CURIERUL DE AMBE SEXE. PERIODUL Ii. Dela 1838 pino la 1840. A cloa ediţia. BUCURESCl. In TyI O GKAU1IA HeLIADK ŞJ ÂSSO^IA'jl. 18o2 PERIODUL II. No. 1. IU th 3 Hi DE JURNAL LITTERAR. DOMINO ALBASTRU CA CERUL. Era o framoasă seară de toamnă. Ea mi preămblasem din preană ka an prieten pini appasese soarele în piajja nea mare a qelăjiii Lana. Vorbisem despre Englitera, patria noastră, do ande ea mi depărtasem de patra ani approa-pe Ka să niT> aşez în Italia, spre a’mi întări slăbiqianea fi-reaskă a trapalai, ande şezaia pe armă mai malt de Kăt avea trebainjjx sănătatea mea: pen-tra Kă îmi plăqea framosal qer al aqestei jj'tri şi pentra dai— qele far niente (a faqe nimiK) Rare absoarbe toate fakaltă-ijile în aqeastă ldimă deliqioa-Să. Noi ne spasesem anal al-laia soirile Koprinse în skri-PERIODUL II. sorile ie priimiserim prin kb-rieral qe) din armă, vorbiserăm de kanoskaiţii, de prietenii şi radele noastre; în sfîrşit obo-silii de o lângă Itonversagie peripatetiiiană, ne aşezarăm pe o bankă, şi kăzsrăm într’o visare de găndari, kb okii a-gintajii asapra pantarilor de aar skinteietoare qe Kăte anal anal venia să împodobeasKă bolta de senin qe ne ano peria. De o dată prietenal mea se skală repede şi îşi laă seara bană. — Da ande te daqi, Alberl? îl înlrebaia ea. — Mâi «itasein Kă aveam o întălnire astă seară. Făgă-daisem a mă afla la balal mas-Kat al markisei di Cesto Ka să intălnesK akolo pe oare-qine. — *le Damnezea Alberl! na te ai mai ostenit de aqeastă veqiniKă adanare de masne ne- 1 ‘ ~ 2 — gre, de domini de toate feijele; de arleKini trîntorosi si de ka-sandri neastxmpxrajji, de bs-foni şi de nebsni 4e poarta in bal haine K8viin4ioase la Ka-raktersl lor şi Kare atsnii ssnt masKayi Kxnd îşi leapxdx mas-ka, de Veneri srîte, de Diane prihxnite, şi de Eve bxtrxne Ka banx-ta ? — Toate anestea ssnt ade-vxrate, Erbert, d«px K8m este adevxrat kx şi viajja e o mas-Karadx; xnsx priiina este kx am sx mi înlxlnesk kb oare-nine la bal şi trebae negreşit sx mi afla anolo. — Ei bine, îjji poflesk pe-treiere mai bani de Kxt dspx ksm am aflat es in aieste ads-nxri bBrlesie. — Adio, îmi respsnse Al-bert, si mi lxsx. Eb mai rxmxseis vr’o jsmx- tatede orx în piagx, şi în sfir- sit mi intorseiB a kasx. Anto-«> nio, slsga mea, aprinse Ismx- nxrile si se trase. O skrisoare *» era pe masx, es o lsais Ka o machinx; era o invitajjie sx vis la balal marKisei di Cesto. O arsnkais d’o parte şi lsais o Karte. Aceasta era o skriere ie avea trebBinjjx de bxgare de seamx şi degxndire; xnsx sgomotBl trxssrelor 4e tre4ea neîn4etat pe bIîjjx îmi Isa mintiile şi ns pBtsiB sx’mi srmez 4itirea. Mx psseiB lxngx fe- reastrx şi priviam la ekipa-gele 4e fre4ea. Toate se îndrepta Kxtre anelaşi lok; toate era pline de persoane masieate 4e se dswea sx Kaste la marki-za o S4enx de plx4eri sgomo-toase şi graijioase. *Ie nsme-roasx adsnare de nebsni se va întxlni akolo I mx gxndeam es, şi 4e întxlnire însemnxtoare poate sx tragx pe Albert aKo-lo! Nis4e asemenea gxndsri mx stxpînirx vre o ze4e minste şi în aneastx vreme SKBrtx tre-ksrx în revistx pe din aintea mea vre o 4in4i-ze4i trxssri de tot felsk Mx sokoteam atsn4i la bo-gxjiia strxl84itx a manei zei, la palatBl strxl84itor în Kare se da balsl sî la S4ena minsnatx 4e va înfxgişa. Marele dska trebse sx fie a-kolo, mx soKoteam es, toate persoanele însemnato ale 4e-txjjii se vor afla asemenea : pentrs 4e sx ns mx dBK şi es ? Mx gxndiiB Kxteva minate şi mx simgiiB singBr şi sings-ratiK, în sfîrsit mx hotxriis a merge la bal; mx sKslais dela fereastrx şi trxseis klopouelsl. — Antonio, dB-te sx’mi KaBjgi sn domino, şi vezi sx fie de o faiix înKisx, de e ks pBtinflx. Zi lsi Karol sx paie kaii la trx-sarx. Antonio porni, şi întxrzie a-txt de malt, înKxt trxssra se — 3 — gitise, o triseseri la sicari, si el tot na mai venise. •> Veni în iele din armi. — îmi pare ria, siniore, îmi pare foarle ria; am îmbiat pe la toate priviliile letiyii şi n’am pstat afla toemai aieea ie pofteşii; na mai rimisese deklt an domino, şi eati’l. — Un domino albastra ka ieral! na Krez si mai fie altal de faija aieasta în tot balal, tojji or si se aite la mine. Asta va si zi ki Ka si kind ’mi aş skrie namele d’asapra. — Mi se pare, Siniore, ki an domino albastra Ka ieral poate foarte bine ka şi anal negra si te askanzi, afarina-mai dana na te’i spâne singar. — Asta este adevirat, ad-da’mi maska. KoKoloşindami în domino albastra ka ieral: koborîia ska-ra, nu saiia în trisari, şi de-deia poramci lai Karol si mi daici la palatal marasei. Intr’o jamitate de ori sosi-rim la grila mireni Kase de kunpie a marKisei di Cesto. Mele doi rindari de Kopaii ie 0 înicongiara de toate piryile era împodobite ka lampe în fe-jje, înşirate în ancari şi alîr-nate ka graţjie din ramari în ramari, ka atita înbelşagare, înkit ar fi palat line-va urede ki namiral lor e de o potrivi ka al frrnzelor. Eam intraia în 8ieasti alee a Kirta langkne era dela trei pini la patra sate stînjeni, aaziia sanetele anei masiie deliiioase Kare venia despre vestibal ande era aşezaţi orchestra. Kind trisara mi se opri din aintea sKirei de marmori pe kare se arka în peristii ie forma intrata pala-talai, faia isbil şi de gastal iei ban şi de marea Kaviinyi a ueltaielelor ie domnii preta-tindeni. Palatal semma ki e aiela ie geniarile roabe ale lampei şi inelaisi lai Alandin i’l zidiseri în diamante si în •) pietre sKampe. Faijada demar-mori na se mai vedea sabt namiral nemirginit de kandele în toate feuele ie o aKoperia. Lamina ie prodaieaaiestea era asemenea de strilaiitoare ka si a lelei mai framoase zile, si resfringorea ei se întindea pî-ni la doi sate de stînjeni, Se lauraseri vedate şi se pasese-ri transparente în dambravele iele mai aproape de palat. Mai departe noaptea, îşi respmdia stipînirea, si întaneriical sia semma şi mai des din priiina Kontrastalai ica andele de la-mini ie skinteia aşa de aproape. 0 malsjime de persoane îmbri-icate în domino saa în Kostame de fantasie se preimblâ“în ko-prinsal ierkalai ilaminat şi iea mai mare parte se întoriea ia-ri înapoi Kind se apropia de 4 - lokal ande îniepea înlaneii-mea. Ka toate aiestoa Kxte-va pereki se vedea armxnda’şi dramul şi afandîndase în aleele întaneKoase, negreşit ka sx vorbeaskx mai slobod de kxt o ar fi palat faie în mijlokal maljjimei. S Koborîia din trx-sarx mi saiia pe skara qea mare de marmorx, şi intrai» în largai vestib»! »nde se afla o Kompanie foarte namcroasx. MasiKa înietase an minat şi mirosul ie se abarâ din florile de tot felal ie împodobia aieastx salx pxrxndami-se prea tare de a’l resafla k» plxiere, stani sx mi sKoSor în grxdinx kxnd an domino violet mx apaitx de mxnx şi mx strînse prieteneşte. — Ce bine îmi pare kx eşti aiii 1 îmi zise el; îniepaserxm a krede kx n’ai sx vii. Mx dak si namai de Kxt mx în-•* tork. Şi la aieste vorbe se fxka nevxzat printre maluime. Namai de kxt îmi veni în minte kx o sx fie prietenal mea Albert. — Kam se pata sx mx KanoasKX namai de kxt, mx gxndeam ea; şi ideea absardx, kx fajja estraordinarx a domi-nalai mea a fost priiina de m’a Kanoskat, se înfxjjişx din noa în gxndal mea. — Ce tre-bainsjx poate sx aibx el de mine? Negreşit kx irebae sx se afle în vre o înKarKxtarx, si vre o inkarKxtarx fxrx veste; fxrx îndoialx asa este, Aie-stea mx gxndeam în vreme ie koboram skara îniet, kxnd simuiia kx mx bate line-va aşor pe amere. Mx întorseia şi vxzaia o femee în domino rosx; şi pentra kx avea namai o jamxtate de masitx, vxzaia kx era janx, şi îmi înKi-paiia kx e framoasx. — Na grxi nimik, îmi zise ea, paind degetal la baze; vino dapx mine. — 0 askaltaia. Cine ar fi patat a se înpotrivi într’o asemenea impregiarare? — *Ie txrzia ai venit! îmi zise ea dapx ie intrarxm în-tr’ana din aleele întaneKoase în kare na era lame şi despre kare am vordit. — Namai an leas este de kxnd m’am hotxrît sx via aii. — *Ie teamx ’mi era kx n’ei veni, dar Albert era sigar kx ai sx vii. Ştia el ie ziie. ’Mi a spas kx’hî a vorbit. — *le! Na kam- va este el iei în domino violet ? — El e; dar na poiia sx rxmîia malt în momental aie-sta. Poate mx va Kxata tatx-mea. Albert îl jjine de vorbx Ka sx na’mi bage de seamx. ’Jîi a spas el ie s’a întxmplat? 5 — — Ni’ii o vorlrB. — Poate kt n» e vremea BmtB, — şfteamB ’mi e kb va fi venit, pentr» ltB trebse a îngriji şi a preveghia pregB-tirile. — Ijji voi» sitrio KBte-va ondari ka sb’hî ar»t Mei psjjin >ie trebse sb faMi. N» pojji sb’jjî înkipseşti în >ie ne-astBmpBr mB afl», şi Me spe-riatB s»nt, într» adevsr avein mare trebsini|B de aj»tor»l d»-mitale. Adio. — Zikxnds’mi a-Meste vorbe fr»moasa nek»n-noskslB, mB Ibsb şi se depBr-tB în grabB. — 'Ie Dsmneze» vor sb zi-ki toate aMestea? mB gBn-deam e» »itBnd»-mB d»pB dBn-sa, în vreme Me intrase în partea Mea lsminatB a godinelor. Albert ’mi a sp»s kb are aMi o întBlnire; dar ns’mi a deslBinsit sekret»!. Se vede kb i s’a întBrnplat în noaptea aMeasta Meva îbtb veste Me îl faMe sb aibB trebsinjtB de aj»-tor»l me», foarte bine, va vedea kb a avat dreptate a n»-dBjdsi asapra mea. Mai o j»mBtate de Meas mB preBmblai» între doB rBndsri de fr»moşi portonali, ale kB-rora ramsre era» împodobite k» kandele în fejie şi ale Iib-rora florr profsma aer»l din pregiar; k» total k» gBnd»! la întBmplarea Me fBK»se pe prieten»! me» sb vie în loitsl aqesta, si întrebBnd»-mB Kare ar p»tea sb fie sfBrşitsl anei asemenea intrige într’o jjarB .»nde stiletsl se jjine atBt de aproape dapB amor. In sfîrşit domino violet îmi esi înainte 4> din no». — Sî! îmi zise el înMet, şi d»pB Me privi k» b tgare de sea-mB în pregi»r»l sb», îmi dete pe fsriş »n bilet, Sb Miteşti aMeasta, d»pB Me mB voi» d»-Me, adBOgi el, şi vei afla tot. Sb na Kare u»mva sb faMi a n» fi aqi peste »n Meas. — Negreşit Iib treb»e sb fii armat? — AMeastB preîngrijire poate sb fie nefolositoare; k» toate astea, ijine aMeasta. SBne vedem sBnBtoşi: n» poMi» sb sez mai msit. — ZiKBnds’mi 4) aqestea, îmi dete în nruiB »n stilet, şi se trase k» grabB. GBnd»l rae» era sb’1 întreb Me intrigB sb fie aMeea în itare se ok»pB, şi pentr» Me n» ’mi vorbia englezeşte, Kare’l ar fi pBzit mai bine de a fi înjjeles de ne va a»zi Mine-va. InsB soKotin-d»-mB nijtel, mi îbk» sb gBn-desk kb avea dreptate de a’mi vorbi italieneşte, pentr» kb englezeasKa pstea sB fakB sb’1 k»noasKB sa» Mei p»uin sb’1 ■faki a fi K»nosk»t de strein. — Asta e o pminB foarte seretB, mB gBndeam e»; in- — 6 - n sokotesK ki hirlia aieasta îmi va deslfişi tot. Se vede k»rat ki aventsra (intimpla-rea) aieasta n» o firi primejdie, penlr» ki alt,-fel Al-bert n»’mi ar fi dat stilelsl — Efi mi sitam la dmssl la 1»-mina »nei Bandele, si aszind din dirit »n sgomot »ş»re, mi întorsei» si vizai» »n domino negr». — Tiiş»! e bine asksgit, îmi zise el; ak»m mina si fie sigsri. Te aşteptam în aleea velini. E» isredeam ki akolo e loksl întilnirii noastre. Ea-ti o hirlie pe kare si o akigi kfi »n ak de haina l»i. El o si vie a«fi peste »n leas, pentr» ki Krede ki aa si’i vorbea-ski le-va. Si ns’gi stîape din mini. Dfipi ie’l vei omorî si’i p»i paketsl aiesta In b»-zsnar. Mi îngelegi? N» sita aiei o mie de eKini (o mo-neti). Na inel»l me» Ka si’gi slfijeaski de Kezişia pligii. Nsmai de Kit vor fi şi «iei algi aii. Vorba de reksnoasiere e-ste Milano. Pentr» ie ai l»at »n domino albastra Ka ier»l? faga este prea însemnaţi; poate si’gi faki n» kmd vei vrea si te asKsnzi. îndoieşte’gi bigarea de seami şi paza. Dar n» treb»e si mi vazi nimeni k» dsmneata. — Şi dspi ie îmi dete paketsl şi inelsl, domino neg-r» se depirti. Rimisei» într» mirare şî k» miinile pline: doi bfiicigi de hirtie, »n stilet, »n paket şi »n inel. De asti daţi, mi soKotii», negreşit ki mi l»ari drept atlsl, krezmdfimi ki ssnt fin brav. Se vede ki se «rzeşte vre »n Komplot de »-lidere, şi e» voi» fi poale foarte noroiit ita si’l oprcsK a n» se faie. El mi intrebi pen-tr» ne am lsat sn domino albastre ka ier»I, şi psteam si ’mi fak şi e» singsr întrebarea: de ie drakfi venii» aii K» »n domino de faga aiea-sta? Şi mai bine, line mi p»-se si vi» aii? — Pssei» ine-Isl in deget, stiletul şi panet»! de hirtii într’»n fcfizsnar, si mi îndreptai» în partea lea întsnekoasi a gridinelor, Ka si litesk, fin a fi bigat de seami, hirlia ie’mi a dat’o prietensl me» Albert. K» Kit înaintam K» atita îmi kreştea K»riositatea. Interes»! ie l»am în aieasti priiini mysterioasi Kreştea în proporgie k» primejdia în Kare semma ki mi bagi; şi pentr» ki aveam »n stilet spre a mi apira, hoti-rîi» a mi gine d»pi aieasti aventsri, şi a strebato sekretsl. Tot mergeam pini ajsnseis la lea d»pi »rmi rcandeli, mi apropiai» şi litii» biletul le’mi dedese Albert: Era în italieneşte, skrisoarea era femeeaski. — 7 - “Noi S8ntem hotxriiji sx fs-gim, pentrs kx nxdxjdsim sx fim io sipsranjjx aii, aşa în-Kongisraui Ksm ssntem de ţoale pxrjjile de stilete. Avem în-Kredinjjarea de a dobxndi intrarea noastrx îndatx io aie-ste hxrtii, ie le a priimit Al-bert prin ksriersl de astxzi, şi pe Kare {ji le va da kxnd te va vedea astx searx, vor intra in mxinile tatxlsi mes; Trebsa sx ne ajs'iji a lsa ks noi de aii komoara noastrx. Kaii noştri ssnt gata şi kxte-va leassri ne vor fi destsl Ka sx ne dsitx la sn lok sigsr; însx noi avem nxdejdea în dsm-neata kx ne vei srma în trx-ssra dsmitale.- Kxnd te va vedea Albert, va fi în stare a’jgi spsnesnde vei afla objetslpre-jjios ie îjji înkredinijxm. Vino dspe noi nsmai de Kxt, şi fii înkredinuat de veiinika reks-noştinjjx a Violei“ * ,,P. S. I&i SKri» în mare grabx, pentrs kx ns poiis sx las pe tatx-mes niii sn minst fxrx sx mx Kaste.“ — % pot sx însemneze toate aiestea? mx sokoteam; astx searx am vorbit ks Albert dox leassri, despre sii-rile ie am priimit dela En-glitera, şi ns’mi a spss kx a priimit hxrtii ie seamxnx sx fie însemnxtoare. — Viola! — Niii odatxns’l am aszit rostind nsmele aiesta. El ’mi a zis: ,,iiteste aieasta sivei sii tot.“ Sx mx spxnzsre line-va de ns mx afls tot în nedomirire Ka si •> înainte. — Sx viis dspx dxn-sii în trxssra mea ks Komoara lor! Si snde sx mx dsk? stis es snde sx ’i srmez daKa ns ’mi as spss. El, Ksm se vede treaba, fsge ks vre o bogatx moştenitoare. — Draksl sx fi lsat aiest blestemat domino albastrs! Eatx-mx ks sn bilet enigmatiK, ks o hxrtie pe kare n’am litit’o xhkx, ks sn stilet si ks sn inel, si mai am sx priimesK sn paKet şi o ko-moarx sx o ias ks mine! Dar mystersl aiesta se va deslsşi fxrx îndoialx; sx mx întorK la postsl mes, xnsx mai întxis sx vedem ie sKrie hxrtia aieasta, ie trebse sx o prinz de haina omslsi ie domino negrs krede kx o sx’l omor. — Mx apropiais de kandelx şi litiis vorbele srmxtoare SKrise în littere mari: „Rxsplxtirea ie se Ksvine snsi trxdxtor.“ Foarte însemnxtor şi lakoniK! (pe sksrt) ziseis es psind înapoi hxrtia in bszsnar. Dar sx ne întoariem la loksl de întxl-nire, pentrs kx se apropie sn leas. IntorKxnds-mx tot pe snde am venit, mx gxndeam din nos la biletsl Violei: „Astfel ksm s»ntem tnKongisragi de toate pir«ile de stilete14 îmi veni »n gmd. N» K»mva va fi Albert a«ela pe kare domino iei negre pssese ka si’l omoare? A«easta n» era peste pstingi; şi era si se împre-»ne k» mine şi algi ştrengari pîni n» va tre«e tot a«est «eas. Inşi de va fi el sas ori «ine alt»I, e» hotirîi» si’mi p»i» toate silingele si mintă is pe a Kind simgii» o mini ki se reazimi pe «mir»! me». Mi întorsei»; era »n domino «e-nsşi». ti — Ns po«is si nu ami-gesK, îmi zise el, pentr» ki domnsl ’mi a zis ki d»mnea-ta eşti în domino albastra ka ti «er»l, si n» krez si mai fie altsl aii. E» toate aiestea, pentr» mai m»Iti înkredingate, nare e Ksvmtsl de reK»nnoa-ş«ere ? — Milano. — Foarte bine. — Gianomo şi Tomazo ssnt a«i doi paşi mai nainte. Mi d»k si’i Ka»t. Mi lisi si veni nsmai de *> kit k» algi doi oameni «e era ka si dmssl în domino «enssi». •> *> — Iati-ne togi, Filipe, îmi zise a'iela «e îmi mai vorbise; şi om»l «e este si’l K»rigim, peste Kite-va minste treb»e si fie a«i. Sî! vorbigi mai in«ef, îî rispensei» e» kobonnd glas»!. — Şi înlr’aseeaşi vreme le a-ritai» briliantsl «e am în deget. — Iarti, siniore, e» te lea-sem în loksl l»i Filîp. — S’a» desKoperit toate. Fi-lip e arestat; şi voi treb»e si fsgigi nsmai de kit. Miinevegi l»a de s«ire dela mine. ti — Korpo di BaKo! — Şi snde siniore? — In piaga «ea mare? — Aşa. Akbh) fsgigi in ko-tro vegi pst ea: K’ap»Kan si le-o ziKodati şi în Kite-va seKsnde îi per-d»i» din vedere prin înt»nereK. — Robi ai inel»l»i, «el ps-gin de asti daţi agi împlinit bine por»n«ele mele, mi soko-team e», privind la inel k» mai m»lti> bigare de seami. Era o piatri mare de briliant, de »n preg foarte mare fereKati sin-g»ri. Şi mi întrebam înssmi de va afla ea vre o daţi pre stipm»l si» «el legisit, kmd sosi Albert în domin»! si» «el violet. — Ai fiK»t o neghiobie. îmi zise el trimigmdB’mi printr’sri domino negr» »n bilet Ka si vii» a«i. N»’gi am spss ki voi» fi a«i mai nainte de »n «eas? 9 - Dar fie, n’avem vreme de per-det. Vino dspi mine şins sitoa-te niqi o vorbi. — Mt lsaie dspi dmsel. Biletsl despre kare vorbîa el n’avea trebeinyi de tilmiqi-re: aqeasta am pstst şi e» si înjjeleg din Kite se întim-plaseri. Era învederat ki a-qeasta era o Bneliire a domi-nslsi negre ka si’l falii a iti-dea în kersa nare ii întinsese. Mi dese în înlBneqime prin mijloksl pidsrii într’o distanţii Ka de o seti qinqi-zeqi stînjeni. — Vezi aqeasti alee strimţi, îmi zise el; aqi vei afla pe Kredinqiossl mee negre, dîn preeni kb komoara noaslri; însi si ştii ki el nB’ni o va da pini ne’i vei anta ineJsl aqesta. — Ne stisis qe si mi mai gmdesk, şqiam ki prietenei me» Albert n’a av8t niqi o daţi vre en negre în shjba sa, şi înqep8Î8 a krede ki qel qc îmi vorbia se afla în ritiqire şi mi lease drept altei. Voiam si mi deslsşesk. — Trobee si’iii mirt8risesK îi ziseie e8 ki’mi e friki... — ’IJi e friKi, jjie! — Ne’mi vorbi asa; iţind aiKenosKet t8 friita? afari de aqeasta, qe ai a te teme de aqi pîni la Pisa ? Kaii tii te vor deqe aKolo în trei qeaseri. Dar eati paketel despre kare ’jji am vorbit. A-K8m ki ştii 8nde si afli pe negre, d8te singsr şi di aqeşt paket îns8şi în miinile mare-l»i Deki şi roagi’l si’l des-itizi nemai deKit. In vreme qe marele D8Ka va qerqela hirliile qe se afli într’msel, ee mi voie streitsra şi fagi kb Viola. — Ne înjjeleg între adevir nimik din toate aqestea, îi ziseie es l8ind paketel. — Toate se vor deslesi Kind ne vom întilni la Pisa. Akem dele la marele Deki.Ee mi dsk si’mi gisesk negre, şi si ’i dae de sqire de venirea ta la dmsel. — Dar di’ini voie qel pejjin. — Niqi o vorbi mai m8lt, de mi iebeşti, îmi respsese domino violet, şi se depirti în fega mărie. Eram atenqî ke desivîrşire înKredinjjat ki aqesta'^ne era Albert, kiqi, în aqeasli Kon-versagie el ne'' se mai^sili^si ’şi SKimbe glassl kare ne se-mma niqi de kem ke al prie-tenelei mee; era dar la mij-Iok o greşeali prekem 'şi en myster; msi simjjiam ki eram atit de înkerkat în aqeasti pri~ -qini, înKit ne peteam si“mi trag firi a jertfi pe qei qe se interesa într’msa. Ei bine, ziqeam ee întor-kmde-mi kitre palat, trebee 10 - st. merg înainte, kini, Ka om de rinste n8 poni» si mi. da» îţiapoi. Mi d»k si da» marelsi Delta pakef»l anesta şi pe »r-mi si d»k Komoara la Pisa. — AfHrisit si fi fost domino albastra! • Pe la jsmitatea drsmslai, întilnii» pe domino negr» ka-re se opri înaintea mea. — Milano, îi zisei» e». — ’Laiji p»s bine, Filipe ? ini întrebi el înnet. — ’Lam K»rijjit, siniore. ■— Unde e el ? — Kplo. — Şi îi aritai» por-tokalii nei mai depirtajji. — Gmdit»te-ai ne-va la paket şi la hirtie ? Ii respsnsei» printr’en semn din kap înKredinijitor. — Ak»m, n’ai de Kit si te tragi. — Miine te voi» vedea. — In piaija nea velte, siniore? — Aşa. — Şi domino negr» se depirti întrind într’o alee d’a k»rmeziş»l. Sosii» la palat, mi «ritai» pe sKari, îmi fissi» dr»m prin mijloKsl maliţimii ne »m-plea toate apartamentele, şi aflai» pe marele D»ica înlr’»n salon. El da brajjal »nei dame în domino roşi, ne avea o j»-mitate de masai, si o retesn-nosksi» ki este aneea ne îmi vorbise. îmi ad»sei» a minte în moment»! anesta ki marele Dana avea o fa ti »na nisKsti ne se n»mea Viola. Mi apro-piai» de dms»l, îi dedei» pe-ketsl, îi zisei» ki înilgimea sa e r»gati *n»mai de kit si ia în nernetare Kite-va minate hirliile ne se koprind într’ms»!. 11 sablai» în vreme ne ii despenellsia, şi slri-bilînd nele-lalte apartamente i»te pe kit mi lisi m»lj|imea, sosii» în veslib»! snde înde-seala era şi mai mare. în vreme ne e» treneam prin m»Iijime,oare-Hine mi întrebi de din apoi k» glas înnet: — Dats’lai ? Mi întorsei» şi vizai» pe domino violet. — ’Lam dat, ’i am resp»ns; însi siniore... — Gribeşte-te, sk»mp»l me» Karlo; aleargi în d»m-bravi, te j»r, şi sivîrşeşle neea ne ai înnepsl. — La k»-vintele anestea se bigi în m»l-jjime şi n»’l mai viz»i». N»’mi mai remine de lut a porni la Pisa, mi sokoteame», şi eati-mi înkarkat într’o pri-nini poate de înalţi tridare, şi nsmai pentr» ki am avat nerozia si ia» af»risit»l de domino albastra. N» sniam ne si fak. Sosii» în sfîrşitîn aleea nea strîmli ne mi se aritaşe, şi kind fiK»i» vre o s»ti de paşi. viz»i» strilsnind orii »n»i negr», avmd înaintea l»i »n ne kare la lsiirea stelelor mi se pir» paner. — 'îe ka»gi ani, siniore? mi întrebi negr» sk»lind»-se în s»s, mnd mi viz» apro-piinds-mi. — Ka si’gi ier leea ie eşti însiriinat a’mi da. Eati inelsl stipîn&lsi tis. Negr» îl Mergeţi k» mare lsare aminte şi îl reitsnosk». — EatiT, siniore, respense el, şi ardikmd îniet panersl îmi petre»» nunssa pe braH»l me». Era »n paner akoperit, de formi l»ng»iati şi îndes?»! de anevoie de p»rtat, k» toate ki n» era prea gre». — Askslti siniore! — A»zi sgomotsl ata si împak aiost kopil. — Ns e qisdat lssrs, zise snsl din «/ei Kari mx prinseseră, kă Domnsl^jăsta va să fsgă Ks 8n kopil, înseşi în mo-mentsl kxnd siniora Viola se fiK8 nevăzslă. gjj— Ai dreptate, siniore, este prea qisdat, însă qeea qe si mai qisdat este kă şi es n8 ssnt mai în stare de kăt dsmnea-voastră“de a 'tălmăqi aqeasta. sa -a .' Ssnt gata a Vă srina; rog ns-mai pe 8n8l din dsmneavoastră să [se însărqineze ks panersl şieBvois îngriji de aqest kopil. Sosirăm n8mai deKăt la palat, şi mă Kondsseră^în salo-nşl 8nde intrasem mai dinainte Ka să das marelsi Dssa pa-ketsl. — Eată’l! Eată’ll— Mantă Prea narată! site’lks 8n Kopil în brajiel —|L’ambino belissimo! Aqestea fără esitlamaijiile qe a8ziis"tlin toate părijile prin msluime qe se înşirsise în doă rîndsri în vestibsl Ka să mă vază IreKănd.' în sfărşit niă VăzsiB înaintea [marelsi DsKa qe semăna foarte tsrbsrat. — El înssşPeste! strigă marele D8ka,_ Tăgădsi-vei Kă ns esqi ts qel qe’mi ai dat a-dineaorea 8n paket? — Es [înseşi Sănt^înăljji-mea ta, răspsnseis; legănăn l kopilsl în brajje ka să’l faK Să taKă. — Cine iji’la dat? — Nb s'iis nimik. — Ce Kopil e asta? — Ns sqis nimik. — De snde’l ai lsat? — Din panersl aqesta. — Şi qine’jji adat panersl aqesta? — Nb sqis nimik. — Dsmneata te joqi ks mine domnsle. Kătaiji'l de vedeai qe are asspra lsi! — DaKa aqeasta este plă-qerea înăljjimei tale, şi da-Ka sna dintr’aqeste dame va preveghiâ assspra aqestsi Kopil, attsnqi ns e trebsinijă să mai ia qineva aqeastă osteneală; ’«i arăt es tot. Am priimit astă seară o grămadă de plo- koane si vois avea qinstea a le ■ •> înfăgişâ înăljjimei talie snsl Kăte snsl. O damă veni înainte să ia Kopilsl, kare, ksm văzs o fe-mee îi întinse brajjele Ka prin-tr’o miskare fireaskă, ka sn om, Rarele într’sn moment de nenoroqire yede kătre sine sn prieten. — Mai întăis, priimiis i-nelBl aqesta. Şi sKojiănd din degit pe qel kare mi’l didese domino violet, ’1 înfăyişais. — De snde ’1 ai priimit? zise marele Dska, qe semănă kă îl Ksnoasqe. •» 13 — — N» sii» nimik; dar am mai priimit si pe aiesla. — Şi îi înfiyişai piatra singsra-tiKi dela domino negre. — Şi nine’jii ’la daî? întrebi marele D«Ka ie negreşit îl k»nosK8. — Ns sii» nimik. Am priimit inki si stilelel a'iesia, pe armi aiest paket de hir-tii K8 porsnki d’a îl pane in-bszBnarsl hainii ansi om mori. — Şi ns smîî negreşit de snde le ai priimit? — Aşa înilijimea ta, ds-pi K8m ns smîb ni4i.iine’mi a dat pakelslsl K8 hirtii 4e am av8t onoarea a’I da înilijimei tale. — Eati inki^si o hir- - tie 4e mi s’a dat k» adaos si o akijj de haina snsi om ds-pi ne îl voie omorî. — Aşa! şi ns S4ii vel ps-jjin 4ine te a însminat ka o assemenea misie? — Nb po4Î8 si das înil-jjimei tale de Kit 8n singsr şi a4elaşi respsns: ns S4i8 nimik. — Poate, dakamerge treaba aşa, ki ns’jţji—ei S4i ni4i nsmele ni4i meseria? — Ba mi iarti, po4Î8 4el p8gin si nspsnz k8 dovezi la a4easti întrebare, îi ziseis SKojjinddB’mi maska. — Smt englez, şi, îndrisnesk a zi4e, om de onoare. Mi nsmesk Viliame Erbert, şi am avst de mai mslte ori onoarea de a fi poftit la bâlsrile ne ai dat îniljjimea ta. — To KBiiosk siniore. — Si se tragi togi la o parte; am si vorbesK domnslsi nsmai singBr. Kind rimiseis singbr ks marele Delii îi povostiis K8 do amirsntsl toate kite mi se întimplasen în seara a4ea. El mi asKklti ks mare bi-gire de seami, şi dspi 4e îmi ispriviis povestirea, at8n-4i îmi dele sing8r keiea anei taine 4e aK8m pot şi es si o dislsşesk nititorilor mei. Marele Delta avea o fiiKi nsmiti Vîola, si doria si’i • •) dea de birbat pe Rodolf kon-te de Istria. Inşi Viola aps-kase de’şi didese inima Isi Albert markis8l8i de Salerna. Marele D8ka ns vrea si si-leaski pe fiesa a se mirita K8 kontele de Istria, dar ni4i n8 vrea si priimeaski miritişsl ei K8 markisel de Salerna. Kontele Bodolf deskoperise a-mor8l 4e era între Viola si markisel, şi fiKsse mai msl-te în4eri statsrile mele şi si ns mai intre într’msele. Dsmneata ai sKipat viaija markissisi de Salerna, bare îmi este ginere, şi pen-trs aieasta îjji ssnt dator re-Ksnoşiingi. Kipsl ks Kare ai desfiKst gi împnşliat pe bravi (siigaşi) prin ajstorsl inelslsi konteisi, este sn adevirat mij-lok de meşter înjjelept. Vei a-vea msljpmirea de a dsie fii-lei mele itsm şi soijslsi ei în-Kredinjjarea despre iertarea ie le o das. Kit pentrs kopil, tot atit faie de a reminea şi aii. Vei spsne Violei ki il îjis drept zilog, Kasi mi înKredingez de grabnika întoariere a mamei lsi. Lsais kongedis dela marele OsKa si porniis însssi într’aiel ininst ta Fisa, snde ns’mi fs anevoie ka si afls retragerea markissisi, şi a soijiei sale. Trimiseisînsmele mes ii iersis a fi priimit inss’şi intr’ a iei minst, aritmdsmi ka sn a-dsKitor de o veste dela marele Dsita. Kontele a’Osore, întor-kmdsse a kasi foarte tirzis, gisise skrisoarea prietenslsi sissi fiind ki aieasta îi zi-lea ki trebse siviedspi dm-ssl la Pisa, el şi pornise la a-leasti letate firi a perde ni ii sn minnt. O deslsşire se fiKSse intre dmsii; ammdoi soyii ks-nosKSsen greşeala ie as fi-kst şi hotirîsen ki negreşit neksnosKstsl Kitre kare se îndreptaseră îi vmdsse. ’Mi âr fi ks nepstiniji a de-skrie. mirarea si bsksria lor, Kind le impirtişiis solia ks kare mi însiriinase marele Dska; dspi aieasta le pove-stiis ks deamirsntsl tot ie mi se întimplase în aiea sean. Ka si sivirşesk aieasti istorie, ns’mi mai remme a ziie dekit ki dovezile de dragoste şi de reksnoşiinjji ie am priimit dela marKissl de >' a-lerna şi dela amabila sa sojjie, în lot timpsl ie am mai petre-kst la Lsi(a, m'a fisst de a ns mi kii niii o daţi ki am fost la balsl markisei di Cesto în domino albastrs Ka iersi. Căpitanul Marryatt. (Revae du XIX siecle). 'Csrriersl de Ainbe Sexele, daka eşe şi pe al doilea an, e-ste dator rîvnei şi patriotisms-îsi Moldovenilor; Aproape de doi sste abonajji as fost gata a sprijini aneasli foaie şi a o priimi ks bsksrie. RedaKjjia in timp de sn an a fikst oare-kare jertfe de osteneaţi şi de banii fca si’i dea {lingă, şi tot ks anele jertfe este gata şi de ani înainte a’si arma darea ei «J 1 afarl pe anelaşi preg şi dspi anelaşi plan. Aneasti foaie ns va înneta do a fi pentrs amin-doi Sexele, şi kopririzind a-semenea materii, va fi lta o archivi a prqdskgiilor litterare din toati Rommia. La Kielts-eleje redaitjjiei era trebsingi şi de sn ajstor aîtsl îjiKai spre întâmpinarea hârtiei. Anest a-jstor şi mai ks prisos ’! as fi-K»t Moldovenii, penlrs kare Periodsl anesta al doilea dspi tot dreptsl se insim Molda-viei, şi redaKgia din pr.es ni ks Romlnii amatori ai anestei foi inslgsmeşte rîvnei şi sti-rsirei DD-lor Kiminarslsi K. Kegrsjmi şi serdarslsi Chriştea ■'liski. Isprava D-lor ns ns-mai kt. a înlesnit Keltsielele typarslsî, dar prin nsmirsl rîvnitorilor ne a aflai, as dat o întinsipsblinitate foaiei,si mi-PERIODUL II. ksl ei folos se va înpirtişi între mai mslgi Romini. Intlrziereâ dela Nr. 1 pini la 2 s’a prininsit din typirirea Almanachşlsi figidsil la togi. DD. prensmerangi ai anestei foi, atit din periodsl intiis, kit şi din nel de al doilea. Firi a se sokoti în ssma ne-lor 24 Nsmere ne este datoare redakgia intr’sn period, se trimite pe la DD. Abonagi şi ssnt rşgagi a’l priimi ks a-neeaşi bsnl voingi ks kare şi redakgia îl trimite. MARIA ÎJIGANEKA. Abia ssnt sease ore si sn Isngşir de sinii stas Ia poarta marelsi teatrs împiritesk al St.-Petersbsrgslsi. Vizitii ks barbete lsngi îşi isbeşk în. ka-dingi miinile sna de alta, sas se dsk a’şi înKilzi midsla-rele amorgite la înkilzitorisl psbliK ne se înilgi în mijlo-ksl piegei. Doi jsni offigeridfn gsardio se das jos din trissri, îşi arsnsi mantalele la feniori şi pişesK pe ssb peristil. Unsl dintr’msii seamini foarte mis-Kat şi grabniK şi nelalalt îi zine: Ei bine! Feodor, pentrs ne te ai sirslat aşa de grabniK dela masi? pentrs ne tn’ai a-dss ani de aksm? kit de mare 2 — 18: - trebae $i fiie prieteşagal mea pentra tine... — N’o sa mai găsim Iok — Şi ne’mi pasa? — Dar mie ’mi pasa. — A! înjjeleg... asta seara kanta frarnoasa Marin... Aceşti doi jani eraa, ansi prinjjsl Feodor Paganin,, şi al-tal Konlele Ivan Sbrogof, a-mandoi Kapitani din nnelaşi regiment de gaardie şi Iegajji prin nodarile «nai prieteşag ne era intre dânşii de kand îşi îaneaa înv'i-Jiafarele într’ an liorp de kndejri. Indelang Pa-ganin şi Sbrogof trekascra de janii 'iei mai veseli, iei mai fglobii, şi 'iei mai ph.Ksyi din toata sojjiefatea înalt'/, a St.-Petersbargalai. Dar de o dalt karaklefa! lai Feodor «e faka posomorit şi plin de mahn/re, şi întristarea a’iens/a se întinsese oare-Kain şi asaprn lai Sbrogof. Pri’iinn anostei suimbari era Kanosa-ata na mai de a'ieşli doi prieteni. Feodor se înamorase neban dcpa kan-tatriija Marin. Marin na era ana din anele femei venite din Franua soa Italia, ale iraria ralade şi fio— ritari direaloral tealre.or împărăteşti le aampara ka grea-tatea aaralsi. Maria era Rasa şi eşise din konservalorial St.-Petersbargalai; era singara eleva a atestai asezamant, o 7 kare ajansese la o repatnyie aşa de mare. Pentra in. mai obininait fetele ne se kresR ani, pe snena se arata figarand namai în cliorari, şi rolele nele d’antbiK le împlinesit virteosşe streine. Istoria Măriei era foarte deosebit'a. Balranal Paganin, ankial priniialai Feodor, fssese înde-tang ambasador al saverana-lai saa la Florenya, iabea wa deosebire masika. La înloar.->ierea sa, dakaţidase sa’şi vaza ana din moşiile sale în par-jjile de miaza-zi ale imperia-lai, vaza între iiarannele ne danna într’o seara în pinj^a satalai, o feţişoara a Rar ia falii era foarte frainoasa si mis- W C) Kbiile avea malta graijie li-reasui. Fctijja înnepa saKinte o arie de jjnra: La glasal ei balranal diletant remase în | mirare, el nare aazise pe toate primele done ale Italiei. Glasal anesla era an diamant ne na nerea mai malt de kat sa i se dea lastra ka si aranne fo-karile nele mai .strala'riloare. I Plin de baKarie Paganin lai I rea sine feţişoara la St.-Pe-| tersbarg şi o înfauişa în kon-servatorial împaratesk, ande fa priimita ka maljjamirea ta-talor; Paganin ansa o dete ka aceasta kondijjie, ka dapa ne îsi va savîrsi învauatarile, si 19 n» rimie, dspT. obiceie, ua toate cele-lalte tovarişe ale ei, fele de robi, proprietate a împiratirtsi, ci si fie iot a lsi .şi dspb eşirea ei din konser-vatoriş. Direktors! aşezbinin-talsi, d#pv ce priimi porsnka grai^iosalai Sb8 stipin Pavel I, iskili învoiala aceasta. Doi ani dsp'b aceasta, Ma-ria debalc» în rolul de prima dona. Isbmda sa f» kb zgomot. Bitrins! Psgacin era plin de nisljismire. Vestea nsmehsi Măriei fs priimitb .U» a ti ta mni mare bsksrie de pnblitc k» kbt simjjea ki lasda ei este o laBdi naujonali, şi K8 kbt vedea k b ssirea ei pe scene» ficea pe rsşi st» poatb în sfîrşit a'sks-tara j»gs! talentelor streine ce îi apisa. Maria se fiii 8 idolul Istslor; pretslindeni afla aplns-do, şi în lojele nobililor şi în lok8rile. 8nde şedea poporsl, oamenii din lilasa de jos, mojicii, îşi arila mirarea într’sn kip foarte energik; dspi proasta şi obşteasua lor Kredinjjb ei o nsmia', Maria I^iganeka, adim Maria jţjfiganka sas Maria ghicitoarea ori fertnekb-toarea, dalta avea pslerea a înkinta pe 1.0ui. Maria era frsmoasi şi prin «rmare av« îndeşlsi slivitori si Ksrtosani; ea in si îi fi»K8 pe toyi a se trage prin psr-tirile sale cinstite. Nemele ei de virlttte n# pst# si’l^piteze saB si’i afle vre o vini» nici T»ns8şi klefetirea. Ea tn»ia în lisnlrSl siiigBrblbjjii sale 1b-krind şi priimea vizitele din ţoale zilele ale bitrinslBi Psgacin. Mai de malle ori ea îl rsgase pe kit s’a pstst mai K8 Bmilinyi şi îngrijire st» n»’i sBpere ka si priimeaski res-Ksmpirarea slobozeniei; el în-st» tot d’a#na îi tigidsise, ks loate k b iebea pe Maria ita şi kind ’i ar fi fost fiiKb; ns kt* doar b avea cel mai mia folos în bani dela talent»! ei, pen-trs k i» îi lbsa pe seami’i toate piftiile şi litstigurile ce avea, şi bnkb îi mai fviea din Kind în fiind si nisce darsri foarle *> y frsmoase; îns b daaa Maria ar fi l'ost slobodi , atBnci el ar fi fost sfiit st» pizeasiib oare-kare ksvimmv u» dbnsa, n’ar fi pstbt si aibi kbnd ar voi la virtuoasa, cele mari şi cele mici ale şale interese; n’ar fi pstst sb o vazi şi si o aszi» în ceasBrile Kbnd ar li voit el; pe Kbnd ce Maria, aceea de itare ţojii se miră, aceea a ki-ria înfbjiişare po scem» ajjî(ja nisce strimiiliri fr netice de mirare şi de pl bcere, acea Maria era a lsi întru toati pste-rea vorbei; glassl ei ingeresK era al lai, fioriturile ei era ale lsi, metodsl ei era al lsi. El îi zicea „kintia şi ea Kmta. El — 20 — îi zinea „joaki'ini şn prelsd la piano“ si ea j»ita.j El n» era aşa de neban si’şi lase din mini aiea komoari! Unii vor si aibi 8ii kal de maro prejj, al-flii »n nestimat sksmp, aljjii an palat K8 .totfil pardAsit k» marini 8 ri si k» total sttils'ntor de «> air; el Trea si aibi A.kanta-trijji! ; Bilrinsl diletant figid»ise Măriei de a 6 slobozi prin te:-stamentsl SiBi Relajiiile Isi P8gaiin si ale Măriei n» da primai de ni «li o binsiali nekBvionsi. Togi ştia îniepst»! şi priiina; lor. Maria era daţi a» total la înviuits-. rile sale; arta' era! idol»! sii. iK» toate acestea trebşe a spâne iki Maria; n» avea o inimi asa : de rene inkit si ipoati ,fi. hej-simyitoare înainteapatimc-i, în-si de itiţe ofi se sokbtise. la amor, lot d’a»na se skştarase, îsbjndşse de niş^e KSgetiri. a-inare. Ea n» era slobodi. Trs-p»l, ssfflet»!, voingele, simti-nientele, toate n» era» ale sale; ideea akeas ta o revolta ; ei i se pirea ki «n simtiraenţ, aa si fie' respektabil, trebse si fie neatirnat si de bani voie. 4J ; Kind aceste ksgetiri venia a se înfiijişa în mintea; ei, a-tsn'ii era k» adevirat nenoro-aiti. Frsnlea ei' se akoperea de rsşine şi ea plingea. Miliri de Kirjii alese şi aonversajjia lai Psgatin, ie era »n om l»-ininal şi plin de easperîenj|i, ii împodobiserl d»h»llşi îi în— mljjasen s8ffleţ»l. Desele ei komsniKaiiii a» arta îi desvol-taseri fansltijiile strilstitoa-re, şi n»’i mai rmiisese niii o 8rmi din origina sa, afari nsmai de oare-kare asprime selhaliki Me semma snei fra— moaşe .trsfii, In atitea rîndsri îi venise si meargi a se a* arsnaa la primarele împirat»— lei, iesţ resimtiment apsiţase alt dr»m. &ra ne ea n» patea si ohrineaski înprotiva an-kialai, aizase, na.şnia prin ne fel de kaprriia, asapra nepo-talai. Feodor isbatise prin protea-jjia enkislsi si8 ka si poati da Biţe-va vizite Măriei, ln-si dela iea d’intiia vedere el îi nepllaase. Aiea idee de robire k.ave goniâ dapi armi firi înnetare lr»fia; artistei, se împelijiase, aa si, zi'iem a-şa, în Feodor. El îi vorbiâ de - 21 "~ atnor, şi ei i se pxrea kx ;îi por»nMeş4e a iest amor. Rs-gx4i»nile I»i i se pxrea» po-rsnMi şi lakrxmiţe ameningxri., Toate se kotijsraserx înproti-va l»i. 8ra 4e înssffla el Măriei se fte»k55 atxt. de mărie, îmtxt ea ragx pe fxKxtorSl sxs de bine a opri nepolslsi si>8 intrarea în ospcisl «nde loi(8ia ea. Se poate înjjelege mxhrii-rea janelşi; aMeaşlx mxhnire pstea sx’l împingx la toate kovîrşirile, daka prieleşsgsl l»i Sbrogof n» ar fi preveg.iat asspra l»i. A Mesia se sili sx’l, faitx a mai pe'.re ie kb jokbl, k» ospege, k» vînxtoarea; dar n8 p8l8 s» isbsteaskx. Feodor îşi petredea zilele înlr’o me-lankolie profend». Norii n» se risipiâ d»px frentea lai de nxt j oare-4e itxnd afişai îi vestea kx, Maria va itintâ în şeara a4eea. At8n4ţ aştepta k» ne-rxbdare 4eas8l privelişlei, şi Kxnd sosea 4eas8l. aMesta, iii-r miK n» p»tea sx’l mai gie. Noi am lxsat pe Teodor şi pe Sbrogof în mdmentsl Kxnd intra în marele teatr»* împx- rxtesK. Feodor se d»se sx’si • •) • ia IoksI 0bi4in»it în parter a-proape de orcbcstrx, şi Sbrogof se aşezx într’sn jeg: aproape de dxnssl. Sala era plinx. Lojele era» pline de aneâ înaitx sogietate rsssx kare seamxnx prea m»lt k» societatea frangozeaskx, galeriile de s»s şi parter»! jos se împlsse de anei- grei jspxni negsgxtori ic» barba pînx pe pept, şi de mojiai k» îmbrx-kxmintea orientalx. Kontrast»! era desxvîfsit. A. *} • In seara a4easta şe dâ opera Freischuz tradssx în r»-reş'ie. Maria se afla în glas: kxntd rol»! Nancy Într’an kip trismfxlor. Kxnd a Kxzst pînza, lsmea o Kiemx; ea se arxtx si fs salstalx de mii de bravo. Ps.gadin sxlta de b»K«rie. Feodor in ponoare şi abia res»f-flxnd agintase o'Kii asspra Măriei în a4est moment solemnei; kxata sna din Kxstxtsrele ci: o întxmpinx, însx aneastx kx8-txtsrx fs atxta plinx de dis-prej| şi neitaz. înKxt el rekxz» obosit' Aneastx kxBtxlSr.x f» resbsnarea roabei împroliva stxpxnslsi; din înxlgimeailrp-nslsi sx», a4easli reginx do »n‘moment, îi venise rxndsl şx. înipile şi ea pe anela 4e il seicotea de împilxlorsl sx». D»px privelişte în rtiomen-tsl kxnd Maria se psnea în Sania sa ka si meargx a Kasx: ea zxri »n om ne, o mxiix o. ginea pe inimx, şi pe 4ea-lallx o îndrepta kxtre dxnsa intr’Sn. şip rsgxtor. El n» se mişkx din postsra aveaşta de kxt d»- - 22 — pt ue Maria njsnsese prea departe. In aieeaşi noaple, venin, st deştepte pe jsnele Psgaqin, în-ştiiny.'bndît’l Kt pe snkisl sts ’la isbit o apopleksie grozava şi kt moare. Ktnd Feodor a-jsnse ltngt patsl bttranslai, ^el si msrise ftrt a apskast’si fain. teslamentsl. Feodor îi era moştenitor»! legisil. Dspt i«tte-va zile holtrîle spre întristare, Feodor se dsse la Maria. O aflt rewe şi poso-«morîlt, înlr’sn ksvînt tot astfel Ksm fssese lold’asna Ktlre dtnssl. Kelajjiile Maria înamoraţi de Feodor, a pornit ke dbnsel în Franna ka sx’si askenzi» sh»binienea «i departe do aq«ia lie f«sesen> amiratori virteijii ei. Istoria aceasta prhinsi de3tal'b vorbi» şi hran b chronhii Kanjiisin qeli»-jjii, înst (oale se trek si insHsi istorioarele şi pe sriri'L in aiie-asi vreme sosi în Petersbsrff V w. o bnladim» frangezi a kxria în fi pi şa re întoarse napetele tetelor. Di.iijjKiloarea fe prinina a eita oamenii pe Maria. Ke ţoale anostea, Feodor ne pornise Ia Franjja, şi Miriaj ne perise de bem» voie. lnlr’o ; sear b in.nd se în torn ea dela I teatre, nfl't a naşe la sine pe intendentei jenelei prinjj nare* din porenna st'bpînelei sxri, şi în peterea drepleriior ne anosta avea nseprn ei. o pese într’o KT»r8ii'b do poslie din premii, ice j sine: şi porsnni poştaşilor si» porneaskb în fagii mare pe dremel nedene dela St-Peters-berg Ia Novogorod. Maria s’a sepes soartei sale, holbrstx a rzbda lv8 tr8fie ori ne neno-ronire. Kenoştea toali» tinxloşin posig ei sale. Pe drsm, kj»1 a jjinet italea, n’a s.kos nini o vorbi». Depx voinţa Iei Feodor, intendentsl trebeia si» delte pe Maria in salal 8i:de se nxskese ea. Sats! onesta era K8 şapte S8te de lege dep rfe de Knpital'b la hotarele Krimeei. Aşxzat în inijlokfil anelor pbnrbnteri, era depxrtat şi înseşi de sknenel gBberniei' anei proviiipii. Feodor ştia foarte bine kx se afla piigine relayi; între St-Peters-bsrg şi anele Jokeri dep brlate; abia şi înseşi komandanjj,ii militari se kom«nika de ki»nd în icînd ke adminislraijia neutrale pentrs prininile pebline. Aşa satsl Vianya trebela si, fie pentre Marii en adevbrat mormvnt. Ki.t pentre aflarea lei Feodor lot într’anel sat, se l'blinxoia foarte fireşte în deltei, lxiteito-rilor aneleiloi», un este dorin,-pa ne putea si» e.ibb a’si vedea moşiile ne i le lxsase enniel sxe, şi în sfbrşit nevoiea de a se depxrla deda Kerto si de mel-tede kclteoli spre a’.-i resta-lorniii starea ne, ke toatb moştenirea ne dobândise, topi o ştia Kb e dbr bpxnatx. Aşa toate era bine sorcoliteşi pese la orxndeialx. Koborxndese din ln»reifx i;xnd intri» in Viani^a, nea din txis persoam» ne vi.ze Maria, fe primirii Feodor. El o saJetx şi îi întinse mxna. Ea isi întoarse — 24 — kapsl şi lsi brajjsl intencjcntBlsi. Feodor, deânidijdsil, se ko-. prinse do toati isjieâla barak— terslsi. si». Intendentsl anti Măriei drept llksinjji koliba de lemne snde liksiseri tatii si mima ei. Ii porsnni si*si skimbe îmbriKiniinfea de asr si de mitase, si’si ia fota. si iea, şi si’şi lase framossl pir în Kosijje pe «meri dspi kipsi ksm ponrti jjirannele, în sfir-ş.it îi fiks kstioskst ki de ani înainte are şi ea si- intre la nisnka şi slsgiriea nelqr laljji robi. Maria tiklloşi în sine pe Feodor şi se stipinisi ns arate ni ni sn fel de plmgere. Inşi neea ne Maria 118 patea si lepede din presm ks îribri-Kimintea şa de âsr şi de mitase, era vredninia ne îi dâ învi-Jlitsrile şi viajja sa treksti. Aneasta .o fi iea si fie hoti-nti si mmdri. Dela nel din v ■ tiis moment tovarişii sii vizări într’msa mai mslt o sti-pini de kit o tovarişi. Toj|i se mira de nobila şi trafaşa ei psrtare, lojii tremara sabt kis-titsra oKilor , ei mari si ne-gri,şi Kind seara,în piajja nea mare a şatslsi ea priimea si le kmte kiţe o baladl naijionali, ei plini de enlssiasm, îi sirsla miinile şi voia si o dsfti în trismf pe vineasele lor brajje. Intre jsni! şâtsliri era şi «nai, anstne Piojj, nare se deosibia prin vîrtslea şi birlileaska frsmsseue.atrisarilor sale. în-tr’inssl vedda nineva o natari selbatiki şi generoasi. Vederea Măriei fiRase îhlr’inssl o In-lypirire foarte tare şi o iahia. Patima Ist era groiisi şi ne-ksllivati ka si dmsal. Lai i se pirea ki, ka si pl a ki Măriei, ar fi fost în stare a laa în bra-Ije şi a ardika o stmKi, şi a se dessappane şi înseşi stipmalai şi». In toate diminejjele era la aşa Măriei adskmdai flori kim-peneşti, ne le adanase din lo-itari depirtate sas fagsri de miere ne afla în skorbsra.vre snai arbsre. M»ria ii era vari bani; el Ştia ki ea pirisise do mini satsl ei dsKindsse în Ismea nea mare a Nordalsi, şi Rite o daţi îi plinea si nidijdaiasKi ki ea a adss ks sine de aicolo o inimi slobodi, şi Riîi va rispsn-de la dragostea Ist' dana o Va nere întrs Kisitorie la intendentsl sas la nel mai bbtrin al familiei. Dar de o kam daţi pîni ne pstea si se mai sti-pmeaski, firi a tremsra şi firi a Kidea în slibinisne a fane o asemenea misnare, sta nsmai si se- mira de Mariă în tinere, dspi Ksm Indianal se; miri deidolsl sis, saadspi kşm Kilsgirsl katoliK se miri de fe-nioara lsi Rafael. Intr'p zi Cin adoa siptimini — 25 — dekind Maria se afla la Vianaa), Feodor intri în koliba ei; el ve-nia, fin indoiali, si vazi k»m rabdi ea anea «oarii, si Si’si înnoiaski figidsirijjele şi sti-rairile. Ea îi fiks semn de a fagi numai de: kit ks an gest atit de despreU8ilor şi alit de ss-veran, în Kit el n’avSpslere ase împrotivi şi: eşi afari Kskapsl în jos. Energia ne n» psls si o aibi de fagi ks jertfa sa; nsmai de kit ii verii Kirid se YizS departe de dinsa. A doa zi1, intcndentsl vesti, dspi obineis, tstslor giranilor adsnagi, ki din porsnka sti-pinslsi, Maria fata lsi lvan o şi se mir iţe dspi Ieronim, fiisl lsi Ambrosie. Dspi Kite-va ore, Ieronim, liare se dssese si ommoare ne va vmat penrk ospigsl nBngii, se afli în pidsre mort pitrsns de sn glonjj. ; Se fiksri nele mai straşnine nernetiri şi: fs K8 nepslingi si se afle BnigaşBl. A doa-zi; infendentsl veSli giranilor adsnngi ks, din po-rsriKa stipmşlSi. Maria, fiiifa Îşi lvan o si se mirito ks . Si-tnieon, fiisljlsi Mişalae. : Dspl si te va noassri, Simi-eori insri îndati dspi ne bis o Kspi de îdromel. Doktorsl din oraşsl nel mai d’aproape, la a Kirsia riernetare ssppssen neea ne mai nmisese din aneea bistari, krezs ;ki a deskoperit şrmele anei olrave foarte ssb-giri alKitBite din zeama snor bsrBieni; însi toate aneştea ns pstsrs si adevereze nimiK, In sat togi era înlr’Bn glas a sprijini Ki as8pra icapslri Măriei este ' .sn fermeiţ sa» 8n blestem, şi togi piringii familiilor spase-rl kSrat intendenlşlsi ki mai bine vor a’si dane fiii in kolonia ' •> militari ne era . aproape, şi ai fa ne sold agi ai Impiratsli de kît si’i ştie primejdBigi în soarta - lsi Ieronim si Simieon. “ .4) Feodor t8rb8ral, neşliind ne si mai faki, desnidijclsit, lio-tirî si plene a se plimba în pir-gile venine si’şi spargi ne-kazsl si si ris mai vazi îri oKi’si srmele pismei ne’i sfişia ssfletsl. Abia eşise din Vianga şi Maria lucmi: pe Piojj,: şi. îi zise: „Rite o daţi ts ’mi ai antal ki simgi oare kare interes şi aplftkare'kitre mine .. Piogi ns’i rispsnse de Kit pirintr’okiBtitsri ne’izinea mai mslt.de Kil toate dovezile lsmii. — Asa dar, ia banii anestia; ns-KBmpin’pi slobozenia pe pregsl ne va voi Si’gi p8ie inlendenlsl; dste la St-PeierşbSrg; isbşteşte pini la palatsl; împirâtBlsi, şi di’i diri parle’mi, jalba aneasta..„ Piog lsi hirtia, şi pîm sms, şe faki zioa, era pe drBmsl No-vogorodslsi — 26 O qiadati» skimbare sefikase în dahal 1»! Feodor în vremea kit se aflase kilitorind departe de Maria. Maria se stimpirase de sine; jadiicafa înqepsse fii veni la Iok. Ia 1 ok»I dqlirslsi vo nise obosirea; pe srrni psjjîn kiţe pajjîn sn alt simtiment se streKsrase în aqel s8fflet . Nsmai de kit d»pi aieasta Maria se sksli lsi mina l»i PiOH, îl ad»se în mijloKsl ads-nirii şi zise în g»fa mare; „Mirtsrisesk înaintea l»i Damneze»’ a împiratslai şi a t»t»lor, ie mi ask»lti ki aies-ta este birbatsl ie mi’lam ales de son . • ■ » Pe »rmi întorkindasi Ri-tre Feodor. ^ Domnsle, poftim zaptsele d»pe »nde erai dator, îjjieram datoare slobozenie; aR»m sm-tem kfit. Şi îi arlnKi înainte sn paket de hirtii. • ■ • * . » • • * • • ' • • ' * Feodor dspi ie o dat slobozenie t»t»lor robilor sii, şi’şi a înpirjjit averea la aşezemiri-lele de bine: faiere din St-Peterşbirg, a intrat înlr’o mi-nistire. I. Cou VI! HAC (Le Sicile.) POTOPUL. în .zioa aqeea s’a» desf'Lkvt toate isvoarek adinktfltfi, şi sgiab«rile nervlvi s’a« deskis: Faqfere, Kan 7. O posomorîro krtnll Orizontal tot spoise, Iar prin mdaşital aer vîntal ager vijiea; Dapi naorii groşi si negri akam soarele sfinjjiVe, Lana sKildati in singe in dreplal lai resiria. Iati mare întanerek preste anivefs se laşi, Şi grozaval leresit lanet îniepe a babai, Tot plminlal se kliteşte: din niafka |sa Marea easi Preste lamea vinovaţi riivilind ase! ligi. Boita ie ral ai se sparge sabt a apei greatate Ploaiea-.se. aramei riari ka pe gara anai skok, ’ Sate tîrgsri şi oraşe, kcţi&ile înneieate Se vid namai kmd pi. in naori îşi fak falgerile. lok. Damnezea apaKi’n mini paloşal de resbanar© El. este înalt îndaralal, dar şi drept-Jadekitor; Va si pedepseasKi lamea pentra a sfintei legi Kilkare Şi sariiegal Om si vazi ki e verme măritor! Marijjii, migarile 'nalte Sta sabt api îngropat© Undele spiimîntitoarei preste ele s’atfanKa; Nam’ al; anei stm'ie lţreştet din valarile tarbate Presam an arias strasnik din admkari s’anta.! Vilmişeali sgomqldsi ’mprejara koastcle sale Pe kare ahdele negre; ka farie le isbea, Omenimea jîmpregiara’i skotea jjipele de jale, Nevoinda-şe ka sili si se arnepiV la ea. O mc riKneto grozave! qe aman saspinare! Dar moartea plătind pe- valari glasal: lor na askaltar Ea venia, şi peste: dinşii apismd reqele’i ghiare In npeanal pnpidirei fin mili’i asfanda: AkoIo an urau de mante ;se desbini ka pornire Previlinda-se k» vaet în valal nel risvralij, — 30 - Ţikilosii ne pe dtnssl sta kopringi de îngrozire Kad k» el — Moartea’i asteapli ~ »ndele ’ia koperifl Mai înkoaie întrebarea tslslor lifteraţilor latinişti ksm trebse SKrisx vorba a-Measta: projectu sas proiectu? şi atonii de se va preferi a ns po'ii vorba din rxdxqina ei, ii nsmai a o romxni dspx regala d« obşte Iepxdînd pe m; atonii vine a don întrebare: Ksm trebse rostit pe limba noastrx j, ica i sas ka ?k pas Ka ? adikx vorbele: ju-dicu, jura, juratu, Ksm trebs-esK litile romxneşte &diks, isr, tfrals, sas JKsdiks, Stor, srats, sas gisdiKs, gisrs, yis— rats? sas sx faiem ekiepţii şi regsle Isi j ita şi Isi g, adtox înainte de j şi e sx se n'tea-sltx i, şi înainte de a, o, s ita | sas g ?:— Ksm se vor des-iesra anesle înlrebxri ns slis, şi niii n’am pslere a porsn-ii Ka sn despot, dspx ksm îmi faie m'nste D. N. M. Vorbele mele n’as fost niii o datx porsnii, ni es m'ain sspss lot d'asna la porsrmele şi la gla-ssi limbei, ai:olo smle am avst pstere sx’l înţeleg; şi Mine ' este romxn se va ssppsno şi el ks mine, lNVini plaqe, şi niii ns mx lasx nine-va sx zik Isi judicu isdik, ii sdiK; şi prin srmare şi pe projectum ns poiis sx'l fân niqi o datx proiectu Mi projectu. Şi iar Isi j in ţnra romxneasKx vois ziMe kx korrxspsnde ks kiriliansl ?s, Ka sx ns se fakx o mie d,e regsle. Kxnd vom ajsnge însx a skrie ks litţerele moşilor noştri, atonii skriind projectu, subjectu, objectu, îi va qiîi fie-kare Ksm îi va plx-qea şi dspx Ksm va fi ob’meisl pe atsnqea: am zis kx skriind: naşi e, noi pronsnţxm naşte şi bxnxjjeansl n as m e; asemenea si ks Mele de sss. InKXt pentrs pro, kx romx-nii îl faK p r e, aweasia ns o. ; smîs, şi de va fi pe snde-va aşa. Grammati'iii însx vor sx aibx şi prepoziţie şi pro-p o zi ţ i e, k’apoi li se înnsrKx. iţele. Şi kxnd vor vrea sx zikx propss, sx ns mx fakx, pe mine sx înţeleg bxns-ialx zikxnd prepss, niMi kxnd; vor vrea sx zîkx prosKris (o--sîndit) pe mine sx mx fakx sx înţeleg preşkris. şmI. Mai ziMe D. N. M. şi addsie înainte gersindiele tacundo,,. legundo, şi ks aqeasta soko-tesk kă este vremea a vorbi «ie partiqipele noastre, kănd vom skrie ks litiere, qe ortografie trebse să păzim. TNoi, soKolesk, kă vorbele latineşti nsmai in rădăqitiă le aVein sas, dspă asemănarea qe am făKst in skrisoarea kă-tre D. Redaictorsl Foiei lilte-rare (Ksrrier de Ambe sexe Periodsl I fajja 303) nsmai in physionomie; qe se atinge însă de terminaţjia ssbstantivilor , verbilorşql. în kassri, în timpi, nsinere şi persoane, noi avem altă gramatikă. Adikă vois Să zik kă Diasionarsl nostrs pstem Să’l aflăm în DiKsiona-rsl latin, iar GramatiKa în limba poporslsi. Aşa orlographa noastră trebse făkslă dspă Ksm o qere deklinaţjia şi kon-jsgarea vorbelor. Spre pildă la verbi trebse a păzi în toţii timpii voitala infinitivslsi, sas în fiin{jă, sas apostrofată sn-de' qere trebsinua şi esfonia limbei, sas înKeiată în diftong, ka venala finalslsi. Pilda sr-niătoare va psne pe fie-Kare Romăn in stare d’a îşi skrie limba fără să alerge la ajsto-rsl altor limbe. a leg-a a mug-i leg-am mug-iam leg-aiu mug-iiu leg-asem mug-isem leg-atu mug-itu îeg-ându raug-indu a plânge a tac-e plâng-eatri tăc-eam piâns-eiu tăc-uiu plâns-esenra tâc-usem •plâng-endu tac-ufu tăc-endu. sas tăc-undu. Aqeastă ortographie păzind, se desleagă întrebarea la năşite loKsri dasa trebse să sKriem ks ea sas ks ia, dana trebse să skriem ks â sas ks e sas ks î ş'tl. Mslgi, şi mai toiji din qei nsoi fără a se sită la firea limbei, fără a qerqetă kăriiile bătrînilor noştri, fără a aszi o parte de popol întreg (pe qei de peste Oit), skris meres vorbea, invit* te a, qitea şql; verbi al kxrora infinitiv se sfîrsaste în i, kare în Kărjiile qele veki si în gs-ra Oltenilor se saris si se asd V * vorbiâ, învîrtiâ, qitiâ şql. Aqestea ns ssnt porsnqi o-meneşli, Domnsl mes, ti po-rsn'ti alle limbei, Kare strigă: „Domnilor vedetji-mă Kă în verbii mei sint mai regslată de kăt toate limbele, ns niă SKimb, o idee o arăt ks aqe-leaşi littere; ne mă ssgrsmajii, qe mă faqejji anevoie de in-jjeles, şi anomală? aşa dar gersndiele sas partiqipele noa- 36 sire se sfîrşesk astfel: *Iel de I konjagare în ându, de a II în in du, de a III în endu si a IV endu sas si în undu. W Şi prin armare din legundo latinesk limba ndstn ia nsmai ridigina leg; iar finala! îl ia dela sine prin kare se faqe mai regalaţi. Dela tacundo, Qiind ridiqina tac, finalul, printr’an întîmpin, îl pizeşte în undu pentru ki ziqe şi tăcutu, tăcuiu şmI. Viind vorba despre ortogra-phie, se faqe întrebare şi despre e, şi ie. Mal ui zik ki noi avem doi felari de e: »nsl e karat şi altei kare se pro-nanjji ka diftongai ie. Ea înT si aş. ziqe ki bine ar fi si lisim litterile în paie şi e si fie e, şi ie fie diftong ie. A-diKi voia si zik îndoiesu? si viz ki vine dela doi, si are an i, şi si na’l skria da-pi kam skria anii î n d o e s k; \oia si zîk ier ne st. na suria erne pentra ki vine dela iar-ni, şi ziqerea are an i; voia si zik ghieije, si na skria gene, pentra ki vine dela ghîa-jji, şi are i. Voia si zîk voie, si na skria voe, pentra kt. a-qi la mijloK este aqel i qe îl îmmaiem noi Ka şi Franijezii; voia si zîk iepare, si na suria epare, pentra ki şi aqi este anei i îmmaiat. Prin armare maiere, îmmaiem, voiesK, Kie- mim si altele st> rat le skrim: *> maere, îmmaem, voesk, Ke-mat, pentra Ut. aqestea sînl în firea Ier mnliere, voliescu şm! . Este însi întrebarea despre vorbele: este. el, eu, perde ... Aqestea mi soKotesK ki tre— bae dapi o limbi, regalaţi şi ualtivali, si surise si qitite ka pedestra. Aqeasta ne este toati or-tographia, domnal mea, şi ki-te-va Konsone îndoite, şi k-ij|i— va apostrofi la proname ş'il, Kare toate se invajjî. în gram-matiKi ka şi Konstrakjjia, iar na în diiînionar. Feriqe de limba Kare o învajjb qine-va st o surie din grammatiiîi iar na din diknionare, pentra ki o învajji în şase laui iar na în toati viajja. Si venim la limbi. Toati lamea şuie ki limba în simijal qe se trakleazi akam, este mijokal prin kare an popol îşi araţi prin sanefe saa glasari ideele şi kagelirile salle. Deosebirea limbejor sti în deosebirea numirilor kb kare se araţi ideile si în deosebirea «i typilor saa formelor gramati-kale. Se sqie ki limbele sânt: limbe mame saa originale, şi limbe fiiqe saa derivate. Limba noastri dapi materia ei esle si ea o limbi de fa-*> * millia latini. Vorba Orna se afli si în latina, si în Ita- 9» V ‘*| 37 liana, si în Frannesa, si în Spaniola, si în Porfageza, şi într’a noastn, prekarn si mii de alte vorbe. Inşi deklina-rea ei în kasari, kam şi Kon-fagarea verbilor în timpi,-nani ere şi modari, fane o deosebiţi» grammatiki şi prin armare o deosebiţi limbi. Kmd an popol îşi poate în-vijja limba regalat ka aneeaşi gramatiki, se zine ki are tot o limbi, şi fie, şi oare-kare deosebiri la namiri. Sre pildi noi zijjem niok şi damneavoa-stn plisKB; însi deidinind.zi-nem i i o k, a 4 i o k a 1 a i şi4. şi damneavoastri p lis a a, a pli— skalai şmI. aneasti deklina-re Ham şi Konjagarea verbilor ne fa4e si avem a4eeasi lim-bi. Slavi, doKsi, saa glorie na fa4e o alţi limbi, Kind an popol zi4e: slavi, a sla-v e i, altal: d o k s i, a d o k s ei şi altal: glorie, a gloriei. Kmd an popol are aneleaşi forme saa a4eiaşi timpi gram-matikali şi a4eleaşi namiri saa materie, are, tot o limbi; însi se poate ka într’o parte de lok si se siiimbe saa pronan-jjia litierelor, saa kijji-va din typii grammati4ii, saa servin- dase ka aneeasi materie si for-*> *> mi si faai deosebite fra- sari; atan4i a4ele deosebiri în pronarjjie, în materie, în for- mi si în frasi se namesk *> dialekt. Ea dapi a mea pi-rere şi dapi bigarea de sea-mi 4e am fikat, îndnsnesk a împirjii limba noastn, dapi iţam am mai zis, în trei dialekte: al nostra de obşte, al Manlenilor, Moldovenilor si Ungarenilor anal; altal al Ro-minilor din Manedonia, si altul al Rominilor din Elvejjia, Istria saa o parte de miazi zi a Francei saa al Romandilor. *Iei d’infiia zik slavi si •> dealini slavi, a slavei; 4ei d’ai doilea ziK d o k s i şi de-Klim , ... Daniil SKavinski *Iel mititel la statart, Pre kare a vrat natara A’l lakra ’n miniatart; — Şi de o konstitajjie prea delinatt, era an original de frânte. El trei laitrari* iabia pe lame ka an amor religios, KaterniK, înfokat. Aste s trei lakrari era: oesia, doktoria şi mastegele sale. In adevăr natara îl înzestrase Ka o pereke de masteyi rtsatite attt de mari, în Ktt ar fi fost de fata telai mai tn-ttia hasar angar, dar ele fttea an kontrast foarte nepotrivit K8 statara lai kare — pre kam am spas— era mai miKt de ktt mikt. Inşi mania sa tea mai vt-tinutoare pre Kare o Kiştiga-se de ktnd fasese la spiuerie, era ideea te’şi ftKase kt de na va laa într’o zi doktorii, trebae st moart. In toatt dimineaija, dapt te sfîrsa toaleta mastegelor, bea ktte-va pahare de diKoKt; la tot teasal laa hapari, şi seara pikttari» Spijjeriile strikînda’i simta-tea înghijjea paflinii bani te kîştiga, pentra kt de înalte ori ii lipsea ptine, iar do.K torn niti o datt, Intr’o zi daktnda-mt st’I vtz, ’lam gtsit înftşat peste tot intr’an pleaster. — Ştii, ’iam zis, Kt ai intre-Kat pe bolnava! lai Moliere ? te este de Kapal tta? na vezi kt te omori singar? vrei st te fati stnttos şi st sKapi de ipohondria asta? trimite pe E— sualap şi pe IppoKrat în paştii; vino ka mine la jjart şi ar-meazt dieta kare o armez ea: Dimineaua vom minKa Kol-lete şi vei bea an pahar de porter în lok de dikokt; la prînz, jombon, makaroane, a-liventi kb vin de Odobesti; a-poi ne vom date şi vom am-bla Ktltri toatt zioa; seara vom veni akast ostenigi, vom bea Ktte an pontia ka st ne rtKorim, în sfîrsit vom tina Ka an ostroptjj de iepare. Askaltt nda-mt, poeţjal se ftka galben ka teara şi întin-zînd braga! spre mine strigi: — Ah! tati mt rog, Kontene-ste, tati, zik, daka eşti Kre^ slin! na vezi kt mai îmi daa dahal de Ktnd de astea vorbeşti? Jombon, aliventi, porter!!! namai aazindale simjj îndoin-dsse saferinga mea! oh, mt 41 tem ki ns’mi va IsKra plea-sţersl! — Dar ne ai? — Singsr ns şlis, dar ii» mi simgs bine_____ Şi si n8 sokoteaski nine-va ki’l Konsslta vre «n doktor: inssşi îşi inKipsia ordonanye-le, îşi finea doittoriile şi se traKta mi.Kar ki aksm ns’i mai Iskra nini o medinim, kini Korpsl si8 se deprinsese K8 ele. Abia de trei zille m'b internasem din Resia, 8nde zi-bovisem Kite-va l»ni, mnd am priimit sn rlvaş dela el, în Kare mi rsga si mi dsK si’l viz îndati. ’Lam gisit în pat şi Kistmdsse înlr’o oglindioa-n, sKotea kbLe 8n fir din frsmoasele lsi msstegi şi le psijea pe rînd intr’o KBtisgi Ka pre nişte pregioase sksle. — Ah! bine ai fikst k’ai venit, i ai zise, soKOleam ki voi8 mari firi si te viz. — Iar ’gi a venit ipokondria? — AK8m e moartea, a ei varb primare, o kbhosk bine; Asea-ri, vizmd ici n8’mi lsstreazi alte doKtorii, am lsat o dosi mare de merksm, şi azi mi trezesK ki’mi Kad msstegile... Nenoronitsl se otrivise! Am sirit ka si trirnig ds-pi sn doktor. M’a îngeles, şi întinzînd mina sa rene şi veştedi, m’a apsuat debrag.— E de prisos, îmi zise, mikar de aş şti ki voia suipa, tot ns voie si mai triesk. Ns voia Sb ziKi oamenii vizîn-dsmi: laţi Danii! Stcavinski nel mititel la statsri, Kirsi ii kiz8 msstaga şi e iîiar karikatsri. IJine anost panet, srmi; si’l dai la adressa sa. (Pe pali el; suria: „SKrieri a l»i Da-naiil SKavinsKi si se dea la D. Aga A. Stsrza ka si faKi ne va voi ks ele.“} — Ssnt'mslt dator a>iesl8i boier, adiogi dspi pagini tinere; el psrsrea m’a ajbtat la nfevoie, şi fiind ki n’airi kam îi mBlgSmi altfel, îi las aste sKrieri ita o ssvenire de re-kenoştingi. Privirea anestsi nenoronit asa liniştit într’o stare atit de *> o jalniki la vîrsti de 32 ani, mi înkremenise! - SKavinsKi, ’iam zis, penţrs ne atita dis-g8st pentrs viagb? nine ştie, poate... — Viaga mea, îmi respsnse ksrmîndsmi, a fost foarte ti-kiloasi. Din nea mai frage-di vîrsti, m’am însogit k» lipsa, şi nsmai moartea mi va despirgi de ea. De n’aş fi şimgit, aş fi triit firi in-doiali. Tot d’asna am gîndit ki voi8 m8ri Ka Gibert in vr’8n spital. — Aneasta c soarta pocgilor, 42 - îi zisei»; dar nsmele îjji va remînea nem»ritor, piuat ki ’lai polonizat. — De as fi triit în Rssia ’mi «i as fi zis Skavinov, îu Ger mania Skavinemberg, la Paris ^savinevil şi la Bsssreşti Stca-vinesk». In vremea le’mi vorbia k» aşa aer vesel, sfîrşise opera-jgia sm»lgerei msstigilor (ka-re roase de venin»! argint»l»i vi» eşea K»m le pipiia} şi în-kise K»tia.— Asta voi» si mi întovir işaski în inormînt, zise; apoi l»i o ling»ri, o »m-pl» dintr’o stiKisiji si o îngi-jji. In stiKlsgi era opism. Se Iisi pe perini şi adormi ziKi'nd: somn — lipsi — maşteri... DoKtorsl —> d»pi nare tri-misesem firi ştirea l»i— in-tri ge apropie, îl ap»Ki de p»ls, dar îndati lisi mina si kazi... — N» lreb»e doktor, treb»e preot. — Ksm! — Mort! O s»doare rene îmi în»n- di frsntea; pirsl mi sesbir- li în kap. Am eşit lrem»rînd si fiitînd lelle mai triste ks-•> getiri asspra acestei tikiloa-se fiinjie ie se ii»meşte ora. Napoleon a mărit zikind: Franjul — oaste. Skavinski ziicînd: lipsi — mSsteiji.— Hoinan moare de jale ki ’ia» perit molanal. SkavinsKi pentr» ki ’ia» itizs.t mas tejjjle ! Fireşte jsdikind, deosebirea n» e a,tit de mare. Psîiine skrieri a l»i Skavinski a» remas. Anestea sînt: Komedia Demokrit a lsi Regn ard trad»si k» m»lti ne-merire şi originalitate, pe sare D. Aga A. Stsrza — i»bi-. tor înfokat al litoralerei naţionale — voieşte a o typiri K» a Dsale Keltsiali. — Tragedia Br»t a l»i Voltaire: în-si> într» aieasti poetsl nevoit a mnimsyi pe litteratorii vremei de alt»nii ka si n»’şi stîrrieaski n»me de no»itor, striuitor de limbi si kite al-*> tele, a fost silit a pane în gări rep»blikanilor Romei vorba saloanelor Ioş»l»i dela 1824. Asa dar, ni ii meriţi a mai fi pomenita. Odele, imnele, sonetele 1 si înkinate la anii alijii ssnt îndesi»! de frumoase, dar se k»-nosk kt» s«nt Iskrate de sila lipsei şi a sxrmiei kare îl fmea $t> SKrie a^eea ne ns era şi n» simuea. Akolo în-sx »nde SKavinski SKrie n»-mai pentr» plxMerea sa, e minunat, simpls şi drxgxlaş. 43 latx SKrierea snei Kxlxto-rii a l»i la apele de Borsek într’o Kompanie ne întovxrx-şia pe rxposatsl Hatman Pa-lade. Inqepe prin o deskriere (itam lsngx) a foloaselor qe adsk apele minerale, aralx a nsme pe toiji kornpanionii a— qestei Kxlxtorii; apoi, dspt toate înitipsirile qe’ i fâs Kxlxtorii de sn dram plxKst, faqe o frsmoasx assemxnare ziKxnd: Dar preasm Kslegînd roze sas strîngînd fagsri de miere Omsl ns poate sx skape de a gimpelsî dsrere, Astfel şi’n drsmsl aqesta fxKSt pentrs sxnxtate. Din tovarxşî maî niqî snsl n’as sitxpat de grestate ; KxhÎ sosind la dealsl(-Doamneî, Kaii Kad de grea povarx. Dewi Ka sx se maî ressffle, boi la trxssrî şe’njsgarx. Tojjî inqep atsnqî pedestri la deal se kxlxloreasitx, Ka peregrinii qe pleakx la Sinais sx se spxseaskx. Pe (toasta aqestsî mare si bogat în veaksrî msnte O stînx de oî se nfln> ks tsrme la nsmxr mslte. Akolo nevinovata a oigelor sbierare Si prostatina în bsqism a pxslorilor kxnfare Fak a veakslsî de asr plxasta înkipsire, Undei gsstx kxlxtorsl mîngîioasx liniştire. Akolo sosind, ks tojjiî ohosiuî de ostenealx, Şi pxtrsnşî d’aqea frsmoasx romanliqeaskx privealx, Stxtsrx, şi pe verdeajjx înqepsrx a şe psne, Psrtxrile ’mprxstiate voind iarxsî sx le adsne. 1 *> Asemxnxnd verssrile aqeslea ks aqelle qe se fxqea pe Kxnd vcKsia Skavinsiti, ns poale qineva a ns le da lasda qe meritx. Tablos! e frsmos. Deais-Doamneî ks înverzitele lsî itostişe; oile ssnînd talanqele lor; pxstoriî jsKÎnd în bsqism doina; drsmsl şovxit pe «are boii abia srk ţrxssrele înkxr-Kate, şi în srmx, Kxlxtorii noştri sprijinind pe dame, a sxrora piqioare înkxlijate ks botine de prsnel ns psjjin pxti-mesks de astx pietroasx kale şql: Bima dela sfîrşitsl versslsî II este rea. A ziqe oiqe şi mielsjje e de rxs gsst: 44 Intra a4eastă plăkstă ş’aleasă sojjietate, Priimit aflîndamă şi es din a soarteî bsn^late La a4eastă poposire, în aqest Iok de plă4ere Fiind Kă ns’inî rămăsese mai tiiMi 8n dram de patere, M’am depărtat S8bt 8n arbsr kb ramarile tsfoase La a kărBia tslpin/t, flori răvarsă a lor miroase Si m’ain lăsată pe o noastă na să gsst în liniştire, Nektarsl 4’aB lăsat firea la trsdă de întărire. Abia somnal mi ksprind'e, 8n frsmos vis iată vine Trimis de Morfes, de Mbs«, sas line ştie de line; ParVaevea î«iî arată o minsnată grădină Unde zîmbinds’mi mă kiamă o prea iskBsită zînă. Am intrat; şi ea îndată ks fon nn> îmbrăijoşază A ei dslie sărBtare ba din moi'BÎ im. înviază Apoi mergînd p’o alee, o mBziK’armonioasă Asziam k’o melodie pătrsnzătoare, dBioasă, Maî înkolo Văzs palatBrî; ajsngînd, intram în ele. Str'£>l8iirea, bogăijia, Bimesk vederile mele, Kb a8r şi pelre SKBmpe era toate’mpodobite. Zîna mea zîmbind îmî zi4e: aste’s a tale, iabi.te ! 0bi>m8it'b soartă a sbraiilor si viseze bogăjjie! — Vrabia mălais visează. — Semistihsl I a versslsî II este greşit. Asemănarea somnBlsî kb neKtarsl e nepotrivită Aieste a le nălsiireî aşa robitoare glassrî M’as făkst să dorm Ka morjaiî vr’o trei năst«r8şni4e leaeri Dar zefirsl ie bkoIo kănd soarele se Koboară PreKsm şi kănd se înaljjă, kb msltă isgeală sboară, Iniepînd Să mă desmerde KB-ale Ibî aripi de giaiţă Din moartea înkipsită KBrînd m’a adss la viaijă; M’a trezit de4Î kb patere dspă odihna gsstată — Ke folos! kă pîn’în seară iarăşi am perdsto toată Kă4Î Kompania 4’aKoIo spre odihnă poposise, NeştiindBmî reslejjirea de naslt nainte pornisse. — Sar de jos, Kat împrejBrB’mî, dar, vai! afară de tsrme Nb văz altă de kît iiBmaî alle trăssri or arme, 45 O! qe neKiiz mi» ksprinse dintr’a 8nsî somn priqinx! Si de’nnoptam p’aqel msnle mt fineam srşiior qinx. îngrozit piste mxssrx d’aşa dosnikx ’ntîmplare Blastem somnsl, apsK drsmsl, ş’alerg tot în fsga mare, Strxbat miî de loksrî grele, de kotitsrî fioroase De vizsniî adînKate, mistsirî primejdioase Tot pxrînds’mî kx m’alsngx srşiî ks kîrdsl de*goanx, Dar, noroK, kx’n vr’o trei qeassrî am dat peste Karavanx; Ajsngînds’mî denî trxssra qe’mî fssese însemnaţi, Jsr kx din ea pîn’la Borsek n’ois koborî ninî o datx. Negreşit, daax srşiî ar li simţitori la verssrile frsmoase, n’ar sspxra pe gingaşsl poet, dar ns mai ssntem în veaksl Isî Orfes. SkavinsKi avea dreptate sx se’ngrijeaskx, si sx se jsre sx ns maî Koboarfe din trxssrx; dar sosind: Pe malsl qe Bistreisoara ks msltx isnealx Ksrx Un pod este piste dînsa de treqe orî qe trxssrx; La aqelsia pod sapxt a» fiKSt Rsşiî o poartx Statorniqind lîngx dînsa vr’o kîijî va itazaqî de vartx Kariî a ns treqe vite sînt psşî ka seama se iee Dar ns s’opreasKx p’aqeia kare merg la feredee. De holerkx nestrikatx dorijiî aqeî kazaqî foarte Opriserx tojţjî Boeriî de a treqe’n qea parte; O aşa împotrivire de aqeî ostaşi srmatx Vxzînd ex lnlks jsrxmîritsl, sar, ş’alerg la ei îndatx: ZadarniKx as fost însx a mea din Kar koborîre, Ş’alsî VasiliKS Mils lsnga rsseaskx vorbire; Pîn’ns li s’as pss în mînx Kxte d’o bsnx mxssrx De nsmita maî deasspra slxvita lor bxstsrx, A treqe în qeea parte niqi ksm n’as fost ks pstinjjx, Dar fxkxndsse aqasta treksrxm ks sşsrinjjx. Tojjî fiind slobozî atsnqea, boierii trek înainte. Iar es apsk drsmsl singsr ica sn rxtxqit de minte Şi soKotindsmî trxssra k’ar fi în srmx rxmasx Merg ks toatx îndrxsneala fxrx de qeva sx’mî pasx, Astxzî ar fi o grozavx sKxpare din vedere a rima: „gssta-tx, goanx, poartx, foarte, ks toatx, Karavanx, vartx, parte„ dar atsnqî nsmaî Kxsta nimenî aşa de aproape: — 4G — Mergînd asa înainte ka vr’an qeas sa» şi maî bine Şi vizînd K’amea trisbri din srini tot n» maî vine, Am soKotit k»m ki poate s’a» slriKat qeva la dînsa, Deqî sin» ritiqesk noaptea ml’ntont si mi s»i» într’însn; Mi’ntorit k» repeziqisne, ajsng podsl, îl trek ian, Dar ns viz» ni-iî o trissri, ni viz ki s’a» fikst seari. Ah! şt viz k’atn fbkst iarăşi o prea frsmoasi isprăvi ! K’am Ki>z»t dintr’o ispiti de kît qea’ntii» maî grozavi, KimÎ trissra’mî era dssi K»m se vede înainte, lăţimi şi’n alţi K»rsi, o Dcmnezesle sfinte! Înapoi apsk k» f«ga, strig, riKnesk; qine’mî respsnde? Kompania aj»nsese ait»m qine ştie »nde ! Ast fel alergind essingsr p’sn dr»m qe prin m»n|jî se’ntinde Iali in, perdeaoa nopu,iî orizon»! tot koprinde. Fiind deqî groaza aceasta de kît qea’ntiis înalt maî mare, Inqep si’mî blasietn pirerea qe mi’nşeli aşa tare He mi înşeal b de a krede Ki’mî ar fi trissra’n »rmi. Arsnkîndsmi’ntr’o k»rsi kare piqioarele’mî ksrmi. In asti neaşteptaţi, amirîli alergare-Mi» msstranr îns»mî pe sine hgprins de grea disperare Zidind': „’Be’mî (rebsia mie si mi itobof din tnssri? „A» doar m’a hotirît soarta penlr» a arşilor g»ri ? „De qe am Kiikat j»rimint»l qe’l fiK»sem în îvali, „K»m h» m’a» maslrat simjjirea si n» fak aşa greşali ? „Ah! a kilua jsrimîntsl esle o nelegisire, „Penlr» karele tot om»l n» sitapi de risplitire. ; „^e-0 si mi fa»? amar mie! la aşa trişti ’ntimplare, „La aşa nenoronire firi mijlok de skipare!“ Âqeste ziicînd. »n sgomot simit ki nainte’mi s’a»de, Sta» deşi pe lok plin de groaza k» kare noaptea pitr»nde; Mi>’mbirbitez, pe’nt»neriK pe dr»m jpntesK» oKii bine, Dar qe vizîah! qeya negr» kare pişaşte spre mine! Adio de ak»m l»me! adio l»ni şi soare 1 i Kmi asta e o «rsoiKi qe vine drept in piqioare, Aşa oftînd vreme lsngi, viz k’aqeea qe negreşte, Sti’n dr»m şi niqi într’o parte niqi de k»m n» se srneşte, Mi mai îmbirbitez iansi neavînd alţi mîntsire Şi psrqed drept kitre dînsa zikînd : sa» trai» sa» peire! — 47 — M’apropiis, tremsrînd 'ştraşnii;, toKmai de a'iea negrenfli : Dar o qer! qe bsksrie! ialimi skipaf hs via^i : A'iea neagn mlsqire ’ie mi «mplsse de friki, N’as fost alţi, de kît batka KOKonslai Vasiliki, Knre pentr» ki-.la homari oare qe i se rapsese. De bălaiele qelelalte mai în srmi nmisese. Pe jos ! singar! pe’nlanereK! Kînd damnealsi mx zireste Kh hohot prinde a rîde şi în bstki.mi priimeşte. Şi asfel skipînd de groaza kare mx împressrase, Am ajans» tovinşia qe în «rari. ne lisase. Ah! resafl b şi qititorsl «înd vede pe poetal noslr» ki a ski— pat şi de primejdia aqeas;ta. Fragmenial aqesla si nsnoaşle Ki e de mim de meşter. Dspi qe ntiqeşle ifînd aksm a a-msrgit, iand noaptea îmbriKl ks o fantastiki haini tea li na-tsra, dspi qe se inastn şi giseşte lok a anta osînda spre— j«i irei, intereseazi pe qititer în kît n» se poate linişti pînî na’i vede soarta holirîli. In sfîrşit îl faqe si rîzi împreani k8 KSKonsl Basiiiki de înnipsitele sale grozi. Rima versslsi XXX e greşiţi şi asta se vede şi în vers»! srmitor: Un kipilan George însi, om tnil msliji ani la mante Kirsia awele jokeri. îi sînt foarte KsnosKste Rîndsit în drsmsl Mesia pe toui si KiliBzeaski Şi vrînd loati adsnarea bine si odihneaski, Ka ansi qe p’aKollo toate poteqele ştie, Ne a» dss la 6 kasi’n Kodrs qe era kiar sihislrie, Drr KSKoanele qe’n toate’s mai delikate din lire Nepstmd fi maluRmite ks-asşemenea gisdsire Pe Kiliszsl aqesta înqep si’l îndatoreasui, 0 gasdi mai de odihni nsmai de KÎt si giseaskir Bine ar fi fiRBt însi de priimea aqi si mîe Si n» Kafe hszsr wasnik îotr’o latsre psstie Kînd Ia drsm şi împirajjii la’ntîmpliri deosebite, Kb toate a lor mirire dorm şi’n kolibi pinsite. Aqeasti însirqinare vizînd George Kipitansl Rispsnde: „întrB aqeasta iaţi Kare'mi este plâns!: „Vrînd Kskoanele si afle o mai b8m mBlgemire, „Trebee si srmim dramei s’ajsngem la Mmistîre.^ - 48 — Deni firi m«Ui zibavi, psr'îed ks repezinisne Trissrile înkirKate spre sat»l nsmit Ripnisne. Ori wine fşl poate inkipsi groaza şi neraslijBmirea Damelor. — „Si dormim aini ? vor fi jjinijari ! vor fi şoareni! pa-iojiniî lilieci I fisfneîo Merele!“ — Toali nidejdea e la Geor-ge kipitansl! şi de si el slrînge din «meri nepBtînd înijelege ksm D-Ior ns gisesK msiHfimire în Kasi, icind el, romm verde, doarme des, de 'iele mai mslte ori, pe stînni şi prin Kodri dar îşi di plansl de vreme ie el este mîntsitorsl. PleK spre ministire, dar — AiMea Aga K.... din norom're zoreşte, Ki ssrsgi»! >ie mîni pe kal st. Kam kişmpineşte, Si afiind, dspi k»m algii bine îl Kezişsiri, Kb K» bakhiKb agiasmi gîtiejs’şi agismBiri, II Koboari jos, şPnMepe singsr toui Iţa ii st. miie Ks asfel de iskssingi k« asfel de vitejie Kiar ka Ahil Kare Kolbsl îl amestiki k» norii Prin goana nea mai fsrioasi ne’ngrozise privitorii Kînd alsnga’n fsga mare naii spsmaui de’nfoKare In tîrîirea lai Ektor la a Troei dirimare, Assemmarea ar fi bsmmflati de n’ar fi ironiKi, preksm si vede din srmitoarele verssri, Ksm ki sînt eroi rommii nimeni ns tigidsieşte, Dar vr’8n Tit« sa8 Menena din ei tot ns se iveşte. «J SsrBgisl de rsşine vizind aşa mîitBri. A rimas m8t de isprăvi, par’k’as m>sK8t firi guri, Privind aşa kibzsire şi plesnitBri minsnate, Ofta ştiind K’aiel plesnet va ssna şi p’ale Isi spate. Din kalea noastri în latsri în partea despre ameazi Un dr8m plin de bolovane la sn skitişor armeazi, Skitişor ie din veaime akolo se prosliveste, Si de ani trei sste snitsl Pionslsi se nsmeşte, Lok în aare adevirsl, odihna, faptele bene; Şi sfînta kanerninie as hotirît st. s’adsne. Akolo pe touţi boierii kiliBZBl îi porneşte, Şi nea mai bem. odihni într’sn sfert figidseşte; Aşa dar într’o «nire ne am pornit ks bsaBrie, Dar, ah doamne! ne nekazsri ! ne spaimi, ie grozivie! Sfertsl zis de kiliszBl într’sn veaa se prefiksse, 49 Şî al nopuii întsneriK la peire ne ssppsse! Roatele pe de o parte pe mii de stînii se ndiki, PoKnitsl în Kap loveşte KÎt psijin de ns’l despiki; Aksiu koborai o vale ks iîirniri privilitoare, De’jii pirea K'b mergi în tartar învoi si ns mai vezi soare; Aksm mergeai tot p’o koasti p'a bolovanilor vîrfsri, Unde privilind o daţi îjji fineai kapsl tot hîrbsri. Ce uipete de kokoane! ne frîngeri de mîini, oftare 1 Cerînds’şi «na la alta nea mai de apoi iertare. Es îmmirmsrit de friKi mai ki plîngeam de dsrere: „Si mor noaptea le'i lisaţi spre odihni, şi piliere ! „Şi si mor. mai ales înki într’o ’ntsnekoasi stare, „Fin si aib niii dshovniK niii napii de laminare! Dar de aşa hal pîtrsnsa iereaska milostivire, Am ajsns firi primejdii pm’Ia sfînti mimstire. __ Frsmsseyea aiestor verssri este netigidsiti; deskrierea ei de mitisne şi KaraiUeriseazi pe poet — Si moars noaptea ie e lisaţi spre odihni şi piliere! şi firi kapiţ de lsmmare — înlîis pluerea apoi DbhovniKsl; A rima „vîrfsri ks hîrbsri" e o şam mare liienjji poetim, dar i se iarti penlrs originalitate. Dspi o noapte tiKniti Ceahlis’mbriicat ks leayi Spre SKit arsnkînds'şi fruntea, ne a» dat bsna dimineajii: De aiii iar împresni dspi sfinta litsrjiie, In drxmsl kare’l lisasem ne am întors ks bsKsrie; Am mers ks nekontenire fir’a mai Kitâ hodini, Ş’am ajsns pe dspi ameazi la Tslgiş la Karantini. Aiii hatmansl Palade aşteptă ks bslisrie, Si’si afle sosit frai-passl ie de mslt era si vie; Dar fiind ki aiea voie înki tot ns mai sosise S’a Icarantinei bordee de trekitori se tinsise As pss la itale sii faki o kasi nsoi de SKindsri. Firi a se mai sspsne la.sspirare sas gîndsri. In aieasti Kasi nsoi ka’ntr’o ksşKi jidoveasni, Tojji gsstim o zi ş’o noapte odihni KiIitoreasKi. Adoa zi jilind iersi mslta noastn kinsire, BsKsri si mik si mare ks a passlsi sosire. Apoi dspi o ’ndelsngi a tstsror afsmare Si dspi o ammxnti întră toate lenetare, . ‘ PERIODUL II. 4 50 — Diraind kasa aieJai ie ne mdaşea k» famal Kil mai ingrabi kb tojji iarxşi ne am apamt dramăl | Ş’ajangihd în sase lepsari Ia apele minerale, Am şkipat de asii Iangi şi ostenitoare Kale. La Borsek, m ferdee, ka mese ka adanare •Si aitase mai ka total a dramalai sapirae. Adessea ori fnea băltiri nobilimea angBniasKi, Si le pan mai plbkati klima aiea itiai- arseaskb. Fb^iea şi prinblir kb tonii pe jos pe la stiidirie Ba :inh"B şi pisfe-an mante pîn’pe la o vizanie . . . Şivîrşind deii toati kara în lin# sipliinini de zile. Triţniijînda-ni-se kaii de paharnikal Vasiie Ne am pornit mire Moldova ka nespasi nenlidare, Ka ■s’ajBngem pe a kasi mai karînd fieşte Kare. Ksm am venit la Ripiiane pentrB si mergem mi i iste Fir’a gîndi la primejdii, am pleKat pe patra plate Ş’am sosit în zeie leasari l’a tîrgalai Petrei van, InKangianrînd Dealal-Doamnei ş’ai lai bolovani de peatn La tîrgal Petrei pe plate-ajangind kb noroiire ‘ JCoKoanele-aB mers îndati la Domneasici Minislire Malgamind Treimei sfinte k’o inimi amilitx, K’ajs sosit fin primejdii la Moldavia doriţi. Asfel jsfîrşaşle. Ar fi avat ponto mslle de spas poefsl pentrB adaniri, mese, balari, primbliri pe la stiKlirie . . . dar akam s’ipski de Kari, ulii tot ; îniepe iar ipokondriatiKa sa viajii. | Este die l>tat seama ki in loali presKrierea aieasta abia doi vorbe sţreine limbei ’iaa skipat: „bazar şi hal“ şi aiestea poate pelntra ki sînt (Brleşti. Niii Bn ksvînt greiesk, niii an slavonistii ne priimit limbei; lsKrs striin şi naos înlr’o epochi kînd erajde ban gsst a inpeslriija limba şi a presera sndesi and© kîti an „KâţadiKseska Rite o „evgenie“ salt. Na dokr ki versarile aiestea pot slaji de model ; dar ant Ki ornai | era poet, şi ar ii palat fa ie mslt daka lipsa na ar ii stins getiial lai. Natariji aa lisat oamenii meniiji a treie neKanoskajjii prin kalea vipitii, Toati însiriinarea }or este si risideaski kîte-va flori pe dramal lor. j K; Negrăiţi, - 51 - ÎMsi Kbniinaralai K. Negraugi (Urmare) §§ Rannmii din Maţfedohia as Kâ şi noi dob feluri de a ansi ne-îngroşat, şi aîtsî. ă pe Kare îl pronangii întomnai Ka %; katn tornare, mana (tarnare* mini) Pe b înainte de i, îlpronsr.'-gx saa îl si;imln> ka nor'" ‘ moldav in g, p re kam ghin.: (i; ne) Pe c, înainte de o, u şi de konsone îl pronangh k, iar înainte de e, i, îl pronangi ţ, şi na «i ka uoi, prekam cap», cornu, crescu, calea. Calci (i>a-pa, Korns, kresica, ualka, kalgi) Aţeasti. skitnbare a lai ţ in t, poate sa le Vie din adanarea deast K8 Grenii, d«p t Kam înţepasem si noi a pellhi în vremea fanariogilor. Pe g înainte de a, o, a* şi konsoane îl prcnangT» r, iar înainte de e şi i, îl prouangii între d şi as prekam legii* legi* gingia, ginere, (lega* ledzi. dzindzie, dzinere,) Pe f înainte de e şi î, îl pro- nangi sas îl SKimbb in h, la- kra Me se vede ki a fost din veniine fireşte între Romxni, kiţi si la damneavoasfr-fc si ^ ** *> intre noi foarte raalgi, mai vir- tos sbtenii îl shimbb tot înh, prekam hire* herba, hira^ hera* în lok de lire, ferba, lira, îertfi Tot din aţesla obiveia a mai remas şi între noi a ziie hia-r b în’lou de fiari, her în lok de fer sil: Pe j, ne il pronanitm j, şi damnaavoastrt g, ei îl pro-nangb, Ktnd g, kfcm joka, jara, (gi»OK, giara) ict.nd j, Kam a-le’ jera jale, jera* saa jar) ra 1 îl pronangi ka şi noi, ?;;de noi il immfciem de tot :-.i il fa'iem i, ei il pronang/B tta îndoitei 11 frannozesK,pre-sam, lame, lega: (lame lega/) iar maiere iepare, îna, ei pro-nangi maliera, liepare, lîiha. m, la dinşii adesea înainte de i se pronangi ka gn fraiigo-zesir, ka şi la damneavoastrb, preitarn: gnie, gnela, lagnina în Iok de mie, miel»* lamina. p, înainte de i se sfteşte ka şi la damneavoastrx şi la noi iii malte sâle m Prekkm: kiatra şil: kare şi la damneavoastri se pronangi k i m* o a r e* poki Valki, în Iok de picioare, popi* valpi şiL v, înainte de f se proiianjjii Ka grekesK, ka şi în p'brgile acestea, kam '/inal* Ţine îh lok de vinal* vine; Deande şi:ghi-ne finişi. Celelalte littere se pronang'b Ka si în dialektal nosfra. Urmeazb dar din iele zise kb akest dialeKt le este nestins* saa heiialtivat se a6ea-* im.ni. înalt ks felsl vorbirii moldoveneşti, sa» mai bine ks limba rsmineasKi de obşte ne-skrisi, înKil penlrs aiea 4e se atinge de litterile b, f, m, p, şi i; şi srmeazi iari ks daka mai mslt de Kit doi popoli întregi de a4eaşi o-rigine şi atit de departe şi mai firi. komsniKagie as pi-strat aneeaşi pronsngie nsmai din tradigie, se vede nsrat ki mslte provingii ale Italiei înainte de deskilikitoare as pro-nsngiat litterele aiestea tot a-şa. Snimbarea sas pronsnga-rea anestor litiere este prea fi-reaski şi veke mi se pare, pentrs ki ns vede cineva de kit sn simb între sine twv oaa cov : iuXcov xal piacov ir în x: Ş, în y> -f? în X; Ş* viie-versa. Si venim aKsm la sicimbarea litterelor sas la relania lor. A, se îngroaşi şi se faie e (i), la plsralsl femeeştilor sa sKimbb şi in e, asm carte cărţi adsnare adsnări, vara veri. bs, se skimbi la plsral şi la adoa persoani a verbilor în ghi; ksm orbs orgbi, korbs korghi, sorbs sorghi, herbs herghi. e, se skimbi în ea, snde se SKimbb şi la noi, ksm legs leagă, plen, pleam ş4l. o, se skimbi ka şi la noi, Riad ia oa, kind în s, asm dotnns doamnă, joks joam, js-icare. oa se skimbi ka şi la noi în o, asin moară, mori, ploaie ploi, ş«l. ea, se sKimbi ka şi la noi în e asm seară, seri, pleagâ pleghi (ram). g, se sKimbb în (ssbgire) ka si la noi înainte de e si i. *» *> e, se sKimbi în t, dspi asm am zis, iar ns în 4, facs faci (faks, faiii) sc, in şte,mai ssbgire, cres-cs cresci (tiresks Kresli.) s, se sitimbb iar Ka si la noi şi tot la aaele întîmpliri în ş: ksm gross groşi; minKssnoss, mi-nKssnoşi (min4i:nos ) ţass şaşi (ges) d, se skimbi în z Ka şi la noi şi tot la a4ele întîmpliri; coardă corzi (sabie) livade, livezi, ssrds ssrzi, asKsnds, as-Ksnzi ş41. me, ms, se saimbi în gn ; Ksm: dshime dsliigni, glarime glarigni (negiobie) blastems, blastegni, afsms, afsgni: pe şi ps, se sKimbi în k, Ksm vslpe vsIkî, şarpe şarKi, lsp* l&Ki, Kreps kreki Ş4l. t, se skimbi în g Ka şi la noi; ksm : dinte dinţi. u, 4el mst al nostrs dela sfîrşitsl ssbstantivelor, adjea-tivilor, verbilor şi parti4ipelor, la dmşii se pronsngi întreg. Noi zi4em fak sas faa* într’e 53 syllabi,şi ei facă în doi sylla-be, noi ziceam Kilkmds sas kilkmd’ în doi syllabe si ei călcându în trei syllabe. Vezi, domnsl mes Kit sîn-tem noi de egoişti şi psgini li— terafii într’aceeaşi vreme, Kind lepidim pe acel s dela flna-Isl zicerilor: I. ks firi dm-ssl limba noastn cea skrisi ns este Komsni la toţ£Î Rs-inîni; II—lea ki ssbstantivii, ad-jcKiivii şi verbii, firi dmssl n’as nici o charaKtirisliki de final; III—lea ki ssbstantivii ad-jektivii, verbsrii, şi gersndii latini şi italiani terminayi în o, noi fireşte trebse sii terminim în s, şi IV-lea ki dam rogs ar trebsi si’l sKriem rog, dspi Ksm şi pretindem sa sil SKriem, atsnci, adiogmd pronsmelete, ar trebsi si zicem : rog-te iar ns rogs-te, deka pe fiKinds ar trebsi si’l skriem fikmd, atsnci adiogmd pronsmele mi, ar trebsi si SKriem fikmd-mi iar ns fikmds-mi şcl. Vezi lut strigi limba sii dim pe s mst si Kit ssntem de ssrzi si %> •> neKonsekseniji. §§§ Si venim la schimatism sas la forma limbei. Artikolii birbitesti la din-*> şii sînt: Îs şi le Kare Ia plsral şe fak li sas ka italiana! gli. *Iel femeesK este a şi plsr. le , Se psn aceşti artiKoli? apos-trofi vokala şi fak diftongi ks alte voKale ka şi la noi. Adisi tată, tată—lu, frate frate-le nane Kane-le, 0 prensm psnein noi, pe în. la: încerK, înfinijez, înbsnitijjfesK şcl, în Iok de cerii, fiinjjez, bsmtijîesK, sas preksm zicem noi în lok de fsm, afsm, ei zik: asbor, arup, alimîe ali-sti, în Iok de sbor,r»p, limîe, listi. Preposijjiile sînt: in, di, cu, catră, la, bură, pre, preste, sub, pretu (pentrs) de, ţră: (pîntre) contra. Adverbii, Konjugativi, şi in-terjengiile sînt mai tot Ka la noi, pe lingi kare snele se afli şi greceşci prensm tora, di kero veci» (din vremea ve'-ke) şi altele mai usrate ital- 57 - iane K»m mane fmxine) poi-mane, indupoimane. Acesta este schimatismsl sa» forma aqestsi dialeitf, l»xndsse în 'iele de kxpetenie ale l«i p»nt»ri fxr b a intra în a-mxn»nte. §§§§ Ka sx vorbim despre frasi aqestea sînt m»lle şi n» le poate qineva, soKotesk, klasilika ka pxrgile Ksvînlslsi; dest»l n«-mai a ziqe kx fie-kare din a-nesti trei popoi de origini, romanx’şi a» fxkst, împr»m»-tat şi adoptat frasi d»px vecinii şi streinii ks kare am a-v»ţ a fa'ie, dspx limbele ie am ksltival mai m»It şi d»px lok»l »nde ne am aflat. Ka sx ia» de Kxpxlîi» 'iele qe ,am mai zis, şi ka sx în-kiei» aieste trei artikole al pronsngiei, al schimatismslsi şi al frasilor qe formeazx »n dialeKt, zik kx n» este: „qioK» şi plisK», gîde şi k li», t»rn» si basKx, slavi si doksx si u kare faie »n dialeKt, pcntr» kt a ieste vorbe îsi a» aieeasi •> 9) a lor deklinagie în grxmatika de obşte a limbei noastre. Insx o regslatx şi la aqeleaşi im-prejsrxri snimbare a pronsh-jjiei litterelor: „i e p » r e, a se ziie lepsre, fii», filiu sa» hiliu, in» liinu şql; vslpi a se ziqe VbIkî, peatrx Kiafrx,bine gine, mie gnie, miel gnel, sil: sînt, a se konjsga esk», a fxK»t„ are fxK»!, voi» fawe, vo» fa-qere şal; a ziqe în Iok de: „plox da ploaie" în Iok de prea mslt voi», foarte voi», în Iok de „Kxntx K» fl»er» , bate fls-era; „aqestea sînt kare faupe R»mxnii din Manedonia a avea alt dialeitt şi n» pe al R»mxni-lor din Dalia. Dialent»! nostr» kx este mai ksltivat n» este îndoialx, pen-Ir» kx într’xns»l s’a» (radss toate Kbrgile biseriqeşli, s’a» fxK»t alxlca akte adminislr ti-\e şi jsdiKbtoreşti, s’a» lrad»s şi s’a» Kompss atxtea kxrgi şi prin armare s’a» aşterust ali— tea Hei prinlr’xns»!. Insx a zi-qe Ki. dakx Rsmbnii din Ma-qedonia ar fi av»t ei okasiile noastre aqestea psginele, şi ar fi skris si ei dialeKtsl lor atxt Kxt ’lam SKris şi noi p’al no-slr» ; n» şqi» kare din aieste dox dialekte s’ar fi appropiat mai m»ll de Italiana? Fireşte kx şi ei la o asfel de întîm-plare ar fi îniepat a skimba pe h în f, pe k în p, pe g în v şql. K»m am fxk»t, şi noi, şi px-strxnd pe 1 in loksl Îsi i al nostr», neavxnd pe î, qe pe noineînksrKxatxt, pxstrxnd m»lte vorbe nestrinate din 0-riginea lor preksm farinx în Iok de fxinx şql; dialeKtsl a-qesta ar fi fost qel inaî ksrat — 58. si iei mai vredniK de a selsa în bigare de seamt spre a se kfilfiva. AdiKi voifi si zîk, kt şi de am ksltivat noi.dialeKlsl nostr», n» şhî» de’lam ksltivat bine pini akfiîn. Dar limba nea skrisi pre-. tfitindini a fost »n dialekt deosebit al litterajjilor, adiki o alegere şi kslegere de tot ne este mai Frfitnos si mai Klasik in deosebitele dialetile ale finei nagii. Kei kare as skris în limba noaslri, fie-kare a skris ds-pi i »m se obininsia Vcrba în lokfil si». Kei biserineşni însi s’a» înyoit între sine, şi scriitorii biserineşni Msnteni Moldoveni, şi Ungsreni, ponifi zine Kt a» avfitsi as tot o limbi sas dialekt. Pentrs ne oare şi skriitorii profani, si ns se în-voiaski între sine? Aneastt învoire ns se poate fane pî-nb kind.ns vom înnepe a k»-noaşne ne este b»nfi în parte si pistrim, ne e n» st le-ptdtm şi st priimim neea ne a» aljji fraj[ji ai.noştri mai bsn. St p»nem kt noi fanem scoale şi academii în jjari Rsmi-neaski şi Moldova şi plini de egoism holirim a da dialek-tsl nostr» Ka dialekt Kfiltivat şi do bsn ton; St p«ncm pe »rmt kt vin în firile anestea ktjji va Romtni din Manedo- nia ne se zîk si ei Romtni, a- •) 1 leargt în an sie doi principate ka în Attica sa» Atena ori Roma a Rşmtnimei; dar ei sînt strani, sfiţit ftrt tifle,. vin nsmai na nisne lfikrbtori **> depiatri sas arendaşi sa» ne— gfiîjttori şnl, şi se silesk a’şi da btieuii în şkoale, fetele pe ltngb fetele nelle mari a slfi-ji. Şi ne faK academiile şi saloanele K8 dînşi? îi învaj|i a’şi provinnialisâ în loc de a’şi Kfiltiva limba. Dascilsi rîde de btiaţ Ktnd îl asde ziktnd lie— pure şi’l sileşne st zikt iepfi-re; KOKoniga de salon învajjt pe slfijniita sa st n» zikt mu-liere ni msiere, nini liinu ni inu. Pe katedra profesorali-s«nt rts vorba filin, si vine mai dslne aaszi fiis. Kando^ profesorfilfii i se pare barbar, şi ktnd al domnealfii, filosof, si alte asemenea. Nfi te miri, domnsl mc», ne înaintiri fanem! şi Ktl ssntern de modeşti şi firi egoism» 1 şi kit de m»lt ar învitia anei Rfimini simpli delâ noi aneşlia nivili-şam'i încircasji de titlfiri şi de erfidijjie. Ka st pfitem ajsnge la finita tea limbii Kare. st poati fi limbi şi a noastri şi a Rfi-nunilor din Manedonia, st fanem o nerkare a addsne de e-xempls o fabsli surisi în a— neste doi dialekte, şi pe arini si o adsnem ksm si fie - 59 - înijeleesiv şi de noi şi de Macedoneni. Ka in Daqia. „Intr’sn lok o vxdbvi avea „o oaie nare Kind vroa sii ia „lina o Isndea ris, ici’i tiia „din preuni k» lina si uar-„nea. Oaia ii ziie ks derere! „*fe îmi înjjepi pelea k» foar-„feteke? par’ n’ai vreasc m „beleşti iar ns si mi Isnzi, „De î{ji trebbe karne, doamni, „zi st> vie miwelarBl (hasa-„psl) Kt, el mi taie n»mai de „Kit; şi iar de ijji Irebse lini, „zi si vie birhierBl kt mi. „tsnde şi mi skapi.