BIBLIOGRAFIA ANALITICĂ A
PERIODICELOR ROMÂNEŞTI 1851 - 1858
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Şi
INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA"
AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE
BIBLIOGRAFIA ANALITICĂ
A
PERIODICELOR ROMÂNEŞTI
VOLUMUL II
1851 — 1858
PARTEA a Il-a
întocmită de IOAN LUPU,
DAN BERINDEI, NESTOR CAM ARI ANO şi OVIDIU PAPADIMA
BUCUREŞTI
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
19 7 1
www.dacoromanica.ro
(498:...) RELAŢII POLITICE ŞI DIPLOMATICE ALE PRINCIPATELOR ROMÂNE
CU DIFERITE ŢĂRI
Anglia
8246	327 (498:42) [Se anunţă că R. G. Colquhoun este numit agent politic
şi consul general al Angliei în Principatele Române], — VEST. R., XVI (1851), p. 385: Bucureşti.
8247	327 (498:42) [Se anunţă că a sosit în Bucureşti R. G. Colquhoun,
consulul general al Angliei, după o absenţă de mai mult timp]. — VEST. R., XIX (1854), p. 245: Bucureşti.
8248	327 (498:42) [Rezumatul unui articol din „Times“ în care foaia
engleză ia atitudine împotriva ocupaţiei austriece a Principatelor Române şi se pronunţă pentru unirea lor]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 144, col. II: Anglia.
Redacţia Gazetei Transilvaniei subliniază schimbarea atitudinii foii engleze, care mai Înainte aprobase ocuparea Principatelor de trupele austriece.
8249	327 (498:42) [Se anunţă că, în instrucţiunile date de Clarendon,
ministrul de externe al Angliei, lui John Russel, în chestiunea Principatelor Române, „nu aflăm nici o urmă despre nedependinţa Principatelor, ce o pretinse Franţa în conferinţe"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 227: Cronica străină.
Instrucţiunile lui Clarendon tindeau să mărească autoritatea Porţii in Principate.
8250	327 (498:42) [Declaraţiile făcute de Palmerston în parlamentul
englez, în 20 iunie, asupra chestiunii Principatelor Române şi în chestiunea protestului adresat de tinerii români din Paris lui Clarendon]. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 231: Marea Britanie.
Se rezumă aceste declaraţii privind politica Angliei faţă de Principate.
8251	327	(498:42)
Protestulu gentlemaniloru moldo-romăni in contra lui
Clarendon.— G. TRANS., XVIII (1855), p. 232, col. I.
Sub acest titlu, se rezumă — după Daily News — acest „protest", In care tinerii romăni din Paris s-ar fi pllns că nu s-au dat arme poporului român In timpul războiului şi că, In conferinţele de la Vlena, Principatele Române nu au avut reprezentanţi proprii.
8252	327	(498:42)
[Fragmente traduse dintr-un articol publicat în „Times"
în legătură cu necesitatea rezolvării grabnice a chestiunii Principatelor Române, conform dorinţei locuitorilor lor], —G. TRANS., XVIII (1855), p. 356: Preste totu ; STEAOA D., I (1855), p. 84, col. I—II: Stampa strâinâ despre principate.
8253	327	(498:42)
[Se semnalează apariţia în „Times" a unui articol
cu privire la Principatele Române şi necesitatea reorganizării lor], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 359: întâmplări de zi.
8254	327	(498:42)
[Corespondenţă din Constantinopol cu privire Ia propunerea engleză făcută în decursul tratativelor pentru viitoarea organizare a Principatelor Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 406: Turciea; STEAOA D., I (1855), p. 140: Sciinţî mal noue.
După ziarul VIndipendance Belge. — Punctele ar fi următoarele; suzeranitatea Porţii, fără amestec intern; Principatele se
vor uni lntr-un singur stat; domnitorul va fi ales pe viaţă; tributul se va hotărî la fiecare alegere; domnitorul va fi pămlnlcan; cetăţile turceşti de pe Dunăre, din Principate, se vor relntcmeia; noul stat va avea două camere legislative şi o armată naţională.
8255	327 (498:42) [Ştire cu privire la sosirea la Bucureşti a secretarului
ambasadei engleze din Constantinopol, Alison]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 9, p. 4, col. III.
Misiunea lui ar fi să cerceteze opinia publică din Principale şi să dea sugestii pentru viitoarea organizare a acestora.
8256	327	(498:42)
[Se anunţă că C. Alison, secretarul oriental al ambasadei britanice din Constantinopol, a sosit la Iaşi, venind din Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 33: Novitale din năuntru.
8257	.	327 (498:42)
[Comentarii în legătură cu sosirea :n Moldova a primului
secretar oriental al ambasadei britanice din Constantinopol, Alison], — STEAOA D., II (1856), p. 37:	Iassil,
31 Ianuari.
8258	327	(498:42)
[Se dă ştirea că Stratford-Redcliffe ar fi propus ca,
la conferinţa de la Constantinopol, să fie chemaţi şi reprezentanţii Principatelor Române]. — STEAOA D., II
(1856), p. 44: Sciinţi mai noue.
8259	327	(498:42)
[Extrase dintr-un articol publicat în „Times"	referitor
la discuţiile de la Constantinopol asupra Principatelor Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 41, p. 1—2: Moldavia.
In articol, se afirmă că Anglia s-a pronunţat categoric Împotriva unui principe ereditar german In Principate.
8260	327	(498:42)
[Fragment tradus din cuvîntarea rostită de Palmerston
în Camera Comunelor cu privire la prevederile din tratatul de la Paris referitoare la Principatele Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 96, p. 1: Ştiri atingătoare de Principate.
Fragmentul face parte din cuvlntarea-raport asupra hotă-ririlor congresului de la Paris.
8261	327 (498:42) [Situaţia Principalelor Române, în lumina congresului
de la Paris, analizată de Palmerston, în şedinţa Camerei Comunelor din 6 mai 1856]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 97, p. 1—2: Ştiri atingătoare de Principate.
Traducere din Times a unui extras din cuvîntarea lui P„ pri-\itoare la viitorul Principatelor. Extrasul este Însoţit de un comentariu al redacţiei Zimbrului, subliniind liniştea ce domnea In Principatele Române, In speranţa că unirea lor se va realiza.
8262	327 (498 :42) [Se comunică din Bucureşti că au sosit acolo Mazar-
Paşa şi generalul englez Rose]. — STEAOA D., II (1856), p. 150: Bucureşti 9 Maîu.
Se subliniază că, despre Rose, lumea crede că avea o misiune secretă, pentru Îndeplinirea căreia va trece apoi In Transilvania şi Ungaria.
8263	327 (498:42) [Rezumat al răspunsului dat de Palmerston, în şedinţa
din 2 iunie a Camerei Comunelor, la o interpelare cu privire la felul cum vedea guvernul englez misiunea comisarilor europeni în Principatele Române],—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 172: Mare Britaniea.
451
www.dacoromanica.ro
327 (498:42)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498 : 42)
8264	327 (498:42) [Se anunţă din Londra că mai mulţi membrii ai parlamentului englez şi persoane din înalta societate s-ar pregăti să meargă la Bucureşti, pentru timpul cît va funcţiona acolo comisia europeană]. — STEAOA D., II (1856), p. 164, col. I: Londra, 3 Iuli; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 144, p. 4, col. I: Londra, 3 Iuli.
8265	327 (498:42) [Se anunţă că s-a format la Londra un comitet pentru
cauza românilor]. — VEST. R., XXI (1856), p. 251: Noutăţi diverse.
Printre membrii acestui comitet slnt fratele lordului Claren-don şi mulţi deputaţi.
8266	327 (498:42) [„Gazeta de Prusia" — „Neue Preussische Zeitung“?
— afirmă că Anglia a început a se îndoi de folosul unirii Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 252: Depeşe telegrafice.
8267	327	(498:42)
[Se enunţă că foaia engleză „Globe“ susţine unirea
Principatelor Române sub un prinţ străin]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 255, col. I: Britania Mare.
8268	327	(498:42)
[Comentariu la articolul din „Morning Post“ împotriva
unirii Principatelor]. — STEAOA D., II (1856), nr. 67, p. 265—266 [greşit: 177—178],
Se arată că substratul ar putea fi gelozia engleză faţă de succesele politicii franceze In Orient.
8269	327	(498:42)
[Ziarul britanic „Observer" dezminte că Anglia ar fi
sprijinind unirea Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 264: Depeşe telegrafice.
8270	327 (498:42)
[Articol apărut în „Illustration", din Londra, cu privire la chestiunea Principatelor Române]. — L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 31—32.
Se dezaprobă atitudinea ambiguă, mai mult defavorabilă, a guvernului englez In chestiunea Principatelor Române. Se subliniază că Colquboun, consulul britanic la Bucureşti, care manifestase odinioară simpatie pentru români, acum păstrează faţă de ei o rezervă semnificativă. — Articolul a apărut In n-rul din 23 august.
8271	327 (498:42)
[Ştiri despre un viitor miting care se va ţine în Anglia sub „auspiciile principelui Ghica din Moldova" şi la care Dumitru Brătianu va vorbi în favoarea unirii Principatelor].— G. TRANS., XIX (1856), p. 299: Tiăr’a roma-nâsca si Moldavi’a.
8272	327 (498:42)
[Despre mitingul ţinut în Anglia în favoarea unirii Principatelor]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 306, col. II: Britania Mare.
Se arată că mitingul se ţinuse la Brighton, sub preşedinţia lordului maior al cetăţii, şi că luaseră cuvlntul D. Brătianu şi Arnold Rugge.
8273	327 (498:42)
[Ştiri despre un miting la Brighton organizat pentru a sprijini ideea unirii Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 322: Novitalele zilei.
în locul lui Brătianu, „carile nu ştie englezeşte", a vorbit Rugge. Unele notabilităţi engleze invitate n-au venit. Nu a participat nici prinţul Grigorie Gbica.
8274	327 (498:42) [Anglia, unirea Principatelor şi construirea canalului de
Suez]. —G. TRANS., XIX (1856), p. 303, col. I: Turcia.
Se afirmă că ambasadorul Angliei ar fi propus Turciei ca ea să Împiedice Franţa să construiască canalul de Suez. în schimb, Anglia s-ar obliga să sprijine silinţele Porţii pentru Împiedicarea unirii Principatelor Române.
8275	327 (498:42) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 11 noiembrie 1856,
publicată în „Revue de Paris", în care se condamnă atitudinea Angliei faţă de chestiunea Principatelor Române]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 54—55: La presse europeenne sur Ies Principautes.
In corespondenţă se cere guvernului britanic să adopte o atitudine tot atlt de intransigentă faţă de politica Austriei In Principate ca şi aceea pe care o adoptase tn privinţa teritoriului de Ia gurile Dunării.
8276	* * *	327 (498:42)
[Scrisoare deschisă adresată lui Cowley, reprezentantul
Angliei pe lîngă conferinţa de la Paris]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 61—62.
Combate politica antiunionistă adoptată de cabinetul britanic In privinţa Principatelor Române, demonstrlnd că astfel Anglia ajută Austria, fără a sprijini, In adevăr, Poarta. Arată că guvernul englez se Înşela atribuind Franţei intenţii de cucerire şi cere o modificare a politicii engleze faţă de Principatele Române.
8277	327 (498:42) [Articol în care se condamnă politica antiunionistă
adoptată de „Times", care propusese continuarea luptei pe tărîm diplomatic, de către Anglia şi Austria, împotriva unirii Principatelor]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 69: Bulletin politique.
8278	327 (498:42) [Versiune franceză a unui articol publicat în „Daily
Telegraph" în care se combate politica adoptată de guvernul britanic în privinţa Principatelor Române]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 75—76: La presse europâenne sur Ies Principautes.
în articol, apărut In numărul din 16 ianuarie al foii britanice, se cere ca Anglia să adopte o politică favorabilă unirii, refuzlnd a mai face jocul Austriei.
8279	327 (498:42) [Reproducerea unui articol din „Le Constitutionnel"
despre conflictul ivit între Bulwer, membrul britanic al comisiei de reorganizare a Principatelor Române, şi Red-cliffe, ambasadorul Angliei la Poartă]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 87: Nouvelles de Turquie.
Se povesteşte incidentul, arătlndu-se că Bulwer 11 acuza pe Redcliffe de a nu-i fi dat informaţii In legătură cu situaţia din Principate şi că ambasadorul Angliei la Constantinopol 11 bănuia pe Henric Bulwer că urmăreşte să-i ia locul.
8280	327 (498:42) [Comentariu din „Times" asupra incidentului dintre
Redcliffe şi Bulwer la conferinţa diplomatică de la Constantinopol].— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 92, col. III.
Foaia britanică relatează incidentul, lulnd oarecum partea ambasadorului Angliei la Poartă.
8281	327 (498:42) [Chestiunea unirii Principatelor în discuţia Camerei
Lorzilor]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 4, p. 3: Revista politică.
8282	327 (498:42) [Declaraţia ministrului de externe al Angliei Clarendon,
făcută în parlament, cu privire la unirea Principatelor].
452
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 42)
POLITICĂ EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498 :42)
— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 4, p. 3, nr. 5, p. 2: Revista politică.
8283	327 (498:42) [Dezbaterile din Camera Lorzilor provocate de articolul
din „Le Moniteur Universel“ cu privire la unirea Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 49—50: Novitale din năuntru.
Se traduc, după Times din 10 februarie, un fragment din cu-vlntarea lui Lyndhurst şi răspunsul lui Clarendon, care se fereşte de a intra In discuţia problemei unirii Principatelor. — Text român şi francez.
8284	327 (498:42) Interpellation â la Chambre des Lords sur l’union des
Principautâs (S6ance du 9 fâvrier). — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 114—115.
Versiunea franceză, după Times, a dialogului ce avusese loc intre Lyndhurst şi Clarendon, In Camera Lorzilor, In urma apariţiei notei oficioase franceze din 5 februarie privind chestiunea unirii Principatelor. Clarendon declarase că Divanurile ad-hoc erau libere să discute chestiunea unirii.
8285	327 (498:42) [Despre atitudinea adoptată de Clarendon faţă de
nota apărută în „Le Moniteur Universel“ în favoarea unirii Principatelor]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 97: Bruxelles, 12 Fâvrier 1857.
Se menţionează cu satisfacţie că Clarendon se declarase de acord cu nota apărută In oficiosul francez, asupra dreptului Divanu-rilor ad-hoc de a se pronunţa In mod liber In chestiunea unirii.
8286	327 (498:42) [Scrisoare adresată lui Palmerston în chestiunea Principatelor Române]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 105—106: Lettres sur question moldo-valaque.
în aceasiă scrisoare — semnată cu pseudonimul John Bull — se combate politica lui Palmerston fa'ă de Principate, cerlndu-i-se să nu mai favorizeze Austria, ci să revină la vechea sa politică favorabilă unirii.
8287	327 (498:42) [Articol din foaia londoneză „Leader" despre incapacitatea agenţilor consulari britanici din Orient şi îndeosebi a celor din Principatele Române]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 114: La presse europâenne sur Ies Principaut6s.
în articol, se critică faptul că reprezentanţii consulari ai Angliei In Principatele Române erau menţinuţi de ani de zile şi chiar zeci de ani In posturile lor, fără a fi împrospătaţi cu elemente noi, care să se poată măsura cu agenţii consulari ai celorlalte puteri.
8288	327 (498:42) [Extras dintr-un articol publicat în „Manchester
Times", din 14 februarie 1857, în care se susţine unirea Principatelor Române]. — CONCORDIA, I (1857), p. 32.
8289	Un paysan du Danube	327 (498:42)
[Scrisoare deschisă adresată lui Clarendon, în care îi
face imputări pentru schimbarea sa de atitudine în chestiunea unirii Principatelor şi îi cere să revină la vechile sale sentimente unioniste]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 117—118: Lettres moldo-valaques.
8290	327 (498:42) [Se anunţă că „membrii comisiei engleze" pentru reorganizarea Principatelor Române au sosit la Odesa, în drumul lor de la Constantinopol spre Galaţi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 64: Depeşe telegrafice.
Se menţionează că delegaţii nu putuseră ajunge la Galaţi pe la Varna.
8291	327 (498:42) [Traducerea interpelării adresate în Camera Comunelor de către deputatul Otway, ministrului de externe Palmerston, cu privire la refugiaţii politici români ce se află departe de ţara lor]. — CONCORDIA, I (1857), p. 47.
Otway cere ministrului de externe să întrebuinţeze influenţa sa ca să permită refugiaţilor politici români să se Întoarcă In patrie. Tot aci se publică şi răspunsul lui Palmerston, care spune că guvernul englez doreşte să se permită Întoarcerea acestor refugiaţi In ţara lor.
8292	327 (498:42) [Extrase din presa britanică referitoare la chestiunea
Principatelor Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 120: La presse europeenne sur Ies Principautâs.
Se publică extrase favorabile unirii Principatelor, din Daily News (27 februarie) şi The Manchester Examiner and Times (20 februarie), precum şi un extras dintr-un articol ostil unirii, apărut In Times (13 februarie).
8293	Un paysan du Danube	327(498:42)
La suzerainetâ. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 133—134: Lettres moldo-valaques.
Scrisoare deschisă adresată lui Palmerston. Este redactată pe aceleaşi baze ca şi una precedentă, cu un titlu similar, apărută In aceeaşi foaie. Autorul li demonstrează lui, Palmerston necesitatea ca guvernul britanic să-şi schimbe politica faţă de Principatele Române, ţinlnd seama de faptul că nu se putea susţine că aceste ţări se găseau sub suzeranitatea Porţii, de care le lega doar un tratat special de alianţă. Dă exemple din istorie, pentru a-şi susţine argumentele.
8294	Un paysan du Danube	327(498:42)
[Scrisoare deschisă, adresată personajului simboli-
zînd poporul englez, John Bull, în care cere sprijinul Angliei pentru realizarea dorinţelor poporului român], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 141—142: Lettres moldo-valaques.
Descrie pe scurt istoria poporului român şi cere ca poporul englez să determine guvernul britanic la o politică de sprijinire a năzuinţelor româneşti. Aminteşte resursele naturale ale Principatelor care puteau fi exploatate de capitalurile apusene.
8295	Un paysan du Danube	327 (498:42)
[Scrisoare deschisă, adresată lui Iienric Bulwer, în
care îi cere să nu creadă zvonurile partizanilor trecutului — ce interpretau orice manifestare unionistă din Principatele Române drept o revoltă — şi îi dă sfaturi în legătură cu executarea misiunii ce o avea în Principate]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 145—146: Lettres moldo-valaques.
li recomandă comisarului britanic să dea o mare atenţie chestiunii ţărăneşti şi problemei impozitelor, lupllnd In acelaşi timp pentru unirea Principatelor, sub un guvern reprezentativ.
8296	327 (498:42) [Adresa trimisă de Comitetul unirii către H. L. Bulwer,
comisar al Angliei în Principate], — CONCORDIA, I (1857), p. 50—51.
A fost trimisă cu prilejul sosirii lui In Bucureşti. Tot aci se publică şi răspunsul comisarului britanic.
8297	327 (498:42) [Despre activitatea potrivnică unirii Principatelor
dusă de ambasadorul Angliei la Constantinopol]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 148: Principatele dela Dunăre.
Ştire dată după foaia N.G.P. INoua Gazeld de Prusia, respectiv Neue Preussische ZeitungJ.
8298	.	327 (498:42)
[Traducerea unui articol antiunionist apărut în „Mor-
ning Post" din 13 aprilie] — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 167, col. I—II.
45Î
www.dacoromanica.ro
327 (498:42)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:42)
în articol se susţine că mai bine de o şuti de ani. Principatele Române nu Înregistrează nici un progres material şi ci unirea nu ar fi doritâ decit de un partid din Muntenia, compus Îndeosebi din boieri, pe care-i califici drept creaturi ale guvernelor străine.
8299	327 (498:42) [Ştiri despre diplomaţii englezi din Principate]. — GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 138.
Ştire despre Insinitoşirea comisarului H. L. Bulwer. Date despre tinârul secretar al misiunii, II. Stanley, care a vizitat Moldova.
8300	327 (498:42) Lord Clarendon auteur d’un projet d’Union. — L’E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 182—183: La presse europeenne sur Ies Principautes.
Se combate proiectul de unire militară şi vamală a Principatelor, al cărui autor era Clarendon şi care fusese dezvăluit Intr-o corespondentă pariziană a foii britanice Globe, din 15 mai. Se arată că soluţia propusă de ministrul englez nu se potrivea cu dorinţele româneşti.
8301	327 (498:42) [Se anunţă că chestiunea Principatelor Române a fost
atinsă într-un discurs rostit de regina Angliei]. — ROMAN1A [Bucureşti], I (1857), p. 66: Sciri din afară. Anglia.
Se precizează că regina nu făcuse decit „o aluziune destul de întunecoasă" şi că guvernul britanic nu-şi precizase Încă poziţia definitivă faţă de situaţia din Principate.
8302	327 (498:42) [Articol de fond în care se dezbate atitudinea Angliei
faţă de Principatele Române] — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 193—194: Nouvelles des Principautes.
Articolul este provocat de atitudinea adoptată de Daily News, care criticase, In numărul său din 1 iunie, politica guvernului englez faţă de Principate şi elogiase „politica de imparţialitate" a caimacamului Alexandru Ghlca.
8303	. 327 (498:42) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 8 iunie, despre
atitudinea anliunionistă adoptată de comisarul englez în Principate, Bulwer]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 206—207: Valachie.
Se arată că Bulwer adoptase Intru totul poziţia consulatului britanic din Bucureşti şi că el se arăta prieten al Ghiculeştilor, patronlndu-le abuzurile.
8304	327 (498:42) [Despre constanta politică antiunionistă a cabinetului
englez]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 90: Presa streină despre Principate.
Intr-o corespondenţă trimisă din Viena, la 19 iunie 1857, foii Le Journal des Dtbats, se arată că Clarendon li trimisese asigurări lui Buol că nu-şi va schimba politica In privinţa Principatelor Române.
8305	Cţosticscu], SI.	327 (498:42)
[Revistă politică]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857),
p. 101—102.
Analizează diferite ştiri externe, insistlnd asupra propunerii lui Clarendon ca puterile europene să admită soluţia de compromis a unei uniri administrative a Principatelor Române. — Text român şi francez.
8306	327 (498:42)
[Cu data de 3 iulie, se anunţă de la Constantinopol că ambasadorul Angliei primise instrucţiunile lui Clarendon cu privire la soluţionarea chestiunii Principatelor Române printr-o unire „judiciară şi militară"]. —ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 104: Telegrafia privată.
454
8307	327 (498:42) [„Wanderer" anunţă că Redcliffe a primit instrucţiuni
ca să sprijine unirea judecătorească şi militară a Principatelor Române].— G. TRANS., XX (1857), p. 207: Ţeara Românească şi Moldavia.
8308	327 (498:42) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 12 iulie, în care se
critică atitudinea adoptată de Clarendon faţă de români şi se comentează cheltuielile făcute de comisarii puterilor
garante la Bucureşti, îndeosebi de Bulwer]. — L’ETOILE »U D. [Bruxelles], I (1857), p. 226: Valachie.
Se reproşează lui Clarendon faptul că lansase părerea că societatea moldo-valahă ar fi depravată şi putredă. Se dau amănunte şi cifre privind marile cheltuieli ale comisarilor puterilor la Bucureşti, arătlndu-se că suma totală reprezenta a 15-a parte din bugetul Ţării Româneşti. Se precizează că cheltuielile cele mai mari fuseseră cauzate de Întreţinerea lui Bulwer, comisarul britanic, observlndu-se Insă că, Împotriva celor afirmate de Ost-deutsche Post, nimeni nu-1 acuza a fi necinstit.
8309	327 (498:42)
[Se anunţă că Alison, primul secretar al ambasadei britanice din Constantinopol, se află in oraşul Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 206.
8310	327 (498:42)
[Depeşă telegrafică, trimisă din Iaşi la 13 iulie, în care, între altele, se anunţă că Alison, secretarul ambasadorului Angliei la Poartă, sosise la Iaşi]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 221: Moldavie.
8311	327 (498:42)
[Amănunte cu privire la surpriza produsă de trimiterea secretarului ambasadei britanice din Constantinopol, Alison, în Moldova]. — G. TRANS., XX (1857), p. 228, col. I.
Se arată că această iniţiativă a lui Redclirre surprinsese. In primul rlnd, pe Henric Bulwer, comisarul Angliei In Principate.
8312	327 (498:42)
[Amănunte despre surpriza produsă de iniţiativa ambasadorului britanic de la Poartă de a trimite pe secretarul său, Alison, în Principate, deşi aci se găsea comisarul Bulwer], —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 223: Principatele dela Dunăre.
Corespondenţă din Bucureşti tradusă din foaia G. JV./National Zeitung ?].
8313	327 (498:42)
[Ştiri despre acuzaţiile aduse de Henric Bulwer ambasadorului Redcliffe în privinţa politicii sale faţă de Principatele Române şi faţă de Poartă]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 235: Principatele dela Dunăre.
După Koelnisclie Zeitung.
8314	327 (498:4^)
[Corespondenţă de la Iaşi, din 10 august, în care, între altele, se anunţă că Alison, secretarul ambasadei britanice de la Constantinopol, care îl sprijinea pe Vogq-ride, fusese rechemat grabnic]. — L’ETOILE DU Q. [Bruxelles], I (1857), p. 242: Moldavie.
8315	Georgescu	327 (498:4?)
[Corespondenţă cu privire la primirea făcută comisarului englez, Bulwer, la Ploieşti]. — SECOLULO, I (1857), nr. 52, p. 3, col.	II—III.
Bulwer a luat parte la o adunare compusă din „orăşani cit şi din proprietari şi locuitorii din toate clasele, aflaţi In district". G. G. Cantacuzino a rostit. In numele adunării, o cuvlntare de bun venit, exprimlndu-şi speranţa că dorinţele legitime ale românilor ou privire la viitoarea organizare a ţării lor unite vor fi ţinute In seamă.
www.dacoromanica.ro
327 (498:42)
POLITICĂ EXTERNĂ : PRINCIPATELE ROMANE
327 (-198: -12)
8316	327 (498:42) [Publicaţii în legătură cu primirea la Ploieşti a comisarului britanic în Principate, Henry Bulwer, în ziua de 8 iulie 1857]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 109— 110, 114.
Se reproduce o scrisoare adresata de comitelui electoral al unirii, din Ploieşti, către redacţia României, In care se descrie primirea lui Bulwer şi se publică discursul rostit cu acest prilej de George Cantacuzino. De asemenea, se publică scurta cuvlntare de răspuns a lui Bulwer. — Text român şi francez.
8317	Cantacuzino,	Ghcorghe	327	(498:42)
[Cuvînt rostit în numele populaţiei din Ploieşti
cu prilejul sosirii comisarului englez, Henry Lytton Bulwer, în	acest	oraş]. — CONCORDIA, I (1857),	p. 169.
8318	327	(498:42)
[Textul răspunsului rostit de comisarul englez Bulwer
în adunarea de la Ploieşti].— SECOLULtJ, I (1857), nr. 54, p. 2: Ştiri din întru.
Bulwer afirmă că, In acel moment, datoria lui era să asculte dorinţele populaţiei. Mal ttrziu, Îşi va forma opinia sa proprie.
8319	327	(498:42)
[Ziarul „Times" scrie că Anglia „primeşte unirea Principatelor, cu condiţiunea de a se lua măsuri de garanţie contra Rusiei11]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 60, p. 4: Londra.
8320	327 (498:42) [Articol din „Daily News", din 13 august, despre greşita
politică a Angliei în chestiunea unirii şi despre faptul că majoritatea moldovenilor e fără îndoială partizană a unirii], — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 238.
Se arată că Anglia greşea lmpiediclnd unirea Principatelor Române şi lndemnlnd Poarta la aceeaşi atitudine. Foaia britanică socoate că Principatele Române, rămlnlnd despărţite, s-ar apropia din nou de Rusia.
8321	327 (498:42) Conferinţele în Osborne. întrebarea Principatelor
dunărene. —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 251: Anglia.
Se arată că, In urma lntllnirii dintre Napoleon al III-lea şl regina Victoria, Palmerston renunţase la politica sa anterioară faţă de Principate, admiţlnd ţinerea unor alegeri noi In Moldova.
8322 Rosetti, C. A.	327 (498:42) [Despre declaraţiile lui Palmerston cu privire la anularea
alegerilor din Moldova şi despre un articol din „Times" care ar marca noua înclinare a acestei foi spre o politică de sprijinire a unirii Principatelor]. —ROMÂNUL, I (1857), nr. 2, p. 1, col. I:	Bucureşti 12 August.
8323 Rosetti, C.A.	327 (498:42) [Despre dezbaterile din parlamentul Angliei cu privire
la chestiunea anulării alegerilor din Moldova şi la aceea a unirii Principatelor]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 3, p. 1: Bucureşti 16/28 August.
Subliniază, Îndeosebi, declaraţiile lui Russell, care spusese că, faţă de manifestarea unanimă a Principatelor In favoarea unirii, puterile garante n-aveau declt să Îndemne Poarta să accepte realizarea acestei dorinţe a românilor.
8324	Le Paysan du Danube	327 (498:42)
[Scrisoare deschisă, adresată personajului simbolic
John Bull, în care descrie avantajele economice pe care le-ar putea avea Anglia, dacă Principatele Române s-ar uni, şi pledează în acelaşi timp pentru prinţul străin],— L’fiTOILE DU D.[Bruxelles], I (1857), p. 251—252: Lettres moldo-valaques.
8325	327 (498:42) [Notiţă despre sosirea la Iaşi a comisarului englez pentru reorganizarea Principatelor Române, Henry Lytton
Bulwer]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [rccte XXIX] (1857), p. 290.
8326	327 (498:42) [Ştiri despre activitatea desfăşurată în Iaşi de H. L.
Bulwer, comisarul Angliei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 290.
8327	Kog&lniccanu, 31.	327 (498:42)
[Cuvîntare rostită, ca reprezentant al deputaţilor,
în cinstea lui Henry Bulwer, care venise la Iaşi să asiste la deschiderea Divanului ad-hoc], — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 278: Moldavie.
8328	Un Paysan du Danube	327 (498:42)
[Scrisoare deschisă, adresată redactorului şef al foii
„Times", în care combate articolul antiunionist apărut în ziarul britanic din 26 octombrie 1857]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 286—287: Lettres moldo-valaques.
Demonstrează foloasele unirii, dreplul Principatelor de a se uni, caracterul războinic al românilor şi asigură că noul slat român nu va deveni un avanpost al Rusiei sau al Auslriei.
8329	Balaceano, Jeau	327 (498:42)
[Scrisoare de protest, trimisă în noiembrie 1857, împotriva unui articol antiunionist şi antiromânesc apărut în „Times", la 26 octombrie], — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 294—295: Răpblique au Times.
Pledează pentru unire, dtnd exemple de corccliludinca manifestată de români faţă de turci, şi demonstrează Însuşirile militare ale locuitorilor Principatelor Române, Ironizlnd apoi acuzaţiile de corupţie pe care le aruncase românilor foaia britanică.
8330	327	(498:42)
[Prezentare a broşurii „Question of the Danubian
Principalities", apărută la Jersey, la 15 octombrie 1857]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 304: Bulletin bibliographique.
Se observă că autorul a vizitat Ţara Românească, In august şi septembrie 1867, şi că este un ofiţer englez, prieten al unirii şi al patrioţilor români.
8331	327	(498:42)
[Se subliniază că foaia „Morning Post", organul lui
Palmerston, se opune unirii Principatelor]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 343: Anglia.
8332	327	(498:42)
[Extrase dinlr-un articol apărut în „Times", la
9 noiembrie, în care se pleda pentru păstrarea poziţiilor politice ale Turciei în Principatele Române]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 267—368: Principatele dela Dunăre.
8333	327 (498:42) [Notă despre schimbarea atitudinii ziarului „Times"
în favoarea unirii Principatelor], — SECOLULtJ, I (1857), nr. 89, p. 2.
8334	327 (498:42) [Ştiri cu privire la atitudinea lordului Derby şi a partidului conservator englez faţă de problema unirii Principatelor]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 49, col. II.
Diu cronica politică semnală de C. A. Rosetti.
8335	327 (498:42) [Ştire cu privire la moţiunea prezentată de Gladslonc
în Camera Comunelor], — ROMÂNUL, II (1858), p. 133, col. III.
Prin moţiune se propunea să se facă o adresă reginei, cerlndu-1 să se continue politica favorabilă unirii Principatelor dusă de Cla-rendon. — Din cronica semnată de C. A. Roselti.
455
www.dacoromanica.ro
327 (-498:42)______________________POLITICA EXTLRNA : PRINCIPATELE ROMANE____________ 327 (498:42)
8336	327 (498:42) [Amănunte despre discuţiile din Camera Comunelor
privitoare la unirea Principatelor]. — ANUNŢ. R., V
(1858), nr. 35, p. 1: Revista politică, nr. 36, p. 2—3: Marca Britanie.
Principalul apărător al unirii a fost Gladstone. Propunerea lui insă a fost respinsă cu mare majoritate.
8337	327 (498:42) [Ştiri despre discuţiile care au avut loc în parlamentul
Angliei în chestiunea unirii principatelor], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 132: Novitalele zilei, 135—136, 139: Mare Britania.
Propunerea unirii Principatelor sub un prinţ străin este respinsă cu 222 contra 176 de voturi. — Dare de seamă amănunţită despre şedinţa din 22 aprilie/4 mai a Camerei Comunelor.
8338	327 (498:42) [Ştiri cu privire la dezbaterile provocate prin moţiunea
depusă de Gladstone în Camera Comunelor în favoarea unirii Principatelor]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 135, 142—143, 146—147: Cronica străină.
Se arată că, In urma opoziţie! Iui Disrael! şi a Iu! Palmerston, moţiunea căzuse. Se rezumă discuţiile ;i îndeosebi cuvlntarea Iui Gladstone.
8339	327 (498:42) [Rezumatul şedinţei Camerei Comunelor de la 4 mai,
cînd s-a discutat problema românească]. — NATIONALU-LU, I (1858), p. 163—164.
Tradus din Le Journal des Dtbals.
8340	Rosetti, C. A.	327	(498:42)
Dări de seamă despre dezbaterile din 22 aprilie/4/mai,
în Camera Comunelor, în legătură cu moţiunea lui Gladstone şi ecourile lor în presa europeană]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 137: Bucuresci 5/17 Maiu.
C. A. Rosetti rezumă şi comentează articole din Le Nord (7 mai st. n.), Le Sitele (8 mai st. n.), Le Constitulionnel, La Patrie, Le Sitele (9 mai st. n.), Times. Menţionează că. In tribuna publicului, au asistat la dezbateri Nicolae Golescu şi Dimitrie Brătianu.
8341	327 (498:42) [Traducerea unui reportaj cu caracter de proces-verbal
referitor la discuţiile din şedinţa de la 22 apr./9 mai a Camerei Comunelor]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 139 —140: Englitera.
Se redau propunerea lui Gladstone privitoare la problema Principatelor Române şt discuţiile care au urmat.
8342	327 (498:42) London 4 Maiu. Pertractarea parlamentară despre
Principatele dela Dunăre.—TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 75—67: Anglia.
Se traduc in amănunt, după Osl-deulsche Post, dezbaterile parlamentare britanice in legătură cu chestiunea Principatelor Române, a unirii lor şi a ocupării tronului lor de către un prinţ străin. Se rezumă cuvlntările lui Gladstone, Palmerston, Disraeli.
8343	327	(498:42)
[Corespondenţă particulară, trimisă de la Paris, în
care se înfăţişează discuţiile din parlamentul englez asupra unirii Principatelor]. — NAŢIONALUL0, I (1858), p. 170—171.
8344	Bălăşcscu, I.	327 (498:42)
[Comentariu la discuţiile din Camera Comunelor asupra Principatelor Române]. — NAŢIONALUL0, I (1858), p. 157, 161: Revista politică.
8345	327	(498:42)
[Extrase dintr-un articol publicat în „Daily Netvs“,
din 29 aprilie, în legătură cu moţiunea lui Gladstone privind problema unirii Principatelor]. — L’fiTOILE DU D.
(•>6
[Bruxelles], II (1858), p. 374: La presse quotidienne sur Ies Principautes.
Gladstone ceruse In moţiunea sa respectarea dorinţelor formulate prin Divanurile ad-hoc. Foaia britanică pledează pentru unirea totală a Principatelor, salutlnd cu satisfacţie şi unirea lcgis-tativă, despre care se zvonise că o acceptase Poarta.
8346	327 (498:42) [Notă în care redacţia face apel la toţi românii să arate,
printr-o adresă de mulţumire, sentimentele lor faţă de Gladstone, pentru căldura cu care a apărat, în Camera Comunelor, interesele Principatelor]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 145, col. III.
La sflrşitul cronicii politice semnate de C. A. Rosetti.
8347	327 (498:42) [Se anunţă numirea lui Bulwer, fostul comisar englez
în Principatele Române, în postul de ambasador al Angliei la Constantinopol], — ROMÂNUL, II (1858), p. 138, col. I: Bucuresci 5/17 Maiu.
Din cronica semnată de C. A. Rosetti.
8348	327 (498:42) [Ştiri despre rezultatele misiunii la Londra a fruntaşilor
politici munteni D. Brătianu şi N. Golescu]. — G. TRĂNS., XXI (1858), p. 151: Ţeara Românească şi Moldavia.
Se menţionează că Disraeli şi Palmerston se arătaseră ostili unirii Principatelor.
8349	327 (498:42) [Ştire despre scrisoarea prin care Dim. Brătianu şi
N. Golescu mulţumesc Camerei Comunelor şi poporului englez pentru primirea făcută lor şi pentru atitudinea faţă de chestiunea Principatelor], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 40, p. 3: Marea-Britanie; ROMÂNUL, II (1858), p. 153, col. I:	Bucuresci 19/31 Maiu.
Din jurnalul Wanderer.
8350	327 (498:42) [Se semnalează că s-a publicat un articol favorabil
Principatelor Române în ziarul „John Bull and Britania11].
—	ROMÂNUL, II (1858), p. 161, col. III. '
La sflrşitul cronicii politice semnate de C. A. Rosetti.
8351	327 (498:42) [Ştire cu privire la adresa de mulţumire trimisă de
cetăţenii din Bucureşti şi Ploieşti lui Gladstone şi celorlalţi 113 membri ai Camerei Comunelor care au votat moţiunea în favoarea Principatelor Române]. — ROMÂNUL,- II (1858), p. 161, col. III.
La sflrşitul cronicii politice semnate de C. A. Rosetti.
8352	Golescu, Ştefan	327 (498:42)
[Scrisoare adresată lui C. A. Rosetti, în care îi face
cunoscut că el şi alţi cîţiva au făcut o adresă de mulţumire lui Gladstone şi celorlalţi 113 deputaţi englezi, pentru că au apărat interesele politice ale Principatelor Române].
—	ROMÂNUL, II (1858), p. 163: Iubite frate.
Datată 22 mai/3 iunie 1858
8353	327 (498:42)
[Depeşă	telegrafică	a	unor	cetăţeni din	Buzău, care
anunţă că subscriu şi	ei la adresa	de	mulţumire către Glad-
stone]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 169, col. III.
Depeşa este urmată de un scurt comentariu al lui C. A. Rosetti, care arată că In Bucureşti s-au înscris 75 de persoane pentru adresa de mulţumire, pe cînd la Buzău s-au înscris 94 de persoane. — Din cronica semnată de C. A. Rosetti.
8354	327 (498:42) Subscrieri la adressa către D. Gladstone. — ROMÂNUL,
II (1858), p. 179, 184.
Se indică numărul semnăturilor adunate In diferite oraşe din provincie şi se constată că In Bucureşti s-au adunat mai puţine semnături In raport cu numărul populaţiei.
www.dacoromanica.ro
327 (498:42)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE'
327 (498:431)
8355	327 (498:42) [Se anunţă că — „mulţumită Românilor din judeţe" —
adresa către Gladstone „s’a acoperit cu un număr însemnat de subscrieri" şi va fi trimisă la Londra în ziua de 14 sau 15 iulie].—ROMÂNUL, II (1858), p. 217, col. III.
Ştirea este comunicată la sflrşitul revistei politice semnale de C. A. Itosetti. Acesta menţionează că a mai primit pe adresa către Gladstone semnături din partea magistralului oraşului Călăraşi, a cetăţenilor giurgiuveni şi a celor din TIrgovişte.
8356	327 (498:42) [Se anunţă, pe baza unei corespondenţe particulare,
o apropiată interpelare în favoarea Principalelor Române, în Camera Comunelor, şi un miting la Manchester], — ROMÂNUL, II (1858), p. 217, col. II.
Ştirea e dată In cadrul revistei politice semnate de C. A. Rosetli.
8357	327 (498:42) [Scrisoare de mulţumire adresată de Gladstone lui
Dimitrie Brătianu, pentru albumul „cu chipuri şi costume româneşti" care-i fusese dăruit de românii din Paris].— ROMÂNUL, II (1858), p. 223, col. III.
Scrisoarea — datată 14 iulie 1858 — e publicată In traducere românească şi e precedată de o scurtă notă introductivă.
8358	327 (498:42) [Se anunţă că „Nicolae Golescu şi Dimitrie Brătianu
sunt acum în Englitera"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 225, col. III.
Ştirea e dală In cadrul revistei politice; Bucureşti 21 Iulie/2 Aug., semnată de C. A. Rosctti.
8359	327 (498:42) [Se anunţă că R. Colquhoun, consulul general al Marii
Britanii în Principate, a sosit la Iaşi],— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), nr. 61, p. 241: Novitale din năuntru.
8360	327 (498:42) [Se anunţă că R. Colquhoun, consulul general britanic
din Principate, se întoarce de la Iaşi la Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 265: Novitale din năuntru.
Vizita sa la Iaşi a rost provocată de boala şi moartea consulului Gardner.
8361	327 (498:42) [Ştire despre probabila rechemare de la Bucureşti a
consulului britanic, Robert Colquhoun]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 98, p. 287.
După scrisori particulare. —Ştirea e comunicată la finele revistei politice semnate de C. A. Rosetli.
8362	327 (498:42) [„L’Independance Belge" anunţă numirea consulului
general britanic din Principate, Robert Colquhoun, în aceeaşi calitate în Egipt]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 101, p. 299, col. II.
Ştirea se comunică In cadrul revistei politice semnale de C. A. Roselti.
Germania. Prusia
8363	327 (498:43)
[Articol în legătură cu broşura „Deutschlands Aufgabe in der orientalischen Verwickelung"]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 273—275: Oesterreichisclie Monarchie.
Autorul broşurii este fostul ministru german, prinţul Oellin-gen-Wallerstein. Articolul e reprodus din foaia vieneză Lloyd, din 30 aug. In articol, se argumentează că dezvoltarea economică a Europei de mijloc e In funcţie de controlul asupra Dunării, Mării Negre şl strlmtorilor. Interesele politice ale statelor germane se ciocnesc aici de puterea Rusiei. De aceea, se afirmă că Germania ar
trebui să se alăture campaniei Împotriva Rusiei. Se propune un protectorat european asupra Principatelor Române, printr-o comisie condusă de Austria.
8364	327	(498:43)
[Extras dinlr-o corespondenţă de la Viena, publicată
în „Gazeta de Spener" — „Haude- und Spenerschc Zeilung" —, în legătură cu atitudinea Confederaţiei Germane faţă de prelungirea ocupaţiei austriece în Principatele Române]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 568, col. I.
Se afirmă că mai multe state din confederaţie ar fi dat a Înţelege guvernului austriac că această ocupaţie nu-şi mai are rostul.
8365	327	(498:43)
[Ştiri şi comentarii cu privire la atitudinea Confederaţiei Germane în chestiunea Principatelor Române].
—	STEAOA D., II (1856), p. 68: Sciinţî mai noue.
8366	327	(498:43)
[Articol reprodus din „Le Journal des Debats" în care
se tratează despre atitudinea Confederaţiei Germane faţă de problema Dunării şi aceea a Principatelor Române].
—	L’lîlTOILE DU D. LBruxelles], I (1856), p.	51—52:
La presse europeenne sur Ies Principautâs.
Se menţionează deosebitul interes al Confederaţiei Germane de a lnriuri viitorul regim al Principatelor Române, din pricina Dunării, fluviu de marc importanţă pentru statele germane. Se arată că, din pricina neaplicării hotărlrilor Congresului de la Paris (neintrunirea Divanurilor ad-boc şi ocupaţia Principatelor de către Austria), comisia Însărcinată de puterile garante să meargă la Bucureşti şi să studieze problema reorganizării Principalelor Române stătea la Constantinopoi, neputlnd să-şi înceapă lucrările. Sc prezintă punctele de vedere adoptate de Austria şi de Confederaţia Germană faţă de cbestiunea unirii Principalelor, seinnallndu-se faptul că statele Confederaţiei se opuneau ideii unirii. Foaia franceză Îşi Încheie articolul plodind pentru realizarea dorinţelor naţionale ale românilor.
8367	Potroscu, Al.	327 (498:43)
[Comentarii cu privire la atitudinea jurnalelor germane
în chestiunea unirii Principatelor], — SECOLUL0, I (1857), nr. 59, p. 3: Bulclinu de zi.
Subliniază maşinaţiile prin care aceste Jurnale caută să arate lumii pretinsul pericol ce ar rezulta din unirea Principalelor Române.
8368	327 (498:431) [Se anunţă că Meusebach, consulul general al Prusiei
în Principale, a sosit la Iaşi şi, de aici, a plecat la Bucureşti].
—	GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 49: Novitale din năuntru.
8369	327.(498:431) [Rezumatul unei corespondenţe din Berlin, publicată
în „Gazeta dc Augsburg" — „Allgemeine Zeitung" — din 24 iunie, cu privire la atitudinea guvernului prusian în chestiunea ocupării Principatelor Române]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 222, col. I; VEST. R., XVIII (1853), p. 230: Prusia.
Se afirmă că Prusia s-a alăturat opiniei manifestate de Austria şi Anglia că ocuparea Principatelor nu trebuie să fie considerată ca un caz de război, ci numai ca un punct de plecare pentru negocieri diplomatice.
8370	327 (498:431) [Se anunţă că Meusebach va părăsi Bucureştii]. —
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 122: Din cămpulu resboiuluî.
După scrisori din Bucureşti.
8371	327 (498:431) [Se anunţă că Meusebach, consulul general al Prusiei,
se reîntoarce la Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 260: Neuestes.
457
www.dacoromanica.ro
329 (493:431)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:431)
8372	327 (498:431) [Comentarii germane în jurul reîntoarcerii la Bucureşti
a consulului general al Prusiei, Meusebach]. — BUKU-RESTER DT. Z., X (1854), p. 298: Deutschland.
Sc exprimi îndoiala ci Meusebach se va reîntoarce la postul siu, date fiind tendinţele accentuate ale Prusiei de a strlnge legăturile de prietenie cu Franţa.
8373	327 (498:431) [Se anunţă că Meusebach a ridicat pavilionul Prusiei
la Bucureşti, cu un ceremonial la care au participat reprezentanţii domnitorului, în frunte cu maiorul Cara-gea]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 243: Principatele dela Dunăre.
8374	327 (498:431) [Informaţii în legătură cu atitudinea presei din Prusia
faţă de problema Principatelor Române]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 269: Prusia.
Se araţi ci foile oficioase se dovedeau foarte interesate de chestiunea Principatelor Române şi ci se vorbea la Berlin de unirea acestora sub un prinţ german.
8375	327	(498:431)
[Se anunţă că Meusebach, consulul general al Prusiei
în Principate, a sosit la Iaşi, venind de la Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 125: Novitale din năuntru.
8376	327	(498:431)
[Ştiri în legătură cu atitudinea favorabilă manifestată
de presa prusiană faţă de ideea unirii Principatelor]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 142: Cronica străină.
8377	327	(498:431)
[Traducerea unui articol publicat în foaia „Ost-deutsche
Post" din 11 iunie cu privire la atitudinea Prusiei faţă de unirea Principatelor]. — STEAOA D., II (1856), p. 169— 170; Ost-deutşe post 11 luni.
Foaia austriacă îşi exprimă uimirea că o gazetă oficioasă a guvernului prusian, cum este Corespondenta Prusiană [Preussische Correspondenz], se face apărătoarea unirii Principatelor Române. Argumentează că Prusia, ca şi Austria, trebuie să împiedice formarea de state naţionale, fiindcă, dacă Austria cuprinde atltea populaţii, Intre care şi români, Prusia cuprinde şi ea Posenul.
8378	327 (498:431) [Comentarii asupra motivelor pentru care Prusia
sprijinea unirea Principatelor]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 183, col. II: Germania.
Se arată că Prusia „se află mult interesată pentru aceasta, mai lntii şi din punctul interesului ce-1 are, că se deschide societăţilor prusiene drum larg de a-şl vina foloasele In Principate, prin navigaţia apelor, formarea băncii şi tragerea drumurilor ferate prin mijlocul Moldovei".
8379	327 (498:431)
[Se anunţă că fostul ministru-rezident al Prusiei în Mexic, baronul Richthofen, este numit comisar al Prusiei la conferinţa de la Bucureşti, care se va ţine în legătură cu reorganizarea Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 207: Prusiea.
8380	327 (498:431)
Se anunţă numirea consilierului privat Better în funcţia de „membru prusian la comisia Principatelor"]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 219: întâmplări de zi.
8381	327 (498:431)
[Se anunţă că Meusebach, consulul general al Prusiei pentru Principatele Române, a sosit la Berlin], — VEST. R., XXI (1856), p. 210: Prusia.
8382	327 (498:431) [Observaţiile foii „Corespondenţa Prusiană" — „Preussische Correspondenz" — asupra situaţiei din Principatele Române şi a problemei unirii.]—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 215: Prusiea.
Observaţii provocate de o scrisoare din laşi In care se relatase despre starea de agitaţie din Principate. Foaia prusiană se arată circumspectă In chestiunea unirii, de teama agitaţiilor populare* Informează că Meusebach, consul In Principate, vei.lse la Berlin după instrucţiuni.
8383	Iz) (498:431) [Se anunţă că „Gazeta generală"—„Allgemeine Zeitung"
—	din Augsburg îl atacă violent pe Meusebach, consulul Prusiei în Principate, pentru atitudinea sa filounionistă],
—	STEAOA D., II (1856), supl. la nr. 5, broşat intre p. 236—237 [greşit: 148—149]: Buletinul zilei.
8384	327 (498:431) [Se anunţă revenirea la Bucureşti a lui Meusebach în
funcţia de consul general al Prusiei]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 359: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a.
8385	327 (498:431)
[Rezumatul	unei	corespondenţe	din	Berlin, publicată
în foaia	„Oesterreichische	Correspondenz", cu privire la
atitudinea Prusiei faţă de unirea Principatelor]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 270: Cronica străină. Prusia.
Se arată că prietenia dintre comisarul prusian, Richthofen, şl cel francez, Talleyrand, este incidentală şi că ea nu va avea vreo influenţă asupra politicii Prusiei faţă de unire. Sc susţine că Prusia se va împotrivi unirii Principatelor.
8386	327	(498:431)
[Se anunţă că Meusebach, consulul general al Prusiei,
sosind de la Bucureşti la Iaşi, a fost primit de caimacam în audienţă]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 1: Novitale din năuntru.
8387	327	(498:431)
[Se anunţă că Richthofen, comisarul prusian pentru
Principatele Dunărene, a sosit la Bucureşti], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 14, p. 1: Bucureşti; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 98: Întîmplări de zi.
8388	327	(498:431)
[Adresa trimisă de comitetul pentru unire lui Richthofen, comisar al Prusiei în Principate]. — CONCORDIA, I (1857), p. 58.
A fost trimisă cu prilejul sosirii lui In Bucureşti. Tot aci se publică şl răspunsul comisarului.
8389	327	(498:431)
[Ştiri referitoare la primirea făcută la Iaşi lui Richthofen,
ministrul rezident al Prusiei, venit în misiune extraordinară în Principate]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 114.
8390	Paysan du Danube	327	(498:431)
[Scrisoare deschisă adresată lui Richthofen, comisarul
Prusiei în Principate, în chestiunea unirii Principatelor şi a mănăstirilor închinate], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 195—196: Lettres moldo-valaques.
Autorul pledează cauza unirii, arătlndu-i avantajele, apoi susţine secularizarea averii mănăstirilor Închinate. Cere sprijinul Prusiei.
8391	327	(498:431)
[Se anunţă că guvernul prusian ar fi adresat o circulară
agenţilor săi diplomatici, în care răspunde la circulara austriacă relativă la poziţia Prusiei în chestia Principatelor Române]. —ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 41, p. 2: Revista politică.
458
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 431)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANL
327 (498:436)
8392	327 (498:431) [Nota ministrului prusian Manteuffel, din 28 mai 1857,
privind atitudinea expectativă binevoitoare adoptată de Prusia faţă de problema Principatelor Române].—L’ftTOI-LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 288, col. II—III.
Reproducere după L'lndtpendance Jdelge.
8393	327 (498:431) Despre uniunea şi confusiunea în Principate. —
G. TRANS., XX (1857), p. 211, col. II.
Sub acest titlu, se publică extrase din două articole In legătură cu chestiunea unirii Principatelor, apărute In foaia Oesler. /reichische] Z.feilungl. In primul articol, se afirmă că guvernul austriac a protestat pe lingă cel prusian cu privire Ia comportarea la Iaşi a comisarului Prusiei, Richthofen, care s-a manifestat deschis pentru unire. Se mai adaugă că pllngerea guvernului austriac a fost luată In considerare de guvernul prusian.
8394	327 (498:431) [Extras dintr-un articol referitor la atitudinea guvernului Prusiei în chestiunea unirii Principatelor].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 263: Austriea.
Articolul a apărut In Gazela Naţională /National Zeilung] nr. 383. In el, se critică alăturarea guvernului Prusiei la politica In favoarea unirii dusă de Rusia şi Franţa. Se susţine că, lmpotrivin-du-se unirii, Austria apără nu numai interesele ei, ci şi ale tuturor statelor germane. Se cere ca Prusia să revină la politica ei tradiţională, de sprijinire a Imperiului otoman.
8395	327 (498:431) [Extrase dintr-un articol publicat în „Le Siâcle“ în
legătură cu atitudinea favorabilă unirii Principatelor adoptată de presa şi de guvernul prusian]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 118: Presa streină despre Principate.
Se menţionează faptul că Prusia refuza să urmeze Austria In politica ei antiunionistă.
8396	327 (498:431) [Se vesteşte că atît comisarul, cit şi consulul general al
Prusiei nu vor lua parte la festivităţile ce vor avea loc cu ocazia deschiderii Divanului ad-hoc din Ţara Românească]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 70, p. 1.
Din cauză că regele Prusiei este greu bolnav.
8397	327 (498:431) [Traducerea depeşei confidenţiale a guvernului Prusiei
către agenţii săi cu privire la unirea Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 351—352: Prusiea.
După foaia L’ Indipendance Belge. — In ce priveşte unirea, Prusia aşteaptă raportul comisiei eurorene trimise la faţa locului, In Principate.
8398	Rosetti, C. A.	327 (498:431)
[Notiţă prin care se anunţă cu satisfacţie vizita prinţului Albert al Prusiei în Principatele Române]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 209, col. III.
Niculae Cretzulescu urma să-l Însoţească pe prinţ In vizita sa. Rosetti se bucură de vizita aceasta, pe care o socoteşte un bun mijloc ca Europa să cunoască „adevărata Românie". — Rlnduri scrise la sfirşitul cronicii sale politice.
Austria
8399	327 (498:436) Consulatele în ţările de la Dunăre. — G. TRANS.,
XIV (1851), p. 121—122.
Articol scris In legătură cu recentele măsuri de reorganizare a consulatelor austriece de la Dunăre. Autorul anonim vede In aceasta un semn că guvernul austriac ar fi ajuns şi el la părerea publiciştilor care susţineau c. politica Austriei trebuie orientată
puternic spre Răsărit. Afirmă că această nouă orientare e favorabilă „nu numai pentru negoţul levantin, care se află mai numai In mlnile Românilor" transilvăneni, dar şi pentru crescătorii de vite din Transilvania, care numai In Bulgaria posedă vite In valoare de 14 milioane de fiorini. îndeamnă guvernul austriac să privească şi mai larg problema, amintindu-i că Imperiul otoman se va descompune curlnd, deoarece popoarele creştine din acest imperiu nu mai pot fi ţinute In robie prin „teroarea iataganului". E de părere că Austria va putea atrage aceste popoare, dacă va acorda o mal mare libertate culturală şi socială poporului român şi popoarelor slave din monarhic.
8400	327 (498:436) [Se anunţă din Viena — în legătură cu călătoria împăratului Austriei prin Galiţia — că domnitorii Principalelor Danubiene vor veni să-l intimpine în capitala Bucovinei].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 239—240: Noutăţi diverse.
8401	327 (498:436) [Se anunţă că, în urma sosirii ultimului eşalon, întregul
regiment austriac de infanterie „Parma“ se află la Braşov].
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 251: Monarchi’a austriaca.
8402	327(498:436) [Ştire în legătură cu prezenţa unei flotile austriece în
portul Galaţi].	—	TELEGRAFUL	R.,	I	(1853), p. 262:
întimplări de zile.
8403	327	(498:436)
[Se anunţă că fostul consul general al Austriei la Con-
stantinopol, Mihanovici, este numit agent diplomatic la Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 379, col. I.
8404	327	(498:436)
[Din	Viena,	se	anunţă	mărirea	efectivelor armatei
austriece din Voivodina şi Banatul Temişanei] — BUKU-RESTER DT. Z., X (1854), p. 38—39: Oesterreichische Monarchie.
In urma accentuării ostilităţilor ruso-turcc In Oltenia.
8405	327	(498:436)
[Ştiri din sursă vieneză anunţînd că, în urma strămutării ostilităţilor ruso-turce şi în Oltenia, Austria se vede silită să ia măsuri militare de siguranţă]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 38: Monarhia Austriacă, 55: Austria, 62: Monarhia Austriacă.
8406	327	(498:436)
[Ştiri despre mişcările trupelor austriece la graniţele
Serbieişi Olteniei]. — G. TRANS.,XVII (1854), p. 42: Transilvania, 163: Cronica streina. Turcia.
8407	327	(498:436)
[Se anunţă că, deoarece ostilităţile ruso-turce din Oltenia au adus războiul la graniţele Austriei, guvernul austriac s-a hotărît să întărească garnizoanele din Voivodina şi Banatul Temişan cu 25 000 de ostaşi]. —GAZ . DE MOLD., XXVI (1854), p. 44: Austria.
8408	327	(498:436)
[Comentarii	cu	privire	la	politica	Austriei în problema
Dunării de	jos.] — TELEGRAFUL	R.,	II	(1854), nr. 27,
p. 106: Franţia.
8409	327	(498:436)
[Ştiri şi comentarii în legătură cu eventualitatea ocupării
Principatelor Române de către armata Austriei]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 181—182: Din cămpulă resboiului, 184: Depeşe telegrafice, 198. Principatele de la Dunăre, 209—210; 226: întimplări de zi.
8410	327	(498:436)
[Ştiri despre concentrările de trupe austriece în Transilvania şi la graniţa de nord a Moldovei].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 183, col. I: Gazeta Naţională, 187, col.III: Nuoua Gazetă de Prusiea.
459
www.dacoromanica.ro
327 (498:436)
POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANI.
327 (498:436)
3411	327 (498:436)
[Ştiri în legătură cu planul Austriei de a ocupa Principatele Române],— G. TRANS., XVII (1854), p. 192, col. II: Novisimu, 196: Cronica străină, 197: Doue depesie telegrafice importante si opiniunea unui diurnalu germanu, 219 şi 228: Din cămpulă resboiulul, 231: Transsilvania, 240: Brasovu... Mal multe interesante, 243: Despre Principate, 254—255: Austria, 255: Anglia, 259: Din cămpulă resboiulul.
8412	327 (498:436) [Ştiri şi comentarii în legătură cu planurile Austriei
pentru reorganizarea Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 209—210: Intimplărî de zi, 216: Depeşe telegrafice, 221: Întîmplări de zi, 230: Franţia.
8413	327 (498:436) Austria şi Principatele dela Dunăre. — TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 232—233.
Articol dc fond. Se rezumă, de fapt, un articol al unui publicist german, nenumit, apărut tn Gazeta Universale Germană [Allge-mcine Zeitung] din Augsburg. Publicistul german argumenta pentru dreptul exclusiv al Austriei de a exercita protectoratul Principatelor Romăne, contcsttndu-1 celorlalte puteri — Franţei şi Angliei, ca şi Rusiei şi Turciei. Argumentele sale slnt: existenţa românilor Inlăuntrul Monarhici, orientarea comerţului Principatelor spre Austria, relaţiile feudale dintre Principate şi Ungaria, lupta Austriei contra turcilor.
8414	327 (498:436) [Scurt articol despre situaţia în ajunul intrării Austriei
în Principatele Române], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 233—234: Monarhia Austriacă. Transilvania.
Se arată că Austria vrea să facă această intrare cu solemnitate. Comisar imperial In Principate ar fi să fie numit Geringer. Austria cere libertatea de navigaţie pe Dunăre şi Marea Neagră şi un port liber la Dunăre.
8415	327 (498:436) [Se anunţă că Eduard Bach a fost numit comisar civil
al Austriei pentru Principatele Române].—BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 254—255: Oesterreichische Monarchie, 264: Neuestes.
8416	327 (498:436) [Rezumatul unei corespondenţe din Bucureşti, publicată
de „Ost-deutsche Post“, cu privire la planurile austriece pentru reorganizarea Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 262—263: Principatele dela Dunăre.
Corespondenţa e datată 20/8 aug. Corespondentul critică violent boierimea din ţările româneşti, afirmind că ea e cauza de căpetenie a decăderii Principatelor. Faptul că In postul de comisai imperial a fost numit fratele organizatorului administraţiei din Austria, Bach, indică seriozitatea cu care consideră Monarhia austriacă administrarea Principatelor Române.
8417	327 (498:436) [Ample amănunte cu privire la pregătirile austriece
pentru ocuparea Principatelor Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 270: Austria.
După gazetele Corespondenta [Oesterreichische Correspondenz}’ Gazeta de Viena [Wiener Zeitung], Gazeta de Augsburg [Allge-meine Zeitung] şi Mesagerul Transilvan [Siebenburger Bote].
8418	327 (498:436) [Rezumatul unui articol din ziarul „Corespondenţiea“
—	„Oesterreichische Correspondenz“? — cu privire la apropiata ocupare a Principatelor Române de trupele austriece].
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 270: Austria.
Austria va trimite In Principate plnă la 30 000 — 40 000 de ostaşi. Graba austriecilor este motivată prin dorinţa lor de a-i îndepărta din Principate pe refugiaţii politici români, unguri, poloni şi italieni, care s-ar fi aflat In rlndurlle armatei turceşti.
8419	327	(498:436)
[Ştiri cu	privire la	comandamentul	trupelor	austriece
din Principatele	Române]. — TELEGRAFUL	R., II
(1854), p. 257—258: Monarhia Austriacă. Sibiiu 17 Aug.
Comandant al armatei a 3-a şi a 4-a: generalul de artilerie Hess; comisar imperial pe lingă el: Eduard de Bach; comandant al trupelor din Principate: contele Coronini.
8420	327	(498:436)
Trupele nâstre în Principate. — G. TRANS., XVII
(1854), p. 261: Monarchi’a austriaca.
Sc schiţează planul de desfăşurare a trupelor austriece In Principatele Române. Comandantul corpului 3 şi 4 e Coronini, care e In acelaşi timp şi comandantul suprem al trupelor din ambele Principate. Comandantul trupelor cc vor opera In Ţara Românească e baronul Alleman, Iar al celor din Moldova e contele Paar.
8421	327 (498:436) [Ştiri cu privire la planul de ocupaţie a Principatelor de
către armatele a IlI-a şi a IV-a ale Austriei]. — GAZ DE MOLD., XXVI (1854), p. 275, Austriea.
Se indică efectivele trupelor destinate acestor operaţiuni.
8422	327 (498:436) [Proclamaţia generalului Hess, comandantul suprem al
trupelor austriece, către locuitorii Ţării Româneşti şi ai Moldovei]. — BULETIN [T.R.], 1854, p. 261; BUKURESTER DT.Z., X (1854), p. 273: Donaufurstenthumer; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 281: Proclamaţie; G. TRANS,. XVII (1854), p. 261: Prochiamaţiune; VEST.R., XIX (1854), p. 269.
Anunţă că trupele austriece vor ocupa Principatele Române In urma Înţelegerii dintre Austria şi Poartă. Orice „tulburare sau numai şi ameninţare" a liniştii publice, „prin oameni sau partizi răsculătoare, se va pedepsi cu toată asprimea legii". Autorităţile româneşti se vor adresa generalului Coronini, comandantul trupelor austriece din Principate. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
8423	327 (498:436) [Se anunţă că „refugiaţii politici, care aţîţau în contra
Austriei, sînt scoşi din Bucureşti11]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 268: Depeşe telegrafice.
Ştirea se comunică In cadrul unei scurte corespondenţe, datată: Bucureşti 29 aug., In care se vorbeşte de proclamaţia lui Derviş-Paşa anunţlnd intrarea trupelor austriece In Principate.
8424	327 (498:436) [Se anunţă că, după sosirea lui Derviş-Paşa la Bucureşti,
„refugiaţii politici carii făceau agitaţii într’un sens duşmănesc asupra Austriei11 au fost îndepărtaţi din capitala Ţării Româneşti].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 281: Ţara Românească.
8425	327 (498:436) [Ştiri în legătură cu sosirea demnitarilor austrieci în
Principatele Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 279: Austria, 281: Ţara Românească.
Eduard von Bach, comisarul civil pentru Principate, a plecat de la Lwov spre Iaşi; Coronini, comandantul militar, a sosit la Bucureşti, pe la Turnu-Roşu.
8426	327 (498:436) [Extrase dintr-o corespondenţă din Bucureşti, trimisă
foii „Wanderer", la 12 septembrie, în legătură cu ostilitatea opiniei publice din Principatele Române faţă de trupele austriece]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 295: Tiâr’a romanăsca si Moldavia.
8427	327 (498:436) [Ştiri în legătură cu sosirea în Bucureşti a autorităţilor
austriece]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 287: Braşovu 27 Sept. n., 291: Transilvania.
E vorba de Hess, Bach şi generalul aghiotant KOllcnstein.
460
www.dacoromanica.ro
327 (498:436)
POlITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI!
327 (498:436)
8428	327 (498:436) [Amănunte cu privire la primirea în ţară a comandantului de căpetenie austriac Hess], — VEST.R., XIX (1854), p. 290—291.
Text roman şi francez.
8429	327 (498:436) [Scurtă corespondenţă din Bucureşti, de la 13 septembrie
st. v., despre intrarea oficială în capitala Ţării Româneşti a lui Hess, generalul comandant al armatelor a 3-a şi a 4-a de ocupaţie], — G. TRANS., XVII (1854), p. 297.
Se arată că Hess a fost găzduit la secretarul statului, Filipescu.
8430	327 (498:436) [Informaţii referitoare la numirea lui Mihanovici în
postul de consul general al Austriei pentru ŢaraRomânească].
—	TELEGRAFUL R., II (1854), p.314: întâmplări de zi, 335: Principatele de la Dunăre.
Mihanovici a fost numit In locul cavalerului de Laurin.
8431	327	(498:436)
[Se anunţă că Hess, comandantul suprem al armatei
austriece de ocupaţie, a sosit de la Bucureşti, la Iaşi].
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294.
A asistat la intrarea trupelor austriece In capitala	Moldovei.
8432	327	(498:436)
[Se anunţă că trupe austriece continuă să sosească în
Bucovina şi Transilvania, în locul celor trecute în Principatele Române],— GAZ DE MOLD., XXVI (1854), p. 300, col. I.
8433	327	(498:436)
[Se vesteşte că s-au trimis noi trupe austriece în Transilvania, în locul celor intrate în Principatele Române]. — VEST R., XIX (1854), p. 346: Austria.
8434	327	(498:436)
[Se anunţă sosirea, la Iaşi, a generalului Coronini şi a
baronului Bach].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 346: Întîmplări de zi.
8435	327	(498:346)
[Notiţă referitoare la primirea făcută la Iaşi, în 23 oct.,
comandantului trupelor austriece de ocupaţie, Coronini].
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 333: Novitale din nauntru.
Text român şl francez.
8436	327	(498:436)
[Se vesteşte că feldmareşalul-locotenent Coronini a plecat
din Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361: Novitale din năuntru.
8437	327	(498:436)
[Se anunţă că feldmareşalul Coronini, comandantul
armatelor austriece în Principatele Române, s-a întors la Bucureşti, venind de la Iaşi], — VEST.R., XIX (1854), p. 362.
8438	327	(498:436)
[Se anunţă	că,	la 11	noiembrie,	Bach,	comisarul civil
austriac în Principate, a plecat din Iaşi la Viena]. — GAZ. DE MOLD., XXVI	(1854),	p.	357:	Novitale din	năuntru.
8439	327	(498:436)
[Se vesteşte că Ed. Bach, comisarul civil în Principatele
Române, a fost primit în audienţă de împăratul Austriei].
—	VEST. R,, XIX (1854), p. 395: Austria.
8440	327	(498:436)
[Se anunţă că austriecii din Principate vor să aducă o
reformă totală în „sistemul de astăzi al dajdiilor şi legilor
care hotărăsc drepturile şi datoriile autorităţilor ţării11].
—	VEST. R., XIX (1854), p. 1395: Austria.
Această reformă s-ar face In urma propunerilor comisarului Austriei, Bach, acceptate de Derviş, comisarul otoman.
8441	327 (498:436) [înştiinţare oficială prin care se precizează că sînt interzise orice publicaţiuni despre mişcările trupelor austriece, oriunde s-ar afla ele], — G. TRANS., XVII (1854), p. 359: Partea oficiosă.
8442	'	327 (498:436)
[Se anunţă că feldmareşalul Coronini a plecat din Bucureşti la laşi]. —TELEGRAF! L Ii., III (1855), p. 1: Depeşe telegrafice.
8443	327	(498:436)
[Se anunţă sosirea la Iaşi a lui Coronini, comandantul
corpului austriac de ocupaţie în Principate],— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 101, p. 49: Novitale din năuntru.
8444	327	(498:436)
[Se publică ştirea că feldmareşalul Coronini a plecat din
Iaşi, la Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 21: Novitale din năuntru.
8445	327	(498:436)
[Traducerea unui articol din „Kronstădter Zeitung"
în legătură cu interesele Austriei în Principatele Române],
—	G. TRANS, XVIII (1855), p. 15—16: Cronica străină.
Autorul articolului, lntemeindu-se pe unele documente din „Cartea albastră" britanică, pledează pentru supremaţia Austriei In regiunile dunărene. Redacţia Gazetei Transilvaniei combate acest punct de vedere expansionist.
8446	327	(498:436)
[Ştiri privind trupele austriece din Principatele	Române].
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 19: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a, 54, 122, 126 şi 134: Austria, 147, 191 şi 220: Cronica străină.
8447	327	(498:436)
[Se anunţă că A. de Mihanovici, agent şi consul general
al Austriei în Principatele Române, a intrat în funcţiune].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 26: Cifnsti]-tel judecătorii de...
8448	327	(498:436)
[Menţiuni despre polemica dintre „Le Constitutionnel“
şi „Wiener Zeitung" în legătură cu excesele trupelor austriece din Principatele Române].— G. TRANS., XVIII
(1855), p. 54 şi 122: Monarchi’a austriacă.
8449	327	(498:436)
[Ştire cu privire la sporirea numărului trupelor austriece
în Principatele Române]. — ZIMBRUL, III (1855), p.166, col.I: Viena 27 Fev.
Se indică cifra de 70 000 de oameni.
8450	327	(498:436)
[După foaia „Wanderer", se anunţă că Ed.	Bach va
pleca în curînd din Viena, spre Bucureşti]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 122: Monarchi’a austriaca.
8451	327	(498:436)
[Ordin de zi dat de comandantul Coronini în legătură
cu introducerea legii marţiale în Principatele Române]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 133, col. I; VEST. R., XX
(1855), p. 133.
Anunţă că se va publica legea marţială In ambele Principate, pentru crime Împotriva armatelor de ocupaţie. Vor fi socotiţi criminali şi condamnaţi la moarte cei care, prin viu grai sau In scris, vor îndemna pe militarii austrieci la nesupunere sau dezertare.
461
www.dacoromanica.ro
327 (498:436)
FOLII IC A EXTERNĂ : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:436)
8452	327 (498:436) [După „Oesterreichische Zeitung“, se anunţă că trupele
austriece din Principatele Române au primit ordinul să se pună „pe picior de bătaie"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 147, col. II.
8453	327 (498:436) [Se publică ştirea că mareşalul Coronini a părăsit, la
11/23 aprilie, Bucureştii, plecînd, prin Giurgiu, la TurnU-Severin, pentru a inspecta trupele austriece]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 134: Novitale dzilei.
8454	327 (498:436) [Ştire cu privire la o eventuală vizită pe care o va face
împăratul Austriei în Principatele Române]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 481: Revista.
După Gazeta de Augsbwrg [Allgemeine Zeitung].
8455	327 (498:436) [Despre propunerea „Gazetei de Augsburg" — „Allgemeine Zeitung" — de a se da Austriei protectoratul Principatelor Române, spre a se împiedica Rusia să mai lovească în Imperiul otoman]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 183: Cronica străină.
8456	327	(498:436)
[Se vesteşte despre Coronini că a vizitat în 8 iunie tabăra
de la Ploieşti]. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 186— 187: Intîmplări de zi.
De acolo, el a plecat la Iaşi.
8457	327	(498:436)
[Se publică ştirea că mareşalul austriac Coronini a sosit
la Iaşi, venind de la Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 179: Novitale din năuntru.
8458	327	(498:436)
[Se vesteşte că, la 15 iunie, comandantul austriac Coronini aplecat din Iaşi spre Bucovina, pentru a se prezenta acolo împăratului Austriei]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 183: Novitale din năuntru.
8459	327 (498:436) [Extras din gazeta „L’Independance Belge" cu privire
la felul cum Austria a explicat Franţei cauzele pentru care Coronini fusese silit să ia măsuri energice în Principate].
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 191, col. I: Belgiu.
După Siebenbiirger Bote. — Coronini ar fi declarat că In Principatele Ilomănc „liniştea domneşte numai pe deasupra". Prinţul Ghica a protestat energic Împotriva stării marţiale instaurate de comandantul austriac.
8460	327 (498:436) [Traducerea unui articol din „Le Moniteur Universel"
cu privire la ocupaţia austriacă în Principatele Române].
—	TELEGRAFUL R., III (1855), p. 279—280: Principatele dela Dunăre.
Corespondentă din Bucureşti, cu data de 22/10 aug. — Corespondentul dezminte afirmaţiile din ziarele străine cu privire la dificultăţile lntlmpinate de trupele austriece. Dezminte că ar fi neînţelegeri Intre Coronini şl Selim-Paşa. Subliniază că soldaţii şi ofiţerii austrieci „caută să Învingă răceala cu care au fost de la Început lntimpinaţi".
8461	327 (498:436) [Corespondenţă din Viena, datată 24 sept., cu privire
la felul cum considerau cercurile conducătoare vieneze ocuparea Principatelor Române de către Austria]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 290: Monarchi’a austriaca.
8462	327 (498:436) [Se dezminte ştirea cu privire la mărirea efectivului
trupelor austriece din Principatele Române]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 946—947.
Extras din Ciumatul de Dresda [Dresder Journal].
8463	327 (498:436)
[Ştiri şi comentarii în chestiunea ocupării Principatelor
Române de către Austria]. — STEAOA D., I (1855), p. 58, 74, 84 şi 87: Stampa străină despre principate, 147: Prusia.
8464	327 (498:436)
[Comentarii în legătură cu venirea la Viena a comandantului sef al armatelor austriece din Principatele Române]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 975, col. II.
Traducere din Gazeta Bursei [Boersen-Zeitung]. — Sosirea a provocat multe presupuneri In legătură cu evenimentele ce se pregăteau Ia Dunăre.
8465	327 (498:436)
[Ştiri şi comentarii în legătură cu trupele austriece din
Principatele Române]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 107: Despre conferinţele din Paristi, 115: Tiâr’a roma-nesca si Moldavi’a, 126: Cronica străină, 134: Din proto-colele conferinţeloru dela Parisu, 146: Cronica străină, 159: Austria, 163: Cronica străină, 204: Jurnalele Vienei despre Principate, 291: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a, 310 — 311: Cronica străină, 317: Novissimu, 318 şi 322: Austria, 322—323, 328, 331, 335, 340, 347, 355, 358—359 şi 366: Cronica străină, 393: Depesia telegrafica; XX (1857), p. 1: Anulu nou 1857, 3: Cronica străină, 7: Nota Monitorului despre resultatulu conferinţeloru în 6 Ianuariu 1857, 17: Preste totu, 35, 39: Cronica străină, 56 şi 68: Ţeara Românească şi Moldavia, 71: Cronica străină, 75 şi 99: Ţeara Românească şi Moldavia, 123: Austria.
8466	327 (498:436)
[Ştiri şi comentarii în chestiunea ocupării Principatelor
Române de trupele austriece]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 103—104 şi 107: Principatele dela Dunăre, 122: întâmplări de zi, 139—140: Principatele dela Dunăre, 222: Transilvania, 252: Principatele dela Dunăre, 254: Transilvania, 256 şi nr. 80, p. 318—319: întâmplări de zi, nr. 82, p. 317: Transilvania, nr. 83, p. 320—321: întâmplări de zi, nr. 84, p. 323—324: Transilvania, nr. 84, p. 324: întâmplări de zi, p. 329: întâmplări de zi, 366: Transilvania, 391 şi 403: întâmplări de zi; V (1857), p. 27—28 şi 42: întâmplări de zi, 51: Principatele dela Dunăre.
8467	327 (498:436)
[Ştiri şi comentarii în chestiunea retragerii trupelor
austriece din Principatele Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 41: Semaine politique, 44: Memorandum russe, 45: Semaine politique, 46—47, 47—48,48: La presse europâenne sur Ies Principautâs, 50: Lettres sur la question Moldo-Valaque, 51: Le presse europeenne sur Ies Principautâs; II (1857), p. 54: La presse europâenne sur Ies Principautes, 57: Bulletin politique, 59: Les nou-velles conferences de Paris, 61: Bulletin politique, 63: La presse europeenne sur les Principautâs, 65: Bulletin politique, 67: La presse europâenne sur les Principautâs, 69: Bulletin politique, 71, 73: Bulletin politique, 74: Nou-velles de Turquie, 74: Moldavie, 75 şi 79—80: La presse europâenne sur les Principautes, 81: Bulletin politique, 83— 84: La presse europeenne sur les Principautes, 86: Moldavie, 88, 89, 95: Nouvelles de Turquie, 110: Moldavie, 117: Bulletin politique, 127: Moldavie.
8468	327 (498:436)
[Se anunţă că feldmareşalul Coronini, isprăvind „vizitele de adio", la Viena, a plecat pe drumul de fier al Nordului, către Bucureşti], — STEAOA D., II (1856), p. 12: SciinţI mai noue.
8469	327 (498:436)
[Notiţă despre întoarcerea din Viena a feldmareşadului Coronini-Kromberg, comandantul de căpetenie austriac în Principatele Române], — VEST. R., XXI (1856), p. 17: Bucureşti.
Text român şi francez.
462
www.dacoromanica.ro
327 (498:436)
POLITICĂ EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE.
327 (498:436)
8470	327 (498:436) [Traducerea unui articol din „Giurnalul francez de
Frankfurt11, în polemică cu foaia „L’Independance Belge“, cu privire la politica Austriei faţă de Principatele Române].
—	ZIMBRUL IV (1856), nr. 18, p. 1: Iaşi, 24 Ianuarie.
Foaia din Franklurt dezminte afirmaţiile gazetei belgiene că
—	prin ocuparea ţărilor româneşti — Austria doreşte să-şi impună prezenţa In Principatele Române. Asigură că trupele austriece nu vor rămine In aceste principate „niciun minut după Încheierea păcii".
8471	327 (498:436) [Zvonuri în legătură cu propunerile Austriei cu privire
la Principatele Române]. — STEAOA D., II (1856), p. 31, 32: Sciinţi mai noue.
Intr-o corespondenţă din Viena, publicată In Gazeta de Colonia [Koelnische Zeitung], se afirmă că Austria ar cere: unirea Principatelor, guvern de lungă durată, armată naţională; s-ar opune Insă la introducerea unei constituţii reprezentative, cu două camere; ar mai cere clarificarea raporturilor dintre ţărani şi proprietari, prin abolirea oricărui rest al şerbiei şi desfiinţarea muncii silite; ar reclama insistent ca legea ce interzice străinilor achiziţionarea de moşii să fie abolită.
8472	327 (498:436) [Ştire cu privire la mişcările trupelor austriece din Principatele Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 19, p. 4.
Ştire luată din Gazeta Austriană /Oesterreichische Zeitung], care anunţă oă numai o singură divizie austriacă va mai rămine In Principate.
8473	327 (498:436) [După „Le Journal de Constantinople11, se anunţă că,
la cererea Franţei şi Angliei, supuşii lor din Moldova sînt scutiţi de obligaţia de a da locuinţe pentru militarii austrieci]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 27, p. 1—2.
Se asigură că aceeaşi măsură se va lua şl In Ţara Românească.
8474	327	(498:436)
[Se anunţă sosirea la Iaşi a lui Coronini, comandantul
şef al trupelor austriece din Principate]. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 32, p. 1. col. I: Moldova.
8475	327	(498:436)
[Ştiri din presa străină cu privire la continuarea ocupării
Principatelor Române de către armatele austriece]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36, p. 4: Turcia.
8476	327	(498:436)
[Ştiri din presa germană cu privire la evacuarea Prin*
cipatelor Române de trupele austriece]. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 46, p.l, col. II: Ştiri atingătoare de Principate.
Se afirmă că trupele austriece nu vor părăsi curlnd Principatele Române, aşteptlnd „executarea reformelor orlnduite de sultan". Austria ar voi menţinerea statului quo.
8477	327	(498:436)
[Se anunţă că trupele austriece nu vor părăsi Principatele Române nici după încheierea păcii], — STEAOA D., II (1856), p. 88: Austria.
Vor aştepta acolo plnă clnd noua organizare „se va aduce intr-o liniştită punere in lucrare".
8478	327	(498:436)
[Se anunţă că, „după comunicaţia oficială ce s’a dat
guvernului, Principatele au a se deşerta de împărăteştile oştiri austriece1']. — VEST.R., XXI (1856), p. 101, col. I.
Evacuarea se va face treptat şi se va termina in cursde şaseluni.
8479	327	(498:436)
[Ştiri şi comentarii din presa străină în chestiunea evacuării Principatelor Române de trupele austriece]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 74, p.l, nr. 76, p. 2, nr. 77, p. 3, nr. 78, p. 3, nr. 81, p. 3—4, nr. 82, p. 4, nr. 84, p. 4,
nr. 85, p. 4, nr. 87, p. 3, nr. 88, p. 1, nr. 89, p. 1 şi 3—4, nr. 94, p. 1, nr. 103, p. 2, nr. 104, p. 2, nr. 112, p. 1, nr.118, p. 2, nr. 126, p. 2—3, nr. 128, p. 2, nr. 141, p. 1, nr. 151, p. 2—3, nr. 164, p. 1.
8480	327	(498:436)
[Se anunţă că, „în urma stipulaţiilor tratatului de pace,
două din patru brigade, ce au format corpul trupelor aus-triene de ocupaţie, au început a deşerta Principatul11]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 129: Novitale din năuntru.
Se dau amănunte despre direcţiile in care s-au retras aceste trupe.
8481	327	(498:436)
[Se menţionează că ministrul de externe al Austriei,
Buol, anunţă apropiata retragere totală a trupelor austriece din Principatele Române]. — GAZ . DE MOLD., XXVIII (1856), p. 133: Novitale din năuntru.
8482	327	(498:436)
Austrieniî în Principale. — ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 83, p. 1—3.
Traducerea unui articol din Ost-deutsche Post in care se susţine că retragerea trupelor austriece din Principatele Române ar fi o chestiune ce priveşte numai Austria şi Turcia, iar nu celelalte puteri europene.
8483	327	(498:436)
Austriacii şi Principatele danubiene. —TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 109—110.
Reproducerea unei corespondenţe din Paris, a trimisului ziarului Ost-deutsche Post, in care se discută In ce condiţii şi la ce dată ar urma să fie evacuate trupele austriece din Principatele Române.
8484	327 (498:436)
[Se anunţă că feldmareşalul Coronini a comunicat oficial
domnitorului Grigorie Al. Ghica că trupele austriece vor părăsi Moldova în termen de 6 luni], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 94, p. 1, col. I: Ştirii atingătoare de Principate.
Ştirea e extrasă dintr-o corespondenţă din Iaşi, menţionată In Noua Gazetă de Prusia [Neue Preussische Zeitung]. Tot aici, se anunţă, după foaia Wanderer, că jumătate din trupe vor Începe retragerea la 15 mai, iar cealaltă jumătate va rămine „plnă clnd comisia pentru reorganizare va termina lucrările sale".
8485	327 (498:436)
[Ştire scurtă cu privire la activitatea din Ministerul de Externe austriac pentru pregătirea în amănunt a misiunii baronului Koller, la conferinţa reprezentanţilor puterilor europene în Principatele Române]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 146, col. II.
8486	327	(498:436)
[Traducerea unei scurte corespondenţe din Bucureşti cu privire la regimentele austriece care vor rămîne în Ţara Românească]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 97, p. 2, col. I.
Din Gazeta de Colonia [Koelnische Zeitung].
8487	327	(498:436)
[Informaţii referitoare la retragerea trupelor	austriece
din Principatele Române]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 139—140: Principatele de la Dunăre, 159: Viena, 27/15 Maiu.
8488	327	(498:436)
[Traducerea scrisorii de mulţumire adresate de împăratul Austriei, Franz Iosef, comandantului forţelor austriece din Principatele Române, Coronini], — G. TRANS., XIX(1856),p. 153: Partea oficiosă; VEST.R., XXI (1856), p. 149.
2 - Bibliografia analitică - c. 959
463
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 436)
POLITICA EXERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:436)
8489	327 (498:436) [Ordin de zi către oştire al împăratului Franz Iosef,
prin care aduce mulţumiri trupelor austriece care se retrăgeau din Principatele Române], —G. TRANS., XIX (1856), p. 153: Mandatu catra armata Nr. 21; VEST.R., XXI (1856), p. 149.
8490	327 (498:436) [Ştire despre alcătuirea unui memoriu din partea Austriei cu privire la organizarea Principatelor Române],
—	ZIMBRUL, IY (1856), nr. 128, p. 2, col. I.
Ace3t act avea la bază memoriul alcătuit, In anul precedent, de intcrnunţiul Austriei la Poartă, Prokcsch-Ostcn, şi va fi supus discuţiei celorlalte puteri. — După Noua Gazeta Germana de Lipsea ILeipziger Allgemeine Zeitungl.
8491	327 (498:436) [Scurt articol cu privire la retragerea trupelor austriece
din Principatele Române]. — LE COURRIER DE B.,
I	(1856), nr. 49, p. 1—2: Nouvelles âtrang^res.
Traducere din ziarul Correspondance autrichibine [Oesterrei-
chische CnrrespondenzJ.
8492	327 (498:436) [Traducerea unui articol din „Gazeta de Viena“ —„Wiener Zeitung" — cu privire la ostilitatea cu care au fost întîmpinate trupele austriece în Principatele Române].
—	STEAOAD., II (1856), p. 102—103: Presa străină despre principate.
Gazeta vieneză caută să explice această ostilitate, afirmlnd că, la intrarea trupelor austriece, „In urma crizei izbucnite In Orient, Principatele erau teatrul unor tendinţe infricoşetoare şl In parte al unor porniri Împărtăşite de turburare". — S-au aflat acolo „In faţa unei fierberi ţinute In deşteptare de un neobosit spirit de partidă, In faţa unei înverşunate şi înrăutăţite Induşmăniri, care necontenit şi-au aflat drum In foile publice."
8493	327 (498:436) [Polemică cu gazeta din Viena cu privire la ţinuta
trupelor austriece în Principatele Române]. —STEAOA D.,
II	(1856), p. 101—102: Iaşii, 29 Maiu.
Gazeta din Viena [Wiener Zeitungl afirmase că trupele Intlm-plnaseră greutăţi din pricina atmosferei revoluţionare pe care o găsiseră acolo. Steaoa Dunării arată că populaţia s-a menţinut liniştită, deşi trupele austriece au formulat cereri neobişnuite: au pus dări extraordinare pentru Întreţinerea spitalelor militare; sătenilor li s-au luat căruţe pentru serviciul de poştă al trupelor; pădurile bisericeşti au fost tăiate pentru combustibil; Vistieria a trebuit să suporte clădirea grajdurilor permanente. — Arată că nici afirmaţia contrarie, din Corespondenta Austriacă [Oesterreichi-sche CorrespondenzI, precum că majoritatea locuitorilor din Principate „preţueşte cu recunoştinţă serviciile armatei austriace", nu era exactă.
8494	327 (498:436) [Comentarii la încercările de prelungire a şederii trupelor austriece în Principatele Române], — STEAOA D., II (1856), p. 102—103. Presa străină despre principate, 105, col. II—III, 106: Presa străină despre principate.
Comentarii la ştirile In acest sens din Corespondenta Austriacă IOeslerreichisehe CorrespondenzI şi Nordul [Le Nord[. în p. 105 se Îndeamnă populaţia Principatelor la linişte desăvlrşită, spre a dejuca manevrele politice ale Austriei. în p. 106, se comentează ştiri din Gazeta de Viena /Wiener Zeitungl şi Le Journal des Dăbals.
8495	327 (498:436) [Traducerea unei corespondenţe din Paris, cu data de
5 iunie, apărută în „Gazeta Austriacă" — „Oesterreichische Zeitung" — cu privire la evacuarea Principatelor Române de trupele austriece]. — STEAOA D., II (1856), p. 123—124: Austriea.
In textul acestei corespondenţe, se arată că Austria şi-a schimbat atitudinea şi a hotărlt să-şi retragă trupele, pentru că scontează un eşec al propagandei pentru unire In Principate.
464
8496	327 (498:436) [Polemică referitoare la o corespondenţă din Iaşi, cu
data de 13 iunie, apărută în foaia „Le Nord"]. — STEAOA D., II (1856), p. 133: Presa străină despre Principate.
Se ironizează afirmaţia, făcută In această corespondenţă, că Austria priveşte cu îngrijorare unirea Principatelor Române, deoarece ea ar duce Ia însăşi sfărlmarea Monarhiei austriece, prin presiunea pe care o masă mare de români ar exercita-o la hotarele ei de sud şi est, care cuprind un număr de români de cel puţin 2 700 000.
8497	327 (498:436) [Ştiri mărunte cu privire la intenţia Austriei de a evacua
Principatele Române], — STEAOA D., II (1856), p. 140, 172: Buletinul zileî.
După Le Journal des Vebats şi Gazeta de Colonia [Koelnische Zeitungl.
8498	327 (498:436) [Traducerea unui articol din foaia „Wanderer" cu privire la „Nevoia reformelor în Principatele Dunărene"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 37, p. 1—3.
într-o notă a redacţiei, care 11 precedă, se arată că se publică articolul din presa vieneză ca să se vadă care slnt planurile ostile ale Austriei faţă de români. Autorul anonim al articolului Încearcă să demonstreze că unirea Principatelor Române şi punerea lor sub garanţia puterilor europene nu ar folosi prea mult populaţiei acestor ţări. Nevoile acesteia ar fi satisfăcute numai printr-o serie de reforme sociale — ca de pildă reforma ţărănească şl autonomia oraşelor —, reforme ce nu s-ar putea Înfăptui declt sub influenţa Austriei.
8499	327 (498:436) [Se anunţă că garnizoana austriacă din Insula Şerpilor
a primit ordinul de a preda insula unui batalion turcesc, comandat de Ahmed-Paşa]. — GAZ DE MOLD., XXVIII (1856), p. 212: Depeşe telegrafice.
8500	327 (498:436) [Comentariu despre plecarea feldmareşalului Coronini
din Ţara Românească]. — VEST.R., XXI (1856), p. 225: Bucureşti.
Text român şi francez.
8501	327 (498:436)
[Se vesteşte	că	feldmareşalul	Coronini,	comandantul
trupelor austriece de ocupaţie, a sosit la Iaşi]. — GAZ, DE MOLD., XXVIII (1856), p. 218.
8502	327 (498:436)
. [Extras din foaia „Presa" —	„Die	Presse"	— din Viena,
în care se susţine unirea Principatelor].— G. TRANS., XIX (1856), p. 227.
în favoarea unirii, se aduce motivul că un stat românesc unit care ar da populaţiei sale posibilităţile de dezvoltare socială ar crea o piaţă In care produsele industriei austriece ar putea predomina cu Înlesnire.
8503	327 (498:436) [Comentariu despre atitudinea presei vieneze faţă de
împrejurările din Principatele Române]. — STEAOA D., II (1856), p. 189—190: Iaşî, 18 Iulie.
Se subliniază cu satisfacţie că, In ultimul timp, presa austriacă a început să aibă o atitudine mai favorabilă faţă de unirea Principatelor. Se argumentează că o ţară românească unită va fi o piaţă excelentă pentru industria austriacă şi-i va furniza materii prime.
8504	327 (498:436) [Traducerea depeşei prin care Coronini anunţă pe caimacamul Moldovei că generalul Marziani preia, în locul său, comanda trupelor austriece din Principat]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241. Secretariatul de Stătu.
Generalul Gablenz va sta sub ordinele lui Marziani.
www.dacoromanica.ro
327 (498:436)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498 :436)
8505	327	(498:436)
[Ministerul	din	Năuntru	face	cunoscut	că	misiunea
contelui Coronini s-a sfîrşit şi că el se va întoarce din nou „la cîrmuirea civilă şi militară a Banatului şi a Serbiei*1].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 233; VEST R., XXI (1856), p. 225.
Totodată, se anunţă că generalul Marziani va lua comanda trupelor austriece, cit timp ele vor mai fi In Principatele Romane.
8506	327	(498:436)
[Ştire cu	privire la	prelungirea	ocupaţiei	austriece la
Sulina]. — STEAOA D., II (1856), nr. 55—56, p. 223 [greşit: 135].
După Die Donau, corespondenţă din 13 aug. — Se vorbeşte şi de misiunea generalului Mehemed-Liva-Paşa la Sulina.
8507	327 (498:436) [Notiţă despre un articol din „Wanderer** în care se
susţinuse că Austria nu putea accepta alcătuirea unui al doilea Piemont, la graniţele sale, prin unirea Principatelor],
—	G. TRANS., XIX (1856),p. 373: Unirea Principateloru.
In acelaşi articol, se susţinuse că Austria se opunea unirii Principatelor şi din pricina temerii ei ca acestea să nu se apropie de Rusia.
8508	327 (498:436) [Se anunţă ieşirea la pensie a consulului general al
Austriei din Bucureşti, Anton von Mihanovich]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 377 şi 391: Donaufurstenthumer; G. TRANS., XIX (1856), p. 357: Partea oficiosă.
In locul lui, a fost numit ca agent şi consul general In principatul Ţării Româneşti fostul secretar de legaţie Karl von Eder.
8509	327 (498:436) [Se anunţă că baronul Eder a fost numit agent şi consul
general al Austriei în Principatele Române], —VEST. R., XXI (1856), p. 357.
A prezentat scrisorile de acreditare la 30 noiembrie 1856.
—	Text român şi francez.
8510	327 (498:436) [Comentariu al redacţiei cu privire la ocupaţia militară
a Principatelor Române de către Austria], —• L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 47—48.
Se condamnă atitudinea Austriei, care urmăreşte să-i Influenţeze pe români in exprimarea dorinţelor lor. Se condamnă atitudinea de tolerare adoptată In această privinţă de către Anglia.
8511 Sacy	327 (498:436) [Fragment dintr-un articol publicat în „Le Journal des
Dăbats**, în 1856, în care prezintă primejdia reprezentată de Austria pentru viitorul Principatelor Române]. —
—	L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 308: La presse europâenne sur Ies Principautâs.
8512 * * *	327 (498:436) [Scrisoare deschisă adresată lui Hubner, ambasadorul
Austriei la Paris, în legătură cu politica habsburgică faţă de Principatele Române] — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 57—58.
Arată că Austria a urmărit Întotdeauna Înglobarea Principatelor Române in imperiul ei şl condamnă ocupaţia austriacă a Principatelor Române, semnallnd exploatarea sălbatică a resurselor economice româneşti de către trupele austriece. Aminteşte, de asemenea, pericolul catolicismului pe care-1 aducea in Principate intervenţia austriacă şl arată motivele pentru care Austria se împotrivea unirii celor două ţări româneşti. In încheiere, Il^pre-vine pe Htibner că desfăşurarea evenimentelor ar putea lua o întorsătură neplăcută pentru interesele Austriei.
8513	327 (498:436) [Versiune franceză a unei corespondenţe din Bucureşti,
datată 2 ianuarie, publicată în foaia engleză „Daily News**,
cu privire la excesele trupelor de ocupaţie austriece în Principatele Române], — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 79, col. III—80.
Se dau amănunte privind exploatarea cruntă exercitată de trupele de ocupaţie austriece. Prima parte a corespondenţei cuprinde informaţii politice din Ţara Românească.
8514	327 (498:436) [Corespondenţă din Constantinopol, cu data de 5 ian.,
apărută în „Daily News**, în care se arată că dezertările din armata austriacă staţionată în Principatele Române sînt atît de frecvente, îneît — la retragerea trupelor habs-burgice — nu vor mai exista decît ofiţerii care să plece.]
—	L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], 1(1857), p. 75: La presse europâenne sur Ies Principautâs.
8515	’	327 (498:436)
[Corespondenţă de la Paris, din 10 ianuarie, publicată
în „Morning-Post“, în legătură cu ocuparea Principatelor Române de către trupele austriece şi cu situaţia politică internă a Principatelor Române]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 67, col. I—II.
Se condamnă excesele armatelor austriece, arătindu-se că soldaţii habsburgici făcuseră aproape 400 de omoruri de la începutul ocupaţiei.
8516	327	(498:436)
[Ştiri în legătură cu retragerea trupelor austriece din
Principatele Române],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 24: Depeşe telegrafice.
8517	327	(498:436)
[Articol despre însemnătatea zilei de 30 martie 1857,
termenul ultim acordat armatei austriece pentru a se retrage din Principatele Române],—L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857) p. 65: Bulletin politique.
8518	327	(498:436)
[Reproducere a trei corespondenţe din foile	„L’Indă-
pendance Belge“ şi „La Presse** cu privire la retragerea trupelor austriece din Principatele Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 83—84.
Se precizează că trupele austriece trebuiau să plece plnă la 1 aprilie. Se Înştiinţează că Brlncoveanu, căpitan de ulani In armata austriacă, fusese însărcinat să transmită comandamentului austriac din Principate ordinele referitoare la evacuare. Două corespondenţe slnt trimise din Constantinopol, la 12 ian.; a treia, din Vlena, la 22 ian.
8519	327 (498:436) [Corespondenţă de la Iaşi, din 21 ianuarie, în care se
anunţă, între altele, că împăratul Francisc Iosif ordonase retragerea trupelor austriece din Principatele Române].
—	L’fîTOILE DU D. [Bruxelles] I (1857), p. 86, col. III: Extrait de notre plus recente correspondance
8520	327 (498:436) [Ştiri din gazetele „La Presse** şi„Ţimes“ cu privire la
retragerea trupelor austriece din Principatele Române].
—	L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 87, col.II — III.
Pe baza unor corespondenţe din Constantinopol, publicate de aceste gazete, se comunică amănunte privind trupele otomane, care urmau să ia locul celor austriece.
8521	327 (498:436) [Ştiri din foaia „La Presse d’Orient** cu privire la evacuarea trupelor habsburgice din Principatele Române],
—	L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 95: Nouvelles de Turquie.
Se arată că, la 24 martie, ultimele trupe austriece urmau să părăsească Principatele Române şi că armata otomană, despre care se vorbea că urma să le ia locul, nul trebuia să intre pe teritoriul român înainte de plecarea armatei habsburgice.
465
www.dacoromanica.ro
327 (498:436)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:436)
8522	327 (498:436) [Se anunţă că la Braşov s-a ordonat pregătirea „cvarti-
relor“ pentru primirea trupelor austriece care urmau să plece din Principatele Române].— G. TRANS., XX (1857), p. 62: Monarchi’a Austriaca. Transilvania.
8523	327 (498:436) [Se anunţă că baronul Koller, membru în comisia puterilor garante pentru reorganizarea Principatelor Române, a fost numit ambasador al Austriei la Berlin]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 62, col. II: TELEGRAFUL R., V (1857), p. 90: Transilvania.
In locul lui, a fost numit reprezentant al Austriei In comisie consilierul ministerial Llclimann.
8524	327 (498:436) [Se anunţă că a sosit în Bucureşti consilierul Liehmann de
Palmrode, plenipotentul Austriei în comisia puterilor garante],— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 13, p.l: Bucureşti.
8525	327	(498:436)
[Adresă trimisă de comitetul unirii lui Liehmann, comisar
al Austriei în Principate], — CONCORDIA, I (1857), p. 58.
Adresa a fost trimisă cu prilejul sosirii lui In Bucureşti. Tot aci, se publică şi răspunsul comisarului.
8526	327	(498:436)
[Informaţii şi comentarii cu privire la cheltuielile impuse Principatelor Române, de către autorităţile austriece, pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie]. — L’GTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 129, col. II—III.
8527	327	(498:436)
[Dare de seamă despre solemnitatea primirii	la Iaşi a
ministrului plenipotenţiar Liehmann de Palmrode,comisarul Austriei pentru Principatele Române]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 109—110: Novitale din năuntru.
8528	327 (498:436) [Ştiri cu privire la atitudinea Austriei faţă de unirea
Principatelor] — TIMPULG, I (1857), nr. 25, p. 4.
Times publică ştirea „că guvernul austriac a declarat că e gata a consimţi la unirea Principatelor, cu condiţiunea, ca puterile fgarante / să-i cliezeşuească posesiunea populaţiilor române, care recunosc autoritatea sa şi se urcă la 4 milioane de suflete şi mai bine".
8529	327 (498:436) [Articol referitor la doleanţele româneşti de rectificare
a graniţei Principatelor cu Austria]. — BUCIUMUL, I
(1857), p. 21—22.
8530	327 (498:436) [Scrisoare deschisă adresată comisarului Austriei în
Principate, Liehmann de Palmrode]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 158—159: Lettres moldo-vala-ques.
I se spune diplomatului austriac că nu va reuşi să Incorporeze Principatele Române la Austria, aşa cum s-a făcut, In 1846, cu republica Cracoviei. Apoi se prezintă un dialog închipuit Intre comisarul austriac şi cel rus din Principatele Române. In acest dialog, reprezentantul Rusiei e Înfăţişat ca favorabil ţelurilor româneşti şi cu totul opus dorinţelor austriece. Scrisoarea se încheie cu constatarea că — fată de atitudinea binevoitoare a celorlalte puteri garante-politica Austriei In Principatele Române va fi sortită eşecului.
8531	327 (498:436) [„Oesterreichische Zeitung" şi dorinţa de unire a
Principatelor Române]. — G. TRANS., XX (1857), p.134— 135: Austria.
Se traduce un articol al foii austriece In care se susţine că Moldova nu doreşte unirea. De asemenea, se povesteşte primirea entuziastă făcută comisarului austriac.
8532	327 (498:436) [Comentariu cu privire la mijloacele întrebuinţate de
ziarele austriece în campania lor împotriva unirii Principatelor]—G. TRANS., XX (1857), p. 139, col. II.
Se dă exemplu un articol din foaia vieneză Ost-deutsche Post, „care nu Iasă omenie de un ban pe faţa societăţii". Aceste gazete caută să combată ideea unirii Principatelor, prin zugrăvirea In cele mai negre culori a moravurilor corupte ale păturilor conducătoare din ţările româneşti.
8533	Chitzu, G.	327 (498:436)
[Articol cu privire la zgomotul pe care „Oesterreichische
Zeitung“ îl făcea în jurul memoriului antiunionist adresat comisarului otoman, în numele moldovenilor], — OLTULG, I (1857), p. 29—30: Pressa strâinâ despre Principate.
Contestă că acest memoriu ar reprezenta vederile şi interesele moldovenilor. Subliniază că zgomotul făcut de Oesterreichische Zeitung şi celelalte gazete In slujba intereselor Austriei arată că dorinţa acestei monarhii este ca unirea Principatelor să nu se facă.
8534	327 (498:436) [Se anunţă că împăratul Austriei a decorat pe caimacamii Principatelor Române şi alţi fruntaşi politici drept recunoştinţă pentru primirea ospitalieră de care s-a bucurat corpul de ocupaţie austriac din partea autorităţilor locale], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 163: Novitale din năuntru; SECOLULG, I (1857), nr. 44, p. 3.
8535	327 (498:436) [Redacţia protestează împotriva gestului poştei austriece, care a refuzat transportul ziarului „Opiniunea" în Monarhia austriacă]. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 29: Parisi, 14 Mai.
8536	327 (498:436) [Se anunţă că Austria împiedica transmiterea prin poştă,
spre Occident, a tuturor ziarelor din Principatele Române, chiar şi a „Gazetei de Moldavia“]—L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 209: Nouvelles des Principautes.
8537	327 (498:436) [Se menţionează că, după toate probabilităţile, Austria
împiedica tranzitul spre Occident al scrisorilor expediate din Principatele Romane]. —L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 221: Nouvelles des Principautes.
8538	Bossueceanu, [G.R.]	327 (498:436)
[Comentariu în care condamnă campania mincinoasă
a presei germane şi austriece, în special a „Jurnalului de Frankfort"— „Frankfurter Journal" — , împotriva Principatelor Române]. — SECOLULG, I (1857), nr. 86, p.l.
. 8539 P. [otrescu], A.	327(498:436)
[Traducere şi comentariu la un articol al „Jurnalului de Frankfort" — „Frankfurter Journal"—publicat sub titlul „Politica cabinetului Vienei şi proiectul de unirea Principatelor". — NATIONALULG, I (1857), p. 9—10: Revista politică.
8540	327 (498:436) L’union politique de la Moldo-Valachie et Ies mobiles
des puissances qui la combattent. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 315—316: Varietâs.
Se demonstrează, pe baza unui memoriu adresat guvernului austriac de un grup de ofiţeri habsburglcl, Înainte de 1774, In chestiunea unei eventuale înglobări a Bucovinei la Austria, că această putere nu se opunea unirii Principatelor Române declt din motive de irtteres propriu.
8541	327 (498:436) [Extras dintr-o corespondenţă de la Viena, datată
6 oct., publicată în „Le Journal des Dâbats", cu privire la rezultatul favorabil unirii obţinut în alegerile pentru
466
www.dacoromanica.ro
327 (498:436)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMÂNI-
327 (493:439-1)
Divanurile ad-hoc din Principatele Române]. — ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 176: Austria.
Se afirmă că rezultatul alegerilor stlrnise o violentă nemulţumire In cercurile conducătoare austriece. Ele Inrăţişau mişcarea unionistă română drept o mişcare revoluţionară.
8542	327 (498:436) [Traducerea unui scurt articol din „Wanderer" în legătură cu călătoria ambasadorului Austriei de la Paris la Viena], — ROMÂNUL, II (1858), p. 134—135.
Se precizează că ambasadorul a făcut această călătorie pentru a primi ultimele dispoziţii referitoare la chestiunea prinţului străin şi a legii electorale pentru Principatele Române.
8543	327 (498:436) [Traducerea unui articol din „Gazeta de Colonia" —
— „Koelnische Zeitung" — referitor la politica antiunio-nistă a Austriei faţă de Principatele Române şi la impro-babilitatea realizării unirii]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 156: Principatele dunărene.
8544	327 (498:436) [Corespondenţă din Bucureşti, datată 26 sept., despre
o notă care ar fi fost trimisă de Buol reprezentanţilor Austriei din Principatele Române], — G. TRANS., XXI
(1858), p. 245: Ţeara Românească şi Moldavia.
In această notă, ministrul de externe al Austriei îşi preciza atitudinea faţă de problemele de viitor ale Principatelor Române.
8545	327 (498:436) [Se anunţă că Austria a oprit comunicaţia telegrafică
între Europa occidentală şi Principate]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 71, p. 282, col. II.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8546	327 (498:436) [Se anunţă reluarea comunicaţiei telegrafice^ între
Principatele Române şi Europa occidentală].— ROMÂNUL. II (1858), nr. 73, p. 290.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. — Comentind faptul, Rosetti declară că n-a putut aria „nici dece se poprise, nici dece s’a liberat" această comunicaţie.
8547	327 (498:436) [Se vesteşte din Viena că Austria a ratificat „conven-
ţiunea relativă la Principatele Române, încheiată între reprezentanţii puterilor din Conferinţa de la Paris"]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 303: Revista politică.
8548	327 (498:436) [Traducerea circularei guvernului austriac, adresată
plenipotenţiarilor săi din Bucureşti şi Iaşi, lămurind partea luată de Austria în hotărîrile cuprinse în Convenţia de la Paris]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 298: Austriea; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 18: Cronica streina.
Cele două traduceri slnt diferite.
8549	327 (498:436) [Comentariu la nota contelui Buol către agenţii Austriei
din Iaşi şi Bucureşti]. —ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 19—20.
Publiclnd traducerea notei, redacţia o însoţeşte cu un amplu comentariu, In care subliniază contrastul dintre politica reală — de ostilitate faţă de Principatele Române — a stalului babsburgic, In trecut şi In prezent, şi afirmaţiile cuprinse In notă, precum că Austria ar fi sprijinit unirea Principatelor.
8550	327 (498 :436) [Scurt comentariu cu privire la refuzul agentului Austriei
de a accepta noile paşapoarte, cu inscripţia: Principatele Unite Moldova şi Valahia]. — STEAOA D., III (1858), p. 196 [recte:284]: Curierul interioru.
8551	327 (498:436) [Comentariu asupra refuzului agenţiei austriece din Iaşi
de a viza un paşaport cu titulatura: Principatele Unite Moldova şi Valahia], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 17: Iaşii 6 Noem. 1858.
Se arată că refuzul agenţiei se datoreşte probabil lipsei de instrucţiuni mai precise.
8552	Bolintineanu, D.	327 (498:436)
[Comentariu la un articol din „Zimbrul şi Vulturul"
cu privire la refuzul agenţiei austriece de a viza noile paşapoarte, care erau emise în numele Principatelor Unite Moldova şi Valahia]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 58—59: Cronică interioară.
D. B. Îşi exprimă părerea că aceasta e o chestiune care nu mai trebuie discutată — nici chiar de viitoarele Camere —, fiindcă prin Convenţie s-a recunoscut clar titlul de „Principate Unite".
8553	Papadopul, Cnlimach, Al.	327 (498:436)
O cauză celebră. — STEAOA D., III (1858), p. 199
[recte: 287]
Studiu juridic In care autorul cercetează, din punctul de vedere al dreptului internaţional, problema refuzului agenţiei austriece de a accepta paşapoartele emise in numele Principatelor Unite.
8554	327 (498:436) [Comentarii la textul depeşei contelui Walewski cu
privire la conflictul dintre Căimăcămia Moldovei şi agentul Austriei la Iaşi, în chestiunea paşapoartelor].—STEAOA D., III (1858), p. 276: Scirî mai noue.
8555	327 (498:436) [Observaţii în legătură cu atitudinea duşmănoasă a
presei germane faţă de Principate]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 82: Cronica streina.
Se arată atitudinea acestei prese faţă de conflictul din sinul Păimăcămiei din Moldova. Se ironizează ştirile tendenţioase publicate de aceste ziare, prezentlnd situaţia din Principate ca fiind foarte tulbure şi afirmlnd că ele s-ar afla In pragul revoluţiei.
8556	327 (498:436) [Comentariu asupra conflictului ivit între Locotenenţa
Princiară din Moldova şi agentul austriac de acolo cu privire la titlul de „Principatele Unite“pus pe actele oficiale].— NAŢIONALUL©, II (1858), p. 13: Revista politică.
8557	Br&escu, Costin	327 (498:436)
[Scrisoare către redacţia ziarului, în care comentează
atitudinea consulului austriac de la Galaţi, care înapoiază adresele autorităţilor româneşti ce purtau titulatura „Principatele Unite"]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 158.
Ungar ia
8558	327 (498:439.1) [Traducerea unui articol apărut în „Curierul Unguresc"
— „Magyar Futâr" — din Cluj]. — G. TRANS., XIX
(1856), p. 221: „Magyar Futâr" nr. 35 din 27 Iuliu a.c.; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 243: Austriea; STEAOA D., II (1856), p. 206—207: Presa străină despre Principate.
Ziarul maghiar atrage atenţia In mod serios asupra importanţei mişcării româneşti pentru unirea Principatelor şi asupra consecinţelor ce le poate avea pentru poporul maghiar. Afirmă că „patrioţii Valahii"..voiesc a-şi renaşte naţia prin revoluţie", inccrclnd
să organizeze „o Daco-Romană, despre care istoria veacurilor nu ştie nimic.. — In comentariul său, redacţia Gazetei de Aoldavia subliniază „neîntrerupta relaţie cu Ungaria şt Polonia" In decursul toriei românilor şi declară; „De aceea, de datoria noastră este a cunoaşte şi opinia vecinilor, după care ni putem Îndrepta tn a noastră carieră politică".
467
www.dacoromanica.ro
327 (468:44)
Politica exerma : principatele romane
327(498:44)
Franţa
8559	327 (498:44) [Se anunţă sosirea la Iaşi a lui Eugene Poujade, consulul general al Franţei în Principatele Române]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 93: Moldaviea.
8560	327 (498:44) Causa orientului privită din puntu de vedere franţo-
zescu.—G. TRANS., XVI (1853), p.268—269, 272.
Articol In care se afirmă, printre altele, că Franţa ar fi dorit, pe la 1840, să contribuie la dezvoltarea Principatelor, dar că această intenţie „din partea altora, se sugrumă".
8560„	327	(498:44)
[Se anunţă că, din cercuri româneşti, i s-ar fi dat lui Napoleon al III-lea un memoriu asupra situaţiei politice a Ţării Româneşti şi Moldovei, faţă de Rusia şi Turcia],— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 162: intîmplări de zi.
Ştirea e dată din Constantinopol.
8561	327	(498:44)
[Ştiri în legătură cu reîntoarcerea în Bucureşti a consulului Franţei, Poujade]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 285: Donaufiirstcnthumer, 308, col. II.
8562	327	(498:44)
[Se înregistrează zvonul rare circula în Franţa că Napoleon al III-lea ar avea intenţia să trimită două divizii franceze în Principatele Române]. — TELEGRAFUL R.,
II	(1854), p. 375: Franţa.
8563	327	(498:44)
[Se publică ştirea că Poujade, fostul consul general al
Franţei la Bucureşti, a fost numit în acelaşi post la Tunis], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 76, col. III.
8564	327	(498:44)
[Se anunţă că Bâclard, consulul francez în Tunis, a fost
numit consul general în Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 397: Donaufurstenthumer.
In locul lui Poujade, care trece la consulatul din Tunis. Plnă la sosirea lui Blclard In Bucureşti, consulatul va fi girat de Tastu, consulul Franţei la Iaşi.
8565	327	(498:44)
[Ştiri cu privire la prezentarea scrisorilor de acreditare
ale agentului politic şi consul general al Franţei la Bucureşti Beclard].— VEST. R., XX (1855), p. 81—82: Bucureşti; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 98.
Bdclard i-a prezentat domnitorului pe consulul Franvei In Moldova, Tastu, şi pe ataşatul de legaţie, Saillard. Se precizează că pavilionul francez a Început să fluture la consulatul francez după o Întrerupere Îndelungată, semn al reînceperii relaţiilor oriciale Intre ambele guverne. — Text român şi francez.
8566	327 (498:44) [Se anunţă că în Bucureşti s-ar fi dat ordin ca trupele
franceze, ce vor veni la Brăila, de la Varna, să fie aprovizionate şi primite cum se cuvine]. — TELEGRAFUL R.,
III	(1855), p. 85: Depeşe telegrafice.
8567	327	(498:44)
[Se anunţă că Beclard, consulul general al Franţei în
Principatele Române, a prezentat domnitorului Moldovei scrisorile sale de acreditare]. — GAZ . DE MOLD., XXVII (1855), p. 277: Novitale din năuntru.
L-a Însoţit consulul Franţei la Iaşi, Tastu.
8568	327	(498:44)
[Se anunţă că „prinţul Bibescu şi Cantacuzino“ au
fost primiţi în audienţă de Napoleon al III-lea.]—GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 299: Franţiea.
Deoarece Napoleonfal m-lea s-a interesat de stările din Principatele Române şi îndeosebi de transport, se crede că aceasta ar confirma că francezii se pregătesc pentru o expediţie la Dunăre, cu atlt mai mult cu cit aici a fost trimis pentru cercetări Mickiewicz.
8569	327 (498:44)
[Ştiri referitoare la audienţa prinţilor Bibescu şi Canta-
cuzino la împăratul Napoleon al III-lea].— TELEGRAFUL R., III (1855), p, 295: Intîmplări de zi.
După Gazeta de Colonia [Koelnische ZeilungJ, se relatează că Împăratul i-a Întrebat pe larg despre Principatele Române: producţie, populaţie, topografie şi mai ales despre mijloacele de transport. De aci, se deduce intenţia unei campanii militare prin aceste ţări. Cu ea se pune In legătură şi călătoria lui Mickiewicz In Principate.
8570	327	(498:44)
[Se comunică din Galaţi ştirea unei posibile sosiri de
trupe franceze în Moldova]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 848: Ştiri Telegrafice.
8571	327	(498:44)
[Ştire din Viena cu privire la intenţiile Franţei de a trimite cîteva regimente în Tara Românească]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 975, col. II.
După. Gazeta de Foss [Vossische ZeilungJ.
8572	327	(498:44)
[Notiţă cu privire la atitudinea binevoitoare	faţă de
români a periodicului „Revue des deux Mondes“]. — G. TRANS., XIX (1856), col. I: Intrebăciunea organi-sării Principateloru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 52, p. 2, col. III.
Traducere din K.fronslădter] Z.[eitungj. — Se arată că revista li privea pe români „cu ochi amicali" şi că milita pentru crearea unui stat românesc.
8573	327 (498:44)
[Se vesteşte că românii din Paris i-au cerut lui Napoleon al III-lea să sprijine aducerea unui prinţ din familia imperială franceză în fruntea Principatelor Române]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 71, col. II.
8574	327 (498:44)
[Notiţă cu privire la prezentarea unei adrese către contele Walewski, din partea a 150 de români aflători la Paris].
—	G. TRANS., XIX (1856), p. 94 [greşit: 96], col. II.
Traducere din S.liebenbiirgerJ B.foteJ.
8575	327 (498:44)
[Versiune românească a adresei românilor din Paris către Napoleon al III-lea, prin care îi mulţumesc pentru sprijinul dat în chestiunea naţională]. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 98, p.2: Ştiri atingătoare de Principate.
8576	327 (498:44)
[Se comunică ştirea că mai multe persoane însemnate din Moldova s-au asociat pentru a adresa publicistului Saint-Marc Girardin o scrisoare de mulţumire pentru serviciile aduse cauzei Principatelor Române]. — STEAOA D., II (1856), p. 96: Buletinul Zilei.
Adresa i-o va lnmlna Leon Ghica, ce urma să plece In 22 mai la Paris.
8577	[Quinet, Edg.]	327 (498:44)
O scrisore a D-lui E. Chine, către Românii din Parisu.
—	STEAOA D., II (1856), p. 139; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 100.
Scrisoare de răspuns a Iui Edg. Quinet Ia adresa de mulţumire a românilor din Paris. Quinet declară că n-a făcut decit să ia „apă* rarea cauzei celei mai drepte din lume".
468
www.dacoromanica.ro
327 (438:44)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI:
327 (498 :44)
8578	327 (498:44) [Comentariul unui corespondent anonim de la Paris
asupra atitudinii pe care o au Franţa şi celelalte puteri aliate faţă de unirea Principatelor]. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 118, p.l: Iaşii 2 Iunie.
Corespondentul ziarului afirmi că „Europa vroeşte ca să fim uniti“, că românii din Paris luptă pentru Înfăptuirea unirii şi că însuşi Napoleon al III-lea s-a pronunţat pentru unirea Principatelor Române.
8579	327 (498:44) [Dare de seamă referitoare la primirea făcută în Bucureşti
comisarului Franţei, Talleyrand-Perigord]. — LE COUR-RIER DE B., I (1856), nr. 60, p. 1—2; ZIMBRUL , IV
(1856), nr. 155, p. 2.
Se publică şi textul cuvlntării citite de unul dintre membrii delegaţiei de tineri, care l-au vizitat la hotelul In care fusese găzduit, precum şi scurtul răspuns al acestuia.
8580	327 (498:44) [Informaţie dată de „Kronstădter Zeitung“ despre o
manifestaţie a cîtorva sute de tineri bucureşteni, prin care ei înfăţişaseră comisarului francez dorinţele lor concretizate „într’o petiţiune sgomotoasă“]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 214: Tifer’a romanfesca şi Moldavi’a.
Se menţionează că 500 de inşi, „studenţi şi alţi oameni'*, se Întruniseră la Cişmigiu şi că se făcuseră 12 arestări. Manifestaţia a avut loc In urma retragerii lui Ştirbei de la conducerea ţării.
8581	327 (498:44) [Dare de seamă despre primirea făcută comisarului
francez Talleyrand la Bucureşti], — STEAOA D., II (1856), p. 186—187: (Corespundinţa noastră particulară).
Se publică şi traducerea adresei care i-a fost citită din partea junimii române, precum şi răspunsul lui Talleyrand. Se relatează conversaţia avută cu George Creţianu, redactorul adresei.
8582	327 (498:44) [Cuvînt rostit în numele corpului comercial din Bucureşti către baronul Talleyrand, cu ocazia sosirii acestuia în Ţara Românească].— L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 8, col. II; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 161, p.2, col. II— III.
8583	327 (498:44) [Semnalări de comentarii străine la manifestările unioniste din Bucureşti, cu prilejul sosirii lui Talleyrand], — — STEAOA D., II (1856), p. 204 [greşit: 200], 208, 212.
Se semnalează comentarii in Le Moniteur, Le Journal des Debals, Gazeta Universala lAllgemeine ZeilungJ, Gazeta de Colonia [Koelnisclie Zeitun gl.
8584	327 (498:44) [Comentariu la relaţia publicată de „Le Moniteur",
cu privire la manifestaţia pentru unire cu care a fost întîmpinat Talleyrand la Bucureşti]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 58: Franţiea.
8585	327	(498:44)
[Se anunţă că Talleyrand-Perigord, comisarul	Franţei
în Principatele Române, este aşteptat în curînd la Constan-tinopol, ae unde va pleca spre Insula Şerpilor]. —VEST.R., XXI (1856), p. 227, col. II.
De acolo, va pleca la Galaţi.
8586	327	(498:44)
[Baronul Talleyrand se îmbarcă pe o şalupă canonieră,
ca să viziteze Insula Şerpilor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p, 244: Novitalele zilei.
8587	327	(498:44)
[Se menţionează că ştirea lansată de ziarele franceze cu
privire la eventualitatea urcării principelui Pierre Bonaparle pe tronul Principatelor Române unite a provocat o mare
impresie în Bucureşti şi Iaşi]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 251: Tifer’a romanâsca si Moldavi’a.
8588	327 (498:44) [Articolul publicat în ziarul „Le Moniteur Universel
de l’Empire franţais" din 6/18 sept. în chestiunea unirii Principatelor], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 299—300.
Se publică textul original francez şi o versiune românească.— După o scurtă introducere, acest articol cuprinde o corespondenţă din Bucureşti, datată 17 mai 1834, din care se vede că ideea unirii Principatelor preocupa încă de atunci cercuri româneşti destul de largi.
8589	327 (498:44) [Se anunţă că noul caimacam al Ţării Româneşti i-a
mulţumit lui Napoleon al III-lea pentru sprijinul acordat românilor], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 314: Intîmplări de zi.
Caimacamul Alexandru Ghica a trimis împăratului Franţei o scrisoare, care a fost publicată In Le Monileur.
8590	327 (498:44) [Schimb de scrisori între românii din Moldova şi Edgar
Quinet], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.58— 59.
Se reproduc două scrisori adresate de moldoveni lui Quinet, drept mulţumire pentru campania dusă de el In presă In favoarea realizării dorinţelor româneşti. De asemenea, şi răspunsul lui Edgar Quinet din 16 decembrie 1856. In răspunsul său, bărbatul politic francez prevede un viitor luminos Principatelor Române unite.
8591	327 (498:44) Românii din Moldavia, D. Edgar Quinet la Brussellu.
—	TIMPULU, I (1857), nr. 7, p. 2—3.
Două scrisori adresate lui Edgar Quinet, prin care moldovenii Îşi exprimă recunoştinţa pentru disertaţia sa asupra românilor şi pentru articolele sale publicate in Fevue des Deux Mondes, In apărarea drepturilor naţionale ale românilor.
8592	Quinet, Edg.	327 (498:44)
Răspunsulu D-lui ... la adresele Româniloru.— TIM-
PULt, I (1857), nr. 7, p.2.
Afirmă că românii nu mai sint singuratici In viaţa politcă şi nu mal slnt nişte străini, ci concetăţeni pentru toate popoarele civilizate. — Se reproduce după „jurnalele străine".
8593	327 (498:44) [Corespondenţă din 8 ianuarie, apărută în „Morning
Herald", privind atitudinea adoptată de „Le Journal des Debats" faţă de chestiunea unirii Principatelor]. —L’ETOI-LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.100: La presse europeenne sur Ies Principaules.
In corespondenţă se arată că Le Journal des DJbals, deşi orlea-nist, se alăturase totuşi, In chestiunea Principatelor Române, politicii oficiale franceze. De asemenea, se susţine cauza Principalelor Române, pledlndu-se pentru unirea lor şi arătindu-se că Poarta nu are un drept de suveranitate asupra Principalelor, ci doar unul de suzeranitate.
8594	327 (498:44) [După gazeta belgiană „La Presse", se anunţă că, în
„Le Moniteur Universel", a apărut un articol în care se preciza politica Franţei în Orient şi se afirma că guvernul francez rămine pe poziţia sa, favorabilă unirii Principalelor],
—	L’ETOILE DU D. [Bruxelles], 1(1857 ), p. 89: Bulletin politique.
8595	327 (498:44) [Declaraţia guvernului cu privire la Principatele Române, publicată în „Moniteur Universel"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 41—42: Novi-tale din năuntru.
Se publică textul original francez şi o traducere românească.
—	Guvernul francez se declară In favoarea unirii Principatelor.
469
www.dacoromanica.ro
327 (498:44)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:44)
8596	327 (498:44) [Traducerea unui articol în favoarea unirii Principatelor
Române, apărut în nr-ul pe 5 febr. din oficiosul guvernului francez," „Le Moniteur Universel"]. — ANUNŢ. R., IV
(1857), nr. 4, p. 1—3; G. TRANS., XX (1857), p. 39: Cronica străina; TIMPULC, I (1857), nr. 15, p. 2—3: Jurnalistica străină asupra Principateloru.
8597	327 (498:44) [Comentarii asupra articolului din „Le Moniteur Uni-
versel"].— ANUNŢ.R., IV (1857), nr. 4, p.3: Revista Politică; G. TRANS., XX (1857), p.43: Cronica-străină; TIMPULC, I (1857), nr. 15, p.3.
Ziarcie româneşti comentează acest articol şi publică extrase ample din aprecierile făcute asupra lui In presa străină.
8598	327 (498:44) [Locuitorii oraşului Bucureşti felicită pe consulul Franţei
Băclard pentru articolul publicat de „Monitorul" — „Le Moniteur" — referitor la unirea Principatelor Dunărene]. — TIMPULtJ, I (1857), nr. 15, p.l: Bucureşti.
8599	327 (498:44) [Articol în legătură cu nota apărută în „Le Moniteur
Universel" privind problema unirii Principatelor] — L’E-T01LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 93—94: Bulletin politique.
Redacţia felicită guvernul francez pentru politica sa constantă, de sprijinire a unirii Principatelor, şi reproduce nota apărută In foaia oricioasă franceză puţin după publicarea firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc. De asemenea, reproduce un articol al Iui Saint-Marc Girardin, apărut In Le Journal des Debats, In care comentase nota din Le Moniteur Universel. In acest articol, Saint-Marc Girardin arătase că guvwnul francez lupta pentru întărirea poziţiei creştinilor In Imperiul otoman, pentru unirea Principatelor şi pentru menţinerea Turciei In poziţia ei de putere suzerană, iar nu suverană.
8600	G. B.	327 (498:44)
[Despre atitudinea filo-română a guvernului şi a presei
franceze]. — CONCORDIA, I (1857), p. 10.
Relevă că, In acel moment, atlt guvernul cit şi presa franceză sprijineau unirea Principatelor.
8601	327 (498:44) [Notiţă prin care se anunţă sosirea lui Talleyrand la
Călăraşi], — CONCORDIA, I (1857), p. 29, col. I: Bucureşti.
Se exprimă speranţa că locuitorii Capitalei li vor face şi acum o primire călduroasă.
8602	327 (498:44) [Adresa trimisă de Comitetul unirii către Talleyrand-
Perigord, comisarul Franţei în Principate]. — CONCORDIA, I (1857), p. 50.
A fost trimisă cu prilejul sosirii lui In Bucureşti. Tot aci, se publică şi răspunsul comisarului francez.
8603	327 (498:44) [Se anunţă că a sosit în Principate un ataşat al contelui
Walewski, cu instrucţiuni speciale „pentru plenipotenţii francezi"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 84, col. I.
8604	Alloury, Louis	327 (498:44)
[Articol publicat în „Le Journal des Debats", în legătură cu dezbaterea referitoare la Principatele Române organizată în Academia de ştiinţe morale şi politice din Paris]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 118.
Arată că discuţia pornise de la lucrarea lui Thibault-Lefebvre intitulată La Valachie au point de vue deonomigue el diplomatique. In dezbatere, Michel Chevalier dăduse interesante amănunte asupra situaţiei economice a Ţărilor Române, In timp ce Dupin a comunicat informaţii istorice plcdlnd pentru desfiinţarea marii puteri
acordate consulilor străini In aceste ţări şi pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească.
8605	Bossueceanu, [G. R.]	327 (498:44)
[Scurtă notă despre filoromânismul lui Vaillant].
— SECOLULC, I (1857), nr. 30, p. 3.
Bossueceanu II elogiază pe Vaillant şi relevă dragostea pe care acesta o arată necontenit românilor.
8606	327 (498:44) [Manifestaţia unionistă de la Bacău, cu prilejul vizitei
comisarului francez Talleyrand. — TELEGRAFUL R. V (1857), p. 128: întimplări de zi.
Se arată că reprezentantul Franţei a fost lntlmpinat la Bacău de o mulţime de 3000 de oameni, care au manifestat pentru unire şi pentru Franţa. — Informaţie redată după foaia La Paix.
8607	327 (498:44) [Dare de seamă despre solemnitatea primirii la Iaşi a
lui Talleyrand-Perigord, comisarul Franţei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 109: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
8608	327 (498:44)
[Depeşă din 19 aprilie referitoare la primirea entuziastă făcută comisarului francez Talleyrand la sosirea sa în Iaşi]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 157: Nouvelles des Principautes.
8609	327 (498:44) [Dări de seamă diferite referitoare la primirea făcută la
Iaşi comisarului Franţei, Talleyrand], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p.25—26: Sciri din întru; SECO-LULU, I (1857), nr. 31, p. 2—3: Moldavia.
Se reproduc cuvlntările rostite cu acest prilej de Lecca şi llur-muzaki, precum şi răspunsul lui Talleyrand-Pdrigord.
8610	327 (498:44)
Adresa	Moldovenilor	cătră	Comisarul	franţozesc
Baronul	Taleirand.	— TELEGRAFUL	R.,	V (1857),
p. 148: Principatele dela Dunăre.
Traducere din Oeslerreicliische Zeitung.
8611	327 (498:44) [Răspunsul lui Talleyrand la adresa de bun sosit care
îi fusese înmînată la Iaşi în numele moldovenilor],— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 155: Principatele dela Dunăre.
Traducere din Oesterreichische Zeitung.
8612	327 (498:44) [Ştiri în legătură cu trecerea lui Talleyrand prin Moldova], — BUCIUMUL, I (1857), p. 21, col. I—II.
După Constitulionelul [Le Constitutionnel/.
8613	Crezzulescu, C. A.	327 (498:44)
[Articol referitor la felul cum privea Franţa reorganizarea
Principatelor Române].—CONCORDIA, I (1857), p. 105.
Reproduce şi textul memorandumului prezentat de plenipotenţiarul Franţei, Bourqueney, la conferinţa ţinută la Viena in martie 1855.
8614	327 (498:44) [Se anunţă că românii din Berlin au adresat principelui
Napoleon, la sosirea lui acolo, o adresă de mulţumire pentru interesul pe care îl arată guvernul Franţei în ches-stiunea reorganizării Principatelor Române]. — CONCORDIA, I (1857), p. 118.
Adresa a fost prezentată de Ioan Strat din Moldova şi I. Laho-varl din Ţara Românească.
8615	327 (498:44) [Ştiri despre intenţia guvernului francez de a trimite
o misiune în Principatele Române „spre a studia starea
470
www.dacoromanica.ro
327 (498:44)
politica externa : principatele române
327 (498:44)
reală a ţării"]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 66: Sciri din afară. Anglia.
Redacţia observă.- noutatea aceasta, bazată pe o depeşă din Paris, „ne pare că are trebuinţă a Ti confirmată".
8616	327 (498:44) [Ştire despre alcătuirea unei comisii franceze destinate
să studieze în Principatele Române economia agricolă, negoţul şi starea armatei]. — G. TRANS., XX (1857), p. 167, col. I: Franţa.
După Sieb.fenbnrgerJ B.fote].
8617	327 (498:44) [Se anunţă sosirea la Paris a prinţului Alexandru Can-
tacuzino, venit aici în chestiunea reorganizării Principatelor Române]. — G. TRANS., XX (1857), p. 216, col. I.
8618	327	(498:44)
[Se anunţă că baronul Talleyrand a plecat în vizită pe
la mănăstirile din Tara Românească]. — SECOLUL0, I
(1857), nr. 60, p.2, col. II.
8619	327	(498:44)
[Adresa citită de un reprezentant al municipalităţii din
Piteşti comisarului francez Talleyrand, cu prilejul vizitei lui în acest oraş]. — CONCORDIA, I (1857), p. 161: Ştiri din întru.
8620	327 (498:44) [Dare de seamă despre vizita comisarului francez Talleyrand la Curtea de Argeş]. — CONCORDIA, I (1857), p. 172—173.
Se publică şi cuvtntările rostite cu acest prilej.
8621	327	(498:44)
[Dare de seamă despre vizita la Cîmpulung a lui Talleyrand, comisarul Franţei în Principate], — CONCORDIA, I (1857), p. 184—185.
Cu acest prilej, a avut Ioc o manifestaţie pentru unire şi pentru Franţa; s-a clntat un imn anume făcut pentru Franţa şi pentru Talleyrand (textul se publică aci) şi s-a Inmlnat comisarului o adresă din partea locuitorilor, al cărei text se publică de asemenea.
8622	327	(498:44)
[Despre declaraţiile făcute de Talleyrand la Cîmpulung
în chestiunea viitorului Principatelor Române]. — G. TRANS., XX (1857), p. 259: Ţeara Românească şi Mol-davia.
Se arată că reprezentantul Franţei declarase că revendicările românilor puteau fi clştigate pe cale legală şi că el nu fusese surprins de dorinţa lor de a se uni sub un prinţ străin.
8623	327 (498:44) [Ştiri despre vizita comisarului francez Talleyrand la
Ploieşti, Cîmpina şi Telega]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 61, p.2: Ştiri din întru.
8624	327 (498:44) [Scrisorile adresate în numele locuitorilor din oraşele
Ploieşti şi Cîmpina comisarului Franţei, Talleyrand, cu prilejul vizitei făcute de acesta în cele două localităţi]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 5, p.3.
Se redau şi răspunsurile comisarului francez. Orăşenii cer In scrisorile lor ca Talleyrand să sprijine dorinţele românilor şi, In primul rlnd, unirea.
8625	Rosetti, C. A.	327 (498:44)
[Despre vizita făcută de comisarul francez Talleyrand
în regiunea Prahovei şi despre pregătirile în vederea alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 3, p. 1—2: Bucureşti, 16/28 August.
8626	327 (498:44) [Notiţă despre vizita la Braşov a comisarului francez în
Principate, Talleyrand]. — G. TRANS., XX (1857), p.250:
Transsilvania. Braşovu, 22 Augustă n.; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 262: Transilvania.
După Kr.fonstădterJ Z.feitung/.
8627	327 (498:44) [Corespondenţă de la Iaşi, din 15 august, despre sărbătorirea zilei împăratului Napoleon al IlI-lea].— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 246: Moldavie.
Se arată că prefectul poliţiei Împiedicase prin cordoane de jandarmi accesul publicului Ia sărbătorire şi se condamnă atitudinea consulului Austriei, care şezuse In timpul ceremoniei. Se dau informaţii cu privire Ia felicitările pe care Ie primise, după tedeum, reprezentantul Franţei, Victor Place, Îndeosebi de Ia mitropolit şi de Ia Neofit Scriban.
8628	327	(498:44)
[Dare de seamă despre manifestaţia care avut loc în
Bucureşti cu prilejul zilei lui Napoleon al IlI-lea].
—	CONCORDIA, I (1857), p. 187.
Au luat parte vreo trei mii de oameni.
8629	C. [ostiescu], M.	327	(498:44)
[Despre sărbătorirea la Bucureşti a zilei onomastice
a împăratului Napoleon al IlI-lea]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 133—134.
Text român şi francez.
8630	327 (498:44) [Adresa înmînată lui Talleyrand, de o delegaţie compusă
din reprezentanţi ai diferitelor clase sociale, cu prilejul zilei onomastice a lui Napoleon al IlI-lea],—CONCORDIA, I (1857), p. 187; ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 134, col. I—II.
8631	B. [ossueceanu, G. R.]	327	(498:44)
[Comentariu la manifestaţiile populaţiei bucureştene
cu prilejul zilei onomastice a lui Napoleon al IlI-lea].
—	SECOLUL0, I (1857), nr. 59, p. 2—3.
8632	327 (498:44) [Ştiri şi comentarii cu privire la manifestaţiile ce au
avut loc la Bucureşti în 3/15 august 1857, ziua împăratului Napoleon al IlI-lea].—TELEGRAFUL R., V (1857), p. 271—272: Francia, 272 şi 295: Principatele dela Dunăre.
8633	Serrurie, Gr.	327	(498:44)
[Corespondenţă referitoare la manifestaţia populaţiei
din Giurgiu cu prilejul zilei onomastice a lui Napoleon al IlI-lea]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 60, p. 2: Domnule Redactor!
Arată că manifestaţia s-a transformat lntr-o manifestare pentru unire; s-au jucat dansuri naţionale şi s-a clntat Hora unirii.
8634	327 (498:44) Adressă de felicitare a cetăţenilor Giurgiuveni către
Esselenţia Sa D. Baron de Talleyrand. — ROMÂNUL, I
(1857), nr. 1, p. 4, col. I; SECOLUL0, I (1857), nr. 61,
p. 3.
Titlul din SecolulH e Intrucltva diferit.
8635	327 (498:44) [Traducerea unui articol din „Oesterreichische Zeitung“
în care se susţine că manifestaţiile pentru Napoleon al IlI-lea de la Bucureşti au fost organizate de fraţii negustori Coemgiolu, ce erau greci]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 64, p. 2—3: Jurnalistica streină.
[G.R.J B.[ossucceanul, comentlnd articolul, observă că a'-csla se bazează pe răstălmăcirea faptelor, manifestaţia organizlndu-sc prin contribuţia adunată public, de Ia mai mulţi, In sala Bossel.
8636	Rosetti, C. A.	327 (498:44)
[Observaţii despre o lungă dezbatere ce a avut loc între
„Le Siâcle“ şi „Le Journal des D6bats“ în legătură cu
471
www.dacoromanica.ro
327 (498:44)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:44)
Principatele Române]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 5, p. 1, col. I—II: Bucureşti 23 August /4 Septemvrie.
Arată că prima gazetă susţinea că unirea putea fi realizată chiar dacă Divanurile ad-hoc ar fi votat Împotriva ei, iar a doua afirma numai că, In cazul pronunţării Divanurilor ad-hoc pentru unire, puterile garante nu puteau să nu vină seama de această dorinţă.
8637	Bossueceanu, [G. R.]	327 (498:44)
[Traducerea şi comentarea unui articol al ziarului francez
„Journal des Debats" referitor la unirea Principatelor].
—	SECOLUL0, I (1857), nr. 64, p. 1—2.
In acest articol, se polemizează cu gazeta Le Sticle, In legătură cu ipoteza că viitoarea conferinţă a puterilor garante ar refuza să accepte dorinţa de unire exprimată de viitoarele Divanuri ad-hoc. Bossueceanu se alătură foii Le Sticle, găsind ilogică şi imposibilă
0	astfel de ipoteză.
8638	327 (498:44) [Se anunţă că baronul Talleyrand a plecat „pentru o
mică incursie în ţară"]. — SECOLULO, I (1857), nr. 64, p. 3: Ştiri din întru.
8639	327 (498:44) [Traducerea unui articol din „Le Sifecle" în favoarea
unirii şi a prinţului străin.]. — ROMANIA [Bucureşti],
1	(1857), p. 157—158.
In articol, se vorbeşte de unanimitatea dorinţei de unire a românilor, dovedită prin alegerile pentru Divanurile ad-hoc. Se accentuează că datoria Franţei e să sprijine dorinţa românilor de a se uni sub un principe străin.
8640	327 (498:44) [Traducerea unui articol din ziarul francez „Secolul11
—	„Le Sifecle" — în care sint atacaţi cei care căutau, sub masca interesului european, să împiedice unirea Principatelor], — SECOLULU, I (1857), nr. 80, p. 4.
Se arată că state care joacă un rol apreciabil In Europa, ca Portugalia, Neapolul, Elveţia, Olanda şi Belgia, nu slnt nici mai întinse, nici mai populate declt viitorul stat român unit. Se publică cifre despre populaţia Principatelor Române, întinderea şi veniturile lor.
8641	327 (498:44) [Se anunţă că Talleyrand, comisarul Franţei în Principate, a declarat că guvernul său „leapădă de la sine, din cauze cuvioase orice candidatură a unui principe franţo-zesc“ la tronul Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 338: Francia.
8642	327	(498:44)
[Ştiri despre călătoria pe Dunăre întreprinsă de Talleyrand, comisarul guvernului Franţei în Principate].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 355, col.I.
8643	327	(498:44)
[Se anunţă că Talleyrand, comisarul Franţei în Principate, era aşteptat la Paris].—TELEGRAFUL	R., V
(1857), p. 355: Francia.
8644	327	(498:44)
[Se anunţă că, la 2 decembrie 1857, Talleyrand, comisarul Franţei în Principate, dăduse în Bucureşti un bal, la care asistaseră circa 500 de persoane „de toate opiniile11].
—	LETCILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 324 [greşit: 224]: Valachie.
8645	Rosetti, C. A.	327 (498:44) -
[Scurt comentariu la balul dat în Bucureşti de Talleyrand, comisarul Franţei]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 31, p.l, col. II.
C. A. Rosetti consideră acest bal — la care fuseseră invitaţi şi fruntaşii politici români Întorşi din exil — ca un gest diplomatic prin care Talleyrand căuta să răspundă insinuărilor — făcute mai ales de ziarele Times şi Le Nord — că politica Franţei ar fi creat In Principatele Române o stare prielnică revoluţiei.
8646	327 (498:44) [Ştiri despre un proiect francez privind viitoarea organizare a Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 369: Francia.
Prin acest proiect, se menţinea clte o Adunare Obştească In fiecare principat, urmlnd ca — la trei ani o dată — să se convoace o adunare comună pentru ambele ţări.
8647	Rosetti, C. A.	327 (498:44)
[Despre constanţa politică favorabilă a Franţei faţă
de chestiunea unirii Principatelor şi despre insinuările mincinoase în această privinţă ale ziarelor austriece]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 38, p.l, col. I: Bucureşti, 16 Dechemvrie/28 Dechemvrie.
8648	327 (498:44) [Se anunţă că „guvernul franţozesc a descoperit comisarului său în Principatele Dunărene, domnului de Talleyrand, că misia lui cu 1 Ianuare a anului care vine are să înceteze"] — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 386: Francia.
8649	327 (498:44) [Se anunţă că Barbu Ştirbei a fost primit de Napoleon
al IlI-lea şi că, după aceea, a plecat în Italia]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 390: Francia.
8650	327 (498:44) [Ştire cu privire la înfiinţarea la Paris a „Societăţii
Franco-Române"]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 40, p.l, col. I: Bucureşti, 22 Dechemvrie/3 Ianuarie.
Scopul acestei societăţi este de „a ajuta silinţelor ce depune naţionalitatea română d’a se constitua" şi de a favoriza dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale Principatelor. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8651	327 (498:44) Proiect pentru organizarea unei Societăţi Franco-
Românâ, la Paris. — ROMÂNUL, II (1858), p. 13—15.
Scopul acestei societăţi, aşa cum reiese din proiect, este de a ajuta unirea Principatelor şi de a favoriza progresele acestui nou stat, printr-un strlns contact cu statele europene.
8652	327 (498:44) Cuvântarea de tronu a împăratului Napoleon. — TELEGRAFUL R„ VI (1858), p.9.
Traducerea cuvlntării rostite de Napoleon al in-lea In faţa corpului legislativ, In ziua de 6 ianuarie. In această cuvlntare, Împăratul Franţei declară In privinţa Principatelor Române că „Franţa... au apărat totdeauna dorinţelor naţiunilor, care şi-au Îndreptat ochii la noi, Incit au iertat aceasta tractatele".
8653	327 (498:44) [Traducerea cuvîntării prin care Napoleon al IlI-lea
a deschis, la 18 ianuarie, sesiunea adunării legislative a Franţei], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 15: Franţiea; ROMÂNUL, II (1858), p. 19, supl. nr. 5, p.l.
Făcind o dare de seamă asupra politicii externe a Franţei, Napoleon al IlI-lea se referă şi la chestiunea Principatelor Române, afirmind că Franţa Îşi menţine politica de sprijinire a naţiunilor care se Îndreaptă spre ea. Promite că, In conferinţa ce va Începe la Paris, Franţa va manifesta un sprijin Împăciuitor. — După gazeta austriacă Wanderer.
8654	327 (498:44) [Textul oficial al pasajului care se referă la Principatele
Române din cuvîntarea din 18 ian. a împăratului Napoleon al IlI-lea].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 18—19. Text român şi francez.
8655	Rosetti, C. A.	327 (498:44)
[Comentarii la cuvîntarea prin care Napoleon al
IlI-lea a deschis adunarea legislativă a Franţei], — ROMÂNUL, II (1858), p. 17: Bucureşti, 16/28 Ianuarie.
Subliniază că mesajul lui Napoleon al Ill-lea la deschiderea Senatului fusese aşteptat In Principatele Române cu nerăbdare,
472
www.dacoromanica.ro
327 (498:44)
POLITICA EXERNA : PRINCIPATELE ROMÂNE
327 (493: 44)
ca să se vadă dacă cuprinde afirmaţii lnjegătură cu soarta lor viitoare. Interpretează tăcerea de plnă atunci a Franţei In această chestiune ca izvorlnd din dorinţa de a lăsa să vorbească înseşi Principatele-Române. Promisiunea lui Napoleon al Ill-lea că Franţa va fi conciliantă la viitoarea Întrunire a celor şapte puteri, C.A.R. o consideră drept o formulă de politeţe diplomatică, fiind convins că Franţa va continua să sprijine naţiunile mici din Europa.
8656	Le paysan^du Danube	327 (498:44)
[Scrisoare deschisă adresată preşedintelui viitoarei conferinţe a puterilor europene, la Paris]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 334: Lettres moldo-valaques.
Analizlnd atitudinea pe care o vor avea la conferinţă diferitele puteri europene, Îşi exprimă convingerea că Franţa va izbuti să-şi impună punctul de vedere, In favoarea Principatelor Române.
8657	327 (498:44) [Ştire despre felicitările trimise de românii din Paris
Împăratului Napoleon al Ill-lea]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 25, col. II.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8658	327 (498:44) [Despre adresa prezentată de românii din Paris, la
palatul imperial, cu ocazia eşuării unui atentat la viaţa împăratului Napoleon al Ill-lea], —L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 335.
Intre cei care prezentaseră adresa, se numărau şi fraţii Vasilc şi Ioan Alecsandri. — Se publică şi textul adresei.
8659	327 (498:44) [Polemică cu gazeta „Le Courrier de Paris11 în legătură
cu atitudinea antiunionistă şi prootomană adoptată de această foaie într-un comentariu].—L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 348—349: La Presse quotidienne sur Ies Principautes.
8660	327 (498:44) [Ştire în legătură cu atitudinea favorabilă faţă de unirea
Principatelor manifestată de Napoleon al Ill-lea].— ROMÂNUL, II (1858), p. 61, col. II—III.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8661	Angelescu, E.	327 (498:44)
[Observaţii cu privire la interesul pe care-1 arăta
Franţa Principatelor Române].—NATIONALUL0, I
(1858), p. 73—74.
Aminteşte diferite fapte: cuvlntarea din 18 ian. a lui Napoleon al ill-lea; oamenii de stat, scriitorii şi publiciştii francezi care apărau cauza românească; dreptul ce s-a acordat elevilor şcolilor de medicină şi chirurgie din Bucureşti ca să urmeze facultăţile de medicină din Franţa.
8662	327 (498:44) [Corespondenţă particulară a „Naţionalului1* în care
se arată că „Românii au în Paris simpatii sincere şi desinte-resate**]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 78—79: Paris, 17 Februare.
8663	327	(498:44)
[„Constituţionelul** despre programa Franţei la deschiderea conferinţelor viitoare], — TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 75: Franţa.
Sc prezintă, după Gazeta Vienei /Wiener Zeitung), poziţia adoptată de foaia franceză faţă de problema unirii Principatelor şi faţă de celelalte chestiuni ce urmau să fie dezbătute la	Paris.
8664	327	(498:44)
[Notiţă despre francezii care apărau cauza unirii Principatelor.— ROMÂNUL, II (1858), p. 77, col. III.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8665	327	(498:44)
[Corespondenţă particulară a „Naţionalului** trimisă
de la Paris. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 105—106.
Înfăţişează diferite opinii ce se exprimau prin saloanele politice ale Parisului asupra cauzei româneşti.
8666	327	(498:44)
[Se anunţă că prinţul Vogoride a fost primit de contele
Walewski. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 92: Franţa.
8667	327	(498:44)
[Ştire cu privire la sosirea la Paris a comisarului Franţei
în Principate]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 125, col. I: Bucureşti 24 Aprilie/6 Maiu.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8668	327	(498:44)
[Extrase din presa franceză, despre unirea Principatelor],
—	GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 138: Franţiea, 140: Depeşe telegrafice.
8669	327 (498:44) [După gazeta „La Patrie**, se anunţă că Thouvenel,
ambasadorul Franţei la Constantinopol, a fost chemat la Paris, spre a fi consultat în cursul conferinţei],	— GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 139, col. II.
8670	327 (498:44) [Se anunţă, după „Ost-deutche Post**, că Barbu Ştirbei
se află la Biarritz, unde se găsea şi Napoleon al Ill-lea].
—	TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 143: Franţa.
8671 Bâlâshoscu, I	327 (498:44) [Observaţii referitoare la atitudinea presei franceze în
chestiunea unirii Principatelor]. — NATIONALUL0, I
(1858), p. 165.
8672 Angelescu, E.	327 (498:44) [Articol în care arată că românii au încredere în hotă-
rîrea pe care o va lua conferinţa de la Paris şi mai ales în Franţa, care va pleda cauza românească]. — NAŢIO-NALUL0, I (1858), p. 165—166.
8673	327 (498:44) [Traducerea unui articol din gazeta franceză „Consti-
tuţionalul**- „Le Constitutionnel“-în care este tratată favorabil chestiunea unirii Principatelor]. — NAŢIONAL0L0, I (1858), p. 167—168: Francia.
Tot aci este tradus şi comentariul jurnalului Secolul /Le SUclel, din Paris, asupra acestui articol.
8674	327 (498:44) [Traducerea circularei trimise de ministrul de externe
al Franţei — cu data de 20 aug. — reprezentanţilor săi din străinătate, cu privire la noua constituţie dată Principatelor Române]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 81, p. 2—3: Franţa.
După gazeta Le Conslitutionnel. — Walewski arată că Franţa era pentru unirea desăvirşită, dar a fost silită să ţină seamă de deosebita opinie a celorlalte puteri.
8675	327 (498:44) [Traducerea circularei din 20 august 1858 a lui Walewski cu privire la semnarea convenţiei de la Paris, din 7/19 august, menită să hotărască organizarea Principatelor Române]. —ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 33—34: Iaaii 12 Noem.
După Le Nord. — Redacţia adaugă că a publicat textul circularei cabinetului austriac şi acum publică şi acest text, pentru că cititorii săi, „comparlndu-le pe amindouă, vor putea cu lcsnire aprecia simţimentele de care sint inspirate ambele cabinete, In privinţa noastră".
8676	327 (498:44) [Extrase din nota adresată de contele Walewski reprezentanţilor Franţei în ţările străine, la 20 aug., cu privire
473
www.dacoromanica.ro
327 (498:44)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANfc
327 (498:45)
la politica franceză faţă de Principatele Române]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 80, p. 318, nr. 81, p. 322.
8677	327 (498:44) [Rezumatul circularei adresate de Walewski, în 20 aug.,
diplomaţilor francezi din străinătate, cu privire la convenţia pentru reorganizarea Principatelor Române], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 320, col. I—II.
8678	327 (498:44) [Ştire despre critici aduse românilor de un ziar francez].
— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 316: Depeşe telegrafice.
Despre ziarul Le Conslitulionnel se spun următoarele: „Con-slîtufionelul, foaia semi-oficială, se ttngueşte amar despre nemulţumirea Românilor, care prin o pripită purtare fără tact, slnt plecaţi a zădărnici binefacerile, care mărinimia Franţei li au hărăzit".
8679	327 (498:44) [Articol in legătură cu afirmaţia din „Constituţionariul"
că guvernul francez ar agrea candidatura lui Grigore Sturza], — STEAOA D., III (1858), p. 249: Iassii 25 Noem-vrie.
Constituţionariul îşi sprijinise afirmaţiile pe o corespondenţă din Paris publicată In Le Nord, In care se afirma că Franţa ar simpatiza In Ţara Românească pe candidaţii O. Bibescu şi [A.] Ghica, iar In Moldova, pe Gr. Sturza; In schimb, Austria ar sprijini pe B. Ştirbei şi Mihail Sturza. Steaoa Dunării argumentează că guvernul francez ar avea alte mijloace de a-şi anunţa opiniile declt corespondenţele prin ziare străine; iar In al doilea rlnd, guvernul francez nu poate să caute a influenţa alegerile din Principate, căci astfel n-ar mai avea dreptul de a protesta împotriva amestecului altor ţări.
8680	327 (498:44) [Ştire cu privire la dreptul Moldovei şi Ţării Româneşti
de a se numi Principatele-Unite].—ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 104: Ultima oara.
Se precizează că, printr-o depeşă primită de la Paris, de către consulul francez din Iaşi, Franţa recunoaşte acest drept al Principatelor, care este stipulat In convenţia de la Paris.
8681	327 (498:44) [Articol tradus din „Le Siecle“ cu privire la rezultatele
conferinţei de la Paris]. — STEAOA D., III (1858), p. 272: Presa Străină.
Le Sticle combate afirmaţiile din presa austriacă şi otomană că politica Franţei ar fi suferit un eşec In privinţa Principatelor Române, nereuşind să impună unirea lor.
8682	327 (498:44) [Notiţă cu privire la felul cum se informa presa franceză asupra stărilor din Principatele Române]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 111, col. II: Postscriptum.
Se arată că presa franceză Începea să fie mai bine informată In cauza românească, prin corespondenţe trimise din ţară.
8683	327 (498:44) [Comentarii în jurul ştirii că delegaţia română, pornită
să se plîngă guvernului francez cu privire la împrejurările din Principate, a ajuns la Paris]. — STEAOA D., III
(1858), nr. 103, p. 318, col. I.
Se subliniază că românii ar trebui să-şi ia dreptul singuri, deoarece pllngcrilc lor In străinătate nu mai au efect.
8684	327 (498:44) [Ştiri în legătură cu primirea făcută la Paris delegaţiei
române, care aducea piingerile cu privire la felul cum s-au pregătit alegerile]. — STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 427: Curierul interioru, 428: Curierul esterioru.
Este vorba de pl ngeri Împotriva Căimăcămiei din Bucureşti.
8685	327 (498:44) [Ştire despre plecarea lui Dim. Brătianu la Paris]. —
ROMÂNUL, II (1858), nr. 96, p. 279, col. III.
474
In numărul din 29 nov ./Îl dec. 1858, se arată că el plecase de o săptămlnă spre capitala Franţei. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8686	327 (498:44),
[Se anunţă că Dimitrie Brătianu a fost primit în audienţă de către împăratul Napoleon al IlI-lea], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 105, p. 315, col. I: Bucureşti, 23 Decemvrie 1858/4 Ianuarie 1859.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8687	327 (498:44) [Telegrama trimisă de Dim. Brătianu alegătorilor din
Piteşti prin care anunţă că „datorii imperioase“ îl silesc să mai stea la Paris].— ROMÂNUL, II (1858), nr. 107, p. 324, col. III.
8688	Rosetti, C. A.	327 (498:44)
[Comentarii îplegăturăcu primirea lui Dimitrie Brătianu
în audienţă la Napoleon al IlI-lea. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 109, p. 331.
Polemizează cu cei ce nu crezuseră In această întrevedere.
Italia
8689	327 (498:45)
[Extras din ziarul „Presa" — „La Presse" — din Paris,
cu data de 4 aprilie, în care se anunţă că erau probabilităţi ca trupele piemonteze să opereze la Dunăre şi nu în Crimeea]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 116 [greşit: 110]: Cronica străină.
Se arată că un jurnal genovez publicase rugăciunea „Tatăl nostru" In italieneşte şi româneşte, ca să demonstreze că piemon-tezii vor găsi In Principatele Române „nişte fraţi".
8690	327 (498:45)
[Comentarii la invitarea adresată Sardiniei ca să-şi
trimită un reprezentant la conferinţa de la Bucureşti a comisarilor puterilor garante]. — STEAOA D., II (1856), p. 190—191; L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 9—10.
Se deduce că, dacă a fost invitată Sardinia, va fi chemată şi Prusia. Ambele fiind favorabile unirii Principatelor, partida filo-română va avea o majoritate zdrobitoare In conferinţă. Se crede că reprezentantul'Sardiniei va fi Villamarina, care, Împreună cu Cavour, reprezentlnd Sardinia la congresul de la Paris, s-a arătat favorabil Principatelor Române. Se face apel la sentimentele de simpatie ale italienilor, amintindu-se de cuvintele lui Miron Costin despre originea noastră comună.
8691	327 (498:45)
[Extrase din nota cabinetului Sardiniei trimisă, la
4 septembrie 1856, guvernului de la Londra, notă în care Sardinia susţine unirea Principatelor]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 153, col. I—II: Bucuresci 19/31 Maiu.
Nota fusese publicată In nr. din 21 mai al gazetei L’Indipen-dance Belge. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8692	* * *	327 (498:45)
[Scrisoare deschisă adresată contelui Cavour, preşedintele consiliului de miniştri al Piemontului, în care îi cere să favorizeze cauza Principatelor Române şi îndeosebi unirea lor]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 97—98.
Demonstrează interesul pc carc-1 avea Piemontul să urmeze politica Franţei faţă de Principate şi să nu facă jocul Austriei.
8693	327 (498:45)
[Gazeta „Le Nord" anunţă, pe baza unei corespondenţe
din Turin, de la 11 februarie, că Piemontul se menţinea pe poziţia sa favorabilă unirii Principatelor]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 110: La presse europâenne sur Ies Principautes.
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 45)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
329 (498:47)
8694	327 (498:45) [Adresa trimisă de către Comitetul unirii lui Benzi,
comisar al regatului Sardiniei în Principatele Române]. — CONCORDIA, I (1857), p. 46—47.
Adresa a fost trimişi cu prilejul sosirii lui In Bucureşti. Tot aci se publici şi rispunsul lui Benzi.
8695	327 (498:45) [Notiţă despre primirea făcută la Iaşi lui Benzi, pleni-
otenţiarul Sardiniei pe lîngă comisia de reorganizare a rincipatelor Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 110.
8696	Crcţeanu, G. Z.	327 (498:45)
[Corespondenţa referitoare la primirea făcută în oraşul
Tîrgovişte lui Benzi, comisarul Sardiniei în Principatele Române]. — ROMÂNUL,I (1857), nr. 8, p. 4: Târgovişte, 29 August 1857.
Redi cuvlntarea rostiti cu acest prilej de profesorul M. Pctrcscu. Dil amănunte privind vizita comisarului Sardiniei Ia Tîrgovişte şi la mănăstirea Dealului.
8697	Gliimpcscu	327 (498:45)
[Relatare despre vizita comisarului Benzi în regiunea
Cîmpulung şi în aceea a Tîrgoviştei]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 12, p. 2: Cîmpu-Lung. 30 August, 1857.
8698	327 (498:45) [Se salută cu bucurie propunerea făcută de Vegezzi-
Ruscalla, în foaia „Espero“ din Turin, la 28 octombrie, ca să se aleagă un prinţ din dinastia de Savoia pentru Prin-cipatele-Unite], — L’IÎITOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857)	, p. 288: La presse europăenne sur Ies Principautâs.
8699	327	(498:45)
[Se vesteşte că Niculae Golescu fusese primit de contele Cavour]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 242: Ţeara Românească şi Moldavia.
N. Golescu este unul din candidaţii la domnia Principatelor Române.
8700	327	(498:45)
[Se anunţă că Niculae Golescu şi Dimitrie Brătianu se
aflau la Turin şi că ei urmau să sosească în vreo 10 zile la Bucureşti]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 69, p. 274.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8701	327	(498:45)
Scrisoarea Romanilor dela Roma către Romănil din
principate. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 79—80.
Traducere. — Scrisoarea apăruse In ziarele din Germania, de unde fusese reprodusă In gazeta germană din Bucureşti şi In foaia Pester Lloyd din Pesta. — Adresa exprimă solidaritatea italienilor şi frăţia lor pentru români, Intr-o luptă care are aceleaşi origini şi aceleaşi ţeluri politice (aluzie la unire). La sflrşit, un comentariu semnat M., exprimlnd nedumerirea pentru ce adresa nu a ajuns direct In ţările româneşti.
8702	327 (498:45) i Adresa poporâţiunei Romei către Romănil din Princi-patele-Unite. — NÂŢIONALULtJ, II (1858), p. 15.
Traducere după foaia germană Satellit din Braşov. Redacţia ziarului Naţionalul menţionează că nu poate garanta de autenticitatea adresei.
8703	327 (498:45) [Salutul de prietenie şi de încurajare adresat^ de locuitorii Romei românilor din Principate], — ROMÂNUL, II
(1858)	, nr. 106, p. 321: Pressa streină în chestia Principatelor.
Scrisoarea romanilor este tradusă după Pester Lloyd. Redacţia Românului îşi exprimă mirarea că nu se aflase nimic de ea In mod direct.
8704	327 (498:45)
Româniloru din Principatele Dunărene. — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 317: Curierul esterioru.
Traducere după ziarul [Pester]Lloyd. Intr-o notă Introductiv 11, redacţia foii Steaoa Dunării declară că publică textul „cu cea mai mare rezervă", deoarece vine prin filieră austriacă.
Spania
8705	327 (498:46) [Fragment dintr-un articol despre români apărut în
ziarul spaniol „Esperanza"]. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 8: Jurnalistica; CONCORDIA, I (1857), p. 94; ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 31; SECOLULtl, I (1857), nr. 32, p. 3.
în articol, se exprimă simpatia pentru poporul românesc, afirmlndu-se că, prin ultimele împrejurări politice, el reintră In familia popoarelor neolatine.
8706	327 (498:46) [Articol din foaia spaniolă „Iberia“ cu privire la Principate].— ROMÂNUL, II (1858), n!\ 107, p. 324.
în articol, se manifestă simpatia pentru români, dcpllnglndu-se faptul că li se acordase o lege electorală cu un cens foarte ridicat, căci „a încredinţa averii alegerile, In o ţară ca a Românilor, este a încredinţa puterea In mllnile reacţiunii".
8707	327 (498:46) [Extrase dintr-un articol cu privire la situaţia din
Principatele Române publicat în ziarul spaniol „progresist pur“ ,,Iberia“]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 122: Cronica streină.
în scurtul comentariu al Zimbrului, din fruntea acestei reproduceri, se arată că, din ce In ce mai mult, îşi găseşte loc adevărul asupra situaţiei din Principate In ziarele din Spania, Franţa şi Italia, spre deosebire de presa austriacă.
Rusia
8708	327 (498:47)
[Dări de seamă despre sărbătorirea bobotezei la Bucureşti, în prezenţa generalului rus Hasford].—VEST. R., XVI (1851), p. 9: Bucureşti, 6 Ianuarie, 17 col. I.
Prima dare de scamă se publică In versiune franceză şi română
8709	327 (498:47)
[Ştiri cu privire la plecarea generalului Duhamel în Rusia], — VEST. R., XVI (1851), p. 17: Bucureşti, 16 Ianuarie; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 34: Ţara Românească.
8710	Nifon, mitropolitul	327 (498:47)
Cuvântul rostit Excelenţii sale Domnului leitenant General Duhamel de către Eminenţa Sa părintele ... — VEST. R., XVI (1851), p. 30—31.
Cu ocazia plecării generalului din ţară. — Text român şi francez.
8711	327 (498:47)
[Scrisoarea domnitorului Ştirbei adresată generalului Duhamel, cu prilejul plecării sale]. — VEST. R., XVI (1851), p. 30.
Text român şi francez.
8712	327 (498:47)
[Se anunţă că, în urma plecării gen. Duhamel, „foncţia de comisar al Rusii s’a încredinţat din porunca M.S. împăratului Ex. Sale d. Halcinski, gheneral-consul al ambelor Prinţipate11.]. — VEST. R., XVI (1851), p. 17.
475
www.dacoromanica.ro
327 (498:47)
8713	327	(498:47)
[Ştire despre sosirea la Iaşi a generalului Duhamel,
comisarul Rusiei în Principate]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 21: Novitale din năuntru.
Duhamel venea de la Bucureşti.
8714	327	(498:47)
[Ştire în legătură cu sosirea generalului Duhamel,
la 18 ianuarie 1851, în Iaşi], — G. TRANS., XIV (1851), p. 38—39: Tiara românescâ shi Moldavia.
8715	327	(498:47)
[Se anunţă plecarea generalului Duhamel în	Rusia],
— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 30: Novitale din năuntru.
Generalul a părăsitLIaşii la 21 ianuarie.
8716	327	(498:47)
[Se anunţă plecarea în Rusia a generalului Duhamel,
din motive de sănătate], — ZIMBRUL, 1(1851), p. 209: Iaşii; G. TRANS., XIV (1851), p. 53: Tiara Românescă shi Moldavia.
înaltele funcţiuni ce erau încredinţate generalului Duhamel vor fi exercitate de consilierul Halcinski.
8717	327	(498.47)
[Ştiri din Constantinopol asupra apropiatei plecări a
trupelor ruseşti din Principate], — G. TRANS., XIV (1851), p. 36, col. II: Turcia, 39—40: Turcia.
Plnă In primăvara 1851, se prevedea plecarea oştilor şi ridicarea carantinelor dunărene. — După corespondenţe din Constantinopol publicate In ziarul Tonieh Polski.
8718	327 (498:47) [Ştiri şi comentarii din Bucureşti despre apropiata
plecare a trupelor ruseşti],— G. TRANS., XIV (1851), p. 38—39: Tiara românescă shi Moldavia.
8719	327 (498:47) [Se vesteşte că generalul Hasford, „comandirul trupelor
imperiale rosiene staţionate în Prinţipatele Danubiene11, a fost numit „guvernor-general peste Siberia şi generalul comanduitor al corpusului armiei siberiene“]. — VEST. R., XVI (1851), p. 49: Bucureşti, 13 Fevruarie.
în locul Iul, In Principatele Române,_ a fost numit generalul Ivin, care, In 1848 — 1850, era tn ţară cu armatele ruseşti.
8720	327 (498:47) [Notiţă despre balul dat de ofiţerii ruşi din Bucureşti
în onoarea generalului rus Hasford, cu prilejul plecării lui din ţară]. — VEST. R., XVI (1851), p. 53: Bucureşti.
8721	327 (498:47) [Se anunţă că, la 21 februarie 1851, a plecat din Bucureşti, spre St. Petersburg, generalul Hasford]. — VEST. R., XVI (1851), p. 57: Bucureşti.
8722	327 (498:47). [Notiţă despre solemnităţile ocazionate de plecarea
generalului Hasford din Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 72: Ţara Românească.
După Gazeta Germană din Bucureşti lBuhurester Deutsche Zei-lung], succesorul lui Hasford la comanda trupelor ruseşti este generalul Ivin, care a sosit In Bucureşti la 14 februarie. — Numărul din Buhurester Deutsche Zeilung In care s-a publicat această notiţă lipseşte din colecţia B.A.R.
8723	327 (498:47) [Se anunţă retragerea trupelor ruseşti din Principate]. —
G. TRANS., XIV (1851), p. 91, col. II: Bucureşti, 18 Marţiu.
La 24 februarie s.v. a sosit la Bucureşti porunca retragerii armatei rusejpe data de 1 aprilie 1851.
476
327 (498 : 47)
8724	327 (498:47) [Notiţă cu privire la trecerea generalului Hasford
prin Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 71: Novitale din năuntru.
Hasford fusese numit guvernatorul Siberiei Apusene. în drum spre ţară, Hasford a sosit In Iaşi la 24 febr.
8725	327 (498:47) [Ştiri în legătură cu trecerea prin Galaţi a viceamiralului rus Lazarev], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 83, şi 95: Novitale din năuntru, 112: Austria.
Viceamiralul călătorea de la Odesa spre Vlena, spre a se supune acolo unei operaţii.
8726	327 (498:47) [Ştiri cu privire la transportarea rămăşiţelor răposatului
amiral Lazarev]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143:	Novitale din năuntru.
Un vapor a sosit de la Odesa la Galaţi, pentru a transporta In Rusia rămăşiţele defunctului amiral, „carile călătorise la Viena spre a se putea vindeca de o pătimire grea".
8727	327 (498:47) [Se anunţă sosirea baronului Btihler], — GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 87: Novitale din năuntru.
Bilhler, secretarul Consulatului general al Rusiei In Principate, soseşte la Iaşi, la 9 martie, venind din Petersburg.
8728	327	(498:47)
[Se anunţă că, la 14 aprilie 1851, a sosit în Bucureşti
generalul Liiders, venind de la Odesa],—VEST. R., XVI (1851), p. 113'.Bucureşti, 17 Aprilie; GAZ.DEMOLD. XXIII (1851), p. 143, col. II: Bucureşti, 17 Aprilie.
8729	327	(498:47)
[Ştiri în legătură cu sosirea la Bucureşti a generalului
Liiders]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 143—144.
Generalul Liiders, venit la Bucureşti pentru a dirija plecarea spre ţară a trupelor ruse, e Inttmpinat tn mod sărbătoresc.
8730	327	(498:47)
[Se vsteşte sosirea la Iaşi a generalului Liiders, comandantul corpului 5 al armatei ruse].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 139: Novitale din năuntru.
Generalul a sosit la 24 aprilie, tntorctndu-se de la Bucureşti la Odesa.
8731	327	(498:47)
[Se anunţă că generalul aghiotant Liiders, comandant
al corpului V, a inspectat garnizoana rusească din Iaşi şi apoi a plecat spre Prut]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 311: Moldaviea.
Se arată că Liiders venise la Iaşi de la Bucureşti.
8732	327	(498:47)
[Ştiri cu privire la plecarea spre ţară a trupelor ruseşti
din Principatele Române]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 127, col. II: Principatele de la Dunăre, 138: Tiara Românească shi Moldavia.
8733	327	(498:47)
[Se anunţă că, în ziua de 29 aprilie, garnizoana rusă
din Iaşi a părăsit capitala Moldovei, îndreptîndu-se spre Prut]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 315: Moldaviea.
în acelaşi timp, sosise la Iaşi garnizoana rusă din Roman. — Mişcări de trupe In vederea evacuării Moldovei.
8734	327 (498:47) [Ştiri din Bucureşti, asupra plecării trupelor ruseşti], —
G. TRANS., XIV (1851), p. 179.
Se arată că, de la comandamentul acestor trupe, se dăduse un comunicat prin care se lăsa In seama domnitorului şi a guvernului păstrarea ordinii. Se menţionează că fostele trupe de ocupaţie ruseşti şl turceşti au rămas pe linia graniţelor.
POLITICA EXERNA : PRINCIPATELE ROMANE
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 47)
POLITICA EXERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:47)
8735	327 (498:47) [Ştiri despre decorarea domnitorului Principatelor
Române cu marea cruce a ordinului Sf. Ana]. — VEST. R., XVI (1851), p. 173: Bucureşti, 13 Iunie; G. TRANS.,
XIV	(1851), p. 239; Tiara Românească shi Moldavia.
Se arată că Halcinski, consulul general rus, a lnmlnat decoraţia In ziua de 5/17 iunie 1851 domnitorului Ţării Româneşti, decoraţie ce fusese acordată şi domnitorului Moldovei. Se publică şi o listă a boierilor decoraţi.
8736	327 (498:47) [Ştiri în legătură cu misiunea în Principatele Române
a consilierului de curte rus Stremuhov], — ZIMBRUL, I (1851), p. 353: Iaşii.
Se anunţă că Stremuhov adusese la Iaşi domnitorului Grigorie Ghica marele cordon al ordinului Sf. Ana In briliante. De aci, Stremuhov pornise la Bucureşti, spre a-l duce aceeaşi decoraţie lui Barbu Ştirbei. Se publică şi lista boierilor decoraţi din Moldova şi Ţara Românească.
8737	327	(498:47)
[Se anunţă că, la 1 iunie, au părăsit Iaşii bolnavii ruşi
şi ultimii cazaci, îndreptîndu-se spre Prut]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 354:	Iaşii.
8738	327	(498:47)
[Se vesteşte că Halcinski, consulul general al Rusiei
în Ţara Românească şi Moldova, a fost înaintat „în rang de sfetnic de Stat actual"].—VEST. R., XVI (1851), p. 237.
8739	327	(498:47)
[Zvon reprodus din foaia „Ost-deutsche-Post“ despre
o reocupare a Principatelor Române de către Rusia], —
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 425, col. II.
Se arată că zvonul a produs oarecare panică pe piaţa economică a Braşovului.
8740	327	(498:47)
[Se arată că publicul moldovean era intrigat de întîr-
zierea plecării domnitorilor români la manevrele militare din Rusia de sud]. — G. TRANS., XV (1852), p. 302: Ţâra românească si Moldavia.
Scrisoare către redacţia Gazetei Transilvaniei.
8741	327	(498:47)
[Se anunţă că domnitorii Principatelor Române primiseră instrucţiuni de la Poartă să meargă să-l salute pe ţar „în lagărul rusăsc de la Vosnosensc"]. — G. TRANS.,
XV	(1852), p. 311: Terra românească si Moldavia.
8742	327	(498:47)
[Extras	din	foaia	„Wanderer"	în	legătură cu	punctul
de vedere al	ţarului	Nicolae	I	faţă	de	Principatele	Române
şi faţă de domnitorul Ştirbei],— G. TRANS., XVI (1853), p. 144—145:	Transilvania.
Se menţionează că ţarul arătase, prin Ozerov, agentul Rusiei la Constantinopol, că este Ingrijat de posibilitatea izbucnirii unei noi revoluţii In Principatele Române, lucru dezminţit de foaia Wanderer, care elogiază îndeosebi caracterul paşnic şi gospodăresc a domniei lui Ştirbei.
8743	327 (498:47) [Ştire despre probabila izbucnire a unui război ruso-
turc şi ocuparea Principatelor Române de către ruşi].
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 163: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Zvon înregistrat din presa străină.
8744	327 (498:47) [Ştiri şi comentarii în legătură cu eventualitatea
ocupării Principatelor Române de către Rusia]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 179: Franţia, 179: Anglia, 182—183: Austria, 183—184 şi 187:	Franţia, 187:
Anglia, 187: Prusia, 192: Anglia, 195—196: Franţia, 196: Anglia, 196: Rusia, 198, col. I: Sibiiu 26 Iuniu.
8745	327 (498:47) [înlr-o corespondenţă din Iaşi, se exprimă mirarea
că „Gazeta de Moldavia" nu relatează nimic despre mişcările trupelor ruseşti de dincolo de Prut], — G. TRANS., XVI (1853), p. 169: Tiâr’a romanăsca si Moldavi’a.
8746	327 (498:47) [Corespondenţă din 6 iunie, de la Ploieşti, despre eventualitatea ocupării din nou a Principatelor Române],— G. TRANS., XVI (1853), p. 184: Tiâr’a roman&sca si Moldavi’a.
Corespondentul Îşi manifestă credinţa că — prin această măsură — Rusia vrea numai să apere Principatele Române, iar nu să le cucerească; el crede, de altfel, că nu se va ajunge la ocuparea lor.
8747	327 (498:47) [Ştiri despre trecerea consulului general al Rusiei,
Halcinski, prin Iaşi],— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 185: Novitale din năuntru.
Halcinski vine din Bucureşti, plecind In Rusia. Primit cu onoruri 11 vizitează pe domnitor. Il însoţeşte In Rusia consulul Giers.
8748	327	(498:47)
[Se anunţă	că	Halcinski,	consulul	general al	Rusiei,
şi consulul Giers s-au întors din Rusia],—GAZ. DE MOLD.,
XXV	(1853), p. 189: Novitale din năuntru.
8749	327	(498:47)
[Ştiri şi	comentarii	în	legătură	cu	pregătirile	militare
ale Rusiei pentru eventualitatea ocupării Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 187: Rusia, 201: Depeşe telegrafice.
8750	327	(498:47)
[Comentarii în jurul sosirii unui curier special de la
Petersburg către Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 187: Ţera romănescă şi Moldavia.
In Iaşi se credea că aţest curier aducea consulului general al Rusiei din Bucureşti o comunicare in legătură cu apropiata ocupare militară a Principatelor Române. Zvonurile au fâcut să se scumpească alimentele.
8751	327 (498:47) [Se anunţă că trupele ruseşti vor trece Prutul la 1
iulie şi vor intra în Bucureşti la 12 iulie].— G. TRANS., XVI (1853), p. 193: Tifer’a romanâsca si Moldavi’a.
8752	327 (498:47) [Corespondenţă datată 19 iunie, din Brăila]. — G.
TRANS., XVI (1853), p. 196—197: Tifer’a romanfcsca si Moldavi’a.
Zvonuri cu privire la mişcările de trupe ruseşti In legătură cu ocuparea Principatelor.
8753	327 (498:47) [Se dezminte zvonul cum că trupele ruseşti ar fi intrat
în judeţul Trei Scaune, pentru a trece spre Oltenia].— G. TRANS., XVI (1853), p. 198: Novissimu.
Se mai comunică ştiri cu privire la înaintarea trupelor ruse In Moldova.
8754	327 (498:47) [Proclamaţia din 20 iunie a prinţului Gorceakov,
către locuitorii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, cu prilejul intrării trupelor ruse în Principate]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 181: Donaufiirstenthiimer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 197: Novitale din năuntru;
XXVI	(1854), foaie volantă broşată la finele nr. 31; G. TRANS., XVI (1853), p. 193; Tifer’a roman&sca si Moldavi’a; TELEGRAFUL R., I (1853), p. 197—198:
477
www.dacoromanica.ro
327 (493:47)
POLITICĂ EXTERNĂ : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:47)
Proclamaţie; VEST, R., XVIII (1853), p. 193: Proclamaţie,
In calitate de comandant al trupelor din Principate, Gorcea-kov anunţă că trupele ruseşti nu vin cu scopuri de cucerire. Ocuparea Principatelor Române e vremelnică, pină cind Turcia va da satisfacţie cererilor drepte ale Rusiei In chestiunea orientală. Ocupaţia nu va impune locuitorilor din ambele Principate nici o sarcină nouă. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
8755	327 (498:47) [Ştiri şi comentarii în legătură cu trecerea trupelor
ruseşti în Moldova]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 201: Depeşe telegrafice, 202—203: întâmplări de zile.
8756	327 (498:47) [Scurtă corespondenţă despre intrarea trupelor ruseşti
în Iaşi, la 21 iunie/3 iulie]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203; Ţâra romănâscă şi Moldavia.
Se comunică unele date cu privire la armata care a venit. Se adaugă altele, despre organizarea armatei ruseşti, extrase din ziarul Corespondenta Austriacă IOesterreichische Correspondenz].
8757	327 (498:47)
[Se anunţă	că	generalul	rus	Danenberg a sosit la Iaşi
şi l-a vizitat pe domnitor.] — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 198.
8758	327 (498:47) [Ştiri în legătură cu sosirea generalului Gorceakov
în Iaşi, la 22 iunie]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 201: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 204—205: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a.
Generalii ruşi au fost primiţi la palat şi au participat la sărbătorirea zilei de naştere a ţarului, la Iaşi.
8759	327 (498:47)
[Relatare despre primirea făcută la Iaşi prinţului Gorceakov, comandantul	trupelor	ruseşti	în Principate].
VEST. R., XVIII (1853), p. 201.
Text român şi francez.
8760	327 (498:47) [Traducerea manifestului către popor al ţarului Nico-
lae I prin care motivează intrarea trupelor ruseşti în Principatele Române, ca o măsură impusă de nestatornicia politicii externe a Imperiului otoman]. — BUKU-RESTER DT. Z., IX (1853), p. 193: Donaufurstenthii-mer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 201—202; G. TRANS., XVI (1853), p. 204; TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 204: Rusia; VEST. R., XVIII (1853), p. 201.
8761	327 (498:47) [Se vesteşte că „consilierul de stat actual şi diriguitoriu
al cancelariei diplomatice a comandantului Gorceakov“, Kotzebue, a plecat din Iaşi, pentru a urma cartierul general], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 209: Novitale din năuntru.
8762	327	(498:47)
[Se anunţă că generalul-leitenant Kotzebue, numit şef
al statului major al corpului de ocupaţie rus, a trecut prin Iaşi, spre Tecuci, unde se afla cartierul general al comandantului Gorceakov].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 221: Novitale din năuntru.
Generalul-maior Buturlin, care purta provizoriu această sarcină, a fost numit general-intendent.
8763	327	(498:47)
[Se anunţă că a sosit în Bucureşti contele Teodor
Orlov-Denisov, general-maior]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 233.
A fost numit „ataman al regimentelor de cazaci, care fac parte din armia de ocupaţie in Principat".
8764	327 (498:47) [Se menţionează că domnitorii continuă a-şi exercita
puterea în Principate]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 224—225: Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a.
Faptul că Buletinul Oficial din Bucureşti publică un ofis domnesc din 27 mai e considerat drept „semn că activitatea principilor e Încă nestinsă". Ofisul Întăreşte pe noul egumen al mănăstirii Mis-lea-Prahova, Nichifor.
8765	327 (498:47) [Ştiri reproduse din ziarul austriac „Lloyd“ cu privire
la atitudinea trupelor ruseşti în Principatele Române].
—	TELEGRAFUL R., I (1853), p. 206, col. I: Sibiiu 2 Iuliu.
La „adresa de devoţiune" lnmlnată de guvernele Moldovei şi Ţării Româneşti, comandamentul trupelor din Principate a dat asigurări că Principatele Române vor fi tratate cu toată cruţarea.
8766	327 (498:47) [Zvonuri cu privire la situaţia din Principatele Române].
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 224—225: Tifer’a ro-manâsca si Moldavi’a.
Din Principate, nu se mai primesc ştiri. In ziarele străine „se citesc multe şi verzi şi uscate". Miliţia Moldovei ar fi pornit împreună cu armata rusă spre Dunăre, ceea ce „e chiar luat din vlnt". Se Înregistrează zvonul că la Iaşi slnt aşteptaţi marele duce Alexandru şi chiar împăratul Nicolae. La 16/28 iulie, s-ar proiecta trecerea Dunării.
8767	327 (498:47) [Ştiri şi comentarii în legătură cu proiectele ţariste
cu privire la organizarea Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 238: întâmplări de zile, 241: Depeşe telegrafice, 243: întâmplări de zile, 260: Principatele dela Dunăre.
8768	327 (498:47) [Se anunţă sosirea în Bucureşti a comandantului
armatei ruse ae ocupaţie în Principate, prinţul Gorceakov].
—	VEST. R., XVIII (1853), p. 225.
Au sosit de asemenea in Bucureşti generalul aghiotant Kotzebue, şeful statului major, generalul-maior Buturlin, cvartir-maes-tru-general, şi consilierul de stat actual Kotzebue, directorul cancelariei diplomatice a armatei. — Text român şi francez.
8769	327 (498:47) [Dare de seamă cu privire la primirea făcută generalului Gorceakov şi suitei sale, în Bucureşti]. — BUKU-RESTER DT. Z., IX (1853), foaie volantă ataşată la nr. 55; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 241: Ţara Românească.
8770	327 (498:47) [Traducerea ordinului de zi prin care ţarul Nicolae I
mulţumeşte ofiţerilor şi soldaţilor care au executat cu deosebită iuţeală marşul poruncit şi au ocupat Principatele Române]. — VEST. R., XVIII (1853), nr. 61, p. 241; GAZ. DE MOLD., XXV (1853): p. 253; Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
8771	327 (498:47) [Consideraţii cu privire la felul cum parveneau în Transilvania ştirile din Principatele Române, aflate sub ocupaţie].— G. TRANS., XVI (1853), p. 243: Sciri mai noue.
Se arată că poşta circulă de 4 ori pe săptămlnă intre Braşov şi Bucureşti; totuşi, nu aduce nici un fel de ştiri. Acestea vin pe cale ocolită, pe la Viena, Paris, Triest sau Londra.
8772	327 (498:47) [Se anunţă că gen.-adjutant Kotzebue e numit şef
al cartierului general al trupelor ruse din Principate, în locul prinţului Bariatinski]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 249: Russland.
478
www.dacoromanica.ro
327 (498:47)
POLITICA EXTERNA i PRINCIPATELE ROMANI-
327 (498:47)
8773	327	(498:47)
[Corespondenţe	din	Bucureşti	cu	privire la	situaţia
din Pricipatele Române, în urma desăvîrşirii ocupării lor de trupele	ruseşti].—G.	TRANS.,	XVI	(1853),
p. 256—257 şi 260 : Tifer’a romanăsca si Moldavi’a.
8774	327	(498:47)
[Ştiri despre mişcările trupelor ruseşti în Principate], —
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 283—284: întâmplări de zi, 287, nr. 74, p. 286 bis — 287 bis, 299: Principatele dela Dunăre.
8775	327	(498:47)
[Corespondenţă din Bucureşti, datată 20 septembrie,
cu privire la mişcările trupelor ruseşti din Principate şi activitatea administrativă a domnitorilor], — G. TRANS., XVI (1853), p. 297: Tiâr’a romanăsca si Moldavi’a.
8776	327	(498:47)
[Ştiri din sursă franceză cu privire la unele chestiuni
financiare	legate	de	cheltuielile de	ocupaţie în	Principatele Române]. — G.	TRANS., XVI	(1853),	p. 317,
col. II: Parisu, 10 Octomv.
8777	327	(498:47)
[Se anunţă, între altele, că generalul Budberg a fost
numit „guvernatorul provizoriu11 al Principatelor Române]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 346: Din cămpulu res-boiulul.
8778	327	(498:47)
[Gazetele vieneze răspîndesc zvonul despre arestarea
fiului lui Vogoride de către autorităţile militare ruse şi deportarea în Siberia a şase boieri din Principate]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 356—357.
8779	327	(498:47)
[Ţarul Nicolae I înaintează în rang pe Biihler, secretar,
şi pe Sokolov, al doilea dragoman, din consulatul general al Rusiei în Principatele Române]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 330—331: Russland; VEST. R., XVIII (1853), p. 330: Rusia.
8780	327	(498:47)
[Corespondenţă din Iaşi, datată 8 noiembrie,	cu pri-
vire la ocîrmuirea Principatelor Române]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Tiâr’a romanfesca si Moldavi’a.
Generalul Budberg, numit „preşedinte pentru principatul Mol-davia", e aşteptat să sosească la Iaşi. S-ar fi renunţat la proiectul unirii Principatelor sub conducerea unui singur preşedinte, cu reşedinţa la Bucureşti, ajutat de un vicepreşedinte, rezidind la Iaşi.
8781	327 (498:47) [Ştiri cu privire la schimbările politice provocate prin
hotărîrea lui Barbu Ştirbei şi a lui Gr. Ghica de a se retrage de la domnia Principatelor Române]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 362, col. I: Poşta din urmă.
8782	327 (498:47) [Traducerea rescriptului adresat de ţarul Nicolae I
prinţului Gorceakov, în 27 oct., prin care anunţă numirea generalului Budberg ca guvernator special pentru Principatele Române, cu titlul de comisar extraordinar şi ple-nipotent]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 313, col. I; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 388: Donau-furstenthiimer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 361: Novitale din nauntru; VEST. R., XVIII (1853), p. 357; G. TRANS., XVI (1853), p. 365: Traducţia unul res-criptu.
Ţarul anunţă că, acceptlnd hotărîrea principilor Ştirbei şi Ghica de a se retrage de Ia domnia Principatelor Române, a decis să numească un guvernator special pentru ambele ţări, In persoana generalului Budberg. îi cere să vegheze pentru „liniştea şi rlnduiala In trebuinţele ţării". — în Gazeta de Moldavia şi Vestitorul Românesc, text român şi francez.
8783	327 (498:47) [Traducerea adresei prinţului Gorceakov către Sfaturile Administrative ale Ţării Româneşti şi Moldovei, anunţînd numirea generalului Budberg în funcţia de comisar extraordinar şi plenipotent pentru ambele Principate Române]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 313, col. I: Către Sfatul administrativ al Valahiei; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 358: Donaufiirstenthumer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 361: Novitale din năuntru; VEST. R., XVIII (1853), p. 357—358; G. TRANS., XVI (1853), p. 365: Către SfatulQ administrativa alu Valahiei! 377: Tiăr’a romanfesca si Moldavi’a.
în Gazeta de Moldavia şi Vestitorul Românesc, text român şi francez.
8784	327 (498:47) [Traducerea rescriptului adresat de ţarul Nicolae I
către generalul Budberg, prin care-i face cunoscut că l-a numit comisar extraordinar şi penipotent în principatul Tării Româneşti şi al Moldovei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 329, col. I; BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 377, col. II; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 378: Donaufiirstenthumer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 369—370; VEST. R., XVIII (1853), p. 373; G. TRANS., XVI (1853), p. 377, col. II.
Ţarul explică Împrejurările In care l-a numit pe Budberg In această funcţiune. îşi exprimă speranţa că Divanurile şi Sfaturile Administrative din Principate li vor da tot concursul. — în Gazeta de Moldavia şi Vestitorul Românesc, text român şi francez.
8785	327 (498:47) [Notiţă referitoare la primirea făcută generalului
Budberg la Iaşi]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 365: Novitale din nauntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 373 : Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a.
8786	327 (498:47) [Se anunţă că Budberg a plecat de la Iaşi spre Bucureşti,
însoţit de consilierul colegial Giers, numit directorul cancelariei sale].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 370; G. TRANS., XVI (1853), p. 377: Tifer’a romanica si Moldavi’a.
8787	327	(498:47)
[Se anunţă sosirea în Bucureşti a comisarului extraordinar pentru Principatele Române, generalul rus Budberg]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 374: Donaufiirstenthumer.
8788	327	(498:47)
[Dare de seamă referitoare la primirea făcută în Bucureşti generalului Budberg, comisar extraordinar şi plenipotent pentru Principate]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 369.
8789	327	(498:47)
[Ştiri	cu	privire	la	sosirea	generalului	Budberg în
Bucureşti]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 380: Tifer’a romanâsca si Moldavi’a.
Corespondenţă din Bucureşti, datată 29 nov./ll dec.
8790	327 (498:47) [Extras din ziarul „Coresponţjinţa Prusiană11 despre
administraţia generalului Budberg în Principatele Române], — G.	TRANS.,	XVI	(1853),	p.	389,	col.	II.
E vorba, probabil, de ziarul Preussische Correspondenz. — Se arată că Budberg va avea „plenipotenţi" In ambele Principate: el e un om „energic, drept şi cu caracter". Prinţul Uruzof e numit în mod provizoriu vicepreşedinte, iar colonelul Sukovski a rost numit vicepreşedinte In Moldova.
8791	327 (498:47) [Se anunţă că generalul Gorceakov va purta pe viitor
titlul de comandant a> corpurilor 3, 4 şi 5 de infanterie].
3 - Bibliografia analitică — c. 959
479
www.dacoromanica.ro
327 (498:47)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:47)
— BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 409: Secretariatul de Stat.
Acest Uliu I se acordă In urma subordonării corpului 3 de
armată.
8792	327	(498:47)
[Comentarii cu privire la atitudinea Rusiei faţă de
chestiunea evacuării Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 3: Rusia.
8793	327	(498:47)
[Se anunţă că Halcinski, consulul general al Rusiei
în Principale, a fost decorat cu ordinul rus Stanislav, clasa I]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 2: Ro-siea.
8794	327	(498:47)
[Se vesteşte că Halcinski a fost decorat cu ordinul
Sf. Stanislas, „spre răsplătirea însemnatelor sale slujbe ce a săvîrşit în cualitate de consul-general în Ţara Românească şi Moldova11]. — VEST. R., XIX (1854), p. 5.
Text român şi francez.
8795	327	(498:47)
[Ştiri în legătură cu primirea făcută la Iaşi comisarului extraordinar şi plenipotenţiar Budberg, în 8—9 februarie]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 45: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
8796	327	(498:47)
[Se anunţă că, după o inspecţie de 9 zile la Iaşi, comisarul extraordinar şi plenipotenţiar Budberg a plecat la Galaţi]. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 53: Novitale din năuntru.
8797	327 (498:47) [Ştiri în legătură cu trecerea prin Iaşi şi Bucureşti
a mareşalului, prinţ de Varşovia, Paskievici de Erivan şi a altor înalţi demnitari ruşi]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 117—118: Donaufurstenthumer.
8798	327 (498:47) [Dare de seamă privitoare la primirea solemnă făcută
mareşalului Paskievici la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 105—106. Novitale din năuntru.
In text, se publică şi scurta cuvtntare a mitropolitului Sofro-nie. — Text român şi francez.
8799	327 (498:47) [Amănunte despre sosirea în Bucureşti a mareşalului
Paskievici de Erivan],—VEST. R., XIX (1854), p. 117.
8800	327 (498:47)
[Se anunţă că,	la 20	iunie,	mareşalul	Paskievici a
părăsit oraşul Iaşi, plecînd la moşia sa din Gomei].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 193: Novitale din năuntru.
8801	327 (498:47) [Se anunţă că Budberg, comisarul extraordinar pentru
Principatele Române, a sosit la Sibiu]. — G. TRANS., X\U (1854), p. 128, col. I: Alte ştiri.
8802	327 (498:47)
[Se anunţă sosirea la Sibiu a lui Budberg, comisar deplin împuternicit pentru	Principatele	Române], —
TELEGRAFUL R., II (1854) p. 121—122: Monarhia Austriacă.
Se notează că scopul călătoriei e strict particular, In legătură cu căsătoria Iul.
8803	327 (498:47) [Veşti cu privire la concentrările de trupe ruseşti în
Moldova, la graniţa Transilvaniei şi a Bucovinei]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 138: Din cămpulă resboiuluî, 168: Depeşe telegrafice, 173—174, 178, 190, 194, 197: Din cămpulu resboiuluî, 202: Întămplărî de zi, 203: Depeşe telegrafice.
8804	327 (498:47) [Se anunţă sosirea la Iaşi a comisarului extraordinar
şi plenipotenţiar, Budberg], — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 233: Novitale din năuntru.
8805	327 (498:47) [Se anunţă că „faimosul diplomat11 contele Ficquel-
mont „a mai dat o carte despre politica Rusiei în Principatele dela Dunăre11]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 261: Întămplărî de zi.
Este vorba de lucrarea La polilique de la Russie el Ies Princi-pautds Danubiennes, Paris, 1854.
8806	327 (498:47) [Traducerea ordinului dat de ţarul Rusiei către garnizoana din Odesa, prin care anunţă retragerea armatelor ruseşti din Principate], — VEST. R., XIX (1854), p. 278: Rusia.
8807	327	(498:47)
[Se anunţă că 300 de familii din Galaţi şi 150 din Brăila
s-au hotărît să plece împreună cu trupele ruseşti, care se retrăgeau]. — TELGERAFUL R., II (1854), nr. 71, p. 281—282: Întămplărî de zi.
8808	327	(498:47)
Simpatiile	şi	antipatiile	în	Moldova	şi	Ţera româ-
nescă. — G. TRANS., XVII (1854), p. 286—287, 294, 298: Bucureşti, capetulu lui Augustă 1854.
Traducerea unei ample corespondenţe din Bucureşti, publicată In gazeta Wanderer. Situaţia din Principatele Române este considerată din punctul de vedere al intereselor Austriei.
8809	327	(498:47)
[Extrase dintr-un	articol	cu	privire	la	atitudinea Ru-
siei faţă de problema protectoratului Principatelor Române, apărut în „Frankfurter Journal11 din 27 dec. 1854].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 3—4: Austriea.
Comentariu la precizările făcute de Neue Preussische Zeitung-Se afirmă că pierderile teritoriale şi renunţarea Rusiei la protectoratul asupra Principatelor Dunărene, ca să se ajungă la pace, n-ar putea să liniştească „astă puternică naţie rossieană".
8810	• 327 (498:47) [Versiunea românească a unui articol apărut în ziarul
„L’Indâpendance Belge11 cu privire la înrîurirea politică a Rusiei în Principatele Romane, în regiunea Mării Negre şi a Dunării], GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 6—7: Franţiea.
8811	Ubicini, A.	327 (498:47)
Binefacerile Protectoratului. — ZIMBRUL, III (1855),
p. 465—467.
Sub acest titlu, se publică traducerea — făcută de C. [odrescu] — unui articol publicat In „Presa de Paris" [La PresseJ cu privire la sprijinul dat Principatelor Române de către Rusia, prin luptele duse împotriva Imperiului otoman şi prin tratatele încheiate la Akerman şi Adrianopol. Ubicini priveşte chestiunea din punctul de vedere al intereselor Franţei.
8812	327 (498:47) [Traducerea unui articol din „Gazeta de Augsburg11 —
„Allgemeine Zeitung11 — în care se încearcă a se dovedi că simpatia pentru Rusia ar fi scăzut în Principatele Române şi în rîndurile popoarelor creştine din Turcia europeană]. — STEAOA D., I (1855), p. 58—59: Serbia.
480
www.dacoromanica.ro
327 (498:47)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498 : 47(
8813	327 (498:47) [Se anunţă intenţia Rusiei de a protesta Împotriva
hotărîrilor ce s-ar lua, fără a fi consultată, asupra poziţiei viitoare a Principatelor Române]. — ZIMBRUL, III
(1855), p. 975, col. I—II: Revista.
Dupi Gazeta de Fos lVossische ZeilungJ.
8814	327 (498:47) [După ziarul „Le Nord“, se subliniază atitudinea Rusiei
la congresul de la Paris în chestiunea unirii Principatelor].
—	G. TRANS., XIX (1856), p. 71, col. II: Parisu.
8815	327	(498:47)
[Extras din „Desbaterile“ — „Le Journal des Dâbats**
—	cu privire la chestiunea cheltuielilor provocate de intervenţia militară rusă în Principatele Române, în anii 1848 şi 1853—1854].—G. TRANS., XIX (1856), p. 94 [greşit: 96], col. I: Franţa.
8816	327 (498:47) [Se vesteşte că Rusia l-a numit pe secretarul contelui
Orlov, Basili, în funcţia de membru al comisiei de reorganizare a Principatelor Române], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 126: Intîmplări de zi.
8817	327	(498:47)
[Se menţionează zvonul lansat de foaia austriacă
„Wanderer“ că Rusia „încă s-ar fi alăturat la neunirea Principatelor**]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 242, col. I: Austria.
8818	327	(498:47)
[Traducerea unui articol din „Le Nord** în care se
precizează politica rusească privind Marea Neagră, combătîndu-se afirmaţiile din „Morning Post**]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 66—68.
8819	327	(498:47)
[Traducerea unui articol din ziarul „Le Nord**	în care
se combat afirmaţiile ziarelor din ţările apusene, mai ales cele din „Morning Post**, şi se precizează politica Rusiei, favorabilă aspiraţiilor Principatelor Române] — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 71—72.
Articolul apăruse In n-rul din 13 august.
8820	327 (498:47) [O corespondenţă din St. Petersburg anunţă că Rusia
nu s-a pronunţat încă în nici un fel nici asupra Insulei Şerpilor şi nici asupra reorganizării Principatelor Române].
—	LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 71, p. 2: Russie.
8821	327 (498:47) [Se anunţă că Şulepnikov, care fusese numit girant
al consulatului general al Rusiei la Bucureşti, a sosit la Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 260: Novitalele zilei.
8822	327	(498:47)
[Ştire despre sosirea consilierului imperial rus Şulepnikov
la Bucureşti]. —BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 285 :Donaufiirstenthumer.
A venit pentru a conduce consulatul general rus.
8823	327	(498:47)
[Notiţă despre audienţa din 2 sept., în care consilierul
de curte Şulepnikov, agentul consular al Rusiei în Bucureşti, a prezentat caimacamului scrisorile sale de acreditare]. — VEST. R., XXI (1856), p. 265.
Text român şi francez.
8824	327	(498:47)
[Se anunţă că noul consul general rus la Bucureşti
„şi-a început lucrările cu stăpînirea românească**]. — TELEGRÂFUL R., IV (1856), p. 311: Intîmplări de zi.
8825	327 (498:47) [Ştiri din Petersburg, după „Corespondenţa Havas“,
cu privire la atitudinea Rusiei faţă de chestiunea Principatelor Române]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 63: La presse europâenne sur Ies Princi-pautes.
Se arată că Buteniev ceruse Porţii o urgentare a convocării Divanurilor ad-hoc şi că guvernul rus dorea o grabnică rezolvare a chestiunii Principatelor, cerlnd retragerea trupelor austriece. Se semnalează faptul că opinia publică din Petersburg adoptase punctul de vedere unionist in privinţa Principatelor, condamnlnd poziţia Austriei.
8826	Câsena, Amădă de	327 (498:47)
[Articol cu privire la politica Rusiei faţă de Principatele Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 107—108: La presse europâenne sur Ies Princi-pautâs.
Reproducere din Le Conslilulionnel. — Autorul arată că Rusia a sprijinit puternic, in secolele al XVIII-lea şi al XlX-lea, năzuinţele naţionale ale poporului român. De aceea, e firesc ca Rusia să-şi fi ciştigat adinei simpatii In Principatele Române. Ele nu pot fi nimicite prin combaterea planului de unire a acestor ţări, aşa cum cer ziarele austriece.
8827	Câsena, Amedă de	327 (498:47)
[Articol din „Le ConstitutionneT* cu privire la politica
Rusiei faţă de Principate, tradus în româneşte]. — TIM-PULtî, I (1857), nr. 17, p. 3—4: Paris.
8828	327 (498:47) [Se anunţă că reprezentantul Rusiei în comisia pentru reorganizarea Principatelor Române, Basili, a plecat de la Viena spre Bucureşti]. — G. TRANS., XX (1857), p. 87: Ţeara-Românească şi Moldavia.
8829	327	(498:47)
[Se anunţă că a sosit în Bucureşti consilierul de stat
Basili, plenipotent al Rusiei în comisia puterilor garante pentru reorganizarea Principatelor Romane]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 16, p. 2: Bucureşti.
Text român şi francez.
8830	'	327	(498:47)
[Notiţă	referitoare	la	primirea	în	Bucureşti a	comisa-
rului Rusiei, Basili]. — CONCORDIA, I (1857), p. 54.
Se subliniază că l-au lntimpinat sărbătoreşte nu numai românii, ci şi grecii, bulgarii şi ruşii.
8831	327	(498:47)
[Notiţă prin care se subliniază că Basili, comisarul rus în Principate, sosind la Bucureşti, „a fost primit de guvern şi de locuitori într’un mod demn de rangul său cel înalt şi de marea misiune cu care este investit**. — ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 14: Sciri din afară.
După L‘ Indipendance Belge.
8832	327	(498:47)
[Adresa trimisă de comitetul unirii către Basili, comisarul Rusiei	în	Principate].—CONCORDIA, I	(1857),
p. 61—62.
A fost lnmlnată cu prilejul sosirii lui in Bucureşti. Tot aci, se publică şi răspunsul comisarului.
8833	327	(498:47)
[Răspunsul comisarului Rusiei, Basili, la cuvîntarea
rostită de o deputaţiune română]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 21, p. 1: Bucureşti.
Cu privire la unirea Principatelor, spune că este nevoie să se cunoască mai lntli dorinţele ţării şi că el se abţine cu scrupulozi-tate de la orice ar putea Inriuri opinia publică intr-un chip sau altul. Cei ce doresc unirea ar face bine să se abţină de la orice agitaţie.
481
www.dacoromanica.ro
327 (498:47)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI-
327 (498:47)
8834	327 (498:47) [Comentariu cu privire la atitudinea şovăitoare, în
chestiunea unirii Principatelor, a foii oficioase ţariste „Le Nord"]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 131, col. I—II.
Se cornhate părerea foii Le Nord, care afirmase, In numerele sale din 11 şi 13 martie, că era pentru unire, dar că acest act se va executa cu dificultăţi.
8835	327 (498:47) [Comentariu dezaprobator faţă de ştirile lansate de
foaia britanică „Morning Post“ în legătură cu sprijinul acordat de Rusia campaniei româneşti în favoarea unirii Principatelor], — G. TRANS., XX (1857), p. 111, col. II.
8836 Un paysan du Danube	327 (498:47) [Scrisoare deschisă adresată comisarului Rusiei în
Principate, Basili, în chestiunea raporturilor româno-ruse şi a problemelor vitale ale Principatelor Române]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 166, 172— 173, 179—180, 183—184.
Autorul II cerc lui Basili să adopte atitudinea lui Kiseleff şi să fie un partizan al unirii Principatelor şi al emancipării ţăranilor, neopunindu-se nici rezolvării raporturilor dintre stat şi biserică. Discută, de asemenea, problema mănăstirilor închinate.
8837	327 (498:47) [După gazeta „La Presse d’Orient", se anunţă că semi-
oficiosul rusesc „Albina Nordului"— „Severnaia Pcela“ — s-a alăturat punctului de vedere francez în chestiunea unirii Principatelor], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 66: Presa streină despre Principate.
8838	327	(498:47)
[Depeşa prinţului Gorceakov adresată, la 9/21 august
1857, ministrului Rusiei la Viena, în chestiunea acuzaţiilor pe care le adusese comisarul austriac din Principate atitudinii adoptate de reprezentantul Rusiei faţă de falsificarea alegerilor	din	Moldova],	—L’fiTOILE	DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 279—280: La presse europeenne sur Ies Principautâs
Reproducere din Le Nord.
8839	327	(498:47)
[Traducerea depeşei	trimise,	la	9/21	august,	de Gor-
ceakov reprezentantului Rusiei la Yiena, în legătură cu politica dusă de Rusia în privinţa Principatelor Române],— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 172: Rusia
In această depeşă Gorceakov justifică atitudinea dezaprobatoare a cabinetului său faţă de abuzurile electorale ale Iui Vogoride.
8840	327 (498:47) [Dare de seamă despre manifestaţia populaţiei din
Bucureşti pentru împăratul Rusiei, Alexandru al II-lea, cu prilejul zilei sale onomastice], — SECOLULU, I (1857), nr. 65, p. 2.
Se publică cuvlntarea rostită de Scariat Creţulescu, preşedintele Comitetului central electoral, precum şi răspunsul comisarului rus Basili.
8841	327 (498:47) [Corespondenţă din Bucureşti despre sărbătorirea
zilei onomastice a ţarului], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 275, col. III: Bucarest, le 14 septem-bre 1857.
8842	327 (498:47)
[Ştiri cu privire la primirea făcută la Iaşi consilierului Basili, comisarul Rusiei pentru reorganizarea Principatelor], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 285: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
8843	327 (498:47) [Se anunţă că Basili, comisarul Rusiei, a plecat din
Iaşi la Bucureşti],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 296, col. II.
8844	327	(498:47)
[Extrase dintr-un articol publicat în foaia austriacă
„Wanderer" în care Rusia era atacată pentru politica ei de încurajare a unirii Principatelor], — G. TRANS., XX (1857), p. 307, 310—311: Ţeara Românească şi Moldavia.
8845	327	(498:47)
[Se menţionează schimbarea de atitudine a	gazetei
ruse „Albina Nordică" — „Severnaia Pcela" — în chestiunea unirii Principatelor], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 344: Depeşe telegrafice.
8846	327	(498:47)
[Se anunţă că foaia rusească „Albina Nordului"—„Severnaia Pcela" — a adoptat o atitudine moderată faţă de ideea unirii Principatelor], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 343: Principatele dela Dunăre.
8847	327 (498:47) [Notiţă cu privire la atitudinea ziarului rusesc „Albina
Nordului" — „Severnaia Pcela" — în chestiunea unirii Principatelor], — ROMANUL, I (1857), nr. 33, p. 3: Scirî din afară.
Se traduce un comunicat ai foii, prin care se arată că Rusia nu va adopta niciodată politica duşmănoasă a Austriei faţă de Principatele Române.
8848	327 (498:47) [Observaţii cu privire la atitudinea binevoitoare a
presei ruseşti faţă de problema unirii Principatelor]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 33, p. 1—2: Bucureşti, 28 Noembrie/10 Dechemvrie.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. — Se menţionează un articol din Albina Nordului [Severnaia Pcela[ şl se prezintă un altul din Le Nord.
8849	327 (498:47) [Se menţionează că foaia „Albina Nordului" — „Severnaia Pcela" — a dezminţit afirmaţiile „Noii Gazete de Prusia" — „Neue Preussische Zeitung" — despre o schimbare a politicii ruse în privinţa Principatelor Române],— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 374: Rusia.
8850	Rosetti, C. A.	327 (498:47)
[Notiţă referitoare la campania de presă favorabilă
unirii Principatelor dusă de ziarul „Le Nord"]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 35, p. 1, col. III.
Redă, după Le Nord, textul notei din 5/17 octombrie trimise de Gorceakov Iui Buteniev, ministrul rus Ia Constantinopol, In care acesta precizase poziţia Rusiei, de a apăra interesele Principatelor Române. Arată că aceeaşi foaie publicase, la 9 decembrie, „un articol minunat... In care susţine cauza noastră cu mare agerime şi cu temeiuri puternice", demonstrlnd simpatia sinceră a Rusiei faţă de actul unirii Principatelor şi combăttnd insinuările foilor engleze şi austriece In această privinţă.
8851	Rosetti, C. A.	327 (498:47)
[Noi observaţii în legătură cu atitudinea binevoitoare
faţă de Principatele Române adoptată de foaia „Le Nord"]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 36, p. 1, col. II—III: Bucureşti, 8 Dechembrie/20 Dechemvrie.
Arată că foaia oficioasă rusească de la Bruxelles „dovedeşte că tratează chestia noastră ca un măiestru". Citează articolul Unirea din numărul din 10 decembrie, In care foaia Le Nord apărase drepturile Principatelor, polemizînd cu ziarul „dela Frankfurt" [Frankfurter Joumall.
8852	327 (498:47) [Scurtă prezentare a articolului „Unirea, Suveranitatea, Suzeranitatea", apărut în ziarul „Le Nord"]. —
482
www.dacoromanica.ro
327 (498:47)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:493)
ROMÂNUL, I (1857), nr. 37, p. 2, col. I: Bucureşti, 12 Dechemvrie/24 Dechemvrie.
Articolul apăruse la 15 decembrie şi In el se luase apărarea drepturilor Principatelor Române laţă de Turcia. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8853	327 (498:47) [Notiţă în legătură cu atitudinea lui Kiseleff faţă de
Principatele Române]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 157, col. II: Bucuresci 22 Maiu/3 Iunie.
Se precizează că Kiseleff „s’a opus totdeauna a se numi Principatele provincii ale Porţii". — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
8854	327 (498:47) [Se anunţă că Giers va fi numit consul general al Rusiei
la Bucureşti). — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 162: Turciea.
Din Alexandria, se anunţă că rostul consul general al Rusiei, Giers, a fost Înaintat la gradul de consilier de stat şi numit la Bucureşti.
8855	327 (498:47) Ziarul de St. Petersbourg 9—24 Mai. — ROMÂNUL,
II (1858), p. 166—167.
Traducere din Ziarul de St. Pelersburg [Le Journal de St. Pet-ersbourg], — Articol In care slnt combătute afirmaţiile unor ziare străine cum că unirea Principatelor nu se va putea face, ele nefiind nici independente şi nici autonome. In articol, se arată inai departe că prin unirea Principatelor Române nu se creează un drept nou acestora, ci se respectă dreptul lor vechi, de a decide singure de soarta lor.
8856	Rosetti, C. A.	327 (498:47)
[Observaţii referitoare la politica Rusiei faţă de creştinii din Imperiul otoman şi faţă de Principatele Române].
—	ROMÂNUL, II (1858), nr. 88, p. 250.
C. A. Rosetti arată că Rusia acceptase conlucrarea celorlalte puteri la protejarea creştinilor supuşi Porţii, dar că ea cerea categoric ca această protejare să existe In fapt.
8857	327 (498:47)
[Se vesteşte că Giers, consilier de stat, este numit consul general al Rusiei în Moldova şi Tara Românească],
—	BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 395: Secretariatul de Stat; GAZ DE MOLD., XXX (1858), p. 281: Secretariatul de Stat.
8858	327 (498:47)
[Se anunţă că consilierul de stat Giers a fost numit consul al Rusiei în Principatele Române], — NAŢIO-NÂLULO, I (1858), p. 321: Iassi.
8859	327 (498:47)
[Se anunţă că, la consulatul rusesc din Bucureşti, a venit o notă de la cabinetul din Petersburg prin care se precizează că Rusia recunoaşte titlul de Principatele-Unite].
—	STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 317.
Redacţia Stelei Dunării subliniază că, prin atitudinea sprijinitoare a Rusiei, Austria a rămas iarăşi singură In politica ei duşmănoasă faţă de Principatele Române.
Olanda
8860	327 (498:492)
[Se anunţă oficial că I. A. Keun este numit consul general al Olandei pentru Principatele Române, iar T. Fickenscher, viceconsul la Galaţi], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 297: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 291: Novitale din năuntru.
8861	327 (498:492) [Ştiri cu privire la noul consul general al Olandei
în Principatele Române, cavalerul I. Al. Keun]. — BU-KURESTER DT. Z., XII (1856), p. 281: Donaufilrs-tenthiimcr.
Anton Latreillc a fost numit, In acelaşi timp, ca viceconsul al Olandei la Brăila.
8862	327 (498:492) [Se vesteşte că I. A. Keun, consulul general al Olandei
în Ţara Românească şi Moldova, a prezentat caimacamului Ţării Româneşti scrisorile sale de acreditare). — VEST. R., XXI (1856), p. 257: Bucureşti.
Text român şi francez.
8863	327 (498:492) [Notiţă despre audienţa în care I. A. Keun, consul
general al Ţărilor de Jos în Principate, a prezentat scrisorile de acreditare caimacamului Ţării Româneşti]. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 76, p. 1: Bucarest, 5/17 Septembre.
8864	327	(498:492)
[Se anunţă că, în urma plecării consulului olandez
din Bucureşti, din motive de sănătate, îndeplinirea funcţiei sale a trecut asupra consulilor Franţei la Bucureşti şi Iaşi, Beclard şi Place). — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 155: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 137: Secretariatul de Stat.
Belgia
8865	327	(498:493)
[Se anunţă numirea lui Poumay în funcţia de consul
al Belgiei în Bucureşti). —BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 105: Donaufurstenthumer.
Ştirea e reprodusă din L'Independance Helge.
8866	327	(498:493)
[Se anunţă că Poumay a fost numit consul al Belgiei
în Moldova şi Ţara Românească, în locul lui Louis Bishop, demisionat). — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 161: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 169: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
8867	327	(498:493)
[Se anunţă că reprezentanţii consulari ai	Belgiei şi
Prusiei la Bucureşti au primit ordin, din partea guvernelor lor, să-şi înceteze activitatea în Ţara Românească). — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 111, col. II: Mai nou, 115: Din Cămpulă resboiului.
8868	327 (498:493) [Se anunţă că reprezentantul consular al Belgiei la
Bucureşti a închis consulatul şi va veni la Braşov). — G. TRÂNS., XVII (1854), p. 150: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Redacţia Îşi exprimă uimirea, ştiind că Belgia e o ţară neutră.
8869	327 (498:493) [Se anunţă că şi consulul Belgiei din Bucureşti şi-a
încetat activitatea). — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 150: Din cămpulu resboiului.
8870	327 (498:493) [Notiţă despre sosirea la Iaşi a lui Eduard Blondeel de
Coelebroeck, ambasadorul Belgiei la Constantinopol], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 1: Novitale din năuntriţ.
însoţit de consulul general Poumay, ambasadorul a fost primit de caimacamul T. Balş. Ambasadorul belgian venea de la Bucureşti.
483
www.dacoromanica.ro
327 (438:493)
PUUfîCA EXTERNA s PRINCIPATELE rOmAnE
327 (498:493)
8871	327 (498:493)
[După „Le Journal de Constantinople11 din 5 ianuarie,
se anunţă că, în capitala Turciei, se aştepta reîntoarcerea din Principate a lui Eduard Blondeel de Coelebroeck, reprezentantul Belgiei pe lîngă Poartă]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 69: Nouvelles de Turquie.
8872	327 (498:493)
[Scurt articol cu privire la vizita făcută în Principatele Române de Blondeel de Coelebroeck], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 21: Novitale din năunlru.
Se exprimă speranţa că ambasadorul belgian, care era şi om de ştiinţă, va aprecia just elementele sociale şi materiale din Principate, care erau susceptibile de îmbunătăţire. — Text român şi francez.
8873	327	(498:493)
[Corespondenţă de la Iaşi din 15 ianuarie, în care,
între altele, se anunţă sosirea aci a lui Blondeel, ministrul Belgiei la Poartă]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 86: Moldavie.
Mul|i puneau vizita diplomatului belgian in legătură cu chestiunea unirii.
8874	327	(498:493)
[Corespondenţă din laşi, de la 17 ianuarie, despre primirea făcută la Iaşi ministrului Belgiei la Constantino-pol, Blondeel de Coelebroeck]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 86, col. III.
Se comunică informaţii asupra personalităţilor politice care-1 primiseră sau urmau să-l primească In vizită pe diplomatul belgian, arătlndu-se că, la masa ce-i fusese oferită de caimacam, nu participase nici un boier moldovean.
8875	327 (498:493)
[Corespondenţă de la Iaşi, din 21 ianuarie, în care se anunţă, între altele, că Blondeel, ministrul Belgiei la Poartă, îşi amînase plecarea din Iaşi, fiind bolnav]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 86: Moldavie.
8876	327 (498:493)
[Corespondenţă de la Iaşi din 27 ianuarie, în care, între altele, se dau ştiri referitoare la plecarea lui Blondeel, reprezentantul Belgiei la Constantinopol], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 90: Moldavie.
Se menţionează că Blondeel plecase din Iaşi, lăsind in urma sa o impresie foarte bună, mai ales că dăduse sfaturi fruntaşilor unio-nişti.
8877	327 (498:493)
[Ştiri cu privire la misiunea în Principate a diplomatului belgian Blondeel de Coelebroeck], — G. TRANS., XX (1857), p. 84, col. I.
Se arată că, deşi In mod oficial el venise pentru a discuta problema înfiinţării unor consulate belgiene la Iaşi şi Galaţi, totuşi se părea că el avea misiunea să pregătească terenul pentru acordarea „regentei" Principatelor Române contelui de Flandra.
8878	327 (498:493)
[Articol în legătură cu misiunea lui Blondeel de Coelebroeck în Principatele Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 194.
Se rezumă un articol din foaia catolică L'Univers religieux, In care diplomatul belgian fusese acuzat că mersese In Principatele Române cu scopul de a milita pentru unirea acestor ţări sub contele de Flandra. Se reproduce schimbul de scrisori ce avusese loc, înainte de plecarea sa In Principatele Române, Intre Blondeel şi ministrul de externe al Belgiei. Acest schimb de scrisori e redat după Le Moniteur Belge şi din el reiese că misiunea diplomatului belgian fusese doar aceea de a se ocupa de Înfiinţarea unor consulate.
484
8879	327 (498:493) [Polemică între gazetele „L’Univers Religieux1* şi
„Le Moniteur Belge“ cu privire la amestecul reprezentantului Belgiei la Constantinopol în chestiunea Principatelor Române] — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 71: Presa streină despre Principate.
L’Univers Religieux afirmase că reprezentantul Belgiei căuta să impună un prinţ belgian pe tronul Principatelor Române.
8880	327 (498:493) [Documente în legătură cu vizita făcută în Principatele
Române de ministrul Belgiei din Constantinopol, Blondeel de Coelebroeck], — CONCORDIA, I (1857), p. 129.
Ministerul de Externe al Belgiei dezminte că această vizită ar fi avut de scop să favorizeze unirea Principatelor Române şi candidatura unui principe belgian. Se publică, după Monitorul Belgian [Le Moniteur Belge], atlt această dezminţire, cit şi adresele schimbate Intre acest minister şi Blondeel, din care se vede că scopul călătoriei lui In Principatele Române a fost să vină In contact cu consulul Belgiei de aci, Poumay, pentru înfiinţarea unui consulat al Belgiei la Iaşi.
8881	327 (498:493) L’incident diplomatique concernant le ministre de
Belgique â Constantinople. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 218.
Se reproduc din foaia Le Moniteur Belge declaraţiile şi documentele oficiale ale Ministerului de Externe al Belgiei In legătură cu problema rechemării din post a lui Blondeel, ministrul belgian la Poartă. Se reproduce şi o scrisoare publicată In presa belgiană de ministrul Porţii la Bruxelles, In aceeaşi chestiune.
8882	327 (498:493) [Traducerea unor documente referitoare la rechemarea
lui Blondeel de Coelebroeck, ministrul Belgiei la Constantinopol]. — CONCORDIA, I (1857), p. 162—163: Belgia.
Turcia a cerut rechemarea lui Blondeel, riindcă — In vizita sa la Bucureşti — ar fi lucrat In favoarea unirii Principatelor şi pentru candidatura unui prinţ belgian. — Documentele se traduc din Monitorul Belgian [Le Moniteur Belge].
8883	327 (498:493) Unu conflictu diplomatică între Belgia şi Turcia pentru
causa Principateloru. — G. TRANS., XX (1857), p. 203.
Se povesteşte incidentul diplomatic pricinuit de vizita pe care reprezentantul Belgiei la Constantinopol o făcuse In Principatele Române. Se anunţă că Poarta a cerut rechemarea diplomatului belgian, acuzlndu-l de a fi sprijinit cauza unirii Principatelor.
8884	327 (498:493) [După gazeta „La Presse d’Orient11, din 1 iulie, se
anunţă că ministrul Belgiei pe lîngă Poartă, Blondeel de Coelebroeck, s-a îmbarcat pentru Atena.] — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 217: Nouvelles des Prin-cipautes.
8885	327 (498:493) [Se anunţă din Atena că ministrul Blondeel, reprezentantul Belgiei la Constantinopol, a cărui rechemare fusese cerută de Poartă, pentru pretinse uneltiri privind Principatele Române, urma să mai stea un timp în capitala Greciei]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 104: Telegrafia privată.
Ştirea e din 4 iulie. Blondeel era acuzat că uneltise ca să-l aducă pe contele de Flandra pe tronul Principatelor Române.
8886	327 (498:493)
[Extrase din „Le Journal des Debats“ în legătură cu incidentul diplomatic dintre Turcia şi Belgia pricinuit de rechemarea reprezentantului belgian la Poartă, Blondeel de Coelebroeck]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 119: Belgia.
www.dacoromanica.ro
327 (498:495)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:496)
Grecia
8887	327 (498:495) [Se anunţă că Voinescu, consulul general al Greciei,
a prezentat scrisorile de acreditare domnitorului Tării Româneşti], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 21: Ţara Românească.
Cu acest prilej, consulul Greciei a remis domnitorului insignele marii cruci a ordinului regal grecesc al Mlntuitorului.
8888	327 (498:495) [Se vesteşte sosirea consulului general al Greciei, colonelul G. Voinescu, de la Bucureşti la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 30; G. TRANS., XIV (1851), p. 54, col. I.
8889	327 (498:495) [Dare de seamă despre audienţa în care consulul general
al Greciei, col. G. Voinescu, a prezentat, la 27 ianuarie, scrisorile sale de acreditare domnitorului Moldovei].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 33: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 213.
Cu acest prilej, Voinescu a lnmlnat domnitorului marea cruce a ordinului regal al Mlntuitorului. Se publică şi cuvlntările rostite de consulul Greciei şi domnitorul Moldovei, cu acest prilej. — Text român şi francez.
8890	327 (498:495) [Ştire din Grecia cu privire la schimbările de personal
consular grec la Bucureşti, Iaşi şi Galaţi]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 88, col. I—II: Greciea.
Se arată că G. Voinescu a fost Înlocuit din funcţia de consul general, consulatul urmlnd a fi girat de Sakelaridi, consulul Greciei ja Taganrog. De asemenea, consulul Argenti din Galaţi a fost Înlocuit, numindu-se In locul său viceconsulul Gioni din Brăila. Se mai vorbea de înlocuirea consulului Atanasiadi din Iaşi prin consulul Sakelaridi.
8891	327	(498:495)
[Se anunţă din Turcia numirea lui Mihail Schina în
postul de consul general al Greciei în Principatele Române].
—	ZIMBRUL, II (1852), p. 200, col. II.
8892	327	(498:495)
[Se publică ştirea că guvernul otoman „a dat exequa-
tur“ consulului grec din Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 283: Intîmplărl de zile.
Pentru motivul că acesta i-a făcut principelui Gorceakov o vizită In uniformă de gală.
8893	327	(498:495)
[Se anunţă că, în urma restabilirii relaţiilor diplomatice
dintre Poartă şi Grecia, Fostinopol a fost recunoscut ca girant provizoriu al consulatului general grecesc la Bucureşti], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 243: Principatele dela Dunăre.
8894	Meledon, G.	327 (498:495)
Presa Grecească şi Românii. — ZIMBRUL, III (1855),
p. 925—926.
Articol In care autorul salută cu bucurie Încercările presei greceşti de a Împrieteni poporul grec cu cel romăn. Traduce un fragment dintr-un articol din gazeta grecească Telegraful Bosforului, ce apărea la Constantinopol, In care autorul lui făcea un scurt istoric al Principatelor Române, lulnd atitudine prietenească faţă de poporul român.
8895	327 (498:495) Unu actu lâudabilu. — STEAOA D., I (1855), p. 96.
Notiţă despre testamentul Lulei Tcmistocli, care-şi testase averea din Moldova In folosul aşezămintelor de lnvăţămlnt şi de filantropie din Grecia: „Frumoasă faptă, pe care am dori să o vedem imitată şi de vreo cetăţeană româncă, faptă pre care o va lăuda-o nu numai iubita Eladă, dar şi uitata Moldovă!“
8896	'	327 (498:495)
[Secretariatul Statului face cunoscut că Spiridon Scufu
a fost orînduit consul general al Greciei în Principatele Române]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 209.
8897	327 (498:495) [Traducerea unui articol din „Daily News“ despre
intrigile reginei Greciei împotriva alegerii unui prinţ străin pentru Principatele Române şi despre datoria puterilor Europei de a respecta dorinţa de unire a poporului român], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 275: La Presse europâenne sur Ies Principaules.
Se arată că regina Greciei venise la Stuttgart, cu prilejul lntll-nirii dintre Napoleon al III-lea şi ţarul Rusiei, pentru a-1 convinge pe ultimul să nu accepte unirea Principatelor Române sub un prinţ străin. Regina se temea că noul stat românesc ar putea contrabalansa influenţa Greciei asupra creştinilor din Balcani.
8898	G. P.	327 (498:495)
[Articol în care se salută cu bucurie, în numele redacţiei
„Secolului", atitudinea plină de simpatie a ziarului din Atena „Soarele" — „'O 'HeAiog" — faţă de unirea Principatelor].— SECOLULO, I (1857), nr. 60, p. 2: Grecia.
8899	Bolintineanu, D.	327 (498:495)
Foile grece. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 34.
Socoteşte că a venit vremea ca românii să-şi exprime mulţumirea pentru apărarea pe care le-au luat-o ziarele din Grecia In Împrejurările grele ale trecutului. Arată că românii nu urăsc nici un popor din Europa, deoarece „au deosebit totdeauna politica guvernă-mintelor de simpatiile popolilor".
8900	327 (498:495) [Ştire despre numirea lui Constantin Haralambie în
funcţia de consul al Greciei în Tara Românească]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 92, p. 263.
Haralambie este numit In locul lui Skufo. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
Turcia.	Imperiul	otoman
8901	327 (498:496) [Se anunţă că s-a ordonat retragerea trupelor turceşti
din Principate pe linia Dunării], — G. TRANS., XIV (1851), p. 79, col. I: NovisimO.
8902	327	(498:496)
[Zvonuri cu	privire	la	apropiata	retragere a trupelor
turceşti dintPrincipatele Române]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 138: Tiara Românească shi Moldavia.
Zvon In Bucureşti despre sosirea unui firman In acest sens. Trupele turceşti se vor retrage pe la Giurgiu şi Călăraşi.
8903	327	(498:496)
[Se anunţă	că Ahmet Vefik-Efendi,	comisarul otoman,
va rămîne mai	departe	la	Bucureşti,	„în calitate de agent
al Porţii pînă la altă ordinăţiune"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 138: Tiara românească shi Moldavia.
8904	327	(498:496)
[Se anunţă că Ahmet Vefik-Efendi e numit ambasador
la Londra].—G. TRANS., XIV (1851), p. 144, col.I.
Ştirea e dată In cadrul unor corespondenţe din Principate, In legătură cu plecarea trupelor ruseşti şi otomane.
8905	327	(498:496)
[Se anunţă că Mehmed-Efendi, muhurdarul Ministerului de Exteriîe din Constantinopol, pornise spre Principatele Române, cu ordinul de rechemare a comisarului Ahmet-Vefik-Efendi]. — ZIMBRUL I (1851), p. 302.
Misiunea lui Ahmet-Vefik-Efendi „s’au lncheiet In urmarea evacuaţiei ce se face In momentul de faţă".
485
www.dacoromanica.ro
327 (498:496)
POLIflCA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:496)
8906	327 (498:496) [Se anunţă că Şekib-Efendi a fost numit comisar extraordinar al Turciei în Principatele Române]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 167: Tiara românească shi Moldavia.
El va rezida, alternativ, In cetăţile otomane de la Silistra, Rusciuk şl Vidin. Unul din fii săi era prieten „cu tinerii cei mai Însemnaţi ai boierilor din Moldova şi Valahia". In urma evacuării definitive a Principatelor Române de către armatele turceşti, Ahmet-Efendi a primit ordinul să se întoarcă la Constantinopol.
8907	327 (498:496) [Ştiri despre solemnitatea prilejuită de plecarea din
Bucureşti a comisarului otoman Ahmed Vefik-Efendi], — VEST. R., XVI (1851), p. 153, col. I; GAZ. DEMOLD., XXIII (1851), p. 180: Ţara Românească.
Vefik-Efendi s-a reîntors la Constantinopol.
8908	327 (498:496) [Amănunte cu privire la plecarea lui Alimet Vefik-
Efendi de la Bucureşti]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 187: Tiara românească shi Moldavia.
Corespondenţă datată: Bucureşti, 24 mai. — Se descriu solemnităţile cc au avut loc cu acest prilej.
8909	327 (498:496) [Se anunţă plecarea din Bucureşti a comisarului Porţii,
Ahmet Vefik-Efendi]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 341: Iaşii.
Demnitarul otoman plecase spre Galaţi, unde trebuia să se îmbarce, In ziua dc 26 mai, pentru Constantinopol.
8910	327 (498:496) [Se anunţă că Ahmet-Vefik-Efendi, fostul comisar otoman în Principatele Române, s-a orînduit ambasador extraordinar în Persia]. — VEST. R., XVI (1851), p. 201, col. I.
8911	327 (498:496) [Din Constantinopol, se anunţă că Sekib-Efendi, fostul
comisar otoman în Principatele Române, va reveni la Bucureşti, în calitatea de inspector general]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 227, col. II: Turcia.
Se bănuieşte că ar avea misiunea să supravegheze reînfiinţarea „dietelor româneşti", adică a Adunărilor Obşteşti, din ambele Principate.
8912	327 (498:496)
[Se anunţă	că	fostele	trupe	de	ocupaţie	otomane din
Principatele Române au fost statornicite în cetăţile de pe malul drept	al	Dunării].	—	G.	TRANS.,	XIV (1851),
p. 232, col. I: Turcia.
8913	327 (498:496) [Se anunţă că Omer-Paşa ar fi organizat ceremonia
trecerii la islamism a mai multor copii creştini, pe care îi adusese din Bucureşti]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 248, col. II.
8914	327 (498:496) [Tributul Principatelor Române şi bugetul Imperiului
otoman]. — G. TRANS., XV (1852), p. 288: Noutăţi diverse.
Sc comunică cifre In legătură cu bugetul Imperiului otoman, din care reiese că, faţă de un total de venituri de 750 de milioane de ici, tributul Moldovei, Ţării Româneşti şi al Serbiei reprezenta doar 5 milioane de lei. — După „ziarele englezeşti".
8915	327 (498:496) [Comentarii în legătură cu deosebirea de vederi dintre
Reşid-Paşa şi noul mare vizir cu privire la soarta popoarelor creştine din Imperiul otoman]. — G. TRANS., XVI
(1853), p. 19: Cronica străină.
Se afirmă că Reşid-Paşa era de părere să se acorde egalitate de drepturi tuturor locuitorilor din imperiu, fără deosebire de reli-
gie sau naţionalitate; Ţara Românească, Moldova şi Serbia să se contopească Intre ele şi, Împreună, cu Imperiul otoman. Noul vizir este contra egalităţii de drepturi şi contra contopirii acestor ţări. Redacţia Gazetei Transilvaniei observă: „Cum se vede lucrul, nu e bine nici cu capul de piatră, nici cu piatra de cap“.
8916	327 (498:496) [Zvonuri despre sosirea unui trimis al Porţii la Bucureşti
şi Iaşi, „cu o misiune extraordinară]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 184: Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a.
Ştire dintr-o corespondenţă din Ploieşti, de la 6 iunie 1853, privind chestiunea eventualităţii ocupării din nou a Principatelor Române.
8917	327 (498:496) [Corespondenţă „de la frontiera româno-transilvană"
despre situaţia domnitorilor din Principatele Române].
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 249:’Tiăr’a roman&sca si Moldavi’a.
Domnitorul Ţării Româneşti „stetese In doă ca să-şi dea demi-siunea mai nainte de sosirea scrisorii lui Reşid-Paşa". Boierii divă-niţi l-au reales, cerlnd să nu părăsească ţara In timpul crizei. Domnitorul Moldovei ar fi răspuns la Constantinopol că abdicarea lui n-ar avea nici un rost.
8918	327 (498:496) [Ştiri şi comentarii cu privire la noile raporturi dintre
domnitorii Principatelor Române şi Poartă]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 263, 275, 284: Principatele dela Dunăre.
8919	327 (498:496) [Se anunţă că Poarta a comunicat la Bucureşti şi la Iaşi
hotărîri relative la drepturile sale în Principatele Române].
—	TELEGRAFUL R., I (1853), p. 284: Principatele dela Dunăre.
Consiliul ministerial otoman din 28 august a hotărlt să răspundă astfel la comunicarea domnitorilor din Principate că vor continua să rămlnă la posturile lor; Poarta amină rechemarea domnitorilor, cu condiţia ca ei să-şi Îndeplinească Îndatoririle şi să plătească tributul.
8920	327	(498:496)
[Se anunţă că	turcii	au	înfiinţat	o	carantină de 5 zile
pentru călătorii veniţi	din Ţara	Românească, nu din cauza
holerei, ci spre a-i repera pe emisarii eventuali veniţi din Principatele Române]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 298—299: întâmplări de zile.
8921	327	(498:496)
[Veşti şi comentarii în legătură cu ultimatul lui Omer-
Paşa cerînd evacuarea Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., I (1853) p. 304: Turcia, 305: Depeşe telegrafice, 306—307: Austria.
8922	327	(498:496)
[Secretariatul de Stat al Moldovei anunţă întreruperea
legăturilor otomane cu Principatele Române]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 333: Tiăr’a romanâsca si Moldavia.
Turcii care se află In Principate vor fi datori, fără Intlrziere, să părăsească ţara. Se arată că un anunţ analog a fost dat şi In Ţara Românească.
8923	327 (498:496) [Se anunţă că Fuad-Efendi, fostul comisar al Porţii în
1849 la Bucureşti, a sosit in lagărul lui Omer-Paşa şi, se zice, că el va organiza Principatele Române după ce le vor reocupa turcii].— G. TRANS., XVI (1853), p. 362, col. I: Poşta din urmă.
8924	327 (498:496) [Traducerea firmanului adresat de către sultan principelui Serbiei, Alexandru Karagheorghevici]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 24: Turcia.
486
www.dacoromanica.ro
327 (498: 496)
1'UtltlCA EXTLRNA : PRINCIPATELE ROmAnK
327 (498:496)
în acest firman, sultanul declară că a „purtat tot timpul grije pentru necurmata susţinere a privilegielor In privinţa administra-fiunii din lontru ale Serbiei, Romăniei şi Moldaviei, ale provincelor care sunt păr(i Întregitoare ale imperiului" său. Declară mai departe că, deşi războiul ruso-turc a adus suspendarea tratatelor dintre cele două puteri In luptă, totuşi el, sultanul, ar avea „cea mai sinceră intentiune a susţinea pururea privilegiele acestor trei provincii".
8925	327 (498:496)
[Scurt extras din gazeta „La Presse“ cu privire la planurile Porţii în legătură cu Principatele Române] — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 84: Franţia.
Se afirmă că Poarta va da un firman prin care va Întări drepturile istorice ale Principatelor, consemnate In vechile capitularii. Poarta ar plănui şi unirea celor două Principate lntr-un singur stat, solicitlnd pentru el garanţia colectivă a puterilor europene. Se subliniază că fierbintea dorinţă de unire a moldo-românilor ar fi privită cu simpatie de puterile occidentale.
8926	327 (498:496)
[Ştiri cu privire la planurile Turciei asupra organizării interne a Principatelor Române], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 231: Turcia.
Se afirmă că Poarta nu ar avea Încredere In foştii domnitori — Gr. Ghica şi Barbu Ştirbei —, ci ar vrea să-l numească In locul lor pe Ion Ghica şi Lascăr Cantacuzen. In caz că aceştia vor fi recuzaţi de Austria, Poarta va numi un comisar, aleglnd Intre Fuad Efendi, Tevfik-Efendi sau Riza-Bei, sau va numi caimacami dintre români.
8927	327 (498:496)
Simpatii şi antipatii în Moldo-Romănia. Bucureşti, pe la sfirşitulu lui Augustă. — TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 71, p. 280—281, nr. 72, p. 284—286
Articol tradus din gazeta Wanderer din Viena. — Se enumeră unele motive pentru care, In ultimul timp, ar fi crescut In Principatele Române simpatiile pentru Turcia.
8928	327	(498:496)
[Ştiri despre sosirea în Bucureşti a lui Derviş-Paşa, comisar extraordinar pentru Principatele Române]. — BU IvU-RESTER DT. Z., X (1854), p. 257: Donaufurstenthiimer.
8929	327	(498:496)
[Notiţă despre sosirea în Bucureşti a lui Derviş-Paşa, comisar extraordinar al sultanului]. — VEST. R., XIX
(1854), p. 253; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 273: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVII (1854), p. 268: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
In Vestitorul Românesc, text român şi francez.
8930	327	(498:496)
[Se anunţă că o delegaţie de boieri moldoveni îl	va saluta,
la Focşani, pe Derviş-Paşa]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 333: Novitale din năuntru.
8931	327 (498:496)
[Dare de seamă cu privire la solemnitatea primirii lui Derviş-Paşa la Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 84, p. 43—44; VEST.R., XIX (1854), p. 350 şi 353: Moldavia.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. — Tot aici, se publică şi cuvlntările rostite cu acest prilej.* cuvlntarca mitropolitului Sofronie, răspunsul lui Derviş-Paşa, precum şi cuvlntarea lui Derviş-Paşa către armata moldoveană.
8932	327 (498:496)
[Ştiri în legătură cu vizita la Iaşi, în zilele de 25 oct. —9 nov., a lui Derviş-Paşa].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 337: Novitale din năuntru, 343, 353: Novitale din năuntru.
8933	327 (498:496) [Se anunţă că, la 9 noiembrie, Derviş-Paşa a părăsit
oraşul Iaşi, plecînd la Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 353: Novitale din năuntru.
Amănunte cu privire la relul cum a fost tratat de către guvernul Moldovei.
8934	327	(498:496)
[Se anunţă că Derviş-Paşa a sosit la Bucureşti la 16 nov.,
venind de la Iaşi], — VEST. R., XIX (1854),	p. 357 ;
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 373: Novitale din năuntru.
8935	327	(498:496)
[Se anunţă că Derviş-Paşa, terminîndu-şi misiunea,
a plecat la Constantinopol].—VEST. R., XIX (1854), p. 390: Bucureşti, 19 Dechemvri.
8936	327	(498:496)
[Proclamaţia către locuitorii Principatelor Române,
dată de Mehmed-Sadik, comandantul avangărzii otomane, în 27 dec. 1854 st.v.]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 405: Novitale din năuntru.
In momentul clnd această avangardă părăseşte Principatele, Mehmed-Sadik mulţumeşte populaţiei pentru atitudinea ei şi li zice „la revedere", cerlndu-i să păstreze şi mai departe liniştea internă. — Text român şi francez.
8937	327 (498:496) [După gazeta vieneză „Corespondenţa Austriacă" —
—„Oesterreichische Correspondenz" —se anunţă că Derviş-Paşa, după întoarcerea sa din Principatele Române, „va intra în Ministerul de Război"]. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 16: Alte ştiri.
8938	327 (498:496) [Ştiri politice şi militare privind Principatele Române].
— G. TRANS., XVIII (1855), p. 20: Cronica străină.
Se anunţă că, la Constantinopol, Poarta pregătea un nou statut pentru Principate şi că domnii ţărilor româneşti urmau să fie chemaţi pentru consultări. Se menţionează şi zvonul că aliaţii apuseni intenţionau să folosească o armată de 70 000 de români.
8939	327 (498:496) [Din gazetele germane se extrage ştirea că domnitorii
Ştirbei şi Ghica vor fi chemaţi la Constantinopol]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 23: Intimplări de zi.
Vor lua parte la dezbaterile Divanului otoman In privinţa organizării politice şi militare a Principatelor Române.
8940	327 (498:496) [Ştiri în legătură cu pretenţia Porţii ca Principatele
Române să dea 70 000 de oameni în războiul împotriva Rusiei]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 40: Din cămpulfl resboiulul.
Se arată, Intre altele, că domnitorii yărilor româneşti refuzaseră să dea aceste trupe, obiectind că ar fi imposibilă Înrolarea unui număr atlt de mare de soldaţi.
8941	327 (498:496) [Ştiri şi comentarii în legătură cu cererea Porţii ca Principatele Române să de un „contigent de ajutor" în războiul oriental]. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 43: Din cămpulu resboiulul.
8942	327 (498:496) Instrucţia porţii pentru rcpresenlanţil sei la conferinţa
dela Viena. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 109— 110; ZIMBRUL, III (1855), p. 263—264, 266—268: Revista.
Traducerea textului instrucţiunilor adresate lui Aali-Paşa, la Viena. — Reprezentanţilor otomani li se recomandă să ceară „să adune drepturile, ce s’a conces dela înalta poartă amlndoror principatele precum şi Serbiei, lntr-o condică organică, şi să se pună sub
487
www.dacoromanica.ro
327 (498:496)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (493:496)
garanţia puterilor mari". Se subliniază Insă că nu e vorba de un protectorat propriu-zis. Garanţia ar avea de scop numai să împiedice „ca să nu sc înguste privilegiile lor, sau să se lucreze împotriva aşezatelor institute" ale lor. tn privinţa Dunării, vor susţine libertatea navigaţiei şi neatingerea drepturilor otomane asupra litoralului. Mal departe, se dau instrucţiuni asupra punctelor 3 şi 4.
8943	C. [odrescu, T.]	327 (498:496)
[Observaţii cu privire la felul cum au fost traduse în
ziarele străine instrucţiunile Porţii pentru reprezentanţii săi de la Viena]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 267, col. II — 268.
Subliniază că, spre deosebire de traducerile din ziarele franceze şi Italiene, In ziarele germane s-au publicat traduceri cu termeni neexacţi, din care ar fi reieşit că Principatele Române nu ar fl avut autonomie internă. Aminteşte că, după vechile capitulaţii, Principatele Române au dreptul de a-şi orlndui singure, după legile lor proprii, treburile interne.
8944	327 (498:496) [Punctele principale stabilite de consiliul ţinut la Rifaat-
Paşa cu privire la atitudinea Turciei in conferinţa de la Viena],— ZIMBRUL, III ((1855), p. 282—283: Revista.
După Curierul dela Marsilia [Le Courrier de Marseille], — Primul punct priveşte Principatele Române.
8945	327 (498:496) [Traducerea articolului trimis la 14/2 aprilie, din Bucureşti, ziarului „Oesterreichische Zeitung"].—TELEGRAFUL R., III (1855), p. 124: Principatele dela Dunăre.
Pe baza vechilor tratate dintre Principatele Române şi Poartă se resping pretenţiile de suveranitate ale Turciei, formulate In instrucţiunile către Aali-Paşa, la Viena.
8946	327	(498:496)
[Ştiri din presa străină cu privire la atitudinea Porţii
otomane faţă de chestiunea unirii Principatelor Române].
—	ZIMBRUL, IV (1856), nr. 65, p. 1—2, nr. 66, p. 2, nr. 68, p. 1, nr. 69, p. 2—3, nr. 79, p. 2, nr. 80, p. 3, nr. 89, p. 4, nr. 162, p. 2, nr. 176, p. 1—2, nr. 179, p. 2.
8947	327	(498:496)
[Ştire	din Marsilia	cu privire	la	intenţia	Porţii	otomane
de a se opune	la	unirea	Principatelor	Române,	dar de a
admite in ele dinastii ereditare], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36, p. 4: Telegrafia streină.
8948	327	(498:496)
[Se anunţă, după scrisori particulare din Constantinopol
primite în străinătate, că Poarta face noi propuneri cu privire la alegerea domnitorilor în Principatele Române],
—	STEAOA D., II (1856), p. 56: Turcia.
Poarta ar face următoarea propunere, In două variante: sau fiecare principat să propună trei candidaţi şi sultanul să aleagă unul dintre ei ca domnitor, sau sultanul să propună trei candidaţi şi ţara să decidă asupra unuia dintre ei.
8949	327 (498:496) [Ştiri şi comentarii în legătură cu atitudinea Turciei
faţă de chestiunea noii organizări a Principatelor Române].
—	STEAOA D., II (1856), p. 67—68: Austria, 68, 71 şi 76: Sciinţl mai noue.
8950	327 (498:496) [Comentarii din presa străină asupra relaţiilor dintre
Principatele Române şi Imperiul otoman, în lumina tratatelor existente], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 75, p. 1—4: Ştiri atingătoare de Principate.
Se traduc un articol din Gazeta universală de Augsburg [Allge-meine ZeitungJ şi un fragment dintr-un articol publicat In Le Journal des Dibats.
8951	327 (498:496) [Traducerea unui comentariu din „Constituţionalul"
—	„Le Constitutionnel“ — referitor la pretenţiile Porţii
otomane de a alege şi a numi pe domnitorii Principatelor Române],— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 81, p. 1—3: Ştiri atingătoare de principate.
După ce explică noţiunile de „suveranitate" şi „suzeranitate", comentatorul îşi exprimă dezaprobarea faţă de pretenţia Porţii de a-i numi pe domnitori, căci, el fiind suverani, această pretenţie ar intra In contradicţie cu textul capltulaţiilor şl ar însemna că Poarta „se va Îndepărta de spiritul de dreptate şl moderaţie ce au domnit In dellberaţiile Congresului din Paris".
8952	327	(498:496)
[Se anunţă că Savfet-Efendi a fost numit comisar imperial in Principatele Române, iar generalul Derviş-Paşa comisar pentru delimitarea hotarului], — VEST. R., XXI
(1856), p. 118: Constantinopol.
8953	327	(498:496)
[Ştiri diferite din presa străină în legătură cu misiunea
comisarilor otomani Safvet-Efendi şi Derviş-Paşa], — — ZIMBRUL.IV (1856), nr. 85, p.l: Telegrafia locală, nr. 93, p. 3: Turcia.
8954	327	(498:496)
[Se anunţă că Poarta ar avea intenţia de a restabili
sistemul de numire pe viaţă a domnitorilor din Principatele Române], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 92, p. 3, col. III: Ştiri atingătoare de Principate.
După Times.
8955	327 (498:496) [Se comunică din Bucureşti că au sosit acolo Mazar-
Paşa şi generalul englez Rose]. — STEAOA D., II (1856), p. 150:	Bucureşti 9 Maiu.
Despre Rose, lumea crede că avea o misiune secretă, pentru Împlinirea căreia va trece apoi In Transilvania şi Ungaria.
8956	327 (498:496) [Ştiri în legătură cu intenţia Porţii de a-1 numi pe Muh-
lis-Paşa, alias Grigore Sturza, în funcţia de comisar al Turciei în Principatele Române], — G. TRANS., XIX (1856), p. 187: Tier’a roman&sca si Moldavi’a.
Se dezvăluie, după Wanderer, opoziţia pe care^o făcea Rusia la această numire, socotindu-1 pe Sturza prea plecat turcilor.
8957	327	(498:496)
[Se anunţă că „trupele turceşti au deşertat	cu totul
Principatele de la Dunăre"]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 214: Întîmplări de zi.
8958	327	(498:496)
[Se menţionează că foaia otomană „Le Journal de
Constantinopole" a „început a combate chiar autonomia Principatelor Române"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 211, col. I.
8959	327	(498:496)
[Traducerea unui articol apărut în ziarul „La Presse"
din Paris, cu data de 8 iulie, referitor la teoria „suveranităţii" Porţii asupra Principatelor Române, formulată prin „Le Journal de Constantinopole"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 145, p. 2—3.
Se arată că articolul apărut In n-rul din 7 iulie al foii Le Journal de Constanlinople neliniştise pe numeroşi români care se aflau la Paris. Se combat apoi punct cu punct afirmaţiile ziarului otoman, arătlndu-se că Poarta e numai suzerană şi nu suverană, că Principatele nu slnt simple „raiale" şi că pretenţia tardivă a Turciei, că numai ea are dreptul de a decide asupra unirii acestor Principate, şi nu Adunarea lor Obştească, era neîntemeiată. Se exprimă speranţa că şi gazetele din Principatele Române vor combate afirmaţiile ziarului otoman. In acest sens, se citează foile Le Courrier de Bucarest, Sleaoa Dunării şi Zimbrul. Cu deosebire slnt elogiate foile moldovene, exprimlndu-se regretul că nu apar şi In limba franceză, pentru a putea servi mai bine cauza unirii Principatelor.
488
www.dacoromanica.ro
327(498:496)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327(498:496)
8960	[Noguăs]	327 (498:496)
Jurnalul de Constantinopoli, 11 Iuli, Despre principiile
moldo-valahe. — STEAOA D., II (1856), p. 170—171, 174—175.
Traducerea integrală a articolului publicistului Noguis, apărut In Le Journal de Constantiople. — Noguâs crede că singura soluţie justă ar fi ca Poarta să „reintre In drepturile sale Suverane ale Imperiului Otoman, care vor fi de acum administrate conform cu hati-liumai-murile date de sultani In seculilc XIV, XV şi XVI". Argumentează istoric; Principatele n-au fost niciodată unite; plnăIn sec. XIV ar fi fost succesiv ocupate de diferite popoare. Afirmă că Ţara Românească ar face parte din Imperiul otoman de la 1391, iar Moldova de la 1491 şi că turcii ar fi acordat Principatelor acelaşi regim ca şi altor provincii supuse; Bosnia, Egiptul, Bagdadul.
8961	[Nogufes]	327	(498:946)
[Articol publicat în „Le Journal de Constantinople",
din 26 iunie 1848, cu privire la Principatele Române].
—	STEAOA D., II (1856), p. 175—176.
Redacţia foii Steaoa Dunării traduce acest vechi articol, pentru a lovi In argumentarea lui Nogues împotriva unirii Principatelor, prin propriile sale cuvinte. In articolul din 1848, Noguâs sublinia că Imperiul otoman e doar putere suzerană faţă de Principatele Române şi ca atare e interesat să Întărească existenţa statelor tributare,	lăslndu-le deplina libertate de conducere	interioară.
8962	Melcdonu,	G.	327	(498:496)
O a doua chestie în cauza Română. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 151, p. 1—2.
Articol In care autorul îşi exprimă părerea că, şi după unire, Principatele Române ar trebui să ducă o politică leală faţă de Imperiul otoman şi să se bizuie pe sprijinul acestuia, la nevoie.
8963	3z7	(498:496)
Le Journal de Constantinople et M. Istrati. —
L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 14—16.
Răspuns la articolul lui NoguOs din 24 iulie. In acest articol, continulndu-şi argumentarea sa pentru suveranitatea deplină a Turciei şl împotriva unirii Principatelor, Noguts citase o frază din Istoria Principatelor de M. Kogălniceanu şi clteva pasaje din broşura antiunionistului N. Istrati, cu titlul Sur ta queslion du jour en Moldavie. L'liloile reproduce un lung text din a doua broşură a lui Istrati: Sur le pouvoir Wgislalif el Ies priviliges des Principautes Moldo-roumaines, pentru a dovedi că şi antiunioniştii moldoveni refuzau orice intenţie de subjugare din partea Turciei.
8964	327 (498:496) [Scurt articol în care redacţia arată că socoteşte drept
o datorie să răspundă foii „Le Journal de Gonstantinople", atunci cînd îi va fi îngăduit să-şi exprime liber opinia].
—	LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 65, p.l, col. I: Bucarest, 25 juillet/6 aout.
8965	327 (498:496) [Comentariu referitor la atitudinea gazetei „Le Courrier
de Bucarest" în polemica cu „Le Journal de Constantinople"]. — L’fîTOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 19: Valachie.
L’ătoile du Danube subliniază cu satisfacţie că gazeta franceză din Bucureşti, pe a cărei tăcere binevoitoare NoguOs conta, ia şi ea atitudine împotriva afirmaţiilor din Le Journal de Constantinople.
8966	327 (498:496) [Ştiri în legătură cu atitudinea guvernului turc faţă
de campania antiunionistă a lui Nogufes]. — STEAOA D., II (1856), nr. 54, p. 216 [greşit: 128]: Buletinul zilei.
Ziarele franceze — îndeosebi Le Pays — asigură că a avut loc un consiliu sub preşidenţia marelui vizir, care a hotărlt să i se facă mustrări lui Nogufcs, pentru excesul lui de zel.
8967	327 (498:496) [„Le Journal de Constantinople" dezminte că ar fi fost
dezavuat de guvernul otoman pentru articolele sale îm-
potriva unirii Principatelor]. — STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 251 [greşit: 163]: Turcia.
Steaoa Dunării observă că aceasta nici nu se putea lntlmpla, cită vreme guvernul turc rămlne acelaşi.
8968	327 (498:496)
[Analiza firmanelor otomane prin care au fost numiţi
caimacamii Al. D. Ghica şi T. Balş]. — STEAOA D., II (1856), nr. 55—56, p. 217—218 [greşit 129—130].
Se demonstrează că, in afară de formulele iniţale de salutări din partea sultanului, felul in care Poarta tratează Principatele este absolut identic. Deosebirile dintre cele două firmane slnt doar gramaticale, provenind din felul deosebit in care au fost traduse la Bucureşti şi Iaşi.
8969	327 (498:496)
[Traducerea unui comentariu — publicat în ziarul
„Nordu" — „Le Nord" — asupra limbajului întrebuinţat de Poartă în firmanul de învestire a caimacamului Moldovei].— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 170, p. 2—3.
Comentatorul arată că tonul poruncitor şi lipsa oricărei aluzii la conlucrarea cu puterile garante au produs impresie nefavorabilă In presa europeană. El aminteşte mai departe că Poarta n-a făcut niciodată nimic pentru fericirea Principatelor Române, iar limbajul din firmanul de investire arată că ea socoteşte aceste provincii ca ţări cucerite. Exprimă speranţa că firmanul va fi discutat In conferinţa de la Paris. — Corespondenţă din Viena exprimind vederile austriece.
8970	327 (498:496)
[Ştiri şi comentarii cu privire la impresia făcută la
Paris şi Viena de tonul firmanelor de învestire a caimacamilor în Principatele Române]. — STEAOA D., II (1856), nr. 55—56, p. 222 [greşit: 134]: Buletinul zilei.
Se subliniază impresia defavorabilă produsă de intenţia Turciei de a trata Principatele Române ca nişte ţări cucerite. Se reproduce din Zimbrul traducerea unui articol din Le Pays in acest sens, precum şi o traducere din gazeta Le Nord, exprimind de asemenea proasta impresie produsă, In cercurile politice austriece, prin aceste firmane.
8971	327 (498:496)
[Articole în legătură cu politica lui Aali-Paşa şi a lui
Fuad-Paşa faţă de chestiunea unirii Principatelor]. — — STEAOA D., II (1856), nr. 62, p. 248 [greşit: 160]: Presa străină despre principate.
Se traduc articole din Le Nord şi Semaforul fLe SâmaplioreJ, in care se arată eşecul politicii de opozi.ie dlrză a celor doi demnitari otomani.
8972	327 (498:496)
[Se anunţă că guvernul turc a dezbătut chestiunea
Principatelor Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 268: Depeşe telegrafice, 275: Turciea.
In această dezbatere, in urma indicaţiilor date de sultan, s-au stabilit punctele unei circulare in această chestiune, pe care Fuad-Paşa o va trimite tuturor reprezentanţilor Porţii in străinătate. Pe baza ei, aceştia vor Înştiinţa guvernele respective că Turcia nu va consimţi niciodată la unirea Principatelor.
8973	327 (498:496)
[Corespondenţă din Viena în care se condamnă atitudinea abuzivă luată de Poartă faţă de Principatele Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 185, p. 1—2: Ştiri atingătoare de principate.
Pe baza tratatelor din 1393, 1460 şi 1513, se demonstrează că Principatele Române erau state suverane, că dreptul de suzeranitate al Porţii se mărgineşte la primirea tributului şi Învestirea domnitorilor aleşi In ţară. — Intr-un scurt comentariu introductiv redacţia Zimbrului observă cu ironie că Le Journal de Constantinople ar putea să ia sfat bun din această corespondenţă, deoarece Viena este „locul unde acel giurnal pare a se inspira mai cu deosebire"'
489
www.dacoromanica.ro
327(498:496)
POLITICA EXTREMA : PRINCIPATELE ROMANE
327 (498:496)
8974	327	(498:496)
[O „scrisoare de la Viena, din 24 August“, în care se
condamnă încercările Turciei dc a uzurpa dreptul la suveranitate al Principatelor Române, consfinţit prin clauzele principale din tiatatele de la 1460 şi 1513].— GAZ. DE MOLD., XXM1I (1856), p. 278—279: Turciea.
8975	327	(498:496)
[Extrase din circulara guvernului turc cu privire la
vederile sale în chestiunea Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 305: Principatele Dunărene.
După gazeta Nordul [Le Nord].
8976	327	(498:496)
Circularea Guvernului Otoman în privirea unirei
principatelor dunărene. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 47, p. 311—312: Acte diplomatice.
Guvernul turc expune pe larg felul cum vede el viitoarea organizare a Principatelor Române, subliniind că trebuie să se ţină In primul rlnd seama de principiul menţinerii integrităţii Imperiului otoman ;i a drepturilor „suverane" ale sultanului asupra acestor Principate. Se pronunţă Împotriva unirii Principatelor şi caută să-şi argumenteze punctul de vedere. — Circulara e datată 19/31 iulie 1856. — Suplimentul e de fapt la nr. 77 şi poartă data acestuia, dc 27 sept.
8977	D. B.	327 (498:496)
La circulaire turque. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles],
I (1856), p. 48, 55, 60, 64.
Pornind de la circulara Porţii din 19/31 iulie, prin care Turcia îşi precizase poziţia In chestiunea unirii Principatelor, autorul susţine că fanarioţii menţin Poarta tn ignoranţa situaţiei reale din ţările româneşti; aminteşte că, In 1821 şi 1848, românii au rămas leali faţă de puterea suzerană. In continuare, prezintă bazele legale ale suveranităţii Principatelor Române, dlnd extrase din tratatele Încheiate In 1460 şi 1529 Intre Ţara Românească şi Moldova, pe de o parte, şi Turcia, pe de altă parte. Pe baza existenţei acestei suveranităţi, autorul proclamă dreptul de a se uni al Principalelor şi de a-şi alege un prinţ ereditar. Arată, apoi, greşelile de limbaj juridic şi diplomatic din nota otomană semnată. Demonstrează netemeinicia motivelor pentru care Poarta se opunea unirii Principatelor.
8978	327 (498:496) [Traducerea unui articol publicat în foaia „Spectatorul
Orientului'1 — „Le Spectateur d’Orient" —, din Atena, cu privire la raporturile istorice şi politice dintre Principatele Române şi Poartă]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 193, p. 1—3, nr. 194, p. 1—2, nr. 195, p. 1—2; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 291, 303—304, 311 — 312, 315—316, 320: Principatele dela Dunăre.
în articol, se exprimă un punct de vedere favorabil unirii Principatelor.
8979	327 (498:496) Pretentions recenteş de la Porte sur Ies Principautes
Moldo-Valaques. — L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 35—36: La presse âtrangere sur Ies Principautes.
Reproducerea unui articol apărut In foaia ateniană Le Spec-laleur d’Orient. — Printr-o expunere istorică amplă se combate teoria suveranităţii absolute a Turciei asupra Principatelor, formulată In Le Journal de Constantinople.
8980	327 (498:496) [Articol în care se analizează raporturile de independenţă
a Principatelor Române faţă de Poarta otomană, în lumina capilulatiilor încheiate la 1393, 1460 şi la 1513]. — LE COURRIER DE B., (1856), nr. 72, p. 1, nr. 73,
p. 1.
Reproducere din foaia L'Independance Delge.
8981	327 (498:496)
[Ştiri	în legătură	cu	firmanul	sultanului	cu privire la
Comisia	de	reorganizare	a	Principatelor	Române], —
490
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 316, col. I: Turciea, 326: Depeşe telegrafice, 332: Cvestiea Principatelor.
8982	327 (498:496) [Scrisoare deschisă adresată de către un român lui
Mehmet-Bei, reprezentantul Porţii în conferinţa de la Paris]. — L’EîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 49—50.
Autorul scrisorii analizează tratatele Încheiate Intre Principate şi Turcia, lnceptnd din secolul al XlV-lea, şi subliniază poziţia specială păstrată de români In raporturile lor faţă de Poartă. Arată apoi că românii se arătaseră leali tn respectarea tratatelor şi că doar intrigile Fanarului au putut face ca Poarta să fie neîncrezătoare In locuitorii Principatelor. Discută, In continuare, chestiunea unirii, arătmd că — In mai multe rlnduri — Însăşi Turcia recunoscuse oportunitatea acestui act. Subliniază greşeala Porţii de a urma politica interesată a Austriei, In această privinţă.
8983	327 (498:496) Un paysan du Danube au grand vizir Reschid-Pacha.
— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 77—78: Lettres sur la question moldo-valaque.
Autorul cere vizirului ca Poarta să nu continue politica de du. plicilate a fostului vizir Aali-Paşa şi să aplice In mod leal hotă-rlrile Tratatului de la Paris referitoare la Principate. Cere să se decreteze In Principatele Române starea de pace şi să se publice textul tratatului din 1856. In acelaşi timp, el cere vizirului să considere sub o lumină justă legăturile politice existente Intre Principate şi Poartă, renunţlnd la pretenţia nejustificată că provinciile româneşti ar fi teritorii otomane.
8984	327 (498:496) [Comentarii cu privire la atitudinea obstrucţionistă
a Porţii în chestiunea unirii Principatelor], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 81—82: Bulletin poli-tique.
Se demonstrează că — In conformitate cu drepturile Principatelor Române şi cu dispoziţiile tratatului din 1856 — Poarta nu putea opune un veto botărlrii Divanurilor ad-hoc de a se pronunţa pentru unire. Se adaugă că guvernul lui Rcşid-Paşa nici nu intenţiona să Încerce acest lucru.
8985	327 (498:496) [Pe baza unei scurte corespondenţe din Viena, publicată în „Times“, se anunţă că trupele austriece din Principatele Române vor fi înlocuite printr-un corp de 10 000 de turci, comandaţi de Halim-Paşa], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 89: Bulletin politique.
Corespondenţa din Viena e din 28 ianuarie.
8986	Un paysan du Danube	327 (498:496)
L’occupation turque. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 89—90.
Articolul este dedicat lui Reşid-Paşa. — Autorul demonstrează că ocuparea Principatelor Române printr-un corp de 10 000 dc turci, In urma retragerii trupelor austriece, constituie o călcare a tratatelor.
8987	327 (498:496) [Se anunţă că a plecat din Constantinopol vaporul
Fakiri-Bari, care transporta o garnizoană turcească pentru Insula Şerpilor şi Sulina], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 40: Novitalele zilei.
8988	327 (498:496) [După gazeta „La Presse d’Orient“, se anunţă că
sultanul a primit în audienţă comisia europeană pentru reorganizarea Principatelor Române şi că Poarta pregăteşte un firman pentru amnistierea exilaţilor români din 1848]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 90: Nouvelles de Turquie.
8989	327 (49 8:496) [Se vesteşte că Poarta ar fi renunţat la trimiterea a
10 000 de ostaşi în Principatele Române]. — GAZ. DE
www.dacoromanica.ro
327 (498:496)
POLITICĂ EXTREMA : PRINCIPATELE ROMANE
327(498: 496)
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 56: Depeşe telegrafice.
Poarta declară că, Ia nevoie, va trimite acolo corpul de armată cantonat Intre Rusciuk şi Silistra.
8990	327 (498:496) [Se anunţă că Poarta a renunţat la proiectul de a trimite 10 000 de ostaşi în Principatele Române, pentru a nu supăra marile puteri]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 60: Turcia.
8991	327 (498:496) [Corespondenţă din Constantinopol, de la 12 februarie,
trimisă foii „Le Semaphore“ din Marsilia, despre aducătorii firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc în Principatele Române şi personajul ajutător al comisarului otoman, Savfet-Efendi]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 124, col. II.
Se comunică informaţii privind viitorii secretari ai lui Savcf-Efendi, arătlndu-se că romănul [Nicolae] Bordeanu era vorba să fie numit al doilea secretar al comisarului otoman In Principate.
8992	327 (498:496) [După gazeta „La Presse d’Orient“, se anunţă că, la
24 februarie, urmau să plece din Constantinopol purtătorii firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 123, col. III.
8993	327 (498:496) [După „Le Journal de Constantinople", se anunţă
că purtătorii firmanului pentru convocarea Divanurilor ad-hoc au pornit, la 25 februarie, spre Principate]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 126—127.
Aceeaşi foaie anunţa că şi Savfet-Efendi, comisarul otoman in Principate, urma să plece la Bucureşti, peste 2 săptămini.
8994	327(498:496) [Lista membrilor misiunii otomane conduse de Savfet-
Efendi, comisarul Porţii în Principatele Române]. — ANUNŢ. R., IV (1857), p. 2; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 95.
8995	327 (498:496) [„La revue contemporaine“, organul contelui Walew-
ski, anunţă—în privinţa Principatelor Române — „că Înalta Poartă are cele mai sincere intenţiuni ca alegerile să se urmeze cu desăvîrşită libertate şi că toate rezultatele lor se vor primi fără nici o opunere11]. — ANUNŢ. R. (IV (1857), nr. 15, p. 2: Revista politică.
8996	327 (498:496) [Adresa trimisă de Comitetul unirii comisarului Turciei, Savfet-Efendi]. — CONCORDIA, I (1857), p. 47.
Adresa i-a fost lnmlnată cu prilejul sosirii lui In Bucureşti. Tot aci, se publică şi răspunsul comisarului otoman.
8997	327 (498:496) e[Comntanu în legătură cu înălţarea lui Ion Ghica
la gradul de „muşir“, de către turci]. — BUCIUMLTL, I
(1857), p. 24: Ştiri din România.
Se formulează părerea că aceasta ar constitui o manevră turcească, In legătură cu intrigile reacţionare ale boierilor aflaţi la Constantinopol.
8998	Un paysan du Danube	327 (498:496)
[Scrisoare deschisă adresată lui Savfet-Efendi, comisarul Porţii în Principate, în care, lăudîndu-i-se personalitatea, i se cere să nu se opună năzuinţelor poporului român]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 151—152: Lettres moldo-valaques.
Demonstrează că Poarta nu putea opune nici un veto dorinţei de unire a Principatelor şi că Ţările Române nu erau vasalele Turciei, ci aliatele ei.
8999	327 (498:496) [Dare de seamă referitoare la primirea făcută comisarului turc Savfet-Efendi la Focşani, Bacău, Roman, Tîrgul-Frumos şi Iaşi]. — ANUNŢ, R., IV (1857), nr. 27,
p. 2.
Text numai In limba franceză.
9000	327 (498:496) [Notite despre vizita lui Savfet-Efendi la Iaşi.] —
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 134, 142, 145.
Comisarul turc a vizitat instituţiile capitalei — spitale, cazărmi, şcoli etc. — şi s-a întreţinut cu diverse personalităţi. După o şedere de o lună, Savfet-Efendi a plecat spre Bucureşti, pe la Galaţi.
9001	327 (498:496) [După „Le Journal des Dâbats“, se anunţă că Poarta
intenţiona să ceară puterilor Europei anularea vechilor capitulaţii, deoarece prevederile lor ar stînjeni acţiunea guvernului turc]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 66: Presa streină despre Principate.
Se afirmă că prevederile acestor capitulaţii se extindeau şi asupra Principatelor Române.
9002	327 (498:496) [După foaia „Le Constitutionnel", se anunţă că Turcia
a cerut să să anuleze capitulaţiile], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 171: Principatele dela Dunăre.
Este vorba de capitaluţiile încheiate Intre Poartă şi celelalte puteri europene privind întregul Imperiu otoman.
9003	Cernătescu, P. I.	327 (498:496)
[Articol tratînd despre contribuţia românilor la apărarea Europei de armatele turceşti]. — CONCORDIA,
I (1857), p. 125—126.
Aminteşte luptele date de români Împotriva turcilor, In decursul veacurilor, arătlndu-se că aceste jertfe merită toată consideraţia. Românii speră că Europa va satisface Intru totul dorinţele lor.
9004	327 (498:496) [Scurtă corespondenţă de la Bucureşti, în care se a-
nunţă că Savfet-Efendi ar fi reamintit unei delegaţii care venise să intervină în favoarea exilaţilor din 1848 că — pînă cu un veac înainte — Poarta putea să-i şi decapiteze pe domnitorii Principatelor şi că românii uitau prea mult vechile drepturi ale ei]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 212, col. I: Bucarest, 23 Juin.
9005	327 (498:496) Les charges d’affaires moldo-valaques â Constanti-
nople. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 215— 216.
Sub acest titlu, se publică două scrisori adresate de generalul G. Magheru domnitorului Barbu Ştirbei (la 24 ian./5 febr. 1855 şl ja 24 feb/8 mart. 1855) In chestiunea abuzurilor făcute şi a lipsei de nteres arătate de Miltiade Aristarki, reprezentantul Ţării Româ« neşti la Poartă. Magheru li cere lui Ştirbei ca — In înţelegere cu Gri» gore Ghica, domnul Moldovei — să-i elimine pe fanarioţi de la posturile de răspundere. Amestecul abuziv al lui Aristarki In chestiunea succesiunii pictorului emigrant român Barbu Iscovescu furnizează punctul de pornire al primei pllngeri a lui Magheru
9006	-	327 (498:496)’
[Rezumat şi comentariu al unei corespondenţe din
Constantinopol, publicată în gazeta „L’Univers religieux", cu privire la rivalitatea dintre cele două partide fanariote, conduse de Nicolae Aristarki şi Ştefan Vogorides]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 216, col. II— III.
Ca un comentariu la scrisorile lui G. Magheru, se arată, după foaia catolică franceză, că aceste partide se luptau nu numai pentru influenţa In cercurile conducătoare din Constantinopol, ci şi pentru a-şl păstra poziţiile In Principatele Române. Ştefan Vogorides
491
www.dacoromanica.ro
327(498: 496)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
327(498: 496)
reuşise să-şi instaureze fiul caimacam In Moldova, iar pe ginere, Photlades, reprezentant politic al Moldovei. Pe de altă parte, Miltiade Aristarki, reprezentantul Ţării Româneşti Ia Poartă, era fratele lui Nieolae Aristarki.
9007	327 (498:496) [Notiţă în care „Le Journal de Constantinople" este
ironizat pentru că publicase un apel la unire al episcopului de Rlmnic, cu un comentariu în care îl socotea primejdios pentru viitorul Imperiului otoman], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 239, col. II— III.
9008	327 (498:496) [Extras din „Le Journal des Dâbats" cu privire la atitudinea Porţii faţă de Principatele Române], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 174: Presa streină despre Principate.
Se arată că Turcia nu era de Ioc dispusă să accepte unirea şi se reproduce o notă circulară a Porţii, din septembrie, In care se afirmă că guvernul otoman se împotriveşte din capul locului faţă de orice hotăriri unioniste ale Divanurilor ad-hoc.
