »n mijlok, »n melhod oare-Kare, o systemt d’a traKla qin\va o doktrint te profeseazt. E-sle spre exempl» nine-va spi— rilsalist sa» raţionalist, şi spre a’si trakta doKlrina sa, se sfi- «j t»esiie K» toate doictrinele, si allege •dintr*T>nsele ueea m© i s© kavine la SKopsI st>«. Ins7> a-qeast/b allegere est© foarte grea; trebse st ailvi> uine-va o foarte înyeleaplT» povayT> Ka st> suie «ie st> alleagi». Treismu. Darea în filosofi© psntsl de pornire de snde în- îime-peni dar dela eu; şi srb’l 1 fiint în ueruetare. FrLn> a mai so~ Koti kt> a mai fost şi este vre »n alt fel de doktrim» în l»me, si» ne avem fie-Kare pe Sine înainte, si k» l&are a minte si> • »> vedem ne este atei eu. Pr»nk»l kmd se naş'te vedem l-i» kt. este o materie, msi n» materie simpli s’a» moar! r., pentr» ki ijipi de’l înijeapi iiine-va, plingc de’i este fame; şi ki aqeasti materie spre a kreşte are treb»-injji de adiogare, pentr» ki nimik n» se faqe din nimik; prin crmare aqeasli materie îşi are trebsinjjele şi fakslli-ţjilesale; 2-lea. Vedem ian. ki în ateasli materie se afli »n printip de viajji, pe itare, nsmeaski’l alţjn k»m vor voi; noi msi îl vom n»mi Spirit 354 fota'iest spirit, de şi în addor- J bine a defini Kt famea sau se-mire în timp»! pr,,iniei, dar de se merge se deşteaplb şi se desvoa’tt; Kt preusm Korpsl vtzsrtm Kt’şi are trebsinţele şi fakslltţile sale spre kre-SMereşi împsternhire, asseme-nea şi Spiril»l îşi are trebsin-ţele şi faKslttţile sale spre desvoltare şi împsterni'iire: Kt preK»m, adist korp»l«î, ka st kreasKt şi st se desvoalte d»-pt natsra sa, îi este de nevoie îndestslarea treb»inţe!or prin faKsIttţile sale, asseme-nea şi Spiritslsi, Ka st krcaskt şi st se desvoalte d»pt natsra sa, îi este de nevoie îndests-larea treb»inţelor prin fanal-tbţile sale. Aaeasta se vede în eterna lege ie a p8s’o Damneze» în Om do Ksm se naş'ie, în anei inslinkt >ie,l k»-noasMem în fie-kare prsnk, kare ksm înaepe a se mai mtri ş’a KsnoaşMe, preksm Mere ktnd simte lipsa trebsinţelor korpslsi assemenea aere şi Ktnd simte lipsa lreb»inţelor spiritslsi. Mslte s»nt trebsinţele korp»l»i, msite şi ale spirit»l»i. Simţirea trebsinţei mtnktrii şi a1 berii, trebninţa d’a n»!ri şi a adtpa Korp»l noslr», adikt de a’l kreşne şi a’l ţinea o n»-miin faine şi sete; înst şi Spirital îşi are famea şi setea Kare este k » r i o s i t a f. e a, dorinţa, înKtt se poate foarte tea este ksriosilatea Korp»l»i, şi Ksriosilatea sa» dorinţa e-ste fame sas sete a spiritsbi. Am zis kt prstiKsl iere ktnd simte trebsinţele spiritslsi, preksm Mere şi ktnd simte trebsinţele Korpslsi. Asksnde’i Meva Kare ’i a tras btgarea de seamt kare’i a aţîţat Ksriosi-talea, aratt’i Meva Me aksm îl vede pentr» tnltia datt, Kt Mere st’l aibt, st se îndests-leze, va st zikt kt Mere st’l Ksnoaskt, st afle, st înveţe, st’şi nstreaskt spirite! si st’l desvoalte. 