“ Aieasli miki fabeli şi de B» va fi între toate plingii, dar este înpeleasi şi de Msn-teni şi de Moldoveni şi de Un-gereni Ka în Maqedonia „Trs «ns lok8 8na videi „avea Bna oaie, nare kando „vrea si Iii lia lina 8 tsndea „re8, ki talia din adens ne li-„m şi karnea ; şi oaia Iii ziije „ks dori: jji gni’njjaKi Kelea „k8 foarfeka; kanda, vrei si „me bilesti n8 si me t8Rzi ? „seste Ki te lipseaşte Karne, „doamni, las’ si fini hasaple, „şi els va si me talie tra oari; „e seste ki te lipseaşte lini „la si fini barberls si me tiin-„dişi i mo sKap'b.“ Atest dialekt noi ni se pare qiedat poate, îiisi învoin-dale a skrie kb litterele noastre şi fitîindsne o limbi de obşte, ţismd noi inele, lisind şi ei altele şi împreenind Ia 8n Iok ue esfe bsn, eati ki. se faie ) 8n dialekt. înjjeles şi de 8nii şi de alnii şi skni'o-rsl lai si poatb treqe de as-tor al amindorora popolilor, spre exemple. Intr’unu locii —1 veduvă a— vea —1 2 oaie, quarequând vrea să’i lia lâna, o> tundea ren; quo’i talia dimpreună cu lân’a şi carnea: şi oiea ii dise cu durere: que’rni înţepi pellea cu foarfec—3 parqu’ai vrea să me belesei iar nu să me tundi, daqua 4 lipsesce carne, doamnă, las să vina măcellarul5 quo el me talie în dată {sau tra— oră) şi daqua îţi lipsesce lână? 1 Ativa rimiriea dnpi usm este oblicişi: a se ziie sas o-veduvă sas una veduvă. 2. Assemanea. 3 Unde este obiieiu a se zile foarfeie ziki se, si an-de a se ziie foarfeki asemenea. ' 4 Iyi Upsşsce al nostrs este mâi preferabil de kit te lipseaşte al lor fiind între dativ şi aKBzativ. 5 Mnellar mai hun de Kifc liasap. 60 — las’ să vina bărbierul quă me tunde, si me scapă.6 In aqeasti fabsli sRrisi r» litere latine, r» adevirat ri n» se afli ni o sta este vredniR de l»are în seami ri mai toate vorbele qe avem noi dela latina aqeleale a» şi Maqedonorommii, »nele mai strikate şi altele mai bine pistrate. P»gine s»nt, kare le avem noi latine şi ei n» le a»; psuine s»nt kare le a» ei si noi‘ n» le avem. K»m fedea (kredinga religioasi) vegliere (privigere) fresko, simpl», a-petit»,boqe (glas) ord» (rind) demandare, obligare, investire, defendere. Altele iar'b s»nt kare de şi le am pisţrat şi noi, însi a» perdst Însemnarea lor generali, »nde la dmşii se întrebsingeazi în toati întinderea însemni-rii lor: preR»m masR»r, sp»-nere, qe la ei însemnează ex-roser în toati întinderea în-semnirii vorbei sql. Altele iari le pistreazi spre desl»-şirea frasii, spre pildi ua f o r s e (poate): la toc §p/7to-(jsî noi s»ntem siligi a’l tra-d»qe: poate poate, snde oi se esprimi: forse poate; ftla foi est une croyance . . . „ noi slntem siligi a ziqe: Kre-dinga este o itredinjji .... snde ei pot ziqe: fedea e- ste o Krcdinyi. Este vred- 61 nik de l»at în bigare de sea-mi ki vorbele se noi le avem striine sas strikate, mai tot a-seiea le a» si ei, k» deose-bire ki noi le avem slavoneşti sa» «ngsreşti... şi ei le a»greşeşti sa» txrieşli... spre pildi: noi disem şi ei zii; vreme Kero slavi doitsi jirtfi k»rbane slobod selegil» pridvor iliako obisei» zaKon seas oari seasorniKar saijb «liui sokaKe pahar SKafi klopol liipsrs psşki t»fcKe greşesK ariz» odae oda isvor isvor doktor vindiKitor Intre asestea, se bigi seami ki o d a e şi ei o a» dela T»rsi, îsvor şi ei şi noi dela Slavi, iar în Iok de me-diK sa» leKfiitor noi am lntre-b»injjat fala »n»i mediK, de a se zise doKtor sa» înjjelept şi Ksnoskitor desivirsit în me-şteş»g»l si», kare a pstst a se lntrebsinjja în pase şi firi KritiKi pîni kmd n’am a-v»t în jjirile noastre de kit nsmai doklori sa» învijjagi în medisini; Kind inşi vor în-sepe a sc ivi şi doKtori în fi- losolie, teologie şi dreplsri, a-tsnsi este de nevoie a se intre-bsiuga fie kare termen la loksl si» — Ei iarisi în Iok de mediK, preK»m noi am întrebsinjjat făli , ei a» întrebsingat isprava sa» isbmda împrotiva boalei, ziiiind vindikitor. A se zise Mint»itor»l»i Chrislos doKtor sa» vindiKitor al tr»p»rilor şi al ssfletelor, este şi potrivit şi fi-gsrat şi înalt, pentr» ki şi le— Kseşse k» prea înalţi şsiingi şi risbsm ssfletele şi tr»p»-rile noastre. A se zise »n»i mediK spre sinste pentr» în-vigit»ra şi isprivile sale doKtor sa» vindiKitor în messe-şsgsl si», poate fi iertat, ns însi şi Ia întimplare do a’i arita meseria. §§§§§ Din asestea toate Rite s’a» zis pîni aksm, srmeazi, dom-n»l me», ki sine este R»min adevirat si doresse »nirea r»- t) %} minilor înlr» aseeasi limbi sas/dialekt. skris, ksrijjit şi K»rat, la »n»l ka aseasta n» înnape egoism». El alege din deosebitele noroade rsmmesli se este b»n, frsmos, sonor, re-gslar norosit, şi fase o limbi koreKli şi perfekti adiogind se îi lipseşse din diksionarsl latinei, adiKi din asea limbi sa» mai bine dialekt al popo-lilor romani prin kare s’a» s^fis albtea vestite opere, şi prin Rare s’aa gmdit alita kapete illsslre şialitea genierî rare, şi prin arihare este şi mai «lasiK şi mai'bogat în idei şi mai inbilşRgat în vorbe şi prin armare şi mai kibzait de a se pane fie-kare vorbă la loital sia. Asa alKitaes'ie o +> */ gramrnatiKi Raviin'iioasi de a se patea da în miinilo tatalor premiilor din ori kare provin-U.i© rammeaski ande si’şi în-vege limba, na nea împarte, 'ii a Raminilor de obşte, şi prin kare şi vazi ki sânt tot din tr’o fomillie na Italiana!, Fran-jjesal, Spaniol»! şi Portogesal, întră aieea «te se atinge despre limbi; o grimatiki prin kare înviijind aa temeia limba sa, si poati Ratninal ka înlesnire învijiâ şi limbele âarori, a se Ranoaşte ka fratjii sii şi a fi Kanoskat de dmsii: •> Dar aceasta n» se poate faqe mai 'miirite pînnb kT>nd noi vom SKrie K» slovele kiriliane şi Maqedonoromţmi k» celle greceşti; »n fel de liffere le tre- «) f % baesK tatalor Rammilor de obşte, adiki. si Helor din Dania şi ielor din Macedonia şi ne-lor din ElVegia (Romandelor). Si acestea sânt litierele lor, litierele moşiior lor. Ka acestea se slajesK fraftii noştri Romani. Priimind o daţi litierele, ii mat la noi este cbaraKleristiKa vorbelor, şi lypii grimathei kam si diktionaral general ai nostra sânt în stare si înveije şi pe noi şi pe Manedonoromini limba de obşte. Ajange atanii aneleaşi semne si arate între rammi de obşte aceleaşi idei. Spre pildi o mu araţi aneeaşi idee, şi fie noi si’l «rilitn Om’ şi Maiedonorominii Orna, sor-ba araţi imeeaşi idee de obşte si fie anii si’l 4iteaski *» , sorb’ şi -algii sorba. tl antat prin J, i prir» c, V prin g. z prin d, prin ş, prin sc, generalizeazi limbaj La aneasti întrebare de a se getieralisi limba, fl’ar fi fihi de sam de prisos, ni înni şi de mare trebainuji, ka anei ie saa awel i atit de îmmaiat si’l arilim prin 1; spre pildij iepare, taia, Voia, vale vn'i Ral Rai şi nele lalte se poa'e vedea kit se fak de kanoskate şi înijelese şi grammatiiei şi talelor Raminilor, sKriindase: le-pare, talliu, volie, văile vălli^ calin, Călii şnl, Aieasti regali se Vedeka-rat la malte Vorbe kit au vrat si o pizeasRi moşii noştrii. Prekam noi ziiem pretutindeni, golî goi şi in kirgile bise-' ri'ieşti pretatindini se Vede: gola goli şi altele. -A’iel Cai) ne vine din a latin, kit ar înlesni şi ar învoi pe tojji Raminii Kind s’ar surie ««mai ks a şî pronsnjje’l fie— karedspiobiqeisl lokslsi. Spre pildi faimi, ainle, Kiine, mii-ne, piine: ksm ne ar învoi pe loiji kmd le am sKrio fainii, ante, inante,Kane, mâne, pane, ş’tî. ^e potrivire şi învoiali ar fi între noi Kind: krez, viz, naşte, ştie, le am sicrie: crcdu, vedu, nasce, scie ? Ks aqestea îmi sivîrşesK skrisoarea. De te învoiesti ks mine, ns şcis: dsr te rog in rispsnssl j>. T. pe lingi bi-girile de seami ■ qe; vei faqe, si mai adaogi tot în priivinjja aseasta şi aqelea qe vois mai fi sitat, îmi Vor fi skipat din vedere sas ns le am ksnosKst. Dsps ksm am iri'iepst Kor-nspondinija noa$ln: mici din ansi 1836 şi Ksm a srmat pini aicsm, propsssl mes ns se sfirşaşte aii:. îyi mai ssnt dator mki o skrisoare asspra dialektslsi Romand, şi alţi ko-prinzitoare ka qca d'intiis de viajja şi îndeletnicirile mele, o dare de sokoteala obsteasKi. N’ar fi fost de: nevoie aqeasli din srmi, însi rimiind nesi-virsili iea din ansi 1836, qititorsl poaie ki îmi va iere soKoteala de: qeea ie ;s’a în-timplat mai la srmi si voiesie Kontinsauia. 1) 1) Acjuea scrisore despre viaţă şi oc-cupaţiunile autorului s’a trimis Dlui Negruzzi în manuscris eră că o j Skrisoarea penti*ş dialeictsl Romand mi vois gribi a’jji o trimite şi a o şi psblika într’-aqeeaşi vreme: iar înkieierea aiestsi ksrs de sitrisori, adiki qeea qe su atinge despre în--deletniqirile mele, ’cji o vois împaitetâ o Vei citi, o vei ps-ne bine le rog, şi ns o vei skoale afari Ns ki doari mi roşisit a'nii anta faptele în lsme pentrs ki Isinea le şcie; ns ki mi sfiesk de a mi des-tiinsi în psblik a mi ispove-dsi, qi ns e vremea înKi a desKoperi ks faptele mele şi ale altora. Vei vedea aqi ns pe aqel Kopil sirman, ks mii-nile îngiejjate pe Kompassl de fier şi pe kreli, spslberat de krivem'le iernii în rsinele Sf.-tslsi Sava în mijloksl altor kopii mai nevinovagi de kit dmssl şi setoşi de învipitsn pişind pe kalea Viejjei şi for-mmdsse de a îmbnyişa o Ka-rien, Kariera de a respmdt limba si rivna qerqelirii si •> *j professio de credinţă a autorului, în quare, desveliâ intrigele tene-brose alle Russilor, pe agenţii ei văzuţi şi occulţi., rolul lor, que juca sub masca Patriotismului şi Libertăţii. Din disgraţiă D. Negruzzi in-trasse deja în aquea et’erie ocultă, şi înc.eto totă correspondinţa cu autorul aquestei epistole. Membrii a-questei eterii astadi sbucină ţSrre-le amândoe şi prepară callea încor-poraţiunii cu Russia prin diverse moduri; quoci: noXxi ai popşai Twp dac c/.ovcov (multe sunt formele demonilor). — 64 ksltsrii ei. Kopilsl a'iela. se fane birbat se adsm ks bir-bajji si . . . 'iele lalte. Mi rekomand şi ssnt aî ds-mitalo plekat serv. I. Eliade. Dlsi Redaktor al foie pentrs Minte sil: în foaiea, pentr» Minte, I-nimi şi Literaturi N. 9. litis tojji Artikolii, kare se afli la Redata aiestei foi spre typi-rire. Şi fiind ki pe K bt îmi a-d»K aminte în vremea treksti uerietindste, în grăbi îmi spsneai de doi artiKoli interesanţi, Kare pîm aksm ns us-mai ki ns ’iam vizst tipiriţi, dar ni«ii însemnaşi între uei~ lalţi ns’i sitesK. Drept a^eea di’mi voie a’ţi fa'ie doi în-trebiri, şi a nsmi aiei doi artiKoli. t'j îmi spsneai atsniea, Ksm ki de dinkolo ţi s’as trimis sn artiKol Kare argumenta despre inlrebsinjjarea Isi as şi n» a în tirnpsl treirst a ver-bilor, şi despre sfîrşitsl ssb-stantivelor latines'ii în ri sas ri», şi n» în rs, lskrat deD. Evgenie Urzheansl. Dsm-neata bine ş'iii, Ksm ki mie de şi ns'mi plawe a mi lisa în desvoltarea vorbelor şi a ks-vintelor, ne fiind Filolog (a-fari de voia fi de sine-va at- tins, itirsia îmi ţin datorie al nspsnde.) lolsşi tare isbesk a ii ti pirerile a'ielore Literaţi, Karii ostenesk în treaba aqeasta. — Artikolsl dan zis, mie ks tita mai interesant se fane k« kit şi es dspi dialeiitsl ţirei mele, ne skris k» a, ni ks a», şi ks kit am Metil în-tr’o sKrisoare a D. Eliad ki-Ire D.Kiminar»l Negrsţţi îndreptaţi, şi KritiKa a'iestsi ar-tikol, In anea kritiki vid ki Domnsl Eliad adswe K8viinicasta) Ka doa-rb Iar şti line-va; pe armb faseia înKredinjjat, kam ka na-mele e nbskoMit si între ro-mini na se aflb nrii an skri-itoria Urziieanal. In sitart, ea îmi Kbatam ornai sb ne faqem ambudoi treaba, dar dînsal na sb arblb niii dintr’o parte. Iar kînd vbzaia în Nr. 24 a ka-rieralai de Ambe Sexe kores-pondinga D-lai Redaxtor Eliad, tot asapra mai sas pomenita-lai artiuol, mbrtarisesK, mie inKb’mi ăa venit Ka total neaşteptat. Pentra a«ieea poftesk pe Cinstita RedaKgia al apelai Jarnal în paferea interesa-lai Koman naţional si ptntra cinstea sa, ka, îndatb dela ie-tirea acestor, sb bine voiaskb, daKa na se ijine îndatoratb a spâne.dela Mine aa priimiţ a-iel artiKol, sb deklareze nea-pbrat mbkar atbta: “oare re-dakjjia Jsrnalaiai de Ambe Sexe manaskriptal D-lai Ev-genieUrziieanal KritiKbtoria de Kipal sKrierii mele a sabsitri-salai şi a tataror din gara ro-mbneaska sKriitori, priimit l-aa deadreplal dela RedaKjjia Foii literare în original saa în ko-pie, ka ştirea şi ka voiia Re-daktoralai; şi de are vre o «krisoare în auest obiekt prii— mitb dela aieastb Redakyie, and vor trene skrierile prin mina mea (Ka si. tak de nenssri). | ea ns va desitide KÎmp nini o daţi nertelor Kare ssbt masna anonimitigiisi razimi în nio-mag;şi si va nevoi a sta împotrivi. Ustsror, ispitelor kare iar i mai veni din partea aneasta. Doreşti., Domnsl mes, si Hitesti desbaferi literare ass- pra limbei noastre? Frsmoâsi aplesare, şi Redakijia prea bs-Ksroasi gîar împlini şi mai a-deseori pofta; dar ksm bine ştii, togi npi mai de ki.pi.tenie. Literagi ai noştri ne sfitsesk ka dspi ne sn an întreg sas dat boldsri destsle dshsrilor prin msltele disertagii si des-bateri gramatiie aksmâ si fa-nem şi „ daea penlrs minte* şnl. nevaşi mai popslari., dspi ksm pofteşte nea mai mare parte a Psblikslsi, nel psgîn pini atsnni, pini Kind voirt mai ksnoaşte ksm ksrg vre-mile şi pentrs noi. — — Mai de ksriud am nidejde. ksmiti kartea Dlsi I. Maioresks, ^,de“ spre înnepstsl şi natsra limbei rominesti* kare este si «i vazi> lamina., fgi va da materie bogaţi» de a k«geta des-1 pre mai mtflte ramari ale lite-ratsrei si 1 mbei noastre. Mai pe srmi îgi mslgsmesk Domnsl mes, KstnKi ’miai dat prilej si. desKoper nişte Isk-rsri. Iure ne ştii, doar’inte-resa pe mai mslgi din literatori. Intrs adevir. prin aneasta ai dovedit asemenea bs-nitate Ki.tre mine, de kare am ksnosKst şi la alte împrejs-nri kritine, KÎnd simyind Dla io. es ssnt inkolgit desnde-va, de n’ai şi pslst împedeica rana, dar nel psgin n’ai lisat si intre si otrăvi int’insnf - 68 — iar anele îngepatari ne era siv isbeaska in mine, le ai spri-jonit abatîndale la o parte. Inka pajjin, şi poate vom sKa-pa de anele Ka aqeste. Ramiia al Damamile Malt vinslitoria prieten G. Barijj. Dlai Redaatoralai Foaiei pentra Minte şql. Domnal mea, Spre a îndestala «iererea D. Tale nea dreapta şi potrivita ka regalele banei-itaviinge, ma aflam foarte strimtorat, ne-KanosKand împregiararile aam ’mi a Kbzat în mana anei aia-naşKript al D-lai Evgenie Ur-ziveanal. Sa yadesK persoana Rare ’mi Ta dat sa’l nitesK, ’mi era teama sa na greşşesk aratîndama indisrtret, poate, pentra ka na’mi spBsese de trebae sa o am taina aneaşta sa» na. Sa tak iara, vedeam Ka ka asemenea lasere se kom-promite Redakgia Foiei pentra Minte de indiskreta şi mi se parea ana ka kapal ka Mintea sa figareze de indiskreta. Ea prea malt am respeKtat. Mintea şi prin armare şi foa-ipa Mingii, pentra ka tr.ebae sa fie îngeleapta ka şi ea. Aşa domnal . mea, na şniam ne sa fak şi de ende sa înqep ras-pansal mea, — pentra ka tre-baia sa faK anal. — Na m’am aflat malt în aneasta alternativa, şi priimiia pe neaşteptate armatoarea scrisorile a Dlai. Kapitanal G. Rakareanal, Rarele singar ’mi a şi dat în a-na| trekat pomenita! mana-, skript. Pravilnima Şi Kanvge-nia, D-lai Kapitan vaz Ka ma SKOate şi pe mine şi re- Dta din atea posigie, îndestaland şi iererea D, Tale şi raspansal mea. Aş sta ani, dar trebae sa das sokoleala pentra ne na. m’am malgamit nainai sa vaz anei manaskript, *ii şi porne-nesk de dansai în sarisoarea mea Kbtre 1). Kaminaral K. Negraggi? Sa vezi de ne, domnal mea: este laKra prea. fireşte. Ea ma aflam în Koraş-pondingb ka pomenitsl boier asapra limbei, despre kare în-, nepasem, dapa Kam se ş'tie, înka din anal 1836. In malte rîndari aazisem oamenii: anii a kîrli şi algii a’mi reKoman-pa pe atei aa şi ria a se pa-, ne prelaţindeni şi kb Iok şi fără Iok. Malgi ma osîndiâ ka am desnobilat limba, si am fa-kat pe Ramani sa naşte gara şi sa gagae pazele mai rar, rostind a a si ria. Asa, a tre-bait sa’mi daa şi ea kavintele mele, ka sa na ma taie lamea. nejadikat. Pe tine sa skot de pîrîş pentra ka na se arata, nimeni de fajja ? Vazaia pe, D. Evgenie Urziqeanal; 'ier-, — 69 - qetaia si afl» line esle dam- nealai, si vizai» Kt e nimeni : ' *> ' îmi pira foarte bine, penii» Ki şi e» asta o Kitam ka la-minaria si ns fie nimeni; şi prin armare skoseia pe D. Nimeni de pîrîş şi protivniK al mea tare şimare.Namai pateam de baitarie, penlra tei, de am si mi lapt ka qine-va, mai bine îmi plaqe si fie nimeni de Kitiineva ; penlra ki sînţ an om, Doamne pizeşqe, de firikos la bitilie, si o skot . *) mai lesne la mpitiia k» as-fel de pîrîşi şi protivnmi ne mi se înfiijişeazi Ka ambra lai Fingal. Mi se pare lapla şi isbînda foarte lesne. Asa, am eşit la jadikati înaintea lamii; "mi am dat kavintele. Oamenii aa jadikat, şi anii’mi aa dat dreptate, aljjii m’aa osîndit. Ea însi na Krez niqi pe anii niqi pe aljjii; pentra ki Kapal de pravili dapi kare este si se dea sentinţa, se afli într’o kondiki qe sti în palatele Tim-palai, ande fie-kare foaie este o generaţie şi ande trebae si întoarKi qineva Rite va foi pîni si dea de aqel artiKol, ande se giseşte dreptatea saa osînda. Prin armare ea’mi arii dat Kavintele, şi DD. jadeki-tori si fa kt bine si na des-kîzi aşa de tineri KondiKa a-qeea, si lase pe aqeîa, a ki-rora le este si treaba si da- tina si o desKizi. Atila a fost, Domnal mea, lakra foarte simpla şi firesk la fie-kare ka si doreasiţi si aibi de protivniK pe Nimeni, adiki pe D. Evgenie Urziqeanal. Kit pentra oamenii qe şti» şi ei şi a vorbi şi o se lapta, ea atit îi respektez, ba • si’jji spaia drept atit’mi e teami de dinş’ii, în kit niqi odati n’atn îndris-nit (daka na de bana kaviinjji înkai de friita) ai şapira pini kmd na’mi aa dat priqina. Atanqi am ribdat odati, de doi, de trei ori, şi pe armi am zis şi ea: „Doamne ajati! şi ande va eşi si easi.“ La aqeastasi’jji spaia, domnal mea, o istorie penlrtf ki’mi plaK mie malt istoriile. — La anal 1828 întorifinda-mi dela Sibiia, ande îmi ty-pirisem grammatika, am venit la Kraiova. AkoIo. într’o zi, dinaintea Biseriqei Obedeanalaî an slujitor de Kiimikimiei, opri din dram pe an biet sl-tean, qe se Kanoşqea dapi fa-lîi ki safferise malt şi ki a-tanqi ar fi avat*o bakarie oare kare, pentra ki dapi mers şi fagi, se patea asemuia ka, paserea qea slabi kare skapl din Kolivie. —Ştii îi zise slajitoral (Katana) ; vino dapi mine. — Unde si mai merg, mii frate, ki aKama skipaia? — Ta na sqii ki oamenii se ftl - 70 - ia» de beiliR si e» pe Mine gi-sesk trebse si ia» ? — Dar de trei lsni sînt în beiliit, şi aK»m îmi deleri (iransl s:t ni t d»K a Kasi. — Tea! n» voi» si şmî» d’al de astea, fi d.»pi mine’gi ziic, m da», site, de k»rg sdreangele d»pe tine,— Mii lasimi’n pane si mi d»k si’mi viz kopilaşii şi m»ierea. t— Uite R»mîn»l drak»l»i! ki e«ziu, şi el îmi sp»ne la snoave ; fi kennd înainte. .. pe Kreangi!—Mii! lasimi’gi zii* n» te jska k» l»itr« drak»l»i, şi lasimi si’mi Ral de Kale. (Ati înj»nt»rile d»pi chinei» ale Katanei n» se mai sp»n ki se îngeleg; Eatana înnep» a împinge pe bietsl Kreştin k» asprime}—Mii Kreştine, n» mi fane si fak ne n’am maifiK»t; di’aii pane îgi sp»i», ki’mi abate si mie argag»I„. Eatana înnepe a loyi k» gîrbaMi»l: Om8l sti în Iok, îşi ssmete mininele, şi skşip't» în palme: pe »rmi îşi fane KPBne, skoa-te »n glas : „Doamne maiki Prenesti! ajsti’mi si omor si e» odati »n om \“ pane mii^ nele în Kap»l Katanei şi n»’l trînteşte lsngit, ni îl apaşi în jos, îl gemseşMe: niolane peste fl»ere, trap peste pinioare, kap îfiges»it în smeri, Ţr»pajl bie-s tei Eatane seammi o roati odorogiti, »n kolaa abia ro-* ţigid, »n mosoroie k» okî sgî- igi în s»s — Es eram în po-«. ştie ; poruiam la Rîmnik»! VîU-Mei, Am pornit, — Ce se va mai fi fiK»t, n» şti». Mi rekomand, domn»! me»; alitsrînd mm o skrisoare ne o gitisem si’gi o trimit mm de trei l»ni, si n’am zibovit’o de alt nova de kit ki soko^ team a’gi trimite k» dmsa şi artiKoM as»pra Opiniei,1) despre itare îgi şi pomenesk în-* tr’insa si kredemi m mai %) n’am av»t vreme a’l preskrie. Al D»mitale pleRat serv I, Eliade, Sarisoarea Dl»i Kipitan G. R»Kirean»l: „Domnsle Reiaktor,“ „|n No. 10 al foaiei pen- tr» Minte sil, dela 1 Mart, am nitit nişte infrebiri M.e D. Dr* V. Eitre D. Redaktor k»m si •• K»viinMios»l şi ingeniossl ms-^ p»ns ne i se di, în Kare viz ki pofteşte pe Dta ua si p»-blini fin întirziere dana n» an»me dela Mine, dar miRar k»m ’gi a venit anei artiKol snl. — Mi fiind ki anesta 4) este dat Dtale de mine, mi K»nosK dator a’gi fane K»no-SKKti împregisrarea Ra si pogi mai bine rispsnde. E» in treasta l»m a l»i I»nie, mergînd la Braşov, m’ain 1) Vecii foia Minţii şi Bibliotheca portativă votiimul Diverse. - 71 - sokotit dator mai intîiu a fa-qe o visiti pentru întiia oara, Dlui Redakforului G. Barig, ka-rele dupi buna priimire ne’mi a fikut îndată a desais vorba despre pomenitul artiKol al Urzineanului pe Rare nerînduil si’l viz, nu numai kt mi’l a aritat, ni m’a şi rugat si’l mai arat şi pe la algii Ka doar vre unul d’ai noştri va putea kunoaşte ikoana (slova), sas stilul, fiind trimis din BukuresM. Aşavizmdu’l Ko atita pofti a afla pe autorul, îngele-gmd’ şi dreapta mîhnire ie are pe dtnsul, Rare vrand si’şi resbune, poate, pe alt nineva, se legase mai intîiu de Dumnealui; am luat la mine anei manuskript; şi pe line întil-niam de ai noştri din Bsku-resti i1! aritam, ka doar vre-unul va putea gini pe Autorul. Insfirşit neavmd putingt Rit m’am aflat în Braşov, kmd e-ram s t plek de akolo (pe simplu adevtr arat) ki’l am skos dintre hirtii într’adins ka si’l dau înapoi Dlui Barig, şi de mare grăbi, Hi mi silea ai familiei noastre Ka si plekim, ’lam uitat iar la mine. Apoi dupi ie m’am întors aini, viind la Bukuresti. ’lam dat D-*> tale ka si’l mai arigi kuiva, ka doar se va putea desRoperi line este anest Evgenie Urzi-lean qe ne oRiraşte atit, so- ’kotirdumi numai Ka si îndatorez pe D. Barig qe îl vizussem aşa de supirat de atingerile lui; iar nu pentru vre un kuget de risbunare, Kt nu merită. In urmi întorKÎndumi a ruşi am skris Dlui Barig toate împregiuririle despre ie am putut si peskoper, şi ki este a se faqe pomeneali în ga-zeti desdre kite-va punkturi din aqel artikol. Dumnealui însi, 4e e dreptul, ’mi a dat respunsul kt nu ar fi frumos si se faki vre o kritiKi as-supra anelui artikol, Kind el (artikolul) nu sli de fagi Ka st poatt publikul judiită despre amtndot întrătia. şi prin urmare ar fi un lukru strava-gant. Eu ’iam ftgiduit ki voiu surie Dtale si nu pomeneşti nimik în vre o foaie (pre kum ’gi am şi suris) dar unde? Dta. pîni si priimeşti skrisoarea mea, si trimisesesi Nr. 24 al Kurrierului de Ambe Sexe. Aşa eati D. Barig su-pirat pe mine. Şi 4e Ş4ii va fi avind şi dreptate, însi firi si fiu nini eu ni4i Dta vinovat, 4i numai o urîti îngellegere şi o întîmpare neplikuti. Despre qeea 4e se attinge de a doa întrebare a Dlui Dr. V. kum şi de are drept a faqe anele pretengii, nu e treaba mea; ani au a judiKa algii. — Ka ne poate a se sokoti Dlu* — 72 - Hiai m»ll? iubitor de litteratsri or aixîjjTblor de gîl’ievuri ? , Si mi le dea voie a Vorbi deva şi despre dsh»l gazetelor rsmîneşti. D; Barili zide ki trebse si ne aducem a-minle kt lojii ssntern Renunţ: Es zik fiind ki ne zîqem Ramuri treh»e st şi fim şi si ne şi adsqem aminte kirid o spunem pe tot leastl. Ksr-kiersl Romtriesk kfcm şi Albina Rommi s’aa îniepst îri-ki din an»l 1828 şi pini în annsl trekfct n» ş’as Viz8t in riieste foi iriai attingeri din partea redakjriilor, ni1» a se faqe organ al attin^erilor şi risbsnirilor personale. Foaia lilterari a Braşovului, kkm s’-a ivit a aprins torjjele vrajbei. Pot si zik ki mai n’a fost nsmir în Rare si n8 se supere ori iubirea de cinste sau qiristea îns8si a oamenilor i • kmd prin disertapii litterare, kmd prin atakuri d’a dreptbl ka a iei vestit artiRol al D-lui MaioresKB. Apoi, daka oamenii liniştiai a» trebuit si rispunzi si ei, mi se pare ki ii8 prea îşi avea lokul a pomeni qelor ie se ăpiri, kt trebtie st’şi adduki aminte ki sunt Rsriiini. Eu ns Sunt în stare si kritik sRopsl Fdaiei litterare din BrasoV, mai vir-tos ki lot d’auna ’mi a plikst; pentru ki o soRotiam Ra uri Orgari al snei polemide litterare şi vedeam adesea ki din isbirea ideilor es fmslte skiri-tee de lumini; Tot ne judik (şi mi se pare ki am dreptate)’ este ki de de D. Redaktorul st n8 se învoiasRi toKmai a-li8m kb skopul we’şi a propus, şi si Va si puie pa'ieâ dupi de a ajjîjjat vrajba atit în Rit ’ia fikut pe snii Si 08 se mai impaic nisp»n-s»l ie te roagi D. Barijj a da în aieasti priiim, e» eram st> i’l trimig d’a dreptsl Dl»i în Braşov aa si te skap pe Dta şi de aiel nspsns ie şo- kotesk ki trebke si faii, şi <1© ispita de a te faie organ al nspsiis»!»'! si părerilor mele; însi ssrii Vre o pair» l»ni de Kind skri.» Dl»i Barig adesea şi niii »n resp»ris n» priimesK. De mi se perd sifrisorile sa» de le priimeşte Dl»i şi n» voieşte si’mi faki liriste a’mi rispsnde, n» şti»; deşt»! ki şi la o întâmplare şi la alta e» nii Vt>z k'b am drept»! a ns triai K»teza a’i trimite şi aiea-şti scrisoare. Priim.şte Domn»! ine», sil. G. Rfik'breansl. kipitan. 8 Martie, 1839, Kimp8-l»ng: INGRATUL N'bsifst de a fi slkgi, KreSRSt în desfrinare* Kopil firi rsşine, din rimişigi hnnit, Sl»garriik la mari kase, deprins la îmb»ibare, Şi rob de bsiii voie, de inimi lipsit, Ingrate, îihi rialii prag»] în huni k’ri liirlie; Îmi sp»i Kb’gi e sriti vi'aga de slsgar, Te rogi si’gi da» sisipare la simpla ta jsnie^ Si’gi sprijin a ta rivhi ş’al vers»rilor dar. Din toati neaverea’mi, sperjsr, ’gi addsii a mirite, Kt. dr»m» ’nvigirei iy$ rivni ’gi am lesnit; La ori ie trebsingi m’aveai ka p’»n pirinte, •Şi hrăni, ’nbrikiminte nimik n»’gi a lipsit; Şi vorbe ritmite le pSneam pe Kale Şi rimaşi sbîrniindl mere» ’jji o aKordam, Şi verssri şotinsate ie n’as niii deal niii vale Pe legisit seroikol sădind le K8mpmeam. Pigme, stanjje groase, psgind de ateie Le biwisiam ks total din veaksl l»i Christos, Si gmdsri de perzare,' dovezi de nebsnie, m le’ntorneam in ksget kreştin şi omenos. Jilind Kreştine rsde, în astfel de srlaro Sbierai Ia Piston, berber, Kiemai pe Apollon Şi vrond si ’gi sKimbi şi limba la sKBrta’jji ksgetare. Prefaci kreştinitatea, şi ier» ’n erizon! N’aveai de lok rsşine k» osteneli streine Si te arijji în I«me: ka mama le strîngeai; Şi smitos ks bolnav, amesteK de ris. bine Kontrast de îngrozire, Ka ea le infeKtai. Te bolnivişi, vipera; ks brajjele desKise Te priimii în Kasi; te-am pss pe patsl mea Şi preveghiam la Kaps’iji în alle boalei vise întregi şi nopgi şi zille,— ş’iii, tB şi IlsmnezeB, Plmgeam la Kipitiis’jii, îgi resBflam lingoarea, Riqitele’jji pi'ioare la sîn jji le ’nkilzeam, In inima’mi ferbinte d’atBnii virsai dahoarea, Veninsl tis de şarpe d’atsnnea îl slrîngeam. Al ti8 safflet de iasml în Krsnta’jjî aisrare Se spiimintâ de mine, ka ksget mi priviâ Şi grijele’mi plipmde i se pirea msstrare, Şi mila’mi Ka srgie adina îl sfîşiâ. Ks alte laKrimi nsoi îjji dam o sirstare, Şi te lipiam la pepts’mi. strigînds’jai: frijjiorl — Te’nkoli'riai în spasmBrf la blinda mea kiemare Şi'n oKi’gi trecea fslger, pe frsnte’yi 8n fior. — 74 - Doi anni an kap de vrajba intre skolari stşdenjjî, Invbjjttori, tovarăşi şi klase îngălai; Batjokarb ’gi fiKBSseşi din «iei mai eminengi; NimiK ns înv'bjjasseşi, si toate defbimai. Doriam si’jji viz sporirea: kb mslli îngrijire. La impirgiri de «rinste de privitor njergeam: Ka demoni de ispitb l’a. tainelor sfinuire, Aşa periai din şKoali., ş’aii na te vedeam. Ţe întrebam adesea: de qe Ia qerqetare • PÎ8 esi si t» ka alijii piringi si veseleşti? De qe ns te indspieqi l’a şKoalei regslare St simui de datorie, k’aşa mai mslt sporeşti? K’o gara msşkiloare, k’o b»z'b d’ironie Jmi respandeai, pigine, ki» n’ai qe învijjâ, Kt virsta’jji este mare şi vrei filosofie, Şi ns aflai Kapabili spre a te lamina Prisos ’jji erâ-asicaltarea şi bana kaviinyb Limbi, stilai, istoria, inatesia n8 vreai Fagiai de legi, de dreptari si n’aveai trebainjp, ’JJi eră netrebniqi toate, de toato te fereai, PiKBseşi vr’o qinqi rîndari de basne tiKbloase Şi na’gi găseai potrivnik la o, chimerb fleak: Dea boal* te-rappaicase, qe kade n» la oase, Mi ’n minte se’kaibeaz'L, şi n8 mai are leaa, Jmpovbrat de grijb, de and’ si’mi vie’n minte Kb rta te apakase manie d’aator. — O! n>ţ se lingaşaşte omagal kare minte! — Pagin voi8 a kanoaşte kmd fak an ajator. Gindeam ki» e natara qe’n timpsl S'b8 s’arali Gândeam jct> e talental qe ’nqepe a se ivi. P’oloaga’jji poesie şi prosx întortoKiati ________Perdeam qeassri si zile a gi Ie sdreveni. 1) Âllusi5 la semnele de nebunie que de altunci da Ingratul. _ T 6 — Te skoli; dragostea ’n mine kreştea ka riktaiea’jji Si psnga’mi,— dar ne p»ngi! ki p»ngt n» aveam — Mina’mi ’iji era deşkisi si’ntrema smitatea’ui: S’akoper goliqisnea’gi, şi datorii fineam. Am martori WgBijtorii şi trspB’gi de vîperi lIe simte şi ea frigsl, ira kmd o înkilzeşţi, Atsniea îşi eicsali nîsmoasâ atmosferi Atsnni ’iji ’nfige Moartea st simiji ne p»iis hrmeşti. Tentaşi si’jji mai plimbi lenea, st skimbi şi meserie; Ka Spîrksl skinibihd loKsl si skape de ponos;-Tenjşi ajaforiniji si’ui. fi» drept kezişie; Kezăş, hrmitor, reazim ’jji am fost mai k» prisos. K» gind»l trindiviei jporniaî la askultaire *) Si sl»jba, datoria în veni n’aî ksnoskstt Ka jidov» ’ndintnik ne intri ’nsKilditoare Sitimbaşi kosl»m; dar jidov şi spîrk n’ai prefik»t; N» mi ’ndreptez la j»me, si’jji spsik helegisirea, K» tine am de l»Kr»; şi vina t» ’iji o şiii; Ingrat ’jgi'e b»n»l n»me şi ms»şi pomenirea; Te a inferat PiKat»!, pe frtnlea ta îl jjii. Anei d»h de partide, robie perzitoare Kare d’atitea veak»ri ast neam s kin«it, Pe m»Ij|i oameni de qihste k’o mas»’ amigitOar^; In sfat»ri blestemate k» proitleiji a «nit. Te organ mâi hemernin deprins în fir’de-lege? Te satelit mai skîrnav, ne sbir mai blestemat P»tea si neniereaSKi şi la »n Iok si leg'b De kit »n f»r de sfinte, d iasnii, »n ingrat? 'I) Quoci a intrat şi în miliţio. 2) Allusio Ia începutul scholei rodiniane. - 77 OkH, ales, iei name în sfatal de perzare, Bbgat d’aiela însăşi k»i mingi ki te înkinî; l.a Kreşterea’gi de slagi, kredeai înnobilare,. A slagiri ’n pi k a te înlesnitor de vini, • Kizat şi ea in KHrsa •arzirii prea-sparkate, He ia însăşi vederea, ka orb am ’naintat, Si Kind am desKis okii, te yiz ani ingratei Ka siratarea Iadei, tndind m’ai timpinat. % Iok de periaiane! ie sfalari zxpuito! De line natnai vredniii şi d’ori-Kare smintit! Al girii Pandemonia J) şi naibal de ispitei.— O! Kbt am plâns birbagii. ie i-ia, s’aa amigitl Pizit ka semnal Kraiii, ribdaia asta. Ternare, Palaia în lin si saffer fatalal siratat; ; Si bragal mea •tel slobod armat de risbanaro, Na’jji a înfipt pamnalal în peptal veninat. Ţe am mai iertat, kamplite, ş’a, mea smeriţi mili,, Ka sar lini pe Irapa’gi iar gol o ai simgit. K» masna de frigie, sabt zimbeta’gi în sili. Urziai a mele kinari din lok nelegiajt. Akolo si ai partea, mortmd în slagirie Şi na mai ieşi d’akolo, o sRremit infernal 1 *le te a dospit P\katal din, veinika argie Ka-a ieralai neştire într’an moment fatal. Aşa si’gi pelreii viaga într’an despreg de sine, ^onit în veni de kaget, ie’n ve.ii aj înfranfeaţ; Okara arzitoare în bazi’gi o vei gine; Pe frantea’gi frataiidi s’arigi pe vinovat. Şi arii de tarbare kmd ’gi or Kidea blesteme: A doi inimi kalde ie ta le ai desanit Si ’n viaga de akam şi’n lea de apoi vreme; Si tremari Ka an Kiine în rane skilivit. 4;) Resultatele aquellui Pandemoniu, aquellei eterii occulte addussero ambele*, ţerri în starea de astăzi. 9 f8 -~ Ka molepsit de krirti^ veninsl s’aibi iii tihd§ Si’n kasele ne intri si vezi a kBrigi Ifa armele de şarpe şi arma d»pi line, Ks apa qea sfingiti' în preajmi a stropi. • Pribeag vei fi îrt lame, firi likaş;, Kslkare Si qin’te va atlinge se va simgi tsrbat; Niii vermii în mortmntB’ni ns vor afla mikare Ki vor meri d’otravi din tPsps’gi vettinah Anea iasmi de groazi*, fiingi infernali % am vizat în Viss’mi a tot mi ispiti Eşqi t8 ka ai tii tovaroşi 8nire prea fatali, 1) Birbagi,, femei, amestek^ şi iadsl a’ngrozi. Şi limbi îi di 8nsl, şi alt»l rea vedere. Iar alls’i di pinioare spiimîei-Giligan (De foamete preveste, de vrajbi ’mpereKere,) Şi togi 'iagi dat 8n safflet, pe inşivi-Satan. *Ie iconjsragi ia rele şi Spre a mea perzare Şi plmgerea mea ’n satiri agi vr8t a snelti Lipind a Voastri fapta 1’altoPa lakrare, Likasta la kol8mbe, pre sine a vi feri Dar zioa se iveşte, chimera se desfane Ka f8m8l risipiţi d'al asrorii vînt; Desmidslata iasmi inwepe a’mi da paqe, Şi’n inimi’mi^ în minte iBqeşte iar kBvînL Şi lamea vi ksnoaşte, şi aspra ei dreptate Kb adeviratBl nsme pe togi v’a însemnat^ A voastri pomenire şi negrele’gi piKate, Vor îngrozi Brmaşii, amd vor striga: Ingrat! Şi omsl K8 Kredingi în marea sa dsrere Şi Krsntâ nedreptate q’adink la sfişiat, Udmd aneste rindari în plms'de mingiiere^ Va dobmdi risaflet, ki e8 ’l am risbenat. 4) Vecii poemă întitulată Visul I. Eliade. - 70 - Ni\ 6. PAUL 10RC0VICL în mslte rindsri s’a vorbit *,de Observagiile de limba RsmmeasKi/ alle ri-posatslsi întrs fericire Paul îorgovici, typirite la Bsda în ansi 1799. Aceasti Kirtici-ki vrednim de Isat îh băgare de seaim. do littefatorii noslri, atit pentrs vremea în kare s’a snris, Kit şi pentrs frsmoasele şi folositoarele eî bigxri di seami assspra limbii, era foarte rari şi mai ne KsnosKsti în aceste doi Principate. Ăm sokotit dar^ a o face Ksnosksti D-lor cititori ai acestei foi, dinds-o rindsri, rindsri; şi Ka si poati dobmdi o mai întinşi psbli-citate, se va psne şi în Ksr-riersl RsmmesK, fiind mai ks totsl algii cititorii snei foi şi aljjii ai celei lalte* In aceasti psbliKare se Yâ pizi ks sksmpitate şi limba şi ortografiia astorslsi, Ka si poati jsdiKa filologii noştri ksm as fost începst bitrmii noştri a ksltiva limba, sitngind karaktersl şi firea limbei, şi lsmdsse dspi metodsl ks Kare Italienii, Franceşii, Spaniolii din limba popolslsi, ale-gmd bsnsl ’şi as format dia-lektsl şi limba literagilor. Kici kontimporan ks fericitsl lorKovi'ti a fost şi aStorsI Grammaticei rsmmesti IeiiaKe «i , , Vikisesksl,^ a Kirsia Gram-matiki mtiia edigie s’a ty-pirit la Rimnik şi â doa la Viena, şi snde se poate Vedea ntit în skrisoărea sa Kitre EpisKopsl Filaret, ideile salle asspra limbei, Kit şi din însssi totsl Grammaticei salle. Astorsl, ale Kirsia observau» se psblikl aci, începe astfel kitre cititor* LA ilETITOPltf în KarticiKa acasta, *Ietito-risle bine-voitor! vei vedea ksvintele limbei noastre Ro-manesci, na neşte remeşige a limbei snei Nagii, Kare as ns-merat kindva mslui psternici împeragi: dintre kare pre II8L1IS Kesaris, si AUGUST împerats, şi aKSma prin ls-nele de pre nomele lor asa nomite IIULIE, AUGUST în toate Kalendarele Romanesci, preKsm şi în mineis Roma-nesk de toate lsnele,. adeke mineis de Obşte, spre vecni-Ka lasdi pomenim. PreKsm Ksvintele kare vor- 80 - bim, şi nomele kare portem, ne mbrt«risesk pre noi a ii srmetorii Nagii Romanesqi, tisa şi starea noastre a r»m'b-nilor de ak»m nd aratb Kiar, ki aşa de parte am kbz»ţ din florea Sqiingelor şi a limbei, k'bt aluma «Bvinlele de Swi-ingb, Rare sa» intrebsingat în rideaina liqnţbei Kare noi o vorbim, se par noo în starea aqeasta a (i streine. Iar t» *Iititori»ţ© binevoi-ţor, dake vei deskide oKii fningii tale, şi vei strebate Ia redinina k»yintelor a limbei noastre, adeke de vei jsdeka de limba noastre n» dope părere, qţ dqpe fiinga limbei, te yei înkredinga, kb Ksvintele nele de lipse in limba noslre pentr» Sqiinge se k»prind in-yelsite în rbdeqina KSYintelor a limbii nostre, şi psnţr» a-qeea s’a» ze»itat din limba nostre, pentr» ki> sqiingeie Ka priqina a k»vintelor aqelora, s’a» ves’ieziţ in limba nostre »na k» starea Nagii: ' Deqi dane te altinge Kbtva |a»da nomelsi Romanes», stx k» dedinssl de Kelfsra limbei Romanesqi, sk»t»re a tot k»-vintslsi rede'iina, şi de aiîolq Irage atitea ksvinte pre Kbt se poate întinde poterea vorbei de rbdeqiob. Spre aşa sferşit daiti va p»tea gie sluji eksemplsrile de mine în karlea aqeasta alkxtsite, me voi» sonoti om»! qel mai feri-s qit in l»mea aqasla. Kalea Kblrb l»kr», la kare e» le indemn, e he imblaţx.şi e plimb de spini şi de r»gi împlikagi; inse ea d»qe la a k'bmpie !ah> infr»insegat'b ks m»lte feluri de flori, din kare albinele serg»itoare s»g s»k» şi fak din Irbnssj aşa gbtit»-. re, kare trene preste poterile -minijii omenesqi. Aqestora sergainge şi t» «rmeazb, şi din K»vintele limbei romanesqi qeii de redeqinb s»ge k» akuţ mingii tale Ka albina din flori KBvinţe spre infr»msegarea limbei nostre. La aqasta e» ka »n fii» a Nagii pre togi iubitori de na-gie invit, şi Komm»nik»nd k» togi ksgeţele mele de spre in-fr»msegarea limbei, rog pre togi Ka qe n» s’a» po!»t dopli-r ni din ne agisngeiea mingii mele spre kadetarea pornirii, st» fak b bine a adaoge din qea lor, şi lipsei© qe le vor des-koperj in op»l (jartea) me» st> n» le respandeaske spre impedefearea folos»l»i Nagiei, K.ire este pornirea mea, "ii şi mi le iţommsniqe k» mine: e» ii» n»mai me vo,i» şergsţ a le indrepta aşa /lipse, dake le. voi» konoşqe adeverate, qţ . ink-b voi» m»lgemi aqelsia Rare m’a» îndreptat, ~~ 81 iot înssl si adskx Kit poate la foloss! kommsn: irigi pen-trs a ajisnge la aşa svrxşit, se ovine a lega la o parte toate împedenxrile: nxqi sunt anii oameni kare fiind învegagi a suria, a vorbi într’sn felis-ns vres sx Kreade, kx înir’a-iceasi limbi si allmir.trelea «' «r si poate suria şi vorbi bine: ssnt snii şi de aiela neam, nare toati sqiinga sa o înteresk ks Asktorilatea allsia dela nare ei a» învegat: şi ns vres si rtreadi ki alts "într’alt mod aqeeaşi invegxnd, şi acelaşi pote invejja qeva adeve-rat; qi mai neklitigi intr’aqela Ksget fer temeis stas, ki qe alls adeverat, sas bine reas spsne, aqeea ks dedinssl tre-bsi si purqeade din gsra sas skriptsra invegetorislsi lor. La aqeslia kred a fi destsl a spsne din regsla aqeea filosofiei: în jsdenarea ori do fie qe a-devir, a ns se sita, nsmai la karaktersl aqelsi qesnrieade-virsl aqela, qi la priqinile nare suritoris srmeaze in des-koperirea aqclseaşi adevir. Iar mai vîrtos in materia a-qasla, de nare es invit, si se psne inainlea onilor pornirea nare es am, adeki folossl ts-tsror, dela nare si ns ksm-va abaţi pre qineva v’o de-sertiqisne sas vr’o invidie. «i PERIODUL II. SEKI1IA I OBSERVAŢII de LIMBA RUMÂNEASKA. Damneze» Pirintele a toate feplsrelor prin nimin alta n’as mai ales pre om de kx-tre qele lai le dobitoaqe, mai virtos de kxt prin potinga de a Ksvxnlâ. Kxqi vedem preksm qele mste ssnt si mai tare la trsp, mai mslte rabdx, şi mai tare fsg; apoi niqi n’as atxta lipse de ajsteris qel din afarx. Ele mai ksrxtid înqep a sm-bla, a pasqe. a înnotâ presle ape fir niqi sn învegeloris, insa natsra Ie învage. Mai toate de kxlre frig ssnt im-brekate ns vesminte din sin-gsr trspsl lor, şi as neşte arme lorssi innxskste : dar hrana kapet mai fie desnde, pentrs kare toate omslsi mslte grije este. Aşa dar noo ne as dat Ragie: adekx minte preqepxloare, prin nare as vrst sx fim părtaşi qelor qe-resqî. lIi mai insa Ragie niqi ns ne reas ajsta atxta, niqi ns se reas pstea aşa areta in noi de qe pernepem ks mintea ; ns ream pstea desnoperi prin ksvinte. Quintilianus. Mxnar ni prin Pekkatsl stremosesR firea omeneasnx C 82 - s’as skitnbaf, pentrs kt> de toate dslnegile Raialei neam deportat, dar tot a» mai remas neva seminţe în firea noastri nea mstati din firea nea din tbis ; între kare dorsl nel ne ks ni ni sn fel de bsnotate a Ismii anestia se pote stempe-râ şi tendengiea (tinderea) ki-tlrt starea bsksriei nei de pararea, şi Kitre rondai, prin simgirea nea din lesntrs ks-noasnem. Ko de vom intra ks mintea la nele ne se fak între noi, vom pernepe ko ne îndemnam ks o poterc neopri-to a fane o re, de ne ns snim prinina, faptele anelea, la kare ne dsk îndemnările ne per-nepBte, sa» inslinktsrii nats-rale, le ksnoasnem prin sim-giri, adeKi prin eksperienge as ko s»nt noo b»ne as ba. Dar fiene bine kapetem, ks kare se pote îndslnî trspsl, dar tot s»flet»l, kare prin binele trspesu în atota se îndests-leazo, înkot poterile lsî în-liise in frsp pot Isura fer mare împedeitare în organele trs-pslsî soaolos; în nele la'lte dorsl la sn bine mai mare ka la Isvorsl DomnezeesK, desn-de sas gi înssflat în trsp, ns poate stinge. Desnde se nasK întrs noî mslte feli»ri de lipse, la kare fie nine om dopo rondseala Isi Domnezes, are i trebsinge de ajstorisl altora, j Dar pentrs a fane Ksnoskste i la algii aşa t* ebsinjje, este dato la fie ne om potinga de a ksvbnla. Ks Kare şi nei msjji se naşa, ni înîrinşii e nsmai împedekat'b prin Organele nele imperfekte (nesovorgite) a trspslsi. Preasm vedem în kopii ssgotori, kare neavond înko Organile trspslsi asprin-zeloare de ksvinte, potinga de a aretâ lipsa sa o fane ksnos-Ksto prin alte semne, gi as-zind dese ori aceleaşi itsvinte le înnepe a spsne de jsme-tate. Fiind ki> natsra omslsi se Ksprinde în ssflet şi în trsp, iar lipsele aneste zise asijde-rea de akolo psrned, şi pentrs anea trebsingele natsrale se kiama ; pentrs ko din natsra snsia fiste Korsia om no-sitst se trag ; aşa dar la tot omsl, fer diskriminare, kare e prin însă nasnere sspss la lipsele aneste, este da ti si potinga a le deskoperi prin ks-vinte : ins ksvintele şi modsl de a desKoperi pernepstsl mingii nrin Ksvinte, ns ssnt la toate Nagiile într’o forma. Nini într’aneiaşî Nagie ns vorbesK togi ks aneleaşî mod. Koni în-ko dela înnepst as fost snii oameni mai aleşi la minte, deni întrinşii si ksvintele ka semnele a pernepstslsi mingii ns 83 — fost mai alese. Desnde s’as aflat algii Kari a» semnat mods de Ksvmtare a omenilor celor aleşi. Mai algii din rnodsl anei semnat a» feKBt regalele, dope Rare Ksvintele a limbii aqeiea se aşazh înlrs îngelegerea lor, se alk'etsesR şi se greesK. Regalele acestea mai întiis as fost nsmai resfirate prin ksvinte: pim. kind cineva din nagie as dat sie o-steneala de adsce regslele a-celea îritr’o systerm., adeicb preKsm ele din nalsra lor sua dopb alta srmeazT.. De aici sas m>sKst la toalx nagiea mods ales de a Ksvtnta între omenii cei învegagi. ' Pentrs awasta Tinerii a na-gielor celor Kslte (alese) per lingi altere Sciinge, în vagi în skolele Mele bine rxndsite Grnmmalika limbei materne, sas kartea, nare în*age regslele de a suria, a pronsn-gia, a liga mai mslte ksvinte, sas a faqe iconstrsKgisni dopi proprietatea, şi osebirea limbii, aşa sa tot «e ksprind ks mintea si. poate deskoperi prin ksvinte ksviincioase, la acea-sta şe Mere o mslgime a ks-vitelor, Rare tinerii o agone-sesR din kirgile omenilor ce-lor învegagi într aşa mod: a-deKi: Profesorii şi învegeto-rii aşa felis de kirgi Metind prsnqilor în şkoli, înţelege- rea sneia fieşte ki.ria vorbe, ks Rare AsKktorsl as Iigal ks-getsl ses, o ekspliKi dopi toali» ksprinderea ei, kare vorbe tinerii din ri>ndsiala profe-sorsisi le întrebsingeaze în oickspagiele kare ssnt îndelet-niciile skrise a Kasi, kind e renreagie. Din aşa n>ndsiala a şkolelor tinerii ns nsmai se folosesk ks agonisirea vorbi-lor de mslte felisri, mî înRi. prin regslele limbei, Me o sMie din ssgere, se desvelse întrinşii potinga de a grti, şi se în-tindo la ajisngerea îngelege-rii a omenilor Melor aleşi la minte prin kare şi mintea lor se frsmsegaze. Darea al,ting tinerii la anii Mei de percepere adi.nKe, ei întriatsnci în skolele Mele mai înalte: snde învagi» detoriile kbtre Domnezes, sine şi aproapele, într aşa mod, ka ei în-ssşi ks mintea lor st. percea-pi. adevirsl detoriilor acestora. Spre aceasta se trad tinerilor învBgelsri înainte gi-litore : preKsm e Logika, sas mods de a ajisnge prin Ksge-tare la aqea lsminr. a mingii, ks kare st. potem itonosce Me e adevirat a jsdeka, şi a în-Keia de toate Mele mo kad ssb simgirilo noastre, Rare opera-gie (lsKrare) a mingii o are-lem prin ksvinte, de snde a Logikeî este a învega în Me se Ksprinde virtstea K«vinte-lor, kare spre aieia svirşit se întreb«ingase ka neşle semne o periepstiilsi mingii, ica tot ins»J aszind itsvintsl, st. îngeleagt şi periep«t«l mingii ne e ligat ka KBVT>nt«l a-lela. * Din logika pbşesK la FisiKa, sas la aiea parte a filosofici în kare in vage a Ksnosie p«-terile, proprietigile (osebirile) «n#ia fieşte k'brsia tr«p ie ka-de s«b simgirile nosrs. Prin aiestea Konosiem ie se faie în lame, şi Konosiinga aieasta fie kaie om o poate av6; îns priiina de le o fapti se în-tbinplb aşa, şi n« amintrelea, aieasta e fandatb în poterile «n«ia fieşte K'brsia trsp dela Domnezes însemnate. La aia-sta konosiinge se iere dela om osteneala si Kresiere ome-*> neask't Ka si> o poate agonisi Prin învegetsra FisiKei, spre ekzemplsr tot omsl konosie k'tnd ploie, fslgsri. ş. a. Ins priiina aieia na siie tot omsl. Aşişderea şi rondai iei de mirare şi nekletit în ksrgerea stelelor, distangia lor «na de kitre alta: prensm şi Ksrss lsnei în okol« p-bminlslsi, SKirn-barea aerslsi prima vara, vara, toamna şi iarna, kare nesium- bat într’aieeasi vreme se fa-«1 ie «na spre aj«lor«l alteia; aieste toate la togi ssnt ko- nosKste. JVsmai filosofii din ko— nosiinga feptsrilor aiestora, pişesk Ia Konosiinga poterilor iele ie s«nt înnasitste într’a-lestea, Kare toate dops îndreptarea paterilor aielora se fak. Şi aşa din poterile iele înnasKBte in orii dopb kare el l«Kri, si întrs nare Nalsralsi se ksprinde, trag şi detoriiîe lai, spre aieia priniipis aşezate preKsrn toate feplsrile ps-terile lor iimbsKste la aielaş svirşit spre binele tslsror a-leargb, aşa şi omel feptsra în-gelegitoare e detor faptele sale dopb voia l«i Domnezes la binele • tstsror a îndreptar Desfide «nneaze detoria ln>-trB Domneze» Intri sine şi aproapele. Kare detorii din însele feptsri, prin Kare Dom-nezes voiea sa o araţi, şi prin însă minte omeneaski KonosKBte, se kiame detoriiîe natsrale, pentrs In. om«l«i s«nt înnasitste, dela kare niii o îutimplare poate pre om des-liga. La fieşte Kare din siiingele aieste se ier Kxvinte alese, Kare altmintrelea n« se între-bsingaze în K«vinlele iele de toate zilele; pentr« a n« le zesita, omenii iei aleşi le as aşezat în Kirgi tiperite, k« a-deverata lor îngelegere p«se între vorbele iele proste do~ pi rindsl li terilor prin Kare 85 tniep. K'truîle da aşa felia se namesK Oiktjion re, iar kartea qe Ksprinde în sine regalele invej|etoare kam trebae st. se întrebaimjeze aşa Kavinte dopa proprietatea limbai, se na-meş'ia Grammalika. Daae în-tr’o nayie se afla mai maljji omeni înve'mt, itaviritele a-qele invejjate mai dese ori se aad, pbn din zi în zi le înqep a vorbi mai tojji şi iei prosti, si aşa ese limba îmmaljjitx ka înalte felari de vorbe. Spre GKseinpla qei qe qetesK akama novelele, saa novinele k-bfe kavinte noi dintr bnsele între-bainjjaze în Kavbntarea i«a a-qeia la kare spann qeva noa. Aaasta daice vom applena la starea najjii nostre ande niqi s'fiinjgele na floresK, prin kare limba şî naijia împreane se înfromsegaze;niqi Diiqjiona-re, ni'ii Grammalika pbn de kartnd naa fost vom perqepe lesne pricina pentra ie din limba noslrb atbtea Kavinte saa zeaitat; şi aqesta e panktal spre kare ea întind observatele mele. Si fiind in. starea limbei şi a Naj|ii într’aielaş paş ambla, deqi spre mai mare în-jjelegere aaelora qe se ating de limba, se qere o sKartb konosqinjje de Istoria Romanilor, saa Rambnilor. De ande se trage nomele aqesta Romanii ? Unde aa fost Kapetenia impereuiei Raminiilor ? Sab kare împerat romonesK saa a-sezat Romanii în Daaia ? De ande se trag Ramanii qei de aKama ? Romanii prekam este ka-nositat din toate Istoriile, se nomesK aşa dela qetatea ita-re o aa redikat'o R o m a I a s şi dopi nomele sea aa namit’o Roma. Aaasta qetale e pasa. în Italia în lokal qe se kiama Laijial, Latium, ande aa fost kapetenia împereijii qei malt stepinifoare Romanesqi. Kare qetate pentra Murirea împe-rejjii, a Kbria Kapetenie ea e-ra, o namirb Romanii Kartea toatei Earopii. De pre na mele qcteti loitaitorii se namirb Romani, iar dela lokal în nare ia fa rediKatT. adeki dela La-tia. aqeiasi Romani se namin» Latini. Sab Troian împeratal Romanilor: Ţara Romaneasui., Moldavia, Ardeal, Benala se idamâ na an nome Dania. A-qesta e împeraia Troian (Traia) Kare birai pe Kraia Dakiei şi aşeze nqi kolonii Romanesqi, KaCe maltT. vreme sl.epT.nire sab aKoperbmintal i'mperejjii lor. Dop b aneea venire norode armate dela' mieza nopţi, şi strikare împerejjia Romanilor la apaş. Iar qea dela Reserit a Kiria siîamna fa Ţari-grada aa mai treit, pi>n'b Iţind o slri-Kare Tarqii. Preste Koloniile - 86 — Rornanesii în Dania venire Slavi; kare se impregnare kg Romanii înlrs împerejjie, a K'bria împerejjii impregnate se afl b spre Dokgment o surisoare in BgKgresti, sKrisx Romanesie şi Sxrbeşie. De akolo vine kx în nari. RoinxneasKX mai toats Kgvinlele Domnilor sgnt sxr-besii, prekgm: Vodă, Isprav-nikg, Sgdg, ş. a. Slavii aies-tia ngmire pre Romani mai intxig UI ah, nare dopx limba lor semna Tal ian, de gnde ag remas nomele la Romani Balax, aşa i Kiama alteNaijii, ngmai Rgmxnii bn nomele lor. Preste Slavi veniră Unggrii, kg kare Romanii mglte res-boie ag avgt, mai pregrme o parte a najjii se deda Tăriilor, iar alta Unggriler. Ce sag întâmplat mai departe, aieea se Kgvine la Istorie; aieasta am pas aiii ng pentrg a are-ta adevxrgl Istorii aiestia, ii ka gn adev'br Kgnostgt la malgi am premis sag pgs înainte spre înuelegerea lelor grmetoare. Dopx atxtea sKimberi, dintre Kare ngmai gna ar fi fcst prea mare lovitgrx a perderii împereuii, n’ag fost kg potin-ue altmintrelea ka sx ng se sKimbe şi limba in mai rxg. Deii eg din ardorea kxtre najjia mea n’am pestrat osteneala pentrg a adgie limba a-uasta în stare mai bgnx. Mgljji mglte feligri de mijloiiri spgn» a fi Kgvimioase spre aşa svxr-şit dintre «are aieea ng mi se vede a fi folositoare, prin kare ne ream deperta dela redeiina în istoria iii mai sas adgse. Mxkar kx Romanii ag fost mesţeKaiji kg Slovenii, şi akgm sgnt Kg Sxrbii dela Kare mglte kgvinte ag lgat, dar tot asa mesteitgs ng se vede a fi priiina din dosl»I a ziie, kx Romanii iei de aKgpi sgnt jg-mxtite de sxrbi..Aieaslx re— pggnx eksperienyei, prin kare Konosiem kx niii o limba niii o naijie ng e nemestekatx. La aiasta eg dopx regglele istoriiesii ng mixt, ii me git ngmai la redeiina nayii, şi a limbei, itare ne îndoit vine dela lea latineâKkx, şi din vorbele de redeiinx a limbei de akgma, kare se trag şi toimia aielea sgnt în limba ica ve-ke, am aflat kx se poale deriva mai mglte kgvinte dopx regglele din insa limba lea de aitgma trase, dopx modg Kg karele aKgma ngmai gnele kbleva asa derivate întrebgin- ti jjem. Vorbele aşa derivate se ved mie a fi tomna ale nostre, pentrg kx în limba nostrx sgnt fgndate din vorbele nostre dg-px regglele şi proprietxjiiele a insei limbii dedgse, preitsm se va arxta din observabile grmxtoare. 1). Ara observat în limba no'str'b m»lle vorbe, a ki-rora redevină e împresnati k» «nele din parlik»lele anestea: a, ad, de, des, dis, eKs,. es, kon, sa», k», ob, », per, pre, pro, aksma, p»r, ie, s»b, tri, trans, în, inter. K» ateste partiţie ssnt împresnate K8-' vintele şi în limba veke, însi k« aneasta deitlinare I. Vorbele de redenini Kare şi noi le înlrebBinji'bm în limba noştri, în limba veke S8nt k» toate partinslele anesle împreBnate iar în limba noştri nsmai ks icite vre8na. II. Vorbele im-presnate kb vresna din parti-kslele aneste. le intrebsinuim noi în loksl vorbelor de redenini, prin kare întreb»injjare redevină vorbei, kare e îm-presnati în limba veke kb mai mslte partikBle, sa» zesitat din limba noştri ; spre ok-sempl» vorbelor nelor s»b dis-klinarea 1. pot sl»ji vorbele a-neste: prcksm din vorba de redevine: da-iere împresnate nsmai i<8 partiicsla ad, zinem addsnere, în limba de redevine vorba aneasta e împre»-nali K8 toate partiitslele: a-şijderea din vorba Kidere ne vine de la claudere Klasdere la Talieni chiudere, Kisdere, zinem des-Kidere ; Din ire, si eits, . sa», es, zinem e-şire exire, din verba legere, şi din kon, »nde n, se msta în litera prin Kare se înnepe vorba la Kare se adaoge, zim k 811 e g e r e alegere, înjjele-gere: din vedere,, cedern, şi pro, sa» p»r, zinem p»r-ne-dere: din nidere cidere, şi ob «ude litera b, skimbati în litera prin Kare înnepe nidere, adeki în c, la noi n. Zinem «nuidere occidere. Din vorbaka pere, capere, şi par!ik»la per, litera a în e, ş ik sa» c, în - u la noi n, zinem per-nepere prinepere. Din mânere, şi re, zinem re-manere. Din vorba psnere ponere, şi s»b, zinem s»b-p»nere. Din vorba mitlere, şi trans, sa» tri, zinem tri-mittere. Din kapere, sa» nepere, zinem în-nepera. Din aneasta proprietate a lim-bei am trasanasfa reg»la, do-pi Kare toali vorba de redevină Kare e în limba nea veke de »nde noi o tragem. K» toate partiK»lele oneste im-m»ljtite, şi în limba noştri si se îmm»luasKe k» toate par-tik»lele, Rarele întreb»in{jim n»mai într’snele vorbe. Psterea partik»lel0r anestora se kh-prinde în Granimatiki. 2). In limba noştri din vorbe fanem nomine (n»me) de m»lte felisri de pron»nyie; din nomine, vorbe şi aşa mai departe mergem. Anesta mod lam tras iar din limba nea ve~ — 38 Ke, preKsm, din vorba nosiere, noscere, do »nde zi'iem k#-nosiere avem n»inele : N»me, nome, nomen. Din Jsn're 1»-cere, J»me lumen, din nasiere naşei, zi'iem Nagie, Naţio. Din movire, movere, avem molie mollis. Din avere, av»f, ziiem avagie, din rogare, zi'iem ro-gnaisne, rogatione. Din b»n, zi'iem bsnatate; din b»ks-rie ziiem baksros; din voire, voinge, volengie, volentia, din restare, restangie. A'iesta e mod» de a deriva, tras din limba nea veke, »nde preste terminagiile oneste, şi altele se afl», preksm se va vedea la loksl se». 3). Prorisngia de aksma nere, ka dintr'snele vorbe ka-re le avem din limba nea vene, liHera 1, kind srmeaze do-pi o litera vokali, st se lase nfari, ka si în limba ta-lieneaskt, nare aşijderea de-la Mea latineaski psrtede, în kare 1, din toate Ksvintele se omite (laşi afart) în ieea noştri n»mai dintr’snele, pre-it»m din vorba îdamare, clamare, ziiern kiamare, din klar clarus, kiar. Dar Talienii n» zin flore dela flos-ris-re, ii fiore. Dopi ar»ia nome înţelegerea Mea dreapt'b o în-trebsinţem într’aMesteaşi Uite— re, Mi n»mai împresnaţe k» partiksla în-a t». Iar nomele alter» k» toate Mele dela el derivate, as trekst prin ase-menarea slovelor în nomele aseminea lalittere, Mi kilini la înţelegere, adein» înalt». A-şijderea pentr» as—simile zi-Mem, asemine, pentru levare ziMem lsare, iar lavare, bere sa» lsire a» treust în lsare, şi din Mele derivate din fie Me vorb'Ldintr’aMeste, nsmai anele avem, prek»m din bere ziMem Ista lutum, perl»ire. din lavare li»t, lăut, lx»t»rile, litsrile. Pentr» l»K»brare ziMem l»Krare, pentr» aflsere, ziMem aflare ş. a. Cine n» vede mt s’a» skxrtat limba nostr »; fiind Kt în toata limba în mt este mie k»-nosksta n’avem k»vtnt «are rea» ksprinde înţelegerea no-mel»i ale aequalis, gleich. Ci în IorsI aMestsia întrebsinţem nomele Mei dela înţelegerea nomelsi as-simile. Şi ziMem se-minea şi pentr» gleich, şi pen-aenlich. Prin aşa skimbare toate vorbele din simile, sa» i zesital, preksm se va areia la 1ok»1 se». Din Logiica se SMie kt> vorbele s»nt semnele perMepl»-l»i minţii: de »nde srmeaze In k» tot K8vbnf»l este legaţi» perMepere a minţii nostre. A-poi vedem ki» Kiline Naţii ki-line a» itsvinte, manar in a-Melaşi perMept a», aşa dar k»-vintele s»nt seninele arbitra-rie: adein» în voiea oamenilor şti a n»mi ore mc va înlr’aşa sa» altmintrelea itip. Nsmai dake odata sa» însemnat ore Me k» »n KBVbnt, şi sa» înte-rit întraieea semnare prin in-treb»inţare a mai msllora, a» esit nomele aMela asa ic»nos- %» c- K»t, Ka de K'hte ori s’a» sp»s nomele aMela s’a» înţeles, si l»Kr»l K» kare e legat nomele aMela. Aiestea ksvinte se no-mesK vorbe «zilale prin înlre-b»inţare întarite. îns la însemnarea »n»ia fieşte mrsia nome, îniepitorii limbei Ro-manesMi aMasta mai vârtos a» grijat, ka nomele k» kare se însemneaze »n l»kr», srb se ksvine k» nat»ra l»kr»l»i aMe-Melsia; agijderea şi vorbelor aşa înţelegere a» dat, kare si poate areta de plin psterea faptei la k re se întrebsinţaze vorba aMeca. De»nde se vedo K'b aşa Ksvinte n»mai aMela a» potst desuoperi, Mei Me a» a-v»l ksnosMinţe alease a p»le- - 90 - rilor mingii şi si fcbi'nsnii organelor trspslsi prin Kare mintea Iskn. Din slebinisnea trs-pslsi nini într’o limbi ns se as Ksvinte din destsl pentrs a areta de plin perneptsl mingii, anasta e ksnoskst prin ek-speriengie. Deni ssntem silsigi a da 8n8i nome mai malta în-gelegeri, de snde se nasne disklinarea Ksvintelor proprii adeke Kare se întrebsingaze în îngelegerea dreapti, şi improprii, adeke ie se ia8 dela îngelegerea lor nea dreapti şi se înlrebeingaze spre îngelegerea 8nsi l8Ki*8, sa8 faptei, Kare ks îngelegerea nea dreapti a nomelsi are o a-propiere; spre eksempls, n8-mele siwrt semneaze drept, întinderea 8nsi trap, iar pen-trn asemenarea îngelegerii zi-nem viagi sksr ti, bsksrie sksr-ti, ş. a. Deni toate regBlele Retorikei ssnt spre anela svir-şit aşezate, Ka nomele ne în-trebsingem spre însemnarea ansi Iskrs, sas 8nei fapte, na-tsreilsKralsi şi faptei Kit poate mai maltsT. se ksvine,pen-trs a areta kit e K8 pstinge spre îngeles perneptsl mingii nostre. Kitn anasta ksnosKBte ssnt în faptele natsrale nesne trepte dopi Kare toate nele ne vin din naisra sefak; preksm vedem Kiar în seminga ne se arsnki în pemmt, preste Rite trepte trene, pin kind a-jisnge la treapta de a da roda. Aşa trepte se a8 şi în faptele omenesni, ne seattingede faptele morale, adeke nele ne psr-ned din sloboda voie a noştri, împresnate K8 fngelepnisnea. Treptele aneste a virt8tei,.şi a prihanei în gisra natsrale de mari ssnt soKotinge, pen-tr8 ki dopi treapta virtstei se messn şi pregsl ei mai mare sas mai miK; aşijderea şi dopi treptele fer-de-legii se împsti pedeapsa mai gre, sa8 mai 8şon, spre eksempls; 8n Kilitoris flunind fer de b8-Kate fiind, vede aproape de dram pome rtopte, se bagi şi ksliege kite-va si stimpere famea, si nsl vădi nirne. Alta 8mblmd în vina l»i printr o vnsti a lsi si alta a ve-*) ninsbi, dela Kare se întinde de ia st&g8ri. Şi anesta fsn Ka si nela lalt, nsmai fsrtBsa-gsllor ns e înlr’aneea treapti. Nini fanerile de bine ns S8nt într’anea treapti: si psnem ki 8n Domn paternik ia la sine 8n Kopil miK de bane talen-t8ri, îl Kresne, îl învagi în naslte felisri de sniinge. Aşa învegat KresKBt îl gine la sine sii slajasKi, fer Kare slsjbi prsnKBl anela ar fi av8t mai bani noronire. Alt Domn Kresne alt kopil iar într’anela mod 91 Mi dop't qe las învejjat, nfi’l j(ine la sine si.i slejaski., ns-mai vre si. aibe aqea bskfirie domnezeeaski. de Kare nsmai inimele qele înalte sfint kspriri— zefoare, îi agonisesqe prin a-kopereînmlsl se» asa slfijbb la kare talenlsrile prsmcjslsi la» rediitat preste qeea qe n» s»nt aşa Kreskfiiji, în Kare ta-lentfirile n» sa» pista t desve-l»i prin sqiinge, qe sta» în-gropaie: şi »n» si alt» Domn are virt»te; şi n» întrVieeaşi treaptb. Aşa dar tot nomele insem-neaze1 »n l»kr» spre a ki»r»ia înjjelegere nomele aqela e dat dela omeni, şi în teri t prin în-trebsinjjare. Deqi preksm din natsra lsKrsrilor, şi a faptelor se qer kiline trepte ; aşa si Ksvintele qele aşezate de *> *> oameni de aqeea natsrb tre-bse st> fie, ka st. poatb areta treptele l»kr»rilor şi a faptelor; spre eKsemp!»: n» araţi, treapta sqqiderii de om, K'ind pre sqqigaş vom n»mi blestemat ; niqi n» araţi, psterea faptei a omslsi, Kare zio şi noplea lsttrbnd skoale qeva din kaps se», ki>nd pre aşa om îl vom n»mi lskrHori»; Ki.qi mslui lskrt şi psgini fân qeva qe n’as fost. Mslte eK-semplsri se rea» potea adsqe spre aretarea aşa feli» a treptelor în toate Iskrsrîle, şi fap- tele; qi n» e aiqi Iok spre a-qeea. Din qele zise potem ns-mai ksnosqe ki mslte felsri de l»Kr»ri ssnt, kare a» între sine o apropiere, qi mai tot »na dela alta se alege prin treapta mai sss, sa» mai jos ; deqi 6). Am observat ki> in limba noştri» din nesbitolinu» la aşa trepte a lskrsrilor şi a faptelor întrebfiinyem K»vinte, nare de de parte a» o apropiere k» Isitrsl sa» fapta la kare le inţrebfiingem. Aqeslia înlre-bfiingeri eKsemplsri destsle se afi în Kartea de şkoIt. qe se nsmesqe d»qerea de mbiib. Unde între qele lalte, nomele kredinua se ia pentrs qe în-QelegNemtjii prin nsniele Red-lichkeit. Mai mslte aqestora asernine se afi» amolo, de Kare las bsnevoinjjei a qetitorslsi a jsdeka şi a le alelorişa k» qele Nemjjesqi. Şi niqi aşa ns se rea» a fipotst preskole pre Românie, fer întrebsingarea de Kbteva ksvinte Slavenesqi, preksm e isbirea de trudi., Trsdolifibie, isbirea de Slavi., Slavolisbie: s. a. Niqi na e de mirare; fiind kt> dintre Romanii nostrii în Banat nime n# s’a» dat spre asa înveîjetHri, Ka sl fie vredniK a îndrepta ŞKolele Romaneşti, a direge Kirijile Şkolelor de Ksvintele streine, în aktrora lok avem — 92 - noi Ksvintele nostre, kare a» încppst a se întrebsinija î» Ardeal din neprerspta sergsinjje a D. Direktor preste şiîolele Romaneşti de lega nostn>: preksm Slova glasniKi, ne-glasniKi, acestea s«nt ksvinte Slavenesci. 7). Din «iele pin hi zise şi acasta se trage kt. ksvin-tele Irebse si, se k»vîne na-tsrei I»kr»l»i sa» faptei la ka-re se întrebsinijase. Dela a-casti regali înjjelepci»nii Kit ne am depirtat, se vede din cele «rmetore : prek»m nomele vrednik vine dela Slaveni vrednicii noxius, ttare nome dopi redecina l«i semneaze slriki-tori. Aşa dar Kind noi zicem vredniK de cinste se percepe ce semneaze în sine, şi ce vrem noi si semnem. A» k»-vinese nsraele acesta natsrei lakrslsi ce vrem si inseinnim, acasta las la jsdejj» altora. A-şijderea vorba zidire, semneaze in limba Serbeaski Zidati adeite face din piatre sa» alte materie pariete. Deci kind zicem Domneze» a» zidit pre om: vorba zidit a» are ia dopi redocina ei psterea ce se ksvine natsrei faptei l»i Domneze» cel ce din nimika toate Ie face? acasta j»dece maitar kare. Si vedem mai departe: SHflet» vine dela vorba împre»nali din fiare, şi sufflare, adeki s»(la s»b lemne si se aprinde, sa» mina aer» prin baze s»b ceva. Aşa dar mie nici deksm n» se vede ki nomele acesta K»prinde in sine natfira »nei fiintje Kare inviaze tr»p»l om«l»i. La kare se cere s«flarea, şi res»-llarea, preit»rn se araţi din fizilta. Ins s»flat» aer»l»i este nsmai operayi.i (l»Krarea) n»-t»rale ce se cere kitre viajja om«l»i. Şi este sengsr semn»! a vieijii, iar noi prin apropiere înlrebsinjjem semn»l pen-tr» fiijja kare di viatje. Deci e» afl» a fi spre folos»l limbei nostre, a înlrod»ce în limba noştri în lokxl Ksvintelor a-cestora aşa ksvinfe, kare s»nt in limba cea veke aşezate de omenii cei aleşi. Kare ksvin-lele e» leam p»s în Diksio-nari» me» cel voi» da in ty-par k» ajstori»! patronilor mei. In DiKjjionarittl acela kare va fi însKris glosări» adeke karte sksrti de k»vinle, în Kare se tilk»esK nominele si vorbele %> cele de aksma dopi poterea redecinei din limba cea veke, de»nde vorb le s»ntl»ale. Din tot nsmele aşa tilitsit se de-rivaze alte nomine, şi vorbe, prin Kare derivare şi îmmal-ijire limba noastn se ad»ce la regalele fiKse, l»ate din însă proprietate a limbei nostre, şi în 1ok»1 maltora vorbe streine senask de iele a noslre. Kare se vor pirea la m»lpiKis»nt noi. dar in faple ale noslre sunt, tî mai sa» zesitat din limba noaslri din inslte pri-•iini, iar mai virtos din nea-verea Bikpionar»l»i,şia Gram-matikei. Desnde a» »rmat In, şi regslele Grammatikei s’a»a-Koperit K8 negsra neiisnosMin-pei. Spre eksempl» în K»vm-tf>l ayesfa: ore Meva nam k«-noskst pm ai<8ma in. dopi regslele Grammatikei noslre li-fera o, e arlikol» a gen»]»! feminin, şi în Kaz» nominaliv» artiK»l»i definii» se p»ne la sfârşit» h»vint8l»i: preksm o zi. în nomin: zio, o ste, sleo: Aşa dar dopi reg»lele a>ie-slea de le ream fi k»nosk»t ream ziie, — reo, prek»m zi’iem o re. ^i în 1ok»1 nome-l»i îmestsia reo, întrebsinpem nomele l»Kr»l, şi relele, In Jok de re»tipele. Tote aqestea se pot îndrepta daKi ne vom sirgsi şi vom apleka la inimi folos»! Mepote srma din îndreptarea limbei nostre dopi redeiina ei. Po-nend»ne p»r»rea înaintea oni-lor mingii înelpimea, şi miri-rea a limbei, şi a napii, desnde am nez»t. Dane vom sim-pi înki în vinele nostre sm-gele 4el Romanesk, şi de mare fikitori». Şi lesein dar la o parte ie ziK snii şi alyii. Kijji omeni atilea gindsri, noi si ka»tcm 4e n»me porlem, şi ie limbi vorbim. Mmar k b limba noştri e siraica la ksvinte, ine-sleeali k» Ksvinte streine; dar ea tot are asa Ksvinte, asa re-g«!e, aşa proprietepi prin Kare ea se di de sine a Kono-sie ki vine din Mea veke Romaneasm, şi e ka o api Ksrati, de o vom l»ao din is-vor»I se», de»nde K»re ea dopi nat»ra sa. Fivor m»Ijji, sii», si dintre Romanii nostrii, kare a» prin nesMiinpe, a» prin alte priiini vor mai voi a se depirta în Ksvinle dela redevină limbei nostre. Tot înssl e slobod a gmdi de fie 'ie l»Kr» dopi K»m se periepe. fe se altin-ge de mine, e» Ka »n fi» a Napii aiestia, din ardorea Intri neamsl me» am p»s osteneala a îndrepta limba mea dopi k»m ea ksprinde in sine regele şi proprietepi, şi am al-kilsit spre aşa svirşit o itar-te de ksvinte l»ate «na din— tralta k» întreaga tihtuirea lor. La aşa Mirare n’ara armat pre nime, niii n» m’am lesat a d»Me niiii prin a»ktori-tatea. (vredniMiea Domnia j a msltora Kare altmintrelea gm-desK, «ii m’am »itat n»mai la regslele şi proprietipile ne am deskoperil în însă limba noştri, şi dopi aneastea Ka do- — 94 — pi priuini din destul m’am îndreptat în Iskrarea mea. Despre kare am aflat a fi de preg a adsue kiteva ensem-plsri, ka uei ue vor vrea si jsdeue de opul (Iskrs) mes si ns se »ite la Domniea ue ns o am, ui si psne în Kompi-na soKotinjjei exemplsrile, Ka priuinile prin Kare es m'am adus lă aşa opis. Dela Kare nu me voi» deporta pinii kmd ms voi» vedea priuini învin-gitoare de altmintrelea. SEKŢIA II. EKSEMPLURILE. Nominclor şi vorbelor Ro-manesui, a kirora redeuina e în limba uea latineasm, de-Bnde noi Rsminii aKsm le în-trebsingem ssb ogin mstati pronsngie: aşijderea şi nomi-nelor şi vorbelor uelor derivate din auelf’as nominc, si din auelea vorbe, dopi mod» limbei deredeuini ueilatinesui; ue din redeuina vorbelor no-stre dopi proprietatea limbei, şi a pronsngii nostre; prin ps-gini sKimbare a litterilor, Kare in vorba de redeuine dopi regslele Grammaiikei nostre şi aşa se skimbi. La kare se kisvine a sui. 1. Tote nominele Roma- nesui uele ue vine din limba veke Romaneaski: şi sunt a 3-lea deklinagie, se pronsngie în limba noştri în ka/,8 riomi- mitivs, Ka în limba uea vene asm se pronsngie în kazs a- blalivs: spre exemplu, bsm- tale, dela bonitas-fis-le, bo- nifas; sanitate de la sanilas, s. a.*)Priuina auestia este ki în limba lafineasln, si artiko*-%) Îs şi nomele se deuline; iar în limba nostru, ka si în uea %> franzszasiie sî lalieneaski ar-»> tiksls msinai se deKline, prin Kare ne deportam o girt de limba latineosKi, ka d’o limbi moarti. II. Nominele uele ue sefak din vorbe, es în limba lali-neaski dela ssppinsm, unde la litera t. se adaoge syllaba, a-deKi o litera sas mai mslte împresne Isate, preicsm io, şi se ziue tio, gio: spre eksem-pls: dela rogare, rogare ro-gatum, în lok de nm se adaoge io, se faue rogrtlio, roga-gii, în kazs ablativ» rogatio-ne, rogngione, dopi pronsn-gie noştri rogauisne; şi altele auestora nsemine. III. Rele ue în limba la- * Rei ue ns sui» Gramntika ns vor îngellege ue e kazs nomiuativs, şi ablativ», îns aiua ns e Iok spre eicspliuagia aueea. 95 — tîneasnx se termini în enlîa, engia la noi se ziqe inge, pre-nsm binevoinge benevolentia, K»na-k8viinge, bonaconvenien-tia, ş. a. IV. In loksl pronsngii bi-lis, bile, ziqem bie, biea pre-ksm în nomele de abie, kare vine dela avere abile, noi ziqem abiea, de abile quas de-habilis, de abiea. V. In limba latineaski se fak 8nele nome adiektive nare din vorbe, «8 dela sspins es în ax, aics. Aşa nomine am fenst si es din aieleasi vor- «i •> benare şi noi le întreb8ingem, din temp presente in lok de ere am pss aqe: spre ensem-pls, Kapere, kepare, am fenst napaqe, tenere, ginere, tena-qe, s. a. Ssnt si alte termi-nagii, în me, prensm: Isqire, lame; în mental, anoperemen-t81: In os, b8k8ros, ş. a. nare de sine se îngeleg. VI. Dopi aqeste termina-gii, din însele levintele nostre trase, am format iar din vorbele şi noin nele nostre, mai mblte nomine, de kare pin’ an8m n’am avat. VII. Vorbele de redeqine, kare în inima latineaskx 8 toate partalele a, de, ad, des, kon, şql: ssnt împresnate iar la noi aqeleas vorbe nsmai K8 kili sna sas doo din a-qeleaş partale S8nt împres- nate; aşîjderea k» toate par-tinslele leam împresnat în limba nostrib. Şi de qe m ? fiind ki şi partikslele S8nt din vorbele nostre trase, şi însele vorbele de redeqine ale nostre ssnt preksm: dsqere, a-dsqere,ded8qere, edsqere, ş.a. Kapere, inqepere, mai întiis hb anqepere, deqepere, ens-qepere, konqepere, înqepere, perqepere, ş. a. La nare se ksvine a sqi kx dopx aqeleaşi regsle a Grammatikei a8 ase întrebsinga toate vorbele împreunate, dopi nare se între-bsingaze qele din limba noştri: spre exempls, dela dsqere ziqem în temps preferite am dss, aşa dela redsqere, redss, iar ns redsgirsit, aşa vorbesk qei streini, kare ias dela noi vorba aqasta. Aşijdirea dela reportare, se nsvine a ziqe reportat; iar n8 reportirsit, de la akqepere akqepst, na şi de la în-qepere, înqepbt, aşa şi k» qele lai te impresnate. A. (*) Ainfe, dela ante, de snde ziqem în-ainte: de aiqi vine Aingare, proficiere, qe ziqem avanjjirsi, dela frang8zi (*3 In original pe lingi vorbele latine ssnt şi nemgeşli. 96 ssvancer, avanger, dela avani, *16 vine dela ante, ainte; faie paş înainte. Ainte: profectus, mergerea înainte: Aingemenlal, promotio, ie ziiem avangeminf, paş la o stare mai mare. Anna, de la annus; deii Annalii, annales, kirgi în nare se suri» faptele ie se în-limpli inlr’an an. Perenne, de pararea. Perennale, iar aieea: Perennalilate, perennalitas traia în pararea. B Blând, delablandus,allmin-Irelea bitnd; iei ie se araţi sa daliege kitri lineva. Blahdegele, blanditiae, inimi în frini. Battere.de la frnngazi bat-tre, batr, lovi, verberare. Bataia, iertare. Batalia, pugna, bataia ka armele. Batalion, bataillon, linii, şase pin la opt sate de Soldagi. V Vedere, de la videre. Visai, visum, vedere fnsom. Visare, somniare, Veza, visus, vederea din iele linii simgiri; Vezagie, fuga vultns. Vizie, visio, ponerea înki-pairea în minte. Vizitare, visilare, ierieta, vedea ie faie lineva. Vizita, visitalio, ierietare. Evidente, evidens, itiar karn se poate vedea şi Ka okii. Evidengie, evidenţia, kmd leva e isiar, de se vede Ka okii mingii. Invidere, invidere, vedea ka okî ni leva bine la lineva. Invidie, invidia, sirbesie, zavistia. Providere, providere, vedea mai nainte, se griji mai nainle. Ka leva. Providenjjie, providenlia, portorea de grije de iele ie vor si fie. Pradent (în Iok de provi-dente) prudens, vezelor înainte, portetor de gri e de iele ie vor si fie. Pradengie, prudentia, vederea înainte kb oiîii mingii la iele ie vor si fie, şi porlarea dopi aielea. Revidere (iar na revidiraf) revidere, vedea-iar, vedea si na fie remas in leva vr’o gre-sali. Revisie, revisio, vederea adoo ori preste leva, si na fie remas vr’o greşali. Venire, dela venire, Xâvoniro, veni la seva; Uosi. Advenla, advenlus, sosirea, Venirea la seva. Devenire, devenir, veni In jos, deşi veni de'la stare mai bani la mai rea (şi vice versa) Evenire, «veni din întâmplare. Eventa, eventuo, eşila de seva.- Invenire, invenire, veni în seva, deşi afla, gi>si, desko-peri. Invensiane, invelio, aflarea, desKoperirea de seva. Konvenire, veni împrean-b, ndanare. Konvenire, prost Kavinire, kavinare, se Kidea. Konvenita, conventus, ada-narea. Konvensiane, convenlio, îm-pekarea, Konvenien^ie, convenienlia, Venirea impreani», toKmirea «ra ka alta. Konv.inae, decor, bana ka-Viinijo. Pervenire, ajiange la seva. Provenire, provenire venit din pem'brit, Kresse. Provenla, proventus, ve-nitarile din moşie. Verlire, dela vertere, vir-tire, întoarce. Versa, versns, întors ki-PERIODUL IL trt le va. De ai ii vin sas în Ion de sarsam, sursum, jos in londe orsum, zeors, ande svxr-sita ursum, orsum, e matat în as, os. Versa, versiis, Siavenesse Stix, dela versa vin : Versare, versare, se întoarse, verti dese ori într’an loft saa într’o înveijetarî,. Versare, affundere, lapeda Versare, invertere, vers. an Kar Ka ft>n, ş. a. Versie, versio, întorsere de pre o limba într’alla. Avertere, aversire, verii în-tralts parte. Aversie, aversio, aresiane, întrorse fajja de Kslre sineva. Ad verlire, ad ver te re, întor-se la seva. Adversa, adversus, împro-tivi, ka fajja întorsb. Adversaris, adversarius, neprietin. Adversitate, adversitas, întâmplare nenoroKoase. Kon vertire, convertere, muta, Virti înlr’alt seva. Konversare, conversare, am-bla dese ori ita sineva. Konversaijie, conversaţie, amblarea ka sineva. Pervertire, pervertere, stri-ka. Pervers, perversus, strikat de tot. Perversitate, perversitas, resvretîrea, dela rasvrastenie» 7 «i 7 98 — Revertire, revetere, întor-qe înapoi. D. Dare, dela dare, de aiii: Dator, Addere, addere, dela qe-va, adaoge Addere, în AritmetiKa, a-dsna nsmerii de aqelaşi fel. Addiuie, addilio, adsnarea nsmerilor într’sna. Dedere, dedere, dedare. Dedigie, deditio, predarea. Edere, da afari p. e. o. «arte. Edijjie, edilio, darea în tipar a anei kirjji. Kondere, condere, redika sss, de'ii Askondere, abscondere, a-SKsndere. Kondijjie, conditio, starea ansi Ibki'8. Kondijjie, psntsrile la en kontraKf. Perdere, Perdiuie, perditio, perdere fer nedejde de a eşi din stri-Keiisne. Prodere, prodere, lesa la nevoie, ns jjinea Kredinjja, da afan. Prodigie, proditio, predarea tainelor ksiva înkredinjjate. Proditor, preda tor. Redere, da iar înapoi. Subdere, ssppsne. Tradere, preda. Tradere, la învegelBri la dieii, asa, inveuelBrb ie am lsato dela alij.i. Tradijjie,traditio, naşi vorba, alri> bine. EdsRajjie, educatio, aga o kresiere. Kondsiere, conducere, fi de folos ; aqeasta mie kondsqe. KondsKtor, conductor, iei ie ia pro lineva în ale sale pre plata. Perdsiere, perducere, d»ie pin akolo. Prodsnere, producere, a dsqe înicoqi, faqe a nasqe, kre-sqe, Prodsqisne, produnlsl, pro-ductio, produclum, feptsri d»-se din qeva, qe se nasqe, qe Kresqe. Prod»Kt8, în aritmetiRi, ssm-ma qe ese, din mBlliplikagie, sas addiuie.. Redsqere, reducere, dsqe înapoi. - 99 - Redsqere, adsqe la nsmers mai mk, sas slobozi o ads-nare de soldaţii, qe ziqem al-mintrelea, redsQirsi. RedskQie, reductio, adsqe-rea înapoi. RedskQie, în arilmetika se ziqe nsmeri mai mari adsqe la mai mare preţţ şi mai mik nsmer prin redsRQie. RedskQie, mikstelarea de qeva, adsqerea la nsmer mai mik. Sedsqere, seducere, dsqe la o parte, (dsqe ks sine, a amxgi). Tradsqere, traducere, treqe adsqe de asta parte, deqi, Tradsqere, skoate ,depre o limbo în alta. 1 TradsKnisne, traductio, ka si vorba: K. Kadere, dela cădere. Kazs, casus, kazsts: Kazs, Raderea snei vorbe, la svxrşit. ARqidere, accidere, Kxdea la qeva, se înlxmplâ. Aicqidente, accidens, ne ka-de în vreme, înlxmplarc. ARqidenQie, accidentia. ve-nils qe Rade. ORqidere, occidere, Kxdea jos, se ziqe asa de sore. Osnidente, Occidens, px-mxntsl dela apsssl soarelsi. Orkhzs, occasus, kxzsts soarelsi, si makar de fie qe. OKRazie, a, occasio, vreme qe Rade la trebsinQe de a faqe, qeva, Ralea Rxlrx qeva, (pri-lina, sposobx). Kapere, dela capere, prinde, Ksprinde. Kapaqe. capax, qe pote ro-prinde. Kapaqitate, capacitas, Ka-paQitets, psterea de a ksprin-de, ks mintea. Kapetare, captare, obţinere, Kaptare, captare, kasta do-px qeva, pipei, prinde ks rnx-na iqi şi Role. KaptaQie, captatio, uastarea | adese pipeirea ks mxnile, kxnd i prindem iqi si Role. j Kaptator, qel qe kapla: Auqepere, accipere, isa, prinde la sine (priillili, prilli). Ainepqisne, acceptio, primirea ; se ziqe prost Kepa, desnde împresnat ks ante, ain te, se ziqe Antiqipare, anteqepare, anticipare, Isa, primi mai nainte de termin. AntiqipaQie, anticipaţie, primirea mai nainle de vreme. Deqepere, decipere, înşela. Eitsqepere, excipere, Isa a-fnrx. - 100 — Eksqepqisne, expectio, la-are afar», (Izeatie) Slav, Konqepere, cocipere,sie in-kip»i, ksprinde în minte, al-K»t»i g»ndarile. Koniept», conceptus, kon-Qepts, gmdsrile alk»laite. Okkspare, dela kepare, qc-cupare, prinde k» g»nda de a liinea pentr» a sea. OIiKBpare, se Kaprinde ks lskrB. OKKBpajjie, occupatio, prinderea. OKkapajiie, Ksprinderea de sine K8 Iskr». Percepere, percipere, înţelegere, preqepere. Perqepere, tril din qeva, prinde, trage folos» din qe-va. Perqepqiane, perceplio, înţelegerea, preqepersa. Perqepl», sa» perqept», percep tus Inqepere, incipere, prinde a faqe qcva. Inqept», inceplum. Inkepare, intra în qeva. L. Lîgare, dela ligare, flega-re, alt» înţelegere are). Alligare, alligare, liga la qe- va. Alligaţie, faedus, franţ»-zesqe allianţie, alliance. Desligare, solvere. Kolligare, colligare, liga îm-presna. Kolligajjie, colligatio, ligare împreana. Obligare, liga împregîsr, sa» se faqe kaiva qeva delor. Obligaţie, obligatio, deto-riea a faqe, la qe om» e li-gat. Laqire, dela lucere, strel»-qire. Lsqeafer, lucifer, steao de dimineaţe qe adaqe l»qe, ade-ke fere, sa» port» 18 m i n a zilii. Laksbrare, lucubrare, Iskrâ la l»menare. Lame, dela lumen, qe se vede ka okii. Lamina, lumen, prin qe vedem totsl qe e în lsme. Laminare, luminare, faqe qe-va a se vedea kiar; Illsminare, illuminare, lamina. Ulastre, illustris, qe se afl» în vedere, deqi vestit de b»n neam. Illastrissim, illu-strissimus, titlsl al EpisKopalai si altora Domni mari. •i Perillastre, perillustris, tit- lal qe se d» la omeni aleşi. •» Perlaqire, strel»qire, per-lucere. M. Mitere, dela mittere, de- — 101 — »nde vine iei împreunat, trimitere, ka si trimitere: " *> Misie, missio, Abşit», ie se d's la soldaşi. Amitere, amittere, lesa de la sine, deii perdere. Amisie, amissio, pagsba, pederea: Admitere, adinittere, lesă la iova. Demitere, demittere, lesa în jos; demite oKii. Dimitere, dimittere, slobozi a se desperai, si a se d»ie 8118 dela alt». Dimisie, dimissio, slobozirea dela sine. Emitere, emittere, trimitere afari. Emisie, emissio, lesarea, trimiterea afan. Emisari» , emissarius, iei trimis în alţi jjari> si adsne de akolo însiiinjjare asK»nse. Kommitererc, commitlere, înttredinjjâ leva K»iva. Eommitere, faie leva ri>8. Kommisie, commissio, o în-kredinijare de »n laur» si’l fa-Ki lineva. Kommisie, o porsnKi sitri-st» dela iei mai mare pentr» a faie leva. Kommisari», commissarius, iei trimis la aşa laur». Omitere, ommittere, lesa la o parte. Omisie, omissio, lasarea la © parte, treierea ks vedere. Permitere, permittere; lesa k»iva leva si faki, slobozit ierta. Permisie, permissio, slobozenie, îngidainge. Promitere, promittere, fe-gid»i. Promisie, promissio, Remitere, remittere, trimite înapoi, mai slobozi ie e-ra întinse. Remisie, remissio; ka şi vorba se înjjelege. Trimitere, transmittere. pane, d»ie, porta de leea lalti parte presto leva. Tri misie, transraissio, treierea din koIo. N. Nasiere, dela naşei. Nat», natus, niskst. Nata, nata, fata. Nata, omnis quevis, tot o-m»l; tot nat» îsi Konosie ze-nat»: Nat»rale,naturalis, ie e fe-K»t prin nasiere, ie psriede din fiinjja lea {0018118(1, lege nalsrale, lnniSKBti în fiinjja om»l»i. Natale, natalis, de a nasie-rii, zio natale. Najjie, naţio, omeni mai mslui niSKsgi într’aieea limba. Najjionale nationalis, ie se atinge de o najjie. 