9009	Un paysan du Danube	327	(498:496)
[Scrisoare deschisă, adresată lui Aali-Paşa, ministrul
de externe al Porţii, în chestiunea notei adresate de guvernul otoman puterilor Europei, prin care comunica hotărîrea sa de a nu admite unirea Principatelor], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 283—284: Lettres moldo-valaques.
Combate afirmaţiile din nota otomană, arătlnd că Principatele Române au dreptul de a-şi decide singure soarta. Respinge insinuările otomane că unirea Principatelor ar constitui un act revoluţionar.
9010	327 (498:496) [Se anunţă că vreo cîţiva demnitari turci acţionează
cu scopul ca să numească pe un frate sau ginere al sultanului ca „şef al Principatelor Dunărene"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 291: Turciea.
9011	327 (498:496) [Rezumat al unei corespondenţe din „Constituţionalul"
— „Le Constitutionnel" — cu privire la planul Porţii de a neutraliza tendinţa unionistă a Divanurilor ad-hoc din Principate]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 20, p. 1: Bucureşti 14/26 Octomvrie.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. — Foaia franceză anunţase că Divanul ad-boc din Bucureşti deschisese o listă de subscriere spre a trimite cîţiva delegaţi la Paris, care să apere drepturile Principatelor Române faţă de Poartă.
9012	327 (498:496) Turcii shi Romanii.—CONSERVATORUL, II (1857),
secţia II, nr. 3 şi 4, p. 73—79.
Se reproduc clteva articole din tratatele încheiate Intre Poartă şi Principatele Române In anii 1392, 1460, 1513 şi 1626. Pe baza acestora, autorul anonim arată că Principatele n-au fost niciodată vasale Turciei, In sensul pe care II dă Europa acestei noţiuni, ci au făcut numai parte din „confederaţia Imperiului Otoman", situaţie In care e de părere că ar trebui să rămlnă mal departe.
9013	Russo, N.	327	(498:496)
Unitate. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa
III, p. 1—46.
Autorul arată că unirea românilor nu se poate face declt pe baza vechilor tratate cu Poarta otomană şi urmlnd o politică de strlnsă prietenie cu Turcia.
9014	Russo, _\.	327	(498:496)
Appel la unire. — CONSERVATORUL, II (1857),
anexa IV, p. I—XL.
Pornind de la analiza ştirilor publicate In Steaua Dunării şi In alte ziare, cu privire la mersul conferinţei de la Paris, autorul
arată că toate speranţele puse de poporul român In ajutorul marilor puteri au fost Înşelate şl susţine că unirea nu se poate face declt respectlnd vechile tratate cu Poarta otomană.
9015	327 (498:496) [Procesul verbal al dezbaterilor din Adunarea ad-hoc
a Moldovei în legătură cu chestiunea „dării Principatelor către înalta Poartă" şi „încheierea" care a fost aprobată].—BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 17, p. 1—3, nr. 18, p. 1—3.
In „încheiere" se cere puterilor garante să hotărască, după dreptate, In această chestiune.
9016	327 (498:496) [Scurt extras dintr-o corespondenţă de la Constan-
tinopol, publicată în „Gazeta austriacă" — „Oesterrei-chische Zeitung"—, în care se anunţă că Omer-Paşa va primi comanda unei armate otomane de observaţie la Dunărea de Jos], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 352: Turcia.
Ştirea este dată In legătură cu hotărîrea Turciei de a nu Îngădui vreo încercare de unire a Principatelor.
9017	327	(498:496)
[Ştiri	despre	masive	concentrări	de	trupe	turceşti
pe linia Dunării, cu scopul de a ocupa Principatele Române în cazul proclamării unui guvern provizoriu în aceste ţări], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 362: Turcia.
9018	327(498:496) [Se vesteşte că 14 batalioane turceşti sînt pregătite
pentru o eventuală ocupare a Principatelor Române].— G. TRANS., XX (1857), p. 378, col. II: Constantinopole, 25 Noembre.
Ştirea	e	dată	după	Oestlerreichische]	Z.feitungJ.
9019	327	(498:496)
[Se afirmă că „toate veştile despre concentrarea de
trupe turceşti la Dunăre, în urma unor semne de tulburare în Principate, s-au adeverit de false"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 367, col. II.
Afirmaţia se face In cadrul rubricii intitulate Turcia.
9020	327 (498:496) Nouvelle circulaire turque. — L’fiTOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 302.
Sub acest titlu, se publică nota lui Aali-Paşa, din 28 octombrie, In care protesta Împotriva hotărlrilor Divanurilor ad-hoc, anunţlnd că Poarta Îşi va apăra punctul de vedere In apropiatele conferinţe asupra Principatelor Române.
9021	327 (498:496) Un mot sur la derniâre circulaire turque. — L’fiTOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 306.
Se combat susţinerile Porţii din nota circulară de la 28 octombrie 1857 şi, Îndeosebi, afirmaţiile cu privire la existenţa capitu-laţiilor, recunoscute chiar de Poartă In 1856.
9022	Un paysan du Danube	327 (498:496)
La dernifere circulaire turque. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 312: Lettres moldo-valaques.
Scrisoare deschisă adresată lui Aali-Paşa, ministrul de externe al Porţii. Autorul salută atitudinea mai conciliantă, care apare In ultima circulară otomană, In chestiunea unirii, demonstrlnd — cu citate din lucrări de drept internaţional — independenţa politică a Principatelor Române faţă de Poartă.
9023	327 (498:496)
[Ştiri cu privire la atitudinea presei din Constanti-nopol faţă de lucrările Divanurilor ad-hoc din Principatele Române], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 34, p. 2, col. I: Bucureşti, 1 Dechemvrie/13 Dechemvrie.
492
www.dacoromanica.ro
327(498: 496)
POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE — ŢARA ROANEASCA
327(498.1)
Se precizează că guvernul otoman interzisese să se publice In presa din Constantinopol informaţii cu privire la adunările româneşti. Ştirea este redată după ziarul Nordul [Le Nord], — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
9024	327 (498:496) [Articol cu privire la atitudinea abuzivă a Porţii, care
voia să reorganizeze Principatele Române fără să ţină seama de dorinţele poporului şi de părerea celorlalte puteri].— L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 329: Nouvelles des Principautes.
Se citează un articol din Steaoa Dunării, de la 13 septembrie 1856, In care se delimitează drepturile Turciei In privinţa reorganizării Principatelor Române. Se aminteşte şi de necesitatea unei drepte rezolvări a raporturilor dintre ţărani şi proprietari, In Principate.
9025	327 (498:496) [Comentariu la ştirea că Fuad-Paşa, ministrul afacerilor
străine al Turciei, este numit reprezentantul Porţii la conferinţa de la Paris]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 114, 120: Novitalele zilei.
Gazeta de Moldavia comentează favorabil această numire, subliniind că Fuad ar poseda „deplina cunoaştere a nevoilor celor adevărate a ţerei noastre".
9026	Un paysan du Danube	327 (498:496)
[Scrisoare deschisă adresată lui Fuad-Paşa, plenipotenţiarul Porţii pe lingă congresul de la Paris, în care critică politica lui personală din 1848, cînd înăbuşise revoluţia din Tara Românească]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], li (1858), p. 368—369 [greşit: 268—369]: Lettres moldo-valaques.
Cere ca Turcia să-şi schimbe atitudinea faţă de Principatele
Române.
9027	327	(498:496)
[Se anunţă că Phodiades şi Aristarki au fost demişi
din posturile lor de reprezentanţi ai Principatelor Române la	Poartă].	— ROMÂNUL, II (1858),	nr. 72,
p. 286.
9028	327	(498:496)
[Se anunţă că Înalta Poartă a ratificat convenţia
referitoare la reorganizarea Principatelor Române]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 307: Revista politică.
9029	327	(498:496)
[Introducerea	hati	şerifului	prin care	s-a	publicat
Convenţia de la Paris]. — NATIONANLULtT, I (1858), p. 361.
9030	327	(498:496)
[Articol de critică a dublei atitudini a Turciei faţă
de Moldova şi Ţara Românească]. — STEAOA D., III
(1858), p. 218—219: Iassii 13 Noemvrie.
Se subliniază că In Ţara Românească, unde Căimăcămia concediază sute de funcţionari bănuiţi ca unionişti, Kiamtl-Bei declară că nu se amestecă, ţara fiind autonomă. Iar In Moldova, unde caimacamii Sturza şi Panu au schimbat numai 40 de funcţionari, Afif-Bei protestează violent şi Încearcă să-i intimideze.
9031	327 (498:496)
[Se anunţă că Kiamil-Bei şi Afif-Bei, comisari la Bucureşti şi Iaşi, vor pleca în curînd la Constantinopol], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 52: Ultima oara, 53: Cronica streină.
Ştirea se reproduce după Le Journal de Constanlinople din 26 nov.
9032	327 (498:496) [Observaţii cu privire la plecarea spre Constantinopol
a lui Kiamil-Bei, comisarul otoman la Bucureşti, şi a
lui Afif-Bei, comisarul turc la Iaşi]. — CONSTITU-ŢIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 2, col. 1.
Conslilufionariul se întreabă cum se împacă ştirea aceasta, dată de jurnalul semioficial turcesc, din 20 noiembrie, cu declaraţia lui Afif-Bei făcută Căimăcămiei din Moldova că el ar fi acreditat pe lingă ea.
Serbia
9033	327 (498:497.1)
[Se anunţă că prinţul Miloş Obrenovici a plecat din Bucureşti, stabilindu-se la Iaşii. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 241: întâmplări de zi.
9034	327 (498:497.1)
[Fragment dintr-o scrisoare a unui sîrb către foaia „Curierul din Paris"]. — CONCORDIA, I (1857), p. 98.
Autorul anonim arată că slrbii aşteaptă cu nerăbdare şi cu bucurie ştiri despre unirea şi reorganizarea românilor.
9035	327 (498:497.1)
[Ştiri despre un complot îndreptat împotriva prinţului
Serbiei, complot care ar fi fost urzit la Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 334: Serbia.
în legătură cu acest complot, se vorbea despre un plan de unire a Serbiei cu Principatele Române.
9036	327 (498:497.1)
[Se anunţă că „Gazeta Universală" — „Allgemeine Zeitung" — dezminte ştirea răspîndită de unele ziare cum că complotul sîrbesc ar fi avut legături cu evenimentele din Principatele Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 344: Depeşe telegrafice.
9037	327 (498:497.1)
[Corespondenţă trimisă la 4 noiembrie, din Belgrad, „Gazetei universale din Augsburg" — „Allgemeine Zeitung" — în care se dezminte amestecul românilor în complotul urzit împotriva vieţii prinţului Serbiei]. — L’FlTOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 320: Serbie.
Redacţia înregistrează cu satisfacţie această corespondenţă, care dezminţea zvonurile lansate de presa austriacă.
9038	327 (498:497.3)
[Notiţă cu privire la ecoul stîrnit între români de biruinţele muntenegrenilor împotriva turcilor]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 161, col. III.
In cronica sa zilnică, C. A. Rosetti dezminte categoric afirmaţia făcută de unele ziare străine că aceste victorii ar fi stlrnit simpatii şi In Principatele Române, produclnd „o mare fierbere care ameninţă liniştea".
(498.1)	ŢARA ROMÂNEASCĂ
9039	Lenş, Contele de	327 (498.1)
[Versiune românească a scrisorii adresate lordului Palmerston, în martie 1850]. — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 98—99, 102: Germaniea.
Schiţează istoria raporturilor dintre Ţara Românească şi Imperiul otoman, spre a dovedi neatlrnarea principatului român. înfăţişează înflorirea economică şi socială a ţării, In urma tratatului de la Adrianopol şi prin sprijinul acordat de Rusia In ceea ce priveşte dărtmarea fortificaţiilor otomane din stingă Dunării. Relatează apoi despre revoluţia din 1848, pe care o priveşte nefavorabil. Acuză pe Soliman-Paşa că „a dat mina cu rebelii".
493
www.dacoromanica.ro
327 (498.1)
POLITICA EXTERNA : ŢARA ROMANEASCA
327 (498.1)
9040	327 (498.1)
[După ştiri din Bucureşti, cartierele generale ale armatelor ruseşti şi otomane au părăsit la 25 aprilie oraşul]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143: Novitale din năuntru.
9041	327(498.1)
[Se anunţă, „după o ştire din Viena“, plecarea prinţului Bibescu la Paris], — G. TRANS., XVI (1853), p. 176, col. II: Austria.
9042	327 (498.1)
[Ştiri despre activitatea fostului domnitor Ştirbei,
la Viena]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 347: Depesia telegrafica.
„Principele Ştirbei a reîntors vizita la solul turcesc”. Secretarul său a sosit de la Paris, unde Ştirbei intenţiona să plece.
9043	327 (498.1)
[Se anunţă că fostul domnitor Ştirbei va rămîne peste
iarnă la Viena]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 370: Oesterreichische Monarchie.
9044	327 (498.1)
[Ziarele din Marsilia anunţă sosirea acolo a prinţului
Ştirbei], — G. TRANS., XVII (1854), p. 24, col. II.
9045	327(498.1)
[Se anunţă că zvonurile despre sosirea fostului domnitor Ştirbei la Marsilia — consemnate în gazetele franceze — nu sînt întemeiate]. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 27, col. I [Intîmplări de zi]; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 38: Austria.
Se precizează, că, In 28 ian., Ştirbei a luat parte la primul bal al Curţii, In Viena.
9046	327 (498.1)
[Se anunţă că fostul domnitor Ştirbei ar fi cerut sultanului permisiunea să vină la Constantinopol], —G. TRANS., XVII (1854), p. 106: Din câmpulu resboiuluî.
9047	327 (498.1)
[Ştiri cu privire la misiunea consilierului ministerial austriac cavalerul Laurin, la Baden, în legătură cu readucerea lui Barbu Ştirbei pe tronul Ţării Româneşti]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 294: Braşovu, 25 Septem-bre n.
Laurin dusese lui Ştirbei „adresările comisarilor împărăteşti din România" privind rechemarea sa pe tron. El urma să-l Însoţească pe Ştirbei la Bucureşti.
9048	327 (498.1)
[Se anunţă că domnitorul Ştirbei se va întoarce la Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 299— 300.
Consulul general al Austriei In Principatele Române, Laurin, a trecut la 6 septembrie prin Viena, merglnd'de la Bucureşti la Baden, pentru a-i lnmlna lui Ştirbei mesagiile lui Derviş-Paşa şi Coronini, prin care domnitorul era invitat să se întoarcă In ţară. Ştirbei aştepta la Viena venirea împăratului Austriei.
9049	327 (498.1)
[Discuţii între reprezentanţii Turciei, Angliei, Franţei şi Austriei la Bucureşti, cu privire la organizarea principalului].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 270: In-tămplărî de zi.
S-a discutat problema noului domnitor, a funcţionarilor de stat şi a „miliţiei româneşti". Omer-Paşa a cerut schimbarea funcţionarilor, fiindcă ei ar avea simpatii pentru Rusia, şi punerea miliţiei la ordinul trupelor austriece, pentru a lua parte la eventualele lupte.
9050	327 (498.1) [Versiune română a unei scrisori a lui Omer-Paşa,
care invită Sfatul Administrativ din Ţara Românească să dea întreaga asistenţă unui colonel rus, rănit în ultima bătălie, la Buzău, şi care se afla la Bucureşti].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294: Ţara Românească.
9051	327 (498.1) [Ştiri despre o intervenţie a consulilor Angliei şi Franţei, pe lingă Barbu Ştirbei, ca acesta să declare, printr-un memorand, că renunţă cu totul la protecţia Rusiei). — G. TRANS., XVIII (1855), p. 8: Din cîmpulu resboiuluî.
9052	327	(498.1)
[Din foaia austriacă „Fremdenblatt”, se extrage ştirea
că „din partea Ţerei Româneşti s-a ales pentru Conferinţa din Viena d. boier Creţulescu şi se aşteaptă la Viena11].
—	TELEGRAFUL R., III (1855), p. 117: întâmplări de zi.
9053	327	(498.1)
[Traducerea	unei corespondenţe	din	Bucureşti,	datată
8 iunie,	apărută în	„Ost-deutsche	Post11]. —	TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 183: Principatele dela Dunăre.
Corespondentul se ocupă de Intrigile boierilor împotriva domnitorului, In chestiunea alegerii persoanei care să reprezinte la Viena Ţara Românească. Aceştia II acuză că l-a Înlăturat pe Creţulescu, a cărui capacitate o lăudau, fiindcă nu ar fi fost destul de devotat intereselor personale ale domnitorului. Corespondentul notează că e sigur că, dacă domnitoru l-ar fi numit pe Creţulescu, ei l-ar fi atacat cu cruzime, căci figura primul pe o listă de „revoluţionari şi socialişti", pe care aceiaşi boieri o alcătuiseră cu vreo două luni înainte.
9054	327	(498.1)
[Ştiri diferite referitoare la serbările şi manifestaţiile
organizate de domnitorul Ştirbei şi de autorităţile locale, în Bucureşti şi Galaţi, la vestea căderii Sevastopolului].
—	G. TRANS., XVIII (1855) p. 290: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a; STEAOA D., I (1855), p. 30: Galaţi; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 299, col. I; ZIMBRUL, III (1855), p. 761, col. I: Revista, 797—798: Ţara Românească.
9055	327(498.1) [„Dunărea” — „Die Donau” — asigură că principele
Bibescu a sosit la Viena, în 28 noiembrie]. — STEAOA D. (1855), p. 103: Stampa străină despre Principate.
9056	327( 498.1) [Ştiri cu privire la trimiterea unui împuternicit al
prinţului Ştirbei la Viena, pentru a trata alegerea noului domnitor al Ţării Româneşti], — ZIMBRUL, III (1855), p. 874, col. II: Revista.
Se precizează că acest împuternicit are misiunea de a susţine realegerea prinţului Ştirbei, la sf Irştul termenului legal de domnie. Ştire extrasă dintr-o corespondenţă din Viena, apărută In ziarul Le Nord.
9057	327	(498.1)
[După „Gazeta Austriacă” — „Oesterreichische Zei-
tung” — se anunţă că trimisul Ţării Româneşti la Conferinţa din Constantinopol va fi Creţulescu]. — STEAOA D. II (1856), p. 48: Sciinţi mai noue.
9058	327	(498.1)
[Scurt comentariu subliniind lipsa de caracter a fostului domnitor Bibescu]. — STEAOA D., II (1856), p. 35: Austria.
Se Înfăţişează ironic felul cum aborda sau îşi ascundea decoraţiile străine, după fluctuaţiile politice internaţionale.
9059	327	(498.1)
[Ştire din Bucureşti, redată de ziarul austriac „Fremden-
blatt”, privitoare la silinţele lui Ştirbei de a deveni
494
www.dacoromanica.ro
327(498.1)
POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
327(498.1:436)
prinţ ereditar al României]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 92: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
9060	327(498.1)
[Se anunţă că la Viena şi-a deschis salonul, printr-un
mare bal, prinţul Bibescu, fostul domnitor al Ţării Româneşti].— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 13, p. 4.
Se precizează că la acest bal au fost poltiţi toţi demnitarii ruşi de seamă.
9061	327 (498.1)
[Ştiri referitoare la un prînz oferit la Viena de prinţul
Gheorghe Bibescu, la care participase şi principele Gor-ceakov]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 190: Austria.
9062	327 (498.1)
[Ştire despre călătoria la Viena şi Paris a prinţului
Ştirbei, fiul domnitorului Ţării Româneşti]. — ZIMBELUL, IV (1856), nr. 57, p. 1, col. I: Ştiri atingătoare de Principate.
Se mal arată că prinsul întreprinde această călătorie nu numai pentru susţinerea intereselor Principatelor Române, ci şi pentru a ob(ine domnia pentru el, tn cazul clnd conducerea Principatelor se va Încredinţa unui domnitor român. — După Wanderer şi Gazeta de Colonia [Koelnische ZeilungJ.
9063	327 (498.1)
[Ştiri diferite, din presa străină, cu privire la o ciocnire între militarii austrieci care însoţeau un transport de la Bucureşti spre Giurgiu şi detaşamentul francez ce păzea postul telegrafic din Giurgiu], — LE COURRIER DU B., I (1856), nr. 60, p. 2, col. II; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 156, p. 3, col. I ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 216: Novitalele zilei; G. TRANS., XIX (1856), p. 204: Jurnalele Vieneî despre Principate, 207, col. II: Franţa; STEAOA D., II (1856), p. 164, 168: Buletinul zilei.
In această ciocnire, a fost ucis un soldat francez. O comisie mixtă a făcut anchetă.
9064	327 (498.1)
[Comentarii austriece cu privire la felul diferit în care
au fost sărbătorite la Bucureşti zilele aniversare ale împăraţilor Francisc Iosif şi Napoleon al III-lea].— G; TRANS., XX (1857), p. 267, col. I: Bucureşti, 22 Augustă.
Foaia Triest.lerJ Z.leilung] observă că numai marii boieri s-au grăbit să aducă felicitări consulului Austriei; partida naţională s-a abţinut cu totul. Oe.Islerreichische] Zeit. [ung] consideră ca o gafă politică manifestaţia zgomotoasă la ziua lui Napoleon al III-lea tocmai clnd, la Constantinopol, se Intrerupsese legătura diplomatică dintre Poartă şi reprezentantul Franţei.
(498.1:...) RELAŢII POLITICE ŞI DIPLOMATICE CU DIFERITE ŢÂRI
A nglia
9065	327 (498.1:42)
[Se anunţă că lordul Redcliffe a respins o plîngere a
boierilor Cantacuzino, Ghica şi Mavru, adresată lui, împotriva domnitorului Ştirbei].— G. TRANS., XVI (1853), p. 179, col. II: Novissimu.
Se arată că Redcliffe declarase „că n’are drept a protege pre boierii Valachiei şl a-i apăra In privilegiile lor". Ştirea e dată de Wanderer.
9066	327 (498.1:42)
[Se menţionează o corespondenţă din Bucureşti apărută în „Oesterreichische Zeitung"].—TELEGRAFUL R., III (1855), p. 318: întâmplări de zi.
In corespondenţa aceasta, se expun „Intrigile'* boierilor, sprijiniţi de consulul englez, Împotriva domnitorului Ştirbei.
9067	327 (498.1:42) [Se face cunoscut că „se va vinde la mezat şi în contant, cai, hamuri, căruţe, pături şi alte articole, de către serviciul de transport al armatei britanice"].—VEST. R., XXI (1856), p. 148: Anunţu.
Semnează agentul serviciului de transport Enric H. Calvert. — Text român şi francez.
9068	327 (498.1:42) [R. G. Colquhoun, agentul Angliei în Bucureşti,
anunţă că intendenţa armatei britanice de la Varna va vinde prin mezat 1800 de boi şi 1500 de cai], — VEST. R., XXI (1856), p. 168.
Text român şl francez.
9069	327 (498.1:42) [Se dă voie praporcicului Vasile Puică să poarte medalia ce i s-a conferit, în războiul Crimeii, de către guvernul Angliei], — VEST. R., XXI (1856), p. 271: Poruncă către oştire.
9070	327 (498.1:42) [Ştire despre sosirea la Giurgiu a caimacamului Ţării
Româneşti Al. D. Ghica]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 193, col. III.
Se precizează că acesta a mers la Giurgiu, pentru a se lntllni cu Bulwer, ambasadorul britanic la Constantinopol. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
9071	327 (498.1:42) [Scrisoarea agentului Angliei în Bucureşti, Robert
G. Colquhoun, adresată Căimăcămiei, cu prilejul atentatului contra caimacamului Ion Mânu].—ANUNŢ. R., V (1858), nr. 91, p. 2: Domnilor; ROMÂNUL, II (1858), nr. 92, p. 265.
In Anunţătorul Român, text român şl francez.
Germania. Prusia
9072	327 (498.1:431) [Se anunţă că ambii consuli, ai Prusiei şi Belgiei, din
Bucureşti au primit ordin din partea _ guvernelor lor să-şi înceteze activitatea în Ţara Românească], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 111, col. II: Mal nou, 115: Din câmpulu resboiului.
9073	327 (498.1:431) [Ştire cu privire la întîlnirea de la Giurgiu a caimacamului Al. D. Ghica cu un principe prusian, care ar fi trecut pe Dunăre către Constantinopol], — ROMÂNUL, II (1858), p. 189, col. III.
Din cronica politică semnată dc C. A. Rosetti.
Austria
9074	A.	E.	P.	327 (498.1:436)
[Corespondenţă din Bucureşti în care, în numele supuşilor austrieci, se laudă personalul consulatului austriac]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 146—147: Tiara românească shi Moldavia.
9075	327 (498.1:436) [Dare de seamă despre sărbătorirea zilei onomastice
a împăratului Austriei, în Bucureşti]. — VEST., R., XVI (1851), p. 281: Bucureşti.
Text român şi francez.
9076	327 (498.1:436) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că a sosit
în Bucureşti comisarul austriac „însărcinat cu ligvidarea
4 - Bibliografia analitică - c. 959
495
www.dacoromanica.ro
327(498.1:436)
POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
327(498.1:436)
tutulor datoriilor de producte şi alte obiecte, date spre îndestularea oştirilor c.c., la a lor trecere printr’acest principat"].— BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 393—394; VEST. R., XVI (1851), p. 341.
Totodată, se anunţă că acest comisar, împreună cu marele vornic AfanoiI Băleanu şi vornicul Ioan Otetelişanu, a început să cerceteze toate cererile şi chitanţele şi că aceia care mai au chitan(e şi pretenţii Ic pot înainta comisiei, In termen de 15 zile.
9077	327(498.1:436) [Intr-o corespondenţă datată Bucureşti 6 nov., se
anunţă, între altele, că în capitala ţării a sosit o comisie militară austriacă], — G. TRANS., XIV (1851), p. 383: Tiara românească shi Moldavia.
Comisia ar fi primit misiunea de a Încheia socotelile cu cei care aveau sume de Încasat de pe timpul etnd trupele austriece staţionaseră In principatul Ţării Româneşti.
9078	327	(498.1:436)
[Ştiri în legătură cu recensămîntul celor păgubiţi de
oastea austriacă în Muntenia, în vederea despăgubirii lor].—G. TRANS., XIV (1851), p. 387: Tiara Românească shi Moldavia.
Corespondentă datată:	Bucareştl, 18 noiemv.
9079	327	(498.1:436)
[Se vesteşte probabila vizită la Sibiu a domnitorului
B. Ştirbei, cu prilejul venirii împăratului Austriei în Transilvania]. — G. TRANS., XV (1852), p. 179: Terra românescâ si Moldavia.
9080	327	(498.1:436)
[Se anunţă că domnitorul Ţării Româneşti,	B. Ştirbei,
a fost însărcinat de sultan să-l salute în numele său pe împăratul Austriei, la ..marginile Turciei"].— GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 61, p. 140, col. I.
După Le Journal de Constantinople din 24 iulie.
9081	327 (498.1:436) [Ştiri în legătură cu sosirea la Sibiu a domnitorului
Barbu Ştirbei, în întîmpinarea împăratului Austriei], — G. TRANS., XV (1852), p. 204: Braşovu 21 Iuliu, 216: Ştiri mai noă.
Ştirbei l-a salutat pe Împărat In numele sultanului Abdul Megld. A venit cu o numeroasă suită. A fost decorat de Împărat cu crucea mare a ordinului Leopold; Cantacuzino a primit coroana de fier; alţii din suită, ncnumiţi, au fost făcu(i comandori şi cavaleri ai ordinului.
9082	327 (498.1:436) Din istoria preanalteî petreceri a Maiestăţii Sale Im-
peratulul... — G. TRANS., XV (1852), p. 222: Bra-şovîi.
Relatări despre primirea făcută la Turnu-Roşu Împăratului Austriei de către Barbu Ştirbei, domnitorul Ţării Româneşti, In 23 iulie. De asemenea, despre vizita făcută Împăratului de către Ştirbei la Sibiu, In 24 iulie.
9083	327 (498.1:436) [Dare de seamă despre întîlnirea împăratului Austriei
cu domnitorul Ştirbei, la Turnu-Roşu].—GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 58, p. 127—128 [pag. greşită]: Austria.
Se comunică ştiri cu privire la călătoria lui Francisc Iosif prin Transilvania, unde domnitorul Ştirbei l-a salutat In numele sultanului.
9084	327(498.1:436) [Dare de seamă despre solemnităţile ce au avut loc
cu prilejul vizitei domnitorului Barbu Ştirbei la Sibiu, pentru a-1 întîmpina pe Francisc Iosif]. — VEST. R., XVII (1852), p. 233; G. TRANS., XV (1852), p. 231: Terra românească si Moldavia.
496
9085	327 (498.1:436) [Dare de seamă despre solemnităţile ce au avut loc cu
prilejul întîlnirii dintre domnitorul B. Ştirbei şi împăratul Austriei]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 57, p. 123—125: Ţara Românească.
O delegaţie de mari demnitari, In frunte cu Ghcorghe Ştirbei, l-a lntlmpinat pe Francisc Iosif la Sibiu. împăratul Austriei s-a deplasat după aceea la Turnu-Roşu, unde s-a lntllnit la graniţă cu Barbu Ştirbei. Domnitorul Ţării Româneşti a venit apoi cu suita la Sibiu, spre a-i lnmlna împăratului Austriei o scrisoare autografă din partea sultanului. — Text român şi francez. Reproducere din Buhurester Deutsche Zeilung, din 28 iulie; acest nr. al gazetei germane lipseşte din colecţia B. A. R.
9086	327(498.1:436) [Ştiri despre plecarea din Bucureşti spre Viena a agentului Ţării Româneşti la Constantinopol, Nicolae Aris-tarki], — VEST. R., XVIII (1853), p. 189.
9087	327 (498.1:436) [Dare de seamă despre sărbătorirea aniversării împăratului Francisc Iosif în Bucureşti], — VEST. R., XVIII (1853), p. 249—250: Bucureşti; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 261: Ţara Românească.
Au asistat la ceremonie miniştrii Ţării Româneşti, generalul Gorceakov, consilierul de stat Kotzebue şi alţii. — Text român şi francez.
9088	327(498.1:436) [Se anunţă că sfetnicul ministerial austriac, Laurin,
l-a vestit oficial pe domnitorul Ţării Româneşti despre logodna împăratului Austriei]. — VEST. R., XVIII
(1853)	, nr. 68, p. 270, nr. 68 bis, p. 269—270; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 277: Ţara Românească.
9089	327 (498.1:436) [Se anunţă că, la 21 august, domnitorul Ştirbei l-a
primit pe Laurin, consulul general al Austriei în Ţara Românească].—G. TRANS., XVI (1853), p. 273: Tifer’a romanâsca si Moldavi’a.
Consulul i-a adus la cunoştinţă logodna împăratului Austriei.
9090	327 (498.1:436) [Rezumatul unei corespondenţe din Bucureşti, datată
10 august, publicată în „Ost-deutsche Post"]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 254—255:	Principatele
dela Dunăre.
Corespondentul insinuează că populaţia ar aştepta cu bucurie ocuparea de către trupele austriece.
9091	’	327 (498.1:436)
[Se anunţă sosirea în Sibiu a unei delegaţii a Sfatului
Administrativ al Ţării Româneşti]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 267: Transsilvania.
Delegaţia — compusă din; Climent, episcopul Argeşului, beizadea C. Ghica şi Iancu Filipescu, secretarul statului — a venit să-l salute pc Coronini „In privinţa intrării trupelor imper. aus-triace In Principate".
9092	327 (498.1:436) [Ştiri despre vizita la Sibiu a unei deputaţii din Tara
Românească]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 257— 258: Monarhia Austriacă.
Deputăţia este alcătuită din; Clementie, episcopul Argeşului, prinţul Scarlat Ghica şl marele logofăt Ioan Filipescu. în Sibiu, i-a vizitat pe contele Coronini şi episcopul Andrei Şaguna. — Tot In acest timp, se anunţă vizita la Sibiu a episcopului gr. cat. Al. Sterca Şuluţiu, fără a se preciza legătura.
9093	327(498.1:436) [Ziarul „Mesagerul Transilvan" — „Siebenbiirger Bote”
— scrie despre sosirea la Sibiu, la 18 august, a colonelului
www.dacoromanica.ro
327(498.1:436)
POLITICĂ EXTERNA : ŢARA ROMANEASCA
327(498.4:36)
român Voinescu, însărcinat de autorităţile române să însoţească trupele austriece în Principate], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 270: Austria.
9094	327 (498.1:436) [Ştiri şi comentarii cu privire la înaintarea trupelor
austriece în Principatul Ţării Româneşti], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 257—258: Monarhia Austriacă, Sibiu 17 Aug., 259 şi 262: Din cămpulă resboiuluî, 273— 274: întâmplări de zi, 274: Din cămpulO resboiuluî, 278: Principatele dela Dunăre.
9095	327 (498.1:436) [Ştiri şi comentarii din sursă austriacă în legătură
cu intrarea trupelor habsburgice în Ţara Românească]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 26-2—263; Oesterreichische Monarchie.
După gazetele Wiener Zeitung şl Der Soldatenfreund.
9096	327 (498.1:436) [Se vesteşte că un corp de armată austriac va intra,
la 25 aug., în Bucureşti şi Craiova], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 256: Neuestes.
Va sta sub comanda contelui Coronini, care li va avea ln subordine pe generalii Alemans, Popovicl, Jeiacici şi Bacchio.
9097	327 (498.1:436) [Se anunţă că oştile austriece au trecut hotarele Principatului şi la 25 august vor sosi la Bucureşti].—VEST. R., XIX (1854), p. 258.
9098	327 (498.1:436) [Ştiri referitoare la mişcările trupelor austriece în
Ţara Românească],— G. TRANS., XVII (1854), p. 264, col. I, 267: Din câmpulă resboiuluî.
9099	327 (498.1:436) [Dare de seamă despre intrarea trupelor austriece
în Bucureşti],— BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 269, 273: Donaufiirstenthiimer.
Intre ele, se afla şi un regiment italian, care a fost primit cu multă simpatie.	.
9100	327	(498.1:436)
[Dare de seamă despre intrarea trupelor austriece
în Bucureşti], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 278: Principatele dela Dunăre.
9101	327	(498.1:436)
[Anunţuri de licitaţie pentru diferite aprovizionări
ale armatelor austriece din Ţara Românească], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 293.
9102	327	(498.1:436)
[Comandantul spitalului nr. 1 al trupelor austriece
de ocupaţie anunţă că se va ţine licitaţie pentru îndestularea acestui spital cu alimente şi lucruri]. — VEST. R,. XIX (1854), supl. la nr. 74, p. 1.
Se arată de ce anume alimente şi lucruri are nevoie spitalul şi condiţiile de participare la licitaţie.
9103	327 (498.1:436) [Ştiri şi comentarii cu privire la ocupaţia austriacă
în Ţara Românească], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 302 şi nr. 71, p. 281—282: întâmplări de zi, nr. 72, p. 287: Principatele dela Dunăre, nr. 73, p. 288: Depeşe telegrafice, nr. 73, p. 290, 391—392: întâmplări de zi.
9104	327 (498.1:436)
Adresa Ex. Sale d-lui Locotenentului-General Coronini, comandant de căpetenie al trupelor imperiale şi regaJe în România şi Moldavia, către Sfatul Administrativ vre-
melnic. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 269; VEST. R„ XIX (1854), p. 277.
Anunţă că atlt Austria, cit şi Turcia au hotărlt rechemarea prinţului Barbu Ştirbei, de la Viena, pentru a-şi relua domnia.
9105	327	(498.1:436)
[Amănunte cu privire la primirea în ţară a comandantului de căpetenie austriac Hess].—VEST. R,
XIX	(1854), p. 290—291.
Text romăn şi rranccz.
9106	327	(498.1:436)
[Scurtă corespondenţă din Bucureşti, de la 13 septembrie c.v., despre intrarea oficială în capitala Ţării Româneşti a baronului Hess, generalul comandant âl armatelor a 3-a şi a 4-a austriece], — G. TRANS., XVII (1854), p. 297.
Se arată că Hess fusese găzduit la secretarul statului, Fili-pescu.
9107	327	(498.1:436)
[Dispoziţii privitoare la cartiruirea oştilor austriece], —
BULETIN [Ţ.R.:], 1854, p. 341: Departamentul din Năuntru; VEST. R., XIX (1854), p. 361: Departamentul din Năuntru.
Se arată că, pe lingă odăi, trebuie să se dea ofiţerilor şi soldaţilor: pături, iluminare, Încălzire, grajduri etc. „Pentru toate aceste trebuinţe, guvernul austriac nu va plăti nimic".
9108	327 (498.1:436)
[Se anunţă că I. Voinescu a fost decorat de împăratul Austriei]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 337: Donaufiirstenthiimer.
Cu crucea de comandor al ordinului Coroanei de oţel.
9109	327 (498.1:436)
[Ordin al domnitorului Ştirbei pentru salutul adresat
gradelor militare austriece], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 381, col. I: Porunci către oştire; VEST. R., XIX (1854), p. 393: Poruncă către oştirea românească; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 409: Donaufiirstenthiimer.
Sub motiv că semnele gradelor austriece nu slnt bine cunoscute de militarii români, B. Ştirbei ordonă comandanţilor de trupe să-şi instruiască subordonaţii, ca să salute gradele ofiţereşti din armata austriacă.
9110	327 (498.1:436)
[Instrucţiile trimise de Departamentul din Năuntru
administraţiilor districtelor privitoare la socotelile de cheltuieli şi orice aprovizionări ce se fac'în trebuinţa trupelor austriece aflate în Principate], — BULETIN [Ţ.R.1, 1855, p. 5.
9111	327 (498.1:436)
[Ştire cu privire la decorarea unor personalităţi româneşti de către împăratul Austriei],—VEST. R., XX
(1855), p. 37, col. I.
Acestea slnt: arhimandritul Paisie, egumenul mănăstirii Sinaia, coi. Ioan Voinescu, clucerul Dimitrie Polizu, paharnicul Cornilie Lapati, serdarul Ioan Băbeanu şi pitarul Gheorghe Plăvianu.
9112	327 (498.1:436)
[Se anunţă că domnitorul Barbu Ştirbei a prezentat felicitări contelui Coronini, cu ocazia naşterii fiicei împăratului Francisc Iosif]. — TELEGRAFUL R., 111 (1855), p. 62: Monarhia Austriacă. SibiiO 23 Fevr.; VEST. R.,
XX	(1855), p. 57.
9113	327 (498.1:436)
[Scurtă dare de seamă despre banchetul dat de Barbu Ştirbei în cinstea lui Coronini, pentru a sărbători naş-
497
www.dacoromanica.ro
327(498.1:436)
POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
327(498.1:436)
terea fiicei împăratului Francisc Iosif].—VEST. R., XX (1855), p. 62.
Tot aici, se publică şi cele două scurte cuvlntări rostite de B. Ştirbei. — Text român şi francez.
9114	327	(498.1:436)
(Se anunţă	că	generalul	austriac	Aleman, însoţit de
prefectul român al poliţiei, a plecat la Craiova, ca să cerceteze plîngerile locuitorilor împotriva garnizoanei austriece din acel oraş]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 92, col. I.
9115	327	(498.1:436)
[Extras din raportul oficial al comisiei de anchetă
în chestiunea plîngerii unor craioveni împotriva soldaţilor austrieci din garnizoană]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 126: Austria.
După Wiener Zeilung.
9116	327	(498.1:436)
[Se anunţă că	Francisc	Selner	a	fost	numit „cancelar"
la consulatul austriac din Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 114: întâmplări de zi.
9117	327 (498.1:436)
[Se anunţă că Gheorghe Ştirbei, şeful miliţiei româneşti, a fost trimis în Bucovina, ca să-l salute în numele domnitorului Ţării Româneşti pe împăratul Austriei, în vizită acolo]. — TELEGRAFUL R. , III (1855), p. 210: întâmplări de zi.
Ştirea e luată dintr-o corespondentă din Bucureşti apărută In Oeslerreichische Zeilung.
9118	Fialknvski, V.	327(498.1:436)
[Corespondenţă din Bucureşti în care se descrie felul
cum s-a serbat acolo ziua naşterii lui Francisc Iosif]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 250: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Insistă mai ales asupra spectacolelor ce au avut loc In grădinile Cişmigiu şi Warmberg: decoraţia grădinilor, muzicile care au clntat acolo, jocurile de artificii.
9119	327 (498.1:436)
[Traducerea unei dări de seamă din „Bukurester deut-sche Zeitung" cu privire la marile serbări din Bucureşti de ziua lui Francisc Iosif]. — TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 258—259: Principatele dela Dunăre.
Numărul din gazeta germană In care s-a publicat această dare de seamă lipseşte din colecţia B.A.R.
9120	327 (498.1:436)
[Ofisul domnesc prin care se încuviinţează jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar şi instrucţiunile lui către comisiile districtuale].—BULETIN [T.R.], 1855, p. 259.
Se referă la modul tn care se vor constata cantităţile de produse luate de oştirile austriece de ocupaţie.
9121	327 (498.1:436)
Listă de oraşele din Ţara Românească în care se află dislocate trupe c.c. cu arătarea serviţiului trebuincios pe o lună de zile. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 270.
Se specifică produsele de care au nevoie trupele austriece: lemne, paie şi luminări.
9122	327 (498.1:436)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut că, potrivit convenţiei încheiate în 28 oct., s-a stabilit că proprietarii la «are au fost încartiruiţi militari austrieci sînt obligaţi să le dea acestora şi „cuviincioasa iluminare şi încălzire"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 361, col. MI.
498
9123	327 (498.1:436) [Departamentul din Năuntru constată „cu mîhnire"
că „cei mai mulţi dintre proprietarii cu stare" nu vor să respecte regulile pentru cartiruirea ostaşilor austrieci].
—	BULETIN [T.R.], 1855, p.361, col. I—II; VEST. R., XX (1855), p. 357; STEAOA D., I (1855), p. 110: Ţâra Românescâ.
Aceşti proprietari refuză „cuviincioasa iluminare şi încălzire c. c. soldaţilor" şi dovedesc prin aceasta „o curată îndărătnicie".
9124	327 (498.1:436) „Fremdenblatt" despre o aferă în Bucureşti. — G.
TRANS., XX (1856), p. 92, col. I.
Sub acest titlu, se publică o corespondenţă din Bucureşti in care se vorbeşte despre o Încăierare Intre militarii romăni şi austrieci, In acel oraş. Totodată, se anunţă că au ars grajdurile trupelor austriece, prăpădindu-se 52 de cai.
9125	327 (498.1:436) însemnare. De staţiile în Prinţipatul Românii unde se
află trupe c.c. şi arătare aproximativă a trebuincioaselor articole de serviciul pe o lună. — BULETIN [T.R.], 1856, p. 94.
9126	327 (498.1:436) [Ştiri despre o ciocnire între militarii români şi cei
austrieci, la Buzău, în 2 iunie]. — STEAOA D., II (1856), p. 120: Buletinul zilei, 121: Iaşi, 9 luni, 128: Buletinul zilei; G. TRANS., XIX (1856), p. 175: Tiâr’a roman&sca si Moldavi’a.
Rezultatul ar fi fost 12 soldaţi români şi un ofiţer austriac răniţi. Din partea guvernului din Ţara Românească, a rost trimis n anchetă şi d-rul Davila. Austriecii au trimis pe generalul Marziani.
9127	327	(498.1:436)
[Dare de seamă despre sărbătorirea zilei de naştere
a împăratului Francisc Iosif]. — VEST. R., XXI (1856), p. 238.
S-a oficiat un serviciu divin pe clmpia Băneasa, In prezenţa corpului diplomatic. Generalul austriac Marziani a dat un prlnz, iar seara a avut loc o mare serbafe In grădina Varmberg. — Text român şi francez.	'
9128	327	(498.1:436)
însemnare. De staţiile din Principatul Românii unde
se află dislocate trupe c.c. şi arătarea a necesarilor articole de serviţiu pe o lună. — BULETIN [T.R.], 1856, p. 277; VEST. R., XXI (1856), p. 265.
Oraşele arătate slnt; Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Buzău, Brăila, Giurgiu, Slatina şi Craiova, iar articolele necesare slnt: lemne, paie, luminări şi untdelemn.
9129	327	(498.1:436)
[Ştire despre maltratarea marelui logofăt Constantin Suţu de către un soldat austriac]. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 171, p. 4: Ţara Românească.
După foaia L’Indipendance Belge.
9129a	327	(498.1:436)
[Poliţia Capitalei face cunoscut că oricine va cumpăra „orice obiect de diferite trebuinţe de la soldaţi sau ofiţeri" austrieci va suferi „consecuente nemulţumitoare"].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 314.
9130	327	(498.1:436)
[Jurnalul Consiliului Administativ Extraordinar prin care se aprobă mărirea taxei ce se plătea sătenilor cărăuşi de către armata austriacă]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 345.
Se fixează o taxă de 10 lei pe fiecare distanţă de clte o poştă, pentru carul cu doi trăgători.
www.dacoromanica.ro
327(498.1:436)
POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
327(498.1:47)
9131	327	(498.1:436)
[Se vesteşte că N. Ruset, „plenipotentul Ţării Româneşti la conferinţele pentru navigarea Dunării11, a fost primit de miniştrii austrieci], — VEST. R., XXI (1856), p. 365: Austria.
9132	327	(498.1:436)
[Ministerul din Năuntru face cunoscut că armatele
austriece vor evacua Principatele Române pînă cel mai tîrziu la 30 martie 1857 şi arată cum se va face aprovizionarea lor], — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p.	42.
9133	327	(498.1:436)
[Se anunţă că trupele austriece au fost evacuate din
Ţara Românească].—ANUNŢ. R., (1857), nr. 13, p. 1: Bucureşti; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 94—95.
N-au rămas declt bolnavii şi un mic număr de soldaţi ai spitalelor. Generalii Marziani şi Popovici se pregătesc să plece.
9134	327 (498.1:436) [Nota prin care generalul Marziani, comandantul
trupelor austriece din Ţara Românească, vesteşte evacuarea lor şi mulţumeşte guvernului pentru îngrijirile primite de trupele sale]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 81: Ministerul din Năuntru.
9135	327 (498.1:436) [Ofisul caimacamului către Sfatul Administrativ
Extraordinar, prin care anunţă că generalul Marziani, printr-o notă din 10/22 martie, aduce mulţumiri guvernului în numele trupelor austriece, care au fost evacuate din Ţara Românească]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 13, p. 1; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 94.
Text român şi francez.
Franţa
9136	327 (498.1:44) [Se anunţă că au sosit în Bucureşli Hory şi Gradovici,
unul secretar şi celălalt dragoman la consulatul Franţei].
—	VEST. R., XIX (1854), p. 245: Bucureşti.
9137	327 (498.1:44) [Se anunţă că, la 4 iunie, boierul muntean Constantin
Suţu fusese primit în audientă, la Paris, de către Napoleon al IlI-lea]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 175: Cronica străină.
9138	_	327 (498.1:44)
[Consulatul francez din Bucureşti anunţă că se vor
vinde, prin licitaţie, la Brăila, de către intendenţa militară franceză, proviziile de orz pe care aceasta le posedă prin porturile Dunării]. — VEST. R., XXI (1856), p. 152.
Se arată cantităţile de orz ce se ariă de vlnzare la Brăila, Călăraşi şi Olteniţa. — Text român şi rrancez.
9139	327	(498.1:44)
[Ştire	cu	privire	la	un	ordin	pe	care	l-ar	fi primit
consulul	Franţei	la	Bucureşti	de	„a	nu	vinde	aprovisio-
năminlele de grîne aflătoare la Brăila, Calaraşi şi la Olteniţa11]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 210: Monarchi’a austriaca.
9140	327	(498.1:44)
[Notiţă despre o reprezentaţie teatrală dată în Bucureşti
în beneficiul sinistraţilor din Franţa]. — VEST. R., XXI
(1856), p. 201: Bucureşti, 8 (20) Iuliîi.
Trupa românească a jucat trei piese: Corbul-Român, Doă Despărţenii şl Fala Cojocarului. Au fost de faţă caimacamul Alexandru D. Ghica şi baronul Talleyrand Pdrigord. S-a strlns o sumă „mulţumitoare". Contribuţii se mai primesc ia consulatul rrancez.
—	Text român şi francez.
9141	327 (498.1:44) [Dare de seamă despre sărbătorirea zilei de naştere a
lui Napoleon al IlI-lea la Bucureşti]. — VEST. R., XXI (1856), p. 233: Bucureşti, 5 August.
9142	327 (498.1:44) [Se anunţă că marele logofăt Suţu, ministrul de finanţe al Ţării Româneşti, a trecut prin Viena în drum spre Paris]. — VEST. R., XXI (1856), p. 365: Austria.
9143	327 (498.1:44)
[Se anunţă că	Grigorc	Ghica,	adjutantul	caimacamului
Ţării Româneşti, a ajuns la Paris, fiind însărcinat cu o misiune politică].—CONCORDIA, I (1857), p. 99: Francia.
9144	327 (498.1:44)
[Se anunţă că	se	aşteaptă sosirea la Paris	a trei membri
ai Divanului ad-hoc din Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 7: Franţa.
Misiunea acestora era de „a justifica purtarea unionişlilor şi totodată a mulţăini guvernului franţozesc In numele acelora, pentru simpatiile ce le-a arătat pln’acum". — După OesterreicHiscke Zeilung.
9145	327 (498.1:44) [Despre inactivitatea cetăţenilor din Bucureşti în
privinţa felicitării împăratului Napoleon al III-lca]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 25: Bucureşti, 23 Ianuarie/ 4 Februarie.
Această tăcere este relatată In comparaţie cu acţiunea cetăţenilor din celelalte oraşe, care au felicitat pe tmpărat. Din cronica politică semnată de C. A. ltosclti.
9146	327 (498.1:44) [După gazeta franceză „Monitorul11 — „Le Monileur
Universel11—se anunţă că Napoleon al IlI-lea a primit o scrisoare adresată de caimacamul Ţării Romaneşti, Alexandru D. Ghica, cu prilejul atentatului încercat asupra împăratului Franţei]. — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 73: Revista politică.
9147	327 (498.1:44) [Adresa de felicitare trimisă în numele locuitorilor
din Buzău, lui Talleyrand, cu ocazia atentatului neizbutit de la 13 ianuarie]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 45: Bucuresci, 10/22 Fevruarie.
9148	327 (498.1:44) [Ştiri cu privire la felicitările adresate în numele locuitorilor din Cîmpulung şi Piteşti cu prilejul atentatului neizbutit asupra lui Napoleon al IlI-lea.] — ROMÂNUL, II (1858), p. 58.
Din cronica politică semnală de C. A. Roselli.
9149	327	(498.1:44)
Adresa cetăţenilor	din	oraşul PitestuluT către D. Baron
de Talleyrand. — ROMÂNUL, II (1858), p. 61—62.
Adresa cuprinde felicitări pcnlru Napoleon al IlI-lea In legătură cu atentatul neizbutit Încercat asupra sa.
9150	327	(498.1:44)
[Notiţă despre iniţiativa administratorului jud. Vîlcea,
care l-a felicitat pe Napoleon al IlI-lea cu ocazia atentatului neizbutit], — ROMÂNUL, II (1858), p. 78.
Din cronica politică semnală de C. A. Roselli.
Rusia
9151	327	(498.1:47)
[Ştiri	cu	privire	la	o	cerere	făcută	ţarului de către
domnitorul B. Ştirbei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 36, col. II: Turcia.
După o corespondenţă din Constanlinopol, publicată In foaia Tonieh Polshi, B. Ştirbei i-ar fi cerut ţarului un post pentru fiul său, In Ministerul de Externe al Rusiei. Cererea li fusese acceptată, dar intervenţia Turciei împiedicase realizarea acestui plan.
499
www.dacoromanica.ro
327(498.1:4?)
politica Externa : Tara romaneasca
329(498.1:47)
9152	327 (498.1:47)
[Departamentul din Năuntru anunţă că — cu prilejul
plecării armatelor împărăteşti în Rusia — se va ţine o licitaţie, potrivit dorinţei generalului rus Ivin, pentru transportarea de la Bucureşti la Giurgiu a parcului de artilerie rus]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 90.
9153	327 (498.1:47)
[Departamentul din Năuntru anunţă că, potrivit unei adrese a generalului rus Ivin, comandantul împărăteştilor oştiri ruseşti din Principate, se va ţine licitaţie pentru productele, lemnele şi sacii ce vor rămine în magazii la plecarea oştirilor]. —BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 98—99: înştiinţare.
Se publică lista oraşelor unde existau depozite, indiclndu-se cantitatea productelor.
9154	327 (498.1:47)
[Adresa generalului Liiders către domnitorul Ţării Româneşti prin care arată că împăratul Rusiei a primit cu bunăvoinţă darul de „una mie cerferte făină“ făcut de serdarul Vangheli Zapa, pentru armatele ruseşti]. — BULETIN [Ţ.R ], 1851, p. 113; VEST. R., XVI (1851),
p. 101.
9155	327 (498.1:47)
[Dare de seamă despre felul cum s-a serbat in Bucureşti, la 17 apr., ziua naşterii prinţului moştenitor al Rusiei, Alexandru Nicolaevici]. — VEST. R., XVI (1851), p. 117.
A fost serbat printr-un tedeum la biserica Sărindar ;i o „adunare ctmpcncască", organizată de generalul Ivin, In grădina marelui vornic Constantin Cantacuziono.
9156	(327 (498.1:47)
Tălmăcirea adresei Excelenţei Sale D-lui general-leitenant Ivin câtre înălţimea Sa. — BULETIN [T.R.], 1851, p. 137—138; VEST. R., XVI (1851), p.’l21; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 166—167: Actul generalului rus Ivin.
Scrisoare către domnitorul Ţării Româneşti, cu prilejul plecării trupelor ruseşti, comandate de Ivin. — In Vest. R. se publică şi versiunea franceză.
9157	327 (498.1:47)
[Ştire cu privire la plecarea trupelor ruseşti din Principate].— G. TRANS., XIV (1851), p. 180, col. II: Bucureşti, 20 Maiu.
9158	327 (498.1:47)
[Se anunţă că împăratul Rusiei i-a acordat domnitorului Ţării Româneşti „marea cruce şi insigniile în brilianturi ale ordinului Sântei Ane de întîiul clas11].
—	VEST. R., XVI (1851), p. 173: Bucureşti, 13 iunie; G. TRANS., XIV (1851), p. 239: Tiara românească shi Moldavia.
Tot aci se publică şi o listă de 10 persoane care au primit diferite ordine ale Rusiei. In fruntea acestora se află Ap. Arsachi, cu ordinul crucea Sf. Ane clasa a doua.
9159	327 (498.1:47)
[Se anunţă că Halcinski, consulul general al Rusiei» a înminat domnitorului Tării Româneşti ordinul „Ana“ clasa I]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 197: Ţeara Românească.
9160	327 (498.1:47)
[Corespondenţă din Bucureşti, de la 13 iunie, despre înminarea decoraţiilor acordate de ţar domnitorului B. Ştirbei şi mai multor boieri şi ofiţeri din Ţara Românească].
—	ZIMBRUL, I (1851), p. 374—375; Bucureşti.
500
9161	327 (498.1:47)
[Sărbătorirea zilei numelui împăratului Nicolae I al
Rusiei în Bucureşti]. — VEST. R., XVI (1851), p. 361— 362: Bucureşti, 8 Dechemvrie.
Cu acest prilej, s-a slujit un tedeum In prezenta domnitorului şi a autorităţilor publice. Au urmat vizite la consulul rus Halcinski. Edificiile publice şi multe dintre cele particulare au fost iluminate. A fost dat un bal de domnitorul ţârii, la care au participat prinţii A. D. Chica şi Miloş Obrenovici, consulii şi agenţii puterilor străine etc.
9162	327 (498.1:47)
Dare de seamă despre sărbătorirea zilei onomastice
a ţarului Nicolae I], — VEST. R., XVII (1852), p. 389: Bucureşti.
Text român şi francez.
9163	'	327 (498.1:47)
Dare de seamă despre sărbătorirea zilei aniversare
a ţarului Nicolae I, la Bucureşti], — VEST. R., XVIII
(1853), p. 169—170: Bucureşti.
Intre altele, a avut loc un banchet dat de B. Ştirbei, la care domnitorul Ţării Româneşti a toastat pentru sănătatea „augustului protector al aceşti i ţări". — Text român şi francez.
9164	327 (498.1:47)
[Se anunţă că vornicul M. Florescu, clucerul Beliu,
Budişteanu şi colonelul N. Bibescu, adjutantul domnitorului Ştirbei, au sosit de la Bucureşti la Iaşi, spre a-1 întîmpina pe comandantul Gorceakov]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 209: Novitale din năuntru.
9165	327	(498.1:47)
[Se anunţă că avangarda	oştirii	ruse,	comandată de
generalul-aghiotant Anrcp,	a	sosit	în	25	ale	lunii iunie
la Focşani], — VEST. R., XVIII (1853), p. 197.
9166	327	(498.1:47)
[Se anunţă că trupele ruseşti de avangardă au trecut prin Buzău şi că vor sosi, la 3 iulie, în Bucureşti], VEST. R., XVIII (1853), p. 201; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 221: Ţara Românească.
9167	327	(498.1:45)
[Scurtă dare de seamă referitoare la primirea făcută în Bucureşti avangărzii armatei ruseşti, de sub comanda generalului Anrep Elmpt].— EST. R., XVIII (1853), p. 209: Bucureşti, GAZ. DE MOLD, XXV (1853, p. 226: Ţara Românească.
Text român şi francez.
9168	327 (498.1:47)
[Ştiri cu privire la sosirea trupelor ruseşti în Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 211: Principatele de la Dunăre.
9169	327	(498.1:47)
[Ştiri în legătură cu comandanţii trupelor ruseşti din Capitală]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 225 şi 233: Donaufurstenthtimer, 237: Russland.
9170	327 (498.1:47)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va ţine licitaţie, potrivit dorinţei generalului Satler, pentru îndestularea prin contract a spitalului ostăşesc provizoriu întocmit la Slatina, pentru soldaţii ruşi]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 273—274.
9171	327	(498.1:47)
[Departamentul din Năuntru aduce mulţumiri unor soldaţi ruşi, care au contribuit la stingerea incendiului din satul Domneşti, judeţul Ilfov]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 277; VEST. R., XVIII (1853), p. 321.
www.dacoromanica.ro
327(498.1:47)
POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
327(493.1:47)
9172	327 (498.1:47) [Scurtă dare de seamă despre serbările de la Bucureşti
în cinstea ţarului Nicolae I], — G. TRANS., XVI (1853), p. 273: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a.
9173	327(498.1:47) [Corespondenţă cu privire la organizarea pentru iarnă
a trupelor ruseşti din Ţara Românească}. — G. TRANS., XVI (1853), p. 283—284: Bucureşti, 7 Septembrie v. 1853.
9174	327 (498.1:47) [Dare de seamă despre sărbătorirea la Bucureşti a
zilei onomastice a ţareviciului Alexandru, moştenitorul tronului]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 277—278, Noutăţi din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXV (1853): p. 289—290; Ţara Românească.
Text român şi francez.
9175	327 (498.1:47) [Se anunţă că locuitorii de toate clasele din Bucureşti
oferă daruri şi ajutoare pentru răniţii ruşi, aduşi în spitalele din Capitală], — VEST. R., XVIII (1853), p. 353: Bucureşti, 7 (19) Noemvrie 1853; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 365—366: Ţara Românească.
9176	327 (498.1:47) [Comandantul-şef al trupelor ruseşti în Ţara Românească exprimă recunoştinţa sa tuturor acelora care au oferit daruri pentru soldaţii ruşi răniţi în luptele cu turcii], — BULETIN [Ţ.R.], 1853, voi. II, supl. la nr. 76.
Text român şi francez.
9177	327 (498.1:47) Către Sfatul Administrativ al Valaliiei.—BULETIN
[Ţ.R.], 1853, p. 313; VEST. R., XVIII (1853), p. 357—358.
Generalul Gorceakov aduce la cunoştinţa Sfatului că ţarul Rusiei, In urma demisiei domnitorului B. Ştirbei, a Încredinţat funcţiile acestuia generalului Budberg, numit comisar extraordinar şl plenipotent. — Text In limba română şi franceză.
9178	327	(498.1:47)
[Zvonuri răspîndite de ziarul ,,Wanderer“], — G.
TRANS., XVI (1853), p. 366: Ştiri mal prospete.
Marele ban Ilerescu, generalul trupelor române, a plecat către Focşani, spre lntlmpinarea noului guvernator. In Bucureşti ar exista teama că miliţia ţării va participa la război. S-ar fi vorbit despre arestări de boieri tineri.
9179	327	(498.1:47)
Adresa nr. 7 din 26 nov. a generalului Budberg către
Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti, anunţînd că şi-a luat în primire postul de comisar extraordinar şi plenipotent pentru ambele principate], — BULETIN [T.R.], 1853, p. 329; VEST. R., XVIII (1853), p. 374; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 378: Donaufiir-stenthiimer.
Cere concursul membrilor Sfatului. Anunţă că şi Halcinski intră de acum In funcţiile sale şi va dirija lucrările Sfatului.
9180	327 (498.1:47) [Dare de seamă despre inspecţiile făcute de gen. Budberg la instituţiile din Capitală], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 387—388: Donaufiirstenthumer.
A cercetat: colegiul Sf. Sava, spitalele Filantropia şi Colţea, pensionul de stat pentru fete şi Închisorile. Şi-a exprimat mulţumirea pentru felul cum s-au prezentat.
9181	327 (498.1:47) Notiţă despre tedeumul oficiat la biserica Sărindar
din Bucureşti pentru biruinţa cîştigată de flota rusească asupra celei turceşti, pe Marea Neagră, lingă Sinope]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 377: Bucureşti.
Text român şl francez.
9182	327 (498.1:47)
Listă de sacrificiurile făcute in folosul oştirilar ruseşti
de către feţele din unele părţi ale Prinţipalului în zioa ţerămonială din 6 Dechemvrie a Măririi Sale împăratului.—BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 85.
La Brăila, Ploieşti, Tlrgovişte şi Craiova, locuitorii au oferit ostaşilor ruşi mlncăruri, băuturi şi prăjituri.
9183	327 (498.1:47)
[Notiţă despre tedeumul oficiat de către mitropolitul Ţării Romaneşti, înconjurat de clerul rusesc, românesc şi grecesc, pentru biruinţa cîştigată de trupele ruseşti asupra celor turceşti la Bah Kadiclar]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 393: Bucureşti.
Text român şi francez.
9184	327 (498.1:47)
[Se anunţă oficial că Gorceakov, comandantul trupelor ruseşti din Principate, a acordat medalii şi gratificaţii unor militari, funcţionari şi ţărani români]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 5; VEST. R., XVIII (1853), p. 405; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 1, 9: Donaufiirst-enthiimer.
Ofiţerilor, pentru măsurile pe care le-au luat cu ocazia adunării dorobanţilor In oraşul Craiova; ţăranilor, fiindcă au adus Înapoi pe fiii lor, care fugiseră din slujbă. - In Vestitorul Românesc, text român şi francez.
9185	327 (498.1:47)
[Halcinski, viceprezident al Sfatului Administrativ,
aduce mulţumiri din partea generalului Buhner căpitanului din Brăila Costache Petrescu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 5.
Căpitanul C. Petrescu a fost un „ajutor statornic” al generalului rus Buhner In timpul şederii lui la Brăila.
9186	327 (498.1:47)
[Anunţuri de licitaţie pentru diferite aprovizionări
ale armatelor ruseşti din ţară]. — BULETIN [T.R.], 1854, p. 9, 38, 62, 69, 77, 81—82, 125, 177.
9187	327 (498.1:47)
[Ştiri	în	legătură	cu	sosirea	în	Ţara	Românească a
generalului rus	Schilder—	„şeful inginerilor de infanterie11].
—	TELEGRAFUL R., II (1854), p. 22—23: întâmplări de zi, 23: Din cămpulu resboiului, 26: Monarhia Austriacă, 35: întâmplări de zi, 44: Din cămpulu resboiului.
9188	327 (498.1:47)
[Ştiri cu privire la corpurile de volunlari pentru lupta împotriva turcilor, organizate în Ţara Românească], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 23, 35—36: Din CâmpulO resboiului.
Se afirmă că se organizează trei corpuri; unul românesc, unul slav şi unul grecesc. Fonduri pentru organizare ar fi dat principele Miloş şi moşierul grec Evanghelie. Se arată elementele care se Înrolează In aceste corpuri şi condiţiile care li se oferă la înrolare.
9189	327 (498.1:47)
[Departamentul din Năuntru anunţă că se va ţine licitaţie pentru îndestularea oştirilor împărăteşti din ţară],
—	VEST. R., XIX (1854), p. 33—34.
Se arată cantitatea proviantulul necesar şi „puncturile" unde trebuie predat.
9190	327 (498.1:47)
[Se comunică ştirea că mai mulţi negustori greci din Tulcea au fost condamnaţi la moarte ori surghiun de către autorităţile otomane], — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 51: Din cămpulO resboiului.
Pe motiv că ar fi fost In înţelegere cu ruşii.
501
www.dacoromanica.ro
327(498.1:47)
POLITICA EXTERNĂ : ŢăRA ROMANEASCA
327(498.1:47)
9191	327 (498.1:47) [Se anunţă că ţarul a decorat o serie de persoane din
Ţara Românească pentru activitatea lor în sprijinul campaniei ruseşti]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 41—42: Donaufiirstenthumer.
Intre el, Înalţi clerici, mari demnitari, ofiţeri.
9192	327 (498.1:47) [Se anunţă decorarea cîtorva demnitari din Ţara
Românească de către ţar]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 71: întămplări de zi.
între cei decoraţi, se găsesc următorii: mitropolitul Nifon, episcopii Caiinic, Filoltei şi Climent, arhiepiscopul Nicandru> ministrul de interne G. Filipescu, spătarul C. llcrescu, apoi: D. Ioanid, E. Florescu, Pasnaschi, Plaino, N. BiLescu, Roset, Paucescu Giglrtu, N. Nicolescu, Lapali, fi. Lenş şi T. Calinescu. — Se indică) decoraţiile pe care le-au primit.
9193	327 (498.1:47) [Ofisele nr. 419, 446 şi 447, precum şi porunca pe oştire
nr. 15, ale comisarului extraordinar Budberg, prin care conferă medalii, gratificaţii şi avansări militarilor români din formaţiunile care au cooperat cu trupele ruse în operaţiile care au precedat şi însotit trecerea Dunării, la 10 şi 11 martie], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p.101 ;VEST. R., XIX (1854), p. 101.
Parucicul Solomon a avansat in rang.
9194	327	(498.1:47)
[Maiorii Salman şi Cornescu se orînduiesc adjutanţi
pe lîngă comisarul extraordinar Budberg]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 101: Poruncă pe oştirea românească.
9195	327 (498.1:47) [Halcinski, viceprezidentul Sfatului Administrativ din
Ţara Românească, anunţă că ţarul Nicolae I mulţumeşte unui grup de demnitari români, pentru călduroasa participare la serbarea onomasticii sale]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 97: Donaufiirstethumer.
La p. 101 se publică lista lor. între ei, col. Solomon. .
9196	327	(498.1:47)
[Înştiinţare trimisă de magistratul oraşului Brăila redacţiei gazetei, cu privire la crucea pe care au pus-o trupele ruseşti la biserica ortodoxă de la Măcin]. — VEST. R., XIX (1854), p. 105—106.
Crucea a fost executată de meşterul Osia Ivan Dobre şi a fost aşezată cu mare ceremonie In prezenţa armatei ruseşti şi a nume. roşi credincioşi veniţi şi de la Brăila.
9197	N. R.	327	(498.1:47)
[Corespondenţă cu privire la contribuţia armatei ruseşti la repararea bisericii Sf. Nicolae din satul Maglavit]. — VEST. R., XIX (1854), p. 113.
Arată că ofiţerii ruşi au adunat, printr-o listă de subscripţie, 400 de galbeni pentru această biserică.
9198	327 (498.1:47)
[Notiţă despre moartea şi îninormîntarea lui Eustatie Kotof, întîiul dragoman al consulatului rusesc din Bucureşti], — VEST. R., XIX (1854), p. 118, col. I; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 127.
9199	(327 (498.1:47)
[Comentarii în legătură cu retragerea trupelor ruseşti din Oltenia],—TELEGRAFUL R., II (1854), p. 121—122: Monarhia Austriacă.
Se fac diferite ipoteze asupra motivelor acestei retrageri. Se arată că majoritatea familiilor boiereşti n-au mai rămas In Oltenia după retragerea trupelor, ci s-au refugiat fie In Austria, fie In Muntenia.
9200	327 (498.1:47) [Veşti şi comentarii cu privire la retragerea trupelor
ruseşti din Oltenia]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 122, 126, 129—130: Din cămpulă, resboiulul, 131: Turcia, 133—134, 150: Din cămpulă resboiulul.
9201	327 (498.1:47) [După scrisori de la Brăila, se anunţă că autorităţile
ruseşti au primit ordin de a-i adăposti pe supuşii greci refugiaţi din Turcia]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 134: Turciea.
9202	(327 (498.1:47) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că, potrivit unei adrese a generalului intendent Zatler, s-a pierdut din cancelaria sa din Călăraşi pecetea împărătească şi cine a găsit-o s-o înapoieze autorităţilor locale]. — BULE* TIN [Ţ.R.], 1854, p. 161.
Totodată se face cunoscut că orice liirlie care poartă această pecete după 21 mai este falsă.
9203	327 (498.1:47) [Poliţia Capitalei face cunoscut că oricare din locuitori
va avea vreo pretenţie asupra cinurilor ostăşeşti ruse să se adreseze mai întîi poliţieii, care va cerceta pretenţiile şi va recomanda apoi, pe cele întemeiate, comandamentului rusesc]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 170.
9204	327 (498.1:47) Listă de feţele slujbaşilor români, cărora li s’au dat
răsplătiri. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 185.
Se publică lista decoraţiilor acordate de guvernul rus clrmui-torilor din judeţe, comisarilor ataşaţi pe Ungă detaşamentul de Giurgiu, inginerilor şi contracciilor poştiilor principale. Lista e precedată de o adresă a Secretariatului Statului.
9205	327 (498.1:47) [Ştiri şi comentarii referitoare la retragerea trupelor
ruseşti din Muntenia], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 168: Depeşe telegrafice, 181—182, 186, 190 şi 194: Din cămpulu resboiulul, 198: Principatele dela Dunăre, 200: Depeşe telegrafice, 202—203: Principatele dela Dunăre, 208: Depeşe telegrafice, 209, col. II: Austria, 210:, Din cămpulu resboiulul, 210: Principatele de la Dunăre, 226: Din cămpulu resboiulul, 228: Depeşe telegrafice, 233—234: Monarhia Austriacă, 234: Din cămpulu resboiulul, 234: Principatele de la Dunăre, 236: Depeşe telegrafice, 259: Din cămpulu resboiulul.
9206	327 (498.1:47) [Se anunţă că boierii şi negustorii care se refugiaseră
în Muntenia au început să se întoarcă la Craiova]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 194: Din cămpulă resboiulul.
9207	327 (498.1:47) [Se anunţă că mai mulţi boieri din Ţara Românească,
împreună cu mitropolitul, au mers în audienţă la preşedintele Budberg, spre a-1 întreba dacă e adevărat că trupele sale urmează să părăsească Bucureştii]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 195: Din cămpulă resboiulul.
Budberg le-a dat asigurări liniştitoare.
9208	327 (498.1:47) [Adresa generalului Budberg către Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti, prin care anunţă că va urma armata rusă în mişcarea sa de concentrare, încredinţînd administraţia ţării Sfatului Administrativ Extraordinar]. — BULETIN [Ţ.R.] 1854, foae extr. la nr. 53, broşată între p. 212—213 ; VEST. R., XIX (1854), p. 225: Sfatul Administrativ al României; G. TRANS., XVII (1854), p. 236: Din cămpulu resboiulul.
9209	327 (498.1:47) [Adresa comandantului Mihai Goeceakov către Constantin Cantacuzino, prezidentul Sfatului Administrativ al Valahiei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 213, col. I;
502
www.dacoromanica.ro
327(498.1:47)
POLITICA EXTERNA : ŢARA ROMANEASCA
327(498.1:496)
VEST. R., XIX (1854), p. 225; G. TRANS., XVII (1854), p. 236: Din cămpulu resboiulul.
Anunţă că „oraşul Bucureşti se va deşerta de trupele ruseşti", din motive strategice, şi lasă asupra Sralului Administrativ clr-muirea treburilor publice. — lu Vestitorul Românesc, text român şi francez.
9210	327	(498.1:47)
[Adresa comisarului extraordinar Budberg, către Sfatul
Administrativ al Ţării Româneşti, prin care anunţă că însărcinează acest Sfat cu „interesele supuşilor ruşi care rămîn în această capitală" şi pune „sub apărarea sa localul consulatului general, cum şi efectele ce se găsesc în-trinsul"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 217.
9211	327	(498.1:47)
[Dezminţiri ale zvonurilor cu privire la incidente între
soldaţii români şi ruşi, la Buzău]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 249: Donaufiirstenthumer.
9212	327	(498.1:47)
[Sfatul orăşenesc din Bucureşti face cunoscut că oricine
are chitanţe sau alte documente „atingătoare de dări de producte ori alte obiecte pentru oştirile ruseşti" să le prezinte la acest sfat]. — VEST. R., XIX (1854), p. 312.
9213	327 (498.1:47) [Ofisul domnesc către Departamentul Finanţelor prin
care se aprobă întocmirea unei comisii „în privinţa aşter-nerii socotelilor oştirilor ruseşti, pînă la zioa retragerii lor din Prinţipat"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 317: Ofi-ţurî domneşti; VEST.R., XIX (1854), p. 329.
Membrii acestei comisii slnt; colonelul Ioan Voinescu şi clucerii Costache Merişescu şl Grigorie Alexandrescu.
9214	327 (498.1:47) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Extraordinar
prin care face cunoscut că, „din porunca Prea înaltei Porţi, rangurile pămînteşti, civile precum şi militare, ce s-au dat de autorităţile ruseşti, în vremea ocupaţiei din urmă sînt de sine nimicnicite, şi rămîn cu totul desputernicite"] — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 381: Ofiţurî domneşti; VEST. R., XIX (1854), p. 397.
în Vestitorul Românesc, text român şi francez.
9215	327 (498.1:47) [Se anunţă că generalul rus Kniceanin a fost înmormîn-
tat cu pompă în Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 182: Intămplări de zi.
După Gazeta germană din Bucureşti. — La lnmormlntare, au participat mitropolitul, clerul şi ofiţeri. — Bukurester Deutsche Zeilung din 1855 nu se găseşte In colecjia B.A.R.
9216	327 (498.1:47) [Se anunţă că au sosit din Rusia, Ia Giurgiu: C. Roată,
C. Creţeanu, G. Racoviţă şi C. Florescu]. — STEAOA D., -II (1856), p. 187, col. II.
9217	327 (498.1:47) [Ştiri în legătură cu sosirea consilierului de stat rus
Nicolae Mavru în Ţara Românească].— G. TRANS., XIX (1856), p. 204: Jurnalele Vienei despre Principate, 206, col. II.
Ziarele vieneze arată că Mavru era fostul inspector general al carantlnelor din Principatele Române, socrul lui Ion Ghica, mare proprietar de moşii In Ţara Românească. Ele pun sosirea lui Mavru in legătură cu adresa înaintată de mai mulţi boieri către ţarul Alexandru al II-lea, cerlndu-i să protejeze Principatele.
9218	327 (498.1:47) Instrucţii pentru chipul plăţii productelor, furaje,
obiecte şi alte ce s’au aprovizionat în anii 1853 şi 1854 în trebuinţele şi pe seama armii Imperiei Ruseşti. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p, 209—210: Ministerul din Năuntru.
9219	327 (498.1:47)
[Poruncă pentru oştire prin care se dă aprobare locotenentului Bărcănescu să poarte medalia campaniei militare a Rusiei, din anii 1853, 1854 şi 1856, care i s-a acordat] . — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 97, p. 2.
Olanda
9220	327 (498.1:492) [Se anunţă că Antoine Latreille a fost numit viceconsul
al Olandei la Brăila]. — VEST. R., XXI (1856), p. 257: Bucureşti.
Text român şi francez.
9221	327(498.1:492) Se anunţă că Antoine Latreille este numit viceconsul
al Olandei la Brăila].—LE GOURRIER DE B., I (1856), nr. 76, p. 1: Bucarest, 5/17 septembre.
Grecia
9222	327 (498.1:495) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
Triandafil Paţura este primit „între slujbaşii acestui stat, cu rang de serdar"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 139.
Motivele.- a Îndeplinit diferite slujbe date de guvernul ţării „cu deosebită capacitate", are proprietăţi nemişcătoare şi a ocupat Intr-o vreme un post însemnat In acest principat, din partea guvernului elen.
9223	327 (498.1:495) [Comisia pentru clădirea localului consular elen din
Bucureşti anunţă că are nevoie de o cantitate de cărămizi şi var]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 9, p. 4.
Comisia este alcătuită din C. Ciocan, L. Calenderoglu, M. Xanto, I. Slano, M. Vlasto şi C. Fosliropulo. Clădirea se va ridica pe locul dăruit de Papazoglu universităţii din Atena.
Tur cia
9224	327	(498.1:496)
[Adresa	comandantului	armatei	otomane,	Mohamet
Halim Paşa, către Barbu Ştirbei, cu prilejul retragerii oştirii turceşti din ţară]. — VEST. R., XVI (1851), p. 125: Acte oficiale; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 148: Ţara Românească; ZIMBRUL, I (1851), p. 323: Ţara Românească.
In Vestitorul Român, text român şi francez.
9225	327	(498.1:496)
[Se anunţă	că	la	23	mai	mitropolitul	Nifon	şi miniştrii
ţării s-au prezentat la comisarul otoman Ahmed Vefik-Efendi, ca să-l salute cu ocazia plecării lui din ţară], — VEST. R., XVI (1851), p. 153: Bucureşti.
La 24 mai, comisarul turc a plecat la Brăila, unde se va îmbarca pe vapor, spre a merge la Constanlinopol.
9226	327 (498.1:496) [Se anunţă că domnitorul Ţării Româneşti a primit de la
Ilalim-Paşa o depeşă prin care ii mulţumeşte pentru felul cum autorităţile româneşti din localităţile de pe malul Dunării s-au purtat faţă de trupele turceşti. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 175: Ţara Românească.
9227	327 (498.1:496) [Se anunţă că Gheorghe Ştirbei, fiul domnitorului
Ţării Româneşti, a sosit la Constantinopol]. — VEST. R., XVII (1852), p. 250: Constantinopol, 10 August.
503
www.dacoromanica.ro
27(498.1:496)
politica externa : Tara romaneasca
327(498.1:496)
9228	327	(498.1:496)
[Se anunţă că prinţul Gheorghe Ştirbei s-a întors de
la Constantinopol].— VEST. R., XVII (1852), p. 289: Bucureşti; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 73, p. 187—188 [pag. greşită],
Sullanul l-a cinstit cu rangul de Miriliva.
9229	327	(498.1:496)
[Ştire	despre	vizita	prinţului	Gh.	Ştirbei la sultan],
—	G. TRANS., XV (1852), p. 295: Terra românească si Moldavia.
Se anunţă reîntoarcerea la Bucureşti a fiului domnitorului, menţionlndu-se buna primire pe care l-o făcuse sultanul.
9230	327	(498.1:496)
[Se anunţă că „agentul moldo-românesc“ Aristarki a
plecat din Constantinopol la Viena], — TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 177: Depeşe telegrafice.
9231	327	(498.1:496)
[Se anunţă că „îndepărtarea agentului moldo-românesc
Aristarki	a	făcut	în	Constantinopol	mare apăsare11].
—	TELEGRAFUL R., I (1853), p. 178: întâmplări de zile.
9232	327	(498.1:496)
[Ştiri din presa vieneză în legătură cu plecarea neaşteptată a logofătului Aristarki din Constantinopol], — G. TRANS., XVI (1853), p. 181, col. II.
Se afirmă că pricina plecării agentului muntean fusese strlnsa sa colaborare cu Mencikov, ceea ce-1 făcuse indezirabil. Se arată că Aristarki sosise In Bucureşti şi că el se pregătea să plece, cu copiii săi, la Viena.
9233	327	(498.1:496)
[Se comunică sosirea la Bucureşti a agentului Ţării
Româneşti la Constantinopol, Nicolae Aristarki],— VEST. R., XVIII (1853), p. 169: Bucureşti 1 Iunie; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 185: Ţara Românească.
9234	327	(498.1:496)
[Se anunţă sosirea la Viena a marelui logofăt Aristarki].
—	TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203: întămplări de zile.
9235	327	(498.1:496)
[Ştiri cu privire la incursiunile trupelor turceşti în Ţara
Românească], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 291, 295: întămplări de zile.
9236	327 (498.1:496) [Se anunţă că Omer-Paşa ar fi dat o proclamaţie către
românii din părţile Craiovei], — G. TRANS., XVI (1853), p. 313: Unu placată turcescu.
9237	327 (498.1: 496) [Sfatul Administrativ Extraordinar face cunoscut că
sc întrerupe orice predare de griu sau alte produse către turci]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 325—326.
Motivul: războiul ruso-turc.
9238	327 (498.1:496) [Sfatul Administrativ Extraordinar face cunoscut că
orice corespondenţă cu Turcia este interzisă].— VEST. R., XVIII (1853), p. 325—326.
In urma începerii războiului ruso-turc.
9239	327 (498.1:496) [Corespondenţă din Bucureşti, datată 24 oct./5 nov.,
cu privire la impresia produsă acolo de ştirile asupra atacului efectuat de turci la Giurgiu].— G. TRANS., XVI (1853), supl. la nr. 86, p.l, col. I: Ţara Românească.
Sc arată că In oraş domneşte convingerea că turcii vor Înainta şi că „lingă Bucureşti va fi o lovire crlncenă". In consecinţă, „boierimea din Bucureşti Încă stă gata ca, In caz de pericol, să-şi scape viaţa In Austria".
9240	327 (498.1:496)
[Ştiri cu privire la numărul refugiaţilor din Ţara Românească, veniţi la Orşova],— G. TRANS., XVI (1853), p. 342: Ştiri mai positive.
Intr-o corespondenţă din Orşova, publicată In Wanderer, se anunţă că, In urma atacurilor otomane la Olteniţa şi Giurgiu, „acolo curg refugiaţii cu cetele, Incit nu 11 mal încap cvartirele şi guvernul li avizează la Mehadia".
9241	327 (498.1:496)
[Se anunţă că turcii au părăsit ţărmul românesc al
Dunării din Muntenia, retrăgîndu-se din Calafat]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 382: Austria.
9242	327 (498.1:496)
[Ştiri şi comentarii cu privire la înaintarea trupelor
turceşti în Oltenia], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 129—130, 133—134, 138, 142, şi 154: Din cămpulu resboiului, 165: întâmplări de zi, 165—166: Din cămpulu resboiuluî, 169—170 şi 178: întâmplări de zi.
9243	327 (498.1:496)
[Proclamaţialui Halim-Paşa, guvernatorul Olteniei, către
locuitori], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 142: Din cămpulu resboiuluî.
Dată din Băileşti, la 16/28 aprilie. — Afirmă că trupele otomane vin ca prieteni şi vor cruţa averea locuitorilor.
9244	327 (498.1:496)
[Se anunţă că, la carantina din Turnu-Roşu, sosesc mulţi fugari din Oltenia]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 150: întâmplări de zi.
Ei Îşi depun „lucrurile mai bune" In magazia carantinei.
9245	327 (498.1:496)
[Dare de seamă pe larg asupra intrării trupelor turceşti în Craiova]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 169: Craiova, 21 Maiu.
Darea de seamă tradusă din foaia austriacă Wanderer. Exprimă o atitudine foarte părtinitoare pentru otomani. Din proclamaţia lui Ismail-Paşa se subliniază cu plăcere că „dojăni pe poporul ţăran să-şi lucreze pămlnturile sale, ale boierilor şi ale arendaşilor lor".
9246	327 (498.1:496)
[Textul proclamaţiei lui Halim-Paşa, comandantul corpului de armată otoman, către locuitorii din Oltenia], ' — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 174: Principatele dela Dunăre.
îşi exprimă uimirea că, după retragerea trupelor ruseşti din Craiova, locuitorii au fugit In munţi şi In păduri, astfel că Halim-Paşa a găsit oraşul pustiu. Afirmă că sultanul e supărat de aceasta pentru că el ar vrea ca locuitorii să trăiască In pace, nesupăraţi de nimeni. Cere tuturor să se întoarcă fără teamă la casele şi ocu» paţiile lor.
9247	327 (498.1:496)
[Ştiri şi comentarii cu privire la trecerea trupelor otomane peste Dunăre, în Muntenia]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 208: Depeşe telegrafice, 209, col. I: Austria, 210: Din cămpulu resboiului, 212: Depeşe telegrafice, 214— 215, 218, 222, 226 şi 234: Din cămpulu resboiului.
9248	327 (498.1:496)
[Ştiri cu privire la înaintarea trupelor turceşti în Muntenia].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 236: Depeşe telegrafice, 238 şi 241: Din cămpulu resboiuluî, 258—259: Întîmplări de zi, 259: Din cămpulu resboiuluî, 260: Depeşe telegrafice, 262 şi 270: Din cămpulu resboiului, 273—274: întămplări de zi, 274, 278, 306 şi 318: Din cămpulO resboiuluî.
504
www.dacoromanica.ro
327(498.1: 496)
Politica exteHna •. ŢaRa RomAnRascA
327(498.1:496)
9249	327 (498.1:496) [Notiţă despre intrarea armatelor otomane în Bucureşti],
—	VEST. R., XIX (1854), p. 233.
Text român şi francez.
9250	327 (498.1:496) [Ştiri diferite în legătură cu intrarea în Bucureşti a
trupelor otomane, sub comanda lui Halim-Paşa], — BU-KURESTER DT. Z., X (1854), p. 237: Donaufiirsten-thiimer; G. TRANS., XVII (1854), p. 240 şi 247—248: Din cămpulu resboiulul, 268: Tifer’a romanesca si Mol-davi’a.
9251	327 (498.1:496) [Proclamaţia lui Halim-Paşa către locuitorii oraşului
Bucureşti], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 229: Locuitorilor oraşului Bucureşti; VEST. R., XIX (1854), p. 233: Lă-cuitorilor oraşului Bucureşti; BUKURESTER DT. Z.,
(1854), p. 237: Donaufiirstenthumer.
Afirmă că armatele turceşti au venit „să mentie buna orlnduială şi să respecteze guvernul enstituat" şi că „nimeni să nu Îndrăznească a lua iniţiativa şi a cere cu sgomot vr’o prefacere, căci nişte asemenea tulburători	vor	fi	pedepsiţi	de	către	noi cu asprime".
9252	327 (498.1:496)
[Publicaţia lui	Omer-Paşa în	legătură cu	refugiaţii peste
graniţă], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 229, col. I—II; VEST. R., XIX (1854), p. 241; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 241: Donaufiirstenthumer.
Generalisimul turc, fiind informat că o parte din populaţie a fugit peste graniţă sau are de glnd să fugă, de teama de a nu fi persecutată pentru simpatia arătată trupelor ruseşti, asigură pe toţi cei In cauză că guvernul otoman nu se glndeşte să pedepsească nici un fapt de acest gen din trecut. Adaugă Insă că orice gest de prietenie pentru Rusia, de aci Înainte, va fi considerat ca un act de spionaj şl de trădare.
9253	327 (498.1:496) [Ştiri diferite în legătură cu demersul delegaţiei române
la Omer-Paşa], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 241—242: Donaufiirstenthumer; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 241: Din cămpulu resboiulul.
Delegaţia a venit la Rusciuk, spre a-i cere lui Omer-Paşa să viziteze Bucureştii. S-a discutat şi chestiunea aprovizionării trupelor otomane.
9254	327 (498.1:496) [Ştiri diferite în legătură cu sosirea lui Omer-Paşa în
Bucureşti]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 249: Donaufiirstenthumer; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 260: Depeşe telegrafice.
9255	327	(498.1:496)
[Dare de seamă cu privire la primirea făcută lui Omer-
Paşa în Bucureşti], — VEST. R., XIX (1854), p. 249—250.
A intrat In Bucureşti In fruntea unei armate de 30 000 de soldaţi. — Text român şi francez.
9256	327	(498.1:496)
[Descrierea amănunţită a intrării lui Omer-Paşa în
Bucureşti]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 253— 254: Donaufiirstenthumer.
9257	327	(498.1:496)
[Descrierea	intrării	lui	Oiner-Paşa in	Bucureşti],
—	G. TRANS., XVII (1854), p. 259 şi 263: Din cămpulO resboiului.
9258	L&zărescu Alexandru	327	(498.1:496)
Discurs zişii cu ocazia venire! în capitală a In. Sale
Generalisimului Omer-Paşa, din partea junime! Române.
—	VEST. R., XIX (1854), p. 253.
Text român şi francez.
9259	327 (498.1:496) [Ştiri şi comentarii cu privire la intrarea trupelor turceşti în Ţara Românească], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 245, 254: Din cămpulQ resboiulul, 254—255: Principatele dela Dunăre, 258: întâmplări de zi, 259: Din cămpulO resboiului, 270: Intămplări de zi, 270—271: Turcia, 274—275: Principatele dela Dunăre, nr. 71, p.282— 283: Principatele dela Dunăre, nr. 73, p.290: întâmplări de zi, nr. 83, p. 326 bis: întâmplări de zi, 338: întâmplări de zi.
9260	327 (498.1:496)
[Dispoziţii în	legătură	cu	încartiruirea	militarilor oto-
mani].—VEST. R., XIX (1854), p. 250: Publicaţie; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 254, col. I.
Comunicate de Sadik-Paşa, guvernatorul militar al Bucureştilor, prin Poliţia Capitalei.
9261	327 (498.1:486)
[Departamentul din Năuntru	anunţă	că	se va ţine lici-
taţie pentru îndestularea armatelor turceşti dela Bucureşti, Negoeşti şi Călăraşi], — VEST. R., XIX (1854), p. 258.
Se arată cantitatea productelor necesare.
9262	327 (498.1:496) [Proclamaţia lui Derviş-Paşa către locuitorii din Ţara
Românească]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 245: Proclamaţie; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 285: Novi-tale din năuntru; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 261: Donaufiirstenthumer; VEST. R., XIX (1854), p. 257—258. Proclamaţie.
Derviş-Paşa vesteşte că sultanul l-a numit comisar pentru Principatele Române, cu misiunea de a restabili ordinea. Conform convenţiei Încheiate Intre Poartă şi Austria, In Înţelegere cu guvernele Franţei şi Angliei, trupele austriece vor ocupa Principatele. Va fi restabilită starea administrativă de dinainte a Ţării Româneşti. — In Vestitorul Românesc şi Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9263	327 (498.1:496) [Scrisoarea lui Const. Canlacuzino către Mehmet Sadik-
Paşa].—VEST. R., XIX (1854), p. 265; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 269—270: Donaufiirstenthumer.
Împreună cu răspunsul acestuia. C. Cantacuzino, preşedintele Sfatului Administrativ, cere Îngăduinţa să facă, in numele populaţiei, un dar pentru regimentul otoman de cavalerie care trebuia să plece din Bucureşti. Comandantul militar turc al Bucureştilor acceptă cu plăcere. — In Vestitorul Românesc, text român şi francez.
9264	327 (498.1:496) [Scrisoarea unor boieri către Mehmet Sadik-Paşa, comandantul otoman al oraşului Bucureşti, prin care îl roagă să primească diferite obiecte de îmbrăcăminte pentru corpul de cavalerie de sub comanda sa]. —VEST. R., XIX (1854), p. 289; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 297: Donaufiirstenthumer.
Text român şi francez.
9265	327 (498.1:496) [Ser soarea negustorilor din Bucureşti către Mehmet
Sadik-Paşa, comandantul otoman al oraşului Bucureşti, prin care îl roagă să primească obiecte de echipament pentru regimentul de sub comanda sa]. VEST. R., XIX (1854), p. 290.
Text român şi francez.
9266	327 (498.1:496) [Adresa trimisă în numele a 49 de corporaţii de negustori
şi meseriaşi din Bucureşti către Mehmet Sadik-Paşa, comandantul oraşului Bucureşti, prin care îi aduc mulţumiri pentru măsurile luate în menţinerea liniştii publice]. — VEST. R., XIX (1854), p. 290.
Text român şi francez.
305
www.dacoromanica.ro
327(498.1:496)
POLITICA EXTERNA : ŢARA ROMÂNEASCA
327(498.1:496)
9267	327 (498.1:496) [Proclamaţia lui Mazar-Paşa către locuitorii din Bucureşti]. — VEST. R., XIX (1854), p. 305: Locuitorilor Bucureştilor; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 317: Donau-fiirstenthiimer, G. TRANS., XVII (1854), p. 326.
Comandantul	militar	otoman	al	Bucureştilor mulţumeşte
populaţiei pentru bunăvoinţa arătată Ia Incartiruirea trupelor.
9268	327	(498.1:496)
[Se anunţă că,	la	21 august, Ismail-Paşa şi „refugiaţii
politici ce venise acolo" au părăsit oraşul Bucureşti].
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 278, col. II.
9269	327	(498.1:496)
[Anunţ de licitaţie pentru diferite aprovizionări ale
armatelor turceşti din ţară]. — BULETIN [T.R.], 1854, p. 293.
9270	327	(498.1:496)
[Ştiri cu privire la retragerea trupelor turceşti din Tara
Românească], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 262: Din cămpulu resboiuluî, 308: Depeşe telegrafice, 281—282: Întâmplări de zi, nr. 72, p. 286: Întâmplări de zi, nr. 73, p. 290, nr. 75, p. 298—299, 326 şi 335:: Din cămpulu resboiuluî.
9271	327 (498.1:496) Proclamaţia adresată lăcuitorilor Brăilei de către Ex.
Sa Mehmet-Sadik-Paşa la intrarea sa în acest oraş.
—	VEST. R., XIX (1854), p. 305—306; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 317—318: Donaufurstenthumer.
In Vestitorul Românesc, text român şi francez.
9272	327 (498.1:496)
[Răspunsul	dat	în	numele	locuitorilor Brăilei la pro-
clamaţia lui Mehmet-Sadik-Paşa, comandantul corpului de armată turcesc]. — VEST. R., XIX (1854), p. 306; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 318.
9273	327 (498.1:496) [Gazeta austriacă „Wanderer" anunţă că i s-a scris
din Constantinopol că reprezentanţi ai românilor din Ţara Românească ar fi cerut să lupte alături de turci, dînd o petiţie în acest sens lui Omer-Paşa].— G. TRANS., XVII
(1854), p. 312: Din cămpulu resboiuluî.
9274	327 (498.1:496) [Se anunţă schimbări în conducerea otomană din Ţara
Românească], — TELEGRAFUL	R.,	II	(1854), nr.’83,
p. 326 bis: întâmplări de zi.
Se zice că Fuad-Efendi II va înlocui atit pe Derviş-Paşa, comisarul împărătesc, cit şi pe Maraz-Paşa, comandantul garnizoanei otomane a Bucureştilor.
9275	327 (498.1:496) [Se anunţă că Mazar-Paşa a fost chemat la Poartă,
pentru că i-ar fi oprit pe români să-şi primească domnitorul cu alai], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 338: întâmplări de zi.
9276	327 (498.1:496) [Se anunţă că Daniş-Bei este numit comandant militar
otoman al Bucureştilor]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 381: Donaufurstenthumer.
In locul lui Mazar-Paşa, care primise ordinul de a supraveghea îmbarcarea trupelor otomane la Varna.
9277	Autonescu,	D.	327 (498.1:496)
[Scrisoare către redactor cu privire la intrarea trupelor
turceşti în Principat]. — VEST. R., XIX (1854), p. 371: Domnule redactor.
9278	327 (498.1:496)
[Circulara	Departamentului din Năuntru către cîrmuiri,
în care arată cum vor fi angajate carele „locuitoreşti" şi
cum vor fi plătiţi ţăranii pentru transporturile oştirilor turceşti], — BULETIN [Ţ.R.]. 1854, p. 381—383: Departamentul din Năuntru.
9279	327 (498.1:496) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Extraordinar prin care se face cunoscut că, „din porunca Prea înaltei Porţi, rangurile pămînteşti, civile, precum şi militare, ce s’au dat de autorităţile ruseşti, sînt de sine nimicnicite şi rămîn cu totul desputernicite"]. — BULETIN [Ţ.R.],
1854,	p. 381: Ofiţurî domneşti; VEST. R., XIX (1854), p. 397.
In Vestitorul Românesc, text român şi francez.
9280	327 (498.1:496)
[Adresa lui	Mehmet-Sadik-Paşa	către	cîrmuitorul ju-
deţului Slam-Rîmnic, prin care aduce mulţumiri autorităţilor locale şi populaţiei pentru ajutorul dat în îndeplinirea misiunii sale.]. — VEST. R., XX (1855), p. 2.
Adresa este trimisă cu prilejul plecării trupelor otomane din lagărele pe care le ocupau	In	acest	judeţ.	— Text român şi francez.
9281	327 (498.1:496) [Se anunţă că turcii vor înfiinţa, la Ploieşti, Rîmnic şi
Roşiorii de Vede, „birouri de înrolare pentru alcătuirea unei legioane româneşti în serviciul sultanului"]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 16: Ştiri Telegrafice.
9282	327	(498.1:496)
[După ştiri din Bucureşti primite la Viena, se anunţv
că domnitorul B. Ştirbei a convocat Sfatul Administrativ, pentru a vota o sumă destinată sprijinirii organizaţiei otomane de război].—ZIMBRUL, III (1855), p. 90.
9283	327 (498.1:496) [Adresa de mulţumire a lui Ahmet-Paşa, „comandant
al trupelor după liniea Dunării şi Şiret", către magistratul oraşului Brăila, la plecarea sa din acest oraş]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 29—30.
9284	327	(498.1:496)
[Se anunţă că muşirul Ismail-Paşa a sosit, la 17 februarie, la Bucureşti].—VEST. R., XX (1855), p. 53; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 65: Novitale din năuntru.
După Gazeta Germană din Bucureşti, din care anul 1855 nu se găseşte In colecţia B.A.R.
9285	327 (498.1:496) [Departamentul din Năuntru anunţă că se va ţine licitaţie, la Slobozia, pentru vînzarea a 150 de perechi de boi, „care s’au întors de imperiala armie otomană, din 500 perechi ce îi cumpărase Statul pentru transportul bagajelor aceştii oştiri peste Dunăre"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 114.
9286	327 (498.1:496) [Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru cumpărarea
şi predarea la Călăraşi a 300 de boi, pentru trebuinţele oştirii otomane]. — BULETIN [Ţ.R.],	1855, p. 125:
Publicaţii ministeriale, 137: Condiţii.
Se publică şi condiţiile.
9287	327 (498.1:496) [Departamentul Finanţelor anunţă că se va ţine licitaţie
pentru moneda cu care urma să se achite la Constantinopol suma de lei 500 000 pe care Vistieria trebuie s-o plătească „la Zaraphanaoa înaltei Porţi"]. — BULETIN [Ţ.R.],
1855,	p. 157, col. I.
Suma reprezintă tributul pe trimestrul aprilie, datorat de Ţara Românească Turciei.
9288	327 [498.1:496) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care se arată măsurile ce trebuiesc luate pentru cercetarea
506
www.dacoromanica.ro
327(498.1:496)
POLITICA EXTERNA : ŢARA ROMANEASCA
327(498,1: 496)
cheltuielilor făcute pentru armatele turceşti] — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 205, col. I, 258; VEST. R., XX (1855), p. 205.
9289	327(498.1:496) Raportul Obştescului Divanu. — BULETIN [T.R.],
1855, p. 205—206, 257—258; VEST. R., XX (1855), p. 205.
în legătură cu plata productelor luate de oştirile otomane sau date lor de către autorităţi. Propune crearea unei comisii centrale la Bucureşti, care să descurce socotelile.
9290	327 (498.1:496) [Instrucţiile date de Departamentul din Năuntru, administraţiilor, referitoare la aprovizionarea armatelor turceşti slaţionate în ţară]. — BULETIN [T.R.], 1855, p. 229; VEST. R., XX (1855), p. 229—230.'
9291	327 (498.1:496) [Rezoluţia domnească atingătoare de „chestia productelor de hrană şi a altor obiecte, date în trebuinţa oştirilor împărăteşti, ce au ocupat şi ocupă ţara“]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 241, col. III.
Arată cum vor fi plătite aceste producte.
9292	327 (498.1:496) [Ştiri din Tara Românească, după gazeta „Wanderer"]
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 254, col. II: Bucureşti.
Despre trecerea pe la Giurgiu a lui Aali-Paşa, marele vizir, şi întrevederile sale cu B. Ştirbei şl cu boierii din opoziţie.
9293	327	(498.1:496)
[Jurnal conţinînd hotărîrile luate în şedinţa	din 23 iu-
lie a Sfatului Administrativ Extraordinar, cu privire la plata produselor consumate de oştirile otomane], — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 258—259: Jurnal.
9294	327	(498.1:496)
Comisiile Districtale. Instrucţii pentru constatarea productelor	şi	obiectelor	luate	în	trebuinţa	împărăteştilor
oştiri. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 299
9295	327	(498.1:496)
[Se anunţă că marele logofăt al Credinţei, Aristarki, a
obţinut prin intervenţie franceză învoirea să se întoarcă la	Constantinopol]	— TELEGRAFUL	R., III (1855),
p. 379: întâmplări de zi.
9296	327 (498.1:496) [Comentarii în legătură cu revenirea la Constantinopol
a lui Aristarki, fostul agent al Tării Româneşti la Poartă],
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 381, col. II: Poşta cea mai nouă.
Se pune Întrebarea dacă va izbuti să revină şi la postul său, girat de fratele lui, Miltiade. Se Înfăţişează foloasele băneşti şi politice pe care le putea avea titularul acestui post.
9297	327 (498.1:496) [Dare de seamă despre balul dat de Soleiman-Paşa, comandantul trupelor otomane în Principate]. — VEST. R., XXI (1856), p. 57: Bucureşti.
Orchestra a fost dirijată de capelmaistru], Wlest. Au luat parte miniştrii, consulii, statele majore ale armatelor austriece, otomane şl române, precum şi mulţi boieri. — Text român şi francez.
9298	327 (498.1:496) [Extras din gazeta „Oesterreichische Zeitung" cu privire
la conflictul dintre Barbu Ştirbei şi Derviş-Paşa].— TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 115—116: Principatele dela Dunăre.
9299	327 (498.1:496) [Ştiri cu privire la evacuarea trupelor otomane din Giurgiu şi Rusciuk]. — STEAOA D., II (1856), p. 128: Buletinul zilei.
9300	327 (498.1:496) [Amănunte în legătură cu sosirea lui Mazar-Paşa în
Bucureşti]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 195: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
După gazeta Fremdenblatt din Viena. — Se menţionează şi un zvon despre căsătoria acestuia cu o d-şoară Fllipescu şi altul despre numirea sa ca secretar al comisarului otoman, care era aşteptat.
9301	327 (498.1:496) [Traducerea a două scrisori ale marelui vizir, Mehmet-
Paşa, către Barbu Ştirbei]. —VEST. R., XXI (1856), p. 229; LE COURRiER DE B., I (1856), nr. 67, p. 1.
îl anunţă că li trimite, prin Kiamil-Bei, decoraţia Medgidiâ clasa I, ca un semn de mulţumire al guvernului otoman pentru buna lui oblăduire, cit timp a fost domnitor.
9302	327 (498.1:496) [Traducerea firmanului din 5 iulie 1856 prin care sultanul acordă ordinul Medgidie, clasa întîi, fostului domnitor Barbu Ştirbei].—VEST. R., XXI (1856), p. 229: Diploma împărătească; LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 67, p. 1.
9303	327	(498.1:496)
[Se anunţă că Kiamil-Bei, aducătorul firmanului de
învestitură a caimacamului Alexandru D. Ghica, a plecat la Brăila]. — VEST.	R.,	XXI	(1856),	p.	525:	Bucureşti.
9304	327	(498.1:496)
[Se anunţă că turcii întăresc garnizoanele din cetăţile
dunărene]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 294: Depeşe telegrafice, 301, col. I.
îndeosebi	s-au	Întărit	fortificaţiile	şi	garnizoana	din Calafat.
9305	327	(498.1:496)
[Se arată că turcii au concentrat 4 900 de ostaşi în
trei puncte ale teritoriului Ţării Româneşti], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 303: Intîmplări de zi; GAZ. DE MOLD., XVIII (1856), p. 316, col. I—II: Independenţiea.
Aceste puncte erau la Calafat, Craiova şi Giurgiu. Se mai arată că turcii intenţionau să repare fortificaţiile In aceste puncte. Ştirea e redată după o corespondenţă din Bucureşti, publicată de foaia L’ Ind^pendance Belge.
9306	327 (498.1:496) [Se vesteşte că trupele turceşti, care s-ar fi îndreptat
de la Rusciuk spre Bucureşti, au primit ordinul de a se retrage dincolo de Dunăre].— GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 333: Turciea.
9307	327 (498.1:496) [Se anunţă sosirea în Bucureşti a lui Mazar-Paşa].
— VEST. R., XXI (1857), p. 1; Bucureşti.
9308	327 (498.1:496) [Se anunţă că trupele otomane din Ţara Românească
au început să se retragă].—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 13, p. 1: Bucureşti 13 Martie; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 95.
Ele se retrag o dată cu trupele austriece.
9309	327 (498.1:496) [Ofisul caimacamului către Secretariatul Statului prin
care porunceşte să i se ridice jurnalului „Timpulă“ autorizaţia de a se tipări]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 85.
Motivul: a reprodus un articol din Jurnalul L'Estafelle (nr. 24 din 11 martie 1857) In care se arăta lipsă de respect faţă de Poartă.
9310	327 (498.1:496) [Scrisoarea comisarului Essad-Efendi către caimacamul
Alexandru Ghica]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 93;
507
www.dacoromanica.ro
327(498.1:496)
POLITICA EXTERNĂ : TARA ROMANEASCA
327(498.1:497.3)
ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 18, p. 1—2: Mării Sale Prinţului Al. Ghica, Caimacamul Românii.
Tf aduce la cunoştinţă că a sosit tn Bucureşti o comisie otomană, ca să examineze şi să plătească conturile referitoare la aprovizionarea armatelor turceşti In timpul războiului. — In Anunţătorul Bomăn, text român şi francez.
9311	327 (498.1:496)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care cere acestui Departament să pună la dispoziţia comisiei otomane toate socotelile referitoare la aprovizionarea armatelor turceşti în timpul războiului].-—BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 93; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 18, p. 1.
Comisia turcească, prezidată de Omer Feuzi Efendi, va Începe să lucreze la 25 martie 1857. — în Anunţătorul Român, text român şi francez.
9312	327 (498.1:496)
[Se anunţă apropiata începere a lucrărilor comisiei
pentru lichidarea cheltuielilor de ocupaţie în Principate, ale armatei otomane].— ROMAN IA [Bucureşti], I
(1857), p. 14: Sciri din afară.
Se arată, după VInd&pendance Belge, că Poarta trimisese In acest scop la Bucureşti pe Omer Feuzi Efendi.
9313	327 (498.1:496)
Depeşă, trimisă din Bucureşti la 9 aprilie, anunţînd
terminarea evacuării Ţării Româneşti de către turci]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles] I (1857), p. 149: Nouvelles des Principautâs.
9314	Golescu, Alex. Const.	327 (498.1:496)
[Scrisoare către redacţie]. — CONCORDIA, I (1857), p. 75: Ştiri din întru.
Anunţă că la Giurgiu se află 200 de soldaţi de artilerie, cu opt tunuri, din armata otomană şi se Întreabă de ce n-au părăsit încă ţara, clnd evacuarea oştirilor trebuia să se termine la 18/30 martie? Scrisoarea poartă data de 10 aprilie 1857.
9315	327 (498.1:496)
[Corespondenţă din Bucureşti, de la 7 mai, în care se semnalează, între altele, că trupele otomane nu se retră-seseră din Giurgiu, Călăraşi şi Calafat]. — L’FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 178: Valachie.
9316	327 (498.1:496)
[Informaţie cu privire la trimiterea lui Bărcănescu la Poartă, de către partida boierilor, pentru a se plînge de atenţia acordată partidei naţionale]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 45, p. 3: Bucureşti, 4 Iunie.
9317	327 (498.1:496)
[Ofisul caimacamului către Constantin Cantacuzino, prin care îi aduce la cunoştinţă că sultanul i-a acordat ordinul Medgidie clasa a II-a.]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 75, p. 1: Excelenţei Sale Domnului Constandin Cantacuzino.
Ca un semn de mulţumire pentru slujbele aduse ţării.
9318	327 (498.1:496)
[Ofisul caimacamului către prinţul Scarlat Grigorie Ghica, prin care îi aduce la cunoştinţă că sultanul i-a acordat ordinul Medgidie clasa a IlI-a, pentru serviciile aduse ţării]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 75, p. 1: Luminăţii Sale Prinţului Scarlat Grigorie Ghica.
9319	327 (498.1:496)
[Ofisul caimacamului către Constantin Cornescu, prin care îi face cunoscut că sultanul i-a acordat ordinul Medgidie clasa a 11I-a, pentru slujbele făcute ţării]. — ANUNŢ. R. IV (1857), nr. 75, p. 1: Domnului Logofăt al Dreptăţii Constantin Cornescu.
508
9320	327 (498.1:496) [Observaţiile lui B. Ştirbei şi G. Magheru cu privire la
hatişeriful din 1834, în legătură cu autonomia ţării]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 7—8: Şedinţa VI, 13—14: Şedinţa VII.
9321	Roseti, C. A.	327 (498.1:496)
[Protest împotriva intenţiei Porţii de a se amesteca în
afacerile interne ale Ţării Româneşti]. — ROMÂNUL, II
(1858), nr. 81, p. 322: Principatele-Unite.
Arată că Poarta n-ar avea nici un drept pentru a autoriza noua: căimăcămie să facă schimbări In rlndurile funcţionarilor,
Serbia
9322	327	(498.1:497.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
„fostul colonel în slujba Statului Serbii Ioan Gherman“ este primit „între slujbaşii'1 Ţării Româneşti, cu rangul de serdar]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 128.
9323	327	(498.1:497.1)
[Se anunţă că Miloş Obrenovici a trecut cu vaporul
pe la Semlin, venind din Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 243: întâmplări de zile.
9324	327	(498.1:497.1)
[Se anunţă că Miloş Obrenovici a sosit la 10 noiembrie
la Sibiu, în drum de la Viena spre Bucureşti].— G. TRANS., XVI (1853), p. 356, col. II: Sibiiu, 11 Noembre.
9325	327	(498.1:497.1)
[Se anunţă că principele Miloş a plecat la moşia sa din
Ţara Românească, de pe lîngă hotarul Serbiei], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 15: întâmplări de zi.
9326	327	(498.1:497.1)
[Se anunţă că Miloş Obrenovici va pleca de la Bucureşti
la Moscova, spre a asista la încoronarea ţarului]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 254: Austria.
9327	327	(498.1:497.1)
[Comentarii în legătură cu ştirea apropiatei numiri a
unui consul al Serbiei la Bucureşti]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 355: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a.
Corespondentul anonim face diferite supoziţii cu privire la moţivele şi consecinţele strlngerli relaţiilor diplomatice dintre Ţara Românească şi Serbia.
9328	327	(498.1:497.1)
[Se anunţă că secretarul statului din Serbia, Simici, se
pregăteşte să plece la domeniile sale din Tara Românească].
—	L’FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 171 [greşit: 172]: Nouvelles de Servie.
9329	327 (498.1:497.1) [Se anunţă că autorităţile muntene nu îngăduiseră să
intre pe teritoriul Ţării Româneşti delegaţia trimisă să-l aducă pe Miloş Obrenovici în Serbia]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 309: Cronica străină.
Ceruseră delegaţiei să aibă paşapoarte In regulă şi să nu intre cu arme.
9330	327 (498.1:497.3) [Comentarii în legătură cu atenţia acordată de publicul
din Ţara Românească conflictului din Muntenegru]. —
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 23: Tifer’a romanfesca si Moldavi’a.
în această corespondenţă, „de la marginile româno-transil-vane", se observă că, In Ţara Românească, „s-au făcut oamenii mult mai serioşi" şi că se arătau interesaţi de astfel de probleme internaţionale.
www.dacoromanica.ro
327(498.1:73)
POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA — MOLDOVA
327(498.3)
Statele Unite
9331	327	(498.1:73)
[Se anunţă că ministrul Statelor Unite la Constanlinopol
a sosit în Bucureşti]. — CONCORDIA, I (1857), p. 106: Ştiri din întru.
9332	327	(498.1:73)
[Se anunţă că C. Spence, ministrul Statelor Unite la
Constantinopol, a sosit la Bucureşti, în ziua de 5 mai].
—	ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 34.
9333	327	(498.1:73)
[Gazeta engleză „Morning Post“ afirmă despre călătoria
întreprinsă în Principatele Române de către ministrul Statelor Unite pe lîngă Poartă că ar avea o „ţintă politică"].
—	ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 66: Sciri din afară. Anglia.
9334	327 (498.1:73) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 28 mai/9 iunie,
în care se dau amănunte, între altele, asupra incidentului dintre caimacamul Al. D. Ghica şi ministrul Statelor Unite la Constantinopol, Spence]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 203: Valachie.
Incidentul fusese pricinuit de faptul ca Ghica nu întorsese vizita pe care i-o făcuse Spence, ministrul Statelor Unite Ia Poartă, In trecere prin Bucureşti.
9335	327 (498.1:73) [Amănunte cu privire la incidentul dintre caimacamul
Alex. D. Ghica şi Spence, trimisul american la Constanlinopol]. — G. TRANS., XX (1857), p. 195, col.I.
Amănuntele se comunică după o corespondentă din Bucureşti, publicată In mai multe ziare germane. Se adaugă că Spence ar fi sosit la Giurgiu Împreună cu fiul lui Barbu Ştirbei şi că ar fi venit la Bucureşti ca să lucreze pentru fostul domnitor al Ţării Româneşti.
(498.3) MOLDOVA
9336	327 (498.3) [Se menţionează din Constantinopol zvonul că, în nota
pe care a înmînat-o sultanului diplomatul rus Ozerov, s-ar fi cerut şi numirea unui succesor al domnitorului Moldovei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 77, col. I: Monarchi’a austriaca.
Demersul s-ar fi făcut In legătură cu boala de care suferea Grlgore Alex. Ghica.
9337	327 (498.3) [Publicaţia Secretarului de Stat, cuprinzînd hotărîrile
Sfatului Administrativ al Moldovei, în urma declarării stării de război între Rusia şi Turcia]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 325: Novitale din năuntru.
Vasele sub bandieră românească vor înceta să navigheze pe Dunăre; turcilor nu 11 se va mai vinde nici o cantitate de cereale, sare sau alte produse, supuşii otomani vor părăsi Moldova. — Text român şi francez.
9338	327 (498.3) [Precizări în legătură cu relaţiile dintre domnitorul
Moldovei, Grigore Ghica, şi Poartă]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 266: Frankreich.
Se reproduce, din Le Journal des Dibals, scrisoarea adresată acestui ziar de către C. Ghica, secretar de stat al Moldovei, In legătură cu afirmaţiile Inexacte din corespondenţa din Constantinopol a acestui ziar. Corespondenţa se referea la comunicarea domnitorului că, In urma ultimelor împrejurări politice şi militare, este pus In situaţia de a Întrerupe legăturile cu Poarta şi plata tributului.
9339	327 (498.3)
[Se anunţă că	reprezentanţii	consulari	ai	Franţei şi
Angliei din Iaşi au	întrerupt relaţiile cu	guvernul Moldovei].
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Tiîsr’a romanăsca si Moldavi’a.
9340	327 (498.3) [Se anunţă că domnitorul Moldovei, Grigorie Ghica,
a sosit la Viena la 15 nov.]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 374: Austria.
9341	327 (498.3) [Proclamaţia comisarului turc Derviş-Paşa adresată
moldovenilor, cu ocazia intrării în ţară a trupelor austriece],
—	BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 369: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 293—294: Novitale din năuntru.
Totodată, anunţă că prinţul Grigorie Ghica a primit ordinul să vină şi să reia ctrma ţării.
9342	327 (498.3) [Ofisul domnitorului către Sfatul Administrativ anun-
ţînd măsurile impuse de turci în Moldova împotriva grecilor], — BULETIN [Mold]. XXII (1854), p. 445: Secretariatul de Stat.
SInt urmăriţi volintirii greci din armata rusă.
9343	327 (498.3) [Traducerea adresei din 26 martie/7 aprilie a ministrului
de externe otoman, Safvet, către domnitorul Moldovei, adueîndu-i la cunoştinţă că Poarta a hotărît trimiterea cîte unui boier din fiecare principat ca informator pe lîngă plenipotentul guvernului otoman la conferinţa de la Viena].
—	BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 109; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 107: Novitale din năuntru.
La adresă e adăugată o listă de trei boieri.' M. Cantacuzino-Paşcanu, Gh. Sturza şi C. Negri — din care domnitorul urma 3ă-I aleagă pe reprezentantul moldovean. — In Gazeta de Maldavia text român şi francez.
9344	327 (498.3) [Rezoluţia domnească prin care vorn. C. Negri e desemnat ca informator pentru Moldova pe lîngă reprezentantul otoman la conferinţa de la Viena]. —BULETIN [Mold.], XXVII (1855), p. 109; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 107: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia, text român şt francez.
9345	327 (498.3) [Se anunţă că Grigorie Ghica, domnul Moldovei, l-a
ales pe Costache Negri drept reprezentant al Moldovei pe lîngă Aali-Paşa, la conferinţele de la Viena]. — G. TRANS. XVIII (1855), p. 114: Austria.
9346	327 (498.3)
[Scurt comentariu la ştirea acreditării lui C. Negri pe lîngă Aali-Paşa, plenipotentul sultanului la conferinţa de la Viena], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 124: Principatele de la Dunăre.
9347	327 (498,3)
[Ştire cu privire la plecarea la Viena a lui Costachi Negri, în calitate de informator pe lîngă reprezentantul turcesc, la conferinţa de pace]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 280, col. II; G. TRANS., XVIII (1855), p. 117: Iaşii, 8 Aprilie.
9348	327 (498.3)
[Se anunţă că în 10 aprilie a plecat din Iaşi vornicul Constantin Negri, acreditat pe lîngă Ali-Paşa, plenipotentul turc la conferinţa de la Viena]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 111: Novitale din năuntru.
509
www.dacoromanica.ro
327(498.3)
POLITICĂ EXTER'NA : MOLDOVA
327(498.3)
9349	327 (498.3) [Se anunţă sosirea lui C. Negri la Viena]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 138: întâmplări de zi.
9350	327 (498.3) [După gazetele din Viena, se publică ştirea că vornicul
C. Negri a sosit la 26 aprilie în capitala Austriei], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 36, p. 143: Novitale din năuntru.
Delegatul Moldovei, C. Negri, s-a prezentat Iul Aali-Paşa, plenlpotentul turc la conferinţă, şi contelui Buol, ministrul de externe al Austriei.
9351	327 (498.3) [Se anunţă că au sosit la Viena C. Negri şi A. Tr. Lau-
rian, pentru a-i asista pe plenipotenţii otomani în negocierile cu privire la Principatele Române].—VEST. R., XX (1855), p. 151, col. II: Viena, 14 Maiu.
9352	327 (498.3) [Traducerea unei corespondenţe din Iaşi, publicată în
foaia „Ost-deutsche Post“, cu privire la misiunea lui C. Negri la Viena], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 139: Principatele dela Dunăre.
Corespondenţa e datată 18/30 aprilie. Exprimă nemulţumirea cercurilor româneşti de acolo faţă de felul umilitor cum a procedat Poarta, cerlnd domnitorului să aleagă unul din cei trei desemnaţi — Cantacuzin-Paşcanu, G. Sturza şi C. Negri — nu ca renre-zentant al Principatului, ci numai ca expert pe lingă plenipotenţiarul turc la conferinţa din Viena. Domnitorul n-a socotit oportun să protesteze, Insă Îşi va trimite şi reprezentantul său de Încredere la guvernul austriac.
9353	327 (498.3) [Se anunţă că C. Negri a avut o întrevedere cu Aali-Paşa
şi Aarif-Efendi, plenipotenţii otomani la conferinţa de la Viena]. —G. TRANS., XVIII (1855), p. 140: Posta din urmă; VEST. R., XX (1855), p. 151, col. II: Viena 14 Maiu.
9354	327 (498.3) [Ştiri despre misiunea lui C. Negri la Viena]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 143—144: întâmplări de zi.
Se anunţă că, In 29 aprilie, Negri a „ţinut o conferinţă" cu Împuterniciţii otomani Aali-Paşa şi Aarif-Efendi. Apoi a fost prezentat ministrului de externe austriac. Deşi In Viena se afla şi reprezentantul Serbiei, Timoteiu Cnejevici, Negri n-a avut cu acesta plnă acum nici o Întrevedere.
9355	327 (498.3) [Notă despre o corespondenţă din Iaşi cu privire la
misiunea lui C. Negri la Viena]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 159: Principatele dela Dunăre.
Se argumentează că, pentru menţinerea echilibrului european, era necesară susţinerea independenţei Principatelor Române. In consecinţă, se exprimă speranţa că Negri va fi sprijinit, In misiunea sa, de guvernul austriac.
9356	327	(498.3)
[Se publică ştirea că, la 26 iunie, s-a întors la Iaşi
G. Negri, care fusese acreditat pe lingă Aali-Paşa, plenipotenţiarul turc la conferinţa de la Viena]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 195: Novitale din năuntru.
9357	327	(498.3)
[Se anunţă că vornicul Constantin Negri, ataşat pe
lingă Aali-Paşa la conferinţa de la Viena, a părăsit acest oraş, întoreîndu-se la Iaşi]. — TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 195: întâmplări de zi.
9358	327	(498.3)
[Se anunţă întoarcerea la Iaşi a vornicului C. Negri,
trimis, ca informator din partea Moldovei, la conferinţa de la Viena], — ZIMBRUL, III (1855), p. 524: Ştiri Telegrafice.
9359	327 (498.3)
[Ştiri cu privire la propunerile de pace ale Austriei,
transmise la Petersburg prin Eszterhâzy], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 402: Monarchi’a austriaca.
Se menţionează că, intre ele, ar figura şi propuneri cu privire la gurile Dunării.
9360	327 (498.3)
[Traducerea unui articol apărut în „Le Journal de
St. Petersbourg“ din 8/20 ian., cu privire la atitudinea Rusiei faţă de propunerile de pace trimise prin intermediul guvernului din Viena], — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 30—31: Acte diplomatice.
9361	327 (498.3)
[Articol cu privire la dreptul Moldovei de a fi considerată ca un stat autonom şi suveran], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 50.
Se argumentează acest drept amintindu-se tratatele Încheiate de către domnitorii Moldovei, ca suverani deplini, cu diferite state europene. La sflrşit, se publică in Întregime, in versiune latină, română şi franceză, tratatul de comerţ Încheiat in 1588 de Petru Şchiopul cu ambasadorul Angliei la Constantinopol, Hareborne.
9362	327 (498.3)
Depeşa Ministerului de Externe din Constantinopol
cu privire la banii trimişi din Moldova în folosul răniţilor armatei din Orient].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 89: Secretariatul de Stat.
9363	327 (498.3)
[Se vesteşte că domnitorul Moldovei a primit de la agentul său din Constantinopol, în 19 aprilie, ştirea oficială că s-au restabilit comunicaţiile cu Rusia].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 125: Novitale din năuntru.
9364	327	(498.3)
[Scurtă polemică cu „Gazeta de Augsburg" — „All-gemeine Zeitung“ — cu privire la dreptul Moldovei de a stăpîni braţul Sulinei]. — STEAOAD., II (1856), nr. 65, p. 260 [greşit: 172]: Buletinul zilei, nr. 66, p. 264 [greşit: 176]: Buletinul zilei.
9365	327	(498.3)
Circulara în. Porţi adresată cătră ai săi agenţi în privirea Deltei de la gura Dunărei, care aliaţii voesc a da Moldovei, ear Poarta o reclamă pentru sine. — GAZ. DE MOLD., XXVIII 1856), p. 316—317.
9366	327	(498.3)
[Polemică cu „Gazeta de Augsburg“ — „Allgemeine Zeitung“ — în legătură cu drepturile Principatelor Române asupra deltei Dunării]. — L’ETOILE DU D. [Iaşi], I
(1856), p. 33: Iassy 20 Septembre 1856.
Gazeta de Augsburg, reprezentlnd punctul de vedere austriac, cerea ca delta Dunării să fie cedată Turciei. — L’Etoile du Danube demonstrează cu date istorice că delta Dunării n-a aparţinut niciodată turcilor.
9367	327(498.3)
[Ştiri din presa străină cu privire la ţinerea unei noi conferinţe la Paris, către mijlocul lunei decembrie, pentru rezolvarea unor litigii]. — LE COURRIER DE B., I
(1856), nr. 95, p. 1: Râsume politique.
9368	327 (498.3)
Dâpâche de S.E. le prince Gortchakoff, ministre des Affaires fitrangeres de Russie, â S. E. le comte de Chrep-tovitch etc. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 111—112.
Textul depeşei din 8/20 dec. 1856, conţinlnd răspunsul rus la expozeul făcut de Clarendon in parlamentul britanic, la 12 nov. 1856.
510
www.dacoromanica.ro
327(498.3)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498,3)
9369	327 (498.3) Mâmorandum russe. — L’fîTOILE DU D. ]Bruxelles],
I (1856), p. 43—44.
Reproducere după L'Indipendance Belge. — Memorandumul informează că toate problemele In litigiu urmau să fie discutate intr-b conferinţă a puterilor garante.
9370	327 (498.3) [Comentarii în legătură cu întîrzierea convocării conferinţei de la Paris]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 49: Semaine politique.
Se reproduc şi scurte fragmente din Times şi din Le Journal des Dibals In care se susţinea unirea Principatelor.
9371	327 (498.3) [Comentariu cu privire la evenimentele politice de la
sfîrşitul anului 1856].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 450 [greşit: 410]: Revistă politică.
Se comentează Încheierile diplomatice la care s-a ajuns. Subliniind că, dacă — prin concesiuni reciproce — marile puteri, cu interese atlt de divergente, au putut ajunge la Înţelegere In conferinţa 4c la Paris, cu atlt mai uşor pot ajunge românii la pace şi concordie Intre ei.
9372	327 (498.3) [Ştiri şi comentarii în legătură cu conferinţa de la Paris
şi cu dezbaterea care a avut loc acolo asupra problemei Principatelor Dunărene]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 2—3: Revistă politică, 4 şi 6: Conferenţiile de Paris, 11, col. II—III şi 13: Novitale din năuntru, 26—28: Franţiea.
9373	327 (498.3) [Articol despre lucrările conferinţei puterilor garante
de la Paris, privitoare la aplicarea unor articole din Tratatul de la 1856], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 57: Bulletin politique.
Intr-un adaos al articolului, se redau hotăririle conferinţei privitoare la rezolvarea litigiilor In această chestiune.
9374	327 (498.3) Les nouvelles conferences de Paris. — L’fîTOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 59—60.
Comentarii referitoare la dezbaterile viitoare ale acestor conferinţe.
9375	327 (498.3) [Traducerea protocolului încheiat la Paris între reprezentanţii celor şapte puteri] — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 25—26: VEST. R., XXII (1857), p. 30—31.
Totodată, se reglementează chestiunea insulelor din delta Dunării, a evacuării trupelor austriece din Principatele Române, precum şi a escadrei britanice din Marea Neagră.
9376	327	(498.3)
Protocole signâ ă Paris le 6 janvier 1857. — L’fîTOlLE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 88.
Textul protocolului.
9377	327	(498.3)
[Articol apărut în gazeta „Le Nord“, în care se face
analiza protocolului conferinţei de la Paris. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 25—26.
Text român şi francez.
9378	327	(498.3)
Nota Monitorului despre resultatulii conferinţelorti în
6 Ianuarîu 1857. — G. TRANS., XX (1857), p. 7.
Traducere din Oesterreichische Zeilung, probabil după Le Moni-teur Universel. — Se comentează cu satisfacţie — ca un pas Lotă-ritor In rezolvarea punctelor litigioase din tratatul de la Pi ris — protocolul Încheiat la Paris de reprezentanţii celor şapte puteri.
5 - Bibliografia analitică - c. 959
9379	327 (498.3) [Articol de fond despre hotărîrile conferinţei de la Paris
cu privire la Moldova, Rusia şi Turcia şi la retragerea trupelor austriece din Principatele Române]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 61: Bulletin politique.
Se reproduce textul notei din Le Monileur Universel cu privire la lucrările conferinţei, semnallndu-se că se fixase data de 30 martie ca termen pentru retragerea trupelor austriece din Principate,
9380	327 (498.3) [Traducerea unui articol publicat în „Journal des Dâ-
bats“ cu privire la hotărîrile conferinţei de la Paris]. — —GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 27, col. III —28: Jurnalul Debatelor, 31—32: Franţiea.
Se notează cu satisfacţie modificarea adusă art. 20 din tratatul de la Paris. Menţionlnd modificarea art. 21, prin care şi gurile Dunării treceau sub suzeranitatea directă a Porţii, subliniază că aceasta a nemulţumit profund cercurile comerciale germane. Statele germane se declară pentru o trecere a deltei In stăplnirea Moldovei. De asemenea, ele consideră prea lung termenul pentru evacuarea trupelor austriece din Principate şi a escadrei britanice din Marea Neagră. La sfirşit, se comentează atitudinea Sardiniei In cursul discuţiilor cu privire la Moldova.
9381	327 (498.3) [Traducerea unui articol publicat în „Le Journal des
D6bats“ cu privire la efectul pricinuit în statele germane de hotărîrile conferinţei de la Paris, din 6 ianuarie, referitoare Ia Principatele Române]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 80.
Se arată că, In Germania,, hotăririle Conferinţei produseseră satisfacţie, ca şi termenul de retragere din Principate acordat Aub-triei, deşi s-ar	fi	dorit	ca	acest	termen să	fie	mai	scurt.
9382	327	(498.3)
[Corespondenţă din Frankfurt am Main, publicată în
foaia „Le Nord", în legătură cu lucrările şi hotărîrile conferinţei de la Paris, din 6 ianuarie]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 84, col. I—II.
Se prezintă, In rezumat, cuprinsul protocolului din 6 ianuarie.
9383	327	(498.3)
[Ştire cu privire la un schimb de felicitări între suveranii
Franţei şi Turciei, cu ocazia încheierii negocierilor de la Paris].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 46, col. I.
9384	327	(498.3)
[Ştiri în legătură cu aplicarea protocolului încheiat între
reprezentanţii celor şapte puteri]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 55: Revistă politică; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 51: întîmplări de zi; VEST. R.,	XXII	(1857),	p.	25:	Constantinopol.
9385	327	(498.3)
[După „Le Journal de Constantinople", se anunţă că
a fost evacuată Insula Şerpilor, în conformitate cu hotărîrile luate la Paris în ziua de 6 ianuarie, de către conferinţa puterilor garante]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles],
(1857), p. 82: Nouvelles de Turquie.
9386	327	(498.3)
[Corespondenţă de la Iaşi, din 10 ianuarie, cuprinzînd
diferite ştiri politice]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 74—75: Autre correspondance.
Se arată că Poarta a dat diferite dispoziţii caimacamului. Se anunţă apropiata vizită In Moldova a ministrului Belgiei la Poartă, Blondeel. Se arată că Poarta intenţiona să reautorizeze activitatea băncii Moldovei.
9387	327 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 5 februarie, în care se
dau, printre altele, informaţii privind împiedicarea de către Austria a pătrunderii periodicelor apusene în Principate].
511
www.dacoromanica.ro
327 (498.3)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327 (498.3)
—	L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 101—102: Nouvelles des Principautes.
Se comunici informaţii privind misiunea vornicului C. Negruzzi.
9388	327 (498.3) La Conservatorul.— CONSERVATORUL, II (1857),
anexa I, p. 1—8: Anexe.
Sub acest titlu, se publici scrisori trimise caimacamului Nic. Vogoride dc cumnaţii sii, Mussurus şi Fotiade, de tatii siu, Şte-fanachi Vagoride, de fratele siu, Alex. Vogoride, de diplomatul austriac Prokesch-Osten. Din aceste scrisori, reiese politica abuzivi, antiunionisti a lui Vogoride şi a familiei sale, precum şi sprijinirea acestei politici de citrc Poartişi de citre Anglia şi Austria. Redacţia prccedi scrisorile de un comentariu, In care araţi ci Întotdeauna a semnalat pericolul „fanariot" şi aminteşte ci exişti „un alt fanariot din Bucureşti", de tipul lui Vogoride. Se aminteşte şi faptul ci Inci din mai 1857 se publicase, In Conservatorul, articolul Ydra fanariotă.
9389	327 (498.31 Extraits de lettres confidentielles adressăes au caimacam de Moldavie par differents personnages politiques.
—	L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234—236.
Sub acest titlu se publici extrase din corespondenţa adresaţi lui Nic. Vogoride, dcmasclnd politica antiunionisti a lui şl a familiei sale.
9390	327 (498.3) O corespondenţă familiară secretă. — G. TRANS.,
XX (1857), p. 247, 251—252, 256.
Se traduc, dupi Oesterreichische Zeitung, un numir de scrisori de ale lui Mussurus (ambasadorul Porţii la Londra), Alex. Vogoride (fratele caimacamului), Fotiade (agentul Moldovei la Poarti) etc., din care se videşte atitudinea nefavorabili unirii adoptaţi de caimacamul Moldovei, de partizanii şi sprijinitorii sii.
9391	327 (498.3) Au Mâtropolitain de Moldavie, Cyrille, par la grâce
de Dieu, patriarche oecumenique. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles! I (1857), p. 236, col. III.
Scrisoare din Constantinopol, de la 19 apr./l mai 1857, prin care Chirii, patriarhul din Constantinopol, 11 someazi pe mitropolitul Moldovei si Îşi Înceteze activitatea politici unionistă şi si se poarte In aşa fel, Incit si merite ca Vogoride si-1 „recomande" Patriarhiei.
9392	327 (498.3) [Scrisoarea lui Şt. Vogoride, din 24 aprilie 1857, către
fiul său N. Vogoride, caimacamul Moldovei], — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 5; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235; G. TRANS., XX (1857), p. 252.
Caimacamul Moldovei este dojenit pentru destituirea lui Cos-tin Catargiu, care era apreciat In special de Austria, ca fiind Împotriva unirii Principatelor. In continuare, scrisoarea cuprinde amănunte privind politica binevoitoare a Angliei fată de Vogoride.
9393	327 (498.3) [Fragment dintr-o scrisoare din 27 aprilie a lui Fotiade,
însărcinatul moldovean la Constantinopol, către caimacamul Vogoride, prin care îi mărturiseşte că el este acolo un „instrument secret11 al relaţiilor dintre ambasadorul austriac, Prokesch-Osten, şi marele vizir].—CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 6; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235.
9394	327 (498.3) [Fragment dintr-o scrisoare, de la 29 apr. 1856, a lui
C. Mussurus, ambasadorul otoman la Londra, către caimacamul Vogoride],— CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 2; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234—235; G. TRANS., XX (1857), p. 247—248.
Mussurus arată cumnatului siu ci Anglia sprijinea, ca şi Poarta, politica sa antiunionisti. Apoi critici cu violenţi partida unionistă moldoveani, afirmlnd ci ar fi o partidă antinaţionali.
9395	327 (498.3) [Scrisoare din 1/13 mai a lui Fotiade către N. Vogoride,
caimacamul Moldovei, prin care îi comunică demersurile făcute de el la Constantinopol, în legătură cu chestiunea lui C. Catargiu], — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 6; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235— 236.
Comunici amănunte privind atitudinea reprezentanţilor Austriei, Porţii, Franţei şi Rusiei. Arată conlucrarea dintre Austria, Turcia şi Vogoride. Comunici detalii In chestiunea destituirii mitropolitului Moldovei.
9396	327	(498.3)
Billet	adressă	au	caimacam Vogorides	par	M.	Goedel
de Lannoy, agent ct consul general d’Autriehe en Moldavie.— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236, col. III.
Bilet din 4 mai 1857, ziua sosirii comisarilor puterilor garante la Iaşi, prin care Vogoride este invitat si explice prefecţilor, neapărat, chiar In acea zi, instrucţiunile pentru alegeri.
9397	327	(498.3)
[Fragment dintr-o scrisoare din 4/16 mai 1857 prin care
Fotiade îl înştiinţează pe Nic. Vogoride, caimacamul Moldovei, cu privire la acuzaţiile pe care i le aducea Thou-venel], — CONSERVATORUL,	II	(1857),	anexa I,
p. 6—7; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236 ; G. TRANS., XX (1857), p. 252.
Fotiade Ii arată lui Vogoride că poarta sprijinea, fără rezerve, acţiunea sa antiunionisti. Il roagă si grăbească alegerile. Mai arată ci Anglia şi Austria erau, de asemenea, de partea acestei politici. Di amănunte asupra întrevederilor diplomatice care avuseseră loc In capitala Turciei.
9398	327 (498.3) [Scrisoare din 8/20 mai a lui Fotiade, însărcinatul Moldovei la Constantinopol, prin care Vogoride este prevenit cu privire la atitudinea Porţii faţă de modul său de guvernare.] — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 7—8; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236; G. TRANS., XX (1857), p. 256.
Fotiade Ii arată lui Vogoride ci Poarta dorea si falsifice alegerile, dar pe nesimţite şi firi si se ştie ci Poarta ordonase acest lucru. De asemenea, di amănunte privind negocierile diplomatice de la Constantinopol şi subliniază duşmănia ambasadorilor Angliei şl Austriei faţă de unirea Principatelor.
9399	327 (498.3)
[După	gazeta	„L’Independance	Belge“	se	anunţă că
Talleyrand era înclinat să ceară Porţii înlocuirea lui Vogoride, caimacamul abuziv al Moldovei]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857); p. 31: Sciri din afară. Francia.
94Q0	327 (498.3)
[Ştiri despre intervenţia.făcută de Thouvenel, ambasadorul Franţei, pe lingă guvernul otoman, pentru a se curma abuzurile	antiunioniste	ale	caimacamului	Vogoride].
— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 62: Presa streină despre Principate.
Ştire cuprinsă Intr-o corespondenţi din Constantinopol.
9401	327 (498.3) [Extras dintr-un articol apărut în foaia „L’Indepen-
dance Belge“ cu privire la atitudinea guvernului otoman faţă de comportarea caimacamului Moldovei]. — OLTULtJ, I (1857), p. 34: Presa străină pentru Principatele Danubiene.
E vorba de o corespondenţi din Constantinopol, datată 18 mai. In ea se relatează felul cum au fost primite de guvernul otoman pllngerile împotriva caimacamului Moldovei, trimise prin Thouvenel şi prezentate marelui vizir de către Talleyrand.
9402	327 (498.3) [Amănunte în legătură cu cererea ministrului Franţei
la Constantinopol de a se întruni de îndată cei care luaseră
512
www.dacoromanica.ro
327 (498.3)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327 (498.3)
parte Ia redactarea firmanului pentru convocarea Divanu-rilor ad-hoc, ca să cerceteze nota colectivă, semnată de Franţa, Rusia, Prusia şi Piemont, cu privire la cele ce se petreceau în Moldova], — SECOLULU, I (1857), nr. 42, p. 4: Ştiri din afară.
9403	327 (498.3) [Ştiri din foaia „La Presse d’Orient“ cu privire la
ultimele poziţii adoptate de Franţa şi Austria în politica lor faţă de Principate], — ROMANIA [Bucureşti], I
(1857), p. 66: Presa streină despre Principate.
Se anunţă că toate cercurile politice din Franţa condamnau abuzurile Căimăcămiei Moldovei. în schimb, Austria se menţinea cu toată puterea pe vechea ei poziţie antiunionistă, bazlndu-se pe concursul Porţii şi al Angliei. Se mai anunţă că o dificultate ivită In legătură cu interpretarea firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc a făcut necesară o conferinţă diplomatică a puterilor garante.
9404	327 (498.3) [Amănunte despre conferinţa de la Constantinopol
a puterilor garante, în care s-a discutat revizuirea unor articole echivoce din firmanul de convocare a Divanurilor ad-hoc]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 41, p. 2: Turcia.
S-a hotărlt să nu se revizuiască cele H articole, ci să le desluşească caimacamii Principatelor Române. De asemenea, s-a hotă-rlt că nu este nevoie să se amine alegerile.
9405	327 (498.3) [Ştiri date de gazeta „L’Independance Belge“ cu privire la conferinţa de la Constantinopol din ziua de 30 mai, în care se hotărîse amînarea alegerilor din Principatele Române], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 70—71: Presa streină despre Principate.
Se arată că această conferinţă a fost provocată de Talleyrand, care 11 trimisese pe secretarul Le Sourd la Thouvenel, ca să-i raporteze abuzurile lui Vogoride. Se dau amănunte asupra desfăşurării conferinţei, In care Thouvenel se arătase foarte energic şi In care ambasadorul Angliei se alăturase punctului de vedere francez.
9406	327	(498.3)
[Extras din comentariul oficios apărut în ziarul francez „Patria"-—„La Patrie" — în legătură cu decorarea caimacamului Vogoride de către împăratul Austriei]. — G. TRANS., XX (1857), p. 174, col. I: Austria; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 179: Turcia.
După Oesterreichische Zeitung. — Cercurile politice conducătoare din Paris erau nemulţumite că Austria făcuse acest gest tocmai clnd Franţa făcea demersuri la Constantinopol pentru Înlăturarea Iul Vogoride.
9407	327	(498.3)
[Corespondenţă trimisă din Paris foii „Morning Post",
la 8 iunie, în care se anunţă că Franţa, Prusia şi Sardinia nu ceruseră Porţii destituirea lui Vogoride]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 199, col. II.
Se observă Insă că decorarea caimacamului abuziv al Moldovei, de către Împăratul Austriei, produsese un penibil efect In cercurile diplomatice ale acestor state.
9408	327	(498.3)
[După „Siebenbîirger Bote", se anunţă că Thouvenel
a cerut Porţii demiterea caimacamului Vogoride]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 199: Principatele dela Dunăre.
Se arată că Rusia, Prusia şi Sardinia sprijineau punctul de vedere aLFranţel In chestiunea Vogoride. Se Înştiinţează că vasele de poştă francezejnu mai primeau pentru transport foaia otomană Le Journal de Constantinople, din pricina atitudinii ei duşmănoase In chestiunea Principatelor^Române.
9409	327	(498.3)
[După „Oesterreichische Zeitung", se anunţă că la
Poartă s-a primit o notă în care se cerea demiterea lui
Vogoride de la Căimăcămia Moldovei], — G. TRANS., XX (1857), p. 203: Ţeara Românească şi Moldavia. Nota fusese trimisă de Franţa, Prusia şi Sardinia.
9410	327 (498.3) [Traducerea notei adresate Porţii de către reprezentanţii a patru puteri, în chestiunea demiterii lui Vogo-ridi], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 219: Principatele dela Dunăre.
Este vorba de o notă a Rusiei, Franţei, Prusiei şi Sardiniei.
9411	327 (498.3) [Ştire despre protestul Franţei, în unire cu Rusia,
Prusia şi Sardinia, la Poartă, în privinţa alegerilor din Moldova].— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 53, p. 2: Revista politică.
9412	327 (498.3) [Două note diplomatice, din 18 iulie, schimbate între
ministrul de externe al Porţii, Reşid-Paşa, şi ambasadorii Angliei şi Austriei, în chestiunea amînării alegerilor din Moldova], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 243.
Redcliffe şi Prokesch-Osten, reprezentanţii celor două puteri occidentale, se opun amînării alegerilor, propusă de Poartă.
9413	327 (498.3) [Traducerea notei din 18 iulie a lui Reşid-Paşa şi
a notei de răspuns prezentate Porţii de Redcliffe şi Prokesch-Osten, în aceeaşi zi, în legătură cu propunerea otomană de a se amîna cu 5 zile alegerile din Moldova].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 291: Turciea.
9414	327 (498.3) [Instrucţiunile adresate la 21 iulie de Thouvenel,
ambasadorul Franţei la Constantinopol, primului său dragoman, pentru a fi retransmise Porţii, în chestiunea abuzurilor electorale ale caimacamului Vogoride]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 254—255 [greşit: 255—256],
După VIndipendance Belge.
9415	C.[ostiC8Cu], M.	327	(498.3)
[Revistă politică]. — ROMANIA	[Bucureşti], I	(1857),
p. 117—118.
Diferite ştiri externe, redate sub formă de articol. Autorul anunţă că Prusia era neliniştită de abuzurile antiunioniste din Moldova şi că patru ambasadori ai puterilor garante ar fi protestat contra manevrelor lui Vogoride. — Text român şi francez.
9416	327	(498.3)
[Ştiri din presa străină cu	privire	la	viitoarele	alegeri
din Principatele Române]. — ROMANIA [Bucureşti], I
(1857), p. 122: Presa streină despre Principate, 124: Telegrafia privată.
După foile franceze Le Siicle şl Le Journal des Ddbats. — Se dau amănunte asupra negocierilor de la Constantinopol in legătură cu chestiunea falsificării listelor electorale din Moldova. Se menţionează că in Bucureşti erau mai mulţi alegători declt in întregul principat vecin.
9417	Vernescu, G. D.	327	(498.3)
[Revista politică]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857),
p. 125—126.
Autorul anunţă, intre alte ştiri Îndeosebi cu caracter extern, Întreruperea alegerilor din Moldova şi Îşi exprimă nădejdea că puterile garante vor clariiica situaţia din această ţară.
9418	327	(498.3)
[Ştiri din gazeta „Le Sifecle" despre politica Prusiei
faţă de Principatele Române]. — ROMANIA [Bucureşti],
513
www.dacoromanica.ro
327 {498.3)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327 (498.3)
I (1857), p. 126: Nouvelle din afară, 128, col. III: Berlină, 29 Iuliu.
Se anunţă că guvernul prusian aprobase atitudinea adoptată de comisarul său din Principate, Richthofen, şi-l Îndemnase să continue să susţină politica adoptată de reprezentanţii Rusiei şi Franţei, In special In chestia alegerilor din Moldova. Se Înştiinţează că avuseseră loc schimburi de vederi Intre Rusia şi Prusia tn chestiunea Principatelor Române şi îndeosebi a alegerilor falsificate de Vogoride.
9419	327 (498.3) [Notele adresate de Aii Ghalib-Paşa lui Thouvenel,
la 28 şi 30 iulie, în chestiunea alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 264.
Reproducere după Le Journal de Francforl. — Poarta refuză să anuleze alegerile din Moldova.
9420	327 (498.3) [Traducerea notelor adresate de Aii Ghalib-Paşa lui
Thouvenel, la 28 şi 30 iulie, în chestiunea alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova],— GAZ. DE MOLD. XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 291, col. III—292, col. I, 302 -303 şi 307—308: Turciea; ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 175.
In Romania, a doua notă a lui Aii Ghalib e cenzurată In Întregime, afară de titlu şi de semnătură.
9421	327 (498.3) [Protocolul şedinţei din 22 iulie/3 august a comisiei
puterilor garante do la Bucureşti, în care se discutase rezultatul alegerilor din Moldova şi atitudinea adoptată de o parte din comisari faţă de abuzurile electorale ale guvernului caimacamului Vogoride]. — L’DTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 263—264: Commission europeenne de Bucarest.
Reproducere din L‘Univers religieux.
9422	Bosianu, C.	327 (498.3))
[Articol despre suspendarea relaţiilor diplomatice
dintre Poartă şi patru dintre puterile garante, din pricina alegerilor din Moldova, şi despre consecinţele acestui fapt politic]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 129— 130: Bucureşti, 2 Augustă.
Nu crede In izbucnirea unui conflict militar, ci nădăjduieşte tntr-un nou congres, care va soluţiona chestiunea unirii Principatelor şi a prinţului străin.
9423	327 (498.3) [Ştiri din presa străină cu privire la tensiunea diplomatică pricinuită de refuzul Turciei de a amina alegerile din Moldova şi de ţinerea acestor alegeri falsificate]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 131, col. I—III: Presa, 131—132: Sciri din afară. Francia.
Ştirile slnt extrase din gazetele La Presse, Le Conslitulionnel şi Le Journal des Dibals. Ele provin de la sflrşitul lunii iulie 1857. Se descriu negocierile de la Constantinopol, care precedaseră criza, precum şi efectul produs la Viena de energica atitudine a lui Thouvenel.
9424	327 (498.3) [Corespondenţă din 1 august, de la Berlin, privind
schimbul de vederi ce avusese loc între Gorceakov şi Manteuffel în chestiunea alegerilor din Moldova]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 136, col. I: Prusia.
Corespondenţa apăruse In Le Journal des Dibals. — Reprezentanţii celor două puteri căzuseră de acord să nu ceară tn mod neapărat anularea alegerilor.
9425	327 (498.3) [Comentariu din Paris asupra căderii guvernului lui
Reşid-Paşa, pricinuită de atitudinea energică a lui Thouvenel în chestiunea alegerilor din Moldova]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), col. I—III: Parisă 3 Augustă.
9426	327 (498.3) [Notele adresate la 4 şi 5 august de Aali-Paşa, ministrul
de externe al Porţii, lui Thouvenel, ambasadorul Franţei, în chestiunea anulării alegerilor din Moldova]. — L’R-TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 243.
Poarta se declară gata a-i chema pe caimacami la Constantinopol, pentru a le cere să refere asupra regularităţii alegerilor, dar ea refuză anularea lor, cu toată ameninţarea Iul Thouvenel de a tntrerupe relaţiile cu guvernul otoman.
9427	327 (498.3) [Notele adresate de Poartă, la 4 şi 5 august, reprezentanţilor Rusiei, Franţei, Prusiei şi Sardiniei, în chestiunea anulării alegerilor din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 272, col. II—III.
In notele sale, Poarta caută să evite ruperea relaţiilor cu cele patru puteri, fără a admite, totuşi, anularea alegerilor falsificate de Vogoride.
9428	327	(498.3)
[Traducerea notei din 5 august, a ministrului de externe al Turciei, către ambasadorul Franţei, cu privire la propunerile în legătură cu alegerile din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 259: Turciea.
Nota e precedată de unele amănunte asupra Împrejurărilor care au prilejuit-o.
9429	327	(498.3)
Crisa în Constantinopole pentru Principate. — G.
TRANS., XX (1857), p. 235: Cronica străină.
Se înfăţişează — ţinlndu-se seama de informaţiile date de mai multe ziare europene — evoluţia situaţiei diplomatice ivite In urma falsificării alegerilor In Moldova.
9430	327 (498.3) Foile englezeşti în privinţa încurcăturilor din Constantinopol. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 243: Anglia.
Se reproduc părerile contradictorii, In privinţa alegerilor din Principate, ale foilor The Press şi Morning Post.
9431	Rosetti, C. A.	327 (498.3)
[Comentariu în legătură cu coborîrea flamurilor a
patru ambasadori din Constantinopol, faţă de refuzul Porţii de a anula alegerile măsluite din Moldova]. — ROMANUL, I (1857), nr. 1, p. 1: Bucureşti.
Observă interesul arătat de opinia publică mondială faţă de chestiunea Principatelor Române. Comunică informaţii cu privire la atitudinea foilor: Morning Post, The Press, Le Constitutionml, La Patrie, Le Siicle etc. faţă de Principatele Române.
9432	327 (498.3) Interpellations au parlement britanique. — L’fiTOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 237: Affaires des Princi-pautăs.
Se redau interpelările ce avuseseră loc la ii şi 13 august, In Camera Comunelor şi in Camera Lorzilor, in legătură cu problema anulării alegerilor din Moldova. De asemenea, se publică şi răspunsurile date de Palmerston şi Clarendon, care anunţau că guvernul britanic acceptase această anulare.
9433	327	(498.3)
[Interpelarea lui Disraeli şi răspunsul lui Palmerston,
în şedinţa din 30 lulie/12 august din Camera Comunelor, cu privire la alegerile din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 249—251: Camera Comunelor; SECOLULO, I (1857), nr. 60, p. 4, nr. 61, p. 3—4.
Text integral, tradus după ziarul Times din 12 august.
9434	327	(498.3)
[Scurt comentariu, extras din ziarele engleze, despre
răspunsul lui Palmerston cu privire la Principatele Române].
514
www.dacoromanica.ro
327 (498.3)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327 (498.3)
— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 253: Revistă politică.
Se subliniază că Palmerston a luat apărarea caimacamului Conachi-Vogoride, In chestiunea alegerilor din Moldova.
9435	327 (498.3)
[Dezbaterile din Camera Comunelor, în care Palmerston vorbise despre neînţelegerile de la Constantinopol ivite în jurul alegerilor din Moldova]. — ROMÂNUL,
I (1857), nr. 2, p. 4: Scirî Streine.
Extras din şedinţa Camerei Comunelor de la 11 august 1857.
9436	327 (498.3)
Conferinţele în Osborne. întrebarea Principatelor dunărene. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 251: Anglia.
Se arată că — In urma tnttlnirii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria — Palmerston renunţase la politica sa anterioară faţă de Principatele Române, admiţlnd ţinerea unor noi alegeri In Moldova.
9437	327	(498.3)
[Se anunţă că şi Anglia s-a declarat împotriva validităţii alegerilor din Moldova], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 56, p. 2: Revista politică.
Rusia, Franţa, Prusia şi Sardinia au rupt relaţiile diplomatice cu Turcia, din pricina acestor alegeri.
9438	Rosetti,	Ci A.	327	(498.3)
[Observaţii . despre declaraţiile lordului Palmerston cu privire la anularea alegerilor din Moldova şi despre un articol din „Times" care marca o înclinare a acestei foi spre o politică de sprijinire a unirii Principatelor], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 2, p. 1, col. I: Bucureşti 12 August.
9439	Rosetti,	C.	A.	327	(498.3)
[Comentariu la dezbaterile din parlamentul Angliei cu privire la chestiunea anulării alegerilor din Moldova şi la aceea a unirii Principatelor], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 3, p. 1: Bucureşti 16/28 August.
Subliniază, îndeosebi, declaraţiile lordului Russell, care spusese că — faţă de o manifestare unanimă a populaţiei Principatelor Române In favoarea unirii — puterile garante n-ar avea altceva de făcut declt să Îndemne Poarta să accepte realizarea acestei dorinţe a românilor.
9440	Rosetti,	C.	A.	327	(498.3)
[Scurt comentariu asupra hotărîrii de a se anula alegerile din Moldova, luată în întrevederea de la Osborn, şi asupra polemicii dintre ziarele franceze „Le Siăcle" şi „Le Journal des Debats" cu privire la viitorul Principatelor Române], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 5, p. 1—2: Bucureşti 23 August/4 Septemvrie .
C. A. Rosetti îşi încheie revista politică printr-un Îndemn către români, ca să părăsească dezinteresul pe care-1 arătau faţă de viaţa politică.
9441	327 (498.3)
[Se anunţă că Austria a trimis reprezentanţilor săi diplomatici noi instrucţiuni, prin care acceptă să se anuleze cele din urmă alegeri din Moldova], — SECOLUL0, I (1857), nr. 62, p. 3: Viena.
9442	327 (498.3)
[Se anunţă că Rusia, Franţa, Sardinia şi Prusia au reluat relaţiile diplomatice cu Poarta, în urma hotărîrii luate de aceasta din urmă ca să se facă noi alegeri în Moldova], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 61, p. 2: Revista politică.
9443	327	(498.3)
[Diferite ştiri privind anularea alegerilor pentru Divanul ad-hocal Moldovei]. — L’fiTOILE DU D. (Bruxelles],
I (1857), p. 245: Affaires des Principaulâs.
Se publică ştiri publicate de Le Moniteur şi Times In această chestiune, la 25 august, precum şi o depeşă din Iaşi, de la 27 august.
9444	327	(498.3)
[Se menţionează că ziarul francez „La Patrie" a contestat puterilor garante dreptul de a cere destituirea lui Conachi-Vogoridi, care va rămîne astfel caimacam], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 264: Depeşe telegrafice.
9445	327	(498.3)
[Moţiunea Divanului ad-hoc al Moldovei, votată în
şedinţa din 7 oct., exprimînd recunoştinţa faţă de puterile garante care — prin tratatul de la Paris — au recunoscut reprezentanţilor poporului român dreptul de a-şi rosti dorinţele cu privire la viitoarea organizare a Principatelor], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 3, p. 1: Procesă verbală VII; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 37.
9446	327 (498.3) [Ştiri despre ceremonia in care Sadik-Bei, secretarul
misiunii otomane în Principalele Române, a înmînat caimacamului Moldovei decoraţiile acordate de sultan unor demnitari moldoveni]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 361: Novitale din năuntru.
In prezenţa lui Sadik-Bei, caimacamul a luminat decoraţiile membrilor comisiei: Iancu N. Cantacuzin şi Mihail Cerchez; Petru Rosetti-Bălănescu lipsea, fiind la ţară.
9447	327 (498.3) [Ofisul caimacamului prin care Ludovic Steege obţine o sporire de retribuţie, pentru activitatea sa în comisia riverană de la Viena], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 373: Secretariatul de Stat.
I se aduc elogii pentru activitatea sa In postul de comisar al Moldovei, In această comisie. Urmează ştirea că Steege a sosit In concediu la Iaşi. — Text român şi francez.
9448	327 (498.3) [Ofisul caimacamului adresat lui Ludovic Steege, la
1 aprilie 1858, cu privire la activitatea sa în comisia riverană a Dunării], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 105: Secretariatul de Stat.
9449	327 (498.3) [Dispoziţiile Porţii şi ale reprezentanţilor puterilor
garante cu privire la administraţia Principatelor Române]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 1, p. 1: Minis-teriul intereselor Streine.
Se cere ca autorităţile să arate respectul cuvenit Porţii.
9450	327	(498.3)
[Puterile garante şi activitatea Locotenentei Princiare
din Iaşi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 69: Iasiî 26 Noem.
Se anunţă că reprezentanţii de la Constantinopol ai marilor puteri au recunoscut dreptul pe care-1 are majoritatea Locotenentei de a hotărî In toate cazurile privitoare la aducerea la îndeplinire a Convenţiei. De asemenea, In lipsa unui membru, Locotenenta poate fi completată cu unul din membrii Consiliului.
9451	327	(498.3)
[Proces-verbal, nr. XXVI din 8/20 dec. 1858, cu privire la atitudinea caimacamilor fată de Afif-Bei]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 16, p. 2—3: Căimă-cămia Moldovii.
V. Sturza şi A. Panu contestă însuşirea de comisar al Porţii atribuită lui Afif-Bei.
515
www.dacoromanica.ro
327 (498.3:42)
POLITICĂ EXTERNA : MOLDOVA
327 (438.3:42)
(498.3: ...) RELAŢIILE POLITICE ŞI DIPLOMATICE CU DIFERITE ŢĂRI
Anglia
9452	327 (498.3:42) [Se aminteşte oficial că Coşar Scotlo, staroste al consulatului britanic în ţinuturile Botoşani şi Dorohoi, a fost înscris între supuşii britanici], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 42: Secretariatul de Stat al Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 37: Novitale din năuntru.
9453	327	(498.3:42)
[Consulatul britanic anunţă că l-a numit pe Dimitrie
Culici delegat consular pentru „supuşii Ioniceşti“ din ţinuturile Piatra, Bacău şi Roman]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1852), p. 213: Secret, de Stat a Moldovei.
9454	327	(498.3:42)
[Se anunţă că Samuol Gardner, consulul Angliei, a
sosit la Iaşi, la 22 oct.]. — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 333: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVII (1854), p. 358, col. II: Iaşii 25 Octob.
9455	327	(498.3:42)
[Consulul britanic anunţă Secretariatul de Stat al
Moldovei că va relua relaţiile diplomatice cu guvernul ţării] .— BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 425: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361: Novitale din năuntru.
9456	327 (498.3:42) [Se anunţă că viceconsulul britanic din Galaţi, Cun-
ningham, a reluat relaţiile cu autorităţile locale]. — BULETIN [Mold.] , XXII (1854), p. 405: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 101, p. 49: Novitale din năuntru.
9457	327 (498.3:42) [Articol cu privire la acţiunea comitetului constituit
de cîţiva demnitari moldoveni, pentru a deschide o subscripţie în folosul răniţilor din armatele anglo-franceze]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 49—50: Novitale din năuntru.
In cadrul acestui articol, se publică adresa comitetului — compus din hatmanul 6. Costachl Boldur, ministrul de finanţe, P. Ma-vroghenl şl A. C. Mavrocordat — către Samuel Gardner, consulul britanic la Iaşi, răspunsul acestuia, precum şi răspunsul ministrului Clarendon. — Text român şl francez.
9458	327 (498.3:42) O colectă moldovenească pentru armata aliată şi
primirea ei. — FOAIE PT. MINTE, XIX' (1856), p. 30—31.
Se reproduce din Gazeta de Moldavia versiunea românească a schimbului de corespondenţă În această chestiune.
9459	327 (498.3:42) [Nota consulului englez din Iaşi, Samuel Gardner
adresată prinţului I. Gr. Ghica în 14 iunie, aducînd mulţumiri comitetului de subscripţie al demnitarilor moldoveni].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 229: Novitale din năuntru; ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 241.
Gardner li mai Înaintează, In copie, şl scrisoarea generalului englez W. Codrington către ambasadorul Angliei la Constantinopol, Redcliffe, In aceeaşi chestiune. — Text român şi francez.
9460	327 (498.3:42) [Versiunea franceză a unui articol prin care ziarul
„Daily News" denunţa, la 18 iunie, politica abuzivă a caimacamului Vogoride faţă de cler şi faţă de unionişti, deplîngînd în acelaşi timp că guvernul britanic nu se
opune activităţii caimacamului]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 207—208.
9461	327 (498.3:42) [Scrisoarea primarului Londrei, Thomas Vlimis, expri-
mîndu-i caimacamului Moldovei, Vogoride, mulţumiri pentru subscripţia iniţiată de acesta în folosul „victi-melor“ răscoalei din India]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 345: Novitale din năuntru. Text român şi francez.
9462	327 (498.3:42) [Adresa către G. Asachi a consului Angliei la Iaşi,
S. Gardner, prin care îl roagă să exprime, în numele ministrului Clarendon, mulţumiri celor care s-au înscris pe listele de subscripţie din Moldova, iniţiate în legătură cu răscoala din India]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 54; NAŢIONALUL0, I (1858), p. 90: Moldavia.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9463	327 (498.3:42) [Se anunţă trecerea prin Iaşi a locot. col. Custe şi a
fostului deputat James Ferguson, membrii unei misiuni în Crimeea],— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 183.
9464	327 (498.3:42) [Notiţă referitoare la primirea făcută lui Henri Lytton
Bulwer, noul ambasador al Marii Britanii la Constantinopol, care a vizitat oraşul Galaţi, venind de la Viena]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 194.
9465	327 (498.3:42) [Se anunţă oficial că Panaite Frangopolo este numit
delegat consular britanic la Mihăileni şi la districtul Dorohoi, iar Gheorghi Levandi, în aceeaşi calitate, la Piatra], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 287: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 213: Secretariatul de Stat.
9466	327 (498.3:42) [Ofisul caimacamului Moldovei către Sfatul Administrativ, cu privire la participarea autorităţilor moldovene la înmormîntarea lui Samuel Gardner, reprezentantul Angliei în Moldova]. — GAZ DE MOLD., XXX
(1858), p. 257: Secretariatul de Stat.
Subliniază că Gardner funcţionase 20 de ani In acest post.— Text român şi francez.
9467	327 (498.3:42) [Descrierea înmormînlării lui S. Gardner, fostul consul
britanic la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 261: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9468	327	(498.3:42)
[Ştiri în legătură cu moartea consulului britanic la Iaşi,
S. Gardner]. — NAŢIONALULU,	I	(1858), p. 307:
Revista politică.
9469	327	(498.3:42)
[Se anunţă că Ongley, consul britanic in Creta, a sosit la 22 aug. ae la Constantinopol la Iaşi, spre a prelua provizoriu consulatul britanic din capitala Moldovei],— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 265: Novitale din năuntru.
9470	327	(498.3:42)
[Se. vesteşte	oficial	că	Ongley	a	fost numit girant al
consulatului britanic din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 395: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 281: Secretariatul de Stat.
516
www.dacoromanica.ro
327 (498.3:42)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327 (498.3:431)
9471	327 (498.3:42) [Se anunţă că Ongley a fost numit girant al consulatului britanic din Moldova]. — NAŢIONALULtf, I (1858), p. 321: Iassi.
9472	327 (498.3:42) [Notiţă despre schimbările făcute la conducerea consulatului britanic din Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 321—322: Novitale din năuntru.
Henry Sarell Ongley, girant al consulatului, este numit consul la Patras, iar la Iaşi este numit consul Henri Adrien Churchill, care a tost plnă tn prezent consul In Bosnia. — Text român şi Irancez.
9473	327 (498.3:42) [Se anunţă oficial că Henry Adrien Churchill a fost
numit consul britanic în Moldova, în locul lui Henry S. Ongley, locţiitorul răposatului Samuel Gardner]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 495: Secretariatul de Stat.
9474	327 (498.3:42) [Se anunţă că H. Churchill, consulul Marii Britanii
la laşi, şi-a luat postul în primire],—PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 1, p. 1—2.
La plecarea predecesorului său, Ongley, boierimea locală i-a adresat o scrisoare omagială. Urmează răspunsul lui Ongley.
9475	327 (498.3:42) [Scrisoarea lui Henry A. Churchill, consulul Marii
Britanii la Iaşi, către Şt. Catargi], — PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. II la nr. 8, p. 31: Domnul meu I
Trimitlndu-i copia scrisorii adresate celorlalţi doi caimacami ai Moldovei, consulul britanic Îşi exprimă regretul că Şt. Catargi nu a ascultat sfatul său de a conlucra mai departe cu ceilalţi, In sinul Căimăcămiei. — Text român şi englez.
9476	327 (498.3:42) [Scrisoarea lui H. A. Churchill, consulul Marii Britanii
la Iaşi, către caimacamii V. Sturza şi A. Panu], — PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. II la nr. 8, p. 31—32: Domnilor!
Dezaprobă hotărlrea celor doi caimacami de a-1 demite pe colegul lor Şt. Catargi şi de a-1 Înlocui prin Ioan Cantacuzino. Declară că 11 va considera mai departe pe Şt. Catargi ca al treilea caimacam al tării, rămlnlnd la convingerea că a fost nedreptăţit de colegii săi.
Germania. Prusia
9477	327 (498.3:431) [Se anunţă că Vorel a fost îndepărtat din postul de
delegat al supuşilor Prusiei din oraşul Piatra]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 235:	Secretariatul de Stat a
Moldovei.
9478	327 (498.3:431) [Se anunţă desfiinţarea postului de delegat consular
al Prusiei la Tecuci], — BULETIN [Mold.], XIV (1853), p. 53: Secret de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 9; Novitale din năuntru.
Postul s-a desfiinţat fiindcă In localitate nu se aflau supuşi ai Prusiei. Delegat plnă atunci fusese Cromida.
9479	327 (498.3:431) [Se anunţă că Marcel von Abgarowicz, staroste consular al Austriei, a fost rînduit delegat consular al Prusiei, în ţinutul Bacău, în locul lui Mezger]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 21: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 17: Novitale din năuntru.
9480	327 (498.3:431) [Se vesteşte că s-a încuviinţat prin firman Unduirea
lui Merony în postul de consul al Prusiei la Galaţi, în locul
lui Koenig]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 121: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 110.
9481	327	(498.3:431)
[Se anunţă că Gustav Udriski este numit	staroste al
consulatului Prusiei la Focşani, in locul lui Kaetanovici].
—	BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 377, col. III; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 373: Novitale din năuntru.
9482	327	(498.3:431)
[Se anunţă'că arhitectul Fr. Lemke a fost numit delegat
consular al Prusiei la Bîrlad]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 33: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 30.
9483	327	(498.3:431)
[După „Jurnalul de Francfort"— „Frankfurter Jour-nal“ — se anunţă că fratele regelui Prusiei a asistat la o serbare organizată în cinstea lui, de fostul domnilor al Moldovei M. Sturza, la Baden-Baden]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 279: Germaniea.
9484	327 (498.3:431)
[Se comunică nota consulatului Prusiei din Iaşi anun-ţînd că „a reînceput relaţiile sale cu guvernul local"].
—	BULETIN [Mold.] , XXIII 1855), p. 277, 313: Secretariatul de Stătu;' GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 273: Novitale din năuntru.
Plnă la sosirea lui Leon Tberemin, care 11 va Înlocui pe Koenig, conducerea consulatului va fi Încredinţată lui Scburicb, numit şi dragoman al consulatului.
9485	327 (498.4:431)
[Se anunţă oficial că Friderik Lemke a fost rînduit staroste consular al Prusiei la Focşani, în ocul lui Udriski]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 13: Secretariatul de Stat.
9486	327	(498.3:431)
[Se anunţă că Mezu a fost numit provizoriu staroste consular al Prusiei la Bîrlad, în locul lui Fr. Lemke], —
—	BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 45: Secretariatul de Stătu.
9487	327	(498.3:431)
[Se anunţă oficial că Filip Starke a fost rînduit staroste consular al Prusiei la Bacău], — BULETIN ţMold.], XXIV (1856), p. 109: Secretariatul de Stată.
9488	327	(498.3:431)
[Se anunţă reîntoarcerea consulului Prusiei	la IaşiJ. —
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 237: Secretariatul de Stată.
9489	327 (498.:431)
[Se anunţă că fostul domnitor al Moldovei, Grigore Ghica, a vizitat Berlinul şi a fost primit de către regele Prusiei]. —TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 234: în-tîmplări de zi.
Se mai vesteşte apropiata vizită la Dessau a fostului domnilor, „ca să-şi descopere In persoană multemita pentru înfiinţarea băncii moldovene".
9490	327 (498.3:431)
[Se anunţă oficial că Albinus, delegatul consular al Prusiei din districtul Botoşanilor, „este însărcinat cu căutarea trebilor sudiţăşti şi la districtul Fălticeni11].
—	BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 245: Secretariatul de Stată.
517
www.dacoromanica.ro
327(498.3:431)
POLITICA EXTERNĂ : MOLDOVA
327(498.3:436)
9491	327 (498.3:431) [Se anunţă că R. Julich a fost numit delegat consular
al Prusiei în ţinutul Suceava], — BULETIN [Mold], XXV
(1857)	, p. 45: Secretariatul de Stătu.
Astfel, funcţiile delegatului Albinus se mărginesc la ţinutul Dorohoi.
9492	327 (498.3:431) [Articole referitoare la atitudinea Prusiei faţă de alegerile pentru viitorul Divan din Moldova], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 54, p. 3, şi nr. 56, p. 3: Prusia.
Se traduc două articole din Jurnalul de Augsburg fAugsbur-ger Allgemeine Zeitungl.
9493	327 (498.3:431) [Se anunţă că principele Albrecht, fratele regelui Prusiei, a trecut prin Galaţi], — GAZ. DE MOLD., XXX
(1858)	, p. 194.
Principele călătoreşte spre Rusia de sud.
9494	327 (498.3:431) Nota Consulatului Regesc al Prusiei adresată Secretariatului do Stat în 10 Noemvrie 1858 c.n. supt No. 2564.
—	BULETIN [Mold], XXVI (1858), p. 483: Ministeriul Dreptăţei; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 369: Novitale din năuntru.
Consulatul Prusiei anunţă că — deoarece noile instituţii date Principatelor Române „autoriză speranţa de reforme, îmbunătăţind mănţinerea şi cursul legal al dreptăţii" — desfiinţează, Ince-plnd de la 1 ianuarie 1859, toate stărostiile sale din Moldova. Exprimă speranţa că autorităţile locale moldovene vor considera pricinile supuşilor prusieni cu nepărtinire. Consulatul Îşi rezervă dreptul de a reînfiinţa aceste starostii acolo unde interesele supuşilor săi o vor cere. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9495	327	(498.3:431)
[Se anunţă, din partea consulatului Prusiei, că s-au
desfiinţat staroştii prusieni din ţinuturile Moldovei], — STEAOA	D.,	III	(1858),	p.	200	[recte:	288]:	Sciri mai
noue; G.	TRANS.,	XXI	(1858),	p.	301,	col.	II: în Ro-
mânia.
9496	327	(498.3:431)
[Publicaţia Ministerului Dreptăţii din Moldova in
legătură cu înştiinţarea făcută de consulatul Prusiei cu privire la desfiinţarea stărostiilor sale]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 483: Ministeriul Dreptăţei; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 369: Ministeriul Dreptăţei.
Anunţă că, printr-o circulară, a pus In vedere tuturor autorităţilor Judecătoreşti să fie „cu cea mai mare luare aminte" In procesele supuşilor prusieni, „spre a nu li se cauza cit de puţină jignire dreptăţilor ce vor ave". Funcţionarii Judecătoreşti care se vor abate „vor fi fără cruţare traşi la răspunderea cerută de legi".
9497	327 (498.3:435.1/3) [Se anunţă că, prin firman, se încuviinţează rînduirea
lui Schipmann în „calitate de consul hanzeat în oraşul Galaţii, a tirgurilor slobode Hamburg, Liibeck şi Brema“].
—	BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 197: Secret, de Stat a Moldovei.
Austria
9498	327 (498.3:436)
[Se anunţă numirea lui Henric Testa, primul dragoman al internunţiaturii austriece din Constantinopol, în funcţia de consul general al Austriei la Iaşi]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 293—294: Moldaviea.
Ştire dată după Journal de Constantinople din 2/14 aprilie. Testa trebuia să-l înlocuiască pe Eisenbach, trimis In Corfu.
9499	327 (498.3:436) [Se anunţă oficial că H. Testa a fost numit agent şi
consul general al Austriei la Iaşi, în locul lui A. Eisenbach]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 9: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9500	327 (498.3:436) [Publicaţie oficială prin care guvernămîntul civil şi
militar al Transilvaniei anunţă, între altele, numirea lui Henric Testa în calitatea de consul şi agent al Austriei la Iaşi]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 181: Partea ofi-cidsâ.
9501	327 (498.3:436) [Notiţă cu privire la plecarea lui Eisenbach din postul
de agent şi consul al Austriei la Iaşi şi înlocuirea lui prin H. Testa],— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 197. Text român şi francez.
9502	327 (498.3:436)
[Se anunţă sosirea	la	Iaşi,	în	ziua	de	15 iunie, a noului
consul general	austriac,	Henric	Testa], — ZIMBRUL,
I (1851), p. 369: Iaşii.
9503	327	(498.3:436)
[Se anunţă că noul consul general al Austriei, Testa,
a prezentat „creditivele“ sale domnitorului Moldovei],
—	ZIMBRUL, I (1851), p. 377; Iaşii.
Cu acelaşi prilej, se arată că fostul consul, Eisenbach, Ii prezentase succesorului său pe fruntaşii supuşilor austrieci şi că aceştia li adresaseră lui Eisenbach o adresă de mulţumire.
9504	327	(498.3:436)
[Schimb de scrisori între Eisenbach şi secretarul
statului, Alexandru Sturza, cu prilejul plecării din post a consulului austriac]. — ZIMBRUL, I (1851), nr. 97, p. 380: Iaşii.
9505	327	(498.3:436)
[Notiţă cu privire la plecarea din Iaşi a fostului consul
general al Austriei, Eisenbach]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 207: Novitale din năuntru.
El fusese mutat, In aceeaşi funcţie, la Corfu. — Text român şi francez.
9506	327 (498.3:436) [Dare de seamă cu privire la primirea noului consul
general al Austriei, Henric Testa, de către domnitorul Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 287: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 81: Moldaviea.
Se publică şi cuvlntarea rostită de Testa cu acest prilej. — Text român şi francez.
9507	327 (498.3:436) [Ştire despre primirea sărbătorească a noului agent
şi consul austriac, Testa, de către domnitorul Moldovei].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 344: Tiara românească shi Moldavia.
Se citează un pasaj din cuvlntarea ţinută de Testa cu acest prilej.
9508	327 (498.3:436) [Se anunţă că Marcel Abgarovici a fost rînduit provizoriu staroste al consulului austriac în ţinuturile Bacău şi Roman, în locul lui F. Metzger]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 110: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 291: Novitale din năuntru.
9509	327 (498.3:436) [Se anunţă că domnitorul a trimis cîţiva boieri moldoveni să-l salute pe împăratul Austriei, care vizita Buco-
518
www.dacoromanica.ro
327(498,3:436)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498.3:436)
vina], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 319: Novitale din năuntru.
9510	327 (498.3:436)
[Se vesteşte că domnitorul Moldovei a trimis în Bucovina o delegaţie, în frunte cu log. N. Cantacuzino, pentru a-i prezenta împăratului Austriei urările sale]. — VEST.R., XVI (1851), p. 309—310: Iaşii.
9511	327 (498.3:436)
[Amănunte cu privire la primirea făcută de Francisc
Iosif delegaţiei moldovene]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 328: Austria.
In cursul unei dări de seaină despre vizita împăratului Austriei In Bucovina, se vorbeşte şi de primirea pe care afăcut-o delegaţiei de boieri trimise de domnitorul Moldovei.
9512	327 (498.3:436)
[Amănunte cu privire la vizita lui Francisc Iosif în
Bucovina], — G. TRANS., XIV (1851), p. 351: Din Bucovina, 22 Oct. n.
Se dau amănunte asupra fazelor vizitei in capitala Bucovinei, unde Împăratul a stat de la 21 la 23 octombrie 1851. Se arată că Francisc Iosif fusese lntlmpinat de episcopii Hacman şi Şaguna, ca şi de miniştrii moldoveni	Suţu,	Cantacuzino	şi Balş.
9513	327 (498.3:436)
[Corespondenţă	din	Iaşi,	datată	15	oct., anunţînd
întoarcerea delegaţiei moldovene trimise de domnitor în Bucovina spre a-1 saluta pe împăratul Austriei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 354—355: Tiara Românească shi Moldavia.
Cu acest prilej, Francisc iosif i-a decorat pe domnitor şi pe clţiva demnitari moldoveni.
9514	327 (498.3:436)
[Ştire despre decoraţiile acordate domnitorului Moldovei şi unor demnitari ai săi de către Francisc Iosif]. — VEST. R., XVI (1851), p. 314: Iaşi.
9515	327 (498.3:436)
[Se anunţă că Andrei Mamachi, staroste al consulatului Austriei pentru Bîrlad, a fost numit provizoriu ca staroste în ţinuturile Huşi şi Vaslui, în urma depărtării din acest post a lui A. Gurazdovski]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 159: Secretariatul de Stat a Moldovei; XIV (1852), p. 5: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 331: Novitale din năuntru.
9516	327 (498.3:436)
[Se anunţă că agenţia Austriei a numit pe Guslav Udriţki staroste consular în ţinuturile Putna şi Tecuci]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 381; Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XIV (1852), nr. 87, p. 243: Novitale din năuntru.
9517	327 (498.3:436)
[Corespondenţă din Iaşi cu privire la solemnităţile care au avut loc acolo pentru sărbătorirea salvării împăratului Francisc Iosif din atentatul ce se încercase asupra lui]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 71—72: Tifer’a ro-manesca si Moldavi’a.
9518	327 (498.3:436)
[Se anunţă că, la solemnitatea de la biserica romano-catolică din Iaşi, cu ocazia cununiei împăratului Austriei, au luat parte consulul general al Austriei, baronul Testa, viceprezidentul pentru Moldova, contele Osten-Saken, fruntaşii politici ai Moldovei, precum şi consulii Prusiei şi Greciei], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 113: Novitale din năuntru.
9519	327 (498.3:436) [Ştiri şi comentarii referitoare la înaintarea trupelor
austriece în Moldova]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 278: Din cămpulu resboiuluî, 304: Depeşe telegrafice, 306: Din cămpulu resboiuluî, 308: Depeşe telegrafice, 311, col. I, 314: Din cămpulu resboiuluî, 314: Principatele dela Dunăre, nr. 72, p. 287: Din cămpulfl resbo-iuluî, nr. 73, p. 288, şi nr. 74, p. 292: Depeşe telegrafice, nr. 83, p. 331: Principatele dela Dunăre.
9520	327 (498.3:436) [Se anunţă că trupele austriece, comandate de generalul Paar, au intrat la 4—6 septembrie în Moldova, în patru coloane, pe la Fălticeni, Tulghiş, Oituz şi Focşani], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 281: Novitale din năuntru.
9521	327 (498.3:436)
[Se anunţă	că	generalul	Blumenkron,	însărcinat pro-
vizoriu cu comanda oraşului Iaşi pentru chestiunile militare austriece, a sosit în localitate], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 281: Novitale din năuntru.
9522	327 (498.3:436) [Ştiri şi comentarii în legătură cu intrarea trupelor
austriece	în	Moldova]. — G.	TRANS.,	XVII (1854),
p. 305, col. II: Iassii, 27 Septembre, v., 315—316: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
9523	327 (498.3:436) [Se anunţă că Paar, comandantul trupelor austriece
din Moldova, şi-a stabilit cartierul general la Ierghiceni, în vila vistierului Lascăr Cantacuzino]. —GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 289: Novitale din năuntru.
9524	327 (498.3:436) [Se anunţă că vornicii T. Balş şi Răducanu Roset
au fost însărcinaţi să-l salute pe comandantul austriac Hess, la sosirea sa la Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 289: Novitale din năuntru.
9525	327 (498.3:436) [Se anunţă că trupele comandate de Paar au intrat
în Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294.
9526	327 (498.3:436) [Se anunţă că Hess, comandantul suprem al armatei
austriece de ocupaţie, a sosit de la Bucureşti la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294.
A asistat la	intrarea trupelor	austriece	In capitala Moldovei.
9527	327 (498.3:436) Intrarea trupelor Imperiale de Auslriea la Iaşi în
20 Septemvrie (2 Octomvrie) 1854. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 75, p. 35—36: Novitale din năuntru.
Amplă dare de seamă asupra solemnităţilor ce au avut loc cu acest prilej. — Text român şi francez.
9528	327 (498.3:436)
[Dare de seamă despre intrarea trupelor austriece în Iaşi]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 313—314: Donaufurstenthumer.
9529	327	(498.3:436)
[Scurtă corespondenţă	din	Iaşi	referitoare la modul
cum priveau moldovenii ocupaţia austriacă şi la relele de care suferea Moldova]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 324: Iaşii, 27 Septembre v. 1854.
In corespondenţă, se adoptă un punct de vedere filoaustriac, arătlndu-se, pe de altă parte, că predominarea boierilor şi fanariotismul erau două din relele de seamă de care suferea Moldova.
519
www.dacoromanica.ro
327(498.3; 436)
POLITICA EXTERNA ; MOLDOVA
327(498.3:436)
9530	327 (498.3:436) [Dare de seamă despre solemnităţile ce au avut loc
la Iaşi cu prilejul onomasticii lui Francisc Iosif]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 297—298: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9531	327 (498.3:436) [Ştiri relative la ocupaţia austriacă în Moldova]. —
—-TELEGRAFUL R., II (1854), p. 346: întâmplări de zi.
9532	327 (498.3:436) [Dare de seamă despre solemnităţile din Iaşi cu prilejul naşterii unei fiice a împăratului Austriei], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 61: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9533	327	(498.3:436)
[Se vesteşte că, în urma demisiei lui Andrei Mamachi,
agenţia Austriei l-a numit pe Ipolit Volanski ca staroste consular în districtul Tutovei, iar pe Karl Auguston, ca staroste în districtele Vaslui şi Fălciu]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 73: Secretariatul de Stat.
9534	327	(498.3:436)
[Nota consulului general austriac Testa prin care anunţă
instituirea regimului marţial pentru actele duşmănoase faţă de trupele austriece], — GAZ. DE MOLD.j XXVII
(1855), p. 139: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9535	327	(498.3:436)
[Se anunţă că locotenentul Alexandru Szavulu, dragoman la consulatul austriac din Iaşi, a fost decorat cu ordinul Francisc Iosif]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 153, col. I.
9536	327	(498.3:436)
[Ştiri despre călătoria domnitorului Grigorie Al. Ghica
în Bucovina, spre a-1 întîmpina pe Francisc Iosif]. — GAZ. CE MOLD., XXVII (1855), p. 183, 187 şi 199: Novitale din năuntru.
9537	327	(498.3:436)
[Traducerea unei corespondenţe din Iaşi,	datată 23
iulie, publicată în gazeta austriacă „Ost-deutsche Post“ din 8 aug., cu privire la felul cum petreceau trupele austriece în Moldova]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 662— 663.
Vorbind de sfinţirea steagului regimentului „Principele de Varşovia", corespondentul anonim caută sâ insinueze că felul „civilizat" In care petreceau militarii habsburgici le-ar fi clştigat simpatii tn populaţie. Redacţia Zimbrului socoteşte acest articol ca „însemnat" şi-l precedă cu clleva rlnduri In care se pllnge de foile austriece, şi Îndeosebi de Wanderer, că Înşiră despre Moldova ştiri „false plnă la o iotă".
9538	327 (498.3:436)
[Redacţia „Telegrafului" acuză de neadevăr şi părtinire o corespondenţă din Iaşi, apărută în „Ost-deutsche Post", cu privire la ceremonia sfinţirii steagului la regimentul austriac „Principele de Varşovia"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 242: întâmplări de zi.
9539	327 (498.3:436)
[Anunţ în legătură cu hotărîrile luate de cîrmuirea Moldovei, la cererea comandantului austriac, de a se căra 800 de stînjeni de lemne de foc în Iaşi, necesare trupelor austriece de acolo]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 285, col. I: Departamentul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 281: Novitale din năuntru.
520
9540	327	(498.3:436)
[Ştiri despre vizita generalului austriac Schlik, la Iaşi,
în zilele de 7—9 septembrie], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 281 şi 285: Novitale din năuntru.
9541	327	(498.3:436)
[Departamentul din	Năuntru	vesteşte că	boierii N.
Conachi-Vogoridi, Iordachi Ghica şi Gh. Ciurea donează mari cantităţi de paie pentru nevoile trupelor austriece]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 285: Novitale din năuntru.
9542	327	(498.3:436)
[Se anunţă că, în urma plecării în concediu a gen.
Paar, comanda'trupelor austriece din Moldova trece asupra feldmareşalului Bianchi], — GAZ.	DE	MOLD.,
XXVII (1855), p. 289: Novitale din năuntru.
9543	327 (498.3:436) [Se anunţă că Paar s-a întors la Iaşi, în 17 oct., şi a
reluat comanda trupelor austriece], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 333: Novitale din năuntru.
9544	327 (498.3:436) [Se anunţă că demnitarul moldovean Cantacuzino
a fost invitat la o masă dată de ministrul de externe din Viena], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 198— 199: întâmplări de zi.
9545	327 (498.3:436)
[Se anunţă,	după	„Gazeta	Crucii",	că prinţii moldo-
veni Sturza şi Cantacuzino au luat parte la un prînz diplomatic oferit, la 29 octombrie, de către ministrul de externe al	Austriei,	Buol].	— STEAOA	D., I (1855),
p. 48: Sciinţi mai noue.
• Prlnzul avusese loc la Viena. „Fiindcă In străinătate mai mulţi se titluesc de principi moldoveneşti, munteneşti şi mai ales greceşti, apoi noi nu putem adeveri care slnt aceşti principi Cantacuzino şi Sturza" — spune redacţia Stelei Dunării.
9546	327 (498.3:436) [Se anunţă că Alexandru Ghica, fiul domnitorului
Moldovei, a sosit la Viena]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 350, col. II: Viena, 14 Noembre.
9547	327 (498.3:436) [Ştiri despre schimbul de corespondenţe ce a avut loc
între guvernatorul Moldovei şi comandantul austriac Paar, în legătură cu contrabanda de sare şi „marfă colonială".] — G. TRANS., XVIII (1855), p. 381, col. II: Posta cea mai nouă.
Paar refuză să se ocupe „cu trebile poliţieneşti, care se ţin de gubernul moldo van “.
9548	327 (498.3:436)
[Publicaţia prin care Departamentul din	Năuntru anun-
ţă neîntirziata lichidare a chitanţelor eliberate pentru produsele necesare trupelor austriece]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 401: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9549	327 (498.3:436) [Ştiri despre numirea lui Johann Hanswenzelm în
postul de vicecancelar al agenţiei şi consulatului general austriac	din	Iaşi], —	G.	TRANS.,	XIX	(1856), p. 33:
Partea oficiosă.
9550	327 (498.3:436)
[Autorităţile militare austriece aduc mulţumiri municipalităţii oraşului Iaşi, pentru cartiruire]. ■—BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 37: Departamentul din năuntru.
www.dacoromanica.ro
327(498.3:436)
POLITICA EXTERNĂ : MOLDOVA
327(498.3:436)
9551	327 (498.3:436) Onorat. D-sale D. Viţe-Aga a Capitalei & Comisu
Nicolai Contevici — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 132, p. 3, col. III.
Sub acest titlu, se publică o scrisoare de mulţumire a Iui Paar pentru felul In care Contevici a organizat lncartiruirea trupelor austriece.
9552	327 (498.3:436) [Se anunţă despărţirea starostiilor consulare ale Austriei din Huşi şi Vaslui], — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 45: Secretariatul de Stat.
La Vaslui a fost rlnduit staroste Moriţ Kalmar.
9553	327	(498.3:436)
[Se anunţă sosirea la Iaşi a lui Goedel de Lannoy,
numit consul general al Austriei în Moldova]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 60, p. 1, col. I.
9554	327	(498.3:436)
[Se vesteşte că Goedel de Lannoy, acreditat în calitate de agent şi consul general al Austriei în Moldova, a fost primit de domnitor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 89: Novitale din năuntru.
9555	327	(498.3:436)
[Se anunţă oficial că Goedel de Lannoy a fost numit
consul general şi agent al Austriei în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 93: Novitale din năuntru.
9556	327	(498.3:436)
[Notiţă în legătură cu plecarea din Iaşi a lui Henric
Testa, fostul consul general al Austriei]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 117 : Novitale din năuntru. Text român ;i francez.
9557	327	(498.3:436)
[Se vesteşte că Testa, fostul consul general al Austriei în Moldova, a fost numit ministru rezident în oraşele libere Hamburg şi Lubeck]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 248: Depeşe telegrafice.
9558	327	(498.3:436)
[Se anunţă sosirea la Galaţi a locotenent-colonelului
austriac Kalik]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 87, p. 1: Telegrafia locală; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 135: întâmplări de zi.
9559	327	(498.3:436)
[Ştire cu privire la numirea baronului Koller ca reprezentant al Austriei în comisia internaţională pentru organizarea Principatelor, precum şi a colonelului Kalik]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 89, p. 4, col. III.
9560	G. [usti], D.	327	(498.3:436)
[Reportaj asupra executării	a	patru	soldaţi austrieci
pentru crimele săvîrşite	în	oraşul Roman]. — ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 108, p. 1, col. I—II.
Execuţia a avut loc la Iaşi.
9561	327	(498.3:436)
[Se anunţă despărţirea starostiilor consulare ale Austriei din Roman şi Bacău]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 133: Secretariatul de Stat.
9562	327	(498.3:436)
[Nota feldmareşalului Paar, către Şt. Catargi, preşedintele Sfatului Administrativ, cu privire la desfiinţarea comandamentului austriac din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 201: Departamentul din lăun-tru; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 193: Novitale din năuntru; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 207: Principatele de la Dunăre.
Totodată sc anunţă că rezolvarea chestiunilor ce erau de corn* potenţa fostului comandant a fost Încredinţată generalului-maior GablentZ — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9563	327 (498.3:436) [Notiţă în legătură cu plecarea lui Paar, fostul comandant al trupelor austriece din Moldova]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 164, p. 1, col. I—II; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 241: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia, text rumân şi francez şi clteva rlnduri introductive ale redacţiei.
9564	327 (498.3:436) [Comentarii la nota comandantului armatei austriece,
Paar, către Şt. Catargi]. — STEAOA D„ II (1856), p. 145: Iaşi, 23 luni.
Se subliniază că „tonul demn şi impăcător al acestei misive formează un mare contrast cu limbajul mai mult dcclt ostil şi lnvi-novăţitor al presei vieneze, chiar al celei oficiale".
9565	327 (498.3:436) [Traducerea depeşei prin care Coronini anunţă pe caimacamul Moldovei că generalul Marziani preia, în locul său, comanda trupelor austriece din Principat]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241: Secretariatul de Stătu.
Generalul Gablenz va sta sub ordinele lui Marziani.
9566	327 (498.3:436) [Depeşa adresată caimacamului Moldovei, T. Balş,
de către Coronini, comandantul şef al trupelor austriece din Principatele Române].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 237: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 166, p. 1, col. I: Iaşii 1 Augustă.
Înştiinţează că — Intorclndu-se la „guvcrnămintul civil şi militar a Banatului şi a Serbiei" — trece generalului Marziani comanda trupelor; generalul Gablenz va sta sub comanda acestuia. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9567	327 (498.3:436) [Comentariu la scrisoarea adresală de Coronini, la
plecarea sa, caimacamului Moldovei]. — STEAOA D., II (1856), p. 213, col. II, III; L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 13—14: Iassy. 16 aoftt 1856.
Sc subliniază cu nemulţumire tonul arogant al lui Coronini, care tretcază autorităţile moldovene ca pc proprii săi amploiaţi din Banat. Ca un contrast, sc prezintă atitudinea politicoasă a lui Paar, rostul comandant al trupelor austriece de ocupaţie din Moldova.
9568	327 (498.3:436) [Comentariul redacţiei la serbările zilei de naştere a
Împăratului Austriei].-—STEAOA D., II (1856), nr. 55— 56, p. 217 [greşit: 129]: Iaşii, 6 Augustă.
Comentlnd frecvenţa, la casele supuşilor austrieci din Iaşi, a inscripţiei festive conţinlnd devizia imperială „Viribus unitis", redacţia se Întreabă de ce tocmai Austria se Împotriveşte unirii Principatelor Române?
9569	327	(498.3:436)
[Ştiri despre	trecerea	prin	Principate,	de la Galaţi la
frontiera transilvană, a guvernatorului Transilvaniei, Schwarzenberg]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 305: Partea Neoficiosă. Transilvania.
Se dau amănunte despre primirea sa pe teritoriul Moldovei şi Îndeosebi la Galaţi. Se menţionează că Schwarzenberg sc interesa de terenul pe care urma să se traseze calea ferată spre Galaţi.
9570	327	(498.3:436)
[Publicaţie	cu	privire	la	unele	obiecte	de preţ resti-
tuite de regimentul arhiducelui Iosif, ca „găsite" de ostaşi austrieci la Iaşi], — BULETIN [Mold], XXIV (1856), adaos la nr. 77, p. 147: Poliţiea Capitalei.
O medalie de argint şl un inel de aur.
521
www.dacoromanica.ro
327(498.3:436)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498.3:436)
9571	327 (498.3:436) [Circulară ministerială cu privire la „împovărarea cu
încvartiruire militară11 austriacă în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 325: Departamentul din lăuntru.
9572	327	(498.3:436)
[Se anunţă din Galaţi că garnizoana austriacă locală
a sporit cu două escadroane de husari], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 346: Novitalele zilei.
9573	327	(498.3:436)
[Ştiri cu privire la mişcările trupelor austriece de ocupaţie, pentru retragerea lor din Moldova], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 45, 54 şi 65: Novitale din năuntru, 72. •
9574	327	(498.3:436)
[Corespondenţă din Iaşi, datată 5 februarie, în caro
se combate politica abuzivă a Austriei în Moldova], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 102—103: Autre correspondance.
Se arată, Intre altele, că reprezentantul Austriei la Taşi nu se sfiise să ceară anularea unui proces al unui anume Bulucliu, ames-teclndu-se, astfel, pe faţă, In justiţia Moldovei.
9575	327	(498.3:436)
[Fragment dintr-o scrisoare, datată 18 aprilie 1857,
prin care Prokesch-Osten, ambasadorul Austriei la Poartă, îl sfătuieşte pe N. Vogoride, caimacamul Moldovei, să lucreze împotriva unirii], — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 8.
9576	327	(498.3:436)
[Fragment	dintr-o	scrisoare din	24	aprilie	1857 a lui
Fotiade,	agentul	Moldovei	la Constantinopol,	către cai-
macamul Nic. Vogoride]. —CONSERVATORUL, II
(1857), anexa I, p. 5; L’ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 235.
Fotiade raportează caimacamului despre felul cum a primit Prokesch-Osten ştirea destinderii lui C. Catargi.
9577	327 (498.3:436) [Se anunţă că sultanul l-a decorat pe Goedel de Lan-
noy, consulul Austriei în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 90: Novitale din năuntru.
9578	327 (498.3:436) [Se arată motivul pentru care guvernul austriac a
conferit prinţului Vogoride marea cruce a ordinului „Coroana de fier11]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 39, p. 1: Revista politică.
Pentru serviciile aduse armatelor austriece, in timpul ocupaţiei.
9579	327 (498.3:436) [Ştiri din presa străină în legătură cu decorarea caimacamului Vogoride de către Austria]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 70: Presa streină despre Principate.
Bourqueneţ fusese însărcinat să protesteze pe Ungă cabinetul austriac pentru acest act. — Ştiri din Le joumal des Dibals şi L’In-dipendance Belge.
9580	327 (498.3:436) [Corespondenţă din Iaşi, datată 7 iunie, în legătură
cu decoraţiile conferite unor demnitari moldoveni de către guvernul austriac], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 202: Correspondance particuliăre de l’fitoile du Danube.
Se anunţă că, In afară de Vogoride, au mai fost decoraţi 19 demnitari. Se afirmă că Austria — care nu a izbutit de loc In stăruinţele ei de a-şi crea un partid printre moldoveni — căuta prin aceste decoraţii să atragă pe unii dintre cci care simpatizau cu Rusia.
522
9581	327 (498.3:436) [După foaia austriacă „Wanderer11, se anunţă că Vogoride, caimacamul Moldovei, a încheiat o învoială cu guvernul austriac, pentru modificarea frontierei dintre Moldova, Bucovina şi Transilvania],— G. TRANS., XX (1857), p. 285: Ţeara Românească şi Moldavia.
Se afirmă că — cu acest prilej — Vogoride ar ceda Austriei „ţinutul Slănicului", pe care guvernul habsburgic II reclama de mult.
9582	327 (498.3:436) [Corespondenţă de la Iaşi în care se condamnă politica de încălcare a frontierelor practicată de Austria în dauna Moldovei], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 254 [greşit: 255]: Iassy, 6/18 aoât 1857.
Se arată că Austria Încălca In mod continuu teritoriul moldovenesc şi apoi, din clnd In clnd, Îşi legaliza încălcările prin lucrările unei comisii de delimitare moldo-austriece. Se menţionează că Vogoride numise o astfel de comisie, lncredinţlndu-i preşedinţia logofătului Ioan Cantacuzino, cunoscut austrofil.
9583	327 (498.3:436) [Corespondenţă din Iaşi în care se înfierează abuziva
cesiune de către Vogoride a unui imobil al statului aflat la Galaţi şi rectificarea frontierei dintre Austria şi Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 246, col. II-III: Iassy, le 12 aoăt.
Se arată că Vogoride cedase Austriei un imobil al statului moldovean In schimbul gratuităţii transportului militarilor moldoveni pe vasele companiei austriece de navigaţie pe Dunăre; tot el numise o comisie care să procedeze la o nouă rectificare a frontierei moldovene In favoarea Austriei.
9584	327 (498.3:436) [Se anunţă că Paul Kernbach a fost numit al 2-lea
dragoman al agenţiei austriece din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 349: Secretariatul de Stat.
9585	327 (498.3:436) [Se anunţă că N. Costachi-Vogoride, caimacamul Moldovei, însoţit de „şeful armiei11 şi de secretarul de stat, s-a prezentat agentului Austriei, Goedel de Lannoy, pentru a-şi exprima regretul faţă de pedeapsa corporală aplicată subofiţerului austriac Tschalner]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 361: Novitale din năuntru.
9586	327 (498.3:436) [Ordinul de zi pe armată, al Căimăcămiei Moldovei,
prin care se comunică destituirea colonelului Gheorghe Filipescu „pentru pedeapsa trupească pricinuită subofiţerului Tschalner11]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 361: Căimăcămiea Principatului Moldovei.
G. Filipescu a fost destituit pentru că aplicase o pedeapsă corporală subofiţerului Tscbalner, din armata austriacă, angajat ca instructor la acea baterie. Totodată, Filipescu e Înlocuit şi de la direcţia Şcolii Militare. — Text român şi francez.
9587	327 (498.3:436) [Se anunţă din Bucureşti că, pe la 1 decembrie, se
zvonise la Iaşi că ar veni din nou austriecii în Moldova]. — G. TRANS., XX (1857), p. 383: Tiâr’a romanăsca si Moldavi’a.
9588	327 (498.3:436) [Ştire despre sosirea la Viena a lui Al. Fotino, „marele
postelnic de Moldavia11, fiind însărcinat de prinţul Vogoride cu o misiune oficială]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 149, col. II.
Ştirea e dată din gazeta Osl-deulsche Post. — Din cronica semnală de C. A. Rosetti.
www.dacoromanica.ro
327(498.3:436)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498.3:44)
9589	327 (498.3:436)
[Se anunţă oficial că Felix Publiski şi baronul d’Albon sint numiţi delegaţi consulari ai Austriei la Bacău şi Roman]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 329— 330: Secretariatul de Stat.
în locul lui Marcel Ahgarovici şi Iosef Wolner.
Franţa
9590	327 (498.3:44) [Se anunţă că s-a încuviinţat prin firman numirea lui
Gardera tn calitate de consul al Franţei la Galaţi]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 261: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 70, p. 175: Novitale din năuntru.
9591	327 (498.3:44) [înştiinţarea consulatului francez cu privire la necesitatea vizării la consulat a paşapoartelor de intrare in Franţa], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 330, col. II.
9592	327 (498.3:44) [Se anunţă că Eugen Tastu a fost numit „consul
galicesc“ — adică al Franţei — în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 281: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 237: Novitale din năuntru.
Numirea i-a fost confirmată printr-un „berat" al sultanului.
9593	327 (498.3:44)
[Se anunţă că Eugen	Tastu,	de curînd	numit consul
al	Franţei în Moldova, a	sosit în	ziua de 3	iulie la Iaşi],
—	G. TRANS., XVI (1853), p.	224—225:	Tiăr’a roma-
nesca si Moldavi’a.
9594	327	(498.3:44)
[Se anunţă că Eugen Tastu, consulul Franţei, a sosit
la Iaşi la 1 oct.]—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 317: Novitale din năuntru.
9595	327	(498.3:44)
[Se anunţă că Tastu, consulul Franţei, a comunicat
Secretariatului de Stat reluarea relaţiilor cu guvernul Moldovei],— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 365: Novitale din năuntru.
9596	327	(498.3:44)
[Se vesteşte că Tastu, consul general al Franţei, a
sosit la Iaşi, venind din Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 85: Novitale din năuntru.
9597	327 (498.3:44) [Se anunţă că E. de Lâmont a fost numit girant al
consulatului Franţei la Galaţi], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 123: Novitale din năuntru.
El a sosit In 15 aprilie la Galaţi.
9598	327 (498.3:44) [Se anunţă că Place este confirmat consul al Franţei
la Iaşi], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 293: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 289: Novitale din năuntru.
Fostul consul, Tastu, e mutat In postul de consul general la Bagdad.
9599	327 (498.3:44)
[Dare	de	seamă	despre	solemnităţile	organizate de
consulatul	francez	din	Iaşi,	în	12	sept.,	cu	prilejul eveni-
mentelor militare din Crimeea]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 773—776: Moldova, 778—779: închierea din numărul trecută.
Se înfăţişează pe larg solemnitatea de la biserica catolică din Iaşi şi banchetul de la consulatul francez, reproduclndu-se cuvln-tările rostite, Intre care acelea ale lui Manolachi Costachi EPureanu, M. Kogălniceanu şi	Alex.	Teriachiu.	—	Text	român şt	francez.
9600	327	(498.3:44)
[Se anunţă că Eugen Tastu, fostul consul al Franţei,
a părăsit Iaşii la 15 sept.].— GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 293: Novilale din năuntru.
9601	327	(498.3:44)
[Se anunţă	că	A.	de	Brosard	este	numit	consul al
Franţei la Galaţi]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 297: Secretariatul de Stătu.
9602	327	(498.3:44)
[Coşului Franţei la Iaşi, plecînd în concediu, anunţă
Secretariatul de Stat că va fi suplinit de Louis Castin, dragomanul consulatului]. — BULETIN [Mold.], XXIII
(1855), p. 313: Secretariatul de Stat.
9603	327	(498.3:44)
[Se vesteşte că — după o absenţă de mai multe luni
—	consulul Franţei, Place, s-a întors la postul său din Iaşi]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 161: Novitale din năuntru.
9604	327	(498.3:44)
[Se comunică întoarcerea la Iaşi, prin Bucureşti,
a lui Place, consulul Franţei în Moldova], — BULLE-TINUL STELLEI D., I (1856), p. 2 [broşat în colecţia „Stelei D.“, între p. 92—93].
Place se Întorcea dintr-un concediu de clteva luni, petrecut la
Paris.
9605	327 (498.3:44)
O subscriere în favoarea inundaţiloru din Francia. — STEAOA D., II (1856), p. 120: Avis, 128, 134, 144, 192 şi nr. 55—56, p. 224 [greşit: 136]: Subscripţie.
Subscrierea fusese organizată de redacţia ziarului. Au donat, printre alţii: V. Alecsandri, A. Fotino, C. Negri, A. Donici, Catinca Negri, lancu Gane.
9606	327 (498.3:44)
[Apel al redacţiei pentru subscrierea în ajutorul sinistraţilor din Franţa], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 121, p. 1, col. I: Iaşii 7 Iunie.
în sudul Franţei avuseseră loc mari inundaţii, care au pricinuit pagube Imense locuitorilor. — T. Codrescu deschide lista, subscriind 100 de franci.
9607	327 (498.3:44)
[Se anunţă deschiderea unei liste de subscripţie la consulatul francez din Iaşi, pentru sinistraţii din Franţa].
—	ZIMBRUL, IV (1856), nr. 122, p. 1, col. I.
Text român şt francez.
9608	327 (498.3:44)
Subscrierea pentru înecările din Franţa. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 124, p. 4, col. III, nr. 127, p. 4, col. III, nr. 133, p. 4, col. III.
Au subscris C. Corjăscu, A. Fătu, arh. Melhisedec şi G. Stra-tilescu.
9609	327 (498.3:44)
[Anunţ al Teatrului Nou din Iaşi cuprinzînd programul reprezentaţiei din 22 iulie, în folosul sinistraţilor din Franţa]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157, p. 4: Teatrul Naţional.
Programul cuprinde piese şi scenete i'e Millo, Alecsandri şi C. Negruzzi.
523
www.dacoromanica.ro
327(498.3:47)
POLITICĂ EXTERNA : MOLDOVA
327(498.3:47)
9610	327 (498.3:44)
[Dare de seamă asupra reprezentaţiei teatrale din 22 iulie], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 158, p. 1, col. II— III.
Se arată că Hora unirei, noua melodie compusă de Flechten-macher şi executată de el cu orchestra, a produs mare entuziasm. Se notează că Delmary, directorul teatrului, n-a vrut să permită reprezentaţia, obliglnd autorităţile moldovene şi consulatul francez să deschidă cu for|a uşile teatrului.
9611	327 (498.3:44)
[Adresa prin care Victor Place, consulul Franţei, mulţumeşte artiştilor trupei româneşti din Iaşi, care şi-au dat concursul la reprezentaţia din 22 iulie, în beneficiul sinistraţilor francezi], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 159, p. 1, col. I—II.
Text român şi francez.
9612	327 (498.3:44)
[Documente publicate în legătură cu o corespondenţă din Iaşi referitoare la incidentul cu Delmary, înainte de reprezentaţia din 22 iulie], — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 287—288 şi 291—292: Novitale din năuntru.
Documentele se publică drept răspuns la o corespondenţă din Iaşi, referitoare la acest incident, publicată In foaia Neue Preussische Zeitung şi reprodusă de foaia Le Siicle. In această corespondenţă, se atribuia caimacamului Moldovei Închiderea teatrului, din spirit de ostilitate faţă de Franţa. Simţindu-se calomniat, caimacamul dispune publicarea următoarelor documente, prin Secretariatul de Stat: 1) Adresa din 5/17 sept. a consulului francez V. Place către Secretariatul de Stat al Moldovei, cuprinzlnd declaraţia că s-a aflat totdeauna In bune relaţii cu caimacamul, care şi-a dat concursul pentru reuşita reprezentaţiei din 22 iulie; 2) Nota din 21 iulie/1 august a consulului Place către Secretariatul de Stat; 3) Nota Secretariatului de Stat către consulul Franţei, datată 4/16 sept.; 4) Nota adresată de Secretariatul de Stat către consulatul Prusiei, In 6/18 sept.; 5) Nota Secretariatului de Stat către redactorul gazetei Le Siicle. — Ultimele trei note ale Secretariatului de Stat cuprind demersuri pentru dezminţirea celor afirmate prin gazeta prusiană. — Text român şi francez.
9613	327 (498.3:44)
[Articol de fond în legătură cu felul cum s-a sărbătorit la Iaşi, în 3/15 aug., ziua lui Napoleon al IlI-lea],— STF.AOA D., II (1856), p. 213, col. I—II: Iaşii, 4 Augustă.
Se descriu: ceremonia oricială dc la biserica catolică, iluminaţiile din seara zilei de 3/15 august şi manifestaţiile „junimei politice".
9614 G.[usli], D.	327 (498.3:44)
[Articol de fond în legătură cu felul cum s-a sărbătorit la Iaşi, în 3/15 august, ziua lui Napoleon al III-lea]. —ZIMBRUL, IV (1856), nr. 169, p. 1: Iaşii 4 Av-gustu.
Insistă asupra manifestaţiei făcute la consulatul francez şl la redacţia gazetei Steaoa Dunării. Consemnează cuvintele rostite de M. Kogălniceanu cu acest prilej. Subliniază că sărbătorirea a fost totodată şi o manifestaţie pentru unirea Principatelor.
9615	327 (498.3:44)
[Ştiri despre activitatea la Paris a fostului domnitor al Moldovei Grigore Ghica]. — STEAOA D., II (1856), nr. 55—56, p. 219 [greşit: 131]: Corespundinţa noastră particulară, nr. 55—56, p. 222 [greşit: 134]: Buletinul zilei.
9616	327 (498.3:44)
[Se anunţă oficial că Jaques Cayolle a fost numit delegat consular al Franţei în ţinuturile Bîrlad şi Tecuci]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 325: Secretariatul de Stătu.
524
9617	327	(498.3:44)
[Se anunţă oficial că Bitrou a fost numit delegat consular al Franţei în districtul Roman], — BULETIN [Mold.],	XXV	(1857),	p.	197:	Secretariatul	de Stat.
Bitrou are totodată obligaţia de a se Îngriji de interesele franceze şl in tlrgurile Bacău şi Piatra.
9618	327	(498.3:44)
[Se anunţă	oficial	că	Staier	a	fost	numit	consul al
Franţei la Galaţi], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 273: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 249: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9619	327	(498.3:44)
[Corespondenţă din Iaşi, datată 9/21 ianuarie, cu privire la ecoul produs acolo de atentatul încercat împotriva împăratului Napoleon al IlI-lea], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 343, col. II—III: Iassy, 9/21 Janvier.
Sc arată că vestea atentatului impresionase opinia publică, şi fruntaşii politici moldoveni exprimaseră consulului francez Place bucuria lor că atentatul nu izbutise. Se publică şi textul discursului rostit cu acest prilej de mitropolit, precum şi o adresă trimisă lui Place de Neofit Scriban, in numele clerului moldovean.
9620	327 (498.3:44)
[Se anunţă că guvernul francez a interzis caimacamului Vogoride să corespondeze cifrat, prin telegraf, cu agenţii săi de la Paris]. G. TRANS., XXI (1858), p. 207, col. II: Ţeara Românească şi Moldavia.
Italia
9621	327 (498.3:45) [Se anunţă oficial că apărarea intereselor Toscanei
în Moldova trece iarăşi de la agenţia Sardiniei la consulatul Austriei din Iaşi, precum fusese înainte de evenimentele politice de la 1848]. — BULETIN [Mold.],
XIII	(1851), p. 59: Secretariatul de Stat a Moldovei; ZIMBRUL, II (1851), p. 33, col. I.
9622	327	(498.3:45)
[Consulatul	Sardiniei	anunţă că	interesele	supuşilor
Sardiniei, „ce erau mai nainte sub ocrotirea consulatului britănicesc, vor fi de acum înainte încredinţate14 consulatului Greciei]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 87: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9623	327	(498.3:45)
[Agenţia Austriei, anunţă, la Iaşi, că va apăra interesele
supuşilor ducatului Modenei acolo unde ducele Modenei nu va avea agenţi acreditaţi]. — BULETIN [Mold.],
XIV	(1852), p. 13: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
MOLD.,	XXIV	(1852),	p.	9: Novitale	din	năuntru.
Rusia
9624	327 (498.3:47) [Comunicarea făcută în 23 aprilie de generalul locotenent Vladimir Ivin, domnitorului Moldovei, cu prilejul plecării trupelor ruseşti de sub comanda sa], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 133; ZIMBRUL, I (1851), p. 315—316: Moldaviea.
Anunţă că, de acum Înainte, revine domnitorului şCguvernulut Îndatorirea de a priveghea liniştea publică.
9625	327 (498.3:47) [Se anunţă că ultimul detaşament al trupelor ruseşti
a părăsit Moldova în ziua de 9 mai], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), nr. 37, p. 149: Novitale din năuntru.
Totodată, se anunţă plecarea generalului Engelbardt, comandantul trupelor ruseşti cantonate In Moldova.
www.dacoromanica.ro
327(498.3:47)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498.3: 47)
9626	327 (498.3:47) [Comunicatul Vistieriei cu privire la felul cum se va
face achitarea chitanţelor eliberate pentru produsele necesare trupelor ruseşti care fuseseră cantonate în Moldova! — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 158, col. II: Visteria Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 163: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Motdavia, text român şi francez.
9627	327 (498.3:47) [Se reamintesc celor interesaţi dispoziţiile Vistieriei
cu privire la achitarea chitanţelor pentru produsele furnizate trupelor ruseşti care fuseseră cantonate în Moldova], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 347: Novitale din naunlru.
Text roman şl francez.
9628	327	(498.3:47)
[Ofisul	domnesc	adresat	Divanului	Obştesc referitor
la modul cum se vor achita sumele datorate Rusiei pentru cheltuielile făcute în cursul ocupaţiei militare a Moldovei]. — BULETIN [Mold.]., XIV (1852), p. 281— 282: Legiuire; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 71, p. 179—180: Novitale din nauntru.
Se subliniază bunăvoinţa arătată de Vistieria rusă, care a acceptat plata In	6	ani,	fără	nici	o	dobtndă.	— Text	romăn şi francez.
9629	327	(498.3:47)
[Publicaţie prin care se anunţă începerea celei de-a
doua „perioade1* a plăţilor produselor achiziţionate pentru oştirile ruseşti cantonate în Moldova în 1848 şi 1849]. —BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 21: Departamentul de Finansu; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 25: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Motdavia, text român şi francez.
9630	327 (498.3:47) [Publicaţie prin care se anunţă un ultim termen
de 40 de zile pentru acei posesori de chitanţe care nu se prezentaseră încă la Vistieria Moldovei spre a primi plata produselor livrate pentru cantonamentul oştiilor Tuşeşti în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 113: Departamentul de Finansu; GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 109—110: Departamentul de Finanţu; G. TRANS., XVI (1853), p. 116: Tiăr’a romanăsca si Mol-davi’a.
9631	327 (498.3:47) [Se anunţă că, după toate probabilităţile, se conferise
domnitorului Grigore Ghica ordinul Sf. Ana, clasa I, „în diamante**]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 323: Iaşii.
9632	327 (498.3:47) [Secretariatul de Stat anunţă decorarea domnitorului
Grigore Ghica şi a unor boieri, de către ţarul Rusiei]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 190.
Dintre boieri, slnt decoraţi; hatmanul N. Mavrocordat, logofătul N. Suţu, vistiernicul Gheorghe Suţu, vornicul N. Milo.
9633	327 (498.3:47) [Se anunţă că Tumanski, girantul consulului Rusiei
în Moldova, a fost numit consul general în Serbia]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 297.
Primul secretar al legaţiei ruse din Constantinopol, Giers, a fost numit In locul Iul Tumanski, la Iaşi.
9634	327 (498.3:47) [Se anunţă oficial numirea consilierului de curte Giers
în postul de şef al consulatului Rusiei la Iaşi], — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 151: Secretariatul de Stat a Moldovei.
• Predecesorul său, Tumanski, a fost numit consul general tn Serbia.
9635	327	(498.3:47)
[Se anunţă numirea consilierului Giers în postul de
consul al Rusiei în Moldova], — ZIMBRUL, II (1851), p. 109: Moldavica.
9636	327	(498.3:47)
[Se anunţă că Giers, consilier de curte, numit consul
general al Rusiei în Moldova, a sosit de la Constantinopol la Galaţi], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 311: Novitale din nauntru.
9637	327	(498.3:47)
[Se anunţă sosirea noului consul al Rusiei, Giers, la
Iaşi şi plecarea fostului consul, Tumanski]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 315: Novitale din năuntru.
Se menţionează că Tumanski pleacă „acompaniat de stima care au clştigat In cursul Indeiungatei sale petreceri In Moldova".
9638	327 (498.3:47) [Dări de seamă diferite cu privire la sărbătorirea zilei
onomastice a ţarului Nicolae I la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD.,
XXIII	(1851), p. 389.: Novitale din nauntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 175 bis: Moldaviea.
Text român şi francez.
9639	327 (498.3:47) [Se anunţă primirea „deputăţiei** pe care domnitorul
Moldovei o trimisese la Voznesensck „pentru a înfăţoşa a ei [...] omagiuri ţarului Rusiei**]. — GAZ. DE MOLD.,
XXIV	(1852), nr. 77, p. 203 [greşit: 103]: Novitale din năuntru; VEST. R., XVII (1852), p. 325: Iaşi.
Trimişii Moldovei — logofătul Gheorghe Ghica, Constantin Ghica şi hatmanul miliţiei, N. Mavrocordat — au fost decoraţi de ţar.
9640	327	(498.3:47)
[Se anunţă că şi colonelul G. SIralulat, care însoţise
deputăţia moldovenească la Voznesensk, a fost decorat de ţarul Rusiei]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 78, p. 207 [greşit: 107]: Novitale din năuntru.
9641	327	(498.3:47)
[Dare de seamă despre sărbătorirea zilei onomastice
a ţarului Nicolae I la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 95, p. 275: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9642	327	(498.3:47)
[Corespondenţă din Iaşi cu privire la pregătirile guvernului moldovean pentru înlîmpinarea oştilor ruseşti care treceau în Moldova, înainlînd spre Dunăre]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 199—200: Iaşii, 21 Iuniu, 1843.
O delegaţie de boieri, compusă din M. Mihalache, Lascar Bogdan şi 1. Canta, a ieşit tn tntlmpinarea prinţului Gorceakov, aştep. ttndu-1 la Sculenl.
9643	327	(498.3:47)
[Notiţă cu privire la sentimentele populaţiei moldovene faţă de trupele ruseşti venite în Moldova], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 209: Novitale din nauntru; VEST. R., XVIII (1853), p. 213: Moldavia.
9644	327 (498.3:47) [Notiţă cu privire la felul cum s-a sărbătorit la Iaşi
aniversarea încoronării împăratului Rusiei], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 269: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9645	327	(498.3:47)
[Notiţă despre sărbătorirea zilei onomastice a moştenitorului tronului Rusiei, la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD.,
XXV	(1853), p. 281: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
525
www.dacoromanica.ro
327(498.3:47)
POLITICA EXTERNĂ : MOLDOVA
327(498,3:47)
9646	327 (498.3:47) [Corespondenţă din Iaşi, datată 7 nov., în care se
consemnează diferite zvonuri cu privire la organizarea administrativă a Moldovei. — G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Tifer’a romanfesca si Moldavi’a.
9647	327	(498.3:47)
[Adresa generalului Gorceakov către Sfatul Administrativ al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 361: Novitale din năuntru.
Anun[ă. că, deoarece ţarul Rusiei şi-a dat încuviinţarea Ia demisia de bunăvoie a domnitorilor din Principatele Române, octrmu-irea ţării a fost Incredinţată.unui comisar extraordinar şi plenipotenţiar, generalul Budberg. — Text român şi francez.
9648	327	(498.3:47)
[Traducerea adresei prin care Budberg înştiinţează
Sfatul Administrativ al Moldovei că, în urma demisiei de bunăvoie a domnitorilor Moldovei şi Ţării Româneşti, este numit comisar extraordinar şi plenipotenţiar în Principate, fiind ajutat în Moldova de generalul prinţ Urusov, în calitate de viceprezident]. — BULETIN [Mold.l, XXI (1853), p. 377: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 369: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9649	327 (498.3:47) [Se anunţă oficial că supusul prusian Manlius Traut-
mann este numit delegat consular al Rusiei în ţinutul Sucevei, în locul doctorului Diaconovici], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 95, p. 69: Secretariatul de Stată.
9650	327 (498.3:47) [Notiţă despre solemnitatea care a avut loc la Iaşi
cu ocazia biruinţei obţinute în Marea Neagră de flota rusească]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 381: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9651	327 (498.3:47) [Dare de seamă despre sărbătorirea la Iaşi a zilei onomastice a ţarului Nicolae I], — GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 385: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9652	327 (498.3:47) [Se vesteşte că Beler, secretar al viceprezidentului
Urusov, a sosit la Iaşi, venind din Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 393: Novitale din năuntru.
9653	327 (498.3:47) [Se anunţă că generalul-maior contele Osten-Sacken
a fost numit viceprezident al Sfatului Administrativ în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 9: Novitale din năuntru; VEST. R., XIX (1854), p. 21: Moldova.
Se descriu solemnităţile care au avut loc la sosirea generalului la Iaşi.
9654	327 (498.3:47) [Se anunţă că fostul viceprezident în Moldova, prinţul
Pavel Urusov, părăseşte oraşul Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 13: Novitale din năuntru.
El a plecat spre Bucureşti.
9655	327 (498.3:47) [Adresa către Sfatul Administrativ al Moldovei, trimisă de viceprezidentul Osten-Sacken, în numele comisarului extraordinar şi plenipotent Budberg, exprimînd mulţumiri pentru faptul că „boierii ţerei cît şi dregătorii ţinuturilor şi alţi amploaţi au arătat toată sîrguinţa spre înlesniria trecirei oştilor şi mulţumitoarea cvartiruire a lor prin tîrguri şi sate“], — BULETIN [Mold.j, XXII
(1854), p. 65: Departamentul din năuntru; GAZ DE MOLD., XXVI (1854), p. 45: Sfatului Administrativ a Moldovei; VEST. R., XIX (1854), p. 53—54.
în Gazeta de Moldavia şl Vestitorul Românesc, text român şi francez.
9656	327 (498.3:47)
[Ştire	despre	organizarea unui	corp	de voluntari
români, spre a lupta alături de ruşi împotriva turcilor],
—	G. TRANS., XVII (1854), p. 57, col. II: Iaşii, 11 Fe-bruariu 1854.
Corespondenţă din Iaşi, Infăţişind mai ales teama boierilor faţă de consecinţele acestei mişcări. Se arată nemulţumirea lor, deoarece oamenii săraci se Îndreaptă cu bucurie spre acest corp şi astfel se împuţinează braţele de muncă.
9657	327 (498.3:47)
[Rescriptul	ţarului	Nicolae I	adresat	mitropolitului
Moldovei, Sofronie, cu ocazia decorării acestuia cu ordinul Sf. Ana, clasa I], GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 65: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9658	327 (498.3:47) [Lista fruntaşilor Moldovei decoraţi de ţarul Rusiei],
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 65: Novitale din năuntru.
Printre cei decoraţi slnt; mitropolitul Sofronie, episcopul Huşilor Meletie, C. Sturza, N. Suţo, I. Cantacuzino, N. Mavrocordat, P. Mavrogheni, C. Rola, Gr. Cantacuzino şi alţii.
9659	327 (498.3:47) [Se anunţă că Gheorghe Sturza, colonel, comisarul
Moldovei pe lîngă corpul 4 de infanterie, a fost decorat de ţar cu ordinul Sf. Ana, clasa a III-a]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 69: Novitale din năuntru.
9660	327 (498.3:47) [Se anunţă că postelnicul Lascar Mihalachi, ispravnic
al ţinutului Tutova, a fost decorat de ţar cu ordinul Sf. Ana, clasa a III-a] — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 161: Novitale din năuntru.
9661	327 (498.3:47) [Dare de seamă despre sărbătorirea la Iaşi a zilei
de naştere a ţarului Nicolae I]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 197—198: Novitale din năuntru.
în cursul ceremoniei de dimineaţă, generalul Sabelski a trecut In revistă trupele moldovene, exprimlndu-şi deplina mulţumire „pentru escelenta lor Infăţoşare".
9662	327 (498.3:47) [Ştiri şi comentarii cu privire la retragerea trupelor
ruseşti din Moldova]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 239 bis: Depeşe telegrafice, 240—241: Austria, 241: Din cămpulă resboiuluî, 245: Sibiiu 5 Augustă, 251 şi 254—255: Din cămpulu resboiuluî, 257—258: Monarhia Austriacă. Sibiiu 17 Aug., 258: IntămplărI de zi, 263, col. I: Galaţi 9 Augustă 1854, 265—266: Întâmplări de zi, 266, 270: Din cămpulă resboiuluî, 273— 274: Întâmplări de zi, 278, 306: Din cămpulă resboiuluî, nr. 71, p. 281—282: întâmplări de zi, 282: Principatele dela Dunăre, nr. 72, p. 287: Din cămpulă resboiuluî, nr. 73, p. 288: Depeşe telegrafice, nr. 73, p. 290—291: Din cămpulă resboiuluî, nr. 74, p. 291: Depeşe telegrafice, 295: Din cămpulă resboiuluî.
9663	327 (498.3:47) [Ştiri în legătură cu mişcarea trupelor ruseşti în Moldova], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 268: Neuestes, 291, col. I.
9664	327 (498.3:47) [Corespondenţă din Iaşi, datată din 18 august, privitoare la situaţia din Moldova după retragerea trupelor
526
www.dacoromanica.ro
327(498.3:47)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498.3:47)
ruseşti]. —G. TRANS., XVII (1854), p. 274—275: Din câmpul resboiulul.
9665	327 (498.3:47) Echo der Stimmung in der Moldau am 18 August
1854. (Geschildert von einem Moldauer).—BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 297—299.
Traducere din Gazeta Tansilvaniei nr. 69 [greşit: 63] a corespondentei din Iaşi, datată 18 august.
9666	327 (498.3:47) [Corespondenţe din Iaşi cu privire la retragerea armatei ruse din Moldova, împreună cu o parte a oştirii moldovene]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 281 — 282, 283, 290, 295, 299 şi 303—304: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a.
9667	327 (498.3:47) [Adresa gen. Budberg către Sfatul Administrativ al
Moldovei].— BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 277: Secretariatul de Stată; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 277: Novitale din nauntru.
Anunţă că, urmlnd armata rusească ce trecuse dincolo de Prut, predă Sfatului ctrmuirea ţării. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9668	327 (498.3:47)
[Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei încheiat în şedinţa din	3	sept.,	în	urma	primirii adresei comisarului plenipotent	Budberg	prin	care	i	se încredinţa
cîrmuirea ţării]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 277: Jurnală; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 277: Jurnal.
In Gazeta de Moldavia, text român şl francez.
9669	327	(498.3:47)
[Ştiri cu privire la plecarea comandantului armatei
ruse din Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 277: Novitale din năuntru.
La 3 septembrie contele Osten-Sacken, iar Ia 4 septembrie generalul Gorceakov au părăsit oraşul Iaşi.
9670	327	(498.3:47)
[Corespondenţă de la Galaţi, din 6 septembrie st.n.,
despre retragerea trupelor ruse şi a voluntarilor greci din portul dunărean]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 291: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
9671	327	(498.3:47)
[Ofis domnesc cu privire la supuşii ruşi aflători în Moldova], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), nr. 102, p. 405: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 101, p. 49: Novitale din nauntru.
Supuşii ruşi slnt anunţaţi că au fost luaţi „sub ocrotirea aşezămintelor ţării". Ei urmează a se înfăţişa autorităţilor moldoveneşti respective, pentru a se înscrie şi a depune chezăşie că nu „vor da prepus de urmări neiertate In privinţa politică".
9672	327 (498.3:47) [Ştire despre arestarea unor ruşi adăpostiţi în mănăstirea Neamţu]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 84, col. II: Braşovu, 28 Marţiu c.n.
După K.[ron$taedterl Z.leilung], — Foaia germană din Braşov afirmă că aceştia ar fi fost „spioni".
9673	[Sion, G.]	327 (498.3:47)
[Corespondenţă despre arestarea unui ofiţer rus şi
a unui însoţitor al său, în trecere spre punctul de frontieră Sculeni]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 84, voi. II: Braşovii, 28 Marţiu.
Corespondenţa e reprodusă din gazeta Patria [Buc.], din care nu s-au păstrat In colecţiile B.A.R. declt numere răzleţe. — G. Sion afirmă că cei doi arestaţi ar fi fost spioni şi că ei au fost adăpostiţi In mănăstirea Neamţu, care le-a procurat şi mijloace de călă-
torie mai departe. Consideră această mănăstire ca un centru de simpatii şi propagandă pentru Rusia.
9674	327 (498.3:47) [Ofis domnesc adresat comisiei rînduite pentru cercetarea dacă s-au plătit locuitorilor transporturile făcute trupelor ruseşti]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 57: Secretariatul de Stat.
9675	327 (498.3:47) [Articol în legătură cu problema abuzurilor la care
fuseseră supuşi ţăranii moldoveni în timpul războiului Crimeii].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 103—104: Tifer’a romanâsca si Moldavi’a.
Se redă un ofis domnesc privind rinduirea unor comisii de anchetă, In vederea despăgubirii locuitorilor.
9676	327 (498.3:47) [înştiinţare cu privire la comisiile rînduite prin ţinuturi, spre a ancheta felul cum ispravnicii, priveghetorii „şi orice alţi amploaiaţi sau persoane rînduite din partea guvernului local“ au procedat la achiziţionarea produselor care au fost necesare trupelor ruseşti cantonate în Moldova].—BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 213: Departamentul din lăuntru.
9677	327 (498.3:47) [Jurnalul încheiat în şedinţa din 16 martie a Sfatului
Administrativ al Moldovei, în chestiunea reclamaţiilor pe care guvernul moldovean le formulase faţă de guvernul Rusiei]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 85, p. 1—2: Iaşii 21 Aprilie.
Cererile guvernului moldovean erau de ordin financiar şi militar In legătură cu evenimentele din 1848—1849 şi 1853 — 1854. Redacţia menţionează că publică acest jurnal „din izvor autentic".
9678	327 (498.3:47) [Listă de sumele pe care guvernul moldovean le reclama de la cel al Rusiei]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 92, p. 4, col. I—II.
După o corespondenţă din Iaşi publicată In foaia Constitufio-nelul (Le Constitutionnell.
9679	327 (498.3:47) [Se anunţă că consilierul colegial Kola a fost numit
consul al Rusiei la Galaţi]. — ANUNŢĂTORUL, IV
(1856), p. 261: Turcia.
După Le Journal de Constantinople.
9680	327 (498.3:47) [Se anunţă oficial că asesorul colegial Popov a fost numit
girant la consulatul Rusiei din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 297: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 288.
9681	327	(498.3:47)
[Se anunţă că Popov, girantul consulatului Rusiei
din Iaşi, a sosit în capitala Moldovei]. — STEAOA D., II (1856), nr. 67, p. 268 [greşit: 180]: Buletinul zilei.
9682	327	(498.3:47)
[Se anunţă oficial că, în lipsa consulului, conducerea
consulatului Rusiei la Galaţi a fost încredinţată asesorului colegial Romanenko]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 373: Secretariatul de Statfi; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 363: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9683	327	(498.3:47)
[Se anunţă că vorn. C. Negruzzi, însărcinat de guvernul moldovean cu o misiune, a plecat la 31 dec. în Rusia]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 2.
6 — Bibliografia analitică — c. 959
527
www.dacoromanica.ro
327(498.2:47)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498.3:495)
9684	327 (498.3:47) [Se anunţă oficial că, în lipsa consilierului colegial
Kola, consulatul Rusiei din Galaţi va fi condus de A. Romanenko], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), nr. 103, p. 409:	Novitale din năuntru; BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 9: Secretariatul de Stată.
9685	327 (498.3:47) [Se anunţă oficial că secretarul colegial Niaghin a
fost numit dragoman al consulatului Rusiei din Iaşi].— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 17: Secretariatul de Stată; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 5: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9686	327 (498.3:47) [Se anunţă sosirea la Iaşi a căpitanului rus Broem-
sen, aghiotant al guvernatorului Strogonov], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 45: Novitale din năuntru.
Broemsen a adus comunicări din partea guvernului său.
9687	327 (498.3:47) [După o înştiinţare oficială, consilierul colegial Kola
şi-a reluat postul de consul al Rusiei la Galaţi], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 363: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 317—-318: Secretariatul de Stat.
9687°	327 (498.3:47)
[A. Romanenko înştiinţează Secretariatul de Stat al Moldovei că a fost numit agent consular al Rusiei], — BULETIN [Mold], XXVI (1858), p. 33: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 29: Secretariatul de Stat.
Norvegia şi Suedia
9688	327 (498.3:481+485)
[Viceconsulul Suediei şi Norvegiei la Galaţi comunică Secretariatului de Stat că Pascal Lamberti a fost numit viceconsul al Suediei la Galaţi]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851). voi. II, p. 43: Secretariatul de Stat al Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 239: Novitale din năuntru.
Danemarca
9689	327	(498.3:489)
[Se anunţă oficial că Zenker a fost rînduit consul al
Danemarcă la Galaţi]. — BULETIN [Mold], XXI (1835), p. 45: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 37: Novitale din năuntru.
9690	327	(498.3:489)
[Se anunţă oficial că, în urma demisiei consului Danemarcă din Galaţi, interesele danezilor vor fi apărate de viceconsulul Olandei], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 311: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 273: Secretariatul de Stat.
9691	327	(498.3:489)
[Se anunţă oficial că I. Hamperk a fost numit consul al
Danemarcii la Galaţi], — BULETIN [Mold], XXVI (1858), p. 117: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 109: Secretariatul de Stat.
Olanda
9692	327 (498.3:492)
[Se anunţă oficial că T. Fikenscher a fost numit viceconsul al Olandei la Galaţi], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 297: Secretariatul de Stată; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 291: Novitale din năuntru
528
9693	327 (498.3:492) [Se anunţă oficial că Cezar Skotto a fost numit delegat
consular, pentru interesele de comerţ ale supuşilor Olandei, în ţinuturile Botoşani, Dorohoi şi Suceava], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 161: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 145: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Va avea reşedinţa ia Botoşani.
9694	327	(498.3:492)
[Se anunţă oficial că Edmond Winklcr a fost însărcinat
cu funcţia de delegat consular al Olandei la Bîrlad, în locul lui Metz], — BULETIN [Mold], XXV (1857), p. 253, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 233: Novitale din năuntru.
9695	327	(498.3:492)
[Se anunţă oficial că s-a suprimat postul de delegat
consular al Olandei la Bîrlad]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 57: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 53: Secretariatul de Stat.
9696	327	(498.3:492)
[Se anunţă oficial că Gheorghe Karas a fost numit provizoriu delegat al consulatului Olandei, în districtele Tecuci şi Focşani]. — BULETIN [Mold], XXVI (1858), p. 167: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 137: Secretariatul de Stat.
In locul lui Ioan Meslnezi.
9697	327	(498.3:492)
[Se anunţă că I. Mesinezi, delegatul consulatului Olandei
la Focşani, şi-a reluat postul în primire].— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 96, p. 235: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 361: Secretariatul de Stat.
Belgia
9698	327 (498.3:493)
[Se anunţă oficial că I. I. Manoah a fost numit viceconsul al Belgiei la Galaţi], — BULETIN [Mold.], XXIII 1855, p. 213: Secretariatul de Stată; ZIMBRUL, III
(1855), p. 509: Moldova.
9698“	327 (498.3:493)
[Se anunţă oficial că H. Krauss a fost numit consul al Belgiei la Galaţi]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 58: Secretariatul de Stat.
Grecia
9699	327 (498.3:495) [Se anunţă oficial că Epaminonda Dioghenide a fost
rînduit „practor“ al consulatului Greciei, în ţinuturile Fâlciu şi Vaslui], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 42: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9700	327 (498.3:495) [Consulatul Greciei din Iaşi înştiinţează Secretariatul
de Stat al Moldovei că toţi aceia care vor călători din Moldova în Grecia vor trebui să-şi vizeze paşapoartele la acest consulat]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 54, col. I: No. 342; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 63: Novitale din năuntru.
9701	327 (498.3:495) [Se anunţă oficial numiri de „practori" ai consulatului
Greciei în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 61: Secretariatul de Stat a Moldovei.
„Slobozindu-se din slujbă d. Cromida", practoria ţinutului Tecuci se uneşte cu practoria ţinutului Tutovei, sub direcţia lui
www.dacoromanica.ro
327(498.3:495)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498.3:496)
G. Clbuchl. A. Mlhalopol este numit practor al ţinuturilor Botoşani, Fălticeni şi Dorohol, In urma slobozirii din slujbă a lui C. Skoti, „practor" la Botoşani.
9702	327 (498.3:495) [Se anunţă că maiorul Atanasiade, consulul Greciei în
Moldova, s-a întors la Iaşi, după ce a cercetat cancelariile agenţilor consulari statorniciţi prin ţinuturi, precum şi viceconsulatul din Galaţi], — ZIMBRUL, I (1851), p. 270.
9703	327 (498.3:495) [Se anunţă vizita la Iaşi a inspectorului consulatelor
elineşti din Imperiul otoman, Spiridon Triandafilis].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 187: Novitale din năuntru.
9704	327	(498.3:495)
[Se anunţă oficial că Ioan Ianopolo a	fost numit
„practor" al consulatului Greciei, în ţinuturile Fălciu şi Vaslui, în locul lui E. Dioghenide]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 39: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p.235: Novitale din năuntru.
9705	327	(498.3:495)
[Geani, fost consul la Zante, a fost numit viceconsul al
Greciei la Galaţi]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 163: Secretariatul de Stat.
9706	327	(498.3:495)
[Consulul Greciei la Iaşi, G. Atanasiade, fiind trecut
consul la Taganrog, se anunţă oficial că, în locul său a fost numit I. Sakelaridi], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 5: Secretariatul de Stat.
9707	327	(498.3:495)
[Se anunţă oficial că Teodor Tomaidis a fost numit
„practor"	al	consulatului	Greciei,	în	ţinutul Vaslui].
—	BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 114: Secret, de Stat al Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 109: Novitale din năuntru.
9708	327	(498.3:495)
[Se anunţă oficial că Gheorghe Ciubuchiu a fost numit
„practor"	al	consulatului	Greciei,	în	ţinutul Fălciu].
—	BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 245, col. I: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 241: Novitale din năuntru.
9709	327	(498.3:495)
[Se anunţă că Gheorghe Ciubuchiu, practor din ţinutul Tutovei, este însărcinat cu girarea practoratului consulatului grecesc din ţinutul Fălciu]. — BULETIN [Mold], XXIV (1854), p. 245, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 241: Novitale din Năuntru.
9710	327	(498.3:495)
[Se înştiinţează că Poarta a încuviinţat reluarea relaţiilor dintre guvernul MoldoVei şi consulatul Greciei],
—	GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 42, p. 163: Novitale din năuntru.
9711	327	(498.3:495)
[Se anunţă oficial că Nicolae Constantinide a fost numit „practor" al consulatului Greciei, la Tecuci]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 281: Secretariatul de Stat.
9712	327	(498.3:495)
[Se anunţă	oficial	că	Gheorghe	Levendi a	fost numit
„practor" al consulatului	Greciei,	la	Piatra], —	BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 197: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 175: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9713	327 (498.3:495) [Consulatul Greciei înştiinţează Secretariatul de Stat
al Moldovei că recunoaşte pe’Anastasopol în calitate de viceconsul al Greciei], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 225: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 201: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9714	327	(498.3:495)
[Consulatul Greciei din Iaşi înştiinţează Secretariatul
de Stat al Moldovei că l-a numit pe Emanuel Vamali ca „practor"]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 335: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),	p. 297:	Secretariatul de	Stat.
9715	327	(498.3:495)
[Se anunţă	oficial	că Atanasie	Kariadi a	fost numit
„practor" al consulatului Greciei, în districtul Fălciu].
—	BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 391: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 334.
9716	327 (498.3:495) [Se anunţă oficial că Metodius Ioanides a fost numit
viceconsul al Greciei], — BULETIN [Mold.], (1858), p. 479: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 330.
T urci a
9717	327 (498.3:496)
[După o	corespondenţă	din	Constantinopol, publicată
într-un ziar	polonez,	se	anunţă	că	domnitorul Moldovei,
Grigore Al. Ghica, ar fi obţinut „un post pentru fiul său la Ministerul „Pricinelor din Afară în Divanul sultanului"].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 36, col. II: Turcia.
9718	327 (498.3:496) [Dare de seamă cu privire la ceremonia primirii lui
Mehmed-efendi, care aducea firmanul de sancţionare a proiectului Comitetului de revizuire, referitor la raporturile dintre proprietari şi ţăranii lucrători de pămînt]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 305: Iaşii.
In text, se publică şi scurta cuvlntare rostită de domnitorul Moldovei, cu acest prilej.
9719	327 (498.3:496) [Ştire cu privire la firmanele primite de domnitorul
român din Moldova]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 179: Iaşi.
Se anunţă că au fost citite cu solemnitate firmanele aduse din Constantinopol de Mehmed Emik Efendi, in legătură cu plecarea trupelor de ocupaţie, sancţionarea unor modificări ale Regulamentului organic cu privire la relaţiile reciproce dintre clăcaşi şi proprietari şi stabilirea unei contribuţii extraordinare pentru acoperirea deficitului bugetar pe anii 1849 şi 1850.
9720	327	(498.3:496)
[Se anunţă că Fotiade, agentul Moldovei la Poartă,
i-a adus domnitorului Moldovei diferite daruri din partea sultanului şi a marelui vizir]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 53: Moldaviea.
9721	327	(498.3:496)
[Comentarii în legătură cu plecarea la Constantinopol
a agentului Moldovei la Poartă]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 240: Turcia.
9722	327	(498.3:496)
[După „Presa Vieneză" — „Die Presse" — din 8 sept.,
se anunţă că Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, se află la Viena, unde duce tratative cu Aarif-Efendi, ambasadorul Turciei].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 292, col. I: Presa Vieneză.
529
www.dacoromanica.ro
327(498.3:496)
POLITICĂ EXTERNA : MOLDOVA
. 327(498.3:496)
9723	327 (498.3:496) [Se vesteşte că Grigore Ghica a făcut o vizită trimisului
turc la Viena, Aarif-Efendi].—TELEGRAFUL R., II (1854), p. 273—274: întâmplări de zi.
9724	327 (498.3:496) [Se anunţă că ambasadorul turc din Viena, Aarif-
Efendi, a dat un dineu în onoarea prinţului Gr. Ghica],
—	TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 83, p. 326 bis: întâmplări de zi.
9725	327 (498.3:496) [Se anunţă că Aarif-Efendi, ambasadorul Turciei în
Austria, a dat la Viena un banchet în cinstea domnitorului Gr. Ghica]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 341, col. I.
Ghica va porni către Galaţi, pe Ia Orşova.
9726	327 (498.3:496) [Nota adresată Sfatului Administrativ al Moldovei de
către Derviş-Paşa, în 15/27 sept.]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294.
Derviş-Paşa anunţă că a (ost însărcinat de sultan să restabilească orinduiala şi liniştea publică, tn consecinţă, pină Ia primirea de noi dispoziţii din partea sultanului, numeşte la clrma Moldovei un „consiliu administrativ", In frunte cu logof. C. Sturza, ministrul din Năunlru. — Text român şi francez.
9727	327 (498.3:496) [Ştiri în legătură cu intrarea trupelor otomane în Moldova]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 365, 378, şi 405: Din cămpulO resboiulul.
9728	327 (498.3:496) Proclamaţia Ex. Sale Sadik-Paşa cu prilejul intrării
oştirilor împărăteşti Otomane în printipatul Moldovei.— VEST. R., XIX (1854), p. 341—342.
Dată din Măxineni la 29 octombrie (li noiembrie) 185'i. — Text român şi francez.
9729	327 (498.3:496)
[Proclamaţia	către	moldoveni	a	lui	Sadik-Paşa, la
intrarea trupelor sale în Moldova]. — BUKURESTER DT. Z„ X (1854), p. 366.
9730	327 (498.3:496)
[Dare de seamă amplă despre solemnităţile care au avut loc la Iaşi, la sosirea lui Derviş-Paşa, comisarul otoman pentru Principate], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 84, p. 43—44: Novitale din nauntru.
Text român şi francez.
9731	327 (498.3:496)
[Se anunţă că Gh. Costachi, R. Rosset şi P. Mavro-gheni au fost delegaţi să-l salute pe Omer-Paşa la Focşani, unde acest comandant turc îsi mută cartierul general].
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 357: Novitale din năuntru.
9732	327 (498.3:496)
[Textul scrisorii adresate de Mehmed Sadik-Paşa către administratorul ţinutului Galaţi, la plecarea trupelor otomane din	ţinut],—	GAZ.	DE	MOLD.,	XXVI (1854),
p. 405: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9733	327 (498.3:496)
[Se anunţă că prinţul Iancu Ghica s-a întors de la Rus-ciuk, unde s-a înlilnit cu Aali-Paşa, reprezentantul turc la conferinţa de la Viena, care se întorcea la Constantino-pol], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 183: Novitale din năuntru.
530
9734	327 (498.3:496) [Se anunţă că prinţul Iancu Ghica a fost la Rusciuk,
spre a-1 saluta pe Aali-Paşa], — TELEGRAFUL R., III
(1855)	, p. 198: întâmplări de zi.
9735	327 (498.3:496) [Se vesteşte sosirea la Iaşi a generalului turc Şukri-
Paşal. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 191: Novitale din năuntru.
9736	327 (498.3:496)
[Se anunţă	că	miniştrii	C.	Negri	şi	D.	Rallet au fost
trimişi la Constantinopol, unde „vor conlucra cu siguranţă la îmbunătăţirea soartei ţării"]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 213: Novitale din năuntru.
9737	327 (498.3:496)
[Critici aduse lui Fotiade, agentul Moldovei la Constantinopol].— L’fiTOILE	DU	D.	[Iaşi],	I	(1856), p. 20:
Bulletin de la semaine.
Se arată că, tn afară de faptul că e ginerele Iui Ştefan Vogoride, nu are nimic comun cu Moldova. De aceea, nu se agită declt pentru a-l servi pe Mihail Sturza, ca aspirant la domnie.
9738	327 (498.3:496) [Se anunţă că Şt. Catargi, ministru din Năuntru,
Iordachi Costachi, inspector general al miliţiei, şi Costachi Ghica, secretar al statului, au fost decoraţi de sultan cu ordinul Medgidie cl. a III-a]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 301: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 297: Novitale din nauntru; ZIMBRUL, III (1855), p. 796, col. II.
9739	327 (498.3:496) [Se comunică ştirea că C. Negri, ministrul lucrărilor
publice din Moldova, şi D. Rallet, ministrul învăţăturilor publice şi al cultului, au fost primiţi de sultan în audienţă particulară, la Constantinopol]. — STEAOA D., II (1856), p. 88: SciinţI mai noue; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856)	, p. 73: Novitale din năuntru.
Ştirea e luată din foaia La Presse d'Orient. — In Gazeta de Moldavia, ştirea e redată mai pe scurt.
9740	327 (498.3:496) [Ştire despre vizita miniştrilor moldoveni C. Negri
şi D. Rallet la sultan], — VEST. R., XXI (1856), p. 70, col. II: Constantinopol.
9741	327(498.3:496) [Adresa ministrului de externe al Turciei, Fuad, prin
care mulţumeşte domnitorului Moldovei pentru trimiterea sumei de 1 000 de galbeni, destinată răniţilor armatei otomane]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 81: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9742	327	(498.3:496)
[Se anunţă că C. Negri,	ministrul lucrărilor	publice, s-a
întors la Iaşi, venind de la Constantinopol], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 81: Novitale din năuntru.
9743	327	(498.3:496)
[Se vesteşte că D. Rallet, ministrul învăţăturilor
pubice şi al cultului, s-a întors de la Constantinopol la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 97: Novitale din năuntru.
9744	327	(498.3:496)
[Se anunţă	plecarea	din	Constantinopol a	delegaţilor
otomani Derviş-Paşa şi Muhlis-Paşa]. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 97, p. 2, col. I.
Aceştia veneau tn Principatele Române.
www.dacoromanica.ro
327(498.3:496)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327(498,3:496)
9745	327 (498.3:496) [Se anunţă din Galaţi că se aşteaptă sosirea comisarilor
otomani Derviş-Paşa şi Muhlis-Paşa, alias Grigore Slurza]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 135: Tier’a romanăsca si Moldavi’a.
9746	327 (498.3:496) [Traducerea unui comentariu din foaia austriacă „Wan-
derer“ asupra numirii lui Muhlis-Paşa, alias Grigore Sturza, în comisia pentru fixarea hotarelor], — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 127, p. 3.
După ce face o prezentare favorabilă a lui Grigore Slurza, ară-tlnd că a fost Investit cu demnitatea de paşă rără a fi renunţai la religia creştină, foaia austriacă afirmă că el este mai potrivit pentru acest post declt oricare demnitar turc.
9747	327 (498.3:496) înalta Poartă. Cabinetul Ministrului intereselor străine,
înălţimei Sale Prinţului Grigori Ghica Domn ţării Moldovei — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 157: Novitale din năuntru.
Răspunsul lui Fuad la depeşa prin care Gr. Ghica cerea ca din motive de sănătate să-i fie Îngăduit să se retragă de la domnie la Încheierea celor 7 ani ai Însărcinării sale. Fuad exprimă mulţumirile guvernului otoman pentru lealitatea de care dăduse dovadă Gr. Ghica şi-l roagă să continue a purta conducerea Moldovei, plnă clnd Împrejurările vor îngădui Porţii să ia o decizie In această chestiune. — Text român şi francez.
9748	327 (498.3:496) [Răspunsul domnitorului Moldovei, Grigore Ghica,
la scrisoarea lui Fuad, ministrul de externe al Turciei].
—	GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 165: Novitale din năuntru.
îşi exprimă recunoştinţa pentru aprecierile făcute de guvernul otoman cu privire la activitatea sa ca domnilor. Declară că acceptă girarea mai departe a clrmuirii Moldovei, Insă Îşi exprimă dorinţa ca aceasta să nu depăşească luna august, astfel ca să se poală duce la băi, pentru căutarea sănătăţii sale, „foarte zdruncinate". — Text român şi francez.
9749	327 (498.3:496) [Depeşa adresată de marele vizir către domnitorul
Moldovei, Grigore Ghica, în 2/14 iulie, anunţîndu-i că sultanul a găsit de cuviinţă a-1 desărcina de guvernarea Moldovei], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 217: Depeşe Telegrafică; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 53, p.l, nr. 54, p. 213: Depeşă telegrafică.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9750	327 (498.3:496) [Depeşa prin care marele vizir anunţă pe vorn. Teodor
Balş că a fost numit caimacam al Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 217, col. I: Depeşă Telegrafică; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 53, p. 1, nr. 54, p. 213: Depeşă Telegrafică.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9751	327 (498.3:496) [Scrisoarea vizirială adresată fostului domnitor Grigore
Ghica, anunţîndu-i numirea noului caimacam], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 221: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 150, p.l, col. I.
Scrisoarea, semnală de Mohamed K m in Aali şi dusă de ICia-mil-Bei, i-a fost trimisă fostului domnilor la moşia sa de la Băseşli:
—	In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9752	327 (498.3.496) [Dare de seamă amplă despre ceremoniile ce au avut loc
la Iaşi cu prilejul înmînării firmanului prin care Teodor Balş a fost numit caimacam al Moldovei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 217—218: Novitale din năuntru.
In text, se publică rirmanul, cuvlntul rostit de ICiainil-Bei, trimisul sultanului, şi răspunsul caimacamului. Redacţia adaugă apoi clleva comentarii asupra importantei pe care o acorda acestui act şi Încheie cu amănunte asupra serbărilor care au avut loc In oraş, In după-amiaza şi seara aceleiaşi zile. — Text român şi francez.
9753	327 (498.3:496) Extract din depeşa Ministeriului trebilor streine a Înaltei
Porţi, adresată Excelenţei Sale Caimacamului din 10 Septemvrie (29 August) 1856.— BULETIN [Mold.l, XXIV (1856), p. 293; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. ia nr. 71, p.l, nr. 72, p. 287.
Fuad cere să se suspende legea presei, promulgată de Gr. Ghica, revenindu-se la legiuirea anterioară. Să nu se mai dea nici o nouă autorizaţie de apariţie pentru ziare. Gazelele vechi să nu mai publice nici un fel de critică la adresa imperiului otoman, a domnitorilor săi şi a puterilor aliate.
9754	327 (498.3:496) [Se anunţă sosirea la Iaşi a comisarului turc Derviş-
Paşa], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 346: Depeşe telegrafice, 347: Novitale din năuntru.
9755	327 (498.3:496) [Se anunţă că sultanul a acordat „gradul de funcţionar
a clasei I, Rutlei Ulea“, prinţului Conachi-Vogoridel. —GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 25. Novitale din năuntru.
Se precizează că unirorma acestui grad de runctionar corespundea aceleia de general de divizie.
9756	327 (498.3:496) [Ordin de zi pe toată oastea, al Căimăcămiei Moldovei,
prin care soldatul muntean Ghiţă Boul, din paza Dunării, este avansat subofiţer, pentru salvarea de la înec a maiorului otoman Samil-Bei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 37: Novitale din năuntru.
In continuare, se publică şi o corespondenţă cu privire la acest fapt. — Text român şi francez.
9757	327 (498.3:496) [Depeşă telegrafică adresată de I. Fotiade, agentul
Moldovei la Conslantinopol, către Consiliul Administrativ Extraordinar, în legătură cu boala lui T. Balş]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], (1857), p. 54.
Comunică manifestările de interes ale sultanului şi marelui vizir pentru starea sănătăţii caimacamului. — Text român şi francez.
9758	327 (498.3:496) [Se anunţă că la Galaţi este aşteptat Cabuli-Efendi,
primul dragoman al Porţii], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 45: Novitale din năuntru.
£1 aduce firmanul sultanului pentru convocarea Divanului ad-hoc.
9759	327 (498.3:496) [Notiţă la plecarea lui Cabuli-Efendi, trimisul special
al sultanului], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 71.
Text român şi francez.
9760	327 (498.3:496) [Se anunţă că hatmanul Fotiade , rezidentul Moldovei
în Turcia, a plecat din Iaşi la ConslanlinopolJ. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 89—90: Novitale din năuntru.
9761	327 (498.3:496) [Corespondenţă de la Iaşi, din 13 iulie, despre propaganda făcută de Sadik-Paşa împotriva unirii şi despre abuzurile turcilor în regiunile de graniţă ale Moldovei]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 227, col. III.
531
www.dacoromanica.ro
327(498.3:496)
POLITICA EXTERNA : MOLDOVA — ŢARA ROMANEASCA
327(498.1:498.3)
9762	327 (498.3:496) [Se vesteşte sosirea la Iaşi a reprezentantului politic
al Moldovei la Constantinopol, hatmanul Fotiadel. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p.273: Novitale din năuntru.
9763	327	(498.3:496)
[M. Kogălniceanu critică atitudinea răuvoitoare a Turciei faţă du lucrările Adunării]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 23, p. i.
9764	327	(498.3:496)
[Se anunţă că spătarul Petru Baragnon de Solome a fost
decorat de sultan cu ordinul Medgidie],—NATIONALULtT, I (1858), p. 63: Moldavia.
Solome este şeful de cabinet al caimacamului N. Conachi-Vogoride.
9765	327	(498.3:496)
[Se anunţă că sultanul a trimis o tabacheră cu briliante
prinţului Ştefan VogorideJ. — GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 321: Novitale din năuntru.
Ştire extrasă din ziarul L'Imparţial de Conslantinople. — E vorba de tatăl caimacamului N. Conachi-Vogoride.
9766	327	(498.3:496)
[Se anunţă cu bucurie desărcinarea lui Fotiade din
postul de agent al Moldovei la Constantinopol], — ZIMBRUL şi VULT., IV (1858), p. 20: Ultima oră.
9767	327	(498.3:496)
[Depeşă telegrafică prin care hatmanul Ioan Fotiade
este anunţat că încetează a mai fi capuchehaia Moldovei la	Constantinopol], — MONIT.	OF.	MOLD.,	I (1858),
nr. 4, p. 2; ZIMBRUL şi VULT., IV (1858), p. 31—32.
Versiunea franceză In Monileur Of. de Moldavie, nr. 3, p. 3. Depeşa e semnată de V. Alecsandri, secretarul statului.
9768	327	(498.3:496)
[Comentarii despre şederea	prelungită la	Iaşi a lui
Afif-Bei, aducătorul hatişerifului de	instalare	a Căimă-
cămiei], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 25: Iaşii 10 Noem.
Redacţia aminteşte zvonul că ANf-Bei Îşi prelungeşte şederea la Iaşi ca să Încaseze nişte bani din venitul unei noi dări. Adaugă că nu crede că Locotenenta Domnească va Încuviinţa o astfel de dare arbitrară.
9769	327 (498.3:496) [Articol cu privire la şederea prelungită a lui Afif-
Bei, trimisul Porţii, la Iaşi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 66—67).
Se arată că Poarta, prin prelungirea şederii In Moldova a lui Afif-Bei şi prin desele lui intervenţii, calcă autonomia ţării, garantată de Convenţia de la Paris.
9770	327 (498.3:496) [Procesul-verbal nr. 17 al Locotenenţei Domneşti a
Moldovei], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 78—79: Acte oficiale.
In şedinţă, s-a citit depeşa guvernului otoman prin care nu se recunoaşte destituirea lui Fotiade din postul de capuchehaie. Caimacamii V. Sturza şi A. Panu au declarat că nu-1 recunosc pe Afif-Bei ca agent acreditat pe Ungă guvernul Moldovei şi că Afif-Bei este rugat să dea In scris orice comunicare pe care este Însărcinat s-o facă.
9771	Ionescu, Ioan	327 (498.3:496)
Conflictul cu puterea suzerană. — STEAOA D., III
(1858), p. 253—255.
Condamnă amestecul Porţii In treburile interne ale Moldovei, In legătură cu conflictul din sinul Căimăcămiei.
9772	[Hasdeu, B. P.]	327 (498.3:496)
[Comentariu în legătură cu conflictul din sinul căimăcămiei Moldovei şi prezenţa comisarului otoman la Iaşi]. — ROMANIA [Iaşi], I (1858), nr. 1, p. 4, nr. 2, p. 9—10.
Susţine că s-a ajuns la o accentuare a conflictului din pricina amestecului consului Afif-Bei şi declară şederea acestuia In Moldova după ce remisese hatişeriful de promulgare a Convenţiei ca fiind ilegală.
9773	327 (498.3:496) [Proces-verbal, nr. XXVI din 8/20 dec. 1858, cu privire
la atitudinea caimacamilor faţă de Afif-Bei], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 16, p. 2—3: Caimacamia Moldovei.
V. Sturza şi A. Panu contestă Însuşirea de comisar al Porţii atribuită lui Afif-Bei.
9774	327 (498.3:496) [Guvernul Moldovei ordonă să se strîngă din ţară „toate
exemplarele acelui înscris1' cu privire la audienţa la Aali-Paşa a delegaţiei compuse din Gr. Crupenski, C. Teodoru, Şt. Grigoriu şi C. Dasieade], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 347: Secretariatul de Stat.
Hotărlrea s-a luat In urma protestului vehement al lui Aali-Paşa, marele vizir, In legătură cu declaraţiile care-i fuseseră atribuite In această scriere.
Statele Unite
9775	'	327 (498.3:73)
[Se comunică oficial demisia lui Negroponte, viceconsulul Statelor Unite la Galaţi], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 137: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126: Secretariatul de Stat al Moldovei.
327 (498.1:498:3) RELAŢIILE DINTRE CELE DOUĂ PRINCIPATE
9776	327 (498.1:498.3)
[Se anunţă plecarea prinţului Alex. Ghica din Iaşi spre Bucureşti]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 54, col. I.
9777	•	327 (498.1:498.3)
[Se vesteşte că secretarul de stat Constantin Ghica a plecat la Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXV( 1853), p. 281: Novitale din năuntru.
9778	327 (498.1:498.3)
[Se anunţă că domnitorii B. Ştirbei şi Gr. Ghica au avut o consfătuire la Giurgiu], — G. TRANS., XVII
(1854), p. 365: Din cămpulQ resboiului.
9779	327	(498.1:498.3)
[Se anunţă că domnitorul Moldovei, Gr. Ghica, a plecat laFocşani, undese vaîntîlni cu domnitorul Tării Româneşti]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 103: Novitale din năuntru; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 114: Întâmplări de zi.
9780	327	(498.1:498.3)
[Se vesteşte că domnitorul Moldovei s-a întors în Iaşi de la Focşani]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 107: Novitale din năuntru.
9781	327	(498.1:498.3)
[Se anunţă că în ziarul „Oesterreichische Zeitung“ s-a publicat o „relaţie" asupra convorbirilor dintre domnitorii
532
www.dacoromanica.ro
327(498.1:498.3)
POLITICA EXTERNĂ — ADUNĂRI LEGISLATIVE
328(498.1)
Principatelor Române], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 120: Principatele dela Dunăre.
Convorbirile s-ar fi purtat asupra trimiterii unor „agenţi pentru Principate" la conferinţa de la Viena, In Înţelegere cu prinţul Serbiei.
9782	327 (498.1:498.3) [Se anunţă că, la 25 iunie, a sosit la Iaşi hatmanul miliţiei Ţării Româneşti, Gheorghe Ştirbei, fiul domnitorului],
—	GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 195: Novitale din năuntru.
Venind din Bucovina, In trecere spre Bucureşti, Ştirbei va petrece clteva zile la Iaşi, fiind găzduit de cumnatul său, Toderiţă Ghica.
9783	327(498.1:498.3) [Se anunţă că a sosit la Iaşi secretarul de stat al Ţării
Româneşti, A. Plagino], — STEAOA D., I (1855), p. 137: Iassi 20 Decemvri.
9784	327 (498.1:498.3) [Se vesteşte că vornicul Alexandru Sturza, ministru
şi secretar de stat, a plecat la Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 327: Novitale din năuntru.
9785	327 (498.1:498.3) [Se anunţă vizita la Iaşi a lui Gheorghe Ghica, director
al Ministerului Intereselor Străine, din Ţara Românească].
—	GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 331: Novitale din năuntru.
328	PARLAMENTE. ADUNĂRI LEGISLATIVE
(498.1)	Ţara Românească
9786	326 (498.1) [Ofisul domnesc anunţînd deschiderea'sesiunii Divanului Obştesc al Ţării Româneşti],—VEST. R., XVIII (1853), p. 53, col. I: Acte oficiale; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 73: Ţara Românească.
După Culegătorul Român — a cărui colecţie lipseşte din B.A.R.
9787	328 (498.1) [Ofisul domnesc prin care clucerul Ştefan Burchi şi
pah. Nicolae Borănescu sînt numiţi secretari ai Divanului Obştesc din Ţara Românească].—VEST. R., XVIII (1853), p. 53, col. I: Acte oficiale; GAZ.DEMOLD., XXV (1853), p. 73: Ţara Românească.
După Culegătorul Român — a cărui colecţie lipseşte din B.A.R.
9788	328	(498.1)
[Se anunţă deschiderea sesiunii Divanului Obştesc din
Ţara Românească, la 20 februarie], — G. TRANS., XVI (1853), p. 71: Tier’a romanâsca si Moldavi’a.
Se menţionează că clucerul Ştefan Burchi şi pah. Nicolae Borănescu au fost numiţi secretari ai Divanului.
9789	328	(498.1)
[Ştiri în legătură cu deschiderea sesiunii Divanului
Obştesc al Ţării Româneşti]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 82: Tiăr’a romanfesca si Moldavi’a.
9790	328	(498.1)
[Ofisul domnesc către Obştescul Divan prin care se
anunţă că, „săvîrşind lucrările sale, se închide pentru sesiea aceasta"]. — BULETIN [T.R.], 1853, p. 73; VEST. R., XVIII (1853), p. 117.
Se aduc şi mulţumiri membrilor acestui Divan, pentru activitatea şi oslrdia depuse la săvlrşirea lucrărilor.
9791	328	(498.1)
[Se anunţă închiderea sesiunii Divanului Obştesc al
Ţării Româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 121: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a.
9792	328	(498.1)
[Ofisul domnesc către	Obştescul	Divan prin	care	se face
cunoscut că „Indeplinitorul de şef al Miliţii şi directorul Departamentului din Năuntru sint însărcinaţi, în lipsirea şefilor acestor departamenturi, a lua parte la lucrările Obştescului	Divan"].	—	BULETIN	[Ţ.R.],	1855,	p. 85.
9793	328	(498.1)
[Ofisul domnesc către Obştescul Divan prin care acesta
e chemat a se aduna „pentru cercetarea socotelilor şi chibzuiri despre starea finanţială a ţării11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 85.
9794	328 (498.1) [Ştire despre convocarea Obştescului Divan al Ţării
Româneşti, pentru cercetarea bugetului],—VEST. R., XX (1855), p. 81: Noutăţi din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 97: Novitale din năuntru.
9795	328(498.1) [Ofisul domnesc de închidere a sesiunii Obştescului
Divan],— BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 181; VEST. R., XX (1855), p. 181: Ofisuri domneşti.
In Vestitorul Românesc, text român şi francez.
9796	328 (498.1) [Ofisul domnesc prin care este convocat Obştescul Divan,
la 2 ianuarie 1856, pentru sesiunea din acest an]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 401; VEST. R., XX (1855), .p. 393: Către C. Obştesc Divan.
9797	328	(498.1)
[Ofisul domnesc prin care Obştescul Divan este chemat
în sesiunea ordinară a anului 1856]. — BULETIN [T.R.], 1856, p.5; VEST. R., XXI (1856), p. 1, col. 1—3.
Domnitorul Înşiră	lucrările ce reveneau Obştescului Divan.
9798	Bosianu,	C.	328	(498.1)
[Observaţii în legătură cu viitoarele lucrări ale Divanului ad-hoc şi necesitatea votului secret la alegerea biroului său]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 161.
Text român şi francez.
9799	Vcrncscu,	G.	D.	328	(498.1)
[Articol cu privire la lucrările viitoare ale Divanului
ad-hoc şi la modul său de a lucra.]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 161—163.
Pledează pentru ţinerea şedinţelor In mod public, nu secret, şi pentru votarea pe faţă. Este de părere ca depula.ii să aibă o latitudine largă In privinţa discutării şi a aducerii la Îndeplinire a celor patru puncte, rccomandlnd Insă să nu se depăşească limitele chestiunii naţionale. Afirmă că discutarea chestiunilor sociale ar putea aduce divergenţe serioase Intre deputaţi. — Text român şi francez.
9800	328 (498.1) [Scurtă notă în legătură cu polemica cu ziarul „România" privitoare la folosirea votului pe faţă sau secret].
—	ROMÂNUL, I (1857), nr. 21, p. 1: Bucureşti, 17/29 Octomvrie.
Se făgăduieşte o apropiată dezbatere, intr-un articol, a opiniei Românului, favorabilă votului pe faţă, drept răspuns la un articol favorabil votului secret, publicat de Bozianu In Romania.
9801	Bosianu, C.	328 (498.1)
[Polemică cu C. A. Rosetti în chestiunea modalităţii
de votare la alegerile de persoane în Divanul ad-hoc].
—	ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 173—174.
533
www.dacoromanica.ro
328(498.1)
adunări legislative
328(498.1)
9802	328 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru,
cerînd acestui departament să facă „cuvenitele publicări şi încunoşliinţări pentru ca, la 29 Septemvrie, să se afle toţi deputaţii în Capitală, ca să poată deschide Divanul Ad-hoc“].—BULETIN [T.R.], 1857, p. 301; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 68, p. 1.
9803	328 (498.1) Programă pentru solemnitatea deschiderii Divanului
ad-lioc al Tării Româneşti, Duminica la 29 Septemvrie 1857.—AN UNT. R., IV (1857), nr. 70, p. 1; SECOLULt, I nr 74, p. 2; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 314.
In Anunţătorul Rumân şi Gazeta de Moldavia, texl român şi francez.
9804	328 (498.1) [Ofisul caimacamului către mitropolitul Nifon, prezidentul Divanului ad-hoc, prin care acesta e poftit sa deschidă şedinţele Divanului ad-hoc]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 309; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 71, p. 1.
9805	328 (498.1) [Şedinţa de deschidere a Adunării ad-hoc din Bucureşti j.—ivtONlT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p.l: Şedinţa I.
S-a efectuat alegerea comisiilor pentru verificarea actelor celor aleşi ca deputaţi.
9806	328	(498.1)
[Dare	de	seamă	despre	deschiderea	Divanului ad-hoc
din Ţara	Românească]. — ANUNŢ.	R.,	IV	(1857), nr. 71,
p. 1—3.
Tot aci, se publică orisul de deschidere al caimacamului şi discursul rostit de mitropolit. — Text roman şi francez.
9807	328	(498.1)
[Descrierea deschiderii Divanului ad-hoc în Bucureşti].
—	SECOLULO, I (1857) nr. 74, p. 1—2, nr. 75, p. 2.
9808	328	(498.1)
[Ştiri şi comentarii cu privire la activitatea Divanu-
rilor ad-hoc]. — G. TRANS., XX (1857), p. 319 şi 323: Ţeara Românească şi Moldavia, 326: Transilvania, 330: Cronica străină, 331: Ţeara Românească şi Moldavia, 334: Despre Principatele Româneşti, 342:	Divanulu
Moldaviei, 349: Ţeara Românească şi Moldavia, 347: Cronica străină, 347: Teara Românească şi Moldavia, 350: Cronica străină, 350—351: Ţeara Românească şi Moldavia, 355: Cronica străină, 359 şi 363: Tier’a roma-nfesca si Moldavi’a, 367 şi 370: Cronica străină, 375 şi 378—379: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 383: Cronica străină, 383: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 387: Cronica străină, 391—392 şi 399: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 403—404: Cronica străină, 407: Ţeara Românească şi Moldavia.
9809	328 (498.1) [Procesele verbale ale şedinţelor Adunării ad-hoc din
Ţara Românească]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 19, p.l—4, nr. 20, p. 1—3, nr. 23, p. 1, nr. 24, p. 3—4, nr. 25, p. 1—3> nr. 26, p. 3—4, nr. 27, p. 1—3, nr. 28, p.2—3, nr. 31 p. 2—3, nr. 32, p. 3—4, nr. 33, p. 3—4, nr. 34, p. 3—4’ nr. 35, p. 2—3, nr. 36, p. 4, nr. 37, p. 3, nr. 38, p. 4, nr. 39’ p. 3—4, II (1858), nr. 4, p. 15—16, nr. 6, p. 23—24’
Se publică procesele verbale ale şedinţelor Divanului ad-boc plnă la 6 noiembrie 1857 inclusiv. Unele slnt ceuzurate.
9810	328 (498.1) [Şedinţele Divanului ad-hoc din Ţara Românească].
—	ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 186—188.
Procese-verbale rezumative ale şedinţelor I—IV (30 septembrie — 7 octombrie 1857).
9811	Constantin [Â. Rosetti?]	328 (498.1)
[Dări de seamă asupra şedinţelor Divanului ad-hoc
din Ţara Românească]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 17, p. 1—2, nr. 18, p. 1—2, nr. 19, p. 2, col. III.
Şedinţele I—III, de la 30 septembrie, 2 şi 5 octombrie.
9812	328 (498.1) [Ştire cu privire la costul întreţinerii Divanurilor ad-hoc
din Principate], — G. TRANS., XX (1857), p. 359, col. II.
întreţinerea Divanului Moldovei se suia la 24 000 de franci pe lună, iar a celui al Ţării Româneşti, la 40 000 de franci.
9813	328(498.1) [Adunarea discută propunerea ca deputaţii să fie
aşezaţi în sală după clase]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 1: Şedinţa III.
Mitropolitul, ca preşedinte, a propus ca aşezarea deputaţilor să se facă după clase, afirmlnd că aceasta ar fi opinia comisarilor europeni. Ştefan Golescu arată că locul deputaţilor In sală e o chestiune de competenţa Adunării, unde comisarii europeni nu au căderea să se amestece.
9814	328 (498.1) [Alegerea biroului Adunării ad-hoc din Bucureşti]. —-
MONIT. ADUN. AD-IIOC BUC., I (1857), p. 1: Şedinţa III.
Vicepreşedinte: N. Golescu. Secretari: C. Creţulescu, Sc. Tur-navitu, Dim. Brătianu şi Şt. Golescu. Chestori: Gr. Ghica, Cr. Teii şi M. Marghiloman.
9815	328 (498.1) [Tănase Constantin, deputat al sătenilor din districtul Olt, este admis în Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti în locul lui I. Niculescu, recomandat de administraţie şi invalidat de comisia de verificare]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 1: Şedinţa II.
9816	328 (498.1) Lucrările comisiilor pentru verificarea actelor D.D.
deputaţi la adunarea ad-hoc. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 11.
Comisia Invalidează pe I. Niculescu, recunosclnd drepturile la deputăţie ale lui Tănase Constantin, alesul sătenilor din districtul Olt.
9817	328 (498.1) Răspunsul D. Turnavitu, la întrebarea D. Iupceanu,
dacă comisia a citit instrucţiile guvernului date pentru alegeri. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857),
p. 11—12.
Deputatul Sc. Turnavitu susţine competenţa comisiei pentru veriricarea actelor deputaţilor şi arată că adevăratul ales al sătenilor din districtul Olt este Tănase Constantin, pe clnd I. Niculescu a fost impus de Solomon, administratorul districtului.
9818	328 (498.1) Adresa D. deputat Tănase Constantin, către adunarea
ad-hoc din Bucureşti.—MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 12, col. II.
Deputatul ţăranilor din districtul Olt se plluge că administraţia locală refuză să-i dea actul doveditor că a fost ales In Divanul ad-hoc.
9819	328 (498.1) Actul dat D. Tănase Constantin, din partea adunării
ad-hoc. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 12, col. III.
Biroul Divanului ad-hoc adevereşte că Tănase Constantin a fost validat ca deputat al districtului Olt.