3-lea. Vedem kt, pe aMela kare îi îndestsleazt trebsinţele korp»l»i, K»m şi pe aMela Kare îl dislreazt k» jsktrii, a-dikt pe aMela kare, dspt etatea Isi îi mslţsmeSMe Ksriosi-tatea, şi prin srmare îi înde-slsîeazt trebsinţele spiritslsi, îl isbeşMe; si din kontra, pe Mei kare îi Konlrarie la amtn-dot aMeste felsri de trebsinţo îl sraşte; prin «rmare vedem Kt prin maritagisl aMestor dot felsri de fakslttţi; korporale şi spiritsale, materiale şi intelleK-t»a!e, se naşMe sn al treilea fel de fak»lttţi sa» affeicţii Mor ale. lIerMetarea dar a aMestor trei felsri de faKslltţi va fi objelsl aMestei traptaţii Kare e p»nt»l de pornire al Filosofiei; adiki filosofirea despre Om, nare e-ste keiea sas deskizitorsl filo-sofirii despre snivers. Dspi firea ei dar doiclrina noaslri o vom nsmi T r e i s m, şi traktatsl anesla despre Om si faiisltijjile lsi îl vom împirui în trei: în S o m a t o 1 o g i e; kare nerneleazi faiisltipile kor-pslsi sas «iele fysine ale Omslsi, în Psychologie kare nerneteazi faiisltijjile ssffletslsi sas inie— leKtsale, şi în Morali, kare nerneleazi affekîjiile morale sas ks alţi expresie mai materiali, affekjiiile inimei, înge-Jegind ks inimi total affeli-liiilor ie se naşii din miritişsl fassl ligilor materiale şi inte-lektsale ne konstilse pe omsl moral, iar ns anea bsKati de karne ne se nsmeste ks a'iest nsme în senssl material şi Kare este, o parte a korpslsi. — Materia sas korpsl am zis ki este organ al spirilslsi sas al ssffletslsi, fiind Ge-Kare membri) predestinat penfrs sn SKop spre înlesnirea sas fomigia s-nei fakslligi oare-itare a ssf-flelslsi. Maritagisl anestor doi faiisltigi naşne affeKgiile morale al Kiror skasn sas organ îl simgim ki este în anea parte a Korpslsi ne e nsmim, inimi. Spre înlesnire vom addsne o asseminare. Si lsimoharpi, sn instrsment oare-Kare, ne, dela înnepslsl sis, dspi forma sa, dspi nsmirsl şi felsl koardelor sale, este predestinaţi a scoate listare sas listare son atit în totalitatea sa K&t şi în partea fie-kiria koar-de; însi anest instrsment a-neasti materie în etern este mst şi mort firi degetele artistslsi. El îşi are dela înnepslsl, dela fanerea sas krearea sa facsl-tigile sale; însi trebse si vie artistsl ks faksltiiii’es ale,Ka in-slrsmentsl si’şidea sonsj sis ks îittingerea, deprinderea şi kon-dsnerea artistslsi. Maritagisl dar al faksltigilor harpei, şi fakslti-jjîlor artistslsi nasne melodia şi armonia, naşne anele frasi şi expresii mssiiiale, anelle effek-te pentrs Kare ssnt predisli-najji şi instrsmentsl şi artistsl. Ssrda ar avea lyra toate Hoardele salle smitoaşe, Isnide, aiuiordate şi gata a forma armonia, luni ea sas tane de e neattinsi, sas e rebeli ssbt degetele neînnemate. Ssrda ar-tislsl s’ar înnenia si’şi des-voalte talenlsl şi faicsltigile, dalia în miinile salle ns îşi are instrsmentsl sis, sas şi de îl are, anesla e sparts, îi lip— seşne sns! sas altsl din pir-gile salle, sna sas alta din Koardele salle. Nini harpa firi artist sas ks artist nebsn ns poate prodsne effeKtsl sis, I şi a arata skopsl pentrs ka— 356 re este predestinaţi; niqi ar-tistsl fin harpi sas şi ks o har-pi defektsoasi poale a’şi ar-rila talenlsl sis. Trebsesk ammdoi piryile bine intoK-mite, bine potrivite sna pen-trs alta şi întonti întregimea Ka si prodski harmonin,, kare este SKopsl sneia şi alteia. Si mai assemimtn aksm materia sas Korpsl ks aqea h.srpi, spiritsl sas sslfletsl K8a maestriele, toate ssnt ra-msre ale Filosofiei întrege, Kare este