102 - Naliv, nativus, ce e fekst din fiinpa sa, ]a ce ns s’as pss maistoria omslsi; asr nativ; ce se sKole din pemmt aşa, ka ksci e Kind trece prin fok, şi maistoria omslsi. Nativ, nefeparniK, ks inima deskisi ; neprefikst. Nativilate, nalivitas nasce-rea; Nativitale, înmsksti ne-fepernicie. Kognats, sa» komnats, fre-pie despre partea femeeasKi. Komnapie, ksmnepie, cog-natio. Noscere, dela noscere, de-snde vine ksnoscere. Nots, notus, ksnosicst. Nopie, notio, perceperea de sn Iskrs. Notipie, notitia, Ksnoscinpa de ceva. Nota, nota, semn penlrs a Ksnosce ceva. Notare, însemnare. Notabile, notabilis, ce e vredniK de însemnat; adeke de soKotinpe. Nobile, nobilis, do neam însemnat, vestii; sngsresce nemeş. Nobilitate, nobilitas, neme-şag». Konoscere, Ksnoscere, cog-noscere, Ka si noscere. Kognipie, cognitio, nopie perceperea de ceva. Kognoscinpa, cognoscent a, sciinpa, ştirea de ceva, P. Parte, dela pars, tis-te. Partele, partes, o parte de omenii, împrotiva altiea pirpi. PartiKsla, particula, o parte miKi a Ksvmtslsi înGram-maliiti asa nsmiti. Particcla, talieneşce parti-cela, parlicella, an darab mik. Partikslare, particularis, ser-besce osobito, de snde noi zicem de osebi, osebit Partire, parpire, partiri, îm-perjjire. Parlipie, parlitio, împer-ijire. Porpie, porlio, o parte me-ssrati. Proporpie, proportio, între doi pirpi asemenare. Proporpie, aşa asemenea messra a doi pripilor în Arf-metiua. Parpiale, parţiale, cel ce pine ks o parte din cele ce ssnt în gilcavi. Parpialitate, partialitas, pi-nerea ks o parte. Imparpiale, imparlialis, cel ce ns pine nici ks sns nici ks alts. Imparpialitate, impartialitas, nepinerea ks nici sns. Partaş, particeps, priimitor de o parte. - 103 - Partaşire, participare; lesa a ha o parte. Despertire, sas desper jjire, dispertire. Essperte, expers, nepartaş, qel qe ns ia parte din qeva. Impertire, faqe asiva parte. Repartire, în lok de reîm-pertire, repartiri, imperjji a-doo ori preste ie e împer-flit,desperjjireaadooori preste mai mfilui. Perire, dela periri, desnde vine akoperire. Perit, peritus, sqist, per-qepst. Perijjie, peritia, sqiinua a desKoperi seva. Imperit, imperitss, qel qe n’a qerkat nimik, neşqist. Imperi|jie,imperitia,nesqiin- «a- Perinsls, periculum, qerkare ks friKi. Periuolos, plin de friki. Perimejdie, primejdie, iar aqeea. Aperire, aperire, deskide. Eksperire, experiri, qerka ks rebdare, pentrs a gqi este qeva bsn sas ris. Eksperienjjie, experientia, qerkarea, proba, sqiinQa din qerkarea însă. Kooperire, cooperire, astrs- Ka. Asoperire, iar aqeea. Desaoperire, detegere,' de-strska. v Plisare, dela plicare, de snde se ziqe: Applikare, applicare, aşeza la qeva: appliica sn pom la pimmt, se applika la filoso-fie, se psno ks toate psterile a învejja filosofia. Applikabile, applicabilis, qe se poate applina la qeva: vorba aqesta ns se poate applika la mine, ns se atinge de mine. Applikajjie, applicatio, ap-plokeqisnea inimii la qeva. EKspliKare, explicare, til-itsi, dela tolkovati, disvelsire. EkspliKajjie, explicatio; dis— velsirea, tilksirea. Komplikare, complicare, în-velsi. Kompliqe, complex, qel qe e învelset înlr’o fer-de-lege. Kompliqis, complicium, svat înterit ks jsremmt intre mai msljji spre ris, complot, Kom-plot: Replinare, replicare, res-psnde la respsnssl. RepliKa, replica, respsns la respsns. Sspplikare, supplicare, ro-ga în gensne. Ssppliqe, supplix, rogator ks applisarea gensnkelor, Sspplika, qerere, instanuie. Saplinagie, sspplicatio, s- — im - iBiîlît'B rogaqiBne ka. ingenan-Kore. Simpliqe, simplex, nedoit de o vijje, deii nefejjaFuiK, fer prihana. Simplicitate, simplicitas, ne-fejjernicie, nedoirea. Daplice, duplex, îndoit de doo viue. Daplinare, duplicare, îndoire, face de doo viue. Ponere, panere. Appanere, apponere, pone mmkarea pre masi. Pozijjie, positio, panere, a-sezare. o- Appozil, appositus, kaviin-qios la ceva, a propo. Appoziuie, appositio, ka şi vorba are aceeaşi înjjelegere. Deponere, deponere, pane jos. Disponere, dispanere, pane în rind, rindai iii şi Kole.. Disponere, poranci Ka an stipin. Disponere, giti spre ceva. Disposijiie, dispositio, ap-plekicianea inimii spre ceva. Easponere, exponere, pane afari : Eusponere, an kopil ce na vrem sb rănim. Eusponere, kavBnta, povesti prerind, prost spâne. Ekspezicie, expositio, povestirea, spanerea. Eomponere, eomponere, pane împreane ales. Eomponere, alKitai o Karte^ skrisore. Eomponere, împeKa o gtl-cavi, a dace toate iar la rind-ban. Kompozijjie, eompositio, al-KT>lairea, împreanarea. Opponere, opponere, panere înprotivi. Oppoziijie, oppositio, pane-rea inprolivi. Proponere, proponere, pone înainte. Propezijjie, propositio, parte a kavintalai aşa nanii Ib în GrammatiKt. Proponere, proponere, pane înaintea kaiva de faye. Proponere, pane sie ceva în gind de a face ceva. Prepoziuie, panerea înainte de fajje, adacerea înainte. Propozita, propostum, pa— nerea în gmd de a face ce-~ va, pornirea. Reponere, reponere, panere iar Ia IokbI sea, Reponere, respande. Sapponore, supponere, pane de desabt, sappane: Sapponere, pane ceva in Iok de alt ceva prin viKlenie.. Sapponere, Kaiva an Kopil de alt părinte Sapposijjie, supposiiio, aşa o sappanere. — 105 Forţare, portare, p»rtare. Apportare, portaro ia'■ «leva. Deportare, deportare, porta de sas în jos, pre api; deportare, se lesa de gante, arrogans, mireg, k» Meva Me lai n» se K»vine. Ar-rogangia: miregiea, k» oare Me n» se K»vine, dopi talen-tsrile ksiva. Derogare, derogare, trage dela Meva înletsri, sR»rta Meva, deroga Meva de o lege.. Derogagie, deroga tio, sK»r-tarea. Interrogare, interrogare, întrebare. Interrogagie, interro— gatio, întrebare, S. Sekotire, dela sequi, secu-tum, »rma pre Mineva, merge pre »rma k»iva, faMe ka Mine va, soRotire. N» sokoti pre Mei Me poate (n» Kisla si faMi Ka el). SeRotire, srma din Mele zise mai naine: de akolo n» se sekote, (skoate ka srmeali). Sekvela; sequela, srmeala, Senoteala, comptus, sokoata 106 - adeice din keltseala şi din venit, sKoate ie mai remane. SeKotinye, consecutio, armarea lakrarilor ana dintr’alta laarea în sami Kam se aa mai înalte lakrari între sine. Sektare, sectare, arma pre lineva dese ori, ita dor mare. Sekta, sekta, o parte de o-meni «ie armeaze aieeaşi lege aieeaşi înveyetari a legii. Seaand, secundus, aldoilea, adeke qel t a n» kalka d’assapra: deii. Instare, t»na asspra K»iva : intre, roga k» dedinssl. Instanţe, inslans, foarte de aproape. Instanţe, într’o alipire k» oKii. Instangie, instantia, roga-qisne ks dedinsal. Konstare, constare, fi îm-prcenaf: om» konslx, din tr»p si ssfiet. •> Konstare, veni k» preg. Kartea aqeasla konsti 1 fl. Konstante, constans, stî>t%-tori». Konstangia, constanlia, sti- Restare, sla înapoi, torniqia. remanea. Restangia, restantia, qe a» mai remas. Ssperstare, superstare, sta preste qeva. Ssperstigie, superstio, deşartă kredinge. ^irKBmstare, circumstare, sta în okal, sxrbeşqe, okr»-jai», de »nde am leat noi îm-prej»r, 1) makar kt. perjar», perjurus. fn.ngT.tor de j»n>-mint semneaze. Rirksmstangia, circumstan- 4) Reu se tjice prejur, ci pregiur, gi-ro, girare, yi>pot. tia, îtnprejarare. Dela stare vine : Stataire, slaluere, p»ne a-koIo s?t> Înaintea tstsror, deqi rediita în oKi talsror p. e. o Kr«qe. Stataire, porni a[faqe qeva. Statsa, statua, o itioni de piatra, marmure, şil. paşi si. stea în s»s sndeva neKletit. Konstitsire, constiluere, a-d»qe în rT>nd»eali bani. Konstit»gie, constitulio, n>n-daeali. Proslitsire, prostituere, p»-ne de fage qe slsjesqe spre rsşine: Prostilagie, prostitutio, starea la OKii telsror k» darea tr»p»l»i spre kervie, sa» spre r»sine. Reslit»ire, resli!»ere; p»ne iar la stat» qel din tii». Restitsgie, restitutio, psne-rea iar în statal qel din txi». S»bslil»ire, subslituere, pane în IokbI alt»iea. S»bstit»t, subslitutus, qel p»s de împlinesqe, detoria al-t»ea. S»m, esqi, este; sum, es, est, sint, eşti, este, de iqi vine. Ente, ens, qe este; o re qe este întii»; qele qe p»r-qed dela vorba s»m, es în engia. Esengia, esenlia, fiinge qe - 108 - este esenyiale, esenţiali», ie e de a fiinjgei. Ahssm; absum, ns fi ani. Absengia, absenlia, nefiinţa ani. Presenle, presens, >ie e a-ksin. Presenyie, presentia, fiiinija aii în laţe. Presentare, presentare, ps-no înainte. Presentaţie presentatio, p«-nerea înainte. Representare, representare, ka şi presentare, representa-ţie, representatio, psnerea înainte. Sspra, dela supra, se înţelege. Ssperior, ne] mai mare, superior. T Tangere, desnde vine atingere, dela tangere, simţi ks mina. NB. Noi mesteKim vorbele aieste: tangere, tingere, tindere, dintre kare fieste «na A are înţelegerea sa basna: Takţie, tactio, pipeirea ks mina. Taicls, taclns, «na din iele linii simţiri, pipeirea. Attingere, attingere, apipei-rea Kontingere, contingere, se întimpla. Kontingente, contingens, (lerm. Philos.). ksvmt aşa nsmit în Filosofie, nare se în-trebsinţaze de l«kr«rile ie pot fi; şi pot ka si n« fie. Kontakt, contaclus, atlins, strinat. Kontagie, contagio, strika-rea prin attingere; i«a la iis-ini. Kontagios, oontagiosus, stri-Ketor prin atingere. Mai mslte eksemplsri de a-şa vorbe kompozite, şi derivate am p«s într’aieea «arte ie am alkitsit spre aiela sfir-şit. Aiestea leam tras minai de aKolo pentrs a areta: 1, ki limba Romaneaski vine de la lea latineasKi; îns în limba kare noi o vorbim, m«lte sas zesitat din limba lea vene a romanenski, mai vir-tos aielle nare se ier la sii-injjele iele alese, de kare limba noastri e lipsiţi, 2, dane vom ka«ta în redeiina vorbelor drept romanesii, aie-lea as aieeaşi potere, aie-eaşi proprietate, ka în limba de redeiini; îns prin alitea ssimberi la nare fs sspps e Naţia Romaneaski n as pstst fi ka si ns se skimbe si lim-ba, şi si ns se amesteie ks-vintele snele ks altele, iele — 109 — ne a» între sine vre o apropiere sa» a înjjeleg-erii, sa» a literilort prin kare înqep. 3, Din iele pini iqi zise, prin esemplsrile addsse araţi ki limba noştri are lipse de îndreptare, şi de îmmsljjire, a-qasti se poale faqe de vom ad»qe o nsmai la regale fntse. Regalele kare e» am observat, şi dopi Kare am pişit în eksemplsrile a'iestea, s»nt 1»-ate din însă limba noştri; a-şa dar de vom arma dopi ele, afl», ki vom pişi dopi proprietatea limbii nostre. Kiqi daKe limba noştri are lipse de îndreptare, ksm se va ea îndrepta, de n» se va adaoge: nimiKa no» la ea? şi adaoge-rea vorbelor sa» regalelor, de-»nde o patern împramata mai bine, de n» din redeqina limbii, si a kavintelor noslre? 1 W Makar ki aqeste se araţi de sine înse la qei 'ie vor Kiata la dmsele aşa preK»m s»nt, si n» le vor întorqe în-tr’alli parte, dar tot se vor afla anii de vor ziqe, ki vorbele iele împre»nate k» par-tiKalele a, ab, ad, şql. s»nt vorbe latinesqi, şi limba ro-maneasid na kaprinde în sine asa vorbe, fiind ki aqeea lim-ba este morţi. R. Adeverat este ki limba latineaski e morţi, pentra ki şi omenii kare a» vorbito aşa prenam ae se Kaprinde în keruele skrisei şi SMiinjjele prin kare aqeea a» florit, sânt morte akama la noi armelorii aqei najjii; îns nime dinlre soi qe înyeleg limba latineasKi n» se va îndoi ki redeqinele vorbelor leller de mine adase în ek-semplarile mai sas, n» s»nt din limba latirieaski. Iar par-tiiţalele ka karele sânt împre-»nato vorbele aqelea, s»nt resfirate în însele vorbele nostre si e» n’am feit»t alta, fer ns-mai am addss partikalele a-qestea la nnd, dopi kam »r-meaze ele din nalara lor, şi Ka ele am .îmmaljjit vorbele ale noslre de redeqina dopi proprietatea şi pronanjjia vorbelor noastre. Prin aşa îmmal-jjîro sa» mai adaos limba noştri kk ksvinte alese în lo-K»1 a kirora înlrehBinîjem k» altele streine, a» doo sa» trei de qele a nostre, în IokbI »-niea de qele împresnrle, kare întrebsinjxare este înproti-va reg»lei generale a tstsror limbelor, Kare k» atila se so-kotesK mai alese, k» Kit mai k» sk»rte ksvinte mai mare înijelegere se araţi. La kare regsla, akqede (se apropie) şi natsra omeneaski, kare în vorbire se b»K»ri de SK»rla-rea Ksvinlelor, preK»m esto K»nosK»t din eksperienaie. A-ksma a» mai sksrt e a ziqe: 110 - „dsve iar înapoi, as redsve?“ aivea makar Rare va vedea, ksm e mai bine. In limba romaneaski, vor zive aljjii, se pot slsria Kerjji de tot felisl: asa dar ns e de •) - lipse a adaoge în limba noştri ksvinle noi; as dake e de lipse, acelea Ksvinte si le în-Kipsim din înlupsirea kagels-Isi nostrs, as si le lsim de la o nayie vie, ks kare tre-im; mai bine, desit din redevină limbii nostre, fiiind ki aveea e morţi. La avasta se Ksvine a svi, ki în toti na-jjia se ksnosve deskilinare între omenii vei prosti, şi între vei învejţajji prin sviingele velle înalte; altmintrelea vor-besK şi glndesit vei prosti, altmintrelea vei înveijajji, Devi vel ve trebse si skrie veva, Irebse si aleagi aşa ksvinte, Rare ssnt spre îngelege-rea materii ve skrie. Daka materia aveea e spre învejietsra oamenilor velor prosti, atsnvi skriitoris, trebse si.întrebs-injjeze aşa ksvinle, ks kare vorbind si’l înueleagi aveia penlrs Kare skrie. Hei ve as skris pm aksma în limba noa-stri într’aveca as pss osteneala lor pentrs a Kommsnika KSgelele sale, ks omenii vei ve trebsesk învejjetsri, n’as Kistat ks ve felis de vorbe vor aretâ ksgetele sale şi pen- trs aveea osteneala lor as res-psns pornirii. A mea pornire este a adsve limba noştri la aveea stare a ksvintelor, în si se înveapi o daţi a skrioa penlrs omenii vei înveuajji, ka prin trmşii si se nasKe do-rsl sviinjjelor velor îr.alte. La avasta se ver ksvinte învejja-te Kare aksma în limba noştri în kare nivi o învejjetsri ns floresve, ns so ksprind, şi dopi jsdejjsl mes mai bine e-ste a împromsta aşa ksvinte din limba noştri vea de rede-vini deitit deaisrca, Dake o-dati se vor înlrodsve în limba noştri între vei învejjayi ksvinte înveuate, de!a avestia vor lsa şi vei prosti, şi aşa se uitesve fie-kare limbi, Ka vei prosti de-la vei învejjajji iar ns avestia dela vei prosti si ia înveijetsri. Apoi şi Kir-jjil© spre învegelsra velor prosti în limba noştri slsrise, ssnt pline as de Ksvinte striine, as de aşa felis de ksvinte, kare prin apropierea ve o are sn ksvint din grads vel mai de pro srmi ks alls din gradsl vel mai depre sss, snsl în lo-ksl altsea se întrebsinjjaze, presam am aretat mai sss. Si ns gmdeasKb vineva, ki es smbls si laped din limba noştri Ksvintele vele streine; Kivi mie bine eslo ks-noskst ki nivi o limbi ns e -111 - S'i> nu fie mesteKati ks ksyinte 9treine. Es am periepst, pre-K8111 la toui este ksnoskst ki limba noştri este forte sicarii de icsvinte. Deii es doreşte a îmmslgi limba noştri» ks ksvinte lsate din vorbele de redeiine a limbei nostre, şi aşezate dopi regslele şi proprietegile din insa limba noştri trase. Apoi dane se poate intr’aşa mod trage aşa ks-vinte, în loksl a kirora noi întrebsingem Ksvinte streine es jsdek a fi mai bine de a intrebsinga de iii în Rolo iele a nostre, preksm es le so-Kot dopi redeiina lor; fiind ki iele streine niii o redeiini nas în limba noştri: pentrs aleea ns se pot intrebsinua niii în Dikuionaris sicris dopi redeiina Ksvintelor nostre, niii într’alte siiinge, la Kare se ier ksvinle învegate; Kiii iele a nostre Ksrre sna din alta preKsm Ksrre apa limpede din izvorsl ses iei netsrbsrat; iar la iele streine ne vedem si-Isiui. Mai presrme slobod este la fie kare a vorbi ksm lsi pla-le, mie mias mai plasst ks-vintele romanesii, nare se trag iar din Ksvinte romanesii, dekit iele streine, si me vois ginea de aiesto a nostre, în toate sRrisorile mele. Dane ns vor pluea Roma- nilor de aksma, am mdejde ici se vor afla între srmeto-rii noştri, In Kare vor pluea ie e al nngii nostre, şi se vor sergsi a mai adaoge la foîo-ssl nagii. Ks vin fele iele ks literile skimbate ns se pot soicoti Ka sir.Kate, vor mai ziie algii; fiind ki ie e kQrrspiisnp pentrs limba latineaski, aieea pote fi perfeKiisne pentrs limba romaneasici: spre adeverirea ksvmterii lor pot ads-ie in eksempls pre Anglezi, kare dintrs o limba mesteka-t7> as înfrsmseual aşa limba lor. R. ns e aşa: dela Angle-zii ns se pote lsa paritate la nagia noştri. Kni Anglezii as în limba lor vorbe deperlate dela redeiina lor, dar ei lot ssnt nagie nessppsse la alta: e de sine stepmitoare. La ei înfloresK siiingele, ks aiestea floresie şi limba. La ei ssnt omeni învegagi în siiingele ielle mai înalte; prin siiinge-le aiestora sas mai îmmslgit limba, din redeiina ei. Toate aiestea ssnt kontrarii la Romani. Kare dopi starea nagii as sicimbat şi limba înmairis. De ream fi fost noi pm aks-ma tot în starea aieea. în Kare am perdst florea, şi noi ream fi skimbal limba noştri, ii în mai bine, ns in mai ris. Ki mslte domnii, mslle me- - 112 - şteşsgnri, s*as deskoperit de alsnia înkoil, la kare si alte ksvinte înalte se ier. Ins noi neam skimosit, apoi şi limba sa» strinat, aşa kit limba a-lasta niii kmd n» se poate adsie la leea desnde a» ki-zst; li.nsmai limba lea veke poate slsji spre îndreptarea a-leslia. SECŢIA III. RefleKjjii despre starea Romanilor. Din iele pin iii zise pen-Irs limba Romaneaski, se pot mslte înjielege şi din iele ie s»nt de ale stării a najjii Ro-mancsii: fiind ki limba si na-tjia k» aielaş paş pişesK. Dar şi mai mslte rea» fi a zile, Kmd rea» lineva a surie toate iele ie s»ntde najjii, a ki-rora lok n» este aiii. în Kar-tiiika aiasti sksrti am ales nsmai doo psnKtsriie se ating de najjia Romaneaski: adeite starea kresierei prsniilor, şi starea religiei: K»tn uin rs-mmii legea, sa» în ie kred mai togi ki se itsprinde legea. Mai nainte de a îniepe de kresierea prsniilor, voi» zi- le Kiteva de starea oinslst ie o sapeli prin nasiere. 0-m»l psriede din mmile nat»-rii imperfeKt (nesevirşiQ, ii K» o applekeiisne n»mai l»i înnesicsti kitri perfemisne (koVirşire). Aieasti perfek-ii»ne a» lesato natsra în lir-ksmstanjjiile, în Kare om»l se p»nc în lsme. Dake prsnksl va kresie la mina bsni şi în-drepiitore, va fi b»n. apple-keiisnea l»i înnesnsti Kilri» perfeuiisne se va desvelsi, şi pr»nK»l se va faie aseminea aielora între Kare a» Kreskst. *Ie limbi a»de prsnKsl de mik aieea o vorbesie Kind e mare. Desnde potem periepe ki natsra vrea si împărţi grija prsniilor k» paringii, karossnt Instrsmentsl (sirs) nasierii lor. A natsrii este a kresie prsnssl al faie din miK mare ai da toate mijloiirile, prin Kare sişi poate agonisi lelo de trebsinjja Kitri via)je. A-lestea natsra...le faie k» prsn-K»l tokma aşa, sa şi k» ma-Kar kare seminge arsnKati în pimint. Aiasta dopi natsra sa ksprinde in sine alţi se-minjje pre alt an tokma de aielaş fel. Pre kare natsra o kresie o împinge din pi-mmt în sss. Dake se vor în-timpla prelingi seminga a-leea alte crbsri şi pre aie-stea ns le va rsmpe mma de — 113 — mn, erbsrile aţeste vor kresţe mai tare, şi vor akoperi seminija, kare fer de roo, şi fer de Kildsra soarelsi se va vesţezi, si întnnsa se va »skâ şi seminija a rod»l»i pre alt an. Ka şi lemn»] pas în pe-mmt: nal»ra îl faie a kresţe, iar del vor înstrimba alte, lemne, şi n»l va îndrepta mina de om, el va kreşţe, şi va fi strimb. Dar del va îndrepta om»l, at»nţe grija om»l»i împreanati k» a natsrei, faK lemnsl drept. De ţe a» rin-d»it nalsra aşa, noi n» sţim; dar de vreme ki vedem K»m a» nnd»it, aşa dar treb»e si gmdim ki Domneze» prin poterile nat»rii asa vre, si voiea o / •) l»i este pentr» noi lege svm-ti. DeMi pirinjjii ssnt detori a kresţe pre fii sei. Despre Kresţerea aţasta am a vorbi p»]jinel^ adeke: ki în ie kred mai lojji din pir in oii nostrii ki se ksprind kresţerea ponţilor, n» e aşa. Ka 80 i»bi-tori8 al najjii voi» desitoperi detoriile Kilri Kresţerea ţea b»m> a ponţilor. Kiţi viajia e dar»l l»i Domneze» Aţela sing»r îl împarte ksi vre. Deţi, voi pirinijilor si n8 ve înţelbijti K8 gindsl ki min»-nea aţeea de va voi se fale. *Ii si sMijji »nde în-ţepejji a ve kiema pirinjiî. Kind se primeşte din minele PERIODUL II. natsrei ţel no» nesk»t din sin-gele nostr», şi se psne în bravele aţeia, nare trebse sei de lapte; iar voi privigiajji la zilele viejjii preK»m a prsnK»-lsi, aşa şi a maiţii, şi ve gri-jajji de odihna şi de lipsele lor. Drept, pm akolo voi n» faţeiji pentr» Kopii voslrii, niţi ţe faK pentr» p»ii lor, v»lt»-rii, bala»rii, leii, srşîi, şi ţe-le mai feroţi fiare. lIe des-kilineaze şi svinjjesţe în om nomele pirintjilor, este n» n»-mai kresţerea ponţilor: în minKare, be»t»ri, xram şţl: ţi în aşa kresţere (edskanie) adeke in grija de a faţe a Kresţe, şi a se desvelsi în-trinşii talentsrile, Kare ei de-la Domneze» prin natsra a» kapotat K» nasţerea împresni. Ka aţelea si n» s»f»lţe prin passione, preksm se »Site seminţia aonKati în pimmt, şi de erb»rile ţel# ţe kresK de sine înse se înneaKe. Kiai şi seminjja kresţe din pimmt dopi natsra ei, şi prsnksl a-şa Kresţe din natsra. Barpre-K»m seminţia piresiti, aşa niţi prsm?»! fer învejjet»ra lsati dela om, n» ad»ţe ro-del se». Aşa dar pirinţţii s»nt detori a fnţe în ponţi înke din anini ţei tineri prin înve-ţjet»rile şi pildele lor: o inimi simpitore de toate ţe s»nţ ale omeniei, a împresne-piti-8 114 - unirii ks tot Me in Ismea aceasta ptlimesMe. Un dajnik sb-pss legilor ptmBntBlBi în nare el trees'ie, si aga sb fie Imperatslsi gi împerejjiei spre folos: a IiBrsia bana stare se ksprinde în nevetemarea legilor «leteienesii, spre folo-sbI atoatei soijiei MetegenesMi fekBle. Se fake dintrtnsBl sn barbat femeei, »n preeten, »n veiin kredinMOS, »n părinte, pre kare aşijderea fii l»i sbT Minsleaski; mai presrme sb’1 fane om dopt kam Mere na-tsra, gi sojjia omeneaskt. A-Measta e KresMerea kare se Mere dela Ptrinjji kttrt fii sei. Din perversa KresMere a mai msltora prBHMilor a najjii no-stre, srmeaze si starea mai a toatei najjii perverse, sas în-vertitt. De vom sokoti pre Mei mai msljji din Romanii noştri de kttrt partea aneea, în Me kred ei kb se itsprinde legea, religia, vom vedea kb Mei mai msljji nas dreapta KsnosMinjjB a legii. Mai tojji (de Banat vorbesK) kred a împlini legea, Ktnd se nsmeSK kresti-nii, primesk Svitele Taine, de Xristos m’tntsitorRl nostrs gi înMepttorBl legii KreştinesMi aşezate, si prin Apostoli ptn la noi tradBte, (predate) ktnd îsi fan krBMe dopt moda a biseriwii Reseritelsi, si ktnd nsmai de sn felis de ffiBnka-re se satBra bine, si e sine-tos, de kare mtnkare alt8 se* reas bolnavi. Anasta es vor-besk, pentr8 kB s^is prin ek-sperienjjie, gi n8 doar kt vre» sb okeresk, sas sb invejj pre omenii mai bBtrBni de KBt mine, ii din ardorea KBtrt omenie, iar mai vBrtos ktlrt Mei ne-perMepsjji din najjia me, din învejjetBrile kare es am ssgt în şkolele dela omeni iei în-vejjajji, am tras aieste posi-jjii sas asezerii despre faptele omslRi, din kare se arate sn-de se ksprinde legea; adene: faptele omslsi iele ie psried din sloboda voie a lsi as 8r-melele sale kare le percepem prin eksperienjjie, saB simţire, as kt ssnt bsne, as kt sBiit rele. Urmelele faptelor Melor bsne; ne dsK pre noi la stare mai bBnt; srmelele faptelor rele ne dsk pre noi la stare mai rea. Natsra as înseinenat în tot Me e bsn o invitare Me trage pre om întrakolo; iar în Me e rtB este o BrtMiBne în noi nesKBtt de a fsgi de Kttrt akolo. Pentrs aMeea binele este în noi pornirea de a’l faMe; rts este spBimtnta-rea de a’i lesa. Innestorarea pornirii ks faptele noslre, faMe obligajiia gi de iMi sare o-aligajjia Mea natsrale: fiind kb natsra din toate faptele bsne - 115 - aa aşezat si armeze bine, şi din toate faptele rele na poate arma alta fer namai ria. La fapta qea bani ne în-deamni prin armeala qea bani, kare natara aa înaeptorat ka binele. Dela fapta qea rea ne spiimmle prin armeala de akolo qea rea: asa dar na-tara ne obligi a îndrepta faptele nostre dapi regala aceasta: fi bine şi fagi de ria. *Ie gie na vrei si falii altaia si na faqi. Regala obligilore din giarele natarale se Kiame lege, şi aieasta dar e legea natarale: aare prin perteperea mingii nostre o Konosiem. Legile aiestea se întind preste toate faptele omenesii; fiind ki sânt armele din însele fapte, deqi ele sânt legi veqniqe nesKimbate, legi damnezeeşii, fiind. Domnezea faKetoral na-tarii. Legea aieasta di oma-lai Kale K8 drept» a faie toate Intri 'ie e obligat. Aple-Keiianea de a lakra dopi lege, este virtate: aplekenianea de a faqe în protiva legii, e-ste petrata Aleea daqe la binele aa se va îndrepta aa se va osmdi, pre kam araţi aqelaşi Apostol loKal 4el mai sas qi-tat. s: 6. Ni4i si na ne mi-rim namai Ka nomele kreşinesk, ki namai prin name noi san-tem aazitorii legii Kare noo prin Xristos este desnoperiti, şi Karipre noi svingii Apostoli ne învegi. Şi na aazitorii legii, qi qei qe implinesk lrgea se vor mmtai, iar akolo. s. 13. Aşadar iabigii ai miei prieteni, se askaltem qe ne învage St. Apostol, si plinim fap- - 116 - tele legii, si ne ne nsmirn ns-mai aszitorii legii ii înplini-torii aieiea. Pentrs a faie binele Rare potem la aproapele nostrs, si ns întrebim kind zaie K» Kars frmt in imali, ksm îşi faie krsie, şi mi-mnKe el pesie vinerea, sa» iei de legea lor kmti în bi-seariki a» se fak Kind se rogi la aielaşi Dsmnezes, şi ksm krede el nesie misterii ssp-tile si abstraKte, de mintea o-meneaski neksprinse; ii în omsl ie iere de la noi ajsto-ris, si Bistem ns mai ki el e zidirea Isi Domnezes şi daita ns Kredem si vedem înlrm-ssl asemenarea noastri, şi se ne adsiem aminte, In ie se poate la sn om, se poate în-timplâ şi la altsi. Şi si faiem la altsl aielaşi bine, kare noi într’asemenea înlimpliri fiind aielaşi ajstoris qeam iere. Invegagive şi voi, fiilor, a ksnosie detoriile iele înne-SKste în voi, prin kare voi ssn-tegi legagi de piringi voştri. Vedegi kit de lsngi vreme e omsl în starea slibiiisnii, şi a neperieperii kind el i'nke prsnk fiind, ns poate agonisi şie iele de trebsingi, niii ns se poate spera de iele rele: Din ie priiim las pss Domnezes atita vreme în aşa stare? adeverat ns pentrs alta, fer nsmai ka sil lege şi mai strimt, de aieia dela Kare prsnKsl as primit nasierea, şi Ka sil fake prin lipsele şi obiieisl lsng şi dslie, a a-SKsIta de peringi, şi de ai is-bi. De ar fi vrst Domnezes si deslege pre fii de detoria a-lesta a dragostei, şi a mslge-mirii, el ar fi dat prsnkslsi îmte în ora ie sa nesttstşi mij-loiirile de a trei, preksm as dat lelor mslte adeKe dobitoa-lelor fer de grais. Prsniiao-mslsi lea lsngi e desnodali de pstere şi de îngelegere. Niii sn instinkt întririssi ns poate IsKra. Aieasta e nndseala Isi Domnezes pentrs a silsipre prsnii a linsti pre peringi sei. Deiişi dalia v’agi mirit, v’agi însorat, şi agi eşit în Rasele voaste prin aieea nsmai piringii ssnt deslegagi de datoria porte-rii de grije pentrs voi. Dar voi de detoria de ai linsti tot de sna niii odati nsva potegi desliga, pentrs ki aieea e în voi înne-SKSti, şi nsmai Ksdeslegarea trs. pslsi vostrs de kitn ssflet, ve vegi deslega atsnii şi de toate detoriile prelsmea aieasta. Dane agi agisns odati la starea aieea deavepotea ginea, adsiigive a-minte de prsniia voastri, şi de toate lev’as lipsita voo în stare lea lsngi a slebiiisnii vostre, aielea tote dela piringi voştri agi primit, pentrs a ve sKoate din primejdiile iele de mslte fe- — 117 — lisri, la kare prsniii singsri a-leargi. Pentrs tot ajstoris si prevegierea aieasta spre voi. natsra v’as lesat pre pxrinuii voştri, ka st. vi KreasKe, îm-blmzasKe, sspsne legilor drep-tejjiişi a bsnei ksviinjje. De n’ar fi ei, Ka şi alte fiare silbathe ajji fi. Aşa dar z ie este: Un feqior sas vizitis qitiea în gsramare AleKsandria, gi kigi tre4eape dram se oprea si asKslta. Kmd m’am oprit es, 4itirea venise din presni ks AleKsandrs pîni la Ivantie im-pirat, snde zi4e: „mira tebe braţe şql:„ Nsmi pstsisdeslipi de akolo asksltmd desKrierea a4el«i Iok plin de rtKoare, de verdeaiji, şi adepat de fintini ks apx vie. A trebsit st. taki a4el oms minsnat pentrs mine (vizitis! zik) Ka si fsg şi es d’asolo. Am venit akasi şi am 4erst foarte rebel, plmgmd sb’mi dea doi lei st. ksmpir o Karte. Eram r as kind plângeam; siislam ve4ini în piqioare A trebsit st. mi se dea banii, si alergais îndati şi’mi Ksmpi>rais kartea prejjsiti,şi plini demi-nsni. Dar 4e si faK Ks.dmsa? ki în minile mele era mstx. Vrsis st. 4itesK; Kiteva slove se potrivii ks 4ele gre4eşli; dar im împedika o gnmadi de alte înK8rKT>tsri 4e semma snele tsrnsri altele kara-Katii|e sas skorpii ai. altele jje— stsri şi 4ispor4i Tata ns era în Bsksregti sx’i spsie, Mama ştia karte nsmai gre4easKT>; în via gradinei lsKra kiijiva Olteni; vre o doi dintr’nsii era ks KT.limi.rile la brxs si ştia Katre. Mi rsgais de snsl kare mi se pirs mie mai pro-Kopsit, şi pe kare îl rekoman-da kxtn mine şi nsmele Isi ( îl Kiima Alisandrs) El îmi spsse pe pi4ior lingi sn dsd favorit al mes, 4eT gxsrisem de mai-nainto gi prin kare pe-trekssem o fsnie ks mare me-şteşisg Ka st. învijj si sxrpe fsnie Ka Komedianjiii 4e vizs-sem kt. jska la dslap la Big-migis. AkoIo lingi a4el dsd înqepsis a slovni rsmmeste: “împingia la risiritşql„ Intr’o jsmitate de 4eas ns mai — 118- aveam treb«iniji de daskil, învepaia a viti; şi în pntra zile isprtvia AleKsandrfa din skoargi pîni’nskoargi. Se îngelege inşi ki în avele patra zile dasinlal de greveşte na m’a vizat prin şkoala lai, Plekam dimineaga si merg la şkoali, dar mi întorveam pe alţi aligi, intram prin gndini şi pe dapi kase, pmdind si na mi vazi nimeni, mi arkam în pod»; mi bigam sabt an koş şi akolo viteam vitejiile lai A-leksandra vel mare kam s’a bitat ka ravii, ka farnivele si na Por împiratal şvl: Tot sabt avei koş am învigata si skria şi namerile arabive pîni la 100. kam si si sKria slov le ramineşti ka de typar. îmi fiKS'-sem nişte foige pe Kare skriam şi preskriam; dar vream ka ka dmsele si ’mi rimiie si namele 4) nemaritor.AşafiKaia altele ki-rora le dideia formi de karte, ka titlal ei dapi ormdaiali. Mi laaia dapi titla Aleksandriei şi fiKaia şi la Komposigia mea an titla foarte iskasit şi însemni-tor dapi kam armezi. . A^EASTl) KARTE FiKati de mine Nigi saa Ion RadalesKa (a) In zilele PolKOvniKalai Ilie (Tata) Şi ka blagoslovenia Sfingiei sale Frasina (Mama). 1811. Asfel în patra zile îmvigaia a viti ramineste, sariam namere si mi fikaia si aator al vestitei Kompsneri: Aveas11 Karte. Mi gmdeam ea ki da«a fak la kirgi kmd sânt de noi ani r dar kmd m’oia fave mare. E— rara înkredingatîn mine k’o si mi faK an mare Kirtarar, dar na mi itredea nimeni. ProKopseaîa însi şi aatorlî— kal 'mi a dat prin pele; ki o» driKoaiki de slajniki s’a sait apatra zi în pod si diri veasKila in, fiind vremea kam ploioasi. Ea atrebait si es odati din koş, dar miprimejdaiam simi vazi şi si mi se dea pe fagi îndi- ritnivirea mea de a merge la da- skil; îmi laai inima în dingi;e- siia d n kabinetal mea de lekta-*> ri (din koş) şi fiKaia si gipe biata Ilinka kit alergări togi din kasi. Mi deteri binişor din pod, mi paseri în Kirki lai (a^ Pîno atunci nu intrasem în schoa-1 lele ellenice qua să menumescă Eliade» - 119 - mos Miinea si mi trimiseri la *> •) şkoali. Daskilsl mi priimi în biţii şi mi psse iar la psaltirea greicasKi. Es sram kartea greieasRi, dar din zioa aiea o «rîi» si mai m8lt,ş’a trebsit s’o ssffer pîni kind dete Dsmne-zes ^lisma dela Karagea din 1812. Toati Ismea era trişti atsnii: nsmai es eram vesel K’am SKipat de daskilsl Alenseşi de psalleriea lei: pentrs ki fsgiam la moşie afari. Mâi sn an am fost slobod, şi ns’mi petreceam vremea de Kit la o ştim de oi snde pistorii avea felsrimi de kirgi. Aieşti oameni veniâ sir-bitoarea în sat şi Kita la zodii fetelor si flikiilor, la sn Kilin-dar ie era typirit naşti» snde, ki semina slova rsseasRi; Li se dsse vestea în sat, si fsri Kie-magi şi la Rsrtea boereasKi (asm am zi'ie la noi anasi). De aii mi ksnosksis ks dmşii şi ns nu mai psts ginea în friKi niii ki-inii dela slini ie era si mi rspiodati. într’o vârilitiisks ei împresni poarta Pokiingei, Epistolia ie a kizstdin ier,via-ga Sfintslsi Alekse omsl lsi Dsmnezes, skrisi de mini, Bia-ga pirintelsi Makarie. Avestiga. fata Sataneii. Pogorîrea Maiiei Domnslsi la iad, şi alte viegi ale sfingilor. Mai pe srmi veni din Braşov aiestor pistori şi istoria lsi Ar-gir. Es pîm atsnii din Rite ii- tisem, ştiam pe din afara nsmai Epistolia ie Rizsse din ier la Palestina; îmi pluea snde zile ri si jsriXristos pebragsl sis iei drept, şi kind desklamam pe din afari ardikam şi es bragsl. Kind vizsre însi pe Argir, eram în iersri de bsRsrie: în-vigais mai într’o siptimim Kintarea întiis.Mi înRsrka însi ki ns ştia nimeni si ’mi «> spsie ie este m s s i; într’sn ks-vint eram de minsne în Rasi Kind ini aszia fetile spsindsle pe din afari în stixsri istoria frsmosslsi Argir şi a prea frs-moasei Elene, kind ziieam: „Hip! hop! la a mea isbiti„ aveam şi biiis in mini; ples-niam ks dinssl, şi siriam în sss, dar ’mi era nekaz de ie n’are şi biiisl mes psterea aiea de fermeR (si mi faki si sbor). Pe toamni dete sn gsts-rais mare în toati Rasa, si es deprins din versifinagia lsi Argir: fiKsis verssri gstsraislsi, nare îniepe asfel: O gsturais gstsrais! Mslgsmeşte-te în Rai Ki te odihneşti prin nassri Şi prin gîtsri faii taifassri... în vremea lismei înviga-sem mslti Rarte, ki es gineam litirea în biserika satslsi, Alde girkovniRsl ajsnsese nimiR pe lingi mine, (o spsnea togi sitenii.) 120 — Intorkxndsne la Bsksresni, dspx încetarea boalei, aszis kt se plxngea pxrinj|ii kx trebse sx fi sitat es tot ne în-vxyasem mai din nainte, şi ks adevxrat sitasem, Kxni pe Ma-Karios Anir niteam tot atxt de înwet ka si pe psalmsl nel din arări. MiKros im in... Bietsl DasKxlsl Alekse mărise, şi pe atsnni se dssese vestea ansi Daskxl kxlsgxr la sfxntsl Nikslae, Părintele Nasm. Era icam departe pînx la Sf. Niaslae, dar hotxrîrx pxrinjjii st. rai dea aKolo: Innepsis la bielei Nasm: A-nesta snia Eiiniuâ; dar era Rs-nn.n, şi zise pxrinjjilor sx’mi ia kartea Isi Papazoe ori Po-lizoe. M x psse la istoria Sfxntx prin întrebări şi rxs-psnssri; din greceşte îmi txl-mxnea româneşte. Din zioa aneea ns’mi mai fs srîtx kartea. In sKsrtx vreme mx pssfi la Grxmmatikx, la Xrisororâ, la Esop, şi ajsnseis în doi ani şi pini. la tom. Kipsl mergeam bine kx înijelegeam ne învxjjam, pentrs In. bietei Nasm, txlmxnea bxegilor sxi din Elineşte în greneşte, şi din greneşte îh rsmxneşte. TreKsis de ani la skoala greneasKx dela Mxgsreansl; eram de vr’o 13 ani atsnni, ş’am înv'tijat akolo pînx a venit G. Lazxr, în ansi 1818. La deSKiderea skoalei Rs— mxnesni, am vrst sx fak ver-ssri, kare n’as plxkst Kon-SKolarilor mei; es însx lire— dearn kx de pismx ns le plane. Innepeam asfel. Mssele la Olimp kxntx Sxltxnd ksnsni împletesk Dsp’alor dar pildx sfxntx Venijji sx mx veselesK... Kxnd n’are nine-va ne sx spsie, Ktnd Kapsl îi e sek şi inima rene, atsnni poale alerga la, deşii de pe lsmev sx vor-beasKx de Msse, de Olimp, de Apolon, de berber, de Piston, sx grxmxdeaskx vorbe d’alde astea, kxte voieşte, kx potriveşte si verssl si seamxnx sî v *) •« v a poet. Biejjii konsKolarii mei rîdea de poesiile mele, dar es dspx Ksm ziseis, Kredeam kx rid de pismx, şi pagsba era a mea, kx mx neKxjam sx ns mx atingx nimeni de lirx. La moartea mamei am vrst sx faK o tragedie pe. kare, Işxndsmx dspe titls grenesK A’fac Mactryocpopoc ne învxjjam atsnni, o întitslais si es: Ion Uel zalnik; pentrs kx eram pelţiK pe lxngx nele-l-alte. Peltinia ns ştis de era fireaskx sas Kxştigatx din limba gre-neaskx. Ks intrarea în skoala rsmxneaskx, slavx Dom-nslsi, kx m’am dres, pentrs kx eram prea Mkos de rissl — 121 draiilor de bbiegi. P’atsnii Sb mi fi pss nine-va din kbgi zik ka st skrie Romtnsl K8m pronsngb, p’aten'n zik si m fi p»s st faK o ortographie rominăaski kb s’ar fi dss pomina de densa, de le ar fi rernas si d8mnealor nsmele nemBritor si mie; n’as fi rx-mas 8n om asa neînsemnat Ka amm. Fb'ieam, k8m zik, verssri pe moarte, zene d’o para, dar es n8 le aş fi dat niii pe zene parale snal, pentrs Kb le a-veam din presrib kb mine la mare ipolipsis (dspb K8m se vorbia p’atenqi). Mi se pbrea kt pe mine m’a orbndsit Damneze sb laminez neamsl, dar kbnd îmi intri in miiu Ly-riqele Isi Atanasie Christopol; mi se tbie tot> Kef8l de a mai fane verssri din kapsl mer. Le învbgasem pe din afarb, şi inlr’o varx ’mi addsk a-minte kb le am tradss toate. Le am datDIsi Karkaleiu ka sb le typbreaskb la Bsda, Kbnd venise aqi Dlsi la ansi 1820; dar pe semne k’as rbmas ne-typbrite, kbii e8 gbndeam kb lism le vor vedea la typogra-hpie fbK8te mai virtos de mine şi apoi şi kb littere latineşti, nsmai de kbt or sb le typb-reasitb fbrb parale, pentrs kb es n8 dedesem ni'ii o para Dlsi Karlialeni. Din mila lai Dbi»- nezes s’as perdst anelle tra— dskijii, şi înnepstal mai tot— d’asna îl gine qine-va minte pe din afarb. Eatb ksm era poema d’bntbis. I. Intr’o zi primbvbroasb Kxntbnd prea de dimineagb, Se Koboar’o drbgostoasb. Mesb dalie kbntbreagi Me Erato o nemeşii. Eatb’mi ziie ’gi porenieşte Marea Vineri blbnda zîm, (Kare snde-ori-'ie voieşte, De ier de pbtnbnt stbpxnb, PorBniile’i se pbzesk.) Sb fii d’aksma ’nainte Intre deliea a la viagb Kbntbregs'i plin de minte Kare kbntb kb delieagb P’al Sb8 fie dsl'iele-Amor. Şi de ast’a ta Kbntare Prin mine’gi fbgbdseşle Şi ts’n stare de mirare Goalb’n forma ei zineşte S’o vezi k’al Idei pbstor. Astea toate-atenii zikbnde’mi Mb ia’n brage blbnda 'Mssb Şi prea veselb rbzbnde’mi Mb sbrstb drept în bszb;— Sboarb, mb lasb;— s’a des! Şi în datb Ksm s’attinse Gera mea de sbretare, Ka prin fermekb s’aprinse Spre-a Amoralei kbntare In Kbt arz în fok nespes: 122 - Şi d’atsnqi de voi» vr’odati Si înqep ori-ie Rintare Rel din tii» R»vinl ’mi araţi Ki ton glassl mes n» are Re Amor n’ar ns»na. An»in fir’a mea voingi Gsra singsri srmeazi D»p’a Vinerii şiling Niqi de K»m n» înqeteazi P’Amor, pe dms’a Kinta. II. Amor, prea înfloritsle; Blmd dslqe m»lt i»bit»le, Re Rirmaeşti pe l»me! Peptsl, g»ra, mingile Psterile, voingele Slave’gi nalgi s»me. CŞil. k’am sitat.) MARINO FALIERO. Aqeasti tragedie în qinqi akte dela Lord Byron, esind din typar în limba rommeaski se afli de vmzare în Bsks- reşti la libreria DIsi I. Roma- nov si în Iaşi la D. Bel. So-*> *> kotim de R»viingi a faie R»-nosksti qititorilor noştri pre-faga înssgi a astorslsi, în Rare faqe oare-karo deslsşire asspra op»I»i si». PREFAŢA la Marino Faliero. Konspiragia l»i Doge Marino Faliero este «na din întâmplările Mele mai însemnate în annalele qetigii si popor»l»i Melsi mai enstraordinar din I-storia moderni. S’a întâmplat în ansi 1355. Toate Rite se gin de Venegia s»nt sa» a» fost pstraordinare: aspektsl ei seammi »n vis, si istoria ei »n romang. Konspiragia l»i Doge Faliero se afli în toate chro-niqele; mai R» deosebire este a-ritati R» deamirn»nt»l învie-gele Dogilor deRitre Marino Saneto, qe îl qitez în a-pediqe. Povestirea l»i simpli şi limsriti este poate mai drama Iîri în sine de Rit ori-ka-re alţi drami asspra aqestsi s»jet. Se pare kt Marino Faliero a fost »n om de talent si de •) R»ragis. îl afls Romandant kipetenie al p»terilor de »s-Kat la împressrarea dela Zara, »nde bit» pe Rigele Ungariei şi armata lside optzeqi mii o-staşi, din kare omorî opt mii firi a înqeta de a gine pe qei împressragi în strimtorare: is-bmdi k» Rare n» se asea-mini niqi »na în istorie, a-fari de a l»i Resar la Alesia — 123 — şi a pringslsi Esgen le Belgrad; dspi aveasta se fiK» koman-dant al flotei în avelaşi risbois şi Isi Kapsl de Istria. A fost ambasador la Genova şi la Roma, Kind priimi vestea despre alegerea sa de d»ki al Venegiei; nefiinga l»i de fagi este o dovadi ki el n’a fikst nivi o intrigi spre a dobmdi aveasti^sarvini, pen-trs ki într’aveasi vreme afli şi moartea predevesorslsi st.» şi n»oa sa dregitorie; însi seammi ki ar fi av»t »n Ka-rakter i»te. Sansto povesteşte ki k» mslgi ani mai ’na-inte de a priimi titlsl de Doge, şi Kbnd era Podesta şi Kupi-tan la Trevisa, el a dat o palmi episkop»l»i nare întir-ziase de a adsve ostia; şi a-şspra aveştiea b»n»l Sansto fa-ve o jsdikati în protîva lai întokmai Ka aieea k» kare Twaskum isbeşte pe Square; însi n» ne spsne daka el a fost pedepsit sas msstrat de kite senat pentrs aveasti in-sslti. Se vede ki inai pe srmi el îşi fiksse pavea ks Bise-risa, Kivi îl vedem ambasador la Roma şi revestit ks drep-tsrile de Val di Marino, pe treptele Trevisei, ks titls de Kon-te, de Kite Lorengo, Konte-e-■ piskop de ţleneda. Despre aveste întimpliri, astorii mei ssnt Sansto, Vetlor Sandi, An- drea Navagero, şi relagia îm-pressririi dela Zara, psbli-kati mai mtiis de Kitre ne. obosit»! abate Moreli, în ai sii Monument! Veneziani di varia literatsra, tipirigi în ansi 1796: m’am Konssltat ks aveşti astori în limba originali. Modernii Darru, Sismondi şi Laugier mai se potrivesK ks hroniuii iei veKi, Ssimondi a— tribse konspiragia l»i Faliero la gelos ie, însi es n» afls nikiiri a^easti pirere înti-riti de istorivii nagionali. Vet-tor Sandi, este adevirat ki zive: altri scrissero che . . . dalia gellosa suspicion di es-so Doge siasi fatto (Michel Steno) staccar con violen-za ect:„ înci se vede ki-aveacti pirere n’a fost de obşte. Sansto şi Navagero nsspsn nimis despe aveasta, şi Sandi şi el îns»şi adaoge mai pe srmi ki “per altre veneziane memorie traspire che il solo desiderio di vendetta lo dis— pose alia congiura, ma an che la innata habituale ambizion sua per cui anelava a farsi principe independente,, firi în-doiali mtiisl sis îndemn fs afrontsl vel gros al vorbelor sKrise de Michel Steno asspra jigslsi dsual şi pedeapsa s-şoari şi nepotriviţi Kare o hotirîri vei patrs zevi în protiva vinovatslsi ve era s- — 124 - nai din ai lor trei capi. Sea-mbni asemonea ki gindal lai Steno era în insalta sa a-sapra aneia din femeile soijiei isi Doge, iar na însăşi asapra Dogarsei, în protiva kiria na se ardiki niui an fel de Klefetire în mijlokal laadelor fikate framaseijei sale, şi K8 toate Kt ea fa vredmki de însemnat prin strilaiita sa ja-neije. Nimeni na o ziie hoţi îrt (afara namai dana leea ie pretinde Sandi na va fi o asserjjie) kt Doge a fost ajjîijat de gelosie; întirîtarea lai a fost mai malt pentra re-speKtal sta kitre sogia sa şi pentra cinstea sa proprie, pe kare slajbele salefiitateşidre-gitoria în kare se tifla, tre-baia si o faiti sakri. Ea na Krez tea aatorii englezi si fi vorbit de Iionspiragia lai Faliero, afara de do'storal Moore în ale sale Vedute ale Italiei. Povestirea lai este greşiţi: este an fel de fleKirie plini de glame foarte groase asapra birbaijilor bi-trini si femeilor tinere, si el se miri kam o întimplare aşa de mare a avat o pricini aşa de miki. E nenaviiniios la-kra Ka an observator de oameni, aşa de adtnk ka aatoral lai Zeluco si se mire de a -leasti fapti istorÎKi. EI ştia Ki an basin de api verat asapra roKii mistrisei Marshatn ardiKi Komanda din miinele Dakii de Marlboroug-h si adda-se paiea de Utrecht; ki La-dovik XIV fa tirît în risboa-iele iele mai grozave pentra ki ministral sia s’a înjjepat de a’l vedea kritikind o fereastra, şi voi si’i dea alte oKapaijii: el ştia ki Elena a perdat Troia, ki LaRreijia goni pe Tarkini din Roma, ki Cava addase pe Maari în Spania; ki an birbat OKirît Kiemi pe Galii la Clusium şi de aKolo la Roma; ki an sin-gar vers al lai Frederik II asapra abatelai de Vernis şi o vorbi asapra Doamnei de Pompadour fari priiina rasbo-ialai dela Rosbach; ki fagape fariş a Deabhorgil Ka Mere Murchard priiinai robia Irlan-diei; ki o piki personali între Maria Antonetta şi Daka de Qrleans grabi lea d’mtiia is-gonire a Barbononilor; el ştia în sfirşit, Ka si na mai îm-maljjim easemplele, ki Komm-od. Domiijian şi Saligalana fari jirtefele tyranniei lor, ii ale anei risbamri partikalare, şi ki poramţa de a desbarka pe Cromwel din vasal în kare el era si se dani în Amerika, faderipmarea regelai şiana-jjiei. Destal si se soKoteaski line-va asapra aieslor eksem-ple Ka si vazi ki K8 adevi- 125 — rat este extraordinar IsKrs kb doktorsl Moore se minsneazb K8m sn om obiinsit a porsnii, şi kare împlinise slsjbele iele mai însemnbtoare, sb arate sn ressimtement atbt de barbar într’sn veak atbt de barbar pentrs afrontsl iei mai grosier ie ar pstea line-va fale snsi om, fie prinij, fie vasal. Vxrsta lsi Faliero ns este o pedikb, din protivb faie ls-krsl mai vredimt de krezst: The young mak’s wrath is line straw on fire. Vut like red hot Steel is the old man’s ire. Young men soon give and soon forget affront, Old age is slow at both. Reflexiile lsi Laugier ssnt mai filosofiie. Tale fu il fine ignominiosa diun’omo che la sua nascita,la sua etâ, il suo caraltere, do-vevano tener lontano dalie pas-sioni produttrici di grandi de-litti. I suoi talenti per lungo tempo esercitali ne’maggi-ori impieghi, la sua capacitâ sperimentata ne’governi e nelle ambasciate, gli avevano acquistato la stima e la fidu-cia de’cittadini, ed avevano uniţi i suffragi per collocarlo a la testa della repubblica. In alzato ad un grado che ter-minava gloriosamente la sua vita, il risentimenlo di un’in-giura leggiera insinuo nel suo cuore tal veleno che basto a corrompe.re le anliche sue qua-litâ ed a condurlo al termine degli scellerati; serio esempio, che prova non esservi etâ, ni cui la prudenza umana sia si-cura, o che nell’uomo res-tano sempre passioni capaci adisonorarlo, quando non inve-gili sopra se stesso. f LAUGIER, tradsctie italiană voi: IV: f: 50. 31.) Sndea aflat doKtorsl Moore k'b Marino Faliero a ierst via-U'b? Am K-bStat în chroniie, şi ns afls nimik de assemenea, este adevirat k'b el a mir-tsrisit toate ; fs dss la loksl kinsrilor; dar ns se ziie sn-de-va Kb a ierst Klemenjja jsdi-kbtorilor: si hinsirea dovede-şlo alt leva, iar ns lipsb de statorniiie , nare negreşit ar fi fost pomenit de aiei isto-riii slsgarniii pornijji asspra lsi. 8na Ka aieasta ar fi fost împrotiva charaklerslsi sbs de r bsboiniK, în veaiîsl în kare a tnit el şi în vîrsta în kare a msrit, ka şi în proliva istoriei. Es ns polis sb ssffer a 126 - se skasâ line-va asapra de-pirtirii vremii, Rind defai-mi o persoana istoriKi. Ka adevirat adevirsl este al morgilor si al lelor nenoro-ligi; iei Rare a» mărit pe e-safod as îndeobşte îndestsle gresale, ns trebsie a le mai lipi şi pe aielea pe Rare pri- I me diile şi moartea ie as în-frsntnt ei le fak foarte anevoie de Rrezat. Vilal negrs ie e zagrivit în loksl snde trebsia si fie portretai lai Marino Faliero între al Dogilor, saara Gigantelai snde el a fost însoronat, des-psiat de koroani şi ande i s’a tiiat Rapal, fişare asspri’mi o admKi impressie, presam şi charaRterai lai arzitor şi strania lai istorie. Am fost în 1819 de mai malte ori a’i ri-ata mormmtal în biseriKa lai San Giovani şi San Paolo; Pe Rind eram în piiioare ap-proape de mormintal snei alte familii, an preot veni şi’mi zise: “poiia si’gi arit-nişte monsmente mai framoase,„ îi ziseia ki ea Raat pe al familiei Faliero şi mai virtos pe al lai Doge Marino. “0! îmi rispanse, si’gi’l arif;„ şi d«-Rinds-mi, afari îmi arili sa degetal an sarsofagia pas în perete ka o insRripgii kare na se patea Mi ti. îmi spase K t sarkofagial (morminlal saa si- krial de pealri) aiosta fasese la o mănăstire din preajmi, si s’a adas asolo ande se afla 4) K'fctid ’lam visitat ea, din vremea sosirii frangesilor. îmi spanea însi ri el ’la vizat Rind ’las deskis la stnmata-re; koprindea într’msal ki-teva oase, dar niii an semn hotint de tiiere de kap. Stataa Rilare despre kare pomenesR în astal al treilea ns este a snsi Faliero. Mi a vre snai alt nsboiniR aitat in zioa de astizi, ka toate ki se vede ki este mai din konii. Aa stat şi algi doi Dogi din aieasti familie înaintea lai Marino: Ordelafo, ie a marii la bitaia dela Zara în 1117 (ande în srmi a birsit pe Hani armaşal sia) şi Vital Faliero Rare a domnit in anal 1082. Familia sa , originari din Fano era ana din iele mai strilaiite şi din iele mai bogate ale lelbgii ie koprinde familiiile iele mai vesi ale Ea-ropei. Toate ierietirile ie am filial penlra sajetal mes vor probă interesai ie îmi în-safla. De am isbatit saa na în tragedie, na ştia, dar am ad-das in limba noastri o fapti istoriki vredniRi do pomenire. Patra ani am meditat opal aiesa şi pini si intra bine - 127 - în qerqetarea lai ka deami-nantal, aveam de gmd si’i da» drept temei» gelosia lsi Faliero; însi bigmd de sea-mi ki k» aqeasta aş greşi în istorie, şi apoi, gclosia fiind o patimi sleiţi în teatr», ’iam dat o formi mai istoriki M’am hotirît asemenea într» aqeasta pe sfatsrile lsi Mat-thew Lewis Kir»ia îi spsneam gmdal mea la Venejjia în 1817 >. De’jji vei faqe ero»l gelos o (temitor), îmi zise el, adda’jji « a minte ki ai a te lupta k» «nişte astori însemnaiji, lipsind d’o partep Shakspeare «şi a faqe nişte objekijii asa-«pra »n»i ssjet sleit. IJinete «de charaKtersl arzitor şi na-«taral a bitrmalai Doge, ka-«re te va SKoate la Kipitii» «de’l vei deskrie bine; şi fi’jji « planai kit mai regalat se va <« patea.» Sir William Drummond îmi dete mâi aqea şi sfitaire. Na mi se kavinte mie a hotirî pini la kare pant am armat acestor instrakjjii saa daka 'mi aa fost ele folositoare. N’am ni'ii an gmd pentra tealra; kiqi în starea lai nea de a-Kam na poate fi an objet nalt de abiuie: afari de aqeasta ea am fost foarte înapoi dapi Kalise si na m’am sokotit niqi %> odati la dmsele. Ea na mi paqia înjjelege kam an om d’- an charakter iate se pane în mila anai parter .... Cititor»! desprejjaitor, Kritikal batjoKo-ritor, artinolele amare al anai jarnal sânt nişte kalamitigi risipite şi depirtate; însi kmd an aaditoria laminat saa ne-giob Kalki in piqioare o pro-dakjjie kare, bani saa rea, a fost o lakrare a minjjei pentra oator, eati an venin în fiingi şi nemijloqit, adiogit înai şi aa îndoiala în kare se afli qineva despre nompetinua jadiaitorilor şi ka înkredin-tjarea despre nebania qe a fi-K8t aleginda’i de asl fel. De aş fi fost kapabil de a Kompane o tragedie qe ar fi jadekat’o vredniKi de sqeni, reesirea (isbinda) na’mi ar fi addas niqi o pliqere, şi Kiderea ei ’mi ar fi amirît saffletal, Pentra aqeasta kiar Kmd eram mi-dalar al Komitetalai anai lea-tra, na m’am înqerkat niqi o-dati a debatâ într’msal Ka aa-tor, şi na m . voia înqerka niqi o daţi... PROVEDINTIA. Ştii, zise Alfred, ki am plouat dela Paris in anal treKat, în lana lai Martie, ka si fak o Kilitorie în Italia. M’am în-barkal la Marsilia intr’an vas kb vapor qe ’l am lisat la Li- — 128 vorno snde vream srb pelreK Kbte-va zile. Dspi «ie am vi-sitat Pisa, Florenya şi Siena, ara apskat drbmsl kxtre Koma ka sn adevărat artist, kilito-rind pe jos, kilare, în trbssn dspi vreme si dspi lok. Urmam în voieaînUmpKrii drs-msl ve mi’l trbsese fantasia şi Ksriositatea mea; astfel ki-litoria mea îmi miniti de trei ori mai naslli vreme de kxt dana aş fi srmat’o în linie dreapta, lntr’o zi, mi dsieam la »n sitişor nsmit, mi se pare, Akvaviva snde eram Rulare din presnt rs o kt>H-szt>. Srtibiteam prin tr’sn lok muntos şi pbdsros foarte pi-toresK, şi poate «% m’aş fi o-prit ka st> desemn în albonsl mes mte-va site vrednice de însemnat ie se înfijjişâ înaintea vederii mele: înst «ierul era posomorit, norii amenin-jjxtori se grbnn>diâ la orizon si k'blbsza mi. sfitsia si da» pinteni Kalslsi dana voi» st sosesk la ad'bpost neîmmsiat. M"b ssppssei» de bsnt voie la a«ieash> povajjb înjjeleaptb; însi vijelia fs mai h'trbat’b de kit Kaii noştri, m>vili asspra noastrî, ks o isgeal'b şi rxpe-jsne fbri asemănare. Şiroaie de ploaie, vîntsri furioase, fslgere şi tnvsnete, nimik ns lipsiâ avesfei tempeste. Nsmai de kit ne fs ks nepntinyr> a ksnoaşte drsmsl; kaii noştri sp'bim'bntaiji, ns ni se mai ssp-psnea; ne ds«iea stnb'ţtxnd în Isngsl kimpiei. Am pcrdst KblbBza; dar din norowire ds-pi> o jsmbtate de neas în-treapid ziriis o Kasb sin-gsralilfb în marginea snei pi-dsri. Kalsl îmî era msljjBmit ka şi mine de a afla sn ade-post: se opri de sine la poarta Rasei, fsn>m primiigi minsnat de nişte bsni s'bteni. Pe Rxnd bsrbalsl îmi ds’iea kalsl la grajdi», femeea apprinse pen-trs mine 8n fok mare. Ms-împrenistarb rs haine şi îmi g btir b prxnzsl. Mai de sn «leas eram în sngisl fokslsi kind sn mare sgomot de oameni şi de Rai se aszi la 8şa Rasei. Gasda se gn>bi si desRizs, şi vs-zsis trei oameni: doi soldajji şi 8n biet om ks mininile legate R8 8n ştreang foarte gros. -Zt>s zise snsl din geiidarmi, pe ploaia kare Rade îjji spais ln> e noro'iit «lineva st> g'b-sensits în dram o kass Ka a-dsmitale, jspm Filipe, şi am venit st> fanem ani sn koni-«iel de va fi ks voiea Dsmi-tale. — BsKsros, rsspsnse gasda. — Amsndoi gendarmiî şi pri— soniersl se psserb lingi fok. — Dspi ksm vezi, înneps iar gendarmsl kare mai vorbise — 129 — azi am avst o zi bsni. Vezi-mi-gi flikisl ista ie îl dscein ia spmzsritoare: y'a-veiji cinstea ka si’i ksnoa-ştegi kipsl, dar nsmele i’l ks-noaştegi. Asta e vestitsl Pietro Marazini. — *Ie fel! zise gisdoia, sitm-dsse la dmssl ks dispreg, a-sta d’aci e Pietro.... es îl Kredeam mai mare.  bstilii de vin. Masa se giti încelilalt kipitiis al Kasei. Gasda şi msierea lsi vrsn de politejji a se impirtişi si gie tovirişie la mmKarea acestor doi militari. Es stăm la loksl mes in sngisl vetrei: Pietro e-ra în-faga mea în celilalt sngis. Şiderea acestsi om mi se pirs originali, şi vrsis si’l desemnez în albomsl mes. Unsl din gendarmi Vizmds-mi lsKrmd, veni si se site la lsKrsl mes. PERIODUL II. — întoKmai leit;dar decen'a-şteptai pîni miine, si mi’l vezi ksm o si’mi mai tragi dangsl în Kipitiisl ştrean-gslsi. Pietro o si fie de mi-nsne; ş’atsnci trebsia si’mi’l zsgriveşti. — Pini si se psie la masi, gendarmsl se appropie de fereastra ce era din dossl lsi Pietro, o deskise şi se siti la cer ce incepsse a se lsminâ. --D’aKsm peste o jsmitate de ceas zise gasda, ploaiea, va înceta, şi dsmneavoastri vegi pstea înkilika pe kai şi a viKista de drsm. La AKvavi-va dscegi pe omsl asta? — Aşa, akolo miine el o si mi si ’nsoare ks spmzsri-toarea. Ssntegi şi dsmneavoastri poftigi la nsnti. De şase lsni i s’a f iest KontraKtsl înaintea dreptigii; iar ginerika ns se prea gribiâ, şi noi îl kistam pretsdindeni, pîm Kmd aflarim ki era si petreaKi noaptea ks fericire în satsl Pila. Ştirea celsarim fs bani, şi prinsenm eretele în ksîb. Lsmea zicea ki omsl nostrs fiKsse stare ks meseria sa de tîlhar, si avea de gmd si se tragi din treabi; noi soKotiam si 1 aflim ki-psit de bani, darne-am ami-git, şi fin îndoiali nsmai dshovniKslsi va spsne snde Vî a asKsn3 komoara. o 9 — 130 - fc vremea aceştei vorbiri, Pietro *şi ardiki Bapsl; Kipsl lsi avea 8n karaKter singslar de j viklenie si de îndresneali; primbla in preajma kasei o Kistitsri fsrişi, pe srmi oaii sii se opriri asspra mea, Es mi sitais ks o Ksriositate ks total bine-voitoare. Ns slis pentrs ie mi interesa omsl acesta, ki aş fi vrst si ska-pe . El negreşit ki mi înţelese, kici kistitsra sa lsâ o ekspresie plini de vioicisne,de fierbinţeali şi de rsgare. Gen-darmii, gasda şi femeea lai era întorşi astfel în Kit n8 ne vedea; ks total daţi i n t r’o vorbire foarte inssffleţiti şi sgomotoasi, n8 se mai gm-dea nici de ksm la noi. Ki-stitsralsi Pietro mi fermekâ. SKoseis din bszsnar sn ksjj.it; OKii lai Pietro sainteiari. Le-gmam arma în mini; el se sită la miskirile mele ks sn neastimpir nepovestit. In-sfîr-git arsnKais Kitre dinssl ks— ţital; el îl prinse în dinţi în-toarnai ka sn kiine Kirsia îi arsnci sn os. Nimis n’ar ps-tea si zsgriveaski eloks-enţa Kistitsrei ks kare îmi mslţsmi. Pietro ţinea in gsri mmersi asţitslsi; tiie frin-gia mg îî ţinea mmiel®: ks mmile slobode tiie legits-rile picioarelor, pe srmi, as-virlindsse ks o repejsne şi sgiuânţi minsnati, k’o sings-ri siritsri fs dinKolo de fe-| reastra deskisi şi se fiKS ne-vizst. Pîrii si priceapi gendar-mii cea ce si întmpli, Pietro era departe. Es mi prefiKsis ki mi ’mpirtişesK ks toţii de mirarea lor. fiind ki ns mi skslasem din Iok, ns ps-tea nimeni si bmseaski ki es am înlesnit fsga tilharslsi. Gendarmii se gribiri a înKi-leka, înjsnnd grozav, es le srais bsni isbmdi. *lersl re-înseninase, pini seara mai era sn ceas, şi pini la Asva-viva o legi; îmi lsais zioa bsni dela gasda, şi apsKais drsmsl vesel Ka si kmd as fi •j fikst o fapti bsni. Kitiva vreme dspi acea-sti întimplare, es mi aflam la Roma, snde la incepst a-veamde gmd si petreK nsmai trei siptimmi şi snde amri-mastreîlsnî. Aşaelsmea: altele gmdeşte cineva, şi altele se întîmpli. Intirzierea mea în Roma se înseamni prin deosebite întimpliri. Inlr’o zi mi se fsri tot ce aveam, adiki şaizecilsizi. Starea mea ks atit mi îmtsrka mai mslt ks Kit ki ns Ksno-şteam pe nimeni în Kapitala Ismei krestinesti, si ki asa mi *> *> ' •> *) vedeam ameninţat a rimi-nea firi bani pîni la întoarcerea Irarierslsi din Paris. — 131 — A lo a zi dspi &TflmagBl o-Mesta, aflai» întorKindsmi a-kasi, sn paket ks adresa mea îl desnises: koprindea şaizeii lsizi, fin. ni mi o vorbi în skris de deslssire. Krezsis ki hoijsl a simjjit msstrarea de ksget, şi ki într’sn moment de evlavie, a vrst intorkm-ds’mi dreptsl mes si ’şi faki paiea kb Mersi. Hotjiî din ne-tatea sfinţi as nişte niravsri deosebite. Patima Kare mi jjins trei Isni in Roma, fs înssflati de Kitre o femee vrednici de isbit, nsmiti Islia Ferari, Ran-tatrijai însemnaţi, kare si trisese dela teatrs spre a se psne ssbl protekuia snsi prin^ roman. Fermirea mea jjins de atsmi şase siptimîni, şi ni'ii sn nor ns o tslbsrase, kind într’o seari, la mezsl nopjiii dSKindsmi dspi obiieis la Islia, mi koprinseis de groa-zi vizmd întins, înaintea portiuei iei miqi pe snde a-veatn obiaeis si intrs, trspsl smgermd al snsi om mort. Bizsispe Islia despletiţi, galbeni, plini de lakruni; vi-zmdsmi skoase sn uipit de bsksrie, şi kizs leşinaţi în braijele mele. Veninds’şi in simjjiri, dar neavmd mki ps -tere do a’mi vorbi, îmi ariti o surisoare întins^jjpe masi stide nina noastri^ra gata. Scrisoarea aieasia «e o prli-mise de Ksnnd Mina, Koprindea vorbele srmitoare: „ Aqela pentrs Kare mi înveli va msri asti seari viind „la dsmneata:. Kind vei Miti „ biletsl a'ieasta, si ştii ki el „a şi înietat din viajji. Vei „află Kadavetsl lsi înaintea „portiuei gridinei„ -Akolo e Kadavetsl, ziseis Isliei. Ne Koborîrim ks lsminiri, si vizsrim ki omsl iei mort, era negreşit sn bravo ‘ie avea porsnki si mi omoare. Kind ne întoarserim în kasi, Islia îmi zise: — Si msljjsmim Provedinjjei kare te a SKipat printr’o mi-nsne. Es mslusmiis Provedinjjei din presni ks Islia. Primejdia din care SKipaîs şi nare negreşit ki trebsia si mi se mai înfiuişeze din nos, îmi adiogi şi mai mslt dragostea; aflai» în inima mea îndestsl ksragis ka si înfrsnt primejdiile: inşi grozava pro-tekijie kare privigia asspra virtstei Isliei trebsia si’mi birsiaski statorniaia şi ks-tezarea. Islia de o daţi se fiks nevizsti din Roma, si • *> ‘ier'ietirile mele ka si o afls fsri zadarniuie. Atsn'ii mi ho-tirîis si ’rni srmez kililoria in Italia şi nu dsseis la Neapol. — 132 — La Neapol, într’o zi dejs nam într’sn kafes; împrejs-rsl snei mese d’alitsrea ks a mea trei jsni în gara mare ginea Konversagie pe kare o aprindea poncisl. Incepsn a vorbi deFranga, gi snsl dintre aceşti domni se întinse ks nişte vorbe sspiritoare, la kare e8 mi sokotis în drept de a le îndrepta. Saimbarim Kartele, gi IoksI întilnirei se hotirî pentrs a doazi de dimi-neagi. Es mi înprietenisem ks sn jsne Neapolitan, fisl banKerslsi mes: mi dsseis la dinssl şi îl rsgais si’mi fie mart8r; Kmd acest jsne afli nsmele protivniKslsi mes, rimase îmmirmsrit. — Ksm! Kipitansl Montefi-ore! strigi el: ah nenorocite prietene, eşti perdst! ce fatalitate te a addss în Kalea a-cest8i kipitan ? asta e 8n gil-cevitor blestemat, are o în-demmare neasemmati la spangi, sabie si pistol! s’a bi-tt>t mai mslt de o ssti de ori, şitotd’asna ’şi a ommorît pro-tivniKsl. Eşti perdst, afan ns-mai dana din parte’gi ns’l vei întrece la mmtsirea armelor: — Inşi respsnseis la acest ksvint înKsragietor, e8 am învigat gase Isni la Grizier, si din doisprezece pipaşi am sfirîmat de mslte ori pe a-treisprezecelea. Ns’mi nmînea de kit a’mi face testamentsl; ks toate a-cestea petreksis o noapte foarte liniştiţi. A doa zi prea de dimineagi vizsis ki ’mi vine martsrsl, kare mi înbrigişi strigmd! — ai SKipat. — qe fel? — O întimplare, o norocire drami a venit într’ajstorsl âsmitale. — Tîlmiceştete pentrs damneze». Interesai ce ai despre soarta mea ns Ksmva 'gi a leat mingile. — Ai skipat îgi zitc; ns te vei bate. — Me ’gi spsis es, ai înne-bsnit, trebse ansm si'mi Kast alt martsr. — Un martsr! ce si faci ks el? ka si te bagi! ks cine? ks kipitansl Montefiore! aî sKipat şi de Kipitan şi de Montefiore. Kipitansl Montefiore e mort. — qe spsi? — Mort îgi spsis, ştii si’gi povestesK: Strein la chronika skandaloasi din Neapol, ns ştii ki acest kipitan ginea o legitsre Kriminali ks o fe-mea LsKregia Lanterni, nevasta snsi avokat din aceasti cetate. Domnsl Lanterni, Ka togi avokagii era foarte oks-pat ks ^ebile altora şi ns ştia ce si petrece în kasa - 133 — sa: aşa intriga era KsnosKSti nsmai de toati letatea, si bir-batal n’avea niMi o bmsiali. Ieri abia a bmsit, sas mai bine n’a bmsit niii do Ksm, ki s’a înKredinjjat Ksmse ka-de în aieasti priiini. Ştirile ie laaseera adevirate, şi ss-praprinse pe kipitansl între patra okî ks femea sa. AvoKatal se îngrijise si ia arme: el Ksnoştia foarte bine legile Ka si ştie snde îi mergea drep-tsl de soij okirît. Nelegisi-rea era învederaţi, prinderea firi veste si fsria lsi Lan-terni omorî pe Kipitansl firi niii o formi dejsdikati. Nsmai în Kipsl aiesta patea ii-neva si o skoajji la kale ks sn om ua Montefiore. Eati Ksm s’as întimplat Iskrsrile; msl-jjsmeşte Provedinjjei, sksmpsl mes prieten? . Dela Neapol mi dsseis la Venejjia. Akolo mi aştepta iei mai bsn si iei mai din srmi *> amor al viejjei mele. Ajsn-sesem la Venejjia de linspre-zeie zile, Kind am întilnit la o biseriki pe o tîniri frs-moasi. Mi lsais dspi dmsa, şi aflais ki se nsmeşte Lsiia Marteli, ki tatii sis era sn bitrin sgiriit, şi ki ea era hotirîti a se faie nevasta s-nsi kavaler a nsme Lorenjjo. Ns lisais din srm^ pe Lsiia, kistam si’i vorbOTKs; însi oa tot d’easna era însojjiti de tatii sis, de o povijjsitoare şi de logodnik. Intr’o zi prii— mis o invitajjie la bal la Kon-tele de .... ns Ksnoşteam pe kontele, si ns ştiam Ksm ’mi a venit aieasti invitajjie; ks toate aiestea mi dsseis la bal. si ' •) kare ns’ini fs mirarea Kind aflais aii pe Lsiia: dmjjais ks dmsa, şi îi antais patima mea; ea mi asKslli ks bsn'i voiniji, şi eşis din bal msl-jjsmit întimplirii ie mi ds-se la kontele de ... . Din momentsl aiesta se statorniii okorrespodinjji între noi; Ls-lia îmi deklari ki ns isbia pe Lorenjjo; şi Ki de ar fi sti-pîni pe sine, es aş dobmdi alegerea ei. Tatii Lsiiei era sn mare amator de tablosri; Keltsise ssme însemnitoare ka si ’sî mobileze galeria, şi aflais ki mina fiesei o didese lsi Lo-renzo nsmai pentrs ki aiest tinir avea sn minsnat Titi-an ie ns voise si’l vinzi, şi pe Kare i’l figidsise a i’l dirsi în zioa nsnjjii. Zioa a-leasta se appropia, şi Lsiia se pripidea, jirtfi, mergea a se înjsngia la voinjjele tatilsi sis! mi se sfîrşise şi nidej-dile si feriiirea .... eram asa de amorezat, în kit mi so-koteamsi mi ’mpsşKS, şi poate ki m’aş fi ssppss la aiea- - 134 sti nebani însaflare a des-* nidejdii, dalta într’o dimin-agi, în ajanal zilei holirîte pentra nan ta Lasiei, n’aş fi primiit an bilet în nare zisea „Banante, toate s’aa striRat. ^Kasa lai Lorengo a laat fok; » i itian 6’a ars. „ Namai de in>t esia d’a Rasi şl apauaia Rilre itasa lai Mar-teli. Pe dram, ziria în bolta «nai brokantor (negagitor de raritigi) an tabloa se mi se pira de o framasege foarte mare; mi appropiaia, îl serse-tez: era an Tentorent de mi-nane, înaintea Riraia Marteli «'ar fi pas în genake. Rimi-nca si ştia daka sânt atila de bogat Ka si’l Kampir. — «le qeri pe aseasti zagri-veali ? întrebaia pe riegagi-tor na an glas tr eman tor. — Zese skazi. — Zese skanzi? 0 Damneze-ale se norosirel Plitiia şi laaia ka mine ko-moara mea. Mi kananaia ka Lasia. Trei lani dapi nanta noastri, soRramea mari, lisi fiesei, singara lai moştenitoare an milion şi o framoasi galerie de tabloari. Lasia se îndapleRi si vie a se stator-nis în Paris; porniia din preani ka dînsa Ritre Franga. Nisi o înpregiarare vredniki de însemnat na ni s’a întimplat pe 1 dram, pini kind am sosit la 1 Nisa. Klar Inzioasosireî noa-astre în aseasti setate, an fesior dela ospelal ande ko-nisisem îmi dete an Răgit şi an bilet. Kanosnaia kigital; biletul rai înştiinga si mi dan si mi întilnesk K8 oare sine la an Iok. Mi daseia si aflaia auolo pe Pietro Marazini. — Ai sitipat viaga lai Pietro* îmi zise el, si Pietro n’a fost ingrat. Ea la Roma ’gi am dat banii Rare gi’i faraseri şi am omorît pe bravo Rare era însirsinat si te omoare. La Neapol, ea am înştiingat pe avoRatal Lanterni, şi ’iam dat pistol»! Ka kare a împaş-kat pe kipitanal Montefiorer La Venegia ea ’gi am trimis invitarea la balal konteiai de.., ea am dat foR kasei lai Lo-> rengo, şi am pas în bolta bro-kantoralai pe Tintoret, kare gi s’a vmdat, drept zese s-kazi. Akam ri te afli ferisit şi bogat santem Rfit, Adiol Intr’asest lup mi se desvi-lin mysterele ProvedingeL Eugene GuinoL 135 - O 8RSITT) Ne împrsmstim artikolsl a-lesta din Psych6 nare însre-dingeazi ki toate atninsn-tele lsi ssnt ks sksmpitale istorice (adevirate). Kitre finele veaaslsi din sr-mi în lotatea Laibah, în lliria, »n Kipitan de aorabie intri în bolta 8n8i negsgitor de ksie si alte feririi trebsimioase la marina: Abia aaoperit de kite-ya sdrenije tikifoase, sn aopil aa de zeie ani sta jos pe pi-mînt în sngisl magaziei: vio-iiisnea aistitBrei sale, frs-mssegea kipslsi ie n'o diri-pinase mki reaoa kistare şi lipsa, traseri bigarea de seami a lnpitanslsi şi ’i agî-gari interesai şi mila. —*Ie kopil e asta? întrebi el pe negBijilor: — Tatisis este sn persaer siraa dîntrr8n sat ns departe de aii: nevasta Iii mărind îi lisi aiest aopil pe kare el îj i»bia prea psgin. Peters Malhersis nsîntir-•) zie de a kontraata o n8oi kisitorie as ofemee aare, în lok de a addsie pe birbatsl sis la simtimente mai drepte şi mai milostive; din protivi lsi pe aopil la atita sri, în sit isbsli de a’l depirtâ din kasa pirinteasai. ^ Asa într’o zi, Perers ’mi a- (tese pe fisl şis, pe aare prii mite a 1 lan la nfine, ni-dijd8ind ai msnaa hi mi va despigsbi de hrana ie îi voii da. înieraarea ns isbsti. Bi-iats.1 n’anta niii sn fel de tragere de inimi la Iskrsl ie îi dam, hars foarte 8şor, pen-trs ki n’avea de kit si ns-mere la asie. Aşa hotirîis si ’I trimig înapoi la piringii sii, aind el îmi apsai înainte; ani într’o dimineagi se fiks ne-vizst, si merse si se arsnie la piiioarele tatilsi sis.rsgift-d8’l si’l ia înapoi în kasa sa. Peters ne îndsplikat, d8pi ie îl bit», îl addBse iar kitre letate, şi aii obosit de rsgi-lisnele biiatslsi îi dete iei din 8rmi adio asvîrlinds’l as o lovituri de piiior kare îl întinse firi ksnoştingi în tini. Kind îsi veni în sim-giri, tatii si8 era departe, şi temindsse de o priimire poate mai rea de Bit lea d’mtiiB, ns’i rimase de Bit a apska drs-msl plingind aitre Laibah. îmi povesti vrednika de jale a sa pigire; şi pe mine ns mi lisi inima a’l mai goni. De atsnii mi silesk a mi sls-ji as dms8l; însi as toate si-lingele sale, ns poate isbsti a aiştiga leea ie keltsiesk ks dinssl; aş ierta pisatele a-lelsia ie m’ar skipa de el. - 136 - — Blegele, zîse Kipitanal ka-re în vremea a ie stei povestiri na înieta < e abiga de seami biiatrlai, kam to kiami ? — Frig Domnale, spre sla ba damitale. — He bine, Frig, vei ta si vii K» mine? La aieasti întrebare ne-aşîeptati, Kipal biiafalai se însafflegi, o «ii sii skinteind de o strilaiire vie, se agin-tari îmminanagi asapra ki-piatnalai, şi “da Domnale,, fa glisait k» atita energie, în kit n’ar fi patat line-va si o aştepte dela o fiingi a-şa de plipmdi şi peperni-liti. — Dar o si mergi pe mare. — Şi d’ar fi si merg la marginea lamei, zise biiatal na a-lelasi entasiasm. Treaba fa sivirşiti înda- ti, şi gitirile fari skarte. Frig n’ava de Kit a malgami stipmalai sia; şi armi nao- alai sis patron, Rare se dase în Rorabia sa si na întizie a •> porni la Statele Unite. Mea d’mtiia griji a Kipi-tanalai fs de a pane si în-braie înRaviingat pe janele sis protegiat, pe armi îl în-figişi sabreitargalai sia (na-mele negagitorilor ie kam-piri şi vînd pentra compania Indiilor sil.) raginda’l si bine voiaski a’i slaji de învigitor în vremea Kilitcriei. ŞRolaral fika înaintirigrab-niie, na namai în litire, sRriere si sokoteali ii si în •i «i limbele: nemgeasKi, englezea-ski şi spanioleasRi, şi în toate kanoştingele trebainiioase anai marin. Din nenoroiire, Frig n’avs i parte a se baKara malti vreme de învigitarile iele bane ale sabreitargalai, Riii aiesta fa dobont de oftiki kare da-pi pagini ani îl bigi în pinii nt. Dapi ie îşi fina iele din armi datorii kitre Krediniio- sal sia sabrekarg, Kipitanal kiami pe Frig; vorbi malti vreme kb d nsal si vizinda’i •) întristarea nemmgîiati ie îi priiinai moartea învigitora-lai sia, îi spase ki în Kora-bie kanoaşte namai pe anal destoinik a împlini datoriile aielaia Kiraia biiatal îi plm-gea moartea, şi ki aiest a-nal este el ( kipitanal). Dapi mai malte kilitorii, in vremea kirora Frig se a-rita tot d’aana vrednik de fa-lerile de bine proteRttoalai sia, kipitanal fa isbit, în insola Rodos, de o boali kare în pagini vreme fika iele mai îngrozitoare înaintiri: Kiemi pe Frig togi patal sia de dareri. ^ - 137 — Prietena! mea, îi zise el, ea n’am familie niii rade; simţind a mi se aprpopia sftr-sital, am vrat st. namesK de moştenitor pe singaral om ie’l am kanosKat rekanosktlor. Korabiasi marfa dintr’tnsa sânt toatt averea mea, nare st. poate srna pini. la an milion; toate aiestea ssnt ale tale, iale, fii tot d’aana aielaşi, îngelept, regalat, btgtlor de seamt, kibzaitor şi gtndeştete kite o datt Ia aiela nare, pT.rT.sind viaga , n’are alţi ptrere de na, de Ktt kt st desparte de tine. Frijj, innekat d ' obide, kt-zb, în gensKi şiadt ks lakrt-mile sale mtna ftkttoralai stB de bine. OnestBl Ktpitan îşi kanos-KBse foarte bine posigia, nare peste pagin namai dete niii o ntdejde. Pînt la lea din ar-mt resBfflare, întrebaingt toate minatele de odihnt, Ktnd îl mai Itsâ dsrerile, a da lsi Frig iele mai îngeleple sft-tBiri, a’i dikta instrakgii asa-pra relagiilor sale komeriiale, asapra portarilor pe ande ţrebsia st tragt mai des sal. Astfel mari konsfingind vele din armt ale sale momente spre întreaga împlinire a fap-ei de taiere de bine ie în-reprinsese. Na mt voia în- lerka a deskrie desntdtjdairea lai Frig; averea ne aşteptatt peste karese ftiea sttptn na patea st’l mtngtie de per-derea aielaia ktraia îi era dator mai malt de ktt viaga Ptrtsi namai de ktt insola Rodos ie îi înftgişa nişte să-veniri aşa de triste. In anal 1809. epoba lelor d’tnttia rtskoale a le ltfcai-torilor Meksikalai în proliva sttptnirei Spaniole, ana din iele de ktpetenie lettgi în rtskoalt, bloKatt de spanioli, era în prada velei mai grozave foamete. Desntdejdea stt-ptnise pe ItKaitori, vorba de kapitalagie era pronangatt, de o dalt plesneşte an tan; o korabie intrt kb ptnzele întinse in port; koastele ei, liaraite de gialelele spanio-leşti, varst o întreagt provizie de ale hrtni. Karagial se renaşte; ktte-va zile dapt aieasta împresarttorii era pe fagt, letatea era mtntaitt. LtKaitorii de ktpetonie se a-dant; trebaia st rispltteas-kt ka vredniiie aielaia a Ktraia rtvnt mtntaise patria. Ka an glas togi îi detert tit— lai de viie-rege. Omal aiesta, era Frig namtrttoral de Kaie, fiial perakeralai din Laibah. .... Un om kb OKii rttt-ligi ka obrazal sbtriii de sa-feringe, ka kipal galben, se - 138 - Wiylşaai ha ş% «a ks ntrie o Kimirsgi dela al şasilea katasneia din likiloasele naşe a Ie Bliijei Morteleriei. îm-bniciminlea lsi mai mslt de kit smeriţi fiqea pe proprietar a sta la îndoiali. — Ns te teme nimiit, zise el ns faqe haina pe kilsgir; ssntns îinbnkat; dar, adăogi zîmbind ks sn rîs de a-qelea qe doare, ns te teme nimiK, am bani; ş’apoi vois si’gi plitesk pe şase Isni înainte, şi ns vois fi sn niriaş sspi-ntor;ns ksnosk a'ii pe nimeni. Adoa zi sn komisionar a-dsse sn giamantan, sn pat de ksrele, o saltea de paie şi nsosl kirias se aşezi. ’Şi a yinst figidseala; în vremea sksrtei sale silişlsiri ns veni nimeni si’l viziteze, ni'ii o skrisoare de niKiirea. In toate zilele se dsqea afan din qetate snde minKa foarte smerii . Dar de o daţi, IreKsn ki-te-va zile fir! si ’l vazi nimeni eşind din kasi. Pro-prietarsl se dsse si’I qerqe-teze: nenoroiitsl îsi da ssffla-rea qea dspi srmi. Ks mare grestate dobmdin Kasi’i ar-diqe trspsl în patul de moarte al siraqilor, kmi ns era în-skris la kasa fiKitoare de bine. Kite-va zile dspi aqeasta, ksriJiind Kimirsya mortslsi, slsjnika gisi o legitsn de harţii qe se gnbi a o dsie la stipmst eis: între mai mslte hirtii skrise în limbi streini o legitsriyi lsngirenyi îi trase bigarea de seami aqea-sta erasn înskris de primire de sn venit de 12,000 franii, is-kilit de sna din qele mai d’mtiis sase de banki ale Parisslsi. Dspi qerqetirile fi-kste hirtiilor, isbstin a de-skoperi pe sora şi pe moştenitoarea nposatslsi. Aqeasta era fiiKa snsi persker din Laibah; mortsl ardiiîat ks itarsl siraqilor era viqe-regele dela Me- KSÎK. Silit a fsgi din priqina snei din aqele tsrbsnri aşa de dese în aqele vremi de revslsgie, Frig îşi fussse qea mai mare parte a bogigiilor sale în felii de asr, pe nare le înkre-dingase la doi Konbii englezeşti qe pornea la Esropa, şi el se îmbirki inlrs a treilea ks pagina nmişigi a ştirii qe ’i rimisese. Din aqeste doi konbii ks averea lsi. s-na peri în nasfragis, alta fa prinşi de sn Korsar, Frig ştis a se înilgâ ks noroKsl, darns avs ştiinga de a se koborî ks dmssl. Atitea pigsbe îi smintiri jsdiKata, şi Kind îi mai nminea inki qeva ks kare si poati a’şi sivirşi viaga ks qinste, stipmit de fma de a ns kidea în tiKilosie, - 130 - veni a se aşiza în podxl anei kase st moari de foame şi de lipsi. MORALA, Morala sti intra a na fate niti o daţi na. *Iel de kipetenie objet a moralei este de a da învigi-tari spre a regală patimile şi a desamigi mintea de nlitirile imaginajjiei şi ale simgirilor. Morala învagi a Ksmpitâ patimile, a Kaltiva virtagile şi a stinge vigisrile. Morala învagi a’şi kanoa- ste tineva a sa slibitiane si •) •> a se okapâ namai intra a îndrepta greşalele inimei sale. Morala este adeviratal şi singarsl povigaitor al fericirii. Isvormd din virtate şi din minte, morala este şliinga-msmi a datoriilor si a virla-gilor omalai. Morala este ştinga ie des-liopere şi araţi regalele şi misarele faptelor omeneşti ie povigaesk la fericire, şi mij-loatele de a pane ateste regale in lakrare. Morala se foloseşte mai •> malt Kind se insînae în safflet prin kageliri îndeosebi. î n g o 1 e p 'i i a n e a N a - giilor. THALES. Na fate atea te na’gi plate în algii* Iabeşte’gi piringii; de îgi pritinaesK nişte sapinri aşoa-re, învagi a’i safferi. Ka si tnieasKi tineva bine, trebae a se depirlâ dela lakrari te afli vrednite de defiimat în algii. Feritirea trapalai sti în simtate si a dahalai intra sti- * «i ingi. SOLON. Kit vei tni kaati o învi-gă: na sokoti ki bitrmegele addak Kâ sine minte. Temefe de desmierdare; kiti ea e mama darerei. Na te appropia de împiragi, sas spane-le tea te este de folos a aazi. CHILON. Mai bine e si pigabeaski tineva de kit si kiştigo ne-tinstit. Ferestete de omal iskoditor Rare kaati a se amesteKa în trebele altora. PITTACU. Aşteapti dela fiii tii la bi-tnnegele tale tea te ai fişat şi ta pentra tatii tis. — 140 - îmi plaie kasa ande na viz nimÎK de prisos, şi ande afiş toate kile sânt de trebaingi. Poraniind altora, în vagi a te Kirmai pe sine'gi. Bias. *îel mai nenorocit din oameni este aiela ie na ştie si saf- «j fere nenoroiirea. Bana kanoştingi singari e-ste mai pre sas de ori ie temere. Askalti malt şi vorbeşte na-mai la vreme. Cleobulu. Fii fiKitor de bine Intre prierenii tii Ka si te iabeasKi ka mare dragoste; fii asemenea şi kitre vrijmaşi Ka si j|i se faki pini în sfirşit prieteni. Vorbe malte, şi mai malti neştiingi, şi aieasla se afli ka înbilşagare între oameni. Periadr n. (kitre stipinitorij Desmierdarea gine namai an minat si virtatea este nema-ritoare: Na te malgami namai a pil— dai pe iei ne aa fiKat greşa-le, ii înfrineazi şi pe iei ie aa de gind si faki. Vrei si Domneşti în siga-răngi? na pane a fi strejait de pazniii armagi în fer; na iabi alţi păzi de Kit dragostea sappaşilor. S emete mai malt de nera-sinare si de namele iei ria de kit de primejdie; namai iei înriatigit trebae ase teme de moarte; iar omal iei de omenie n’are a se sfii de Kit de nerasinare. %> Pithagora. Cinsteşte pre tatii tia şi pre mamita şi pe radele de approape. Pizeştete de a te ierta ka prietenal tia penfra o greşa-li aşoari. Deprindete a slipini Iiko-mia, somnal, desfrînarea şi mînia. Na faie nimika vrednik de rasine niii înaintea altora, niii în taini. Dreptatea domneaski în toate faptele tale şi în sogeasKi toate vorbele tale, Adda’gi bine a minte ki oamenii sânt hotirigi si moari, Hele mai framoase da rari ie a fikat ieral oamenilor sânt de a fi folositori semenilor lor şi de a’i învi&a ade-viral. 141 - Focilide. Ns kontraKta înssritoare skandaloasi, ras te stipîni de dragosti rsşinoase. Ns srzi viklenii, ns’gi mmji moinele în smge. In toate Kite ziqi fii til-maqis al adevirslsi, ns ierta b szii tale min Poartite Kitre piringii tii, dspe ksm ai vrea si se poarte într’o zi fiii tii Kitre tine Krede ki niqi odati ns e-ste Ksviinqios a ziqe qeea qe sade ris a o faqqe. Fii înkredingat ki qeeâ qe sade mai bine snsi jsne este smerenia, ksqeria, dragostea Ksmpitiirii şi a dreptigii: kiqi aqestea ssnt virtsgile qe trebse a forma xaraktersl jsnegi. Ns kista de kit pliqeri qinstite: pliqerile ssnt bune Kmd se învoiesk ks qinstea, şi se fas rele Kmd se de-pirteazi dela dmsa. Fii isbitor de învigitsri şi te vei faqqe mslt învigat. O Komoari> de frsmoase massime este mai pregsiti de Kit o grimidire de bogigii. Fsgi de prilejele de a bea; însi daka adsnarea în kare te afli te îndeamni, tragete pini si ns te prinzi vinsl. Dshsl tsrbsrat odati de begie este întoKmai ka sn sar ai ki-rsia Rai, arsnkmd jos pe po-givsitorsl, rimm întrs voiea lor şi se privilesk în fsga lor; şi de kiti ritiqire ns este destoiniR omsl kmd mintea ns’l mai povigsesqe 1 Menandru. De îgi pitimesqe trspsl, kiami mediksl; de îgi ssfferi ssfletsl, Kiami prietensl: dsl-qele gras al prieteşsgslsi este qel mai sigsr leas împrotiva mîbnirei. Heea mai mare mîngîere în nenoroqire este a afla inimi Kompitimitoare. 142 - Nidejdea este binele ce ri-mme nenorocijjilor. N» ssnt arme mai pslerni-ce de kit virtştea. Vremea desKopere adevi-rsl; adesea el se araţi Kmd nici ns se gmdesce cine-va a’lkiBtâ. De vrei si’jjî dea oamenii dreptate, fii drept. CICERO. Nimik ns este mai frsmos ka a kenoasce adevirsl; nimik na este mai de necinste ka agisi ks kale mincisna si a o laa drept adevir. Mai bine este a fi împilat prin sili într’o pricini bani de kit a se biga de bani voie într’o pricini rea. Rea mai frsmoasx moştenire ne poate sn tati lisa fiiilor sii este pilda virtsjjilor şi faptelor salle celor frs-moase. Perderea psterilor noastre este mai adesea pricinsiti din vifjisrile jsnegei de kit din nenorocirile anilor. Janejjea firi kempit şi desfrxnati addsce la bitrinejie «n trep sleit. Moartea este lesne a se s»f-feri Kind poate cine-va a s mingiia în momentele celle din crmi de addscerea aminte a anei viege fremoase. X» e8te iertat onislsi a pirisi viaija firi porsnua a ellsia della kiire a priimil’o; Kici aceasta ar vrea si zîki ki piriseste cine-va poştei în kare s’a orindsit de înss-şi Dsmneze». PLUTARCHU. Na tara împlmd kb lapte sînsl maicelor, va si ziki ki ele înssşi trebse si hrinea-ski prBnKBl ce a» nisitst. Trebse mai vîrtos si de-pirteze cine-va pe j»ni de Brîtele adsniri; pentrs ki k« dmsele se învajji şi se obic-nsesK kb vijjisl. Passania, RegeleLaccdemo-niei se filea neîncetat de isbmdele salle. Intr’o zi. el rBga kb sn ton batjokoritor pe poetsl Simonide Ka si’i faKi vre o îngeleapti maksimi. Poetsl simui toatb trefla La-cedemonianşlsi şi îi zise ns-mai: “Adds’ui a minte ki eşci om. „ — Diogene tot dâ okoI sta-tseor în Reramik si le cerea milostenie. Nişce oamenii vi-zinds’I se mirări de aceasta; Mi “deprinz, le zise el, întră a cerita tigideire. „ Nb trebse a ista vorba plini de simjjire a Isi Esklid bhbI ! din discepolii Isi Sokrat: frate- —143 — St8 îa ziiea: “poate st mop de ns’mi voi» rtsbsna ass8-pri’iji— Şi es poate st mor, îi rtspsnse Esslid, de ns te voÎ8 îndspleka st’jii potoleşii minia si st nit isbesii ka mai *> v nainte. „ Un obraznic isbi pe Sokrat ks piiiorsl. Ktjji era pe ltn-gt înijeleptsl se ssptrart, şi vrea ca el st tragt pe vino-vatsl la jsdikatt: “înst le zise el, dalia sn mtgar m’ar fi lovit ks piiiorsl, m’ajgi sft-tsi voi st îniep şi es a as-■ vtrli din picioare ka st’l isbesK? Ktnd vede lineva pe altul ftktnd greşale, trebse a se întreba pre sine a Platon: “Na Ksmva îi seamtn si es? * Seneca A se învoi line-va ks sx-rtiia, va st zict a fi prea bogat: ktii omsl este strak ns pentrs Kt ns are, ii pen-trs Kt doreşte mslte. Omsl ar trebsi tot d’asna st faKt Ka şi ksm ar avea martsri la psrtarea sa, şi st ksgete na şi ksm ar. pstea lsmea st vazt înfsndsl inimii sale; şi aieasta este foarte ks pstinjjt. Bejjia aprinde şi întirîts toate vigisrile; ea deptrteazt rsşinea, lea d’tnltis stavilt a gtndsrilor criminale, ktii în,trs adevtr mai inslgi oameni se deptrteazt dela rele de frika rsşinei de a ptkttsi de ktt de dragostea virtsyii. Ktnd si silsirea îniepe a se sim-jji in ssfflet, SKoate afart din tr’tnssl toate vijjisrile ie se afla în el asksnse; bejjia ns le naşte ii le vtdeste. d d 5n lskrs folositor este foarte sKsmp, şi kiar Ktnd va kosta o bagatelt. Frika sfxtseste tot d’asna foarte rts. Mai tot d’asna ne întrec ptrinjjii noştri în faieri de bine; ktjri ns’i avem de ktt într’o vreme pînt ni se par ssptrttori, ktnd ns simjjim pregrl faierilor de bine; ktnd înst vtrstane dt psginteks-periingt, Ktnd îniepem a cs-noaşte Kt ptrerile lor, strtş-niiia lor, grija lor de a pre-vegia asspra neînjjeleptei noastre junii, într’sn Ksvînt kt toate aieste psrttri de grijt ie ns ne Itsa a fi de kapsl nostrs le das attfea dreptsri de a’i isbi, atsnii moartea ni’i ia dela noi. Î5n eros poate st east din— tr’o colibt, poate dar şi sn ssfflet frsmos eşi dinlr’sn trsp SKimonosit si sirikat. F.trt economie ns pot fi bogajjii în destsl de mari; şi ks dtnsa ns ssnt niii de ksm de iele mai miii. - 144 - Ţoale ştirile de oameni ssnt nişte robi; trebse dar a se mlidea lineva dspi soarta sa, a se plmge de dmsa kit de mai psyin se va pstea, şi a se folosi de toate înlesnirile ie o însoyesk: Kiii ns este niii o stare ori, kit de aspri, în Kare mintea si ns afle oare-Kare mmgiiere. Ksriyeniea sa» neprihmirea este lea mai frsmoasi podo-abi a femeilor; kni este sin-gsra frsmsseye ie sti in pro-tiva isbirei anilor. De kite ori o dsrere stras- •) niki te va stipmi si îjji va porsnii, gmdeşte la talii tis şi vei simyi ki este mai drept de a le pistra şi a trii pen-trs dmssl de kit a te jirtfi pentrs aiea ie plmgi şi te mihneşte. Grija de a’l faie si’şi sivirşasKi viajja în linişte si paie este o datorie ie îjji nmme a împlini; pini kmd triieşte el, ar li o ne-legisire pentrs tine a te plm-ge ki prea mslt a triit. Inristiyitslsi îi este friKi dspi proporyia rislsi ie a fisst ks o ştiinyi msstritoare poate line va afla skipare, dar niii odati sigsranyi: Kiii ori snde se asKsnde se krede desito-perit. SomnsI îl msstri; kmd vorbesk aljyii de nelegisiri lsi i se pare ki pe dmssl îl în-jjeleg; i se pare ki nelegisi- rea lsi niii ns s’a stins niiis’a asKsns în destsl. FiKitorsl de rele poate si fie noroiit, dar niii o daţi înKredinyat de a ns fi deskoperit. Dem o fi 1 u Relele sas’nekazsrile ie făli altora ns vor întirzia a ki-dea a sspra ta. Oamenii ie se lasdi mslt seammi foarte des ks armele asrite: pe din afari seamini şksmpe’ dar Ismdsle faya, înisntrs vei afla sn metal de nimik. Ns figidsi minsni, şi fi lsKrsri mari, A se pinsi lineva în vi-Klenele amigiri ale lingsşi-torslsi, va si ziki a bea o-travi dintr’o Kspi de asr. Fereştete de greşale ns din friki ii pentrs ki trebse. Neştiinya binelsi este priii— na rislsi. înlesnirile trspslsi şi toate ale noroKslsi ns faK niii de Ksm feriiirea: Kiii ea ns se afli de kit în a fi lineva drept şi îndrepliyitor Tel ie ammi ne înietat, îşi va lisa IsKrs nesivirşit. Prieteşsgsl snsi singsr în-yelept plitcşte mai mslt de kit a snsi mare nsmir de nebsni. - 145 - < MORAL b A Indienilor» St. na aibi niqi o daţi drept îndemn a anei fapte bane nădejdea unei risplitiri. Faptele Mele bane sânt qe-le mai pregioase bogigii ale oamenilor. A'iela nare triieste namai ka si ’şi îngraşe trapal na poate si iabiasKi pe aproapele S18. Relele qe faqem altora se jjîn dapi noi ka ambra dapi trapal nostra. A'iela kirai îi plaqe a’gi povesti greşalele altora, ns va lipsi a povesti si pe ale tale la algii. Injjelept este a'iela kare fa'ie bine, jap na iei nare în-vagi pe alyii sVI faki fin a’l fa'ie el. Nat8ra dmda-ne doi areui şi nsmai o limbi, ne învajji kb trebse mai ins'f a asKsltâ de kit a vorbi. Aiela kare în deosebite im-pregiariri ale viejjei, se sti-pîneşte de pornirea *iea d’lli-tiia, sas karele laKreazi firi a se sokoti, faqe adesea gre-şale şi intri în malte primejdii: trecerea ka vederea şi liniştea SHffetslui ’lar fa'ie a •> skipa si de anele si de altele. "periodul ii. Rrigenia ka an charakter ban este mai vrediniiti de iabit în-tr’o femee de kit fraiease-gea kb o fire srîti Talentsl faqe a se Kanoaşle adeviratal preg al omalai. Imaginara este o gări fdr-te mare, aqela kare lre«ie printr’msa se ritineşte adesea daka mintea na’i va si»— ji de kiliazi, Reia qe are brage şi va a se întrebainga ka dmselo e sigbr ki n8 va mari de foame. Marina este isvor«l iei mai sigar al lipsei; toate'iele lalle sânt nesigare. Mama este vitirgi şi tatii sn kamplit, Kind na îngrije-sk8 de edakagia fiilor lor. Leneşal este o greatate sie însăşi; qeasarile atirm grea pe kapBl lai. AsKsgital ogeMai e mai pB-gin tiios de Kit blindegea; ea biraeşle armele qele mai neînvinse, şi sivirşaşte mai malt de kit oştirile injirovita vrişmaşBlBi. Dana ne este skampi viaga, trebse si fie asemenea la toate fiingele. Prin armare oamenilor simgitori trebse si le fie mili de toati fiinga qe re-ssffli. Ornai seamini ka qele lalte dobitoaqe întră mmkare, somn, frim şi kipal de a se îm-mslgi; namai ks mintea este 10. - 146 - el mai pre sss de densele; Kit îi va lipsi mintea sas Ksvm-tsl, ajsnge de o potrivi do-biteaielor. Pilind, faie line va sn aK dintr’o pirgie de fer. Mai nainte de a rîde de Hei skiop, ia seama dalta ts imbli drept. Kreşte’jji kopiii, şi apoi vei şti Kit eşti dator tatilsi tis si mamei tale. Adevirata îngelepiisneeste ks mslt mai psijin trsfaşi de kit nebsnia; îngeleplsl se în-doişte adesea si adesea si skim- * *> t) bi voinija; negiobsl este pis— mitariij; el ns se îndoieşte la nimia, toate le ştie, afan de aiea ki ns ştie nimiK. Mine este aiea frsmsseije nevinovaţi ne treie ks ati-tea gragii? trandafirsl e în obrajii ei: nssfflarea’i e nko-roasi ka a asrorei; o bsKS-rie dslie stimpirati de smerenie înssfflejieşte Kistitsri-leei.... Este Simtatea, fii-lia Ostenelei şi a Ksmpitslsi. Daka vrei vresn leaK pen-trs begie, desKide’ai oltii şi priveşe pe iei beat. MORALI A Kinesil or. Kmd vezi sn bitrm lin-steşte’l ka pre tatii lis, Iţind vezi sn kopil isbeşte’l Ita pre fisl tis. Fii mai mliis drept şi pe srmi darnilt, şi Iii mai int'bis isbitor de oameni şi pe srmi drept. Ns Kistâ linsle în vorbe; Ki’ii de mslte ori ssnl sas meşteşsgite sas lingsşiloare. Poate line-va si robeaski pe iei mai viteaz resboiniit, dar slobozenia itsgetirii n’o poate line-va npi niii dela iei inai slab. Mei mai grozav din vij^isri, ale Kirsia srmiri ssnt iele mai vitirnitoare, este ipo*-Krisia (fiijirniiia). Alela Ita-re se împodobeşte pe din afa-n ks înyelopiisnea Kmd ssffletsl îi e prada desfri-niriit, seamini ks sn proklet kare zioa treie de ora de treabi, şi noaptea o întrebs-ingeazi intrs tilhirie. Tot îmi spsi: Kind vois avea de prisos vois ajsta pe iei nenoroiit. Kit te plmg! lasi-mi în paie; m ns vei ajstâ niii odati. Alela kare ziie: „Nimeni ns ştie ie am es în inimi„ se amigeşte; kni şi ieLe mai a-SKsnse simtimente a e noastre b«ne sas rele, se das pe fagi prin oare-kare semne ie ns pot SKipa din OKii şi iei ie vid mai psgin limpede. DaKa îjji plaie adsnarea — 147 — oamenilor de treabi; dana cinsteşti pe pirinjjii ţii, dalta pizeşti datoriile co jji le pro-sltrie prieteşsgBl^, daua liBrif jjia îjji domneşte în vorbe;, şi- bsna kredinjii în fapte; şi Kiar de n» ai fi învijjat în viatja ta nimik^ e» te voi» krede de iei mai învijjat om, Daka riB eşti sigsr şi te îndoieşti ki »n lskrs n« este drept, trebse a te depirta de dinsBl. Nb zice nici odati; aceasti greşali este foarte mim, po-ciB s’î> ’irti o iert firi primejdie. Nk zice iar aceasti fapti bani nB e aşa de în-’semnitoare şi pocis si n’o fak; Nb e bine si fie cine-va vrednik de msstriri; dar a- semenea n» e bine si ns ştie *> a le ssfferii O Karle bsni, kri kBvînt b.sri pot !