9820	328 (498.1) [Alegerea comisiei pentru redactarea regulamentului
intern al Adunării]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. l: Şedinţa II.
534
www.dacoromanica.ro
328(498.1)
Adunări legislative
328(498.3)
9821	328 (498.1) Raportul comisiei regulamentare către adunarea ad-hoc
a ţării Româneşti. — MOMIT. ADUN. AD-HOC BUC.,
I (1857), p. 2, col. I.
9822	328 (498.1) [Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti discută proiectul
de regulament intern]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 2—3: Şedinţa IV, 6: Şedinţa V; PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM.,
I (1857), p. 2—4: Seance IV.
9823	328 (498.1) Regulament din întru al divanului sau Adunării
Ad-hoc.—MONIT. ADUN. AD-IIOC BUC., I (1857), p. 3—5 + broşură de 16 p., legală între p. 8 şi 9 în colecţia B.A.R.; ROM AN IA [Bucureşti], I (1857), p. 188,194; SECOLULC,
I (1857), nr. 76, p. 2—3.
9824	Rossueceanu, [G. It.]	328 (498.1)
[Articol cu privire la regulamentul intern al Divanului
ad-hoc]. — SECOLULC, I (1857), nr. 76, p. 1.
Discută clleva articole din acest regulament şi argumentează că Divanul ad-hoc este o adunare consultativă numai In ceea ce se atinge de chestiunile politice ale românilor. Arirmă că, prin discutarea unor reforme sociale, s-ar tncurca discuţia celor patru puncte asupra cărora a fost chemai să se pronunţe Divanul ad-hoc.
9825	328 (498.1) [Alegerea „prezidenţilor claselor11 din Adunare]. —
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 6: Şedinţa V.
Pentru cler: episcopul Klmnicului. Pentru proprietarii mari: Gri-gore Ghica. Pentru proprietarii mici: Al. Golescu. Pentru săteni: G. Lupescu. Pentru orăşeni: N. Pleşoianu.
9826	328 (498.1) [Adunarea discută admiterea unui deputat în locul
lui B. Ştirbei, demisionat]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 19, col. III, 20, col. II.
9827	328 (498.1) [In locul prinţului Ştirbei, ca deputat al Adunării
a fost ales C. Haralamb], ■—PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 40, 47.
9828	328 (498.1) [Protocol şi discuţii asupra bugetului cancelariei Adunării ad-hoc].— MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I
(1857), p. 22—23: Protocol, 24, col. II-III.
9829	328 (498.1) [Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti discută chestiunea tipăririi proceselor verbale ale şedinţelor sale]. — — PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 30—31.
9830	328 (498.1) [Ofisul caimacamului către mitropolitul Ţării Româneşti, prezidentul Divanului ad-hoc, prin care îi face cunoscut că Divanul ad-hoc a fost dizolvat şi îi cere să se conformeze întocmai]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 9; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 4, p.l.
In Anunţătorul Român, text român şi francez.
(498.3) Moldova
9831	328 (498.3)
[Ofisul domnesc prin care se convoacă Divanul Obştesc al Moldovei], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 25, col, I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 25: Novitale din nauntru.
9832	328	(498.3)
[Se anunţă deschiderea Divanului Obştesc din Moldova la 21 ianuarie], — ZIMBRUL, I (1851), p. 209: Iaşii.
9833	328	(498.3)
[Ştiri cu privire la deschiderea sesiunii Divanului
Obştesc al Moldovei]. — GAZ DE MOLD., XXIII (1851), p. 25: Novitale din năunlru.
Se publică numele membrilor celor două ramuri ale Divanului Obştesc: Sfatul Administrativ şi Divanul Domnesc.
9834	328	(498.3)
[Ştiri cu privire la închiderea sesiunii Divanului Obştesc al Moldovei], — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 25, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 223: Novitale din năunlru.
Divanul Obştesc a lucrat de la 21 ian. la 11 iulie, dczbăllnd diferite proiecte de legi.
9835	328	(498.3)
[Ofisul domnesc adresat Divanului Obştesc al Moldovei, la încheierea lucrărilor sale]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 25—28.
Dare de seamă asupra activităţii diferitelor departamente, subliniind progresele făcute de administraţia tării.
9836	328	(498.3)
[Ştiri cu privire la ceremonia de închidere a sesiunii
Divanului Obştesc din Moldova]. — GAZ. DE MOLD.,
XXIII	(1851), p. 227: Novitale din năunlru.
Tot aici se publică şi ofisul domnesc de tnchidere.
9837	328	(498.3)
[Adresa Divanului Obştesc către domnitor „asupra
ofisului cu No. 55, dat la încheierea sesiei adunării pe anul 1850“]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 31: Prea înălţate Doamne.
9838	328	(498.3)
[Notiţă despre încheierea sesiunii Divanului Obştesc
al Moldovei],—BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 25, col. I: Divanul Obştesc.
9839	328	(498.3)
[Notiţă cu privire la închiderea sesiunii Divanului
Obştesc], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 227: Novitale din năunlru.
In text, se publică şi ofisul domnesc cu privire la Închiderea sesiunii. — Text român şi francez.
9840	328	(498.3)
[Se anunţă convocarea Divanului Obştesc al Moldovei], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 13: Novitale din năuntru.
9841	328(498.3) [Se anunţă că, la 22 ianuarie, s-a deschis sesiunea
Divanului Obştesc al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD.,
XXIV	(1852), p. 17: Novitale din năunlru.
9842	328 (498.3) [Notiţă despre solemnitatea închiderii sesiunii Divanului Obştesc], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 51, p. 99: Novitale din năuntru.
In cuprins, se publică şi scurta cuvtnlare rostită, cu acest prilej, de domnitorul Moldovei. — Text român şi francez.
9843	328 (498.3) [Se anunţă convocarea Divanului Obştesc al Moldovei
pentru ziua de 2 sept.]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 67, p. 163: Novitale din năuntru.
535
www.dacoromanica.ro
328(498.3)
ADUNAk! LEGISLATIVE
328(498.3)
9844	328 (498.3) [Notiţă despre deschiderea sesiunii extraordinare a
Divanului Obştesc al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 68, p. 167: Novitale din năuntru; G. TRANS., XV (1852), p. 283: Terra românească si Moldavia.
După cltcva rlnduri Introductive, se publici textul ofisului domnesc de deschidere. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9845	328 (498.3) [Se anunţă convocarea Divanului Obştesc al Moldovei
la 30 martie], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 105: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 116, col. II.
9846	328 (498.3) [Notiţă despre deschiderea sesiunii Divanului Obştesc
al Moldovei], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 113: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 121: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9847	328 (498.3) Ofis Domnesc cu No. 3 din 12 Ianuarie 1855. — GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 17: Novitale din năuntru.
Domnitorul anun(ă că sesiunea de lucrări pentru anii 1853 şi 1854 a Divanului Obştesc al Moldovei se va deschide la 15 ian. 1855. Divanul se va ocupa „totodată şi de cercetarea lucrărilor ce ar fi rămas nesflrşite in sesia anului 1852".— Text român şi francez.
9848	328 (498.3) [Ofisul domnesc pentru convocarea Divanului Obştesc
al Moldovei], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 17: Novitale din năuntru.
Ofisul e adresat logof. Ştefan Catargi, pe care 11 însărcinează cu prezidarea Divanului. — Text român şi lrancez.
9849	328 (498.3) [Dare de seamă despre deschiderea sesiunii de lucrări
pe anii 1853 si 1854 a Divanului Obstesc al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),'p. 17: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9850	328^(498.3) Mădulările Divanului Obştesc. — GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 17: Novitale din năuntru.
Lista celor 20 de membri ai Divanului Obştesc al Moldovei in sesiunea deschisă la 15 ian. 1855.
9851	328 (498.3) Domnescul Ofis sub No. 35 din 16 Iulie 1855, adresat
Divanului Obştesc, pentru închiderea sesieî sale de pe anul 1854 si 1855.— BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 225: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 221: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9852	328 (498.3) Anaforaoa Divanului obştesc sub No. 96 din 16 Iulie
1855, atingătoare de închiderea sesieî sale.—BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 225: Secretariatul de Stată; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 221: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9853	328 (498.3) Ofis domnesc adresat către Divanul General, cu data
din 30 Noemvrie 1855 sub no. 44. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 381: Novitale din năuntru.
Grigore Ghica anunţă că a considerat oportun să convoace Divanul Obştesc mai devreme; in cursul lucrărilor Divanului, li va
536
fi supus Divanului Obştesc şi proiectul de lege „pentru deplina eman-cipaţie a Ţiganilor atlrnători de persoanele particulare". Face apel Ia membrii Divanului ca să-şi dea tot concursul la realizarea acestei opere umanitare. — Text român şi francez.
9854	328 (498.3) [Dare de seamă despre deschiderea sesiunii pe anii
1855 şi 1856 a Divanului Obştesc al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 381: Novitale din năuntru. Text român şi francez.
9855	328(498.3) [Ofis domnesc adresat Divanului General la închiderea
sesiunii, înfăţişind „tabloul situaţiei ţării şi a îmbunătăţirilor ce s’au putut introduce în administraţia ei“], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 161—164; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 153—156 şi supl. la nr. 39,
p. 26.
9856	328 (498.3) [Răspunsul Divanului General la ofisul domnesc de
închidere a sesiunii sale]. — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 164; Adresa Divanului General; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 39, p. 26—27: Adresa Divanului General.
9857	328 (498.3) Ofisul Ex. Sale Prinţului Caimacamii adresat înalt
Preoasfinţituluî Mitropolit, cu data din 20 Sept. 1857 supt No. 108.— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 335; BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. II, p. 2: VII Ofisul pentru deschiderea Adunării Ad-hoc; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 294.
Caimacamul N. Conachi-Vogoride cere mitropolitului — care era de drept preşedintele Adunării — să deschidă lucrările Divanului ad-hoc al Moldovei In ziua de 22 sept. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9858	328 (498.3) Programă pentru deschiderea Adunării ad-hocu a
Moldovei. — BUL. ADUN._AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. II, p. 2; ROMÂNUL, I (1857), nr. 15, p. 1.
9859	328 (498.3) [Şedinţa de deschidere a Divanului ad-hoc din Moldova].—BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 2, p. 1: Şedinţa din 22 Septemvrie; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 29: Şedinţa din 22 Septemvrie.
Procesul verbal nr. 1.
9860	328	(498.3)
Solenilatea din 22 Septemvrie. — GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 293—295.
Dare de seamă despre deschiderea solemnă a lucrărilor Divanului ad-hoc al Moldovei. In text, se reproduce cuvlntarea de deschidere a mitropolitului Sofronie al Moldovei. — Text român şi francez.
9861	328	(498.3)
Convocaţia Divanului Ad-hoc. Solenitatea din 22 Septemvrie— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 73, p. 1—3.
Dare de seamă.
9862	328	(498.3)
[Ştiri şi comentarii cu privire la activitatea Divanurilor
ad-hoc].— G. TRANS., XX (1857), p. 319 şi 323: Ţeara Românească şi Moldavia, 326: Transsilvania, 330: Cronica străină, 331: Ţeara Românească şi Moldavia, 334: Despre Principatele Româneşti, 342: Divanulu Moldovei, 349: Ţeara Românească şi Moldavia, 347: Cronica străină, 347: Ţeara Românească şi Moldavia, 350: Cronica străină, 350—351: Ţeara Româneasca şi Moldavia, 355: Cronica străină, 359 şi 363: Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a, 367 şi 370: Cronica străină, 375 şi 378—379:
www.dacoromanica.ro
28(498.3)
ADUNAKI LEGISLATIVE
328(498.3)3
Tiăr’a romanica si Moldavi’a, 383: Cronica străină, 383: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a, 387: Cronica străină, 391—392 şi 399: Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a, 403—404: Cronica străină, 407: Ţeara Românească şi Moldavia.
9863	328 (498.3) [Costul întreţinerii Adunării ad-hoc din Moldova]. —
G. TRANS., XX (1857), p. 359: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
Întreţinerea Divanului Moldovei se suia la 24 000 de franci pe luna.
9864	328 (498.3) [Alegerea a două comisii pentru „cercetarea titlurilor
deputaţilor" aleşi în Divanul ad-hoc al Moldovei şi lucrările acestor comisii]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 2, p. 1: Şedinţa din 23 Septemvrie, 3—4: Şedinţa din 3 Octomvrie; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 29: Şedinţa din 23 Septemvrie, 30—31: Şedinţa din 3 Octomvrie.
9865	’	328 (498.3)
[Alegerea comisiei pentru alcătuirea unui regulament
al Adunării ad-hoc din Moldova şi dezbaterile în legătură ru acest regulament], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 2, p. 2—3: Şedinţa din 2 Octomvrie, nr. 2, p. 4, col. II, supl. la nr. 2, p. 1—2: Urma şedinţei din 3 Octomvrie şi a procesului verbală V; MONIT. ADUN. AD-HOC. BUC., I (1857), p. 29—30: Şedinţa din Octomvrie, 31, col. II—III, 32.
9866	328 (498.3) Regulământulu Adunării Ad-hoc a Moldovei. — BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 2, p. 2—4, adaos la supl. nr. 2, p. 1—4: text în broşură de 16 p. broşat între n-rele 1 şi 2 în colecţia B.A.R.; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 32—36.
9867	328 (498.3) Extract din Regulamentul Adunării Ad-hoc. — BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaie volantă nr. 1, legată la finele colecţiei din B.A.R.
Articolele 124 — 127, cu privire la păstrarea ordinii In adunare.
9868	328 (498.3) [Divanul ad-hoc al Moldovei hotărăşte alegerea unui
nou deputat în ţinutul Bacăului, în locul postelnicului V. Alecsandri, demisionat, fiindcă boala îl împiedica să plece din Paris]. —BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 4, p. 1, col. I: Şedinţa din 10 Octomvrie; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 59, col. I: Şedinţa din 10 Octomvrie.
9869	328 (498.3) [Alegerea unei comisii pentru validarea noului deputat
de Bacău, Alecu Aslan, si raportul ei]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 8, p. 1: Şedinţa din 31 Octomvrie, nr. 9, p. 1: Şedinţa din 4 Noemvrie; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 87: Şedinţa din 31 Octomvrie.
9870	328 (498.3) [Alegerea biroului Divanului ad-hoc al Moldovei în
conformitate cu regulamentul]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 9, p. 1: Şedinţa din 4 Noemvrie.
9871	328	(498.3)
[Se anunţă alegerea biroului Divanului ad-hoc al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX],
(1857), p. 314.
C. Negri e ales vicepreşedinte, iar secretari: F. Mavrogheni, C. Hurmuzachl, D. Ralet, C. Rolla şi A. Panu.
9872	328	(498.3)
[Alegerea biroului Adunării şi a preşedinţilor comitetelor speciale: al clerului, al proprietarilor mari, al
proprietarilor mici, al locuitorilor săteni şi al orăşenilor],
—	BUL. ADUN. AD-HOC. MOLD., I (1857), nr. 3, p.l, col. I: Şedinţa din 7 Octomvrie, nr. 10, p. 1, col. I: Şedinţa din 6 Noemvrie; MONIT. ADUN. AD-HOC. BUC., I (1857), p. 37, col. I: Şedinţa din 7 Octomvrie.
9873	328 (498.3) [Menţiune despre demisia deputatului A. Balş]. —
BUL. ADUN. AD-IIOC MOLD., I (1857), nr. 12, p. 1, col. I: Şedinţa din 12 Noemvrie.
Se hotărăşte să se facă lucrările pentru alegerea unui nou deputat.
9874	328 (498.3) [Divanul ad-hoc al Moldovei hotărăşte încheierea lucrărilor sale], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 3, col. II—IV, supl. 1 la nr. 24, p. 1—2: Continuarea procesului-verbal XXXI, a şedinţei din 21 Dechemvrie 1857.
In vederea sărbătorilor ce se apropiau, deputaţii decid „a merge In conţedie". Biroul Adunării este Însărcinat să expedieze comisiei din Bucureşti a puterilor garante lucrările care au mai rămas, să primească eventualele ei comunicări şi să convoace Adunarea, dacă va mai fi necesar.
9875	328 (498.3) [Se anunţă că s-a încheiat sesiunea Divanului ad-hoc
al Moldovei].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 401: Novitale din năuntru.
9876	328 (498.3) [Se anunţă încheierea lucrărilor Divanului ad-hoc din
Moldova]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 41, p.2, col. I: Bucureşti, 29 Dechemvrie/10 Ianuarie.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetli.
9877	328 (498.3) Către Tine Prinţule Conachi Vogoridi Caimacame a
Moldovei.— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 17 col. I; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 13.
Sub acest titlu, se publică firmanul de dizolvare a Divanului ad-boc din Moldova. Sultanul declară că, deoarece comisia puterilor garante a declarat că nu mai are nevoie de alte lămuriri cu privire la dorinţele ţării, consideră misiunea Divanului ad-hoc încheiată.
—	In Gazeta de Moldavia, text romăn şi francez.
9878	328 (498.3) Ofisu adresat Sfatului Administrativ Extraordinariu
în 13 Ianuarie 1858 supt No. 5. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 17; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 13—14.
Caimacamul Conachi Vogoride comunică Sfatului că, In urma firmanului primit de la sultan, Divanul ad-hoc al Moldovei „se găseşte legal şi regulat desfăcut". Precizează că „adunarea dc orice fire, avlnd de obiect sau de pretext a continua lucrări cărora firmanul acesta ab pus acum capăt", va fi considerată ca „un act cu totul nelegal". Cere administraţiei să ia măsuri grabnice „pentru ca să nu urmeze nici o abatere din aceste dispoziţii". — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9879	328(498.3) [Notiţă despre solemnitatea de la Palatul Administrativ, în care s-a citit firmanul de dizolvare a Divanului ad-hoc al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 13: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
9880	328 (498.3) [Consideraţii cu privire la primele îndatoriri ale Adunării Elective]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 2, col. I.
I se cere mai lntli Adunării să se conformeze art. 17 din l;gea electorală, astfel ca să se formeze „un corp ieşit din elemente ieşite numai din singura şi adevărata expresie a naţiunii".
537
www.dacoromanica.ro
328(498.3)
ADUNARI LEGISLATIVE
PARTIDE POLITICE
329(498.1,
9881	328 (498.3) [Mesajul Căimăcămiei Moldovei adresai Adunării
Elective, la deschiderea sesiunii], — MOMT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p.l,
Se anunţă, printre altele, trei alegeri care au rămas neefec-luale.
9882	328 (498.3) Programă pentru deschiderea Adunăruî Elective a
Principatului Moldovei. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p. 2—3: Ministeriul Trebilor Streine.
9883	328 (498.3) [Dare de seamă asupra deschiderii Adunării Obşteşti],
— CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 1—2: Iaşii în 29 Dechemvrie.
In cadrul dării de seamă, se publică şi programul oficial al solemnităţii de deschidere, precum şi orisul Că'inăcămiei, citit de V. Alecsandri, ca secretar al statului, la deschiderea Adunării.
9884	328 (498.3) [Descrierea deschiderii Adunării Elective a Principatului Moldovei], —PATRIA [Iaşi], I (1858), p, 33: Iaşii.
9885	328 (498.3) [Dare de seamă asupra primei şedinţe a Adunării
Elective din Moldova], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV
(1858), p. 161—162: Iaşii 29 Dechemv.
9886	328 (498.3) Şedinţa I a Adunăreî elective din 28 Decemv. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 162—163.
Rezumatul dezbaterilor din şedinţă.
9887	328 (498.3) [Scurtă dare de seamă asupra şedinţei a doua ţinute
de Adunarea Obştească a Moldovei].— CONSTITUTI-ONARIUL, I (1858), nr. 22, p. 3.
329	PARTIDE POLITICE
9888	329 (498) [Articol despre programul „partidei liberale11 din ambele
Principate], — STEAOA D., II (1856), nr. 62, p. 245 —246: Iaşii, 25 Augustă.
Se arirmă că „partea curat economică" a protocolului din 11 febr. al conferinţei de la Paris „este chiar elementul principal al programului partidei liberale", cu următoarele puncte.- accesul In posturile publice şi dreptul de a avea proprietăţi să se acorde tuturor rără deosebire de clasă şi religie clc.; „angărările şi şerbiile", toate „monopolurile", birul pe cap să se desfiinţeze, moşiile să fie supuse la impozit.
9889	Bossueccanu, [G. R.]	329 (498)
[Consideraţii cu privire la clasele sociale care compun
„partidul naţional11 din Ţara Românească şi Moldova]. — SECOLULC, I (1857), nr. 42, p. 1—2.
Afirmă că „partidul naţional" se compune din ţărani, meseriaşi, neguţători de clasa a doua şi a treia şi chiar de o mare parte a „Înaltei nobilimi".
9890	329 (498.1) [Se menţionează formarea a două „partide11 în Tara
Românească], — G. TRANS., XIX (1856), p. 355: Ti'er’a roinanesca si Moldavi’a.
După Presa de Orient ILa Presse d'Orient], — Se afirmă că aceste partide ,.pe zi ce trece se mai consolidează". Una ar fi alcătuită „din proprietarii cei mai puternici pre[cum] şi din toţi cei mai avuţi şi din clasele cele mai putinle" şi ar sta sub influenta
consulului Angliei. Cealaltă — „compusă din clasa mijlocie şi din inteliginţă, cu Junimea" — ar sta sub influenţa consulului Franţei.
9891	Bussueceanu, [G.	R.]	329	(498.1)
Despre partidulă naţională. — TIMPULC, I (1857), nr. 16, p. 1—2.
Autorul se Întreabă care partid va triumra In alegerile pentru Divanul ad-hoc, „partidul naţional", despre care arirmă că este partidul binelui, al patriotismului, al virtuţii şl al progresului, sau „partidul aristocralo-privilegial", care este, pentru el, partidU] răului, al vitiului, al deznaţionalizării şi al retrogradării. Arată pentru ce crede că va Învinge partidul naţional.
9892	Picrsiccanu, N.	329	(498.1)
[Consideraţii despre partidele naţionale din Tara
Românească], — COiNCORDIA, I (1857), p. 54.
Afirmă că In Ţara Românească s-au format două partide naţionale, care se deosebesc In unele puncte ale programei lor. Cere Împăcarea şi unirea lor, lntr-un singur partid.
9893	Angelescu, E.	329	(498.1)
Partidele. — TIMPULC, I (1857), nr. 20, p. 3.
Consideră că partidele existente In acel moment, In Ţara Românească, slnt patru: 1) Partida ullraconservatorilor sau retrograzilor, 2) Partida conservatorilor oneşti şi moderaţi. 3) Partida naţională sau a progresiştilor liberali şi 4) Partida ultraliberalilor. Caută să definească principiile şi tendinţele celor patru partide.
9894	329 (498.1) [Se anunţă contopirea celor două cluburi politice din
Bucureşti, „care avea de scop a compune o programă pentru timpul deschiderii Divanurilor ad-hoc“]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 91: Principatele dela Dunăre.
Ştirea e dată după gazeta germană din Braşov Kronstădter Zeilung. Se comunică programul politic al comitetului clubului contopit.
9895	329 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, trimisă foii „Ostdeut-
sche Post“, în legătură cu partidele din Ţara Românească],
—	L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 172, col. III: Bucarest, 22 Avril.
Se comunică amănunte privind partidul lui Ghica, acela al lui Bibescu, precum şi altele, referitoare la „partidul naţional" („Clubul central"). Se insistă asupra compoziţiei lor sociale.
9896	Angelescu E.	329 (498.1)
[Consideraţii despre partidele liberal şi conservator],
—	SECOLULC, I (1857), nr. 40 p. 1—2.
Arată că „partidul liberal" îşi are programul său cunoscut şi susţine pe faţă unirea Principalelor, pe clnd conservatorii lucrează pe ascuns, fără a avea un organ de publicitate, şi duc o luptă de corupere şi de intimidare a alegătorilor.
9897	329 (498.1) [Intr-un discurs, Teii caracterizează partidele Adunării, cel progresist şi cel conservator]. — PROCfiS VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 41.
9898	Bossueccanu, [G. R.]	329 (498.1)
Conversaţiuni intime. Partidele. — SECOLULC, I
(1857), nr. 89, p. 1—2.
Afirmă că — deşi toate hotărlrile au fost votate In Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti cu majoritate absolută —, totuşi, In Adunare se află trei partide distincte; liberalii radicali, liberalii moderaţi şi conservatorii. Recunoaşte că linia de demarcaţie Intre ele nu este încă bine desemnată.
9899	Boercscu, B.	329 (498.1)
Partidele. — NAŢIONALULC, I (1858), p. 303—304-
Arată importanţa „partidei naţionale" şi argumentează că ea are In vedere progresul, demnitatea naţională, dărlmarea privilegiilor, egalitatea de drepturi şi datorii.
538
www.dacoromanica.ro
329(498.1)
PARTIDE POLITICE
329(498.3)
9900 Bolintineanu, D.	329 (498.1)
[Analiză a configuraţiei politice interne, în preajma
alegerilor], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 37: Bucureşti.
Constată două mari partiţie: „retrograzii", oamenii care cred că ţara poate fi fericită prin instituţiile vechi, conduse de oameni vechi; „progresiştii", care cred că ţării li trebuiesc instituţii noi. reprezentate de oanr.eni noi. Aceste mari partide se fărlmă in grupe mici, după interesele candidaţilor la domnie. D. B. crede că ambele partide este bine să fie reprezentate in Adunarea viitoare.
9901 [Potrescu], A.	329 (498.1)
Novissima verba. „Partidele în România".— NATIO-
NALULtJ, I (1858), p. 384; ZIMBRUL ŞI VULT., IV
(1858), p. 77—78.
Discută chestiunea dacă au existat mai Înainte partide politice in Tara Românească. Defineşte ce eSte un partid. Argumentează de ce crede că trebuie să fie un singur partid In ţară, cel „naţional", care să reprezinte naţiunea şi dorinţa ei de progres. Consideră că, In afară de acest partid, nu există In ţară declt „coterii" şi „clici politice", care nu urmăresc declt interese personale.
9902	329 (498.1)
[Comentariu la articolul „Novissima verba. Partidele
în România”, de A. Petrescu, reprodus în „Naţionalulu"].
—	ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 78.
După ce reproduce Întreg articolul, redacţia foii Zimbrul şi Vulturul adaugă că Nafionalula este organul burgheziei din Ţara Românească şi că el nu are o atitudine revoluţionară, cum susţinea, acuzlndu-1, foaia moldoveană Constitulionariul.
9903	[Bolintineanu, D»]	329 (498.1)
[Comentariu la un articol din ziarul „Românul", în care se vorbea de ivirea unui partid „progresist moderat"].
—	DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 70; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 427: Curierul interiorii.
Califică acest eventual partid drept „o creaţie cu corpul de oaie şl capul de vulpe". Arată că In ţară nu pot exista declt două partide reale, corespunzlnd celor două principii In luptă: cel progresist şi cel retrograd. Partida progresistă e unitară ca principii, chiar dacă s-ar împărţi In grupuri după candidaţii la domnie. Un partid „progresist moderat" n-ar fi In realitate declt tot un partid retrograd, care nu are curajul luptei deschise şi aşteaptă să vadă unde va fi victoria.
9904	329 (498.3)
Adresa Secret, de Stat sub No. 1064 din 22 Martie 1857, urmată cătră Depart. din Năuntru. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 101, col. I—II; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 93: Novitale din năuntru.
Comunică hotărtrile Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei cu privire la acţiunile partidei naţionale. Sfatul consideră comitetele electorale Înfiinţate, cu ramificaţii tn „toate rezidenţele ţinutale", ca „nelegaie" şi neingăduite. Crede că aceste comitete ar fi In măsură „a aduce rătăcire şi a ameninţa sinceritatea alegerilor", printr-un „duh esclusiv de partidă". Cere Departamentului din Năuntru să ia următoarele măsuri poliţieneşti: să interzică toate aceste comitete; să confişte şi să distrugă orice fel de „programe seau proclamaţii ce s’ar găsi oriunde circullnd In ţară". — în Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9905	329 (498.3)
[Publicaţia Ministerului din Năuntru al Moldovei cu privire la acţiunile parlidei naţionale, pe care le consideră ca ilegale], — BULETIN [Mold.l, XXV (1857), p. 101, col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 93: Novitale din năuntru.
Aduce la cunoştin|a publică Încheierea Sfatului Administrativ, constatlnd că tn Moldova o „partidă" „şi-au însuşit dreptul a să constitua formal in comitet, a delibera asupra fiinţei politice a acestui Principat, a iscăli jurnale, a publica programe şi proclamaţii, litografiindu-le". — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
9906	329 (498.3)
Circulara partidei naţionale din Moldavia.—NATIO-
NALULtJ, I (1858), p. 308.
în revista politică din p. 307, se precizează că această circulară s-a tipărit la Berlin şl s-a răsplndit In Moldova, deoarece moldovenii „nu au jurnale In care să-şi exprime opiniunea lor In Împrejurările actuale". în circulară se arată ce hotărlrl a luat conferinţa de la Paris pentru reorganizarea Principatelor Române Se afirmă că partida naţională trebuie să lucreze cu energie şi să lase la o parte Interesele particulare, avlnd o singură deviză: unirea patriotică naţională Intre toţi, „spre a scoate din sinul naţiei o adunare demnă de marea misie, ce are a desăvlrşi".
9907	328 (498.3)
Partizile. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 22,
46—47, 54—56.
Se arată ce înseamnă cuvlntul „partidă" In ţările „constituţionale" şi se precizează că „partizile constituţionale" au de principiu „progresul" şi, după cum caută să-l atingă, se pot deosebi trei partide „constituţionale": moderat, progresist şi democrat. Pe lingă aceste partide, se afirmă că există şi clte o clică de retrograzi. în Moldova, se arată că nu ar exista partide şi că de o parte se află naţiunea şi de cealaltă parte „clicile politice". Mai departe, autorul anonim se ocupă de clica politică reacţionară grupată In jurul foii Constitulionariul, sub redacţia lui Grigorie Balş.
9908	329 (498.3)
[Consideraţii polemice despre „partida naţională"]. —
CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 4.
Articol anonim In care se afirmă că partida naţională nu ar reprezenta o majoritate In Mildova. Această partidă ar fi numai „o societate mică, legată In ca prin simpatii, prieteşug, rudire".
9909	329 (498.3)
O parimie. (In pilda deosebitelor profesii de credinţă). —
STEAOA D., III (1858) nr. 95, p. 283 bis — 284 bis.
Autorul anonim observă că toate profesiile de credinţă accentuează o poziţie de mijloc: cei de la Constitulionariul se numesc „nici conservatori retrograzi, nici reformatori radicali"; cei de la Patria zic că „vor să meargă Înainte, dar că nu pot să alerge"; cei de la Steaoa Dunării Îşi spun „nici retrograzi, dar nici socialişti"... Crede că toţi fac o greşeală clnd caută să se aşeze „la mijlocul setn-durii"; să nu uite că sclndura situaţiei politice din Principate are numai două capete: al „dreptăţii" şi al „strlmbătăţii". Cel ai „strtm-bătăţii" e înfipt solid In pămlnt, adică In trecut. Trebuie deci ca toţi oamenii dc bine să părăsească moderaţia şi să se aşeze la „capătul unde slnt opiniile generoase şi neapărat înainte mergătoare ale campaniei dreptăţii".
www.dacoromanica.ro
33 ECONOMIE. PROBLEME ECONOMICE
330	Economie politică
331	Muncă şi muncitori
332	Economie financiară (Bănci, monedă, credit)
333	Proprietate. Chestiunea agrară
336	Finanţe publice
337	Vămi. Regim vamal
338	Producţia bunurilor. Situaţie, organizare şi politică economică
339	Repartiţia, distribuţia şi consumaţia bunurilor
330	ECONOMIE POLITICĂ
9910	[Yasici, Dr. P.î]	33.01
Economia naţionale. — TELEGRAFUL R., II (1854).
p. 308—309.
Amplă expunere a principiilor economiei politice burgheze: Istoricul modulul de producere a bunurilor (sclavagismul antic, dezvoltarea meseriilor şi a comerţului In evul mediu, naşterea capitalismului şi a industriei In epoca modernă); definiţia economiei naţionale (= politice); definiţia şi analiza capitalului; problema valorii bunurilor; mina de lucru; problema raportului dintre capital şi mina de lucru. Se subliniază disproporţia dintre numărul mic al capitaliştilor şl marea mulţime a lucrătorilor; se arată că aceasta nu e just: „precum este de primejdios adecă, clnd pămlntul este proprietatea unei mici plase de boieri, chiar aşa este de stricăcios pentru soţletatea omenească clnd capitalele cele mari se află numa' In mina a cltorva bencheri avuţi". Se accentuează că „de boala aceasta pătimeşte veacul nostru". Se arată că, prin revoluţia de la 1789, s-au sfărlmat legăturile iobăgeşti şi ale ţehurilor (= breslelor), dar lucrătorul, neavlnd unelte, a devenit robul capitalistului. Dreptul de a lucra se preface astfel „In dreptul de a cerşi sau a muri de foame". Soluţia se indică In „un aşezămint Întemeiat pe prinţipul asoţiaţiunei, Împreunat cu o aruncătură potrivită de dare asupra averei, venitului", precum şi cu „lăţirea lucrărilor publice". Se cercetează apoi: chestiunea producerii şi distribuirii bunurilor; circulaţia lor; rolul monedei (problema monedei de hlrtle); consumarea bunurilor. Lucrarea se încheie cu o scurtă expunere a principalelor sisteme de economie politică, ale lui Colbert, Fr. Quesnay, Adam Smith şi Frederic Liszt.
9911	Apostoloaun, G.	33.01
Introducţie la Cursul de Economie politică [Lecţia I].
—	ROMÂNIA LIT., 1855, p. 257—261, 269—273.
Definiţie, citindu-se Smith, Say, Rossi, Blanqui. Caracterul de ştiinţă all'economiei politice. Criticile care i se aduc: a) de cosmopolitism, din partea patrioţilor, b) de ignorare a asupririi şi exploatării omenirii, din partea socialiştilor francezi. Combaterea acestor acuzaţii, susţinindu-se că Economia politică nu contrazice creştinismul. Foloasele studiului ei: grăbeşte formarea averilor, fără de care nu există progres. Citează încercarea lui Dunoyer de a lărgi sfera economiei politice.
9912	Apostoleanu, G.	33.01
Economie politică. Lecţia II. ROMÂNIA LIT., 1855,
p. 329—330, 337—339, 345—347, 357—359.
Subtitlu: „Influinţa Statului: asupra societăţeî, şi a legilor asupra chipului căştigărei averilor". Scurtă incursiune istorică asupra dezvoltării economice In Franţa şi Anglia plnă la revoluţia din 1848.
9913	I. [onescu, I.]	33.01
[Notă la „Introducţie la Cursul de Economie politică"].
—	ROMÂNIA LIT., 1855, p. 257.
Arată că articolul conţine prelegerea inaugurală la cursul ţinut de Apostoleanu la gimnaziul din Iaşi. Subliniază încercarea făcută In 1844, prin I. Ghica, de a se ţine prima oară In Moldova un astfel de curs.
9914	B.[enescu?] I,	33,01
Despre raportulu Moralei cu Economia politică. — CONCORDIA, I (1857), p. 4, 12.
„Precuvlntare" la un curs de „Economie politică ce se va publica peste clte-va luni". Discută problema dacă „creşterea bogăţiilor generale subt impulsia arcurilor industriale" produce ori nu „decadenţa moravurilor", fără a lua o poziţie hotărltă. In partea a doua, intitulată Dreplula şi Folosiloriult, dezbate problema lucrurilor drepte şi a celor folositoare, fiind de părere că „jertfirea vieţii noastre pentru interesul tutulor ni se pare cea mai sublimă,'faptă".
9915 Iarca, Dimitrie	33.01
Industria.—ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 83—84.
Părţile acestui articol de economie politică: Industria agricolă; Industria manufacturieră; Industria Comerţială şi Creditul.
9916 Strată, I.	33.01
Despre importanţa industrială. — NATIONALULtT I
(1858), p. 162.
Articol datat: Berlin In 6 mai 1858. — Explică progresul omenirii In domeniul industrial, realizat mai ales in sec. XIX, din punctul de vedere al liberalismului burghez. Constată că „industria a schimbat faţa lumii întregi". Ca să demonstreze aceasta, face o comparaţie intre societatea antică şi cea modernă, arăttnd că in antichitate naţiunile erau izolate intre ele, Iar In sinul lor „o mlnă'de oameni liberi" dominau peste „o hoardă de sclavi In mizerie". Consideră*că „una din cauzele care influenţează asupra societăţii moderne e imensa facilitate cu care naţiunile cele mai Îndepărtate comunică astăzi Intre ele“, adică „relaţiunile comerciale întinse" şi dezvoltarea căilor de comunicaţie. în legătură cu aceasta, au crescut şi trebuinţele omenirii: „trebuinţele ce simte astăzi cel mai modest proletar ar fi fost de ajuns spre a escita gelozia unui patrician înavuţit al Romei antice". Acest fenomen crede că a dus la dezvoltarea uriaşă a industriei. Consideră că de progresul industriei trebuie să se ocupe şi oamenii politici, deoarece creşterea ei măreşte nu numai bunăstarea unei naţiuni, ci şi forţa ei militară.
9917	Stratfi, I.	33.01
Despre maşine. — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 166.
Arată importanţa maşinilor In dezvoltarea industriei şi combate pe cei care susţin că, prin introducerea maşinilor, lucrătorii nu-şi vor mai găsi de lucru, îşi vor pierde plinea şi vor cădea In mizerie; aduce ca exemplu dezvoltarea industriei bumbacului In Anglia, unde s-au introdus cele mai multe maşini, arăttnd că in 1769 această industrie utiliza un număr de 7900 persoane, la 1799 avea 352 000, iar In 1858 a ajuns să aibă un număr de 2 500 000 lucrători.
9918	33.01
[Se anunţă că V. Boerescu va ţine un curs de economie
politică]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 361: Sciri din intru.
Cursul se va ţine la Colegiul naţional de două ori pe săptă-mlnă; după ce se vor da „noţiuni preliminarii asupra definiţiunei şi importanţei economiei politice asupra valoare), asupra pro-
540
www.dacoromanica.ro
33.01
ECONOMIE POLITICA — MUNCA ŞI MUNCITORI
331(498.3)
ducţlunei, asupra muncel şi capitalurilor, se va tracta despre industria agricola (proprietate mare, proprietate mica, cultura mare, cultura mica), despre industria de manufactura, despre industria comercială şl de transport, despre natura şl rolul capitalurilor, despre monede, despre credit, despre bănci, despre impozite (biruri) şl datorieie publice".
9919	33.01
[Se anunţă că V. Boerescu îşi va ţine cursul de economic politica, după cererea mai multor persoane, joi şi duminică de la 10 la 11, în loc de miercuri şi sîmbătă].— NAŢIONALULtî, I (1858), p. 372: Sciri din intru.
331	MUNCĂ ŞI MUNCITORI
9920	Aurelian, P. S.	331
Despre lucru sau despre munca omului în raportă
cu agricultura. — NAŢIONALULtî, I (1858), p. 158— 159.
Arată ce este munca, de cite feluri este: silită, liberă şi asociată, cum a evoluat munca in agricultură şi industrie şi ce foloase a tras omul în urma măririi producţiei. Autorul este „student In agricultură", la Grignon (Franţa).
9921	331	(437.1)
[Se anunţă că la Kakoviţ, în Boemia, 25 de lucrători
aruncaseră cu pietre în ferestrele guvernatorului, pentru că li se scăzuse salariul]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 103, col. II: Întîmplări de zi.
..Tumultanţii mal toţi căzură prinşi In mlinile jandarmilor".
9922	331	(439.2)
[înregistrarea cu satisfacţie a apariţiei apropiate a
unei legi în Transilvania privitoare la „slugi şi sluinice“1.
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 397—398.
9923	Crisianu	331	(439.2)
[Corespondenţă din Abrud cu privire la nemulţumirea
populaţiei miniere locale faţă de noul sistem de recrutare militară], — G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. II: Abrudu, 28 Martie.
Corespondentul arată că recrutările s-au terminat In linişte de curlnd. Populaţia minieră („băierii") se aştepta să fie scutită de serviciul militar, conform cu privilegiile pe care le are. Văzlnd că guvernul proclamă egalitatea tuturor faţă de serviciul militar, „băierii" s-au supus; Insă, ei slnt nemulţumiţi, fiindcă lucrătorii de la „minele erariali" au fost scutiţi şi de astă dată de militărie.
9924	331 (439.2) [Cu privire la ordonanţa comisariatului de cerc din
Braşov despre datoria negustorilor de a anunţa orice îndepărtare din serviciu a calfelor], — G. TRANS., XVI
(1853), p. 388—389: Braşovu.
9925	B.fariţ,	Gheorglie]	331	(439.2)
Regulamentă pentru slujitori (Dienstboten-Ordnung).
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 354: Transsilvania.
Comentariu la regulamentul pentru slujitori, In care autorul subliniază importanţa socială a „domesticilor".
9926	331	(439.2)
[,,Ordinatiune“ privind problema certurilor dintre stăpîni şi servitori şi dintre patroni şi meseriaşi]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 381: Partea oficiosă.
9927	331	(439.2)
Regulament!) provisoriu de servitori şi servitdre	pentru
Marele Principatu alu Ardealului. — G. TRANS., XX (1857), p. 97, 101—102, 105—106, 109—110: Partea oficidsă.
9928	331 (439.2) Regulămînt provisoriu de servitori şi servit6re pentru
marele principat al Ardealului.—TELEGRAFUL R., V (1857), p. 109, 117, 121, 125, 129, 137—138.
9929	331 (44) [Scurt comentariu în legătură cu arestările printre
muncitori făcute la Paris]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 303: Neuestes.
9930	331 (44) [Ştiri despre arestări de membri ai asociaţiilor de lucrători la Paris].— BUKURESTER DT. Z., XII (185 ), p. 347: Frankreich.
9931	331 (498.1) [Poliţia oraşului Bucureşti face cunoscut că orice
angajare de personal casnic trebuie făcută potrivit legii]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 310.
9932	331 (498.1) [Poliţia Capitalei reaminteşte cetăţenilor vechea ordonanţă cu privire la angajarea servitorilor]. — BUKARES-TER DT. Z., IX (1853), p. 369: Polizeiliche Verordnun-gen.
Potrivit acesteia, orice nou angajat va fi anunţat la comisia poliţienească respectivă, unde va depune o chezăşie şi In schimbul ei va primi o legitimaţie. Poliţia nu va da curs reclamaţiilor de furt ale celor ce nu au făcut această formalitate.
9933	331 (498.1) [Poliţia Capitalei face cunoscut că nici un stăpîn nu
are voie să angajeze un servitor fără condicuţă].— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 56, p. 3.
De asemenea se face cunoscut că nu se poate îndepărta un servitor fără un preaviz de 10 zile, tot astfel va face şi servitorul clnd va voi să iasă din serviciu.
9933*	331 (498.1)
Statute pentru o casă de prevedere şi de economie fondată de lucrătorii Tipografi din Bucuresci. — ROMÂNUL, II (1858), foaie volantă, legată în exemplarul B.A.R. după nr. 80 din 9/21 oct. 1858.
Preşedintele casei era C. A. Rosetti, vicepreşedinte S. Walter, casier I. Romanov, iar membri: Zisu Popa, Mihalache Găleşeanu şi Petre Ispirescu.
9934	331 (498.3) [,,Povăţuirea“ poliţiei oraşului Iaşi cu privire la înregistrarea tuturor slugilor]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 194: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 196: Novitale din năuntru.
Slugile se vor constitui In corporaţie, cu un staroste şl avlnd „manuale" (= cărţi de muncă) adeverite de poliţie. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
9935	331	(498.3)
[înfiinţarea corporaţiei slugilor din Iaşi]. — GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 276: Novitale din năuntru.
Slugcrul Anton Beer e numit staroste al corporaţiei. Proprietarii slnt invitaţi a-şi trimite slugile pentru a fi Înregistrate şi a primi „manuale" (= cărţi de muncă). Text român şi francez.
9936	331	(498.3)
[Femeile care intră în serviciu au datoria să prezinte
actele de stare civilă], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 121: Depart. Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
9937	331	(498.3)
[Sfatul Administrativ din Moldova interzice	anga-
jarea vizitiilor, rîndaşilor etc. fără un „patent" cuvenit din partea Vistieriei]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 103: Novitale din năuntru.
541
www.dacoromanica.ro
331(498.3)
MUNCA ŞI MUNCITORI
331.96(439.2)
9938	331(488.3) [Se ordonă ca slugiile, la primire, să aibă un „manual
cuvenit din partea Poliţiei"]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 87: Poliţiea Capitalei.
9939	331.2 [Domnitorul Ştirbei aprobă preţurile muncii pâmîn-
tului propuse de Obştescul Divan]. — BULETIN [T.R.], 1852, p. 161; VEST. R., XVII (1852), p. 153.
Se stabilesc două Teluri de preturi,- un preţ pentru judeţele şi plilşile de clmp şi alt preţ pentru judeţele şi plăşile de munte.
9940	331.2 [Preţurile muncii pămîntului legiuite pe un curs de
cinci ani]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 163—164.
Slnt preturi deosebite pentru judeţele sau plăşile de clmp şi cele de munte; se publică şi lista celor două feluri de judeţe sau plăşi.
9941	331.2 [Preţurile curente pentru ziua de lucru]. — SEPTĂ-
MĂNA, 1853, p. 7, 24, 48, 104, 120, 160, 192, 304, 312, 320, 328, 336.
9942	331.2 [Preţurile curente ale zilei de lucru în judeţele Moldovei]. — SĂTEANUL, 1853, p. 14, 15, 30—31, 50—51, 66—67, 82—83, 98—99 şi 114—115.
9943	331.2 [Salariul lunar al unei bucătărese]. — BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 184, 228: Nachweisungs — Bureau in Bukurest.
In oferta sa de serviciu, cere 4 ducaţi pe lună. La p. 220, o guvernantă cere 6 ducaţi lunar.
9944	Stamm, Dr. Ferdinand	331.4
Die Schneider = Mamsellen. — BUKURESTER DT.
Z. , XII (1856), p. 41—42: Feuilleton.
Articol pledtnd pentru emanciparea femeilor şi pentru egala lor îndreptăţire faţă de bărbaţi, In profesiunile unde pot lucra temeinic. Descrie exploatarea la care erau supuse lucrătoarele de croitorie, broderie etc. încheie cu speranţa că noua lege austriacă a meseriilor va contribui la Îmbunătăţirea soartei lor.
9945	Mihailescu, Gavriil	331.7
Meşteşugurile. — EHO ECL., I (1851), p. 35—36.
Articol In care se face apologia meseriilor. Autorul consideră că lumea nu trebuie să privească cu dispreţ pe meşteşugari, ci pe cei ce îşi duc viaţa In lene şi trlndăvie. Subliniază că „inventarea şi înaintarea meşteşugurilor au adus naşterea şi înaintarea civili, zaţiel".
9946	331.7(439.2) Românii din Transilvania şi Meseriile. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 41—42, 45—46.
Articol de îndemn pentru români de a deprinde, In afară de agricultură, şl diferite meserii. Se atrage atenţia că din anul 1852 privilegiile breslelor s-au desfiinţat şl In Transilvania, înlesnind astfel şi românilor accesul la meserii.
9947	331.7 (439.2) Publicăciunea c.r. locutininte pentru Ardealu, din
28 Marţiu 1855, prin care se făcu cunoscute principiele fiitdrei regulări a meserielorfl reali din aceslă ţeră.— G. TRANS., XIX (1856) p. 57: Transsilvania.
Reproducerea din Foaia legilor provinciale. Se precizează că „meserie reali sunt acele, cari, In opusăciune cu meseriele personale, se pot străpune la alţii sau numai de sine, sau In legătură cu vreo realitate, prin numărul sau prin alte titluri de dreptul privat". Intre aceste meserii reale nu se vor număra „drepturile regale" („iura regalia minora"), cum ar fi dreptul de morărit sau cel de clrciumărlt. Cei ce „cugetă a se afla In stăptnirea unei meserii reale"
trebuie să dovedească In termen de doi ani, Incepind de la 1 apr. 1855, „însuşirea reale a meseriei sale". Meseriile recunoscute de locotenenta Ardealului se vor trece In protocolul funduar, sau, cele „vlnzăcloase", In propriile protocoale de prenotări la dregă-toriile de industrie de prima instanţă.
9948	331.7	(439.2)
[Publicaţie a	magistratului	din	Braşov	privind schim-
barea meseriilor „neapărat de lipsă pentru trebuinţele vieţii"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 6: Transilvania.
Se interzice părăsirea acestor meserii, ca de pildă cea de brutar, sau aceea de măcelar, fără a se aviza cu două luni Înainte autorităţile locale.
9949	331.7	(439.2)
[Publicăciunea	guvernului	Ardealului	„despre esami-
narea persoanelor menite a conduce şi a supravegia căldările de abori şi maşinele de vapor"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 141: Partea oficiosă.
Se hotărăşte prin această „publicăciune" că numai cei care vor fi trecut un examen, prin care să-şi dovedească cunoştinţele In acest domeniu, vor fi autorizaţi cu conducerea căldărilor şl maşinilor cu aburi. Aceasta pentru a se evita accidentele.
9950	331.7 (498.1) [Condiţiile examenului pentru ocuparea locurilor de
„conductori de clădiri" şi „conductori de pavaje", publicate de Departamentul din năuntru al Ţării Româneşti]. — VEST. R., XX (1855), p. 53.
Se dau materiile la care vor fi examinaţi concurenţii.
9951	331.811 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru al Ţării Româneşti către cîrmuirile judeţelor, referitoare la repausul în timpul sărbătorilor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 82; VEST. R., XVIII (1853), p. 129.
9952	331.811	(498.1)
[Lămuririle Departamentului din Năuntru privitoare
la repausul în zilele de sărbători]. — VEST. R.,	XVIII
(1853), p. 157—158.
9953	331.811	(498.1)
[Măsuri ale Departamentului din Năuntru pentru
respectarea duminicilor şi sărbătorilor].— BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 143: Donaufiirstenthiimer.
Se interzice orice comerţ, afară de cel al farmaciilor, brutăriilor şi măcelăriilor.
9954	331.811	(498.1)
[Măsurile ministerului din năuntru din Ţara Românească cu privire la păstrarea repausului duminical], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 158: Ţara Românească.
9955	331.811	(498.1)
[Redacţia ziarului „Românul" anunţă suspendarea
ziarului pe două zile, pentru a se da vacanţă de sărbători lucrătorilor]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 40, p. 1.
9956	331.811	(498.3)
[înştiinţarea Poliţiei oraşului Iaşi referitoare la sărbătorile legale], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 265.
9957	331.86	(439.2)
[Ştiri locale din Braşov cu privire la măsurile luate de
autorităţi pentru a obliga pe patroni să-şi lase ucenicii să frecventeze şcolile], — G. TRANS., XVIII (1855),p. 63: Braşovfi, 10 Marţiu n.
9958	331.96	(439.2)
[Lipsa braţelor îngreuiază secerişul în regiunea Braşovului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 251.
542
www.dacoromanica.ro
331.96 (498,1)
MUNCA ŞI MUNCITORI — ECONOMIE FINANCIARA
332,1 (436)
9959	331.96 (498.1) [Se constată cu părere de rău de către „Curierulfl
ungurescu" din Cluj că de un oarecare timp secuii lipsiţi de învăţătură se angajau ca servitori], — G. TRANS., XX (1857), p. 39: Transilvania.
Se informează că toţi servitorii şi servitoarele din Braşov şi Sibiu erau secui sau secuience şi că secuii erau foarte căutaţi ca servitori la Bucureşti, mai ales de la desfiinţarea robiei.
9960	331.96 (498.1) [Frideric Binder face cunoscut că a deschis un cantor
unde poate să se adreseze oricine are trebuinţă de „guvernante, dascăli, economi, feciori de prăvălii şi servitori de casă“], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 6, p. 4.
9961	331.96 (498.3) [Scarlat Petelenţ şi Ioan Sircă anunţă că pot pune
la dispoziţia proprietarilor sau arendaşilor, „cu preţuri măsurate", „un număr de locuitori, alcătuiţi cu bună învoeală", pe care ei îi au la „dispoziţie", „pentru munca de casă şi de secere în cursul verei 1858“]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 164, col. III: înştiinţări.
Cei interesaţi urmau să se adreseze „In Iaşi la D. Aga Scarlat Şişcanu".
332	ECONOMIE FINANCIARĂ
332.0	Chestiuni generale
332.1	Bănci 332.4/. 5 Monedă
332.6	Bursă
332.7	Credit
332.8	Dobîndă. Camătă. Loterii Vezi şi: 336 Finanţe publice
332.0 CHESTIUNI GENERALE. CRIZE ECONOMICE ŞI FINANCIARE
9962	332.014(4) Unu ceva curiosu istoricii. — ISIS, III (1858), p.
377—379.
Din lucrarea lui 1. E. Horn Cercetări istorico-financiare, apărută In Germania, se extrage capitolul despre scandalul financiar de la începutul sec. 18 In Franţa, In Jurul lui Jean (John) Law.
9963	332.014 (436) [Informaţie luată din presa austriacă cu privire la
consfătuirea ce a avut loc la Viena între preşedintele Reichsrathului şi „cîteva capacităţi finanţiare", asupra modalităţilor de îndreptare a „valutei" banilor, „care în starea sa de acum apasă greu asupra locuitorilor"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 154, col. I.
Se precizează că baronii Rothschild şi Şina luaseră parte la consfătuire şi se arată că „nu numai de la pieţele mari, cum Vlsna, Praga, Triest, Pesta, ci şi de la locuri mai mici se aude o unanimă pllnsoare asupra cursului de astăzi al valutei".
9964	332.014 (436) [Articol cu privire la cauzele depresiunii financiare
din Austria]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 102—103: Oesterreichische Monarchie.
Se caută cauzele In insuficienţele mecanismului economic dirijat de stat.
9965	332.014 (439.2) [Lipsa „unei cerculări de bani amăsurate la trebuinţele
acestei pieţe" îngreuiază viaţa economică a Braşovului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 38—39.
9966	Vasici, Dr. P.î	332.014 (439.2)
Valuta. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 188—
189.
7 — Bibliografia analitică — c. 959
Articol In care se analizează criza economică din Ardeal şi se caută a se ghici cauzele ei. Se notează astfel scumpirea continuă a cerealelor, deşi In Ardeal slnt stocuri suficiente pentru a hrăni pe timp de un an o populaţie îndoită. Unii cred că motivul scum. plril ar fi stocajul de către speculanţi, alţii că ar fi Înmulţirea fabricilor de spirt din cereale. In acelaşi timp, meşteşugarii care produc singuri se pllng că întreprinderea lor nu mal rentează. Negustorii care mergeau de 4—5 ori pe an la Viena pentru marfă, abia mal merg de 1— 2 ori, fiindcă lumea cumpără numai strictul necesar. Drept cauză a crizei se indieă lipsa de credit; iar drept cauză a acesteia, fluctuaţiile de valoare ale monedei, florinul valorlnd clnd 50 clnd 70 cruceri.
9967	332.014	(439.2)
[Despre	nădejdea	jurnalelor	ungureşti din Cluj că
în urma	construirii	drumului	de	fier	prin	Ardeal va dis-
părea, în parte, supărătoarea lipsă de bani]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 326: Transsilvania.
9968	332.014	(439.2)
[Lipsa banilor a dus pe oamenii din Gherla „a-şi căuta
refugiu la tergulu de schimbu de lucruri"]. — G. TRANS., XIX (1856) p. 373: Transsilvania.
Se observă că, In bani, lucrurile ajunseseră la preţuri fabuloase.
9969	332.014	(439.2)
[Se anunţă că negoţul braşovean stagna din lipsa
banilor pe piaţă], — G. TRANS., XX (1857), p. 156: Transsilvania.
9970	Petrescu,	G.	In.	332.014	(498.1)
Situaţiune. — NAŢIONALULtJ, II (1858), p. 18.
Autorul se ocupă de mersul vlnzărli cerealelor In „pieţele noastre de esportaţiune" şi de lipsa de numerar, care este foarte acută, deoarece tranzacţiile se fac foarte greu şi nu se vede „de cit hlrtie şi iar hlrtie care trece din mină In mină ca un metal".
9971	Petrescu,	G.	332.014	(498.1)
Buletinul Comercial	şi agricol. — NAŢIONALULtJ, I
(1858), p. 213.
Criza financiară din Europa şi America are repercusiuni şi pe piaţa românească, unde lipseşte numerarul, iar doblnzile au crescut. Se simte nevoia unei bănci. Din cauza iernii grele se prevede o recoltă slabă.
9972	332.014	(498.3)
[Se arată că şi capitala Moldovei ca şi Parisul suferă
de scăderea numărului „monedei sunătoare". — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 322, col. III: Novitalele zilei.
332.1	BĂNCI
9973	Strata, I.	332.1
Despre Bănci. — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 247—
248.
Al treilea capitol al unui articol, care pentru primele două capitole poartă titlul; Despre credita. Autorul prezintă cele trei categorii de bănci: de depozit, de împrumut şi de esconto. Expune caracteristicile şl operaţiunile lor, subliniind la sfirşit avantajele pe care le oferă acestea pentru economia unei ţări.
9974	332.1 (436) [Apropiată „reformă străbătătoare" a băncii naţionale
austriece pentru consolidarea situaţiei ei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 392.
Se arată In ce va consta această rerormă.
9975	332.1 (436) [Comunicat al Băncii naţionale austriece In legătură
cu plata dividendelor].— G. TRANS., XIV (1851), p. 417.
Se anunţă că această operaţie va avea loc Intre 20 dec. 1851 şi 15 ian. 1852.
543
www.dacoromanica.ro
332.1 (436)
ECONOMIE FINANCIARA
332.1(439.2)
9976	332.1	(436)
Despre starea şi bilanţul bancului. — G. TRANS.,
XV (1852), p. 43—44.
Se dau cifre amănunţite In legătură cu situaţia „bancului naţional din Vicna".
9977	332.1	(436)
(Politica guvernului fată de Banca naţională din
Viena]. — G. TRANS., XV (1852), p. 63.
Sc înregistrează cu satisfacţie ştirea dată de foaia Wanderer, cum că guvernul intenţiona să redea băncii din Vicna caracterul ei Independent.
9978	332.1	(436)
[Situaţia „bancului naţional austriac1* la 1 iunie
1852], — G. TRANS., XV'(1852), p. 172.
9979	332.1	(436)
[Starea „bancului naţional11 din Viena la 3 august
1852].— G. TRANS., XV (1852), p. 231.
Sc dau cifre In legătură cu bilanţul băncii naţionale a Imperiului austriac.
9980	332.1	(436)
[Situaţia bancului naţional al Imperiului austriac
în luna septembrie 1852].— G. TRANS., XV (1852), p. 295.
9981	332.1	(436)
[Realegerea baronului Şina ca locţiitor al guvernatorului băncii de stat din Viena], — G. TRANS., XVI (1853), p. 7.
9982	332.1	(436)
[Ştiri în legătură cu adunarea extraordinară a comitetului Băncii din Viena]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 139, col. I: Viena, 10 maiu.
Se subliniază vestea că Banca va ft In stare „ca să plătească iarăşi cu argint" şi „să estlndă şi să organizeze creditul In întreaga Monarhie".
9983	332.1	(436)
[Despre darea	în	stăpînirea	Băncii	Naţionale a	Austriei a 39	de	domenii,	în	contul	datoriilor	statului	faţă
de această instituţie], — STEAOA D., I (1855), p. 62: Austria.
Din acestea 11 erau situate In Banat, fiind „cele mai mari şi mai fertile", iar 1 In Transilvania.
9984	339.1 (439.2) [Interzicerea destinării profilului „casei de păstrat11
din Braşov unei săli de gimnastică], — G. TRANS., XIV (1851), p. 123.
Guvernul a oprit pe acţionari de a da o parte din profit pentru facerea acestei săli, ordonlnd ca el să fie dat, după statute, spitalului.
9985	332.1 (439.2) [Socotelile pe anul 1851 ale „cassei păstrătoare'1 din
Braşov], — G. TRANS., XV (1852), p. 49.
Se dau cifre.
9986	332.1 (439.2) [Se anunţă cu bucurie că în Braşov se va înfiinţa o
Bancă de scompt], — G. TRANS., XVII (1854), p. 146, col. II.
Va dispune de o jumătate de milion de fiorini, capital. Un casier al Băncii Naţionale din Vicna va veni să o reorganizeze. Scontul va fi de 4 V
9987	332.1 (439.2) [Conducerea „Băncii filiale11 din Braşov],—G.TRANS.,
XVII (1854), p. 284, col. II: Locale.
544
Intre directorii acestei filiale a Băncii de Stat din Viena, slnt: Gh. Iuga, Const. Manuil, Rud. Orghidan, Fr. Schneider. Dintre cenzori: loan G. Ioan, I. Ghermani, I. Pantazi, lordache David, D. Arseniu, Alb. Schmidt etc.
9988	332.1 (439.2)
[Ştiri în legătură cu înfiinţarea „Institutului de escont
de bancă filială din Braşov11]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 313—314; Publicăciune.
Se anunţă oficial Înfiinţarea lui şi se publică statutul de organizare. Scontul: 4%.
9989	332.1 (439.2)
[Se arată că la Braşov se găsea una din cele 10 filiale
ale băncii de scont din Austria]. — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 211: Austria.
9990	332.1	(439.2)
[Directorii şi cenzorii filialei băncii naţionale austriece din Braşov],— TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 6: Transilvania.
Dintre cei patru directori, trei slnt români.
9991	332.1	(439.2)
Administrăciunea caseloru-de-păstrare (Sparcassen). — G. TRANS., XIX (1856), p. 226, col. I: BraşovQ.
Se elogiază activitatea „caselor de păstrare" din Braşov şi Sibiu.
9992	332.1	(439.2)
[Informaţii despre o întrunire a „industriaşilor11 din Braşov în care se hotărîse întemeierea unei bănci]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 334, col. I: BraşovQ, 28 Octobre c.v.
Banca urma să acorde Împrumuturi meseriaşilor. Statutele trebuiau înaintate prin intermediul camerei de comerţ spre aprobarea autorităţilor înalte. Se hotărîse ca o sumă de 100 000 florini să alcătuiască capitalul băncii. Gazeta Transilvaniei salută cu bucurie această iniţiativă.
9993	332.1 (439.2)
[Ştire şi comentariu despre numirea lui Carol Mager în postul de director al filialei nou înfiinţate la Braşov a Institutului de credit]. — G. TRANS., XX (1857), p. 92, col. I: Braşovu, 3 Aprilie n.; 94, col. I: BraşovQ,
6 Aprilie n.
Se subliniază că prin stăruinţa lui Mager se ajunsese la această înfiinţare.
9994	332.1 (439.2)
[Carol Mager anunţă înfiinţarea unui institut de credit în Braşov]. — G. TRANS., XX (1857), p. 102, col. I: Braşovu, 15 Aprilie n.
Se arată că institutul trebuia să aibă „vreo 6 — 8 administratori şi vreo 9 — 10 censori", iar capitalul său era de 1 milion de florini. Era o filială a Institutului de credit din Viena.
9995	332.1 (439.2)
Daraveria de împrumutată şi de comisiunl a Institutului c.r. austriacă de credită. — G. TRANS., XX (1857), p. 126, col. I: BraşovQ, în 7 Maîu n. 1857.
Se critică condiţiile grele puse de Institutul de credit, care-şi deschisese o filială la Braşov, spre a acorda împrumuturi, obser-vlndu-se că aceste condiţii vor lngreuia activitatea sa.
9996	332.1 (439.2)
[Publicaţie a guvernămîntului Ardealului vestind înfiinţarea la Braşov a unei filiale a institutului privat austriac de credit]. — G. TRANS., XX (1857), p. 133: Partea oficios;!.
www.dacoromanica.ro
32.1 (439.2)
ECONOMIE FINANCIARA
332.1 (498.1)
9997	332.1 (439.2) [Se anunţă că s-a deschis la Braşov filiala institutului de credit c.r.].— G. TRANS., XX (1857), p. 190: Transilvania.
9998	332.1 (439.2) [Tratativele duse între Banca Naţională austriacă şi
negustorimea braşoveană pentru continuarea existenţei filialei băncii din această localitate]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 206: Transilvania.
Se arată că se ajunsese Ia un compromis, filiala rămlnlnd in fiinţă, dar cele două gremiurl braşovene lulnd asupra lor falimentele.
9999	332.1 (439.2) [Despre silinţele camerei comerciale din Cluj „ca să
cîştige... aşezarea unei bănci filiale1*].— G. TRANS., XIX (1856), p. 278: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Se arată greutăţile lntlmpinate de clujeni din pricina lipsei de bani şi se subliniază importanţa creditului. Ştirile acestea slnt redate după foaia maghiară din Cluj.
10000	332.1 (439.2) [Polemica dintre foaia maghiară din Cluj şi „Oester-
reichische Zeitung** asupra chestiunii întemeierii unei bănci de credit pentru Ungaria şi Transilvania], — G. TRANS., XIX (1856), p. 278, col. II: Monarchi’a austriaca. Transilvania.
Foaia clujeană susţine cu căldură necesitatea ca această bancă să fie oarecum la adăpost de speculaţiile bancherilor vienezi.
10001	332.1 (439.2) [Notiţă despre un proiect al nobilimii ungare ardelene
de a funda o bancă ardeleană care să ajute la redresarea nobililor loviţi de urmările revoluţiei], — G. TRANS., XIX (1856, p. 342, col. II: Cluju, 13 Noembre c.n.
Se ironizează intenţia nobililor de a funda banca pe un capital format din doblnzile fondului de despăgubiri urbariale, care s-ar urca la 8 —10 milioane fi. faţă de totalul de 40 milioane al despăgubirilor cuvenite.
10002	332.1	(439.2)
[Despre diferite modalităţi propuse pentru a procura
capitalul necesar înfiinţării băncii nobilimii ardelene maghiare], — G. TRANS., XIX (1856), p. 350: Transsilvania.
Presa maghiară din Cluj propunea ca să obţină capitalul printr-un Împrumut	făcut	la. Vlena,	sau	chiar	la Londra.
10003	332.1	(439.2)
[Locuitorii Clujului	nu	încurajează	activitatea	„insti-
tutului de credit**]. — G. TRANS., XX (1857), p. 110: Transsilvania.
Clujenii socoteau că „să iai dela institut bani numai pentruca să-ţi plăteşti din datoriile vechi, aceasta va să zică a muta numai sarcina de pe un umăr pe altul**.
10004	332.1	(439.2)
Administrăciunea caselorQ-de-păstrare (Sparcassen). — G.
TRANS., XIX (1856), p. 226, col. I: BraşovQ.
Se elogiază activitatea „caselor de păstrare"	din Sibiu şi	Braşov.
10005	332.1	(439.2)
[Despre	deschiderea	unui	„institută	de	bancă	filială
de escomptă** la Timişoara].— G. TRANS., XIX (1856), p. 278: Monarchi’a austriaca. Banat.
Se dă numele conducătorilor acestei instituţii bancare deschise In localul camerei comerciale timişorene.
10006	332.1	(439.2)
[Ştiri despre înfiinţarea unei bănci de scont în Timişoara], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 294, col. II: Temesvar, 16 September.
Ştirile slnt date după Temesvarer Zeitung. — Se înfăţişează satisfacţia produsă printre industriaşii şi comercianţii din localitate In urma Înfiinţării primei Bănci de Scont (Filiai-Escomte-Anstalt) In Timişoara. Director: Ignaz von Ianicsâry, cenzori: M. GrUnbaum, Ioan Juga şi I. Kollmann.
10007	332.1 (498.1) [Se anunţă că la 19 septembrie a sosit în Bucureşti
bancherul Hilel Manoah].—VEST. R., XVII (1852), p. 302: Bucureşti.
Manoah a revenit „din călătoria ce a făcut in Europa".
10008	332.1 (498.1) [Bancherul Hillel-Manoach din Bucureşti e decorat
de împăratul Austriei cu Crucea de aur a serviciului credincios], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 342: Donaufurstenthumer.
Mai Înainte, fusese decorat de Împăratul Rusiei cu medalia de aur a ordinului Vladimir, iar de către sultan cu ordinul Nişan-Iftihar.
' 10009	332.1 (498.1)
[Se face cunoscut că proiectul pentru „fundarea unei bance de cătră cătova case austriace** în Bucureşti a căzut],— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 147, p. 4.
Motivul fiind numirea unui caimacam In locul domnitorului B. Ştirbei, care n-a mai vrut să ia asupra-şi răspunderea. Reproducere din „Giur". Dunărea.
10010	332.1 (498.1) [Se anunţă că banca Lobel & Comp. din Bucureşti
a preluat reprezentanţa pentru Ţara Românească a companiei de asigurări „Azienda Assicuratrice** din Triest]. — — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), nr. 97, p. 391: Donaufurstenthumer.
10011	332.1 (498.1) [Iacob Marmoroş anunţă că este agentul în Bucureşti
„al d-lui V. Lebel, expediţionar la Giurgiu**].—VEST. R., XII (1857), supl. la nr. 4, p. 1: înştiinţări.
El primeşte mărfurile expediate de la Giurgiu pentru împărţit in Bucureşti, de asemenea primeşte comisioane şi expediază mărfuri din Bucureşti la Giurgiu, se mai ocupă şi „cu sconto şi lucrări de zaraf*.
10012	Ascher, Âaron şi I. L. Vainberş
332.1	(498.1)
Banka kreditului naţională Română. — ISRAELI-TULtT R., I (1857), nr. 8, p. 3—4.
Autorii arată avantajele pe care le-ar avea ţara dacă s-ar Înfiinţa o bancă naţională, care să Înlesnească creditul necesar dezvoltării ei economice. Expun amănunţit modul cum s-ar putea strlnge capitalul necesar prin emiterea de acţiuni. Se aminteşte că s-a înfiinţat un comitet financiar, sub preşedinţia fostului ministru de finanţe, Nlcolae Băleanu, care urmează să înceapă studierea unui proiect asupra acestei probleme.
10013	332.1	(498.1)
[Se anunţă deschiderea la Bucureşti a unei ramuri
a băncii naţionale, a Moldovei înfiinţată la Iaşi de Nulandt, directorul general al vămii din Dessau]. — ROMAN IA [Bucureşti], I (1857), p. 35: Presa streină despre Principate.
Se arată că direcţiunea filialei fusese încredinţată lui Poumay, consulul Belgiei In Principate. Se aduc mulţumiri consulatului general prusian.
10014	332.1 (498.1) [„Comandata Băncii Naţionale de Moldavia în Bucu-
reşti“ anunţă că „este dispusă a înlesni prin concursul ei finanţial toate transacţiunile comerciale**]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 46, p. 4; ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 92: Anunţă; SECOLULtr, I (1857), nr. 48, p.4.
545
www.dacoromanica.ro
332.1 (498.3)
ECONOMIE FINANCIARA
332,1 (498.3)
10015	332.1 (498.3) [Ofisul domnesc cu privire la necesitatea înfiinţării
unei bănci în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 68, p. 167—168: Novitale din năuntru; VEST. R., XVII (1852), p. 286.
O comisie (N. Suţu, V. Gliica şi P. Mavroeni) se va ocupa „cu lucrările pregătitoare". Proiectul de organizare a băncii s-a tipărit in broşură.
10016	332.1 (498.3) [Reproducerea ofisului domnului Moldovei către Sfatul
Administrativ în care se cere deschiderea listelor subscripţiei de acţionari în vederea înfiinţării unei bănci comerciale naţionale].— G. TRANS., XV (1852), p. 283— 284.
Se reproduce In extenso ofisul, comentlndu-se favorabil.
10017	332.1 (498.3) Actele organizării Băncei naţionale în Moldova. —
FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 149.
Sc reproduce ofisul domnesc ce anunţă înfiinţarea băncii şi deschiderea listelor pentru subscrierea de capital.
10018	332.1 (498.3) Banca naţionale din Moldavia. — G. TRANS., XV
(1852), p. 301—303, 305—307, 310—111: Foiletonul.
Se înregistrează cu satisfacţie proiectul Înfiinţării băncii Moldovei. Se reproduc In extenso „Bazele lnfiinţărei Băncei Moldovene", In care se expun Întreg programul şi scopul acestei instituţii.
10019	332.1 (498.3) [Legiuire „atingătoare de Banca Moldovei" votată de
Divanul Obştesc la 5 septembrie 1852]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 333: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Cuprinde dispoziţii privind obiectele zălogite şi ipotecile pentru împrumut cu amortisment la Bancă. Procesele Băncii cu datornicii vor fi judecate de 3 arbitri. In „nelnvolelile" Băncii cu clrmuirea, numai domnitorul are drept a numi un superarbitru.
10020	332.1 (498.3) [Despre atitudinea publicului moldovean faţă de proiectul înfiinţării unei bănci naţionale], — G. TRANS., XV (1852), p. 302: Terra românească si Moldavia.
...Toţi zic că e foarte trebuitoare şi folositoare, Insă mulţi
se siluesc şi zic ca nu cumva prin abuz să se scoată de prin lăzi gălbenaşii cei netăiaţi, sunători şi lucitori şi In locul lor să se trezească cu nişte hlrtil lmpuiate...'1.
10021	332.1	(498.3)
[Nerăbdarea cu care ieşenii aşteptau publicarea listei
subscriptorilor eventuali pentru înfiinţarea băncii naţionale a Moldovei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 348: Ţâra românească si Moldavia.
10022	332.1	(498.3)
[Anafora Divanului General din Moldova privind
înfiinţarea Băncii Moldovei concesionată pe 25 ani lui F. L. Nulland]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 98, p. 1: Iaşii în 8 maiu.
Cu aprobarea domnească.
10023	332.1	(498.3)
[Ofisul domnitorului Grigore Ghica prin care	acordă
lui Frederic L. Nuland, preşedintele Băncii din Dessau, privilegiul de a înfiinţa la Iaşi o bancă particulară, sub denumirea de „Bancă a Moldovei"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 149—150, 169—170.
Se publică condiţiile. Capitalul va fi de 10 000 000 taleri de Prusia; guvernul va rtndui un comisar. Clrmuirea se angajează de a nu face vreun Împrumut „silnic" de la Bancă. Doblnda va fi de 8 °o. Concesionarea este pe un termen de 25 de ani. Text In limbile română şi franceză.
10024	332.1 (498.3) [Două acte trimise de Departamentul de Finanţe
ziarului „Zimbru" spre publicare, referitoare la „Banca Moldovană"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 108, p. 1.
O scrisoare a lui Frederic L. Nuland către ministrul de finanţe prin care 11 roagă să înainteze domnului o adresă, care tratează „punctul finanţelor", Înainte de a primi In mlinile sale „documentul concesiei". Un act de mulţumire adresat de acelaşi Nuland domnului, In care li exprimă recunoştinţa sa că a întărit documentul concesiei pentru Înfiinţarea unei „Bance naţionale moldovene".
10025	332.1 (498.3) [Anunţ privind încuviinţarea privilegiului de „Bancă
Moldovană" pe timp de 25 ani lui F. L. Nulland, preşedintele băncii din Dessau]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 98, p. 1: Iaşii în 8 maiu.
„Clauzele acestei Bance cuprinzătoare de 28 articole s-au tipărit aparte, In broşură, la Tipografia Buciumului Român, In româneşte şi franţozeşte".
10026	332.1 (498.3) [Se anunţă că se află de vînzare la librării „Statutele
Băncei Moldovene", în limba română şi franceză]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 102, p. 4.
Preţul unui exemplar este de 5 lei.
10027	332.1	(498.3)
[Din Berlin se anunţă că guvernul Prusiei a luat
banca lui Nuland din Moldova sub protecţia sa]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 186—187: Prusia.
10028	332.1	(498.3)
[Se publică, după „Gazeta Crucii" [= Kreuz Zei-
tung] o ştire din Triest, în care se afirmă că „Poarta s-ar fi declarat în contra concesiei făcute D-lui Nuland de a poseda o bancă de credit moldovană"]. — STEAOA D., II (1856), p. 112: Buletinul zilei.
10029	332.1	(498.3)
[Ziarul „Zimbrul" este autorizat să dezmintă ştirea
publicată de „Steaoa Dunărei" că „Poarta s-a declarat în contra concesiei făcute d-lui Nuland"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 120, p. 1.
Se afirmă că Ministerul de Externe al Turciei „a declarat că Înfiinţarea băncei In Moldova este o faptă îndeplinită".
10030	332.1 (498.3) [Dezminţirea ştirii din „Gazeta Crucii" privitoare la
Banca Moldovei], — STEAOA D., II (1856), p. 116: Buletinul zilei.
Gazeta adaugă următorul comentariu; „înfiinţarea unei bance este o chestie din lăuntru şi Înalta Poartă nici că ar fi Îndrituită de a interveni In asemine chestii".
10031	Hurmuzaki, C.	332.1 (498.3)
O faimă tristă despre libertatea presei şi despre Banca
Moldovei. — STEAOA D., II (1856), p. 166—167, 176; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 147, p. 3—4; nr. 150, p. 2—4.
Arată că Moldova va avea mult de suferit dacă Intr-adevăr banca proiectată nu va lua fiinţă. Aminteşte că Prusia „a luat sub scutul său această întreprindere comercială". In restul articolului autorul se ocupă mai mult de chestiunea unirii.
10032	332.1 (498.3) [Se anunţă că a sosit la Iaşi directorul Băncii Moldovei
împreună cu alţi cinci funcţionari], — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 158, p. 1.
Redacţia adaugă; „noi sperăm că In curind se vor începe lucrările acestui aşezămlnt".
10033	332.1 (498.3) [Anunţul „directorului Băncii de Moldova", Nieder-
hofheim, prin care aduce la cunoştinţa publicului că
546
www.dacoromanica.ro
332.1 (498.3)
ECONOMIE FINANCIARA
332.1(498.3)
aceasta îşi va începe de îndată operaţiile prevăzute prin privilegiul ce i s-a acordat], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 158, p.4.
10034	332.1 (498.3) [Notă a redacţiei prin care protestează împotriva
faptului că şeful poliţiei a interzis reproducerea din „Zimbrul" a unui „articol despre Banca Moldovei"]. — STEAOA D., II (1856), p. 196.
10035	332.1 (498.3) [Lămuriri oficiale privitoare la interzicerea reproducerii unui anunţ al Băncii Moldovei, tipărit în „Zimbrul", cu privire la începerea activităţii ei, înainte de a primi aprobarea cuvenită], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 233: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 162, p. 1; VEST. R., XXI (1856), p. 229.
Se arată netemeinicia protestului ziarului Sieaoa Dunării In legătură cu această interzicere.
10036	332.1 (498.3) [Răspunsul ziarului „Zimbrul" la „Lămuririle" publicate in „Gazeta de Moldavia" privitoare la anunţul în legătură cu activitatea Băncii Moldovei], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 162, p. 1.
Arată că prin anunţul respectiv nu a călcat articolul 33 al legii presei, căci acolo este vorba numai de afişe, nu şi de anunţuri in ziare.
10037	332.1 (498.3) [Se anunţă apropiata deschidere a băncii Moldovei], —
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 333: Intîmplări de zi.
Se Înştiinţează că banca din Dessau, care primise concesiunea băncii moldovene, se şi Îngrijise să-şi procure blrtia necesară tipăririi bancnotelor noii bănci.
10038	332.1 (498.3) [Se vesteşte că Poarta nu se mai opune înfiinţării
băncii Moldove; de către banca din Dessau],—TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 403: Intîmplări de zi.
10039	332.1 (498.3) [Se anunţă că Banca Naţională din Moldova şi-a
început activitatea încă de la 1 ian.]. — G. TRANS., XX (1857), p. 27, col. II.
Banca va Înfiinţa „filiale In Galaţi, Brăila şi alte locuri de interes"; va lua In arendă salinele; se va ocupa şi cu „drumul de fier de la marginea Galiţiei către Galaţi". Societatea din Dessau are mari planuri cu privire la Banca Naţională a Moldovei, la care participă cu vreo 4 milioane fr.
10040	332.1 (498.3) [Modificări introduse în privilegiul acordat lui Nuland,
în legătură cu întemeierea Băncii Naţionale a Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 89: Departamentul de Finans.
10041	332.1 (498.3) [Banca Naţională a Moldovei începe operaţiile sale]. —
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 81: Novitale din năuntru.
Modificări de statut şi anunţul Începerii operaţiilor.
10042	332.1 (498.2) [Se publică modificările ce urmează a se face la statutele Băncii Naţionale a Moldovei]. — ANUNŢ. R., IV
(1857), nr. 17, p. 1.
Nuland a obţinut privilegiul de a Înfiinţa această bancă. Reproducere după Gazeta de Moldavia; text român şi francez.
10043	332.1 (498.3) [Plasarea acţiunilor Băncii Naţionale a Moldovei]. —
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 113—114: Departa-
mentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 98—99: Departamentul de Finans. „2000 de acţii slnt păstrate pentru acţionarii pămlnteni".
10044	332.1 (498.3) [Ofis prin care vornicul Vasile Sturdza este numit
comisar al guvernului pe lingă Banca Naţională a Moldovei].— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 133: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 117: Novitale din Năuntru.
10045	332.1 (498.3) [Alecu Rusu este numit reprezentant al Băncii Naţionale a Moldovei pentru relaţiile cu guvernul şi cu consulatele puterilor străine, precum şi cu celelalte instituţii]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 133: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126: Novitale din năuntru.
10046	332.1 (498.3) [„Lista de subscripţie a 2000 acţiuni ale Băncii Naţionale a Moldovei"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 138: Novitale din năuntru.
In realitate, subscripţia a depăşit prevederile cu 1105 acţiuni.
10047	332.1 (498.3) [Direcţia Băncii Naţionale a Moldovei anunţă că nu
se admit scutiri de formalităţi la ipoteci]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 150: Novitale din năuntru.
10048	332.1 (498.3)
[Se anunţă deschiderea	la	Bucureşti	a	unei ramuri
a băncii naţionale a Moldovei, înfiinţată la Iaşi de Nullandt, directorul general al vămii din Dessau]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857) p. 35: Presa streină despre Principate.
10049	332.1 (498.3) [„Comandata Băncei Naţionale de Moldavia în Bucureşti" anunţă că „este dispusă a înlesni prin concursul ei finanţial toate transacţiunile comerciale"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 46, p. 4; ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 92: Anunţă; SECOLULtJ, I (1857), nr. 48, p.4.
10050	332.1	(498.3)
[Se anunţă prima plată de dobinzi acţionarilor	Băncii
Naţionale]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 282: Banca Naţională a Moldovei.
10051	332.1	(498.3)
[înştiinţarea Băncii Naţionale a Moldovei cu privire
la „al doilea termen al plăţii acţiilor"]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 322.
10052	332.1	(498.3)
[Secretariatul de Stat al Moldovei reconfirmă scutirea
Băncii Naţionale de taxele timbrului] — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 339: Ministerul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 338: Novitale din năuntru.
Rămln supuse „plăţei timbrului numai transacţiile particularilor cu ea".
10053	332.1	(498.3)
[Ofis din 25 oct. privind întărirea măsurilor „atingă-
toare de depozitele tribunalelor". — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 392—393: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 341—343.
Se botărăşte depunerea la Banca Naţională a tuturor sumelor aflate In depozit la tribunale. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10054	332.1	(498.3)
[Publicaţie privind garantarea sumelor depuse de tribunale la Banca Naţională]. — BULETIN [Mold.], XXV
547
www.dacoromanica.ro
332.1 (498.3)
ECONOMIE FINANCIARA
332.1 (498.3)'
(1857)	, p. 407, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 345: Secretariatul de Stat.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10055	332.1 (498.3) [Adresa Băncii Naţionale a Moldovei către Departamentul Dreptăţii prin care arată că acceptă primirea în depozit a depunerilor de la tribunale]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 408, col. II: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 347: Adresa Bancei Naţionale sub Nr. 423 din 30 Oct. 1857 urmată cătră Departamentul Dreptăţeî.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10056	332.1 (498.3) [Contract încheiat de Banca Naţională a Moldovei
pentru monopolul tutunului turcesc]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 401—402: Sfatul Municipal al Capitaliei.
10057	332.1 (498.3) [Bilanţul Băncii Naţionale]. — GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 354, 390: Novitale din năuntru.
Activul şi pasivul Băncii Moldovei la 19/31 octombrie 1857 şi 18/30 noiembrie 1857. Text român şi francez.
10058	332. 1 (498.3) [Anunţul Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la
dobinzi]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 32.
10059	332.1 (498.3) [Anunţul Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la
al 3-lea vărsămint de 20 la sută asupra acţiunilor]. — GAZ. DE MOLD,, XXX (1858), p. 48.
10060	332.1 (498.3) [Se anunţă că Nulandt, preşedintele Băncii din Moldavia, „a intrat în negoţieri cu d. Mires din Paris, pentru vinderea unui număr însemnat de acţiuni ale acestei Bănci11]. — NAŢIONALULtr, I (1858), p. 38: Berlin.
Mires s-a arâtat dispus sâ cumpere aceste acţiuni, cu singura condiţie ca Nulandt sâ facâ demersurile necesare ca să se transfere concesiunea băncii bancherului de la Paris.
10061	332.1 (498.3)
[Secretariatul	de	Stat	publică	reclamaţia	asupra cheltuielilor ce	Banca	Naţională	arată	că	ar	fi	făcut la do-
bîndirea actului de concesie]. — BULETIN [Mold.], XXVI
(1858)	, p. 61: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 53: Novitale din Năuntru.
Reclamaţia este semnată de S. Catargiu, C. Negri, P. Mavro-gheni, I. Ghica, D. Ralet şi A. Panu, care ocupaseră posturi de miniştri In timpul negocierilor purtate cu concesionarul Băncii. Cer caimacamului a obliga Banca să se explice, pentru a nu plana vreo suspiciune asupra lor. In Gazeta de Moldavia text român şl francez.
10062	332.1 (498.3) [Răspunsul Băncii Naţionale la reclamaţia făcută în
legătură cu dobîndirea privilegiilor ei]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 62: Novitale din năuntru.
Banca îşi „exprimă mirarea sa asupra cuprinderii acei suplice", considerlnd că numai adunarea generală a acţionarilor are drept „a aproba sau a critica operaţiile administraţiei".
10063	332.1 (498.3) [Documente cu privire la Banca Naţională a Moldovei].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 93—95: Secretariatul de Stat.
Se publică: Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar privitor la banii depozitelor dale Băncii; Lista Întocmită de Comisarul guvernului pe lingă Bancă, privitoare la Împrumuturile
Ipotecare făcute de Bancă; încheierea Consiliului Administrativ Extraordinar. Raportul e provocat de suspendarea plăţilor de către Bancă la 11 martie 1858. Consiliul Administrativ dispune publicarea listei Împrumuturilor ipotecare şi garantarea rambursării lor la termen prin justiţie.
10064	332.1	(498.3)
[Se anunţă ordinea de zi a adunării acţionarilor Băncii
Naţionale a Moldovei], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 101.
10065	332.1	(498.3)
[Sfatul municipal din Iaşi se opune încercării Băncii
Naţionale de a amina plata pentru antrepriza monopolului tutunului turcesc]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 101.
10066	332.1	(498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar cu
privire la criza Băncii Naţionale a Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 121: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 113: Novitale din năuntru.
10067	332.1	(498.3)
[Informaţii despre criza Băncii Moldovei], —	NAŢI-
ONALUL0, I (1858), p. 151, col. I.
După Gazeta de Moldavia.
10068	332.1	(498.3)
[Scrisoarea prin care Niederhofheim îşi explică demisia
din postul de director al Băncii Naţionale a Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 126: Novitale din năuntru.
Retragerea e provocată de „manifestaţiile direcţiei generale" din Dessau.
10069	332.1	(498.3)
[Consiliul Administrativ al Moldovei acordă Băncii
Naţionale un termen de 2 luni pentru reînceperea operaţiilor]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 181: Novitale din năuntru.
10070	332.1	(498.3)
[Se anunţă că Banca Moldovei şi-a suspendat la 11
martie 1858 plăţile]. — NAŢIONALUL0, I (1858), p. 131. Informaţie după Gazeta de Moldavia.
10071	332.1	(498.3)
[Se anunţă că vestea despre încetarea plăţilor de către
Banca din Iaşi a produs la bursa din Berlin „o neodihnă extraordinară11]. — NAŢIONALUL0, I (1858), p. 134: Prusia.
Ştirea este reprodusă după Journal des Dibals, care adaugă că neliniştea de la Berlin se daloreşte faptului că fondul acestui stabiliment „este netăgăduit format din capitale germane".
10072	332.1	(498.3)
[Se anunţă că Banca Naţională a Moldovei s-a desfiinţat la 11 iunie 1858]. — G. TRANS., XXI	(1858),
p. 191: Ţeara Românească şi Moldavia.
10073	Stratu,	I.	332.1	(498.3)
[Comentarii în legătură cu încetarea plăţilor de către
Banca Moldovei]. — NATIONALULti, I (1858), p. 228— 229.
Se atribuie acest lucru crizei economice din Statele Unite şl Europa.
10074	332.1	(498.3)
[încheierea	prin	care s-a declarat starea de faliment
a Băncii Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 193—194, 197—198: Tribunalul Judecătoresc din Iaşi.
548
www.dacoromanica.ro
332,1 (498.3)
ECONOMIE FINANCIARA
332.4 (436)
10075	332.1 (498.3) [Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar
referitor la anularea privilegiului acordat lui Nuland, pentru Banca Naţională a Moldovei], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 207: Partea administrativă.
10076	P.[etrescu],	Al.	332.1	(498.3)
[Despre declararea	Băncii din Moldova în stare de
faliment], — NAŢIONALUL!), I (1858), p. 239: Revista politică.
10077	332.1	(498.3)
[Edictul de convocare a creditorilor Băncii Naţionale
din Moldova], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 289; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 210: Tribunalul judecătoresc din Iaşi.
SInt convocaţi, In urma falimentului Băncii, pentru formarea statutului creditorilor şi alegerea sindicilor definitivi.
10078	332.1	(498.3)
[Se anunţă noul termen de convocare a creditorilor
Băncii Naţionale a Moldovei].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 221: Edictul Tribunalului Judecătoresc.
Adunarea va forma „statul" creditorilor prezumaţi şi va alege „sindicatul" definitiv.
10079	332.1 (498.3) [Comunicat cu privire la „ivirea creditorilor falimentului Băncii Naţionale"].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 269: Tribunalul Judecătoresc de Iaşi.
Specifică data prezentării fiecărei categorii de creditori: din Iaşi, din provincie, din străinătate.
10080	332.1 (498.3) Reclamaţiea acţionarilor moldoveni asupra Bancei de
Moldova.— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 289 — 292: Judecătoria ţinutului Iaşii, secţia I-ia.
Se face un istoric al Băncii şi cauzelor care au dus la falimentul el: acordarea de credite pe termen lung, emiterea de acţiuni fără acoperire, amanetarea unor acţiuni.
10081	332.1 (498.3) [încheierea Tribunalului de Iaşi din 11 iulie 1858
pentru lichidarea Băncii Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 292.
Acţionarii urmează a se prezenta la Tribunal pentru formularea pretenţiilor.
10082	332.1 (498.3) Publicaţie. Comisia provizoră a Banceî naţionale a
Moldovei. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 90, p. 1; STEAOA D., III (1858), p. 237.
Membrii comisiei: I. Huter, M. Kogălniceanu, E. Alcaz şi A. Hennig, convoacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor Băncii, spre a hotărî cu privire la viitorul aşezămlntuiui.
10083	332.1 (498.3) [Textul hotăririi Tribunalului din Iaşi, cu privire la
ridicarea stării de faliment a Băncii Moldovei], — STEAOA D., III (1858), p. 237: încheiere.
Hotărlrea s-a dat In prezenţa starostelui negustorilor, Sc. Cliinenti, şi a împuterniciţilor creditorilor, I. Huter şi L. Hofman, care au declarat că nu cer plata imediată a datoriilor.
10084	332.1 (498.3) [Ştire despre ridicarea falimentului Băncii Naţionale
şi despre convocarea unei adunări generale a acţionarilor la Iaşi]—STEAOA D., III (1858), p. 197 [recte: 285); GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 353—354: Sleaoa Dunării publică următoarele.
S-a numit o administraţie provizorie compusă din: Kogăl-uiceanu, Alcazi, Huter şi Henig.
10085	332.1	(498.3)
O rugăciune către înaltul guvern. — ZIMBRUL ŞI
VULT., IV (1858), p. 21—22.
Este întrebat guvernul care slnt motivele pentru care ajută Banca Moldovei, după ce a dat faliment.
10086	332.1	(498.3)
[Comisia	provizorie,	însărcinată	cu	ocîrmuirea averii
Băncii Naţionale din Moldova, invită pe fostul director al Băncii, Nederhofheim, să achite 2779 galbeni datoraţi Băncii]. — PATRIA	[Iaşi],	I	(1858),	supl.	la nr. 2, p. 8.
10087	332.1	(498.3)
[Banca W. Wechsler, Hornstein şi YVortmann din
Iaşi anunţă lichidarea firmei]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 140 [greşit: 144]: Avis.
Text In limbile română şi franceză.
10088	332..33 Lombardu. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 159—160: Albina românească.
Ştiri istorice despre lombard, In legătură cu înfiinţarea instituţiei In Moldova, unde aga Iulie Saclietti a primit acest privilegiu
332.4/.5 MONEDĂ
Vezi şi: 343.51 Falsificări de monede
10089	[Baraş, I.	332.4
Cătăţimea aurului pe pămîntă în timpulu actuală. —
ISIS, I (1856), p. 310—312, 321—325.
La început, arată că aurul a circulat plnă In timpurile moderne de la apus la răsărit (?) adică din ţinuturile unde se descoperea, spre cele industriale. Raportul industrial dintre Europa şi Asia in antichitate. Rolul argintului in circulaţia monetară. Urmările descoperirii zăcămintelor de aur din America.
10090	[Lauriani, A. Tr.]	332.4
Cercetări economice. — FOAIE PT. MINTE, XV
(1852), p. 33—34, 37—39, 41—43, 45—47, 49—51, 53— 55, 66—67; XXI (1858), p. 97—98, 109—110, 120— 121, 132, 150—152, 167—169, 176—177, 184—185.
Numele autorului e dat In tabla de materii a anului 1858. — Studiul e neterminat. Se ocupă cu problema monedei şi mai ales a raportului dintre aur şi argint In antichitate şi evul mediu.
10091	332.4 [Comentariu referitor la afirmaţia economistului francez Michel Chevalier că moneda este o marfă, care se vinde şi se cumpără, după loc, timp şi trebuinţă]. — STEAOA D., I (1855), p. 12: Facte diverse.
Reflecţii cu ocazia publicării In Gazeta de Moldavia a cursului banilor tn birourile telegrafului tn Moldova.
10092	332.4	(4361
[Circulaţia monetară in Imperiul habsburgic]. — G
TRANS., XIV (1851), p. 104, 116.
Se dau dale In această privinţă.
10093	332.4	(436
[Circulaţia monetară în Imperiul austriac pe aprilie
1851], — G. TRANS., XIV (1851), p. 152.
10094	332.4(436)
[Patent împărătesc privind măsuri luate pentru întărirea monedei].— G. TRANS., XIV (1851), p.	173.
10095	332.4	(436)
[Se anunţă că, potrivit „ordinăciunei împărăteşti11 din
7 aprilie 1851, se va introduce un nou fel ae monedă de aramă în Austria].— G. TRANS., XIV (1851), p. 176.
549
www.dacoromanica.ro
332,4 (436)
ECONOMIE FINANCIARA
332,4 (439,2)
10096	332.4 (436) [Despre circulaţia monetară in Imperiul austriac], —
G. TRANS., XIV (1851), p. 207, 227.
10097	332.4(436) [înlocuirea monedelor de aramă], — G, TRANS.,
XIV	(1851), p. 259: Austria.
„Moneda de aramă tipărită după sistema vechie se va lua din curs şi se va tipări din ea alta după forma nouă".
10098	332.4 (436) [Retragerea din circulaţie a monedelor austriece de
aramă de 1/4, 1/2, 1 şi 2 creiţari pină in decembrie 1852].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 291.
10099	332.4 (436) [Efectele împrumutului de stat asupra redresării
monedei austriece], — G. TRANS., XIV (1851), p. 304.
Se arată că „agio argintului se şi Îndreptă, ajunglnd pe la 13 sept. de la 21 la 17 1/2%“.
10100	332.4	(436)
[Măsuri privitoare la circulaţia monedei austriece de
6 creiţari]. — G. TRANS., XV (1852), p. 17.
Sc stabileşte In ce mod această monedă, scoasă din circulaţie, mal putea fi Întrebuinţată.
10101	332.4	(436)
[Corespondenţă din Viena despre „circularea" banilor
cu curs silit şi a celor cu curs nesilit in Austria]. — G. TRANS., XV (1852), p. 82—83.
10102	332.4	(436)
[Înştiinţare în legătură cu circulaţia unor monede
falsificate în Imperiul austriac] — G. TRANS.,	XV
(1852), p. 124.
10103	332.4	(436)
[Despre situaţia monedei austriece]. — G. TRANS.,
XV	(1852), p. 178—179.
Se dau date amănunţite pe clţiva ani In urmă.
10104	332.4 (436) [Patenta din 31 iulie 1852 a împăratului Francisc
Iosif privind noua proporţie dintre argint şi aramă din monedele Imperiului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 235.
10105	332.4 (436) [Ministerul de Finanţe al Austriei anunţă retragerea
din circulaţie a bancnotelor germane de 6 cruceri (sorti-vere)]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 383: Partea Ofi-cidsa.
10106	332.4 (436) [Înştiinţări ale Ministerului de Finanţe din Viena
în legătură cu retragerea unor bancnote din circulaţie].
—	G. TRANS., XIX (1856), p. 217: Partea oficidsă; 272: Ştiri feliurite, 292: Buletinulu Oficialu XX (1857), p. 406: Viena.
10107	332.4 (436) Un cuvînt asupra patentei împărăteşti, prin care se
ridică îndatorirea de a lifera aurul şi argintul numai singur la dregătoriele erariale, după publiciştii germani. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 93—94.
Se aprobă măsura autorizării liberului schimb al aurului şi al argintului. Se arată foloasele, care urmau să rezulte In urma acestui nou regim.
10108	332. 4 (436) Banii din Austria pe viitoriu, — G. TRANS., XX
(1857), p. 304, 310.
Se dau detalii asupra noului sistem monetar introdus In Monarhia austriacă.
550
10109	332.4 (436) [Patenta privind introducerea noului sistem monetar].
—	G. TRANS., XX (1857), p. 361, 365, 369: Partea oficidsă.
Se publică in extenso patenta, menţionlndu-se noile cursuri ale monedelor.
10110	332.4 (436) Patenta împărătească din 19 Septem. 1857, prin care
pentru tot cuprinsul Imperiului Austriei, se emit dispo-siţii, spre a regula sistema monetară, după convenţiunea monetară dto. Viena 24 Ianuarie 1857... — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 373, 377—378, 381—382, 385.
10111	332.4 (436) [Legi, dispoziţii şi comunicate privind reforma monetară în Imperiul austriac], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 373, 377—378, 381—382, 383: Transilvania, 385, VI, (1858),p. 59, 69—71: Austria, 73—74: Austria, 77—87, 82: Transilvania, 117—118, 125: Transilvania, 140, 166, 169—170, 205—206.
10112	332.4 (436) Banii cei noi. — TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 77—78.
Articol in care se dau explicaţii in legătură cu reforma monetară din Imperiul austriac.
10113	332.4 (436) [Patenta pentru toate ţările Imperiului „prin care se
regulează relăciunile comerciului monetar şi aplicarea nouei valute austriace asupra referinţelor de drept11].
—	G. TRANS., XXI (1858), p. 133-=-134: Partea oficidsă.
10114	332.4 (436) [Decretul Ministerului de Finanţe din Viena cu privire la „cassarea mai multor monete şi a mai multor bani mărunţei11]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 141: Partea oficidsă.
Se publică lista banilor care, tnceptnd de la 1 noiembrie 1858, nu vor mai putea circula.
10115	332.4 (436) Banii cel noi. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 166,
169—170.
Lămuriri cu privire la reforma monetară austriacă.
10116	332.4 (436)
[Chestiuni monetare].	— G.	TRANS.,	XXI (1858),
p. 235: Partea oficidsă, 236: Austria, 239—240: Partea oficidsă, 253: Partea oficidsă, 253: Transilvania, 260: Partea neoficidsă, 275: Partea oficidsă, 283: Partea oficidsă, 304.
Ordinanţe şi decrete ale Ministerului de Finanţe din Viena cu privire la punerea in circulaţie a unor monede noi şi preschimbarea celor vechi.
10117	Winterhalder	332.4 (436)
Noua	monetă austriacă. —	ROMÂNUL,	II (1858),
nr. 91, p. 261.
Articol In care se prezintă reforma monetară din Imperiul habsburgic.
10118	332.4 (439.2) [Publicaţie din Sibiu privind retragerea banilor de
aramă de 1/4, 1/2 şi 1 creiţar din 1816 şi a celor de 2 crei-ţari din 1848], — G. TRANS., XV (1852), p. 248.
10119	332.4 (439.2) [Comunicat vestind că la Orăştie, Bistriţa, Cluj,
Braşov şi Mureş-Oşorhei „casele de strînsură" au căpătat
www.dacoromanica.ro
332,4 (439,2)
ECONOMIE FINANCIARĂ
332,4 (498)
autorizarea de a preschimba banii de 1/4, 1/2, 1 şi 2 crei-ţari, care se retrag din circulaţie],— G. TRANS., XV
(1852), p. 281.
10120	332.4	(439.2)
[Agitaţia din lumea negustorească a Braşovului „din
causa iutei schimbări a cursurilor11]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 2.
10121	332.4	(439.2)
[Ştire cu privire la circulaţia noului zwanzig în Transilvania], — BUKURESTER DT. Z, IX (1853), p. 30, col. I.
10122	332.4	(439.2)
[„Administraţia montană şi de păduri11 din Săcărîmb
vinde la licitaţie 1 950 galbeni].—TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 212: Publicare.
Cel ce voiesc să-i cumpere slnt înştiinţaţi că 1/3 (lin preţ trebuie achitat In bancnote mari, de 10 şi 5 florini, iar restul In monedă măruntă de hlrtie.
10123	332.4 (439.2) [Se anunţă condiţiile de licitare a unei sume de 3 300
galbeni împărăteşti]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 284.
Galbenii se vor licita In „cancelaria oficiolatului montan de păduri In Săcărîmb". Vor fi plătiţi o treime In bancnote mari. de 10 şi 5 fi., iar restul In „ţedule de 1 şi 2“ fi.
10124	332.4 (439.2) Moneta cea nouă. — G. TRANS., XXI (1858), p.
137—138: Transilvania.
Lămuriri la dispoziţiile patentelor imperiale din 27 septembrie 1857 şi 27 aprilie 1858 privind schimbul dintre moneda veche şi cea nouă şi situaţia datoriilor făcute înaintea transformării monetare.
10125	332.4(439.2) [Despre intrarea în circulaţie a banilor strînşi de către
ţăranii din Transilvania]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 260: Partea neoficiosă.
Acest fenomen economic era pricinuit de apropierea datei introducerii In curs a noii monede.
10126	332.4	(498)
[Departamentul	Vistieriei	din	Ţara	Românească publică o listă de	monede	cu	preţul	lor	oficial	stabilit de o
comisie însărcinată cu aceasta]. — BULETIN [Ţ.R.]> 1851, p. 175—176; VEST. R., XVI (1851), p. 153.
Slnt trecute diferite feluri de creiţari şi firfirici cu valoarea lor In parale.
10127	332.4	(498)
[Comunicat al Departamentului Vistieriei din Ţara
Românească în legătură cu cursul monedelor austriece de aramă şi argint]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 175— 176.
10128	332.4	(498
[Se anunţă că Ministerul de Finanţe din Ţara Româ
nească a adus cursului monedei de aramă austriece „oarecare scăderi11].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 180: Ţara Românească.
10129	332.4	(498)
[Se anunţă că în Ţara Românească se scăzuse preţul
creiţarilor şi acela al firfiricilor]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 368: Ţara Românească.
10130	332.4	(498)
[Ziarul „Ost-Deutsche-Post“	anunţă	că	o	mare	contrabandă de	monedă	măruntă	austriacă	se	face în	Mol-
dova şi în Ţara Românească], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 221: Austria.
Guvernul Austriei nu a prea luat măsuri „spre a curma acest contrabant defăimat", iar guvernul Moldovei a dat un ordin, care de fapt era In interesul Austriei, prin care a redus valoarea „şesărilor"
(6 creiţari) de argint şi a creiţarilor de aramă, Incit proprietarii lor pierd 20 — 25%. Prin această măsură contrabanda va înceta, iar provinciile mărginaşe ale Austriei nu vor mai avea o lipsă atlt de simţitoare de monedă măruntă.
10131	332.4	(498)
[Despre hotărîrea guvernului muntean „ca, la luarea
vămii după facturele alcătuite în Austria, să se socotească fiorinul valutei bancale vieneze numai cu cîte 5 piaştrii (lei) 20 parale11]. — G. TRANS., XIV (1851),
p. 181.
Este un comunicat al Camerei de Comerţ din Braşov.
10132	332.4	(498)
[înştiinţarea Camerei de Comerţ din Braşov în legătură cu cursul monedelor austriece de aramă în Tara Românească], — G. TRANS., XIV (1851), p. 200.
Se reproduce comunicatul Ministerului de Finanţe din Ţara Românească.
10133	332.4 (498) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească face
cunoscut că s-a hotărît ca la plata vămii, pentru mărfurile importate, preţul fiorinului de argint să fie socotit lei şase], — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 364.
10134	332.4 (498) [Circulaţia creiţarilor de argint austrieci în Principate], — G. TRANS., XV (1852), p. 7.
Se arată că pe piaţa economică din Principale abundă crei-ţarii, ce trebuiau retraşi din circulaţie In Austria.
10135	332.4 (498) [Ministerul de Finanţe din Bucureşti publică cursul
oficial al monedelor creiţari şi firfirici], — BUKARESTER DT. Z., VIII (1852), p. 105: Donaufurslentliumer; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 117: Bucureşti, 7 Aprilie; G. TRANS., XV (1852), p. 118—119.
■10136	332.4 (498)
[Departamentul Vistieriei din Ţara Românească anunţă că guvernul rus a fixat cursul legal „al monezei jumătate imperial11 la ruble 5 şi 15 capice argint, care după cursul românesc vine lei 54 par. 3]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 289—290.
10137	332.4 (498) [Departamentul Finanţelor fixează — pentru Ţara
Românească — cursul monedei de aur „semi-imperial“, in raport cu rubla de argint]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 334: Donaufiirstenthumer.
Rubla de argint valorlnd 10,5 piaştri, semiimperialul este cotat 54 piaştri şi 3 parale.
10138	332.4 (498) [Ştire cu privire la cotarea zwanzigului austriac de
argint în Principatele Române]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 355: Oesterreichische Monarchie.
Circulă, In urma împrejurărilor de război, numai la valoarea lui nominală.
10139	332.4 (498) [Departamentul Finanţoi face cunoscut că sfanţibul
nou, care este mai mic decît cel vechi, are aceeaşi valoare]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 353; BUKURESTER DT. Z., X (1854)’, p. 5: Donaufurstenthumer; G. TRANS., XVII (1854), p. 2: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a.
Paritatea e fixată la 2 lei şi 10 parale.
551
www.dacoromanica.ro
332.4 (498)
ECONOMIE FINANCIARA
332.4 (498)
10140	332.4 (498) [In legătură cu circulaţia noului zwanzig austriac].—
BUIvL RESTER DT. Z., X (1854), p. 221: Donaufurs-tcnthiimer.
Fiind infurmiit că noua monedă de 20 creiţari intlmpină greutăţi tu circulaţia ci tu Tara Românească, Departamentul Finanţelor anunţă că ea c asimilată in totul cu vechiul zwanzig, adică arc valoarea de 2 lei 10 parale. Cei ce vor specula moneda, plătind-o la un curs mai scăzut, vor fi pedepsiţi după lege.
10141	332.4	(498)
[Departamentul Finanţelor din Ţara Românească
aduce la cunoştinţa generală că „moneda sfanţii noi, care poartă Nr. de 20, coprinzînd în sine atît argint cit şi cel vechiu“, poate fi primită în circulaţie tot cu preţul de lei 2 par. 10, precum este şi sfanţihul cel vechi].—BULETIN [Ţ. R], 1855, p. 1—3.
10142	332.4	(498)
[Departamentul Finanţelor Ţării Româneşti anunţă
la 7 fefcruarie 1855 că, „după comunicaţia primită de la agenţia c.c., cursul florinului este de 215 parale11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 49.
10143	332.4	(498)
[Departamentul Finanţelor din Ţara Românească
publică rezoluţia domnească prin care se hotărăşte cum trebuie socotit cursul fiorinului la plata taxelor vamale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 53.
10144	332.4	(498)
[Stabilirea	cursului	fiorinului].	—	BULETIN [Ţ. R.],
1855, p. 93:	Departamentul	Finanţelor;	VEST. R., XX
(1855), p. 49: Departamentul Finanţieî; ZIMBRUL, III (1855), p. 180, col. I.
Se arată cum urmează a fi stabilit In fiecare lună cursul fiorinului de către Vistieria Ţării Româneşti; acest curs trebuie respectat de direcţia vămii. Zimbrul reproduce dispoziţia „spre ştiinţa neguţătorilor din Moldavia".
10145	332.4	(498)
[Departamentul Finanţiei face cunoscut că de acum
înainte plata poliţelor exprimate în lei se va face în monedele holărîte a fi în circulaţie de către comisia orîn-duită]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 215.
Comisia fusese constituită In 1849 pentru specificarea monedelor cu care urmau să se facă plăţile.
10146	332.4 (498) [Ministerul de Finanţe anunţă cursul oficial al monedelor] — BULETIN [T. R.], 1855, p. 353; VEST. R., XX (1855), p. 349; ZIMBRUL, III (1855), p. 1000, col. II.
Se dă cursul In lei al monedelor: galbenul, lira, icosarul, rubla argint, colonatul, sfanţihul.
10147	332.4	(498)
[Se anunţă	că	„la	Banca de	Viena	s-a	cumpărat mare
câtime de	galbeni	pentru	Principate11].	—	GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 330: Depeşe telegrafice.
10148	332.4	(498)
[Ministerul Finanţelor face cunoscut că gologanii de
patru parale vor circula în viitor pe două parale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 186.
Motivul: s-au introdus In ţară pe ascuns cantităţi mari şi s-au vlndut cu un preţ mai scăzut declt ccl oficial.
10149	332.4	(498)
[Ministerul Finanţelor face cunoscut că se scade la
jumătate valoarea circulatorie la toate monedele de gologani], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 189.
Anume, gologanii de nouă, patru şi jumătate, trei şi dc o para, lnccplnd cu 17 iunie 1857.
10150	332.4 (498) [Ministerul Finanţelor anunţă că preţul gologanilor
s-a urcat], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 66, p. 1; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 59, p. 2.
Gologanii In curs de două parale sc vor primi In curs de trei parale; tot după acest calcul vor circula şi „cei Îndoiţi, precum şi fracţiile lor".
10151	332.4 (498) [„Crucierul cel vechi austriac11 e vîndut în Principate „în preţul arămel la căldărari11, fiind prea puţin preţuit]. — G. TRANS., XX (1857), p. 296: Ţeara Românească şi Moldavia.
10152	332.4 (498) [Comunicatul Ministerului de Finanţe din Ţara Românească în legătură cu valoarea unei noi monede austriece de mărimea sfanţihului, care poartă fracţia 1/4],— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 238; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 60, p. 3.
Se aduce la cunoştinţa publicului că noua monedă este un sfert de fiorin şi că valoarea ei este de 67 parale şi nu trebuie confundată cu sfanţihul. Noua monedă nu poate fi primită In casele publice.
10153	Winterhalder	332.4 (498)
Moneta. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 101, p. 300—
301, nr. 102, p. 305, nr. 103, p. 309.
După ce face un istoric al monedei In general, autorul prezintă situaţia monedei In Principate, semnallnd lipsa unei monede naţionale. El cere ca Principatele să fie restabilite In vechile lor drepturi din acest punct de vedere, deoarece „un drept nu se perde prin necserciţiul seu". Autorul propune ca noua monedă naţională să fie alcătuiră după sistemul decimal, avlnd 100 de unităţi şi nu 40, dar păstrlnd numirile vechi de leu şi para. In sflrşit el arată felul monedelor in aur, argint şi aramă care ar trebui bătute şi dă sugestii privind procurarea metalului necesar acestei operaţii, sugerlnd şi Înfiinţarea unei bănci naţionale emiţătoare debilele
10154	332.4 (498) [Modificarea cursului crăiţarului în Moldova]. — GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 175: Novitale din năuntru.
Scade cursul astfel: moneda de 6 crăiţari = 24 parale; moneda de 1 crăiţar = 4 parale; scăderea e determinată de cererea speculanţilor din Dorohoi şi Botoşani, unde crăiţarul ajunsese 60 parale.
10155	332.4 (498) [Înştiinţarea Ministerului de Finanţe din Moldova
în legătură cu noul curs al monedelor străine după care se vor socoti taxele vamale]. — GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 203: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, I
(1851)	, nr. 97, p. 380: Iaşii.
E vorba de lira sterlină, talerul, francul, fiorinul de bancnote austriac, fiorinul dc Frankfurt şi dc NQrnbcrg.
10156	332.4	(498)
[Textul legii prin care se stabileşte cursul nominal
al monedelor întrebuinţate în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 210; GAZ DE MOLD., XXIV
(1852)	, nr. 49, p. 191: Novitale din năuntru.
Cursul va fi uniform pentru tot principatul. De la 1 noiembrie 1852, clnd intră in vigoare această lege, nici o tranzacţie nu va fi valabilă dacă va fi Încheiată in alt curs declt cel oricial.
10157	332.4	(498)
[Comunicatul Vistieriei Moldovei cu privire la aplicarea noului curs al monedelor, începînd de la 1 noiembrie 1852, în tot Principatul Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), foaie volantă anexată după nr. 88; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 86, p. 239—241.
Se anunţă că de la 1 noiembrie „monezile ce se Întrebuinţează in ţară, şi care plnă acum au avut trei deosebite cursuri, vor fl
552
www.dacoromanica.ro
332.4 (498)
Economie financiara
332,4 (498)
mărginilc In un singur curs, roslit In lei". Se arată cursul In lei al următoarelor monede: galbenul, sorocoveţul, irmilicul, carboava şi polul imperial. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10158	332.4 (498) [îngrijorarea produsă la Iaşi de intrarea în vigoare
a noii legiuiri „pentru statornicirea monctelor“]. — G. TRANS., XV (1852), p. 348: Tera românească si Moldavia.
„...Locuitorii capitalei sunt îngrijiţi că prin această măsură se reduce numai valoarea banilor, dară neproportionat şi a productelor de consumătiune...".
10159	332.4 (498) [Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei, încheiat în şedinţa de la 19 noiembrie 1852, ţinută sub preşedinţia domnitorului, în legătură cu uniformizarea cursului monedei].—BULETIN [Mold.], XIV (1852), adaos la nr. 92, p. 1—2: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 90, p. 255—257: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Se arată pe larg de ce nu se poate aplica legea atingătoare de uniformitatea cursului monedei, intrată In vigoare la 1 noiembrie 1852. Se hotărăşte că „toate lucrurile vor rămlnc In starea de mai Înainte de zisa dată“ şi că Vistieria va primi şi va elibera monedele In cursul Vistieriei.
10160	332.4	(498)
[înştiinţare cu privire la cursul monedelor in Moldova], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 349: Departamentul din năunlru.
Scade cursul monedelor de aramă austriece şi al firfiricului.
10161	332.4	(498)
[Jurnalul Consiliului de miniştri al Moldovei prin
care se declară „că aplicaţia legiuirei atingătoare de uniformitatea cursului monedei, puse în lucrare la 1 Noem-vrie curgătoriu, se amtnează44]. — G. TRANS., XV (1852), p. 361—363, 366—367: Foiletonul.
10162	332.4	(498)
[Se laudă atitudinea înţeleaptă a guvernului moldovean în privinţa stabilirii circulaţiei monetare]. — G. TRANS., XV (1852), p. 346: Ţâra românească si Moldavia.
Observaţiile slnt pricinuite de un jurnal al consiliului de miniştri moldovean din 1 decembrie 1852 privind această chestiune.
10163	332.4	(498)
[Circulara Departamentului de Finanţe din Moldova
către isprăvniciile ţinutale şi Poliţia Capitalei, in care arată că „sorocovăţul nou cu No. 20“ poate fi primit la hazna şi în piaţă tot după cursul celui vechi]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), nr. 3, p. 1: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 13: Departamentul de Finans.
10164	332.4 (498) [Ministerul de Finanţe al Moldovei face cunoscut
că, în urma aiarului făcut, moneda austriacă de argint cu „No. 6“ poate circula în Moldova, în valoare de 24 parale]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 222: Departamentul de Finans.
10165	332.4 (498) [Tarifa cursului banilor pe la birourile telegrafice ale
Moldovei], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 309; STEAOA D., I (1855), p. 12.
Sleaoo D. adaugă un scurt comentariu In care arată că vor fi patru cursuri de bani In Moldova: cursul Vistieriei, cursul Iaşilor, cursul Galaţilor şi cursul telegrafului: aceasta ar fi o nouă dovadă de cele spuse de economistul francez Michel Chevalier „că şi moneda este o marfă care se vinde şi se cumpără cu deosebite preţuri, după loc, timp şl trebuinţă".
10166	332.4 (498) Cursul monezilor cum se primesc pentru corespondenta telegrafică din năunlru şi din afară din Moldova.
— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 392: Departamentul de Finans.
Se publică un tablou In care slnt trecute monedele In* aur, argint şi aramă, cu valoarea lor In Ici şi parale.
10167	332.4 (498) [Statornicirea preţului „craiţarului austrian44 şi al
„monedei mici austriene de argint14 în Moldova, spre a înlătura lipsa monedei mărunte], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 1: Departamentul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 1.—2: Novitale din năuntru.
10168	332.4 (498)
[Se cere ca Moldova să emită monede proprii, de
aramă şi argint, spre a scăpa de presiunea zarafilor]. — L'fiTOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 20.
Se arată că, din cauza speculei pe care o fac schimbătorii de bani, populaţia e nevoită să recurgă adesea la troc. Se cerc reluarea exploatării minelor şi reclădirea vechii monctării de la Baia.
10169	332.4 (498) [Ordonanţă prin care se reamintesc zarafilor îndatoririle lor, potrivit jurnalului Sfatului din 22 decembrie 1836]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241—242: Poliţiea Capitaliei Iaşii; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 237—238: Poliţiea Capitaliei; ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 163, p. 1: Ordonanţa Poliţiei Capitaliei.
Cu privire la schimbarea banilor.
10170	332.4 (498) [Notă cu privire la lipsa monedei mărunte şi la necesitatea unei monede naţionale în Moldova].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 246: Novitale din năuntru.
Se cere restabilirea banilor de metal şi să se taie moneda “ argint sau de aramă, ca mai înainte In oraşul Baia.
10171	332.4 (498) [Departamentul de Finanţe din Moldova stabileşte
preţul monedei mici de aramă cu marcă turcească ce s-a ivit din nou in ţară]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856)	, p. 409 (nr. 103): Novitale din năunlru.
10172	332.4 (498) [Folosirea monedei turceşti in Moldova]. — BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 17.
Departamentul de Finanţe anunţă că, din cauza lipsei de monedă măruntă, se admite folosirea monedei mici de aramă cu marcă turcească.
10173	332.4 (498) [Sfatul Municipal din Iaşi, in urma adresei Ministe-
tului de Finanţe, invită pe „bancherii şi negustorii Ca-pitalei44 să se întrunească la 27 ianuarie, în vederea întocmirii unui proiect de lege în privinţa nevoii ce se simte de monedă măruntă în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 13: Sfatul Municipal al Capitaliei.
10174	332.4 (498) Lista lămuritoare valorei diferitelor monezi ce circu-
lează in ţară. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 335: Departamentul de Finans.
10175	332.4 (498) [Nota agenţiei austriece cu privire la „abuzul ce se
face prin introducerea de către nişte speculanţi a unei . monede nouă de o pătrime fiorin44]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 91, p. 227: Secretariatul de Stat.
553
www.dacoromanica.ro
332.4 (438)
ECONOMIE FINANCIARA
332.5 (496)
10176	332.4 (498) [Se anunţă că nişte „speculanţi" introduc în Moldova
o monedă nouă, de o pătrime de fiorin, şi o schimbă contra sorocoveţilor austrieci]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 305: Secretariatul de Stat.
Spre a se împiedica înşelăciunea speculanţilor, se precizează, potrivit unei note a agenţiei austriece, că o pătrime de fiorin din valuta cea nouă face 2ă creiţari noi, şi un sorocoveţ austriac vecbi face 35 creiţari noi.
10177	332.4(498) [Se anunţă scăderea preţului unora din creiţarii austrieci], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 491: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 365—366: Departamentul de Finans.
10178	332.4 (498) Nevoea monedară. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 337—338: Albina Românească.
Articol despre necesitatea unei monede naţionale şi problema circulaţiei monedei străine In Moldova.
10179	332.46 (436)
[Apropiata apariţie a unor „decrete regulătoare" „în privinţa probelor şi a măsurelor de aur şi argint"]. — G TRANS., XV (1852), p. 83.
10180	332.46(436) [Baterea intensă a monedelor de 1 taler şi 1 doizecer
la Viena]. —G. TRANS., XV (1852), p. 371.
Se arată că se bătuseră „cam plnă la 6 mii. monetă".
10181	Bote, S.	332.46 (439.2)
[Anunţă că „bănăria" din Bălgrad lucrează zi şi
noapte la baterea noilor monede]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 136: Transilvania.
10182	332.5 (4) Moneda de hîrtie în Europa. — GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 299—300: Albina românească.
Despre „soma totală a monedei de blrtie ce are cursu In staturile europene".
10183	332.5 (436) [Retragerea bancnotelor „cu forma de mai nainte"
de 1 şi 2 florini]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 377.
Se redau instrucţiunile băncii naţionale austriece In această privinţă.
10184	332.5 (436) [Despre suma banilor de hîrtie ce se află în circulaţie
în Imperiul austriac], — G. TRANS., XV (1852), p. 3—4.
Conform ziarelor vieneze se aflau In circulaţie, In noiembrie 1851, 368 369 045 florini cu curs liber şi forţat — acesta din urmă provocat de „ipoteci şi amanetări".
10185	332.5	(436)
[înştiinţarea guvernatorului Transilvaniei şi publicaţia Ministerului de Finanţe din Viena asupra prelungirii cu 5 luni a termenului preschimbării bancnotelor de 10, 100 şi 1000 florini de forma IV]. — G. TRANS., XV (1852), p. 13.
10186	332.5	(436)
[Retragerea din circulaţie a 20 milioane în bancnote,
in urma înţelegerii ivile între stat şi Banca Naţională a Austriei].— G. TRANS., XV (1852), p. 75.
10187	332.5	(436)
[Arderea la 29 martie 1852 a 5 milioane florini din
hîrtiile cu curs silit din totalul de 175 milioane în circulaţie]. — G. TRANS., XV (1852), p. 92.
10188	332.5 (436) [Situaţia retragerii hîrtiilor cu curs silit în Imperiul
austriac la sfîrşitul lunii martie 1852], — G. TRANS., XV (1852), p. 114—115.
10189	332.4 (436) [Arderea la 22 şi 26 mai 1852 la Viena a încă un milion de „notiţe convenţionale" de 6 şi 10 creiţari], — G. TRANS., XV (1852), p. 155.
10190	332.5 (436) [Arderea a 15 1/2 milioane de florini în bancnote mai
vechi], — G. TRANS., XV (1852), p. 168.
10191	332.5 (436) [Se anunţă că pînă la 15 august 1852 a fost arsă o
sumă de 30 800 000 florini de hîrtie]. — G. TRANS., XV (1852), p. 250.
10192	332.5	(436)
[Arderea pînă la 22 septembrie 1852 a 38 milioane
florini bani ae hîrtie]. — G. TRANS., XV (1852), p. 287.
10193	332.5	(436)
[Direcţia Băncii Naţionale din Viena anunţă că preschimbarea bancnotelor de 5,10,100 şi 1000 florini in forma IV se poate face pînă la 31 decembrie 1852], — G. TRANS.,
XV	(1852), p. 289.
10194	332.5	(436)
[Se aduce la cunoştinţa publicului că se află în circulaţie unele bancnote false de 10 florini], — G. TRANS.,
XVI	(1853), p. 100: Austria.
Se arată caracteristicile acestor bancnote.
10195	332.5	(436)
[Ordonanţa „despre cassarea banilor de hîrtie tipăriţi după valuta de Viena şi despre prelungirea termi-nului pentru schimbarea tuturor celorlalte semne (note) de bani date din partea statului"]. — G. TRANS., XXI
(1858), p. 137: Partea oficiosă.
Ordonanţa este adresată către toate ţările Imperiului.
10196	332.5	(439.2)
[Primirea la „casele provinciale" a „bancnotiţelor"
ungare „la plăţi de răfuire"].— G. TRANS., XV (1852),
p. 10.
10197	332.5	(439.2)
[Autorizarea „casselor patriotice de culegere" din
mai multe oraşe transilvane de a preschimba bancnotele de 5 şi 10 florini ieşite din circulaţie], — G. TRANS., XV (1852), p. 29.
10198	332.5	(439.2)
[Se anunţă că se va face înlocuirea „bancnotelor" cu
bani mărunţi de	metal], — G.	TRANS.,	XV (1852), p. 339.
10199	332.5	(439.2)
[Ştiri şi comentarii în legătură cu deprecierea monedei de	hîrtie	în	Transilvania],	—	G.	TRANS., XVII
(1854), p. 208: Transsilvania.
Din pricina tulburării comerţului la Dunăre, cercurile negustoreşti slnt foarte Ingrijate şi cer o clarificare grabnică. Preţul metalelor preţioase, ca şi al mărfurilor, creşte cu fiecare nouă veste asupra conflictului.
10200	332.5	(496)
[Se anunţă că Sfatul de stat, întrunit sub preşedinţia
sultanului, a hotărît „să se înfiinţeze o nouă monedă de hîrtie, în bilete de cîte zece lei, spre a se da în circulaţie"].—VEST. R., XVI (1851), p. 362: Constanti-nopol, 22 Noembrie.
554
www.dacoromanica.ro
332,5 (498)
ECONOMIE FINANCIARA
332.6 (436)
10201	•	332.5 (498)
[Se anunţă că, spre a se uşura aprovizionarea trupelor austriece, s-a „hotărît să se sloboadă în Principate bani hîrtiă sub garanţia puterilor apusene", cu denumirea de „asignate la despăgubirea spezelor de războiu"]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 273, col. I.
10202	.	332.5 (498.1)
[Li se comunică negustorilor din Ardeal că în principatul Ţării Româneşti comercianţii au început să primească fără dificultăţi bancnotele austriece, precum şi moneda măruntă de hîrtie].—TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 72, p. 286: întămplărl de zi.
10203	332.5 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească face
cunoscut că fiorinul în bancnote circulă în luna octombrie pe preţ de 222 parale]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 306; VEST. R., XIX (1854), p. 313.
10204	332.5 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească anunţă
că fiorinul în bancnote „ţirculcază în corenta lună Noem-vrie pe preţ de 206 parale"]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 337; VEST. R., XIX (1854), p. 345; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 361: Donaufurstenthumer.
Departamentul de Finanţe rectifică In Buletin, la p. 341, că preţul este de 219 şi nu de 206 parale, cum se anunţase.
10205	332.5 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că fiorinul
în bancnote se socoteşte pe preţul de parale 219, iar nu pe preţul de parale 206, precum se anunţase], — VEST. R., XIX (1854), p. 349.
10206	332.5 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească face
cunoscut că pe luna decembrie „fiorinul în bancnote ţir-culează pe preţ de parale doă sute trei-spre-zece şi jumătate"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 374; VEST. R., XIX (1854), supl. Ia nr. 97, p. 1.
10207	332.5 (498.1) [Departamentul Finanţei din Ţara Românească face
cunoscut „că valoarea fiorinului în bancnote este pe lunile Fevruarie şi Martie de parale doă sute cinsprezece"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 49, 86.
332.6	BURSĂ
10208	332.6 (4) Cursul monedei. — G. TRANS., XIV (1851), p. 3.
Se arată că pe piaţa europeană cursul argintului se suie pe neaşteptate şi merge apropiindu-se de cel al aurului, prin urmare preţul aurului este In scădere. Această schimbare In cursul celor două metale nobile pricinuicşte o mare grijă celor bogaţi, care Îşi au Îngrămădite comorile lor „In ruduri de aur şi In galbeni blanci". Se constată că piaţa Parisului este copleşită de aur.
10209	332.6(4) [Ştiri cu privire la cursul monedelor în diferite pieţe
europene], — BUKURESTER DT., Z., XII (1856), p. 105—106, 150, col. I.
10210	332.6 (4) [Cursul monedelor în diferite oraşe europene]. — NA-
ŢIONALULtT, I (1857), p. 8, 12, 16, 20, 24, 28: Buleti-nulă Comercială.
10211	332.6 (4) [Cursul monedelor în diferite oraşe europene]. — NA-
ŢIONALULtT, I (1858), p. 32, 36, 38, 42, 46, 50 [greşit: 48], 54, 56, 60, 64, 68, 76, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108,
112,	116,	120,	124,	128,	132,	136,	140,	144,	148,	152,
156,	160,	164,	172,	176,	180,	184,	188,	194,	198,	202,
206,	210,	214,	218,	222,	226,	230,	234,	238,	242,	246,
250,	254,	258,	262,	266,	270,	274,	278,	282,	290,	294,
298, 302, 306, 310, 314, 318, 322, 326, 330, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 389, 393, 397, 401: Buletinulu comercială.
10212	332.6 (4) Cursurile politzelor. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 29,
p. 116 [greşit: 110], 120, 124, 128.
Este vorba dc cursurile Înregistrate In diferite pieţe europene.
10213	332.6 (43) Cursul Bursei din Lipsea. — NATIONALULt), I (1858),
p. 32, 36, 38, 42, 46, 50 [greşit: 48],' 54, 60, 64: Buletinulă Comercială.
10214	332.6 (436) [Cursurile la bursa din Viena]. — G. TRANS., XIV
(1851), p. 244.
10215	332.6	(436)
[Se face cunoscut că pe piaţa Vienei „cursul hîrliilor
merge îndreptîndu-se“], — G. TRANS., XIV (1851), p. 419.
10216	332.6	(436)
[Se anunţă că „agio începu ear a merge în sus" la
Viena]. — G. TRANS., XV (1852), p. 11, col. II.
Se arată că la 21 ianuarie 1852 „argintul sta la 25, ear aurul la 31".
10217	332.6	(436)
[Cursurile la Bursa din Viena].— G. TRANS., XVI
(1853), p. 12, 16, 24, 28, 32, 44, 56, 60, 64, 84, 88, 98, 126, 162, 178, 278, 294, 318, 322, 342, 346, 350, 374, 382, 386, 402, 406, 410.
10218	332.6	(436)
Cursul banilor la Viena. — TELEGRAFUL R., I
(1853)	, p. 24, 92, 124, 140, 156, 160, 164, 168, 172, 176, 180, 184, 188, 192, 196, 200, 204, 208, 212, 226, 232 [greşit: 252], 240, 244, 248, 252, 256, 260, 264, 268, 272, 276, 280, nr. 71, p. 280 bis, 288, nr. 74, p. 288 bis, 292, 296, 300, 304, 308, 312, 408.
10219	332.6 (436)
Cursul banilor la Viena. — VEST. R., XVIII (1853) p. 24, 36, 48, 64, 68, 80, 84, 88, 92, 100, 108, 112, 120, 128, 132, 172.
10220	332.6	(436)
Cursurile la bursă [în Viena]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 4, 12, 16, 20, 44, 56, 60, 76, 80, 88, 92, 98,
110,	114,	118,	132,	144,	148,	152,	160,	172,	180,	184,
188,	196,	204,	208,	212,	216,	224,	252,	256,	268,	304,
330,	342,	346,	366,	370,	378,	390,	394,	398,	406,	410,
414.
10221	332.6	(436)
Cursulă banilorfi la Viena. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40, 44, 48, 52, 56, 60, 64, 68, 72, 76, 80, 84, 88, 92, 96, 100, 104 [greşit: 105], nr. 27, p. 107, 111, 115, 119, 123, 127, 131, 135,	139,	143,	147,	151,	155,	159,	163,	167,	171,	175,
179,	183,	187,	.191,	195,	199,	203,	207,	211,	215,	219,
223,	227,	231,	235,	239,	242,	246,	251,	255,	259,	263,
267,	271,	275,	279,	303,	307,	311,	315, 319;	nr. 71, p.
283; nr. 72, p. 287 ; nr. 73, p. 291; nr. 74, p. 295; nr. 75, p. 299, 323;	nr. 83,	p.	331,	335,	339, 343,	347, 352, 356,
360, 364,	368, 372,	376,	380,	383, 388,	392, 396, 400,
404, 408.
555
www.dacoromanica.ro
232.6 (436)
ECONOMIE FINANCIARA
332.6 (439.2)
10222	332.6	(436)
[Ştiri cu	privire	la	„agio	banilor"	la	Vicna]. — G.
TRANS., XVII (1854), p. 31, col. II, 36.
10223	332.6	(436)
[Cursurile de bursă la Viena]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 282, 296, 300, 312, 334, 362.
10224	332.6	(436)
[Cursurile de bursă la Viena]. — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 44, 48, 52, 60,
64, 68, 72, 76, 88, 100, 104, 108, 112, 120, 124, 132, 136, 144, 148, 152, 164, 168, 172,	176,	184,	188,	196,	200,
204, 216, 220, 228, 232, 236,	240,	244,	248,	252,	256,
260, 264, 268, 276, 280, 284, 288, 292, 296, 300, 304, 308, 312, 316, 324, 328, 336, 340,	344,	348,	352,	356,	360,
364, 368,	372, 376, 380, 384,	388,	392,	396,	400,	404,
şi 408.
10225	332.6	(436)
Cursulii baniloru la Viena. — TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 4, 8, 12, 16, 20,	24, 28, 32,	36,40, 44, 48,
52, 56, 72, 76, 80, 84, 88, 104,	108,	116,	136,	148,	152,
168, 172, 180,	192,	196,	212,	220,	244,	248,	288, 292.
10226	332.6	(436)
Cursul banilor la Viena.—VEST. R., XX (1855),
p. 28, 36, 40.
10227	332.6	(436)
[Cursurile de bursă de la Viena]. — G. TRANS.,
XIX (1856), p. 4, 8, 12, 14, 20, 24, 28, 32, 36 [greşit: 34], 40, 44, 48, 52, 56, 60, 64, 68, 72, 76, 80, 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 124, 128, 132, 136, 140, 144, 148, 156, 160, 164, 168, 172 [greşit: 174], 176, 180, 184, 188, 192, 196, 208, 212, 216, 220, 228, 232, 236, 240, 244, 248, 252, 256, 260, 264 268, 272, 276, 280, 284, 288, 292,	304,	308,	312,	316,	320,	324,	328, 332, 336,
340, 344,	348,	352,	360,	364,	368,	372,	376, 380, 388,
392.
10228	332.6	(436)
[Cursurile de bursă la Viena].— G.	TRANS., XX
(1857), p. 4, 16, 24, 28, 32,' 40, 44, 52, 56, 60, 64, 68, 72, 76 [greşit: 72], 84, 88, 96, 100, 104, 108, 112, 116, 120,128,136,140,148,158,162,168,176,180,184,188,192, 196, 200, 204, 208, 212, 216, 220, 224, 240, 244, 248, 252, 256, 260, 264, 268, 282 [greşit: 272], 286, 290 [nr. 71], 292 [nr. 72], 296, 300, 304, 380, 312, 316, 324, 328, 332, 336, 340, 344, 348, 352, 356, 360, 368, 372, 376, 380, 384, 388, 396, 400,’ 404, 408.
10229	332.6	(436)
[Cursurile de bursă de la Viena]. — G. TRANS., XXI (1858), p.	12, 20, 24, 28,	32, 36, 40,	44, 48 [greşit:
44], 52, 56, 64,	68, 76, 80, 84,	88, 92, 96,	100, 104,	108,
112, 120, 124, 132, 144, 152,	156, 160, 168, 172,
180, 188, 192, 196, 204, 208, 212, 216, 220, 228, 234, 242, 246, 258, 262 [greşit: 261],
10230	332.6	(439.2)
[Preţul cerealelor şi cursul banilor în Braşov, la 30 nov. 1851]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 381.
Se arată că preţurile slnt cele mai scăzute din Transilvania.
10231	332.6	(439.2)
Agio în Braşov. — G. TRANS., XVII (1854), p. 24, 44, 48, 56, 60, 64, 68,76,80,84,92,98,106,110,114, 132, 144, 152,	160, 180, 196,	208, 224,	252, 256,	264,
268, 284, 292,	304, 312, 326,	334, 342,	354, 362,	366,
370, 378, 394,	398, 406, 410,	414.
Se notează cursul aurului şi al argintului.
10232	332.6 (439.2) [Se anunţă că la Camera comercială şi industrială
din Sibiu se comunică zilnic, prin telegraf, cursurile bursei din Viena], — G. TRANS., XVII (1854), p. 8: înştiinţare.
10233	332.6 (439.2) [Cursul banilor la Sibiu]. — TELEGRAFUL R., II
(1854)	, p. 100, 104 [greşit: 105], nr. 27, p. 107, 111, 115,
119,	123,	127,	131, 135,	139,	143,	147,	151,	155,	159,
163,	167,	171,	175, 179,	183,	187,	191,	195,	199,	203,
207,	211,	215,	219, 223,	227,	231,	235,	239,	242,	246,
251,	255,	259,	263, 267,	271,	275,	279,	303,	307,	311,
315,	319;	nr. 71, p. 283;	nr. 72, p.	287;	nr. 73, p.	291 ;
nr. 74, p.	295;	nr.	75,	p. 299,	323; nr. 83, p. 331,	335,
339, 343,	347,	352, 356, 360,	364, 368, 372, 376,	380,
383, 388, 39 2, 396, 400, 404, 408.
10234	332.6 (439.2) [Agio la Braşov].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 4,
8, 12, 16, 24, 32, 44, 52, 60, 64, 68, 72, 88, 100, 124, 132, 148,	152,	164,	168, 176,	184,	188,	196,	200,	232,	236,
244,	248,	252,	256, 264,	268,	276,	284,	288,	292,	296,
300,	308,	316,	324, 328,	340,	344,	368,	372,	376,	380,
388,	392,	396,	400, 404.
10235	332.6 (439.2) [Cursul banilor la Sibiu].—TELEGRAFUL R., III
(1855)	, p.	4, 8,	12,	16,	20, 24,	28, 32, 36, 40, 44, 48, 52,
56, 72, 76, 80, 84,	88,	104, 108, 116, 136, 148, 152,	168,
172, 180, 192, 196, 212, 220, 244, 248, 288, 292.
10236	332.6 (439.2)
[Agio la	Braşov]. —	G.	TRANS.,	XIX	(1856), p. 4,
8, 12, 14, 20, 28, 32, 36 [greşit: 34], 44, 48, 52, 56, 60, 64, 72, 80, 104, 108, 112, 120,	124,	136,	140,	144,	148,
156, 160, 172 [greşit: 174], 176,	180,	184,	188,	192,	196,
203,	204,	208,	212, 228,	236,	240,	244,	252,	256,	264,
268,	272,	280,	284, 288,	292,	296,	300,	304,	308,	312,
316,	328, 332, 340, 344, 348, 352, 360, 364, 376, 380, 384.
10237	332.6 (439.2)
[Preţul aurului şi argintului la Sibiu]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 312, nr. 79, p. 316, nr. 80, p. 320, nr. 83, p. 322, 326, 330,	350,	368,	400,	V (1857),
p. 16, 52, 60, 68, 76, 124, 132,	160,	172,	180,	212,	264.
10238	332.6 (439.2)
[Despre problema scăderii valorii obligaţiunilor ur-bariale]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 338: Transsil-vania.
Se vesteşte că marii magnaţi hotărlseră să cumpere aceste obligaţiuni cu o scădere de 10% faţă de valoarea lor nominală pentru ca „nobilii mai săraci" să nu piardă prea mult.
10239	332.6 (439.2)
[Agio la	Braşov]. —G.	TRANS.,	XX	(1857), p. 4,
16, 24, 32, 36, 40, 48, 52, 56, 60, 64, 68, 80, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128, 140, 148, 158, 172, 176, 184, 188, 192, 196, 200, 204, 208, 216, 228, 236, 240, 244, 248, 252, 256,	260, 264, 268, 282	[greşit: 272],
286, 290 [nr. 71], 292 [nr. 72], 296, 300, 304, 308, 312, 316, 324, 328, 332, 336, 340, 344, 348, 352, 356, 360, 368, 372, 376, 380, 384, 388, 396, 400, 408.
10240	332.6 (439.2)
[Se anunţă că prin străduinţele lui Ladislau Kovâri se începuseră a se cumpăra obligaţiuni urbariale pentru bursa din Viena].—G. TRANS., XX (1857), p. 94: Transilvania.
Redactorul observă: „este mai mlntuitor a vinde obligaţiile de cit mline, poimline, moşiile".
556
www.dacoromanica.ro
332.6 (439.2)	*
ECONOMIE FINANCIARA
332.7
10241	332.6 (439.2) [Agio la Braşov]. —G. TRANS., XXI (1858), p. 24,
36, 52, 56, 60, 72, 80, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112, 120, 124, 128, 140, 144, 148, 152, 156, 160, 168, 180, 184, 188, 192, 200, 212, 216, 234, 246, 258, 262 [greşit: 261].
10242	332.6 (496) Cursul monedelor în Constanlinopol. —VEST. R.,
XVI (1851), p. 298.
Sc arată cursul diferitelor monede In lei.
10243	332.6	(496)
Cursul poliţelor la Constanlinopol. — VEST. R., (1853),
p. 24 . 36, 48, 56 . 60. 64 . 80, 84 . 88. 92. 100, 108, 112, 120, 128, 132, 172.
10244	332.6	(496)
[Cursul monedelor pe piaţa Constantinopolului]. —
ZIMBRUL, III (1855), p. 260, 620.
Se publică un tablou cu preţul diferitelor monede străine In lei şi parale, „pentru acei din cititori care ar avea daravere cu piaţa din Constantinopoli”.
10245	332.6	(496)
Comerciă.— VEST. R., XXI (1856), p. 102.
Se arată că influenţa tratatului de pace de la Paris s-a simţit In piaţa din Constantinopol, unde cursul lirei engleze scăzuse de la 135 la 129 lei; se publică şi un tablou cu preţul diferitelor monede In lei şi parale.
10246	332.6	(496)
[Cursul monedelor la Constantinopol], — ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 70, p. 3.
După La Presse d’Orient.
10247	332.6	(496)
[Cursul monedelor la Constanlinopol şi Smirna].—
NAŢIONALULO, I (1857), p. 8, 12, 16, 20, 24, 28: Bule-tinulă comercialii.
10248	332.6	(496)
[Cursul monedelor la Constantinopol şi Smirna]. —
NAŢIONALUL!}, I (1858), p. 32, 36, 38, 42, 46, 50 [greşit: 48], 54, 56, 60, 64, 68, 76, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 124, 128, 132, 136, 140, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 172, 176, 180, 184, 188, 194, 198, 202, 206, 210, 214, 218, 222, 226, 230, 234, 238, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 266, 270, 274, 278, 282, 290, 294, 298, 302, 306, 310, 314, 318, 322, 326, 330, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 389, 393, 397, 401: Buletinulă comercialii.
10249	332.6 (498) Cursul poliţelor la Bucureşti. — VEST. R., XVIII
(1853), p. 24, 36, 48, 56, 60, 64, 80, 84, 88, 92, 100, 108, 1 12, 120, 128, 132, 172.
10250	332.6 (498) Cursul banilor în Bucureşti.—VEST. R., XVIII
(1853), p. 36, 56, 60, 68.
10251	332.6 (498) [Ştiri despre cursul monedelor străine la Brăila]. —
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 74, col. I, 93, 166, col. I, 190, col. I, nr. 56, p. 222, col. I, 285, 330, 395, col. II.
10252	332.6 (498) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că, potrivit hotărîrii Ministerului de Comerţ din Viena, se va împărtăşi zilnic prin telegraf cancelariei telegrafului bucurestean cursul bursei din Viena]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 378; VEST. R., XIX (1854), p. 393.
Cursul se va afişa In cancelaria telegrafului din Bucureşti, spre a se vedea de către comercianţi.
10253	332.6 (498) Cursul Bucureştilor. — VEST. R., XX (1855), p.
28, 36, 40.
E vorba de cursul banilor.
10254	332.6 (498) [Farmacistul Ed. Jul. Rissdorfer din Bucureşti anunţă
că el cumpără bancnote austriece şi obligaţiuni ale împrumutului naţional austriac], — BUKURESTER. DT. Z., XII (1856), p. 28.
Anunţul se repetă In tot cursul anului.
10255	332.6 (498) [Cursul monedelor la Bucureşlil. — NAŢIONALULO,
I (1857), p. 8, 12, 16, 20, 24, 28: Buletinulu Comercială.
10256	332.6 (498) [Cursul monedelor la Bucureşti]. — NAŢIONALULO,
I (1858), p. 32, 36, 38, 42, 46, 50 [greşit: 48], 54, 56, 60, 64, 68, 76, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 124,	128,	132,	136,	140,	144,	148,	152,	156,	160,	164,
172,	176,	180,	184,	188,	194,	198,	202,	206,	210,	214,
218,	222,	226,	230,	234,	238,	242,	246,	250,	254,	258,
262,	266,	270, 274, 278, 282, 290, 294, 298,	302,	306,	310,
314, 318, 322, 326, 330, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 389, 393, 397, 401: Buletinulu Comercială.
10257	332.6 (498) Portofranco Galaţilor. Preţurile corente. — VEST.
R., XVI (1851), p. 264.
Sţnt trecute preţurile cerealelor şt cursul monedelor.
10258	332.6 (498) [Cursul monedelor străine la Galaţi]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 74, col. I, 94, col. II, 161, col. II, 190 col. I, nr. 56, p. 222 col. I, 286 col. I, 330, 396 col. I.
10259	332.6 (498) [Cursul monedelor la Galaţi, în anul 1854]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 54, col. I: Donaufurs-tenthumer.
10260	332.6 (498)
[Cursul cambiilor la	Galaţi]. —	NAŢIONALULO, I
(1858), p. 194,	202,	210,	214,	218,	222,	226,	230,	242,
246, 250, 254,	258,	262,	266,	270,	278,	282,	286,	290,
294, 298, 306,	310,	314,	318,	322,	334,	338,	342,	346,
350, 354, 358.
332.7	CREDIT
10261	332.7
Creditul. Poliţa. — ROMÂNUL,	I	(1857),	nr. 38,
p. 2—3: Vorbiri Comerciale.
Rolul creditului In comerţ; apariţia monedei şl rostul el In schimburile comerciale; istoricul poliţei.
10262	Petrescu, G.	332.7
Despre credit în genere. — SECOLULC, I	(1857),
nr. 49, p. 4.
Arată ce este creditul şi de clte feluri este: credit public şi credit comercial sau privat; mai departe arată clte feluri de Împrumuturi se pot face: printr-o simplă obligaţiune scrisă, prlntr-un depozit de marfă şi sub garanţia unei Ipoteci.
10263	Strată, I.	332.7
Despre credită. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 228—
229, 241—242, 247—248.
Corespondenţă din Berlin cu data de 29 Iunie 1858. Mai Intli vorbeşte de criza economică din Statele Unite, care a avut influenţă şl In Europa, precum şl In Moldova, unde Banca din Iaşi a
557
www.dacoromanica.ro
332.7
ECONOMIE FINANCIARA
CHESTIUNEA AGRARA
333 (463)
Încetat plăţile, din cauza pierderilor mari; apoi trece la credit ş; arată că unii privesc creditul ca un izvor pentru prosperitate, iar alţii 11 condamnă, pentru că este un mijloc prin care ignorantul se face totdeauna victima înşelătorilor; mai departe vorbeşte de valoarea monedelor. Partea din urmă a articolului are titlul: „Despre Bănci”.
10264	Winterhalder, E.	332.7
Creditul şi banca. — ROMÂNUL, II (1858), p. 206,
210—211,	222—223, 226—227,	238—239,	250	[greşit:
520] —251.
Despre	adevărata misiune a	băncilor,	care	este	„a	favoriza
desvoltarea creditului şi scăderea progresivă a doblnzilor" şi despre foloasele creditului. Autorul declară: „Noi ne aflăm de faţă la desfăşurarea lumei vechi, la naşterea dureroasă a unei stări sociale nouă". Autorul,' afirmă, după aceea, că] Principatelor le trebuleşte creditul ca „agent puternic” al dezvoltării lor viitoare din punct de vedere agricol şi industrial.
10265	S...	332.772
[Scrisoare din Viena, datată: „Austria —184...“] —
ROMÂNIA LIT., 1855, p. 88—90.
Povesteşte neplăcerile şi pierderile ceîle-a avut, asculttnd propunerea unui bancher din Viena de a-1 încredinţa banii de drum, In schimbul unei scrisori de credit cu doblndă de 4%.
332.8	DOBÎNDĂ. CAMĂTĂ. LOTERII
10266	Winterhalder, E.	332.8
Dobînda banilor. — ROMÂNUL, II (1858), p. 190—
191.
Autorul, după ce arată ce se înţelege prin doblndă şl cum a fost privită ea In vechime şl In timpul apariţiei creştinismului, ajunge la concluzia necesităţii înfiinţării unei bănci naţionale In Principate, care să aibă In vedere „binele public", iar nu „folosul particular al acţionarilor",
10267	[Baraş, I.]	332.82
Despre camătă. — ISRAELITULtT R., I (1857), nr. 19,
p. 2 [neterminat].
Studiu asupra vechiului drept ebraic: cu privire la interzicerea cametei, la prescrierea datoriilor In anul sabbatic şi restituirea tuturor averilor vlndute sau Înstrăinate, care se făcea la anul jubiliar. Subliniază scopul acestor măsuri: de a atenua dezvoltarea unei prea mari inegalităţi Intre averi. — Articolul e de Baraş, cf. nr. 20, p. 1, col. I.
10268	332.82 (439.2) [Despre un articol al unei foi maghiare din Cluj în
care se militase pentru menţinerea în Ardeal a legii pentru interzicerea cămătăriei], — G. TRANS., XX (1857), p. 10: Transsilvania.
în articolul acela se ceruse ca legea aceasta să fie abrogată doar atunci clnd se vor introduce „protocdlele de moşii (Grund-bflcher)" şi „case de păstrată şi bancuri", care să împrumute bani cu o doblndă scăzută.
10269	Lavertujon, A miră	332.82 (498)
[Articol despre situaţia Principatelor, publicat în „La
Gironde“ din 29 februarie].— STEAOA D., II (1856), p. 89 col. II—III—90.
Articolul continuă un altul, din 22 februarie, despre memorandumul Redcliffe cu privire la situaţia din Principate. între altele dezbate problema creditelor particulare In Moldova, subliniind do-blnzlle exagerate care se cer şi felul cum au ajuns să greveze marile moşii de acolo.
10270	B.[araş, I.]	332.82 (498)
Raportulti Economiei politice cu Causa noastra. III
Despre usurâ. — ISRAELITULtT R., I (1857), nr. 20,
p. 1—2.
558
Examinează problema cametei din punctul de vedere al dreptului şl al economiei politice. Pledează pentru abrogarea legilor care fixează un plafon maxim pentru luarea de doblnzl. E de părere că scăderea cametei nu se poate realiza efectiv declt prin înfiinţarea de bănci naţionale In Principate, care să dea credite cu doblnzi reduse.
10271	332.89 (498.3) Planul aciî întăi mari loterii de casă şi de bani, sub
privegherea Eforiei laşului 1851. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 162; GAZ DE MOLD., XXIII (1851), p. 326.
Prospect In limbile română, germană şi franceză. Se dau lămuriri privind numărul tbiletelor, clştigurllor, Itragerilor etc., precizindu-se că loteria „este aşezată sub privegherea şi direcţia Eforiei laşului".
10272	332.89 (498.3) Sub închizeşluirea Eforiei Capitalei, mare loterie de
casă şi de bani. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
p. 120.
Organizarea şi condiţiile loteriei. „Proprietarul" loteriei este Sava Canachi, iar „plănuitorul" este Şenfeld [= Schânfeldj. Se pun „In loterie" o sumă de bani şi „casele" lui Canachi de pe Podul Vechi din Iaşi.
10273	332.89 (498.3) Sub privigherea Eforiei Capitalei, loterie de feliurite
noă şi frumoasă mărfuri. — GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 172.
Condiţiile loteriei. „Proprietarul" M. Rozenhek precizează că loteria sa are 6 660 numere şl 80 sorţi clştigători In valoare de 11 480 lei.
10274	332.89 (498.3) [Noul plan al loteriei doctorului Em. Frenkel]. — GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), nr. 85, p. 238, col. II: Eforia Capitalei.
Se anunţă modificarea planului loteriei doctorului Em. Frenkel,
patronată de Eforie.
333	PROPRIETATE, CHESTIUNEA AGRARĂ
333.37 Marea proprietate. Moşii
333.5 Arendare
333.7	Proprietate forestieră. Poduri. Păşunat
333.8	Proprietate minieră
Vezi şi.-: 281.95(498):281.9 Mănăstirile închinate
326.3 Iobagi. Clăcaşi
347.73	Proprietatea In dreptul civil
348.819.5.73	Averi bisericeşti şi mănăstireşti'.
10275	333
Proprietatea de bani şi proprietatea de pământO. — G. TRANS., XIX (1856), p. 382, 386, 390: Transsilvania.
Se reproduc ideile dintr-un şir de articole apărute In ziarul maghiar din Cluj Curierul Unguresc, In care se demonstrase decăderea proprietăţii de pămlnt faţă de aceea de bani.
(436) Austria
10276	333 (436)
[Extras din ziarul „Oesterreichische Correspondenz“ cu privire la necesitatea unei legi care să împiedice fără-miţirea proprietăţilor agricole, prin împărţirea între moştenitori], — G. TRANS., XVI (1853), p. 22, col. II.
în continuarea articolului Oareşcare esplicafiuni la patentele împerăteşti, început In p. 18, se argumentează necesitatea unei atare legi pentru Imperiul austriac. Se afirmă că e necesară Impiedi-
www.dacoromanica.ro
333. (436)
CHESTIUNEA AGRARA
333(439.2)
carea fărâmiţării marilor proprietăţi, dar mai cu seamă a proprietăţii mici a sătenilor in urma desfiinţării iobăgiei, pentru a nu se crea un proletariat, ca in Franţa.
10277	333 (436) Desărcinarea pământului în Austria. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 281, 285—286, 289.
Se prezintă importanţa reformei şi dezvoltarea economică ce 8e aşteaptă să-i urmeze. Se comunică date statistice cu privire la felul cum s-au plătit despăgubirile In comitatele Pesta-Buza, Oradea-Mare, Voievodatul SIrbesc şi Banatul Temişan etc. Se anunţă că In Ardeal reforma va fi terminată mai tlrziu.
(437.5) Bucovina
10278	333 (437.5) [Se anunţă că statutele „pentru despăgubirile urba-
riale în Bucovina11 s-au terminat]. — G. TRANS., XV (1852), p. 135.
Se observă: „între ce oftături doioase mai aşteaptă şi ţăranii Transilvaniei Înfiinţarea ăstui feliu de Statute!“.
10279	Hurmuzachi, A.	333 (437.5)
Despre urmările desfiinţare! Boierescului în Bucovina. — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 281—284, 293—297.
Ca un Îndemn pentru conducătorii Principatelor autorul demonstrează că desfiinţarea iobăgiei In Bucovina, înfăptuită In 1848, departe de a adeveri prezicerile pesimiste, a adus foloase economice. Cultura pămlntului s-a intensificat, deoarece atlt produsele agricole cit şi pămlntul Însuşi au căpătat o valoare mai mare, ceea ce a trezit interesul pentru agricultură. Astfel, reforma a fost de folos atlt marilor moşieri, cit şi ţăranilor, atlt celor ce fuseseră liberi, cit şi foştilor iobagi.
(439.1 ) Ungaria
10280	333 (439.1) [Se anunţă vînzarea de către baronul Şina a unor
vetre de case pe moşia sa Godolo din Ungaria în condiţii avantajoase pentru săteni],— G. TRANS., XV (1852), p. 43.
10281	333	(439.1)
[Urcarea preţului pămîntului în Ungaria].— G.
TRANS., XV (1852), p. 315: Noutăţi diverse.
O pustă preţuită 45 000 florini fusese cumpărată cu 76 000 florini.
10282	333	(439.1)
[Creşterea preţului pămîntului în Ungaria]. — G.
TRANS., XVI (1853), p. 145.
Se arată că In 1835 „o holdă de pămlnt pe pustă" era 12 florini, iar In 1853: 80 florini.
10283	333	(439.1)
[Ştiri cu privire la urcarea preţului arendei în Ungaria]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 178: întâmplări de zile.
Se arată, că arenda s-a urcat de la 4000 la 12 000 florini o pustă.
10284	333 (439.1) [Corespondenţă „de lunga Dobricinu“ din 25 mai
1853, în care se comentează regularea despăgubirilor urbariale], — G. TRANS., XVI (1853), p. 167.
Se arată că românii primiseră cu mare bucurie patenta imperială privind această chestiune.
10285	333 (439.1) Patenta împerătească din 2 Marţu pentru regularea
referinţeloru de legătura urbariale şi de drepturile col-
8 — Bibliografia analitică — c. 959
legate cu dînsa între domnii de pămîntu de mai înainte şi între foştii loru suddiţi (supuşi şi cît pentru persână şi cît pentru pămîntu) şi coloni (supuşi numai cît pentru pămîntu) în Ungaria. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 237—244.
Valabilă şi pentru Banat.
10286	333 (439.1) [Extras din patenta din 2 martie 1853, prin care se
stabilesc raporturile urbariale în Ungaria]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 70, 74, 78—79.
Se publică acest extras, fiindcă „Intre referinţele urbariale din Ungaria şi Intre cele din Transilvania domnise totdeauna o analogie, o rudire oareşcum".
10287	333 (439.1) Patenta împerătească din 2 Marţii 1853, despre punerea în faptă a desdămnăciunei urbariali şi a desărci-nărei pământului în remnul Ungaria. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 245—249.
Valabilă şi pentru Banat, cu excepţia § 5 şi 6.
10288	333 (439.1) Patentă împerătească din 16 Ianuarie 1854. — G.
TRANS., XVII (1854), p. 74—75, 78, 82, 86, 90, 95, 100.
Subtitlu: „prin care se statoresc pentru remnul Ungarie», dispusăciunile despre modul cum, şi despre mijldcele de unde să se respundă celor cu drept, fără cea mai mică Intlrziere, des-daunarea escalculată pentru pestăciunile urbariale şi pentru decimă cu susţinerea drepturilor tuturor celor interesaţi la acesta, precum şi despre desfiinţarea moratoriului".
10289	I. N.	333 (439.1)
[Corespondenţă din Pesta despre foloasele comasaţiei
pămîntului], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 62: Transsilvania.
(439.2)	Transilvania
10290	333 (439.2) [Comunicare a „comisiunii provinciale în trebile des-
dăunării urbariale11].— G. TRANS., XIV (1851), p. 253, col. I: Partea officiosâ.
Se anunţă că, ptnă la finele lui iulie 1851, se constataseră in Transilvania In total 11 208 proprietari Îndreptăţiţi la despăgubire pentru „pierderea robotelor"; această despăgubire se ridică pentru toţi la suma globală, de 818 542 fl.
10291	333 (439.2) [Combaterea părerii foii „Oesterreichische Correspon-
denz“, organ ministerial, în privinţa neîmpărţirii marilor moşii]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 304.
Redacţia Gazetei Transilvaniei susţine cauza loturilor ţărăneşti, In timp ce oficiosul austriac susţine că Împărţirea moşiilor mari In loturi mici ar dăuna productivităţii lor.
10292	333 (439.2) împăciuirea diferinţelor urbariale. — G. TRANS.,
(1851), p. 337—338.
Se descriu diferite contradicţii In legătură cu situaţia ţăranilor şi cu raporturile lor cu proprietarii.
10293	333 (439.2) [Instrucţiuni privind slobozirea din vistieria statului
a unei noi anticipaţiuni „pe socoteala despăgubirei ce se cuvine pentru ştersele slujbe iobăgeşti în Ardeal11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 341.
10294	333 (439.2) [Instrucţiuni din 31 octombrie 1851, privind plata
despăgubirilor urbariale], — G. TRANS., XIV (1851), p. 353.
559
www.dacoromanica.ro
333(439.2)
chestiunea agrara
333(439.2)
10295	333 (439.2) [Ştire despre unificarea, pentru economie, a oficiilor
intahulalorii cu cele contribuţionale],— G. TRANS.,
XIV	(1851), p. 359, col. II.
10296	B.fariţ, G.]	333 (439.2)
Despre caracterele urbariale. — G. TRANS., XIV
(1851)	, p. 365—366, 369—370.
Din pricina neprcgătirii, In acest sens, a dregătorilor, sate întregi slnt din nou aruncate In iobăgie pe motivul contractelor urbariale, deşi acestea se puteau Încheia doar pe un număr limitat de ani! Se susţine că jălerii nu sint curialişli şi se afirmă că ţăranii români ardeleni avuseseră timp de mai multe veacuri drept de proprietate asupra pămtntului locuit de dlnşii.
10297	333 (493.2) [Scurt articol despre necesitatea absolută ca românii,
şi în special foştii iobagi, să-şi declare pămintul la cadastru, pentru a nu fi privaţi de dreptul de proprietate]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 378.
Articolul porneşte de la o dispută Intre comunităţile din scaunul Săliştei şi saşi In privinţa unor proprietăţi ale „celor 7 juzi", pc care acelea le „neagă".
10298	333	(439.2)
[Ştire despre lucrările comisiei din Viena „carea se
ocupă cu proiectele despăgubirilor urbariale pentru ţcrile noastre11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 414.
10299	333	(439.2)
[Sumele plătite în Transilvania drept indemnizaţie
pentru „prestăţiele urbariale11 pînă în decembrie 1851]. — G. TRANS., XV (1852), p. 27.
Se arată că se plătise 867 220 florini şi 28 creiţari.
10300	333	(439.2)
[Comunicate cu privire la sumele plătite în 1852
pentru despăgubirile urbariale în Transilvania]. — G. TRANS., XV (1852), p. 33, 65, 105, 129, 161, 193, 221, 257, 293, 325.
Sc arată cit s-a plătit in fiecare lună, de la ianuarie ptnă tn octombrie 1852.
10301	333 (439.2) [Ştiri despre conflicte violente între proprietari şi
foştii iobagi, in ţinuturile secuieşti]. — G. TRANS., XV
(1852)	, p. 118, col. I: Transilvania, Braşov.
Se arată că proprietarii din aceste ţinuturi protestau împotriva legii urbariale, susţinlnd că acolo nu a existat decit „proprietate curată alloidală", deci nu e drept a li sc aplica legea urbarială. In minia lor, ei „merg asupra foştilor iobagi cu mină armată, li aruncă In tină şl In uliţă, le dărlmă casele şcl.“.
10302	333 (439.2) Cumpărarea de moşii şi avitieitalea in Transilvania
(cîteva rcflesiuni populare). — G. TRANS., XV (1852), p. 142.
Se recomandă românilor să nu cumpere moşiile nobiliare plnă la apariţia legii privitoare la aceste vlnzări şi la desfiinţarea aviticilăţ ii.
10303	333 (439.2) Pentru despăgubirile urbariale. — G. TRANS., XV
(1852), p. 158, 162, 166.
Cu ocazia apariţiei In Peşti Napl6 a unui articol In această privinţă, se dezbate problema despăgubirilor, opinlndu-se pentru soluţia ca acestea să sc plătească din vistieria statului, iar nu de către foştii iobagi.
10304	333 (439.2) [Comunicat despre hotărîrea imperială din 3 sept.
1852 de a se da foştilor proprietari de pămînt „o a treia anticipaţiune pe proventele lor urbariale”].—G, TRANS.,
XV	(1852), p. 297.
10305	333 (439.2) [Despre lipsa de pămînt a locuitorilor regiunii fostului
regiment I grăniceresc român], — G. TRANS., XV (1852), p. 374.
Semnaltndu-se această lipsă, sc cere ca oamenii să fie colonizaţi şi prin alte părţi ale Ardealului.
10306	333 (439.2) [Despre probabila încheiere „a operatelor pregătitoare pentru despăgubirile urbariale11]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 26.
Se arată că ştirea e dată de „unele jurnale".
10307	[Bariţ,	G.]	333 (439.2)
Referinţele	nostre	urbariale descrise de unu ungurii. —
G. TRANS., XVI (1853), p. 34, 38.
Bariţ traduce şt comentează un articol al publicistului maghiar A. Doja cu privire la problemele raporturilor dintre foştii proprietari şi foştii iobagi, publicat In Httilap din Cluj. Doja propusese, şi Bariţ este de aceeaşi părere, ca pentru o definitivă fixare a posesiunii pămlnturilor de cultură să se ţină seama de conscripţia din 1820. Doja susţinuse, de asemenea, In articolul său, necesitatea lichidării grabnice a acestei probleme, care ţinea In loc economia ardeleană-
10308	333 (439.2) [Se anunţă că a ieşit înalta rezoluţie „despre aşezarea
definitivă a desdămnării urbariale şi a desgreunării pă-mîntului, precum şi despre regularea rapoartelor dintre foştii domni şi între ţărani (comasaţiune şi segregăţiune)11 pentru Ungaria, Voivodina şi Banatul Temişean]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 64, col. I.
Ştirea e publicată cu următorul comentariu: „Măcar de am li şi noi Ardelenii cit mai curlnd norociţi a vedea aceasta diferenţă finită!!!“
10309	333 (439.2) [Se anunţă că a apărut patenta privind regularea
„referinţelor urbariale1- în Banat]. — G. TRANS., XVI
(1853), p. 76.
Se observă că se aşteaptă patenta urbarială şl pentru Ardeal.
10310	333 (439.2) Cursulfi judecăţilor în patria noastră, cu privire la
difcrinţele urbariall. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 81, 85—86, 89—90.
Articolul cuprinde lămuriri generale privitoare la dispoziţiile In legătură cu desgreunarea pămtntului, In urma ştergerii iobăgiei, şi îndrumări practice privitoare la procedura de urmat tn cazul clnd divergenţele dintre proprietarii de pămînt şi foştii iobagi urmează să- fie rezolvate de instanţele judecătoreşti.
10311	333 (439.2)
[Ştire după „Corespondenţa austriacă11 despre marea grijă cu care sc cercetează „referinţele urbariale11, ceea ce face ca patenta de regulare a lor în Ardeal să întîrzie].— G. TRANS., XVI (1853), p. 120—111.
Se precizează că patenta era aşteptată de mii de familii „cu inima arsă şi Îndoită".
10312	333 (439.2)
[Ştire cu privire la despăgubiri urbariale]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 345.
Se arată că pe anul 1853 comisia urbarială din Ardeal a dat despăgubiri In sumă dc 2 283 243 florini.
10313	M.	333 (439.2)
[Corespondenţă cuprinzînd consideraţii generale cu privire la aşteptarea poporului „ca să-şi vadă odată descurcate pe vecie raporturile desrobirii sau desgreunării pămîntului11].— G. TRANS., XVI (1853), p. 391: Monarchi’a austriaca, Gurginu.
560
www.dacoromanica.ro
333(439.2)
CHESTIUNEA AGRARA
333(439.2)
10314	333 (439.2) [Se anunţă că „foştilor domni de pămînt din Ardeal“
li se va plăti a IV-a anticipaţiune din despăgubirile urbariale].— G. TRANS., XVIII (1854), p. 12: Publicare; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 22: IntîmplărI de zi.
Plata se face din „fondul provincia) pentru desărcinarea pămln-tului". Se arată suma ce se va primi şi condiţiile in care se va distribui.
10315	333 (439.2) [Se anunţă că în Foile legilor imperiale a apărut o
holărîre cu privire la „desdemnarea urbarială“]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 34: Austria.
Se fixează in ce mod şi din ce fonduri se va plăti această despăgubire. Hotărirea e luată pentru Ungaria, Voivodina şi Banalul Temişean, Croaţia şi Slovenia. Redacţia tşi exprimă nădejdea că se va anunţa In curtnd aplicarea ei şi In Ardeal.
10316	333 (439.2) [Articol în legătură cu situaţia foştilor iobagi din
Ardeal]. —G. TRANS., XVIII (1854), p. 39: Din fostultt Comitatu ală Unedorei...
Articolul răspunde unei corespondente din Gurginu, publicată In 1853, care conţinea piingeri in legătură cu despăgubirile pe care trebuie să le plătească foştii iobagi. Enumeră felurile de pămlnt pentru care trebuie sau nu trebuie să plătească despăgubiri. Exprimă speranţa că guvernul va veni cu facilităţi in ordonarea acestor despăgubiri.
10317	333 (439.2)
[Informaţiuni	despre	patenta	imperială	din 21 iunie,
prin care „se rînduesc dispuzeţiunele pentru redicarea relaţiunelor	urbariali	şi	desărcinarea	pămîntului“ în
Transilvania]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 201— 202: Monarhia Austriacă. Sibiitk 28 Iunifi.
Se subliniază că „prin aceasta se vor regula şi schimbatele rela-ţiuni Intre foştii domni pămlnteşti şi supuşii sau clăcaşif lor". Preoţii şi învăţătorii vor primi „porţiuni canonice." Operaţia se va îndeplini de către o „comisiune de ţeară", sub preşedinţia baronului de Leb-zeitern, şi de mai multe comisii cercuale.
10318	333 (439.2) Desdămnarea, desrobirea, scăparea ţeraniloru de neauzitele şicanie învechite ale fostiloru domnî eată că s’au făcută lege, şi vă bucuraţi! — G. TRANS., XVII (1854), p. 207.
Se anunţă cu bucurie că in Foaia legilor imperiale din Viena a apărut „patenta" din 21 iunie, pentru ştergerea iobăgie! şi a legăturilor urbariale. In curind, G. Trans. va publica traducerea ei oficială, făcută de Maiorescu şi Florian la Viena.
10319	333 (439.2) [Se anunţă că patenta împărătească din 21 iunie
1854 pentru marele principat Ardealul „despre desgre-unarea pămîntului şi regularea relăciunilor între foştii iobagi şi domni de pămînt" se publică în „Foaie de Minte" nr. 28], — G. TRANS., XVII (1854), p. 230.
10320	333 (439.2) Patenta împărătească din 21 Iuniu 1854, pentru marele principată Ardealulu. — FOAIE PT. MINTE, XVII
(1854), p. 149—152, 153—159, 161—164.
Trad. de I. Maiorescu şi A. Florian. Dispoziţii in legătură cu aplicarea desfiinţării legămlntului urbarlal, reglementlnd noile raporturi Intre nobili şi foştii lor iobagi, In ceea ce priveşte pămlntul şi formele de împosesuire. Felul In care se va face răscumpărarea.
10321	333 (439.2) [Bar. de Lebzeltern, vicepreşedintele Locotenenţei
imperiale a Ardealului, e numit preşedinte al „Comisiei provinciale transilvane pentru dessărcinarea pămîntului"]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 197: Sibiiu 26 Iuniu;
G. TRANS., XVII (1854), p. 213: Partea oficidsa.
10322	333 (439.2) [Lebzeltern, preşedintele comisiei pentru desărcinarea pămîntului din Ardeal, anunţă intrarea în activitate a comisiei cu începere de la 1 noiembrie], —■ G. TRANS., XVII (1854), p. 323: Partea oficidsa.
10323	333 (439.2) [Ştiri cu privire la alcătuirea comisiunii „pentru punerea la cale a desdaunării pămînturilor" din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 334: MonarchiaAustriacă. Sibiitx 22 Octom.
10324	333 (439.2) [Comisia c.r. pentru „desgreunarca pămîntului" depune
jurămîntul]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 344: Trans-silvania. Sibiifi, 3 Noembre.
Intre membri, un romăn: Mnldovanu şi un maghiar: Biro; restul, germani (= saşi).
10325	333 (439.2) [Rezumatul unui articol din „Wanderer", în care s-a
dezbătut problema comasării pămînturilor în Ardeal şi Ungaria]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 82: Ungaria; ZIMBRUL, III (1855), p. 230—231.
Se arată că problema comasării se dezbate de 15 ani şi cu toate acestea, „deşi foarte folositoare, plnă acum a făcut putină Înaintare**.
10326	332 (439.2) Ordinăciunea c.r. comisiunl provinciale pentru desărcinarea pămîntului, privitoare la înştiinţarea vinitelor urbariali ce se vor desdamna din mijloacele ţerei. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 97—98; TELEGRAFUL R„ III (1855), p. 102—103.
Se publică textul semnat de baronul de Lebzeltern, preşedintele comisiei pentru Ardeal. Se dau instrucţiuni pentru cei care, prin desdăunarea pămînturilor, ar fi fost păgubiţi.
10327	333 (439.2) [Se anunţă că „foştilor domni pămînteneşti", adică
proprietarii de moşii din Ardeal, li se va plăti a şasea „anticipaţie" din „despăgubirea urbariala"]. — TELEGRAFUL	R.,	III	(1855),	p.	239:	IntămplărI	de zi.
10328	333 (439.2) [Comunicate şi publicaţii privind despăgubirile urbariale din Transilvania], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 240, 280.
10329	333 (439.2) [Listă de noii numiţi în posturile de comisari şi conducători ai comisiunilor cercuale „desgreunătoare" ce se vor „redica" în Ardeal]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 353: Denumiri alese.
10330	333 (439.2)
[Ştiri cu	privire	la	numirea	preşedinţilor	instanţelor
urbariale din Ungaria şi Transilvania]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 398: Ungaria, 402: Austria.
10331	333 (439.2) [Extrase din patenta imperială din 1 ianuarie 1856
pentru Transilvania cu privire la plata despăgubirilor urbariale], — G. TRANS., XIX (1856), p. 15, 18—19, 26.
Se rezumă patenta imperială care hotăra crearea unui fond de despăgubire din veniturile Ardealului foştilor proprietari. Plnă la achitarea integrală a despăgubirilor urma să li se elibereze obligaţiuni de stat. Lămuriri privind achitarea despăgubirilor.
10332	333 (439.2) [Lucrări privitoare la despăgubirile urbariale în Ardeal], — G. TRANS., XIX (1856), p. 49, 65—66, 69—70, 73—74, 77—78, 81—82. 389: Partea oficiosă.
561
www.dacoromanica.ro
333(439.2)
CHESTIUNEA AGRARA
333(439.2)
10333	333	(439.2)
[Publicaţie a Comisiei provinciale ardelene pentru
despăgubiri urbariale, privitoare la începerea activităţii sale].— G. TRANS., XIX (1856), p. 41: Partea oficiosă.
Se arată că activitatea va Începe Ia 29 febr. 1856 şi se indică teritoriile fiecărei comisii cercuale.
10334	333	(439.2)
[Comunicat	din	12	febr.	1856 al	Ministerului	de In-
lerne privind intrarea în activitate a judecătoriilor urbariale în Banat]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 49: Partea oficidsă.
Foştii proprietari şi foştii iobagi slnt invitaţi să se prezinte Înaintea acestor instanţe pentru a-şi lămuri situaţia.
10335	333	(439.2)
[Apropiata	creştere	a	valorii pămîntului	din	Ardeal
în urma construirii drumului de fier], — G. TRANS., XIX (1856), p. 350: Transsilvania.
Se observa că se nădăjduia că proprietarii mici şi mari îşi vor păstra păminturile, necedindu-le capitaliştilor străini.
10336	333	(439.2)
[Se arată că jurnalul din Cluj „Curierul Unguresc"
(Magyar Fular) a adresat nobilimii maghiare din Ardeal un apel, prin care o invită „să înceteze de a mai petrece retrasă şi izolată pe la moşiile şi moşioarele sale" şi să reînceapă a se interesa şi dinsa „de chiar starea şi viitorul său"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 374: Cluju.
Se atrage atenţia nobilimii să se intereseze ce este de făcut cu obligaţiunile urbariale sunătoare de 40 milioane fiorini, pe care are să lc primească drept despăgubire.
10337	333	(439.2)
[Presa săsească cere ca preoţimea evanghelică să capete şi ea despăgubiri urbariale], — G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 374: Transsilvania.
10338	333	(439.2)
[înştiinţare a prefecturii din Braşov în privinţa noilor
măsurători de pămînt].—G. TRANS., XX (1857), p. 17: Partea oficiosă.
Se cerc proprietarilor ca In vederea acestor operaţiuni, care au la bază un caracter fiscal, să-şi delimiteze bine hotarele. Li se cere de asemenea să fie prezenţi la măsurători.
10339	332 (439.2) [Se anunţă de către presa ungaro-săsească că împăratul a aprobat plata despăgubirilor urbariale preoţimei evanghelice pe anii 1855 şi 1856]. — G. TRANS, XX
(1857)	, p. 62: Transsilvania.
Se precizează că suma aprobată era de 133 333 florini şi 20 crci-
ţari.
10340	333 (439.2) [Se anunţă că prin stăruinţele lui Ladislau Kovâri
se începuse cumpărarea de obligaţiuni urbariale pentru bursa din Viena], — G. TRANS., XX (1857), p. 94: Transsilvania.
Redactorul observă: „este mai mlntuitor a vinde obligaţiile de cit mine, poimlne moşiile".
10341	333 (439.2) [într-o notă trimisă din Cluj, se arată că „Magyar
Fular" acuza nobilimea maghiară că, in loc să plătească datoriile sale cu obligaţiuni urbariale, ea le vindea pe la speculanţi, ca să cheltuiască apoi banii pentru fleacuri în Cluj, Pesta sau Viena]. — G. TRANS., XX (1857), p. 110: ClujQ, 16 Aprilie.
10342	333 (439.2) [Lucrări privitoare la despăgubirile urbariale în Ardeal]. — G. TRANS., XX (1857), p. 121, 229, 280, 290
(nr. 72), 325, 328, 349, 381, 394, 401—402, 405: Partea oficiosă, 406: Transsilvania.
10343	333 (439.2)
Ce misiune au judeţele urbariale în Ardealu? — G.
TRANS., XX (1857), p. 280, 284, 288—289, 294, 298, 302.
Se discută problema despăgubirilor urbariale. Se arată care va fi misiunea judecătoriilor urbariale. Se precizează care este deosebirea dintre pămintul urbarial şi cel alodial. Se face un scurt istoric al raporturilor dintre iobagi şi proprietari.
10344	...imu...nu...[= Iacob Mureşanu?] 333 (439.2)
[„Dessarcinarea pămîntului. Judeţiele urbariali. Trebi comunali"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 285, 287-288: Viena, 4 Septembre n. 1857.
Sub titlul de mai sus a apărut un articol In Presa din Viena. G. Trans., găsind că acest articol a fost scris de un „spirit aşezat ce vădeşte un cuget matur şi fără patimă", a socotit să-l traducă, „mai ales acum cind e a se decide soarta materială a sute de mii din poporul spre a cărui luminare e destinat". In articol se arată cum merg operaţiunile „dessărclnării” pămîntului şl lucrările Judecătoriilor urbariale.
10345	333 (439.2)
Ordinăciunea Ministerielorti dc Interne şi de Justiţie din 8 Aprilie 1857, despre aplicarea dispuseciuniloru patentei împărăteşti din 1 Ianuarie 1856, în privinţa constalărei suplinitore a capitaleloră de desdamnarea urbariale din Marele PrincipatQ Ardealfl. — G. TRANS., XX (1857), p. 325.
Instrucţiuni referitoare la procedura stabilirii desdăunărllor urbariale.
10346	333 (439.2)
[Situaţia în cifre a chestiunii despăgubirilor urbariale în Ardeal la sfîrşitul anului 1857].— G. TRANS., XXI
(1858), p. 9: Transsilvania.
10347	333 (439.2)
Cercul activităţii judeţelor urbariale în Transilvania (După „Sieb. Bote"). — TELEGRAFUL R„ V (1857), 276, 281, 285, 289, 309, 313, 317, 321, 325 [sfîrşitul lipseşte].
Observaţii îndeosebi juridice şi istorice, In legătură cu activitatea tribunalelor urbariale, privitoare la „desgreunarea pămîntului şi regularea relaţiunilor Intre foştii iobagi şi domnii de pămînt".
10348	333 (439.2)
[Se publică instanţele urbariale şi magistraţii urbariali ai Ardealului]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 397: Sciri oficioase.
Se publică lista lor. Baronul Ludovic de Iojica este numit preşedinte al Tribunalului suprem urbarial pentru Transilvania.
10349	333 (439.2)
[Se anunţă că baronul Ludovic Iojica a depus jură-mîntul pentru noul său post de preşedinte al judecătoriilor urbariale din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 7: Întîmplări de zi.
Depunerea Jurămlntului a avut loc la 3 ianuarie.
10350	333 (439.2)
[Declaraţiile făcute de baronul Ludovic Iojika, „preşedinte al judeţelor urbariale", înainte de plecarea sa spre Viena]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 18: De pe la Cluju.
Se arată că preşedintele tribunalelor urbariale ardelene declarase că nu se va face deosebiri de naţionalitate sau de clasă socială In rezolvarea chestiunii urbariale.
562
www.dacoromanica.ro
333(439.2)
CHESTIUNEA AGRARA
333(498)
10351	333 (439.2) [Fruntaşii secui din Trei-Scaune au hotărit comasarea
moşioarelor lor]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 2: Trans-silvania.
Se informează că acest lucru fusese hotărit In două adunări (inute la Varhegi şi Letfalva.
10352	333 (439.2) [Publicaţie a Ministerului de Interne în care se dau
lămuriri privind modalităţile de comasare a pămîntu-rilor proprietarilor sau ale foştilor iobagi]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 57: Partea oficiosă.
10353	333 (439.2) Despre comasaţiune. — G. TRANS., XXI (1858),
p. 78, 105, 109.
Se descrie avantajul strlngeril la un loc a peticelor de pămtnt ale ţăranilor. Se arată modalitatea juridică de a se ajungela comasare. Ultimele două părţi ale articolului poartă titlul: „Judeţele urbarialî. cu privire la comasaţiune".
10354	333 (439.2) [Despre scăderea preţului pămîntului în Banat]. —
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 27 [greşit: 23]: Bănat.
„Un loc care nainte de un an a costat 4000 fl. se vinde astăzi CU 1200 fl.“. Ştire dată după o corespondenţă din Gazeta Universală.
10355-	333 (439.2)
[Lucrări privitoare la despăgubirile urbariale în Ardeal].— G. TRANS., XXI (1858), p. 9: Transilvania, 42: Viena, 57: Partea oficiosă, 70, 182: Transilvania, 279, 295: Partea oficiâsa.
10356	333 (439.2) [Ministerul de Interne publică unele lămuriri privind
rezolvarea litigiilor urbariale, precum şi comasarea pă-mînturilor foste iobăgeşti], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 29: Publicare.
10357	F[uşcariu], I.foan]	333 (439.2)
Precuvîntare cătră poporul ţărean. — TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 63—64.
Se reproduce precuvlntarea la lucrarea lui Puşcariu: Comentariul patentei urbariale din 21 iunie 1254, publicată de acesta la Începutul cărţii sale.
10358	B.[ariţ, G.]	333 (439.2)
[Dare de seamă despre cartea lui Ioan Puşcariu
„Comentariă la preanalta patentă din 21 Iuniu 1854 pentru poporulfi română”].— G. TRANS., XXI (1858), p. 139—140, 143—144.
Se analizează unele părţi din această lucrare.
10359	333 (439.2) Cartea galbenă. — TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 181.
Articol al redacţiei. — Se apără lucrarea lui Ioan Puşcariu, privitoare la patenta urbarială din 1854, de Învinuirile care i se aduceau, anume „că desmtntă aceea pre poporul român". Broşura lui Puşcariu, unii au numit-o „cartea galbenă", de la hlrtia galbenă tn care era legată, dar de fapt fiindcă nu erau mulţumiţi de conţinutul ei.
10360	333	(439.2)
[Se anunţă că pînă la sfirşitul lunii iunie 1858 se plătiseră în Ardeal 12 144 950 florini drept despăgubiri ur-barialc]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 206: Sibiiu, 24 Iulifl.
Se face observaţia că lipsa de bani era foarte mare, cu toate aceste plăţi.
10361	333	(439.2)
Patenta împeratescă din 15 Septembre 1858 despre
desfiinţarea şi desdamnarea decimeloru în Marele Princi-
patfl Ardealuia. — G. TRANS., XXI (1858), p. 247 — 248: Partea oficiosă.
Se desfiinţează perceperea decimelor urbariale, fiscale şi preoţeşti.
(47) Rusia
10362	333 (47)
[Rescriptul împărătesc adresat guvernatorului general de St. Petersburg în care se stabilesc condiţiile principale ale regulamentului ce se va întocmi referitor la îmbunătăţirea stării ţăranilor din această gubernie]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 35—36: Sant-Petersburg, 25 Decembre.
Proprietarul tşi conservă dreptul său de proprietate asupra pă-mtntului Întreg; ţăranii păstrează dreptul asupra terenului din jurul locuinţei lor; ei pot doblndi orice proprietate prin răscumpărare cu plata tntr-un timp determinat. Proprietarul trebuie să le pună la dispoziţie pămtntul necesar existenţei lor şi plăţii dărilor către stat. In schimbul acestui drept, ţăranii vor plăti proprietarilor in bani sau muncă. Ţăranii pot să se „Imparţă tn comune rurale"; poliţia rurală rămlne In sarcina proprietarului.
10363	333 (47)
[Se traduce cuvîntarea adresată de împăratul Alexandru II al Rusiei, către mareşalii nobilimii din Moscova, în chestiunea emancipării şi împroprietăririi ţăranilor]. — STEAOA D., III (1858), p. 208 [recte: 296]: Curieru esterioru. Rusia.
Intr-un scurt comentariu introductiv, Sleaoa D. subliniază Însemnătatea şi justeţea reformelor urmările de Alexandru II.
10364	333 (47)
[Cuvîntarea împăratului Rusiei adresată nobilimii din
Moscova cu privire la eliberarea iobagilor]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 183: Rusia.
Cuvîntarea a fost rostită la 11 septembrie 1858; se publică după „foaia oficială" din Petersburg. Telegraful Jî. o prezintă drept „o cu-vlntare de mare Însemnătate".
10365	333(47)
[Ştiri cu privire la frămintările din Rusia pentru
eliberarea ţăranilor şi îmbunătăţirea soartei lor]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 182: Întîmplări de zi, 203—
204: Rusia.
(498) PRINCIPATELE ROMÂNE
10366	Russo, N.	333 (498)
Annexu. La § XIV, 2 din scrierea: Romani’a shi
Turci’a. Despre Dreptul de proprietate. Que â Claca ? — CONSERVATORUL, 1856, nr. 1, Secţia I, Nov.-Dec., p. 165—167.
Autorul combate paragraful XVIII al protocolului de la 18 febr., prin care Poarta otomană declară emanciparea clăcii fără Împroprietărirea ţăranului. Arată că aceasta ar Însemna deposedarea ţăranului de acele 2 din 3 părţi, pe care locuia şi pe care avea drept de vechime. Spre a demonstra acest drept, face o schiţă a istoriei dreptului de proprietate asupra pămîntului tn Principatele Române, arătlnd că la Începutul organizării lor ţăranii ar fi avut pămtntul lor. Expune apoi „originea clăcii". încheie cu propuneri practice: „ Împroprietărirea comunelor sau satelor gradual prin Banca Rurale. Asociaţii agricole pentru proprietarii luminaţi". Dacă marii latifundiari n-ar voi nici una nici alta, atunci să li se ia Înapoi prin conslrln-gere „pămtntul comunal".
10367	Ionescu, Ion	333 (498)
Despre contracturile progresive. — JURN. AGRIC.,
I (1857), p. 33—34: Agricultură.
Pledează pentru abolirea obiceiului de a se da tn arendă moşiile numai pe trei ani unui arendaş, fiindcă acesta nu poate munci serios
563
www.dacoromanica.ro
333(498)
CHESTIUNEA AGRARA
333(498.4)
la început, pînă nu-şl cunoaşte bine moşia. îndeamnă proprietarii să Încheie contracte pe termen de cel puţin 5 ani cu arendaşii, i mpunlndu-le Insă plata progresjvă a arendci, căci şi clştigul arendaşilor creşte, In urma Îmbunătăţirilor aduse moşiei. Dă un exemplu din Franţa.
10368	333 (498) De l’organisation de la culture dans Ies Principautes.—
L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 96: Varietes.
Articol reprodus din La Presse d'Orient. Se dau sugestii privind rezolvarea chestiunii agrare din Principate şi se arată că o răscumpărare a pămlntului In favoarea ţăranilor este neapărat necesară, regenerării vieţii agrare In Principatele Române.
10369	St.	333 (498)
Cite-va observaţii asupra unoru cestiunî de Economia rurală. 1857. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 25— 26, 30—31, 34—35, 38—39, 42—43, 47, 51—52, 54—55.
Autorul discută problema ţărănimii din Principatele Române din punctul de vedere al proprietarilor: contestă că proprietatea lor a fost obţinută prin Însuşirea abuzivă şi vlnzarea forţată a micilor proprietăţi ţărăneşti. In ceea ce priveşte starea materială din acea epocă a ţăranilor, caută să o Înfăţişeze ca bună, elogiind pretinsa mărinimie a proprietarilor. Combate pe larg o serie de propuneri făcute anterior pentru ameliorarea stării ţăranilor prin Împroprietărirea lor. Crede că mizerabila lor stare, pe care o recunoaşte, s-ar datora exclusiv faptului că toate greutăţile materiale ale ţării cad tn sarcina lor. Propune deci: „egalitatea socială” a ţărănimii cu celelalte clase; unele mici modificări In legea din 1851, Îndeosebi la art. 144, cu privire la strămutarea ţăranilor şi Încheierea Învoielilor agricole.
10370	333 (498) [Ştire cu privire la alcătuirea unui proiect de lege al
Porţii Otomane, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale ţăranilor din Principate]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 37: Bucureşti, 3/15 Fevruarie.
Din cronica iscălită de C. A. Rosetti.
10371	333 (498) [„Mercurulu Suaviei“ publică ştirea că înalta Poartă
„a lucrat un proiect de reformă pentru condiţiunea ţăranilor din Principate, prin care se proclamă desfiinţarea servagiului şi emanciparea ţăranului, însă gradat11]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 65: Revista politică, 68: Austria.
în comentariul său, I. Petrescu adaugă că servajul nu mai există In Principate, fiindcă iobăgia s-a desfiinţat de mult, dar există „datoria ţăranului de a lucra proprietarului, care la noi se numeşte obligaţiune reciprocă şi corespunzătoare obligaţiune! proprietarului de a da pămlntul necesar ţăranului", pe care o doreşte din toată inima să se desfiinţeze.
10372	Brătianu, D.	333 (498)
Convorbirea unui proprietar îngrosit cu un pricolice
al proprietăţii. — ROMÂNUL,. II (1858), nr. 79, p. 315.
Dialog prin care autorul caută să spulbere zvonurile cu privire la desfiinţarea proprietăţii.
10373	Rosetti, C. A.	333 (498)
Proprietatea. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 79, p. 316. Autorul arată că n-are nimic Împotriva proprietăţii, ci doar
Împotriva privilegiilor legate de proprietatea agrară din Principate.
(498.1) Ţara Românească
10374	333 (498.1) [Firman împărătesc din 21 martie 1851 întăritor
modificaţiilor Regulamentului Organic în privinţa clădi], — BULETIN [T. R.], 1851, p. 125; VEST. R., XVI (1851), p. 109. ’
564
Sultanul 11 anunţă pe Barbu Ştirbei că „spre a se da mai multă dezvoltare fericirii proprietarilor şi clăcaşilor" s-a hotărlt a se aduce modificări articolelor 138 — 146 din Regulamentul Organic privitoare la Îndatoririle reciproce dintre clăcaşi şi proprietari. De acord cu Rusia, puterea protectoare, s-a hotărit să se primească propunerile Comitetului de revizie din Bucureşti privitoare la modificarea acestor articole şi să se pună imediat In aplicare.
10375	333 (498.1) [Se anunţă că la 14 aprilie Mehmed Emin Efendi,
secretarul ministrului din afară al Turciei, a înmînat domnitorului Ţării Româneşti firmanul „întăritor al modificaţiilor Regulamentului în privinţa clăcii“]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143: Ţara Românească.
10376	333 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se stabilesc unele dispoziţii pentru aplicarea noii legiuiri cu privire la îndatoririle reciproce dintre clăcaşi şi proprietari]. —VEST. R., XVI (1851), p. 193; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 217—218: Pentru istoriă.
10377	333 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru către cîr-
muiri cu instrucţii desluşitoare pentru chipul cum se va pune în aplicare noua legiuire cu privire la îndatoririle reciproce dintre clăcaşi şi proprietari]. — VEST. R., XVI (1851), p. 193—194; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 218—219.
10378	333 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se arată temeiurile după care se poate face vîn-zarea cu pogonul a unei părţi din moşia Ţuguiata din jud. Buzău a lui Costache Sandu Musceleanu, către locuitorii ţărani]. — VEST. R., XVI (1851), p. 213; G. TRANS., XVI (1851), p. 266—267.
Se arată că vlnzarea se face ohabnică sau cu drept de proprietar necond iţionat şi In zapis se va preciza ocolul, iar pămlntul se va Îngrădi cu semne. — în G. Trans. se exprimă bucuria că ţăranii au fost autorizaţi să cumpere pămlnt.
10379	333 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care se aprobă dispoziţiile stabilite de chiriarhii eparhiilor privitor la învoielile şi tocmelile pentru pogoanele de prisos ce se dau ţăranilor clăcaşi], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 313—314; VEST. R., XVI (1851), p. 265.
10380	333 (498.1) [Departamentul Credinţei îndeamnă pe_ toţi arendaşii moşiilor mănăstireşti, care se socot păgubiţi prin noua legiuire pentru drepturile reciproce dintre proprietari' şi săteni, să înainteze plîngerile lor la acest departament],—VEST. R., XVI (1851), p. 285—286.
10381	333 (498.1) [Departamentul Credinţei face cunoscut că noua lege
a îndatoririlor reciproce dintre proprietari şi săteni nu se va aplica şi la moşiile mănăstireşti, decît în 1853 cînd se termină contractele încheiate de arendaşii. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 407—408; VEST. R., XVI (1851), p. 351.
Se vor respecta vechile condiţii, după contracte, numai numărul zilelor de muncă se fixează la 22, după legiuirea cea nouă.
10382	333 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care este îndemnat să se ceară de la fiecare chiriarhie şi egumen în parte „prescurtare de lucrarea săvîrşită şi de chibzuirea pentru chipul învoielii, potrivit cu împre-giurările fiecăreia localităţi**] — BULETIN [Ţ. R], 1851, p. 449—450; VEST. R., XVI (1851), p. 373.
Este vorba de Întocmirea învoielilor cu satele mănăstireşti, potrivit noii legi asupra proprietăţii.
www.dacoromanica.ro
333(498.1)
CHESTIUNEA AGRARA
333(498.1)
10383	333 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se face cunoscut tuturor sătenilor că trebuie să grăbească să încheie învoielile cu proprietarii moşiilor pentru cinci ani, căci după catagrafie nu se va mai admite, timp de 5 ani, nici o mutare, pînă la viitoarea catagrafie].—■ BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 93; VEST. R., XVII (1852), p. 93.
10384	333 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se atrage atenţia acestui departament de „a povăţui pe săteni să îndeplinească munca legiuitelor 22 zile“], — BULETIN [Ţ. R], 1852, p. 162; VEST. R., XVII (1852), p. 156.
Se referă la Îndatoririle sătenilor către proprietari.
10385	333 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
referitor la întocmirea învoielilor ce trebuie să facă proprietarii cu sătenii], — BULETIN [T. R.], 1852, p. 177; VEST. R., XVII (1852), p. 169.
Se arată că toţi proprietarii, care n-au făcut Încă Învoielile cu sătenii, trebuia să alcătuiască condiţiile pentru prisoasele de pogoane, In două exemplare, şi să depună unul la Sfatul sătesc, iar celălalt la clrmuire, astfel ca sătenii, cunosclnd bine condiţiile, să-şi poală face Învoielile cu proprietarul sau In altă parte.
10386	333 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care se arată că egumenii mănăstirilor închinate nu pot arenda moşiile acestor mănăstiri fără a respecta legea pentru învoieli agricole]. — VEST. R., XVII (1852), p. 125 ; G. TRANS., XV (1852), p. 139—140: Terra românească si Moldavia.
G. Trans. publică acest ofis In cadrul unui articol In care e vorba de averile mănăstirilor Închinate.
10387	333 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se stabilesc temeiurile după care un proprietar îşi poate vinde o parte din moşia sa în loturi mici].— VEST. R., XVII (1852), p. 181; G. TRANS., XV (1852) nr. 46—47, p. 183—184: Terra românească si Moldavia’
Gazeta Transilvaniei reproduce acest ofis cu un scurt comentariu favorabil.
10388	333 (498.1)
[Publicaţie prin care se stabileşte „preţul muncii
pămînlului pentru răspunderea drepturilor şi datoriilor reciproce între proprietari şi clăcaşi"].— BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 213, col. I: Departamentul din Năuntru.
10389	S.	333 (498.1)
[Despre îmbunătăţirea raporturilor dintre ţărani şi proprietari în Ţara Românească].— G. TRANS., XV (1852), p. 248: Terra Românească si Moldavia.
S. vorbeşte de această chestiune In cadrul unei corespondenţe trimise din Craiova. Arată că, prin măsurile luate de guvernul muntean pentru regularea acestor raporturi, şi proprietarii şi ţăranii au fost scoşi din labirintul In care trăiseră.
10390	333 (498.1)
[Ofis domnesc către Departamentul din Năuntru, privitor la condiţiile pentru prisoasele de pogoane ce propun proprietarii, clăcaşilor lor]. — BULETIN [T. R.], 1852, p. 253 ; VEST. R., XVII (1852), p. 233.	’
Se cere ca subclrmuitorii să cerceteze dacă condiţiile pentru pri-soasde de pogoane propuse clăcaşilor au fost semnale de proprietari de bună voie şi să Îndemne pe ţărani să se Înţeleagă cu proprietarul sau vechilul său. Se precizează că subclrmuitorii numai vor supraveghea >fără să exercite vreo Inrlurire asupra celor două părţi.
10391	333 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru către comisiile catagraficeşli ale judeţelor cu privire la învoielile dintre proprietari şi ţărani], — BULETIN [T. R.], 1853, p. 8: Publicaţii pentru sate; G. TRANS., XVI (1853), p. 76: Tier’a romanesca si Moldavia.
Se recomandă comisiilor ca acolo unde vor găsi Învoieli Încheiate să le aducă doar la cunoştinţa părţilor; acolo unde aceste Învoieli au fost comunicate clrmuirilor numai de proprietari, să caute a aplana eventualele conflicte; unde nu sini Învoieli, „pe la proprietăţile acelea deşi puţine”, să nu se amestece.
10392	333 (498.1) [Raportul Departamentului din Năuntru în privinţa
învoielilor dintre săteni şi moşiile mănăstireşti închinate şi neînchinate, precum şi speciale ale spitalului Brînco-venesc], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Mart. 9, p. 33; VEST. R., XVIII (1853), p. 77.
Rezoluţia domnească hotărăşte să se aplice acestor moşii condiţiile aplicate moşiilor mănăstireşti şi ale eparhiilor.
10393	333(498.1) [Se anunţă că Departamentul din Năuntru al Ţării
Româneşti a luat măsuri pentru controlul învoielilor dinlre proprietari şi ţărani], — G. TRANS., XVI (1853), p. 71: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
10394	333 (498.1) Explicaţia articolului proprietăţii din programa: Dorinţele Români[l]or. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 13.
Se publică documentele trimise de Comitetul National din capitala Bucureşti, In urma intervenţiei marilor proprietari de moşii. Aceştia ceruseră să se precizeze înţelesul propoziţiilor: „Respect la proprietatea de orice natură. Libertatea individuală a muncii ţăranului”, din Declaraţia Comitetului. Intr-o adunare comună cu proprietarii, In 15 martie, s-a holărll următoarea interpretare: „Stăpln este proprietarul pe pămlnlul său; stăpln este şi ţăranul pe braţele sale". S-a hotărtt să se aleagă 4 reprezentanţi ai marilor proprietari In Comitetul Naţional.
10395	333 (498.1) Proletariatul în România. — CONSERVATORUL, II
(1857), nr. 3 şi 4, Secţia II, p. 155—159.
Articol prin care se combate violent formularea raportului dinlre proprietarii de moşii şi ţărani făcută tn Dorinţele Românilor, programa „partidului naţional". Se arată că formula: „stăpln este proprietarul pe moşia sa"... „stăpln e ţăranul pe braţele sale" Înseamnă jefuirea ţărănimii de toate drepturile sale şi aducerea ei la proletarizare. Arată că, plnă atunci, proprietarul era obligat să dea ţăranilor spre cultivare cile 9 pogoane din moşia sa, primind ca plată a treia sau a patra parte din valoarea arendării lor. Subliniază că proprietarii nu au nici un drept să decidă soarta ţărănimii, care li ţine şi pe boieri şi toată ţara prin munca braţelor ci. Citează pe: Bozianu, Coslaforu, Orăscu şi Ncnovici, ca exemple de oameni ridicaţi prin sudoarea ţăranilor.
10396	333 (498.1) [Scrisoarea către redactor a autorului anonim al articolului „Proletariatul în România'1]. — CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 şi 4 .Secţia II, p. 159—162.
Continutnd demonstraţia Împotriva programei partidei naţionale cu privire la raportul dintre proprietari şi ţărani, autorul anonim subliniază că de aici a ieşit ruptura dintre emigraţii români. Aminteşte că Goleşlii au propus In 1848 sătenilor de pe moşia lor ca să fie liberi, plătind In schimb arendă Întreagă pentru pămlnturile de care ar avea nevoie, şi că ţăranii au refuzat cu indignare această avantajoasă ofertă. Aminteşte că Ion Ghica, In 1849, făcuse un proiect „de a reduce pe ţăran, din clăcaş sau demi-proprietar, In stare de chiriaş şi proletar".
10397	333 (498.1) [Ordin circular al Ministerului din Năuntru către
administratori, prin care li se face cunoscut că legea pentru relaţiile reciproce dinlre proprietari şi săteni, din
565
www.dacoromanica.ro
333(498.1)
CHESTIUNEA AGRARA
333(498.3)
1851, este valabilă şi trebuie respectată întocmai],— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 101; ROMÂNUL, II (1858), p. 103.
Conform art. 140 şi 141 ale legiuirii din 1851, învoielile decurglnd din obligaţiile şi datoriile reciproce dintre săteni şi proprietari urmau să fie comunicate la Casa Sfatului cu ocazia catagrafiei. Or, Învoielile au fost depuse fără acordul ambelor părţi şi aşa au apărut abuzuri.
10398	333 (498.1)
[Ordin circular al Ministerului din Năuntru privitor
la cererile tot mai dese ale proprietarilor, adresate Administraţiilor şi Ministerului, pentru îndepărtarea ţăranilor „chiriaşi" de pe moşiile lor]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 20, p. 1.
In baza dreptului de strămutare a ţăranilor, Inţeleglnd greşit reformele care se proiectau, proprietarii căutau să-i izgonească pe unii dintre aceştia. Se cere funcţionarilor să pună capăt acestor practici, acţionlnd conform legii, spre a se arăta „organe capabile" ale reformelor ce urmau a se introduce.
(498.3)	Moldova
10399	333 (498.3)
[Firmanul împărătesc către domnitorul Moldovei
Grigore Ghica prin care se întăresc modificările aduse Regulamentului Organic cu privire la îndatoririle şi drepturile reciproce ale proprietarilor şi ale sătenilor lucrători de pămînt], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 122 ; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 131—132; ZIMBRUL, I (1851), p. 305—306.
In Gazeta de Moldavia şi Zimbrul text român şi francez.
10400	333 (498.3)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Extraordinar prin care este rugat să stabilească dispoziţiile pentru punerea în aplicare a modificărilor aduse Regulamentului Organic cu privire la îndatoririle şi drepturile reciproce ale proprietarilor şi ale sătenilor lucrători de pămînt, aprobate de sultan]. — BULETIN [Mold.], XIX
(1851), p. 121—122; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 133—134; ZIMBRUL, I (1851), p. 305.
In Gazeta de Moldavia şi Zimbrul text român şi francez.
10401	333 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar din
Moldova cu privire la aplicarea modificărilor aduse Regulamentului Organic asupra relaţiilor dintre proprietari şi lucrătorii de pămînt, aprobate de puterile suzerană şi protectoare, Turcia şi Rusia]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 123—124; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 135—136; ZIMBRUL, I (1851), p. 306—308.
In Gazeta de Moldavia şi Zimbrul text român şi francez.
10402	333 (439.2)
[Ofis domnesc prin care se comunică administratorilor
de ţinuturi cuprinsul jurnalului Sfatului Administrativ Extraordinar referitor la îmbunătăţirea stării ţăranilor şi la măsurile luate pentru acoperirea deficitului]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 310: Ofis Domnescu adresatu cătră fiecare Administratorii de ţinuţii.
Se dau instrucţiuni administratorilor să popularizeze Intre ţărani aceste hotărlri, subliniind că ele slnt In folosul lor: slnt scutiţi de darea „dejmii a tot soiul de producturi din pămlnturile lor de hrană şi finaţ", cf. art. 5 şi 35 din noul proiect; slnt scutiţi de „îndatorirea facerii de coşere"; se scad 3 din cele 6 zile pentru „lucrul şoselilor". In schimb, li se cere ţăranilor un „mic adaos" la bir — „cu analoghie de 1 leu 35 parale la un cifert pentru un birnic”, — care nu se va plăti Insă declt „vremelnic", timp de 2 ani.
10403	333 (498.3)
[Anaforaua Sfatului Cîrmuilor din 31 octombrie 1851
privitoare la rezolvarea plîngerii unor arendaşi contra
566
proprietarilor care voiau „să scadă din cîşliuri preţul dejmei“, de curînd desfiinţată]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 183: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Anaforaua este Însoţită de o: Lămurire de tăcsuirea făcută de cătră isprăvniciile ţinuturilor pentru scăderea dejmei.
10404	333 (498.3) [Anaforaua Sfatului cîrmuilor către domnitor în legătură cu aplicarea unor împliniri nedrepte stabilite de isprăvnicii]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 201: Secretariatul de Stat a Moldovit; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 195: Novitale din năuntru.
E vorba de unele Împliniri nedrepte stabilite de isprăvnicii asupra unor răzeşi de pe moşia Mereşeşti, ţinutul Tutova. Se stabileşte, cu aprobarea domnească, ca In viitor Împlinirile care se vor stabili că slnt nelegiuite să cadă In sarcina celor care le-au aplicat. Se publică această anafora spre obştească ştiinţă.
10405	333 (498.3) Legiuirea votată în 8 April 1852 de Divanul obştesc
pentru îndeplinirea unor articule a noului aşezămînt a lucrului lăcuitorilor cătră proprietari. — BULETIN [Mold.], XIX (1852), voi. II, p. 329—330.
Se precizează condiţiile In care vor primi ţăranii pămînt de lucrat de la proprietari şi obligaţiile proprietarilor de a da pămlntul necesar pentru hrana familiei ţăranilor pe Însuşi terenul moşiei pe care ei slnt stabiliţi; definiţia a ceea ce se înţelege prin „vii" şi „livezi".
10406	333 (498.3) [„Listă de pămînturile ce parte din răzăşii lăcuiţi în
satul Matca au în hotarele Domneasca, Chicera şi Gălţu“, din ţinutul Tecuci]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 62, p. 45—47: Divanul întăriturilor.
Pămlnturile urmează să fie scoase In vlnzare „spre îndestularea d-sale Constantin Iacovachi cu soma de 3$ 175 lei", pe care i-o datorează numiţii răzeşi.
10407	333	(498.3)
[Sfatul Administrativ aduce precizări în legătură cu
aplicarea pravilei din 1852 prin care s-au învoit evreilor a ţine orînzi prin sate]. — BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 133: Departamentul de Finans.
10408	N[egru]zzi,	C.	333	(498.3)
[Articol privitor la emanciparea ţăranilor, desfiinţarea boierescului şi împărţirea pămîntului]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 285—286: Moldova.
Autorul ia atitudine ostilă faţă de aceste măsuri proiectate. Text român şi francez.
10409	333	(498.3)
[Producte	şi	vite	vîndute la mezat „împlinite	acum
din nou de la Dlui Banul Anastasie Ioan, în pretenţia răzăşilor satului Năneşti"]. — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), adaos Ia nr. 66, p. 173, col. III: Ispravniciea ţinut. Bacău.
10410	333	(498.3)
[Comisul Alecu Hermeziu este îndestulat pentru pagubele pricinuite de răzeşii din Bătrîneşti]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 305: Ispravnicia ţinut. Romanii.
10411	333	(498.3)
[Fixarea termenului pentru cercetarea gîlcevilor dintre
aga D. Stefano şi răzeşii din Oniceni, ţinutul Roman, şi comisul Costachi Eni, pentru mai multe samavolnicii]. — BULETIN [Mold.], XXIV ' (1856), p. 317: Departamentul din lăunlru.
10412	333	(498.3)
[Propunerea	deputaţilor	săteni,	cu	privire la	împroprietărire,	ridicarea	bătăii,	oborîrea	beilicurilor şi	tuturor
havalelclor, alegerea dregătorilor satelor, căderea boie-
www.dacoromanica.ro
333(498.3)
CHESTIUNEA AGRARA
333(498.3)
rescului, dreptul de a lucra pămîntul fără a fi alungaţi de pe dînsul]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), nr. 21, p. 3—4, anexa B, şi foaia volantă nr. 22 legată la finele colecţiei.
Propunerea este semnată de Ion Roată şi de alţi 14 ţărani.
10413	333 (498.3) Motion des deputes paysans. — L’ETOILE DU D.
[Bruxelles], II (1857), p~ 321—323: Moldavie. Session du Divan ad-hoc.
Se traduce moţiunea adresată Adunării din Iaşi la 26 oct./
7 nov. 1857.
10414	333 (498.3) [Diverse propuneri în legătură cu împroprietărirea
ţăranilor şi desfiinţarea boierescului]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 1, p. 1.
Printre altele, Adunarea respinge propunerea lui C. Roset de a se desfiinţa boierescul, a se da fiecărui sătean 15 prăjini Împreună cu o casă In vatra satului, a se înfiinţa comune ş.a.
10415	333 (498.3) [Moţiunile majorităţii şi minorităţii proprietarilor
mari cu privire la propunerea deputaţilor săteni şi în legătură cu stabilirea relaţiilor dintre proprietarii de moşii şi ţăranii lucrători de pămînt]. —■ BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 1, p. 2—4, supl. 2, p. 1—4, supl. 3, p. 1—3 şi foi volante legate la finele colecţiei.
Se publică in continuare „socotinţele deosebite" ale lui C. Roset-Teţcanu, V. Zaharia şi C. Hurmuzachi, In aceeaşi chestiune.
10416	Negre, C.	333 (498.3)
[Propunere cu privire la împroprietărirea sătenilor]. —
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 5, p. 3—4.
10417	Rosct-Teţcanu,	C.	333	(498.3)
[Cuvîntare în legătură cu problema ţărănească], —
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 5, p. 4; supl. 6, p. 1—4.
10418	Balş, Gr.	333	(498.3)
[Cuvîntare în legătură	cu problema ţărănească]. —
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 6, p. 4; supl. 7, p. 1—2.
10419	Panu, A.	333 (498.3)
[Cuvîntare în legătură cu problema ţărănească]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 7, p. 2—4.
10420	Kog&iniceanu,	M.	333 (498.3)
[Cuvîntare în legătură cu problema ţărănească]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 8, p. 1—4.
10421	Bosie, N.	333 (498.3)
[Cuvîntare în legătură cu problema ţărănească], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr.22, p. 3—4.
10422	333 (498.3)
[Votul	Adunării cu	privire la propunerile în legătură
cu stabilirea relaţiilor dintre proprietarii de moşii şi sătenii lucrători de pămînt], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 22, p. 1—3.
10423	333 (498.3)
[Dezbaterile Comitetului proprietarilor mari cu privire la propunerile locuitorilor săteni în legătură cu chestiunea relaţiilor dintre săteni şi proprietari]. — BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 1, p. 2—4; apendice 2, p. 1—4; apendice 3, p. 1.
10424	333 (498.3) [Fragmente suprimate din raportul Comisiei Comitetului proprietarilor mari, primit de majoritatea acestui Comitet, cu privire la propunerea deputaţilor săteni în legătură cu relaţiile dintre săteni şi proprietari]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3,
p. 2.
10425	333 (498.3) [Contrapropunerea lui P. Mavrogheni la raportul
Comisiei în Comitetul proprietarilor mari, cu privire la propunerea deputaţilor săteni în legătură cu relaţiile dintre săteni şi proprietari]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 3.
10426	333	(498.3)
[Amendamente la raportul Comisiei Comitetului proprietarilor mari, cu privire la propunerea deputaţilor săteni în legătură cu relaţiile dintre săteni şi proprietari], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 3—4; apendice 4, p. 3—4.
10427	333	(498.3)
[Dezbaterile Comitetului proprietarilor mari, în legătură cu raportul Comisiei însărcinate cu studiul propunerii deputaţilor săteni cu privire la relaţiile dintre săteni şi proprietari], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 4; apendice 4, p. 1—3.
Cuvlntarea lui Gr. Balş, In calitate de raportor al Comisiei, moţiunea propusă de M. Kogălniceanu, cuvlntarea lui Gr. Costachi şi propunerea lui D. Ralet.
10428	333 (498.3) [Amendament propus de cîţiva membri ai Adunării
ad-noc a Moldovei cu privire la răscumpărarea boierescului şi înfiinţarea comunelor]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 3, p. 3—4; supl. 4, p. 1—4; supl. 5, p. 1—3.
Amendamentul cuprinde XII capitole.
10429	333 (498.3) [Comentarii la lucrările Divanului ad-hoc din Moldova,
privind chestiunea rurală]. — L’lSTOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 325: Resumă.
Se condamni atitudinea retrogradă a deputaţilor din familiile Sturza şi Catargi, care se opuneau justelor dorinţe ale ţăranilor.
10430	Costachi, G.	333	(498.3)
[Cuvîntare în legătură cu relaţiile dintre săteni şi
proprietari]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 4, p. 2—3.
10431	RalletO, D.	333	(498.3)
[Propunere privitoare la relaţiile locuitorilor săteni
cu proprietarii]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 4, p. 3.
10432	333	(498.3)
[Raportul comitetului micilor proprietari către Adunarea ad-hoc a Moldovei referitor la relaţiile locuitorilor de pe moşii cu proprietarii]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., 1857, foaie volantă nr. 37, legată la sfirşitul colecţiei.
Datat 30 noiembrie 1857
10433	333	(498.3)
[Raportul comitetului micilor proprietari către Adunarea ad-hoc a Moldovei, referitor la răzeşi]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., 1857, foaie volantă nr. 40, legată la sfîrşitul colecţiei.
Datat 5 decembrie 1857.
567
www.dacoromanica.ro
333(498.3)
CHESTIUNEA AGRARA
333.37(498.1)
10434	333 (498.3)
[Cercetarea samavolniciilor banului Anastasie Ioan,
reclamat de răzeşii din Năneşti], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 427: Ministeriul din năuntru.
10435	333 (498.3)
[Corespondenţă de la Iaşi, din 30 decembrie 1857,
despre şedinţa	Divanului ad-hoc, de la 29 decembrie,
în care se discutase chestiunea agrară]. — LETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), nr. 75, p. 331: Moldavie.
Rezumat al dezbaterilor, cu unele comentarii In favoarea punctului de vedere al ţăranilor şi al celorlalţi deputaţi progresişti.
10436	Asachi,	G.	333 (498.3)
Cvestia relaţiilor dintre proprietarii de moşii din Moldova cu lucrătorii de pămînt. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 5.
Articol in care arată că această chestie a fost obiectul dezbaterilor publice şi că unul care s-a ocupat in mod serios de această chestie vitală a fost N. Istrali. Autorul arată că Istrati a ajuns la o concluzie, care i se pare „singura putincioasă a Îmbina dreptul cel sfinţit a proprietarului de păinlnt cu dreptul nu mai puţin natural a săteanului". De asemenea anunţă că lucrarea lui Istrati se va publica in broşură.
10437	333 (498.3)
[Părerile „Gazetei Levantului11 cu privire la broşura
lui N. Istrati, despre relaţiile dintre proprietarii de moşii şi lucrătorii de pămînt]. — GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 115.
Autorul articolului din Gazeta Levantului mărturiseşte că Istrati este singurul care „a deslcgat astă chestie importantă, In un mod de a Îmbina toate drepturile şi toate interesele In folosul starei de faţă şi a viitorului".
10438	333 (498.3)
[Cercetarea gilcevirilor dintre răzeşii din Prăjăşti şi
Ileana Sturza „pentru samavolnicii de hotară“.]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 105, 113, 175: Ministeriul din năuntru.
10439	333 (498.3)
[Textul a două anaforale adresate caimacamului Vo-
goride şi rezoluţia Căimăcămiei asupra acestor anaforale, cu privire la plîngerile locuitorilor de pe moşia Săbăoanii din ţinutul Roman, împotriva arendaşului acestei moşii, aga Dimitrie Stan]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 503—504: Ministerul din Năuntru.
In anaforale Ministerul din Năuntru arată concluziile la care a ajuns comisia Însărcinată să cerceteze aceste pllngeri. Căimăcămia, prin rezoluţia sa, aprobă ca concluziile comisiei să fie puse in aplicare, adică arendaşul să plătească sătenilor o despăgubire de 42 120 Ici pentru lucrul făcut mai mult.
333.37 MAREA PROPRIETATE. MOŞII
Vezi şi: 330.5 Arendare 347.23 Proprietatea in dreptul civil
10440	333.37	(498.1)
[Se anunţă că „moşia Stolnicii din sud Argeş, a d-lui
logofătului Ioan Bălăceanu" este de vînzare]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 24: înştiinţări.
Arc 5000 sllnjcni, arc hcleşleu marc, două păduri, peste 100 clă-caşi, casă de proprietar şi de arendaş, biserică de zid ele.; doritorii se pot adresa fie la proprietar la Viena, unde locuieşte, fie la clucerul Ştefan Burche, Împuternicitul său.
10441	333.37	(498.1)
[Se anunţă că este de vînzare „moşia Cozleciu din jud.
Prahova, proprietatea d-lor logofăt Costache şi logofăt
568
Iancu, fraţi Bălăceni"].— VEST. R., XVIII (1853), p. 24: Înştiinţări.
Se compune din mai multe trupuri de moşii, are 4 păduri, două case de moară, una cu şapte şi alta cu opt roate, multe vii cu plată de embatic; arenda anuală este de galbeni Împărăteşti 2430.
10442	333.37 (498.1) [Se anunţă că este de vînzare „o vie în dealu Spiri“].—
VEST. R., XVIII (1853), p. 28: Înştiinţări.
Via are pe dinsa „casă noă cu prăvălie şi pivniţă, cramă, odae de vier, vasele trebuincioase, loc liber, pomi roditori şi altele, se vinde cu embatic; doritorii să se adreseze la d. I. Poenaru, profesor la Vergu".
10443	333.37 (498.1) [Se anunţă că se dă în arendă moşia Bălceşti din judeţul Argeş, plasa Oltului, a „d-ei pităresi Zinca Băl-ceasca"].—VEST. R., XVIII (1853), p. 184: Înştiinţări.
„Calităţile aceştii moşii Slnt: clăcaşi 200 şi alţi 30 streini ce au locurile lor pe dinsa, 2 mori pe apa Topologului, 4 pioă, 2 hanuri, in drumul cel marc al poştii ce merge la Rimnicu-Vllcii alte clrciumi, vie, 18 livezi pruni, povarna cu 4 cazane, o caroată cu 40 buţi de prune, i casă bună de arendaş, pătule şi c.l.“.
10444	333.37	(498.1)
[Se anunţă	că	moşia	Piatra	din	jud.	Romanaţi a prin-
ţului Miloş [Obrenovici] se dă în arendă de la Sf. Gheorghe 1854],—VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 11, p. 2.
Moşia are casc boiereşti, magazii, clrciumi, un han şi 230 clăcaşi.
10445	333.37	(498.1)
[Marea logofeteasa	Zinca	Golească	anunţă că dă cu
arendă moşia sa Goleşti, „cu întindere destul de mare în judeţul Muşcel şi Argeş"]. — VEST. R., XIX (1854), p. 236: Înştiinţări.
10446	333.37	(498.1)
[Publicaţie prin care se anunţă vinderea prin licitaţie a două păduri de pe moşia Băneasa, proprietatea prinţului Gheorghe Bibescu]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 27, p. 1, col. II.
Se dau condiţiile.
10447	333.37 (498.1) [Generalul Ştefan Lecman (Mazar-Paşa) anunţă că
are de dat cu arendă zece moşii]. — VEST. R., XXII (1857), p. 20.
Se publică numele moşiilor; doritorii sc vor adresa proprietarului, care şade lingă biserica Enii.
10448	333.37 (498.1) [Se anunţă că se dă în arendă moşia Bălceşti din
judeţul Argeş]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 81, p. 4: Insciinlzari.
Această moşie „are pe dinsa 200 locuitori cu toate locurile lor trebuincioase, şi îndestule pc seama proprietăţii şi pe care se hrăneşte mai mulţi străini cu doă hanuri de zid In drumul poştii, doă mori, trei pive, povarnă şi mai multe livezi foarte mari de pruni, pădure de ghindă şi jir şi alte Îmbunătăţiri precum magazii ş.c.l.".
10449	333.37	(498.1)
[Se face cunoscut că se dau în arendă 3 moşii ale prinţului de Samos, Ioan Ghica].—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 22, p. 3; SECOLUL0, I (1857), nr. 28, p. 4.
Cele trei moşii slnt: Larga din judeţul Ialomiţa, Ghirgani din judeţul Dîmboviţa şi Cucuruzu din judeţul Vlaşca.
10450	333.37	(498.1)
[Se anunţă	de	vînzare	moşia	Chiteşli-Muscel	a fraţilor Goleşti], — ROMÂNUL, II (1858), p. 232, col.	I—II:
Proprietatea Chiteşti.
Se precizează că moşia „se vinde In totul, sau In pogoane".
www.dacoromanica.ro
333.37(498.3.)
CHEiTl UNEA AGRARA
333.7(439/2)
10451	333.37 (498.3) [Anunţ în legătură cu darea în posesie a moşiilor şi
viilor casei răposatului Coslachi Balş, începînd din anul 1852],— ZIMBRUL, II (1851), p. 124, col. II; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 286, col. II.
Anun(ul este publicat de epitropul şi executorul testamentar C. Hurmuzachi.
10452	333.37 (498.3) [Anunţ privitor la scoaterea în vînzare de veci prin
mezat a moşiei Ilangu, din ţinutul Neamţului, proprietatea cnejilor Canlacuzino, supuşi ruşi].—BULETIN [Mold.], XIV (1852), adaos la nr. 16, p. 1.
Se redau publicaţia Divanului Intăriturilor, precum şi textul Învoielii, „sâvlrşită Intre D-lor Cnejii Cantacuzineşli pentru despărţirea hotarelor moşiei Hangul de călră moşiea Băltăteşlii de la ţinutul Neamţului”.
10453	333.37 (498.3) [Actul prin care vornicul Lascăr Bogdan vinde moşia
Săndroşti, din ţinutul Tutova, arhimandritului Iacov Răchitosul Vatopedineanul]. — BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 69—72: Divanul Intăriturilor.
Se dau textul actului, precum şi „hotarnica".
10454	333.37 (498.3) [Divanul Intăriturilor face cunoscut adjudecarea moşiei Hangul din ţinutul Neamţ a cnejilor Canlacuzino de către postelnicul Petre Asachi „pentru prealuminata doamnă Smaragda Sturza născută prinţesa Vogoridi şi fiul luminării sale prinţul Mihail Sturza"]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 185, col. I: Divanul întăritu-rilor.
Preţul: 142 000 galbeni.
10455	333.37 (498.3) [Anunţ privind darea în posesie a unor moşii ale familiei Ghica].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 244, col. II: înştiinţări.
Este vorba despre moşii ale lui Costache Ghica, Iancu Ghica, Alecu Ghica şl una a fostului domnitor Grigore Ghica.
10456	333.37 (498.3) Suplica D-sale Vorn. Coslachi Hurmuzachi adresată
înaltei Caimacami la 3 Noemvrie anul curent 1858. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 3-4: Ministeriul Dreptăţel.
Se redă şi textul rezoluţiei Căimăcămiei, prin care se întăreşte intrarea In proprietatea lui C. Hurmuzachi a celei de-a treia părţi a moşiilor Dulceşti şi Bărboşi din judeţul Roman, pe care i le donase Gh. Sturza.
333.5 ARENDARE
Vezi Şi: 333.37 Marea proprietate. Moşii 348.819.5.073. Averile bisericeşti şi mănăstireşti
10457	M. —, Ludovicu	333.5
Înrîurinţa ArcndelorQ asupra poporului.—G. TRANS.,
XVI (1853), p. 308.
Articol tradus din ziarul unguresc „HcHilap" din Cluj, „asupra unei boli economice şi sociale", care este arendarea moşiilor, ce se întemeiază pe exploatare, camătă ele. G. Trans., după ce reproduce articolul, adaugă: „Acest articul nu are trebuinţă de coinăntariu şi esplicăjiune mai departe; autorul lui vorbeşte prea pe fată".
10458	333.5 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care se stabilesc unele dispoziţii referitoare la întocmirea contractelor de arendare a moşiilor în Ţara Românească]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 41.
Amatorii de a arenda trebuie să depună „chezăşie corespunzătoare preţului moşiei". Dacăln decurs de 15 zile de la Încheierea contractului nu depun zălogul, se scoate venitul moşiei la mezat In paguba lor.
10459	333.5 (498.1)
[Departamentul Credinţei din Ţara Românească aduce
la cunoştinţa arendaşilor de moşii ale stalului că li se fixează un ultim termen, pină la 15 mai, pentru achitarea arenzii pe anul 1853, potrivit condiţiilor contractelor de arendare]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 110; VEST. R., XVIII (1853), p. 149.'
10460	333.5(498.1)
Condiţiile Moşiiloru Monastiriloru închinate. — BULETIN [Ţ. R. ], 1857, urmare la supl. nr. 59, p. 1—2.
Documentul specifică amănunţit obligaţiile arendaşilor acestor moşii. Cuprinde 32 articole, Împărţite In următoarele capitole: Despre locuri. Despre vite. Diferite Îndatoriri. Despre scutiri. Despre vii. Despre păduri. Despre acareturi. Despre chipul posesiei [— arendării]. Despre chezăşii şi plata arenzii. —Inart. 1 se specifică: „Arendaşul este dator a păzi Intru toate Întocmai dispoziţiile noii legiuiri pentru Îndatoririle reciproce Intre proprietari şi muncitori". Primele 6 capitole — articolele 2 — 21 — se referă Ia raporturile arendaşilor cu sătenii, cu clăcaşii Îndeosebi. — Documentul se reproduce şi In BULETIN [Ţ.R.], 1858, urmare la supl. nr. 59, p. 1—2.
10461	333.5 (498.1)
Condiţiile cu care se dau în arendă moşiile monasli-
reşti d’aici închinate la comunităţile din Rumelia, Alexandria şi Antiohia de la Aprilie 23 anul 1858. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 90—92; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 22, p. 1—3: Ministeriul Cultului.
10462	333.5 (498.1)
Condiţiile arenduirii moşiilor inonaslirilor de aici,
închinate la Sf. Mormînt, pe curs de 5 ani de la 23 Aprilie 1858, pină la 23 Aprilie 1863. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 97—99: Ministerul Credinţii; ANUNŢ.’R., V (1858), nr. 25, p. 3—4.
333.7 PROPRIETATE FORESTIERĂ. PĂDURI. PĂŞUNI
10463	333.7 (439.2) [Holărirea arendării pe anul 1852 a păşunilor munţilor
fostului regiment I român de grăniceri]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 370.
10464	333.7 (439.2) [Corespondenţă din Năsăud, 5 dec., cu privire la problema pădurilor şi fineţelor în viaţa sătenilor din fostele regiuni grănicereşti],— G. TRANS., XVI (1853), p. 387— 388: Monarchi’a austriaca.
Se arată că, pentru aceşti săteni, agricultura e o ocupaţie secundară din cauza neproductivitătii solului. Viaţa lor e legată Îndeosebi de păduri, prin tăierea lemnelor, plulărit şi creşterea vilelor. Acum, după luarea pădurilor de la obştiile grănicereşti, populaţia e Împiedicată In ocupaţiile ei prin măsurile de păstrare ale pădurilor. Cu deosebire, o lovesc interzicerile de păşunat In păduri.
10465	333.7	(439.2)
[Se reproduce	şi	se	comentează	cu	satisfacţie	vestea
dată de „Magyar	Futâr"	în	legătură	cu	holărirea	comu-
nităţii oraşului Cluj de a interzice păşunatul vitelor pe ogoare şi pe mirişti]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 278: Transilvania.
10466	333.7	(439.2)
Despre regularca folosării pădurilor!! prin judeţele
urbariale. — G. TRANS., XXI (1858), p. 10.
Se arată modul de judecată In faţa instanţelor urbariale a pre-tentiunilor proprietarilor şi a foştilor iobagi asupra pădurilor.
569
www.dacoromanica.ro
333.7(439.2)
CHESTIUNEA AGRARA
FINANŢE PUBUCE
336(498.1)
10467	333.7	(439.2)
[Fragmente din „Comentariul" lui Ioan Puşcariu la
patenta urbarială din 1854, referitoare la chestiunea pădurilor], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 89, 93—94: Transilvania.
10468	333.7	(498.3)
[înştiinţare	cu	privire	la	stabilirea	imaşului	târgoveţilor din	Iaşi], —	BULETIN	[Mold.],	XIV	(1852),
p. 285: Sfatul Municipal a Capitaliei.
333.8 PROPRIETATE MINIERĂ
10469	333.8 (439.2)
[Căpitanul montanistic al Transilvaniei comunică exploatatorilor de mine să se înscrie în cartea minieră]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 136.
336	FINANŢE PUBLICE
336.11	Domenii publice. Izvoare diferite de ve-
nituri
336.12	Bugete
336.2	Regim	fiscal. Impozite
336.3	Datorii	publice. Loterii
336:352/353 Finanţe publice locale (comunale şi judeţene)
10470	336	(436)
[Situaţia financiară a Austriei din 1848 şi pînă în
1850], — G. TRANS., XV (1852), p. 175.
Se indicii veniturile şi cheltuielile fiecărui an şi Îndeosebi deficitele.
10471	336	(436)
Pentru păstrarea şi economia ce este să se facă în
spesele şi la visteria Statului austriac. — G. TRANS., XIV (1851), p. 317.
Sc enumeră, coraentlndu-se favorabil, măsurile ce vor fi luate In acest scop.
10472	Dela	Olt [=	G.	Bariţ]	336	(436)
Iarăş	finanţe. — G.	TRANS., XIV (1851), p. 106 —
107.
Se prezintă lucrarea Iui Ant. Oros „Idealul de restaurarea stării finanţelor In Austria", apărută la Viena, In 1851, sub titlul: Ideal einer Ilerstellung des finanziellen Zuslandes Oesterreichs.
10743	336	(439.2)
[înfiinţarea	a	62	de	oficii	de	contribuţiuni în	Ardeal
in locul celor 33 de	dinainte].	— G.	TRANS.,	XV	(1852),
p. 290.
10474	336	(439.2)
[Comunicat din 24 septembrie 1852 anunţînd „înfiinţarea unui Comptoriu de stătu (Staatsbuchhaltung) pentru Ardeal"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 313.
Se dau posturile acestei instituţii noi, salariile lor şi modul lor de ocupare.
10475	336	(439.2)
[Gheorghiu Beldi, vicepreşedinte al Tesaurariatului, e
numit consilier ministerial la „direcţiunea finanţiariă în Transilvania"]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 209: Monarhia Austriacă.
10476	336 (439.2) [Introducerea „Procuraturii financiare pentru Marele
Principat al Ardealului"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 327: Partea Oficiosa.
„Procuratura" va Înlocui „procuraturile camerale", provizoriu aşezate In locul directoratului fiscal desfiinţat. Se dau noile condiţii de salarizare a funcţionarilor acestei instituţii.
10477	336	(439.2)
[Se anunţă că se numise în postul de preşedinte al
direcţiei financiare ardelene contele Beldi]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 153.
10478	336	(439.2)
[Gheorghie Beldi e numit prezident la „direcţia de
ţeară finanţială" în Ardeal]. — TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 155: întâmplări de zi.
înainte, funcţionase ca viceprezident la aceeaşi direcţie.
10479	336	(498.1)
[Articol	despre	situaţia	prosperă	a	Ţării	Româneşti
din punct de vedere financiar]. — G.	TRANS.,	XV	(1852),
p. 274—275: Terra Românească si Moldavia.
10480	336	(498.1)
[Adresa către domnitor, votată de Obşteasca Adunare
a Ţării Româneşti în şedinţa din 19 martie 1853, şi răspunsul domnitorului],—BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 53; VEST R., XVIII (1853), p. 93—94: Bucureşti; G. TRANS., XVI (1853), p. 100—101:	Tier’a Roma-
nesca si Moldavi’a; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 110—111: Ţara Românească.
După cercetarea tuturor socotelilor vistieriei pe anul 1852 şi a acelora ale Casei speciale a datoriilor statului, Obşteasca Adunare ţine să-l mulţumească domnitorului pentru buna gospodărie financiară a ţării. Se arată că bugetul s-a soldat cu un excedent de 566 465 lei, iar datoria publică ascăzut de lal9 066 040 la 6 760 047 lei. îl roagă pe domnitor ca să facă toate eforturile să lichideze cu totul datoria publică In anii următori. Domnitorul răspunde că nu şi-a făcut declt datoria şi promite să-şi continue eforturile.
10481	336 (498.1) [Ofisul caimacamului Ţării Româneşti către Ministerul Finanţelor prin care se aprobă raportul prezentat de acest minister, „atingător de regulile ce a chibzuit a se introduce în privinţa banilor ce se adună în casa Vistierii"]. —VEST. R., XXI (1856), p. 295—296.
Tot aci se publică şi raportul amintit.
10482	336 (498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul Finanţelor prin
care se aprobă Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar privitor la situaţia financiară a ţării]. — VEST. R., XXI (1856), p. 297—299.
Tot aci se publică şi jurnalul Sfatului; text român şi francez.
10483	336 (498.1) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar privitor la situaţia financiară a ţării]. — BULETIN [Ţ. K.], 1856, p. 321—322.
Se arată şi măsurile ce trebuiesc luate pentru Îndreptarea situaţiei; tot aici se publică şi ofisul caimacamului, prin care se aprobă acest jurnal.
10484 St.	336 (498.1) Reformele.— DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 2—3, 6—7,
11—12, 14—16, nr. 5 p. 20 [greşit: 16], 24.
Cu o scurtă notiţă introductivă, publică un proiect de reforme financiare in Ţara Românească, cu următoarele capitole; Pentru contribuţii individuale, Pentru proprietatea fonsieră, Pentru venitul vămilor, Pentru venitul dela minele de sare, Pentru păduri, Pentru timbru, Proiect de budget. Subtitlul: 1857, la p. 3, autorul expune principiile pe baza cărora şi-a alcătuit proiectul.
570
www.dacoromanica.ro
336(498.3)
FINANŢE PUBLICE : DOMENII. VĂMI
336.11(498.1)
10485	336 (498.3)
[Scrisoare vizirială din 22 ianuarie 1851 prin care
se autorizează acoperirea deficitului Moldovei prin încasarea suplimentară a dărilor pe o jumătate de an]. — ZIMBRUL, I 1851), p. 306: Traducerea scrisorei vizirială din zi întîi a lunei Rebiul-Ahîr 1267 (22 ianuarie 1851), adresată I. S. Prinţului Grigorie Glii ca.
10486	336 (498.3)
[Propunerea lui M. Coslachi cu privire la „mărginirea de a se arenda de astăzi înainte veniturile statului pe un termen mai îndelungat decît pe un an“]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 3, supl. 2, p. 4.
10487	336 (498.3)
Finanţele Moldovei în 1858.—CONSTITUTIONA-
RIUL, I (1858), nr. 19, p. 3—4, 20, p. 3—4, 22, p. 3—4 [neterminat].
Se redau din broşurile: Starea finan/ială a Principalului Moldovei, la 18 cătră 19 Oct. amil 1858, in raportă şi cu datoriile anterioare, de Panait Balş, şi Raportul Consiliului Administrativă Eslra-ordinară, atingăloriă de starea de fală a Finanţelor Moldovei, de I. A. Cantacuzino, părţile privitoare Ia veniturile şi cheltuielile Moldovei.
10488	336 (498.3)
[Corespondenţă din Iaşi, din 2/14 martie, despre
reaua slare financiară şi economică a Moldovei, din pricina proastei administraţii a guvernului lui Vogoride], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 362: Molda-vie.
Se arată că ministrul de finanţe blocase veniturile statului, depunlndu-le la bancă, pentru a acoperi deficitul. Se aduc acuzări regimului, In legătură cu acordarea de adjudecări avantajoase diferiţilor săi partizani.
336.11 DOMENIU PUBLIC. IZVOARE DIFERITE DE VENITURI
(Domenii. Vămi. Taxe de export. Monopoluri. Diverse)
Domenii publice
10489	336.11 (498.1) [Departamentul Finanţelor anunţă că se va ţine licitaţie pentru vînzarea tăierii lemnelor „după ostroavele Statului din distanţa judeţului Brăilii, coprinse între graniţa Turciei şi Dunărea cea nouă la gura Ialomiţii şi pînă la gura Şiretului"]. — VEST. R., XVII (1852),
p. 121.
10490	336.11 (498.1) Copie după condiţiile cu care se pune în vînzare tă-
erea lemnelor după ostroavele Statului din distanţa judeţului Brăila. — VEST. R., XVII (1852), p. 181—182.
10491	336.11 (498.1) Condiţiile cu care se pune în vînzare tăierea lemnelor
din Ostrovul Statului Tilchia, din distanta judeţului Ialomiţa. — VEST. R., XVII (1852), p. 237.
10492	336.11 (498.1) [Licitaţie pentru arendarea veniturilor din domeniile
Giurgiu şi Turnu], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 89: Donaufurstenthiimer.
In condiţiile stabilite In 1850.
10493	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că „veniturile
şanalurilor Dunării distanţi liu şi a 2-a din Valahia
Mică şi distanţa 3-a din Valahia Mare" se dau în arendă pe trei ani]. —VEST. R., XIX (1854), p. 349.
10494	336.11(498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că „veniturile Domenului Giurgiu" se vor da în arendă pe un termen de trei ani].—VEST. R., XIX (1854), p. 365.
10495	336.11 (498.1) [Depaitamentul Vistieriei face cunoscut că venitul
„domenului Turnu" se va vinde prin licitaţie].—VEST. R., XIX (1854), p. 377.
10496	336.11 (498.1) Condiţiile cu care se pun în vînzare tăerea lemnelor
după ostroavele Statului, deosebit cele după şanalul Dunării şi deosebit cele ce ţin de Domenurile Statului. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 301—303.
Tot aici se publică şi o listă a ostroavclor.
10497	336.11 (498.1) [Ministerul Finanţelor din Ţara Românească arată cum
au fost vîndute pădurile de salcie „după domenurile şi ostroavele statului"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 341.
Venitul anual al statului ar fi de 312 666 Ici din arendarea acestor păduri.
10498	336.11 (498.3) [Se dă în antrepriză venitul provenit de la bălţile din
partea stingă a Dunării şi jumătate din „luciul" Dunării, satul Tuzla cu „sărăriile" şi moşia domeniului statului pe 8 ani şi 2 luni jumătate]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 149, 197: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 141: Departamentul de Finans.
Vămi
10499	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că se vinde
prin licitaţie venitul vămilor ambelor principate pe curs de şase ani]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 310.
10500	336.11	(498.1)
[Departamentul Vistieriei anunţă că se va ţine licitaţie pentru a se vinde venitul vămilor ambelor principate fie pe un an, fie pe şase ani]. — VEST. R., XVIII
(1853), p. 389.
10501	336.11	(498.1)
[Cu toate împrejurările de război „vămile unite" ale
Principatelor „iarăşi se dau în arîndă prin licitaţie pe alţi 6 ani înainte"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 333: Tifer’a romanfesca si Moldavi’a.
Pentru intervalul 1854 — 1860.
10502	336.11	(498.1)
Condiţii pentru vămile amîndurora Principatelor Valahia şi Moldavia ce se vînd unite la un loc pe curs de 6 ani cu începere de la l-iu ianuarie 1854 şi pînă la l-iu ianuarie 1860. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 125—127, 129—130.
10503	336.11 (498.1) [Ştire despre vinderea prin licitaţie pe timp de 6 ani,
începînd de la 1 ianuarie 1854, a veniturilor vămilor celor două principate]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 397: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Termenul licitaţiei, redus Ia un an In urma intrării oştilor ruseşti in Principate, a fost prelungit din nou Ia 6 ani.
10504	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că venitul
vămilor a rămas pe socoteala statului]. — BULETIN
571
www.dacoromanica.ro
336.11 (498.1)
FINANŢE PUBLICE : VĂMI. TAXE DE EXPORT
336.11 (498.1)
[Ţ. R.], 1854, p. 177; VEST. R., XIX (1854), p. 190.
„Plata vămii pentru obiectele de importaţie şi exportalie are să se urmeze tot astfel precum au fost şi plnă acum".
10505	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei anunţă că „venitul vămilor
ambelor Prinţipate pentru anul curgător s’au vînduţ către d-nul aga de Moldavia C. Cioacăn, tot cu aceleaşi condiţii şi tarifă întocmite în anul 1847“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 41; VEST. R., XIX (1854), p. 34.
In Vest. R. numele antreprenorului e dat corect: C. Ciocan.
10506	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că venitul
vămilor a rămas pe socoteala statului].—BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 177; VEST. R., XIX (1854), p. 190.
Taxele de import şi export* au rămas cele vechi.
10507	336.11 (498.1) [Înştiinţare cu privire la „antreprizuirea“ vămilor din
Moldova], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 253, 281: Departamentul de Finansu.
In urma unei convenţii, intervenită Intre Moldova şi Ţara Komănească, şi a retragerii antreprenorului C. Ciocan, antrepriza a trecut asupra vornicului Vasile Alecsandri, iar acuma se antre-prizuieşte in condiţii noi.
10508	336.11 (498.3) [Departamentul de Finanţe al Moldovei anunţă că
„s’au hotărît a se antreprizui Vămile pe vremea de cinci ani, la un loc cu acele a Ţării Româneşti11]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854) p. 373: Novitale din năuntru.
10509	336.11 (498.3) Condiţii pentru vămile amîndurora Principatelor Va-
lahia şi Moldavia ce se vînd unite la un loc pe curs de cinci ani cu începere de la 1 ghenarie 1855 pînă la 1 ghe-narie 1860. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 41—44, adaos la nr. 11, p. 1—2: Departamentul de Finansu.
Contractul a fost Încheiat cu Neculal Milu şl Matei Strat. Director al vămilor la Iaşi era Temlstocle Bastachl. Arenda era de 200 001 # anual.
10510	336.11 (498.3) [Departamentul de Finanţe anunţă că logofătul Ni-
colae Milu a cedat partea sa din antrepriza vămilor agăi Temistocli Bastachi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 94: Novitale din năuntru.
Taxe de export
10511	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească anunţă
că se va ţine licitaţie pentru venitul exportaţiei seului şi cervişului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 211.
Se publică condiţiile licitaţiei.
10512	336.11	(498.1)
[Se publică două din condiţiile cu care s-a vîndut prin
licitaţie venitul exportaţiei seului şi cervişului pe un an, cu începere de la 1 august 1851 pînă la 1 august 1852]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 264:	Departamentul
Vistierii.
10513	336.11	(498.1)
[Departamentul Vistieriei aduce la cunoştinţa celor ce
vor să exporte seu şi cerviş ce taxe trebuie să plătească serdarului Lazăr Calenderoglu, care a cumpărat acest venit], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 264.
10514	336.11	(498.1)
Condiţiile eesportaţii seului. — BULETIN [Ţ. R.], 1852,
p. 279—280: Departamentul Vistieriei.
Condiţiile In care se va Încheia contractul concesionării pe un an, de la 1 august 1852.
10515	336.11	(498.1)
[Departamentul Vistieriei anunţă că doritorii de a
exporta seu şi cerviş pot obţine de la departament bi-leturi valabile pînă la 1 ianuarie 1854].—VEST. R., XVIII (1853), p. 218.
De la 1 ianuarie 1854 acest venit se va vinde Împreună cu alte venituri ale statului.
10516	336.11	(498.1)
[Instrucţiuni ale Departamentului Finanţelor din
Tara Românească, în legătură cu taxele de export pentru seu şi cerviş]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 229: Donaufurstenthumer.
Se precizează taxele de export şi actele necesare. Se anunţă că, lnceplnd din 1854, aceste taxe se vor contopi cu altele.
10517	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că se vor
vinde prin licitaţie pe un an de la 1 ianuarie 1854 mai multe venituri]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 318: BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 329—330.
Veniturile anunţate slnt; importaţia şi exportaţia vitelor, ex-portaţia seului şi a cervişului, oieritul şi cornăritul pentru vitele păstorilor din Transilvania.
10518	336.11 (498.1) [Departamentul Finanţelor anunţă la 2 aprilie 1854
că exportul de cereale se face pe seama statului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 109; VEST. R., XIX (1854),
p. 101.
Măsura este luată In urma dispoziţiei comisarului extraordinar, generalul Budberg.
10519	336.11	(498.1)
[Ştiri cu privire la noua reglementare a taxei de export pe cereale, în Tara Românească]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854),' p. 126, col. I.
10520	336.11	(498.1)
[Vistieria anunţă la 15 iunie 1854 că importul şi exportul de vite se fac pe seama statului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 177; VEST. R., XIX (1854), p. 190.
Taxele de export slnt „tot aceleaşi recunoscute", iar la import slnt fixate la 5%. Rămln neschimbate şi taxele pentru oieritul şl cornăritul păstorilor austrieni.
10521	336.11	(498.1)
[Departamentul Finanţelor anunţă că taxele de import şi export vor fi administrate de stat]. -— BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 205: Donaufurstenthumer.
Se menţionează taxele pe vite, oi. Taxele de export rămln aceleaşi. De asemenea, taxa pentru păstorii austrieci. Taxele de import slnt fixate la 5%.
10522	336.11	(498.1)
[înştiinţări despre exportul lipitorilor].—VEST. R.,
XX (1855), p. 206, 209, 214: Departamentul Finanţelor.
Se arată taxa ce trebuie plătită pentru acest export şl sancţiunile ce se aplică pentru exportul clandestin al lipitorilor.
10523	336.11	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Finanţelor prin
care se hotărăşte felul cum trebuiesc strînse veniturile importului şi exportului, ce nu au fost date prin contracte şi se aduc direct la Vistierie], ■—-VEST. R., XX (1855), p. 309—310: Ştiri din năuntru.
10524	336.11	(498.1)
[Ofis domnesc din 21 ianuarie 1856 privind contractul
încheiat cu maiorul Mişu Anastasiovici pentru exportul
572
www.dacoromanica.ro
336.11 (498.1)
FINANŢE PUBLICE : TAXE DE EXPORT. MONOPOLURI
336.11 (439.2)
sării], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 25; VEST. R., XXI
(1856), p. 29.
Cu raportul Departamentului Finanţelor şi Jurnalul Sfatului Administrativ. Cele trei acte se repeţi! In Vest. R„ p. 33—35.
10525	336.11 (498.1) COfis domnesc din 27 ianuarie 1856 privitor la contra-
oferta lui C. Ciocan de a arenda exportul sării Ţării Româneşti]— BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 33.
B. Ştirbei e nemulţumit de oferta lui C. Ciocan, pentru că nu a depus zălog şi In trecut se dovedise incorect In onorarea contractelor cu statul, „este chiar acum In judecată cu Vistieria".
10526	336.11 (498.1) [Raport al Divanului Obştesc către Domn privitor
la licitarea venitului exportului sării Ţării Româneşti din 3 februarie 1856]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 45— 46; VEST. R., XXI (1856), p. 41—42.
Oferta maiorului M. Anastasiovici este acceptată, fiind mai sigură .faţă de cea a lui C. Ciocan.
10527	336.11 (498.1) [Ofis domnesc din 6 februarie 1856 privind licitarea
venitului exportului sării Tării Româneşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 46.
Precizează că după Încheierea licitaţiei nu se mai poate face nici o propunere.
10528	336.11 (498.1) [Se arată că, deşi între 1842 şi 1855 exportul sării a
crescut, totuşi veniturile au fost staţionare]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 43, p. 1—2: Ţeara Românească.
„Din Conslilulionalul". Este vorba probabil de ziarul francez Le Constitutionnel.
10529	336.11 (498.1) [Ministerul Finanţelor face cunoscut că veniturile
statului: exportaţia cerealelor, a vitelor, a seului-cervi-şului şi a oieritului, au fost arendate pe 3 ani şi comercianţii pot vedea condiţiile tipărite şi aprobate de guvern la punctele de export respective, cît şi la administraţii], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 5.
10530	336.11 (498.3) [Măsuri luate de Sfatul Administrativ al Moldovei
cu privire la poşlina vitelor, în legătură cu moartea antreprenorului poşlinii, vornicul Teodor Ghica]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 5: Novitale din năuntru.
10531	336.11	(498.3)
[Licitaţia taxei exportului vitelor]. — GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852),	p.	109, 121: Novitale din năuntru.
10532	336.11	(498.3)
[Ştire despre arendarea vămii moldovene pentru exportul vitelor	de	tăiat].	— G. TRANS., XV (1852),
p. 119.
10533	336.11	(498.3)
[Se anunţă că „visteria dă în antrepriză pe vreme de
5 ani, poşlina exporlaţiei din Moldova a vitelor peste hotare şi goştina celor streine11]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855),	p.	81,	101: Departamentul de Finansă.
10534	336.11	(498.3)
[Poşlina exportului grînelor, atribuită domnitorului].
— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 107: Novitale din năuntru.
Ministerul Afacerilor Străine al Turciei, ţinlnd seamă că domnitorul Moldovei a renunţat la taxa adiţională asupra consumului sării In folosul Vistieriei, li pune la dispoziţie pe timp de doi ani peste perioada de şase ani, care a fost stabilită mai înainte, poşlina exportului grînelor.
10535	336.11 (498.3) [Condiţiile antreprizei poşlinei zaherelilor], — GAZ. DE
MOLD.,	XXVIII	[rccte	XXIX] (1857),	p. 346—347:
Novitale din năuntru.
10536	336.11 (498.3) [Condiţiile anlrcprizci venitului exporlaţiei vitelor din
Moldova].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 385—387: Departamentul de Finans.
10537	336.11 (498.3)
[Condiţiile	antreprizei	venitului de	la	exportul pro-
duselor — poşlina zaherelelor — din Moldova]. — BU-LETIN [Mold.], XXV (1857), p. 411: Departamentul de Finans.
10538	336.11 (498.3) [Condiţiile antreprizei venitului de la exportul vilelor
din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 451: Departamentul de Finans.
10539	336.11 (498.3) [„Raportul comisiei rînduită pentru redijarea condiţiilor antreprizei poşlinei zaharelilor11 în Moldova], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 455: Departamentul de Finans.
10540	336.11 (498.3)
[Venitul	exportaţiei	vitelor	este	dat	în	antrepriză pe
trei ani spătarului	Alexandru	Beldiman], — GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 27: Departamentul de Finans.
Monopoluri
10541	336.11	(439.2)
[Publicaţie în legătură cu despăgubirea fabricanţilor
de tutun, cu ocazia instituirii monopolului în Transilvania]— G. TRANS., XIV (1851), p. 29—30.
Se tnşiră condiţiile pe baza cărora puteau fi cerute despăgubirile.
10542	336.11	(439.2)
[Instrucţiuni privind lichidarea proviziilor de tutun
aflate la particulari], — G. TRANS., XIV (1851), p. 33.
Se dau instrucţiuni precise privind lichidarea stocurilor de tutun ale particularilor plnă la 1 martie 1851, instrucţiuni pricinuite de instituirea monopolului tutunului.
10543	336.11	(439.2)
[Publicaţie în legătură cu răscumpărarea tutunului
şi cu plata taxei pentru tutunul păstrat], — G. TRANS., XIV (1851), p. 105.
10544	336.11	(439.2)
[Publicaţie vestind începerea ■ ăscumpărării tabacului
de la depozitele particulare]. — G. TRANS., XTV (1851), p. 140.
10545	336.11	(439.2)
[Autorizarea deţinătorilor de tutun particulari să-l
întrebuinţeze fără sancţiuni, în urma obţinerii autorizaţiei], — G. TRANS., XIV (1851), p. 282.
10546	336.11	(439.2)
[Despre ridicarea monopolului de salitră prinlr-o patentă din 31 martie 1853], — G. TRANS., XVI (1853), p. 153.
10547	336.11	(439.2)
Beţiile de trei luni în Ardealu, în reportu cătră scâle.
— G. TRANS., XVI (1853), p. 356.
In ultimele trei luni ale anului vtnzarea alcoolului este liberă In Transilvania. Făctnd diverse constatări tn legătură cu monopolul etreiumărituiui, autorul articolului propune ca acest monopol să fie dat In arendă tn folosul şcolilor.
573
www.dacoromanica.ro
336.11(498.1)
FINANŢE PUBLICE : MONOPOLURI
336.11(498.3)
10548	336.11 (498.1) [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti face
cunoscut că termenul contractului monopolului cărţilor de joc din tot principatul expiră la sfîrşitul acestui an şi că se va vinde prin licitaţie]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 281.
10549	336.11 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că s-a
dat prin contract monopolul cărţilor de joc d-lui Ilagic Şahim, pe curs de trei ani]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 17; VEST. R., XXI (1856), p. 21, col. 2.
In viitor toate cărţile de joc trebuie să poarte pecetea lui.
10550	336.11 (498.1) [Despre arendarea ocnelor de sare din Tara Românească], — LE COURIER DE B., I (1856), nr. 37, p. 1—2.
10551	336.11 (498.1)
[Direcţia ocnelor	face	cunoscut	că,	de	la	15 iunie 1856,
va începe vînzarea sării de la ocna statului Jitia din judeţul Rimnicul Sărat]. — VEST. R., XXI (1856), p. 160: Publicaţie.
10552	336.11 (498.1) [Se anunţă licitaţia pentru monopolul cărţilor de joc
din tot principatul]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 372: Ministerul din Năuntru.
10553	336.11 (498.3)
[Anaforaua	Sfatului	Administrativ	al	Moldovei cu
privire la prelungirea pe trei ani a contractului ocnelor de sare]. —BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 70 — 72: Visteria Moldovei.
10554	336.71 (498.3) [Divanul general al Moldovei a acceptat sporirea preţului sării]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 92.
10555	336.11	(498.3)
[Se anunţă că moşiile vornicului Alexandru Vilara:
Ostroveni şi Băloiu din judeţul Argeş, Clejani şi Bucşanii din judeţul Vlaşca, au fost date ca chezăşie pentru ot-cupul ocnelor din Principatul Moldovei, ce a fost luat în arendă pe trei ani (1853—1856) de zisul vornic]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 166: Departamentul Dreptăţii.
10556	336.11	(498.3)
[Desfiinţarea monopolurilor vînzării pîinii, cărnii şi
luminărilor în Moldova].— GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 339: Novitale din năuntru.
10557	336.11	(498.3)
Legiuire... votată de Divanul Obştesc atingătoare de
adăogirea taxei pe vin şi rachiu din Prinţipatul Molda-viei. —BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 281—283.
10558	336.11	(498.3)
[Ştiri privind convocarea Divanului Moldovei pentru
a discuta „inarăndăluirea Sarniţilor Ocnii“]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 17: Novitale din Năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 27: Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a.
10559	336.11	(498.3)
[Se dă publicităţii „contractul apaltului cărţilor de joc“
încheiat cu aga Nicolae Docan şi spătarul Matei Strat]. — BULETIN [Mold.] XXI (1853), p. 153—154: Sfatul municipal al capitalei.
10560	336.11	(498.3)
[Se anunţă darea în antrepriză a taxei adăugite la
vin şi rachiu]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 205— 206: Departamentul de Finansu.
10561	336.11	(498.3)
[Divanul Obştesc discută proiectul de lege cu privire
la impunerea unei taxe asupra vînzării băuturilor de prin tîrguri]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 25: Novitale din năuntru.
Aceasta se va lua de Ia crlşme, prin patenti.
10562	336.11	(498.3)
[Răspunsul Turciei referitor la trecerea taxei adiţionale asupra consumaţiei sării, în folosul Vistieriei Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 109.
10563	336.11 (498.3)
[Teodor	Codrescu	şi	Ioan	Ivaşcu	iau	în antrepriză
cărţile de joc în Moldova]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 23, p. 1: Circulară Oficială.
Se indici depozitele cărţilor de joc.
10564	336.11 (498.3) [Circulara departamentului din Năuntru prin care se
interzice folosirea cărţilor de joc ce nu poartă ştampila noilor antreprenori, Teodor Codrescu şi Ioan Ivaşcu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, p. 4: Ţirculară oficială.
Se indici unde	se	afli depozitele	cărţilor	de joc.
10565	146.11 (498.3) [Apostila domnească privitoare la necesitatea menţinerii impozitului pe rachiu, pus pentru a acoperi cheltuielile făcute cu ocazia evenimentelor din 1853]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 99, p. 1.
într-o noti, gazeta adaugi ci aceasti menţinere a impozitului ar fi In folosul „clasei de Jos", căci ar fi ferită de a consuma rachiu In cantităţi mari.
10566	336.11 (498.3) [Se anunţă că ocnele Moldovei se dau în antrepriză
pe vreme de un an, începînd de la 1 ianuarie 1857]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 238: Departamentul de Finanţe; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 166, p. 1—2.
10567	336.11 (498.3) [Articol în legătură cu concesiunea venitului ocnelor
Moldovei]. — STEAOA D., II (1856), p. 213—214 [greşit: 126].
Se exprimi mirarea faţă de anunţul oficial ci ocnele se vor da In antrepriză, deoarece mai Înainte se hotirlse ca ele si rimlni pe seama statului, spre a fi organizate după „noile descoperiri ale ştiinţei". Explicaţia oficială era că această organizare cerea o cheltuială de 10 000 galbeni, pe care Vistieria, In deficit, n-o putea suporta; pe de altă parte. Regulamentul Organic prevedea expres ca ele să fie concesionate. S-au dat Insă numai pe un an, pini la viitoarea organizare a Principatelor. — Steaoa D. critică faptul că veniturile municipalităţii s-au dat pe trei ani.
10568	336 11 (498.3) [„Condiţiile cu care urmează a se da în antrepriză
Ocnele11 din Moldova], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 269—271: Departamentul de Finansu.
Ocnele se arendează pe un an.
10569	336.11 (498.3) [Jurnal al Sfatului Administrativ din 29 septembrie
1856 privitor la antrepriza ocnelor din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 317: Departamentul de Finansu.
S-a constatat că antrepriza pe 1 an nu este avantajoasă, de aceea se dispune arendarea pe 3 ani.
10570	336.11 (498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ din 3 noiembrie
1856 cu privire la darea în antrepriză a ocnelor statului, pe termen de trei ani]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 351—352: Novitale din năuntru.
Arendarea Începea de la 1 ianuarie 1857.
574
www.dacoromanica.ro
336,11 (498.3)
FINANŢE PUBLICE : VENITURI DIVERSE. BUGETE
336.12 (498.1)
10571	336.11 (498.3) [Anunţ privind arendarea pe 5 ani a ocnelor Moldovei].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 352: Novi-tale din Năuntru, Departamentul de Finans.
Acest termen nou este Justificat de oferta lui C. Ciocan, care s-a angajat să dea un beneficiu de 260 000 piaştri peste beneficiul vechii arendări.
10572	336.11 (498.3) [Ministerul Dreptăţii face cunoscut că postelnicul de
Moldova Gonstandin Ciocan a asigurat contractul ocnelor din Moldova cu ipoteca moşiilor sale Carauna şi Vîr-topolu din districtul Dolj], — BULETIN [T. R.], 1857,
p. 118.
10573	336.11 (498.3) [Contractul încheiat cu Banca Naţională a Moldovei
pentru antrepriza adaosului asupra băuturilor din tîrgurile Moldovei]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 391— 392; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 334—335: Departamentul de Finans.
10574	336.11 (498.3) [Condiţiile antreprizei adaosului impus asupra băuturilor, la Bîrlad şi Nicoreşti]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 459: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 381—382: Departamentul de Finans.
Venituri diverse
10575	336.11 (498.1)
Condiţii	prin	care	se	vinde	cu	mezat dreptul oeri-
tului şi cornăritului streinilor păstori austrieni. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 275—276.
10576	336.11 (498.1)
[Fraţii	N.	Dumba	fac	cunoscut	că	au cumpărat
„venitul oeritului şi al cornăritului ce se ia dela păstorii austrieni, ce vor intra şi vor fi în prinţipat“ şi că vor „a vinde ori ce plaiuri şi cîmpii din judeţe"], — VEST. R., XVII (1852), p. 236.
10577	336.11 (498.1) [Comentariul redacţiei la publicarea termenului de
licitaţie pentru concesionarea „venitului oieritului şi cornăritului păstorilor austrieni" în Ţara Românească]. — G. TRANS., XV (1852), p. 215: Terra Românească şi Moldavia.
Subliniază că această publicaţie „atinge foarte de aproape interesul oierilor transilvăneni": săceleni, brănent, săllşteni, breţ-cani etc.; că, In timp ce venitul real al acestor taxe se urca la peste 25 000 florini anual, in urma licitaţiei, vistieria Ţării Româneşti nu primea decit 15 000 fl. anual.
10578	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei anunţă că se vinde la licitaţie venitul oieritului şi cornăritului „ce se ia dela vitele păstorilor, supuşi austriaci"]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 217—218.
10579	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că se vor vinde
prin licitaţie pe un an, de la 1 ianuarie 1854, mai multe venituri], — VEST. R., XVIII (1853), p. 318; BUKURES-TER DT. Z., IX (1853), p. 329—330.
Veniturile anunţate slnt: Importaţla şi exportaţia vitelor, exportaţla seulul şl a cervlşului, oieritul şi cornăritul pentru vitele păstorilor din Transilvania.
10580	336.11 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că venitul
exportaţiei vitelor cît şi acela al oieritului şi cornăritului
9 - Bibliografia analitică - c. 959
au rămas pe socoteala statului], — BULETIN [Ţ. R.], 1854. p. 177; VEST. R., XIX (1854), p. 190.
Taxele au rămas cele vechi.
10581	336.11 (498.1) [Departamentul Finanţei anunţă că se vinde prin
licitaţie venitul „cercăturei oeritului şi cornăritului din judeţele Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Slam-Rîmnic şi Buzău"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 77.
10582	336.11 (498.1) [Circulară cu privire la păstorii austrieni ce vin în
ţară cu turmele de vite], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 225: Ministerul Finanţelor.
Măsuri flscale-administrative ca aceşti păstori să nu pricinuiască pagube veniturilor statului.
336.12 BUGETE 336.126 Cheltuieli bugetare
10583	336.12 (4) BugetulQ. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 393—
394.
Se explică originea cuvintului „buget" şi se înfăţişează tehnica alcătuirii lui In diferite state occidentale, făclndu-se deosebirea dintre statele absolutiste şi cele constituţionale.
10584	336.12 (436) Bugetulu statului Austriei pe anulu 1854. —
G. TRANS., XVIII (1855), p. 178-179, 184.
Traducere din Wiener Zeitung.
10585	336.12 (498.1) [Adresa trimisă de Obştescul Divan al Ţării Româneşti domnitorului, la închiderea sesiunii anuale]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 93—94.
Se elogiază gospodărirea chibzuită introdusă de domnitor In ţară. Se arată că s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli ale anului 1853 şi că s-au cercetat şi s-au aprobat toate cheltuielile pe anul 1852; se constată „o rezervă de lei 566 465 par. 27“, precum şi o scădere a datoriei ţării de la 19 066 040 la 6 760 047 lei. Tot aci se publică răspunsul domnitorului. — Text In limbile română şi franceză.
10586	336.12 (498.1)
[Ştiri cu privire la bugetul excedentar al Ţării Româneşti pe anul	1855]. — ZIMBRUL, IV	(1856), nr. 23,
p. 3.
10587	336.12 (498.1)
[Corespondenţă	din	Bucureşti, datată	17 februarie,
apărută în ziarul „Le Nord", în care se discută, între altele, problema bugetului Vistieriei Ţării Româneşti pe anul 1856]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 119—120.
Se comunică veniturile şi cheltuielile prevăzute In buget, obser-vlndu-se qjl — din pricina ocupaţiei turceşti şi a celei austriece — bugetul Înregistrase un serios deficit.
10588	336.12^(498.1) Destinaţia şi productele anuale ale contribuţiilor in-
derecte, care nu facă parte în budgetul normal al Vistieriei.—ISIS, II (1857), p. 349.
Pentru: caselelsăteşti, Întreţinerea dorobanţilor, amortismentul datoriei statului, şcolile săteşti, păduri şi şosele, capitaţie.— La p. 348 se află versiunea franceză.
10589	336.12 (498.1) Veniturile principale ale Statului, după] budgetuu^de
la anul 1857. —ISIS, II (1857), p. 351.
Cifra veniturilor din: contribuţia directă, vămi şiimport-export, saline, exportaţia vitelor, domeniile statului. Cheltuielile principale:
575
www.dacoromanica.ro
336.12 (498.1)
FINANŢE PUBLICE : BUGETE. CHELTUIELI BUGETARE
336.126.4 (498.3)
tributul la Constantinopol, lista civilă a domnitorului,lefurile amploiaţilor, întreţinerea oştirii, întreţinerea carantinei, pensiile şi plata scutelnicilor, poştele şi drumurile cu curieri, cheltuieli extraordinare şi cheltuieli mai mici. — La p. 350, versiunea franceză.
10590	336.12	(498.1)
Bugetu	de	veniturile tesaurului Ministerului	Finan-
ţeloru pe anulu 1857. —NAŢIONALULtf, I (1858), p. 96.
Totalul cheltuielilor se ridică la 28 376 509 lei, iar al veniturilor la 25 103 216, deci In minus cu 3 273 293 lei.
10591	S.[teriadi],	C.	336.12	(498.1)
Relaţie în prescurtarea de starea tesaurului României (Ministerialii Finanţeloru) la l-iu Ianuarie 1858.— NAŢIONALULO, I (1858), p. 345.
Se dau cifre cu privire la veniturile şi cheltuielile statului.
10592	336.12	(498.3)
Budget pentru veniturile şi cheltuielile Prinţipatului
Moldaviei	pe	anul	1853.—BULETIN	[Mold.]	XXI
(1853), p. 169—170: Departamentul de Finansă; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 173—174.
Bugetul este însoţit de adresa Departamentului de Finans şi de anaforaua Divanului Obştesc, In care se exprimă satisfacţia că deficitul s-a redus la 655 266 piaştri, la sflrşitul anului 1852.
10593	336.12	(498.3)
Bugetu pentru veniturile şi spesele Principatului
Moldaviei	pe	anulu	1853.	—	G.	TRANS., XVI	(1853),
p. 388.
Publiclnd bugetul Moldovei, autorul articolului constată interesul presei europene faţă de bogăţia Principatelor şi pierderile ce le suportă Turcia din cauza întreruperii comerţului ei cu Principatele ; In privinţa pierderilor Turciei se dă părerea profesorului Ubicini.
10594	336.12	(498.3)
[Adresă de mulţumire a Divanului General al Moldovei către Vasile Ghica, ministru de finanţe, pentru felul cum a administrat fondurile cutiilor săteşti ca şi pentru situaţia prezentată asupra „extractului general a importaţiei şi a exportaţiei"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 176: Novitale din Năuntru.
10595	336.12	(498.3)
[Departamentul din Năuntru rectifică anumite date,
apărute în nr. 18 al ziarului „Patria“ în articolul „Drumuri pe uscat“].—VEST. R., XX (1855), p. 109: Noutăţi din lăuntru; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), 127—128.
Datele privesc veniturile Vistieriei de pe urma căilor de comunicaţie pe uscat, precum şi din răscumpărarea prestaţiei. — Numărul respectiv din Patria lipseşte din colecţia B.A.R.
10596	336.12	(498.3)
[Comunicat	al	Secretarului	de	Stat	al	Moldovei pri-
vind formarea unei comisii pentru lămurirea datoriilor Vistieriei şi „propunerea modului acoperirii deficitului1']. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 201; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 187.
10597	336.12	(498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar adresat caimacamului Moldovei la 10 febr. 1858 în legătură cu bugetul	ţării].—	GAZ.	DE	MOLD.,	XXX	(1858),
supl. la nr. 12.
Bugetul se încheia cu un deficit de 5 277 583 piaştri.
10598	336.12	(498.3)
[Raport al Consiliului Administrativ Extraordinar
către caimacam asupra subvenţiei datorate de mănăstirile închinate]. —ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 60, col. I.
576
In 1848 Mihai Sturza, potrivit dispoziţiilor din Regulamentul Organic, a impus mănăstirilor închinate plata unei subvenţii, care In 1856 a încetat. Acum se cere achitarea ei din nou, împreună cu doblnzile pe anii clnd nu s-a efectuat plata. Se publică împreună cu aprobarea caimacamului.
336.126 Cheltuieli bugetare
10599	336.126.4 (498.1) [Publicaţie a Departamentului Finanţelor din Ţara
Românească prin care anunţă că „avînd să răspunză la Constantinopoli lei 500 mii, cursul Turciei", „face cunoscut că oricare va voi să primească asupra-i răspunderea acestei sume" să se prezinte la licitaţia din 10 martie].— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 46, col. I: Departamentul Finanţilor.
10600	336.126.4 (498.1) [Publicaţie a Ministerului de Finanţe din Ţara Românească prin care anunţă că „avînd să răspunză la Constantinopoli lei 500 mii, cursul Turciei", „face cunoscut că cine va voi să primească asupra-i răspunderea acestei sume, să se arate în pretoriul Ministerului joi la 17 ale corentei luni Noemvrie, unde este a se face licitaţie"].— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 361, col. I: Publicaţii Ministeriale.
10601	336.126.4 (498.3) [Măsuri cu privire la plata pensiilor în Moldova].—
BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 54.
Departamentul de Finanţe anunţă că plăţile, „atlt In scutel-nici, cit şi pensii răsplătitoare", se vor face numai persoanelor In drept sau împuterniciţilor oficiali.
10602	336.126.4 (498.3) Modificaţia făcută la Anecsa Litera E, Cap. III din
Regulament despre pensii. — BULETIN [Mold.] XIX (1851), voi. I, p. 198—199: Secretariatul de Stat a Mol-dovii.
Se precizează că pensiile se dau pentru „retragere, răsplătire sau ca agiutoriu".
10603	336.126.4 (498.3) [Departamentul de Finanţe din Moldova publică
lista persoanelor care au de primit, de la Casa Pensiilor, banii scutelnicilor pe anii 1849—1851]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 217.
10604	336.126.4 (498.3) [Anaforaua înaintată domnitorului de comisia rînduită
de Divanul General ca să cerceteze „însuşirile şi drepturile personale ale acelor ce primesc pensii din Visterie"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 234—235.
10605	336.126.4 (498.3) [Adresa vornicului V. Ghica, ministrul de finanţe,
cu privire la completa achitare a chitanţelor pentru „producte în îndestularea armiei din trecuţii ani"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 151 (nr. 64): Novitale din năuntru.
10606	336.126.4 (498.3) [Ofisul domnesc cu privire la „lucrările atingătoare de
somele ce ţara urmează a plăti Visteriei Împărăteşti a Roşiei, pentru ţinerea oştilor în cursul ocupaţiei Prinţipatului"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 179 (nr. 71): Novitale din năuntru.
10607	336.126.4 (498.3)
[înştiinţare cu privire la chitanţele eliberate persoanelor ce au creditat aprovizionarea armatei]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 369: Departamentul de Finansu.
www.dacoromanica.ro
336.126.4 (498.3)
FINANŢE PUBLICE : CHELTUIELI BUGETARE. IMPOZITF.
336.2 (439.2)
10608	336.126.4 (498.3) [Invitaţie a Vistieriei Moldovei către posesorii de bonuri
atestînd aprovizionarea armatei ruse în 1848 şi 1850 să se prezinte „pentru a se despăgubi cu plată“). — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 25: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 39: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
10609	336.126.4 (498.3) [Estras din budgetul extraordinar al cheltuielilor Principatului Moldovei, pe anul 1858], — STEAOA D., III
(1858), nr. 104, p. 324.
Listă de gratificaţii şi pensii acordate diferitelor persoane,
10610	336.126.5 (498.1) Proect pentru adăogirea ce după neapărată trebuinţă
s’a cunoscut a se face, cu prilejul reorganizaţiei Controlului, la personalul lucrărilor ei. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 89.
Se înfiinţează In Ţara Românească postul de „şef de canţe-larie", cu misiunea de a dirija „toate lucrările deia toate mesele ce alcătuiesc Canţelaria Controlului".
10611	336.126.5	(498.1)
[Ofis prin care Grigore Nicolae Filipescu este numit
şef al Controlului General], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 241, col. I: Către Consiliul Administrativă Extraordinar.
10612	336.126.5	(498.3)
[Desfiinţarea Comitetului de verificare a socotelilor
Vistieriei din Moldova, a căror revizuire revine pe viitor Divanului Obştesc],— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 345: Novitale din năuntru.
10613	336.126.5	(498.3)
[Secretariatul Statului din Moldova anunţă că s-a
emis un ofis al caimacamului, prin care se instituie o comisie „spre lămurirea stărei actuale a datoriilor Vistieriei Statului11]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1857), p. 187: BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 201.
336.2 REGIM FISCAL. IMPOZITE
Dări, biruri, contribuţii, taxe Prestaţii In natură, Corvezi
Vezi şl: 311 Organizarea catagrafiilor obşteşti
10614	Winterhalder, E.	336.2
Studii asupra contribuţie!. — ROMÂNUL, II (1858),
p. 122, 126, 130—131, 142—143, 146—147, 150—151, 154, 158—159.