Şqiinija şqiinjjelor. Traktalsl aqesta msi al qer-qetirii Omslsi ne va servi ka o preparaijie şi fiklie Konds-kitoare spre arilarea qellor lalte ramsre sas şciinije şi sporirea într’msele; pentrs ki, ka si fie Ksnoşqinije, ka si fie şqiinjje, trebse se fie mai mtiis aqel eu, trebse si fie Oms. Awest eu dar, e3te prin-qipsl tstslor issnoşqiniielor şi qerqetarea lsi, prinqipsl tstslor qerqetirilor, tstslor affli- 357 rilor gi prin srmare Regina ş'iiin jjelor. Ks aaeasli trinitate materiali, intelleKlsali si morali ajsn-gmd Mineva la îmvnjitsra întreaga a Filosofiei pe Kit este ksnosksli sas ks pstinyi a se ksnoasie în seKolsl no-*> slrs, adin trekmd prin toate învijjitsrile ne4essarie a KompleKtă Filosfia, va vedea kt> ea ns este alta în întregimea ei de kit întreita ner-letare şi înviuitsn a mae-slriilor, suiinijelor şi frsmoaselor arte, şi acestea din srmi ns ssnt de lut ressltatsl marita-gislsi leilor d’mtiis ks nelle d’a doilea. Dspi aneasti systemi sas doKtrini de Treism pişind ks înaintarea Omsl8i dspi nats-ra lsi vom iere si kresierea *> ti sas edskajjia lsi dspi natsra şi faksltiuile lsi adiki dspi sicopsl ksicare’la kreatşi’la lisat Dsmnezes aii jos;dspi a-qeasti systemi, perfeKjjionmd în parte pe Omsl îndividsal şi întreit se va perfekjjionâ în general şi Omsl sojjial, şi prin armare şi institsyiile. lsi. Pe aieasta se reazimi şi înviţji-tsra Theologiei positive a Religiei noastre, a kiria dogmi sas învijjitsri se întemeeazi pe trinitatea Moralei, a Materiei şi a Spirilslsi, pe snitatea întreiţi a (rinitiyii divine, a Tatilsi, şi a Fiislsi şi a Spiri-tslsi sml, pe kare ksnoskm-ds-o şi praklikmds-o Omsl, atlsnii nsmai este mmtsit; a-diKi allsimi nsmai se desleagi problema soyiali gi feri-nirii Omslsi. ■*3 Vezi Periodsl II No. 17 I. Heliade. FINE. TABLA De quelle que se coprind în aquest Period. POESIE PHILO S O FIE. Pag. Sonetto d’Ippolito Pinde- monle.................72 Lamento Amoroso Anacreontica delVittorelIo. 73 Visai, de I. Heliade. . . 74 II sogno, inversione lit. terale de idem. . . 75 Versit Italiana, sopra le Terme di Carolo IV. 97 Versit romini la Termele lai Karol IV, de I. V'tkiresKal ... 98 II Versi'b romim. de D. K. Aristia ... 99 III de I. Heliade . . .100 Sonetto I, II, III, la 30 Aag: 1840. de Zareviii .... 189 Tradakjjia acestora de . I. Heliade . . . .191 Kiderea dmilor de idem 216 Pag. Philosolia, de Malter , 217 Despre Melhod, de J.F.. Perrard...............243 Prinzi pa, Systema, Dok-trina, de C. M. Paffe . 273 Physiologie de D. Isid. . Bourdon..................286 Inuieere la qelle zise de I. Heliade .... 347 LITTERATUR A. Parallelisma între dialek-tal romm şi italian . 1 Preladia primiverei trad. de D. St. Stoiica . . 193 SkrisoareaDiai C.Maarali kxtre RedaKjjie . . 196 Respans de I. Heliade . 197 *lelle din niantra jadika-te dapi qelle din afa-rt ....... 2d8 359 pag. Konsilis a snsi pirinte k't're fii»l si8, de I. D. Brezoians . . 290 Physiologia nasslsi . . 307 Don Kteiot dela Mantia . 309 NUVELLE Alexandra Lipsşneansl , de D. K. Kegrsupî. 