şi. fam bine, dar o pildi bani vorbeşte k8 mai înalt îngeles şi mai limarit i-ni mei. A ne îngriji kreşterea feţelor, va si ziki a pregiti okara familiei şi nenorocirea kagelor în Kare vor fi ele si intre. Kind îyi skapi vorba din gsri n’o mai poate ajenge nici o Kirrsjji ks patra kai; învayi dar a’iji pizi vorbele. 8ri ajBtor mik fikst Id vreme şi la trebainiji plite-şte -mai matt de kit o ssti de faceri de bine ria ihpir-tjite. O kolibi snde. oamenii sBnt veseli pliteşto mai mslt de Kit 8n palat Bnde plmg. Mai karind face 8n postili- on o mili de Kit 8n leiiis «* pîm s i- deskizi'OKisl. Lakrarea este -pazniksl ne-vinovijjiei femeilor: n8 le lisajji vreme a fi firi treabi. Poate gici cineva ce va fi o fati în icasa birbatBlBi sib, vizmd cea ce este în kasa pirinjjilori, Ks kit o tiniri e mai framoasi, ItR atila perde mai m»lt din smerenie. Ori kare scelerat Cproiclet ) a începBtiprin a fi «n Bis ri»; Mine a sBfferit kb smerenie toiagsl tatllsi sib, ob’s'i va bate nici o daţi minele. Mine este fia ban, este frate bBn, sou bBh, tati ban; radi bani, prieten ban, vecin ban, Celinoân b»n. Virt8te.C e frsmoasi şi îh cei mai BÎrjji; viuisl e srît si -i • . p , *'■ m Mei mai frumoşi. Mea ce na o va cine-va pentra sine, si na o faki al-* Inia. Poate cine-va si fam res-* 148 - boi»; dar pini si vie la aneastii sili, trebse si fie foarte sigsr ki drept teme-is al înyepstslsi sis are is-birea de oameni, drept ksget jsstitjia, drept regsli dreptatea. N» trebse a se hotirî yine-va a atinge viajja »nor oameni, de kit Ka si pizea-ski pe a »n»i nsmir mai mare de oameni. N» treb»e a voi si t»lb»re odihna »nor parti-Kslari, de kbt Ka si asig»re liniştea psbliki; n» trebse a vitima pe Kijji-va oameni, de k'bt ka si faki bine ks aceasta neamslsi omenesKS. Ns trebse a voi yine-va de Kbt ayeea ye se ksvine dspi lege. Din aieasta srmeazi ki nsmai Nevoieasi ne psie armele în mini: Asa dar, daKa yine-va va faye resbois de nevoie şi ks kondiuiile ye a-ritais, atsnyi va isbi şi pe aieia înprotiva Kirora se bate, va şti a se opri în miijloKsl yelor mai stirlsyitoare birs-inHe;’' va jertfi vitejia înaintea virtstei: va sită însssi inte-ressrile sale Kasi dea popoarelor şi yelor vingitoare şi yelor învinse, liniştea lor yca d’mtiis şi odihna de Kare se bsksrâ mai nainte. Ssnt doi felsri de învi-Ijajji: snii ssnt oameni, şi al-flii omsleQi. Oamenii se osle-neâK şi învajji Ka si KSnoa- ski, şi omslejjii Ka si se fa-Kb Ksnosksiji. Oamenii tirîtori si de ni-*> miK, pstea-vor, şi ks talente de vor fi, slsji oamenilor? Ns, firi îndoiali. Kmi pini Kind ns ssnt. în slsjbi ns se sokolesk de kbt Ksin si o dobmdeaski, şi dspi ye as intrat în slsjbi, ns seniaiso-Kotesk de Kit ksmsi n’o pear-zi. Prin srmare pentrs snii Ka ayeşliassnt itapabili de ori-ye, nsmai si apsye slsjbi şi si ns o pearzi; ei ns se vor teme niyi de rsşine niyi de ne-legisire. ( va srma ) ST8DENT8L de Ileidelberg In Nsmirsl înlimplirilor de Kilitorie trebse â psne yino-va şi pe yele ye adsm din vorbirile ye se fak la masa snsi ospel. Germania ka şi Orientsl isbeste istoriile ye askslti yi-neva aprinzsnds’şi pipa. Ssnt bine venijji ayeia ye as si spsie vre o poveste seara dspi ye strigi vestitorsl ks hî-riitoarea si învileaski foKS-rile. La yeassl ayesta tiKnitsl birger ese de asasi şi se ds-ye la birt a se psne în mij-IoksI kililorilor la o masi — 149 — lsngi pe kare se înşiri »n batalion de b»lilii. Pentr» ni-mik in l»me el n» s’ar lipsi de aMeasti petreuere ie îi risplitcşte despre toati osteneala zilei. De îi vei zise ki jji s’a aprins «asa, el nx se skoali din Iok pîni n» i se va stinge pipa, se va goli pnharsl, şi povestea se va sivîrşi Germanele, «ie s»nt nişte femei bane, semtsIjjsmesK foarte lesne, k» aieste daţi— ne konjagale , (Kisitore-şli), şi şti» a înlrebainjja vremea ie birbajjii lor o pe-trek k» bxksrieafari din kasi; kit pentr» a se Ks^ a se trage în berbria dela Rosa-Albb; pînb la miezsl nopgii bbsse sese mbssri. de bere>!si fsma- | se opt pipe;.îl dsserb a kasb ksfsndat într’o îndoilb begio. De atsnii, fbkbnd passl iei d’bntbis, ns se prea Kodia Kbnd era vorba de plbieri; însb tot d’asna ks ksmpbtsl şi ks statornicia snsi jsne nedesfrbnat bnkb, Ks toate Kb ns se gins de bsnele sale hotbrîri d’bn-t is, Frâng însb tot era sts-dentsl iei mai regslat şi mai înţelept al sniversitbgii. Tot d’asna îi era de fagb fbgb-dsiala ie fbKss'e tatilsi gbs la leassl morgii, şi minister»! ie era sb împlineasKb într’o zi îi era o lege kare ns’l Hsa de a se sita pe sine. Pe lbn- gb aiestea, Frâng n’avea niii o aplenare fireastîb Kbtre des- merdare si desfrînbri. Era *> silitor la toate Ksrssrile, as— kslta ks bbgare de seamb şi ks spor învbgblsrele profesorilor sbi, şi, kbnd ns era îi* învbgbtsrb, leassrile sale iele bsne era aielea kare ’şi le pelreiea în KSgetbri melan-Koliwe. Ks toate aiestea osteneala şi meditagia ns era. în destsl spre a’i împlini toate-momenlele, şi simgiâ sn seit nepriiepst în fiinga sa; se a-fla într’bnssl sn ksptor ie a-vea trebsingb de hranb; ds— hal îi era okspat, însb inima-îi sta în nelsitrare. 0 astfel de stare ns pslea sb dskb mslt.. Inlr’o zi, în kbmbrsga sa de stsdent, Frâng lilia aproape de fereastrb , ks frsrtea rezematb pe stiKlb. Ardikbnd oitii, din întbmplare zbri la fereasra snei Kase din proti-vb o femee tînbrb ie se sită la dbnssl înlr’sn Kip singslar. Femeea bieasta leo vedea el pentrs bntbiea dalb, era de o frsmssege vrednikb de însemnat. PbrsI negrs ita pana Korbslsi se Ibsa în şsvige dese pe obrajii ei, şi înkbdra sn - 152 - Kîp oval desivîrşil; fajja ii era atit de searbidi în kit trigea allengiea şi pli-lea; oKii negrii, mari şi de minsne despiifagi strilsiia d’o lumini foarte bimdi. Kib-tilcra ei întilnind pe a lai Frâng, ea se trase kb 8n pas înapoi, şi mimai albi, goali şi framoasi, înKise îmet fereastra. Franjj rimase nemişkat, 8i-tase şi litirea şi ismea înlrea-gi; feineea perise dela fereastra, dar el tot o vedea înainte. Noaptea îl apari. în a-icasti Kontimplajjie imaginari. îi f» Ka »h vis plin de fer-meu. DeşteplmdBSe, se gn-bi a se Koborî la gazda sa ie h.Ksia in Kat»l de jos, şi în-ieps si o întrebe foarte pe departe şi ks prBdengi ieea ne ar fi voit si afle. — Draga mea doamni Yolf, zise jsnele stsdent, ie strimti e slijja noastri! şi kasa din prolivi kit e de mare şi nea-gri! kredemi ki noaptea vine în kirnaţa mea kb »n leas mai nainte de apsnerea soarelei. — Firi glsmi? zise gazda; hei; bine daka e treaba asa, bo.mnBle Frâng, te sfits.esK si psi si dirîme kasa ie te sb-piri. — Şi de ie ns? — Ştii de ie ? pentrs doi ks- vinte: intiiB ki mai nainte de a dirima o kasi trebBe si o ksmperi, şi dsmneata ns eşti aşa de bogat; adoilea, ki, şi kmd ai avea în dist»i bani Ka si opliteşti, bitrînsl Spiegman slipînsl kasei db ar vrea si’gi o vinzi. — Ksm? Spiegman? ziii? — Aşa; Spiegman baiiKersl, Kimitarsl, Spiegman ie vinde argintai kb grestatea asrBlBi, şi narai ks greBtatea diaman-tBlsi. SgîriitBl draKBlBi, însi penfrB njii sn prag ns’şi va vinde Kasa, pentrs ki ea pen-trB dinssl este nepregBÎib din priiina kotitBrilor şi asksnzi-tBrelor ie are. Daica Spiegman ar liRBi aîrea, s;nde ’mi ar psne komorile? t— Şi e prea bogat? — Mai bogat de Kit marele dfiKa. — Asta nB va si zim nimik. Inşi, ori ksro, vezi asta e o-msl ie aş vrea si ’1 am de BnkiB, ks toKmeali de a’i li moştenitor. înssrat e? ' — E vidsv. — Are kopii? — O fati. — Al... dar n’o vede niminî ka şi pe lati-siB. — Tatisis se vede prea rar; fata şade mai tot d’asna Ia o mitBşi a sa la Karlsrse. — Frsmoasi e? :— Asa ziK. - $53 - — Ksrn o Kia; .i? — Racilei. — Re! ovreim e? — Dar ie vrei st fie? — Nb e ea fala tatişis, onâ Isak, Spiegman, iei mai jidan din toui jsdanii? Patima ie se mskBse în Franjj ns pstea si» priimeasici» o atingere mai aspri.; o kia-mi Rachel, zi'iea el ohtmd, şi e odreiui! kb adevărat era o grozavi, perspektivi pentrs 8n»l ie si. gblia si. se faki preot! Franu se duse si’şi primble tBrbararea şi mîhnirea la lamina lsnei în rsinele ve-irislsi kaslel de Heidelberg. Intorkmdsse a kasi, Kind intra , stits si se sili naslt la fereastra Rachel-ei. Ksm se vi deskri» aii, zise ppvestitorsl, pe aieasli masi, damneavoastri Kare bejji vin de Rin şi fsrnajii în pipe de porjjolan, K»m si vi des-Kri» sfiicioasele si tremarm-dele blmdeiji, plikBteie mistere, ţinerile şi nevinovatele pîrgi ale ansi amor ie mâhneşte Ka psi»l din ob şi sboa-ri dela o fereastra la alta între doi inime j8ne?... Adaie-jjivi aminte de jsnejjele dsm-neavoastri. Dela fereastri, amoral se Koborî la poarti; ks 8n pas siri doi praguri; fi»K8 şi din-tr’o parte şi dintr’alta dunisl jamilaie pini ’n mijloit»! s-liuei; aii doi miini se slring într’o d8l>ie strinsoare. Era mslt pini si se faki aceasta, Ko pe 8rmi Rachel priimi pe Franjj în toate serele în gradina kasei tatilai si8. Bri-trînal Spiegman n8 p8tea si ’şi wnparjji prevegerea între aarşitiesa; destul se gindia la bani, şi n’avea vreme si se gindeasKi şi la amoresi. Kb totiil absorbit în starea de fagi, lai Franij pajjin îi pisa de viitor, gmdsl Jai îi era nsmai le Rachel, şi îşi no-îngrija şi profesorii şi tova-roşii; învijjitsrele lai ‘nsmai nainta, şi avereai, smerita moştenirea dela pistorsl din An-derstain se înp^uinâ în toate zilele atit în.kit bietul sta— dent se viza foarte karind a-jsns ks banal iei mai din suni. Re si faki în aceasti stare? din norocire amoral vede limpede. El este asa de mindra- se •> ■> gmdi Rachel, în kit nici 0-dat'b ne va priiini nimii» dela mine. Din noroiire iar, femeile as sekretal delikatelor lor înde-mmiri. Raxela ştia toati is-toria amantului sib. Frani| îi spBsese din vorbi în vorbi Ksvintsl tatilsi sib; ns trebuia înalt viei imaginari a fetei. Pini si ns Kellsiaski studen- — 154 - tal şi anei ban din 8rnn>, prii-mi pe taina o psngi plini ks galbeni si o skrisoare în ko-prinssl srinitor: “Fiisl mes, “Datorii straşnice, legile krsde ale sogietigii, îmi o-presk fericirea de a’gi deskide bragele; msi pom» a prevegiă asspra ta firi a mi faae ks-nosksti, ai voi» inlrebsinga dreptsl de a te apira, drept sfiny.it ne mi’l d i tillsl de ms-mt ks* nare es ns ini ponis împodobi. Şlis kt eşti sirak si In» lskrezi ks mare Kilds-ri, ka sb’gi dobmdeşti Sn rang şi o posigie în Isme. 8r-meazi ks stirsire pe anest drsm lisdat; es ns te voi» pi-nsi nini de k»m, e» m»ma ta kare s»nt bogaţi şi pslerniKi, Pe tot ansi vei priimi irite o ssm'b tta aneasta no îyi trimig astizi. Adio, Kopilsl mes; si nidljdsim kt» într’o zi Pro-vedinga va sfirima stavilele ne se ardiki între noi. Zioa aneasta, de va sosi, va fi nea mai frsmoasl din vlaga mea! ***„ In vremea aneasta mitssa •) Rachelei se bolnivi foarte ris, şi fata fs siliţi a porni foarte grabniK la Karlsrse, snde o Kie-mâ mitsşisa k» nele mai vii rs-ginisni Ea (nlirzie ani trei l»ni şi o kostb inima lsi Frâng pe Kare ’io ripise sn alt a-mor. Vai trebse a mirtsrîsi ni-ne~va spre rsş'inea omenirii ks ssnt mslte din anele inime sglobii şi lesne în nare toate întypiririle, şi înssşi nele d’-mtiis, se string iste si la nea mai mini ssfflare. 8n oare Rare baron de Volbah ds-pi ne ’şi a deripmat starea la Berlin ks joKsl Rirgilbr, veni şi se stalornini la llei-delberg ks fiesa. Frâng în-tîlni pe Karlota de Volbah la primblare, şi se înamors de dinsa dela nea d’mtiis vedere, dspi ksm se înamorase şi do Rachel. Barons.1 si fiesa •> Kista si trsiaski ks intrige, însi le trebsia altfel de oameni si amigeaski, iar ns sn biet stsdent. Frâng fs priimit foarte kavalereşte , şi patima sa kresks ssbt bbldsl dispre-gslsi. Kmd Rachel se întoarse de la Karlsrse, nitnik n’avs mai grabniiv de Kit a da de ştire lsi Frâng, ne ns psls a se a-pira de a merge, la dinsa. N’apskaseri nini si ’şi ziki snsl altsia doi vorbe, kmd firi veste întri Spiegman. Frâng se prinepea la înlim-pliri grele. Ka si dea ks-vînt de visita sa, zise ban-Kerslsi: — 155 - — Am leal îndrtsnealt, a im> înftjjişa Ia dsmneata ka st. ksmptr »n bilet din lottria dela Franafort, — Are zece fiorini, zise Spiegman. — Eatti. Ealt si bilelsl. Slsga dsmitale Domnsle. Ovreisl era viKlean. Price-p» Kt lottria era o pricinsire; pentr8 kt şi începsse a avea oare kare btnsiele. şi fiind kt gtsise pentr» Roche! sn gi-nere foarte bogat, vrea st o p»ie la adepost înprotiva ori-Ktrii întreprinderi îndrtsnejje, şi îi zise st se întoarkt kiar într’acea seart la K;>rlsrse. Rachol se arsnkt Ia picioarele tattlsi st8 şi îşi mtrtsrisi amoral. — Nebsn.,! slrigt bttrînsl, »n j«ne ce n’are nici sn ban! Rs-gtciBnele nicilaKrtmelen» ps-tsri st smileasRt inima de metal înKsiatt în pept»l btlrî-n»l»i ovrei». Racilei se întoarse la Karlsrse. Inltrzie aci cinsprezece zile. In vremea acestei lipse, Franjo fs a-ttt de kr»d împins de domnişoara de Volbah în ktt ktzs într’o straşniKt desntdtjdsire. Ka st dea sfîrşit 8nei dsreri ce n» pştea mai înalt st o ssf-fere hottrî st se omoare. Venind a kast Ka st ’şi paie în lakrare acţeasti grozavt holtrîre, aflt aci o skrisoare dela Raehel, ce venise ftrt Veste, afltnd prilej ka o Kt-Ittorie ce tattl sta era silit st o fakt, Frânji se sI«ji k». dtnsa ka st aprinzt an mangal de ktrbani; pe armt se kaliît. In ce pase a se şi aşt-za pe pleopele l»i 8n somn ce era st. fie vecnik, ktnd de o dalt în mijloKal nopsiii se aazi o rnasiKt veselt şi sşomotoa-st. Namele Fcanjj era repetat în mijloKal ktnttrilor. Sta-lentsl se ridint şi deskise fereastra: el sktpase. Atanci se întljjt în toate ptriiile strigarea aceasta: — St trtiasKt kontele Fraţi u de Rosental. Se sairt sss Ia dtnsal, şi îi spasert kt a ktştigat la lolt-ria dela Frankfort minanalal Kastel de Rosental, ic» cele ce se jjin de dtnsal, seniorie ce revestiâ pe prvprietaral sta K8 titlal de Konte şi K» venit de 100,000 franci, Franij afli pe soba sa bi-let8l KÎştigttor. — Riadat laur»! zise el, e» kredeanj Kt am alte namere! — In momentul ktnd Raehel sosise la tattl st8, faktoral adacea o skrisoare delaFranK-fort ce vestiă tragerea lott-, riei. Rtţrînal Spiegmen lsase o sstt de bilele si avea p© cel ban. - 156 - — Rachel se d»se nsinai de «it la Frâng si p»se biletsl Mei b«n în loitsl aMalsia ie bietul stsdenl fssese silit si’l itsrn-pere de nevoie. Dspr. 'ie se traseri prietenii l»i Frâng sivînşinds?i fe-li'iitagiile ks kare obosia pe tisosl Konte de Rosental, Rachel veni si ii zise: %) — Aksm, prieten»! mea t» esti bogat, si tatii mes n» se va mai improtivi de a ne «ni. — Ns ’gi iei seama la vorbi, rispsnse Frâng, Ksm ponis ea st. mi’nsor iî’o ovreiki? Mai nainle de a rosti awea-sti vorbi, Franjj îşi laase pedeapsa nekredingei sale: kapsf sib era prea slab na si poali treMe aşa dela desnidejde la feriiire, dela tikiloşie la no-roMire, dela sin»iiidere la toate înlesnirile şi pli'ierile viegei.... Kontele Frâng de Rosental îşi perdsse mingile. Adoazi, porni in poştie la «astelsl si>H din presni k# ba-ronsl de Volbah şi k» fiesa, şi de alsnai n» se mai aszi ni-mik vordind de dmşii, pini în zioa Kbnd se vizs sosind la Ileidelberg sn biet nebsn sdrengos. AMesta era Frâng pe kare baronsl şi fiesa îl go-niseri din domenele sale; ds-pe ne îl despsiaser b dspi toati orindsiala şi regalele priimite de dreptate si de pravili. Rachel, Me paria doliul d«pi moartea latului sib, priimi pe Frâng K» toat bsKsria «nei patirne Me nimik ns palsse st» o stingi, si aslizi IiK»esk a-mmdoi in presbitersl dela An-dreslain. Eugene Guinot. NIKOLAE VbKbRESKUL. Familia ViKireştilo-r, este ksnosksti în gara noastri km leaginsl şi famelia litteratsrei rommeşti. Rbposatsl lenaite ViKiresk»l, Tatal gramaticei noastre, a niskst trei fii: A-leK8, Nikolae, şi Georgio, A-leksl ksnoskst de poesiile sale atit rommesti si GreMesti, este tatii Dlui Ianks ViKires-ksl. Ninslae pe lingi Kre-şterea sa Me 8rma si ia dela 8n tati ka lenake, pe lingi patriolismsl sl8 Me trebsia si srmeze din asemenea Kreştere, 8niâ şi sn talent poetiK. Malte poesii ale sale s’a8 risipit şi s’as şi perdst, pentrs ki Meea ne îl fiMea şi mai m8lt poet era ki niMi o daţi n8 s’a gm-dit s se faKi ks dasila poet ni'ii si pretinzi atit la nems-rire şi în pisma bietului Apo-lon. Şi prin Brmare niMi soko-tia de mare Iskrs nişte bagatele, K8m le nKmia singsr, ka — 157 — si> aibt grija a Ie actoria, a Ie p»ne bine, şi a le şi typtri. Astfel de btrbajji bine ar fi fost st aibt mai p»uint modestie Kt era st fie mai în a-vsjjitt literat»™ noastrt. Soarta poesiilor toi NikslaKe Vt-KtresKsl era st aibt şi ale Dtoi I. VtKtresksl, daka lyparsl ro-mtriesK, n’ar fi îngrijit st a-d»ne pe Ktte ya risipite Gtsim srmtlorsl ktnteic na-jjional ollenesK kompss şi sKris Kiar k» mina rtposrtstoi N. VtktresKril (t)şi ne grtbim a’l împtrltşi nititorilor noştri. Rs— gtnd»ne înlr’a<îeeaşi Vreme, Ka ori Me Romtn va mai fi avtnd neva din ale rtposatotoi st bine voiaskt a le trimite la Re-daKgie 'ie kb cnBljjBmire şi re-kenoştinut. Ie va priimi şi p»-bltoâ. 1 Prîmtvara se iveşte. Ia vezi cnBgBrBl frsnzeşte, Şi iarba K»m înKoljjesle, Kodrsl, eatt, se’ndeseşte, Inima ’mi sbsrdt si icreste. 2 Kuk«l a ’n^epst st ktnte, Nb pe Krt'ii Bsbate, frtnle, MiKşsneaoa kam pltptndt, Miros ailor flori komtndt Daleo Doamne! ie ortndt! 3 Roii)»! me®, iarna mai toalt, 4) In pre^ioa Revoluţiunii lui T. Vla-dimirescuL K’a vtzBl vifor ntoi sloalt, Kt’l gineam tot pe Kttare Pe bere şi pe tntnKare, Vai de draga toi spinare ! 4 Roibsle, mi te gtteşie, Şalele’gi înjjepeneşte, St mt dsii presto pripoare, Vti şi Koaste la strimtoare Pe puteKt ftrt soare. 5 Daleo, haleo, dragt Itordt, Ft le’n Koave n» fii s»rdt; Vin’ st te ’ngrijesK mai bine K’a ’npsiat grieri ’ri line. ^Ualeo, D»rdo, vai de mine. 6 Oleoîeo. vremea ’nvileazt, Pt’l ks inima vileazt, St na stea st se Kloieask b, ^i ’n stnge st btlt'ieasKt, Pomina st ’şi fertoeaskt. KATALOG De ktrgile ne se aflt în Typo-grafia jos însemnat»!»]. Şi de vinzare in B»k»resti Ia D. losif Romanov, si la las la D. Bel şi Komp. LORD BYRON lei Korsarsl..............6 Lara ...... 6 Strigoi»! .... 5 Gia»r»t şi l»area Korintstoi. 6 Marino Faliero ... 10 - 158 Mazepft, ! arisina, Lagod-nifca d’Abidos . . •. >. 6 Beppo, 'Lamentaţiile lui Tasso, Prizonierul de Şi Ion, . ti Traduse de I. Eliad. Victor iiugo. Maria Tudor . . 9 Angelo . . . ... 9 Traduse de D. Negruţi. MOLI E R E. Sgîrqitul, de D. I. Rrset , 6 Amfitrion, de I. Eliade . . 6 Btdiranul, de D. Maior Voinesku II . . » . 6 SKapin, de D. K. Răsti. . 6 D. Pursoniak, de D. Grig, Grfcdişteansl , , . 6 Preţioasele, de D. I. Gika . 3 Si'jilianal de D. Burki . . 3 FLORI AN. Gemenii din Bergam, de D. Proporqikul I. Floreskul. 3 Doi> bilete., de D Kreţeanul. 3 Deosebiţi autori. Din ale lai Eliade, kulegere de prosi si poesie . . 8 Mahomet. ..... 6 Din Meditaţiile D. Delâ^-martine. ..... 4 Gr bînmaliua Poesiei. . . 3 Arilmetika lui Francoeur . 6 Din poesiile D. I. Vi>ki>“-reskul .................... 2 Regulul, de idem . . . Ermiona, de idem. . . Gn,dinarul orb, de idem . Văduva vikleam. dela Gon-doli, de:D. If. Moroiu . Triumful Amorului şi Autorul f'Br't voie, de D. Vinler-Halder . . Saul tragedie în 5 aitte dela Alfieri do D. K. Aristia. Viriginia de idem . . Omer Rapsodia I. Rapsodia II. . . , . Rapsodia III si IV. Rapsodia V şi VI de idem. Din Gil-Blas I. de D. S. Markovi'ii. . . . . Gil-Blas II. , ... Din nuoa Eloist de D. Eliade. Kuvintele biseriqeşti ale Sf, Atanaşie şi Sf. Ionn guri de aur, traduse de D. Me-delniqerul I. Papazoglu. 5 Junia lui Karol komedie tradusa de D. Maiorul I. Voineskul 11. ... 5 Misanlropia şj^polixinţa dela Koţebu de idem. . . 7 Kurierul de ambe sekse. 20 Regulamenlul organik. . 32 Drakul Skiopu de Dna K. Sumboţeanka partea 1. 6 1. Eliade. Cn cn Oi' CF-CF Cn C: C5 ^ <1 ^ — 159 — AS MAI P MjlT’O ŞI ALICII. Nimiit ns e mai srit deliii oraşsl Iaşii pentrs sn kili-tor strein, mai ales dam na are »n nsme kbDE la însepBt si e înK8rnat în trebi se n8’l laşi a K8ltiva kBnoslinjja li-KBitorilor semisivilisaui din nare se almtBeşte popBlaijia a-sestei itapitale. Iar dam vo-iagiazi ka 8n poet, ka sn artist; daki a avst norosirea a fi kolabotatorsl yr’snBi vodevil monstrBos se s’a j8Kat la teatre Iaşilor; dam nsmele ’i a Fost tipirit la noada vr’snor verssrele dintr’sn keepsaque sas în foiletonsl jernalslBi de Debats, ferise de el! PretB-tindeni e bine priimit sirbi-torit, primblat şi ospitat. Gi-seşte plisere în aste adaniri semi-eBropeneşli, se deprinde a bea kafea tBrseaskisi a fama dinlr’sn sisbslt lsng; ba înki afli malti poesie în forma şlinslsi şi a hainelor lsngi ns-mind vandalism lepedarea lor. In sfirsit de este si tînir si 4> . •> n8 prea -slst, apoi ns poate tigidsi ki sligile oraşelor eB-ropeneşti trase ks sfoara a8 mslti monotonie si obosesKB ftj vederea, în vreme se ale Ie-şilor înfijjoşind la lojii zese paşi 8n no8 psnt de privire, araţi o varietate drigilaşi; şi e prea îiiBljjBmit daki— ds-pi se merge pe jos prin isolb pm’în glesne în primejdie a fi Iulnat de karele şi drosse — skapi în hBditja anei maxalaje, ajarige la o kişsyi KsnosKSli 8nde era aşteptat, îşi laşi galoşii la skari, intri obosit si trsdit, şi vede m îi adsk dsl-seiji. O se ban obiseis! Trei groaznise foKBri a ser-kat asest oraş. S’ar fi pstst fase pe 8n plan mai nos, dar nimeni nB’şi bate napsl şi dspi ideea noastri as ksvint. lIe! si’şi fam naşa în linia slijiei ka si ns poali dormi dspl pnz de dsrsitBl trissrelor ? Iaşenii isbesk liniştea şi asel drag far-niente din kare si alkitseşte sea mai mare parte din viajja lor. Osteneala ’iar omorî.— Pentrs se si Bmbls pe jos, dam am ImsBri? — He rispsns si dai la sn aşa b8n KBvînt? Kb toate asestea, banal o-raş înseps a'şi skimba tsaleta, şi, zib! ne pare riB, kisi, e slst asfel, îmbrinat jamitate ks fraK si ismitale kb şalvari •> W ,) roşi, înlokmai ka »n snter-ofeţjer pe Kare’l am vi^zbt la informarea miliijiei iVrins ks sabia peste gisbeaoa bl fcnitL ks kaKom, psrt'Biid pinteni si şapirt ks ross. Akam vede sineva în IokbI baraselor si a kolibelor sare 4 v - 160 - Fviea s% rtsarx grandiosul linşi palat m as r^nişto ksssije de moda bourgoise. — De ne este iertat a împrsmsta awea-sts zicere dela frarmezi de vreme Te la noi inkvns e botezata — 4in*ii I^mxrKne în nare abia te pojy[i învârti si din nare sna mai mfcrişoari» poar-1b pompossl nsme de salon; trei sti>nj sni nvadrani de grădini» englezeaski» k» vr’o şese salkîmi slabi şi ssbiiiratiTi ne ns sri>nt bani nini de fon nini de «rnbr'b; ati»ta tot. ati> ksm s’a desgradat bielsl oraş! abia snde şi snde st» mai vede in,-te sn palat vetti» ks benisri boltite, ks ferestre ks gratii, ks nerdane mari, însrb si ane-stea începsri a se sslimeni şi a se prefa'ie, şi seamini k» SDter-ofiuersl de kare am vorbit mai sas. Intr’811 palat de acestea — kare era într’o maxala tiknitT., a kxria nsme îl vom tiiea de friKa poligiei — LiKsia dsm-neal8i Postelniital AndronaKe Zimbolici, ktrBia la vrbslT» de patrszeci ani îi abbtsse st. se însoare.— Kokonsl Andronake era 8-nrl dintr’acei omeni din norocire rari, adevirajji Kameleoni ai sojjiet'bijii, kari’şi prefaK s8f-tleUl şi portei dspi vreme şi împregisrxri. Aşa dar pînb aitsm de cinci ori îşi suimbi hainile, înti.i lă 1812 *şi a ras barba si s’a îmnrikat es-*> ropeneşte. Pe 8rmx în vremea D. Kalimnch, l8i iar kos-t8m8l Ling. La 1821 bejerii-rind, îmbrbki iarbşi fraital şi îşi rase şi niBstejjile. întsr-ntndsse iar Isi şliK&l. Apoi Ia 1828, ap;.ki din nsos fra-kbI , îşi 1t>si favoriui mari şi barbet b şi p8se şi oKilari. ice ki ns st va mai skimba, dar p8tem sb’l kredem? — Poate kt. cetitorii noştri vor st. ştie.— PentrB k-b se gi-sesn oameni K8riosi ce vor si le ştie toate.— *Ie fbli8 el pa-Irszeci ani, şi se trezi aşa tbr-zÎ8 ka si. se’nsoare? "PreKBin întră toate, Postelniksl Zitn-bolici era şi între aceasta ne-hotirit. Oare s* se’nsoare, or sb n8 se’nsoare? Acest gr.nd ’l a Rsmpmit doizeci de ani. în sfbrşit într’sna din zile s8pT.rat pe femei k'b ns’i mai priirnesk k8rtea , repeta dixtonsl lsi favorit „oare srb nrb’nsor? or s'b n« m-b însor?" Kţnd îi veni în minte ki> de-moasela Agapijja densn-nd e-şitT. din pensionat, are zestre do o mie galbeni venit pe an, Si e8 am înkT. pe al/bta, gin-di postelniksl; ce bsnb trea-bx! Se îmbr'bki iate şi alergi la mama j8nei kopile, kare nici ştia k8 sînt postelnici pe lame şi kt. gindesk la dmsa, — 161 — as mai bine zikmd la zes-srea ei»— Bsna insolit isbind pe feti— ga sa ks tot foKsl dragostii piringeşfi— lskrs eşitdin rao-di în zilele noastre — rimase înaintaţi vizmd ki se înfi-goşazi o asfel de partidi, vi-zmd ki tere pe fiiaisa sn Postelnik, pe dmsa fati de serdar! Agapiga mea a se fie kokoani mare! zivea ea ks oKii msiagi în lakrimi de bs-Ksrie; dar greşia în ideea sa bsna femee, Kiti KokonsI An-dronaKe era din soisl atei am-fibis fnsmiros în Moldavia) nare se gine mai presss de starea a doi 1 e#) şi pe kare Aristokratia ns’l sokoate niti îl priimeşte între ea, adiki din soisl atela kirsia si poate a-plika proverbsl moldovenesk: niti kiine niti ogar. Poştei niksl Zimboliti Ksnoştea proverbsl din ispiti, dar fiind om de dsh, despregsia aste pre-jsdegii fsmsroase şi ridinsle: el ştia ki în atest al nostrs veaK de asr, asrsl e boier mare, frsrnos şi învigat. Aşa dar ksrind si si înssri. Indati strimoşesksl ses palat lsi o nsoi formi; gratiile se skoaseri dela ferestre; o-diile se zsgnvin şi se mobilări ks gsst. Apartamentsl nevestei lsi, despirgit într’sn trapei te da asspra gridinei se PERIODUL II. asterns pe jos ks Kovoare. La toate sngisrile si psseri klo-pogele, şi din elaksl poslel-nitesei se desKise o galerie snde ea isbea a ksltiva florile tele mai rari şi mai frsmoase. Tînira Agapigi gisind în birbatsl sis sn om ks maniere nobile, firi pretengii, nare îi împlinia tele mai mîti kaprigsri de kopili, sn om în sfirşit te treicsse prin fok şi prin api, se deprinse sşor ks kisitoria, ea, kare plmsese o zi întreagi hind aszise K’or s’o miri te, şi nare din roman-gsl Ameliei Isase tea mai mare antipatie asspra lsi Man-sfeld şi prin srmare asspra bir-bagilor. Lsmea privia pe Posfelniitsl Zimboliti ka pe sn model de birbat şi pe dmsa ka pe o minsne de sogie; şi Isnriea ns greşa — de şi ea rare ori ns greşaşte — Kiti el înssl se mira de feritirea sa. Se vedea ksrtenit, salstat, stimat mai mslt deKit întiis; penlrs ki Moldavii as si atest obiteis — rimas dela Daţi poate — a krede ki sn om înssrat are dreplsri în sogietate, la Kare sn neînssrat — fie ori kit do tinstit — ns poate niti de Ksm pretinde. Şase lsni treksseri de kmd gsstâ Postelniksl ateasli tiK— niti feritire Kisitoreasui. Sosi 11 - 162 toamna, si, n» slis Ksm, ks dinsa veni şi sajjisl în Knsa lsi. Serele i se piron pre lungi, mai ales acele petrekste la tea-trs snde cele mai adese vedea birbagv înşelaşi. Peilier *) îi pirea miskiricis Kind glsmele sale ficea pe femeea lui se rîzi. Ks total''deosebit de o-ceea ce era înliis pesemne — gmdea— smt foarte nit brii barbarii în Franija si femeile desfrmate. Norocire ki noi avem îmci mslt pinisi ajungem la a «iest grad de civili-saijie. într’o seari jskn vist» k« kiiji va tineri de ksrmd înss-ragi Ka şi el. Dspi opt robere în vremea Kirora si pizise o admiti ticere: zis, zise s-nsl asvirlind Kirjjile, de kind m’am înssrat joK nsmai vist şi nsmai sKsmp de sn le» lisa; însl, adevirsl vi mirtsrisesK ns mi pot opri de a blestema pe Englesi şi petrecerea lor. *Ie jok monotoni ns’ui faco cel mai mik tik taK. Si triiaski banksl farao I — Taci, zise altsl, ns e de KBviintia snsi om Kisitorit ă lisda asti desbrutitoare si rs- *> şinoasi patimi. Es am sltat şi paroli şi set leva. Zi mai bine, si IriiasKi kisi-toria 1 (4). At:ior comicii la teatru Fraucpz dela ?a?i. Hsra strigări tojji. Adssesi ciais şi cisbsce; — lIe soKotijji ? zise gasda. Es smt de idee si facem ponei» preksm odinioari ştiiji kmd.... — Nsmai pomeni, kxrmi alpa-trsle ; nici voi» si mai a»d vorbind de acele ceassri perdste. Si triiaski Kisiloria! şi nerod acel ce lasdi xolleia; psr-gatorisl acest mirşav snde îşi risKi cineva pSnga, cinstea şi viaija... Dar propsherea pen-trs ponei» se priimeşte în Kon-glissire. Samsvarsl nlokotea. lIiaisl virsat prin pahare, lsi ovip-sea psrpsrie amestekindsse ks rsmsl de Giamaika. Tojji sorbea asti isiîssiti bisfsn — Eare face nsmai psjjini cinste allilorslsi ei de kit afli-torslsi Typografiei şi a kori-bieriei ks absr — Lisdmd pli-cerile înssmeisnei ks entssiasm dar fin foit, Şi pentrs ica si dea o ajjijjare mai vie acestor lasde silite, defiima din mslt în mai mslt petrecerile holteiei, a Kirora însi ads-cere aminte le aprindea fejjele si îi ficea si rîzi ks hohot. — Kit jelesk Vremea perdsti, zicea cel mai vettis înssrat dintre ei ; îmi pare ki triiesk nsmai de Kind m’am xisito- rit. Nsmai de atsnci mi pot soKoli fericit. Zilele mele tren Ika nişte vise înkintitoare. In » * - 163 toatb dimineajja, Kopiliiţa noa-strb vine de ne desteaptb. Pri-vindso, ne simyiiti re’nviind în ea. Kbnd sînt silit se es de akasb, n» şti» K»m sb mb în-torK mai degrabb. E de prisos a vi deskrie ne înger este Zefirijja. Şliu.i Kbt e de fr»-moasb; ştiui ie plbteşte în-tr’o adsnare; stijji de se mai poate afla alta sb faKb solo mai bine la 8n Konlradanjj. — Natalia mea, zise altsl, e-ste mssikantb din kap pbn’în piwioare. Sonetele l»i Beelho^-ven, fantasiile l»i Haydn, ka-prijjsrile l»i Paganini pentr» ea sînt o jskbrie. Kbnd se p»ne la piano, pare kb goni» mssiaei o înssfflb. Fiori te Ksprind, tremuri, pli.ngi, jjipi asksllbndS’o; sile sokoiji transportat intr’sn rai» înlr’o sferb loksitb de sirene. Da-kb Kxndva vr’sn nor mbini-qios mb posomoraşte, »n allegro vivaqe mb înveseleşte. DaKb idei politiwesti mb t»r-b»rb, »n andante grazioso mb linişteşte. Dakb vr’»n kkget de gelosie mb nekbjoste, »n adagio Sostemxto mi> faqe sb-’mi K»nosk ambgirea si sb v i>rs lakrbtne de Ktinjjb, Intr*#n Ksvbnt femeea asta este o fi— injjb 1 satb înadins de b»n»l D»mneze» pentr» feriqîrea mea. Pentr» hatbr»l ei învbi| fla»-l»l; pentr» hatbr»! ei învbjja Kbnla, Kbwi am »i!at. sb vb sp»n Kb Kbntb ka o Malibran. Ak»m pstem kbnta împre»nb frsmossl d»et a l»i Mozart între Giovanni si Dona Anna. — Kbt pentr» mine, rel»b al treile, mbrt»risesk kb n’am gbndit niqi odath kb sfbnta poesie va veni sb se sblbş-IseasKb în kasa mea. Souia mea e pbgbnb ka Lord By-non si poetb ka Georges Sand. A»tor»l ei favorit este Victor Hugo, o kiamb Adalgijja. K»m vt pare! A? pdate-se mai frsmos n»me ? Poesiile ei Kbnd vor esi la lsminb — Kb'ii am degbndsb le tipbresk — Kre-deyinib a» sb faKb o mare re-volsjiie în repsblika literalsrei romaneşti. Asksttaiji vers»-rile ie a fbk»t ieri â la ma-1 niere de Victor Hugo. Kfipiinsb de »n trist nekaz, Az, Priveam rmsrg» ’nf»nekat, K a t, si Vbd kb dintr’an noisr des •) Ies, m»îjjime de dra’ii Jiordsi rog i. Topi se p»n împregisrsl me» E qe-o Sb sti» fa ie de aKSm ? y K»m, de «iqi sb pot al me» i kap ka p şql. Vbd Kb v t minsnani: dar Sb 154 — vedegi înki altele. Kmd o asKslt, mi simt aşa de prost pe Lingi dmsa, înkit mi mir * am de’mi a fiKst qinste si mi ia de birbat. Serele addor-mim într» qetirea vre »n»i ro-mang n»o» Kare faqe si gi si s»ie pirsl în virfsl knpslsi, sa» a vre »nei poveşti a l»i Hofman qe te împle de fiori la lsmina >iea sarbedi a lampei. Aşa simigi, ksprinşi, ne lipim strîns snslde altsl.. . Strigi si gazda eşind din nbdare într» a»z»l atitor la»de. Nevasta mea, prietini, n’are pre-tengie a se n»mi niqi Stal, niqi Sontag, niqi Taglioni. Ea este o qeari moale pe Kare o în-tork Ksm’mi e voiea; novino-vati Ka »n p»i8 de t»rt»reav Ştie nsmai si miisbeski,.atita. vrea si ştie. Atit de p»gini idee are de ademenirile hunii, înKit mi tem si n» mi’ntrebe înlr’o zif. Si Ies enfans qu’on fait se faisaient par l’oreille. Rîdegi, domni, pentr» ki n» avegi qernarea mea. Trei-zeqi şi doi ani am — Tigi-dsia opt — Şi mi se pare ki am av»t vreme si Ksnosk. o mare parte din diplomagia ko-Keteriei. Talentele smt bsne, dar e» smt de o idee — Kare ir.si poate fi greşiţi — ki o feaiee miritati n*ar trebsi se fie prea artişti., A mea i»- beşte frsmssegele natsrei n» ale ineşlerşBgKlsi. Romang»ri n» qeteşte. ’lam fik»t o miki hibliotein de Kirgi moraliqe-şti. Toati dragostea ei, sînt es; toati msigsmirea, florile. In toati dimineaga, dspi qe Ka»ti trebile gospodiriei, ea-si în galeria de lingi etaksl si», snde privinds’şi florile qi-teşte pe Emile a lsi Rousseau. Dsmneavoastri agi fiK8t nişte fr»moase poiretsri despre sogiile Dv. dar — si r» bi-nsigi — îmi par kam migslite. Es n» sp»i», a» ant, şi voi» si vi inKredingez prin însăşi vederea. Venigi dspi mine; Agapiga na ştie ki smt a-kasi. Venigi!. Togi barbagii s’a» gribit a> arma pe Pos.telnik»l Zimboliqi, neribditori de a vedea si a •i jsdeKa feriqirea l»i. în vîrfsl diegetelor, kitenel, giindti'şi rissflsl, a» trekst prin »n şir de odii toate in— tsneKate pîni qe a» ajsns la O' »şi k» giamsri preş te kare-era o ssbgire perdea. Gasda> zimbind o ridiKi, dmdsse k» politegi în latsri ka se lase pe oaspegi se priveasKi înkib togi a» pstst vedea pe tînira nevasti într’sn larg, Kapot alb k» pir»l lisat pe spate, lisaţi pe o sofa, k» Kapsl ri-zimat pe «mirai 8n»i fr»mos tînir qe o ginea strîns îm— — 165 — bnjjoşat i. .. Bazele lor se a-tingea. Gingaşa postelniieasi! ser-mana femee! ea se afla într’a-mal din aiele momente rari In Karsal sKartei noastre \ie-gi, kind te simjji învins de piliere, înimiiil de desfătare, nnd visezi treaz, kmd feri-lirea amoryeşte ori kare alte -simairi a le noastre. Desle-jpind prin an saspin bazele sale •» *) griji dapi kam e lineva kmd e de doizeii ani, mersal si-gar, kapal în sas, nasal în vmt şi kiatitara binişor de o-brazniki, înnt pentra aieasta n’avea lineva si Ie bage vini. Rel d’al patralea, Ka toate ki era mai jane, semma însi ki are an fel de saperioritate a-sapra lor, şi dobindea dela 166 — dbnşii, fbrb a vere el, »n fel deasKsltare, kare, k» toate a-vcstea ii8 oprea familiaritatea între dbnşii. Se p»ser b kl-teşi patr» inpregisrsl mesei. Un«l dintrb’nşii, ka sb des-kîz.» pofte de mbmcare, işi îm-p!s »n paxar mare de vin», pofti pe fovartşi sb fakb Ka dbns»l, şi ardiiîbnd naharsl propsse Sb bea in Sbnbtatea lei Amfitrion Kare da masa. Ar avea ’iineva din ve sb’si *> faKb avi o l»ngb şi inyeleaptb deskriere, 1° Despre architektsra os-peleriei; 2° Despre lbzilo ve mobsla aveastb sblijjb »nde se adsna-serb mesenii no tri. 3(> Despre forma paeharblor, talerilor, K»i|itelor şi f»rk»li-jjelor, obivnisile pe vremea a-veea; 4° Despre înbrikbmintea întreagb a mesenilor, despre kroitsra hainelor lor şi dospre fatja nbdragilor: Insb toate aveste interesante ambnsnte s«nt silit sble tak, kxvi am »n K»vbiit din vele mai b»ne, adekb Kb ns şti» de leak, si prin srmare ns’roi ' t> « bat Kapsl sb afl» k»m trbia, mbnka şi se îmbrbka în Ti-rol în an»l 1329. Sb ne întoarvem Ia Geor-gie bbstorsl ve’l lbsarbm k» •brajj»! întins înKinbnd l»i Fre- • derik: înkinarea f» priimitb. Din pair» pahare trei farb s»f-lale în f»nd k’o sorbilsr», şi în vrerge ve mesenii veilaliji mbnKa iste şi m»lt, bskbjielele înaintea l»i rbmbnea întrege. — T» nivr hei nivi mbnbnvi, zise Franjj. — Treb»e, rbspsnse Frederik, Sb’mi mbnbnk bietsl kap. Peste trei veassri nrb aşteaptb. — Dar vine? — Graţioasa noastrb s»vera-nb, Kontesa Mărgărită. — Mai m»lt de o l»nb este de kbnd ’jji a fbkst vinstea sb te aleagb sb’i favi portretsl. N» s’a mai isprbvit? In ve îjji petrevi vremea? Mai ir tcate zilele ai avst kbte o seanjjb. — Kontesa n» se m»ljj»meşte; îmi porsnveşte neînvetat sb mai dreg zegrbviala, şi ieri îmi zivea înkb: bine ai fave sb învepi din no» portret»l. — N’am vbzst nivi o dalb pe Kontesa, zise Urlix: Frsmoa-sb e? — Dar. însb pentr» ve întrebi? — Pentr» ve? Pentr» kb’mi a plesnit în kap kb t» eşti a-morezat. — De Mărgărită ? — Da, de Mărgărită, şi krez kb întbrzierile de Kare te plbn-gi n» vin din partea ei, vi dintr’ata, ka sb prelsngeşti vremea kbt ai p»tea spre m»l- jjsmirea okilor ţii si ka pa-gaba namelai ţia de artist. Ia seama ka na icamva inima si-’jji nedrepti{jeaski mina, a-fan namai datei modelalai na i se araşte de a te privi şi jjie de a’l admira. — T« eşli neban Urlih. — Pentra ki am giqit? Spâne drept, amoral îj|i lalbari Kreerii, şi ne-ai adanat aqi la ospiual a’iesta de prinţ}, ka si’jji spai fokal, na este aşa? Atila mai bine: inie’mi plaqe s’askalt întimplirile altaiada-pi «ie povestesK pe ale mele. Frederik tuta, si Urlih îsi arma înirebirile. — In zadar îjji rdeteni kapal şi te inkizi înlr’o taini piş— mitariţţi: semnele sânt foarte vederate şi na se pot tigi-dai. ’JJi ai perdat pofta de mmKare, întiia do^adi; eşti trist şi pe gmdari, al doilea semn; însfirşit îngilbineşti şi slibesti din minat in minat, •i " K.ire însemneazi netigidait ki saa te afli îndesnidejde saa ie afli prea fericit. — Hei bine! daki e aşa, zise FrederiK vizmd ki na poate skipa de a'iest neastimpirat isarios ; bine, sânt înamorat neban, însi na de Kontesa Mărgărită. — Şi de line dar? strigări «iteşi trei prietini de odati. — Na o veţji şti niqi denam. —: Mai bine fiieai şi na spai nimik, zişi Urlih. — Ea -asemui o dostiinaire prekarma-ti, ka an rod plikat pas înaintea anai lakom Ka oprire în-ti’adins ka şi na se atingi de el. Na vrei si ne spai namele amorezii tale? bine; însi ne vei spâne qel pajjin daki este nalţi, skandi, vioaie saa blindi, bilaie, saa dana are piral de aar dape kam parta kartezanele ateniene. Asfel kam am qetit mai dea-nezi într’o karte vekie. — Beiţi şi mmkatţi, ki fa-qeţţi mai bine; nimiK din Kite vi voia spâne ha e K8 severitate adevarat, şi ’mi e friki si na minţi daka voia spâne ade viral. — Vorbeşti în enigme: — Vezi bine, pentra ki toate sânt enigme pentra mine în a-qeasti istorie. — He fel? O Doamne! aşa, prietini: ea mi afla în posijţia aselai bi-trin konte Burgger nare era orb şi lamd de soţjie o fe-mee linin întreba pe Karţe-zanii ei: Domnilor, faqeţţi bine de’mi spanejji dana fe-meea mea e framoasi şi daka îmi seamini kopii. •; Na ka-nosK pe aqea qe iabesk, şi n’arn vizat’o niqi odati. — Vezi, asta e qiadat, strigi Urlih, na icamva ai a faqe ks - 168 — vre o zîni (fati) ? Tb te pre imbli poate noaptea k» dmsa Stmd pe vre Bn nor, şi Ka şi dmsa te hrăneşti din msstBl florilor şi bei pikitBre de roi. Kit penlr» mine, îjji msliţB-tnesK, si fa ii bine si n» mi pofteşti la astfel de ospig. -- Ia ns rîde. Este seva în-fiingat în aseasti întimplare. Kare din voj are trebsinjji de bani ? —— Es. — Eb. — Es, FrederiK skoase din b&zs-nar o psngi ale kiria neo-tori sta si se r&pi de grea-tale. — Eat?> zise el o ssti linzeti de riKsdele de asr, împirgi-le, Aueasta se fiks nsmai de kit, Ki.te trei prietini bi-gari de seami ki fisionomia lsi FrederiK ensprimâ Bn sim-timent dsreros. -- lIe aer trist şi plin de gin-dsri întrebi Georgie, n» Ksm-va jskim noi a nB’mi rmeasKi isbirea de sine, Krez aKBm, dspi qe’mi lsais seama, ki n’aş lepidâ. Mi 169 — sokotiia, şi vizai» ki n’aveam dreptate; e an prejadijj sin» priimeasKi qine-va. — Asa dar, trebse a timidei qine-va n»mai jsmitate pe Frederik, preksrmi Urlih. El se priîmeasKi, dar Ka si’i dea de pomani; şi ea, kit pentr» mine, mi j»r ki voi» da tot pe la maieri qea mc vine dela o maiere. Pilda tovarişiler sii, înaintea kirora era Kite-va batilii deşertate, se întinsese si se li-pişe şi de Frederik, k» toali hotirîrea qe îsi fik»se« si îsi V * ti înţepa povestirea k» Kapal kam aprins. — ¥n an este, zise el, de Kind loKsesK în ateasti uan, dapi K»m ştiiji. îmi pasesem de gmd si mi d»k d’ati şi si'mi Kast airea noroksl, Kiti tati-me», drept toati moştenirea, 'mi a lisat na mai învi-jjitarele şi sfat»rile sale asa-pra z»griviei. Tirolal estek» adevirat o minanati ijari, dar aceasta n» e destal ka si tri-iasKi tine-va; si tiKilosia so-sise întetal ks în A. mai rimisese. Intr’o zi. e te- va mai malt d’o lani d’alanti, mi preimblam trist şi pe gm-d»ri pe malarile Îsi Adige, vi-smd, na toiji Kare n’aa niti »n ban în b»z»nar, la pornire, şi adresmd «n melanKolik adio kitre ateste pliKate prantari te n» gmdiam si le mai viz. Obosit de imblarea mea, şi leşinat, sitarat de kite-va poame pidarejje te nslesesem în dr»rn»l mes, şizsi» la talpina »n»i kopaqi» mare, şi koprins de o inspirase firi veste, de-sinaia, împans de an entasiasm poetiK, o ligari de femee, an kap hripitor de ekspresie şi fra- j masejje. Stăm kitmd înaintea faptei mele, bilind din miini şi strigmd, ininane! A-qest întiia moment de enta-siasm treka şi Kizaia iari din îniljjimea mea în starea’mi tea adevirati şi aievea, şi plm-geam ka amar. Mi kaprinse o mişKare de desnidejde şi de tarbare, şi paseia mina tre-marind d’asapra Kipalai te fi-Kasem; însi mi oprii» in mo-mental kind eram si’1 sfişiia. Mi se pira Ki’mi zimbeşte, şi ki îmi zite: nidejde! Aran-kaia dar de parte de mine tristele Kagetiri de moarte te mi Kaprinseseri; Kiti de malte ori misarasem ka o kiatitari posomoriţi şiagintati admti-mea rîalai qo vîjîia la pitioa-rele mele; mi asezaia din naoa. * «i 170 — Este sn Damnezea si pentra a-qeia cărora le e foame; Somnul. Addoriniia namai de kăt si văzaia aii vis. — Aşteaptă pKyiii^ zise IJrlih. Biitas! birtaş! vin; batiliile aa sekaî, şi ea a«kalt- mai bine Kănd bea-a. — Hei, acama spa-ne-ne visai, Frederic. Acesta armă înainte dapă qe îşi aioKni paharal Ka a ie qjlor trei tovarăşi. Marmara apei qe săria peste stănm, făsiital franzelor mis-kate de vănf* mii de glasari de insolite sbărnăind po is!piua erbelor, si de Kănd în kănd căntarea pasă’ iior Mese amesteca in aqeastă sardă si ne-precarmaib armonie, forma ia piaioare’mi 8ii Konqert aimitor. De o dată aerai înqepa a re-ssna de nişte s»nete prelangiie de korn. Vedeam trekxnd nişte qete de Kălăreiji, şi dame bogat, îmhrăknte şi pe kare le daqea prin mijlocal aieelor pă-darei nişte car btori farmasari) iaiji ale căror koaste albia oe spamă. Se kiama anii pre al— fl-ii şi se întărită prin semne şi prin glas: barbarii şi femei se repeziâ ameslek: Kănd se fbqea nevăzsiji in adhimimea întanerecalai pădarei ca an yărtej de franze -sp8lb.era.le de vijălie; cănd, în mijlocal anai nor de palbere, păntre krăqele rapte la pi'iioarile kailor, se întorqea iarăşi în sgomot, în amesteK, asemenea anai sbor de paseri qe se laşi» pe o holdă de gn>8. Pe armă aazia o trămbitare în semn de bi-râinurb : Se addanară toi^i dapă ande era risipirii şi se fă-ka o tăcere. -- At8nqi t« te ai deşteptat ?; întrebi Georgie împland paharele. -- Na răspanse Frederik. Sqe-na se sciinbă, ka şi Kănd mă-na 8ii8i fermeKător ar fi făT kat să treaKă nişte tabloari felarite pe dinaintea ocilormei. Văzaia trekănd în langal pran-tarilor rîalai pe aqeiaşi bar-bau,i şi pe aqeleaşi femei Kare desKălekaseră; se primbla vorbind între sine. In mijloKal a-nei grămăzi de dame tinere şi de jani qe mergea ka kapal descoperit, înainta o damă cPo framasenie minanată. Mersal îi era înseninător, avea atăta j fermec pe Kipal săa, o graijie | a! ?>t de desmierdoasă, şi atăta părăsire în talia şi miskările sale, în Kăt na însaffa niqi o temere, şi în kăt ea o asemănăm Ka o floare legănată de vînt de Kare a,s fi voit si> mă ti apropii» şi s-fc’i rtssffl» miro-s»I. — Tot mai visezi? ziseFranu, — Laat’l st sftrsaskt, res-p»nse Urlih. —r Pelea acestei dame avea o 171 albeaijT> de mirixne, şi sil r«-men îi desina v'trfal obrajilor: pri»r«I, d’o negreaij'fe strivitoare ka pana korbii, era înnodat înapoi, şi li>sa st» i se vazT> înkovoialn rblanzU'L a grajaioasei ei franci ; ln>nd îşi pleka okii în jos, genele a-rsiiita o smbrb pe Kipul ei. A-dxnarea mergea pe l7>ngi> mine, şi rm> z bri. In Iok de aVi «rina dr&mxl, se oprire togi şi » se slrMiserb în qerk în pre-gicjrsl mea. Dama, dspi> qe se aili la mine Iri'tva vreme m un aer nesokotitor, se întoarse k^tre qei qe era ka dxnsa si zise: •» % — Mine se fie jsnele acesta? îl ksnoaşteiji ? Nimeni n» psls respsnde. 0 feinee tînin, n» alit de fremoasi, dar ast-fel KBmv’aş poftio de amoresi, s’apropie de Mea d’mtiiH si îi vorbi la «rene aritindsmi. ks degetsl. N’asziam Me vorbea, însi prin-tr’sn fel de int8i&ie (simjjire din îi8nl,r8) ekstatiKi mi se pi-rea Kb zise: — Vezi, doamna mea, Me frsmos e jxnele asta! Me trefle şi Me blmdejje e pe fisionomia Isi! Ea se îndrepţi atsnMi kitre doi Kavaleri şi le zise: — N’ar fi bine si fa-Mem o glsmi K8 aMest dormitor, si’l ardikim si si’l d8-Mem Bndeva departe de aiMi? Kind s’o deştepta, o s’avein sb ridem de îmminsnarea l»î. Lsayi’l binişor şi si’I dsMem. Kavalerii Mei doi se apropria-ri: sns! mi Isi de Kap şi al-tsl de pi'iioare, si mi ard ka-r h în mijloK8l hobotilsi de ris a toatei kompaniei. Bine ze8, zise Georgie, ia-ti-le aK8m fsrat zioa namia-zia-mare. — Ba 118, înMeps FrederiK. In moinenlal aMesta se Koborî din Mer! 8n Me alb Me sbsri kiliva vreme pe d’asspra noastri şi veni de se p8se pe peptsl mes. AMeasta era /sgriveala Me f i.-K8sem k# 8n Meas mai nainte^ foia de hîrtie Me.vîntsl o ar-dikase şi o oprise între ra-m8re, şi pe nare iar vîn!«1 o saflase jos la mine. Fie nare privia, şi dama zirind lingi | mine itreioanele mele, zise! ; zBgriviala aMeasta e de min8-nfc, şi voi» a protegia pe a-Mela Me a fiKBl’o. Abia g8stai» blindeajja a-j Mest8i Komplement mai dsbie [ înki în gara aMeleia Me îl ros-tia, şi nu deşteptais. — lIe piuat zise Franjj. — Pentrs Me? -- Penlrs ki deskizmd onii nsmai vizaşi nimiK. — Deskizmd okii, vizbîb toate persoanele aMelea Împregi8r8,l mes ; a'ieiaşi kayaleri şi aMele doi dame Me zîmbiâ. . — Si dama aMeea era ? ... — 172 — — Kontesa Mărgărită ne se întoariea dela vinttoare ks «sita sa. Mt simijis îa însepst, «mrt Frederitc, psjxia «aia perdst, Kind iw b vtjZMb împresurat de anei oameni 'ie se sila jjintiş îa mine its bi.gare de seama»; inşi» kontesa repetând.aceleaşi vorbe bine-voitoare, *ie le as-•zisem în somns, Isais îndr'bs-nealb, şi respsnseis fbn» 'n-doialb într’sn Rips ksm ’îam plbKSt; kbii îmi dete porsn-kb sa» rab dsR adob-ei la pa-latsl sis; îmi zise Kb va sb'şi fakb portretai, şi se depi»rtb inpresrib ks oamenii sbi. Rbirrbind singsr, ns psteam sb urez aieslei sRimbbri de o «dalb a norokslsi; insb nu» ad-dsse din ser iarbşi pre pb-tnînt nea mai psgin poetikb din toate sensajjiile, adiub famea. Intorkbnds-mb la Kb 6'iioara snde loKsiam, îmi mai adsnais o provisie de poame pbdsrejie; însb aieastb trişti» hranb în lok de a împ bka sto-machsl, îl întbrîta doamne fereşte. lIe posiiţie! wel d’bn-tbis zsgrav al snei înbljjimi ssverane addss în stare aştep-tbnds’şi plata, a rsmega şi a paşte msgsr . ka sn jjap rbtb-sit. Gazda mea însb, aflbnd de întâmplarea mea, priimi «'mi mai da oare-Kare kredit, si adoazi porni» la palatsl Kon- lesei, ler’ietbnds »ib şi diki-sindsmb în toate pbrjiile, fre-Khnds’ini la toate kssbtsrele pe 46-1 din srmb tovarbs al ti-Rb-loşiei mele, haina ie îmi mai ri>mt,sese. Dspb a doa seanjjb, kontesa porsnsi sb’mi dea ze-ie sicszi de asr, înainte pen-trs prejjsl portretslsi. Opt zile treKsrb asfel.. . — Insb, zise iJrlih, sînt dob seassri de Kbnd te askslUm şi ts ns ne spsi ni ii o vorbb din neea se vrea* sb ne povesteşti. Amoresa aea, a'iea I mysterioasb frsmssege, ie n’ai \ Vbzst'o niii odatb? ... — Msmai de Kbt ajsngem aii, respsnse Frederik? In momentsl acesta intri birtaşsl. — Domnule, ziso kbtre zsgrav, 'mi ai porsniit sb'jji das de ştire kbnd va fi sn neas si jsmbtate dspb prxnz. — *Ie fel d’aksma? ne laşi? slrigar-b kbte trei prietini; a-poi sfîrşitsl istoriei?.. — Vb vois spsne înşine... Se susli, dar abia se ardi- k! în piiioare şiînieps a şo-vbi. Toate lsKrsrile se în-vbrtia înpregisrsl Isi. Boti-liile şi paharele trbgea dan-usl pe masb: Poreijii se în-toriea şi tovarbşii sbi i se pb~ rea kb as Rite doi» kapete. Bojiia, kare n’o simjjise Kbt şbzsse jos, ksm sitimb-i IoksI, - 173 - dspi K»m se întimpli adesea, de o daii i se srin în kap. Ingini kiteva vorb , Kilind si» se y,îe de masi, şi kizs iarişi pe skasn. A'ii, d»pi kiteva min»le addoemi sfonind. Urlih, Georgie şi Frany, mai îndrisnejji bistorf, dar al ki-rora Kap şi pitioare se ingre-siaseri de paharele Mele rase, se întinseri firi yermonie pe masi şi Iute patr» înţepări» # sforii si. din'me kasa.. Noaptea sosi. Dspi sn somn de pair». teassri toyi se ds-sen, la loKaş»l l»i Fiederilt, te era desnidijdiit ki n’a psist st» se dsKT» dspi obiteis la palat. Sta toyi akolo în-tr’o Kimirsyi, fi»rb laminare, în aşteptarea vre unei inlim-pliri», şi de kmd în iţind ps-nea srekea k» o bigare de seami la sgomolele te pstea Si vie d’afari. Inşi neaszind Hiniik, înteps-n lari iionver-sajjia k«. glas îttteL — Asa zise Urlih; semn»! este «i ' trei biţii in palme? — Aşa, respinse Freierfk; şi atest semn se dinsmai dakans e nisi o Ismini în ateasti kasi şi eati pentr» a ţeasta prietenii mei, adunarea noastri as-ti seari seamini ks> »n sfat de bsfniye. *Iea mai inilii ls-tnini te ar pstea si falii si ksnosk pe a teta te vine si mi ia, m’ar fa te si n» potis & merge la loksl întilnirii. — Şi dspi ţese da» tele trei-lovitsri în palme? întrebi Georgie. — Mi Kobor jos, şi abia se deskide poarta, şi îndati mi slringe la o»i ic» o legitsn deasi. Pe »rmi icilisza mea Isindsrm de mini, mi în-toarte trei sa» palrs ori înlok ka si n» poţi» a mi orienta si a k»noaşte în te parte de Iok mi d»te. Un nat ne a-şteapti, el mi ia k» dinssl hilare la oblinki, şi' pornim. Fa*, sokoteali ki drKm»l jjine Ka o ji mi ta le de teas. A-jsngind mi bagi in liante» K» ateleaşi îngrijiri ka si ns Ksnosk pe snde şi Ksra in Ir», si mi skot afari asemenea. — AK»m prîtep, zise Frany, •ki te-ai deprins şi» ns’yi ese pi» Kind mergi akolo. Inşi, la intiiasi daţi, k»m te-ai ho— tirît^si fati o asfe! de kiIi-torie? E» s»nt viteaz ka ori tine alts 1 Kin e z-ioi; inşi n-oaptea... — rJbnlirasi daţi av»i» mare •> groazi, şi Krez»i». Kb am a fa te k» tilhari. Mi înlortean* akasi şi intram în k»rte, Kmd intiiaş daţi paseri mina pe mine trei oamţni miskajji ^ te îmi legări miinile si pi-tioarele, îmi inkiseri okii kala legi tari, şi mi Îs ari la spi- — 174 — nare dapx le îmi cerarx ier-txciane de partea lor, ziltxn-da’mi ki armeazx in kipal a-cesta Ka sx se sapae poranci-lor anei persoane ne moare de dragoste pentra mine. Sx spaia drept; ea na Kredeam nici o vorbi dintr’acestea, şi în-cepasem a mx raga lai Dam-nezea, înaintea ltxraia eram în-kredinijat kt. o st» mi înfx-jjişez, ka sx’mi ierte piKalele. Inse dapx an ceas, namai fa nici o îndoealx kx toate icxle îmi ziserx era adevxral. îmi deslegarx picioarele şi mxinile, îmi laar b legxtara dela oKi. Vraia st. faK Kite-va păsări si kanosKaia kx rai afla în-tr’o itimarx, itxcimx isbiia de an jeg. Atanci o mi.ni miK-şoarx şi blinda se pase într’-amea: an glas ce vorbia aşa de încet in Kit abia îl aaziam, Ka toate kx safflareai amedx se lipia de arekea mea, îmi zise: Frederitc, te iabesk, şi ka st. askandem dragostile noastre, este trebainijx de cea mai mare faini. Fereşle-te de a mx întreba: na vei şti nici o datx cine sânt. In toate serele an om va veni si te ia d’aKasx, şi înainte do rlvxr-salal ziorilor te va dace înapoi. Trebaesx se fam aşa; nici plxngeri nici ragxciani na vor skimba nimik din aceastx ho- txrîre. Na fixata si întrebi pe cel ce te addace aci: el Irebae sx fie mat ka şi peatra anei mormînt, si de va vorbi, moartea îi va fi pedeapsa. Prii— miia aceastx toumeali ciadatx, armx Frederik, şi eatx trei sxptxtnxni de Kir.d merge la-Kra tot aşa. S«ampa damxmx înxbaşaşte de mîngîiere, şi a-searx m’a silit st. priimesK, drept dovadx a amoralai, banii ce ’iajji împxrpit, zitfxrda’mi kx s’a fost oprit maltx vreme de a mii da, însx ea patea şi yoiea sx’mi fam norocirea. — Zxa, zise George, na ştia de aş fi vrat si fia in lokal t'ba, şi dalta acea ameninyare de moarte adresaţi Kitre an simpla konfident ’mi ar fi bx-•gat vre o groazi. — Aceasta na m’ar fi sape,ral atxt, zise Franp! însx n’aş fi patat si nu obicinaesk în veci a na itanoaşle pe aceea ka care mi afla împream. N’ai ta vr’o bxnaţalx? Si na fie acea dama nare Kind dormiai pi se pxrea kx o aazi ziKind Kitre Kontesa Mărgărită: demna mea, ce framos e janele asta Hai? ce sokotiiji prietenilor? — Ea mx sokotesrc tot d’aana, zise Urlih, ceea ce m’anr so-kotit; Frederitt este înamorat de Kontesa. — Na ştii ta Kit e de mare - 175 — repstagia ei de înjjelepqiBrie şi de virtste ? — D6 va fi avst tot d’iwna intrige de felsl aqesla, vezi bine kt. poate si fie zioa în-SjeleaptT, şi STb fain. paradi, k» rvieala şi nesimţirea sa kt>-tre barbaţi. Insfxrşit, asii. seari» vei afla daka este ea. — Si K»m? — De Kind te d«Mi la palat, aslizi T.nt'biaşi dau ai lipsit Ka st. n» ai o seanţr. ? — Astizi. — Dana aqeea qe febnsesk e» va fi adevărat, ea se va pi>-zi miirte şi ns’ţi va faqe niqi o întrebare pentr» qe ai lipsit; însi. asii seari. ks p8yin i> în-dem'Lnare din parte’ţi îj^i va fi lesne a aţîţa într’tnsa aiesl simtiment de Ksriositate, şi a isbsti st. o sileşti a se vidisin-gsr b fin. voiea sa. — Tinere! zise Frederikr asz păsările biibî kol. Se plekar'b k'tte patr» st. asKslte. — In partea asta vine. Adio! mai vîrtos nt> faqeni vorbi.. Kr>lT.reţ8l se apropie de naşi., isbi de ti^i ori în miâni; FrederiK se kobori şi porni k» dinssl. . . —- Hei bine! aşa, FrederiK al me», ziqea d»pi »n qeas kob-tesa jsnelsi, aşa e» ssnt Mărgărită. Pentrs qe sv voiesk es a asKBnde mslU vreino a-qeea qe a ginit amoral ti>8? aga Mărgărită a kiria înwelep-qisne o qinsteşte norod8l, Kare s’a sti.pinit de o nebam. patimi., k bnd te a vizat. Pen-tr» (ine am »itat tot, ranga}, mirirnea, grija înseşi a reps-tajjiei mele, Kr.qi t8 poţi a mi perde aK»m FrederiK; o vorbi, năimi de va eşi din g8ri.’ţi si toati. qinstea kare im. ’m- ti presoari a perit. Kmi namai s«nt in okii lîimei stfiea femee I akirin inimi a sint de marinari in mijloksl a atitor is-piler aqea femee Kare a pedepsit kb eKsil^l »n domn al «aricii sale Kare katezase avi vorbi de amor* De mi vei vinde_____ — Ea si Io vînz!. Margarito, strigi Frederik, aitmd alanqi qeea qe se in tirnplase intre el şi intre aqei trei tovaroşi ai sii, ea si deskoper seKretal dragostilor noastre ? o! niqi o-dati^ niqi odăii! — N’ai niqi o mastrare a’fii faqi în kagetal tia„ na e aşa? zise Kontesa. Limba ta a fost tok-d’aana disKreti? nimeni na te a întrebat? ta n’ai spas la nimeni ki an om nekanoskal vine noaptea şi te daqe la o o femee ? — Margarilo, de ande Îuî vin temerile aqestea? întrebi Fre-derik: qe inqppase a se în- Karkâ. Kontesa armi. - 176- «—tTrîîfi, Gheorghie şi Franu, ks nare ai petrekst zioa, n’a» niii o binsiali... ? — De an de ştii ki ’iam vi-z»t? — O şti». Rosti aieste vorbe K» »n Kip aşa de lisdat în in>t fbk» pe biel»l om a se înfiora. Se f’bit» »n moment de tăiere, pe »rmi ea adăogi k» »n glas mişkat şi manglitor. Te i»besk, şi s»nt geloasa. Văzind Kin» vii, eram în ne-astămpir, şi am vrst st. şti» ne te jjine de n» vii. Dar st. lisăm acestea, Frederik, noaptea treie şi n’avem de kăt doi ieas»ri a petrele înpre»ni>. J»ne1e uiţi foarte karind fiorii şi frika de kare n» p»t»se a se apăra, şi k» toate aiestea i se pi.rea kt. aieastă fetnee n» mai era lot aieea. Un a-mor i»te, desmăssrat, fsrios: »n amor de leoaiKă ie t»r-b«ră aersl de msgirile sale şi ale Kării sngii sfişie şi se înfig în pimînt; .era nişte adio pline de tsrbare, şi nişte mîn-găierî ie ask»ndea în sine o m»şkăt»ră. ^eassl de despT>rjjire sosi. — Măine, zise Frederi». — Kontesa n» respende nimiit. Kind »şa kasei se înKise d»pi> di.ns»l, afli. pe kălă»ză la lok»l obi •> păsător, şi piiioarilei alsnekâ pe »n lok povîrnit ie n»’l mai simyise pîm. aii. O poartă de fier a»zi kă sedeskide; şi Kă-lă»za făttăndsi lok si intre într’sn itip foarte gros, îi p»se măinile în smeri si îi dete «i brinii. — Unde m’ai addss? strigi Frederik. — în temnigă de «nde n» vei mai eşi ni ai odată. Frederik at»nii reK»nosk» glassl birtaşalsi snde mîrikase ks o zi mai nainte în pre»nT> k» Urlih, Georgie şi Franij. Aieste triste şi aspre kavinte ie ii ardiita toată nădejdea, f»ră iele din srmi ie a»zi în vreme de Isngi şi dsriroşi ani, în kare se afli înKis; nimeni n»’l mai ierietă; şi n’a p»t»t si ştie niii odată daka aiei trei prieteni ’şi a» bătat Kap»l si ştie »nde se afli el, sa» daka le a» pirat ri» de k»-riositatea si de întrebările ie ’ia» făkst. ^el psijin rep»-tajjia kontesei n» pătimi nimiit. Fra tot aieea Kontesă înţeleaptă şi virtsoasă. Dapă olană — 177 — sosi la Ksrlea ei, din presnb Ks o ssil'b nsmeroas!, fratele împeral8lsiKarol,IV, Ioan En-rik, Dska de Moravia, ie se nis8ri K8 Mărgărită vestit! de frsmoas! şi de îngeleapl! intre toate femeile. Patrszeii de ani dspi a-leasta, se deskisen într’o zi norodslBi porgile veki8lsi Kas-tel, loKsit o dinioarb de ve-kii stbpîni ai Tirolslsi pe kare iea din srm! a Isi ssverans il didese la 1363 la naşa Ab-striei; norod8lfs priimit in ka-pela palatslsi snde se ftits slsjba Dsmnezeeaskb pentrB odihna ssHelslsi răposatei kon-tesei Mărgăritei, kare mSrise într’o monastire snde si tn.-ses!. Pe kind toat! lsmea era în gen8nki si se regă, 8n om gîrbovit de virat!, şi na -re avea pe fâjj! armele snei isngi ssfferinge, strbbbts in apartamentele peştii, infr! într’o înkipere întins! Snde mobilele mbrege şi bogatele zsgrevele era roase de pslbere. Se opri înaintea Btisi portret de • femee de o frsmBsege strilstitodre, pe kare îl respektase timpul. In-lep8r b a Ksrge laur bine pe o-brajii Isi sbîriigi şi BSKagi; pe 8rm! armat de 8n ksgit, sfîsie aieast! z8gr!vealb, şi o risipi în bsinigi iele Kbllt! in piiioare strig!fld: PERIODUL II. — Mori pentrs togi, kip ne-des!virşit si mitiiinos; In Io-kbI t!8 se va pane lestidat. O dinioar! am z8gr!vit mimai framesogea kipslsi l!8 Mar-garito ; ast’bzi da8 »n trap şi o fig8r! srbgeniei S8flet8l8i t!8. Tr!iask! d8p! tine rep8-tagia ta de îngeleapl! şi da virtsaoas! ; ins! îgi va fifbr b liiiste. Rbsbsnarea ta a gin8t nsmai k!gi-va ani tfSp! kare am sk'bpst; amea îns! n8 va peri niii odat!. At8nii el desf!ş«r! şi psse în kadrs o prbn//b pe Kare era zsgrsvit! figiîra snei femeile p!stra înK! o asemunre !■;;> portret8l iei d’!nt!Î8 al kon-tesei, dar pe kare nedesbvîr-şirile ie se aflb şi pe iei mai frarnos kip, era kovirşite şi a-r!tate într’şn kip monstrşos. Anoperi portretai .k» grijb; îl învuii Ka sV! apere de ori ie | întbmplare, şi eşi din kostel într’aieeaşi vreme ks mslgi-mea ie se kobora din Kapel!. ,Veki»l palat r!mase iar pşs-tis, şi pas!rile de noapte, gonite pentrs ni minst din k«i-K.sssrile lor, sa aşezar! iar în-tr’aiest l!Kaş, o'diniuari> at!t de bogat şi atht de ştrbisii-tor. lIe fel porlretsi .aiosta s’a p'bstrat af/utea voaKsri? prin ie irrbini a treKs.t el pini. srb ajsng! în ale aielsia ie îl sire aksm ? n8 sti». O chroni- «J 12 —. 178 — Ui «Iveli koprinde istoria ie am pomenit’o, şi hidossl portret al Mărgăritei Mauytasche (gări de sak) singsr ie a mai reamas d’atsnii se afli între kolekgia de portrete istoriie a kastelslsi d’Eu. A. ARNQULD. L O D O V I S A sau AMORDL EKSTRAORDINAR i AneKdoti Bene giani. Doi amangi, la Venegia se isbea ks lea mai mare frige-zime; tinerele simtimente ie ei hrmea fiKsri si tragi assprile mirarea t8t»ror. Lodovisa în floarea virstii sale, j»ni de linsprezeie ani, ginea în imperial framesegii rangsl iei d’mtii». Abia îmepsse, zik, si nsmere i 5 ani, kmd eati markisa de Piaroli, o ier»- sii deaasdieiigiîn parlatori8 {;vorbitori».) „Kil eşti de dri-„gistoasi îi zise markisa, o „fiiKa mea, şi ns psgini b»-„usrie am; însi afli ki t8 ai *1 Afară de numele proprii que suntînchipuile,totque se coprinde într’aequastă anecdotă, sunt prea adevărate. „intrat în favor»! kontel»i de* „Narimberti, pe kare gi’l şi ho-„tirisade sog. El este forte „ban penlr» tine. Disean este „si vie, şi poimiine si vor* „sivîrşi K8n»niile.„ Lodovisa' la aieste vorbe rimase înare-meniţi,, ea n» resp»nse nimik, şi aieasti tnere mantisa o sokoti ka o priimire din par-tei. Kontele la leassl hoti-rît se dsse la senat, si adoa zi Lodovisa f» d»si la jerifel-ni«, Ka si jsre, ki ea ns va: ixbi pe altsl, de Kit pe Kontele de Narimberti, kare pen-tr» a treia oan avea noro-lire d’al vedea. El n» era atit de »rît, dar însi n’avea nimik vredniK de pliKst pen-tr» o tîniri sogie. Ka magistrat, el rmbitrînise în stadial legilor, ande niii odati na poate lineva si învege arta d’a ’ndaplitta inimele, şi prin srmare niii Ladovisa ns io dete p’a sa. Kavaleral de Palchri-ori f» msritorsl iei noroiit, Kare ştia si’i însafle amor.-Lodovisa îndati ie’l viz» îl si i»bi. Natsra pare Ki’i nis-K8se într’adins, Ka si poati »ni într’înşii tot ie poate si formeze o Icgitari veiniki. Doi ani viegain. în »nirea lea mai strînsi. Birbatal Lodo-visei, de si era kam în vris-ti, na era niii de kam temi- tor, si ast-fel nimiK n» între- • •> 1 79 — rapea amoral nMestor doî a-manţi. Dar aiest feriue n» ţină malt. Intr’o searx kon-tele Redzoni mergxnd se Mineze, zxri an om înfxsarat în-Ir’o manta neagrx, arkxndase pe zidarile ambasadoralai Fran-îjei. AMest tînxr senator, de Karxnd intra în sfatal de ZeMe, voind si dea dovada de meritai sxb, sx lai dapx arma a-Mestai nekanosaat. încredinţat de Meea ne voia st. afle, kontele Redzoni fiKa a doa zi raport Kitre senat, si îndatx spionii farx citspediaţi. Ei raportaţi: kx în toate zilele pe la an Meas dimineaţa, kavale-ral de Pulchriori, îşi armeazx trenerea d’asapra zidarilor, pa-latalai ambasadoralai Franţei. Kavaleral kade sabt bxnaialx ; îl iciamx la sfat, şi'i poran-Mesk ka îndatx sx dea de fa-ţb bxnaielile ne aa asaprx’i. „Ea n’am tradat statal, zise el; „iabeslt (repablica şi pe toţi „konMelxţenii ei. Sânt desnx-„dbjdait kx veţi .adeita faptele mele Ka kriminale, dar „na voia desKoperi niMi o datx „Meea Me trebae sx tak.„ Toţi îl amerinţarx ka moartea. Ei bine, adxogx el, voia mari. Se dx hotxrîrea; şi el ft>rx se arate Mea mai mikx sl xbiMiane, aade poranMind fatala hotxrîre a morţii sale; şi fxrx a se faMe Mei mai mik sgomot, sbi- rii o şi pa» în laKrare. în-txrzierea kavaleralai bi'gb in neastxmpxr, pe Lodovisa. Ea şt e mxsarele Me ia adesa Re-pabl ka, Merefdar şi dobîndeşte dreptatea d’a fi asKallalb la sfat, Kiar sabt presidenţia so-ţalai sxa. Ea fa întrodasx în senat; txMerea Mea mai adxn-kx predomniâ; toato înfxţişa înaintea oKilor ei o priivelişte fioroasx. Klopoţelalsanx, ş’o mînx ariaşx fxaind semn, se arxtx prin perdea. „Senatori, zise ea, „voi kare privegiaţi „asapra vieţei, Minstii şi libertăţii partiKalarilor, indrxs-„nesK a vx întreba astxzi pen-„tra Kavaleral de Pulchriori: „lipsa’i a pas în neastxmpxr pe „toatx famillia sa. Daţi’mi pe „amanlal mea, o sapaia Kiar „înaintea soţalai mea, kavale-„ral de Pulchriori e pentra mine „tot Me este mai skamp în la-„me, pentra dxnsal trxiesK şi „fxrx dxnsal însăşi lamina so-„relai îmi este nefolositoare.,, “Doamnx, respanse an jadi-„Kxtor, de Me na ne fbMeaimni „din nainte Kanoskat adevxrai, „kxnd şi kavaleral de Puichri-„ori trxia.„ — “El namai trx-„eşte! strigi Lodovisa. Kra-„zilor... ah! barbari !!!...„ A-Mestea sînt singarele vorbe Me a patat ariiKalâ; şi îndatx kx-za leşinaţi. Toţi se grxb^sk sx’i dea ajator. Mai malt d'an — 180 ceas toul o sokotesk do mdrti. Dintr’aieasla ea zik* bolnavi msll în kare vreme sogsl ei n’o pirisi nici de ksm şi’i dete cele mai fragete îngrijirii Ori «rine a aszit aceasti în-timplare, ns ştia de «ie si se miro mai m8lt: de amant, kare stis si nimiceze moartea, ns-mai ica si ns întine cinstea is-Bilei sale? de Lodovisa, kare se dete de fagi pe sine, ns-mai na si se asigsre de tri-eşte isbitsl sis; sas de kon-tele de Narimberti, kare ns fiKS cea mai misi mişKare, ii din potrivi învigi a ksnoaşte pîm snde poate si ne tîras-ki amorsl în jsnege, şi’şi pane drept regsli sfinţi d’a nsi ad-dsce ni ii odati aminte d’acea hotirîre grozavi, ne ns se tems d’a o psne în lskrare înainte a 40 de persoane şi el de fagi. de S. K. Boieresks, din Hcbdomadaire de Vienne. BĂRBIERUL DE CADIX. Risboisi si certele civile ce psstiazi de şase ani Spania n’addsK nsmai într’acest nenorocit Koprins drame psbli brini»! şi înMeps a’l primbla pe banele si filMile albite ale ma-gislratBlBi; însi k» toate silinţele Me îşi finea Ka si’şi pi-roneasKi bigarea deseamia-sspra 8Meştii operaţii debitate n» pstB se skape de pismila-riţile gmdBri Me îl nipidea, şi mai vîrtos asBpra diavoleijelor de finanţe ale Domnelsi Alava. Mina îi tremBra de kite ori da de dinsele, şi repedele nor Me treMea în aMest moment pe frsn-tea Jsi era ka Bmbra fatalelor ksgetiri Me îi slribitea ssfle-tsl. Ksgetirile anestsa semi-nari ki se fak şi mai aSKBţite şi mai grozave, kmd Alkadsl se lisi pe rizimişel jilţalei siB, ka si’si întinzi barba înaintea tiişslsi bri'iislBi Isi. O fBlbsrare ks nepstingi a se — 182 — a se desurie se viza atonii n kt Biliarele şi inişKirile nenoroii-talai Naneg. Primblî an oaia ritnif dela figara m gistra-talai la meşiioara plini de bani, pase o mini înfioraţi pe fruntea sa îtnaiati d’o sadoare râie; pe arini vizmd de o dali pe D. Ala va ka kapal res tarnaf şi ita gilal întins, aran-ki kil Kolo bri'iial, SKoase an gipit grozav, şi se fika nevizat din kimari na şi kind l’ar fi !aat draical. ... Deşteptmd de o daţi pe al-knd din înkrederea şi medita-giile sale, aieasli fagi nepa-stiti fa pentra dmsal o grozavi lamini. — M’a faratl hogii! slrigb el, fin a se mai soKoli si’şi ade-vereze înkai ka o kiatilaride okia btnaiala ie deripmă doi zeii de ani de linste şi de in aredere. Şi repezindase dapi birbier îndreptai înkotro apakase, sita-li în piiioare dapi» dmsal toate slagile kasei trimegind asemenea in armele lai şi o leali de algaazili. Aa trena an sfert de ie as şi Pedro Nsneg fa prins şi addas înaintea domnalai Âlava. A-lesta vizase în sfbr.şit dar prea tirzia ki na’i lipseşte niii an ban din komoara sa. Fagaral ianşi. în loit de a isita si se askanzi din okii oamenilor se dasise drept la p iviîia s», şi algaazilii paseri mina pe dmsal din mijlokal familiei sale amesteicati şi învilmuiti de mirare şi de spaimi. Aieasti smeriţi şi Karioasi familie sa-pirati foK de bmaiali ie in-drisnea oamenii a avea inpro-tiva kipeteniei sale, na pat» si si mai deslipeaski de dm— sal Ka niii an fel de ragniane saa amerangare, şi era aii tre-tnarmd şi plmgind Ka togii în kasa Alkadalai, între slagile Kargii şi între agengii paterii pabliie. O felişoari jani şi framoasi, skampi şi ie' din armi kopil al birbieralai se deosebia mai vîrtos prin mal-tele sale protestagii şi prin n-diniimea sfişiitoare a obidelor sale. Daica arestangia lai Na-neg da prilej»! anei asemenea dareri, însi se patea vedea ki aii la mij'ok trebaia si fie şi o alţi priiini kare îi skoale atilea laknme; era o taini aii, ie doineai Alava voi st o ka-noaski. — Pedrilo zise el bietalai om, a kiraia lea d’mtiia tarba-rare didese Iok anei obosiri pline de mîhnire, 1 n’«m avat dreptate si Krez ki’tni ni fa-rat leva, prietene, şi mi gn-besk a ’gi da satisfaiîgie şi a îgi repară linstea. Rostind aiesle kavinte, fi- — 183 ?K8 semn algaazililor si’l lase; 'însi se miri. Kind viza pe birbier ki psuini maljjemire şi bsKsrie îi priqinseşte aqeasti porsnKi; tot aqea întypirire vizb şi pe KîpBl familiei lai întregi. Kiqi, de li se liniştise nekazal, milinirea era tot aqea, şi aqeasta bigare de seami înkredinjji pe Alkad în ideea qe isi filisse. %> — Am numai an lBKrs si te (întreb, înqepa iarişi adresin— d»se kilre Naneg, voia si’mi spsi priqina qiadatei tale fagi, qe m’a fiKat si Krez ki erai vinovat. Birbierel se Biţi de doi trei ori împregiaral si» skstann-daşi kiqiala ssbt degitele qe’i tremBra; pe armi resp»nse ma-:gistrat8l8i ks sn ton de qea mai amarri nepisare. — Poate iii prea te-ai gribit si’mi dai dreptate domnsle A— Java; kiqi, şi daita nB’jji am Israt nimik în fiinjji_______însi însi p’aii eram si Kaz într’o ispiti şi mai rea______ — TiKilosale! strigi AlKn-del Irigindsse înapoi pîni in fandai kamerei, în vrema qe al-gaazilii paseri iar mma pe Nanejj înaintea familiei Ikispii-mîntate. — Tikilossle, adiogi înKrajji-şmd bragele ks o mirare plini de mîhnire; kare demon a ipBlBt si’fli însalfle an astfelde ksget Kriminal, dapi o vîajji întreagi fin niqi sn fel de bmBeali? — Firi bmaeali, ks adevi-rat respBnse kb mmdrie bir-biersl; şi kb toate aqestea ea-ti ki p’aqi eram si mi des-onor K» o nelegiaire. Se fiK8 galben Ka moartea, 8n fior dBreros îi tslbari toate midslirile, şi oiiii sq.i neKlin-tiui sloboziri doi lakrime grdse. — Este Kspatiniji taiki? sbs-pini fiesa strmgmdBi mina na qea vie kompitimire. Nanejj o sirati pe Kap firi si’i respanzi,~^r-brata fati se aranKi plini de laKrime in braijele lai. — Pedrilo zise Alkadal k8 sn ton mai mslt pirintesk de Kit dregitoresK, ideea vinovaţi Kare o distiinsişi ns poate si vie fireşte în dshal anai om a) qinslit, şi înKredinuat ki ta ai vre o taini a Kiria desitope-rire poate ki te ar desvino-viiii. Mirtariseşte mie firi sfiali şi Rodire, penlra ki şi libertatea şi namele tis spîn-zari namai dela mine în mo-mental aqesta. Birbieral se sili K8 bigare de seami la magislrot, pare ki ar fi vrst si se înkredin-Heze daka kb adevirat este priimitor de mili şi de iertare; pe Brmi kiBtitsra’i înneastim- — 184 pxr se întoarse a se sfbtui ku îiesa qe era tot lipita Ja sinul lui. — Spune taiKT», spune! zise ea dup’o skurhr» gindire; mai bine. moartea de Kbt neqjnstea du mi linie !..-. Nunejj arunKb iarăşi Kbtre Alicul o kbufcbiurb qe eksprima qea mai rnîhnitoare Kinuire; şi se îndatora nisf ursit a’şi des-Kide inima ku tof»l înaintea domnului Alava, ku Kondiijie Ka numai familia sa singuri» si» rbrrtîie ku ei în în ir». Ahmlul, nevuzbndniqio ne-kuviirîftT» irtr’aqeasta, porunqi nlgunzilUor a se trage într’o înK^pere d’a Ibturea, şi bărbierul hotărî in qetu! ku in-qetul a’şi spâne taina* siiindu-se kt»t putea a’şi domoli mis-Karea amesteKată ku durere şi ku groază, qe înqepea eară a’i para lisa şi duhul şi trupul. — Domnul meu, zise el, ku glas preiturmat, mai nainte de a mu vedea silit «'ui da taina spre interes»! qinstei mole*., nib soKofisem singur a’gi o în-kredinjia de b»rn> voie, spre »n inieres numai pujjin pregios;.. si (far ii dat Dumnezeu dela înqeput st» fi alergat la geno-rositatea dumitale !. . kt» n’aş ii ajuns akuma «ă rm» rog de iertare şi de milă!... însă i-deea însuşi a kredltuVi suveran $1 dumitale, ’mi a ordinat toată nădejdea qe aveam. Pentru K'L tot qe poiji pentru nrun-tuirea noastră, domnul meu, poui şi pentru perderea noastră, şi tremur ănKă şi însuşi în momentul aqesta kt» mu va asKulta numai dreptatea dumi-tale Kutezi»nd a rtib îndrepta Kătre mila dumitale ... *Ie vrei se ziqi Pedrilo? întrebi Alicadul intrigat de în-qeputul aqesta. îmi vorbeşti de dreptate, de perdere, de nrn»n~ tuire; nu Kumva vre unul din ai kasei dumitale se afli. în primejdie? ... — Vai! aşa vreunul din ai kasei mele!... Site domnul meu, aicum vei şti priqina întokmai preKumeste..., întokmai după Kum eram să^iji o spuiu ku vre o doi» qeasuri înainte, in lok de a mă ekspune în blestematele aqelea de gânduri qe mr> vor faqe să mor de mustrarea ugetului....; penlfu K b te am insultat sokotindate Kb nu vei fi îndestul de iubitor de oameni Ka să te atingi d* milă la o nenoroaire aşa de grozavă... Eatb domnul meu! toată familia mea este aqi înaintea dumitale, fa piqioarele dumitale întokmai ka şi mine; îme este un june Kare era st> fie peste kurănd un viteaz şi frumos matelot (norăbier) al marenei reginei, prieten din KopiHrie şi logodnikui Juani- - 185 — tei mele si aisp»nză Ia a’ienstă întrebare- neaşteptata; însb mişkn-rea ‘ie ii priqinsi îi desekaso- (cate puterile si n» p»tea să ingîne de kăt doă trei siiaoe neînge-lese, kăzănd leşinat in bra-gele familiei sale. — Este înkă vremea dorri-n»l mea, şi sânt la poruncile damitale, strigă J»anitn k» o energie kare dovediâ k« întregime qeea ne sî> zisese despre dragostea ei. - Ei bine zise .Alcad, dbn~ d»i »n p»rnn de a»r, d»fe şi dă banii aşfia paznik»!»i logod-■».ik»l»i tă», fata mea. E de prisos a povesti bine-K»VMilările we priimi generozitatea dornn»l»i Aiava, f»ră a-şa de sgomotoase, în Kăt deşteptară pe N»neg şi grămădiră pe al g&azili la prag»! »şei. — Tă’iere! zise magistral»! familiei reE^snoskătoare.— Voi» pategi S7> vt> daqegi, zise iar, î n d r e p t induse Kătre- a! g a a z i I i, Naneg este an om qinstil şi nare nimeni nini o phmgere în pro ti va lai. După o jumătate de qeas, Jaanila veni s ă vesteasir» kă Stefano plutea din preună Im pazniKsl să» k7>tre Franga. - Akarn lăsagivă în grija Â1 k a d »1»i - m a i o r, zi s'e do m n »1 Aiava;: e» voi» îngriji despre în toarcerea l»i in>t de K»rănd în Kadiks şi despre a vi> apăra de ori 'ie bănueală «fe ar putea st Kazăakam asupra voastră. Dreptatea ostăşaskă, pre k»m esle de grozavă, este fişa şi de (reKăloare. Binekavînfările începură din no» şi fericita familie n» se daspărgi de fb-Kătorui Să» de bine de kăt după «ie Vărsă în mâinile l»i nişte laKrame lie îi plutea a»r»l însutit — *** — O Dumnezeule! striga Naneg* arumtănduse in ge-n»ki la piqioarele domnului A-lava, kxnd îmi vine în gini kă’mi a treaat prin icap sa fsr şi s b omorau om ka dumneata! — Aproposiio* răspunse Al-‘Radul k’un serios ironia* ştii Kă noi nu putem st» ne despăr-gim aşa jupăn Pedrilo? — Pentru © zeie koale dela A pini la ziierea B o n b o n n i r e, şi pe kare se Koprinde rînesrile sr-aitoare. „Amest Vokabslar, a Kirsia* typirire se va «ram nepreksr-mal, va eşi in opt broşsre dela 10 pini la 12 «oale fie-Kare. „Prenstneraţia se faie în Bsusi-eşti la typografia Kole-gislsi Sf: Sava; iar in oraşele de icipelenie ale judeţelor, pe la Dl). Profesori ai sKoalelor „Preţsl prensrneraţiei pen-trs tot irspsl, pl'btit înainte, pi hirtie de rind, este 22 sfanţi; ear pe hirtie velini fini 28 sfanţi. „Preţsl prensrneraţiei pen-trs uite o brsşsri pe hsrtie de rind este 4 sfanţi: pe hir— tie velini tini 5 sfanţi. „Aieste preţsri sînt hoţi— rite îismai penlrs prensmeran— ţi, ear la leilaiţi kartea se va vinde ks sn preţ mai ridicat. Titls şi prefaţa se va da ks. iea din srmi brossn. cântarea dragilor In prezioa Potopului. Si ne bsKsnm! si ne bsKrrim! Glassl omenesk ns va tslbsra. Ks ale lsi rsgi ns ne va Ksrma Din ţipit, din jok, din sbor ie sorbim.. Om ns va mai fi, jirtfa va lipsi. Al noslrs Tyran firi de prinos Va iere ’n zadar skrsmsl ks miros - 190- Minei va jertfi? linei vajerfi? Şiroiul kxzxnd, valal alergxnd, Lumea va ’ngigi; şi vxntal tarbat Peste Oiean sbarxnd dxslxngat Aliji tnsnjj.1 va’nxlga, snda volborxnd. Blan, blau, Kokxind, flis, vlak, lang plesnind Laiia lang întins va fi an mormînt, Mormînt de triamf; mormînt tot pxmînt. Ha, ha, ha, ha, ie laiia salipind! Sx ne bakarxm! sx ne bukarxm! Glasal omenesK na va talbarâ, j Ka ale lui răgi na ne va karmâ Din jjipxt, din joit; din sbor ie sxrbxm. Vom vedea perind, mărind şi mărind; Neamal omenesk atxt îngxmfxt D’al lai tikxlos lat de defximat. A! ha! neam trafaş te am vxzat perind; Osele’gi albind, spxlate salipind Prin peşteri prin vxi, prin maniji s’or opri; Apa ne’nietat tot le va goni, Şi moartea ka noi va priivi rînjind: Total vedem rapt, sasal peste sisbt. Leal vierşsnat, Tigral farios Lok îşi vor Kxtâ ka Mielal friKos, Pare K’ar fi fragi ş’an lapte as sapt. Isvor ks şiroi» spamegxnd vîjoîs De sss şiroisl, de jos volborxnd, Totsl doslegxnd, total mestewxnd, — He haos framos! amed mosoroia! */ Sx ne baicarxm! sx ne baKarxm! Glasal omenesk na va talbarâ, Ka ale lai răgi na ne va Karmâ Din gipxt, din jok, din sbor ie sxrbxm. Moarte’-a apoi va sta, pajjin va ’nieta. — Pe dxrxmxtari algi oameni mai naoi Mai sparkagi, mai rxi, mai vredniii de noi Se vor îmmsljji. — ea ’i va seiera. Aste risipiri vor naşte peiri, Alte fiiniji nsoi, veaKsri, ani mai nsof Alte boale nsoi, alte dsreri nsoi Pxkate mai nsoi, nsoi nelegisiri. Anei msritori — ie mai msritori! Vor fi insotiiiji de Kin, de Dsreri, $rx şi Rxsbois, Mxnkx ’mpereKeri, *Ie mai msritori! ie mai msritori! Sx ne bsKsrxmt sx ne bsksrxm! Glassl omenesK ns va tslbsrâ, Ks ale lsi rsgi ns ne va ksrmâ Din jjipxt, din jok, din sbor ie sxrbxm» Aieşti oinsleyi — ie mai omslegi! Vor fi insouiui de Kin, de Dsreri, 8rx şi Rxsbois, Msnkx ’mperekeri, Me mai omslejji, ie mai drxgslejii! *ie mai omslejji! ke mai drxkslejjit de I. E, DUCESII DEC.... Scrisă de ea ensăsi. Ksm aş avea psterea a’mi addsie aminte ks de amxnsn-tsl nenoroiirile a kxrora, în atxta vreme, singsrx ssvenirea aţji'tja în mine nişte tsrbsrxri atxt de grozave!..».. Ksm aş pstea sx snris aieastx jalnisx istorie?»... fetele mele! o vejji feti şi ea vx va da folositoare şi minsnate învxtjxtsri; ideea âieasta îmi va sprijini ks-ragisl. Si ts pe Kare o legxtsrx primejdioasx, dar sfinjplx, ts fxks stxpîn al soarlei mele, te akxrsia lensşx ks pxrere de rxs vis sx o tsrbsr şi sx ad-dsK aminte nişte fsrii si nele- ** 4 - 192- gsiri, iartt!..., krimele tale şi j nenoroiirilemele ssnt prea kb- j nosKBte, de ar fi fost asksse, ! aş fi ştist st respekt pome- 1 nirea ta şi st mt ssppsis 8- j nei ttieri veiniie... Dana a- | leastt povestire le renoieşte j ssvenirea, iei p8jjinn8 asKsnz j niii greşalele şi neKihzsirile I ie mt asvîrlirt în aiea prt-pastie de nenoroiiri, ie tra-sert asBprt’mi nişte tineri a-sa de krsde. M’am ntsK8t la Roma, sin-g8rt moştenitdre a 8nei averi foarte mari, şi dinlr’sna din iele mai strtlsiite kase ale Italiei. Am l8at o edsKajiie deosebitt. KresRBtt de lea mai bsnt msmt, isbitt de sn tatt plin de dragoste şi d’o J familie Ktria îi eram singsra | ntdejde, noroRsl şi nat8ra se- | mtna Kt as ftKst toate pentrs mine.... S Impliniam snsprezeie ani ft- ţ rt a ierka pînt în aiea epocht lea mai mikt mîhnire, ftrt a fi vre o datt bolnavt, ftrt a vtrsa alte lakrtme de ktt a-iclea ie nepriiinsesK mila sas b8li8rie. îmi pltiea st’mi ad-d8k aminte de trenat, mt b8-ksram de present, şi în viitor n8 vedeam pe ktt o soartt strtÎBiitoare si feriiitt. Avb-sesem de tovartşt a kopiltri-ei mele o Kopilt, fiikt a prietenei maiiei mele. Am simuit şi s’a îj^emeiat în mine sri prieleşsg ks paliint pentrsdtn- sa. Ea era linstitt şi simgi- toare, înst n’avea niii deK8m înierkare; ns pstea niii st mt sfttsaskt niii st mt povt- asiasKt.-ks toate aiestea a- veam într’tnsa o întredero ftrt margini. Isbiam, respek- tam pe msraa mea, însţ n8 o priiveam ka p’o prietent, pcn- tr8 kt mt ltsase a’mi faie alta mai vîrtos kt se sita k8 plt- lere la prieteşsgsl nostrs. A- leasta a fost o nekib/.sire, şi m’a ijinst foarte sK8mp; a fost lea d’tnttis priiint a nenoro- iirilor mele. Prietena mea se mtritt K8 markisBl de VenBzi, pe kare îl isbia de sn an. Eb ştiam senretBl aiesta, şi aieas- tt desttinsire îmi eksaljjase m8lt itnaginayia şi îmi amtgise inima. Prietina mea porni la ijart atreia zi dspt nsntt; mar- KiSBl o dsse într’o kast mins- natt, treizeiide mile de Roma. Msmt-mea veni şi ea în aieastt Ktlttorie si mt Ist K8 sine. *> Mantisa de VenBzi era mai mare de ktt mine ks trei ani şi se artta asemenea şi mai gtnditoare şi mai aşezatt: a-şa ks tdte kt era nsmai de notsprezeie ani, msmt-mea ne ltst o întreagt slobozenie a ne vedea singsre in ori ie leas. Intr’o seart markisa dspt lini, îmi propssest mer- - 193 — gem a ne primbla în păru. Eram singsre. intrarim într’-an labirinit, si la Kotitsra s-nei alee, vizsrirn sn jsne stmd pe o bănui, ksm ne vizs se sksli în picioare şi sfiali ie arita ki are vezindsne, noi ne priiinsi o sfiali şi mai mare. Lsna bitea în fana lsi noi eram prea aproape de din-ssl. şi ne fiks întypibrire şi ks Kipsl lsi, ksm şi aersl de nobi-lilate rispmdit pe toati persoana lsi. Dspi sn moment de tnere, fiind ki ns se de porta niii deksm, mariuza îl întrebi line este. El îi ris-psnee ks atita respeKt şi galanterie, dar ns vrs si’şi spsie nsmele şi se depirti într’a-lelaşi minst. Foarte speriate de aieasti întimplare, ne în-torserim nsmai de Kit anasi, şi sjpsserim markizslsi de Ve-nszi. El zîmbi şi ne fiKs st. îngelegem ki jsnele ns îi este msmitnea, mi koborîisla prietena mea, şi nu înkiseis ks dbnsa în Kabinetsl ei. Vorbiam despre întimplarea de ks seara, Kind de odati se deskise sşa şi vizsîs intrind pe markizsl de Yenszi, într’o mini ks o anterni ssrd, şi ks lealalt gi-ind pe jsnele ie avem alita doringi si’l ksnoss. Rimiseis nemişkati de mirare; şi mar-Kizsl apropindsse de mine: îgi înfigişez, îmi zise, pe prizo-niersl mes, Kirsia aksm urez ki ns’mi va mai fi ks pstingi a îi da libertatea, pentrs ki a avst nesokotinga d’a voi si te mai vazi o daţi. Aieste ks-vinte mi le ziiea zimbind; es mt roşiis şi simgiis lea mai mortali tslbsrare; ks toati ko-piliria mea, simgcam însi a-mestekat srmirile snei asemenea întimpliri. îmi veni sn minst st es afart si si mi. dsK «/ la msmi-mea a’i mirtsrisi tot: neksnosKSt; fiind însi ki’i a-ntam o vio doringi a şti mai mslt, tot ie poiis a spsne, îmi rispsnse el, este ki jsnele e slobod, de o naştere însemnaţi, si ki de mslti vreme do-rea ks Kildsn ka si te vazi şi ki, de va priîmi el, m i.;a-îgi vois spsne şi «sau-A doa zi îniepsis iar si“» treb, şi dobîndis nişte rispsn-ssri firi Kipitîis şi ne înge-lese. Seara, dspi ie se Kslki PERIODUL II. însi Ksriositatea mi gins în loic si mi fiks si’mi sit dato-ria, MarKissl lsmd sn aer mai serios, ne zise ki are si ne îmiredingeze o taini însemm-; toare. Ksnosik, adiogi ei, dis— : kresia dsmneavoastri şi a s-; nia şi a alteia, şi ssnt sigsr ki | v gi întiri şi onoră însrede-; re :. :e agi ştist inssffla. Dspi I aieasti pregitire de vorbi, markissl mi fiks si’i figi-dsesk o taini ne kilsati; si 13 - 194 junele înwepxnd a vorbi ise spsse fix se Kiamx bontele de Bel-mire, kx taUl sxb, mantissl de Belimire era frate kb dska de C... Insl din iei mai mari domni din Neapole, kx aqesta din »rmx, fiind mai mare al naşei, qertxndsse kb fratesxs, aflx mijlok d ? a’f strina kb Ksr-tea, şi îl prigoni kb alxtaîn-vergBnare, înicxt îl sili a se ekspatriâ şi a merge a se stn-torni'n în Franua, snde mar-kîsbI de Belmire dspx patra ani avs o întâmplare nenoro-iitx ie îl sili sx’si icate o altx o skxpare; kx marnisBl de VenBzi bansl sxb prieten, fiind atBnqi in Franija şt gata a seîntoarqe în Italia, îl fxKB sx hotxraskx a reveni pe tainx în preajma Romei, fxgxdsind 8n asii în itastelsl sxb dela moşie; kx se afla asksns de trei lsni în Kaşşi aqeea snde lxltBiam noi; kx jb-nele kontele de Belmire, auzind vorbind despre mine, n’a pstBt a se împotrivi dorinjjei de a mx vedea; kx dspx qe m’a aszit vorbind în seara tre-liBtx la lamina lsnei, rsgase kb kxldsrx pe markissl de VenBzi sx’i înlesneasKx o întrevedere kb mine kare el o so-Kotea de mare preu, şi kx în sfîrşit el pornia adoazi la Ve-neuia din presnx kb tatxl sxb. Dspx qe asksltairf povestirea a-'jeasta, mx sKslais, şi ks toate rsgxqiBnile markîsBlsi de a mai-şxdea, mx depxrtais Mx sb-ub în kxmara mea, obositx de întristare; ns KBtezam a mx gîn-di la qele qe se petreliBserx; ’mi era frikx a întreba inima şi a’mi qerqeîa psrtarea; ns ps-team sx itrez kx am fost ka-pabilx a as-Kslta, pe asksns de msmx -mea, în mijloKBl nopuii sn jsne, Bn neKsnoskst qe în-drxsnise a’mi vorbi de patima sa. Z(»riam laminat kx eram datoare a ns mx mai înKrede sfatBriîor marltisslsi de Venszi, şi kx însăşi femeea sa ns e-rea în stare sx mx povxjiB-iaskx: tremaram de primejdia sitsajiiei mele. Sn presimti-ment grozav semxna a mx în-şliinga kx erâm pe kalea a’mi perde repstajjia, odihna şi toatx I feriqirea de Kare mx bsKsra-sem pînx aqi. Mantisa de Ye— nszi iar înqepB a laa assprx-’mi psterea qea obiqnsitx; îmi vorbia neînqetat de Kontele da Belmire. Aqeste înlrevorbiri primejdioase isbBtirx a’mi rx-txqi jBdiitata, fxrx a pstea ks toate aqestea a ’mi risipi întristarea: Şxzsrxm la ijarx trei lsni, dspx Kare ne întorserxm la Roma. Kxtre sfîrsilsl ier-nei era mslte sxrbxtori. Mar-Kissl de Venazi dete sn bal maskat ande mx daseia şi e» : kb mBmx-mea. Kxtredox qea-. sari dspx miezsl nopuii, mar- - 195 — kîsa îmi propase sx mergem a ne sidmba hainele în kxma-ra sa; esirxm din salx; si şira.-bxtxnd printr’o miKx galerie îndestal de întaneitoasx, bx-gaia de seam b kx o maskx se yinea dapx noi. Karo îmi fa mirarea, kxnd maska aceasta apropiindase de mine si kxzxnd la picioarele mele, ne fxita sx vedem kx este însăşi koniele de Belimire ! ka toalx rxpire de bakarie tainiKx ce simjjiia vxzxndal, mişitarea’mi însx cea d’xntxie fa a axata sx fag. El rax apakx de hainx, regîn-damx sx ’l askalt an minat. Ragx jar pe mantisa ka fer-binjiealb ka s'b mx faitb sx’l askalt; ea îi lax partea, şi a-vaia slxbicianea în sfîrşit sx mx sappaia. Kontele îmi spase kx pricina tat7>lai sxa s’a îndreptat ka norocire, kx de şase sxptxmxni a fostNeapole, kx s’a întîlnit tea daita de C... Fratele sxa, ka Karo s’a îm-pxstat frxpeşte. “Tatx! mea, arini el, porneşte peste o lanx la Franj|a; oare-kare interese ce se ating de averile lai îl itiamx akolo, însx este negreşit hotxrît a se întoarce în patria sa, şi ea pînx sx ns’l a miez în aceasta dapx armx kxlxtorie voia sx’mi ştia Soarta .Am pornit din Neapole înlra-dins ita sx afla dalta dorinijelo co am ita teza t a’mi forma na sânt rta total nepriimitel... Vorbeşte, doamna mea; daita mx areşli, îjji voia zice an vec-nikadio.... Despreijaildedam-neata, s’a sxvîrşit; nsmai kalit în Italia, şi înveci na mx vo mai vedea nimeni aci: vorbeşte.... Rxspansal damitale mx va iciema iarx in patria mea. saa mx va isgoni pentra lot d’aana.