Autorul dă definiţia contribuţiei şi arată că ea a apărut o dată cu diferenţierea In clase a omenirii. După ce face un istoric al ei, Bpecifică diferitele aspecte pe care ea le are in societatea modernă, analizlndu-le pe fiecare In parte. In sflrşit încearcă să indice care ar fi procedeul cel mai Just pentru aplicarea contribuţiei In societatea modernă.
10615	336.2 (436) [Articol despre noile impozite din Imperiul austriac]. —
G. TRANS., XIV (1851), p. 88.
Se dau extrase dintr-un articol publicat In Reichszeitung, cuprin-zlnd lămuriri asupra naturii şi rostului acestor impozite.
10616	336.2 (439.2) [înştiinţarea lămuritoare în legătură cu patenta din
2 august 1850 privind taxarea actelor de proprietate din Transilvania].— G. TRANS., XIV (1851), p.l.
Se lămureşte ce documente trebuiesc prezentate la taxare şi se fixează ca termen ultim data de 1 aprilie 1851.
10617	336.2 (439.2) [înştiinţare privitoare la începerea încasării contribuţiei „de pe bere şi vinars11 în Transilvania], — G TRANS., XIV (1851), p.l.
Se dă termenul de 10 februarie 1851 pentru declaraţiile privitoare la stocurile avute.
10618	336.2 (439.2) [înştiinţare privind declararea stocurilor de bere şi de
„fluidităţi arse spirtoase11]. — G. TRANS., XIV (1851),
p. 5.
Se cere ca aceste declaraţii să fie făcute plnă Ia 1 martie 1851 şi se indică locurile unde pot fi ele depuse.
10619	336.2 (439.2) [Publicaţie asupra condiţiilor de impunere fixate
pentru proprietarii care „ferb şi ei beuturi spirtoase11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 17, 21.
Se înşiră aceste condiţii.
10620	336.2 (439.2) [Scutirea de taxa timbrului a chitanţelor „pentru
lassele invalizilor patentali11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 63.
10621	336.2 (439.2) [Timbrarea cataloagelor de cărţi, a invitaţiilor, a anunţurilor mortuare, a jurnalelor etc.]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 67.
10622	336.2 (439.2) [Publicaţie în legătură cu impozitul pe clădiri în Transilvania].— G. TRANS., XIV (1851), p. 75, 81—82, 85, 89, 93—94, 97—98, 101—102.
Se precizează felul încasării acestui impozit. Se dau date In legătură cu impunerile şi cu clasificarea clădirilor, precum şi cu controlarea operaţiilor de clasificare.
10623	336.2	(439.2)
Instrucţiune pentru rădicarea veniturilor din arenda
caselor. — G. TRANS., XIV (1851), p. 105, 109—110, 113—114, 117, 121.
Aceste instrucţiuni privesc chestiunea încasării impozitelor pe clădiri.
10624	336.2	(439.2)
[Publicaţie asupra taxelor datorate de comune, biserici, fundaţiuni etc. pentru proprietăţile lor nemişcătoare], — G. TRANS., XIV (1851), p. 125, 129, 133.
10625	336.2	(439.2)
[Sporirea dărilor directe şi indirecte în Transilvania]. —
ZIMBRUL, II (1851), p. 150: Revistă Politică.
10626	336.2 (439.2)
[înştiinţarea „Direcţiunii Finanţialie11 a Transilvaniei cu privire la modul cum se pot obţine autorizaţii pentru vînzarea „cărţilor timbrate pentru meserie şi negoţ11, precum şi a „poliţelor bianchete timbrate11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 245: înştiinţare.
Au dreptul de a vinde astfel de imprimate „legătoril de cărţi, proprietarii de aşezăminte liniarie sau litografice şi neguţătorii de htrtie", cu condiţia de a se supune la controlul „oficiilor conlri-buţionale".
10627	336.2 (439.2)
Câmpia. — G. TRANS., XIV (1851), p. 321—322, 325—237.
Se analizează situaţia fiscală a clmpenilor, cerlndu-se o remediere a impunerilor. De asemenea se arată necesitatea pentru români de a „politiza".
577
www.dacoromanica.ro
336.2 (439.2)
FINANŢE PUBLICE : IMPOZITE
336,2 (439.2)
10628	336.2 (439.2) [Instrucţiuni din 21 oct. 1851 în privinţa plăţii „con-
tribuţiunei consumale de vin şi de carne"].— G. TRANS. XIV (1851), p. 349.
10629	336.2 (439.2) [Despre contribuţiile fiscale ale exerciţiului anului
1852], — G. TRANS'., XIV (1851), p. 335.
Se dau clteva ştiri In această privinţă.
10630	336.2	(439.2)
Contributiunpa pe venituri.— G. TRANS., XV (1852),
p. 62—63.
Se dau indicaţii In legătură cu această contribuţie.
10631	336.2	(439.2)
[Instrucţiuni în legătură cu plata contribuţiei pe venituri].—G. TRANS., XV (1852), p. 125.
10632	336.2	(439.2)
[Hotărîrea de a se încasa un supliment la contribuţia
directă „pentru acoperirea trebuinţelor ţerei cari suiă pe a. 1852 la 203.831 f. 6 3/4 cr.“]. — G. TRANS., XV
(1852), p. 144.
10633	336.2	(439.2)
[Decretul din 29 sept. 1852 prin care se fixează contribuţiile directe din anul 1852 şi pentru anul 1853]. — G. TRANS., XV (1852), p. 297.
10634	336.2 (439.2) [Comunicat din 3 noiembrie 1852 anunţînd ridicarea
unui impozit de 9 creiţari de fiecare florin „din întreaga contribuţiunedireapta"].— G. TRANS., XV (1852), p. 337.
Impozitul este destinat „spre acoperirea cerintieloru tiearei şi ale desgreunarii pamentului".
10635	336.2 (439.2) [Se instituie un nou impozit agricol, de 16%]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 139: întâmplări de zile.
„Contribuţiunea de pămlnt" introdusă In Ungaria, Voivodina, Banat intră In vigoare Ia 1 nov. 1852.
10636,'	336.2 (439.2)
[Se anunţă modificări în regimul impozitului urbarial, în toate ţările Mcnarhiei austriece]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 59: întâmplări de zi.
Se anunţă că s-a decis „liberarea de dăjdile împărăteşti ordi-narie şi extraordinarie pentru acele nou urbar făcute pămlnturi care In timpul introduccrei provisariului de contribuţiune pentru pămlnturi nu au fost folositoare, pe 15 ani, Inceplnd din ziua a îndeplinitei urbalităţi, fără deosebire".
10637	336.2	(439.2)
[Se anunţă că pe ziua de 30 aprilie încetează încasarea
de „vămi împărăteşti" pentru drumuri şi poduri, în toată Ungaria], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 129; col. II: Bănală.
10638	336.2	(439.2)
[Se anunţă fixarea contribuţiei pe venituri în Ardeal
la 10%, cu începere de la 1 noiembrie 1852]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 319: Viena, 12 Octombre.
In restul monarhiei se fixase această contribuţie Ia 15%.
10639	336.2 (439.2) [Se anunţă creşterea impozitelor directe în toate
ţările Monarhiei austriece]. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 350—351: întâmplări de zi.
Creşterea e justificată „pentru acoperirea recerinţelor ţerii şi a desdăunării de pămlnt". La fiecare florin de impozit se vor adăuga: In Ungaria 16 erei tari, In Ardeal, Bucovina şi Banatul Temişan cile 15 cr.
10640	336.2 (439.2) [Ministerul de Finanţe austriac anunţă pentru Ardeal o
contribuţie pentru „suplinirea lipselor ţerei şi desgreuna-rea pămîntului"].— G. TRANS., XVII (1854), p. 364: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
10641	336.2 (439.2) Notificăciune pentru ţinerea în evidenţă a proviso-
riuluî de contribuciunea funduare. — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 124: Buletinulă oficialu.
Se dau instrucţiuni despre chipul cum se va ţine evidenta proprietăţii In vederea impunerii, cu ocazia vlnzărilor, moştenirilor, stricăciunilor şi a altor schimbări ce intervin In proprietăţi.
10642	336.2	(439.2)
[Publicaţiune a magistratului din Braşov, anunţînd
executarea silită a dărilor cu începere din luna august, dacă nu vor fi împlinite impozitele a trei trimestre]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 216: Buletinulu oficialu.
10643	336.2	(439.2)
[Se anunţă că „patpntul de dare pentru anul	1856“
a fost semnat de către împărat],—TELEGRAFUL R., III (1855), p. 318: întâmplări de zi.
Prin ea, dispoziţiile speciale pentru Ardeal continuă a fi In vigoare şi In 1856.
10644	336.2	(439.2)
[Publicaţie a guvernului Transilvaniei anunţînd că în
1856	se vor culege 21 creiţari de fiecare florin de dare directă „pentru coperirea trebuinţelor ţerei şi a desărci-nărei pămîntului"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 397: Partea oficiosă.
10645	336.2(439.2)
[Despre hotărîrea	guvernului de la Viena	de a renunţa
la urcarea impozitului pe pămînt]. — G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 150: Monarchi’a austriaca. Transsilvania. Această urcare fusese menită a acoperi golul bugetar.
10646	336.2 (439.2) [Publicaţiune a guvernului Transilvaniei privind plata impozitelor directe]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 153: Partea oficiosă.
Se dau instrucţiuni privind plata cu tntlrziere a impozitelor.
10647	336.2 (439.2)
Publicăciunea	guvernului c.r.	pentru	Ardeală din
2 Septemvre 1856 despre rădicarea aruncă turei pe dajdie pentru lipsele ţării şi pentru desărcinarea pămîntului în anulă administrativă 1857.— G. TRANS., XIX (1856), p. 269: Partea oficiosă.
Aceste impozite se fixează Ia 25 creiţari de fiecare florin din contribuţia directă.
10648	336.2	(439.2)
[„Adausurile la dajde" pe anul 1857 în Bucovina,
Ardeal şi Oradea]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 275: Monarchi’a austriaca. Austria.
Aceste adausuri erau de 28 2/4 creiţari la florin In Bucovina, 25 creiţari In Ardeal şi 40 creiţari la Oradea.
10649	336.2	(439.2)
[Se anunţă că darea directă pentru Ardeal în anul
1857	va fi, în general, similară aceleia din 1854.1 — TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 83, p. 320: întâmplări de zi.
10650	336.2	(439.2)
împărţirea contribuţiei direpte pe ţprile de coronă. —
G. TRANS., XIX (1856), p. 337: Monarchi’a Austriaca; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 344.
Se dau suprafeţele, numărul locuitorilor şl suma de plată la fiecare ţară de coroană, Intre care Bucovina, Banatul şi Ardealul.
578
www.dacoromanica.ro
336.2 (439.2)
FINANŢE PUBLICE : IMPOZITE
336,2 (498.1)
10651	336.2	(439.2)
[,,Publicăciunea“ guvcrnămînlului Transilvaniei privind
ridicarea contribuţiei directe pe anul 1857 in urma noii repartiţii a acesteia între ţările de coroană ale Imperiului]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 353: Partea oficiosă.
10652	336.2	(439.2)
[Fixarea indemnizaţiei pentru aprovizionarea miliţiei
in Imperiul austriac],— G. TRANS., XX (1857), p. 118: Austria.
Pentru Oradea-Mare şi Banat se fixează clte 6 creiţari de cap, pentru Ardeal 5 1/4 creiţari, iar pentru Bucovina 4 1/2 creiţari.
10653	.	336.2 (439.2)
Erlarea venitului din contribuţia pe venituri în clasa
a 3-a. — G. TRANS., XX (1857), p. 145—146.
Se anunţă că printr-o Înaltă rezoluţie din 10 mai s-a iertat ridicarea impozitelor pe venituri pentru cei care nu aveau un venit anual mai mare de 300 fiorini.
10654	336.2 (439.2) [Patenta din 21 octombrie 1857 privind ridicarea contribuţiei directe pe anul 1858]. — G. TRANS., XX (1857), p. 337: Partea oficiosă.
In această patentă se precizează că, in general, se vor ridica aceleaşi contribuţii ca şi In anul 1857.
10655	336.2 (439.2) [,,Ordinăciune“ a Ministerului de Finanţe privind
taxarea anunţurilor tipărite], — G. TRANS., XX (1857), p. 357: Partea oficiosă; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 365.
10656	336.2 (439.2) [,,Publicăciune“ a guvernământului Transilvaniei privind
ridicarea suplimentară a 22 de creiţari de fiecare florin de dare pe teritoriul Transilvaniei în anul 1858]. — G. TRANS., XX (1857), p. 405: Partea oficiosă.
Majoritatea suplimentului era destinată plăţii despăgubitilor urbariale.
10657	336.2 (439.2) [Ordonanţa imperială din 24 ianuarie 1858 privind
încasarea diferitelor taxe fiscale în Ungaria, Ardeal, Banat etc.]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 81, 85,89,93.
Se reproduce ordonanţa care priveşte taxa de serviciu, taxa pentru privilegiile de lirguri anuale, taxa pentru Înfiinţarea societăţilor pe acţiuni, taxa pentru dreptul de avocat sau de notar etc...
10658	336.2	(439.2)
[Patentă prin care se încunoştiinţează că în general
contribuţia directă pe anul 1859 va fi similară celei din 1858]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 239: Partea oficiosă.
10659	336.2	(439.2)
Patenta	imperatesca	din	15	Seplembre	1858	despre
desfiinţarea	şi	desdaunarea	decimeloru	în	Marele	Princi-
patu Ardealulu. — G. TRANS., XXI (1858), p. 247— 248: Partea oficiosă.
Se desfiinţează perceperea decimelor urbariale, fiscale şi preoţeşti.
10660	366.2 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Extraordinar al Ţării Româneşti referitor la clasificarea caselor de cfartiruri], — BULETIN [T. R.], 1851, p. 13; VEST. R., XVI (1851), p. 17.
Se arată că s-a Încasat din laxele de cfartir foarte puţin, 125 816 lei, şi că de la 1 septembrie 1850 se vor stabili alte norme.
10661	336.2 (498.1) Cinstitelor cîrmuirî ale judeţelor. — FOAEA SAT.,
VIII (1851), p. 38—39: Departamentul Vistieriei.
Circulară cuprinzlnd instrucţiuni cu privire la felul cum se va „pune in lucrare Împlinirea a două zeciueli pentru al doilea period*': impozitul de trei lei pentru fiecare locuitor pe moşie, care urma a se plăti de către proprietari; impozitul de trei lei pentru fiecare locuitor, care urma a fi plătit de locuitorii Înşişi; aceleaşi taxe care urmau a se plăti de către proprietarii dc moşii pentru fiecare ţigan, dajnic sau emancipat, cit şi de către ţiganii Înşişi; 5% din venitul moşiilor nelocuite.
10662	336.2 (498.1) [Instrucţiunile date de Departamentul Vistieriei către
cîrmuirile judeţelor privitor la încasarea zeciuiclei a doua pentru al 2-lea period]. — BULETIN [T. R.], 1851, p. 110 — 112.
Proprietarii moşiilor locuite vor plăti 3 lei, iar alţi 3 lei locuitorii satelor.
10663	336.2 (498.1) [Departamentul Vistieriei arată cum se vor pune în
aplicare zeciuielile de moşii pe al 2-lea period]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 263—264.
10664	336.2 (498.1) [îndemnuri din partea Departamentului din Năuntru
de a se alcătui cît mai repede listele de catagrafie pentru ca să poală începe la 1 ianuarie 1853 obşteasca catagrafie a periodului al 4-lea]. — BULETIN [T. R.], 1852, p. 389, 405—406.
10665	336.2 (498.1) [Departamentul Credinţei face cunoscut că toţi arendaşii sînt poftiţi „să trimiţă Departamentului listă arătătoare de numirea satelor ce sînt întrupate cu moşia ce o are luată în arendă şi de numărul clăcaşilor ce se află locuind pe fiecare dintr-însele'1]. — BULETIN [Ţ. R.],-1853, ianuarie 17, p. 12.
Se face această catagrafie pentru ca să se poală stabili mai bine pentru Vistierie „răspunderea banilor de zeciuială şi taxa drumurilor, cuveniţi pentru proprietăţile mănăstireşti**.
10666	336.2	(498.1)
Instrucţii după care au să urmeze comisiile judeţelor
şi ale capitalei Bucureştilor pentru săvîrşirea obşteştii catagrafii a periodului al 4-lea.—BULETIN [Ţ. R.], 1853, ianuarie 22, p. 13—16.
Pentru stabilirea dajdiilor.
10667	336.2	(498.1)
[Lămuriri suplimentare dale dc Departamcnlul din
Lăunlru Comisiei catagraficcşti a judeţelor], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevr. 13, p. 8.
10668	336.2	(498.1)
[Raport	al	Departamentului	din	năuntru către	Domn
despre evaziunile	fiscale	din	judeţele	Brăila şi Ialomiţa,
constatate cu prilejul operaţiunilor de calagrafiere]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 14: Raporturi ministeriale cu rezoluţii domneşti.
10669	336.2 (498.1) [Descoperirea unui mare număr de contribuabili care
nu plăteau dările, în urma operaţiunilor de calagrafiere din Ţara Românească]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 137: Tier’a romanâsca si Moldavi’a.
Ştirea e dală după Buletinul Oficial.
10670	336.2 (498.1) Listă de personalul ce alcătueşte calagraficeştile comisii a periodului 4-lea, aprobată de M. Sa prea înălţatul nostru Domn. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevrua-rie 3, p. 21—22.
Lista persoanelor este dată pe judeţe.
579
www.dacoromanica.ro
336.2 (498,1)
FINANŢE PUBLICE : IMPOZITE
336.2 (498.1)
10671	336.2 (498.1) [Ştire în legăturăcu recensămîntul fiscal al populaţiei],
—	BUKURESTER DT. Z„ IX (1853), p. 89: Donaufiir-stenthiimer.
Cu privire la oamenii de serviciu, comisia de recenzare a hotă-rlt ca, dacă mai slnt încă stabili In localitatea de origine, să fie recenzaţi acolo; contrariu, vor Ti recenzaţi In localitatea unde au serviciul.
10672	336.2 (498.1) [Se acordă unterofiferului Dinu Ioan Gigiu şi soldatului Dumitru Stoian Voicu privilegiul de „mazil ne-dajnic“, ca unii care au slujit 18 ani în armată]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853. p. 63—64.
10673	336.2	(498.1)
[Departamentul Credinţei face cunoscut că — pentru
o mai mare uşurinţă la plata banilor de zeciuială şi a taxei drumurilor către Vistieiie, din partea arendaşilor de moşii — să se întocmească .,o tablă generală, coprinză-toare de numirea tuturor moşiilor şi a satelor întrupate cu dînsele, precum şi de numărul clâcaşilor ce se află pe fiecare din ele“], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 102; VEST. R., XVIII (1853), p. 137.
10674	336.2	(498.1)
[Ştiri cu privire la mersul lucrării comisiilor districtuale de catagrafie]. — BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 129: Donaufurstcnthumer.
Extras dlntr-un raport către domnitor din partea Departamentului din Năuntru.
10675	336.2	(498.1)
Tablou arătător de chipul cum s-a urmat împlinirea
banilor după cele şase zile destinate la plată pe anul...
—	BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 132.
Formular.
10676	336.2	(498.1)
[Domnitorul aprobă ca să se dea cărţi de nedăjnicie
Iui Damian Ioan de la maghistratul Piteşti, lui Nicolae C. Badacliu de la maghistratul Curtea de Argeş şi lui Panait Marinescu, de la maghistratul Turnu, pentru activitatea lor la aceste municipalităţi], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 185.
Spre Încurajarea acelora ce ocupă astfel de posturi.
10677	336.2 (498.1) [Circulara Vistieriei prin care face cunoscut cîrmui-
rilor că „dajnicii ţigani ai statului, cît şi desrobiţii mănăstireşti cu cei emanicipaţi de la particulari11 se vor întruna într-o tablă cu românii], — BULETIN [Ţ. R.], 1853,
p. 186.
Circulara cuprinde clteva reguli In această privinţă.
10678	336.2 (498.1) [Raportul Departamentului din Năuntru privitor la
catagrafia periodului al 4-lea], -— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 209; VEST. R„ XVIII (1853), p. 261—262.
Comisiile orlnduite prin judeţe şi-au Încheiat lucrările; rezultatul este că la clasele dajnice se Înfăţişează un adaos de 43 503 familii.
10679	336.2 (498.1) [Ştiri în legătură cu cea de a 4-a catagrafie, de la Regulamentul Organic, în Tara Românească]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 257; 261—262: Donaufur-stenthiimer.
Se anunţă rezultatele care s-au publicat In foaia oficială, precum şi greutăţile lntlmpinate In lucrul comisiilor.
10680	336.2 (498.1) [Cîrmuirea judeţului Olt publică lista fugarilor birnici
din statele plăştii Vezii]. — BULETIN [Ţ. R.] 1853, p. 342.
10681	336.2 (498.1) [Instrucţiunile date de Departamentul Vistieriei cîr-
muirilor pentru a pune în lucrare ,.împlinirea zeciuelilor de moşii şi a taxii desfiinţatelor şase zile de lucru pe anul corent 1854“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 37.
10682	336.2	(498.1)
[Se numeşte o comisie pentru cercetarea impozitelor
publice în Ţara Românească]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 385: Donaufiirstenthumer.
Pentru a se găsi posibilitatea de a le uşura. Din comisie fac parte; aga Poenaru şi paharnicii Viţcoleanu şi Niţescu.
10683	336.2	(498.1)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar prin
care se stabilesc condiţiile cînd supuşii străini, care au închiriate case, sînt obligaţi la cvartir], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 29.
10684	336.2	(498.1)
[Ştire din Bucureşti, cu privire la fixarea unei noi
dări]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 19, p. 2.
Casele scutite de cvartir trebuie să plătească fiscului a patra parte din chirie.
10685	336.2	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care se anulează dajdia ce se lua de la proprietari pentru cfartir, nefiind aprobată de „adunarea representantă" a ţării] — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 269; VEST. R., XXI (1856), p. 257.
10686	336.2	(498.1)
[Dajdiile ce trebuie să plătească dajnicii cei	noi ai
statului, „deveniţi din clasa emancipaţilor11].— BULETIN [Ţ. R.], (1856), p. 337—338: Vornicia Oraşului.
10687	336.1	(498.1)
Clasification de la population dans ses raports avec
le fisc. 1857.—Clasificaţiunea financiară în Ţara Românească. 1857.— ISIS, II (1857), p. 340—341.
Text francez şi român. — Pe judeţe, se publică date statistice cu privire la; proprietăţi (particulare, bisericeşti, moşneneşti); numărul moşnenilor, bisericilor, clericilor, boierilor, scutiţilor, mazililor, meseriaşilor patentări, familiilor de ţărani contribuabili, de ţărani scutiţi. Date despre ţiganii dezrobiţi In 1832, 1847 şi In 1856; numărul supuşilor străini; totalul familiilor. — într-o Notă, redacţia declară că aduce la cunoştinţa publică aceste date prin bunăvoinţa Ministerului Finanţei.
10688	336.2 (498.1) Contribuţiile anuale directe şi indirecte impuse diferi-
teloră clase ale populaţiuneî.— ISIS, II (1857), p. 343—344.
Tabel de impozitele „directe" (pentru Vistierie) şi „indirecte" („pentru diferite fonduri"), pe care au a le plăti: a) mazilii; b) clasele I, II, III; c) clasele I, II; birul pe casele săteşti; impozitul ţiganilor dezrobiţi; impozitele pe care le au de plată supuşii străini.
—	Text francez şl român, deosebite.
10689	336.2 (498.1) [Însemnare cu privire la impozitele şi „angaralele"
pe care le plăteau preoţii români cu 30 ani mai înainte],
—	PREDICATORUL!!, I (1857), p. 408.
La sflrşitul apelului Cdire fraţii preoţi români, se amintesc: „birul, claca, podvada, banii bastonului, banii Înscăunării, banii hramului şl o mulţime de alte angarale". Se subliniază că acum nu mai plătesc nimic din toate acestea.
10690	336.2 (498.1) [Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa proprietarilor că contribuţiile de zeciuieli şi taxele de şosele datorate de proprietăţile lor nu se pot achita decît în galbeni şi în sfanţihi şi să nu stăruie să le plătească în lire şi ecosari],— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 177 ; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 46, p. 1.
580
www.dacoromanica.ro
336.2 (498.3)
FINANŢE PUBLICE : IMPOZITE
336.2 (498,3)
1Q691	336.2 (498.3)
[Adresa Vistieriei Moldovei cu privire la abuzurile în legătură „cu regularisirea catahristicos la trepte a unor însurăţei11]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 9—10.
Este vorba de Înscrierea nejustă printre mazili a unor fii de birnici, adoptaţi de mazili prin căsătorie.
10692	336.2 (498.3) [Scrisoarea vizirială, prin care domnul Moldovei,
Grigorie Ghica, este împuternicit să stabilească o contribuţie extraordinară pentru acoperirea deficitului bugetar pe anii 1849 şi 1850]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 122—123; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 134; ZIMBRUL, I (1851), p. 306.
In Gazeta de Moldavia şi Zimbrul text român şi francez.
10693	336.2 (498.3) [Ofisul domnesc nr. 34 către Sfatul Administrativ
Extraordinar, prin care este rugat să stabilească dispoziţiile pentru punerea în aplicare a scrisorii viziriale cu privire la acoperirea deficitului bugetar pe anii 1849 şi 1850]. —BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 121—122; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 133—134; ZIMBRUL,
I (1851), p. 305.
In Gazeta de Moldavia şi Zimbrul text român şi francez.
10694	336.2 (498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar din
Moldova de la 23 aprilie 1851, în care se arată contribuţia extraordinară ce se va pune pentru acoperirea deficitelor bugetare pe anii 1849 şi 1850]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), nr. 31 şi supl. la nr. 31, p. 123—126; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), supl. la nr. 32 si 33, p. 135 — 138, 140.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
10695	336.2 (498.3) [Ofis domnesc prin care se comunică administratorilor
de ţinuturi cuprinsul jurnalului Sfatului Administrativ Extraordinar referitor la îmbunătăţirea stării ţăranilor şi la măsurile luate pentru acoperirea deficitului]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 310: Ofis Domnescfl adresată cătră fiecare administratoră de ţinută.
Se dau instrucţiuni administratorilor să popularizeze Intre ţărani aceste hotărlri, subliniind că ele slnt In folosul lor: slnt scutiţi de darea „dijmii a tot soiul de producturi din pămlnturlle lor de hrană şi flnaţ" cf. art. 5 şi 35 din noul proiect; slnt scutiţi de „Îndatorirea facerii de coşere”; se scad 3 din cele 6 zile pentru „lucrul şoselilor”. In schimb, li se cere ţăranilor un „mic adaos” la bir — „cu analoghiea de 1 leu 35 parale la un cifert pentru un birnic" — care nu se va plăti Insă declt „vremelnic”, timp de 2 ani.
10696	336.2 (498.3) [Ştire din Iaşi asupra autorizării domnului de „a ridica o contribuţiune straordinară spre acoperirea deficitului ţerei“], — G. TRANS., XIV (1851), p. 179.
10697	336.2 (498.3) [Despre recensămîntul locuitorilor Moldovei în vederea impunerii fiscale], — ZIMBRUL, I (1851), p. 301— 302: Iaşii.
Se arată că recensămîntul, care trebuia să aibă loc In 1852, urma să se facă In cursul anului 1851. Se dau instrucţiuni referitoare la sancţiunile ce urmau să se aplice In cursul declaraţiilor nesincere. Se arată care era răspunderea proprietarilor faţă de impozitele Impuse ţăranilor.
10698	336.2 (498.3) [Ofisul domnesc din- 24 mai referitor la operaţiunile
de catagrafiere a locuitorilor], — ZIMBRUL, I (1851), p. 346—348.
Se dă lista boierilor orlnduiţl pe la şcolile ţinuturilor pentru a executa aceste operaţiuni.
10699	336.2 (498.3) [Anaforaua Vistieriei, încuviinţată dp domn, privind
abuzurile constatate prin ţinuturi în legătură cu unii însurăţei, care au drept de „fii de trepte”, şi măsurile ce urmau să fie luate spre înfrînarea ilegalităţilor în această privinţă], — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 9—10; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 207: No-vitale din năunlru.
Constatările Vistieriei privesc ţinuturile Vaslui, Fălciu, Tutova şi Tecuci. Este vorba de tineri capi de familii care se dădeau drept „fii de trepte”, cu sprijinul unor funcţionari mituiţi şl al unor preoţi, spre a nu plăti bir.
10700	336.2 (498.3) [încercarea locuitorilor satului Suha i Mălilii, ţinutul
Sucevei, de a mitui pe comisarul catagraficr, „pentru a se lăsa neînscrişi dintre birnici, nevolnici şi argaţi”]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 283: Novitale din năuntru.
10701	336.2	(498.3)
[„Ofisul domnesc” prin care se mulţumeşte banului
Costachi Andrei pentru felul cum a făcut catagrafia populaţiei din ocolul Fundul din ţinutul Romanului], — ZIMBRUL, II (1852), p. 231: Moldaviea.
10702	336.2	(498.3)
[înştiinţare cu privire la impozitele ce se cuvin	Vistie-
riei de la evrei], — BULETIN [Mold.], XIV (1851), p. 177: Visteria Moldovei.
10703	336.2	(498.3)
Legiuire pentru treapta Mazilo-Ruplaşi, votată de
Divanul obştesc la 29 Ghen. în sesia anului 1852. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 209—210.
Prin art. 1 se stabileşte că „mazilo-ruplaşii şi ruptele Vistieriei rămln scutite şi slobode de toate Îndatoririle de slujbă ce au fost Însărcinate a săvlrşi, şi vor plăti cătră fisc, piste dajdia lor, o dare anuală de 40 lei". De această dare vor fi scutiţi; „nevolnicii", văduvele, săracii şi cei păgubiţi prin Incendiu, grindină etc. Pentru fiecare ocol, se vor numi — dintre cei mai săraci din „treapta mazilo-ruptaşilor” — clte 8 „slujitori ai ocolului"; ei vor sluji pe lingă jandarmi, sub ascultarea privighitorului de ocol; vor primi leafă 45 lei pe lună, dar nu vor mai fi scutiţi de dare. Clte doi dintre ei vor lucra la facerea drumurilor. Pentru „paza marginilor ţării” vechea orlnduire se desfiinţează şi se va organiza un corp de 500 „slujitori” plătiţi cu clte 600 lei anual. „Vegmaiştrii” din „treapta mazilo-ruptaşilor”, formaţi de către Depart. Lucrărilor Publice, care plnă atunci supravegheau gratuit facerea drumurilor, In schimbul scutirii de Îndatoririle slujbei lor, de aci înainte se vor plăti cu 1000 lei anual, „din prisosul dajdiei mazilo-ruptaşilor".
10704	336.2 (498.3) [Liste de însurăţei, fii de birnici căsătoriţi, neînregistraţi la recensămînl].—BULETIN [Mold], XXI (1853), p. î, 57.
10705	336.2 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă că banul Costachi
Iorga este însărcinat cu cercetarea drepturilor de proprietate ale particularilor „în trupul moşiei Ocnei”]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 181, col. I, 205, col. I: Departamentul de FinansQ.
Cercetarea acestor drepturi de proprietate urmează să se facă pentru a apăra „drepturile fiscului din moşiea Ocnei”.
10706	336.2	(498.3)
Povăţuire	Isprăvniciilor	de	nou,	atingătoare de facerea
cislelor i împlinirea dărilor dela lăcuilori, şi zeciuelole săteşti. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 205: Departamentul de Finansfl.
10707	336.2	(498.3)
[Adresa Secretariatului	de	Stat	al	Moldovei cu privire
la „împlinirea dărilor cuvenite haznelei dela dajnicii ce
581
www.dacoromanica.ro
336.2 (498.3)
FINANŢE PUBLICE : IMPOZITE
336.2 (498.3)
se împotrivesc"]. — BULETIN [Mold.,], XXI (1853), p. 313: Departamentul de Finansii.
10708	336.2 (498.3) [Ofis „adresat isprăvniciilor spre a grăbi lucrările atin-
gătoare de rangul financial“], — BULETIN [Mold.], XXI
(1853)	, p. 321: Departamentul de Finansii.
Cu privire la „dările haznelei", „birul cit şi alte havalele săteşti".
10709	336.2	(498.3)
[Mulţumiri adresate sameşilor rinduiţi spre a revizui
banii zăciuielilor săteşti], — BULETIN [Mold.], XXII
(1854)	, p. 1, 41, 77, 133: Departamentul de Finansu.
10710	336.2	(498.3)
[Circulară adresai ă isprăvniciilor cu privire la zăciuie-
lile săteşti]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 73—74: Departamentul de Finans.
Se impun contabilitatea strictă a banilor Încasaţi şi economii la cheltuielile săteşti.
10711	336.2	(498.3)
[Actele cu privire la „înlesnirea hotărîtă a se face
locuitorilor satelor cu 3 părţi din capitalul zeciuelilor în-casuiţi pînă acum“], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 93, 161: Departamentul de Finansu.
Proprietarii tic moşii se vor prezenta la Departamentul de Finanţe al Moldovei, pentru a primi banii Încasaţi de stat şi a-i restitui ţăranilor. Tabloul sumelor destinate ţinuturilor.
10712	336.2 (498.3) [Corespondenţă de la Tecuci vestind că boierul Dim.
C. Lupu se îndatorase să plătească birul timp de un an sătenilor de pe moşia sa Gheleşti], — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 129.
10713	336.2 (498.3) [înştiinţare cu privire la „abuzurile ce se uneltesc la
facerea cislelor de prin sate“]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 201: Secretariatul de Stat.
Privighetorii şi jandarmii cereau găzduire şi hrană pentru cai In contul cislelor satelor.
10714	336.2 (498.3) [înştiinţare cu privire la fuga unui număr de săteni
de pe moşia Hangu, împovăraţi de biruri], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 273: Departamentul din lă-untru.
Posesorul moşiei şi locuitorii cer înapoierea acestor fugari, tăinuiţi In alte sate de urmărire.
10715	336.2 (498.3) [Ştiri din Iaşi, comunicate de „Wanderer", în legătură
cu folosirea pentru nevoile ţării a unei părţi din veniturile mănăstirilor închinate şi cu introducerea în această ţară a timbrului judiciar]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 223—224.
O delegaţie a guvernului moldovean, compusă din Constantin Negri şi Dimitrie Ralct, ceruse la Poartă această Învoire, dar primise un răspuns negativ şi recomandarea introducerii timbrului fiscal. Adunarea generală a Moldovei ar fi aprobat totuşi „să se Întrebuinţeze a treia parte din veniturile de la moşiile mănăstirilor greceşti pentru lipsele ţării".
10716	336.2 (498.3) [Despre introducerea în Moldova a legii timbrului]. —
G. TRANS., XVIII (1855), p. 223—224.
Gazeta Transilvaniei reproduce ştirea după Wanderer. Guvernul Moldovei ceruse Impunerea mănăstirilor greceşti, dar Poarta refuzase, acceptlnd In schimb introducerea timbrului. Redacţia consideră Îndrăzneaţă măsura guvernului moldovean de a Introduce In acelaşi timp legea timbrului şi impunerea mănăstirilor gre. ceşti. Crede că o sursă de venit mai „corespunzătoare" ar fl fost „introducerea contrlbuţiunel pe moşii".
10717	336.2 (498.3) [Prezentarea unei corespondenţe din Iaşi, publicată
în „Wanderer", cu privire la hotărîrile Divanului în chestiunea veniturilor mănăstirilor închinate]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 235: Iaşii, 25 Iuliu v.
Se arată că Divanul hotărlse: O treime a veniturilor să fie preluate de fisc, o alta să se păstreze In ţară pentru nevoi bisericeşti şi şcolare, iar cealaltă să se ţină la dispoziţia locurilor sfinte. Deocamdată, se vor bloca veniturile mănăstirilor In Întregime, plnă clnd statul se va despăgubi pentru sumele pe care, lnceplnd de la 1832, mănăstirile Închinate erau datoare a le plăti guvernului moldovean, din veniturile lor.
10718	336.2 (498.3) [Ofis domnesc întărind proiectul de lege privind taxa
timbrului]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 4, p. 3; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 13: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10719	336.2 (498.3) [Legiuire care statorniceşte taxa timbrului pentru
toate înscrierile feţelor particulare]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856 ), adaos la nr. 4, p. 3—4; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 13—16, 17—19: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10720	336.2 (498.3) [Condiţiile concedării dreptului de a vinde hîrlia timbrului]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 4, p. 6: Departamentul de Finansu.
Se creează birouri Ia Iaşi şi In clteva tlrguri, unde se va vinde hlrtia timbrată In comision.
10721	336.2 (498.3) [Depeşă prin care Poarta anunţă domnitorului Moldovei că sultanul a aprobat proiectul Divanului ad-hoc asupra statornicirii timbrului]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 41; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 42: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10722	336.2 (498.3) [Ştire cu privire la noua.lege a timbrului în Moldova].
— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 46, p. 2.
Redacţia observă că legea va intra In vigoare la 25 aprilie 1856, dar se discută dc acum, din cauza diferendului cu consulii străini In privinţa obligativităţii pentru străini de a plăti taxa timbrului.
10723	336.2 (498.3) [Raportul Consiliului Administrativ din 29 februarie 1856 privind observaţiile explicative ce urmează a sluji ca anexă la legea timbrului]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 53; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 76, p. 2: Departamentul de Finanţe.
Se publică şi aprobarea domnească.
10724	336.2 (498.3) [Raportul Divanului General din 24 martie 1856 privind adoptarea observaţiilor explicative ce urmează a sluji ca anexă la legea timbrului]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 53; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 76, p. ţ: Departamentul de Finanţe.
Se publică şi aprobarea domnească.
10725	336.2 (498.3) [Ministerul d.e Finanţe anunţă că hîrtia de timbru
se va vinde — provizoriu — de sameşii, directorii tribunalelor şi eforii], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 89: Novitale din năuntru.
Această măsură e luată pentru că la arendarea vlnzării hlrtlei nu s-au prezentat doritori.. Text român şl francez.
582
www.dacoromanica.ro
336.2 (498.3)
F1NANTF. PUBLICE: IMPOZITE. PRESTAŢII
336.2 (498)
10726	336.2	(498.3)
[Se anunţă locul de unde se poale procura hîrtie timbrală, potrivit noii legi a timbrului]. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 78, p. 1: Departamentul de Finanţe.
10727	336.2	(498.3)
[Anunţ privind	descinderea	la	Iaşi	de	către Ioan Daniil
a unui birou	pentru	vînzarea	hîrtiei	timbrului]. — BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 180.
10728	336.2	(498.3)
[Se aduce la cunoştinţă că s-a prelungit cu 60 zile
termenul de lichidare a contractelor încheiate înainte de aplicarea legii timbrului], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 145: Departamentu de Finansu.
Măsura a fost luata In urma reclamaţiilor adresate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Departamentul Cultelor „pentru neputinţa In care sa găsesc de a lichida contracturile prin alăturare de cile o coala hlrlie timbrata plna la termenul de 15 zile".
10729	336.2 (498.3) [Secretariatul de Stat comunică Ministerului Dreptăţii
regulile statornicite în şedinţa din 11 mai 1856 a Consiliului Administrativ Extraordinar, pentru aplicarea legii timbrului],— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 181— 182; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 122, p. 1—2.
In Gazeta de iloldavia text român şi francez.
10730	336.2 (498.3) [Adresă a Secretariatului de Stat către Ministerul
Dreptăţii cu lămuriri ,.la cazul nedomeririi ce se întim-pină de către tribunalele judecătoreşti la aplicaţia legiuirii timbrului"]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 180; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185—186. 189—190; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 122, p. 1—2, nr. 124, p. 1—3.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10731	336.2 (498.3) [Anunţ al Secretariatului de Stat privind timbrarea înscrisurilor încheiate pe hîrtie obişnuită]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 189.
10732	336.2 (498.3)
[Comunicai	cu	privire	la	plata	laxei	timbrului la
încheierea tranzacţiilor],— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 193: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 168: Departamentul de Finans.
10733	336.2 (498.3) [Desfacerea contractului cu casa Leidesdorf din Viena,
pentru fabricarea hîrtiei timbrului pe vreme de trei ani]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 183: Departamentul de Finans.
10734	336.2 (498.3)
[Dispoziţia cu privire la numerotarea hîrtiei timbrale care circulă prin ţară].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 258: Departamentul de Finans.
10735	336.2 (498.3)
[Dispoziţiile Departamentului de Finanţe din Moldova cu privire la timbrarea şi înregistrarea tuturor actelor]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 303.
10736	336.2 (498.3)
[Proiectul lui A. Fătu, cu privire la egala impunere a pămînlenilor şi a străinilor care ar exersa comerţul şi industria]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, supl. 2, p. 1.
10737	336.2 (498.3) [Logofătul Coslachi Boldur-Lăţescu testează o sumă
anuală de 2000 lei în folosul ţăranilor nevoiaşi din satele moşiei Hudeşli, din districtul Dorohoi, pentru plata birului lor], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 181: Departamentul de Finans.
10738	336.2 (498.3) [Raportul secretarului stalului V. Alecsandri către
Căimăcămia Moldovei prin care cere suprimarea plusului de taxă pus pe paşapoarte]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 91, p. 227: Secretariatul de Stat; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 28: Acte oficiale; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 350: Secretariatul de Stat.
10739	336.2	(498.3)
[Dispoziţii cu privire la timbrarea actelor scrise pe
hîrtie obişnuită, netiinbrată]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 187 ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 153: Departamentul de Finans.
10740	336.2	(498.3)
[Ordonanţa ca hîrtia timbrală să nu se vîndă cu un
preţ mai mare decît taxa legiuită]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 205: Departamentul de Finans.
Prestaţii în natură. Corvezi
10741	336.2	(498.1)
[Anunţ al Departamentului Trebilor din Năunlru din
Tara Românească în legătură cu zilele de muncă ale scu-telnicilor], — FOAEA SAT., VIII (1851), p. 17: Publicaţii.
Anunţi ci In executarea „legiuitelor 6 zile pe datoria anului 1848", dupi socoteala încheiaţi pentru aceste zile ale judeţului Vlaşca, s-au ales 3069 [sic] zile „lucrate mai mult de unii siteni
pentru datoria anuali"...care socotindu-se cu parale 60, fac lei
4558 şi jumilate". Aceşti bani s-au trimis clrmuirii respective „a se pliti acelor siteni ce au lucrat mai mult asemenea zile".
10742	336.2	(498.1)
[Dispoziţii pentru plata sumelor ce au de primit
sătenii care au lucrat în plus peste „legiuitele 6 zile pe datoria anului 1849“]. — FOAEA SAT., VIII (1851), p. 35: Departamentul Trebilor din năunlru.
In judeţele: Ilfov, Teleorman.
10743	336.2	(498.1)
Legiuire pentru lucrarea şoselelor şi a podurilor din
Prinţipat. — VEST. R., XVI (1851), p. 346.
Prin noua legiuire se desfiinţează acele 6 zile de lucru In natură, puse asupra sătenilor; legea cuprinde 12 articole.
10744	336.2	(498.1)
[Firman împărătesc din 13 septembrie 1851 prin care
se întăreşte legiuirea pentru lucrarea şoselelor şi a podurilor din Principali. — BULETIN [T. R.], 1851, p. 425—426.
Legiuirea a fost propusă de comisia constituită după dispoziţiile convenţiei de la Balta Liman pentru modificarea Regulamentului Organic.
10745	336.2 (498.1) [Solemnitatea de la Bucureşti a citirii firmanului privitor la modificarea articolelor din Regulament referitoare la construirea drumurilor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 407.
Se observă cu plăcere, după redarea amănunţită a ceremoniei, că munca In natură a ţăranilor fusese Înlocuită printr-o contribuţie a tuturor proprietarilor de moşii şi a locuitorilor dajnici.
10746	336.2 (498.1) Tablă de zilele lucrate din datoria anului 1851 şi a
celor rămase nelucrate şi supuse la plată din judeţul Muşcel. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 15, 18.
583
www.dacoromanica.ro
336.2 (498 1)
PlNANTE PUBLICE : PE EST ATU
336.2 (4963.)
10747	336.2	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se cere să se trimită cîrmuitorilor circulari invitîndu-i de „a povăţui pe săteni să îndeplinească în natură munca legiuitelor 22 zile“].—VEST. R.,	XVII
(1852), p. 157.
10748	336.2	(498.1)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut că a trimis
cîrmuirii Vlaşca suma de 3 498 lei ca să despăgubească acele familii care au lucrat un număr de zile mai mult peste datoria anului 1849].— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p.4.
10749	336.2	(498.1)
Tablă de zilele lucrate din datoria anului 1851 şi a
celor rămase nelucrate şi supuse la plată din judeţul Prahova. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 195, 203.
Privitor la cele 6 zile legiuite pentru drumuri.
10750	336.2 (498.1) Tablă de zilele lucrate din datoria anului 1851 şi a
celor rămase nelucrate şi supuse la plată din judeţul Ialomiţa. —BULETIN [Ţ. R.]. — 1853, p. 208,	212:
Departamentul din Năuntru.
Privitor la cele 6 zile legiuite pentru drumuri.
10751	336.2 (498.1) [Se hotărăşte „ca toate zilele rămase nelucrate din cele
şase legiuite	pentru	drumuri,	pe	datoria	anului 1851,
să se supuie	la plată	de	cîte	parale şaizeci	pe	zi, fie cu mîi-
nile fie cu carele11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 214.
10752	336.2 (498.1) Tablă de zilele lucrate din datoria anului 1851 şi a
celor rămase nelucrate şi supuse la plată din judeţul Hfov. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 215, 219, 223, 227, 231.
10753	336.2	(498.1)
Tablă de zilele lucrate din datoria anului 1851 şi a
celor rămase nelucrate şi supuse la plată din judeţul Dimboviţii. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 235, 240, 243.
10754	336.2	(498.1)
Tablă de zilele lucrate din datoria anului 1851 şi a
celor rămase nelucrate şi supuse la plată din judeţul Teleorman. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 247, 251.
10755	336.2	(498.1)
Tabla de zilele lucrate din datoria anului 1851 şi a
celor rămase nelucrate şi supuse la plată din judeţul Gorj. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 3, 6, 11, 14.
10756	336.2	(498.1)
[Rezoluţie domnească privind desfiinţarea angajamentelor, podvezilor şi rechiziţiilor], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 21, col. I: Secretariatul Statului; VEST. R., XXI (1856), p. 21, col. I.
In viitor nu se vor putea satisface trebuinţele publice declt „prin Învoire cu bună tocmeală".
1.0757	336.2	(498.1)
[Ştire despre suprimarea havalelei şi beilicului în Ţara Românească], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 22, p. 4.
Ştirea este redată din ziarul Curierul de Bucureşti.
10758	336.2	(498.1)
[Se comentează ştirea apărută intr-un jurnal din Bucureşti privitoare la desfiinţarea beilicului]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 24, p. 1.
Se laudă măsura luată de domnitor, numind-o „măsură înţeleaptă şi umană pentru uşurarea lăcuitorilor săteni". — Ştirea e luată din „jurnalul Principatelor Dunărei, deia Bucureşti".
10759	336.2 (498.1) [Se redă, după „Siebenbiirger Bote", ştirea desfiinţării unor prestaţii în Ţara Românească], —G. TRANS., col. I: O privire prin diurnale.
Se arată că printr-un protocol al Sfatului Administrativ Extraordinar se hotărlse „ca toate clacele sau beilicurlle să se preţuiască după o învoire a ambelor părţi şl să se plătească In bani".
10760	336.2 (498.1) [Ştire despre hotărîrea guvernului muntean privitoare
la stîrpirea abuzurilor relative la obligaţiile sătenilor], — G. TRANS., XIX (1856), p. 359: Tier’a romanâsca si Moldavi’a.
Se hotărlse ca beillcul să fie răscumpărat de către săteni cu cîte 10 lei şi ca In ori ce caz ei să nu poată fi siliţi să îndeplinească această obligaţie (slujba cu 2 boi) pe o distanţă mai mare de 2 poşte.
10761	336.2 (498.3) [Măsurile adoptate la 2 mai de către Divanul General
al Moldovei în privinţa persoanelor datoare „a lucra zilele de drumuri în tîrgurile unde locuesc11]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 349: Iaşii.
10762	336.2 (498.3) [Despre hotărîrea Consiliului Administrativ referitoare la transportul arestaţilor „la groapa Ocnei11]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 369: Iaşii.
Se arată că locuitorii de pe „drumul mare al ţării de sus" nu mai trebuiau să fie „supăraţi" cu „luarea de care spre transportarea arestanţilor" şi cu „alte beilicuri".
10763	336.2 (498.3) [Legiuire pentru lucrarea şoselelor din Moldova]. —
BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 177—178; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 203—204; ZIMBRUL, I (1851), p. 358: Iaşii.
Se urmărea prin această legiuire „a se feri pe locuitorii satelor de orice abuz, a uşura îndatorirea lor şi a aduce Intr-un termin mai mult sau mai puţin îndelungat ridicarea Indatorirei pentru facerea şoselelor". Se va aşeza pe toate drumurile prunduite o brudină „plătitoare de tot calul înhămat şi pentru toate dobitoacele ce slujesc la cărăturile de comerţ"; ţăranii slnt scutiţi pentru trebuinţele lor pe un termen de 20 de ani.
10764	336.2 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei „pentru modul	lucrării	şoselilor	din	ţară11].—BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 233: Secret, de Stat a Moldovei.
Se fac unele precizări privitoare la executarea muncii şi se arată că locuitorii slnt obligaţi să lucreze numai 3 zile şi apoi să fie eliberaţi, chiar dacă n-au venit înlocuitorii lor.
10765	336.2 (498.3)
[Anaforaua	Departamentului	Lucrărilor Publice din
Moldova cu privire la „întrebuinţarea acelor 3 zile ce datoresc locuitorii ţării la lucrarea şoselelor11]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 341—342.
Se arată că sistemul aplicat plnă acum la întrebuinţarea celor 3 zile datorate a fost defectuos, de aceea se propune spre aprobare domnului un nou sistem de organizare a sarcinilor şi lucrărilor, pe diferite categorii de sate.
10766	336.2	(498.3)
[Circulară cu privire la plata sătenilor pentru	„cără-
tură de sare11 la Galaţi], — BULETIN [Ţ. R.], XXI (1853), p. 109: Departamentul de Finansfl.
10767	336.2	(498.3)
[Circulară prin care se interzice cărăuşilor descărcarea
sării în drum spre schela Galaţi].—BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 217: Departamentul de Finansă.
10768	336.2	(498.3)
[Departamentul de Finanţe anunţă locuitorii Moldovei
că sînt scutiţi provizoriu de sarcina transportării sării
f>84
www.dacoromanica.ro
3362. (498.3)
FINANŢE PUBLtCE : PRESTAŢII — DATORII PUBLICE
336.3 (439.2)
de la Ocnă în portul Galaţi], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 163: Novitale din năuntru.
10769	336.2 (498.3)
[Departamentul de Finanţe anunţă că anularea învoielii dintre guvern şi antreprenorul ocnelor, cu privire la contractarea cu locuitorii a transportului sării în portul Galaţi, nu priveşte şi celelalte înţelegeri încheiate în mod special]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 233: Novitale din năuntru.
336.3 DATORII PUBLICE
10770	336.3 (43) Speculaţia illegală cu loturile împrumutărilor Marelui-
Ducat de Badenşi tristele eî urmări. —BULETIN [T. R.], 1857, p. 215.
Se atrage atenţia publicului asupra anumitor falsuri care s-au făcut.
10771	336.3 (436)
[Emis al	Ministerului	de	Finanţe	austriac	din 1 sept.
1851 vestind	lansarea	unui	împrumut	de	stat].— G.
TRANS., XIV (1851), p. 293—294.
Se reproduce emisul care conţine condiţiile acestui Împrumut.
10772	336.3 (436) [Instrucţiuni privitoare la împrumutul de stat austriac
lansat la 1 sept. 1851]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 297—298, 301—302.
10773	336.3 (436) [Subscrierea de 30 milioane făcută la împrumutul de
stat austriac de către casa Şina şi Eşcheles]. — G. TRANS. XIV (1851), p. 306.
10774	336.2	(439.2)
[Apel al guvernatorului Transilvaniei pentru subscrieri
la împrumutul de stat din 1 sept. 1851]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 309.
10775	336.3	(439.2)
[Deschiderea subscripţiilor în Ardeal pentru împrumutul de stat, lansat la 1 sept. 1851], — G. TRANS., XIV (1851), p. 312.
10776	336.3	(439.2)
[Rezultatul In cifre al subscrierilor la împrumutul de
stat lansat în Imperiul austriac]. — G. TRANS., XIV
(1851), p. 426.
10777	336.3	(439.2)
[Înştiinţare despre preschimbarea obligaţiunilor crariale
cu interes, puse în circulaţie în decembrie 1850]. — G. TRANS., XV (1852), p. 5.
Se dau modalităţile de preschimbare.
10778	336.3	(439.2)
Noul împrumut de stat. — G. TRANS., XV (1852),
p. 270—271.
Se dau explicaţii In legătură cu apropiata lansare a unui Împrumut de stat de 80 milioane florini.
10779	336.3	(439.2)
[Reuşita noului împrumut de stat din Imperiu], —
G. TRANS., XV (1852), p. 274
„...Subscriptiunile vor trece nesmintit preste 80 mii. f.m.c.".
10780	336.3	(439.2)
[Reuşita împrumutului de stat de 80 milioane florini] —
G. TRANS., XV (1852), p. 278.
Se arată că după toate probabilităţile se făcuseră subscripţii de 100 milioane florini.
10781	336.3 (439,2) Patent’a imperatăsca din 26 Iuniu 1854. — G. TRANS.,
XVII (1854), p. 209.
Anunţă deschiderea subscripţiei publice pentru Împrumutul de stat al Austriei şi se expun condiţiile subscrierii.
10782	336.3 (439.2) împrumutulu cel nou. — G, 'TRANS., XVII (1854),
p. 213—214, 217—218, 221—222, 225—226; TELEGRAFUL R„ II (1854), p. 208—209, 212—213, 216—217. 220—221.
O serie de articole de lămuriri privitoare la Împrumutul intern al Austriei, hotărlt prin patenta imperială din 29 iunie 1854. în primul articol se arată că acest Împrumut are misiunea de a reface finanţele statului punlnd capăt inflaţiei care a rezultat din scoaterea monedelor de hirtie In Împrejurările revoluţiei de la 1848 — 49, scăderea continuă a valorii lor de atunci şi nesiguranţa comerţului. Al doilea articol prezintă foloasele care vor rezulta din Împrumut atit pentru obşte cit şi pentru subscriitori. Celelalte două articole Înfăţişează condiţiile In care pot subscrie marii proprietari de moşii, obştile săteşti şi ţăranii In parte.
10783	336.3 (439.2) Circulariu ce l-a slobozit Escelenţia sa Părintele Episcopii Andreiu Barone de Şaguna în privinţa împrumutului nou. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 213—214.
Arată foloasele pe care le aşteaptă pentru Transilvania de la Împrumutul intern austriac: el va permite reîntoarcerea la moneda de aur şi de argint, ceea ce va aduce Înviorarea comerţului Transilvaniei cu Principatele Române, unde nu se primea moneda austriacă de hirtie. Explică felul In care se va organiza Împrumutul şi Îndeamnă să se subscrie la el.
10784	336.3 (439.2) Cerculariulu episcopiei blasiane in privinţia împrumutului de stătu.—FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 159—160.
Episcopul Alexandru [Sterca Şuluţ) îndeamnă credincioşii să subscrie la împrumutul austriac de stat. Arată avantajele pentru subscriitori. Anunţă că va subscrie personal 2000 florini.
10785	336.3 (439.2) Prochiamare cătră comersanţiî şi industriaşii cercunda-
rulul camerei Braşovene. — G. TRANS., XVII (1854),
p. 226.
Conducerea Camerei subliniază necesitatea împrumutului Austriei, pentru a scăpa de consecinţele grave pentru comerţul şi industria din Ardeal pe care le are criza monetară din Monarhia austriacă. Se subliniază mai ales lipsa de materii prime In Ardeal.
10786	336.3 (439.21 [Ştiri în legătură cu sumele subscrise în Ardeal la împrumutul austriac de stat], — G. TRANS., XVII (1854), p. 222—223: Braşovu..., 227, 235, 242, 253: Transilvania; 259, col. II: împrumutulu nou de stătu.
10787	336.3 (439.2) [Subscrieri la împrumutul intern austriac în Ardeal].
—	TELEGRAFUL R., II (1854), p. 221—222: Inlămplărî de zi.
între altele, se notează sumele subscrise de; Reuniunea Femeilor Române din Braşov, comuna Răşinari, Casa naţională săsească etc.
10788	336.3 (439.2) [Subscrieri în Ardeal la împrumutul de stat austriacl.
—	BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 235, col. I, 246—247, 276: Oesterreichische Monarchie.
în Braşov s-au subscris 400 000 guldeni; In Sibiu, 3 593 818, In Banat, diferite sume; In Oradea Mare şi districtul ei,6 781 690fl. Cifra totală subscrisă In Principatul Transilvaniei plnă la 5 sept.; 13 348 118 florini.
585
www.dacoromanica.ro
336.3(439.2)
DATORI! PUBLICE — FINANŢE PUBLICE LOCALĂ
336:352(498,1)
10789	336.3 (439.2) [Ştiri în legătură cu subscrierile tăcute în Bucureşti
la împrumutul austriac de stat], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 242.
S-au subscris 140 000 florini, de către 132 persoane. Se dă numele celor mai Însemnate.
10790	336.3 (439.2) [Ştiri referitoare la subscrierile făcute în Ardeal la
împrumutul intern al Austriei], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 244—245: Monarhia Austriacă; 250—251, 261—262, 265—266, 270: Intîmplări de zi; nr. 72, p. 286, col. II: Austria.
10791	336.3 (439.2) [Ştiri cu privire la sumele subscrise în regiunile locuite
şi de români la împrumutul austriac de stat]. — BUKURESTER DT. Z., X (18541, p. 302—303: Oesterrichische Monarchie.
In Bucovina, districtul Oradea Mare, Ardeal şi Banatul Temişa-nci împreună cu Voivodina Serbiei.
10792	336.3 (439.2) Decrelulfi ministerului de interne şi a celui de finanţe
din 31 Augustă 1854, prin care se determină ratele ce suntu a se respunde pentru împrumutulu ordinată prin patenta imperatească din 26 Iuniu 1854, Nr. 158, alu buletinului legiloră imperiului. — G. TRANS., XVII
(1854), adaos la nr. 74, p. 1.
Se dă lista notelor din 1854 şi plnă in 1858, inclusiv.
10793	336.3 (439.2) [Se comunică modul cum se pot utiliza efectele primite
de către cei care au subscris la împrumutul de stat].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 196: Buletinulu oficialu.
Efectele se pot vinde sau pot fi date la stat, In locul impozitului.
10794	336.3 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească aduce
la cunoştinţa creditorilor care au bani cu dobîndă la vistierie să treacă să-şi primească creanţele, „fiindcă acum se înlesneşte a-i desface11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 456.
In caz că nu se vor prezenta, vistieria va depune banii la judecătorie.
10795	336.3 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească anunţă
că va achita „cu desăvîrşire datoriile sale către particulari la care plăteşte dobîndă11]. — VEST. R., XVII
(1852), p. 165; G. TRANS., XV (1852), p. 168.
10796	336.3 (498.3) [„Wanderer" anunţă deschiderea Divanului Obştesc
al Moldovei pentru a aproba cheltuielile provocate de ocupaţie şi aduce la cunoştinţă încheierea unui împrumut de 2400000 lei de către Moldova, luat asupra-şi de către un bancher vienez]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 51: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a.
10797	336.38 (436) Loteria binefăcătore. — G. TRANS., XXI (1858),
p. 230—231.
Se recomandă sprijinirea acestei de-a patra loterii de stat austriece, destinată zidirii unui spital la Zagreb, amlnlindu-se că loteria precedentă dăduse bune rezultate In privinţa ridicăii unui institut de nebuni In Ardeal.
19798	336.38 (436)
[Publicaţie a celei de-a patra loterii de stat a Imperiului austriac, cu termen de tragere la 16 decembrie]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 188.
In publicaţie se menţionează că cea mal mare parte a venitului loteriei a treia fusese destinat Întemeierii unul institut de nebuni In Ardeal.
10799	Rosetti, C. A.	336.38 (436)
Loteria. Coragiu! Cine are coragiu are noroc! — ROMÂNUL, II (1858), nr. 61, p. 242.
Articol ironic privitor la loteria de stat a Imperiului austriac, a cărui agenţie din Sibiu se pare că răsplndise lozurile sale şi In Ţara Românească.
336:352/353 FINANŢE PUBLICE LOCALE (COMUNALE ŞI JUDEŢENE)
Vezi şi: 352 Administraţia local ă, comunală
10800	336:352(439.2) [Despre datoriile oraşului Braşov]. — G. TRANS.,
XIV (1851), p. 122—123.
Se arată că oraşul datorează 253 797 florini şi se cere să fie ajutat din Împrumutul de stat acordat saşilor. Redacţia se arată nemulţumită de faptul că nu s-au publicat cifrele deficitului şi ea găseşte bună ideea „lncărcăturei Ia dajdie" pentru acoperirea deficitului.
10801	336.352	(439.2)
[Despre situaţia financiară a cetăţii Braşov] — G.
TRANS., XVI (1853), p. 6.
Se arată că cetatea avea un deficit de 7 700 florini. Se indică veniturile cetăţii după revoluţia din 1848—49.
10802	336:352	(439.2)
[Direcţiunea financiară din Braşov anunţă că	„se va
da cu arendă prin licitaţie publică rădicarea vămii de drum, poduri şi treceri"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 402: înştiinţare.
10803	336:352	(439.2)
[Se anunţă că se arendase dreptul cîrciumărilului în
Braşov pe timp de trei ani cu 40 700 florini, „afară de uliţa lungă a Braşovechiului şi de arenda otelului la „Coroană"].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 178: Trans-silvania.
Se cere ca şi alte comunităţi să-şi arendeze dreptul de clrciu-mărit, lntrebuinţlnd arenzile in folosul şcolilor.
10804	336:352 (439.2) [Acordarea unui împrumut de 100000 florini comunei
Sibiu]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 213.
Condiţiile Împrumutului acordat „din erariul statului" stabilesc restituirea in 10 ani.
10805	336:352(498.3) Legiuire pentru măsurile ce trebuie a să lua în viitor
spre asigurarea banilor din cutiile săteşti. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 229: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Banii cutiei vor fi strlnşi de vornicii şi paznicii satelor, care li vor preda sameşului ţinutului. Cheltuiala lor va fi de asemenea ţinută in evidenţă de sameşi.
10806	336:352 (498.1) [Legiuire privitoare la intrarea în casele municipale
a contribuţiei pentru drumuri]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 97; VEST. R., XXI (1856), p. 97.
Tot aci se publică şi ofisul domnesc de Întărire.
10807	336:352 (498.1) [Se aduce la cunoştinţa generală că se dă prin contract venitul „cheajului corăbiilor ce vin în portul Brăilei pe întregul viitor an 1853“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 370: Departamentul din Năuntru.
10808	336:352 (498.1) [Se anunţă că se dă prin contract „venitul ancora-
jului portului Brăilei" pe anul 1853]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 371: Departamentul din Năuntru.
586
www.dacoromanica.ro
336:352(498.1)
FINANŢE PUBLICE LOCALE
336:352(498.1)
10809	336:352(498.1) [Se publică contractul încheiat între Sfatul Orăşenesc
din Bucureşti şi aga de Moldavia C. Cioacăn privitor la venitul acsiselor],— BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 21—23.
Venitul acsiselor, adică a taxei pe băuturi, tutun etc., a fost cumpărat pe un an cu suma de lei 495 650; se publică condiţiile acestui contract.
10810	336:352 (498.1) [Se publică contractul încheiat între Sfatul Orăşenesc
din Bucureşti şi Leoni Cerlenti, referitor la „venitul acsi-zurilor şi al taxei vitelor cu poveri ale aceştii capitale"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 53—56, supl. la nr. 14, p. 1—2.
Se publică condiţiile contractului; preţul arendării pe anul 1851 este de 300000 lei.
10811	.	336:352 (498.1)
[Sfatul Orăşenesc din Bucureşti anunţă că se va da
prin licitaţie dreptul baniţilorla oborul tîrgului d’afară],— BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 311—312.
Scopul urmărit este „Înlesnirea măsurătorii productelor ee se aduc de către ţăranii dup’afară".
10812	336:352 (498.1) [Noile taxe fixate asupra băuturilor ce intră prin
barierele oraşului şi asupra „vitelor înhămate la trăsuri de povară"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 196, 202: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
Noile taxe vor Întări veniturile Sfatului orăşenesc.
10813	336:352(498.1) [Se anunţă introducerea unor noi taxe la băuturi,
vite înhămate şi trăsuri în folosul oraşului Bucureşti],— G. TRANS., XV (1852), p. 187: Terra românească si Moldavia.
Se redă şi textul ordonanţei din 4 iunie referitoare la aceste taxe.
10814	336:352 (498.1) [Se publică contractul încheiat între Sfatul Orăşenesc
al capitalei Bucureşti şi N. Băleanu asupra venitului adaosului la băuturile ce vor intra în capitală peste cele mai înainte hotărîte]. — VEST. R., XVII (1852), p. 274— 275.
10815	336:352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se numesc doi cinovnici pe lîngă Sfatul Orăşenesc, „avînd însărcinare de a strînge bani pentru pavagiu de la proprietari"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 269.
10816	336:352	(498.1)
[Se anunţă că se va vinde prin licitaţie venitul taxei
cîntarelor din Capitală], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 78.
10817	336:352	(498.1)
[Dreptul de cîntărire a tot felul de obiecte din cuprinsul
Capitalei şi în tîrgurile ce se fac împrejur s-a vîndut prin contract lui Leon sin Isac]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 122; VEST. R., XX (1855), p. 113.
Se publică condiţiile principale ale contractului.
10818	336:352	(498.1)
[Se publică contractul încheiat între Consiliul Municipal din Bucureşti şi Mihail Dimitriu, prin care cel din urmă a închiriat „xenitul cotăritului buţilor cu vinuri şi rachiuri, ce vor veni atît în capitală cît şi împrejuru calea de un ceas"]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 183 — 184.
Se publică condiţiile acestui contract.
10819	336:352	(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti publică dispoziţiile privitoare la încasarea „banilor de pavagiu" de la proprietari].—BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 267.
10820	336:352(498.1) [Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că
taxa de marcare a măsurilor şi trăsurilor de greutăţi şi lichide s-a mărit de la două parale de pecetie la douăzeci parale], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 6—7.
Prin contract acest drept a fost cumpărat de pitarul Ştefan Timoleanu.
10821	336:352 (498.1) [Consiliul municipal din Bucureşti face cunoscut că
„dreptul cîntărirei a feluri de obiecte în capitală şi împrejurul ei, pe anul 1856, s-a vîndut cu contract d-lui Mihail Efstatescu"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 10.
Se publică şi condiţiile acestei vlnzări.
10822	336:352 (498.1) Listă de clasificarea fiacărelor pe trimestrul Iulie,
August şi Septemvrie anul 1856.—VEST. R., XXI (1856), p. 215.
Se publică numerele celor trei categorii de Nacăre (trăsuri) şi se arată ce taxe trebuie plătite pentru ele.
10823	336:352 (498.1) [Consiliul municipal din Bucureşti face cunoscut că
taxa cotitului sau măsurătorii buţilor cu vin şi rachiu, ce se vor aduce în Capitală în cursul anului 1857, s-a vîndut lui Ioan Hagiopolu]. —BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 46—47.
Se publică drepturile şi Îndatoririle contractantului.
10824	336:352 (498.1) [Consiliul municipal din Bucureşti face cunoscut că
venitul cîntăritului în Capitală şi la tîrgurile dimprejurul ei pe anul 1857 s-a vîndut lui Ioan Hagiopolu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 55.
Se publică drepturile şi Îndatoririle, după contract, ale lui Ioan Hagiopolu.
10825	336:352 (498.1) [Se publică condiţiile contractului de cumpărare a
venitului asupra marcării măsurilor şi trăsurilor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 67: Consiliul municipal din Bucureşti; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 4, p. 4.
Cumpărătorul acestui venit este Ioan Hagiopolu.
10826	336:352	(498.1)
[Se publică condiţiile de vinzare ale venitului „gabeli
obşti Israeliţilor Lehi raele" din Bucureşti].—BULETIN R.], 1857, supl. la nr. 68, p. 1—2: Ministerul din Năuntru.
Este vorba de tăierea vitelor şi a păsărilor şi vlnzarea cărnii ia izraeliţi. Contractul urma să se Încheie pe un an, de la 16 septembrie 1857.
10827	336:352	(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti arată cum vor fi
încasaţi banii pentru datoria de pavaj de la proprietari de către comisarii anume orînduiţi pe fiecare văpsea]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 42, p. 3.
10828	336:352 (498.1) [Taxele stabilite de Ministerul din Năuntru pentru
apa trasă de particulari de la ţevile obşteşti pentru trebuinţele lor casnice]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 317: Ministerul din Năuntru; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 82,
p. 1.
Taxa este stabilită după numărul odăilor: de la 1 — 5 odăi, 2 galbeni; de la 5 — 10, 4 galbeni etc.; banii vor fi utilizaţi de municipiu pentru Întreţinerea flntinilor.
10829	336:352(498.1) [Se anunţă licitaţia pentru vînzarea marcării măsurilor de capacitate şi soliditate, cu care se vor face vîn-zările în Capitală]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 319: Consiliul Municipal din Bucureşti.
587
www.dacoromanica.ro
336:352(498.1)
FINANŢE PUBLICE LOCALE
336:352(498.3)
10830	336:352	(498.1)
[Se anunţă licitaţia dreptului de a înlesni cu baniţele
stăpînirii măsurătoarea productelor ce se vînd în oborul tîrgxilui]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 363: Consiliul Municipal din Bucureşti.
10831	336:352	(498.1)
[Se publică contractul încheiat de maghistratul oraşului Buzău cu conţipistul Iancu Dăscălescu pentru cumpărarea venitului acsizelor şi taxei vitelor pe anul 1855]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 50—51.
Acest venit a fost cumpărat cu suma de 48 005 lei, care va fi plătită In patru rate.
10832	336:352	(498.1)
[Instrucţii	cu	privire	la	taxele	pe	care oraşul	Piteşti
le va percepe	la	trecerea	podului stătător	de peste	Argeş].
—	FOAEA SAT., VIII (1851), p. 39—40: Departamentul trebilor din năuntru.
Taxele slnt anunţate In vederea licitării acestui venit.
10833	336:352	(498.1)
Contract	pentru	acsizuri	şi	jugărit	în oraşul Ştirbei
pe anul 1853. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 134—135, 138—139.
Este vorba de taxa ce se primeşte de la buţile cu vin, tutunuri, vite etc. Acest venit a fost cumpărat de pitarul Ioan Murat cu preţul de 8500 lei pe timp de 15 luni.
10834	336:352	(498.1)
[Se anunţă licitaţia pentru arenduirea veniturilor casei
municipalităţii oraşului Turnu din districtul Teleorman].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 378.
Aceste venituri slnt: două pogoane de loc pentru grădinărie, „ancurajul" de la vasele ce vor poposi In port şi marcatul măsurilor şi al trăsurilor de speculă.
10835	336:352	(498.3)
[Sfatul orăşenesc din Galaţi publică „darea în otcup
a căsepiilor“], — BULETIN [Mold.], 1851, p. 171.
10836	336:352	(498.3)
[Sfatul	orăşenesc	din	Huşi	publică	condiţiile „con-
tractului eratului măhălitului din acest tîrg Huşii, a vaselor cu vin şi rachiu, ce se întrebuinţează a se băga în beciuri şi pivniţi“]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 172.
10837	336:352	(498.3)
[Ofisul domnesc adresat vornicului Teodor	Ghica,
antreprenorul pi tăriilor din Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 211: Novitale din năuntru.
Ghica a sacrificat, „In folosul obştei, acele clte două parale de o ocă, hotărlte prin contractul pităriilor peste preţurile ce ar eşl".
10838	336:352	(498.3)
[Aprecieri critice în legătură cu arendarea veniturilor
Eforiei oraşului Iaşi pe termen de trei ani]. — STEAOA D., II (1856), p. 213—214 [greşit: 126],
Aprecierile slnt făcute In cadrul unui articol privitor la arendarea ocnelor Moldovei.
10839	336:352	(498.3)
[Lămuriri cu privire la „o critică asupra înorăndă-
luirei eraturilor Eforiei pe termin de trei ani“, publicată în „Steaoa Dunării*1]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 255.
10840	336:352	(498.3)
[Se reproduce din „Gazeta de Moldavia** articolul
de răspuns în chestiunea concesionării pe 3 ani a eraturilor (veniturilor) municipalităţii Iaşi], — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 65—66: Steaua Dunărei.
10841	336:352 (498.3) [Lămuririle Departamentului din Năuntru cu privire
la darea în antrepriză a veniturilor Eforiei oraşului Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 273—274: Novitale din năuntru.
10842	336:352 (498.3) [Polemică cu „Gazeta de Moldavia** în legătură cu
licitarea veniturilor municipalităţii Iaşi]. — STEAOA D., II (1856), nr. 59, p. 236 [greşit: 148].
Se reproduce mai lntii articolul prin care Gazeta de Moldavia răspunde Stelei D. la observaţia sa de la p. 213—214, că ministrul trebilor din lăuntru a greşit clnd a adjudecat veniturile municipalităţii pe 3 ani. Dat fiind că structura Principatelor se va modifica, era mai nimerit să le adjudece numai pe 1 an. La rlndu-i. In răspunsul său, Steaoa D. argumentează că. In ultimii ani, totdeauna guvernul a fost In pagubă clnd şi-a licitat veniturile pe termeni mai lungi de un an. Polemica aduce date preţioase asupra veniturilor din impozitele pe rachiu.
10843	36:352 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă că spătarul Dimitrie
Cozadini a cedat cîteva antreprize din Iaşi colonelului Evghenie Alcaz], — BULETIN [Mold.] XXIV (1856), p. 398, col. II: Politiea Capitalieî; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 384: Novitale din năuntru.
E vorba de contractul căsăpiilor, mumgeriilor, a taxei evreieşti, contractul eraturilor eforiceşti, rachiu, păcură şi cotărit.
10844	336:352 (498.3) [Contractul căsăpiilor şi mumgeriilor din Iaşi]. —
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 417—418: Sfatul Municipal al Capitalei.
Condiţiile in care negustorul T. Rosenhek a preluat această antrepriză.
10845	336:352 (498.3) [înştiinţarea de licitaţie pentru concesionarea pe 4 ani
a venitului din „eratile harabagialîcul, măhălitul, tiu-tiunul moldovinesc şi berea**]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 343: Sfatul Municipal a Capitalei.
Se lămureşte In prealabil că aceste „erate" fuseseră înfiinţate „vremelniceşte" in 1855, ca sursă de venituri pentru preintlmpi-narea cheltuielilor cu trupele de ocupaţie austriece. Ele fuseseră concesionate pe termen de un an spăt. Dim. Cozadini. Neputind Insă împlini suma de 1 000 000 lei, necesară pentru plata datoriilor contractate de „comisia cvartirilor" pentru trupele austriece. Sfatul Orăşenesc a hotărit să liciteze aceste venituri din nou, pe timp de 4 ani deodată.
10846	336:352 (498.3) [Ofisul Căimăcămtei prin care se desfiinţează unele
venituri speciale, trecute pe seama poliţiei Capitalei]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 3.
Aceste venituri aparţineau municipalităţii şi proveneau de la biletele de drum, amenzi, sume destinate pentru Inmormintarea săracilor şi alte cheltuieli de trebuinţă obştească.
10847	336:352 (498.3) [Comunicat cu privire la „iratul tiutiunului turcesc**,
luat în antrepriză de Banca Naţională]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 95—96: Sfatul Municipal a Capitalei.
10848	336:352(498.3) Copie de pe ofisul Onorabilii Caîmacămil sub Nr. 27,
adresat Consiliului Administ. Ecstraordinar la 14 Noem-brie 1858. —ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 59—60.
Ofisul priveşte perceperea, de către municipalitatea Iaşi, a taxei pe biletele de drum şi „sumele provenite de la ştrafuri".
10849	336:353 (498.3) [Isprăvnicia ţinutului Dorohoi anunţă apropiata con-
trăctuire a căsăpiilor, mumgeriilor şi pităriilor din tîr-
588
www.dacoromanica.ro
336: 353(498.3)
FINANŢE PUBLICE LOCALE — VĂMI
337(498,1)
gurile acestui ţinut). — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 175—176.
10850	336:353 (498.3) [Vorniceii sînt invitaţi să reclame la Departament
orice asuprire din partea samisilor ţinuturilor]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 69—70: Departamentul de Finansu.
10851	336:353 (498.3) [Raportul Secretariatului de Stat al Moldovei cu
privire la sameşii de ţinut]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 409 (nr. 103): Novitale din năunlru.
337	VĂMI. REGIM VAMAL
337.91 Uniuni vamale Vezi şi: 382 comerţ exterior
10852	337 (436) [Ştire despre apropiata introducere a noului tarif vamal
în Imperiul austriac]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 372 [greşit: 368].
10853	'	337 (436)
[Publicarea noului tarif vamal austriac, sancţionat
la 5 nov. 1851]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 387.
„Nu este minte care să fie in stare a precalcula toate minunatele urmări ce va trage după sine acea tarifă../*.
10854	337	(436)
[însufleţirea vieţii economice braşovene la publicarea
noului tarif vamal]. — G.	TRANS.,	XIV	(1851), p.	389.
10855	337	(436)
Instrucţiunea regulatore de trebile comerciale şi industriale. — G. TRANS., XIV (1851), p. 411.
Se arată că prin noul tarif vamal şi prin instrucţiunile date comerţul şl industria vor înflori In Ardeal.
10856	337	(436)
[Introducerea	noului	tarif	vamal pe	ziua	de 1	febr.
1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 23.
10857	337	(436)
Tarifa cea noă austriacă. — G. TRANS., XVI (1853),
p. 409.
Despre noul tarif vamal, care „se apropie foarte mult de sistema ce se numeşte a comerciului liber".
10858	337 (439.2) [Ştiri în legătură cu vama austriacă de la Predeal]. —■
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 254—255: Monarchia Austriacă.
Intr-o corespondenţă; De la mărgini, 11 Augustă, se vesteşte că, cu prilejul vizitei guvernatorului Transilvaniei, Schwartzen-berg, la Timiş, s-u hotărit să se construiască o nouă clădire a vămii, sus, la înălţime, spre a se Înlesni comerţul. Se menţionează produsele care se exportaseră prin acel punct In lunile anterioare.
10859	337 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească atrage
atenţia negustorilor să prezinte facturi adevărate, pentru mărfuri aduse din străinătate, ca să nu fie, după cum zic ei, năpăstuiţi de vameşi].— BULETIN [T. R.], 1851, p. 315—316.
Se reaminteşte negustorilor § D de sub art. 5 din condiţiile vămilor, referitor la declararea mărfurilor.
10860	337 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească face
cunoscut că nu va mai lua vamă pentru alimentele să-
tenilor mărginaşi de pe linia Dunării şi nici pentru rogojinile cu care se acoperă cerealele exportate]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 331—332.
Exportatorii de cereale Insă vor lăsa o garanţie pentru aceste rogojini, pe care o vor ridica cind vor aduce înapoi In ţară rogojinile, căci altfel vor plăti vamă.
10861	337 (498.1) Listă de numărul şi numirea punctelor din nou organizate pe linia Carpaţilor. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 46.
Vor trece numai prin aceste puncte toţi acei ce intră şi ies dinlr-acest Principat. Stnt puncte mari statornice, puncte lucrătoare pe timp de vară şi pe timp de iarnă şi puncte vremelnice pentru numărătoarea de vite primăvara şi toamna.
10862	337	(498.1)
[Noile taxe la exportul cerealelor începînd de la 23
aprilie 1853]. — BULETIN [Ţ. R-l, 1853, p. 57; G. TRANS., XVI (1853), p. 108’: Tiâr’a romanâsca si Mol-davi’a.
Pentru fiecare chilă mare de grlu clte 4 lei, de porumb clte 2,50, de orz sau ovăz clte 1,50, osebit de clte cinci parale la leu ce se ia In folosul magistratelor şi 5 parale de chilă pe seama oboare-lor de exportaţie.
10863	337	(498.1)
Circulare către Cîrmuirile judeţelor într’a cărora co-
prins cad punturi de esportaţie. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 66: Departamentul Vistierii; VEST. R., XVIII
(1853), p. 101.
Departamentul face cunoscut că, de la 23 aprilie 1853, se desfiinţează taxa de 19 sfanţi pentru perechea de boi şi vaci, ce se lua la export, şi se fixează o taxă de „lei 20 de bou şi lei 12 de vacă, osebit de clte un sfanţ de fiecare bou sau vacă" pe seama Sfatului orăşenesc, In judeţele unde se află localităţi prin care se face un astfel de export.
10864	337	(498.1)
[Departamentul Vistieriei din Ţara Românească face
cunoscut că de la 23 aprilie 1853’ „s-a^ legiuit adăogirea taxelor exportaţiei cîte parale 30 de rîmător şi cîte un sfanţih de fiecare cal, eapă, bivol, bivoliţă, catîr şi asin, osebit de plata exporlaţiei legiuite de mai înainte11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 67, col. I.
10865	337	(498.1)
[Circulară	a	Departamentului	Vistieriei	din Ţara
Românească prin care se publică lista punctelor de trecere a vitelor păstorilor ardeleni, la suirea în munţi pentru păşunat şi la coborîrea lor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 79, 83: Departamentul Vistieriei.
10866	337	(498.1)
[Guvernămîntul	Transilvaniei	anunţă	punctele de
graniţă pentru numărătoarea vitelor, stabilite de guvernul Ţării Româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 275: Partea Oficiâsa.
10867	337 (498.1) Proect pentru taxa exportaţii bucatelor şi a vitelor. —
BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 57; VEST. R., XVIII (1853),
p. 101.
Se publică şi ofisul domnesc de Întărire. Se arată taxele ce vor fi încasate In viitor.
10868	337 (498.1) [Ştiri cu privire la noua reglementare a taxelor de
export pe cereale şi vite]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 109: Donaufiirstenthiimer.
10869	337 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut cîrmuirilor
judeţelor noile taxe de export la vite]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 109.
589
www.dacoromanica.ro
337(498.1)
VĂMI. REGIM VAMAL
337(498.1)
10870	337 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut celor ce aduc
din ţări străine rîmători, ca să-i treacă tranzit în alte părţi, că dacă nu-i vor scoate peste hotar prin punctul stabilit în termen de 4 luni vor plăti vamă, „socotindu-se acei rîmători ca pămînteniţi"].— BULETIN [Ţ. R], 1853, p. 186-187.
10871	337 (498.1) [Măsuri ale Departamentului Finanţelor în legătură
cu Iranzilul porcinelor]. — BUKURESTER DT. Z., IX
(1853)	, p. 229: Donaufurstenlhumer.
în caz că depăşesc termenul de 4 luni pentru tranzit, vor fi considerate indigene şi supuse la taxa de import.
10872	337 (498.1) [Informaţii adresate negustorilor levantini din Braşov
în legătură cu modalitatea trecerii mărfii de tranzit prin Principate, fără a plăti taxa vamală de 5%]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 147.
Se arată că arendaşii vămii din Brăila abuzaseră un timp, silind pe negustori la plata taxelor vamale pentru mărfurile de tranzit, şi că in urma acestei situaţii se făcuseră plingeri şi guvernul muntean hotărise să scutească marfa de tranzit de taxele vamale, cu respectarea anumitor condiţii. Se dau aceste condiţii după foaia Satellit.
10873	337 (498.1) [Departamentul Vistieriei anunţă că de la 1 octombrie
1853 taxa la exportul de seu si cerviş se urcă la 40 de lei pe suta de ocal. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 273; VEST. R., XVIII (1853), p. 310.
Taxa a fost majorată pentru a împiedica urcarea preţului In ţară.
10874	337 (498.1) [Se anunţă o taxă de 40 piaştri pe 100 oca, la exportul
seului]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 309: Donaufiirstenthumer.
10875	337 (498.1) [Departamentul Finanţei face cunoscut că taxa
seului şi a cervişului pentru export rămîne aceeaşi şi pentru anul 1854].—BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 5, VEST. R., XIX (1854), p. 2.
Taxa este de lei 12 parale 20 la una sută oca seu şi de lei 15 la una sută oca cerviş.
10876	337 (498.1) [Comisarul extraordinar pentru Principate — von Bud-
berg:—autorizează Departamentul Finanţelor să reducă taxa de export pe seu]. — BUKURESTER DT. Z., X
(1854)	, p. 13: Donaufiirstenthumer.
Şi anume la valoarea ei din trecut, adică Ia 15 piaştri pentru 100 oca.
10877	337 (498.1) [Nota vice-prezidentului Sfatului Administrativ I.
Halcinski către Sfat, prin care se cere ca „contraccii şi comisionerii cari fac aprovizionarea tutulor obiectelor pentru oştirile împărăteşti în Prinţipate să fie scutiţi de vamă”]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 49.
10878	337 (498.1) Înştiinţare din partea direcţiei vămilor din Prinţi-
patul Valahiei. — VEST. R., XIX (1854), p. 48.
Atrage atenţia negustorilor şi comercianţilor că, la scoaterea mărfurilor din vamă, trebuie să prezinte conturi adevărate de la fabricanţi, iar nu note sau conturi de Ia comisioneri. Text român şi francez.
10879	337 (498.1) [Departamentul Finanţiei face cunoscut că taxa exportului seului şi a cervişului s-a mărit la 50 lei la o sută de
oca], — BULETIN [T. R.], 1854, p. 293; VEST. R., XIX (1854), p. 305.’
10880	337 (498.1) [Departamentul Finanţiei aduce la cunoştinţa negustorilor care au plătit în 1853 taxe pentru exportul cerealelor şi nu le-au exportat în acest an şi cel următor că trebuie să plătească din nou taxele].—VEST. R., XIX
(1854)	, p. 389—390.
10881	337 (498.1) [Departamentul Finanţiei publică rezoluţia domnească prin care se hotărăşte cum trebuie socotit cursul fiorinului la plata taxelor vamale] — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 53.
10882	337	(498.1)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar referitor la mărirea taxei asupra productelor exportate]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 289—290; VEST. R., XX
(1855)	, p. 281—282, 286.
Se arată adaosele de taxe Ia grtu, porumb, orz şi ovăz.
10883	337	(498.1)
[Ştire despre mărirea taxei de export la grîne, pentru
a se putea micşora preţul plinii]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 873—874: Revista.
Corespondenţă din Bucureşti.
10884	337	(498.1)
[Ofisul domnesc prin care se stabilesc taxele ce se vor
plăti pentru grîu, porumb, orz şi ovăz la export]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 365; VEST. R., XX (1855), p. 357.
Taxele fixate pentru grtu, porumb, orz şl ovăz slnt: lei şaisprezece, opt şi cinci. Text român şl francez.
10885	337	(498.1)
[Departamentul Finanţelor face cunoscut că taxa de
export la seu pe anul 1856 este de lei 20 la 100 oca]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 401; VEST. R., XX (1855), p. 393.
10886	337 (498.1)
[Ministerul	Finanţelor	face	cunoscut că	de la 15 mai
1856 taxele	exportaţiei	cerealelor	s-au redus]. — BULE-
TIN [Ţ. R.], 1856, p. 145; VEST. R., XXI (1856), p. 133.
Se arată care slnt noile taxe.
10887	337 (498.1) [„Direcţia vămilor principatului României" anunţă
că toţi acei ce au de scos mărfurile de la carvasara să aibă cu ei fractele originale ale vaporului, însoţite de cărţuliile schelii].—VEST. R., XXI (1856), p. 145. Fractele comisionarilor de la scbele nu slnt suficiente.
10888	337 (498.1) [Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru „lucrările construcţii unei case de vamă la şoseaoa dintre Cîineni şi Rîul Vadului"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 265: Ministerul din Năuntru.
Costul lucrărilor după deviz este de 10 536 Iei.
10889	337 (498.1) [Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru lucrările construcţiei unei case de vamă la şoseaua dintre Cîineni şi Rîul Vadului].—BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 201: Ministerul din Năuntru.
Valoarea lucrărilor după deviz este calculată Ia 10 536 lei.
10890	337 (498.1) [Ministerul Finanţelor publică noile taxe la exportul
cerealelor]. —BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 213; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 48, p. 1.
Se desfiinţează suprataxa pentru ca să se încurajeze comerţul.
590
www.dacoromanica.ro
337(498.3)
VĂMI. REGIM VAMAL. UNIUNI VAMALE
337.91(498)
10891	337 (498.3)
[Extras dintr-o corespondenţă din Iaşi — apărută în „jurnalul nemţesc al Camerei comerciale din Bucovina" — cu privire la abuzurile vameşilor moldoveni].—G. TRANS., XV (1852), p. 215: Terra românească si Moldavia.
Se afirmi ci îndeosebi negustorii supuşi austrieci cad victime acestor abuzuri, In timp ce altfel de sudiţi stnt mai temutl de citre aceşti vameşi.
10892	337 (498.3)
[înlesniri vamale pentru comerţul austriac în Moldova, relatate de „Gazeta de Viena"].— GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 276 (nr. 95); Austria.
10893	337 (498.3)
[Ziarul austriac „Ost-Deutsche-Post“ publică în nr. 161 o severă critică a abuzurilor „posesorilor" vămii moldovene].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 239: Austriea.
Se dau amănunte asupra mijloacelor nelegale prin care aceştia caută să-şi sporească clştigul, nedreptăţind pe negustorii supuşi austrieci.
10894	Kogălniceanu, M.	337 (498.3)
[Propunere făcută în Comitetul proprietarilor mari cu privire la desfiinţarea taxelor vamale asupra exportului produselor agricole şi industriale]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 20, adaos la supl. p. 1, nr. 24, apendice 3, p. 2.
10895	337 (498.3)
[Dezbateri în legătură cu propunerea desfiinţării taxelor vamale pentru export], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 20, supl. p. 2—3, adaos p. 1—2, nr. 21, supl. 1, p. 1.
10896	337 (498.3)
[Hotărîrile Comitetului proprietarilor mari cu privire la „desfiinţarea a orice dări asupra exportaţiei vitelor, productelor agricole, materii brute în genere, a orice obiecte primitive sau fabricate ale ţării"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice
1, p. 2.
Dările slnt de fapt taxele vamale.
10897	337 (498.3)
[Proiect de moţiune al Comitetului proprietarilor mari, cu privire la desfiinţarea oricăror taxe asupra exportului], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaie volantă litografiată, legată la finele colecţiei.
337.91 UNIUNI VAMALE
10898	337.91 (43)
[Despre „conferinţele pentru unirea vămilor Austriei cu ale Germaniei"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 11.
Se dau date In legătură cu aceste negocieri economice.
10899	337.91 (43)
Scrisdrea unui austriacu catra naţiunea germană. — G. TRANS., XV (1852), p. 345—346, 349—350.
Se dă un larg rezumat al unei lucrări a scriitorului Isidor Heller, apărută la Lipsea In 1852, In care se pledează pentru uniunea vamală a Întregii Germanii şi In care se apără punctul de vedere austriac.
10900	337.91 (43)
O privire scurta.— G. TRANS., XV (1852), p. 379.
Se reproduce opinia ziarului Wanderer, care, faţă de situaţia nestabilă din Europa, pledează pentru uniunea vamală a ţărilor germane.
10901	337.91 (436)
[Desfiinţarea pe data de 1 iulie 1851 a vămilor dintre Ungaria şi Transilvania şi dintre Galiţia şi Bucovina]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 207.
Se arată Insă că „străportarea sării încă din Transilvania la Bucovina şi Galiţia mai rămtne oprită".
10902	337.91 (436)
[Publicaţie despre desfiinţarea vămilor dintre ţările de coroană ale Imperiului austriac], — G. TRANS., XIV (1851), p. 217.
Se menţionează menţinerea temporară a interzicerii Importului sării din Transilvania In Bucovina.
10903	337.91 (498)
Copie după articolul al 8-lea din actul convenţii încheiat între Prinţipatele Moldavia şi Valahia. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 141.
Este vorba de Actul de convenţie între invecinatele prinfipate a Ţării Româneşti şi Moldovii pe al doilea period, din 1847. Articolul 8 se referă la regimul vamal Intre cele două principate.
10904	337.91 (498)
[Ofis domnesc prin care se aduc mulţumiri vornicului Vasile Beldiman şi postelnicului Dimitrie Cornea pentru „deliberarea" la Bucureşti a „condiţiilor vămii şi a ta-rifei"]. — GAZ.-DE MOLD., XXV (1853), p. 189: Novi-tale din năuntru ; BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 209: Departamentul de finans.
Arendarea vămilor In comun urma să se facă pe 6 ani lnceptnd de la 1 ianuarie 1854. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
10905	337.91 (498)
Tarifa comună a Prinţipaturilor Valahii şi Moldavii pentru vama cîte cinci la sută a obiectelor esportate în al doilea periodu, începător de la Du Ianuarie 1854, cu fixarea vămii în coloana din urmă. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 96, 100, 104, 108, 112, 119—120, 124, 136,	140.
10906	337.91	(498)
[înregistrarea cu satisfacţie a publicării tarifului vamal comun al Principatelor Române]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 154: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a.
Se observă că prin această publicare a unui tarif precis vor Înceta abuzurile.
10907	337.91	(498)
Condiţii pentru vămile amîndurora Prinţipatelor Valahia şi Moldavia ce se vînd unite la un loc pe curs de şase ani, cu începere de la liu Ianuarie 1854 şi pînă la liu Ianuarie 1860. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 125 — 127, 129—130.
10908	337.91	(498)
Condiţii pentru vămile amîndurora Principatelor Valahia şi Moldavia ce se vînd unite la un loc pe curs de cinci ani cu începere de la 1 ghenarie 1855 pînă la 1 ghenarie 1860. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 41—44, adaos la nr. 11, p. 1—2: Departamentul de Finansă.
Contractul a fost Încheiat cu Neculai Milu şi Matei Strat. Director al vămilor la Iaşi era Temistocle Bastachi. Arenda era de 200 001# anual.
10 - Bibliografia analitică - c.
591
www.dacoromanica.ro
338(37)
PRODUCŢIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
338(439.2)
338	PRODUCŢIA BUNURILOR
Situaţie, organizare şi politică economică (pe ţări)
338.6	Organizarea corporativa a producţiei. Bresle
Vezi şi: 38	} (cu diferitele lor subdiviziuni)
10909	[Laurianu, A. Treb.î]	338 (37)
Cercetări economice. — FOAIE PT. MINTE, XV
(1852), p. 29—32, 33—34, 37—39, 41—43, 45—47, 49—51, 53—55, 66—67.
Reorganizarea economică şi socială dată statului roman de către Serviu Tulliu. Critica ei. Date asupra unităţilor latine de măsuri şi greutăţi. Averea unui cetăţean de atunci In raport cu timpurile moderne. Posibilităţile şi nivelul de trai pe timpul lui S. Tulliu. Regimul economic al militarilor. Sistemul monetar latin. Raportul Intre argint şi aramă. Regimul aurului. Valoarea monedelor preţioase In Dacia şi Pen. Balcanică. Problemele monetare In timpul împăraţilor romani. Aspecte monetare In evul mediu.
10910	e.u.[Barnuţiu, Simeone]	338 (4)
Observaţiunl statistice despre cultivăţiunea pămîntuluT Europei. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 320— 321, 351—354, 363—364, 371—375, 379—383.
Studiu amplu asupra agriculturii In Europa, In ale cărui capitole se tratează despre: Starea cultivăţiuniiIn genere; Pedecele agri-culturel; Mijloace de a înainta agricultura; Erburile de nutreţ, viţa de vie; inul şi clnepa, arborii fructiferi, pădurile, creşterea vitelor, viermii de mătasă, productele minerale. Ce mijloace au adoperat statele europene pentru înaintarea industriei manufac-trice? Manulacture de bumbac, tabac, zahăr, lină, fer, oglinzi şi sticlă etc. Numele autorului e dat In tabla de materii.de Ia finele anului.
10911	338 (4) Tînguirea asupra scumpetei. — GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 365—366; Albina Românească.
Articol asupra greutăţilor economice din Europa.
10912	338 (42) Industria Angliei. — G. TRANS., XV (1853), p. 213.
Se laudă starea industrială a Marii Britanii, amintindu-se In special de numărul mare al căilor ei ferate. Are un comerţ dezvoltat cu Turcia şi Rusia.
10913	338 (42) Înrîurinţa aurului asupra politicei şi a istoriei timpului
nostru. — G. TRANS., XV (1852), p. 384.
Se descriu marile avantaje ale Marii Britanii din punct de vedere politic şi economic, In urma descoperirii de aur In California şi mai ales In Australia.
10914	338 (436) [Explicări în legătură cu înrîuririle economice ale
patentelor imperiale privitoare la reorganizarea Imperiului austriac din 31 dec. 1851],— G. TRANS., XV (1852), p. 22.
Se arată, Intre altele, noile măsuri privitoare Ia agricultură şi comerţ.
10915	338 (436) Date statistice pentru comerciulu, industria, drumurile ferate, marina, poştele Austriei. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 278—280.
Reproducere din Calendarul lui O. Bariţ.
10916	I	338 (436)
O aruncătură de ochi asupra economiei de vite. —
G. TRANS., XX (1857), p. 170—171: Dela Dunăre Se depllnge starea proastă a economiei de vite din Monarhia austriacă şi se dau cifre privind importul de viţe din afară,
592
(439.2) Transilvania
10917	338	(439.2)
[însufleţirea vieţii economice braşovene la publicarea
noului tarif vamal].— G. TRANS., XIV (1851), p. 389.
10918	338	(439.2)
[Comentariu asupra importanţei instrucţiunilor pentru
comerţ şi meserii ale guvernului şi asupra efectelor economice ale noului tarif vamal]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 425, col. II; Braşov.
10919	338	(439.2)
[Situaţia economică nestatornică din Braşov la sfîr-
şitul anului 1851].— G. TRANS., XIV (1851), p. 425.
10920	338	(439.2)
Instrucţiunea regulătdre de trebile comerciale şi industriale. — G. TRANS., XIV (1851), p. 411.
Se arată că prin noul tarif vamal şi prin instrucţiunile date comerţul şi industria vor înflori In Ardeal. Se indică cele 5 trepte de activitate comercială.
10921	338 (439.2) [Se cere tipărirea în limba română a ultimelor instrucţiuni ale guvernului privind comerţul şi industria]. — G. TRANS., XV (1852), p. 5
Certndu-se acest lucru, se înfăţişează bunul efect al acestor instrucţiuni In viaţa economică a Braşovului.
10922	338 (439.2) Instrucţiunea provisoriă pentru regularea raporturilor de comerciu şi industriă în ţeara de coronă Transilvania. — G. TRANS., XV (1852), p. 45—46, 49—51, 53—55, 57—59, 61—63, 65—67, 69—70, 73—75, 81—83, 85—87, 89—91, 93—94.
Capitolele acestor instrucţiuni, care se reproduc In întregime, slnt următoarele: Dispoziţiuni generale, Negoţul, Negoţul slab, Comerţul neguţătoresc: In mare, cu măruntul, Despre personalul de ajutor neguţătoresc, Trebeie de fabrică, Meserii, Drepturile meseriaşilor şi „datorinţeie" lor. Corporaţiunile de meseriaşi, Despre învăţăcei, Despre maeştri, Despre preşedinţii corporaţiunilor, Despre adunările corporaţionale, Despre cassa şi averea corporaţiilor, Despre unele alte ocupaţiuni industrioase, Despre stingerea meseriilor, Normele de pedeapsă.
10923	338 (439.2) [Despre situaţia economică a Braşovului şi despre
acţiunea constructivă a Camerei de comerţ şi industrie], — G. TRANS., XVI (1853), p. 30, 34—35.
Se fixează poziţia însemnată a Braşovului In economia .transilvană şi se condamnă activitatea retrogradă a ţehurilor, cerlndu-se o acţiune drastică a Camerei de comerţ. Se subliniază că gremiul neguţătoresc levantin sprijinea acţiunea Camerei de comerţ.
10924	338 (439.2) Din ţinutul Branului. — G. TRANS., XVI (1853),
p. 300, 304.
Articol despre viaţa economică a regiunii Bran-Tohan. „Tohă-nenii... slnt oamenii cei mai muncitori... In tot Ardealul din români".
10925	G. M.	338 (439.2)
Corespundintia. De sub Heniu, 31. Maiu c. n. 1854.—
G. TRANS., XVII (1854), p. 181, 185: Monarchi’a austriacă.
Corespondentul înfăţişează teama de foamete a poporului din regiunea muntoasă a Ardealului, deoarece bucatele lipsesc şi au Început să se scumpească (se dau preţurile). în vremuri normale, ele se aduceau din Moldova şi Bucovina. Din Bucovina se mai importă rachiu şi piei de animale. în ultimul timp s-au înmulţit şi In regiune fabricile de vinars. Corespondentul declară că ar prefera, In locul lor, fabrici de pănură şi plnză, şcoli de agronomie, meserii etc.
www.dacoromanica.ro
338(439.2)
PRODUCŢIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
338(439.2
10926	[VasicI, Dr. P.î]	338 .(439.2)
Valuta. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 188—
189.
Articol In care se analizează criza economică din Ardeal şi se caută a se ghici cauzele ei. Se notează astfel scumpirea continuă a cerealelor, deşi In Ardeal slnt stocuri suficiente pentru a hrăni pe timp de un an o populaţie Îndoită. Unii cred că motivul scumpirii ar fi stocajul de către speculanţi, alţii că ar fi înmulţirea fabricilor de spirt din cereale. In acelaşi timp, meşteşugarii care produc singuri se pllng că Întreprinderea lor nu mai rentează. Negustorii care mergeau de 4 — 5 ori pe an la Viena pentru marfă abia de mai merg o dată sau de două ori, fiindcă lumea cumpără numai strictul necesar. Drept cauză a crizei se indică lipsa de credit, iar drept cauză a acesteia, fluctuaţiile de valoare ale monedei, florinul valorlnd clnd 50 clnd 70 cruceri.
10927	338 (439.2) [Despre articolul „Starea Transilvaniei aşa cum este
şi cum ar trebui să fie“, publicat in nr. 44 al foii germane din Braşov], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 78: Trans-silvania.
Se aprobă Ideile cuprinse In articolul gazetei săseşti, In care se dezbătuse chestiunea decăderii economice a Ardealului, şi se dau diferite Informaţii privind această decădere, sugertndu-se şi unele remedii, după ce se enunţă şi cele propuse de foaia săsească.
10928	338 (439.2) Statulu economicu alu orasiului Hatiegu. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 229—230.
Limitele teritoriului oraşului. întrebuinţarea pămlntului arabil şi a pădurilor, proprietate fiscală şi comunală. Privilegiile oraşului Înainte de introducerea miliţiei. Date statistice asupra populaţiei ln 1855. Veniturile din impozite. Btlciurile.
10929	338 (439.2) Economi’a si scdlele Câmpiei. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 273, 277: Blasiu, 4 Septembre n. 1855.
Despre progresul material înregistrat de românii din Clmple ln ultimii ani. Despre starea proastă a şcolilor lor; se pledează pentru deschiderea şcolilor şi „ln lunile de vară”.
10930	Ireanu, Teodor	338 (439.2)
[Corespondenţă din Lipova asupra ocupaţiilor economice ale locuitorilor acestei localităţi]. — G. TRANS., XV (1857), p. 197—198, 201—202: Din Banatu.
Se insistă asupra comerţului cu lemne, asupra olăritului, cojocăritului, confecţionării şi comercializării călţunilor etc.
10931	338 (439.2) [Date statistice privind situaţia economică a Banatului
în 1851]. — G. TRANS., XX (1857), p. 314: BănatQ.
Se dau cifre privind producţia solului, numărul vitelor, bogăţiile subsolului.
10932	338	(439.2)
Bogăţia ţărei Haţegului. — G. TRANS., XX (1857),
p. 346: Transsilvania.
Se traduce un articol din Magyar Futăr, ln care se Înfăţişează bogăţia subsolului acestei regiuni ardelene.
10933	338	(439.2)
[Acordarea a 4000 florini Reuniunii economice din Cluj].
— G. TRANS., XX (1857), p. 398: Transilvania.
Se arată că această sumă fusese acordată de către guvernatorul Transilvaniei din suma strlnsă pentru permisele de port-armă.
10934	338	(439.2)
[Se vorbeşte că se intenţiona crearea unei reuniuni
economice puternice Ia Aiud, sau Ia Murăş-Oşorhei].— G. TRANS., XXI (1858), p. 202: Transilvania.
Se adaugă că această reuniune era menită să se ocupe şi cu . deschiderea .unei • şcoli „economico-agricolău.. Este vorba de o 'iniţiativa a Ungurilor 'ardeleni. ••	•• • .
10935;	g	338 (439.2)
[Despre acţiunea baronului Szentkereszti pentru întemeierea unei reuniuni economice în Trei-Scaune]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 202: Transilvania.
10936	Unu Muntânu	338 (439.2)
[Corespondenţă asupra situaţiei materiale şi culturale
a locuitorilor români din munţii Apuseni],—G. TRANS., XXI (1858), p. 291—292, 295—296, 299—300, 304, 307— 308; XXII (1859), p. 1—2: Dintre munţii apuseni.
Corespondentul se arată nemulţumit de progresele materiale realizate ln munţii Apuseni lnceplnd din 1849. El aminteşte şi de faptul că statul pretindea taxe mari pentru folosirea lemnului pădurilor. Situaţia culturală a regiunii munţilor Apuseni este de asemenea găsită deficitară de corespondentul foii din Braşov.
10937	338 (439.2) :6 [Publicaţie de la autorităţile din Zlatna prin care se
cere declararea a aşa-numitelor „băi culturele, seau topitoriei? (ustrinele) care sunt cu faptă în lucrare11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 329.
10938	338	(439.2):6
[Cumpărarea de către stat a „băilor de minerale"
din Banat]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 352.
10939	338	(439.2):6
[Statistică a industriei rachiului din jurul Aradului],
— G. TRANS., XIV (1851), p. 419.
Se dau cifre precise.
10940	338	(439.2) :6
[Ştire din Austria cu privire la scoaterea aurului]. —
ZIMBRUL, II (1852), p. 239: Revistă Politică.
Se dă cantitatea de aur ce s-a scos din Transilvania.
10941	338	(439.2):6
[Notă în legătură cu plîngerea săpunarilor din Sibiu,
înaintea Camerei de comerţ şi industrie din Braşov]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 91, col. I.
Săpunarii din Sibiu ceruseră să se interzică fabricarea de luminări ln Răşinari, Sălişte şi Împrejurimi, sub motiv că slnt de proastă calitate. Camera a respins cererea, invoclnd dreptul liberei concurenţe. Redacţia observă că nu e vorba de libera concurenţă, deoarece mărfurile produse de românii din satele citate nu-s mai rele, dar nici mai bune sau mai ieftine dedt cele fabricate ln Sibiu.
10942	338 (439.2) :6 [Date cu privire la industria din Transilvania]. —
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 186: Sibiiu, 15 iun.
Din fascicula I, anul II, din împărtăşirile de pe cîmpul statisticei, editate de Direcţiunea statisticei administrative din Viena, se traduc clteva date cu privire la; extragerea aurului, industria fierului şi micile industrii din Braşov şi Sibiu.
10943	338 (439.2) :6 [Date asupra producţiei de aur şi argint a Transilvaniei], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 75: Oesterreichische Monarchie.
10944	338 (439.2):6
[Ştiri în	legătură	cu	societatea	minieră	care intenţi-
onează să exploateze minele de fier de la Racoş şi Acilea şi cea de cărbuni de la Holbav].— G. TRANS., XIX
(1856), p. 342: Transsilvania.
Se dau	informaţii	asupra	capitalului	acestei	societăţi.
10945	338 (439.2):6 [Concesionarea minelor de fier din Banat unei societăţi franceze]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, p. 2: Banatu.
Se precizează că numai minele de la Valea lui Huniade au 220 lucrători şi produc 30 000 „dntare de fier brut” anual.
593
www.dacoromanica.ro
338(439 2) :6
PRODUCŢIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
338(498'
10946	338	(439.2):6
[Traducerea in extenso a patentei privind abrogarea
obligaţiei de predare către stat „a aurului şi argintului cîştigat prin băit şi spălat"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 81: Partea oficiosă.
10947	338	(439.2) :6
[Necesitatea înfiinţării unei fabrici de sodă în Ardeal],
— G. TRANS., XX (1857), p. 114: Transsilvania.
Se arată utilitatea întrebuinţării sodei In mai multe industrii. Se dau sugestii privind crearea unei industrii a sodei In Ardeal.
10948	338	(439.2):6
Despre comerciulu cu sarea. — G. TRANS., XX
(1857), p. 86: Monarchi’a Austriaca.
Se dau informaţii asupra producţiei de sare a Imperiului austriac, punlndu-se accentul pe producţia de sare din Transilvania.
10949	338 (439.2):6 [Traducerea unei corespondenţe din „Koklozsvâri
Kozlony" în care se descrie bogăţia din trecut a minelor de aur de la Roşia şi Abrud], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 225—226: Transilvania.
In corespondenţă se spune că, In acea vreme de prosperitate, minerii purtau pinteni de aur şi se menţionează că această bogăţie dispăruse In timpul din urmă, locuitorii acestei regiuni fiind siliţi
de sărăcie să emigreze.
10950	338 (439.2):6 [Chestiunea industrializării cîmpiei Ardealului], — G.
TRANS., XX (1857), p. 339: Din Cimpia Ardealului.
Sc reproduc părerile foii Magyar Fular, In care se combătuse opinia contelui Dominic Teleki, apărător al ideii acestei industrializări. Foaia ungară dăduse mai multe argumente In justificarea opiniei sale: buna calitate a pămlntului şi insuficienţa braţelor spre a-1 cultiva, care face să nu existe braţe libere pentru industrie; lipsa tehnicienilor transilvani; lipsa de păduri In numita clmpie etc.
10951	338 (439.2):6 [Starea proastă a industriei Banatului]. — G. TRANS.,
XX (1857), p. 354—355: Transsilvania.
Se arată că, In afara unei fabrici de stearină şi a alteia de argăsire, din Timişoara, fabricile „au căzut mai toate".
10952	B.[ariţ, Gheorghe]	338 (439.2) :6
Despre fabrici cu referinţă cătră Transilvania. — G.
TRANS., XX (1857), p. 362,'366: De sub Bucegi.
Se expun condiţiile necesare dezvoltării industriale a Transilvaniei (mărirea numărului locuitorilor, specializarea tehnică a fruntaşilor transilvani, prelucrarea materiilor prime din Transilvania, crearea de turnătorii de fier etc.).
10953	338 (439.2):63 Despre agricultura Ungariei şi a Transilvaniei. — G.
TRANS., XIV (1851), p. 214.
Se analizează clteva articole apărute In Peşti Napii şi se ajunge la aceeaşi concluzie cu foaia maghiară asupra necesităţii dezvoltării, pe lingă agricultură, a industriei şi comerţului.
10954	'	338 (439.2):63
[Date statistice în legătură cu suprafeţele de pămînt
agricol, vii, grădini şi păduri din Transilvania!.— G. TRANS., XV (1852), p. 342.
Se dau cifre exacte. Suprafaţa productivă a Ardealului este stabilită la 8 066 665 Jugări şi 1058 stlnjeni pătraţi.
10955	[Vasici, Dr. P.î]	338 (439.2) :63
Agricultura. Economia de cămpu. I—II. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 17, 21—22.
Argumentează că populaţia română din Ardeal e In majoritate alcătuită din mici plugari, mari proprietari, industriaşi şi negustori neexistlnd In sinul său. După desfiinţarea iobăgiei, Crede că ar trebui ca agricultura să înregistreze un spor de mutfcă, in
urma eliberării ţăranului de obligaţia de a munci pe pămlntul altuia. Subliniază că sporul va fi şi mai accentuat, dacă se va renunţa la practicile simpliste moştenite, făclndu-se agricultură ştiinţifică.
10956	338 (439.2):63 [Scăderea producţiei de tutun în unele comitate din
Transilvania, în urma instituirii monopolului]. — BUKU-RESTER DT. Z., IX (1853), p. 274, col. II: Pest.
In comitatele Arad, Bihor şi Sătmar.
10957	338	(439.2):63
[Despre problema lemnelor în Braşov]. — G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 31: Transsilvanig.
Se arată că se tăiau 10—12 000 stlnjeni de lemne de fag anual din pădurile cetăţii, cantitate care nu ajungea populaţiei de 30 000 oameni, din care pricină lemnele costau in oraş 10 — 12 florini stinjenul, faţă de 5 florini cit costau In pădure.
10958	B.[ariţ, Gheorghe]	338	(439.2) :63
Scumpetea lemneloru de arşii şi de meşteşugii. —
G. TRANS., XVIII (1855), p. 370, 374: Transsilvania.
Despre consumarea fără rost a lemnelor şi despre exploatarea iraţională a pădurilor.
10959	Roman, V.[isarion)	338	(439.2) :63
Culegere de învăţături pentru popor. I. Cerinţele
timpului present. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 248, 252, 256, 260.
Discută problema scăpării poporului român din sărăcie. Crede că soluţia ar fi o intensivă lucrare a pămlntului — deoarece „n’avem mări, n’avem comerciu Întins, n’avem bancuri" [=bănci]. Recomandă cultivarea locurilor celor mai sterpe; Îngrijirea grădinilor; renunţarea la petrecerile de toamnă, prilej de lenevie şi excese de mlncare şi băutură; lnfrlnarea alcoolismului; munca şi In timp de iarnă, la meşteşuguri. Îndeamnă pe ţărani să ia exemplu de la albine, să muncească neîncetat şi cu „rlnduială”.
10960	338 (439.2) :63 [Articol despre trebuinţa introducerii unei agriculturi
raţionale la românii ardeleni]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 45—46: Transilvania.
10961	338 (439.2):63 [Se traduce din „Kolozsvâri Kozlony" o corespondenţă
din Harastău, în care se discută chestiunea secetei şi a consecinţelor ei]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 87, 90—91: Transilvania.
Se arată In această corespondenţă că atlt semănăturile de toamnă cit şi recolta de vin şi flneţele erau compromise şi se recomandă o mai intensă cultivare a pomilor fructiferi. — La sflrşit semnează: B. M.
10962	338 (47) Despre stricăciunile urmate de resbolu şi mai vîrtosil
din blocadă. —G. TRANS., XVIII (1855), p. 239—240, 243—244, 246: Rusia.
Titlul apare doar la ultimele două părţi ale acestui articol reprodus, In traducere, din Wanderer. In articol se prezintă situaţia economică a Rusiei, pricinuită de războiul Crimeii.
10963	338	(496)
Cum stă astăzi Turcia în parte. — G. TRANS., XIV
(1851), p. 114.
Se descriu condiţiile economice şi politice ale Imperiului Otoman.
(498) PRINCIPATELE ROMÂNE
10964	338	(498)
Despre colonisaţia germană şi vinderea productelor
germane în principatele danubiane. —TELEGRAFUL R„ III (1855), p. 277—278.
Traducerea umil articol apărut In Uesterreichisthe Zeflung ca o corespondenţă din Bucureşti. Pledează pentru o colonizare
594
www.dacoromanica.ro
338(498)
PRODUCŢIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
338(498)
masivă germană In ţările danubiene şi îndeosebi In cele româneşti, pe motiv că ele ar fi prea puţin populate, In raport cu bogăţia solului. Discută apoi perspectivele agriculturii, arătlnd că ea se face foarte primitiv, din pricina indolenţei mulţimii de clăcaşi, care ştiau că rodul muncii nu va fi al lor. Prezintă, In contrast, ca înfloritoare, situaţia moşnenilor. Enumeră garanţiile care ar trebui să II se dea coloniştilor. Examinează apoi problema negoţului de import şl export: arată ce produse finite străine se aduc In Principate şi de unde. Arată perspectivele de export ale unor bune culturi de viţă de vie.
10965	338 (498)
[Traducerea unui al doilea articol din „Oesterreichi-
sche Zeitung", cu privire la problema colonizării în Principatele Române]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 287—288, 291—292: Principatele de la Dunăre.
Corespondenţă din Bucureşti. Insistă asupra necesităţii de a face colonizări de-a lungul drumului comercial prin Dunăre şi Marea Neagră, către Asia Mică şi Caucaz. Subliniază puţina populaţie a Principatelor Române şi bogăţia lor In cereale, dlnd date statistice cu privire Ia exportul de cereale, prin porturile Brăila, Galaţi şl Giurgiu. Arată Insă că există o mare piedică pentru colonizare: străinii nu pot cumpăra bunuri imobile; iar dacă devin supuşi români, cu mici proprietăţi, riscă să intre In categoria asuprită a ţăranilor.
10966	338 (498)
Interesele germane la Dunăre. — TELEGRAFUL R.,
II (1856), p. 180—181.
Articol probabil tradus din vreun periodic german. Subliniază Însemnătatea comerţului cu Principatele Române: tlrgul din Lelpzig e fără viaţă clnd negustorii din Principate lipsesc; Germania săracă are nevoie de cerealele româneşti. Pentru aceasta, e nevoie ca Dunărea să constituie o cale de comerţ liberă către Marea Neagră, paralel cu liniile ferate care se vor construi In acelaşi sens. Pentru a asigura această libertate, Austria „a tras sabia". Interesele economice, care Împing statele germane pe Dunăre In jos, se lntllnesc amical cu cele engleze, care urcă din Marea Neagră pe Dunăre.
10967	E. »I.	338 (498)
Economie Politică şi Naţională. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 61, p. 1—4.
Autorul arată reformele ce trebuie introduse In Principate pentru prosperitatea agriculturii. Printre altele menţionează: desfiinţarea beilicului şi havalelei, Înzestrarea cu maşini agricole, Înfiinţarea de şcoli speciale necesare pentru formarea tehnicienilor In agricultură; Înfiinţarea unei bănci naţionale.
10968	338 (498)
[Articol cu privire la preponderenţa influenţei germane
în Principate]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 115, p. 2: Ştiri atingătoare de Principate
Această influenţă se deduce din zvonurile că Principatele vor fi unite sub un prinţ german şl din faptul că toate emisiunile de acţiuni ale Băncii Moldovei se vor face după sistemul monetar prusian. — După Gazeta Bursei din Viena.
10969	Opran, Petre	338 (498)
[Articol despre îmbunătăţirile ce trebuiesc făcute în
Principate, după unire]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 6, p. 3.
Autorul arată că aceste Îmbunătăţiri trebuie făcute cu mll-loace proprii, fără capital străin.
10970	P. V.	338 (498)
Comerciul în Principate. — BUCIUMUL, I (1857),
p. 24.
Autorul Începe prin definirea noţiunii de producţie. Consta-tlnd că In Principatele Române producţia e mică In raport cu bogăţiile lor, se Întreabă cum poate fi mărită: prin Înmulţirea braţelor de muncă, aduclnd lucrători din alte părţi, sau prin îmbunătăţirea calităţii muncii? Răspunde că trebuie înmulţite şi In Principate maşinile. Importul constă mal mult In articole de lux. Pentru puţi-
nele articole de necesitate, se vor putea crea fabrici In ţară. Pe lingă industrie, trebuie să se dezvolte şi comerţul intern, prin crearea de căi ferate şl linii de navigaţie.
10971	338 (498) [Traducerea observaţiilor făculc de Michel .Chevalicr
şi Dupin, din punct de vedere economic şi istoric, asupra Principatelor Românei. — CONCORDIA, I (1857), p. 31— 32: Francia; TIMPULt), I (1857), nr. 21, p. 2—3.
Au fost publicate In Le Journal des DtSbals din 27 febr. 1857, fiind stlrnite de scrierea lui Thibault Lefebvre: La Valachie au point de vue iconomique et diplomatique, trimisă de autor Academiei de ştiinţe morale şl politice din Paris. Chevalier şi Dupin susţin că Principatele n-au avut posibilitatea să se dezvolte economi-ceşte, dar, din punct de vedere politic, istoria arată că nu au fost niciodată anexate Imperiului otoman. Prin unirea lor, Turcia va ciştiga.
10972	338 (498)
[Articol^ apărut în „Le Progrâs internaţional" din
Bruxelles, în legătură cu problemele economice ale Principatelor şi cu problema colonizării lor cu valoni],— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 139—140: La presse europâenne sur Ies Principaulâs.
Se dau informaţii ample asupra resurselor solului şi subsolului ţărilor româneşti şi se arată că ele ar alcătui un bun teren de imigrare pentru locuitorii excedentari ai Apusului Europei.
10973	338 (498) [Două note ale redacţiei ziarului „Românul", cu privire la cauzele^ stării înapoialc in care se află industria românească, arătate de C. M. Bartay in articolul „Cultura pămîntulul şi Industria"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 110.
10974	Pctrcscu, G.	338 (498)
Buletin comercial şi agricol. — NATIONALULO, I
(1858), p. 213.
Criza financiară din Europa şi America are repercusiuni şi asupra pieţii româneşti, In care se observă o mare lipsă de numerar şi o ridicare a doblnzilor. Se vede şi mai mult acum necesitatea unei bănci. Se prevede o recoltă de grine proastă din cauza Îngheţului din timpul iernii.
10975	338 (498) [Notă la o corespondenţă din Austria, cu privire la
exploatarea minelor], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 90: Austria.
Romanii, iar nu germanii, slnt primii locuitori ai Transilvaniei care „prelucrau In băile acelei provinţii fier". Exploatarea minelor s-a Întins dincoace de Carpaţi, In Principate şi „numai nestatornicia poziţiei politice, la care ni oslndise egoismul strein, a putut conteni desvoltarea industriei naţionale".
10976	338 (498j [,,Ost-deutsche-Post“ a semnalat într-o corespondenţă
marea capacitate de producţie în cereale a Principalelor], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 275: Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a.
10977	338	(498)
[Despre slaba recoltă de porumb din Principale], —
G. TRÂNS., XVIII (1855), p. 322: Transsilvania.
„...Şl totuşi se străportează necontenit cantităţi foarte Înseninătoare de pe acolo atlt In Austria, cit şi In cealaltă parte a Europii".
10978	338	(498)
[Cifre în legătură cu producţia de cereale a Principatelor].— TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 376.
Intre altele se arată că se produceau 4 500 000 hectolitri de grlu, din care se exportau 4 000 000 hectolitri.
10979	338	(498)
Agricultura şi Industria. — ROMÂNUL, II (1858),
p. 23.
595
www.dacoromanica.ro
338(498)
PRODUCŢIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
338(498.1) :63
Articol In care se susţine că pentru a se ajunge la un progres In agricultura ţărilor române este nevoie să se Întrebuinţeze maşini şl personal tehnic specializat.
10980	Bartay, C. M.	338 (498)
Cultura pămîntului şi Industria. — ROMÂNUL, II
(1858), p. 106, 110.
Autorul, după ce arată că fără o industrie Înaintată nici agricultura din România nu poate să progreseze, ca In celelalte ţări vecine, afirmă următorul principiu: „Vechiul nu mai poate exista Ungă noul, trebuie să-şi prefacă forma sau să se desfiinţeze cu totul". Indică apoi următoarele motive pentru care industria românească este Înapoiată: lipsa de asociere, lipsa cadrelor tehnice, lipsa de Încredere ln elementele străine şi arătarea preferinţei pentru unele naţionalităţi ln detrimentul altora.
10981 Âurelian, P. S.	338 (498) Consideraţiuni asupra agricultura naţionale. — NA-
ŢIONALULO, I (1858), p. 90—100.
Autorul este „student ln agricultură la Grignon (Franţa)". Arată că există ţări industriale şi agricole; România face parte dintre acestea din urmă, fiind socotită „grlnarul Europei Occidentale". Cu toate acestea constată că agricultura României e departe de a fi prosperă.
10982 Steîanide, C.	338 (498) Despre trebuinţa de înfiinţare a unor tîrguri de lînă
în Moldo-România. — ROMÂNUL, II (1858), p. 203.
Articol ln care se dau informaţii cu privire la istoricul creşterii oilor şl al comerţului cu lină, dlndu-se apoi informaţii asupra numărului şi calităţii oilor din Principate, ca şi asupra problemei comerţului cu lină ln aceste ţări. Autorul susţine necesitatea întemeierii unor tlrgurl de lină, prin ajutorul cărora să se Încurajeze dezvoltarea comerţului linei şl al industriilor, care foloseau lina ca materie primă.
(498.1) ŢARA ROMANEASCĂ
10983	338	(498.1)
[Ieftinirea vieţii în Bucureşti în urma „ieşirei trupelor
străine din Principate11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 367.
10984	338	(498.1)
[Veşti aduse de călători despre un progres „cu paşi
lini dar siguri“ al Ţării Româneşti]. — G. TRANS., XV (1852), p. 19.
10985	338	(498.1)
[Silinţele domnitorului Ştirbei al Ţării Româneşti în
dirijarea principatului său spre comerţ şi industrie], — G. TRANS., XV (1852), p. 310: Terra Românească si Moldavia.
Se Înregistrează cu satisfacţie vestea acestei activităţi, obser-vlndu-se că domnitorul plecase lntr-o nouă călătorie prin ţară, tocmai ln vederea atingerii acestui scop.
10986	338	(498.1)
[Despre reformele şi îmbunătăţirile materiale din Ţara
Românească]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 97: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Ţara Românească e ţara cea mal Ieftină din Europa. La Bucureşti se Întreprind lucrări edilitare. Salută rezolvarea regimului moştenirilor.
10987	338	(498.1)
De suptu Carpaţii medinali.— G. TRANS., XVII
(1854), p. 149.
Corespondenţă din Ţara Românească, lnsemnlnd greaua situaţie economică şl nesflrşlt de multele zvonuri ce se Iscă mereu, ln legătură cu războiul, majoritatea cu caracter tendenţios.
10988	Petrescu, O.	338 (498.1)
Comerciu.—NAŢIONALULtF, I (1858), p. 400, 404.
Articol In care se analizează unele deficienţe In activitatea economică din Ţara Românească, menţlonlndu-se lipsa de capital şl de spirit de asociaţie; este nevoie de o mal bună organizare a agriculturii şi a industriei, care lipseşte aproâpe cu totul.
10989	338 (498.1):6 [Ştire despre intenţia domnului Ţării Româneşti de a
încuraja industria, pentru a apăra Bucureştii de a deveni „un golomoţ de străinism11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 383.
10990	338 (498.1):6 [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească pofteşte pe toţi proprietarii de fabrici să se prezinte la acest departament „cu productele îndeletnicirei lor“ spre a obţine aprobare de lucru], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 44, 47—48.
Fabricile care nu vor avea aprobarea acestui departament vor fl Închise tnceplnd de la 1 mal 1852.
10991	338 (498.1):6 Circulară poruncă îndreptată către Cîrmuirile judeţelor.
— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 34.
Departamentul din Năuntru, dorind a cunoaşte ln ce anume părţi ale Principatului „se face exploataţie de păcură", cere de la cîrmuirile judeţelor să dea mal multe informaţii: ln care locuri din judeţ lese păcură, cu ce preţ se vinde; ln ce cantităţi se poate găsi sau exploata pe an; de ce calitate este păcura; pe a cui proprietate se află locul exploatării; cu ce preţ este închiriat pe an acel loc; cit ar costa transportul păcurel de acolo la Bucureşti, calculat ln vedre?
10992	338 (498.1):6 [Se anunţă că pentru serviciul minelor din Principat
este trebuinţă a se „amploaia11 patru elevi, care în timpul iernii vor face cursuri, iar în timpul verii practică], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 438: Departamentul din Năuntru.
Se arată din ce materii vor fi examinaţi tinerii care se vor Înscrie la acest concurs.
10993	338 (498.1):63 [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti face
cunoscut celor ce se ocupă cu agricultura, proprietari de moşii, arendaşi şi ţărani, că se va aduce din alte părţi grîu de sămînţă şi să-şi pregătească din vreme locurile necesare]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 246.
Pentru ca să se dea o dezvoltare culturii grtnelor, care se află ln simţitoare scădere, din pricina proastei calităţi a seminţei ce se Întrebuinţează.
10994	338 (498.1):63 [Departamentul din Năuntru anunţă că, djn cauza
unor greutăţi de transport, nu s-a putut împărţi la timp grîu de sămînţă din Moldova]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 309—310.
Totodată anunţă că griul va Ti adus pentru anul viitor, şi se adaugă că toţi acei ce se ocupă cu agricultura să-şi depună toate eforturile pentru îmbunătăţirea calităţii cerealelor.
10995	338 (498.1) :63 [Departamentul din Năuntru anunţă că, „spre a se
dezvolta cultura grînelor în Principat, ce acum se află în simţitoare scădere din pricina proastei cualităţi a seminţei11, a cumpărat o cantitate de grîu de cea mai bună calitate din Taiganrog (Rusia), care se va împărţi la oricine se ocupă cu agricultura], — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 345—346, 409—410.
10996	338 (498.1):63
[Circulară	poruncă	a	Departamentului	din Năuntru
către toate cîrmuirile	judeţelor,	prin	care	se arată că toţi
596
www.dacoromanica.ro
938(496,1) :63
MODlfCŢlA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
338(498.3)
locuitorii, de orice treaptă, trebuie să se îngrijească de facerea la timp a arăturilor şi semănăturilor], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 413—414.
10997	338 (498,1):63 [Departamentul din Năuntru, printr-o circulară-po-
runcă către Cîrmuirile judeţelor, roagă pe cîrmuitori şi subcîrmuitori să îndemne şi să stăruiască asupra tuturor locuitorilor de orice treaptă să facă arăturile şi semănăturile de primăvară]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 15; VEST. R., XVIII (1853), p. 57.
De asemenea clrmuitoril să poftească pe proprietari sau arendaşi să ajute pe acel locuitori care se vor găsi In lipsă de trăgători şi sămlnţă.
10998	338 (498.1)*63 [Ştire despre o circulară a Departamentului din Lă-
untru muntean prin care se îndeamnă locuitorii „la o nepregetată şi industrioasă lucrare a pămîntului“], — G. TRANS., XVI (1853), p. 92—93: Tiăr’a romanfesca si Moldavi’a.
Ştirea e redată după Buletinul Oficial ai Ţării Româneşti.
10999	338 (498.1):63 [Se menţionează atenţia nouă acordată agriculturii în
Ţara Românească în urma foloaselor realizate de către cultivatori în ultimul timp]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 104: Tifer’a roman&sca si Moldavi’a.
11000	338 (498.1):63 [Date statistice în legătură cu numărul oilor şi al
vitelor crescătorilor transilvani aflaţi în Ţara Românească]. — G. TRANS., XV (1852), p. 154.
Se dă cifra de 2 000 000 oi şi 25 000 vite şi cai.
11001	G. L.	338 (498.1):63
Productele Ţerii Romaneschti. — ISRAELITULO R.,
I	(1857), nr. 12, p. 1—2.
Descrie fertilitatea pămlntului. Subliniază importanţa cerealelor. Enumeră localităţile cu vii. Enumeră speciile forestiere cele mai frecvente. Citează, dintre ele, tisa (pentru mobile) şi dirmo-zinul (pentru fabricarea ciubucelor). Enumeră varietăţile de vite (oile) şi peşti. Citează alblnărltul şi creşterea viermilor de mătase.
(498.3) MOLDOVA
11002	338 (498.3) [Notiţă despre cartea lui Nicolauo (!) Soutzo: „Notions
statistiques sur la Moldavie11]. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 8: Literatură.
Notiţa e tradusă din Buhurester dt. Z., 1850, p. 381, care o reproduce după Lloydul din Vlena din 3 decembrie 1850. Se subliniază competenţa autorului In domeniul economiei. Se referă la bogăţiile solului, populaţie şi produse, agricultură, industrie, comerţ. Se exprimă regretul că nu s-a dat atenţie şi stării politice, morale şi intelectuale a ţării. Observă că e prima statistică a Moldovei după cea dată de D. Cantemir.
11003	Ionescu, I.	338 (498.3)
Productele Moldovei. — GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 123—125, 153—154, 157—161, 164—165.
Articol tradus din Jurnalul de Constantinopoli, cu privire la bogăţiile subsolului şi solului Moldovei.
11004	338 (498.3) Despre agricultura, industria şi negoţul Moldovei. —
FOAIA SOC. DE MEDICI, I (1851), p. 7—8, I—VIII, 13—16, 21—24, 29—32, 37—40, 45—48, 53—64: Adaos pentru cultura pămîntului şi negoţ.
Bogăţia economică a Moldovei. Nevoia unei industrii. Negoţul, redat mai mult după datele „Statisticii" prinţului N. Suţu. Bogăţiile minerale, starea codrilor, stlrpirea vitelor In anii 1820 — 1834,
decăderea prisăcilor. Insuccesul primelor fabrici. Exportul materiilor prime. Exploatarea ţăranilor de către posesori. Superioritatea creşterii vitelor din Basarabia. Decăderea tuturor ramurilor economiei ţării. Articolul nu are sflrşit.
11005	338 (498.3) Despre agricultura şi negoţul u Moldovei. — FOAIE
PT. MINTE, XVI (1853), p. 61—63, 69—71.
Articol reprodus parţial din Fdtea sănătăţii (1) de Medici şi Naturişti din Principatulă Moldovel, cu observaţii, In notiţe, ale redacţiei Foit pi. minte.
11006	Hodocin, Mibailic de	338 (498.3)
Pia desideria. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 331—333 şi 336—337: Albina Românească.
Articol cu privire la necesitatea îmbunătăţirii agriculturii, industriei, comerţului şi culturii In Moldova. Constată că agricultura moldoveană e mal înapoiată declt cea a provinciilor învecinate. Despre Importanţa Industrializării ţării. Recomandă înfiinţarea unei „fabrici de fier".
11007	338 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi relatînd diferite lucruri în
legătură cu Moldova]. — G. TRANS., XV (1852), p. 271: Terra românească si Moldavia.
Se dau diferite informaţii privind viaţa publică şi economică a Moldovei.
11008	338 (498.3) Notizii statistice asupra Moldovei, de prinţul Niculai
Suţu. Traducere cu adăugiri de Teodor Codrescu. In tipografia Buciumului Roman. 1852. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 70, p. 175—176: Albina Românească.
Recenzia lucrării care a apărut In limba franceză, Ia 1850, tipărită la Institutul Albinei. Se aminteşte că, In prefaţa traducerii româneşti, s-au tipărit recenziile elogioase din Zimbrul, Jurnalul de Constantinopoli şi Loidul de Viena (3 decembrie 1850, reproduclnd cele scrise de Albina Romănă In nr. 68, din 11 septembrie 1850).
11009	338 (498.3) Din notiţiile statistice ale prinţului Nicolae Suţu dela
1852.	Capu III. Despre productele Moldaviei. — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 3—4.
Consideraţii generale asupra faunei şi florei Moldovei, din punct de vedere economic.
11010	338	(498.3)
[Urmările economice ale ocupării Principatelor],— G.
TRANS., XVI (1853), p. 219: Partea Neoficiâsa.
Boierii moldoveni Işl vlnd recolta, ca să aibă bani „cu care In timp de nevoie mai lesne o pot lua pe picior". Porumbul e adus din Moldova, prin Bucovina, In Transilvania.
11011	M. M. Z.	338	(498.3)
[Informaţii despre situaţia economică în Moldova], —
G. TRANS., XVI (1853), p. 277: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Nesiguranţa ce domneşte In ţară stinghereşte activitatea comercială. Preţurile la produsele de manufactură scad, Iar la alimente urcă. Nu s-a Tăcut porumb.
11012	K[ogălniceanu ], M.	338	(498.3)
[Programul politic, literar şi comercial al noului ziar
„Steaoa Dunării11]. — STEAOA D., I (1855), p. 1—3.
Din punct de vedere politic ziarul va sprijini unirea; din punct de vedere literar va lupta pentru propăşirea literaturii naţionale şi combaterea influenţelor străine; din punct de vedere economic, se va ocupa cu chestiunile principale ale agriculturii, comerţului şi industriei naţionale.
11013	I. M.	338	(498.3)
[Corespondenţă din Moldova, „de lîngă apa Sucevii“,
despre situaţia economică deficitară a regiunii şi despre
597
www.dacoromanica.ro
338(498.3) :6
PRODUCŢIA BUNURILOR. BRESLE
338.6(439.2)
rezistenţa ce se opunea la numirea unor profesori Mireni la gimnaziul din tîrgul Neamţului). — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 349.
11014	338 (498.3) :6
Industrie în Moldova. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 401: Albina Românească.
Despre "necesitatea creării unei industrii metalurgice, chestiunea fiind ridicată de comisul Mihailic Hodocin, „montanistic la Departamentul lucrărilor publice". Se arată că „opinia publică a Europei cei liberale a mărginit pe Moldova a nu se Îndeletnici cu altă industrie declt cu cea agricolă", ceea ce nu este In interesul economiei tării.
11015	Apostolian, G.	338 (498.3) :6
Fabrică de postav a D. Cilonel Cogălnicean. — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 465—471, 477—481.
Pornind de la admiraţia lui Goethe pentru frumuseţea unei manufacturi, autorul Îşi exprimă convingerea că, pe clnd epoca lui Goethe era echilibrată prin credinţă, industrialismul modern nu are o frină morală. Problema naşterii unei industrii In Moldova. Se examinează trei soluţii: protectionism vamal, monopoluri sau premii de Încurajare din partea statului; se opreşte la ultima, arătlnd dezavantajele celorlalte două şi In special ale naţionalismului economic exagerat. Enumeră foloasele unei industrializări a Moldovei. Recomandă crearea de industrii care să aibă solide baze locale, In abundenţa de materii prime: ex. a luminărilor, a postavurilor. Relatează prima Încercare In acest domeniu: fabrica de postav a domnitorului Gr. Al. Ghica. Descrie pe larg fabrica lui Kogălniceanu: maşinile, lina utilizată şi provenienţa ei, tehnica ţesutului, organizarea administrativă, cheltuielile şi beneficiile.
11016	338 (498.3):6
[Secretariatul de stat al Moldovei anunţă că nu se
vor mai acorda „privilegiuri spre înfiinţare de mori cu aburi“], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 25, p. 45: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 93 : Novitale din Năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 66, p. 1.
11017	L[onescu], I.	338 (498.3) :63
[Ştiri şi comentarii cu privire la recolta anului 1857]. — JURN. AGRIC., I (1857), p. 15—16: Buletinulfi Comer-ţialfi.
Descrie pe scurt efectele in ţară (Moldova) ale proastelor recolte din anii 1853 — 56. Dă unele exemple de creşterea preţului produselor In acest timp. Semnalează ieftinirile care s-au propus in ultimele luni. Enumeră bolile care au afectat cultura cartofilor, viţei de vie şi a viermilor de mătase.
338.6	ORGANIZAREA CORPORATIVĂ A PRODUCŢIEI. BRESLE
11018	Stratu, I.	338.6
Despre Corporaţiunile Industriale. — NAŢIONA-LULC, I (1858), p. 103—104: Varietate.
Autorul este Împotriva corporaţiilor, care scumpesc mărfurile, şi susţine libertatea meseriilor şi a comerţului, care aduce concurenţa şi silinţa fiecăruia să fabrice mărfuri mai bune şi mai ieftine; autorul găseşte neserios argumentul că libertatea meseriilor va aduce o creştere a proletariatului. Articolul este trimis de la Berlin, la 28 februarie 1858.
11019	338.6 (436)
[Extrase dintr-un articol apărut în ziarul „Deutsche Allgemeine Zeitung", cu privire la legea recentă pentru „libertatea meseriilor" în Austria]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 13—14: Oesterr. Monarchie.
Comentează favorabil această lege, arătlnd necesitatea desfiinţării corporaţiilor meşteşugăreşti.
11020	338.6 (436) [Extras dintr-un articol al ziarului „Oesterreichische
Volksfreund", referitor la desfiinţarea corporaţiilor meşteşugăreşti în Austria]. — BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), p. 350, col. I.
Ziarul se felicită pentru faptul că, cu un an Înainte, s-a ridicat Împotriva ziarelor care cereau „libertatea fără nici o limită a meseriilor şi sfărămarea corporaţiilor de meseriaşi". Afirmă că libera concurenţă in acest domeniu ar duce la ruina a numeroase familii, lăslnd pe meşteşugarul mic şi mijlociu pradă furiei marilor capitalişti, mai ales In timp de criză economică.
11021	338.6 (439.2) împerecheri ţehale. — G. TRANS., XIV (1851), p.
1—2: Cluj, 9 Ianuarie.
Se descriu, după Kolozsvdri Lap, abuzurile breslelor măcelarilor şi brutarilor din Cluj, arătlndu-se modul In care breslaşii lnţeleseseră să exploateze publicul şi semnallnd măsurile luate de autorităţi şi anume: autorizarea liberei vlnzări de către toţi a cărnii şi a plinii.
11022	338.6 (439.2) [Despre breslele din Transilvania şi abuzurile lor], —
G. TRANS., XIV (1851), p. 6—7.
Se arată că In curlnd breslele ardelene vor decădea cu totul şi că vor fi preferate produsele din afară, mai bune şi mai ieftine.
11023	338.6 (439.2) [Breslele ardelene şi aplicarea liberalismului economic].
— G. TRANS., XIV (1851), p. 18—19.
Se laudă abandonarea politicii economice prohibitive, ata-clndu-se reaua voinţă a breslelor transilvane, care se opun acestui nou curent de politică economică.
11024	338.6 (439.2) [Dojană publică adresată de guvernatorul Transilvaniei ţehurilor de meseriaşi, cerîndu-le să înceteze cu preţurile de speculă]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 305.
Publiclnd in extenso „decretul", redacţia 11 aprobă Intru totul.
11025	338.4	(439.2)
[Măsuri luate pentru a stăvili opoziţia breslelor din
Transilvania la primirea de noi membri]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 309.
11026	338.6	(439.2)
[Breslele din Orăştie sînt potrivnice progresului economic]. — G. TRANS., XV (1852), p. 10.
Se dau mai multe exemple de purtare a lor In acest sens.
11027	338.6	(439.2)
Despre folosul seafi nefolosul corporăţiunilor ţehale.
— G. TRANS., XV (1852), p. 138—139.
Se reproduce, aproblnd-o, părerea foii Wanderer, care se pronunţase împotriva ţehurilor, cerlnd desfiinţarea lor.
11028	338.6	(439.2)
[Inutilitatea şi caracterul dăunător al vechilor ţehuri
pentru progresul economic]. — G. TRANS., XV (1852), P-. 274.
„...Institutul ţehurilor aşa cum este el organizat din vechime, este menit numai spre a sugruma industria, ear nu spre a o nainta".
11029	338.6 (439.2) Scumpetea manufacturelor nostre. — G. TRANS.,
XVI (1853), p. 18.
Se reproduce, aproblndu-se, părerea foii ScUellit asupra scum-petei manufacturilor. După Satellit această scumpete s-ar fi datorat acţiunii ţehurilor şl lipsei de concurenţă.
11030	338.6 (439.2) [Despre plîngerile staroştilor de fierari şi carătaşi
din Braşov în legătură cu lipsa de calfe şi cu trecerea
598
www.dacoromanica.ro
338.6(439.2)
PRODUCŢIA ŞI REPARTIŢIA BUNURILOR
339.1(439.2)
acestora în Moldova sau în Ţara Românească]. — STEAOA D., I (1855), p. 23: Facte diverse.
Se dau date statistice In legături cu breasla fierarilor şi aceea a carătaţilor din Braşov şi se aduc învinuiri maiştrilor de a fi singuri vinovaţi de lipsa de calfe, din pricina opunerii lor la introducerea liberei concurenţe.
11031	B.fariţ, Gheorghe]	338.6 (439.2)
Meserii, industriă. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 326:
Transsilvania; STEAOA D., I (1855), p. 50—51: Transilvania.
Combate atitudinea retrogradă a ţehurilor braşovene şi le cere să-şi spargă „barierele".
11032	338.6	(439.2)
[Ştiri despre atitudinea breslelor din Ardeal faţă de
legea pentru libertatea industriei], — STEAOA D„ II
(1856), p. 2: Transilvania.
Breslele, cu deosebire cele săseşti din Braşov, luaseră o atitudine de opoziţie faţă de libertatea industriei In Ardeal, sperlnd că legea care se pregătea va restabili vechile privilegi i ale breslelor.
11033	338.6	(439.2)
[Se ironizează breslele din Mediaş, care protestaseră
împotriva activităţii meseriaşilor din afara lor]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 271: Intîmplări de zi.
11034	338.6	(439.2)
[Politica economică a guvernămînlului Transilvaniei faţă
de problema breslelor], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 321—322: Transilvania.
Se arată, după Wanderer, că guvernămlntul refuzase să Îndeplinească dorinţa breslei măsarilor din Braşov, care ceruse ca să nu se îngăduie aşezarea meseriaşilor străini In cetatea Braşovului. Redacţia aprobă punctul de vedere al guvernămtntului.
11035	338.6 (498.1)
[Sfatul	Orăşenesc	din	Bucureşti	anunţă	că va ajuta
pe cei ce vor să	intre	în	corporaţia	brutarilor sau a măce-
larilor].— BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 308.
11036	338.6 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
se stabilesc cîteva dispoziţii privitoare la alegerea proisto-şilor din oraşe]. — BULETIN [T. R.], 1851, p. 353 ; VEST. R., XVI (1851), p. 295.
Proistoşii aleşi sub preşedinţia vornicului oraşului „vor alege pe staroşti, pe haham şl pe şase aleşi cei ce vor avea calităţile cerute şi se vor privi mai vrednici de credinţă obştii".
11037	338.6 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească publică
jurnalul întocmit de Comisia comercială privitor la „chipul ocîrmuirii" corporaţiilor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 379—380.
11038	338.6 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească publică jurnalul întocmit de Comisia comercială privitor la „alcătuirea unui proect asupra chipului cu care să se facă alegerile de staroste'1]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, supl. la nr. 95, p. 1—2.
Este vorba de alegerea de staroste la diferite corporaţii.
11039	338.6 (498.1) [Se va forma o corporaţie de cotari, care va avea
dreptul cotăritului vaselor de vin şi rachiu în Capitală]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 56: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
11040	338.6 (498.1) Reguli pentru corporaţia brutarilor. — ANUNŢ. R.,
IV (1857), supl. la nr. 47, p. 1—2.
Regulile se referă atlt la brutarii care slnt Înscrişi In corporaţie, cit şi Ia fabricarea plinii şi la rezerva făinii pe care trebuie s-o aibă brutăriile.
11041	338.6	(498.1)
Listă de numele şi pronumele, cum şi locul locuinţei a
bărbierilor care s’a ecsaminat şi s’au găsit în drept a avea prăvălii deschise în Capitală. — BULETIN [Ţ. R.l. 1856, p. 309—310.
In total 68 de bărbieri.
11042	Rosetf, C. A.	338.6	(498.1)
[Despre alegerea primului staroste al oraşului Bucureşti], — ROMANUL, II (1858), nr. 71, p. 282.
Rosetti, care întrunise şi el 15 voturi, aduce mulţumiri vornicului oraşului, Grigore Cantacuzino, pentru modul In care se desfăşuraseră alegerile In care fusese desemnat G. Polihroniad ca prim-staroste.
11043	Rosetti,	C.	A.	338.6	(498.1)
[Anunţă alegerea sa în funcţia de staroste al marchitanilor, cu 21 de voturi din 25]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 73, p. 290.
11044	338.6	(498.3)
[Instituirea	unei	taxe de întreţinere a cancelariei sta-
rostei breslelor din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 2: Visteria Moldovii.
11045	338.6	(498.3)
[Paharnicul Iancu Negură ales şeful starostilor de
corporaţii din Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 273: Novitale din năuntru.
339 REPARTIŢIA, DISTRIBUŢIA ŞI CONSUMAŢIA BUNURILOR
Bunăstare, sărăcie, lux, foamete
11046	339 Cerşitoria şi bancroţia. — G. TRANS., XX (1857),
p. 121—122.
Se prezintă un articol din Magyar Fular din Cluj, In care se combate tendinţa de a se face averi „prin bani Împrumutaţi şi prin bancroturi", arătlndu-se că foarte mulţi, In loc de a căuta să se Îmbogăţească prin muncă, se Ingropau In datorii crelndu-şi averi fictive. In articol se mai susţine că „avuţia clştigată prin minciună şi Înşelătorie totdeauna trase blăstăm asupră-şi" şi că „poporul nestricat" nu va trebui niciodată „a cerşi bani străini", ei fiind „statornic pe cuvlntul dat, econom, păstrător, nobil şi tare Ia suflet".
11047	[Baraş, I.]	339
Omulfl. Luxulfl oameniloru. — ISIS, III (1858),
p. 350—352, 366—368, 379—382.
Consideraţii de economie politică, din punctul de vedere al capitalismului. Cercetează Ia început problema „bogăţiei naţionale" şi raportul dintre capitalul de stat şi cel particular. Din punctul de vedere ai capitalismului, caută să prezinte acumularea de mari capitaluri In mliniie cltorva indivizi drept o consecinţă naturală şi ca ceva de folos. Tot In sensul ideologic menţionat, autorul caută să prezinte luxul „raţionabii" ca ceva util vieţii economice, punln-du-I In legătură cu dezvoltarea civilizaţiei.
11048	339.1 (3) Sărăcia. — SEPTĂMĂNA, 1853, p. 51.
Măsuri luate In antichitate Împotriva celor săraci, acuzaţi de lenevie.
11049	339.1 (439.2) [Date asupra sărăciei foştilor iobagi ardeleni]. — G.
TRANS., XVII (1854), p. 261—262: Din Valea Copalnicu-Monasleriului [neterminat].
599
www.dacoromanica.ro
339.1(439.2)
REPARTIŢIA ŞI DISTRIBUŢIA BUNUklLoR
339.4/.6(498.3)
11050	D. P.	339.1 (439.2)
[Corespondenţă de la Ighiel, din 16 iunie, despre schimbările petrecute în lume în decursul veacurilor,' despre sărăcia şi greutăţile întîmpinate de ardeleni şi despre datoria lor de a se strădui să le învingă], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 98—99, 101—102.
11051	P. B.	339.1	(439.2)
[Corespondenţă din Satumare despre o epidemie de
sinucideri şi despre excesele în direcţia luxului]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 241.
Sinuciderile au, In parte, la baza lor falimente şi ruinări pricinuite de criza economică şi de simţul de neprevedere şi de risipă al respectivilor.
11052	Pop, G.	339.1	(498.1)
Negustorie, industrie, lues. — G. TRANS., XV (1852),
p. 110—112, 115: Dela Buzeul românesefl.
Se atacă cu asprime importul obiectelor de lux in Principate.
11053	339.1	(498.1)
| Ieftinătatea din Ţara Românească scoasă în evidenţă
de foaia „Wanderer"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 307.
Se arată că foaia germană observase că „nu e ţeară In toată Europa unde popoiul mlncă plnea aibă de 2 1/2 punţi greutatea cu 4 cr. şi pine neagră cu 3 cr.“.
11054	339.1 (498.1) [Depărtarea de lux, din cauze de economie, a boierilor,
susţinută de un corespondent al foii „Ost-Deutsche-Post“].—G. TRANS., XVI (1853), p. 44.
Gazeta Transilvaniei salută cu bucurie ştirea, mărturisind insă că nu o crede reală.
11055	339.1 (498.1)
[Despre măsurile luate de caimacamul Alexandru D. Ghica pentru „a uşura clasele sărace de împovără-toarea scumpete asupra celor de hrană11].—VEST. R., XXI (1856), p. 226: Bucureşti.
Sub formă de scrisoare trimisă de un abonat; text român şi francez.
11056	Boucher, Mărie	339.1 (498.3)
Asupra pauperismuluî. — FOILETONUL Z., IV (1855), p. 105—107.
Prin înfiinţarea osplclllor pentru săraci, Moldova nu a rezolvat definitiv problema pauperismului, care este greu de rezolvat. Pentru a uşura puţin nevoile săracilor, femeile moldovene slnt îndemnate să-şi părăsească preocupările mondene şi să-şi întrebuinţeze o parte din timp pentru ajutorarea acestora.
11057	339.4/.8 (498.1)
[Ofis către Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti din 22 septembrie 1852, privitor la ţinerea în bună socoteală a cutiilor săteşti şi a magaziilor de rezervă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 333—334; G. TRANS., XV
(1852), p. 311: Terra românească si Moldavia.
11058	339.4/.8 (498.1) [Domnitorul Ţării Româneşti aprobă jurnalul Sfatului
Administrativ Extraordinar prin care Sfatul orăşenesc al Capitalei este autorizat să facă un împrumut de zece mii galbeni ca să cumpere grîu de rezervă, pentru asigurarea oraşului cu pîine în timpul iernii şi primăverii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 193—194.
Se publică raportul Departamentului din Năuntru către domnitor, jurnalul Sfatului şi rezoluţia domnească.
11059	339.4/.8 (498.1) [Oraşul Bucureşti primeşte aprobarea de a contracta
un împrumut de 10 000 ducaţi, pentru completarea magaziilor sale de rezervă cu cereale]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 237: Donaufiirstenthumer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 258: Ţara Românească.
11060	339.4/.8 (498.1) Starostia corporaţii brutarilor. — VEST. R., XVIII
(1853), p. 292.
Starostia, fiind Însărcinată de înalta Stăptnire a Ţării Româneşti să facă o rezervă de 3 000 chile grtu, pofteşte pe cei ce au grtu de vlnzare să treacă pe la sediul ei.
11061	339.4/.8 (498.3) [Sfatul Administrativ al Moldovei, ţinînd seamă de
nevoile locuitorilor de la sate, a hotărît să se dea în folosul acestora trei părţi din sumele adunate în cutiile săteşti]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 93; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 93: Novitale din năuntru.
Măsura e luată din cauza greutăţilor ce au apăsat asupra ţării In ultimii doi ani: transporturi pentru oştire, epizootie ş.a.
11062	339.4/.8 (498.3) [Comentariu despre hotărîrea guvernului moldovean
privitoare Ia ajutorarea ţăranilor în vederea muncilor agricole de primăvară]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 123: Novitale din năuntru.
Ţăranii secătuiţi de „angării militare" „şi pe care epizotioa i-au lipsit plnă şi de vitele ce aveau” vor primi, In conformitate cu hotărîrea guvernului, ajutoare băneşti din „casa lor de rezervă". Slnt Îndemnaţi proprietarii să vină şi ei In ajutorul sătenilor lor.
11063	339.4/.8	(498.3)
[Măsurile luate de Consiliul Administrativ al Moldovei
pentru a împiedica scumpirea şi lipsa pîinii în Iaşi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 893—894: Moldova.
11064	339.4/.8 (498.3) [Departamentul din Năuntru al Moldovei publică o
circulară cu privire la responsabilitatea privighitorilor de ocoale pentru magaziile de rezervă], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 365; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 373: Novitale din năuntru.
11065	339.4/.8 (498.3) [Circulară adresată isprăvniciilor în privinţa „asigurării depozitelor de pine de prin magaziile de rezervă11]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 325: Departamentul din lăuntru.
600
www.dacoromanica.ro
34 DREPT
34(.) Dreptul la diferite popoare
340	Chestiuni generale
341	Drept	internaţional
342	Drept	public, constituţional
343	Drept	penal
347	Drept	civil
347.7	Drept	comercial
347.9 Procedură. Personal judiciar. Organizare judecătorească
348	Drept bisericesc. Organizare şi administraţie bisericească
34(.) DREPTUL LA DIFERITE POPOARE (Istoric, izvoare de drept, generalităţi)
11066	34 (37) Legile romane.— FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),
p. 137—138, 145—146, 153—155, 161—164.
Reproducere din foaia lui I. Genilie Universulu, 1848. Studiu asupra istoriei legislaţiei poporului roman.
11067	Sigara, I.	34 (37)
Consideraţii generale asupra Dritului Roman. — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 372—373, 394—398.
Fragment. Istoric al dreptului roman de la origini plnă la Iustinian.
11068	34 (436) [Ştire despre reorganizarea presei oficiale a Imperiului
austriac]. — G. TRANS., XV (1852), p. 19, col. I: Viena, 20 ian.
Se arată c& Foaia imperială de legi, ce apărea In 10 limbi din 1849, va Înceta să mai iasă şi că In locul ei legile vor fl publicate In Wiener Zeitung, după care vor fi publicate In traducere In jurnalele provinciale. Se aprobă măsura.
11069	34	(436)
[Ştiri	despre	încetarea	apariţiei	în	8	limbi	a	„Foii
Oficiale a legilor" de la Viena şi despre publicarea legilor în buletinele provinciale, în celelalte limbi]. — G. TRANS., XV (1852), p. 287.
Se precizează că Foaia Oficială va continua să apară In limbile germană şi italiană.
11070	34	(436)
[Hotărîrea ca legile să fie traduse la Ministerul Justiţiei
din Viena în toate limbile Imperiului, în cazul cînd „Foaia Oficială" ar înceta să apară în toate aceste limbi]. — G. TRANS., XV (1852), p. 290, col. II: Viena, 29 sept.
Se arată că, In orice caz, legile nu vor fi traduse „pe la gubernii, nici pe la Preturele Mari judecătoreşti". Gazeta Transilvaniei cere ca să nu se lipsească popoarele Imperiului de privilegiul de a-şi cunoaşte legile In propria lor limbă.
11071	34 (436)
[Ştire	despre	publicarea	legilor	Imperiului	în	nouă
limbi prin buletinele provinciale], — G. TRANS., XVI (1853), p. 3, col. II: Viena, 9 ian.
Se găseşte bună această măsură.
11072	34 (436) [Articol cu privire la felul cum se fac, se editează
şi se difuzează traducerile oficiale în româneşte ale legilor Monarhiei], — G. TRANS., XVI (1853), p. 26, col. II.
Se insistă Îndeosebi asupra activităţii de traducător, la Viena, a redactorului oficial, Ioan Malorescu.
11073	34 (436) [Ştire despre ocuparea postului de „conlraslator" la
redacţia românească a legilor din Viena].— G. TRANS., XVI (1853), p. 26, col. II.
Se arată că postul acesta fusese ocupat după ce, timp de i 1/2 ani, Ioan Malorescu făcuse munca atlt a translatorului cit şi a cotranslatorului.
11074	34 (439.2) [Se anunţă apropiata introducere a condicii de legi
austriece modificate, în Ungaria şi Transilvania]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 398.
11075	34 (439.2) Noa organisăţiune judecălorească în Ardeal. — G.
TRANS., XV (1852), p. 154—155.
Se arată că rom&nii erau mulţumiţi de introducerea In Ardeal a condicii legilor austriece şi de punerea In vigoare a regulamentului provizoriu de procedură civilă, tradus şi In romăneşte. Se semnalează că şi condica legilor austriece fusese tradusă In iimba română de Ioan Maiorescu, aşteptlnd doar tiparul.
11076	34 (498.1) [Departamentul Dreptăţii anunţă că s-au tipărit
„într-un exemplar toate legiuirile cîle s’au întocmit şi s’au promulgat" în timpul lui Barbu Ştirbei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 226—227.
Legiuirile slnt aşezate după feluritele ramuri de administraţie in mod cronologic.
11077	34 (498.3) [Informaţie cu privire la întocmirea unei colecţii de
legi care au fost aplicate în Moldova în perioada de la introducerea Regulamentului Organic pînă în prezent]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 217, col. II: Tier’a romanâsca si Moldavi’a.
Comisia, alcătuită din Iorgu Suţu, Pricopie Florescu şi Dimitrie Hasnaş, şi-a Îndeplinit misiunea, după doi ani de activitate.
11078	34 (498.3) [Anaforaua Ministerului Dreptăţii din Moldova, aprobată de domn, privind alcătuirea unei comisii care să se ocupe „cu clasificarea şi darea în tipar" a aşezămintelor şi dezlegărilor judecătoreşti începînd din anul 1844]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 53—54: Ministerul Dreptăţii.
11079	34 (498.3) (094) [Anaforaua Ministerului Dreptăţii al Moldovei prin
care cere, pentru „luminarea magistraturei", publicarea într-un volum a aşezămintelor şi dezlegărilor judecătoreşti din 1844 pînă la zi. Cu aprobarea domnească]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 53—54: Ministeriul Dreptăţii.
601
www.dacoromanica.ro
•1 (4.>8.3) (094)
DREPT: CHESTIUNI GENERALE — DREPT INTERNATIONAL
341.222 (498)
11080	34 (498.3) (094) [..Liste de hrisoavele domneşti şi de acturile Caima-
ramiei date în cursul anilor 1855—1856“]. — BULETIN f.Mold.], XXV (1857), adaos Ia nr. 20, p. 21—24: Ministerut Dreptăţii.
120 regeşte dc acte prin care se cmfiimă vînzărilc silnice şi liotărtrile judecătoreşti.
340	CHESTIUNI GENERALE
340.6 Medicină legală
11081	Rosetti, C. A.	340
Studii uşoare despre principii. Dreptul. — ROMÂNUL,
I (1857), nr. 7, p. 1—2 [neterminat].
Arată că misiunea ziaristului este foarte grea In timpuri de tranziţie. Pledează pentru respectarea tuturor opiniilor. Cere ca românii să nu lupte numai pentru cele patru puncte ale programei unioniste, ci şi pentru un al cincilea: dreptul, care după el este „facultatea liberă a omului d’a face ceea ce voieşte, cu următoarea ttrmuire: ce ţie nu-ţi place, altuia nu face". Recomandă respectarea legilor, cerind Insă ca ele să fie „perfectibile, iar nu nestrămutate"» căci „legile se’vechesc şi ele ca şi omul, ca şi frunzele arburilor» ca totul In sflrşlt". în concluzie, cere ca „legile să fie „prefăcute" de naţia Întreagă, prin mandatarii ei", ca să se lase libertatea tiparului şl ca luptele să se dea pe principii, iar nu pe oameni.
340.6	MEDICINĂ LEGALĂ
11082	340.6 Matthăus Iosef Orfila. — BUKURESTER DT. Z.,
IX (1853), p. 99.
Viaţa şi opera celebrului profesor de medicină legală la universitatea din Paris, cu prilejul morţii sale.
11083	[Baraş, I.]	340.6
Despre smintire în relaţiunea el cu cestiunile juridice.
— ISIS, II (1857), p. 161—164, 169—171, 185—187, 201—203.
O serie de articole lnfăţişlnd contribuţia psihiatriei la Înlăturarea erorilor judiciare, provocate mai ales ln trecut de credinţa eronată că nebunii ar fi posedaţi de diavol. Deci e important pentru orice jurisconsult Bă cunoască stările psihice anormale, ln care cineva poate săvlrşl acte de care să nu fie responsabil. Autorul Înfăţişează ln acest sens: 1. alienaţia mintală; 2. cretinismul; 3. monomania şi distracţiunea.
11084	[Baraş, I.]	340.6
Zmintirea în raportulu ei cu cuestiunile juridice. —
ISIS, III (1858), p. 9—13, 17—20, 25—28, 33—36, 47— 48, 54—56, 87—88, 89—93, 103—104.
Studiul are următoarele capitole: [I]—II Sinuciderea, III Hallucinaţiunea shi Uluslunea, IV—VI Omuciderea nevoluntară, VII [greşit: VIII] Pyromaniea, VIII [greşit: VII] Monomania prin imitaţiune, [IX] Somnulă.
341	DREPT INTERNAŢIONAL Chestiunea Dunării, tratate, convenţii etc.
341.5 Drept internaţional privat
Vezi şi:	327 Politică internaţională
382.4 Tratate comerciale
11085	Russo, N.	341.211
încercare asupra dreptului putlicu al Romanilor*
sau Ronania shi Turcia. — CONSERVATORUL, 1856, nr. 1, secţia I, nov. şi dec., p. 1—187.
După o scurtă introducere privitoare la definiţia şi Împărţirile dreptului, autorul prezintă evoluţia dreptului public al românilor de la colonizarea Daciei de către romani plnă la Întemeierea Principatelor şi de acolo plnă ln prezent. Expunlnd evenimentele ln mod cronologic, autorul caută să reconstituie ln partea I-a vechiul drept românesc, mai ales sub aspectul său internaţional, ca dovadă a continuei independenţe a Principatelor Române faţă de Turcia.
11086	Bolliac, Cezar	341.211
[Articol despre drepturile de suveranitate ale Principatelor].— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 190.
Discută Înţelesul cuvlntului de autonomie ln decursul istoriei. Demonstrează pe bază de texte că Principatele nu şi-au pierdut niciodată drepturile decurglnd din suveranitate.
11087	Creţeanu, G. Z.	341.211
[Articol despre drepturile de suveranitate ale Principatelor şi despre dreptul lor de a se uni între dînsele]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 189—190: Bucureşti, 25 octombre.
Autorul reproduce un fragment dintr-o scriere apărută ln 1856, ln care se demonstrase ln mod juridic că Principatele nu-şl pierduseră suveranitatea lnchinlndu-se Turciei.
11088	Papadopol Calimah, Al.	341.211
O cauză celebră. — STEAOA D., III (1858), nr. 72,
p. 287 [greşit: 199].
Studiu juridic ln care autorul cercetează din punctul de vedere al dreptului internaţional problema refuzului agenţiei austriece de a accepta paşapoartele emise ln numele Principatelor Unite.
11089	Angelescu, E.	341.211
Principatele Române. — NATIONALULO, I (1858),
p. 231—232, 236, 243—244.
Discută pe larg drepturile de autonomie ale Principatelor şi cele de suzeranitate ale Turciei şi arată care este sistemul cel mai potrivit pentru reorganizarea Principatelor.
11090	341.211 Despre vorba capitulatiuni. — BUCIUMUL, I (1857),
p. 13—14.
Etimologia latină nu lămureşte sensul uzual al cuvlntului. El s-a format ln evul mediu; sensul lui ln acel timp. înţelesul pe care i l-a dat Ludovic al XlV-lea. Sensul ln care l-a Întrebuinţat Turcia.
11091	341.222 (498:439.2) [Ştire despre comisia austriaco-română, care avea
sarcină să traseze linia de hotar între Transilvania şi Principate]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 177: Monarhia Austriacă.
11092	341.222 (498.3) [Discuţiile din Adunarea ad-hoc a Moldovei cu privire
la chestiunea graniţelor ţării]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 12, p. 2—3: Şedinţa din 12 Noem-brie, supl. 1 p. 3—4.
Se votează următoarea dorinţă: „Adunarea ad-hoc a Moldovei doreşte ca puterile garante, recunosclnd vechiul şi neprescriptibilul drept al Principatelor de a regula ele singure hotarele lor despre staturile vecine, să binevoiască a Încuviinţa tot odată îndreptarea hotarelor Principatelor Unite prin o Comisie Europeană", în supliment se redă textul raportului comisiei privitor la această problemă.
11093	341.222 (498) [Raportul prezentat de C. Hurmuzachi şi dezbaterile
privitoare la chestiunea îndreptării hotarelor dintre Principatele Unite şi Imperiul otoman în Delta Dunării], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 19, p. 1—4, nr. 20, p. l—4, supl. Ia nr. 20, p. l—4.
Se redau numeroase documente ln legătură cu această chestiune.
602
www.dacoromanica.ro
341.222 (498.3)
DREPT INTERNAŢIONAL
341.224
11094	341.222 (498.3) [Proiect de moţiune privitor la îndreptarea graniţelor ţării, propus de Adunarea ad-hoc a Moldovei], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), două foi volante, nr. 18 şi 19, legate la finele colecţiei.
Se cere rezolvarea chestiunii printr-o comisie europeană.
11095	341.224 [Protocolul semnat la Viena la 13 noiembrie 1850
între Rusia şi Austria privitor la plutirea pe Dunăre], — VEST. R., XVI (1851), p. 58: Rusia.
Protocolul prelungeşte pe Încă un an convenţia Încheiată la 25 iulie 1840 Intre Rusia şl Austria.
11096	341.224 [Informaţie despre prelungirea pe timp de un an a
convenţiei încheiate între Austria şi Rusia privitoare la navigaţia pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 49:’Roşia.
Data Încheierii convenţiei vechi: 25 iulie 1840.
11097	341.224 [Ştire din Austria, referitoare la negocierile dintre
Austria şi Rusia în legătură cu navigaţia pe Dunăre], — ZIMBRUL, II (1851), p. 30, col. II: Revistă Politică.
Negocierile aveau drept scop „a se prelungi tratatul asupra plutirei Danubiului".
11098	341.224 [Despre tratativele Austriei cu Rusia pentru reînnoirea tratatului privitor la plutirea pe Dunăre],—VEST. R., XVI (1851), p. 246: Austria.
11099	341.224 [„Se zice că Austria şi Rusia au renoit, după condiţiile cele vechi, tratatul de navigaţie pe Dunăre**]. — VEST. R., XVI (1851), p. 296: Austria.
11100	341.224 [Informaţie despre tratatul de navigaţie pe Dunăre
ce urmează â se încheia între Austria şi Rusia]. — VEST. R., XVI (1851), p. 335: Austria.
Tratatul actual nu se deosebeşte de cel din 1840: navigaţia liberă, Rusia se angajeasă a construi un far şi a degaja braţul Sulina.
11101	341.224 [Ştire cu privire la reînnoirea tratatului de navigaţie
pe Dunăre între Austria şi Rusia, la 10/22 septembrie]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 105—106: Revistă Politică.
11102	341.224 [Ştire cu privire la intenţiile Imperiului otoman de a
participa la negocierile duse între Austria şi Rusia pentru un nou tratat, referitor la navigaţia pe Dunăre]. — ZIMBRUL, II (1852), p. 215, col. I: Revistă Politică.
11103	341.224 [Se anunţă din Viena că acolo „se vor publica pe curînd
trei tractaturi încheiate între guvernul austriacesc şi rusesc, adică: tractatul privitor la darea sării, tractatul în privinţa plutirei Dunării şi convenţia ţintitoare la canalizaţia îmbucăturei de Sulina**]. — VEST. R., XVII (1852), p. 54: Austria.
11104	341.224 [Ştire despre încheierea negocierilor austro-ruse privind regimul Dunării]. — G. TRANS., XV (1852), p. 23, col. I.
11105	341.224 [Ştire despre încheierea definitivă a tratatului ruso-
austriac „pentru corăbierea pe Dunăre privitoriu la gura Sulinei**]. — G. TRANS., XV (1852), p. 307, col. I.
Se arată că „Se mal cere singura publicare din Imbe părţile".
11106	341.224 [Fragment dintr-un articol al „Jurnalului de S. Pe-
tersburg** cu privire la libertatea navigaţiei pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 330: Rosiea.
în articol se arată că Rusia a susţinut In permanenţă ideea liberei navigaţii pe Dunăre şi se descriu măsurile tehnice luate de către Rusia pentru uşurarea navigaţiei la gurile fluviului.
11107	341.224 [Ştiri şi articole privind chestiunea Dunării]. — G.
TRANS., XVIII (1855), p. 82: Austria, 86: Austria, 90: Cronica străină, 94: Austria, 106—107: Austria,
11108	C.	341.224
Gurele Dunărei. — ZIMBRUL, III (1855), p. 270—
272.
După Dăbals. Este analizată problema navigaţiei libere pe Dunăre, In lumina lucrării Patru scrisori asupra liberei navigaţii a Dunărei, de D. Wurm, insistlndu-se asupra evoluţiei problemei In secolul XIX. Este vorba de cartea: Vier Briefe iiber die freie Donau — Schiffahrt, apărută la Leipzig, In 1855.
11109	341.224 [Numele membrilor Comisiei europene, ale căreia
lucrări au de scop „a înlesni comunicaţia aplicaţiunei Dunărei şi gurilor ei după principii de internavigaţiune aşezaţi în actul congresului de Viena**]. — TIMPULtT, I (1856), nr. 1, p. 3—4.
Comisia, care lucrează la Galaţi, se compune din reprezentanţii Austriei, Franţei, Marei Britanii, Prusiei, Sardiniei şi Turciei. După La Presse d’Orient.
11110	341.224 [Numele membrilor „Comisiunei rîureane**, care are
misiunea de a elabora regulamente de navigaţie şi de poliţie fluvială]. — TIMPULtT, I (1856), nr. 1, p. 4.
„După desfiinţarea Comisiunei europene, ea va fi Însărcinată de a veghia pentru susţinerea navigaţiunei gurilor Dunărei şi ţărmurilor Învecinate cu marea". în această comisie slnt reprezentanţii Austriei, Bavariei, Moidaviei (P. Donici), Serbiei, Turciei, Valahiei (contele N. Roset) şi Wurtembergului. După La Presse d'Orient.
11111	341.224 [Ştiri în legătură cu chestiunea Dunării]. — L’ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 41: Semaine politique, 51—52: La presse europăenne sur Ies Principautăs.
11112	341.224 [Congresul de la Paris „a proclamat sloboda plutire
a Dunării pentru toate marinele** fără deosebire]. — VEST. R., XXVI (1856), p. 102: Revistă politică.
11113	341.224 [Ştire despre atitudinea nefavorabilă a Rusiei faţă de
numirea lui D. Sturza în comisia Dunării]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 175, col. I: Constantinopole, 30 Maiu n.
Este vorba nu de Dim., cl de Grig. Sturza.
11114	341.224 [Ştiri despre comisia europeană a Dunării], — STEAOA
D., II (1856), p. 192: Buletinul zilei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 230: Novitale din năuntru.
După Corespondenta Prusiană, se anunţă că Rusia a numit ca reprezentant pe baronul Offenberg, Prusia pe Bitter, Austria pe Becke. Sediul va fi la Galaţi.
11115	341.224 [Ştiri despre apropiata întrunire la Viena a comisiei
europene „pentru regularea plutirei pe Dunăre**].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 284 [greşit: 285], col. III: Novitalele zilei.
Comisia urmează să se Întrunească la 1 oct. 1856. Comisar din partea Moldovei s-a numit Inginerul Donici.
603
www.dacoromanica.ro
341.224
DREPT INTERNATIONAL
341.224
11116	341.224 [Articol de fond din „Nordul", referitor la viitoarele comisii ale Dunării], — STEAOA D., II (1856), nr. 60, p. 240 [greşit: 152]: Presa străină despre principate.
Anunţă că va fi o comisie compusă din comisarii Rusiei, Austriei, Prusiei, Franţei, Angliei, Sardiniei şi Turciei, care va avea In grijă curăţirea gurilor Dunării. Apoi va fi o comisie din reprezentanţii Bavariei, WUrtembergului, Austriei, Ţării Româneşti, Moldovei, Serbiei şi Turciei, care va reglementa navigaţia pe Dunăre. Membrii primei comisii s-au şi numit. Steaoa D. observă că, pentru comisia cealaltă, guvernul Moldovei l-a numit pe inginerul P. Donici.
11117	341.224 [Se anunţă trimiterea lui Donici la Viena, ca reprezentant al Moldovei în comisia care va discuta chestiunea navigaţiei pe Dunăre], — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 89, p. 1, col. II.
Ştire din Journal de Constantinople.
11118	341.224 [Comentariu în legătură cu numirea lui Panait Donici
în comisia europeană a Dunării]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 311: Novitalele din Năuntru.
11119	341.224 Libertatea Dunărei. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157,
p. 1—2.
Traducere din ziarul francez Pava. Se arată atitudinea diferitelor puteri europene faţă de felul cum trebuie garantată libertatea navigaţiei pe Dunăre, analizlndu-se problema In lumina negocierilor diplomatice din ultimii ani.
11120	341.224 [Se anunţă că la Viena s-a întrunit comisia „ţărmurală"
a Dunărei]. — GAZ.DE MOLD., XXVIII [greşit: XXVII] (1856), p. 350, col. III: Novitalele zilei.
11121	341.224 [Se anunţă întrunirea la Galaţi a comisiei pentru
reglementarea navigaţiei pe Dunăre], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157, p. 4, col. II: Telegrafia streină.
După Corespondenta Prusiană. Se indică persoanele numite in comisie din partea Prusiei, Austriei şi Rusiei.
11122	341.224 [Se anunţă că „mădularele Comisiei Dunărei s-au
adunat la Galaţi"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [greşit: XXVII] (1856), p. 350, col. III: Novitalele zilei.
11123	341.224 [Se anunţă că plenipotentul Angliei pentru Comisia
reglementării navigaţiei pe Dunăre, maiorul Stors, a sosit la Galaţi şi a închiriat o casă pentru un an]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 321: Galaţi.
11124	341.224 [Ştire despre întrunirea la Galaţi a Comisiei Dunărene],
— GAZ. DE MOLD., XXVIII [greşit: XXVII] (1856), p. 363: Novitale din Năuntru.
Se arată că prima şedinţă a avut loc la 4 noiembrie şi se dă numele delegaţilor diferitelor puteri europene. — Text român şi francez.
11125	341.224
[Despre prima	şedinţă a	comisiei	Dunării].,— ANUN-
ŢĂTORUL, IV (1856), p. 380: Berlin.
11126	341.224
[Se anunţă că la Galaţi s-a ţinut prima şedinţă a comisiei Dunării]. — G.	TRANS.,	XIX	(1856),	p. 355,
col. I: Tiăr’a romanfesca si Moldavi’a.
Se dau numele delegaţilor.
11127	341.224 [Despre lucrările comisiei ţărilor dunărene asupra
plutirii pe Dunăre], — VEST. R., XXI (1856), p. 338: Austria, 374: Austria.
Comisia de la Galaţi s-a întrunit şi urmează să discute problema îmbunătăţirii plutirii la gurile Dunării. Comisia de la Viena nu şi-a început lucrările deoarece nu a sosit încă reprezentantul Ţării Româneşti.
11128	341.224 [Ştiri din „Gazette de Vienne" privitoare la lucrările
comisiilor internaţionale ale Dunării], — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 91, p. 1, col. I: Principautăs.
Se arată că la Galaţi se şi întruniseră membrii comisiei internaţionale şi că la Viena se strinseseră aproape toţi membrii comisiei statelor riverane. Redacţia foii Le Courrier de Bucaresl adaugă că şi delegatul Ţării	Româneşti trebuie să	fi	sosit	in capitala
Austriei.
11129	341.224 [Lista membrilor comisiei internaţionale a Dunării de la
Galaţi]. —LE	COURRIER DE B.,	I	(1856),	nr. 93,
p. 1, col. I: Bucarest, 21 novembre (3 dăcembre).
Se anunţă că această comisie tşi ţinuse la 4 nov. 1856 prima şedinţă.
11130	341.224 [Ştire despre primele lucrări ale Comisiei Dunărene
de la Galaţi pentru uşurarea navigaţiei la gurile fluviului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [greşit: XXVII] (1856), p. 378, col. III.
11131	341.224 [Scurt extras din ,,N[eue] Pr.[ager] Z.[ei]t[un]g“ cu
privire la dezbaterile comisiei statelor riverane dunărene la Viena]. —BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 354: Oesterr. Monarchie.
11132	341.224 [Ştiri în legătură cu chestiunea Dunării]. — L’fiTOILE
DU. D. [Bruxelles], I (1857), p. 73, 80: La presse euro-pâenne sur Ies Principautâs, 176: La presse europăenne sur Ies Principautăs, 189: Nouvelles des Principautăs; 194, 207, 238—239, 257—258, 288: Commission permanente des ătats riverains; II (1857), p. 320: La presse europâenne sur Ies Principautăs.
11133	341.224 [Despre rapoartele înaintate la Paris de Comisia europeană a Dunării de la Galaţi şi de Comisia statelor „rîpene" ale Dunării din Viena], — NAŢIONALULt, I (1857), p. 3: Francia.
Traducere după Journal des Dibats.
11134	341.224 [Neînţelegeri ivite între marile puteri referitor la
noul regim de navigaţie pe Dunăre întocmit de comisia statelor riverane], — NAŢIONALULt, I (1857), p. 28: Paris, Berlin.
Franţa susţine ca acest regulament să fie supus controlului şi sancţionării conferinţei de la Paris: cu attt mal necesară este intervenţia conferinţei, cu cit proiectul de regulament ar fi mai favorabil intereselor Austriei şi Turciei, decit intereselor Principatelor Dunărene. — Articol tradus după Journal des Dibats.
11135	341.224 [Despre lucrările „Comisiei statelor ţărmurene ale Dunării" şi ale Comisiei europene dunărene]. — ANUNŢ.
R., IV (1857), nr. 13, p. 3—4: Germania, nr. 14, p. 2: Austria.
Lucrările primei comisii merg Încet din cauza marilor interese contrarii, care trebuiesc aranjate, pe cind lucrările comisiei europene înaintează satisfăcător.
604
www.dacoromanica.ro
341.224
DREPT INTERNAŢIONAL
341.224
11136	341.224 [Rezumatul unei corespondenţe „de pe ţermurile Dunării", datată 6 martie, publicată în ziarul „Independen-ţia“, probabil „L’Independance Belge"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 83: Turciea.
In corespondenţă se explică încetineala cu care Înaintau lucrările comisiei statelor riverane ale Dunării, prin interesele contrarii ale marilor puteri.
11137	341.224 [Extras din „La Presse d’Orient", în care această
foaie condamnă înlocuirea lui Donici din comisia Dunării, acuzînd Căimăcămia Moldovei că l-a schimbat pentru că se arătase activ], — SECOLULtJ, I (1857), nr. 38, p. 2; ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 50: Presa streină despre Principate.
11138	341.224 [Corespondenţă trimisă la 12 mai, din Bucureşti,
foii „Daily News" şi tratînd despre activitatea comisiilor dunărene], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 189: Nouvelles des Principautăs.
Se dau amănunte cu privire la activitatea comisiei de la Viena, prezicindu-se că Donici, reprezentantul Moldovei, nu fusese Înlocuit conform dorinţei Austriei. Se arată că singurii reprezentanţi care se opuneau ţelurilor dominante ale cabinetului de la Viena erau Niculae Rosettl, delegatul muntean, şi Donici.
11139	341.224 [Se anunţă că la Viena comisia Dunării şi-a întrerupt
lucrările, reprezentanţii Bavariei şi ai Wiirtembergului neavînd instrucţiuni], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 151, col. I—II: Austria.
11140	341.224 La commission des Etats riverains du Danube. —
L’ETOILE DU D. [Bruxelles ], I (1857), p. 194, col. III.
Se cere ca sediul comisiei permanente a statelor riverane ale Dunării să nu fie la Viena, ci la Galaţi.
11141	341.224 [Austria se plînge la curţile germane de atitudinea
delegatului Prusiei la comisia dunăreană în privinţa lucrărilor ce trebuiesc îndeplinite pentru a face navigabile gurile Dunării], — SECOLULtJ, 1 (1857), nr. 45, p. 4: Prusia.
Comisarul prusian s-a unit cu părerea delegaţilor Franţei şi Rusiei.
11142	341.224 [Corespondenţă trimisă din Viena foii „Times", în
care se anunţă terminarea lucrărilor comisiei riverane a Dunării de la Viena şi se combate tendinţa Austriei şi a Turciei de a rezolva problema Dunării „în familie"].— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 288, col. II: Comission permanente des ătats riverains.
11143	341.224 [Se anunţă că la Viena a fost semnată în 26 oct. hoţă-
rîrea comisiei ţărilor riverane cu privire la libera plutire pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 347.
Din partea Moldovei a semnat postelnicul dr. Steegd. tntr-un scurt comentariu se arată Însemnătatea acestui act pentru Moldova. — Text romftn şi francez.
11144	341.224 Le nouveau trăită de Vienne.—L’ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 299—300.
Se Înştiinţează, după Osl-Deutsche Post din 8 noiembrie, că se semnase tratatul de navigaţie pe Dunăre. Se protestează Împotriva faptului că delegaţii Principatelor nu fuseseră admişi la semnarea actului.
11145	341.224 Dălăgues et Commissaires. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 320: La presse europăenne sur Ies Principautăs.
Pornindu-se de la corespondenţă publicată In L’Indtpen-dance Belge, se combate deosebirea care se făcuse la comisia riverană a Dunării de la Viena Intre „comisari" şi „delegaţi", demon-strindu-se că In adevăr „comisarii" Principatelor Dunărene aveau atribuţii egale delegaţilor celorlalte state.
11146	341.224 [Ştiri în legătură cu chestiunea Dunării]. — L’ETOILE
DU D. [Bruxelles], II (1858), nr. 75, p. 333: La presse europăenne sur Ies Principautăs; 341: La presse euro-păenne sur Ies Principautăs; 364—366 [greşit: 264—366]: Documents tures relatifs â la question du Danube.
11147	341.224 [Extrase din „Corespondentiea Austrieană" — „Oes-
terreichische Korrespondenz" — cu privire la lucrările Comisiei Dunărene din Viena], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 7—8: Austriea.
11148	341.224 Commission permanente des ătats riverains du Danube.
—	L’ETOILE DUD. [Bruxelles], II (1858), p. 351—353: Affaires des Principautăs.
Amănunţită dare de seamă asupra poziţiei Principatelor la conferinţa de la Viena. Se dau detalii privind atitudinea delegatului moldovean Donici şi asupra politicii abuzive a Turciei referitoare la destituirea sa. In sfirşit se expune modul In care se desfăşuraseră şedinţele din 7 şi 10 noiembrie 1857, in care se semnase convenţia asupra căreia căzuseră de acord doar delegaţii Austriei, Bavariei, Turciei şi WUrtembergului, nu şi cei ai Principatelor Dunărene. Se redă protocolul şedinţei din 7 noiembrie şi se dau amănunte asupra aceleia din 10 noiembrie şi asupra rezistenţei comisarilor Principatelor Dunărene faţă de tentativele Austriei şi Turciei de a-i sili să iscălească convenţia Intr-un mod umilitor pentru ţările lor.
11149	341.224 Documents tures relatifs â la question du Danube.
—	L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 364—366 [greşit: 264—366].
Se redau instrucţiunile adresate de Aali Paşa lui Cabull effendi la 29 decembrie 1857 şi nota lui Fuad Paşa din 16 ianuarie, care, amindouă, justifică politica Porţii In chestiunea Dunării, precum şi privitor la semnarea şi ratificarea convenţiei de la Viena de către statele riverane.
11150	Un habitant des bords du Danube infdrleur
341.224
[Polemica unui corespondent „dela Poarta-de-Fier“ cu „Le Journal de Francfort" în chestiunea dreptului delegaţilor Principatelor la conferinţa de la Viena de a semna convenţia de navigaţie pe Dunăre a statelor riverane]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 370—372: Affaires . des Principautâs.
11151	341.224 [Extrase dintr-un articol publicat în „Frankfurter
Journal" cu privire la discuţiile în jurul convenţiei încheiate între statele riverane ale Dunării]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 10: Austriea.
Ziarul german apără punctul de vedere al Austriei, faţă de cel al Franţei.
11152	341.224, [Despre stadiul chestiunii Dunării]. — TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 15: Parisu, 12 Ianuarie.
Se prezintă divergenţele care existau In această privinţă Intre cabinetele de la Paris şi Londra pe de o parte şi cel de la Viena pe de altă parte.
605
www.dacoromanica.ro
341.224
DREPT INTERNATIONAL
341.224
11153	341.224 [Presa străină despre acordul de la Viena cu privire
la navigaţia pe Dunăre].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 18—19: Austriea, p. 23, col. I: Rosiea şi Poloniea, p. 52: Novitalele zilei.
Traduceri din presa străina şi informaţii referitoare Ia atitudinea diferitelor puteri europene şi la negocierile care au avut loc ln legătură cu Încheierea actului de navigaţie de la Viena.
11154	341.224 [Se dezminte că s-ar fi iscat neînţelegeri asupra „actului de plutire" pe Dunăre]. — NAŢIONĂLUL0, I (1858), p. 35: Viena.
Ştirea este reprodusă după Ost-Deutsche-Post; se adaugă că numai clteva obiecţii au fost prezentate de Franţa, dar şi acestea vor găsi o dezlegare mulţumitoare.
11155	Renăe, Am.	341.224
[Articol publicat în „Le Constitutionnel" din 22 ianuarie, în care se combate tendinţa Austriei şi Turciei de a elimina celelalte puteri de la fixarea statutului de navigaţie al Dunării, prin notificarea oficială a convenţiei statelor riverane, semnată la Viena], — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 341: Question de la liberte de navigation du Danube.
11156	341.224 [Informaţii din presa străină privitoare la problema
dacă textul convenţiei privitoare la navigaţia pe Dunăre, încheiată de statele mărginaşe, trebuie să fie sau nu supus aprobării	Conferinţei	de	la	Paris], — ROMÂNUL, II
(1858), nr. 6, p. 21: Bucureşti, 19 ianuarie/31 ianuarie.
11157	P16e, L6on	341.224
[Articol publicat în „Le Siăcle “ în care se protestează
împotriva	încheierii unei	convenţii	formale	de navi-
gaţie pe Dunăre a statelor riverane, înainte de a o supune conferinţei tuturor puterilor europene], — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 341—342: Question de la liberte de navigation du Danube.
Se combate poziţia Austriei de a domina toate celelalte state riverane, apărlndu-se cauza Principatelor ln această privinţă.
11158	341.224 [Se publică o corespondenţă a ziarului „Nordul" referitoare la „schimbarea ratificărilor convenţiunei semnate Ia Viena pentru plutirea Dunării"]. — NAŢIONA-LULO, I (1858), p. 42: Viena.
11159	341.224 [Rezumatul celor dintîi 10 articole ale actului de navigaţie pe Dunăre, cuprinzînd 47 articole], — ROMÂNUL, II (1858), p. 25, col. III: Bucureşti, 23 Ianuarie/4 Februarie.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
11160	341.224 [Se traduce un articol al ziarului „Times" despre regulile stabilite de Comisia Dunării a ţărilor riverane], — NÂŢIONALULO, I (1858), p. 37: Francia.
Se arată că prin noile reguli s-a substituit o tutelă prin alta; rămlne Insă să hotărască Conferinţa de la Paris.
11161	341.224 Despre Dunăre. — NATIONALUL0, I (1858), nr. 15,
p. 54—55.
Se traduc, după Oat-Deutache Poat, zece articole din „actul de navigare" pe Dunăre, Întocmit la Viena, care se discută dacă va fi sau nu supus examinării Conferinţei de la Paris.
11162	341.224 [Primele zece articole ale actului de navigaţie pe Dunăre, încheiat la Viena], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 18: Austriea.
Articolele slnt traduse din Oat-Deutache Poat. Foaia austriacă le publicase spre a dovedi că actul nu se Încheiase numai ln interesul statelor riverane.
11163	341.224 [Principalele articole din actul elaborat la Viena de
Comisia europeană a Dunării], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 9, p. 2: Austria.
11164	341.224 Despre Dunăre.—NÂŢIONALULO, I (1858), nr. 15,
p. 54—55, 67, 71, 75, 79.
Se publică actul de navigaţie semnat la Viena la 7 noiembrie 1857; cuprinde 47 articole.
11165	341.224 Actul de navigaţie pe Dunăre. — ANUNŢ. R., V (1858),
nr. 57, p. 2—3, nr. 58, p. 2—3, nr. 59, p. 2—3.
Actul Întocmit la Viena la 7 noiembrie 1857 este Însoţit de 4 anexe. Articolul I stabileşte că „navigaţia Dunărei va fi cu desă-vlrşire liberă ln privinţa comerţului atlt pentru transportul mărfurilor cit şi pentru al călătorilor".
11166	341.224 Act de navigaţie pentru Dunărea. — BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 137—142: Secretariatul de Stat a Principatului Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 35, p. 141—152: Secretariatul de Stat a Principatului Moldovei.
Textul oficial al actului de navigaţie Încheiat la Viena intre statele riverane ale Dunării. Se dau şi patru anexe. Ludovic Steege şi Nic. Rosetti au participat ln calitate de comisari la lucrările comisiei din capitala Austriei. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11167	341.224 Măsuri preliminare pentru aplicaţia actului de Navigaţie pe Dunăre. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 143—144: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 41, p. 153—156: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Este vorba de măsurile adoptate la 2/14 mai 1858 de către Consiliul Administrativ al Moldovei. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11168	341.224 Question de la libere navigation du Danube. — L’fî-
TOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 345—346.
Se redau in extenso cele 47 articole ale actului de navigaţie Încheiat la Viena ln ziua de 7 noiembrie 1857, Intre Austria, Bavaria, Turcia şi Wtlrtemberg, şi ratificat la 9 ian. 1858.
11169	341.224 [Extrase şi rezumat al unui articol din „Le Nord"
referitor la necesitatea dezbaterii şi acceptării actului de navigaţie pe Dunăre de către toate puterile europene şi nu numai de către cele mărginaşe], — ROMÂNUL, II (1858), p. 37, col. I—II: Bucureşti, 3/15 Februarie.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
11170	341.224 [Ştiri şi comentarii asupra „actului de navigaţie al
Dunării" alcătuit la Viena], — NÂŢIONALULO, I (1858), p. 59: Austria, 65: Revista politică, 68: Germania, 79: Francia, 83: Âustria, 91: Francia, 98: Francia, 119: Rusia, 134: Italia, 175: Austria, 343: Revista politică, 375: Revista politică.
11171	341.224 [Se traduc pasajele principale dintr-un articol al jurnalului „Zeit" din Berlin „asupra actului navigaţiei pe Dunăre"]. — NÂŢIONALULO, I (1858), p. 82—83.
După Joumalul dea Dibata.
606
www.dacoromanica.ro
341.224
DREPT INTERNAŢIONAL
341.24 (4)
11172	341.224
[Ştire referitoare la discutarea problemei navigării pe
Dunăre la conferinţa de la Paris]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 157, col. II: Bucuresci, 22 Maiu/3 Iunie.
Din Independenta Belgică [L’Inddpendance Belge]. Se anunţi că Austria ar fi acceptat armonizarea hotlrlrflor luate la conferinţa de la Viena cu cele luate prin tratatul de la Paris In această problemă — şl cu principiile stabilite In tratatele din 1815, referitoare la regimul rlurilor. Din cronica semnată de C. A. Rosettl.
11173	341.224
[Rezumat al notei, adresată de guvernul otoman la
16 ianuarie agenţilor săi din străinătate, cu privire la ratificarea actului încheiat la Viena, pentru navigaţia pe Dunăre). — ROMÂNUL, II (1858), p. 65, col. II—III: Bucuresci 27 Fevruarie/11 Martie.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
11174	341.224
[Rezumat al memorandului prinţului Gorceacov în
privinţa navigaţiei pe Dunăre]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 73, col. III: Bucuresci 6/18 Martie.
In acest memorandum, după ziarul Le Nord, Gorceacov ar combate poziţia Austriei in această chestiune, opunlndu-se tezei asemuirii Dunării cu Rinul, şl ar pleda pentru dreptul absolut al conferinţei puterilor de a modifica actul de navigaţie încheiat la Viena. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
11176	341.224
[Se anunţă cu delegatul înaltei Porţi a declarat în
Comisia Dunăreană că nu se va opune ca delegaţii Principatelor Dunărene să semneze actul privitor la navigaţia pe Dunăre]. —NAŢIONALULO, I (1858), p. 155, col. IV: Corespondenţa particulară a Naţionalului.
„Cu chipul acesta autonomia Principatelor ar fi in faptă recunoscută In congresul din Paris".
11177	Rosetti, C. A.	341.224
[Discuţii între puterile europene privind schimbarea
statutului de navigaţie al Dunării]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 74, p. 294: Bucuresci 18/30 Sept.
Rosetti arată că Anglia silise Austria să admită o viitoare modificare a actului de navigaţie pe Dunăre.
11178	341.224
[Se anunţă că s-au numit comisarii care vor examina actul navigaţiei pe Dunăre, înainte de a fi cercetat de conferinţa de la Paris]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 257: Prusia.
11179	341.224
[Adresa Comisiei europene a Dunării către caimacamul Ţării Româneşti, prin care îi aduce la cunoştinţă că îi trimite 30 exemplare din traducerea regulamentului privitor la aruncarea savurii]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 268.
11180	341.224
Regulamentul provisorifi asupra aruncârei savuri. Comisia Europeană a Dunări. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 268.
Regulamentul, făcut la Galaţi in 29 aprilie, cuprinde 9 articole.
11181	341.224
[„Regulamentul provizornic adoptat de comisiea eu-ropiană a Dunării, pentru discarcarea savurei"]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 327: Secretariatul de Stat.
Se hotărăşte că „nici un vas nu va putea discărca năsipul, pietrile sau alte materiale ce compun savura sa... decit in locurile care vor fi speţial destinate".
11	— Bibliografia analitică — c. 959
11182	341.224
Jurnalul de Frankfortu şi Secolul în privirea navigaţiei Dunării. — STEAOA D., III (1858), nr. 74, p. 295—296 [greşit: 207—208],
Se reproduce polemica dintre Le Journal de Frankfort şi Le Siicle cu privire la valabilitatea convenţiei dc la Viena referitoare la navigaţia pe Dunăre.
11183	341.225
[Ştiri din „Jurnalul de Deba“ [Le Journal des Debats]
privitoare la neutralizarea Murii Negre]. — VEST. R., XXI (1856), p. 106: Franţa.
11184	341.225
Conventzia ărei Negre. — VEST. R., XXI (1856), p. 129—130.
Semnată la Paris Ia 30 martie 1856 de reprezentanţii Turciei şi Rusiei; fixează numărul şi puterea bastimentelor de război ce vor avea pentru paza ţărmurilor lor In Marea Neagră.
11185	341.225.2
Convenţia Dardanelclor.—TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 113—114.
Articol de fond. — In el se examinează problema revizuirii tratatului din 1841, prin care se interzicea vaselor străine trecerea prin Dardaneie. Se argumentează că propunerea Turciei de a se menţine acest tratat vine In contrazicere cu însăşi consimţirea ei la principiul libertăţii de navigaţie pe Dunăre. Se face un scurt istoric al diverselor tratate In legătură cu Dardanelele, spre a se arăta că nici Poarta nu a avut o poziţie neschimbată In această chestiune, ci s-a pliat mai mult sau mai puţin împrejurărilor.
11186	341.225.2
Convenţia strimtorilor.—VEST. R., XXI (1856), p. 128—129.
Semnată Ia Paris la 30 martie 1856; privitoare Ia oprirea trecerii vaselor de război prin strlmtorile Dardanelelor şi ale Bosforului in timp de pace.
11187	341.24(4)
Tractatulii. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 160— 161.
Sub acest titlu se publică traducerea tratatului încheiat la 12 martie Intre Anglia şi Franţa, cu privire la războiul ruso-turc, stipullnd condiţiile in care cele două puteri vor da ajutor Imperiului otoman. — Textul e tradus după ziarul francez Le Moniteur.
11188	341.24 (4)
Tratat de Alieaţie, încheiat între Austriea, Franţiea şi Angliea, în 2 Dechemv. la Viena, a cărui acte de rati-ficatie s’au preschimbat acolo în 14 (26) Dechemv. 1854. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 393—394.
Se publică textul original francez şi versiunea românească. Prin acest tratat, Franţa şi Anglia Încuviinţează ocuparea Principatelor Române de către Austria, făcută pe baza Înţelegerii anterioare dintre aceasta şi Turcia. Se pune numai condiţia că prin această ocupare să nu se stinjenească mişcările eventuale ale trupelor anglo-franceze sau otomane In Principate.
11189	341.24 (4)
Tecstulu autentică al propuneriloru de pace. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 11, p. 1—2.
După Wanderer. — Se dau din text părţile ce privesc: Principatele Dunărene, problema navigaţiei pe Dunăre şi Marea Neagră. Textul este dat in limba franceză şi cu traducere românească.
11190	341.24 (4)
[Se publică după „L’Opinione" din Turino extrase din tratatul de pace de la Paris]. — ANUNţATORUL, IV (1856), p. 113.
607
www.dacoromanica.ro
341.24 (4)
DREPT INTERNATIONA!.
341.5 (496)
11191	341.24 (4) [Părţi din textul tratatului de pace de la Paris.]. —
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 74, p. 2—3.
Traduse din ziarul Opinione din Torino. Unele din articole privesc problema Principatelor, a Dunării şi a Mării Negre.
11192	341.24(4) Din tratatul do pace. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 86,
p. 4, col. III.
Se traduc articolele 5 — 8 ale tratatului de la Paris după Jurnalul Oficial din Dresda.
11193	341.24 (4) Congrfes de Paris. Trăite de paix du 30 marş 1856.
Conventions-annexes. Declarations râglant divers points de droit maritime. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 40: p. 1—4.
Textele oficiale.
11194	341.24 (4) [Textul tratatului de la Paris, din 30 martie 1856].—
L’ETOILE DU D. [Bruxelles],	I	(1857),	p.	115—116.
Reprodus din Le Moniteur Universel.
11195	341.24 (4)
Tractat general	al păcii iscălit	la Paris	la	30 Martie
1856. —VEST. R., XXI (1856), p. 125—128.
11196	341.24 (4) [Tratatul de pace de la Paris cu anexele sale]. —
ANUNQATORUL,	IV (1856),	p.	137—140,	142—143,
145—147, 149—151, 153—156, supl. la nr. 39, p. 1, 157—159, 161—164, 165—167, 169—171, 174—175.
11197	341.24 (4) Congresul de Paris. Tratat de pace din 18 (30) Martie
1856. Convenţii-Anecse. — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), nr. 32, p. 126—127, 132: Erata, supl. la nr. 33, p. 17—18, supl. la nr. 34, p. 19—20, supl. la nr. 35, p. 21— 22, supl. la nr. 36, p. 23—24, supl. la nr. 37, p. 25—26, supl. la nr. 46, p. 28—29 [neterminat].
în nr. 32 textul român al celor 34 articole ale tratatului. în suplimente textul român şi francez al tratatului cu anexele şi primele cinci protocoale ale Congresului (ultimul neterminat).
11198	341.24 (4) Tratatul de pace din 30 Martie 1856. — ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 84, p. 1—3, nr. 86, p. 4.
Tratatul este publicat in Iraduccre din Gazeta de Colonia. Textul nu cuprinde toate articolele.
11199	341.24	(4)
Traplatu de slatu între Austria, Frância, Marea-Bri-
taniă, Prusia, Rusia, Sardinia şi Turcia, încheiatu	în
Paris în 30 Martie 1856, ratificatu tot acolo în 27 Aprile 1856. —FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 69—75.
Traducere oficială românească după originalul francez.
11200	341.24	(4)
Tractatul de stat între Austria, Franţia, Marea Bri-
tanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi Turcia din 30/18 Martie 1856.—TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 129, col. I, 133, 137—138.
11201	341.24	(4)
Articolele tralalelui din 30 Martie şi Protocoalele Congresului de Paiisă, relative la Principatele Române dela Dunăre. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, p. 2—4.
Se dau articdele 15-27 şi extrase din protocoalele VI, VIII şi XIV.
11202	341.24 (4) Congresul Parisului. —VEST. R., XXI (1856), p. 130—
139, 141—143, 145—147, 150—151, 154—156, 158—159, 163—164, 167—168, 171, 174—175.
Se publică protocoalele nr. I —XXIV ale tratatului de la Paris; anexa la protocolul nr. 1 se referă Ia Principatele Dunărene, Dunăre şi Marea Neagră.
11203	341.24 (4) Anecsele la instrumentul de pace. — TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 141.
Se dau in extenso anexele tratatului de Ia Paris din 30 martie
1856.
11204	341.24 (4) [Traducerea tratatului încheiat la Paris, la 15 aprilie
1856, între Anglia, Austria şi Franţa, prin care se garantează neatîrnarea şi integritatea Imperiului otoman], — VEST. R., XXI (1856), p. 145, col. II.
După Jurnalul de Constanlinopol [Le Journal de Constantinople/.
11205	341.24 (4) [Traducerea tratatului încheiat la 20 aprilie, între
Austria şi Prusia, cu privire la războiul ruso-turc].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 161.
Textul e tradus după Journal des Ddbals.
11206	341.24 (4) Articulu adiţionale la tractatul!! de alianţă ce s’a încheiată între Austria si Prusia în 20 Aprilie 1854. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 168—169.
Traducerea integrală a textului.
11207	341.24 (498) Actul de convenţie ce s-au făcut intre Prinţipatul
Moldaviei cu Prinţipatul Valahiei, care s’au iscălit la Ieşi la anul 1835 Iulie 8 zile. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 68—72.
Se reproduce textul convenţiei, lnsotit de un act lămuritor pontru articolul al II-lea al convenţiei. Actul urmărea stabilirea raporturilor de bună vecinătate dintre cele două ţări româneşti.
11208	341.43/.44 (498.1:439.2) Convenţiunea care coprinde reciprocitatea ce este a
se observa în estradare fugarilor şi vagabonţilor. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 66—68.
Convenţia Încheiată In 1842 Intre Marele Principat al Ardealului şi Principatul Valabiei privitor Ia extrădarea reciprocă de fugari şl de vagabonzi.
341.5 Drept internaţional privat
11209	341.5 (439.2) [Informaţie despre obligaţia străinilor ce se vor aşeza
în Transilvania şi Ungaria „să depună jurămîntul de credinţă ca concetăţeni ai statului austriac"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 29, col. II.
11210	341.5 (496) [Hotărîri cu privire la judecarea „sudiţilor" austrieci
din Imperiul otoman]. — TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 38—39: Austria.
Prima instanţă de judecată vor fi consulatele; pentru apel cei din Moldova se vor adresa la Curtea de Apel din Lemberg; cci din Ţara Românească, la Curtea din Sibiu.
11211	341.5 (496) Ordinăciunea ministerieloru de esterne şi de justiţiă
şi a supremei commande de 6ste din 31 Marţiu 1855, cu care se publică prescriptele de esecutarea ordinăciunei imperăteşti din 29 Ianuarie 1855, buletinul imper. Nr. 23 atingătore de eserciţiulu potestatei judecătoreşti civilă din partea consulateloru c.r. peste sudiţii şi proleptaţii
608
www.dacoromanica.ro
341.5 (496)
DREPT INTERNAŢIONAL — DREPT PUBLIC
342 (436)
austriaci în imperiulu otomanu. — G. TRANS., XIX
(1856), p. 13—14, 17—18, 21—22, 25—26.
Jurisdicţia consulari austriacă asupra sndiţilor c.r. aflaţi In Imperiul otoman.
11212	341.5 (496) Prescripte pentru oficielc consular! împerăteştî din
Turcia despre referinţele sudiţiloru. — G. TRANS., XXI (1858), p. 61, 65, 69—70, 73, 77—78: Partea oficiosa.
11213	341.5 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru al
Ţării Româneşti „în privinţa întocmirei comisiilor ce au să se îndeletnicească cu cercetarea şi lămurirea supuşilor streini ce se află sprijiniţi într’această ţară“]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 61.
Se publică numele membrilor comisiei din Bucureşti.
11214	341.5 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Ecstra-
ordinar în privinţa, ocrotirii ce va acorda guvernul din Tara Românească supuşilor greci]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 349.
Ca să se bucure de ocrotirea autorităţilor române, supuşii greci sint chemaţi să se înscrie la autorităţile române şi „să dea cheză-şuiri că se vor ocupa in linişte de ale lor trebi". Toţi volintirii greci, care se vor mai fi afllncl in tară, vor fi scoşi fără amtnare peste graniţă.
11215	341.5	(498.1)
[Supuşii ruşi, fiind sub ocrotirea autorităţilor guvernului român, sînt invitaţi a se înfăţişa la aceste autorităţi „ca să se înscrie şi să dea chezăşii că se vor ocupa în linişte de ale lor trebi“], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 367.
11216	341.5	(498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
se anunţă că supuşii ruşi vor fi puşi sub ocrotirea autorităţilor guvernului român].—VEST. R., XIX (1854), p. 381.
Dacă se vor ocupa liniştit! de ale lor trebi şi „vor chezăşui de bună purtare".
11217	341.5 (498.1)
[Supuşii elini sînt	chemaţi	de	„a	se înfăţişa la	autorităţile administrative	locale,	ca	să	se	înscrie şi	să dea
chezăşuirile cerute că se vor	ocupa	în	linişte de	ale lor
trebi şi vor fi întotdeauna cu bună şi neprihănită purtare, spre a se bucura de ocrotirea ce guvernul românesc este chemat a le acorda11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 37.
Se acordă un ultim termen plnă la sflrşitul lui februarie.
11218	341.5 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se face cunoscut că se acordă supuşilor eleni un ultim termen „ca să se înscrie şi să chezăşuiască despre mijloacele de vieţuire şi bună purtare11].— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 101.
11219	341.5 (498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei cu privire la „urmarea ce trebuie a se păzi la încheierea contractelor cu osebitele feţe atârnate de streine protecţii11]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 285: Secretariatul de Stat.
Se cere ca supuşi) străini să se oblige In contractele lor cu eforiile din ţară a renunţa la protecţia consulatelor lor „In dezlegarea reclamaţiilor tzvortte din contracturi". Jurnalul a fost încheiat încă de la 5 mai 1853.
11220	341.5 (498.3) [Notă a consulatului Rusiei cu privire la şederea supuşilor ruşi în străinătate]. — BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 253, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 233: Novitale din năuntru.
Se stabileşte că termenul maxim al şederilor In străinătate nu trebuie să depăşească 5 ani. Se arată cum se putea obţine o prelungire excepţională peste acest termen. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11221	341.5 (498.3) [Nota consulatului Rusiei cu privire la prelungirea
termenului paşapoartelor supuşilor ruşi]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 311, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 269—270.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11222	341.5 (498.3) Nota consulatului imperial din Iaşi cu privire la recen-
sămîntul supuşilor austrieci]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 343, col. I: Ministeriul din Năuntru.
11223	341.5 (498.3) [Raportul prezentat de vornicul Panu în şedinţa de
la 6 nov. şi dezbaterile cu privire la chestiunea „supunerii streinilor din Principatele Unite la jurisdicţia ţerii“].— BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 10, p. 3—4, adaos la supl. nr. 10, p. 3—4.
în adaos se dau cuvlntarea lui D. Miclescu In această chestiune, precum şi raportul comisiei. Adunarea votează „ca străinii petre-cători In Principale să fie supuşi jurisdicţiei terii fără intervenţia consulatelor".
11224	341.5(498.3) [Proiect de moţiune cu privire la chestiunea supunerii
străinilor din Principate la jurisdicţia ţării]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaie volantă nr. 9, legată la finele colecţiei.
11225	341.5(498.3) [Dispoziţii cu privire la supuşii străini]. — BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 404: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 281: Ministeriul Dreptăţel.
Adresă cu privire la hotărlrea „ca urmaşii adevăraţilor supuşi să rămlie sub jurisdicţia consulatelor respective, iar aceia ai proteguiţilor să fie liberi de a urma condiţiei de mai Înainte sau a se supune dispoziţiilor clrmuiri) locale". In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11226	341.5 (498.3) [Nota consulatului prusian din Iaşi de la 10/22 nov.
prin care se încredinţează sudiţii prusieni jurisdicţiei moldovene], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 204: Principatele dunărene.
Reproducere din Le Nord, prin intermediul foii Ost-DeutichePost.
11227	341.5 (498.3) [Publicaţie a Ministerului Dreptăţii din Moldova prin
care se pune în vedere instanţelor judiciare ca — în urma renunţării Prusiei la jurisdicţia consulară — supuşilor ei „să nu li se cauzeze nici o jignire a drepturilor în procesele ce le vor avea“], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 483: Ministeriul Dreptăţi!; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 369.
342	DREPT PUBLIC, CONSTITUŢIONAL
11228 Dela Olt [ = G. Barifl	342 (436)
Iară şi iară combaterea constiluţiunei. — G. TRANS., XIV (1851), p. 68.
Articol polemic Împotriva ziarului austriac Lloyd, care combate constituţia austriacă din 4 martie 1849 pentru că se abate de la principiul centralismului. Autorul român se pronunţă pentru o
609
www.dacoromanica.ro
342 (436)
DREPT PUBLIC, CONSTITUŢIONAL
342 (498)
constituţie bazată pe principiul „federalistic", care să îngăduie ca „provinţii şi naţionalităţi să-şi păstreze In sinul lor drepturi particulare şi naţionale".
11229	342(436) [Patentă din 31 decembrie 1851 privind abolirea
constituţiei Imperiului austriac din 1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 2, col. I.
Se publică patenta, In care se menţionează menţinerea unor anumite principii din constituţie (egalitatea înaintea legii şi desfiinţarea iobăgiei).
11230	342 (436) [Patentă din 31 dec. 1851 privind desfiinţarea pentru
anumite ţări de coroană, între care şi Bucovina, a unor drepturi politice acordate prin constituţia din 1849].— G. TRANS., XV (1852), p. 2.
11231	342	(436)
[Decretele lui Francisc Iosif prin care abrogă constituţia din 4 martie 1849]. — VEST. R., XVII (1852), p. 13—14: Austria.
11232	342	(436)
Organismul administratiunei din statul austriacă. —
FOAIE PT. MINTE, XlV (1851), p. 27—29, 37—39, 43—44, 52—53.
Prezentare apologetică a noii constituţii imperiale: prerogativele Împăratului; organizarea sfatului ministerial; atribuţiile şi organizarea fiecărui minister In parte.
11233	342	(436)
Prinţipii instituţiilor organice în statele coroanei Imperiului Austriei. — VEST. R., XVII (1852), p. 18, 22.
In total 36 de articole.
11234	342 (44) Constituţia făcută pe temeiul împuternicirilor date de
către popolul francez lui Ludovic Napoleon Bonaparte prin votul din 20 şi 21 Dechemvrie 1851.—VEST. R.,
XVII	(1852), p. 27—28, 30—31.
11235	342 (47) Cum şi prin cine se guvernâză Rusia?. — G. TRANS.,
XVIII	(1855), p. 75—76 [neterminat].
Rusia este guvernată de consiliul imperial, de sflntul sinod şi de senatul administrativ. In fruntea acestor instituţii se găseşte ţarul. Se dau date asupra rolului şi trecutului acestor instituţii.
11236	342 (496) Hati-i-humaiumul Sultanului Abdul-Megid din 6 (18)
Februarie 1856. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 69—70.
Se redă In Întregime acest decret de reorganizare, din toate punctele de vedere, a Imperiului otoman.
11237	Russo, N.	342 (498)
încercare assupra dreptului publicu al Romanilor
sau Romania shi Turcia. — CONSERVATORUL, 1856, nr. 1, Secţia I, nov. şi flec., p. 1—187.
După o scurtă introducere cu privire la definiţia şi Împărţirea dreptului, autorul prezintă In partea I-a dreptul public al romănilor, vorbind despre starea lor „politică şi socială" de la colonizarea Daciei de către romani plnă la întemeierea Principatelor şi de acolo plnă ln prezent. Expunlnd evenimentele In mod cronologic, caută să reconstituie vechiul drept românesc, mai cu seamă sub aspectul său internaţional, ca dovadă a continuei independenţe a Principatelor. înfăţişează pe larg revoluţia din 1848 ln Ţara Românească, drept o „mişcare regeneratoare". In cap. III al acestei părţi, reconstituie „Dreptul public intern sau constituţional" al românilor, tot cu acelaşi scop. Prezintă pe larg reformele pe care le adusese, ln sensul realizării egalităţii sociale, revoluţia din 1848 ln Ţara Românească. Studiul se Întrerupe aici. In p. 165—187, se publică un Annexu la § XIV din această scriere, sub titlul Qve i Claca ?
610
11238	342 (498)
• Constituţia şi administraţia Principalelor danubiane.
— TELEGRAFUL R., III (1855), p. 235—236, 239:
. Principatele dela Dunăre.
Traducere din Gazeta de Viena. — Articolul cuprinde o scurtă expunere a prevederilor din Regulamentul Organic al celor două principate.
11239	Vioreanu, Dimitrie Paul	342 (498)
Despre guvernul viitor al Principatelor Unite. — OPI-
NIUNE’A, I (1857), p. 7—8, 14—16, 18—19, 23—24, 26—27, 29—32.
Studiu menit să Înlesnească sarcina Comisiei europene, care trebuia să Înregistreze dorinţele politice ale românilor. Tratează despre; Sociabilitatea omului. Suveranitate. Guvern. Separaţia puterilor ln stat. Constituţie: drepturile pe care le garantează. Libertatea politică. Drepturile cetăţeneşti. Egalitatea Înaintea legii. Libertatea individuală. Dreptul de adunare şi de pctiţiune. Desfiinţarea pedepsei cu moartea şi a bătăii. Proprietatea teritorială, artistică şi literară. Noile raporturi Intre proprietari şi ţărani. Libertatea religioasă. Raporturile dintre stat şi biserică şi linia lor de demarcare. Natura căsătoriei şi desfiinţarea jurisdicţiei ecleziastice ln această materie. Chestiunea moşiilor Închinate. Libertatea tiparului. Libertatea presei. Forma guvernului. Monarhia constituţională ereditară. Minoritatea principelui. Vacanţele de tron. Atribuţiile puterilor publice şi modul lor de funcţionare. Puterea executivă şi prerogativele ei. Inviolabilitatea domnitorului şi responsabilitatea miniştrilor. Atribuţiunile administrative şi legislative ale domnitorului. Noua organizare a ministerelor. Judecarea şi pedepsirea miniştrilor. Puterea legiuitoare. Sistemul bicameral. Atribuţiunile camerelor. Prerogativele membrilor lor. Sistemul de alegeri. Puterea judecătorească. Inamovibilitatea judecătorilor. Curţile cu juraţi. Revizuirea constituţiei.
11240	342 (498)
[Proiect de încheiere privind „principii fundamentale
la viitoarea reorganizare a României**]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 5, legată la sfirşitul colecţiei.
Principiile slnt următoarele: egalitatea tuturor românilor Înaintea legii; aşezarea dreaptă şi înţeleaptă a contribuţiilor după puterea şi averea fiecăruia, fără deosebire; supunerea tuturor la conscripţia militară; accesibilitatea tuturor românilor ia toate funcţiile statului.
11241	342 (498)
Convenţia...	asupra	organizaţiei	definitive	a Princi-
patelor Moldaviei şi Valahiei... —BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 333—335.
11242	342 (498)
Convenţiune	pentru	definitiva	organisare	a	Principa-
teloru Danubiene, România şi Moldavia. — NAŢIONALUL!?, I (1858), p. 355—357.
Se publică şi anexa II, care cuprinde Stipuiaţiuni electorale, adâogate pe lingă convenţiunea de la 19 Augusta 1858, Slnt textele oficiale. Prezintă unele deosebiri faţă de textul publicat anterior.
11243	342 (498)
Convenţie pentru Organizarea definitivă a Principatelor Dunărene Moldova şi Valahiea. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 463—465; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 341—345, supl. la nr. 86, p. 345—346; MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 1, p. 1—4, supl. la nr. 1, p. 1; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), nr. 1, p. 1—4, supl. la nr. 1, p. 1.
Textul convenţiei de la Paris, din 7/19 aug, — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. — La fine se dă o indicaţie sumară referitoare la cuprinsul anexei I: desenul noului stindard.
11244	Apostoleanu, Dr.	342 (498)
Actulu de convenciune sau organizaciunea Princi-
pateloru-Unite [I]. — STEAOA D., III (1858), nr, 81, p.
www.dacoromanica.ro
342 (498)
orf.pt public, constituţional
342.711 (498.1)
235—236, nr. 83, p. 243—244; nr. 85, p. 250—251.
Studiul începe cu o analizS istorică a regimului constituţional al Principatelor Române plnă la Regulamentul Organic şi In perioada de la Reg. Organic pină la Convenţia de la Paris. Se încheie cu o analiză juridică a Convenţiei.
11245	Apostoleanu, Dr.	342 (498)
Actulu de convenciune. II Drep tulu publici! esternu alu
Romăniloru. Până la actulu de Convenciune. — STEAOA D., III (1858), nr. 86/87, p. 255—256.
11246	Apostoleanu, Dr.	342 (498)
Actul de convenciune sau Principatele Unite ale Ro-
maniloru recunoscute de puterile subscriitoare tratatului de Paris — ca state confederate sub superioritatea înaltei Porţi. — STEAOA D., III (1858), nr. 90, p. 268. Articolul este nenumerotat
11247	Apostoleanu, Dr.	342 (498)
Actulu de convenciune. III Suveranitatea esternă a
Romăniloru după actulu de convenciune. — STEAOA D., III (1858), nr. 94, p. 284, nr. 96, p. 291—-292.
11248	Apostoleanu, Dr.	342 (498)
Actulu de convenciune. IV Suveranitatea internă a
Romăniloru. — STEAOA D., III (1858), nr. 98, p. 297— 298.
11249	342.111.1 (498) Alegerea Domnului. — CONSTITUTIONARIUL, I
(1858), nr. 6, p. 2—3.
Dreptul naţiunii de a-şi alege singură domnul, privit In decursul istoriei Principatelor şi In cadrul convenţiei din 7/19 august. Se recomandă ca cetăţenii să-şi apere acest drept, obliglnd pe deputaţi să facă profesii de credinţă in legătură cu alegerea viitorului domn pentru ca "domnul viitor" să nu fie “alesul unei mici majorităţi sau a lntlmplărei numai".
11250	Pallă, Ioan I.	342.111.1 (498)
O mică Confusiune. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 58. Explică din punct de vedere juridic de ce art. 13 din Convenţie
prevede că domnitorul viitor va trebui să fie născut din tată român, oraiţlnd să vorbească de ambii părinţi: fiindcă după dreptul civil, copilul se bucură de cetăţenia pe care o avea tatăl său In momentul concepţiunii.
11251	342.33(498) [Proiect de moţiune cu privire la chestiunea despărţirii puterii executive de cea legislativă in România]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 8, legată la finele colecţiei.
11252	342.33 (498) [Raportul prezentat de V. Mălinescu şi dezbaterile
cu privire la „despărţirea puterii executive de cea legis-lativă“], — BUL. ADUN. AD-HOC, MOLD., I (1857), nr. 10, p. 1—2: Şedinţa din 6 Noembrie; supl. la nr. 10, p. 1—4; adaos la supl. nr. 10, p. 1—3.
Iau cuvlntul: M. Kogălniceanu, D. Mici eseu, M. Costachi, D. Teriachiu, D. Grigoriu, A. Panu. Se hotărăşte ca „puterea executivă şi legiuitoare să fie despărţite In România". In suplimente se redau textele cuvlntărilor şi ale amendamentelor.
11253	342.518.5 (498) [Raportul prezentat de M. Kogălniceanu in şedinţa
din 20 nov. şi dezbaterile cu privire la chestiunea responsabilităţii miniştrilor]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 15, p. 1, col. I, 3—4, supl. la nr. 15, p. 1—2.
Se redau actele privind această chestiune. Adunarea Işi exprimă dorinţa ca miniştrii să fie responsabili înaintea Adunării Generale.
11254	342.518.5 (498) [Proiect de moţiune cu privire la chestiunea responsabilităţii miniştrilor]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 15, legată la finele colecţiei.
11255	[Istrati, N.]	342.52 (498)
Despre puterea Legislativă şi Privilegiile în Principatele Dunărene.—NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 61 [neterminat].
N. Istrati caută să demonstreze că, încă de la Radu Negru şi Bogdan Dragoş, In Principatele Române puterea legislativă era atributul unei adunări generale. Intr-o notă se subliniază că acest articol, compus In parte In anul 1854, s-a prezentat In manuscris domnitorului Gr. Gbica, spre a-i servi la alcătuirea memoriului său din martie 1855 pentru conferinţa de la Viena.
11256	342.52 (498) [Se anunţă că la nr. 60 al foii este anexat traiatul
„Despre puterea Legislativă şi Privilegiile Principatelor Moldo-Române“, de N. Istrati], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 240, col. III.
Anexa lipseşte. Se găseşte un exemplar la Catalogul cărţilor din B.A.R., cota: II 105.475.
11257	342.52 (498) [„Proiect de dorinţă11 al lui M. Kogălniceanu cu privire la Adunarea Generală]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 16, legată la finele colecţiei.
M. Kogălniceanu cere ca puterea legislativă să fie încredinţată unei Adunări Generale, în care să fie reprezentate toate marile interese ale naţiei.
11258	342.531 (498) [Proiectul de moţiune propus de M. Kogălniceanu,
în şedinţa de la 20 nov., cu privire la „respingerea din legislatura României a instituţiei Senatului, sub orice numire şi formă"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 15, p. 1—3, supl. la nr. 15, p. 2—4, nr. 16, p. 2—3.
Se cere să se lnr mţeze „o singură şi adevărată adunare generală naţională".
11259	342.534.4 [Articol referitor la principiul incompatibilităţii dintre
mandatul do deputat şi situaţia de funcţionar al statului]. — STEAOA D., III (1858), p. 294—295 [greşit: 206— 207].
Pornind de la un articol despre Camera din Hanovra, apărut In Der Kord-deutsche Correspondent, Steoa D. cere ca „partida constituţională liberală" de la noi să-şi însuşească principiul incompatibilităţii, spre a nu se ajunge la o adunare alcătuită din funcţionai docili,	ca In Hanovra.
11260	Boslanu, C.	342.711	(498)
[Articol despre naturalizare]. — ROMAN IA [Bucureşti], I (1857), nr. 4, p. 1.
Face un istoric al problemei In Principate înainte şi după Regulamentul Organic. Discută condiţiile de naturalizare.
11261	Boslanu, C.	342.711	(498)
[Fragment din articolul publicat în „Romania", prin
care se lămureşte noţiunea de „indigenat11]. — ISRAE-LITULO R., I (1857), nr. 6, p. 3.
11262	Pallă, Ioan	I.	342.711	(498)
Despre naturalizaţiune. — DÎMBOVIŢA, I (1858),
p. 13—14.
Autorul semnează; „Student In drept". Comentează art. 5 şi 9 din anexa II la Convenţie, prevăzlnd că pot fi alegători şi moldo-românii „naturalizaţi". Arată că art. 379, sc. V a Regulamentului Organic, Încă In vigoare, prevede două feluri de naturalizări: „mare" şi „mică"'. Expune complicatele formalităţi necesare, după acest articol, pentru a obţine naturalizarea.
11263	342.711 (498.1) [Prin ofis domnesc, Triandafil Paţura este 'primit
„între slujbaşii acestui stat, cu rang de serdar11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 139.
611
www.dacoromanica.ro
342.711 (498,1)
DREPT PU6LIC, CONSTITUŢIONAL
342.722 (498,3)
Motivele: a Îndeplinit felurite slujbe date de guvernul Ţării Româneşti „cu deosebl'ă capacitate", are proprietăţi nemişcătoare ele.
11264	342.711 (498.1) [Ofisul caimacamului Ţării Româneşti către Departamentul din Năuntru prin care se acordă doctorului în medicină Ioan Nepomuc de Maier cetăţenia română]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 101 ; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 19, p. 1.
11265	342.711 (498.3) [Notă a consulatului elinesc din Moldova prin care
înaintează cererea de împămîntenire a cneazului Dim. Cantacuzino, făcînd cunoscut „că D-lui Cniazul în toate procesurile ce a avut, cu osebite feţe, niciodată n-a cerut asistenţa consulatului elinesc pe la tribunalurile locale11].
—	BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 161, col. I: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 153: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Molduvia text român şi francez.
11266	342.711 (498.3) [Se anunţă trecerea căminăresei Ioana Flechtenma-
cher de la supuşenia austriacă la supuşenia moldovenească].
—	BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 49, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 45: Novitale din năuntru.
11267	342.711	(498.3)
[Diploma de indigenat moldovenesc din 6 oct. 1855
slobozită agăi Ludovic Steege, protomedicul stalului]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 325. col. I—II: Secretariatul de Stătu.
In diplomă se cuprind informaţii biografice.
11268	342.711	(498.3)
[Extras din diploma domnească de împămîntenire a
lui Ludovic Steege]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 881, col. I: Moldova.
11269	342.711	(498.3)
[Comentariu cu ocazia acordării indigenatidui doctorului Lud. Steege], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 325: Novitale din Năuntru.
Text român şi francez.
11270	342.711	(498.3)
[Diploma de indigenat moldovenesc acordată vornicului Costachi Hurmuzachi], — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), adaos la nr. 18, p. 57: Secretariatul de Stătu; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 73, p. 1—2: Iaşii 2 Aprilie; FOAIE PT. MINTE, XIX (1852), p. 53—54.
In diplomă se cuprind informaţii genealogice asupra familiei şi date biografice asupra Încetăţenitului.
11271	342.711	(498.3)
[Se anunţă că s-a acordat diploma de indigenat vornicului Constantin Hurmuzachi], -— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 113: Novitale din Năuntru.
Text român şi francez.
11272	342.711(498.3) [Diploma de indigenat moldovenesc slobozită doctorului Emanoil Costin], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 109: Secretariatul de Stătu.
11273	342.711 (498.3) [Hrisovul de indigenat moldovenesc eliberat lui Alexandru Dimitrie Moruzi]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 89, col. I: Secretariatul de Stat.
11274	342.711 (498.31 [Declaraţie a comisului Lucachi Zira, prin care arată
că „este supus local" şi cere ca în termen de 40 zile să se înfăţişeze dovezile supunerii sale la vreo protecţie străină].
— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 315: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 355, col. I: Secretariatul de Stat.
Zira arată că s-a aşezat In Moldova In 1824 şi că a participat la alegerile pentru Divanul ad-hoc, fiind şi proprietar In Capitală.
11275	342.711 (498.3) [Proiect de încheiere privind drepturile politice ale
împămînteniţilor creştini], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 10, de la sfirşitul colecţiei.
Impămlnleniţii creştini nu se bucură de drepturi politice plnă ce nu primesc „marea naturalizaţie".
11276	342.711 (498.3) [Decizia de încetăţenire a agăi Ludovic Jordan]. —
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 13, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 17: Secretariatul de Stat.
Se arată că Jordan locuia dc 30 de ani In Moldova, servind timp de 14 ani In şcolile stalului şi fiind timp dc 6 ani membru al comitetului şcolar. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11277	342.711 (498.3) [Comentariu al redacţiei cu ocazia încetăţenirii agăi
Ludovic Jordan]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 17: Secretariatul de Stat.
Se vorbeşte despre „străinii însemnaţi prin a lor avere sau însuşiri morale" care, „pe cit viitorul politic a Moldovei capătă o statornicie", solicită „dreptul de împămîntenire".— Text român şi francez,
11278	342.711 (498.3) [Se anunţă că, în urma statornicirii viitorului statul
politic al Moldovei, mulţi străini „însemnaţi prin a lor avere sau însuşiri morale", domiciliaţi în ţară, solicită dreptul de împămîntenire]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 63: Moldavia.
Printre cei care au căpătat dreptul de linpămlnlenire este şi Jordan, „care a făcut in ruinul creşterii giuniinei serviţiuri adevărate" .
11279	342.711 (498.3) [Se anunţă că „împărătescul consulat" al Franţei a
declarat că nu are obiecţii împotriva împămintenirii, în Moldova, a lui Frederic Gros, profesor de muzică]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 51, p. 133, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858)	, p. 193: Secretariatul de Stat a Moldovei.
In Gazela de Moldavia text român şi francez.
11280	342.711 (498.3) [Comunicat cu privire la supuşenia Iui Sevastian Vişi-
novski]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 277: Secretariatul de Stat.
Se publică două cereri adresate de către Vişinovski. în prima ruga să fie considerat cu drepturile unui „adevărat pămlnlean mol-dovan", iar In cea de-a doua el menţionează că nu se botărlse Încă să opteze pentru cetăţenia moldovenească. Guvernul arată că nu simte vreo părere de rău In legătură cu cererea a doua a solicitantului. — Text român şi francez.
11281	342.721 (498.3) [Proiect de moţiune cu privire la următoarele chestiuni: „respectul domiciliului şi al libertăţii individuale; supunerea fie cui numai la judecătorii prevăzuţi prin legi; comisii sau tribunaluri excepţionale nu se vor putea înfiinţa în niciun caz"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 6, legată la finele colecţiei.
11282	342.722 (498.3) [Proiect de moţiune cu privire la drepturile politice ale
păminlenilor], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), foaia volantă nr. 11, de la finele colecţiei.
Proiectul prevede egalitatea In exercitarea drepturilor politice pentru toţi pămlnlcnii creştini, fără deosebire de religie.
612
www.dacoromanica.ro
342.724 (496.1)
DREPT PUBLIC, CONSTITUŢIONAL
342,8 (498)
11283	Crctzeanu, Gcorge Z.	342.724 (498.1)
[Despre drepturile politice ale străinilor în Ţara Românească],— CONCORDIA, I (1857), p. 57.
AratR ca numai străinii lmpămlnleniţi au drepturi politice şi pol lua parte la alegeri.
11284	342.724 (498.3) [Pledoarie pentru acordarea dreptului de a cumpăra
pâmînt în Moldova oricăror străini împămînteniţi], — STEAOA D., II (1856), nr. 59, p. 233 [greşit: 145],
Comenllndu-se scrisoarea adresata de căm. Buiucliu redacţiei, se arată vechimea şi patriotismul armenilor din Moldova şi se pledează ca să li se acorde dreptul de a cumpăra proprietăţi, nu numai lor, ci tuturor celor care se vor lmpămlnleni, indiferent de religia lor.
11285	342.731 (498.3) [Proiect de moţiune „asupra chestiei atingâtoare de
libertatea culturilor în mărginirea capitulaţiilor11]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 3, legată la finele colecţiei.
11286	342.731 (498.3) [Discuţii la raportul lui D. Rallet, în numele comisiei
„însărcinată cu desvoltarea punturilor 1—6 din „şirul de chestii11 asupra puntului V: Despre libertatea culturilor [= cultelor religioase] în mărginirea capitulaţiilor11].— BUL. ADUN. AD-llOC MOLD., I (1857), nr. 6, p. 1—3, supl. la p. 1—4, adaos p. 1—3; MONIT. ADUN. AD-IIOC BUC., I (1857), p. 64, 73—76, 77—80: Lucrările Adunării Ad-hoc din Iaşi.
Se publică textul amendamentelor aduse şi rezumatul cuvln-tărilor rostite de arhimandritul Neofit Scriban, A. Fălu, A. Panu şi M. lvogăiniceanu.
11287	Kogălniceanu, M.	342.731 (498.3)
[Discursul rostit în Divanul ad-hoc al Moldovei, în
chestiunea deplinei libertăţi religioase şi a toleranţei faţă de toate cultele]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], II
(1858), p. 329—330: Moldavie.
Discursul se publică in exlenso.
11288 HurmuzaclU, C.	342.8 (4) Legea electorală. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858),
nr. 2, p. 1—2.
Expune diferite legi electorale din statele europene, bazate pe criteriul censului, şi arată apoi censul prevăzut In cea romănească.
11289 Hourmouzaki, C.	342.8 (4) De la loi electorale. — LE CONSTITUTIONNEL, I
(1858), nr. 1, p. 2.
Traducerea In limba franceză a articolului „Legea electorală”, publicat In nr. 2 al ziarului Constitu/ionariul.
11290	342.8	(498)
[Propunerea	Comitetului	proprietarilor	mici cu privire la drepturile	lor	electorale]. — BUL.	ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 1, supl. 1, p. 2—3.
Urmează „socotinţa" lui C. Hurmuzachi, In aceeaşi chestiune.
11291	342.8	(498)
[Raportul Comitetului proprietarilor mici şi „socotinţa11 lui C. Hurmuzachi cu privire la drepturile electorale ale proprietarilor de pămînt]. — BUL. ADUN. AD-IIOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 40, legată la finele colecţiei.
11292	342.8	(498)
[Propunerea comisiei de urgenţă cu privire la alcătuirea unei legi electorale, în legătură cu încuviinţarea ce se cere puterilor garante ca „ambele Adunări ad-hoc actuale să se convoace în o singură Adunare spre a elabora legea11]. — BUL. ADUN. AD-HOC M01D., I (1857), nr. 24, p. 3, şi foaia volantă nr. 43, legală la finele colecţiei.
11293	Bosiauu,	C.	342.8	(498)
[Articol cu privire la străinii din Principale care au
drepturi electorale], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 13—14: Vineri 12 Aprilie.
Arată că doar trei categorii de străini pot pretinde aceste drepturi: cei căsătoriţi cu o pămlnteană Înaintea Regulamentului Organic, cei ce-şi clştigaseră Impămlnlenirea pe cale legală, potrivit celor stipulate In Regulamentul Organic, şi cei născuţi şi crescuţi pe teritoriul Principatelor. Text român şi francez.
11294	B.[araş],	D[r].IuI.	342.8 (498)
Despre dreptulu Electorală.— ISRAELITULtT R.,
I (1857), nr. 6, p. 1—2.
Comentează actul convocării alegătorilor pentru Adunările ad-hoc. Subliniază că — după ari. 24 al Tratatului de la Paris — toate clasele societăţii vor fi reprezentate acolo şi că, Intre condiţiile de a fi alegător, nu se menţionează religia, deci nu se va face deosebire de confesiune. Explică noţiunile de „drepturi naturale", „drepturi civile" şi „drepturi politice".
11295	Rosetti, C. A.	342.8	(498)
[Informaţii despre viitoarea lege electorală a Principatelor].— ROMÂNUL, II (1858), nr. 60, p. 237: Bucu-resci 31 Iulie/12 Aug.
Informaţii date pe baza ştirilor primite de la Paris.
11296	Rosetti,	C. A.	342.8	(498)
[Informaţii despre viitoarea lege electorală din Principate].— ROMÂNUL, II (1858), nr. 72, p. 286: Bucu-resci 11/23 Sept.
Se redau ştirile dale de Le Courrier de Dimanche cu privire la această chestiune. Rosetti consideră viitoarea lege drept „foarte reslrlnsă".
11297	342.8 (498) [„Puncturile principale ale legei electorale Moldo-
Române, cuprinse în jurnalul francez „Le Courrier de Dimanche"].—NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 313: Francia.
11298	342.8 (498) [Articol despre noua lege electorală a Principatelor,
în comparaţie cu cea din Serbia]. — STEAOA D., III (1858), p. 288 [greşit: 200]: Curierul esterioru, col. II.
Se expun prevederile legii şi se subliniază că cea din Serbia este mult mai democratică dectt legea stabilită pe baza Convenţiei de la Paris pentru alegerile Divan urilor ad-hoc din Principalele Române.
11299	342.8	(498)
Alu doilea anexu. Actul privitor la stipulaţiile electorale, urmînd a face parte integrantă a Convenţiei. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 335.
Este o anexă la Convenţia încheiată Ia Paris, In 7/19 august 1858.
11300	342.8	(498)
Anexa a doua. Stipulaţiile electorale anexate la Convenţia încheiată în Paris în 7 (19) August 1858. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 465—466 [greşit: 366]; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 86, p. 346—347 ; MONIT. OF. MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 1—2; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 1—2.
In Gazela de Moldavia text român şi francez.
11301	342.8(498) Legea de Alegere pentru Moldavia şi România. —
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 159—160: Principatele dunărene.
Se reproduce această anexă a doua a Convenţiei de la Paris.
11302	Pallă, Ioun I.	342.8(498)
IComenlarii juridice la ari. 6 din anexa II a Convenţiei], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 62—83, 87—88.
Cu privire la cazurile In care cineva poale pierde drepturile de a fl alegător.
613
www.dacoromanica.ro
342.82 (498)
DREPT CONSTITUŢIONAL — DREPT PENAI.
343 (498.1)
11303 Bosianu, C.	342.82 (498) [Articol în care susţine adoptarea votului secret în
dezbaterile Adunărilor ad-hoc]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), nr. 41, p. 161.
11304 Rosctti, C. A.	342.82 (498) Votul pe fatză. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 18, p. 2—3.
Combate argumentele aduse de Bosianu In Romania nr. 41, care susţinea votul secret, şi se declară pentru votarea pe faţă, nu numai In chestiunile de principii, dar şi la votări privitoare Ia persoane. Dă o listă de peste 60 dc deputaţi ai Divanului ad-lioc „care au votat plnă acum cu bileturi subscrise".
11305 Aricescu, C. D.	342.82 (498) Prinţul si constituţia. — ROMÂNUL, II (1858), p.
290—291.
Autorul condamnă legea electorală hotărltă pentru viitoarele alegeri din Principate prin Convenţia dc la Paris, dcclarlnd că, „după şarta de la Paris, baza.alegerii domnului este aurul". Adresează un apel românilor, cerlnd ca să ajute pc cit mai mulţi concetăţeni să fie alegători, chiar prin concesiuni dc proprietăţi.
11306 Boercscu, B.	342.82 (498) Sistema rppresentativă. — NATIONALULtJ, I (1858),
nr. 15, p. 53—54, 61—62, 69—70, 77—78, 85—86, 89—90, 93—94.
Arată cum s-a dezvoltat In Europa acest sistem, care slnt condiţiile esenţiale ale existenţei sale, care slnt caracteristicile principale ale guvernului reprezentativ; la sflrşit demonstrează că acest sistem sc poate aplica foarte bine la rom&ni.
11307 Rosctti, C. A.	342.82(498) [Comentariu la cele 7 articole cu privire la „sistema
reprezentativă11, publicate de V. Boerescu în „Naţiona-lul“], — ROMÂNUL, II (1858), p. 73; Bucuresci 6/18 Martie.
îl salută pe Boerescu „atit pentru meritele articolilor săi, cit şi pentru agera iscusinţă şi moderare cu care a ştiut desbate un subiect atlt de spinos".
11308 Boerescu, B.	342.82 (498) [Răspuns la aprecierile lui C. A. Rosetti asupra articolelor sale în chestiunea „sistemei reprezentative11]. — NAŢIONALULtF, I (1858), p. 101, col. III—IV.
îşi exprimă mulţumirea că C. A. Rosetti s-a declarat de acord cu ideile sale. Precizează că n-a intenţionat nicidecum să apere menţinerea societăţii In caste; nici n-a vorbit de existenţa In Principatele Române a unei aristocraţii constituite, ca In alte ţări. A voit numai să sublinieze faptul că există unele „privilegiuri personale". E convins Insă că şi aceia ce se bucurau In trecut de aceste privilegii slnt acum pentru regimul parlamentar, reprezentativ.
11309	342.82 (498) [Comentariu în legătură cu legea electorală a Principatelor], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 137, col. I: Cronica streină.
Se comentează noile măsuri cu privire la legea electorală, luate de Anglia, In comparaţie cu legea electorală din Principate. Se spune că, pe clnd la ei acasă englezii iau măsuri foarte liberale, In Principate „au dat o lege electorală ce anulează toate dreptăţile şi interesele masei, răcind din aşa ziclnd reprezentaţia naţională, reprezentaţia numai a unei singure clase, aceea a proprietarilor mari".
11310	342.82 (498) [Comentariu despre necesitatea scăderii censului prevăzut în legea electorală], — CONSTITUŢIONARIUL, I
S,	nr. 3, p. 2, col. I: Să venimu acum şi la cele din
'U.
11311	342.82 (498)
[Articol cu privire la sistemul electoral din Principate, bazat pe proprietate], —PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 21—22.
Este vorba de sistemul electoral stabilit prin Convenţia de la Paris. — Text român şi francez.
343	DREPT PENAL. CRIMINOLOGIE
11312	343	(436)
[Ştire despre intrarea în vigoare a noii legi penale austriece cu începere de la 1 septembrie 1852]. — G. TRANS.,
XV	(1852), p. 164, col. I.
11313	343	(436)
Prea’naltele patente împărătesei din 27 Malu 1852. —
G. TRANS., XV (1852), p. 165—166.
Sc prezintă pe scurt condica criminală austriacă şi regulamentul pentru presă, Introduse In Întreg imperiul prin patentele din 27 mai, observlndu-se In privinţa condicii criminale că ca va Începe să fie aplicată la 1 septembrie 1852.
11314	343	(436)
Condica criminală austriacă. — G. TRANS., XV
(1852), p. 230.
Se comentează pe scurt condica ce trebuie să fie introdusă la 1 septembrie 1852 In Ardeal.
11315	343 (498.1)
[Departamentul Dreptăţii din Ţara Românească face cunoscut că de la 1 ianuarie 1852 se va aplica „Condica criminală cu procedura ei“, care a fost aprobată de domnitor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 174; VEST. R.,
XVI	(1851), p. 153.
Condica, de curlnd tipărită, a fost trimisă „pe la toate Departamentele, treptele judecătoreşti şi clrmuirile Judeţelor, ca să poată lua din vreme cunoştinţă de coprinderea ei".
11316	343	(498.1)
[Se anunţă că în Ţara Românească codul criminal „se pune în lucrare de la 1 ghenarie 1852“]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 192, col. I: Ţara Românească.
11317	343	(498.1)
[Departamentul Dreptăţii din Ţara Românească recomandă slujbaşilor şi particularilor să citească şi să studieze noua Condică criminală cu procedura ei, care intră în aplicare la 1 ianuarie 1852, „spre a se pătrunde de puterea aplicaţii ei“], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 331.
11318	343	(498.1)
Condica criminală cea n6ă a Ţărei româneşti. — G. TRANS., XIV (1851), p. 419—420.
Se anunţă sancţionarea acestei condici, lmplinindu-se astfe „trebuinţa unei reforme pe acest clmp al vieţii civile şi soţiale", şi se redau criticile din Reichszeitung privind noul cod de legiuiri muntean.
11319	343	(498.1)
[Despre importanţa introducerii unei noi condici	penale
în Ţara Românească]. — G. TRANS., XV (1852), p. 248, col. I: Terra Românească si Moldavia.
Fragment dintr-o corespondenţă mai lungă din Craiova, de la 8 august.
11320	343	(498.1)
[Condica penală s-a tipărit în 4000 exemplare, din care s-au împărţit 3399, cîte un exemplar de fiecare sat]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 34; Jurnal.
11321	343	(498.1)
[Despre satisfacţia locuitorilor Ţării Româneşti în legătură cu aplicarea Condicii criminale, „prin care se sugrumaseră multe abuzuri11]. — G. TRANS., XVI (1853), . 97, col. I: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a. p
Se dă ca exemplu condamnarea bancherului necinstit Mihail Stoianovici.
614
www.dacoromanica.ro
343 (498.1)
DREPT PENAI.
343.196 (498.1)
11322	343 (498.1) Proect îndreptător unor puncturi din Condica penală.
— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 77—78.
Diferite completări.
11323	343 (498.1) [Ştire despre măsurile luate în Ţara Românească pentru modificarea unor articole ale condicii penale]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 128—129: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
11324	■ Hurmuzaclii, Dr. Constantin de 343 (498.3) Discurs preliminar asupra condicei penale. — FOAIE
PT. MINTE, XV (1852), p. 126—128.
Subtitlu: „lnfăţişlat comisiei lndeplinătoare codirilor (legilor) pentru Moldova şi de către aceasta primit de lndreptariu in lucrările sale privitoare la Îndeplinirea acelor codici". Trece in revistă legislaţiile penale din Europa modernă (see. XVIII şi XIX). Examinează principiile lor fundamentale. Optează pentru principiul hegelian al pedepsei ca urmare necesară şi inevitabilă a călcării legii. Propune imediata elaborare a unui cod penal modern pentru Moldova.
11325	343.1 (436) [Ştire despre apropiata terminare la Ministerul Justiţiei din Viena a alcătuiri» Regulamentului de procedură criminală]. — G. TRANS., XV (1853), p. 163, col. II: Viena.
11326	'	343.1 (436)
Ceva despre noulă regulămentă alu procesureT criminale. — G. TRANS., XVI (1853), p. 244.
Regulamentul aprobat la 29 iulie 1853 este discutat ca o importantă reformă socială şl legislativă. Traducerea românească a regulamentului se va face la Ministerul Dreptăţii din Viena, unde translatori slnt Ioan Maiorescu şi Fiorian arestaţi Aron.
11327	M. S.	343.1 (430)
Despre noua procedură penale. — TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 337—338.
Comentează fugar noua procedură penală austriacă, intrată in vigoare prin patenta[imperială din 8/20 iulie 1853, şi extinderea el asupra Ardealului pe dala de 18/30 noem. 1854, o dată cu noua organizare judecătorească.
11328	343.123 [Circulara Departamentului Dreptăţii din Ţara Românească către judecătorii, prin care se cere ca toţi răufăcătorii arestaţi să fie în grabă judecaţi şi pedepsiţi pentru nelegiuitele lor fapte]. — BULETIN [Ţ.R.], 1351, p. 370—371.
11329)	343.123
[Circulare din 19 iulie prin care Departamentul Justiţiei din Moldova cere judecătoriilor să nu stînjenească cursul proceselor criminale şi le dă instrucţiuni în privinţa acestor procese], — BULETIN [Mold], XXIV (1856), p. 278.
11330	343.126 [Dispoziţii ale Departamentului din Năuntru — în
legătură cu cel al Dreptăţii — cu privire Ia eliberarea pe chezăşie a împricinaţilor, pînă la judecarea procesului]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 53, p. 205 [greşit: 105]: Donaufiirstenthumer.
11331	343.131.5 [Informaţii despre instrucţiunile date de la Viena în
legătură cu „publicitatea în procedurele criminale"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 22—23: Viena, 23 Ian.
11332	343.143 [Circulara Departamentului din Năuntru către cîr-
muirile judeţelor, prin care se arată cine trebuie să sem-
neze ca martor „în practiealile care se vor aşterne asupra individelor ce s-ar întîmpla a cădea în vre-o crimă sau vină, asemănat dispoziţiilor art. 14 din procedura condicii Penale"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 24.
11333	343.19 (439.2) [Publicaţie privitoare la tribunalele penale nou înfiinţate în Transilvania],— G. TRANS., XIV (1851), p. 81: Partea officiosă.
Se dă lista tribunalelor penale nou create, „care au să repre-sente locul riitoarelor tribunale particulare de cerc, cu subordinare nemijlocită la c.r. tribunale penale provlsorle".
11334	343.19 (439.2) [Publicaţie prin care se impune folosirea tribunalelor
penale provizorii pe tot întinsul Transilvaniei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 93, col. I: Publicare.
Publicaţia se dă In legătură cu unele abuzuri administrative, clnd se anchetaseră şi se executaseră „inchiziţiuui colaterale", fără a se ţine seama de existenţa acestor tribunale şi de legile penale austriece.
11335	343.19 (439.2) [Se anunţă sosirea la Sibiu a lui Maximilian Fiigger,
numit provizoriu „procurator generale din Transilvania"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 413, col. I: Sibiîu, 21 Dec.
Ştire redată după Siebenbilrger Bote. Ftigger fusese „şeful judecăţii criminale din Cernăuţi, In Bucovina**.
11336	343.97 (439.2) [Anunţarea concursului pentru ocuparea posturilor
„celor 20 de auscultanţi gratuiţi la c. r. tribunale criminale din Clusiu, Bistriţia, M. Oşorheiu, S. Sz. Giorgiu şi Alba-Iulia"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 53, col. I: Concursă.
Se dau condiţiile.
11337	343.19 (439.2) [înştiinţare despre înfiinţarea unei instanţe penale la
Oraştie], — G. TRANS., XV (1852), p. 197, col. I: Insci-inţiare.
Se arată că de această instanţă ţin cercurile Deva, Baia de Criş şi Haţeg.
11338	343.19 (498.1)
[Ofisul	domnesc către	Departamentul	Dreptăţii din
Ţara Românească prin care acesta este chemat să ceară judecătorilor şi procurorilor respectarea legii în hotărîrile lor criminaliceşti şi eorecţionale], — BULETIN [T. R.], 1853, p. 9—10; G. TRANS., XVI (1853), p. 67:'Tier’a romanesca si Moldavi’a.
11339	343.19 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin care se aprobă dispoziţiile referitoare la lucrările tribunalului poliţienesc]. — BULETIN [Ţ. R.],	1855, p. 257,
261; VEST. R., XX (1855), p. 257: Către Departamentul Drep tăţii.
11340	343.196 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care clucerul Manolache Lahovari este rînduit membru Ia Curtea	apelativă crirninalicească	din	Bucureşti]. —
BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 57.
în locul colonelului Constantin Bălăceanu.
11341	343.196 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care clucerul Ştefan Belu este numit membru la Curtea apelativă crirninalicească din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 429.
615
www.dacoromanica.ro
343.196 (496.1)
foREPT PENAL
343.51
11342	343.196 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care se aduc mulţumiri Curţii apelative criminaliceşti pentru „serioasa activitate" ce a depus în cursul anului 1852]. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 13.
A cercetat şi a hotărlt cinci sute şaptezeci şi trei pricini.
11343	343.196 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care logofătul credinţei Ioan Golescu este numit prezident la Curtea apelativă criminală din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 286.
11344	343.196(498.1) [Ofisul generalului Budberg către Departamentul Dreptăţii prin care logofătul dreptăţii Nicolae Ghica este numit prezident la Curtea apelativă criminală din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 13.
In locul logofătului Iancu Golescu.
11345	343.196 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care logofătul Nicolae Mânu este numit prezident al Curţii criminaliceşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 109.
In locul logofătului Scarlat Gliica.
11346	343.196 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Alecu Costescu esle numit prezident la Curtea criminalicească din Bucureşti]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 289.
Slnt numiii membri la această Curte: Manolaclii Laliovari, Manolaclie Faca, Coslaclie Geani, Evghenie Prcdescu, Antonie Gutiu şi Costaclie Bălan, procuror.
11347	343.19 (498.3) [Anaforaua cu privire la corespondenţa directă dintre
judecătoriile ţinutale şi Tribunalul Criminal].—-BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 405: Ministeriul Dreptăţii.
11348	343.19 (498.3) [Se anunţă că Departamentul Dreptăţii a poruncit
judecătoriilor de a nu zădărnici cursul proceselor crin i-nale]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 296: Novi-lale din năunlru.
Circulare din 19 Iul. 1856. — Text romăn şi francez.
11349	Rosetti, C. A.	343.25
[Articol în care condamnă pedeapsa cu moartea]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 5—6.
11350	343.25
[Articol prin care se cere desfiinţarea pedepsei corporale în administraţie]. — STEAOA D., II (1856), p. 205—206.
Articolul pledează cu căldură: „Rădice-să astăzi lovitura trupească deasupra ţăranului, desfiinteze-să Infrinarea brutală a claselor de gios prin bătaia administrativă, şteargă-să din regulile militare vergile şi usturimea ce degradează sufletul, şi mine vom avea alăturea cu noi milioane de români Inobilaţi moraliceşte".
11351	343.286
[Ordonanţă domnească „pentru desfiinţarea penalităţii de disterana vinovaţilor criminali"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 154: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 145: Novitale din năunlru.
Desfiinţarea legii de expulzare peste Dunăre a unei categorii de condamnaţi. Măsura se motivează prin refuzul Turciei de a primi pe expulzaţi şi prin faptul că (ara pierde prin expulzări un număr de braţe de muncă. Aceştia vor fi pedepsiţi In ţară. — In Gazeta de Molduvia text român şi francez.
11352	343.292
[Ştire despre bucuria pricinuită la Cluj de amnistia
acordată „pentru crimele contrase prin revoluţiunea trecută si prin amestecul cu emisarii din anii următori"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 142, col. II: Cluju, 15 Maîu n.
11353	343.292
[La intervenţia comisarului extraordinar von Budberg, Departamentul Justiţiei dispune diferite reduceri de pedepse pentru condamnaţii de drept comun]. — BUKU-RESTER DT. Z., IX (1853), p. 399: Donaufurstenthumer.
11354	343.292
[Ofisul domnesc către Departamentul Finanţelor privitor la eliberarea unor arestaţi pentru datorii], — VEST. R., XIX (1854), p. 373.
Se porunceşte acestui departament de a plăti şefului Politiei suma de Ici 4 292 par. 20, pentru a fi eliberaţi un număr de cetăţeni arestaţi pentru datorii.
11355	343.292
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin care se porunceşte a se slobozi de sub osîndă un număr de persoane potrivit articolului 298 din Regulamentul organic].—VEST. R., XIX (1854), p. 374.
Cuprinde o listă de graţiaţi.
11356	343.353
[Decizia Căimăcămiei Ţării Româneşti ca locuitorii oraşului Ploieşti, puşi în mod abuziv la pavarea străzii unde îşi avea locuinţa prefectul, să fie despăgubiţi]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 390, col. I: Către Ministerul din năunlru.
11357	343.353
[Circulară prin care se interzice slujbaşilor statului să ceară de la săteni impozite în folosul lori. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), nr. 99, p. 393: Departamentul de Finans.
11358	343.353
[Înştiinţare în legătură cu faptul că „postelnicul Panaite Balş a luat fără învoire păpuşoi din magaziile de rezervă"]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 349, col. I: Secretariatul de StatQ.
Se hotărăşte ca In viitor proprietarii care vor săvlrşi această abatere să fie obligat! „de a Înapoia Îndată In folosul locuitorilor Îndoită cltimca de pine ce ar tua".
11359	343.353
200 de galbini o poruncuţă!! — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 100.
Pornindu-se de la un caz de mită, se arată afacerile la care se dedau funcţionarii de la Departamentul din Lăunlru.
11360	343.353
[Act de mulţumire către caimacam a 55 de locuitori ai salului Moreni din ţinutul Iaşi, în legătură cu „mîn-tuirea" lor de „răi voitorii" care-i ţinuseră cîţiva ani în „mrejele" lor]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 250.
Ei arată că acei „amploiaţi" li împilaseră cu strlmbătate timp de cîţiva ani, deşi ei se arătaseră supuşi faţă de legile tării şi-şi împliniseră îndatoririle lor. — Text român şi francez.
11361	343.51
[Ştire despre arestarea la Timişoara a vestitului falsificator Sava Arg/iiro din Melenik].— G. TRANS., XV (1852), p. 42, col. II: Bănat. Timişora.
Se arată că falsificatorul se pregătea să fugă la Bucureşti. Informaţie redată după Temesvurer Zeilung.
616
www.dacoromanica.ro
343.51
bKlikr l’ENAL. CtUMlNlOLOGlfc
343.3 (493.1)
11362	343.51 [Ştire despre descoperirea unor falsificatori de „doi-
decari“ la Galliş,	în cercul	Sibiului]. — G.	TRANS.,
XVI (1853), p. 41, col. II: Sibiiu.
După Siebenbiirger Bote. — Se arată că se descoperise ;i maşina de bătut monede a falsificatorilor.
11363	343.51 [Arestarea unor falsificatori de bani la Rlşnov], —
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 35: întâmplări de zi.
11364	343.51
[Se reproduce	o	ştire	după	„Journal des Debats" că
la Constantinopol	a	fost	arestată „o frumoasă	şi galantă
doamnă", originară din Moldova, in ale cărei bagaje au fost găsite la vamă peste 1 000 bilete de bancă false, numite Caimes, în valoare de peste 1 milion lei]. — NAŢIONALUL!}, I (1858), p. 309: Turcia.
Sc publică iniţialele numelui acestei doamne, care slut: S. C.
11365	343.51 [Informaţii cu privire la descoperirea unei bande de
falsificatori de monede la Copou]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 345—346: Iaşii.
Text romăn şi francez.
11366	343.51
Falsarii	de	monede.	—	GAZ.	DE	MOLD., XXIV
(1852), p. 73—74: Albina Românească.
Se dau amănunte cu privire la prinderea unor falsificatori de bancnote de 6 şi 10 crcitari, carc-şi aveau presa la Iaşi.
11367	343.522.1
[Despre	condamnarea	şi	degradarea	în piaţa principală a laşului a	unor amploiaţi şi	avocaţi, care au fabri-
cat şi au vindut un document fals ca fiind autentic al răposatului logofăt Costachi Conachi], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 229: Novitale din năuntru; VEST. R., XVIII (1853), p. 245: Moldavia; G. TRANS., XVI (1853), p. 241: Iaşii 20 IuliQ.
Prin acest document vornicul Coslache Iepureanu urma să fie scutit de plata unei datorii către prinţul Conachi-Vogoridi. Au fost degradaţi şi apoi trimişi la o mănăstire: slujerul G. Harnav, căminarul Gberasim Hlncu, slugerul Daniil, comisul Clemescu şi slugcrul Ionescu. — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11368	343.531 [Anaforaua „atingătoare de măsurile ce s-au socotit de
trebuinţă a se adopta în cazul alcătuirilor ce se săvîrşesc între locuitorii agricoli şi negut.itorii speculanţi de producte i alte feţe"]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 9—10: Departamentul din năuntru.
Anaforaua cuprinde măsuri luate spre asigurarea Îndeplinirii contractelor şi In acelaşi timp spre apărarea intereselor proprietarilor de moşii.
11369	343.531 [Ordonanţă „spre stîrpirea abuzurilor uneltite de către
speculanţi cu măsuri nedrepte"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 246: Poliţiea Capitaliei Iaşii.
11370	343.61 [Guvernămîntul Ardealului anunţă casarea „proce-
surei după dreptul statariu" în ceea ce priveşte crima rănirii şi omorul hoţesc]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 52: Buletinulu Oficialu.
Această „procesură" sc stabilise prin publicatiunilc de la 15 ianuarie 1852 şi 23 octombrie 1853.
11371	Apostolian, G.	343.613
Duelul. — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 381—385, 398—
400, 407—409.
Definiţia. Scopul. Istoric: explicaţia inexistentei lui la antici şi apariţia lui o dală cu germanii. Duelul ca probatoriu juridic lu
sistemul feudal. — Istoricul duelului In Moldova: neexislind organizarea Tcudală germanică, duelul n-a putut apărea aici declt In sec. 19, ca modă adusă de tineri din străinătate. Legislaţia modernă a duelului In Moldova.
11372	343.615.2 [Se face cunoscut că „nu este îngăduit şi ertat nimu-
lui, de ori ce treaptă şi condiţie ar fi, să bală pe altul cu palmă ori cu alt-fel de lovitură"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 61: Departamentul din Năuntru.
11373	343.615.2 [Publicaţie privind pedepsirea serdarului Dim. Gor-
gos, „pentru abătute urmări" şi îndeosebi pentru „cumplita bălae ce au pricinuit unui locuitor de pe moşia Taz-lău"l. —BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 95, col. I: Secretariatul de Stal a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 283: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 74, col. I.
Gorgos este condamnat „a plăti pe lingă chcllucala curarisi-rei bătutului şi un şlraf de 500 lei" tn folosul acestuia, hotărln-du-se ca pe viitor „să fie oprit a mai tine moşie in posesie".
11374	343.615.2 [Se anunţă că Iordache Miclescu a fost condamnai la
o detenţiune de trei luni la mănăstirea Sovcja, pentru că, însoţii de mai mulţi oameni de ai săi, bătuse „pe un Anghelachi Mironescu"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 361: Iaşii.
Text român şi francez.
• 11375	'	343.774
[Măsuri hotările de Sfatul Administrativ al Moldovei cu privire la „despăgubirea ce se cuvine a se face păstrătorilor de vite de pripas pentru nutreţul hranei lor"]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 5: Departamentul din lăunlru.
11376	t	343.8 (439.2)
[Articol despre o vizită făcută la închisoarea din Sibiu],
— TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 50, 53—54: Sibiiu 23 Martie.
Autorul dă amănunte privind meseriile exercitate de către cei Închişi.
11377	Bodescu, G.	343.8	(498.1)
[Corespondenţă despre vizita făcută de domnitorul B.
Ştirbei la ocna Telega]. — VEST. R., XVI (1851), p. 249—250.
11378	343.8	(498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ din Ţara
Românească prin care se anunţă numirea colonelului Ioan Florescu în postul de vornic al temniţelor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 57.
11379	343.8	(498.1)
[Departamentul Credinţei anunţă că se va da prin
licitaţie desăvîrşirea „clădirilor aresturilor de la schitul Răteştii, judeţul Buzău", fiind a se înfiinţa din nou] — VEST. R., XVII (1852), p. 77.
11380	343.8 (498.1) [Vornicia Temniţelor anunţă că nu se mai îngăduie
în viitor ca persoanele făcătoare de bine să trimită sau să aducă la temniţele din Bucureşti, Snagov, Craiova, Giurgiu, Ocnele-Mari şi Telega băuturi, lucruri de min-care şi obiecte de îmbrăcăminte, ci numai ajutoare în bani]. —BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 332.
11381	343.8 (498.1) Listă de obiecte aflate de vînzare la îngrijitorul tem-
niţii de aici din capitală, şi care sini lucrate de către însuşi arestanţii. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 432.
617
www.dacoromanica.ro
343.8 (498.1)
DREPT PENAL. CRIMINOLOGIE
343.8 (498.3)
11382	343.8	(498.1)
[Se anunţă că se va ţine licitaţie „în privinţa înfiinţării
unui pod din nou plutitor pe apa Znagovului pentru trebuinţa arestanţilor din temniţa de acolo11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 55: Vornicia Temniţilor.
11383	343.8	(498.1)
Proect pentru oare care cere adăogiri de slujbaşi la
Vornicia temniţelor. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 57. Se publică şi ofisul domnesc de întărire.
11384	343.8	(498.1)
[Circulara Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti către cîrmuirile judeţelor în care se arată ce măsuri trebuie luate pentru ca să înceteze „adesele scăpări de arestanţi ce se tot întîmplă de la o vreme încoace11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 90—91.
Fuga arestanţilor avea loc atlt de la închisori cit şi de sub escortă.
11385	343.8 (498.1) Ecstractul condiţiilor pentru reparaţiile trebuincioase
a se face puşcării de la Curtea Arsă, precum şi de lucrările ce sînt a se face din nou. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 105—106.
11386	343.8 (498.1) [Publicaţie prin care se anunţă o licitaţie pentru îmbrăcămintea şi încălţămintea necesară arestaţilor de la închisorile- din Bucureşti, Craiova, Giurgiu, Ocnele Mari, Ocnele Telega şi politia Ştirbei]. — VEST. R., XX (1855), p. 9, col. I: Vornicia temniţilor.
Sc dă numărul celor necesare pentru îmbrăcăminte şi condiţiile licitaţiei.
11387	342.8	(498.1)
[Se aprobă numirea doctorului Cari Gubenberger la
spilalul temniţei din Bucureşti şi al celei din Snagov].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 137; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 29, p. 1.
11388	343.8	(498.3)
[Ştire despre sosirea la Iaşi a filantropului francez
cavalerul Benjamin Appert, pentru a vizita închisorile, spitalul central şi militar, precum şi ocnele], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 271: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 49: Moldaviea.
11389	343.8	(498.3)
Veniamnin Aper. — GAZ. DE MOLD., XXIII	(1851),
p. 370—373: Albina Românească.
Biografia filantropului Benjamin Appert, „renumitul reformator al Închisorilor". Se schiţează activitatea sa In această privinţă şi se menţionează că, la cele 39 tomuri pe care le scrisese, trebuia să se adauge „voiajul său in Moldova şi Turcia". — Text român şi francez.
11390	343.8 (498.3) [Ştire din Tecuci cu privire la vizita făcută de filantropul cavaler Appert], — ZIMBRUL, II (1851), p. 87, col. II.
Catihetul ţinutului a fost sfătuit să meargă zilnic la oslndiţii din Închisoare, pentru a le ţine predici religioase.
11391	Appert, cavalerul d’	343.8 (498.3)
[Scrisoare adresată redacţiei „Gazetei de Moldavia11].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), nr. 69, p. 275.
Benjamin Appert vizitează unele oraşe din Moldova, Ţara Românească şi Ungaria. El arată că, „pe lingă datoria de a pedepsi pe criminali, este şi aceea de a căuta de a-i face mai buni" şi că „cu mare interes" a cercetat „Închisorile şi casele ospitale din astă frumoasă şi nobilă Moldovă". — Text român şi francez.
11392	343.8 (498.3)
[Răspunsul lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, la
scrisoarea cavalerului Appert, în legătură cu sugestiile făcute de acesta cu privire la anumite măsuri administrative, pentru închisori şi spitale], — ZIMBRUL, II (1852), p. 203: Ţara Românească.
După Gazeta romdno-germană din Bucureşti, care reprodusese In numărul său din 10 decembrie 1851 scrisoarea, publicată anterior In Wanderer. — Anul 1851 din Buhuresler deutsche Zeilunp lipseşte din colecţia B.A.R.
11393	Un abonată	343.8 (498.3)
[Scrisoare adresată redacţiei în legătură cu activitatea
filantropului Apper, după plecarea sa din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 53—54: Albina Românească.
Autorul dă detalii privind vizita lui Appert la curţile Austriei şi Saxoniei.
11394	343.8 (498.3)
[Ofisul domnesc „pentru înfiinţarea unei închisori solide în apropierea de groapa Ocnei, spre a sluji de adăpost în vreme de noapte vinovaţilor ce se ţin acolo11]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 13, col. I: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 251—216: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 13: Moldaviea.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11395	343.8 (498.3)
[Se anunţă că Anastasie Panu, directorul Departamentului Dreptăţii, a fost însărcinat să inspecteze „starea aristanţilor de pe la giudecătorii1]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 241: Novitale din năuntru.
11396	343.8 (498.3)
Acte atingătoare de reorganizarea închisorilor publice din Moldova. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 17— 20, adaos la nr. 5, p. 7—16, nr. 46, p. 181—184; adaos la nr. 50, p. 99—100; adaos la nr. 51, p. 103; GAZ, DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 4, p. 1—16 şi p. 56.
Se redă textul unui ofis domnesc din iulie 1851, referitor la clădirea unei Închisori pentru condamnaţii de la Ocnă, apoi un memoriu al lui An. Panu, directorul Ministerului Justiţiei, din 14 iulie 1855, privind Îmbunătăţirea regimului penitenciar şi principiile de reorganizare a Închisorilor. Urmează un nou ofis domnesc din 26 iulie 1855 către Panu şi un nou raport al acestuia din 24 august 1855, urmat de „Aşezămlntul pentru administraţia lnchisorei din Iaşi", Întărit de domn. Seria actelor se Încheie cu un raport al lui Panu privitor la chestiunea Îmbunătăţirii regimului penitenciar şi referitor la aplicarea aşezămlntului nou la Închisoarea din Iaşi. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11397	343.8	(498.3)
[Tabloul cheltuielilor arestului din Iaşi de la 13 mart. la 1 mai 1856]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 50, p. 99: Ministeriul Dreptăţii.
11398	343.8	(498.3)
Regulamentul contabilităţii din Penitenciarul Ocnei. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 181—184: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 173, 177, 181—182: Novitale din Năuntru.
Serviciul sc ocupă de contabilitatea banilor statului şi a banilor condamnaţilor.
11399	343.8	(498.3)
[Se anunţă că domnitorul Moldovei, însoţit de C. Negri, a vizitat închisoarea Tirgu-Ocnei]. — STEAOA D., II (1856), p. 132: Buletinul zilei.
Spre a cerceta rezultatele modernizării sistemului de Închisoare.
618
www.dacoromanica.ro
343.8 (498.3)
DREPT PENAL. CRIMINOLOGIE — DREPT CIVIL
347 (439.2)
11400	343.8	(498.3)
[Vizitînd închisorile, caimacamul Moldovei rămîne
mulţumit de orînduirea lor de către inspectorul [Daudun] de Perriăres]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 257: Novitale din năuntru.
11401	343.8	(498.3)
[Raportul	medicului	penitenciarului	din tîrgul	Ocnei,
Bauman, despre	starea	areslaţilor	bolnavi în anul	1856).
—BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 171: Ministeriul Dreptăţii.
11402	343.8(498.3) [Ofisul caimacamului din 23 oct. 1857, adresat lui
Daudun de Pcrriăres, inspectorul general al închisorilor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 333: Novitale din năuntru.
Caimacamul ordonă o revizuire a stării Închisorilor din ţinuturi şi o îmbunătăţire a regimului celor condamnaţi, oferind 100 galbeni din lista sa civilă pentru fiecare închisoare. — Text român şi francez.
11403	343.8 (498.3) [Ştire despre dispoziţiile date dc caimacamul Moldovei pentru îmbunătăţirea închisorilor]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 371, col. I.
După o corespondenţă din Iaşi trimisă Levantului [= Courrier du Levant],
11404	343.8 (498.3) Contabilităţile generale a cheltuielilor întrebuinţate
în ramul administraţiei arestelor publice de aici din ca-pitalie pe eczerciţiul anului contenit, după raportul D-sale Dodeun de Perier general Inspectorul prizoanelor din principat. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 55, p. 152—153: Ministeriul Dreptăţeî.
11405	343.91 (436) [Date statistice asupra criminalităţii din Monarhia
austriacă]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 114—115: întâmplări de zi.
Se dau aceste date In legătură eu cifra credincioşilor diferitelor religii din Monarhie.
11406	343.97 (498.3) [Tablou statistic privind arestaţii din închisoarea de
la Iaşi între 13 mart. şi 1 mai 1856]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 50, p. 99—100.
Datele statistice privesc sexul, religia, naţionalitatea şl delictele arestaţilor, precum şl pedepsele suferite Înăuntrul Închisorii, intrările In spital etc.
11407	343.97 (498.3) [Lista arestaţilor ieşiţi şi intraţi din penitenciarul
Ocnei între 26 ian. şi 1 mai 1856]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 51, p. 103: Ministeriul Dreptăţii.
Se indică In tabel vlrsta, data şi motivul condamnării, purtarea condamnaţilor etc.
11408	343.97 (498.3) [„Tabloul statistic despre densitatea poporaţiei în
trilunia I-ia a anului 1858“ la penitenciarul din tîrgul Ocnei]. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 280: Ministeriul Dreptăţii.
344	DREPT PENAL MILITAR
11409	344 (498.1)
[Ofisul domnesc către şeful oştirilor pămînteneşti din Ţara Românească prin care se hotărăşte ca, de acum înainte, „ofiţerii comandirii cordoanelor să aibă dreptul a pedepsi
abaterile' din datoriile slujbei"]. — BULETIN [T. R.]; 1851, p. 369.
Plnă acum pentru păzitorii graniţelor se aplicau dispoziţiile autorităţilor civile; In viitor vor atlma numai de jurisdicţia ofiţerilor lor.
11410	344(498.1)
[Se aprobă „întocmirea comisiei judecătoreşti în pricini criminale şi a sfatului do revizie, după articolele 106 şi 171 din condica penală ostăşească"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 225.
Se publică membrii acestei comisii; colonelul Voinescu este preşedinte la sfatul de revizie şl maiorul Lenţ este preşedinte la comisia criminaliccască.
11411	344 (498.1)
[Ofisul domnesc către şeful oştirii prin care se aduc
lămuriri în privinţa felului cum vor fi-judecate „vinele sau crimele dorobanţilor şi ale grănicerilor" de către comisiile ostăşeşti de prin judeţe]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 17.
347 DREPT CIVIL
347.7	Drept comercial 347.9 Procedură. Personal şi organizare judecătorească
11412	347.(439.2)
[Ştire despre patentul împărătesc din 29 nov. prin care
se introduce în unele ţări de coroană condica civilă generală austriacă, cu începere de la 1 mai 1853].—G. TRANS., XV (1852), p. 363, col. II: Viena.
Se arată că măsura priveşte şi Banatul.
11413	347	(439.2)
[Comentariu favorabil la hotărîrea imperială de a se
introduce condica civilă generală în Banat]. — G. TRANS., XV (1852), p. 365.
Se dă ca sigură apropiata introducere a aceleiaşi condici şi In Transilvania.
11414	347	(439.2)
[Se anunţă apariţia patentei imperiale prin care se introduce, cu începere de la 1 septembrie 1853, codicele civil în Ardeal], — G. TRANS., XVI (1853), p. 159, col. I: Depesie Telegrafice.