77 Fata negajiitorslsi, No-velli istoriki tradast de St. StoiKa................101 Ginevra de D. N. Apo- lonie..................119 Ursei dela Maledetta de Ernest Legouv6 . .128 Antiiea minsne a Sântei Filomelei de A. Demas 142 S8veniri de o killitorie la Roma. Msma lsi Napoleon, de Mery . 148 pag. Parisal K8m era ak8m 40 de ani .... 154 S’iene nonlimporane, o Alergare de kai, (ska->ika), de K. NegrBjjpi. 169 Femeea perdstT>. . . . 214 Ksriosst Slravagat . . 251 Psterea Bbrbal8l8i. de E. Legonvd ..... 323 ARTE. Inaugaratia Slaluei luî Gutemberg .... 201 Note sasadaose în e d i u i a II. Despre limba italianx de I. Heliade .... 286' De we s’a tradss si s’a lypirit Don-Chhiolte dela 1836 - pînx la 1840? (................317 360 CURRIER DE AMBE SEXE. Aneastă foaie intri, în al patrulea al său Period. Primirea ei clin ie în ie se vede mai bună şi mai favorabili, de kătre amatorii de nitire. Neîmetat se a-daogă abonajiii, şi fie-kare aere şi perioadele preaedente. Pe viitor această foaie trebuind a se faae mai serioasa, şi potrivita, ku spirtul naaiei ae a mai propăşit în kultură; şi spre înlesnirea de a putea li kumpa>rati, de mai mulai şi a se faae mai ele obsae, se va publika feri, figurele ele modă, şi prin urmare i se va skădea preaul la24 lei pe an. Nişte assemenea figure ae nu se potrivia niai de kum ku skopul şi materia aaestei foi, s’au hnpT>rait pînri> akum spre tragerea ai-titorilor, kari foarte fireşte la o narfie ae înaepe, sunt mai assemenea prunailor pe kari îi trage aine-va la aitire, şi la aele de folos ku pestriaăture , ku figure şi păpuşe. Akum aititorii noştri au mai păşit kătre vîrsta bărbăniei; prii-mesk şi guşti, ku mulaumire artikole de filosofie, morală, şi politikă; se aclăn-aeazi, în prinaipele doktrinelor, şi foaia rekomandată kâ de sine, nu mai are trebui nai» de assemenea figure. Redakaia se va sili şi pe viitor a se arăta demni, de priimirea şi aşteptarea aititorilor aaestui vestitor al deşteptării şi luminării a ambelor sekse. Prenumăragia se faae în Bukureşai lâ Redakaie sau la librăria Dlui lf. Romanov, iar lajudeae la DD. Professorii Şkoalelor normale. r Partea ăntăea a aaestui paratlelism lcare traktă despre materia limbei s’a Văzut la înaeputul periodului aaesta; Partea adoa, kare traktă despre forma sau timpii limbei, s’a dat afară în karte separată. Este ogrămatikăprin kare în acelaşi timp şi mai ku aaelecşi regule învaaă aine-vă amăndoă dialektele, şi mai bine şi mai ku temeiu. Se afffe de vănzare la toate librăriile ; Omer, Alfieri, Byron. Hugo ae s’au înaeput ku periodul ăntăiu, prin înku-ragiarea şi ajutorul DD. Prenuniăranai, sokotim kă ar fi de folos şi de onoarea naaiei a se komplekta. Redakaia ’şi a propus a urma ku lypărirea şi în-kierea operilor înaepute; Daka amatorii de înaintarea litteraturei şi formării limbei după nişte modele klasiae vor sprijini silinaele Redakaiei, nu puaină laudă va kăştiga epocha noastră dela urmaşi kari vor avea ie moşteni dela noi, după kum şi noi anim moştenit dela moşii noştri kăruile Bisemei şi limba addu-să pînă la oare-kare grand. Pentru 24 broşure fie-kare dela4*pînă la 5 koa-îe preaal este ka şi mai înainte doi galbeni şi jumătate. Prenumăraaia se fa-**e la okulrile sus însemnate. PARALLELISMU. Intre dialectul Român si Italian DE