„ Kxnd rosti kontelea-ceste vorbe din armx, ea na patera sx’mi opresit lakrxmele: rxspansal acesta fa foarte bine înjjeles; kontele namai \ra al-tal. îmi repetx de o mic de ori înKredinjjarea anei dra-gosti vecinice. Sigar de a fi iabit i de a se întoarce la Roma peste şase lani, potrivit de a’mi cere mxna, ka toate kx starea lai na era aşa de mare ita averea mea, toate semăna kx pot a întemeia nx-dejdile lai; si ita toate acestea, fxrx voia mea inima’mi na palea a se împxrtxşi 'de dxn-sele. Dox lani dapx aceasix întxlnire kare îmi rxpj toalx liniştea vieijei mele, daka de C.... veni la Roma, şi ea îl vxzaia într’o konversapie la ambasadoral Franyez. Kxnd îmi spaserx cine este, simijiia an fel de înfiorare ciadatx, Kare însx patea sx vie din pricina relelor ce aazisem vorbind de dxnsal pe mantizal de Venazi (tarele, vorbinda’mi despre par- «• - 196 - lirile lsi kitre markissl de Belmire, îmi descrise pe d»Ka Ka »n om d’sn KaraKter ris-bsnitor şi prefiKSt. Dska de C.... în vîrsti atsnci de treizeci si sase de ani, era ks de-sivîrşire frsmos; kb toate a-cesteâ se vedea în oitii şi sprîn-cenelejlsi sn8 n8 şti» ce posomorit şi grozav, kare, dela întâia vedere isbia mai mslt de nit nobilitatea şi regslaritatea figsrei sale. Avea o kisti-tsri pitrsnzitoare, aspri şi trsfaşi, şi Kind vrea si o în-blmzeaski o ficea mincinoasi şi ’jii înssffla mii de bmsele. Manierele lai era in general despreij8itoare şi ks toate ki ns’i lipsea poiitejja în oare-Kare psrliri, tonsl leiînsi era d’a dreptsl şi porsncitor. Mîn-drs de naşterea, slsjbele, averea şi Kredet»! sis la itsrte, şi de isbmdele sale lingi femei, nici o daţi ns se soko-tia ki trebsia vr’sn l»Kr» a se împotrivi la voinijele sa» pli-cerile lsi. Nekijicios, iste, strinat de trefle şi de noroci-re, n» ştia nici a’şi stipîni pa-timele nici a’si dobori ressim-tementele. NeîmpiKat din pricina slibicisnei, şi a deşir-ticiBnii, îşi psnea toati slava într8 a ns ierta nici odati; srâ ks fsrie şi jirtfia tot la grozava plicere de a’şi ns-bsnâ. Asfel era dska de C.... Es simjjiis pentn dinssl o am-lipatie neînvinsi dela înti— iaşi daţi ce îl vizsis: si, din> nenorocirea mea, asspra lsi es fiksis o întipirire ks to-tsl deosebiţi. El se înfigişi la msmi-mea, şi dspi cinspre-zece zile tatii mes îmi spsse ki dska ’mi a cerst mina, şi ki es trebsia si mi hotirisk a’l lsa de birbat peste o Isni. Tatii mes adiogi: ’mi am dat Ksvîntsl fi>ri a’jji întreba vo-injp; Kici ns mi îndoiam ki ts ns vei priimi ks msljjsmire cel mai mare partit din Italia, sn om ce te adoari si al ki-rsia Kip este atit de plikst. Priimiis aceasti ştire (Kare mi se pirs hotirîrea morjjii). firi a pstea sitoate o vorbi. Tatii mes mi isbia, msi era stipîn, şi apoi, ce aş fi pstst si zik? avst’am es mijloksl de a mi îndrepta Kitre msmi-mea? ks ce frsnte si’i des-tiinsesk greşalele mele, Ksm se pstea a’i destiinsi în sfîrşit ki es ’mi am dat inima fin voiea şi priimirea ei?....Atsnci KsnosKsis în toati întinderea ei fatala nekibzsire a psrtirii mele. ,Si simgiis ki cea mai mare norocire ce poate si se întîmple snei fete, este Kind ns va avea pe msm -sa de konfldenti şi adevirati prieteni. Nepstmd nici a mi plmge nici a vorbi, înkizmd> — 197 — în fsndsl ssfletslsi mes şi mîh-nirile şi ptrerile mele de ns, fsgiam de markisa de Venszi, 'd’ale ktria sfatsri primejdioase mi temeam. Mt soKotiis Kt nsmai ssppsnerea poate st’mi şteargt greşalele. Mi sspsseis srsitei mele şi ’mi jtrtfiis fericirea kttre respektsl ie e-tram datoare voinj|ei ptrinjii-lor mei. Mi mtritais ks dska de C.... Şi pomii» nsmai de-;kît din presnt ks dtnssl la Nea-pole Sosind în aceastt setate intrtnd în palatsl snde eram st’mi petren viajja,desptrjjitt de msmt-mea, de prieteni; de familie, simgiis o mişkare de desntdtjdsire a ktria amtri-cisne nspocis s’odesKris. DsKa atribsiâ adtnKa mea întristare ’la dragostea kttre pirinjjiî mei se silea st mt fast st sit prin dovezile snsi simtiment de dragoste, ie ns era în psterea mea a mt împtrttşi de dîn-ssl. Mt arttais la Ksrte, şi ksrtnd btgais de seamt kt dska era ks deosebire gelos, psjjin îmi ptrs rts de aceasta, kt ci îmi pltcea mai mslt sin-gsrtlatea de ktt lsmea cea mare; înst deştrttcisnea dskii mt dscea la ksrte meres ks toati nepltcerea mea şi gelozia lsi. Era şapte lsni de Ktnd mt mtritasem, ktnd a-flais kt markissl de Belimire a msrit în Franjja, ki nsmise prin testamentsl ses, pe dska de C.... epitrop al fiislsi sts., în vîrstt nsmai de optsprezece ani; şi kt acesta din srmt, întorKtndsse în Italia, a Ktzst bolnav la Tsrin. Dspt cinspre-zece zile, dsk, intrtnd Ia mine, îmi zise Kt a priimit ştiri dela nepotsl sts, a Ktrsia st-nttate se restatornicise. Ns voieşte se mai vie la Neapole, I adeogt dska, şi îjji skrie rs-gtndste ka st mijloceşci st’S ^ das voie a ktlttori în vreme de doi ani. Iatt skrisoarea lsi. : Dsita ’mi o dete; skrisoarea e-: ra ks o pecete neînkist, şi ' deskizînd’o tremsrtnd. încep a citi ks sn glas frikos cele srmttoare: “Doamna mea : “Ks toate kt n’am norocirea a fi ksnoskst de dsmneata, mise pare înst kt ssnt îdestsl de nenorocit st pocis ntdtjdsi a’gi înssfla oare Rare kompttimi-re!... Am perdst pe cel mai tînir şi cel mai bsn tâtt... I Dsrerea, desntdejdoa, m’asa-dss la marginea mormîntsîsi. Nişte ajstoare ftrt milt ale prietenilor m’as întors la via-pt; dar ce viaijt mi s’a dat!... Am perdst tot ce pstea st'mi o fakt SKsmpt... Iarttmt doamna mea st’jji vorbesK de o dsrere ce ’jji este streint: dar inima ’mi e foarte plint - 198 - do dbnsa!... Ah! bine voieşte iei p»yin a’mi ierta a m t> plânge!. .. *Iele din »rtm. voinye ale tatii»! rne» mi p»n s»bt întreaga s»pp»nere şi atirna-rn de »nki»l»i ine»; însm» poli» a mi s»pp»ne porsniei de a veni înapoi la Neapole ... Tatii me» s’a nisKBt aii, a tn.it deizeii de ani... Toate ’mi ar add»ie a minte nişte s»~ veniri sfîşiitoare!... N», n» voi» veni niii odati. S» t si-g»r, doamna mea, ki vei gi-si k» Hale aieasli simţire a-mea şi ki vei mi jloii kitre »n-ki»l me» a’şi l»a înapoi o po-rsnki se este mai pres»s de psterile mele a o împlini. Do-jîindeste’mi, doamna mea, voiea dea Kilifori.... a f»gi______ a mi depirta de Neapole... în sfîrşit libertatea de a’mi adele departe de Italia o d#rere şi nişte dorsri ie le voi» a-vea pîni la iei din srnu al me» ssspin. S»nt k» tot respekt»l şil: Contele de Belmire.„ N» poii» st» da» o idee de t»lb»b»rarea grozavi., şi de frÎKa ie simyii» silind aieasli scrisoare, Mi se pirea Kie-ra k» riepstinyi st. n» înye-leap'b line-va îndoiţii ei în-yeles... Pre lingi aiestea ds-’ka era iei mai neînkrezifor si iei mai biusitor om; inşi neşliind ki nepoţel se» fesese Ia Roma, îmcredinyat ki e» n’ain p»t»t S7>’1 viz niii odati n’am av»t niii lea mai mitu bmxiali despre adevir, In-kit pentr» mine, nepstmd a înkide în fsnd»! inimei nişte sintiaiente ie o sfîşia, skrisei» a doa zi la markiza de yen»zi ositrisoare, în t;are îndris-niam însfîrşit n mi plmge de soarta mea, şi a geme a-sspra primejdioasei paterni ie ien» psteam s’obireiesk, Markiza în risp»rs»l se» mb întreba asspra psrtirii d»kii, e» îi respsnsei» slobod, şi n»’i asKsnsei» kt. deskoperiam în dska pe fie-Kare zi nişte gre-şa!e, viyisri şi »n fel de sel-bitnie, »n harakter kare şi mai mslt îmi adeverii antipatia ie aveam pentr» dbnssl. Astfel prin nişte n»oe neKibzsiri ajengeam a’mi sipa singsri pripastiaintredesitisi la piiioa-rele mele... Pe atsnii avei» noroiirea a vedea pe tatii me» şi pe m»mi~mea: eram aproape st. nask; ei venin, la Neapole s'b se afle de fajjT> Ia li»-zia mea, Nisksî» ofati am ierst si am dobîndit voiea de a o hrini sing»n. A-leasti d»lie okspayie, in,t yi-n» mai potoli mîhnirile mele, şi mi fT>K» nesimyitoare la p»r-tirile iele rele ale dsiîii, Kare de m»lti vreme înietase de - 199 - a se mai slrimtora şi im. laşa si viz toati iageala şi nepotrivirea harakteralai se». A-doa-zi dapi ie am înijerkat pe fie-mea, daita intri la mine si zise KT> trebae în lea-sal aiela se pornim la o moşie ie avea în deportare de doT.sprizeie lege de Neapole. Fie-mea era lingi mine; o iaaia în brajje, şi fin a zile o borbi, mi skalaia şi armai» dapi daka. Ne arKorun în-trisari; e» jjineam pe fie-mea pe gen»Ki şi o mmgiiam; d» ia tnea, şi ki>t gin» dramal semmi kafandat în lea oai adinki visare: sosind la Ka-stelsl sia, Ireitarim peste o-pante; sgomotsl lanjjsrilor pantei mi fika st> tresaia; în mo-mentalaiesta miaitaia la dana Me ai, îmi zise el? pare ki te Sperie vederea aiestai Kastel veKia? ie fel! na kamva krezi ki intri într’o temniui! Rosti aieste Kavinte ka an zîmbet silbatik si amar, si vizaia în okii lai o banarie aşa de kra-di în Kit mi speriaia. Vrind si’mi asKanz groaza, îmi ple-kaia kapal pe al fiimoi şi na pataia si’mi opresk laKrimele... Fie-mea simjjind Kb’i piai pe obraz, îniepa a jjipa; jjipetele ei mi pitranseri pin-» in fandai safiletalai; o stnnseia la sînal mea, ka mişkarea lelei mai pătimaşe tinerejji, şi ine- kirile mele de plms se îndoiri. In starea aieasta mi koboriia din trisari. Dana smalgmd, ka st. zîk aşa, pe fie-mea din bravele mele, o de-te anaia din oamenii sii, şi a-pakindami ka smîiire d’o mini, mi dase, saa mai bine, mi tirî Kitre kastel. M’asait pe o skari, în Kapal kiria af-flarira o galerie langi. Zioa îiiiepea a apane; galeria ie slmbiteam era foarte întinşi şi posomoriţi. Dana mergea foarte iate, Kind, oprindase d’o da ti: tremari? îmi zise; de ande poate si’jjî vie aieasti spaimi? na eşti ka an soija pe nare îl abeşţi, şi nare trebae si te iabeaski? .... O Dam-nezeale! strigai», ie însemnea-zi aiest aer posomorît, riti-lit, aiest sanet de glas grozav! Vino, vino, zise el, auam ne deslasim. Ka vorbele a-lestea apakmdami mai în bra-ijele sale, Kiii napateamniii sil armez niii si îmbla, mi tîrî afari din galerie, şi iţii dase într’o Kameri mare de KalKat. Mi aranKaia pe an jig şi dideia an slobod kars laKri-melor mele. El esi si se în-toarse namai de Kit k’o laminare în mini pe kare o pase pe o masi dinaintea mea, şi se aşezi lingi dmsa. Ea na îndrisniam si mi ait la dmsal; abia risafflmd, pitran- — 200 - si» de groazi, ks oliii plesagi, aşteptam tremsrînd si’mi vor-beaskl, foaie greşalele mele, treksri rsndsri pe dinaintea mingii mele; mi temeam în-vilmmit si us kare ksmva st, ’mi fi pitr»ns fatal»! sekret. Inima aneasta pitrsnsi de o patimi kriminali, palpită de spaimi, şi se înfiora înaintea snsi jsde îmsprit. Obî kit hsrsgis’mî ar fi dat nevinovi-gia! însi mi simgiam vinovaţi, şi n aveam pstqrea de a rsb-da nişte presimtimente grozave, prininsite mai mslt de m»-stnrile mele de K«get. In-sfirşit d»Ka rspind tinerea, îmi zise: destsl te ai bsKsrat de l»Ib»rarea tainiki a kon-ştiingei dsmitale.... este vreme a da sfirşit Kosnfssiei ne te împileazi.... Citeşte sKriso-riie anestea ne le am kopiat însssi.... Atsnni îmi dete »n •> panel de hîrtii; şi vizind ki mi impotriviam a’l isa, skoa-»e el o hîrtie dintnnssl si în-nep» a niti k» glas mare. De-la nele d’mtiis b»vinte re-ksnosksis »na din skrisorile ne skrisesem kitre mantisa de Ven»zi; şi imcare îi vorbiam, firi si’i asKsnz nimika şi despre simtimentele ne împlea ss-flelsl me», şi despre neînvinsa orînisne Kitre d»Ka. Ah! s»nt perdsti! strigai».... Visleano, zise d»Ka, es n’am pstst si’gi fak ferinirea!.... Te am ales, te am preferit, te adoram şi dsmneata mi srai, te vedeai nenoronîti.... Es îgi înssffls “o neînvinsi srînisne.... „ A-ksm te vois fane es si’gi fie dreapli sra ... D’aksm înainte vei avea drept si mi s-riştil... Tridat, desonorat de dsmneta, Kredeai ks aş pstea es si ssffer nepedepsit atitea bafjokorie?... Ştii îl preksr-mais es, pogi si mi pedepseşti, fin a rai nipisfsi, ssnt vinovaţi ks adeverat; însi da-Ka n’am pstst si’mi stipînesK 0 patimi nenoroKiti, net ps-gin onoarea dsmitale şi a mea ssnt firi pali, şi n’am a’mi împsta de kit nişte neKibzsite doringe ne mi lea smsls prie-teşsgsl. Sperjsri, strigi ds-ka plin de fsrie, lsmd şi alţi skrisoare, asksHi’gi osîn-da. Atsnni niti noprinssl sr-mitor: “Objetsl enesta ne nimlK ns poate a’ini’1 smslge din inimi, vai! este asemenea de vrednice de jale fca si mine! Ns ştie el pini la ne psnt de kovîrşi- re este isbit___Ns ştie pini la ne psnt de Kovîrşlre îmi 1 impst o doringi ne mi fane atit de vinovaţi şi atit de nenoroniti!.. îmi addsneam foarte aminte de pasagisl anesta al sneia din SKrisorile mele; îmi addsneam — 201 — assomenea foarte bine aminte kt în niii sna din sicrissorile tnelle, ns nsmai n’am fost ns-mit pe kontele de Belmire, ni niii înssmi n’ am fost vorbit despre dtnssl deKtt într’sn sip attt de nehottrît, înitit eră ks nepstinjjt st şiie prin sKriso-rile aiestea in ie vreme şi in ie epocii i> patima ie ’mi o ttinsiam îşi'lsase iniepstsl: ’şi dsKa, ks Kovîrsire temttor în-datt de dspt nsnta mea. de doi btrbagi dela Ksrtea de Ne-apole alle ktrora simtimente pentrs mine le şi aflase lumea, ns se mai îndoia Kt ns este snsl dintr’aieşti doi pe kare es îl isbiam Âieastt înkipsire a l»i mt ftiea ks adevtrat Kri-minalt în oki-i; ktii dspt fra-sea ie îmi litise el semtna ht dovedeşte kt es ’mi aş fi des-ttinsit simtimentele mele dela mtritişsl mes înkoaii. Trebuia Ka st mt îndreptez st’i des-ttinsesK Kt dtnds-i mtna, i-tiima ’mi o dedesem mai dinainte şi ns mai era a mea; înst şiiam Ktt despregsesie el femeile şi ktt era priimitor de a’şi înkipsi nişie btnsiele srî-lioase; şi dspt aieastt ksno-siinjjt interesai înssşi a! fie-tnei îmi înkidea gsra. Es pornisem dela Borna dspt şease luni dspt mtritişsl mes. Dska de afla kt isbeam mai nainte de a’l icsnoasie, era în stare de a’şi înkipsi nisie neruşinate btnseli asupra naşterii fie-meî... Afart de aieasta o astfel de desttinsire pstea asemenea st’l povtgsiasbt a pt-trsnde adevtrsl. Pstea de o-datt st’si addskt a minte mii de împregisrtri ie’1 arfilsmi-minat. bKrisoarea ie primisem dela nepolsl mb, tsrbsrarea mea ktnd ans litit’o, roşeala mea de Ktte ori îmi pomenise el nsmele Isi, pstea în sfirşit st deskopere legttsrile mar-Kisslsi de Venszi ks taftlnon-teisi de Belmire; înfr’sn Ksvînt a îi ardiKa lineva btnselile ie ’şi ftksse despre iei din Nea-pole, ar fi semtnat kt risKt sn seuret le’mi era ks n pslinjjt a’l trtda ftrt a primejdsi pe aiela Kare isbeam, în toate furiile ressimlimentslsi lsi. Kare ks altf. era mai grozave ks Ktt kontele de Belmire atîrna ks totsl de dtnssl, pentrs Kt n’avea înkt de Ktt notspre-zeie ani, şi pentrs kt dska îi erâ şi snKis şi epitrop. Toate gtndirile se înftijişart de o-datt în imaginara mea. şi mt ksfsndart în lea mai mor-talt amestektlsrt. Nepsttnd a mt îndrepta ns kstezam a’i respsnde. DsKa Ist ttierea mea drept o desttinsire pe tt-kste ie îi adeveriâ desonoarea lsi si rssinea mea. Atsmi fs-ria lsi nsmai avs margini, se siisî'i» şi apropiindsse de mine -&» fajja înflbKiratb de mînie şi oKii skinteind. Aşa dar, zise el, ii» potir st mai addsni nimik înainte spre apirarea ds-mitale?... Vai! respsnseis e», esni în stare si rai askslui... Ssnt nevinovaţi, ara marlsr nersl... Es*ri nevinovaţi! nii preicsrmi el; îidrisneşti a sprijini aceasta? Prai skris ks mine dsmitale ki ishilsl d«mita le snie pîni la ne p»nt de kovîrsire este i»bit? Si k»to- ° o ° te anostea, zisei» e», v trs and sn şiroi» de laiirtrae, s.snt nevinovaţi. 0 monstr» de viale-nie! strigi d»ua, tremsri de resbsnarea gata a ksdea as-sspri’jji! La anoste vorbe rostite k» sn glas araeninyitor şi grozav, krezsi» ki a»z ho-tirirea nestrbmstati a perde-rii mele: mi arsiiKais la ge-n»kii l»i, şi ardiitind brayele kbtre ner: O D»mneze»le! stri— strigai», Dsmnezesle. sing»ra mea sKipare, apirt-mi, aj»-tb’mi! Sicoalbte, îmi zise el k» »n ton liniştit, şezi si as-k»lti... E» mi ssppssei», pri-vind»’l k» »n aer frikos şi r»-gitor. El stit» Kite-va min»te firi a vorbi, şi pe »rmi, sko-jjind »n adink ssspin, treb»e sb înjjelegi, zise el, pini la ie p»nt sunt desonoral!... D»m-neata kare mi pîreşti ki ssnt feros si rbsb»nbloi% dsnineata. ingrato. kiria pini astizl tn» ’iam dat de kit dovezi de dragoste, dsmnoata eşti ak»m îndrept a te teme de srmirile ansi ressimtiment k» atita temei». .. K» toate anostea... poli» iniîi sb te iert.. . însi naraşi sinneritatea ne vei anta poate si’ini desarmezo minia. SoKoteşto bine; de ani înainte nea mai miiti prefanOre te ar perde firi nini o alţi ni-dejdo. Poni» si mi îndest»-lez la desonoare mea K» o sin-g»rb jbrtfb.... Dar îmi trebae negreşit »na... Spsne’mi, firi a te mai înpolrivi, spsne’nn n»mai deKit pe tikilossl amăgitor ne te a fikst si vinzi, şi jsrimintelo şi datoriele d»-mitale ne le mai sfinte. N», rispsnsei» e», n», n’am vîn-dst nini jsrimintelo nini datoriele mele...E» voi», ma> pre-k»rini dsita, aridikmd glas»!, voi» sb şti» nsmele amantslsi dsmitale: îs|i porsnnesK si mfl spsi. In minst»! anosta pre-simjjii» toti grozivia soartei meie, însi k» primejdia mea simijiis Ki psterile îmi kresk; şi preferind mai bine moartea de kit mişilia ne îmi props-nea, de îiji trehse o jirtfi, j ii rispsnsei», injsng6 peanea-j sta ne o ai in stbpînirea dsmitale; fi sn. Razi asspri’mi toali grestatea risbsnirii dsmitale; Kbni nsmele anesta ne 203 — îl ceri ns’l vei afla nici o dalb. Imminsnat, invblm'bcit de în-drbsneala şi statornicia mea, dana remase sn moment nemi-şKat; ns află vorbe ks nare s'b’şi es prime tsrbarea şi ne-«azsl. vin sfîrgit rbssfflb ks cea mai mare isgealb: Tiiîb-loasb, îmi zise, ns’l voi» afla nici odatb... — Toate Ie aştept, şi ssnt îndestsl de nenorociţi» ka sb stis a înfrsnta moartea. — Moartea .. . Ime-teaz'fe de a te mai nn>ng>Lta k» aceasta, ns este moartea pedeapsa qe’gi am hot'Lrît. . . Un an este de ktpd ijis înki-se în fandai saffiietalai mea si sra si faria mea: sn an este t> * de ki»nd ksget la felsl pedepsii neiiredingei tale, şi Krezi ts kb resbsnaiea de sn minat ar pstea sb mi îndestaleze!... Na, ts ns vei msri... Mor-mîntsl tis ks adevărat este gata, inse» de vie vei întră în- tr’bnssl, si nici akolo ns vei " *> afla moartea ce doreşti. Tot sbngele simgiis kb’mi îngiagb la acest grojav ksvînt; osii ini se în«iserb şi perdsis ks totsl simgirile. Deşteptbnds-nn», mi aflam amegitb în bra-gele femeilor; ceream ks nea-stbmpbr sb vbz pe aceea ka-re’mi era mai Kredincioasb şi pe Kare o adssesem ks mine le nenorotei tale msme! te vbz poate pentrs cea dspx sr-mb datb... 0! primeşte bine KSvbntbrile mele cele mai Kbl-dsroase!... 0 Dsmnezesle! sr-mais arsnitbndsmb în gensKi, mb holbrbsk la grozava mea srsitb, dar fie-mea, fie ferici-tbl... TrbiasKb nevinovalb şi pacnikb!... Dasa e adeverat Kb or sb aibb barbaria de a’mi « smslge, mare DWnnezesle ! apir’o, sKSteşte-o, ginei loksl iel psjjin va mai în dai ii ns-banarea ie pasese de gind si’şi faki la îniepat. 0 razi de nidejde veni si’mi reîn-ssffleijeaski inima: îniepsia iar a vorbi despre iie-mea, dana mi asKslti ks an aer posomorit, însi fin a anta tni-nie; mai vîrtos se prefiks ki simte o mili ne voia si o as- simţiră ki dapi 'dreptate ftre— baia si mi sroski, şi ki, da— pi skrisorile mele, el patea si rai kreazi ks adevirat kri-minali» Insfîrşil îi iertai» fa— riile; mi simjjia foarte adînK atinşi despre Kompilimirea ne rai fi a ea si viz într’insal; şi în vreme ne poKiinjga nea mai ksrati rai finea si virs lakriine, k rad al priiinsitor al lunarilor mele se malijamia în taini despre isbinda negrelor sale meşteşsgiri şi pregilia toate pentra perderea mea. Ks toate aiestea nişte frigări mari priiinaite de nişlb mîhniri atit de iajji, rai sili— n a mi pene în pat. Daka se ariti atanii ki este foarte îngrijit şi trimise an karier la JNaapole Ka si addsKi doi mediei. Na se mai deslipi dela kipitiial mea, şl îmi dete, în-naintea femeilor, iele mai mari dovezi de dragoste*, îmi spa-se în deosebi tot ne patea si kanzi. Mi fina se în ki singa i dragostea sa Intre mine îi priiinsia fariile în sare se pmsise, şi in sfîrşît imi zise ki de voia îngriji de sinitatea mea, atsnii aş pstea nidijdai si viz pe iie-mea. O nidejde aşa de skam-pi rai fina si ait tot ne sa-ferisem. Ka kit vedeam pe daka aşa de brad, ka atita mi gisiam pe mine mai vinovaţi, rai iniiredingeze ki patima sa îl addaiea la anest ressimte— meni, şi rai asigari na hoti-. rîre ki voia vedea pe fie-mea îndati ne inii vor trene frigările. La figidsiala aceasta aitai» tot ne rai' filase si ssfer; îi laaia o mirii o stnnseia într’ale mele şi a-daia ita laiirime de relvanoş— jtinyi aiea mini barbari io 1 irebaia, peste Kileva neassri - 206 - st mi tîraskt şi st mt as-vîrle în fsndsl snei adtnci tem-nijje. Medi'iii înKredinjjart kt boala mea n» era primej-dioast şi grtbindbse a se întoarce la Neapole, pornirt db-pt doi zile. Adoa zi d<;pt pornirea lor, dbita se preftkb kt se îngrijeşte şi mai mslt despre starea stntttijii mele; şi E8 toate Kt nsmai aveam nici de K»m ktldbrt, el mt sili se rtmîi» îrj pat. Fiind Kt îndatorase pe toate femeile a mt prevegiâ şi a îngriji de mine în cele trei zile dinainte, aksm ele era obosite de oste-nealt; aşa el le trimise st se odihneaskt în acea zi, sp»in-dble Kt mt ptzeşteel din pres-nt ks bn kamerier al ses şi kb o feinee bttrînt, Keltriijt a Kasteîglsi. Aceşti doi martiri ns era aleşi ftrt 8n gtnd oare-Kare, îi alese pe aceştia din cei lalyi, per trs kt îi ksnoştea pe amtndoi proştii şi lesne krozttori. Kortinele patblbî mes era trase; eb mt kredeam kt S8nt ptzilt tot de femeile mele, ktnd pe la prînz vtz8Î8 kt în kamera mea era n8mai aceşti doi oameni. E8 mt mirai8 de aceasta. Dbita so apropie de patsl mes, zi-ktnds'mi kt şi k8 aceştia voia fi bine slsjitt, mai vîrtos kt el ns se va deslipi de ltngt mine. Dar penlrs ce, ziseib es kb rnişkareii?... Ns ssnî nici de ksm mai rtb... La întrebarea aceasta, drept totrts-psnsbl, mt i*8gt ka st n» vorbesif şi st kast a li linişti— tt: pe brmt se psse pe o per-ut a patblbi me8. Ftrt a şti pentrs ce, mt simLţib Iblhbra tt şi OKii mi se implsrt de laKrtme: Dana se arttt in nea-sttmptr, tblbsrat, şi btgais de seamt pe fana lbi o skitn-bare cisdatt. Pe la trei cea-S8ri dspt prtnz, îmi cerb bra-jjbl e8 il dideiB tremsrtnd, uni piptî pslssl, şi de o datt so dese kttre paznicii mei ziKtnd tare kttre kamerier se alerge la grajdibri şi st trimijjt »n ksrier la Neapole ita st vie K8 bn tnedik, iar Kttre fe-mee st meargt st kabte pe dbhovniii şi st’l addbKt. Db-pt ce dete aceste po-rsnci, a-dtogi kb 8n ton dcsntdtj-dsit! Vai de mine! moare! moare!... St’şi înkipbiaskt cineva, do e U» pBlinyt, mirarea si spaima mea. Mişkarea'mi cea d’tnltis fb amt skbia şi a fb-gi dar ktzbib iartşi ftrt pb-tere în pat, kb o bttaie de inimt ce îini lba rtsbflarea şi kb o spaimt ce mt îngeyâ şi mt ftcea nemişRalt. Amtndoi paznicii, d«pt ce Ibart fie kare ponsncile ce îi deptrl» de aci celpbuin pentrb trei sfer- 207 — fari, porniri si rimiseia sin-gari K8 daka. Alanii el se a-prbpie de mine, i adancinda’mi an tas: I|ine, îmi zise ka an glas înnecat, ia biatara anea-sta... La kavintele awestea, p%~ ral ini se înflori în cap, o sa-doare reie înnandi pe iapa mea. Krezaia kt mi afla în minatele neîe dapi armi ale viegei, ciai na eram la îndoiala k t na’mi di, otrăvi... *li bea de, zise el... Ah! respinsei«, ne îmi dai? — lleea ne trebae si iei. — Dar lasimi înkai si kiein ve'inika milostivire... — *Ie’jii a venit în gmd si katezi a bmai? Na samva vrei si’mi împaiji vr’o nelegiuire?... Vai ea împat mai vîrtos nebaniilor şi arşiţei me-aiele... 0 damnezeale! armai» ea, lipinda’mi miinile, iarti-nn>, iarti pe prigonitoral mea, pe mami-mea, pe tatii mea! şi apiri pe kopilal mea! Da-pi aneasti skarti ragviiane, simuiiaki tot caragia! mi sere-însaffleneşte, îndnsniia a krc-de ciamilinua şi hotirîrea mea mi finea vedniKi de a mi a-nla înaintea lai Damnezea; a-ranKaia asapra daţii an oaia hotirit. El era galben, îm-inirmarit, şi (reinarind, îngi-ir/> Kiteva vorbe prekarmate, si K8 o mini ridikmdami ka-pal, na *u a lalti’mi a propie vasal de baze. Atsii'ii, fin împotrivire, biaia foati zea-*-rna ne’mi o dete, şi, krezind' ki am biat moartea, recizaia pe kipitiia, ficindami ca întregime jertfa vieLjei. Dapi kiteva minate, okii mei îngrc-aiaiji se înkiseri: o amorţire totali îmi aridici şi însăşi fa-kaltatea de a vorbi şi de a i«a-geta, şi ktzaia în iei mai a-dînc somn» letargic. Dapi o jamitafe deneas femeea şi ca-marieral se întoarsen. Daka kb piral în neorindaiali, ita obrajii plini de lacrime alergi înaintea lor şi le spase In* atanai ’mi am adat saffletal. li addase în kamera mea, adio-gmdale ka si vie si’i vazi nenorocirea saasi’midea vr’an aj-ator de îmi vor fi nnns ce-va semne de viaiji. Se a-propie de pal,al mea ka griji si înkizi koriinele si si faci camera kit se va patea n ai sn-tanecoasi: se prefika ci’mi di toate ajatoarele însipaile; pe amu se pir» ci se laşi în nea mai grozavi desnid't— daire. Preotsl sosi, el îi po-ranai si’mi cileasci rag't-cianilo penirs morpi :ln vremea «ceasta, feme le deşteptate, şi Soaie slagele alergări. Daka era în genaki la kipitîiai mea. ^lei doi paznici' sj-anea la foni ai casei toate uite si încercaseri «• ini in toane ia viojji. Dapi — 208 — aieasta, dska desbise psgin Kortinele, togi roi vizan. galbeni si firi misfcare, si ni-meni ns se mai îndoi despre moartea mea. Daka zize si se tragi togi în înKiperea d’a litarea; el remase ka mine din peeani ks preot»!, an bitrin de opzeii de ani. Ii zise si ’si srmeze litirea stîlpilor nare si §i arini pîni la miezsl nopgii. Atanii trimise pe togi oamenii si se odihneaski si spsse ki mi va îngropa adoa-zi kitre seari şi ki nepatmd a se deslipi de lingi mine, va rimmea aii toati noaptea. In-sise toate aşele apartamenta-lai. Pase pe preot din prea-ni ks iei doi pazniii într’o alţi icameri despirgili de a-partamentsl mea prin prin trei mari înmperi. Le zise Rina se va deslipi de lingi mine de kit pe la şapte de diminengi şi ki vrea si rimie singar ka si ns fie întrerspt niii in înitiniiianea sa. Toati kasa obosiţi de osteneali şi de pre-vegiere, profiţi ks grăbi de aieasti voie ie li s’a dat ka si meargi se se odihneaski. Togi oamenii dormiâ admit la Ia pair» leassri dapi miezsl nopgii, kmd eşind ks înietsl şi treptat din letargia mea, mi deşteptai». Deskizmd okii şi îniepmd a Isa ian întrebain-garea simgiritor, ziris pe da- na înpiiioare lingi patal mes. Vederea lai mi fiks si tre-sais, ks toate ki ns gineam atanii minte nimiK din iele tre-icate. Pe armi privind»! a-gintat, îniepaia a’miaddaie a-minte itam învilmuit ki el e-ra nekijit pe mine, simgis o mişkare de groazi şi de fiori, îmi întorseia kapal şi vrmd a’mi adana simgirile, ka si poiia a’mi reitiema ideieletre-kstslai, mii de inone ritnite şi fantastiie se înfigişa iina-ginagiei mele, şi Kizais într’o visare ammorgiti ie fs armaţi de an fel dn leşin. Atanii dana îmi dete si risafls o a-pi spirtaasi, şi si îngig ki-teva pikitari ie mi rensafle-giri ks desivîrsire. Mi ardi-kaia, privi» împregisrsl mas ka mirare; ideiele mele des-neganndsse înietsl ka înie-tal, ’mi addaseia a minte ki itrezasem ki iaa otrăvi, şi mai mi îndoiam de triiesk sas na . . . Oh! ie minane mi addaie iar în viagi! strigaia in sfîrşit. In deşirt te ai fost speriat, zise dalta, linişteşte— te, şi goneşte aieste groazi ie mi insalti. Ea na katezaia si respans, knpais kortina şi privii» în tcimari. Vizmd ki eram singari na dmsal, atita ini speriaia in kit îmi venii» ks desivirşire în simgiri. Dar pentrs ie mi preveghie- - 209 — zi nsmai sîngsr? ÎI întrebais-68. 0 vei şti, rbspsnse el; SKoalbte aksm. La aceste vorbe îmi add«se o roKie, fmi a-j8t'b ita sb o îmbrak, şi jjiin-d8mb de brajje mi sprijini sa8 mai bine mi d8se pe 8n jeij. Vbnzbdsmb Kt eram tot slabb si tremsrbnd, mi fbks ka sb mai ia8 bnKb din aiele pii«b-t8re ne bbBsem. D8pb 8u moment de fbiere, îmi zise: Nk îjji voi8 asK8nde aksm nimik. Bb8tsra ie ai l»at ieri era o zeamb leşinbfoare... Şi pen-ti’8 ie?... — Asksltb fbrb a mi preitBrma. D8tnneata, m’ai trbdat, m’ai desonorat. Eb ’iji am fbgbdsit iertare, d8mneata n’ai priimit’o. Konvinsb de ne-kredinijb, îmtb hrbneşti în f80-dsi ssfletslsi o patimb Krimi-nalb. Mîniaşi ameninjjbrile mele n’a8 palat sb te fakb a hotărî Sb’mi spsi nsmele aman-t»lsi damitale. Ai krez8t poate kb es tembndsmb do pb-rinjLjii damitale, m’aş teme de a’yi smalge Kopila şi de a te lipsi de libertate. Kredeai fbrb îndoiala ftîbii na e niii o nelegiaire de Kare 8ra da-mitale sb ri8 mi soKoteasKb Kapabil, kredeai Kb singa-ral mijloK de a’mi rbsbsna era a te omorî în tainb, şi aieastb arîiiane ne învinsb ie ai pentra mine te hotbra k8 înlesnire sb mori... Dar a-PER10DUL II. flb însfîrşît Kb vei trbi, şi kb vei fi pentra tot d'aana lipsi— tb de pbrînjjîi damitale, de prieteni, de slagi, de larnea întreagb!... 0 ierale! strigaia 68; şi urezi damneata, Krade, Kb na voi8 fi ieratb, niii de 8n tatb plin de dragoste, niii de lea mai banb din mame?.... Damnealor vor priimi mbine, zise dana, miniinoasa veste kb ai merit.. . — Mare Damnezea-le! ... şi kum vei putea faie aieasta ? ... — Am şi vestit moartea damitale în Kastel. Kbt ai fost leşinatb, to||i oamenii Kasei te as vezst.. .. Vai! preK8rmai8 es înneitatb în lakrbme, şi aiţam nsmai trbiesK de kbt nsmai pentrs damneata?... Ah! vbz akam toatb groaza arşiţei mele !... Ns ştii bnkb tot, zise daka; a-flb kb am în kastel malijime de mari saterane (boltitari) neKsnosKSte de nimeni; lamina n’a pbtrans niii odatb înlr’bn-sele... 0 D8mneze8le!slrigai8, s’a sfbrşit dar, ssnt perdatb fbrb nădejde!. .. Ns zise dana, soarta îi|i este bnKb în mbini: poiis sb mi d8K în momental aiesta sb’mi deştept oamenii şi sb le spais kb ai fost nsmai leşinatb. Inkb n’am pornit SKrisoarea mea Kbtre ta-tbl dsmitale; mai poii8 bnkb sb te fak a te ivi în lame, şi sb te iert... Na ier dela dam- 14 — 210 - neata de Kit o vorbi, o singuri vorbi, imi trebse ojirt-fi, ’gi am spss’o. .. Spsne’rni pe amant»! dsmitale, si vei reintra în toate dreptsrile’gi si es te voi» addsie în lsme si la fiingi!... ^e’mi propsi? îl preKsrmais....sidasin mii- nile srrei si risb»mrii dsmitale »n om kare, ’gi o mai sp»i», n» te a sltragiat niwi de k»m ?... Ah! aş fi nevredniki d’a trii d’as avea miselia a *> o mi ssppsne la aceasta. . . So-koteşte bine, zise dalta arsn-Kinds’mi o Kistitsri grozavi: mki o daţi de îmi vei mai tigidsi, te voi» tîrî în si-ldKsinjja întsnekoasi, de sn-de nimiK n» va p»tea si te mai smslgi; trebse Ka miine tatii, mama d»mitale, sa» si poarte dolisl de moartea dsmitale, sas si se b»K»re de întremarea’gi. Miine vei revedea pe fiika dsmitale şi razele zilei, sas vei fi penlrs tot d’asna lipsiţi de lsmini, şi gemmd în fandslsnei grozave lemnige; miine însfîrşit te va vedea Ismca în a norocirii mele îmi da dreptsl de a hotirî singsri despre viajja mea, ka şi kmd ar ps-tea cineva si rspi sn nod sfin-jjit, Kici a’ncetat de a mai fi pliKst!... botirîti de a msri, doi zile nmiseis fin a lsa nici o hrăni şi fin a mi ds-ce dspi dmsa în tsrn. în-desirt dska bitea si mi kie-ma, Kici es ns vream si’i rispsnz. Inşfîrgit, el intri in Jomnijja mea. Kmd se ariti k» fanarsl în mim., k» toati groaza qe’mi îns»ffla fiinjja l»i, simijii» o raiskare de bsKsrie, revizmd Ismina; dar ns’i vor-biis niii deKstn, îmi figidsi, i«a si’mi îndsheasKi robia, si’mi dea lsmini, kirgi, o mai bani hram, de voi» vrea în-sfîrşit si’i sp»i» aiel n»me a-tit de des qerst. La aieasfi proposijjie rm sitais la dmssl ajjintat K8 wel mai adm» des-prejj. ÂK8m, îi zisei», dspi poate si te skape de via^i...,, Abia sivîrsiia ayeasti skri- 4) soare, şi arankmdami înge-naki: Damnezeale! strigaia, Bisa mea e înbrajjele maiyei mele! ayeasti tînin mami priimeşte a trii pentra fiie-mea. 0 Damnezeale! te bine-Kavînt, kiyi m’ai isbit narnai 217 — pe mine!... foarte bine, mt s»pp»i» însfîrşit la soarta mea ; iartimi de nebsnele’mi kîr-tiri, fi feriqiţi pe toţi Rarii ii isbesk, şi apiri, d»pi vo-iea ta, dcreroasa mea fiinţi.... Sivîrşmd aqeste vorbe, re-kiz»i» pe paie, Kiii eram aşa de slabi înKit n» psteam si mi ui». D»na n» lisi aqeas-li ocazie şi ’mi dete p»ţini brani pe kare indati o Isais; pe »rmi mi pirisi; şi de a-tsnqi n»’l mai vizai»! K» toate aqestea kvedinqoasi la dorinţele qe’mi fikssem, înqepsi» a îngriji de vieaţa mea. Ideea ki rsgi'jisnele mele şi nb-darea vor trage asspra mai-qei si fiiqei mele toate binek»-vintirile qerslsi, aieasti idee mîngiitoare av» p»tere de a-’mi înssffleţi şi sprijini K»ra-gi»l. Add»qerea amintea gre-şalelor mele se fiK» o pe-deapsi în fiinţi. Va ! îmi zi-qeam toate nenoroqirile e» mi le-am fm»t; N’am vr»t si am înKrederea în maiiti-mea, înqetmd de a mi povijjri k» dmsa; m’am ritmit, fn'Ki ingraţi şi vinovaţi ! qersl Ka-si mi pedepseasKi orbi pre pirinjjii mei în alegerea lor! Soţ»l qe mN deteri n» pst.» ■si’mi faki feriqirea. K» toate aqestea, firi a Kidea în gre-şale n»oi, simtimentele nats-t’ei ar fi p»t»t si mi faki fe- riqiti; însi în lok de a iuta si birsesK o patimi vinovaţi, din potrivi o hrmiam în tai— ni, si îndnsnii» msssi în ne-banele mele sitrisori qe mi perdsri si vorbesk despre dmsa, si’i deskri» toati p»-terea, şi si mi plmg tot de o daţi de sojjbI pe Kare il desonoram!... sokotinjjele aqestea mi feksri si virs şiroaie de laknme. K» toate a-qestea, aflam »n fel de min-gîiere a’tni plmge greşalele; îmi pliqea si le simţ aşa de vi»: gemmd pentr» dmseie mi se pirea ki şi se iarti. Msstrarea K»get»l»i pentr» o nelegiaire trebse si veşlejeas-ki ssfffef»!; însi pokiinţa despre o slibiqixne firi voie, n» este sfîşiitoarea şi amari. Simfimenlsl aqesta virtsos ne mîngîe despre greşealele noastre, şi ne împaKi k» noi înşine. Lipsiţi de toate, des-puţiti de snivers, inima’mi fiKsti spre a i»bi, îndati se pirisi întreagi la patima înalţi kare p»tea sigsri si’mi fa-ki viaţa de ssfferit. Religa mi fik» si K»nosK» şi si g»st toate mîngjierile nedeşertate qe poate ea si ne addski: Pe nesimţite ea goni din ssffletal me», aqel amor nenoroqit, qe era qea mai mare din neno-roqirile mele: ea stiîi în sfîr-şit a’ini da aneea qe toati în- qjelepiKnea omeiîeasKb şt filozofia n’ar fi pstst st în Ies— neaskb, KBragiwI d’a rbbda, fbrb desnbd'bjdsire şi fbrb a KbPti, o robie de nob ani în-tr’o peştera snde ns str'bbate lamina!... M'titarisesk îns-b, K'b am ierKat in «iei doi sas trei ani d’bntbis lunari şi groaze, a kbrora nsmai addarerea aminte mb fa ie wki sb mb ingozesK. Timp»! în «are îmi înkipsiis (dspb soKoteala ie pstssem sb fan} k'b tnsmb-mea şi fie-mea trebse s-b fi sosit inssşi în Kastels aiela ande eram prisenierb, aiel timp trekst pentr» mine înlf’sn Kip foarte dsreros, a fost epoofaa sea mai krsdb a robiei mele. Inima mi se sfîşia sokotindsmb Kb msmb-mea şi fie-mea era aşa de aproape de mine, fbrb sb’mi fie K» pstingb de a’ini înkipsi nidejdea spre ale mai vedea vre o datb!... 0 maiif b strigam, ts gemi, olifezi de moartea mea si es trbiesk !... *> Şi io mbnb, o Dsmnezesle mare! alegi ts ka sb’yi şlear-gb laKr bmele! ts le verşi in sînsl prigonitorsisi, srigaşsisi mes !... Ah ! ns e akolo mor-mînts’l mes, snde îgi arbtb el! Vai! t8 îl Kalii in piiioare fbrb sb’l Ksnoşti! 18 te bigi ks 8n oki8 «skat la aieste stbnie ie îl asKsnd!... Poate kb în tbierea nopgii, nepstb'nd g*sta plbierile sernfrslsi, vei veni vre o datb a te r'btbii înpre- gisrsl peşterei mele ! Poate Kb si bnsssi in momenlst aiesta *• vei fi şezbnd pe aiest olbon grozavs ie n» se va deskide ni ii o datb pentr» mine!... Ah! de va fi aşa, negreşit kb ts te gindeşti la nenoroiita ta fiiitb; o plbngi, şi ns popi si>i a»zi pipetele, glassi nare te kia-mbL. Aieste idei sfişiitoare îmi smslgea ssffletsl şi adesea îmi tslbsra mintea. Pspb aieste krsde Kovîrşiri de ds-rere, venia 8n fel de desfiin-gb, mai groza/b şi de kbt desnidejdea: bnsb K8 Kbt Kre-dinrja şi nbdejdea in Dsmne-zes se int’bria în inima mea, iîs at bla sl bbia a iele i»j|i miş-kbri ale desnbdejdii.. Aflam în înkinbiisne mbngîieri ie n8 se pot spsne. Toate meditaţiile kare în genere întristeazb pe oameni, pentr» mine era iele mai ph>K8te kasse de visare. Ks kbtb mslgsmire n soko-tiam la sksrlsl viegei! ks Kbtb linişte priviam moartea! Fiin-ga lea mai feri iitb, îmi zi-leam, este oare tot d’asna ks des'bvîrşire mslgsmitb de a-leastb feriiire slabb şi fragi-db ie poate lineva gsstâ pre pbmînt? Ns se gbndeşte atbt la bsksriiie ie are în stbpb-nire kbt la iele ie aşteaptb. Fiind în sînsl feriuirii amb- — 219 — giloare, imaginari sale îi plate a se ntiti in viitor; msi te’i paşi daka srsita îi e no-rotitb sa» tikiloasi? ^e’i pas » daka nădejdile îi s»nt îndes-t»late sa» amigite? kiti îşi va forma iar» alte n»oi do-rinije. Ştie el a se b»k»ra de limpsl de fafii? ştie a se m»l--U»mi de dms»l?... Pentr» ie dan si’mi pari n» şi si do-resk ksatita amiriti»ne toate b»K»riile de kare ssnt lipsiţi, daka ele însfîrşit n» pot si faki feritirea om»l»i? Trebse, este adevirat, Ka si’mi pe-treK viaija în atest grozav int»nerik; viitor»! n» înfir-şeazi îngiejiatei mele imaginari de kit o Isngi şi trişti noapte!... Bine dar, si mi soKotesK nsinai la deşteptare si alt ateasti viaiji treki-toare, şi si viz înainte n»-mai vetinitia. Si desprejjsesK ateasti dsrere de »n minat, d»pi kare va veni o nemsri-toare feritire. Sb’rni p»i» toate mdejdile la ier,, kare este sin-g»r»l vredniksl objet de a a-jjiula şi împlea inima omenea-ski! Asfel, prin mîntsitoare gindsri, mi înilijam mai pre-s»s de soarta mea, si isbstii» a nbda k» întregime. Venin-d»’mi în minte, în sine îns»mi n» nsmai.ki dsrerile mi se în-d8l'iiri, 'ii mi obitnsii» şi k» înlsncreK»!, «» robia; îmi fi- team okspujjii. Temnijja mea era mare, 0 mare parte din zi (sas din noapte) mi preim-blam; fiteam verssri pe kare le retitam k» glas mare, a-veam »n glas fr»mos ştiam bine mssika; komp»neain »n fel de imne, şi »na din pliterile me le tele mari era de ale km-ta si de a asK»lla nssnetele te mile respsndeaiSomn»! înţep» a mi se fate liniştit, vis»ri plikste îmi înfijiişa pe tatii me», pe msmi-mea, pe Gemea ; vedeam ateste fiinjje SK»mpe lot d’a»na îndestslate si feritite. Kite o daţi mi •) , vedeam strim»lat,b în palate slnl»sitoare sa» în gridine des fititoare. Revedeam ter»rile, kopati, flori; însfirşit, ateste d»lti înaipuiri îmi da în apoi toate b»K»riile te perdssem. Mi deşteptam k» adevirat s»s-pinmd; inşi addormiam k» mslgsmire. Inssşi Kind mi deşteptam, b»k»ria tot n»’mi era streiniinimeimele; imaginara mi se esalija. S»bt oKii prea înaltei fiinjje kstezam a ini mmgiia iti nbdarea şi ssfferinjjele mele n» înfijjişa înaintea privirilor sale »n a-spekt nevrednik de dmssl. Martsr al tstslor faptelor mele, el m’askslla, vorbia în inima mea, o reîns»fleijia, o ardika pîm la sine, şi n» mi mai a-flam singsn în peşteri. D«pi — '220 — lipsirea de fiinjjdle ie isbiam, -sing»r»l l»kr» ie doriana, firi, voiea mea, era l»mina şi vederea «ersl&i. N« psteam înţelege k»m ar pgtea cineva a se psrssi desnbdsjd»irii, în lea mai trists robie, Ksnd ar avea o fersstrse kare st priveasks kbtre Kirapie, In sfârşit, mi obiiinuii» asfel ks sitsaţia mea, înkst in Iok de a dori moarlea, in mai multe rsn-duri simţii» ks’mi era friirs de d insa... Adesea imi tipsia hrana ; d»Ka îmi adds'iea Rite o dalb penlrs trei şi patr» zile. Înţelegeam atsnii ks se d»-lea a kslbtori »nde-va pe a-cproape; şi iţind provizia mea *se apropia de sfârşit, atsn'ii intram în griji. Moartea ty-ranslai me» adds'iea dspi sine şi pe amea, şi aieasts idee ir»di ms siliâ si ms rog* l»i Bsmnezes penlr» smitatea l»i. Este adevsrat ki numai aveam skirbi asspra Isi; religia ms fbksse foarte lesne a ms le-pida de sn: Aieasts slabi silinţs n» pstea ss mi ss pan ks greş: pentrs ks birsiam patima amorslsi. Plsngeam pe prigonitorsl me», ’mi era mili de dsnssl, îmi îmdpsiam starea grozavi a ssfftet»l»i Ist, fBriile, friiele, msstrsrile l»i de K»get, şi ms vedeam foarte de rssb»nats. In iele d’sntsis ale robirii mole, n»’l asziam ni ii o dats venirii fin si ajsng în stare de a leşina de spaiins. îimet^I k» înietSl aieste mişkiri ter-ribilr şi isţi iniepsrs a slsbi; îmi înssffla tot d’asna sn fel de misitare amestekati ks oa- O re-kare groazi>:: k» toalo a-qestea doriam k» sh viie, n» n»mai penlr» interes»] vieijei mele, qî şi penlr» tn> mai pre-K»rmâ tinerea grozav» a sin-gsr'tl'Biiii mele. Mt> fviea 3% mai a»z vorbe, se ardiici repede, 1»-itid Isminna, veni iar lingi mine; mi priveşte ks o bi-gare de seami amestekati ks-mili şi groazi. îmi agintez pagin Kiati tarile pe Kip»l lai Înmiitat de l»MÎrea lampei; pi— r»l pare ki i se sbîrlise în Kap; eră galben şi tremannd, însi tot îl K8nosK»i».... Vr»i» si vorbele, laknmele îmi taie vorba; na p»t»i» si skoji, debit namele: „kontele de Bel-mire.... Era el înssşi în ade-vir.... Kade la pivioarele mele, le »di ks laitrime, mi priveşte inki... In gini Kite-va vorbe K»rma!e; împ»ti şi bine K»vînti aer»!. Kovîrşirea Kompitimirii dl b»K»riei sale Kipsl fsriei şi desnidejdii.... Ammdoi vorbiam de o daţi firi a ne îngelge, fin a ne respande Peştera ressna de strigirile noastre... Insfîrşit kontele skalindsse repede: o Mei mai barbar din oamenii strigi el, îasini arlMioasi, este vre o pedeapsi îndesi»! de grozavi Ka si’gi pliteas-Ki penlra nelegisrea ta? Şi d»mneata, arnri el, ajstin-ds’mi si mi skol», daninea-ta, jirifi nenoroMili a fa-riilor »n»i tigr» nemilos! iv,. vino, eşti liberi... La vor- - 224 - bele anestea, mişkdrea’mi nea d’intii» f» a mi repezi la «şi, însi oprind»mi de o daţi... Ah zisei» Konfelsi, dsmneata eşti libertatorsl me», îiji s»nt datoare vieija, libertatea. . Inşi aneste b»n»ri ne mi le întorni înapoi, pot si’mi mai faki ferinirea? Vai n» K»tez a te întreba... Maika.. Tatii me»?.. — Triesk... — 0 ne-r»le dar fie-mea? — Este la Roma, peste ksrind va îi in braijele dsmitale. 0 D»mneze-slelo Dsmnezesle! strigai» a-r»nkind»mi jos, kare re»»-noştiniji va pstea vre o daţi a mi pliti înaintezi î N»mai moment»l anesta ’mi a resksm-pirat toate s»fFerinj|ele!... 0 generoase al me» protektor, srmai», îndreptindsmi kitre Konte, aK»m drept resplati a faptei dsmitale, afli ki s»nt nevinovaţi; msi pini si afli tristele ammsnte ale istoriei mele, iarli’mi si’yi fau o întrebare... Firi indoiali, d»Ka e bolnav?... — Isbit de o boali de moarte se afli la marginea gropei, şi ns poate trii mai m»lt de doi zile... Vino, eşi din aneasti grozavi tem-nij|i... Si afle kr»d»l pini si n» moari ki pi s’a dat libertatea... N», îl preksrmai», tatii me» si m»mi-mea tre-bsie si mi skotji din temniiji. Ncmai ţcilisziti de dmşii po- ni» si es de ani. Atsnni j»-rai» pe Kontele si trimii|i »n k»rier la tatii me» mssşi în-tr’anel minat. îmi figidsi; şi dind»’mi »n kondei» de pl»mb şi hirtie sKrisei» în daţi »n bilet ne koprindea aneste K»-vinte. “ Pirinijii mei, taim, mai-ki, s»nt nevinovaţi!... Veniţii k» fiinjja d»mneavoastri si mi acldsneţji k» adevirat la viaiji. Veniiţi si mi skoatep dintr’sn grozav sstteran, şi si mi faneţji si »it toate relele ne am s»fferit. „ Bilefsl anesta abia p»tea a se niti. Mai »n Kart de ori am stat pini si’l suri»; Kini nsmai ştiam si faK litiere-le, şi ortografia o citasem ks total. Kontele Vf>z;i>nd kt> ssnî; nestrfcmatati» în hotbrîrea a reim>nea in temnij^i» pini» la sosirea msme-inei, îmi dete keile ttftfllor «şelor, si nn> 1t>-st> ks d«rere nespasi», ds-pb qe’mi a dat ksvîntftl de a m spâne nimiK dsrcii, de va fi trăind, şi de a mai veni a doa zi, indali, qe ya însera* Kxnd ri>mT»seis singsr'B, m'h simi^ii» koprinsi» de o groaza tot asemenea de tare Ka şi a-qeea qe înqerkasem îa înqe» p«l8l robirii mele. Ks toate aqestea aveam k» mine lsmi» m»; kontele îmi lisase o lămpi». Ii qerssem tnlit m qea- Sornik Ka se ponis soicoti nea-ssrile; itini n» itredeam ki îmi va fi kb pBtinjji a addor-mi sn min8t. Nerniskati în IokbI snde mi lisase kontele de Belmire, abia risBfflam. Nb kstezais si ardik okii, şi ks toate anestea nB psteam a mi opri si ns arsnk pe fsriş ki-te-va iciBtitsre împregisrBl meB. Lamina, în Iok de a’mi da K8ragi8, din prolivi adio-giâ la groaza mea, penfrs ki mi finea si viz trista si jal-niKa mea loksiniji. In sfirsit, nepstmd a sBfferi starea a-leasta, miskslais, lsaiB lsrnin— na desKiseis 8şa nea d’itiiB; esii8 si inlraÎB într’sn fel de *) V Isng woridor, în partea sstter-ranslBi 8nde era ardikat tsr-nsl. Simijiis o mare BŞBrare, vizindami într’an lok n808, şi kare mi appropia de nea dspi 8rmi 8şi a temniuei. îmi gribiiB ripede pasBrile pîni în marginea Koridorslsi, desidseiB mki 8sa lai de în-trare» AtBnni mi aflais în ita-p»l de jos al sicarei sstterra-nslsi; si ne mai fiind mai malt înkisi de kit kb îndoita bşi ne da în gndini, înki-seis pe a koridorslBi na şi kBm Ka si pair» o stăvili între mine şi între grozava mea peşteri. Pe Brmi sBindami iBte pe sitari, mi aşezai» pe treapta nea mai din srmi de PERIODUL U. sbs şi înnepBi» în sfîrşit a r<6--ssfflâ. Mi se pare ki dspi o întimplare aşa de ncronili şi neaşteptatali, trensia si simjj b»K8ria nea mai viie şi nea mai ksrati. Inşi saffe-risem foarte malt, fBseseni foarte nenoronili şi ininia’mi n» pBtea a se pinsi în ms!-jjnmirile înkmtitoare alle ne-lor mai dalni mdejdi. Kb-getam într’adevir, şi inima mi se ripiâ kmd ştia ki toyi pe nare iabiam triia. Kb toate anestea kmd mi sokoliam la ferinirea nespBsi ne aş simţii aflmdBmi în bravele m«-mi-rinei, inbritiişind şi pe ta-ti-ineB şi pe fie-mea, ns ps-team si krez Kb o asemenea feri ni re pstea si fie vre o daţi pen’r» mine. Mii de idei grozave veniâ si tBlbsre şi si înnegreaski imaginara mea; si în aneasti stare de obosire *> si de melancholie Isam drept presimtsmente toate fmele mele «iele mai chimeme. A- epocii» inleresanlx a vieijei mele, zioa in kare kon-tele de Belmire intri in tem-* nina mea, fs la 3 Isnie 17**. e dssese de lingi» mine la miez»! nopiiii, şi pini la şase Meas»ri de dimiiiea^!»., m’ara aflat în sitsauia mo o desari-seis, Kir^d de o dat» mi se pirs ki asz sn sşor SKomot! paseis sreidea ks ’iea mm mare 15 226' - jbxgare de seami la eşa tem-liijiei mele, şi Ka toati. grosimea ei şi a stinqei ie o n-Koperia, aaziia foarte de 1l-issrit qiripitai paserilor deşteptate de ivirea silei. Mlşiia-rea de bakarie ie simjjiia în minatal acesta ns poate niqi a se desitrie îmi a se înjje-lege. Toati» melancholia îmi peri; inima mi se redesKÎse ki>-Ire nidejde şi fericire, Rele mai dalii la uri ine KBrgea din okii mei, Ka toate kt avaia o mare Konfasie de idei, şi na eram în stare a mi sokoti la SKimbarea neaşteptaţi, a sitaa-jiiei mele; pentra ki eram ka iotsl okapati» de dorinija d’a aazi qeea qe se fmiea în gri-dim>. Ka areiriea lipiţi, de «şi, ijiinda’mi resafflarea askaltam ka o bbgare de seam-i, dela kare niqi 0 alţi» kagetare ns mrb patea rtpi. Aaziia kiinii litlind, oameni i.mbli>nd şi însăşi vorbind kam na pa te am înrjelege. Ka toate aqestea, kbtre sfîrsital zilei doriam kb *> nerăbdare noaptea Ka si re-’vi.z pe Kontele de Belmire, şi s’fc’l întreb despre mii de la-krari pe kare ardeam ka sb le afla, şi Kare se înfiuişa pe rxnd memoriei mele ita kit ideile mele se desiiarliâ. Spre exempla doriam st aflla lu>t timp am fost şezat în tem-niip.. Pini st na viz pe kon- tele. Kredeam Kt voia fi. fost aii approape de qiqi-zeqi de ani. rLnsi> aerai de janejje al kontelai de Belmire îmi arată ki. darerea şi arîtal ştia foarte r&a st inisoare tim-psl; si na ştiam Kare îmi e-ra vîrsla. Kontele veni pe la miezal nopijii: Kanosnaia lesne, dapi. marea gblbineal’b a kîpalai lai şi dapt talbara-rea >i mila ie înqerKa in.t e-ra de ad i>m< mihnit de împilarea Kare îmi skimbâ soarta. Respekti>nd sitaaijia mea ie mrb silia a’l priimi singarb în mijlokal nopjjii, respeitt'bnd-g'bndal fatal se sta gata a se râpe, dar kare tot mi lega, na’mi vorbi niii de simtimen— tele despre nare katezaia a mxrtarisi în nişte timpi mai ferim'yi, niii despre aqeleă qe tot pistra el pentra mine. Da-pi. qe îmi spase Kb a skris tatilai mea, trimiijinda’mi bileţel, şi kt» daiîa se afla tot în primejdie, îl ragaia s’b’mi-spaie priqinile Kare fhK8ST>ri. pe daka ST>’i înkredinijeze an seKret atbt de însemnilor pentra dinsal. Şi Kontele înqe-pind a vorbi îndestalx într’a-qest kip Kariositătea mea: u De an an de kxnd k'bll.-toriam, Ki>nd priimiia vestea despre moartea damitale. A-flaia într’aqelaşi timp ki da ka era nerabngbiat de pre— 227- defca dsmitale. îtnpregisrarea aqeasta slibi foarte mslt an-tipalia fireasiti ne aveam a-sspra lsi. Kilitorii» doi ani lm tsrnsl qe este pentrs aqeasti treabi; de us îjii va res- pânde, intri în temnigi si dii ajator. T>nsi îiji spaia mai din ainte ki aneasti femee e lipsiţi de mingi si na o asKaltâ* Dii hram, §i întearnite în daţi. Igi figidaiesK si’gi spaia în-tr’o zi şi istoria şi namele ei. Atanni dalia îmi maispasemKi sisekretal anestai satterran; si SKogmd de sabt perna sa o legitari de kiei, mi le dete, re kominda’mi ai sivîrsi însirni-narea firi întirziere. Barbara!, Krezmd ki na te am vizat nini o daţi, se sokotia ki na poate a se înkrede la altal mai bine, şi pase aşfel în mii- nele mele arşiţa dimitale si *> •> a mea.,, Dapi ie sivîrşi Bontele de Belmire povestirea sa, mi răgi sii spaia istoria mea. T>nsi fiind ki na pateam si o poves-teasK firi a vorbi de simti-mentele ne avasem pentra din-sal, îi aritaia ki aneasti istorie o va afla de fagi ka tatii mea si na mami-mea. •> Dapi sokoteala itontelai de Belmire, tatii mea trebaia si so-seasKi peste doi zile nel malt. Mai pagin mişkati şi mai malt în stare de a mi sokoti, gas-taia, in timp de doi zini şi patra de neasari toati ferini-rea ne patea si’mi prininaiasKi o aşteptare atit de skampi. Pe armi neribdarea mea Kres-kmd ka kit se appropia mo- mental liberirii tfiele, na tre--ka malt şi namai ava margine,* mi se fiKa o talbarare nesaf-' feriţi. Ninio daţi n’am sim-git ne va asfel Ka si’l ponia asemuia ica iagile mişkiri ne am nerkat în noaptea din na-intea nelei mai framoase zile a viegei mele. Ka okii agin-tâgi pe neasornili, priviam, ka neastimpir şi trişti, mişKarea atit de tirzie a arnelorlai. In ori ne minant mi se pirea ki aaz sgomot; reseriam, sim-giam smgele a’mi ferbe prin vine, şi toate arteriile’mi a bate ka repezane Viile anestea1 miskiri kreskan si mai malt *> v Kind a păşirilor kmtare îmi vesti ivirea zelei, a anelei zile ferinite în kare eram si re nask, repriimind titla şi dritele sKBmpe şi sfingite de fiiiKi şi de mami!... Anei moment filial «a se despikabeasKi an veaK de saeffringe, anei moment ka atita patimi dorit...-Se apropie!.. îl ating în sfîr-şit... Nişte gipete îndoite, gla— sari sgomoloise înnep a se a-azk Namai de lut înnep a de— jadena Karat an sgomot ames-tekat de trisare, şi de nai de oameni armagi. Sgomotal a— nesta se îndoieşte şi se appro-pie. Mi înfiorez, înnep a tre-marâ. Damnezeale! ne glas isbeşte în arekile mele şi ri-sani pini în fandai safflela- 229 H»i me»! o Maika mea! Kiami pe fie-sa. Inima’mi se asvîrle repede Intre dmsal... D»m-nezesle! Kare’ini ai dat liria • de a ssferi si rabdă nenoro- •> cirile, ah! n» mi lisa a ki-dea şi a peri in aceasti ko-vîrşirede b»K8rie! simgii» ki mor: şi treb»ia si’mi da» s»f-fletsl la picioarele maicei mele ? iSbvîrsind aceste vorbe, »sa se deskise, mi. repezii» a fan din peştera mea. K» toati stnlscirea zelei ce isbeste «j şi’mi nneşte okii întsnekagi ide Ismini, viz, reksnosk pe mama-mea, pe tatii me», skot »n gipit pitrsnzitor, mi a-;r»nk in bragele lor, si kaz Ie-şinati... O! cine poate si des-krie hnpirea Kare cerkai» kmd îmi venii» în simgiri. M» aflam pe sîn»l celei mai dorite şi sksmpe nasmi îmi sim- • îjiis obrajii însndagi de laKri-me. Tatii me» în gen»ki în ainlea mea, îmi stnngea a-mmdoi miinile într’ale sale. Revedeam zioa şi Soarele. E-sram sigsri în sfîrşit de a vedea prea k»r»nd pe fiie-mea. Moment»l acela îniiing» toate mdejdele mele cele mai SK»m-pe, şi îndest»li toate dorin-gele inimei mele. N» poci» s i da» soKoteaIi.de ideile mele în momentele cele d’mtii», simgiam prea m»lt, şi n»’mi era k» p» lingi a k»getâ şi a esprima kovîrşea b»K»riei mele altfel de Kit prin obide şi laKn-me. Tn sfîrşit tatii me» ardi-Kindsmi în bragele sale. Vino, sksmpa mea fiiki, îmi zise, pinseşte aceasti grozavi loKsingi »nde nelegisi-rea a împilat atita nevino-vigia, vino... La vorbele a-ceslea mi skol, privesK» în-pregisr»! me», şi viz k» mirare. ki eram înkongisragi de o ceati nsmiroasi de oameni armagii între Kare re-k»nosic»i» m»lte r»de şi Kigi va veki amici ai tatslsi me», kare îmi sp»se ki ad»nind»i pe togi mai nainte de a porni din Roma, îi addsse k» sine d’a dreptei la Neapole si ki a-kolo, tatii me», arsnkindsso Ia gensKii regel»i şi aritm-d»i beletsl me», a dobindit n» nsmai libertatea si vie si rai skoagi K» miini armate, de era trebsingi de pstere, ci şi oştiri ka sii ajste spre aceasti. Sosind aci, »rmi tatii me», aflai» ki nelegi»it»l ti» îm-pilitor de K»rmd mari. Aşa aceasti zi fericiţi, îgi di toate kite îgi ssnt drage şi te di lor, te sKapi dela tyrann»! ti» »rîcios, şi îgi asig»ri o perfenti libertate. La k»-vintele acestea, drept tot ns-p»ns»l înbngişai» pe tatii me» plmgmd. în kalmea fericirii, ne mai avind nimik de ce a - 230- mi teme, ns petsis a mi opri de a ns plmge în fsndsl ssf-flefBlsi mes soarta nenoroni-tsl»! dska de C.... Vai! îmi ziMeam, de’l aş fi isbit, n8’şi ar fi pitat vieaga prin nişte ferii aşa de kriminale; el ar 6 friit feri’ie! Ksgetarea aieasta, ngîgmd kompitimirea mea, o fik» nin8itoare şi dsreroasi, şi kite-va minBnte gins în inima mea o krsdi întypirire de întristare, şi îmi învenini 1>8-li8ria. In sfirşit porninm, şi adoa zi, fiind msmi atit de norociţi, ksm şi feri'iiti fiiitTb, aflais aaea kopili k8 atila patimi. isbiti; o snnseis în bra-gile mele, o vizbîb kargindei lakrimele, şi o vizbîb kie-mmdsmi manca sa!... Fsis într’sn fel de begie în Mele doi d’mtiis zile ale sosirii mele !a Roma, simiti de sgomot, simit! de toate, si bsKsrm-dsmi nbmai de fericirea de a vedea pe fie-mea, şi de a nu afla între tatii mes şi rasini-mea. Pe 8rmi, inima’mi a-flmdsse îndestslati, îniep8Î8 a simgi pregsl tBlslor benelor ne dobîndisem Aflais în lsic-rsrile nele mai de obşte ale viegei nişte mslgsmiri foarte pJiKBle şi nsoi: toate era 8n spektnkol pentra mine. rIin-tiia daţi kmd nu preimblam la lamina lenei, simgiie o ad-miragie şinpire nespese, re- vizind auea l8MÎre ntit de dslie şi K8rati şi Mersrile se-mmate ke stele. Ns p8team a mi preimbla la Kimp sas în-tr’o gridini fin a mi opri la fie-kare pas, Ka si Mene-tez k8 deammentel leicrerilc Me se înfigişa viderii mele. N8 mi osteniam întrs a privi florile, freittele, arbsrii, ver-deaga, norii, ap8S8l soarelei şi asrora, aiel spektaKol npi-tor şi înalt. O Dsmnezeele strigam! Iute mineni a antat bemtatea’gi pentrs noi! Rite komori ne di ea, şi oiml ingrat ksm ar pstea si le ne-sokoteaski! şi kmd se beice-n de atitea faneri de bine ar pstea si se itreazi neno-roMit ? Asfel inima’mi si lisa ks slnmstare Kifre ferinirea Rare îi fe pe atit în delsng npiti. Gestaie asemenea o melgemire foarte mare, Kmd m’am vizat în paiaţei 8nde m’am mskst, şi în kare pe-trekeiB anii Mei feriMigi ai ko-pilirii mele; însi mirtsrisesk ki n8 revizsie fin oare kare sspirare pe markisa de Ve-n8zi, pe aiea vekie amicei şi Mea d’mtiis priMim a ţaţelor nenoroMirilor mele. Kon-tele de Belmire veni depi mine la Roma şi de fagi ks tatii mes, memi-mea, markisa de Venezi şi ki e-va din rs-de, Ie povestiie istoria mea. Abia o sivîrşiifi, şi el arsn-acmdsse la gensirii mei îmi a-riti, în vorbile iele mai pi-timitoare Kovîrşirea dragostii şi reKBnoştinjjei sale. *Je fel! strigi el, dsmneata psteai, sps-îndfimi, si skapi de aieasti grozavi srşiti____ Es te am ksfsndat în aiea ndîniime, şi pe kind ie dfimneata gemeai akolo, es triiam şi vedeam lamina de kare erai lipsiţi pentra mine! îmi este iertat a mai ni-dijdsi ki dragostea va pateasi te despigsbeasKi de grozavele rele ie ’ui a priiinait? Aieasti inimi alit de nobili şi alit de lînin, p8teava si fie kredin lioasi ? Nenoroiiriie patst’aa si se faKi a .tigidai nişte sim-iimente firi de karo e8 na poiia Ini? La vorbele aiestea, tatii mea îmbripişi na dragoste pe kontele de Belmire, si mi futa si viz prin aieasti mişkare ki e! afla ka ka!e simtimen-tele lei. Ea inşi fiind ki per-dasem şi însăşi ideea anei păţim e nare o daţi avasese a-tita stipinire în inima mea, ns pateam pri'iepe mai mult ki ar mai parea ea a se lisa într'msa, si inki şi mai p«a,în ki e» aş mai palea fi objetsl anei asemenea patime. Dapi 8n moment de luere, iuiepsia a vorbi, şi adresm-dami Kilre kontele îi doskri-seia atit de fireşte sitsaaia saffletalai mes, în Kit perda într’aieiaşi minat toate nidej-dele sale. Se depirti de Roma pentra Kit-va, msi simti-mental kare îl fnea si fagi, îl adese înapoi Itarind, şi rnin-giiat de amiiia iei îi ari-tam se sta torni ii ks tot»l aii. Ka toate oiestea, în lok de a mi sitara de feriiirea ie gastam din zi în zi, par’ki îi simjjiam şi mai bine predai. De kite-ori mi deşteptam, Kite malijamiri avea itagetarea mea! Simgieam o bsksrie alit de Kbrati arankmda’mi okii în-pregiaral mes, vizim! pa tal fie-mei lingi mine, i.flinda-mi în kasa pirinleasKi. Ks pateam pri'iepe ksm am puiet si rabd lipsa anei feriilri de kare mi Imitarăm, şi înseşi lipsa IsKrsrilor de msljpmire şi de înlesnire, pe kare obii-nsinija îniepsse a mi le faie atit de neapirati trebaingi la vieagi. Aieasti idee îmi înssffla lea mai tîniri kom-pitimire pentrs iei nenoro-lijji; e» m’am kfilkat noi ani pe paie; SBferisemfoamea, setea şi frigBl.... eram iei ps-jiin datoare nenoroiirilor inele, simtemental ie ne aprorie mai malt de Dfirnnezeire. Ns psteam si aaz firi bigare de seami gemetele sirakfiisi, itie-mmd mila mea. Soarta lai ’tni addaieaa minte pe a mea ; — 232 — vedeam într’f.nssl pe seme-m\ me«, si aflam malgamirea Mea mai karatf» nn>Hgri>ind8*[ §i sşsnndB’l. N» nrb indestslam r>8mai sVl pr mesk si st^I kt>-pittfiesK, ai in s dtf'iea? i m-s«şi sVl Ka»t. Hei! Mine altsl meriîb de a fi inîimpinat ftrfc iwnai nenoroMUbl Rare stfffen» ; şi «are adesea n» ksteaza a Mere slabsl ajstor Me’iar mxn-tsi viajja?... Dorin&a aMeasta de a Kbsta nenoroMiiţi spre a ie skimba soarta la mine m era o virtute, crâ trebainija Mea mai grabnirn» a inimei mele* şi Mea mai d»llie din plb-Morile mele. rbnsr& kk k bt mai înalt m b deprindeam î'nssmi k» îndestularea mo redobindisem scs atTbta addsMerea a minte a robiei mele imi f bMea mai mare întypxrire, şi peste karLrid iîs imi mai fa kx p stingi niiii a mai vorbi de nenoroMirile mele ni Mi a asKslta povestirile si vorbirile ne pstea st» mi le addski a minte sm si’mi in-figiseze înkipsirea lor. Sli-biMisnea aMeasta imi dote si al- «j lele m«! te. Ks psteAm se ssf-fer iiH»neriK»!, sas o sings-ritare k» tolsl nici pentrs sn rninst. ’Mi addsk a minte ki într’o noapte mi se stinse lamina rea. Deskiseia or» şl vi-ziadHini u: r‘o Infsnicime a-dimci; simjjiis o groaze. ce mintea. mea us pstea «ici s’o în- vingi. nici si. o stimpere. SRosei» »n Jiipit atit de asksgit,, în Rit alergare la mine şi ort. aflari galbena, desfigsrati, leşinaţi, şi tslbsrati de iele mai grozave Ronvsisii. Aceste deşarte spaime, aceste sli-bicisni fin voie, triste roade ale nenorocirilor şi robirii mele îmi pricinsia rs toate acestea mai psijine dsreri de kit alte ksgetiri. Mi aflam ks totsl a fari din starea de a sta de cdskajjia fiicei mele, îmi tre-bsi din nos si învia a a skrie şi a sokoti; msi prin-tr’o minsne in destsl de în— semnitoare, ns şti» K»m, ki n» sitasem nimik din Rite citisem în kopiliria mea ; kici, ne avind în timp de noi ani, nici sn fel de distraRjjie, mi dsceam ks gmdsl în cele trekste, si îmi addsceam a minte adesea şi ks de a-minsntsl cele ce pstsseri a mi înviiia kirjjile şi Ronver-sajtia. Aşa toate Iskrsrile a— cestea rimiseseri întypiri— te în memoria mea poate mai bine de kit de as fi fost în 9> lsme. Eram de doi-zeci şi noi de ani kmd am esit din tem— *) nijji şi atsnci fie-mea avea zece. Ks totsl oRspati ks dm-sa, triind în cea mai profsn-di retragere, neîncetat în-kisi în appartamenfsl mes, ne-vizind pe nimini altsl de kit — 233 - pe tatii me» m»mi-mea si ki-te o da ti pe kontele de Belmire, am petreKst asfel muimî ani. Fie-mea împlinind înfîr-şit MinMi-spre-ze-Me ani, în-Mepsri a’mi o Mere din toate pirgile iele mai însemnate ale Romei. rbnsi e» de m»lt îmi fikssem alegerea pentr» dm-sa înf»nd»l iniinei mele. Mi sfitsii» ks fiie-mea; îmi mir-. tsrisi ki simtimentele sale se învoia K8 dorinjjele mele: tatii me» şi msmi-mea îmi aflări de b»n K»get»l me», şi înMepsi» a gribi psnerea în l»krere. Kontele de Belmire, j»ne mki, k» »n Kip frsmos, virtsos şi plikst, stipîn pe o avere însemnitoare, se de-pirtase k» statorniwie de Rite ori îi propsseseri din Mele mai b»ne loksri pentr» kisi-torie. AMestsi amant afit de KredinMios, aMest»i amik a-tit de SK»mp, liberalorslsime» în sfîrşit, figidsii» pe fie-mea. ’J|i o da» ’iam zis; este a d» mi tale. Eatei»beşte, e de MinMi spre-zeMe ani, e de vîrsta în kare te am viz»t e» mtieasi •> daţi; poate si’tji addsiti a minte totMe eramalsnMi şi prin simtmentele sale. Soarta îjji di înapoi astizi Meea mg îjji npi alţi daţi ; şi e», nefiind nisasti Ka si’jji fak feriMea, n» poMi» a mi mingîâ de Kit vizindste feri'iit prin fie-mea. La vorbele aMestea Kontele de Belmire îmi I»i mina şi o »di k» lakrime: si fiind ki îl siliarn a’mi risp»nde: Ah! îmi zise în sfîrşit, n» ai tot dreptsl a otiri despre soarta mea!.... îns»şi într’aMeea sea-ri d»pi aMeâsti întrevorbire se iskiliri artiKolele kisito-ria. Opt zile d»pi aMeasta, Kontele se înssri k» fie-mea. Mai remisei» 7»nKi n» an în Roma. Pe »rmi vizmd pe fie-mea statorniMiti si ks desivirsi-re feriMiti, n» mi mai soko-tiam de kit a mi trage într’o singsritate, d»pi figidsinjja Me îmi fikssem în temnijji. Afari de aMeasta, aer»l Romei era foarte s»piritor Ia si-nitatea mea; mediMii îmi po-r»nMiseri si merg în aer»! Niijei kit va timp. Fikai» aMeasti Kilitorie pe la Kor-niMe. Sit»ajjia de Albenga îmi pliK» atita, în Kit hotiri» a mi statorniMi în aMea loK»iniji desfititoare. Am p»s şi ’mi a» zidit aMi o kasi simpli şi Komodi, si întorkmdsmi dela Nîjja, mi statorniMii» aMi pentr» totd’asna. Ami de patrs ani ’mi am redobmdit o întrea gi simtate şi viajja’mi K»r-ge în Mea mai d»he .paMe Amî av»i» ksragisl a skrie aMeasti istorie kare o hotirisk pentr» nepoatele mele Kind vor fi Într’o vîrsti ka si o Mitea- — -234 — cki ks folos. Pirisind Ismea, ns p;U«i8 a mi lepida de o ob- eulele se îmi S8nt8 SKsmpe. Re Kind mi afls la Al benga am f ik«t doi kilitorii la Roma ka si viz pe laţii me8 şi pe msmi-mea, şi în toni anii fie- mea şi gineremes vin a petrese trei Isni în retragerea mea. In sfîrsit S8nt asa desivîrsit *> •> *> feriiiti pe kit poate fi sine-va; în fiie-kare zi bine-Ko-vint serei şi de ferisirea se am. şi înseşi de relele se am suferit, pentrs ki prin ele ’/ni «m risiîsmpirat greşalele, mi s’a Karijjit inima şi posis a KKnoaşIe lot prejjsl ferisirei se .mi s’a dat înapoi. Sfîrsit. Ansi 1839, Aeg: 30. Românie prea rodniKi, Jf.8 rî«ri adipati, K» şis8ri, kimpii vesele De selbe ’nkoroati, Frsmoase îgi ssnt grajjiile, Din toate însi sna îşii fase soaţe lasda Si’ui este si ksnsna. «■ *’s •> Aseasta e Aleksandrs, Re slava ta Iiji fase, E Gika se n8 pregeţi In tronai si8 de pase ; T8 ’laî ns.sKKÎ Românie ’Ţi e fii8 şi a la Minte: Iar sei*8 ’nKoroana’l-a Şi domns şi ban pirinle. sgsstai fajjT, veseli» Şi blinda sa psrtare Din tronai ’si sa dat razele *> Si liniştea răsare. E Pase prel8lîndenea, In jjan bălărie, Asigaranjji, ’nkredere ObşteasKi veselie. Dr8inei|8l fin temere Pe kalea sa pelrese, Snbate ’ntins kimpiile Şi m8njji în pase trese. PlsgarB ’ntÎKni seseri. Şi snopii ’şi împresni Şi treeri, şi vmfsri, Şi ’n jiknijji adsni. Pistorii ziK în bssine J Pe şi?8ri pe kzmpie ; Res8ni dealsri, viile Kimpeana melodie. Prea vis privigitorile Ks mii de pisirelle Konserli dslse siripi In knng pe rimsrelie K« felsritsî glassl-le Kompsn o armonie Şi irnne addsk Prisinîf D'obsteasua bălărie — 235 — Înalte Domn, te bsksrx De taptele’sji, de Tine; Trxieşte ’nveni aratx-ne Kx ştii st fani tot bine. II. Mxnkaiji şi beui, Romxnilor, Pxdsrea e grxdinx R’o dinioarx psrsrea Era de txlhari plinx. De dxnsa n’aveui temere întragi fxrx ’ngrijire Kx n»’! mai trosnesK krxnele D’a pss'iilor poitnire. Al vostrs Dsmn Alensandr» Nini KB-arine, nini k» silx Addss’a pretstindenea Odihnx, pane, milx. Kxntajji, vioare, nailor, Ani ’ntre florinelle Prea vesele în linişte, D’atnorsri kxntenelle. Kxntajji s’aszx zînele A selbelor driade: Din verzele lor leagxne Sx easx milriade; Sx vie aii Ia masx-ne lîs noi în desfxtare; Ks ele ’mbrxşxndsne Sx fanem voie mare. îvs toijii bsksrxndsne, Lxstx, glassri zikx: Trxiaskx ’nveni, trxiaskx ne Pxrintele Domn» Giitx III Pe Mssele dalni-glasnire Ks lasri KorBnate Alaltx-ieri vxz8t8le-am La şkoalx adxnate. La rxnd se asezaserx, Soptiâ în meditare, Rerka împresnx lyrele Spre ’ntreaga akkordare. O zee Ia zik, Msselor, Dar KBm de vx lxsarxjji Din Elikon lokasele, Ş’ani vx adsnarxjji ? — Venit’am jos, prietene Spre-anoastrx ’nfxijîşare Si prinj.i»l8Î add8S8-’iam De lasde nxntare. O ştii kx vine-ap8r8rea Ani sx prevegeze, Sx vazx ’naitxrile, Romxni sx Ismineze —Dar ksm ajjî venit singsre ? De ne fxrx direntor, Apollon al Kxntxrilor T>ntxi8l şi protenlor ? — Sx ştii, îmi zik, it’al Msselop D’aksma înainte E prinjgsl Gik’ Aleksandrs Apollon şl pxrinte. — 236 IV Ador, sKvesk pe pîinjis-ne ■Dar ns in lingRşire-.; Domnia sa linstesKS-o Dar ns întrs rbvnire. Şi s'ieptsl ei pi.slrezd’şi’1, O stis Irt’l oboseşte, D’o h'lip odihm>, linişte înveli nsi înlesneşte. to noapte zi n» pregeţi* In toate prevegiaz» Şi ijara Ki>rm»ind»~o £ spjtss i ’ n d est si e az % lIinstesK»î» ostenelele, Le reKsnosk isprava, Şi ’nveii ii Kiann» inima ml Şi pregetai si slava,, Gradina mea. ‘hui e linişteai * *j Aui ’n singarT>tatea’i Viayi» IreK net»lb»re Si bea» in sjbn'LtateaT. înalte Domn», te b»k»rrfe De fapteleiji, de Tine Treieşle ’nveni aratt-ne Iv» ştii s» faii tot bine trad»Kuie dela A. Christop»!» de I. Heliade «Qnat e de crud sâ te afli intre ai tei sttrâin ! Kliade Visur+5 MopiH titerUn», frsmoasi, ka plierea De 4e voieşi sj> afli k»mplitsl me» nekaz? Ah! nstnaî aste fakrbmi, inii pot k»ma d»rerea I£i>nd vin ka roa d»he de’mmdx-al mo» obraz,, întrebi kare e kîn»l ue darrrf a mea j»nie? De ue în floarea vîrslei bhtrin pare kt> s»nt? Amara mea durere., ah, nimeni n». o ştie Şi nimini n» va sti—o pîrfvoi» intra ’n mormînL O inimi, ne simte e vrednlKb de jale Ka floarea ie «reste p’sn jjerw şefe — 237 —  paternilor ■vifor Bskind frunzele âsiîe 0 laşi veştezi ti d’o itnliti tofti; Kiifti trek. iSfiti Ura, nini Amoral nini lsmea ‘’hselitoare',* % ne’nietat m’adapi k» fiere, na vinin N» pot si falii alta de lut si mi omoare. — Dar însi.... ns’s acestea ne’mping al mes sBspin^ Aleea Bare trista’mi viaiji ’nnosreazi E fin sekret ie zâne in inimi’mi inliis Ni«ri raza Bsttfriei- ani n8 lsmineazv* In veii pe cl e noapte; n» doarme, n’are visl- De n’aş fi si m.uit poale aş fi şi e« în l8me Asemenea k» aly.ii »ie a8 al ei favor, %e orbi la famsl slavei işi ksmpiri 8n nsme’ 1 i ’şi vînd şi konşliinjja şi Dsmnezesl lor. E» na am fost k;i dinşii, d’aiea ’n S8fferinfti> PetreK, lipsit de toate pliwerile lameştî; Dar ksgetBl îmi spâne ki n’oi» avea mingi K’am fost şi es «nealti la rele omeneşti. Viaga’mi negsrati t8 pofti s’o faii senini, Kopili tineriKi, li8 îngrijirea t:»- Kind vid okii tii Bmezi, zimbirea ta nea lini* Aş vrea—d’ar fi pslingi — dBrerea’mi asita.. Şi toate’mi par frsmoase, si fii» numai rs tin©-Dsmbrava, rîhl, Rimpsl, azsrsf nel neresK, Kmd seara l8na ese şi t8 eşti lingi mine Mai mare femire pe lsine n» doresK! Dar—NB’ntreba priMina ie darm’ a mea j«nie De He în floarea vîrstiei bitrîn pare ki sînt Amara mea dsrere, :>h nimeni ns o ştie ; Şi nimeni n8 va şti—o pîn’vois intră ’n mormînt: A«g: 6 K. Kigrszzî LITTERATURA. Domnslsi Momisslsi şi Kava-ierslsi P. Poienarsl direit-torsl şkoalelor Naţionale din principat. DomasI mes, « In mslte rindspi am avat vorbi* asspra limbei si ortografiei romxneşti xnkx din ko-pilxria noastrx, k'tnd mai n» eră în fiinij'i> niii o şkoalx romxneaskx, pe in»nd ne aflam SKolari în «laşele greceşti. ’IJi addsii a minte kare era a-dsnxrile jsneţii noastre. Idealei nostr» era limba romb-nslsi si traisl lsi într’o via-ţt potrivita ks viaţa naţiilor «livilisate, adiKi într’o viaţx ks adevi»rat evangelinx. ’IJi addsii a minte kxnd a esitls-îoria pentrs îmepBtsl Romx-nilor a feriiitslsi Petra Maior asm o ‘îitiam împreani şi texte idei frsmoase, de şi kopilbreştî, se frxmxnta in kapetele noastre? ie întcipsiri ne fbieam a ne vedea a ievea visirile noastre. A» trenst aiei timpi şi n& doresK dintr’xnsii de KXt a-lea nevinovbţie a jsneţei, şi fericirea itare ’mi o mxrgi-neam în foarte psţine dobxn-diri. — Am vxzst restatorni-lindsse domniile romxneşti, şi dreptsrile patriei; am vxz8t nişte aşezxminle mintsiloare întokmindsse şi psse în lsKrare, am vxz8t formxndsse miliţie romm b, şi Akvila Romani» în— tinzxnd aripile sale pest stea-gBrile romaneşti; am vxz8t şkoalele romi nes ti înfiinţate n» nsmai în Kapitalx şi în o-raşele de kxpetenie, ii şi în sate, şi ie este mai mslt kt» în Kap8l lor, direKtor, a le ktrmsi dspi» dorinţi», a fxKst Bsmiîczes K8fn st fii damneata, \ soarta oamenilor: ns ne arini intr’a ktraia inimt tn$t din xopiltrie aramtase el srmtnjpi înalt roditoare a ksvîntalai sta a se desvolta spre folosal si lamina junimii. Am fi Krezat noi kt> în li mp de 20 de ani vom ajange a vedea att.tea lakrsri înfiin-jjate intre Romani? Ale kai fapte şi isprbvi pot st fie a-lestea? Ntskat din prr>rinjji «reştini şi kreskat ka laptele evangelik într’o kast attt de bine Krediniiost, na este a te inKredinjjâ, domnai mea, Kt toate ktte ne înkipaiam şi vt-zartm a se infiinjja n8 sânt e-fektele operaţiilor Provedinu.ei, ie a îniepat a ktala h*8 neadormita! sta okis şi preste a-neşti popoli ie vor fi poale vredniii de soarta ie o prear-seşte Ea iclor ie iniep a ka-noaste Adevtral si a se l»rni— •j *> na de Kavtnt. Toate ktle n-zartin a se miskâ si a se st- El attlea fapte vredniie de iabigii sti Ka st’şi batt jok de noi latnda-ni-le înapoi. El este ÎNAINTARE, şi 118 do-boart nayiile, de Ktfc m;-mai Ktnd ele înapoiază, ka prin şkoala nekazarilor sa afle dramal înainttrii din Râpe se rtttiisert, Am fost doborîi]! attgia sekoli. şi de 20 de asii Damnezeal Ptiii şl al luminilor s’a vestit intre noi. (Dam-neze8 e Domn si s’a arttalnob, bine este kavtntat iei ie vine intra namele Domnalai.) Fie dar bine kavtntate ktte no as venit in namele Domnalai! Mâini sânt Rari pot ziie Kt tnkt lakrarile na merg bine, kt se afli stavile şi impro-tiviri. DomneJ mes, daKa Rial pe Rare Kredinpa noastri ’1 a persofinitaKt în Diavol, daka el se împrotiveşte la bine; la a-leastt laptt patern vedea din Istorie Kt pini in sfârşit tot vbrsi in Rsrs de 20 de ani na *) poate ziie nimeni Kt S8nt re-sallale d’a dreptal dela oameni singart Provedinga a operat prin oameni, şi aiesti Romtni, k8tez,în ntdejdea mea în Dom-nal a ziie kt paijin tnkt, şi vor fi aieea pentrs kare ’ik destinat iei Prea înalt st fie. Daua Ktle vtzartm na ssnt faplt ameneaskt saa a inttmpltrii, apoi Damnezea na se joak ka Binele a triamfat şi lamina lot d’aana a înaintat. Dar ka st înainteze, a fost trebainnt de aieastt laptt tot d’aana roditoare in kanoştiniji; şi ea în kredinya mea bine k o violez Provinţia i Riar în liinjja Rta-lai. Pentra kt, dana Hanoş'in-geie ie dobtndeşte omal ssnt roade ale Binelai, Puii şi Dragosti, ele ar fi r» total sa& Irektţoare saa neînţelese niii de înşine, daka ti» s’ar Koa>ie, matori şi întemeia prin espe-rieniji Kare mai adesea e piui rea din Ispta ie am avat ks RlbI, şi roada dsrerilor acelui mmtBitor fok de limsrire prin nare trebse si streaki Om»l Ka si pişeaski la Vir-t»te şi Perfekjjie. O! de Kile ori în lakrimile mele am bine-KBvîntat şi sigeta kare ’mi a spart inima! kite învijjitBre si foloase am dobmdit Kiar din •> nenorocirile ce le sokotiam ki ns pot si aibi asemenea lor! şi am zîs întrs smilinga mea ki toate le a fiKBt şi le a oridsit Dsmneze» pentr» binele si folossl nostrs. De aceea, Domnsl ine», la înaintarea pe sare pişesK Rommii, ori ce pedeKi mai vedem şi vom vedea, înkredinjjat o zîk ki ns este de kit ka st> pişaski mai statornik, şi ka la fie-itare pas întirzimd si poati a se gmdi KBm si pişaski mai sigsr şi mai k« folos. Pe mine hb nu sperie neKazBrile nici obstakolele: Mi apirir de ele, dar kmd vin de blestem în-fiijişareaşi le bine-kBvînt foloasele ce ’mi laşi. DomnBl mes, limba este 8-nBl din darsrile ks nare a înzestrat D&mnezes pe Om spre deosebirea celor-lalte faptBre şi spre a pstea ajsnge la sko-pol penti’8 kare este itreat. Ea este oglinda prin sare se vede KsvîntBl, însBsi acel Ksvînt kare dela începst eră la Dsm-nezes şi prin Kare toate s’as fikst. Acest IfBVÎnt, rivirsat asspra lsmii prin dabslsfinl, DbIibI adevirslsi, a KreSKSt din generajLjie în generajjîe pre-Ksm kreste în Om din virsti în vîrsti. Prin kreşterea Ibî 1b-mea în deopşte dobmdeşte re-velajjiile sale, şi ornai în parte edskagia sa. Limba snei nauii este oglinda în Kare se vede Kit de mare este KBvîntsl în— tr’msa, perKBm şi a ansi om în parte este asemenea oglinda in Kare se vede si se ks-noaşte kiti înaintare a filiBt KBVÎntsl în kreşterea si vîr- ti ti sta lsi. Prin armare, aszind pe Ro-minsl vorbind, citind surisele lsi, se poate vedea şi kiti înaintare a fiKBt KsvintBl în aceşti popoli. A KBltiva cineva limba RomiriBlBi, va se zîki dspe a mea pirere, a ksl— tivâ spre desvoltarea şi Kreşterea KsvlntBlBi. Ne trebsia, domnal mea, si avem o limbi Ksltivati, şi Kapabili a risfrin-ge în lamina sa razele Kbvîii-tBlsi, a acestsi Soare moral ce rodniceşte inima noastri şi di roadele mmliirii. InstinKt era jsKiriele şi pe-trecirile noastre kopiiireşti, trteb8injii, o gindire maiori.. pilda limbii groteşti, o Iskrar-re a Mel»i te în dreptatea sa rtvarstal st»K»vînt pre-ste toattl «mea? N« sti» ie st» «J ziK. Altta sti» Kt iele d’tn-*> tiiu ale noastre k»gettri, kib- zsiri şi desbateri a fost limba; lele d’ntti» Kipzsiri ale ori Ktrsi romtn ie a a lsat pana în mtnt a skrie pentr» al- jjii §i pentr» s«iFlet«l st», a fost limba; iele d’ntti» desbateri şi polemite te s’a» ivit în foile psblite rsmtneşli, a fost limba, atei dar, te’l a dat Dsmneze» Omslsi si Kare k« ktt st k«1- tivt k« âttta si Ksvîntsl itres- te şi se aratt în toatt per- fokjiia. Prin «rmare îmi pla- lie st zik; b«n întepst! bine as întepst Romtnii! Prin limbt şi Christos Mtntsitorsl l«mii a povtjjsit oamenii kitre mtn- tsire, si a arttat Kt este în-•> ssşi Ksvînt«l într«pat; spre a-teasta kare limbt a ales, Dom-nslmes, Kast arate oamenilor Adevtrsl? Inssş: limba îns»f-flagilorde Dsmneze» Prooroci, atea limbt în Kare s’a sKris Kreagia l»mei,atea limbt Kare ftrt st arate sltbitisnea min-jjii omeneşti, înftjjiştnd fel»-rimi de Kibz»iri la kassa fiin-jjelor, zite; (a» zis D»mne-ze» st se faKt lsmint şi s’a» ftKst lsinint); avea limba prin Kare s’a deSKris potop»! aniversai, arderea Sodomei si Go-PERIODUL II. morei, înftijîşarea l»i Domne" ze» pe msntele Sinai, Tablele legii, desrobirea robslsi k» a-ttea veaK»ri Înaintea Christia-nismslsi, besfiingarea rtsboa-ielor offensive, Psalmii Proo-ropslsi şi împtratslsi, avea poesie attt de înaltt şi d»m-nezeeasKt, într’sn Ksbînt toate proorotiile sa» pregttirile mtntsirei Omslsi; a ales limba tea mai Kapabilt în a-tele vremi a artta în sine K»vînt»l ne vine în tot d’asna st împlindasKt iar st n» striqe legea. Prin limbt apostolii Sti a» propovedsit lsmei Evan-gelia şi a ales, spre ateasta limba Gretilor, kare, pentr» perfeKgia ei de a esprima mai bine ksgetarea omeneaskt s’a fost nsmit limba zeilor. Prin limbt Biserika sa» Şsoala Kre-şte sa» fate edsitajjia kreşti-nilor pe kare dsktndsi pe drs-msl nainttrii, le aratt venirea de a doa a Ksvîntslsi şi Im-ptrtijia l»i într» toatt slava dsmnezeirii sale, ktnd fie kt-r»ia se va da d»pt faptele sale. Mare este, Domnsl me», înjje-lessl atestor vorbe; “fie-Kt-r»ia d»pt faptele sale,, şi la ateasta ptşaşte lsmea prin limba. Dakt vezi kt Romtnii s»nt tnkt departe de a da fie Ktrsia dspt faptele sale, a-qeasta este kassa.... prin alte ksvinte, Kt n’a» tnkt limbt 16 - 242— k-apaMle a arata Ksvîntsl în tbala slava1 lai. Kand vor a-isge a'si ksltiva si a’şidesa-Varsi limba, asta semn ka as îhvagat şi s’as soKotit’ as&pro tatslor objetelor şi avepilor w© Konstitae societatea; şi daka îl vezi Ki ansa s’a» ginst prin toate nenorocirile kate a* trenat' presto daşii aassa e kt ns’şi a»' perdat de tot limba. DoresR înaintarea Romanilor, dar de va fi saaiba nenoro— Mirea a pagsvi şi a perdO Mele Me pot-si le ’nliingeze ferici-rea, o zik din tot' ssfflotsl Ka mai bine sa pearza şi pravile şi arme de' sat sa pearza limba.. KaMi pina Kand se va abzâ limba lor în biseme si în kan-•> nelarii tot d’asna vmsta şi fiinga lor politisa, kat se va perdO limba, a perit şiRomansl. Vezi, domnsl mes, peGreci limba şi religia ’ia fatcst sa învieze, şi* Ebreii Me as remas nsmai ks religia şi dintre nari a taast limba moşilor lor, atata vormai* sta kat va1 mai sta* şi religia lor ;, şi fiind1 ka Ismea înaintează si religiea Esvîntslsi se întinde şi faMe a kadea înaintea sa ori Me religie, Ebreii din presna ks laminarea lor, vor perde şi fiinga nagionala, pentrs na as perdst limba nagionala. Avea şi as dreptate GreMii sa fiie mîndri de fiinga lor pentrs Ka avea limba prin kare sa arate Ksvîntsl. Dreptate-atr» toate naţiile Mivilisate de a a-vea trsfia lor nagionala pen-trs na as limba prin Kare Ii s’a pastrat ori-Me s»venire în-ssfftgitoare şi prin Kare pot ks-grabni Me passri a paşi şi a se-afta fagaînfaga înaintea Ks— vîntslsi.. Sa ns para Ksiva o OKspa— jjie pedanta1 a se oKSpâ sn popol întrs MerMetarea limbei* sale ţfine voieşte sa nddska- pe Romani pa kalOa civilisa— jjiei şi a- mantsireiv trebse sa le formeze şi sa.Ie perfekgio— neze limba.. Toata Ismea ştie* •» Ka adevavsl'addsMe mantsirea,, şi na faslia adevarslsi este fi- o losofiia. Kand eram. kopil as— ZlflITT|. ctpX'i QiXovoyia£,; ij rwv ovo/JtXTCJ* , iZirocfiSt şi a ti*ebsi* sa tfaeaka-ani* şi1 a ta tea înMerkari şi pa— girika sa pstem oare asm saT întreîngeleg.em psterea. *Ier-Metarea. nsmelor s‘as a vorbelor este oKKspagia întrs a da* deiinigia Mea adevaratafie ka— raia objet';: kand ajsnge Mine— va a ksnoaşte ks pe deplini sn objet' atsncea poate a îi da-şi* definigia adevarata; şi prim srmare “începst»! filosofiei,, MerMetarea nsmelor „ Asa dar zîk : Mine voieşte a arata Ro— o manilor halea1 feriMirii, trebse sa lskreze spre a li se forma* şi a le se perfeKgiionâ limba. Im treapta Kat le este Ksltivata» 243 — limba în aceeaşi treapti se afli şi fiinga lor nagionali şi dreptatea între dmşi. Psgine idei de nagionalitale şi de patriotism era între dmsii Kind ei •> ns se gmdea ni lsi prooroiit de Mint8itor8l a îniepst a se , întrevedea, şi n8 va sosi de kit prin ko-meriisl sas relaijia lor nea de bsni voie. iAdiki viis si ziic ki ffe-Kirsia îi trebse si aibi ka si poali ziie: “a Kasi 1 a noi; spre a pstea ziie ki este şi soijietate, şi aiea so-yietate popolilor pimintslsi la sn Iok ns va pststea veni pîni ie ns va avea mai mtiis fie-kare în parte limba sa sa, obiieisl sis, legea sa, religia sa, relegia sa, neatrna-rea sa, adiki fie Rare naşa sa, aiea kasi, aiea komoa-m ie o nsmesK pârtie. Atsnii preitam om ks om de bsni voie s’a sfiit spr© folossl sis în sogietate şi a lsat jsgsl mîntsitor al legilor, asemenea şi najjiile fiind mai mtiis libere, vor p8tea intra în assojjiajjie sneversali dmdssi mina sna ks alta si Cî pleKindsşi kapsia treie pessb Kirja aielsi Pistor, a intra în statal sneversal al Ksvîn-tslsi. Eite lskrsri bsne şi Dsmnezeeşti le naşte iersi, Iada!, în baljoksn, le parodia-zi în tot d’asna. Es nişte mari birsitori ie ssbjsgi popoli ka sii addski ssbt o pravili; dar aieea ns e tsrma şi pistorsl a Mm tsi torsl si, pentrs ki Roma era stipms şi da pravilele sale Ismei, şi Ksvîntslsi sas lsi Christos ns’l pluea aiea tsrmi; ne a prooroiit El alta.—Grîsl se arsnki în pimînt, îl Kreste si îl hn-neşte ploile şi soarele lsi Aprilie si Mais; îl koaie si îl îm-psterniiiieazi Kildsra lsi Isnie si îsi di rodsl sis iei asrit *• «j • la vremea sa. Aieasta va si ziki adevirati prooroiie, e vedea legile lsi Dsmnezes şl a spsne ki se va faie fie-kare l8Kr8 la vremea sa. Ls-mea are şi ea vîrştele sale ka sadele, Ka Omsl, şi fie-itare veakîşi di roadele sale. Mintea volgari ns poate si le prevazi; viaija Omslsi ns poate zi vazi mal mslt perioade — 246 — de veaksri prekam vede mai înalte primăveri. Kavîntal le a previzat toate; el a aran-kat semingelemintairei; a des-robit pe Om delarobie; a în-fnijit pe sirattal ka bogatei; a ritat kt fie-kare va laa dapi falitele sale; a dat n'bde -de ielor ie plmg şi a lisat a-«lesle semînjţe si le ade ploaia veanarilor, si lo dospeasm şi si le kreaski Kildara Deha-lai Sfint şi sa ’şi dea rodai aiela na previzat ie vede perioadele veakarilor înainte sa prenam noi ne a lisat e vedea kbte-va primbviri; şi a zis ki va fi o tar mi şi an pi s to r, aiestrod mare al vea-Karilor, i lamii în matarilatea ei. Trebae dar fie-kare popol sb’şi aibi neatbrnarea sa potriviţi ka vista în nare si affli, si laareze şi si faki desvoltiri şi înaintiriîn parte, ka din a-«leste desvoltiri si înaintiri diverse şi variate a legilor fie-kiraia popol, si vie Ka-vîntal, dapi Kam vedem ki vine din veaK in veaK, şi si împramate nayie ka nayio şi si faki pe arini neeaşi lege. M’am abitat iarisi, Dom-nai mea, ferindami a na tre'ie de fanatik în dragostea kitre najjia şi limba noastri. Am vrat a’mi du kavinta! pentra ie voia si aibi Romr.nal ale sale. Ne trebae dar si avem religie şi lege saa pravili a noa-stri, şi ka si avem pi amm-doi ne trebae si avem limba noastri, şi limba si fie kapa-bile a arita şi religia şi pravila în toati limarirea si la- %> mina sa şi in toati înaintarea ie a fiKatr eligia in zioa de a-stizi şi pravila în lame. Aşa dar zik, ki pagaba ar fii fost mare kmd am fi per-dat limba împestriijind’o din veak în veak si intoKmind vor- «j bile strămoşeşti prin vorbele stiine. A mers aneasti împestri-jjare pîni la o vreme şi de doi-zeii do ani în koaii aa îniepat Rommii a zi iprsnce, şi de as oare-kare tneajsngere a virstei lor, tre-rbse si fim indslgengi. Va vyeni, timpsl Kind si’şi ksnsaski fie kare însircinarea sa, şi rpoate’şi *u şi Ksnoskst’o, dar ifskreazi dspi Kit îl iarta mij-: Ioanele si iele fisice si vele morale. Asz Kipe'lingi patrs kla-se de limba franuozeasKi, cinstita Eforie -voieşte a da o rnai mare întindere limbei latine, -a psue Kite-va batedre de 1 limba italiani şi a face a se Komplekta Klasile anilor do ifilosofie a'diki a biga Filosolia iîn kollegis. Vor înceta dar vor- bele celor ce firi a se kibzsi şi a merge ks gmdirea pîni la pricina lsKrsrilor, n’as alţi treavi de kit a KritiKâsi a •» osindi faptele celor v© osti-nesk. Ks infrddscerea Filosofiei se* va ds sn alt svol tstslor în-cepstsriîor, pentrs ki vor începe tinerii a lînvijja si se gmdeaski. Fie-Kare face înalntiri în parte; dar ne trebse snime. Preksm sojiietatea întreagi, o- semenea si sn aşezi mint în *> ■> 'parte, o 'aka'demie, 8n Kolegis pot fii soKoUte kao machini ks pirticoldlesale. Atsnci o fabrici de ceasornice, spre pil-di, poate isbsti a înfiiinjjâ sn ceasornik, Kind tstslor meşterilor ce lskreazi într’msa li sedisnasi aceeaşi mis.sri. : In desert cel care face Kstar© sas KStare rotijji or pirti-ciki, o va Issra ks toati per-fekuia, triînicia şî eleganta, dăika ns o .va Iskra ds-ri missra cea de obşte, pri-imiti ks o kipzsire admki. Midslarele ceasprnikslsi se ad-dsm, ssnt toate frsmoase, dar combinate t la sn lok tis pot si alkitsiaski ceassrnik, pentrs I ki ns so potriveâk, n’as mi-1 ssri. ‘Daka într’o akademie fie-kare profesor, de şi destoinik în slsjba sa îşi va face a se — 248 - limbi, a sa grammatiKi, al sis diksionar, si daita iar fie Kare şkoali, kolegis şi aitademie ro- miiiest îsi vor faie aseminea •» *> fie-Kare limba sa diKsionarsI sis; midslarele fn parte pot si fie bsne, dar Kombinate la sn Iok ns alKitsesk leasorniK, şkoali, kolegis, aKademie, sas alkitsesK dar snsl bate lea-ssl doi şi altsl linii, pentrs ki ns e snime ns o missri. Unime dar ne trebse, missri ne trebse, si snime rommea-ski, missri rommeaski. Ks pirere de ris vis lsksrile Ro-mmilor de aii ks ale Moldovenilor şi Transilvanilor ks to-tsl isolate: aKademia lasslsi ks al Bsksreşlilor kollegis n’as niii o KomsniKagie. niii o ko-respondingi, niii o întilnire, niii o adsnare. Fie-Kare profesor işi faie în parte limba sa, ortografia sa. Kmd vin streinii în girele noastre, ierieteazi legile noastre, miligia noastri, aşezi-mintele noastre; si întreabi pe srmi Kare este gramatiKa şi dikgionarsl, şi kare ssnt as-torii sas kirgile rommeşti; parki ar întreba Kare este a-verea nagionali? şi pîni kmd ne vor afla firi aieasta, tot d’asna vor zile ki suntem pe-kalea de a înieta într’o zi de a mai fi nagie. Aioasti s’avizst; şi s’apss la Kale a se faie sn diksionar Ka se aritim lsmei ki avem limbi şi Kare este limba noastri. S’a tot kibzsit în ie fel de stare si o aritim si în Kare «> haine. S’a vizst ki si îi sade «> «• mai bine, şi se îngelege, şi se Ksnoaşte mai lesne şi de striini şi de noi înşine, a se înfigişa în veşmintele ei iele veki Kare as fost pentrs dmsa, a se în-figişa adiki sKrisi ks littere strimoşeşti. A venit treaba a se kibzsi o ortngrafie. Unii as zis si se ia toate lilerile latine şi între dmsele si se mai bage î, i, g, g, ş, adiki si’i psie bieţii kopile o togi romani, în kap o Kiiisli de KazaK, în piiioare lisme galbene asksgite şi în gsri sn kilsşi: Frsmoasi în-figişare! şi ingenioasi mas-karadi! S’as revoltat mslgi la a-leasti vedere vredniki de a se batjokori şi .