11415	347	(439.2)
[Comentarea cu satisfacţie a ştirii introducerii condicii civile austriece în Ardeal]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 172, col. I: Braşovu, 5 Iuniu.
Se observă: „...Numai acum putem zice că astăzi suntem egali Înaintea legii"...
11416	347 (439.2)
[Comentarii cu privire la introducerea codului civil austriac, pe data de 1 sept., în Ardeal]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 170: Monarhia Austriacă.
Se exprimă speranţa populaţiei româneşti că această măsură va curma abuzurile in Ardeal, prin separarea justiţiei de administraţie. Se amintesc demersurile in acest sens făcute de Şaguna in 1850.
11417	347 (439.2)
Patentulfi imperătesefi din 29 Maifl c. n. 1853 cu tăriă pentru marele Principală alu Transilvaniei, prin care se introduce pentru ţer.a acesta de coronă condica legiloră universale cetătână din 1 Iuniu 1811...—TELEGRAFUL R., I (1853), p. 173—174, 177, 181—182.
619
www.dacoromanica.ro
347(439.2)
DREPT CIVIL
347.249
11418	347 (439.2) [Articol cu privire la consecinţele juridice şi sociale,
pentru Ardeal, ale introducerii codului civil austriac|. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 270—271: Monarhia Austriacă.
După articolul unui publicist german, apărut In „jurnalul oficial" din Sibiu.
11419	t	347 (439.2)
[Articol în care se exprimă satisfacţia faţă de introducerea codului civil austriac în Ardeal]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 271: Deju 1 Sept. 20 Aug.
Se subliniază speranţa că, prin acest fapt, populaţia româ-ncască va avea mai multe drepturi declt In trecut.
11420	347 (439.2) [înştiinţarea magistratului din Braşov despre introducerea „Condicei civile generale11 în Ardeal]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 290, col. II: înştiinţare.
„Condica civilă" din 1811 se introduce In Ardeal de la 1 septembrie, fiind publicată In Foaia legilor imperiale (bucata XXI, nr. 99, din 1853) şi Foaia legilor tării Ardealului (bucata X,	nr. 101).
11421	347	(498.3)
[Ştire despre lucrările Divanului General din Moldova
privind revizuirea codicelui civil], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 163: Novitale din năuntru.
Se arată că s-a dezbătut „Îndelung" articolul „privitor de lnsu-şlrele pentru cumpărarea de moşii In Moldova".
11422	347	(498.3)
[Ştiri despre lucrările Divanului General privitoare
la revizuirea codului civil]. — GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 183, 197.
11423	347	(498.3)
[Se anunţă luarea în discuţie de către Divanul General
din Moldova a noului cod civil]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 333: Iaşii.
Codul, care fusese prelucrat de către o comisie, cuprinde 463 articole. — Text român şi francez.
11424	347.18 [Se anunţă că, potrivit dispoziţiilor dale de guvern,
se interzice sever preoţilor să perceapă vreo taxă de la invalizi, atunci cînd le dau certificate „despre aflarea la viaţă şi locuinţă11]. — G. TRANS., XV (1852), p. 14, col. I: Blajiu, 29 Dec.
11425	347.18 [Departamentul din Năuntru recomandă ţăranilor să
păstreze cu sfinţenie şi să nu distrugă actele lor de stare civilă], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 4.
Departamentul Îndeamnă pe sub-clrmuitort să lămurească pe ţărani despre importanţa acestor acte.
11426	347.189.14
[Raportul Consiliului Administrativ din Moldova prin care se aprobă schimbarea numelui sărdarului Apostol Macri în Apostol Macrinioti Tcişanul]. — BULETIN [Mold.], XIV (1856), p. 73.
11427	347.189.14
[Publicaţie prin care se anunţă că lui Arghire Dimi-triu i s-a confirmat dreptul de a purta numele de Negro-ponte], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 9, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 401: Secretariatul de Stat.
Se redă şi textul suplicei lui A. Negroponte, prin care solicită această favoare pentru cumnatul său. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11428	347.191.4
Aşezarea prescripteloru legiuite despre modulă cum
aă să se eloce caniteMe fundăţiunall pe la privaţi. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 405—406: Partea oficiosa.
Regulament cu privire la felul cum se puteau da ca Împrumut la particulari — spre fructificare — capitaluri care proveneau din fundaţiuni destinate şcolilor şi bisericilor. Sc indică pe larg măsurile de siguranţă ce trebuiau luate de către acei ce acordau aceste Împrumuturi, pentru a se avea certitudinea că aceste capitaluri nu se vor pierde. Se indică felul cum se vor alcătui documentele relative la Împrumut, cum se va race „intabularea", „estradele din protocolul funduare" şi „preţuirea ipotccci".
11429	Thiers	347.232.4
Din dreptul proprietăţii. — FOAIE PT. MINTE, XV
(1852), p. 134—136, 139—140,	147—148,	150—151,
153—156, 164—167.
Trad. de Teodor Codrescu. Capitolul „Despre prescripţie", cer-cetlnd originea In furt şi Înşelăciune a unei părţi din proprietate.
11430	347.232.4
[Anaforaua Departamentului Dreptăţii cu privire la
pretenţiile „mai multor fete cîşligăloarc de procese de împresurări"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 385: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 371—372: Novitale din năuntru.
Ministerul decide ca cei ce au clştigat pămlnturi prin judecăţi să nu poată pretinde veniturile acestor pămlnturi Încasate in trecut de partea adversă. — tn Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11431	347.232.4
[Ministerul Dreptăţii propune Caimacamului ca anaforaua Ministerului Dreptăţii, publicată în „Buletin11, anul 1856, nr. 95, p. 385, să se desfiinţeze, ca ilegală].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 337— 338: Ministeriul Dreptăţeî.
Se propune anularea anaforalei, pe motiv că nu fusese supusă discuţiei Obşteştii Adunări. Anularea legii se cere in legătură cu un proces dintre fraţii Ciureşti şi Epitropia Sf. Mormtnt.
11432	347.234.1
Legiuirea pentru concesie de pămînt în trebuinţă de drumuri de fer în principat. — VEST. R., XXI (1856), p. 69.
Se arată cum se vor face exproprierile de pămlnt şi la ce preţ.
11433	347.234.1
[Proiect de moţiune cu privire la chestiunea respectării proprietăţii şi la exproprieri pentru interes public]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 13, legată la finele colecţiei.
11434	-	347.234.1
[Discuţii cu privire la respectarea proprietăţii şi la exproprierile de interes public]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 14, p. 1—2: Şedinţa din 18 Noem-brie, p. 3—4: Anexa litera A.
11435	347.235.11
Notificăciune pentru ţinerea în evidenţă a proviso-riulul de contribuciunea funduare. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 124.
Se dau instrucţiuni despre chipul cum sc va ţine evidenţa proprietăţii tn vederea impunerii, cu ocazia vlnzăriior, moştenirilor, stricăciunilor şi a altor schimbări ce intervin In proprietăţi.
11436	347.249
[Se anunţă că prinlr-o patentă imperială se renunţase la obligaţia schimbării aurului şi argintului extras din mine şi din rîuri numai la dregătoriile erariale]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 90, col. I: Transilvania.
620
www.dacoromanica.ro
347.249
DREPT CIVIL
347.62
11437	347.249 [Patentă din 24 oct. prin care se aboleşte obligaţia
predării către slat a aurului şi argintului provenit din mine sau din băi]. — G. TRANS., XX (1857), p. 345: Partea oficidsă.
11438	347.249 [„Ordinatiunea impcrateasca“ din 19 martie în privinţa
lămuririi drepturilor proprietarilor de pămînt asupra bogăţiilor de cărbuni din Ungaria, Ardeal şi Banal].
—	G. TRANS., XX (1857), p. 93: Partea oficiosă.
Se statuează îndeosebi drepturile proprietarilor asupra cărbunilor In condiţiile răscumpărării pămlnturilor urbariale.
11439	347.265.11 [Raportul Departamentului Credinţei în privinţa modului hotărnicirii mcş:ilor mănăstireşti şi a plătii ei].— BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 49.
Se arată că inginerii hotărnici In viitor vor da suprafeţele moşiilor In pogoane şi In stinjeni pătraţi, iar nu In stlnjeni masă; de asemenea plata inginerului hotarnic pentru ridicarea planului moşiei se va face pe pogon, iar nu pe stlnjen masă.
11440	347.265.11 Tablă de preţurile ce au a sluji de bază pentru plata
hotărniciilor ce se face pe la moşiile mănăstireşti. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 49, 59.
Preţul variază după poziţia moşiei; slnt preţuri pentru moşii de cimp, moşii de mijloc şi moşii de munte.
11441	347.265.11 Instrucţii despre temeiurile pe care au a se încheea
contracturi pentru hotărnicirea moşiilor mănăstireşti.
—	BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 58—59, 107.
11442	347.265.11 [Comentariu la ştirea dată de „Bukurester Deutsche
Zeitung" că se va tipări o hartă în care vor fi însemnate toate proprietăţile cu proprietarii lor]. — STEAOA D., II (1856), p. 148: Buletinul zilei.
Bukurester Deutsche Zeilung, arătlnd că aceasta se va alcătui după hărţile pe care le lucrau inginerii austrieci, afirma că apariţia acestei hărţi va „curma şi toate procesele de hotare Intre deosebiţii proprietari şi autorităţi, care zac prin tribunale de atlţia ani". Steaoa Dunării observă că accelerarea Judecăţilor depinde de tribunale, nu de ridicarea planurilor de moşii.
11443	347.265.11 [Anafora cuprinzînd dispoziţii cu privire la hotărniciri de terenuri], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 84, p. 107: Departamentul Dreptăţii.
11444	347.271 [Adresa Departamentului Dreptăţii din Ţara Românească, către Departamentul din Năuntru, prin care arată formele zălojirilor ce trebuie îndeplinite cînd cineva vrea să ipotecheze un lucru nemişcător], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 299—300.
11445	347.451 [Circulara Departamentului Dreptăţii către judecătoriile ţării prin care se arată că orice înstrăinare de averi mişcătoare sau nemişcătoare, făcută de ţărani, trebuie să se adevereze de tribunale sau de cancelariile ce sînt aşezate prin fiecare sat]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 202.
11446	347.451 [Publicaţie anunţind că, de aici înainte, tranzacţiile
între săteni cu privire la bunuri imobiliare de orice valoare şi la bunuri mobiliare în preţ peste 1 000 lei trebuie să fie înregistrate la tribunale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 250—251: Ministerul din Năuntru.
Transzacţiile cu privire la bunuri „mişcătoare" sub valoarea de 1000 lei se vor înscrie la cancelariile săteşti. Hotărlrea e motivată prin raptul că — potrivit art. 341 din Regulamentul organic, care scutea pe săteni de rormalită|ile prescrise In materie de foi dotale şi „zâlogiri" — se crease uzul ca nici o tranzacţie ţărănească să nu se înregistreze. Situaţia aceasta ducea la dificultăţi In cazul proceselor Intre ţărani sau ale ţăranilor cu orăşenii.
11447	347.453.1 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţii ou
dispoziţii privitoare la arendarea moşiilor ,,stăpînirii“]. — VEST. R., XVI (1851), p. 41.
Dispoziţiile se rcreră la chezăşia depusă înainte de licitaţie şi la plata clştiului dinţii, după intrarea In posesie.
11448	347.453.1 Proect desluşilor şi îndeplinilor capului IV, dela partea
III	din Pravila Domnului Caragea, pentru închiriere sau arendă. — BULETIN [T. R.], 1852, p. 217—220; VEST. R., XVII (1852), p. 201—203.
11449	347.453.1 [Anaforaua Divanului Obştesc prin care se confirmă
„dispoziţia adoptată în cazul preţăluirii de locuri, cînd n’ar urma a plăti cineva embaticii11]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 273, col. III: Departamentul Dreptăţii.
Chestiunea de lămurit era dacă — la „pretăluire" — să se considere „numai cltimea emhaticului sau şi locul cu acareturile de pe el?“
11450	347.453.3 [Ordonanţa poliţiei din Iaşi referitoare la contractele
de închiriere a caselor şi dughenilor. — BULETIN [Mold.], XIX [voi. I] (1851), p. 204, col. II.
Se aduce la cunoştinţă porunca Departamentului Trebilor din Lăuntru ca „nimenea să nu mai închirieze pe viitor case, dughene sau orice binale, fără acte Înscrise şi legalizate de către competentele instanţii".
11451	347.468 [Informaţii despre ordinăciunea Ministerului de Justiţie cu privire la chestiunea scoaterii de sub zălog a bunurilor nemişcătoare]. — TELEGRAFUL R., VI (18581, p. 201: Sibiiu 15 Dechemvr.
După Siebenbiirger Bote.
11452	347.468 [Anaforaua Divanului Obştesc „pentru cauţie în pricini
de moşii sau părţi de moşii"].—BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 145—146: Secretariatul de Stat.
11453	347.471 [Notiţă cu privire la sancţionarea legii de reuniune de
către împăratul Austriei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 380, col. II.
Se arată că prin această lege vor fi încurajate asocierile de ordin cultural şi economic In Întreg imperiul. Legea este comentată foarte favorabil.
11454	347.62 [Ştire despre sancţionarea apropiată a unei noi legi
privitoare la căsătorie în Imperiul austriac].—G. TRANS., XV (1852), p. 203, col. I.
Se arată că se va pune accentul In această nouă lege pe căsătoria religioasă.
11455	347.62 Patentulu imperatescQ din 29. Maiu c.n. 1853 cu
lăriă pentru marele principatu al îi Transsilvaniel, prin care se introduce pentru Ţera acâsta de cordnă condica legiloru universale cetăţenă din 1. Iuniu 1811, cu mal multe ţermuirl şi deslucirl mal deaprope şi cu o adaugare a ordinăţiunilorQ, ce afl mal urmatu după aceea, şi se va
621
www.dacoromanica.ro
347.62
DREPT CIVIL
348.644
pune în lucrare de la 1. Septembre 1853 c.n. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 173—174, 181—182.
Dispoziţii In legătură cu coordonarea practicilor religioase ale diferitelor confesiuni, In ceea ce priveşte căsătoria, cu dispoziţiile legilor civile austriece.
11456	347.62 Patenta împerătească din 8. Octobre 1856, pentru
tote ţările imperiului, prin care, spre a se esecuta art. X din concordată, se emile o nâă lege în privinţa causeloru matrimoniali a le catolicilorfl din imperiulfl austriacă...
—	G. TRANS., XX (1857), p. 21, 25: Partea oficiosă.
11457	347.62 [Articol despre noua lege a căsătoriilor pentru catolici].
—	TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 83, p. 320, col. I: Sibiiă 18 Octomvrie.
Se rezumă diverse dispoziţiuni ale acestei legi.
11458	347.62 Lege despre căsătoriele catoliciloră în imperiulă Austriacă. — G. TRANS., XX (1857), p. 33—34, 37—38, 41—42, 45—46, 49—50, 53—54, 57—58, 61—62, 65—66, 73—74, 77—78, 81—82, 85—86, 89—90: Partea oficiosă.
11459	347.62 O scurtă privire asupra căsătoriei şi a împrejurărilor
sub care se încheie cele mai multe legături matrimoniale. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 17—18, 21—22, 26, 29—30, 45—46, 49—50, 53, 57, 233, 237, 241, 245—246.
11460	347.622.1 [Comentariu în legătură cu dispoziţia legală care prevede că feciorii nu se pot căsători înainte de a împlini vîrsta de 22 ani], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 38: Sibiiă 2 Februariă.
Gazeta aprobă această dispoziţie, menţionează Insă că slnt împrejurări clnd se poate aproba o exceptare de la prevederile legii.
11461	[Baraş, L]	347.624
Igienă populară. Lecţiunea XIII. — ISIS, II (1857),
p. 335—336, 346—348.
Examinează problema dacă statul are dreptul de a interzice căsătoria minorilor, bolnavilor ereditari şi a celor prea săraci.
11462	347.626.7 [Anaforaua Divanului Obştesc cu privire la foile de
zestre ale evreilor]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 146: Secretariatul de Stat.
11463	347.627.2 [Se anunţă că Ministerul Justiţiei a emis o ordinaţiune
prin care se reglementează procedura în „prigoniri de căsătorie", adică divorţuri, pentru evreii din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 186: Întîmplărî de zile.
11464	Rosetti, C. A.	347.627.2
Despre despărţirile căsătoriilor. — ROMÂNUL, II
(1858), p. 118.
Arată că, pe clnd In alte ţări căsătoria a intrat sub legile civile, in Ţara Românească se mai află cu totul sub jurisdicţia bisericii. Este de părere că această jurisdicţie e Înapoiată, exemplificlnd afirmaţia prin prevederile din Manualul de pravilă bisericească privitoare la divorţ, pe care le consideră că nu mai corespund stărilor sociale aiejvremii.
11465	P* * *	347.627.2
Către societatea romănă. — PREDICATORUL^, II
(1858). p. 81—82: [Foileton).
Răspuns polemic la articolul lui C. A. Rosetti, din Românul, nr. 30, privitor la „legea bisericească", pe care acesta o vatămă prin articolul Său.
11466	I. D.	347.627.2
Căsniciile şi pravila lor.—PREDICATORULtî, II
(1858), p. 84—86: [Foileton],
Polemică cu C. A. Rosetti In legătură cu articolul acestuia din Românul, In care criticase prevederile pravilei bisericeşti privitoare la căsătorii.
11467	Rosetti, C. A.	347.627.2
Despre despărţirile căsătoriilor. — ROMÂNUL, II
(1858), p. 162—163, 165—166, 170, 174—175 [neterminat].
Răspuns la articolul din Predicatorul In legătură cu prevederile pravilei bisericeşti privitoare la divorţ, combătlnd opiniile conservative ale autorilor lor. In cuprinsul articolului se reproduc articolele semnate de P ••• şi I. D.
11468	Ylâdoscu, Gr.	347.627.2
Domnului I. D. de la „Predicatorulfl". — NATIONA-
LULU, I (1858), nr. 49, p. 194—195.
Combate părerile exprimate In articolul Căsătoriile şi pravila lor al lui I.D.
11469	347.633 [Privitor la aplicarea condicii lui Caragea în materie
de adopţiune]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 29, p. 4: Înştiinţări.
Se anunţă că D. Cherchlreul se obligă să plătească 10 galbeni şl cheltuielile de tipar aceluia care va dovedi „prin jurnale sau manuscris, In limba grecească sau românească, după adevărata cuprindere a Înţelesului obştesc a aşezatei legi a lui Caragea In Ţara Românească despre adoptare de fiu de suflet", că „precurvarul are dreptul de la zisa lege de a adopta fiu de suflet".
11470	347.633 [Privitor la legiuirea lui Caragea]. — ANUNŢ. R.,
IV	(1857), nr. 53, p. 4.
Se răspunde In mod negativ la Întrebarea pusă de Cherchi-reul, dacă preacurvarul are drept sau nu de a adopta fii, după condica lui Caragea.
11471	347.644 [Comentariu cu privire la noua lege ungară pentru
organizarea deregătorielor orfanale]. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 7: Din Ungaria.
Se exprimă nădejdea că această lege va fi şi In folosul ţăranilor români din părţile Ungariei. Mai Înainte, averile fiilor de ţărani rămaşi orfani erau Înghiţite de nobilii locului, care erau de drept curatorii averii orfanale şi, In acelaşi timp, erau şi judecători ln cauză.
11472	347.644 [Ordonanţă imperială privind administrarea în comun
„a averilor pupiliari"].— G. TRANS., XXI (1858), p. 287: Partea oficiosă.
11473	347.644 [Ordonanţă prin care se hotărăşte scutirea de
portul poştal a corespondenţei comisiunilor pupiliare din Ungaria, Ardeal şi Banat], — G. TRANS., XXI (1858), p. 299, col. I: Partea oficidsă.
11474	347.644 Ordonanţă imperială privind tutela minorilor]. — G.
TRANS., XXI (1858), p. 303, 307: Partea oficidsă.
Prin această ordonanţă se hotărăşte modalitatea restituirii de către posesorii temporari a bunurilor minorilor.
11475	347.644
[Ofisul caimacamului către Departamentul Credinţei prin care N. Gerassi este numit prezident al Obşteştii Epi-tropii], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 197.
622
www.dacoromanica.ro
347.644
DREPT CIVIL — DREPT COMERCIAL
347.724
11476	347.644 [Ofis prin care se numeşte conducerea Obşteştii Epi-
tropii].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 101, col. I: Către Departamentul Credinţi!.
Prezident este numit Ioan Chiţoranu.
11477	347.644 [Ştire cu privire la numirea lui Ioan Chiţoranu în postul
de prezident al Obşteştii Epitropii].— ROMÂNUL, II (1858), p. 109, col. I: Bucuresci 10/22 Aprilie.
Din cronica semnată de C. A. Rosetti.
11478	347.644 [Circulară din 19 iulie prin care Departamentul justiţiei ordonă judecătoriilor ţinutale să fie cu cea mai mare luare aminte în chestiunile privind „banii orfanicesti"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 277—278: Minis-teriul Dreptăţii.
11479	347.644 [Se anunţă că Departamentul Dreptăţii a poruncit
prin două circulare tuturor judecătoriilor să fie cu cea mai mare atenţie întru îndeplinirea formalităţilor prescrise cu privire la „banii orfaniceşti“],— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 295—296: Novitale din năunlru. Text român si francez.
11480	347.644 [Ofisul caimacamului „atingător de modul ce în
viitor tribunalele judecătoreşti au a păzi în caz de împo-sesuiri şi închirieri a averilor supuse epitropiei sau cura-toriei“]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 1, p. 35: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), 73: Ministeriul Dreptăţel.
In Gazeta de Moldavia text român şt francez.
11481	Thiers	347.65
Excerpte din dreptul proprietăteî. — FOAIE PT.
MINTE, XIV (1851), p. 107—109.
Traducerea cap. IX: Despre moştenire.
11482	347.65 [Ştire despre probabila întîrziere a realizării chestiunii avicităţii în Ardeal şi Ungaria], — G. TRANS., XV (1852), p. 310, col. I: Viena.
Se arată că rezolvarea acestei probleme era aşteptată „cu sete" de „tot amatorul de regulatul şl egalul drept de proprietate".
11483	347.65 [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii cu-
prinzînd dispoziţia cum trebuie să procedeze treptele judecătoreşti cînd este vorba de averea lăsată de călugări],—VEST. R„ XVI (1851), p. 84.
11484	347.65 [Desluşiri date judecătorilor de Departamentul Dreptăţii privitor la averile acelora ce încetează din viaţă fără moştenitori, sau cu moştenitori, dar cu creditori şi pretenţii de zestre]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 35.
11485	347.65 [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii cu
desluşiri cum trebuie aplicată pravila privitor la moştenire], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 39.
Despre moştenitorii nevirstnici şi despre moştenitorii care se află departe de ocolul locuinţei moştenitului.
11486	347.65 [Privitor la aplicarea condicii lui Caragea], — ANUNŢ.
R., IV (1857), nr. 32, p. 4: înştiinţări.
D. Cherchireul face cunoscut că va gratifica „cu doă-zeci galbeni împărăteşti pe acela care, după legiuita adevărata întocmire a obşteştei aşezate legi In Ţara Românească a lui Caragea despre
moştenire, va putea să dovedească că şi văduva muiere are de la mai sus zisa legiuire deosebit drept de a lua legiuită parte din proprie avere a mortului său bărbat şi clnd mortul va avea făcută diată şi nu va arăta voinţă nici va judeca de cuviinţă a iăsa ceva soţiei sale din remasa sa avere".
11487	347.65 [Anaforaua Divanului Obştesc al Moldovei prin care
se încuviinţează proiectul „ce s-a făcut pentru reclama-ţiile de clironomie unde ar mijloci dieată"].— BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 221, col. II: Departamentul Dreptăţii.
11488	347.65 [„Act de înpărţală aducător în înplinirea testamentului"
hatmanului Alexandru Mavrocordat],—BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 60, p. 119—122: Divanul Intăriturilor.
Se redă şi testamentul.
11489	347.65 [Circulara către tribunale cu privire la „forma intrării
în moştenirea ab-intestato“], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 85—86: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 77—78: Ministeriul Dreptăţel.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
347.7 DREPT COMERCIAL
11490	347.7 (498.3)
[Anaforaua Divanului Obştesc „spre punerea în
lucrare, pentru lămurirea înţelesului § 338 din Regule-ment în princinile de comerţ"]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 145: Secretariatul de Stat.
In anaforaua sancţionată de domn se arată că „s-au lămurit că înţelesul $ 338 din Regulament este că pricinile de comerţ de valoare însemnată In acel articol slnt inapelabile".
11491	347.7 (498.3)
[Observaţie privitoare la greutăţile întîmpinate în afacerile comerciale moldovene, din lipsa unei proceduri comerciale].—ZIMBRUL, III (1855), p. 693, col. II: Revista.
11492	347.719.3
Ordinăciunea ministerului de justiţia din 20 Ianuarie 1855 pentru Marele Principatu Ardealulu, despre ţinerea protocoleloru negaţitoresci. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 26, 30, 34—35.
Dispoziţii privind practicarea comerţului.
11493	Boerescu, B.	347.719.3
Despre comerciu. Registrele comercianţilor. — NA-ŢIONALULtT, I (1858), p. 80, 83.
Legea română obligă pe orice comerciant să ţină trei registre: registrul jurnal, cei pentru copia de scrisori şi registrul inventar. In afară de aceste registre impuse dc lege, comercianţii mai ţin şi: registrul cel mare, unde se trec, deosebit şi după o ordine alfabetică, partidele acelora care au tratat cu comerciantul, registrul casei şi registrul cumpărărilor şi vlnzărilor; comercianţii români insă slnt departe de a urma formalităţile prescrise de lege pentru ţinerea registrelor.
11494	Donici, P.	347.724
Asoţiarea capitalelor. — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 417—420.
Articolul descrie organizarea societăţilor in nume colectiv: acţiuni, dividende, jocul de bursă, consiliul administrativ şi adunarea generală.
12 — Bibliografia analitică — c. 959
623
www.dacoromanica.ro
347.736
DREPT COMERCIAL — PROCEDURA CIVILĂ
347.91/95
11495	347.736 [D. Antonescu, în calitate de sindic, laudă într-o scrisoare către redactorul gazetei intervenţia energică a administratorului de Muşcel, Grigorie Caracaş, şi a procurorului Negulici, în falimentul fraţilor Bratu]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 39, p. 3: Piteşti.
11496	347.736 [Departamentul Dreptăţii anunţă că banii faliţilor,
depuşi la judecătorii, se vor putea da cu dobîndă numai cu învoirea creditorilor]. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 277: Novitale din năuntru.
11497	Pallfi, Ioan I.	347.746
Despre poliţe şi billete la ordine. — NATIONALULU
I (1858), p. 293—294, 297—298.
Arată ce este o poliţă, ce avantaje prezintă, cum este considerată de comercianţii romăni şi cum o confundă cu biletul la ordin. Autorul este student In drept.
11498	347.746 [„Ordinăciune" din 11 mai a Ministerului de Justiţie
privind împrotocolarea protestelor cambiale]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 265: Partea oficiosă.
11499	347.746 [Circulara Departamentului Dreptăţii către judecătorii prin care se arată ce anume poliţe sau bilete la ordin pot fi protestate potrivit condicii comerciale], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 439—440.
11500	347.746
[Adresa Departamentului Dreptăţii către judecătoriile judeţene privitor la protestarea poliţelor].—VEST. R., XVIII (1853), p. 25; BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 41: Donaufiirstenthiimer.
Se arată că nu se pot protesta orice htrtii sub forma de poliţă sau de bilet Ia ordin, ci numai acele care stnt iscălite de neguţători şi „stnt făcute pentru faptă de comerţ şi au girul vreunui neguţător".
11501	347.746
[Departamentul Dreptăţii arată cum trebuie să fie
întocmite poliţele, biletele la ordin şi zapisele de datorii civile „pentru ca să înceteze răul ce a început a se întinde cu falsificarea lor“]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 386— 387.
11502	347.746
Legiuire atingătoare de vînzarea averilor mişcătoare
de călră instanţiile administrative, la cazuri de împlinire de bani după vexele sau sineturi, votată de Divanul obştesc în sesiea din 20 Iunie 1852.—BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 329, col. I: Secret, de Stat a Moldovei.
Se hotărăşte ca vlnzările să se facă de instanţele administrative, publ iclndu-se Insă in prealabil vînzarea prin foile publice.
11503	347.746
[Anaforaua prin care se stabileşte modul de prezentare a cererilor „de împlinire a datoriilor simple cu sineturi şi vexele"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 30: Ministeriul Dreptăţii.
Se hotărăşte ca astfel de cereri să se adreseze de-a dreptul către vornicia de aprozi, iar pentru datoriile cu amanet către instanţele competente, fără a se mai înainta Ministerului Dreptăţii.
11504	347.77
[Ştire despre publicarea unei noi patente imperiale „asupra privilegielor pentru scutinţa şi sprijinirea invenţiilor noue“], — G. TRANS., XV (1852), p. 287, col. II.
Se precizează că noua patentă „are putere pentru cuprinsul întregului imperiu".
624
11505	347.78 [Legea „pentru libertatea presei],— BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), adaos la nr. 39, p. 79—81: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 167—168, supl. la nr. 43, p. 1—2: Legiuirea presei; STEAOA D.,
11	(1856), p. 93—95: Actu Oficialu; ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 109, p. 1—4: Ordonanţă domnească N. 26 din
12	Mai 1856, pentru libertatea Presei.
. Legea cuprinde următoarele capitole: despre proprietatea literară, despre librării, tipografii şi litografii, despre periodice, despre delicte de presă ş.a. — în Gazeia de Moldonia text român şi francez.
11506	347.788.2
[Publicaţie prin care se anunţă că autorii sau editorii, care vor publica vreo scriere, sînt datori să dea gratis 6 exemplare pentru biblioteca publică]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 91, p. 227, col. II: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), nr. 89, p. 351.
în Gazeia de Moldavia text român şl francez. — într-o notă, G. Asachi arată că s-a conformat totdeauna acestei dispoziţii.
347.9 PROCEDURĂ CIVILĂ. PERSONAL JUDICIAR. ORGANIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCĂ
347.91/95 PROCEDURĂ CIVILĂ
11507	347.91/95
[Se anunţă că de la 1 noiembrie urma să se introducă la tribunalele din Bucovina „procedura orală şi publică"]. — STEAOA D., I (1855), p. 24, col. II: Sciinţi mai noue.
Se precizează că această procedură era garantată prin Regulament in Principate.
11508	347.91/95
[Ştire despre apropiata intrare în activitate a normativului procedurii civile pentru Ardeal]. — G. TRANS., XV (1852), p. 304, col. I: Noutăţi diverse.
Se arată că profesorul dr. Senz va ţine prelegeri la Academia de Drepturi din Sibiu „cu scop d’a înlesni iuristi 1 or practica dedare cu acea procedură".
11509	347.91/95
[Instrucţiunile dale de Departamentul Dreptăţii judecătoriilor privitor la îndeplinirea formelor prescrise prin legiuiri şi porunci]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, supl. 1a nr. 5, p. 1—4; VEST. R., XVII (1852), supl. la nr. 5, p. 1—4.
11510	347.91/95
[Reguli stabilite de Departamentul din Năuntru referitoare la expedierea citaţiilor judecătoreşti de către organele administrative]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 289.
Ca să se evite Intlrzierile.
11511	347.91/95
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care se cere ca acest departament să trimită circulare cîrmuitorilor în care să arate că locuitorii satelor să trimită în scris plîngerile lor, prin 2—3 împuterniciţi, şi să nu vină cu toţii la Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 185; VEST. R., XXI (1856), p. 181.
Domnitorul le dă asigurări că pricinile lor vor fi cercetate cu grijă şi judecate cu dreptate.
www.dacoromanica.ro
347.91/95
PROCEDURA CIVILA
347.952.7
11512	347.91/95 [Anaforaua Ministerului Dreptăţii din 6 iulie cu privire la „grabnica şi regulata marşă a tuturor lucrărilor provenite din tînguirile petiţionarilor"]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 238—239: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 213— 214: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Motdavia text român şl francez.
11513	347.91/95 [Ofis cu privire la hotărîrea ca „în viitor pricinele să
se caute cu uşile deschise"]. — BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 241: Minisleriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 221: Caimacamiea Principatului Moldovei.
11514	347.922.68 [Anaforaua sfatului cîrmuitor referitoare la reclamaţiile
şi denunţurile nejustificate]. — BULETIN [Mold.], XIX [voi. I], (1851), p. 193—194: Departamentul trebilor din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 191: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 361—362: Iaşii.
In Gazeta de Motdavia text român şi francez.
11515	347.923 [Anaforaua din 4 august cu privire Ia „închiderea
procesurilor prin părăsire"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 350—351: Departamentul Dreptăţii.
Anaforaua a fost adoptată de Divanul Obştesc al Moldovei şi a fost apoi Întărită de domn la 13 oct. 1855.
11516	347.925 [Ofis din 22 febr. 1858 prin care se ordonă tribunalelor să nu dea curs proceselor înainte de a încerca să împăciuiască părţile]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 69: Ministeriul Dreptăţeî.
Text român şi. francez.
11517	347.931 [Circulara Departamentului Dreptăţii din Ţara Românească prin care se arată cum trebuie socotit sorocul eliberării copiilor după hotărîrile judecătoreşti], — BULETIN [Ţ. R], 1855, p. 25.
11518	347.932
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin care se arată că „orice pricină de judecată, întărită sau hotărîtă cu desăvîrşire, se va aduce la îndeplinire în cursul anului ce se va fi scos, sau cel mai mult în cursul anului de al doilea"]. —BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 333—334.
S-a luat această măsură deoarece, lntr-o vizită domnească pe la tribunale, s-a constatat că pricini hotărlte cu desăvîrşire şi cu Întăriri domneşti de zece, cinsprezece, douăzeci de ani şi unele mai vechi n-au fost aduse încă la îndeplinire.
11519	347.943.5
[Ordin cu privire la paza secretului despre procese]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 98, col. I: Ministeriul Dreptăţii; GAZ DE MOLD., XXX (1858), p. 85: Ministeriul Dreptăţeî.
In Gazeta de Motdavia text român şi francez.
11522	347.952
Proect desvoltător § 3, artic. 261 din Regulament
pentru împiedicări. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 134— 136, supl. la nr. 34, p. 1—2, 212.
„Prin împiedicare se înţelege orice Impregiurare viţioasă a unei hotărlri ce a rămas desăvlrşită şi cu care se stăvileşte punerea In lucrare a ei". Se publică şi ofisul domnesc de întărire.
11523	347.952
Legiuire pentru aducerile întru înplinire de cătră
instanţiile de mai gios pe temeiul articulilor 303 şi 328 din Reglement, votată de Divanul obştesc în seanţa din 24 Mai 1852.—BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 226, col. I.
Se dispune ca executarea hotărlrilor Judecătoreşti „privitoare la stricarea de acareturi, mori, ezeruri i altele", „nu se vor face declt după desăvlrşită precurmare a procesului".
11524	347.952.25
Proect pentru plata ce se hotărăşte d’a se răspunde
acelora ce după aliniat. 4 de la artic. 256 din Regulamentul organic se însărcinează a face preţuiri de lucruri sau mărfuri. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 134.
Se publică şi ofisul domnesc de Întărire. In text se vorbeşte numai de plata preţuitorilor, dar nu se arată la ce fel de preţuiri.
11525	347.952.25
[Circulara Departamentului Dreptăţii către judecătorii prin care se arată cum trebuie să se facă în viitor adjudecările lucrurilor nemişcătoare ce se vînd prin licitaţie], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 390—391.
11526	347.952.25
Legiuirea pentru plata curatorilor la caz cînd aceştia s’ar alege de cătră giudecătoriî ecsoficio, votată de Divanul obştesc la 15 Iunie 1855. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 221, col.I : Secretariatul de Stat; ZIMBRUL, III (1855), p. 609, col. I: Moldova.
In caz de neprezentare a creditelor pentru a alege pe curatorii averii, aceştia slnt numiţi din oficiu. Ei primesc 20% din totalul sumei la sflrşitul concursului.
11527	347.952.25
[înştiinţare cu privire la „aplicarea legiuirii pentru feliuri de împliniri"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 289, col. I: Departamentul din năuntru.
Lucrurile debitorilor pot fi puse In vlnzare fără publicaţie In Buletin, dar numai In cazul clnd n-au valoare peste 500 lei.
11528	347.952.25
Legiuire pentru cauţiea atingătoare de creditorii unei mese credale la caz cînd unii din ei ar rămîne nemul-ţămiţi cu hotărîrea ce s-ar da pentru aşezarea în clas, votată de Divan la 11 Iunie 1855. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 221, col. II; ZIMBRUL, III (1855), p. 609, col. II: Moldova.
Se hotărăşte ca la apelaţiile In materie de clasificare a creditorilor să nu se ceară cauţiuni.
11529	347.952.7
11520	347.945.1
Instrucţiune asupra procedureî la depunerea jură-mentuluî israelitiloru, — G. TRANS., XV (1852), p. 81— 82, 85: Officiose.
[Se face cunoscut că s-a hotărît ca în viitor, „pentru nezmintirea slujbei, să nu fie supuse la punere de sechestru lefile ostaşilor" şi mobilele trebuincioase din casă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 282: Ministerul Dreptăţii.
11521	347.952
Legiuiri pentru aducerea întru înplinire a hotărîrilor giudecătoreşti şi al lor precurmare. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 197—198: Secretariatul de Stat a Moldovii.
Textul legiuirii votate de către Divanul General.
11530	347.952.7
[Adresa Departamentului Dreptăţii către judecători prin care li se atrage atenţia că sechestru nu se poate pune decît „numai pentru datorie de bani cu zapise şi alte înscrisuri netăgăduite"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853,
p. 26.
625
www.dacoromanica.ro
347.952.7
PROCEDURA CIVILA — PERSONAL JUDICIAR
347.965
11531	347.952.7 [Circulara Departamentului Dreptăţii către judecătorii
prin care arată cum trebuie să se facă în viitor „secfestru-rile ce se înfiinţează pe rodurile lucrurilor nemişcătoare11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 391.
11532	347.956 [Înştiinţare despre însărcinarea comisiei judiciare
primare din Sibiu cu rezolvarea recursurilor făcute contra bolărîrilor fostelor judecătorii]. — G. TRAXS., XIV (1851), p. 9, col. I: înştiinţare.
11533	347.958.3 [Propunerea „Comitetului proprietarilor mici atingă-
loare de procesele nelegiuit botărîte, dela punerea in lucrare a Regulamentului Organic încoace11]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 1; supl. III la nr. 24, p. 1—4 şi foile volante nr. 32—33, legale la finele colecţiei.
Urmează socotinţa lui C. Hurmuzachi, In aceeaşi chestiune.
347.96 PERSONAL JUDICIAR. ACTE JUDECĂTOREŞTI. MAGISTRAŢI. AUXILIARI. AVOCAŢI
11534	347.961.46 [Informaţii despre viitoarea organizaţie notarială a
Transilvaniei],— TELEGRAFUL R., III- (1858), p. 37, col. III: Transilvania.
Se indică calităţile cerule viitorilor notari publici şi se precizează localităţile unde vor exista In Ardeal cele „34 locuri de notariate".
11535	347.961.46 [Ofis domnesc din 3 februarie 1856 „atingător de identitatea iscăliturilor din deosebite înscrisuri ce se înfăţoşează autorităţilor spre întărire"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 77—78: Ministeriul Dreptăţii; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 54, p. 1—3.
11536	0[bregia], A.	347.962
Dreptul judecător. — GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 229: Albina Românească.
Foileton despre necesitatea unor judecători drepţi, nepărtinitori şi necostisitori. Prczinlă episodul unui proces din Franţa redat de Gazeta Franţezd.
11537	347.964.3 Proecl pentru adăogirea ce după neapărată trebuinţă
cunoscută se face la lefile aprozilor tribunalurilor. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 133.
Se publică şi oflsul domnesc de Întărire.
11538	347.964.3 [Ofisul de numire a agăi Panaite Radu în postul de
vornic de aprozi, ocupat pînă acum de spătarul Mihail Cerchez], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 113: Novitale din năuntru.
Redacţia publică şi clteva date biografice despre aga P. Radu, care şi-a terminat studiile In Franţa. — Text român şi francez.
11539	Negruţia	347.965
[Corespondenţă in care se discută între altele lipsa
avocaţilor români în Transilvania], — G. TRANS., XIV
(1851), p. 151: De la Someş, 2 Maiu.
Lipsa avocaţilor este resimţită mai ales de ţărani.
11540	A	347.965
[Informaţii despre lipsa mare de avocaţi români în
Transilvania], — G. TRANS., XIV (1851), p'. 220, col. I.
Fragment dintr-o corespondenţă mai lungă „De supt Carpaţi, 7 Iulia n.“.
11541	347.965
[Informaţii despre marea lipsă de avocaţi români în Secuime], — G. TRANS., XIV (1851), p. 378, col. II: Braşov, 24 Noemv.
Se arată că românii din aceste părţi vin la Braşov spre a-şi căuta apărători.
11542	347.965
[Ştiri despre un decret prin care se „ţărmureşte" activitatea „advocaturci de stat pe lingă proţescle criminale"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 36, col. I.
11543	347.965
[Se anunţă că, o dală cu noua organizare judecătorească a Transilvaniei, „va intra în putere şi o nonă ordine de advocaţi"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 151, col. II.
11544	347.965
Insciinţtare altingâloriâ de advocaţii ce au a se ordina pe lîngâ judecîele provisorie împerâtesci în Ardealu. — G. TRANS., XV (1852), p. 185, col. I: Officiose.
Comunicat In legătură cu situaţia avocaţilor din Transilvania In urma noii organizări judecătoreşti.
11545	347.965
[Despre lipsa mare de avocaţi în Transilvania]. — G. TRANS., XV (1852), p. 290: Braşov.
Se arată că In întreaga Transilvanie nu erau mai mult de 30 de avocaţi „cari să cunoască limba nemţească", limba oricială a dezbaterilor judiciare.
11546	347.965
[Ioane Polcşenschi anunţă că a fost numit „avocat de provinţiă" pentru Transilvania].—TELEGRAFLL R., I (1853), p. 244: înştiinţare.
Şi-a deschis biroul In Sibiu.
11547	347.965
[Se anunţă că „Peşti Naplo" aproba noua lege a avocaţilor].—G. TRANS., XV (1852), p. 305, col. II.
Se arată că foaia maghiară era de acord cu măsura ca avocaţii să poată fi traşi la răspundere de către clienţii lor.
11548	347.965
[Se anunţă că s-a acordat avocatului Mih. Popp din Braşov de către „Comisiunea introducătoare de judecătorii" dreptul de a continua profesarea avocaturii pe la toate judecătoriile Transilvaniei] . — G. TRANS., XVI (1853), p. 350, col. II.
11549	347.965
[„CurierulO ungurescă" [= Magyar Fular] din Cluj recomandă înmulţirea numărului avocaţilor în Ardeal].— G. TRANS., XX (1857), p. 10, col. II: ClujO, 14: ClujO.
11550	347.965
Ordinăciunea ministeriului de justiţiă din 8 Iunie 1857, pentru Iote ţerile imperiului afară de confiniulu militare, despre traplarea scriiloriloru neaulorisaţl. — G. TRANS., XX (1857), p. 329: Partea oficiosă.
Se interzice persoanelor neautorizate să Îndeplinească funcţiile notarilor şi ale avocaţilor.
11551	347.965
[Emis al preşedintelui tribunalului suprem al Transilvaniei privind abuzurile săvîrşite de unii avocaţi faţă de clienţii lor]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 33: SibiiO 21 Fevruarie.
După Gerichls-Halle.
626
www.dacoromanica.ro
347.965
PERSONAL JUDICIAR
347.965
11552 Rosctti, C. A.	347.965 [Consideraţii despre misiunea avocaţilor în Principale],
—	ROMÂNUL, II (1858), nr. 102, p. 303: Bucureşti 11/23 Decembrie.
Autorul cere avocaţilor români să-şi exercite profesiunea fără a se mărgini să urmărească doar „comerţul individual", ci ţinind seama că „avocatul este preotul dreptăţii şi al libertăţii". Roselll cere avocaţilor să nu uite să-şi exercite drepturile electorale.
11553 Boerescu, B.	347.965 Reformele. Avocaţii. — NAŢIONALUL0, I (1858),
p. 271—272, 275—276.
După ce arată cum era privită profesiunea de avocat in antichitate şi ce calităţi trebuie să Îndeplinească un avocat, se opreşte la starea avocaţilor In Principalele Române, adăugind că o parte din avocaţi n-au calităţile necesare. Susţine ca numai licenţiaţii de la Şcoala de drept să poală fi avocaţi şi să ocupe funcţii judecătoreşti; de asemenea cere ca avocaţii să se constituie In corp aparte.
11554	347.965 [Numiri de avocaţi publici in diferite districte din
Tara Românească]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 130, 137, 173, 245.
11555	347.965 [Departamentul Dreptăţii anunţă că serdarului Cos-
taclie Bozianu, doctor in drept de la Facultatea juridică din Paris, i s-a dat dreptul de a exercita profesia de avocat].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 242.
11556	347.965 [Ofisul domnesc călre Departamentul Credinţii prin
care Gheorghe Negulescu este numit avocat al aşezămintelor publice din judeţul Ialomiţa, în locul praporci-cului Nicolae Băluţă],— BULETIN [Ţ. R.] 1851, p. 354.
11557	347.965 [Ofisul domnesc călre Departamentul Credinţii prin
care se numesc avocaţi ai aşezămintelor publice din judeţele Buzău, Muşcel şi Argeş]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 94.
Cei numiţi slnt: pitarul Glilţă Dăscălescu, pitarul Mihail Văcăraşleanu şl scrdarnl Gli. Hina.
11558	347.965 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţii prin
care serdarul Constantin Hristescu este numit avocat al aşezămintelor publice pe lingă tribunalul Muscel], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 305.
In locul lui Iorgu Măcescu.
11559	347.965 [Gheorghe Atanasiu, doctor de legi, în trecere prin
Bucureşti, anunţă că dă „consultaţii şi orice alt legiuit ajutor la cei ce vor avea trebuinţă"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 361.
Gll. Atanasiu a făcut studiile lil Franţa şi Germania, vine acum din Grecia, unde a stat mult timp, să-şi vadă rudele.
11560	347.965 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţii prin
care pitarul Ioan Copcca eslc orînduit avocat al aşezămintelor publice din judeţul Teleorman]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 373.
In locul pitarului Alecu Cretcscu.
11561	347.965 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţii prin
care pitarul Petrache Teulescu este numit avocat al aşezămintelor publice din judeţul Vlaşca]. — BULETIN IŢ. R.], 1853, p. 145.
In locul paharnicului Nicolae Blehan.
11562	347.965 [Ofisul comisarului Budberg către Departamentul
Credinţii prin care pitarul loan Bunescu este numit avocat al aşezămintelor publice din judeţul Olt]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 189.
In locul pitarului Ioan Fintincunu.
11563	347.965 [Ofisul domnesc Departamentul Credinţii prin care
Ghiţă Bărbuccanul este orînduit in postul de avocat al aşezămintelor publice din judeţul Vlaşca]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 61.
In locul pitarului Petrache Teulescu.
11564	347.965 [Ofisul domnesc către departamentul Credinţei prin
care pitarul Gheorghe Disescu este întărit în postul de avocat al aşezămintelor publice, pe lingă tribunalele Ilfovului]. —BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 153.
11565	347.965 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care Ioan Bunescu este întărit avocat al aşezămintelor publice la Romanaţi],— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 237.
11566	347.965 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care Iancu Mihăescu este întărit în postul de avocat al aşezămintelor publice pe lingă tribunalul din Vlaşca]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 237.
11567	347.965 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care Ghiţă Bărbuceanu este întărit în postul de avocat al aşezămintelor publice pe lingă tribunalul Oltului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 237.
11568	347.965 [M. Mavroinati, B. D. H. Bacaloglu şi M. Ioanitzcscu
anunţă că biroul lor avocaţial execută orice lucrare pe lingă judecătorii şi autorităţi, precum şi vinzări, arendări şi împrumuturi.]. — ANUNQATORUL, IV (1856), foaie anexată la nr. 3.
11569	34-7.965 [Se face cunoscut că „clucerul Ioan Gheorghe Flo-
rescu şi d-lui serdarul Scarlat Fălcoeanu s-au asociat între dinşii pentru întreprinderea profesiei de advocat"].— VEST. R„ XXI (1856), p. 320, col. I.
11570	347.965 [Ofisul caimacamului către Departamentul Credinţii
prin care Dimitrie Cariagdi este numit „in postul de advocat lingă Curtea Apelativă, pentru procese ale aşezămintelor publice"].— BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 337.
11571	347.965 [Ofisul caimacamului călre Departamentul Credinţei
prin care se aprobă unele numiri de avocaţi publici pe la judeţe].— BULETIN IŢ. R.], 1856, p. 341.
Slnt numiţi; Grigoric Racoviceanu la Muşcel, Nicolae Con-slanlincscu la lUrnnicul-Săral, Gliilă Poenaru la Brăila, Ioan Căpilănescu la Teleorman, Folache Railovici la Vllcca şi Hara-lambic Brăilescu la Dolj.
11572	347.965 [Ofisul caimacamului călre Departamentul Credinţei
prin care Slănică Alexiadi este întărit în postul de avocat în judeţul Vlaşca], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 173.
11573	347.965 [Ofisul caimacamului către Departamentul Credinţei
prin care Ioan Mihăescu eslc întărit în postul de avocat public în judeţul Brăila], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 173.
627
www.dacoromanica.ro
347.965
PERSONAL JUDICIAR
347.965
11574	347.965 [Ofisul caimacamului către Departamentul credinţei
prin care Gheorghe Petrescu este numit avocat public la Gorj], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 186.
11575	347.965 [Se anunţă numirea lui Costache Don în postul de
avocat public al districtului Buzău, în locul lui Ghiţă Dăscălescu, care a trecut la Muşcel, în acelaşi post]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 101, col. I: Bucuresci 3/15 Aprilie.
Din cronica semnată de C. A. Rosetti.
11576	347.965 [,,D-lui Pantasi G[h]ica, başelier de litere cu diplomă
universitară din Paris, ce au fost Procuror supleant şi Prezident, are onoare a vă anunţa că a’mbrăţişat acum profesiunea de advocat"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 208, sol. II.
11577	347.965 [Pantazi Ghica, absolvent al Universităţii din Paris,
fost procuror, anunţă „că îmbrăţişînd acum cariera de avocat se va însărcina cu cause comerciale, corecsionale şi civile"]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 234: Anunciă importantă.
11578	347.965 [Se anunţă că George Costa-Foru, nemaifiind însărcinat cu funcţiunea de director al şcolilor, va continua exercitarea profesiei sale de avocat], — NAŢIONALULO, I (1858), p. 326.
11579	347.965 [înştiinţare dată de aga Anastase Panu, care, rein-
trînd în viaţa privată, se arată gata a se însărcina „ca vechil" în procesele pe care le va aprecia „putincioase a le putea sprijini în faţa judecăţei"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 318, col. III: înştiinţare.
11580	347.965 [Aga Dimitrie Lupu face cunoscut că se însărcinează
„ca vechil cu toate procesurile"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 72, p. 186, col. II: înştiinţare.
11581	347.965 [Se anunţă că sărdarul Emanoil Luponi a primit autorizaţia pentru „căutarea pricinilor de judecăţi civile"]. — BULETIN [Mold.] XXII (1854), p. 125, col. I: Departamentul Dreptăţii.
11582	347.965 [Se anunţă că Departamentul Justiţiei a autorizat
pe Gheorghe Greceanu, „după examenul depus", să fie „vechil în pricini de judecăţi civile"]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 213: Novitale din Năuntru.
11583	374.965 [Banului Gheorghe Apostoleanu „i se învoeşte autorizaţia pentru a exersa profesia de advocat"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 71, p. 81—82: Departamentul Dreptăţii.
SInt alăturate actele Iui Apostoleanu, care a studiat la Berlin. Se dă lista cursurilor pe care le urmase („din legi", „din ştiinţăle politice" şi „din ştiinţele filosofice").
11584	347.965 [Departamentul Dreptăţii eliberează un atestat de
avocat spătarului Grigore Gane, recunoscîndu-i dreptul de a profesa]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 214: Novitale din năuntru.
11585	347.965 [Se anunţă că sărdarul Alexandru Miler este reintegrat în drepturile de avocat]. — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856)	, p. 217, col. III: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 214: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 149, p. 1.
Reintegrarea se face In urma suplicii unor boieri.
11586	347.965 [Circulară prin care Ministerul Justiţiei atrage atenţia
să nu se mai îngăduie ca „unele persoane autorizate de vechili" pe la tribunale să prezinte instanţelor judiciare „hîrtii cuprinzătoare de espresii neertate"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 410 [greşit: 140], col. II: Minis-teriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 391—392: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11587	347.965 [Se anunţă că Departamentul Justiţiei a autorizat
pe Dim. Grigoriu să profeseze „ştiinţa de advocat în cauze civile"]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 24, col. I: Minisleriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 29: Novitale din năuntru.
11588	347.965 [Se anunţa că Departamentul Justiţiei l-a împuternicit
pe Petre Papadopol „ a stărui ca vechil în trebi civile"]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 30, col. I: Minis-teriul Dreptăţii; GÂZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 29: Novitale din năuntru.
11589	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că Iancu Codrescu este
confirmat avocat, „după eczamenul ce a depus"]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 85, col. II: Minis-teriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 63: Ministeriul Dreptăţii.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11590	347.965 [Mihail Vitlimescu anunţă că va scrie gratis orice cerere
a oamenilor care nu dispun de mijloace şi au procese la instanţele administrative]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 181.
Text român şi francez.
11591	347.965 [Se anunţă că, în urma unui examen, comisul Toma
Botescu e confirmat avocat autorizat]. ■— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 214: Ministeriul Dreptăţii.
Text român şi francez.
11592	347.965 [Se anunţă că Iancu Grezdeanu a fost confirmat avocat
în urma examenului depus]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 242, col. I: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 222: Ministeriul Dreptăţii.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11593	347.965 [Ofisul prin care Grigore Soroceanu este confirma
avocat]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857); p. 246, col. II: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 229: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11594	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că Teodor Veisa, „după
examănul ce a depus", a obţinut „atestat spre a fi vechil în pricini de giudecăţi civile"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 233: Ministeriul Drep-tăţel.
Text român şi francez.
628
www.dacoromanica.ro
347.965
PERSONAL JUblClAR — ORGANIZARE JUDECĂTOREASCĂ
347.97(439.2)
11595	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că banul Haralamb
Schipor, „după examenul ce a depus", a fost recunoscut „de advocat autorizat în pricini de giudecăţi civile"]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 274: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 258: Ministeriul Dreptăţei.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11596	347.965 [Publicafie prin care se anunţă că vornicul Emanoil
Hrisoverghi a fost recunoscut „de advocat în pricini de giudecăţi civile"]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 289, col. III: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 262: Ministeriul Dreptăţii.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11597	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că, în urma depunerii
unui examen, vornicul Dimitrie Scarlat Miclescu a fost recunoscut avocat autorizat].—BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 384, col. III: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 330: Ministeriul Dreptăţei.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11598	347.965 [Spătarul Ştefan Dunca anunţă că a demisionat din
postul de avocat al Tribunalului Criminal şi voieşte a se ocupa „cu căutarea cauzelor civile şi administrative"].
—	GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 316, col. III.
11599	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă aprobarea dată banului
Teodor Boian pentru „exersarea profesiei de advocat"].— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 124, col. II: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD.,XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 407: Ministeriul Dreptăţei.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11600	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că, Sn urma examenului
depus, sărdarul Gheorghe Miler a obţinut atestatul de avocat autorizat]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 49, col. III: Ministeriul Dreptăţii;- GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 42: Ministeriul Dreptăţei.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11601	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că s-a dat autorizaţia
de avocat spătarului Panaite Cristea]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 65: Ministeriul Dreptăţii.
Spătarul Cristea demisionase din postul de şef de secţie a Divanului Domnesc. — Text român şi francez.
11602	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că aga Iorgu Sigara
este confirmat avocat]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 125: Ministeriul Dreptăţei.
Sigara a obţinut diploma de „doctor de legi" la universitatea din Hcidelberg. — Text român şi francez.
11603	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că Jugerul Iorgu
Misail a obţinut autorizaţia de a exersa profesia de avocat].
—	BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 75, p. 202, col. III: Ministeriul Dreptăţei; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 289: Ministeriul Drepţăţei.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11604	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că doctorul de legi
Octaviu Teodori a obţinut dreptul de a exercita profe-
siunea de legist-avocat], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 19, p. 3: Ministeriul Dreptăţii; PATRIA [Iaşi], I
(1858), supl. la nr. 8, p. 27.
El a prezentat diploma universităţii din MUnchen.
11605	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că stolnicul Dimitrie
Budachevici a obţinut autorizaţia de avocat, în urma examenului depus]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 255, col. III: Ministeriul Dreptăţii.
11606	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că aga Dimitrie Me-
leghi este confirmat avocat, în urma examenului depus]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 301: Ministeriul Dreptăţei.
Text român şl francez.
11607	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că Iacovachi Lupaşcu
a obtinut dreptul de a exersa profesia de avocal].— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 380, col. I: Ministeriul Dreptăţei; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 221: Ministeriul Dreptăţei.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
11608	347.965 [Publicaţie prin care se anunţă că slugerul Neculai
Bosie a obţinut dreptul de a exercita profesia de avocat în pricini civile], —MONIT, OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 2, col. II: Ministeriul Dreptăţii.
347.97/99 ORGANIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCĂ. DIVANURI, CURŢI, TRIBUNALE, JUDECĂTORII
11609	347.97 (437.5) [Se anunţă că s-a introdus „o nouă normă" de jurisdicţie civilă Sn Bucovina prin patenta imperială din 20 noiembrie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 375, col. II: Viena, 15 Dec.
Se precizează că introducerea efectivă va avea loc „odată cu intrarea In aptivitale a oficieior de cerc".
11610	347.97	(439.2)
Publicarea gubern. c.r. civil şi mii. atingătore de pro-
visoria adminislraţiune a justiţiei în teritoriul desfiin-ţalelor cercuri transilvane militare de graniţă a regimentelor inf. romane Nr. 1 şi 2. — G. TRANS., XIV (1851), p. 89: Partea oficiosă.
11611	347.97	(439.2)
[Se anunţă că la Viena s-a sancţionat şi publicat
organizarea judecătorească a Transilvaniei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 164, col. I: Mai noă şi important.
11612	347.97	(439.2).
Organisăţiunea judecătoriilor in Transilvania. — G.
TRANS., XIV (1851), p. 165—166, 170—171.
Se rezumă raportul prezentat Împăratului In această privinţă de către ministrul justiţiei. Se indică numărul şi felul instauţelor create. Se arată atribuţiiile fiecărei instanţe.
11613	347.97 (439.2) Concursul pentru oficialii tribunalelor judecătoreşti.
— G. TRANS., XIV (1851), p. 198, col. II.
Se anunţă cu satisfacţie ţinerea acestui concurs, datorită căruia şi românii din Transilvania pulean obţine posturi publice t
629
www.dacoromanica.ro
347.97(439.2)
ORGANIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCA
347.97(439.2)
11614	347.97 (439.2)
[Publicaţie anunţînd numirea lui Carol Ioane Umlauf ca preş°dinte „la comisiunea introducăloare de oficiile judiţiale pentru ţara de coronă Transilvania11]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 213, col. I: Partea officiosâ.
Numirea poartă data de 13 mai 1851. In acelaşi timp Carol Hilbriht este numit „procurator general" al Transilvaniei.
11615	347.97(439.2) Organisăţiunea politică şi judiţiară a Voivodinei şi a
Banalului Tenieşian. — G. TRANS., XIV (1851), p. 285— 286.
Sc traduce in cxlcnso, după Gazeta de Viena, holilrlrca Împărătească In privinfa organizării politice, administrative şi judecătoreşti a acestor provincii.
11616	347.97 (439.2) [Instrucţiuni în legătură eu activitatea judecătorească
în Transilvania], — G. TRANS., XIV (1851), p. 389: Oficiose.
Instrucţiunile privesc îndeosebi activitatea dregătoriilor politice administrative In ceea cc priveşte procesele şi problema recursurilor.
11617	347.97(439.2) [Zvon (es >re mutarea şefului justiţiei transilvane
Umlauf la L°mberg şi înlocuirea sa cu Nadasdi]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 406, col. I: Murăş-Oşorheiu, 7 Dec.
11618	Ţ. B.	347.97 (439.2)
[Corespondenţă despre înfiinţarea pe lingă suprema
curte judiciară din Viena a unui „senat11 pentru Transilvania].— G. TRANS., XV (1852), p. 3: Viena, 1 Ian. 1852.
Se dau numele celor numiţi In acest senat şi se regretă absenţa românilor.
11619	347.97 (439.2) Principii pentru insliluţiuni organice în ţerile de coronă ale Statului împărătesc austriac. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 1—3.
Pe lingă organizarea administrativă, cuprinde şi principii de organizare a justiţiei; statute aparte pentru judecarea aristocraţiei şi a ţăranilor.
11620	347.97(439.2) Organisăţiunea judeţelor provisorie în Ardeală.—
FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 69—74.
Decrete oficiale cu privire la organizarea justiţiei civile In Ardeal. Provincia sc Împarte In 62 „cercuri judecătoreşti", a căror structură se arată amănunţit In tabelele anexe A şl C de la p. 72 şi 74.
11621	347.97 (439.2) [Publicaţie anunţînd hotărîrea guvernului „ca pertractarea trebelor judecătoresci ale ţerrei săsesei de la universitatea naţiunei săseşti, ca instanţiă de apelaţiune, să se străpună deocamdată provisoriu la c.r. comisiune su-periore judeţiale ce esislă pentru celelalte părţi de ţeară ale Transsilvaniei11]. — G. TRANS., XV (1852), p. 77: Insciinţiare.
11622	347.97 (439.2) Publicarea guvernămînluluî c.r. mii. şi civ. din 24 August
1852 Nr. 18.425 prin careasefac cunoscute unele schimbări in provisoria împărţire a judecătorielor din marele principat Transilvania in 11 preture şi 62 tribunale.— FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 129—131.
Conţine o bogată nomenclatură de localităţi româneşti.
11623	347.97 (439.2) [Ştire despre sosirea la guvernâmîntul Transilvaniei
a „ordinăţiunei pentru organisarea diregătorielor judi-
ţiale în Transilvania"].— G. TRANS., XV (1852), p. 136, col. I: Sibiiu, 8 Maiu.
11624	347.97 (439.2) [Ştire despre apariţia patentei de organizare judecătorească a Ardealului „în toate limbele"].— G. TRANS., XV (1852), p. 151, col. II.
Se mai arată că o dată „cu Începerea activităţii judeţelor va intra In putere şi o nouă ordine de advocaţi”.
11625	347.97 (439.2) [Ştire despre ordinul primit de curtea de casaţie „ca
cu scaunele judecătoreşti transilvane să ducă correspon-dinţă gerinăneşte"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 167, col. II.
11626	347.97 (439.2) [Ştire despre hotărîrea ca noua organizaţie judecătorească să fie susceptibilă de modificări timp de trei ani],
—	G. TRANS., XV (1852), p. 239, col. II: Viena, 13 August.
11627	347.97 (439.2) [Lista noilor preşedinţi judecătoreşti ai Transilvaniei].
—	G. TRANS., XV (1852), p. 286, col. I: Braşov, 1 Oct.
Se arată că, din 11, doi erau români.- Diinilrie, cavaler de Tabora şi Gh. Anghial. Cu acest prilej sc anunţă intrarea In activitate a noilor instanţe judiciare „pe la mijlocul lunei lui Oclomvre, sau cel mult la Începutul lui Noemvrc".
11628	347.97 (439.2)
[Satisfacţia produsă în Transilvania de numirea preşedinţilor de instanţe judecătoreşti şi de începerea apropiată a activităţii noi judiciare].— G. TRANS., XV
(1852), p. 290: Braşov.
11629	347.97 (439.2) [Informaţii despre noua organizare judecătorească a
Imperiului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 295, col. II.
Se dau date In legătură cu unele instanţe desfiinţate şi In legătură cu salarizarea membrilor corpului judecătoresc. Priveşte şi Transilvania.
11630	347.97 (439.2) Unele escerpte din cuvîntarea D. General Procurator
Fiuger de Rehtborn, la deschiderea diregătorielor c.r. de dreptate. — G. TRANS., XV (1852), p. 334.
Se reproduc clteva extrase In care procurorul general face apel la spiritul de dreptate al judecătorilor.
11631	347.97 (439.2) [Informaţii despre activitatea judecătorească la Braşov după introducerea noii organizări judiciare]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 39, col. I.
Se arată bunăvoinţa noilor judecători şl se subliniază marea lipsă de avocaţi.
11632	347.97	(439.2)
[Vizitarea	„lucrurilor	judecătoresci	locale" din	Braşov
de către „D.	preşedinte	provisoriu	al	c.r.	preture	mari a
Ardealului, consilieriul de apelaţiune M. Fugger de Recht-born"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 159, col. I: Bra-siovu, 27 iuniu.
Se arată că preşedintele marii preturi Îşi manifestase mulţumirea pentru cele constatate şi recunoscuse că personalul judecătoresc era prea mic faţă de mulţimea lucrărilor.
11633	347.97	(439.2)
Ce trebl din cîmpulu judicăloriei cadă în sfera de apţi-
vitale a organeloru adminislraţiunei comunale. — G. TRANS., XVI (1853), p. 264, 268 [neterminat].
Articol cu privire la introducerea In Transilvania, de la 1 septembrie, a prevederilor din „condica ţivilă şi criminară austriacă".
630
www.dacoromanica.ro
347.97(439.2)
Organizare şi administraţie judiciara
347.97(4 983)
11634	347.97 (439.2) [Amănunte cu privire la aplicarea locală a noii organizări a justiţiei în Voivodina şi Banatul Temişan]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 30: Transilvania.
11635	347.97 (439.2) Ordinaţiunea ministriloru de cele interne, de jusliţiă
şi de finanţe din 4. Iunie 1854. Despre organisarea politică şi judecătorească a marelui principatu Ardealulu. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 121—126.
Traducere de Ioan Maiorescu şi A. Florian. — Politic: prefecturi şi preturi. Judiciar: tribunale şi preturi. La fine, un tabel: Conspectu de împărţirea politică şi judecătorească a marelui principatu Ardeleanu cu numele localităţilor de sediu şi date asupra populaţiei.
11636	347.97(439.2) Ordinăţiunea ministeriuluî de interne, de justiţie şi
de finanţe, atingătorie de organisarea politică şi judecă-torescă a marelui principatu Ardelulu. —• TELEGRAFUL R., II (1854), p. 177—178, 181: Monarhia Austriacă.
11637	347.97(439.2) [Ştiri cu privire la noua organizare administrativă-
judiciară a Ardealului]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 173: Întâmplări de zi.
Capitală va fi Sibiul, locul de reşedinţă al Locotenentei. Aici va fi şi Tribunalul suprem. Ardealul se va Împărţi In 10 „cruguri”; se indică localităţile de reşedinţă ale acestora şi ce instanţe judecătoreşti se vor Înfiinţa In fiecare.
11638	347.97 (439.2) Ordinaţiunea ministeriului de justiţia din 13. Optobre
1854 prin care se defige terminulu, în care voru intra in activitate diregatoriile pure justiţiale in Ardealu si legile statatore in legătura cu nou’a organisatiunea de justiţia earasi in Ardealu. — G. TRANS., XVII (1854), p. 335: Partea oficiosa.
11639	347.97 (439.2) [„Publicaciune" de numire a comisiei de examen „la
despartiementulu judecatorescu alu comisiunei essame-nului teoreticu de slatu la Sibiiu“]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 365, col. I: Partea oficiosă.
11640	Lagny, Germain de	347.97 (47)
La Magistrature, la Justice, la Police en Russie.—
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 8, p. 3: Varietes.
11641	347.97 (498.1) Mulţimea procesurilor de judecată in Ţara Românească.— G. TRANS., XV (1852), p. 39:’ Foiletonul.
Sc arată că In cursul anului 1851 se lucraseră 35 241 blrlii.
11642	347.97 (498.1) Listă de lucrările Departamentului Dreptăţii pe anul
1852.	— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 27.
Tabel de numărul acţiunilor de judecată introduse şi rezolvate In anul 1852, In Ţara Romănească.
11643	347.97 (498.1) [Informaţii despre bunul mers al justiţiei în Ţara
Românească].— G. TRANS., XVI (1853), p. 92, col. II: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se arată, după Buletinul din Bucureşti, că din cauzele de judecată introduse In 1852 rămăseseră nerezolvate numai 138. Se mai anunţă că se adresaseră mustrări judecătorilor şi procurorilor pentru „unele abateri”.
11644	347.97 (498.1) [Circulară a Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti către cîrmuirile judeţelor prin care li se cere să sprijine lucrările judecătoreşti]. — BULETIN [Ţ. R.],
1853,	p. 23: Departamentul din Năunlru; G. TRANS., XVI (1853), p. 82—83: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a.
11645	347.97 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care se cere şefului acestui departament „ca să cheme pe procurorii de toate treptele judecătoreşti la îndeplinirea datoriilor lor11].—VEST. R., XVIII (1853), p. 46—47.
11646	347.97(498.1) [Se anunţă că s-a dat un ordin domnesc la Bucureşti
prin care se recomandă judecătorilor „aplicaţia cea mai aspră a legilor11 şi se cere magistraturii să dea dovadă de integritate], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 21: Ţara Românească.
Ordinul a fost dat cu ocazia bănuirii unei complicităţi a unor judecători cu un Împricinat.
11647	347.97(498.1) [Circulară a Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti către cîrmuirile judeţelor prin care li se cere secondarea promptă a justiţiei prin trimiterea la timp a martorilor], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 53: Departamentul din Năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 101, col. I.
Circulara e provocată de o adresă a Logofe|iei Dreptăţii.
11648	347.97 (498.1) [Circulară a Departamentului din Năuntru către cir-
muirile judeţelor prin care li se cere să împiedice abuzurile funcţionarilor în administrarea justiţiei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 109: Departamentul din Năuntru.
11649	347.97 (498.1) [Reproducerea unei circulare din 11 tnai a Departamentului din Lăuntru muntean, prin care se cere cîrmu-itorilor să împiedice orice abuz al funcţionarilor în privinţa administrării justiţiei].— G. TRANS., XVI (1853), p. 164—165: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se comentează favorabil această circulară.
11650	347.97(498.1) [Circulara Departamentului Dreptăţii către tribunalele
judeţelor prin care cere judecătorilor de a nu lucra cu uşurinţă „asupra aducerilor la îndeplinire a inlăritclor şi desăvirşitelor judecătoreşti hotăriri11]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 165.
11651	347.97	(498.1)
[Se hotăreşte ca tinerii cu învăţături de legi, ce doresc
a fi amploiaţi în ramura judecătorească, să facă mai înlîi un stagiu	pe	lingă	Departamentul Dreptăţii	sau pe
lingă o instanţie].	— BULETIN	[Ţ.	R.], 1855, p.	25.
11652	347.97	(498.1)
[Cinci ofisuri domneşti prin care se restatorniceşte, după
plecarea autorităţilor ruseşti, întocmirea legală a ramurii judecătoreşti şi se reînfiinţează după legiuirile în fiinţă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 33—34.
Se publică şi lista persoanelor chemate să ocupe posturi In magistratură.
11653	347.97 (498.3) [Ofisul domnitorului Moldovei expriinind satisfacţia
că „ramul judecătoresc au ciştigat o îmbunătăţire însemnată şi propăşitoare11]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 9—10: Departamentul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 13: Novitale din năunlru; G. TRANS., XIV (1851), p. 39, col. I.
In Gazeta de Moldavia text romăn şi francez.
11654	347.97 (498.3) [Ofisul domnesc cu privire la lucrările Departamentului
Dreptăţii şi ale instanţelor judecătoreşti din Moldova].— BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 25—27.
Povăţuiri şi reguli pentru „Îndreptarea necuviintilor” In activitatea „ramului judecătoresc”.
631
www.dacoromanica.ro
347.97(498.3)
ORGANIZARE $î ADMlNlSfkATlE JUDECĂTOREASCA
347.99(498.1)
11655	347.97	(498.3)
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care se stabilesc anumite reguli pentru o mai bună funcţionare a ramului judecătoresc]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 217—218.
11656	347.97	(498.3)
[Ştire despre vacanţa de vară la tribunalele Moldovei].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 228: Novitale din năuntru.
Se anunţă că tribunalele au luat vacanţă timp de o lună, plnă la 16 iulie 1851.
11657	347.97	(498.3)
[Anaforaua Ministerului Dreptăţii din Moldova „pentru
oarecare dispoziţii introduse în ramul judecătoresc"].
—	BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 238—239: Minis-teriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 213—214: Novitale din năuntru.
Anaforaua cere unele modificări de procedură pentru „introducerea unei egalităţi a individelor înaintea birourilor giudeţiare".
—	In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11658	347.97 (498.3) [Circulara adresată către prezidenţii tuturor instanţelor judecătoreşti].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 353—354: Ministeriul Dreptăţei.
Circulara „atingătoare de regulile ce urmează a se păzi In marşa lucrărilor fiecăruia tribunal". Se cere cu insistenţă respectarea legalităţii, Justiţiei şi nepărtinirli. — Text român şi francez.
11659	347.97 (498.3)
[Raportul	prezentat	de	D.	Miclescu	în	şedinţa de la
14 nov. cu privire	la	chestiunea „neatîrnării	părţii judecă-
toreşti de Administraţie în special"]. — BUL. ADUN. AD-IIOC.MOLD., I (1857), nr. 13, p. 3—4, supl. la nr. 13,
p. 1—2.
Se discută de asemenea problema inamovibilităţii judecătorilor.
11660	347.97	(498.3)
[Proiect de moţiune cu privire la chestiunea neatîrnării puterii judecătoreşti ae cea administrativă şi la inamovibilitatea judecătorilor]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 13, p. 1—2 şi foaia volantă nr. 12, legată la finele colecţiei.
11661	347.97	(498.3)
[Observaţiile lui A. Teriachiu la propunerea prezentată
de D. Miclescu privitoare la situaţia ramului judecătoresc]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 13, p. 4.
11662	347.97	(498.3)
[Amendament la proiectul comisiei nr. 11 „atingător
de neatîrnarea părţii judecătoreşti de administraţie"].— BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 13,
p. 2.
11663	347.97 (498.3) [Procesul verbal al şedinţei din 14 nov. în legătură cu
adoptarea moţiunii privitoare la situaţia ramului judecătoresc]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 13, p. 4, supl. la nr. 13, p. 1.
11664	347.97 (498.3) [Ofisul Căimăcămiei din 6 nov. adresat tribunalelor
cu privire la actele judecătoreşti]. — MONIT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 6, p. 1, col. I: Caiinacamia Moldovii.
Pe viitor actele vor purta titlul: Principatele Unite Moldova şi Valahia.
11665	347.97 (498.3) [Circulara noului ministru al justiţiei din Moldova,
Iordachi Beldiman]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 102: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 85, 89—90: Ministeriul Dreptăţei.
Circulară adresată membrilor tribunalelor judecătoreşti cu ocazia păşirii sale In funcţie. Beldiman cere respectarea legalităţii şi a legilor. — In Gazeta de Moldavia text român şl francez.
347.99 Divanuri, curţi, tribunale, judecătorii
11666	347.99 (439.2)
[Numiri în magistratura Ardealului]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 334—335: Monarhia Austriacă. Sibiu 21 Oct.
Se publică, după Foaia oficială din Viena, lista celor numiţi In posturile de consilieri ai tribunalelor urbane şi ţinutale, secretari de consiliu, adjuncţi de judecătorie, directori şi adjuncţi la oriciiie ajutătoare, secretari şi directori de consiliu.
11667	347.99 (439.2)
Denumiri [in organizarea judecătorească a Ardealului].
— G. TRANS., XVII (1854), p. 339, 343, 347.
Numiri de consilieri de pretură provincială, adjuncţi pre-toriali, dregători la oficiile ajutătoare, adjuncţi la oficiile ajutătoare, oficiali la pretura marc din Sibiu, accesorat, oficiali la pretura mică din Sibiu, accesiali.
11668	347.99 (439.2)
[Listă de numiri în magistratura Ardealului], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 342: Sibiiu 30 Octom.
SInt numiţi „oficiali" şi „accesişti" la Curtea apelativă din Sibiu, la „tribunalul urban" din Sibiu şi la „tribunalele ţinutale" din Cluj, Braşov, Odorhei, Tg. Mureş, Bistriţa, Dej, Jilău şi Alba Iulia.
11669	347.99	(439.2)
[Numiri	in	posturile	de	preşedinţi	şi	adjuncţi	la ofi-
ciile mixte, ţinînd de Interne şi Justiţie în Ardeal].— G. TRANS., XVII (1854), p. 351.
11670	347.99	(498.1)
[Numiri,	înaintări,	mutări	şi	alte	schimbări în	magis-
tratura Tării Româneşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 69, 135, 165, 205, 354, 401, 413, 426.
Liste de numiri: p. 5—6, 157—158, 260, 326 — 327.
11671	347.99	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care se aprobă o mişcare în personalul judecătoresc din ţară]. —VEST. R., XVI (1851), p. 273.
11672	347.99	(498.1)
[Numiri, înaintări, mutări, demisii şi alte schimbări în magistratură]. —BULETIN [Ţ. R.J, 1852, p. 26, 29, 37, 58, 73—74, 125, 206, 377, 437.
Liste de numiri: p. 178, 185 — 186, 234, 306 — 307, 323, 337, 393-394, 429.
11673	347.99	(498.1)
Proect pentru adăogire pe un curs de trei ani de amploiaţii trebuincioşi la unele din judecătoriile judeţelor, spre înlesnirea săvîrşirei judecătoreştilor lucrări cu care se găsesc împovărate.	—	BULETIN	[Ţ.	R.], 1852,	p. 138.
11674	347.99	(498.1)
Proect	de	introducerea	luării	pe	curs	de trei	ani a
unei mici tacse de la vînzările de bună voe a lucrărilor nemişcătoare, spre întîmpinarea cheltuelilor ce se mai face acum prin adăogirea unui număr de amploiaţi, după neapărată trebuinţă cunoscută pe la acele din judecătorii care se află mai împovărate în lucrări. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 138—139.
632
www.dacoromanica.ro
347.99(498.1)
ORGANIZARE Şl ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCA
347.991(439.2)
11675	347.99 (498.1) [Numiri, înaintări, mutări, demisii şi alte schimbări
în magistratură]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 29, 97, 221, 245, 265, 286.
11676	347.99‘(498.1) [Numiri, înaintări, schimbări, demisii în magistratură], — BULETIN [T. R.], 1854, p. 13, 30, 41, 49, 69, 89, 93, 101, 133, 273, 329, 366—367, 385.
11677	347.99 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care se aprobă completări şi mutări la diferite posturi vacante de la tribunale]. —VEST. R., XIX (1854), p. 374.
Se publică numele celor numiţi sau mutaţi.
11678	347.99 (498.1) [Numiri şi înaintări în magistratură]. — BULETIN
[T. R.],1855, p. 1, 13, 33—34, 45, 62, 77, 85, 112—114, 121, 125, 131, 137, 149, 153, 165, 169, 173, 189, 192, 213, 232, 249, 253, 269, 281, 321, 337, 345, 365, 381, 385.
11679	347.99 (498.1)
[Ofis cuprinzînd o listă de schimările in funcţii făcute în magistratura Ţării Româneşti].—VEST. R., XX
(1855)	, p. 157: Către Departamentul Dreptăţii.
11680	347.99 (498.1) [Numiri, înaintări, mutări, demisii în magistratură].
— BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 6, 13, 50, 82, 93, 109, 129, 141, 185, 197, 205, 245, 261, 269, 277, 293, 297, 301, 309, 317, 369.
11681	347.99 (498.1) [Două ofisuri domneşti către Ministerul Dreptăţii
prin care se aprobă mai multe mutări şi completări in ramura judecătorească]. — VEST. R., XXI (1856), p. 193.
11682	347.99 (498.1) Legiuire Pentru înfiinţarea permanentă a unui ajutor
şi doi scriitori la masa 2-a criminalicească, de subl secţia 3-a din canţelaria Ministerului Dreptăţii, precum şi a unui scriitorii la registratura tribunalului comerţialii al Ilfovului, şi adaosul de lei 50 la leafa registratorului acestui tribunal. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 117.
Motivul: s-au Înmulţit lucrările.
11683	347.99 (498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul Justiţiei prin
care mai multe persoane sînt numite „prezidenţi, mădulare, supleanţi şi procurori11 la deosebitele curţi judecătoreşti din Bucureşti şi Craiova].—VEST. R., XXI
(1856)	, p. 275.
11684	347.99	(498.1)
[Două ofisuri ale caimacamului către Departamentul
Dreptăţii prin care se fac mai multe numiri la diferite curţi judecătoreşti din Bucureşti şi Craiova]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 289.
11685	347.99	(498.1)
[Diferite numiri,	demisii	şi	alte	schimbări în magis-
tratură]. — BULETIN [T. R.], 1857, p. 21, 117, 153, 197, 225, 301.
Liste de numiri: p. 1 — 2, 101, 237.
11686	347.99	(498.1)
[Ofisuri ale caimacamului către Ministerul Justiţiei, prin care se fac mai multe numiri în posturile vacante judecătoreşti din	diferite	judeţe], — VEST. R., XXII
(1857)	, p. 5—6.
11687	347.99	(498.1)
[Numiri, înaintări şi mutări în magistratură]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 93, 133, 145, 213, 265, 277 289, 301, 305, 313, 317, 325, 329, 345, 351, 381, 393, 414.
Liste: p. 277, 301.
11688	347.99	(498.3)
[Numiri în „ramul11 judecătoresc din Moldova, de la
1 febr. la 1 iunie 1851], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 195—196: Departamentul Dreplăţel; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 187—188.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11689	347.99	(498.3)
[Listă de „numirile făcute în funcţiile ramului judecătoresc de la 8 Iunie pină la 12 Septemvrie11]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 189—190: Departamentul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 343: Novitale din năunlru; ZIMBRUL, II (1851), p. 133: Moldaviea.
11690	347.99 (498.3) [Numirile făcute „în partea giudecătorească“ între
1 februarie şi 1 iunie 1851], — ZIMBRUL, I (1851), p. 358, col. II.
Listă.
11691	347.99 (498.3)
[Lista numirilor	în	magistratură	între	1	ian. şi 1 febr.
1852]. —BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 57, col. III: Departamentul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 37: Novitale din Năunlru.
11692	347.99 (498.3) [Se anunţă noi numiri în magistratură]. — GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 183: Novitale din năunlru.
Dimttrie Miclescu este numit prezident al Divanului de Apel, Manolachi Hrisoverghi este numit prezident al Divanului de lntărt-turi etc.
11693	347.99	(498.3)
[Listă de persoane numite în magistratură], — GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 328: Novitale din năunlru.
11694	347.99	(498.3)
[Numiri	in	magistratură],—	MONIT.	OF. MOLD.,
1858, nr. 2, p. 4, col. II: Rînduiţi în ramul judecătoresc.
Numeroase Înlocuiri de magistraţi, preşedinţi şi memh-i de tribunale.
11695	347.991	(439.2)
[Ştire despre sosirea la Sibiu a contelui Nadasdi, preşedintele tribunalului suprem transilvan]. — G. TRANS., XV (1852), p. 12, col. II: Noutăţi diverse.
11696	347.991	(439.2)
[Scurtă dare de seamă despre instalarea contelui
Francisc Nadasdi în funcţia de „preşedinte al supremului tribunale judiciale" din Sibiu].— G. TRANS., XV (1852), p. 17—18: Sibiiu 19 Ianuariu.
Se descrie ceremonia instalării, ce a avut loc In prezenţa guvernatorului Transilvaniei.
11697	347.991 (439.2) [Se anunţă numirea comitelui naţiunci săseşti Francisc
de Salmen „de consiliariu la suprema curte judiciale de cassaţiune“]. — G. TRANS., XV (1852), p. 39, col. II: Viena.
11698	347.991 (439.2) [Ştire despre stabilirea de mari preturi provinciale
la Lemberg pentru Galiţia şi Bucovina şi la Timişoara pentru Banat şi Voivodina). — G. TRANS., XV (1852), p. 314, col. II.
633
www.dacoromanica.ro
347.991(439.2)
ORGANIZARE Şl ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCA
347.991(498.1)
11699	347.991 (439.2) [Scurtă dare de scamă despre deschiderea solemnă
a activităţii „preturei c.r. provinciale" din Braşov în ziua de 1 nov. 1852). — G. TRANS., XV (1852), p. 321, col. II: Brasiovu, 2 Noemvre.
Sc descrie solemnitatea, rc/.umlndu-se cuvinlarca preşedintelui preturei, Frideric Kirchner.
11700	347.991 (439.2) Tribunalele seu preturele înnallc din monarhia austriacă. — G. TRANS., XVI (1853), p. 22.
Sc înşiră localităţile In care se stabilesc aceste tribunale. Sc arată că tot in decretul din 21 ianuarie 1853, privind aceste instanţe Înalte, se fixaseră şi reşedinţele locotenenţilor impărăleşli, înlocuitori ai guvernatorilor de dinainte. Intre aceste reşedinţe se află şi oraşele Sibiu şi Timişoara.
11701	347.991 (439.2) Concursu pentru ocuparea posluriloru de serviţiu la
pretura mare c.r. ardclena în Sibiiu.— G. TRANS., XVI
(1853)	, p. 143: Oficiosu.
Se dă lista posturilor şi salariilor.
11702	347.991 (439.2) [Se anunţă că Fiigger de Rechtborn a fost numit
vicepreşedinte la „suprema judecătorie" a ţării Ardealului]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 178: Intîm-plări de zile.
11703	347.991 (439.2) [Ioane Carabeţ „consiliariu şi referinţe" la tribunalul
suprem din Ardeal a fost numit vicepreşedinte la „tribunalul de ţeară" din Pesta], — TELEGRAFUL R., II
(1854)	, p. 250—251: Întîmplărî de zi.
11704	347.991 (439.2) [Se anunţă numirea lui Franz baron de Lallcrmann
in funcţia de preşedinte al „judeciului suprem al tierei Ardealului"].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 69, col. II.
11705	347.991 (439.2) [Consilierul ministerial Franz von Lalermann e numit
preşedinte la Curtea apelativă din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 72: întâmplări de zi.
11706	347.991(439.2) [Ştire despre numirea lui Conrad Schmidt, la 7 ianuarie 1856, în postul de „consilariu la c.r. pretura suprema" a Ardealului], — G. TRANS., XIX (1856), p. 5, col. I: Partea oficiosă.
1 1707	347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii din Ţara Românească prin care logofătul Ioan Cîmpineanul este numit membru al Înaltei curţi, în locul logofătului Ioan Slătineanul], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 326.
11708	347.991 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care clucerul Teodor Iatropolu este numit in postul de procuror la înalta curte, rămas vacant cu moartea clucerului Scarlat Urlăţcanu]. — BULETIN [T. R.], 1851, p. 333.
11709	347.991 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care vornicul Grigorie Obedeanu este numit mădular la Înalta curte]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 9.
In locul logofătului Ioan Golcscu.
11710	347.991 (498.1) LOfisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care sînt numiţi membri la înalta curte logofătul Nicolae Băleanu, postelnicul Alexandru Filipescu, aga Dimitrie
Fălcoianu şi postelnicul Constantin Văcărescu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 57.
Posturile au fost ocupate pină acum de logofeţii: Miliail Raco-vită, Ioan Văcărescu, Constantin Bălăceanu şi Alexandru Belu.
11711	347.991 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care este orinduil membru la înalta curte vornicul Nicolae Mânu, pînă la întoarcerea logofătului Scarlat Bărcănescu din străinătate], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 309.
11712	347.991 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care clucerul Efstalie Shina este orinduil procuror la înalta curte], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 309.
11713	347.991 (498.1) [Se aprobă orînduirea paharnicului Scarlat N. Ghica
în postul de procuror la înalta curte].— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 325: Către onor. Departament al Dreptăţii.
11714	347.991 (498.1) [Ofis prin care vornicul oraşului Barbu Catargiu este
numit „mădular la înalta curte"]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 1; VEST. R., XVIII (1853), p. 405.
In locul postelnicului Ioan Al. Filipescu, numit şef la Secre-tariatul Statului.
11715	347.991 (498.1) Proect de reorganizaţia înaltei curţi. — BULETIN
[Ţ. R.], 1854, p. 29—30; VEST. R„ XIX (1854), p. 29—30.
Prin noul proiect se desfiinţează Curtea apelativă de comerţ, iar înalta Curte se va Împărţi In două secţii; se publică şi un tablou ai posturilor desfiinţate şi ai celor ce urmează a se înfiinţa, precum şi personalul celor două secţii.
11716	347.991 (498.1) Temeiurile după care s’a întocmit aici însoţitul proect
pentru reorganizatiea înaltei Curţi. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 29; VEST. R., XIX (1854), p. 29.
Expunere de motive la recentul Proecl de reorganizaţia înalte’ Curţi
—	publicat in acelaşi număr, p. 29 — 30. Se arată că, din pricină că Înalta Curte nu putea face faţă tuturor sentinţelor ce i se înaintau spre judecare in apel, s-a hotărlt reorganizarea ei, lnfiintlndu-sc şi a doua secţie. In acest fel, se vor rezolva echitabil — prin întrunirea ambelor secţii in dezbaterea comună — cazurile cind domnitorul nu consideră justă rezolvarea dată de o secţie a înaltei Curţi.
11717	347.991 (498.1) [Comisul Budberg aprobă proiectul de reorganizare a
Curţii superioare de justiţie]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 33, 37: Donaufurstenthiimer.
11718	347.991(498.1) [Comentarii la reforma justiţiei din Tara Românească].
—	G. TRANS., XVII (1854),' p. 42—43: Tier’a roma-nesca si Moldavi’a.
După un scurt comentariu, arăllnd motivele politice care au impus această reformă, se reproduc; Ordonanţa judecătorească dată de comisarul plenipotent Budberg şi Temeiurile după care s-a întocmită aici însolitulă proiectă, pentru reorganisafia înaltei Curţi.
11719	347.991 (498.1) [Banul Constantin Ghica este numit prezident la
Înalta Curte, secţia 1]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 30.
11720	347.991(498.1)
[Vornicul Constandin Cantacuzino este numit prezident la Înalta Curte, secţia II]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 30.
634
www.dacoromanica.ro
347.991(498.1)
ORGANIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCA
347.991(498.3)
11721	347.991 (498.1) [Vornicul Conslandin Canlacuzino renunţă la salariul
său de preşedinte la Inalla Curte, pentru a fi întrebuinţai „la îmbunătăţiri publice ce stăpînirea va găsi de cuviinţă11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 66: Departamentul Dreptăţii.
11722	347.991 (498.1) [Ofisul prin care vornicul Manolache Băleanu este
numit prezident la Înalta Curte, secţia II], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 133.
In locul vornicului Constandin Cantacuzino, numit şef a) Departamentului din Năuntru.
11723	347.991 (498.1) [Re anunţă că, vornicul Constantin Cantacuzino fiind
numit şef al Departamentului din Năunlru din Ţara Românească, în postul său, de prezident la secţia a 2-a a Înaltei Curţi, a fost rînduit vornicul Manolache Băleanu].—VEST. R., XIX (1854), p. 145; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 158.
11724	347.991 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care banul Costache Ghica este numit prezident la Înalta Curte], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 33.
Tot aci se publică şl numele membrilor acestei Cur(i.
11725	347.991	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care postelnicul Grigorie Racoviţă este numit membru al Înaltei Curţi, in locul vornicului Barbu Catargiu, demisionat]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 13; VEST. R., XXI (1856), p. 9, col. II.
11^26	347.991	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin care logofătul Barbu Calargiu este orînduit mădular al în. Curţi în locul vornicului Dimitrie Ralet]. — BULETIN Ţ. R.], 1856, p. 78; VEST. R., XXI (1856), p. 69.
11727	347.991	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care marele vornic Ioan Mânu este numit prezident al înaltei Curţi]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, .p. 109.
In locul banului Costache Gliica.
11728	347.991 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Alexandru Scarlat Ghica este numit prezident la înalta Curte]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 289.
Membri In această curte slnt numi|i: Iancu Roset, Costache Crcţulescu, Iancu Sutu, Nicolae Crelulescu, Costache C. Nicolescu, Costache Costescu, Scarlat Nicolae Ghica, Grigorie Filipescu, Alexandru Hrisnscoleu, procuror.
11729	347.991 (498.1) [Ofis cuprinzind numiri la înalta Curte], — BULETIN
[Ţ. R.], 1858, p. 289: Către Ministerul Dreptăţii.
In urma demisiei lui C. Niculescu, este numit membru aj Curţii Scarlat G. Ghica; de asemenea slnt numiţi A. Conduratu şi E. Predescu, fost prezident al Curţii Criminale, a) cărui post este încredinţat lui Scarlat Ghica.
11730	347.991 (498.1) [Ofis prin care se anunţă primirea demisiei lui Alexandru Scarlat Ghica din postul de prezident al înaltei Curţi]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 329, col. I: Către Consiliul Administrativ Ecstraordinar.
11731	347.991 (498.1) [Ofis prin care Scarlat Fălcoianu este numit procuror
la înalta Curte, în locul lui N. Greceanu], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 345, col. I: Către Ministerul Dreptăţii.
11732	347.991 (498.3) [Moţiunea votată de Divanul General şi întărită de
către domn privitoare la interpretarea articolului 363 din Regulamentul Organic]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 173: Secretariatul de Stat a Moldavieî; GAZ. DE MOLD.,
XXIII	(1851), p. 179: Novitale din Năuntru.
Prin accaslă mo|iune se hotărăşte dreptul domnului de a casa o singură dată o hotărlrc a Divanului Princiar, stabilindu-se ca, dacă hotărlrca este trimisă la a doua judecare, domnul să fie obligat să accepte hotărlrca dată.
11733	347.991(498.3) [Ofisul domnesc de mulţumiri adresat agăi Nic. Docan,
numit în Divanul Domnesc, care so oferise a presta în mod gratuit funcţia de jurisconsult al statului]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 307: Novitale din Năuntru.
Text romăn şi francez.
11734	347.991 (498.3) [Ofis domnesc prin care se aduc mulţumiri agăi Ni-
colai Docan, pentru serviciile aduse în postul de membru al Divanului Domnesc]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 153: Departamentul Dreptăţii.
Mulţumirile au fost exprimate cu ocazia demisiei acestuia din post.
11735	347.991	(498.3)
[Proiectul pentru înfiinţarea în Moldova a „unei
provizornice Curţi extraordinare de revizie a hotărîrilor Divanului Domnesc în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 73: Secretariatul de Stată; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 69: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
11736	347.991	(498.3)
[Se anunţă că s-a desfiinţat Curtea de revizie]. — BULETIN [Moid.], XXII (1854), p. 425: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361: Novitale din năuntru.
11737	347.991	(498.3)
[Ofis prin care vornicul Vasile Sturdza este numit prezident al Domnescului Divan, post vacant în urma morţii vornicului Teodor Silion], — BULETIN [Mold.],
XXIV	(1856), p. 150: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 181: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11738	347.991	(498.3)
[Ştire	despre	numirea	postelnicului	Grigorie	Balş
ca membru al Divanului Domnesc], — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 32, p. 1.
Ziarul	elogiază	activitatea	anterioară a	lui	G. Balş.
11739	347.991	(498.3)
[„Gazeta de Moldavia11 se asociază la omagiile ziarului „Zimbru11 aduse postelnicului Grigore Balş, la numirea sa în Divanul Domnesc],— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 53: Novitale din năuntru.
11740	347.991	(498.3)
[Corespondenţă de la Iaşi în care	se	publică	o scri-
soare de protest, adresată Porţii, în privinţa guvernării caimacamului Balş şi textul demisiei înaltului Divan]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 62—63: Moldavie.
Scrisoarea de protest, din 18/30 nov. 1856, semnată de 50 mari boieri, cerea Înlocuirea lui Balş. înaltul Divan demisionase din pricina unor insulte pe care i le adresase logofătul Nic. Panta. Se comunică numele membrilor acestei supreme instanţe de Justiţie. Textul demisiei este din 3/15 dec. 1856.
635
www.dacoromanica.ro
347.992(498.1)
ORGANIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCA
347.992(498,1)
11741	347.992 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care aga Dimitrie Fălcoianu este numit la Curtea apelativă civilă, secţia 2, în locul logofătului Alecu Florescu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 333.
11742	347.992 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care vornicul Alexandru Scarlat Gliica este numit preşedinte la Curtea apelativă civilă, secţia II, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 9.
11743	347.992 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care clucerul Grigorie Racoviţă este numit mădular la Curtea apelativă civilă, secţia II, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 9.
11744	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care logofătul Ioan Slătineanu este orînduit prezident la Curtea apelativă civilă, secţia II, din Bucureşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 29.
In locul vornicului Alexandru Ghica, demisionat.
11745	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care clucerul Grigorie Racoviţă este numit membru la Curtea apelativă civilă, secţia I, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 57.
In locul logofătului Nicolae Băleanu.
11746	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care sînt numiţi membri la Curtea apelativă civilă, secţia II, din Bucureşti colonelul Constantin Bălâceanu şi vornicul Dimitrie Mănescu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 57.
In locul clucerului Grigorie Racoviţă şl agăi Dimitrie Fălcoianu.
11747	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care clucerul Zamfirache Creţeanul este numit membru la Curtea apelativă civilă, secţia II, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 234.
11748	347.992 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care clucerul Teodor Iatropolu este numit membru la Curtea apelativă civilă, secţia I, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 309.
In locul agăi Costache Burchi, ieşit la pensie.
11749	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care căpitanul Grigorie Filipescu este rînduit procuror Ia Curtea apelativă civilă, secţia I, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 397.
In locul paharnicului Ioan Samurcaş.
11750	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care aga Costache Fălcoianu şi clucerul Ştefan Belu sînt numiţi membri la Curtea apelativă, primul la secţia I şi al doilea la secţia II, din Bucureşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 429.
11751	347.992 (498.1) [Se primeşte demisia vornicului Mihail Cornescu din
postul de preşedinte al Curţii apelative din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 125.
Rămlne Insă mai departe asesor.
11752	347.992 (498.1) [Ofisul generalului Budberg către Departamentul
Dreptăţii, prin care logofătul dreptăţii Iancu Golescu este numit prezident la Curtea apelativă, secţia 2, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 13,
In locul logofătului Ioan Slătineanu, chemat In postul de şef al Departamentului Credinţei.
11753	347.992 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care vornicul Grigorie Grădişteanu este numit prezident Ia Curtea apelativă civilă, secţia I], — BULETIN 1T. R.],
1855,	p. 33.
Tot aci se publică şi numele membrilor acestei Curţi.
11754	347.992 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care „vornicul de Moldova Alecu Shina“ este orînduit „în vacantul post de mădular la secsia II a Curţii apelative civile din Bucureşti11]. — VEST. R., XXI (1856), p. 81.
11755	347.992 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Scarlat Bărcănescu este numit prezident la Curtea apelativă, secţia I, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 289.
Slnt numiţi membri la această Curte: prinţul Grigorie Ghica, Scarlat Roset, Grigorie Arghiropolu, Aristid Ghica, Iancu Dona şl Alecu Cocorăscu, procuror.
11756	347.992 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Ioan Cantacuzino este numit prezident la Curtea apelativă secţia II din Bucureşti], — BULETIN [T. R.],
1856,	p. 289.
Sînt numiţi membri la această Curte: Radu Golescu, Ioan Grădişteanu, Ioan Lenş, Barbu Bellu, Grigorie Suţu şl Adolf Cantacozino, procuror.
11757	347.992 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Scarlat Roset este rînduit prezident la Curtea apelativă civilă, secţia I, din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 225.
11758	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care paharnicul Nicolae Păianu este numit procuror la Curtea apelativă, secţia II, din Craiova, în locul căpitanului Grigorie Vlădoianu, demisionat]. — BULETIN [T. R.], 1851, p. 401.
11759	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care clucerul Grigorie Bengescu este numit membru la Curtea apelativă, secţia I, din Craiova]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 57.
In locul agăi Ştefan Gănescu.
11760	347.992 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care logofătul Dimitrie Bibescu este rînduit prezident la Curtea apelativă, secţia II, din Craiova]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 57.
In locul agăi Gheorghe Coţofeanu. De asemenea este numit ca membru la această secţie paharnicul Ioan Diculescu.
11761	347.992 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Costache Glogoveanu este numit prezident la Curtea apelativă din Craiova, secţia I], — BULETIN [T. R.], 1856, p. 289.
Slnt numiţi de asemenea membri la această Curte: Ioan Vilşo-reanu, Ioan Izvoranu, Bănică Politimos, Barbu Prislceanu, Costache Romanescu şi Nicolae Izvoranu, procuror.
636
www.dacoromanica.ro
347.992(498.1)
ORGANIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCA
347.993(439.2
11762	347.992 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Dimitrie Filişanu este numit prezident la Curtea apelativă din Craiova, secţia II], — BULETIN [T. R.], 1856, p. 289.
SInt numiţi de asemenea membri Ia această Curte: Gheorglie Măcescu, Alecu Oteteleşanu, Alecu Bujoreanu, Ioan Giglrtu, Scarlat Paris şi Zamfir Broşteanu, procuror.
11763	347.992 (498.3) [Anaforaua privitoare la înfiinţarea Divanului întă-
riturilor în Moldova-]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 251.
Din pricina numărului mare de pricini, atribuţiile secţiei a IlI-a a Divanului de apel vor forma o instanţă intitulată: „Divanul Intăriturilor".
11764	347.992 (498.3) [Numiri la Divanul de întărituri].— GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 263: Novitale din năuntru.
Alexandru Donici numit prezident etc. Se redă şi ofisul domnesc adresat lui „Aga A. Donici, acăruia merite In magistratură şi In literatură sint obşteşte cunoscute". — Text român şi francez.
11765	347.992 (498.3) [Ofis „pentru înfiinţarea candidaţilor pe la Divanurile
de Apel şi întărituri11]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 33—34: Ministeriul Dreptăţii.
Se hotărăşte numirea candidaţilor spre a se evita greutăţile ivite in activitatea Divanurilor „din cauza adesii necomplectări a seanţelor lor".
11766	347.992 (498.3) [Se anunţă că aga Alecu Teriachiu a fost numit prezident al Divanului Intăriturilor, în locul vornicului Ema-noil Hrisoverghi, demisionat]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 118, col. II: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 113: Novitale din năuntru.
11767	347.992 (498.3) Adresa Depart. Dreptăţii sub No. 6729 din 21 Avgust
1856, urmată cătră Divanul de întărituri. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 278, col. II; GAZ. DE MOLD., XXVIII [greşit XXVII] (1856), p. 304—305: Departamentul Dreptăţii.
Se cere Divanului „să se mărginească In viitor numai in cercul atribuţiilor ce-i sint date de aşezămintul înfiinţării sale" şi să nu mai intre „In trataţii" şi să dea „hotărtri de pricini de fondos". In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11768	347.992 (498.3) [Ofis din 18 decembrie prin care postelnicul Dimitrie
Cornea este numit prezident al Divanului Intăriturilor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 401: Novitale din năuntru.
11769	347.992	(498.3)
[Publicaţie pentru convocarea foştilor prezidenţi şi
directori ai Divanului de întărituri al Moldovei, spre a preda succesorilor lor arhiva Divanului]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 85, col. II: Ministerul Dreptăţii.
11770	347.992	(498.3)
[Ofisul caimacamului prin care se anunţă moartea vornicului Vasile Pogor, prezidentul Divanului de Apel]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 393: Secretariatul de Stat.
Text român şi francez.
11771	347.992	(498.3)
[Ofis prin care Eugen Predescu este numit prezident
la Curtea Apelativă Criminalicească, în locul lui Alecu Costescu, pensionat]. — BULETIN [Ţ. R.], (1858), p. 93, col. I: Către Ministerul Dreptăţii.
11772	347.993	(439.2)
[Vizita comisarului ministerial Carol von Umlauf la
Braşov în vederea achiziţionării unui local pentru noul tribunal]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 224, col. II: Braşov, 14/2 Iuliu.
11773	347.993	(439.2)
[Comunicat din 30 septembrie al guvernămîntului
Transilvaniei anunţînd intrarea în activitate a tribunalelor provizorii în urma numirilor de consilieri provizorii de preture şi do judecălori do cerc]. — G. TRANS., XV (1852), p. 297, col. II: Publicare.
11774	347.993	(439.2)
[Sosirea la Sibiu la 6 oct. 1852 a aprobării	pentru
numirea a 70 de consilieri provizorii de preture şi de judecători de cerc în Ardeal].— G. TRANS., XV (1852),
р.	296, col. I: Noutăţi diverse.
Se arată repartiţia acestora/jie"districte.
11775	347.993 (439.2) Deschiderea c. regieloru judecie. — G. TRANS., XV
(1852), p. 325—326.
Se observă că „uemica nu dorea mai cu sete românul... declt organisaţiune şi intrarea In activitate a diregătoriclor de dreptate
с.	r....“. Se descrie începerea activităţii Judiciare In Ardeal la 1 nov. 1852.
11776	Tabora, cavalerul Dim.	347.993 (439.2)
[Discursul ţinut la Dej cu prilejul deschiderii activităţii tribunalului din această localitate]. — G. TRANS., XV (1852), p. 338: Deju, 15 Noemvre 1852.
Se reproduce in extenso discursul In care acest preşedinte de tribunal face apel la spiritul de dreptate al Judecătorilor şi cere să respecte legile.
11777	347.993	(439.2)
[Publicaţie de scoatere la concurs a celor 50 de	posturi
noi de „adjuncţi pe la judeciele c. r. cercuale11]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 65, col. I: Oficiosu.
Se dau condiţiile.
11778	347.993	(439.2)
[La Lugoj şi Becicherec se vor înfiinţa „tribunale de
cercu“]. —TELEGRAFUL R., I (1853), p. 279: întâmplări de zile.
La Timişoara va fi un „tribunal Judecătoresc de ţară".
11779	347.993	(439.2)
[Numiri de „judecători scaunali11 pe teritoriul administrativ al Oradiei], — G. TRANS., XVII (1854), p. 122, col. I.
Intre numele citate, sint şl unele româneşti.
11780	347.993	(439.2)
[Tribunalele din Banatul Temişan şi Voivodina şi-au reînceput activitatea în 30/18 mai, după reorganizarea lor]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 162: întâmplări de zi.
11781	347.993	(439.2)
[Numiri de preşedinţi de tribunale şi consilieri	de tri-
bunale în Ardeal]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 309: Monarhia Austriacă.
Numirile s-au făcut prin decizia din 4 oct. 1854.
11782	347.993	(439.2)
[La 30/18 noiembrie au început să funcţioneze noile instanţe judecătoreşti din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., 11(1854), p. 366: IntămplărI de zi.
637
www.dacoromanica.ro
347.993
ORGANIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE JUDECĂTOREASCA
347.999(498.1)
11783	347.993 (439.2) [Se anunţă că Simion Popovici a fost numit preşedinte al judecătoriei „comilalense" din Arad]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 181; col. I: Monarhia Austriacă.
11784	347.993 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii din
Ţara Românească în care se arată îndatoririle judecătorilor supleanţi de la tribunale], — BULETIN |T. R.], 1856, p. 113.
11785	347.993	(498.1)
Listă de numele prigonitorelor feţe, pentru ce a fost
prigonirea si în ce an s-a dat hotărîrea. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 217—218.
Lista este dată de judecătoria judeţului Olt; persoanele trecute pe această listă slnt invitate să facă formele cuvenite ca să se aducă la îndeplinire hotărlriie date.
11786	347.993	(498.1)
[Se arată condicile care au scăpat de la incendiu şi cele
care trebuiesc alcătuite la tribunalul Rîmnicul Sărat].— BULETIN [Ţ. R.l, 1854, p. 141—144.
11787	347.993	(498.1)
Listă de numele persoanelor ce au avut prigoniri la
tribunalul Teleorman, No. hotărîrii si anul în care s-a dat. —BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 71—72.
11788	347.993	(498.1)
[Numiri şi mutări în tribunalele din Tara Românească].
—	ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 19, p. 1.
11789	347.993	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care se aprobă mai multe numiri pe la tribunalele tării],— BULETIN [T. R.], 1857, p. 237; ANUNŢ. R., iV (1857), nr. 53.
11790	347.993	(498.1)
[„Modificări în personalul tribunalelor districtuale"].
—	ANUNŢ. R., V (1858), nr. 77, p. 2.
O listă de mai multe persoane.
11791	347.994	(498.3)
[Se anunţă că aga Grigorie Balş a fost numit preşedinte de tribunal la Neamţ].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 195: Novitale din năuntru.
Balş a Înlocuit pe Alex. Grigoriu, transferat In aceeaşi calitate la secţia I a tribunalului Iaşi.
11792	347.998.2 Jury, tribunale de juraţi—G. TRANS., XIV (1851),
p. 129—130, 134, 141—142, 144—145.
Se pledează tn favoarea existenţei tribunalelor cu juraţi.
11793	347.998.2 Peşti Naplo despre Jury. — G. TRANS., XIV (1851),
p. 218—219.
Pe marginea unorlarticole din Peşti Naplo redacţia se alătură glasului ziarului maghiar cerlnd instituirea juraţilor In Ungaria şi Transilvania. Se citează şi se rezumă părerile foii Pesli Naplo In legătură cu această problemă.
11794	347.998.2 Giuri. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 113—114
Albina Românească.
Despre libertatea presei şi „giuraţii" — „Jury” — chemaţi să judece culpabilitatea In domeniul presei.
11795	347.998.2 [Se anunţă numirea unei comisii „spre a prelucra dispoziţiile cuvenite pentru organizarea în Moldova a jude-
ţului intitulat „Jury“ (juraţi)"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 113: Novitale din Năuntru.
In comisie au intrat: A. Panu, C. Hurmuzachi şi M. Kogăl-niceanu.
11796	347.998.2 [Se anunţă că vornicii Costachi Hurmuzachi şi Dimi-
trie Raleti şi colonelul Miliail Kogălniceanu au fost însărcinaţi a face „proectul pentru juri", care vor „judeca pricinile criminale şi delictele de presă"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 75, p. 1, col. I: Iaşii 4 Aprilie.
11797	347.998.5 [Publicaţie de concurs pentru ocuparea a 30 posturi
de asesori şi 10 posturi de adjuncţi la judecătoriile urba-riale ardelene], — G. TRANS., XX (1857), p. 165: Partea oficiosă.
Se indică posturile vacante, salariile şi condiţiile cerute pentru candidare.
11798	347.998.5 [Se anunţă numirea lui Dionisie de Cozma ca referent
şi asislălor la „judeţul suprem urbarial" şi de „consiliariu ministerial supranumerariu în min. de interne"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 358: Austria. Viena.
11799	347.998.5 Ordinăciunea ministerieloru de interne şi de justiţiă
din 1 Noembre 1857, pentru Ungaria, Voivodatulă ser-bicu şi Bănatulu timişanu, Croaţia, Schiavonia şi Transilvania, prin care se permite ca assesorii dela judeţele urbariale să se trămită la preture, spre a îndeplini lucrări oficiali şi subsidiari dela judecătoriele urbariale. — G. TRANS., XX (1857), p. 381: Partea Oficiosă.
11800	347.998.5 Judeţele urbariall pentru Ardeală. — G. TRANS., XX
(1857), p. 394: Partea Neoficiosa, 401—402: Partea Oficiosă.
Se dau numele membrilor acestor „judeţe”.
11801	347.998.5 [Publicaţie prin care se anunţă intrarea în activitate
a tribunalelor urbariale în cursul lunei ianuarie 1858]. — G. TRANS., XX (1857), p. 402, col. I: Partea Oficiosă.
11802	Boercscu, B.	347.999 (498.1)
Judecătorii comercianţi. — NATIONALULtî, I (1858),
p. 97—98.
Se examinează modul şi condiţiile cum Îşi exercită comercianţii din Ţara Românească dreptul lor de a numi dintre dlnşii pe clţiva dintre judecătorii tribunalelor comerciale şi ai Curţii apelative.
11803	347.999 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care aga Iancu Roset este numit mădular la Curtea apelativă de comerciu, în locul vornicului Barbu Catargiu, demisionat], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 333.
11804	347.999 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care logofătul Ioan Golescu este numit prezident la Curtea apelativă de comerciu din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 9.
înlocui vornicului Alexandru Scarlat'Ghlca.
11805	347.999 (498.1) [Ofis domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care se întăreşte o listă de neguţători orînduiţi „pe la locurile judecătoreşti din capitală"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 17 ; VEST. R., XVII (1852), p. 13.
Slnt numiţi la Curtea apelativă delcomerţ şi la Tribunalul de comerţ.
638
www.dacoromanica.ro
347.999 (498.1)
ORGANIZARE JUDECĂTOREASCA — DREPT BISERICESC
348.819.5.0412.78
11806	347.999 (498.1) [Ştire despre numirea unor negustori bucureşteni „pe
la locurile judecătoreşti în capitală1']. — G. TRANS., XV (1852), p. 30, col. II: Terra românească si Moldavia.
Informaţia e luată din jurnalul semioficial de Ia Bucureşti. Se Înregistrează ştirea introducerii negustorilor In corpul judecătoresc ca un fapt de „marc Însemnătate".
11807	347.999 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care logofătul credinţii Nicolae Băleanu este numit prezident la Curtea apelativă de comerţ din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 286.
11808	347.999 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care logofătul Scarlat Ghica este numit prezident la Curtea apelativă criminală]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 33.
11809	347.999 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	Dreptăţii prin
care logofătul Ioan Mânu este numit prezident la Curtea apelativă de comerţ]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 33. Tot aci se publică şi numele membrilor acestei Curţi.
11810	347.999 (498.1) [Negustorii orinduiţi „pela locurile judecătoreşti din
Capitală" şi anume la Curtea apelativă de comerţ şi Tribunalul de comerţ], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 405.
11811	347.999 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care logofătul Costache Cornescu este numit prezident al Curţii de comerţ], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 109. In locul marelui vornic Ioan Mânu.
11812	347.999 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Costache Brăiloiu este numit prezident la Curtea de comerţ].— BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 289.
Slnt numiţi membri la această Curte; Petre Poenaru, Alecu Florescu, Teodor Merişescu şi Ioan Moshu, procuror.
11813	347.999 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Ioan Vlădoianu este numit prezident la Curtea de comerţ]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 293.
11814	347.999	(498.1)
[Ofis prin care se confirmă alegerea unor negustori
în posturi de judecători la Curtea apelativă de comerţ şi Tribunalul de comerţ]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 9, col. II: Către Ministerul Dreptăţii.
11815	347.999	(498.3)
[Ştiri privind adoptarea proiectului de lege	„după
care pricinile hotărîte la Tribunalul de Comerţ nu vor mai fi supuse la apelul unei instanţii mai înalte"]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 48, 57: Novitale din năuntru.
11816	347.999	(498.3)
[Raport al ministerului Dreptăţii privind caracterul
sentinţelor în materie de comerţ pe care le putea da tribunalul din Galaţi], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [greşit XXVII] (1856), p. 347: Departamentul Justiţiei.
348 DREPT BISERICESC
348.819.5.0 Organizarea şi administraţia bisericii române 348.819.5.073 Averile bisericeşti şi mănăstireşti
Vezi şi: 281.95 Biserica română.
11817	[Şaguna, Andrelu]	348.0
Precuvăntarea din dreptul Canonic. — PREDICATO-
RULtt, II (1858), p. 268—269.
In polemica dusă cu Eliade, Şaguna reproduce propria sa prefaţă la traducerea Dreptului Canonic, In care arată însemnătatea legiuirilor bisericeşti.
11818	[Costachi, mitropolitul Veniamin] 348.0
Precuvăntarea la Pidalion. — PREDICATORULO, II
(1858), p. 267—268.
A. Şaguna, In polemica sa cu Eliade, reproduce acest text, In care sc demonstrează necesitatea traducerii legiuirilor bisericeşti.
348.819.5.0 ORGANIZAREA ŞI ADMINISTRAŢIA BISERICII ROMÂNE
11819	348.819.5.0
Conslituţiunea bisericel române — FOAIE PT. MINTE,
XIV	(1851), p. 6—7, 15—16, 23—24.
Urmare la nr. 20 din anul 1850. — Atributele dregătorilor bisericeşti. Sinoadele bisericeşti. Atributele lor. Data ţinerii lor.
11820	348.819.5.013.3
[Raportul prezentat de D. Ralet şi dezbaterile cu privire la „înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru trebile duhovniceşti ale Bisericii Române"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 9, p. 1—4: Şedinţa din 4 Noembre.
In anexă se redau şi cuvlntările arhimandritului Mclchisedec şi a lui M. Kogălniceanu, In această chestiune.
11821	348.819.5.013.3
[Proiect de moţiune „asupra chestiei atingătoare de înfiinţarea unei autorităţi Sinodale centrale pentru trebile duhovniceşti ale bisericii române"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 7, legată la finele colecţiei.
11822	348.819.5.0324
Datoriile Arhiereilor şi a Proisloşilor Bisericii. Tradus din greceşte şi dedicat clirosulul Bucovinei de Aga Doc-sache Hurmuzachi. Cernăuţi, Mai 1848. — G. TRANS.,
XV	(1852), p. 225—227, 229: Foiletonul.
Intr-o notă, redacţia informează că retipăreşte această „diser-taţlune" spre a o face „cunoscută publicului preste tot".
11823	348.819.5.0328.3
[Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii referitor la pretenţiile de moştenire a averii vreunui obraz călugăresc încetat din viaţă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 97—98.
Se atrage atenţia că se vor respecta dispoziţiile cuprinse In hatişeriful din anul 1802, oare au fost întărite la 1827 şi de Grigorie Vodă Ghica.
11824	348.819.5.0353.41
[Articol referitor la obligaţiile de subordonare ale clericilor, după pravilele bisericeşti]. — PREDICATORULU, II (1858), p. 133—136.
In cadrul articolului Către adevăraţii Patrioţi Români. — De asemenea, se discută, pe baza canoanelor, situaţia călugărilor ra(ă de cler.
11825	Rosotti, C. A.	348.819.5.0412.78
Despre despărţirile căsătoriilor. — ROMÂNUL, II (1858), p. 118.
Arată eă, pe elnd In alte ţări căsătoria a intrat sub legile civile, In Ţara Românească se mai afla eu totul sub jurisdicţia bisericii. Consideră această jurisdicţie ea înapoiată. Ca dovadă, analizează pe larg prevederile paragrafului 1 din cap IV al Manualului de pravilă bisericească, apărut la Bucureşti In 1852, arătlnd că prevederile acestuia privitoare la divorţ slnt anacroni:e, ncmaifiind corespunzătoare stărilor sociale ale timpului.
13 — Bibliografia analitică - c. 959
639
www.dacoromanica.ro
348.819.5.0412.78
DREPT BISERICESC. AVERILE BISERICEŞTI
348.819.5.0733 (498.1)
11826	P * * *	348.819.5.0412.78
Către societatea română. — PREDICATORULtJ, II
(1858), p. 81—83: [Foileton],
Răspunde articolului lui C. A. Rosetti, din Românul nr. 30, privitor la „legea bisericească", pe care acesta o vatămă prin articolul său.
11827	I. D.	348.819.5.0412.78
Căsniciile şi pravila lor.—PREDICATORULO, II
(1858), p. 84—86: Foileton.
Polemică cu C. A. Rosetti, care, Intr-un articol din Românul, ironizează pravila bisericească asupra căsătoriei.
11828	Rosetti, C. A.	348.819. 5.0412.78
Despre despărţirile căsătoriilor. — ROMÂNUL, II
(1858), p. 162, 163, 165—166, 170, 174—175 [neterminat].
Răspuns polemic la cele două articole din Predicatorul semnat P * * * şi I. D., combătlnd părerile conservative ale acestora.
11829	Vlâdescu, Gr.	348.819.5.0412.78
Domnului I. D. de la „Predicatorului— NATIONA-LULtJ, I (1858), p. 194—195.
Articol Ii. care se combat părerile exprimate de I. D. In articolul Câsătoriile şi pravila lor.
11830	348.819.5.0412.78
[Articol cu privire la prescripţiile canoanelor bisericeşti referitoare la facerea şi desfacerea căsătoriei], — PREDICATORULtJ, II (1858), p. 129—133.
In textul articolului Către adevăraţii Patrioţi Romănl.
11831	348.819.5.0412.78
[Amănunte cu privire la polemica dintre foile „Românul" şi „Predicatorulu" în legătură cu problema dreptului autorităţilor bisericeşti de a pronunţa divorţurile]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 213—214: Ţara Românească; G. TRANS., XXI (1858), p. 211—212: Ţeara Românească şi Moldavia.
Se afirmă că pastorala mitropolitului Nifon a pornit de la răsunetul stlrnit de această polemică.
11832	348.819.5.0416.4
[Publicaţie privitoare la cenzura tipăriturilor bisericeşti]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 5, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 2, col. I.
Se anunţă că cenzurarea cărţilor bisericeşti care se tipăresc In ţară se va face la Mitropolie, ca şl ptnă atunci. Negustorii care vor să importe cărţi religioase, tipărite In străinătate, slnt obligaţi să prezinte un exemplar Mitropoliei, spre a obţine aprobarea importării.
11833	[Şaguna, Androiu]	348.819.5.0416.4
Libertatea bisericească. — PREDICATORULtT, II (1858), p. 261—264, 265—269.
Pledează pentru datoria bisericii de a opri lectura şi răspln-direa cărţilor pe care le consideră periculoase pentru religie, iar dacă autorul lor nu se pocălcşte, e de părere că trebuie pedepsit şi el. Dă exemple din trecutul bisericii creştine, de la apostolul Pavel plnă la Înăbuşirea ereziei lui Nestorie. Reproduce prefeţele lui Veniamin Costacbl la Istoria Bisericească şi la Pidalion. Reproduce şl propria sa prefaţă la Dreptul Canonic din 1854 şi un fragment din prefaţa sa la traducerea Bibliei.
11834	348.819.5.071
[Se anunţă că împăratul a aprobat acordarea de pensii văduvelor preoţilor ortodocşi din Bucovina]. — G. TRANS., XX (1857), p. 314, col. II: Austria.
Se informează că aceste pensii urmau să se cifreze Intre 80 şl 150 florini pe an.
640
11835	348.819.5.071
Scutinţa de miliţie pentru candidaţii de preoţie. —
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 218—219: Viena 19 Iulie.
Se anunţă că se acordase scutirea de serviciul militar tuturor viitorilor preoţi, fără a se face deosebiri confesionale.
11836	348.819.5.071
[Ofis referitor la aplicaţia celor hotărîte prin capitolul 3, anexa lit. V, din Regulamentul organic, în privinţa subzistenţei materiale a servitorilor bisericeşti], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 269: Depart. Averilor Bisericeşti şi al Învăţăturilor Publice; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 273: Novitale din Năuntru; SEPTĂ-MĂNA, 1853, p. 121—122: Învăţături religioase şi morale.
Ofisul este adresat administraţiilor de ţinuturi, cărora 11 se cere să asigure existenţa materială a preoţilor, diaconilor şi a celorlalţi servitori bisericeşti potrivit celor stabilite prin Regulamentul organic. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11837	348.819.5.071
[Anafora a Departamentului Cultului şi al Învăţăturilor Publice referitoare la obligarea posesorilor moşiilor clerului de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei materiale a preoţilor], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 397—398: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXVII (1856), p. 367—368: Novitale din năuntru.
Se susţine că de situaţia preoţilor de sat depindea nivelul cultural al „tinerime! sătene" şi se hotărăşte ca posesorii moşiilor clerului să ajute preoţimea, dlndu-i pămlnt (care va fi lucrat de săteni), leafă şi eventual făclndu-i şi locuinţe. — In Gazeta de Moldavia text român şl francez.
11838	348.819.5.071
[Raportul prezentat de episcopul Filaret Scriban cu
privire la doleanţele clerului si discuţiile ce urmează]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 23, p. 1—4, supl. I la nr. 23, p. 1—4, supl. II la nr. 23, p. 1—4, supl. III la nr. 23, p. 1—4, supl. IV la nr. 23, p. 1—2, nr. 24,
p. 2.
Se publică discursurile lui Melchisedec, D. Miclescu, N. Bosie şi M. Kogălniceanu, precum şi amendamentele privitoare la aceeaşi problemă.
11839	348.819.5.071
[Raportul Comitetului Clerului adresat Adunării ad-hoc si amendamentele cu privire la îmbunătăţirea stării clerului]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 39, legată la finele colecţiei.
348.819.5.073 AVERILE BISERICEŞTI ~ ŞI MĂNĂSTIREŞTI
Vezi şi: 281.95:2S1.9 Mănăstirile Închinate (498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ
11840	348.819.5.0733 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin care se face cunoscut că în anul 1852 nu se vor face la moşiile bisericeşti „alte tocmeli de învoire pentru pogoanele de prisos, decît cele coprinse în contractele termenului curgător de arenduire11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 253.
11841	348.819.5.0733 (498.1)
[Departamentul Credinţei anunţă pe arendaşii moşiilor mănăstireşti că a dat un nou soroc, pînăla 10 decembrie, de a depune, cei nemulţumiţi cu noua legiuire, reclama-ţiile lori. — VEST. R., XVI (1851), p. 351.
www.dacoromanica.ro
348.819.5.0733 (498.1)
AVERILE BISERRICEŞTI ŞI MĂNĂSTIREŞTI
348.819.5.0733 (498.1)
11842	348.819.5.0733 (498.1) [Comunicat prin care se anunţă că s-a interzis epitro-
pilor bisericilor din Bucureşti de a dispune fără aprobare de averea acestor lăcaşuri]. — G. TRANS., XV (1852), p. 187, col. II: Terra românească si Moldavia.
11843	348.819.5.0733 (498.1) Listă de moşiile eparhiilor şi mănăstirilor neînchinate, ce sînt a se arendui acum pe cinci ani, fiind că le ecspirează terminul contractelor la 23 Aprilie, anul 1853. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, supl. la nr. 96, p. 1—3, p. 388.
Slnt trecute moşiile Sf. Mitropolii, Sf. Episcopii RImnic, Sf. Episcopii Buzău, Sf. Episcopii Argeş, m-rilor Tismana, Cozia, Bistriţa, Vieroşu, Motru, Sadova, Amota, Strihaia, Glavacioc, Clmpulung, Znagov, Deal, Govora.
11844	348.819.5.0733 (498.1) [Se anunţă că se dau în arendă moşiile sf. biserici
Creţulescu din Bucureşti]. — BULETIN [T. R.], 1852, p. 416.
11845	348.819.5.0733 (498.1) [Rezoluţia domnească prin care se arată că epitropii
bisericilor, care n-au venituri statornice, ci numai întîm-plătoare, se vor alege de enoriaşi şi se vor întări de chi-riarhul eparhiei].—BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 17: Rezoluţii Domneşti.
Epitropii vor da socoteală regulat in fiecare an chiriarhului eparhiei.
11846	348.819.5.0733 (498.1) [Măsuri luate de guvern pentru a se înceta prigonirile „cîte urmează între hotarăle proprietăţilor Mitropoliei, ale celor trei Episcopii, ale Mănăstirilor ne închinate cum şi ale Şcoalelor11].— G. TRANS., XVI (1853), p. 92, col. II: Tiăr’a roman&sca si Moldavi’a.
Ştire In care este vorba de dispoziţiile date de domnul Ţării Româneşti printr-un ofis din 11 octombrie 1850.
11847	348.819.5.0733 (498.1) [Raportul Departamentului Credinţei în privinţa
modului hotărniciei moşiilor mănăstireşti şi a plăţii sale].— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 49.
Se arată că pe viitor inginerii hotărnici vor da suprafaţa moşiilor in pogoane şi stlnjeni pătraţi, iar nu In stlnjeni masă. La fel, plata inginerului hotarnic se va face Ia pogon, nu Ia stlnjen masă.
11848	348.819.5.0733 (498.1) Instrucţiî despre temeiurile pe care au a se încheia
contracturi pentru hotărnicia moşiilor mănăstireşti.— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 58—59, 107.
11849	348.819.5.0733 (498.1) Tablă de preţurile ce au a sluji de bază pentru plata
hotărniciilor ce se face pe moşiile mănăstireşti. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 49, 59.
Preţul variază după poziţia moşiei: de ctrap, de mijloc, de munte.
11850	348.819.5.0733 (498.1) [Moşiile mănăstirii Horezu care vor fi date în arendă
în aprilie 1854].—VEST. R., XVIII (1853), p. 200: înştiinţări.
11851	348.819.5.0733 (498.1) Listă de moşiile eparhiilor şi mănăstirilor neînchinate
ce sînt a se vinde prin licitaţie din pricină că ale lor arenzi pe anul curgător nu s-au răfuit pînă acum de către arendaşi. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 262, 269; VEST. R., XVIII (1853), supl. la nr. 75.
Slnt trecute moşiile mitropoliei, episcopiilor RImnicuIui, Buzăului, Argeşului şi ale mănăstirilor Tismana, Cozia, Bistriţa, Vieroşu, Arnota, Glavaciocu, Govora, Clmpulung, Znagovul şi Dealul.
11852	348.819.5.0733 (498.1) [Ioanichie, egumenul măn. Horezu, publică lista moşiilor care se vor da în arendă pe termen de 4 ani]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 345: înştiinţări.
11853	348.819.5.0733 (498.1) [Ioanichie, egumenul de la măn. Horezu, anunţă că
se va da în arendă prin licitaţie moşia Baia-de-Fier din jud. Gorj, proprietatea acestei mănăstiri]. — VEST. R., XIX (1854), p. 113.
11854	348.819.5.0733 (498.1) Listă de moşiile eparhiilor şi mănăstirilor neînchinate ce sînt a se arendui pe curs de patru ani, cu începere adică: dela 23 Aprilie anul 1854 pînă iarăşi la 23 Aprilie anul 1858. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 129.
11855	348.819.5.0733	(498.1)
[Anunţuri de licitaţii pentru arendarea moşiilor mănăstireşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 205, 222, 226.
Slnt trecute mai multe moşii.
11856	348.819.5.0733	(498.1)
[Departamentul Credinţei anunţă că se va ţine licitaţie pentru arendarea unor moşii mănăstireşti]. — VEST. R., XIX (1854), p. 213.
Se publică lista moşiilor.
11857	348.819.5.0733	(498.1)
[Moşii mănăstireşti ce se dau în arendă prin licitaţii].
— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 29, 34, 57, 66, 142, 158, 170.
11858	348.819.5.0733	(498.ll
Instrucţii pentru orînduiala cerută a se păzi la tăeri
de lemne din pădurile aşezămintelor bisericeşti în trebuinţe publice. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 349.
11859	348.819.5.0733	(498.1)
[Caimacamul nu aprobă reducerea bugetelor eparhiilor pe anul 1857, propusă de Departamentul Credinţei], — BULETIN [T. R.], 1857, p. 89; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 15, p. 1.
Porunceşte ca să se ia ca temei bugetele alcătuite de chiriarhl, după pilda anului 1856. In Anunţătorul român text romln şi	francez.
11860	348.819.5.0733	(498.1)
Egumenia sîntei MonaStirî Horezu din districtul Vîl-
cea. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 17, p. 4.
Publicaţie de licitaţie pentru arendarea moşiilor acestei mănăstiri. Se dă o listă cu moşiile mănăstirii Horezu şi ale schiturilor Polovraci, Dintr-un-lemn şi Surpatele, precum şi cu munţii mănăstirii Hurez şi ai schitului Polovraci.
11861	348.819.5.0733	(498.1)
[Epitropia	bisericii	Sfîntului	Spiridon Nou din	Bucureşti publică o	listă de	şase moşii,	care se vor da în	arendă
prin licitaţie de la 23 aprilie 1858]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 170.
11862	348.819.5.0733	(498.1)
Condiţiile moşiilor eparhiilor şi monaslirilor neînchinate.— BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 59, p. 3—4.
Este vorba de condiţiile de arendare.
11863	348.819.5.0733	(498.1)
Listă de moşiile Eparhiilor şi Mănăstirilor neînchinate
ce sînt a se arenda prin licitaţie de cinci ani, socotindu-se de la 23 Aprilie anul viilor 1858 şi pînă la 23 Aprilie anul 1863. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 59, p. 3—4: Ministerul Cultului.
Se publică numirile moşiilor şi ale districtelor unde se află: slnt trecute moşiile de la Sf. Mitropolie, episcopiile Argeşului, RImnicuIui şi Buzăului, de la mănăstirile: Răncăciov, Arnota, Strihaea, Vieroşu, Govora, Clmpu-Lung, Znagov, Motru, Sadova, Glavaciocu,^Dealu, Tismana, Bistriţa şi Cozia.
641
www.dacoromanica.ro
348.819.5.0733 (498.1)
AVERILE BISERICEŞTI ŞI MĂNĂSTIREŞTI
348.819.5.0.0733 (498.3)
11864	348.819.5.0733 (498.1) [Egumenul Ioanichie Hurezeanul publică lista moşiilor mănăstirii Horezu şi ale schiturilor Polovragi, Dintr-un-lemn şi Surpalele din judeţul Vîlcea, care se dau în arendă], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 59, p. 4.
11865	348.819.5.0733 (498.1) [Lista moşiilor mănăstirii Brîncoveni şi ale schitului
Mamu care se dau în arendă]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 71, p. 4.
11866	348.819.5.0733(498.1) [Publicaţie prin care se anunţă că moşiile Sărindar
şi Mislea se vor da în arendă prin licitaţie formală].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 26, col. II: Ministerul Credin-ţii.
1 1867	348.819.5.0733(498.1)
Listă de moşiile eparhiilor şi mănăstirilor neînchinale ce sinf a se arendui pe curs de patru ani, cu începere adică de la 23 Aprilie 1854 pînă şi la 23 Aprilie 1858. — VEST. R., XIX (1854), p. 137—138.
1 1868	348.819.5.0733(498.1)
[Ofis prin care Const. Nic. Rîmniceanu este numit în postul de inginer hotarnic al moşiilor mănăstirilor pămintene],— BULETIN [Ţ. R.] 1858, p. 153, col. 1: Către Ministerul Credinţi!.
11869	348.819.5.0733(498.1)
Condiţiile Moşiiloru Eparhiiloru şi MonastirilorO neînchinate.— BULETIN [Ţ. R.], 1858, urmarea supl. la nr. 59, p. 3—4.
Condiţiile de arendare.
(498.3) MOLDOVA
11870	348.819.5.0733 (498.3)
[Ofisul domnesc cu privire la viitoarele contracte de împosesuire ale moşiilor mănăstireşti din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 41; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 47: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şl francez.
1 1871	348.819.5.0733(498.3)
[Anaforaua Sfatului Cîrinuitoriu din Moldova, din 16 iulie, cu privire la „mărginirea egumenilor monastirilor pămîntesti de a se imposesui pe la deosebite feţe moşiile11]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 155: Depart. Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
1 1872	348.819.5.0733 (498.3)
[Se anunţă că „egumenii nu mai pot da în posesie moşiile lăsate în conta lor, decît numai în camera Departamentului Cultului11]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 291: Novitale din năuntru.
Această hotărlre a Sfatului Administrativ, concretizată prin-tr-o anafora din 16 iulie, a fost acceptată şi sancţionată de domn.
11873	348.819.5.0733 (498.3) [înştiinţare privind subarendarea moşiilor Tîrgul
Neamţ, Reuleşti şi Oglinzi din ţinutul Neamţ, proprietatea mănăstirilor Neamţ şi Secu, luate în arendă de către maiorul Mih. Kogălniceanu pînă la 23 apr. 1860]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 119, col. II: Aviz.
11874	348.819.5.0733 (498.3) [Ştire despre votarea unei legiuiri de către Divanul
Obştesc al Moldovei privind crearea unui post de inspector general al tuturor pădurilor mănăstireşti], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 161: Novitale din Năuntru. Text român şl francez.
11875	348.819.5.0733 (498.3) [Legiuire „pentru rînduirea unui ingineriu supt nume
de Gheneral Inspector asupra pădurilor clerului11]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 173: Secret, de Stat a Moldovei.
11876	348.819.5.0733 (498.3) [Ofis al domnitorului Grigorie A. Ghica, din 28 febr.
1855, privitor la averile mănăstirilor Neamţ şi Secu şi la înfiinţarea acolo a unui seminar şi a unui ospiciu de nebuni], — ZIMBRUL, III (1855), p. 309—31 1.
Se Iau Îndeosebi măsuri privind administrarea averilor mănăstirilor.
11877	348.819.5.0733 (498.3) Lista de tole acareturile ce are Sf. Monastire Neamţul în tîrgul Neamţului. — STEAOA D., I (1855), p. 61: Iassi 5 Noemvri.
Mal cuprinde şi lista de „orlnzlle, morile şi de pivele" ce se găsesc pe moşiile m-rilor Neamţu şl Secul.
11878	Eogâlniccanu, M. 348.819.5.0733 (498.3) Declaraţie. — STEAOA D., I (1855), p. 69, col. I.
Precizează că publicarea tn nr. 16 — 17 din Steaoa D. a listei crlşmelor şi morilor mănăstirii Neamţu s-a făcut In vederea licitării lor.
11879	348.819.5.0733 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 30 mai st. v., în care
se reproduce un „Proiect11 al Departamentului şcolilor din Moldova pentru îmbunătăţirea stării învăţămînlului şi pentru buna administrare a averilor clerului]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 182, 186—187: Tiăr’a romanica si Moldavi’a.
11880	348.819.5.0733 (498.3) [Venitul mitropoliei Moldovei, al episcopiilor de
Roman şi Huşi, al mănăstirilor pămintene şi al şcolilor pe 1855], — ZIMBRUL, III (1855), p. 863, col. I.
Cifrele slnt luate din bugetul Departamentului Bisericesc şi al învăţăturilor Publice.
11881	348.819.5.0733(498.3) [Caimacamul Moldovei exprimă mulţumiri logofătului
Grigorie Crupenschi, pentru activitatea depusă spre îmbunătăţirea administraţiei mănăstirilor Neamţ, Secu, Agapia şi Văratic]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 17; GAZ. DE MOLD., XXVIII [rccte XXIX] (1857), p. 9: Novitale din Năuntru.
11882	348.819.5.0733 (498.3) [Adresa mitropolitului către Ministerul din Lăuntru
privind publicarea dării în împosesuire a unor moşii ale mănăstirii Agapia], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 41, col. I: Departamentul din lăuntru.
11883	348.819.5.0733(498.3) [Adresa mitropolitului, din 5 febr. 1857, către Ministerul din Lăuntru privind darea în posesie a unui număr de moşii ale mănăstirii Neamţ], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 65: Departamentul din lăuntru.
11884	348.819.5.0733 (498.3) [Condiţiile „care au a se aplica la împosesuirea moşiilor
clerului11 în Moldova], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), ţi. 169—171: Departamentul Cultului şi al Instrucţiilor Publice.
Arendarea urma să se facă pe 5 ani, de la 23 aprilie 1858.
11885	348.819.5.0'33 (498.3) [Circulară adresată episcopilor şi egumenilor cu privire la averile bisericeşti]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 105: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se vorbeşte de lipsa de priveghere şi de abuzuri la Împosesuirea moşiilor şi a pădurilor mănăstireşti.
642
www.dacoromanica.ro
348.819.5.0733 (498.3)
AVER lt.E BISERICEŞTI $1 MĂNĂSTIREŞTI
348.819.5.0733 (498.3)
11886	348.819.5.0733(498.3) [Circulara trimisă administraţiilor ţinulale „în obiectul cruţărei pădurilor clerului" în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 125—126: Minisleriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
11887	348.819.5.0733 (498.3) [„Condiţiile generale ce au a se adopta la împosesui-
rea moşiilor clerului" în Moldova].— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 40, p. 71—73: Minisleriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Arendarea urma să se facă pe 5 ani de la 23 aprilie 1859.
11888	348.819.5.0733 (498.3) [„Proect de reorganizarea revizorilor Ministerului de
Cult şi al Instrucţiei Publice" din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 55, p. 150.
Pentru ridicarea de planuri ale moşiilor clerului, păzirea hotarelor, pădurilor, privegherea moşiilor, buna petrecere a locuitorilor, supravegherea şcolilor. Instrucţiuni viitoare vor preciza atribuţiile fiecărui revizor.
11889	348.819.5.0733 (498.3) Condiţiile cu care Departamentul Bisericesc să slujeşte la închirierea binalelor clerului să aduc spre ştiinţa Tribunalelor Judecătoreşti.— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 167—168: Ministeriul Dreptăţii.
11890	348.819.5.0733(498.3) [Se anunţă că toate contractele de împosesuire a
moşiilor mănăstireşti trebuie făcute cu încuviinţarea
Ministerului Cultului]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 223, col. II: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 337: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11891	348.819.5.0733 (498.3)
Inslrucţii generale pentru pristaviî şi pădurarii statorniciţi în paza pădurilor de pe moşiile clerului aflătoare sub adminislraţiea Minis teri ului de Cult şi al Instrucţiei Publice. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 295: Minisleriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
11892	348.819.5.0733 (498.3)
[„Instrucţiile generale privitoare pe păzitorii holarălor moşiilor clerului" din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 303: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
11893	348.819.5.0733 (498.3)
[Publicaţie privind tăierea pădurilor de pe moşiile clerului]. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 459, col. II—III: Minisleriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se anulează permisiunea acordată egumenilor mănăstirilor Închinate la 11 iul. 1857 privind tăierile de păduri şi se hotărăşte că nu se va putea Întreprinde nici o tăiere fără Îngăduinţa Ministerului Cultului şi al Instrucţiei Publice.
643
www.dacoromanica.ro
35. ADMINISTRAŢIE. ARMATĂ
35.0	Organizare administrativă. Funcţiuni. Funcţionari 35 J	Diferite ramuri administrative
352	Administraţie locală, comunală.	Edilitate. Aprovizionare
353	Administraţie regională, judeţeană
354	Administraţie centrală 355/359 Armată. Oştire
Organizare administrativă
11894	35.0 (437.5)
[Informaţii cu privire la organizarea administrativă
a ducatului Bucovina, care „are să intre în viaţă dola 1 Iulie 1851“]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 129, col. I: Austria.
Se dau informaţii, culese dintr-o corespondentă particulară, referitoare la viitoarea organizare administrativă şi judecătorească a provinciei, precum şi altele privind proiectata universitate a provinciei.
11895	35.0 (439.2)
Organisăţiunea	politică administrativă	în Transil-
vania. — G. TRANS., XIV (1851), p. 173—175.
Se publică legiuirile privind această nouă organizare.
11896	35.0 (439.2)
Adaosul A la organisăţiunea Transilvaniei. Descrierea periferiei şi a mezuinelor celor cinci districte ale marelui principat al Transilvaniei. — G. TRANS., XIV
(1851), p. 178—179.
Se prezintă	noua	Împărţire administrativă,	precizlnd u-se
apartenenţa localităţilor la noile districte.
11897	35.0 (439.2)
Adaosul B. împărţirea Transilvaniei în 5 districte şi 36 căpitănate de cercă. — G. TRANS., XIV (1851),
p. 181—182.
11898	A	35.0 (439.2)
[Corespondenţă „de supt munţii Buceci“ despre interesul cu care este aşteptată de către românii din acele părţi reorganizarea Transilvaniei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 182—183.
Se cere ca Gazela Transilvaniei să explice pe înţelesul tuturor noua organizare administrativă şi Judecătorească.
11899	35.0	(439.2)
înştiinţare despre organisăţiunea administrăţlunel politice în marele principat Transilvania. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 182—184.
Semnată de.- Carol de Şvarţenberg [=Schwarzenberg].
11900	35.0	(439.2)
[Publicaţie privind modalităţile de contestaţie ale comunelor pentru repartizarea lor în diversele cercuri administrative şi judecătoreşti], — G. TRANS., XIV (1851), p. 213.
11901	35.0	(439.2)
[Membrii numiţi în „comisiunea organisătoare	de ad-
ministraţia politică" a Transilvaniei], — G. TRANS., XIV (1851), p. 228, col. II: Noutăţi diverse.
Se înşiră cei numiţi, Intre care se găseşte şi Ioan Aldu-leanu.
11902	35.0 (439.2)
Organisăţiunea politică şi judiţiară a Voivodinei şi a Banatului Temeşian. — G. TRANS., XIV (1851), p. 285— 286.
După Gaze la de Viena. — Sc reproduce in extenso hotărlrea împărătească In privinţa organizării politice, administrative şi judecătoreşti a acestor provincii.
11903	35.0 (439.2)
Principii pentru inslituţiuni organice în ţerile de coronă ale Stalului împărătesc austriac. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 1—3.
Principii de organizare administrativă: ţări de coroană, ofi-ciolate de cerc, comune sătene şi orăşene, organizarea lor. Principii de organizare a justiţiei: statute aparte pentru judecarea aristocraţilor, a ţăranilor.
11904	35.0	(439.2)
Oarcşcare ersplicaţiuni la patentele împăratului. — G. TRANS., XV (1852), p. 18.
Se arată că, după patenta din 31 dec. 1851, noua organizare a imperiului va cuprinde şi modificări In administraţia comunelor.
11905	35.0 (439.2)
[Ştire despre apropiata publicare a numelor noilor dregători „pentru urmânda organisăţiune în Ardeal**]. — G. TRANS., XV (1852), p. 242, col. I: Braşov, 24 August.
11906	35.0	(439.2)
[Se anunţă desfiinţarea institutului agenţilor de curte „din partea Ungariei şi a Transilvaniei**, cancelariile de curte fiind desfiinţate „încă dela 1848 *]. — G. TRANS., XV (1852), p. 217.
11907	35.0	(439.2)
[Ştire despre sosirea prinţului de Schwarzenberg la Sibiu, care este pusă în legătură cu definitiva organizare a Transilvaniei], — G. TRANS., XV (1852), p. 290, col. I: Sibiiu, 3 Oct.
11908	35.0	(439.2)
[Ştire despre sancţionarea noii organizări a Imperiului].—G. TRANS., XV (1852), p. 209, col. II: Viena.
După Bohemia. — Se arată că la 11 septembrie 1852 se sancţionase de către împăratul Austriei noua organizare a Imperiului. Se înşiră noile dregătorii ale ţării, indiclndu-se şi lefurile.
11909	35.0	(439.2)
Tribunalele seu preturele înnalte din monarhia austriacă. — G. TRANS., XVI (1853), p. 22.
Se înşiră localităţile In care se stabilesc aceste tribunale. Tot In decretul din 21 ianuarie 1853 privind aceste instanţe se fixaseră şi reşedinţele locotenenţilor împărăteşti, înlocuitori ai guvernatorilor de dinainte. Intre aceste reşedinţe se află şi oraşele Sibiu şi Timişoara.
644
www.dacoromanica.ro
35,0 (439.2)
ORGANIZARE ADMINISTRATIVA
35.08 (439.2)
11910	35.0 (439.2) [Ştire despre numirea la 17 ianuarie 1853 a comisiei
de organizare Transilvaniei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 28: Novissimu. Sibilu, 3 Febr.
Se arată că prinţul Scliwarzenberg, guvernatorul ţării, va prezida comisia şi eă scopul el „va fi a sevlrşi definitiv organisarea diregătorielor politice şi judiciale". Se dau numele celor numiţi In comisie.
11911	35.0 (439.2) [Ştire despre împărţirea Voivodinei şi a Banatului
în cinci cercuri]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 184, col. II.
Se arată că scaunele oficiilor cercuare vor fi la Timişoara, Lugoj, Becicherecul-Mare, Zombor şi Nouaplanta.
11912	35.0 (439.2) [Se anunţă că Voivodina şi Banalul vor căpăta o
pretură la Timişoara şi patru cerculare la Lugoj, Beci-cherecu, Zombor şi Nouaplanta]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 276, col. II: Viena.
11913	35.0	(439.2)
[Ştire despre împărţirea administrativă a Ardealului
în 10 cercuri]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 360, col. I.
Se indică cele 10 reşedinţe de cercuri.
11914	35.0	(439.2)
[Se anunţă că împăratul Austriei a aprobat noua organizare politică-administrativă a principatului Transilvaniei], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 370— 371: Oesterreichische Monarchie.
11915	35.0	(439.2)
[Ştiri cu privire la noua organizare administrativă şi
judecătorească a Voivodinei şi Banatului Temişan]. — TELEGRAFUL R., II (1854), n. 26, col. I: Banalii.
Voivodina Slrbească şi Banatul Temişan formează „terenul administrativ al Locuţiinţei", cu sediul in Timişoara, unde va fi şi „tribunalul suprem". Terenul de sub administraţia Locotenentei va fi Împărţit In 5 „cruguri", cu reşedinţa In: Timişoara, Lugoj, Becicberecul Mare, Zombor şi Novisad. Tot la aceste reşedinţe vor funcţiona şi „tribunale cercuali cetăţeneşti delegate", precum şl „curţi de judecătorie".
11916	35.0	(439.2)
[Se anunţă apropiata	intrare	în	vigoare a	noii	împărţiri judiciare	a Ardealului,	„într-o	pretură mare	şi noă
teritore de judeţe cercuare"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 62: Transsilvania.
11917	35.0	(439.2)
[Ştiri cu privire la noua organizare administrativă-
judiciară a Ardealului], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 173; întâmplări de zi.
Capitală va fi Sibiul, locul de reşedinţă al Locotenentei. Aici va fi şi Tribunalul suprem. Ardealul se va Împărţi In 20 „cruguri"; se indică localităţile de reşedinţă ale acestora şi ce instanţe judecătoreşti se vor Înfiinţa In fiecare.
11918	35.0 (439.2) Ordinaţiunea ministriloru de cele interne, de justiţia
şi de finanţe din 4. Iunie 1854. Despre organisarea politică şi judecătorească a marelui principatu Ardealulu. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 121—126.
Traducere de Ioan Maiorescu şi A. Florian. Politic: prefecturi şi preţuri. Judiciar: tribunale şi preţuri. La fine, un tabel: Conspecta de împărţirea politică şi judecătorească a marelui principatu Ardeleana, cu numele localităţilor de sediu şi date asupra populaţiei.
11919	35s0 (439.2) Ordinăţiunea ministeriuluî de interne, de justiţiă şi de
finanţe, atingătorie de organisarea politică şi judecăto-
rescă a marelui principată Ardelulă. -— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 177—178, 181: Monarhia Austriacă.
11920	35.0 (439.2) Representaţiunea regnicolare ce are să se formeze. —
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 224—225, 229—230.
Articol tradus din Oesterreichische Korrespondenz. — Se publică instrucţiunile oficiale cu privire la formarea şi funcţionarea „comitetelor sfătuitoare", pe care legea pentru organizarea Imperiului austriac, din 31 dec. 1851, art. 35, le prevăzuse pe lingă fiecare locotenentă de provincie. Comitetele acestea vor fi alcătuite din nobilimea ereditară, proprietarii mari şi mici de pămint şi „clasa industrierilor". „Reprezentaţiunile regnicolare" din fiecare ţară de coroană vor consta din: „adunarea obşteaşcă de ţeară" şi „comitetele provinciale in de obşte".
11921	35.0 (439.2) [Decisiune imperială privind titulaturile conducătorilor ţărilor de coroană, între care şi cei ai Ardealului, Bucovinei şi Banalului]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 374: Austria.
11922	Maiorescu, L	35.0 (439.2)
Nomenclatura officieloru politice şi judeţiari după terminologia observată în buletinul „Foiei" legiloru imperiale. — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 63—64.
I. M. dă traducerea românească a numirilor diferitelor funcţiunii . de administraţie şi justiţie austriacă.
11923	35.0(439.2) [Mic articol despre cartea „Adminislraţiunea politică
în Marele Principat Ardeal", de I. A. Grimm]. — G. TRANS., XX (1857), p. 221: Monarchi’a Austriaca.
Cartea e scrisă in limba germană. Titlul ei In această limbă nu se publică. — Se arată că au apărut din ea 3 tomuri: primul se ocupă de administraţie, al doilea de „treburile comunali", al treilea de „trebile comerciului şi ale industriei". Se anunţă că va apare In curind şi tomul IV, care va trata despre „trebile urbariale" ale ţării. — Este vorba de cartea lui Grimm, J. A.: Die politische Verwallung im Grossfurstethum Siebenbiirgen, I—III, Hermannstadt, Th. Steinhaussen, 1856 — 1857.
11924	35.0 (498) Constituţia şi administraţia Principatelor danubiane. —
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 235—236, 239: Principatele dela Dunăre.
Traducerea unui articol apărut In Gazeta de Viena. Cuprinde o scurtă expunere a prevederilor din Regulamentul organic.
11925	35.0 (498.3) [Despre comisia însărcinată cu dregerea unui Manual
Administrativ, ai cărei membri sînt: lorgu Suţu, postelnicul Procopie Florescu şi aga Dimitrie llasnaş], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale din năuntru.
35.08 FUNCŢIONARI
Vezi şi: 301 Asistenţă
929.7 Nobleţe. Ranguri
(439.2) TRANSILVANIA
11926	35.08 (439.2) [Se anunţă acceptarea demisiei comisarului guvernial
de Lugoj, Fogaraşi], — G. TRANS., XIV (1851), p. 107, col. I: Dela Timiş, 30 Marţifl.
Se observă că acesta era unul dintre singurii mari dregători români.
11927	35.08 (439.2) Concurs pentru împlinirea posturilor de serviţiu la
oficiolatele c.r. politice de administraţiune, care se vor
645
www.dacoromanica.ro
35.08 (439.2)
ORGANIZARE ADMINISTRATIVA
35.08 (439.2)
înfiinţa în ţeara de coronă Transilvania. — G. TRANS., XIV (1851), p. 205, 209—210: Partea officiosâ.
Se enumeră un mare număr de posturi. Se indică condiţiile ocupării lor.
11928	35.08 (439.2) [Problema ocupării posturilor noi în justiţia şi administraţia Transilvaniei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 210—211: Sibiiu, 16 Iuniu 1851.
Se dau sfaturi românilor care vor ocupa uncie din aceste posturi.
11929	35.08 (439.2) Concurs pentru împlinirea posturilor de serviţiu la
oficiolatele politice din nou organizate în Voivodatul Serbiei şi în Banatul Temişianu. — FOAIE PT. MINTE,
XIV	(1851), p. 281—283.
Decret semnat de guvernatorul c.c. civil şi militar al Voivodatului Serbiei şi al Banatului Teinişan. Se publică concurs pentru posturile nou create, la guvernul principal din Timişoara şi la comisariatele supreme de district din: Timişoara, Lugoş, M. Becicherec, Noua Planta şi Zombor. Condiţiile ponlru a se putea prezenta la concurs.
11910 A	35.08 (439.2)
[Corespondenţă în care se descrie satisfacţia cu care s-a primit de către popor vestea concursului pentru ocuparea locurilor în justiţia şi administraţia Transilvaniei].— G. TRANS., XIV (1851), p. 219—220: De supt Carpaţi, 7. Iuliu n.
11931	35.08(439.2) [Ştire despre numărul foarte mare al candidaţilor la
dregătoriile administrative si judiciare ale Transilvaniei]. — G. TRANS., XIV (1851)', p. 304, col. I.
Peste 1800 candidaţi la dregătoriile administrative (din 300 locuri) şi peste 3000 la cele judecătoreşti (din 1000 locuri)!
11932	35.08	(439.2)
[Publicaţie prin care guvernatorul Schwarzenberg
anunţă menţinerea şi pentru anul şcolar 1851—52 a comisiilor „pentru esaminele teoretice de stat"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 313, col. I: Officioase.
11933	35.08	(439.2)
[Ştire despre lucrările comisiei prezidate de contele Salin din Ministerul de Interne „asupra unui proiect de legea pragmatică serviţiale"].— G. TRANS., XV (1852), p. 13, col. II.
Se menţionează că Înaintările in slujbă se vor face in baza acestei legi, nu pe vechime, ci pe „abilitate" in slujbă.
11934	35.08 (439.2)
[Ştire despre	modificarea	programului	la examenul
de stat „al	despărţămîntului	general"].— G. TRANS.,
XV	(1852), p. 139, col. II.
Se arată că se va cere, in locul istoriei universale, doar istoria Austriei.
11935	35.08(439.2)
[Se anunţă numirea lui Maximilian Fiiger „de presi-dente la secţiunea judecătorească a comissiunei essami-nelor teoretice de stat" din Sibiu]. — G. TRANS., XV
(1852), p. 165, col. I: Insciinţiare.
Se arată că Fiiger fusese numit in locul devenit vacant prin rechemarea fostului preşedinte al comisiei, Uinlauf.
11936	35.08 (439.2)
[Ştire referitoare la reducerea salariilor din motive de economie în întreg Imperiul austriac], — G. TRANS., XV (1852), p. 239, col. II: Viena, 13 August.
11937	35.08	(439.2)
[Publicaţie anunţînd posibilitatea pentru funcţionarii
Ministerului de Finanţe din Transilvania, Banat şi Bucovina de a da un examen de stat fără a fi urmat cursurile şcolilor superioare]. — G. TRANS., XV (1852), p. 261, col. I: Officiose.
11938	35.08	(439.2)
[Se anunţă probabila desfiinţare a examenelor de
stat]. — G. TRANS., XV (1852), p. 306, col. II:	Viena.
11939	35.08	(439.2)
[Se anunţă că s-a aprobat numirea in serviciul stalului a soldaţilor din rezerva armatei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 339, col. II.
11940	35.08	(439.2)
[Publicaţie privind compunerea comisiei examenelor
de stat din Sibiu pentru anul 1852/53], —G. TRANS., XV (1852), p. 345: Officiose.
Se dau numele membrilor acestei comisii; Intre ei.- Iosif Bcdeus de Scharberg, Maximilian Fiiger de Reciitborn, procuror general al Transilvaniei, Pavel Dunca şi Ioan Carabeţiu.
11941	35.08	(439.2)
[Ştire despre obligaţia candidaţilor la dregătoriile
administrative de a cunoaşte limba germană]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 3, col. II: Viena, 9 Ian.
11942	35.O8	(439.2)
[Informaţie despre concursurile pentru ocuparea unor
posturi de funcţionari de stat]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 138, col. II: Bănalu.
Posturile slnt de: comisari cl. a Il-a şi a IlI-a, doctori de „cercuri", secretari, cancelişti şi servitori.
11943	35.08(439.2) [Înştiinţare despre ocuparea prin concurs a 57 posturi
„la locotenenta de stat a Voivodinei şi Banatului Temi-şan"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 145, col. I: Temi-şora.
Se precizează că, pentru ocuparea posturilor, „se face limba germană de necesitate absolută", dar că „se cere Insă şi cunoştinţa limbii române, slrbe şi maghiare".
11944	35.08 (439.2) [Publicaţie de concurs pentru ocuparea unui însemnat
număr de posturi în administraţia şi justiţia teritoriului administrativ al Orăzii Mari],— G. TRANS., XVI (1853), p. 151, col. I: Escriere de concursu.
Se dau posturile vacante şi salariile respective.
11945	35.08	(439.2)
[Numiri în personalul administrativ al Banatului], —
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 211: Bănatfi.
S-au numit; consilieri de locotenenţă, căpitani de cerc, comisari de „reginţă" şi de cerc, secretari de locotenentă.
11946	35.08	(439.2)
Escriere de concursu la ocuparea posturiloru pe la c.r. deregătorii politiane în Ardcalu. — G. TRANS., XVI
(1853), p. 271, col. I: Partea Oficiosa.
Se indică categoria oficiilor şi retribuţia funcţionarilor.
11947	35.08	(439.2)
Denumiri noue. — G. TRANS., XVII (1854),	p. 77:
Monarchi’a austriaca.
Se comunică lista persoanelor numite intr-o seamă de funcţiuni administrative ale Ardealului, de la „consilieri ministeriali de secţiune, pină la comisari al treilea de cercuri". Intre ei slnt şi clţiva români.
646
www.dacoromanica.ro
35.08 (439.2)
ORGANIZARE ADMINISTRATIVA
35.08 (498.1)
11948	35.08 (439.2) [Numiri de funcţionari administrativi în Ardeal].—
G. TRANS., XVII (1854), p. 149: Denumiri.
Intre ei, şi clţiva români.
11949	35.08 (439.2) [Andreiu Mureşianu e numit „concipist de guberniu"].
— G. TRANS., XVII (1854), p. 149: Denumiri.
11950	35.08 (439.2) [Listă de numiri de funcţionari în Ardeal].-—TELEGRAFUL R., II (1854), p. 145: Monarhia Austriacă.
Slnt numiţi o serie de: concipişti, practicanţi de concepi, adjuncţi la oficiele aiutălorie, oficiali şi accesişti, In posturile locale ale Locolenenţei c.r. pentru Ardeal. Intre concipişti e numit şi Andreiu Mureşianu, fost „translator prov. de guvernâmlnt“, precum şi Antoniu Stoica, fost concipist provizoriu de guver-nămlnt.
11951	35.08 (439.2) [Se anunţă că Ministerul de Interne austriac a numit
pe Iosif Soci „consule provisoriu“ în Sibiu]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 189: Întîmplărî de zi.
11952	35.08 (439.2) Publicarea locuţininţei c.r. pentru Ardealu din 14
Septembre 1855 dispuseciunî în privinţa rebonificărel trăsureloru de prejunctură (forşpanu). — G. TRANS., XVIII (1855), p. 393—394: Partea oficiosă.
Este vorba de reboniricarea taxelor pentru transportul de mărfuri şl călători plătite de funcţionarii civili şi militari tn deplasări de serviciu.
11953	35.08 (439.2) [Decret al Ministerului de Cult şi Invăţămînt privind
examenele pentru ocuparea posturilor de funcţionari „de concept“ la stat], — G. TRANS., XIX (1856), p. 261: Partea oficiosă.
între altele, se dau indicaţii privind materiile cerute la examenele pentru anumite posturi din Ardeal.
11954	35.08 (439.2) [Ştire despre nou numita comisie „pentru ecsamenul
de stat teoretic-iudiţial“ din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 371, col. I: întîmplărî de zi.
Intre membrii acestei comisii se găseşte şi consilierul de la tribunalul suprem al .Ardealului Vasile Pop.
11955	35.08 (439.2) [,,Ordinăciunea“ Ministeriului de Justiţie privind
pensiile familiilor „oficianţilor de justiţie11]. — G. TRANS., XX (1857), p. 73, col, I: Partea oficiosă.
(498.1) ŢARA ROMANEASCĂ
11956	Bosetti, C.A.	35.08 (498.1)
Despre funcţiile şi funcţionarii publici. — ROMÂNUL,
I (1857), nr. 38, p. 1—2, II (1858), p. 2—3, 17—19.
Funcţiile publice nu mai trebuiesc privite ca nişte „chiverniseli", cum erau socotite In trecut, ci ca o datorie faţă de societate. Dar, pentru ca instituţiile să meargă bine, trebuie ca lefurile funcţionarilor să se mărească şi să nu mai fie primiţi in slujbe decll acei care au studiile terminale.
11957	Bolintineanu, D.	35.08 (498.1)
[Articol în legătură cu problema funcţionarilor în Ţara
Românească]. —DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 41—42.
Arată că această problemă se naşte din desconsiderarea pe care fiii de negustori, meseriaşi şi plugari o arătau faţă de profesiunea părinţilor. Căutlnd toţi să devină funcţionari civili sau ofiţeri, numărul acestora s-a mărit mult, fără a putea cuprinde
pe toţi postulanţii. D. B. crede că această situaţie e o rămăşiţă a epocii mai vechi, clnd situaţia de funcţionar era Intr-adevăr ispititoare; 1) pentru că, fiind cumpărată pe bani, dădea prilejul de Îmbogăţire prin abuzuri, 2) era legală de multe privilegii.
11958	35.08 (498.1) Legiuire pentru adăogiri la lefile amploiaţilor şi la
cheltuelile canţelariilor jos însemnate, precum şi pentru vreo citeva înfiinţări din nou. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, supl. la nr. 3.
Este vorba de amploiaţii din ramura administrativă şi judecătorească. Ofisul domnesc către Departamentul Vistieriei, publicat In p. 9, ordonă Începerea plăţii adaosului de la 1 ianuarie 1851.
11959	35.08(498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Vistieriei prin
care se porunceşte acestui departament să înceapă a plăti de la 1 ianuarie 1851 acele „adăogiri de lefi şi cheltuieli la ramul administrativ şi judecătoresc", potrivit noii legi aprobate]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 9.
Noua lege este publicată In suplimentul de la nr. 3.
11960	35.08	(498.1)
[Ştire din Conslaniinopol că „s-au oprit toţi dregătorii
publici de a închee pe numele lor direct sau indirect contracturi de arenduiri“]. — VEST. R., XVI (1851), p. 62.
11961	35.08	(498.1)
[Ofisuri domneşti referitoare la numiri si inainlări
în ranguri]. —BULETIN [T. R.], 1851, p. 69, 169, 257, 281, 285, 301, 329, 337, 345, 384, 393, 397, 401, 409.
Liste de numiri; p. 277-278, 361-362, 364, 373-374, 377, 445-447.
11962	35.08	(498.1)
[Ştiri din Bucureşti vestind înălţările în rang acordate de domn în urma vizitei sale prin ţară].—G. TRANS., XIV (1851), p. 354, col. II: Bucureşti, 18 Oct.
11963	35.08 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care clucerul Costache Steriad este însărcinat să conducă Eforia pensiilor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 29.
In locul clucerului Ioan Budişleanu.
11964	35.08 (498.1) Anecs îndeplinilor legiuirei pensiilor. — BULETIN
[Ţ. R.], 1852, p. 181—182; VEST. R., XVII (1852), p. 177.
Se arată care funcţionari publici au drepturi la pensie şl ce venituri se adaugă la fondul pensiilor.
11965	35.08 (498.1) [Departamentul Dreptăţii face cunoscut judecătorilor că, potrivit poruncilor domneşti, pe lefile slujbaşilor nu se pot pune sechestre]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852,
p. 261—262.
11966	35.08 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
se arată că în viilor nu se vor primi în nici o cancelarie scriitori dacă nu vor avea atestat de la Eforia şcoalolor doveditor că au urmat regulat toate clasele colegiale, sau că au cunoştinţe corespunzătoare]. —BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 334.
11967	38.08(498.1) [înălţări în rang a unor slujbaşi din Ţara Românească].
— BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 353, 369—370, 421—424.
11968	35.08 (498.1) [Se publică o listă de foşti slujbaşi cărora li se acordă
pensii lunare], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 5; VEST. R., XVIII (1853), p. 49—50.
647
www.dacoromanica.ro
35.08 (498.1)
OkGANIZARE ADMINISTRATIVA
35.08 (498.3
11969	35.08 (498.1) Proect de legiuire a pensiilor pentru amploiaţii ce primesc leafă de la lei doă sute în jos. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 45; VEST. R., XVIII (1853), p. 89.
Tot aci se publică şi ofisul de Întărire.
11970	35.08 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru către toate
cîrmuirile judeţelor prin care se cere ca toţi slujbaşii ţării să cerceteze cu mare atenţie plîngerile locuitorilor întru descoperirea adevărului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 113: Departamentul din Năuntru; Vest. R., XVIII (1853), p. 157.
11971	35.08 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru către toate
cîrmuirile judeţelor prin care se fac cunoscute măsurile ce vor fi luate împotriva funcţionarilor administrativi care neglijează lucrările slujbei],—BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 113: Departamentul din Năuntru; VEST. R., XVIII (1853), p. 161.
11972	35.08(498.1) [Circulare ale Departamentului din Năuntru, cu instrucţiuni privitoare la datoriile funcţionarilor statului în îndeplinirea corectă a serviciului],—BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 169, 173, 177: Donaufurstenthumer.
11973	35.08 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se acordă unor funcţionari pensii]. — BULETIN
[Ţ. R.], 1853, p. 285.
11974	35.08(498.1) [Dispoziţie a domnitorului Ţării Româneşti prin care
recomandă departamentelor să aibă în vedere, la numirile ce s-ar face în cancelariile respective, o listă a studenţilor „cari au făcut studii de legi“, întocmită de Eforia Şcoalelor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 34.
Lista nu se publică.
11975	35.08(498.1) [Diferite înaintări în rang în Tara Românească]. —
BULETIN LŢ. R.], 1855, p. 89,114, 121, 125, 129—130, 170, 189, 193, 213, 249, 261, 273,288, 297,313, 333, 385.
11976	35.08 (498.1) [Liste de ridicări în ranguri boiereşti şi administrative
în Tara Românească]. — VEST. R., XX (1855), p. 109— 110, 121, 125, 126, 185, 213, 245, 257, 273, 281, 289, 290, 297, 305, 373: Ofisuri domneşti.
11977	35.08 (498.1) [Se anunţă din Bucureşti că, la ziua onomastică a
domnului, s-a dat gratificaţie leafa pe două luni tuturor funcţionarilor cu salariu sub 200 lei lunar]. — STEAOA D., I (1855), p. 128, col. I. : Bucureşti, 4 Dec.
11978	35.08(498.1) [Se acordă familiilor unor grăniceri înecaţi în timpul
slujbei scutiri de dajdie şi pensii lunare], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 377: Poruncă către oştire.
(498.3)	MOLDOVA
11979	35.08(498.3)
[Anaforaua Divanului Obştesc „pentru chipul regulari-sirii casei pensiilor"].— BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 49—50: Secretariatul de Stat a Moldovei.
O comisie a cercetat Însuşirile şi drepturile persoanelor care primesc pensii din Vistierie, constatările ei fiind concretizate In hotărlrea Divanului.
11980	35.08 (498.3) [Se anunţă că Divanul general al Moldovei „a primit
in totul" ofisul domnesc „atingătoriu de sporirea lefilor amploaiaţilor tuturorinstanţiilorţinutale"].— G. TRANS., XIV (1851), p. 92, col. I.
11981	35.08 (498.3) [Precizare cu privire la portul cocardelor la caschete].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 87: Novitale din Năuntru.
Se interzice funcţionarilor civili portul cocardelor şi al caschetelor albe, precum şi al lampaselor la pantaloni. Portul cocardelor la caschete „este învoit numai ofiţerilor superiori'*. — Text român şi francez.
11982	35.08 (498.3) [Măsurile adoptate in Consiliul Administrativ al Moldovei de la 29 mai referitoare la urmărirea pensionarilor debitori]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 349; Iaşii.
11983	35.08 (498.3) [Comentariu despre hotărîrea Consiliului Administrativ privitoare la răspunderea ce cade asupra funcţionarilor care ar executa „împliniri" abuzive]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 369: Iaşii.
11984	35.08 (498.3) [Anaforaua Sfatului Cîrmuitor al Moldovei cu privire
la răspunderea persoanelor care prezintă reclamaţii neadevărate asupra funcţionarilor şi a persoanelor particulare]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 193— 194: Departamentul trebilor din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 191.
11985	35.08(498.3) Modificaţia făcută la Anexa E. Cap. III din Regulamentul Organic pentru pensii care vor avea tării de legi.
—	BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 198—199; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 199—200: Novitale din năuntru.
11986	35.08 (498.3)
Copie de	pe	Ofisul	Domnesc cu	No. 48,	din Iulie 3,
cătră deosebitele Departamenturi.—BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 13—14; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 220; ZIMBRUL, II (1851), p. 6, col. II.
Ofis^privitor la acordarea rangurilor şi la Înfiinţarea „condicilor de calităţi" la toate departamentele, pe baza cărora să se facă propunerile de Înălţări In ranguri.
11987	35.08 (498.3)
Anaforaua	Secretariatului	de Stat sub	nr. 2349 în
privirea regulării atributului pentru darea decretelor de ranguri. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 55: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 251—252; ZIMBRUL, II (1851), p. 41: Moldaviea.
st vorba de ranguri civile.
11988	35.08 (498.3) Reţetă pre folositoare de întrebuinţată în contra
boalelor a amploaiaţilor publici. — ZIMBRUL, II (1851), p. 176: Diverse.
Pornind de la măsurile luate de sub-secretarul de stat la finanţe al Statelor Unite ale Americll pentru a stăvili absenţele funcţionarilor de la slujbă, se recomandă aplicarea acestor măsuri şl In Moldova.
11989	35.08 (498.3) Legiuire pentru informarea amploaiaţilor Statului în
calitate de ascultanţi, votată de Divanul obstesc în sesiea de la 1 Iulie 1852. — BULETIN [Mold.], XIV (1852),
648
www.dacoromanica.ro
35.08 (498.3)
organi'zarf. administrativa, ramuri administrativii
351.743 (498,1)
p. 329: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 73, p. 187.
La departamente se vor rlndul ascultanţi onorifici spre a doblndi cunoştinţa legilor şi aşezămintelor statului. Din ci se vor numi slujbaşii statului, sau, după un serviciu de trei ani, vor (I înaintaţi In rang, pină la comis.
11990	35.08 (498.3)
[Comentarii la schimbările de funcţionari administrativi in Moldova]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 412— 413: Tier’a romanfesca si Moldavi’a.
După gazeta germană Ost. d. Post. Se reproşează că nu au la bază nici un criteriu clar.
11991	35.08 (498.3)
[Ofisul Caimacamului Moldovei, adresat Sfatului Administrativ Extraordinar, cu privire la principiile de ordine în administraţie].— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 141; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 133: Novitale din năuntru.
Recomandă tuturor funcţionarilor statului, civili şi militari, cea mai mare exactitate şi probitate In îndeplinirea datoriei lor. Le cere să dea toată atenţia reclamaţiilor celor ce se considerau nedreptăţiţi, punind Insă la punct pe „stăruitorii neobosiţi fără serioasă trebuinţă". Le atrage atenţia să supravegheze vinzarea articolelor de mare consum, fiindcă abuzurile in acest domeniu „lovesc mai de-a dreptul In clasile muncitoare". — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
11992	35.08 (498.3)
[Circulară adresată „la toate instanţiile de jos, ţinu-
tale“ prin care acestea sint îndemnate a nu mai angaja în cancelarii tineri „cari nu vor înfăţoşa cuvenitul atestat că au trecut cel puţin patru clase primare"]. —-BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 175, col. III: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 154, col. I: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
11993	35.08 (498.3)
[Observaţii la felul cum sint redactate unele hotărîri
oficiale], — STEAOA D., II (1856), p. 117: Iaşii, 7 luni.
Observaţiile pornesc de la redactarea adresei Secretariatului de Stat cu privire la aplicarea legii timbrului de către tribunale. Se cere mai multă claritate In alcătuirea hirtillor oficiale. Nu numai şefii departamentelor, ci şi şefii de secţie „trebuie să ştie a redlgia" o blrtle oficială.
11994	35.08 (498.3)
[Textul scrisorii adresate de şefii de secţie din Ministerul Dreptăţii, A. Vîrlănescu şi G. Gane, ziarului „Steaoa Dunării"]. — STEAOA D., II (1856), Adausu straordi-naru [foaie volantă broşată între p. 132—133], p. 1.
Protestează faţă de observaţiile din Steaoa Dunării, p. 117: Iaşii, 7 Iuni,{ cu privire la redactarea instrucţiilor oficiale de către şefii de secţie. Arată că circulara dată ca exemplu acolo era neclară fiindcă trebuia să mai aibă o urmare, care a apărut in Adaosul Buletinului. Afirmă că nu doresc ca Steaoa D. să-i oblige la aplicarea legii presei, fiindcă, in acest caz, ar dovedi că ştiu să redacteze foarte bine actele unul proces.
11995	35.08 (498.3)
Către D. D. şefii de Secţie ai Logofeţieî. — STEAOA
D., II (1856), Adausu Slraordinaru [foaie volantă broşată între p. 132—133], p. 1—2.
Răspuns scrisorii adresate de Vîrlănescu şi Gane. Arată că cei doi şefi, In loc de a-şl recunoaşte greşeala, care e omenească, au Împins redacţia Buletinului Oficial la o mistificare, făcind-o să publice la 10 iunie un Adaos datat 3 iunie, in care au strecurat şi completarea necesară, la adresa incriminată. Dovedeşte intercalarea ulterioară prin repetarea aceleiaşi numerotări la pagini. Declară că nu se teme~de7un proces de presă, ci 11 doreşte chiar, spre a da o lecţie de civilitateEcelor care înţeleg greşit legea presei.
11996	D&scălescu, D.	35.08 (498.3)
[Scrisoare deschisă către redacţie]. — STEAOA D.,
II (1856), p. 206: Corespondenţa noastră provincială.
Declară că el e autorul Scrisorilor provinciale. Răspunzlnd articolului semnat „Un biurocrat", li cere autorului să-şi comunice numele şi precizează că a făcut totdeauna deosebire intre funcţionarii cinstiţi şi acei „paingi de tribunale, ce prind muscuţe’n laţe şi apoi le storc de parale".
11997	35.08 (498.3) [Ştiri în legătură cu conflictul dintre Tiriachiu şi
subalternii săi, cu privire la hîrtia aprobînd despăgubiri Măriei Sion], — STEAOA D., III (1858), p. 272: Sciri mai noue.
Redacţia dezaprobă atit purtarea lui A. Tiriachiu, cit şi gestul funcţionarilor de a merge in corpore să se pllngă la Căimăcăinie.
351	DIFERITE RAMURI ADMINISTRATIVE
351.74	Poliţie. Jandarmerie. Miliţie. Forţă publică.
351.75	Ordine şi siguranţă publică. Cenzură. Circulaţie. Măsuri de poliţie privitoare la locuitori şi străini. Paşapoarte. Stabilimente publice
351.76	Moralitate publică. Poliţie socială
351.77	Salubritate publică. Poliţie sanitară
351.78	Securitatea persoanelor şi clădirilor în caz de accidente. Pompieri
351.79	Regimul administrativ al apelor
Materialul privitor la celelalte ramuri administrative este clasat la sediul principal al materiei. De exemplu: măsurile administrative privitoare la: Finanţe publice, vezi: 336; Invăţămint, vezi: 37 ; Comerţ şi transport, vezi: 38.
351.74 POLIŢIE. JANDARMERIE. MILIŢIE. FORŢĂ PUBLICĂ
11998	351.742 (439.2) [Ştire despre pregătirea de „cuarfirc" pentru jandarmerie în regiunile grănicereşti]. — G. TRANS., XV (1852), p. 23, col. I.
Pină acum ordinea publică In acesle regiuni fusese ţinută de regimentele grănicereşti.
11999	351.742 (439.2) [Comentariu despre calamitatea banditismelor, cu
prilejul unei hoţii de drumul marc petrecute în regiunea Braşovului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 317—318: Braşov, 2 Oct.
Se cer pentru curmarea acestui rău, nu pedepse, ci educarea poporului prin şcoli.
12000	351.742	(439.2)
[Se anunţă publicarea legii marţiale în Banat din pricina activităţii intense a hoţilor], — G. TRANS., XV
(1852), p. 90, col. II.
12001	351.742	(439.2)
[Corespondenţă despre isprăvile haiducului Sulică, din
satul Ilolbavu]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 200, col. II: Din Ţinutulu Branului, 7 Iuliu n.
12002	351.742	(439.2)
[Se vesteşte că, din ordinul împăratului, „s-au rădicat
corpurile de pază poliţiană" la Oradea, Sibiu, Cluj, Timişoara şi Braşov].— G. TRANS., XXI (1858), p. 19, col. I: TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 14.
12003	351.742	(498.1)
Cinstitei cîrmuirl a judeţului. — FOAEA SAT., VIII
(1851), p. 66: Departamentul trebilor din năuntru.
Circulară a Departamentului din năuntru al Ţării Româneşti prin care se cere să se ia cele mai energice măsuri pentru prinderea cetelor ce jefuiau pe la sate.
www.dacoromanica.ro
649
351.742 (498.1)
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.742 (498.3)
12004	351.742 (498.1) [Circulara Departamentului din năuntru al Ţării Româneşti călre conducătorii judeţelor, prin care îi face atenţi să descopere şi să înainteze tribunalelor respective pe toţi aceia ce aduc la bilciuri şi tîrguri cai şi vile furate]. — VEST. R., XX (1855), p. 137, col. I: Departamentul din Năuntru.
12005	351.742 (498.1) [Căpitanul Nicolae Burileanu este înaintat maior,
„pentru zelul şi activitatea ce a arătat la formarea dorobanţilor despărfirei al 2-lca“, în calitatea sa de inspector al dorobanţilor']. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 377: Poruncă Către oştirea Românească.
12006	351.742 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
în care se dau cîteva dispoziţii, pe care trebuie să le aibă in vedere inspectorii dorobanţilor în revizia lor generală, pe care o vor face], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 25—26.
Să tic Îndepărtaţi cei care nu slnt capabili să îndeplinească slujba; să li se atragă atenţia dorobanţilor să păstreze tn bună stare armele şi muniţiile primite.
12007	351.742	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru în
care se dau unele dispoziţii privitoare la întrebuinţarea dorobanţilor], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 241.
Ofisul urmăreşte desfiinţarea unor abuzuri.
12008	351.742	(498.1)
Proect pentru oarecare modificaţii şi adăogiri la legiuirea pentru reorganizaţia dorobanţilor de judeţe. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 48.
Privitor la leafa lor; tot aci se publică şi ofisul domnesc de Întărire.
12009	351.742	(498.1)
[Circulara Departamentului din Năuntru către cîr-
muirile judeţelor privitoare la măsurile ce trebuie să ia împotriva tîlharilor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 75; Departamentul	din	Năuntru;	VEST.	R.,	XVIII	(1853),
p. 125	126; BUICURESTER DT. Z., IX (1853), p. 133:
Donaufiirstenthiimer; G. TRANS., XVI (1853), p. 141,145.
12010	351.742	(498.1)
[Ştire din „Wanderer" despre dezertarea dorobanţilor din Craiova].	—	G.	TRANS.,	XVI	(1853), p. 386,
col. III: Ştiri sosite cu poşta din urmă.
1600 călăreţi, din cei reorganizaţi de domnitorul Ştirbei din dorobanţi In trupă regulată, s-ar fi Împrăştiat, auzind că vor trebui să lupte Împotriva turcilor.
12011	351.742	(498.1)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va
ţine licitaţie pentru procurarea obiectelor necesare pentru „reimbrăcămintea dorobanţilor ţării11]. — VEST. R., XXI (1856), p. 57.
Se publică lista obiectelorjnecesare.
12012	'	351.742 (498.1)
[Departamentul din Năuntru anunţă că se va ţine
licitaţie pentru procurarea postavurilor şi pînzei trebuincioase pentru îmbrăcămintea dorobanţilor].—VEST. R., XXI (1856), p. 101.
Se arată cantitatea postavurilor şi a plnzei necesare.
12013	Papazoglu, Maior D.	351.742 (498.1)
(Despre o bandă de tîlhari prinsă in Bucureşti]. — SE-
COLULO, I (1857), nr. 88, p. 4.
Arată cum prefectul Capitalei, colonelul C. Caragea, a reuşit să prindă banda care a terorizat populaţia.
12014	351.742(498.1) [Ştiri privind prinderea la Bucureşti a unei bande de
tilbari compusă din 80 do persoane], — G. TRANS.,
XX (1857), p. 370, col. II: Cronica străină, 383, col. II: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 387, col. I: Cronica străină.
In bandă ar fi fost „şi unii de rang şi stare" şi ea ar fi fost ramificată In Austria şi Transilvania. Alte ştiri anunţă că şeful bandei ar fi fost un anume d’Aubusson, fost ofiţer francez.
12015	351.742 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care se arată atribuţiile dorobanţilor].— BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 377; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 90, p. 1.
„Dorobanţii slut un corp de oştire, destinat pentru serviciul administrativ şi poliţienesc" şi slnt sub ascultarea administratorilor.
12016	351.742 (498.1) [Poruncă către oştire prin care maiorul Ioan Cornescu,
inspectorul dorobanţilor, este înaintai colonel], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 237, col. II; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 63, p. 1.
12017	351.742	(498.3)
[Ştire despre înaintarea la gradul de colonel a maiorului Pavlov din jandarmerie]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 251: Novitale din Năuntru.
12018	351.742	(498.3)
[Poruncă de zi prin care colonelul Raneti este numit
comandir al polcului de jandarmi, în urma demisiei polcovnicului Stroici]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 217: Ştabul General.
12019	351.742	(498.3)
[Ştire despre prinderea hoţilor Toader Munteanu şi
Gheorghe Butnăraşu, în Tirgu-Frumos], — ZIMBRUL, III (1855), p. 921, col. I: Iaşii, 30 Octomvrie.
12020	351.742	(498.3)
Ofis domnesc ţircularicu, din 1835 Martie 1 cu No. 153.
slobozit spre obşteasca ştiinţă şi cuprinzătorii! de măsuri adăogite în potriva făcătorilor de răle. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 361: Departamentul din Lă-untru.
Ofisul se publică din nou din pricina intensificării prădăciu-nilor.
12021	351.742	(498.3)
[Se anunţă că faţă de „desele prădăciuni ce se fac
drumeţilor de către făcătorii de rele“ s-a publicat din nou ofisul no. 153 din Manualul Administrativ, p. 494].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 361: Novitale din Năuntru.
12022	351.742	(498.3)
[înaltă poruncă de zi prin care se anunţă că doctorul
Wiliamson este reangajat „în îndatoririle de medic al regimentului de jandarmi11]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 42: Ştabul General.
12023	351.742	(498.3)
[înaltă poruncă de zi prin care se încuviinţează demisia colonelului Ranet din funcţia de comandant al regimentului de jandarmi, numindu-sc în locul său colonelul Fote],— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 57, p. 111, col. III; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 197: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12024	351.742	(498.3)
[Se anunţă	numirea	colonelului	Dimitrie Foţi	ca şef
al riegimentului	de	jandarmi,	în	locul	colonelului	Iaco-
vach Raneti]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 124, p. 1, col. I: Iaşii, 11 Iunie.
650
www.dacoromanica.ro
351.742(498.3)
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.745 (498.1)
12025	351.742 (498.3) [Se anunţă că s-au donat 52 galbeni şi 14 lei unor jandarmi care au urmărit 9 hoţi fugiţi din închisoarea de la Iaşii.— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 241: Novilale din năuntru.
Banii au fost strlnşl prin subscripţie. — Text roman şi francez.
12026	351.742(498.3) [Circulara Departamentului din Lăuntru al Moldovei,
adresată isprăvniciilor, cu privire la unele măsuri poliţieneşti şi de siguranţă]. — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856)	, p. 285: Departamentul din lăuntru.
Se cere luarea de măsuri pentru o mai bună activitate In ceea ce priveşte urmărirea şi prinderea dezertorilor, vagabonzilor şi criminalilor şi se ordonă Interzicerea circulaţiei locuitorilor fără răvaşe de drum.
12027	351.742(498.3) [Circulară adresată isprăvniciilor cu privire la unele
măsuri poliţieneşti şi de siguranţă]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 301, col. I: Departamentul din năuntru.
Se reamintesc dispoziţiile Manualului Administrativ privind „siguranţa şi liniştea obştească". Se ordonă cea mai straşnică priveghere tn privinţa vagabonzilor.
12028	351.742 (498.3)
. [înaltă poruncă de zi prin care Iosef Renal von Hai-tzenherg, leitenantîn retragere al armatei austriece, este numit comandir al companiei de jandarmi din ţinutul Putna].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 89: Novilale din năuntru.
Text roman francez.
12029	351.744.5 (439.2) [Publicaţie a magistratului cetăţii Braşov privind
apărarea semănăturilor de stricăciuni]. — G. TRANS., XX (1857), p. 144, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se indică pedepsele pentru toate stricăciunile pricinuite semănăturilor.
12030	351.745(439.2) [Comunicat al „direcţiunei poliţiene** din Braşov
asupra amenzilor încasate în cursul lunei ianuarie 1853]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 33, col. I: Oficiosu.
Se dau motivele perceperii acestor amenzi, preciztndu-se şi sumele încasate.
12031	351.745 (439.2) [Comunicat al direcţiunii poliţiene asupra amenzilor
încasate în cursul lunei februarie 1853 la Braşov pentru diferite contravenţii], — G. TRANS., XVI (1853), p. 57, col. I: Oficiosu.
Se înşiră motivele aplicării pedepselor, precum şi sumele încasate la fiecare caz.
12032	351.745 (439.2) [Se anunţă că s-au înfiinţat trei direcţiuni de poliţie:
la Sibiu, Cluj şi Braşov], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 278: Monarhia Austriacă.
Se anunţă şi salariile pe care le vor primi diriguitorii.
12033	351.745 (439.2) [Despre o ordonanţă a locotenentei serbo-banatice
referitoare la organizarea pazei de noapte în cetăti, oraşe şi sate]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 26'[greşit: 24]: Bănat.
12034	351.745 (498.1) [Se aprobă printr-o rezoluţie domnească raportul
Departamentului din Năuntru ca să se trimită la cîrmuiri şi subcîrmuiri cîte o condică, şnuruită şi pecetluită, în care să fie trecute numele celor „abătuţi în pricini poliţieneşti**, precum şi şlrafurile şi sumele încasate]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 62.
12035	351.745 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
se primeşte demisia logofătului Alexandru Plaghino din postul de şef al Poliţiei Capitalei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 286; VEST. R„ XVIII (1853), p. 329.
Sfatul Administrativ este Însărcinat să-i aducă mulţumiri.
12036	351.745(498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
clucerul Radu Roset este numit şef al Poliţiei Capitalei], — BULETIN [T. R.], 1853, p. 286; VEST. R., XVIII (1853), p. 329.
tn locul log. Alexandru Plaghino.
12037	351.745 (498.1) [Numiri de funcţionari la Poliţia Capitalei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 1, 17.
12038	351.745(498.1) [Poliţia Capitalei face cunoscut că angajează „tineri
elevi ce au trecut clasul caligrafiei**]. — VEST.’R., XIX (1854), p. 377.
Poliţia are nevoie de aceşti tineri, pentru că „trebuinţa cere a se introduce tn cancelariile Poliţiei şi ale comisiilor scrierea regulată şi caligrafică tn locul celei cu aruncături surnumită ciocoiască".
12039	351.745 (498.1) [Numiri, demisii şi alte ordine privitoare la personalul
Poliţiei Capitalei]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 1, 189, 206, 241, 293.
12040	351.745 (498.1) [Aga Radu Roset demisionînd din postul de şef al
Poliţiei Capitalei, este orînduit în locul acestuia clucerul prinţ Dimitrie Ghica]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p.221.
12041	351.745(498.1) Legiuire pentru strejuirea de noapte. — BULETIN
[Ţ. R.], 1856, p. 97—98; VEST. R., XXI (1856), p. 97—98.
Se reorganizează garda de noapte a Capitalei pe baze noi: vor fi 500 de gardişti, Împărţiţi In 5 roate, clte una de fiecare văpsea; plata lor se va face de către proprietariiiMtlpi;. 13 636 case din Bucureşti, potrivit unei clasificaţii. Tot aci sc publică şi ofisul domnesc prin care se aprobă această lege.
12042	351.745 (498.1) Reglement concernant Ies gardes de nuit. — LE COUR-
RIER DE B„ I (1856), nr. 32, p. 1.
Se publică clteva articole din noul regulament aprobat de domnitor.
12043	351.745 (498.1) [Organizarea serviciului păzitorilor de noapte la Bucureşti], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 75, p. 1: Ţeara Românească.
Informaţii din Curierul de Bucureşti. — întreţinerea acestora sc face din taxele puse pe locuinţe. Sc dă un tablou (le aceste taxe, după numărul odăilor.
12044	351.745 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Nă-
unlru prin care colonelul Constantin Caragea este numit şef al Poliţiei Capitalei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 225; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 51, p. 1.
în locul prinţului Dimitrie Grigorie Ghica, demisionat.
12045	351.745 (498.1) [Se anunţă că printr-un ofis al caimacamului colonelul Caragea a fost numit şef al Poliţiei, în locul lui Dimitrie Ghical. — CONCORDIA, I (1857), p. 177: Ştiri din întru.
651
www.dacoromanica.ro
351.745
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.745 (498.3)
12046	351.745 (498.1) [Printr-o poruncă domnească col. Costandin Caragea,
şeful Poliţiei Capitalei, este autorizat a purta sabia ce îi fusese oferită de „corpul comcrsanţilor"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 93, col. II: Poruncă către oştire.
12047	351.745 (498.1) [Numiri, înaintări si mutări la Poliţia Capitalei]. —
BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 125, 129, 2G9, 293, 373, 409.
12048	351.745(498.1) [Numiri de personal la poliţiile din diferite oraşe din
Ţara Româneasrăl. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 337.
12049	351.745(498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care Constandin Anastasiadis este rînduit în postul de poliţai al oraşului Giurgiu]. — BULETIN [T. R.],
1854,	p. 377.
12050	351.745 (498.1) [Numiri în poslul de poliţai în oraşele din provincie].
— BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 105, 137, 229, 345, 372.
12051	351.745 (498.1) [Numiri în politiile districtuale]. — BULETIN [T. R.],
1855,	p. 41, 61, 113, 249, 273.
12052	351.745 (498.1) [Numiri, înainfări şi demisii la posturile poliţiilor districtuale].— BULETIN [T. R.], 185e, p. 33, 116, 205, 277, 389.
12053	351.745(498.1) [Numiri, înaintări şi mutări la poliţiile din diferite
oraşe din provincie]. — BULETIN [T. R.], 1858, p. 129, 277, 301, 305, 321, 373, 393, 425.
12054	351.745(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care căpitanul Alecu Guriţă, poliţaiul oraşului Iaşi, este înaintat maior]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 57, col. I: înaltele poronci de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 21: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text român ;i francez.
12055	351.745 (498.3) [Se anunţă că Grigore Suţu, demisionînd din postul
de agă şef al Poliţiei Capitalei, a primit mulţumirile domnitorului pentru zelul „dezvăluit în purtarea acestei însărcinări"].—GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 329: Novitale din năuntrii; G. TRANS., XVI (1853), p. 341: Tiăra romanăsca si Moldavi’a.
tn Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12056	351.745 (498.3) [Se anunţă că spătarul Ghiţă Căliman, şeful poliţiei
municipale, a fost numit „împliniloru datoriei de şef a poliţiei Capitalei", în locul colonelului Fote]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 365: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 373: Tifera romanesca si Moldavi’a.
tn Gazeta de MoldaviaŞtext român şi francez.
12057	351.745 (498.3) [Se anunţă că la 24 martie colonelul Cantacuzino a fost
numit provizoriu şef al poliţiei Capitalei]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 109: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
12058	F.	351.745 (498.3)
[Scurt comentariu în legătură cu numirea vornicului
Constantin A. Balş ca şef al poliţiei din Iaşi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 400.
12059	C[odrescu, T.]	351.745 (498.3)
[Necrolog pentru vornicul Constantin A. Balş, şeful
poliţiei din Iaşi], — ZIMBRUL, III (1855), p. 441: Iaşii, 2 Iunie.
Balş, In vtrstâ de 28 ani, a fost ucis intr-un duci de maioru austriac Stolberg.
12060	351.745	(498.3)
[Se anunţă că vornicul de aprozi Polidor Ventura
a fost numit şef al poliţiei Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 175: Novitale din năuntru.
12061	351.745	(498.3)
[Se anunţă că vornicul Grigore Balş a fost numit
şeful poliţiei din oraşul Iaşi, în locul colonelului Alexandru Mavrocordat, demisionai], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 229: Novilale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157, p. 1, col. I.
12062	351.745	(498.3)
[Critica activităţii lui Balş, noul agă al Iaşilor]. —
STEAOA D., II (1856), nr. 57, p. 225 [greşit: 137]: Iaşii, 11 Augustă.
Se elogiazâ măsurile sale edilitare; se critică Insă menţinerea pedepsei corporale In ordonanţa sa cu privire la „droşcari". I se contestă dreptul de a dicta personal pedepse cu închisoare sau bătaie, care ar cădea In competenţa organelor justiţiei.
12063	351.745 (498.3) [Articol elogios despre activitatea depusă de Grigorie
Balş în calitate de prefect al poliţiei din Iaşi]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 163, p. 1, col. I: Iaşii 28 Iulie.
12064	Cantacuzin, Mihalachi	351.745(498.3)
[Scurtă scrisoare despre	buna	alegere	făcută în persoana lui	Gr. Balş ca şef al	poliţiei	Iaşi].	— ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 178, p. 1, col. I: Iaşii, 17 Augustă.
12065	351.745 (498.3) Efectul bunei Poliţiei (sic!). — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 41.
Se elogiază măsurile edilitare luate de noul şef al poliţiei din Iaşi, vorn. Grigorie Balş, rudă cu caimacamul T. Balş.
12066	351.745 (498.3)
[Ofisul caimacamului Moldovei către Grig. Balş prin care-i aduce mulţumiri pentru activitatea depusă în calitate de prefect al poliţiei din Iaşi, alăturîndu-i şi o adresă de mulţumire din partea obştii oraşului]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 21: Departamentul din Lăuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 9: Novitale din Năuntru.
tn Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12067	351.745 (498.3)
[Ofisul caimacamului adresat colonelului Evghenie Alcazi la retragerea sa din postul de şef al poliţiei Capitalei]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 233, col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 213: Novitale din năuntru.
tn Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12068	351.745 (498.3)
[Ofisul prin care Alexandru. A. Sturdza este numit şef al poliţiei oraşului Iaşi, în urma retragerii colonelului Eugen Alcaz]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 233, col. I: Ministeriul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 213: Caîmacamiea Principatului Moldovei.
tn Gazeta de Moldavia text român şi francez.
652
www.dacoromanica.ro
351.745
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.751.5(439.2)
12069	351.745 (498.3) [Ofis privitor la noua uniformă a şefului politiei Capitalei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 225: Caîmacamiea Principatului Moldovei.
12070	351.745 (498.3)
[Informaţii	cu	privire	la	activitatea	administrativă
a şefului poliţiei Capitalei, A. A. Sturdza], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 227: Novitale din năuntru.
Text român şl francez.
12071	351.745 (498.3) [Ofis de numire a colonelului S. Mânu în postul de şef
al poliţiei Capitalei, în urma demisiei postelnicului A. A. Sturdza].—GAZ.	DE	MOLD.,	XXVIII	[recte XXIX]
(1857), p. 313: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
12072	351.745 (498.3) [Se anunţă că în broşura „Raportulu Consiliului
Administrativă Estraordinaru atingătoriu de starea de faţă a Finanscloru Principatului Moldovii“ se publicase copia unui raport referitor la cheltuielile din ultimii ani pentru întreţinerea unei poliţii tainice]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 157: Iaşii 24 Dechemv.
12073	Balş, Grigorie	351.745 (498.3)
[Protest împotriva acuzaţiei ce i s-a adus că ar fi
înfiinţat în Moldova un serviciu nou al politiei, numit „Poliţia tainică"]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 1—2.
Autorul arată că este adevărat că a perceput anumite taxe de Ia „strafurile eforiceşti", de Ia biletele de drum şi de la avizele date de poliţie, dar fondurile acesteia au fost folosite pentru ridicarea salariilor funcţionarilor poliţiei şi pentru ajutoare date săracilor, iar nu pentru înfiinţarea „Poliţiei tainice", al cărei întemeietor este prinţul Vogoride.
12074	351.745 (498.3) Acte atingătoare de Poliţiea Secretă etc. — STEAOA
D., III (1858), nr. 104, p. 324—326.
Se publică aceste acte, In urma hotărtrii din 29 noiembrie a Căimăcămiei Moldovei. Actele slnt din perioada 12 februarie 1857— 20 aug. 1858. Raportul care le Însoţeşte e din 28 nov. 1858, făcut de I. A. Cantacuzino, ministru de finanţe. Actele cuprind cheltuieli pentru poliţia secretă, dintr-un capitol extraordinar, ordonate de T. Balş şi Vogoride. Publicarea actelor e ordonată de cei 2 caimacami, V. Sturdza şi A. Panu, după 20 decembrie, clnd Ştefan Catargiu, al treilea caimacam, se retrăsese.
12075	351.746.1 (498.1) [Poruncă domnească privitoare la paza graniţelor
Principatului „despre munte şi despre Dunăre11], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 29—30, supl. la nr. 8, p. 1—3.
12076	351.746.1 (498.1) [Poruncă a Departamentului ostăşesc „pe tot cordonul
munţilor11 pentru asigurarea pazei la hotarul cu Austria]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 13: Departamentul ostăşesc.
O dispoziţie anterioară cerea ca patrulele de grăniceri să se lntllnească pe drum. Acum se porunceşte să se lntllnească la pichete.
12077	351.746.1 (498.1) [Despre regularea „din nou11 a serviciului cordoanelor
româneşti înspre frontiera austriacă].— G. TRANS., XVI
(1853), p. 87, col. II: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Se redă din nr. 4 al Buletinului Oficial al Ţării Româneşti un rezumat al acestei măsuri.
12078	351.746.1 (498.3) [înştiinţare a Departamentului de Finanţe din Moldova cu privire la trecerea mărfurilor peste graniţa din
răsărit şi eliberarea cărţuliilor de către Carvasara]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 69: Departamentul de Finansu.
Măsuri Împotriva contrabandei.
12079	351.746.1	(498.3)
[Circulară cu privire la comerţul cu lipitori şi contrabanda trecerii lor peste graniţă].— BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 257—258: Comitetul Sănătăţii.
12080	351.746.1	(498.3)
[Măsurile luate de Consiliul Administrativ al Moldovei
pentru împiedicarea contrabandei cu sare peste Prut]. — BULETIN TMold.], XXIII (1855), p. 321, 333: Secretariatul de Stat; GVZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 325, 337: Novitale din năuntru; STEAOA D., I (1855), p. 25: Acte oficiale.
Măsurile cuprind: inventarierea depozitelor de sare de la Prut şi interdicţia de a se mai ridica altele noi; construirea unor barăci pentru păzitorii depozitelor; penalizări pentru contravenienţi ; modul Încheierii tranzacţiilor Intre locuitori şi Cămara Ocnelor, pentru transportul sării. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12081	351.746.1 (498.3)
[în chestiunea contrabandelor de mărfuri coloniale
şi sare ce se făceau peste graniţa Prutului]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 388: Principatele dela Dunăre.
Se publică răspunsul contelui Paar la cererea guvernului moldovean de a-i da ajutor prin trupele austriece la stlrpirea acestor contrabande. Paar anunţă că aşa ceva ar contraveni convenţiei austro-turce.
331.75 ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ.
CENZURĂ. CIRCULAŢIE. MĂSURI DE POLIŢIE
PRIVITOARE LA LOCUITORI ŞI STRĂINI.
PAŞAPOARTE. STABILIMENTE PUBLICE.
12082	351.751.5	(439.2)
[Se anunţă interzicerea publicării arestărilor prin jurnale]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 398, col. I: Viena, 5 Dec.
12083	351.751.5	(439.2)
[Ştire despre îngrădirea de către Ministerul de Interne
austriac a importării cărţilor religioase evreieşti şi a produselor literare slave şi române]. — G. TRANS., XV
(1852), p. 32, col. II: Scrieri mai noue.
Se arată că se reintrodusese această măsură abolită In 1838.
12084	351.751.5	(439.2)
[Ordonanţă privind interzicerea importării cărţilor religioase evreieşti, precum şi importarea în anumite condiţii a cărţilor „illirice şi vallachice11]. — G. TRANS., XV (1852), p. 33, col. I: Officioase.
Se menţionează In privinţa cărţilor ilirice şi române că acestea „se pot trage din ţerri străine numai pe lingă passuri".
12085	351.751.5 (439.2)
[Ştiri despre apariţia unui supliment la legea presei
privind vînzarea „lucrurilor tipărite11]. — G. TRÂNS., XV (1852), p. 271, col. I.
Se arată modalităţile de a vinde cărţi şi publicaţii.
• 12086	351.751.5 (439.2)
Deţermurirca privitoriă la adducerea opurilor tipărite din Ţerri străine. — G. TRANS., XV (1852), p. 276: Noutăţi diverse.
Se arată că de la 1 septembrie 1852 toate transporturile de publicaţii străine „trebue să se administre la officiele portoriale primărie, In a căror competinţă vine revisiunca lor". Se dau localităţile unde se ariă aceste oficii: Sibiu, Braşov, Timişoara etc.
653
www.dacoromanica.ro
351.751.5 (439.2)
RAMURI ADMINISTRATIVE
341.751.5 (498.3)
12087	351.751.5 (439.2) [Anunţ privind modalităţile de procurare a cărţilor
din Principate], — G. TRANS., XX (1857), p. 52: Bra-şovii, 28 Februarîu n. 1857.
Lucrările tipărite In Principatele Române se puteau obţine, prin librarii din Ardeal, doar In urma revizuirii oficiale a conţinutului lor.
12088	351.751.5 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşli, către cîrmuirile judeţelor, referii oare la „rieîn-găduirea intrării în Principat a cărţilor de cilit“ fără ştirea şi slobozenia stăpînirii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 34—35; G. TRANS., XV (1852), p. 55.
12089	351.751.5(498.1) Reguli asupra presei. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p.
365; VEST. R., XIX (1854), p. 371.
Aceste reguli „vor sluji deocamdată drept bază la înfiinţare de Jurnaluri, plnă clnd se va alcătui un proiect cu toate cerutele desvoltări şi va luoa putere de lege".
12090	351.751.5(498.1) [Ofisul domnesc către Secretariatul Statului prin care
paharnicul Anghelache Lorenle este nuinit cenzor pentru limba română, cu leafa de lei 500 pe lună]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 53.
12091	351.751.5(498.1) [Comentariul „Zimbrului" cu ocazia reproducerii unui
articol din ziarul „Patria", semnat de Al. Picleanu].— ZIMBRUL, III (1855), p. 798, col. I—II: Ţara Românească.
Redacţia combate felul de a interveni ai cenzurei din Ţara Românească, subliniind că cenzura din Moldova interzice numai articolele ce ar putea dăuna clrmuirii ţării. — Numărul articolului respectiv din ziarul Patria lipseşte din colecţia B.A.R.
12092	351.751.5 (498.1) [Comunicat oficial prin care se anunţă că articolul
„Despre mandatul imperativ", semnat de Ioranu şi publicat în jurnalul „Oltul" din 9 iulie 1857, a fost oprit de cenzură a se tipări şi în „Concordia"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 49, p. 1.
Cu acest prilej se arată că guvernul se va găsi nevoit „a restrtnge de iznoavă regulile censurei". — Text român şi francez.
12093	351.751.5 (498.1) [Ofisul caimacamului către Secretariatul Statului prin
care se aprobă numirea lui Grigorie Nestor în postul de „censor" pentru limba română], — BULETIN [T. R.], 1857, p. 277.
12094	351.751.5	(498.1)
Reguli asupra presei. — ANUNŢ. R., V (1858), nr.
100, p. 1—2.
Se publică, spre a fi reamintite, vechile reguli asupra cenzurii.
12095	351.751.5	(498.1)
Reguli asupra presei. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 86.
Cu o notiţă introductivă In care se arată că Anunţătorul a luat atitudine faţă de încetarea ziarului Românul, publiclnd „regu-lele asupra presei". Se subliniază Insă că acestea nu constituiau un regulament, ci simple instrucţii formulate de guvern cu clţiva ani înainte.
12096	B~.[olintineanu], D.	351.751.5	(498.1)
Libertatea tiparului. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p.
93—94.
Susţine urgenta necesitate a unei legi a presei, fiindcă libertatea tiparului nu e un dar graţios ai guvernului, pe care acesta să-l poată reglementa prin instrucţiuni, ci un drept al poporului. Face un scurt istoric al cenzurii In Principate, ironiztnd felul cum funcţionau comisiile de cenzură ale cărţilor medicale şi religioase.
654
12097	351.751.5.(498.3) [Ofisul domnesc adresat postelnicului Gheorghe Asachi
prin care acesta este numit cenzor al tipăriturilor şi al tealrului], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 47—48: Novilale din năuntru.
12098	351.751.5 (498.3) [Redacţia se plînge că autorităţile moldovene au refuzat primirea în ţară a exemplarelor din „Gazeta Transilvaniei" trimise pentru abonaţii din Moldova], — G. TRANS., XVII (1854), p. 142: Transilvania.
12099	351.751.5 (498.3) [Ofis domnesc din 21 ianuarie prin care Consiliul
Administrativ al Moldovei este însărcinat cu alcătuirea unui proiect de lege cu privire la presă]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 29: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 25: Novilale din Năuntru; STEAOA D., II (1856), p. 25—26: Iassiî 24 Ianuari; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 19, p. 1—2.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez; In Steaoa Dunării ofisul c cuprins In articolul iui M. Kogăiniceanu.
12100	K.ţogălniccanu, M.]	351.751.5 (498.3)
[Comentarii la ofisul domnesc prin care se decreta
libertatea şi alcătuirea unei legi cu privire la presă]. — STEAOA D., II (1856), p. 25—26: Iassiî 24. Ianuari; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 19, p. 1—2.
După ce arată că împrejurări independente de voinţa Iui .au Inttrziat apariţia gazetei, subliniază cu bucurie iniţiativa lui Gr. Al. Ghica pentru reglementarea presei. Face un scurt istoric al cenzurii In Moldova şi apoi arată care crede că ar trebui să fie principiile de bază ale viitoarei legi a presei şi restricţiile pe care In mod necesar ea trebuia să le formuleze. — în colecţie se află broşate şi 2 pagini de corectură, pe blrtie albastră, p. 25—26 din n-rui 7, In care apăruse acest articol. în versiunea din aceste pagini, articolul are In plus o parte introductivă, In care se vorbeşte de împrejurările In care fusese suprimată Steaoa D. şi de revenirea asupra acestei măsuri, prin intervenţia lui Petru Mavroieni, ministrul de finanţe, însărcinat şi cu cenzura.
12101	351.751.5 (498.3) [Se anunţă numirea doctorului Landesberg ca cenzor
şi Iraslator de limba evreiască, pe lîngă Secretariatul de Stat]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 73, p. 2, col. II.
Este numit In locul lui Mibail Vitlimcscu.
12102	351.751.5(498.3) [Legea „pentru libertatea presei"].—BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), adaos la nr. 39, p. 79—81: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 167— 168, supl. la nr. 43, p. 1—2: Legiuirea presei; STEAOA D., II (1856), p. 93—95: Actu Oficialu; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 109, p. 1—4: Ordonanţa Domnească N. 26 din 12 Mai 1856 pentru libertatea Presei.
Legea cuprinde următoarele capitole; Despre proprietatea literară, despre librării, tipografii şi litografii, despre periodice, despre delictele de presă ş.a. — în Gazeta de Moldatriatext român şi francez.
12103	Hurmuzaki. C.	351.751.5 (498.3)
O faimă tristă despre libertatea presei şi despre Banca Moldovei. — STEAOA D., II (1856), p. 166—167, 176; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 147, p. 3—4; nr. 150, p. 2—4.
Arată că moldovenii au întrebuinţat libertatea presei cu moderaţie şi înţelepciune şi că ei „merită această binefacere". în restul articolului autorul se ocupă mai mult de cbestiunea unirii.
12104	351.751.5(498.3)
[Notă a redacţiei prin care protestează împotriva faptului că şeful poliţiei a interzis reproducerea din „Zimbrul" a unui „articol despre Banca Moldovei"]. — STEAOA D„ II (1856), p. 196, col. III.
www.dacoromanica.ro
351.751.5(498.3)
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.753(498.1)
12105	351.751.5 (498.3)
(Lămuriri oficiale privitoare la interzicerea reproducerii unui anunţ al Băncii Moldovei, tipărit în „Zimbrul**, cu privire la începerea activităţii ei înainte de a primi aprobarea cuvenită], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 233: Novitale	din	năuntru; ZIMBRUL, IV	1856 ,
nr. 162, p. 1; VEST. R., XXI (1856), p. 229.
Se arată netemeinicia protestului ziarului Steaoa Dunării In legătură cu această interzicere.
12105„	351.751.5	(498.3)
[Răspunsul ziarului	„Zimbrul** la	„Lămuririle**	publi-
cate în „Gazeta de Moldavia** privitoare la anunţul în legătură cu activitatea Băncii Moldovei]. — ZIMBRU, IV (1856), nr. 162, p. 1.
Arată că prin anunţul respectiv nu a călcat articolul 33 al legii presei, căci acolo este vorba nuinai de alişe, nu şi de anunţuri In ziare.
12106	331.751.5	(498.3)
Ofisul supt No. 16 a Exelenţieî Sale Caimacamului
adresai cătră Sfatul Administrativ estraordinar. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 293: Poliţiea Capita-lieî; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 287: Novitale din Năuntru şi supl. extraordinar la nr. 72, p. 1; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 294—295.
Caimacamul transmite Sfatului Administrativ textul depeşei ministrului de externe ai Turciei privind suspendarea legiuirii presei şi reintroducerea cenzurii. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12107	351.751.5 (498.3) Extract din depeşa Ministerului trebilor streine a
înaltei Porţi, adresată Exelenţieî Sale Caimacamului din 10 Septemvrie (29 August) 1856. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 293, col. II; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 287; Novitale din Năuntru.
Prin depeşă se ordonă suspendarea legiuirii presei, dată de domnitorul Gr. Ghica, şi reintroducerea cenzurii. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12108	Codresco, T. & D. Guşti 351.751.5 (498.3) [Anunţ cu privire la încetarea apariţiei gazetei]. —
ZIMBRUL, IV (1856), supl. la nr. 196, p. 2.
Redactorii anunţă că, „lmpregiurările de faţă agiunglnd a fi de o gingăşime foarte Însemnată, redacţiunea se vede In neputinţă de a-şi mai publica giurnalul In condiţiunile sale de mai nainte."
12109	351.751.5 (498.3) [Se reproduce din „Zimbrul** un fragment din anunţul despre încetarea acestui ziar, în urma introducerii cenzurii în Moldova, la intervenţia Porţii]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 295.
12110	351.751.5	(498.3)
[Publicaţie prin care se anunţă numirea lui Coslach'
Negruzzi şi a lui G. Asachi în funcţia de cenzori ai presei]-— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 297, col. I: Secretariatul de Stătu.
12111	351.751.5	(498.3)
La censure en Moldavie. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 38—39.
Schiţă istorică asupra măsurilor de cenzură din Moldova, Intre anii 1828—1856.
12112	351.751.5	(498.3)
[Raportul secretarului de stat al Moldovei,	Vasile
Alecsandri, pentru restabilirea libertăţii presei, suspendată de Căimăcămia anterioară]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 455: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 337: Secretariatul de stat al Moldovei.
Raportul a fost Întocmit cu ocazia aprobării date de Consiliul Administrativ Extraordinar pentru reapariţia ziarelor Timpul şi Zimbrul, acesta sub titlul de Zimbrul şi Vulturul.
12113	351.753	(439.2)
[Comunicat al „grcmiului neguţetoresc levantin** din
Braşov asupra interzicerii vînzării fără autorizaţie a muniţiilor], — G. TRANS., XIV (1851), p. 172, col. II.
12114	351.753	(439.2)
[Publicaţie a guvernămîntului Transilvaniei privind
portul şi posedarea de arme],— G. TRANS., XIV (1851), p. 261, col. II: Partea officiosâ.
Se precizează că permisele dau dreptul posedării şi purtării respectivei arine doar titularului şi că numai autorităţile militare pot elibera astfel de permise.
12115	351.753	(439.2)
O socoteală publică. — G. TRANS., XV (1852), p.
310, col. I.
Se dau cifre In legătură cu sumele încasate In Ardeal pentru „păsurile iertătoare de a purta arme" şi cu Întrebuinţarea acestor sume la ajutorarea celor năpăstuiţi de foc şi ape.
12116	351.753 (439.2) [Problema scumpetei permiselor de port-armă]. —
G. TRANS., XVI (1853), p. 22, col. II: Sibiiu, 30 Ian.
Cu prilejul rănirii a două persoane de către un lup In satul Monor, se arată că se lntlmplau astfel de cazuri doar din pricina scumpetei taxei permiselor de port-armă, care Împiedica pe locuitori să fie înarmaţi.
12117	351.753 (439.2) [Înştiinţarea magistralului din Sibiu cu privire la
formele reînnoirii „pasportelor de arme**]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 379, col. I: Partea Oficiosa.
12118	351.753 (439.2) [Publicaţie a guvernămîntului Transilvaniei prin care
se înştiinţează proprietarii armelor depuse la autorităţile militare să şi le ridice, în caz contrar ele se vor vinde]. — G. TRANS., XX (1857), p. 301, col. I: Partea oficiăsa.
12119	351.753 (439.2) [„Ordinăciune** privind completarea unor dispoziţii „la
patenta de arme din 24 Optombre 1852“]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 13—14: Partea Oficiosa.
Se completează prevederile patentei privind portul şi posedarea armelor de foc.
12120	351.753 (498.1) [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti face
cunoscut că s-a format o comisie care să aşeze în ordine toate armele adunate de la locuitori], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 6—7.
Totodată slnt invitaţi acei ce au depus arme să treacă pe la această comisie să dea lămuririle necesare, ca să se pună ţiduli pe arme şi „să se aşeze cu regulă plnă se va da Înalta hotărlre de urmarea ce are a se face Intru aceasta".
12121	351.753 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că este
„cu totul poprită intrarea armelor în Prinţipat spre vîn-zare, afară de armele de lux pentru persoane cunoscute şi prin ştirea stăpînirii**].— BULETIN [Ţ. R.], 1851,
p. 61.
12122	351.753 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că este
cu desăvîrşire poprit „de a se fabrica de acum înainte arme din nou în coprinsul acestui Prinţipat**]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 101—102.
14 — Bibliografia analitică — c. 959
655
www.dacoromanica.ro
351.753(498.1)
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.754(498.3)
12123	351.753	(498.1)
[Informaţii cu privire la înmulţirea furtişagurilor şi a
incendiilor în Ţara Românească şi la măsurile luate de guvern privind restrîngerea dreptului de a avea arme, spre a combate această situaţie]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 120—121: Ţara Românească.
După Gazeta Germană din Bucureşti [Bukurester deutsche Zei-tungj, din care lipseşte anul 1851 In colecţiile B.A.R.
12124	351.753	(498.1)
[înştiinţare a guvernatorului civil şi militar despre
interzicerea comerţului cu arme „în principatul Româ-niei“]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 257, col. I: Partea officiosâ.
„Se mai aduce iarăşi Ia obşteasca cunoştinţă cumcă importarea şl libera negotătorie cu arme In principatul României e oprită".
12125	351.753	(498.1)
[Adresa Secretariatului de Stat privitoare la interzicerea importului prafului de puşcă şi vînzarea prafului de puşcă fabricat în ţară]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 35—36.
12126	351.753	(498.1)
[Dispoziţii referitoare la vînzarea prafului de	puşcă,
produs în fabrica statului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 35—36: Departamentul din Năuntru; G. TRANS., XV (1852), p. 59, col. II.
12127	351.753	(498.1)
[Departamentul trebilor ostăşeşti anunţă că „s-a prii-
mit acum o cătăţime de praf de lux englezesc, care s-a autorizat să se vinză cu cite lei trei-zeci ocaoa“]. — BULETIN [T. R.], 1852, p. 319: Departamentul trebilor ostăşeşti; VEST. R., XVII (1852), p. 293.
12128	351.753 (498.1) [Ştire despre un anunţ al departamentului ostăşesc
din Ţara Românească asupra vînzării de praf de puşcă englezesc, la particulari, prin intermediul numitului departament], — G. TRANS., XV (1852), p. 295, col. II: Ţâra românească si Moldavia.
12129	351.753 (498.1) [Porunca Departamentului din Năuntru, către toate
cîrmuirile judeţelor şi către Poliţia Capitalei, prin care se cere mai multă vigilenţă la cercetarea şi aprobarea cererilor de a se purta arme]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 117.
12130	351.753 (498.1) [Circulară către administraţii prin care se interzice
populaţiei din Principate să cumpere muniţii de la soldaţii armatelor austriece]. — BULETIN [Ţ. R.l, 1855, p. 153: Departamentul din Năuntru; VEST. R., XX
(1855), p. 153.
12131	351.753 (498.1) [Departamentul Finanţelor interzice cumpărarea din
străinătate a armelor, prafului de puşcă sau alicelor fără autorizaţie specială]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 189: Departamentul Finanţelor; VEST. R., XX (1855), p. 181.
Se face cunoscut că tot ce se va găsi la frontieră fără autorizaţie ya fi confiscat.
12132	351.753 (498.1) [Poliţia capitalei Bucureşti face cunoscut că este oprit
de „a slobozi pistoale sau puşti în oraş“]. — VEST. R., XXI (1856), p. 101.
Text român şi francez.
12133	351.753 (498.1) [Ordonanţă cu privire la importarea armelor din străinătate].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 78: Ministerul Finanţeloru,
Se anunţă că era interzis importul de arme fără autorizaţie prealabilă.
12134	351.753 (498.3) [Căimăcămia Moldovei încuviinţează cumpărarea „pra-
vului“ de la fabrica înfiinţată în ţară de Mihailic Hodo-cin], — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 17, p. 4, col. II.
12135	351.754(498.1) [Poliţia oraşului Bucureşti face cunoscut că „preumblarea sau trecerea vitelor slobode (nelegate) prin uliţele oraşului este cu totul poprită11].—VEST. R., XVII
(1852)	, p. 78.
12136	351.754 (498.1) [Publicaţia Poliţiei Capitalei cu privire la circulaţia
trăsurilor	în	oraş],	—	BULETIN	[Ţ.	R.],	1853, p. 143:
Poliţia Capitalei.
Publicaţia, dată In 29 mai, poartă nr. ii 142.
12137	351.754 (498.1) [Publicaţie prin care şeful Poliţiei Capitalei cere respectarea dispoziţiilor date prin publicaţia cu nr. 11 142 din 29 mai, privitoare la circulaţia trăsurilor în oraş].— VEST. R., XVIII (1853), p. 318.
Este dată In urma deselor abateri din ultimul timp.
12138	351.754 (498.1)
[Şeful	poliţiei	Capitalei	anunţă	măsuri	de ordine faţă
de reaua conduită a servitorilor pe străzile oraşului, tul-burînd uneori chiar „adunări publice'1]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 378—379: Poliţia Capitalei; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 398.
Aceştia vor fl pedepsiţi chiar pe locui respectiv, cu cea mai mare asprime. Se cere cetăţenilor să sprijine măsurile poliţiei.
12139	351.754 (498.1) [Ordonanţa poliţiei Capitalei prin care se interzice
intrarea carelor cu lemne şi alte produse aduse de ţărani]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 342; VEST. R., XVIII
(1853)	, p. 387.
Carele se vor opri la barieră şi vor intra In oraş numai dacă se va constata că marfa a fost cumpărată.
12140	351.754 (498.1) [Articol referitor la abuzurile şi pretenţiile droşcarilor
din Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 61—62: Novitale din Năuntru.
Articolul este tradus din Le Courrier de Bucarest, găsindu-se că „este foarte aplicabil" şi situaţiei din Iaşi. Numărul respectiv din gazeta bucureşteană lipseşte din colecţia B.A.R. — Text român şi francez.
12141	351.754	(498.1)
Regulamentul fiacreloru publice. — BULETIN [T. R.],
1856,	p. 161—162; VEST. R., XXI (1856), p. 149: Poliţia Capitalei.
Se stabilesc trei categorii de trăsuri, cu tarife deosebite; se arată locurile de staţionare.
12142	351.754	(498.1)
[Ordonanţă cu privire la ;,neorînduclile ce provin din
neregularea cu care se preumblă trăsurile mai cu deosebire pe şosea"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 206: Poliţia Capitalei.
12143	351.754	(498.3)
[Reguli stabilite prin ordonanţă pentru birjarii din
Iaşi],— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 244: Poliţiea Capitalei.
Se fixează taxele de transport. Se hotărăsc pedepsele, inclus iv bătaia, pentru birjarii ce s-ar opune intervenţiilor agenţilor poliţieneşti. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
656
www.dacoromanica.ro
351.754(498.3)
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.756.4(439.2)
12144	351.754	(498.3)
[Critica unor măsuri luate de prefectul poliţiei din Iaşii.
— L’fiTOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 19; LE COUR-RIER DE B., I (1856), nr. 72, p. 1—2: Moldavie.
După ce se elogiază acţiunea sa de a pune ordine In viaţa orăşenească a capitalei Moldovei, se critică aspru menţinerea pedepsei cu bătaia pentru birjarii care nu ascultau ordinele oamenilor poliţiei.
12145	351.754	(498.3)
[Referatul Departamentului din Lăuntru cu privire la
circulaţia vitelor la Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 305: Departamentul din Lăuntru.
12146	351.754	(498.3)
[Ordonanţa cu privire la tariful şi la regulile	ce tre-
buiesc urmate de „droscarii birjari ieşeni11]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 249: Poliţiea Capitalei.
Text romăn şi francez.
12147	351.754 (498.3) [Ordonanţa prin care trăsurile ce circulă noaptea sînt
obligate să fie înzestrate „cu fanare iluminate11]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 338—339: Poliţiea Capitaliei Iaşii.
Text romăn şi francez.
12148	351.755.4 (439.2) [Publicaţie a căpităniei din Braşov prin care se reaminteşte celor ce au „case de dat pentru ospătări“ că au obligaţia de a anunţa sosirea străinilor în oraş]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 140, col. II: Publicare.
12149	351.755.4	(498.1)
[Poliţia oraşului Bucureşti aduce la cunoştinţa tuturor
locuitorilor că „este poprit cu desăvîrşire d’a priimi oricine ca să găzduiască vreun strein la dînsul, fără a vedea la mîna acelui strein biletul Poliţiei de şederea lui în capitală”]. — BULETIN [T. R.], 1852, p. 212; G. TRANS., XV (1852), p. 278.
12150	351.755.4	(498.1)
[Poliţia Capitalei face cunoscut că gazdele de străini
trebuie să anunţe poliţiei sosirea şi plecarea lor în termen de 24 ore]. —BULETIN [T. R.], 1856, p. 90—91; VEST. R., XXI (1856), p. 81.
In Vestitorul Român text român şi francez.
12151	351.755.4	(498.3)
[Ordonanţă referitoare la completarea de către proprietarii de case din Iaşi a unor foi cu rubrica „privind pe locatari şi ocupaţiile lor"].— BULETIN [Mold.], XIX
(1851), voi. I, p. 108: Poliţia Capitalei.
Măsura are drept scop descoperirea vagabonzilor.
12152	351.755.61	(439.2)
[Se anunţă cu satisfacţie intrarea în vigoare a noilor
paşapoarte prin care nu se mai cer vize pentru călătorii în interiorul ţării], — G. TRANS., XX (1857), p. 70; col. I: Braşovu, 15 Marţiu n.
Se observă că prin aceasta va prospera comerţul.
12153	351.755.61 (498.3) [Circulara Ministerului din Năuntru al Moldovei cu
privire la „indivizii ce se poartă prin ţară, fără cuvenitele paşaporturi"]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 237: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 201—202: Ministeriul din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şl francez.
12154	351.756 (498.1) Listă de persoanele intrate şi ieşite din Capitală. —
VEST. R., XVII (1852), p. 4, supl. la nr. 2, p. 2, p. 24, 28, 32, 36, 40, 44, 48, 52, 64, 68.
12155	351.756 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se arată persoanele numite în Comisia centrală din Bucureşti, însărcinată „cu cercetarea şi lămurirea supuşilor streini ce se află sprijiniţi într-această ţară“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 17.
Comisia va fi alcătuită din secretarul statului, vornicul de oraş, şeful poliţiei, vornicul Arghiropol şi sărdarul Califarof.
12156	351.756 (498.1) [Comentariu în legătură cu măsurile luate în Ţara
Românească pentru înregistrarea supuşilor străini].— BULETIN [Ţ. R.J, XVI (1853), p. 87, col. II.
12157	351.756 (498.1) [Poliţia Capitalei dă un nou termen de 15 zile tuturor
supuşilor greci de a se înscrie şi de a da garanţii poliţiei pentru liniştita lor petrecere în Capitală]. — VEST. R., XIX (1854), 397—398.
Deşi primul termen a trecut, nici a treia parte din aceşti supuşi nu s-au conformat ordinelor oficiale.
12158	351.756 (498.3) [Listele pasagerilor intrati în Moldova în cursul lunii
mai 1854].—BULETIN [Mold.], XXII (1854), adaos la nr. 60, p. 47—50: Departamentul din năuntru.
12159	351.756 (498.3) [Ordonanţă ca orice persoană sosind la bariera oraşului Iaşi să-şi arate numele, pronumele şi rangul],— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 4, p. 123— 124: Poliţiei Capitalieî; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856)	, p. 237: Poliţiea Capitalei.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12160	351.756	(498.3)
[Numărul călătorilor intrati şi ieşiţi din ţară în lunile
mai şi iunie]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 273: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
12161	351.756	(498.3)
Persoanele intrate şi eşite din Capitalie pe zioa de 4
şi 5 Noemvrie 1858. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 20: Mişcarea în Capitală.
12162	351.756	(498.3)
Persoanele intrate şi ieşite din Capitalie pe zioa de
6 şi 7 Noemvrie 1858. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 28, col. II: Mişcarea în Capitală.
12163	351.756.4(439.2) [înştiinţare a guvernămîntului Transilvaniei despre
condiţiile eliberării „păsurilor de călătorit"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 43, col. I: Partea officiosâ.
Acestea nu vor fi eliberate decit după achitarea taxei „timbrale".
12164	351.756.4 (439.2) [Instrucţiuni privind modalităţile de călătorie în interiorul Imperiului austriac şi în afara sa].—G. TRANS., XIV (1851), p. 217—218, 221—222: Partea officiosâ.
Se recomandă utilizarea paşapoartelor, dindu-se indicaţii asupra modalităţii obţinerii lor. In privinţa călătoriilor In Principate se dau indicaţii speciale.
12165	351.756.4 (439.2) [Publicaţie a magistratului cetăţii Braşov asupra modalităţii viitoare a eliberării paşapoartelor], — G. TRANS., XIV (1851), p. 220, col. II: Publicare.
Se arată că acestea nu vor mai fi eliberate de căpităniile cetăţilor, ci de dregătoriile cercuale ţinutale.
657
www.dacoromanica.ro
351.756.4(439.2)
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.762(439.2)
12166	351.756.4 (439.2) Un cuvînt asupra noului sistem de pasporluri după
publiciştii germani. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 61.
Se prezintă avantajele noului sistem de paşapoarte, prin care se uşura circulaţia atlt	Înăuntrul, cit	şi	In afara	Imperiului austriac.
12167	351.756.4 (439.2)
[Guvernămîntul	Transilvaniei	anunţă	pe locuitorii care
călătoresc în Principale că sînt invitaţi să nu treacă graniţa spre Ardeal fără a-şi viza paşapoartele la autorităţile Principatelor Române]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 117—118: Partea oficiosă.
12168	351.756.4(498.1) [Departamentul din Xăunlru al Ţării Româneşti
face cunoscut că oricine va călători din acest Principat in Grecia trebuie să se îngrijească să-şi vizeze paşaportul la consulatul grecesc din Capitală].— BULETIN [T. R.], 1851, p. 49.
12169	351.756.4 (498.1) [Departamentul din Năuntru aduce la cunoştinţa
generală că cetăţenii români care merg în Franţa trebuie să-şi aibă paşapoartele lor vizate de autoritatea franceză din ţară]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 190.
12170	351.756.4 (498.1) [Poliţia capitalei Bucureşti face cunoscut că „ori ce
persoană de ori ce condiţie va veni de peste graniţă, sau din Prinţipat, civil sau militar, este îndatorată a se popri la bariera capitalei şi a depune în priimirea căpitanului ei paşaportul sau biletele de drum11]. — VEST. R., XXI (1856), p. 81.
Text romin şi francez.
12171	351.756.4 (498.1) Ministerul din Năuntru face cunoscut că, pentru eliberarea paşapoartelor „persoanelor cu ranguri*1, nu mai este nevoie de o prealabilă autorizaţie], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 249.
Pentru funcţionarii statului este nevoie de o astfel de autorizaţie.
12172	351.756.4	(498.3)
[Înştiinţare despre hotărîrea luată ca isprăvniciile limitrofe graniţei să fie autorizate să elibereze bilete de drum de 48 ore boiprilor şi negustorilor avind interese de a trece pentru scurt timp hotarul], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 189; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 184.
fn Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12173	351.756.4	(498.3)
[Ştiri referitoare la măsurile luate pentru a se înlesni
comerţul sătenilor din jurul tîrgului Ocnei cu Transilvania].— ZIMBRUL, II (1851), p. 33: Moldaviea.
Comandantul punctului de graniţă Oituz este autorizat să dea bilete de trecere plnă la vama ardeleană, dar nu bilete dc trecere In Ardeal, pe 48 ore.
12174	351.756.4 (498.3) [Notă a agenţiei Austriei din Iaşi prin care se comunică
dispoziţiile guvernatorului Transilvaniei privitoare la regulile ce au a păzi cei care primesc paşapoarte eliberate pentru Moldova şi Ţara Românească]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 59—60: Secretariatul de Stat a Moldovei.
12175	351.756.4 (498.3) [înştiinţare cu privirp la eliberarea paşapoartelor].—
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 158, col. I: Secretariatul de Stat.
Se anunţă că paşapoartele valabile pe 11 luni slnt bune pentru oriclte treceri de graniţă, cu condiţia plăţii unor taxe pentru fiecare călătorie.
12176	351.756.4 (498.3) [Se anunţă că Agenţia Austriei comunicase că pentru
înlesnirea legăturilor comerciale se hotărîse ca termenul de 48 ore, acordat prin certificatele slobozite de starostii, să curgă abia de la trecerea graniţei]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 159, col. I [greşit: 321]: Secretariatul de Stătu.
12177	351.756.4 (498.3) [Consulatul Rusiei anunţă că este autorizat să elibereze paşapoarte pe termen de la 8 zile pînă la trei luni celor care doresc să călătorească pestp Prut]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [rectc XXIX] (1857), p. 253: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Text romăn şi francez.
12178	351.756.4	(498.3)
[Nota consulatului Rusiei cu privire la prelungirea
paşapoartelor supuşilor săi],— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 311, col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 269—270: Secretariatul dc Stat.
fn Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12179	351.756.4	(498.3)
[Nota	consulatului	francez	cu privire la unele	măsuri
de restricţie	la	eliberarea	vizelor de	paşapoarte	pentru
Franţa], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 77, col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 69: Secretariatul de Stat.
fn Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12180	351.756.4 (498.3) [Raport al Secretariatului Stalului, aprobai de Cai-
macamie, prin care propune anularea suprataxei la paşapoarte, stabilită de caimacamul Conachi-Vogoridi, pentru întreţinerea cancelariei sale]. — MONIT. OF. MOI.D., 1858, nr. 2, p. 3—4; ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 28, col. I.
12181	351.757 (498.1) Dispoziţii generale pentru cîrciuinî, hanuri, oteluri,
cazinouri, birturi, cafenele şi alte asemenea stabilimente publice. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 419—420, supl. la nr. 105, p. 1—2.
Tot aci se publică şi Regulile întocmite pentru stabilimentele
de mai sus.
12182	351.757(498.1) [Regulile impuse de Departamentul din Năuntru al
Ţârii Româneşti privitoare la autorizarea de a ţine localuri publice], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 38: Poliţia Capitalei; G. TRANS., XVI (1853), p. 104—105: Tiâr’a romanăsca si Moldavi’a.
Proprietarii lor trebuie să fie înscrişi printre patentări, să aducă un certificat de bună purtare din „văpseaua" unde locuiesc, să fie posesori de acareturi; abia după aceea li se eliberează autorizaţia de a deschide stabilimente.
351.76	MORALITATE PUBLICĂ. POLIŢIE SOCIALĂ
12183	351.762(439.2) [Publicaţie reamintind interzicerea comercializării cărţilor de joc de către particulari, producători sau vînză-torii. — G. TRANS., XIV (1851), p. 176, col. II.
Este vorba de un comunicat al magistratului de Braşov.
12184	351.762 (439.2) [Se anunţă că în Ardpal şi Banat se va introduce
patenta de lotprie din anul 1813]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 303: Înlîmplărî de zile.
658
www.dacoromanica.ro
351.762(498.3)
RAMURI ADMINISTRATIVE
351.78(498.3)
12185	351.762	(498.3)
[Ordonanţă cu privire la loteriile de orice avere]. —
BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, nr. 14, p. 71, col. I: Departamentul din năunlru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 271: Novitale din Năunlru.
Nimănui nu-i este Îngăduit a organiza astfel de loterii „fără ştirea şi Învoirea sfaturilor orăşeneşti". — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12186	351.763	(498.3)
[Circulara Ministerului din Năunlru continînd măsuri
menite „a pune stavilă năvălirilor în Galaţi a feliuri de indivizi, ce vagabondează prin alte locuri11]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 77: Ministeriul din Năunlru; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 62: Ministeriul din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
351.77	SALUBRITATE PUBLICĂ. POLIŢIE SANITARĂ
Vezi şi: 614 Igienă publică
12187	351.77	(439.2)
[Interzicerea in Transilvania a comerţului şi a măcinării secarei cornute, primejdioasă pentru sănătate], — G. TRANS., XIV (1851), p. 321: Oficiose.
12188	351.77	(439.2)
[Informaţie despre măsurile luate de politia	braşo-
veană în privinţa cîinilor, la sfirşitul anului 1851]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 397, col. II: Din districtul Braşovului, 1/13 Dec.
12189	351.77	(439.2)
[Comunicat al Căpităniei oraşului Rraşov privitor la
măsurile adoptate faţă de cîini, pentru înlăturarea pericolului turbării],— G. TRANS., XV (1852), p. 101: Publicare.
12190	351.77 (439.2) Publicarea guvernămîntului c.r. pentru Ardealu din 29
Iuliu 1857 privitore la cassareastatutului pentru copture.— G. TRANS., XX (1857), nr. 72, p. 289 bis: Partea oficiosa.
Se anunţă oficial abrogarea acestui statut privitor la meseriaşii „plneri" (brutari). Se precizează Insă că toate celelalte „pres-cripte" cu privire la deprinderea meserii de „plncriu", la calitatea „copturilor" — ca să fie din făină sănătoasă —, precum şi la vinderea acestor produse, rămln in vigoare.
12191	351.77 (498.1) [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti,
printr-o poruncă către cirmuiri, face cunoscut că spirtu-rile de bucate aduse din Moldova, potrivit raportului prezentat de „doctoreasca comisie1', cuprind materii străine şi sînt vătămătoare]. — BULETIN [T.R.], 1851, p. 226; FOAEA SAT., VIII (1851), p. 73.
12192	351.77 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru al Ţării Româneşti, către toate cîrmuirile judeţelor, prin care cere ca tăierea vitelor să se facă la marginea oraşelor, „spre a nu se pricinui dintr-aceasla vr’o boală lăcuitorilor“], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 115.
12193	351.77 (498.1) [Publicaţie prin care poliţia oraşului Bucureşti dă
dispoziţii cu privire la stirpirea cîinilor]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 71, p. 1, col. I: Poliţia Capitalei Bucureşti.
12194	351.77 (498.1) [Poliţia Capitalei face cunoscut locuitorilor „ca în
viitor oricare va voi să-şi scutească clinele de moarte să-i
pună la gură botniţă", asa îneît să nu poală face vreun rău],— BULETIN [Ţ. R'.], 1855, p. 315.
12195	351.77 (498.1) [Comitetul Sanitar face cunoscut proprietarilor de
oase aruncate pe la diferite locuri că trebuie să le ridice în termen de 3 luni, căci vatămă sănătatea publică]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 62, p. 1—2.
Altfel, se va acorda comerciantului francez A. Cornilic dreptul de a strlnge şi a exporta aceste oase, plătind vama cuvenită; dreptul acesta va fi valabil pe timp de cinci ani.
12196	351.7 (498.1) [Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că
proprietarii de cîini sînt obligaţi să ţină ciinii legaţi şi cu botniţă in timpul zilei, altfel vor fi ucişi].— BULETIN [T. R.], 1858, p. 63: Consiliul Municipal din Bucureşti; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 17, p. 3—4.
12197	351.77 (498.1) Municipalitatea din Bucureşti face cunoscut că a luat
dispoziţii pentru omorirea prin hapuri a cîinilor vagabonzi şi invită pe proprietarii de cîini să-i ţină legaţi ziua şi să-i lase liberi numai in timpul nopţii, dar să poarte botniţă]. — NAŢIONALULU, I (1858), p. 94: Ştiri din intru.
12198	351.77 (498.1) [Ordonanţă cu privire la coloranţii folosiţi de fabr:-
canţii de zahăr şi de cofeturi], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 30—31: Comitetul Sanitar.
Se arată că sc Întrebuinţau de multe ori coloranţi vătămători sănătăţii. Se indică coloranţii ce urmau să fie folosiţi de „fabricanţii pămlnteni" şi se stabilesc pedepse pentru cei ce nu ar respecta recomandările Comitetului Sanitar.
12199	351.77 (498.3) [„Listă de văpselele otrăvitoare alcătuită de Comisia
Doctorească şi care sunt oprite a se întrebuinţa la boirea confeturilor"], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 277: Comitetul Sănătăţii.
351.78	SECURITATEA PERSOANELOR ŞI CLĂDIRILOR IN CAZ DE ACCIDENTE. POMPIERI
12200	351.78(498.1) [Poruncă prin care maiorul Pavel Zăgănescu este numit
şef al comenzii pompierilor din Bucureşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 257, col. I: Porunci către oştire.
12201	351.78(498.31 [înştiinţare a Sfatului Municipal din Iaşi pentru o
colectă bănească in scopul măririi efectivelor pompierilor], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 159— 160: Sfatul Municipal; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), ]). 149, 175, col. I: Novitale din Năuntru.
Se dă şi lista subscriitorilor.
12202	351.78(498.3) [Jurnal al subscriitorilor privind însărcinarea spătarului Mili. Cantaruzino cu minuirea fondurilor subscrise pentru mărirea efectivelor pompierilor din Iaşi], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 160, col. II, 164; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 163—164: Novitale din Năunlru.
Se hotăreşte, de asemenea, felul In care vor fi întrebuinţate fondurile subscrise. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12203	351.78 (498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Teodosie
Afendule, comandirul pompierilor din Iaşi, este înaintat colonel].— BULETIN [Mold.] XIV (1852), p. 57, col. I:
659
www.dacoromanica.ro
351.78(498.3)
RAMURI ADMINISTRATIVE — ADMINISTRAŢIE LOCALA
352(439.2)
înaltele porunci de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 21: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Motdavia text român şi francez.
12204	351.78 (498.3) [Ştire despre inspectarea corpului pompierilor de către
C. Sturza, ministerul din năuntru]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 133: Novitale din năuntru.
Corpul de pompieri e compus din 4 companii cu 190 inşi şl 18 pompe. — Text român şi francez.
12205	351.78(498.3) [Ştire despre efectivele pompierilor din Iaşii—G.
TRANS., XVI (1853), p. 149, col. II: Iaşii, 6 Maîu.
Cu ocazia inspectării lor de către logofătul Costache Sturza.
12206	351.78 (498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul N. Bănulescu
este confirmat comandant al pompierilor din Iaşi, în locul colonelului Afendule, numit comandir de escadron].
—	BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 45: Ştabul General.
12207	351.78(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Ioan Duca,
comandirul pompierilor din Galaţi, este înaintat colonel].
—	BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 58, p. 115, col. II: Ştabul General.
12208	351.78 (498.3) [înalt ordin de zi prin care colonelul Afendule este
numit comandir superior al tuturor comenzilor pompie-reşti din ţară şi din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 113: Novitale din năuntru.
Text român şl francez.
351.79	REGIMUL ADMINISTRATIV AL APELOR
12209	351.79 (439.2) [Ştire despre alocarea unor însemnate sume pentru
lucrările de dragare din Ungaria şi Transilvania].— G. TRANS., XV (1852), p. 259, col. I: Viena, 2 Sept.
Intre altele se spune că s-au alocat 20 000 florini „pentru re-gularea Murăşului".
12210	351.79 (498.3) Bahluiul. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 259—
2	60: Albina Românească.
Articol ln care se dezbate chestiunea scăderii debitului rlului Bahlui, expliclnd-o prin tăierea pădurilor de pe parcursul său şi prin irosirea apelor sale In scopuri particulare. Se discută problema regulării cursului său.
12211	351.79 (498.3) [Observaţii cu privire la necesitatea asanării văii
Bahluiului], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 135: Novitale din năuntru.
Mulţimea iazurilor din valea Bahluiului contribuie Ia revărsări periodice, ca inundaţia recentă, de la 26 aprilie.
352	ADMINISTRAŢIE LOCALĂ, COMUNALĂ. EDILITATE. APROVIZIONARE
Vezi şi: 361.9 Asistenţă ocazională (incendii etc.).
628 Tehnică sanitară (alimentarea cu apă, iluminat etc.)
(437.5) BUCOVINA
12212	352 (437.5) [Scurtă corespondenţă din Fălticeni despre un mare
incendiu izbucnit la Suceava, care, „luînd început de la o pitărie de lîngă otelul numit al Moldovei, s-a lăţit în
660
toată uliţa mare şi a mistuit 46 dughene şi case“], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 99, p. 291: Novitale din Năuntru.
Text român şi francez.
(439.2) TRANSILVANIA (în ordinea alfabetică a localităţilor)
12213	352 (439.2) Provisoria lege comunală. — FOAIE PT. MINTE,
XIV (1851), p. 67—70, 73—75, 85—86, 89—92, 97—99.
Traducerea legii edictate la Olmtitz, In 17 martie 1849, prece dată de clteva consideraţii asupra „comunei libere" ca fundament al statului.
12214	352 (439.2) [Se anunţă că guvernămîntul Transilvaniei a dat instrucţiuni ca numele româneşti ale localităţilor să se scrie cu o ortografie corectă românească].—G. TRANS., XIV (1851), p. 207, col. I.
12215	352	(439.2)
[Ştire privind lucrările în legătură cu legea comunală
a Imperiului austriac]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 351, col. II: Viena.
Se arată că, după toate probabilităţile, şefii comunelor vor fi numiţi de guvern şi căpitănatele de cerc vor fi desfiinţate.
12216	352	(439.2)
[Ştiri despre apropiata reformă comunală din Imperiul
austriac].— G. TRANS., XIV (1851), p. 359:	Viena,
30 Oct.
12217	352	(439.2)
[Date şi cifre în privinţa organizării „serviciului edile
în Transilvania**]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 362, col. I.
Se dau posturile şi categoriile de salarizare ale acestora.
12218	352 (439.2) [Zvon despre supunerea spre semnare împăratului a
legii comunale].— G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 184.
Redacţia observă că este „mult dorita lege comunale".
12219	352 (439.2) [Informaţii referitoare la modul viitoarei organizări
a comunelor].— G. TRANS., XV (1852), p. 188, col. I: Noutăţi diverse.
12220	352 (439.2) [Informaţii despre viitoarea lege comunală]. — G.
TRANS., XV (1852), p. 306—307: Viena.
Se dau amănunte In legătură cu viitoarea organizare comunală, precizlndu-se că fiecare ţară de coroană va avea un regim deosebit ln această privinţă.
12221	352 (439.2)
[Ştire despre	hotărîrca	imperială	privind	noul regim
al vînzării bunurilor comunale], — G. TRANS., XV
(1852), p. 326: Braşov.
Se arată că aprobarea pentru acest fel de vlnzări trebuia luată de Ia locotenenta respectivei ţări, sau de la „guvernele ţărane".
12222	352 (439.2)
[loann	Popovici	anunţă	că	e	dispus	să	meargă la
ţară ca „notariu sătesc**]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 227: Publicaţiune.
Comunele care au nevoie de notar slnt rugate să-şi trimită ofertele Ia domiciliul lui Popovici, In Sibiu.
www.dacoromanica.ro
352(439.2)
ADMlNlSfRAŢlE LOCALĂ, COMUMaLÂ
352(439.2)
12223	352	(439.2)
[Concursuri pentru staţiuni de notari în cercurile
Beclean şi Bocnă veche], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 332: Buletinulu Oficialu.
Se dau staţiunile, condiţiile şi salariile.
12224	352 (439.2) [Publicaţie de concurs pentru ocuparea a 12 posturi
de notari în cercul Tasnad-Sălaj]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 100, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau salariile şi condiţiile de ocupare a posturilor.
12225	352 (439.2) [Observaţii despre necesitatea grabnicei organizări a
comunelor]. — G. TRANS., XX (1857), p. 234, col. I: Cluj ii, 6 Augusto.
' Se reproduce părerea foii Magyar Futăr din Cluj, care arătase că lipsa organizării vieţii comunale Împiedica prelurele de cercuri de Ia rodnică activitate. Preturele erau silite pină atunci să Îndeplinească şi sarcinile viitoare ale organizaţiilor comunale.
12226	352 (439.2) [Ordonanţa guvernămîntului Ardealului privind introducerea unui regulament provizoriu pentru clădiri]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 153, 157—158, 161, 165— 166, 169—170, 173, 177—178, 185—186, 189, 197, 201. 205—206, 209, 213—214, 217—218, 220—221, 225,229— 230.
Se Împart clădirile In trei categorii, după locul aşezării lor, şi se stabilesc condiţiile pentru ridicarea de clădiri noi, sau pentru repararea celor vechi. De asemenea, se dau dispoziţii In privinţa alinierii, a solidităţii construcţiilor etc.
12227	352	(439.2)
[Corespondenţă de la Alba-Iulia în care se informează
înlre altele că lucrările de pardosire a străzilor acestei localităţi sînt aproape de terminare]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 38, col. II; Bălgrad 26 Ianuarie.
12228	352	(439.2)
[Observaţii privitoare la dărîmarea unui număr de
case dărăpănate din Arad]. — G. TRANS., XV (1852), p. 69, col. I: Arad, 2 Martiu c. nou.
Se arată că aceste case erau In asemenea stare inai ales după 1848 şi că proprietarilor li se vor da despăgubiri şi loc	de casă.
12229	352	(439.2)
(Corespondenţă din Avrig în care se arată ridicarea
acestei comune în urma aşezării acolo a „deregătorilor guvernamentali"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 252, col. I: AvrigG, 6/18 Augustă.
12230	352 (439.2) [Ştire despre un mare incendiu în satul Beclean de
lingă Făgăraş]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 351, col. I: Făgăraş, 24 Oct. n.
Au ars 22 de case.
12231	352	(439.2)
[Mare incendiu în satul Belin[i] din Secuime]. — G.
TRANS., XV (1852), p. 112.
Se arată că arsese o treime din sat.
12232	352	(439.2)
[Se anunţă că la Bistriţa „mai jumătate cetatea se
făcu pradă focului"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 110, col. II: Bistriţa.
12233	352	(439.2)
[Ştiri privind dezastrele	pricinuite	de	marele	foc de
la Bistriţa],	—	G. TRANS.,	XX	(1857),	p.	121:	Focuri
în Ardeală.
Se arată că rămăseseră pe drumuri 209 familii şi că se făceau colecte In favoarea sinistraţilor. Se Înştiinţează că la Braşov va avea loc un bal tn folosul celor păgubiţi din Bistriţa.
12234	352	(439.2)
[Ştiri despre marele incendiu de la Bistriţa].	— TE-
LEGRAFUL R., V (1857), p. 115, col. I: Bistriţa 19 Aprilie.
După Kolozsvări Kozlony. — Se dau detalii asupra acestui foc, In care arseseră zeci de case şi pieriseră 9 persoane.
12235	352	(439.2)
[Se anunţă că împăratul Austriei a dăruit 6000 florini
în folosul oraşului Bistriţa, grav păgubit de foc], — G. TRANS., XX (1857), p. 125, col. I: Partea oficidsă.
12236	352	(439.2)
Provocarea c.r. prcsidiu gubernialu la contribuiri pentru arşii Bistriţiani. — G. TRANS., XX (1857), p. 129, col. I: Partea oficidsă.
12237	352 (439.2) [Comunicat privitor la pedepsirea locuitorilor Blajului
pentru „darea jos a gardurilor şi minarea ciredei comunale pe arăturile străine"].—G. TRANS., XVI (1853), p. 219: Partea oficidsa.
Judele Blajului, pentru „moleşeala" lui In serviciu, a fost pedepsit, pe Ungă depunerea din serviciu, cu o pedeapsă corporală, iar locuitorii Blajului au rost condamnaţi solidar la plata spezelor „de desdăunare şi ale execuţiunii".
12238	352 (439.2) [Corespondenţă de la Borgo-Rus despre un incendiu
din această localitate, care lăsase „fără acoperiş" 136 de suflete]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 1—2: Borgo-Rusă, 23 Dechemvrie.
12239	De la Olt [=G. Bariţ]	352	(439.2)
Birocraţia săsească şi gazetele săseşti. — G. TRANS.,
XIV (1851), p. 63—64.
Presa săsească din Braşov atacă cu vigoare pe dregătorii saşi, socotindu-i necorespunzători misiunii lor. Se ia act cu satisfacţie de această atitudine critică şi se concbide; „Dacă saşii vorbesc şi scriu astfel, ... cum ar fisă scrie românii!"
12240	352	(439.2)
[Restaurarea „comunităţii centumvirale" din Braşov,
„în care lipseau 31 indivizi"]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 144.
12241	352	(439.2)
[Publicaţie anunţind scumpirea preţului cărnii în
Braşov din pricina plătii contribuţiei consumate „de la tot capul de vită"].—G. TRANS., XIV (1851), p. 176, col. II.
12242	352	(439.2)
[Publicaţie a căpităniei Braşovului cu recomandări
în vederea prevenirii incendiilor în timpul tîrgului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 188, col. II.
12243	352	(439.2)
[Publicaţie a magistratului din Braşov asupra liberei
Vînzări a vitelor şi a cărnii]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 268, col. II: Publicare.
12244	352	(439.2)
[Ştire despre mutarea căpitanului cetăţii Braşov,
Schelker, în acelaşi post la Sibiu]. — G. TRANS., XIV (1851), 336, col. II: Mai nou.
12245	352	(439.2)
[Zvon despre înstrăinărea unei părţi a bunurilor comunei Braşov în folosul bisericii evanghelice]. — G. TRANS., X.IV (1851) p. 353: Braşov, 4 Noemvrie.
Se Înregistrează zvonul cu neîncredere, dar şi cu indignare pentru nerespectarea proprietăţii comune a oraşului.
661
www.dacoromanica.ro
352(349.2)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(439.2).
12246	352 (439.2) [Amenzile încasate de căpitănia cetăţii Braşov în a
doua jumătate a lunii aprilie 1852]. — G. TRANS., XV
(1852), p. 129, col. II.
Se dau motivele Ia fiecare caz.
12247	352 (439.2)
[Comunicat	din	15	mai	1852	al	căpităniei	cetăţii Braşov în care se	înşiră	pedepsele	date	în	prima	jumătate a
lunii mai, „pentru prevaricatiuni"].— G. TRANS., XV (1852), p. 145, col. I: Officiosc.
12248	352 (439.2) [Amenzile încasate de căpitănia cetăţii Braşov în a
doua jumătate a lunii mai 1852]. — G. TRANS., XV
(1852)	, nr. 46, p. 184, col. II.
In comunicat se dau amănunte asupra felului amenzilor Încasate.
12249	352 (439.2) [Amenzile încasate în prima jumătate a lunii iunie de
căpitănia oraşului Braşov si molivele lor]. — G. TRANS., XV (1852), nr. 46—47, p.' 184, col. II.
12250	352	(439.2)
[Amenzile î..catale de căpilănia cetăţii Braşov în a
doua jumătîte a lunii septembrie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 293, col. I: Officiose.
Se dau motivele acestor amenzi.
12251	352	(439.2)
[Comunicat din 5 oct. 1852 al poliţiei din Braşov prin care se fixează orarul de închidere a localurilor]. — G. TRANS., XV (1852), p. 304, col. II: înştiinţare.
12252	352	(439.2)
[Se anunţă că s-a acordat de către comunitatea centum-virală din Braşov colonelului de Haidte dreptul onorific de cetăţean al oraşului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 314, col. I: Braşov 28/10.
12253	.	352 (439.2)
[Se anunţă darea în arendăVcurăţirii străzilor Braşovului, fiind interzis a se mai întrebuinţa arestaţii în acest scop]. — G. TRANS., XV (1852), p. 326, col. II: Braşov.
12254	352 (439.2)
[Ştire despre un deficit de 7000 florini al cetăţii Braşov, constatat în ziua de 17 ianuarie 1853 de către reprezentanţii comunei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 1, col. II: Braşovu, 17 Ian.
12255	352 (439.2)
[Informaţii cu privire la restrîngerea autorităţii instituţiei magistratului din Braşov], — G. TRANS., XVI
(1853)	, p. 2 col. II: Braşovu, 2/14 Ianuariti.
Se arată că se luaseră acestei instituţii atribuţiile judecătoreşti şi că i se restrlnsese autoritatea doar la cetatea Braşov şi numai Dină la apariţia legii comunale.
12256	352 (439.2)
[Se anunţă numirea lui Franz de Schobeln în funcţia de „burgermaistru" al Braşovului, în locul lui Ioan Albrihs-feld], — G. TRANS., XVII (1854), p. 374: Braşovă,
2 Decembre.
12257-	352 (439.2)
[Numiri noi la conducerea comunală a Braşovului].— G. TRANS., XVII (1854), p. 386: Braşovu...
Intre cel numiţi e şi Ion Jipa.
12258	352 (439.2)
[Numiri de funcţionari în „Magistratul11 oraşului Braşov], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 387—388: In-tămplări de zi.
Intre noii numiţi e şi Ioan Jipa, ca „actuariQ".
12259	352 (439.2)
[Publicaţie a magistralului cetăţii Braşov privind ridicarea lemnelor de către orăşeni].— G. TRANS., XIX (1856), p. 16: Bulelinulu Oficialu.
Se precizează că săracii puteau lua lemne din pădure, dar doar uscate; cei ce voiau să taie lemne trebuiau să plătească o taxă.
12260	352 (439.2)
[Observaţii cu privire la necesităţile urbanistice ale
Braşovului]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 374, col. I: Braşovu, 15 Decembre.
Se comentează In chip favorabil un articol din presa săsească In care se susţinuse necesitatea de a se clădi un nou teatru şi se ceruse îngrijirea „pardoselii" străzilor din suburbii. Se observă, totuşi, că Inceplnd cu anul 1852 se realizaseră multe lucruri bune pentru estetica oraşului Braşov.
12261	352	(439.2)
[Publicaţie a magistratului cetăţii Braşov privind
menţinerea curăţeniei în oraş]. — G. TRANS., XX (1857), p. 102: Braşovu, 6 Aprilie.
12262	352	(439.2)
[Se anunţă, după „Ivronstădtcr Zeitung“, că la viitoarea alegere a 17 membri ai comunităţii ccntumvirale din Braşov vor participa la vot toţi cetăţenii oraşului]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 118, col. II: Braşov 10 Aprilie.
12263	352(439.2)
[Publicaţie în legătură cu efectuarea unei conscripţii poliţieneşti la Braşov]. — G. TRANS., XX (1857), p. 181: Partea oficiosă.
Se indică felul In care vor decurge aceste operaţiuni de Înregistrare a populaţiei braşovene.
12264	352 (439.2)
[Ştire despre acordarea cetăţeniei de onoare a Braşovului preşedintelui de district Ignaţie Gruner]. — G. TRANS., XX 1857), p. 181—182: Braşovă, 25 Iuniă.
Se elogiază personalitatea acestui demnitar, care este socotit a avea „un merit esenţial" In toate Îmbunătăţirile săvlrşite In ultimii ani la Braşov.
12265	352 (439.2)
[Ştire despre	numărul	vitelor,	rîmătorilor	şi ovinelor
consumate	în	Braşov	între	1	august	1856 si	31	iulie 1857].
— G. TRANS., XX (1857), p. 234, col. I: Braşovu, 11 Augustă n. •
12266	352 (439.2)
[Ştire despre întregirea comunităţii ccntumvirale din Braşov]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 50, col. I: Braşovu, 20 Februariu n.
Se anunţă că fuseseră aleşi şi trei români: Mirică Frustureanu, Apostol E. Pop şi Nicolae Găitanariu. Sc regretă că Învăţătorii români nu pătrunseseră In comunitate.
12267	352 (439.2)
[Iri Caţa au ars 106 case ale sătenilor români]. — TELEGRAFUL R., I, (1853), p. 170: Monarhia Austriacă.
Se dau cifre care arată pierderile In oameni şi bani din cauza incendiilor, inundaţiilor şi a altor calamităţi lntlmplate In Ardeal, In anul 1852.
662
www.dacoromanica.ro
352(439.2)
Administraţie locala, comunală
352(439.2)
12268	352 (439.2) Impărecheri ţehale.— G. TRANS., XIV (1851), p.
1—2: Cluj, 9 Ianuarie.
Se descriu, după Kolozsvâri Lap, abuzurile breslelor măcelarilor şi brutarilor din Cluj, arăllndu-se modul In care breslaşii Inţe-leseseră să exploateze publicul şi semnaltndu-se măsurile luate de autorităţi şi anume: autorizarea liberei vinzări de către toţ.i a cărnii şi a plinii.
12269	352	(439.2)
[Ştire despre un incendiu izbucnit la Călacea [Colocea],
lingă Cluj]. — G. TRANS., XV (1852), p. 320: Noutăţi diverse.
Se arată că se Înregistrase o pierdere de via(ă omenească şi pagube de 7000 florini.
12270	252	(439.2)
[Se vesteşte că în localitatea Comlăuş [Comloş], de
lingă Arad, au ars 1300 case în două ore]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 134, col. II: Ungaria.
12271	352	(439.2)
[Mare incendiu în satul Dobrin din preajma Sibiului
în noaptea de 26 spre 27 martie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 95.
Se arată că au ars „25 şuri".
12272	352	(439.2)
[Se anunţă că la Făgăraş au ars 43 de case]. — G.
TRANS., XVIII (1855), p. 167, col. II: Făgăraşu, 9 I uniţi.
12273	352	(439.2)
[Ştire despre o uriaşă	inundaţie	la	Făgăraş]. — TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 128, col. I: întâmplări de zi.
Se arată că bieţii locuitori şi aă scăpat vieaţa de furia acestui element numai In podurile caselor".
12274	352	(439.21
[Se anunţă	că	la	Feldioara	au	ars	54	case]. — G.
TRANS., XVI (1853), p. 263, col. I: Feldiora (lunga Brasiovu], 7 Sept. n.
12275	352	(439.2)
[Corespondenţă despre focul care distrusese 250 case
din Gherla, dintre care mai multe edificii publice].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 293, col. II: Giulatelke, 22 Septembre 1855.
12276	352	(439.2)
[La Gherla au ars 50 de clădiri, între care biserica
romano-catolică, mănăstirea franciscanilor, pretura, cazarma de jandarmi şi poşta]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 295: Intîmplurî de zi.
12277	352	(439.2)
[Despre rezultatele balului dat la Braşov în	folosul
celor năpăstuiţi de foc din satul Ghidfalău [Ghidofalva], unde arseseră la 2 iunie 90 de case].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 202: Transsilvania.
12278	352	(439.2)
[Ştire despre un mare incendiu în satul Glogovăţ,
lingă Arad].— G. TRANS., XIV (1851), p. 367, col. II: Arad, 11 Noemv.
Se arată că au ars 70 de case.
12279	.	352 (439.2)
Statulu economică alţi orasiului Hatiegu. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 229—230.
Limitele teritoriului oraşului. întrebuinţarea pămlntului arabi şi a pădurilor, proprietatea fiscală şi comunală. Privilegiile oraşului Înainte de introducerea miliţiei. Date statistice asupra populaţiei n 1855. Veniturile din impozite. Bllciurile.
12280	352 (439.2)
[Memoriu al cetăţenilor din oraşul Haţeg, către comisia guvernamentală, pentru lămurirea bunurilor fiscale, şi comunale ale oraşului] — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 230—231.
Cer să se păstreze pentru comună vechile drepturi şi privilegii materiale, de dinainte de 1765, clnd Haţegul a fost transformat In ţinut militar de graniţă. Cer să i se lase comunei „drepturile regalelor", administrarea proprietăţilor sale (ogoare, flnaţuri, vii ele.), precum şi folosirea pădurilor din ţinutul Haţegului. In fine, cer ca să-i revină comunei fostele clădiri militare, care acum nu mai erau necesare armatei, prin desfiinţarea organizării grănicereşti.
12281	Moldovanu, Ştefan	352 (439.2)
[Corespondenţă din Haţeg, din 26 septembrie, despre
venirea în această localitate a comisiei însărcinate să se ocupe cu problema viitorului statut de organizare al localităţii în urma desfiinţării regimentului grăniceresc român].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 301, col. I: Transsilvania.
12282	M[oIdovanu, Ştefan]	352 (439.2)
[Corespondenţă din Haţeg despre inaugurarea pieţei
mari a oraşului]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 325: Hatiegu, în 13 Optobre 1856.
Se dau amănunte privind Împrejurările care duseseră la pardo-
sirea acestei pieţe.
12283	•	352 (439.2)
[Despre un foc izbucnit în satul Hidig de lingă Braşov,
în care pieriseră doi oameni şi arseseră 60 de case şi clădiri economice].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 237: Transsilvania.
12284	352 (439.2) [Orăşelul Mercurea, lipsit de apă, e pustiit deseori
de incendii]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 133: Monarhia Austriacă.
12285	352 (439.2) [Corespondenţă din Oradea-Mare despre aceslă localitate].— TELEGRAFUL R., V, (1857) p. 154—155: Ora-dia Mare 11-lea Maiti 1857.
Autorul dă informaţii de ordin statistic şi edilitar.
12286	352 (439.2) [Ştire că în Rapoltul Mare au ars la 22 septembrie
156 case şi 168 clădiri economice].—G. TRANS., XVI
(1853), p. 299, col. I: Sibiiu.
Ştire din Siebenbiirger Bote.
12287	Unfl martora...	352 (439.2)
[Ştiri despre comuna Răşinari]. — TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 134: Răşinari 29 Aprilie 1856.
Informaţii privind o vizită a episcopului Şaguna, precum şi date asupra bisericilor şi şcolii din amintita localitate, cuprinse tntr-o corespondenţă semnată „Ună martoră al acestei solemnităţi".
12288	352 (439.2) [Despre incendiul catastrofal din comuna Romos]. —
G. TRANS., XIV (1851), p. 207.
Se arată că tn această comună din cercul Orăşliei au ars 108 clădiri.
12289	352 (439.2) [Se anunţă că la Sebeş au ars 64 case şi 73 încăperi
economice], — G. TRANS.', XVIII (1855), p. 257, col. I: Sebeşiu, 28/16 Augustu 1855, p. 260, col. II: Transsilvania.
12290	352(439.2) [înştiinţare din 13 mai 1852 prin care se aduce la cunoştinţă libertatea vînzării de carne pe piaţa Sibiului].— G. TRANS., XV (1852), p. 145, col. I.
663
www.dacoromanica.ro
352(439.2)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1)
12291	352 (439.2) [Ştire despre libera vînzare a cărnii de porc, oaie şi viţel,
la Sibiu], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 382: întâmplări de zi.
12292	352 (439.2) [Ştire că s-a început facerea unui „trotoar mosaic"
în piaţa mare din Sibiu]. — TELEGRAFUL R.. IV (1856), p. 169: Transilvania.
12293	352	(439.2)
[Informaţii despre costul pavării pieţei din Sibiu]. —
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 182, col. I: SibiiO 13 Iunie.
Se dau preţurile stlnjenului cub de piatră şi ale aceluia ale pietrei de trotuar.
12294	352	(439.2)
[Extras dintr-o publicaţie a magistratului Sibiului
despre îndatoririle proprietarilor cu privire la curăţenia oraşului[.—TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 369— 370: Sibiifi 29 Noemvrie. c.n.
12295	Paulescu,	Ilie	352	(439.2)
[Corespondenţă	despre incendiul din satul Silha, lîngă
Lugoj, unde au ars 34 case, 30 grajduri şi alte clădiri gospodăreşti]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 133— 134: Banatfi.
12296	352	(439.2)
[Se anunţă că focul distrusese la 1 aprilie 152 case
în Şercaia], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 98, col. I: Sărcaia, 9 aprilie n.
Se arată că pieriseră In flăcări un om şi 75 vite cornute.
12297	352	(439.2)
[Ştire despre distrugerea prin foc a peste 90 case in
Şercaia].—G. TRANS., XX (1857), p. 142, col. I: Braşovfi, în 20 Maiu n. 1857.
Se arată primele măsuri luate pentru a veni In ajutorul celor năpăstuiţi.
12298	G.	E.	352	(439.2)
[Corespondenţă cu privire la un incendiu care	a dis-
trus 70 de case în comuna Şercaia]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 149—150: Făgăraş 11 Maiu.
Arată că se luaseră măsuri de către autorităţi pentru a veni in ajutorul celor năpăstuiţi.
12299	352 (439.2)
[Descrierea	unei inundaţii	care	a	avut	loc	la Tg. Mu-
reş].— TELEGRAFUL R.’ III (1855), p. 51: M. Oşor-heiu 5 Fevr.
12300	352 (439.2)
[Se anunţă	că în satul	Turcheş	au	ars	186	case şi alte
20 de clădiri]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 200, col. II: Braşovfi.
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ (In ordinea alfabetică a localităţilor)
12301	352 (498.1) [Corespondentul particular de la Paris al „Naţionalului11
susţine privitor la organizarea comunelor că acestea trebuie să fie „vatra producţiunei şi a activităţei fizice şi morale11]. — NAŢIONALULt), I (1858), p. 154—155: Corespondenţa particulară a Naţionalului.
Autorul este de părere că de reorganizarea comunelor depinde viitorul românilor.
12302	352	(498.1)
[Sfatul Administrativ Extraordinar prinlr-un	jurnal
hotărăşte că se interzice locuitorilor „a-şi mai face bordeiul clădit în pămint pentru a lui locuinţă"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 309: Jurnal.
De asemenea sătenii nu au voie să facă case departe de centrul satului.
12303	352	(498.1)
[Instrucţiuni date de Departamentul din Năuntru cu
privire la alegerea sfaturilor săteşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 13—14.
12304	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
se arată că „mădularii sfatului sătesc să îngrijească a se aduna în fiecare sat la zi întîi a fiecăruia trimestru ca să cerceteze sumele intrate în cutii şi ieşite în cursul trimestrului trecut"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 333— 334.
12305	352 (498.1) [Departamentul din Năuntru trimite o circulară către
toate cîrmuirile cu privire la întocmirea sfaturilor săteşti],
—	BULETIN [Ţ. R.], 1853, Ianuarie 17, p. 9.
Se arată cum vor fi alese aceste sfaturi.
12306	352 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru către cirmu-
irile judeţelor „în privinţa alegerii deputaţilor sfaturilor săteşti"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Ianuariu 17, p 10.
12307-	352 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care se hotărăşte ca logofeţii satelor să dateze şi să numeroteze toate hirtiile primite în cancelariile lor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 85.
De asemenea logofeţii vor avea şi condici In care vor copia toate blrtiile ieşite din cancelariile lor.
12308	352(498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va
ţine licitaţie pentru aşternerea cu piatră a portului Brăila].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 421—422.
12309	352 (498.1)
[Departamentul	din	Năuntru	aduce	la	cunoştinţa
generală că se	va ţine	licitaţie pentru a	se face	„un şeanţu
împregiurul oraşului Brăila şi clădirea din nou a barie-rilor acelui oraş"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 113; BUKURESTER DT. Z., XIII (1852), p. 113: Donaufurs-tenthumer.
12310	352 (498.1) [Ştire din Bucureşti în legătură cu construirea unui
şanţ în jurul Brăilei şi a reconstruirii barierelor acestui port dunărean]. — G. TRANS., XV (1852), p. 124, col. II: Noutăţi diverse.
12311	352 (498.1)
[Domnul răsplăteşte băneşte şi aduce mulţumiri persoanelor care au dat un ajutor preţios la stingerea incendiului de la Brăila, izbucnii la 11 iunie 1832]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 253—254.
12312	'	352 (498.1)
[înştinţare referitoare la lucrările din portul Brăila].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 257: Departamentul din Năuntru.
Este vorba de pavajul pe care trebuie să-l facă fiecare proprietar de magazii sau locuri de magazii pe dinaintea proprietăţilor lor, In toată lungimea portului.
664
www.dacoromanica.ro
352(498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1)
12313	352	(498.1)
[Departamentul din Năuntru comunică faptul că noul
plan arhitectonic al oraşului Brăila stă la dispoziţia cumpărătorilor de terenuri, spre a nu achiziţiona loturi care sînt expropriabile]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 46, p. 221: Donaufurstenthumer.
12314	352	(498.1)
[Rezoluţia domnească prin care se aprobă să	se dea
gratificaţii unor comisari şi dorobanţi pentru bărbăţia lor arătată la incendiul întîmplat în Brăila la 7 decembrie 1855]. —BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 37.
12315	352	(498.1)
Copie După ordinul ce i s-a trimis Onor. Administraţii
de Brăila. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 277: Ministerul din Năuntru.
Se arată că nu s-a executai întocmai şi că trebuie să se execute „Indatoritoarea sarcină ce vremelniceşte numai a fost pusă pe carăle transportatoare de mărfuri din portul Brăila de a face clte o cără-tură de pămlnt pentru umplerea şanţurilor şi scobiturilor ce erau In oraşul Brăila".
12316	352 (498.1) [Ofisul caimcamului către Departamentul din Năuntru
prin care Ioniţă Brăiescu este întărit prezident la inaghis-tralul din Brăila], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 389.
12317	352 (498.1) [Ministerul din Năuntru face cunoscut celor interesaţi
că se va ţine concurs pentru ocuparea postului vacant de ajutor al arhitectului oraşului Brăila]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 49.
Salariul va fi de lei 250 lunar.
12318	352	(198.1)
Publicaţie. Municipalitatea oraşului Brăila. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 338.
Se dă un nou termen de 6 luni proprietarilor de locuri virane din municipiu ca să clădească, căci altfel locurile vor fi vlndute la alte persoane.
12319	352	(498.1)
[Ştire despre incendiul de la Brăila, care a distrus
0	serie de prăvălii], — ROMÂNUL, II (1858), p. 93, col. I: Bucuresci, 27 Martie/8 Aprilie.
12320	352	(498.1)
[Ştire despre prefacerea „în cenuşă" a Brăilei]. — G.
TRANS., XXI (1858), p. 99, col. II: Novisimu.
12321	352	(498.1)
[Se anunţă că incendiul de la Brăila a produs pagube
în valoare de 80 000 de galbeni]. — G. TRANS., XXI
(1858), p. 119, col. II: Ţeara Românească şi Moldavia.
12322	352	(498.1)
[Ofis prin care Mihail Marghiloman este confirmat
prezident al municipalităţii din Brăila], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 225, col. I: Către Ministerul din năuntru. Vezi şi nr. 12544.
Bucureşti
12323	352	(498.1)
[Sfatul Orăşenesc din Bucureşti publică numărul
boilor şi vacilor tăiate pentru îndestularea Capitalei cu articolul cărnii pe anul 1850],—VEST. R., XVI (1851), p. 20.
Numărul total este de 29 860; se arată şi numărul vitelor tăiate n fiecare lună.
1
12324	352	(498.1)
[Stabilirea preţului	jimblei	şi	al	pîinii]. —	BULETIN
[Ţ. R.], 1851, p. 4, 44, 88, 120, 156, 191—192, 240, 280, 320, 387, 436: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
12325	352	(498.1)
[Se anunţă	că	se	va	ţine	licitaţie	pentru	300	lămpi,
ce vor înlocui 600 felinare cu care se iluminează parte din uliţele Capitalei].— BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 12: Sfatul Orăşenesc din Bucureşti.
12326	352	(498.1)
[Stabilirea preţului cărnii]. — BULETIN [Ţ. R.],
1851, p. 68, 156, 228, 312: Sfatul Orăşenesc din Bucureşti.
12327	352 (498.1) Reguli pentru construcţia pavagiului uliţii Mogoşoaei,
uliţii Eranţozească şi Caliţii pină la cotitura spre Mitropolie. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, supl. la nr. 32, p. 3—4.
Tot aci se publică şi condiţiile contractului pentru facerea pavajului.
12328	352 (498.1) [Departamentul din Năuntru anunţă că s-a întocmit
comisia „pentru cercetarea reclamaţiilor în privinţa locurilor luate la facerea şoselii Kiselef"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 138.
12329	352 (498.1) [Sfatul Orăşenesc din Bucureşti face cunoscut tuturor
proprietarilor din Capitală „de a pune în lucrare înşile astupatul găurilor ce se vor afla pe pavajul din naintea proprietăţii d-lor“]. — VEST. R., XVI (1851), p. 161.
12330	352	(498.1)
[Ştiri privind măsurile luate pentru îmbunătăţirea
pavajului din Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 192, col. I: Ţara Românească.
12331	352	(498.1)
[Departamentul din Năuntru anunţă că se vor cumpăra circa 3—4 000 chiledegrîu „spre aprovizionarea capitalei Bucureşti pentru viitoarea iarnă"]. — FOAEA SAT., VIII (1851), p. 67, col. II [circulara nr. 6126].
12332	352	(498.1)
[Articol despre amenajarea grădinii Cişmigiu din
Bucureşti], — ZIMBRUL, II (1851), p. 10—11: Ţara Românească.
Se arată lucrările efectuate sub cond ucerea doctorului Meyer pentru amenajarea grădinii şi vizita lui B. Ştirbei. — Traducere după Giumalul germană din Bucureşti / = Buhuresler Deutsche Zeitungl, din care anul 1851 lipseşte In colecţiile B.A.R.
12333	352	(498.1)
[Ştire despre opoziţia „reacţionarilor" din Bucureşti la pardosirea uliţelor], — G. TRANS., XIV (1851), p. 279, col. II: Bucureşti.
Ştire cuprinsă lntr-o corespondenţă.
12334	352	(498.1)
[Sfatul orăşenesc din Bucureşti anunţă că a prelungit termenul de „sloboda intrare in capitală a orice fel de cărămidă" pină la 15 octombrie 1851, după care dată se vor permite numai cărămizi după tiparul obşlitj.— VEST. R., XVI (1851), p. 242.
12335	352	(498.1)
[Sfatul orăşenesc din Bucureşti face cunoscut că nimeni „nu este slobod a întreprinde orice fel de lucrări de clădiri, reparaţii, împrejmuiri...", fără aprobarea Sfatului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 267—268.
665
www.dacoromanica.ro
352(498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1)
12336	352	(498.1)
[Poliţia Capitalei face cunoscut publicului „că, fără
ecsepţie de caracter sau condiţie, nimeni nu mai este volnic a mai fuma ţigări pe uliţile capitalei11]. — VEST. R., XVI (1851), p. 274.
Măsura este luată pentru „paza şi ferirea oraşului despre pri-niejdioaseleŢefecluri aleţ*elementului focului**.
12337	352	(498.1)
[Se fixează preţul jimblei şi al plinii], — VEST. R.,
XVI	(1851), p. 293—294: Consiliul municipal din Capitală.
12338	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
se stabilesc cîteva dispoziţii privitoare la alegerea prois-toşilor din oraşe], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 353; VEST. R., XVI (1851), p. 295.
Proestoşii aleşi, sub preşedin(ia vornicului oraşului, „vor alege pe staroşti, pe haham şi pe şase aleşi, din cei ce vor avea calităţile cerute şi se vor privi mai vrednici de credinţă obştii".
12339	352	(498.1)
[Adresa	Departamentului	din	Năuntru,	către	Poliţia
Capitalei, prin	care	face	apel	către	public	de a nu	rămine
nepăsător la „întimplătoarele focuri ce se ivesc în capitală", ci să vină in ajutorul „amploiaţilor poliţieneşti" şi fiecare casă să aibă „o cange, o doniţă şi un topor"]. — VEST. R., XVI (1851), p. 341.
12340	352	(498.1)
[Măsuri luate la Bucureşti în vederea stăvilirii peri'
colului de incendiu]. — G. TRAXS., XIV (1851), p. 387i col. II: Bucureşti, 18 Ncemv.
12341	352 (498.1) [Sfatul Orăşenesc din Bucureşti arată condiţiile ce
trebuie să îndeplinească clădirile povernelor sau fabricilor de rachiu]. —VEST. R., XVI (1851), supl. la nr. 89, p. 1.
12342	352 (498.1) [Sfatul Orăşenesc din Bucureşti hotărăşte printr-un
jurnal ca să se facă „un fel de lipie" care să se vîndă cu acelaşi preţ ca şi jimbla]. — VEST. R., XVI (1851), p. 377.
12343	353 (498.1) [Sfatul orăşenesc din Bucureşti face cunoscut că
fabricarea luminărilor pentru îndestularea Capitalei se va face tot de corporaţia lumînărarilor, cu seu dat de Sfat]. — BULETIN [T. R.], 1851, p. 387—388; VEST. R., XVI (1851), p. 333.
Preţul va fi dc lei doi, parale treizeci şi opt ocaua.
12344	352 (498.1) [Departamentul din Năuntru publică pedepsele ce se
vor aplica acelor persoane care fumează pe uliţele Capitalei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 402.
Măsura este luată fiindcă „s-au pricinuit mai multe nenorociri cu aprinderile ce s-au urmat". Pedepsele vor fi aplicate „fără ecsep-sie de caracter sau condiţie".
12345	352 (498.1) [Stabilirea preţului de vînzare al jimblei şi plinii]].—
BULETIN [T. R.], 1852, p. 12, 68, 114—115, 143—144, 195—196, 232,267—268, 304, 348, 388, 415—416: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
12346	352 (498.1) [Se anunţă din nou că se va da prin licitaţie facerea
drumurilor din grădina publică Cişmegiu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 22, 26.
666
12347	352 (498.1) [Sfatul orăşenesc din Bucureşti anunţă că Iasă libere
timp de un an fabricarea şi vînzarea luminărilor pentru a se putea obţine o îmbunătăţire a calităţii lor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 176.
12348	352	(498.1)
[Preţul cărnii stabilit de Sfatul orăşenesc din Bucureşti],
—	BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 188, 260, 300.
12349	352	(498.1)
[Se anunţă	scăderea preţului	cărnii de	către	Sfatul
orăşenesc	din	Bucureşti].— G.	TRANS.,	XV	(1852),
p. 179: col. II: Terra românească si Moldavia.
Se arată că de la Sf. Apostoli şi plnă In august se fixase preţul ocalei la 30 parale şi se observă că la Braşov preţul era 90 parale
ocaua!
12350	352	(498.1)
[Sfatul	Orăşenesc din Bucureşti anunţă	că vînzarea
cărnii rămine liberă pentru un an]. — VEST. R., XVII
(1852), p. 229.
S-a holărlt aceasta fiindcă corporaţia măcelarilor nu era In stare să aprovizioneze Capitala cu came bună.
12351	352 (498.1) [Se anunţă că se va ţine licilaţie pentru procurarea
unui număr de una sută canapele pentru grădina publică Cişmegiu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 209.
12352	352 (498.1)
[Se interzice	proprietarilor vecini	de	„a	deschide uşi
de intrare in grădina Cişmegiu, precum şi nici a face cineva din aceşti proprietari circiumă în toată coprin-derea din împregiurul grădinei"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 910: Departamentul din Năuntru.
12353	352 (498.1) Reguli privitoare la grădina publică de la Cişmegiu.
—	BULETIN	[T.	R.],	1852, p.	329—330;	VEST. R.,
XVII	(1852), p. 297.
Grădina va fi deschisă de la răsăritul soarelui plnă la 10 noaptea. Se interzice intrarea trăsurilor, călăreţilor, vitelor şi porcilor. Vlnzătorii dc alimente vor staţiona In afara grădinii.
12354	352	(498.1)
[Contractul încheiat de Anastasie Veruse pentru refacerea caldarimului din unele uliţe din Capitală].— BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 319—320.
12355	352	(498.1)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va
ţine licitaţie „pentru lucrarea nivelaţii pieţei teatrului celui nou şi a celor doă uliţe din lăturile lui, prin adăogirea pămînlului trebuincios în prezisă lucrare"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 257.
12356	352	(498.1)
[Se anunţă refacerea în întregime a „pardoselii" căii
Mogoşoaiei de Bucureşti]. — G. TRANS., XV (1852), p. 275: Terra românească si Moldavia.
12357	352	(498.1)
[Slarostia corporaţiei	brutarilor	anunţă	că are	nevoie
de 2500 chile grîu	şi	cheamă	pe	acei	care	au grîu	de vîn-
zare să aducă probe] — VEST. R., XVII (1852), p. 291.
Slăplnirca a Împrumutat acestei corporaţii suma de 8000 galbeni „ca să-şi pregătească din vreme o sumă de 2500 chile grlu, care va sta rezervă In magaziile stăplnirii de la Colentina, pentru timpul ernii şi al primăverii viitoare".
12358	352	(498.1)
[Sfatul Orăşenesc publică contractul încheiat cu
serdarul Lazăr Calenderoglu pentru îndestularea capi-
www.dacoromanica.ro
352(498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1)
talei Bucureşti şi judeţului Ilfov cu luminări de seu pe un an].— BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 379—380; VEST. R., XVII (1852), p. 345.
Se publică condiţiile acestui contract.
12359	352	(498.1)
[Măsuri pentru îmbunătăţirea fabricării luminărilor
la Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 89, p. 251: Ţara Românească.
Sfatul Orăşenesc anunţă că s-a Încheiat cu Lazăr Calenderoglu un contract de aprovizionare a oraşului Bucureşti şi judeţului Ilfov cu luminări de seu pe un an, Inccplnd de la 1 nov. 1852. După un număr din Gazeta Romdno-Germană din Bucureşti, care lipseşte din colecţiile B.A.R.
12360	352	(498.1)
[Se combat	afirmaţiile	unui	corespondent	al foii
„Ost-deutsche Post“ despre Tara Românească şi oraşul Bucureşti]. — G.	TRANS.,	XVI	(1853),	p.	44,	col. I:
Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
Corespondentul vorbise de murdăria Capitalei Ţării Româneşti de lipsa de apă din timpul verii şi de inundaţiile din timpul iernii, amintind In acelaşi timp de tendinţa boierilor munteni de a se Îndepărta de lux. Gazeta Transilvaniei acuză pe corespondentul foii germane că a crezut că va găsi In Principate „vreo Californiă**!
12361	352 (498.1) [Sfatul Orăşenesc din Bucureşti face cunoscut „că
nu este slobod nimeni de ori ce meserie să vinză sarea cu preţ mai urcat decît acele 12 parale ocaoa“], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Ianuarie 13, p. 8, col. II.
12362	352 (498.1) [Raportul Departamentului din Lăunlru în privinţa
construcţiei unui pavaj nou şi a unui canal pe uliţa Mogo-şoaiei din Bucureşti],—BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 6.
Raportul a fost aprobat In parte de domnitor şi anume s-a aprobat ca să se aducă de la Paris 12 maşini pentru fabricarea cărămizilor; pentru studii preliminare să se cumpere 50 de exemplare necolorate din planul Bucureştilor de Borozin şi să se exploateze cariera de piatră descoperită de inginerul Glieorghe Ruset pe un ostrov al Dunării. Raportul s-a făcut pe baza proiectului alcătuit de arhitecţii Orăscu şi Villacrosse.
12363	352 (498.1) [Preţul pîinii şi jimblei în anul 1853]. — BULETIN
[Ţ. R.], 1853, p. 8, 24, 32, 98, 138, 174—175, 202, 238, 275, 302: Sfatul Orăşenesc din Bucureşti.
12364	352 (498.1) [Se acordă brutarului Hagi Radu Ioan din mahalaua
Icoanei „carte de mazil şi asidot pe rămăşiţa vieţii sale“ pentru calitatea foarte bună de pîine fabricată şi dreaptă la greutate]. —BULETIN [T. R.], 1853, p. 30; VEST. R., XVIII (1853), p. 73.
Se publică raportul Departamentului din Năuntru şi rezoluţia domnească.
12365	352	(498.1)
[Fixarea preţului jimblei şi pîinii]. — VEST. ”R.,
XVIII	(1853), p. 74.
Preţ fixat de Sfatul Orăşenesc din Bucureşti Împreună cu corporaţia brutarilor.
12366	352	(498.1)
[Scăderea preţului maximal al pîinii în Bucureşti]»
— BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 89: Donaufurstenthumer.
S-a fixat la 16 parale ocaua plinea albă şi 10 parale cea de casă.
12367	352	(498.1)
[Ştire cu privire la preţul pîinii în Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 241: Donaufurstenthumer.
Plinea albă 16 parale ocaua, iar cea neagră, 10 parale.
12368	352 (498.1) [Ofisul domnesc, către Departamentul din Năuntru,
prin care Şlefanache Cechireli este orînduil „in foncţia de secretar şi traducător pe lingă d. Semine, inspectorul grădinilor publice, cu leafă de lei 300 pe lună“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 17 ; VEST. R., XVIII (1853), p.61—62.
12369	352 (498.1) [Legea privitoare la măluratul coşurilor din Capitală],
—	BULETIN [Ţ. R.], 1853, Mart. 6, p. 29—30.
Tot aci se publică şi jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar referitor la curăţatul coşurilor.
12370	352 (498.1) Condiţii după care are să urmeze lucrarea pavajului
şanţurilor drumului Filarel de la răspînliea Mitropolii de din dos şi pînă la podişcă. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Mart. 6, p. 32.
12371	352	(498.1)
[Se anunţă că se dă în licitaţie clădirea podului de
peste Dîmboviţa, la punctul dintre Grădina cu cai şi a lui Mimi]. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 49.
12372	352	(498.1)
[Se începe	construirea	unui	pod	peste	Dîmboviţa,
între Grădina	cu	cai	şi	Grădina	Castrişoaia]. — BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 101: Donaufurstenthumer.
12373	352	(498.1)
Observaţiile verbale date	de d.	Leon	Lalan	cu prilejul revizii făcută lucrării	caldirîmului	uliţii	Şerban
Vodă de către antreprenorul Anastase Veruse, în urma jelbii priimită la Sfat din partea proprietarilor respectivi.
—	BULETIN [Ţ. R ], 1853, p. 50.
12374	352	(498.1)
[împrumut pentru pavarea a 18 străzi noi din Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z.,	IX (1853),	p. 89:
Donaufurstenthumer.
Guvernul autorizează un Împrumut de 112 250 piaştri din fondurile Departamentului Finanţelor. Suma împrumutului va fi rambursată prin contribuţia proprietarilor de casă de pe acele străzi.
12375	352	(498.1)
[Ştiri despre pavarea unor uliţe din Bucureşti].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 114, 128, 134, 146, 214.
12376	352	(498.1)
[Măsuri de urbanistică la Bucureşti].—G. TRANS.,
XVI (1853), p. 71, col. II: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se arată că podul Mogoşoaiei „va căpăta pardoseală noaă şi un canal" şi că Bucureştii „se vor măsura şi nivela de nou".
12377	352	(498.1)
[Măsuri edilitare luate la Bucureşti].— G. TRANS.,
XVI (1853), p. 97, col. II: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a.
Se arată că guvernul Ţării Romăneşti luase măsuri pentru ţinerea In stare bună a pardoselii a 18 străzi, precum şi pentru crearea unui bulevard străjuit de arbori. Ştiri redate din Buletinul Oficial al Ţării Romăneşti.
12378	352	(498.1)
[Vornicia Capitalei face cunoscut că s-a săvîrşit lucrarea
foilor de alegători şi că au fost trimise slujbaşilor săi ca să le publice prin orice mijloace, ca fiecare cetăţean să ia cunoştinţă], — BULETIN [T. R.], 1853, p. 128; VEST. R., XVIII (i853), p. 161.
12379	352	(498.1)
Ecstract de condiţii despre darea prin contract a
clădirei de o capelă cu doă încăperi dependente ce sînt a se săvîrşi în vara aceasta la grădina Belu, prefăcută in cimitir. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 145.
667
www.dacoromanica.ro
352(498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1)
12380	352 (498.1) [Se anunţă licitaţie pentru construirea împrejmuirii
şi clădirilor necesare pentru un nou cimitir pe locul grădinii Bellu, în afară de bariera Beilicului]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 181: Donaufurstenthumer.
12381	352	(498.1)
[Raportul Sfatului orăşenesc al Capitalei privitor la
stabilirea preţului cărnii de vacă şi de oaie pe lunile iulie şi august]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 167.
12382	352	(498.1)
[Stabilirea preţului	cărnii	de	la	1	august pînă la 24
decembrie 1854 si de la această dată pînă la 1 august 1855],— BULETIN [T. R.], 1854, p. 234—235: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
12383	352	(498.1)
[Se anunţă că se dă prin licitaţie executarea lucrărilor
pentru îmbunătăţirea	malului	Dîmboviţei	din	maha-
laua Cărămidarii, „spre depărtarea inundaţiilor ce la fiecare umflare a rîului sufere acea parte de mahala"].
—	BULETIN [T. R.], 1853, p. 175; VEST. R„ XVIII
(1853), p. 208.'
Proiectul acestor lucrări a fost Întocmit de Vllacros şi Gilbert, mecanicul flntlnilor.
12384	352	(498.1)
[Se anunţă că se dau prin licitaţie lucrările de potrivire de pămlnt, aşternere cu nisip şi pietriş la intrările principale de la Cişmigiu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 205.
12385	352	(498.1)
[Lucrări penlru îmbunătăţirea grădinii Cişmigiu].
—	BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 243: Donaufurstenthumer.
12386	352	(498.1)
Grădina publică Ştirbeiu-Vodă. — VEST. R.,	XVIII
(1853), p. 265—266: Foileton.
Vizitatorul anonim arată cum In doi ani guvernul a făcut din acea baltă mocirloasă a Cişmigiului o grădină bine aranjată, Înfrumuseţată.
12387	’	352	(498.1)
[Jurnalul Sfatului orăşenesc din Capitală privitor la
fixarea preţului cărnii de vacă], — VEST. R., XVIII (1853), p. 209—210.
12388	352	(498.1)
[Preţurile oficiale ale cărnii şi pîinii de la 1 sept. 1853
pînă în primăvara anului 1854], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 281: Donaufurstenthumer.
12389	352	(498.1)
[Scumpirea preţului oficial al pîinii la Bucureşti].
—	BUKURESTER DT. Z„ IX (1853), p. 317: Donaufurstenthumer.
12390	352	(498.1)
[Poliţia Capitalei face cunoscut că vînzarea chibriturilor se face în viitor numai „în magherniţe de fier sau de lemn şi căptuşite cu fier, aşezate pe maidanuri şi pe lîngă gîrlă".
Măsura e luată ca să se evite incendiile.
12391	.	352 (498.1)
[Pentru a se preveni incendiile, păstrarea şi vînzarea chibriturilor se va face numai în anumite magazii]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 277, 281: Donaufurstenthumer.
12392	352 (498.1)
[Ioan Ioanid, „cap şi mădular" al corporaţiei bogasierilor şi al corpului comercial, către redactorul „Vestitorului"].— VEST. R., XVIII (1853), p. 241: Foileton.
Aduce mulţumiri, In numele corporaţiei, „înaltei oblăduiri", pentru modul grabnic cum a rost stins focul de la prăvălia bogasierului Dimitrie Hristea.
12393	352	(498.1)
[Secretariatul Statului face cunoscut că termenul
acordat prăvăliaşilor de a desface cu totul stocul de chibrituri ce se află în prăvăliile lor este de o lună]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 229.
In viitor se vor vinde numai pe maidanuri şi pe Ungă glrlă.
12394	352	(498.1)
[Poliţia Capitalei reaminteşte ordonanţa prin care
fumatul pe străzi este cu desăvîrşire oprit]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 369: Polizeiliche Verord-nungen.
12395	352	(498.1)
[Se anunţă că se va da prin licitaţie executarea „clă-
direi din nou a şoseli sistematice între barierile uliţi Mogoşoai şi Herăstrău"]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 225.
Se dau condiţiile.
12396	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care Gheorghe Popovici este numit secretar pe lîngă d. Semine, inspectorul grădinilor publice]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 269; VEST. R., XVIII (1853), p. 313.
In locul lui Ştefan Cechereli.
12397	352	(498.1)
[Sfatul Orăşenesc din Bucureşti face cunoscut că se simte nevoie de un număr mai mare de brutari decît cei aflaţi în fiinţă, iar cei care se vor ocupa cu această profesie vor avea înlesniri din partea Sfatului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 306; VEST. R., XVIII (1853), p. 351.
12398	352	(498.1)
[Sfatul orăşenesc din Bucureşti face cunoscut că este interzis de a se înfiinţa „magazii de lemne pentru vînzarea cu stînjinu" în cuprinsul ocolului întîi şi al doilea]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 320.
Se permite acest lucru In cuprinsul ocolului al treilea, unde terenurile au mai mari întinderi şi populaţia este mai rară.
12399	352	(498.1)
[Sfatul orăşenesc din Bucureşti fixează preţul luminărilor la 4 lei şi 14 parale], — VEST. R., XVIII (1853), p. 351.
Pentru intervalul 1 nov. 1853 — 1 nov. 1854.
12400	352	(498.1)
[Fixarea preţului jimblei şi al plinii], — BULETIN [T. R.], 1854, p. 2, 39, 71, 109—110, 131, 194, 266, 294, 362—363: Sfatul orăşenesc din Capitală.
12401	352	(498.1)
[Noul preţ al pîinii în Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z„ X (1854), p. 13, 45, 85, 153, col. I:	Donau-
furstenthumer.
sratul Administrativ al Ţării Româneşti II fixează la 18 parale ocaua pline albă şi 12,parale cea de casă. In martie, plinea de casă e scumpită la 14 parale ocaua; In mai: 20 parale plinea albă, 16 parale cea de casă.
668
www.dacoromanica.ro
352(498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1 )
12402	352 (498.1) [Sfatul orăşenesc din Bucureşti publică un tablou în
care se arată numărul boilor şi vacilor tăiate în cele 12 luni ale anului 1853]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 14.
Pentru Îndestularea locuitorilor Capitalei cu carne.
12403	352 (498.1) [Se publică raportul comisiei instituite pentru a cerceta starea hanurilor: Greci, Stavropoleos, Sf. Ioan, Sf. Ecaterina şi Constandin Vodă], — BULETIN [Ţ. R.], 1854,p. 10.
Comisia arată In ce stare se află clădirile ;i care anume părţi din corpurile lor trebuie dărlmate.
12404	352 (498.1) [Se iau măsuri pentru repararea pavajului din Bucureşti], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 53: Donaufurstenthumer.
Drept cauză a stricării lui se dă numărul prea mare al echipajelor particulare, precum şi cele 400 trăsuri de piaţă. Proprietarii de pe străzile ce se vor repara slnt datori să-şi achite partea ce le revine din costul acestor reparaţii. Contrariu, primăria va achita suma in locul lor, urmlnd ca să .şi-o recupereze apoi de la ei, împreună cu doblnzile legiuite.
12405	352	(498.1)
[Sfatul Orăşenesc din Bucureşti reaminteşte proprietarilor că în construcţiile lor trebuie să respecte regulamentul întocmit de specialişti, care s-a „obştit“ şi prin broşuri în toată Capitala], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 94.
12406	352	(498.1)
[Măsuri poliţieneşti pentru respectarea regulamentului
pentru noile clădiri în Bucureşti, elaborat după incendiul din 1847].	—BUKURESTER	DT.	Z., X	(1854),
p. 105: Donaufurstenthumer.
Ordonanţa magistratului Capitalei constată că prevederile acestuia slnt neglijate In noile construcţii.
12407	352	(498.1)
Jurnal încheeat de Ci-ta comisie tecnică în privinţa
regularisiri ceasornicilor a ceasornicarilor din capitala Bucureşti. —BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 157.
Ceasornicele se vor Îndrepta cu ajutorul unor table şi „după umbra de amiaz a ceasornicului de soare ce se află aşezat pe dealul Mitropolii".
12408	352	(498.1)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va
ţine licitaţie pentru a se da cu contract lucrările „ce mai sînt de făcut la simetieru de la grădina Belu spre a lui desăvîrşire“]—BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 161.
12409	352	(498.1)
[Sfatul orăşenesc din Bucureşti anunţă că începînd
din august fabricarea şi vînzarea jimblei şi a plinii vor fi libere şi că doritorii de a fabrica aceste articole să se înscrie la Sfat]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 202.
12410	352	(498.1)
[Se lasă	liberă fabricarea pîinii în Bucureşti]. — BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 227: Donaufurstenthumer.
Sub motivul de a înlesni aprovizionarea Capitalei cu pline, prin dezvoltarea concurenţei. Brutarii care slnt amatori să fabrice şi ei pline slnt avizaţi să se anunţe Ia magistratul oraşului, pentru a primi autorizaţii.
12411	352	(498.1)
Einige	Worte	tiber	das	Strassenpflaster in	Buku-
rest und dessen Verbesserung. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 285—287.
Atribuie reaua stare a străzilor şi a drumurilor lipsei de granit In Ţara Românească. Piatra întrebuinţată la pavarea străzilor e
cu totul improprie unui trafic intens. S-a propus ca să fie utilizată fie piatra ce se poate extrage dintr-o insulă pe Dunăre, In regiunea Moldovei, fie piatră de granit importată din străinătate, din Austria. Ambele prezintă neajunsuri. Autorul articolului propune pavajul cu asfalt, aşa cum s-a experimentat pe o scurtă porţiune, spre Teatrul Naţional. Avantajele asfaltării.
12412	352 (498.1) [Aga Costache Ioan Filipescu este orînduit vornic
de oraş în locul logofătului Costache Sutu demisionat].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 329, VEST. R., XIX
(1854), p. 341.
12413	352 (498.1) [Sfatul Orăşenesc din Bucureşti face cunoscut că a
încheiat un contract cu Maxim Gheociu ca să îndestuleze Capitala şi judeţul Ilfov cu luminări de seu, lucrate în forma celor de stearinâ]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 346; VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 80, p. 1.
Contracciul va primi un împrumut de 10000 galbeni de la Sfat şi va vinde luminările la preţul de lei 4, parale 14.
12414	352 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se face cunoscut că se va institui o comisie care va cerceta şi raporta asupra tuturor lucrărilor edilitare şi referitoare la aprovizionarea locuitorilor], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 361; VEST. R., XIX (1854), p. 373.
Membrii acestei comisii slnt: aga Poenaru, paharnicul Blţ-coveanu şi paharnicul Niţescu, care vor lucra zilnic sub preşedinţia prezidentului Sfatului Orăşenesc.
12415	352 (498.1) [Fixarea preţului jimblei şi al pîinii]. — BULETIN
[Ţ. R.], 1855, p. 2, 42, 75, 102—103, 139, 170, 211, 243, 314, 345, 346, 353, 377: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
12416	352 (498.1) [Departamentul din Năuntru anunţă că se va ţine
concurs pentru „cinci conductori de clasa l-a de pavaje, şi cinci conductori de clasa 2-a de clădiri'1, necesari la canţelaria tehnică de pe lîngă municipalitatea Capitalei].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 53.
Se arată şi materiile din care vor fi examinaţi.
12417	352 (498.1) [Măsurile luate de Departamentul din Năuntru „în
privinţa înnecăciunei ce suferă proprietăţile lăcuitorilor din mahalaoa Apostoli, din răvărsarea apelor Dîmboviţi"].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 62.
Potrivit rezoluţiei domneşti, proprietarii morilor slnt obligaţi să taie gheaţa şi treptat ce vine s-o pornească Ia vale.
12418	352 (498.1) [Publicaţie prin care se dau dispoziţii cu privire la
clădirea de case noi, la aruncarea gunoaielor în Dîmboviţa şi la salubritatea străzilor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855', p. 75 ; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 19, p. 1—2: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
12419	352 (498.1) [Sfatul orăşenesc din Bucureşti, „văzînd avansul ce
ia, din zi îh zi, preţul sării în această capitală", l-a fixat pentru luna aprilie la 12 parale ocaua, iar cea pisată la 14 parale], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 115; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 28, p. 1: Consiliul Municipal din Bucureşti.
12420	352 (498.1) [Sfatul orăşenesc din Bucureşti aduce la cunoştinţa
proprietarilor care doresc a clădi „ori în faţa uliţii sau şi în curte" că trebuie să însoţească cererile lor de un plan al poziţiei locului şi al clădirii şi, numai după verificare, „se va putea tolera lucrarea prin bilet"], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 117.
669
www.dacoromanica.ro
352(498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1)
12421	352 (498.1) [Se numeşte o comisie de şase membri ca să cerceteze
cauzele lipsei cărnii in Capitală şi să ia măsurile necesare de aprovizionare], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 161.
12422	352 (498.1) [Sfatul orăşenesc din Bucureşti reaminteşte fabricanţilor că preţul oficial al săpunului este de lei doi, parale douăzeci ocaua şi că nu au voie să-l vîndă mai scump]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 195.
12423	352	(498.1)
[Ofisul domnesc prin care se numeşte o comisie care
să cerceteze pricinile pentru care lipseşte în măcelării carnea şi de multe ori este stricată]. — VEST. R., XX
(1855), p. 161, col. I: Către Departamentul din Năuntru.
12424	352	(498.1)
[Publicaţie a poliţiei Bucureşti cu privire la măsurile
ce trebuie luate ca locuitorii să nu mai depoziteze în curte var nestins], — VEST. R., XX (1855), p. 169: Poliţia Capitalei Bucureşti.
12425	352	(498.1)
[Consiliul municipal din Bucureşti anunţă preţul
jimblei şi al pîinii în Capitală pentru luna iunie], — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 41, p. 1, col. II: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Preţul: 20 parale jimbla şi 14 parale plinea.
12426	352 (498.1) [Măsuri luate de Consiliul Municipal din Bucureşti
pentru ieftinirea zarzavaturilor], — VEST. R., XX (1855), supl. Ia nr. 50, p. 1: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Grădinarii pot veni să-şi vîndă zarzavaturile direct In piaţă, fiind scutiţi de chirie, dar slnt obligaţi a aduce o dovadă de la locuitorii din mahala că vlnd cu adevărat produsele grădinilor lor.
12427	352 (498.1) [Contractul încheiat între Consiliul Municipal din
Bucureşti şi Mihail Dimitriu cu privire la „cotăritul buţilor cu vinuri şi rachiuri"]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 45, p. 1.
Se stabilesc condiţiile cu care s-a acordat acest drept. Contractul este Însoţit de hotărlrea Consiliului Municipal din Bucureşti dată In acest scop.
12428	'	352 (498.1)
[Publicaţie prin care Consiliul municipal din Bucureşti face cunoscut preţul la care trebuie să se vîndă jimbla şi pîinea în Capitală, în cursul lunii iulie]. —VEST. R., XX (1855), p. 197, col. I.
Preţul este: pentru jimblă douăzeci de parale şi pentru pline patrusprezece parale.
12429	352	(498.1)
[Publicaţie referitoare la preţul de vinzare a cărnii de
miel în Capitală, în cursul lunii iulie]. — VEST. R., XX (1855), p. 209—210: Consiliul Municipal din Bucureşti. Preţul se stabileşte la 36 parale ocaua.
12430	352	(498.1)
[Se anunţă că se va da prin licitaţie „vînzarea peştelui din balta de la grădina publică Cişmigiu"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 209.
12431	352	(498.1)
[Contractul încheiat de Consiliul municipal din Bucureşti cu corporaţia măcelarilor pentru îndestularea Capitalei cu carne]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 246; VEST. R., XX (1855), p. 242.
Se publică condiţiile contractului, din care se vede şi preţul cărnii — 48 parale ocaua.
12432	352 (498.1) [Consiliul municipal din Bucureşti anunţă că se va
da prin licitaţie lucrarea „privitor la regularea numerotaţii caselor din Capitală"]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 259.
12433	352 (498.1) [Publicaţiile prin caro Poliţia capitalei Bucureşti dă
dispoziţii cu privire la depozitarea finului]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 65, p. 1, col. I: Poliţia Capitalei Bucureşti.
12434	352	(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti anunţă condiţiile
în care trebuie depuşi banii necesari pavajului]. — VEST. R., XX (1855), p. 261, col. I: Ştiri din luuntru.
Stnt obligaţi la aceasta toţi proprietarii Capitalei.
12435	352	(498.1)
[Poliţia capitalei Bucureşti face cunoscute măsurile
luate pentru stîrpirea dinilor]. — VEST. R., XX (1855), p. 298, col. I.
12436	352	(498.1)
[Poliţia oraşului Bucureşti face cunoscut proprietarilor de imobile că sînt obligaţi să-şi revizuiască sobele şi să cureţe coşurile, pentru a preveni incendiile în timpul iernii], — VEST. R., XX (1855), p. 301, col. II.
12437	352 (498.1) [Jurnalul Consiliului Municipal din Bucureşti, prin
care se stabilesc pedepsele pentru brutarii care nu fac pîine bună şi de greutatea hotărîtă]. — VEST. R., XX (1855), p. 310, col. II.
Se hotărăşte ca la prima abatere să li se confişte plinea şi să fie împărţită gratuit la populaţie, iar a doua oară, să li se aplice sancţiunile prevăzute de lege.
12438	352 (498.1) [Ofisul domnesc prin care se cere să fie supravegheaţi
de aproape brutarii la fabricarea pîinii şi să li se aplice pedeapsa cuvenită cînd se constată proasta calitate a acesteia]. — VEST. R., XX (1855), p. 315: Către Departamentul din Năuntru.
12439	352	(498.1)
[Ofis domnesc cu privire la condiţiile pe care trebuie
să le respecte Sfatul Orăşenesc la cumpărarea şi păstrarea griului necesar aprovizionării Capitalei]. — VEST. R., XX (1855), p. 315, col. I: Către Departamentul din Năuntru.
Cumpărarea trebuie făcută In prezenţa tuturor membrilor Sfatului, după ce doi din ei vor arăta In scris care este calitatea produsului.
12440	352	(498.1)
Tablă comparativă de cişniurile făcute pentru pîine
în trei osebite epoci. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 317.
Tabelă comparativă a preţului stabilit oficial, In anii 1843, 1848 şi 1855, pentru grlu, făină, tărlţe, pline şi jimblă.
12441	352	(498.1)
Cişniul pîini şi jimbli	făcut la	14	Iunie	1843	pe doă
chile grîu. — BULETIN	[Ţ. R.],	1855, p.	318.
Sub acest titlu se publică Întreaga calculaţie practică făcută pentru stabilirea oficială a preţului făinii, tărlţelor, plinii şi jimblei, de către comisia desemnată de Sfatul Orăşenesc din Bucureşti.
12442	352	(498.1)
Cişniul făcut în anul	1848 pe	doă	chile	grîu.	Jurnal.
— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 318—319.
Calculaţia practică a preţului oficial pentru făină, tărlţe, pline şi jimblă, de către comisia delegată de Sfatul Orăşenesc din Bucureşti.
670
www.dacoromanica.ro
52(498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1)
12443	352 (498.1)
Cişniul făcut în anul corent. Jurnal. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 319.
Calculaţia practici a preţului oficial pentru făină, tărlţe, pline şl Jimblă, tle către comisia delegată de Sfatul Orăşenesc din Bucureşti.
12444	352 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care se cere a se întocmi pe lîngă Eforia însărcinată cu aprovizionarea Capitalei cu grîu o „canţelarie pentru ţinerea unei contabilităţi acurate11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 325; VEST. R., XX (1855), p. 323.
12445	352 (498.1)
[Publicaţie privind curăţirea străzilor în Bucureşti]. — VEST. R., XX (1855), p. 329, col. II: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Consiliul municipal dă Poliţiei Capitalei 30 dc care, pentru a fi folosite Ia curăţirea străzilor.
12446	352	(498.1)
[Poliţia capitalei Bucureşti obligă pe proprietari să-şi facă în curte cîte o „tocitoare cu apă“]. — VEST. R., XX (1855), p. 337, col. I: Poliţia Capitalei Bucureşti.
Tocitoarele cu apă erau necesare pentru stingerea eventualelor incendii.
12447	352	(498.1)
[Consiliul Municipal	din	Bucureşti	anunţă	preţul
cărnii de bou şi vacă pentru lunile noiembrie, decembrie 1855 şi ianuarie 1856], — VEST. R., XX (1855), p. 345, col. I: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Preţul se stabileşte la 46 parale ocaua.
12448	352	(498.1)
[Ofisul domnesc prin	care	se	hotărăsc	noi	măsuri
pentru aprovizionarea cu	grîu	a	brutăriilor din	Bucu-
reşti], — VEST. R., XX (1855), p. 341: Către Departamentul din Năuntru.
Se iau aceste măsuri In urma ridicării preţului „plinii de a doua mină" de la 24 parale la 30 parale, de către unii brutari, şi se interzice această scumpire. — Text român şi francez.
12449	352	(498.1)
[Ştire cu privire la ieftinirea pîinii la Bucureşti]. — STEAOA, D., I (1855), p. 73—74: Tera Românească; ZIMBRUL, III (1855), p. 969—970: Ţara Românească.
Preţul plinii negre a fost scăzut de la 30 parale la 24 parale ocaua. Ieftinirea s-a făcut pe seama dublării taxei la export. De asemenea preţul făinii de păpuşoi a fost redus de la 24 la 14 parale ocaua.
12450	352	(498.1)
[Preţul cărnii stabilit de Consiliul municipal din Bucureşti]. — BULETIN	[Ţ.	R.],	1855,	p.	366;	VEST.
R., XX (1855), p. 353, col. I: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Din cauza greutăţilor de aprovizionare ale măcelarilor In timpul iernii, Consiliul aprobă urcarea preţului cărnii la 56 parale ocaua plnă la sflrşitul lunii ianuarie 1856.
12451	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care se face cunoscut că „se va întocmi o comisie pentru primirea şi controlul griului, făinii şi a mălaiului cumpărat pentru aprovizionarea capitalei"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p„ 373; VEST. R., XX (1855), p. 369.
Se arată care vor fi însărcinările acestei comisii.
12452	352 (498.1) [Informaţie despre măsurile luate pentru ieftinirea
pîinii la Bucureşti], — STEAOA D., I (1855), p. 122: Ţâra Românească.
Se arată că In acest scop a luat fiinţă un comitet. — După Buhuresler deutsche Zeilung, din care anul 1855 lipseşte ln colecţiile B.A.R.
12453	352 (498.1) [Ofisul domnesc prin care se repetă Departamentului
din Năuntru sarcina înfiinţării de brutării în Bucureşti].
—	VEST. R., XX (1855), p. 370—371.
Se trimite, ca exemplu, regulamentul brutăriei militare.
12454	352 (498.1) [Ofis privind noul preţ al pîinii în Bucureşti]. — VEST.
R., XX (1855), p. 373, col. I: Ofisuri domneşti.
Preţul se stabileşte plnă la nouă recoltă (plinea 26 parale, iar jimbla 40 parale).
12455	352 (498.1) [Publicaţie privind obligaţiile celor ce au luat cu
contract fabricarea luminărilor necesare oraşului Bucureşti şi judeţului Ilfov].—VEST. R., XX (1855), p. 378: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se dau amănunte asupra: calităţii, greutăţii, formei, preţului etc. pe care trebuie să le aibă luminările.
12456	352 (498.1) [Consiliul municipal din Bucureşti aduce la cunoştinţa
generală că în 1855 s-au tăiat pentru îndestularea publicului Capitalei cu carne un număr de 29 540 vite mari].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 14
Se arată numărul boilor şi vacilor tăiate pe fiecare lună.
12457	352	(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că
„dreptul cîntărirei în capitală şi împregiurul ei pe anul 1856 s-a vîndut cu contract d-lui Mihail Efstatescu“].
—	VEST. R., XXI (1856), p. 5—6.
Se dau condiţiile.
12458	352	(498.1)
[Jurnal al Consiliului municipal din Bucureşti prin
care se face cunoscut că brutarii, care fabrică pîine proastă şi cu lipsă la cîntar, vor fi aspru pedepsiţi]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 21—22.
12459	352	(498.1)
[Scurtă corespondenţă despre măsurile luate de poliţia
capitalei Bucureşti pentru îmbunătăţirea calităţii pîinii].
—	ZIMBRUL, IV (1856), nr. 45, p. 3, col. III: Bucureşti, 26 Ianuarie.
12460	352 (498.1) [Fixarea preţului cărnii], — BULETIN [Ţ. R.], 1856,
p. 42, 211, 330: Consiliul Municipal din Bucureşti; VEST. R., XXI (1856), p. 40, 68, 197, 216, 309, 363.
12461	352 (498.1) [Jurnalul Consiliului Municipal din Bucureşti privitor la fabricarea pîinii şi a jimblei]. — VEST. R., XXI
(1856), p. 43.
Stabileşte la 3000 chile cantitatea de grlu consumată pe lună ln Bucureşti. Corporaţia brutarilor este Îndatorată să respecte greutatea şi calitatea plinii.
12462	352 (498.1)
[Despre fabricarea unui singur fel de pîine în Bucureşti şi stabilirea preţului ei]. — VEST. R., XXI (1856), p. 45—46, supl. la nr. 16, p. 1.
671
15 - Bibliografia analitică - c. 959
www.dacoromanica.ro
352(498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352(498.1)
12463	352 (498.1) [Fixarea preţului plinii], — BULETIN [Ţ. R.], 1856.
p. 53—55, 71, 86—87, 347: Consiliul Municipal din Bucureşti.
12464	352	(498.1)
[Se anunţă scăderea preţului sării pentru Bucureşti
cu 5%].—VEST. R., XXI '(1856), supl. la nr. 16, p. 1, col. I: Anons.
12465	352	(498.1)
[Rezoluţia domnească prin care se arată că trebuie să
se ia straşnice măsuri pentru îngrădirea grădinii Ştirbei Vodă din partea fiecărui proprietar, în chip uniform]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 37.
12466	352	(498.1)
[Consiliul municipal din Bucureşti face cunoscut că
s-au fixat dimensiunile pe care trebuie să le aibă cărămizile pentru clădiri]. — BULETIN [Ţ. R. ], 1856, p. 63.
Se arată care stnt aceste dimensiuni.
12467	352 (498.1) [Poliţia Capitalei face cunoscut că se interzice de a
se mai clădi în faţa uliţelor de căpetenie, sau prin curţi, clăi de fin], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 71.
Această măsură este valabilă numai pentru ocolul I, pentru Celelalte ocoluri măsurile variază, fiind tnsotite de anumite obligaţii.
12468	352 (498.1) [Ştiri despre concesionarea aprovizionării Bucureştilor
cu pline], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 97: Donaufiirstenthumer.
Privilegiul e acordat lui Durând, pe 8 ani; el se obligă să instaleze o moară cu aburi şi o fabrică de pline.
12469	352 (498.1)
[Ofisul Departamentului din Năuntru prin care N. Gheorghescu este orînduit „în postul de conductor de clădiri pe lingă municipalitatea capitalei11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 105.
In locul lui Grigorle Ionescu.
12470	352	(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti anunţă că a oprit fabricarea lipiilor].—-VEST, R., XXI (1856), p. 123.
Motivele: calitatea lor proastă şi preţul lor prea mare.
12471	352	(498.1)
[Consiliul Municipal face cunoscut că se va ţine licitaţie pentru cumpărarea materialelor de la dărîmarea cişmelei numite Cişmeaua Roşie].—VEST. R., XXI (1856), p. 136, col. 1—2.
12472	352 (498.1)
Condiţiile contractului reconstrucţii pavajiului stra-dei Mogoşoaei. — VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 40,
p. 1—2.
Se publică condiţiile pe care trebuie să le tndeplinească antreprenorul care va executa această lucrare şi care va îngriji şi de curăţatul şi stropitul străzii.
12473	352 (498.1)
Listă de pavagele uliţilor ce se află în proastă stare din cuprinsul capitalei şi care urmează a se repara de către D-nii proprietari, fiind comunicaţia trăsurilor împiedicată. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 171; VEST. R„ XXI (1856), p. 160.
Dacă proprietarii nu vor repara pavajele din fata proprietăţii lor, atunci Consiliul municipal le va repara In contul lor.
12474	352 (498.1) „Loidul Peştii11 asupra Bucureştilor. — TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 104: Foileton.
Se redă o corespondenţă din foaia maghiară In care se Înfăţişau progresele edilitare ale Bucureştilor şi progresul tnregistrat,
In general, de către Ţara Românească sub conducerea lui Ştirbei-Vodă.
12475	352 (498.1) [Ministerul din Năuntru face cunoscut că se va ţine
licitaţie pentru a se da prin contract, pe durată de 4 ani, iluminarea oraşului Bucureşti „cu idrocarbură11]. — BULETIN, [Ţ. R.], (1856), p. 217..
12476	352 (498.1) Poliţia Capitalei Bucureşti. Publicaţie. — BULETIN
[Ţ. R.], 1855, p. 222; VEST. R., XXI (1856), p. 212.
Invită pe locuitori ca, „In Interesul sănătăţii oraşului", fiecare să-şi măture uliţa Înaintea casei, gunoiul de pe uliţe e va ridica „de carele Comisiilor", iar gunoiul din curţi se va ridica de orăşeni cu cheltuiala lor. — In Vestitorul Romdnesc text tn româneşte, franţuzeşte şi nemţeşte.
12477	352	(498.1)
[Consiliul municipal face cunoscut că oricine poate
să aducă şi să vîndă alimente la piaţă fără a plăti vreo taxă]. —VEST. R., XXI (1856), p. 215.
12478	352	(498.1)
[Consiliul municipal face cunoscut că s-a	hotărît
a nu se mai lua chirie de la negustorii din pieţele obşteşti, pentru a se putea scădea preţul cărnii şi al zarzavaturilor].—VEST. R., XXI (1856), p. 216.
12479	352	(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că
contractantul îndestulării Capitalei şi judeţului Ilfov cu luminări de seu a primit să scadă preţul lor cu opt parale din preţul hotărît prin contract şi să le vîndă cu lei 4, parale 32, ocaua]. — BULETIN [Ţ. R.],	1856,
p. 238.
12480	352	(498.1)
[Consiliul	municipal	din	Bucureşti	anunţă că	„se va
face licitaţie pentru luminarea capitalei cu idrocarbură“ şi „deosebit pentru cea cu unt de rapiţă“, iar „doritorii de a lua asupră-le cu contract zisa luminare" să se prezinte la această	licitaţie]. —	VEST.	R.,	XXI	(1856),	p. 260.
12481	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care se numesc patru membri ai Sfatului orăşenesc al Capitalei], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 293.
Se aprobă de asemenea ca Simeon Marcovicl să prezideze ma departe acest Sfat.
12482	352 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care Grigorie C. Cantacuzino este numit vornic al oraşului Bucureşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 289.
12483	352 (498.1)
[Regulile	pe	care	trebuie să	le	respecte	proprietarii
care vor să deschidă străzi noi pe proprietăţile lor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 294: Consiliul municipal din Bucureşti; VEST. R., XXI (1856), p. 282.
12484	352 (498.1)
[Se anunţă	că,	potrivit măsurilor	luate	de guvern,
s-a adunat din vreme aproape tot grîul trebuincios pentru ca să fie pîine destulă în timpul iernii în Capitală]. — VEST. R., XXI (1856), nr. 71, p. 281: Bucureşti.
672
www.dacoromanica.ro
352 (498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352 (498.1)
12485	352 (498.1) [Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că
S-a aprobat lipierilor din Capitală de a face şi de a vinde iarăşi lipii], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 302—303.
Se arată şi îndatoririle pe care trebuie să le îndeplinească.
12486	352 (498.1) [Consiliul municipal face cunoscut „că ori cine va
voi este slobod să lucreze pline numită nemţească sau săsească şi s-o vîndă cu orice preţ îi va da mîna“]. — VEST. R., XXI (1856), p. 315, col. I.
12487	352 (498.1) [Starostia corporaţiei brutarilor din Bucureşti anunţă
că are nevoie, pentru aprovizionarea Capitalei, de grîu de prima şi de a doua calitate],—VEST. R., XXI (1856), p. 348: Înştiinţări.
Pentru această aprovizionare a primit de la stăpinire un împrumut de 12 000 galbeni.
12488	352 (498.1) [Ştire despre avîntul luat de construcţia de locuinţe
în Bucureşti]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 322, col. I: Austria.
Informaţie redată după Wanderer.
12489	352 (498.1) [Cuvîntarea adresată caimacamului de prezidentul
Municipalităţii Capitalei, cu prilejul Anului Nou], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 2—3; VEST. R., XXII (1857), p. 6—7.
Se arată măsurile care au fost luate In cursul anului expirat pentru ieftinirea traiului; cere ca plinea şi carnea să fie lăsate libere la vinzare şi să se mărească contribuţiile indirecte pentru a se putea executa unele lucrări de pavare, salubritate etc.
12490	352	(498.1)
[Preţul	cărnii	stabilit	de	Consiliul	municipal din
Bucureşti] —BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 27, 59, 142—143, 203, 211, 219.
12491	352	(498.1)
[Preţul	pîinii	stabilit	de	Consiliul	municipal din
Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 123, 139, 240, 296, 315.
12492	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care se aprobă rînduirea lui Toader Anghelescu „în postul de căpitan la bariera Caliţii"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 125.
12493	352	(498.1)
[Se publică lista străzilor din Bucureşti ale căror pavaje trebuiesc	reparate]. — ANUNŢ.	R., IV (1857),
nr. 30, p. 3—4: Consiliul Municipal din Bucureşti.
12494	352	(498.1)
[Consiliu] municipal din Bucureşti face cunoscut că proprietarii nu pot face reparaţiile pavajului din faţa casei lor decît cu aprobarea Consiliului, iar proprietarii trebuie să aibă un bilet de voie]. — ANUNŢ. R., IV
(1857), nr. 42, p. 3.
S-a luat această măsură, fiindcă proprietarii reparau pavajul din faţa casei lor cu oameni nepricepuţi, care mai mult stricau In loc să repare pavajul.
12495	352	(498.1)
[Se anunţă că Vasile Paapa figurează cu cele mai multe voturi în alegerile municipale din Bucureşti].— CONCORDIA, I (1857), p. 150: Ştiri din întru.
12496	Ghica, Dimitrie	352 (498.1)
[Discursul rostit de..., prefectul poliţiei din Bucureşti,
cu ocazia alegerii Consiliului municipal].— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 102.
In discursul său prefectul poliţiei subliniază silinţele guvernului de a lărgi drepturile electorale ale locuitorilor Bucureştiului. Text român şi francez.
12497	352 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 10 iulie, despre
modul abuziv în care prefectul de poliţie, Dimitrie Ghica, îşi impusese alegerea ca prezident al Municipalităţii]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 231: Valachie.
12498	Ghika, D6m6trius	352 (498.1)
[Scrisoare de răspuns la corespondenţa publicată în
„L’fîtoile du Danube" din 1 august despre modul în care el îşi impusese alegerea ca preşedinte al Municipalităţii]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 252: Au Râdacteur.
Redacţia nu-şi Însuşeşte apărarea lui Gbica.
12499	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
pirin care Vasile Paapa este numit prezident al Municipalităţii Capitalei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 205.
în locul prinţului Dimitrie Ghica, demisionat.
12500	352	(498.1)
[Se anunţă că Vasilie Paapa a fost întărit, printr-un
ofis al caimacamului, în postul de preşedinte al Municipalităţii Capitalei şi că publicul a primit cu mulţumire această numire]. — CONCORDIA, I (1857), p.	157.
12501	352	(498.1)
Reguli pentru corporaţia brutarilor. — ANUNŢ. R.,
IV (1857), supl. la nr. 47, p. 1—2.
Regulile se referă atlt la brutarii care slnt Înscrişi In corporaţie, cit şi la fabricarea plinii şi la rezerva de făină pe care trebuie să o aibă brutăriile. Tot aci se publică şi jurnalul Consiliului Administrativ Extraordinar cu dispoziţii privitoare la fabricanţii de pline; text român şi francez.
12502	352 (498.1) [Consiliul municipal din Bucureşti anunţă că „vîn-
zarea cărnii de vite mărunte este slobodă"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 47, p. 3.
12503	352 (498.1) [Preţul luminărilor de categoria a Il-a, fixat de Consiliul Municipal din Bucureşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 191.
Patru lei şi zece parale ocaua.
12504	352	(498.1)
[Poliţia Capitalei face cunoscut că taxa fiacrelor s-a
fixat la doi sfanţi pe oră, „atît în zi de lucru cit şi sărbătoarea"].— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 68, p. 3.
12505	352	(498.1)
[Preţul peştelui fixat de Consiliul Municipal din Bucureşti], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 73, p. 3.
12506	352	(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti fixează noul preţ
al sării la 14 şi 16 parale ocaua]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 367.
12507	352	(498.1)
[Preţul luminărilor fixat de Consiliul Municipal din
Bucureşti].—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 80, p.	3.
12508	352	(498.1)
[Se acordă un termen fabricanţilor de săpun şi luminări de a strămuta fabricile lor din Capitală în afara ora-
673
www.dacoromanica.ro
352 (498.1)
şului]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 370: Consiliul Municipal din Bucureşti.
12509	352 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năun-
tru prin care Constantin Iliescu este numit preşedinte al Consiliului Municipal al Capitalei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 393.
In locul lui V. Paapa, demisionat.
12510	352 (498.1)
[Se anunţă	că	V.	Paapa	a	demisionat	din	postul său
de preşedinte al	Municipalităţii şi	în	locul lui	a	fost numit
Constantin Iliescu]. — NAŢIONALULU, I (1857), p. 3: Sciri din întru.
12511	352 (498.1) Cuvîntul rostit de D. Prezident al Municipalităţii
capitalei. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 2, p. 2; ROMÂNUL, II (1858), p. 8.
Elogiu la adresa domnitorului pentru sprijinul acordat Îmbunătăţirilor edilitare aduse Capitalei.
12512	352	(498.1)
[Publicaţie de licitaţie pentru dărîmarea clădirii vechi
de pe locul grădinii Cişmigiu, dinspre uliţa Belvedere]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 17: Ministerul din Năuntru.
12513	352	(498.1)
[Se anunţă licitaţia pentru pavarea a şapte străzi
învecinate cu bisericile Colţea, Scaunile, Batiştea, Oţe-tari şi Caimata]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 63: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se dă numele străzilor.
12514	352	(498.1)
[Ordonanţă cu privire la calitatea pîinii ce se fabrică
în Bucureşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 76: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se dă un avertisment brutarilor să respecte cişniul stabilit pentru lunile martie, aprilie şi mai, atlt pentru calitatea plinii cit şi pentru preţul ei.
12515	352 (498.1) [Ordonanţă cu privire la „regularea fabricării cărămizii, uniformă în dimensii"].— BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 76; col. III: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Fabricanţii de cărămizi sint invitaţi a respecta dimensiunile tip de fabricare a cărămizilor. Se indică aceste dimensiuni.
12516	352 (498.1 [Ordonanţă cu privire la preţul peştelui]. — BULETIN
[Ţ. R.], 1858, p. 82—83: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se precizează că pescarii sint obligaţi să respecte preţul stabilit In mod oficial şi se arată că cei ce vor vinde peştele cu preţuri mai mari vor fi aspru amendaţi. Un aviz similar se publică şi la 30 aprilie (p. 142 — 143).
12517	352 (498.1) [Ordonanţă cu privire la fabricarea luminărilor de
ceară], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 92, col. III: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Măsuri pentru prelntlmpinarea folosirii altor materii In afara cerii in fabricarea luminărilor.
12518	352 (498.1)
[Ordonanţă cu privire la repararea unor străzi din Bucureşti], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 103—104: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se publică lista celor 87 de străzi care trebuie reparate de către respectivii proprietari.
352 (498.1)
12519	352	(498.1)
[Publicaţie de licitaţie pentru „cositul erbii din gră-
dinele publice Kisilefu şi Cişmigiu1']. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 117, col. I: Ministerul din Năuntru.
12520	352	(498.1)
[Publicaţie de	licitaţie	pentru	construirea	unei florării
de zid la grădina	publică	Cişmigiu]. — BULETIN [Ţ.R.],
1858, p. 121, col. II: Ministerul din Năuntru.
12521	352	(498.1)
[Ordonanţă cu privire la aprovizionarea Capitalei cu
pîine şi carne]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 118—119: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se anunţă reintroducerea cişniului In vinzarea cărnii şi renunţarea la autorizarea liberei ei vinzări.
12522	352 (498.1) [Preţul cărnii stabilit de Consiliul Municipal din Bucureşti], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 134, col. III: Consiliul Municipal din Bucureşti; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 34, p. 3.
Se arată că Incepind de la 27 aprilie carnea de vacă se va vinde cu 68 parale ocaua; aceasta In urma renunţării la regimul libertăţii preţurilor şi a restabilirii cişniului.
12523	352 (498.1)
[Publicaţie	de licitaţie	pentru	construcţia	unei şosele
de la bariera Dobrotesii spre mănăstirea Văcăreşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 149, col. I: Ministerul din Năuntru.
12524	352 (498.1)
Luminarea	cu gaz.	—	ROMÂNUL,	II	(1858), p.
150—151.
Articol in care se arată avantajele pe care le-ar avea oraşul Bucureşti dacă ar primi oferta făcută recent pentru luminarea oraşului cu gaz. Se dă şi un tablou In care se indică consumul de gaz şi costul pe oră, semnallndu-se posibilitatea folosirii gazului şi la încălzit.
12525	352 (498.1) [Preţul cărnii stabilit de Consiliul Municipal din Bucureşti].— ANUNŢ. R., V (1858), nr. 63, p. 3—4, nr. 93, p. 3—4.
Ocaua de carne de vacă se va vinde in lunile august, septembrie şi octombrie cu 50 parale, In lunile noiembrie şi decembrie ocaua de carne se va vinde cu 40 parale.
12526	352 (498.1) [Preţul pîinii stabilit de Consiliul Municipal din Bucureşti],— ANUNŢ. R., V (1858), nr. 20, p. 3, nr. 44, p. 3—4.
Se anunţă preţul plinii la 20 parale ocaua pentru lunile martie, aprilie şi mai şi la 21 parale pentru luna iunie.
12527	352 (498.1)
[Ordonanţă	cu	privire	la	preţul	pîinii]. —	BULETIN
[Ţ.R.], 1858,	p.	206:	Consiliul	Municipal	din	Bucureşti;
ANUNŢ. R., V (1858), nr. 52, p. 4.
Se anunţă stabilirea cişniului plinii pe lunile iulie şi august la 22 parale ocaua.
12528	352 (498.1) [Preţul pîinii stabilit de Consiliul municipal din Bucureşti].— ANUNŢ. R., V (1858), nr. 70, p. 3.
Se anunţă preţul plinii pentru lunile septembrie, octombrie şi noiembrie la 26 parale ocaua.
12529	352 (498.1) [Ordonanţă cu privire la „împlinirea banilor pentru
datorie de pavagiu dela D-nii proprietari"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 171: Consiliul Municipal din Bucureşti
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
674
www.dacoromanica.ro
352 (498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352 (498.1)
12530	352 (498.1) [Ordonanţă cu privire la pavarea străzilor], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 174, col. I: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Pentru a se evita proastele reparaţii, se hotărăşte ca pietrarii să-şi la obligaţia întreţinerii străzilor reparate pe timp de un an.
12531	352	(498.1)
[Comunicat al Consiliului Municipal din Bucureşti cu
privire la preţul peştelui]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 215.
Se dau preţurile diferitelor categorii de peşte.
12532	352	(498.1)
[Ordonanţă cu privire la fabricanţii de pîine, care
nu-şi părăsesc obiceiul „de a scoate pîine lipsă din greutatea legală şi proastă la calitate"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 230; col. II; Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se anunţă că vinzătoril plinii de proastă calitate vor suferi aceeaşi pedeapsă ca şi fabricanţii ei.
12533	352	(498.1)
[Discuţie între C. A. Rosetti şi Consiliul Municipal din
Bucureşti în legătură cu lipsa cărnii de vită din ziua de 23 iulie], — ROMÂNUL, II (1858), p. 229, col. III, p. 233—234.
Se publică o scrisoare a Consiliului Municipal In care se afirmă că In acea zi lipsise o parte din cantitatea necesară de carne de pe piaţa Bucureştilor din pricină că se aruncase In Dîmboviţa carnea de calitate proastă pe care măcelarii o aduseseră ponlru . c-isniu". Rosetti adresează o scrisoare de răspuns recunoscind, i i imrle, afirmaţiile din scrisoarea Consiliului Municipal.
12534	352	(498.1)
[Se protestează contra felului dezorganizai şi lipsit
de răspundere în care se făceau construcţiile de case în Bucureşti]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 60, p. 239: Felurimi.
Articol scris cu prilejul unui accident de muncă pricinuit de neglijenţa antreprenorului respectivei construcţii.
12535	352 (498.1) [Consiliul Municipal din Bucureşti publică o listă de
clădiri de lemn, care se află în proastă stare, în ocolul culorii albastre, şi care vor fi dărîmate].— ANUNŢ. R., V (1858), nr. 93, p. 4.
12536	352 (498.1) [Ordonanţă cu privire la vînzarea cărnii de vacă]. —
BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 251: Consiliu] Municipal din Bucureşti.
Se anunţă stabilirea cişniului cărnii pe lunile august, seplem. brie şi octombrie la 50 parale ocaua.
12537	Serurie, Gr.	352	(498.1)
Către	Romani. — ROMÂNUL, II (1858), nr.	64, p.
256, col. II.
Apel pentru subscrieri In folosul ridicării unei fintlui arteziene In tlrgul Moşilor.
12538	Winterhalder	352	(498.1)
Suferinţele mici ale vieţii omeneşti. — ROMÂNUL,
II (1858), nr. 73, p. 291—292.
Despre micile suferinţe ale locuitorilor din Bucureşti (murdăria unor străzi, lipsa dc carne, lipsa de lumină pe străzi etc....) şj despre acelea ale unui ziarist bucureştean (lipsa de bani, colaboratori nepoftiţi etc....)
12539	352	(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că, potrivit hotărîrii Consiliului Administrativ, fabricarea şi vînzarea luminărilor de seu este liberă].— BULETIN
[Ţ.R.], 1858, supl. la nr. 83, p. 2—3; ANUNŢ. R., V
(1858), nr. 84, p. 3.
Cu condiţia ca toţi fabricanţii de luminări să se înscrie Intr-o condică a Sfatului Orăşenesc.
12540	352 (498.1) [Poliţia oraşului Bucureşti anunţă că a fixat un tarif
pentru curăţatul coşurilor]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 84, p. 2: Poliţia Capitalei.
Pentru 1 coş la casa cu 1 etaj se vor plăti 12 parale, pentru casa cu 2 etaje 21 parale, pentru casa cu trei etaje 30 parale şi pentru casa cu 4 etaje 45 parale.
12541	352 (498.1) [Ordonanţă cu privire la îndestularea locuitorilor Capitalei cu came de vită]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 362—363: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se arată cum s-a ajuns la cişniul stabilit pentru lunile noiembrie, decembrie şi ianuarie, la vînzarea cărnii. Cişniul este de 40 parale ocaua.
12542	352 (498.1) [Ordonanţă cu privire la preţul de vînzare a plinii].—
BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 387, col. II: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se anunţă stabilirea cişniului plinii pentru lunile decembrie, ianuarie şl februarie la 26 parale ocaua.
12543	352 (498.1) [Publicaţie prin care se anunţă că s-a eliberat lui
Bosel şi Guier autorizaţie pentru introducerea unui sistem mai perfect pentru măluralul coşurilor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 409, col. 111: Ministerul din Năuntru.
12544	352 (498.1) [Se face cunoscut că, în urma alegerilor şi aprobării
caimacamului, Mihail Marghiloman a fost confirmat preşedinte la Municipalitatea Brăila]. — NAŢIONALULC, I (1858), p. 260: Acte oficiale.
Vezi nr. 12 322.
12545	352 (498.1)
[Ofisul caimacamului	către	Departamentul	din Năun-
tru prin care Ghiţă Chirculescu este întărit prezident la maghistratul de la Buzău]. — BULETIN [T.R.], 1856, p. 389.
12546	352 (498.1)
Jurnalul	Municipalităţii	Oraşului	Buzău,	anul 1857
Iunie 28. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, supl. la nr. 60, p. 2.
Se arată că armatele austriece au făcut foarte mari stricăciuni la Împrejmuirile caselor, şi stnt poftiţi toţi proprietarii de locuri nelmprejmuitc să le Imprcjmuiască In termen de un an.
12547	352	(498.1)
[Ofis prin care Ghiţă Dăscălescu este confirmat prezident al Municipalităţii oraşului Buzău]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 245, col. I: Către Ministerul din năuntru.
12548	352	(498.1)
[Se anunţă că salul Calafat a fost cumpărat de stal,
fiind transformat în „peaţă de comerţ"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 191: Novitale din Năuntru.
Informaţie dată după Gazeta Germană din Bucureşti [= Bu-huresler dl. Zeitung], care are multe lipsuri pe anul 1852 In colecţia B.A.R. — Text român şi francez.
12549	352	(498.1)
[Informaţii despre cumpărarea salului Calafat, devenit port însemnat la Dunăre, de către guvernul Ţării Româneşti, de la mănăstirea Sf. Dumitru din Craiova].— G. TRANS., XV (1852), p. 235, col. II: Terra Românească si Moldavia.
675
www.dacoromanica.ro
352 (498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA. COMUNALA
352 (498.1)
12550	352 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care Iosif Abramovici este întărit în postul de prezident la maghistratul oraşului Calafat]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 121
12551	352 (498.1) [Departamentul din Năuntru dă ordin ca să se mute
abatorul din centrul oraşului Caracall. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 181: Donaufurstenthumer.
Vitele se tăiau In piaţa din mijlocul oraşului, iar resturile de slnge şi carne rămlneau pe loc, amenintlnd grav sănătatea orăşenilor.
12552	352	(498.1)
[Ofisul	caimacamului	către	Departamentul din	Năuntru prin care	paharnicul	Andrei	Prijbeanu	este	întărit
prezident Ia maghistratul oraşului Caracal]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 309.
12553	352	(498.1)
[Ofis prin care Andrei Prijbeanu este confirmat prezident al municipalităţii oraşului Caracal]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 229, col. I: Către Ministerul din năuntru.
12554	352	(498.1)
[Hrisovul domnesc pentru emancipajia oraşului Călăraşi, care a luat numele de Ştirbeiu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, Fevr. 27, p. 22—23.
Se arată şi Întinderea „ocolului general al oraşului Ştirbeiu'*, precum şi „condiţiile Întocmirii acestui oraş". Hrisovul este dat la 24 septembrie 1852.
Vezi şi fişele privitoare la oraşul Ştirbei.
12555	352	(498.1)
[Informaţie despre oraşul Călăraşi, care devine oraş
liber şi sediul ocîrmuirii Ialomiţa, prin vînzarea unor bunuri de 250 000 piaştri, plătiţi Eforiei spitalului Colţea, proprietara oraşului]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 69: Donaufurstenthumer.
12556	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care Ioan Vasiliu este întărit prezident la municipalitatea oraşului Călăraşi]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 229.
12557	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care se întăreşte serdarul Mihalache Ciocuzeanu prezident la maghistratul din Cerneţi]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 213.
12558	352 (498.1) [Ofis prin care Grigore Miculescu este numit prezident al maghistratului Cerneţilor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 169, col. I: Către Ministerul din Năuntru.
12559	352 (498.1)
[Ştire despre	un incendiu	în	oraşul	Cerneţi]. — ROMÂ-
NUL, II (1858), p. 113, col. I: Bucuresci 14/26 Aprilie.
12560	352 (498.1)
[Ofisul	caimacamului	către	Departamentul din Năun-
tru prin care Petrache Crasan este întărit prezident la municipalitatea oraşului Cîmpulung], — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 213.
12561	352 (498.1)
[Ofis prin care Gheorghe Ghermănescu este confirmat rezident al municipalităţii oraşului Cîmpulung]. —- BULE-IN [Ţ.R.], 1858, p. 225, col. I: Către Ministerul din năuntru.
676
12562	G[h]impescu, Ioan	352 (498.1)
Păstorul evangelic. Sfinţii sale Arhiereului Evantias
Ioanichie. — ROMÂNUL, II (1858), p. 227.
Autorul	elogiază	persoana	egumenului	mănăstirii	Clmpu-
lung-Muscel pentru activitatea depusă in scopul reorganizării mănăstirii şi pentru Înfrumuseţarea oraşului Cîmpulung prlntr-o grădină publică. In acelaşi articol, autorul dă amănunte cu privire la construirea unui drum Clmpulung-Braşov de către inginerul Fabian.
12563	352	(498.1)
[Se anunţă	că,	în	urma alegerilor	şi	aprobării	caima-
camului, a fost confirmat preşedinte al municipalităţii din Cîmpulung Gheorghe Ghermănescu]. — NAŢIONA-LULtJ, I (1858), p. 260: Acte oficiale.
12564	352	(498.1)
[Articol în legătură cu orăşelul şi portul Constanţa], —
PATRIA [Bucureşti], I (1855), p. 282: (Corr. part. a Presseî d’Orientu) Kiustenge 9 Septembre.
Se descrie starea localităţii Kiustenge (Constanţa de azi) cu doi ani Înainte. Războiul ruso-turc a transformat-o In ruine. Se evocă pe scurt Înflorirea Dobrogei sub romani, dovedită prin ruinele rămase. Guvernul francez a Înţeles Însemnătatea oraşului şi a trimis ingineri, care au Început lucrarea unei şosele Kiustenge-Rassova, de 1 a care se aşteaptă o mare Înlesnire pentru comerţ.
12565	352 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care logofătul Dimilrie Haralambie este întărit prezident al maghistratului Craiova]. — BULETIN [T.R.], 1853, p. 189.
12566	352 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năun'
tru prin care maiorul Ioan Greceanu este întărit prezi" dent la municipalitatea oraşului Craiova]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 205.
12567	352	(498.1)
[Ofis prin care pitarul Ioan Socolescu este rînduit
prezident la magistratul oraşului Craiova]. — BULETIN [T.R.], 1858, p. 365, col. I: Către Ministerul din năuntru.
12568	352	(498.1)
[Ofis domnesc către Departamentul din Năuntru, prin
care Augustin Petrescu este întărit prezident la maghistratul din Curtea de Argeş]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855,
p. 206.
12569	352	(498.1)
[„La Focşanii romaneşti	s-au	întîmplat	un foc grozav
care a pustiit tot oraşul"]. — VEST. R., XIX (1854),
p. 108.
12570	352	(498.1)
[Ştiri despre un incendiu	care	a	distrus	partea mun-
teană a oraşului Focşani]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 114: Din cămpulu resboiului.
12571	352	(498.1)
[Rezoluţia domnului, pe raportul Departamentului
din Năuntru, cu privire la focul ce a distrus trei părţi din oraşul Focşani, în anul 1854],—VEST. R., XX (1855), p. 89, col. I: Noutăţi din lăuntru.
Se hotărăşte ca Sfatul Administrativ Extraordinar să ia aceleaşi măsuri pe care le-a luat cu ocazia focului din Bucureşti din anul 1847.
12572	P***	352	(498.1)
O călătorie. — PREDICATORULtJ, II (1858), p. 41—
46: Foileton.
Autorul descrie ruina In care se afla oraşul Focşani in urma focului care-1 pustiise. Descrie apoi starea mizerabilă a bisericii
www.dacoromanica.ro
352 (493.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352 (498.1)
principale din oraş, aflată In cartierul boieresc. Relatează conversaţia cu un preot, care explică starea ei prin lipsa de credinţă a boierimii.
12573	352 (498.1) [Ofis prin care Mihalache Ionescu este confirmat prezident al municipalităţii oraşului Focşani]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 293, col. I: Către Ministerul din năuntru.
12574	352 (498.1) [Jalba locuitorilor şi neguţătorilor oraşului Giurgiu
prin care cer aprobarea domnească ca să ridice un monument în partea oraşului care a scăpat de inundaţii prin barajul făcut]. —BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 369—370.
Se publică şi rezoluţia domnească, prin care se Însărcinează o comisie care să dea sumei adunate „o destinaţie folositoare oraşului".
12575	352 (498.1) [Departamentul din Năuntru aduce la cunoştinţa acelor proprietari, care au cumpărat locuri, la formarea oraşului Giurghiu, cu un preţ foarte ieftin şi n-au ridicat pină acum binale, că, dacă pînă la Sf. Gheorghe 1853 nu vor clădi pe acele locuri, va autoriza pe magistrat „ca să le vînză către alţi doritori şi banii să se verse în casă-i după orînduială"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 299.
12576	352 (498.1) [Comunicatul Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti prin care anunţă pe deţinătorii de locuri de casă la Giurgiu să-şi ridice neîntîrziat locuinţele]. — G. TRANS., XV (1852), p. 275, col. I.
Se roproduce acest comunicat, comentlndu-se favorabil.
12577	352	(498.1)
[Despre	inaugurarea	unei	noi	pieţe	din	tirgul Giur-
giu].—VEST. R., XVII (1852), p. 405.
Corespondenta unul abonat.
12578	352	(498.1)
[Măsuri de ordin edilitar în Giurgiu]. — BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 237: Donaufurstenthiimer.
Guvernul decide ca să se dea un ultim termen de patru luni acelora care, conform noului plan edilitar al Giurgiului, au cumpărat din loturile publice cu condiţia ca să clădească pe ele clădiri de utilitate publică sau particulară.
12579	352	(498.1)
[Ministerul	din	Năuntru	face	cunoscut	că	aprobă hotă-
rîrea consiliului municipal din oraşul Giurgiu „de a nu se mai clădi magazii de bucate pe uliţele principale ale acestui oraş]. —BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 265; VEST. R., XXI (1856), p. 253.
Clădirile ridicate contrar acestei hotărlrl vor fi dărimate şl proprietarii vor fi supuşi la ştrar.
12580	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care Dimitrie Mihăescu este întărit prezident al maghistratului oraşului Giurgiu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 181.
12581	352	(498.1)
[Ofis prin care Ioan Mihăescu este confirmat	prezi-
dent al municipalităţii oraşului Giurgiu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 293, col. I: Către Ministerul din năuntru.
12582	352	(498.1)
Copie de pe transacţia făcută între comisia orinduită
din partea Mării Sale Prinţului Alecsandru Ghica şi comi-siea deputaţilor orînduiţi din partea cumpărătorilor de locuri ohavnice. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 81—82, 93—94.
S-a cumpărat o parte din moşia Olteniţa a lui Alex. Ghica spre a se forma un oraş slobod; tot aci se publică şi un raport al Depar-
tamentului din Năuntru privitor la această chestiune şl rezoluţia domnească.
12583	352	(498.1)
[Ştire despre	înfiinţarea	oraşului	Olteniţa pe	moşia
principelui Alex. Ghica].— G. TRANS., XVI (1853), p. 137, col. I: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a.
Se arată că Ghica renunţase la drepturile sale de proprietate asupra teritoriului	noului	oraş.	Ştire	redată	după	Buletinul	Oficial.
12584	352	(498.1)
[înştiinţare către cei ce au cumpărat locuri în slobodul oraş Olteniţa], — VEST. R., XVIII (1853), p. 148.
Se face cunoscut atlt celor care s-au Înscris pe lista cumpărătorilor, cit şi celor care au dat arvune pentru locuri ohabnice In oraşul Olteniţa, ce se Înfiinţează pe o parte din moşia Olteniţa a prinţului Alex. D. Ghica, că se pot prezenta pentru a primi locurile şi actele In stăplnire.
12585	352 (498.1) [Casa prinţului Alexandru Ghica aduce la cunoştinţa
cumpărătorilor de locuri de case şi magazii din noul oraş Olteniţa, care au dat numai arvună, să se prezinte să achite suma hotărîtă şi să primească biletele de slăpînire legalizate]. — VEST. R., XXI (1856), p. 228.
Dacă cumpărătorii nu vor achita sumele In termen de 2 luni locurile vor fi vlndute altor persoane.
12586	352 (498.1) [Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru clădirile necesare direcţiei carantinei, comandaturii corpului de gardă şi direcţiei portului Olteniţa]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 145: Ministerul din Năuntru.
După planul Întocmit de arhitectul Fii, această lucrare este preţuită la lei 145 657.
12587	352	(498.1)
[Ofisul	caimacamului către	Departamentul	din	Năun-
tru prin care Panait Davidoglu este întărit prezident la maghistratul oraşului Olteniţa]. — BULETIN [T.R.],
1857,	p. 181.
12588	352	(498.1)
[Ofis prin care Panait Davidoglu este confirmat prezident al municipalităţii Olteniţa]. — BULETIN [Ţ.R.],
1858,	p. 245: Către Ministerul din năuntru.
12589	352	(498.1)
[Donaţia	făcută	de	polcovniceasa	Anica	Angliei pe
seama grădinii publice ce urmează a se înfiinţa lîngă oraşul Piteşti]. —VEST. R., XVII (1852), p. 253: Departamentul din Năuntru.
Donează cinci pogoane din proprietatea pe care o are In devălmăşie cu serdarul Ştefan Jianu, Ungă oraşul Piteşti.
12590	352	(498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	din	Năuntru
prin care	serdarul Costache Vărzarul este	întărit prezi-
dent al maghistrat'ilui din Piteşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 181.
12591	352	(498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	din	Năuntru
prin care serdarul Costache Vârzaru este întărit prezident la maghistratul din Piteşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855,
p. 206.
12592	352	(498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	din	Năuntru
prin care paharnicul Mihail Berindeiă este întărit in postul de prezident la maghistratul din Piteşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 269.
677
www.dacoromanica.ro
352 (493.1)
AbMÎNISTRAtlE LOCALA, COMUNALA
352 (498.1)
12593	352 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năun-
tru prin care Ghiţă Enescu este întărit prezident la municipalitatea din Piteşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 209.
12594	352 (498.1) [Ofis prin care Gheorghe Papadopolu este rînduit prezident al municipalităţii oraşului Piteşti, în locul paharnicului Ghiţă Enescu, depărtat din post]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 409, col. II.
12595	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care serdarul Costache Şişman este întărit prezident al maghistratului din Ploieşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 181.
12596	352	(498.1)
[Ofis domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care pitarul Nicolae Dimitriadis este întărit prezident la maghistratul din Ploieşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855,
p. 206.
12597	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care Teodor Stoian esle întărit prezident la magliis-tratul din Ploieşti], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 389.
12598	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care Ioan Baldovin este întărit prezident la municipalitatea din Ploieşti], — BULETIN [Ţ.R.],	1857,
p. 209.
12599	352 (498.1) [Ofis prin care Grigore Nicoară este confirmat prezident al municipalităţii oraşului Rîmnicu-Sărat], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, 'p. 301, col. I: Către Ministerul din năuntru.
12600	352 (498.1) [Arhimandritul Ioanichie, egumenul mănăstirii Hurezul, a donat 10 000 lei la subscripţia ce s-a făcut pentru înfiinţarea a patru finlîni în oraşul Rîmnicu-Vîlcea], — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 285.
12601	■	352 (498.1)
[Lista locuitorilor	din	oraşul	Rîmnic	care	au contribuit pentru	cumpărarea	unei	tulumbe],	—	BULETIN
[Ţ.R.], 1854, p. 305.
12602	352 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care pitarul Zisu Dumitrescu este întărit în postul de prezident al maghistratului oraşului Rîmnicul-Vilcii], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 365—366.
12603	352	(498.1)
[Ofisul	caimacamului	către	Departamentul din	Năuntru prin care	pitarul	Ioan	Oromoglu	este	întărit	prezi-
dent la maghistratul Rîmnicul Vîlcii], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 309.
12604	352	(498.1)
[Ofis prin care Anastasie Boicescu este confirmat prezident al municipalităţii oraşului Rîmnicul Vîlcii]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858,’p. 225, col. I: Către Ministerul din năuntru; NAŢIONALULO, I (1858), p. 260: Acte oficiale.
12605	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care pitarul Costache I. Deleanu este întărit prezident al maghistratului oraşului Slatina], — BULETIN Ţ.R.], 1853, p. 185.
12606	352 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care Costache Dimitriu este întărit în postul de prezident al maghistratului din Slatina]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 293.
12607	352 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care Ioan Popescu este întărit în postul de prezident la municipalitatea oraşului Slatina]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 217.
12608	352 (498.1) [Ofis domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care pitarul Ioan Vasiliu este orînduit „prezedcnt al maghistratului oraşului Ştirbeiu11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 17.
12609	352 (498.1) [Raportul Departamentului din Năuntru privitor la
activitatea cirmuilorului de Ialomiţa, Gheorghe Lenş].— VEST. R., XVIII (1853), p. 121.
A contribuit la stirpirca tllhiriilor, „a stabilit spital pentru ares-tanti şi spiţerie In oraşul Ştirbeiul", a contribuit la Înfrumuseţarea acestui oraş.
12610	352 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care Costache Mallezeanu esle întărit prezident la maghislralul din „oraşul Ştirbeiul**]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 213.
12611	352 (498.1) [Ministerul din Năuntru face cunoscut că pentru oraşul Ştirbei este nevoie de un conductor tehnic care să aibă cunoştinţe teoretice si practice de inginerie]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 49.
Vezi şi fişele privitoare la oraşul Călăraşi.
12612	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care serdarul Sache Poroineanu este întărit prezident al maghistratului din Tirgovişte]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 181.
12613	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care Mihail Drăghiceanu este întărit prezident la maghistratul din Tirgovişte], — BULETIN [Ţ.R.], 1855,
p. 206.
12614	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care Sache Poroineanu este întărit prezident la municipalitatea din Tirgovişte], — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p, 209.
12615	352	(498.1)
[Ofis domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care serdarul Costache Mihuleţ este întărit prezident al maghistratului din Tîrgu-Jiului].— BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 181.
12616	352	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care serdarul C. Stancovici este întărit în postul de prezident la maghistratul din oraşul Tîrgu-Jiului [greşit: Turnu]]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 289.
12617	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care Tănase Stănciulescu este întărit prezident la municipalitatea oraşului Tîrgu-Jiului], — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 213.
678
www.dacoromanica.ro
352 (498.1)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
342 (498.3)
12618	352 (498.1)
[Guvernul turc a declarat Tulcea „port-franco pentru
50 ani"]. — ANUNQATORUL, IV (1856), p. 205: Galaţi.
Cei ce se vor aşeza Ia Tulcea „vor primi pămlnt şi lemne pentru a-şi construi case fără nici o plată".
12619	352 (498.1)
[Departamentul din Năunlru acordă un nou termen
de 18 luni acelor persoane care au cumpărat „locurile ce au fost hotărîle pentru formarea oraşului Turnu Măgu-relile din judeţul Teleorman"]. — BULETIN [T.R.], 1856, p. 62.
In acest interval proprietarii locurilor trebuie să clădească binale sau să lmprejmuiască locurile.
12620	352	(498.1)
[Ofis prin care Ghiţă Sloenescu este confirmat prezident al municipalităţii oraşului Turnu-Măgurele], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 225, col. I: Către Ministerul din Năuntru.
12621	352	(498.1)
[Se anunţă că, in urma alegerilor şi aprobării caimacamului, a fost confirmat preşedinte la municipalitatea din Turnu d. Ghiţă Stoenescu]. — NAŢIONALUL0, I (1858), p. 260: Acte oficiale.
12622	352	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năunlru prin care serdarul Toma Ipceanu este întărit prezident la maghistratul de la Severin]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 309.
(498.3)	MOLDOVA (In ordinea alfabetică a localităţilor)
12623	352 (498.3)
[Publicaţie prin care se anunţă că eforiile sau sfaturile municipale se vor numi pe viitor: sfaturi orăşeneşti].— BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 54, col. I: Departamentul trebilor din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 63: Novitale din năuntru.
12624	352 (498.3)
Legiuire pentru reparaţia uliţilor de prin foburgurile politiilor, votată de Divanul obştesefi şi întărită de Prea I. Domnu prin ofisul sub No. 39 din 7 Maî 1851. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 199, col. II; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 200, col. I.
12625	352	(498.3)
[Adresa Consiliului Municipal din Iaşi adresată domnitorului cu prilejul zilei sale onomastice]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 213: Iaşii.
Se cere sprijinul domnitorului in restaurarea eforiilor orăşeneşti In drepturile lor şi a creditului, de care are marc trebuinţă Înflorirea comerţului. Tot aci se publică răspunsul domnitorului.
12626	352	(498.3)
[Articol prilejuit de alegerile municipale ce urmează să se ţină în ziua de 1 noiembrie în oraşele Moldovei pentru consiliile municipale]. — STEAOA D., I (1855), p. 46—47: Iaşii 27 oct.; ZIMBRUL, III (1855), p. 917—919.
Aceste alegeri se ţin pentru prima dată In Moldova, iar boierii şi negustorii care participă slnt sfătuiţi să depună toată seriozitatea cuvenită. Despre	importanţa	unor	alegeri	comunale. —	In Zimbrul slnt omise	două	rlnduri	referitoare	la	prevederile	Regula-
mentului organic, care cuprindeau „sistemul machiavelic divide et lmpera".
12627	352 (498.3) [înştiinţarea Departamentului din lăuntru al Moldovei referitoare la „contractele Eforiilor pentru eratul rachiului"]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 305, col. I: Departamentul din lăuntru.
Precizări în privinţa gradului'de tărie al băuturilor.
12628	352 (498.3) [Publicaţie referitoare la măsurile luate pentru îmbunătăţirea aprovizionării oraşelor, îndeosebi cu pîine]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 303—304: Departamentul din Năuntru.
Text român şi francez.
12629	352 (498.3) [Ofisul caimacamului Moldovei cu privire la rinduirea
revizorilor, la încheierea bugetelor municipale şi la îndatorirea dregătorilor], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 409: Departamentul din lăuntru.
12630	352	(498.3)
[Amendament la propunerea cu privire la răscumpărarea boierescului şi înfiinţarea comunelor]. — BUL. ADUN. AD-110C MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 3, p. 3—4; supl. 4, p. 1—4; supl. 5, p. 1—3.
12631	352	(498.3)
[Propunerea Comitetului proprietarilor mici cu privire la „statornicirea în de obşte a comunelor"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 38 bis, legată la finele colecţiei B.A.R.
12632	352	(498.3)
[Dezbatere asupra propunerii comitetului proprietarilor mici cu privire la „statornicirea în de obşte a Comunelor"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 23, p. 3.
Se stăruie asupra diferenţei dintre judeţ sătesc şi comună.
12633	352 (498.3) [Raportul Comitetului deputaţilor de tîrguri cu privire la lucrările acestui comitet]. — BUL. ADUN. AD-IIOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 41, legală la finele colecţiei B.A.R.
12634	352 (498.3) [Preţurile alimentelor stabilite de Departamentul din
Năuntru pentru oraşele Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 310: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
12635	352 (498.3) [Scurtă dare de seamă despre unele revizii ale secretarului de stat I. Cantacuzin in reşedinţele ţinutale]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 70.
Text român şi francez.
12636	352 (498.3) [Anaforaua cu privire la desemnarea secretarilor Eforiilor], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 101: Minis-teriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 89: Ministeriul din Năuntru.
Se precizează prin această anafora, aprobată de caimacam, că desemnarea urmează să fie făcută de guvern, iar secretarii să nu fie aleşi de membrii municipalităţilor.
12637	352 (498.3) [Condiţii pentru darea în antrepriză a taxelor la care
sînt supuşi evreii, pentru anul 1859]. -— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 339—340: Departamentul de Finans.
Este vorba de taxele asupra cărnii şi a produselor de carne consumate de evrei.
679
www.dacoromanica.ro
352 (498.3)
Administraţie locala, comunala
352 (498.3)
12638	352 (498.3) [Informaţii despre alegerile municipale din Moldova]. —
ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 21, col. II: Principatele Unite.
Se precizează că alegerile s-au făcut in afară de influenta a utorităţilor.
12639	352	(498.3)
[Se anunţă că „o mare parte a politiei Bacău a ars
în 3 februarie, în cursul unei furtuni puternice"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 42: Novitale din năuntru.
12640	352	(498.3)
Lista binalelor din centru oraşului Bacău picate în
categoria de barace şi care s-au regulat a să desfiinţa în anul 1858.— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 32, p. 57: Sfatul Orăş. din Bacău.
12641	352	(498.3)
[Dispoziţii cu privire la alegerea de ocrotitori ai dreptăţilor comunităţii din Bacău]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 97, col. I: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 81: Ministeriul din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text romăn şi francez.
12642	352 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă un post vacant de arhitect la Bacău].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 225: Sfatul Orăşenesc din Bacău.
Text român şi francez.
12643	352 (498.3) [Act domnesc pentru „înfiinţarea unei politii" pe moşia
Bicaz a monastirii Bisericani, din districtul Neamţ]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 149—150: Departamentul de Finansu.
12644	352 (498.3) [Hrisovul de la 30 august 1816 dat de domnitorul
Scarlat Calimah epitropiei moşiei tîrgului Birlad]. —• BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 42, p. 89—90: Hrisov.
întăreşte cumpărarea de către orăşeni a pămlntului din jurul Blrladului de Ia Profiriţa Miclescu.
12645	352 (498.3) [Ştire despre un incendiu care a mistuit o mare parte
a oraşului Birlad la 17 aprilie]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 128: Novitale din Năuntru.
12646	352 (498.3) [Se anunţă că în ziua de 17 aprilie „o parte din poli-
tiea Bîrladul s-a făcut pradă flăcărilor"]. — ZIMBRUL,
I (1851), p. 304: Mai Nou.
12647	352 (498.3) [Departamentul trebilor din năuntru se adresează
populaţiei ţării, cerînd să vină în ajutorul sinistraţilor din Bîrlad]. —BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 141.
Un „pojar" a prefăcut in cenuşă o parte Însemnată a locuinţelor din oraşul Birlad. Se cere o „hărăzire de bani şi de orice alte obiecte", care să fie predate unui comitet special Înfiinţat in acest scop.
12648	352 (498.3) [Pagubele suferite de pe urma incendiului de la Bîrlad].
— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 148: Novitale din năuntru.
12649	352 (498.3) [Amănunte cu privire la focul care mistuise „cea
mai mare şi mai frumoasă parte" a oraşului Bîrlad]. —
ZIMBRUL, I (1851), p. 310; VEST. R., XVI (1851) p. 130.
Se dau detalii cu privire la clădirile mai Însemnate, arse.
12650	352 (498.3)
[Informaţie	despre	marele	incendiu	din	Bîrlad]. —
G. TRANS., XIV (1851), p. 164.
Se arată că in 3 ore au ars 700 de case.
12651	352 (498.3)
[Informaţie	despre	mai	multe	incendii	la	Birlad],—
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 117: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
12652	Nanu, C.	352 (498.3)
[Scrisoare adresată redacţiei despre activitatea pompierilor din Bîrlad], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 117—118: Albina Românească.
Pompierii localizaseră nişte incendii mici izbucnite din cauza „vlnturilor echinochiale". Domnitorul acordă 13 000 lei pentru sporirea numărului pompierilor.
12653	352	(498.3)
[„Ofisul domnesc prin care s-a decretat desfiinţarea
comitetului de inspecţie a regularii părţii arse" din oraşul Bîrlad], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 225: Departamentul Lucrărilor Publice.
12654	352	(498.3)
[Listă de clădiri destinate spre dărîmare la Bîrlad]. —
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 49, p. 126: Sfatul Orăş. din Bîrlad.
12655	352	(498.3)
[Contractul de concesiune pentru fabricarea	lumi-
nărilor de lux la Bîrlad], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 404: Sfatul Orăş. din Birlad.
12656	352 (498.3) [Obştea din Botoşani mulţumeşte domnitorului pentru
„hărăzirea preţului cumpărării caselor de încăperi a autorităţilor acestui oraş"]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 27: Departamentul trebilor din năuntru; GAZ DE MOLD., XXIII (1851), p. 33—34: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12657	352 (498.3) [Hrisovul domnesc prin care casele cumpărate de la
hatmanul A. Başolă sînt donate pentru instalarea autorităţilor din Botoşani]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 1—2: Depart. Lucrărilor Publice.
12658	352	(498.3)
[Amenajarea unei pieţe publice la Botoşani.].	— BU-
LETIN [Mold.], XXV (1857), adaos la nr. 26, p. 35: Sfatul Oraşului Botoşanii.
Se publică actul prin care se acordă lui Teodor Pisoski concesiunea deschiderii acestei pieţe.
12659	352	(498.3)
[Se anunţă că în suburbia Lipoviniinii din Botoşani
au ars vreo 40 de case]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 129: Novitale din năuntru.
12660	352	(498.3)
Lista. Dughenile picate în categoria baratcilor ur-
mînd a se desfiinţa în următoarele terminuri cu însămnarea uliţilor, starea proprietarilor, la care supt un cuvînt nu să va pute învoi nici cea mai mică reparaţie şi urmează potrivit poruncii onoratului Departament al Lucrărilor Publice. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 55, p. 151: Sfatul Orăş. din Botoşani.
Dughenile urmează să se dărime in anii 1859, 1860 şi 1861.
680
www.dacoromanica.ro
352 (493.3)
ADMINISTRAŢIE locală, comunală
352 (498.3)
12661	352 (498.3) [înştiinţarea proprietarului tirgului Bozieni, Gr. Balş,
privind clădirea de dugheni în acest tîrg]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 152, col. II.
12662	352	(498.3)
[Publicaţie de mulţumire pentru banul Vasile Dimi-
triu, care a donat venitul proprietăţii sale, partea de sus a tirgului Fălticeni, în folosul spitalului clădit de Iftime Stamati].—BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 79, p.	205,	col. III: Sfatul orăş. din Fălticeni.
12663	352	(498.3)
[Se anunţă că la 29 martie s-a produs un mare incendiu
la Focşani].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 109: Novitale din năuntru.
12664	352	(498.3)
[Depeşă privitoare la izbucnirea unui incendiu la
Focşani], — ZIMBRUL, III (1855), p. 629, col. I: Moldova.
12665	352	(498.3)
[Măsuri de salubritate la Focşani]. — BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 54, col. I: Sfatul orăşenesc din Focşani.
12666	Mike	352	(498.3)
Onorabilului publică din Galaţi. — JURN. DE GA-
LATZ, II (1851), p. 105, 112, 116.
Apel adresat cetăţenilor din Galaţi, ca să contribuie la zidirea unui turn şi aşezarea unui ceas public In piaţa oraşului. Apelul se publică de trei ori.
12667	352 (498.3) [„Jurnalul de Galaţi11 a publicat un apel al lui Mike
către locuitori pentru o subscriere în vederea ridicării unui turn cu orologiu, pentru ca „ocupaţiile şi interesele împoporării să se reguleze pentru folosul şi îndemnarea fiecăruia"]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 26, col. I.
12668	352 (498.3) [Publicaţia Sfatului orăşenesc din Galaţi cu privire
la îndestularea obştei cu pîine]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 156.
Se Indică cel ce luaseră asupra lor aprovizionarea oraşului cu pline pe timp de un an, anume „15 fete trăitoare şi spicularisi-toare cu asemenea meşteşug".
12669	352 (498.3) [Se anunţă că maiorul Steriadi, comandantul portului
Galaţi, a fost înaintat la gradul de colonel]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 365: Novitale din năuntru.
12670	352 (498.3) [Proiectul deputaţilor oraşului Galaţi cu privire la
organizarea municipalităţilor orăşeneşti]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), p. 24, supl. 1, p. 4, col. II.
Propun de asemenea menţinerea Galaţilor ca port-rranc şi libera plutire pe Dunăre, pe braţul Cbilia plnă la Marea Neagră.
12671	352 (498.3) [Adresa comisiei instituite pentru îmbunătăţirea şi
înfrumuseţarea portului Galaţi trimisă caimacamului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 279: Novitale din năuntru.
Aduce mulţumiri In numele locuitorilor din Galaţi pentru grija ce o acorda caimacamul acestui oraş. — Text român şi francez.
12672	352 (498.3) [Comunicatul „comisiei înfrumuseţării" din Galaţi cu
privire la clădirea de binale pe terenurile cumpărate de
la comisie].— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 331, col. I: Ispraviniciea ţinut. Covurluiu.
12673	352 (498.3) [Ştiri din Huşi, cu prilejul călătoriei domnitorului
Moldovei, Grigore Ghica, în jud. Fălciu], — ZIMBRUL,
II (1851), p. 49—50: Moldaviea.
Domnitorul se interesează de şcoli şi dăruieşte o sumă de bani pentru aducerea apei in oraş. Asistă şi la sfinţirea bisericii ridicate de dlnsul la Băsăşlii.
12674	352 (498.3) [Dare de seamă despre inaugurarea apeductului din
Huşi]. —GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 62, p. 143: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
12675	Teodor-Avineanu, G.	352 (498.3)
[Scrisoare adresată redacţiei]. — GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 62, p. 143: Albina Românească.
Despre apeductul din Huşi. Dă amănunte privind fondurile utilizate pentru construirea lui.
12676	352 (498.3) [Publicaţie de licitaţie penlru luminatul tirgului Huşi].
— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 353, col. II: Sfatul orăşenesc din Huşi.
Iaşi
12677	352 (498.3) [Ordonanţă cu privire la concesiunea acordată vornicului Teodor Ghica de a îndestula oraşul Iaşi cu pîine]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 20: Sfatul Municipal al Capitaliei.
In acelaşi timp, se anunţă că Teodor Gbica acceptase ca şi alţi producători de pline „de orice soiu de făină, mărime, rorină sau calitate" să fie liberi s-o fabrice şi s-o vlndă.
12678	352	(498.3)
[Informaţie cu privire la concesiunea acordată vornicului Teodor Ghica de a aproviziona oraşul Iaşi cu pîine de la 1 ian. la 1 oct. 1851]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 13.
Text român şi francez.
12679	352	(498.3)
[Adresa	trimisă	de	Sfatul	Municipal	din	Iaşi „Zimbrului", prin	care	anunţă	că fabricarea plinii	este liberă
şi cere ziarului să publice această hotărire]. — ZIMBRUL,
I (1851), p. 257.
12680	352	(498.3)
[Ştire despre introducerea comerţului liber al plinii
la Iaşi]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 39, col. I.
In urma propunerii vornicului T. Gliica s-a admis ca oricine să poată să fabrice pline, In orice condiţii şi la orice preţ-
12681	352 (498.3) [Publicaţie privind „luminarisirua finarilor" din Iaşi].
— BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 32, col. II: Sfatul Municipal a Capitaliei.
Se precizează că aprinderea felinarelor trebuie săvlrşilă „chiar dela aprinsul luminărilor, clnd se va da semn prin tragerea clopotului dela Treisfetitele", ca „să nu se pricinueasuă nimăruca din orăşeni lnspăimlntare".
12682	352 (498.3) [Se anunţă că, potrivit contractului, „luminarea capitalei" se va începe în fiecare seară „la darea semnului din turnul Sînţilor Trei-Erarhi"]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 26.
681
www.dacoromanica.ro
352 (498.3)
ADMINISTRAŢII; LOCALA, COMUNALA
352 (498.3)
12683	352 (498.3) [Ştire despre un contract, privind iluminatul laşului,
între consiliul municipal şi John Henri Miler]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 39.
Se arată condiţiile contractului.
12684	352 (498.3) [Publicaţie privind stabilirea preţului cărnii şi al luminărilor], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 104: Sfatul Orăşenesc a CapitalieT.
Se hotărăşte şi controlul veterinar al vitelor ce urmează a fi tăiate.
12685	352 (498.3) [Informaţii cu privire la măsurile sfatului municipal
din Iaşi pentru stabilirea preţului cărnii şi al luminărilor], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 111: Novitale din năuntru.
Preturile au fost scăzute. — Text român şi francez.
12686	352 (498.3) [Publicaţie privind măsurile „feriloare de foc“ hotă-
rile de Sfatul Administrativ Extraordinar din Moldova, pentru a apăra Capitala de incendii]. — BULETIN IMold.], XIX (1851), voi. I, p. 141—142: Departamentul Lucrărilor Publice.
12687	352 (498.3) [Informaţie privind măsurile Sfatului Administrativ
Extraordinar pentru asigurarea Capitalei de primejdia foculuil. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 148: Novitale din năuntru.
Se hotărăşte ca depozitarea şi vluzarea „obiectelor aprinzătoare" (lemne, păcură, fin etc.) să nu se mai facă declt In suburbiile oraşului. — Text român şl francez.
12688	352 (498.3) [Informaţii privind „facerea pavalelor de piatră“ în
oraşul Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 180: Novitale din năuntru.
Se arată că piatra necesară fusese descoperită de comisul Mi-liailic [de Hodocin] In dealurile de la Tomeştl şi Repedea.
12689	352 (498.3) [Ofis domnesc de mulţumiri adresate vornicului Teodor
Ghica, antreprenorul pităriilor din Iaşi, pentru renunţarea la cele două parale la oca de pîine ce i se cuveneau]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 9, col. I: Departamentul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 211: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12690	352 (498.3) [Sfatul Municipal al oraşului Iaşi aduce la cunoştinţă
scăderea preţului luminărilor de seu]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 74: Moldaviea.
12691	352 (498.3) [Poliţia din Iaşi anunţă că Mih. Idieru şi Herşcu
Beilic, „antreprenorii îndestulării locuitorilor din această capitalie cu came şi luminări", au hotărit preţuri mai scăzute pentru vînzarea luminărilor de seu]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 114, col. II; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 291.
Luminările se vor vinde cu 3 lei şi 20 parale „la fabrica lucrătoare" şi cu 3 lei şi 24 parale „pe la pişchinurile de pe uliţă". — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12692	352 (498.3) [Anaforaua cu privire la întinderea graniţelor proprietăţii oraşului Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 147: Secretariatul de Stat a Moldovei.
682
Se hotărăşte, Intre altele, dreptul pentru orăşeni de a-şi păşuna gratuit vitele pe imaşul din apropierea oraşului, lăslndu-se egumenilor dreptul de a reclama In Justiţie, dacă nu se simt satisfăcuţi de această hotărlre In favoarea orăşenilor.
12693	352 (498.3) [Anaforaua Sfatului Cirmuilor cu privire la imaşul
oraşului Iaşi, dată în legătură cu pretenţiile de proprietate ale mănăstirilor închinate]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 167: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 335: Novitale din Năuntru.
Sfatul Clrmuitor propune şi domnul acceptă ca reclainaţia egumenilor să urmeze calea normală a justiţiei.
12694	352 (498.3) [Despre măsurile holărite in şedinţa domnească de la
13 mai, cu privire la lucrările de pavare a capitalei Iaşi]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 349: Iaşii.
înlocuirea cuburilor din lemn cu altele din piatră. Se va pava numai uliţa mare.
12695	352 (498.3) [Informaţii privind unele lucrări de urbanizare la
Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 311: Novitale din năuntru.
Pavarea străzii principale cu macadam, repararea catedralei şi ridicarea cazărmii. — Text român şi francez.
12696	352 (498.3) [Măsuri luate pentru alimentarea cu apă a unor părţi
din oraşul Iaşi]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 345: Iaşii.
Se hotărlse construirea unui apeduct „tras din dealul Copou-lui" şi se acceptase de către donmitor propunerea de a se aduce două „măsuri de apă" la Institutul de fete, aloclndu-se 8000 lei In vederea acestei operaţii.
12697	352 (498.3) [Se anunţă că „palatul rezedenţei din capitală au
început a se repara"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 373, col. I: Iaşii.
Domnitorul se stabileşte, pe timpul verif, la via sa de la Socola.
12698	352 (498.3)
[Ofis domnesc	de	mulţumiri	adresai	lui	N. Islrali,
prezident al Sfatului Municipal din Iaşi, la expirarea funcţiunii sale].—GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 323: Novitale din năuntru.
12699	352 (498.3)
[Articol despre	activitatea	Eforiei	din	Iaşi	sub condu-
cerea lui Niculae Istrati]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 373— 374: Iaşii.
Se dau amănunte cu privire la Îmbunătăţirile aduse In diferitele ramuri ale administraţiei oraşului (pompieri, bariere, homari etc.).
12700	352 (498.3) [Ştire cu privire la facerea unei cişmele în apropierea
cazărmii de la Copou]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 25: Moldaviea.
Se arată şi suma dată de Consiliul Administrativ pentru construirea acestei cişmele. — Text român şi francez.
12701	352 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă că începînd de la 1 noiembrie „tăerea vitelor şi vînzarea cărnii şi a luminărilor este slobodă şi nemărginită în tot cuprinsul Capitalei" pentru oricine]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 179, col. I: Departamentul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 339: Novitale din Năuntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 137: Moldaviea.
Măsura este luată In urma bunelor rezultate Înregistrate după Ingăduirea vlnzării libere a plinii. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
www.dacoromanica.ro
352 (498.3)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
352 (498.3)
12702	352 (498.3) [Informaţie despre rezultatul alegerilor municipale din
Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 347: Novi-(ale din năuntru.
Au fost aleşi; aga C. Voincscu, scrdarul D. Filipescu, slugerul N. Alexei şi Hristache Ioan, iar drept candidaM; Iacob Gatovski şi I. Eremia.
12703	352 (498.3) [Lista membrilor municipiului Iaşi, în urma alegerilor
de la 1 noiembrie]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 145, col. I: Moldaviea.
12704	352 (498.3) [Se anunţă că aga C. Voinescu a fost confirmat prezident al Sfatului Municipal din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD.,
XXIII	(1851), p. 351: Novitale din năuntru.
12705	352	(498.3)
[Adresă	prin	care	Sfatul	Municipal	din	Iaşi mulţu-
meşte lui Petrache Ivanovici, secretarul Sfatului, pentru activitatea depusă], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 356, col. I: Sfatul Municipal a Capitalei No. 2195.
12706	352	(498.3)
[Publicaţie privind vînzarea cărnii şi a luminărilor
în Iaşi].—BULETIN	[Mold.],	XIV	(1852), p.‘ 6, col.
I—II: Sfatul Munic. a Capitalieî; GAZ. DE MOLD.,
XXIV	(1852), p. 2—3.
Se anunţă eă obştea boierilor şl a neguţătorilor se pronunţase pentru păstrarea regimului liberei vlnzări a cărnii şi a luminărilor. Se anunţă de asemenea deschiderea unor noi măcelării.
12707	352	(498.3)
[Publicaţie privind condicile în „care se dau căsăpiile
de la 1 aprilie pe vreme de un ;>n“], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 45, col. II— II.': Sfatul Munici. a Capi-talieî; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 37, col. II: Sfatul Orăşenescă al Capitalii.
Prima condiţie: „este slobodă vlnzaria cărnii şi a luminărilor de către oricine ar voi a Întreprinde această speculaţie".
12708	352 (498.3) [Ordonanţă cu privire la îndestularea oraşului Iaşi
cu carne şi luminări între 1 aprilie şi 1 noiembrie 1852], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 94—95: Sfatul Munic. a Capitalieî.
12709	352 (498.3)
[Informaţii	privind	regimul	vînzării	cărnii	şi a luminărilor la Iaşi	între	1	apr.	şi	1	nov.	1852]. — GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 85: Novitale din Năuntru.
12710	352	(498.3)
[Jurnalul	din	5 mai al	comisiei	rînduite	„pentru dreapta
împărţire a	cfartalurilor"	din	Iaşi],	— BULETIN [Mold.],
XIV (1852), p. 177—178: Poliţia Capitalieî.
12711	352	(498.3)
[Se anunţă că Divanul General va discuta proiectul
„ţintitoriu a înfiinţa mijloacele neapărate spre a întîmpina cheltuelile însemnătoare cerute de paveluirea generală a uliţilor şi a pieţilor capitalei11]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 71, p. 180: Novitale din năuntru.
12712	352	(498.3)
[Ofis domnesc din 21 iunie cu privire la transportarea
pietrei pentru pavarea străzilor oraşului Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 197, col. I: Partea Administrativă; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 187: Novitale din Năuntru.
Se hotărăşte ca .transporturile să se săvtrşească negreşit tn curgirca ernii".
12713	352 (498.3) [Publicaţie privind măsurile luate pentru „îmbunătăţirea în general cu pavele i şosele a uliţilor capitalei"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr.'77, p. 203—205: Departamentul Lucrărilor Publice.
Se descriu măsurile luate In acest scop, mijloacele financiare urmtnd a fi asigurate Îndeosebi de proprietarii de case din Iaşi. Se dau cifre privind cheltuielile proiectate. — Text român şi francez.
12714	352 (498.3) [înştiinţare cu privire la darea în antrepriză a căsăpiilor
şi mumgeriilor creştineşti din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 233: Departamentul din năuntru.
Antrepriza a fost adjudecată pe termen de 5 ani de Petre Ma-vrogheni. Se indică preţurile cu care se obligase să vlndă carnea şi se arată că se dă un termen de 30 de zile pentru eventuale oferte mai avantajoase.
12715	352 (498.3) [Anaforaua cu privire la vînzarea locurilor de pe şesul
Bahluiului, proprietatea Sfatului Orăşenesc din Iaşi].— BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 249—250: Departamentul din năuntru.
12716	352	(498.3)
[Informaţii despre proasta lucrare a pavării străzilor
în Iaşi]. —G. TRANS., XV (1852), p. 271: Iaşi, 29 August- 1852.
Se arată că uliţele pietruite In vara 1852 nu fuseseră bine calculate şi construite.
12717	352	(498.3)
[Rezultatul alegerilor „mădularilor Sfatului Municipal
al Capitalei"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 85, p. 225: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
12718	352	(498.3)
[Se anunţă că aga Iancu Drăghici a fost confirmat
prezident al Sfatului Municipal al Capitalei]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 87, p. 243: Novitale din năuntru.
12719	352	(498.3)
[Informaţie cu privire la scutirea de plată a 162 familii nevoiaşe ieşene pentru locurile de casă din şesul Bahluiului], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 88, p. 247: Novitale din năuntru.
Cetăţenii nevoiaşi slnt scutiţi de această plată. Banii au fost destinaţi iniţial de Eforie pentru clădirea unui palat administrativ.
12720	352	(498.3)
[Informaţii despre punerea în funcţie a două fînlîni
noi Ia Iaşi]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 1: Novitale din năuntru.
E vroba de flntlna cu grupul de patru delfini din piaţa Curţii Vechi şi flntlna din piaţa mitropoliei. — Text român şi francez.
12721	352 (498.3) [Se anunţă că Divanul Obştesc a votat un proiect
cu privire la îmbunătăţirea uliţelor din Iaşi, „printr-o lucrare radicală"]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 89: Depart. Lucrărilor Publice.
Se dau detalii privind Încasarea sumelor de bani necesare acestor lucrări.
12722	352 (498.3) Proiect pentru facerea unui monument de amintire
a mitropolitului Veniamin şi fundaţia unui ţinlerim seau necropoli pentru locuitorii din Iaşi. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 67.
Proiectul e alcătuit de N. Istrati şi G. Asachi. E alăturat „Planul a (intcrimului şi a monumentului".
683
www.dacoromanica.ro
352 (498.3)
ADMINISTRAŢIE LOCALA, COMUNALA
342 (468.3)
12723	352 (498.3) [Se anunţă că la 1 noiembrie va avea loc alegerea mă-
dularilor Eforiei Capitalei]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 341: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI
(1853)	, p. 348, col. II: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a.
12724	352 (498.3)
Lista îndrituiţilor la	alegerea	mădularilor	Eforiei Ca-
pitalieî pe anul 1854. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 86 [legat după nr. 86 din 29 oct. 1853 din Buletin foaea publicaţiilor oficiale a Principatului Moldaviei, în colecţia B.A.R.].
12725	352 (498.3) [Colegiul alegător, adunat în număr de 504 membri,
a ales pe membrii Eforiei Capitalei]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 349: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 361.
Spătarul D. Cracte a fost ales preşedinte al Eforiei.
12726	352 (498.3) [Ofis prin care aga Iancu Drăghici este confirmat
preşedinte al Eforiei oraşului Iaşi, ai cărei membri au fost aleşi la 1 noiembrie], — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854)	, p. 357: Novitale din năuntru.
12727	352	(498.3)
Lista persoanelor	cu	drită	de	alegători	mădularilor
Sfatului Municipal al Capitaliei pe anul viitoriu 1855. — BULETIN [Mold]., XXII (1854), adaos la nr. 84, p. 1—2: Sfatul Municipal a Capitaliei.
12728	352	(498.3)
[Ştire cu privire la inundaţia din partea de jos a Iaşilor, unde, în urma revărsării Nicolinei, 400 case sînt sub apă]. — ZIMBRUL, II (1855), p. 337, col. I: Iaşii, 29 Aprilie.
12729	352	(498.3)
[„înştiinţarea" Sfatului Municipal din Iaşi cu	privire
la aprovizionarea Capitalei cu carne şi luminări]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 124, col. III.
VInzarea se va face liber, vtnzătorM trebuind Insă să asigure desfacerea pe piaţă a unei anumite cantităţi. Pentru a preintimpina eventualele lipsuri pe piaţă, se păstrează şi valabilitatea vechiului contract cu an treprenorii.
12730	352 (498.3) [Informaţii privind izbucnirea unui incendiu în Tîrgul
Cucului la Iaşi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 629, col. I: Iaşii, 30 Iulie.
Se precizează că domnul Moldovei s-a dus imediat la faţa locului.
12731	352 (498.3) Lista persoanelor cu dritu de alegători mădularilor
Sfatului Municipal al Capitaliei pe anul viitorii! 1856. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), al doilea adaos la nr. 83, p. 105 bis—106 bis: Sfatul Municipal al Capitaliei.
12732	352 (498.3) [Listele persoanelor care au dreptul de „alegători
mădularelor eforiei pe anul 1856“, publicate de Sfatul municipal al capitalei],— STEAOA D., I (1855), p. 45: Acte oficiale.
Comentlndu-se aceste liste, se arată că boierii erau de cinci ori mai numeroşi declt negustorii, iar aceştia nu erau declt din starea a treia. Se deplinge proasta situaţie a negustorilor pămlnteni, declarlndu-se că In Moldova populaţia se Împărţea In boieri şi ţărani, starea de mijloc neexistlnd „nici de cum".
12733	352 (498.3) [Măsurile luate de poliţia din Iaşi pentru îndestularea
şi curăţenia oraşului], — ZIMBRUL, III (1855), p. 957— 958: Iaşii, 10 Noemvrie.
684
Se publică un comentariu şi textul publicaţiei colonelului Ventura, In care se Iau măsuri privind preţurile produselor de mare consum, ora de Închidere a localurilor, curăţenia oraşului şi comerţul ambulant.'
12734	352	(498.3)
[Se anunţă că	la	11	noiembrie	Iancu	Drăghici fa fost
reales preşedinte al Eforiei oraşului Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1857), p. 358: Novitale din năuntru.
12735	352	(498.3)
[Ofis prin	care	Iancu	Drăghici	este	confirmat preşe-
dinte al Eforiei oraşului Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 361: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
12736	352	(498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ cu privire la
aprovizionarea Iaşilor cu carne şi luminări]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 357: Departamentul din lă-untru.
Se hotărăşte desfiinţarea, după 40 de zile, a contractului cu antreprenorul cărnii şi al luminărilor, urmlnd a se face o licitaţie pentru darea căsăpi ilor In antrepriză pe termen de 3 ani, „cu preţul ce ar eşl la mezat", Împreună cu contractul taxei evreieşti.
12737	352 (498.3) [înştiinţare cu privire la vînzarea prin licitaţie a unei
cantităţi de grîne, destinată iniţial aprovizionării oraşului Iaşi]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 137: Sfatul Municipal a Capitalei.
12738	352 (498.3) [Publicaţie privitoare la condiţiile dării în antrepriză
a fabricării pîinii în Iaşi pe termen de un an începînd de la 1 iunie 1856]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 113, p. 2—3: Sfatul Municipală.
Se dau preţurile stabilite la diferitele categorii de pline.
12739	352	(498.3)
[Ştire despre inundaţia din Iaşi]. — ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 146, p. 1, col. I: Iaşii 7 Iulie.
Au fost distruse 183 de case şi 64 avariate.
12740	352	(498.3)
[Ordonanţă cu privire la curăţenia oraşului Iaşi].—
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 242, col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 232: Poliţiea Capitaliei; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 158, p. 1.
In Gazeta de Moldavia text român, german şi francez.
12741	352	(498.3)
[Ordonanţă cu privire la îmbunătăţirea calităţii pîinii la Iaşi], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241, col. III: Poliţiea Capitaliei Iaşii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 238: Poliţiea Capitalei.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12742	352 (498.3)
[Ordonanţă referitoare la măsurile feritoare de foc]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 253—254: Ordonanţă; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 245: Poliţiea Capitalei; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 169, p. 1, col. III.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12743	352 (498.3)
[Ordonanţa poliţiei Iaşi cu privire la măsurile luate pentru păstrarea curăţeniei oraşului]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 173, p. 1: Iaşii 10 Augustă.
Cei care nu respectă dispoziţiile de curăţenie a străzilor vor fi amendaţi. Comisarii trebuie să raporteze starea podurilor.
www.dacoromanica.ro
352 (498.3)
ADMINISTRAŢIE LOCALA. COMUNALA
352 (498.3)
12744	352 (498.3)
[Adresă a agenţiei c.c. din Iaşi către supuşii săi pentru a se conforma ordonanţelor poliţieneşti privind curăţenia oraşului].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 254, col. I; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 173, p. 1: Iaşii 10 Augustă.
12745	352	(498.3)
[Comentarea articolului I din ordonanţa Poliţiei Iaşi cu privire la păstrarea curăţeniei în oraş]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 174, p. 1: Iaşii 11 Augusto.
Sc apără poziţia prefectului Gr. Balş, care supusese la obligaţiile privind curăţenia publică pe toţi ieşenii, indiferent de	„castă".
12746	352	(498.3)
[Publicaţie fixînd libera vînzare a peştelui]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 326: Poliţiea Capitaliei Iaşii.
12747	352	(498.3)
[Se arată că şi Capitala Moldovei, ca şi Parisul, suferă de scăderea numărului monedei sunătoare, de scumpetea pîinii şi de lipsa cvartirurilor de locuit]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 322, col. III: Novitalele zilei.
12748	352	(498.3)
Lista persoanelor cu dritu de alegători mădularilor Sfatului Municipal al Capitaliei pe anul viitoriu 1857. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 84, p. 167— 168, p. 348: Sfatul Municipal al Capitaliei.
12749	352	(498.3)
Lista binalelor pentru care urmează a să da	termin
de un an spre a lor reperare, prifacire şi desfiinţare, fie-care după lămuririle ce se fac mai jos. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 341—347: Depart. Lucrărilor Publice.
Listă de clădiri din Iaşi.
12750	352	(498.3)
[Ofis privind suspendarea dărîmărilor binalelor din Iaşi, prevăzută de guvernul trecut]. — BULETIN [Mold.], (1856), p. 359, col. 1: Calmacamiea Principatului Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 359: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12751	352 (498.3)
[Publicaţie anunţînd o alegere municipală parţială în ziua de 10 noiembrie la Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 361, col. I: Depart. din Lăuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 355: Departamentul din Năuntru.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12752	352 (498.3)
[Scurt comunicat al poliţiei din oraşul Iaşi privind preţul pîinii]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 380: Novitale din năuntru.
Plinea albă se va vinde cu 48 parale ocaua, iar cea obişnuită cu 28 parale. — Text român şi francez.
12753	352 (498.3)
[Nou comunicat al poliţiei din Iaşi privitor la preţul pîinii]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 398, col. II: Poliţiea Capitaliei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 383—384: Novitale din Năuntru.
Se face cunoscut că scăderea de preţ anunţată anterior nu va intra In vigoare declt „la espirarea contractului acestei antreprize". — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12754	352	(498.3)
[Lista membrilor aleşi în Consiliul municipiului Iaşi]. —
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 17: Novitale din năuntru.
Prezidentul Consiliului este postelnicul Grigore Drăghici.
12755	352	(498.3)
[Se anunţă amendarea pităriilor din Iaşi care produc
pîine de caliiate proastă]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 90: Novitale din năuntru.
Constatarea se face la o inspecţie a caimacamului, amenda fiind Înscrisă in folosul Casei Săracilor. Se adaugă că, „din lipsa artei pitarilor", in Moldova, ce sc socoatc „grlnarul Europei", prepararea plinii „n-a ajuns la gradul perfecţii in care plinea sc află tn ţări străine". — Text român şi francez.
12756	352 (498.3) [Se anunţă că s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea
calităţii pîinii şi a cărnii din Iaşi, în urma unor inspecţii săvîrşite personal de către caimacamul Vogoride]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 117: Novitale din Năuntru.
12757	352 (498.3) [Măsuri pentru aprovizionarea oraşului Iaşi cu pîine,
cu începere de la 1 iunie 1857]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 145: Sfatul Municipal a Capitaliei.
Se stabileşte un regim de liberă vlnzare, dar cu anumite condiţii
12758	352 (498.3) [Măsuri pentru îndestularea satisfăcătoare a populaţiei
oraşului Iaşi cu pîine]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 193: Ministeriul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 188.
Se iau măsuri pentru lnfrlnarea speculei cu pline, observlndu-se că acest articol se scumpise in urma autorizării vlnzării libere. — în Gazeta de Moldavia text român şi francez. .
12759	352 (498.3) Lista persoanelor cu drit de alegători mădularilor
Sfatului Municipal al Capitaliei pe anul viitoriu 1858. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), adaos la nr. 83, p. 73— 74: Sfatul Municipal al Capitaliei.
12760	'	352 (498.3)
[Despre unele măsuri edilitare la Iaşi].— GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 377: Secretariatul de Stat.
în urma unui referat al Departamentelor Lucrărilor Publice, Secretariatul de Stat afectează trei locuri (la Copou, Ciric, Frumoasă) pentru cimitire.
12761	352 (498.3) [Lista membrilor aleşi ai municipalităţii Iaşi]. — GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 390: Novitale din năuntru.
Aga Grigore Drăghici e confirmat prezidentul municipalităţii pentru anul 1858. — Text român şi francez.
12762	352 (498.3) [Notă despre lipsa lemnelor de foc la Iaşi]. — GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 101, p. 2, col. II.
Drept cauză se indică exploatarea nechibzuită a pădurilor, de către proprietari. Se sugerează să se Încerce Înlocuirea lemnelor cu cărbuni de pămlnt.
12763	352 (498.3) [Notiţă despre iluminatul Iaşilor]. — GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 58.
„Plnă in anul 1832 uliţile laşului se luminau In timpul nopţii numai pe socoteala lunii". Se discută iluminarea cu gazogen, produs prin prelucrarea pâcurei (naftei). — Text român şl francez.
685
www.dacoromanica.ro
352 (498.3)
ADMINISTRAŢIE LOCALĂ, COMUNALĂ
352 (498.3)
12764	352 (498.3)
[Compania antreprizei eclerajului oraşului Iaşi cu ga-zogen anunţă vînzarea gazului în orice cantitate]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 128: înştiinţări.
Gazul se fabrică Ia moşia Solonţu din ţinutul Bacăului. Anunţul este dat de „G. Miller et compania".
12765	M.[iIIer], G.	352 (498.3)
[Articol despre utilizarea păcurei de către I. Levan-dovski la iluminarea Iaşilor]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 18, p. 2: Moldavia.
Anunţă că s-a format o companie care a înfiinţat o fabrică de distilare a păcurei, care este transformată in „gazo-gen“. Un număr de 826 felinare luminează astfel capitala Moldovei.
12766	352 (498.3)
Listă de baratcele clasificate, pe anul 1858, hotărîte a se disfiinţa în vara anului curent şi care nu s-au trecut prin Buletinul cu No. 85 din anul 1856, iar parte s-afi extras spre a se desfiinţa acum în privirea relei stări din care sînt şi a primejdiei ce înfăţoşază. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 40, p. 73—76: Departamentul Lucrărilor Publice.
Este vorba de barăci, case, zaplazuri etc. din Iaşi.
12767	352 (498.3)
[Comunicat cu privire la hotărirea obştei Capitalei ca „vînzarea pînei şi a jămnei să rămie fraiu“ în cursul lunii august]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 335, col. I: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 241: Ministeriul din Năuntru.
Cei 18 pitari şi-au luat totuşi obligaţia de a scoate pline In cantitate suficientă şi de-a o vinde cu un anumit preţ, neoprind şi pe alţii de a fabrica şi a vinde pline. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12768	352 (498.3)
[Publicaţie anunţînd concesionarea „spiculaţiei pi-tăriei" în Iaşi, pe timp de un an, cu începere de la 1 septembrie, „tot cu mod de fraiu supus aiarului după aşe-zămînt11]. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 379: Sfatul Munic. a Capitalieî; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 243, col. I: Sfatul Municipal a Capitalieî. Iaşii.
12769	352 (498.3)
[Actul pitarilor ce s-au angajat a fabrica pîine şi jamnă pentru îndestularea capitalei Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 379: Sfatul Municipal a Capi-taliei.
Este vorba de concesionarea fabricării plinii tn intervalul 1 sept. 1858 — 1 sept. 1859.
12770	352 (498.3)
[Condiţiile în care „se dă în antrepriză îndestularea obştei Capitalei Iaşii cu carne, grăsime şi luminări11 pentru anul 1859].—BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 355— 357: Ministeriul din năuntru.
12771	352 (498.3)
[Contract încheiat pentru îndestularea locuitorilor oraşului Iaşi cu carne, grăsime şi luminări de seu]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 96, p. 236— 237: Sfatul Municipal al Capitalieî.
Contractul se încheie la 29 oct. 1858 Intre Nic. Pavli şl municipalitate pentru anul 1859.
12772	352 (498.3)
[Se anunţă rezultatul alegerii membrilor Consiliului Municipal din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 346: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
686
12773	352 (498.3) [Alegerile membrilor municipalităţii Iaşi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 8.
Se dau numele celor aleşi şi cltcva amănunte In legătură cu felul cum au decurs alegerile.
12774	352	(498.3)
Libertate de navigaţiune I — ZIMBRUL ŞI VULT.,
IV (1858), p. 24, col. II: BondariulO.
Se ironizează aspectul străzilor din Iaşi, care stnt pline de noroi şi apă.
12775	352	(498.3)
AntreprenorO eftinfl! — ZIMBRUL ŞI VULT., IV
(1858), p. 48: Bondariu.
Se ironizează felul cum este iluminat laşul de către „antrepriza gazului".
12776	352	(498.3)
[Ştire despre „balotarea alegerilor" pentru completarea locurilor în Consiliul Municipal din Iaşi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 45—46: Principatele Unite.
Se arată că alegerile nu putuseră să aibă loc din pricina absenţei alegătorilor.
12777	352	(498.3)
[Se anunţă ţinerea „balotării" pentru completarea
numărului membrilor municipali din Iaşi].—ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 89: Principatele Unite.
Se precizează care va fi procedeul, In cazul clnd nu va fl o majoritate In adunare.
12778	352	(498.3)
[Despre numirea lui Teodor Codrescu şi a lui Panait
Cristea ca membri ai consiliului municipal din Iaşi].— ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 93: Principatele-Unite.
Se arată motivele pentru care In general electorii se abţin de la alegerile municipale, semnallndu-se faptul numirii de către guvern a noilor membri al municipalităţii.
12779	352	(498.3)
[Ofisul Căimăcămiei prin care aga Teodor Codrescu
este confirmat prezident al Sfatului Orăşenesc al Capitalei], — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 22, p. 4, col. II
12780	352	(498.3)
[Lista „eraturilor" şi „orînzilor" din tirgul Nămoloasa
şi de pe moşia Nămoloasa a lui Nicolae Conachi Vogoride ce se scot la mezat pe perioada 1851—1852]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 92: încunoştiinţare.
12781	352	(498.3)
Lista baracelor ce... să cuvin a se desfiinţa în anul
prezent 1858. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos
la nr. 32, p. 57: Sfatul orăş. din Neamţu.
. • .1
12782	"	‘	352 (498.3)
[învoială săvîrşită între vieţuitorii din tîrguşorul Săve-
nii şi proprietarul acestui tîrg pentru plata bezmănului şi a celorlalte venituri cuvenite proprietăţii]. — BULETIN [Mold.] XIV (1852), adaos la nr. 59, p. 1—2: Giudecă-toria ţinut. Dorohoiu.
12783	352	(498.3)
[Se anunţă că o gratificaţie de 307 lei a fost acordată
pompierilor de către obştea negustorilor din Tecuci]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 277: Novitale din năuntru.
Pompierii stinseseră trei focuri In centrul oraşului.
12784	352	(498.3)
[Publicaţie prin care se aduc mulţumiri lui Iorgu
Funducii pentru că a înlesnit aprovizionarea cu grîu a
www.dacoromanica.ro
352 (498.3)
ADMINISTRAŢIE LOCALA — ADMINISTRAŢIE REGIONALA
353 (439.2)
Eforiei tîrgului Tecuci], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 37, col. II; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 37: Novitale din năuntru.
în Gazeta de Motdavia text romiln şi francez.
12785	352 (498.3)
[Se anunţă că „un foc întărtal, de vîntul cel puternic, a slîrpit mare parte din politiea Tecuciu11].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 206.
12786	352 (498.3)
Anonimul din Tîrgul Frumos. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 79: Albina Românească.
Scurt articol In legăturii cu corespondenţa unui anonim din acel tirg referitoare la săvlrşirea de către acest anonim a unor opere de binefacere. Redacţia arată că mulţi din tlrgoveţi căutau să-şi ia asupra lor fapta anonimului şi-şi exprimă credinţa că acesta trebuie să fie comisul Şt. Mircea. în încheiere, îndeamnă pe toţi fruntaşii tîrgului să săvlrşească „asemenea binefaceri In favorul bisericei şi a săracilor".
12787	352 (498.3)
Ofisu Domnescu cu No. 16 din 26 Mai 1851 adresat D-sale Banului Nicolaî Chiriac. — BULETIN [Mold.], XXIII (1851), p. 239—240.
Domnitorul aduce mulţumiri Iui Chiriac pentru binefacerile pe care Ie făcuse In Vaslui şi îndeosebi pentru apeductul cu care înzestrase oraşul, anunţlndu-i emiterea unui hrisov de întărire a dispoziţiilor sale testamentare.
12788	352 (498.3)
[Hrisov de întărire a legatului testat de banul Nic. Chiriac pentru întreţinerea în bună stare de funcţionare a apeductului din oraşul Vaslui]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 43—44: Depart. Lucrărilor Publice.
Este vorba de un legat de 10 000 lei.
12789	352 (498.3)
[Se anunţă că banul Nicolae Chiriac a înzestrat oraşul Vaslui cu un apeduct]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 195: Novitale din năuntru.
Se arată că domnitorul ti exprimase mulţumiri printr-un ofis. — Text român şi francez.
12790	352	(498.3)
[Informaţii despre „apăducul" din Vaslui].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 239: Albina Românească şi Novitale din năuntru.
Apeductul a fost construit cu cheltuiala Iui Nic. Chiriac. La p. 139 — 140 se publică ofisui domnesc de mulţumire adresat donatorului.
12791	352	(498.3)
[Notiţă privind	îmbunătăţirile	edilitare	din	oraşul
Vaslui, datorite	dărniciei	banului	Neculai	Chiriac], —
ZIMBRUL, II (1851), p. 10, col. II.
Se citează construirea apeductului şi a şcolii publice, precum şi proiectarea ridicării unui havuz şi a unui spital.
12792	Duca,	D.	352	(498.3)
Onorabilei Redacţii a Giurnaluluî Zimbrul. — ZIMBRUL, II (1851), p. 28.
Scrisoarea serdarului D. Duca către redacţia ziarului Zimbrul, referitoare la ştirea publicată In nr. 3 al acestui ziar, In legătură cu înfrumuseţarea oraşului Vaslui, datorită dărniciei banului Neculai Chiriac. Duca aduce dovezi tinzlnd să arate că şi alţii, In afara lui Chiriac, contribuiseră Ia ridicarea şcolii publice din Vaslui.
353	ADMINISTRAŢIE REGIONALĂ, JUDEŢEANĂ
(437.5) BUCOVINA
12793	353	(437.5)
[Corespondenţă	de	la	Bucureştii	Bucovinei*	despre
introducerea noii organizări polilico-judecătoreşti şi	despre
luarea conducerii ţinutului Bucureşti de către Ioan Pitei, fost viceancelar la consulatul austriac din Iaşi]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 322: Bucureştii Bucovinei, 1 Optobre 1855.
* Rădăuţi.
12794	353	(437.5)
[Ştire despre numirea la 28 aprilie a cavalerului Iacob
de Miculi în funcţia de consilier gubernia! la gubernă-mîntul din Bucovina]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 137 ; col. I: Partea oficiosă.
(439.2) TRANSILVANIA
12795	353 (439.2) [înştiinţare din Sibiu despre intrarea în funcţiune,
cu începere de la 1 ianuarie 1853, a mai multor oficii de cerc şi oficii de subcerc, îndeosebi in districtul Sibiului].— G. TRANS., XV (1852), p. 333, col. I: Officiose.
12796	353 (439.2) împărţirea politica a districtului Sibiiu şi a cercului
Abrudu. — G. TRANS., XV (1852), p. 349, 353: Mo-narchia austriacă.
In acest comunicat din 20 nov. <852 al guvernatorului Transilvaniei se dau amănunte privind Împărţirea In cercuri şi sub-cercuri a districtului Sibiu şi a cercului Abrud, după noua organizare administrativă a marelui principat al Transilvaniei.
12797	353 (439.2) [Ştire referitoare la iuţeala reorganizării politice a
districtului Sibiu]. — G. TRANS., XV (1852), p. 354, col. I: Braşov, 4 Noemvre.
După Siebenbiirger Bote.
12798	353 (439.2) [Ştiri cu privire la organizarea departamentelor districtuale ale c.r. Locotenenţe a Ungariei]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 120, col. I: Ungaria.
Unul din cele 5 „despărţăminte" era Oradea Mare.
12799	353	(439.2)
[Cîteva amănunte cu privire la noua împărţire administrativă a Voivodinei şi a Banatului Temişan]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 186: Bănatu.
Au fost împărţite In 5 cercuri, cu reşedinţa In: Timişoara, Lugoj, Becicherecul Mare, Zombor şi Novisad.
12800	353	(439.2)
[Numiri de consilieri „locutiintiali" şi comisari de
cerc în Banat].— G. TRANS., XVI (1853), p. 211, col. I: Oficiosu.
Claudiu Iasinski Ia Lugoş, Ioanne Truca Ia Nouaplanta ş.a.
12801	353	(439.2)
Publicare de concursu pentru cuprinderea posturilor
de servitiu la c.r. oficie de pretura, cari în urmarea res-criptului imperalescu din 14 Sept. 1852 au să se înfiin-tieze definitivu în marele principală Ardeală. — G. TRANS., XVI (1853), p. 231—232: Partea Oficiâsa. Se arată condiţiile.
16 — Bibliografia analitică — c. 959
687
www.dacoromanica.ro
353 (439.2)
ADMINISTRAŢIE REGIONALA, JUDEŢEANĂ
353 (498.1)
12802	353	(439.2)
[Numiri de	„comisari de preturi" în Ardeal]. —	TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 346: Monarhia Austriacă.
12803	353	(439.2)
[Numiri de demnitari la mai multe dintre preturile
Ardealului]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 371: întâmplări de zi.
12804	G.	M.	353	(439.2)
Corespundintia. De pe valea Borgoului.—G. TRANS.,
XVII (1854), p. 237.
Elogiază activitatea comisarului Elia Mitchievich In subcercul Borgo Prund şi relatează sărbătorirea acestuia cu prilejul decorării sale.
12805	353	(439.2)
[Numiri în înalta magistratură a Ardealului], — G.
TRANS., XVII (1854), p. 319: Denumiri.
Baronul Iosif de Bruckentbal este numit preşedintele preturii provinciale din Sibiu, Ladislau Pop şi Ioan Bran Pop de Lemeny (membri) la aceeaşi pretură etc.
12806	353	(439.2)
[Numiri de preşedinţi „la oficiele mestecate de cerc
în Ardeal"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 297, col. I: Publicare.
12807	353	(439.2)
[Se anunţă concurs pentru ocuparea „staţiunei de
adjunct" la cancelaria pretorială din Tîrgu-Mureş (Mu-reş-Oşorhei)]. — G.	TRANS., XVIII (1855), p. 388,	col. II.
12808	353	(439.2)
[Publicaţie de concurs a guvernămîntului Transilvaniei „spre ocuparea vacantului post de prefect ţinutului Clusian"].— G. TRANS., XIX (1856), p. 109; col. I: Partea oficidsă.
12809	Tiarino,	N.	P.	353	(439.2)
[Corespondenţă cuprinzînd elogierea activităţii comisarului de sub-cerc G. B. şi a vicarului Ştefan Moldo-veanu în folosul regiunii Haţegului], — G. TRANS., XX
(1857), p. 113:Din romantic’a vale a Hatiegului, 5 Martie a.c.
12810	353	(439.2)
[Corespondenţă din Alba Iulia cuprinzînd necrologul
fruntaşului român Moise Thanase, adjunctul cancelariei de pretură din Orăştie]. — G. TRANS., XX (1857), p. 229: Transsilvania.
(498.1) ŢARA ROMANEASCĂ
12811	353 (498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Extraordinar prin care se cere îndepărtarea subcîrmuitorului plăşii Znagovului, din judeţul Ilfov, fiindcă de la 1847 pînă la 1851 n-a trecut regulat în condicuţe banii de capi-taţie ce primea de la pîrcălabi, călcînd astfel legea]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 1.
Se atrage atenţia că nici un act sau faptă In administraţie „să nu se urmeze fără să fie conformă cu duhul şi litera legiuirii", răspunzători fiind şefii departamentelor şi subalternii lor.
12812	353 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru pi ivitor la felul cum se va face trimiterea hîrtiilor la cîrmuitori şi subcîrmuitori], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p 25—27; VEST. R., XVI (1851), p. 29—30.
12813	353 (498.1) [Instrucţiile prezentate de Departamentul din Năuntru
„pentru alegerea subt-cîrmuitorilor de plăşi"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 81—83; VEST. R., XVI (1851), p. 73.
Instrucţiile prevăd că pot participa la alegeri proprietarii a cel puţin 30 stlnjeni de pămlnt.
12814	353 (498.1) [Alegerea „subtcîrmuitorilor de plăşi" în Ţara Românească].— G. TRANS., XIV (1851), p. 107—108: Tiera românească shi Moldavia.
Se reproduce raportul Departamentului din năuntru al Ţării Româneşti, cu aprobarea domnească, In legătură cu modalitatea acestor alegeri, la care puteau participa proprietarii a cel puţin 30 stlnjeni de pămlnt. Redacţia observă că la fel se făceau alegerile şi'In Transilvania pînă la 1848, „numai de proprietari nu şi de popor".
12815	353 (498.1) Instrucţii pentru alegerea deputaţilor de plăşi, carii
apoi au să aleagă pe candidaţii de supt-cîrmuilori. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, supl. la nr. 22, p. 1—2; VEST. R., XVI (1851), p. 77.
Tot aci se publică şi instrucţiuni pentru alegerea candidaţilor de subtetrmuitori.
12816	353 (498.1) Tirculare porunci către cîrmuirile judeţelor.—BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 89—90.
Privitor la „tllhăreştile călcări, jefuirile şi arderile de nemestii, producte şi notreţe, din foc pus Intr-adins, ce din vreme In vreme se săvtrşesc clnd la un judeţ, clnd la altul".
12817	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
se întăreşte rezultatul alegerilor de candidaţi de subcîrmuitori în judeţul Ilfov]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 132.
Se publică numele plaselor şi ale subclrmuitorilor	numiţi.
12818	353	(498.1)
[Se anunţă că la sfîrşilul Almanahului Statului pe
anul 1851 se va adăuga şi lista subcîrmuitorilor nou-nu-miţi], — VEST. R., XVI (1851), p. 104: înştiinţări.
12819	353	(498.1)
[Listă de subcîrmuitori aleşi şi întăriţi de domn]. —
BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 133—134.
Slnt trecuţi subcîrmuitori! plăşilor din următoarele judeţe: Ilfov, Prahova, Muşcel, Argeş, Buzău, Teleorman, mehedinţi, Slam-Rlmnic, Gorj, Dîmboviţa, Vllcea şi Ialomiţa.
12820	353	(498.1)
[Lista subcîrmuitorilor aleşi şi întăriţi de domn].
— VEST. R., XVI (1851), p. 126—127.
In plăşile judeţelor: Ilfov, Prahova, Muşcel, Argeş, Buzău, Teleorman, Mehedinţi, Slam-Rlmnic, Gorj, Dîmboviţa, Vllcea, Ialomiţa, Vlaşca, Dolj, Brăilajşi Romanaţi.
12821	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin
care se aprobă numirea paharnicului Scarlat Iarca în postul de cîrmuitor în judeţul Buzău, în locul paharnicului Ioan Creţulescu, demisionat]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 305.
12822	353	(498.1)
[Ofis domnesc către Sfatul Administrativ prin care se
aprobă numirea paharnicului Constantin Bălăcescu în postul de cîrmuitor în judeţul Olt, în iocul paharnicului Scarlat Iarca], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 305.
688
www.dacoromanica.ro
353 (498.1)
ADMINISTRAŢIE REGIONALA, JUDEŢEANĂ
353 (498.1)
12823	353 (498.1)
Porunci circulare către Comisiile catagraficeşti ale
judeţelor.—VEST. R., XVIII (1853), p. 81: Departamentul din Năuntru.
Referitoare Ia unele cereri „ca să se desclineze unele sate sau proprietăţi de Ia judeţele sau plăşile In care se află acum, şi să se lnciineze cu lnvecinatele Judeţe sau plăşi, unde şi proprietarilor şi locuitorilor le ar veni mai cu Înlesnire".
12824	353 (498.1)
[Raportul Departamentului din Năuntru către domnitor prin care arată activitatea căpitanului Gheorghe Lenş în calitatea sa de cîrmuitor al judeţului Ialomiţa şi îl recomandă să fie răsplătit, „spre a sa încurajare şi deşteptarea emulaţii**]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 74.
12825	353 (498.1)
[Circulara Departamentului din Năuntru către toate
cîrmuirile judeţelor, prin care se cere cîrmuitorilor să controleze activitatea subalternilor lor care, uneori, în puterea influenţei posturilor ce ocupă, săvîrşesc „abuzuri nelegiuite**]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 153.
12826	353	(498.1)
[Circulara Departamentului din Năuntru către toate
cîrmuirile judeţelor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 137; VEST. R., XVIII (1853), p. 177.
Prin care cere ca orice raport trimis de un dregător către acest Departament, asupra oricărei pricini, „să cuprinză In sine toate amă-nunturile, precum şi a sa părere de ceea ce trebuinţa reclamă să se facă".
12827	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care se primeşte demisia cîrmuitorului judeţului Dolj, aga [Dimitrie] Filişanu, şi se numeşte în locul lui Grigorie Bengescu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 157.
12828	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care căpitanul Iancu Călinescu este numit cîrmuitor în judeţul Gorj]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 169.
12829	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care paharnicul Nicolae Chintescu este numit cîrmuitor în judeţul Romanaţi]. —	BULETIN [Ţ. R.], p. 169.
12830	353	(498.1)
[Circulară	către	toate	cîrmuirile	judeţelor, în care se
constată că de la ocuparea Principatelor unii slujbaşi nu mai merg pe „drumul acela de sfinţenie şi dreptate** în ceea ce priveşte transporturile şi aprovizionările]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 245: Departamentul din Năuntru.
12831	353 (498.1)
[„De la Departamentul din năuntru se trămite un cerculariu către toate ocîrmuirile judeţelor, din care se vede, că dela ocuparea Principatelor a început a se ivi o bănuială de mîrşăvie asupra unor slujbaşi faţă cu pod-vezile**]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 293: Tiăr’a roman&sca si Moldavi’a.
Se publică prima parte a circularei Departamentului din Năuntru al Ţării Româneşti.
12832	353 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care se aprobă cîrmuitorului judeţului Dolj să poarte „o uniformă osebită, după asemănarea aceluia al Brăilei**]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 285.
Se arată cum este această uniformă.
12833	353 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
clucerul Dimitrie Polizu este numit cîrmuitor la Brăila]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 286.
In locul clucerului Radu Roset.
12834	353 (498.1) [Generalul Budberg întăreşte propunerea Sfatului
Administrativ de a se rîndui noi cîrmuitori în judeţele Vlaşca, Buzău şi Romanaţi]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 337; VEST. R., XVIII (1853), p. 381.
Cei numiţi slnt: căpitanul Dimitrie Stefanopolu, serdarul Ioan Băbeanu şi căpitanul Haral. Fundăţeanu. — In Vestitorul Românesc text român şi francez.
12835	353 (498.1) [Ofisul comisarului Budberg către Departamentul
din Năuntru prin care subcîrmuitorul plăşii Motru, din judeţul Mehedinţi, se îndepărtează din post „pentru pricină de nesupunere**]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 1.
In locul Iui este numit pitarul Florea Bengbelescu.
12836	353 (498.1) [Ofisul generalului Budberg către Departamentul
din Năuntru, prin care clucerul Constandin Niculescu este întărit cîrmuitor al districtului Slam-Rîmnic]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 81.
In locul clucerului A. Borănescu.
12837	353 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care este orînduit cîrmuitor în districtul Slam-Rîm-nic clucerul Constandin Niculescu]. — VEST. R., XIX
(1854), p. 85.
Este numit In locul clucerului A. Borănescu.
12838	353 (498.1) [Publicaţie anunţînd că mareşalul Paskiewicz aprobase ca Lenş, cîrmuitorul de Ialomiţa, „să poarte tot acel mondir, ce poartă şeful judeţului Brăila**]. — VEST. R., XIX (1854), p. 201; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 213, col. I: Novitale din Năuntru.
Măsura se ia „drept răsplătire pentru deosebitul zel şi activitate ln Îndeplinirea Îndatoririlor".
12839	353 (498.1) [Cîrmuitorul judeţului Dîmboviţa, clucerul Nicolae
Racoviţă, este mutat în judeţul Muşcel, în locul căpitanului Nicolae Burche, care trece în judeţul Dîmboviţa], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 221.
12840	.	353 (498.1)
[Cîrmuitorul judeţului Teleorman, clucerul Scarlat
Geanoglu, este numit în judeţul Vlaşca, în locul căpitanului Dimitrie Ştefanopolu, care trece în judeţul Teleorman].— BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 221: Jurnal.
12841	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care clucerul Alexandru Borănescu este orînduit cîrmuitor al judeţului Rîmnicul-Sărat]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 313.
12842	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care paharnicul Dimitrie Drăgoescu este	numit
cîrmuitor la Muşcel], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 357.
12843	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care serdarul Gheorghe Băleanu este orînduit cîrmuitor la Vlaşca], —BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 357.
689
www.dacoromanica.ro
353 (498.1)
ADMINISTRAŢIE REGIONA1A, JUDEŢEANĂ
12844	353 (498.1) [Printr-un ofis se întăresc maiorul Costache Cerchez
în postul de cîrmuitor la Mehedinţi şi serdarul Stănuţ Cezianu în cel de cîrmuitor la Vîlcea]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 25.
12845	353	(498.1)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut administraţiilor districtelor că orice transport de lemne pentru aprovizionări se va face cu care tocmite prin bună învoială şi nu „prin care locuitoreşti, cu plată de progronu"].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 45.
12846	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se orinduieşte cîrmuitor la Dolj clucerul Nicolae A. Niculescu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 101.
In locul lui Dimitrie'Filişanu.
12847	353	(498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	din	Năuntru
prin care se aprobă ca şi cirmuitorul Doljului „să aibă o uniformă osebită, după asemănarea aceluia al Bruili"].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 101.
12848	353	(498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	din	Năuntru
prin care	serdarul	Gheorghe Perdicarul	este	orînduit
cîrmuitor la judeţul Ialomiţa]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 117.
12849	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
clucerul Alexandru Em. Florescu este numit cîrmuitor a Ilfov],— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 125.
In locul serdarului Grigorle Cantacuzino, orinduit procuror la Curtea apelativă civilă secţia II.
12850	353	(498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	din	Năuntru
prin care căpitanul Nicolae Burchi este mutat din postul de cîrmuitor al judeţului Dîmboviţa în cel al judeţului Muşcel]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 173.
12851	353	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care paharnicul Dimitrie Drăgoescu este mutat din postul de cîrmuitor din judeţul Muşcel în cel al judeţului Dîmboviţa]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 173.
12852	353	(498.1)
Instrucţii privitoare la alegerea subt-cîrmuitorilor.
—	BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 174; VEST. R., XX (1855), p. 173—174.
12853	353	(498.1)
[Ofisul domnesc prin care se face cunoscut felul cum
trebuie să se alcătuiească listele de alegători pentru alegerea deputaţilor şi subcîrmuitorilor şi zilele cînd se fac aceste alegeri]. — VEST. R., XX (1855), p. 173, col. I: Către Departamentul din Năuntru.
12854	353 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
privitor la alegerea suptcîrmuitorilor, „organul cel mai important între administraţie şi ţărani"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 229.
Se atrage atenţia ca „nici o influenţă să nu se ecserseze asupra cuiva".
12855	353(498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care clucerul Scarlat Iarca este întărit cîrmuitor în judeţul Olt]. —BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 241.
In locul paharnicului Costache Bălăcescu.
353 (498.1)
12856	353(498.1) [Liste de subcîrmuitori în judeţele Mehedinţi, Gorj,
Vîlcea, Dolj, Olt şi Romanaţi], — BULETIN [T.R.], 1855, p. 297—298; VEST. R., XX (1855), p. 297: Către Departamentul din Năuntru.
12857	353(498.1) [Lista subcîrmuitorilor numiţi în judeţele Brăila si
Ilfov]. —BULETIN [Ţ.R.], 1855,' p. 305; VEST. R., XX
(1855), p. 305: Către Departamentul din Năuntru.
12858	353(498.1) [Listă de subcîrmuitori în judeţele Vlaşca, Ialomiţa,
Muşcel şi Argeş], — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 321—322; VEST. R., XX (1855), p. 319: Către Departamentul din Năuntru.
12859	353(498.1) [Lista subcîrmuitorilor numiţi în judeţul Buzău].—
BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 381.
12860	353(498.1) [Lista subcîrmuitorilor numiţi în judeţul Prahova],
—	BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 381.
12861	353(498.1) [Lista subcîrmuitorilor numiţi în judeţul Rîmnicu-Să-
rat], — BULETIN [Ţ.R.], 1855,’p. 381—382.
12862	353(498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care maiorul Pândele Cerchez este numit cîrmuitor în judeţul Olt], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 50.
12863	353(498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se numesc cirmuitori în judeţele Vlaşca, Buzău şi Vîlcea], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 73.
Cei trei cirmuitori numiţi slnt; Ioan Babeanu, clucerul Scarlat Iarca şi clucerul Ioan Cătuncanu.
12864	353(498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care căpitanul Ioan Brăiloiu este orînduit cîrmuitor în judeţul Dîmboviţa], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 93.
12865	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru prin
care paharnicul Gheorghe Băleanu este numit cîrmuitor la judeţul Dolj]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 241; VEST. R., XXI (1856), p. 229.
12866	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care Alexandru Rosei este numit cîrmuitor la Brăila],
—	BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 289.
12867	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Vistieriei prin
care se numesc secretarii de la cîrmuirile judeţelor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 290.
Se publică numele secretarilor şi la ce judeţ au fost numiţi.
12868	353(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care Ioan Margheloman este numit cîrmuitor la Buzău],— BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 290.
12869	353(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care căpitanul Alexandru Solomon este numit cirmui-tor în judeţul Olt], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 322.
690
www.dacoromanica.ro
(353 (498.1)
AbMINISTRAŢIE REGIONALA, JUDETEANÂ
353 (498.3)
12870	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năun-
tru prin care se aprobă numirea lui Ioan Creţulescu în postul de cirmuilor la Ilfov]. — BULETIN IŢ.R.], 1856,
p. 322.
12871	353(498.1) [Printr-un ofis al caimacamului au fost numiţi noi
cirmuitori în judeţele Vilcea, Gorj, Mehedinţi, Romanaţi, Rimnicul Sărat şi Muşcel]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 57; CONCORDIA, I (1857), p. 22.
Cei numiţi sini: Constantin Lahovari, Nicolac Opran, Nicolae C. Zătrcanu, căpitan Drăghicean Fărcăşeanu, Constantin Nicolcscu şi Grigorie Caracaş.
12872	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năun-
tru prin care Pană Olănescu este întărit în postul de administrator la districtul Dîmboviţa]. — BULETIN [T.R.], 1857, p. 229; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 51, p. 1.
In locul căpitanului I. Brăiloiu, chemat In alt post.
12873	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năun-
tru prin care se aprobă numirea lui Ioan Băbeanu în postul de cirmuilor în judeţul Brăila].—ANUNŢ. R., V
(1858), nr. 25, p. 1.
12874	353(498.1) [Ofis din 20 martie anunţind numiri de cirmuitori
în judeţe],— BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 93, col. I: Către Ministerul din Năuntru.
Ioan Băbeanu e mutat la Brăila, iar In locul său, In Vlaşca, e numit căpitanul Antonie Rahtivanu.
12875	353(498.1) [Se anunţă numirea lui Ion Băbeanu ca administrator
al judeţului Brăila], — ROMÂNUL, II (1858), p. 97, col. 111: Bucuresci 31 Martie/12 Aprilie,
12876	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care se aprobă numirea lui Antonie Rahtivan în postul de cirmuilor în judeţul Vlaşca], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 25, p. 1.
12877	353(498.1) [Se anunţă numirea căpitanului Rahtivanu ca administrator al judeţului Vlaşca], — ROMÂNUL, II (1858), p. 97, col. III: Bucuresci 31 Martie/12 Aprilie.
12878	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru prin
care se aprobă numirea maiorului I. Greceanu in postul de cirmuilor la judeţul Romanaţi], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 265, col. I.
12879	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru
prin care se aprobă numirea parucicului S.[cariat] Voi-nescu in postul de cirmuitor la districtul Prahova], —BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 265, col. I; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
12880	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru
prin care se aprobă numirea lui Petre Măinescu în postul de cirmuitor la districtul Teleorman], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 265, col. I; ANUNŢ. R., V (1858), nr.
68, p. 1.
12881	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care Iosif Clinceanu este numit cirmuitor la
districtul Mehedinţi]. — BULETIN [T.R.], 1858, p. 265, col. I; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
12882	353(498.1) [Cuvîntarea prezidentului magistratului oraşului Cer-
neţi, Gr. Miculescu, prin care se exprimă paharnicului Iosif Clinceanu bucuria concetăţenilor săi pentru numirea lui in postul de administrator al districtului Mehedinţi]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 70, p. 3.
12883	353(498.1) [Cuvîntarea prezidentului magistratului Severin,
T.	Iupccanu, prin care exprimă paharnicului Iosif Clinceanu bucuria orăşenilor severineni pentru numirea lui în postul de administrator al districtului Mehedinţi], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 70, p. 3.
12884	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru
prin care se numeşte administrator la districtul Oltului Constantin Bălăceanu], — BULETIN [T.R.], 1858, p. 289, col. I; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 74, p. 1.
12885	353(498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru
prin care Constantin Pilişleanu este numit administrator la Ialomiţa],—BULETIN [T.R.], 1858, p. 289, col. I; ANUNŢ. R., V (1858), nr. '74, p. 1.
12886	353(498.1) [Ofisul Căimăcămiei, către Sfatul Administrativ,
prin care se aprobă numirea unor noi cirmuitori în judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Muşcel, Argeş, Prahova, Buzău, Dîmboviţa şi Vlaşca]. — BULETIN [T.R], 1858, p. 338; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 85, p. 1—2.
Cei numiţi slnt; aga C. Cerchez, serdarul Anton Brăiloiu, aga D. Filişanu, pah. Sache Puroineanu, maior A. Solomon, clucerul C. Lapati, pah. C. Bălăcescu, maior N. Burchi şi clucerul I. Cătuneanu.
12887	353(498.1) [Ofis privitor la destituirea lui Ipălescu, secretarul
cirmuirii din Vlaşca, pentru abuzuri exersate asupra locuitorilor mai multor sale]. — BULETIN [Ţ.R.]. 1858, p. 385: Către Ministerul din Năuntru.
Ofisul este lnsotit de raportul lui Manoil Băleanu In care se descriu abuzurile lui Ipătescu şi ale altor cltiva slujbaşi care-şi lnsu şiseră „o sumă de cherestea a statului", folosind locuitorii din mai multe sate, asupra cărora exersaseră „silnice mijloace".
(498.3)	MOLDOVA
12888	353(498.3) [Ofisul domnesc de mulţumiri adresat lui Lascăr
Catargi, administratorul ţinutului Neamţ], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 174: Departamentul tre-bilor din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 175: Novitale din năuntru.
I se mulţumeşte lui Catargi pentru că a aplicat „In persoană" dispoziţiile ofisului „atingător de punerea In lucrare şi Împărţire pe la sate a Aşezămlntului din nou statornicit, pentru Îmbinatele Îndatoriri a proprietarilor de moşii şi locuitorii lucrători de pămint". — In Gazeta de Moldavia text romăn şi francez.
12889	353(498.3) [Ofisul domnesc adresat dregătorilor ţinutali din
Moldova, „spre a-1 avea de povăţuire în cazuri de samavolnicie"]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 190—191: Departamentul trebilor din năuntru.
Se ordonă ca nici „cea mai mică~samavolnicie sau sumetie" să nu fie trecută cu vederea, ci să fie pedepsită „cu toată asprimea pravelilor".
691
www.dacoromanica.ro
353 (498.3)
ADMINISTRAŢIE REGIONALA, JUDEŢEANĂ
353 (498.3)
12890	353(498.3) [Publicaţie prin care se anunţă că funcţionarii abuzivi
din districtul Tutova Ioan Anastasiu şi Neculai Alexa, îndepărtaţi pe baza referatului lui Alex. Guza, directorul Departamentului din Năuntru, „nu mai pot fi primiţi niciodată în serviţii publice"]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 21, col. I: Departamentul din Lăuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 207, col. I: Novitale din Năuntru.
12891	353(498.3) [Informaţie despre inspecţia agăi Alexandru Cuza,
directorul Departamentului din Lăuntru, în judeţul Tutova]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 207: Novitale din năuntru.
Informaţia vorbeşte de revizia făcută la cancelaria judeţului, unde a Întocmit un rererat pentru destituirea lui ioan Anastasiu şi Nicolae Alecsa, şefi de masă, care „uneltesc contra autorităţilor".
12892	353(498.3) [Informaţii privind averea pe care trebuie să o aibă
„privighetorii do ocoale"]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 13 — 14: Moldaviea.
12893	353(498.3) Legiuire atingatoare de materialnica închizăşluire
ce trebuie a ave privighitoriî ce să vor alege. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 99, col. I: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Privighetorii trebuie să aibă o proprietate In valoare de 10000 lei.
12894	353(498.3) OfisQ Domnescu cu No. 101 din 28 Octomvrie 1851,
slobozit Dsale Agăi Lascarachi Catargiu dregătorii! ţint. Neamţu. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 203, col. II—III: Departamentul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 359, col. I: Novitale din Năuntru.
Mulţumiri pentru activitatea ce o depune.
12895	353(498.3) [Se anunţă cu satisfacţie numirea lui Costache
Negri în funcţia de administrator al ţinutului Covurlui]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 354: Iaşii.
12896	353(498.3) Ofisu Domnescu cu No. 98, din 11 Octombrie 1851,
slobozit Dsale Costachi Negre pârcălab de Galaţi. — BULETIN [Mold.], XIII (1Ş51), voi. II, p. 203, col. II: Departamentul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851)	, p. 359, col. I: Novitale din Năuntru.
Mulţumiri pentru activitatea ce o depune.
12897	353(498.3) [Numiri de administratori ţinutali]. — BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 33, col. I: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 17: Novitale din năuntru.
Adjutanţii domneşti coloneii: Gr. Botescu la Vaslui, D. Fote la Tutova, C. Vlrnav la Botoşani; apoi: vornicul G. Aslan la Bacău, aga Gr. Balş la Neamţ, aga Matei Krupenski la Roman şi spătarul T. Buzdugan la Suceava. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12898	353(498.3) [Ofisul domnitorului Moldovei cu privire la alegerea
„privighitorilor de ocoale", de care „atîrnă îmbunătăţirea şi ocrotirea stării agricole"]. — BULETIN [Mold.], XIV
(1852)	, p. 117—118.
12899	353(498.3) [„Legiuirea votată de Divanul Obştesc, pentru chipul
cum să se cunoască proprietatea ce se cere dela feţele
ce s-ar alege privighetori de ocoale"]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 129, col. I: Secretariatul de Stat.
Se precizează că proprietatea poate să fie In tinut, nu numai In ocol, şi poate cuprinde acareturi sau vii, nu numai pămlnt.
12900	353(498.3) [Ofis domnesc adresat colonelului Fote, cu mulţumiri
pentru activitatea sa în postul de dregător al ţinutului Tutova], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 21: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 13: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12901	353(498.3) [Ofis de mulţumiri adresat agăi A. Fotino cu prilejul
demisiei sale din funcţia de administrator al ţinutului Iaşi],— GAZ. DE. MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale din Năuntru.
Text român şi francez.
12902	353(498.3) [Se anunţă numirea colonelului I. Ranet în funcţia
de administrator al ţinutului Iaşi, în locul agăi A. Fotino].
—	GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale din năuntru.
12903	353(498.3) [Ofis de mulţumiri adresat vornicului Costachi Negrea,
pentru activitatea depusă în postul de administrator al oraşului Galaţi şi al ţinutului Covurlui]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 213, col. I: Secretariatul de Stat. Negri este Înaintat la rangul de vornic.
12904	353(498.3) [Circulară adresată dregătorilor ţinuturilor din Moldova „pentru rălele întrebuinţări, jăluiri, asupriri şi împilările ce se fac în tot cuprinsul ţinutului încredinţat"].
—	BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 221—222: Departamentul din năuntru.
Se semnalează o serie de abuzuri şi Împilări ale organelor administrative.
12905	353(498.3) [Act de mulţumire adresat de boierii şi neguţătorii
din Focşani postelnicului Şt. Stamatin, administratorul ţinutului Putna]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 175, p. 1: Corespondenţe Provinciale.
42906 V. M...	353 (498.3)
[Scrisoare adresată redacţiei în legătură cu trecerea prin Galaţi a comisarului sultanului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 218: Albina Românească.
Aminteşte şi de „noul Guvernator al ţinutului d. aga Alesandru Cuza, a căruia activitate In Îngrijirea interesului administrativ şi comercial este vrednică de toată lauda".
12907	353(498.3) [Se anunţă că „o corespondenţă particulară dela Galaţi
publicată în jurnalele străine laudă activitatea noului Gubernator d. A. Cuza"].—GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 241: Novitale din năuntru.
Reproduclndu-se această ştire, se exprimă speranţa că administratorii altor oraşe vor lua exemplu de la A. Cuza şi G. Balş, şeful politiei Capitalei. — Text român şi francez.
12908	353(498.3) [Circulară către organele administrative ale Departamentului din năuntru al Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 281: Departamentul din năuntru.
Se dau instrucţiuni ispravnicilor şi organelor subordonate lor privind Îndeplinirea datoriilor lor.
12909	353(498.3) [Ofis „prin care se dă povăţuire de regulile ce să se
păzească pentru alegerea privighitorilor de ocoale"].
692
www.dacoromanica.ro
353(498.3)
ADMINISTRAŢIE REGIONALA, JUDEŢEANĂ
353(498.3)
—	BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 409: Departamentul din lăuntru.
12910	353(498.3) [Raportul Sfatului Administrativ al Moldovei „pentru
măsurile ce s-au hotărît a se observa pe viitor întru depunerea a orice bani de la Administraţiile ţinutale11]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 5, col. I: Secretariatul de Stată.
12911	353(498.3) [Circulară adresată administratorilor de ţinuturi de
Costin Catargiu, ministrul din năuntru, prin care le cere respectarea legalităţii şi o aplicare dreaptă a firmanului privitor la convocarea Divanului ad-hoc], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97—98: Novi-tale din năuntru.
în acelaşi timp, Ie cere să nu îngăduie „nici un fel de necuviinţă, manifestaţii, agitaţii", priveghind ca locuitorii satelor „să urmeze In bună rlnduială a se ocupa de regulata lor chemare agricolă". — Text romăn şi francez.
12912	353(498.3) [Scrisoare circulară adresată administratorilor ţinuturilor de logofătul Vasile Ghica, la numirea sa in postul de ministru din năuntru]. — BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 125: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 118: Novitale din năuntru.
Cere să se asigure „respectarea linişte! publice", Ingrijindu-se să prevină „influentele pernicioase ce ar putea aduce nelinişte publicului". — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12913	353(498.3) [„La Presse d’Orient“ anunţă că la prefectura de
Galaţi fusese reaşezat Cuza de către caimacam], — ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 15: Galaţi, 6 Aprilie.
12914	353 (498.3) [Înalte ordine de zi prin care Alecu Cuza este înaintat
în rang].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126: Novitale din năuntru.
Printr-un ordin de zi, din 12 aprilie, adjutantul domnesc cornetul Alecu Cuza e numit leitenant. în aceeaşi zi, apreciindu-se activitatea sa In postul de plrcilab al portului Galaţi, el este Înaintat In rangul de căpitan. — Text român şi francez.
12915	353(498.3) [Ofis prin care caimacamul aduce mulţumiri colonelului Dim. Miclescu, demisionat din postul de prefect de Fălciu şi înlocuit prin colonelul Grig. Iacovache].
—	BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 323, col. I: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 269: Novitale din Năuntru.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12916	353(498.3) [Circulara Ministerului din Năuntru al Moldovei către
administratorii judeţeni referitoare la buna ocirmuirc a ţării]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 431: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX[ (1857) ,p. 349—350: Ministerul dinNăuntru.
Se cere administratorilor să respecte legalitatea, să stăvilească „cu asprime orice clevetire asupra guvernului", să se Îngrijească de o bună aprovizionare, să viziteze Închisorile, să nu îndepărteze din slujbă funcţionarii „declt cu Încuviinţarea Ministerului" etc. în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12917	353(498.3) [Propunerea lui M. Kogălniceanu, în Comitetul proprietarilor mari, cu privire la chestiunea ţinuturilor şi a consiliilor ţinutale].—BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 24, p. 2, col. I.
12918	353(498.3)
[Circulara lui Alecu Balş, adresată administratorilor
judeţeni, la numirea sa în postul de ministru al trebilor din năuntru al Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 25: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 26: Ministeriul din Năuntru.
în Gazeta de Moldav ia text român şi francez.
12919	353(498.3)
[Hrisovul prin care se întăreşte stăpînirea unui loc, la Galaţi, clironomilor răposatului caimacam T. Balş]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 29: Hrisov; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 27: Novitale din năuntru.
Balş a primit acest loc din partea obştei orăşenilor pentru activitatea depusă In timp ce era plrcălab de Galaţi.
12920	353(498.3)
[Ofis din 5 februarie prin care caimacamul însărcinează pe vornicul Iancu Cantacuzino, secretar de stat, să inspecteze administraţiile districtuale], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 53: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 45—46: Novitale din năuntru.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
12921	353(498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar către Caimacamie în privinţa înlocuirii unui număr de administratori şi rezoluţia Caimacamieij. — MON1T. OF. MOLD., 1858, nr. 3, p. 4, col. II.
Se hotărăşte numirea unor noi administratori la Vaslui, Blr-lad, Tecuci, Focşani, Neamţ, Suceava, Bacău etc.
12922	353(498.3)
[Ofisul caimacamilor din 1 nov. 1858 privitor la necesitatea schimbării unui şir de administratori care „şi-au compromitat caracterul de nepărtinire11]. — MON1T. OF. MOLD., 1858, nr. 3, p. 4, col. I.
12923	353(498.3)
[Iordachi Gheorghiadi este numit administrator provizoriu la Roman].—MON1T. OF. MOLD., 1858, nr. 4, p. 2.
12924	353 (498.3)
[Numiri de administratori provizorii], — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 4, p. 2, col. I.
Alecu Beldiman e numit In ţinutul Iaşi, iar Scarlat Lambriuo In ţinutul Fălciu.
12925	353(498.3)
[Actele cu privire la arestarea lui Ghiţă Caliinan, pentru refuzul de a preda postul de administrator al ţinutului Iaşi lui Alexandru Beldiman]. — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 4, p. 1.
Raportul colonelului Cuza şi cel al Sfatului Administrativ, împreună cu rezoluţiile Caimacamici.
12926	353(498.3)
[Proiect de moţiune al Comitetului proprietarilor mari, cu privire la recunoaşterea ţinuturilor de persoane civile şi la înfiinţarea consiliilor ţinutale]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 20, legată la finele colecţiei din B.A.R.
12927	353(498.3)
[Rezoluţiile Comitetului proprietarilor mari cu privire la recunoaşterea ţinuturilor de persoane civile şi înfiinţarea unor consilii ţinutale]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, supl. 1 la nr. 24, p. 2.
693
www.dacoromanica.ro
353(498.3)
ADMINISTRAŢIE REGIONALA. ADMINISTRAŢIE CENTRALA
354(498.1)21
12928	353(498.3)
[Moţiune cu privire la consiliile tinutale şi atribuţiile lor]. —BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 20, p. 2.
354	ADMINISTRAŢIE CENTRALĂ
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ
12929	354(498.1) [Ofis prin care Ghcorghe Mihail Ghica, director al
Secretariatului Stalului, esle rinduit a lua parte la seanţele Consiliului Administrativ Extraordinar]. — BULETIN [Ţ.R.l, 1858, p. 241, col. 1: Către Consiliul Administrativă Extraordinar.
12930	354(498.1) [Ofis prin care se primeşte demisia vornicului Constantin Cantacuzino din funcţia de prezident al Consiliului Administrativ], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 341, col. I: Către Consiliul Administrativ Extraordinar.
12931	354(498.1)11 [Numiri, înaintări şi schimbări în personalul Secretariatului de Stat].— BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 5.
12932	354(498.1)11 [Aga Petrache Poenaru este numit director la Secretariatul de Stat cu leafă de lei 1500 pe lună]. — BULETIN LŢ.R.], 1854, p. 309; VEST. R., XIX (1854), p. 321.
12933	354 (498.1) 11 [Numiri, demisii şi înaintări în Secretariatul Statului]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 49.
12934	354(498.1)11 [Ofisul domnesc către Secretariatul Statului prin
care se aprobă numirea lui Grigorie Alexandrescu ca „ajutor la masa franceză11 din Secretariatul Statului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 375; VEST. R., XX (1855), p. 371, col. I.
Leafa lunară este de lei trei sute.
12935	354(498.1)11 Legiuire pentru înfiinţarea posturilor de directori la
Departamentul Credinţei şi la Secretariatul Statului. —BULETIN [T.R.], 1856,' p. 93; VEST. R., XXI (1856), p. 93.
Salariul celor doi directori va fi de 1500 lei lunar.
12936	354(498.1)11 [Ofisul domnesc către Secretariatul Statului prin
care aga Petrache Poenaru este numit în postul de director al Secretariatului Statului]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 98; VEST. R., XXI (1856), p. 93.
12937	354(498.1)11 [Ofisul domnesc către Secretariatul Statului prin
care serdarul Grigorie Fiii ti este numit secretar pentru corespondenţa in limba franceză la acest secretariat]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 101; VEST. R., XXI
(1856), p. 101.
Este numit in locul lui Edmond Van Saanen.
12938	354(498.1)11 [Ofisul domnesc către Secretariatul Statului prin
care paharnicul Ioan C. Petrescu esle numit director la acest departament]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 185.
12939	354(498.1)11 [Ofisul caimacamului către Secretariatul Statului
prin care d. Edmond Van-Saanen se recheamă la postul
de şef al secţiei franceze din acest departament], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 225; VEST. R., XXI (1856), p. 217.
în locul lui I. A. Keun.
12940	354(498.1)11 [Ofisul caimacamului către Secretariatul Statului,
prin care Gheorghe Mihail Ghica este numit director la acest departament]. — BULETIN [T.R.], 1856, p. 253; VEST. R., XXI (1856), p. 241.	’
12941	354(498.1)11 [Ofisul caimacamului către Secretariatul Statului
prin care se aprobă numirea lui Grigorie Nestor în postul de cenzor de limba românească la acest secretariat].
—	ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 65, p. 1.
12942	354(498.1)11 [Numiri, înaintări, demisii şi alte schimbări în personalul de la Secretariarul Statului]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 325.
12943	354(498.1)11 [Numiri la Secretariarul de Stat]. — BULETIN [Ţ.R.],
1858, p. 145, 289, 321.
12944	354(498.1)11 [Ofisul caimacamului către Secretariatul Stalului
prin care Nicolae Lahovari este numit în vacantul post de director al acestui minister], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 64, p. 1.
12945	354(498.1)11 [Ofisul caimacamului către Secretariatul Statului
prin care se aprobă numirea lui Constantin Canelopulo în postul de secretar pentru limba turcească, cu un salariu de 800 lei pe lună]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 82, p. 1. Este numit in locul lui Mihail Aprichie.
12946	354(498.1)11 [Ofisul Căimăcămiei către Consiliul Administrativ
Extraordinar prin care Constantin Brăiloiu este însărcinat cu îndeplinirea funcţiilor de secretar al stalului].
—	ANUNŢ. R., V (1858), nr. 84, p. 1.
12947	354(498.1)11 [Ofisul Căimăcămiei către Sfatul Administrativ prin
care Darsi este numit şef al „corespondenţei franceze11 la Secretariatul de Stat în locul răposatului Teodor Teot],
—	ANUNŢ. R., V (1858), nr. 88, p. 1; NAŢIONALUL^, I (1858), p. 381: Către Sfatul Administrativ.
Va avea un salariu de 1500 lei pe lună.
12948	354(498.1)21 [Numiri, înaintări şi alte schimbări în personalul
Departamentului Vistieriei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 6.
12949	354(498.1)21 [Numiri şi demisii în personalul Departamentului
Vistieriei]. —BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 97, 165.
12950	354(498.1)21 [Ofisul domnesc către Departamentul Vistieriei prin
care clucerul Costache Steriadi este numit director la acest departament]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 34.
în locul clucerului Alexandru Ioan Filipcscu, trecut lu alt post.
12951	354(498.1)21 [Numiri, înaintări şi demisii la Departamentul Finanţelor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 61, 114.
12952	354(498.1)21 [Ofisul caimacamului către Departamentul Finanţelor prin care Constantin Steriadi este rînduit director
694
www.dacoromanica.ro
354(498.1)21
ADMINISTRAŢIE CENTRALA
354(498.1)31
la acest Departament]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 253 ; VEST. R., XXI (1856), p. 241.
12953	354(498.1)21
[Numiri, mutări, demisii în personalul Departamentului Vistieriei]. — BULETIN [Ţ.R.],	1856, p. 290.
12954	354(498.1)21 [Despre reorganizarea casieriei de la Vistierie]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 313.
Se publică ofisul caimacamului şi raportul Ministerului Finanţelor.
12955	354(498.1)21 [Ofisul caimacamului către Consiliul Administrativ
Extraordinar prin care Costaclie Steriade este însărcinat vremclniceşte cu conducerea Ministerului Finanţelor, în lipsa titularului, care va pleca peste graniţă „spre împlinirea misii cu care este însărcinat"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 345.
12956	354 (498.1)21 [Numiri, înaintări, demisii şi alte schimbări in personalul Departamentului Finanţelor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 53
12957	354(498.1)21 [Numiri, înaintări, demisii şi alte schimbări in personalul Departamentului Finanţelor], — BULETIN [Ţ.R.],
1857,	p. 173.
12958	354(498.1)21 [Numiri la Ministerul Finanţelor], — BULETIN [Ţ. R.j,
1858,	p. 165, 173, 241, 297, 305, supl. la nr. 83, p. 1, p. 361, 386, 425.
12959	354(498.1)31 [Numiri, înaintări, demisii şi alte schimbări în personalul Departamentului din Năuntru]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 27, 128.
12960	354(498.1)31
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Extraordinar prin care acesta este poftit să aducă mulţumiri lui Dimitrie Ioanide, directorul Departamentului din Năuntru, pentru deosebita sa activitate la acest departament]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 305.
La p. 306 se publică raportul şefului Departamentului clin Năuntru, Gh. Filipescu, către domnitor, prin care recomandă să răsplătească pe Ioanide, pentru rodnica sa activitate.
12961	354(498.1)31
[Numărul hîrtiilor intrate şi ieşite în anul 1851 la Departamentul din Năuntru]. — VEST. R., XVII (1852), p. 17.
Text In limbile română şi franceză.
12962	354(498.1)31
[Ofisul domnesc către Departamentul din Lăuntru prin care se aprobă înfiinţarea pe lîngă acest departament a unei mese statornice, „atît pentru lucrarea rămăşiţelor de pricini şi socoteli rusesti, cit şi pentru deosebite alte lucrări"]. —BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 5.
Se arată şi persoanele numite la această „masă".
12963	354(498.1)31
[Ştire despre înfiinţarea unei mese noi (birou) la Ministerul din Lăuntru al Ţării Româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 71, col. II: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se precizează că această masă de 3 amploaiaţi se va ocupa, Îndeosebi, cu „lucrarea rămăşiţelor de pricini şi socoteli".
12964	354(498.1)31 Tablou de numărul hîrtiilor intrate şi eşite din can-
ţclaria Ministerului din năuntru de la 1 Ianuarie 1853, pînă la 1 Ianuarie 1854. — VEST. R., XIX (1854), p. 9.
12965	354(498.1)31 [Ofisul domnesc către Obştescul Divan prin care se
face cunoscut că aga Ioanidi, direclorul Departamentului din Năuntru, „va lua parte la ţoale lucrările Obştescului Divan, şi va da trebuincioasele ştiinţe despre cile privesc acel Departament “]. — BULETIN [Ţ.R], 1853, p. 25.
12966	354(498.1)31 [Numiri, înaintări, demisii şi alte schimbări în personalul Departamentului din Năuntru]. — BULETIN [Ţ.R.],
1854,	p. 9, 169, 181, 329, 366.
12967	354(498.1)31 [Clucerul Nicolae Crcţulescu este orînduit director al
Departamentului din Năuntru în locul logofătului Dimitrie Ioanid], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 301; VEST. R., XIX (1854), p. 309.
In Veslilorul Românesc text român şi francez.
12968	354(498.1)31 [Numiri, înaintări, demisii in Departamentul din
Năuntru].—BULETIN [T.R.], 1855, p. 41,	125, 189,
206, 237, 249, 322.
12969	354(498.1)31 [Clucerul Ioan Gheorghe Florescu este numit director
la Departamentul din Năuntru in locul agăi Nicolae Creţulescu, trecut in alt post], — BULETIN [Ţ. R.],
1855,	p. 365.
12970	354(498.1)311^ [Ştiri privind impresia pricinuită la Bucureşti de
demisia doctorului Creţulescu din postul de director al Departamentului din Lăuntru], — ZIMBRUL, 111 (1855), p. 1062, col. I: Revisla.
12971	354(498.1)31
[Numiri, înaintări, demisii in personalul Departamentului din Năuntru]. — BULETIN [Ţ.R.],	1856,
p. 89, 281, 290, 293, 297, 324, 333, 385.
12972	354(498.1)31 [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care Nicolae Pîcloanu este rînduil director al acestui departament],—BULETIN [T.R.], 1856, p. 253; VEST. R., XXI (1856), p. 240.
12973	354(498.1)31
[Numiri, înaintări, demisii şi alte schimbări în Departamentul din Năuntru]. — BULETIN LŢ.R.],	1857,
p. 33, 205.
12974	354(498.1)31 [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru prin care se aprobă numirea a doi amploiaţi tre-buincioşi „spre foncţionarca presei autografiee", înfiinţată acum pe lingă acest departament].-—-BULETIN LŢ.R.],
1857,	p. 105; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 20, p. 1.
12975	354(498.1)31 [Numiri la Ministerul din Năuntru], — BULETIN
[T.R.], 1858, p. 17, 65, 73, 209, 265, 269, 293, 297, 309, supl. ia nr. 83, p. 1, 353, 373, 377, 393, 425.
12976	35.4 (498.1) 31 [Ofis prin care aga Alexandru M. Florescu este numii
director al Departamentului din Năuntru, în locul clucerului Pîcleanu,	demisionat].—-BULETIN	[Ţ.R. |,
1858,	p. 337, col. I: Către Sfatul Administrativ; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 84, p. 1.
695
www.dacoromanica.ro
354(498.1)45
ADMINISTRAŢIE CENTRALA
354(498.1)51
12977	354(498.1)45 [Ofis domnesc către Departamentul din Năuntru,
prin care se numesc membrii noii Eforii Înfiinţate pentru lucrările şoselelor şi ale podurilor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 93.
Slnt numiţi; vornicul Manoil Băleanu, colonelul Ioan Florescu, clucerul Ioan Budişteanu, pabarnicul Ioan Cantacuzino şi pitarul Mibail Xanto.
12978	354(498.1)45 Întocmirea canţelarii direcţiei lucrărilor publice pe
lingă Departamentul din Năuntru. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 201.
Are loc reorganizarea acestei direcţii. Şeful ei este clucerul Costacbe Pencovici; se arată şi celălalt personal.
12979	354(498.1)45 [Ofisul domnesc referitor la reorganizarea direcţiei
lucrărilor publice, care se pune sub conducerea inginerului Lalan[ne]]. —BULETIN [Ţ.R.],	1852, p. 321—323.
12980	354(498.1)45 [Ing. Lubel este numit şef al „despărţirei tehnice"
din direcţia lucrărilor publice]. — BULETIN [Ţ.R.],
1852,	p. 325.
Va primi un salariu de 1200 lei pe lună; şi cei doi ingineri de ocoale, pabarnicul Rosetti şi Cari Vairab, vor primi clte 1200 lunar.
12981	354(498.1)45 [Raportul Departamentului din Năuntru, aprobat
de domnitor, prin care se stabileşte că orice lucrare tehnică cerută de autorităţi trebuie aprobată mai întîi de direcţia lucrărilor publice din acest minister]. — BULETIN [Ţ.R.],
1853,	p. 34.
Tot această direcţie va Întocmi şi proiectele necesare.
12982	354(498.1)45 Raportul Departamentului din Năuntru. — BULETIN
[Ţ.R.], 1853, p. 63.
Prin acest raport, aprobat de domn, se hotărăşte că nici o lucrare tehnică nu poate fi executată de vreo autoritate fără aprobarea direcţiei lucrărilor publice din Departamentul din Năuntru; se publică clteva desluşiri In acest sens.
12983	354(498.1)45 [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se cere să se supravegheze ca toate lucrările publice ce vor fi executate să aibă aprobarea direcţiei centrale a lucrărilor publice de la acest departament]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 85.
12984	354(498.1)45 [Printr-un ofis se stabileşte că direcţia lucrărilor
publice va avea o singură cancelarie şi nu două]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 49.
12985	354(498.1)45 [Se anunţă că se vor angaja prin concurs „la serviţiu
specialităţii de poduri şi şosele" 9 conductori tehnici de diferite clase şi 3 elevi conductori], — BULETIN [T.R.], 1855, p. 325—326.
12986	354(498.1)45 [Ofis prin care Alecu Orăscu este numit membru al
Comisiei Tehnice, păstrîndu-şi postul de inginer-arhitect al Ministerului din Năuntru], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 153, col. I: Către Ministerul din Năuntru.
12987	354(498.1)45 [Ofis prin care inginerul Gheorghe Rosetti este numit
membru al Comisiei Tehnice, în locul lui Ioan Florescu, demisionat], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 181, col. I: Către Ministerul din năuntru.
12988	354(498.1)45 [Ofis cu privire la mai multe numiri în direcţia lucrărilor publice],— BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 277, col. I; Către Ministerul din năuntru.
Costache I. Arion este numit şeful cancelariei direcţiei, iar Maxi-milian Droc este numit ajutorul său.
12989	354(498.1)45 [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru
prin care se hotărăşte ca Eforia drumurilor şi Comisia tehnică să lucreze de acum încolo separat]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 49, p. 1.
Un membru al Comisiei tehnice, P. Poenaru, este totuşi Însărcinat să ia parte la lucrările Eforiei drumurilor, iar la nevoie Eforia poate invita la şedinţele ei şi plenul Comisiei tehnice.
12990	354(498.1)51 [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care se aduc mulţumiri şefului acestui departament „pentru înaintarea lucrărilor canţelarii acelui Departament"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 101.
Se precizează că in cancelaria acestui departament a intrat pe semestrul septembrie-martie un număr de 15487 hlrtii şi au fost rezolvate 14571.
12991	354(498.1)51 Arătare de lucrările Departamentului în tot cursul
anului. 1851. —VEST. R., XVII (1852), p. 25.
Este vorba de Departamentul Dreptăţii; se arată numărul hirtiilor intrate, lucrate şl rămase in lucrare la sflrşitul iul decembrie 1851 şi in cele trei secsil. Statistica se publică in limbile română şi franceză.
12992	354(498.1)51 Listă de lucrările Departamentului Dreptăţii pe anul
1852. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 27.
Se dă numărul hirtiilor lucrate, pe secţii şl pe mese.
12993	354(498.1)51 [Departamentul Dreptăţii face cunoscut că postul de
director al acestui departament va fi suplinit de clucerul Ştefan Burchi, timp de trei luni şi jumătate, cît va lipsi în străinătate clucerul Ioan Cantacozino]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 142; VEST. R., XVIII (1853), p. 181: Departamentul Dreptăţii.
12994	354(498.1)51 [Numiri, înaintări, mutări şi alte schimbări în personalul Departamentului Dreptăţii], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 89.
12995	354(498.1)51 [Ofise domneşti prin care Departamentul Dreptăţii
se reorganizează în felul în care se afla la începutul războiului Crimeii]. — VEST. R., XX (1855), p. 29—30.
Se publică diferite numiri făcute in departament.
12996	354(498.1)51 [Ofisul domnesc către Departamentul Dreptăţii prin
care pitarul Leonida Porumbarii este numit „şefu la masa maşini autografă din acel Departament"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 41.
12997	354(498.1)51 [Ofisul caimacamului către Departamentul Justiţiei
prin care Scarlat Fălcoianu este numit director la acest departament], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 253; VEST. R., XXI (1856), p. 241.
12998	354(498.1)51 [Numiri, înaintări, demisii în personalul Departamentului Dreptăţii], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 273, 309, 349, 353.
696
www.dacoromanica.ro
354(498.1)51
ADMINISTRAŢIE CENTRALA
354(498.3)
12999	354(498.1)51 [Ofisul caimacamului către Departamentul Dreptăţii
prin care Conslandin Bozianu este numit director la acest departament]. — BULETIN [T.R.], 1856, p. 301; VEST. R., XXI (1856). p. 285.
13000	354(498.1)51 [Numiri, înaintări, demisii şi alte schimbări la Departamentul Dreptăţii]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 1, 189.
13001	354(498.1)51 [Ofisul caimacamului către Ministerul Dreptăţii prin
care Alexandru Hrisosholeu este numit director la acest minister], — BULETIN [T.R.], 1857, nr. 56, p. 217; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 50, p. 1.
13002	354(498.1)51 [Numiri, înaintări, demisii în personalul Ministerului
Dreptăţii],— BULETIN [T.R.],	1858, p. 21, 29, 69,
101, 133, 137, 221, 289, 301, 305, 381.
13003	354(498.1)52	•
[înaintări în Departamentul Credinţei]. — BULETIN
[Ţ.R.], 1852, p. 94.
13004	354(498.1)52 [Ofisul caimacamului către Departamentul Credinţei prin care se aprobă numirea lui Mihail Ioachimidi în postul de ajutor pentru corespondenţa elină de la acest departament]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 69.
Va avea un salariu de 300 lei pe lună.
13005	354(498.1)52 [Numiri, înaintări, demisii şi alte schimbări în personalul Departamentului Credinţei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 93, 361.
13006	354(498.1)52 [Ofisul către Departamentul Credinţei prin care paharnicul Grigorie Bcngescu este orînduit director la acest departament, în locul clucerului Constantin Cos-tescu], — VEST. R., XIX (1854), p. 309.
Text român şi francez.
13007	354(498.1)52 Legiuire Pentru înfiinţarea posturilor de directori la
Departamentul Credinţei şi la Secretariatul Statului.
—	BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 93; VEST. R., XXI (1856), p. 93.
Tot aci se publică şi ofisul domnesc de Întărire.
13008	354(498.1)52 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care clucerul Grigorie Bengescu este numit director al acestui departament]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 98; VEST. R., XXI (1856), p. 93.
13009	354(498.1)52 [Schimbări in personalul Departamentului Credinţei].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 361.
13010	354(498.1)52 [Numiri, înaintări şi schimbări în personalul Ministerului Credinţei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 73, 97, 101, 141, 153, 285, 289, 390.
La instanţele judeţelor Teleorman, Buzău, Muscel, ltomanaţi.
13011	354(598.1)52 [Ofis prin care se anunţă că Stanciu Predescu este
numit director al Ministerului Credinţei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 273, col. I: Către Ministerul Credinţi!; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 70, p. 1.
13012	354(498.1)52 [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru
prin care Grigorie Bengescu este numit şef al Departamentului Credinţei şi Instrucţiei Publice], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 67, p. 1.
13013	354(498.1)52 [Ofis de numire a paharnicului Stanciu Predescu în
funcţia de casier la Casa Centrală şi a paharnicului Cos-tache Cernovodeanu la Casa Şcoalelor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 337, col. III: Către Departamentul Credinţi!.
13014	354(498.1)52 [Ofis prin care aga N. Racoviţă este numit îndepli-
nitor al funcţiilor de director al Ministerului Credinţii].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 373, col. II: Către Ministerul Credinţi!.
13015	354 (498.1) 53 [Ofisul domnesc şi jurnalul Sfatului Administrativ
Ecstraordinar referitor la reorganizarea Comitetului carantinelor, care devine Comitet al sănătăţii publice].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1854. p. 353—355.
Se arată ctte posturi şi ce atribuţii va avea Comitetul. Se publică noul regulament.
13016	354(498.1)53 [Departamentul din Năuntru face cunoscut că serviciul sanitar şi comitetul carantinelor au fost contopite sub titlul de „Comitet al sănătăţii publice**]. — VEST. R., XIX (1854), p. 377.
13017	354(498.1)61 [Caimacamul aprobă „să se întocmească un biurou de
jeni“ pe lîngă Ministerul Ostăşesc]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 181, col. I: Poruncă către oştire; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 48, p. 1: Poruncă către oştire.
Biroul va fi compus din locotenentul V. Costaforu, sublocotenenţii Gh. Slăniceanu, C. Baruţ, Gh. Mărulescu şi N. Donca, care au terminat Institutul geografic din Viena, precum şi din sublocotenenţii Gh. Borănescu şi E. Boteanu.ţAcestor ofiţeri li se va Încredinţa „continuarea lucrărilor topografice Începute In anii trecuţi".
13018	354(498.1)61 [Informaţie privitoare la înfiinţarea unui „birou de
geniu** pe lîngă Ministerul Ostăşesc]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 189, col. III.
Din cronica zilnică semnată de C. A. Rosctti.
(498.3)	MOLDOVA
13019	354(498.3) [Ofisul domnesc referitor la „păzirca cu stricteţe a
instituţiilor reglementale între chinuirea Deparlamenlo-lor“, încredinţate miniştrilor]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 69—70: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 75: Novitale din Năuntru.
Domnul cere miniştrilor să fie foarte atenţi In „alegerile In slujbă" şi In alcătuirea anaforalelor, care nu^trebuie să contrazică dispoziţiile Regulamentului organic. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13020	354(498.3) [Listă de directorii numiţi în ministerele din Moldova,
după instaurarea Căimăcămiei]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 154, p. 1. col. 1: laşii 17 Iulie.
13021	354(498.3) [Se anunţă schimbareajunora din amploiaţii fostei
Căimăcămii], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 13, col. I: Iaşii, 5 Noem. 1858.
697
www.dacoromanica.ro
354(498.3)
ADMINISTRAŢIE CENTRALA
354(498.3)31
13022	Panu, Anastasie	354 (498.3)
[Cuvintele rostite la 9 noiembrie 1858, cu ocazia primirii rapoartelor de la funcţionarii tribunalelor si de la Consiliul şcolar). —ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 30	31.
\nastasie Panu arată că aceste întruniri săplămlnale au fost hulărltc cu scopul unei mai slrlnsc colaborări, necesară muncii viitoare pentru „Itonulnia ce renaşte la viată". In încheiere, cere funcţionarilor să arate „că slnlcin un popul, că avem viaţă şi că trebue să trăim".
13023	354(498.3)11 [Despre măsurile de organizare a Secretariatului Statului luate de Alexandru Sturza). — ZIMBRUL, I (1851), p. 353—354: Iaşii.
Alexandru Sturza, In calitate de secretar al statului, ordonase alcătuirea unor dosare in care să se depună „acele hlrtii atingătoare de interesele ţcrei cum şi acele internaţionale spre a se putea servi mai cu indemlnare la inaintirea lucrărilor cu Consiliaturile". Sturza inai luase măsuri pentru formarea unei biblioteci „diplomatice şi iconomice".
13024	354(498.3)11 [Sc anunţă că aga Alccu Sihleanu a fost numit director
al Secretariatului de Stat). — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 449, col. I: Secretariatul de Stal; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 385: Novitalc din năuntru.
13025	354(498.3)11 [Se anunţă că Alexandru Fotino a fost numii director
al Secretariatului de Stat, în urma demisiei lui Alexandru Sihleanu]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 225: Novitale din năuntru.
13026	354(498.3)21 [Se anunţă că spătarul Ioan Alexandrescu a fost numit
sameş la Vistierie, în urma demisiei postelnicului Brăniş-tcanu], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 163: Novitale din năuntru.
13027	354(498.3)21 [Se anunţa că postelnicul C. Negruzzi a fost numit
director al Departamentului de Finanţe], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 183: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 354: Iaşii.
13028	354(498.3)21 [Spătarul Costachi Balaeş a fost numit samiş central
al Vistieriei, in locul spătarului Grigore Rizo, demisionat].
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 229: Novitale din năuntru.
13029	354(498.3)21 [Se anunţă eă paharnicul Iordache Caranifil a fost
numit şef al Secţiei a 3-a a Departamentului de Finanţe).
—	GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 9: Novitale din năuntru.
13030	354(498.3)21 [Ofis prin care caimacamul N. Conaehi-Vogoridi mulţumeşte personalului Departamentului de Finanţe pentru zelul arătat în timpul cînd el a fost ministru de finanţe].
—	BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 105: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 102: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text rotnăn şi francez.
13031	354(498.3)21 [Ofis de numire a lui Alexandru Sturdza în postul de
director al Departamentului de Finanţe]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 105: Novitale din năuntru.
Text romăn şi francez.
13032	354(498.3)21 [Numiri la Departamentul de Finanţe].— BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 49, col. II: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 46: Departamentul de Finans.
Aga Costachi Balaiş este numit director, iar aga Teodor Albi-neţ sameş central al departamentului. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13033	354(498.3)31 [Se anunţă că Alecu Cuza, preşedintele judecătoriei
de Galaţi, este numit director al Departamentului din Năuntru, în locul lui Scarlat Roset, demisionat], — ZIMBRUL, I (1851), p. 233, col. I: Moldavia; JURN. DE GALATZ., II (1851), p. 154, col. I.
13034	354(498.3)31 [Ofisul domnesc adresat agăi Alecu Cuza „pentru zelul
şi activitatea ce a dizvălit în funcţia de director al Departamentului din năuntru" al Moldovei].— BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 159: Departamentul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 327: Novi-lale din Năuntru.
Domnul dă ofisul cu ocazia demisiei Iui Cuza din funcţie.—In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13035	354(498.3)31 [Adresa ministrului către aga Alecu Cuza, la retragerea
sa din postul de director al Departamentului din Năuntru al Moldovei], — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. 11, p. 171, col. 1: Departamentul din năuntru ;GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 343: Novitale din Năuntru.
13036	354(498.3)31 [Se anunţă numirea provizorie a Iui Mihail Ivogălni-
ceanu ca director al Departamentului din Năuntru]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 109: Moldaviea.
13037	354(498.3)31 [Înaintări in slujbe la Departamentul din Năuntru al
Moldovei]. —BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 73, col. I: Departamentul din năuntru.
13038	354(498.3)31 [Se anunţă că postelnicul Constantin Burgheli a fost
confirmat director al Departamentului din Năuntru].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 77: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13039	354(498.3)31 [Se anunţă numirea spătarului I. Burgheli ca şef de
secţie la Departamentul din Lăunlru]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 76, p. 1, col. I: Iaşi 5 Aprilie.
13040	354(498.3)31 Ofisul Es. Sale Caimacamului Onorat. D-sale Boeruluî
Postelnic Dimitrie Cornea.— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 331: Novitale din Năuntru.
Ofis de mulţumire cu ocazia demisiei Iui Cornea din funcţia de director al Departamentului din Năuntru. — Text român şi francez.
13041	354(498.3)31 [Ofis adresat de caimacamul Moldovei, Teodor Balş,
Iui Gr. Balş vestindu-I că a fost numit director al Departamentului din Năuntru]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 395: Căiinăcămiea Principalului Moldovei.
Text român şi francez,
13042	354(498.3)31 [Ofis adresat de ministrul din năuntru, Nic. Cantacu-
zino, lui Gr. Balş pentru a-1 anunţa că a fost numit direc-
698
www.dacoromanica.ro
354(498.3)31
ADMINISTRAŢIE CENTRALA
354(498.3)51
tor al Departamentului din Năuntru]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 395: Novilale din Năuntru.
Text român şi francez.
13043	354(498.3)31 [Se anunţă numirea agăi N. Drosu în postul de director
al Ministerului trcbilor din Năuntru].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [rccte XXIX] (1857), p. 81: Novilale din năuntru.
13044	354(498.3)31 [Amănunte în legătură cu „scandalul" de la Departamentul din Năuntru]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 18, col. I.
E vorba de o mituire ce ar fi avut loc la acest minister, pentru scoaterea unei porunci. Fostul director de secţie de la Interne, Pruncul, este Învinuit de această mituire. Redacţia cere să se publice lămuriri „de este in adevăr o mituire, sau o calomnie precugetată".
13045	354(498.3)32 + 52
[Ofis domnesc	adresat	spătarului	N. Istrati, numit
director al Departamentului Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor Publice].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 121: Novilale din năuntru.
Text român şi francez.
13046	354(498.3)32 + 52
[Se anunţă	că	Iancu	Cantacuzin	e	confirmat director
al Departamentului de Cult]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 77: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13047	354(498.3)32 + 52 [Ofisul caimacamului adresat agăi Gheorghe Dulcescu
la demisia sa din postul de director al Departamentului Cultului şi al Instrucţiei Publice]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII[recte XXIX] (1857),p.305: Novitale din năuntru.
Dulcescu e numit in postul de Controlor al Statului, In locul postelnicului Vasile Drăghici.
13048	354(498.3)32	+	52
[Se anunţă că aga Gheorghe Dulcescu este rechemat la
postul de director al Departamentului Cultului şi al Instrucţiei Publice]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 92: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
13049	354(498.3)32	+	52
[Ofisul caimacamului adresat agăi Nicolae Burchi, la
retragerea din postul de director al Departamentului Cultului şi al Instrucţiei Publice]. — GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 101: Secretariatul de Stat.
Text român şi francez.
13050	354(498.3)32	+	52
Proect de reorganizarea revizorilor Ministerului de Cult
şi al Instrucţiei Publice. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 55, p. 150.
Se hotărăşte ca In viilor să funcţioneze un inspector al pădurilor şi trei revizori ingineri şi forestieri,un arhitect, apoi un revizor al şcolilor şi altul pentru Capitală, „cu Îndatorire de a face şi cercetările dela cutia milelor".
13051	354(498.3)45 Pravilă pentru înfiinţarea Departamentului Lucrărilor
Publice. —BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 21—24.
„Pravila" cuprinde 27 articole şi are anexat Statul Departamentului Lucrărilor Publice.
13052	354(498.3)45 Statul Departamentului Lucrărilor Publice. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 24.
Anexă la Pravila pentru înfiinţarea Departamentului Lucrărilor Publice. Cuprinde numărul funcţionarilor noului minister, precum şi salariile fiecăruia.
13053	354(498.3)45 [Se anunţă retragerea lui Coslache Negruzzi de la
direcţia Lucrărilor Publice şi numirea sa ca director la Departamentul Finanţelor], — ZIMBRUL,! (1851), p.354: Iaşii.
Spătarul Xiculac Islrali este numit In funcţia de director al Departamentului Lucrărilor Publice In locul lui Negruzzi.
13054	354(498.3)45 [Se anunţă că N. Istrati a fost numit director al Departamentului Lucrărilor Publice, in urma demisiei lui C. Negruzzi],— GAZ. I)E MOLD., XXIII (1851), p. 175: Novilale din năuntru.
13055	354(498.3)45 [Se anunţă că spătarul Ghită Caliman a fost numit
inspector al zidirilor stalului]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 89: Novitale din năuntru.
Postul depinde de Departamentul Lucrărilor Publice.
13056	354(498.3)45 [Ofis prin care colonelul P. Schcliti este numit director al Departamentului Lucrărilor Publice]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 113: Novitale din năuntru.
13057	354(498.3)45 [Jules Beguin, inginer al corpului naţional de punţi
şi şosele din Franţa, este însărcinat cu organizarea în Moldova a unui „ram regulat a lucrărilor publice"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 171 (nr. 69): Novitale din năuntru.
Va organiza şi „o învăţătură menită a forma inginerii". — Text român şi francez.
13058	354(498.3)45 [Ofis către Sfatul Administrativ al Moldovei, care
este însărcinat cu elaborarea unui plan de reorganizare a Departamentului Lucrărilor Publice]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 345: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13059	354(498.3)45 [Departamentul Lucrărilor Publice din Moldova e
transformat in direcţie, sub conducerea colonelului Sun-guroff]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 118, col. II.
După Gazeta de Moldavia.
13060	354(498.3)45 [Se anunţă numirea agăi Iancu Drăghici în postul de
director al Departamentului Lucrărilor Publice]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 110: Novilale din năuntru.
13061	354(498.3)45
[Se anunţă că P. Donici, director al Departamentului Lucrărilor Publice, este însărcinat de caimacam să informeze despre starea edificiilor publice din districte]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 50: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13062	354(498.3)51
[Se anunţă numirea lui lordachi llermeziu în postul de director al Departamentului Dreptăţii]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 119, p. 1, col. I: laşii 18 Augustă.
13063	354(498.3)51
[Comentarii la numirea lui lordachi llermeziu ca director al Departamentului Dreptăţii]. — STEAOA D., II (1856), nr. 59, p. 233 [greşit: 145]: laşii, 18 Avgustu.
699
www.dacoromanica.ro
354(498.3)51
ADMINISTRAŢIE CENTRALA — ARMATA
355(436)
13064	354(498.3)51
[Ofisul caimacamului adresat lui Iordachi Hermeziu, la demisia sa din postul de director al Ministerului Dreptăţii]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr! 48, p. 190: Ministeriul Dreptăţeî.
Text român şi francez.
13065	354(498.3)51
[Ofis prin care aga Iorgu Sigara este numit director al Ministerului Dreptăţii], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 210, col. I: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 193: Caima-camiea Principatului Moldovei.
In Gazeta de Moldavia text român şl francez.
13066	354(498.3)51
[Circulara adresată amploiaţilor Departamentului Justiţiei de noul ministru Cosiin Catargi, la păşirea sa în funcţie], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 229— 230: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr.
160, p. 1—2.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13067	354(498.3)51
[Se anunţă că aga Dimitrie Meleghi este numit director al Ministerului de Juslitie, în locul agăi G. Sigara],— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 189: Novitale din năuntru.
13068	354(498.3)52
[Se anunţă că Divanul Obştesc cercetează socotelile Departamentului Cultului pe anul 1851], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 129: Novitale din năuntru.
355/359 ARMATĂ. OŞTIRE.
ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ MILITARĂ
355 (.) Armata In diferite ţâri
355.1/.4 Chestiuni militare diferite. Istorie militară (Războaie) 355.5/.7 Instrucţie militară. Administraţie militară 356/359 Diferite arme.
13069	Stoica, D.	355
Marşalul Marmont asupra Duhului fiinţiî Militare. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 38—40, 45—46, 53—54.
Recenzie amănunţită a cărţii mareşalului Marmont: De l'esprit dea institutiona militairea, urmărindu-se cuprinsul ei, după cele patru capitole: 1) Teoria generală a artei militare. 2) Organizaţia şi formarea armiei. 3) Operaţiile militare. 4) Filosofia militară.
13070	355
Resboiulu şi bună starea popoareloru. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 217—218.
Articol In care se susţine că propăşirea economică a popoarelor ar fi un factor important in evitarea războaielor şi in păstrarea păcii.
13071 C. G.	355 (04) Desvoltarea tacticei. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 28,
p. 2.
Schiţa sumară a evoluţiei tacticii militare in decursul timpului.
13072 C. G.	355 (04) Organisaţia armelor. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 35,
p. 3, col. I—II.
Noţiuni generale despre organizarea armatei, in raport cu diferitele arme care o compun: infanterie, cavalerie, artilerie.
355(.) ARMATA ÎN DIFERITE ŢĂRI
(42) Anglia (436) Austria .
(439.2)	Transilvania
(496) Turcia. Imperiul otoman
(498) Principatele Române
(42) ANGLIA
13073	355(42)
Armata englezească. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 49—50.
Charles Napier, comandantul flotei engleze a Balticei, credea că va repurta o victorie Împotriva ruşilor. O analiză a armatei engleze arată că ea este expresia „domniei parlamentului asupra guvernului". Soldatul englez este militar de meserie, iar ofiţerul este şef absolut al unităţii sale. Armata nu e legată de popor, ci e socotită ca un element străin de viaţa poporului. Armata engleză are o organizaţie din cele mai „neglese". In armată au fost angajaţi, cu plată, nemţi, care să apere vechile instituţii engleze. Articolul este, probabil, tradus dintr-un ziar străin (german?).
(436) AUSTRIA
13074	355(436)
[Date şi cifre privind efectivele armatei austriece şi împărţirea ei].— G. TRANS., XIV (1851), p. 303, col. II: Viena, 13 Sept.
13075	355(436)
[Ştire despre apariţia unei patente împărăteşti prin care se fixează aspre pedepse pentru cei care ar provoca pe soldaţi la necredinţă faţă de împăratul Austriei].— G. TRANS., XV (1852), p. 151, col. II.
13076	355(436)
[Patenta din 31 iulie 1852 a împăratului Francisc Iosif privind înfiinţarea rezervei armatei],— G. TRANS., XV (1852), p. 234—235: Viena.
Se traduc patenta şi un comentariu favorabil din Oeater-
reichische Correapondenz.
13077	355(436)
[Ştire despre noua organizare a institutelor de creştere militară din imperiu],— G. TRANS., XV (1852), p. 355: Viena.
Se dau amănunte in legătură cu organizarea acestor institute, arătlndu-se că intre ele figurau şi cele de la: Orlat, Caransebeş, Satu-Mare, Oradea, Gherla etc.
13078	355(436)
[Publicaţie privind condiţiile intrării în academiile militare ale imperiului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 361, col. I: Publicarea.
Se precizează In acest comunicat al guvernului Transilvaniei că acei ce voiau să intre In astfel de academii trebuiau să cunoască bine limba germană şi să aibă ii ani.
13079	355(436)
Reorganisarea armatei c. r. — G. TRANS., XVI
(1853), p. 155.
Se dau amănunte privind noua organizare a armatei Imperiului austriac, precizlndu-se că ea se va Împărţi In patru cercuri şi două guvernăminte. Se arată că Ardealul va face parte din cercul 2, Bucovina dintr-al 4-lea, iar Banatul şi "Voivodina vor alcătui un singur guvernămlnt.
700
www.dacoromanica.ro
355(436)
ARMATA : AUSTRIA — TRANSILVANIA
355(439.2)
13080	355(436) Academiile militare. —G. TRANS., XVIII (1855),
p. 326: Austria.
Se dau amănunte privind organizarea Invătămtntuiui militar In Imperiul austriac.
13081	355(436) Hotărîri organice pentru întocmirea dicasteriiloru militare.— G. TRANS., XIX (1856), p. 29: Viena.
Noua organizare militară a Imperiului. Se indică, Intre altele, sediile armatelor şi ale corpurilor de armată din Ungaria, Transilvania, Banat, Bucovina, dindu-se şi numele comandanţilor.
13082	355(436) Patenta împărătească din 19 Septembre 1858, pentru
t6te ţerile imperiului, prin care se emite o lege nouă despre complinirea armatei şi se face cunoscută cumcă această lege va intra în putere la 1 Noembre 1858. — G. TRANS., XXI (1858), p. 259—260, 263—264, 267—268, 271—272: Partea oficiosa.
Prin această lege se reorganizează armata Imperiului.
13083	355(436) Legea pentru întregirea oast’eî. — TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 161, 165—166, 169, 173—174.
Noua lege de recrutare a Imperiului austriac.
(439.2)	TRANSILVANIA
(439.2)	(=59) Regimente româneşti din Ardeal şi Banat
13084	—o — O—	355(439.2)
[Informaţii privitoare la tulburarea produsă în părţile
Crasnei şi ale Silvaniei de tragerea sorţilor „pentru sol-dăţie“]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 23—24: Dela Crasna, 9 Ian.
13085	355(439.2) [Publicaţie în legătură cu scutirea de serviciul militar].— G. TRANS., XIV (1851), p. 25, col. I: Partea officiosâ.
Se anunţă că se vor acorda scutiri de serviciul militar In schimbul achitării cuvenitei taxe chiar atunci clnd recruţii n-ar fi neapărat necesari la casele lor.
13086	355(439.2) [Informaţii despre reorganizarea celor cinci regimente
de graniţă transilvane],— G. TRANS., XIV (1851), p. 27, col. I: Viena, 28 Ian.
Se înfăţişează In amănunt ordonanţa imperială privind această reorganizare, prin care cele cinci regimente grănicereşti se desfiinţaseră, inlocuindu-se cu cinci regimente de linie.
13087	355(439.2) [Amănunte despre schimbarea statutului regimentelor
de graniţă transilvane]. — G. TRANS., XIV (1851), n. 30: Viena, 28 Ian.
Date asupra noilor uniforme, asupra adresei de mulţumire a Împăratului etc.
13088	355(439.2) Despre recrutaţie în Sieb. Bote. — G. TRANS., XIV
(1851), p. 32.
Se combate părerea foii săseşti că recrutarea In Ardeal trebuie să fie „separatistică". De asemenea, se demonstrează netemeinicia afirmaţiei că românii ar fugi in Principate pentru a scăpa de recrutare.
13089	355(439.2) [Scurt comentariu despre motivele întîrzierii la recru-
taţie a românilor], — G. TRANS., XIV (1851), p. 44: Sibilu, 14 Fevr.
Se arată că românii din jurul Braşovului şi Sibiului slnt deseori plecaţi din motive economice In Principate şi se semnalează disproporţia intre recruţii ce trebuiau furnizaţi de localităţile săseşti şi cei ce trebuiau daţi de cele româneşti. Acestea din urmă dau un număr mai mare de recruţi.
13090	355(439.2) [Publicaţie în legătură cu modalităţile răscumpărării
de serviciu militar], — G. TRANS., XIV (1851), p. 109, col. I: Partea officiosâ.
13091	355(439.2) [Informaţii statistice privitoare la populaţia din Braşov şi din suburbii, în legătură cu operaţiile recrutării]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 119: Braşov.
13092	355(439.2) [Se anunţă că împăratul Austriei a dat dispoziţia ca
ofiţerii să fie obligaţi să înveţe limba regimentului în care servesc], — G. TRANS., XIV (1851), p. 128, col. II: Noutăţi diverse.
13093	355(439.2) [Informaţii despre „rugăminţile11 foştilor grăniceri
români „pentru slobozirea fiilor lor din miliţie"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 251, col. I: Borgo, 30 Iuliu.
Cererea este determinată de lipsa braţelor de muncă şi de faptul că regimentul din nordul Ardealului trebuia să plece In Ungaria.
13094	355(439.2) [Hotărîrea guvernului de a se înceta „dela dismiterea
prin silă a honvezilor de mai înainte, ca honvezi, la miliţia"].—G. TRANS., XIV (1851), p. 257, col. I: Partea officiosâ.
13095	355(439.2) [Ştiri despre trimiterea unui divizion din regimentul
Bianchi din Braşov la Sf. Gheorghe şi stabilirea lui în garnizoană acolo]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 336, col. II: Mai noti.
13096	355(439.2) [Corespondenţă din Kezdi-Oşorhei asupra sărbătoririi
Bobotezii]. — G. TRANS., XV (1852), p. 18—19: Kezdi-Oşorheiu, 8 Ian. 1852.
Se arată că Ia solemnitate participase şi o unitate din regimentul Şivkovici şi se indică darurile făcute de negustorii români militarilor.
13097	355(439.2) [Ştire despre mutarea generalului Francisc de Cha-
vanne de la comanda districtuală a Sibiului şi Făgăraşului la aceea a Clujului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 49, col. II: Braşovifl, 22 Febr.
13098	355(439.2) [Ştire despre „liturgia serbâtorească" oficiată de episcopul Şaguna la Sibiu în prezenţa guvernatorului Transilvaniei în cinstea regimentului arhiducelui Carol-Ferdi-nand]. —G. TRANS., XV (1852), p. 89, col. II: Sibiiu, 28 Marte.
13099	355(439.2) [Corespondenţă despre slujba oficiată de episcopul
Şaguna la Sibiu în cinstea regimentului arhiducelui Carol-Ferdinand, care părăsea la 8 aprilie Sibiul plccînd în Boemia]. — G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. II: Sibilu, 30 Marte.
Se descrie slujba, se redau cuvintăriie.
13100	Cri8ianu	355 (439.2)
[Corespondenţă din Abrud cu privire la atitudinea
populaţiei locale faţă de noul sistem de recrutare mili-
701
www.dacoromanica.ro
355(439.2)
ARMATA : TRANSILVANIA
355(439,2)
tară]. — G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. II: Abrudfl, 28 Marte.
Corespondentul arată că recrutările s-au terminat de curlnd In linişte. Populaţia minieră, „băierii", se aştepta să fie scutită de serviciul militar, conform cu privilegiile pe care le are. Văzlnd că guvernul proclamă egalitatea tuturor faţă de serviciul militar, „băierii" s-au supus; Insă ei slnt nemulţumiţi, fiindcă lucrătorii de la „minele erariali" au fost scutiţi şi de astă dată de militărie.
13101	355(439.2) [Observaţii cu privire la problema recruţilor în regiunile de graniţă ale Imperiului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 150, col. i: Braşov, 25/13 Maiu.
Se motivează lntlrzicrile de recrutare prin activitatea economică a celor recrutaţi In ţările vecine şi se face apel la cei din regiunea Braşovului să se supună recrutării.
13102	355(439.2) [Ştire despre fixarea efectivelor „trupelor graniţia-
rj0“i;_G. TRANS., XV (1852), p. 167, col. 1: Viena,
6 luniu.
Se arată că se liotărlse ca fiecare regiment grăniceresc să aibă un efectiv de 3817 ostaşi.
13103	355(439.2) [Publicaţie referitoare la hotărirea imperială ca tinerilor intraţi în regimentele transilvane în octombrie 1848 să li se socotească dublu perioada de lupte şi să fie liberaţi înainte de termen]. — G. TRANS., XV (1852), p. 205, col. I: Officiose.
13104	355(439.2) [Se anunţă că la Braşov au fost înlocuite trupele regimentului Şivcovici cu două batalioane ale regimentului Niujan]. — G. TRANS., XV (1852), p. 226, col. I: Bra-şovu, 10 Augustu.
Se aminteşte de „desfătarea" braşovenilor de către muzica acestor trupe.
13105	355(439.2) [Se anunţă numirea generalului-maior Francisc de
Goriţuti în funcţia de comandant al corpului 12 armată din Braşov].—G. TRANS., XV (1852), p. 234, col. II: Viena.
13106	355(439.2) [Publicaţie prin care se anunţă mutarea comandei
militare a Reteagului de la Dej la Bistriţa cu începere de la 3 octombrie 1852].— G. TRANS., XV (1852), p. 289, col. I: Officiose.
13107	Şuluţ, episcopul Alcx. Sterca 355 (439.2) [Circulară prin care cere preoţilor să-şi dea concursul
la operaţiunile de recrutare]. — G. TRANS., XV (1852), p. 391: Blasiu, 28 Decemvre.
13108	R.	355(439.2)
[Ştire despre supărarea românilor din regiunea Turdei
deoarece li se luaseră în armată, cu ocazia ultimei recrutări, doi dascăli].—G. TRANS., XVI (1853), p. 143, col. II: Salinele romane (Turda-veche) 15/3 Maiu.
Se observă că, In urma Incorporării celor doi, „remaseră 2 sate chiar fără lnvetiatorl".
13109	355(439.2) [Ştiri cu privire la noua organizare a „comandei corpului de armată11 de la Sibiu]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 157—158: Monarhia Austriacă.
13110	355(439.2) [Ştiri în legătură cu strămutarea garnizoanei regimentului „barone de Bianclii“ de la Sibiu la Timişoara]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 158, 266: Monarhia Austriacă.
13111	355(439.2) [Ştiri în legătură cu atitudinea ţăranilor români din
Ardeal în armata austriacă]. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 58—59: Monarhia Austriacă. Visocna 19 Febr., 64: De îndreptată, 189: Monarhia Austriacă. Sibiiă 17 Iuniă, 206—207: Monarhia Austriacă: Guşteriţa 1 Iuliu.
13112	355(439.2) [Se anunţă avansarea la gradul de maior a căpitanului
de geniu Oprea Ţirca, încredinţîndu-i-se „direcţiunea de geniu" din Zara, în Dalmaţia]. — TELEGRAFUL R., 11 (1854), p. 98: Întămplărî de zi.
13113	355(439.2) Unele denumiri militare în momentele de acum de
mare insemnălate. — G. TRANS., XVII (1854), p. 193.
între cei numiţi figurează şi unele nume româneşti.
13114	355(439.2) [Publicaţie prin care magistratul oraşului Braşov înştiinţează gremiul levantin casă adune „toate documintcle de călătorie" ale calfelor în legătură cu apropiata recru-taţie]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 4, col. I: Buleti-nulu oficialu.
Documentele trebuie predate magistratului, Împreună cu un catalog „la mina comisiunei conscriitoare de recruţi". Se precizează că „numai hlrtiile acelor feciori vor fi păstrate la comisiune, cari sunt supuşi ia tragerea sorţilor", iar ale celorlalţi, după cercetare, vor fi date Înapoi.
13115	355(439.2) [Comunicat al magistratului din Braşov asupra modalităţii recrutării].— G. TRANS., XIX (1856), p. 24: Publicare.
13116	355(439.2) [Ştire despre vizita la Braşov a arhiducelui Leopold,
directorul general al geniului].— G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 229, col. I: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Se informează că înaltul oaspete vizitase fortăreaţa, pleclnd apoi la Timiş şi de aci la Făgăraş şi Sibiu.
13117	355(439.2) [,,Publicăciune“ a magistratului din Braşov privind
recrutarea în anul 1857]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 368: Buletinulu Oficialu.
13118	355(439.2) [Publicare de concurs în Ardeal, pentru ocuparea a
11 burse în institutele de cădeţi şi în casele militare superioare de creştere]. — G. TRANS., XX (1857), p. 69: Partea oficiosă.
Se dau condiţiile.
13119	355(439.2) [Anunţ al guvernămînlului Transilvaniei privind scutirea tinerilor de serviciul militar în schimbul unei laxe de 1500 florini].—G. TRANS., XX (1857), p. 249, col. I: Partea oficiosă.
13120	355(439.2) [Se anunţă moartea feldmareşalului-locotenent de
Bordolo, „ad'lalus comandantului corpului de armie al doisprăzecelea" din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., V
(1857)	, p. 297—298: Sibiiu, 20 Septemvrie.
13121	355(439.2) [Se anunţă plecarea escadronului 1 de ulani din Sibiu
la Braşov, unde va rămîne în garnizoană]. — G. TRANS., XX (1857), p. 350, col. I: Sibiiu, 10 Noembre n.
Corespondentul din Sibiu al Gazetei Transilvaniei observă că sibienii regretau această plecare „mai vlrtos pentru musica cea lnclntătoare, ce o ştiu face banda acestui regiment".
702
www.dacoromanica.ro
355(439.2)
ARMATA : TRANSILVANIA
355(439.2) (=59)
13122	355(439.2) [„Escriere de concurs" pentru ocuparea de către tinerii ardeleni a şase burse în şcoli militare austriece]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 41: Partea oficiosă.
Se dau condiţiile şi actele cerute pentru prezentarea la concurs.
13123	355(439.2) [Publicaţie a guvernămîntului Transilvaniei înştiin-
ţînd că se fixase taxa de răscumpărare de miliţie, pe anul 1859, la 1500 florini], — G. TRANS., XXI (1858), p. 216: Buletinul Oficialu.
13124	355(439.2) [Scrisoare de mînă prin care se creează în Academia
Teresiană 3 locuri pentru tinerii din Banat şi 4 pentru cei din Ardeal]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 229, col. I: Partea oficiosă.
13125	355(439.2) [Se anunţă că se făcuseră intervenţii pentru scutirea
de recrutaţie a proprietarilor de „moşii economice"]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 236, col. I: Transilvania.
13126	355(439.2) [Concurs anunţat de guvernămîntul Ardealului pentru ocuparea a patru burse la Academia Teresiană]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 243, col. I: Partea oficiâsă.
Se dau condiţiile.
(439.2) (=59) REGIMENTE ROMÂNEŞTI DIN ARDEAL ŞI BANAT
13127	355(439.2) (=59)
Legitimarea Rocnenilor în faţa comisiunel delegate, pentru reaşezarea vale! Rocneî în dreptulfi eî. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 118—120, 126—127, 177 — 179, 181—183.
Se citează documentele şi relaţiunile care privesc următoarele chestiuni; 1) drepturile şi averile locuitorilor din Valea Rocnei Înainte de 1475, clnd 8-a instituit regimul grăniceresc; 2) schimbări In timpul regimului grăniceresc.
13128	355(439.2) (=59)
[Proclamaţie a guvernatorului Transilvaniei către grănicerii români cu ocazia transformării regimentelor grănicereşti fn regimente de linie]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 67: Partea officiâsâ; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 79—80: Austria.
13129	355(439.2)	(=59)
[Ştire despre noile nume ale fostelor regimente grănicereşti române]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 69, col. II: Viena.
13130	S.	355(439.2)	(=59)
[Corespondenţă despre punerea în aplicare a desfiinţării regimentelor grănicereşti române în Ţara Oltului]. —■ G. TRANS., XIV (1851), p. 73, col. I: Dela Ţara Oltului, 4 Marţiu.
Atitudinea grănicerilor. Intenţia lor de a transforma fondul lor de la regiment Intr-unui naţional pentru o instituţie de cultură.
13131	355(439.2)	(=59)
Despre fondurile regimentelor româneşti graniţare. — G. TRANS., XIV (1851), p. 83.
Se acceptă desfiinţarea acestor regimente. Se găseşte bună ideea guvernului de a întrebuinţa fondurile acestor regimente (se dau şi cifre In legătură cu acestea) In scopuri de cultură, pentru şcoli, combătlndu-se ideea Împărţirii lor pe cutiile comunale.
13132	355(439.2) ( = 59) [Corespondenţă cu privire la hotărîrile românilor din
regiunea Năsăudului asupra munţilor şi fondurilor fostului regiment grăniceresc].— G. TRANS., XIV (1851), p. 95—96: Năsăud, 17 Marţiu.
Se arată că românii au hotărlt ca munţii să rămlnă mai departe împărţiţi Intre comunităţi, iar fondurile să fie destinate pentru şcoli şi pentru întreţinerea unor tineri studioşi la universităţi, ba chiar, eventual, pentru crearea unei universităţi româneşti. Gazeta Transilvaniei felicită pe năsăudeni pentru hotărîrile lor.
13133	Boereanu	355 (439.3) (=59)
[Serbarea de despărţire a ofiţerilor desfiinţatului regiment de grăniceri din Năsăud]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 98: De supt pâlele Ciceiului.
Se descriu desfăşurarea acestei serbări şi balul ce-i urmase.
13134	355(439.2) ( = 59) Petiţiunea grăniţarilor români din regimentul al II
le, aşternută Maiestăţii Sale, după străformarea regimentului în regiment de liniă. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 285—287.
Cer ca steagurile lor să fie păstrate In biserica Năsăudului. Patru elevi români buni să poată urma şcoala de ofiţeri. Institutul educator pentru fostele regimente să rămlnă mai departe In Năsăud. Pămlntul stăplnit înainte de militarizarea ţinutului să se Înapoieze sau să se despăgubească. Să se redea vechile drepturi; al clrciumă-ritului, al negoţului şi al tlrgului. Să sc ajute populaţia grănicerească sărăcită prin bătăliile din trecut. — La petiţie se anexează două adrese de răspuns date la cereri similare ale grănicerilor, făcute In anul 1848.
13135	355(439.2) (=59) [Mandat imperial privind decorarea drapelului batalionului I din regimentp' II de grăniceri români pentru faptele şi atitudinea sa din 1848—1849]. — G. TRANS.,
XIV	(1851), p. 288, col. I.
13136	355(439.2) ( = 59) [Ordinul de zi către armie al împăratului Austriei
prin care anunţă că dăruieşte fostului „întîi batalion al regimentului al doilea mărginean roman" un medalion de aur, cu portretul său]. — VEST. R., XVI (1851), p. 270: Austria.
Pe Ungă aceasta Împăratul a hărăzit medalii de aur şi de argint la şase ofiţeri români.
13137	355(439.2) (=59) [Ştire despre numirea unui nou căpitan al cetăţii
Braşov; Diţ, fost căpitan provizoriu al cetăţii Cluj şi fost ofiţer în regimentul al II-lea de graniţă român]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 336, col. II: Mai nou.
13138	355(439.2) ( = 59) [Ştiri din 9 oct. 1851 de la Treviso despre regimentul
român banatic nr. 61, aflat în Italia de nord]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 345: Gorespondinţă.
Se dau mai multe amănunte.
13139	355(439.2)	(=59)
[Corespondenţă relatînd bucuria soldaţilor români din
regimentul bănăţean din Italia trimişi la vetrele lor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 392: Treviso, 10 Noemv.
Înapoierea acestor soldaţi are loc In urma economiilor bugetare pe baza cărora se fac reduceri ale efectivelor armatei austriece
13140	355(439.2)	(=59)
[Intîlnirea la Veneţia a unor ofiţeri români din regimentul bănăţean cu cîţiva marinari români de pe vasul rus „Vladimir"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 423.
13141	355(439.2)	(=59)
Domnul colonellu de Eisler şi fostul regimentu I
romană, acumăi numită Jelaciă Nr. 46. — G. TRANS.,
XV	(1852), p. 73, col. I.
In această corespondenţă de la Bielitz (Silezia) se descrie despărţirea colonelului Eisler din regimentul român şi se anunţă numirea colonelului In calitatea de comandant districtual la Alba-Iulia
17 — Bibliografia analitică — c. 959
703
www.dacoromanica.ro
355(439.2) (= 59)
ARMATA : TRANSILVANIA — PRINCIPATELE ROMANE
355(49 8
13142	355(439.2) (=59) [Corespondenţă despre festivitatea ţinută la Teschen,
In Silezia, cu prilejul plecării în Transilvania a 196 tineri români din regimentul Banul Jelacici].— G. TRANS., XV (1852), p. 105—106: Din Silesia. Teschen 15 Marte.
Se descrie ceremonia şi se observă că tinerii plecaţi vor forma cel de al patrulea batalion ai regimentului.
13143	A. P.	355 (439.2) (=59)
Batalionul primă f. romană. — G. TRANS., XV
(1852), p. 157—158: Clagenfurtă in 20 Maîu 1852.
Se descrie ceremonia decorării steagului batalionului I al fostului regiment II român de către generalul aghiotant Kellner.
13144	355(439.2) (=59) [Se anunţă ţinerea unei licitaţii la Făgăraş pentru
arendarea pe 3 ani a „objetelor erariale din fostul regiment al I-le român"].— G. TRANS., XV (1852), p. 286, col. II: Noutăţi diverse.
13145 R.	355 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre solemnitatea dotării regimentului 46 Jelacici cu un stindard], — G. TRANS., XV (1852), p. 357: Brunn 18 Noemvre.
Se descrie această solemnitate petrecută la Briinn In prezenţa baronului Jelacici. Se menţionează componenţa românească a acestui regiment.
13146 Andreâ, Liviu	355 (439.2) (=59) Allocutiune que se dissa de... capellanu castrense mili-
tariloru din regimentulu de linia pedestru Nr. 46 b. Jelacic nominatu, cu occasione’a benedicerei unui Sten-dardu nouu, pentru coorte’a a 3., in campulu de esser-citu la Brunn, 18 Novembre 1852.— G. TRANS., XV (1852), p. 358—359: Foiletonul.
13147	355(439.2) (=59) [Corespondenţă cu privire la sfinţirea steagului batalioanelor 3 şi 4 din regimentul nr. 50, Principele Turn-Taxis, la Veneţia],— G. TRANS., XVI (1853), p. 199, col.'I: Veneţia, 18 Iuniu 1853.
SInt ostaşii fostului regiment al II-lea român, a căror vitejie este lăudată.
13148	355(439.2) (=59) [Ştire despre decorarea unor ofiţeri români din regimentul 13 de infanterie grănicerească româno-bănă-ţean], — G. TRANS., XVI (1853), p. 375, col. I: Recunoştinţa preanalta.
După Wliener] ZfeitungJ.
13149	Rebrisioreanu	355 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre lucrările comisiei guvernamentale. trimise la Năsăud „cu scopu de a osebi obiep-tele şi proprietăţile erariale de cele comunale din teri-toriulă fostului regiment de români"].— G. TRANS., XVI (1853), p. 399: Monarchi’a austriaca.
Se discută şi problema averilor fostului regiment grăniceresc, precum şi aceea a comunităţilor bisericeşti din regiune.
13150	352(439.2) (=59) [Regimentul român bănăţean, Nr. 13 de graniţă, soseşte
la Galaţi]. —TELEGRAFUL R., II (1854), p. 314: Principatele de la Dunăre.
Regimentul făcea parte din trupele austriece de ocupaţie. La urarea de bun venit, colonelul Weimann a răspuns In româneşte.
13151	355(439.2) (=59) [Se dă ştirea că, la un bal dat de administratorul din
Vaslui, aga Ciure, au luat parte şi ofiţerii regimentului banato-român, cantonat acolo]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 55: întâmplări de zi.
704
13152	355(439.2)	(=59)
[Corespondenţă din Cracovia, în care se descrie ceremonia înmînării unor noi steaguri regimentului Jellaciă, fost regiment grăniceresc român]. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 205: Galitia.
13153	355(439.2)	(=59)
[Ştire despre purtarea exemplară a soldaţilor, în	majo-
ritate români, din regimentul de infanterie de la Agram].
—	TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 86, col. II: întîm-plări de zi.
13154	355(439.2)	(=59)
[Informaţii despre activitatea reuniunii de ajutorare
a văduvelor grănicerilor slavi şi români, căzuţi în 1848—49].
—	G. TRANS., XIX (1856), p. 336, col. II: Viena, în 25 Octobre 1856.
Se anunţă adunarea generală a reuniunii şi se face apel la subscripţiile publicului, Intruclt societatea are doar un capital de 61 793 florini faţă de 25 000 de văduve!
13155	S.P.	355 (439.2) ( = 59)
[Dare de seamă despre serbarea Bobotezei la Zagreb
de către regimentul de infanterie, baron de Culoţ]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 26—27: Agram 10 Ianuarie.
Acest regiment era alcătuit In majoritate din români ardeleni.
13156	G. T.	355 (439.2) ( = 59)
[Sărbătorirea zilei împăratului la Lemberg de către
fostul regiment al 2-lea grăniceresc român]. — G. TRANS., XX (1857), p. 265, 279—280: Galiti’a. Leopole (Lem-bergu), 20 Augustu n. 1857.
Se descrie serbarea, arătlndu-se succesul pe care-1 repurtaseră căluşarii regimentului.
(496) TURCIA. IMPERIUL OTOMAN
13157	B.[ariţ, Gheorghe]	355 (496)
Despre spiritulu de răsboîu alţi Mohamedaniloru.—
G. TRANS., XVI (1853), p. 168—169.
Citează diferite sure din Coran in care se vădeşte caracterul războinic al musulmanilor. Articolul e pricinuit de tensiunea diplomatică premergătoare războiului Crimeii.
13158	355(496) Turcia luată din privinţe militare. — TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 197.
Înfăţişează imposibilitatea Imperiului otoman de a organiza o armată modernă.
13159	355(496) Despre reforma militară turcească. — G. TRANS.,
XV	(1852), p. 336, col. 11: Noutăţi diverse.
Se arată eforturile făcute de generalul prusian Wrangel pentru reformarea oştirii turceşti şi dotarea ei cu armament modern.
13160	355(496) Puterea numerică a armatei turceşti.— G. TRANS.,
XVI	(1853), p. 358.
Se dau cifre in legătură cu efectivele garnizoanelor cetăţilor dunărene.
(498) PRINCIPATELE ROMÂNE
Vezi şi: 351.74 Jandarmerie. Miliţie
13161	355(498) [Ştiri din ziarul „Corespondinţa prusiană" despre eventuala reorganizare a armatei ambelor Principate]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 389, col. II.
E vorba, probabil, de ziarul Preussische Correspondenz. — Se afirmă că „toată miliţia Principatelor amtndurora se va mai înmulţi
www.dacoromanica.ro
355(498)
ARMATA : PRINCIPATELE ROMANE — ŢARA ROMANEASCA
355(498.1)
prin o recrutaţiune foarte însemnată şi aşa o putere Impuitoare se va întocmi sub comanda generalului rusesc Sala". De asemenea „şl artileria reorganizlndu-se se va pune sub comanda unui colonel rusesc". Plnă la moartea colonelului rus Engelhart, o parte din artileria şl miliţia românească se aflau concentrate la Brăila, sub comanda acestuia.
13162	355(498) [Corespondenţă din Viena, publicată de ziarul „Independenţa Belgică", cu privire la încorporarea miliţiei moldo-române în armata rusă], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 6: Austria.
13163	355(498) Desarmarea miliţiei române prin ruşi în anul 1854.—
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 204—206.
Traducerea unor corespondenţe din publicaţiile germane Lloyd şi Wanderer.
13164	355(498) [Traducerea unui articol din „Gazeta Naţională" din
Berlin, relativ la viitoarea organizare militară a Principatelor]. — STEAOA D., II (1856), p. 61, col. II—III, 62: Constantinopol, 28 Ianuari.
Propune ca supravegherea fortificaţiilor existente In Principate, precum şi Întreţinerea lor (ale cărei cheltuieli ar cădea Insă In sarcina guvernului român), Împreună cu construirea de noi cetăţi, să rămlnă un drept al Turciei, sau cel mult al unei „comisii executive mixte".
13165 Scheliti, Colonelul P.	355 (498) [Scrisoare de protest faţă de unele afirmaţii din „Gazeta
Naţională" din Berlin cu privire la armata română], — STEAOA D., II (1856), p. 73—74: Domnule Redactorii.
13166	355(498) [Se anunţă că la plecarea lor din Principate trupele
austriece au lăsat cîte o baterie de tunuri în fiecare ţară], — G. TRANS., XX (1857), p. 99, col. II: Ţeara Românească şi Moldavia.
Ştire data de K.fronstădter] Z.leitung].
13167 Baronzi, G.	355 (498) [Dezminte ştirea publicată în „Gazeta Transilvaniei"
din 3 martie că Austria ar fi donat atît Ţării Româneşti cît şi Moldovei cîte o baterie întreagă de tunuri, cu toate cele necesare]. — CONCORDIA, I (1857), p. 75.
13168	355(498) [Se anunţă că s-a tipărit şi se află de vînzare la librăria C. A. Rosetti nou apăruta lucrare a maiorului Adrian „Mâmoire despre reorganisarea puterei armate a Princi-patelor-Unite"]. —ROMÂNUL, 11 (1858), nr. 71, p. 285.
Se precizează că acest memoriu, înainte de a se tipări, a fost dat Comisiei internaţionale de către autor.
13169	Str&chinescn, Taehe	355 (498)
Proiect de organizare militară a României Unite. —
ROMÂNUL, II (1858), p. 184—185.
Autorul face consideraţii generale asupra necesităţii organizării unei armate In Principate şi dă sugestii privind principiile viitoarei organizări a armatei române.
13170	355(498) [Proiect de moţiune „asupra chestiei atingătoare de
organizaţia puterii armate naţionale în privirea sistemului de apărare a Principatelor"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volantă nr. 4, legată la finele colecţiei din B.A.R.
13171	355(498) [Dezbaterile în legătură cu raportul lui P. Mavrogheni
privitor la „organizarea puterii armate naţionale în pri-
virea sistemului de apărare a Principatelor"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 6, p. 3—4, adaos la supl. nr. 6, p. 3—4.
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCA
13172	Brezoianu, Ioan	355 (498.1)
[Articol sub formă de scrisoare către redactorul ziarului, cu privire la organizarea militară a Ţării Româneşti în trecut]. — NAŢIONALULt), II (1858), p. 14.
în continuarea scrisorii, se publică Numirea sateloră occupate de Căpitănii, o listă alcătuită de Brezoianu, după Tunusli. în subsolul scrisorii slnt citaţi clţiva cronicari şi istorici.
13173	355(498.1) [Numiri, înaintări, mutări, demisii şi alte ordine cu
privire la cadrele oştirii din Ţara Românească], — BULETIN [T. R.], 1851, p. 6, 14, 21, 28, 42, 78, 81, 104, 128, 130, 169—170, 181—182, 189, 205, 217, 221, 241, 249, 254, 269, 286, 288, 297, 301, 305, 314—315, 327, 337, 349, 405, 447, 453.
13174	355(498.1) [Se primeşte demisia polcovnicului Anton Garbaţchi
din oştire şi i se aduc mulţumiri „pentru îndelungata slujbă şi folosul ce a adus oştirei prin ale sale cunoştinţe ostăşeşti"]. —BULETIN [Ţ. R.], 1851 Ianuarie 13, p. 5: Poruncă Către oştire.
13175	355(498.1) [Se anunţă retragerea colonelului Solomon de la
comanda regimentului 3 şi numirea în locul lui a maiorului Barbu Vlădoianu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 27—28: Poruncă către oştirea Românească; VEST. R., XVI (1851), p. 30.
Domnul, drept dovadă de dragoste, II numeşte pe Solomon adjutant.
13176	355(498.1) [Informaţii despre unele schimbări şi înaintări în
armata munteană]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 70, col. I: Tiara românească shi Moldavia.
Numiri şi Înaintări In legătură cu coloneii Nic. Bibescu, Solomon şi maiorul Barbu Vlădoianu.
13177	355(498.1) [Poruncă adresată către oştirea rumânească, prin care
se anunţă îndepărtarea din slujbă a praporcicului, la ostafea de grăniceri, Pălăceanu, pentru că „ar fi îndrăznit a pedepsi cu bătăi pe cinuri de jos din oştire"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 33.
13178	355(498.1) [Se aduc mulţumiri şefului oştirii şi ajutorului său,
polcov.nicului Paznanski, pentru că au înfiinţat „aşternute cu osebită bună orînduială socotelile oştirii pe trecutul an 1850, cu toată a lor complicată lucrare"].— BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 77: Poruncă către oştirea românească.
Şerilor de secţie şi ajutoarelor lor li s-au acordat gratificaţii.
13179	355(498.1) [Se primeşte demisia din slujbă a adiotantului domnesc colonelul Ioan Florescu], BULETIN [Ţ-R-], 1851, p. 101: Poruncă către oştirea Românească; VEST. R., XVI (1851), p. 89.
I se acordă slobozirea „cu dreptul de mondir In ostafeă"; totodată i se aduc mulţumiri pentru neobosita sa activitate.
13180	355(498.1) [Domnitorul aduce mulţumiri, „pentru rîvna şi activitatea" învăţătorilor ostaşi din împărăteasca armie rusească, în frunte cu pot-polcovnicul Daragan, pentru
705
www.dacoromanica.ro
355(498.1)
ARMATA : TARA ROMANEASCA
355(498.1)
Învăţătura dată artileriei, infanteriei şi cavaleriei oştirii pămînteşti], — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 130—131: Porunca Către oştirea Românească.
Totodată se anunţă că se vor acorda gratificaţii ofiţerilor şi ostaşilor atit ruşi, cit şi români, pentru zelul „cu care au contribuit la desăvlrşirea Invăţăturei d-lor şi cinurilor de jos".
13181	355(498.1) [Se aprobă un concediu de doi ani praporcicului [A.]
Solomon spre a merge în Austria pentru studii universitare]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 135—136: Poruncă către oştirea românească.
13182	355(498.1) [Se face cunoscut că maiorul Constantin Călinescu
încetează să mai fie adjutant domnesc]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 165: Poruncă Către oştirea Rumânească.
La p. 169 se anunţă demisia lui din armată.
13183	355(498.1) [Se primeşte demisia din armată a polcovnicului Lăcus-
teanu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 170.
Comandant al polcului nr. 2, In locul acestuia, este numit maiorul Boboc.
13184	355(498.1) [Se primeşte demisia colonelului Alexandru Banov din
armată „cu mondir în ostafcă“]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 182: Poruncă Către oştirea Românească.
I se aduc mulţumiri „pentru oslrdia cu care s-a arătat Intru organizarea strejuirei graniţilor".
13185	355(498.1) [Colonelului adjutant Vicont de Gramon [== Gram-
mont] i se acordă un concediu de 2 luni şi jumătate ca să meargă „în staturile imperiilor ruseşti şi austriene“ spre a-şi căuta sănătatea]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 185: Poruncă Către oştirea Românească.
13186	355(498.1) [Prinţul Gheorghe Ştirbeiu este înălţat în rang de
maior şi numit adjutant domnesc]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 201: Poruncă Către oştirea Românească.
13187	355(498.1) [Se aprobă proiectul „pentru înfiinţarea funcţiilor de
comandant al capitalei*1]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 217: Poruncă Către oştirea Românească.
13188	355(498.1) [Colonelul Voinescu este numit şef al ştabului domnesc],— BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 245: Poruncă Către oştirea Românească.
13189	355(498.1) [Maiorul Stoica este numit în postul vacant de şef al
ştabului oştirii]. — BULETIN [Ţ.R.],	1851, p. • 254:
Poruncă Către oştirea Românească; G. TRANS., XIV (1851), p. 271, col. II: Tiera românească shi Moldavi?,
13190	355(498.1) [Printr-o poruncă către oştirea românească se va da
ordin să se scoată din catastişelc oştirii colonelul Vicont de Gramon[=Grammont], adjutant domnesc, decedat la 6 noiembrie 1851], — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 405.
13191	355(498.1) Cuvîntul înălţimei Sale către oştire.—VEST. R.,
XVII	(1852), p. 6.
Rostit cu ocazia Anului Nou.
13192	355(498.1) [Numiri, înaintări, mutări, demisii şi alte ordine cu
privire la cadrele oştirii]. — BULETIN [Ţ.R.],	1852,
p. 30, 37, 58, 69, 74, 121, 125, 129, 139, 140, 169, 178> 182, 193, 198, 206—207, 225, 237, 265, 301, 305, 317» 337, 370, 373, 381, 397, 405, 409* 413, 424, 429, 437.
13193	355(498.1) [Ştire despre un „reviu“ ţinut în Bucureşti „pe cîm-
purilc Colentinei** în prezenţa domnitorului Ştirbei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 143, col. II: Terra românească si Moldavia.
După un număr din Gfazeta] RfomănoJ — Gfermană/ f= Du-huresler deuische Zeitung], care lipseşte din colecţia B.A.R.
13194	355(498.1) [Anunţ al şefului oştirii din Ţara Românească, vestind darea cu împrumut la particulari a banilor „bene-fisului soldaţilor**]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 295; G. TRANS., XV (1852), p. 275, col. I: Terra Românească si Moldavia.
Se arată că Vistieria nu mai avea nevoie de a păstra cu doblndă aceşti bani; de aceea se vor da cu împrumut pe Ia particulari. — Gazeta Transilvaniei comentează favorabil anunţul.
13195	355(498.1) [Prinţul Gheorghe Ştirbei este înălţat în rang de colonel].— BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 229: Poruncă Către oştire.
13196	355(498.1) [Se acordă maiorului Lenţ o leafă de lei două mii pe
lună, ca o răsplată „pentru zelul şi stăruinţa cu care s-a arătat în slujba sa“]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 240: Poruncă Către oştire.
13197	355(498.1)
[Date şi cifre	privind	efectivele	armatei muntene]. — G-
TRANS., XV	(1852),	p.'267,	col.	II:	Bucureşti, 1 Sept-
Se dă cifra de 18 713 oameni şi 5442 cai, armată regulată şi neregulată.
13198	355(498.1) [Prinţii Dimitrie şi Alexandru Ştirbei sînt înălţaţi în
rangul de parucici].—BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 273: Porunci către oştire.
13199	355(498.1) [„Căpitanul de cavalerie Petre Pencovici, fiind chemat în slujbă civilă, se sloboade din cea ostăşească cu mundir în demisie**]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 361: Poruncă Către oştire.
13200	355(498.1) [Lista înaintărilor în armată], — BULETIN [Ţ.R.],
1852, p. 365—366: Poruncă către oştire; VEST. R., XVII (1852), p. 329—330.
SInt Înaintaţi de la maiori la colonei: baronul Borozin, Ioan Glglrtu, Pavel Lenţ, Ştefan Stoica şi Barbu Vlădoeanu; urmează căpitanii înaintaţi maiori, parucicii Înaintaţi căpitani şl praporcicii înaintaţi parucici.
13201	355(498.1)
[Demisii din armată]. — BULETIN [T.R.], 1852, p. 373, 381, 409, 437.
Cel demisionaţi slnt; căpitanul Nlcolae Ţuică, căpitanul Petre Caramzulea, parucicul Constantin Lambru, parucicul Petre Mli-nescu.
13202	355(498.1)
[Scurt comentariu despre situaţia miliţiei muntene]. — G. TRANS., XV (1852), p. 380—381: Tiâr’a romanăsca si Moldavi’a.
Se dă ca Incertă o mărire a efectivelor miliţiei, subllniindu-se, insă, ridicarea nivelului ei de; pregătire.
706
www.dacoromanica.ro
356(498.1)
ARMATA : ŢARA ROMANEASCA
355(498,1)
13203	355(498.1) [Polcovnicul Vlădoianu, comandirul polcului 1, este
orinduit comandant militar al Capitalei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 424: Poruncă Către oştire.
In locul maiorului Caracasidi, căruia i se aduc mulţumiri.
13204	355(498.1) [Ofis domnesc prin care Gheorghe Ştirbei este numit
comandant al polcului 1]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 424: Poruncă Către oştire.
13205	355 (498.1) [Ştire despre numirea lui Gheorghe Ştirbei, fiul domnitorului, ca şef al regimentului 1J. — VEST. R., XVII (1852), p. 385: Bucureşti.
13206	355(498.1) [Se anunţă numirea lui Gheorghe Ştirbei ca şef al
regimentului 1 din Ţara Românească]. — G. TRANS., XV (1852), p. 381, col. 1: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se arată că fiul domnitorului căpătase această comandă cu prilejul zilei onomastice a tatălui său.
13207	355(498.1) [Se anunţă că Poarta este impresionată de starea bună
a miliţiei Ţării Româneşti], — G. TRANS., XV (1852), p. 390 [greşit: 386]: Tier’a romanfesca si Moldavi’a.
După o corespondentă din Bucureşti de la 20 dec. 1852 a fuii Salellit.
13208	355(498.1) [Numiri, înaintări, mutări, demisii şi alte ordine cu
privire la cadrele oştirii],—BULETIN [Ţ.R.], 1853, Ianuarie 5, p. 1, Ianuarie 13, p. 1, 26 Ianuarie, p. 17, 57, 105, 141, 197, 201, 237, 269, 273, 309, 333, 353.
13209	355(498.1) [Se acordă unter ofiţerului Dinu Ioan Gigiu şi soldatului Dumitru Stoian Voicu privilegiul de „mazil nedaj-nic“, ca unii ce au slujit 18 ani în armată], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 63—64.
13210	355(498.1) [Parucicii Bărcănescu şi Ghica sînt numiţi adjutanţi
domneşti], — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 125: Poruncă către oştire.
13211	355(498.1) [Poruncă domnescă către şeful oştirii prin care i se
aduc mulţumiri pentru înzestrarea oştirii cu muniţiile necesare],—VEST. R., XVIII (1853), p. 149, 154.
13212	355(498.1) [Departamentul Dreptăţii face cunoscut că pitarul
Costache Gh. Caramaliu, fiind înrolat în armata rusească, a lăsat pe cumnatul său căpitanul rus Andrei Dobro-volski cu cîrmuirea averii sale din Principat]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 265.
13213	355(498.1) [Se anunţă că 20 de ofiţeri ai garnizoanei româneşti
din Bucureşti şi-ar fi dat demisia, dar că domnitorul nu le-ar fi primit-o] — G. TRANS., XVI (1853), p. 260, col. II: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Ştire cuprinsă intr-o corespondentă din Bucureşti de la 13 august.
13214	355(498.1) [Domnitorul, făcînd o inspecţie la „Batalionul model“,
la „Bateria artilerii" şi la „Divizionul de cavalerie*1, le-a văzut „în desăvîrşită plăcută stare**]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 277: Porunca către oştire; VEST. R., XVIII (1853), p. 325; G. TRANS., XVI (1853), p. 333, col. I: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Cu acest prilej aduce mulţumiri şerului oştirii, ajutorului său colonelul Paznaski, colonelului Lent, comandirul artileriei, maiorului Macedonski, comandirul batalionului model, şi căpitanului Păucescu, comandirul divizionului.
13215	355(498.1) [Se anunţă că Dimitrie şi Alexandru, fii domnitorului
Ştirbei, au fost înaintaţi la gradul de locotenenţi], — G. TRANS., XVI (1853), p. 333, col. I: Tiâr’a rominâsca si Moldavi'a.
13216	355(498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
se aduc mulţumiri publice polcovnicului Pasnaski, care a contribuit la reorganizarea oştirii româneşti],—BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 286; VEST. R„ XVIII (1853), p. 329.
13217	355(498.1) [Printr-o poruncă domnească către oştire, se anunţă
că şeful oştirii, vornicul Constantin Herăscu, este înălţat la rangul de mare ban]. — VEST.R., XVIII (1853), p.329.
13218	355(498.1) [Poruncă dtlă pe oştire de marele ban al oştirii Năsturel llerescu, prin care se arată că ostaşii români vor îndeplini şi pe mai departe cu exactitate îndatoririle lori. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 5.
13219	355(498.1) [Numiri, înaintări, demisii şi alte ordine referitoare
la cadrele armatei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 13, 17, 25, 49, 101, 133, 161, 181, 353, 357, 381.
13220	355(498.1) [Informaţii date de „gazeta nemţească din Sibiu**
[Siebenbiirger Bote?] cu privire la încercările lui [I. I.] Filipescu şi ale lui Teii în legătură cu formarea unor unităţi militare româneşti]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 64: Din Cîmpulu resboiului.
Este vorba de unităţi de partizani, organizate de emigraţii revoluţionari In timpul războiului Crimeii.
13221	355(498.1) [Poruncă pe oştirea românească a comisarului Budberg,
prin care parucicul din miliţia românească Solomon „se înalţă în următorul rang**]. — VEST. R., XIX (1854),
p. 101.
13222	355(498.1) [Poruncă pe oştirea românească a comisarului Budberg,
prin care face cunoscut că maiorii Salman şi Cornescu se orînduiesc adjutanţi pe lingă persoana sa].—VEST. R., XIX (1854), p. 101.
13223	355(498.1) [Informaţie că von Budberg menţine în posturile lor
pe foştii adjutanţi domneşti, Salman şi Cornescu]. — BU-KURESTER DT. Z., X (1854), p. 109: Donaufursten-thiimer.
13224	.	355(498.1)
[Se primeşte demisia din armată a maiorului Ioan
Greceanu, comandantul batalionului al 2-lea din polcul nr. 1, din motive de sănătate]. — BULETIN [Ţ.R.l, 1854, p. 117.
13225	355(498.1) [Poruncă domnească către oştirea românească prin
care se anunţă că se primeşte demisia colonelului Bibescu, cu dreptul de a purta mondir].— VEST. R., XIX (1854), p. 125.
13226	355(498.1) [Departamentul din Năuntru reaminteşte cîrmuitorilor
şi organelor administrative judeţene adresa Departamentului ostăşesc, prin care cere ca aceste organe să adune şi să trimită, la comanda din care făceau parte, pe toţi
707
www.dacoromanica.ro
355(498.1)
ARMATA : ŢARA ROMANEASCĂ
355(498.1)
soldaţii care s-au răspîndit cu prilejul retragerii oştilor ruseşti], — BULETIN [T.R.], 1854, p. 270—271; VEST. R., XIX (1854), p. 291.
13227	355(498.1)
Poruncă către oştire. — BULETIN [Ţ.R.],	1854,
p. 289; VEST. R., XIX (1854), p. 305; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 313: Donaufurstenthumer.
Barbu Ştirbei, la Întoarcerea sa In ţară, Îşi arată mulţumirea că oştirea a păstrat neschimbate faţă de el sentimentele de devotament şi dragoste şi declară că va lucra pentru folosul oştirii.
13228	355(498.1) [Se anunţă că feldmareşalii leitenanţi austrieci, Co-
ronini şi Aleman, au trecut în revistă garnizoana din Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p.290: Ţara Românească.
Două batalioane de infanterie română defilează Împreună cu cele două brigăzi turceşti. Ostaşii români de la corpul de gardă slnt Înlocuiţi cu soldaţi austrieci.
13229	355(498.1) [Adresa trimisă de Sadyk Paşa comandantului miliţiei
româneşti Herescu, anunţîndu-1 că Omer Paşa hotărîse ca trupele Tării Româneşti să aibă în pază posturile militare din Bucureşti]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 291: Bucureşti, 1 Septembre 1854.
13230	355(498.1) [Se anunţă că Omer Paşa a dăruit miliţiei Ţării Româneşti 8 tunuri]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 292.
13231	355(498.1) [Colonelul Gigîrtu se îndepărtează din cadrele armatei
şi se scoate din catastişe]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 305: Porunci către oştire; VEST. R., XIX (1854), p. 317.
13232	355(498.1) [Poruncă domnească către oştirea românească, prin
care colonelul Solomon se sloboade din slujbă „cu mondir în demisie11]. —BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 305; VEST. R., XIX (1854), p. 317.
13233	355(498.1) [Se anunţă demisia din armata Ţării Româneşti a
colonelului Solomon, adjutant domnesc], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 343: Novitale din năuntru.
13234	355(498.1) [Demisia colonelului Bibescu din armată]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 313.
13235	355 (498.1) [Se primeşte demisia colonelului Paznaski]. — BULETIN [T.R.], 1854, p. 329: Poruncă către oştire; VEST. R., XIX (1854), p. 341.
Se primeşte „cu osebită mihnire" demisia acestui bărbat, „care In toată vremea a slujit cu curăţenie şi oslrdic oşlirei româneşti*'.
13236	355(498.1) [Poruncă domnească către oştirea românească, prin
care maiorul Macedonski este numit „comănduitor regimentului nr. 3“]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 333: Poruncă către oştire; VEST. R., XIX (1854), p. 357.
13237	355(498.1) [Maiorul Macedonski e numit comandant al regimentului 3]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 357: Donaufurstenthumer.
13238	355(498.1) [„Colonelii Cunescu şi Lenţ, căpitanul Hadgi şi paru-
cicul Lipoeanu se slobod din slujbă11 şi se vor scoate din
catastişe]. — BULETIN [T.R.], 1854, p. 337; VEST. R., XIX (1854), p. 357.
13239	355(498.1) [Se primeşte demisia banului Constantin Herescu,
şeful oştirii]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 337.
13240	355(498.1) [Colonelul Barbu Vlădoianu este numit în vacantul
post de ajutor al şefului oştirii], — BULETIN [Ţ.R.],
1854,	p. 329: Porunci către oştire; VEST. R., XIX (1854), p. 341.
13241	355(498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
colonelul Barbu Vlădoianu este însărcinat a îndeplini funcţia de şef al miliţiei în locul banului Constantin He-răscu, demisionat]. — BULETIN [T.R.], 1854, p. 337; VEST. R., XIX (1854), p. 345; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 373: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13242	355(498.1) [Parucicul Ioan Condiescu este orînduit „auditor al
eştirei11]. —BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 357: Porunci Către oştire.
Va primi peste legiuita leafă a rangului şău Încă clte lei 500 pe lună.
13243	355(498.1) [Parocicii Costicscu şi Haralambie sînt numiţi ofiţeri de ordonanţă pe lingă domnitor].—BULETIN [Ţ.R.],
1855,	p. 21: Poruncă Către oştire.
13244	355(498.1) [„Generalisimul împărăteştii armii otomane Omer
Paşa11 a acordat cîte o sabie de onoare ofiţerilor români: I. Cornescu, C. Racoviţă, Filitis şi Pereţ]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 29.
13245	355(498.1) [„Domnul României11 a aprobat ca maiorii Cornescu
şi Racoviţă, căpitanul Borănescu şi cavaleriştii Filitis şi Pereţ să poarte sabia primită de la Omer Paşa, în dar]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 39: Întîmplărî de zi.
13246	355(498.1) [Numiri, înaintări, mutări, demisii şi reprimiri în
armată], — BULETIN [T.R.], 1855, p. 62, 09, 77, 89, 117, 133, 152, 173, 249, 256, 270, 309, 322, 341, 345, 349, 357, 384, 393, 397, 401, 405.
13247	355(498.1) [Prinţul Gheorghe Ştirbei este numit şef al oştirii].—
BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 69: Porunci către oştire.
Plnă Ia sosirea lui, colonelul Vlădoianu, ajutorul său, 11 va suplini.
13248	355(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Ostăşesc prin care maiorul Costaforu, „ce îndeplineşte foncsiile de Director al Şcoalei militare şi căpitanul Culoglu, ce comandă batalionul model11, se vor ataşa pe lingă Ştabul domnesc, „unde vor prinde provizoriu locurile vacante de doi maiori11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 153.
13249	355(498.1)
Ordin de zi către oştirea românească, dat de şeful oştirii Luminăţia Sa Prinţul Gheorghe B. Ştirbei, cu ocazia luări comenzi oştirei. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 165; VEST. R., XX (1855), p. 166.
In Vestitorul Românesc text român şi francez.
708
www.dacoromanica.ro
55(498.1)
ARMATA . TARA ROMANEASCA
355(498.1)
13250	355(498.1) [Căpitanul Dimitrie Papazolu se înalţă la rangul de
maior, „pentru îndelungată slujbă şi vechimea rangului11].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 345: Porunci către oştire.
13251	355(498.1) [Miloş Obrenovici este primit în serviciul oştirii româneşti cu rangul de praporcic, considerînd studiile de patru ani ce a făcut în şcoala militară de la Viena]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 385: Porunci către oştire.
13252	355(498.1) [Maiorul Constandin Niculescu este înălţat în gradul
de colonel]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 385: Porunci către oştire.
. 13253	355(498.1)
[Maiorul Mihail Boboc este înălţat în gradul de colonel].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 385: Porunci către oştire.
13254	355(498.1) [Se acordă banului Constandin Năsturel Herăscu
„dreptul d’a purta la solemnităţi uniforma de spătar cu epolete, d’o potrivă cu acea de ban“, pentru consideraţia postului de şef al oştirii ce a îndeplinit]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 401.
13255	355(498.1) [Demisia maiorului Papazoglu din armată]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 405: Porunci către oştire.
13256	355(498.1) [Numiri, înaintări, demisii şi alte ordine referitoare
la armată], — BULETIN [T.R.] 1856, p. 1, 25, 37, 82, 85, 118, 121, 133, 145, 164, 177, 205, 233, 236, 245, 261, 284, 305.
13257	355(498.1) [Poruncă către oştire prin care se face cunoscut
că adjutantul maior Salman a fost înaintat colonel], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 61.
13258	355(498.1) [Se anunţă sosirea la Viena a 6 ofiţeri din „Romania11
pentru perfecţionare în cadrul armatei austriece],— G. TRANS., XIX (1856), p. 86, col. I: Viena, 19 Marţîu.
13259	355(498.1) [Ştire că 6 ofiţeri din Ţara Românească au sosit la
Viena pentru un stagiu de 6 luni în armata austriacă], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 78, col. I: Intîmplări de zi.
13260	355(498.1) [Se anunţă sosirea la Viena a şase ofiţeri din armata
Ţării Româneşti pentru studii militare],— ZIMBRUL, iv (1856), nr. 58, p. 3, col. II: Austria.
Din Gazeta de Colonia [KSlnische Zeilungf.
13261	355(498.1) [Informaţii despre măsurile luate de guvernul din
Ţara Românească pentru a introduce în armată armele şi tactica austriacă]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr.-74, p. 1—2.
Din Gazeta de Colonia [Kdlnische Zeilungl.
13262	355(498.1) [Se anunţă că armata munteană a primit 600 puşti
ale armatei austriece, cu care s-au înarmat unităţile de Vînători]. —TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 140, col. I.
Se informează că se hotărlse, de asemenea, adoptarea regulamentului de exerciţiu austriac, care urma să fie tradus In limba română.
13263	355(498.1) [Se vesteşte că se delegaseră cîţiva ofiţeri austrieci
subalterni care să ajute la reorganizarea armatei Ţării Româneşti], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 140, col. II.
13264	355(498.1) [„Pentru silinţa ce au pus, comanda ce au fostu trimisă la Viena întru deprinderea ecsersiţuluî şi dării la semnu cu cele din nou introduse în oştirea Noastră ştuţere", se înalţă parucicul Dimitrie Saigiu în gradul de praporcic, iar subofiţerilor, ce au format rum:ta comandă, li se acordă gratificaţii], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 149.
13265	355(498.1) [Se vesteşte plecarea în Belgia a maiorului Cornescu
din Bucureşti „ca să aducă 2000 puşti şi pistoale pentru armata română, din renumita fabrică de Liutih“], — G. TRANS., XIX (1856), p. 162, col. II: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Ştirea e redată după Klronstădler] Z[eitung].
13266	355(498.1) [Se anunţă, după „Nordul11, că maiorul Cornescu a
plecat în misiune militară, în Belgia], — STEAOA D., II (1856), nr. 26, p. 104.
Spre a cumpăra pe seama guvernului arme de foc pentru armata Ţării Româneşti.
13267	355(498.1) [Se anunţă plecarea în Belgia a maiorului Cornescu,
pentru a cumpăra 2000 „arme de foc“]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 115, p. 2, col. II: Ştiri atingătoare de Principate.
Armele slnt destinate pentru miliţia din Ţara Românească.
13268	355(498.1) [Ofisul caimacamului către Sfatul Administrativ Extraordinar prin care se face cunoscut că logofătul loan Odobescu este numit spătar în locul prinţului Gheorghe Ştirbei], — BULETIN [T.R.], 1856, p. 213; VEST. R., XXI (1856), p. 205.
13269	355(498.1) [Se anunţă numirea lui loan Odobescu ca spătar al
oştirii din Tara Românească în locul lui Gh. Ştirbei].— ZIMBRUL,’ IV (1856), nr. 156, p. 1, col. I: Ţeara Românească.
13270	355(498.1) [Colonelul Borozin este ataşat pe lingă Ştabul Domnesc], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 233; VEST. R., XXI (1856), p. 225: Poruncă către oştire.
13271	355(498.1) [Raportul şefului oştirii I. Odobescu către caimacam,
prin care recomandă primirea lui Vladimir Mihail Ghica în armata română], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 245, 249.
13272	355(498.1) [Se aprobă „a se reîncepe primirea iuncărilor şi unter-
ofiţerilor nobili de către şeful oştirii, după dreptul lor“ şi prin examinarea lor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 257 : Porunci către oştire.
13273	355(498.1) Programă de ştiinţele ce urmează a avea doritorii
de a îmbrăţişea slujba ostăşească. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 257.
Materiile slnt: limba română, aritmetică, geometrie, geografia Principatelor, o limbă străină.
709
www.dacoromanica.ro
355(498.1)
ARMAT* : TARA ROMANEASCA
355(498.1)
13274	355(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită praporcicului Andre-
escu ca să poarte ochelari, „pe cit timp va pătimi de ochi"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 269: Poruncă către oştire.
13275	355(498.1)
[Se hotărăşte scoaterea din catastişe a unor „ranguri
de sus şi de jos, ce nici odată n-au fost în fiinţă la slujba ţării“], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 281: Poruncă către oştire; VEST. R., XXI (1856), p. 261: Poruncă către oştire.
Printre cei scoşi slnt: prinţii Grigorie Bibcscu, Brlncoveanu, Alexandru Ştirbciu, Nicolae Bibescu, Dimitrie Şlirbeiu, Glieorglic Bibescu etc.
13276	355(498.1)
[Caimacamul inspectînd oştirea din garnizoana Capitalei a găsit-o în „foarte plăcută stare" şi aduce mulţumiri ofiţerilor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 313: Porunci către oştire; VEST. R., XXI (1856), p. 293: Poruncă către oştire.
De asemenea aduce mulţumiri; locotenentului din Împărăteasca armie c.c. Donald, „care se află Însărcinat cu Învăţătura companii de carabincri".
13277	355(498.1)
[Se acordă tuturor „ştab şi ober ofiţerilor" din oştire
şi grănicerilor drept gratificaţie leafa pe un trimestru, pentru slujbele săvîrşite „de către oştire cu activitate şi păzirea unei orîndueli"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 5; Poruncă către oştire.
Se dau gratificaţii la 7 colonei, 13 maiori, 53 căpitani, 75 parucici, 89 praporcici, 2 ştab-doctori, 3 oberi-doctori şi 1 veterinar , 2 spiţeri, 2 cap. maiştri, 13 felceri, 567 unter ofiţeri şi la 5275 soldaţi.
13278	355(498.1)
[Numiri, înaintări, demisii şi alte ordine referitoare la personalul armatei], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 41, 57, 105, 113, 133, 137, 149, 157, 181, 189, 197, 213, 217, 229, 233, 237, 249, 261, 309, 313, 321, 337, 361, 377, 381, 385, 409.
13279	355(498.1)
[Se anunţă că în Ţara Românească se va introduce „regulămentul de exerţare militare austriac"].— G. TRANS., XX (1857), p. 99, col. II: Ţeara românească şi Moldavia.
Ştire din K-lronstădler] Z.teilungJ.
13280	355(498.1)
[Se anunţă că în armata Ţării Româneşti se va adopta regulamentul exerciţiului militar austriac]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 107, col. I: întâmplări de zi.
13281	355 (498.1)
[Ofisul caimacamului către Sfatul Administrativ prin care se aprobă ca ajutorul şefului oştirii, colonelul Baibu Vlădoianu, să ia parte la lucrările acestui Sfat, în locul şefului oştirii]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 193.
13282	355 (498.1)
[Maiorul Caragea	este	înaintat	colonel].—	BULETIN
[Ţ.R.], 1857, p. 233: Porunci către oştire; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 53, p. 2.
Este numit comandant al Capitalei.
13283	355 (498.1)
[Maiorul	Macedonski	este	înaintat	colonel]. — BULE-
TIN [Ţ. R.], 1857, p. 233: Porunci către oştire; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 53, p. 2.
Este numit comandant al regimentului al 5-lea.
13284	355 (498.1) [Căpitanul Ciocîrlan este numit „comandir de batalion", cu leafă de 1000 lei pe lună]. — BULETIN [Ţ. R.] 1857, p. 57: Poruncă către oştire.
13285	355	(498.1)
[Se aduce la cunoştinţă că şeful oştirii, Ioan Odo-
bescu, a încetat din viaţă]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 257: Poruncă către oştire.
13286	355	(498.1)
[Despre înmormînlarea	lui	Odobescu,	ministrul de
război al Ţării	Româneşti], — SECOLUL0, I (1857),
nr. 61, p. 2: Ştiri din întru.
Au participat caimacamul, notabilităţile ţării, corpul diplomatic ele.
13287	355	(498.1)
[Despre înmormînlarea lui Ioan Odobescu, şeful oştirii].— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 57, p. 2: Bucureşti.
13288	355	(498.1)
[Informaţii din Bucureşti despre moartea şi înmormîn-
tarea comandantului armatei din Ţara Românească, spătarul Odobescu]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 279: De la Bucureşti se scrie.
Text român şi francez.
13289 Cătulescu, Veniamin	355 (498.1) Cuvînt compus de părintele... pentru a fi rostit la
înmormîntarea răposatului marele logofăt al Credinţii Ioan Odobescu, şeful oştirii româneşti, înmormîntat în monastirea Icoana, şi care, din lipsa formalităţi de a fi văzut mai întîiu de prea sfinţia sa părintele mitropolit, a rămas nerostit. — ANUNŢ. R., IV (1857), 2 foi anexate la nr. 58.
13290 Cătulescu, Veniamin	355 (498.1) Cuvînt rostit de protosinghelul... la parastasul făcut
de unii din ofiţerii miliţiei române în onoarea şi recunoştinţa şefului lor, răposatul general Ioan Odobescu în mănăstirea Icoana 1857 Octomvrie 17. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 77, p. 2—3.
13291	355	(498.1)
[Colonelul Barbu Vlădoianu este însărcinat vremel-
niceşte cu îndeplinirea îndatoririlor de şef al oştirii], -BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 257: Porunci către oştire.
13292	355	(498.1)
[Lista noilor elevi admişi la şcoala ostăşească], — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 329.
13293	355	(498.1)
O idee despre armarea	ţârreî.	—	SECOLUL0, I (1857),
nr. 35, p. 3, nr. 78, p. 3—4 [neterminat].
Se propune introducerea serviciului militar obligatoriu pentru toată lumea, afară de cler, pentru ca ţara să aibă o armată care să poată respinge orice atac venit din afară. Se publică un tablou al trupelor ce compun armata actuală.
13294	355	(498.1)
[Maiorul Apostol Cuţarida este numit oomandant
ostăşesc al Capitalei], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 233: Porunci către oştire.
Va avea un salariu de 1500 lei pe lună.
13295	355	(498.1)
Starea militară	în	România.	(De	un	austriac). — TE-
LEGRAFUL R., V (1857), p. 231—232, 235—236.
Se dau ample informaţii privind; organizarea militară a Ţării Româneşti, unităţile militare muntene şl efectivele lor, şcoala militară de la Bucureşti, şcoala militară de medicină a doctorului Davila etc.
710
www.dacoromanica.ro
355(498.1)
ARMATA : TARA ROMANEASCA — MOLDOVA
355(498.3)
13296	355 (498.1) [Numiri, inaintări, mutări şi alte ordine cu privire la
cadrele oştirii]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 33, 37, 77, 81, 93, 97, 121, 125, 141, 145, 149, 153, 161, 177, 181, 189, 201, 213, 225, 237, 241, 245, 253, 257, 265, 277, 289— 290, 302, 317, 417, 425.
Liste la p. 225, 290.
13297	355	(498.1)
[Poruncă către oştire, cu privire la ofiţerii ataşaţi
pe lingă comisarii înaltelor puteri]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 77, col. I: Porunci către oştire.
Ofiţerii ataşaţi: sublocotenenţii baron Sachelaric, Anghclcscu, Movilă, Fălcoeanu şi Algiu se prenumără In ştabul oştirii.
13298	355	(498.1)
[Poruncă prin care „se acordă voie de 25 zile maiorului
Macoveiu de a merge peste graniţă în Rusia pentru în-parte-i trebuinţă"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 153: Porunci către oştire.
13299	355	(498.1)
[Poruncă prin care „se acordă voe de doă luni adjutantului şi şef al ştabului domnesc colonel Ioan Voinescu, de a merge peste graniţă în Europa pentru curarisirea sănătăţii sale"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 177, col. I: Poruncă către oştire.
13300	355 (498.1) [Poruncă prin care se decide ca „adjutantul maiorul
Dimitrie Costaforul să îndeplinească funcţia şefului ştabului domnesc pînă la întoarcerea din străinătate a adjutantului colonel Ioan Voinescu"].—BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 181, col. II: Porunci către oştire.
13301	355 (498.1) [Poruncă către oştire, prin care se anunţă că s-a primit
demisia din armată a colonelului baron Borozin], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 237, col. I: Porunci către oştire; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 63, p. 1.
13302	355 (498.1)
[Poruncă către	oştire,	prin	care	se	anunţă că maiorii
Dimitrie Costaforu, Ioan Ghica şi Constantin Ieronim sînt înaintaţi în gradul de colonel], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 237, col. I: Porunci către oştire; ANUNŢ. R.,
V	(1858), nr. 63, p. 1.
13303	355 (498.1) [Ofisul caimacamului către Consiliul Administrativ
Extraordinar prin care Barbu Vlădoianu este numit şef al oştirii]. —BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 253, col. I: Poruncă către	oştire;	ANUNŢ.	R.,	V	(1858),	nr. 64, p.l.
13304	355 (498.1) [Poruncă către oştire, prin care colonelul Ioan Ghica
este numit ajutor al şefului oştirii]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 253, col. I: Poruncă către oştire; ANUNŢ. R.,
V	(1858), nr. 65, p. 1.
13305	355	(498.1)
[PoTuncă prin care maiorul Emanoil Boteanu este
înaintat colonel], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 257, col. I: Porunci către oştire.
13306	355	(498.1)
[Poruncă către oştire, prin care se primeşte demisia
din serviciul armatei a colonelului Ioan Voinescu], — BULETIN [T.R.], 1858, p. 265, col. II: Poruncă către oştire, ANUNŢ. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
13307	355	(498.1)
[Poruncă către oştire, prin care colonelul Dimitrie
Costaforu este numit şef al ştabului domnesc]. — BU-
LETIN [Ţ.R.], 1858, p. 265, col. III; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
Va păstra mai departe şi direcţia şcolii militare.
13308	355	(498.1)
[Poruncă către oştire, prin care locotenenţii	Miloş
Obrenovici şi Virgil Pleşoianu sînt numiţi adjutanţi ai şefului oştirii]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
13309	355	(498.1)
[Porunci către oştire, prin care C.-Raco viţă este înaintat colonel, iar Al. Solomon — maior]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 277.