într’snbal mas-kat. S’a lsat ideea de a se priimi toate literele latine, dar si se adopte o ortografie în-temiati pe pronsngie, hoti-rmdsse fie-kiria litere Kite o singsri pronsngie a sa firi eKSiepgie. Frsmos Iskrs, foarte simpla şi kam filosofiK kmd am avea sogi rommii aieeaşi pronsngie. Dar si vedem aksm. Si psnem ki i este ă şi niii odati e ; « tot d’asna î; g, -249 — gi, ge, gi; je, şe, şc: si, pa-netn pe Otean, Mantean, Moldovean, Ungarean, Bbnijjean, Macedonean, a skrie fie-kare dspi pronanjjia sa si â’şi face an dikjjionar; si panem de o kam datt askrie vorbele ar-roitoare: Manteanal şi ceilalLji Moldo-veanal. vorbesk vorbescu vorbăscu vedeam vedeamu videamu vedea vedea vide fanase făcusse făcusă înviat înviatu învietu jOK jocu giocu jsr juru giuru înprejar înprejuru înpregiuru (mai bine) tot totu tătu pini pînâ saa pânâ pâr a mea amea a me Munteanul şi ceilanjîi, Moldo-veanal şi Macedoneanul piatră piatră Kiatră bine bine ghine fia fuu hia, hilia larnim» lumina lagnină Manteanal şi ceilaliji Macedonean sîntare cîntare cântare msere muiere muliere epare iepure Iepure KÎnd itînd saa qnând când® saa quando sint sint sunt Manteanal Macedoneanul si ceilalţi mini mîini mină mîni mână (mâni pîine pîini pâne pâni Munteanul si «> ceilaljji Bim-(uenal ştia sciu sciu naşte naşce nasce paşte paşte pasce Munte a nul ai Moldoveanul şi ceilaljji vedere văzu vedu aadere auzu audu de dă di de pe pă pi pe pin pin prin pin (oltenii) din din din si altele preitsm: îndastulez îndestulez rîdika ridika pîşesK pxşesK a suria a skrie famee femee stîmtorat strimorat nadajdaesk nedejdaesk umblu amblu umplu împlu —125© — îinfln îmflu si simţi ss simţi ‘psrinţesK piritesK -a virtuţii a virtuţii spsriat speriat «pariu speria ssbiei săbiei iber fer blestem blastemu ssrman serman sîrman sirman şnl : Aksm, ksm e mai bine, Dom- «isl mes, fie-Kare si srmeze jpronsngiei în parte, dind voie şi pelticilor şi gângavilor ss’şi faKi fie-Kare o ortografie a sa, sas si alegem dela fie-Kare popol -romin neea ne a pss- trat mai nestriKat din limba nea verde a strimosilor? Ksm •> si aritim oare lsmii pe Kin-tare, Ka noi cîntare sas Ka Manedoneansl cântare? joK, jsg, ss’l sărim ita Moldovenii, giocu, giugu, sas Ka noi jocu jugu ? pe s ra I) 1 a r e ss’l skrim «a noi umblare sas Ka Ungs-veansi âmblare? pe înprejsr si’l aritim Ka noi înprejur sas «a Moldoveansl împregiur? pe stis si'l aritim Ka noi ştiu sas 0 •> «a Binsgeansl sciu? sul: Romb n8l Kare ns e nsmai msntean nici nsmai Moldovean ni e Romin în toati psterea însemnsrii vorbei, si Ksnoaste ne e strisat si ne e bsn, va alege bsnsl şi dela sine şi dela fragii sii şi va lepăda striKatsl şi dela sine şi dela fragii snerl şi va fane o limbi, o grima-IÎki, sn diKgionar rommesK in adevirata însemenare a vorbei, Ksrate de ori-ne egoism şi neghiobie şi priimite de -togi Rominii. Dar a si zîki nine-va în--trs inima sa sas şi de fagi r: o ortografie a sa in parte^ si s b porarmasK'B la ai sbi, de va avea putere: aaşa sb scrigi; se poate Ka noi ani, Ungurenii dincolo sb ne faqem o ortografie în parte, şi fie kare sb porunqeaskq., de va avea putere, la ai sbi: waşa si skrigi.„Dar viitorimea nu va st. ştie de asfel de po-runqe; filosofia, de va fi filo-sofie, le Ibmureşte toate, şi va priimi ortografia aleluia karr a qerqetat si a affat. Ea qere •> kuvînt la toate, si de densa * *> nu poate stn>pa qine-va numai bu “aşa voiu, aşa m’am sokotit, şi aşa ne am învoit.,, M’am bukurat mult, Domnul meu kbnd am auzit kb se va da o mai mare întindere lim-bei latine, kbqi akolo ne avem tesaurul de unde se poale în-avugi limba. M’a mbuKurat de katedrele ne sunt s'b se puie de limba itaiianb, kbqi dup'b dbnsa putem sb ne lubtn kum, şi în *«e kip se ne înavuţim limba din tesaurul ei; m’am bukurt de Filosof ie, Kbqi ea poate sb ne învege a ne gbndi şi Kum sb ne înavugim limba, şi Kum sb ne înfrumusegbm suf-fletul si inima, adikb kum sb fim oameni şi rombni. De s’ar întocmi şi o relegi e mai de aproape şi între Akademia laşului şi Kollegiul nostru, de s’ar aşbza un fel de korrespondingb regulatb, şi o adunare de bbrbagi din deosebitele pbrgi a le Romb-niei întrege, doringele socotesc kb ale fie-kbruia Rombm ar fi împlinite; poate Kb atunqi, sau şi akum, (Kb nu e fbrb vreme) s’ar pune la Kale a se trimite vre o doi trei tineri ku mijloaqe sau bbrbagi a kblbtori într’adins în toate pxrgile Rombniei, în toate pbr gile Italiei, şi ori unde a fbKUt Roma veke colonii, spre a qer-qeta ku btgare de seamb dia-lektelo deosebigilor popoli 1- talo-români. Mari si însem-%> nate avugii ar adduqe nişte asemenea oameni pentru dikgio-narul rombn, si de o dalb limba noastrb ar faqe mari păsuri, mai vîrtos kbnd dupb aqeastb kblbtorie, se va orîn-dui unul sau doi din aqeşti kblbtori, profesori de literatura Italianb şi rombnb, de un paralelism între aqeste dob surori gemene. — 252 — Alsnai ks adevtrat ne am redea îri Cinat şi a ievea în-Kipsirele noastre, şi vorbirile ne am avut în mslte rtndsri Kiar şi în iarna tresslt asspra limbei şi ortografiei romtneşti. Es’mi am dat Ktte-va pt-reri attt în aneastt skrisoare Ktt Şi în «iele Kttre D. Ktmî-narsl Nigrsggi şi in nele kttre D. RedaKtorsl foilor Transilvanii. Nini toate anele ptrarî ns pot fi bane sas primite de togi, nini toate iar rele şi leptdale de togi; dar sn Iskrs întreg, potrivit, şi nepriimifor de tt-g&dsire; ns’i ponis aştepta de-«tt dela nel kare, nerneltnd ka st afle, va avea partea a ..aszi tnssşi toate dialektele Ro" mtnîei şi Italiei. Kasele şkoa— lelor romaneşti şi Moldoveneşti as mljloane dea trimite as-semenea nernelatori, si ftkand o asemenea espodigie, dspt a mea ptrere, ar fi o înveratado-vadt ka’sias ksnoskst rois-sia lor întrs toata întinderea. Ns te mira, domoal mes, Kt vrând sa’gi vorbesk neva, dspt ksmîgi ftgadsisem, assspra ortografiei şi limbei noastre, rat vezi abatandsma în atttea materii. Aneasta este prea fîresk la toate neamrrile ktnd înnep şi a» trebsingt de mslte ls-krsri; este prea firesk la fie-sare om nenoronit, ptgit, şi lipsit de ktte îi trebsesK, eî şi bsna zioa de’gi va da o st’gi spsie ptssrrile sale. Şti® kt trebsia dspt arta, st înnep a spsne de ne am st vorbesk, st intrs în materie si st’mi kast de drsmr dar anea-sta o poate păzi bine nel kare ferinirea şi înlesnirile ’l-a ft-kst st fie regslat şi st se de-prinzt a ns eşi din orandsiala sa; tei zine meşteşsgsl şi re-gsla aaeea st fakt. E» tnst nini o datt n’am prea fost ni««i aşa regslat niai aşa reae Ka regala; ’mi a pltKst mai mslt st se ia arta dspt inima, şi aeea ne simte ea. Priimeşte domnsl mes, in— Kredingarea adtnaei mele ain-■ ştiri şi dragosti ks kare ssnt. al Domniei Tale s a 1 * I Eliado. E P I ST 0 LARI U. S’a pss ssbt typar o alegere şi adsnare la sn Iok de modele sas isvoade de tot felsl de skrisori în limba romtnea-sKt. Trtdskttorsl sas mai bine alegatorsl şi editorsl ane— şti skrîeri D. K. Donesns s’a silit ka st înbogageaskt aaea stt karto ks toate ksnoştingele ksviinaioaso la felsl epistolar. La înaepst ssnt toate regs— lele stilslsi ep:stolar. — 253 — Pe srmi srmeazi tot felsl de eKsemple sa» modele de skri-sori dela iei mai mari astori preicsm Mme de Sevigne, la Motte, Russi-Rabulin. Rosseau, Voltaire, Fenelon, Marmontel, Montquesieu etc. efc. Fie-Kare model are înaintea sa si re- t) gsla sas învigitsra ksm tre-bse a ii lskrat. Pe lingi skrisorile de feliii-iagie, de kompitimire sas jale, de ierere sas rsgnisne, de mslgsmire sas reicsnoştigi, de despirgire, de retcomandagie, de trebi, de sfitsîre, de ierere de iertuisne, de morali sas didantiier de familiaritate, de glsmi §1 de vestire, alese din pomenigii însemnam astori, mai adaoge editors! şi alt (tip. de skrisori mai simple Iskrate însi tot pe temeisl instrskgi-ilor date. La sfîrşit, se adaogs modele de jilbi, de testamente sas adi-egi, de legate, de foi de zestre, de Io km ele, de kontrakte ne-gsgetoreştî de slsjbi şi de meşteri, de polîge, de împs-terniiîri, sas însiriîniri, a kistâ o treabi, de înskrissri de mirtsrie, de adeveringe, de Kvitange, reiipise, sil. Vnnd editorul a fi de folos la tot felsl de treati şi meserie, mai adaoge în sfîrşit şi sn Epistolaris Komeriial în ka-re se koprind, ks regslele lor, skrisori lirkslare de komisi-oane, de reianandagia sineşslsi Kitre algi negsoitori, de în-trebiri a felsri de priiini, de vestire de poligii, şi de deosebite trebi komeriiale: de zapise, înskrissri de tovirişie, de desfaiere şi rifsire, de în-kiriere, de ssimbarea negogs-lsi, kompromissri, pireri de Komeriis, modele de soKoteli sas bilange şii: Aieasti kslegere va forma o sitriere în doi pirgi sas to-msri pini la 13 Koale fie-kare tom. Pregsl fie-Kirsia tom va fi kite 5 sfangihi. I re-nsmiragii se vor adresa în BsKsreşti la Redakgia aieştei foi şi la librăria D-lsi If. Ro-manov. La Iaşi la libreria D-lsi Bel şi Komp. Iar la jsdege la DD. Profesori. în sKsrti vreme va eşi tomsl intiis kare se va trimite la DD. prensmerangi, Kind vor pliti şi pregsl to~-mslsi de al doilea. cate va cugetări. Asupra Educaţiei publice. Rtspsnssas sfttsireks D. A-storsl artÎKBlslsi întltslat “Priviri asspra Edsktqisnei,, ps-blikat prin Ptmînteansl. — PARTEA I Ks toate ki> ns ksnosKS pe D: Astorsl artikolslsi: “Priviri asspra Edsktqisnei,, trebse a ziie kt de sn ksget a-jjintttor spre folosinjja soqie-ti.ij.ii rsmtneşti a fost îndemnat Domnia Isi Ka st’si dea afart Ksgeltrile sale. Aqest astor aratt kt filosofia sings-rt e în stare a kompleKtâ Kre-sterea Oinslsi si a’i asigură Fe-riqirea Rare trebse st fie sko-psl EdsKagiei, şi, resboind în-vtjjttsra Matematiqei şi a lim-belor, ne arttt negreşit Kt prin filosofie înjjelege sn ksrs de Rite va ştiinge preksm Lo-gina, Matafisika, şi Morala, sas Ideologia, sas, dspt alft syistemt, alt seva, Rare traK-teazt mai pentrs aqeleaşi ob— jete. Vrednik de lasdt este-îndemnsl «ie a ftKSt pe a'iest btrbat a’-şi da afaFt ptrerile sale; şi iar reKomandaijia fi-losofiei, în ori ie fel de simu o va lsa dsmnealsi (pentrs Kt ns aratt tnkt qe înyelege ks filosofiia, nisi Rare systemt st înbtHişeze Rsmtnii), re-komandajjia filosofiei, zile, îşi are în sine lasda înssşi în ns-mele objetslsi rekomandat (fi— losofie), adikt isbirea de în— jjelepqisne. De se va lsa qi-neva dspt însemnarea vorbei greqeşti, ksnoskst este Kt ft-rt înjjelepqisne e ftrt temei» feriqirea, şi, daka isbeşte qi-neva feriqirea, trebse st is-beaskt îngelepqisnea ; şi prn srmare daka sRopsl Edskajjieî este feriqirea, între mijloaqele. 255 - »re trebxe a întrebsinga Eds-kagia, trebse să fie şi inge-lepMisneaţ sas, o sănătoasă E— dsaagie trebse a îosafila dragostea îngelepMixnii. ArtÎRolshi D-lxi astorslsi pomenit este elaborat intr'sn kip synteti*», vorbeşte despre filosofie,. EdsRagie, CeriMÎre şi> altele firi- a- le da definigia,. negreşit pentrs* Kă se îsndrep-tează kătre oameni Rare ire-bse si ştie Me însemnează fie-Rare din aceste objete. Ka su-poată ănsă avşi da» Colosal a-semenea skrierir soRotes» Kă ar trebsi si faiem şi pe Mei-lalgi oameni se ne îngeleagă şi si le deslsşim objetele despre Rare traktăOR. Spre a-leastă trebxe st. întrebsingăm analysea, şt păşind atăt ks Mit i tor ii noştri kăfc de mslte ori *> si K8 noi înşine dela Mele ks-•* %> nosKste Kătre Mele neRsnosRS-te, si ajsngem la Ksnostinga întreagă a objetslsi despre Rare traktăinr şi prin srmate Să pstem.ai da o definigie vre-dnikă de dănssl. Alta mi se pare kă este în-gelepMisnea şi alta feriMirea, şi Kănd vom- isbsti a da o de-fenigie Me este feriiirea, şi Me: este îngelepMixnea, mi se pare iar Ră tot ne ar’pstea zine Mineva< despre îngelepMisne, este kă ea KondsMe la fericire, ne faMe a sli să o Răstăm si o •> Să o pregsim, şi ne sta Ierni-Meşte înlr’ănsa kănd vom a-jsnge aMi. Daua D. astorsl prin filo— şefie îngelege, logika Malefi-siKa, şi morala (dspă k8m să şi vede Kă îngelege, resboind Matematenâ}. îndresnesR a zi'io-kă preRsm o edsnagie, ka să fie întreagă, ar fi defeKtsoasă kănd s'ar mărgini nsmai în-văgătsra MatematiMei şi a lim— belor, asemenea ar fi mai pe atăt de fektsoasă (daka n8 şi mai, nislt) kănd s’ar mărginit nsmai în învtgătsra filosofiei, adi-Ră a Logicei, Matefisiiei şi Moralei. AMeasta este problema ts-tslor filosofilor şi legsitorilor lsmiikare este presrsirea O— ni8l»i ? kare Cel de societate este potrivit pe natsra Isi? kare este feriMirea Isi? Şi kxm să se dobîndeasRă aMea ferinire ? Mai Răte patra awestea întrebări ssnt mai de o patere şi de aMea alkătsesR sna şi aMeeaşi întrebare. Dela aMest temeis îniepănd, întreb: oare sn om Me ştie liitfbe mslte şi printr’ănsele a— jsnge a se înavsgi, fi-va el feriiit de nx va şti a se găndi a’si Ralnsla averea, si a’si re-gsla o viagă paMniRă pentrs sine şi nesspărătoare pentrs algii ? Oare altsl Me va ksnoaşte — 256 — Matcmateka şi apliiîirile ei în meşteş8gsri, şi va ajsnge prin-tr’insa asemenea a se îna-vspi, fi-va el fericit fin. is-birea sas Ksnoştinija înjjelep-4isnei ? Dar 8n om înjjelep, miss-rat, ştîitor a se gmdi a afla prinina şi srmirile fie-kirsia lsKrs şi fapte, va şti a se ssi pini la pricina pricinii şi a se koborî pini la 8rmarea sr-mirii, psteva fi el feriwit şi indesl8lat în trebsinjiele Oms-lsi (dspi presrsirea lor) Kind trspsl nsi e sinitos, sas şi de îi e sinitos, mintea îi Is-Kreazi, dar miinele ns’i aj8ti a’şi împlini trebsinjjele, sas Kind ajstmdsi şi mintea şi trs-psl în îndest8larea sa, el se fereşte de a' fano ri8l, dar semenii lsi îi fan atitea ispite 4e îi învenineazi feriairea sas pîni în sfîrşit îl silesits, pen-tr8 apirarea sa, a fa4e şi el altora ispite si a’si înkirua ks-getsl? — Sas mai bine întreb pe D. astorsl pomeni tslsi artiKol, dsm-nealsi ks filosofia kare o ks-noaşte poate zi4e ki este feri-4it în adevirata şi filosofiica însemnare, a vorbei: f e r i 4 i r e ? lisind la o parte doKtrinele 46 as trantat despre feriiire, şi as mirginit’o snele nsmai în msljjsmirea morali, şi altele nsmai în mslijsmirea fisiki, vnnd din eamdni a fa>re sag nsmai dshsri sas nsmai materie, firi a isbsti însi a fa4e ni4i pe sna hi'ii pe alta? Trebse dări si ne silim a afla 4e va si ziki fericiră, pe Kare vizsrim ki nini ks sn Kip isolat din Ieste trcle de mai sss ns pstem si o dobîn-dim; şi a kista mijloa4ele prin Kare am pstea a ne appropiâ de dmsa. Negreşit ki skopsl snei E-dskaijii simtoase trebse si li» ferinirea şi prin srniare ea ns trebse si aibi în sine de Kit mijloa4ele prin kare si poati a o dobsndi Omsl. Deşarti e toati osteneala daka kopilsl dss de mini prin aveea 4e nsmim Edskajjie, va ajsnge la nenoro4ire si’si va blestema o *) soarta ki s’a niskst, sas ki n’a rimas în starea dobitoniei. Si venim dar la întrebarea: 4e este ferinirea? Nsmele a4es- ta la msliji s’a pirst o chime- ri, penlrs Ki msljji’las pro- nsnjjiat, şi mai nimeni ns s’a învredni’iit a dobmdi a4i fe- ri4iria (a fari nsmai daaa ks aceasta ns va fi înjjeles soaţa Omslip din soijietatea aceasta bstrîna) Un objet al natsrei, ori 4ine îl va privi şi de ori kare parte îl va privi, va zi- 4e tot d’asna ki este a4elasi *> objet şi ns altsl. Spre pildi a-srsl (de va fi asr) nimeni ns’l Vă pstea Hgidsi ki n» e a»r^ sapa kt. ns e api § kare parte ditr’ms»! îşi are trebsingele Sale ka si ajsngi lâ presrsirea sa. Aşa dar trebsingele Om»l»i s»nt materiale şi spitsale sa» trupeşti şi dshovhiseşti, îndestularea aiestor trebsinge pot prod»se pe Omul moral, sa», îns»si idealsl Dsmnezei- ' «j rei kind a zis: <£ si fasem pe Om dspi kip»l şi aseminarea noastri^ Eatl dar objektsl edskagiei Om»l»i: a se okspa spre pis-trarea, îndestslarca si deşi-vîrşirea Tr»p»l»i, a D»h»l»i şi a Inimei; şi daka aşizimin-tele psblise de kreştere vor fi întoKminte pe asest întreit temei», problema edskagiei şi a ferisirei Om»l»i sokotesk ki ar fi deslegati. Spre pistrarea, îndestsla-rfea şi desivîrea Tr»p»l»i sas materiei Om»l»i s»nt Meşteş»-gsrile, a kitora IsKrare n» este de kit o înKinare sa» k»lt întreg kitre Fiisl Demnezeslsi kre-* ştihesk “ Ne încetat vi r»ga-gi „ adiki figi în IsKrare folositoare. 17 Spre îndestslarea şi desx-vîrşirea Dshslsi omslsi s»nt sviingele în deobşte, a kxrora Ksltivare este o întreagx şi k»It kxtre D»h»l Adevxr»l»i, Dshsl Sfînt. Spre îndestularea şi desx-yîrşirea inimei, este Morala ie n» este alta de kxt ressltatsl Meşteşsgsrilor şi sviingelor în mxritişal lor într» adevxrata lor pre»rsire. Ast-fel de Damneze» avem noi Kreştinîi: ast-fel a bine voit El a se aritâ nox, spre a pstea ajsnge la ferivire, în Treime, ka în treime înidnîn-d«ne l»i, adinx adorînds’l p»r-txnds’l si isbinds’l în noi în- «T şine şi in aproapele, sx ne de-sxvîrşim- Trspsl; D»h»l si şi Inima; şi ast-fel ne a sp»s El rx ssntem dspx RipsI şi a-seraxnarea sa, Iii ai sxi,. şi moştenitori ai împxrxjjiei ve-r«l»i, ai ferivirei, ns mai dana vom treve prin Botez, adiRx prin aveastx spxlare, Rare este întreita Edsicajjie a Om»l»i. Pentr» kx, sx vedem ve este Botez»l? He îmsemneazx avea Ksfsndare în apt de trei ori? He rosteşte Preot»l Kxnd it«-fsndx pe Neofit»! în ap»? Ha se îndatorează Kreştinsl prin gsra Naşslsi Rare este »n Ke-zaş rxspsnzxtor (&vASaXod ? Pînx sx rxs»nzx vine va la aveste înlrebxri, sx vedem rnall xntxi» viaga Mxnt»itxr»l»i 1»— mei, Fi »l»i 1 si Damneze» Rare* treb»e sx ne ■ fie de model fie Kxrsia Ka sx pstem dobxndi fe— rivirea. El a trxit si R» trs-•> p»l şi k» d»h»l, s’a bsRsral vei ve se b»x»râ, s’a întristai' r» vei ve se întrista; si Rxnd: a-hotxrxt sx intre în viaga* psbliKX, mai întxi» s’a bote—■ zat, s’â spxlat adikx de O— mal tfeK»t sa» veKi», si s’a sfii- -gitşi pregxtit spre o viaijx n»--ox si formarea Omslsi vel»i* n»o» evangeliK. Insx îndatx dspx aveasta, pînx sx n» în— veapx viaga sa psbliKX, Ra sx ne dea eksempls de Rsltivarea; Dshslsi, a treKst în psstie, în sin- -garxtato, de pater de sgomo-t»l lsmii, şi a stat avi patr»; zevi de zile stsdiind SRriptsrele* şi sokotindsse într» plan») vel-mare şi as»pra temei»l»i regalelor obşteştii pentr» viaga* omeneasRx, adinx atxta a arx— • tat rx este de neapxratx tre-bsingx Rreştinslsi K»lfivarea-Dshklsi spre dobxndirea K5-noştingelor, în Rxt toatx vremea aveasta a petreR»t’o pos— tind,: adiKx nimiR» mxnKxnd,, »itxnd, Ra sx ziR aşa, trsp»l< Sx». Aşa dspx aveasta, în1 yirtstea tr»p»l»i şi a Dshslsi; în vîrstx de trei zevi ani a< p»t»t sta în proliva ispitelor' ve i s’a» înfxgişat, ispite de-* îbame sas lipsi., “zi petrelor acestora si se faKi pline» Ispite de nesoKotinfli, fiind îndemnat a siri de pe straşina bi-serinei; ispite de atnbigie sas isbire de slavi deşarti, fi-gbdsindsise depe msnte toate împirigiile lsmii. A stat ziR împrotivi şi a birsit ispitele Rare ssnt nisma ferinirei; în-51 birsinjja ns se poate Kiş-tigâ firi vîrtste, sas tirie în-jţelepnisne, şi inssşi dragoste. Asa si venim la intrebbfile %) de sss: ne este botezsl Kres- *> tinslsi de Rit spilare de tot risl, fsgi de intsnereK, şi a-propiere Kbtre lsmini? pentrs ne sKsipi Kreşliusl la apss ne e semnal întsneriKslsi, si în alte dob piriţi, şi apoi se întoarne Kbtre risirit, ne este semnsl lsminei? dar spblarea sas ks-fsndarea în api de trei ori ne însemneazi, de Kit spblarea inimei kare se fbg bdseşte a o fane prin învbţjitsra praK-tiaa moralei. (In ns ele Ta-tblsi) spblarea Trsdslsi, în-frsmsseuarea şi însbnbtoşirea lsi prin prastinarea meşteşsgs-rilor sas a ostenelei (în nsmele Fiislsi) şi spblarea şi înfrs-msseţjirea Dshslsi prin Ksltsra snfinjielor (în nsmele Dshslsi Sfint) Pe Kbte trele anestea le rosteşte Preotsl ksfsndbnd pe Neofit în apb. Naşsl iarb pe de alta, ne este în IoksI neîsî ne se boteazi, se înda-toreazb ks faija Kbtre Rbsb-rit, Kbtre Lstninb Kb îl îm-presnb ks hristos, ks Lsmi-na ks Ksvîntsl; ziKmd el KREZU Rosteşte îndatorarea, kontraKtslsi ne fane Omsl ks Biserisa; rosteşte jsrumntsl ne are a pbzi în kare nsmai sn artiKol este despre Talii, şase despre Filai, snsl despre Dshsl sf, snsl despre BiseriKb, snsl despre Botez si dob spre Ferinirea ne vine dspb Botez, dspi spilare dspb Edskajjie, Adikb legbtsre sirbitoreşli şi groaznine Kb se va Ksrigi şi usltiva in toatb desbvîrşirea şi Trapsl şi Dshsl nelsi botezat. lIe Koprinde anest mare jsrbmint de Kredingi de Kit Kb Krede el în Stbpmsl şi Talii sniversslsi; Krede în Fiisl Sis, Kare Ks atitea jertfe a venit si înnobileze, si îndsmnezeiasKi si faKb ferinit pre Oms; ki Krede ki anest Fii» s’a ssit ks Trpsl sis lâ ’îersri, în Kare ka în symbol se adoari si se proslivesle sî Materia Ka şi Dshsl, şi prin srmare trebse a’şi sfinţii trs-psl sis şi al aproapelsi fie-Kare, a şi’l ninsti şi îndestsla, dspi prearsirea lsi; Kb krede în Dshsl sfint, adiKi în Dshslsi adevirslsi Kare nasne •> sniinijele şi lsmineazi Urnea, Karele a gnit prin oamenii «8T să# pre sine loKâşe ale acestfci Dah de Adevăr şi Banătat©; Kă itrede în Bise-dkv »ndfe'este lăKasal sPde-positalTieminelor, na mai să le kiatăm; Kă mărtariseşte îii— tr’an Botez* Rare e spălarea întreită ar Omsîai sas întreita lai Edakagre, şi împlihidale aşteaptă învierea morgilor, învierea acestornoroade kare a-H»ra îndbbitocia lor mor, za» Ka moarte înlr» neştiingă şi tikălosie s! ssb dreptarile ce-Iki mai paterni»; şi pe armă îh via ga veakalai, în viaga vii-toralai; în viaga Dreptăgîi, a Pinii şi DragostiiyKare n» va Veni de Kăt dspx împlinirea a-cestei întreite Kpeşteri, «xnd Eavînta, addas pe palmele Gherovimilor k» oid malgi, a acestor bahari ale stângelor ro»lt văzător© va domni as»-pra pămîntslai, kănd văzăn-dsle Omenirea în faptă*, încetează aşteptarea şi kredinga, tmplinindale 1ok»1 dobăndirea şi scirhga. AK»m zice Ornai Ifrezs si alenei vom zice Scia. Rostind Omsl acest mare js-Pămvnt sas KontraKt ale kă~ raia artisolo trbse să răniăe însKtise în inima Isi, acest Kontrakt, iar o mai zi» de Kre-dinjjă în Sfînta Treime în toată nemărginirea ei dela Tot pînă la individ, a’şi perfeK-fiiona adină şi inima, şi trapal si: dabsL a si te lamina si îtt^ y ’ v •> damneze!;; îndată se întăreşte* această;, invoirece fa ce e ks* Biseriita; înaintea ceralai, k»; peeetia Daralai Dabalaf Sfînt. Această*, pecetie de întărire şi! sfingire se pane pe trapa ne-oiîtalai în* kipal Kracei ce n«; este alta de Kăt; semnal sfin-git al Morgii pe Kare s’a ho--tărit si s’a întărit Krestinal o •> a o înfrântă penlra Adevăr. Anam int x Krestin»! în Bi- «j serîkx, şi* cele d’xntxia ob-jete ce i se înfăgişeazx sim-girilor sânt arkitektara, zsgrx-vâa, sK»lt»ra, tot felal de meş-teşagari în zidirea inframase— garea şi desăvîrşirea lonaşa-lai; Maşina în Răntare, Poe-sia în Kărgile proorocilor; §P mai toate meşteşagarile adanate în symbol spre slava lai Damneze» si mxntairea Omalai. SP apoi înKxrgile pe nare se rea-zxmx si se vecinste Biserina, i se înfăgişeazx sciingele a-semenea adsnate în Symbol spre slava Isi Damneze», spre laminarea Dahalai nostrs şi spre mxntairea sa» fericirea noastră. Acest fel de Biseriită ne » lăsat Mănlaitoral l»mii ka sine fie Gas dă şi maiKă, Eo-Kaşsl »nde s»nt înfăgişate şi: meşteşagarile şi sciingele spr© slava lai Damneze», kare toată caeastă slavă se mărgineşte îttă ftp» sfingirea Omslsi: i intra a '«S’l sspira, a n». riveni alle ’lsi, a impirgi ks dinssl, a îngriji de dinssl si ă’l luata, a-■ diki -ai soKoti de sfinte si ne atinse şi trspsl şi d«bsl I»i şi aiestea ns pot veni firi prak-tinarea Meşteşsgsrilor şi Şii-injjelor şi aieasta însemn ea->zi dar înfigişarea şi fiinjja lor în Biserini spre slava lai -Dsmnezes, adiki spre a le praktiKâ noi. Pe rrrni apropindsne de rSfîntsl altar, de Sfînta Sfintelor, priimim, spre indsmne-zoirea noastn, Trspsl şi Sm-•gelo Domnslsi, kare se împarte noi S8bt kipsl Plinei >si al Vinslsi ne amindoi se •> fak ks Manşa siranslsi ka-irele este fratele Domnslsi; a— inindoi hrinesK şi întiresK vlaga noastri prin sigsra os-teneali a trspslsi; prin sin-gsra osteneali a sirakslsi. .Mmtsitorsl lsmii ne a spss ki siraKsl sa8 msnqitorsl este ffratele Si», este El însăşi; vie • dar bogagii kape zis ki îşi ifaK Edskagia şi apropiinds-se de Sfîntal altar na si soarbi din Sfintsl potir Plinea şi Vinei, kare ssnt Trspsl şi Smgele Domnslsi, sas ks alte Ksvin-te, dspi zisa Lsi, Trspsl şi Smgele Sirakslsi; meargi şi ssgi în sşa altarslsi în faga i lai Dsmnezes, Smgele sira- ; kslsi şi mei tesei siîngigii trs-psl lsi: O blestems! O Edssa-gie! eati pentrs «e n» se des-leagi problema Ferhirei o-meneşti. He ferlnire poate si fio snde Ornai întrs ripire s’a fikst Stripm peste elemente. Aersl şi apa as rimass abia nepreKspegite, pentrs e-le nsmai, si ziiem, ki ns pli-teşte nimik siraksj pentrs ki ressffli şi bea; Pimîntsl îh-si şi foKsl le pliteşte ks gs— doare de smge ba şi iele d’m-tiis doi le pliteşte şi mai grozav ks pedeapsa de a trai, pentrs ki niii o pedeapsimai rea ns este Omslsi (kare n’are asspra pimîntslsi ni.ii privi-legile dobitoaielor, Omslsi kare rfare snde si’şi pleve sa-psl) de kit pedeapsa de -a trai, pedeapsa de a fi în a-leasti teranigi, în aieasti vale a plmgerei în kare Kreşti n sl ie se boleazi -în nsmele Treimei, dspi adevirata însemnare a vorbei, aşteapti învierea Morgilor şi Vlaga vea-kslsi. Aiestea ssnt nişte a-devirsri grele de aszit, dar pisat are iine le întrevede, Ie ksnoaşte şi ns le spsne, Kiii aieasta este datoria «res-tinslsi de a spsne Adevirsl şi a şi rasri pentrs dinssl, ki de aveea îsi si fa ie în toate •i «> zilele Krsiea şi s’a peietlsit ks dmsa dela Botezsl sis. - W2 — Aşa dar, Domn»! mes, ori Mine eşti astorsl atelsi artiKol “Priviri asspra Edsgisnei,, şi de vei l&a pe Oms dspi o privire mai adinki şi mai filo-sofîKi asspra firii şi trebs-ingelor dspi a lsi alkitsire, şi de îl vei privi dspi temeisl Sfintei si Dsmnezeestei noastre •> mt Religii, întreiţi edskagie îi trebse lsi Ka si fie feritit: prak-tiKarea Meşteşsgsrilor, a Stiin-gelor şi a Moralei. Ns ştis de «te dogme eşti, «te doklri-nesr mezi. Dar daka psi de le-meis Edskagiet Filosofia. Religia ne este în sine de kit o filosofic ? Şi K» kit este Religia mai înalţi, mai adevi-rati, mai vrednivi de ksvîn-tarea Omslsi, mai agintitore spre binele şi fericirea Omslsi, ks atit ea în sine ns e-ste alta de Kit Filosofia in ko-vîrşirea sa, Filosefia «tea a-devirati şi şciinga sciingelor. Şi si ns gmdeaski «tine-va Ki aisreds ni«ri ki ssnt fana- «t tis; Isind de temeis al trak-tirii noastre prin«tipele Religiei kreştine. Omsl ns e feriţii, Kiti se abate dela învi-gifsrile ei, n» e feritit, Kiti a pinsil’o şi ’şi sasti edssa-gia aisrea, kare dspi o ri-titire de atitea veassri, a a-jsns a’l addste iar la tertela-rea şi imbrigişarea Religiei în VeaKsl atesta, Kare Kstezs a zite ki este prezîoa Venirii şi al împirigiei Esvîntslsi sal Ragiei. Si ns tean Omsl alţi edsitagie sas d stere de mini de kit mina lsi Dsmne-zes. La dmssl si ne sitim si si vedem Kare edskagie ne trebse noi, şi Kind El pen-trs binele nostrs no a înkre-dingat ki es'e în Treime, ki ssntem Treimi, întreit si ne Krestem si nsmai Botezsl a- *t •> diKi nsmai praktisa Meşteşsgsrilor, a Ştiingelor şi a Moralei ne va mmtsi, ne va fate feritigi. Trebse Omslsi likas îmbri-Kiminte, şi mslgsmirea singi-rilor din afari? Spre ateasta il înlesnesk Meşleşsgsrile. Ii trebse îndestslarea sim-girilor din lisntrs, laminarea şi perfekgia Dshslsi, a trii în-tr"o viagi pe lingi tea trs-peaski şi dshovniteaski, pen-trs ki e este şi trsp şi dsh? Spre atesta ssnt Ştiingele. Dar îi trebse spre împlinirea feritirei lsi şi lipsa ispitelor, de a ns se fate ni ti el altora de vitimare niti algiî lsi? spre ateasta este Morala. Skopsl nostrs, nidejdea noa-stn, toata agintarea noastri este Feritirea, şi pentrs din— sa ne rsgim lsi Dsmnezes; şi Mmtsitorsl Ismei KUVRN-TUL, în domneaska sa sa Rs-gitisne te ne a învigat a fa- — 263 — “we kitre iei Veinik ns ko-ţprinde alt de dorinţa împlinirii aieştei întreite edskaţii sa» feriiirei. Kni mai intuia ne rsgim l»i DsmneZes pe ka-i-re îl nsmimlTati şi Kitre ka-re k» aies,t n»me ziiem înaintea Isi ki togi oameni ssnt fraţi, iar n» servi, robi; ne 'rsgim zîk >1. “si se sfinţea-ski nsmelo lsi „ adiki si n» fie baţjokorit, st ns ne faiem ki ne botezim, ki ne spi-lim dspi kip»l ie s’a aritat, şi, pe rn-mi în tot ksrssl vi- * eu» noastre şi mergând la s-şa altarslsi si s»gem smgele sirakslsi — 2-lea u si falii el ka preksm prea înalta Sa '-Voie se împlineşte în ier aşa st se împlineaski şi pre pi-mmt: (fie voiea ta preksm în *ier aşa şi pre punînt) adiki pre pimînt si ns mai fie drep-s-tsl iel»i mai psternik, dspi k»m n» este niii In ier; pre plinit si ns mai fie întsne-!rik, neştiinţi, dobitoiie, hri-;piri, nedrepliţi, as»priri, »re, viklenii, miniisni sil: dspi ksm ns ssnt niii în ier; ii • toate si se faki pre pimînt ‘dspi voiea lsi Damneze» iar m a Diavolstsi karele împe-liţat este îns»şi aiel Om ie batjoksreşte ier»l şi oamenii ibotezmdsse, şi pe srmi s»ge singele sirakslsi în faţa lsi ÎD-smnezes si a oamenilor. Inşi 4 spre împlinirea aiestora, spr® a se sfinţi adiki nsmele lsi Damneze» şi spre a se faie voiea Isi Dsmnazes şi în ier şi pre pimint în tokmai, tre-bşe si aibi togi oamenii de obşte milloaiele vieţii “ Plinea lea din toate zilele „ la kare ns poate ajsnge Omsl, soko-tinds’I în starea pre»rsirei l»i, firi meşteşsgBrişi silinţe, *le-re k» ade virat Om»l pline», dar ierind aieasta, iere mij-loaiale de a o dobmdi, vere jndsstrie, ştiinije — D»Pi a-leaata, asigsnndsse viaţa faie o Iegitsri k» Damneze» în rsgiiiBiiea sa, ka asseme-nea sii ierte greşala dspi ksm iarti şi el greşiţilor si), adiki dana ns iarti Omsl niii Dsm-nezes si ns ierte. laţi Morali severi dreapti. Inşi spre aieasta îi trebse ka si ns fie dss în ispiti, ii ferit de tot risl, şi ks aieasta înkeie ka si fam Dsmnezes ka toţi oamenii si fie bsni, adiki toţi si dobmdeaski întreita kreştere a Meşteşsgs-rilor, Ştiinţelor şi Moralei; pentrs ki ris este kmd ssnt leilalţi rii, şi mari ssnt atsn-ii ispitele dela dmşii, şi pentrs ki, pentrs feriiirea oms-Isi, ns este destsl si fie el bsn şi desivîrşit, ii toţi oamenii si fie asemenea. Ie faie Biserika Maika noa- — 364 *lri ? Ea p© togi ne boţeazi, adiln ka si vorbesk într’sn Kip potrivit ks ideile veakslsi ks toj|i sivîrşaşte formalitiuile figidsinjjei aqeştei întreite kreşteri şi tojji naşii ia» ass- firile ki îşi vor Kreşte pe finii or dspi jsnmîntsl qe fak. Dar qe este vinovat naşsl kmd el însssi ns Ksnoaste niqi mestess- •i •> •» •» gsriîe niqi şqiinjjele niqi Morala, Ka ks dinsele si impli-neaski botezai sas spilarea qea desivîrsiti a Neofetslsi ? t> Aşa dar,domnsl mes, pen-trs kresterea obsleaski ns tre- t> *» bse si se îndrepte qineva ki-tre sn partikslar, ns kitre sn profesor, ns kitre sn direktor al skoalelor qi Kitre Gsver- ti ne, Kitre Kapetele Biseriqei, kari as lsat Kirja Ksvîntslsi Ka si pistoreaski Tsrma qea mare alsi Christos. Ei as şi datoria ka si ns lase pe niqi snsl din kijji trek prin SkiI-ditoare firi a treue şi prin întreita Krestere a meştessgs-rilor, Ş’tiinuelor şi moralei prin kare si poati ziqe ki este a-devirat kreştin, adiki întreg botezat; kiqi Kredinija firi fapte.bsne este moar ti; şi Ka sl faKi Omsl fapte bsne, tre-bse si lo Ksnoaski şi si aibi şi kapaqitatea şi psterea de a le faqe. Prin laptele Biseriqei kreşte şi se mir este kreşti-»*1, şi hrana ei este povajja Kitre osteneaîi şi virtste, Kit e de mare aqel Rsvmt ftHine ns va treqe prin api şi prin dsb, ns va intra în împiri-jjia qersrilor,,! Hi ne ns va treqe prin apa şi dshsl Edskajjiei întreite, kare e împlinirea Bo-tezslsi, si ns aştepte feriqi-rea niqi aqi jos, şi ks mslt mai vîrtos niqi în qersri sss, Pentrs ki, qine omoari, fs-ri, mirtsriseşte strîmb, ni-pistseşte, vorbeşte de ris, în-săli, sql: de kit aqel a kare O 'tl ns are niqi sn meşfeşsg, ns ştie a se gîndi, şi ns’şi a re-gslat viajja pe aqel veqnik prin-qip *a ns faqe altsia qeea qens vrei si’ui faki altsl ? Şi iar snde qei psterniqi şi qei ni pot si’şi dea slobo zenia nedreptiyilor şi a tot fe-lsl de ristijji, de kit akolo snde oamenii ssnt mai msl în dobitoqie? Psne şn oms, şi pe qei din H«ra Isi pe toyi, ki îşi ls-k rea zi mestessgsl ks miinele •) «i *-3 ks trspsl; iar ks dshsl prin aa jstorsl şqiiniîelor, îl înlesneşte, îl addsqe la desivîre, şi ks inima ns ksteazi a faqe altsi-ris, aqel om trebsingele 'şi le împlineşte simuirile’şi le în^ destsleazi, pe nimeni ns ss-piri, nimeni ns îl sspin, şi prin srmare este Omsl Evan-gelik. Bsm este Filosofia (maf — 265 — vîrtos kmd e isbire de înye-lepni»ne şi n» alt neva); dar si ea n» fane mai m»lt de Kit si intre în rîndsl şniinyelor ka o alţi toarta a lanyslsi ka si se îngrideasKi şi si se asi-gore fericirea Om«l»i Iar a «ine ki Filosofia nsmai desi-vîrşaşte edsitayia, aneasta e de o potrivi,d»pi K»m am mai ;zis, ka şi Kind ar zine altsl ki nsmai Matemateka sa» lim-foele pot şi s»nt dest»le a si-wîrşi edskagia. Şi apoi, ie este Filosofia în sine? In ne învigilsre poate cineva si o mirgineaski? Kbte doktrine a» eşit? Şi dspi «are «i ne Istm? Dspi empiris-*nsl Englezelor? Dspi ragi-enalismsl Neingilor? Dspi mi-jloksl între aneste aneste doi al Franjjezilor? D»pi Emfassl Spaniolilor? Dspi Entssîasmsl Italienilor? Kare systemi ne o rekomandi nine-va ka si o îmbriyişim şi si mergem la jferinire.? Lsmdsne d»pi em prisma, Irbse si lsim de temeisEks-periinya ne se naşte din simjjire sa» a simţii. Es-periinya iar, ns e alta de kit pigirea Kare mai adesea este neKazsrile si nenoroniriie. Aşa «I *> dar k»m am Isa de temei» si zinem (firi a h»li în a-intea Provedinyei) ki nenorocirile si tikilosiile ssnt de «» •*> neapirati trebsingi la ferini- re. *le fiilosofie este aneea kare ne zine: Nekazsrile si «> tikilosiile addsk esperiinga, esperiinga e temeisl filosofici, filosofia e temeisl ferinirii, a-sa dar nekazsrile si tiKilosiile •> w «J ssnt temeisl ferinirii? — A-neasta seamini k» anei silogism viklean sa» sofismi: Tilhiriele şi ristiyile a» fost pricina pravilelor, pravilele addsk panea, aşa dar tilhi-riile şi ristiyile addsk panea. Lsmdene dspi ragionalis-m», trebse si l»im Kagia sa» Mintea de princip al Filosofici. B»n princip. Inşi ne este Mintea iar firi «Ksperiinyi? Sa» Kare este anea Minte omenea-ski înalţi, în skasnsl jsde-kigii sale de kit aneea ne a Ksllivat meşteş»g»rile, şniin-geln şi Morala, şi Kare ks kit le şnie mai bine k» atita este mai vrednik de om»l ne se nemeşte filosof? Aşa dar ne este filosofia, de Kit r©s»l— tat»I tstslor şniinyelor şi meşteşBgsrilor? Şi kâre om poate a se n»mi Filosof, daaa a trekst nsmai »n k»rs de ki-te-va foi de Logiki, Mela-fiziiti si Morali, de ns va sti si filosofeaski asspra tstslor objetelor? Aşa dar ne e filosofia firi MatemateKi si a- •> plekirile ei, firi şniingele fisine..., şi firi Ksnoştinjja ;208 — lîîieŞteşsgsrilor ?L»mea ş*iî© kt ^gi sn fisrar filosofeşte in mo-fteşBgHl si» şi affii priiina priiinei, şi armarea srmirii mal bine de mslte ori de kit n»-mil»l filosof firi a Ksnoaste •i fisriria. St venim ian Ia principal filosofiei. ţie este nevoiea ka ia sn lakra si fie nsmai o anime de temei»? 'line ri’ar ride de aieia Kari s’ar «ierta zikmd snii ki la zidirea anei kase e-ste temei» nsmai pealra, alipi nsmai varsl, algi nsmai kirmi-da sil:? Vine zidarsl si le •i *> a ®iie: Oameni ai lai Dsmnezas? *Ie vi iertagi? Kitagi în şan-tjsl temeliei şi vegi află şi var, gi kirimidi, şi peatn sil.: Este de trebsingi si Is tm nsmai Esperiinga sa» nsmai Răgi a sas nsmai Entssiasmsl fii; de priniip? Ns e mai bine si ziiem ki Eksperiinga fin Minte n» faie mslti trea-bi, k»m şi Mintea fin Eks-periingi, şi iar şi Eksperiinga şi Mintea împresni ns pot si prodski feriiirea fir imagi-nagie, fin Entssiasm şil:.? Totsl este o armonie, Damneze» însssi e o armonie, e o Treime. Religia ICreştineasKi însssi este o armonie Şi alki-tsire sas împlinire a legii lsi Moisi snde se vede pe lingi Mintea lelor zeie porsnii şi entssiasmsl, a împirgi ave- rea KS iei siraîi, şi a iie#te pe vrijmaşi şil: Minte, E— şgeriiegi, Entssiams se vil de priniipe ale cfaristianismslsi, Taţi, Fi», şi Dsh se vid in Dsmnezesl kreştinilor. Eres e în filosofîe a l»a nsmai Mintea sas alt leva de priniig, ksm eres ar .fi în religie a adora nsmai pe Tatii sas nsmai pe Fi«l, iar ns Sfînta Treime. Este eres ki imbli oamenii pipiind şi ns vor dobmdi niii feriii-rea niii mmtsirea Ksnoştingele s«nt mslte şi mari ale popslilor pimm-tslsi, si filosofia fie-itarsia veak este adsnarea la sn lok a ts-tslor ksnoştingele aielsi veaK. Aiel om se poate sokoti mai în-geleptsa» mai i»bitorde înge— lepiisne kare se va sili a do-bmdi si dobindeste ksnostin- •I V «i gele iele mai mslte al kirora priniip, e singsr OMUL sas toate fassltigile lsi spre ale do-bîndi adiki şi Simgirea şi Mintea, şi Memoria şi Voinga........ Ksnoştingele ssnt Ka elementele filosofiei Kare, ne psse la loksl lor, fiind în amesteK sas isolate n» pot si faKi o zidire. Din systemele Emperis-m»lsi, .Ragionalism»lsi, Ents-siasmslsi, si Emfasslsi, ale-gmd şi fikind o systemi, ps-ind ,fie-Kare element la loksl lsi, şi lepitsnd ie este de prisos şi pigsbitor, se poati — 267- faie o Filosofie Ksviinioasi Aiesti inşi mi se pare kt. ns se va faie de kit kmd Engle,şsl, Neamfisl, Franaezsl, Spaniolei, Italian»! îşi vor da mina ka st se faki sn korp, *n genere, OMENIRE, kare va fi tsrma lea mare a Mmtsi-torslsi; şi Omsl alsnii îşi va elabora filosofia din ksnoşlin-&ele Omenirii întregi. Fie-kare veak şi fie-kare najjie ’şi a avet edsKagia sa, dspi K8moşfinueIe ne as fost în aiel veak şi în aiea najjie. Sas ks k'bţ omsl or învigi-îorii ie as prestat la Kreşte-rea snsi Kopil as fost mai în-vijjajji şi mai înjjelepiji, ks atita as fiitst şi edsKagia mai bsni. EdsKaijia este o dsiere «ie mini kitre pressiroa 0-snslsi kare ks kit va fi povijp-iti de o fiinjji mai înj^eleapli ks atita si ea este desivirsiti. s *1 %> Inşi Kare nn.nb sas kare glas poate slsji Omslsi de mai bs-m povajji şi aritare kitre a lsi presrsire de kit mina şi glassl lsi Dsmnezes? Şi stare este glassl sas mina lsi Dsmnezes ie ne kiami şi ne povijjseşte aii pre pimînt de kit vokajjia noastn? Şi snde pstem afla presrsirea noastn, perfeKjjia, îndestslarea, slava şi feriiirea de kit în objeK-tsl în Kare ne Kiami voKaijia? Dar Ksm si’l aflim? Aieasta dar este treaba edsKagiei: si dski pe sn prsnK prin toate şiiinyele şi meşteşsgsrile, prin toate Ksnoştintiele omeneşti Ka si dea singsr presle presrsirea sa. Pasl în presrsirea sa are în sine zsgrivitatea, adiki talantsl de a zsgrivi, şi în Iok, în EdsKajjia ie îi faK, de a’l psrtâ d’a rîndsl prin şiiinge şi meşleşsgsri, Ka si dea peste zsgrivie, si se opreasKi aii st. sefoloseaski in lskrarrea ei, ks înviijitsra lelor-lalte ştiinij.e şi meşleşsgsri st. o fazi a spori, si dobmdeasKi msljjsmirea şi slava; plringii lsi în pisma presrsirei lsi şi şi împrotiva voiei lsi Dsmnezes, vor si faKi dintr’mssl sn diplomat, şi ns isbstesK a faie de kit o spaimi. Aşa dar, tojii Kijji vi gm-dijji assspraedsKajiiei, lojjiKari psneui înainte sas matemateka, sas limbele, sas filosofia, toni kari psnejji de priniip al fi-losoliei sas EKsperiinjja, sas Mintea, daijivi mina, snijji la la sn lok şi eksperienya şi mintea, şi voinua şi Memoria... Unijji la sn Iok şi meşteşsgsrile şi şiiinjjele, şi morala; ns-mijji filosofie ksnoştinjja meş-teşsgsrilor, şi şiiinjjolor şi moralei şi ks dmsele faiejji o snime în trei fejje a edsKajji-ei, şi îndreptajjivi kitre ss-verani, patriarşi, mitropoliui, episcopii, arterei, preogi, ki-tre iei bogagi deobşte, ads-legi-Ie a minte kipopolii, ssp-psgii, tsrma lor s’as botezat în nstnele Sfintei Treimi, şi Iii» aiel Botez trebse si fie Konsiderat, împlinit, sfingit spre Spălarea, şi minlsirea trspsls! şi a ssffietslsi, spre feriiirea aiestor popoli; kt ele re-klami din presm ks EiisI lai Dsmnezes pe Skasnsl JsdeKi-giî împlinirea aiestsi Botez, adiki întreita Kreştere a me-şteşsgsrilor şiiingelor şi moralei. De vegî fi asksltagi, sko-psl vostrs iei nobil şi kre-ştinesk este împlinit; iar de ns, voi datoria v’aUi împlinit, şi va veni Kskmfsl, a kirsîa slavi pisaşte ks progressie ge-ometriki, din iste în mai iste • se apropie, ssntem în prezioa sosirei Ksvmtslsi pre pimint; El va da fie-Kirsia dspi faptele sale, şi va psne pe fie-kare la loksl sis. JsdeRata Lsi este sltimatsl tslslor Bevolsgi-ilor, şi se vor ksKsra iei ie plmg, se vor sitsra iei ie înşitoşazi de Dreptate; vor îreie oile kare ssnt popolii ie îşi das lina şi laptele, d’a dreapta, şi kaprele, Kare ssnt fiii Mmdriei, şi ai Periiisnei, aieia kirora Ii s’as înkredingat Kresterea noroadelor si as ne-«> «> îngrijito, vor treie d’a stingă, pentrs ki va împingi Ks- vmtsl, Mintea, Adevirsf. ,CI Misiisnea ns va avea lok, ori ie ritiiire va lipsi, ori ie ne- bsnîe va peri, şl desksvmtsl prin kare a domnit Kesarsl se va fslgerâ din înpirigia lsi Dsmnezes Vor fi jsdeKagî şi Eesarsl ie ns’si a ksnosKst în- siriinarea, şi batjokorind Krs- lee, a domnit în nsmele Krs- leî, şi noroadele kare, ne dinS Kesarslsi ie a fost a Kesa- rslsî, as vrst sî’i smslgi Siep- trsl din mini ka si’l mins- iaski ele între orbirea si n- •> tuirea lor. Nsmaî e îndoiaîi, bmsiala nekrediniîoşilor pere, ks kit vid ki Isminele se îm— priştio asspra pimîntslsi din npede în mai ripede, ks Kit vida ki noroadele ssbt ori ie fel de gsvern, ns fak de kit si înainteze. De si de mai mslte veaksri BiseriKa silsiti vorbeşte noroadelor ns în lim- ba Maiei Ka si fie îngeleasi; însi inissia ei o împlinesk as- tizi Universitigile, AKademii- Ie, Şkoalele, ka si dovedeas- ki Ismii ki Dsmnezes este progres şi^Ismea pişaşte la presrsirea ei; ki Dsmnezes este în Tot, şi Totsl e sfînt ka si DinssL ki totsl Kon- tribseşle şl slsjaşte la înaltele sale dekrete si botirîri, si si arate ki KreştinsI asememea se înKîni si în Biseriki si mi-*> •> # loksl natsrei si în tot loksl de •» - 269 — fnviBitsri; kt Dsmnezes, a- semenea îl istnineazi si’l în- «> Vagi şi din Biserini şi din mijloksl natsreî şl din universitate şi din ori ie lok, destul mtstnai si lean el laminarea sa; ka si arate, kt. Biserina ist Dsmnezes, ns e zidsl, ii skriptsreie, învigitara lor, s-nîverssl întreg, inima noastri Kind o vom faie lokaş al Isi Damneze». Taki Biserika, ki vorfeesR snîversitigile, vor-beaski Biserika în limbi stri-ini si rooarti, ki vorbesk Şkoalele în limba popolslsi. Ka vorbitor despre edsKa-lie voi» si vorbesK de feri-irre şi prin srmare e» ier Pa-ica la Feriiire» Ksvintele mele ns ssiit Ka si întirîte pe nimeni. Ksgetsl mes ns este Ka si add»K vrajba şi nesspps-nerea, ii paiea şi dragostea. Ka Kreştin ssnt dator sas da» Kesarslsî ie este a Kesarslsî, şi aieasta ssnt datoare toate noroadele; dar n.« mai inslt. Mîntsitorsl lsmii n’a porsmit si dim Kesarslsî mai mslt de kit ie este al Kesarslsî, niii si dim Kesarslsî si ssfflet si o •> kredingi ii nsmai ie este al Isi. Ka krestin mi tem de din" ssl ki ns în zadar poarti sabie; însi aiea sabie atsnii înssffii groazi Kind este la Koapsa şi în mina piginslsi: Kesarsl de aksm se ziie Kre- stîn, si în legea isi si a nes îmi este frate; ka frate,. îi do-resK tiria, linstea, slava, prin srmare îi addsk a minte ki a-lea sabie rsgineşte se toieşte înaintea Ksvmtslsi; şi ka si se veiiniieasKi în tirîe, lin-ste şi slavi, are trebsingi de alte arme; îniingi pe aielea, faKise srestin, si faKi’si no- roadele krestine al Kirora a- » deviratsl Botez este kreste- ■o rea, Edskagia evangeliKi, a-dÎKi lea întreiţi; eljpoate nsmai si o dea, şi la el mi îndrep-tez, knî ks dmssl vor avea noroadele jsdekati înaintea Ksvmtslsi. Partea ii. Dar kar© ssnt mijloaiele ssveranilo» şi kipeteniilor noroadelor, ka si poati a în-toKmi şKole de ajsns spre întreita Kreştere a fie-Kirsia ie treie prin Smlditoare firi deosebire? Pentrs lti spre a-leasti ssnt de trebsingi mari şi nemirginite kicltsele. Kar® iar ssnt mijloaiele fie-Kirsia pirinte, firi osebire, a pstea si dea fiilor sii aieasti întreiţi kreştere? •J Dsmnezes kmd a fikst pro Om, şi dspi temeisl Kredin-gei noastre şi dspi doKtrinele ie s’a nsmit or s’as sokotit iele mai libere de ori ie pre- - 270 — jadigio a vis: “Kreştegi şi vi I drepturile bogagilor. însl an-® tmalgigi şi împlegi pimîntal şi vi bsKsragi de dinsal.„ A venit ppe armi dreptei ielai mai paterniK, a fikat din semnal sia 8n rob, o slagi, 8n serv, 8n klikaş; a stipinit line a pstst an Koprins de pi-mînt şi s’abakarat singar de dinsal în pagaba şi tinloşia a mii de alyi oameni! Aieasta a fikat pe Mmtaitoral Ismii si plmgi şi si zîki ki paserile ieralai as ande îşi faio kaibal, şi fearele pidarii an-de îşi slatorniieşte vijania, na-mai fiial Omalai, adiki Omal n’are ande si’şi pleie kapal. „ Nş pstea si ns plmgi Ka-vîntal iei mare kind vedea pe Om mai jos şi mai tikilos de Kit însasi fearele, rob sti-pînalai sia, şi ks sadoare de srnge dobîndinda'şi hrana. Aieasta, a fiKat ka filoso-fiile veaKBrilor trekate, spre raşinea omenirii şi inapoirea ei, si dea afari atitea idei si 7 o st. nasKi atâtea revolsgii, în-janghieri, resboaiejiivile, des-tronind împiragi, învitmd stranii a ripi ale bogagilor, şi a snimba tyraunia anai individ, în tyrannia norodalai! diripi-nmd altare, batjoKorind şi răpind iele mai sfinte legimin-te omeneşti. Skopal aielor ne-orîndaieli eră Ka si împargi siraiii între sine averea si de na 0 dreptate, ande e ri-» pire, akolo na e temeia, şi ori ie va faie Ornai se dirapi— ni. Veinina dreptate k» aielaş paloş isbeşte şi pe bogata! ie ripeşte ale siraicalsi şi pe siraKal ie ripeşte ale bo-gatalai. însi Kavîntal lai Damneze», Mintaitoral lamei, plmgmd omenirea, ka si goneasni ori ie fel de fap,ti de nedreptate, şi Ka si adaKi pe Fiial Orna— lai si aibi ande si’şi pleie kapal, în lok de a sKală pe siraii împrotiva bogagilor, din protivi a îndenat pe bo-gagi si împargi de bani voie kb siraiii, aritmda-le Kt-mai lesne va intra fania ko— nbiei prin arenele akalai de kit bogatal nemilostiv în îm— pirigia ieralai, adiki în fm-pirigia Kavîntalai ande na e Ellîn saa Barvar, Ebrea sas Pigm, stipîn saa rob, birbafc saa femee, ii togi ana sânt, şi fie-kiraia se va da dapi faptele sale. Aieastb povagi dreapti şb mmtaitoare a împirgi bogagii ka siraiii, a îniepat a se pane în laKrare,. dar Ka si poa-ti a se Kivernisi mai bine, mai îngelepgeşte, mai ka dreptate averea bogatalai daţi de bani voie spre aşararea si— raualai, spre aieasta* s’a fi— «st1 epifroapt maika lea de 1 rsnielor l»i Damneze», a vo—- obşte BiseriKa. Bogagii în viaga lor şi la leasal morgii ft>qea mtntstiri, le înzestra ks ptmîntsri, legtnd în testament disposiigile lor iele din srmt. Si psnem Kt aieasta ar fi: mers tot kresKtnd, si st Istm de pildt gara Romtneaskt; d’atsnii pini în zioa de astăzi poate ar fi ajans toate moşiile proprietate a Biseriiei Rare este sa» trebsia st fie, dfcpt k»m a lisat’o Mirele st» si Mtnlsi torul lamei, Maiua lea de obşte. M»ma n» goneşte pe fiislst», «ri îl hrăneşte, îl înktlzeste, îl îmbrakt, îi odihneşte Kap»l şi privegeazt la Ki>pri>tîisl lsi. Ftmtntsl gtrei romaneşti ar fi fost atonii tot p ,mbnt»l al Biseriiei, ka pt-mint al lsi Damneze», şi fiind al Biseriiei eră si fie de obşte al fiilor «> ei, dat înst nsmai spre l»kra-rea şi eKsploatarea lai şi în-destolarea lor. Iatt revbl»gie demnt de marele Esvînt, st— vîrşilt pe temeisri de dreptate, pe milostivirea bogagilor iar n» pe hrtpirea şi desfrîsl seralilor! Venia înst vremea Ka Bi-«erika st se fakt vitrigt fiilor sti, şi Kapetele ei st în-trebsingeze venitsrile obşteşti pe seama lor, în baljoKsrt po- ingelor lelor dspt »rmt ale milostivilor Kreştini, şi spre* tiktloşia norod»l»i? Damneze»» este Bsmint şi înaintare, şi? Omenirea ka făptt a £»i n» înapoiază; atonii era si vio »ii regslament Ka iei din zilele noastre st’şi dea mina Kcsarsl k» Biserika, si se fakt o snime, »n Korp, şi ve— nitsrile Biseriiei era st. fie alle Statal»!. Toate moşiile gtrei eră st. fie dbmene ale Statslsi, şi Vis-ria era si aibt îmmiite venitsrile sale; Mslgsmitt Ismînilor şi li»— noştinjjelor din veaksl nostrs, Statal pstea atsnii, din fiii gt— rii sa» ai Biseriiii st trimis insigime de tineri spre învt-gttsra trebsimioast nare st vie spre a Komplekta întreita Krestere a viitorîmei. Mosiilo toate era st aibt »n minister în parte despirgit în mai msl-te sekgii. Fie-kare moşie Kt— te »n şef ekonom ks slsjbaşii sti, şi mii de fiii ai gtrii era st fie-impiegagi ks leaft ob-şteaskt, avmd snde st’şi piele Kapsl. jjtransl din kliKaş era st se fam» om liber ks garina sa dalt pe viagt d»pt vredniiia şi rnsnka lsi; iei vreduik era st koprinzt mai mslte loksri spre folosul st» si iei de obşte, si dela leneş -272- era si se ia tot ie ns era ua-pabil a'l espioata; va si zi-ki ki era si se dea fie-Ki-rsia dspi faptele sale : Agri-ksltsra, fabriiele, tot felsl de indsstrie era si fie ale gs-vernslsi si spre aiestea în-trebsingagi togi Rominii, şi între kare eră st. rispliteas-kl kapaiitatea Jsnimea kreskmd eră st. primeasKi de obşte întreita kreştere în aşezimintele ps- bliie, în SKoale si fabriie, si oa- ' •> *> > *> menii eră si se bsitsre de pi-mînt, * Kreştegi şi vi îm-mslgigi şi împlegi pimîntsl, şi vii bsKsrogi de dmssl. „ Teoria aieasta e mare, si K8 kit va liti iine-va skrip-tsrele ks atit vede skopsl lor iei adevirat pentrs adevira-ta feriiire a Omslsi; şi înge-leapti şi dsmnezeeaski ks-getare spre gradsala îm-bsni.tT.gire a Omslsi firi ni-li sn akt de nedreptate. Eati mijloaiele ssveranilor prin Kare si poali împlini a lor figidsingi kind as lsat botezai, prin kare si poati a da întreita kreştere noroa-delor. Dar aieasta, va ziie line va ki este ks nepslingi; alsnii si ns aştepte feriiire, şi prin srmare ori ie Kip de kreştere sas edskagie va în-trebsinga line-va, e deşarti ki ns ajsnge la sKopsl Kreş- terii, la feriiire. *le ziie bogalsl? Alesldă toate ssnt în pagsba noastrif giransl ns trebse deşteptat,’ si’l lisim în treapta dobito-liei, mâi silbatik; si ne folosim din rnsnKa şi vremea lsi $ zilele lsi si fie ale noastre,’ osteneala lsi a noastri, pîni la sna Ks deosebite nsmiri; si’l înielim, si nsi Isim toate zilele în nsmirea de klaki, dar ie îi va rimmea din ie-le-lalte zile lisate pe seama lsi si fie tot al noslrs, sir psnem Kiriismi, sii preKS-pegim vinsl, si’l înKirkim la katastih, si’l tragem la ssbt-oKÎrmsitor, si’l antim ki e dator, si împitrim datoria, st impirgim ks okîrmsitorsl şi ssbt okîrmsitorsl, sii vindem dobitoaiele, si’l adsiem si ne dea tot ie a dobîndit şi din ibea-lalti vreme lisaţi pe seama lsi, si el si ns ştie Ksm şi de snde î! vin toate aiestea. Urîti soKoteali! dar Omni este şi 1 viegsitor; îi trebse si minime, daka ns ka omsl înitai ka Ispsl, îi trebse si se adiposteaski, si se înbraie, si se înKilzeasKi. Me faie dar kmd e silbatiK? îl iaşi natsra si ns’şi întrebsingeze inslinktsl la trebsinga sa? Atsnii trebse si fsre, si omoare, si se skoale însfîr-sit, si sas si moan sas st V 7 •> - 273 - aibn> ne im.nka eafb efeKtsl Snor asemenea ksgelbri, Pentrs kt vennika dreptate ns doarme. Şi de 8nde şnis qei ausm bogaiji ki peste mai msl-jji anni fiii lor ns vor ajsnge în starea ijbranslsi, pentrs kb vedem familii de domn ks o-pinni si tr^gind boii de fsnie în arşuia zilei. lIe asigsrare fale dar pT>rins|ii fiilor si ne-poijilor lor Khnd vor ajsnge în anea kasi>? Asigsranjja nea mai mare este sb înobi-leze, st> addsia. in starea ţi presrsirea Omslsi şi pe nea mai de jos idas'b, ka şi attolo de vor Kbdea fiii noştri sb ns o fie tiKT>loşi. Urî ti idee, ki dana se va deşteptă ijbransl, şi va ««noaste meştaşsgsri şi şliinjjo ns îşi va mai plbti datoria? Kbte o-raşe ssnt Kli>dito pe moşii par-tikslare, Kbiji negatori şi boieri tn>iesn pe ioksri ks kla-rtb şi ombatiks, şs aceştia, pentrs K"b ssnt mai desleplaui şi mai boganj ki>nd s’as în potrivit de a’şi ph>ti datoria? J^bransl, in dobitonia sa, şi în friua de a insnni, nefiind sigsr pe rasnka sa, abia poate k'bştîga nel inslt pîivb !a trei sste lei pe an, ueav'hnd vile. 5Ie se foloseşte domnsl moşiei de ’iar lsa şi pe toyi anei trei sste lei in blestemele lsi si ale nerslsi? Ns ar fi mai bine PERIODUL II. sb se adskb jţpbransl în stare «a prin Issrs, şi indsstria sa Sb poalb kbşligâ mii de lei, şi fiind tovaroş ks bsnb în-voiah» ks stbpînsl lokslsi, sbi adsKi. în kbstig iarbsi mii de lei ks mslijsmirea sa, şi ks însstitsl kiştig al proprietars-Isi? — Dar ssnt in deşirt toate anostea, k% în vreme ne vorbeşti oamenilor nele pentrs fo-losal lor şi de obşte, ei ns te asifslt'b, şi line te asItsUi., îjji lipeşte pata de rbsvrbtitor, ns snsi biet om ks greşalele sale, şi ale Kbrsia gT>ndsri ns ssnt i.nk b ksnosiîste, ni înssşi Mi>n-tsitorslsi lsmii, nelsi neîmp'b-Kat prolivnik al rbsvritirilor, înssşi pbrintelsi Pbnii, Kare msrind pe krsne a zis: Panea mea o las von»! şi -anela înssşi a fost pbrît do rbsvrb-titor. în deşert domnsl mes, reKO-manzi filosofia na singsrb în stare st> fakb edskau.k» ,Oms-lsi în deşert altsl rekomand b MatemaliKa, k'b Edskajjiâ ns adsne ferinirea, pini ns se va fane prin întreita împir-fbşire a Meşteşsgsriior, Şni-injjelor şi Moralei; adifCb pîn'b ns se va boteza Ismea ks de-s'bvirşire dspb adevî.rata şi kreştineaska însemnare a vorbei, st. ns aştepte minlsire, st ns aştepte ferinire. / s ns vois si vorbeşte ns- 18 274 - mai de ţara Rombneaskb; privinţele mele ssnt de obşte. Paţin se gîndeşte 4ine-va la Kasa sa ki,nd este patriot întră toatb virtfilea vorbei, si psţin iarb se gbndeşle la patrie irand este itosmopolit ssa kreşlin intra toatb desxvîrşi-rea. Sas mai bine, patriotul dorind binele de obşte al patriei sale, într’aieea vreme mai K8 soKotinţb şi mai K8 prevedere doreşte bnsaşi binele familei sale, şi Kosmopolitel sas Kroştinsl, dorind binele peste tot al tatalor popolilor, într’a-ieeaşî vreme doreşte mai înţeleşţeşte şi mai ka prevedere binele Patriei sale. Re S8nt a4este dob prinuipate pe Ibngb E8ropa întreagb şi 4ele-laltct Konţinente? Un pamn o nrţrţb de pirnint. Kand s’ar kreşte bine *iei—laliji popoli, ^bnd ar fi bine şi in femire, neşreeit kb am fi şi noi. Kbnd e zio într’en emisfer pret8tin-denpa zjon în ori 4e p^rtisiirt a a4elai emisfer. Paţin m’am sonotit st faK atszie la ţara mea în aneste dob Kapete despre Edsuaţie. Kreşterea este neîngrijita şi neînemeritb presto tot pbtnîn-tsl pentrs Kb popolii kaii se ţin kb s’as botezat, s’as botezat n8mai K8 nstnele, şi Kristianismal sas ’laa baljoko-rit ka în veakal trenat, sas Mas fbkat anealtb a Nedreptăţii de o datb rtsm s’a ivit diplomaţia şi ’şi a botezat pelea. Christianismsl eslekbzalşi întors din ndev7>rala lai însemnare şi neînţeles bnnb dcla Konstantin 4el mare. Pînb la dbnsal din zi în zi aştepta Kre-ştinsl sfîrşitsl lamii în kare domnia Kesaral, adiKb drep-tsl 4elsi mai paternik; din zi în zi aştepta venirea de a doa a K8vînl8l8i întră toatb slava Dsmnezeirii sale. De at8ii4i în K04i, si de kbnd a lsat diplomaţia maska Religiei, s’aa disperat oamenii de sfîrşi-tal aselii lamii, pentrB kb tot a'iea lame a vbzat kb se ven-ni4eşte. Religia prin armare s’a rb4it, a îtmepst a fi ne-sonotitb şi bi4iaitb de filo-sofia lrer<8tb. Filosofia şi doit-trinele veak8l8i nostra mai vredni4e de namele a4esta aa îmiepat a 4er4eta kasssa ne-femirei, şi prin armare aa îmbrăţişat iar Religia ka sin-garb în starea de a sfbrxma Kap8l Bblasrslsi şi a mîngîia pe wei 40 plbng. Atblea învbţb-tsre, ati>tea l8mini ale veaks-I»i nostra n8 patea sb n8 fa-Kb pe oameni Ea sb vazb a-devbral stn»}a4indK8 atbtamare Kaviinţb în dob skrieri Damnezeesti şi nem8ri oare: în în 4ei patra Evangelişti şi în faptele Apostolilor. AkoIo poa- - 275 - te sta typsl şi modelai şi al ed»-kayiei popoliior şi al adminis-trai|iei lor. Mine inb va întreba de a-cestea ce am sKris, cine le va osîndi, e» k» mina pe inima îi voi» arita pre prestolsl Biseri'iii Sfînta Evangelie, şi îi voi» zice eenssreozi, osîn-deşte mlii» pe aceea; intri psternies în altar, ia o şi arde o, pentr» ki ea propoved»-eşte nsvritirea ; pentr» ai a-»lor»l ei a fost osîndit ita ris-vntitor şi ’şi a av»t gîzii sii; fii şi l» gide Evangeliei, lea-pidi maska Kreştinitigii, Kal-Ki aceasta dsmnezeeaski skri-ere de fajji în picioare d»pi k»tn o Kaki şi într’asksns, Ka si te vazi Ismea cine eşti. K» otîkasia aceasta am sp»s atit; iar desvollarea mai pe larg a ideilor acestora se va vedea în skrierea întilalati : ÎMP bRTjIJlA LUI DUMNEZEU, din Kare aceste doi Ka-pete fak parte. De se va pa-tea typiri vre o daţi, voi» p»tea fi feri’iit a zise ki am sp»s ne am gîndit, şi n’am a-flat pedeiţi în ksvintele mele Norocit veak pentr» Rommi!„ Kite-va vorbe şi pentr» noi. Dana dar trebse popo-lilor întreiţi itreşlere; şi da-ka aceasta n» se paote dobîndi k» întregime, firi o prefacere kh adevirat krestinea- ski a souietijiilor; msi Ismea aitolo pişaşte şi noi Rommi. n» pKtern si fim mai îndiritnicii Ka si poati fi vre o daţi mai fericiţii aceşti popoli, ka si poati adiki a pişi ki-tre întreita kreştere, aceasta n» se poate addsce nici da de kiţ de cei ce a» în mini mijloacele şi averea psbliKi. Trei p»teri s»iit în aceste principate: G»vern»l, Klersl, şi Aristo-Krayia g»vern»l, pişind K» dshsl veak»l»i şi înaintarea, pitrsns de îndatoririle sale, dmd»si mina rt» Biserika^ a *) lisat astfprfcşi şMiinj|ele şi Morala^ şi prin şicoale îimep'Ltoa-re din sate, Mele normale din kapilalele jadeijelor, Mele Men-trale din BtfKisreşIi şi Kraiova şi prin trei seminare va is-bsti o da ti a spxla sas a boteza aMesti popoli dspT. dtsh gi dr.pb ininn>, k& atita mai MHit ka kit vor spori şi înaintea aMesîe asbZT»minte. P»lem zice ki s’a» fiK«l »n începst de aşeziminte de şei— inye şi Morali. Alţi parte însă din averea psbliiti este în miinele ariskrajiilor, în mii-nile proprietarilor, în nuna lor s»nt proprietiijile, materia. Norociţi ar fi jjara, kmd si aceştia l»md»se d»pi e«-sempl» g»vern»l»i şi a! kler»-isi, vor începea întoKmispre fo-lossî lor şi a! Klikaşilor, pe mo- şiile lor aşezxminte de meş-teşsgBri sa» fabrine. In şkoa-le vof invxga Romanii şniin-ge mai m»lt si mai ptegin, în fabrine meşteşsgari, şi în Bi-serikx Morala. Dar vor fi fe-rinigi? — Atxta pe kxt vor pişi mai departe anele aşezăminte pe kxt ele în desx-vîrşire se vor împxrtxşi intre nei mai msluî, pînx vor ujsn-ge a se împxrtxşi do obşte înlr» toatx perfeKgia şi întregimea lor. Ori-nine pote vedea kx a-neste idei as în ainte folossl de obşte; ele n» ssnt vrxjma-şe njmslsi; KBgelsl lor e dreptatea, şi ferinirea obşteaskx; ele konsiderx şi onorx şi guvernai. si Biserika si Aristo-kragia; dar le voieşte slava nea vennikx si statornikx, iar ns nea peritoare şi nesigsrx. Christos ksvîntslisbeşte pe togi şi îi kiamx la sine şi pe bogat şi ^pe sxrak, şi îm-pxrxgia lsi este desicrisx pen-brs togi. El na. e vrxjmaş, ns «raşle proprietatea, pentrs kx ne dx moştenire si zi ne: “fie- t) *> K&rsia dspx faptele sa!e„ va sx zîkx dar ifb fie-nine tre-bse sx aibx o proprietate, in-sx dspx faptele sale. Kxte averi si foloase n’ar O.1 eşi din moşiile gxrei kxnd proprietarii în folosel lor şi de obşje, ar întoKmi pe dxnsele fabrine a tot felsl de indsstrie, şi ar îndoi averea şi a lor şi a sxteanBlsi? Dar anestea ka sx se p«ie în Iskrare, a» tre-bsingx de osteneala şi preve-gerea de aproape a stxpînsM de pxrxsirea lsi de trîndxvia şi desmerdxrile aapetelei, în-tr’sn ksvînt a» trebsingx de ostenealx. Nb se ostenesK pro-prtetarii? de ancea ssnt sxra-ni, şi fie- itxrsia dspx faptele sale, de şi n« în de obşte, dar sxmxnga venininii dreptxgi printe toate bxtxliele veaits-rilor trebse sx înkolgeaskx în toatx vremea. Rodai ei este sn balsam de mxngîere şi vîr-tste în Irsparile iele ostenitoare, fie-ori Kxt de slxbx-noage, şi o otravx rozxtore în trspBrile iele trîndave, fie-ori kxt desxnxtoaseşiferi'iite, înnet le roade si le dxrapxnx. Ksvîntsl doreşte binele la toni, doreşte ka toate klasile sogi-etxgi, sx fie fetinite, ka ori în karo vom kxdea djspx vremi noi şi fiii noştri, sx fim ferinigi. Kavîntsl ne doreşte proprietate, asigBrangx si ferinirea la togi şi tot d’asna, a fost pxrintele Pxnii al linisteisi al bsnei orîn- qJ dsieli; es ka «rmaşs Ka S8p8s a! lsi Ea sneniiî al Evange-liei, anostea le vestesk; însx ner ferinire, Ka sx fie pane linişte şi bBnxorîndsialx, şi ner pane, ka sx fie ferinire. -277 - REPRESENTA ŢIA Tragediei Sa sl Se qileşte in Albina Rommeask i “ Dspi o îndelsngati piss-ire, Rare a» întristat pe toyi doritorii tentrslsi nagional, s’as reprezentat in 16 a KSrgitoa-rei o piesi în limba Romî-neasm. Aqeasti peisi era o tragedie din 'iele mai nlasiqe şi mai grele a lsi Aifieri, kare în templsl Melpomenei as si-pat fapte nemsritoarc. Akolo OKtsl ns vede podoabe minqi-noase, toate ssnt simple, a-devirate, mirojjo şi armonioase. Akolo se vid fantoame a isbirei de patrie qe pentrs ea s’as jirtfit, a virtstei qe pentrs adevir as pitimit, fan-toamele risplitirei şi a le a-morslsi prodosit, plekal, peste mormîntsri şi r is'snmd ziqeri aspre şi gemete pitrsnzitoare, kare oijiresiis. înnimli, ssb-gisgb pe asiisltitoris Is’ntarts la minie seas i stoarqe laiirimi de Kompitimire! Dam poesia Isi Aifieri este atîta de ss-blimi, înfloriţi si Kovi'rsitoare, poate ziqe, firi aseminare în limba Italieni, oare kît de greş as trebsit si fie tradsKitorslsi Romînesk a qerka de a pro-ds'ie efeictsl propss de astorsl! Ns ziqem iti problema ar fi fost nepstinqionsi, daki Intre grestijjile originalslsi D. TradsKitorsl înadins de bsni voie ns ş’ar fi srzit înki mai mslte şi ks sitopos Kiar erKs-lis de a tradsqe tekstsl fba poate şi silabele) din vers i~ lalienesKS în vers rominesR. Alegerea metrslsi ni se pare nenemeriti. Ştist este ki ver-ssrile limbelor srzite din qea Latani, as pfesare d© a fi rimate, şi verssl eroik la Ro-mmi este de 16 silabe, Ver-ssrile iambiqe, trohainiae, da«-tile, as dspi konslrsjîia ifca-liani as franijezi ns plak s-rekei noastre şi ssnt pre sksrto spre a pstea rosti vre o file© deplini. Iakit astorsl qe ar întrebsîtja vre sna din aqeste, str bine konstrsKiju îşi psne qel*-biqea înlr’sn gisg greş. narile, in lok de a Kilka în takt îl faqe adesea ori a sRiopita şi spre a agisnge în vreme la Răpit, este snios'i silit a faqe sil-titsri. Aqeste nevoesR a srzi kontrakuii, si elteii irare înts-netîi s"as desnerv-eazi qele mai frsmoase idei şi srekea, loviţi de icakofonie, ns ks-noşte pe sora qea armonioase a Eimbei italiano. (1) “Dalii pe o fati prea frs-moasi,nisksti la uari, şi nare pîni a agisngel a vîrsta amo-rslsi s’as îndeletnWit nsmai ks Iskririle kimpslsi şi ks paşte- 278 - rea Isrmei, sn îmfoKat ceti-jjean prejjsitoris hursrilor ei, voind si o civilizeze ar ads-ce o în kapitalie, şi nenbdi-tor de a o vid6 în pripi asemenea damelor cetijjene, ar întrebsinua meşteşsgsl mar-santelor de modi, a! kosmeti-celor Korozive, pentrs ka si prefaki în albi şi netedi pe-lijja fejjei brsnete şi sînslsi ars de soare, mîinile iele solzoase lear akoperi ks pelea de liîne seas de kiprioari a Sve-jjiei, şi plniorsl cel lat spre al preface în parisian l’ar stnnge în nişte sitarpe în-gsste, kitre aceste pentrs a ei kslfivire morali, iar da de-odati daskili pe sn Franyez, pe sn Italian, pe sn Grek şi pe sn German, şi a'ieşlia fieş-kare s’ar sîrgsi a o trage în tavorsl najjiei sale, gisdice or-cine deam aceasti jsniiti, ss-pssi snei asfel de silnice metamorfoze ar pste fi voioasi şi simtoasi? Oare ar fi privirea ei senini, smbletsl şi mişKirile sale fireşti? Vorbele si ideile ns ar simma *) vavilonice, şi amantsl ei n’ar afla harsrile fireşti ssbgisgate în modsl acesta. (2) Deci, spre a ns face sn monstrs din a sa zini, înfokalsl amant si iaie o dozis de mare ribdaro. jSfrimstindo de ia nari în politie, pe încels i va preface tinta fejjoi în mai albi, mîinile ks îndeletniciri mai sşoa-re din zi în zi se vor face mai delikate, hrana cea mai aîeasi va face ssferiti între-bsinuarea korsetslsi, si deasa presmblaro ks trissra va mai îngssla talpa piciorslsi ei, în kit prin deliKi[|irea treptel-niKi leliua noasln, de si mai tT»rzior tot»şi se va preface în dâmb si va răspunde aşteptării amantului şi Kiar a ei kreşlere dintr’unqeput stlba-tiin> va putea li temeiul unei perfeKgii mai Klasi^e : O asemene sistemă mi se pare a fi mai potrivit!» pentru kultura liinbei rormneşti; Kare de puu/îni ani au intrat în societatea damelor europee, şi a Kăria SălniKă, repede nepotrivită kreşlere şi sKimosi-turb o va faae slropiată pe toată viarja. Fieşi-Kare limbă are al ei parlikular; deqi să ajutorăm pe a noastre in ple-Kbriie ei fireşti şi acestea vor fi mult mai plăkute: ftS a ul u 1 Romănesk în a*iel kip preluKral ar fi agiuns în-kt» lieva mai lung dar ku bumb seamă mai de înceles, mai armonios şi nu s’ar fi spurkat ku kuvinte s pur k a te. Ku toate aceste nu putem tăgădui kă traduk'btorul pe b>ngr> ideea u-nei m'breue întreprinderi are şi talent de a o putea înuie- — 279 — ica k» ferî'ie povăjasindsse dspre prinnipe mai psjjin pre-tenjiioaso Re se atinge de reprezentare, ea în de obşte as fă-KSt bsn efeKt, atu prin per-sonalsl KStn şi aitjjesoriile ei. Saşi as înfăjjişat talent tragi k în pozijjii si gesteKslauii; as pstsl deştepta in asksltători în mai mslte rtndsri simjjirile înpătimirii sale. David inft.— jjoşa ks adevăr al sis haran-ter nobil evlavios şi melan-holitî. Mikol kare s’as reprezentat de o demoazelă qe pini, aksma niqi măkar vizsse tea-trsri, as făptsit ns ka pe Sqenă qe Kiar preksm ar fi fost părtaşi adevăratei aqestei în-timpliri în kit ne fao rimate, sndo ps-Uin îi paşi Rommslsi de potrivirea sfîrşitslsi sas a rimei kăt de takt şi Kadingi, kare mai pretstindeni are de po-viusitor sreKiea, şi este ks şksmpitale îngrijită. Să se bage de seamă ki ori ssnt verssrile fikste pe milsl s-nsi pîrîiaş, la smbra snsi ko-paqis si la ssnetsl flseraşslsi păstorslsi, ori improvisafe în mijlgvsl kodrslsi şi la mirossl prafslsi de psşKi; sas alitsrea ks koarnele plsgslsi şi la ssnetsl glasslsi qiokîrliei; lor psijin la pasă de IskssI rimei, kăt tot d’asna păzesc ks SKsmpilate. missra. Ba ănkă atăt e sreKiea Rommslsi nessfferitoare de o-dorogirea versslsi, în kăt la mslte întămplări jărtfeşte pro-nsnyia unei vorbe şi o atentează airea ka să meargă taktsl versslsi. Verssrile srmătoare vor pslea învedera daka srekea Rominslsi natsrei si nestrikat se gidelă atăt de rimă K-ătde Kadinijă. Syllabele lsn-gile vom arăta ks vokală mare. — 280 - __ Vw> ______ W _____ U _______ \,0 l'iea ’n vAIe kOlea ’n vAle Iiea ’n vAle la fîntîni. MT>i bidlgi., mT>i podAr, TrAge pOdsl MAi la vAie, KT> ’gi trîntEsK »n glOnij (şAIe; TrAge pOd»l în dirrBt KT>’jji trîntEsK un glOnjj în __________________ CpEpt. RE’mi e mie drAg pe lUme, POteaUga din pidUre, PArdosIli .ltU alUne! Eati şi rimate »nde în ver-s»l iei d’al potrslea, vorba “drAgoste,, se şiie de tot j»-dejjcl MiJsMelsIsi ki la kinlek se striki şi fa ie “dragOste,,. Atit n» ssffere Rommsl sii odorogieasKi leea ie îi sp»n algii ki e vers! A tril fir’A i»bl, MT> mir iE trai» O mai fi! A i»bl fir’ A sîmul, MT> mir iE dragOste o fi! A sirnul fir’A dori, MT> mir le^simjjIre-O fi!T A dori, fir’ A jirtfl, Ml> mir iE dor 0 mai fi, Toate aieste verssri şi altele mslgime din Bxnat, Transilvania si Moldova s«nt Ksrate %> romineşti ie n» miros niii a logofeijie de prin oraşe, niii a meşi şi leaitşiri din Faner. Inlr’insele, d»pi k»m am zis se vede pagini ritm, şi pre-tstindeni Kadingi şi mxs»n de *4: o silabx langx şi alta sk»r-ti. A»zi lineva şi Kinfeiele satelor ie le nsmesK istorii rxmişige şi srrne a felslai de Bardi roimni, şi vazi ki Ro-mxn»l a fost deprins dela des-Kilikitoare inKi si aszi k» piliere, la ospxg»l şi veselia sa kimpeani, li»ta însogiti k» asfel de vers»ri. Pe Argeş pe ArgeşiI Treie Rad»l Neg» Vodi.... Aieasta a fost starea ver-sifikagiei Romineşti pîm Ia venirea Fanariogilor, kmd a» îniepst a esi Inatte şi Alek» VikiresK»], Fonseita, Iordake Slxtineansl. Barak, Aaron şi algi poegi ai noştri şi ai Mol-daviei. D. Iamt» ViKiresK»!, pe lingi Kadinga ieo veke k» religiositate pizitb în toate vers»rile sale, a însogit şi 1»K-s»! rimei într» toatb eleganga şi itsrijjia ei; pare ki ar fi antat, ki limba rommeas-ki e priimitoare şi de versi-fivagia italiam, ka ana ie are aielaşi îniepst, mai aiea materie şi mai aiea grammatiki; şi na »na ie e mai aşa de Kan-talivb. - 281 - Poetsl na di regsle; el di modele, tace şi le araţi l»mei, si ori lut de nalte si fie, el are dar»l acela si le faki în-jjelese mslijimii nsmai vizin-d»le. N» trebse limbi tablo»-rilor marilor artişti, ele taK şi sp»n toali ideea krealorslsi lor. Se gisesk la »rmi armaşi, imitatori Kreatori din n»o», în-trekitori, si arta pişagte, se desivîrsaste în cele mai mici ti t) n»anije. De şi limba e priîmitoare d»pi k»m zisei» si de versi-iiicajjia latini şi de Mea itali-am, msi charastersl versifi-Kajjiei najţ|!ilor îl di poeijii ie es în diverşii popoli. Ei l»ir.d»se d»pi obicei»! şi «reidea kom-patriojjilor lor, Kit şi d»pi Kit e kapabiii limba a se mlidia, destdd dr»m»l pe po-tece itilkate de picior nayi-onal, şi de mslte ori şi prin lok»ri pe »nde n’a kstezat sa» n» le a k»nosk»t alt m»ritor. Aşa operele lor, se faK model şi lyp de poesie şi versi-fikajjie najjionali. Voi» si zîk, adiki, kmd vine geni»l, el n» întrabi pe nimeni: ce metr» si ia»? şi K»m giseşti d»mneata k» kale, domn»le, kare ’j|i ai »itat limba şi ai învijiat greceşte dela Faua-rioj|i? si mi ia» oare d»pi «reidea d»mitale kare s’a deprins pe verssrile de cin-spre- zece silabe Isngi kit şi cir-konferinjja islikslsi fanariolslsi şi kare se tinsk întokmai ka liîrşii!»! papscilor din nişte picioare strimbe? Geni»l îşi întoarce spetele din asfel de ka-pete ce trag k» »reKiea la Kin-tirile I»i, el îşi îotreabi, se sfitseşte n»mai k» laktsl si» şi najjional, pentr» ki n» e el genis, k»m am zice de florile mir»I»i îşi «roieşte metr»l si» * sboari pe aripelei de fok, îşi k»lege ideile din regiile cereşti, din adînksrile infernale, din mijlok»! acestor doi in cele trei rigate ale nal»rei pi-minteşti, din templsl Amor»-l»i şcl: îşi di poemele sale a-fari, inkmti, înbirbiteazi, întinereşte, desmiardi, s»bjs-gi pe Kompatriojiii sii, şi pare ki le ar zice: acesta e me-tr»l voslr», asfel de charKter ’şi a hat poesia noasfn, pentr» ki este poesia mea. sie» s»nt al vostr», am eşit dintre voi, şi pentr» ki e» s»nt geni». Vine msi ffoKon»! Grigo-raşk», lorgsl sas Iank», şi strigi, vai de mine, agam»! a-ceasta n» e poesie; srekiea mea e deprinşi k» alt ritm», şi e» am kmtat din Kopili-ria mea: Ta la la la, la Ia la, ta lâ Ia la la la lâ. - 282 - adiki Toc /jtârta aov, r o).6p.avpoc p.xvpx *e şi de trei-spre-zene syllabe (nele din tii8 femeşti şi nele de doilea birbiteşti) s’a vizat de mai înalţi ki e singBrsl metri ne se Ksvine limbei ro-mineşti prin kare si poati pişi Tragedia şi epopeea (#) Ka 8n termen de mijlotc între eroiKsl nel vokîb si alei;-sandrinsl nel nsos dspi K8in limba rommeaski are în sine şi missra latinei şi kmtarea italienei. Si n8 gîndeasiîi D. aslorsl aneşti icriline asspra lsi Sa8l Kt ks D. GrigorasKB, Ianks, sas Iorgs voi8 si si înjjeleg pe D—1bi; ns, ni pare ki> aş împeliga gsslsrile şi prejsdi-jjele rentr8 fanariotisms în a-neste nsme, dintr’ale kirora niravsri noîmpirtişim kstoyii şi Msnfeni şi Moldavi de prin kapitale. Kmd aş şni ki s’ar sBpira D. kritiksl lt8 templs Melpomenei şi într’inssl kb fantasmele arisslsi în loit de fan- (*) Pîn& se va arata în poesiâ română endecasyllabul $i exametru. 283 - tasmele Romei si Greciei, ’las rsgâ si bine-voiaski a krede ki es inssmi ssnt anei koko-ns Iaks (zit< şi am koKon, pen-trs ki vorbesk desbre mine, şi trebse si mi koKonesk şi es niuel) ks toate ki ns am psrtatniai o daţi aeaKşiri; dar verssrile în Kare este tradss Mahomet mi kam araţi-de sn asfel qe s’a niskst si a ares-K8t în timpul domnirii fana-riojjilor. Aşa mi psseis pe mine la mijloK ka si n8 fie mînie, şi si vedem ki> greşim to.yi Kijji n’ain fikst în viayanoas-tri o jsnutate de veis sas am şi fbkst, dar oloage şi skioa-pe (aare e mai ris de uit a ns faie}; si faaein bine si ţinem de metr» Iui Saşi ro-mmesk, si’i lisim itsm este, Ki e singsr ksm se ps'ea si fie; este Kandenjjat şi mpirgit în emisliche, are prosedia ver-sifiKajjiei romineşli, se potriveşte ks s«jel8l penlrs lu> nini Sasl nini David, şi nini 8n Ebres, n’a vorbit nini n’a sitris în verssri rimate, ua ri gîdeie aszsl KOKonsIsi Gri-gorasks împrsmstat din Fanar. Dspi ideea mea este m8lt şi psalmii lui David ki s8nt ri-mniji, dar tradskitorsl a fre-buit si respekte mai m8lt i-deea lui Alfieri ie îşi are psalmii iar rimau'. . neasta va si ziki KlasiK, «a obi'ieiurilo gss- tsl, portal, persoanele, charak-terel şi msssi limbagisl şî limba si fie istori'io, si semene ks ale veaKslsi si lokului în kare se soKoteşte snena şi os-fel e Sa8l rommesk, adiki ka >iel italienesk, şi aneasti sksmpilate a pazei frsms-sejiilor şi Klasinitigii lui Alfieri, de Kitre tradskitorsl, doninsl kritiKS o sokoteşte de preşali! Ns ştiu în laş dalta va mai fi avmd şi aljji şko-lari,ani s’as gisit vre o Kijji ki va din aaeia 'ie vid peziş luki’Brile, şi as bilst în palme ia aneasti diatribi pe kare o spsis Ka si se hsksre D. kritiksl. Mie msi îmi vine si sfîrşesk kmtind din pre-sni kb Boileau, şi pentrs ks-viinjii kint nsmai in gnidsl mes pentrs ki îmi am şi es pireriieşi gindsrile meld; line va voi si gineaski 4e vois fi sint7>nd, kate vers8l dspi srmi al Kintslsil-is de P Art Poetique kare se potriveşte de minsne la asfel. de bititori in palme D. itritiKul afli greşali în tradsKjjie pentrs ne si fie din vers italienesit în vers ro-Riinesk! giseşte greşali pentrs ne si semene Alfieri a Alfieri, iar ns a sn bsksrestean > *) saslesan striuat Kare mai nini «j nsmelede arti ns snie ne va si ziki, si aneasla o nsmeste sko- * «i *» — 284 - pos e r k 81 i k ; dăr k»m krezi domnsle? kt trad»kător»l l»i Sasl să ia »n skopos şi pas de pigme» sa» răSKăRărat; erkslan pas trebse pas de bărbat erksle» ie ajsnge departe fără a se răskăKăra. D. KritiKsI mai află gre-şală, pentr» ‘ie limba romt-neasită, Ktnd poate a se mlt-dia, si ai da geni»! ori ie torn»ră va naşte Kapsl să», tradskătorsl l»i Sa»! stn’o lase tot in starea ei de o kam dată asfel prek»m o kxnoaste D. Kritii<»l, Kăii n’a venit vremea d»pt părerea d»mneal»i st fie si ea limbi? Spre aieusta adsie asemănarea K» fata dela gară. 2. Aşa este k» fata intOK-mai preksm ziie d»mneal»i, dar k» limba n» merge treaba asfel. Fata e Ka toate iele ie se s»p»n la vîrstă, kreştere si deskrestere; ksm am ziie Ka şi varza kare treb»e p»să în punînt, pe armă si Krea-skă in vremea prersrsită ei, si se desvoalte, si se koaită, să se p»ie in patină şi pe armă să se aKreasKă, si apoi si se p»e la masă. Dar k» limba merge altfel: ea n» are timp hotărit ka în atătea lsni sa» în atăţţia ani sa» în atătea veaKsri si se formeze. Ea stă Ka diamantsl askstis fără 1»-str», k» proy»! să# în sine, pî- nă vine artistsl si îi dă stră- t) lsiirea ie o avea ea în sine iar ns ’ia împrsmstat’o niii el niii meşter»!. N» treb»e timp şi ani hotărîjji la formarea limbelor, ne treb»e a-»tori şi pe aieştia îi skot vea-itsrile ka din înlămplare Ka din Kapriii», iar n» periodiie-şte Ka pe verze. Kănd vine a-»tor»l kare se Uanoaste ks lim- o ba şi o isbeşte, el se serve k» prejjioasa ei materie ii îi dă forma ie merita fără si aştepte timp»l şi veak»l ie trebse să aşteptăm pentr» fată şi pentr» varză, pe »na Ka s t o mărităm şi pe alta kas’o băgăm în pstină. D. Eritiksl ziie Kt limba romtneaskt n« e priimitoare de forma limbii Italiene; dar de »nde siie d»mneal»i? *line ’i a sp»s? ka să ne o sp»ie şi noă, s’o şiim şi noi; pentr» ie atăta pismă pe dsmnealsi Ka Să n» aflăm şi noi aieaslă taină? Limba Italiei ie o vorbeşte popolsl are aieeaşi materie ie o are si limba romă-nă. Dar a» venit »n Dante. Ariosto,Tasso, Meta^tasio, Al-fieri şi alyii şi ’ias dat aiest charaKter, fără a se gtndi kă se află în Istne şi kriliii Kare aseamănă limba K» fata, ’ia» dat aiel enlssiasms, aiea tine-reye, aiea poesie, aiea Kănta-tre a» adăogit, a» SKgrtat la syllabe, as întors Bonslrskjiia, - 285 — Kind lui Omer, Kinu n.a Vir-gilis, Kind. kaEsripid, kind în-S8şi Ka popolal italian, şi aa fik»t o limbi DantiKi, Metas-tasiki, Alfieriici; pentrs ki nB poate nimeni zhe Kt aceşti as-tori a» aceeaşi limbi kb a po-polslsi sas aieeaşi limbi între sine; loiji msi împreani aB dat charakterBl şi stilsl lim-bei litterare a Italiei. lIine kfigeti ki limba e ka fata dela nari, p8j|ini treabi faMe ks limba şi limba kb damnealBi: Mai psjjine la-krsri era surise în limba ita— liani în timpsl lai Dante de kit în zioa de astizi în limba rommeasKi, sokotind si 1 o kirjjile bisericeşti, Bnde psalmii şi prooroni SB.ot o poesie din cele mai înalte, kare nici nB se pomenea pe timpii l»i Dante în limba poporBki Italiei: dar Kreaforslsi Raislsi si ladslsi Kreştinitiyii, lai Dante zîk, nici ns ’ia venit în gtnd aceastc. idee deşingati ki limba seamini ltB fata dela jj^jri ka si aştepte timpsl pîni s’o sitoani din pslina ks argiseali ka si easi kb ea la hon şi la obraze. Kind ar fi fost asfel de aritici pe a-tsnci saB Kind s’ar li Isat 1b mea dapi dainnealor, siraka limba Italiei, ar fi aşteptat mslt Ka diamantBl îngropat firi s’o ksnoasKi nimeni. Limbei îi trebse si’i vie omsl ei, si de o daţi se araţi şi Mine este. Ei ns’i trebse atitea Karanti-ne de KBriijire na fetei dela jjiiri pîni si i se ksreye solzii dspi miini, şi si i se astBpe KripitBrile kilKiielor. Poetal zice limbei. “Eb am venit; ts eşti draga mea, es sânt amantal tiB, noi ne is-bim; ammdoi ssntem dintr’o o-rigine, ammdoi am venit aci jos na si facem bine oamenilor; popolsl ns ne KBnoaşte, ns ne înuellege. Eb te voia ajsta, îjji voia da întrînseKa ta frs-mssejje. îiji voia da graijiile kb kare te vorbesk zei: Ib le ai în tine, draga mea zîni; sânt ssbt sn vil prin Kare ns poate pitrsnde do Kit oki'bI poetalsi şi pe icare nB e dat si’l ardice de kit nuna ar-listBlBi Mie îmi va fi făli kb tine, tB mi vei înlesni, ajBta, şi es te voia anta lsmii. A-rnmdoi pe srmi pe aripile gloriei vom sbsra în mirarea po-polslsi, şi vom deskide drsra a sbsra şi al^îi în.srmanoa-stri.„ Asfel îşi di poelsl mina ka limba, asfel ansi pe al-tsl se ajsti, şi asfel sboan. Momal sti d’o parte, şi pe Kind aceşti doi amanţii psn mirarea în sBffletele oamenilor, Kildsra în inimile lor, îi face a sbsra de veselie, ents-siasm, birbijjie, tinerele, şi - 286 — pietate, şi se gxtesK mslgime a’şi lsa asemenea sborsl kx-tre dxnşii; el Mornsl stx d’o parte ziit, se sitx ks OKii blesdigi, îsi mssux limba, si ziie: “Bi-ne sboarx, dar aKsma e în-tsnereK, e noapte xnkx, si tre-bsia sx aibx aripele de Liliaic kx era mai potrivit ks vremea. Ns e xnux ziox, Kasx aibx aripe de lsminx........ Sa» fetele dela garx s»nt ks fotx pe mxini kh solzi, şi ks kxI-Kxile krxpate; limba pentrs ne sx fie asfel de frsmoasx; kx şi ea dspx gramatiitx este tot de genere femenin na si fata...... N’a brodito poetsl; e» sx fi fost fvieam altfel.,,— 0 ştim domnsle kx ai fi fxK»t altfel; dar vezi, Oiner, Dante, Malerb, si xnsssi Moisi a» fxK»t altfel i> t? si de aseea ei s»nt neea ne m! a» fost. Urîiios este Momsl, kare n’a fost nini o datx în rxndsl zeilor şi niii n» va fi, pentrs kx e sl»t, »rît foarte, ns poate nimeni sx’l a»zx a esi si ei tt) sx Kiiliie. Lsmii e dragx în-gx povaga, şi îndreptarea prin eksemple, şi »nde greşaştenine va sx dovedeasKX K» fapta kx se poate mai bine. Sa»l n» zîk kx e fxrx gregalx, kx’ii si *iel ilalienesi?, de ar fi trxit «i ' astorsl, soKolesk Ka din edi-gie în ediijie l’ar mai fi îndreptat; dar kxnd ziiie line va kx n» e bine; s faKx mai bine, înKai »n vers». Noi vedem pe D. KrilÎK»! kx fxrx sx fain» verssri, fxrx sx fie,silit a tradsne verssri, (ne e mai gre» de Kxt a Komp»ne) fxrx sx fie silit a respeKtâ ideile şi ksgetxrile a8tor»î»i, fxrx a a-vea în ainte o operx srmalx în «nuni a «te, ne dx afarx o bsKxgilrx de vre o kxle-va ze'iimi de rxndsri în prozx, şi ne sparge sretdle k» “Tem-pl»l Melpomenei (adiitx na sx arate kx e şi d»rnneal»i poet) k» : “fantoume, în lok de fantasme, k» amor perdosit, ks erKslik, în Iok de erk»!e» sa» eritslan, ks rxsplxtire în Iok de rxsbsnare, ks Evropx, sţenx, ne fane tragiie şnl:,, ks vorbe k» ndevxrat spsrkte pentrs limba romxneaskx, itare kxnd ar fi şi ea o fatx Ka iele dela garx k» adevxrat kx arsemxna o brxzie îngorgolatx, k» prodosii şi fantoaine şi spsrKxiisni: E» las mslgimea de frsms-segi ie se vxd în toalx faga şi mai în tot vers»l tradskgiei l»i Sa»l şi p»i» în ainte nsmai Kxte-va verssri, Ka sx fakx pe ori-kare nititor, a sili pe D. KriliKsl sxs. şi pe togi bxtx-tori în palme a rxmxnea îu mirare, şi a ne fane sn tablos în kare fxrx a avea Kalitxgile lsi Sasl, sx vedem într’xnşii toatx nebsna lsi mirare kxnd — 287 - David ii araţi peteKtsi oin viş-mînlel lei. Fremoasb este paqea, E dehe loiteinga Kolo 8nde Kredin^a Şi prea kerat Amor»] Ia preajma lai s’a pes; Dar soarele apene, Şi ori Me zefir taqe In linişte, în pane Doarme ’mpiratel des:— I. Eliade. O Ml Kt RĂUTATE grelei sprînpene, en eşor pef OKesel rispindit pe marginea obrajilor şi pe bezai de ses, da sn mai mare interes albejjei ki-p8ki ei: frenteai nalţi, naşei mik şi drept erâ de o deosebire din iele mai perfekte; OKii ne gri şi mari erâ plini de fok. Inşi glas8i vibrator şi metaliK, vorbai skerti şi gesterile rari şi polrivite, 8n n8 ştis qe sta-torniK şi hotirît în state! şi per-tirilo ei, antă într’msa o voinjji enesgiicb, şi trebee si o speie, arită o obiqneinîii de a porsnqi, Kmd o vizeie, zi-esi8 în sine’mi; eati o femee K8 Rare a nevoie as faqe ee KaS'B. penlr8 Un Mare bine Miprian Beleval erâ înserat de doi ani in.nd a pirisit Mon-talbanel qetatea ende se nbs-kese, si a venit a se statorniqi în Paris. Ee 118 îi kenoşteam nevasta, si el rm> îjifT.H.is'i» la densa K8 vre o kt.te-va zile depi sosirea lei. Erâ fremoa-Sb, din aqele freinesejji meridionale, pe linge nare Lord Byron afla atit de pilite florile qele mai delinate ale mirii sale. Lengel şi negrei ei pir, în kare lemina se jetto vi povestii»: — Hei bine îi zisei» d»pi ce isprăvi, aceasta te ame-Ueşte ? Zis n’ai tre-bue srb se suppsno. — Şi atbimi, adio fericirea mea kmi ea m va mai vedea în mine de k%t pe tirana! stu, ml) voiu fa«ie umios în oidi ei, o» karele de trei ani trimes k ku dragostea ei. Bietul om stri>bi>tea în mari păsuri apartamentul mea, sko-Ji^nd nişte lungi suspinuri, is bindu’şi fruntea, gi pe aqi st/.şi* smulge p'Brsl. De’lnş fi iubit > mai pugin, desm,di,jdbirea Îs! m’ar fi fbKSt si) rîz. fond se mai linişti psgiti, ii ziseiu: — Vino de şezi ko~ !ea ga jegul acesta, şi si* vorbim omeneşte ; de se poate, A faqe întru toate vohiga nevestei tale, tu zi'ii K t este 'iei' mai bun mijloKu de a fi iubii ku d'bnsa? Te amăgeşti. -Natura Kare a hxul între arn»n-doT» seksele o împ'Lrgeak» nepotrivita de putere şi ti>rie.( prinlrVieasta, a arătat fie-in>-rsia nişte roluri defferenc-t %! mai. tare trebuo sapere pe nei ma slab. Asa ka S"& apare 19 »e-va trebae si fie moi mare, trebae si stipînenski. El vra si vorbeasai. — To pri4ep 4e vrei si *i4i. Ai vrea si afli mijloace ka sii iei partea; însi trebae la timp de nevoie sa o aperi îniprotiva ei însasi; »4Î vei fi nevoit a na’jji împlini datoria. — Dar daica o voia nedrep-tiji» 4el pajjin na va avea ea dreptei de a’mi îrupata? — Bahl... Şi 4ine va saf-feri mai malt de Kit dinsa. El îşi laşi oitii in jos, ea armai» în ainte. — In natan toate se gin, toate se rodniaesK pentra in> k» toate neregalariliijile qe ni se par, inşi toate merg în adevăr k» o sta torni kt rega-hre. Aga, fiind k t femeea are trebainfji de protekijie, ins-tÎBKtal sia o împinge de nevoie titre aiela dela kare poate ca si o aştepte. Ea se lipeşte de noi pîni bnd ne afli tari. A ta le a în4erkat şi te a vizat ki eşti slab. Aşa dar ia'j|i seama. — Me vrei si ziai? Fe-mnea mea este aşa de vir-taoasi pe kit este de fra-moasi; — Ea vorbes-K do simţi— menteîe iar na de virtalea ei. — Sânt sigar de inima; ei. • Daka ea te iabiâ pe kit o iabeşti ta, n’at- fi aflat si em fiKindayi voiea, aaeeaşi pil-4ere kare afli si ta fikmd pe a ei? El so înfiori. — Iarti-nn, dana te sa— pir, interesai tia mi sileşte a vorbi. Albertina te are al sia, ta însi na o ai înki pe dinsa. Iabitale, an kal sdra-vin trânteşte pe k'blirejjal frikos, neîndemnatiit. sa» ne-deprins, şi se laşi dapi voiea a4elaia 4e a Ş4iat o daţi si’l domoale. Asa este si ka *) ori 4e femee. Fi—o si simjji frial, şi este a ta. Laşii iar kiti-va vreme hiijarile mai moi ki ’ui skapi din mini pentra tot d’aana. Misa mea învijjitari fiK» asapra lai oare-rare effekt;: însi patima îi era nşa de tare, şi el aşa de malt se o-bi4naise ka dinsa. Kem o hri-pire se faae obineia, seatnini ki legiaital proprietar na e mai malt de kit an ae pe d’a— sapra şi de prisos. *Iipian se înaerki a vorbi ka an stipîn şi Albertina înaepa a rîde; pe arini dana el stirai, ea înaepa a plmge. ^iprian îi ae— ra si’l ierte, plinse din prea-ni Ka dinsa şi dapi dinsa, şi na isbati de kit a parta* jagal 4eva mai slrins. Aaeasta mi se pira serios, şi Ka an «rit semn pentra vi—- îtor. însssi în interesai dragostei salo aş fi dorit sx i se mai inpsgineze dragostea. Dar aqi era toata greatatea. Ksm si faRx tineva a ad««ie an a-semenea effent? Bine fineam si> mx amestekani? A-veam e» dreptul? Eram sigsr de ishîndx? Hotxrîis sx aştept şi si bag de seamx. De mslle ori rxsl sas boala des-voltxndsse addsqe k» sine tx-mxdsirea. Kssinos de slxbiqisnea sa, •j " Miprian ns se mai sfstsia k» mine; dar din zi în zi îl vedea qineva mai trist. Altx daix atxt de vesel, atxt de deskris, şi însssi atxt de limbst, se fx-Ksse aksm txKst, posomorit, posak şi adesea, kxnd nevasta lsi lipsia, îmiepea a se jxli a-sspra înssrxtoarei. Obiqnsit refrain anelora ne ns'şilas seama la înssrxtoaro şi n’as pstst sx îngeleagx skopsl anestii neapxrate institsgii. — Eşti nenoroni îi zisei» e» a w insfîrsit: o vxz kx îr s»fleri w * si ns listezi sx te destxinseşni; în rea stare si ojsnsl — Ah l rxspsnse el s»spi-nxnd t» aveai dreptate: Alber-tina... iar mai saspinx, e» îi jxr-tesKtoate si ns’mi nsnoaste nimitf. Se vede treaba kx dragostea ei este din potriva, do teen t» este mea. K» kxt e» am mai msltx pentr» dxnsn R» atxt» ea are mai p»ginx penlrs mine, Es înaepsi» a flsera şi a îngîna KxnleRsl kxnosKSt. On brule pour ce qn’on n'a pas Et ce qu’on a cess6 de plaire, — Şi o krezi? strigi el. — Sx'gispsi», prietene, a-morsl este o dorinjjx. Ksm o sx mai doreaskx tine-va ateea te are? T» pentr» ateea o is-pentr» kx ea n» e xnkx a ta, şi aiism o isbeşti mai m»lt de kxnd ea a îinepst a’iji skx-pa din mxnx. El txk» şi se gxndi kxle-va minate. — Este adevxrat, înţep» el, Kb ea s’a sKimbal m»lt. Poate zite tine-va kx ei n«’i mat pasx de mine. ADx-datx ori te fxqea, se sfxtsia k» mine, K» toate kx în adevxr sfxisirer» era nsmai de o formx Kxti e» tot d’asna eram de pxrerea ei, însx vedea tine-va tel p»uin, rx se gîndes la mine si n» mx desprgsia. AR»m ş’a l»at frx»l. Aveam mai din naite obitei»! de a ne vorbi k»; t», si atest semn de familiaritate îmi eră prea dslto, aR»m a a»zif, a învxuat kx trebse sx ne vorbim »n»l altuia ks: demil e a t a, ttx aşa este de tonal tel bsti! Bine kxnd suntem între oameni, dar şi kxnd suntem singuri sx slxm a ne gxndi 1» menire le tele fr»monso? Maie - 292 - nainle aveam aqeleaşi gss-tsri ... — Adisi; vrei si zi«u ki ts îsaseşi toate gBstsrile ei. — .Ksm ei vrea. Dar eră a'iesta sn itsvînt pentrs dmsa si le piriseasn ? AKsm ns-mai îi plaqe si mai km!e, la Operi i se sraşte, si nsmai merge de Kit pe la teatrele iele mini. Diseari ne dsqem la Gymnass. — Prea bine! vegi aszi Ksm kmti Volnys! — ijie’gi vine si mi Kind es am moartea în inimi! — întristarea ta, faie şi pe nevastita si i se srasai; trebse K8 voie firi voie si înqepi a’iji petrece si a fi mai vesel. — Şi poqis si fis vesel kmd o viz?... — Foarte bine, mergi, şi ’jji petreqe airea departe de dinsa; şi Kind vii a Kasi, addoi, vino K8 an Kip vesel: Aşa vejji kistiga arnmdoi. Gs na mi piziam de ai sp*ne toati Ksgetarea mea. Seara m’am dss şi es la Gym-nas şi mi bigais într’o loji. De aKolo, msŞgssniti snei ros-pektabile matroane a Kiria in-tinsai şi marea pilirie mi a -pira na bn paravan ka si polis vedea toate firi a fi viaţi t. ^îiprian veni şi el k« nevasta sa. Psgin dspi aaeasta viziudsi ki îşi skiiabi nişte Komplimenle, bigais de sea-mi si, iqis ks qine se itom-plimenteazi şi vizsis în loja din aintea sqeriei pe lordsl Talbot. Charaklersl lordslsi Talbot ’mi era foarte ksnoskst. Iste, foKOs, pismitarig, porsnqitor şi foarte egoist, eră ks tolsl din protivi de qeea qe era *Ii-priim. Treqea ks tot ksvîntsl, de snsl din typii qei mai de-sivîrşigi ai aqelei nobile frs-mssegi qe e parlinslari so-islsi englezesk; foarte bogat pe lingi aqestea şi de o e-legangi rafinaţi, într’sn ks-vînt eră sn dandis. Mai mslte isbinzi galante îi statorndiqi-se repstagia, şi ns lisa niqi o okasie ka si’şi o mai kreas-Ki şi întinzi. Kislitsrile Isi rimiseseri agintate meres a-sspra Alhertinei, şi mi se pi-rs a biga de seami ki şi Al-bertisa mai mslt se oKspa de lordsl Talbot de kit de aktori. *Iipriaîi, nsm ’1 a lisat Dsm-nezes, om simpls, şi (tare niqi o dali n’a ştist si fatti doi IsKrsri de o daţi, asfîslta, la sqem ks totsl pironit, şi apoi. şi piliria Albertinei se afla lot înire el si Milord. La îulre-akt el le fiKS vi-zill în loji, şi es asemenea. — Ns sqis, greşit ssnt ssnt ? zisois es nsmui de kit, mi se -293 - pare Iu. am vizat mai des-nxzi pe milord la Open din presni ks o femee minsnatb de frsmoasb ? Albertina se îngxlbeni pBfjin, şi îşi, întokmi pe baze an zim-bel nare ni4i do ksm n» se po-trivia k» rimişijp ttipslsi si8. — JS’am fost ea, respsnse lordsl Tablot: Mai vîrtos ki ea n8 merg nini o daţi la 0-pen. Mssika ns’mi plaMe niii de K8m, şi ssnt aşa de neno-ro4it organizai, în kit n’aş putea îngelege dshBl sne pirste. Dshski D-lsi Saribe e mai potrivit ks înjjplesBl me8, şi am drept priniip de a ns afla piliere nikiiri srmind dspx pluerea altsia. — Ir adevi.r ? Ii ziseis es, aneasta este foarte rar între oameni. — Poate in Franjja, zise întreKit Englezsl. — îmi pare bine in> k8-noaşteyi pe lordsl Tablot, zi-sei8 es dspr. ne se dese el. Este sn om ks dsh şi ks totsi deosebit. To.ui se sili in gsra Isi în itamera lorzilor. Albertina imi insijjsmi ks 8n zimbet. — Sx mai vedem, ziseis în sine’mi, pini ak8m ea xnkx n’a venit in stare a voi si» se asKsnzi. Dspx (Io s zile în'xlniis pe Hiprian asfei ksin daria .i sx’l vxz. desimi bjdsif, fsrios. — —- Hei! ae m j fa ui, fi % }_ sei8 es; ne, tot rxs mergi? — Mai rxs de iest tot d’a-sna : Aşa veniis sx’jji Mor po-vau'b, şi voie srma dspx dxn-sa aa sn orb. — Daka este aşa, sx vii st prxnzeşfi ks mine. — He fel! fin sxi spsis ei nimik? — Negreşit, fin sx’iji ei voiea. EI pini am niui o daţi n8 filt8se o asfeî de grozavi greşali. Prin toate Kapitalele Mele mari şi mai virtos Ia Paris se afli o klase de femei îndatoritoare, lesne, vesele, tot d’asna gata a priiimi si pe-treaRi în pliMere, ori pe ia mo on vor fi poftite şi ori de 8nde le va veni poftirea Kare iliRis bxtrin este ka si n8 ştie la trebsinjjb si afle nsmele «nei femei ka auostea? Nsmai de uit skriseis madamei de Folleville, ki avmd o loji In Open în awea sea-n, aş avea mare mslfjsmire a o pof i într’insa, şi kx dana ar bine voi, sx pofteaski a prinzi la mine, strada Gram-mont: atsnMi vom fi mai sigsri Iu, vom ajsnge impresar» ia vremea hofxrîtx la speKlakol. Aceasta o m7>rUJrisPSK kt> erâ o indn>sno;.>u'f» parîaro Kf>tere au b'brba! ins? rol, îns7> !a ho a le ie - 294 - iele mari, trebsesk si leaksri mari. Madama de Folleville, era o aiikşioarx blonda, ks obra-zsl rotsnd, ks bazele rsmeiii, ks okisl vioi», nas»! potrivit, limbat», şi lot rîzînd. Kxte o datx obla kxnd îşi adsien a miale de biet si rxposalsl D. de Folleville pe kare ns’l a Ksnoskst nimeni; dar na mai de Kht îi tre'iea, şi se în voiea ka o filosoafa, ks vx-dsvia sa: era o femee karo nî'ii e dat x ns ziiea, ba, Kxnd o poflia Mine-va sxi faux linsle. Prxnzsl no fs delisat, îngrijit, şi ns m'b sksmpiis sx am şi vin de şampania. Injieieptsl lIiprinn, la îniepst ora Kam sxlbatiit, dar îmelsl ks uritsl n mai lsat ksragis, a se înssffleyi; ns treas mslt şi se fbits mai vesel şi mai sgomo-tos de Kbt noi. La Operx se aşezi Ixngi. dama Kare, în timpsl baleLslsi îl feitsse sx-’şi pearzx tnxssrele de înjie-Jepiisne. Dspx speklanol îi dele braysl, şi es srmam dspx d'bnsii. — Prietene, îmi zise el kxnd se despxrui de dxnsa, ie frsmoasx zi m‘ai fbitst sx petrei» astxzi ! Femeea aieasta este de minsne. 0 s’o mai vxz vre o dstx? — Kbisd ei vrea le d k la dxnsa. Dar ie soKptealb o sx dai nevestei tale? — tline, es ? niiigind n’am. Aksm eram sigsr,kx se va yine de ksvînt. Alberlina se miri la înie-pst de sicimbarea Isi, pe srmx înieps a se îngriji. Stxpî-nia îi skxpase din mxnx. *li-prian ns mei era aiel rob ssp-pss şi gata, a Kxrsia fiinjix de faijx, nelipsire de Ixngx dxnsa, şi silinjje peste mssrx de a o îndeslsla, o fxksse sx se satsre. Aksm el înieps a Ksfeza sx’şi aibx şi el px-rtrile sale, voinjjele sale, tainele sale; KStez x însfîrsit a fi şi el bxrbat. Ksrn se fxiîsaaeastx skimbare? ^ine sb fie priiina? Eu înieps a fi geloasx, a intra la gxndsri şi a’şi teme pe bxrbatsl sxs, şi de aii ns mai avs altx grijx de k f>l a se gxndi la hxrbats-sxs şi ai pxndi srmele. Es intokmiis şi potrivii» asfel !s-Krsiile inkxt ea zxri înlr’o zi la Tsilerii pe bxrbats-sxs ks madama de Follevilo şi ks mine. A doa zi de diminea-Jix, mx pomeniis ks dxnsa la mine sx’mi dea visitx. — Am venit, domnsle, sx’tji ier sokolealx pi ntrs bxrhals-mes. ~ Ai dreptate, doamna'mca, pentrs kx nimeni ka mine ns’jji dorosfe feriiirea : — Rei bine: domnslo? — Hei bine! doamna mea, ‘mi se pare ki n’ai Pi,hat bine si vii la Paris dela Monlal-ban. — Dar, o s'b’l silesK st, ne întoaruem akolo fin zi-bavi. — Eşti sigsn ki va pri— imi el ? — O! dar ns’l las desKsrt o pretinz st> o faKi. — Poate ki ns vei isbsti k» aieasta; mijloKsl ns va fi îndeminatik: — Ah! de iri’ar fi isbit, K»m mi isbia a!l'i>—dat'i»! — Ksm le isbia alti-dati? Ka sn rob? Spsne drept, ns este eşa In» ui se sra Kile o daţi ks atbta dragoste? Aicsin el s’a kam skimbat, si es mi prinz kr£> k» aqeasia vei|i instiga amândoi. Faqejji bine si pbz'iui-VT» vml şi altsl robi sb«. K'bnd aş fi Ka dumneata, e8 în loK de a pretinde m’as sili a kxstiga. Mînia ei se potolise. In-qep8 a rîde, se sksli, im» strînse de mbirb si îmi zise v adio. He s’a mai srmat între ea şi Hiprian, ns şti», în aceeaşi seari» însi, el veni la mine. — Prietene, îmi zise, ssnt nel mai fcriiit din oameni. Mii-®e ne intsrnim la Montalban., — lo’mi spsi st, zîk din parte’ui, madamei do Folle--ville ? — H’ei vrea i tot sna ’mi fa'ie. He nenoro iit ssnt frate kt, ns m’am întins mai departe ks dinsa I — Inşi ori nsni, prietene, ns poui tigbdsi Kb aneasla a fost: “sn mii( ru pntrs ir mar ebine. „ Gustavb Hsqubv. PAHARUL DE APrb CU ZAHAR Alalti-ieri sas mai bine ieriS D. de Ssrvil se infami a kasi la sn neas de dimineaui, ks Kap»l plin de o înlrevorbire t de psuin viaua px-zeştete să n» nare ksmva să bei sas.să mănămii nimik astă scară ia dumneata, pînă măi-ne dimineaţă; mai Ia armă ui se vor desluşi toate, dar peirt-rs Minele lai Dfimnezes, asksltă pe sn om Rare se interesează şi tremsră pentrs silele dsmitale.„ — Pontrs zilele mele strigi Sfirvil »imit. Otravă în icasa mers! In mijioKsl sk-gîier iîie!o ! sfibt okli nevestei înde! lasă ’n kolo, ns se poate! Şi arfinki sRrisoarea ks dis-preu. Nsmni de kăt îşi ad-dsse a minte Kă băfise apa; aqeasta era o obiMnsinuă din Kopilărie kare o făMea în toate serele; însă îmiep» a se găndi şi a se întreba «ie ar li făkst Kănd ar fi priimit a^esastă veste mai din ’nainte. Dfipă mo se tot gîndi kăte-va momente dspă o Isplă între konştiinua sa şi Intre adevăr. Văz» bine kă s’ar fi temfit să bea, de Isa de ştire mai na-in te. El n’avea vrăjmaşi, pentrfi kă n» se împrotivise nimalsi !a norocirea sa» patimile ksiva. — *Iine poale, ks toate a-Meslea, zise el, strxngănd a-Meastă skrisoare fatală, Mine poate zhe kă n» va fi fost vre o dal7, împrotivitor kfiiva la vre o patimă, sa fi kă n’a dorit an post oare-K«re ? îşi adsse a .minte, ks oare-Karo bănfiîala graba kfi kare George îi adfise paharsl Kfi a-prf>, şi în'iepănd a atinge k» vîrfui limbei toate păruite Me-ralfii gfirei, kăfita să simuă vre fiii gfisî deosebit; mirossl apei de flori îi adsqea bănuială, ns ksmva aqeastă aromalisare ne el n« e Merse s\n făkst kfi gînd Ka Săi asksnză vre fiu j miros KOKlit si primejdios? mai 297 — lat skrisoarea st o qiteaskt, pe armt o mototoli in mtini şi înqeps a se primbla prinicast K8 păsări mari. — Neban sânt, aise el, st btnaesK pe George! qe interes ar fi avat el pentr» moartea mea? Pe de altt parte pentr» qe iart st priimesk a-qeastt veste.? George k» adevtra-t n’avea niqi an interes pentr» moartea lai, înst na era o slsgt vekie; abia de şase iani se afla în siaj ba lai. De ande îl kauoştia el, de ande era sigar de dragostea şi kredinga lai? Na se p»tea dtndaise o ntdejde de o rtsplttire mare, st’l fi ftK»t qine va kompliqe şistvîrşitor al anei kriine? Aqesle întristttoare dtri na sokotealt qe se apropia de adevtr mişka Ka darere pe D. de Servil; imaginagiai se înstlzia şi se înfltKtra; Kapal îi ardea, palsal înqepaso ai bate t>re şi neregalal. Bt-naiala şi grija ktrora se ft-Kase prad a, îj aranaart în fer-bingoalt şi ’l apakt nişte fri— aari. Aqea moarte pe kare poate o parta in sînal sta, a-velo dareri Kare venia ftrt îndoialt sti sfîşie peptal,. a-qele Kinari, aqea agonie qe o aştepta, toate aranka în mintea lai semingele btnaiolelor qelor mai grozave, ^îine pa- tea st fie aneltiioral nelegia-irii? Nevasta-sa? ... Ptral i se sbarli de groaat namai la Ksgetarea aqeasta. Ka toate aqestea, în aqest moment niqi onalt, în Kare na’si mai ft-Mea ilusie, în kare adevărul i se ar7»ia ku total gol, era silit a vedea singur ki» daka el se însurase din dragoste, doamna de Survil se meritase vuzîn-du şi interesai: Ea eră ftrt stare, n’avea nimis ktnd îl laase; el era bogat, şi dragostea lai se arttase altt de generoast în Ktt ajansese pi-nt la risipt; daka mari», neva-stt-sa îi moştenia toatt averea, şi rtmtnea sloboda. Era ka adevtmt ea o femee bine ntskatt, an safflet nalt, în Ktt st na poatt vre o datt a o rittqi niqi an îndemn de It-, komie; înst aqeastt femee îl iabea pe dtnsal? Na ştia ... *> el Kt mai namte Ka trei ani Ktnd a lat’o în Ktsttorie vt-ral ei Alferd Denekart îi qerea mtna ? Aqeet jane Alfred fa-sese kresKat din preant ka Ialia; amtndoi se iahirt tnkt din Kopiltria lor, şi era adevtrat kt în familia lor tot d’aana Kredea toni kt ei se vor ani. Averea qca mint a lai Alfred fasese priqina a rtmtnea jos aqeastt Ktsttorie, sabt Kavînt a se faqe alta mai j «a folos. Alfred, ofiger de - 298 - infanterie, se afla in g-trnisoni în Paris; el venia Ka o radi si’si vedea pe vari-sa. Darea aqeasfci patimi» na va fi fost stinsi în inima ofiijerulai, darea doamna de Servil se împir-Ibşa de dinsa, aride na palea sii daki e'iest amor firi minte ? Dar o femee oneşti şi vir-taoasi pîm si vieam?^) ofijjer pravilnik sise Koboare pînila mijloKirea otravei! Na se p-mte, ii» e adeviraL Servil pas în-neastimpir de asemenea bi-naiele, kiati si ie resipeaski, şi si le faki a peri prin mij-loicftl qel mai firesK qe poate afla qino-va în limpal nop’uii; irak» în kamera de dormit, si V a) hotirî st se Kslnd 8şa se desKise şi B. De Mareil intri vesel în kabinetsl domnslsi Servil. — Ah! prietene, strigi Ssr-vil arsriKindase în brajjele lsi S8nt perdst. — Perdst! H8; dar te am fikst si perzi. — Si perz, ie.? — Prinsoarea. — Prinsoarea ? —^ Aşa, 0S8ti de galbeni ; n8 te ai prins ieri ks mine ki n8 vois pstea ea si’oi smin-lesk feriiirea, nsmai si n« mi attiiig de nevasta, prieten iişi averea dsmitale ? — Ns e timpal aksm prietene, do asfel de vorbe, ssni otrivit: am Sn vrijmş kare’mi a ripss viarţa ; vezi în ie stare m’a addas histsra fatali,... Ah! Kind ’jji aş spâne toate bmsielele! — N’ai dormit? - Ssnt în prada lelor mai krsde dsreri, am ajsns la iele mai dspi 8rmi margini ale ds-rerii, ssnt la leassl moroii; m’as orivit. — Di’mi o S8ti de galbeni ki am Kiştigat. — Vezi o skrisoare. — Eb gi am sKris’o. — Demn ea la ? inşi ia vezi, KaBti în aiest pahar. Mareil Ibi paharsl de Kris-tal; moşteni ks lingsrioa a-şizitsra albiiioasi pe Kare o vizBse Ssrvil; dar nsmai n-misese nimik netopit; Mareil spre dovadi, îngioi kb îndris-neali rimişioa biBlBrei, şi asfol îl fiK8 sii peari bms-iala nelegisirii. — Dar George? ksm ei si’mi tilmiieşti fsga Ibî ? — Eb ’iam zis si viie pini la mine KBm îşi va sivîrşi slsjba dsmitale, şi fonti noaptea a bist kb Kamariersl mes. In momenfsl aiesta, doamna de Ssrvil intri în kabinetsl kirbatslBi-sis.iEra frfimoasi şi odihniţi ka o floare în faoa diininegei. — *îe fel dragi, îi zise ea, ai fost bolnav? pentra ie ns m’ai deşteptat.... ’Mi ai fi fi-Kst bine m’ai fi skipat de sa vis grozav. Visam, ki dam- - 302 - nenta ie aflai pe povîrnişsls-nei pnpaslii, şi ti8 psleam si ie ţji»; te yineam de haini, şi haina îmi skipa din mini.... Strigam: s’a isprăvit.... Pe semne Ki’mi am skimbat po-siyia şi toi vis»l acesta s’a risipit. Apropo, adiogi ea, am priimit o skrisoare de!a virsl nostr8 Alfred: a pornit la A-frika fin si vie si ne va zi; zis, n8 ştie se tniaski. Doktorsl sosi şi el abia n-sSfflmd.. — Mine e bolnav aii? — Nimeni, se gnbi a n-spsnde Servil. — Si dea Dsmnezes. Da-ka este aşa dayi’tni si dejan. Am petrekst noaptea kb 8n moşit si ’mi o foame. — Alt leva; nimiit n8 e mai lesne dekit aieasîa, n-spsnse Mareil; vei avea mi-nsnat vînnt; vîmtorsl Isi Servil ’ia trimis o burriche ka semn de înieperea vînitoarii, icni astizi este 4 Spt: — Bine ziii, zise dorctorsl, dar e itam prea de dimineayi; S8rvil avea-va el Foame? — Oî kit pentrs aieasta sla8 e8 b8n, Servil a avst de l»kr» toati> noaplea; a lsitrat o Iragdeie şi îi lipseşte nsmai desnod'iminlsl. — Şi pote ki ii va lipsi tot d’asna zise întreakit do-Klorsl. — Negreşit, zise Mareil, adăogi n8mai ici ieri a prinzi! la mine îndestsl de ns, şi de atsnii n’a mni bigat nimik în gsn de kit... 8n pahar de opi ks zahar. Mărie Aycard. LOGICA PATIMILOR înlr’sn apartament de fix— icis îndestBl de bine gilit, şi al icirsia isks smerit şi ka ban gsst dovediâ o stare de mijloc? şi o inklinayie de artist, doi jînii sta la fok pe doi jigări; amindoi era pe gînd8ri, sas mai bine snsl din amindoi vorbia singsr si’şi lsase însiriinarea iea grea Ka si konsole pe prielensl şi8. — Askslti, Alfred, ii zi-lea el, fii ks jsdiKati; noi tn-im într’o sojjietate asfel de organizaţi, în Kit li8 toali dragostea ta pentr8 mademoasela Adela-Dsrand, k8 toali dra-goastea ei kitre tine, toate kile vezi ki se întimpli ssnt foarte fireşti. — Me fel fireşti? strigi Alfred Bernard, isbind ks mina korlata de marinari a ki-minslsi. Es ador pe mademoa- | sela Adeîa-Dsrand, ea mi is-; beşte ; D. Roland n’are penlrtt dinsa niii iea mai miki a- 303 — pleKare, Adela are antipatie penlr» dinsal; in momental aiesta ie vorbim, P. Roland se însoari kb dinsa, §i aieas-ta este firesk? Foarte firesK, prietene, în starea sojjietitiii noastre. 1). Darand este bogat, starea ta e de mijloif; penlra ie vrei ka D. Darand kare ’şi a icel-tait viaya spre a Kiştiga bani si aibi el atita griji penîra sn amor ic» Kare el n’are ie faie, şi la kare niii na Krede? K8m vrei na el si’şi dea pe fie-sa şi starea dapi sn om ka tine, Kare dapi pirerea l»i n’are niii o liskaie? Firesk laiira este ka si se lipseasKi el de piliere şi de odihni ka si te fam pe tine bogat? Ta vrei Ka el si jadiie dapi patimile tale; el se {ţine bine a jadiKa dapi ale sale. Tb pretinzi ki o fati n8 poate si fie feriiiti de kit Kind ii di de birbat pe aiela ie iabeşte ea; şi el luede K8 statorniiie ki na poate fi feriiire de Kit în bogiyie. El e 8n laţi ban el di fiesei 8n birbat bogat. Ammddoi avej|i dreptate. — Dar D. Roland? zise Alfred. — Aiesia, rispanse înge-leptaî prieten al amoraîalsi, n» armeazi fireşte; el e bogat si, afan de m va fi sginit §1 lakotn, Kare na o urez, ns viz penlra ie si se însore ka o fati pe kare n8 o iabeşte, şi kare şi ea na’l va, însi poate ki D. Roland iabeşte pe A-dela. — Oh! mai oprit si o far’ zise Alfred kb amirniane firi a rispande la iele ie ii zise prietcnal; de ns ’mi ai fi stat împrolivi, ea era a mea akam. — Eb te am oprit ns de a o fara, ii de a faie o ierkare in deşirt. ICredemi ki» sarda ai fi propss sna Ka aiea-sta demoaselii Adela; mii n’ar fi priimit a’jji împlini iererea A fara lineva fete e 8n mi— jloK ie s’a trezii şi prin ro-manyari. Lakrarile aiestea na-tnai sBnt de veakal nostra niii de obiieiarile noastre. *Iine se mai laşi a se fara înzioa de nstizi? Asfel de l»Kr»ri ns se mal fak niii prin provincii, n8 se mai faK niii prin aiele ori— sile ale Italiei. Aksm e o »> fapti foarte groasi şi de an gast 8rît a fara lineva o fati, ja— nele prietene din pension al©? madamoaselei *Adela niii n’ar-mai fi vrst si o vazi în okî, dapi ic s’ar fi lisat si o fari,, si ea msisi, Kare o ştie aieasli,, | sânt sigsr Kinas’ar fi învoitniii o daţi n’jji asKalta nebaniile ] tale. — Mai îgi venise mki. ] o dorinjji tot aşa de rîs ka * §i lea d’mtiia, prietene, şl — 304 — deia kare te am întors ks norocire; îyi intrase în Kap st. te bagi K» D. Roland... S t te bayi! Pentr» ce? *Ie era de vini D. Roland Ia dragostea ta intre Adela? dana msriai? Iar de omorai ts pe Roland, so-kotiai kt. le ar fi priimit de ginere familia Isi Dsrand? —- Es ns mi poci» pricepe, kit îyi e inima de rece! asie Alfred prietenslsi si». — Pricina e kt es viz lskrsrile bine şi ns ssnt înamorat. Ksnoşti acea aKsiomi ce zice, kt. ns o cineva nici o daţi mai aproape de boali de uit kmd se afli în în-treagb simtate, nici mai a-nroape de siricie de Kit kmd a ajsns în vîrfsl bogiyiei; ks alte ksvinte, ki marginile se ating. Dalia aceasti ansiomi e ndevirati, ts assm eşti mai aproape de fericire de «it tot d’asna, — Ah! strigi Alfred prin-bltndsse în miiisl sis salon de fliKis, ts î;ni îndoieşti ne-Kfszsl, îmi faci nenoroc rea mai dsreroasi... Es fericit! es a-proape de fericire pe (tind însăşi în acest moment se sss-surie KontraKisl miriiisslsi ucelia pe Kare isbesic ks D. Roland, Kind miine sfmjjirea legii îi va «ni neapirat! A-rnidoi prietenii ajsnsen aci K.s konversayia lor, Kmd sls- ga lsi Alfred intri încet şi !e vesti o viziti neaşteptat!. — D. Roland, zise el. Roland! strigi Alfred. — - Pentrs ki’yi a venit la poarti, fiks bigare de seami injjeleplsl prieten, fireşte ki ns sssKrie. — Asta e semn ki s’a şi isprivit treaba, zise Alfred: — 'line şcie? St vedem. — Zii si intro. D. Roland intri. Era sn om ka de trei-zeci de ani, îndesişi de frsmos şi bine fikst, inşi ks o fagi serioasi şi în-podobit aşizat ka sn ginere ti«nit ce este si se înfiyişeze înaintea familiei sale celei nsoi! — Domnsle zise el, aşi-zmdsse ks familiaritate lingi Alfred, şi ka sn om Kare are destsle în Kap, şi ns se mai gmdeşte a face la formsle de polileyi, dsmneata şeii cine ssnt es, şi de mslt pin-deşti passrile mele ks sn okis plin de sn al ssi rival. Kit pentrs mine, abia ieri am a aflat Kt dsmneata isbeşti pe ma lamonsela Dsrand. Pentrs ce . n’ai venit, domnsle, la mine! n’aş mai li pslst de bsKsrie si fak o sisjbi snsi om cinstii iui dsmneata. în kredinyi îyispsis ki es ce ns isbesic pe aceea pe kare o isbeşti dsmneata şi ki mi însor de pismi, de o 1 desnid’tjdsire amoroase.; es 305 'iţi aş fi I'bâafo ka tonta inima, domnalme8....Zba iui spui», ki> te’mi pasa mie.... IJi aş fi Iisat’o şi aş fi leat altb ne-vasti... Akam, domnale, via si’ui ier o slajbi, şi le rog s b bine voiesti a asicalla «a s t «anosti posi(|ia în kare nu, afla. Alfred, na prea era gata sb fain. voiea anai rival 'ie îi laa o femee fbi-b sb o iabeas«b; priiini foarte rete tererea a-teasta;na pata «a toate ateslea a se opri de a zite domnalai Roland: — Vorbeşte, domnale te askalt. — Sânt trei ani, domnale, de kmd aflbndami la an bal la anal din miniştri d’alanti, am vizat pe doamna N..,. şi m’am înamorat s?»’mi perz min-yile dapi dmsa. Dna N.... a-vea an birbat mkb jane, msi kare o neîngrijia prea mait, şi kare avea toate nea-jangerile dahalai şi toate des-grajjiile trapalai, kare negrişit trebaia si’l opreaski de a fi iabit de o femee asfel de fra-inoasi «a dmsa. Pre lingi atestea, el na s’arita nini de «am ki>t de pauin ki îşi ia-beste nevasta: si ea, «a toate ki amoral în «ovîrsire na e- ste asa trafas, mi soitotiam în- •> *■ • si «’b Dna N.... va fi o ko-ketb lesne. Mi urneam dapi PERIODUL II. d'bnsa: Ştiam kasele în kare mergea mai des, şi întepaia a fase kanoştinyb ka dmselc. Viajja mea na avea mai malt de kit an kaget, o jjinti: sii plak adikb şi si nu iabeaski. D. N... îmi l'bsa toate înlesnire; tot d’aana era tine-va sigar K’b na’l va întâlni a kasi, i nevasta lai era femeea pe kare o vedea mai payin. Un an Dna. N... s’a împrolivit dra-gostii mele; niti ragitiani, niti fbgbdainjje, niti stirairi na palari pii s«oau?> an zîm-bet bine-voitor. Alanti fi-kaia o fapt?, din tele mai de ris din zilele noastre, o fapt?, în kare na mai «rede nimeni în zioa de astizi. Mb bolm-via de amoral tel mare. Ea afli, dar uitaşi de pajjin n’a simyit pentra ateasta; înte-paia si «ilitoresK, îrisi tîr-rmd, da pi kam se zite, an Ianj| dapb mine. Şi m’am internat la Paris mai înamorat de kit altb daţi, In sfîrşit domnale, sânt nob lani de kmd m’am înkredinuat ki Dna N... mb iabşte şi mb fiKaia şi mai nenorotit. — Ea te iabeşte, domnale şi damneatii eşti, damnenta, şa de nenorotit ka si mai nainle! *> — Aşa domnule; din zioa kxnd am dobândit a^easl/L de-sIxÎMHire^ n’arn mai vrJbz«t pe Dna N... hge de mine, se 20 — 30(5 - asksnde; iarna treksti a pe-treKst’o la o moşie a snia din prietenele sale, ka si ns ini întilnenski în Paris. Dna N... e înjjeleaptb. % si mai fawi atsnii, Kind ai înainte an b arba t kare e aşa de timr ka şi tine, şi pe Rare ns’1 poate cineva s'b’l arsmie în gîrli? Mt> omora neKazsl, si hotiriis s'b mi însor. îmi zi4eam voia pene o stăvili mai mslt între mine şi între dmsa; ea ini isbeşle, şi ns va mai avea speranjji, şi nine ştie ? poate ki voie isbi pe navasla mea, voi» dobîni Kopii, şi aaest isvor nsos de dragoste, va faae a seka pe 4ela lalt. îmi propssen pe de-moasela Dsrand. Dspi ksm ’gi a spss, mie le’mi paşi si ias pe dmsa sas pe alta ? Pri-imiis. Gîndsrile, si holirîrea mea era asfel Rit mai n’am bi-gat de seami ici demoasela Adela ns mi voieşte şi fsge de mine. Aksm irmd mi se deskise oicii, o viz si s4is, dom-nsle, Kb dsmneala eşti pricina. — Domnsle, zise Alfred... — Aşteapli: mi rog. Nsnta e9le holirîti; trebse si se fak'b iniine; odoarele nsntei sas dat şi s’a priitnil; demoasela Adela se ssppsnea vo-inijii latilsi sis şi dsmneala ns trebse s’o jsdiwe mai mslt dspi Ksin ns ponis niii es js- dina înyelepwisnea Dnei N... Toat'b familia Dlsi Dsrand, în 4eassl a4esta este adsnati pen-trs a se ssskrie KontraKlsl. Es inssmi m’am dss la fiitorsl mes sokrs în salonsl lsi, si asolo sn prielen al mes krediimios, kare S4ie ne am în ininn>, ’mi a trimis vestea a4east. Vezi-o, domnsle, 4iteşte. D. Roland sitoase din bs~ zsnar sn bilet, si 4iti Ksvintele a4estea: “ Prietensl mes „ u D. N... a msril fire veste; Dna N... Este slobod b. „ — Fsgiis nsmai de kit; am pinsittot, mireasi, familie, notar; mi simijiis aşa de feiri4it K'b toi mai vizsis slobod o dali! oh! 4e nenoro4it aş fi fost daka D. N... ar fi msrit nsmai ks o zi mai în srmi.., Ks toate a4estea, o familie întreaga mi aşteapt'b; ea se sokoleşte ki mi vois mai întoane, şi es ns’mi simjj Ksragisl si po4is si o afront pîni akolo... Amorsl mes, femit în sfîrşit, sas aflmds-se approape de ferÎMire, m’a fiKst si mi soi J m.t de a propo a msrit D. N... Intr’o o klipi, bietei jsne so înbnki în haine de nsntb, şi tnssra Dlsi Rolard îl d»se la tatii demo iselei Adelei. Kmd se vizsîn Kabinet nsmai sin-gsr ks D. Dsrand, Kirsia îi skipase din miiui 8n ginere, îi zise : — Domnsle, Dsmneata aştept în deşirt pe D. Roland; ns’l vei mai vedea niMi odati la dsmneata. — Ah! strigi, domn;;] l)s-raad, el a aflat toate! — Da, zise Alfred, ks mingile dsse la amorsl sis, A priimit sn bilet itare ’ia dat de SMire, Inşi domnsl mes, dsmneata ş'iii dragostea mea pen-trs demoasela liika dsmitale; sMii iari si Rit mi isbesle dsm- •j *i merită. Dsmneata ş'iii Mine g»nt; amor»l mes kitre flirta dsmifale’ui este Ksnoskst; îyi va fi lesne si afli 8n mij-lok kare si potriveaski şi si dreagi aMeasti sitimbare firi. veste a 8n»i ginere. Di a-sspra Dlsi Roland ki e pri-nina, el na va faMe nmi o pri-tenjjie. — 0 urez foarte bine, zise D. Dsrand. — Polii its toati îndns-ncala si dai asspni toate gre-şalele aMeştei rsptsre; ns va reltlama nini de rtstn; din pro-tivi le va primi bsitsros. Inşi domnsle, ns te lepida, ns fsgi de a fane feri'iirea mea şi a fiinei dsmitale... Vezi, domnsle, mt.ar fi fost dbmneaei de ne-noroMiti ks aMest birbal; pen-trs ki ns nsmai ici ns’lar fi isbit dsmneaei, dar ni'ii el n’ar fi isbit’o. D, Dsrand lsi pe AlIVed do mini, şi îl dsse în salon sndo eră adsnali familia. — Domnilor, zise el, ssnjeui martsri ki am fiitsl; tot «re am psfst ka si das fie-mei sn birbat bogat; am pişit atit de departe nit este itsiva ks pstinu'b si meargi, şi m;b o-presk la Mele dspi srnu hotare ale pslerii pirinteşii. A'ii inşi dragostea pirinteaski birseşte, şi ns poMis si jirt-fesic pe fie mea... Ea 0» is-jjeşte pe D. Roland, am toati 308 - dovada, ea ’mi a skris şi eatt SKrisoarea. Vi mtrtsrisesKdar kt es ns poiis a împrotivi. Aii D. Dsrand sKoase din bszsnar o SKristare a Oe-sei, î« nare ea rsga bsntlatea Isi ka st ns o jtrtfeasKt snsi btr-bat pe Kare ea ns’l isbeşte; n# spsse tnst Kt aiea sKri-soare era a doazeiia, din Ktle îi skrisese biata fatt, şi Kt pî-nt aii niii kt Ie btgase el în seamt. — Am mslgsmit Domnslsi Roland, zise el de benele ds- misale ksgeltri, şi 'ini am lsat ksvîntsl înapoi... Adelo, adt- ogi el, adrestndsse kttre fie- sa pe kare o,treiea fiori în ro- Kiea sa de mttase, tatii tts te iubeşte şi pentrs toate Komorile Golgodii el n’ar ii vrst st te va- zt nenoroiitt. Ts isbeşti pe 11). Alfred Bernard, o siis ; ea- t.t’i. îl vei lsa de sojj» iartt- ’ttri nepriimirile şi împrotivi- rile le’fti am arttai, Kare le ftieam ka st te înierk, şi kare aksm sânt nişte înkre-*> dinjitri de dragoste pentrs btr-batsl st s. Dv Dsrand se artti kt e tatt b«n, se arttt kt simte mjlt, şi s’ap8K;b de- şi; pltn-se ; pe 8rm;t treks. iar în. Ka-binetsl sts st falit alt kon-tralit (sas, [foaie de zestre), îjii seara aieea. se şi ssskrise Kontraktsl, şi dispt Kt te va zilb> se ftK8 nsnta tinerilor. — Hei bine, zise Alfred pri-e ten sl si sts, adoa zi dspt nsn-tt, aveai dreptate, Ktt pentrs D. Roland st ziii kt ieea ie faie ne e- firesk, vrtnd st se însoare ks nevasta mea;: dar pentrs sokpsI mes, ie îl jsdiKai asfel,. vezi. Kt inima* lsi n’a fost aşa de asprt d8pt. Ii8m Kredeai, pentrs Kt, îgii mtrtsrisesk, nx ntdtjdsiam st ishstesK Ktnd am venit ia dtn-ssl, şi kK toate aiestea vezi. Kt n8 s’a împrolivit, nsmai de ktt m’a Isat de mtnt si m’a. •i dss la-, fîe-sa. Se vede Ksrat kt sKrisoarea Adelei ie ne a arttat’o îi îmmsiase inima şi kt fsga Dlsi Roland. ns i s’a ptrsl niii lisdatt niii sspt:-rtloare. — Te amigeşti, prietene,. voi8 st’gi expliK myslersl aiesta. D. Roland e prea bogat; şi s’a tras dela aieastt Ktsttorie, din motnentsl ie a aflat kt sokrsl dsmitale a per— dst trei. ptrgidin averea sa.. — Ksmf D. Dsrand a skt— pttat? întrebi Alfred. — Tot e tnKt bogat pe lr>ngţt, starea dsmitale, tnst, nsmaii mslt. Aksm vt potri-viiji; de ns st ftiea aieastt. Ktsttorie, D. Dsrand era în. primejdie st fa Kt faliment,. - 309 — Iktii ’i se aridiua (creditai. Perierea ştirii l#i, deptrtarea cgineralsi, ar fi dovedit în pa-*blik k .. n’are kb ie st’şi miri te niii fala. Venirea d8mita le '’ia fost lai la vreme. Ai fost au mintBitor penlr» so- krsl dsmitale ie krede si e •* sigsr ki Pl. Rol and s'a tras «penlrs ki aflase perderea sti— snii sale. Ea toate aiestea şiii i’a fiKst B. Dsrand k» notari st8? El a împsjjinat zestrea fiesei, potrivit kb averea ie perifose, kare inki ;a -fost o împregiBrare priiniioa-st la amorsl ti», kni n’ar fi ipslKt da D-lai Roland leea ie ii figidaise, şi -eati penlrs ie a priimit iererea ta atit de ksnnd. — rl>nsi, ©. iRoland întrebi Alfred icsnoştea (pagsba :SOKr8l8i mes? — N», D Roland e bogat, şi n» e laicom, el kb adevirat -se înssrâ de nelcaz:; el isbe- ste ks Ktldsri de inslti vre- ■ *) me pe D-na N.. şi D. N.... ks adevirat a mărit de kite-va zile.... Kredemt, togi agi Brumat dspi logika patimelor. Marc Perriw. ÎNDEMÂNAREA UNUI PAGLU în 1770 Inia la Vcrsalii !D. MaricisBl de Charnay, om blind şi K» dsh, Rontimporan al lsi Lsdovik xv, al ktraia fssese pagts Icb linii-zeii de ani in ainte şi Rare fiksse o greşaLi a se înssrâ la vîrslt de şai— zeii ani k» o fati jsni şi framoast. Mslui şi m»lt îl itritiKan si îl l8an în rîs penlrs aieasti Kisitorie. Regele înssşi a bine-voit sti spade într’o zi o .glsmi kobifoa-re; D-na Dubary, jadtogi o vorbi kam glsmeagt şi sspi-rttoare, şi Kontele Jean, kam-natsl favoritei, aiela Rare ns-mia pe Lsdovik xv frigior (frdrot), îşi lai. îndrtsneala ai ziie o vorbi -foarte siobo-di şi sspiritoare nare merse din gsrt în gări la harţe şl kare damele iele frsmoase, de rssine adiKi, ’şi o repeta ana alteia în jjeava BreKii. Mar-kîzbI de Cbarnay a avst o jsriie vijilioast, se -lsase dspt şî-roisl patimelor şi pluerilor aieşlei ksrjji în Kare triise-; însi vîrsta în sfirşit, ’la în-gelepuit, şi se înssrt, -dapi K8m zisertm kb o fa’ti frs-moasi şi înj|eleaptt ka si 8-neasKi la sfirsitel viejjei sale morala rb plmerea. Kb adevirat ut miskarea i»i eră nara t) o lotirie şi primejdsia a per-de; inşi marKsis! era dalie, bltnd îngrijitor şi galant; se soKofia kt va faie atitea i bI-UBmiri soyiei sale şi va antă - 310 - nfila griji şi prevedere In pli'ierile ei, în Kit destsl si n’aiîii ea oare-sare înidimri vipioasc, şi ol va pstea fi fe-mii. Fericirea Isi Mere» ica femcea sa sii fie blindb, bani si daţi ks tolsi la datoriile sale. El însl, fin a o râpe de o dali ks lsmea si a se «> trage dintr’insa fiits sn lskrs •iei mai a nevoie snsi Ksrli-zan, ki se depirti îmietsl ks îiiMetsl dela itsrte, şi adsni în ospelsl sis tot «ie pslca si faki loftsinpa pliksti mar-uisei. -Galanjjii şi ssspirtllorii tiviepsn a se înfipişa, dar ks binele îi fiks a o kam nri şi a peri de tot din kasa Isi. D. Marhizsl ns era niMi teniilor, dar ni'ii aşa ks totsl fin grije. Ishstise a înssf-ila sopiei sale, daKa ns «n a-mor pentrs dinssl, 'inşi sn vis prieteşsg şi o mare în-kredere. Dana se înlimpli adesea ki sn bilrin si ns fie ami-git de femeea sa, trebsie fnsi •iei pspin si aştepte in. aceasta prepioasi avere o si ’io pmdeaski fsrii. Vi a pa Isi e o ispli. Intre persoanele pri— imite în kasa markisslsi se află şi snjsne Kipitan de Kilirime, baroronsl de Breteui!, kare era foarte fimr, iî’o figsri grapi-oasj. si melancholiki, şi despre sare ns se aszi.se inşi ni'ii sn fel de intrigi amoroâsi ks Mine-va. Un asfel de om e-ste Mei mai primejdios pentrs o femee înpeleati, şi rivalsl Mei mai grozav pentrs sn bi-trm. D. de Charnay ies groazi bigi de seami la patima ki-pitanslsi, patimi ne semina a-dinki şi a siria vijelii in-nepssen a lisa si vazi pe itipsl lsi nel pilit srmele Mele mai însemnate. Spre vîrfsl ne-noroMirei sale, mariiissl vizs ki şi nevksti-sa slibia, se întrista şi nmmea pe gîndsri şi malcholim. lIe si fam el aitsma ! kimî ns vrea s'ii’si vazi sopia niMi neitredimiioasi, dar niMi nenoroMili, dar niMi ne-noroMiti. Dspi Me îşi adsse în gînd felsrimi de projete sare de kare mai nepstinqioase de a se psne in lskrare, se ho-lirî în sfirşit si meargi sin-gsr la rivalsl sis şi si’l de-sarmeze, de va li ks pstinpi, prin sinMeritatea vorbelor sale. Se înfipişi la baronsl în mi-nstsl Kind iineasta îsi sivîr-şia toeleta şi se gitia a se dsMe la mantisa. Domnsle baron, îi zise el, dsmneaia eşMÎ înamorat de nevasta mea; si fi fost ks doi-zeMi de ani mai în apoi; n’aş fi avst trebsinpi de vorbe, şi negreşit, ki ne am fi Intiln.it în alţi parte iar nsaai; msi mina a înMepsl si’mi tre- m»re, nsmai are p»terea de a •ginea sabia si prin armare mx vxz in stare a’gi sere ajstor, şi milx n» iti doan te isbeşte nevasta mea, însx e» şirag primejdia de a Insa neîncetat ssbt okii »nei femei jSne pe an galant bare pretinde kx moare de dragoste pentr» dxn-sa. De te voi» opri din Rasa mea, voi» trese drept »n te-mxtor, şi poate ki aş desKide otdi doamnei markisei asspra merit»l»i dsmitale; si afari de ' «j asesta kmd se îngeleg oa-mi .. . . . menii, pot si se vazi şi ai- rea: la teatr», la primblxri, în l»me. Aşa, n»mai la d»m-neaia; alerg, domnsle, şi mi rog a ns’nii t»rb»ra sfîrşitsl viejaei mele; depxrteazite; d»mneata eşti ostaş şi negreşit kt> n« poiji sx’gi fasi la Versalii nisi meseria nisi kari-era. Dsle la Stenay, snde Ui se alin regiment»l în gar-nizonx. E» iui voi» fi dator odihna mea, si markisa liniştea sa; n» K b doan ki te isbeşte’uio mai spui» xnkx o daţi, si pentr» ki sixrsirea sin-g»n a snsi om ka dsmneata este primejdioasx la repstagia »nei femei, D. de Charn-ay avea a fase K» »n om Kare pe lingi nişte palime înflntirate snia si loati vioisisnea jsnegei’ şi kare în lok de a tigidsi, dspi k»m 1 k»m o serea obiseiurele vea-k»l»i dela »n om galant însepu a vxrsa »n şiroi» de lakrnme, şi a’şi desiiinsi în ainlea ln>r-bot»l»i patima sa. — Vaildomnsle marifis. îi zise el, se seri dola mine? si pornesu, si mi depirtez de asi! msi k» aseasta seri nmartea mea. lIe’mi vorbeşti de kariera si înaintarea mea? c Pentr» mine n»niai »n lnkr» este în l»me: si, vnz pe doamna mantisa st ris»ffl» aselaş aer k» dmsa şi si mor de dragoste; eati nrsita şi kariera mea. Marlussl kare ar fi aşteptat ori se alta afari de de-stiinsire, rimase «irrfft. Mi-nndsse de it»rigia neînge-leapti şi de asest» amor, re-ksnosk» flakira »nei palime d’mtii», şi korspgia vremii, în kare asfel de kempromit- teri între birbal si amant»! *> nevestei n» erâ rare; bleste-mind»’şi bilrînegea kare îl oprin de a’şi fase o rşsbsnore asspra baronslsi de Bretonii,se trase dmd de ssire rivat»l»i si» ki n» va mai fi priimit în kasa sa. K» toate aseslea ne— pstind si mai triiasm în ki-nsrile se îi prisinsia asest a-mor, hotirî si vorbeasiti nevestei sale. Mantisa erâ înge-leapti d»pi it»m am spss; msi se lspta k» o patimi se se nis- -312- ksse abia; şi poale kx înjje-lep'iisnea sa şi iViepsse ai fi o povarx. Mxrtarisi bxrba-tslsl sxb kx D. de Breteuil îi skria dela o vreme inkoaui, si * ka sx se îndrepteze penlrs 'ie ri8 ’ia vorbit pespre aueastx deslxinaire, îi de te în mxnx sitrisorile Kxpitanalsi. Eră nişte foi arzxtoare de dragoste. D. de Breteuil, este adevxrat kx ziuea itx isbia fxrx nxdejde, însx ndxogin kx daiia o kxs-txt8rx de milx din partea ei ns va kxdea asspra lai, amoroasa lei desnxdejde va fi asfel în kxt ns’şi va mai p8tea saf-feri viaga şi kx va da un sfir-şit zilelor sale. Dna de Char-nay se arxtâ şi îngrijatx şi spe-riaix de aueastx nmerinjjare, şi fs lesne markis8l8i sx vazx kx daka mila n8 este amor, dar e 811 dram nare dsue kx-tre dxns8l. Ideea kare stx-pîniâ pe Dna deCharnay, şi kare o faie învederatsxi fiemi-Ix de D. de Breteuil, eră vioi-uisnea ansi amor aşa de întreg în kxt p8fea sx ndsKx pe lînxr la moarte. —Nenorouitsl, strig x ea, sx H8 se omoare, — Se poate, respanse 1(8 rxuealx D. de Charnay. D. de Breteuil va faue weea ie i se ksvine; însxdsmneata vei mari. — Eh, domnule! zise mar-kisa 1(8 oare Kare niişkare. — Aşa doamna mea vei insrî în noaptea aveasta. — *Ie vrei sx zi ui, dom-nsle markis? — Iu ueassl auesta eşti C) foarte bolnavx na mai k niui o nxdejde, agonia ’jji a în-uepBl. —■ Dardomnaîe,deslsşaşle-’mi ue vrei sx ziuil zise mar-kisa, Kxria îi veni în lok în minte istoriile doamnei de Cha-teaubriand si a kastelanei de Fayel. Markissl na’i deslssi nimiic, însx ns lxsx din vedere pe nevastx-sa pînxdspx dox vea-ssri d»px miezal nopuii, şi a-tHU'ii o psse în Ir "o itxrsijx de poşlie, şi înkredinuxnda-o gri-jelor snei slsgi Kredinuioase, o porni la o moşie ne o avea 8-nsl din fra||ii sxi la Tsrana, ande putea ea Irxi şi a fi în-grijilx ks toate onorile, ksm şi a se vedea kh nobilimea a-uelai lok nsmai daka îşi va da l(8vînl8l de uinste kx va pri— imi nil nsine ie îi vor da, şi kx ns va skrie ni ui va pane pe nltslsl sx skrie la Ver-salii. Dspx aueasla, a doa zi markissl se înfxjjişx la ksrte, si Kxlre uei kari îl înlrebarx, spase in (reakbt kx nevestei sale ns prea e bine. A treia zi, afiarx oamenii kx îi e mai rxn, şi d»px trei zile dspx a- - 313 - •ieasta, afli lumea ki markisa a murit. Markisul lui doliul, puse si’l poarte şi oamenii sii, şi o pompi de îngropare de mare-kuviinjji porni dela o-spelul de Ckarnny ka si pe-treaiti pe markisa la groapi doi-zeui lege de parte de Ver-salii unde se îngropa familia mănosului. — Iubiam ku kovîrşire pe nevasta mea, domnule baron, surise maritizul Intre D. de BreleuiI, inşi mai mult mi su-pira onoarea Rasei de kit dragostea nevestei. Voiu suiferi dar perderea ei i;u o linişte fi-losofiKi, qe se kuvine unui bir-bat de vîrsta mea, kare se a-flă ameninijat în ueea ie avea mai SKump. Pentru dumneata, a uiruia patimi eră atit de vie în kit nu putea s’o oprea-ski uni a konsiderajjie, şi în kit dumneata nu puteai trii firi a nsuffla acelaşi aer ku doamna markisa, pentru dumneata zik, aştept aKum si a-flu ki. ai murit, şi ini viz dator a nu’tji askunde ki doamna de Charnay m’a lisat înitre-dinjjali ki peste kunnd dumneata nu vei mai putea trii. Kurtezanii iar ziiea: Bietul Breteuil! vizuriui ki perde din mini o femee frumoasi însuşi în momentul kind era si fie iubit de dmsa; liii-spre- zeie zile si mai ft tnit, şi ea era a Iui. Trei luni treKun, şi D, de Charnay se sokoti ku este vremea de a kiema în apoi pe nevasta sa din exilul ei. Doamna markisa sosi noaptea, mai pe la acelaşi ieas pe Kind pornise ku trei luni îri ainte. A-kum allmduse singuri anundoi som'i, dupi we se triseseri slugile: — Bine! zise mantisa, trebuie si fi murit bietul neno-rorit; şi pentru aieasla akurn m’ai iciemat în apoi. Markişul sKoase din buzunar o kirti'iiin.. — Eali, zise, o însemnare de faptele şi gestele baronului de Breteuil dupi moartea du-mitale, în zioa îngropiri el a mmkat la birtul ku Trei mere împreuni ku trei ofi-jjeri; nkolo au biut pentru o-dihna suffletului dumitale, si au liudat mult itieltuiala ue am fikut pentru pompa dumitale de îngropare kare ku adevi-rat ki a fost mireajji şi bogaţi. A doa zi eu ’iam trimis rispuns ki e vremea si se omoare; luitru kare ku a-devirat, dumneata nu’l uereai, dar îl aşteptai si’l vezi pus în lukrare. D. Baronul nu’mi a respuns. şi a pornit la Paris unde ka si’şi spargi întristarea s’a împrietenit ku o — 314 aKtrigi şi a începst a jska kirgi. în opt zile aceste doi felsri de petreceri ’la Kostat trei mii galbeni; şi ksm ns e aşa de bogat, şi fiind ki astfel de perdero ficea o gasn însem-niteare la starea lsi, se so-koti nsmai de kit dspi aceasti a se înssra; aksma vezi dsm-neata ki el este sn fliKis în-cerKat luci vizmd ir/. k« patima sa cea d’intbis n’a is-bstit nimik, s’a încerkat de doi ori a se ărsnka sna ds-pi alta în fsndsi simlimen-(slsi... Aksiu, sksmpa mea mar-kis'b, te am addss Ka si fim ks togii la isKilitsra kontrak-tslsi lsi de kisltorie, kici D. baronsl se însoari kb sna din este isbiti de birbatsl sis, şi va avea darsrile ce ai dsm-neata, îi este foarte lesne a fi îngeleapti nsmai si falii oare-ksm st> dobmdeaski oare-Kare înkredere şi cinste în sogieiate. Daka am fi 8rmat ammdoi altfel şi ns aşa K8m ne am pariat. D. de Breteuil, te ar fi amigit, te ar fi fuist de poveste, şi apoi te ar fi pirisit, şi in cessl acesta te ai fi aflat in vre o ministire. — Toate acestea ssnt bene, zise mantisa, Kiria începsse ai veni iar bsksria, însi ns le soitoteşti ki Ismea nu gine de moart b în toafT> preajma a-ceasla si însssi la ksrte; K8m vei fa ie si nu arigi lsi am radele noastre; ea ti pentrs a-ceasta am fikst Ka si te întorci dspb l8mea lea lalti, şi inki ka si’gi spsis Ki es kb toate ki te şciatn vie, dar am sslFerit depirtarea dsmitale ks mai psgin usragis şi mslt mai trist de iţit D. de Breteuil. Markisa n’avea alt a mai face de kit ase aranita în bra-gele birbatslsi sib şi figidsi ki ns se va mai lisa a mai lsrede la simtimente asfel do înfliKirale ka ale baronslsi, şi aceasta o flks ks sn pri-eteşBg aşa de vis în itit mai semma a amor. — Sksmpa mea prieteni, zise mârkisBl, mnd o femee înviat? — Este oare-cine kare şuie ki dsmneata eşti smitoasi şi tare mare, şi Kare dspb ce m’a osîndit ki in’am înssrat, nB’mi a tigidsit pe Srmi mijloacele de a’mi face kisi-toria norociţi; Regele şcie toate. — Ksmlrigele Ie şcie? — F bri îndoiali; te soko-testi dsmneata ki la VerSalii, mai ssbt oirii miririi sale aş fi îndrisnit si mi port asfel Kitre sna din ssppssele sale daka ns’mi ar fi dat voie? Am fost oare Kind pagis al Miririi sale, o şlii doamna mea, şi aceasta ce am fuist este -315 sii jok de pag-is ‘le am jsitat domnalei de Breteuil; nare negreşit va fi iei din srmi. — Mai nmlnea o resbs-nare a faMe bnronslsi de Bre-teuil, şi doamnei de Charnay i se înlesni maliismirea a’şi o faMe a fari de aaeasta frebsia ori-k»m si se arate în Isme. A doa zi, în vreme we Kipitansl se afla la logodniKa sa, snde era si’şi isltileasiti KonlraKlBl de Kisitorie, se desniseri a-mmdol kanatele «şei, si sn laKes vesti ks glas nssnitor; “domnsl măritiş»! şi domna marltisa de Charnay! „ La aMest nsme dinsrmi; loali Ismea îşi ardilti KapsI, toui se missari si se skslari. D. ba- V •) ronsl do Breteuil fiits o es-Klamajiie fin voie, şi îi kizs din mim, mina logodni'iei sale. Inidpsiyivi o femee jsni şi albi şi rsmeni, al itiriea psjjin rsmensl îi îussflouea faijn, pe nare o mssKslijji SMigaşi ks meşteş8g p»si fi'iea sii nsa-ri albeau» pelei şi într’a'ieeaşi vreme si vioiwisnea oiiislsi, ics branele bsKilii, ks talia bine strînsi K8 peptul plin de nestimate ks piMiorsşele în sitarpe rose, ks kapsl gitit ks pene sndoioaise; aieasta eră moarta pe nare D. mariltissl de Charnay o ginea de mini. —■ Ksm! strigări din toatei pirgilc, dspi mg se potoli si- * rnirea Me îi isbise do o daţi, doamna marltisa e simtoasi şi plini de viagi! tokmai dap% kam Satana! îşi trakteazb pe Saltana sa favoriţi.:: o voia înkide; ki.«ii sânt hOti>TÎ't st> fag kt>1 voia patea de neno-roiirea ve’rni ai prooroiit. D. de Charnay kanoskase şi jadiKase foarte bine pe femeea sa ; ea îi fa kredinvioasi. Â-tit namai doamna markisa, k» toati» janegea şi framasegea sa, se fakase an objet de groa-zi pentra togi Mei din Ver-salii Kxgi faseseri la îngroparea ei, şi karii na patea si tcreazi. ki ea ’şi ar fi pi-nsit rnormîntal saa de trei lani aa st. se întoarki a tril K8 b^rbatal si». Da pi. pa tra a ni mai târzia ea mari k« adev'brat, şi lamea atat aştepta s% o mai vazi iar% -în ki>t anii îşi înkipsia kt. ar fi intilnito Kind în alee k'i>nd pe marginile rîalai; iar femeile nele ica minte sprijinia ki în toate daminiiele markisa de 'Gharnay asaalta litargia la Biserika Saint-Lous. MARfE AYCARD. îjiştiingare Gazetele Rom aneşti ie se pablÎKT. în Braşov sabt redakgia ©lai G. Barig, în malgamirea toatei Rominimei, vor arma şi pe anal 1840 ka aielaş takt, şi ka aieeaşi şilingi, a în-•destalâ trebaingele morale ale nagiei; aieasti. plbkati. veste •o avem dela D. Redaatoral; noi însi, pregaind importanga şi folosal aiestor foi ile poftim ka anal 1840 si le fie anal fericit al janegei îngelepte anestoi foi kare pregăteşte nişte batrînegi îniertcale şi odihnite, în nare îşi addaie ornai a minte de framoasele fapte trekale. Aieste foi dapa kam ■am zis şi alta-data. sânt singare pe Rare romanimea înge-legbtoare trebaie a le sprijini ka singare ie sânt în stare a împrăştia ideile şi Kanoşlingele peste tot loKal ande se vorbeşte limba noastra; şi prin armare ne fauem datoria a le reKomnnda la pnlriotisma! Romanilor. AMORUL LUI ERO SHI LEADRC Poemă a Museului Grammerian Mssi, Kinti. anea torjji Kredinnioasi si asRsnsi a A-morslsi; şi p’aiel. înnotitor noptatjR, pe Rare Imenesl ’1 aştepta dinuolo de miri; Rintb anele pliieri sekrete, pe kare niii o daţi nemsritoarea As-rorb i)8 le dovedi: kinti Abids si Sests, sas nsnta E-ro-ei kare n’avs martsr dekit noaptea. Asz pe Leandrs înnotxnd şi filfiind arzitoarea torjji a A-morslsi, vestitorsl Venirii, în-demnitorsl mmjjii nelii asRsn-se a Ero-ei; torjji pe kare Joie dspi nneasti slsjbb de noapte ar fi IrebBit si o aşeze în mij-loksl stelatei boite ssbt nsme de Steaoa favoritoare a A-morslsi. Fiind in. ea fs pri-tina anei tinere fsrii, prevestind k8 Kredijib porsnniie s-nei sfinioase amante, pbni în momentsl în kare se ridiki »n vînt vrijmaş amorslsi ei: Vino dar, o Mssi, ş’înso-jjeşte jblinda mea soarfi, Rare R8 o singsn ssfflare stinse a neastb torjji şi se perdîi Leandrs. Pe jjbrmsrile mirii, în fagi. şi ks apropiere snsl de altsly sînt oraşele Sest8 şi Abids. Intr’msele Amorsl întinzmd! arksl sis, dintr’o singsri tn-ssn rmi 8n jsne şi o Uniri frsmsseije. Pe drigistossli Leandrs şi pe tîmra Ero; a— nestea era nsmele lor amîndoi asemenea snsl a’tsia, amindoi ste|e strilsnitoare a oraşslsi lor; snsl linsia în Şest, nela laM în Abids. Trekitorsle ori sine vei fi, priveşte tsrnsl de sndte' tînira Ero, ks torjja în rnini,. poviusia pe amantsl sis, priveşte rissnitoarea strimtoare* a vekislsi Abids, a kiria sndi înk'b msrrnsri pentrs soarta Isi [Leandrs. Dar, oare ksin Leandrs, resUtornhit în Abids,. - 318 - se înamori pentrs Ero, ko-rispanzind tot de o daţi şi ea dragostii lei? Drigostoasa Ero, se tngea din smge zeesk, slsjind drept preotigi Venerii. O n«oi Ve-nere, dar firi a ksnoaste pliterile amorslsi, ea licsia de parte de piringii sii, în-ţr’sn t8rn aproape de mare Ingeleapli şi smeriţi, niti o daţi n’o vedea tineva si se amestece K8 tele lalte femei te se adsna, niti a dingsi K8 tinere de virsta sa; ea voia si se depirteze k8 Istsl de Konversagiile tele viclene a 8ti8î asfel de seas gelos: kiti tot d’sna femeile as pismsit fr8tn8segea. Temîndsse ns-mai de Ven8s şi de arzmda lolb-'B afiislsi ei, adesea r8ga p’ateasti zee, şi mai tot d’-asria, prin jirlfe, se siliâ se desarmeze Amoral; dar vai! Ea tot n8 psts si scape de primejdioasele lai flakire. Peste psgin întorkîndsse zi-oa în Rare prinzBiesk în Şest pe Adonis şi pe Venss; zi solemnele, în karo streinii a-lerg din toate pirgile într’-atest oraş, din insblele te în-coroneazi marea, şidbpi mir-ginile *îiprsl»î, şi din pirgile Emoniei. .Alsnti femeile pss-tiind filarea, n» si vid mai malt pe mirositorii in8ngi ai Siriei dmgsiri te se formea- zi din fete pe vîrfBrile lor. Niti 8n8l din Iiksilorii locs-rilor dspi împrejsr, din Fri-gia, din Abid8 şi însfîrşit de ori-8nde; niti 8n jsne simţitor amorului ns lipseşte dela atoasti sirbitoare; si, îndati te se prevesteşte sosirea ei, togi pleaki de o daţi la Şest, namai psgin îndemnagi de a adste jirtfe Kitre zei, decit a vedea fetioare de frsmssege însemnaţi te vin la ateasti zi mare. Aksm dngostoasa Ero îna-intînd în lempls, din faga ei teadelte ese strilstirea. frs-mssegii; întokmai ita din jar-gintata stea a nopgii te se ridici pe orzon. Obrazsl ei tel de albastra, asemenea snsi trandafir îmbobotit, se kolorea-zi de o lîniri roşagi în rnij-IokbI Kontislsi telsi: alb de ka-re este akoperiti; pelea ei tea rsmeni, si aseamini anei (timpii. acoperite de trandafiri îmflorigi. Ea înainteazi, si ssbt paşii ei se pare ci o si risari trandafiiri. Mii de gra-gii. stnlstesic în persoana ei. Poegii niti o dalb n’as nsmi-rat mai mslt de kit trei gra-gii; te ntitire! pe okisl tel zîmbitor al Ero-ei klipesk o ss ti de gragii. Inlr’adevir. Ve-118S ! preotiga este vredniki de line Asfel, preotiga venerii, în« faneiurid toate qele lalte fra-masejji, se pirea însăşi o alţi Venere. Jane si tinere inime fan îndati înamorate, şi togi ard d’a dobândi favoarea ei. La tiegi kare pas ie faqe în-tr’aqest templa nurejj, oitii, simijirile, inimile sboari dapi tine fokal qel mislaitor al poftei; inima ta se aprinde şi se arde de an foK nestins Kiqi sigeata ne o aranki o fra-masejie desivîrşiti. este mai liste de kit qea înaripaţi; ea [isbeşle în okia, si de akolo pitrande şi se înfige în i- dmsa. Unal birsit de banane strigi: “Am vizat oraşal La-„qedemoniei, Sparta, ande se „ dispati pentra framoaseue, „dar niqi o daţi n'am vizat „atita mirire, frigizime şi „ nari. Zeea Mitareei, na va „fi oare aqeasta qea mai tî-„nin din granule tale? Pri-„vind’o okii mei obosesk, şi „na nu poiia sitara vizînd’o. „De qe na poqia s’o dobîn-„ desK miKar pentra an minat, „ş’apoi si mor! Kmd ar îm-„pirtişi likainya şi patal mea, n’aş mai rivni nimik la Olimb, „ Sa-a, daki aqeasti qerere a „ mea este prea mare, di’mi „o Venas, o sojjie asemenea ei.„ Asfel, ziqea anal, în vreme qe altal, de şi asemenea ripit d’atita framseije, tot în-grija d’a’şi asaande a lai răni. Dar ta nenoroqilale Lean-dra, abia vizaşi aqeasti fatali framasejje, şi îndati te a pi-trans o urzitoare sigeati. Ta na vei fi kiznit de Kinaire as-Kansi, trebae or si mori or dobmdeşti pe Ero. Numai SKÎnteetorii ei oki anrind în •' A nimi. Mirarea, friim, rasinea si indrisneala stipînesk ana da-pi alta a laj inimi, framase-j|ea îl aimeşte, inima lai bate de friui ; rasinea îl opreşte, dar îndrisneala sprijiniţi de amor, biraeşte rasinea. Ka an pas înqet înainteazi Intre pre-oliiji, aranki asaprii o ki-atitari linguşitoare, espresie mali înueleasi de o inimi tî-niri. Ero priqepe pofta a-migitoralai, şi rimase maljp-mili de grayiile sale; rîdirti adesea vilal qe’i akopere fra-masejjea, şi rispande lai Lean-dra na Kiatitari askanse kare îndati le şi intoarqe. El triamfeazi: Kiqi framoasa a Kanosnat amoral lai si na 'la *> desprejjait. Pe kmd el kiatâ ka ne-nbdare minatal Ka si se apropie de dmsa fin sii vazi qineva, soarele qe era pe la porjjile Apasalai, trage în-sfîrşil lamina, şi steaoa nopjjii addaqe împreani na dinsa ne-pitranseie ei ambre. îndati qe noaptea întinse întanekoasa - 320 - ei pinzi, laind el mai malti îndnsneali, s’a propie de E-rd, şi strîngmd ka dragoste dogitele ei Mele de trandafir, na se esplsici înkb de kit prin-tr’an saspin. Ero na zise nimfa, ai K’an aer farios îsi re-trage înapoi framoasa mini: El laşi si se linişteaskb a-qeasti din tiia mmie a ei; dar îndati şi mai îndnsnejj, o apaKi de prejjioasa ei manti, şi o trage în fandai alfaralai. SfiiMioasa preotiui. îl arma în-Met, ka fin voiea sa; şi, K’an ton amerinuitor, obiMnait Sek-salai ei, ii zise: „Streine mo îndrbsneal'b aii „nenoroqite, ande vrei si mi „tinşti? Eşi dintrVieste lo-„ kari, lasimi; temete de ns-„banarea anei familii paterni-„ qe; îndnsneşti ta si neqin-„steşli pe preotigga Venerii? „ îndnsneşti la si pai mina „p’o feqioan?„ Asfel era amerinuirile ei, vorbe obiqinaite feqioarelor Dar mania îi vestia birairea; kiqi, îndati qe o maiere a-meninjji pe an amant; triam-fal Venerii se apropie. Lean-dra o ştie; dar, si laşi in iranspartarile dorinyii sale, şi akoperind de siratiri peptal ei qel de alabastra, îi ziqe: „O a doa Venere, o adoa inea „Minervi, kiqi ta na eşti o „măritoare, qi fifaa vr’anai zea „d’ai Olimpalai; feriqit aqela „qe’jii a dat fiinua noroqiti „aqea qe te a nisuat, de treie „ori noroqiti aqeea qe te a „partat într’al ei sîn! AskbI-„ti’mi ragiqianea; aibi mili do „ an amant birait de frama-„seuile tale. Preoţea Venerii „vino de te aseammi amo-„ roaselor myslerari a le zeei „tale. Feqioarele trebae si „slajasKi pe Venas? Na, fe-„ Mioarele na’i plak de Iok. „Voieşli ta si kanoşli dngis-„toaseleei sirbiri şi orgii? „ Imeneal şi patal nanuii te vor „învijja. Ta iabeşti pe Venere, „kanoaşte dar asemenea şi „dahea împinge a plika-„talai Amor. Priimeşte pe qel „qe te roagi, ori de voieşti „pe soi|8l tia; jirtfb qe’jji „adaqe amoral pitransi de si-„geijiie lai. Asfel aşoral zea „pârtilor de o tolbi de aar, „prinse pe ErKale în fearele „fiiqei lai Irdan. Pentra mine, „na este elokaental Merkar qi „Venas kare m'addaqe la picioarele tale Gmdeştele la „Nimfa Arkadiei, la mireajja „Atalantb. Mmdn de feqio-„ria ei difbima Kafaarea sa „ka amorosal Melanian; Venas „se sapiri de a'ieasta, şi în-„dati Atalmla se pnpidi „pentra aqela qe despreuaise. „Sappanele, sicampi Ero, te-„mete de Venas şi de ara ei. „ 321 El ziqe; şi printr’aqese k«-vinte 4e r'bssffla amor, amigi îndati aneasti frBmssejie a-ttt de neîmblânziţi la în-4ep»t. Ero simiti, ks oKii plekayi la pirnînt, roşaşte, ’si anope-ri faya K8 vilsl sis, fa4e nişte paşi zibavniqi, şi ks’n aer ksmpitat ridiln. adesea manta pe «merite fale ; semne ksrate kt> s’a biruit; kiqi o j»ni Kxnd ta4e şi se tsrbBri, mirtsriseşe perderea sa. Sigeata 4ea krsdi şi dulie a amorslsi o rxnise; ofla-kiri a pitrsns în inima ei; şi graijiile amantslsi ei o a-r8nKT> în simire. Pe kmd Ero îşi yine kb-stbtsrile sale plekate, Lean-dr8, ks 8n- okis ritiMit de a-mor, priveşte ks nesayis toate grayiile ei. însfirşit ks 8n glas sfiiaios, şi lismd st’i ksrgi laKrime de rsşine. îi rispsnde: „ Streine, 4e mannsri ns „s’ar msiâ la ksvintele tale? „*Iine te a înviyat a4est meş-„teşBg amăgitor ? Vai! 4ine te a „ad8s în patria mea? Dar t8 „vorbeşti înzadar. *le fel? 18 „ strein, ritiqit, neKBnoekst „ ş’apoi pretinzi favoarea mea! „noi ns pstem forma 8ii ime-„ne« legiuit: niii o drti ns „va fi k« voieaTati-mes. Ki-„litorsle, dana vei prelBngi PERIODUL 11. „ai4ea stirsirea ta, sokoteşti „ K't o si’yi pojji asKsnde tei— „niKBl amor din okii tstslor? „Ns, oamenii sînt prea birfi-„tori; şi o greşali fbksti pe „ssbt asicsns îndati se dove-„ deşte. Dar, spsn’mi, din ve „ Iok eşti şi K8in ’yi e nsmele? „Tb ştii p’al me», 4e este prea „ksnosKBt. Un tern vestit, ri-„diaat puii la 4er8ri, este li-„kaşsl mes; aKolo, nsmai kb „o roabi, lbKsesK pe mar-„ginele qele rîpoase ale Se-„ stului, «nde ns mi înveqinesk „ de Kit ks marea: asfel este „ voinya snor pirinjji straşniqi. „Akolo ns vino niqi odat'b st „ dmysiassK'b niqi jsni, ni'ii „fete de vîrsta mea; 4i zişi „noapte risani srekile mPele „ nsmai de 8nda întiritati a „valsrilor. > La aqeste kBvinte aicoperin-ds’şi ks vilsl faya de trandafir : smerenia stipînind’o de isnoavb îi impsti slibiqisnea. LeandrB impsns de o dorinul arzitoare, se gindeşte Ksm si faki Ka si triamfeze A-morsl. Aqcst Dsmnezes vi-Kiean, de şi ne rineşte, dar tot vindeKi ranele noastre. Birsitor firi protevniK, îndati qe stbpîneşte o inimi o şi 1»-mineaz’b. Asfel şi Leandrs a-tsnqi, înssfflat de dmssl, ds-pi sn lsng ssspin îi nspsn-de: ^Dar dngistoasi fiikt, 21 - 322 - pentr» tine e» voi» strxbate valsrile iele înfsriate, fie marea mxicar nepetrek»tx si sp»-megalx de foa. Dana voi» fi atxt de noroiit ka sx mx îm-pxrlxşesk de pat»l tx», poiis st mi mai tem de tempe.?tx, sa» de sgomot»l rxs»nxtor al »ndei maginde? N», n»l Ti px fie nare noapte al tx» isbit ar»nk»nd»se in opt va şti st. treanx in not pe ielele Elis-pont; nxii lxK»esk în Abid», aproape si fayx k» oraş»! ti». N»ma si. mi laminezi k» o torgx din înxlgimea tsrnslsi ie atiinge norii: si povxgBit de aieastx, stea voi» fi bar-Ka amor»l»i. K» oiîi agintagi la dxnsa firi a privi la A-p»s»l VxKaretei, niii Ia mîn-dr» Orion, niii la noada lea tot d’aana seaicx a »rs»l»i, voi» aborda Ia doritei port al patrii tale. T» sitsnipa mea i»-bitx, st. bagi de seamx nernai, ka oiest fanar, aiest povx-gaitor Isminos dela itare zilele mele vor atxrnâ, n» K»m-va stingxndsse de vxnt»! iei i»te, si mi fanx îndata sx’mi pierz viaga. T» întrebi de n»-mele me»; nu nsmesn Leandr», sogsl adorabilii Ero.,, Iîitr’asfel de i«ip hotxrîrx ei o »nire tainikx; jsrarx, kx krediniioşi vestirii Imene»l»i, prin semn»l torgii, »na sx o aprinzi., iar lelxlalt- îndatx sx strxbatx Val»rile. î)»px io se fxgxdairx kx or sx fie k» îngri jire pent»r amor, a trebsit sx se desparjjx si fxrx voiea lor. Ero intrx în t»rn»l sx»; iar Leandr», ka sx n» se rxlx-leaskx noaptea, ia în bxgare de seamx loksrile iele mai b»ne de apropiat. Insfîrşit, ajsngxnd la zidsrile iele înalte ale vekielej Abid»; aştepta k» nerxbdare sosirea nopgii, în nare era sx intre în kareriera Amor»l»i. Insfirsit noaptea înlinzxnd vxl»l ei iei întsnekos, addsie somnsl oamenilor, dar ns si amorossl Leandr». Singsr, pe gxrmsrile iele sgomotoase a le mxrii, aşleaptx K»rier»l I-mene»l»i, kobIx iî» oicii semnal iei depxrtat al doringii sale, fatala torgx. Ero, îndatx ie vxz» înlsneKoasa smbrx.kx goneşte lsmiana, o aprinde: lot de o datx se aprinde şi inima nerxbdxtor»l»i Leandr»; şi arde întokmai ka şi dxnsa. K» toate aieslea ajsngxnd Ia gxrtn, »rlel»l val»rilor sxrinde îl sperie de okam datx; dar înssfflegit de îndrxsneolx; sx îmbxrbxteazx si zile în sine aiesle K»Y.inte: “ Amoral este grozav şi marea neîmblxnzilx: marea insx n’are de nxl ape, iar Amoral are fon ie mx im-staeşte. Inima mea, s»pp»ne-te-aieslsi fok, şi n» to tcmG cd ape. De ie si te înfrikoşeze valsrile, învrenie ie alergi la desfitiri? Oare ns ştii ki Ve-nss este fiiKa sadelor, ea poate si îmblmzeaski si marea si *> •» kinsrile tale. „ Dspi aieste ksvinle, fin a mai zăbovi, desbnkinds’si hainilo, le psse pe kap, ş’a-rsnkindsse pe margini se ks-fsndi în valsri. Innoati ki-tre Ismina tor/jei, fiind el sin-gsr si barki si Jopilar si pînzi. Ero, din îmljjimea tsrnslsi tjiind torjia, de kite ori vede ki se rîdisi ssfflarea nea îm-protivitoare a vînlslsi, o npi-ra ks haina sa. Insfîrşit Lean-drs, dspi mii de Jspte, ajsn-ge la jjirm; ea alergi ki-tre dinssl, îl dsne kilrc tsrn firi ssfflare, si spsmcgat de api; îl înbriyisazi în tinere în pragsl sşei, îl bagi într’a-neasti singsraliki si feniorel-niki liKsinui, ne se deskidea Imeneslsi. AkoIo, şlergîndsl de api, îl profsmi ks miro-dii difero-inirosiioore, si de-pirteazi de dmssl mirossl a-pei, apoi psindsl îni nerle fiindsi marlsri nsmai noaptea; kmi Asrora nini o daţi ns vizs pe Leandrs in-tr’anest pat în nare intri d’a-lilea ori In toate diinineuele mai mslt doritor de uit si-tsrat de plineri se întornea în not în patria sa; şi smerita Ero fenioan zioo, nevasti noaptea, înşiia asfel pe pi-rinjjii sii. De Rite ori 'ieşti amann,i ns fiKsn rrgmisne Soar Isi na si gribeaski mai ksrînd apsnerea Isi! Asfel, siliui a’şi liinsi a-morsl lor, gsstâ pi ssbt as-Ksns plinnerile Venerii; dar vremea fs prea sksrli, auea- st* floroiire firi singsranjjie ; pîni ia nori, 'vîntsrile se l»p— n» gins de Kit prea psjjin, ti şi ssffli din toate pirgile; Indati timpsl iei glajjial al j zefir»! se dispsti ks Esrs si ierni apropindsse, addsie ks ; Boreas ameninjji pe Nots ks sine iele maigrozniie fsrtsne, ■ grozave srlete; snsgomot în-vifore repezi nivilind în fsn- 1 grozitor faie si rissne sn-dsl abissrilor mişKitoare sg»- ; dele. Nenoroiitsl Leandrs în-dse smedsl fsndament al mirii, tr’aieasti Krsdi fsrteni Kiami Aksm konbiersl temmdsse de întra’jstor Kind pe zeea nis-elementsl iei fsrios şi nckre- , ksti din sînsl sndei sa» în-dimios al miri, ’şi a tras ko- j ssşi pe zesl sraedosslst ele-rabia la port. Nsmai pe Lean- i ment; Kind iar pomeneşte Isi drs, pi îndnsnejpl Leanprs Borea de isbita lsi Eortia; dar ns’l poate opri niii fsrtsna: zie sînt ssrzi. Amorsl n’a ps-Kiii nemilostiva torjji din î- i tst si îndspleie Ursitoarele, mljjimea tsrnslsi, dmdsi sem- \ Isbit de vaîsrilp ie nivilesk n»l iei obiinsit al pluerii, îl; assd.ni din toate pirjjile, se îudeamni a nesoKoti fsrioa- i tîragte dspi voiea lor. Psl-sele valsri. Dar t« nenoroiito \ pele Isi se obosesa, bragele Ero, ns trebsia ts la apropi- j sale ostenite nsmai pot a se erea iernei si te lipseşti de fmika. Unda nea iste îi intri Leandrs şi si ns mai aprinzi • în gsra, şi bea o Kitiiţime steaoa lea stnlsiitoare a i- jj mare din aistsra lea aman meneslsi? Dar vai! soarta şi I şi fatali: în sfîrşit vîntsl stin-Amorsl aşa a» presrsit. Tî- \ ge nekrediniioasa torfli şi rîti de o piliere fatali aniji j Leandrs porde de o daţi şi îsbitslsi tis torjja, ns a Amo-j Amorsl şi viaija. rslsi, ii a morgii. } Ero, ie’l asteapti ks oKii Se înnoptase Kind atsnii } tot dasna desaisi, îi treiea vîntsrile si mai repezi îutirî- î prin gînd mii de gîndsri îm-lind viforsl ks fsrioasa lor I povintoare Zioa se anta şi ssfflare, nivilesk toate de o {isbitsl ei înki ns si vizs, daţi pe girmsrile strimtorii. j îşi presmdli Kistitsra pe ls-Ks toate aiestea Leandrs ar-• lisl iei intins al mirii, soko-zind de nenbdare ka si va-f tind ki poate, stingîndsse tor-zv pe sojjia sa, se arsmci pe I na, el s’a fi ntnit; îl vede lsiîsl mirii iei sgomotoase. | la poalele iiksinjjei sale sfî— Aksm valsrile grimidindsse | siat de stînii. La aieasta snelo peste altele se înalgi \ privelişte, smslgind delinalsl 326 _ Şiş vtl iei aicoperiâ sîn»l, se arsnKt în mare din întlgimea t»rn»l8i. Asfel msri Era pe tr»p8l i8bitsl»i st» sog; şi Kiar moartea n» pst» S7>i despargt. Tradskgie de N. Apollonie. SCHOALA JURNALIŞTILOR Doamna Emile de Girardin kompsind o komedîe întifslatt SKoala jsrnalistilor, şi în pe-treiere nitinds-o într’ o ads-nare de seara poftitt în salo-nsl ospelslsi st8, D. Jules Ja-nin, ’ia adresat prin organsl pBblioittgii sarisoarea »rmt-toarea: M’ai inyitat, doamna mea, margea treKHţt spre askslta-rea nitirii aoeştii komedii nsoe, pe Rare teatral frangez a pri-imit’o k» tot felsl de aidama-gii, şi kare este înfifalatt Şkoala j s rnalis tilor. Am priimif invitagia dsmitale, în-tokmai dsps ksm ’rni ai ft-Kst’o, fr.r7> îndoialt, ks K«rt-gie şi fsn» ni'ii »n gtnd rts-ttiios. Kttre.skriitorii «e se Isptt, ka domnia ta, ks slt-rsire, ksragis, şi k» talent mai vîrtos, e» am o intreagt sympatie. Aşa toate Ksvintele am Ka st mi gîndesk Kt in priiina aie&sta ştiind Kt mt afl» k» total intre prietenii domniei tale şi Kt lt»dam in-tr» toate d»h»l, stilai dsmitale, si aiel K.ip de a spâne a-ttt în prozt ktt şi in verssri ieea ie îgi vine in ksgetare, aveam toate itsvintele, zik, a mt gtndi Kt negreşit n’ai voit k» invitagia Domniei tale, a’mi faie »n ameteKs şi a mt atinge în psblik pe mine, a Ktrsia profesie e typarsl, kare ssnl fii» al typar»l»i, Kare n» trtiesk de Ktt pontr» dtnssl şi pritr’tns»l, Kare il i»besk d»pt k»m i»beşte line-va o doiKt bsnt, kare îl respekt dspt K»m respeKtt line-va pe o m»mt; pe mine kare îi iert toate, si însHsi Kr»zimile, şi îns»şi nedrepttgile, şi însăşi krimele din priiina att-tor lskrsri mari, folositoare, oinstite şi frsmoase ne are în sine. Asa am fost »n»l din nei •J d’tnttis ne am venit in fr»-moasele domniei tale saloane, altt de priinoioasele la litire tiknitt şi la vorbire priete-| neaskt; am admirat in tot repaos»! aoel l»ks elegant, a-oele tablosri din Kare dot s»nt însemnate de Boucher, aiele I oglinzi, a 1 tr’an kavînt toate aqele feri-wlte ammanfe ale viejjei în-jjelegitoare şi bogate, şi te înkredinjjez ki ni'ii an minat singar, na’mi a venit ideea a mi sokoli ki, pentra »n jar-nalist liadat kam eşit dam-neata, na s’ar fi kavenit an apartament ka al domniei tale, fiind prea foarte framos, mobilele prea foarte bogate, po-liitandrele prea foarte înmr- Kate de lamini de qeari, si ' *> slagile prea foarte nameroase. Din potrivi, din dragoste însăşi şi din respeict qe am ki-tre aqeasti nobili şi mare professie, niqi odati na’mi am înkipait ki poate qineva împa-ta favoragilor Jarnalalai pen-tra ne si Iikaiaski asa de bine întokmai Ka spenalangii saa banKerii: pentra ki *iei d’mtiia mişKi ideile, ande qei d’ai doilea na qirkali de Bit la bani: iei d’mtiia-triesk Ka dahal si iei d’ai do- . O ilea Ka banii A se mira qine-va de averea anai skriitor, a’l întreba pentra qe el oare na fn yre «n pod de si ka vre o femeagi şi kb vre o qinqi saa şase Kopilaşi piperniqiiji; a’l întreba pentra ie oare si aibi şi el o slagi ka si’l slajeasKi, an pendal ka sii Kinte qeasarile, an ko-vor ka si Kalie pe el, o fe-mee framoasi si tîmri, o tri-sari Kare si’l skoajji din gloa-ti şi si’l faKi a stribate şi el în lamea feriqigilor şi a bogajjilor; aceasta ar fi ana din a'iele obraznice întrebiri •ie na sânt iertate nimalai, e-ste de malt de Kind s’a în-Kredinjjat lamea ki toali a-qeasti qerşitorie poetiki despre kare se vorbeşte, este o împironire de neban qe na se mai poale înfiinya în zilele noastre, Kind ornai na se cinsteşte pe sine namai fiind ki prejjaeşte, qi şi pentra ki poate. Asa, de Kind averea s’a re-kanosKat Ka o patere, aipatat vedea pe qei mai mari poejji ai lsmii moderne lord Byron, Walter SKotte, D. de Chateau-briand; şi D. de Lamartine, a se sili si Kiştige bani namai şi namai pentra trafia profesiei spre a na fi desprejja-ijji şi kilkagi în piqioare. Aşa, am fost la damneata, în seara aqeasfa, minndami de toate laurarile, addakm-da’mi a minte toate inspiraţiile damitale poeliqe, kind erai an Iţopil frarpo», blond şi Ba fp*» *** 327 tsl irspirat, kind îj|i ziieai frsmoasele vers ri ssbt kspola Panteonslsi pe mormînlsl ge-neralslsi Foy, şi nit sicofiam plin de trsfie la aria noastri, de poate lineva vorbi asfel K'b asfel era psrtaroa şi tiria jsrnalslsi, în Kit şi domnia ta, poate ai ajsns a te koborî din aiele îniljiimi ica st te srii pe tribsna noastri din toate zilele, snde noi ne am pss în rind ka si’ui faiem Iok, şi ki de aitolo în toati dimineaţa se aszia eloKsentsl şi zîmbitorsl domniei tale glas, şi kt stribitssesi înietsl ks în-net»! în aiea viaţi a jsrna-l»l»i kare este adevirata viaţi a poetalsi; şi îmi ziieam în sine: aşal ns se poate! as mai minţit o daţi! aieasta ns va fi ingraţi Kitre typar Rare a hnnit’o: ns se poate Ka ea si înieapi a înkirka ks pîri şi împstiri pe aieasti bsni doiui, adevirat kam fantan-sKb, însb în fsndsl sis pra-vilnim şi Krediniioasi, kare s’a dat pe sine, dspi Ksm a fi-kst’o la toate kapriMile, la toate birfelele, la toate krs-zimile fiislsi sis Isat de ssf-flet. Ns, aceasta ns este a-devirat; ks toate kite s’as zis mai nainte despre aieasti Komedie despre aiele sarsa-sme, anele blesteme şi anele îtrjşzitpi, os ssnt tnjşyi»rate. Asfel era înKrederea mea in domnia ta, fratele mes, înKit sitam minsnata priimire ks kare as întîmpinat DD Komedi-eni ai tealrslsi-Franţez, sim-ţitoarea snanimitate ks kare ei priimiseri şko.ala jsr-n al işti lor. Trebsia ks adevirat ka, si ajsrgi la aiea snanimitate atingitoare şi a-tit de rari la komedieni ie n’ar pstea trii niii trei Isni dana typarsl ns le ar faie ninste a vorbi de dmşii în toate zilele, trebsia, zik, Ka bieţi jsrnalist si fie forte ris traktaţi de domnia ta. Inşi es ks toati inima sitam iele ie se ziiea, ns’mi veniâ niii de ksm în gmd aieste triste pronostine, şi ks atita ksriţie veniam Ia domnia ta ks dorinţa de a afla ki te nedreptiţeşte Ismea la Rite vorbiâ ks dorinţa de a te n-fla dreapti si liniştiţi în mij-IoksI atitor fsrii kare î)|i mirtsrisesn, ki eră bine fi-Kste ka si aţîţe sspirarea dsmitale! *Ieea ie mi înksragia de a rtsgeta asfel era ki vedeam ki înietsl ks înietsl salonsl domniei tale se împlea de bir-baţi pe kari typarsl parisian îi psne înKapsl sis, şi ks kare el se linsteşte dspi dreptate. Vedea lineva în seara aieasta la domnia ţa Jspnalistji de toate opiniile, de toate ştirile, pe politik icare şuie pe din afara şi nele mai mini a-tninsnte ale Konstitsgiei, nare «rmeazi ks pana în mini d*pi întimplirile Esropei, kare tilminegle revolsijia de ieri n» firi a prevedea pe «ea de miine; pe omul tiknit şi ks smgo rene kare a vi-xsttrekmd atitea vijilii, Kare ştie mai bine de kit ori nine deşertmisnea psterii omeneşti. Vedea nineva jsrnalisti filosofi, istorini ns de fapte ni de idei, sare laşi d’o parte întimplirile si oamenii ne se afli în~ IsKrare, oKKspândsse de vi-sitori. Vedeam kritini a ki-rora viagi ’şi o petreK în-tr» a apirâ veicile Kapete-d’o-peri, kari ar da toate şartele anostii l»mi pentrs Artapoe-t i k i a lei Desprdaux sas pentr» V i s »1 d e v a r i al lsi Shakspeare. Vedeam jsrna-listi poeţii Rari seammi ini şi koIo delnea sa fantasie k» gmd Ra s*o faid a merge mai iete prin mijlokel gloatei; Kare n» voiesk si niteasKi mai msit alţi Karte de Rit jsrnale. Vedeam romnjjieri Kari înKredinfieazi foilor lor sbsrilaore drama ne n» poate Si o povesteasKi grimizilor adsnate în tealr». Vedeam jsr-nalisti sarsastini CbatjoKori-ţori) Kari sivîrşesK k» ironia şi epigramma aneea ne aljji si-vîrşesK k» mingea şi dreapta jsdiKati. Era ani totji şi »-nii şi alipi, afari de domnia ta, fratele nostr». N» se poate, mi gmdiam ki vei fi în-trebeinjjat anest mijlok ka ks albastra dsmitale kistitsri, ks mina’jp atiti de albi, k» veselia’ai atit de tîniri, şi atit de feriniti, kk dehsl şi ks frsmoasele^ji verssri, ne ai poftit într’adins la aneasti sirbitoare poeliki Ka si ne ssgrsmi în kadingi! însi ia vezi bine ki aneasta e ksrat. istoria snei sirbitori d’ale lsi Domiuian. El poftise în pala-tsl si» tot felsl de dshsri frs-moase, de domni mari; 'ia pss la masa sa plini de mare-KS-viinjje de nekrezst, povestite do Petron. Do o daţi tava-nsl salei ne înfigişa nersl senin şi Konstelajjiile lsi ritini-toare, se desaide ks înnetsl; o ploaie ssbijire şi sşoari în-nepe a bsra asspra mesenilor, era api de trandafiri, şi mesenii înnepsri n lisda marea-Ksviinui a împiratslsi. Tojyţi simjpa la înnepst o ferinire în ressffiarea sşoari a aers-lsi îmbilsimit Peste ksnnd ' sala se împls de anei miros Kare de ne mergea se finea mai tare, şi mesenii sltsrajji de aneasti nisdali şî îneKi-toare starea de ferinire, în- 32.9 - cepuri, a striga: mBiţBmim! însi bara se fiks ploaie; ml— roasele aielea atiti de ph.-kste la îniepst se srKari în-liapsl aieştii adaniri, si trc-bsi sii sKoaţi si pe snii si pe aljjii mai morţi din sala o-spiţslsi. Aieasta’ţi a venit în gmd şi domniei tale si fa ai kb noi aştia jsrnalistii, în mar-ţia treKBti, li8 graţia, dbhsl, frBmsseţea şi frBmoasele dB-mitale verssri. Fie-Kare din noi se pase pe la IokbI sib : în jiţsrile d’mtiiB, femei, împodobite: anele foarte frsmoase altele foarte înţelegitoare, nare pre-ţseşte mai atit. Pole ziie cineva si despre aceste femei de lot felsl şi de toate stiri-rile: feriiitele şi înţeleptele ie se bsliBri de toati frams-seţea şi întregimea dshslsi; iele ie ia» in rîs si rîd, a-iele înviţitoare şi vioaie foiletoane ale saloanelor, mai grozave de o mie de ori de lut ale noastre, foiletoane în karne si în oase, ie îsi araţi» «merii îngimfaţi, şi al lnro-ra sarKasms tot d’asna e însoţit de Bii zîmbet fin. Mai era şi de a iele femei ie pri-vesK la toate Iaitrarile firi si priieapi nimîk şi Kare, kb toate aiestea, as petreKBt foarte bino kt.ml .as giiit în sfîrşit ns Komedia ie litiai, ii leea ie se petreiea in săli. Se afla asemenea şi kiţi va poeţi. b»bI dintr’mşii vestit si neîndomnatik kare’si ar da iele mai frumoase versBri pe iele mai Brîle ale sale drame, ie sBnt nsmeroase: Se află T>nKi> şi domni mari, nobili al kirora nsme sent înskrise în istoria noastri kb nislti onoare însi te înKredinţez, framosal mes Konfrale, In. însăşi înaintea lor mai vîrtos trebBia st te opreşti de a virsâ insslte asBpra profesiei noastre. Socoteşte ki aieşti oameni le’şi as perdsttoate privelegele lor, peste Kare egalitatea ’şi a petrolist ksmpma sa de fer, ns ne vor ierta niii o daţi noi as f ora sriitorii, si ne psnem înaintea soarelsi lor. Soko-teşte Iit. în zioa de astizi ssnt poeţii romanţierii, astorii dra-maliii, jurnaliştii vestiţi, ie dobîndesK litlBri, sirbitori şi şi ksnBne dela popoare. Pe aieştia îi priiveşte lsmea kb neribdare şi JiKomie fcind intri snde va; ei s»nt, al Kirora nsme îl rosteşte laKesl kb trsfie kmd di de ştire în kasi. Psne si intre Bnde va tot de odati sn Crequi şi D. de Cliâteaubriand, şi vei vedea în kare parte se întorK mai intiis toate privirile şi toate inimile. Si se dea de ştire ki intri D. d»iîa de Mont- 330 morency şi D. de Balzac. şi vei vedea ki toati lsmea se sili la D. de Balzac. Apoi kmd aqeasli ssperioritate a dbliBlsi s’a întemeiat aşa de bine Kind d»Mii, mandsii, Kon-Uii, şi viKonyii fak Iok sitrii-tor»l»i 'ie tre'ie, dsmnenta te p»i si Ieşti înaintea acestor gentilomi, firi sokotiniji, o Komedie în karo konfragii d»-inilale ai lsptei periodice s»nt traktagi at'tt de firi ksmpit şi fin respekt! La st. ’iskoIq, în-yelege mai bine dignitatea da— mitule şi a noastri; si. rîdem de noi, daka vroi, însi între noi, în familie; si ne sprnem «nai altuia Krsdelo ndevivsri, de fa>ie trebsin/ji, însi între patra oid. Ori Mine vom li po-ef]i sa» jsrnalisti, Kopii ai a~ Melioşi familii, si n» no în-întiimn ksibsi nostrs, si n»! ne dim in spektaKolsl- moştenitorilor acelor kaso prinaiare, ■ înnare, aK»ra o s»lb de ani; ni'ii n» era priimisii na dVkle noi, şi kari în zioa de astăzi, o’a» drept onoare şi fericire a veni la noi. In sfîrşit, toate era gata, fie-karo era la loksl si», K»r-tea în ti'iere Ka şi salon»!; se desi?ide »şa Knsnerei dsmitale, şi ea tT. te ivişi, in traşi în mij-1ok»1 »nei şopte lisditoare.. Ka o persoana isbiti şi aşteptat'!, otij; de jmlt, Jîro» prea fr»moasi marjiia trckati, şi noi te am vizat asfel dapb Ksm ierai la biseriKa Sântei Ginevivei, asfel dapi ksm e-rai K'i>nd stribiteai Kilitorind prin venea Italie, ande Mei mai bitnni înyelepiji îgi fidea sonete amoroase şi ai Kiria bi-bliotOKari îrji spân însi name-!e pe la kilitorii Me trek. Inşi vail dapi aMeasti d’ntiia strilaiire Me ai rispindit în preajnn’tji, şi dapi Me te ai pas a Miti mtiea gMeni a ko-mediei damitale, simţii» an frig, an fior în inima mea, şi ki~ zaiadin aMei framoşi timpi po-eteMi, în aMesls trist si Hki-los adevir de lapte, de ns-banare, de insalte, kalomnii din toate zilele. Me fel! domnia ta poetule inspirat şi im-spirator; te ai aflat si te a-rsnMi desnidijdsiti în aqest srsiios şi sparaai amesteK al iyparalai periodikî— Me fel Domnia ta, delfino, te ai apa-kat si adani dapi pofeMele ti-noase toate sparsrbMianele şi ardorile Me as in sine! Me fel! nenoroMiti femee! domniata te oi aflat si aii în albele şi fmnoasele’p.i mi,ini a'sel spar-Kat noroi» ! dsmnealn, nare te invitaseşi aşa de tare a îmbla în aMele inilgimi, si Ie kobori aksm mai jos şi do Kit pimîntal, ş! si laşi soarele pontr» momirii! 'ţo fol, în a«» — 331 - ueasli fremoasi profesio a jer-nalelei pisteitori în zioa namiezia marea, itari ne fait ne ninielei melei si kari sent vrednini de jale; cultteurs de pipes depi Reni îi nemoşte Alphonso Karr, in Gueppes, nevinovate inseule ale enei trep mare ne îmbin, fim. a simiji ki e niepil de ele! Mergi mas bine şi itaeti în Roama leelei perenele ne se asKende! Ke toate anestea o asemenea fapti fani demneata în komedia demitale, doamna mea! Ai înainlea oKilor demitale lenga lisli a fetelor jer-nalistilor lemei anestia, listi sliyiîi şi petorpikT.; in. oippţi. lisli sent însurişi toni stri-lenijiii emannipajji dela 1789 itari ae lekrnt între ersitelo Eeropei: Mirabeau, madame Rol ane, Baily, Barnave, Lame tb: în zilele noastre gene-ralel Foy, Benjamin Constant, nei doi Berlin, Kari ae addes jernalel la toati îniljiimea lei, rare deheri şi mari iterage, ki-rora li se va da toali laeda si dreplafea mai tirzie. Inşi kem sii nemcasKi nincva, pe aneşli jernalisti de genie Kari ae minteit, leminal, inirit le-mea? Ne şnii demneafa kare a fost lepla Bîei de Chateau-briand? şi kenoşti neva mai fre-inos in silinuele tribenei an-tine de kit anost birbat a-piritor, singer înpotriva tetelor, al pinii, libertinii şi al Kredinjjci? Inşi de mt a kieta ai nemi pe lojji aneşli skriitori, ne ae fost onoarea patriei lor şi a jernalelei, spe -ne’mi bine, kare este birba-tel ke oare itare onoare în zioa do astizi, kare si ne fi fost en jernalist sae itare ne va fi en jernalist mai tirzie? D. Giiizot, D. Rarrot, D. Mau-guin, D. Berryer sent jernalisti! jernalelei este tribena, e forem, e viajp politim, este glasel ne se aede la togi, sent i auiile întregi ne se vorbesk între sine, este timpel de falii w itjamŢ. fiitorei 0| iţit — 332 — te plmg, pe dsmneata, nobili ne eşti, vizîndste pirisiti în anest fel de vorbe in asfeî de ne-psternine deklamaijii! kit te plmg vizindste okBpati in a-neste tiKiloase si rsşinoase a-• minsnte, firi sivrei a l»a în bigare do seami, total, între-r gslîpentrB ki ani trebîie s’o spsis ksrat, poeta mea. — Şi pentr» ne oare as fi venit la dsmneata, de kit ka si’jji fi8 K»rat la inimi şi pravilnik? — te ai pss îpi zîk în nea mai proasti şi sltilavi parte a nes-tisnii anesteia. Te ai psssi priveşti tot ssbt domnia fa, si n» msss, şi d’alitsrea. Ne ai deslasit, mirtsrisesK ks mslti vervi şi dsh bskitiria j»r-nalslsi, n’am alţi espresie mai ninstiti. Inşi Kirsi, asa si triieşti, mai nainte de a se pane la o masi strilanitoare între kristale, între flori, lingi femei împodobite, ’ia pli-K8t vre o daţi a se Koborî în boltitsrele îngilate şi groase snde se faK salbele? Kmd ijii în mini sn pahar de vin generos, te sokoteşti ki anea zeami a fost kihcati în pi-nioarele ansi vier îngilat? Plinea nare o minini, şnii ki a fost sdati de ssdorile ansi 8-rînios piinar ne îşi spali mii-nilo în KOKt? Ns va si zîki a fane nineva komedie kmd si skoţoneask ks 8n vitrais în mini lsKrsrile materiale ka si povesteaski nişte ami-nsnte ne fie kare le ksnoaşte. Kmd aş pbtea es si’jjî sp8>8 nea ne faK nei mai îndrisne-iji uipitani, nea ne faK nele mai viteze armate mai nainte de a merge la bitaie.... Inşi ne ne paşi? destsl este bi-taia si fie kiştigati. Kmd j8-dele vine a se asesa în tri- 4) banalei sis, jiiind în mini dreptsl de viagi şi de moarte, ne’mi paşi mie si şnis daka jsdele ’şi a primenit rsfele de dimineajji? Komedia ar fi an l8i?r8 foarte lesne iţind s’ar fi okspat nsmai K8 aneste forme de din afari, Kmd ns ’iar fi pisat de ssfflelsl omenesK, şi s’ar fi msljismit nsmai a’şi petrene vremea nsmirind sbirnitBrele obrazblsi. Firi în doiali, Tartsf al Isi Moliere ar fi fost şi mai grozav vizîndsM nineva, daka Moliere ni’lar fi aritat ks total despsiat sas plin de lepn si psroaie; însi, ia bagi de seami, ki din potrivi, Moliere Ka sn mare poet, pîni si nb’şi arsnne pe hypo-crilul se8 pe tea!r8, îl înbraki mai întii8 din nap pîni în pinioare la bolta Dlsi Orgon. Aşa dar,’mi a fost ksnepa-tinjji, k8 tot dshsl dsmitale şi înlesnirea dialogalsi, si po-nis b>sda aKtsl mtiis al şi(oa-lei jsrnalistilor. Anest ar;i. — 333 — «Ţintii» este o begie, desfri- ji tr» ie dări, dumneata şi D. nare firi asemmare, firi j de Balzak vregi, na din togi adevir, şi ka si’l fani te ai • oamenii numai jurnalistul si împrumutat, nu sni», dela kare | aştepte zioa în kare este si «rit romana al Dlui de Bal- \ skrie şi în momentul anela si zak. Dumneata şnii ki begîa ■ se îmbete înainte, adiai în addune pe om in stare a na j anei moment kmd are mai putea alintai nini kiar înşti- \ mulţi trebuingi de tinni şi îngiri pentru kantoarele dej de mingile întrege? Am avat avis; şuii foarte bine ki o ! pagini diskagie in salonul da-fagi ori Kit de pagin injje- ? mitale asupra aneştei Kesfii, leasi, nu voiu si zik eloku-; şi ne ai pus inainte, din neno-enti, nu se poate skrie in fu- | ronire, pe un birbat kh judi— mul vinului, şi aşa te rog,| Kati, plin de dreptate şi rar spune’mi dumneata ne eşti de j în Franga, un birbat ku un gust profesia noastri, kunoşti mulgi; desvîrşit, şi sigur, pe un ma-bin aneşti skriitori ai typaru- I re skriitor, de a fost vre o lui periodik kare si’şi petrea- | daţi, de nare Franga ar fi ki viaga, dupi kum nii angi' putut a se mmdri in algi tim-în anest akt mtiiu, bmd, min- \ pi mai buni. Ne spuneai de Kind, kintmd kmtene de rna- f anest birbat, ka si te indr.3p-si, şi ziKindu’şi unul altuia : tezi despre iele doi d’mtiia nişte grozave ouiri? O asfelj UKte, ki el a fost beat kmd de viagi nu o p.etrek nini in- { a stcris un artiuol de jurnal, suşi Kirparii, nini însuşi til- ] artÎKol ne va rimînea ka »-harii! Ori nare va fi profesia \ nul din nele mai grozave ka» ne o are nineva, şi însuşi nea \ pitole ale istoriei kontiporane mai infami, tot îşi are şi nea- i Kit de pugin Kunoşti dumneata şurile sale de Junru de tikni, \ pe aneşt birbat ensnelcnt şi de preveghere asupra sineşu- ) Dam ai putut vre o daţi si lui. Unigaşul kare pmdeşte în j urezi ki ar fi skris el vre un ungiul uligei, şi el insuşi po- \ rind Kind se afla kufundat în steşte de ori ne alţi biuturi j anea urîti patimi, de kare a ka sii fie mingile întregi la • sivirşirea nelegiuirii, şi aş-teapti timpul ka si se îmbete dupi ne sivîrşaşte fapta • spre a putea si amestine sm-ge din preuni ku vinul. Pen- D. Eltennc Beque, autorul vestitului artikol al jurnalului des Debats, kare se si’ir-sasle prin anoste kuvinle: «Tikiloasi Frangi! tikilos «Rege ! » - 334 - rnBrit! Din potrivi, el avea sn atxt de admk respeiU pentrB limba Franjjozoaski şi dragostea Isi pertrs limbagisl frsmos era atit mare, ÎRKtt de Rite ori voia si skrie, kare ne drept se întîmpla kam rar, se pre-gitiâ prinlr’o înlrengi posti— re spre a împlini aneasti în-sirninare anevoie. Kmd a-vea el o daţi pana în mini, nsmai bea de Rit ap7». Artiko-1»1 anosta despre nare vorbeşti dsmneata kare a adss •) nea dspi emu lovilsri snei monarchii a fost skris de kitre. străinii prietensl mea înlr’o dsminik't kb kap»l foarte în (iran şi limpede. Hei! Kind ar fi aviit el obinrisl si skrie li8 Kapsl plin de vin, kmd ’iar fi fost vin»l inspirata isi, kre-demi ki am fi avat d«p'f> sr-mi 18Î nisio foarte mari si înalte *> t> volsme ; dar vedem in» abia ne a lisat kiteva fejie, şi a-nesle feije ns vor peri ni'ii o datT>. Nb, ii8, dsmneata şuii mai bine de kit ori «line t;t vinsl ira fost nini odati inspirator; •fenlrs k t dstnneala skrii foarte bine şi foarte inspirat. Şi miei fiuxtori do kmle’ie Kind scrbeazi pe Beldia şi Amoral, îi sirbeazt ks Kopsl liniştit, şi înaintea pn.nzslsi. Ns este ni ni sn kmtek de masi kare si fi .fost Kompss la masi. Kmd Bolteau zîne ki; Ora-tjie ’si a btat partea, Boileau sivîrşaşte o linenjgi poetikt, K8 kit mai vîrtos kmd este si surie nineva an jsrnal, a-diki, o karte întreagi ne tre-l)8e a treno prin toate mii-nile, prin toate gsrele, kare traideazi despre toate trebile Siirei, nele mai mini; Kare a-tinge toate patimele, toate i»bi— rile de sine, toate deserliniBni-le, toate trebBinjjele, Kare isbe-şte si oamenii şi Iskrsrile, şi p8— ferea şi slava? Iij,i înKipseşli dsmncata in» asemenea lBkrsri se pot skrie între doi felsri de vinBri. Skoate, aşa te rog, din komed>a dsmitale anelepm-girite îngijjitBri de ponnisri a Kirora flaitiri arBnki o Bin-bri aşa de trişti asBpra ds-hslsi dsmitale ! skoate anea ps-toare de Ktrnsri şi de trsfe, anei sgoniot de pahare spir-gîndsse şi de pi a te ne ’şi le arsmn» în hap! Nb se skrie asfel sn jsrnal ne este si SKim-be adoazi minister8l si si n-sloarne toate kind vorbeşte el. Vezi singsn ki aneasta este 8na din KonlradiKţţiile nele mai înscmnitoare ale komc-diei dsmitale; Kini în vreme ne anyi jarnalsl sitriindsse înlrViest Kip, apoi addsne înainte anea p8tere ne o despre-nseşti a17»t do tare, a snor isprivi de ncKrezBt. No a-» - 835 - rtjji K't acest jarnal skris de oameni bejji, Ka stomahal în-uarkat, K8 gxndal plin si în a-nieslik, si K8 Kapal sek, abia se iveşte adoazi, si îndoia mini-sleral şovxe, tronai e în primejdie, familia minisirslsi e dx-rxpxnatx, şi în sfîrşit cel mai mare artist al vremilor acestora se aranicx de pe fereastra! lIe fel primejdiile acestea toate nenor cirile, ţoale tinx-losiile acestea, toate se întâmpla în dox zeci şi poirB de ceasBri din pricina ansi jsrnal sKris de nişte asemenea nemernici!? Insa, na ndevxra-tx, ci aproape de adevc.r de ar fi fost aceasta, ar fi avst 1 Bine a kavînld sa ne fosa cx trecem noi Frungosii de po-polsl cel mai nerod, cel mai nebBn, cel mai mişel din lame, K'tci ne laxm dapx skrisele Bnor asfel de oameni tikxloşi si nemernici. Kotnedia este ka o persoana de acelea imm Koicele ce se teme a se nrxfa în zioa namiezia mare; înrt’xnsa na se ziK toate pe fajjx, kxci si pa-blikalai îi place a gici şi el. Aceste împalxri ce îi]i fau pentrB antal xntxia, S8nt silit a ni le repeli înlr’an icip şi mai via penlrs aiUal ar-mxtor. Dspx ce ne ai arxlat pe jBrnalist afara ande se înbx- tx, spxrgxnd pahare, akarn ni"l arxyi şi nkasx la sine. A-ci namai kanosit nici elegantal salon în nare m’arn aflat la damneata (kxci şi damneata eşti an jarnalist) nici kabine-tal de lakra alxt de bine ijî-nat, nici iar nici an amxnant din acelea bogate ale vieyei bine {mire şi bine întoKmile; ţoale sânt ameslea în jarna-listal ce ni’l arxjji, toate sânt neorîndaialx, pxngxrime şi arderi. E prxnzal, şi slaga n’a mxlarat xhkx prin nasx. Na e deslal aceasta, dar o-raaî acesta mai are în kasx, sa sx’l slxpîneasKX, Ka sx’l 0Kl.rr.sKx po tot ceasal o nevasta grozava rxstxcioasx, fxrx kap, fxrx inima, fxrx o-braz; anal din acei demoni o-soşi ce dunyx la Operx. Aci ka banx krediny/x damneata, fxrx maslrare de kaget, (pen-tra kx şi în profesia noaslrx ka în toate cele la!le se pol întxmpla nişte asemenea tiax-loşii ande şi aude, de karo trebae sx ne fie mila) pojj,i damneata şi ai Kavîntal ka din aceasta ekscepyie vrednikx de jale sx faci o pîrx, o nxpaste aniversalx? Pe accastx dxn-jjaitoare, hidoasa si de trap şi de safflet ce apasx pe acest om ka toata grealatea nimi-kalai nalilxuii ei, xa toata de-şxvlxcianca ei, n’ai fost oare — 336 —■ k» totsl Kr»dt de a o tîrî si *) a o suoate pe teatr»? Era ea yredniKT» de mînia dsmitale? merita ea st se okspe kome-dia de dtnsa? Ksm poiţi d»m-neata a’iji înkipsi kt o asfel de femee tîrîtt prin toatt tina teatrslsi, poate sttpîni pe »n om k» minte şi k» jsdika-tt? fie fel, om»l acesta ie Ire-b»e st aibt oare «are respekt penlr» sine, pentr» kt şi d»m-neala sing»r mtrtsriseşti Kt are oare Kare talent, k»rn poate el st ierte a ieştii toante si o neb»ne femei, Ka st oktraskt, din jossl j»rnaM»i st», o familie pe kare el cinsteşte, o femee pe Kare, el o isbeşte, »n talent mare pe Kare el îl respektt d»pt tot K»vînt»l? Ah Ktnd ai şti ktt toate a-ceste amtn»nte ssnt de sstr-boase, Ktt ssnt de triste, Ktt s»nt de grozave! Ktnd ai şti Ktt este K» nep»tinj|t ka »n om st se înkreazt asfel în sine îrisssi kt este »n misei l) «/ şi tiKtlos, 8n kalomniator, kt este de uimii? şi necinstit! n» te ai împrotivi de a şterge toate acele amtnsnie, Kare s»nt vrednice ’yi o mtr-t»risesk k» ptrere de rt», de tiKtlossl romanjj ce D. de Bal-zak ’la skris ka st striveaskt acea p»tere Kttre Karere’şi a arttat ţoatt mînia sa si kare a rtspxns la toate oKtrile lei în- tokmai d»pt K»m ar rtspsndo »n »riaş la »n Kopil rtsftijat. Doamna mea, ktnd are cineva dshsl si talentsl demitale n» treb»e st Kopieze pe nimeni, n» treb»e st kaste prin romanjjele neînsemnate şi în-teneKoase pe kare le a j»di-Kat drept p»bliK»l, nişte ta-blosri imaginare, ltrivne nep»-tincoase, r»sini ce n» s»ntetn datori st la ştim. Ktnd are *) cineva, ka d»mneata, poesia, lesne, eloK»entt, alegantt, n» trebse a’si petrece vremea ri-mtnd la seKtlsre, si nişte se-Kttsre lilterare cele mai »r-dsroase din toate. Trebse st ştie a alege, Ktnd este cineva zKgraf de portrete, între La Bruyere şi Retif de la Bre-tonne, între salon şi ogradt. Ftrt a priimi aci acea deosebire de rîs a ktpitanilor, lokotenenjjilor, kaporalilor, lit— terari despre kare a rîs l»mea attt de m»lt în timp de trei zile, treb»e a rek»noaşte Kt I în aceastt armatt de belle litiere, attt de plint de patime si b»ne si rele, se afli si mar-ketanii ai oaştei şi slsgi de ostaşi. Inst de asfel de oameni nici o datt n» s’a okb-pat Komedia, nici romanul. Dsmneata vorbeşti do j»rna-list»l rsşinal şi necinstit; înst. ştii d»mneata kt daka ai avst 1 de gtnd Ka st nsmeri toate - 337 - inseutele toţi vermii leprei literare, ^esli xnkx foarte de parte de adevăr, şi’ţi a ri»— mas o mulţime a niai namx-ra ? Pentru ie, dalia ai alxta in drxsnealx a te aniesteka in asfel de inrîcietnîiiri sKir-boase, pentrs 'ie sx nu ne a-rxlaţi aieastx skîrnavx ranx in loatx pîngxrimea si «mieii ca ei? Ş>iii dumneata, doatnna mea, kx eroii uomediei dumitale, kii toat'L skîrba si «rxţenia lor, iîk sunt xnia, nimiK pelxn-g’i» a in ii luixloşi ‘io subt numele jurnalului pun o mxnx spur-ualx pe aieastx arini, grozavi» ? Şi ii dumneata kx se a-ilx oameni kari pentru zeie sivuzi, lîrgui e gala si i'yi ty-pxresk înpotriva cri kxrui om vei voi, okxri nenunoskute si însuşi de gîoah. ? lypxrcsis in bunx voie, mini zioa namczin mare kx kularc om e hoţ, irxdxtor, Kalpu/.an, pariiid.... kx nevasta Iui s’a vindut la mezat, ux fie-sa se dx fie-kxruia; şi uxi vei pixti a-leşii zeie suuzi inainle, a-icsl literal, aiesi auriilor se inkarux a trimite x.nkx şi nxte trei sule eusemplave din jurnalul sxu pe ia trei sute prieteni ai omului pe itaro vei vrea sx’l okxrxşli ? dar as-feî de okxri ale omenirii gi ale ssrisului le numeşti dumneata jurnrle! pe asiei de »kri- PERIODI'L 11. itori pe asfel de liuxloase fiinţe ii numeşti dumneata jurnalişti .......................... Inkx pentru leealalatx de-fximare- kx adiiix jurnalistul dumitale luureazx prea iulo mi se pare si Krez kx si duin-neata vei fi de pxrerea mea: kx defximorea dumitale are prea puţin lemeiu. ^eea ie zi>io un jurnalist, ziie infr’a-‘lelaşi timp şi un om ie i-provizx, un suriitor lesne ie se joaiix ku toate greulxţile limbei, un duh deştept ie vorbeşte oamenilor adunaţi,, pre-Kum nvoitatul vorbeşte judikx-torilor sxi, in toate zilele, în tot leasul, nare vorbeşte mai despre toate ; întoitmai Ka a-vokatul, leea ie ziie an jurnal, ziie înlr’aielaşi timp şi o faptx efemcrx, e destul sx fie aieea vorbx arunnnlx fxrx pretenţie, însx nu şi fxrx kunoslinţx, e destul lume! sx lie eleganlx, vie, kuratx repede; publikal nu iere dela jur-? nai kalifxţiie anei kxrţi.... Ku toate aieslea, însuşi în aieste feţe ale jurnalului skri-se in grabx îu sborul penei şi al kugelxrii, se afllx foarte adesea pasage de minune; skrise ku vervx, unde arta şi inspiraţia luiesk în lea mai naitx treaptx.... 