13310	355	(498.1)
[Poruncă către oşlire, prin care se numesc membrii
Consiliului militar de revizie]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 289, col. III; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 74, p.l.
Colonelul Ştefan Vlădoianu este preşedinte şi coloneii Ştefan Stoica, Constantin Nicolcscu, Dimitrie Costaforu şi Emanoil Boteanu membri.
13311	355 (498.1) [Poruncă către oştire, prin care se acordă unor subofiţeri „dreptul de a purta temleac de aur" şi de a primi a treia parte din leafa de sublocotenent, pentru „vechimea şi eczacta îndeplinire a datoriilor serviciului rangurilor lor"]. —ANUNŢ. R., V (1858), nr. 74, p. 2.
13312	355 (498.1) [Ordinul de zi pe oştire dat de noua căimăcămie]. —
BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 337, col. I: Căimăcămia Ţării Româneşti; ANUNŢ. R., V (185P,), nr. 84, p. 1; NAŢIONALUL^, I (1858), p. 361.
Caimacamii cer armatei, intre altele, „a susţine buna orln-duială, in esccutarca ordlnel ce rezultă din Convenţie, In contra oricăruia ar cerca să o calce".
13313	355	(498.1
[Ordin de zi prin care se aduce la cunoştinţă că se
primeşte demisia din oştire a sublocotenentului Miloş Obrenovici]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 425, col. III: Ordine către oştire.
(498.3)	MOLDOVA
13314	355	(498.3)
[Numiri, înaintări, mutări şi alte ordine cu	privire
la cadrele oştirii], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 39—40, 45—46, 158.
13315	355	(498.3)
[înalt ordin de zi privind înaintarea la gradul do locotenenţi a fiilor domnului, Iancu şi Alecu Ghica]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 40, col. II: Ghe-narie în 24; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 37: Novitale din năuntru.
înaintarea se face ca răsplată pentru „progresiile... ce fac in studiile pentru care slnt trimişi in Evropa".
13316	355 (498.3) [Se anunţă înaintarea la rangul de sublocotenent a
cadetului de artilerie Gheorghe Stamati], — ZIMBRUL, I (1851), p. 221: Iaşii.
A fost avansat şi pentru „rlvna ce a desvălit in prlvigherea unui transport de puşte aduse din fabrica de la Tuia”.
13317	355 (498.3) [Ordin de zi prin care se hotărăşte „ca de azi înainte
comandirul regimentului de linie să rămîe mărginit a comăndui numai batalioanele de infanterie, fără a dispoza mai mult şi de cavalerie"]. — BULETIN [Mold.], XIX
(1851), p. 158, col. II; ZIMBRUL, I (1851), p. 329: Iaşii.
Cavaleria urma să depindă de „Dejurniea Oştilor”.
711
www.dacoromanica.ro
355(498.3)
ARMATA : MOLDOVA
355(498.3)
13318	355 (498.3) [Se anunţă că se hotărîse printr-un ordin de zi ca un
comandant de regiment de linie să nu mai aibă în subordine „decît infanteria, fără a dispoza de cavalerie"]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 157: Novitale din Nauntru.
13319	355(498.3) [Numiri, înaintări, mutări şi alte ordine cu privire
la cadrele oştirii]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 2—3, 39, 60, 123, 151, 171, 179—180, 189, 191, 208, 235, 244.
13320	'	355 (498.3)
[înaltă poruncă de zi privind înaintarea maiorului
Nicolai Botianov la gradul de colonel]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 39, col. 111: înalta poroncă de zi.
13321	355 (498.3) [ înaltă poruncă de zi cu privire la inspecţia domnească
la „garnizonul" din Galaţi], — BULETIN [Mold.], XIII
(1851), voi. II, p. 91, col. I—II; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), nr. 69, p. 275: Novitale din Nauntru.
Domnitorul aduce mulţumiri ofiţerilor şi soldaţilor din Galaţi pentru „buna stare" In care găsise garnizoana. Hărăzeşte şi recompense şi citează numele comandantului garnizoanei, colonelul Millcescu. în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13322	355 (498.3) [înaltă poruncă de zi prin care colonelul Coslachi
Milicescu este numit comandir al regimentului de infanterie, în locul colonelului Petre Scheliti, demisionat]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 151, col. III: înaltă Poruncă de zi; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 315: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13329	355(498.3) [înaltă poruncă de zi vestind acceptarea demisiei
colonelului Gheorghe Sturdza, adjutant domnesc]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 85, col. I: Înaltele poronci de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 61: Novitale din Nauntru.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13330	355 (498.3) [înaltă poruncă de zi anunţînd reintrarea în oştire a
colonelului Alecu Iacovachi, numit adjutant domnesc]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 85: înaltele porunci de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 61: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13331	355 (498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă că prapor-
cicul Vladimir Cihac, demisionat din armia Imperiei Roşiei, intră în serviciul oştirii moldoveneşti, cu gradul de leitenant]. —BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 85, col. II: înaltele porunci de zi.
13332	355 (498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Mihail Kogăl-
niceanu e numit adjutant domnesc „supranumerar"]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 150, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 133: Novitale din Nauntru .
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13333	355 (498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Mihail Kogăl-
niceanu este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 165, col. II: înaltele Porunci de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 141: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13323	355 (498.3) [Ofis prin care Nicolae Alex. Mavrocordat este înălţat
la rangul de hatman]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 207, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 375: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13324	355 (498.3) [Avansări de ofiţeri, cu prilejul sărbătorilor Crăciunului], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 313: Novitale din năuntru.
Printre cei avansaţi slnt: A. Kogălniceanu şi Savel Mânu.
13325	355 (498.3) [Numiri, înaintări, mutări şi alte ordine de zi cu privire
la cadrele oştirii]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 5—6, 22, 57, 85, 125, 149—150, 165, 181—182, 273, 305, 361.
13326	355 (498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorii Grigorie Bo-
toscu şi Evgheni Alcaz sînt înaintaţi la gradul de colonel].
—	BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 6, col. I.
13327	355 (498,3) [Ordin de zi privind gratificaţiile acordate de domnul
Moldovei ofiţerilor şi trupei, cu ocazia Anului nou 1852],
—	ZIMBRUL, II (1852), p. 203: Moldaviea.
13328	355 (498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Fote Mavro-
mati este înaintat colonel], — BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 57, col. I: Înaltele porunci de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 21: Novitale din Nauntru,
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13334	355(498.3) [Înalte porunci de zi prin care maiorul Iacov Raneti
este înaintat colonel], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 181—182; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 157: Novitale din Nauntru.
Raneti este numit ajutor al „gheneral inspectorului" oştirii. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13335	355(498.3)
[Poruncă de zi cu privire la inspecţiile trupelor moldoveneşti]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 181—182.
Dispoziţii date cu ocazia numirii colonelului Raneti in funcţia de ajutor al general-inspectorului oştirii.
13336	355(498.3)
[Dare de seamă despre vizita domnitorului la tabăra ostăşească de Ia Copou]. — GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852)	, nr. 59, p. 131: Novitale din năuntru.
13337	355(498.3)
[înaltă poruncă de zi prin care maiorul Pavlov este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 361, col. II: înaltele Poronci de Zi.
13338	355(498.3)
[Numiri, înaintări şi alte ordine cu privire la cadrele oştirii]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 10, 13, 26, 37, adaos la nr. 20, p. 11, 145, 185, 197, 209, 221, 233, 293, 317, 362.
13339	355(498.3)
[înaltă poruncă de zi prin care maiorul Gheorghi Ghica este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XXI
(1853)	, p. 26, col. II: Ştabul General.
712
www.dacoromanica.ro
355(498.3)
ARMATĂ: MOLDOVA
355(498.3)
13340	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Edouard
Girard, adjutant domnesc, este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 20, p. 11, col. I: Ştabul general.
13341	355(498.3) [Se anunţă că adjutantul domnesc Edouard Girard
a fost înaintat colonel]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 69: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13342	335(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia colonelului Grigore Botescu]. — BULETIN [Mold.], XXI
(1853), p. 145: Ştabul General.
13343	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia din
armată a colonelului Mih. Kogălniceanu]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 145: Ştabul General.
13344	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă dejnisia colonelului Alcazu]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 145: Ştabul General.
13345	355(498.3) [Ofis adresat colonelului Eug. Alcaz cu ocazia primirii
demisiei sale din armată]. — GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 125: Novitale din Nauntru.
Text român şi francez.
13346	355(498.3) [Se anunţă că adjutanţii şi coloneii Grigore Botescu,
M. Kogălniceanu şi Eugen Alcaz demisionează definitiv „din a lor îndatorire"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 125: Novitale din năuntru.
13347	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Mironescu
este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 145, col. III: Ştabul General.
13348	355 (498.3) [Se anunţă că maiorul Mironescu, „mai vechiul adjutant a ştabului", a fost înaintat colonel], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 14: Novitale din Nauntru.
Text român şi francez.
13349	355	(498.3)
[Sărbătorirea la Iaşi a patronului miliţiei, Sf. Gheorghe],
— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 133: Novitale din năuntru.
Parada miliţiei, Înaintări In grad etc. — Text român şi	francez.
13350	355	(498.3)
[înalt ordin de zi prin care colonelul Grigori Sturza,
adiutant domnesc, este reprimit în oştire], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 197, col. II: Ştabul General.
13351	355	(498.3)
[înaltă poruncă de zi prin care se anunţă că maiorii
Iancu şi Alecu Ghica sînt înaintaţi colonei], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 221: Ştabul General.
13352	355(498.3) [înaltă poruncă de zi privind demiterea din post a
colonelului Pavlov], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 293, col. II: Ştabul General.
13353	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se încuviinţează demisia colonelului Vîrnav], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 362: Ştabul General.
13354	355(498.3) [înalte porunci de zi prin care maiorii Grigore Can-
tacuzin şi Brănişteanu sînt înaintaţi colonei], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 362, col. II: Ştabul General.
13355	355(498.3) [Numiri, înaintări şi alte ordine cu privire la cadrele
oştirii]. — BULETIN [Mold.], XXI (1854), adaos la nr. 48, p. 29—30, 217, 233, 273, 421, 429, 409 (nr. 103).
13356	355(498.3) [înaltă poruncă prin care se aprobă demisia polcovnicului Girard]. — BULETIN [Mola.], XXII (1854), adaos la nr. 48, p. 29, col. II: Ştabul General.
13357	355(498.3) [Dare de seamă cu privire la sărbătorirea la Iaşi a
zilei de naştere a împăratului Nicolae I]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 197—198: Novitale din năuntru.
La ceremonie au asistat; generalul de cavalerie Şabelski, viceprezidentul Osten-Saken, consulul general al Austriei şi girantul consulatului Greciei. Generalul Şabelski trece In revistă trupele moldovene, exprimlndu-şi deplina mullumirie de excelenta lor Înfăţişare. — Text român şi francez.
13358	355(498.3) [Ştiri şi comentarii în legătură cu dezarmarea miliţiei
române din Moldova]. — G. TR.ANS., XVII (1854), p. 282—283: Desarmarea miliţiei.
13359	K.[ogălniceanu], M.	355 (498.3)
[Comentarii cu privire la atitudinea din 1854 a unor
ofiţeri şi soldaţi români care îşi făcuseră educaţia militară în Rusia]. — STEAOA D., II (1856), p. 73, col. II: Iassil 23 Fevruariu.
Arată că Filipescu, pe atunci căpitan, Îşi făcuse studiile militare Ia Aleşki In gubernia Hersonului; regimentul român de ulani Îşi făcuse instrucţia la regimentul model din St. Petersburg. — Articolul e scris pe marginea scrisorii lui P. Scbeliti, publicată in p. 73-74.
13360	355(498.3) [Publicaţie prin care se anunţă încredinţarea comenzii
miliţiei din Moldova vornicului Teodor Balş]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 273, col. I: Secretariatul de Stată.
13361	355(498.3) [Se anunţă că vornicului Teodor Balş i s-a încredinţat
comanda provizorie a miliţiei Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 273: Novitale din Năuntru.
13362	355(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi despre înlocuirea hatmanului
Nic. Mavrocordat prin Teodor Niculae Balş].—G. TRANS. XVII (1854), p. 290—291: Iaşii, 1 Septembre v. 1854.
Se elogiază personalitatea lui Balş.
13363	355(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 4 octombrie st. v., în care
se critică conţinutul unei corespondenţe publicate în nr. 73 al „Gazetei Transilvaniei", prin care se elogiase T. Balş, noul hatman]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 333: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a
13364	355(498.3) [Apel din 18 august al Departamentului ostăşesc
adresat soldaţilor care şi-au părăsit posturile]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 273.
Cel care nu se vor prezenta la posturi In termen de 20 zile vor fi socotiţi dezertori şl supuşi pedepsei codului penal ostăşesc.
13365	355(498.3) [Se anunţă că „Buletinul Oficial" a publicat un apel
adresat soldaţilor miliţiei Moldovei care la 18 august
713
www.dacoromanica.ro
355 (598.3)
ARMATA: MOLDOVA
355 (498.3)
şi-au părăsit posturile]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 277: Novitale din năunlru.
Li sc promite iertare, dacă se tntorc In rlnduriie miliţiei In termen de 20 de zile. Plnă la completarea garnizoanei, plăieşii sau vlnătorii de munte vor asigura paza oraşului Iaşi.
13366	355(498.3) [Dare de seamă privitoare la sărbătorirea la Iaşi a
zilei onomastice a împăratului Austriei]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 297: Novitale din năunlru.
Cu acest prilej, baronul lless Îşi arată inul|uinirca “despre starea eca bună ce înfăţoşa miliţia păminteană". — Text romăn şl francez.
13367	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi, din 3 noiembrie, adresată oştirii
moldoveneşti, cu ocazia reluării ocîrmuirii ţării de către domnitorul Grigore Ghica]. — BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 409, col. II; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 345: Novitale din năunlru.
In Gazeta de Moldavia text romăn şi francez.
13368	355(498.3) [Ofisul lui Grigorie Ghica prin care numeşte pe Ior-
dachi Costachi în postul de hatman al miliţiei din Moldova], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 421, cal. 1: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 353: Novitale din năunlru; VEST. R., XIX (1854), p. 364. In Gazeta de Moldaoia text romăn şi francez.
13369	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care se încuviinţează demisia colonelului Stratulat].— BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 421, col. II: Ştabul General.
13370	355 (498.3) [Ofis de mulţumire adresat colonelului G. Strătulat,
adjutant domnesc, la demisia sa din oştire].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 357: Novitale din năuntru.
Text romăn şi francez.
13371	355(498.3) [înaltă poruncă de zi privind reinrolarea coloneilor
Iancu şi Alecu Ghica, fiii domnitorului, in oştirea moldovenească].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361: Novitale din năunlru.
Text român şi francez.
13372	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia colonelului Boteanu]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 429, col. I: Ştabul General.
13373	355(498.3) [Se anunţă numirea colonelului Alexandru Ghica în
funcţia de şef al statului major domnesc, în locul colonelului Leon]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 101, p. 49: Novitale din năunlru.
13374	355(498.3) [Se anunţă reînrolarea în oştire a colonelului Gheorghe
Ghica, adjutant domnesc].— GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), supl. la nr. 101, p. 49: Novitale din năuntru.
13375	355(498.3) [Numiri, înaintări şi alte ordine de zi cu privire la
cadrele oştirii].—BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 37— 38,45, 61, p. 73, 81, adaos Ia nr. 21, p. 25, 105, 113, 145, 165, 177, 185—186, 197, 229, 238, 257, 293, adaos la nr. 79, p. 97, p. 361, 381 (nr. 98).
13376	355(498.3) [Ştire din Iaşi cu privire la îngăduinţa acordată de
domnul Moldovei comunităţii evreieşti de a înlocui re-
cruţii pe care era obligată să-i dea şi cu persoane de altă religie]. —ZIMBRUL, III (1855), p. 77: Iaşii, 8 Fevru-arie
Text român şi francez.
13377	Schelittî, Colonel P.	355 (498.3)
Miliţia Moldovei. — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 105—
107, 129—132, 153—155.
Efectivul şi organizarea miliţiei. însuşirile militare ale ţăranului român. Necesitatea unei reforme a acestei miliţii. Propuneri practice, concretizate In 7 puncte. Pregătirea viitorilor ofiţeri. Propuneri de Îmbunătăţire a lmbrăcăininţii şl a armamentului. Propuneri cu privire la instruirea ostaşilor, mai ales In ceea ce priveşte comenzile. Propuneri practice pentru sporirea efectivului armatei.
13378	S. [chelitti], C. [olonelul] P.	355 (498.3)
Miliţiea Moldovei. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 147—148: Albina Românească.
Articol In care, după cc se menţionează scrierile militare care au servit la organizarea şi pregătirea armatei moldovene, sc prezintă activitatea In calitate dc comandant al ei a hatmanului Costachi Boldur, care a introdus, Intre altele, măsura de a interzice Înaintarea fără examen a cadeţilor la rangul de ofiţeri, ceea ce va duce la dubind irca dc buni ofiţeri.
13379	355(498.3) [înaltă poruncă du zi prin care Nicolai Costandachi,
subleitenant de husari din armata austriacă, este primit cu gradul de leitenant în miliţia moldovenească]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 38, col. I: Ştabul General.
13380	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia
colonelului Grigore Iacovachi]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 165, col. II: Ştabul General.
13381	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă reintrarea
colonelului Scheleti în oştire]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 229, col. III: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 225: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldaoia text român şi francez.
13382	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Alecu Guriţă
este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 257: Ştabul General.
13383	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă reprimirea
în oştire a colonelului Pavlov]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 79, p. 97, col. II: Ştabul General.
13384	355(498.3) [Ordin de zi din 31 oct., privind condiţiile de înrolare
în oştire a „tinerilor nobili"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 361: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 365: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13385	355(498.3) [Ordinul de zi al Ştabului general, cuprinzînd condiţiile pentru primirea în serviciul militar], — STEAOA D., I (1855), p. 69—70: Acte oficiale.
Redacţia face şi un comentariu, parţial cenzurat.
13386	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă că maiorul
Polidor Ventura este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), nr. 98, p. 381, col. II: Ştabul General.
714
www.dacoromanica.ro
355 (498.3)
ARMATA: MOLDOVA
355 (498.3)
13387	355(498.3) [Ştire despre intervenţia Prusiei pentru repatrierea
din Rusia a căpitanului Gh. Filipescu şi a altor ostaşii.— ZIMBRUL, III (1855), p. 525.
După Constitulionelul [Le Constitutionnel],
13388	355(498.3) [Numiri, înaintări şi alte ordine de zi cu privire la
cadrele oştirii]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 9, 42, 49, 61—62, 101, adaos la nr. 27, p. 53—54, p. 117, 153, 173, adaos la nr. 53, p. 107, p. 218 adaos la nr. 57, p. 111—112, 229, adaos la nr. 58, p. 115, adaos la nr. 61, p. 123, p. 246, 253, 265, adaos la nr. 67, p. 133, p. 282, 289, 313, 374—375, adaos la nr. 96, p. 185.
13389	355(498.3) [înalt ordin de zi prin care domnul îşi arată mulţumirea faţă de colonelul Scheliti pentru traducerea şi prelucrarea în limba română a lucrării „Şcoala recruţilor de călărime"].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 61, col. III: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 57; Novitale din năuntru.
In ordin se arată că „toate uvrajurilc ce posedcază astăzi trupele principatului In limba română slnt traduse şl prelucrate" de Scheliti. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13390	355(498.3) [înalte porunci de zi prin care coloneii Fote Mavro-
mate şi Alecu Guriţă sînt nuiniti adjutanţi domneştii. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 61—62: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 57: Novitale din năuntru.
13391	355(498.3) [Ofis prin care colonelul Alecu Mavrodi este orînrluit
şef al înaltului Ştab], — BULETIN [Mold.), XXIV (1856), p. 117, col. II: Ştabul General.
13392	355(498.3) [Se anunţă numirea colonelului A. Mavrodi în funcţia
de şef de slat-major domnesc, în locul colonelului Al. Ghica, demisionat], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 113: Novitale din năuntru.
13393	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Alecu Mili-
cescu este confirmat comandir al batalionului I]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 153: Ştabul General.
13394	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se aprobă reintrarea
în oştire a colonelului Grigore Iacovachi].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 153: Ştabul General.
13395	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Manolachi
Frunză este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 173, col. I: Ştabul General.
13396	355(498.3) [Ştire despre propunerea făcută de Coronini guvernului Moldovei, cu privire la organizarea a două batalioane de miliţie]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 103, p. 2, col. I.
Informaţie din VIndipendance Belge. — Austriecii se obligau să echipeze aceste batalioane, In schimb ele trebuiau să fie instruite de 24 ofiţeri austrieci. Această propunere este refuzată, dlndu-se motivele.
13397	355(498.3) [Se anunţă înapoierea la Iaşi, din Rusia, a căpitanului
G. Filipescu], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 107, p. 1, col. I.
13398	355(498.3) [Informaţii cu privire la primirea căpitanului G.
Filipescu la întoarcerea sa la Iaşi din Rusia]. — GAZ. DE
MOLD.,	XXVIII	(1856), p.	157—158, 161,	165, 181:
Novitale din năuntru.
Fostul comandant al artileriei moldovene, Filipescu, se întoarce din Rusia.
13399	355(498.3) [înaltă poruncă de zi privind înaintarea căpitanului
Gheorghe Filipescu, întors din Rusia, la rangul de maior], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 57, p.	111, col.	III;	GAZ. DE	MOLD., XXVIII (1856),
p. 197: Novitale din năuntru.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13400	355(498.3) [Se anunţă înaintarea la rangul de maior a căpitanului G. Filipescu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 108, p. 1, col. I.
Cu această ocazie i s-a dăruit din rezerva miliţiei suma de 800 galbeni.
13401	355(498.3) [Se anunţă că banchetul civil în cinstea întoarcerii
căpitanului Filipescu se va da în grădina de la Copou a lui M. Kogălniceanu]. — STEAOA D., II (1856), p. 95, col. II.
La Copou, M/Kogălniceanu avea o vie (cf. p. 98, col. I).
13402	355(498.3) [Articol cu prilejul serbărilor civile şi militare în
legătură cu întoarcerea căpitanului Filipescu]. — BULLE-TINUL STELLEI D., I (1856), p. 1: Mercuri 23 Mal [broşat în colecţia Stelei D., înlre p. 92—93]; STEAOA D., II (1856), p. 95, col. II.
13403	355(498.3) [Dare de scamă amănunţită despre banchetul în
cinstea maiorului Filipescu]. — STEAOA D., II (1856), p. 98—99.
Banchetul a avut loc In via lui M. Kogălniceanu de la Copou. Se reproduce textul tuturor toasturilor rostite.
13404	Guşti, D.	355 (498.3)
Banketu Militaru. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 110,
p. 2—3; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 85—86.
în Foaie pt. minte, titlul este: Ghcorgliie Filipescu. Banchetu militaru.
13405	Foţi, colonelul	'	355 (498.3)
[Cuvînlarea rostită la banchetul dat în cinstea maiorului Filipescu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 113, p. 2.
13406	Filipescu, Maior G.	355 (498.3)
[Scrisoare către G. Sion], — STEAOA D., II (1856),
p. 104, col. II; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 88.
Ca răspuns la versurile pe care I lc-a adresat G. Sion, afirmă că şi oşteanul şi poetul nu şi-au făcut declt datoria, servind aceleiaşi cauze.
13407	355(498.3) [Scrisoarea maiorului G. Filipescu, către redactorul
„Foiletonului Zimbrului'1, prin care îl roagă să publice manuscrisul său, în care dă amănunte cu privire la arestarea, exilarea în Rusia şi întoarcerea sa în ţară]. — FOILETONUL R., V (1856), p. 121.
13408	Filipescu, G.	355 (498.3)
Exilul în Rusia. — FOILETONUL Z„ V (1856),
p. 121—125.
13409	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se aprobă demisia
colonelului Andrieş Stamati şi numirea colonelului C. Milicescu în postul său de împlinitor al îndatoririlor de şef al Ştabului Major], — BULETIN [Mold.], XXIV
715
www.dacoromanica.ro
355 (498.3)
ARMATA : MOLDOVA
355 (498.3)
(1856), adaos la nr. 53, p. 107, col. I: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 197: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez,
13410	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care colonelul Alexandru
Mironescu este numit şef al Ştabului Miliţiei]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 53, p. 107, col. I: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 201: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856j, nr. 140, p. 2, col. II: Ordin de zi a prea î. domnu.
Maiorul Gh. Filipescu este numit adjutantul secţiei I. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13411	355(498.3) [înalte ordine de zi ale domnitorului Moldovei Gri-
gore Ghica, pentru înaintarea adjutantului Al. Milu, viitorul său ginere]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 57, p. 211—212: Ştabul General.
„Invoind căsătoria prea iubitei noastre fiice, prinţesa Natalia, cu domnescul nostru adiutant, căpitanul Alexandru Milu, noi tot odată înaintăm pe D. Milu la rangul de maior". Puţin mai înainte e publicat ordinul de înaintare al leitenantului Milu, la gradul de căpitan.
13412	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia
coloneilor Iancu şi Alecu Ghica]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 57, p. 112, col. I: Ştabul General.
13413	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă că maiorul
Gheorghe Filipescu este înaintat colonel], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 229, col. II: Ştabul General; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 205: Novitale din Năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13414	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorii Alecu Kogăl-
niceanu, Costachi Aslan, Mihail Mavrodi, Nicolai Bănu-lescu, Teodor Chihac şi Alexandru Mavrocordat sînt înaintaţi colonei]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 61, p. 123: Ştabul General.
13415	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorul Alexandru
Milu este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856,) adaos la nr. 61, p. 123, col. I: Ştabul General.
Totodată 1 se încuviinţează „concedie de 4 luni, pentru curari-sirea cu feredee In staturile streine".
13416	355(498.3) [înalt ordin de zi către oaste dat de Th. Balş, noul
caimacam al Moldovei], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 233: Ştabul Miliţiei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 225: Novitale din Năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157, p. 1, col. I.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13417	355(498.3) O nouă chestie. — STEAOA D., II (1856), nr. 55—56,
p. 218—219 [greşit: 130—131],
Comentariul redacţiei la recentul scandal din grădina publică din Iaşi, clnd ofiţerii au voit să-i interzică unui comisar de poliţie purtarea cocardei cu stema Principatului, la pălărie, sub motiv că acest drept II au numai militarii. Subliniază ecoul pe care l-a avut acest incident In toată Moldova. Aprobă măsura caimacamului de a-i pedepsi pe ofiţerii In cauză. Cere opiniei publice să se ocupe de chestiuni mai serioase.
13418	355(498.3) [înaltă poruncă de zi către armată a caimacamului
Th. Balş prin care interzice folosirea gradelor inferioare
de către cele superioare pentru interesele lor personale].
—	NEPĂRTINITORUL, I (1856), nr. 18, p. 69, col. I: Iaşi, 20 August; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 182, p. 2.
In Zimbrul se precizează că porunca este reprodusă după Nepărtinitorul şi că nu a apărut nici In Buletinul Oficial, nici In altă gazetă.
13419	355(498.3) [Articol despre starea proastă a miliţiei Moldovei].
—	NEPĂRTINITORUL, I (1856), nr. 18, p. 69—70.
Starea proastă se datorează, după părerea autorului, domnitorilor Sturza şi Ghica, care nu aveau „cea mai mică ştiinţă despre administraţia militară". îşi exprimă nădejdea că T. Balş, care a fost odinioară hatman, va introduce reforme radicale In miliţie.
13420	355(498.3) [Polemică cu „Nepărtinitorul" în chestiunea reorganizării armatei moldovene]. — STEAOA D., II (1856), nr. 61, p. 241—243 [greşit: 153—155].
După ce reproduce Poronca de zi prin Iotă ăstea dată de T. Balş şi articolul de comentariu al ei din Nepărtinitorul, Steaoa D. îşi înseamnă observaţiile: e de acord cu această foaie In afirmaţia că In trecut această oştire a fost teatrul unor grave abuzuri: n-a fost „oaste naţională", ci „o trupă de feţe graduate şi negraduate, In care cele dinţii exploatau pe cele de al doile". Ostaşii erau „vătaji, vezetei, argaţi, vieri şi păn'şi bivolari la D. D. hatmani'. Fondurile oştirii se furau pe sfert. Dar nu c de acord că se caută cauzele numai In persoane, că se face din această critică un prilej de insulte la adresa unor oameni care, atunci clnd erau la putere, erau linguşiţi: Sturza şi Ghica.
13421	D.	355 (498.3)
[Polemică cu „Nepărtinitorul" în legătură cu un articol publicat în această foaie cu privire la proasta stare a miliţiei], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 183, p. 2—3.
Se reproduce la p. 1 — 2 articolul din Nepărtinitorul. Autorul respinge acuzaţiile aduse foştilor domni Mih. Sturza şi Gr. Ghica, recunosclnd Insă abuzurile din armată şi cerînd încetarea lor.
13422	Schileti, col. [P.]	355 (498.Ş)
[Discuţie cu „Nepărtinitorul" şi cu colaboratorul
„Zimbrului", D., în legătură cu situaţia în care se găseşte miliţia Moldovei], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 187, p. 1—3: Iaşii 28 Augustă.
13423	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia
logofătului Iordachi Costachi din postul de hatman al miliţiei]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 289: Ştabul Miliţiei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 269: Novitale din Năuntru.
Coloneii C. Milicescu şi A. Mironescu vor ţine provizoriu acest post. — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13424	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia
colonelului C. Aslan], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 289, col. III: Ştabul Miliţiei.
13425	’	355(498.3)
Catastrofe prevăzute în cază de centralizarea Principatelor. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), nr. 20, p. 77—78.
Autorul consideră că centralizarea înseamnă aducerea unul prinţ străin, care va înfiinţa o armată de 70 000 oameni, din care Moldova va da 20 000. Satele vor rămlne pustii, iar tributul va creşte plnă la 100 milioane lei. Poarta nu doreşte centralizarea ci păstrarea unui „stătu quo".
13426	355(498.3) [Polemică cu „Nepărtinitorul" în chestiunea viitoarei
oştiri a Principatelor Unite], — STEAOA D., II (1856), nr. 64, p. 254—255 [greşit: 166—167].
Nepărtinitorul argumenta că, In cazul unirii, pe Moldova o ameninţau trei catastrofe. Steaoa D. combate fiecare Ipoteză În
716
www.dacoromanica.ro
355 (498.3)
ARMATĂ : MOLDOVA
345 (498.3)
parte. Arată că nu e justă afirmaţia că, cresclnd contribuţia armată a Moldovei, satele se vor deşerta şi moşiile vor rămlne nelucrate, căci locuitorii vor fugi de armată. înfăţişează statistic situaţia militară In alte ţări, arătlnd că acolo armata e şi mai numeroasă. Sătenii nu vor fi apăsaţi mai mult de recrutare deoarece, In viitor, armata se va recruta din toate clasele sociale. Subliniază că, prin unirea Principatelor, nu vor mai exista două state majore, cile două şcoli militare pentru fiecare armă, deci se vor face economii In bugetul armatei.
13427	355(498.3) Statul oastei, numirea persoanelor şi a îndatoririlor.
— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 313; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 281: Novitale din Năuntru.
Lista personalului şi salarizarea Statului Oastei. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13428	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care colonelul P. Scheleti
este numit şef al Ştabului oastei). — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 313: Ştabul Miliţiei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 281, col. II: Novitale din năuntru; STEAOA D., II (1856), nr. 61, p. 241 [greşit: 153); ZIMBRUL, IV (1856), nr. 195, p. 1.
Prin aceeaşi poruncă de zi se desfiinţează posturile de adjuncţi ai secţiilor Departamentului Ostăşesc şi se hotărăşte să nu se mai dea bani pentru furaj ştab-şi ober-ofiţerilor.
13429	355(498.3) [Comentarii la numirea colonelului Petru Scheleti
ca şef al statului-major al miliţiei Moldovei). — STEAOA D., II (1856), nr. 66, p. 261—262 [greşit: 173—174).
Se arată că e cel mai bine pregătit ofiţer moldovean, traducătorul regulamentelor de serviciu militare, unul dintre cei care au intrat In miliţia moldoveană o dată cu înfiinţarea ei, autorul unor studii cu privire Ia reorganizarea miliţiei, publicate In România Literară. I se subliniază, prin aluzii, sentimentele sale filoruse. I se cere să dea atenţie soldaţilor să se simtă „că slnt oameni", Incetlndu-se cu ghionturile şi bătăile şi introduclndu-se „disciplina luminată" In oştire.
13430	355(498.3) [Notă cu privire la primele măsuri luate de col. Scheleti, ca şef de stat-major). — STEAOA D., II (1856), nr. 68, p. 272 [greşit: 184): Buletinul zilei.
Se aprobă desfiinţarea pedepsei cu bătaia In armată fără sentinţă judecătorească, dar se regretă că bătaia nu a fost desfiinţată de tot. Se dezaprobă numirea maiorului Criste In cancelaria statului-major, singurele lui merite fiind articolele antiunio-nlste semnate In Nepărtinitorul.
13431	355(498.3) [înaltă poruncă de zi privind rezultatele inspecţiei
colonelului A. Iacovachi la garnizoana din Galaţi, precum şi sancţiunile aplicate unui număr de ofiţeri). — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 374—375: Ştabul General.
Comandantului regimentului, AI. Milicescu, i se face „aspră luare aminte pentru nelngrijirea ce a arătat".
13432	355(498.3) [înaltă poruncă de zi referitoare la numirea colonelului Gh. Filipescu la comanda batalionului I a garnizoanei Galaţi, în locul colonelului Al. Milicescu], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 375, col. II.
13433	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia
colonelului A. Kogălniceanu], — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 375, col. II.
'13434	355(498.3)
[înaltă poruncă de zi prin care colonelul Dim. Mavrocordat este reprimit în rîndurile oştirii, fiind numit adju-
tant domnesc „peste complect"]. — BULETIN [Mold.]; XXIV (1856), adaos la nr. 96, p. 185, col. II.
13435	355(498.3) [înalt ordin de zi prin care se stabileşte ca ofiţerii
demisionaţi din miliţie să nu poată fi reprimiţi în oştire decît doi ani după retragerea lor].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 383: Novitale din năuntru.
[7 Text român şi francez.
13436	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă reintrarea
în oştire a colonelului Evghenie Alcaz, în calitate de adjutant domnesc]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), nr. 100, p. 399: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13437	355(498.3) [înalte ordine de zi din 1856 prin care se anunţă demisia coloneilor Teodor Cazimir şi A. Milo, adjutant domnesc]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 73: Ştabul Miliţiei.
13438	355(498.3) [Ordin de zi din 4 martie 1857 adresat oştirii dc noul
caimacam Conachi-Vogoridi]. — BULETIN [Mold.1, XXV
(1857), adaos la nr. 21, p. 25: Ştabul Miliţiei; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recle XXIX] (1857), p. 74—75: Cai-macămia Principatului Moldovei.
Slnt amintiţi comandanţii oştirii cărora li se datoreşte dezvoltarea miliţiei moldovene. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13439	355(498.3) [Se anunţă că în Moldova se recrutau ostaşi pentru al
treilea batalion al miliţiei, nou înfiinţat].— G. TRANS., XX (1857), p. 68, col. I: Iaşii, 15 Februariu s.v. 1857.
Se precizează că din pricina temerii de a fi Incorporaşi foarte mulţi ţărani se Insurau.
13440	355(498.3) [Vornicul Alecu Cuza e reprimit la 4 martie 1857 în
oştire cu gradul de subleitenant, în urma „îndelungatelor serviţii şi a rangului ce-au căpătat"). — BULETIN [Mold.], XXV (1857), adaos la nr. 21, p. 25: Ştabul Miliţiei.
In porunca pentru reprimire dată de caimacamul N. Conachi-Vogoridi se arată că la 15 septembrie 1837 Cuza s-a numărat Intre cadeţii miliţiei, urmlnd cursul Învăţăturilor In străinătate şi demisionind la 8 februarie 1840.
13441	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care colonelul Filipescu
este numit comandir al batalionului III din Iaşi, iar în locul său, de comandir al batalionului II din Galaţi, este numit colonelul Duca]. — BULETIN [Mold.], XXV
(1857), adaos la nr. 21, p. 25: Ştabul Miliţiei.
13442	355(498.3) [înalt ordin de zi prin care maiorul Criste este numit
comandant	al	Capitalei,	în urma	trecerii colonelului
Afendule în alt	post]. — GAZ.	DE	MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 97: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13443	355(498.3) [înalt ordin de zi prin care Nicolae Mavrocordat este
numit hatman al oştirii].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13444	355(498.3)
[Ordinul	de	zi	adresat	oastei	de	N. Mavrocordat, la
numirea sa în postul de hatman],— GAZ. DE MOLD.,
717
www.dacoromanica.ro
355 (498.3)
ARMATA: MOLDOVA
355 (498.3)
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97: Novitale din năuntru.	*
Oastea este chemată a propăşi pe calea unei temeinice Îmbunătăţiri. — Text român şi francez.
13445	355(498.3) [Înalt ordin dc zi prin care se hotărăşte ca leilenantul
Nicolae Scheliti din infanterie şi cornetul Titus Guriţă din cavalerie să fie trimişi în Franţa], — GAZ. DE MOLD., XXVIII	[recte	XXIX]	(1857),	p.	101:	Novitale din
năuntru.
Ei slnt trimişi „spre practiceasca Învăţare a osebitelor modificaţii şi îmbunătăţiri ce s-au introdus In armatele Europei". — Text român şi francez.
13446	355(498.3) [înalt ordin de zi prin care colonelul A. Mironescu este
numit şeful Ştabului Miliţiei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII	[recte	XXIX]	(1857),	p.	101:	Novitale din
năuntru.
Este numit In locul colonelului Scheliti, care şi-a dat demisia, rămlnlnd pe viitor adjutant domnesc. Text român şi francez.
13447	355(498.3) [Corespondenţă din Iaşi, în care, între altele, se relatează demisia colonelului Skiletti, apreciindu-se că de fapt ar fi vorba de o destituire]. — L’fiTOILE DU D., [Bruxelles], I (1857), p. 161, col. II—III: Moldavie.
Ca motiv al destituirii se dau oarecare nereguli băneşti.
13448	Cr&escu, sublocotenent	355 (498.3)
[Dezminţirea acuzaţiilor aduse de „Steaoa Dunării"
[L’fitoile du Danube] colonelului Scheliti]. — GAZ. DE MOLD.,	XXVIII [recte	XXIX] (1857),	p. 126—127:
Novitale din năuntru.
Intr-o scrisoare adresată redacţiei, autorul, casier al Departamentului Militar, declară că Scheliti n-a fost destituit din armată, ci a trecut la Departamentul din Năuntru, şi că alt casier, căpitanul Stlrcea, nu i-a eliberat nici o sumă de 12 000 lei. — Text român şi francez.
13449	355(498.3) [înalt ordin de zi prin care căpitanul Dimitrie Asachi
este înaintat maior]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 129: Ordine de dzi prin toată oastea.
Text român şi francez.
13450	355(498.3) [Colonelul Nicolae Steriade este numit comandant
militar în locul colonelului Grigore Iacovachi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 163: Novitale din năuntru.
Steriade rămlne şi comandantul flotilei pe linia Dunării.
13451	355(498.3) [Suspendarea pe termen de 6 luni a proceselor intentate maiorului Iorgu Sturdza, care urmează să aducă actele necesare din Rusia].— BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 225, col. III: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 197: Ministeriul Dreptăţei.
Maiorul a arătat lntr-o cerere „că cu prilejul trecerii d-sale la Rosiea In slujbă", el a lăsat acolo toate documentele sale. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez,
13452	355(498.3) [înalt ordin de zi prin care postelnicul Gheorghe
Roset-Roznovanu, care a slujit în garda imperială rusă, este primit cu gradul de cornet în numărul adjutanţilor domneşti], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 229: Ordin de dzi prin toată oastea.
13453	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care se acordă maiorului de
lăncieri Alecu Cuza şi domnescului adjutant cornetul Donici concediu de şase luni pentru căutarea intereselor ce au].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 309: Ordine de dzi prin toată oastea.
13454	355(498.3) [înalt ordin de zi prin care A. Catargi, care a studiat
la şcoala de cădeţi din Berlin, e numit cornet şi adjutant domnesc]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 337: Ordin de dzi pe toată oastea.
Text român şi francez.
13455	355(498.3) [Despre conflictul dintre colonelul Filipescu şi unul
dintre instructorii austrieci, trimişi pentru organizarea miliţiei Moldovei], — NATIONALULU, I (1857), p. 23: Austria.
Ştirea este reprodusă după Osl-deulsclie Post. — Colonelul Filipescu a pedepsit pe unul din instructorii austrieci, un subofiţer, cu 40 lovituri de bici. Caimacamul drept satisfacţie, la protestul consulului austriac, a destituit pe Filipescu şi l-a tinut arestat 30 zile; iar subofiţerul austriac i s-a dat o indemnizaţie de 100 ducat! şi cheltuielile drumului ca să se Întoarcă In tara sa.
13456	355(498.3) [Corespondenţă din Iaşi din 30 noiembrie condam-
nînd purtarea subofiţerilor austrieci din armata mol-doveană şi căutînd să scuze pedeapsa corporală dată din ordinul colonelului Filipescu subofiţerului Tschalner]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 317: Moldavie.
Se condamnă atitudinea lui Vogoride, care destituise pe Filipescu, prezentlnd scuze In fruntea statului său major agentului Austriei şi subofiţerului bătut.
13457	355(498.3) [Ordin de zi prin care colonelul Gheorghi Ghica e
numit hatman al oastei]. — BULETIN [Mold.], XXVI
(1858)	, p. 25: înaltă Poroncă de zi; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 21: Caimacamia Principatului Moldovei.
Ghica e numit In urma demisiei lui N. Mavrocordat. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13458	355(498.3) [Poruncă de zi adresată soldaţilor de Gheorghe Ghica
la numirea'sa în postul de hatman],— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 21: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13459	355(498.3) [Se anunţă că Gheorghe Ghica a fost numit hatman
sau cap al oştirii, în locul lui Nicolae Mavrocordat, care a demisionat]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 63: Moldavia.
13460	355(498.3) [înaltă poruncă de zi privind rînduirea colonelului
Scheleti în funcţia de ajutor al hatmanului]. — BULETIN [Mold.], XXVI (lf53), p. 25, col. III.
13461	355(498.3 Instrucţii, îndatoririle şi răspunderea agiutoruluî
Hatmanului oastei, 1858, Ghenar. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 25—26.
înaltă poruncă de zi.
13462	355(498.3) [Numiri, înaintări şi alte ordine cu privire la cadrele
oştirii], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 25, 33, 65, 69, 113, 147, adaos la nr, 46, p. 99, p. 199, adaos la nr. 51, p, 133, p. 303, 357, adaos la nr. 75, p. 201, adaos la nr. 80, p. 213, p. 443.
718
www.dacoromanica.ro
355 (498.3)
ARMATA: MOLDOVA
355 (498.3)
13463	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care leitenanlul N. Pisotki
este numit adjutant domnesc]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 33, col. III: Ştabul Oastei.
13464	355(498.3)
[Înaltă	poruncă	de	zi	prin	care	„se încuviinţează
maiorului A. Cuza concediu de 4 luni pentru căutarea intereselor sale"]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 65, col. II.
13465	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care se anunţă reintrarea
colonelului Alexandru Milu în oştire]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 33, col. III: Ştabul Oasteî.
13466	355(498.3)
[înaltă	poruncă	de	zi	prin	care	maiorul Costachi
Hriste este	înaintat colonel], — BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 65, col. II.
13467	355(498.3) [Publicaţie prin care se anunţă că se fac angajări
de soldaţi în cele două batalioane ae grăniceri nou înfiinţate], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 93, col. I: Ştabul Oasteî.
13468	355(498.3)
[Înaltă	poruncă	de	zi	prin	care	maiorul Vladimir
Bacinschi este înaintat colonel]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 147, col. II.
13469	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia
colonelului Mironescu]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 46, p. 99, col. III: Ştabul Oastei.
13470	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care colonelul Liobobratici
este numit şef al Ştabului Oastei moldoveneşti, în locul colonelului Mironescu, demisionat]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 147, col. II.
13471	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care Anibal Gherghel, după
studii în Germania, este primit cu gradul de subleitenant în divizionul de lăncieri]. — BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), adaos la nr. 46, p. 99: Ştabul Oastei.
13472	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care se prelungeşte concediul maiorului A. Cuza pe încă 4 luni]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 199, col. II: Ştabul Oastei.
13473	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care colonelul Grigori
Iacovachi este numit comandir al regimentului de infanterie uşoară, „din nou înfiinţat11]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 199, col. III: Ştabul Oastei.
13474	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care colonelul Alecu Mili-
cescu este scos cu totul din slujbă pentru delictul făptuit asupra căminarului Mihail Vitlimescu]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p, 173—174: Departamentul Militar.
Delictul constă In „lovirea căminarului M. Vitlimescu cu un pumnariu In mai multe locuri". — Text român şi francez.
13475	355(498.3) [Informaţie despre mutarea garnizoanei din Iaşi pe
timpul verii în tabăra de la Copou]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 174.
Text român şi francez.
13476	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorii Nicolae Lupaşcu,
comandir al batalionului al 3-lea, şi Gheorghe Andriean, director al şcolii militare, sînt înaintaţi colonei]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 75, p. 201, col. II: Ştabul Oastei.
13477	355(498.3) [înaltă poruncă de zi prin care maiorii Nicolae Mavrichi,
Leonidas Mavrodi, Costachi Roset, Grigori Sturza şi Alecu Cuza sînt înaintaţi colonei]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 75, p. 201, col. II: Ştabul Oastei.
13478	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care căpitanul de muşchetari Petrachi Carp este înaintat maior], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 75, p. 201, col. III: Ştabul Oastei.
13479	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care cadetul Ermil Cazimir,
care învaţă la şcoala militară din Berlin, este înaintat subleitenant]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 80, p. 213; col. II: Ştabul Oastei.
13480	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care colonelul de lăncieri
Alecu Cuza este numit ajutor al şefului oastei]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 80, p. 213, col. II: Ştabul Oastei.
13481	355(498.3) [Înaltă poruncă de zi prin care se anunţă reînrolarea
în oaste a colonelului Teodor Cazimir, adjutant domnesc]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 443, col. II: Ştabul Oastei.
13482	355(498.3) [Articol împotriva candidaturii lui Neculai Mavro-
cordat, ca deputat al partidei lui Grig. Sturza în ţinutul Botoşani, din pricina atitudinii sale pe timpul cînd era hatman al oştirii (1854)]. — STEAOA D., III (1858), p. 305—306.
13483	355(498.3) [La cererea unor ofiţeri, se reproduc numele tuturor
militarilor care au semnat actul cu privire la fostul hatman Nicu Mavrocordat]. — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 316: Curieru interioru.
Steaoa D. publicase actul, In p. 305 — 306, fără semnături.
13484	355(498.3) [Înalte ordine de zi privind cercetarea cazului maiorului A. Catargi, învinuit de a fi scris „neertabile cuvinte" în textul demisiei sale]. — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 9, p. 2—3: Înalt Ordin de zi prin oaste; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858)', p. 79, col. I.
Este condamnat la o lună de arest.
13485	355(498.3) [Numiri, înaintări, demisii şi alte ordine cu privire
la cadrele oştirii]. — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 9, p. 2—3, nr. 12, p. 4, nr. 18, p. 4.
13486	355(498.3) [Înalt ordin de zi prin care se încuviinţează colonelului Grigori Iacovachi, comandirul regimentului de vînători, să poarte ochelari], — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 9, p. 3.
13487	355(498.3) [Înalte ordine de zi prin care se confirmă demisia
coloneilor N. Iamandi şi D. Miclescu]. — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 9, p. 3, col. II.
18 — Bibliografia analitică — c. 959
719
www.dacoromanica.ro
345 (498.3)
ARMATA i MOLDOVA
CHESTIUNI MILITARE DIFERITE
355.14
13488	355(498.3)
[înalt ordin de zi prin care se anunţă demisia colonelului Leonidi Mavrodi].— MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 12, p. 4, col. II: înalt Ordin de zi prin Oaste.
355.1/4 CHESTIUNI MILITARE DIFERITE
Disciplină. Uniforme, Recrutare, Şcoli militare. Muzică militară. Cadre şi grade. Apărare naţională.
355.48 Istoria militară. Războaie. Campanii. Bătălii.
13489	355.13 Starea armatului şi amorea lui cătră patriei. — G.
TRANS., XVI (1853), p. 403, 407—408,
Consideraţii generale cu privire la cartea lui Julius Ebersberg: Atis dem Wanderbuche eines jungen Soldaten, apărută la Viena, in 1853. In continuare se publică In traducere un fragment.
13490	355.14 [Printr-o poruncă domnească către oştire domnul
Ţării Româneşti porunceşte „ca în viitor şeful ei, ajutorul său, adiutanţii11 etc. să poarte căşti ca ale artileriei, cu sultanuri albe]. — VEST. R., XVI (1851), p. 189; ZIMBRUL, II (1851), p. 14: Ţara Românească; G. TRANS., XIV (1851), p. 235, col. I: Tiara românească shi Moldavia.
13491	355.14 [Departamentul ostăşesc al Ţării Româneşti vinde
prin licitaţie „un număr de patru mii chivere cu pajeri“, care au rămas cu prilejul înfiinţării căştilor la oştire].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 237.
13492	355.14
[Publicaţie prin care se arată că, pentru a păstra uniformitatea îmbrăcăminţii ofiţerilor şi subofiţerilor, Ministerul Ostăşesc va autoriza numai prin contracte speciale pe croitorii şi ceaprazarii care urmează să confecţioneze uniformele]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 261: Departamentul Ostăşescu.
13493	355.14
[Poruncă prin care se stabileşte uniforma ofiţerilor biroului de geniu], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 305, col. III: Porunci către oştire.
13494	355.14
[Departamentul Ostăşesc publică o circulară cu privire la îmbrăcămintea ofiţerilor]. BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 346—347: Departamentul ostăşescu.
Dimensiunile pe care croitorii contractanţi au să le urmeze ln croiala hainelor. Lista obiectelor de îmbrăcăminte ce se vor cumpăra de la antreprenorii arătaţi de minister; se arată preţul lor.
13495	355.14
[înalt ordin de zi privind schimbări în uniformele gradelor de jos ale infanteriei miliţiei din Moldova].
—	BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 39, col. II: înaltele poronci de zi.
13496	355.14
[Precizare cu privire la portul cocardelor la caschete].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 87: Novitale din năuntru.
Se interzice funcţionarilor civili portul cocardelor şi al caschetelor albe, precum şi al lampaselor la pantaloni. Portul cocardelor la caschete „este învoit numai ofiţerilor superiori". — Text român şi francez.
13497	355.14 [Anaforaua Direcţiei Palatului Domnesc cu privire la uniforma „sfitei pajilor şi a postelniceilor1*].— BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 88.
Anaforaua este sancţionată de domn, care autorizează pe paji şi pe postelnicei să poarte la caschete „ţifra domnească In cocarda naţională".
13498	355.14 [Informaţii privind unele modificări de uniforme în
miliţie].—GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 157: Novitale din năuntru.
Se redau dispoziţiile luate privind uniforma comandantului muzicii militare, precum şi cele referitoare la portul panaşelor.
13499	355.14 [Ordine de zi privitoare la uniforme]. — BULETIN
[Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 157—158: Dejurnia Oştirilor Prinţipatului Moldovei; ZIMBRUL, I (1851), p. 329: Iaşii.
Ordinele privesc uniforma agliiotanţilor domneşti, a şefului muzicii şi desfiinţarea portului panaşelor „pentru toate rangurile de infanterie", panaşele albe rămlnind să le poarte numai generalul şl ştabul său.
13500	355.14 [înaltă poruncă de zi cu privire la uniforma adjutanţilor domneşti la baluri]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 5, col. III: înaltele Poronci de zi.
13501	355.14 [înaltă poruncă de zi cu privire la uniforma adjutanţilor domneşti]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 150; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 133: Novitale din năuntru.
Se hotărăşte ca aghiotanţii să poarte coifuri cu panaşuri albe.
—	în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13502	355.14 [Ordin de zi privitor la autorizarea ofiţerilor de a
purta peste uniformă „la tot cazul de vremi potrivnice*' aşa-numite „suprastraie**]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 177, col. II: înaltă poruncă de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 169: Novitale din năuntru.
13503	355.14 [înaltă poruncă de zi cu privire la uniforma ofiţerilor], — BULETIN [Mold.] XIV (1852), p. 181, col. II—III.
Se dau dispoziţii ln special ln privinţa portului spadei, care la infanterie este Înlocuită cu sabia.
13504	355.14 [Ordin de zi privitor la schimbări în uniforma militară a adjutanţilor domneşti]. — ZIMBRUL, II (1852), p. 199: Moldaviea.
13505	355.14 [înaltă poruncă de zi cu privire la uniformele de
paradă]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 10: Ştabul General.
13506	355.14 [înalte ordine de zi cu privire la uniforma ofiţerilor].
—	BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 233: Ştabul General.
13507	355.14 [Ordin de zi cu privire la purtarea epoleţilor de „am-
ploeaţii medicali ai oastei**]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 105, col. II: Ştabul General.
13508	355.14 [înalt ordin de zi al caimacamului cu privire la uniformele ofiţerilor]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
720
www.dacoromanica.ro
355.14
CHESTIUNI MILITARE DIFERITE
355.231
p. 253: Ştabul Miliţiei; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856)	, p. 245: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13509	355.14 [înalt ordin de zi prin care se stabilesc deosebiri de
uniformă pentru adjutanţii domneşti]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 101: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13510	355.14 [înalt ordin de zi privind schimbarea de uniformă la
divizionul de lăncieri], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX ] (1857), p. 183: Ordine de dzi prin toată oastea.
Text român şi francez.
13511	355.14
[înalt	ordin	de	zi în	care	se	descrie	uniforma ofiţerilor divizionului	de lăncieri], —	GAZ.	DE	MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 393: Ordine de dzi prin toată oastea.
Text român şi francez.
13512	355.14 [înalt ordin de zi privind schimbări de uniformă la
artilerie], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 221: Ordin de dzi prin toată oastea.
Text român şi francez.
13513	355.14 [înaltă poruncă de zi privitoare la schimbări în uniforma ofiţerilor de artilerie şi cavalerie],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 337: Ordin de dzi pe toată oastea.
Text român şi francez.
13514	355.14 [înalt ordin de zi cu privire la uniforma adjutanţilor
domneşti]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 1: Caimacamia Principatului Moldovei.
Text român şi francez.
13515	355.21 [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care
parucicul Cornilie Lapati, ocîrmuitorul judeţului Prahova, este înălţat în rang de paharnic, fiindcă a trimis recruţi „toţi aleşi şi voinici11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, Ianuarie 17, p. 9.
13516	355.21 [Raportul colonelului B. Vlădoianu, subşef al oştirii,
către domnitor, prin care se arată că judeţele Argeş, Prahova şi Gorj au terminat operaţia recrutaţiei înainte de termen şi au dat „oameni frumoşi, sănătoşi şi cu vedere ostăşească44]. —BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 129.
Se publică şi rezoluţia domnească prin care se aduc mulţumiri administratorilor acestor judeţe.
13517	355.21 [înştiinţare a Departamentului din Năuntru al Moldovei privitoare la recruţi]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 397, col. I: Departamentul din Năuntru.
Recruţii slnt obligaţi să aibă certificate eliberate de autorităţi „cum că recrutul nu are vreo pricină lmpedecătoare angajării sale In serviciul militar". Aceasta spre a evita Înregimentarea slugilor smomite de la stăplni, a pompierilor dezertori sau chiar a vagabonzilor, tocmiţi de către locuitorii satelor „a servi pentru dlnşii".
13518	355.21 [Anaforaua Consiliului Administrativ din Moldova
referitoare la recrutarea soldaţilor]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 348.
Se hotărăşte ca satele să-şi dea recruţii din sinul lor sau din militarii care-şi îndeplinesc perioada de serviciu.
13519	355.21 Legiuire pentru întinderea modului recrutaţii meli-
ţieî, votată de Divanul obştesc în seansa din 8 April 1852. —BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 229, col. I: Secret, de Stat a Moldovei.
Se descrie extinderea recrutării la „dezrobiţii birnici" şi la evrei, exceptindu-se „neguţitorii, meşterii, patentării moldoveni şi priviligheţii".
13520	355.21 [Proiectul „de aplicaţiile legiuirei44 pentru recrutarea
evreilor în Moldova], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 57—59: Secretariatul de Stat.
13521	355.231 [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs „pentru
catedra de geografie44, ce se va deschide la Şcoala ostăşească de cădeţi din Bucureşti], — VEST. R., XVI (1851), p. 41.
13522	355.231 [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine la 25 august
un nou concurs pentru catedra vacantă de geografie la Şcoala ostăşească, pentru că la primul termen nu s-a prezentat nici un candidat]. — VEST. R., XVI (1851), p. 138; G. TRANS., XIV (1851), p. 176, col. I: Tiara românească shi Moldavia.
13523	355.231 [Se acordă parucicului Dîmboviţeanu, pentru osîrdie
în îndeplinirea datoriilor sale de ajutor al directorului Şcoalei ostăşeşti şi de casier al pomenitei şcoli, drept gratificaţie, simbria pe cinci luni].— BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 152: Poruncă Către oştirea Rumânească.
13524	355.231 [Se acordă, „pentru cea cu osîrdie purtare a ataşarisi-
tului pe lîngă şcoala ostăşască unter-ofiţer Badea Nanu44, drept gratificaţie, leafa întreagă pe un an de zile]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 153: Poruncă Către oştirea Românească.
13525	355.231 Program de cunoştinţele şi condiţiile cu care se prii-
mesc doritorii d’a se înrola în şcoala ostăşească. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 225; VEST. R., XVI (1851), p. 188; ZIMBRUL, II (1851), p. 14: Ţara Românească; G. TRANS, XIV (1851), p. 235, col. I: Tiara românească shi Moldavia.
S-a hotărlt ca numărul elevilor acestei şcoli să se mărească cu alţi 15 elevi.
13526	355.231 [Prinţul Gheorghie Ştirbei este numit membru în
comisia şcoalei ostăşeşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 225: Poruncă Către oştirea Românească; VEST. R., XVI (1851), p. 194: Poruncă către oştirea românească.
13527	355.231 [Despre examenele de la Şcoala militară]. — VEST.
R., XVI (1851), p. 209.
Au fost de faţă domnul, mitropolitul, miniştrii etc. Domnul a dat unor elevi semne de distincţie.
13528	Voinescu, colonel loan	355.231
Cuvânt zis... cu ocazia solemnităţii eczamenului Şcoalei
militare.—VEST. R., XVI (1851), p. 209—210.
între altele se arată că durata cursurilor este de 4 ani, doi de învăţături şi doi dc aplicaţie; de asemenea se dau materiile de predare.
13529	[Ştirbei, Barbu]	355.231
Cuvîntul Măriei Sale Prea înălţatul nostru Domn.
— VEST. R„ XVI (1851), p. 210.
Ţinut cu prilejul examenelor de sflrşit de an la Şcoala militară din Bucureşti.
721
www.dacoromanica.ro
355.231
CHESTIUNI MILITARE DIFERITE
355.231
13530	355.231 [Lista elevilor reuşiţi la concurs şi admişi în Şcoala
militară]. —BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 305—306.
13531	355.231 [Ofisul domnesc către şeful oştirii prin care se hotărăşte ca iuncării de la infanterie, cavalerie şi artilerie să urmeze un curs regulat de două ori pe săptămînă],— BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 357.
13532	355.231 [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs pentru
postul de profesor de geografie la Şcoala ostăşească de cădeţi]. —BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 76; VEST. R., XVII (1852), p. 78; G. TRANS., XV (1852), p. 90, col. II: Bucureşti, 13 Martie.
Concursul se va ţine Ia 15 august.
13533	355.231 [Eforia Şcoalelor anunţă că sînt patru locuri vacante
de elevi la Şcoala Ostăşească, şi că se vor ocupa prin concurs]. — VEST. R., XVII (1852), p. 182.
Se publici condiţiile concursului. Anunţul se repeţi la p. 203.
13534	355.231 [Direcţia Şcoalei ostăşeşti anunţă că „pentru îndeplinirea a noă vacanţii de elevi“ se va deschide concurs la 16 august]. —VEST. R., XVII (1852), p. 210.
Se publici condiţiile de admitere.
13535	355.231 [Se publică numele celor zece tineri admişi la concursul de la Şcoala militară]. — BULETIN [T.R.], 1852, p. 349.
13536	355.231 [Ştiri despre Şcoala militară din Bucureşti]. — BUKU-
RESTER DT. Z., VIII (1852), p. 117: Donaufiirstenthu-mer.
Au fost adăugate ii noi locuri.
13537	355.231 [Informaţii privind atenţia acordată de guvernul
Ţării Româneşti educaţiei tineretului].— GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 117, col. II: Bucureşti, 17 Aprilie.
După Gazeta Romdno-Germană din Bucureşti. Se semnalează Îndeosebi grija acordată Şcolii militare, unde se adăugaseră ii locuri noi.
13537	a	355.231
[Eforia Şcoalelor anunţă că are trebuinţă de un profesor de istoria generală, pentru Şcoala ostăşească]. — VEST. R., XVII (1852), p. 217: Eforia Şcoalelor. Publicaţii; G. TRANS., XV (1852), p. 215: Terra Românească si Moldavia.
Doritorii se vor înscrie la concurs plnă Ia 15 august 1852.
13538	355.231 [Direcţia Şcoalei ostăşeşti anunţă că se va ţine concurs
pentru ocuparea locurilor vacante la această şcoală].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 46; VEST. R., XIX (1854j, p. 58.
13539	355.231 Programa de ştiinţele şi condiţiile ce urmează a avea
doritorii de a se înrola ca elevi la Şcoala ostăşească.
—	BULETIN [Ţ.R.], 1854, p.46, 56; VEST. R., XIX
(1854), p. 58; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 65: Donaufurstenthttmer.
Este semnată de directorul şcolii, maiorul Costatoru.
13540	355.231 [Direcţia Şcoalei ostăşeşti face cunoscut că, în urma
cererii unor părinţi, s-a amînat concursul la această şcoală
pentru ziua de 16 august, pentru o mai bună pregătire a elevilor]. —BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 153.
13541	355.231 [Directorul Şcoalei ostăşeşti, maiorul Costaforu, anunţă
pe elevii acestei şcoli, care sînt plecaţi pe la casele lor, ca să se prezinte la mănăstirea Dealului „pentru practica ştiinţelor matematice"]. — VEST. R., XIX (1854), p. 238.
13542	355.231 [Direcţia Şcoalei ostăşeşti anunţă că are trebuinţă
de „profesori pentru cursurile de geometria discriptivă şi geometria analitică, ce sînt a începe acum la şcoala ostăşească"]. — VEST. R., XIX (1854), p. 281.
13543	355.231 [Adresa colonelului Stoica şi jurnalul Comisiei Şcolilor Militare privind dăruirea de către colonel a 19 cărţi „curat militare în limba germană" bibliotecii Şcolii Militare din Bucureşti], — VEST. R., XX (1855), p. 45: Direcţia Şcoalei Ostăşeşti.
13544	355.231 [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs „pentru catedra de Geografie la Şcoala militară"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 155.
13545	355.231 [Maiorul Costaforu, directorul Şcolii militare, donează
bibliotecii acesteia cărţi în valoare de lei 1435].—BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 193.
13546	355.231 [Direcţia Şcolilor ostăşeşti mulţumeşte persoanelor
care au dăruit cărţi bibliotecilor acestor şcoli]. — VEST. R., XX (1855), p. 156, col. II.
Slnt menţionate cărţile şi persoanele care au făcut aceste daruri.
13547	355.231 [Direcţia Şcolii ostăşeşti mulţumeşte prinţului Gri-
gorie Brîncoveanu, marelui logofăt al credinţei Ioan Florescu şi lui Vasile Alecsandri din Moldova pentru darurile făcute acestei şcoli]. — VEST. R., XXI (1856), p. 58, col. I.
Au dăruit, primul un atlas al cursului de fortificaţie, al doilea un tun model şi al treilea, cu ocazia vizitei sale la şcoală, „Asediul Sevastopolel şl o fotografie a interiorului unui bastion".
13548	355.231 [Şcoala ostăşească, prin directorul ei, maiorul Costaforu, anunţă zilele şi programul examenului definitiv la clasa I superioară şi invită pe cei care doresc să asiste la acest examen]. — VEST. R., XXI (1856), p. 100.
Se va examina din: Fortificaţie, Frontul de infanterie, Arhitectură şi şosele, Arta militară, Frontul cavaleriei, Artilerie.
13549	355.231 [Direcţia Şcoalei ostăşeşti face cunoscut că prinţul
Grigorie Brîncoveanu a dăruit acestei şcoli „un curs elementar de fortificaţie în doă volume, cu atlas, făcut la Şcoala specială militară din Paris de colonelul Emy"].
—	VEST. R., XXI (1856), p. 112.
13550	355.231 [Descrierea ceremoniei de la Şcoala militară, care a
avut loc cu ocazia ieşirii primei promoţii de sublocotenenţi],
—	LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 36, p. 1.
La solemnitate au participat, pe lingă autorităţi, şi Soliman-Paşa, generalul Coronini, consulul Franţei. Au absolvit 26 elevi.
13551	355.231 [Dare de seamă despre examenul final al elevilor
Şcolii militare din Bucureşti], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 117: Donaufurstenthiimer.
722
www.dacoromanica.ro
355.231
CHESTIUNI MILITARE DIFERITE
355.231
13552	355.231 [Dare de seamă despre solemnitatea de la Şcoala militară din Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 135—136: Principatele dela Dunăre. Bucureşti, 14 Aprilie.
Se menţionează prezenţa domnitorului Ştirbei, a contelui Coronlnl şi a lui Sulciman-Paşa.
13553	355.231 [Se publică numele celor 26 de elevi care au terminat
Şcoala militară].— BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 117—118: Porunci către oştire.
Tinerii slut Înălţaţi In rang de praporcici şi vor fi ataşaţi pe lingă comisia lucrărilor geografice şi topografice ce se fac In Principat.
13554	355.231 [Ştire despre înălţarea la gradul de ofiţeri a 26 de
elevi de la Şcoala militară din Bucureşti], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 34, p. 1, col. II: Ştiri alingăloare de Principate.
Din Gazeta de Temişoara.
13555	355.231 [Directorul Şcolii militare, maiorul Costaforu, este
numit adjutant domnesc, pentru buna îngrijire a acestei şcoli]. —BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 118; VEST. R., XXI (1856), p. 113: Poruncă către oştire.
13556	355.231 [Dare de seamă despre examenul de la „clasul superior" al Şcolii militare din Bucureşti]. — VEST. R., XXI (1856), p. 113—114: Bucureşti.
Au asistat domnitorul, generalii Coroninl şl Soleiinan-Paşa, agenţii consulari etc.; directorul şcolii maiorul Costaforu a ţinut o cuvlntare, tn care a arătat că şcoala dă roade bune, la care a răspuns domnitorul.
13557	355.231 [Departamentul ostăşesc face cunoscut că toţi acei
ce doresc a îmbrăţişa cariera militară să depună petiţiile la acest departament]. — VEST. R., XXI (1856), p. 241.
Tot aci sc publică „programa dc ştiinţele ce urinează a avea doritorii de a Îmbrăţişa slujba ostăşească".
13558	355.231 [Departamentul Ostăşesc aduce la cunoştinţa celor
ce doresc şi au dreptul de a intra în Şcoala ostăşească să se prezinte spre examinare]. — VEST. R., XXI (1856), p. 245.
13559	355.231 [Se publică numele celor 25 de tineri care au reuşit
la concurs şi au fost admişi la Şcoala ostăşească], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 285: Porunci către oştire; VEST. R., XXI (1856), p. 271.
13560	355.231 [Se aprobă completarea numărului de cincizeci de elevi
la Şcoala ostăşească şi desfiinţarea taxei de doi galbeni]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 257: Porunci către oştire; VEST. R., XXI (1856), p. 245: Poruncă către oştire.
13561	355.231 [Serdarul Alecu Creţescu este slobozit din funcţia
de profesor de istorie şi geografie de la Şcoala ostăşească]. —BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 285: Porunci către oştire; VEST. R., XXI (1856), p. 270.
13562	355.231 [Se aprobă ca absolvenţii Şcoalei ostăşeşti să treacă în
serviciul oştirii „cu rangul de sublocotenent"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 109: Poruncă către oştire.
Se publică numele absolvenţilor.
13563	355.231 [Se anunţă că la 29 şi 30 iunie 1857 au avut loc examenele de sfirşit de an la Şcoala militară din Bucureşti, la care au asistat şi membri ai Comisiei europene]. — CONCORDIA, I (1857), p. 157.
Oaspeţii străini au admirat lndcmlnarea elevilor de la Şcoala militară şi „au Încredinţat pe mulţi din privitori că, cu o bună organisare, românii ar putea a avea o oştire vrednică dc nepoţii lui Mihai Viteazul şi ai lui Ştefan cel Marc".
13564	B. [fiduloscu, C. I.]	355.231
[Articol despre examenele de sfirşit de an de la Şcoala
militară]. —ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 45, p. 1.
Au fost prezenţi şi comisarii marilor puteri europene.
13565	Lecca, I.	355.231
înfiinţiarea unei şcoli militare, — STEAOA D„ I
(1855), p. 8, 16, 24: Instrucţie publică [neterminat].
Gradul de civilizaţie al unui popor este determinat de numărul şcolilor lui. învăţămlntul moldovenesc suferă de lipsa unei şcoli militare tn care să se pregătească ofiţerii dc toate gradele. Dă un proiect de organizare al acestei şcoli.
13566	355.231 [înaltă poruncă de zi din 24 ianuarie „pentru intrarea iarăşi în slujbă" a căpitanului Dim. Asachi cu îndatorirea de a preda un curs „de şliinţi matematice şi desen geometric în pregătirea tinerilor cădeţi pentru şcoala militară"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 42: Ştabul general.
13567	355.231 [Scurt articol despre deschiderea la Iaşi a „unui curs
provizornic pentru învăţătura junilor cădeţi"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 45: Novitale din năuntru.
In 1831, după desfiinţarea gărzii de arnăuţi, s-a deschis la Iaşi „o şcoală unde se preda la sub-ofiţeri oarecare cunoştinţe elementare". Acum, după Înaltul ordin de zi din 24 ianuarie se deschide un curs care cuprinde; aritmetica, algebra, geometria teoretică, practică şi descriptivă, elemente de astronomie, introducere In geografie. Cursul va fi ţinut de Dim. Asachi. — Text român şi francez.
13568	355.231 [înaltă poruncă de zi prin caro căpitanul Gheorghe
Andriean, originar din Valahia, este însărcinai cu „punerea în lucrare a înfiinţării unei şcoli militare" în Moldova].—BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 27, p.53—54: Ştabul General.
Adrian şi-a făcut studiile militare la Paris.
13569	355.231 [Se anunţă „punerea în aplicaţie a proeclului elaborat, de rinduila comisie militară, pentru înfiinţarea unei şcoale militară" în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 337, col. I: Secretariatul de Slalu.
13570	355.231 [Programul învăţăturilor prevăzute a se urma în
cadrul şcolii militare din Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 347—348: Novitale din năuntru.
Programul a fost aprobat In urma raportului lui P. Schelitti, şeful statului major, şi cuprinde dispoziţii privitoare la instrucţia militară, personalul şcolii, fondurile de care dispune şi obiectele dc predare.
13571	355.231 [înaltă poruncă de zi prin care colonelul Alexandru
Mavrocordat este numit director al şcolii regimentale, care se va deschide la 15 noiembrie]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 367: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
723
www.dacoromanica.ro
355.231
CHESTIUNI MILITARE DIFERITE — ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) « 1853/1856 »
13572	355.231 [Înaltă poruncă de zi prin care leitenantul în retragere
Alexandru Asachi este încadrat ca adjutant al statului major],— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 367: Novitale din năuntru.
Asachi are să fie folosit la şcoala militară ce urmează a se deschide. — Text român şi francez.
13573	355.231 [Înalt ordin de zi prin care colonelul Alecu Mavrodi,
şeful Ştabului Înalt, este numit director al şcolii militare, în urma demisiei colonelului Al. Mavrocordat], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), nr. 100, p. 399: Novitale din năuntru.
Text român şi irancez.
13574	355.231 [Dare de seamă cu privire la inaugurarea solemnă a
şcolii militare din Iaşi],— GAZ. DE MOLD., XVIII
(1856), p. 405—406: Novitale din năuntru.
Se redă cuvlntarea directorului şcolii, colonelul A. Mavrodi.
13575	355.231 [Ordinul caimacamului prin care se stabilesc mijloacele de întreţinere ale şcolii militare ce s-a înfiinţat la Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 379: Novitale din năuntru.
43576	355.231
[Dispoziţiile Ştabului Miliţiei referitoare la primirea tinerilor în şcoala regimentală]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 425: Ştabul Miliţiei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 405: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13577	355.231 [înalt ordin de zi prin care colonelul Filipescu e numit
director al şcolii militare], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 101: Novitale din năuntru.
EI este numit In locul colonelului A. Mavrodi, şeful Ştabului.
—	Text român şi francez.
13578	355.231 [Dare de seamă cu privire la primele examene publice
ale elevilor şcolii militare din Iaşi, inaugurată la 20 decembrie 1856]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 237: Novitale din năuntru.
Se mai dau informaţii despre întemeietorii şi profesorii şcolii.
—	Text român şi francez.
13579	Adrianu, Căpitan	355.231
Cuvînt ţinut la Essamenul general al şcoalei militare
din Iaşi de direptorul ei... —ROMÂNUL, I (1857), nr. 17, p. 2—3.
Subliniază importanţa armatei pentru viaţa unui stat şi arată că „o armată oriclt de tare ar fi despre mijloacele ei materiale, fiind Insă lipsită de ştiinţa militară, nu ştie niciodată a-şi Întrebuinţa bine puterile In luptă". De aci deduce Însemnătatea deosebită a şcolilor militare. In încheiere, scoate in relief lipsurile de care suferea şcoala militară din Iaşi.
13580	355.231 [înaltă poruncă de zi privind reorganizarea şcolii
militare din Iaşi], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 459—460: Ştabul Oastei; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 313: înalt Ordiir de Dzi.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13581	355.291.5 [Porunci către oştire referitoare la pedepse aplicate
soldaţilor, dezertori sau prinşi cu alte nereguli], —VEST.R., XX (1855), p. 85: Porunci către oştire.
Printre pedepse este şi bătaia cu varga.
13582	355.291.5 Anexă la legiuirea cuprinsă în § 112 din Codul Penal
votată de Divanul obştesc la 12 Mart. 1855. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 226, col. I.
„Oploşitorii" dezertorilor de miliţie slnt supuşi la un ştraf de 100 de galbeni.
13583	355.317 [înalt ordin de zi prin care capel-meistrul austriac
Peerl este numit şeful muzicii ştabului moldovenesc]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 33: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13584	355.332 [Se aprobă ofiţerilor de a avea ordonanţe]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 125: Poruncă către oştirea românească.
13585	355.332 [Şeful oştirii, Gheorghe Barbu Ştirbei, printr-un ordin
către oştire face cunoscut că ofiţerii superiori nu vor putea obţine aprobarea de a se căsători, dacă ei sau soţia nu vor avea un venit anual de 6000 lei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 305; VEST. R., XX (1855), p. 301, col. I: Ştiri din năuntru.
13586	355.457.1 [Se anunţă că maiorul Bureli din polcul nr. 3 este
rînduit îndeplinitor de inspector la cordonul munţilor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 185: Poruncă Către oştirea Românească.
13587	355.457.1 [Se anunţă că maiorul Niculescu din polcul nr. 1 este
rînduit îndeplinitor de inspector la cordonul liniei Dunării]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 185: Poruncă Către oştirea Românească.
13588	355.457.1 [Căpitanul Ioan Gărdescu I este întărit comandir la
batalionul al 5-lea de grăniceri „despre cordonul munţilor1*]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, Ianuarie 13, p. 5: Poruncă Către oştire.
13589	355.457.1 [Poruncă „pe cordonul Ţării11 a Departamentului ostăşesc privitoare la drepturile şi îndatoririle „miliţiei de graniţă11 a Ţării Româneşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855
p. 21—22.
Are aceleaşi prerogative şi drepturi ca şi oştirea regulată. Este formată din 7779 bărbaţi Înarmaţi.
355.48 ISTORIE MILITARĂ Războaie. Campanii. Bătălii
355.48 (4) « 1853/1856 » RĂZBOIUL CRIMEII
1853
13590	355.48(4) « 1853/1856 » [Pregătiri de război în Rusia].— GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 105: Turcia.
Trei corpuri sub comanda generalului Lilders au fost concentrate In Rusia sudică, „gata fiind in tot minutul a trece peste margine". După Gazeta de Triest.
13591	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştire despre concentrarea a 400 000 ruşi de-a lungul
Prutului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 159, col. I. Ştirea e luată după Observatorul d’Alena şi Wanderer.
724
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856
ISTORIE MILITARĂ
355.48 « 1853/1856»
13592	355.48 (4) « 1853/1856 » [Se anunţă că avangarda armatei ruseşti, sub comanda
generalului adjutant Anrep-Elmpt, a trecut prin Focşani şi a ajuns la Buzău]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 189: Donaufurstenthumer.
13593	355.48 (4) « 1853/1856 * [Se anunţă că trei regimente ruseşti din corpul generalului Liiders au intrat în Brăila].— G. TRANS., XVI (1853), p. 260, col. II: Novisimu dela Dunăre, 30 Augustă.
13594	355.48 (4) « 1853/1856 » [Se anunţă sosirea în Bucureşti a avangărzii trupelor
ruseşti, de sub comanda generalului Anrep-Elmpt]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 209.
13595	355.48 (4) « 1853/1856 » [Dare de seamă despre intrarea avangărzii trupelor
ruseşti în Bucureşti], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 197: Donaufurstenthumer.
După Vestitorul Românesc.
13596	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri cu privire la înaintarea trupelor ruseşti în Principate], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 52, p. 201 [greşit: 101]: Donaufurstenthumer.
13597	355.48 (4) « 1853/1856 » [Se anunţă că von Kotzebue, conducătorul cancelariei
diplomatice a armatei ruse, a părăsit Iaşii, pentru a însoţi cartierul general al trupelor]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 52, p. 201 [greşit: 101]: Donaufurstenthumer.
13598	355.48 (4) « 1853/1856 » [Mişcări de trupe ruseşti în Principate]. — G. TRANS.,
XVI (1853), p. 198: Novissimu, p. 199: Monarchi’a austriaca, p. 202: Bucureşti, p. 209, 213, 221, 256: Tier’a romanăsca si Moldavi’a.
13599	355.48 (4) «1853/1856 » [Ştiri şi comentarii cu privire la pregătirile de război
ale Turciei în Peninsula Balcanică, în urma intrării trupelor ruseşti în Principate]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 206, col. I, 208: întâmplări de zile, 208: Turcia, 212: întâmplări de zile, 216: Turcia; 259—260: întâmplări de zile, 273: Depeşe telegrafice, 283—284, 291, 307—308, 310—311: întâmplări de zile.
13600	355.48 (4) «1853/1856 * Fortăreţele turceşti dela Dunăre. — TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 205.
După relatările unui călător, se descrie starea şi puterea militară a fortificaţiilor otomane de la Vidin, Nicopole, Rusciuc şi Silis-tra. Se Înfăţişează starea lor de ruină, subliniindu-se că numai Silis-tra poate opune o rezistentă cit de cit serioasă.
13601	355.48 (4) « 1853/1856 » [Corespondenţă despre pregătirile militare ale turcilor
pe malul drept al Dunării].— G. TRANS., XVI (1853), p. 289, col. I: Giurgiu, 9 Sept.
13602	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştire din ziarul „Wanderer" anunţînd că ruşii construiesc întărituri de-a lungul Dunării].— G. TRANS., XVI (1853), p. 267, col. I: Brasiovu, 9 Septembre.
13603	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri cu privire la pregătirile de război ale Turciei şi
trimiterea de trupe spre Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 289: Tiirkei.
13604	355.48 (4) « 1853/1856 » Revisiunea ştiriloru dela Dunăre şi dela Marea Nâgră.
Natura loru. — G. TRANS., XVI (1853), p. 308, col. II.
Analiza informaţiilor primite din Principate despre pregătirile militare ale ruşilor şi turcilor. Se dau amănunte privind starea economică din Principate, arătlndu-se că profita „clasa liferanţi-lor", dar că, In schimb, ţăranii se aflau lntr-o situaţie deosebit de grea.
13605	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri despre şederea ruşilor în Principate]. — G.
TRANS., XVI (1853), p. 318: Novisimu.
Se arată că „Oorgeakov porunci să se ridice 3000 de barace din sclndurl pe linia Dunării, de clte 15 soldaţi una" şl că „Intre ruşi domină friguri, disenterie şi tifus; se află lntr-una clte 12 000 bolnavi". Se mai semnalează faptul că trupele aşteptau cu nerăbdare venirea lui Pascliievici.
13606	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri cu privire la ocuparea Principatelor de către
ruşi şi întărirea liniei Dunării].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 322, col. I: Turcia.
13607	355.48 (4) « 1853/1856 » TeatrulO resboiului.— G. TRANS., XVI (1853),
p. 324, 328.
Descrierea teatrului de război: a Principatelor şi a regiunilor Învecinate, In special din punct de vedere geografic-stratcgic.
13608	355.48 (4) « 1853/1856 » Strategia ruşiloru la Dunăre. — TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 309.
După o corespondentă din Jurnalul Universale. Se subliniază revirimentul militar neaşteptat al Imperiului otoman, produs de reînvierea fanatismului religios. Analizează şansele militare ale Rusiei In această nouă conjunctură. Înfăţişează aşezarea strategică a principalelor forţe ruseşti la Dunăre şi elogiază priceperea dovedită prin aceasta de către marele stat major rus.
13609	355.48 (4) « 1853/1856 » [Se anunţă că, la 11/23 octombrie, „cea mai mare parte
a oraşului Isaccea fu arsă de bombele aruncate de flotila" rusă].—G. TRANS., XVI (1853), p. 235—236: Bucureşti, 13 (25) Octombre 1853.
Informaţii privitoare la acest episod.
13610	355.48 (4) «1853/1856 » [Ştiri din Bucureşti de la 13/25 octombrie cu privire
la ciocnirea flotilei ruse cu forţele turceşti, la Isaccea, în ziua de 11/23 octombrie]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), foaie broşată în colecţia B.A.R. între p. 332—333: Buletin Estraordinar.
Text român şi francez.
13611	355.48 (4) «1853/1856 » [Descrieri ale bombardării Isaccei].— G. TRANS.,
XVI (1853), p. 327, col. II: Brasiovu, 21 Opt., p. 331, col. II: Sciri novissiine.
13612	355.48	(4)«1853/1856»
[Ştire despre primele lupte de artilerie la Giurgiu]. —
G. TRANS., XVI (1853), p. 331, col. II: Bucureşti, 3 Noembre (22 Octobre).
13613	355.48	(4)«1853/1856»
[Ştire despre trecerea turcilor la Calafat în Principate].—G. TRANS., XVI (1853), p. 337, col. I.
13614	355.48	(4)«1853/1856»
[Se anunţă că s-a proclamat starea de război în cetăţile Principatelor Dunărene]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 337, col. II: Tifer’a Romanfesca si Moldavi’a.
13615	355.48	(4)«1853/1856»
[Operaţii militare de-a lungul Dunării].— G. TRANS.,
XVI (1853), supl. la nr. 86, p. 1: Braşovu, 29 Optobre (10 Noemvre) 1853.
725
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856 »
ISTORIE MILITARĂ
355 48 « 1853/1856 »
13616	355.48 (4)«1853/1856» [Operaţiile militare de la Giurgiu şi Olteniţa]. —
G. TRANS., XVI (1853), p. 339: Partea Neoficiosa, p. 342: Ştiri mai positive, p. 346: Din cîmpulu resboiului.
13617	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri şi relatări despre luptele dintre ruşi şi turci
între Turtucaia şi Olteniţa]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, Foae ecstraord. la nr. 73 şi Foae ecstraord. la nr. 75 (texte româneşti şi franceze); BULETIN [Mold.], XXI (1853), supliment la nr. 86: Buletin Estraordinar şi foaie broşată în colecţia B.A.R., după p. 348: Buletin Estraordinar (texte româneşti şi franceze); BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 85: Extrablatt der B.D.Z., nr. 86, p. 338: Donaufurstenthiimer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 367, col. I: Prusia, p. 371, col. II: Austria; G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Tifer’a romanesca si Moldavi’a p. 358, col. II: Posta novissimă.
13618	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri cu privire la luptele din insula Mocanu, în faţa
Giurgiului]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, Foae ecstraord. la nr. 75 (text român şi francez); BULETIN [Mold.], XXI (1853), foaie broşată în colecţia B.A.R. înainte de p. 349: Buletin Estraordinar (text român şi francez); BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 346—347: Donau-fiirstenthumer.
13619	355.48 (4)«1853/1854» [Ştiri privind numărul şi înaintarea trupelor ruseşti
în Principate]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 348: Din cîmpulu resboiului, p. 354: Dela Prutu.
13620	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri despre trupele ruseşti din Brăila]. — G. TRANS.,
XVI (1853), p. 352, col. I: Braşovu, 21 Noembre n.
Se dau informaţii privind starea sănătăţii acestor trupe.
13621	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri despre luptele dintre turci şi ruşi de la vărsarea
Oltului în Dunăre]. —BULETIN [Ţ.R.], 1853, Foae ecstraord. la nr. 75 (text român şi francez); BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 350: Donaufurstenthiimer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 357: Ţara Românească.
13622	355.48	(4)«1853/1856»
[Se anunţă că, pină la 23 octombrie, turcii au debarcat
la Calafat 16 000 ostaşi, iar ruşii ocupă o poziţie puternică la Craiova], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 366: Austria.
După Corespondenta Auslriană.
13623	355.48	(4)« 1853/1856»
[Ştire din Viena de la 31 ocl. despre faptul că turcii,
trecind Dunărea pe la Calafat şi voind să înainteze spre Craiova, au fost respinşi de ruşi], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 359; col. II: Austria.
13624	355.48	(4)« 1853/1856»
[Declaraţia Consulatului General al Rusiei cu privire
la folosirea porturilor Brăila şi Galaţi pentru navigaţia vaselor neutre], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 365: Declaraţie; GAZ. DE MOLD.,	XXV (1853),
p. 362: Declaraţie.
în Gazeta de Moldaoia text român şi francez.
13625	M.	355.48 (4) « 1853/1856»
[Informaţii despre colaborări de arme româno-
ruse]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Bucureşti, 21 Noembre.
Bateria română de 8 tunuri a primit poruncă să meargă la Brăila, unde să stea sub ordinele generalului Engelhardt. întreaga oştire românească aşteaptă numai poruncă de plecare. Miliţia de graniţă este activă şi a respins împreună cu ruşii clteva atacuri.
13626	355.48 (4) « 1853/1856 *
[Recapitularea evenimentelor războiului şi-îndeosebi
a acelora din Principate, de la 4 octombrie pînă la 15 noiembrie],— G. TRANS., XVI (1853), p. 360: Din cîmpulu resboiului.
13627	355.48 (4)«1853/1856»
Unele daturi despre conlucrarea miliţiei moldavo-
române asupra turciloru. — G. TRANS., XVI (1853), p. 372: Din cîmpulu resboiului.
13628	355.48 (4)« 1853/1856»
[Ştiri cu privire la spitalele ruseşti de răniţi], —
G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Tiâr’a roinanâsca si Moldavi’a.
13629	355.48	(4)«1853/1856»
[Ştire despre spitalele militare ruseşti din Bucureşti].
— G. TRANS., XVI (1853), p. 376, col. I: Din cîmpulu resboiului.
La Bucureşti slnt 16 spitale ruseşti, aşezate Ia mănăstiri (Colica ş.a.), Ia colegiul Sf. Sava, la hanuri (al lui Hilel, al Iul Ceacăn ş.a.), precum şi In case private închiriate (a fostului domnitor Bibescu ş.a.).
13630	355.48	(4)«1853/1856»
[„Gazeta Medicală11 din Viena despre primele lupte
dintre ruşi şi turci]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 379, col. I: Austria.
Corespondentul, medic, observă următoarele: „judeclndu-se după răni, s-au bătut la Călăraşi şl la Olteniţa mai mult cu sabiea şi cu baioneta, ear la Giurgiu cu .'sinegile şi cu tunurile. între răniţi slnt mulţi prizonieri arabi şl turci".
13631	355.48 (4)1853/1856»
[Informaţii din ziarul „Invalidul Rossiean“ despre operaţiile militare din Principate]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 373: Rossia.
Din rapoartele generalului Gorceakov. In urma bătăliei de la Olteniţa, turcii se retrag peste Dunăre, incendiind carantina şi podul peste rlul Argeş. Proiectul turcilor de a Întări insula Mocanul n-a izbutit. Patrulele lor se retrag spre Calafat.
13632	355.48	(4)«1853/1856»
[Se anunţă că turcii, părăsind Olteniţa şi Călăraşii, deţin numai Calafatul pe marginea stîngă a Dunării].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 375, col. I: Austria,
13633	355.48	(4)al853/1856»
[Se anunţă că turcii nu mai înaintează în Oltenia, întărind doar tabăra lor de la Calafat]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 378, col. I: Austria.
După Pester Lloyd.
13634	355.48	(4)«1853/1856»
[Se anunţă sosirea în Bucureşti a generalului von Dannenberg, comandantul corpului IV al armatei ruse], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 370: Donaufurs-tenthiimer.
13635	355.48	(4)«1853/1856»
[Ştiri şi comentarii cu privire la evoluţia războiului ruso-’turc pe teritoriul Principatelor, în ultimele luni ale anului 1853], — BULETIN [Ţ.R.], 1853, Foae ecstraord. la nr. 81, p. 325, Foae ecstraord. la nr. 83, Foae ecstraord. la nr. 85, Foae ecstraord. la nr. 89; VEST. R., XVIII (1853), p. 326, 337, 346—347, 349, 406—407, Foae eestr. anexată la nr. 102; G. TRANS., XVI (1853), p. 376, 382, 384: Din cîmpul resboiului, p. 385: Tifer’a romanâsca si Moldavi’a, p. 386: Ştiri sosite cu poşta din urmă, p. 389, 394, 398, 405: Din cîmpulu resboiului.
726
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856 »
ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) « 1853/1856 »
13636	355.48 (4)«1853/1856» [Zvonuri despre încheierea unui armistiţiu intre ruşi
şi turci, înregistrate de „Gazeta de Viena“ (=Wiener Zeitung)]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 379, col. I: Austria.
13637	355.48 (4)«1853/1856» [Ziarul „Wanderer“ din Viena despre „întruparea miliţiei româneşti cu armata muscălească“].— G. TRANS., XVI (1853), p. 389, col. I: Tier’a romanâsca si Moldavi’a.
Se redau informaţii privind şedinţa Sfatului Administrativ din Ţara Românească, In care se holârise acest lucru.
13638	355.48 (4)«1853/1856» [Se anunţă în ediţie specială înfrîngerea flotei turceşti
la Sinope], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 96: Extrablatt.
13639	355.48 (4)«1853/1856» [Se ironizează faptul că ziarele vieneze nu vor să creadă
că ruşii au obţinut victorie navală la Sinope]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 382, col. II.
13640	355.48 (4)«1853/1856»
[Ştire despre	construirea	unor	lucrări de fortificaţie
împrejurul oraşului Bucureşti].— G. TRANS., XVI (1853), p. 382: Bucureşti, 13 Decembre n.
S-au Început săpăturile de şanţuri pentru apărare şi de mine „spre a ierbări locul cu praf de puşcă la o Intlmplare de Incursă duşmană*'.
13641	355.48 (4)«1853/1856»
[Se anunţă	că,	îndată	ce corpul de armată comandat
de Osten-Saken, care a ajuns la Focşani, va înainta în Ţara Românească, ruşii vor ataca pe turcii de la Calafat]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 411: Austria.
După o corespondenţă din Bucureşti de la 11 dec., publicată In presa austriacă.
13642
Din cămpulfi resboiuluî.
(1853), p. 407—408.
Corespondenţă de război.
1854
13643	355.48 (4)«1853/1856» [Prinţul Urusoff anunţă că prinţul Gorciakoff, general-
adjutant, a fost numit comandant al corpului 3 de armată]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 409, col. I: Secretariatul de Slatu; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 405: Novitale din năuntru (texte româneşti şi franceze); G. TRANS., XVII (1854), p. 3, col. I.
Totodată, face cunoscut că Gorciakoff a primit din partea Împăratului şi titlul de comandant al corpurilor ruseşti 3, 4 şi 5, din Principate.
13644	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri de pe cîmpurile de luptă ale războiului ruso-
turc]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, Foae ecstraord. anexată la nr. 7, Foae ecstraord. la nr. 8, Foae ecstraord. la nr. 10, Foae ecstr. la nr. 14, Foae Ecstr. la nr. 20, Foae Ecstr. la nr. 21, Foae Ecstr. la nr. 29, Foae Ecstr. la nr. 32, Foae Ecstr. la nr. 36, Foae Ecstr. la nr. 45, Foae Ecstr. la nr. 70, Foae Ecstr. la nr. 78, Foae Ecstr. la nr. 83, Foae Ecstr. la nr. 85.
13645	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri privind războiul ruso-turc]. — VEST. R., XIX
(1854), p. 2, 9, 25, Foae ecstr. nr. 14 anexată la nr. 9, p. 34, Foae ecstr. nr. 14 şi 15, anexate la nr. 10, p. 41—42, 46, 57, Foaie ecstr. nr. 17 anexată la nr. 15,
p. 61, 81, 84, 85, 121—122, 134, 149—150, 153, 157, 190, 259.
Ştiri referitoare Ia luptele date de armatele ruseşti In Principate.
13646	355.48 (4)«1853/1856»
[Ştiri mărunte cu privire la luptele de Ia Dunăre dintre
ruşi şi turci]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5, 13, 27, 33, 41, 57, 61, 81, 84, 88, 108, 125—126, 157, 161: Donaufurslenthumer.
13647	355.48 (4)« 1853/1856»
[Ştiri referitoare la luptele dintre ruşi şi turci la Dunăre].
— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 1: Depeşe telegrafice, 3, 6—7: Din cămpulfi resboiului, 15: întâmplări de zi, 27, 35—36, 39, 44, 51, 55—56, 59—60, 63: Din cămpulu resboiului, 71—72: Întâmplări de zi, 73, 75, 79, 83: Din cămpulfi resboiului.
13648	355.48 (4)«1853/1856»
[Ştiri cu privire la mişcările trupelor turceşti în Balcani].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 19: Principatele Danubiane, 35—36: Din cămpulfi resboiului, 48: Turcia, 51: Din cămpulfi resboiului, 66—67: Întâmplări de zi, 75: Din cămpulfi resboiului, 76: Turcia, 83, 95—96: Din cămpulfi resboiuluî.
13649	355.48 (4)«1853/1856»
[Ştiri şi comentarii despre mişcările trupelor ruseşti
în Principate, în timpul ostilităţilor cu turcii].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 6—7, 11: Din cămpulfi resboiului, 15: Întâmplări de zi, 19: Din cămpulfi resboiului, 19—20: Rusia, 23, 27: Din cămpulfi resboiului, 31: Întâmplări de zi, 35—36: Din cămpulfi resboiului, 47: întâmplări de zi, 47: Rusia, 55, 59: Întâmplări de zi, 67: Din cămpulfi resboiului, 71—72: Întâmplări de zi, 79, 83: Din cămpulfi resboiului, 86: Austria, 87—88: Din cămpulfi resboiului, 104—105, 115: Rusia, 119: Din cămpulfi resboiuluî.
13650	M.S.	355.48 (4) «1853/1856»
Din cămpulfi resboiului. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 6—7, 16, 19, 23, 51.
Scurte corespondente, In care se comentează ştiri mărunte, sosite direct din Principalele Române, cu privire la ostilităţile dintre ruşi şi turci.
13651	355.48 (4)«1853/1856»
Din cămpulu resboiuluî. — G. TRANS., XVII (1854),
p. 11, 12, 15—16, 18—19, 23—24, 27—28, 31, 34, 38—39, 43—44, 52, 60, 68, 76, 80.
Şliri cu privire la luptele de la: Calafat, Scurtul, Risipiţi, Oro-dcl, Călăraşi, Brăila şi Galaţi, iarăşi Calafat, Cetate, Flnltna Banului, Maglavit, Scripăţ, Olteniţa, Giurgiu, Slobozia, asediul de la Calafat, Turnu, Măcin, Silislra, Olteniţa, Brăila.
13652	355.48 (4)«1853/1856»
[Diverse ştiri mărunte despre luptele de la Dunăre].— G. TRANS., XVII (1854), p. 15, col. II: Chronica străină; 24, col. II: Chronica străină; 40: Ştiri mai noă; 45, col. II: De suptu Carpatii medinali; 53, col. II: De suptu Carpatii medinali, 115: Bucuresci, 165: De suptu Carpatii medinali, 177: Novissimu, 183, col. II: De suptfi Car-patîi mezinalî, 223—224: Tier’a romanâsca si Moldavi’a, 231: Transsilvania.
13653	355.48 (4)«1853/1856»
[Ştiri cu privire Ia operaţiile militare din Dobrogea]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 7: Din cămpulfi resboiului; 79: Chronica străină; 88: Trecerea ruşilorfi în Dobrogea; 92: Din cămpulfi resboiului; 92: Ştiri mai noă; 98, col. I, 106, col. II: Turcia; 101—102,108—109: Tiâr’a romanâsca si Moldavia; 131: Bucureşti, 16 (28) Aprile 1854; 135: Cronica străină.
355.48 (4)«1853/1856» — TELEGRAFUL R., I
727
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856 «
ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) « 1853/1856 »
13654	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri şi comentarii în legătură cu luptele dintre ruşi
şi turci, la Dunăre], — G. TRANS., XVII (1854), p. 3—4: Din cămpulu resboiului.
Ştiri directe de la Calafat, apoi diverse informaţii din Buhu-resler dl. 2. şi din gazetele franceze din Constantinopol şi Smirna, cu privire la luptele din Cetate, Moţăi, Zimnicea şi Isaccea. Comentarii In legătură cu puterea de luptă'a armatei otomane.
13655	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri şi comentarii privind luptele de la Calafat dintre
turci şi ruşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 3: Austria; 5: Novilalc din năuntru; 10, col. 111: Turcia; 33: Bucureşti 23 Ianuarie (4 Fevruarie) 1854; G. TRANS., XVII (1854), p. 34—35: Anglia.
13656	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri cu privire la lupta de la Cetate şi Calafat, între
ruşi şi turcii. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 6—7: Din cămpulu resboiului, 10: Austria, 14: Din cămpulu resboiului, 19: Din cămpulă resboiului, 19: Principatele Danubiane.
13657	355.48 (4)« 1853/1856» Depeşa cerculară a ministcriului franţozescu privi-
tAre la intrarea floteloră în Marea negră. — G. TRANS., XVII (1854), p. 10—11, 14.
Semnată: Drouyn de Lhuys.
13658	355.48	(4)«1853/1856»
Corespundintia. Plojeşti, 21. Ian. Desuptu Carpatii
medinali.— G. TRANS., XVII (1854), p. 25.
Corespondentul comunică din oraşul său impresia că ziarele din ţările neutre slnt părtinitoare In ceea ce priveşte războiul In desfăşurare. Relatează apoi diferite ştiri In legătură cu constituirea unor corpuri de volintiri Împotriva turcilor, In Ţara Românească; se vorbeşte de Miloş, Evangelis Tontsu Bacanu, Gligorie H. Ioan ca de cei care activează pentru constituirea acestor corpuri.
13659	355.48	(4)«1853/1856»
[Comentarii la organizarea corpurilor de „volintiri11
împotriva turcilor, în Principate].— G. TRANS., XVII (1854), p. 27—28: Din cămpulă resboiului, 53, col. II: De suptu	Carpatii	medinali,	57:	Revista de diurnale.
13660	355.48 (4)«1853/1856» [Notiţă de protest faţă de exagerările şi scornirile care
apar în ziarele străine cu privire la ostilităţile turco-ruse de pe Dunăre], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 37: Russland.
Notă a redacţiei la un articol tradus din Journal de St.Peters-lourg. In care se ironizau ştirile false apărute In ziarele franceze, engleze şi germane.
13661	355.48 (4)«1853/1856» [Ştire din Bucureşti cu privire la atacul de artilerie
rusesc împotriva flotilei otomane de la Rusciuc], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), Foae Extraordinară, broşată în colecţia B.A.R. între p. 32—33.
13662	355.48 (4)«1853/1856»
[Se anunţă	că	un	detaşament	de vreo 2000 turci,
pătruns prin surprindere la Turnu, a făcut „cele mai îngrozitoare cruzimi11]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 25: Ţara Românească.
Turcii slnt respinşi de un detaşament de 150 dc cazaci, dincolo de Dunăre. — Text român şi francez.
13663	355.48 (4)«1853/1856» [Se anunţă respingerea încercării turcilor de a ataca
înspre Giurgiu şi Slobozia, pentru a abate atenţia ruşilor de la Calafat], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 33: Bucureşti 23 Ianuarie (4 Fevruarie) 1854.
Text român şi francez.
13664	355.48 (4)«1853/1856» [Ştiri cu privire la situaţia militară a turcilor la Calafat], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 38, col. II: Turcia.
Se subliniază Îndeosebi greutăţile In ceea ce priveşte aprovizionarea.
13665	355.48 (4)«1853/1856» [Informaţii cu privire la scufundarea unui vapor şi a
altor vase turceşti de către artileria rusească, în faţa cetăţii Rusciuc].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 41—42: Bucureşti 29 Ghenarie (10 Fevruarie) 1854.
Operaţiile militare slnt conduse dc generalul Schilder. — Text român şi francez.
13666	355.48 (4)«1853/1856» [Se anunţă că garnizoana de 16 000 turci din Calafat
este pusă sub comanda lui Ahmed-Paşa,. adjutantul lui Omer-Paşa], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 43: Turcia.
Se dau şi alte detalii privind situaţia militară a turcilor la Dunăre.
13667	355.48 (4)«1853/1856» [Diferite ştiri în legătură cu organizarea corpurilor de
voluntari împotriva turcilor, în Principale]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 39: Din cămpulă resboiului, 47—48: Serbia, 51: Din cămpulă resboiului, 59: întâmplări de zi, 95: Din cămpulă resboiului, 111, col. I, 131: Turciea.
13668	355.48 (4)«1853/1856» [Se anunţă că generalul Gorceakov inspectează trupele
ruseşti din Oltenia şi se dau detalii privind concentrarea armatei ruse].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 43, col. II: Turcia.
După Gazeta Universală [de Augsburg].
13669	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă	că	Halii	şi	Mustafa-Paşa	au încercat să
treacă Dunărea în	mai	multe	puncte, ca	să pătrundă în
Ţara Românească, dar au fost respinşi de ruşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 43, col. II: Turcia.
După Gazeta Universală de Augsburg.
13670	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri din Paris, publicate de „Gazeta Universală11
din 24 ian., despre slăbiciunea armatei turceşti de la Dunăre].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 44: Franţiea.
13671	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că, după numirea lui Ahmed-Paşa în postul
de comandant la Calafat, trupele sîrbeşli se concentrează de asemenea la Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 47: Turcia.
Se mai pretinde că fostul prinţ al Serbiei, Miloş Obrenovici, se ocupă cu organizarea unui corp de volontirl Împotriva turcilor, care se tem de răscoala tuturor slavilor din sud.
13672	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că, la Bucureşti, s-a înfiinţat o mare croitorie militară]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 51: Din cămpulQ resboiului.
Croitoria era destinată efectuării de uniforme pentru voluntari. O mie de uniforme, pentru voluntari, slnt gata. Voluntarii, In număr de 6000, vor merge la Craiova.
13673	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri	din	Bucureşti	despre	operaţiile	militare de la
Brăila şi	Silistra].—BULETIN	[Mold.],	XXII (1854),
foaie broşată între p. 64—65 în colecţia B.A.R.: Buletin Estraordinar.
728
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856 *
ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) » 1853/1856 »
13674	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştiri despre luptele de la Calafat]. — G. TRANS.,
XVII (1854), p. 63—64: Din cîmpulfi resboiului.
13675	355.48	(4)	«1853/1856»
[Informaţii cu privire la trecerea unui	detaşament din
flotila rusă de pe Dunăre, de la Galaţi la Brăila, asigurată printr-un atac din împrejurimile Măcinului].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 66: Bucureştii, 21 Fevruarie (5 Martie) 1854.
Text romăn şi francez.
13676	355.48	(4)	«1853/1856»
[Informaţii cu privire la încercările turcilor de a trece
Dunărea la Silistra şi Olteniţa, respinse de ruşi], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 66: Bucureşti, 22 Fevruarie (6 Martie) 1854.
Text român şi francez.
13677	355.48 (4)	«1853/1856»
[Omer-Paşa e numit generalisimul trupelor otomane
de la Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 64: Neuestes. 74: Tiirkei.
13678	355.48 (4)	«1853/1856»
[„Corespondenţa austriacă" a anunţat	numirea lui
Omer-Paşa în funcţia de generalisim al tuturor corpurilor de la Dunăre]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 63 : Austria.
13679	355.48 (4)	«1853/1856»
[Se anunţă că s-au luat măsuri spre a grăbi trecerea
unor detaşamente ruseşti la Sculeni, întîrziată din cauza revărsării Prutului].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 73: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13680	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că nobilimea din guvemămîntul Cemigov
a donat pentru nevoile armatei 6000 căldări de rachiu şi 300 boi „destinaţi la transportul acelui rachiu pînă la Iaşi"]. —GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 81, col. I: Rosiea.
După Albina Nordului.
13681	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că doi ofiţeri francezi, încadraţi în armata
turcă, au fost trimişi să participe la operaţiile militare de la Calafat]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 83, col. I: Mare-Britaniea.
După Times.
13682	355.48	(4) «1853/1856»
[Informaţii cu privire la înaintarea trupelor ruseşti
ale generalului Luders pe malul drept al Dunării].'— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p.89—90: Novitale din năuntru.
Ruşii ocupă Tulcea, Măcinul, Isaccea şi Htrşova. — Text român şi francez.
13683	355.48	(4) «1853/1856»
Trecerea ruşiloru în Dobrogea.— G. TRANS., XVII
(1854), p. 88.
Dare de seamă asupra operaţiilor efectuate de trupele ruseşti.
13684	355.48	(4) «1853/1856»
Din cămpulfi resboiului. — G. TRANS., XVII (1854),
p. 92, 97—98, 101—102, 106, 110, 114, 122, 127—128, 130—131, 135—136, 140, 144, 148, 150, 160, 164, 167, 172, 176, 178—179, 183, 187—188, 192, 195—196, 200, 204, 207, 211—212, 215, 219, 223, 228, 231—232.
Ştiri — mai cu seamă din ziarele străine — cu privire la trecerea Dunării şi operaţiile trupelor ruseşti in Dobrogea — şi la luptele de la Dunăre, In legătură cu ele.
13685	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri cu privire la trecerea Dunării de către trupele
ruseşti şi luptele cu turcii în Dobrogea]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 87—88, 90—91: Din cămpulfi resboiului, 93: Depeşe telegrafice, 95—96, 98, 101—102, nr. 27, p. 105—106, 110—111: Din cămpulfi resboiului, 111: Rusia, 115: Din cămpulfi resboiului, 122: Franţia, 126—127, 129—130: Din cămpulfi resboiului, 131: Turcia, 133—134, 138, 142, 146, 150, 154, 158: Din cămpulfi resboiului, 160: Depeşe telegrafice, 162—163: Din cămpulfi resboiului, 164: Depeşe telegrafice, 165—166: Din cămpulfi resboiului, 166: Franţia, 173—174, 178: Din cămpulfi resboiului, 180: Depeşe telegrafice.
13686	355.48 (4) «1853/1856» [Dare de seamă cu privire la plecarea din Iaşi spre
linia Dunării a batalionului de voluntari „ortodocşi"].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 93: Novitale din Năuntru.
Se dezmint acuzaţiile de „fapte crude'* aduse acestor voluntari de unele organe de presă occidentale. Se arată că plecarea lor din Iaşi se sâvlrşisc sub privegherea locotenent-gcneralului Sallos. — Text român şi francez.
13687	355.48 (4) «1853/1856» [Un corp de 500 ostaşi din infanteria Ţării Româneşti pleacă la Brăila, ca să se alăture armatei ruseşti]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 95: Din cămpulfi resboiului.
Înainte de plecare s-a făcut o slujbă bisericească la Curtea Veche.
13688	355.48 (4) «1853/1856» [False zvonuri în Transilvania despre mari victorii
ale turcilor la Dunăre], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 100: Neuestes.
După Kronstădter Zeitung şi Salellit.
13689	355.48 (4) «1853/1856» [Situaţia ruşilor şi a turcilor la Dunăre]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 101—102: Din cămpulfi resboiului.
Se dau date asupra intenţiilor armatelor ruseşti şi turceşti, ce se găseau lingă Valul lui Traian şi la Calafat.
13690	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştire cu privire la efectul moral produs în Turcia de
victoriile ruse în Dobrogea]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 105: Tiirkei.
13691	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştiri diferite în legătură cu corpurile de voluntari
împotriva turcilor, organizate în Principatele Române]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 108—109: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a; 115, col. II: Bucuresci.
13692	355.48	(4)	«1853/1856»
[Porunca de zi dată de comandantul armatei ruse,
Gorceakov, cu ocazia ocupării de către ruşi a malului drept al Dunării, de la Brăila la Ismail]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 97: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13693	355.48 (4) «1853/1856» [Rescriptul ţarului către prinţul Gorciakof].—VEST*
R., XIX (1854), p. 114; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 110, col. I: Rosiea; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 113: Donaufurstenthumer.
ll însărcinează să aducă mulţumiri armatelor care au ocupat Tulcea şi Măcinul.
13694	355.48 (4) «1853/1856» [Informaţii cu privire la ocuparea de către ruşi a oraşelor Tulcea, Măcinul şi Isaccea, unde se găsea un mare
729
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856»
ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) « 1853/1856»
număr de ofiţeri englezi şi francezi].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 111, col. I: Turciea.
13695	355.48 (4) «1853/1856» [Dare de seamă despre sosirea mareşalului Paskie-
wicz la Bucureşti în ziua de 13 aprilie]. — VEST. R., XIX (1854), p. 117; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 126: Novitale din năunlru.
In Gazeta de Moldaeia text român şi francez.
13696	355.48 (4) «1853/1856» [Rescriptul [arului către generalul rus Liiders, prin
care îi aduce mulţumiri pentru reuşita trecere peste Dunăre, aproape de Galaţi, a oştirilor de sub comanda sa]. —VEST. R., XIX (1854), p. 118—119.
13697	355.48 (4) «1853/1856» [Rescriptul ţarului Nicolae I către generalul Şilder,
şeful inginerilor din oştirea activă, prin care îi aduce mulţumiri pentru reuşita trecere peste Dunăre, aproape de Brăila, a oştilor ruseşti]. — VEST. R., XIX (1854), p. 119.
13698	355.48 (4) «1853/1856» [Rescriptul ţarului Nicolae I prin! care se acordă
generalului Kotzebue ordinul Alexandru Nevski, pentru reuşita trecere peste Dunăre a oştilor ruseşti]. — VEST. R., XIX (1854), p. 119.
13699	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că Omer-Paşa a ordonat ca oraşul Calafat
să fie apărat „pină la cea mai de pe urmă extremitate11]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 115, col. I: Turciea.
13700	355.48	(4) «1853/1856»
[Prinţul Gorciakoff decorează mai mulţi militari
români, grade inferioare]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 109: Donaufiirstenthumer.
Pentru felul cum s-au comportat In unităţile lor româneşti, In luptele şi manevrele de la Dunăre.
13701	355.48	(4) «1853/1856»
[Poruncă dată de comisarul Budberg prin care sînt
înaintaţi în grad parucicul Teohari, praporcicul Lipo-ianu şi iuncărul Andreescu, „pentru distencţia ce au arătat în canonadile ce s-au urmat de la fortificaţiile Brăilii“l. —BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 161; VEST. R., XIX (1854), p. 185.
13702	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că a doua divizie a cavaleriei uşoare ruseşti
a trecut prin laşi îndreptindu-se spre Dunăre], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 121: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13703	355.48 (4) «1853/1856» Ordin de zi către oştirile oblastiei Basarabiei şi a
părţei Guberniei de Herson, deslocate pe malul drept a rîuluî Bug. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 121— 122: Rosiea.
In ordinul dat de baronul Osten-Saken, se vorbeşte despre bombardarea Odessel de către flota anglo-franceză.
13704	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri şi comentarii in legătură cu debarcările de trupe
anglo-franceze in Peninsula Balcanică]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 114: întâmplări de zi, 115: Din cămpulfl resboiulul, 120: Depeşe telegrafice, 123: Anglia, 130—131: Anglia; 139, 142—143, 150—151: Turcia, 152: Depeşe telegrafice, 170—171: Turcia, 174, 183: Franţia, 189: Întâmplări de zi, 192: Depeşe telegrafice, 231: Turcia.
13705	355.48 (4) «1853/1856» [Veşti şi aprecieri cu privire la acţiunile de război
ale flotei anglo-franceze în Marea Neagră]. — TELE-
730
GRAFUL R., II (1854), p. 122, 126—127, 129—130, 133—134: Din cămpulfl resboiulul, 135: Britania mare, 136: Depeşe telegrafice, 138: Britania mare, 142: Din cămpulu resboiulul, 144: Depeşe telegrafice, 146: Din cămpulu resboiulul, 146—147: Rusia, 153—154: întâmplări de zi, 165—166: Din cămpulfl resboiulul, 187: Depeşe telegrafice, 265—266: întâmplări de zi.
13706	355.48 (4) «1853/1856» [Comentarii în jurul atacului anglo-francez de la
Odessa]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 121: Donaufurstenlhiimer.
Ziarul îşi exprimă indignarea fală de bombardarea nejustificată a portului.
13707	355.48 (4) «1853/1856» [Vapoare anglo-franceze încarcă la Constanţa orzul
părăsit de turci în retragerea lor]. — VEST. R., XIX (1854), p. 135: Turcia.
La venirea cazacilor, vapoarele au tras cu tunurile şi au pricinuit incendii.
13708	355.48	(4) «1853/1856»
[Ordinul de zi al comandantului armatei ruse, Gor-
ceakov, dat în legătură cu înaintarea trupelor ruse pe malul drept al Dunării], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 145: Rossiea.
13709	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire în legătură cu o luptă la Călăraşi]. — GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 123, col. II: Austria.
13710	355.48	(4) «1853/1856 »
[Informaţii privind o încercare a 3000 turci de a trece
Dunărea la Turnu, respinsă de ruşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 126—127.
13711	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri cu privire la deplasarea trupelor din Oltenia].
— G. TRANS., XVII (1854), p. 131: Dela Dunăre, 135— 136: Din cămpulu resboiulul, 136: Ştiri mai noă, 140: Din cămpulu resboiulul, 143, col. I: Austria, 144: Din cămpulu resboiulul, 146—147: Austria, 148: Din cămpulu resboiulul, 165, col. II: De suplu Carpalii medinali, 195: Din cămpulu resboiulul.
13712	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri cu privire la mişcările trupelor ruseşti in Ţara
Românească], — G. TRANS., XVII (1854), p. 148: Din cămpulu resboiulul, 160, 176: Din cămpulfl resboiulul, 177 : Cum mai stau lucrurile în Europa?, p. 177 : Novissimu, 192, col. II: Mai nou, 195: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 195—196: Din cămpulu resboiulul, 196, col. I: Novisimu, 200: Din cămpulu resboiulul, 200: Novissimfl, 204, 207: Din cămpulu resboiulul, 211—212,215,219, 223, 231—232, 236: Din cămpulfl resboiulul, 212: Novissimu, 232: Mo-narchi’a austriaca.
13713	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ziarele engleze cer să se forţeze, prin flote de război,
intrarea Sulinei]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 135: Britania mare.
13714	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştire în care se afirmă că „turcii, desertînd Kius-
tendje, au plinit acolo escese singeroase în contra populaţiei creştine11]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 131: Turciea.
13715	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştire că satul Kiustenge ar fi fost distrus de către
unitatea de başi-buzuci încartiruită acolo]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 147, col. I.
După o corespondentă din Pera, In ziarul Osservatore Triestino.
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856»
ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) « 1853/1856»
13716	355.48 (4) («1853/1856» [Ştire privind Înaintarea ruşilor în Dobrogea],— GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 139; col. III: Turcia.
Valul lui Traian a fost cuprins la 7 aprilie de ruşi. Detaşamente de avangardil se întind pini la Mangalia. Cartierul general al generalului Ltlders este la Murat», In apropiere de Carasu.
13717	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă trecerea colonelului conte Nicolae Orlov
prin Iaşi, în drum spre Călăraşi], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 141: Novitale din năuntru.
13718	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă, în legătură cu operaţiile militare de pe
flancul sting al frontului, că mareşalul Paskiewicz a ordonat trupelor ruseşti de lîngă Calafat să se retragă spre Craiova], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 142, col. III: Rosiea.
Inlormaţle din Invalidul Rosiean.
13719	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că ocuparea Dobrogei de către ruşi a
cauzat o mare consternare la Constantinopol], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 142—143: Turciea.
Informaţie cuprinsă tntr-o scrisoare trimisă din Constantinopol
13720	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că la Calafat bîntuie tifosul şi că unităţile
de cavalerie turcă se retrag spre Şumla], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 146, ccl. I.
Ştire dintr-o corespondenţă particulară.
13721	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că Rasova şi Silistra au fost împresurate
de ruşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 146, col. II: Turciea.
13722	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă trimiterea unor forţe turceşti din Vidin
spre păsurile munţilor Balcani şi evacuarea Calafatului].
—	GAZ. DE	MOLD.,	XXVI	(1854), p. 147,	col. I: Turciea.
13723	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire privind refugierea populaţiei Dobrogei spre
Adrianopol şi „plecarea bulgarilor în favorul rosienilor11].
—	GAZ. DE	MOLD.,	XXVI	(1854), p. 147,	col. I: Turciea.
13724	355.48	(4) «1853/1856»
Situaţiunea la Dunăre. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 148—149.
Se face o descriere a armatelor Rusiei şi Turciei din Dobrogea şi de pe Dunărea de sus. Se face o comparaţie Intre campania actuală şi cea din 1828. Se Încheie cu ideea că turcii vor fi ajutaţi de englezi şi de francezi.
13725	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire că s-ar fi bombardat teritoriul Sulinei de către
vase anglo-franceze].— BUICURESTER DT. Z., X (1854), p. 147, col. II.
După Osservatore Trieslino.
13726	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă din Galaţi că acolo au fost confiscate toate
vasele sub pavilion grec]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153—154: IntămplărI de zi.
Măsura a fost ordonată de gen. Paskievici. Echipajul a fost declarat prizonier.
13727	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri cu privire la mişcările trupelor ruseşti la graniţa
Bucovinei şi Transilvaniei]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 139—140: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a; 140: Din cămpulă resboiulul, 147—148: Altă privire repede; 200, 204, 215: Din cămpulă resboiulul, 231:	Transsilvania.
13728	355.48 (4) «1853/1856» [Licitaţii la Focşani şi Buzău pentru provianturile
necesare trupelor ruseşti],— G. TRANS., XVII (1854), p. 155: Tiăr’a romanî-sca si Moldavi’a.
13729	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri referitoare la luptele de la Dunăre], — G. TRANS.,
XVII (1854), p. 155: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a, p. 156: Din citnpulă resboiului.
13730	355.48	(4)	«1853/1856»
[In Slatina se înfiinţează un spital de 400 paturi],
—	TELEGRAFUL R., II (1854), p. 160: Depeşe telegrafice.
Spital provizoriu, de război.
13731	355.48	(4)	«1853/1856»
[Informaţii din „Invalidul Rosiean11 despre o luptă
turco-rusă în preajma satului Radovan, lîngă Calafat],
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 158: Rosiea.
13732	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştire privind ocuparea unei insule şi a oraşului Tur-
tucaia de către ruşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 158: Olteniţa, 14 Maia.
Reproducere după Vestitorul Românesc. Text român şi francez.
13733	355.48(4) «1853/1856» [Generalul de cavalerie Sabolskoi a sosit la Iaşi în
ziua de 4 mai]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 161: Novitale din năuntru.
13734	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştiri cu privire la luptele de la Olt dintre ruşi şi turci].
—	TELEGRAFUL R., II (1854), p. 163, col. I [Din cămpulă resboiulul].
13735	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştire desprp sosirea la Iaşi a mareşalului Paskiewicz,
venind din Călăraşi],— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 173: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
13736	355.48	(4)	«1853/1856»
[Gen. Paskievici şi-a stabilit cartierul general la
Iaşi]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 186: Transsilvania, 187: Din cămpulă resboiului, 190—181: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
13737	355.48 (4) «1853/1856» [Informaţii şi extrase din jurnalul mareşalului Paskiewicz privitor la operaţiile militare de la Dunăre între 28 aprilie şi 29 mai]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 173—174 : Rosiea, 177: Rosiea, 181—182: Rosiea, 185—186: Rosiea, 193: Rosiea.
După Invalidul Rosiean şi Jurnalul de S. Petersburg.
13738	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri cu privire la luptele dintre ruşi şi turci în Oltenia], — G. TRANS., XVII (1854), p. 165, col. II: De suptu Carpatii medinali; 178—179: Din cămpulă resboiulul, 187—188: Din cămpulă resboiulul.
13739	355.48 (4) «1853/1856»
[Ştiri cu privire la mişcările trupelor ruseşti în Moldova].—G. TRANS., XVII (1854), p. 169, col. II: Din Iassi, 186: Transsilvania, 187—188: Din cămpulă resboiului, 190—191: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a, 192, col. II: Mal noă, 195: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a, 200, 204, 207, 215, 247—248, 263—264: Din cămpulă resboiului, 248: Novissimă, 251: Cronica slraina. Bucureşti, 283; col. II: Iaşii..., 283—284: Focşani...
731
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1956»
ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) « 1853/1856»
13740	355.48 (4) «1853/1856* [Ştiri mărunte despre luptele de la Valul lui Traian
şi din jurul Silistrei]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 181—182, 186, 190: Din cămpulu resboiului, 196: Depeşe telegrafice. 197, 202.
13741	355.48 (4) «1853/1856» Schumla. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 169.
Descrierea oraşului şl a fortificaţiilor făcute de turci, pentru a controla din punct de vedere militar, prin ele, acest pas din Balcani.
13742	Wachenhusen, Hans 355.48 (4)« 1853/1856 » Tiirkische Soldaten. — BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 177—179, 181—183, 185—187.
Reprod. din Wanderer. Psihologia soldatului turc. Regimul său militar. Uniformele. Diferitele organizaţii militare.
13743	355.48 (4) «1853/1856» Zeitungsenten. — BUKURESTER DT. Z„ X (1854),
p. 189—190.
Corespondentul din Calafat al ziarului Daily News comentează ironic ştirile absolut fanteziste care apar In ziarele europene cu privire la pretinse campanii turceşti In partea stingă a Dunării.
13744	355.48 (4) «1853/1856» Teatrulu resboiului la Dunăre şi operaţiunile ce au
a se face din partea oştiriloru aliate. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 192—193.
Articol de fond. — Analiză amănunţită a situaţiei tuturor puterilor beligerante In acel moment, accentulndu-se asupra legăturii strlnse dintre dispoziţiile lor militare şi situaţia politică internă a fiecăreia.
13745	355.48 (4) «1853/1856» [Informaţii referitoare la retragerea ruşilor de pe
malul drept al Dunării],— GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 201—202: Călăraşi, 14 (26) Iunie 1854.
Fără a fi stingheriţi In retragere de turci, ruşii Îşi concentrează trupele in Ţara Românească, unde pribegesc de teama turcilor vreo 6000 de familii bulgare. — Text român şl francez.
13746	355.48 (4) «1853/1856» [Informaţii privind respingerea de către ruşi a încercării de debarcare a aliaţilor la Voltceni],— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 202: Novitale din năuntru.
Încercarea a avut loc la 3 iunie.
13747	355.48 (4) «1853/1856» [Ţarul a trimis la Dunăre pe adjutantul său, Dol-
goruki]. —TELEGRAFUL R., II (1854), p. 194: întâmplări de zi.
Adjutantul ţarului face o călătorie de informare militară.
13748	355.48 (4) «1853/1856» Ce au făcutu pănă acum flotele aliate? — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 196—197.
Articol de fond. — Se analizează efectele acţiunii militare aliate, arătlnd că erectele ei slnt Însemnate, deşi nu corespund acelor distrugeri masive, slngeroase, prin bombardament, pe care li le solicită publicul occidental, aţlţat de articolele neserioase ale gazetelor.
13749	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri în legătură cu acţiunile flotilei turceşti de pe
Dunăre], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 196: Depeşe telegrafice, 197: Din cămpulu resboiului.
13750	355.48 (4) «1853/1856»
[Ştiri despre retragerea trupelor ruseşti din Dobrogea], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 197: Din cămpulu resboiului, 198: Principatele dela Dunăre, 202.
732
13751	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri în legătură cu concentrările de trupe ruseşti
la hotarul Ţării Româneşti spre Ardeal], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 198: Principatele dela Dunăre.
13752	Wachenhusen, Hans 355.48 (4)« 1853/1856 » Im Kreuzfeuer bei Nikopoli. — BUKURESTER DT.
Z., X (1854), p. 201—203, 205—207.
Amintirile unul corespondent de război dintr-o călătorie pe Dunăre, In caic, de la Vidin la Lom Palanka. De aici, la Nicopoli, ca prizonier al baş-buzucilor.
13753	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire din Vidin de la 10 iunie referitoare la chestiunea retragerii turcilor de la Calafat]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 205—206: Turciea.
După Monitorul Prusiean.
13754	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că generalul Gorcealcov a preluat comanda
trupelor ruseşti din Principate]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 203: Rosiea.
Gorceakov a preluat comanda In urma „contuzionării" mareşalului Paskiewicz. Se afirmă că turcii au părăsit definitiv Oltenia, dlnd la pămlnt fortificaţiile din Calafat.
13755	355.48 (4) «1853/1856» [Departamentul afacerilor străine al Franţei a anunţat blocarea gurilor Dunării]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 203: Franţiea.
Nota a apărut In Monitorul Universal din 18 iunie.
13756	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că la 3 iulie a sosit la Iaşi generalul de cavalerie baronul Osten-Saken, comandantul corpului 3 de armată rusă].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 205: Novitale din năuntru.
13757	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri despre luptele de la Dunăre, între ruşi şi turci],
—	TELEGRAFUL R„ II (1854), p. 208: Depeşe telegrafice, 209, col. I: Austria, 210: Din cămpulti resbo-iuluî, 221: întâmplări de zi, 230.
13758	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că s-a încredinţat comanda armatelor a
3-a şi a 4-a austriece, care ocupă Galiţia, Transilvania şi Voivodina, baronului Hess]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 210: Austria.
13759	*"	355.48 (4) «1853/1856»
[Relaţia generalului Gorciakov cu privire la luptele
ruso-turce din regiunea Giurgiu, în zilele de 23 şi 25 iunie].
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 229—230: Rosiea.
După Jurnalul de S. Pelersburg.
13760	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că regimentele Vladimir şi Suzdal, din
divizia 16 rusească, au trecut prin Iaşi, în zilele de 13 şi 15 iulie]. —GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 221: Novitale din năuntru.
13761	355.48 (4) «1853/1856» [Ştire dintr-o corespondenţă de la Constantinopol
în care se afirmă că la Varna se află 15 000 de soldaţi englezi şi vreo 10 000 francezi]. — VEST. R., XIX (1854), p. 219: Turcia.
13762	355.48 (4) «1853/1856» [Informaţii cu privire Ia operaţiile flotei anglo-fran-
ceze la gurile Dunării]. —- GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 222—223: Rosiea, 223, col. III: Turciea, 233: Rosiea.
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856 »
ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) « 1853/1856»
13763	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că „Monitorul Armiei", organul Ministerului de Război al Franţei, îşi exprimă îndoieli în legătură cu ştirea publicată de „Monitorul Universal" despre sosirea unui corp anglo-francez la Giurgiu]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 234: Turciea.
13764	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că trupele anglo-franceze „au ocupat
amîndouă marginile Sulinei"]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 234, col. II: Turciea.
13765	355.48	(4) «1853/1856»
[,,Die Presse" din Viena a anunţat că Omer-Paşa
a pierdut 1700 ostaşi, în timpul atacurilor asupra insulelor şi asupra Giurgiului]. — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 235, col. I.
13766	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri din „Jurnalul de S. Petersburg" despre ciocnirile dintre trupele ruseşti de la Frăţeşti şi trupele turceşti de la Giurgiu şi Slobozia]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 237: Rosiea, 250, col. I: Rcsiea.
Ciocnirile au avut Ioc Ia 4 iulie, iar Ia 15 iulie trupele ruse s-au retras spre Bucureşti şi Buzău.
13767	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că generalul adjutant, baronul Osten-Saken,
inspectează trupele ruseşti cantonate în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 237: Novitale din năuntru.
13768	355.48 (4) «1853/1856» [Generalisimul Omer Paşa pofteşte Sfatul Administrativ să trimită îndată la Buzău un doctor ca să îngrijească pe un locotenent-colonel rus rănitJ. — VEST. R., XIX (1854), p. 256.
Totodată să asigure pe ofiţerul rus că va avea liLertatea de a merge In Rusia, îndată ce se va face sănătos.
13679	355.48	(4) «1853/1856»
Din cămpulu resboiulul. — G. TRANS., XVII (1854), p. 236, 240, 243—244, 247—248, 255, 259, 263—264, 267.
Diferite ştiri In legătură cu mişcările trupelor ruseşti şl otomane In Principate, In urma încetării luptelor de	Ia Dunăre.
13770	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că „satul Sulina" de la gura Dunării a
fost nimicit cu totul de către două corăbii apusene]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 247, col. I: Constanti-nopole.
Au fost cruţate numai biserica şi farul.
13771	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri în legătură cu debarcarea trupelor franceze
în Dobrogea], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 251:	Oesterreichische Monarchie, 254,	261—262:
Tiirkei.
13772	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă sosirea la Iaşi a comandantului armatei
ruse, Gorceakov, care se îndreaptă spre Sculeni]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 269: Novitale din năuntru.
13773	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri despre mişcările trupelor turceşti în Ţara Românească]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 236, 240, 243—244, 255, 267, 304: Din cămpulu resboiulul, 248: Novissimu, 282, col. II: Iaşii, 329—330: Tier’a romanica si Moldavi’a, 330, col. II: Austriacii şi Turcii.
13774	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri şi comentarii despre pregătirile anglo-franceze
de debarcare în Crimeea]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 241: Franţia, 242: Anglia, 247: Depeşe telegrafice,
258, 265—266: întâmplări de zi, 272: Depeşe telegrafice, 277—278: Monarchia Austriacă, 278: Din cămpulu res-boiului, 279: Turcia.
13575	355.48 (4) «1853/1856»
[Ştire arătînd că numărul ostaşilor turci şi francezi din Dobrogea se ridică la 30 000], — VEST. R., XIX (1854), p. 258: Turcia.
13776	355.48	(4)	*1853/1856»
[Se anunţă că o armată turcească de 30 000 de oameni
va ocupa ambele maluri ale Dunării]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 281: Donaufurstenthiimer.
De Ia Slobozia Ia HIrşova.
13777	355.48	(4)	«1853/1856»
[Turcii intenţionează să facă întărituri pe malul românesc al Dunării]. — TELEGRAFUL R.,	II	(1854), p.
258—259: întâmplări de zi.
13778	.	355.48	(4)	«1853/1856»
Coniecture militari pentru viitoriulu eelu mai d’aprdpe.
I Sevastopolea şi Crimulu. — TELEGRAFLL R., II (1854), p. 260—261.
Consideraţii tactice şi strategice cu privire la luptele necesare pentru ocuparea Sevastopolului şi a Crimeii întregi.
13779	355.48 (4) «1853/1856» [„Gazeta de Braşov" scrie despre nimicirea unui detaşament de başi-buzuci ieniceri, ucişi pentru neascultare, de trupele regulate turceşti, în apropierea cetăţii Giur-giu]. — GAZ. DE MOLD., XX\1 (1854), p. 278: Ţara Românească.
13780	355.48 (4) «1853/1856» Unu resboiu între Austria şi Rusia nu este cu nepo-
tinţă. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 268—269.
Articol de fond din seria Coniecture militari pentru viitoriula ceia mai d'aprdpe. Examinează In paralelă situaţia strategică a trupelor ruseşti şi austriece In cazul unui conflict armat, la Inttl-nirea lor pe linia Prutului.
13781	355.48 (4) «1853/1856» însemnătatea strategică a Crimului şi a Sevastopolel.
— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 272—273, 276—277.
In articol se descriu pe larg Sevastopolul şi Crimeea, insis-tlndu-se mai ales asupra fortificaţiilor. Se subliniază dificultăţile unei debarcări armate, pricinuite atlt de configuraţia locului cit şi de climă.
13782	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri şi comentarii despre acţiunile ce au urmat debarcării de la Eupatoria]. — TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 71, p. 280: Depeşe telegrafice, 281: Monarhia Austriacă, 281—282: întâmplări de zi, nr. 72, p. 286—287: întâmplări de zi, 287: Din cămpulu resboiulul, nr. 73, p. 288: Depeşe telegrafice, 290: Monarhia Austriacă, 290—291: Din cămpulu resboiulul, nr. 74, p. 295: Din cămpulu resboiulul, nr. 75, p. 296: Depeşe telegrafice, 298: Monarhia Austriacă. Sibiiu 21 Octom., 298-—299: Din cămpulu resboiulul.
13783	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri şi comentarii despre luptele de apărare la Sevas-
topol, după debarcarea trupelor aliate]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 280: Depeşe telegrafice, 301—302: Monarhia Austriacă, 302—303: Din cămpulu resboiulul, 304: Depeşe telegrafice, 305—306: Monarhia Austriacă, 306: Din cămpulu resboiulul, 308: Depeşe telegrafice, 309—310: Din cămpulu resboiulul, 311: Anglia, 312: Depeşe telegrafice, 313—314: Monarhia Austriacă, 314: întâmplări de zi, 314: Din cămpulu resboiulul, 315: Anglia, 315: Turcia, 318: Din cămpulu resboiulul, 319: Anglia.
733
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) « 1853/1856»
ISTORIE MILITARĂ
355.48 (4) « 1853/1856*
13784	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri despre operaţiile militare de la Dunăre şi din
Principate], — G. TRANS., XVII (1854), p. 287: Din Cîmpulu rcsboiului.
13785	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire anunţînd că armata ţaristă luase în retragerea sa
„flotila de Dunăre românească11].— G. TRANS., XVII (1854), p. 292.
13786	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri în legătură cu venirea lui von Hess în Tara Româ-
nească]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 285, 289: Donaufiirstenthiimer.
13787	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri referitoare la mişcările de trupe austriece şi
turceşti în Principate].— G. TRANS., XVII (1854), p. 300: Din Cîmpulă resboiului.
13788	355.48	(4)	«1853/1856»
[Austriecii primesc ordinul de a nu împiedica înaintarea trupelor turceşti prin Galaţi şi Brăila]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 304: Franţiea.
13789	355.48	(4)	«1853/1856»
[Dare de seamă despre împrejurările intrării trupelor
otomane în Craiova].— JURNALU CR.,	1854, p. 2—3.
13790	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştiri despre mişcările trupelor otomane în Oltenia].
— JURNALU CR., 1854, p. 3, col. I.
13791	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştiri cu privire la mişcări de trupe turceşti în Bulgaria şi Dobrogea]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 312: Din Cîmpulă resboiului.
13792	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştire despre concentrarea la Brăila a armatei lui Omer
Paşa, pînă la 18 octombrie, şi despre începerea probabilă a operaţiunilor militare împotriva Rusiei]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 319: Novissimu.
Ştire luată din Presaa.
13793	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că trupele turceşti, retrase din Bucureşti,
se întorc acolo — după cum se crede — ca să înainteze spre Prut].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 321; col. I: Ţara Românească.
13794	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că Arif-Efendi a înştiinţat cabinetul austriac despre apropiata înaintare a lui Omer-Paşa în Basarabia].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 326, col.
I—II: Turciea.
Lordul Raglan Invită pe Omer-Paşa să înceapă această ofensivă. La Dunăre, In Dobrogea, continuă hărţuieli Intre patrulele ruseşti şi cele turceşti.
13795	355.48	(4) «1853/1856»
[„Die Presse“ din Viena crede că planul lui Omer-Paşa,
de-a înainta în Basarabia, e pe cale de a se realiza]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 327: Austria.
13796	355.48	(4) «1853/1856»
[Comentariile „Jurnalului de Francfort" în legătură
cu posibilitatea atacării ruşilor, prin Principate, de către turci, francezi şi englezi şi cu posibilitatea izbucnirii unui conflict armat austro-rus]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 327, col. II: Austria.
Informaţii date Intr-o corespondenţă din Viena de la 12 octombrie.
734
13797	355.48 (4) «1853/1856» [„Gazeta de Triest“ din 10 oct. afirmă că, la explicaţiile cerute de ruşi, cabinetul Austriei ar fi motivat mişcările trupelor turceşti din Principate, ca necesităţi strategice].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 327, col. II: Austria.
13798	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri şi comentarii despre acţiunea trupelor ruseşti
pe malul drept al Dunării, în Dobrogea de nord]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 322: întâmplări de zi, 326: Din cămpulu resboiului, nr. 83, p. 331: Principatele dela Dunăre, 339, col. II; 340: Depeşe telegrafice, 342—343: Din cămpulu resboiului, 343: Principatele dela Dunăre, 346—347: Din cămpulă resboiului.
13799	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri cu privire la pregătirile ofensive ale trupelor
turceşti din Dobrogea şi Moldova]. — TELEGRAFUL R.,
11	(1854), p. 340: Depeşe telegrafice, 342—343: Din cămpulu resboiului, 343: Principatele dela Dunăre, 351: Din cămpulă resboiului, 353: Depeşe telegrafice, 356, col. II, 359: întâmplări de zi, 364: Principatele dela Dunăre, 366—367: întâmplări de zi, 371—372: întâmplări de zi, 372: Din cămpulu resboiului, 372: Principatele Danu-biane, 375: întâmplări de zi, 375: Din cămpulu resboiului, 379—380: întâmplări de zi, 380: Din cămpulu resboiului, 381: Depeşe telegrafice, 382: Din cămpulu resboiului, 382—383: Principatele dela Dunăre, 399: Franţia.
13800	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri privind concentrarea de trupe turceşti Ia Brăila
şi în direcţia Măcin]. —GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 84, p. 44.
13801	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri privind operaţiunile militare de la Dunăre].—
G. TRANS., XVII (1854), p. 322: Novissimu. Din Galaţi,
12	Optobre.
Se anunţă că ruşii ocupaseră din nou Măcinul şi Isaccea şi că turcii concentrau	trupe numeroase	la Brăila.
13802	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă din Odessa că 50 000 de soldaţi ruşi au
fost concentraţi la graniţa Moldovei de sud şi a Dobrogei, pentru a respinge eventualul atac dinspre Prut].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 333, col. III: Rosiea.
13803	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire despre totalul	armatelor ruseşti	din Basarabia,
care este de 65 000 de oameni, avînd cartierul general al prinţului Gorceakof la Chişinău]. — VEST. R., XIX (1854), p. 334: Rusia.
13804	355.48	(4) «1853/1856»
[Comandantul oraşului Brăila Sadic-Paşa anunţă că,
în urma luptelor cîştigate de turci pe înălţimile Cernei împotriva cazacilor de la Don şi volintirilor greci, „Dobrogea s-a curăţit de vrăjmaş11]. — VEST. R., XIX (1854), p. 337.
13805	355.48 (4) «1853/1856» [Comunicat militar otoman asupra operaţiilor militare
din Dobrogea]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 349: Donaufiirstenthiimer.
Dat de Sadik Paşa. A se vedea şi comentariile austriece asupra concentrărilor de trupe ruseşti In delta Dunării, p. 346; Oesterrei-chische Monarchie.
13806	355.48 (4) «1853/1856» [„împărtăşirea" din 24 oct. a lui Mehmet Sadic Paşa
către administratorul de Covurlui, descriind acţiunea ofensivă a trupelor otomane în Dobrogea]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 344.
Dă amănunte privind ciocnirile cu „volintirii".
www.dacoromanica.ro
355.48(4)01853/1856»
ISTORIE MILITARĂ
355.48(4)d853/1856»
13807	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri cu privire la luptele între ruşi şi turci în Dobrogea].'—G. TRANS., XVII (1854), p. 350, col. II, 355, col. II: Mai nou.
13808	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştiri dale de Sadic Paşa, comandantul Brăilii, în
legătură cu operabile ofensive otomane în Dobrogea]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 360: Bucureşti, 1 Noembre v.
13809	355.48	(4)	«1853/1856»
[Se anunţă că „Gura Humorului din Bucovina se va
ridica la rangul de tărie înarmată si se va fortifica însemnă-tor”J.—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 347, col. I: Austria
Din propunerile comandantului austriac, Hess.
13810	355.48	(4)	«1853/1856*
[Ştiri şi comentarii despre luptele de	la	SevastopolJ.
— TELEGRAFUL R„ II (1854), p. 322—323: Franţia, 323: Anglia, 324: Depeşe telegrafice, nr. 83, p. 324 bis: Depeşe telegrafice, 325 bis—326 bis: Monarhia Austriacă, 331: Rusia, 331: Turcia, 332: Depeşe telegrafice, 335: Franţia, 336: Depeşe telegrafice, 338: Monarhia Austriacă, 340: Depeşe telegrafice, 341—342: Monarhia Austriacă, 343: Franţia, 343: Rusia, 344, 348: Depeşe telegrafice, 352: Rusia, 354—355: Monarhia Austriacă, 355, 359: Întîmplări de zi, 360: Turcia, 361: Depeşe telegrafice, 363: Monarhia Austriacă, 363—364: întîmplări de zi, 364: Rusia, 366—367: Întîmplări de zi, 372: Rusia.
13811	355.48 (4) «1853/1856» Din cămpulu resboiului. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 322, 326, nr. 83, p. 326 bis—332, 335, 338—339, 342—343, 346—347, 351, 359, 364, 367—368, 372, 375, 380, 382, 388, 392, 399, 403.
Ştiri şl comentarii cu privire la luptele din Crimeea.
13812	355.48 (4) «1853/1856» Bilder aus der Krim. — BUKURESTER DT.Z., X
(1854), p. 321—323 , 329—331, 338—339, 351, 353—355, 361—363, 373—374, 377—379.
Paginile 321 — 339 conţin note de călătorie In Crimeea In anul 1852. Se descriu moravurile şi felul de viaţă al populaţiei tătare. Paginile 351—379 cuprind note despre campania anglo-turco-franceză din Crimeea.
13813	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri din „Le Journal de Constantinople" de la 19 nov. anunţînd concentrări de trupe turceşti în Dobrogea şi Tara Românească, în vederea atacării ruşilor pe la Prut].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 378, col. I: Turciea.
13814	355.48	(4) «1853/1856»
[Articol tradus din „L’Indâpendance Belge“ despre scrisoarea lui Napoleon III cu privire la situaţia armatei Orientului şi la atacarea ruşilor pe la Prut]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 379: Franţiea.
Omer-Paşa aşteaptă doar sosirea celor 20 000 de francezi tn Principate.
13815	355. 48 (4) «1853/1856»
Bătălia din 5 Noembre lîngă Sevastopole. — G. TRANS., XVII (1854), p. 370, 374.
13816	355. 48 (4) «1853/1856»
[Ştiri referitoare la mişcările trupelor otomane în Dobrogea şi la eventualitatea începerii unei acţiuni turceşti în regiunea Prutului].— G. TRANS., XVII (1854), p. 374: Din cîmpulu resboiului.
19 - Bibliografia analitică — c. 959
13817	Canrobert, generalul 355.48 (4)« 1853/1856» Vor Sebaslopol. —BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 365—366.
Fragment din Însemnările zilnice ale generalului francez. Descrie mici Întîmplări de război din ziua dc 17 octombrie.
13818	355.48 (4) « 1853/1856»
[Ştiri şi comentarii cu privire la pregătirile din Crimeea, pentru luptele de primăvară]—TELEGRAFUL R., II (1854), p. 375: întîmplări de zi, 375—376: Anglia, 377: Depeşă telegrafică, 379—380: Întîmplări de zi, 380 bis: Depeşe telegrafice, 387—388: Întîmplări de zi, 389: Depeşe telegrafice, 399—400: Anglia, 400: Turcia, 403: Franţia, 404:	Rusia, 408: întâmplări de zi.
13819	355.48(4) «1853/1856» [Ştiri cu privire la mişcarea trupelor turceşti în Moldova]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 366.
13820	355.48(4) «1853/1856» [Omer-Paşa a plecat din Bucureşti cu oştirile sale
spre un punct mai apropiat de Marea Neagră, spre a le putea îmbarca pentru Crimeea, dacă va fi nevoie]. —VEST. R., XIX (1854), p. 370.
Text român şi francez.
13821	355.48 (4) « 1853/1856 » [Omer-Paşa cu statul său major părăseşte Bucureştii,
îndreptîndu-se cu trupele sale spre Crimeea]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 380: Neuestes, 389: Donau-fiirstenthumer.
Armata s-a deplasat către Varna, unde se va îmbarca.
13822	355.48 (4) « 1853/1856 » [Masar-Paşa a plecat la Varna spre a dirija îmbarcarea
oştirilor turceşti destinate pentru Crimeea]. — VEST. R., XIX (1854), p. 370—371.
Daniş-Bei este însărcinat, In timpul lipsei sale, cu comanda oraşului Bucureşti.
13823	355.48 (4) « 1853/1856 » [Două regimente din oştirea lui Omer-Paşa aşteaptă
la Varna vase spre a se îmbarca pentru Crimeea]. — VEST. R., XIX (1854), p. 372: Turcia.
13824	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri în legătură cu mişcările trupelor turceşti în Dobrogea].—G. TRANS., XVII (1854), p. 405: Din cîmpulu resboiului, 411: Preste totu, 412—413: Tifer’a romanfesca si Moldavi’a.
13825	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştire cu privire la trupele turceşti ce se atlă la gurile
Dunării]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 409: Donaufurstenthumer.
13826	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştire privind pregătirile ruşilor pentru a respinge un
atac dinspre Prut]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 382, col. I: Turciea.
13827	355.48 (4) « 1853/1856 » [Se anunţă că trupele otomane din Tulcea, Isaccea şi
Măcin adună vasele şi şalupele disponibile], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 397, col. I: Turciea.
După Gazeta de Meazd-Zi.
13828	355.48 (4) « 1853/1856 »
[Ştire cu privire la fortificaţiile nou construite la Brăila]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 409—410: Donaufurstenthumer.
735
www.dacoromanica.ro
355.48(4)» 1853/1856»
ISTORIE MILITARĂ
355.48(4)«1853/1856»
1855
13829	355.48 (4) « 1853/1856 » Din cîmpulfl rcsboiului.— G. TRANS., XVIII (1855),
p. 8, 23, 40, 42, 52, 56, 59—60, 63, 76, 79—80, 95, 100, 104, 112, 127—128, 132, 135, 143, 152, 159—160, 167, 171, 174—175, 180, 183—184, 188, 192, 195—196, 200, 211, 215, 220, 227, 239, 247, 254—255,260, 266, 270,279, 282, 286—288, 292, 294, 298—299, 303—304, 306—307, 310—311, 314—315, 318, 323, 327, 335, 339—340, 343, 347, 360, 388, 390, 407.
Ştiri şi articole privind războiul Crimeli.
13830	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri şi comentarii cu privire la pregătirile pentru ostilităţile de primăvară în Crimeea]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 3: Întîmplări de zi, 3: Anglia, 19: Din cîmpulu resboiuluî, 19: Rusia, 19: Turcia, 23: Din cîmpulu resboiuluî, 24: Anglia, 24: Rusia, 25: Depeşe telegrafice, 56: Rusia.
13831	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri cu privire la luptele dintre ruşi şi turci în Dobro-
gea şi la Dunăre]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 8: Din cîmpulu resboiuluî, 12: Cronica străină, 40: Din cîm-pulQ resboiuluî, 92, 95: Din cîmpulu resboiului, 111: Cronica străină, 128: Din cîmpulu resboiului, 208: Cronica străină, 340: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a, 343: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a.
13832	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri cu privire la luptele din Dobrogea, între ruşi şi
turci],— TELEGRAFUL R., III (1855), p. 7: Din cîmpulu resboiuluî, 10, col. II, 11: Sibiiu, 7 Ianuariu, 11: întîmplări de zi, 13: Depeşe telegrafice, 15—16: întâmplări de zi, 19: Din cîmpulu resboiuluî.
13833	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştiri şi articole privitoare la războiul dintre ruşi şi
aliaţi la graniţele Principatelor]. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 32: Cronica străină, 37: Posta nâua, 40: Din cîmpulu resboiului, 109: Bucureşti, 156: Cronica străină, 208: Cronica străină, 262: Cronica străină, 215: Din cîmpulu resboiuluî, 224: Cronica străină.
13834	355.48 (4) « 1853/1856 » întâmplările de resboiu în anulă 1854. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 8: Foiletonu.
Se Înşiră cronologic momentele mai importante, Inceplnd din 21 septembrie 1853 plnă Ia sflrşitul anului 1854. Se vorbeşte de luptele de la Calarat, Silistra şi Olteniţa.
13835	355.48 (4) « 1853/1856 » [Ştire din Viena cu privire la mişcările şi efectivele trupelor turceşti pe linia Dunării]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 6—7: Viena, 19 Ian.
13836	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire din Bucureşti, de la 26 ianuarie, publicată la
Viena, privind cucerirea temporară a Tulcei de călre 3000 de ruşi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 15, col. I.
13837	355.48	(4) «1853/1856»
[Ruşii au trecut Dunărea la Tulcea cu 8 batalioane] —
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 10—11: Monarhia Austriacă.
Ziarele comentează această ştire. Telegraful Român vede In intrarea ruşilor In Dobrogea o acţiune militară de diversiune, In scopul descongestionării atacurilor din Crimeea.
13838	355.48	(4) «1853/1856»
[Ruşii au atacat pe turci în Dobrogea şi apoi s-au
retras]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 13: Depeşe telegrafice.
736
13839	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că ruşii au tras cu tunurile în corăbiile
comerciale austriece, care mergeau prin Sulina la Galaţi]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 28, col. II: La Gurele Dunărei.
13840	355.48 (4) «1853/1856» [Şlire cu privire la acţiunea anualelor ruseşti în Dobrogea].— ZIMBRUL, III (1855), p. 56: Revista politica.
Ştirea este redată după Journal de St. Pelersbourg.
13841	355.48 (4) «1853/1856» [Se anunţă că trupele otomane, care, în timpul trecerii
din urmă a ruşilor în Dobrogea, se retrăseseră spre Brăila, au trecut Dunărea la Călăraşi].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 42: Turciea.
13842	355.48 (4) «1853/1856» [Ştire cu privire la efectivele armatelor aliate de la
Dunăre], — ZIMBRUL, 111 (1855), p. 39—40: Revista Politica.
Ştirea este redată după Curierul de Marsilia din 25 ianuarie.
13843	355.48 (4) «1853/1856» [Ştire din Bucureşti cu privire la proclamaţia dată
de Ismail-Paşa, generalul şef al armatei de la Dunăre, la Brăila]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 63, col. I: Revista politica.
Proclamaţia Înştiinţează că se va face o mare campanie la Dunărea de Jos.
13844	355.48 (4) «1853/1856» [Informaţii în legătură cu operaţiile ruseşti din Dobrogea între 16—28 ianuarie 1855]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 143—144: Revista.
Relatarea este redată după ziarul Presa.
13845	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri cu privire la concentrarea de armate ruseşti
la Prut]. — TELEGRAFUL R.,III (1855), p. 41: Depeşe telegrafice, 43: Din cîmpulu resboiuluî.
13846	355.48 (4)« 1853/1856» [Informaţie privitoare la ofiţeri moldoveni în armata
turcă].—GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 60: Teatrul Rezbelului.
In armata lui Omer-Paşa, sosită de Ia Varna la Eupatoria, In Crimeea, şef de stat-major este Muhlis Paşa, adică prinţul Gri-gore Sturdza, iar Hasan-Efendi, adică Dimitrie Asachi, este căpitan de stat-major.
13847	355.48 (4) «1853/1856» [Ştire cu privire la întăririle sosite din Bulgaria pentru armata turcească de la Dunăre]. — ZIMBRUL, III
(1855), p. 128, col. II: Ştiri Telegrafice.
13848	355.48 (4)	«1853/1856»
[Ştire din Viena cu privire la trimiterea	unor trupe
franceze în Principatele Dunărene].— ZIMBRUL, III (1855), p. 132, col. I: Revista.
13849	355.48 (4)	«1853/1856»
[Despre chestiunea transportării trupelor franceze în
Principate].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 51: Franţa.
Se discută ipoteza transportării acestor trupe pe uscat şi pe Dunăre.
13850	355.48 (4)	«1853/1856»
[Se anunţă sosirea la Brăila a doi ofiţeri francezi,
veniţi pentru a pregăti încartiruirea a două divizii franceze].— ZIMBRUL, III (1855), p. 172, col. II: Ştiri Telegrafice.
www.dacoromanica.ro
355.48(4)» 1853/1856»
ISTORIE MILITARĂ
355.48(4)» 1853/1856
13851	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că alte vase de comerţ neutre au fost
oprite de ruşi la Cetal, pe cind navigau pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., (1855), p. 82: Novitale din năuntru.
13852	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că la Brăila se colectează provizii şi se fac
pregătiri pentru a primi trupele franceze ce vin de la Varna]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 82, col. II: Viena 21 Marţii) n.
După o depeşă din Wanderer.
13853	355.48	(4) :<1853/1856»
[Se anunţă că a fost ucis în bătălia de la Eupatoria
comandantul corpului de „volontiri" greci şi bulgari din Moldova şi Ţara Românească, lup tind în rîndurile armatei ruseşti]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 84, col. III: Teatrul Rezbelului.
13854	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştiri cu privire la moartea comandantului legiunii
de voluntari greco-slavi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 176: Ştirî Telegrafice.
Legiunea aceasta era formată din populaţie grecească recrutată din Principatele Române şi populaţie bulgărească de peste Dunăre.
13855	355.48	(4)	«1853/1856»
[Se anunţă că „podurile peste Dunăre de la Giurgiu
şi Silistria s-au reparat şi pasagea s-a început pe ele“]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 92, col.	I.
13856	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştiri din Galaţi cu privire la mişcări de trupe ruseşti
în regiunile Dunării]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 281: Revista.
După Gazeta de Braşov [Kronstădter Zeitung]. Se semnalează retragerea trupelor ruseşti din Reni.
13857	355 48(4)	«1853/1856»
[Se anunţă că generalul rus Engelhardt şi-a retras
trupele de la Reni către Dunăre].— G. TRANS., XVIII
(1855), p. 100, col. I: Din cîmpulu resboiului.
Ştirea vine de la Reni, prin Galaţi.
13858	355.48 (4)	«1853/1856»
[Se anunţă că generalul Gorceakov laudă pe „volon-
tirii“ greci, conduşi de Panaioti Moruz, pentru purtarea lor în luptele de la Sevastopol]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 112, col. II: Rosiea.
13859	355.48 (4)	«1853/1856»
[Se anunţă că lagărul turcesc de la Slobozia se mută
cu totul la Rusciuc].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 128: Din cîmpulti resboiului.
13860	355.48 (4) « 1853/1856» [Se anunţă, după o ştire telegrafică din Marsilia, că
feneralul rus Liiders se află pe linia Prutului cu 52 000 e ostaşi].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 160, col. II: Din cîmpulti resboiului.
13861	355.48 (4) «1853/1856»
[Se anunţă că trupele turceşti au intrat în Dobrogea]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 179: Novitale din năuntru.
13862	355 48 (4) «1853/1856»
[Ştiri despre concentrările de trupe otomane şi aliate în Bulgaria şi mai ales la Dunăre]. ■— TELEGRAFUL R., 111 (1855), p. 219; Din cîmpulu resboiului, 222—223: Întîmplări de zi, 226: Întîmplări de zi, 226—227: Din cîmpulu resboiului.
13863	355.48	(4) «1853/1856»
[Ziarul austriac „Die Donau11 discută proiectul unui
atac turcesc din Dobrogea împotriva Rusiei]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 258, col. I—II.
13864	355.48	(4) «1853/1856»
[Turcii se retrag de la Dunăre, spre a merge în Asia].
—	TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: întîmplări de zi.
Ştirea vine din Rusciuk.
13865	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă că prinţul Gr. Sturza, zis Muhlis-Paşa,
a sosit la Silistra şi va însoţi pe Omer-Paşa în Asia Mică].
—	GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 284, col. I: Teatrul Rezbelului.
13866	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri mărunte în legătură cu luptele din Crimeea].
—	TELEGRAFUL R., III (1855), p. 161: Depeşe telegrafice, 162: Din cîmpulu resboiului, 166—167: Întîmplări de zi, 171, 179, 231: Din cîmpulu resboiului, 263— 264: Rusia; 267: Franţia, 267—268: Rusia, 274—275: Întîmplări de zi.
13867	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştiri mărunte despre luptele din preajma Sevasto-
polului]. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 43, 55—56, 59—60, 64, 83, 87, 90, 91, 95, 99: Din cîmpulu resboiului, 101: Depeşe telegrafice, 104: Franţia, 104: Turcia, 111: Din cîmpulu resboiului, 113: Depeşe telegrafice, 115, 119:	Din cîmpulu resboiului,	121:	Depeşe	telegrafice,
125:	Depeşe	telegrafice, 127:	Din	cîmpulti	resboiului,
129:	Depeşe	telegrafice, 131:	Din	cîmpulti	resboiului,
132:	Anglia,	135, 138—139:	Din	cîmpulti	resboiului,
141, 149: Depeşe telegrafice.
13868	Hasan-Efendl [=Dimitrie Asachi]
355.48 (4) «1853/1856* Atacul Eupatorieî. Descris de un Moldo-Romăn. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 81—82: Albina Românească; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 65—66.
Descrierea luptelor de la Eupatoria.
13869	B[ariţ, Gheorghe] (?)	355.48(4) « 1853/1856 »
„Monitorulti“ franţozescu despre răsboiulti din răsărită.
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 110—111, 114—115, 118—119. 122—123.
Se rezumă, d!ndu-se şl unele fragmente, mal multe articole apărute In foaia oficială franceză In legătură cu cauzele şi desfăşurarea războiului Crimeii.
13870	355.48 (4) «1853/1856»
Incendiul	Steamerulul	englez	Crezus. — GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 135—136: Albina Românească.
O lntlmplare din timpul războiului Crimeii, extrasă de N. Voino[v],
13871	355.48 (4) «1853/185C» Un schimb de prizonieri. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 139—140: Novitale din năuntru.
Articol din gazeta Kaukaz din Tiflls despre luptătorul caucazian Şamil. Traducere de Volnofv].
13872	355.48 (4) «1853/1856»
Rezbelul Circaziean. —	GAZ.	DE MOLD., XXVII
(1855), p. 148: Albina Românească.
Povestire despre luptele din Caucaz, tradusă de Voino[v].
13873	355.48 (4) « 1853/1856» [Ştiri cu privire la luptele pentru cucerirea Sevasto-
polului].— TELEGRAFUL R., 111 (1855), p. 177: De-
737
www.dacoromanica.ro
355.48(4)« 1853/1856’
ISTORIE MILITARĂ
355.48(4)« 1853/1856.
peşe telegrafice, 181: ^Depeşe telegrafice, 183: Din cîmpulu resboiuluî, 193: Depeşe telegrafice, 194, col. II, 195: Sibiiu 20 Iunie, 195: Din cîmpulu resboiuluî, 195: Franţia, 196: Anglia, 199, 202: Din cîmpulu resboiuluî, 217, 220: Depeşe telegrafice, 223: Rusia, 226—227, 243: Din cîmpulu resboiuluî, 261: Depeşe telegrafice, 263: Din cîmpulu resboiuluî, 267: Franţia, 267—268: Rusia, 269—270: Lovirea dela Tractir, 271: Rusia, 275: Din cîmpulO resbo-iuluî, 278—279: Monarhia Austriacă. Sibiiu 2 Septemvrie.
13874	355.48 (4) «1853/1856» [Ştiri şi comentarii cu privire la asaltul final asupra
Sevastopolului]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 279, 282—283: Din cîmpul resboiuluî, 285: Depeşe telegrafice, 286—287: Din cîmpul resboiuluî, 288: Franţia, 290— 291: Sibiiu 13 Septem., 291: Întîmplări de zi, 291: Din cîmpul resboiuluî, 292: Rusia, 296: Din cîmpul resboiuluî, 296: Rusia, 301: Depeşe telegrafice, 311-—312: Din cîmpul resboiuluî, 314: Monarhia Austriacă. Sibiiu 4 Octom., 315—316: Din cîmpul resboiuluî.
13875	355.48 (4) «1853/1856» Topografiea Cernaiei şi descrierea bătăliei din 16
August. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supliment la nr. 74.
Descriere tradusă de N. Vfolnov]. Harta regiunii rlulcţului domnia, din apropierea Sevastopolului.
13876	355.48	(4)	«1853/1856»
Starea lucrărilor din faţa Sevastopolului.— GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 205—206: Albina Românească.
Descrierea	asediului Sevastopolului, tradusă de N. V[olnov].
13877	355.48	(4)	«1853/1856»
Starea lucrurilor naintea Sevastopolului. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 273—274.
Articolul e tradus din Journal des Dibats, care Işl exprimă părerea că, In ciuda tuturor greutăţilor, Sevastopolul va fi cucerit. Se face o descriere a luptelor şi a diferitelor poziţii ale armatelor franceze şl engleze. Articolul arată dificultăţile luptei spre a pregăti opinia publică din Apus In vederea trimiterii de trupe noi, la Sevas-topol.
13878	A.	P.	355.48 (4)	«1853/1856»
Din câmpul Resbeluluî. După Depeşele telegrafice
publicate. — ZIMBRUL, UI (1855), p. 729—730.
Articol cu privire Ia căderea Sevastopolului.
13879 A.[lecsandri], V.	355.48 (4) « 1853/1856 » Earăşî Sevastopole! — ZIMBRUL, III (1855),
p. 733—734.
Autorul, după ce comentează luptele grele ce s-au dus la Sevas-topol, ajunge la concluzia că stngcle atltor soldaţi nevinovaţi „e slngele ce va chicma sabia cerească asupra capetelor apăsătorilor bietelor popoare"!
13880	355.48 (4) «1853/1856» Păreri despre luarea Sevastopolei.— G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 282: Din cîmpulă resboiuluî.
Articol In care se dau diferite informaţii cu caracter militar şi se fac uncie aprecieri politice.
13881	355.48 (4) «1853/1856» Sebastopolul în zioa după asalt. — TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 305—306, 309—310.
Articol tradus din Times. — Se descriu retragerea ruşilor, felul cum au distrus fortificaţiile. Se Înfăţişează apoi priveliştea de a doua zi a cetăţii, după ce au pătruns In ea trupele aliate. — La sflrşitul articolului se află un mic comentariu al redacţiei Telegrafului Român exprimlnd regretul că In acest război „se prăpădesc mii dc oameni, numai să se Îndestuleze ambiţia".
738
13882	355.48 (4) «1853/1856» [Veşti şi comentarii despre luptele din Crimeea după
căderea Sevastopolului], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 303—304, 307—308: Din cîmpul resboiuluî, 309: Depeşe telegrafice, 310:	Monarhia Austriacă, Sibiiu
30 Septem., 311—312: Din cîmpul resboiuluî, 312: Franţia, 312: Rusia, 315—316: Din cîmpul resboiuluî, 318: Monarhia Austriacă. Sibiiu 8 Octomvrie, 318—319, 323, 327—328: Din cîmpul resboiuluî, 328: Anglia, 329: Depeşe telegrafice, 330—331: Întîmplări de zi, 331—332: Din cîmpul resboiuluî, 333: Depeşe telegrafice, 334—335: Întîmplărî de zi, 335: Din cîmpul resboiuluî, 335—336: Franţia, 336: Franţia, 336: Rusia, 339: Din cîmpul resboiuluî, 340 [greşit: 330]: Rusia, nr. 86, p. 333 bis: Din cîmpul resboiuluî, 333 bis—344: Rusia.
13883	355.48 (4) «1853/1856» [Veşti şi comentarii cu privire la luptele din Crimeea].
— TELEGRAFUL R., III (1855), p. 348: Din cîmpul resboiuluî, 350—351: Depeşe telegrafice, 351, 355: Din cîmpul resboiuluî, 356: Franţia, 356: Rusia, 363—364: Rusia, 367—368: Din cîmpul resboiuluî, 368: Rusia, 370: întâmplări de zi, 371: Din cîmpul resboiuluî, 371—372: Rusia, 375—376: Din cîmpul resboiuluî, 376: Anglia, 376: Rusia.
13884	355.48	(4)	«1853/1856»
[Informaţie despre discutarea la Paris a	posibilităţii
atacării Rusiei dinspre Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 313, col. III: Franţiea.
13885	355.48	(4)	«1853/1856»
[Ştire din Sulina, cu privire la restabilirea liniştii
în urma retragerii armatelor ruseşti]. — STEAOA D., I (1855), p. 11—12: Turcia.
Se dau amănunte cu privire la dezordinile „piratereşti" care domniseră In acest oraş In urma retragerii trupelor ruse.
13886	355.48	(4)	«1853/1856»
[Construirea podului de la Sculeni, pe drumul ce duce
la Iaşi, este pusă în legătură cu mişcări de trupe ruse la Prut]. —TELEGRAFUL R., (1855), p. 384: Rusia.
Ştirea e luată dintr-o corespondenţă din Odcsa, apărută In Oesterreichische Zeilung şi In care se descriu pregătirile de apărare militară făcute de Rusia la Prut.
13887 M.	355.48 (4) «1853/1856» [Descrierea geografică a regiunilor ruseşti din nordul
Mării de Azov]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 869—870, 875—876: Revista.
Se accentuează asupra poziţiilor strategice ale acestor regiuni.
13888	355.48 (4) «1853/1856» Priviri asupra viitorului resbeluluî de faţă. — ZIMBRUL, III (1855), p. 941—943.
Traducere de G. Melcdon. Se arată că, după ocuparea Chim-burnului, puterile europene Îşi urmează planul iniţial, acela de a distruge complet flota rusească.
13889	A[lccs&ndri], V[asilc] 355.48 (4) « 1853/1856 * Sevastopoli. — STEAOA D., I (1855), p. 143.
Scrisoare din Constantinopol cu data de 15 decembrie 1855, către M. Kogălnlceanu, In care descrie călătoria In Crimeea, In timpul războiului. Autorul apreciază totodată calităţile noului ziar Steaua Dunării şi li urează viaţă lungă.
1856
13890	355.48 (4) «1853/1856» Evenimentele resboiuluî în anul 1855. — TELEGRAFUL R„ IV (1856), p. 1—2.
Trecere In revistă, pe luni, a desfăşurării războiului Crimcii In 1855.
www.dacoromanica.ro
355.48(4)« 1853/1856»
ISTORIF MILITARĂ
INSTRUCŢIE MILITARĂ
355.52
13891	355.48	(4) «1853/1856»
Din cimpul resboiuluî.— TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 3, 7, 39, 100.
Ştiri şi comentarii referitoare la războiul Crimeii.
13892	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire din	„Independenţa	Belgică", cu privire la ju-
decarea lui Omer-Paşa, pentru slabele rezultate ale expediţiei sale asupra Cutaisului]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 2, p. 2—3.
Unul din acuzatorii de frunte a fost JIuhlis-Paşa (prinţul GrigorI Sturza).
13893	355.48	(4) «1853/1856»
[Ştire cu privire la activitatea militară a lui Mublis-
Paşa]. —ZIMBRUL, IV (1856), nr. 4, p. 3, col. I.
Muhlis-Paşa (Grigore Sturza) a primit Însărcinarea să ducă 10 000 de ostaşi de la Sucum-Kale la Trapezunda.
13894	355.48	(4) «1853/1856»
[Se anunţă	că	la	Bucureşti	se lăţise vestea venirii
unui corp de 5000 de turci].— G. TRANS., XIX (1856), p. 15, col. II: Bucureşti, 10 Ianuariu v.
După K.lronslădler] Z.leitung].
13895	355.48 (4) «1853/1856» [„Din Bucureşti se anunţă că s-ar fi făcut literaţii
pentru fin, ovăz şi orz în Bucureşti, Giurgiu, Silislra şi Balcic pentru cavaleria englezească1']. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 63: Întîmplări de zi.
13896	355.48 (4) «1853/1856» [Ştire cu privire la sosirea la Galaţi a prizonierilor
turci, luaţi de ruşi la Giurgiu în 1854]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 30, p. 1, col. UI: Ştiri atingătoare de Principate.
Se precizează că au fost bine tratati In Rusia.
13897	355.48(4) « 1853/1856 » [Cheltuielile de război făcute de Franţa, Anglia, Turcia,
Rusia, Austria, Prusia şi Piemont în timpul războiului din Crimeea]. —VEST. R., XXI (1856), p. 120: Paris.
13898	355.48 (4) « 1853/1856 »
Comparaţia puterilor militare a Austriei şi a Fran-ţiei în raportO cătră Rusiea. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36, p. 3, 37, p. 1—2, 38, p. 2—3.
Articolul este tradus din Gazeta de Colonia /Koehiische Zeitung] şi este Întovărăşit de un comentariu, In care se spune că, faţă de superioritatea numerică şi de pregătirea armatelor franco-austriece, Rusia nu are altceva de făcut declt să încheie o pace grabnică.
13899	355.48 (4) « 1853/1856 »
[Se anunţă că şalupa-canonieră franceză „Alerta" a sosit la gurile Dunării]. — STEAOA D., II (1856), nr. 65, p 260 [greşit: 172]: Buletinul zilei.
Ştirea e dată după Gazeta Austriacă.
13900	355.48 (4) « 1853/1856 »
[Ştire despre ocuparea a trei localităţi din Ţara Românească de către armata otomană].— G. TRANS., XIX (1856), p. 294, col. I: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se informează, după L'indipendance Belge, că turcii ar fi ocupat din nou Calafatul, Craiova şi Giurgiul cu 4900 ostaşi.
13901	355.48 (4) « 1853/1856 »
[Se anunţă că guvernul turc a holărît să facă lucrări importante de fortificaţie la Silistra]. — VEST. R., XXI
(1856), p. 265: Conslanlinopol.
13902	355.48 (4) * 1853/1856» [Se reproduce părerea foii „Kronstădter Zeitung"
în privinţa refortificării Dunării de către turci]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 379, col. I: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se arată de către foaia săsească că aceste fortificaţii nu erau Îndreptate Împotriva Austriei, ci a Rusiei.
13903	355.48 (4) «1853/1856 » Continuarea rezbelului Oriental. — TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 54.
După „G.M.".
13904	355.48 (4) «1853/1856 »
[„Cetăţuia la gura Sulinei s-a predat în 4 Februar n. lui Omer Beiu. comandantul acestui ţinut11]. — G. TRANS., XX (1857), p. 68, col. I.
13905	355.48 (4) « 1853/1856 » O cercetare a ruinelor de la Sevastopole. (După raportul unui colonel rusesc, din „Invalidul rusesc"). — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 168, 172, 176, 180: Foileton.
Traducere din 6$terreichi$che Zeitung. Se descrie vizita făcută la locurile de luptă din preajma Scvastopolului şi se evocă amintiri din timpul războiului Crimeii.
355.5/.7 INSTRUCŢIE MILITARĂ (MANEVRE). ADMINISTRAŢIE MILITARĂ. STABILIMENTE MILITARE (CAZĂRMI. SPITALE. ARSENALE)
13906	355.52 [Despre manevrele oştirii din garnizoana capitalei
Ţării Româneşti pe cîmpul ColentineiJ. — VEST. R., XVI I
(1852), p. 329: Bucureşti, GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 88, p. 247—248: Ţara Românească.
Oştirea era comandată de colonelul Paznanski; la manevre a fost prezent şi domnul Barbu Ştirbei.
13907	355.52 [Manevre ale oştirii din Bucureşti, pe cîmpul Colen-
tinei], — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 121, 137: Donaufurstenthumer.
A participat şi Şcoala Militară.
13908	355.52 [Ştire despre manevrele artileriei pe cîmpul de la
Colentina], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 89, p. 25, col. I: Ţara Românească.
După Gazeta Romăno-Germană din Bucureşti.
13909	355.52 Dispuseciune pentru revesiunea şi ecserciciu de linie
ecsecutate Ia 12 Ocvrie 1852 de oştirile aflate în capitala Bucureşti. — G. TRANS., XV (1852), p. 388 — 389: Foiletonul.
Se publică in extenso aceste dispoziţii de manevră.
13910	355.52 înaltă Poroncă de zi prin toată a noastră domnească
oaste a Prinţului Moldaviei. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 179; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 295: Novitale din Năuntru.
Domnitorul aduce mulţumiri garnizoanei din Iaşi pentru felul In care se prezentase la manevrele din 9 septembrie. Acordă şi recompense. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13911	355.52 [Poruncă de zi adresată de generalul-inspector Nic.
Mavrocordat garnizoanei din Iaşi în urma reuşitei exer-ciţiilor şi manevrelor din zilele de 7 şi 9 septembrie],— BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 179—180:
739
www.dacoromanica.ro
355.52
INstrucTie militară — Administraţie MiliTARA
355.721
Poroncă de zi; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 296: Poroncă de zi prin oastea Prinţipatuluî Moldovei.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
13912	Unul din abonaţii Gazetei	355.52
[Dare de seamă cu privire la manevrele militare executate pe platoul de la Copou de către garnizoana laşului].—GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 287—288: Albina Românească.
Text român şi francez.
13913	G.M.	355.52
[Critica articolului apărut în „Gazeta de Moldavia**
în legătură cu manevrele militare de la Copou]. — ZIMBRUL, 11 (1851), p. 89: Foiletonul Zimbrului.
Arată că trupele n-au fost comandate direct de către colonelul Scheleti, ci de Generaiul-Inspector. Text român şi francez.
13914	355.52 [Dare de seamă despre manevrele garnizoanei din
capitala Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 67, p. 163: Novilale din năunlru.
Text român şi francez.
13915	355.52 Revista militară din 29 septemvrie. — GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 77, p. 313—314.
Dare de scamă despre parada militară, care a încheiat manevrele de toamnă ale oştirii moldoveneşti. — Text român şi francez.
13916	355.62 [Raportul hatmanului Mavrocordat cu privire la necesitatea înfiinţării intendenţei oştirii].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 121: Novitale din năun-tru.
Text român şi francez.
13917	355.62 [înalt ordin de zi prin care se hotărăşte înfiinţarea unei
secţii de intendenţă militară pe lîngă Ştabul Oastei, pusă sub conducerea colonelului Andrei Slamati].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 125: Novitale din Năuntru.
Text român şi francez.
13918	355.62 [Ordin de zi al şefului oastei privind organizarea secţiei
de intendenţă militară pe lîngă Ştabul Oastei].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 125—126: Novitale din Năuntru.
Text român şl francez.
13919	355.63 [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care pitarul Manole Anghelescu este numit membru al Comisiei centrale, „întocmite pentru socotelile cheltu-elilor ostăşeşti**, în locul clucerului Grigorie Alexandrescu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 253.
13920	355.65/.68
[Anunţuri de licitaţii pentru diferite aprovizionări ale oştirii Ţării Româneşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 22, 45, 70, 94, 136, 174, 201—202, 254, 278, 289—290, 302, 310, 327, 341, 345, 386.
13921	355.65/.68
[Anunţuri de licitaţii pentru diferite aprovizionări ale oştirii Ţării Româneşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 38, 45—46, 74, 95, 125—126, 153—154, 186, 197, 202, 242, 245—246, 377, 380—381, 385—386, 417.
740
13922	355.65/.68 [Anunţuri de licitaţie pentru diferite aprovizionări ale
oştirii Ţării Româneşti]. — BULETIN [Ţ.R.],	1853,
Fevruarie 3, p. 21, Fevruarie 13, p. 6, 18, 25, 33, 66, 82, 233, 287.
13923	355.65/.68 [Anunţuri de licitaţii pentru diferite aprovizionări ale
armatei Tării Româneşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 65, 73,’l05, 121, 169, 181, 217, 221, 229, 233, 237, 301, 341, 368.
13924	355.65/.68 [Licitaţii pentru aprovizionarea oştirii din Tara Românească]. — BULETIN [T.R.], 1855, p. 9, 45, 73—74, 89, 102, 105, 106, 116, 121, 130—131, 138, 146, 175, 221, 265, 285—286,329, 341.
13925	355.65 [Departamentul lucrărilor ostăşeşti face cunoscut că
se va ţine licitaţie „de a se încheia contract pentru îndestularea cinurilor de jos din capitala Bucureşti, Brăila, Craiova, Ocnele Mari, Giurgiu, oraşul Ştirbei, Gura Ialomiţa şi Telega**]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, Ianuarie
26, p. 18.
Se arată In ce constă Îndestularea, adică de cită pline, carne, zarzavaturi arc nevoie un om pe zi. Se publică condiţiile.
13926	355.65 Reguli pentru brutăria militară. — BULETIN [Ţ.R.],
1855, p. 374.
Se arată care va fi personalul, ce atribuţii va avea fiecare om, din cile Încăperi se va compune localul brutăriei.
13927	355.65 Lista productelor trebuitoare în hrana unui rang de
gios pe o septămînă, care să dă în antrepriză pe l an cu începere de la 1 Octomvrie anul 1857. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), adaos la nr. 59, p. 65—66: Ştabul Miliţiei.
13928	355.65 Foae de licitaţie pentru darea în antrepriză a hranei
rangurilor de gios a tuturor trupelor de linii din Principatul Moldaviei. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 359—360: Ştabul Oastei.
Este vorba de concesiunea'hranei oştirii pe intervalul 1 oct. 1858 — 1 oct. 1859.
13929	355.66 însemnare. De materialurile de îmbrăcăminte trebuincioasă oştirei pe anul 1857. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 66—67, 101.
Este oştirea din Ţara Românească.
13930	355.68 [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti face
cunoscut că se va ţine licitaţie pentru procurarea a 60 de cai, necesari „pentru remontul oştirei**]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 133.
Se dau condiţiile.
•13931	355.721
[Informaţii privind Spitalul militar din Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 21: Ţara Românească.
în 1850, la spital au fost internaţi 2337 soldaţi bolnavi, din care 63 au murit. După Jurnalul Germanii din Bucureşti /Buhu-reslcr deulsche Zc'tlungJ, din care anul 1851 lipseşte din colecţiile B.A.R.
13932	355.721
[Doctorul Gheorghe Cariadi este orînduit ca ştab doctor la spitalul oştirii din Bucureşti, în locul ober-doclorului
www.dacoromanica.ro
355.721
administraţie militară
355.721
Hagic, care se trimite la punctul Telega]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 42: Poruncă către oştirea românească.
13933	355.721 [Se aprobă „a se însuma în oştire, pentru trebuinţa
spitalului ostăşesc din Brăila, doctorul Orsonie ca ştab-doctor la polcul no. 1, slobozindu-se din slujba aflatul la acel spital, doctorul Miculici11].— BULETIN [T.R.], 1851, p. 237.
13934	355.721 [Poruncă domnească prin care i se aprobă doctorului
Vitman „a se însuma în slujba oştirei în calitate de ştab-doctor în locul d. doctor Cariadi11].— BULETIN [T.R.], 1851, p. 301.
13935	355.721 [Adresa Departamentului lucrărilor ostăşeşti din Ţara
Românească către Nicolae Ioan Gherasim]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 16.
I se aduc mulţumiri publice pentru donaţia sa de 200 galbeni, făcuţii spitalului ostăşesc. Potrivit rezoluţiei domneşti, se va Întocmi o condică In care se va Înscrie numele lui Olierasim şi al celor care In viitor vor face spitalului asemenea donaţii.
13936	355.721 [Generalul intendent Satler împărtăşeşte Departamentului din Năuntru dorinţa comandantului rus „de a se îndestula, prin contract, spitalul ostăşesc vremelnic întocmit la Ploeşti pentru 300 bolnavi cinuri de jos11]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 262.
Doritorii sc pol prezenta la licitaţie.
13937	355.721 [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti face
cunoscut că se va ţine licitaţie pentru îndestularea spitalului ostăşesc rus nr. 9-de la Brăila]. — VEST. R., XVIII
(1853)	, p. 369.
13938	355.721 [Doctorul Niculici se orînduicştc în postul de „doctor
subaltern la miliţie11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 169: Poruncă pe oştirea românească; VEST. R., XIX (1854), p. 185.
13939	355.721 [Ofisul domnesc către şeful oştirii prin care se porunceşte „a se întoarce postul de ober-şlab-doctor al oştirii d-lui Davila, ce au fost chemat aici pentru căutarea bolnavilor ostaşi11]. — BULETIN [T.R.], 1854, p. 297 ; VEST. R., XIX (1854), p. 313.
13940	355.721 [D-rul Davilla e numit din nou medic şef al armatei
din Ţara Românească]. — BUKURESTER DT. Z., X
(1854)	, p. 325: Donaufurster.thiimer.
13941	355.721 [Printr-un ofis domnesc către Departamentul Ostăşesc se aprobă „propunerea d. Ober Ştab doctor Davila, d’a înfiinţa la spitalul oştirei cu a sa cheltuială, un muzeu de anatomie şi hirurgie11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 9.
13942	355.721 [Departamentul din Năuntru face cunoscut că spitalul ostăşesc din Capitală are nevoie de „doă maşine de lemn pentru legalul picioarelor, celor ce din nenorocire se fring, precum şi doă saltele umplute cu păr de bou11 şi că doritorii de a procura aceste obiecte să se prezinte la licitaţie]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 9.
13943	355.721 [Departamentul din Năuntru face cunoscut că c.c.
corp de armie vrea să angajeze 4 doctori în medicină şi 10 chirurgi pentru spitalul din Bucureşti şi 2 doctori in medi-
cină şi 3 chirurgi pentru spitalul din Craiova], — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 141.
Primii vor avea un onorariu de 12 sfanţi In argint pe fiecare zi, iar chirurgii 6 sfanţi In argint pe zi; amatorii trebuie să cunoască limba germană.
13944	355.721 [Ştab-doctorul Vitman este liberat din serviciu, la
cerere], — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 322: Porunci către oştire.
13945	355.721 [Doctorul Ziţeo este orînduit ştab-doctor, în locul
rămas vacant prin retragerea ştab-doctorului Vitman],— BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 341: Porunci către oştire.
13946	355.721 [Departamentul ostăşesc anunţă că la spitalul ostăşesc
din Capitală se pot înscrie tineri, cu aprobarea părinţilor lor, „la învăţătura meşteşugului felcerii11]. — BULETIN [T.R.], 1855, p. 357.
13947	355.741 [Se anunţă că „în şcoala ostăşească din spitalul oştirii
este trebuinţă de 35 elevi11].—PATRIA [Bucureşti], I
(1855)	, p. 284: înştiinţări.
Pentru „învăţătura meşteşugului fclccrici".
13948	355.721 [Ober-doclorul Brust este liberat din serviciu, la cerere].
— BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 369: Poruncă către oştire.
13949	355.721 [Domnitorul aduce mulţumiri publice şefului oştirii,
ober-ştabului doctor Davila şi îngrijitorului spitalului căpitan Macovei pentru buna situaţie în care a găsit spitalul oştirii şi şcoala de chirurgie], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 25: Porunci către oştire.
Căpitanului Macovei i-a dat şi o gralificatic dc 4000 lei.
13950	355.721 [Ofisul domnesc către Departamentul Ostăşesc prin
care ober-doctorul „de la Pomerai11 este eliberat din serviciu], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 89; VEST. R., XXI
(1856)	, p. 85.
13951	355.721 [Porunca către oştire prin care ober-doctorul Hacic
„se întăreşte în post de ştab-doctor11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 293; VEST. R., XXI (1856), p. 279.
13952	355.721 [Se aprobă numirea doctorului E. Severin ca ştab doctor la spitalul ostăşesc]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 409: Porunci către oşlire; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 1, p. 1: Porunci către oşlire.
Va avea un salariu de 600 lei pe lună.
13953	355.721 [Se anunţă că la Spitalul ostăşesc s-a înfiinţat un nou
post de doctor şi a fost numit E. Severin ca ştab doctor]. — NAŢIONALULO, I (1857), p. 34: Ştiri din întru.
13954	355.721 [Poruncă către oşlire, prin care ober-doclorul Solia-
mel este numii şlab-doclor]. — BULETIN (Ţ.R.J, 1857, p. 409; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 1, p. 1: Porunci către oşlire.
13955	355.721 [Se anunţă că ober-doclorul Sohamcl a fost numii
şlab-doclorj. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 34: Ştiri din întru.
741
www.dacoromanica.ro
355.721
ADMINISTRAŢIE MILITARĂ
355.721
19956	355.721
[Publicaţie de licitaţie şi lista „obiectelor trebuincioase" pentru clădirea noului Spital Ostăşesc, pe locul de la Fin-tîna Boului, la Bucureşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 25—26: Publicaţii ministeriale.
13957	355.721
[Se anunţă că la 26 mai 1858 caimacamul va pune piatra
fundamentală la noul spital ostăşesc]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 41, p. 1; NAŢIONALULU, I (1858), p. 188: Anunciuri.
Spitalul va fi ridicat pc locul oştirii dc Ia Flntlna Boului; slnt invitaţi toti cetăţenii Ia această „serbare naţională".
13958	355.721
Invitare din partea Ministerului ostăşăsc. — ROMÂNUL, II (1858), p. 160.
Cetăţenii din Bucureşti slnt poftiţi a lua parte Ia punerea pietrei fundamentale a spitalului ostăşesc, ce se ridică „pe locul oştirii de Ia Flntlna Boului".
13959	355.721
[Ofisul Căimăcămiei din Ţara Românească către Ministerul Finanţelor prin care se aduc mulţumiri pentru situaţia plăcută in care a fost găsit spitalul oştirii, şefului oştirii, Barbu Vlădoianu, supra-medicului oştirii Davila şi tuturor doctorilor]. —ANUNŢ. R., V (1858), nr. 90, p. 2.
13960	Ciliac, colonel doctor	355.721
[Relatare „despre starea ospitalilor militare în Moldova pe anul 1851“]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 2 5—26: Novitale din Năuntru.
Se dau amănunte statistice şi date privind cheltuielile acestor spitale; de asemenea, informaţii privitoare la bolnavi. Se dă şi un tablou statistic al soldaţilor bolnavi.
13961	355.721
Tabla generală a bolnavilor militari căutaţi în ospita-
lul militar din Iaşi pe anul 1851. Numărul bolnavilor.— GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 26.
Tabloul este anexat relatării făcute de colonelul doctor Cihac cu privire la starea spitalelor militare din Moldova In anul 1851.
13962	355.721
[înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia lui Fri-derich Horfmaistru, chirurgul spitalului batalionului I]. —BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 273, col. I: înaltele Poronci de zi.
13963	355.721
[înaltă poruncă de zi prin care se încuviinţează demisia praporcicului Henemfogel, chirurgul batalionului I], BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 85, col. II: înaltele poronci de zi.
13964	355.721
[Ordin de zi privitor la acceptarea demisiei colonelului Cihac din postul dc şef doctor al oastei]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 181: Novitale din năuntru.
Text român şt francez.
13965	355.721
[înaltă poruncă de zi prin care doctorul Hence, medic al batalionului I, este destituit din funcţie, pentru indisciplină]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 273, col. II: înaltele Poronci de zi.
13966	355.721
[înalt ordin de zi prin care spitalele militare sînt aşezate sub administraţia Ştabului General]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 26: Ştabul General.
13967	355.721 [înaltă poruncă de zi prin care doctorul Tremei, medic
şef al oştirii, este înaintat maior], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 362: Ştabul General.
13968	355.721 [înaltă poruncă prin care căpitanul Cihac este numit
ştab-doctor al miliţiei Moldovei, în locul răposatului maior Tremei], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), adaos la nr. 48, p. 29, col. I: Ştabul General.
In postul de medic al batalionului I din Galaţi, ocupat de Cibac, este numit Aristide Serfioti.
13969	355.721 [Ştire cu privire la înaintarea in grad a unor medici
militari].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361: Novitale din Năuntru.
T. Cibac este Înaintat maior, I. Ţintireanu căpitan şi Viliam Frigbi sublocotenent.
13970	355.721 [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă demisia leite-
nantului Frideric Spiz, din postul de chirurg de batalion al spitalului militar din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856)	, p. 49, col. I: Ştabul General.
13971	355.721 [înaltă poruncă de zi prin care se anunţă acordarea dc
gratificaţii băneşti amploiaţilor medicali din oştire, pentru sîrguinţa dovedită în anul 1855]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 49: Ştabul General.
13972	355.721 [înaltă poruncă de zi prin care chirurgul Hori, din
armata austriacă, este primit în oştire]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 246, col.. I: Ştabul Miliţiei.
13972	a	355.721
[Căpitanul George Williamson, doctor de medicină şi
chirurg, este înaintat la gradul de maior]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 9: Novitale din năuntru.
13973	355.721 [înaltă poruncă de zi prin care doctorul în medicină
Bafrimi Marini este numit medic al batalionului al 3-lea]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 13: Caimacamiea Principatului Moldovei.
Text român şi francez.
13974	355.721 [înalt ordin de zi prin care doctorul Peter Lochman
este numit medic al batalionului I].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 33: Novitale din năuntru.
Lochman obţine gradul de sub-leitenant, ca şi colegul său Baffini Marini. — Text român şi francez.
13975	355.721 [înalt ordin de zi prin care doctorul căpitan Ţinţireanu
este numit medic de regiment la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 113: Novitale dinnăuntru.
Text român şi francez.
13976	355.721 [Chirurgul Mcritz Rosenthal este numit medic al batalionului 3]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 137: Ordine de zi prin toată oastea.
13977	355.721 [înaltă poruncă de zi prin care colonelul doctor I.
Cihac este însărcinat să studieze organizarea spitalelor militare din străinătate]. — BULETIN [Mold.], XXVI
(1858)	, p. 69, col. II: Ştabul Oasteî.
742
www.dacoromanica.ro
355.721
ADMINISTRAŢIE MILITARĂ — DIFERITE ARME
358(498,1)
13978	355.721 [Ofis prin care colonelul Iacov Cihac, înlors dinlr-o
misiune în străinătate, e numit provizoriu protomedic].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 285: Novilale din năuntru.
Ofisul este precedat de un scurt comentariu. — Text român şi francez.
13979	355.722 [Se orînduieşte „veterinar al oştirii11 Carol Prokeş, cu
un salariu de 200 galbeni pe an], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 221: Ofis către şeful oştiri.
13980	355.722 [Se anunţă condiţiile pentru ocuparea posturilor vacante
de veterinari de miliţie], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 129: Ordine de zi.
Text român şi francez.
13981	355.73 [Departamentul Ostăşesc face cunoscut că se va^ ţine
licitaţie pentru procurarea a 3000 ocale de salitră, 12 ciure de sirmă de alamă, 10 stînjeni de lemne de alun şi 10 stînjeni do lemne de foc, necesare fabricării prafului de puşcă], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 105.
13982	355.73 [Departamentul Ostăşesc face cunoscut că se va ţine
licitaţie pentru procurarea unei cantităţi de plumb de 500 ocale, necesară „pentru ecserciţiu anului viitor 1858“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 210.
356/359 DIFERITE ARME
13983	.	357 (498.1)
[Colonelul Nicolae Bibescu este însărcinat cu reorganizarea divizioanelor de cavalerie din Ţara Românească], — BULETIN [T.R.], 1851, p. 27: Poruncă; VEST. R., XVI (1851), p. 30.
13984	357 (498.1) [Se anunţă că s-a primit demisia polcovnicului Bibescu
din postul de şef al cavaleriei şi în locul lui a fost numit polcovnicul Cunescu], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 165: Poruncă Către oştirea Românească; VEST. R., XVI
(1851), p. 141.
Cunescu este Însărcinat de asemenea să meargă In Rusia pentru cumpărarea cailor necesari cavaleriei,
13985	357 (498.1) [Ofisul domnesc către şeful oştirii prin care se arată
că „pentru remontul cavalerii11 nu se mai pot cheltui sume peste legiuitul buget al cavaleriei], — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 121.
Şeful oştirii, prin rapoartele sale, cerea să se aprobe o cheltuială extraordinară de lei 327 363, precum şi un adaos de lei 236 371 peste bugetul cavaleriei.
13986	357 (498.1) [Se hotărăşte ca, „din personalul ce compune astăzi
cavaleria noastră, să se întocmească vremelniceşte două escadroane11]. —BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 121—122: Poruncă Către oştirea românească.
Atlt ofiţerii, cit şi cinurile de jos, care vor prisosi, vor trece la infanterie.
13987	357 (498.1) [Se reduc cadrele cavaleriei]. — BUKURESTER DT.
Z., VIII (1852), p. 129: Donaufurstenthumer.
Ofiţerii şi reangajaţii de prisos trec In cadrele infanteriei sau ale grănicerilor. Polcovnicul Coneschi [Cunescu], comandantul cavaleriei, e trecut de asemenea In cadrele miliţiei.
• 13988	357 (498.1)
[Se aduc mulţumiri polcovnicului Cunescu „pentru vremea cit a comandat cavaleria11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 122: Poruncă Către oştirea românească.
13989	357 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Ostăşesc prin
care se hotărăşte desfiinţarea comandei speciale la cavalerie şi revenirea la doi comandiri]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855,
p. 337.
13990	357 (498.1) [Ştire cu privire la reorganizarea cavaleriei în Ţara
Românească],— STEAOA D., I (1855), p. 70: Bucureşti,
31 Oct.
13991	357 (498.1)
[Poruncă	către	oştire	prin care se	anunţă că se aprobă
raportul şefului oştirii, ca şi în cavaleria română „să fie şef de regiment şi divizioneri11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 273: Poruncă către oştire; VEST. R., XXI (1856), p. 257.
Se numeşte provizoriu „coinandir al cavaleriei" şeful armatei, iar divizioneri se numesc căpitanul Ghica şi căpitanul Păucescu.
13992	357	(498.1)
[Maiorul	Păucescu	este	numit	şef	al	regimentului de
cavalerie]. —BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 377: Porunci către oştire.
13993	358	(498.1)
[Domnul Ştirbei, printr-o poruncă către oştire, aduce
mulţumiri ofiţerilor români şi căpitanului rus Koli, „instructorul artilerii, ce prin a sa stăruitoare activitate şi întinsele cunoştinţe, a putut în aşa scurt timp să aducă această artilerie din nou organizată11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 129.
13994	358	(498.1)
[Domnitorul exprimă mulţumiri	căpitanului din armata
rusă Koli, pentru rezultatele obţinute, ca ofiţer instructor, în pregătirea artileriei Tării Româneşti]. — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 137: Donaufurstenthumer.
13995	358	(498.1)
[Printr-o	poruncă	către	oştire,	domnul	aduce mulţu-
miri instructorului artileriei româneşti, căpitanul din armata împărătească rusească Koli, şi comandantului ei, maiorul Lenţ], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 362.
Cu acest prilej s-au făcut Înaintări In rang şi s-au dat gratificaţii.
13996	358 (498.1)
[Se anunţă că artileria română, după ce a fost inspectată de generalul Gorceakov, a plecat din Capitală la Brăila]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 354.
Text român şi francez.
13997	358 (498.1)
[Artileria românească se stabileşte la Brăila]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 362: Donaufurstenthumer.
Se descrie"pe’ scurt-revizia- militară făcută înaintea plecării din-Bucureşti, In prezenţa prinţului Gorciakoff.
13998	358 (498.1)
Se aprobă raportul şefului oştirii ca să se formeze cadre pentru două escadroane de artilerie călăreaţă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 253: Poruncă către oştire; VEST. R., XXI (1856), p. 237: Poruncă către oştire.
Se arată de unde vor fi luate fondurile necesare.
743
www.dacoromanica.ro
358(498,1)
bIFERITE ARmE
359(498.3)
[13999	358 (498.1)
Poruncă prin care locotenentul Gheorghe Mânu, „ce a studiat şi a servit în activul armiei prusieneşti“, este primit căpitan în artilerie]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 289, col. III: Porunci către oştire; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 74, p. 1.
14000	358 (498.1) [Poruncă către oştire prin care se hotărăşte ca şeful
artileriei, maiorul Ciocîrlan, să aibă în viitor un salariu de 2000 lei pe lună]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
14001	358 (498.3) [înaltă poruncă de zi privind înaintarea la rangul de
locotenent a praporcicului Gh. Cernat]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 40, col. II: Din Artilerie.
14002	358 (498.3) [Se anunţă că praporcicul Gh. Cernat a fost înălţat la
gradul de locotenent de artilerie]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 37: Novitale din Năuntru.
14003	358	(498.3)
[înaltă poruncă de zi privind acceptarea demisiei lei-
tenantului de artilerie Gheorghe Cernat din armata moldovenească],— BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 45, col. II: Dejurnia Oştilor Prinţipatulul Moldovei.
14004	358	(498.3)
[înaltă poruncă de zi prin care se hotărăşte ca, in urma
plecării maiorului Liubobratici in străinătate, comanda bateriei de artilerie din Moldova să fie preluată de căpitanul Filipescu]. —BULETIN [Mold.J, XXII (1854), adaos la nr. 48, p. 29, col. III: Ştabul General.
14005	358	(498.3)
[înalt ordin de zi prin care colonelul Filipescu este numit
comandir al artileriei, in locul colonelului Liubobratici]. —
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 86—87: Caimacamia Principatului Moldovei.
In acelaşi timp colonelul Filipescu este numit adjutant domnesc. — Text român şi francez.
14006	358 (498.3)
[înaltă poruncă de zi prin care Tobias Ghergheli, sub-leilenant din armata Prusiei, este numit leitenant în artileria moldovenească],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 89: Novitale din năuntru.
Moldovean de origine, Ghergheli şi-a făcut studiile In şcoala de cădeţi şi a urmat apoi şcoala de artilerie şi de inginerie din Prusia — Text român şi francez.
14007	358 (498.3)
[Se anunţă că bateria de campanie, donată în 1849 de sultan şi retrasă în 1854 in Rusia, a fost restituită Mol-dovei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 206: Novitale din năuntru.
14008	359	(498.3)
[Se anunţă că Rusia a restituit Moldovei „şalupa cano-nieră, ce era staţionată la Galaţi11].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 222: Novitale din năuntru.
14009	359	(498.3)
[înfiinţarea unei flotile poliţieneşti a Dunării].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 137: Ordine de zi prin întreaga oaste, p. 153: Caimacamia Principatului Moldovei.
14010	359	(498.3)
[Colonelul Nicolae Steriade este numit comandantul flotilei pe linia Dunării],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 163: Novitale din năuntru.
744
www.dacoromanica.ro
36 ASISTENŢĂ. ASOCIAŢII. ASIGURĂRI
361	Asistenţă	generală	şi	ocazională
362	Instituţii	şi	opere	de	asistenţă
363/367 Asociaţii	cu	caracter	social
368	Asigurări
361 ASISTENŢĂ GENERALĂ (Binefacere, caritate)
14011	361./l
[Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti face
cunoscut că „spiţerii din capitală priimesc cu mulţumire de a da doctorii pe scama săracilor din capitală cu un scă-zămînt de 50% după tarifa Vienii“]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 130.
14012	361./I
[„Societatea făcătoare de bine din Capitală1' face cunoscut locul unde se pot înscrie medicii ce doresc să dea consultaţii gratuite populaţiei sărace]. — VEST. R., XX 1855), p. 170: Publicaţie.
14013	Stoogo, A.	361.1
[Scrisoare către Comitetul de binefacere din Bucureşti,
prin care anunţă că trimite medicamente în valoare de 1000 lei pentru săraci]. — VEST. R., XXI (1856), p. 80, col. II.
Sc obligase la această donaţie In 1855. Acum pe lingă medicamente adaugă Încă 1000 Ici numerar.
14014	361.72
[Zenobie Pop de Boemstetten, consilier imperial şi director al băncii naţionale, a donat 500 florini pentru sărăcimea Sibiului],— G. TRANS., XVIII (1855), p. 65: Transsilvania.
14015	361.72
[Ajutorarea săracilor din Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 192: Ţara Românească.
Materialul provenit de la desfacerea grajdurilor trupelor de ocupaţie a fost Împărţit locuitorilor săraci ai oraşului Bucureşti.
14016	361.72
[Se anunţă că la 19 noiembrie va avea loc un bal la Braşov, în folosul sărăcimii locale şi al Reuniunii Femeilor Române], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 341: Transsilvania.
14017	361.72
[Cu ocazia sărbătorilor Crăciunului şi Anului Nou se anunţă că se va deschide o listă de subscripţie, sub patronajul Doamnei, pentru ajutorarea săracilor din Bucureşti], — VEST. R., XVI (1851), p. 381; ZIMBRUL, II
(1852), p. 199.
Cea mal mică sumă ce sc admite este un galben.
14018	361.72
Lista banilor adunaţi. — VEST. R., XVI (1851), p. 385, XVII (1852), p. 1, 8, 9, 13, 17, 21: Bucureşti.
liste vorba de lista de subscripţie ce s-a deschis sub patronajul Doamnei, pentru ajutorarea săruciiur cu ocazia sărbătorilor Crăciunului; la p. 21 se publică Întreaga iistă, cu 134 galbeni şi 11 sfautlhl.
14019	361.72 llnformaţii despre colecla iniţiată de Doamna Elisa-
bela Ştirbei, de Anul Nou 1852, pentru săracii Bucureştilor].—G. TRANS., XV (1852), p. 19.
14020	361.72 [La 12 ianuarie se va da „un bal picnic11 în folosul
săracilor în sala logofătului Ioan Slătineanu], — VEST. R., XVII (1852), supl. la No. 2, p. 1.
Va lua parte şi domnul, care a contribuit cu 50 galbeni; biletele de intrare sc vor plăti cu clic 7 sfanţi de persoană.
14021	361.72 [Se anunţă că baronul Budberg, comisarul extraordinar in Principate, a aprobat propunerea Departamentului Cultului din Ţara Românească pentru ajutorarea, după tradiţie, a sărăcimii, în zilele de Sf. Nicolae şi Crăciun].— BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 403: Donaufur-stenthumer.
Departamentul deschisese un credit de 70 000 piaştri, pentru ajutorarea a 320 persoane. Budlierg a urcat suina la 80 000.
Din cei 10 000 piaştri In plus, 5000 vor fi Împărţiţi la alţi săraci, iar 5000 vor fi ţinuţi ca rezervă piuă la finele anului, cu acelaşi scop.
14022	Roqucs, Antonio	361.72
LDare de seamă asupra balului dat în folosul sărăcitori.
— LE COURRIER DE B., I (1855), nr. 7, p. 2.
Balul a avut loc la 27 ianuarie In localul Teatrului National.
14023	361.72 [Despre balul dat de „o societate de Dame Israiltene
lehe“ în sala Bossel din Bucureşti, în beneficiul săracilor]. — VEST. R„ XXI (1856), p. 48, col. II—III; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 27, p. 1: Ştiri din Principate.
14024	361.72 [Violonistul Konski trimite prin Consulatul împărăţiei Roşiei suma de 1270 lei „ca o hărăzire pentru sărăcimea" din Iaşi], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 81: Secretariatul de Stat.
14025	Boucltor , Mărie	361.72
Asuprapauperismului. —FOILETONULZ., IV (1855),
p. 105—107.
Consideră că prin Înfiinţarea ospiciilor pentru săraci n-a fost rezolvată problema pauperismului. îndeamnă femeile moldovene să părăsească preocupările mondene pentru a da asistentă săracilor.
14026	361.72
[Postelnicul Nicolae Istrati donează în folosul săracilor 370 lei].—GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 405: Novitale din năuntru.
Postelnicul doreşte, Insă, prin aceasta să fie scutit „de vizitele ce slut datorlu tuturor prietenilor mei, la oeaziea sărbătorilor de fată".
745
www.dacoromanica.ro
362.72
ASISTENTA generala şi ocazionala
361.93
14027	361.72 [Colectă în folosul săracilor], — GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 34: Albina românească.
In urma unei loterii trase In casa prinţesei Calinca Conaclii Vogoride s-au strins 500 galbeni. Coslaclie Negruzzi dedică amfitrioanei o poezie (reprodusă aici după Sleaoa Dunării).
14028	361.72 [Trupa franceză va da cîte o reprezentaţie în folosul
Casei Săracilor si a coloniei franceze din laşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 81: Novi-lale din năunlru.
14029	361.72 [Apel la filantropie]. — GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 21: Novitale din năunlru.
Cu ocazia publicării unei informaţii despre un spectacol teatral Ia Constantinopol pentru ajutorarea săracilor, redacţia Îşi exprimă nădejdea că şi moldovenii vor face acte de filantropie In timpul iernii 1858.
14030	361.72 [Teatrul Naţional din Iaşi a organizat un spectacol
in folosul săracilor].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 38: Novitale din năunlru.
14031	361.72 [Rezultatele subscripţiei organizate de poliţia oraşului
Iaşi in folosul săracilor]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 65—66: Novitale din năunlru.
361.9 ASISTENŢĂ OCAZIONALĂ (Inundaţii, incendii etc.)
14032	361.92 [Informaţii în legătură cu acordarea de către împăratul Austriei a 30 000 florini pentru ajutorarea victimelor inundaţiilor din Transilvania].— G. TRANS., XIV (1851), p. 315, 319, 334, 352, 366.
14033	361.92 [împărţirea „cu mare ţeremoniă", la Cluj, a ajutoarelor acordate de împărat victimelor inundaţiilor].— G. TRANS., XIV (1851), p. 370.
14034	361.92 Dintre Someşe. — G. TRANS., XIV (1851), p. 400.
In această corespondentă se arată că locuitorii din partea locului, lovit! de inundaţie, beneficiaseră de o parte din suma dăruită de împărat păgubiţilor.
14035	361.92 [Stringerea în districtul Clujului a 1171 florini din
laxele luate pentru acordarea permiselor de port-armă, sumă destinată victimelor inundaţiilor]. — G. TRANS., XV (1852), p. 60.
14036	361.92 [Comunicat al căpitanului cetăţii Braşov asupra rezultatelor financiare ale concertului de binefacere dat la 18 aprilie de Charlota Plajer].— G. TRANS., XV (1852), p. 117.
Concertul fusese dat In „folosul Fondului lui Radelzky şi al locuiturilor din Sighişoara ce fură dăunaţi prin esunda're".
14037	361.92 [Liste de subscripţie pentru ajutorarea sinistraţilor
din Franţa]. —LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 55, p. 1, 57, p. 1, 59, p. 1, 66, p. 1.
Listele erau deschise la consul^ele franceze din Bucureşti şi Iaşi.
746
14038	361.92 [Se anunţă că la consulatul din Iaşi „s-a deschis o
subscriere în folosul acelor ce s-au nenorocit prin revărsările apelor, care au cercat mai multe departamente a Franţei, pe la începutul lunii lui iunie11]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 178: Novitale din năunlru.
14039	361.92 [Populaţia Moldovei subscrie în folosul sinistraţilor
din Franţa], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 222: Novitale din năunlru.
Ţinutul Bacău a trimis 89 galbeni şi 9 lei. Mulţumirile consulul Victor Place.
14040	361.92 [Consulatul Franţei aduce mulţumiri pentru cei 89
galbeni trimişi de obştea administraţiei din Bacău, în folosul sinistraţilor din Franţa]. — BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 229: Secretariatul de Stată.
14041	361.92 [Trupa Teatrului Naţional din Iaşi va da o mare reprezentaţie extraordinară în folosul sinistraţilor din Franţa]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 225: Novitale din năunlru.
14042	361.92 [Teatrul Naţional din Iaşi anunţă pentru ziua de 22
iulie 1856 o reprezentaţie în „benefisul inundaţiilor din Franţa11]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157, p. 4.
Spectacolul va cuprinde lucrări dramatice şi bucăţi muzicale.
14043	Place, Victor	361.92
[Scrisoare de mulţumire adresată actorilor Teatrului
Naţional din Iaşi pentru participarea la speclacolul dat „în’folosul nenorocitelor jertfe de înecări din Franţa11].— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 159, p. 1.
Text român şi francez.
14044	361.92 [Lista persoanelor din Moldova care au subscris pentru ajutorarea sinistraţilor din Franţa].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 299: Novitale din năunlru.
Lista cuprinde supuşi francezi şi cetăţeni moldoveni. Suma adunată e de 9500 franci. Reproducere după Moniteur Universel din 17 septembrie 1856. — Text român şi francez.
14045	Walewski, A.	361.92
[Scrisoare adresată lui Victor Place, consulul francez
la Iaşi, prin care ministrul de externe al Franţei exprimă mulţumiri acelora care au oferit ajutoare sinistraţilor după urma inundaţiilor din Franţa]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 323: Novitale din năunlru.
Text român şi francez.
14046	361.92 [Colectă pentru ajutorarea sinistraţilor de pe urma
revărsării Bahluiului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 375—376: Novitale din năunlru.
Colecta a fost iniţiată de Catinca Balş, solia caimacamului, şi a produs 523 galbeni. — Text român şi francez.
14047	361.93 [Listă a subscriitorilor la fondul Reuniunii femeilor
române din Braşov destinat orfanilor celor căzuţi în 1848 — 1849].— G. TRANS., XIV (1851), p. 124, 148.
14048	361.93 [Se anunţă că împăratul Austriei dăduse un act de
graţie privitor la ajutorarea văduvelor şi a orfanilor români din anii 1848—1849]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 327: Transsilvania.
www.dacoromanica.ro
361.93
ASISTENŢA OCAZIONALA
361.96
14049	361.93 [Comentariu la decretul imperial din 8 iulie, prin care
se acordau pensii şi ajutoare invalizilor si văduvelor din luptele de la 1848—1849], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 229—230: Monarhia Austriacă. Sibiiu 23 Iulie.
In comentariu redacţia subliniază că In această situaţie sc află şi mulţi romani din Ardea).
14050	361.93 [Departamentul din Năuntru repartizează ajutoarele
băneşti strinse pentru ajutorarea locuitorilor din ţinuturile de jos ale Moldovei], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 146—147.
Ajutoarele se acordau satelor „prin care urmează trecerea şî cvartiruirea oştirilor Împărăteşti".
14051	361.93 [Departamentul din Năuntru publică o dare de seamă
privind sumele adunate prin subscripţie în anul 1850 pentru ajutorarea locuitorilor din „ţinuturile de jos"].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 147: Novilale din năuntru.
14052	361.93 [Darea de seamă despre ajutorarea locuitorilor din
sudul Moldovei . — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 188: Novitale din năuntru.
Suma de 54 288 lei, adunată pentru ajutorarea locuitorilor din ţinuturile de jos, a fost Împărţită la 3199 locuitori din ţinuturile Putna, Tecuci, Tutova, Vaslui şi Fălciu, pe unde au trecut trupele de ocupaţie.
14053	361.93 [Departamentul din Năuntru reabilitează pe Marcopulo
din Galaţi, care a refuzat să achite 300 lei „ce i-au hărăzit în favorul locuitorilor din partea de jos a Moldovei"].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 191: Novitale din năuntru.
Anularea unei publicaţii defăimătoare a autorităţilor din Galaţi.
14054	361.93 [Caimacamul Moldovei trimite 500 galbeni „Lordului
Maire al Londrei", în folosul victimelor răscoalei din India].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 289: Novitale din năuntru.
S-a deschis o subscripţie In acelaşi scop.
14055	361.93 [Apelul „Gazetei" publicat în legătură cu anunţul
Consulatului Britanic, care a deschis o subscriere în folosul victimelor răscoalei din India], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 310: Novitale din năuntru.
14056	361.93 [Lista donatorilor moldoveni în folosul „nenorociţilor
din răscoala Indiei"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 389, 394: Novitale din năuntru.
14057	361.93 [Consulatul Marei Britanii mulţumeşte pentru ajutorul trimis victimelor răscoalei din India]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 54: Novitale din năuntru.
Consulul Gardner adresează o scrisoare lut G. Asachi, amintind de cei 802 galbeni subscrişi de ieşeni.
14058	361.95 [Moldovenii vin în ajutorul populaţiei înfometate din
Wiirtemberg].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 225: Novitale din năuntru.
Pastorul Holzscbuher a strlns Ia Iaşi 217 galbeni; printre donatori figurează domnitorul, consulul Rusiei, A. Cibac ş.a. In Ziarul Mercuriul Svabiei, din 24 mai 1853, nr. 120, a apărut o scrisoare de mulţumire.
14059	361.95 [Sfatul Administrativ al Moldovei, ţinînd scamă de
nevoile locuitorilor do la sate, a hotăril ca aceştia să fie ajutaţi cu 3/4 din sumele adunate în cutiile săteşti],— BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 93; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 93: Novitale din năuntru.
Măsura e luată din cauza greutăţilor ce au apărut asupra tării In ultimi doi ani: transporturi pentru oştire, epizootie ş.a.
14060	Un călătorift	361.95
[Corespondenţă în care se înfăţişează greaua situaţie
economică a locuitorilor din cercul Şercaiei]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 71: Transilvania.
Se arată că avlnd timp de trei ani recolta compromisă locuitorii ajunseseră lntr-o situaţie foarte grea. Se descriu măsurile luate de autorităţi şi Îndeosebi de către pretorul Ioan Puşcariu, pentru a veni In ajutorul celor năpăstuiţi.
14061	361.96 [Publicaţie pentru deschiderea unei subscripţii în
folosul satului Valea Sacă [Szârazpatak], unde fusese un uriaş incendiu].— G. TRANS., XIV (1851), p. 141.
14062	361.96 [Comunicat despre groaznicul incendiu din satul
Bendorf, scaunul Nochrihului], — G. TRANS., XV (1852), p. 285.
Se arată că arseseră 136 case şi că fusese două victime omeneşti; se face apel la mila locuitorilor spre a ajuta pe cei năpăstuiţi de foc.
14063	’	361.96
[Spectacol teatral pentru ajutorarea „arşilor" din
Braşov]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 306: înştiinţiare teatrală.
„Diletanţii români" vor da la Braşov „Peatra din casă" de Alecsandri şi „Stefulu nărodti" de Moliâre.
14064	361.96 [Magistratul Braşovului aduce mulţumiri „Societăţii
diletanţilor români" pentru predarea venitului curat al reprezentaţiei teatrale, pentru ajutorarea sinistraţilor din suburbia Braşovul Vechi].— G. TRANS., XVI (1853), p. 323: Partea Oficiosa.
14065	361.96 [Se anunţă că venitul balului dat la Braşov cu oacazia
sărbătoririi zilei onomastice a împărătesei va fi destinat celor năpăstuiţi de foc din Codlea].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 346: Braşovfl, 15 Noembre n.
14066	361.96 [Despre un cumplit incendiu din comuna Bozod,
cercul Makfalva]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 345: Partea oficiosa.
Guvernămlntul Transilvaniei face cunoscut că a autorizat o colectă In folosul sinistraţilor. Sc observă că arseseră 47 case şi 43 clădiri economice şi	că pagubele se ridicau la vreo	32	000 florini.
14067	361.96 [Se anunţă că împăratul Austriei a acordat 3000 florini
„pentru cei arşi din oraşul Bistriţa"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 131: Întîmplări de zi.
14068	361.96 [Despre darul de 1000 florini făcut de comunitatea din
Braşov locuitorilor din Bistriţa năpăstuiţi de incendiu]. — G. TRANS., XX (1857), p. 185: Partea oficiosă.
14069	361.96 [Se anunţă că un grup de cărturari ardeleni hotărîseră
să publice o carte in folosul celor păgubiţi de foc în oraşul Bistriţa]. —TELEGRAFUL	R.,	V	(1857),	p.	159: In-
lîmplări de zi.
Cartea urma să sc ocupe de scene din viaţa poporală a Ardealului şi din istoria Bistriţei. Iată numele acestora: Schuller, Tculscll, Muller, Haltrich, Scliuster şi alţii.
747
www.dacoromanica.ro
361.96
ASISTENTA OCAZIONALA. INSTITUŢII DE ASISTENŢA
362(439.2)
14070	361.96 [Se anunţă că s-a autorizat de către guvern colectarea
de fonduri în înlreg imperiul pentru „cei arşi“ la Bistriţa],
—	TELEGRAFUL R., V (1857), p. 175: Intîmplări de zi.
Ştire redată după Oat-deiihtche Pont.
14071	'	061.96
[Se anunţă că s-au acordat 50 000 florini „fără de
Interes" pe termen de 10 ani, celor arşi de la Bistriţa].— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 182: Transilvania.
14072	361.96 [Magistratul din Sebeş a înaintat prefecturii de Sibiu
125 florini şi 55 creitari colectaţi pentru „cei arşi" la Bistriţa]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 182': Transilvania.
14073	361.96 [„Suma totală, ce s-a adunat în Prefectura Braşovului
pentru arşii din Bistriţa, sue la 3355 f. 44 4/10 cr. şi o rublă în argint"]. —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 266: Intîmplări de zi.
14074	361.96 [In oraşul Făgăraş au ars 35 de case ale unor români
săraci pentru care ziarul cere sprijin bănesc). — TELEGRAFUL R., 111 (1855), p. 170—171: Monarhia Austriacă. Făgăraş 28 Maiu.
14075	361.96 [Ştire despre un foc care a pricinuit mari pagube în
comuna Tohanul Vechi].— G. TRANS., XX (1857), p. 394: Partea Neoficiosă.
Se indică pagubele; 45 şuri, 25 case, 30 vite şi porci etc. şi se arată că se subscriseseră sume de ajutorare a celor năpăstuiţi, numai negustorii români din Braşov dlnd 150 florini.
14076	361.96 [Comunicat al prefectului de Braşov asupra colectei
întreprinse în favoarea sinistraţilor din satul Tohani]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 251: Buletinulu Oficialu.
Se dau lista subscriitorilor şi sumele colectate de la fiecare.
14077	361.96 [Lista persoanelor cu sumele subscrise pentru ajutorarea locuitorilor din satul Slobozia, cărora le-au ars casele în urma incendiului întîmplat la 31 martie 1854].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 157.
14078	361.96 [Domnul aprobă ca sfatul Administrativ Extraordinar
să ajute populaţia sinistrată din Focşani, rămasă fără adăpost, în urma incendiului din 1854, care a distrus trei părţi din acel oraş]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 89.
14079	361.96 [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se aprobă „a se deschide o subscripţie “ pentru sinistraţii din Focşani, în urma incendiului din 1854],— BULETIN [Ţ. R.], 1855 p. 197; VEST. R., XX (1855), p. 198: Ştiri din lăuntru.
Domnul Ştirbei s-a înscris cu 6000 lei; se stabileşte şi suma cu care se Înscriu mănăstirile de diferite clase.
14080	361.96 [Departamentul din Năuntru invită publicul să vină
în ajutorul sinistraţilor din Focşani, în urma incendiului întîmplat în anul 1854]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 204.
14081	361.96 Listă de banii ce s-au adunat din subt-scripţiea întocmită pentru incendiaţii din Focşani. — BULETIN [Ţ. R.] 1856, p. 114.
Totalul sumei este de 150 691 lei.
14082	361.96 [Sfatul Administrativ Extraordinar deschide o subscripţie în folosul sinistraţilor de pe urma incendiului din Bîrlad]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143: Novitale din năuntru.
14083	361.96 [Ştire despre două incendii din „foburgul" Păcurari
(Iaşi)|. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 142: Novitale din năuntru.
Incendiile au fost stinse cu ajutorul trupelor moldovene şi ruseşti. Guvernul a numit o comisie pentru cercetarea cauzelor.
14084	361.96 [Spectacol teatral dat în folosul sinistraţilor de pe
urma incendiului din cartierul Păcurari, Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143: Novitale din năuntru.
S-au reprezentat; „Poetul romantic" şl „Nunta ţărănească".
14085	361.96 Teatrul Naţional. — ZIMBRUL, I (1851), nr. 82,
p. 326: Foiletonul Zimbrului.
Dare de seamă despre spectacolul dat de mai mul ţi membri ai societăţii înalte din Iaşi, In colaborare cu artiştii teatrului, pentru a S3 strlnge bani In folosul celor loviţi de ultimele incendii cc avuseseră loc la Iaşi.
14086	361.96 [Listă de subscripţie pentru ajutorarea sinistraţilor
rămaşi fără case în urma focului din Păcurari, Iaşi].— ZIMBRUL, II (1851), p. 105: Moldaviea.
14087	361.96 [„Direcţia Teatrului Italian va da în 18 martie o
mare reprezentaţie estraordinară în benefisul incendiaţilor din Bacău"].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 92.
14088	361.96 [Comitetul Societăţii Franceze de ajutorinţă din Iaşi
a donat 15 galbeni în folosul „victimilor de incendiu care nu demult a nimicit o parte din tîrgul Tecuciu"].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 249: Secretariatul de Stat.
14089	361.96 [Lista celor care au subscris pentru ajutorarea sinistraţilor din Tecuci de pe urma unui incendiu]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 185: Secretariatul de stat.
14090	361.96 [Iorgu Carageali depune 1185 lei în folosul incendiaţilor din Tecuci].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 254: Starostiea de Putna.
Banii slnt adunat i la reprezentaţia teatrală dată In oraşul Focşani.
362 INSTITUŢII ŞI OPERE DE ASISTENŢĂ
362.1 Spitale, maternităţi etc.
362.2/9 Aşezăminte şi opere de binefacere diferite
14091	[Baraş, I.]	362(4)
Institutele Filantropice moderne în Europa. — ISIS,
I (1856), p. 281—284, 293—296.
Caută să explice lipsa intituţiilor de binefacere la antici. Enu-meră şi Înfăţişează In general; creşele şi spitalele de copii, azilurile de nebuni, insistlnd mai ales asupra acestora din urmă.
14092	362. (439.2) [împăratul Austriei donează 2500 guldeni pentru
instituţii de binefacere din Ardeal]. — BUKURESTER
748
www.dacoromanica.ro
362(439.2)
ASISTENŢA : SPITALE, MATERNITĂŢI ETC.
362.11(439,2)
DT. Z., X (1854), p. 178—179: Oesterreichische Monar-chie.
Suma s-a Împărţit Intre: spitalul „Elisabeta Franzen" din Cluj, orfelinatul evanghelic din Sihiu şi Reuniunea femeilor romane din Braşov.
14093	.	362 (439.2)
[Despre diferitele acţiuni de binefacere întreprinse
la Braşov cu prilejul naşterii arhiducelui Rudolf], — G. TRANS., XXI (1858), p. 222: Transilvania.
Magistratul oraşului a hotărlt crearea unei case de lucru şi a unui institut de prunci „scliilaviţi**. Se Împărţiseră bani şi alimente Ia săraci. — S-au instituit 3 burse liceale pe 10 ani pentru copiii săraci.
14094	362 (498.1) Apel la Binefacere publică cu scop de a forma un fond
anual destinat a ajutaşi uşura pe cei scăpătaţi. — VEST. R., XIX (1854), p. 342; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361: Novitale din năuntru.
Apelul este făcut de Societatea de binefaceri ce s-a format In Bucureşti, sub patronajul doamnei Elisabeta Ştirbei. Apelul se repetă In Vestitorul Românesc la p. 362.
14095	362	(498.1)
[înfiinţarea „Societăţii române pentru binefacere obştească11 din Bucureşti].—VEST. R., XIX (1854), p. 358: înştiinţare.
Societatea va acorda ajutoare, realizate din subscripţii publice, de alimente, Îmbrăcăminte şi asistenţă medicală gratuită.
14096	362	(498.1)
[Numele	subscriilorilor	şi	sumele	donate la	apelul
făcut de „Societatea de binefacere11]. — VEST. R., XIX
(1854)	, p. 362, 394, 401.
14097	362	(498.1)
[Liste cu	numele	şi	sumele	de	bani	subscrise	pentru
„Societatea de binefacere11]. — VEST. R., XX 1855), p. 2, 9, 13, 53—54, 69.
- 14098 Hurezeanu, arhimandritul Ioachim 362 (498.1) [Scrisoare adresată Doamnei Elisabeta Ştirbei, fondatoarea „societăţii caritabile", despre donaţia de 100 galbeni oferită de mănăstirea Hurez]. — VEST. R., XX
(1855)	, p. 59—60.
Ioachim Hurezeanu era egumenul mănăstirii.
14099	362 (498.1) [Situaţia încasărilor şi cheltuielilor pe anul 1855 a
„Societăţii de binefacere" din Bucureşti]. — VEST. R., XX (1855), p. 394.
14100	362 (498.1) Apel la bine facere publică cu scop d’a ajuta şi d’a
uşura pe cei foarte scăpătaţi. — VEST. R., XXI (1856), p. 114.
Este un apel al Societăţii de binefacere de sub preşedinţia doamnei Elisabeta ştirbei, cu prilejul Încheierii socotelilor anuale; se arată că daniile se pot trimite la oricare din membrii comitetului.
14101	362 (498.1) Comitetul de bine-facere.—VEST. R., XXI (1856),
p. 260.
Comitetul Societăţii de binefacere roagă pe „damele caritabile** de a pregăti şi a trimite orice lucru dorescja loteria ce se va trage In iarnă In folosul săracilor.
14102	362 (498.1) [Comitetul de binefacere, care este protejat şi de caimacamul ţării, face apel la iubitorii de bine de a veni în ajutorul săracilor], — VEST. R., XXI (1856), p. 264.
14103	362 (498.1) Comitelui de bine-facere.— VEST. R., XXI (1856),
p. 351.
Comitetul de sub patronajul doamnei Elisabeta Ştirbei face apel ca, şi In acest an, cei cu stare să vină In ajutorul săracilor.
14104	362 (498.1) [Comitetul de binefacere de sub patronajul doamnei
Elisabeta Ştirbei publică situaţia banilor adunaţi, cheltuiţi şi rămaşi în rezervă], — ANUNŢ. R., 1V’ (1857), nr. 34, p. 4.
14105	Vîrnav,	Constantin	362 (498.3)
[Cuvîntare	la	inaugurarea Institutului Filantropic
din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), supl. la nr. 5, p. 17—18.
14106	362 (498.3) [Hatmanul Anastasie Başotă donează 12 500 lei institutului filantropic din Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 29, 41: Novitale din năuntru; VEST. R., XVIII (1853), p. 41: Moldavia, Iaşi.
14107	362 (498.3) [Ştire despre înfiinţarea „institutului filantropicu de
lucru pentru seraci" din laşi]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 221: Tier’a romanâsca si Moldavi’a.
14108	362 (498.3) [Despre necesitatea înfiinţării unei societăţi feminine
de binefacere la Iaşi, după modelul celei din Bucureşti].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 151: Novitale din năuntru.
362.1 SPITALE, MATERNITĂŢI etc.
(Aşezate pe ţări, provincii şi localităţi)
Vezi şi: 355.721 Spitale militare 61 Medicină
14109	362.11 (439.2) [Episcopul Şaguna a donat 10 florini spitalului ce se
clădeşte la Abrud]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 392: Abrudu.
După Telegrafulil Romanii.
14110	362.11 (439.2) [Magistratul din Braşov mulţumeşte negustorului
Gheorghie Ioan pentru darul de 1000 franci făcut spitalului cetăţenesc din localitate].— G. TRANS., XVI (1853), p. 272: Braşov.
14111	362.11	(439.2)
[Act de mulţumire al guvernatorului Transilvaniei
pentru înfiinţarea de către locuitori a spitalului din Cic-Sereda].— G. TRANS., XIV (1851), p. 417.
14112	362.11	(439.2)
[Bal dat la Haţeg în folosul spitalului din localitate]. —
G. TRANS., XVI (1853), p. 363: Unidâr’a.
Spitalul din Haţeg are 40 de paturi.
14113	362.11	(439.2)
[Inaugurarea spitalului nou din Sf. Gheorghe de către
episcopul Ludovic Haynald], — G. TRANS., XVI (1853), p. 163.
14114	362.11	(439.2)
[Donaţia de 300	florini făcută	de Vlad	Săcuiu de	Kilyân
pentru spitalul din	St.	Giorz], —	G. TRANS., XIV	(1851),
p. 289.
749
www.dacoromanica.ro
362,11(439.2)
ASISTENTĂ : SPITALE, MATERNITĂŢI ETC.
362,11(498.1)
14115	362.11(439.2) [înfiinţarea unui spital de către sasi la Sibiu ]. — G.
TRANS., XIV (1851), p. 343.
14116	362.11( 439.2) [Cu ocazia vizitei împăratului la Sibiu, se pune piatra
fundamentală a spitalului de acolo]. — G. TRANS., XV (1852), p. 210—211.
14117	362.11 (439.2) [Curtea de apel şi tribunalul urban din Sibiu au donat,
cu ocazia deschiderii lor, suma de 75 fl. penLru spitalul „Francisc Iosif“ din localitate]. — TELEGRAFUL R., II (1854), ]). 366: Monarhia Austriacă.
14118	362 11	(439.2)
[Se anunţă că în cercul Şomleului se strînseseră 3000
florini pentru zidirea unui spital].— TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 225—226: Transilvania.
14119	362.11	(498.1)
[Printr-un ofis domnesc către Departamentul din Nă-
untru al Ţării Româneşti se hotărăşte ca spitalele de prin judeţe să nu mai fie socotite ca „provizorii şi numai venerice", ci permanente şi să fie numite „spitale de judeţ"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 153.
14120	362.11	(498.1)
[In Ţara Românească s-a pus în lucrare în mai multe
puncte „ridicarea de spitale pentru cîte 600 bolnavi"].— G. TRANS., XVI (1853), p. 257: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
14121	362.11	(498.1)
[Doctorul Adolf Venert este rînduit revizor al spitalelor de prin judeţe în locul doctorului Protici, trecut în alt post]. —BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 97.
14122	362.11	(498.1)
[înfiinţarea la Bucureşti a „Fundaţiei ordinului cava-
lerescu a sin tulul Ioan ospitalieră de IerusalimO"].— STEAOA D., I (1855), p. 19: Prusia.
Sarcinile acestei fundaţii slnt: întemeierea unui spital pentru bolnavii de religie evanghelici şi sprijinirea şcolii evanghelice din Bucureşti. Se dau aminunte luate din Gazeta Crucii din Berlin.
14123	362.11	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru
prin care face cunoscut că în viitor spitalele de prin judeţe nu vor mai activa numai în folosul celor bînluiţi de boli venerice, ci şi în folosul fiecărui bolnav sărac şi nu se vor mai numi spitale venerice, ci spitale de judeţe]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 273; VEST. R., XXI (1856), p. 257.
14124	362.11 (498.1)
[Mişcarea spitalelor districtuale pentru bolnavi, de la 1 ianuarie pînă la 1 iulie 1858]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 296: Comitetul Sanitar.
14125	Micescu,	Dimit.	362.11 (498.1)
O recunoştinţă. — NAŢIONALULtT, I (1858), p. 345.
Arată importanţa spitalelor Înfiinţate de guvern In capitalele districtelor şi cere ca şi particularii să ajute aceste spitale. Ca să dovedească serviciile aduse de aceste spitale, arată cum a fost vindecat un Învăţător din satul Ciumeşti, districtul Muşcel, la spitalul districtual Argeş.
14126	362.11 (498.1)
[Ofisul	domnesc	către	Departamentul	din Năuntru
prin care	Matei Ioan este	numit	felcer	la	spitalul jude-
ţului Argeş]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 105.
14127	362.11 (498.1) [Petrache Dănciulescu este orînduil în postul de felcer
la spitalul judeţului Ilfov], — BULETIN [T.R.], 1855, p. 189.
14128	362.11 (498.1) [Maghistrul de chirurgie Ghcorghe Medghi este numit
chirurg la	spitalul	districtului	Romanaţi,	în locul doctorului F.	Fabini],	—	BULETIN	[Ţ.R.],	1858, p. 309.
14129	362.11 (498.1) [Eforia spitalelor anunţă că se vor da în arendă prin
licitaţie mai multe moşii spitaliceşti şi mănăstireştii.— BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 3—4.
Slnt trecute moşiile spitalelor.- Sf. Pantelimon, Colţei, Filantropiei, ale schiturilor Găiseni, Tlrşorul, Sărbănestii, Titireciu, Lespezile şi Sinaia.
14130	362.11 (498.1) [Eforia spitalelor anunţă că se vor da prin licitaţie
în arendă mai multe moşii]. — VEST. R., XVI (1851),
p. 28.
Moşiile slnt ale spitalelor Colţei, Sf. Pantelimon, Filantropic şi ale schiturilor Găiscnii, Tlrşorul, Lespezile şi Sinaia.
14131	362.11 (498.1) [Eforia Spitalelor anunţă că se vor da prin licitaţie
în arendă mai multe moşii spitaliceşti si mănăstireşti].— BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 32.
Slnt trecute moşiile spitalelor: Sf. Pantelimon, Colţei, Filantropia şi ale schiturilor: Găisenii, Tlrşorul, Felcdeşoiul, Cozia, Lespezile şi Sinaia.
14132	362.11 (498.1) [Eforia Spitalelor publică o listă de moşii spitaliceşti
care se vor da în arendă prin licitaţie]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 116; VEST. R., XVII (1852), p. 116.
14133	362.11 (498.1)
[Eforia	spitalelor publică lista	moşiilor spitaliceşti ce
se dau în arendă pe cinci ani, începînd de la 23 aprilie 1853]. —BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 403—404; VEST. R., XVII (1852), p. 324: înştiinţări.
Anunţul se repetă In Vestitorul românesc la p. 360.
14134	362.11 (498.1) [Domnitorul inspectează spitalul de alienaţi de la
Mărcuţa şi spitalele Pantelimon şi Dudeşti]. — BUKU-RESTER DT. Z., IX (1853), p. 129: Donaufurslenlhu-mer.
14135	362.11 (498.1) [Eforia spitalelor publică lista moşiilor spitalelor Pantelimon, Colţei, Filantropiei, ale schiturilor Găiseni, Poiana, Tirşor, Cornet şi ale mănăstirii Sinaia, care se dau în arendă de la Sf. Gheorghe 1854]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 302, 318, 322—323, 326.
14136	362.11 (498.1) [Eforia Spitalelor publică lista moşiilor care se dau
în	arendă	prin licitaţie]. — BULETIN	[T.R.], 1854,
p. 76; VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 20, p. 1.
14137	362.11 (498.1) [Anunţuri ale Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti de licitaţii pentru aprovizionarea spitalelor cu	diferite	lucruri]. — BULETIN	[Ţ.R.],	1854, p. 217.
14138	362.11 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei, prin
care clucerul Grigorie Alexandrescu este orînauit director al canţelariei Eforiei Spitalelor, în locul paharnicului Pană Olănescu]. — BULETIN [T.R.], 1854, p. 366; VEST. R., XIX (1854), p. 374.
750
www.dacoromanica.ro
362.11(498.1)
ASISTENŢA : SPITALE, MATERNITĂŢI ETC.
362.11(498.1)
14139	362.11 (498.1) [Eforia spitalelor publică o listă de moşii ale spitalelor Colţea, Filantropia şi ale mănăstirii Sinaia, care se vor da în arendă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 60, p. 3.
14140	362.11 (498.1) [Corespondenţă elogioasă în „Kolozsvâri Kozlony“în
privinţa organizării şi bunei funcţionări a celor patru spitale din Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), nr. 29, p. 115 [greşit: 111]: Ţâra Românească.
14141	362.11	(498.1)
[Epitropia spitalului Brîncovenesc şi a bisericii Domniţa Bălaşa publică lista moşiilor spitalului şi ale bisericii, care se dau în arendă], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 70, p. 4.
14142	362.11	(498.1)
[Prinţul	G.	B.	Brîncoveanu	anunţă	licitaţia	pentru
arendarea unor moşii aparţinînd aşezămintelor Brinco-veneşti]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 36: Ctitorul aşezămintelor Brîncoveneşti.
Se dă lista moşiilor.
14143	362.11	(498.1)
[Oraşul Călăraşi devine oraş liber şi sediul ocîrmuirii
Ialomiţa, prin vînzarea unor bunuri de 250 000 piaştri, plătiţi Eforiei spitalului Colţea, proprietara oraşului].— BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 69: Donaufiirs-tenthiimer.
14144	362.11 (498.1)
[Eforia	spitalelor	recomandă	în	locul	lui Gheorghe
Singros, doctor secund al spitalului Colţei, demisionat, pe dr. Ştefan	Capşa].	— BULETIN	[Ţ.R.], 1853,	p. 74.
14145	362.11 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei
prin care doctorul Adolf Grunau este înaintat în postul vacant de doctor primar la spitalul Colţea]. — VEST. R., XIX (1854), p. 381.
Doctorul Rişard Cobitzen este numit doctor secundar Ia CoRea In locul lui Adolf Grunau.
14146	362.11 (498.1)
[Ştire despre redeschiderea Şcolii de chirurgie la spitalul „Filantropia"].	—BUKURESTER	DT. Z., IX
(1853), p. 45: Donaufiirstenthumer.
Se Indici şl condiţiile de admitere.
14147	362.11	(498.1)
[Eforia spitalelor face cunoscut că arhidiaconul Iov,
fostul egumen al m-rii Văcăreşti, a lăsat prin testament „la spitalul iubirei de oameni" 10 000 lei].—VEST. R., XXI (1856), p. 196.
14148	362.11	(498.1)
[Epitropia spitalului Panlelimon publică o listă de
moşii ale spitalului şi ale schiturilor metoaşe, care se vor da în arendă de la 23 aprilie 1858]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, supl. la nr. 69, p. 3—4; ANUNŢ. R., IV
(1857)	, nr. 59, p. 3—4.
14149	362.11	(498.1)
[Epitropia spitalului Pantelimon anunţă arendarea
a trei moşii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 107.
362.11 (498.1)
14150	Naniescu Găiseanu, Protosinghelul Iosif
Cuvînt ce s-a zis cu ocazia punerii temeliilor noului spital Pantelimon la 30 Iunie 1858... — ANUNŢ. R., V
(1858)	, nr. 53, p. 1.
Se dau ctteva date despre acest spital.
20 — Bibliografia analitică — c. 959
14151	362.11 (498.1) [„Prinţul Carol de Prusia a întărit statutele pe care
le-a făcut consulul general al Prusiei în Bucureşti, în privinţa fundaţiei ordului Ioaniţilor"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 323: Întîmplărî de zi.
Fundaţia va avea de scop sprijinirea şcolii luterane din Bucureşti şi înfiinţarea unui „spital evanghelic" tot acolo.
14152	362.11 (498.1) [M. Verthaimer anunţă că „spitalul israeliţilor pămîn-
teni ce este în mahl. Crucea de piatră Nr. 34“ se va deschide la 6 ianuarie 1856]. —VEST. R., XII (1857), p. 8: înştiinţări.
Săracii vor primi medic: mente gratuite.
14153	362.11 (498.1) [Doctorul M. Verthaimer aduce mulţumiri artiştilor
români, în frunte cu M. Millo, şi tuturor românilor care au sprijinit reprezentaţia dată la Teatrul Naţional în folosul spitalului izraeliţilor din Bucureşti]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 1, p. 3.
Venitul net al acestei reprezentaţii a fost de 5298 lei, plus 20 galbeni dăruiţi de caimacam.
14154
[Doctorul de hirurgie Gheorghie Setler Viliampson este numit în postul vacant de doctor al spitalului arestaţilor din temniţa Capitalei]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 125.
14155	362.11 (498.1) [Frederih Fabini este numit în postul de doctor de la
spitalul temniţelor din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 173.
14156	362.11 (498.1) [Dimitrie Ziţeu este orînduit doctor la spitalul temniţei
din Capitală, în locul lui Fabini, demisionat]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 221.
14157	362.11 (498.1) [Nicolae Avramovici este numit în postul de felcer
la spitalul temniţei din Capitală]. — BULETIN [Ţ.R.] 1855, p. 237.
14158	362.11 (498.1) [Hainrih Lenţ este orînduit la spitalul din Brăila în
calitate de felcer, în locul chirurgului Anton Pirini, demisionat],— BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 365.
14159	362.11 (498.1) [Rezoluţia domnească prin care se aprobă de „a fi
concentrată întru una şi aceeaş mină direcţia spitalului din Craiova"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 37.
14160	362.11 (498.1) [Ştire cu privire la spitalul din Piteşti]. — VEST. R.,
XX (1855), p. 277: Ştiri din lăuntru.
In cadrul reportajului despre călătoria domnitorului Ştirbei la măn. Bistriţa, se anunţă că episcopul Argeşului, care 11 Însoţea, a donat fonduri pentru Înfiinţarea a 10 paturi noi şi Îngrijirea coti-diană a Încă cinci bolnavi.
14161	362.11 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se aduc mulţumiri publice episcopului de Argeş pentru dania sa făcută spitalului din PiteştiJ. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 285, 322.
Donatorul a plătit cheltuielile trebuincioase pentru Înfiinţarea a 15 paturi cu toate ale lor obiecte şi Întreţinerea a 5 bolnavi.
14162	362.11 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că negustorul Ioniţă Nicolau din Ploieşti a lăsat la moartea sa, între alte legate, suma de lei două mii, în folosul spitalului Boldescu din acest oraş]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 305—306; VEST. R., XVII (1852), p. 277.
751
www.dacoromanica.ro
362.11(498.1)
ASISTENŢA : SPITALE, MATERNITĂŢI ETC.
362.11(498.3)
14163	362.11 (498.1) [Vasile Fontuleac este orînduit în postul vacant de
felcer la spitalul central din Ploieşti].—BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 130.
14164	362.11 (498.1) [Ministerul Credinţei aduce mulţumiri consilierului de
stat al împăratului Rusiei Nicolae Mavru pentru dania sa de 100 galbeni anual dată spitalului Boldescu din Ploieşti]. —BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 377: Ministerul Credinţei; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 94, p. 1.
Cei 100 de galbeni se vor da din venitul proprietăţii sale din Călineşti, districtul Prahova.
14165	362.11 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că Constantin Psaltul a oferit gratis o casă în oraşul Rîmnicul, din judeţul Slam-Rîmnicul, ca să se înfiinţeze un spital pentru săraci]. —BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 265.
14166	362.11 (498.3) [Memoriu al Epitropiei spitalelor privitor la situaţia
instituţiilor spitaliceşti din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 170—171: Epitropia Sf. Spiridon.
Despre numărul paturilor din spital, Îmbunătăţiri aduse la clădirile spitalelor, valoarea donaţiilor făcute, mişcarea bolnavilor pe anul 1850.
14167	362.11 (498.3) [Informaţie despre spitalele din Moldova].— GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 171: Novitale din năuntru.
In Moldova funcţionează şase spitale, In afară de acele din Iaşi, la: Roman, Botoşani, Blrlad, Focşani, Galaţi etc. cu 180 paturi.
14168	'	362.11 (498.3)
[Despre activitatea administraţiei centrale a spitalelor], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 2: Novitale din năuntru.
Lucrările de construcţie făcute la spitalul Sf. Spiridon din Iaşi şi mişcarea bolnavilor aici pe anul 1851. Situaţia financiară a spitalelor moldovene.
14169	362.11 (498.3) Ospitalurile civile a Moldovei. — GAZ. DE MOLD.,
XXVII	(1855), supl. la nr. 34, p. 139—141.
Despre activitatea spitalelor din Iaşi şi din celelalte oraşe ale Moldovei, mişcarea bolnavilor, numărul operaţiilor efectuate In cursul anului 1854.
14170	Steege, Ludovic	362.11 (498.3)
[Scrisoare adresată redacţiei prin care precizează că
nu el este autorul dării de seamă despre activitatea spitalelor epitropiei Sf. Spiridon, publicată în supl. la nr. 34 al „Gazetei" din 2 mai 1855]. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 143: Albina românească.
Darea de seamă publicată In supl. Gazetei era urmată de raportul dr. Steege cu privire la ospiciul de la mănăstirea Neamţ, Incit s-a creat o confuzie.
14171	362.11 (498.3) Notiţie statistică a ospitalelor. — GAZ. DE MOLD.,
XXVIII	(1856), p. 82.
Mişcarea bolnavilor şi numărul operaţiilor efectuate In cursul anului 1855 In spitalul din Iaşi şi In cele din provincie. Cuprinde şl situaţia azilului de la Galata. — Text român şl francez.
14172	362 11 (498.3) [Ştire despre spitalul din Botoşani]. — GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 171—172: Novitale din năuntru.
E zidit de curlnd, prin subscripţia făcută de Epitropie. Va avea 80 de paturi.
14173	362.11 (498.3) [înzestrarea spitalului din Botoşani „cu înfiinţarea
unui feredeu de aburi şi tuşă"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 169: Epitropia Sf. Spiridon.
In acest scop postelnicul Mihalacht Holban se angajează să doneze anual spitalului clte 50 de galbeni.
14174	362.11 (498.3) [Incunoştiinţarea făcută de economul Iftimie Sta-
mati cu privire la începerea zidirii pe cheltuiala sa a spitalului din Folticeni]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 196: Epitropia Sf. Spiridon; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 191: Novitale din năuntru.
14175	362.11	(498.3)
[Ştire că economul Eftimie Stamali zideşte un spital
la Fălticeni cu cheltuiala sa]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 249: Iaşii.
14176	362.11	(498.3)
[Ştire despre clădirea unui spital la Fălticeni de către
părintele econom Eftimie Stamali]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 96.
14177	362.11	(498.3)
[încuviinţarea dată doctorului Georges Williamson
de a înfiinţa la Galaţi un spital pentru marinarii tuturor vaselor „fără osebire de pavilion"].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 327: Novitale din năuntru.
14178	362.11	(498.3)
[Ştire despre înfiinţarea unui spital la Hîrlău].—
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 48, p. 190—191: Novitale din năuntru
Fondatoarea spitalului este Pulheria Gliica n. Balş, care a pus să se zidească o casă pentru spital şi a donat 10500 galbeni pentru Întreţinerea lui.
14179	362.11	(498.3)
Ună actu	de	fundaţie	şi	ceva	măreţu. — FOAIE
PT. MINTE, XX (1857), p. 27—28.
Reproducere după Gazeta de Moldavia. In legătură cu donaţia făcută de Pulcheria Ghica pentru zidirea unui spital In Hlrlău, se spun şi clteva cuvinte despre trecutul Hlrlăului.
14180	362.11	(498.3)
[Ştire despre	donaţia	anonimă	de	1000	galbeni făcută
spitalului din Hîrlău].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 107: Epitropia sf. Spiridon.
14181	362.11	(498.3)
[Ofisul domnesc de mulţumire adresat comisului Dimitrie Castroeanu, cu ocazia donaţiei sale făcute spitalului din Huşi]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 57—58: Novitale din năuntru.
D. Castroeanu a oferit 50 000 lei pentru Înfiinţarea unui spital la Huşi.
14182	362.11 (498.3)
[Ştire despre donaţii făcute spitalului Sf. Spiridon din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 5: Novitale din năuntru.
Donatorii care au oferit „mal multe obiecte folositoare" slnt dr. Cihac, Maria Suţu şi spăt. G. Căliman.
14183	362.11 (498.3)
[Spitalul Central Sf. Spiridon din Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 171—172: Novitale din năuntru.
Descrierea spitalului. Numărul paturilor va fi la sflrşitul verii 1851 de 300. Mişcarea bolnavilor pe anul 1850.
752
www.dacoromanica.ro
362.11(498.3)
ASISTENŢA : SPITALE, MATERNITĂŢI ETC.
362.11(498.3)
14184	362.11 (498.3) [Epitropia casei Sf. Spiridon înştiinţează despre scoaterea la mezat a viei de la Socola şi a lucrărilor aparţi-nînd de ea], — ZIMBRUL, II (1851), p. 176: înştiinţări.
14185	362.11	(498.3)
[Sărbătoarea Sf. Spiridon la Spitalul Central din
Iaşi]. —ZIMBRUL, II (1851), p. 179.
Despre vizita Domnului Ia spital şi mişcarea bolnavilor pe anul 1851.
14186	362.11	(498.3)
[L. Rus, „primarul operator hirurgic" al Spitalului Sf.
Spiridon din Iaşi, donează 43 tomuri de cărţi medicale bibliotecii spitalului]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 235: Novitale din năuntru.
14187	362.11	(498.3)
[Serbarea de la Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi]. —
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 397: Novilale din năuntru.
Membrii guvernului „s-au lncunoştlinţat (leadreptul de la bolnavi despre modul tratării şi îngrijirii lor".
14188	362.11(498.3) Ospitalul Central a sf. Spiridon în Iaşi.— GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 107—109 (nr. 78: Albina Românească.
Despre activitatea spitalului Intre anii 1844 — 1852. Numărul operaţiilor efectuate, pe specialităţi.
14189	362.11 (498.3) [Scoaterea la licitaţie a unor resturi de cherestea,
proprietatea Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi].—ZIMBRUL, II (1852), p. 206: Publicaţii.
14190	362.11 (498.3) [Ştiri despre Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi]. — GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), nr. 97, p. 283: Novitale din năuntru.
Cu prilejul sărbătorii Sf. Spiridon, spitalul este vizitat de domnitor. Despre creşterea numărului paturilor la 264, mişcarea bolnavilor, numărul elevelor interne şi externe din Institutul de moşit care funcţionează pe lingă spital.
14191	362.11 (498.3) [Ofisul Căimăcămiei referitor la donaţia de 2000 de
galbeni făcută spitalelor Sf. Spiridon de către Al. Petrino]. — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 10, p. 4.
14192	362.11 (498.3) [Se confirmă primirea celor 500 galbeni, lăsaţi prin
testamentul agăi N. Negroponte Spitalului Central Sf. Spiridon]. —GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 293: Epitropia Ospitalului Central.
14193	362.11 (498.3)
[Despre	punerea	pietrei	fundamentale	a unui spital
la Iaşi, în mahalaua Tătăraşi, zidit de logofătul Dimitrie Cantacuzino Paşcanu], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 103; ZIMBRUL , I (1851), p. 273: Iaşii.
Se arată că spitalul va avea 100 de paturi, 40 vor fi Intreţi-tnute din fondul de 400 000 lei donat de acelaşi logofăt. Planurile spitalului au fost întocmite de arhitectul Harţi.
14194	362.11 (498.3)
[Actul	prin	care	Pulheria	Cantacuzin,	născută Bel-
diman, a donat spitalului Sf. Treimi din Tătăraşi, fondat de ea, moşia Vindereii, cu partea din Bălăneşti, ţinutul Tutovei], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 83.
14195	362.11 (498.3) [Se anunţă că spitalul Sf. Treimi din Tătăraşi funcţionează sub auspiciile Epitropiei Sf. Spiridon], — GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 153: Epitropia Sf. Spiridon.
14196	362.11 (498.3) [Actul de închinare a spitalului din Tătăraşi de către
fondatorii lui, Dimitrie şi Pulheria Cantacuzino, Eforiei Sf. Spiridon din Iaşi], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 36, p. 64.
Actul prevede ca din neamul fondatorilor să fie totdeauna două persoane care să supravegheze spitalul. Dr. Ludovic Ruso va fi numit inspector al spitalului. La venitul anual al spitalului de 1446 galbeni, adaugă 500 galbeni proveniţi de la moşiile Tău-teştii şi Vindereii.
14197	362.11 (498.3) [Lista persoanelor „ce au hărăzit prin subscripţii o
somă de bani în ajutorul ţinerii Spitalului evreesc“ din Iaşi].— BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 21: Departamentul din năuntru.
14198	362.11 (498.3) [în urma unei inspecţii a viceprezidentului Urusov
la spitalul evreiesc din Iaşi, s-a numit o comisie pentru „a chibzui mijloacele pentru îmbunătăţirea acestui aşe-zămînt"].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 21: Novitale din năuntru.
Membrii comisiei, M. Kogălniceanu şi N. Istrati, au dat spitalului clte 50 de galbeni, strlnglnd de asemenea 980 de galbeni de la donatori evrei.
14199	362.11 (498.3) [Măsurile luate de comunitatea evreilor din Iaşi pentru ajutorarea populaţiei evreieşti sărace]. — STEAOA D., I (1855), p. 89—90: Iassiî 22 Noemvri.
Printre altele se va da Îngrijire medicală la domiciliu şi vor spori paturile la spitalul evreiesc.
14200	362.11 (498.3) [înştiinţarea epitropiei spitalului evreiesc din Iaşi,
care va depinde numai de legala autoritate sanitară],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 343: Comitetul Sănătăţii.
14201	362.11	(498.3)
[Raportul medicului spitalului din castelul din Ocna>
cu privire la activitatea spitalului]. — GAZ. DE MOLD. XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 130: Novitale din năuntru.
14202	362.11	(498.3)
[Ofisul caimacamului cu privire la înfiinţarea spitalului „Costachi Conachi" din Tecuci].— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 307; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 265: Novitale din năuntru.
14203	362.11	(498.3)
[Referatul prin care Consiliul Administrativ îşi exprimă
recunoştinţa faţă de caimacam, pentru hotărîrea sa de a înfiinţa la Tecuci spitalul „C. Conachi"].— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 391: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 329: Novilale din năuntru.
14204	362.11 (498.3) [Se anunţă că Vogoride „fundează în Tecuci un spital"].
— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 371: Principatele dela Dunăre.
După.o corespondenţă din Iaşi trimisă Levantului [Courrier du Levant],
14205	362.11 (498.3) [Postelniceasa Elena Radu donează o casă pentru
un mic spital obştesc la Tirgul Frumos]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851). p. 355: Novitale din năuntru.
753
www.dacoromanica.ro
362.11(498.3)
ASISTENŢA : SPITALE, MATERNITĂŢI ETC.
362.116(498.1)
14206	362.11 (498.3) [Informaţie că la Tîrgul Neamţului se va inaugura
un spital]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 119 (nr. 81): Novitale din năuntru.
14207	362.11 (498.3) [Descrierea spitalului din Tîrgu-Neamţ]. — GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 2: Novitale din năuntru.
Clădirea a fost proiectată şi construită de arhitectul A. Cos-tincscu „In frumos stil bizantin-modern". Se menţionează cei care au contribuit la înfiinţarea spitalului şl doctorii care II deservesc.
14208	Teofan, ieromonah	362.11 (498.3)
Ospitalul monast. Neamţu in poliliea cu acest nume.
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 77—78: Albina Românească.
Despre spitalul fondat de măn. Neamţ şi Secu In 1852. Mişcarea bolnavilor, numărul operaţiilor efectuate In anii 1852, 1853.
14209	362.11 (498.3) [Raport asupra activităţii spitalului din oraşul Neamţ
în anii 1852—1857], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 434.
14210	362.11	(498.3)
Etat relatif aux travaux de l’hopital de la viile de
Ncamtzo du monastâre Neamtzo, depuis le mois d’Octobre 1852, jusqu’â la fin de l’annăo 1857. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 86, p. 348.
14211	362.11	(498.3)
[Ştire despre o donaţie făcută spitalului din Tîrgu
Ocna]. —GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 5: Novitale din năuntru.
Pah. V. Codrlcescu a oferit 10 paturi de fier spitalului „ce are a se funda" In localitate.
14212	362.11	(498.3)
[Ştire din Tirgul Ocna, prin care se anunţă inaugurarea spitalului din acel oraş]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 101: Moldaviea.
A asistat şl Vasilie Codrenescul, epitrop al acestui spital.
14213	Bauman, dr.	362.11 (498.3)
Raportul doctorului din tîrgul Ocnei despre starea
bolnavilor în acel institut de la înfiinţarea castelului pînă la 31 Dechemvrie 1856. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 171, col. II.
Raportul este întocmit de doctorul B. In calitate de medic al penitenciarului. Se dau informaţii despre „starea igienică a arestaţilor bolnavi" şi numărul bolnavilor trataţi In anul 1856.
14214	362.11 (498.3) Act de rînduirea epitropiei şi deschiderea lucrării spitalului din Vasluiu, fondat de D. Post. Dimitrie Drăghici.
—	BULETIN [Mold.], XXV (1857), p . 20.
14215	362.11	(498.3)
[înfiinţarea unui spital cu 40 paturi la Vaslui]. —
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 14: Novitale din năuntru.
Postelnicul Dimitrie Drăghici a donat moşia sa Giurgenii, din ţinutul Roman, pentru Înfiinţarea acestui spital. — Text român şi francez.
14216	362.11	(498.3)
[Postelnicul Dimitrie Drăghici a depus un testament
în folosul spitalului din Vaslui]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 141: Epitropiea Sf. Spiridon.
14217	362.11	(498.3)
[Elena Şubin, proprietara moşiei Tîrgul Vaslui, donează 1000 galbeni spitalului din localitate],— GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 258: Novitale din năuntru.
Donaţia e anunţată de postelnicul D. Drăghici, fondatorul spitalului.
14218	362.11 (498.3)
[Safta Brîncoveanu donează două moşii pentru înfiinţarea unui spital la mănăstirea Văratic].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 282: Novitale din năuntru.
14219	362.11 (498.3)
[Ştire despre donaţia făcută mănăstirii Văratic de
simonahia Safta, văduva prinţului Grigorie Brîncoveanu, născută Mavrocordat, în scopul înfiinţării şi întreţinerii unui spital pentru călugărite], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 307, col. I: Iaşii.
A dăruit moşiile Osica şi Vadulcnii din judeţul Romnnnţi. Re aminteşte cu acest prilej că donatonrea a „urzit" şi spitalul Brln-covcncsc din Bucureşti.
14220	362.113 (498.1)
[Sfatul orăşenesc din Bucureşti, cu ocazia deschiderii
spitalului veneric de la Dudeşti, face cunoscut celor interesaţi că este trebuinţă „a se înfiinţa acolo o marclii-tănie cu obiecte de ale hrănii pentru îndestularea bolnavilor11]. — VEST. R., XVII (1852), p. 289.
14221	•	362.113 (498.1)
Listă de mişcarea spitalurilor venerice din tot Prinţi-
patul pe luna lui Dechemvrie 1852. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 3.
Raport al inspectorului carantinelor Mavros către domnitorul Ţării Româneşti.
14222	362.113 (498.1)
Memoar de mişcarea spitalelor venerice din tot Prin-
ţipatul. —BULETIN [T. R.], 1853, p. 63, 144, 176, 212, 259, 280, 283.
Se publică lista acestor spitale din Ţara Românească şi mişcarea bolnavilor pe lunile: ianuarie, aprilie — august.
14223	362.113 (498.1)
Memoar de mişcarea spitalurilor venerice din tot
Prinţipatul. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 26, 60, 183, 220, 324.
Pe lunile noiembrie, decembrie 1853; martie, aprilie, mai, august 1854.
14224	362.113 (498.1)
[Sfatul orăşenesc din Bucureşti anunţă că se va ţine licitaţie pentru procurarea unei cantităţi de 18 stînjeni de lemne trebuincioase „în lucrarea spitalului veneric din judeţul Ilfov11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 171.
14225	362.116 (498.1)
[Ştire despre inaugurarea spitalului de copii „Franz Iosef11, al comunităţii austriaco-prusiene din Bucureşti].— BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 61: Donaufurs-tenthumer.
14226	362.116 (498.1)
[Eforia Spitalelor face cunoscut că s-a înfiinţat un spital de copii în Bucureşti], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 39, p. 1.
Noul spital se află In casele cele noi ale doctorului Baraş, In mahalaua Crucea de piatră, pe str. Dudeşti.
14227	362.116 (498.1)
[Ofisul caimacamului	către	Ministerul	Credinţei prin
care aprobă	proiectul	pentru înfiinţarea	unui spital de
copii mici în Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.j, 1858, p. 153; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 40, p. 1.
754
www.dacoromanica.ro
362.116 (498.1)
ASISTENTA : SPITALE, MATERNITATI ETC.
362.15 (498.3)
14228	B.[araş), Dr.	362.116 (498.1)
ComunicaţiunI scientifice mici. — ISIS, III (1858),
p. 136.
Ca un comentar la decretul recent al guvernului, pentru Infin-ţarea unui spital de copii In Bucureşti, reproduce din broşura sa Despre unele din institutele filantropice in Europa, apăruţi In 1853, un pasaj In care argumentează necesitatea unui spital de copii In Bucureşti.
14229	362.116 (498.1) [Comentarii pe marginea ofisului domnesc prin care
se hotărăşte înfiinţarea unui spital de copii în Bucureşti].
—	ROMÂNUL, II (1858), p. 157—158: Bucuresci 22 Maiu/3 Iunie.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosclti.
14230	362.116 (498.1) [Eforia Spitalelor publică principalele articole din
legea pentru înfiinţarea unui spital de copii in Bucureşti].
—	BULETIN [T. R.], 1858, p. 250—251: Eforia Spitalelor; ANUNŢ. R, V (1858), nr. 62, p. 3.
Spitalul va primi plnă la 40 copii; o „despărţire osebită" va fi pentru copiii din provincie; directorul spitalului va fi doctorul Baraş.
14231 [Baraş, Dr.]	362.116 (498.1) Deschiderea spitalului de copil în Bucureşti. — ISIS,
III (1858), p. 256.
Descrie organizarea spitalului, fondat de guvern după proiectul elaborat de d-rul Baraş şi pus sub direcţiunea acestuia.
—	Semnează; Redacliunea.
14232 [Baraş, Dr.]	362.116 (498.1) [Discursul rostit de directorul spitalului de copii din
Bucureşti, cu prilejul deschiderii acestui spital], — NAŢIONALULUI, I (1858), p. 312: Prea Înălţate DOmnel
Arată că era necesar un astfel de spital, deoarece mortalitatea copiilor In ţară se ridica „la cifra estraordinară şi efralantă de 60, 70 şi chiar 80 la sută".
14233	362.116 (498.1) Spitalul şi casa de sănătate pentru copii. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 71, p. 283—284.
Se dau amănunte cu privire la activitatea acestei nou Înfiinţate instituţii In care se primeau gratuit copiii oamenilor săraci. Iniţiativa Întemeierii spitalului o avusese doctorul Baraş. Spitalul se găseşte In uliţa Dudeştl nr. 42.
14234	362.116 (498.1) [Despre spitalul de copii de curînd deschis în Bucureşti], — NAŢIONALULUI, I (1858), p. 304: Sciri din intru.
Se arată cum funcţionează acest spital, cum pot fi transportaţi copiii la spital cu trăsura spitalului, In ce condiţii pot fi lăsaţi copii In spital plnă Ia deplina lor Însănătoşire; invitarea unor doctori din afară etc.
14235 [Baraş, Dr.]	362.116 (498.1) Lucrarea spitalului copiiloru în Bucureşti.— JSIS,
III (1858), p. 384: ComunicaţiunI scientifice mici.
Raport asupra activităţii spitalului, pe intervalul 20 aug. — 31 dec. 1858.
14236 Bold, [Z.J	362.13:617.7 (436) O visită în institutul orbilor din Vienna. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 134—135: Foileton.
Reportaj al unui martor ocular.
14237	362.13:617.7 (439.2) [Activitatea institutului pentru vindecarea ochilor din
Braşov în anul 1857]. —G. TRANS., XX (1857), p. 310: Transsilvania.
Se dă numărul pacienţilor şi se Înfăţişează rezultatele tratamentelor.
14238	362.13:617.7 (439.2)
O mare binefacere. — G. TRANS., XXI (1858), p.
272: Transilvania.
Date statistice privind activitatea institutului de vindecare a ochilor din Braşov In perioada mai-septembrie 1858.
14239	362.13:617.7	(498.1)
[Eforia spitalelor din Ţara Românească face cunoscut
că va înfiinţa un spital de 30 paturi pentru tot felul de boli de ochi]’. — BULETIN [T. R.], 1857, p. 327 ; ANUNŢ. R., IY (1857), nr. 74, p. 3.
Va fi sub conducerea doctorului Carol Vilman.
14240	362.13:617.7	(498.1)
Un nou aşezăinînl de binefacere. — ANUNŢ.	R., IV
(1857), nr. 76, p. 2.
Se arată importanţa noului aşezămlnt de sub conducerea doctorului oculist Carol Vitman.
14241	G.C.	362.13:617.7	(498.1)
Spitalul Filantropiei. — ANUNŢ. R., V (1858), nr.
24, p. 3.
Arată importanţa noului aşezămlnt pentru căutarea pătimaşilor de tot felul de boli de ochi, de sub direcţia dr. Carol Vitman.
14242	362.15	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei, prin
care d. Capşa este orînduit „în vacantul post de doctor primar şi profesor la spitalul de naştere'1]. — VEST. R., XIX (1854), p. 381.
în locul doctorului Capşa la spitalul Colţea este orînduit doctorul Turnescu.
14243	362.15	(498.1)
[Doctorul Albert Venert este orînduit „în vacantul
post de doctor secondar în spitalul de naştere"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 269.
14255	362.15	(498.1)
[Doctorul Scarlat Grigorovici anunţă deschiderea la Bucureşti a unei „case particulare pentru femei lăuze precum şi a unui cantor de doici"].—VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 48, p. 1—2.
14245	362.15	(498.1)
[Moaşa Apolonia Carlson face cunoscut că are „trei
încăperi foarte comode pentru persoanele însărcinate, ce n-au înlesnire să se îngrijească la naştere"]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 86, p. 4.
14246	362.15	(498.3)
[Ştire despre înfiinţarea la Iaşi a aşezămîntului pentru pruncii părăsiţi, avînd şi o secţie de moşit]. — GAZ. DE MOLD.,	XXIV	(1852),	p.	13:	Novitale din năuntru.
14247	362.15	(498.3)
Hrisov domnesc.— GAZ.	DE	MOLD.,	XXIV	(1852),
supl. 1—4, p. 1—16.
Se publică „hrisovul domnesc" şi „principiile generale" pentru Înfiinţarea şi funcţionarea la Iaşi a unei şcoli de moşit, „unită cu o secţie pentru pruncii anaţi cu care se va Însoţi un biuro pentru mance, o clinică ambulatorie pentru copii bolnavi şi un institut pentru vaccinarea pruncilor".
14248	362.15 (498.3) [Omagierea domnului Grigore Ghica al Moldovei pentru faptul că înfiinţase o orfanotrofie]. — G. TRANS., XV (1852), p. 66—67.
14249	362.15 (498.3) [Ofis prin care domnitorul mulţumeşte spătarului
Iorgu Radu pentru donaţia de 500 galbeni, făcută în folosul Institutului de moşit şi creşterea copiilor aflaţi, din
755
www.dacoromanica.ro
362.15 (498.3)
ASISTENŢA : SPITALE ETC. — AŞEZĂMINTE ŞI OPERE DE BINEFACERE
362.2 (498.3)
Iaşi],— BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 77: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 63: Novitale din năuntru.
14250	362.15	(498.3)
[Ştire despre mulţumirile adresate de domnul Moldovei spătarului G. Radu, pentru donaţia de 500 galbeni făcută orfanotrofiei].— G. TRANS., XV (1852), p. 119.
14251	362.15	(498.3)
[Proiectul de lege votat de Divanul Obştesc şi întărit
de Domn, prin care la Institutul pentru moşit se adaugă şi o secţie pentru creşterea pruncilor părăsiţi, urmînd a trece sub patronajul măn. Sf. Spiridon]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 173: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 161: Novitale din năuntru.
14752	362.15	(498.3)
[Informaţie că la 15 septembrie va avea loc deschiderea la Iaşi a Institutului „ce cuprinde în sine: şcoala de moşit, casă de născare şi de copii lepădaţi, biuro de mance şi institut de hultuit"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 69, p. 171: Novitale din năuntru.
14253	362.15	(498.3)
[Descrierea „inauguraţiei solenele a Institutului compus din şcoala de moşit, un biuro pentru mance, clinica pentru copii bolnavi şi un institut pentru vaccinarea prunelor"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 78, p. 107: Novitale din năuntru.
14254	362.15	(498.3)
[Se anunţă că s-a deschis la Iaşi orfanotrofia înfiinţată
de domnitorul Grigore Ghica]. — G. TRANS., XV (1852), p. 348: Ţâra românească si Moldavia.
14255	362.15	(498.3)
[Epitropia	spitalului Sf. Spiridon face cunoscut că pe
lîngă Institutul pentru moşit şi azilul pruncilor părăsiţi se va înfiinţa şi o clinică ambulatorie pentru copii].— BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 373.
14256	Başotă,	An.	362.15	(498.3)
[Act de donaţie în valoare de 12 500 galbeni pentru
Institutul orfanotrofiei din Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 41: Novitale din năuntru; VEST. R., XVIII (1853), p. 50—51, 53.
Se publici şi adresa de mulţumire a Sfatului Administrativ către hatmanul An. Boşotă.
14257	362.15	(498.3)
[Ofisul domnesc de mulţumiri, adresat hatmanului
Anastasie Başotă, „pentru hărăzirea ce au făcut în folosul institutului de orfanotrofie"].— BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 193: Secretariatul de Stat.
14258	362.15 (498.3) [Ofisul domnesc pentru numirea prinţesei Aglaea
Roseti, născută Ghica, „de patroană aşezămîntului de moşit şi creşterea copiilor găsiţi"]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 277: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 249: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 252: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
14259	362.15 (498.3) [Ştiri despre „Ospiţiul Grigorian" din Iaşi].—GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 33: Novitale din năuntru; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 47: Principatele dela Dunăre.
A fost vizitat de feldmareşalii Coronini şi Paar, care au elogiat buna lui organizare. Ospiciul depindea de spitalul central de la Sf. Spiridon şi era condus de d-rul A. Fătu.
14260	362.15 (498.3)
[Mănăstirea Răchitoasa donează 500 galbeni „în folosul institutului de orfanotrofie şi de moşit" din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 89: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 81: Novitale din năuntru.
14261	362.15 (498.3)
[Articol cu privire la Institutul Grigorian din Iaşi].—
STEAOA D„ II (1856), nr. 58, p. 229—230 [greşit: 141— 142]: Iaşii, 14 Avgustii.
Articol scris In legătură cu examenul public al Institutului. Se arată că funcţionează de 4 ani, fondat de Grigore Ghica. Director; doctorul Fătu. Scopul; lăcaş pentru copiii părăsiţi şl gravidele fără mijloace, In timpul naşterii şi al lehuziei; şcoală pentru moaşe; birou de doici („mance”); birou „de hultuit” (vaccinare) şi clinici ambulatorie. La examenul final din 1856 s-au prezentat 20 de eleve ale şcolii de moaşe şi au reuşit 19. La examenul public a asistat caimacamul, Însoţit de ministrul din iăuntru, de aga oraşului şi de G. Asaclii, directorul Învăţăturilor publice.
14262	Fătu, Dr.	362.15 (498.3)
[Discurs la solemnitatea examenului public în Institutul Grigorian din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1856), p. 254; STEAOA D., II (1856), nr. 58, p. 229—230 [greşit: 141—142]: Exelenţiea Voastră!; NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 70: Exelenţie!
Dă informaţii cu privire la activitatea diferitelor secţii ale Institutului.
14263	362.15 (498.3)
[Dare de seamă despre serbarea celei de a patra aniversări de la înfiinţarea Institutului Grigorian din Iaşi].— TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 267—268.
Institutul serveşte ca „lăcaş pentru pruncii părăsiţi, azil pentru naşteri şi şcoală pentru moaşe”.
362.2/.9 AŞEZĂMINTE ŞI OPERE DE BINEFACERE PENTRU: ALIENAŢI, BĂTRÎNI, COPII, FEMEI ŞI FETE, PRECUM ŞI PENTRU DIFERITE CATEGORII SOCIALE
14264	362.2 (439.2) [Alocarea venitului curat al loteriei Imperiului pentru
ridicarea unui institut de nebuni în Ardeal]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 9—10: Transilvania.
14265	362.2 (439.2) [Se anunţă tragerea celei de a treia loterii de stat a
Imperiului austriac, al cărei venit curat este destinat „spre a înfiinţa un institut de ţară pentru smintiţii de minte din Ardeal"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 392.
14266	362.2 (498.1)
[Se publică ofisul domnesc prin care doctorul Mimi este numit director al spitalului Mărcuţa],—BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 85; VEST. R., XVIII (1853), p. 129.
14267	362.2 (498.3)
[Notă despre înfiinţarea unui ospiciu pentru „cei smintiţi la minte", la mănăstirea Neamţ]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 135: Novitale din năuntru.
Ospiciul?*,,pentru 80 inşi, după sistemul artei medicale”, va lua fiinţă In urma unui raport al doctorului Steege.
14268	Steege,	aga	Ludovic	362.2 (498.3)
[Raport către	domn	pentru	„trebuinţele de a se pune
în lucrare edificarea în monaslirea Neamţului a unui azil
756
www.dacoromanica.ro
362.2 (498.3)
AŞEZĂMINTE ŞI OFERE DE BINEFACERE
362,73 (439,2)
nou pentru zmintiţii la minte"].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl. la nr. 34.
însoţit de dispoziţia Secretariatului de Stat ca dr. SLcege si Întocmească proiectul acestei construcţii.
14269	362.2 (498.3) [Proiectul clădirii unui spital pentru smintiţii la minte,
in apropierea mănăstirii Neamţ]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl. la nr. 91: Departamentul lucrărilor publice; ZIMBRUL, 111 (1855), p. 993—994.
Autorul proiectului e dr. Steege, care, Împreună cu arh. Bran-del, va face cercetări la faţa locului „pentru clădirea binalii". In Zimbrul se reproduce numai fragmentar textul din Gazeta de Mol-davia.
14270	362.61 (439.2) [Ştire despre „Institutul de neputincioşi bătrîni" din
Cluj]. —TELEGRAFUL R., II (1854), p. 165: Întîm-plări de zi.
Din donaţia imperială de 2500 fl., i s-au repartizat 1000.
14271	362.61 (498.3) [Ştire despre înfiinţarea unui ospiciu pentru bătrîni
şi săraci fără ajutor, la Galala, in apropiere de Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 213: Novitale din năuntru.
14272	362.61 (498.3) Ospiţiu de adăposlirea săracilor neputincioşi.— GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 53, p. 1—2.
Anaforaua Sfatului Clrmuitor şi rezoluţia domnească cu privire la Înfiinţarea ospiciului de la măn. Galata.
14273	362.61 (498.3) Aşezămînt pentru administraţiea Ospiţiuluî a săracilor neputincioşi la Galata.— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), suplemente la nr. 53 şi 54, p. 3—16.
14274	N[egruzzi], C.	362.61 (498.3)
Copii sărimani — Bătrîni neputincioşi.— SEPTĂ-
MĂNA, 1853, p. 97—98: învăţături Religioase şi Morale.
In legătură cu aşezămlntul pentru copiii săraci din Iaşi şi cu cel pentru adăposlirea bătrlnilor neputincioşi, consideraţii generale despre hărnicie şi milă.