22 S’a viz8t dări k» dsh»! a- j lestor doi akte alo dumitale j e despodobit prin aceste avui- \ n»nto tikiloase. I Astorsl aieştei srtrisori »r-meazi într’niest itip fikmd analysea a kitor uinsi akte ale aieştei komedie. Noi ne o-ppim aii, r.afiind tnlrr. ksnos-ksti Rommilor aieasli bska-ti dramatiKi, şi vizmd oare kare ammsntc, de şi intere-setoare penlr» l»mea litterati, K» m»lt însi mai simijite între parisicni ie pot gsstâ ori ie afssie despre l8Kr»ri şi oameni itsnosksyi lor. ANECDOTA SPANIOLA ,c> Intr’o noapte de vâri, pe o frsmoasi lsmini a Isnei ki-tre 8n-spre-»eie ieas«ri, »n nobil SKT.pT.tat si bilrîn, mergea la plimbare afan din o-raş»l Toleda, k8 şojjia sa al kiria brâu jjinea flesa în vîr-sti de şai-spre-zeie ani, şi o slsjniki kare koprindea toate sl8gi>rimea lor. Aiest bitrîn nobil, skf.pT.tat şi virt8os si. nsmia, Dci L«i, { femeea şa,Dona Mariaj iar De- j sa, akirii figsri era lereas-kî. şi al kirii ssfflet era în-ki mai frsmcs si nsmia Leokadia. Intr’aiea vreme esa din o- pete pînx îrt odaia «ndfe ko-pil»l sx afla în mîinile ehtrtip*' gs!«i. LeoKâdia ajsnge tea* î«u txis, nxvxleste la- divrisfol, iii apskx, M strînge Ife* iniiha â% îl skaidx K8 dslteifei IbkrXrtie5, ii*lT d8t'ea kalsl fxrx voia Isi, VeW îrt galop şi! treks peste rtlîkslsi L»i. Sxrmansl fâjlpft Ornase’ întins pe pietre, tfîpxnîf şi* kSrgîndsi rtislt sxn-g# dinfir’o fanii te fersl ka-îi fxktfse în kâp'. Popo-rff &t atferix şi strigx; îttda- şi aere ai vedea rana. Di*x-gxslossl kopil Kare îrtRX- plângea, îniepc a zîmbi vxzxn# pe mamxsa; o rtvîngiey 5$ o-înKreditigeazx kx n’are ni «ti an rxs. ChirsrgBl- vi-sSitea*^ rana şi ntf o gx-seşte prfmej»* d io a st,. tx m Vîednik de tinste ka-vaîer, ifrm. Ns se mai pot îndoi Kă aqesl Rodolf n» este aqela Kare a neqinstit pe Leokadia, dar se pstea făli Kă el va îndrepta aqeastă ne-qinsle, dănd mina la o persoană nobilă, în adevăr, dar, qea mai mikă săraKă în Toleda? Don Lsi ns o nădăjdsia, qi niediti răsbsnare. Leonadia iţ roagă să laseassprăi încrep-tarea, si a ns se amesleita de kăt nsmai KÎnd va veni să a-Ierge !a dănssl. Bătrănel avs destulă osteneală să dea fă-gădsiala aqeasta; dar în sfîr-şit se pleKă, şi Leonadia rămase mai liniştită. Ea să soKoti foarte bine a-■sspa păruii qe trebsia să în-qeapă. Kopihl să8 se afla tot la Don Diego, kare împlinea kătre dănsal qele mai deaproape îngrijiri, liana sa se vindeKa; şi msmă-sa, Don Lei şi a sa souie îşi petreqea zilele iăngă slăbănog. Intr’o zi in.nd Leokadia e-ra singBră, ks Don Diego, şi kănd nqest bsn bătrîn jjinea în bra^e pe miksl Lai îl să-| rsla, îl mîngîia, şi vorbia k» i plăqere de simtiment8l qel af|>t — 344 — de ivs si atit de dngistos Kare îlaplena kitre anest ko-pil, Leokadia ns’şi pst» veiji-nea lakrimele nare înzadar voi ale asksnde. Don Diego o întrebi prinina ks atila interes şi prieleşsg, Kit însfîr— şit, Leokadia îi spsse tot a-teea ne se întâmplase, ii an-tî Krsnea, pe kare Don Diego o reksnosK» şi isprivind prin a Kidea la pinoarele bilrîns-lsi; fiisl tis m’a necinsti, îi zise ea, şi es îmbrijjişeze ge-nskii tii; fiisl tis m’a osîn-dit tikilosiei si nenorowirii, si ns ponis a mi opri d’a te isbi, Ka pe nel mai Ksldsros pi-rinte. MîksI Lsi kare vede plin-gmd pe Leokadia, kudo si el la pinoarele lsi Don Diego, îi întinde miinile, sii nere a ns • *» nekiji pe bsna sa prieteni as-fel. el nsmia pe msmi sa. Don Diego ns psts si se împotriveasiîi aneştei atingi -toare privelişti; ndim ssspi-nind pe LeoKadia şi pe fiisl ei, îi strînge în brajje, si le jsri ki ni«ii o daţi Rodolf n# va avea alţi soyie, de Kit pe Leokadia, Din aneasti zi kiar el skri-sp fiislsi sis d“a se ţntoarte 1^ Ţqleda, snda fi gătise o 8M*k>rîş Rfyftîjt'ţh Rpdolf ple? fii <ţj'88ift In îfiliî rw, «ndSi ispt |ngele|irea m sţwţ» seri trehsia ns se afle Leonadia, nini Don Lsi şi so^in lsi în minstsl kmd Rodolf va sosi. Dspi 'iele din tbis minste de plb'iere pcntrs revedere, Don Diego vorbeşte Isi Rodolf, pentrs Risitoria ho avea, zi-nea el opriţi pentJS dmssl: El se întinde asspra bogijjiilor fiitoare soyii, şi ispriveşte prin ai anta sn portret, spiimîn-titor ne el finsse, ks Ksgetsl anesta Rodolf spiimîntat, voi si arete tatilsi sis, ki ’iar fi ks nepstiniji si isbiasKi o asemenea femee. Iar Don Diego, Ksn ton asprs, îi ris-psnse, ki bogiyia era sings-rsl psnt ne trebuia si pri-veasKi in kisitorie. Alsuni Rodolf ks de destsii eloiîsen-Iji, vorbi înpolriva anestsi prinnip, addsse aminte toalo nenoronirile ne se pot» pri'ii-nsi dintr’inssl;J adiogi ki nini o daţi n’a nerst nerslsi, de Kit agisi o sojjie înjje— leapti şi frsmoasi, kiria el se poati fane noronirea, şi lingi «are ol si afle ferinirea* Don Diego, prefikmd bs-ksria se finea a bombate ir. deea fiislsi sis, Kind se în~ filjişi LeoKadia msmisa, şi miksl p»i a veni s'i tjnese la Don Diego, Hl'iiadai'fe yoWii n-sfail ftll?!# IfŞîitoitrii lettritii Iţfe — 345 — printr’o iertare zeiaski, a sa grajiie, a sa frsmBsejje sînt în toati a lor slrilsnire. Ea a-migi osii Isi Rodolf, kare în- j treaba ks impresie 'iine este j anoasti frsmoasi persoani;' tatbsis se faqe a ns’l aszi, j aleargi Ia amindoi damelo [ si deskopere ksdsrere, in, iti- I psl LeoKadiei se akoperoa de j o omonfoare îngilbineali, | Ki ale ei mii ni tremsra în- J tr’ale hi, si ki vederea lsi Rodolf îi hripia simijirile. Ks toate silinjjile, ks tot ksragisl sT.s, simijitoarea Leoicadie ka-de îndali fin orişicare, si Rodolf alerg"», sii ajste ks o înfokare ks kare înKinti pe bsnsl bitrîn. însfirşit Leokadia îşi vine în simţiri; si psn Ia masi; şi in vremea 'finirii, okii Isi Rodolf ns pT.rT.sosK ni'ii de ksm pe Leokadia. Ea îl vede, si pleak'b pe ai ş'bi: vorbeşte j psfjîn, dar tot neea 'ie ziie are o grafie aling'btoare, şi o înti pudre do inelancholio Kare adiogi îiiki p li'ierea ■io Rodolf afla askslt/bnd’o. Miksl Lsi, aşezat lingi tati-S1.8 îl privea neîncetat fin. voia lsi, îi vorbea, ii mîn-gîia, şi frige»» bigorea de geami şi prieteşsgsl, pirea w sWe hi Rodolf, k* p’M’inielo gnsl şieţrtanofl ifOpll ÎI $9 ‘ifiisii foarte ferHH» Se skslan. dela masi. Ro-dolf hrbnit de plinerea Leo-kadiei trage pe tatii sis în-tr’o parte, şi ziie, k’sii ton respentsos. dar hotirît, ki ni-mik ns ’lar pslea sili a lsa desoijie p’aneea al iciria spii-mîntitor portret îi antase. Si va pstea, îi rbspsnse bi-trînsl, dalia ts ncl psjjin vei preferi aneasti lîniri si nobili persoani ks sare ai 'lina I. Ah! Dsmnezesle! strigi Rodolf, es vois fi nel mai feri'iit din oameni, dana ea si va aple ka si priimeaski mîna meal.. Şi es «iei mai feri'iit pirinle, daica fiisl / es prin anest imen : va îndrepta nelegisirea ks nare se afli mînjif. Atsnqi arili lsi Rodolf fot aneea ne ştia; şi SKOjjind din sîn Krs'iea de asr: eali, fiisl mes, îi zise el, eati marts-rsl şi jsdiKitorsl grozavei tale nelegisirt! eati aneln kare ns'jji va ierta deK7.t csrnai icind Leokadia va voi si’jji ierte. Rodolf în tinere, asKsllb, rs saşie, şi aleargi a se nrsnica la pinoarele LeoKadiei. Am meritat a la sri şi a ta de-fiimare, strigi el: %Dnr dana amorsl 4 el mai respoKtat, do*> ks kiiroa nea mai ndert.ro ti sini vreţjnitte vre o îţ»fml iitoM p fi Mi fa m mim jw« — 346 -- an. faie tot d’asna iei mai nenorocit din oameni, sas iei mai bsn si s :ii.ta rispsnssl, mes îi zis© ©a, ks sn glas întrerspt: si. ponta aiest kopil a’jji da atata feriiire pe kite mihniri ai priiinsit ts wismesei ! Indata trimiserb a kista sn preot, sn alkad şi doi mar-tsri: Aiest feriiit imen se sivîrşi siar în seara aieea; şi Rodolf, întors pentrs tot d’agna la virtste, ksnosks Ita ns e feriiire deKbt înlr’o dragoste dsp'b lege. Tradskgie dela Florian De G. Isvoransl. PSEL1 DONYME LE „ Psesdonimia, ie s’ar ps-tea nsmi Psesdonimornania este şi ea sna din boalele sitriito-rilor aiestsi veas. Aieasta boali are drept priniip sas priiinr,, ori o Kovîrsitoare de-şbrtbiisne sas o mare smerenie; ks toate aiesten, ssnt si alte ksvinto deosebite nare a-ptrfc sa» resboiesK psesdomi-nia. Ea ere fel»rimi de ki-p*PI, ţJne ori ia »n nsme strein, alte ori întrebsingeazb literele inigiale (d’ntais) ale nsmelsi, şi alte ori se slsjaşte ks anonimsl. Uns! se slsjaşte ks psesdonimsl din priiina rs-şinei, altul de frika psbliiita-gii, altul de dorinija de a’şi rssbsna; iar altsl ka si poata ziie nerssinat sn lskrs în-potriva lelor ie a mai zis înainte. Jsdikind dsp'b kiteva epigrame ale lui Maryial şi ds-pt deldamogiile Iui Kintilian, se vede ki astorii psesdoni-mi era foarte n»s vbzsyi în Roma. Tertsîian, aiel anrs si în-vessnat aflet a! christianismslsi, sare se rbsvrbtia la lea mai mik'b arbtare sas dovadi de slibiiisne, tsna ks mare tr>-rie înpolriva skriitorilor pses-donimi ai vremii sale, kare niii de Ksm ns’i opria de a se da şi pirisi in toate ne-bsniile aieslsi bal mbskat, literar, politik şi religios. Skri-itorii moderni din zilele noastre dsp'b pilda lor, ns se laşi, niii de ksm mai jos deitit iei veni întrs pl'bierei* de a-’şi psne o masita duhului şi skrierilor lor, întrebsinjjind sn nsme strbin. Ar faie lineva o bibliofile», foarte bogata din toate skrierile ie s’as psbliKat ssbt rblsl anoniţnslei şi al psesdoni- -*347- BDlfir dte vreme» de Kind p»-prihilţ s#!'efsl, pergarj*»!', fit-fer-tiw* «temeai», tipografi», şi «svintsi sa» dai Omslsi t?» sx'fr ffi'b^esee ksgetare», dspb ®faa r'bposatsiei 'faleiran. Ssnt nîşfe dsbsrî statorni'fe ŞÎ drepte i» ÎBlrT> fa kariera Jrtferarb, arnrajfi fes fot fel»! vealb sa» desKriere a vijjislBi şi a ridiuol»l»i prin vorbe sa» prin akuie. S»nt dob lelsri do satire: sna poUtirb si alta moralb iar ambndo bse pot sokoli or generale, or personale, dspb firea lor Satira politiita isbeşle vijji»-rile or ridiitolele g8vcrn»l8i. Satira morali, izbeşte nb-raviirile obiceiurile rele Satira este generalb Kbnd isbeste vini»l in do obs!e. Este personalb kbnd is-beşte in persoana k»ivâ in parte. Kbnd stal»! este rep»blikan, nimik ns este mai folositor şi mai drept ka satira politikb de a isbi viuisrile g8vern»l»i, a iiijliinya popolsl despre sKbderea l»i in legi şi în o-bicei8ri; a îi arbtb pe aceia ce fak ab»z k» sUbicisnea şi inkrederea l»i, pe ling8şitorii l»i pe desfrîn blorii inleresajii; ai deskoperi nedestoiniciu generalilor l»i, nekredinija jsdi-kblorilor, viklenia oratorilor, intrigelc şi tvneliirile împlinitorilor.. şd. şei: Kbnd 8n stal este arisio-kralik sa» monarchik, nimik n» este mai primejdios pentr» sn aslor de 1; i.! satira politikb, fie generali fie personali, şi nimik n» poate si faki mai pagini isprăvi şi si înlirîte mai m»lt ka fel»! anosta de SKriere. înr’an gsvern rep»-bliKan slipîn este popolai, şi îndreptarea se fane lesne Kind; nineva araţi vigisl siagilor sa» slajbasiior înaintea slipînalai, saa popolalai. Intr’an gsvern monarchik saa aristoicralik, sti pîn este monarchai saa aristro kragii, şi se şnie proverbal ane la grenesK saa tariesk: u Kind te nedreptiycşte Kadial, ande vei merge si te jadeqi? ,, primejdia e mare a satirei poli— tine, şi isprava mai pagin de kit pagin. Satira poliliici în— tr’o repabliai este o trebain-gi, şi într’an gavern monar-chiK, este karat o nebanie. Kind satira se araţi pe sieiii; se nsmeşne Komedie. Komediile lai Aristofan sânt nişte satire politico. Dela Gresii înaoaii satira politiki n’a mai fost iertati pe steni; şi între popolii moderni namai între Englezi a fost safferite, iar între Frangszi namai în vremea lai Laeovia al XII a fost slobodi. In zilele noastre deosebirea între Komedie si satiri este, ki de si, si ana si alta ataki vi-giarile şi ridiifoaleîe, însi Komedia frebae si ii’aibi nimik a fane ka minele şi persoana naiva. Pre lingi aieasta, ele se mai deosibesk şi în kipal K» kare isbesk vigial, dapi Ksm se va vedea. Satira ia persoana ksiva, ia »n om» KsnosKst, si “or, sttim-bind»’i n»mele sa» s»bt însesi nsrr.ele l»i, îl faMe de rîs, îi di în psblik vigi»rileşiridikoalele sa» adevirate sa» minMinoase Asfel vedem în Aristofane ki sa lira s»bt nsme de Komedie araţi abxssrile magistragilor, dar şi înnegreşte Kalomnind peSoKra-te. Komedia msi, firi a avea înainte persoana ksiva, is-beşte vigisl firi patimi as»-pra Om»l»i. Satira ia »n om oare kare, şi îl kopiazi în-tOKmai în vigios şi ridikol. Komedia ia vigi»l şi ridikol»! şi s»bt deosebitele kipsri prin Kare se araţi între oameni, le personifin într’sn nsme i-deal şi isvodit. Original»! s-nei satire personale este kx-tare om, vinios sa» vrednik de rîs sa» nipistsit; în vreme ve original»! komediei este vigi»l înssşi. In satiri ksnoaşte lsmea pe Pelrs sas Paveî, şi în komedie, fie-k*re ne vedem pir tivi Ka noastn vigioasi sa» vredniki de rîs. In TabaK»! lsi Aristofane vede fineva pe Kleon, şi în sgîriit»l l»i Moliere vede ri-drkolele tstslor sgîriigilor. Satira generali a obidei»- — 351 — rilor, a vijji»hi, a ridikotslsi | se aseamini înalt ks Kome- I dia; ka deosebire nsmai ki, tea d'mtiis kslege viijial de »nde îl vede si ’si fate ta- o «J blo»l Idealalal sib, în vreme te Komedia, personifiKindB‘,şi ideala! şi’l trimete pe steni Ka si se deskrie singsr şi si’l vazi lamea. Ilornjjiu sps-ne sing#r ateea te vorbeşte Sgîrtitsl; iar Pla#l ş Mo-lier însirtineazi pe Sgîrtitsl însăşi si ne arate ksm se poarti, te late, Kam trbiaşte. în satira personali s’a vizat tel mai d’bntiiB gtemejj firi raşine (miskiritte) grosolan şi îngilat în vorbe, A-ristofane: este însi şi foarte fokos, energia şi plin de o sare akri maşKitoare. Şi dalia ar fi isbit namai reoa kredingi, obraznitia, liKomia, npirile slajbaşiior, viRleniile lor, skîrboasele lor trhdiri. oarba lesnire a popolalai de a se lisa întră a se povijjsi de vikleni si de tîlhari; A-ristofane ar merita poale laa-dele te îşi da. rI>nsi kb a-teeaşi tsrbare, kb ateeaşi ne-rBşinore kb Kare isbia pe tei ni si vijjiBl, se repeziâ şi asapra navinovijjiei şi virtB-tei. Infr’aielaşi kip a prigonit pe SoKrai dspi KBm a prigonit, şi pe Kloon, si ateasla va fi vetnina Ibî raşine kbiu | şi a repablitei Atenei te*l a I sBfferit. Satira personali tot d’aB-na este aritioasi si insssi kmd «j «j SKriitorBl pe dreptate satirea-zi pe tineva. Este adevărat kb poate si fie Rite o-dati şi folositoare kbnd ea este ka o pedeapsi oniBlai vi-Ijios; msi atsnti satiristBl sl vîrşaşte, sas mai bine, ia meseria gidei te împlineşte pedeapsa ksveniti tîlharslBi, kare meriţi osmda, d3r mina te îl isbeste e skirboasi în okîy ternii. Satiră generali a vicarilor, este foarte nevinovaţi, folositoare şi tinstili. Ea înfi-jjişoazi iKoana obiteisiilor şi abazalsi, şi sti la meşteşagal sliriitorilorstei a arila vijjtei firi a semmâ kb nimini în tot: aminBîitele ei indreptea-zi, şi snde no vedem pir-titika noastrl de aseminare, trete fie-kare kb vederea, şi se îndrepteazb firi a se re-svnti. Nenorotit skriitorBl atela Kare îmbrijjişmd atea-sti arini de a isbi vigial şi ridikoaiele veaKBtei sib, va avea instetisnea si dahal de a se pane pe sine mai malt ob-jel al satirelor sale. Am ti-lit pe 8n skriitor, kare vrmd a se fate satirist, a dat satirelor sate ti tis de: Ev si iar Ev. PretBtindeni, pe din»«l îl -— vede liueva şi magistral, şi jsdikxtor, si depstof, şi patriot de modx, şi pedan, §4l ş>il: nsmai kxnd vine la femei, a-koîo stx; Kmi nepsltnd a fi icea ho iis este, se vede slrxm-torat şi holxraşle st fie in pane ks nişte fiiny.e deia kare c dator fiinjja şi krcşterea sa, ks Kare a petreiist 4ele mai fericite momente in viaijx, şi Kare de şi ks oare kare gre-şale, vina este tot a birbanj-ior, ki4i pentrs dtiisele ns se vede ni'ii sn aşeztmînl, ni'v.u peri! ut ru î;npreju*avt*e 'Uda 13i8, iu satira numită De (m talul se în-L'vjtca cu : ÎN*o da Dracul să am parte Sa m’allegu (ie deputat Quedctrebi nuli aş maifaece Ai vede alt un ci bărbat Tar rilurncllul sau rofainul fia quăria Stanţe era. Oue sunt patriot vedi bine Si boier cu dreptul rm*u Dar de mt va întreba 4ine-va: 4e este D. Sarsailx! Dalia e o persoanx idealx 4e Koprinde viijisl şi ridikoM ftvx a semxna ks nimeni îu tot, dspx 'iele zise mai sss, ns este o saiirx, dar ni4i o Komedie ns e, kx4i ns vedem a ai nl*iî o «‘iHîiie, ni4i o s'ie-ni? Es ii vois rtspsnde: E-sle o saiirx generali, dom-nsle, şi kxnd pojji sas te împinge ori neuaziil, ori dragostea binelsi, ft şi dsînneata, s-na, dox, mai mslle, kxl de mslte; deskrie tot rxsl snde îl vezi, bi’iitjiesle'l sivii vois fi reusnoskxtor ks aljiii din pre-snx kxnd îi vei isbi şi în mine înssini. Ns sita îpsx i;x irebse a deosebi 4ineva satira generalx din satira personali; a ns amesteka pe A-restofane ks Horaijiu si Js-venal. In saiirx mai msll de irit în ori 4e fel snriere c ire-bsimiioasx mîniasakrx energia şi înfokxrea. Trebse st fie ai-neva vrxjmaş ka si isbeaskx ks fon. Piui ns va fi vrxş-inaş al rtslsi şi rxvnitor a! binclsi, ns va fi iii ijat de sfrtmoşii sei? „R i z i m în d 8 n e pe a-ceste temeiari vom psblika ks-vinte K8 însemnarea" de 8nde sas Isat şi pentrs kare idei e sas fikst. Drept aceea poftim pe Reminii din toate pro-vinijiile învecinate, a ni.agis-la la acest propss, kare este prin adsnarea şi limarirea wt-vintelor. k* obşleasKi împre-«ni-inj|rb|egere, si> pregitim matcrialal pentru an LeksiKon ol limbii, uaRlIe dap'b zisa lsi Volnei este aiea înliia Kar-le a anei iinyii. „Kavinte snoase din 'i e a ni a i v e k e P s a 11 i r i e p e R o m 7. n i a adssi. de Dia-kansl Horişi, şi tipiriti la Braşov la anal 1568. Zeaj. Damnezeal: vis este zeal. lai: Deas. Karkarb, tslb'i», leaka în Kare se poarli segetele: g i-tire segete în kakari: carquois, narkaa. întinde arde: în trafa ne-naratalai innindcse tnişelai, Italiam incedio (înnendio) Mi ser, aerau, lat: iniserus Onii lsi spre miser Kaalx. Reposa, odihni: în pane reposaia. ltal. riposo (riposo) P r e da rea, robia; nmd va l8rna DomnsI predercn oamenilor sei? (*) HENRIETTA DE SERREY. I. Klopotele san» in svolal iei mare, o gloalb malti de (*) Sânt nişte scoale in Dania, 8nde, dapi limba lor, «laşele sânt prediri şi profesorii predilori. norod împlsse marea şiframoa- sa «ligi a Toledei. Ritalidini gentilomi. si Lazaroni, ames-tek îşi da Hote şi se îndesaa pe aligelt* şi înpiegele pabliue; toate ferestrele sninteia de diamante, aşternBte «8 bogate stofe, şi de strilanilonre toeîete ale frBmoaselor şi onueşelor napolitane. Era 19 Sept, zioa aniversam a Sanlalai Ianuarie Vezav err» în linişte, golfsl do IsKia se kolorâ de fejje, pe jamitate senine, pe jami-tale parpan ne se risfriii-gea fagbnd de razele nele din arma. ale soarelai; adierile vinlalai înib‘blslmitc,dal-ni şi riKoroase arm» dapi a-bsrli nei arzitori ai zilei; pretutindeni rcnidea in grajiiose fesloane şi în bogate draperii; sleagarile napolitane pe «are slrilania na nişte stele dili-toare de raze, armele Fran-ijei, Spaniei şi Siniliei. Banana era iu loaic inimelc, pen-tr« kb era framoasi zi a-neastb dela 19 Sept! Fii-nare se danea ka grăbi Biseriica St. laiîaarie, ande-ra si se faki, peste Rite via minate, minanea lbinaririi şip*, gelai jnartiralai napolitan. • Se întrecea kare de nare a veni mai aproape de altar «a si varvb mai bine minanea ne se împlinia de alitea vea-kari, înlr’aneeasi zi la aq«]«- şi qe»s, şi itot d*«sna aştept tal* kS a’ieeftsi teOribdare, ks aqeetşi xredittiii. Mai ri-mmea; ibk% sn qeas de aşteptare, si sfmta înuipere e-râ infci da roşit plini» de ls-me: rîndarile Ksriosilor sas V «ai bine aîle Kredinqioşilor era asfel de strânse şi în- giessite, în Rit pe lot mins- tsl întreitsl si? al ostaşilor «» •) efâ împins, spart, şi abia eră în starti. si restatorniqeasKi bana onndsiali psbliKi. în-Riperea fiind foarte strimti a baziliqei şi riepstind si in-kapi pe toni kredimioşii, o nemărginiţi gloati a popols-lai se întindea presle lespe-dele pCristilslsi, în plăgi, şi peste toate «Huile pe snde eră si treaki poqesia. Iîigi-va bogagi stnini îsi petreqea vremea a arsnka peste lespezi kiui va psroni de icar-lini (biftSgi) po kare se gri-îmdia rniaii lazaroni, nipidea prin mijloRsl mslgimei şi pe s»bt! picioarele Răilor kili-regilor qe eră aşezagi pe-la Rolgsl fie-Kiria slige ka sm pizeaski a ns se îm-pedikn Ireserea popolslsi. Intre iele jsne şi elegante; femeif pe Rare alit Koke- tiria Rit si ksriositalea le a-•> ds-seri pe la balnoanele To-ledei, o! fetişoan de qinvi-sptife^zect ani cel roşit se de- esebia prin toieldW sa de ti întreagi simplitate şi fdâltb ks gsst, şi mai ks deosebire prin valoarea fegei sale, Cti dovedia vre o dsrere prettia-tsraii în msntrs ssfletSlsi ei. Pirul qel negrs Ce li Ridtia pe smerii qei albi, talia risipii, şi aersl lot melanholiK, anta în destsl Ri ns este dd kliroa arzitoare a Italiei. Si t*. • ks adevirat erâ fiika konte-lsi de Serrey, ambasadorsl ek-straordinar al M. S. Britanice lingi Rsrtea qclor doi SiCilii. Mis Henrictta (aşa se nsmiaj pare ri ns s’ar fi împirti-şit niqi de ksm la bsksria generali, qe asziă împregisrsl ei. Gîndsl îi era aireri silii— Stitsrai se pironia firi încetare în piaga palalslsi regelsi... In sfîrşit sn peskar napolitan plin de tirie despikind valsrile sgomotoase qe se împrotivia1 treqerii lsi, se îndrepţi Ri-tre ospelsl ambasadai englezeşti, şi peste Rsritid feţişoara pinsi balRonsl... Inlr’aqela’si minsttsnsl kas-telslsi Neoga ressni în port; famfarele resboiniqe vestiri înfigişarea regelsi de Neapole; soldagii rindsiri popolsl de ammdoi pirgile stradei, şi kortegisl înainti ks mare ks-viingi kitro biseriRi; Erâ al-kilsit de kite o depstayie din1 toate ordinele bogate şi siffii— I? baw$ X,P‘ iqerg’eg în uapsl avxnd în .ainjt^ Iţea^âJ. şfintplei Jor fondator.! ^aripii înKxjjjajjj şi deşKBlgi j jşpnaa dep^ dxrjşii; Fragii Mi- j îostivirii, era în ointea icon- j fragilor Patimii, Rari era sr-! ţjnajjj de toate Korporagiile, piesfţrigşe ale 'ie ligii. şi ţ)»r- | gurilor din preajnix. Kavaleri * cf© Malta şKoria pe aricipplş— Kopsl, nare kxlare pe 8ţ» iţa! alţi foarte bogat îngorgolat, ayea aixtşrea ks şine pe marii sxi yikari ie perla sem-pele episKopatBlşi, Q kom-pnie de plvegi şi de gvar-diqgobilx ipergea înaintea .rege lei, îţare, okolit de 8n sţr'i.lss.it ştat-major şi de am-Jjp.şaţlqri şirjţinj înkieea yîr-f«l aieştxi bogat icorlegiB. Kxnd fiisl lei Filipe V, regele al Spaniei şe ar.ţt'fc în piaga nea jtnare, şlrigi.ri snaninie a-lo poposişi f>K8r:b sxi Unix no bl ai itiirnx. Konlele de Serrey, pe ka-re ijBin.ai religia îl .op,ria de a fi fa u t, l a negesta jjero-nioiiie, reinxsese în oşpelsl sxe ‘din prcenx 1.8 iic-sa şi K8, tpatx Soiia ambasadei. Eni'ieta de Ser ev, s.e nrx-lx ipr la bplKpii, şi tp.şi trişti. de kxl nllx.-dalx, şi ka , ţoale iţxle îi pala şxi zi;;x tatx-sxe na s.x o.distrogx diij- $0 | m .® kr, lr’<ţ ţxHero adx»|bx şi roaşx O. detknar^ dm b808 a, artileriei din pprţ şi Ş8peţi$| y-telor kloDOtelpr vestiri - «fiopii icxnd ziţnri igprig|ţj|j|1 iei Is8s Christoş la Ier8«»iij|p^ Penlre kx, penlre en ade-vxraţ Napolitan nş mi»i er| ni ai bsprienhiferi'iire a mai nxdxjdei, (laica minenea ne s'ar ii împlinit, ^ineî îi Jfoşjt sterp, şpiKJîI na 'ş’|p: §/j$Jt la kxldşra ar iţ înghieunţ |in t^ţpjg|^ '|l inîngîierile enej iţopil ar ji f^şt en şeain de ipparţe... ' r Prgfijxiid 'Ş'le^jf nigmfpie Kxnd tntxl şx8, loarle oKKpât de a>,ieastx mi.reaijţx privelişte 'ie se (lesfxşiiriji din Joş8l fx8 118 ar li bxgat de şe.ajmx linsa ei, Enriţeta^ de î^ejrey \'bo trase pe fsrţş if» apariainen- |8Î sxs sade Jeana. Kanierisla : 1" v ■>$;}* şa o aştepta. Hei bine! Bep— po I«ntraş8l, ho (ţi* ş'u"f *— Da doamna mea, îrisx *iere •’ '-*1 > '• ' l '■ • A ;/' * dox-zeaj (le galbeni. nenlr8 (l8- v. o! f.r r- « ţgi moto si uJui (lo b %e\ii Bc4ilS ih- ternare, il MV: f *' îvh fpeyÎFr'eo m - 35* - e firi primejdii, şi se teme de slrişniiia poliyiei portslsi kare opreşte tot felsl de îmbarsa-yie în golf de ksm trage kIo-potsl de seart (angelss).... — Fie, zise Enrieta, dspb 0-peri si te nfli în kamera, snde este sşa asksn.n a os-petolsi, şi hainele fitolsi toi Beppo «ie voto st. Ie psis na st. mi dsic la bal, si. fie a-kolo gata. Mai vîrtos, îyi zîk, păzeşte ’iea mai mare taini! Jsana se trase dspi 4e pri— imi dela sthpinx-sa 4ei patsr-zeni galbeni hot'trîyi penlrs Beppo. Dspb ue se dsse Ka-marista, Enrieta se' m.i, penlrs kt. a amigito, pe dmsa nare o Kresksse ks toati dragostea 8nei msme, pe srim» mai qitind bilelsl t de generos atxt do smerit şi at’bt de ks-rat si Kildsros, st. sbffere sin-gsr, pirbsit neksnosksl, silat poale, !u.nd e8 îi ssnt datoare viaya, mi alto femilb şi Kbnd nea mai mto t> din fantasiile mele este o por»nKT> penlrs fie Kare a^i!___Oh! n8, «8 poiis, n8 trebse a m'b fale kompliie a soartei Isi ie îl goneşte dspb srmi, a anes-tei fatalitiyi ie apaşi atit de greş fiinya l»i.... Kiwi pen- trs mine el ssffere! O Dsm- nezesl mes! ksgetarea aieasta îmi despik'b inima, şi daka el ns s’ar fi arsnKat dspi mine in iaksl d’AÎbano, es aş ft perit şi Kind el ssffere, kind boala ii pas?., îi sfişie pep-tsl, Kind toate s’as sKslat a-sspni si’l fakinenoronit, es si n8 merg si’l mîngîto, si vegez la trebsinyele ki, s'bi gonesk nenoronirea?.. Oh! Kind aş Ksiezâ, aş vorbi ta-t/blsi mes despre dsreroasa stare a aielsia 4e’mi a fost in- v.iyitorsl de msztoi; dar ns po>iis, kini aieasla ar fi s'bi mT>rlsrisesK ri? Duin-nezeu si mi ierte, tu îmi pari mai trist de kit Medona ku şapte dureri! Pergolese ar-diui okii Kitre didsul şi îl strinse de mini. Aide adio-gi Duni Kuragiu mai mult! nu eşti tu mai mare de Kit o ne-noro4ire? Şi nedreptatea^ jne-ş4iinga norodului Roman pulea-vor si’gi doboare geniul? Per-gotese zîmbi ku amar si res-punse;0, geniu ! mie ’gi ai gi-sit si’mi dai a4est titlu sfin-git, mie pe Kare Italia îl goneşte din sînui asfizi? Romanii sunt neKredinniosi, ne-drepgi, şi Krez„ îgi zik firi riutate, ki ei perd din zi în gustul 4el bun 4e îi deosebii» din rimişiga Italioi. — Ştiu eu 4eva. eu atorul lui Nerone pe nare oi îl suiri pîni Ia nori ku toate ki fu nea mai urîmoasi şi tikiloasi partigie din Kite am skris, de kmd am kutezat si mîngiresk la hîrtie ku linii. — He fel, as-fal te jsdesi ţuî n’ai dreptate, SR»mp»l me» D»m, s»nt fr»- fcrvfnf m *ll*. • r ..î'Sf > '$■ A fU" moaşe si b»ne J»kr»ri in 0-pera ta... Şi fergolese n Kinti barcarola pesKarxlsi isprrento. Dani il sircti mpl-uxpindxi de îndatoritoare l»i pliere de }jn|njte; si p|nindoi rietenii lsarij dr»m»î "titre îăsa'Nineţ, Npaptea jnaintase, şi biata mistşii |reş»ra si n» se fi înţimplat vre o nenorocire i»-bitşlsi s,i» fii», sas si n»î mai fx Venit vre xna din acele slibicisni firi veste ce i se intimpla adesea de ki-teva zile. Kit f» de msliis- -V ! ff ■ ■. ! , ţ :: : miti si ne norocita se so- : i .« . ■■■ ţ ; . : ■ ! ■ . . ' boţi Kind îl yiz» a itasi! K» biţi bsksrie giti smerita lini «ie Pergolese şi prieten»} si» vr»ri si fqki înpre»ni! Jj»ni a Rir»ia 'nebşni b»K»rie auiya bite 6 daţi zîmbetsj pe bszeie pilite ale prieten»!»} şţ>»? ii povesti ki »n nobil ie se afli pe |ingt ambasada Frânei dela Neapole, îi fiK»se Sroppsiijn din partea Rome-iei Iţaliane din Paris, şi ki poate peste Ksrind va fi silit â se des pip pi de dinssl. Pre lingi acestea, adiogi D»ni, acest minsnat diplomat, karo din întiinplare are o inimi simijitpare la melodie, a sRrjş lin ljberţo frauijozesK, pe bare de polittejje, e» am înce-ţţit si’| psi» pe msşiKi. In bsbata o* *>.*»« liptireasi foarte veseli s in şţirşit do.i vipitpri: Tp«^.atş ya face si rţzi |i .va pe parisiani. Dspi ce b^ntid j^j$ l»i noaptea b»ni dela prie- *M p Mz mi se trezi kvel s’a fost d»s, atiţ şra de adinciţ in visare^ sa. El kompsnea în minteipe ; i> > ’ . vj\! ;n> I **«-• -rf # V al si» Stşpaţ| îşind ijn t»ra l»i se ffindea la lifta'f»| .v Inlrind in kamera sa a ki? na fereasţri kita in -mgna cea mare deip Sorrepto, Te;.? goieşe se înKişe jn i'nţr» tk griji, desliise »n ksfiras in Ţ*i4<‘ ■ ».v if •« t te. -.if îu/ii kare era asksnsi o mantiile, pe bare o p»rta Ennetta in n,i:„ n r- ■* oii *’ * ,r-.? V A 15'fH.SîifV se 1^ inijn^ pţsş p|î|- P ţfemsrind, pe »?mi4jpb|e în aintei pe ldavicin. Vederea acestsi talisman magi» u dete toati fresKeiia ideilor m»siKale, Rite şxyeniri n ayea el in a-cele k»şit»ri simple, sp inspiri vizindţsle V si încep» Komposiijia. Oh! «ţine va p»tea sp»ne bp Ui ti. ardo'ro Pergoleze îsi skri-se divina sa partiţjie! cineva psţea vre o daţi jtsgrivi inî# nsnatele şvqj»r.i a}| geni»l»i l»iţ şfinj|iţejeţ |ftşp!râi}ii ssfflctslsi lsi! Le si. psseso pe hxrlie melpdiele lelor sase d’xntxis strofe; ?e gxtia si înieapx o altx Kxntare, Kxnd auzi isbind o lovituri taîniKx la Bsa Kamerei sale... Se skslx, Krezxnd kx. este msmx-sa «are, ka toate ms-mele iele bsne, venia sx «ierte pe fiisl sxs «ie întxrzie aşa de mult si ns se mai kslKx xnsx seamxgia: vxzs inaintei snjsne vîslaş kare fxrx sxi zi-kx vre o vorbx, ii dele o sari-soare şi o psngb. Deskise hxrtia ks mirare, o fericire ! o bsKSrie a iersisi! eră sn bilet dela Enrietta!.. Ea ii trimitea ks o grajjie înegereasnx kxjjî va bani, «ie ii ziiea kx îi era datoare penlrs legile de kxntare ie ii didese la Roma. Pergolese rsgx pe tniksl vîslaş sx spsie din partei la mis Enrietta, kx lui îi eră desul addsierea a minte a dsm-neaei, şi el n’avea ie faie ks nişte bani ie ns a numit pentrs dxnşii. — Ks ţoale a-•lestea, ia dsmneata psnga a-leasla pe seama dsmilale; ssnl sigsr kx mis Enrietta ns se va sspxra j e mine kxii in loitsi am f bkst o faplx bsnx! Irimissl pleux Kapsl şi ns res-psnse nimik.. — Dar ie ai? îi zise pergoleze Kam sspxrat — ic am!! Slrigx Enrietta in o-bide, şi gîassl feţişoarei se vxdi in datx prinlr’sn jjipxt sshlitn în Kare fxrx voiai îşi deskoperiâ tot .amoral. Pergolese remase ka împe-trit... Atbta fericire la dxnssl ie se kredea pxrxsit de ls-mea întreagx! Oh! prea msltx generositate, zise el Kxzxnd la picioarele Enriettei, ai vrst pe semne Ka sx mor de feriiire şi de bsKsrie? Mis Ser-rey II ardiKx, si îi spsse kx, neks’.czxnd :‘şi inaredinga taina nimslsi s’a îmbrxKals as-fel si s’a furişat fxrx a fi vxzstx de vre o slsgx a ka-sei latxlsi sxs şi kx, in sfîr— şit. Beppo a adsso pinx la Sor-ronto, şi kx aKsm, dspx ie a vxzst pe inîntsitor&l pe prietensl sxs, şi pe aiela kx-rsia îi era daloare viana... datoria îi porsnieşie de a se întsrna îngrabx. Pergolese îi jsrx pe Madona ie singsrx împodobia smilita lsi loksinux kx o va respekta şi o rsgx a se odihni psjjin mai nainle de a se întsrnâ la Neapole Glassl lsi eră aşa de înkrc-dinyxtor în kxt fetişoarx ns pslu a i se irnprotivi. Inlrx şi zxrinds’şi mantilia asspra klaviiinslsi, se roşi; însi> ka sx’şi asksnzx de Pergolese tsrbsrarea; îl înfrebx ie motiv Konipsnea, rsgxnds’I s’o fai kom-posijjie înkx nesxvîrşitx. El o răgi si’l însojieaşki, si bi-ne-yoieaski a ani al si aglas na al lai. Enrieta împinşi de o ki-riana putea putere a sel îm-protivi, kmti ks dmsa. Se aaziri a lânii doi glasari cereşti ie înarmară, foarte dalie o masiki skrisi pentra îngeri. Nina deşteptau de aiesti armonie damnezeeas-ki, se skali în aimire, kre-zmd ki se aili în ferrne-kal vr’anei vedenii de noapte, dar na katezi si intre în kamera fiialai sia. Lo-kaitorii din Sorrento ie venia dela sirbitoarea din Nea-pole, se opriri din naintea kasei lai Pergolese Kasi as-nalte aiest roniert mi-nanat. Trei leasari sanari la bi-serisa parohiali a satalai. Tre-bai si se despirueaskp. Per-şdese dase pe Enrieta pîni la lokal ande o aştepta Beppo. Adio ie îşi laari avea an ie solonel ie le strîngea la a-mindoi inima. Pergolese pm-di momeli tal Kind se depir-ta barka ka si dea lai Beppo panga ie îi didese Enrieta pe arini ardiici kit-va in a-er biletal ie laase dela dansa, il aitoperî ka siralitare arzitoare, şi se aşezi pe yirm aa OK» nninlayi asa-dra banei ie se fnea ne- vizrfi învilaiti în manta nea famegoasi a nopijii. III. Kmd Enrietta intri. în ospelal talil»l sia, eră şeapte ieasa-ri de dimineaţţi... în vremea treierii dela Şorrento la Keapole, ea se kii de malte ori de nebaneaska miskare ie «I a fikat, kni de si fin ier-Rare de lakmile lsmii, simj|ia msi ki parlarea sa a fost mai înalt de kit asoari, si ori line altal, a fan de Pergolese, ar li intrebainijat ris posijiia in kare se aranKase ea.... Vai! dar ieea ie îi ziica Konşiiinjja, aici glas diii întră pe kare îl faiern si ta-ki Kite o dalb, firi a pa-* tea vrc o daţi si’l inneKim, an glas mai tar3, mai paternii:, se gilia sii ziKi mai tare şi mai poramitor. Tatii sia, konlele de Serrey fa iei d’mtiia pe kare il intilni, arkmdaso pe skara lea as-lvKnsî a ospelalai. — Unda mergi aşa de dimineajji, mi-Khle pesicar ! ii zise ambasado-ral — Ka respanse uimii:: Eiiricl'latreinarâ din toate mi-dalarele. — Unde mergi pot— ki? 0 întrebi aielaşi glas smalgmdai din nap piliria ie îi anoperia fa(|a şi trmtindaio f}os •*=* Serale! fie-mea>..* Enretta kijjj |||| pe treptele SKirii. Kbntele de Serrey, ^ st. askxnzi. din okii slugilor greşala fie- 8$1, sţ d8şp . W a- ^$nr|$**' psşT. np nyiarlT, îŞKISe OKU ţţ m ^ .m- . rtzu Iţngţ diiisa ,pe #$£• ptţngind, 4b^d8.i spţ$r, si aşleptind în ofeide ,||Tşi yi^ în şiipjri. IarţT,-nit am finst o nobsnie. d , OrV!* M’. i î/ ' :ţ •:; ' f:; ■:• * ţ^Kţ. ş»nt vrednici? de «ssţ» ..................... hpntele Serreu firi a o 4- ! v t-t - ,k>. pt^ebfj iiimiit aşşp$a pârlim ei, nmi psspra pjdyjpjloj $p' aîţ gşiipo ş/t fa kt. şiea. pp-lnsnie. îi zis,e: RigeleEngliterei ţrt% KjainŢ. în appi la Londra; înşişi disear'b yois porni.,. . «np'b eşi a fanţ Mis E- pyieta rcmaşe siraita; sşm> şt. yiy. Kamyrisla sa: — Jş-, apş, aslt-sean. noi pornim ţjiri Neapeje: latT.I mes este kiemat în apoi la Londra. Vrei st. favi bine a te înşT»ryina ka st. Tăvi a in,lra in mina • ţf v i < i • V ,. ; o ’ V- ? ;■ ■ maeşlrslşi Pergolese bilet» •ie voÎ8 skric? —^ BsKşros doamna mea ini fv.gT.d8eşli; îpRredeţe în kşyîntsl. şi ,cdjf4 lîreşia mea. — Foarte bine. Miss Enrielia, îsi foarte-vel e şi tyie o ş8yi^T> din ţrtr An* M mm ti ?i%Mo Jfo .ti m imi â pprflgşlj; »\| Jţ'onji^f ferj.^efl k$ 'gg 9 am „pşplrs tot .Mia „ deşle-ţe kxt•••• iţii jşr'ş avi arnor veiniit! HENRIŞTA;? IV Jşpna înL:fcş8rtT* kş gf^( sx-yepirile sUpînyi şsei.j le trimise la Ixnfraşxl Beppo karp se p8şe în barin. si treKii lp Şorronto. Pergolese p,8 erîi a K'bnd Beppo deţe Ninpi yple trimişe dţ> Enrieţţa. îţfoapţea ţreksl'f. îi rekorise ST.nge}e şi eşiso în yâo;. aŢepa fprje vesel din tcaşT.. Eerivii-eq pşţe 8ii mare doKtor! Pergpleşe îşi formă mii de projete pş-p8tiu'i{oase de so-seaski la Neapole mai nainte 8© a perni a'ieea pe bate is-Bîd; Ginâsl lai bria ka si o fcflrndze' tel psjiin pin# la Rbtta. Eră atxt de tsrbsrât îrt kkt jjbrtfî firi M’şi ik zi-od bsM dala' mami-sa. Inşi neflord'iirea îl fonia dspi sr-mi: toate trisBrele psbliie e-râ pline de Kilitori. Sirbi-tbdfed Sdlertiio îi drdiuaso toate mijlda'lele de a sd p8-tea date. AŞâ trebki si por-ireaski pd jbk, kk tdati starda dd Jîlbitfiknd iii kai*© sd âfla, tfţWil îbtfdittaU Plkibarele îi sl®b^ dâf dl b^ ^e oprid: a-biti filkMiidţ dbo'Sif, âtrafta mbfbs şi foafrtd simjjîtot Ikri-ftf itrfid td îi dbSpirfia de Edridttd. ift ddşdrt r'sf ă pe »ri nega-* Şiţlof ka M bine voiasni a’I îkk |dv Kal la spat©: “PaM festa Signore,, îi respkftdek ka irobie kiîikbjisl # t'ftâed; şt aktelisl ă'titbr kapbtd tf’o^ fbik b’kvbă fflkî doi1 kkrlidi ka M Hfekbki. MiŞefid fi' f e ă'fk, db^isi înalţi» si Kdl ©fSbki îiî kFîrŞifdbdiif #tdh#H îd Tb?fd Greco. Asul MM pbljjiii fi® lifii; i sd biki tftsk flbjjî feâ-ragisU Era boi >iedsîiri dkfi prihz kifid iktP4 îb fîdâpb-' Ie. Inairită tîbnikMnd kitfS sliga Tolbddi. O irkŞbri îii-1 hamati ka kai depbŞliekşî1-teptă la poar# ambkââde). El se apropie k» Bifeib dc Iniihk.... Bikisl poştalionul reskni. Pcrgolese strigi. Ka un nbBtHii nsmele Enridttei, si doi Bra-fte delikate. Şi albe se înllfi-serî kitre diiissl; îns# perdelele trissrei sd înkiseri. Karrbta pofhl kpHnMdd pa?® dosekia Străddi, Şi PelfdBSd nepkt'kiid alerga de ŞJibf® kisie; b 8?dii kk dtiiîj sî kk^ za fiţi kşifoş^MHk, fari iâiş& Râie, kind 6 perdîi din Wff V O miKii kdnddtk ardd'a Sîîia g8ri pd d «îd^ de IdiBif ^ stejar' Ud kiil8|fiî ‘ tflb dîfe* dsl St. Dbrbinia efl dkoto1 Ikn-gi »tf oni se de bdjhdfi kii pat fdakfe Mifod. AtdSSti' dfâf PdVfbleSd pd dard' Reli*î gios8l îl ardikâSd 0îd slîfk» şi îl dsseso în Kilia sa, goa-H şi posomorni ka şi mor-mintsl viejiei ki, singBri a-p%rard şi bdipost fiiffîitffca nedreptiuii Tbfte grijlsld şi lB'BMtsrbl# ib dfi te?# fbibPbdilkl^ ididitlM^ nfs si isbirile nenoroMirii si mis- v \ , 4> •> i.brile wele strasniMe doborî-seri slaba lxi Konetitxjgie, o tssc seaki dobîndise din zioa kmd s’a fost arxnKat în golf Ka si skape pe EnrieUu, se fbKii mai deaşi mai înuipi-toare. Trebxi si piriseaski» m mistirea, şi i se orîndxiri de doktori aerxl Kxrat si ekser-siMixl. La Pxzoli o mikb si frx- i i . ; •/ inoas b Metale din preajma Nea-polii aMi îşi alese Pergolese de lokxingi: Se duse okoIo kx mxmi-sa; şi ani kx o mini ingieuati skrise Mele din xr-mi note ale nemxritorxlxi S7>x Sta bat; pe xrmi se stinse de ftisie şi mari în bragele mai’iei sale şoptind numele Enriettei. Partigia dela Stabat se vîn-du religioşilor dela St- Lxis drept opt galbeni, şi aMeasti sxmi abia ajunse pentru kiel-txelele îmmormînţirii lxi. . Italia dxpi moartea lxi ii reKxnosKX geniul si Kprxni memoria lsi dxpi Kxm Kornx-nase şi pe Tasso la agonia lui! dar e prea tirzix. VI Dsp'b doi ani, o jxni en-glesi din prexm kx xn bir-bat vîrsti si kx xn domnişor din Hei mai la modi şi foar- te-bine fiKXt şe dxMea.Ia kap-pella katoliki din Londra ka si askxlto in vinerea patimilor kmtarea xnxi Stabat ne-kxnoskxt mki în Engliterra, şi pe kare îl addxses din Italia xn religios. In datb xn glas dxlMe, şi dxreros înwcpîi Kintarea înalţi în kare se risfring asa de bine si asâ de ir.inxne toate 4) «-> sxfferinjjele, Mai Mei lxi Dumnezeu, toati poesia Cristia-nismxlxi, Dragostea şi re-signagîa! Kx Kit mxsika îsi desfisxra notele sale, atit se vedea pi-lindxse faga junei felige En-glese; oKîi bitrînxlxi şi ai jx-nelxi lord se agintari asupra ei kx dragoste şi îngrijire: ea sovii. Enriettal EnriettalllStri-gi Kontele de Serei. Euriefta k’bzxse kx faga în jos, galbeni, deskompxsi kx okii lc-şinagi. Se adxnan în pregix-rxl ei, o skoasen la aer, toate fxn în desert; amanta lxi Pergolese mxrisc axzindx’si Stabalxl. AMpasla s’a întîmplat în Vinerea patimilor, kx doi zile mai nainte de zioa Me se ho-tirîse pentru nxnta ei kx aMela mo rida familia.' Oh! plingegi pe biata kipili, kimî mult a trebuit si sxffere. si plingij doi ani despirgiîvde aMela pe Kare ii isbia, doi ani! ia so-kolijii bine! Amare ee Lacmau. DESPRE AUTORI Limba noastră si najjia a-re Irebainjii de SKrieri, şi at»nci va înainta si «na si al-ta kand fie-Kare sKriilor, dg-pa ie îşi va dobîndi ksnoş-tinjiele trebsincioase la materia sa, îşi va simjji într» a-devar solia ‘ie a priiinit de sas sa» Kare’şi a dat’o sin-g«r. 0 kreşlere mai antai» pregătitoare spre o asemenoa însărcinare nobila, Ksnoşlin-ija limbei în kare esto sa SKrie cine-va, »n Kip de vedere a l»krsrilOr mai pre s»s de al gloatei, simuirea k» întregime a soliei sale, dorinya îndeobşte a biuel»i,si de ştir— pirea raslsi; acestea s»nt kale se cer dela »n skriilor Kare voieşte a kontrebsi spre re-generajjia »n»i popol al ka-r»ia el ambigioneaza a se face a»lor. Dorinya de a skrie far a a avea cineva aceste însBsiri neaparate, se fa «ie manie în-. tr’sn nap slab sa» într’sn j»-ne, karâ arde de neastampar sa prodska ceva, şa» fiind»! Krîla osteneala, şi ssppsnerea la o disciplina oare-Kare,'i se pare mai komod a se face KsnosKst prin mijloKsl skfî-s»l»i şi lypar»l»i firi nici »nsl din mijloacelo neaparate »n»i skriitor. Skrissl ntşnci la asfel de oameni kade din marimea cea folositoare, şi ajsngand la ab»s, se face va-samator celor lalgi, şi mai k» deosebire celei krezst da aetor. Aceasta manie împinge pe om'sa sKrie in limba ce n’o ksnoaste bine, sa SKrie despre l»kr»ri ce n» le îiige-lege; sa jsdice despre întâmplări al karora n» le kenoa-scc pricina nici le jjine şir»l ; sa sspere pe semenii sai so-Kotindsse ka prinlr’aceasta va întărită bagarea de seama n oamenilor spre a’si perde timpul şi a se' koborî pîna a se gândi şi la dânşii. Şi aceştia ssnt aceia pe Rari dshsrile cele mari ale vea-K»l»i nostr» îi nsmesk: lepra lifterara, vremi ce se tîrask prin srdori, insekte al «n»i tr»p mare, psrici ce se tfs-k»nd în Koama leslsi firi a avea nici o deosebire de cei nari mişsiask în stratsl rî-matorilor. Spre îndreptarea snor es- iflîC OîleialBrei |î . fiafiiei, IftmpSă sn ârtikbl întil»— fâl {fârsăiîi a sto- ifsl.„ Aii în aiest nsme de Saridili şe personifiKi abs-sSÎ fi rîdikdlâl tltslor ielor sal pin neşK»l aiestei mnluimi de ne-noroiiri şi de vicari ie ne di edskajjia, Kare sânt K» a-devirat înklinirile si slibiii»-nile ie Ie avem dela natam. Un îngelept trebsie si stea in kabinetal si»; »n birbat de littere trebsie si triiasm in >iea mai mare l»tne, si jerlfeasKi pentr» sogietate Kite pafr» leassri pe zi, şi ii va remirea in deslsl timp Ka si Isitreze şi .si inedite asspra aielora ie va fi Vizst. Inşi ns, ssnt destsle toate aiestea. Sksmpsl me» Porfir; trebsie si’jji pizeşli neslriKate priniipele gi simni— biltatea: mii, de ui se vor korsmpe obiieisrile, niii o daţi n» vei faie o operi de ge-nis» Dshsl prodsie ks ade-virat frsmoase IsKrslejje, nişte fapte de moment fiole ka si isbeasKl in oiti, dar n» itasi jjiie m»It; priimile la îniepst kk mirare şi mslgs-mire, lisdate, pomenite vre o trei l«ni, şi pe srmi «iţale pentr» tot d’aina. Petre Kor-neil ns'şi e dator slava la d«-h»I si»; ii prin ssffletsl si» iei mare a siist ki merite sspransmele si» si mirarea PERIODUL if. veakslsi si8 si a viitorimii; O Porfiriel fii one-t, blind, fikilo.r de bine, şi alinii sttri-erile tale vor înssffla g»si»l virtsjiii; nimeni n» va «fila într’itisele niii Kovîrşire ni-ii inkonse'Ksinge: mii leea ie se însKffli prin singura dragoste de a faie bine 11» poate niii o daţi a avea kon-, tradikjjii. Dalta Vei si dai folositoare înviijitsre de morali, iniepe mai intii» a te formă pe sine; kompaii’jji patimile, inkide’Lii inima dinaintea «rei si a ressimtimen-tilsi; invajji a ierta,; şi'.■.vei sii atsnii a deskrie si a li-»dâ, k» eloksînui, şi mirimea SHfflelsIai şi generosilatea. *fe frsmoasi itarieri le giteşii ş’alergi! la. Iţa,re nobili voka-yi©, gsştşl şi geni» li» te ttiami, de vei pitea a’i ks-noaşte toati vredniiia 1 1>nşi vai! De le vei mtiii. dalta foarte slab ti te împrolivi deşartei doriniie de a dobindi »n nsme tremlor, te vei le-pida de adevir, de priniipele tale; daica te vei lisa a fe tir î Kitre dshsl parlitsloi, al kabelei.... Ah,Tfitsl me», aieste talente ie ai, yi sa» dat dela Dsmnezes, (ţi le am ■ksltivat e», n» Ka si lings-şeştii vigisl, ka si faii a ri-de şi a petrele nişte oameni firi obiieisri, şi ka si ami-24 - 370 geşti nişte dahcri «soare, ii ka sx dobxndesti lasdă si lin- *> o stea bxrbatslsi înjjelept, o-hibIbi' K8 adevxrat kb gsst, si iet'bj|ean»l8i virtsos. In sfîr-şit, soKoteşle sKBin-jisl me» Porfire, kt nsmai »n timp al viejiei are line-va Ka sx skrie si sx lakreze, si kx aieastx epochx treie, se slrekoarx k» mare repezisne; şi kxnd va treie, se msljjBmire vei avea kxnd vei pstea sx’gi ziii: „N’am skris nimik Kare sx ns „se potriveaskx si sx se în-„voiasKx k» rayia (mintea) , şi adevxrsl, şi kare sx n« „fi fost însBfflat de isbirea de „omenire, şi de dragostea ba-„nei orxndsielo şi a virtBtei. „Niii o datx n’ain kxatat de „ itxt o slavx kşratx şi fxrx „palx; şi Mei pBjjin Kxnd mx „ voia Koborî în mormînt, in „aiel moment grozav, Kxnd „nddBierea a minte a anei „fapte bene, mBlgameşte şi „mîngîie de o mio de ori mai „mslt de kxt o isbîndx slrx-„lBiitoare, Kxt îmi va fi de „dalie a mx sokoti kx sKri-„ erile mele ns vor pstea niii „o datx priiinsi oare-kare „înlypxriri primejdioase, kx „jsnele ie va intra în lame „ns le va liti fxrx oare ka-„re folos şi kx mama laa kb „prevegier , ns se va opri „de a le da în mxinile fiiiei „salel„ Iatx sksnvpsl mes Porfir, kare trebsie sx’gi fie ambiiiia, daKaveisx respsnzi la aşteptarea şi nxdejdea mea, si la dragostea ie am avat şi am icxtre line. Adio. Alta Scrisoare a aielsiaşi Kxtre aielasi Arh litit de dox ori ma-nssKriptsl damilale, SKsmpsl mes Porfir, şi îgi spais kx ns K8nosk altx sKriere kare sx zsgrxveaskx aşa de bine şi kxrat obiieisrile şi lsmea. Kritiii k» mare ksragiB ridi— kolele, nekBvioşiile si viy.i«ri— le: Inedrxsnealx ks mslt mai mare de kxt aieea kb Kare se mîndresK nebsnii ie atatx Religia, împxraijii şi gBVern»!. în mijloKBl korrBpjjiei generale, obrxzniiia şi neKredin-ija aflx foarte lesne admirx-tori, dar dBmneatabagxdesea-mx kx îgi bagi jok de vigiB; indrxsneşti sx ziii, fxrx îngrijire toate adevxrBrile ie sokofesti de folos, toate kxte « ■ ■■ 7 . j, •• ssnt de trebsinjjb a se întemeia, nini sna ns skapi de a n» le lsâ în nerietare; în-tr’aneleaşi timp, î)ji arbjji o înkininisne Ksrat'b Kbtre Religie, laszi virtBtea firi ein-fase îns’b din f»nd»l inimii, si vrei si dovedeşti, kb o-m&l n» poate si fie ferinit de K btprintr’ bnsa!... Kredemi, din toate sKrierile moderne, nea ka^ re trene de nea mai mare indr bs -neaub, n» este ninipe jsmilate dspi kit este a dsrnitale. Indein nrrile d»mitale kbtre aneasli sKriere s»nt vrednine de la-sdi, K» toate anestea, ia seama, sksmpsl me» Porfir, dalta doreşti si isbsteşti kh a-neasti sicriere şi si afli si admiratori, vei fi foarte amb-git în aşteptarea dsrnitale. N» e nine-va nini o daţi lisdat kmd desKopon adevirsri. Kare rssrtezan dintimpsl lui Fe-nelon ar fi lisdat peTelernachs? Aşa, kmd vei fane şi »n Kap d’operi; fii sigsr Kb partea nea mai nstneroasi a psbliks-l»i va fi împrotiVi’jji. Tot d'asna vei avea de pîrîşt şi defiimitori pe atei, pe ambiţioşi, pe msierele koKete, pe pedangi pe pirinijii ne îşi kresk ris kop ii, po oamenii firi obineisri gi firi prinnipe, si pe lojii oamenii de ls;ne in deobşte. Aşâ dar de aneoa voi» si zii; Kb kartea iiji e îndrisnearji; dar aibi Ksragi». fitsl me», IbKreazb pentru slava nea adevăraţi, iar n» Ka si dob îndes ti approbayia şi lasda lamei: Ba inkb 1» si mai bine: n» Kista tot dasna de K'bt în fsnbsl ssffletslsi preji»l oslenelelor tale: Kini ksm ai fi vrednik de a zs-grivi virtstea, de a’i anta toate frsmssejiile, dana virtstea singsrb n’ar pstea si’ui resplbteaski?_____ Ah. Dana vre o dalb nedreptatea oamenilor te resvrbleşle, daka kalomnia va si te înnegreas-Kb. în sfîrşit daKa sra te goneşte dspi srmi: sokoteşte alsnni nsmai Kit sicrierea ta va fi de folositoare, ki va a-pirâ tinerimea nevinovaţi si firi eitsperiinjii de usrsele grozave ale vijiislsi, Kb va pstea în toarne Kbtre fapta nea bsni mslte inime riiinito şi ainigito: Kb şi daka vrijma-şii tii te sfîşie, însi pirinyii tei virtsoşi şi mamele nele bane şi pline de dragoste o vor niti ks msl/jsmire şi ks reks-noşninjji. Eali resplala skrii-torslsi snei asemenea kiriji sa manssKridtsl ne îmi ai triinK PERIODUL I K° 24 (BVIMB.B. DE AM BE SEXE ■ Jl'ttNAL LITE IUTI A^easti foaie ese de doi ori pe lsni. Prenpmerajjia şe fa^e in B8K8res>ri la Redakgie, pela jsdeije la ^PL Oitirnmri sa» Îs DD. Profesorii, PrejjBl pe sn. an este in galben. DOMNUL SARSAILT» AUTORUL Domoslsi Sarsaili’ia intrat în nap si’şi fam «şinele neunirilor, K8m am zise si sboa-re la nemsrire. Uei mai tre-bse aK8m de mt si se .ns-tneaski astor, şi apoi şi se fam privigitoare-; dsmnealsi aşaziue, dar cbronina skanda-loasi vorbeşte altele. — Sti «K8m, şi se gmdeşte, se .gin-deşte şi iar .se mai gmdeşte. Apoi zine: “ Ka ' si ini fak „a8lor, trebee si das Kirgi „la lsmini, şi fiind In astor „n8 e fite-iine, es dări tre— „bse si fi8 deosebit din uei--„laliii pe liaţi în aljăi timpi „daskalii mei îi nsmia hidei, „dar konfrajjii mii de asfori „îi nsmesli yislgeri. (*) „Aşa mai mtii«de toate treaba© si fi8 fir uin kipi-„•tîisf ka si. zimkisBnt slo-„ bodi.în kasa kare voi8 liK8i „ trebse si am alte- va uirui RÎt „ se va pslea în limbi înai şlrei-„ ne;in Kimara mea, Rsliît va fi „ mai nemilsrat, li8 atila o si „ das sn ton ki prea psijin „mi gîndesK la lskrsrile a-„nestea trekitoare ie n’as a „fane K8 nemsrirea; dalia am ,, msstiiji, trebse si! le raz, „dalia n8 am, trebse si ,le „ las si lireasKi din^presiii ; „Ksbirbioara. Kmdes olan., „ na si in b KSnoaski de de par-„ te, trebse si’mi psis onelari U O Toţi Sarsailii aulargoiul gallicu. „ nas; hainee sx’mi fie deosebite, pxrşl sx’mi fie... ie va mai deosebiţi fraksl o fajjx.... Ham asa; mnnlaoa.... arsnka- : •> 7 ti inlr’sn KÎp KlasiK — ba ro-mantiK; krevata mare, des-mxijntx, sa» niqi deksm; pe pantalonii sx am Rite va pi-kxtsri de qernealx; kxnd voi» vorbi K» oamenii sx nu. rx-jjoesk, sx’mi m»şk bszele, sx p»i» okii în grindx, ka sx sen-mxn inspirai ; sx bxnxnxesk din mxini kxnd vorbesit, rxnd xmbl»; vorbele sx’mi fie alese adikx Kxnd oi» du bSnx dimineaţa sx n’o da» Ka toyi oamenii, qi sx zîk: “sx’yi zxm-beasitx a asrora, amiqe pin-tre b»ze rsmeni k»^ dinţii al-hi.„ — Kxnd oi» snrie sx mx bag prin fsndx'sri: sx mx s»i» pe lok»rţ KoKOunle. Da-mx zik psmxn. sx skri» kxt voi» p»tea m ti nersmxneşte ica sx seamxn înalt; dalta mx zik franjjzz, sx sltri» r»mx-neşte kx seamxn mai m»lt a a»ţor, pentr» kx ns’mi bagx oamenii de seamx greşalele; limba ramxneasKx n» e ho-txrît b şi o s’o hotxrxs e». — Ilei!... qe sx mai fak? — Hei! sx port tot d’asna por-lofoli» ka sx însemnez ori qe idee îmi va veni. Am mai »itat »n l»kr»; sx’mi las »n-giile mari, înlr’sn k»vxnt, sx fi» deosebit. Aşa se gxndeşte D. Sar-sailx, sa» mai bine asfel ,de îngeles a» gxndirile dsmnea-l»i, de şi k» alte vorbe şi alte frasi d’ale d»mneal»i mai alese şi întortoKeale; pentr» kx, itxnd ’şi ar esprima ideile na l»mea si ar n»mi 1»-•> Kr»rile pe nsmele lor, al»n-qi bine vezi, dsmneata, qiti— tor»le, kx s’ar pxkxli singur. Sx psnem ak»m sx D. Sarsailă este rsinxn. Haita voieşte sx’si mai mob»leze ka-p»l K» seva idei strxine (pen-lr» kx la asfel de astori toate l»kr»rile le s»nt strxine) a-leargx al»nqi nxvalx la’limba franţjozeasx, ş’apoi îl vezi kx înqepe sx ne arate kx în franjjozeşte (e) înainte de 375 - (jn) şi (k) se pronBnjji Ka (a), (i) i«a (e) şi (u) ka (is); apoi îl a»zi, enteres, 1 a-b i r ent, sempl 8, amblemi o k i 8 p a r i s e s k, N e p t i 8 n, şi alte asemenea. Ks asfel deidei , -k» asfel g'bndiri, ka asfel de podoabe şi di-Kjse aK8m D. Sarsajlb este astor întreg între-gslejj, din kap pini ’n pi— nioare; nsi mai nmme, de, Kitsi treaki Ia smta Nems^ rire, şi si ne lase pe noi a-ştia volgarii, pe . kare dsm-nealsi îi nsmeşte vislgeri în pane şi în repaos Pe Ki>nd jjara rsmineasKi era de tot nenivilisati (ki.wi. aK8m s’a livilisat, doamne pi-zeşte) se vedea prin BbIib-resti kite 8n Manea ie stri-ga pe 8?iije:ftTojji boierii se moan nsmai Manea si Inta-sln!„ Kite sn DsmilriKi kare n’avea alţi idee de lut 8- na si b8m>. Krezind ki toate *> • msierile S8nt înamorate de el penti-8 Kare îşi tot Kinta sin-gsr kinteksl “Dsmitriki, vin’-la leiKa„ şi algi asemenea a-8tori şi poegi ai anelei epo-che. Aksm s’a mai s«bjjiat8 g8st8l rsminilor, ns prea le plane si pctreaki ks asfel de oameni; bieui pe dr»m ns-se mai jyn dspi asfel de inspira^. AK8m s8nt Ia modi d’ald# B. Sarsaili, Sgmdi- rili... asiorii regenerajjiei r8-mineşli, Âneşlia ssnl. api-ntorii libertijjii rsmmeşti, pentr8 şi şi dalia ns vor ii Rsmini, dar S8nt liberali d«m-nealor Ka aneia. Asa, imblmd prin ţoale icasele, înqep a Kinti şi pe koKonijja Drigana şi pe koKonitja Dobriija; Ie sp8n ki ssnt nişte dsmnezeoaie mai pigme de lut Venss şi de Rit Diana. Oku dsmnealor ssnt mai vioi si mai foKosi de kit ai priliolinislsi; poetslspsne ki ssnt nişte hsqeafiri, dar e min- ai 8ni goali. Sprînqenile Ia ssnt doiKsresbee, obrazsl mia mare de lut. Isna. (qe ies-ine Se înf bijisazi la dsm-nealor, şi ele pline de o sim-jjire îi priimesu K8 mare gra-Uie. Si vedem aK8tn şi firea sas boala Disi Sarsaili sas Sgmdirili. ’la intrat în kap o daţi ki este astor? ns’l mai poate timidsi nisi sn leau de aneasta boala. ; Nit se mai poale nimeni apropia dc dam-nealai, iVokmai ka de bielal yigan io faicase sitimb Ka ra-manal, dandK’şi kalal na sa ia an dovleak se îi spasese kt» e o» de bidivia. Nai moi trebaia bietalai Bor'iea de itat sa’şi Kloweaska oal K8 tonta grija întomnai kh o ptsaraika (negreşit Ka na privagatoare); s’a pss pe dansa! i;a sa’şi dea kaldara şi dalioorea:. sa dea însfîrşil. viaya oalai de bidi- dia. De veni a ne vasta Ia dan- sai, el bolboroşa okii, se înfla se sporovia din trap, pare ka ar fi avat pene şi fi.sea: kzşşşş! De venia kopii la el, el fa-iea kaşşşş! nimeni na palea sa se mai apropie de inspirata dihanie. îl Kam tîrnaisc Ramanal o dala! dar anam el o sa aiba an bidivia şi o sa inveije minte pe Ramaniica! Asfel şi de D. Sarsaila nimeni na se mai poale apropia, niai parinyii, ni ni radele, ni*ii prietenii, Ka el îşi kloiieşte maryoaga de Pegas ka aripile de balaar pe tcare are de gând sa sboare la nema-rire na dibla la spinare şi kh parai valvoia asfel: Sa» si asfel: •) Sa venim akarn la skrieril3 Dlai Sanaila; Damnealai în 377 — Vorbi., .în sKris na mai pomeneşte de Uit de Airion de A-poion pentra ki şi aaloral A-leitsandriei tot de dmşii vorbeşte; Vezi in versarile Dlai ka Iok fin Iok: “nari bala-arb, Proi;nl: Pliafon Serher, Rainin(şi Rainin este om în parenlese) Addaie pe askal pe togi daşiidepe lame, fel de fel de japînese saa lelige pe kare damnelai le nameşle maze, şi noi valgarii na le brodim bine namele şi Ie namim maş-te. Kbte o da ti Domnalai Sarsaili ii plesneşte în înkap si skrie şi litleratari, şi iot proştii asia de valgari fikin-dase ki greşesk o namesk litrilan. Dana vre an biet om, ne-kanoskitor xmci de lame si de asfel de boale epidiinhe, neKanoskate pini akam pe aste tirimari ka şi Cbolera Morbas, şi «are ’iaa d’a rîn-dal firi a alege si jumin— tean şi striin, daka zik an om mai simpla, vizindai, se amlgeşle, soKoleşle ki va fi vre an genia înlr’msii, şi în— iepe a le da kite o povagi, 1). Sarsaili.se fa»ie foi;. — Hei mi rog, pini aii si mai înalt na te întinde; zi ki sânt înşilitor, derbedea, neiinstit, pigabitor sogietigii, atingele kit vei de pirigii mei de radele mele, de lege, de .patrie de mine însăşi insfirşit, kir îgi daa voie, ştia de glami, dor!... de diqla mea, si na kare kam va si te atingi Ui, mi fai; draa, te Kiem la daiel şi risbanarea’mi este neador- miţi, ni ii în morminl. na se împaln. Oameni îl affli; blegii sânt blegii drakalai, il pan la mijloK; anal îl laadi, allai îl îrtrealn, i’a dat pe okelari? altal îi spâne ki îi sade bine ka dmşii; allai îi spâne iii pe semne ’ia perii vizai de kind s’a fikat pocit; allai îl înlreabi ie are ce girid si mai dea la lamini? Dar allai pe la spate laie semn allaia, şi zi'ie ia înja-n’l de lin si vezi Ki s-faie foiîa „ Asiei c lamea, si n’ afli ka ne e skamp Vre ai laitra, ki lot de aiela si a-leagi. — la lisagi glama bi- 378 - egi! q’avegi, zi», B» lirndom-nslsi Sarsaili? Atita luKru agi vizut şi la dumnealui, ş’-ngi pss pismi pe dmsul — D. Sarsailb se duqe a Kasi plin de neicaz; mai faqe uite va versuri, se primbli ne-sijitfoK deKlammduşi versurile de resbunarea. drisni ai supira sa» ai drege vre »n vers; pentru ki dumnealui este sau Prosa sa» Poesia întreagi împeligali. Si vezi aKum si operele Dl»i Sarsaili. Dumnealui 'şi a fiKut în kap un ideal dupi kum ziqe dumnealui, iar not proşti îi zinein o idoloaiKi. Aqeea e dn-guga dumnealui, dupi uum zi ne, un fel de Duhinee, un fel de Leligi, kare niqi nu se gindeste Ia dumnealui, nili nu ştie de se affli vre un Sarsil'i» sa» Sgmdirili pe lume. AKum mai toate surierile Dlui Sarsailb se îndrepleazi kitre Leliga. ideali, sau de nu sunt unele d’adreptul Kitre dumneaei, ku un sul sub-gire însi tot di si priqeapi ki e înamorat fok, şi tot la dumneaei gindeşţe kind sKrie; dar pogi si trebi qilitorule ka qe fel de îngeles au aqeste opere? ^itindu-le mai nimiK nu ingelegi, dar dupi qe le qiteşti toate (de vei avea rib-dare sau de nu vei addormi) atunqi skogi îngelesul urmi-tor: “Eu te iubesK de un an, şi tu habar n’ai.„ (qe nedreptate!) De se va înlimpla însi Ka si ’şi faki niluk poetul, şi si kişuneze pe vre o bia-ti femee, înKipuiedu’şi Ka un fel de t r o n k M a r i k o, ki biata kreşlini este Duhinea dumnealui; atunqi si te mai gii, si askulgi la versuri. Se pune pikala şi o numeşte Han-titarştie, şi mi’gi înqepe Kind ku barqe kind ku Kandele kmd la zioa numelui, Kind o poarti prin kirugi, Kind pe subt sKan, Kind pe unde nu pute a nas de om, faqe pe biata femee de o kari, o di tîrgului. Apoi de este si desrcrie na- 379 tsra tn simplilalea ei (k# toate Kt OIbî nî*ii o datt n»i plaK iBKrsrile simple si se ne-bsneşte d«pe pesfriij), vre br Kttnp vesel, sn ier senin, vre o apt limpede, vre snkrtng, vre d«nibravt, »n delBÎejj, sn mante, D. Sarsailt, ka st fie înalt, îl vezi Kt e nsmai trts-ncle şi plesnele, nsmai srlete şi vaiele; apşoara i se pare re o Mare în talazsri, ktm-psl ptstorilor o tabirt stn-geroast, flser»! o trtmbiyt d’ale mari: e nsmai groztvii şi poloape D. Sarsailt. Ktnd e dsmnealsi trist sa# mo-lunholirt, e nsmai fok si inimt albasfrt, kb toate Ict mai niii o datt n# e trist, dar ziie aşâ, kt e al drak#l8i, ştie st se prefukt' hogsl ka st arat i-nima bietei kreşlinerE viklean, sitete, de n’are margini. PeptBl dainnealsi ziie kt este oknt de dsreri. Apoi d’-alde Iad, Satan, Kornea, Dra-k#1, InksI. , ktte vei, gtseşle lineva niBlgime, ie le vezi prestrate prin tot loksl, ft-rt ştirea Kiar şi a itrakslBi. kt'ii el, este adevtrat, m de mslle ori sparge mslte opinii, pînt^st fakt ktle sn om st fie ks totsl al lsi şi kare st ns fakt niii sn IbIîfb ft-rt ştirea lsi; înst Drait KBm e, dar are şi el o mtndrie; pe oamenii sti nsi last aşa de jbaţjoKBrt; nsmele lor în-SBfflt groozt şi frikt în Isme iar ns desprey. Un Om kare are a fa ie ks DraKsl, nB treia. în lame aşa niii de fleak niii de dovleak. St vezi aitBin ie fel Dîsi Sarsailt îi vine K7>te o datt Ioanele st intre şi în litle-ratsrt.Te pomenesiÎK’bi plesneşte înkap, sfb se foitţ litierelor mare îii nişte limbe ie ns le ksnoaşte şi niii sap,t niii ale lsi niii ale btb'litBuistB, niii ale nineksyisei. Faie la grammaiiie, faiekadiKSjionare, şi ne spâne kt parooseala pe rBmîneşIe se Kiamt Kalritrîm tabtra lagar, Ianiea masdrarc; arbsre kare este asa de ve- A Iub r#mtnesk, kare se vede prin Biblie prin Apokalipse; (jsmnealBi slrigt în gara mare kt ns e rBintnesk, peiv-tr» kt întrebtnd pe sksmpa sa jsmtiate pe D. Sgtndtrilt, ’ia spts kt se ziie kopaiiB Pe jene yi’l.faie tintr şi pe tîntr fraged; fapta rts-p 11 ti r e i adiKt rtsplata, .dsmnealsi ziie kt » lot rts-pltfire, adikt ziie kt preksm Sadsailt, Sgtndtrilt, şi lei-lalgii ssnt tot Bna, ftrt a fi tot sna, aşa şi rtsplata şi rtsplttirea este lot Bija. Apoi de’lo d#ie ptkatele pe biet») D. sarsailt st în-vejje vre o trei palrB figsre _ 380 — (ns lokmai anevoie) din geometrie, fxrx si» ţcsnoasKvniqi o limbx niqi o grammalikx din !s-me,at8nqiînqepe a slriga si kia-nixsi easi ks di.nssl la lsptx .dreaplx pe: logi motemaliqii englezi şi franyezi, şi din ori qe parte, ita sx vazx qe geni» a sroş para rsmxnoasKx. ’Si a f'Lk81 o dalx D. Sar-sailx operele? itksm îi .tre-hse prenBmxrayi, şi înqepe a slrxnge aşa. Şa8 aşa: (penlrs kx este patriot 'dsiuncalsi) Sas ksm sx priqepe: Insx pe 8ndo merge asfcl de rxsp8ns8ri priimesqe. pinx KXnd la bxtrxnetje, ks gxndsl tot la NemSriro şi la Ds'iineea, ii pridideşte o simţii ro foarte îdasikx, înkxt se apsitx K8 mxna de iniinx» de maUsl simtiinent; pini. kind din siittliment în simliment, din libertate în libertate, din prieteşag în prie-teş8g, ajang: kb adevirat la nemarire; kiqi fmindase de greatatea l»mii si iciar rade-lor, trek în okiii oamenilor ki sânt firi moarte, namai a» sfîrşit, ka st. saape o daţi Krestinii de dmsii. • *> «. Kopii, kigi invigagi karle, ferigivb ka de alll aea si na Kidcgi în boia aatorlika-lai. invigagi karte, kaltivaj^i artele, şi meşteşagarile, skriegi kit pstej|i — Ea na vi zik st. ns skriegi — dar skriegi aa st. vbdeprindegi, ka s b vi folosigi voi, kasi folosigi pe al 4jii,darnaka sbaragi aşa de jani şi de timpBriB la nemsrire; ki zta na şt.igi qeva fi pe akoto. E pikat de voi si vi pearzi piringii* aşa de vii vialegi şi si avegi a faqe kb daşii de-pe lame. Kind skriegi, şi dagi ne va afan> , na ns vi sa-piragi, ns vt. sporovi-jji, aazjnd lamnea kt. vorbeşte de skrierile voastre; pentra Ki aşa e lsmea : anaia îi plaqe ana şi altaia alta; la togi ns o sipliqegi. msi st. panem kt. ns vegi pliqea la nimeni; ns Vi faqegi atanqi Inimi rea. Kiqi poate si n’a-vegp talenlal skrisBlsi, şi si întimpli se avegi povege dela oameni «ie vi voiesK binele, pd kari trcbae sii asKsltagi, şi si askallngi de înalte ori şi qele qe aazigi ki zîk aqeia qe vi se par vnjmaşi ; de mBlte ori ei ne Vbd mai bine greşalete de kxt prietenii. Pe arrm. si videgi si alta: a fi qineva aator în seicolal nostra, ns e o meserie kb Ka-re si se hr bneasKi. A delii-ma vineva pe an qismar ki na faqe qisme.bsne, prîqep ki a-re kavînt sb se sspere, si fie mîhnit. pentrs ki kb a-qeasta îl vatimi, îl pigalte-sto la meseria lai, fa>ie si fa-gq. maşterii de disal, şi prin armare ii ardiki mijioaqele traialai, îi ia baltitara din gara lai şi a Kopiilor; inşi a zi-* qe: ki D. Sarsail i ns skrie bine, ns o a stor, qe are d’a faqe aqeasta ItS mij-loaqele Iraislsi lai ? Kind a mmkat qine* va vre o daţi pline ka aatorlîval ande se vorbeşte limba rammeaSKi, afari namai daka na va fi ho-tirît a se faqe şi qersitor? Skrisal este si el an talent %> kaltivat kb edakagiakasi toate qelelalte talente:şi dakmatara na m’a filial masikant, dm-gailor, zagraf sil, uamai e-ste alt mijlok de a tril - si a fi om onest? Asemenea şi daka na m’a fiKatpoet saa aa-ţor, si mi strmg de git? si mi arank în gîrli? St mi leg de oameni, pentra mc si’mi ziki ln> na suria bine adiuiui na sânt poet saa aa-tor? No se va afli. şi peh-tra mine vre 0 al ti meserie ka si’mi dak viajja şi si. po-Mi» dobmdi sokolinga şi stima oamenilor? Am qerknt si skria, n’am plikat oamenilor, m’aa laat si mi îndrepteze si aa întrebaimiatsaa rîsal saa tl povaiţa; mi aa arifrat greşa-lele saa din bani» vomiţi şi prieteşug, saa din riatate şi pism'b, ua sb sboare namai ei la Nemarire; vor st. rîzi ziit, saa st. mi povijţaiaski: ne am ea si’mi fau atita inimi rea, pare ki ’mi ar fi tiiat ori «ie mijlou de traia. A ’mi zi«ie lineva ki na skria bine este întokmai ka şi Kind ’mi ar zi'ie kt. na kint bine, na daniţ bine, na zagnvesk bine (mai virtos uind na santdas-Kil ni«ii de masiki, ni'ii de danjj, ni ai de zagrivie ka si mi hrirtesu ua aceste arte) Inşi vezi, domnalai Sarsa-ili na i se pare aşa; damnea-lai dapi kain ai vizai, e mai malrjanit sii ziai ori «re; primeşte mai ka riTeali ori ne insaltb, ori «ie ponos, dar de dibla damnealsi si na te atingi, ki ai vizat in. se fa-«le fjk Ea na vorbeşti gla- me; si le dai namai la o parte, şi si asusliji, ki atbt se sapin anii,’ în uit, şi firi sii moine Sarsaili, pe lok kain vor vedea anost artiuol, îşi gblesu materie de suris, şi si te jjii. Se Fau namai fiere şi Venin, zik Ki.de Lira dumnealor te ai atins Apoi namai vezi uite o parsko-veni pe k re o name k Satiri şi pe uare neştiind kam s’o mine, se pik blesk iar pe sirie. Si na gihdiui kopii ki ea ka D. Sarsailb saa Sgindi-rili voia si înyeleg pe ni-neva a name, fereaski Dartt-nezea!— Adan însi dapi uarc am zis si alţi dati. adan toate «> . 1 rîsarile şi seuitarele Vbti-mitoare se le viz la anal la allal, şi msaşi în mine, (pentru ui fie nine îşi are pe ale sale.) şi le personifiu, dapi ka n se împeligeazi toate în domnul Sarsaili. Sarsailb este an name înkipait ne are in sine a «ieste lakrari foarte de rîs alo aatorlÎKalai si altele mai maite ka franza şi ka oarba şi ka nisip»! mirii. Pe lingi kare se adaog şi imelea de a kritiKa firi' kriliKi şi a jadika fi.n jadiuati (de a îrt-viiţa pe oameni kam si surie şi si faki tragedii fifi i» şti si skrie; de a îr.drcpta versariie biejiilor firi st fi aliat vre o daţi «ie ste an vers,, — 383 şijaknd roîal Mxgaral ks Pri-vigbtoarea, sx’şi kxrtte singari kxntekal ş: st. ne paie înainte însăşi aqea fahalx, zikxnd kx na e kr.nl a tx kam ar fi li-xn-tat’o damnelai, sil,- şui, şql, Fereaskx-sc, fie-Kare sx na semeno Ka D. Sarsaîlx, şi şi Kxui a» apBKat aiest dram, na e limpal trekat, xnirx sanl jani; lase seicxlarile aqestea; apaqe-se de vre o.treabx, de vre o slajbx, de vre an meşteşag, saa însăşi de skris, dar apa-qese kam trebae. Inveue bine limba în «are voiesk sx skrie qiteaskx malt, qerqeteze şi fi-losofeaskx în materia în kare voisştK si skrie. Aşfel paşi pe itale şi daşi la biseriiix, vor patea sx’şi ba kare pe bieijii pxrinui qe aaam îşi blestemx qeasal kxnd le a venit în gxnd sx’şi învege kopiii Karte. Dar na aşa pxrinui, na aşa, nartea na strikx nimim, alta e kartea şi alta e kreşlerea şi îngrijirea pxrinleasKx, şi ana fxrx alta na plxteşte mai ni-mik; ka toate.kx din airixn-dox pre^aeşte de mii de ori mai malt Kreşlerea şi îngrijirea pxrinleasKx. Poate sx na ştie qineva karte, si sx fie o-mal qel mai ban, qel mai blxnd qel mai onest, qel mai ka fri— ka lai Darnnezea, qel mai ne-sapxrxtor, laxndase dapx ek-sempla pxrinjjilor, şi dapx po- vajia q« ’jaa dat ei la Îngrijirea lor; Pe Kxnd albal, na toate kxrjjile din lame, fxrx îngrijire, fxrx obineiari, plin de’ dah si fxrx inimx, sx a-jangx qel mai sapxrxtor oamenilor, sieşi şi prin armare nenoro'iit şi de rîs Ka D. Sarsailx. Aşa dar pxrinui, pe lxngx nenamxratele datorii ‘ie aveui la îngrijirea şi Kreşferea fiilor, însouiuivx ka învxjjx'orii, şi feriuivx Kopii ka de fok, sx na kazx în nxbxdxile aatorlî-kslai, kx Vai de voi şi de ei. Lxsauii sx skrie, dar’ na le daui nas, nai înlesnjgi sx’şi lypxreasKx/ înwerKXrile kopi-lxreşti, kx ’iajji perdat. Aqea-sta v’o spaia din înqerkare ; vr6 inxrlarisesK kn an pxkat qel mai mare "qe-am fxkat învin-ua mea. Din neştiinux, din ne-înqerkare, din dragoste poate am înlesnit lypxririle a vre o kxyi va jani,’ ’iam Ixadat, so-Kotind sxi în uaragez: si iam fbKaţ sx ia fam î*fi kap ; s’aa perdat, aa ajans nendroqiUiţ şi "sânt’ înKredinuat kx - am sx daa seama înaintea lai Dam-nezea. Aşa dar pxrinui. învxux-tori, voitori de bine, laaui seama, ka Kopii ka kare vx în-kxrKaui. Oameni ai lai Damneze» în deobşte, pe kxui bx-euoi vedeui kx vx vin prin - 384 - kaâe ka kntaloage de prena-itiiranyi; kâ si’şi typireaski înserltiriile kopilireşti, goni-jjii, gonijjii kit pateui; ki la faieiji bine,, ii .desb'brajji de viajja' leneşi a na se sap-parte la greBtiyile 8nei kari ere , anei meserii; ii depir-tayi de ispita de a lan bani, ai Keltai la nebanii bopiliresli şi a n8 avea apoi kb se sVşi typireaskl kartea, şi prin armare a debata dela intiia oa-ri ka înşijitoriile în lame. Si TiBgbnditji Kb e vrean ge-hia'ande vedejii vre 8n .kuta-log. Genial e mîndra, ns se amileşte, n8 ner.saste: el gi-seâţe mijloace si. se fain. ks— rtospt, Cinai vîrtos în sekolal hpstra) tin a se lîrî KasiVi qerşaskl meseria, ţiebania, şi art viitor plin jie- rîiarile Dlai Sarsa li. Prin refas si gonii o la asemenea biieîjoi. fanejii aseea >ie n^aa fiuat pi-rijjii şi învijittorii lor. I. Eliade ORiQ'NEA UTERELOR -D. Grg: Papadopala Kare «’a namitîn ltollegisl nauional profesor de litteratsra limbe greşeşti veki aplanate asspra litnbei ramineşli, dapi sere-rea noaslri a binevoit a no împirtişi artikolal arm tor asapra originii şi skimbirii treptate a Literelor, kam şi alt artiRol asspra derivaijiei M8mel»i Da Mia Kare se va vedea în anal din namerile ar-mbtoare. Vom avea malua-mirep a împirtişi lititorilor noştri şi'disirtnjiia prin kare a deskis a sa katedn în Ko-legial ngulonal, in kare se vede systema şi metodhl aseslai profesor, kam şi . Kanostinuelo sale în limba gre’ieiskb, A-west jane este în vîrsti de 25 ani şi Kanoaşte bine trei limbe dokte r ,elenina, latina, şi e-braika. Disertajjia a kdmpa-ş'o în limba franjiesi, kres’ie-fea şi înv^ijitara ’şi a fi-Kafo în Englilera; în Kilito-r/ilo sale în Italia a învij|at italieneşte. Prelingi invi-jiilarile sale se mai adaog şi esperiintja ne a dobineifo în Kilitoriile sale în toati karopa în Orient peste tot; şi în Ugypt. FRAGMENT Din meditagiile asapra Istoriei vorbelor De D. Grg. Papadopola NOTA , asapra ikonografiei lilterelor. Bigarea de seami se în-drisnesk a propane în nota a'icasta mi s’« pirao Kestie - 385 - atit mai mslt vrcdniKi de k»vînt K8 lut ki terteta-rea litterelor este foarte piri-siti. Msliji sokotesk stsdisl atesta sn k»rat 1»ks litterar, aljjii il privesk aşa de sek, înkit se miri k»m poate ti-neva si se şi mai okspe de dms»l: însi adevirajtjii filologi se întrisfeazi ki n» pot afla îndestsle mijloace spre tertetarea atestsi s»jet. K» adevirat, Kind 4fir«l rsdeni-ei sa» afinitijjii pronsnjjiale ni se r»pe în mbini dspi te ajsngem si nsmirim Kapita-I»l iilmbei, deskoperind elementele imitative ale natsrei spre formarea vorbelor, atsnti vedem în de obşte sonsrile »nei itlime striine şi pstem si Ksnoastem linia de hotar iu- «J tre kapitalul vorbebr imitative j a Iimbei pimîntene si între elementele imitative din strii-nbtale sa» tel p»ain înre o parte dintr’mselo, însi, kind vom pironi bigarea noastn deseami Ia iKotiografia sa» j forma litierelor, foarte rar a- f il im m jloate de a pişi k» ter- j tetnrea mai departe de kit > tinti sekoli înapoi, »nde de or fi si intrim în lilteratara limbelor, n’atn avea trebsinjji niti si dbin k» sokotinjji niti să gitim niiniK; kiti spre tertetarea limbelor avem Kir-yile pislrate, iar spre terte- Period»! II tarea litterelor ne lipseşte or te fel de mansskript Kare si ne dea dovezi deforma karaK-terilor in sekolii tei mai de-pirtajji. N» nn înlinz ati în teoria formelor litterelor, Kiti îmi este lesne s'b trimiu pe tititor la teorelitele şi praktitele mele observaşi spre ateasta, Kare se koprind în Kap VI al Kirgii a doa a ateştei SKrieri şi la tabla Komparativb a alfabetelor (Tabla jjţj Aşa mib mirginesK ati în observabile srmiloare: I Firi îndoiaii forma lit— terelor ebraite trebse a se s0-Koti pentrs noi Ka sn archelyp al ikonografiei litterelor, kiti forma telor sansisritite avmd isvor în kare a» avst inflsin-U’b m»lte împregisnri lokaîo se poate sokoti foarte straiul îmtestia noastra. Aşa in starea de aitsm ntestor observaţii, p»nem litierele ebraite, dăsa n» ka sn isvor prinţi pal, şi m-tiw tel p»j|in sa »nsi vetiu de ateasta, in Kare se păs-treazi nişte elemente întepi-toare do antikitate pentrs noi. Spre ateasta e prea kxviincioa-si ateasti systemi, Kiti atât e de adevirati k» Kifc ir1., litierele ebraite as ssferit mai psjjini prefatere, de kit tei-k« Kare se sl»jaşte astisi E» ropa întreagi. Pentr» a no 25 — 386 — Konvinge spre aceasta qitim în Talmst ki Ebreii k» atita a» pistrat şi flinjja şi forma lil-terelor, în kit a» pizit ns nsmai nndsrile fie-kiria pagini (fajje) ale Testamentslsi veids, ksm si literele fie-ki-raia rmd, ii înki şi posijjia relativi a fie Kiria littere as pistrat’o nestrimstali. Aksoi si mai adiogim ki şi ty-pografia n’a adss literelor e-braiqe prefaierea kare as pi-timit litterele greqeşti şi romane desivîrşindsse şi îmbsni-tiijindsse din timp în timp si adiogim înki ki şi lskssl grammaliKal al Evreilor ns s’a întins asspra aqestsi ssjets. Aieastase dovedeşte mai lesne de vom kompara şi manss-nriptele pislrate pîni aksm şi pasagele deosebitelor epo-ehe qe se afli în mslte pirjji în relativa deosebire a snei tradskjiii qe în mslie kipsrii s’a fikst din teitslsl ebraik Dar îndrisnind si propsis a-qeasti pirere nsoi, roi de-pirtez prea mslt de a faie o systemi dinlr’o bigare de seami qe faK înlr’o noti, Konfrsntarea msltor manss-kripte, în deosebite limbe, qe se afli în proprietatea sottie-tii|ii bibliqe nTa povijpit pe nesimiţile, ka si zik asfel, kî>tr@ eteasţi teorie. daţi Dspi qe vom priiun spre aqeasti pirere pişim II qerqe tarea iitonogratiei lilterelor, avmd înainte palrs mijloaqe ajstitoare: l-is fireşte este si sokotim ki noi înqetsl ks înqetsl am transformat în felsrimi de ki-psri dspi timp şi dspi loksri litterele ebraiqe din starea în sare le as avst şi le as pis-trat ebreii; siqi ei skris în-qepmddela dreabta spre stingă, dspi Ksm ii se pirea mai firesK în îelsl aqclor timpi şi dspi ksm vedem site o daţi şi limba qea vefte greqeaski; iar noi sKriern înqepmd dela stmga spre dreapta. Aşa fireşte, zik este si soKotim ki lsmd litterele ebraiqe pe s-nele Kare se araţi în tabla sr-miloare le am întors în partea Kitre Kare pişim ks skri-erea, adiiti în dreapli, snde ebreii le as spre stingă. 2-lea Alte litiere ian pen-trs înlesnirea sKrissl8i,sas pen-trs deosebite alte priqini qe vedem însssi în zilele noastre %> ki se întimpli litierelor ssbt deosebite miini şi pene (a-vmd fie-kare om Karaktersl sis de ssris) înloK de a le în-toarqe, le am ristsrnat. La aqeasti Isisrare al sKimbirii qe se vede în litterele limbelor noastre privindsse Kitre qele veki 46 se sokotesK Ka nişte — 387 — arcbelype, a» konlribsil înkb dob prnini srrobloare: 3- lea Sikmbbiid litlev'ele, adbogirn adesea la forma >iea d’bntbis a lor o linie verli-lolb, KbMi inssşi d»pb teoria formei lilterelcr noastre, vedem in> linia verlikalb si ori-zontalb adiKb »ngi»l drept mai vîrtos dela aflarea lypo-grafiei, s’alaatKa Meld’bnlbi» temei» al formei literelor. 4- loa De mslte ori snind dob Itltere în presus, formbin alttb lilterb k» »n Kip in Kbt la înbinarea lor se pbzesi! semnele d’nlbi» a ambnddrora sa» mai ia» itiKb oare-lor forme însemnbloare do vo-uale sa» de aspiraijii, lore fbrb îndoialb s»nt rbtnbşige sa» imitaţie o!<- * otcnlelor, despre nare limba ehraikb ne înlesneşte indbsîKlbloîsre piidb. In tabla nii,i»rah. (*) m’am silit kbf va ii prin pstinjjb sk desvolt Iroreti'tile obser-vanii ne sas vi.z»t mai s»s. Mi se pare iri. de va alinta «lineva Kswiminnsn bhgaro de seanib la aweastb tabla, în fie karelitterb va afla o n»-ob dovadb a aaeste svsteme. (*) Tabla comparativa a litierelor s’a fost lilhographial de IV. Papadopulu, si n’ard ap-pnkat a o allainrâ la capelnl aqueslni volum, din cansa mnl lor evenimente. Vre o dală p6levomrnţi Taeoîn historia al-pbabelului o assemcriea tablă. - 388 — NOTE LA TAFL A CI) Prekam se afli în toate limbile aqeleaşi sonari imitative din nalan, asfel sea-■fii şi glasari obşteşti şi littere ie araţi anele' glasari, Asfel aste sandal (a) şi în toate alfabetele tatalor narjiilor la kare s’aa aflat litiere skrise, (a) este nea d’intiia lilteri. (b) Latinesk este mai moa-lede kit . Deosebirea aneas-ta şi are isvoral în inflainua klimei si în afinitatea anestor doi sonari. C3) 7 este mai gros de Rit g csto imu, o aspirase saa în groşare; preKam •j'fOVO) tOVO) (4) 8. este mai gros de kit d’ şi afin aa x şi a prin armare şi K8 C. Se vede mai pe arini isvodit şi priimit în limba gre'ieasKi, dapi afinitatea ki-tre sonarile ebraine şi arabi'ie. C5) e prekam şi toate vo-italele avea malti relajj,ie ka nspiragiile. Aneasta se vede narat de vom sokoti intiia ki este Kreslere svlabiKi si adoi- *> 4> .. lea kt» slajaşle spre a întinde îndeobşte sylnbele. (6) C. se vede kt» e mai din koane »flnt,şi loical ei,înalte din-lekte întrebainijeazT» pe . (1). (7) H, este singanb în tot d’a ana voKali» aspirate (K8 dnsiV) a limbei greqeşti şi întâmplarea Ksm şi forma aceasta îi aratfc origina. St» na amestme însi» nineva pe g, k« wel Te se faqe d’usapra lai a: in»wi aqela are şi psili d’a-sapra. (8) Afinitatea lai n ka sonarile aTelaiaşi organ adiw't i tt, este kanoskatT» : obşteaskii bi>garede seamt este: In» pre-Kbm la an organ ka st» skoa-tem an son mai tare trebae sa atingem Korda mai sas saa mai jos, asemenea şi glasarile nele mai tari se formează în partea de mai sas a gataîai saa aqe-ralai garei Spre pildi» pronan- !T*>, 'fTC. (9) X este an son «ie na s’o sKimbat (în limba greieasirt pre kam şi p, v, şi p, pentra nare s’oa şi namil, foarte dapi kaviinjji de Stoi'ii mai mtiia nesKimbato (2) (10) tc este son mai tare de kit a, pentra aqeasta şi in ebrcika şi în elinika se skimba între sine (11) " se vede ki sitria la ,',1-iepat asfel f (La'iian «oj.*?'' de ande latinesK t. Fine. [[) bau nu;i bine 1 Se schimbă, din contra, v în r şi p Şl l\ ’jbp.p.uyo?, ov//oyy,-, ivi in iii fîSote alie tradacetoruiu — 3S9 — DE qELE 9E SE K0PR1ND ÎN AREASTrf> FOAIE POESIE Potopul de D. K. Negruyyi 29 Daniil Spavinsici idem. . 39 ingratul de I. Eliade. . 73 Disposiyiile şi înHencirile mele de poesie de I. Eliade. . . .117 Nikolae ViKiresku . . 156 Kmtarea Draqilor în a-junul potopului, imitayie de I. Eliade. . . . 189 Aanul 1839 Aug: 30 de D. A. Christopolo . . 234 La Maria de D. K. Neguyyi 236 Amorul lui Ero şi Leandru 317 MORALA Mîk kurs de Morali. . . 139 Inyelepqiunea nayiilor. . 13 Morala Indienilor . . .145 Morala Kinezilor . . . 146 Istoria Duqesei de C... . 191 Kilo va kugetiri asupra Edukayii publiae . . de LEliade. . . . 255 D. Sarsaili Autoru', morala autorilor sau satiri morali. de I. Eliade 367 LITTERATURA Sarisoare kitre D. K Ne-gruyyi de I. Eliade pentru dialeatele Romi-. nesni §...............33 Urmare §§ ... 51 Urmare §§§ . * 53 Urmare §§§§. . .57 Irmare §§§§§ . . 61 Korispondinyi ku foîea Minyii asupra D-lui Ur-ziqeanul şi alyi . de I. Eliade. ... 64 Paul Iorgoviqi .... 79 Skrisoare kitre D. Ko-misul P. Poienarul de I. Eliade..............239 CRITICA Reprozentayia tragediei lui Saul................277 Şchoala Jurnaliştilor. Skrisoare a D. Jules Janin kitre autor .... 325 Pseudonimele .... 346 NUVELLE Domino Albastru ... 1 Maria U,iganKa.... 17 Provedinya . . . . < 127 O Ursiţi...............135 Studentul de Heidelberg . 148 Au mai piyit’o şi alyii . 159 Oesbunare veniniki . . 165 Lodovisa...............178 Birbiers, de Kadias . . 180 O mini nutale penlru un mere bine .... 287 Paharul de api ku zahar 295 Logiaa Patimilor . . . 302 lndemmarea unui Pagiu . 309 Leokadia...............338, Henrietta de Serre. . . 355