14275	362.61 (498.3) [Teatrul Italian a dat, la 19 ianuarie, o reprezentaţie
a operei „Don Pasquale", în folosul Ospiciului Săracilor de sub îngrijirea Eforiei Sf. Spiridon], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 21: Novitale din năuntru.
14276	G.[usti],	D.	362.61	(498.3)
Teatru în folosul sărimanilor. — ZIMBRUL, III (1855), p. 32, 48.
Anunţuri despre reprezentarea la 2 şi la 31 ianuarie a operei „Norma" In folosul „Ospitiului sărimanilor", cu Îndemnuri la o participare numeroasă.
14277	362.61	(498.3)
[Scurtă notă despre reprezentaţia dată de Teatrul din Iaşi la 31 ianuarie, în folosul Ospiciului Săracilor de la Galata], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 37: Novitale din năuntru.
14278	362.61	(498.3)
[Informaţie	despre	veniturile ospiciului de bătrîni de
la Galata].—BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 217: Epitropia Sf. Spiridon.
Domnul Moldovei a acordat, printre alte venituri, ospiciului de bătrîni de la Galata banii proveniţi din vinzarea Manualului Administrativ. Preţul unui exemplar este de un galben.
14279	362.61 (498.3) [Hrisovul domnesc prin care se întăreşte fundaţia spitalului din nou înfiinţat lingă mănăstirea Galata pentru omenirea infirmă], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 60, p. 49—51; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl. la nr. 60.
14280	362.61 (498.3) [Se anunţă că la 1 septembrie va avea loc inaugurarea
o-piciului săracilor, la mănăstirea Galata],— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 265: Novitale din năuntru.
14281	B.	362.61	(498.3)
[Dare de seamă cu privire la inaugurarea Ospiciului
de săraci de la Galata]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 737— 738: Moldova.
14282	362.61	(498.3)
[Teatrul	Italian din Iaşi anunţă pentru ziua	de 17
februarie „o reprezentaţie eslraordinară a operei „Tro-vatore" în benefisul Institutului Filantropic dela Galala, de sub patronajul casei sf. Spiridon"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 45: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
14283	362.61	(498.3)
[„Mihai Vitleniescu au prosforal in favorul Ospiţiului
dela Galata 4255 lei, produşi din vinzarea unei cărţi religioase"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 53: Novitale din năuntru.
14284	362.72 (439.2) [Despre balul dat la Timişoara în folosul Institutului
de creştere a copiilor mici, în prezenţa contesei Coronini]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 35.
Se dau amănunte.
14285	.	362.73 (437.5)
[Episcopul român al Bucovinei Eugeniu Ilacman cere
autorizaţie să înfiinţeze un institut pentru orfani, numit „Elisabetinfi"].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 146: Inlîmplărî de zi.
14286	362.73 (439.2) [Publicaţie anunţînd pentru 9/21 octombrie adunarea
generală a „Reuniunii Femeilor Române pentru ajutorul creşterii orfelinelor..." din Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 292.
14287	Erdeli, Vasiliu	362.73 (439.21)
Adresarea Episcopului român al diecesei Arădane...
cătră comitetul „Reuniune! Femeilor Române" din Braşov.—FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 297—298.
Promite concursul său şi al bisericii, la colectarea de fonduri pentru ajutorarea fetelor orfane. — Vezi şi; „Mulţumirea din partea comitetului", la p. 298.
14288	362.73	(439.2)
[Publicaţie a Reuniunii Femeilor Române din Braşov
pentru recensămîntul orfanelor anilor 1848—1849 din Ardeal]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 300.
Se cere recenzarea orfanelor spre a putea fi ajutate de Reuniune.
14289	362.73	(439.2)
Socoteală publică despre „fondul reuniune! femeilor
romane pentru ajulorîul creştere! fetiţelor orfane şi sărace şcl“. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 365—368.
14290	362.73	(439.2)
De emilalu (a face deasemene). — GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 344: Albina Românească.
Despre activitatea societăţii doamnelor române din Braşov, „care se ocupă cu direcţia şi ajutorul creşterii junelor fete de naţia lor“.
757
www.dacoromanica.ro
362.73 (439.2)
AŞEZĂMINTE ŞI OPERE DE BINEFACERE
362.91 (498.3)
14291	362.73 (439.2)
[împărţirea	la	Sibiu a	hainelor	trimise	de Reuniunea
Femeilor	din	Braşov	pentru	orfane], — G. TRANS.,
XIV (1851), p. 413.
14292	362.73 (439.2)
[Publicaţie a „Reuniunii Femeilor Române" din Braşov pentru recensămîntul orfanelor celor căzuţi în 1848— 1849 din Ardeal]. —G. TRANS., XV (1852), p. 272.
14293	362.73 (439.2)
[Se anunţă că Reuniunea Femeilor Române din Braşov a distribuit cile 2 florini orfelinelor din localitate, cu prilejul zilei onomastice a împărătesei], — G. TRANS., XVII (1854), p. 359: Brasiovu, 20 Nbre n.
14294	362.73	(439.2)
[Se aduce la cunoştinţă darul de 350 florini făcut de
Reuniunea Femeilor Române din Braşov fetiţelor orfane de naţionalitate română].— G. TRANS., XX (1857), p. 145: Partea oficiosă.
14295	362.73	(439.2)
[Se anunţă că Reuniunea Femeilor Române a înaintat
guvernămiuUdui Transilvaniei suma de 350 florini pentru a fi distribuită orfanelor de români din 1848—1849].— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 170: Transilvania.
14296	Un Braşovean	362.73	(439.2)
[Despre o nouă ofrandă de 200 florini dată de Reuniunea Femeilor Române din Braşov orfanelor anului 1848, în cinstea zilei împărătesei Austriei]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 353: Transilvania.
Autorul informează că societatea avea un capital de 6000 florini.
14297	362.73 (439.2)
[Mulţumire publică adresată de către guvernămîntul Transilvaniei, Reuniunii Femeilor Române din Braşov, pentru darul de 200 florini făcut orfanelor române].— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 385: Transilvania.
14298	362.73 (439.2)
[Ştire cu privire la „Casa orfanotrofică luterană" din Sibiu].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 165: Întîm-plărî de zi.
Din fondul imperial de 2500 fl., i s-au atribuit 750.
14299	362.73 (439.2)
[Publicaţie a guvernămîntului Ardealului îndemnînd la sprijinirea activităţii Societăţii de ajutorare a văduvelor şi orfanilor grănicerilor slavoni şi români căzuţi în 1848—49]. —G. TRANS., XXI (1858), p. 49: Partea ofici osă.
In publicaţie se menţionează că numita societate dăduse 3850 florini pentru a fi Împărţiţi Intre văduvele şi orfanii grănicerilor.
14300	362.73 (439.2)
[Scrisoare de mină prin care se creează în instituţia Ilalleriană 4 prebende şi 4 stipendii pentru orfanele Ardealului şi cîte 3 pentru cele ale Banatului şi Voivodinei], — G. TRANS., XXI (1858), p. 229: Partea oficiosă.
14301	Blocli, S.	362.73 (44)
Inauguration de l’orphelinat Rotscliild. — ISRAELI-TULtl, I (1857), nr. 17, p. 4, nr. 19, p. 2—3.
Articol reprodus din l' Univers Israilile. In paralelă se publică şi traducerea in limba română. — Descrie şi comentează ceremonia inaugurării la Paris a orfelinatului întemeiat de Solomon de Rotschild.
14302	362.91 (439.2) Unu monumentu maretiu. — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 37.
Despre crearea unei fundaţii de către episcopul Şaguna In memoria protosinghelului Gheorghe Pantazi. Episcopul donase 2000 florini, care, după o fructificare de 100 ani, trebuiau să fie folosiţi pentru sprijinirea clerului.
14303	362.91 (439.2) [Despre reuniunea „institutului de pensiune pentru
preoţi şi învăţători" din Braşov]. — G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 336: Transsilvania.
Se informează că „plnă acum institutulu deveni In stare a plăti 9 pensiuni" şi că el număra 133 membri, stăplnind un capital de 621 florini şi 31 creiţari.
14304	362.91 (439.2) [Donaţii în folosul fondului „Panlazian" pentru ajutorarea clerului, întemeiat de episcopul Şaguna în memoria protosinghelului Grigore Pantazi].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 65: Transsilvania.
Se anunţă că Ioan Pantazi, negustor In Braşov, tatăl lui Grigore Pantazi, donase 500 florini, iar colonelul Ioan Solomon 600 florini.
14304“	362.91 (439.2)
[Episcopul Şaguna face cunoscut că fondul de 2000 florini, pe care îl crease cu 3 ani în urmă, în amintirea protosinghelului Grigorie Pantasi, a ajuns la suma de 4850 florini şi 16 creiţari]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 18, col. I: Sibiiu 25 Ianuarie.
14305	362.91 (439.2) Proiecta pentru una noa aşezămînta binefăcătora. —
G. TRANS., XVIII (1855), p. 334, 338: Transsilvania.
Despre proiectul instituirii unei reuniuni generale de pensiuni pentru văduvele şi orfanii de negustori. Se aprobă această iniţiativă, anunţlndu-se că statutele acestei reuniuni se dezbătuseră la Braşov In ziua de 17/29 octombrie.
14306	362.91 (439.2) [Prezentarea proiectului de statut al institutului de
pensie al văduvelor şi orfanilor de negustori din Braşov]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 346: Transsilvania.
Unele articole ale statutului se reproduc in extenso, iar altele se rezumă, sau doar se amintesc.
14307	362.91 (498.1) [S-a format în Bucureşti „o societate de dame israe-
litene" pentru a veni în ajutorul familiilor izraclitene sărace]. — VEST. R., XXI (1856), p. 13, col. 2—3.
In acest scop va da un bal-picnic In sala lui Bosel.
14308	362.91	(498.1)
[Ştiri în legătură cu activitatea „Reuniunii femeilor
israelitc" pentru ajutorarea familiilor izraelite sărace din Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 20, p. 38 col. I.
14309	362.91	(498.1)
[Dare de seamă despre balul organizat în Bucureşti
de „Reuniunea femeilor israelite", pentru ajutorarea săracilor izraeliţi]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 33—34: (Eingcsendet).
14310	362.91	(498.3)
[Măsurile luate de comunitatea evreilor din Iaşi pentru ajutorarea populaţiei evreieşti sărace]. — STEAOA D., I (1855), p. 89—90: Iassil 22 Noemvri.
Măsurile principale slnt: îngrijire medicală la domiciliu, sporirea paturilor In spitalul evreiesc, înfiinţarea unui azil pentru bătrlni, pensii pentru familiile sărace, Întreţinerea copiilor orfani.
758
www.dacoromanica.ro
363/368
ASOCIAŢII — ASIGURĂRI
368.1 (498)
363/367 ASOCIAŢII CU CARACTER SOCIAL (Caz-nouri, cluburi ele.)
14311	363/368 Reuniunile binefăcătoare. — TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 393, 397—398, 401—402, 405.
Se arată foloasele reunirii eforturilor omeneşti şi se discută înfiinţarea societăţilor de lectură, a institutelor de asigurare împotriva grindine! şi a focului, a reuniunilor de meseriaşi şi a societăţilor „cumpătate".
14312	367.1	(439.2)
[Despre întemeierea unei casine „penlru lectură şi
conversare" la Alba Iulia]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 38: Transilvania.
Corespondentă.
14313	367,1	(439,2)
Casinele. — G. TRANS., XXI (1858), p. 46: Transilvania.
Cu prilejul întemeierii unei casine la Sighişoara, se aminteşte că aceste societăţi luaseră naştere In Ungaria şi Ardeal prin stăruinţele contelui Ştefan Szdchenyi.
14314	367.1	(498.1)
[„O societate de cei mai aleşi comersanţi [din Bucureşti]
au format un Casin“]. — VEST. R., XIX (1854), p. 402.
Sediul ei este In „otelul Naţional" din uliţa Şelarilor; aci află cineva „mai multe jurnale politice şi comerţiale cum şi doctoriceşti".
14315	367,1	(498.1)
[„Naţionalul" anunţă'cu bucurie deschiderea Casinului
comercial din Bucureşti]. — NAŢIONALULtl, I (1858), p. 223: Revista politică.
14316	367.1	(498.1)
[„Naţionalul" salută cu bucurie înfiinţarea Casinului
comercial din Bucureşti şi socoteşte ca un succes al său această înfiinţare]. — NAŢIONALULC, I (1858), p. 229: Sciri din untru.
14317	Duma,	D.	367.1	(498.1)
[Discurs rostit la deschiderea Casinului comercial din
Bucureşti], — NAŢIONALULtl, I (1858), p. 229: Sciri din untru,
Caslnul va da comercianţilor prilejul să se cunoască şi să discute măsurile ce s-ar putea lua ca să se dea posibilitate comerţului să prospere.
14318	367.1	(498.1)
[Ştire	despre	inaugurarea „Casinului comercial" din
Bucureşti], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 214: Ţara Românească.
14319	367.1	(498.1)
[Panait Teodoru anunţă că în curînd va deschide la
Craiova „Casinul la Minerva"]. — VEST. R., XVI (1851), p. 372.
Aci neguţătorii vor găsi toate gazetele din Principat şi „din cele mai importante dintre-alte ţări ale Europei", preţul abonamentului este de doi galbeni c.c. pe an.
14320	367.2 (498.1) [Inaugurarea Clubului Român din Bucureşti]. — LE
COURR1ER DE B., I (1856), nr. 93, p. 3.
Scurtă relatare a ceremoniei de inaugurare şi toastul rostit de prinţul Dimitrie Ghica, preşedintele Clubului.
14321	367.3 (498.1) [Ştiri cu privire la organizarea clubului politic înfiinţat
la Bucureşti].— STEAOA D., II (1856), p. 33: Corespon-dintiâ particulară a Stelei Dunărei.
E condus de un comitet de 12 membri, care votează asupra noilor membri, a căror primire trebuie să fie propusă de 3 membri din adunare. In club, se citesc ziarele, apoi au loc discuţii politice.
14322	367.2 (498.1)
[Dare de seamă despre solemnitatea inaugurării noului local al „Clubului Boierilor" din Bucureşti], — BUKLRES-TER DT. Z., XII (1856), p. 381: Donaufurslenthumer.
368 ASIGURĂRI
Societăţi de ajutor reciproc. Societăţi de asigurare
14323	308
Asecuranţele.— G. TRANS., XIX (1856), p. 134.
Articol In care se prezintă utilitatea diferitelor societăţi de asigurare, susţinindu-se cu căldură înfiinţarea unor astfel de societăţi. In spirijinul acestei propuneri se foloseşte un citat mai lung din
Gazeta Austriacă (Oeslerreichische Zeitung).
14324	368.032.2 (498.1)
Statuie pentru o casă de prevedere şi de economie fondată de Lucrătorii Tipografi din Bucurescî. — ROMÂNUL, II (1858), foaie volantă, legată în exemplarul B.A.R. după nr. 80 din 9/21 oct. 1858.
Preşedintele casei era C. A. Rosctti, vicepreşedinte S. Waltcr, casier I. Romanov, iar membri: Zisu Popa, Mihalache Găleşcanu şi Petre Ispirescu.
14325	368.1 (439.2)
[Necesitatea creării de către românii din Transilvania a unor societăţi de asigurare], — G. TRANS., XIV (1851), p. 243.
Este vorba de părerea unui corespondent al Gazetei..., provocată de un mare incendiu ce avusese loc In satul Simcel de lingă Blaj.
14326	368.1	(439.2)
[Publicaţia guvernămîntului Transilvaniei cu privire la asigurarea sătenilor de incendii], — G. TRANS., XVI
(1853), p. 362: Bulelinulu oficialu.
îndemn la adresa sătenilor pentru a se asigura contra incendiilor. Asigurările se vor face la „însoţirile de asecurare", care au un caracter privat.
14327	[Vasici, Dr. P.î]	368.1	(439.2)
Asecurarea de focă. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 365—366, 370—371, 374.
Pledează pentru Înfiinţarea de cit mai multe societăţi de asigurare In Ardeal, mai ales Împotriva incendiilor. Arată că ele slnt necesare din pricina marelui număr de incendii, atlt din cauza neglijenţei, cit mai ales puse din răzbunare şi ură. Descrie diferitele sisteme de asigurări.
14328	Rosctti, C. A.	368.1 (498)
Barbaria şi civilisarca. Riscul şi asigurarea. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 29, p. 2—3.
Autorul este pentru Înfiinţarea a cit mai multe societăţi de asigurare In Principate.
14329	368.1 (498)
The Northern Assurance Company in London. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 18; VEST. R., XXII (1857), p. 16; CONCORDIA, I (1857), p, 16.
S. Maycrs, agentul general al acestei societăţi pentru Principate, anunţă că face asigurări contra focului şi asupra vieţii. Agenţia are sediul In Bucureşti.
759
www.dacoromanica.ro
368.1
asigurări
368.3 (439.2)
14330	368.1 (498) [Activitatea unei societăţi engleze de asigurare în
Principate], — G. TRANS., XX (1857), p. 27: Preste totu.
Se reproduce înştiinţarea publicată de S. Mayers, prin care cei interesaţi stnt vestiţi că se puteau asigura la The northem Assu-rance Companii prin intermediul consulatului britanic.
14331	368.1 (498.1) [„Azienda assiguratrice“ din Triest anunţă că face
asigurări pentru Principatul României, prin agentul său din Bucureşti]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 12,
p. 2.
Asigurările erau contra incendiilor şi asigurări pe viată.
14332	368.1 (498.1) [Societatea „Azienda Assicuratrice de Triest11, prin
agentul său din Ţara Românească, face cunoscut că îndeplineşte lucrări de asigurare în contra focului la imobile şi la obiecte mişcătoare, mărfuri, vite etc.]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 358—359; VEST. R„ XXI (1856), p. 347; anunţătorul, iv (1856), nr. 95, supliment, p. 1, col. I.
Societatea a numit agenţi generali pentru Ţara Românească pe Iacob Lobel & Comp.
14333	368.1 (498.1) [Anunţ prin care Iacob Lobel & Comp. face cunoscut
că a fost numit agent al societăţii de asigurări „Azienda Assicuratrice" din Triest]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 356: Kundmachung.
Sediul agenţiei e la Bucureşti. Publică şi un certificat al Consulatului austriac din Bucureşti, prin care se adevereşte că a fost numit reprezentant pentru Principatele Române al societăţii de asigurări din Triest.
14334	368.1 (498.1) [Notiţă despre începerea activităţii reprezentanţei pentru Ţara Românească a companiei de asigurări din Triest „Azienda Assicuratrice"]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), nr. 97, p. 391: Donaufiirstenthumer.
Se subliniază necesitatea acestei sucursale, precum şi soliditatea băncii bucureştene L6bel & Comp., care preluase reprezentanta.
14335	368.1 (498.1)
[Iacob	Loebel	anunţă	instalarea	la Bucureşti a unei
sucursale	a	Agenţiei	de	asigurare	din Triest]. — ROMÂ-
NUL, 11 (1858), p. 76: Insciinţărî.
Agenţia făcea asigurări contra incendiului pentru orice fel de avere mobiliară şi imobiliară.
14336	368.1 (498.3) [„Condiţiile generale" de funcţionare a companiei de
asigurare „Azienda Assicuratrice" din Triest, care a deschis la Iaşi o filială pentru Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 193—194: Secretariatul de Stătu.
Condiţiile slnt Însoţite de „suplica" dr. Şifer, prin care cere aprobarea funcţionării unui „birou" de asigurare contra incendiilor, şi de aprobarea Secretariatului de Stat.
14337	368.1 (498.3) [Articol favorabil despre „Azienda Assicuratrice",
compania de asigurare privilegiată din Triest, care a înfiinţat o filială in Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 44, p. 172: Novitale din năuntru.
14338	368.1 (498.3) [Raportul Consiliului Administrativ „pentru a se
acorda companiei de asigurare din Trieste, permisiunea de a exersa în Moldova activitatea sa"]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 311: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 205: Secretariatul de Stat.
14339	3681. (498.3) [D. B. Schiffer anunţă că şi-a schimbat funcţiile de
agent general al companiei de asigurări „Azienda Assicuratrice", trecînd la compania „Assicurazioni Generali" din Triest]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 336.
14340	368.2 (498.1) [Societatea de asigurări „Brăila", care din cauza războiului îşi încetase lucrările, anunţă că-şi reîncepe activitatea]. — VEST. R., XXI (1856), p. 152: înştiinţări; ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 176.
Adaugă că va răspunde de toate mărfurile ce se vor Încărca pe caice, şlepuri şi vapoare din porturile danubiene cu destinaţie pentru ’ alte porturi danubiene.
14341	368.2 (498.1) [Se anunţă înfiinţarea unei societăţi de asigurare cu
sediul la Brăila pentru vasele care transportă cereale din schelele dunărene], —LE COURRIER DE B.,I (1856), nr. 39, p. 2: Nouvelles du commerce.
Capitalul iniţial este de 20 000 icosarl, cuprins In 500 acţiuni.
14342	368.3 (439.2) [Despre lăudabila activitate a Institutului General de
Pensiuni din Braşov]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 102: Transilvania.
Se dau cifre şi date privind activitatea acestui institut, Ince-plnd din anul 1844.
760
www.dacoromanica.ro
37 ÎNVĂŢ ĂMÎNT. EDUCAŢIE
37 (.) Învăţămîntul în diferite ţări
37.01	Principii de educaţie
371	Pedagogie şi pedagogi (personal didactic, programe de învăţămînt, metode şi sisteme pedagogice, burse şi stipendii, administraţie şcolară, manuale didactice, învăţămînt pentru deficienţi)
372	învătămîntul elementar
373	Învăţămîntul mediu
374	Activitate cultural-educativă. Şcoli de perfecţionare 378 Învăţămîntul superior
Învăţămîntul diferitelor materii s-a clasificat la materiile respective. Unele ramuri de invăţămînl special sînt clasificate la domeniile respective, dc exemplu: învăţămîntul muzical la: 78 Muzică.
37(.) ÎNVĂŢĂMÎNTUL ÎN DIFERITE ŢĂRI
(43) Germania (436) Austria (437.5) Bucovina (439.2) Transilvania (47) Rusia (495) Grecia
(498) Principatele Române Vezi şi: diferitele grade şi feluri de invutumint.
(43) GERMANIA
14343	Laurianu, A. Treb.	37 (43)
[Epistola II]. Dresda, 8 Iuniu c. n. 1855. — G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 173: Corespondintia.
După ce In prima sa scrisoare datată din Dresda, din cele 37 trimise In călătoria sa de studii Întreprinsă prin Europa apuseană, descrie drumul de la Viena plnă In capitala Saxoniei şi dă unele date cu caracter istoric, geografic şi statistic despre acest oraş, In aceasta a doua scrisoare prezintă clteva aspecte din viata culturală a Saxoniei, dlnd şi unele scurte informaţii despre şcolile secundare şi despre Institutul politehnic din localitate.
14343* Laurianu, A. T.	37 (43)
Epistola III, IV, V. Dresda, 9 Iuniu 1855. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 131—132, 133—134, 137— 138.
Descrie şcolile elementare, civile (Bilrgerschulen) şi reale (Realschulen) din Saxonia. Prezintă organizarea Şcolii politehnice din Dresda şi a Academiei silvice şi agronomice din Tarandt, lingă Dresda.
14344 L.[aurianu], A. T.	37(43) Epistola VI, VII, VIII, IX. Lipsica, 10, 11, 12, 13.
Iuniu 1855, — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 138—139, 153—157, 166—167, 167—168.
După prezentarea cltorva aspecte din viata culturală a Saxoniei, descrie şcolile de toate gradele din Leipzig. Înfăţişează organizarea şi programul de lnvătămlnt In şcolile reale (medii) şi In şcolile particulare din acest oraş.
14345 L.faurianu], A. T.	37(43) Epistola X. Altenburg 14. Iuniu 1855. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 176.
Descrierea localităţii Altenburg, insistlndu-se asupra instituţiilor sale de lnvătămlnt.
14346	L.[aurianu], A. T.	37(43)
Epistola XI. Ilalle 17. Iuniu 1855. —FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 176—177.
Scurtă descriere a oraşului Halle, cu specială privire asupra şcolilor de acolo.
14347	L.[aurianu], A. T.	37 (43)
Epistola XII. Magdeburgu 19. Iuniu 1855. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 177.
Descrierea Magdeburgului şi a şcolilor sale.
14348	L.[aurianu], A. T.	37 (43)
Epistola XIII, XIV. Berlinu, 25, 30 Iuniu 1855.—
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 184—185,185—186.
Scurtă descriere a organizării lnvătămintului superior In Berlin. Relatări cu privire la gimnaziile şi, In general, despre Învătămîntul mediu din acest oraş.
14349	L.[aurianu], A. T.	37 (43)
Epistola XVI. Hamburgu, 6 Iuliu 1855. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 186—187.
Descrierea orşaului şi a instituţiilor sale de lnvătămlnt.
14350	L.[aurianu], A. T.	37 (43)
Epistola XVIII. Hannovera 10. Iuliu 1855. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855). p. 187.
Descrierea sumară a Hanovrci şi clteva relatări asupra şcolilor sale.
14351	L.[aurianu], A. T.	37 (43)
Epistola XX. Gottinga 20. Iuniu 1855. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 187—188.
Informaţii scurte despre oraşul GOltingen şi instituţiile sale şcolare şi culturale.
14351	a L.faurianu], A. T.	37 (43)
Epistola XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXV. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 191—192.
Scurte informaţii despre şcolile din Kasscl, Frankfurt am Main, Darmstadt, universităţile din Hcidelberg şi despre şcolile din Carlsruhe.
14352	Apostoleano, G.	37 (431)
Ochire asupra şcoalelor din Prusia. — GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 293—294, 298—299, 301—302 şi 305: Albina Românească.
Informaţii privind Învăţămîntul din Prusia, prezentate cu cltiva ani mai înainte ministrului Învăţăturilor publice, N. Su(u.
761
www.dacoromanica.ro
37 (436)
învatamînt in general
37 (439.2)
(436) AUSTRIA
14353	37 (436) O insciinţiare litcrari’a momenlosa.—G. TRANS., XVI
(1853), p. 99: Transsilvania.
Se prezintă activitatea ştiintifico-literară a cavalerului Ludovic de Haifler, recomandindu-se ultima sa lucrare. Fragmente despre substanti’a institutiunei in Austri’a, „care cuprinde 12 articuli plini de invetiatura in objetul institutiunei atlt In şeoalele poporali cit şi In cele gimnasiali".
14354	37 (436) Reichszeilung despre întrebăţiunea: in care limbă să
se propună ştiinţele în scoale. — FOAIE PT. MINTE., XIV (1851), p. 81—85.
Traducere însoţită de note polemice ale redacţiei. Se subscrie părerea foii austriece ca, In şcolile comunale (primare) şi şcolile medii „reale" (practice), limba de predare să fie cea maternă a populaţiei. Combate Insă părerea acesteia că, In regiunile cu populaţie amestecată cu cea germană şi In gimnazii, Invătămlntul să se facă In 1. germană. Se aduc argumente împotriva părerii că, dacă se lasă liberă înfiinţarea de universităţi naţionale, ele vor deveni In curlnd pustii, studenţii convinglndu-se că nu pot învăţa temeinic declt In 1. germană. Redacţia arată că trebuie să se sprijine ridicarea culturală a tuturor popoarelor.
14355	37 (436) [Ştire privind hotăririle Ministerului Invăţămîntului
din Austria în privinţa conferinţelor profesorale]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 204: Austria.
Se enumcră hotăririle prin care Ministerul îşi asigură un mai strlns control al acestor adunări de profesori.
14356	37 (436)
[Date statistice	cu	privire	la	învăţămînt	în	1851, în
Monarhia	austriacă]. —	BUKURESTER	DT.	Z., IX
(1853), p. 33—34.
Cu privire la elevii care au frecventat şcolile superioare şi medii; se indică numărul lor, pe confesiuni şi naţionalităţi: români 1108, revenind un şcolar la 2722 inşi, In timp ce italienii au un şcolar la 284 inşi.
14357	37 (436) [Şlire despre o „ordinăţiune a Ministerului de cult şi
învăţămînt" din Viena privind obligativitatea frecventării şcolii timp de 6 ani]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 304, col. I.
Se rezumă această „ordinăţiune", după Corespondiniele Austriac.
14358	37 (436) [Ştire despre măsurile luate de Ministerul Instrucţiunii
Publice din Austria privind inspecţiile inopinate]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 387, col. II.
14359	37 (436) [Instrucţiunile Ministerului de Interne austriac privind scutirea „dela miliţiă" a studenţilor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 397: Oficioase.
Se dau instrucţiuni amănunţite.
14360	37	(436)
[Ştire despre călătoria de inspecţie în Imperiu a consilierului Dr. Kleemann, „ca să se convingă în persoană despre starea şi înaintarea şcoalelor publice"].— G. TRANS., XV (1852), p. 172, col. I: Sciri mai noue.
14361	37	(436)
[Informaţie despre nerăbdarea cu care se aştepta apariţia legii definitive de organizare a şcolilor din Imperiul austriac], — G. TRANS., XV (1852), p. 354: Dintre Tir-nave.
Ştirea e dată Intr-o corespondenţă.
14362	37 (436) [Ministerul Invăţămîntului din Austria a dat ordin
să se introducă limba germană în şcolile care cer drept de publicitate]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 290, col. I: Sibiiu 22 Sept.
14363	37 (436) Date statistice despre şcole.— G. TRANS., XVI
(1853)	, p. 11, col. II.
Se dau date statistice In legătură cu lnvăţămlntul la diferitele naţionalităţi ale Imperiului austriac, arătlndu-se că la români „numai de la 2722 suflete se află unul In şeoalele gimnasiale şi mai nalte".
14364	37 (436) [Textul românesc al ordonanţei Ministerului austriac
al Cultului şi Invăţămîntului, din 28/16 aug., cu privire la organizarea corpului de „consiliari scolastici" în ţările de coroană ale Monarhiei]. — TELEGRAFUL R., II
(1854)	, p. 269—270.
Prin „consiliari scolastici" se înţeleg inspectorii de gimnaziu şi inspectorii şcolilor poporale. Prin acest decret, li se fixează atribuţiile şi salarizarea.
14365	37 (436) [Dispoziţii cu privire la data şi durata vacanţelor şcolare în Monarhie], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 402: Monarhia Austriacă.
Pentru Galiţia şi Bucovina se anunţă dispoziţii aparte.
14366	37 (436) [Date statistice privind situaţia şcolilor din Imperiul
austriac]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 329, col. I: Intîmplări de zi.
între altele, se dau cifre privind Invătămlntul supuşilor ortodocşi şi greco-catolici ai Monarhiei.
14367	37 (436) Esmisulu minisleriuluî c. r.- de cultu şi învăţămânlu
din 20 Septembre 1856. — G. TRANS., XIX (1856), p. 329—330.
Esmisul, redat in extenso, priveşte Ungaria, Voivodina, Banatul, Croaţia şi Slavonia şi prin el se hotărăşte facerea unor fişe ale şcolilor cuprinzlnd informaţii referitoare la aceste instituţii de Invă-ţămint. Se dau instrucţiuni precise.
(437.5) BUCOVINA
14368	37 (437.5)
[Ştire despre intenţia bucovinenilor de a cere împăratului Austriei, cu prilejul vizitei în provincia lor, înfiinţarea unor şcoli].— G. TRANS., XIV (1851), p. 207, col. II.
Uit gimnaziu românesc la Suceava şi şcoli populare.
14369	37 (437.5)
Din Bucovina. Causa scolclor. — G. TRANS., XV
(1852), p. 229, col. II, 234, col. I. [neterminat].
Articol In care bucovinenii slnt mustraţi pentru indiferenţa lor faţă de problema Invăţămîntului şi îndeosebi faţă de lipsa de şcoli.
(439.2) TRANSILVANIA
14370	37 (439.2)
Suplica, în causa trimiterii unul comisarîu ministerial în lucrurile şcolastice în Transilvania. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 80—81; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 224.
La 12 aprilie 1850, deputaţii naţiunii române aflaţi la Viena cer Ministerului Cultelor şi al Invăţămîntului să numească un consilier român pe lingă comisarul ministerial pentru chestiunile şcolare din Transilvania.
762
www.dacoromanica.ro
37 (439.2)
INVATAMINT IN GENERAL
37 (439.2)
14371	37 (439.2)
[Intr-o corespondenţă din Banat se arată că naţiunea
română din Transilvania va căpăta „o Academie, trei Liceiuri, zece Gimnasii, patru Teologii, şcoale elementare în tot satul, Instituturi pentru Politehnică, montanistică şi Foresterie", toate în limba română]. — VEST. R., XVI (1851), p. 90: Banală, 15 Febr.
14372	H.I.	37 (439.2)
Corespondinţe. — G. TRANS., XIV (1851), p. 64—65,
68—69, 72, 76—77.
Polemică cu un articol al învăţătorului sirb din Arad, Gheor-ghle Radak, publicat In ziarul Sîrbshe Novine din Viena, nr. 139. Discută chestiunea învăţătorului şcolii de pe lingă catedrala ortodoxă din Arad — dacă să fie sirb sau român? Cu această ocazie, se discută problema raporturilor şcolare dintre români şi slrbi In Arad, In ultima sută dc ani şi mai ales In urma ultimelor măsuri administrative In favoarea românilor. Dc asemenea, se discută şi raporturile bisericeşti dintre cele două naţiuni, protestlndu-se Împotriva trecerii mănăstirilor Bodrog şi Ilodoş sub jurisdicţia episcopiei dc Timişoara.
14373	37 (439.2)
[Ştire despre probabila amînare a organizării şcolilor
transilvane pînă la revenirea împăratului din Galiţia la Viena]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 236, col. I:	Viena.
14374	37	(439.2)
[Corespondenţă despre holărîrca ca bunurile comune
ale Mediaşului să fie atribuite şcolilor],— G. TRANS., XIV (1851), p. 358, col. I: Mediaş, 14 Sept. n.
Se Întreabă dacă se va da ceva şi şcolilor române, sau doar celor săseşti!
14375	37	(439.2)
[Informaţii despre măsurile luate de guvernămîntul
Transilvaniei pentru întrebuinţarea fondurilor naţiunii săseşti în folosul şcolilor].— G. TRANS., XIV (1851), p. 413, col. I.
14376	37	(439.2)
[Corespondenţă delaNăsăud despre starea şcolilor din
acest ţinut],— G. TRANS., XV (1852), p. 246—247, 254—255: Năsăud, 18 Februariu.
In regiunea Năsăudului funcţionează 44 şcoli „naţionale", 5 şcoli triviale erarice germane, o şcoală normală de 4 clase In Năsăud şi alta germană erarică de fete. Corespondentul dă informaţii asupra situaţiei Invăţămlntului In calitate de conducător al şcolilor din regiune. Prezintă greutăţile obiective, subliniind, Intre altele, lipsa de dascăli buni şi greutăţile pe care le răceau locuitorii la salarizarea corpului didactic. Reproduce două relaţluni cu privire la examenul şcolii din Rus (= Maromoroşfalău) şi la cel de la şcoala superioară din Năsăud. Citează unii dascăli, care meritau laude pentru activitatea lor. Conchide că „şcoalele din f. regiment stau mal bine declt cele provlnţiale, ele Insă tot stau rău".
14377	37 (439.2)
Tinerimea noastră pe la şcoalele publice. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 65—66, 69—70, 73—74, 77—78.
Articol In care se prezintă direrite categorii de şcoli, de ia cele elementare, plnă la cele superioare, care stau la Indemlna tinerilor români din Transilvania. Se atrage atenţia că, pe lingă educaţia Intelectuală şi morală, nu trebuie neglijată In şcoli nici educaţia fizică.
14378	37 (439.2)
Beţiile de trei luni in Ardealu, în reportu cătră scole. — G. TRANS., XVI (1853), p. 356.
Articol In care se propune ca, In cele trei luni ale anului, clnd toţi locuitorii „au voie a vinde tot felul de beuturi spirtoase", să fie arendat acest drept In folosul şcolilor şl să beneficieze de el comunele şl nu indivizii.
!4379	37	(439.2)
[Se anunţă că, prin decret imperial, s-a aprobat înfiinţarea „Consilieratelor şcolare pentru Ardeal"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 392, col. II.
Consilier pentru şcolile ortodoxe a fost numit dr. Pavcl Vasici, redactorul Telegrafului Român.
14380	37	(439.2)
[Se anunţă numirea lui Ioan Csrol Schuler, Pavel Vasici şi Carol Festl în funcţiile de consilieri de şcoli în Ardeal].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 389, col. I: Partea oficidsa.
14381	37	(439.1)
[Silinţele unitarienilor din Ardeal pentru a-si întreţine
şcolile confesiunii lor], — G. TRANS., XIX (1856),' p. 269—270: Cluju.	' 1
Informaţii din Curierul unguresc din Cluj (= Magyar I-'utar). Se arată că această confesiune, de circa 50 000 de capete, avea un gimnaziu marc la Cluj şl două mici la Turda şi Crlstur. De asemenea, Informează că prin zelul credincioşilor se strlnsescră 2000 florini pentru întreţinerea acestor şcoli, dar că mai erau necesari alţi 3000 florini.
14382	37 (439.2)
[Informaţie despre un deziderat exprimat de o foaie
săsească din Braşov ca toate capitalurile fostelor scaune săseşti să fie puse la dispoziţia şcolilor săseşti, frecventate ^i de români şi unguri].— G. TRANS., XIX (1856), p. 374, col. I: Cluju.
14383	37 (439.2)
[Informaţie despre silinţele episcopului Haynald pentru înfiinţarea la Şimleul de Csik a unui gimnaziu mare, a unei preparandii şi a unei şcoli normale].. — G. TRANS., XX (1857), p. 169—170: Brasiovu, 15 luniu n.
Se vesteşte că episcopul se oferise să dea a zecea parte din sumele necesare realizării acestui plan.
14384	37 (439.2)
[Informaţii despre ţinerea examenelor la şcolile braşovene de diferite confesiuni]. — G. TRANS., XX (1857), p. 182, col. I: Braşovu, în 26 iuniu st. nou 1857.
Cu acest prilej, se dau Informaţii asupra diverselor şcoli din Braşov.
14385	37 (439.2)
[Date statistice şi informaţii în legătură cu funcţionarea şcolilor de diferite grade şi confesiuni din Braşov în anul 1856—1857].—G. TRANS., XX (1857), p. 214: Braşovu, 20 Iuliu n.
14386	37 (439.2)
[„Ordinăciune" a Ministerului Cultului şi Instrucţiunei „prin care se regulă aplicarea de directori de catiheţi şi de învăţători la şcoalele poporari catolice din Ungaria, din Voivodatul serbie cu Bănatul timişan şi din Croaţia şi Schiavonia"].— G. TRANS., XX (1857), p. 385, 389, 393—394: Partea Oficiosă.
Ordonanţa priveşte organizarea şcolilor reale, a celor prepa-randiale şi a celor triviale.
14387	A.P.	37 (439.2)
[Corespondenţă din Beiuş, despre situaţia învăţămîn-tului din regiune]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 40, col. I: Beiusiu, 19 Ianuariu c. n.
Arată că se acordaseră 8000 florini In obligaţiuni de stat celor patru confesiuni şi că se intenţiona introducerea creşterii stupilor şi a viermilor de mătase In şcolile comunale, lnccplnd cu primăvara anului 1858. Anunţă numirea canonicului Iosif Papp Selagianu ca inspector suprem şcolar In dieceza unită a Oradiei Mari.
763
www.dacoromanica.ro
37 (439.2)
INVAŢAMINT IN GENERAL
37 (439.2) (= 59)
14388	37 (439.2) [Date statistice şi informative privind activitatea şcolilor braşovene de diferite confesiuni, în iarna 1857—1858]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 45—46: Braşovu.
Sc dau Îndeosebi informaţii statistice asupra gimnaziului inferior catolic, arătlndu-se că este rrecventat de 72 şcolari (21 germani, 33 unguri şi 18 romani).
14389	37 (439.2) [Se anunţă numirea fostului inspector provizoriu şcolar
Dimitrie Ioanesru în postul de consilier şcolar pentru Lngaria].— G. TRANS., XXI (1858), p. 49, col. I: Denumiri.
14390	37 (439.2) [Informaţii despre introducerea limbii române în şcolile catolice si evanghelice din Braşov].— G. TRANS., XXI (1858), ’p. 66, col. I.
Se arată ci limba română era facultativă, încă din 1837, la gimnaziul catolic şi că acum se introdusese ca materie obligatorie In clasele şcolii reale şi comerciale săseşti, numindu-se ca profesor Dim. Cioflcc.
14391	37 (439.2) Date statistice despre şcolele din Transilvania dela
tăie confesiunile. — G. TRANS., XXI (1858), p. 81, col. 11: Transilvania.
La 423 saşi există o şcoală, iar la români doar la 1634 ! Informaţie din V. /= Wanderer ?I
14392	37 (439.2) [Se anunţă că se acordase de către guvernul imperial
comunităţii evreieşti din Arad un împrumut de 30 000 florini, pentru şcolile sale]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), nr. 28, p. 111, col. I: Intîmplări de zi.
Comunitatea urma să clădească, pe un loc dăruit de baronul Şina, o şcoală reală superioară, una inferioară şi o şcoală de fete.
14393	37 (439.2) [Ştiri din Braşov asupra examenelor de sfîrşit de an din
diversele şcoli ale cetăţii].— G. TRANS., XXI (1858), p. 178: Braşovu, 22 Iuniu n.
Se dau amănunte asupra şcolilor şi asupra nivelului examenelor.
14394	37 (439.2) [Observaţii despre problema întreţinerii profesorilor de
diferite confesiuni din Braşov de către comunitatea cetăţii].— G. TRANS., XXI (1858), p. 235—236: Braşovu, 14 Septembre n.
14395	V. P. De pe la Satumare 37 (439.3) (= 59) Misiunea junimei, în specie a celei romane. — FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 211—212, 219—220.
Cuvlntare de sfătuire către tineretul român din Transilvania: să facă toate eforturile de a-şi însuşi disciplina şi cunoştinţele ştiinţifice, ca să poată contribui la regenerarea culturii naţionale.
14396	37 (439.2) (=59) [Corespondenţă cu privire la hotărîrile românilor din
regiunea Năsăudului asupra munţilor şi fondurilor fostului regiment grăniceresc].— G. TRANS., XIV (1851), p. 95—96: Năsăud 17 Marţiu.
Se arată că românii au hotărlt ca munţii să rămlnă mai departe împărţiţi Intre comunităţi, iar fondurile să fie destinate pentru şcoli şi pentru întreţinerea unor tineri studioşi la universităţi, ba chiar, eventual, pentru crearea unei universităţi române. Gazeta Transilvaniei felicită pe năsăudeni pentru hotărîrile lor.
14397	37 (439.2) (=59) Concurs pentru ocuparea staţiunei de director al şc6-
lelor naţionale în regimentul roman-banatic şi într-o parte
764
a regimentului confiniar illiric-banatic. — G. TRANS., XIV (1851), p. 109.
Se dau condiţiile şi se indică salarizarea.
14398	m.	37 (439.2) (= 59)
[Corespondenţă „Dela Ţara Oltului11 în legătură cu stăruinţele foştilor grăniceri români pentru folosirea fondurilor lor la organizarea şcolilor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 110.
Se cere, Intre altele, ca deosebirile de confesiune (uniţi şi neu-niţi) să nu Împiedice crearea gimnaziului proiectat la Făgăraş. Sc dau amănunte privind proiectele de reorganizare a lnvăţămlntului In regiune.
14399	Un fost Dasc&l	37 (439.2) (= 59)
[Apel în favoarea şcolilor române].— G. TRANS., XIV (1851), p. 150: Braşov, 10 Maiu n.
Autorul susţine că o naţiune nu se poate regenera „fără a se Încorda din răsputeri ca să-şi fundeze şcoale cit mai multe şi mai bune".
14400	Negruţiu	37 (439.2) (= 59)
[Corespondenţă în care se discută, între altele, indiferenţa românilor faţă de lecturi]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 151, col. I: Dela Someş, 2 Maiu.
Caută să explice această situaţie prin educaţia şcolară de plnă atunci arătlnd că „numai noua organisăciune a şcoalelor poate îndrepta Incltva acest rău Înfricoşat, întristător, ruşinător şi afund tăietor In viitorul nostru".	“
14401	37 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Năsăud descriind eforturile locuitorilor pentru ridicarea nivelului cultural şi şcolar al regiunii], — G. TRANS., XIV (1851), p. 189—190: Năsăud, 29 Maiu.
Se cere guvernului să dea clădiri pentru un gimnaziu şi o şcoală reală din Năsăud.
14402	37 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre situaţia învăţămîntului românesc în Ardeal], — G. TRANS., XIV (1851), p. 206—207: Sibilu, 12 Iuniu.
Se arată că, acolo unde „inteligenţa" română şi-a făcut datoria, şcolile populare au mers bine. Se mai arată necesitatea înfiinţării gimnaziului românesc de la Braşov. Se dau detalii privind cărţile şcolare traduse In româneşte şi se arată că intelectualitatea română s-a dedicat cu entuziasm traducerii cărţilor şcolare.
14403	Cîmpianu, B.	37 (439.2) (= 59)
[Corespondenţă despre starea deplorabilă a şcolilor române din cîmpia Transilvaniei],— G. TRANS., XIV (1851), p. 234—235: Din mijlocul Cîmpieî. Siacob. 1851.
Prezintă această situaţie, cerlnd preoţilor şi inteligenţei române să-şi dea întregul concurs pentru crearea de fonduri şcolare şi pentru ridicarea de şcoli. Comentlnd corespondenţa, redacţia dă ca exemplu purtarea saşilor, care sprijină din toate puterile dezvoltarea lnvăţămlntului lor naţional.
14404	G. P.	37 (439.2) (= 59)
[Corespondenţă din Ilieşfalău asupra situaţiei românilor din regiunea Silvaniei], — G. TRANS., XIV (1851), p. 254—255: Corespondinţă. Silvania.
Arată că simţămintele naţionale româneşti slnt In plină renaştere şi, dacă românii vor fi ajutaţi prin şcoli, vor deveni „ei mai importatori şi mai folositori statului şi guvernului". Subliniază lipsa de dascăli, care Împiedică lăţirea culturii. Semnalează că preoţii români din Ungaria au reînceput să utilizeze limba română, chiar şi In legăturile lor cu autorităţile civile. Comentează decretul privind înfiinţarea mitropoliei unite a Transilvaniei.
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) (= 59)
INVAŢAMINT IN GENERAL
37 (439.2) (= 59)
14405	Jlunteanu, S.	37 (439.2)(= 59)
[Situaţia tristă a şcolilor româneşti din Munţii Apuseni].— G. TRANS.; XIV (1851), p. 298: Dela polele munţilor apuseni, iuliu 1851.
Fragment d intr-o corespondenţă mai lungă. Descrie această situaţie, arătlnd că românii nădăjduiesc Intr-o remediere a ci, ca răsplată a atitudinii lor din 1848 — 1849. Arată că In puţinele şcoli ortodoxe se învaţă „după metodul vechlu" (bucoavne, clntări bisericeşti) şi că „starea şcolilor române-unite e şi mai de pllns". îşi exprimă nădejdea că situaţia se va remedia prin silinţele celor doi arhierei români şi cere ca să se înfiinţeze la CImpcni un gimnaziu unic, la Abrud o şcoală montană şl un gimnaziu mare la Zlatna, toate „pe spezele statului".
14406	37 (439.2) ( = 59) [Ştiri în legătură cu învăţămîntul pentru români
în Transilvania]. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 390—391.
Devin vacante două stipendii din „fundaţlunea Ramonţaiană"; se reînfiinţează facultatea teologică din Pesta; se cere recomandarea din partea diecezei a unui profesor român pentru o catedră de teologie de acolo.
14407	37	(439.2)	(=59)
[Observaţii despre necesitatea de a crea „cu tot adinsul
şi cît mai curînd în toate părţile şcoale de toată treapta şi categoria"].— G. TRANS., XIV (1851), p. 392, col. I.
Se arată că profesorii au prima misiune de a milita In această privinţă. Observaţiile slnt pricinuite de apariţia In ziare a reformei gimnaziale.
14408	37	(439.2)	( = 59)
[Ştire de la Zlatna despre nerăbdarea cu care se aşteaptă
de către români apariţia reformei şcolare].— G. TRANS., XIV (1851), p. 406, col. II: Zlatna, 6 Dec.
14409	37	(439.2)	(=59)
[Articol despre activitatea episcopului Şuluţiu, cu pri*
lejul împlinirii a 37 ani de la hirotonisirea lui ca preot], — G. TRANS., XIV (1851), p. 417—418: Blajiu, 6 Dec. 1851.
In ceea ce priveşte şcoala, se arată pe larg toate realizările sale, Inceplnd cu învăţămîntul poporal de la sate, plnă la demersurile lui pentru crearea unei universităţi româneşti In Transilvania. Se amintesc diferitele stipendii create de el pentru şcolarii buni. Se subliniază atenţia dată de el ştiinţelor matematice şi fizice In şcoală.
14410	I.P.M.	37 (439.2) (=59)
Scolariu. — G. TRANS., XV (1852), p. 9—10: Din
Cercul Gurghiului. 30 Dec. c.v. 1851.
In acest foileton se vorbeşte despre progresul şcolilor din cercul Gurghiului la sflrşitul anului 1851. Dim. Boer, Florian Marian şi Toma Timoce slnt felicitaţi pentru că, In calitatea lor de dregători, au ajutat la construirea de şcoli.
14411	37 (439.2) (=59) Scolele române din Cimpia, şi lipsa de a se reforma. —
G. TRANS., XV (1852), p. 39, 41—43, 46—47: Scoale.
In această corespondenţă de la Cătina se descrie trista situaţie a şcolilor din Cimpia Transilvaniei. Se arată că se ridicaseră şcoli, dar că, In schimb, lipseau dascălii. Se critică raptul ridicării prea multor şcoli şi se regretă că nu se făcuse şi un gimnaziu. Se analizează pe larg problema veniturilor destinate întreţinerii şcolilor.
14412	37 (439.2) (=59) [Starea şcolilor române în comparaţie cu aceea a
şcolilor săseşti]. — G. TRANS., XV (1852), p. 42: Braşov, 6 Febr.
Pleclndu-sc de la o circulară a consistoriului luteran, se analizează situaţia celor două categorii de şcoli, scoţlndu-se In evidenţă starea mai bună a celor săseşti. Intre altele, se observă; „Saşii, abea 200.000 suflete, au In toate oraşele şi şcoli gimnaziale, pe lingă aceasta
alte industriale şi comerţiale; noi peste un milion şi 200.000, să rămlnem tot cu un gimnasiu şi acesta fără prospect de a escreste Intr-o academie juridică"?
14413	37 (439.2) (-59) Ecsamnnole publice somestrale în scolele româneşti
centrale de aici. — G. TRANS., XV (1852), p. 50, col. I: Braşov, 13/25 Fevr.
Se arată că rezultatele examenelor de la şcolile din Braşov au arătat folosul Învăţării ştiinţelor in limba maternă. Se semnalează marea lipsă de cărţi şcolare româneşti.
14414	37 (439.2) (-59) [Şlire despre apropiata plecare la Vicna a episcopului
Alexandru Şuluţ „în causa mai multor objete attingă-toarc de biserică şi şcoală1']. — G. TRANS., XV (1852), p. 262, col. I: Blajiu 7/19.
14415 Una româna buna	37 (439.2) (=59) [Corespondenţă din 4 febr. 1853, de la Timişoara,
în care se cere românilor să nu aştepte totul de-a gala, ci să se străduiască pentru dobindirea de şcoli şi de institute de cultură].— G. TRANS., XVI (1853), p. 35: Ungaria.
Se dau drept exemplu îndeosebi germanii pentru capacitatea lor de a stărui In chestiunile de interes public şi se laudă acţiunea unor clerici timişoreni, care încurajaseră organizarea unui bal In capitala Banatului, ştiind a „lepăda bigoteria".
14416 Unu romanu bunu	37 (439.2) (=59) [Corespondenţă de la Blaj în care se discută chestiunea
înfiinţării unei „societăţi pentru îmbunarea stărei şcolare a naţiunei romane"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 91: Blasiu 20/8 Marliu.
14417	37 (439.2) ( = 59) Unu cuvîntu dintîiu şi din urmă în privinţa şcolelor
nostre. — G. TRANS., XV (1852), p. 298—299, 330—331.
Se susţine că după 1849 guvernul i-a sprijinit pe români să-şi dezvolte cultura naţională prin şcoli; In schimb, aceştia nu au făcut pentru ei Înşişi tot ce trebuia. Se descrie situaţia Înfloritoare a culturii româneşti ardelene din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi se critică nepăsarea de la mijlocul veacului al XlX-lea faţă de şcolile naţionale.
14418	37 (439.2) ( = 59) [Scurtă corespondenţă în care se arată că noul episcop de Arad plecase la Viena spre a mulţumi împăratului pentru numirea sa şi pentru a solicita „urzirea unui institut folositor pentru ridicarea culturei linerimei şi ajutarea precarei stări a scoalelor naţionale din diecesa sa"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 239, col. II: Aradu, 30 Iuliu.
14419	37 (439.2) (=59) [Bilanţ de sfirşit de an cu privire la realizările românilor din Ardeal], — TELEGRAFUL R„ I (1853), p. 406—407: Monarhia Austriacă.
Se subliniază îndeosebi realizările In domeniul lnvăţămlntului, prin Înfiinţarea de şcoli ortodoxe In Sibiu, Braşov şi Abrud.
14420	SI.	37(439.2) (=59)
[Articol asupra şcolilor româneşti din ţinutul Bihorului].— G. TRANS., XVII (1854), p. 45, 49: Monarchi'a austriaca. De sub Dumbrav’a.
Autorul caută să găsească motivele pentru care progresul şcolar nu se face aşa cum ar dori. Poporul e dornic de carte; el Îşi dă seama că „orbirea şi neştiinţa" slnt nedespărţite de sărăcie. Intelectualii fac iarăşi tot ce pot; s-au clădit şcoli prin comune şi s-a tmbunălăţit salariul învăţătorilor. Aceştia trebuie să fie Insă mai adecvat pregătiţi. Rolul Preparandiei şi al profesorilor ei, D. Grama şi I. Popu. Subliniază erectul scrierilor lui Cichindeal, Iorgovicf, Mihufiu şi Diaconovici Loga. Situaţia gimnaziului din Beiuş. Sprijinirea ce i-a dat Iosif Sclagianu.
765
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) (= 59)
INVAŢAM1NT IN GENERAL
37 (439.2) (= 59)
14421	37 (439.2) ( = 59) [Ştiri despre sumele adunate prin baluri, pentru şcolile române din Ardeal].— G. TRANS., XVII (1854), p. 72: Dela balulu din Sibiîu; 80: Blajiu.
14422	37 (439.2) ( = 59) [Alexandru St. Şuluţiu cedează atribuţiile sale de
inspector al şcolilor confesionale gr. cat. lui Timoteu Cipa-riu]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 107: Partea Neo-ficiosa.
Redacţia Îşi exprimă nădejdea că, de'astă dată, se va rezolva şi problema manualelor şcolare tipările, caro lipsesc.
14423	37 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă cu privire la situaţia şcolilor româneşti din ţinutul Hunedoarei]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 132, 137: Din fostulu comitatu alu Unedorei...
Corespondentul anonim£arată că această situaţie^nu e de loc bună. Vina o atribuie In mare parteTprotopopilor, care se pierd In rivalităţi personale. Astfel, In'Haţeg, nu mal funcţionează nici şcoala care exista In trecut. In protopopiatul Dobrci, situaţia e mal bună. Se proiectează deschiderea unei „şcoli de pomi şi stupi" şl a unei şcoli normale.
14424	37 (439.2) ( = 59) [Ştiri în legătură cu proiectarea unor şcoli româneşti
la Lugoj]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 162: Întîm-plărî de zi.
Se vesteşte că fostul jude din Lugoj, Constan. Udrea, a donat 100 fl. pentru fondul destinat deschiderii unui gimnaziu In Lugoj, Iar pentru şcoala reală ce se va Înfiinţa tot acolo, a mai dăruit 50 fl., pe lingă suma de[6G4 fl.rpe care ordonase mal Înainte.
14425	37 (439.2) ( = 59) [Printr-o -circulară, Andrei Şaguna îndeamnă părinţii
să-şi trimită copiii la „gimnaziul mic“ ortodox din Braşov şi la „şcolile normali" din Săcele şi Răşinari]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 237—238: Monarhia Austriacă.
14426	* *	37 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă în care autorul critică nepăsarea faţă
de cultură a locuitorilor din Lipova şi puţina grijă ce aceştia o purtau problemei învăţămîntului]. — G. TRANS.,
XVII	(1854), p. 331, 335, 339: Dela Valea Mare, 20 Sept. v.
14427	37 (439.2) =59) [Informaţie statistică cu privire la şcolile comunale
ale diferitelor naţionalităţi din Ungaria, Croaţia, Slavonia, Voivodina şi Banat]. — STEAOA D., I (1855), p. 15, col. I: Facte diverse.
Stnt 4061 şcoli cu limba de predare maghiară, 984 cu limba de predare germană, 261 cu limbă de predare română etc.
14428	[Vâslei, Dr. P.]	37 (439.2) (=59)
[Articol cu privire la problemele învăţămîntului pentru românii din Transilvania]. — TELEGRAFUL R., III
(1855)	, p. 31—32: Monarhia Austriacă. Sibiiu 25 Ianuarie.
Constată cu bucurie că lnvăţămlntul gimnazial şi superior e frecventat din ce In ce de mai mulţi români. Consideră aceasta ca un semn al trezirii din primejdioasa letargie In care poporul românesc fusese cufundat ptnă atunci. Combate părerea acelora care credeau că vor fi prea mulţi tineri cu studii mai tnalte şi nu vor găsi plasament. Arată că era nevoie de notari comunali, învăţători şi preoţi cu pregătirea necesară. E de părere că Înşişi plugarii trebuie să ştie cit mai multă carte,* spre a şti să producă mai bine.
14429	37 (439.2) ( = 59) [Un corespondent trimite 10 florini redacţiei din partea negustorului filantrop Lupul, creatorul şcolii de la Reghin, pentru fondul Reuniunii Femeilor Române şi pentru ridicarea unei şcoli agronomice]. — G. TRANS.,
XVIII	(1855), p. 109, col. I: De lenga Muresiu, 10 Aprilie 1855.
766
14430	37 (439.2) (=59) [Articol în legătură cu „sărbătoarea mecenaţilor" de la
gimnaziul luterano-săsesc din Sibtu]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 118, 122—123: Monarhia Austriacă. Sibiiu 13 Aprilie.
Descriindu-se această serbare Închinată ctitorilor gimnaziului săsesc, se propune ca să se facă, din cind in clnd, această serbare şi la românii din Ardeal, pentru cei care au sprijinit instituţiile româneşti de cultură şi de binefacere. între „mecenaţli români" citează pe Andrei Şaguna, negustorii din Braşov, pe D. I< anid şi Ion Solomon din Principate.
14431	37 (439.2) ( = 59) [Cu privire la examenele trimestriale la instituţiile
şcolare româneşti din Ardeal]. — TELEGRAFUL R.,'lll
(1855), p. 207: Monarhia Austriacă. Sibiiu 1 Iulie.
Se arată care şcoli au ţinut examen şi care urmau să-l ţină mai tlrziu. Se anunţă că vicepreşedintele Locotenentei Transilvaniei, Lebzcitcrn, şi-a exprimat satisfacţia faţă de rezultatele observate de el la examenul semestrial de la gimnaziul grcco-răsăritean din Braşov.
14432	37 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă de la Blaj despre starea şcolilor din
această regiune]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 245: Blasiu, în 28 Iuliu v. 1855.
Se arată că in Haţeg funcţiona o şcoală prcparandfală, dar că lipseau şcolile comunale.
14433	B.[ariţ, G.]	37 (439.2) (=59)
Trebi scolastice.— G. TRANS., XVIII (1855), p. 310,
314: Transsilvania.
Despre starea Învăţămîntului românesc şi despre necesitatea răsplndirii Învăţăturii la „toată tinerimea", mai ales că „neştiinţa şi barbaria nu poate da nici o securitate". Subliniază necesitatea de a se acorda o mare atenţie tnvăţămtntuluf.
14434	37 (439.2) (=59) [Tinerii şcolari din Sibiu au dat o serenadă, manifes-
tîndu-şi simpatia ce o aveau faţă de Pavel Vasici, noul consilier şcolar]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 403: întîmplări de zi.
Tinerii au clntat „trei piese ocazionale".
14435	37 (439.2) (=59) [O corespondenţă din Ocna aduce laude lui Pavel
Vasici, cu ocazia numirii lui în funcţia de consilier şcolar]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 411: Ocna 28 Dechemvrie.
Se subliniază activitatea sa publicistică, desfăşurată In coloanele Gazetei Transilvaniei, Foii pentru Minte şi mai ales In redactarea gazetei Telegraful Român, unde n-a precupeţit „povăţulrile şi sfaturile cele foarte folositoare ce le-a Împărtăşit şi le Împărtăşeşte tinerime! noastre".
14436	37 (439.2) (=59) [Articol despre rolul noului consilier de şcoală dr.
Pavel Vasici şi despre viitoarele sale raporturi cu dregătorii şcolii şi ai bisericii]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 62—63: Sibiiu, 24 Fevr.
Se discută sarcinile noului consilier.
14437	37 (439.2) (=59) [Informaţie dată de „Peşti Naplo" asupra progresului
activităţii şcolare româneşti din părţile Sighişoarei].— G. TRANS., XIX (1856), p. 70, col. I: Ungaria.
Se arată că toţi părinţii români tşf trimiteau copiii la şcoală şi că „iubirea de naţionalitate şi limbă la Români s-a deşteptat". Informaţie reprodusă după Kfronstădter] Z.feilung],
14338	37 (439.2) (=59)
Corespondenţă de la Răşinari în care se cere românilor să lucreze cu puteri unite şi să nu neglijeze şcolile lor]. —
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) ( =59)
ÎNVĂŢAMINT IN GENERAL
37 (439.2) ( =59)
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 85—86, 90—91: Răşinari, 14 Martie.
Se subliniază, Intre altele, însemnătatea şcolii, „tălmaciul ştiinţelor", „canalul pe care curge ştiinţa In viaţa poporului".
14439	37 (439.2) ( = 59) [Comentarii făcute de ziarul „Siebenbiirger Bote“ asupra
pastoralei episcopului Andrei Şaguna cu prilejul încheierii păcii]. —TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 154, col. II: Sibiiu.
Se menţionează că In încheierea pastoralei este îndemnat poporul romăn să-şi trimită pruncii la şcoli şi la meşteşuguri.
14440	V.P.P....tu	37 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre inspecţia şcolară a lui losif
Pop Selagianu întreprinsă în comitatul Ratmarelui].— G. TRANS., XIX (1856), p. 217—218: De la Satu mare, 20 Juliu 1856.
Autorul elogiază pe inspector, socotindu-1 un regenerator al şcolilor române.
14441	37 (439.2) ( = 59) [Balul scolastic de la Topliţa], — TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 66, col. II: Topliţa 21 Fevruarie 1857.
Se arată că venitul balului a fost destinat fondului şcolilor. Balul fusese organizat de tinerimea română ortodoxă din tractul Gurghiului.
14442	P...	37 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Cluj despre vizita întreprinsă în
această localitate de către doctorul Vasici, inspectorul şcolilor ortodoxe din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 150: Cluj 10 Maiu.
Se dau informaţii privind inspecţiile viitoare ale consilierului.
14443	Marienescu, At. M.	37 (439.2) (=59)
Ceva pentru crescerea tinerimii studioase. — G.
TRANS., XX (1857), p. 137—138, 144, 154, 162, 168, 171—172, 176, 179—180: Pesta în Aprilie 1857.
Critică nepăsarea românilor din Lipova faţă de Învăţătură. Arată că nu se încurajau elementele studioase, dar sărace. Face un cald apel la iubirea de neam a locuitorilor Lipovei. Dă amănunte-asupra situaţiei Invăţămlntului la românii din Imperiu. Face sugestii pentru îmbunătăţirea nivelului acestui lnvăţămlnt, In general, şi îndeosebi la Lipova. Arată care slnt foloasele răsplndirii învăţă mlntului şi subliniază necesitatea creării de intelectuali români.
14444	S.	37 (439.2) (=59)
[Corespondenţă în care se dau informaţii asupra modului de împărţire a sumei de 35 000 florini donate de episcopul Erdeli în folosul şcolilor româneşti].— G. TRANS., XX (1857), p. 201: Oradea mare, în 3 iuniu c.n.
14445	M.	37 (439.2) (=59)
[Elogierea episcopului Vasile Erdelyi pentru donaţiile
făcute în folosul şcolilor româneşti şi pentru viitoarele sale intenţii binefăcătoare],— G. TRANS., XX (1857), p. 221: De sub Dumbravă, 22 Iuliu 1857.
Corespondenţa este scrisă cu prilejul unei vizite făcute de episcop la seminarul din Oradea Mare.
14446	37 (439.2) (=59) Scolele nostre mici si mari. — G. TRANS., XX (1857),
p. 233, col. I, 237—238, 257—258, 261—262, 265—266, 293—294 [neterminat].
Se prezintă situaţia şcolilor române după 1850 In toate regiunile Monarhiei locuite de români şi se exprimă mirarea faţă de afirmaţia unui prospect statistic care susţinea lipsa unui lnvăţămlnt serios românesc In Banat. Se dau tablouri statistice aie frecventării şcolilor In 1854 şi 1857.
14447	37	(439.2) (=59)
[Corespondenţă despre grija ce trebuie să o poarte.
părinţii tinerilor români care umblă la şcoli străine]. —
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 250, 258—259, 262—263: De pe malul Murăşului.
Educaţia copiilor trebuie să se facă „In duhuLblserlcii" şi In spiritul limbii naţionale. Se condamnă părinţii care Îşi dau copiii la şcoli străine, fără să se preocupe ca aceştia să-şi însuşească bine limba română.
14448	37 (439.2) ( = 59) [Observaţii cu privire la neglijenţa cu care îşi aleg
părinţii gazdele copiilor pe care îi aduceau la învăţătură în şcolile Braşovului]. — G. TRANS., XX (1857), p. 258, col. 1: BraşovO, 1 Septembre n.
14449	37 (439.2) ( = 59) [Dare de seamă despre vizita la Sighişoara a consilierului şcolilor ortodoxe, Vasici, şi cuvîntarea ţinută de consilier în legătură cu chestiunea şcolilor], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 293—294: Sighişoara 15 Sept.
14450	37 (439.2) ( = 59) [Se anunţă numirea inspectorului de şcoli provizoriu
Dimitrie Ioanescu, din Oradea Mare, în funcţia de „con-siliariu actual de şcoale pentru Ungaria11]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 26 [greşit 24]: Înlîmplări de zi.
14451	37 (439.2) (= 59) [Comentariu despre lipsa „mecenaţilor1* români în
Ardeal].—G. TRANS., XXI (1858), p. 54, col. I: Bra-şovu 27 Februariu n.
Cu prilejul unor însemnate donaţii făcute Îndeosebi de fruntaşi reformaţi şcolilor lor, se observă lipsa acestei categorii de donaţii In folosul şcolilor româneşti.
14452	37 (439.2) (=59) [Se anunţă reîntoarcerea la Sibiu a doctorului Vasici
din călătoria sa de inspecţie la şcolile ortodoxe româneşti]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 136, col. I: Sibiiu 23 August.
14453 C.T....	37 (439.2) (=59) [Lungă corespondenţă de la Năsăud asupra unei serbări şcolare româneşti şi asupra despărţirii noului pre-posit al capilulului Gherlei, Macedon Pop, de foştii săi fii sufleteşti], — G. TRANS., XXI (1858), p. 196, col. I, 200: Naseudu, în 10 Iuniu 1858.
Serbarea s-a ţinut In localul Şcolii germane.
14454 Unu muntânu	37 (439.2) (=59) [Corespondenţă asupra situaţiei materiale şi culturale
a locuitorilor români din Munţii Apuseni]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 291—292, 295—296, 299—300, 304, 307— 308; XXII (1859), p. 1—2: Dintre munţii apuseni.
Corespondentul se arată nemulţumit de ceea ce s-a realizat acolo In problema şcolilor după 1849, socotind că lipsurile materiale ale românilor din Munţii Apuseni nu explică îndeajuns situaţia actuală a Invăţămlntului local.
Blaj
14455	37 (439.2) (= 59) [Ştire despre întîrzierea deschiderii cursurilor şcolare
la Blaj]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 295, col. II.
Motivul lntlrzierii este numărul mic al studenţilor adunaţi In termenul legal şi o greşeală a directorului şcolilor normale. Informaţie cuprinsă intr-o corespondenţă de la Blaj din 5 sept. st. n.
14456	37 (439.2) (=59) [Salariile profesorilor de la Blaj lovite de efectele inundaţiilor, care smulseseră cele două mori producătoare de venit destinat plăţii corpului profesoral], — G. TRANS., XIV (1851), p. 309—310: Blajiu, 13 Sept. .
Informaţie cuprinsă Intr-o corespondenţă mai largă.
21 - Bibliografia analitică - c. 959
767
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) ( =59)
1NVAŢAM1NT IN GENERAL
37 (439.2) (= 59)
14457	37 (439.2) ( = 59)
[Ştiri şcolare din Blaj]. — G. TRANS., XIV (1851),
p. 318, col. I: Blaj iu, 23 Sept.
Fragment dIntr-o corespondenţi mai largi. Numirea lui N. Mânu ca rector al seminarului clerical. îmbunătăţirea inventarului gimnaziului.
14458	37 (439.2) ( = 59)
[Comunicat al vicarului general de la Blaj, Constantin
Alutan, despre amînarea deschiderii cursurilor şcolilor pînă la 1 decembrie şi despre condiţiile puse moraliştilor care beneficiază de ajutoare].— G. TRANS., XIV (1851), p. 328, col. II.
14459	37 (439.2) (-59)
[Informaţii privind diferite concursuri pentru ocuparea
unor posturi în învăţămîntul blăjean]. — G. TRANS., XV (1852), p. 14: Blajîu, 29 Dec.
Se publici In rezumat condiţiile pentru ocuparea unei catedre de muzici, a unei catedre de profcsoarl pentru fetiţele din Blaj ;i a doul posturi de lnvlţltori la Abrud şi Bistra.
14460	37(439.2)( = 59)
[Informaţie despre speranţa blăjenilor că, prin noua
organizare a şcolilor, românii vor obţine şcoli noi „mai înalte, cît şi populare"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 25, col. II.
Ştirea e cuprinşi lntr-o corespondenţi mai largi din Blaj de la 22 ian. 1852.
14461	Russu, I.	37 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Blaj despre mai multe chestiuni
culturale privind pe românii ardeleni].— G. TRANS., XV (1852), p. 257 — 258,	261 — 262:	Blasiu, 6/18
Augusto 1852.
Araţi necesitatea lnfiinţlrii unei „Academii" româneşti, dezbate problema crelrii unui periodic bisericesc romln, dezminte zvonul cum cl unii fruntaşi blljeni ar fi fost de plrere sl se desfiinţeze seminarul de la Blaj şi anunţi cl lnceplnd din septembrie catedra de matematici de clasa a V-a din Blaj devenea vacanţi, urmlnd sl fie ocupaţi prin concurs.
14462	37 (439.2) ( = 59)
[Informaţie despre deschiderea cursurilor la Blaj în ziua de 3 sept. 1852 şi despre numărul mare al şcolarilor veniţi la învăţătură aci].— G. TRANS., XV (1852), p. 262, col. I: Blajiu 7/9.
14463	m.m.	37 (439.2) (=59)
[Dare de seamă cu privire la sărbătorirea la Blaj, în prezenţa episcopului Şuluţ, a zilei „de 3 santi"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 45, col. II: Blasiu, 30 Ianuariu v.
Descrie slrbltorirea, slujba religioasl şi serbarea şcolari, ce-i urmase, precizlndu-se cl aceastl slrbltorire avea loc In fiecare an In memoria episcopului Grigore Maior. Corespondentul dl detalii privind legatele lisate de Gr. Maior.
14464	37 (439.2)( = 59)
Un’a prorumpere din dorintia incordata si caleva observatiuni. — G. TRANS., XVI (1853), p. 159, col. II: Blasiu.
Se araţi cl episcopul Şuluţ plecase cu doi canonici la Sibiu pentru a obţine autorizarea lnfiinţlrii unui fond destinat crelrii la Blaj a unui institut pedagogic. Se discuţi şi starea materiali a gimnaziului din Blaj.
14465	37 (439.2) ( = 59)
[Informaţie cu privire la marele număr al şcolarilor din Blaj].—G. TRANS., XVI (1853), p. 291, col. 1: Blasiu 25 Sept.
Informaţie cuprinşi lntr-o corespondenţi mai largi.
14466	37 (439.2) ( = 59) [Comentariu în legătură cu apropierea centenarului
şcolilor din Blaj, fondate în 1754]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 376—377: Saeculares.
Elogiu adus activitlţii acestor şcoli In cursul primului secol dc existenţă.
14467	37 (439.2) ( = 59) Contribuitorii în folosulu scoleloru în 12 Febr. în Blajiu. — G. TRANS., XVII (1854), p. 84, 92, 98.
Llstl de donatori.
14468	37 (439.2) ( = 59) [Ştiri despre examenul de fine de an la şcolile din Blaj].
— G. TRANS., XVII (1854), p. 229: Curespundintia. Blasiu...
Se subliniază prezenţa şi rolul lui Al. St. Şuluţiu.
14469	37 (439.2) ( = 59) [Scurte informaţii referitoare la aclivilalea şcolilor din
Blaj]. —G. TRANS., XVIII (1855), p. 293, col. II: Blasiu 27 Septembre, n. 1855.
Se anunţă cl numărul elevilor de la şcolile gimnaziale şi normale Încetul cu Încetul creşte.
14470	Rusu, Ioane	37 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Blaj asupra examenelor de la şcolile din localitate şi asupra activităţii acestora în decursul anului şcolar]. — G. TRANS., XX (1857), p. 197: Blasiu, în 1 Iuliu n. 1857.
14471	37 (439.2) ( = 59) [Dare de seamă despre ceremonia care a avut loc la
Blaj cu prilejul sfîrşitului anului şcolar]. — G. TRANS., XX (1857), p. 233: Alba-Julia, 30 Iuliu 1857.
Se menţionează cl liturghia o slujise canonicul Timotei Ci-pariu şi se laudă activitatea conducătorului corului, Begnescu, deplingindu-se, pe de altă parte, împărţirea şcolarilor In „dom-nişiori" şi „nedoinnişiori".
14772 R.[usu, Ioan]	37 (439.2) ( = 59)
Despre concursulfl la scâla. — G. TRANS., XX (1857), p. 283, col. I: Blasiu, 2 Septembre n. 1857.
Arată că la Blaj „şcolarii aleargă din toate părţile Transilvaniei, ba şi dela Bucovina" şi că „numărul şcolarilor gimna-siali pln’acum se apropie la 490", şi „a şcolarilor normali Încă se va redica poate la 300".
Braşov
14473	’	37 (439.2) ( = 59)
[Articol cu privire la activitatea rodnică a şcolilor române din Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 114— 115: Braşov.
Se dau date In legătură cu această activitate, arătlndu-se că din nov. 1850 se uniseră „cele două şcoale comunale şi normale din cetate şi din suburbiul românesc", avlnd 6 profesori (4 pentru şcolari şi 2 pentru şcolăriţe) şi cursurile predlndu-se In româneşte celor 302 elevi. Se subliniază bunele rezultate realizate şi se anunţă că In semestrul II urma să se adauge „catedra profesurei desemnului", iar că In anul următor se va deschide „un clas mai sus pentru şcolari cu scop ca ştiinţele reale cum şi cele pregătitoare de gimnasiu să se propuie pe deplin".
14474	37 (439.2) ( = 59) [Ştire despre darurile făcute de particulari şcolilor
romane din Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 156, col. II: Braşov, 3/15 Maiu.
14475	37 (439.2) (=59) [Ştiri şcolare din Braşov].— G. TRANS., XIV (1851),
p. 233: Braşov, 22/10 IuliG.
Se semnalează apropierea examenelor de vară. Se arată proasta situaţie materială a Învăţătorilor. Se cere românilor sl asiste la examenele copiilor români.
768
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) (= 59)
1NVAŢĂM1NT IN GENERAL
37(439.2) ( =59)
14476	37 (439.2) (=59) [Apel adresat românilor de „a onora cu presinţia Dior"
examenele de la şcolile române din Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 248, col. 11: Braşov.
Cu acest prilej, se indică datele clnd se vor tine examenele fiecărei clase, arătlndu-se că solemnitatea publică de sflrşit de an va avea loc la 19 iulie.
14477	37 (439.2) (=59) Cuvântul rostit la împărţirea premiilor în şcoalelc
române din Braşov. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 248.
Unul dintre .şcolari Îşi exprimă bucuria sporului la Învăţătură şl mulţumeşte sprijinitorilor şcolii.
14478	37	(439.2) (=59)
[Ştire despre	rezultatele	îmbucurătoare	ale examene-
lor şcolilor „române centrale11 din Braşov].— G. TRANS., XIV (1851), p. 260, col. II: Braşov, 12 August.
14479	f	37 (439.2) (-59)
Ecsamenele	dela	şcâlele	româneşti	de	legea răsări-
teană.— G. TRANS., XIV (1851), p. 264: Braşov.
Dare de seamă. In care se descrie serbarea de sflrşit de an de la şcolile din Braşov, arătlndu-se că participanţii discutaseră problema îmbunătăţirii materiale a şcolilor braşovene şi chestiunea clădirii noului local al gimnaziului.
14480	37	(439.2) (=59)
[Se anunţă deschiderea şcolilor din Braşov In ziua de
3	sept. 1851). —G. TRANS., XIV (1851), p. 296, col. II: Braşov, 3 Sept. v.
14481	37	(439.2). (=59)
[Notiţă cu privire la punerea pietrei fundamentale a
noilor clădiri ale şcolilor române din Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 311—312: Braşov, 29 Sept.
Solemnitatea a avut loc In prezenţa episcopului Şaguna.
14482	37	(439.2) (=59)
[Dare de seamă cu privire la solemnitatea punerii pietrei fundamentale a noilor şcoli româneşti din Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 313—314: Braşov, 30/18 Sept.
Se descrie solemnitatea şi se dau şi cifre In legătură cu costul clădirilor ce se vor ridica.
14483	Munteanu, Gavrile	37 (439.2) (=59)
Cuvânt zisă, cu ocasiunea punere! fundamentului la
zidirea şcolelor romane de legea răsăriteană din Braşovă 17. Septemvrie 1851. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 293—294.
Subliniază necesitatea ridicării poporului prin cultură. Exprimă convingerea că strămoşii noştri ar fi făcut mai bine dacă, pe lingă atltea mănăstiri, ar fi întemeiat măcar o universitate.
14484	37	(439.2)	(=59)
[Se anunţă că negustorul român din Braşov Naum
Doriu înzestrase prin testament „biserica grecească" şi şcolile româneşti din localitate].— G. TRANS., XV
(1852), p. 50: Braşov, 13/25 Febr.
14485	37	(439.2)	(=59)
[Ştire despre reprezentarea la Braşov, în folosul şcolilor, a piesei „Omul din Codrul Negru", jucată de tineri diletanţi români, conduşi de arhitectul Ştefan Emilian].—
G. TRANS., XV (1852), p. 196: Braşov, 13 Iuliu.
14486	37	(439.2)	(=59)
[Comunicat al căpităniei cetăţii ■ Braşov asupra venitului realizat „la productiunea teatrale, care o dederă diletanţii români de aici în folosul zidirii scoalelor romane de aici“]. — G. TRANS., XV (1852), p. 197.
Comunicatul precizează că se realizase venitul curat de 58 fl., 13 creiţari.
14487	37 (439.2) (=59) [Programul examenelor la şcolile române din Braşov
între 17 şi 26 iulie 1852]. —G. TRANS., XV (1852), p. 204, col. II: Braşov.
Se cere românilor să asiste la aceste examene.
14488	37 (439.2) (=59) [Ştire despre construirea noilor clădiri pentru şcolile
româneşti din Braşov].— G. TRANS., XV (1852), p. 222, col. II.
Se arată că această construcţie avansa şi că românii contribuiau cu entuziasm la cheltuieli. Se informează că „numai peatră intră preste 90 stlnjini, iar cărămidă preste un milion de bucăţi".
14489	37 (439.2) (-59) [Comentariu despre examenele de sfirşit de an la şcolile
române din Braşov]. — G. TRANS., XV (1852), p. 222, col. II.
Se dau amănunte şi se critică purtarea unuia dintre profesori, care părăsise clasa „tocmai de pe la începutul examenelor, socotind Intru pedanta sa părere că cu aceasta îşi va răsbuna de publicul întreg".
14490	37 (439.2) (-59) [Comentariu despre rezultatul examenelor de la şcolile române din Braşov şi despre locul important dat limbii latine în aceste şcoli].— G. TRANS., (1852), p. 226: Braşovu, 10 August.
Se subliniază, de asemenea, claritatea răspunsurilor elevilor, care învăţaseră In limba maternă.
14491	37	(439.2) (=59)
[Ştiri despre începerea activităţii la şcolile româneşti
din Braşov]. —G. TRANS., XV (1852), p. 254, col. I: Braşov, 2 Septemvre.
Se arată interesul pentru români de a se înscrie In şcolile lor şi se arată că la şcolile române din Braşov se adăugase o clasă.
14492	Unfi iubitoriu de	scâle	37 (439.2) (=59)
Baiu în folosulă şcolelorti. — G. TRANS., XVI (1853),
p. 24.
Apel In vederea participării românilor la balul ce urma să aibă Ioc la Braşov In folosul şcolilor române din localitate.
14493	37	(439.2) (=59)
Publicarea	socotelelorfi	balului dată în folosulti şc6-
lelorti româneşti din Braşovu, duminecă în 25 Ian. (6 Febr.) 1853.—G. TRANS., XV (1853), p. 32, col. II.
14494	Unu amicu alu tinerime! 37 (439.2) (=59) [Dare de seamă cu privire la rezultatele examenelor de
la şcolile române din Braşov], — G. TRANS., XVI (1853), p. 223: Brasiovu, 20 Iuliu c.v.
In introducere, face un istoric al dezvoltării Invăţămlntului românesc In Braşov pe timp de 16 ani, arătlnd că In 1853 fiinţau 3 clase gimnaziale, 3 clase normale şi 3 de fetiţe. Dă detalii privind examenele şi arată că acest „institut naţional" fusese frecventat in 1852—1853 de 338 elevi, dintre care 277 băieţi şi 61 fetiţe; dintre băieţi, 52 au frecventat clasele gimnaziale şi 225 cele normale. în Încheiere, semnalează „lipsa de cărţi şcolare tipărite In limba română".
14495	Unu amică alu tinerimoi şi alu adevernluî
37 (439.2) (=59)
[Articol cu privire la începuturile învăţămîntului românesc din Braşov]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 237—238: Monarhia Austriacă.
Articol datat: Sibiiu 31 Iuliu. — Răspuns unni articol apărut In Gazeta Transilvaniei, nr. 58, datat; Brasiova 20. IuM, In care se arată că Întemeietorii Invăţămlntului românesc din Braşov nu slnt G. Bariţ şi Andrei Mureşianu, ci Demetriu Leca şi Ioan Procopiu.
76 9
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) ( = 59)
1NVAŢAM1NT IN GENERAL
37 (498.1)
14496	37 (439.2) (=59) [Ştiri despre sumele adunate pentru şcolile româneşti
de către Reuniunea femeilor române din Braşov], — G. TRANS., XVII (1854), p. 72: Socoteala balului.
14497	37 (439.2) (=59) [Anunţ cu privire la un bal ce urma să aibă loc la 24
ianuarie s.v. la Braşov „în folosul şcoalelor romăneşti de aici"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 24, col. II: înştiinţare de baiu.
Balul se dă In „Sala de Redut“.
14498	37 (439.2) ( = 59) [Informaţie despre vizita la Braşov a consilierului de
şcoală dr. Pavel Vasici], — G. TRANS., XIX (1856), p. 334, col. I: Braşovu, 28 Octobre c.v.
Se dau amănunte asupra Inspec)iilor sale.
14499	37 (439.2) ( = 59) [Dare de seamă despre deschiderea unor băi publice
la Braşov, al căror venit este destinat ajutorării şcolilor româneşti răsăritene],— G. TRANS., XX (1857), p. 2, col. I: Braşovu, 11 Ianuarifl c.n.
Se dau amănunte asupra împrejurărilor construirii acestor băi şi asupra foloaselor cc le vor avea şcolile româneşti în urma acestei iniţiative.
14500	37 (439.2) ( = 59) [Se anunţă că la 3/15 februarie va avea loc la Braşov
un bal în folosul şcolilor româneşti],— G. TRANS., XX
(1857)	, p. 34, col. I: Braşovu.
14501	37 (439.2) ( = 59) ResultatulQ ecsameneloru publice. — G. TRANS., XXI
(1858)	, p. 198—199: Braşovu, 10 Iuliu n. 1858.
Se dau date statistice privind frecventarea diferitelor şcoli din Braşov In anul şcolar 1857 — 1858 şi se subliniază caracterul neşovin al predării Invătămlntului In această localitate.
14502	B.	37 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre examenele de la şcolile din
Braşov]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 106, col. I: Braşov 27 Iunie.
Este vorba de examenele de la gimnaziul mic, de la clasele normale şl dc Ia şcoala dc fete.
14503	37 (439.2) (=774) [Obştea grecească din Braşov face cunoscut că a adus
pentru şcoala greacă de acolo ca profesor pe A. Moshacbi, doctor în filozofie]. — VEST. R., XXI (1856), Supl. la nr. 68, p. 1.
Se mai adaugă că zisul profesor cunoaşte afară de limba greacă şi limbile germană, franceză şi italiană şi că primeşte şi tineri străini In pension, cu 85 galbeni pe an.
(47) RUSIA
14504	37 (47) [Informaţie despre aşezămintele de instrucţie publică
şi particulară şi numărul elevilor din Rusia]. — VEST. R„ XXI (1856), p. 330: Rusia.
Potrivit unui raport al Ministerului Instrucţiei Publice.
(495) GRECIA
14505	37 (495) [Notă a redacţiei cu privire la numărul şi costul instrucţiei elevilor, în Moldova şi in Grecia]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 272, col. I, nota*; G. TRANS., XVI
(1853), p. 286, col. I.
Sc arată că In Moldova exista un elev la 375 locuitori, iar ln Grecia unul la 20 locuitori.
14506 Svorona, Nicolai	37 (495)
O mulţemire. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 122, p. 4.
Autorul scoate ln evidenţă gestul supusului elen din Iaşi, Gavril Bardatu, care a lăsat toată averea sa şcolilor din Grecia.
MUNTELE ATHOS
14507	37 (496) (=59)
[Hrisovul domnesc din 7 iunie 1856, prin care se acordă
o subvenţie, din Casa Centrală a clerului Moldovei, pentru înfiinţarea unei şcoli româneşti la schitul Sf. Ioan de la Muntele Athos]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 130, p. 1: Iaşii, 18 Iunie.
Subvenţia este de 200 galbeni anual. Şcoala sc va înfiinţa pentru „Romflnii din Sf. Munte şi acei din locurile învecinate".
(498) PRINCIPATELE ROMÂNE
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCA
14508	Stilescu, V.	37 (498.1)
Despre instrucţiunea publică. — SECOLUL0, I (1857),
nr. 57, p. 4.
Prezentarea Istorică a dezvoltării lnvăţămlntului ln Ţara Românească. Autorul stabileşte două perioade, prima de la întemeierea şcolii naţionale ptnă la Începutul domniei lui Gheorghc Bibescu şi a doua de la 1851 plnă la 1857; prima este caracterizată prin lupta dată de patrioţii români pentru limba naţională, iar a doua prin desfiinţarea Colegiului National şi Înlocuirea lui cu Academia, In care erau primiţi numai fiii aristocraţiei, şi prin trimiterea de bursieri In străinătate.
14509	[Nifon, Mitropolitul]	37 (498.1)
Adresarea Emin. Sale Părintelui Mitropolit al României, la deschiderea şcolelor. — VEST. R., XVI (1851), p. 13—14; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 53—54.
Îndemn pentru efori, profesori şi elevi, de a munci pentru propăşirea civilizaţiei, prin „moralul soţial şi religios". — în Ves-titorul Românesc, text român şi francez.
14510	37 (498.1)
[Dare de seamă despre solemnitatea împărţirii premiilor
la Colegiul din Bucureşti]. — VEST. R., XVI (1851), p. 205—207.
Cu acest prilej au rostit cuvlntări domnitorul Barbu Ştirbei şi ministrul instrucţiunii publice Ioan Bibescu.
14511	[Ştirbei, Barbu]	37 (498.1)
Cuvint zis de Înălţimea Sa Domnul... Ia 14 iulie, cu
prilejul împărţire! premiilor în Colegiul Naţional. — VEST. R., XVI (1851), p. 205—207; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 252—253, 255—256: Ţara Românească; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 249—250.
între altele spune că guvernul a făcut toată pregătirea „a se deschide pină la toamnă, sau cel mult plnă ln primăvară, cursurile spcţiale, adecă; şcoala militară, şcoala de legi, şcoala de topo-grafi de poduri şi şosele, şcoala de agricultură, şcoala de meşteşuguri şi şcoala de fete". — în Vestitorul Românesc text român şi francez.
14512	37 (498.1)
[Expunerea Eforiei Şcoalelor din Bucureşti asupra
instrucţiei publice de la 17 octombrie 1850 pînă Ia sfir-şitul lui iunie 1851]. —VEST. R., XVI (1851), p. 207— 208, supl. Ia nr. 52, p. 1.
Se arată Intre altele că s-a hotărlt ca toate catedrele să fie ocupate prin concurs; s-au publicat manuale, s-a stabilit o limbă uniformă ln aceste manuale, s-a dat o atenţie specială lnvăţămlntului tehnic etc. Expunerea este semnată de [Apostol] Arsache, P. Poenaru şi S. Marcovici şi a fost citită de ultimul la serbarea Împărţirii premiilor.
770
www.dacoromanica.ro
37 (498.1)
1NVAŢAM1NT IN GENERAL
37 (498.1)
14513	37 (498.1)
Raportul directorului şcolelor naţionale din România, ci ti tu în numele eforiei în 14 Iuliu 1851, cuprinzătorul de lucrările acesteia asupra instrucţiei publice. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 289—293.
Semnat: Arsacbe, P. Poenaru, S. Marco viei.
14514	37 (498.1)
[Ştire despre solemnitatea împărţirii premiilor la şcolarii din Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 248: Ţara Românească.
Au participat domnitorul, mitropolitul, miniştrii şi consulii puterilor străine.
14515	37	(498.1)
[Informaţie despre solemnitatea împărţirii premiilor
la colegiul din Bucureşti]. — G. TRANS., XIV (1851). p. 263, col. II.
Solemnitatea a avut loc la 14 iulie [greşit.- iunie]; ştirea este un rezumat al dării de seamă din Veslilorul Românesc.
14516	37	(498.1)
[Dale statistice despre şcolile din Tara Românească].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 263, col. II.
Datele slnt culese din Vestitorul Românesc.
14517	37	(498.1)
[Publicaţie a Eforiei Şcoalelor pentru posturile de profesori vacante la colegiile din Bucureşti şi Craiova şi pentru 13 posturi de profesori la şcoli primare]. — VEST. R., XVII (1852), p. 50—51; G. TRANS., XV (1852), p. 59, col. I: Terra românească si Moldavia.
Pentru colegii se vor da concursuri şi pentru şcolile primare examene.
14518	37 (498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin care serdarul Costache Bozian este orinduit director al Eforiei şcoalelor],— BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 49—50.
In locul clucerului Simeon Marcovici, chemat In alt post.
14519	37(498.1)
[Dare de seamă despre solemnitatea împărţirii premiilor la Colegiul Naţional şi la Pensionatul Monli din Capitală].
—	VEST. R., XVII (1852), p. 205—208.
Solemnitatea a fos* deschisă printr-o cuvlnlare ţinută de directorul şcolilor, C. Bosianu, căruia i-a răspuns domnitorul Barbu Ştirbei.
14520	Bozianu, C.	37	(498.1)
Cuvîntulu rostită de Directorulu scoaleloru naţionale... cu ocasia împărţirii premielor în anul şcolar 1851—1852. — VEST. R., XVII (1852), p. 207—208.
Dare de seamă despre activitatea deslăşurată In Iilvăţă-mlnt In cursul anului şcolar încheiat, allt In şcolile primare cit şl In gimnazii.
14521	[Ştirbei, Barbu]	37	(498.1)
[Cuvint de răspuns la discursul ţinut de C. Bozianu, directorul şcolilor, cu ocazia împărţirii premiilor pe anul şcolar 1851—1852]. —VEST. R., XVII (1852), p. 205— 207.
îşi exprimă mulţumirea faţă de rezultatele obţinute de elevi şi promite sprijinul său pentru viitor.
14522	37	(498.1)
[Eforia Şcoalelor din Ţara Românească anunţă data cind se vor deschide şcolile primare, gimnaziale şi Facultatea de drept pe anul şcolar 1852—1853]. — VEST. R., XVII (1852), p. 245.
14523	G. P.	37 (498.1)
[Informaţie despre lipsa de profesori în şcolile din Tara
Românească],— G. TRANS., XV (1852), p. 223, coi. I: Terra Românească si Moldavia.
14524	.	37 (498.1)
[Informaţie despre examenele de profesori în Ţara
Românească],— G. TRANS., XV (1852), p. 307, col. II: Tera românească si Moldavia.
Se arată că In urma Înăspririi acestui examen se retrăseseră din 50 de Înscrişi: 421 Domnul Însărcinase cu ţinerea examenului pe conducătorii Eforiei şi pe directorul şcolilor şi el ceruse ca să fie examinaţi şi profesorii mai vecbi, ceea ce produsese unele proteste ale acestora.
14525	37 (498.1) [Scurtă informaţie despre examenele anuale de la Colegiul naţional şi pensionatul lui Montil.— VEST. R., XVIII (1853), p. 205.
Solemnitatea a fost deschisă de directorul şcolilor, C. Bosianu, căruia i-a răspuns domnitorul.
14526	Bosianu, C.	37 (498.1)
Cuvîntul zis de d_______ Directorul şcoalelor, la ecsame-
nul general cu prilejul împărţirei premiilor anului şcolar 1852—1853. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 170; VEST. R., XVIII (1853), p. 206—207; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 197—198: Donaufurslenthumer; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 225—226.
Un scurt bilanţ al activităţii Întregului lnvăţămlnt, de la cel primar plnă la cel superior. Se dă numărul elevilor de la şcolile primare, publice şi private, care se ridică la 8055, numărul şcolilor, care este de 24 publice şi 134 private. Gimnaziile au fost frecventate de 400 elevi.
14527	Ştirbei, Barbu	37 (498.1)
[Cuvîntul... ţinui cu ocazia examenelor anuale de la
Colegiul naţional şi 'Pensionatul Monli din Bucureşti]. — BULETIN LŢ. R.], 1853, p. 169—170; VEST. R., XVIII (1853), p. 205—206.
Arată importanţa pe care o acordă invăţămlnlului şi măsurile ce au fost luate pentru „a da tinerimei mijloace de Învăţături, fără a se instreina", adică de a pleca pentru învăţătură In ţări străine. De aceea s-a organizat In ţară lnvăţămintul In limba romănă şi franceză. Pensionatul Monti este un exemplu In acest sens.
14528	37 (498.1) [Se anunţă că domnitorul Ţării Româneşti a asistat
la împărţirea premiilor la Colegiul Naţional şi la pensionul lui Monti, la Bucureşti]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 221: Ţara Românească.
După ziarul Vestitorul Românesc din 29 iunie. — Text român şi francez.
14529	37 (498.1)
[Anunţuri de licitaţii pentru arendarea moşiilor Eforiei şcoalelor]. —	BULETIN	[Ţ. R.], 1854, p. 290, 351.
14530	37 (498.1) [Date statistice privitoare la numărul şcolilor publice
şi particulare din Ţara Românească, la sfirşitul anului şcolar 1854—1855]. —ZIMBRUL, IV (1856), nr. 35, p. 2: Ţeara Românească.
Reproducere din Telegraful Român (?).
14531	Marsillac,	Ulysse	de	37 (498.1)
De l’Instruction publique en Valachie. — LE COUR-
RIER DE B., I (1856), nr. 31, p. 3—4, 32, p. 3—4: Variete.
Articol In care prezintă organizarea Invăţămlnlului In Ţara Românească. Vorbeşte despre Departamentul Cultului, despre activitatea lui Ştirbei In privinţa Invăţămlnlului, despre Eforia Şcolilor şi despre profesori şi recrutarea lor. Apoi, analizează diferitele grade de lnvăţămlnt: cel primar, cel profesional, cel secundar, cel feminin şl, In sflrşit, cel militar.
771
www.dacoromanica.ro
37 (498.1)
INVĂŢĂMiNT IN GENERAL
37 (498.1) ( = 924)
14532	B.[araş, Iuliu]	37 (498.1)
Serbatoarea de 29 luniu. — ISRAELITUL© R., I
(1857), nr. 16, p. 1—3; nr. 17, p. 3—4.
în prima parte se (IA descrierea serbării Împărţirii premiilor la Colegiul National din Bucureşti, iar In a doua programa la şcolile primare şi gimnaziale, precum şi clteva „noţiuni statistice". Se precizează că la Bucureşti se adă 35 de şcoli, dintre care 25 pentru români, cu 742 elevi, 1 pentru greci, cu 14 elevi, 1 pentru armeni, cu 53 elevi, 1 de fete, cu 32 eleve, 6 izraelite private cu 126 elevi şi 1 izraelită publică cu 310 elevi. La o populaţie de 120 000 locuitori slnt 3470 elevi, o proporţie de 3%. Partea a doua nu este semnată. Textul este in limbile română şi franceză.
14533	[Costaforu,' G.]	37 (498.1)
[Cuvînlare pronunţată la împărţirea premiilor in Bucureşti]— ISRAELITULft R., I (1857), nr. 16, p. 1—3: Serbatoarea din 29 luniu.
In calitatea sa de director al şcolilor naţionale, Costaforu prezintă amănunţit situaţia In cele 4 ramuri ale Invălămintului: Inslructiunca comunală, Instrucţiunea primară, Instrucţiunea sccundariă şi Instrucţiunea superioară. La srirşit, arată numărul bursierilor români In străinătate şi localităţile unde studiază, precum şi şcolile particulare din Bucureşti.
14534	37	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că orice catedră vacantă
va fi ocupală numai prin concurs]. — BULETIN [T. R.], 1857, p. 323.
14535	37	(498.1)
[Date privitoare la situaţia şcolilor de toate gradele
din Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), nr. 29, p. 115 [greşit: 111], col. III: Ţera Românească.
Se dau cifre In legătură cu numărul şcolilor şi al şcolarilor pe baza unei corespondenţe din Kolozsvări Kozldny.
14536	37	(498.1)
Distribuţiunea premiiloră. luniu 29 anulă 1857—8.—
MUSEULO N„ I (1858), p. 134—135: Scoale.
Listă cu numele premianţilor la şcolile primare din Bucureşti (grupaţi pe Împărţirile In culori ale Capitalei), la muzica vocală (culorile de Negru şi Verde), la Pensionatul Sucursal, la Pensionatul Statului sub direcţia d-lei Blaremberg, la Şcoala de Agricultură, Şcoala de Arte, Şcoala Israelitilor, Pensionatul Ion Riureanu şi Şcoala privată a lui I. Stefănescu.
14537 Costa-Foru, Gh.	37 (498.1) Discurs ţinut de Directorul Şcoalelor D-nul... cu oca-
siunea împărţirii premiilor, anul şcolar 1857—1858.— ANUNŢ. R., V (1858), nr. 53, p. 2—3; NATIONALULO,
I (1858), p. 232—233.
Bare de seamă despre situaţia Invătămlntului din Ţara Românească, de Iacei primar plnă la cel superior, pe anul şcolar 1857-1858, cu numeroase date.
14538 Booroscu, B.	37 (498.1) Reformele. Instrucţiunea publică. — NATIONALULO,
I (1858), p. 141—142, 145—146, 157—158, 173—174, 181—182, 193—194, 200—201, 204—205, 211—212.
Amplă prezentare a fazelor prin care a trecut instrucţiunea publică In Ţara Românească, situaţia ei actuală şi propuneri de reforme viitoare, cuprinzlnd capitolele următoare: I—III Probleme generale şi lnvătămlntul In şcolile comunale săteşti, IV Şcolile primare superioare, V—VII Instrucţiunea secundară sau gimnazială, VIII Instrucţiunea superioară şi profesională, IX Administrarea instrucţiunii.
14539	37 (498.1) [Se vesteşte numirea lui V. Boerescu ca director al
şcolilor din Ţara Românească şi menţinerea lui Costaforu în postul de efor al şcolilor],— G. TRANS., XXI (1858), p. 240, col. I: Braşovă, 23 Sept.
772
14540	37 (498.1) (=3) [Anunţ cu privire la înfiinţarea unei şcoli primare germane particulare, în Bucureşti], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 108: Bekanntmachung.
14541	37 (498.1) (=3) [Înfiinţarea la Bucureşti a „Fundaţiei ordinului cava-
lerescu a sintuluî Ioan ospitalieră de Ierusalimă11].— STEAOA D., I (1855), p. 19: Prusia.
Sarcinile acestei fundaţii slnt: sprijinirea şcolii evanghelice din Bucureşti şi Întemeierea unui spital pentru bolnavii de religie evanghelică. Se dau amănunte după Gazeta Crucii din Berlin.
14542	37 (498.1) (=3) [Ordinul Ioaniţilor, nou creat în comunitatea germană
din Bucureşti, are ca scop sprijinirea „şcolii evanghelice11 din acest oraş]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 322—323: Întîmplărî de zi.
14543	37 (498.1) (=3) [Se anunţă că împăratul Austriei a „aplacidat“ şcolii
evanghelice din Bucureşti şi comunei bisericeşti evanghelice din Ţara Românească subvenţia pe 3 ani]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 83, col. III: Vienna.
Se arată că şcoala se bucura de o subvenţie anuală de 200 florini. Ştirea e luată din Foaia evanghelică de săptămînă.
14544	Boerescu, B.	37 (498.1) (=3)
[Răspuns pastorului Neimaisler, directorul şcolii evanghelice, la invitaţia acestuia ca să ia parte la examenul ae limba română de la această şcoală], — NATIONALULO, I (1858), p. 231.
Răspunde că nu poale să asiste, deoarece această şcoală nu recunoaşte autoritatea Eforiei Şcoalelor şi a Ministerului Instrucţiunii.
14545	Costa-Foru, [G.]	37 (498.1) (=3)
[Scrisoarea trimisă de G. Costaforu, directorul Eforiei
Şcoalelor, directorului şcolii evanghelice din Bucureşti, prin care se anunţă că refuză să asiste la examenele acestei şcoli dacă acest aşezămînt nu va intra în legalitate, sub autoritatea şi inspecţia Eforiei], — NAŢIONALUL©,
I (1858), p. 235.
V. Boerescu, redactorul gazetei, după ce reproduce această scrisoare, adaugă că astfel de răspunsuri trebuie să dea toţi românii care au fost invitaţi de directorul acestei şcoli.
14546	37 (498.1) (=3) [Se anunţă că directorul şcolii evaghelice de la biserica
luterană, Naimaister, a recunoscut autorităţile pămîntene, şi de acum înainte şcoala sa va fi supusă sub inspecţia Eforiei Şcoalelor]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 304: Sciri din intru.
14547	37	(498.1) (=924)
[Eforia	Şcoalelor	anunţă că se va ţine licitaţie pentru
construirea unui local „pentru şcoala junimei israeliteană, ce este a se întocmi în această capitală11]. — VEST. R., XVI (1851), p. 299.
14548	37	(498.1)( = 924)
[Eforia şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie pentru
nişte bănci şi table negre necesare şcolii izraelite din Bucureşti]. — VEST. R., XVI (1851), p. 325.
14549	Popors,	Naîtali	37 (498.1) (=924)
Cuvînt la prilejul deschiderii şcoalei Israeliţilor pămin-
teni din Bucureşti, compusă şi zisă în limba Ebraică de D. profesoră ală acestei scoale... — VEST. R., XVII (1852), p. 281—282.
Se arată de ce s-a deschis o şcoală specială a izraeliţilor, clnd aveau şcolile naţionale la dispoziţia lor; scoate In evidenţă importanta acestei şcoli.
www.dacoromanica.ro
37 (498.1) (= 924)
37 (498.3)
INVĂŢAMINT IN GENERAL
14550	37 (498.1) ( = 924) Pină’n cît şi Evreii!! — G. TRANS., XV (1852), p.
283, 286—287, 290—291: Foiletonul.
Se reproduce cuvlntarea ţinută la Bucureşti In ziua de 28 august 1852 de către profesorul şcolii izraelite, nou deschise In acest oraş, Naftali Popers, observlndu-se că şi evreii se ocupă de şcoli, „spre ruşinarea tuturor celor ce stau cu mlnile In sin".
14551	37 (498.1) ( = 924) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie pentru
clădirea unei săli necesare „pentru şcoala junimei israeli-teană, cc este a se întocmi in această capitală"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 356.
14552	37 (498.1) ( = 924) [Ştire despre Şcoala israelită de fete şi băieţi, a comunităţilor unite austriaco-prusiene din Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 61: Donaufurstenthiimer.
14553	37 (498.1) ( = 924) [Se înfiinţează o şcoală de stat israelită în Bucureşti]. —
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 198, col. II.
Ştirea este cuprinsă In cuvlntarea lui Bosianu, directorul lnvăţămlntului public. Şcoala s-a deschis In 27 august 1852.
14554	37 (498.1) ( = 924) [Ştire despre şcoala izraeliţilor supuşi austrieci, din
Bucureşti]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 245: Donaufurstenthiimer.
14555	37 (498.1) ( = 924) [Al doilea examen la şcoala izraelită-austriacă din
Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 297: Donaufurstenthiimer.
Probele s-au dat In limbile germană, ebraică şi română. Se
elogiază munca d-rului Baraş, directorul şcolii.
14556	37 (498.1) ( = 924) Onorabilului Comiletu al Institutului Israilleanu. —
BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 298; VEST. R., XIX (1854), p. 310.
„Obştea israilteană" aduce mulţumiri acestui comitet „pentru progresul ce a făcut junimea israilită... mai vlrtos In limba israe-liteană" şi 11 roagă să supună Eforiei profunda sa mulţumire.
14557	37 (498.1) ( = 924) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie „pentru
reparaţia trebuincioasă la încăperile şcoalei israilite din mahalaoa Sf. Vineri"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 334.
14558	37	(498.1) (=924)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs „pentru
catedra de limba română în clasa I-a a şcoalei israeliţilor pămînleni din capitală"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 228; ANUNŢ. R. IV (1857), nr. 50, p. 3.
14559	37	(498.1) ( = 924)
Publicaţie. — NAŢIONALUL©, II (1858), foaie volantă anexată între p. 8—9.
Membrii comitetului de inspecţie al şcolii izraeliţilor pămln-teni din Capitală — doctorul Verlhaimer, A. B. M. Sissu, şi I. Şeinfeld — declară că vor veghea cu cea mai mare stăruinţă „de a se săvlrşi" In şcoală allt Învăţăturile ştiinţifice, cit şi cele religioase şi biblice şi Îndeamnă pe părinţi să-şi trimită cu Încredere copiii la această şcoală.
14560	37	(498.1) ( = 924)
[îndemn către izraeliţi ca să fundeze o	şcoală izraelită
in Bucureşti]. —NAŢIONALUL©, I (1858), p. 227: Revista politică.
Redacţia se miră cum aceştia „consimt să nu termine această instituţie".
14561	SI. B.	37 (498.1) ( = 924)
[Observaţii asupra celor scrise de un corespondent
străin în gazeta „A. L. D. Iudenthum" despre şcoala şi comunitatea evreiască din Bucureşti]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 340—341.
14562	37 (498.1) ( = 94.511) [Se anunţă că Eineric Miko a dăruit 20 de galbeni dre-
gătoriei parohiale reformate din Bucureşti, „ca ajutoriu la şcoala ce are a se înfiinţa acolo"]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 107, col. I: întimplări de zi.
14563	37 (498.1) ( = 94.511) [Se anunţă că se va da un mare bal picnic in beneficiul şcolii elementare a bisericii evanghelice reformate (calvine) din Bucureşti]. — TIMPUL©, I (1857), nr. 15, p. 4.
Se precizează că această şcoală a fost fondată de curlnd; pe lingă limba maghiară se Învaţă şi cea română, precum şi cea germană. Se primesc copii de ambele sexe, fără deosebire de naţionalitate sau religie.
(498.3) MOLDOVA
14564	Seulescu, G.	37	(498.3)
[Scurt istoric al învăţămintului în Moldova]. — G.
TRANS., XVIII (1855), p. 151—152, 155—156, 158—159: Tier’a romanesca si Molaavi’a.
Autorul face această incursiune istorică lnlr-o corespondenţă trimisă Gaietei cu prilejul Înfiinţării „Academiei" de la Neamţ.
14565	B.[oierescu], C.	37	(498.3)
Glosariu la limba romana. — FOAIE PT. MINTE,
XVIII (1855), p. 201—203.
Scrisoare din Iaşi către redactorul Foii. Cu prilejul apariţiei „Glossariului liinbei romane" de Seulescul, caută să evidenţieze meritele acestui bărbat, In reconstituirea lnvăţămlntului moldovean In 1828, alături de G. Asachi.
14566	Conachi, Logol.	C.	37	(498.3)
Scrisoare adresată cătră Mitrop. Veniamin. — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 213—217.
Clleva principii de organizare a lnvăţămlntului moldovenesc, formulate In 1837: limba de predare să fie cea română; dintre limbile străine, germana In şcolile oriciale şi franceza in cele particulare. Schiţează materiile de lnvăţămlnt din şcolile pentru popor şi din cele pentru boierime.
14567	37 (498.3) [Ofis domnesc adresat lui Alecu Teriachiu, prin care
acesta este însărcinat „de a aduna din străinătate şi mai cu seamă din stalurile prusiene toate însemnările... despre cea mai bună sistemă a instrucţiei publice"]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 235: Novitale din năunlru. Text român şi francez.
14568	37 (498.3) [Ştire despre avinlul luat de şcolile moldovene sub
domnia lui Gr. Ghica]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 351, col. I.
In acelaşi timp, se scmualează Înflorirea jurnalisticii Moldovei.
14569	37 (498.3) [Organizarea învăţămintului în Moldova după aşeză-
minlul făcut sub Grigore Alexandru Ghica]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 171, col. II: Notă din partea Redacţiei.
Se indică diferitele categorii de şcoli existente in Moldova, arătlndu-se la fiecare numărul anilor de studiu. Nota se publică ca lămurire In plus la nişte informaţii publicate de Gazela Transit■ vaniei.
773
www.dacoromanica.ro
37 (498.3)
INVAŢAMINT IN GENERAL
37 (498.3)
14570	37 (498.3) [Informaţie despre noul aşezămlnt al învăţăturilor
publice]. —ZIMBRUL, I (1851), p. 265: Iaşii.
Se arată că lucrările comisiei care a Întocmit proiectul acestui aşezămlnt s-au Încheiat şi proiectul a fost Înaintat Departamentului Învăţăturilor spre aprobare.
14571	37 (498.3) Dela marginile Tărei Româneşti în Marţiu 1852. — G.
TRANS., XV (1852), p. 123—124, 127.
Se comentează „noul aşezămlnt al şcoalelor din Moldova", subliniindu-se faptul că prin acest aşezămlnt limba română era repusă In drepturile ei, hotărlndu-se ca să fie limba de predare In şcoli. La sflrşitul comentariului se adaugă ofisul Înălţării in rang a Iul Const. Hurmuzachi, secretarul comisiei care alcătuia aşe-zămlnlul, precum şi ofisul prin care Hurmuzachi este numit membru al comisiei „Îndepliniluare condicilor târli".
14572	37 (498.3) [Despre situaţia şcolilor din Moldova]. — G. TRANS.,
XV (1852), p. 299—300: Terra românească si Moldavia.
Se arată că ştirile şcolare lipsesc prea deseori din periodicele moldovene. Se reproduce o corespondentă mal veche asupra situaţiei şcolare din Moldova, la care se adaugă programa claselor elemantare, alcătuită prin zelul lui Const. Hurmuzachi.
14573	37 (498.3) [Comunicat prin care se aduc mulţumiri persoanelor
care-şi dăduseră contribuţia pentru premierea elevilor merituoşi de la şcolile publice din Galaţi, Roman, Piatra şi Birlad]. —BULETIN [Mold.], XIIl' (1851), voi. II, p. 43: Depart. Averilor Bisericeşti şi al Instrucţiei Publice.
Se dau numele acestor persoane. Premiile se distribuiseră la Încheierea semestrului de vară.
14574	37 (498.3) [Ştire cu privire la examenele şcolilor din Iaşi]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 1: Moldaviea.
Se arată că examenele urmau să se desrăşoare plnă la 12 iulie, atlt la şcolile primare din suburbii, cit şi la cele centrale.
14575	37 (498.3) [Se anunţă că la 4 februarie au început examenele la
şcolile publice din Iaşi]. — ZIMBRUL, II (1852), p. 243, col. I: Moldaviea.
14576	37 (498.3) [Ştire dintr-o corespondenţă din Iaşi de la 22 septembrie despre reînceperea cursurilor la şcolile naţionale din Moldova], — G. TRANS., XV (1852), p. 303, col. I: Tera românească si Moldavia.
14577	Melidon, G.	37 (498.3)
Despre studiul limbei Elline în clasele naţionale. — ZIMBRUL, II (1852), p. 231—234, 236—238: Foiletonul Zimbrului.
Articol In care autorul pledează pentru dezvoltarea lnvăţă-mlntulul limbii eline In şcolile naţionale. Schiţează raporturile din trecut dintre limba elină şi cea română. Dezaprobă antipatia manifestată de unii fată de această limbă şi dă sugestii in vederea combaterii acestei atitudini la elevi. Face propuneri privind predarea limbii eline In şcoli.
14578	37 (498.3) [Comunicat cu privire la data examenelor semestriale
la şcolile publice şi private din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 49: Novitale din năuntru.
Examenele vor avea loc Intre 12 şi 27 februarie.
14579	37 (498.3) [Comunicat al Departamentului Cultului şi Instrucţiunii Publice privitor la ţinerea examenelor de vară la
şcolile din Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 193: Novitale din năuntru.
Se indică datele la care vor avea loc examenele pentru fiecare instituţie de lnvătămlnt, dlndu-se, intre altele, lista comisiei de examinare a claselor gimnaziale: G. Asachi, C. Hurmuzachi, A. Rosctti, M. IColgălniceanu, C. Vlrnav, Damaschin Bojinca şi Anast. Fătu. — Text român şi francez.
14580	37 (498.3)
[Comunicat al Departamentului Cultului şi al Instrucţiunii Publice din Moldova în legătură cu rezultatele examenelor la şcolile de diferite grade ale ţării]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 265—266: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 273—274: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se dau date statistice In legătură cu elevii şcolilor primare, al celor armene, ai celor de fete, ai gimnaziului şi ai pensioanelor. Se dă şi lista donatorilor de premii pentru elevii slrguincioşi. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez.
14581	37 (498.3)
Programă a esamenelor semestrului întîiu al anului scolastic 1853—1854. —GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 33—34: Departamentul Cultului şi al Învăţăturilor Publice.
Comunicat In care se dau amănunte privind ţinerea examenelor la şcolile de direrite grade din Iaşi, indicindu-se şi delegaţii comitetului de inspecţie la fiecare şcoală.
14582	37 (498.3)
[Publicaţie privitoare la ţinerea examenelor publice din semestrul al doilea la şcolile publice şi private, de diferite grade, din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXII
(1854)	, p. 197: Departamentul averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
Se indică numele delegaţilor departamentului la examenele şcolilor din ţinuturi.
14583	37	(498.3)
[Scurt comunicat prin care Departamentul Învăţăturilor Publice aduce la cunoştinţa publică cifre statistice cu privire la elevii din şcolile de diferite grade din Moldova].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 269: Novitale din năuntru.
Slnt ln total 3707 elevi.
14584	37	(498.3)
[Ştiri culturale din Moldova]. — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 11, col. II: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Despre Înfiinţarea ln decembrie 1854 a unei reuniuni ştiinţifice moldovene „cu problema de a Încuraja junimea română, ce vrea să se ocupe cu ştiinţele mai nalte pe la universităţi", despre apropiata apariţie a foii România literară şi despre străduinţele unui particular de a Înfiinţa pe moşia sa o şcoală de agronomie.
14585	37 (498.3)
[Corespondenţă de Ia laşi despre străduinţele ministrului cultului şi al învăţăturii publice, Dimilrie Ralet, în folosul şcolilor din Moldova]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 15: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se arată că datorită lui Ralet se alocase din casa centrală 300000 lei pentru şcoli ln anul 1855 şi clte 250 000 lei In anii următori.
14586	37 (498.3)
[Se anunţă programul examenelor semestrului I şi profesorii care vor examina pe elevi la şcolile de diferite grade din Moldova], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 41: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
774
www.dacoromanica.ro
37 (498.3)
INVÂŢAMINT ÎN GENERAL
37 (498.3)
14587	Melidon, G.	37 (498.3)
Despre învăţătura publică din Moldova în principii. —
FOILETONUL Z., IV (1855), p. 97—100.
Arată care este importanţa culturii pentru un popor, decla-rind că „poporul de jos zace in o adlncă ignoranţă" şi că „clasele mai de sus au numai o simplă spoială de civilizare". Vorbeşte despre şcolile săteşti, despre problema lipsei de cărţi şcolare şi despre greşeala părinţilor de a-şi retrage copiii din şcoală numai după clţiva ani de învăţătură. Susţine că accentul trebuie pus nu pe tnvăţămtntul superior, ci pe şcolile săteşti. Face sugestii şi dă informaţii privind lnvăţămlntul elementar, cel mediu şi cel superior In Moldova.
14588	37 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi din 30 mai st. v. în care se
reproduce proiectul Departamentului Şcolilor din Moldova pentru îmbunătăţirea stării învăţămîntului şi buna administrare a averilor clerului].— G. TRANSi, XVIII
(1855), p. 182—183, 186—187: Tier’a romanesca si Mol-davi’a.
14589	Suţu, N.	37 (498.3)
[Scrisoare deschisă adresată redactorului ziarului „Wan-
derer“ din Viena, în care combate unele calomnii ce se aruncaseră asupra sa într-un articol publicat in foaia vieneză], — ZIMBRUL, III (1855), p. 541—542: Domnule redactor al Zimbrului.
N. Suţu respinge acuzaţia ce i se adusese că ar fi eliminat din şcoli limba română, lnlocuind-o cu cea franceză, arălind că a fost un permanent susţinător al Învăţămîntului In limba naţională; de asemenea, neagă învinuirea ce 1 se adusese că intenţiona să suprime lnvăţămlntul colegial, in favoarea şcolilor reale. Scrisoarea este redată in traducere română, iar la p. 546 — 547 este redat şi textul original francez.
14590	37	(498.3)
[Venitul şcolilor din Moldova pe anul 1855]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 863, col. I.
Cifrele, scoase din bugetul Departamentului Bisericesc şi al învăţăturilor Publice, indică suma totală de t 202 719 lei.
14591	37	(498.3)
[Ştire prin care se anunţă că A. Treboniu Laurian,
inspectorul general al şcolilor Moldovei, s-a întors din străinătate, unde a călătorit „în interesul şcoalelor naţionale şi a Iiteraturei"].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 357: Novitale din năunlru.
14592	37	(498.3)
[Comentariu Ia ştirea înapoierii lui A. Treb. Laurian,
inspectorul general al şcolilor din Moldova]. — STEAOA D., I (1855), p. 81—82: lassii 17 Noemvri.
Se cere ca Laurian să dovedească că absenţa sa de 6 luni fusese intr-adevăr „in interesul şcoalelor naţionale şi a literaturii".
14593	B[ariţ], G[heorghe]	37 (498.3)
[Scrisoare adresată gazetei, datată Zîrneşti, 13 decembrie c. n., în care ia apărarea lui A. T. Laurian împotriva atacurilor îndreptate asupra lui de ziarele „Zimbrul" şi „Steaoa Dunării11]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 382—383, 386.
14594	37 (498.3) Gazeta de Transilvania şi Domnul Laurianu. — STEAOA D., I (1855), p. 131—132: Critica.
Se comentează un articol apărut in Gazeta Transilvaniei in legătură cu absenţa lui A. Laurian de la postul de inspector general al şcolilor din Moldova. Se afirmă că acuzarea exprimată de foaia ardeleană că Laurian fusese atacat numai pentru că era ardelean este cu totul neîntemeiată. In sflrşlt, conchlzlndu-se că nu pot fi opriţi „coteii şi mopşii", „ce latră la lună... şl prin urmare şi la Stea", se reproduce parţial scrisoarea din Zîrneşti, publicată In Gazeta Transilvaniei.
14595 f	37 (498.3) [Articol în care, plecînd de la un articol apărut în
„Gazeta Transilvaniei" din 19 nov. privitor la deficienţele învăţămîntului elementar în Ardeal, autorul arată că şi în Moldova învăţămintul suferă din pricina lipsei de cadre didactice la gimnaziu şi din cauza netemeinicei organizări a şcolilor populare], — ZIMBRUL, 111 (1855), p. 1021—1022: Iaşii, I Dechemvrie.
14596 f	37 (498.3) [Articol de fond în care autorul polemizează cu
I. Armatu, care publicase o corespondenţă „de pe malul Moldovei", din 3 decembrie, în „Gazeta Transilvaniei"].— ZIMBRUL, III (1855), p. 1105—1106: Iaşii, 28 Dechemvrie.
Polemica tratează chestiuni in legătură CU problema învăţă-mlntului in Moldova. Autorul neagă că Zimbrul ar fi atacat guvernul In chestiunea organizării învăţămîntului. El combate părerea lui Armatu că in Moldova era posibilă organizarea unui temeinic lnvăţămlnt superior cu sute de studenţi şi cere ca Înainte de toate să se clădească o solidă temelie; lnvăţămlntul elementar.
14597	37	(498.3)
[Articol de fond despre problema invăţăminlului în
Moldova]. — STEAOA D., I (1855), p. 113: lassii 6 Dechemvri.
Pleclndu-sc de la înfiinţarea catedrei de literatură română şi a facultăţii de drept „pe lingă gimnasiul din Iaşi", se reproduce un articol din Zimbrul, In care se exprimase părerea că înainte de toate trebuiau bine organizate şcolile elementare.
14598	37	(498.3)
[Notiţă cu privire la celebrarea la Iaşi a zilei domnitorului Vasile LupuJ. — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 37: Novitale din năunlru.
Cu acelaşi prilej, se sărbătorise şi aniversarea Academici, fundată In 1644. In notiţă se face elogiul activităţii culturale a domnitorului Vasile Lupu. — Text român şi francez.
14599	37 (498.3) [Publicaţie a Departamentului Cultului şi al Instrucţiei Publice referitoare la dalele ţinerii examenelor semestrului I la şcolile de diferite grade din Moldova]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 25, p. 1, col. I: Moldova.
14600	37 (498.3) [Publicaţie cu privire la programul examenelor şcolare
pe semestrul al U-Iea şi lista delegaţilor Departamentului Instrucţiei Publice la şcolile din provincie].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 189: Novitale din năunlru.
Text român şi francez.
14601	37	(498.3)
[Informaţii despre programul examenelor de sfirşit
de an la şcolile publice şi particulare de loate gradele din Moldova]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 134, p. 1: Iaşii, 22 Iunie.
14602	37	(498.3)
[Măsurile luate de Departamentul lnslrucjiei Publice
privitoare la „programul studiilor" pe anul şcolar 1856— 1857]. —GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 281— 283: Novitale din năunlru.
„Cursul Învăţămîntului" este alcătuit din şcolile primare de 4 ani, gimnaziul de 7 ani şi din următoarele facultăţi: filozofia, 2 ani; legile, 3 ani, medicina 3 ani şi teologia. In clasele gimnaziale au Învăţat 188 elevi, dintre care 115 interni. Numărul profesorilor la Iaşi este de 48. Gazeta apreciază că, datorită numărului mic de absolvenţi ai gimnaziului, nu se poale deschide in acest an facultatea legilor.
14603	37	(498.3)
[Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice din
Moldova anunţă programul examenelor la şcolile do toate
775
www.dacoromanica.ro
37 (498.3)
INVAŢĂMINT IN GENERAL
37 (498.3)
gradele şi numele persoanelor rinduile ca să asiste la aceste examene]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 198: Novitale din năunlru.
14604	37 (498.3) [Ofisul de mulţumire adresai de caimacam spătarului
Stanislav Iasinski, la demisia sa din postul de medic al institutelor şcolare din laşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 402: Departamentul Cultului şi al Instrucţie! Publice.
I se alocă o gratificatie de 6000 lei. — Text român şi francez.
14605	37 (498.3) [Informaţii şi comentarii despre atmosfera încordată
din mijlocul corpului profesoral de la Iaşi]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 55—56: Iaşii.
Pornindu-se de la o informaţie dată de Kolner Zeitung, se critică situaţia de dezorganizare şi de tulburare din corpul profesoral ieşean. Se aduc acuzări cavalerului Alex. Sturza de la Odesa pentru activitatea pe care o dusese In calitatea sa de conducător al lnvăţămlntului In Moldova pe timpul cit fusese inspector al şcolilor moldovene.
14606	37 (498.3) [Se anunţă că aga Teodor Veisa, licenţiat în drept,
este numit inspector general al şcolilor din Moldova], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 101, col. II; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 95: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
14607	37 (498.3) [Circularele adresate Consiliului Şcolar şi comitetelor
de inspecţie ale şcolilor primare din Moldova de către ministrul Dimitrie Cantacuzino, cu ocazia numirii sale în postul de şef al Departamentului Cultului şi al Instrucţiei Publice], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 105— 106; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 91—92.
In prima circulară, noul ministru cere Consiliului Şcolar să-l sprijine In activitatea sa, menţinlnd disciplina In sinul corpului profesoral şi ocuplndu-se ca profesorii să nu propage „duhul de partide sau idei subversive". In cea de a doua circulară, el cere membrilor comitetelor de inspecţie a şcolilor elementare să sprijine activitatea acestor şcoli, supraveghind profesorii ca să nu se depărteze „de la Îndatoririle ce-i Îngrădesc" şi căutlnd să Împiedice năvala tinerilor spre „cariera slujbelor statului, ce au agiuns astăzi manie". — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
14608	37 (498.3) [Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice din Moldova prescrie obligativitatea predării mai îngrijite a limbii române la toate aşezămintele private de învăţă-inint]. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 133: Mi-nisteriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 121.
14609	37 (498.3) [Circulară dată în legătură cu inspecţiile făcute de
Teodor Veisa institutelor publice de învăţămînt din Iaşi, Vaslui şi Huşi]. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 123: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 46, p. 162.
14610	37 (498.3) Raport D-nului Ministru asupra împărţirii premiilor
scolastice la şcolile primare din Capitală şi Colegiu, pentru anul 1858.— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), Supl. la nr. 59 şi 60, p. 173—182: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Raportul este alcătuit de G. Melldon şi cuprinde darea de seamă asupra ceremoniei Împărţirii premiilor, precum şi următoarele texte: darea de seamă asupra stării lnvăţămlntului prezentată de T. Veisa, mesajul Ministerului Cultului şi al Instrucţiei Publice adresat profesorilor şi elevilor şi discursul rostit de secre-
tarul consiliului şcolar, Apostoleanu. De asemenea, se redă şi o listă de premianţi. — Text român şi francez.
14611	Veisa, T.	37 (498.3)
[Raport asupra stării generale a învăţăminlului în
Moldova]—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 59, p. 173—176: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Raport prezentat cu ocazia solemnităţii Împărţirii premiilor la şcolile primare şi la colegiul din Iaşi. Veisa dă date statistice privind şcolile din Moldova şi altele asupra numărului elevilor. Dă apoi informaţii asupra lnvăţămlntului armenesc şi asupra aceluia din coloniile bulgare, precum şi detalii referitoare la lnvăţă-mlntul feminin, la seminarii şi la pensionatele particulare. Arată care erau planurile de viitor ale Ministerului Cultului şi Instrucţiei Publice. — Text roigân şi francez.
14612	37 (498.3) [Mesajul Ministerului Cultului şi al Instrucţiei Publice adresat profesorilor şi elevilor cu ocazia terminării anului şcolar]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 177—178: Ministeriul de Cult şi Instrucţie Publică către profesorii şi elevii şcoalelor primare şi colegiale.
In mesaj se subliniază greutăţile lntlmpinate de minister In cursul anului 1857 — 1858. Se cere ca lnvăţămlntul să nu se bizuie pe memorizarea mecanică, ci pe dezvoltarea raţiunii la elevi. Se recomandă formarea de tineri capabili să se dedice literaturii, arătlndu-se că În acest sens era necesară o revizuire a programei şcolare. Se dau detalii privind premierile şi se subliniază măsura luată, In vederea Încurajării lnvăţămlntului, ca numai cei cu studii terminate să poată fi primiţi In serviciile publice.
—	Text român şi francez.
14613	Apostoleanu, G.	37 (498.3)
[Discurs rostit la solemnitatea împărţirii premiilor la
şcolile primare şi la colegiul din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 178—181.
Aduce mulţumiri Ministerului Cultului şi lnvăţămlntului pentru grija acordată şcolilor. Expune poziţia Consiliului şcolar faţă de problema unei revizuiri a programei şcolare, subliniind necesitatea ca lnvăţămlntul să fie axat pe studiul limbii române.
—	Text român şi francez.
14614	37	(498.3)
[Tabloul şcolilor de ţoale gradele şi al delegaţiilor la
examenele semestrului al Il-lea]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 181—182: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text român şl francez.
14615	37	(498.3)
[Se anunţă	concurs	pentru	ocuparea	cîtorva	posturi
vacante în	învăţămînt,	indieîndu-se	şi	salarizarea	lor],—
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 185: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Este vorba de posturi de profesori la şcolile publice orăşeneşti şi la o şcoală de fete. — Text român şi francez.
14616	37 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă un concurs pentru
ocuparea posturilor de profesori la şcolile de diferite grade ce se vor deschide în diferite oraşe],— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 233: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text român şi francez.
14617	37 (498.3) [Raportul Consiliului Şcolar cu privire la modificarea
programei la învăţămintul de toate gradele],— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 188—192.
Documentul este precedat de un scurt raport al ministrului cultului şi instrucţiunii adresat caimacamului, prin care li recomandă lucrarea, şi de o rezoluţie de aprobare a caimacamului.
776
www.dacoromanica.ro
37 (498.3)
INVAŢAMINT IN GENERAL
37 (498.3) (= 91.981)
In raportul Consiliului Şcolar, după ce se subliniază importanţa unei programe de lnvăţămlnt, se arată că In proiectul de program al Consiliului se pusese accentul pe studiul geografiei, istoriei şi literaturii române, „consiliul pornind din idea domnitoare a aşeză-mlntului scolastic: de consolidarea naţionalităţii române pe teritoriul ce ocupă". După aceea, se analizează principiile care stătuseră la baza Întocmirii programei pentru şcolile primare, sub-liniindu-se, Intre altele, necesitatea de a se introduce In program studiul ştiinţelor naturale. In ultima parte a raportului se analizează şi se fac propuneri In legătură cu problema editării de cărţi şcolare. Raportul este Însoţit de programa pentru şcolile săteşti sau elementare şi de aceea pentru şcolile primare (aceasta nu este publicată In Întregime). — Text român şi francez.
14619	37 (498.3)
[Publicaţie în legătură cu deschiderea unor şcoli la Birlad, Iaşi, Galaţi şi în alle localităţi], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 347: Ministeriul Cultului şi Instrucţiei Publice.
Se publică concurs pentru ocuparea posturilor următoare: 12 posturi de „profesoriţe" la şcoli de fele, 4 posturi de profesori primari la şcoli „sucursale" (Nicoreşli, Gotcşli şi Leova), 2 posturi de profesori pentru şcolile reale (clte unul la Iaşi şi Galaţi) şi 3 posturi de profesori la gimnaziul din Birlad.
MĂNĂSTIREA NEAMŢU
14620	37 (498.3) [Olise domneşti adresate mitropolitului, arhimandritului Dionisie şi logofătului Gheorghe Slurdza, cu privire la reorganizarea învăţămintului şi „reslatornicirea orînduelii cerule“ la mănăstirile Neamţu şi Secu],— BULETIN [Mold.], XXIII* (1855), p. 157.
14621	Seulescu, G.	37 (498.3)
[Corespondenţă din Iaşi de la 12 mai despre înfiinţarea
„academiei spirituale" de la mănăstirea Neamţ], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 151—152, 155—156, 158— 159: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a.
Autorul dă amănunte asupra „Academiei" de la Neamţ, care era compusă dintr-o şcoală normală de 4 ani, dinlr-un liceu de 8 ani şi dintr-o facultate teologică de 4 ani. Cu acest prilej, face şi un scurt istoric al Învăţămintului In Moldova.
14622	37 (498.3) Şcoalele cele de mustră din Moldova. — FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 157—158, 162—164, 168—169.
Cu un scurt comentariu elogios, ca introducere, se publică hrisovul lui Grigorie Al. Ghica din 28 mai 1855 pentru organizarea Învăţămintului In şcolile de pe lingă mănăstirile Neamţu şi Secul.
14623	37 (498.3) Tirgul Neamţului. — ZIMBRUL, III (1855), p. 657.
Dare de seamă despre punerea pietrei fundamentale la internatul pe care mănăstirea Neamţului „voeşte a Întemeia In acest tirg lingă şcoala publică zidită tot de această Măns.".
14624	37 (498.3) [Cererea locuitorilor Tîrgului Neamţ, către Domn,
prin care se stăruie ca şcoala primară şi gimnaziul de-pinzînd de mănăstirea Neamţ să funcţioneze în oraş], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 55, p. 1—2.
Se precizează că s-a hotărlt acest lucru de către conducerea mănăstirii, care, din lipsă de local, a dispus ca la mănăstire să se predea numai învăţăturile teologice.
14625	Codrescu, T.	37 (498.3)
[Articol despre sărbătorirea la mănăstirea Neamţ
a zilei înălţării Domnului]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 113, p. 1—2: Iaşii 28 Maîu.
Autorul face o dare de seamă a solemnităţii, laudă activitatea stareţului Dionise [Romano], descriind buna primire de
care se bucuraseră oaspeţii veniţi de departe, chiar şi din Transilvania şi Ţara Românească şi discută problema organizării Învăţă-mlntului pe lingă mănăstiri. Critică piedicile care se puneau de Înaltul cler In calea dorinţei de Învăţătură a călugărilor şi cerc Înfiinţarea unor aşezăminte de Învăţătură similare celor de la Neamţ, la mănăstirile de călugăriţe, Îndeosebi la Agapia sau la Văr a tec. Critică apoi piedicile puse In cale de autorităţi pelerinilor, Îndeosebi răzeşilor şi negustorilor, doritori de a participa la sărbătorire.
14626	37 (498.3)
Examenul de earnă a Scminariei Neamţu şi şcoalele
publice din Tirgul Neamţu. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 37—38: Novitale din năunlru.
Comunicat din 20 ian. 1858 dat de mitropolitul Sofronie Miclescu, prin care se anunţă că examenele vor Începe la 10 februarie. — Text român şi francez.
14627	37 (498.3)
Raportul Ministeriulul în privirea şcoalelor din mo-
naslirca Niamţu. — BULETIN [Mold.l, XXVI (1858), adaos la nr. 55, p. 149—150; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 53, p. 165—167.
Raportul este aprobat de caimacam la 18 iunie, care numeşte tn comisia de anchetă, care urma să plece la Neamţ, pe V. Slurza, Anaslase Panu şi pe colonelul Mavrodi. In raportul Ministerului se Înfăţişează toate piedicile puse de mlnăstire existenţei instituţiilor de lnvăţămlnt, pe care era datoare să le Întreţină şi din care unele fuseseră chiar Închise. Raportul se referă la şcoala primară, la gimnaziul de 8 clase din Neamţ şi la facultatea teologică de la mănăstire. In raport se cere formarea unei comisii care să ancheteze, in primul rlnd, veniturile reale ale mănăstirii şi care să se ocupe cu reorganizarea activităţii acestui aşezămtnt bisericesc. — In Gazeta de Moldav ia text român şi francez.
14628	37 (498.3)
Şcolele şi monăstirea Neamţu. — FOAIE PT. MINTE,
XXI (1858), p. 124, 131—132.
Fragment din raportul Departamentului Instrucţiunii către caimacamul Moldovei.
14629	37(498.3) (-91.981) [Publicaţie de mulţumire la adresa lui Serafim Bahic,
directorul şcolii armene din Iaşi, care şi-a dăruit pentru totdeauna salariul său de 6000 lei anual în folosul şcolii armene],— ZIMBRUL, II (1851), p. 45: Moldaviea.
14630	37 (498.3) ( = 91.981) [Ştire despre înfiinţarea unei tipografii armene la Iaşi],
— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 71—72: Novitale din năuntru.
Tipografia s-a deschis la Institutul Albinei, pentru a uşura studiile tinerelului, prin publicarea unor cărţi elementare In limba armeană. Serdarul Serafim Babic a fost numit cenzor al cărţilor armene.
14631	37 (498.3)	(-91.981)
[Notiţă cu privire la activilalca şcolii armene din
Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 116, col. 1.
Se dau detalii privind istoricul şcolii,lnfiin|ată la 1840 şi care nu funcţionase Intre 1848 şi 1850, clnd fusese redeschisă, numin-du-sc serdarul Serafim Babic In calitate de efor. Se dau informaţii privind rezultatele Îmbucurătoare înregistrate de elevi şi se arată că aceste cursuri se predau In limba armeană, română şi franceză.
14632	37 (498.3)	(-91.981)
[Ştire cu privire Ia sărbătorirea de către comunitatea armeană din Iaşi	a	celei	de	a	zecea	aniversări	a organizării şcolilor sale	publice],	—	GAZ.	DE MOLD., XXllf
(1851), p. 409: Novitale din năunlru.
777
www.dacoromanica.ro
37(498.3)
INVAŢAMINT in GENERAL — PRINCIPII DE EDUCAŢIE
37.01
14633	37	(498.3) (-91.981)
[Ştire cu privire Ia examenul general al şcolii armene
din Iaşi]—GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 101: Novilale din năuntru.
Căminarul Iaccv Buiucliu a Im părţii Intre cei mai vrednici elevi 14 cărţi clasice. Spătarul V. Alecsandri a dăruit „din toate ale sale compuneri originale, cile 30 exemplare, spre a fi vlndule In folosul elevilor nevoiaşi".
14634	37	(498.3) ( = 91.981)
[Ştire cu privire la examenul public de la şcoala armeană din laşi].— GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 57, p. 123: Novilale din năuntru.
întrebările s-au pus In limbile armeană, română şi franceză. Directorul, căminarul Serafim Babic, a ţinut un discurs, vorbind despre protecţia guvernului, de care se bucură armenii In patria lor adoptivă, Moldova.
14635	37	(498.3) ( = 91.981)
[Informaţii cu privire la sărbătorirea celei de a 11-a
aniversări a organizării şcolilor armeneşti din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 100, p. 295: Novilale din năuntru.
14636	37 (498.3) ( = 91.981) [Şcolile armene din Iaşi, Botoşani şi Roman sînt
frecventate de 217 elevi].— G. TRANS., XVI (1853), p. 273: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
14637	37	(498.3) ( = 91.981)
[Ştire referitoare la chestiunea alegerii unei noi eforii
şcolare a comunităţii armene din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 380.
Se arată că intervenţia reprezentantului Departamentului de Cult, G. Dulcescu, determinase încetarea unei „desbinări vrednică de tlnguire", care paraliza de un an activitatea membrilor eforiei.
14638	37 (498.3) ( = 91.981) [Scurt comunicat referitor la amînarea lucrărilor în
vederea alegerii noii eforii şcolare armene de la 4 la 9 decembrie], — BULETIN [MOLD.], XXIV (1856), p. 398, col I; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 383: Novitale din năuntru.
14639	37 (498.3) ( = 91.981) [Publicaţie privitoare la condiţiile de salarizare a
postului vacant de profesor la şcoala armeană din Roman], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 305: Minis-teriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
14640	a7 (498.3) ( = 924) [Dispoziţie adresată comunităţii evreieşti cu privire
la înfiinţarea unor şcoli primare evreieşti], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 123: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 46, p. 161—162.
14641	Fcldman, Marcu	37 (498.3) ( = 924)
Cum se crescu astăzi Isracliţii in Moldova. — ZIMBRUL, III (1855), p. 738—740.
Autorul Îndeamnă pe evrei să-şi trimită copiii la învăţătură, fie In şcolile publice româneşti, fie In şcoli publice evreieşti, care trebuiesc înfiinţate. El se ridică Împotriva cheltuielilor mari ce se fac cu salarizarea rabinilor, „ce nu aduc nici un folos", In loc de a se Întrebuinţa aceşti bani pentru instruirea tineretului evreiesc.
14642	37 (498.3) (-924) [Anafora din 7 iulie 1858 a Ministerului Cultului şi
Instrucţiei Publice referitoare la reorganizarea şcolilor evreieşti din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 183—184.
Prin această anafora, aprobată de caimacam, la 9 iulie, se hotărăşte Închiderea şcolilor evreieşti In fiinţă, care se găsesc „In
778
cea mai proastă stare şi In cea mai absolută neregulă", şi obligarea comunităţii evreieşti de a Înfiinţa In scurt timp două şcoli primare şi o şcoală centrală de comerţ, organizate după modelul şcolilor publice. Pe de altă parte, comunitatea va sta sub privegherea Ministerului de Cult şi Instrucţie Publică. In anafora se mai dau detalii referitoare la istoricul lnvăţămlntului evreiesc In Moldova. Text român şi francez.
37.01	PRINCIPII DE EDUCAŢIE
14643	37.01
Icoana creşterii rele.— FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 92—96.
Se reproduc din traducere? făcută de Andrei Mureşanu, după Cr. F. Salzmann şi C. Ilahn, capitolele.- „Supune-te tu băieţilor tăi Înainte de timp"; „Apără copiii tăi In contra altora clnd ştii că n-au drept"; „Fă-ţi copiii prealndrăsneţl, a toate ştiutori şi limbuţi".
14644	[Gallice, A.]	37.01
Învăţătura publică. — FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 109—112, 113—116, 121—124, 129—131.
Reproducere din Spicuilorul [moldo-romăn], anul 1841 apr.-iun.
14645	37.01
Unu sfată bunu la limpidă seă. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 61—62.
Sfaturi pentru a da copiilor o educaţie morală, pe bază religioasă.
14646	[Palmerston]	37.01
[Cuvîntare rostită cu prilejul înfiinţării unui aleneu
într-o mică localitate engleză].— G. TRANS., XVI (1853), p. 274, col. II, 280: Anglia. Modelă de elocuenţă poporală.
In cuvlntarea sa, bărbatul politic englez Îşi expune părerile asupra creşterii copiilor şi subliniază Însemnătatea educării lnlr-un aşezămlnt public a copiilor sub vlrsla şcolară, precum şi importanţa lnvăţămlntului industrial. El se declară apoi pentru o ridicare culturală a muncitorilor prin lecturi. Palmerston Îşi exprimă aceste păreri In legătură cu Înfiinţarea ateneului, care trebuia să slujească acestor scopuri.
14647	[c. u]	37.01
Civilitalea şi barbaria antică şi nouă. — FOAIE PT.
MINTE, XVII (1854), p. 257—262.
După autor, unul din factorii principali ai civilizaţiei slut şcolile. Citează părerile „politicului Romaniosi" [= Giovanni Romagnosi] cu privire la necesitatea de a se reforma lnvăţăinlntul. Protestează Împotriva muncii copiilor In manufacturi. Subliniază necesitatea de „şcoale gimnastice" la oraşe. Cere introducerea unor lucrări practice In programul şcolilor primare. Cere şcoli populare pentru adulţi. — Iniţialele autorului sînt date In tabla de materii de la sflrşilul anului.
14648	R-[oma]nu, [Visarion]	37.01
Chiemarea unui tată de familia în privinţa creşterii
pruncilor lui. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 233, 237.
Discută rolul tatălui In educarea copiilor. Subliniază că, In primii ani ai copilăriei, rolul lui e secundar faţă de cel al mamei. Apoi, o dată cu dezvoltarea conştiinţei copilului, tatăl trebuie să-i dea o îndrumare serioasă, ferindu-se deopotrivă a fi despotic faţă de copii, dislruglndu-le personalitatea, — ca şi a fi prea slab, răsfăţlndu-i.
14649	37.01 Condiţiile unui viitoriu mal bunu. — TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 121—122, 125—126.
Articol tradus din Curierul Şcolar Austriac, In care se insistă asupra rolului educativ al şcolii şi al Învăţătorului şi se recomandă conlucrarea dintre şcoală şi familie In educarea copilului.
www.dacoromanica.ro
37.01
PRINCIPII de educaţie
37.01
14650 R-[oma]n, [V.]	37.01 Educaţia. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 145
149.
Se discută problema educaţiei, a educatorului, precum şi aceea a Invăţămlntului.
14651 Roman, [Visarion]	37.01 Educaţia morală-religioasă. — TELEGRAFUL R., IV
(1856)	, p. 177, 181—182, 185, 189,'193.
Articol In care autorul recomandă educarea copiilor In spiritul iubirii, al supunerii, al activităţii, al curăţeniei, al ordinii ele. Cere părinţilor să dea un bun exemplu copiilor lor şi să le dea o educaţie creştinească.
14652	E. P.	37.01
Cele patru elemente ale creşterii. — TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 205—206, 209—210, 213—214, 217—218.
Articol In care se discuta chestiunea influenţei exercitate de familie, natura, biserica şi şcoala asupra educaţiei.
14653	B...[0]iâ, [Z]	37.01
Cum se poate stăvili prin şcoală degeneraţia timpuria
a tinerime!? — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 221— 222, 225, 229.
Se discută chestiunea educării copiilor săraci. Se arată că, deseori, mediul părintesc e un element pozitiv In educaţia copiilor.
14654	37.01 Înpărtăşirî pedagogice. — TELEGRAFUL R., V
(1857)	, p. 1, 5—6, 45, 49, 53—54, 69—70, 73—74, 85—86, 89—90, 133.
Adreslndu-se lnvă|ătorilor de la şcolile poporale din Transilvania, In scopul de a-i ajuta să contribuie olt mai bine la Îndreptarea stării acestora, autorul anonim le dă şi unele Îndrumări pedagogice cu caracter teoretic.
14655	R-[oma]n, [Visarion]	37.01
O provocare prietenească cătră toţi învăţătorii şcoa-
lelor noastre poporale. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 21, 25—26, 29, 33—34, 37—38.
Articol In care se atrage atenţia învăţătorilor asupra îndatoririlor lor privitoare la pregătirea tinerimii pentru viaţă şi la obligaţia ce au de a-şi Insusi ştiinţa şi arta pedagogică.
14656	37.01 Convorbiri de satu. III. învăţătorulu de scoală.—
MUSEULO N., I (1857), p. 22—24.
Moş Petre expune cum le-ar vorbi şcolarilor săi, dacă ar fi învăţător: să fie credincioşi, să-şi iubească patria, să fie buni servitori la stăplni, drepţi cu vecinii, iubitori cu părinţii, dacă vor fi aleşi Juzi, deputaţi, să-şi facă datoria; să nu-i invidieze pe cei bogaţi. întreaga cuvlntare urmăreşte Împăcarea ţăranului cu situaţia lui socială mizeră de atunci.
14657	37.01 Învăţătura. — PREDICATORUL©, I (1857), p. 209—
214: Foileton.
Expune, din punctul de vedere al bisericii, scopul educaţiei, al tnvăţăturil şi importanţa ei.
14658	37.01 Pedagogia sau creşterea. — PREDICATORUL©, I
(1857), p. 241—246, 249—254, 257—260, 265—270, 273— 278, 281—286: Foileton.
Consideraţii cu privire la Însemnătatea educaţiei, la diversele ei forme In funcţie de scopul urmărit şi mai ales cu privire la rolul botărltor al femeilor In educaţie, ca mame de familie, femei Înţelepte, conducătoare de popoare etc. Bogată exemplificare din istoria antică.
14659	37.01 Preţul şi folosul căntărei. — TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 349, nr. 89, p. 353—354 [greşit: 349—350], Articol despre rolul muzicii In educarea morală-religioasă a copiilor şi tinerilor.
14660	Un învăţătoriu	37.01
Iubirea învăţătorului cătră învăţăceii săi. — TELEGRAFUL R. VI (1858), p. 37, 41, 45.
Despre legăturile eare trebuie să existe Intre învăţător şi şcolari. Despre datoria Învăţătorului de a-şi iubi elevii şi despre felul In care el trebuie să-şi iubească învăţăceii.
14661	37.01 Ceva despre veacul de faţă, cu privire la poporul
nostru. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 149, 157, 174.
In articol se arată datoria pe care o are poporul român de a lupta pentru progresul său şi despre însemnătatea pe care o are In această privinţă o bună creştere. Se susţine ideea că In educarea copiilor nu este suficientă numai „învăţătura", ci şi o „educaţie morală" serioasă.
14662	37.01 Educaţiune, I Etymologie. Definitiune. Scopft. —
MUSEULO N., I (1858), p. 55—56.
In partea a doua a articolului, intitulată: Puntă de plecare alU eduraţiunel, se dicută problema vlrstei de la care poate Începe educarea copilului.
14663	37.01 Cugetări asupra creşterii şi învăţăturei.—TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 61, 65.
Traducere din Vestitorul şcolar austriac. Diferite observaţii In legătură cu educaţia de acasă a copiilor şl cu rolul părinţilor In această educaţie.
14664	37.01 O problemă de lipsă pentru şcolă. — TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 97—98.
Despre trebuinţa deprinderii copiilor cu obiceiuri bune In domeniul moralei şi ai religiei, chiar dacă ei nu pricep, Ia început, motivele deprinderii lor.
14665	37.01
Cui se cade	missiunea	de	a	creşte copii. — MUSEUL©
N., I (1858), p. 63—64: Educaţiune.
Pledează pentru preluarea educaţiei copiilor de către stat. In mod natural, această misiune ar reveni familiei şi mai ales mamei. Insă schimbările ce au intervenit In orlnduirile soeiale fac ca familia să nu mai poată constitui baza educaţiei. Trebuie să se ţină seama că industria a creat mari mase care duc la un nou fel de viaţă, alternlnd Intre bun trai şi mizerie. Pe de altă parte, majoritatea familiilor înstărite nu mai slnt In stare să dea
0	educaţie corectă copiilor.
14666	37.01
Oarecari	principii	fondamentali ai	educaţiune!. —
MUSEULO N., I (1858), p. 78—80: Educaţiune.
Vorbeşte despre: necesitatea ca etapele educaţiei să urmeze legile dezvoltării fizice şi intelectuale ale copilului; rolul religiei; principiul educaţiei multilaterale; atenţia ce trebuie dată copilului, la care fiece gest e semnificativ; puterea exemplului In educaţie; de aci, necesitatea supravegherii de sine a educatorului.
14667	37.01 Despre oare-care prejudicii ce au o tristă influensie
asupra educaţiune! în epoca noastră. — MUSEULO N.,
1	(1858), p. 102—103: Educaţiune.
Autorul articolului se ridică Împotriva tendinţei părinţilor de a asigura prin educaţie copiilor lor o situaţie mai bună declt au avut-o ei. Pledează pentru rămlncrea Inlăuntrul aceleiaşi clase sociale, pentru a nu strica echilibrul „machinei" sociale. Admite excepţii pentru copiii ce dovedesc forţa unei vocaţii afară din comun.
14668	37.01 Consilii unu! învăţătoriu tineru. — MUSEULO N.,
I (1858), p. 158—159: Scoale. Pedagogie.
Articolul cuprinde 25 sfaturi pedagogice. Autorul propune ca textul acestora să fie lnmlnat absolvenţilor de şcoli normale.
779
www.dacoromanica.ro
37.01
PRINCIPII DE EDUCAŢIE — PEDAGOGIE ŞI PEDAGOGI
371.1
14669	37.01
Necesitate a educatiuneî. — MUSEULU N., I (1858), p. 64.
Subliniază că educaţia e necesară, spre a-1 forma pe om după cerinţele societăţii. Citează părerile lui Roliin şi Overberg.
371 PEDAGOGIE ŞI PEDAGOGI
Personal didactic. Programe de învăţămînt. Metode şi sisteme pedagogice. Burse, stipendii. Administraţie şcolară. Manuale didactice. Învăţămînt pentru deficienţi.
14670	371 (498)
[Scurt necrolog al profesorului blăjean Iosif Caianu].
—	G. TRANS., XIX (1856), p. 5, col. II: Blasiu, in 26 Decembre n. 1855.
Se arată meritele sale, semnalindu-se că murise In noaptea de 25 spre 26 decembrie 1855 (st. n) In virstă de 28 ani.
14671	371 (498)
Cuvînt zis, la înmormînlarea reposatuluî Serdar Iosef Genilie, profesor al colegiului naţional din Bucureşti. Anul 1851, Dechemvrie 31. —EHO ECL., II (1852),
p. 16.
In acest cuvlnt se cuprind informaţii biografice privind pe profesorul Genilie.
14672	M.	371 (498)
[Necrolog al lui Constantin Gheorghiţă, fruntaş român, fost docent al institutului grăniceresc din Năsăud].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 231, col. I: Borgo Tilia, 13 Iuliu.
14773	Moise, G.	371	(498)
Din viaţa repăusatuluî docente normal Constantin Gheorghiţă. —FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 394—397.
Biografia unui profesor la şcolile române din Năsăud.
14674	M.	371	(498)
[Corespondenţă anunţînd moartea profesorului de la preparandia din Oradea Dimitrie Grama]. — G. TRANS.,
XVIII	(1855), p. 253: De sub Dumbrav’a, 14 Augustu 1855.
14675	Nenovieî, A.	N.	371	(498)
Oraţiune funebră zisă cu occasiunea înmormîntării răposatului întru fericire Ioan Mitilineu. — VEST. R.,
XIX	(1854), foaie volantă anexată la nr. 85.
Arată pe scurt activitatea lui didactică.
14676	Negrutiu, Ioane	371 (498)
[Corespondenţă din Cluj în care autorul se apără de acuzaţia de a nu mai fi colaborat timp de doi ani la „Gazeta Transilvaniei**].— G. TRANS., XXI (1858), p. 44, col. I, 48 [greşit: 44], col. I, 52: Clusiu, 19 Ianuariu c.v. 1858.
Corespondentul arată că fusese foarte ocupat cu conducerea protopopiatuluisăuşicu activitatea sa de profesor de limba română la gimnaziul din Cluj. El Îndeamnă la activitate ştiinţifică pe fruntaşii români din Ardeal.
14677	Z...	371 (498)
Adam Păun. —GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 213: Albina Românească.
Despre A. Păun, „profesor primar" al şcolii din Ocna, medel-nicer, născut In 1818 şi mort la 4 iunie 1858.
780
14678	37i (498) [Despre moartea profesorului Teot]. — NATIONA-
LULU, I (1858), p. 376: Scrieri din intru.
A fost mai mult de 16 ani profesor de literatura franceză ia Colegiu şi la Şcoala militară. La Inmormintarea sa Roqucs a pronunţat o cuvlntare.
14679	Bujoreanu, Ioan M.	371 (498)
Moartea lui Teot. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 88, p. 3.
CIteva amănunte despre moartea Ini.
14680	371(498) [Cîteva cuvinte în legătură cu moarlea lui Teo[t],
profesor la Şcoala Sf. Sava], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 25.
în articolul lui D. Bolintineanu: Cronica interioara.
14681	37i (498) [Scurtă corespondenţă din Blaj, anunţînd moartea
profesorului de istorie şi drept bisericesc Ioan Turc].— G. TRANS., XV (1852), p. 143, col. I: Blajîu 11 Maiu.
14682	371 (498) [Moartea profesorului preot Iacov Vorobchievici din
Bucovina].—G. TRANS., XX (1857), p. 227, col. I, 232 şi 236: 20 Maiu c. n. 1857.
Se dau informaţii privind Inmormintarea acestui fruntaş bucovinean. Se amintesc cuvintările ţinute cu acest prilej şi se reproduce cuvlntarea protosinghelului Uiuţiu.
14683	371.1 Despre privirea adevărată după care un Dascăl are
de a duce dregătoria sa. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 49, 53, 58—59.
Se arată însemnătatea rolului unui Învăţător şi se cere ca acesta să nu se mulţumească să-şi exercite meseria doar cu glndul satisfacerii trebuinţelor sale proprii. Se subliniază necesitatea ca învăţătorii să caute necontenit să-şi îmbogăţească cunoştinţele. Se vorbeşte de satisfacţiile Învăţătorilor buni.
14684	371.1 De ce să năzuiască învăţătoriul cătră înţelepciune? —
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 73, 77, 81.
Traducere după un articol din Vestitorul şcolar austriac, In care se susţine folosul dotării Învăţătorilor cu o puternică filozofie creştină.
14685	371.1 Epistole despre vieaţa şcolară [I]. — TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 105, 109.
Recomandaţii date unui Învăţător pentru buna Îndeplinire a misiunii sale.
14686	d. v. şc. a.	371.1
Epistole despre vieaţa şcolară. II. — TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 113, 121.
Autorul discută pregătirea unui bun Învăţător, accentulnd folosul unei culturi In primul rlnd creştine şi dlnd apoi sfaturi In legătură cu modalităţile de care trebuie să se folosească un învăţător pentru a-şi clştiga o autoritate.
14687	371.1 [Lămuriri privitoare la lefurile menite să se dea unei
profesoare de fetiţe şi unui profesor de muzică la Blaj]. — — G. TRANS., XV (1852)], p. 25, col. II.
Se menţionează că leafa profesoarei trebuia susţinută din fondurile fundaţiei Simului, iar aceea a profesorului din „funduri private", la care contribuise şi episcopul. Lămuririle slnt cuprinse Intr-o corespondenţă din Blaj de la 22 ianuarie.
14688	371.1 [Se anunţă că Isac Născuţu, „ajutoriul şcoalei** din
Năsăud, a fost primit de către Ministerul Învăţămîntului
www.dacoromanica.ro
371.
PEDAGOGIE ŞI PEDAGOGI
371.222
spre a învăţa la inslilulul Sf. Ana, pentru anul 1854]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203: Intîmplărî de zile.
Scopul: „spre a se cualifica pentru Învăţător".
14689	371.1 [Observaţii despre necesitatea unei bune salarizări
a învăţătorilor şi despre rolul social al acestora]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 22, col. II: Viena 24 Ianuarie.
14690	371.1 [Lista profesorilor şi amploaiaţilor colegiilor din Ţara
Românească care s-au distins în funcţiile lor şi au fost înaintaţi în rang]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 169; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 52, p. 201 [greşit 101]: Donaufurstenthumer.
Paharnici: Gheorghe Ioanid, Gheorghe Pop.
Serdari: Ioan Poenaru, Nicolae Simonid, Ioan Truţescu, Constantin Stanciovici, Alecu Pop, Constantin Lccca, AIccu Slătineanu, Gheorghe HilI, Alecsi Fortunati; pitari: Ioan Basilescu (cpistatul Colegiului), Vasile Ionescu, Simburgcr (prof. de I. germană) Bucholzer (directorul pensionatului subvenţionat), Vasile Gră-dianu, Vasile Stilescu, Dimitrie Iarcu, Lazăr Drugeanu, Constantin Viespescu, Constantin Tănislănescu (Îngrijitorul colegiului şi bisericii Obedeanu din Craiova).
14691	371.1 [Eforia Şcoalelor aduce mulţumiri căpitanului Gri-
gorie Caracaşiu, administratorul districtului Muşcel, care a împărţit 13 premii de cîte un galben şi cărţi în valoare de 48 lei la 17 învăţători distinşi]. — NATIONALULO, I (1858), p. 345.
14692	371.1 [Publicaţie prin care Eforia Şcolilor din Ţara Românească mulţumeşte proprietarilor din districtul Roma-naţi, care „au declarat că nu vor supăra pentru munca în natură pe învăţătorii comunali1' de pe moşiile lor].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 376: Eforia Şcoalelor.
Se publică lista a 21 proprietari.
14693	371.214 Planul de prelegere pentru obiectele oblegate la gimna-
siul din Blajlu în sensul §§-lor 22—52, apoi §-lui 95 şi 96, şi pag. 180 al planului organisăcîuneî gimnasielor.— FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 13—15, 21—23, 30—31.
Se indică numărul orelor şi manualele fundamentale, la toate obiectele, In clasele 1—7. In afară de studiul limbii romăne, pentru celelalte obiecte slnt recomandate diferite manuale germane. Se dă, la sflrşit, şi un „Conspect general" pentru obiectele „neobligate".
14694	371.214 Programa de şirul în care vin a urma essamenele formali
pre a.c. 1856/7 în gimnasiul gr. or. din Braşov. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 186, col. II.
Publicaţie din 22 iun. 1857, semnată de G. Munteanu, directorul gimnaziului. Se dau lista materiilor, profesorii examinatori şi data clnd se ţin examenele pentru cele patru clase gimnaziale.
14695	371.214 [Programa şcolară a celor trei clase gimnaziale a şcolilor din Bucureşti]. — VEST. R., XVII (1852), supl. la nr. 16; G. TRANS., XV (1852), p. 75—76: Bucureşti, 28 Febr.
în Gazeta Transilvaniei■■ „clase primare". Materiile vor fi predate la fiecare clasă de un singur profesor. Numai pentru desen şi caligrafie slnt profesori separaţi. Ocuparea posturilor se va face prin concurs, care se va ţine la 15 august.
14696	371.214 [Programa învăţămîntului primar şi a celui gimnazial,
cursul do drept şi inginerie civilă, în 1857, în Ţara Româ-
nească], — ISRAELITULO R., I (1857), nr. 17, p. 3—4: Scoalele primare.
în concluzie, arată că la Bucureşti revin 3 elevi la 100 locuitori. La izraeliţi, proporţia e de 10%.
14697	371.214 Programul pentru scoalele săteşti. — GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 191—192.
Textul romăn şi francez al programului propus dc Consiliul Şcolar al Moldovei şi Încuviinţat de caimacam.
14698	371.214 Programul pentru scoalele primare. — GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 19 [neterminat].
Textul romăn şi francez al programului propus dc Consiliul Şcolar din Moldova şi Încuviinţat de caimacam.
14699	371.22 [Se anunţă că în anul şcolar 1858—1859 „plata pentru
elevii solvenţi din institutele scolastice va fi de 2000 lei pe an“] — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 61, col. III: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 53: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
14700	371.22 [Dispoziţii cu privire la achitarea taxelor şcolare].—
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 28, p. 49, col. II: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 97: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se anunţă că in viitor părinţii sau „patronii" elevilor de la internatul gimnazial şi de la şcoala centrală de fete slnt obligaţi să achite taxele la 1 ianuarie şi 1 iulie al fiecărui an, In caz contrar elevii fiind eliminaţi. — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
14701	371.222 Supplica pentru stipendie pentru junimea Romana
studiosa. —MAG. IST., tom. VII (1851), p. 82—84.
Cerere adresată la 61 august 1850 de delegaţii naţiunii române ministerului din Viena. Se dă o listă de 31 tineri români, cerlndu-se să li se acorde stipendii pentru a putea studia la Viena, la universitate. Se indică In dreptul fiecăruia specialitatea sa.
14702	371.222
Publicare pentru trei stipendii transilvano-goldber-giene, ce sînt de dat.— G. TRANS., XIV (1851), p. 13, col. I: Partea officiosâ.
Se arată că aceste stipendii, destinate tinerilor originari din Transilvania, se vor distribui astfel: „unul din acele se va da unui ascultător de medicină au hirurgie In universitatea Vienei, al doilea unui arhitect ce s-ar alia lnvăţlnd la institutul politehnic din Viena, Iar al treilea unui candidat de drepturi, care — după Încheierea studiilor juridice In vreun institut transilvănean de lnvăţămlnt — ar voi a se prepara pentru doctoratul de drepturi la universitatea din Peştca".
14703	371.222
[Notiţă cu privire la impresia produsă la Braşov de vestea creării a 60 de burse de cîte 5 florini lunar pentru „studenţii demni de respectare"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 327, col. I: Braşov.
Bursele slnt create de guvernămlntul transilvan: se cere ca să se atribuie 24 pentru ortodocşi şi 14 pentru uniţi.
14704	371.222
[Circulara vicarului general de la Blaj, Constantin Alutan, despre condiţiile puse stipendiştilor pentru a primi în continuare ajutorul respectiv], — G. TRANS., XIV (1851), p. 328.
781
www.dacoromanica.ro
37 1.222
PEDAGOGIE ŞI PEDAGOGI
371.222
14705	371.222 [Ştire despre acordarea a cinci burse de cîte 5 florini
lunar de către guvernatorul Transilvaniei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 37, col. II: Sibilu. între bursieri slnt şi români.
14706	371.222 [Lista celor 38 de tineri români bursieri].—G. TRANS.,
XV (1852), p. 46 — 47; Sibiîu.
Se arată că, din 60 de burse de 5 florini pc lună, guvernatorul Transilvaniei acordase 38 unor tineri români, nu numai 4 clte se anunţaseră greşit mai înainte. Se dă lista acestora.
14707	371.222 [Ştire despre hotărîrea de a se da burse fiilor de grăniceri români săraci şi studioşi pînă la crearea noilor institute ce le erau destinate]. — G. TRANS., XV (1852),
р.	71, col. II: Pentru grăniţieri.
Se hotărăşte să se dea clte 6 florini lunar tinerilor care „vreau a sc consfinţi statului militărcsc".
14708	371.222 Publicare pentru concesiunea unuî stipendiu transilvană Goldbergianu. — G. TRANS., XV (1852), p. 77, col. I: Officiose.
Stipendiul este destinat „pentru studinti de arhitectură la
с.	r. institut politehnic In Viena".
14709	371.222 [Comunicat din 16 martie 1852 asupra condiţiilor obţinerii a două burse de cîte 200 florini de către doi tineri ardeleni „care cugetă a se perfecţiona în institutul c. r. politechnic din Viena"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. I: Officiose.
14710	371.222 Testamentum pie denali Medicinae Doctoris, Simeonis
Romontzai. Testamentul fericitului Doctor de Medicină Simione Romonţai. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 57—64.
Se publică Împreună cu traducerea In româneşte. Donatorul constituie un fond din care să se dea stipendii „junilor români dintră nobilii cel săraci", In lipsa lor, „să se lmpărtăşiască In junii din starea mal săracă". Reglementează condiţiile In care să se dea aceste stipendii, pentru studii la: Cluj, Viena, Pesta, Chemnitz. Vezi şi: Emendatio in Testamento Romanlzaiano — îndreptare in Testamentul lui Romonţai, la p. 68.
14711	371.222 [Evocarea figurii doctorului Simeon Ramontiai, creatorul fundaţiei Ramontiane de ajutorare a tinerilor români studioşi], — G. TRANS., XV (1852), p. 121, col. II: Braşiovfl, 30 Aprilie.
Se dau amănunte cu privire la fondurile testate In folosul lnvă-ţămlntului.
14712	371.222 [Apel adresat de un corespondent al „Gazetei Transilvaniei" episcopului de' Blaj pentru o dreaptă întrebuinţare a fondurilor testate de doctorul Ramontiai]. — G. TRANS., XV (1853), p. 125—126: Dintre Tîrnăvî.
14713	371.222 [Alocarea a „şase stipendie cîte de 600 f. m. c. unul,
pentru candidaţii de profesură la c.r. academii în Ungaria şi Transilvania"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 148, col. II: Ştiri mărunte.
Se cere românilor să se pregătească pentru concurs.
14714	371.222 [Se anunţă că Ministerul de cult şi de învăţămîntul
public a aprobat pentru anul scolastic curent un ajutor de 300 fl. m. c. pe lună, care se va distribui după „pro-
porţiunea împoporăţiunii"].—TELEGRAFUL R., I (1853), p. 5—6.
Din acesta se vor împărtăşi 38 de studenţi români: 24 neuniţi şi 14 uniţi.
14715	371.222 [Ştire despre acordarea „stipendiilor vacante de 80
f. m. c.“ din fondul Romonţai mai multor tineri români „auzitori de drepturi în Academia din Sibiu"]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 14; G. TRANS., XVI (1853), p. 18, col. II: Sibiîu, 12 Ian.
Iată aceşti tineri: Ioane Raţiu, Ioane Niagoe, Gheorghiu Laslo, Alecsandru Faur, Ioachim Mureşianu, Amos Frlncu, Matei Nicola, Vasiliu Harsianu şi Gheorghiu Caianu.
14716	371.222 [Ştire despre acordarea de către guvern a 300 florini
pe lună drept bursă pentru 60 de tineri ardeleni]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 14, col. II: Sibiîu, 25 Ian. n.
între cci 60, erau 24 neunl|l şi 14 uniţi.
14717	371.222 [Ştire despre acordarea unui număr de burse elevilor
gimnaziali români din Transilvania].— G. TRANS., XVI (1853), p. 110, col. II: Noutăţi diverse.
Se arată că din 60 burse acordate de guvern multe au fost date elevilor români, In afara celor de la Blaj.
14718	371.222 [Ştire privitoare la iniţiativa episcopului Andrei Şa-
guna de a înfiinţa o „fundaţiune pentru ajutorarea studenţilor săraci şi diligenţi", care urmează să poarte denumirea de „Fundaţiunea Francisc-Iosifiană"].— TELEGRAFUL R., I (1853), p. 114.
încuviinţarea înfiinţării acestei fundaţii s-a obţinut cu ocazia vizitei omagiale făcute la Viena de o comisie avlnd In frunte pe Ş., după atentatul săvlrşit Împotriva împăratului Austriei.
14719	371.222 [Comunicat despre aprobarea ca „fundaţiunea pentru
ajutorarea şcolarilor seraci şi silitori" ce se va înfiinţa de către clerul ortodox român al Ardealului să se numească „fundaţiune Francisc-Iosefină"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 119, col. I: Oficiosu.
14720	[Şaguna], Android	371.222
[Circulară prin care cere sprijinirea colectei ce se întreprinde pentru „Fundaţiunea Francisc-Iosifiană", menită a da ajutoare băneşti tinerilor care studiază la şcoli mai înalte].—TELEGRAFUL R., I (1853), p. 125—126; G. TRANS., XVI (1853), p. 132: Transsilvania.
14721	371.222 [Apel pentru subscrieri în folosul noii fundaţii de ajutorare la învăţătură a copiilor români săraci, înfiinţată de ep. Şaguna].— G. TRANS., XVI (1853), p. 128, col. I: Braşovu, 29 Aprilie c.v.
14722	371.222 [Notiţă cu privire la fundaţia „Francisc Iosif", întemeiată pentru ajutorarea şcolarilor sîrguitori şi săraci de către Andrei Şaguna]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 154: Ungaria.
14723	371.222 Publicarea sumeloru dăruite la fundaţiunea Franţiscu
Iosifiană. —TELEGRAFUL R., I (1853), p. 156, 176, 180, 204, 212, 216, 232 [greşit: 252], 244, 248, 252, 256, 260, 264, 268, 272, 276, 280, nr. 71, p. 280 bis, 284, 288, nr. 74, p. 288 bis, 292, 296, 300, 304, 308, 312.
14724	371.222 [Se anunţă că principele Miloş Obrenovici, trecînd
prin Sibiu, a donat 10 galbeni pentru fundaţia Francisc
782
www.dacoromanica.ro
371.222
PEDAGOGIE ŞI PEDAGOGI
371.222
Iosifiană],— G. TRANS., XVI (1853), p. 356: Sibiiă, 11 Noembre.
14725	371.222
[Lista stippndiilor acordate de stat unui număr de 60
de şcolari din Transdvania pe anul şcolaslic 1854], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 402.
Dintre nceştia 38 slnt romani.
14726	371.222
[Despre balul dat în Sibiu pentru mărirea fondurilor
Fundaţiei Francisc-losifiane şi ale Reuniunii femeilor române din Braşov]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 51: întâmplări de zi, 54: Monarhia Austriacă.
Se comentează felul cum s-au executat dansurile „Romanul" şi „Romana", In costume naţionale. Muzica a fost executată de „Iacob cu banda lui".
14727	371.222
[Andrei Şaguna lămureşte scopul fundaţiei Francisc-
losifiane şi cere clericilor şi credincioşilor să doneze bani pentru fondurile ei]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 112—113 [in partea a Il-a a circularei trimise cu prilejul căsătoriei lui Francisc Iosif].
14728	371.222
[Alte publicaţii în legătură cu adunarea de fonduri pentru fundaţia Francisc-Iosefiană]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 98: Monarhia Austriacă, 100: Către Onorata Redacţiune, 117-—118: Monarhia Austriacă, 147: Multă Stimate Domnule Redactorii, 162: IntîmplărI de zi, 301—302: Monarhia Austriacă.
14729	371.222
Publicarea sumeloru dăruite la fundaţiunea Franciscu-Iosifiană. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 4, 16, 20,
24, 28, 32, 36, 40, 44, 48, 52, 56, 68, 72, 76, 80, 84, 88, 92. 96, 100, nr. 27, p. 107, 111, 131, 139, 151, 155, 159, 163, 167, 171, 175, 179, 183, 187, 191, 195, 199, 203, 207, 211, 215, 219, 223, 227, 231, 235, 239, 242, 246, 251, 255, 259, 263, 267, 271, 275, 279, 315, 319; nr. 71, p. 283; nr. 72, p. 287; nr. 75, p. 299, 323, 347, 404.
14730	371.222
Publicăţiune pentru darea slipendiulul alu şeselea ardeleană din fondulă comerciale, care s-a întemeeată de către Maiestatea Sa c. r. apostolică cu prea înalta decisiune din 16. Iuniu 1854. — G. TRANS., XVII (1854), p. 244.
200 florini pe an, timp de zece ani. Studentul va trebui să urmeze Institutul politehnic din Viena, secţia arhitectură şi apoi Şcoala de arhitectură de la Academia arţilor cultivătoare din Viena.
14731	371.222
[Articol subliniind primele rezultate ale fondului adunat pentru „Fundaţia Francisc- Iosi fi ană11]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 301—302: Monarhia Austriacă. Sibiiu 23 Septembre.
Se anunţă că, din primele doblnzi, s-au creat 11 stipendii: 4 a 50 fl. şi 7 a 30 fi. Redacţia opinează ca ele să se acorde cu precădere Ia şcolarii buni şi săraci din clasele superioare ale şcolilor — pentru că „ar fi mai mare paguba, clnd unul din clasele mai Înalte ar trebui să lase şcoala din lipsa subsistenţei, declt clnd cel mic nice ar Începe la ca". îndeamnă să se continue subscrierile pentru fond.
14732	371.222
[Bursele ce se vor da şcolarilor din fondul „Francisc-Ioscfian11]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 303: Concursă.
Bursele se vor da celor dc la gimnazii şi academii, cu condiţiile să fie săraci, şcolari buni şi „Înaintaţi In şcoale".
22 - Bibliografia analitică — c. 959
14733	371.222 [Notiţă în care se anunţă, cu satisfacţie, punerea la
concurs a 11 burse ale fundaţiei Francisc Iosifiane din Sibiu], — G. TRANS., XVII (1854), p. 324: Braşovă, 19 Optombre n.
Se redau condiţiile după Telegraful Român.
14734	371.222 [Ştiri despre învăţămîntul din Sibiu], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 317: Monarhia Austriacă.
Se anunţă că au Început prelegerile noului an şcolar la toate şcolile, In afară de „Institutul teologico-pedagogico greco-răsări-tean". Elevii români slnt săraci, dar slnt sprijiniţi cu burse din fondurile: Francisc-Iosifian, Dr. Romonţai, Clain şi din donaţiile lui Andrei Şaguna, care totodată Întreţine, cu hrană şi Îmbrăcăminte, mai mulţi tineri români la Învăţătura meseriilor.
14735	371.222 [Numele bursierilor fundaţiei ,,Francisc-Iosefiane“].—
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 346: Monarhia Austriacă.
Printre şcolarii bursieri slnt Ion Moldovan, Const. Murgu şi alţii.
14736	371.222 [Curtea de apel din Sibiu a donat 75 fl. pentru fundaţia
„Francisc-Iosefiană"]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 366: Monarhia Austriacă.
14737	371.222 Publicăţiune pentru conferirea unul stipendiă ardele-
nescă Goldberghiană.— G. TRANS., XVII (1854), p. 390.
Menit pentru un „ascultătoriu de medicină au chirurghiă In Universitatea dela Viena", suma: 250 fl. anual.
14738	371.222 Concursă pentru darea unui stipendiă vacante de ale
lui Efraimu Clain. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 4, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se anunţă o bursă vacantă de 120 florini anual din fondul lăsat de Efr. Clain de Muntiul, care urmează să se dea unui elev de la Blaj, dar de preferinţă din familia Clain. Cererile trebuiesc adresate capitulului episcopesc din Blaj.
14739	371.222 [S-a aprobat continuarea acordării alocaţiei bugetare
de 300 fl. lunar pentru ajutorarea şcolarilor săraci din Transilvania]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 11: Întîmplărî de zi.
14740	371.222 Continuarea colectelor şi ofertelor la Fundaţiunea die-
cesană Frantisc-Iosifiană. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 16, 88, 224, 271, 280, 344, 352.
14741	371.222 [Dare de seamă despre conferinţa eparhială pentru
repartizarea fondului de burse al Fundaţiei Francisc-Iosifianel. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 281—282: Monarhia Austriacă. Sibiiă 4 Septemvrie.
Se arată cum s-au stabilit bursele şcolare, rezultate din creşterea fondului. Se comunică Eforia Fundaţiei, aleasă la propunerea lui A. Şaguna: Ioan Bran, Ioan Panovici, Petru Bădilă şi Antonie Behniţ.
14742	371.222 Concurs. La Stipendiile Fundaţiei Franţisc Iosifiane
diecesane. — TELEGRAFUL R., 111 (1855), p. 284.
Se anunţă condiţiile: se vor da numai „gimnaziştilor şi acadc-miştilor"; vor fi preferaţi elevii din clasele inai Înaintate.
14743	371.222 [Articol referitor la felul cum s-au împărţit bursele
Fundaţiei Francisc-Iosifiană pentru noul an şcolar].—
783
www.dacoromanica.ro
371.222
PEDAGOGIE Şl PEDAGOGI
371.222
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 361: Monarhia Austriacă. Sibiiă 14 Noem. 1855.
Se comunică şl numele bursierilor.
14744	371.222 [Colectele la fundaţia diecezană Francisc-Iosifiană]. —
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 20, 84, 260, 284, 326, 384.
14745	371.222 [Informaţii privitoare la înfiinţarea de către împăratul
Austriei a unui număr de 60 burse, a cite 60 florini anual, pentru elevii săraci din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 117; Sibiiă 14 Aprilie.
Se dă numele bursierilor, printre care slnt mulţi români.
14746	371.222 [Notiţă despre stipendiile fundaţiei diecezane sibiene
„Francisc Iosif“J. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 286, col. I: Sibiiu 11 Septemvrie.
Se dau cifre despre situaţia financiară a fundaţiei.
14747	371.222 [Concurs pentru ocuparea mai multor stipendii ale
fundaţiei diecezane sibiene „Francisc Iosif“]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 288, col. II: Concurs.
Se dau condiţiile, precizlndu-se că „zisele stipendii se vor conferă numai gimnaziştilor şi academiştilor”.
14748	371.222 [Articol în care se face apel către intelectualitatea
românească din Transilvania ca să sprijine cu obolul ei dezvoltarea Fundaţiei Francisc-Iosifiană pentru ajutorarea cu stipendii a- studenţilor români]. — TELEGRA- • FUL R., IV (1856), p. 293—294: Sibiu 17 Septembrie.
Se anunţă că In anul trecut numărul stipendiilor a crescut de Ia 11 Ia 12.
14749	371.222 Concurs. La stipendiile Fundaţiei Francisc Iosifiane
decesane. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 296.
Se publică condiţiile de admitere Ia concurs.
14750	D. B.	371.222
[Corespondenţă privind iniţiativa comunei Vinerea,
de lingă Sebeş, de a înfiinţa patru burse de cile 36 florini pe an], — G. TRANS., XIX (1856), p. 322, col. I: Sebeşfi, 12 Octobr.
Se precizează că aceste burse slnt destinate „pentru Învăţăceii cei străduitori cu talente hune şi lipsiţi de mijloace".
14751	V.	371.222
[Corespondenţă în care se aduce la cunoştinţă că locuitorii din comuna Vinerea, de lîngă Orăştie, au contribuit la înfiinţarea a patru stipendii pentru absolvenţii şcolii de acolo care urmează cursurile gimnaziale]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 306.
14752	371.222 [Rezultatul concursului pentru dobîndirea stipendiilor
din fundaţia Francisc Iosifiană].— TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 340: Sibiiă 5 Noembrie.
Pe Ungă ccic 12 stipendii permanente, pentru acest an s-au acordat In plus două stipendii unor elevi silitori şi săraci.
14753	Fîşie, Ionn	371.222
[Corespondenţă despre înfiinţarea a 20 stipendii de
cile 50 florini de către negustorul român Niculae Jiga].— TELEGRAFUL R., 1\ (1856), p. 370, col. I: Oradia mare 18 Noemvrie.
Stipendiile slnt destinate elevilor săraci ortodocşi din Oradea Marc.
14754	„Ap“.	371.222
[Corespondenţă din Oradea Mare în care se anunţă
înfiinţarea a 20 de burse pentru elevii români silitori], — G. TRANS., XIX (1856), p. 385: Din Oradea mare, 18 Nbre 1856.
Bursele au fost create de negustorul Nicolae Jiga, căruia corespondentul Ii aduce vii mulţumiri. Bursele, flecare a cite 50 florini, slnt destinate „pentru şcolarii români din gimnaziul şi academia orădană”.
14755	371.222 [Articol în care se elogiază fapta negustorului Niculae
Jiga, care donase 20 000 florini in folosul alcătuirii unui număr de 20 burse anuale pentru tineretul studios român din Oradea Mare]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 389—390: Sibiiu 9 Dechemvrie.
14756	371.222 [Informaţii despre acţiunea de colectare de fonduri
iniţiată de tinerimea „pedagogico-teologică“ a institutului diecezan din Sibiu cu prilejul zilei onomastice a episcopului Şaguna]. —TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 385, col. II: Sibiiu 6 Dechemvrie.
S-au colectat 112 florini şi un creiţar pentru fundaţia Franţisc-Iosifiană.
14757	371.222 [Colecte pentru fundaţia diecezană Francisc-Iosif].—
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 44.
14758	371.222 [Comunicat prin care se anunţă concursul pentru ocuparea mai multor „stipendie Ramonţaiane“ în valoare de cîte 60, 80 şi 300 florini pe an, destinate tinerilor studioşi din Ardeal]. — G. TRANS., XX (1857), p. 205, col. I: Partea oficiosă.
Se precizează că In atribuirea burselor nu se va face vreo deosebire de naţiune sau religie.
14759	371.222 [Se anunţă ţinerea de concurs pentru obţinerea „fun-
daţiunei“ Petru Maior]. — G. TRANS., XX (1857), p. 225, col. I: Partea oficiosă.
Se informează că puteau concura la această bursă doar români şi că se dădea preferinţă rudelor lui P. Maior şi nobililor.
14760	Marienescu, At. M.	371.222
O fundatiune de 100.000 fiorini m. c. reaflala. — G.
TRANS., XX (1857), p. 225—226: Pesta 26 Iuliu c. n. 1857.
Dă informaţii rrivind un iirrortant legat lăsat de românu macedonean Atanasiu Bala compatrioţilor săi, legat descoperit prin străduinţa lui Em. Gozsdu. Din legat trebuiau să se dea burse. Se dau extrase din testamentul şi corespondenţa lui Bala.
14761 Coama, P.[artenie]	371.222 [Corespondenţă din Pesta despre fundaţia Athanasi*
Bala], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 318—319: Pesta, 3/15 Octomvrie 1857.
In corespondenţă, autorul dă extrase din testamentul lui Bala care privesc sprijinirea tinerilor români la Învăţătură şi detalii privind situaţia financiară a acestei fundaţii, aduclnd mulţumiri lui Em. Gojdu care descoperise drepturile românilor asupra acestor fonduri.
14662 Marienescu, At. M.	371.222
[Corespondenţă din Pesta anunţînd vacanţa a două burse de cîte 60 florini din fondul Atanasie Balla], — G. TRANS., XX (1857), p. 329, col. II: Pesta, in 20 Octom-bre n. 1857.
Observă In corespondenţă că o parte din fondurile lăsate de Balla fuseseră sustrase de un casier necinstit.
784
www.dacoromanica.ro
371.222
PEDAGOGIE ŞI PEDAGOGI
371.222
14763	Negrntiu, Ioane	371.222
[înştiinţează că episcopul Ioan Alexi al Gherlei donase
100 florini pentru tinerimea studioasă şi săracă din Cluj]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 46, col. II: Cluju 18 Ianua-rlu v.
Aduce mulţumiri publice episcopului.
14764	371.222 [Se anunţă un concurs pentru trimiterea a cinci tineri
ardeleni la şcoala de agronomie de la Tetschen-Libverd, în Boemia]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 49—50: Transilvania; G. TRANS., XXI (1858), p. 101: Partea oficiosă.
Guvernatorul Ardealului anunţă că aceşti cinci tineri vor forma viitoarele cadre ale lnvătămlntuiui agronomic din Transilvania.
14765	371.222 [Scrisorile de mină prin care împăratul Austriei fixează
un număr de locuri în Academia tereziană şi un număr de stipendii de îngrijire din fundaţia Haller pentru Ardeal şi Banat], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 136, col. II.
Se fixează patru locuri „de aşezăminte" In Academia tereziană pentru Ardeal şi trei pentru Banat şi Voivod ina; de asemenea, se fixează patru stipendii de Îngrijire pentru Ardeal şi trei pentru Banat şl Voivodina.
14766	371.222 [Se publică concurs pentru obţinerea a două burse
vacante de cîte 100 florini acordate de către eparhia Lugojului celor ce doreau să se pregătească a fi învăţători]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 164, col. II: Buletinulu Ofi-cialu.
Se vor pregăti ca învăţători urmlnd Institutul preparandia! din Oradea. Condiţiile de înscriere: absolvent a două clase reale sau patru gimnaziale; vlrsta de 16 ani împliniţi; certificat de purtare morală şi sănătate trupească; deprinderi In clntări bisericeşti.
14767	t
[Corespondenţă în care, între altele, se vesteşte că episcopul şi capitulul episcopiei de Lugoj măriseră cu 1000 florini fondul de ajutorare a tinerimei române de la gimnaziul din localitate].— G. TRANS., XXI (1858), p. 226, col. I.
14768	371.222 [Concurs anunţat de guvernămîntul Transilvaniei pentru obţinerea a patru stipendii şi a patru prebende Hale-riane].— G. TRANS., XXI (1858), p. 242—243: Partea oficiosă.
Se dau condiţiile.
14769	371.222 [Eforia Şcoalelor din Ţara Românească anunţă că a
creat la pensionul Monti încă „30 de locuri de o a treia parte din stipendiu11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 47: Eforiea şcoalelor.
Din cei 80 de galbeni cit costa Întreţinerea unui elev timp de un an la acel pension, statul va plăti 27 galbeni, urmlnd ca părinţii să achite restul de 53. Dintre solicitanţi, Eforia va alege pe cei consideraţi că merită acest sprijin.
14770	371.222 [Publicaţie prin care Eforia Şcoalelor aduce la cunoştinţa generală că Pavel Ştefănescu, căminar din Bucureşti, a făcut o donaţie în sprijinul instrucţiei publice]. — VEST. R., XX (1855), p. 342.
A oferit 10 000 lei, din a căror doblndă „să se trimită şcolari la universităţile streine spre desăvlrşlrea Învăţăturilor".
14771	371.222 [Eforia Şcoalelor face cunoscut că Eufrosin Poteca,
egumenul mănăstirii Motru, a înzestrat şcolile publice cu un fond, din ale căruia procente se întreţin elevi săraci]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 228.
14772	371.222 [Eforia Şcoalelor publică condiţiile pe care trebuie să
le îndeplinească bursierii statului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 326; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 76, p. 3—4.
Cei care vor avea note proaste „In curgere de 3 luni de-a rln-dul" vor fi Îndepărtaţi din pensionatul statului.
14773	371.222 Asociaţie moralo-ştiincifică. — GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 406 [foileton).
Prospect al Asociaţiei semnat de: dr. A. Fătu, Sc. V. Vlrnav, N. Ionescu, I. Leca, I. Negură, N. M. Chinezu, Em. Fillpescu, D. Cozadin şi D. Ralet. Se arată că Asociaţia are scopul de a sprijini pe junii moldoveni care ar dori să studieze „ştiinţi speciale", la şcolile din ţară şi la „universităţile străine". Din fondurile care se vor aduna şt care vor fi administrate de comitetul format din cei care semnează apelul, se vor da ajutoare materiale acestor tineri.
14774	371.222 Anul 1854 (In Moldova). — FOAIE PT. MINTE,
XVIII (1855), p. 7.
Se menţionează că anul care s-a Încheiat a adus, către sflrşi-tul lui, două Înfăptuiri Însemnate pentru cultura românească: V. Alecsandrt obţine aprobarea de a scoate revista România Literjrâ, iar un grup de cărturari, In frunte cu dr. Fătu, Înfiinţează o „Asociaţie moralo-ştiinţifică", pentru a sprijini pe tinerii de talent şl săraci.
14775	371.222 [înştiinţare publicată de „fondatorul11 [A. Fătu] al
„Societăţii de încurajarea junimei române la învăţătură11, în legătură cu încasarea banilor subscrişi în folosul societăţii).— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 88, col. III: Aviz.
Arată că banii subscrişi vor fi Încasaţi de noul comitet „ce va fi ales de subscriitori lntr-o şedinţă plenară".
14776	G[usti, D.]	371.222
[Articol în care laudă iniţiativa lui A. Fătu, care a
creat „Societatea de încurajarea Junimei Române la învăţătură11, şi cere sprijinirea acestei societăţi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 213: Iaşii, 20 Martie.
Fătu a dăruit 1000 galbeni societăţii Înfiinţate prin străduinţele lui.
14777	G.[usti, D.]	371.222
[Apel către public şi îndeosebi către tineri, de a participa la inaugurarea „Societăţii de încurăjarea junimei române la învăţătură11, ce va avea loc la Iaşi în ziua de 3 iulie]. —ZIMBRUL, III (1855), p. 525; Iaşii 27 Iunie.
Articolul se republică, cu titlul Chiemare, la p. 536, col. II a foii.
14778	371.222 [Se anunţă apropiata inaugurare a Societăţii de încurajarea junimii române la învăţătură, fondată de d-rul A. Fătu]. —GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 199: Novitale din năuntru.
Şedinţa inaugurală va avea loc „In sala Academiei" la 3 iulie. Se aduc laude aceste iniţiative. — Text român şl francez.
14779	371.222 [Dare de seamă a solemnităţii şedinţei de inaugurare
a Societăţii de încurajarea junimii române la învăţă! ură]. — — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 209: Novitale din năuntru.
Se publică numele participanţilor şi al celor cc fuseseră aleşi In conducerea societăţii. — Text român şi francez.
14780	G.[usti, D.]	371.222
[Dare de seamă despre inaugurarea „Societăţii de încurajare la învăţătură a giunimel române11]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 545—546: Iaşii, 4 Iulie.
Dă şi comitetul societăţii, care fusese ales In şedinţa inaugurală din 3 iulie. Cere tinerilor, „cu Însuşirile cerute de statutele socletă-ţei", să prezinte Comitetului „Înscrisuri" In vederea concursului.
785
www.dacoromanica.ro
371.222
PEDAGOGIE ŞI PEDAGOGI
371.53
14781	Fătu, A.	371.222
Cuvîntu la inaugurarea Deschidere! societate! de încu-
ragiarea tinerime! la învăţătură. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 193—198.
După ce subliniază marca Însemnătate a culturii şi a ştiinţei, arată motivele ee au determinat crearea acestei societăţi: rostul ci, atlt cel material (ic a trimite tineri săraci la studiu In străinătate, cit şi cel moral de a veghea asupra purtării tinerimii In genere. Apoi dă informaţii privind veniturile materiale ale societăţii, conducerea şi condiţiile de primire pentru tinerii ce vor fi ajutaţi.
14782	Coee, Sofia	371.222
Epistolă adresată tuturor damelor din Moldova.—
FOILETONUL Z., I (1855), nr. 37 bis, p. 289—291.
Anunţă inaugurarea „Societăţii de încurajarea tinerimei la învăţătură", înfiinţată de A. Fătu. Face apel la femei, care acum s-au ridicat la situaţie egală cu a bărbaţilor, să sprijine băneşte această instituţie.
14783	Meleghi, D.	371.222
Dare de seamă. — P’OILETONUL Z., II (1856), p.
156—167; ZIMBRUL, II (1856), nr. 140, p. 4: Socoteala; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 112.
Dare de scamă despre activitatea „Societăţii de încurajarea junimei la învăţătură" de la înfiinţarea ei, 5 iulie 1855. — In Foaie pi. minte se publică numai expunerea de motive, fără tabelele „hărăzirilor".
14784	371.222 [Adresa casierului Departamentului Lucrărilor Publice
către dr. Fătu, anunţînau-1 că N. Islrati, şeful departamentului, a hotărît să doneze în fiecare lună 350 lei din salariul său Societăţii pentru încurajarea tinerilor la învăţătură], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 34.
Se rezumă şi scrisoarea de mulţumire a doctorului Fătu, In care acesta elogiază pe Istrati, care se obligase să dea aceeaşi sumă şi pentru grădina botanică şi care mai subscrisese 5000 lei la înfiinţarea societăţii pentru Încurajarea tinerilor la învăţătură. — Text român şi francez.
14785	371.222 [Convocarea membrilor Societăţii încurăjătoare a junimii studioase la învăţătură în străinătate pentru a alege noul comitet], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 205: Novitale din năuntru.
Tinerii doritori de a-şi continua studiile In străinătate se vor prezenta In aceeaşi zi pentru concurs. — Text român şi francez.
14786	371.222 [înştiinţare publicată de Comitetul Societăţii de încurajarea junimii la învăţătură în străinătate]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 202: D-le Redactor.
Membrii Societăţii slnt invitaţi la adunarea generală pentru alegerea noului comitet, iar studenţii, la concurs pentru clştigarea burselor de studii In străinătate. — Text român şi francez.
14787	371.222 [Publicaţie prin care „societatea de încurajare la învă-
ţămînt a junimii române în străinătate" aduce mulţumiri văduvei Anastasia Negroponte, care executase dispoziţia testamentară a soţului ei Niculae de a da 500 galbeni în folosul societăţii]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 242.
14788	371.23 Feriele gimnasiale. — G. TRANS., XVII (1854), p. 411.
Din ziarul W. lienerj Zeitung se traduc dispoziţiile ministerului austriac referitoare ia vacanţele şcolare. Pentru Bucovina, Ungaria, Ardeal şi Banal — unde există două calendare — se dau di-poziţii deosebite.
14789	371.279.7 Despre ponturile bune şi rele. — MUSEUL0 N., I
(1858)	, p. 159—ICO: Disciplină scolarie.
Articol In legătură cu cele mai bune sisteme de notare a elevilor, astfel ca să stlrnească In ei dorinţa de emulaţie şi bucuria răsplăţii morale. Conţine felurite propuneri practice.
14790	Aricescu, C. D.	371.3
Profesorul şi metoda. — FOAIE PT. MINTE, XVIII
(1855), p. 237—238.
Consideraţii pedagogice asupra metodei de predare, suh forma unui dialog cu clţiva copii care Învăţau la gimnaziu.
14791	371.3
Lecţiune a naturi. — MUSEUL0 N.,	I	(1857),	p. 24:
Educaliune si insegnamentu.
Mic articol piedtnd pentru metoda Învăţării pe viu prin excursii In natură.
14792	371.3
Meloadă De insegnamentfi	alfi	limbei	maternele.—
MUSEULC N., I (1858), p. 54—55: Scoale.
O lecţie model, cuprinzlnd analiza făcută prin dialog — de către învăţător — a mai multor propoziţii, spre a se lămuri noţiunile de subiect, atribut şi verbe.
14793	371.3 Metoadă de desemnă. — MUSEULC N., 1 (1858), p.
62—63: Scoale.
Un dialog rcprezenltnd o lecţie model de desen, avlnd ca temă toporul. Cu o ilustraţie In text.
14794	371.3 Metoadă de stylă. — MUSEULC N., I (1858), p. 110—
111: Scoale.
Lecţie model de stilistică, avlnd ca subiect o descriere: Masa.
14795	371.3 [Instrucţiunile date profesorilor de limbi străine din
Moldova la 1 noiembrie 1852 de şeful Departamentului Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor Publice]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 12: Tiâr’a roinanesca si Mol-davi’a.
Slnt instrucţiuni privitoare la modul de predare a limbilor respective.
14796	371.5 [Ştire despre hotărîrea profesorilor liceului unguresc
din Cluj ca elevii să poarte ca uniformă „atila“ ungurească],— G. TRANS., XX (1857), nr. 71, p. 289, col. I.
14797	371.5 [Scurtă publicaţie prin care se anunţă că elevii externi
ai gimnaziilor din Iaşi şi Bîrlad vor trebui să poarte „şapca de uniformă"]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 395: Ministeriul Cultului şi al Instrucţie! Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 281: Ministeriul Cultului şi al Instrucţie! Publice.
14798	371.53 [Eforia Şcoalelor aduce mulţumiri părintelui Calinic,
care a împărţit elevilor silitori de la şcoala publică din Rîmnicul Vîlcea daruri în cărţi şi bani]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 64, p. 3.
14799	371.53 [Eforia Şcoalelor aduce mulţumiri serdarilor Pană Găr-
dăreanu, Grigorie Sîmboteanu şi Ioan Cernătescu, care au dăruit elevilor distinşi la învăţătură de la şcoala publică din Severin „mai multe obiecte de studiu"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 64, p. 3.
14800	371.53 [Eforia instrucţiunii publice mulţumeşte lui Constantin Deşliu, George Dăscălescu, Grigorie Miculescu şi Grigorie Sîmboteanu, care au dăruit cărţi elevilor distinşi de la şcolile publice din oraşele Buzău şi Severin].—NAŢIO-NALULC, I (1858), p. 260: Acte oficiale.
786
www.dacoromanica.ro
371.53
PEDAGOGIE Şl PEDAGOGI
371.671.1
14801	371.53 [Departamentul Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor
Publice din Moldova anunţă că profesorul Nicolai Bălă-şescu din Bucureşti donase un număr de opere ale sale pentru a se împărţi elevilor silitori]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 191; ZIMBRUL, I (1851), p. 362: Iaşii; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 188.
Donaţia cuprindea 60 gramatici mici şi 20 gramatici mari.
14802	371.53 Dislribuţiunea premiiloru. Iuniu 29 anulă 1857—8.
—	MUSEULtJ N., I (1858), p. 142—144.
Lista premianţilor din Bucureşti, la gimnazii (pe clase şi materii), la „Cursul de Drepturi" şi la „Cursul de Ingineria civile". — Intre premianţi: Eliade Ion (ci. II), Fleva Nicolae (el. VII), Polisu C. (ci. VIII), Bolintineanu Ioan.
14803	371.53 [Publicaţie prin care se anunţă că Scarlal Vîrnav a
înfiinţat două premii a cile 150 lei, pentru elevii merituoşi de la şcoala din Dorohoi]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 81: Departamentul Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor publice; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 69: Novilale din năunlru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
14804	371.53 [Se anunţă că Scarlat Vîrnav a donat o vie pentru ca
din venitul ei să se împartă premii elevilor şcolii elementare din Nicoreşti], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 225: Novilale din năuntru.
Text român şi francez.
14805	371.53 [Publicaţie prin care se aduc mulţumiri publice lui
Scarlat Vîrnav pentru „mai mulle jertfe ce a întrebuinţat în privinţa scoalelor“], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 64, p. 131, col. I: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se citează, Îndeosebi, donaţia unei vii pe care o făcuse şcolii publice din Nicoreşti, „cu condiţie ca veniturile ei să serveze In cumpărarea premiilor anuale".
14806	371.53 [Publicaţie prin care se anunţă că aga Iorgu Rozno-
vanu a împărţit premii în valoare de 10 galbeni elevilor silitori ai şcolii publice din Piatra].—BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 64, p. 131, col. I: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
14807	371.53 [Publicaţie cuprinzînd lista donatorilor de premii pentru elevii silitori de la şcoala publică din Bîrlad]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 74, p. 137: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Pe lingă numele donatorilor se publică şi sumele de bani, cărţile şi obiectele donate.
14808	371.53 [Publicaţie cuprinzînd lista donatorilor de premii pentru elevii silitori de la şcoala publică din Tecuci]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 74, p. 137: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se publică numele donatorilor, precum şi sumele de bani, cărţile şi obiectele donate.
14809	371.53 [Circulară cu privire la distribuirea premiilor şcolare].
—	GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 53, p. 167—168: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice.
In circulară se fixează modul distribuirii premiilor şi numărul premianţilor, holărlndu-se ca distribuirea premiilor să se facă Intre 6 şi 20 iulie In întreagă Moldova. Dintre premianţii şcolilor primare,
delegaţii, In Înţelegere cu comitetele de inspecţie, vor recomanda doi elevi pentru internatul gimnazial şi doi pentru internatul preparandia!. — Text român şi francez.
14810	371.53
[Scurtă publicaţie anunţînd că arhimandritul Dionisie a oferit 100 exemplare din „Gcografiea Sfînlă şi veche" şi 50 exemplare din „Manualul adevăratului religios", operele sale, pentru a fi împărţite ca premii elevilor din şcolile publice şi seminarii], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 201: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text român şi francez.
14811	371.53
[Eforia Instrucţiei Publice aduce mulţumiri serdarului Nicolae Opran, administratorul districtului Gorj, lui Zam-firache Pîrăianu şi lui Gheorghe Magheru, care, cu ocazia împărţirii premiilor, au dăruil cărţi elevilor şcolilor publice din Turnu-Măgurele şi Piteşti]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 57, p. 3.
14812	351.54
[Publicaţie prin care se anunţă că o comisie, special rînduită, a hotărît să îndepărteze „pentru totdeauna 9 elevi din Institutul Gimnazial din Iaşi"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 33—34: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Elevii slnt eliminaţi „pentru necuviincioasele lor urmări şi cutezătoare ne subordonaţie". — Text român şi francez.
14813	371.62
[Convorbiri de satfl] Plană pentru scoalele comunali. — MUSEULtJ N., I (1857), p. 15.
Desen-schiţă pentru o şcoală comunală model, la ţară.
14814	M[ihali], S.	371.65
[Corespondenţă în care se semnalează donaţia a 200 de minerale făcută muzeului gimnaziului din Blaj de consilierul de prefectură Lazăr].— G. TRANS., XXI (1858), p. 208: Transilvania. Dintre Ternave.
14815	371.671.1
[Ştire despre desfiinţarea monopolului cărţilor şcolare în Transilvania şi Banatul Timişan]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 184: Noutăţi diverse.
Gazeta Transilvaniei aprobă cu bucurie această măsură.
14816	Negrutiu (Fekete), Ioane	371.671.1
[Scrisoare către redacţie, în legătură cu planurile lui pentru editarea de manuale pentru şcolarii români]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 21: Clusiu, 25 Ian.
Negruţiu arată marea lipsă pe care o simţeau elevii români in privinţa manualelor. El va căuta să remedieze această lipsă, tipărind pe rlnd: Aritmetica, Istoria biblică, Catechismul, Fizica populară şi o carte de economie (= agricultură). Anunţă condiţiile de prenumeraţie.
14817	371.671.1
[Observaţie privind lipsa cărţilor şcolare româneşti la Braşov]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 39, col. I.
Se impută, „inteligenţei" române faptul că nu se ocupă cu scrierea şi traducerea cărţilor şcolare.
14818	Unu fostă dascalu	371.671.1
[Observaţii despre necesilalea de a avea cărţi şcolaic româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 54, col. 11: Braşovu 15/27 Fevr.
Cu prilejul examenelor semestriale din şcolile româneşti ale Braşovului, se exprimă necesitatea ca elevii români să aibă că-ţi bune In limba lor proprie.
787
www.dacoromanica.ro
371.671.1
PEDAGOGIE Şl PEDAGOGI
371.671.1
14819	[Negruţiu, Ioan]	371.671.1
[Critică la adresa profesorilor din Blaj şi Beiuş]. — G.
TRANS., XVI (1853), p. 91—92: Clusiu, 24 Martiu.
Vorbind despre planul său de a edita manuale pentru şcolile elementare române, critică inactivitatea profesorilor din Blaj şi Beiuş, care — fără a avea atltea griji ca „sufleterli" (= preoţii) — lntlrzie să-şi dea la lumină „fiecare studiul său“.
14820	371.671.1
[Corespondenţă din Blaj în care se critică afirmaţiile
unui corespondent din Cluj al „Gazetei Transilvaniei" [Ioan Negruţiu], că profesorii de la gimnaziul din Blaj nu sînt destoinici a întocmi manuale şcolare]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 115—116: Blajă, 3 Aprilie.
Corespondentul blăjean invocă greutăţile pe care le au de lntlmpinat profesorii de acolo In urma revoluţiei: „despoiaţi In resbelul trecut de toate mijloacele, lipsiţi de cărţi, cu salariu puţin, neregulat", ei au a se lupta şi cu lipsa de sprijin „In privinţa tiparului".
14821	Kisiu, Mateiu	371.671.1
[Răspuns criticii aduse de I. Negruţiu profesorilor din
Blaj şi Beiuş]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 119: Beiu-siu, 21 Apr.
Motivează de ce aceşti profesori nu scot manuale didactice: pentru şcolile elementare, sînt mai potriviţi preoţii, care predau sau le inspectează. Profesorii sînt prost plătiţi şi prea Încărcaţi de muncă pentru a avea putinţa de a alcătui şi manuale. Anunţă că el totuşi are gata un manual de algebră, pe care 11 va tipări clnd va avea 100 de prenumeranţi.
14822	371.671.1
[Ştire şi scurt comentariu despre lipsa cărţilor şcolare în limba română, la Braşov],— G. TRANS., XVI (1853), p. 104, col. I: Braşovu, 13/1 Aprilie.
14823	371.671.1
[Ştire că „în clasele prime 3 infragimnasiale s-a introdus de către minister gramatica lui Hill, care se află aici în tipariu"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 267: Blasiu, 2 Septembre.
Ştirea este cuprinsă lntr-o corespondenţă.
14824	371.671.1
[Aflînd că la Blaj se tipăresc cîteva manuale, redacţia roagă ca tipărirea să nu se amine, deoarece „tinerimea strigă cu glas roguşit după asemene cărţi pe toate locurile"].—G. TRANS., XVI (1853), p. 267, col. II, nota * de jos.
14825	371.671.1
[Episcopul de Blaj anunţă că din şcolile diecezei trebuie retrase unele cărţi ungureşti oprite].— G. TRANS., XVI (1853), p. 291, col. I.
Fragment dintr-o circulară episcopală. Este vorba de lucrările: Magyarok tartinele (Pesta, 1847), Magyar nyelvtan (Pesta,
1848)	şi Attatânos fald leirăe kulOnâeen Magyarorszăg leirăea (Pesta,
1849)	.
14826	371.671.1
[Gramatica ungaro-română a lui Negruţiu-Fekete n-a fost aprobată de Ministerul Invăţămîntului]: — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 72, col. II: Intîmplări de zi.
14827	371.671.1
[Ştiri cu privire la activitatea publicistului Gavriil Munteanu], — TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 72, p. 286: Intîmplări de zi.
G. M., directorul „gimnaziului mic" greco-răsăritean din Braşov, traduclnd manualul de Geografie pentru gimnaziile inferioare, de Belinger, a obţinut aprobarea acestuia ca manual şcolar, din partea ministerului austriac al Invăţămîntului.
14828	371.671.1 [Ministerul austriac al Cultului şi Invăţămîntului a
aprobat „Hrestomaţia germană" de G. C. Nichifor].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 371: Intîmplări de zi.
Autorul era profesor la „gimnaziul greco-răsăritean" din Braşov. Manualul era destinat cl. I şi II din „gimnaziile mici cu limba românească". Redacţia 11 recomandă elevilor. — Pe carte numele autorului este trecut: G. E. Niccforu.
14829	371.671.1 [Se anunţă că Ministerul austriac al Cultelor şi Invă-
ţămîntului a aprobat „Aritmetica cu ţifre", editată de Tipografia Diecezană în 1854]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 270: Monarhia Austriacă.
Manualul era destinat pentru „şcoalcle poporale".
14830	371.671.1 [Se anunţă că manualul „Geografia Monarhiei Austri-
ace“, tipărit de Tipografia Diecezană din Sibiu în 1854, a fost aprobat de Ministerul Cultului şi Invăţămîntului].
—	TELEGRAFUL R., III (1855), p. 270: Monarhia Austriacă.
Manualul era alcătuit pentru clasa a doua a şcolilor reale şi clasa a patra a şcolilor gimnaziale.
14831	371.671.1 [„Elementele de istori’a şi geografi’a vechia", tradusă
de Ioan Russu, a fost aprobată de Ministerul Invăţămîn-tului pentru şcolile româneşti].— G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 301, col. I: Blasiu, 5 Octombre n. 1855.
14832	'	371.671.1
[Se dă ştirea că manualul „Elemente de Istoria veche",
de profesorul Ioan Rus, a fost aprobat pentru gimnaziile în limba română, de către Ministerul austriac al Invăţă-mîntului], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 279: Intîm-plărî de zi.
14833	371.671.1
[Se anunţă că Ministerul austriac al Cultului şi Instrucţiunii a aprobat manualul „Gramatica germană" de G. E. Nichifor, profesor la gimnaziul ortodox din Braşov].— TELEGRAFUL R., III (1855), p. 411: Intîmplări de zi.
Manualul a fost aprobat pentru Învăţarea limbii germane In „gimnaziele şi şcoalele reale mici cu şcolari de limba română".
—	Pe carte, numele autorului este trecut: G. E. Niceforu.
14834	371.671.1 [Gramaticile lui Timotei Cipariu sînt admise de guvern
pentru a fi folosite în învăţămînt]. — G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 125, col. II.
Informaţie cuprinsă Intr-o corespondenţă din Blaj de la 17/29 apr. 1856, In care se arată că prin emisul ministerial de la 21 ian. 1856 Gramatica mare a lui Cipariu s-a admis drept „carte de lnveţia-ment pentru gimnastul superior", iar „cea mică", pentru gimnaziul inferior şi şcolile elementare.
14835	371.671.1 [Se anunţă că i s-a concesionat compendiului de istorie
naturală a lui Mihali dreptul de a fi „carte scolastica de invetiament pentru gimnasiul inferioriu"]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 25, col. I.
Se informează că acest compendiu pentru începători apăruse la Blaj In 1856, In ediţia a 2-a.
14836	371.671.1 [Se anunţă, după ziarul „Patria", că manualul „Cati-
hismul bunei creşteri", de I. Penescu, a fost aprobat de Eforia Şcoalelor din Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 131: Intîmplări de zi.
Ştirea este reprodusă din ziarul Patria [Buc.], care are lipsuri numeroase In colecţia B.A.R.
788
www.dacoromanica.ro
371.671.1
pedagogie şi pedagogi
371.929
14837	371.671.1 [Eforia Şcolilor din Ţara Românească anunţă că se va
ţine concurs pentru un manual de „Istoria României" pentru şcolile comunale şi cele primare]. — NAŢlONALULtT,
I (1858), p. 329; ROMÂNUL, II (1858), nr. 76, p. 303: Jurnalu.
Se dau condiţiile după care trebuie să se lucreze acest manual: cum trebuie să fie stilul, cum se va face împărţirea istorică, unde trebuie să se insiste mai mult etc. Manuscrisul trebuie depus plnă la 1 februarie 1859, premiul fiind de 5000 lei.
14838	371.671.1 [Eforia Şcolilor din Ţara Românească anunţă că se va
ţine un concurs pentru întocmirea unei hărţi a Daciei, pentru şccli], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 76, p. 303: Jurnalfl; NAŢIONALULtI, I (1858), p. 329.
Se dau condiţiile concursului. Eforia va cumpăra un număr de exemplare şi va da autorului un premiu de 50 galbeni.
14839	371.671.1 [Notă despre faptul că în capitala Moldovei se resimte
lipsa cărţilor şcolare şi îndeosebi aceea a lexicoanelor].—G. TRANS., XIV (1851), p. 350; col. II: Braşov, 31 Oct. n.
Ştire.
14840	371.671.1 [Jurnal din 6 iulie cu privire ia manualele de învăţă-
mînt], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 57, p. 43—44: Depart. averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
Se descrie situaţia In această privinţă, arătlndu-se că materiile se predau, In unele şcoli, după cărţi necorespunzătoarc, şi se hotărăşte revizuirea de către o comisie a tuturor cărţilor şi manuscriselor. In acelaşi timp, se decide alcătuirea unor noi manuale şcolare originale sau traduse.
14841	371.671.1 [Comunicat cu privire la un concurs „pentru compunerea unui Manual de învăţătură practică elementară, precum şi pentru traducerea a deosebite cărţi scolastice"]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 66, p. 49: Depart. Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
Concursul este urmarea hotărlrilor cuprinse In jurnalul Departamentului din 6 iulie.
14842	371.671.1 [Departamentul învăţăturilor publice din Moldova
anunţă condiţiile unui „concurs pentru compunerea de gramatici de limba franceză, italiană şi germană"]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 17; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 13, col. I: Novitale din năuntru; G, TRANS., XVI (1853), p. 27, col. I.
14843	L G.	371.671.1
O petiţie la stele. — STEAOA D., I (1855), p. 52, col.
I: Bacău 18 Oct. 1855.
Articol In care autorul arată că a rămas să se mai pllngă numai stelelor de lipsa cărţilor pentru şcolile publice, deoarece toate celelalte Încercări, chiar şi petiţiile date Departamentului Instrucţiunii Publice, au rămas fără rezultat.
14844	371.671.1 [Ofisul caimacamului către Departamentul Credinţei
din Ţara Românească prin care se aprobă trimiterea în străinătate a directorului şcolilor publice, Gheorghe Costaforu, „pentru a întocmi un plan de bibliotecă sistematică şi aleasă a cărţilor de învăţătură ce au a se introduce în şcoalele noastre"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 74, p. 1—2.
Pentru această Însărcinare, menită să ajute la acoperirea lipsei cărţilor de învăţătură din ţară, 1 se acordă lui Costaforu un termen de 6 luni. Va vizita „centrele de învăţătură" din Germania, Franţa şi Elveţia.
14845	371.671.1 [Publicaţie privitoare la tipărirea manualelor şcolare].
— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 157—158: Minis-teriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Comisul Ioan Fătu „a propus a înainta fără procent capitalul trebuitor pentru tipărirea cărţilor de prelecţie şcolare, ce se găsesc netipărite, pentru ca aceste cărţi să se poată vinde cit mai eftin şcolarilor". Ministerul li aduce mulţumită publică şi cere profesorilor să trimită la minister eventualele lor manuscrise spre a fi tipărite.
14846	Maricnescu, At. M.	371.929
Esamenulu orbiloru. — G. TRANS., XX (1857),
nr. 72, p. 289: Pesta, 13 Augustu n. 1857.
Dare de seamă asupra examenului de la Institutul de orbi din Budapesta.
789
www.dacoromanica.ro
372 ÎNVĂŢĂM ÎNTUL ELEMENTAR
872 (.) ÎNVĂŢĂMÎNTUL ELEMENTAR ÎN DIFERITE ŢĂRI
436) Austria 437.5) Bucovina 439.2) Transilvania 45) Italia
498) Principatele Române
(436) AUSTRIA
14847	372 (436) [Ştire despre intenţiile de reorganizare a şcolilor „poporale" din Imperiul austriac].— G. TRANS., XIV (1851), p. 172, col. II.
Se arată că „ministrul lnvăţămlntului cugetă a chiema din toate ţerile de coroană credinţiari spre a se consulta cum să se organizeze pe fiitor şcoalele poporale".
14848	372 (436) [Ştire despre hotărîrea Ministerului lnvăţămlntului din
Austria ca directorii de şcoală să trimită rapoarte periodice necesare „regulărei şcoalelor poporale"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 180, col. I: Noutăţi diverse.
(437.5) BUCOVINA
14849	372 (437.5) [Comentarii cu privire la numărul mic al şcolilor primare de la sate în Bucovina şi pricinile acestei stări].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 31: Bucovina.
Drept cauze, se semnalează: lipsa de interes a ţărănimii, care nu sprijină băneşte şcolile fiindcă n-a fost convinsă de utilitatea lor; diversitatea de populaţii In Bucovina; faptul că peste 15 000 de copii slnt Întrebuinţaţi anual de ţărani la păscutul vitelor.
14850	372 (437.5) [Corespondentă din Bucovina cuprinzînd diferite ştiri
locale]. —G. TRANS., XVIII (1855), p. 242, col. II: Cernăuţi. 30 Iuliu.
Intre altele, se vorbeşte despre lipsa de şcoli comunale In satele din Bucovina.
14851	372 (437.5) [Corespondenţă din Bucovina despre scoaterea Ia concurs a posturilor de învăţători la şcolile triviale din Banila rusească şi din Bihaucze],— G. TRANS., XVIII (1855), nr. 100, p. 389, col. I: Partea Neoficiâsă.
14852	D. D.	372 (437.5) ( = 59)
[Corespondenţă despre situaţia şcolară a românilor
din regiunea Iacobeni-Bucovina], — G. TRANS., XIX (1856), p. 281—282: Jacobeni, in 30 Augustu 1856.
Dă amănunte privind şcolile comunale.
(439.2) TRANSILVANIA
14853	372 (439.2)
[Zvon despre hotărîrea luată de autorităţi do a se scrie decretele de numire ale învăţătorilor din Banat şi Voivo-dina „în limba naţionalităţilor respective"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 2, col. II.
Fragment dintr-o corespondenţă de la Arad din 4 ian. 1851.
14854	372 (439.2)
[Ştire despre hotărîrea guvcrnămîntului transilvan de a obliga pe părinţi să-şi trimită copiii la şcoală], — G. TRANS., XV (1852), p. 335.
Se dă cu satisfacţie această ştire.
44855	372 (439.2)
[Ştire despre hotărîrea luată de Ministerul Învăţămîn-tului cu privire la repartizarea învăţătorilor]. — G TRANS., XV (1852), p. 262, col. II.
S-a hotărlt ca „Învăţătorii cei harnici să meargă cu şcolarii lor din clasă In clasă, ear cei de nimic să nu fie suferiţi a face aceasta".
14856	372 (439.2)
[Se comentează favorabil introducerea în Ungaria a măsurii dării unor examene de capacitate de către dascălii şcolilor comunale].— G. TRANS., XVI (1853), p. 18, col. II: Ungaria.
Se cere introducerea acestei măsuri şi In Ardeal.
14857	372 (439.2)
[Se anunţă că Ministerul austriac al lnvăţămlntului a
decis ca, pentru „şcoalele poporale" din Ardeal, un învăţător să meargă în fiecare an la Viena, pentru perfecţionare, cu bursă de stat]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203: Întâmplări de zile.
14858	372 (439.2)
[Instituirea unei taxe de „didactru" pentru elevii şcolilor „romano-catolice primari (normale)" din Sibiu, Cluj, Braşov şi Alba Iulia]. — TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 75, p. 298: Monarhia Austriacă. Sibiiu 21 Septem.
Taxa, In valoare de 3 florini anual, s-a instituit prin decretul din 22/10 aug. al ministerului austriac. Banii rezultaţi din ca se vor împărţi Învăţătorilor şi directorilor ca „ajutor de scumpete".
14859	372 (439.2)
Cum putemu înfiinţa fără bani pe [la] satele noastre
şcoale?. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 5.
Din K[olozsvări] K[6zlony]. Se propune Înfiinţarea de şcoli prin alocarea pe seama lnvăţămlntului sătesc a unei părţi din pămln-turile comasate (comune).
14860	Pop, G.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă de la Arieş, din 13 iunie, cu privire la rolul intelectualilor în opera de luminare cetăţenească a poporului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 201—202: Monarchia austriacă.
Corespondentul argumentează că legea noii organizări politice şi judecătoreşti a Transilvaniei trebuie temeinic lămurită poporului. In consecinţă, analizează pe larg situaţia lnvăţămlntului românesc la sate din Transilvania, relele de care suferă, şi propune soluţii de Îndreptare.
14861	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre starea nesatisfăcătoare a învă-ţămîntului românesc în eparhia Mediaş]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 44, col. II: Mediaş.
Corespondentul arată că „In toată eparhia aceasta stătătoare din 28 parohii nu se află decit 3 şcoli", una la Mediaş, alta la Vorum-loc şi alta la Siola. şcoala din Mediaş are 100 elevi şi e condusă de „zelosul" Învăţător T. Val. Berza. Corespondentul cerc Înfiinţarea „neapărată" a unei şcoli reale, „prevăzută cu toate cele trebuincioase din casa statului".
790
www.dacoromanica.ro
372(439.2) ( = 59)
ÎNVAŢAMInTIJL ELtMENÎAR : TRANSILVANIA
372(439.2) ( = 59)
14862	372 (439.2) ( = 59) [Observai ii privind problema şcolilor româneşti în regiunea Mediaşului]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 286, col. II: Mediaş.
Se arată că problema Înfiinţării şcolilor româneşti era Încă staţionară, dar că, In schimb, se alocaseră pentru gimnaziul săsesc din Mediaş venituri Însemnate din bunurile comune.
14863	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre situaţia şcolilor româneşli din
Banat]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 214—215, 219: Din Banalul Timişian, 20 Maiu.
Semnează: „Mai mulţi preoţi din cereul Coşovei".
Se discută problema creşterii viermilor de mătase dc către Învăţători şi aceea a veniturilor reduse. Se descrie purtarea fostei stăplniri maghiare fa(ă de şcolile româneşti. Se laudă comisarul român al cercului Coşova pentru marea grijă ce o arată problemelor şcolare.
14864	A. B.	372 (439.2) ( = 59)
[Informaţie despre înfiinţarea de către protopopul Ioan
Negruţ din Cluj a 25 „parohii şcolare comunale"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 266, col. II.
Ştire cuprinsă In corespondenta „Dela Someş, 13 August".
14865	N. M.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre situaţia nesatisfăcătoare a şcolilor române din ţinutul Făgăraşului]. — G. TRANS., XIV
(1851), p. 270—271: Făgăraş, 24 Iuliu.
Arată că la 60 000 locuitori „abea esistă 2 şcoale de doamne-ajută, fireşte şi acelea In desfiintatul regiment I-le român" şi acuză clerul unit şi ortodox de a nu fi sprijinit dezvoltarea Invătămln-tului In regiune. Semnalează faptul că In oraşul Făgăraş nu funcţiona nici şcoala unită, prefăcută In magazin şi nici cea ortodoxă. Arată că Ioan Puşcariu, comisar de cerc, se străduise să determine comunităţile să strlngă materialele necesare ridicării şcolilor.
14866	Vicariul Făg&raşiulul 372 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Făgăraş în care se arată buna
stare a şcolilor naţionale din regiune, polomizîndu-se cu o corespondenţă anterioară publicată tot în această foaie]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 421—422, 425—426: Făgă-raşiu, 24 Noemv. c. v.
înfăţişează situaţia bună a şcolilor de pe lingă fostul regiment grăniceresc român şi aceea a şcolii unite din Făgăraş. Combate unele afirmaţii ale autorului corespondenţei precedente, apărută In nr. 65 al Gazetei Transilvaniei, cu privire la situaţia Invăţămln-tului In regiunea Făgăraşului.
14867	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre situaţia îmbucurătoare a şcolilor române din regiunea Orăzii-Mari]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 319, col. I: Sarcău, 10 Sept.
Se dau informaţii asupra progresului Înregistrat In şcolile săteşti grcco-catolice, elogiindu-se activitatea canonicului Sălăgianu, inspectorul şcolilor române unite, şl dlndu-se detalii cu privire la examenele din Sarcău.
14868	372 (439.2) (=59) [Scurte observaţii cu privire la situaţia şcolară din
regiunea Satului-Mare]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 343, col. I: De sub codrul Satmarelui 7 Septemv.
Partea a Il-a dintr-o corespondenţă mai lungă. Protopopii nu Îndeamnă Îndestul la Învăţătură, In schimb, un preot sileşte pe copii să meargă la şcoală.
14869	I. D. M.	372 (439.2) (=59)
[Ştiri şcolare de „sub Văratec" din 9 oct. 1851]. — G.
TRANS., XIV (1851), p. 370—371, 374, col. II.
Se arată lipsurile din acest punct de vedere ale românilor din regiune. Văratecul este „creangă din muntele Ţibleş ce desparte Marmaţia de comitatul Solnoc din lăuntru".
14870	M.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre începerea reclădirii şcolilor
comunale româneşli în subcercul Perşani din Ţara Oltului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 381: Din Ţara Oltului. Lucrul acesta este datorat iniţiativei cltorva fruntaşi energici.
14871	372(439.2)( = 59) Indolenţa nostră. — G. TRANS., XIV (1851), p. 391,
394—395, 402, 405—406, 410—411: Din ţinutul Salmare-lui.
Se sugerează unificarea mai multor comune din punct de vedere şcolar, sustinlndu-se că astfel românii vor putea fi mai eu uşurinţă Îndestulaţi cu şcoli. Se sugerează darea unei contribuţii minime de către români, care se va putea folosi la ridicarea şcolilor. Li sc cere acestora să se scuture de „indolentă" şi să dea atenţie problemei formării preoţilor şi Învăţătorilor. In Încheiere, se face apel la preoţi să se Îngrijească de progresul poporului.
14872	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă în care se atribuie progresul lent al
şcolilor române din regiunea Someşului nepăsării conducătorilor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 413, col. II: Dintre Someşe, 25 Noemv.
14873	Hâlmâgeanu	372	(439.2) =59)
[Despre inexactitatea unei corespondenţe din Baia de
Criş, publicată în nr. 101 din anul 1851 al „Gazetei Transilvaniei"].— G. TRANS., XV (1852), p. 53, col. I: Hal-magiu, 20 Ianuariu.
Combate afirmaţiile corespondentului din Baia dc Criş, afir-inind că starea şcolilor române din regiune e mai bună declt fusese descrisă de corespondent.
14874	M.	372	(439.2) (=59)
[Corespondenţă despre situalia şcolilor din regiunea
Orăzii Mari]. — G. TRANS., XV (1852), p. 58: Urbea-Mare.
înfăţişează lipsurile şcolilor române, mai ales lipsa dc cărţi. Aduce critici dregătorilor români. Face apel la episcopul Erdeli să ia atitudine In această privinţă.
14875	P.	372 (439.2)(=59)
Răspuns lui M. la articolul în N-rul Gazetei 15 din
a. c. eşit.— G. TRANS., XV (1852), p. 150—151: Beiuş.
Apără pe inspectorii şcolari din regiunea Beiuşului de invinui-rile de incapacitate ce le adusese M. şi arată greutăţile obiective pe care le tntlmpinau conducătorii lnvăţămlntului românesc.
14876	M.	372(439.2) (= 59)
Responsu Iui	P. din	BelusI la art. din Nr. Gazetei 38. —
G. TRANS., XV (1852), p. 193—194, 197—198, 202.
Corespondentul polemizează cu P. In chestiunea şcolilor din regiunea Orăzii Mari. Dă amănunte privind situaţia lnvăţămlntului in regiune.
14877	Şaguna,	Andrciu	372 (439.2) (=59)
Circularlul D. Episcop Barone Andreîu Şaguna. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 67—68.
Dă clericilor instrucţiuni cu privire la modul de organizare a şcolilor populare rurale, pe lingă biserica fiecărui sat.
14878	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Timişoara despre lăudabila activitate în folosul şcolilor române din regiune a inspectorului şcolilor Constantin loannuvitza şi a comisarului de cerc Pavel Doctoroviţia).— G. TRANS., XV (1852), p. 69—70: Temişora, 12 Mărie.
Se arată că Ioanuvitza [= Ioauovici] reclădise şcoli, cumpărase mobilier, mărise şi fixase salariile corpului didactic şi introdusese In comunele „mestecate" (româneşti şi slrbeşti) studiul In limba română cu litere latine pentru şcolarii români.
791
www.dacoromanica.ro
372(439.2) (-59)
ÎNVĂŢĂM tNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372(439.2)(=59)
14879	I. C.	372 (439.2)	(=59)
[Corespondenţă de la Poala Mureşului, în care se laudă
activitatea în folosul şcolilor a „local-directorului“ Lazăr Mihailovici din cercul Totvaradici]. — G. TRANS., XV
(1852), p. 77, cel. II: Din Pola Mureşiului, 18 Fcbruarlu.
14880	372 (439.2) ( = 59) [Ştire din Cluj despre avinlul luat de şcolile române
din regiune şi îndeosebi de cea de la Felcac). — G. TRANS., XV (1852), p. 101—102: Clusiu, 26 Martiu.
La Feleac slut 400 elevi, „mici cu mari".
14881	M. M.	372.(439.2)	(=59)
[Corespondenţă din Banat în care se cerc acţiune
comună a românilor uniţi şi ncuniti, in folosul şcolii]. — G. TRANS., XV (1852), nr. 46—47, p. 182—183: Din Bănat, 23 Maiu.
Corespondentul critică pe preoţii care refuzau să contribuie la progresul Invă|ămlntului, din motive confesionale.
14882	372 (439.2)	(=59)
[Publicare de concurs „pentru împlinirea staţiunei
de director al şcoalclcr comunale grcco-ne-unile în cercul regimentului gcrmano-banalic limilaneu şi a unei părţi din regimentul de limite ilirico-banatic"].— G. TRANS., XV (1852), p. 189, cci. 11: Concuisu.
Se dau condiţiile şi se recomandă ca cererile să fie depuse plnă la sfirşitul lunii august la comanda militară.
14883	372	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă despre aclivilalca in folosul şcolilor a
comisarului de cerc Bolta din părţile Ccanului-Mare].— G. TRANS., XV (1852), p. 201: Foiletonul.
Se arată că Botta vizitase şcolile româneşti ale cercului, asis-tlnd la examene, premiind şcolarii merituoşi şi ajutlnd la propăşirea Invătămlntului.
14884	372	(439.2)	( = 59)
[Corespondenţă despre situaţia şcolilor româneîn regiunea Turdei]. —G. TRANS., XV (1852), p. 214, col. II: Turda.
Se arată că şcolile româneşti luaseră avlnt, îndeosebi cele unite, în tractul grcco-catolic funcţionează 16 şcoli elementare, Invăţln-du-sc: rugăciuni, istoria biblică, clntări biseric'eşti, aritmetica, istoria neamului românesc „de la venirea noastră aici". Se subliniază lipsa de, cărţi şcolare.
14885	N. P.	372	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă despre salisfăcăloarea situaţie şcolară din regiunea Băii de Criş]. — G. TRANS., XV (1852), p. 238—239: Baia de Crişiu, 2 August.
Corespondentul aduce laude învăţătorilor Moise B., I. Bota şi I. Varga din comunele Risculi|a şi Hălmagiu pentru cunoştinţele dovedite de elevii lor la examen, citind In limbile română, germană, maghiară şi latină, recitind catechismul, istoria biblică şi naturală, istoria românilor, agricultura, geografia etc.
14886 Barbu	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Timişoara asupra şcolilor române]. — G. TRANS., XV (1852), p. 274—275, 277—279, 281— 283: Foiletonul.
Arată că In Banat la 405 000 români erau 379 şcoli, din care 363 neunite, 15 unite şi 1 catolică. Demonstrează necesitatea de a avea învăţători calificaţi. Arată că prin străduinţele inspectorului C. Ioanovici sătenii contribuiseră la ridicarea salariilor învăţător rilor. Cere o mai bună pregătire a învăţătorilor şi propune înfiinţarea unui institut preparandial In Banat.
14887 M. R.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă de la Năsăud în care apără preoţii de acuzaţia că ar fi indiferenţi faţă de progresul şcolilor
792
române].—G. TRANS., XV (1852), p. 282: Năsăud, 20/8 Sept. 1852.
Acuzaţia de indiferenţă a fost adusă Intr-o corespondenţă de la Năsăud de la 18 faur, publicată In nr. 64 al Gazetei Transilvaniei.
14888	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Arad despre necesitatea obţinerii
de învăţători destoinici prin efortul tuturor românilor]. — G. TRANS., XV (1852), p. 282—283, 286—287: Arad, 16 Sept.
Se propune ca In acest scop comunităţile româneşti să întreţină la carte pe tinerii studioşi.
14889	372 (439.2) ( = 59) [Scurtă notiţă despre starea proastă a şcolilor de pe
domeniul Blajului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 314 col. I.
Notiţa face parte dintr-o corespondenţă „Dintre Tlrnave“.
14890	B&n&ţianul învăţătorii 372 (439.2) (=59) Băgări de seină la arliculul D. Corespondinle din Timi-
şora Nr. 71 şi următorii — G. TRANS., XV (1852), p. 318, 522—323: Din Bănat.
Autorul apără pe Învăţătorii bănăţeni de învinuirea ce li se adusese că nu erau destul de pregătiţi şi arată că ei nu slnt vinovaţi de lipsa de cărţi şcolare. Laudă activitatea inspectorului Constantin Ioanovici.
14891	372 (439.2) (=59) [Situaţia nosatisfăcătoare a şcolilor româneşti din regiunea Milovei (Banal) faţă de cele nemţeşti]. — G. TRANS., XV (1852), p. 338: Foiletonul.
Informaţie cuprinsă In corespondenţa intitulată „Suvenire din călătoria mea“, publicată In foiletonul gazetei.
14892	372 (439.2) (=59) [Informaţie despre holărirea luată de a se întrebuinţa
fondul fostului regiment I grăniceresc român la susţinerea a 12 şcoli româno-germane].— G. TRANS., XV (1852), p. 374, col. I: De la Oltu, 15 Dec.
Informaţie cuprinsă Intr-o corespondenţă mai largă „de pe OltiT.
14893	Ma.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă „din Valea Haţegului" despre situaţia
cu lotul nesatisfăcătoare a învăţămîntului în această regiune]. —G. TRANS., XV (1852), p. 383—384; 387: Din Valea Hatiegului, 12 Decemvre.
Se reproduce un fragment d intr-un memoriu al noului vicar de Haţeg, adresat In august 1852 guvernului, In care se înfăţişase trista situaţie a şcolilor române. In memoriu se arată că In 60 de comunităţi mai mari şi In 22 comunităţi mai miel greco-catolice nu se afla nici o şcoală elementară şi că şcoala elementară română din oraşul Haţeg era ocupată de jandarmerie! Tot In memoriu se fac propuneri pentru reorganizarea învăţămîntului In regiunea Haţegului. Corespondentul cere o remediere grabnică a situaţiei.
14894 '	372 (439.2) (=59) II —Despre scole. — FOAIE PT. MINTE, XVI
(1853), p. 4.
„Estrasu protocolariu din hotaririle adunare! Sabornicesci ale vicariatului Hatiegu gr. ct. In 25 Aug. 1852“. Neexistlnd nici o şcoală românească Ih regiuiie, se recomandă să se „Întruchipeze" de urgenţă, prin străduinţa clericilor şi cu ajutorul poporului. Dispoziţii cu privire la organizarea şi funcţionarea cursurilor.
14895 — e	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre activitatea lăudabilă a protopopului gr. catolic Negruţiu din Cluj în folosul şcolilor române].—G. TRANS., XVI (1853), p. 21, col. I: Clusiu, 13/1 v.
..Autorul arată progresul realizat In problema şcolilor In regiunea Clujului.
www.dacoromanica.ro
372(439.2) (=59)
lNVAŢAMlNTUL ELEMENTAR. : TRANSILVANIA
372(439.2)( = 59)
14896	Satumareanu	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă „din comilatulu Satumare“ asupra
situaţiei şcolilor române]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 33, 37, col. II: Din comilatulu Satumare, 17/29 Ian. 1853.
Arată diferitele lipsuri privind pe învăţători şi localurile acestor şcoli. Cere ca chestiunile şcolare să nu mai tină de jurisdicţia bisericească, ci de cea politică.
14897	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre situaţia şcolilor populare române
din regiunea Reteagului].— G. TRANS., XVI (1853), p. 99, col. I: Reteagu 5 Martiu.
Se arată că examenele semestriale de la şcoala din Reteag arătaseră progresul şcolarilor şi se adaugă că la şcolile din regiunea Reteagului erau învăţători buni, pregătiţi la Năsăud.
14898	M.	372.(439.2) (=59)
[Corespondenţă din Banat relatind lăudabila acţiune
dusă in folosul şcolilor de inspectorul Constantin Ioano-viei în cercul Bocşei romane şi Oraviţei romane]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 112: Bănatfi, comitatulfi Cra-şovel, cerculu Oraviţei.
Arată că inspectorul izbutise să convingă pe locuitori să mărească simţitor lefurile Învăţătorilor. Dă amănunte asupra situaţiei lnvătămlntului elementar In Banat şi asupra problemei dotării Învăţătorilor.
14899	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă privitoare la activitatea administratorului protopopesc ortodox din protopopiatul Gurghiului in folosul şcolilor româneşti din acest ţinut]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 86—87: Dela gura Mureşului.
Se elogiază activitatea acestuia.
14900	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă în care se diminuează meritele in folosul şcolilor ale administratorului protopopesc ortodox din cercul Gurghiului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 115, col. II: De sub Carpati, 27 Martiu.
Prin corespondentă se răspunde uneia publicate In Telegraful Român, nr. 22.
14901	372 (439.2) ( = 59) [Date cu privire la starea generală a învăţămîntului
în Banat şi Voivodina]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 122—123: Bănatfi.
Se indică fondurile pe care le-a avut la dispoziţie Invăţămln-tul In 1850 — 1851 şi felul cum au contribuit comunele la îmbunătăţirea lui.
14902	I-b Fagarasianu	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din protopopiatul Becleanului înfă-
ţişînd starea şcolilor]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 147, col. II: Dela calea lui Traianu.
Situaţia şcolilor este descrisă ca înfloritoare, existlnd localuri plnă şi In satele cu 20 de fumuri; protopopiatul numără 1200 elevi.
14903	372 (439.2) ( = 59) [Cu privire la situaţia învăţămîntului românesc în
Banat], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 193: Monarhia Austriacă.
Se subliniază că, deşi salariile s-au îmbunătăţit, totuşi se simte lipsă de învăţători. Aceştia rămln la un nivel redus, deoarece la cursul „preparandie" se primesc tineri „fără nicio cunoştinţă a vreunei limbi străine". Deşi principiul e ca şcolile de ţară să fie susţinute din veniturile comunale, se subliniază că, In Banat, prin excepţie, va trebui să fie subvenţionate şi de stat.
14904	372 (439.2) (=59)
[Ştire despre vizita la Haţeg a inspectorului şcolilor „limitanee“ Lorenz Rummel].— G. TRANS., XVI (1853), p. 199,. col. II.
Cei 82 din şcoala „acrarială", conduşi de Învăţătorul Petru Leluţiu, au dat dovadă de propăşire. Informaţie cuprinsă lntr-o corespondenţă de la Haţeg din 24 iunie. Cu acelaşi prilej, se arată că se aştepta „cu sete" aprobarea planului Înfiinţării şcolilor comunale In vicariatul Haţegului, plan Înaintat guvernului.
14905	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din 29 iun. s.v. cuprinzînd o dare de seamă despre examenele şcolare din subcercul Căpuşului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 215, col. II: Dela marginea Câmpiei.
Examenele de la şcoala „populară" de băiet i Şi fete s-au desfăşurat sub preşedinţia protopopului onorar Nic. Vlăduţiu. Cu acest prilej, se aduc elogii notarului comunei Lechinţia, Ioan Sânge-rianu, prin ale cărui stăruinţe „s-a ridicat o şcoală cu trei des-părţăininte, ediriciu pompos şi mai Înalt dcclt toate celelalte din sat".
14906	Unu romanu bunu	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă cuprinzînd o dare de seamă amănunţită cu privire la starea învăţămîntului în cercul Gurguiului].—G. TRANS., XVI (1853), p. 227, 235: Dela gur’a Mureşului, 20 Iuliu.
Corespondentul elogiază activitatea comisarilor cercului, care Îşi dăduseră pe rlnd contribuţia la prosperitatea Învăţămîntului. Arată că au fost Înfiinţate şcoli „In toate 24 de comunităţi ale acestui cerc" şi că In anul şcolar 1852 — 1853 şcolile fuseseră frecventate de 805 băieţi şi 34i fetiţe, lnvăţăinlntul continulnd şi In timpul verii cu un număr şi mai mare de elevi (1471). Semnalează apoi faptul că In 8 localităţi „se învaţă şi germancsce şi ceva unguresce, In 6 românesce şi unguresce, ear In 14 numai curat roinânesce". Indică şi materiile ce se studiau In şcolile cercului (religia, aritmetica, citirea şi scrierea cu litere „străbune" şi cirilice, datoriile cetăţeanului, istoria biblică, geografia Ardealului, „pomeria practică", istoria românilor sau a maghiarilor, clntări bisericeşti, caligrafia). Arată modalitatea practică prin care se ajunseselalnfiinţarea acestor şcoli şi indică veniturile pe baza cărora ele erau întreţinute. înainte de a prezenta situaţia bisericilor din ccrc, pledează pentru menţinerea autorităţii comisarului de cerc asupra învăţămîntului.
14907	I.	372. (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Mureş-Oşorheiu în care se deplînge lipsa de interes a intelectualilor români din localitate pentru cultură şi propune ca să se dea sprijin înfiinţării de şcoli româneşti]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 251, col. II: Muresu- Osiorheiu, 15 August n.
14908	Silasij Ioane	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă în care, între altele, elogiază sprijinul pe care subcomisarul Rudolf de Ullreich îl dă adm. protopop I. Tohati pentru organizarea învăţămîntului românesc rural în districtul Reteagului].— G. TRANS., XVI (1853), p. 255: Transilvani’a. Santu Nicora de Arie-siu...
14909	Pnu, V.	372 (439.2) ( = 59)
[Scrisoare în legătură cu starea culturii româneşti din Banat]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 259—260: Banalu,alu 15. Aug.
Autorul semnează: V. Pnu, banaţianu. — Vorbind In general despre dezinteresul intelectualităţii române din Banat faţă de cultura românească In general şl faţă de şcoală îndeosebi, autorul atrage atenţia asupra foarte redusei răsplndirl a Gazetei Transilvaniei In această regiune..
14910	I. V. C.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă în care deplinge indiferenţa românilor faţă de problema înfiinţării de şcoli comunale româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 267—268: De lunga Secasiu, 15 Augustu 1853.
Dă ca exemplu In această privinţă comunele Cut şl Vingart şi arată că apropierea de Blaj, unde puteau fi trimişi copiii la şcoală, nu constituia o scuză.
793
www.dacoromanica.ro
372(439.2)(	59)
372(439.2) (=59)
tNVAŢAMtNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
14911	Siesanu	372 (439.2) ( = 59)
(Discuţii ru privire la lipsa de interes faţă de şcoli
a intelectualilor români din Transilvania). — G. TRANS., X\I (1853), p. 271: Partea Neoficiosa.
înli'-o corespondentă Irimisă Dela Calea lui Traianu, autorul, care semnează ca „teolog", argumentează că vina cea mare a stării de Înapoiere o poartă intelectualii — mai ales invătălorii şi preoţii. Arată că intelectualii din regiune nu citesc mai nimic, nici măcar Gazeta Transilvaniei. Noile generalii silit de asemenea slab pregătite. Nu-şi cunosc limba maternă; Învăţătorul nu-şi face datoria dinadins: “Frate, nu te sili aşa cu învăţăceii, că pînă la urmă nc-or lua pita"... Preoţii nu se ocupă nici ei de şcoală, uneori tot din aceeaşi teamă. Parohiile se dau la „moralişti" — teologi cu pregătire sumară
—	iar absolvenţii seminarelor trebuie să se căsătorească cu fetele preoţilor bătrlni ca să Ic moştenească parohia. Toate acestea — exclamă autorul — se petrec „lntr-o epocă clnd şi pietrele ne strigă, codrii ne indeamnă a păşi Înainte pe calea civilizatiunii".
14912	372 (439.2) ( = 59) [Episcopul de Blaj recomandă protopopilor patru
tineri absolvenţi ai institutului preparandial din Năsăud şi ai institutului pentru maeştrii de şcoală din Viena, „spre a fi aplecaţi la vreo şcoală mai de frunte normală").
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 291, col. I: Blasiu, 25 Sept.
Fragment dintr-o circulară episcopală mai lungă din 5/17 sept. Este vorba de următorii: Petru Anca, Ioan Vasiliu, Vasiliu Dumbravă şl Ludovic Graur.
14913	Un romanu	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre situaţia îngrijorătoare în care
se afla învăţămîntul în subcercul Branişca).— G. TRANS., XVI (1853), p. 315: Din Subcercul Branic’ca 11 Optobre 1853 s. v.
Semnalează silinţele subcomisarului Andrei Auner, care se străduise să Înfiinţeze 12 şcoli comunale in subcerc. Deplinge atlt faptul că nu se găsiseră declt doi candidaţi pentru posturile de Învăţători la institutul preparandial din Orlat, cit şi reaua-vointă de care dăduse dovadă protopopul, care, prin atitudinea sa indiferentă şi chiar ostilă, grăbea Închiderea celor două şcoli, care se deschiseseră.
14914	372 (439.2) ( = 59) Publicaţiune de concurs. — TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 260, 264, 268.
Se publică posturile libere de învăţător, la şcolile din Hăl-magiu, Tlrnova şi Pleşcufa, plătite cu 200 — 300 florini pe an. Celor ce vor solicita aceste posturi li se ccr acte doveditoare că au urmat
0	şcoală clericală sau preparandia şi să cunoscă limbile maghiară şi germană. Publicarea este semnată de Moise Romanul, notar consistorial.
14915	372 (439.2) ( = 59) (Scrisoare adresată redacţiei, cu privire la lipsa şcolilor populare şi la viaţa sătenilor din tractul prolopopesc al Pocegii].— G. TRANS., XVI (1853), p. 283: De lunga Turda.
Corespondentul arată că In acest tract, cuprinzlnd 4 subcercurl, „nu se află nicio şcoală populară regulată, prevăzută cu cele trebuincioase" şi că, totuşi, in 6 sătule Învăţaseră 177 copii In iarna 1852—1853, „In case private", „parte prin cantor bisericesc, parte prin dascăli".
14916	372 (439.2) ( = 59) [Articol cu privire la starea şi problemele „şcoalelor
poporale" oitcdoxe din Ardeal). — TELEGRAFUL R.,
1	(1853), p. 289—290: Monarhia Austriacă.
Se subliniază progresul pe care l-au făcut in ultimul timp. Clericii de la sate silit îndemnaţi să acţioneze şi mai energic, pentru a-l convinge pe ţărani să sprijine Înfiinţarea de şcoli. Se publică extrase din circulara nr. 858 a episcopului Şaguna către clerici, cu privire la Înfiinţarea de şcoli In localităţile unde slut populaţii de confesiuni diferite.
14917	Unu Selagianu	372 (439.2) ( = 59)
Resunetu din Silvani’a. — G. TRANS., XVI (1853),
p. 319, col. I: Monarchi’a austriaca.
Arată că şcolile comunale româneşti grcco-calolicc prosperau In regiunea Silvaniei, dar semnalează urgenta necesitate a Înfiinţării unui institut preparandial In regiune, duclndu-sc mare lipsă de lmăţători.
14918	Grucscu	372 (439.2) ( = 59)
Ceva scolasticu. — G. TRANS., XVI (1853), p. 367,
col. II, 371: Din Banatulu Temisianu, 28 Opt.
Informaţii In legătură cu străduinţele inspectorului Const. Ioanovici de a mări salariile învăţătorilor şi de a Îmbunătăţi situaţia şcolilor. Redacţia le comentează, cerlnd ca zelul inspectorului să ducă la crearea şi a unei şcoli reale şi a unui gimnaziu pentru românii din Banat.
14919	372 (439.2) (=59) [Circulara consistoriului episcopesc din Blaj cu privire la înfiinţarea de noi şcoli româneşti).— G. TRANS., XVII (1854), p. 149: Partea Neoficiosa.
Circulara atrage atenţia clericilor că, In urma noilor dispoziţii ale guvernului austriac, crearea şi Întreţinerea şcolilor elementare se vor susţine din fondurile comunale; acolo unde comunele slnt prea sărace, se va apela la sprijinul statului.
14920	372 (439.2) (=59) Bucerdea granosa, in Aprilie 1854. — G. TRANS.,
XVII (1854), p. 185, 189.
Corespondentă. Autorul, protopop unit, povesteşte silinţele pe care le-a depus In anii 1843 — 1845 şi 1851—1853 pentru ridicarea şcolilor româneşti din comunele; Veza, Ciufudiu, TUr, Cergău, Spătacu şi Bucerdea Grlnoasă. Descrie starea de acum a şcolilor, In mare parte dărăpănate şi neapăsarea poporenilor fată de cursurile lor.
14921	372 (439.2) ( = 59) Unu concursu şi o provocare fiiesca.— G. TRANS.,
XVII (1854), p. 197: Monarhi’a austriaca.
Semnează: Red. [actia]. Publică şl comentează un anunţ a! subcercului Branic’ca cu privire la 17 posturi de Învăţători comunali români vacante In acea regiune. Redacţia Îşi exprimă nemulţumirea că preoţii din acea regiune nu s-au interesat de completarea acestor vacante. Subliniază necesitatea creării urgente a proiectatei şcoli pedagogice, pentru Învăţători comunali români, la Blaj.
14922	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă cu privire la starea culturală în nordul
Bihariei). — G. TRANS., XVII (1854), p. 229—230: De sub montele S. Gerardu.
Descrie decăderea şcolilor comunale româneşti, din lipsă de Învăţători. Îndeamnă preotimea la mai mult Interes pentru cultură.
14923	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru posturile de învăţători români în
comunele Rîşculiţa şi Plescuţa din protopopiatul Hăl-magiului). — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 239: Publicare de concursu.
Se indică salariul pe care 11 vor avea Învăţătorii şi condiţiile care li se cer.
14924	372 (439.2) (=59) [Despre starea învăţămînlului românesc în districtul
Aradului). — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 240: Monarhia Austriacă.
Se notează că „s-au ridicat 115 şcoli nouă". Pentru aceste Înfăptuiri slnt elogiaţi Dimitrie Ionescu, inspector, şi Lazăr Mihailovici, directorul local al şcolilor din linului Murăşului.
14925	M.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre starea nesatisfăcătoare a învă-
ţămintului in părţile Bihorului şi despre necesitatea ca
794
www.dacoromanica.ro
372(43^2)1=59)
INVAŢAMtNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372(439.2) (-59)
preoţii să se dezbare de „indolenţă"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 5, col. II, 9: De sub Dumbrava, 22 Decembre v. 1854.
14925	372 (439.2) ( = 59)
Ceaslovulu şi psaltirea, idoria biblică şi catchismuliî în şcolele româneşti comunale.— G. TRANS., XVIII
(1855), p. 22, 27: Transsilvania.
Se arată că plnă nu de mult, din cauza lipsei de cărţi şcolare, ccasloavele şi psaltirile folosiseră la învăţătura copiilor, dar fa|ă de noua stare de lucruri se cere să se renunţe la acest sistem de predare a religiei. Se propune editarea grabnică a unei Biblii.
14927	372 (439.2) ( = 59) [Un corespondent din Gherla arată grija pe care o
poartă protopopul S. B. de şcolile comunale înfloritoare, din regiune].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 49, 53, col. I: Din giurulu Armcnopolei (Gliierla), 23 lanuariu 1855.
Dc asemenea, corespondentul elogiază pe fostul subcomisar al suhccrcului Olprct, Ioan Suciu, pentru acţiunea sa dc sprijinire a şcolilor populare.
14928	372 (439.2) (-59) Mesuri forte importante pentru scula.'—G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 137: Transsilvania.
Se reproduce o circulară a mitropolitului Şuluţ in chestiunea obligativităţii Inxăţămlntului comunal şi In aceea a dotării şcolilor comunale cu burse şi cărţi.
14929	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre examenele semestriale la şcolile poporale româneşti din protopopiatul Mercurea], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 143: Mercurea 2 Maiu.
Slut menţionate şcolile din Toplrcea, Apoldul Mic şi Poiana. Se elogiază activitatea şcolară a protopopului Petru Bădilă.
14930	D. N...a	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre starea proastă a şcolilor comunale greco-catolice din comitatul Aradului, despre nivelul cultural scăzut al învăţătorilor şi despre străduinţele suprajudelui George Popa în folosul şcolilor],— G. TRANS., XVIII (1855), p. 153: Din Lunca Aradana, 24 Aprilie 1855.
14931	Unu Bioreanu	372 (439.2) =59)
[Corespondenţă în care autorul cere fruntaşilor români
să sprijine cu toate forţele dezvoltarea şcolilor]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 181, 185: De sub muntele Svabescu, 1 iuniu 1855.
Autorul ohservă că în Bihor şcolile nu erau în stare bună, în aTara aceleia din Pocei, condusă de învăţătorul M. Fogarasianu.
14932	Branu, Petru	372 (439.2) (=59)
Meditatiuni.—G. TRANS., XVIII (1855), p. 213,
217; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 181—183, 189—191, 193—195, 197—199.
Continuare din Gazeta Transilvaniei. Intre altele, autorul discută neajunsurile lnvătămintului elementar românesc la sate, In Ardeal. — Motto din Ovidiu.
14933	....m.... u.	372 (439.2) ( = 59)
[Răspuns la o corespondenţă publicată în nr. 40 al
„Gazetei Transilvaniei", în care se aduseseră unele critici stării invăţămîntului din Banat]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 189, 193, 197, 201: Banatu.
Autorul acuză pe corespondentul foii de a fi exagerat In critica sa. El susjine că nivelul cultural al învăţătorilor bănăţeni era destul de ridicat.
14934	Unu binevoitoriu alu Dlui consiliariu
372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă de la Timişoara în care se fac unele observaţii inspectorului şcolar Constantin Ioanovici pen-
tru că nu se ocupă decit de Lipova, neglijînd celelalte şcoli bănăţene]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 229, 233: Banatu, Temisioara, Fabricu 19 luliu 1855.
Se dau ca exemplu şcolile din suburbiu) Tabricu din Timişoara, din comuna Mchula şi din comuna Ciacova, dc care acesta nu se ocupa. Se dau amănunte privind concurenta cu slrbii pe tărlmul bisericii şi al şcolii însuhurhiul Fabricu din Timişoara.
14935	372	(439.2) (-59)
Economi’a si scolcle Câmpiei. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 273, 277, col. 11: Blasiu, 4 Septembre n. 1855.
După ce se prezintă progresul material înregistrat de românii din CImpic In ultimii ani, se descrie starea ncsatisfăcătoare a şcolilor lor; se pledează pentru deschiderea	şcolilor „şi In	lunile dc vară"
14936	Grucscu, P.	372	(439.2) (=59)
[Corespondenţă despre	chestiunea	unei	bune organi-
zări a şcolilor comunale].— G. TRANS., XVIII (1855^, p. 297, col. II; 301: Din Banalulu Temeşianu.
Laudă circulara dată de mitropolitul Şuluţ In această chestiune, semnalează lipsuri ale şcolilor comunale, Îndeosebi din Banat, şi propune un proiect de regulament şcolar. Discută chestiunea manualelor şcolare.
14937	.....	372 (439.2) ( = 59)
Proiectu despre mesuri prin carele s’ar pute inbuna-
tati sortea sculelor si parochieloru din Cainpia. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 305, 309, 313: Din Campia, 27 Septembre 1855.
Se analizează diferite chestiuni in legătură cu şcoala şi biserica: chestiunea salarizării învăţătorilor, aceea a mlnuirii fondurilor etc.
14938	O.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre examenele ţinute in şcolile
regiunii din jurul Gherlei]. — G. TRANS. XVIII (1855), p. 313, col. II, 317—318, 321—322: Din giurulu Armeno-polei (Gierla) 15 Sept. 1855.
Corespondentul discută pe scurt şi chestiunea învăţării elevilor buni la şcoli mai Înalte, cel puţin Ia gimnaziul mic, şi atinge chestiunea pregătirii unor medici sau sanitari dintre români. Mai dă diferite ştiri locale.
14939	M. M.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă în care autorul dezminte unele afirmaţii făcute de P. Gruescu înlr-o corespondenţă publicată în nr. 74, 75 şi 76 ale „Gazetei Transilvaniei", în chestiunea şcolilor comunale din Banal].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 338, col. II: Banalulu temeşianu.
Autorul se ocupă îndeosebi dc chestiunea cărţilor şcolare.
14940	_o	— o—	372 (439.2)	(=59)
[Corespondenţă de la Satumare cuprinzînd diferite
ştiri locale]. — G. TRANS., XVIII (1885), p. 353: Dela Satumare, 31 Optobre 1855.
Printre	altele,	se	arată şl starea şcolilor din regiune.
14941	372	(439.2)	( 59)
[Corespondenţă de la Agnita despre starea şcolilor
populare româneşti din regiune şi despre „împreunarea şcoluţei unite şi neunito din Birgisiu în una“]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 369, col. 1: Agnita, 24 Noombre 1855.
14942	372	(439.2)	(-59)
Meditaţiuni asupra organisarei scoleloru populare. —
G. TRANS., XVIII (1855), p. 361, 365, 369, 373, 377— 378, 381, 385, 389: Din Banatulu Temeşianu.
Titlul acestui articol, care este un fragment din mcditaţiunilc unui bănăţean, se schimbă In „Despartlementulu alu V. Şcdlcle populare bine sistematisate". — Autorul discută scopurile şcolilor populare, problema pedepselor şi a constrlngerii şcolarilor, chestiunea mobilierului şi a înzestrării şcolilor, organizarea acestora şi, In sflrşit, chestiunea pregătirii şi a însuşirilor pe care trebuiau să le aibă Învăţătorii.
795
www.dacoromanica.ro
372(439.2)( = 59)
INVAŢĂMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372(439.2)( = 59)
14943	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre starea învăţămîntului românesc în S'ilaj şi Maramureş], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 385, col. I: De sub muntele Plesiugu, 8 Decembre n. [neterminatfi].
1494 4	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre inspecţiile făcute de „consiliatul" Pavel Vasici la şcolile din Bălgrad [Alba Iulia], Ighiiu, Meteş, Ampoiţa si Poiana]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 1G2.
14945	Ci. [H]	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă privitoare la inspecţiile făcute de consilierul Pavrl Vasici la şcolile din Abrud şi din alte localităţi din împrejurimi],—TELEGRAFUL R. IV (1856), p. 173—174: Abrud 26 Maiu.
14946	Gruescu	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre activitatea inspectorului şcolar
din Banat Const. Iovanovici pentru ridicarea nivelului şcolilor româneşti].— G. TRANS., XIX (1856), p. 193— 194, 197: De prin giuru Făgetului, 3 Iuniu 1856.
Dă dale asupra situaţiei materiale a Învăţătorilor, asupra localurilor şcolilor, asupra modului de predare etc....
14947	372	(439.2) (=59)
[Publicare de concurs	pentru	8	posturi de învăţători
în cercul Tasr.adului]. — G.	TRANS.,	XIX (1856), p. 200,
col. II: Publicare de concursu.
Se dau condiţiile pentru ocuparea posturilor, precum şi salariile.
14948	G. B.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre vizita la Haţeg a consilierului
de şcoală dr. Pavel Vasici], — TELEGRAFUL R., IV
(1856)	, p. 269—270: Haţeg 21 August.
Arată că cu acest prilej consilierul fusese foarte mulţumit dc răspunsurile şcolarilor români. Di amănunte asupra primirii lui Vasici.
14949	P. P....	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Săşciori asupra inspecţiei consilierului şcolilor greco-răsăritene în această regiune], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 278: Sâşciori 25 Aug. 1856.
Este vorba de inspecţia doctorului Pavel Vasici.
14950	V.[asici]	372 (439.2) ( = 59)
Ceva pentru Scoale. — TELEGRAFUL R., IV (1856),
nr. 82, p. 315—316.
Articol cu privire la rolul inspectorului local de şcoală. Acesta este ales de comuna respectivă şi are In sarcina sa „privegherea sau inspecţia şcoalel locului", fiind In acelaşi timp şl „mijlocitor" Intre şcoală şi comună.
14951	372 (439.2) ( = 59) [Articol despre însemnătatea inspectorilor locali şi
despre calităţile dovedite de inspectorul şcolii din Sălişte, Di mi trie Ilerţa], — TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 82, p. 316—317: Sibiifi 15 Octomvre.
14952	372	(439.2) ( = 59)
Inpărtăşirî pedagogice. — TELEGRAFUL R., V
(1857)	, p. 1, 5—6, 45, 49, 53—54, 69—70, 73—74, 85— 86, 89—90, 133.
Scopul principal al acestor „Împărtăşiri" este de a arăta starea reală a şcolilor poporale româneşti din Transilvania şi de a da poveţe Învăţătorilor pentru Îndreptarea deficienţelor ce s-ar observa In privinţa lor.
14953	372	(439.2) (=59)
[Publicare	de	concurs	pentru	ocuparea	a 18 posturi
de învăţători	români	în	jurul	Băsescilor,	în Sălaj].—
G. TRANS., XX (1857), p. 40.
Se dau salariile. Publicaţie a lui Gr. Pap, arhidiaconul „giuru-lui Băsescilor".
796
14954	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre examenele ţinute în şcolile din
comunele Ighiifi, Cricău, Tibru şi Cecnia], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 125—126: De sub poala muntelui 16-a Aprilie.
Se semnalează sprijinul pe care-1 acordase bisericii şi şcolii din Tibru curatorul primar Macavei Rusan.
14955	372 (439.2) ( = 59) Binefacerea importantă.— G. TRANS , XX (1857),
p. 151, col. II.
Se dau informaţii privind donaţia de 35 000 florini Tăcută de episcopul unit Erdeli In folosul dotării posturilor de Învăţători de la şcolile elementare din părţile Orăzil Mari şi pentru alte scopuri de binefacere.
14956	R.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre inspecţile consilierului şcolilor
ortodoxe din Ardeal, dr. Pavel Vasici, la Cricău, Tibru, Geoagiul de Sus şi Stremţ]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 153—154: Cricău, 8 Maiu.
14957	372 (439.2) (-59) [Se anunţă că se autorizase înfiinţarea unor şcoli
primare dc patru clase pentru românii ortodocşi la Braşov, Satulung şi Răşinari]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 158, col. II.
Se arată că se autorizase a se adăuga, „cu vreme", la aceste şcoli, altele reale de două clase.
14958	372	(439.2) (=59)
[Ştire despre inspecţiile şcolare făcute dc consilierul
Pavel Vasici în protopopiatul Unguraşului şi cel al Clujului]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 162.
14959	372	(439.2) (=59)
[Corespondenţă despre situaţia şcolilor populare din
protopopiatul ortodox al Dobrei],— TELEGRAFUL R., V (1857). p. 182: Dela marginea transilvano-banatică. 1 Iunie 1857.
Se laudă activitatea protopopului Crainic şi se arată că situaţia şcolilor populare era foarte mulţumitoare.
14960	372	(439.2) (=59)
Publicarea gubernămîntului c.r. pentru Ardeală, din
13 Maifi 1857; cuprinzătâre de disposiţil despre îndatorirea de a cerceta şcâlele populari şi despre împedecarea şi pedepsirea negrijinţei în privinţa acâsta. — G. TRANS., XX (1857), p. 209—210, 213—214, 217—218: Partea oficibsa; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 193, 197, 201—202, 205—206.
14961	Barbu	372 (439.2) (=59)
[Despre hotătîrea de a se publica vacanţele de posturi
de învăţători români din Banat în „Gazeta Transilvaniei"]. ■—G. TRANS., XX (1857), p. 222: Timişâra, în 5 Iuliu 1857.
Mal informează că inspectorul şcolar Constantin Ioanovicl Îndemnase pe Învăţători să se aboneze la Gazeta Transilvaniei.
14962	372 (439.2) ( = 59) [Ştire vestind că Ministerul de Cult şi Învăţămînt
hotărîse să dea învăţătorilor de şcoli populare sarcina de a răspîndi apicultura „atît cu fapta, cît şi cu cuvîntul“]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 222, col. II: Intîmplări de zi.
14963	P uscăriu, I.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre starea şcolară din regiunea
Branului şi despre o inspecţie a consilierului Pavel Vasici în acea localitate]. — G. TRANS., XX (1857), p. 301— 302: Branu, in 31 Augustu 1857.
Dă date statistice privind numărul şcolilor din regiunea Branului.
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( =59)
ÎNVĂŢĂM 1NTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) ( =59)
14964	G. G.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Moeeiu de Jos despre vizita făcută
în această localitate de către consilierul şcolilor ortodoxe, Vasici, şi despre măsurile luate în folosul propăşirii învăţămîntului în regiunea Branului], —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 289—290: Mceciu de jos, 1 Sept.
Autorul corespondenţei adaugă deasupra Iniţialelor cuvintele: „Un ţeran". Arată că brănenii au rost convinşi de Vasici să contribuie la ridicarea unei şcoli normale.
14965	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre silinţele românilor din regiunea Branului dea ajuta la progresul învăţămîntului din ţinutul lor]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 309 — 310: Bran, 23 Septemvrie.
Se dau detalii privind proiectul înfiinţări! unei şcoli normale la Moeeiu de Jos.
1496G	372 (439.2) (=59)
[Informaţie despre faptul că în anul şcolar 1857/1858 au funcţionat în dieceza grcco-răsăritcană a Ardealului un număr de 691 şcoli populare, frecventate de 33 229 şcolari]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 66, col. I: Sibiiu în 18 Aprilie.
14967	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre ţinerea examenelor în pretura
condusă de Ioan Puşcariu]. — TELEGRAFL1L R., VI
(1858), p. 66t De pe Olt 19 Apr.
Se elogiază activitatea Învăţătorului M. de la Veneţia de Jos şi a Învăţătorului V. de la Plrău, ainlndol ieşiţi din institutul diecezan ortodox din Sibiu.
14968	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre vizita inspectorului şcolilor ortodoxe ardelene, dr. Pavel Vasici, în regiunea Borgo-Rus şi despre examenele ţinute în prezenţa sa]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 91, col. I: Borgo-rus 25 Maiu.
14969	M. P.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre starea şcolilor şi a culturii în
regiunea Abrudului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 106: Bucerdea-Vinoasă 26 Iunie-
Autorul face următoarea remarcă: „...găsim şi aici astăzi mai In toate comunele clte o şcoluţă, ce se Întrec In micul lor progres". Dă amănunte privind şi alte împrejurări din regiune.
14970	Un banatianu	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Oraviţa în care se arată că nu
toţi învăţătorii bănăţeni corespunseseră, prin silinţa lor, la grija consilierului Ioanovici de a le mări salariile].— G. TRANS., XXI (1858), p. 104: Oraviţia, în 31 Marliu 1858.
Se dau şi amănunte privind examenul elevilor români din comuna Secaş.
14971	372	(439.2) (=59)
[Corespondenţe despre vizitele consilierului şcolilor, dr.
Vasici, în regiunea Zarandului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 122: Transilvania.
Au fost cercetate, Intre altele, şcolile din Baia de Criş şi Hondol.
14972	372	(439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre cursurile ţinute de inspectorul şcolar Constantin Ioanovici învăţătorilor din regiunea Timiş-Torontal]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 133, col. III: Transilvania.
Se arată că inspectorul căutase să insufle învăţătorilor noua metodă de predare şi că el se pregătea să plece la Lugoj pentru a pregăti şi corpul didactic al regiunii Lugojului. Se semnalează vizita doctorului Vasici la Timişoara.
14973	372	(439.2) ( = 59)
[Concursuri pentru ocuparea posturilor	de învăţători
la şcolile populare greco-râsăritene din Bacifal, Turcheş,
Cernat, Satulung, Biserica Noă şi Zizin din prefectura Braşovului], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 139, col. II: Concursă.
Se dau salariile şi condiţiile.
14974	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea staţiunilor de învăţători la
şcolile poporale greco-răsărilene din comunele Calbor, Bruiu şi Şomărtin, pretura Cincului Mare]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 147, col. II—III: Concursă. Se dă salariul In bani şi natură.
14975	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea unor posturi de învăţători
în comunele Boholţ, Şoarşlşi Selişteatu], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 160, col. II: Concursă.
Anunţul este dat de protopopiatul ortodox al Cincului Mare. Se dau salariile şi condiţiile. învăţătorul din Boholţ trebuia să unoască şi limba germană.
14976	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea posturilor de învăţători la
şcolile populare grcco-răsăritene din Balşa, Almaşul Mare, Rîngheţiu, Homorod, Bulbuc, Mada şi Cibu]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 164, col. III: Concursă.
Toate aceste posturi se găsesc In protopopiatul greco-răsări-tean din tractul al doilea al Joagclui de Jos. Se dau salariile şi condiţiile.
14977	372	(439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
Abrud]. —G. TRANS., XV (1852), p. 14, col. II.
Informaţie cuprinsă Intr-o corespondenţă din Blaj de la 29 dec. 1851. Se dă şi salariul.
14978	372	(439.2) (=59)
[Condiţiile ce se oferă pentru ocuparea postului vacant
de învăţător român în Abrud]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 205, col. II [Scrisoare către Redactor].
Salariul: 300 florini anual, locuinţă şi lemne de Încălzit.
14979	372	(439.2)	(=59)
[Se publică concurs pentru postul de învăţător român
la Abrud]. —G. TRANS., XVII (1854), p.' 216 [Scrisoare din Abrud].
14980	372	(439.2)	(-59)
[Corespondenţă din Abrud despre examenele	de la
şcoala română unită şi despre necesitatea unificării celor trei şcoli româneşti într-una singură mai înaltă, fără să se facă deosebiri confesionale].— G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 257: Abrudu, 11 Augustu v. 1855.
14981	C....U	372	(439.2)	( = 59)
[Corespondenţă despre starea şcolară a românilor
greco-catolici de la Abrud-Baia]. — G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 109, col. II: Abrudbaia, in 16 Martie 1856.
Arată că învăţătorul Ioan Bufltie obţinuse rezultate foarte bune In pregătirea şcolarilor. Se descrie un examen care dovedise acest lucru şi după care protopopul Tobias felicitase pe învăţător.
14982	Şuluţ, Petru	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre ţinerea examenelor la şcoala
populară ortodoxă din Abrud]. — TELEGRAFUL R.,
IV	(1856), p. 117—118: Abrud 6 Aprilie a.c.
Se dau materiile din care au fost examinaţi şcolarii.
14983	372 (439.2) (= 59) [Corespondenţă despre balul care a avut loc la Abrud
în folosul şcolii grcco-răsăritene], — TELEGRAFUL R.,
V	(1857), p. 74, col. II: Abrud 1 Martie.
Se arată că In urma balului rămăsese o sumă de 50 florini, care fusese înglobată fondului şcolar.
797
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( =59)
ÎNVĂŢAMtNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) ( = 59)
14984	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţa despre examenul de la şcoala ortodoxă din Abrud]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 118—119: Abrud 31 Martie.
Se dau detalii privind nivelul şcolar al elevilor şi materiile (lin care fuseseră examinaţi. Se laudă activitatea învăţătorului Dlonlsie Adamovfci.
14985	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă de la Abrud în care se discută chestiunea fondurilor pentru ridicarea în această localitate a unei şeoli normale ortodoxe de 4 clase, cu o şcoală reală de 2 clase]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 365— 366: Abrud, 15 Nocmvric.
Se Înfăţişează stăruinţele depuse de episcopul Şaguna In 1853 pentru crearea acestui fond şi se exprimă nădejdea că, datorită silinţelor doctorului Vâslei, se vor obţine cei 10.000 florini făgăduiţi din fondul „pisetal" al oraşului Abrud.
14986	Unu roinanu bunu	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă în care se arală că de la revoluţie
localul şcolii româneşti din Alba Iulia stătea închis şi se demonstrează neapărata trebuinţă a deschiderii unei şcoli in această localitate, „oraş în care românii preponderează cu numerul"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 191, 195—196: Alba-Julia, 29 Iuniu.
14987	372 (439.2) ( = 59) [Scurtă dare de scamă despre examenul dat în Alba
Iulia de copiii care au frecventat şcoala preotului capelan I. Raţ, în casa parohială]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 172—173: Monarhia Austriacă.
Se enumeră materiile din care au fost examinaţi. Se subliniază că, cu toate Îndemnurile Iui A. Şaguna, românii n-au ajuns să adune bani pentru un local propriu al şcolii, In timp ce In oraş prosperează „trei maşlne de vlnărsăriă".
14988	R.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre un bal ţinut la Alba Iulia în folosul
şcolii româneşti greco-orienlale], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 38—39: Bălgrad 26 Ianuarie.
Se dau rezultatele materiale ale balului şi se observă că „români, nemţi, unguri la olaltă’şi petreceau In dragoste astfeliu In cit i-ar fi venit omului a crede că toţi aceştia slnt copii unui tată".
14989	R.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Alba-Carolina [Alba Iulia] despre
examenul copiilor români ortodocşi]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 254, col. I: A. Carolina 7 August.
Se laudă activitatea învăţătorului I. Chicşa şi se semnalează bunele răspunsuri ale copiilor, îndeosebi la aritmetică.
14990	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre străduinţele locuitorilor din
Bălgrad [Alba Iulia] de a-şi ridica o şcoală mai înaltă]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 94—95: De supt Poala muntelui 18 Martie.
Intre altele, sc arată că se ţinuse un bal In rnlnsul ridicării acestei şcoli. Se prezintă situaţia şcolilor populare din regiunea Bălgradului.
14991	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre situaţia şcolii din comuna
Apahida], — TELEGRAFUL R.,VI (1858), p. 82: Apahida 13 Maiu.
Sc arată că localitatea Apahida fusese vizitată de consilierul şcolilor ortodoxe din Ardeal, dr. Pavcl Vasici.
14992	N. I.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă privitoare la chestiunea şcolii de lîngă
biserica Sf. Petru şi Pavel din Arad],— G. TRANS., XIV (1851), p. 64—65, 68—69, 72, 76—77: Arad.
Sc consideră ca neîntemeiată cererea slrbilor ca In această şcoală să se predea cursurile In limba slrbă. Sc analizează situaţia
798
populaţiei româneşti faţă de cea slrbească. Sc dau date statistice privitoare la populaţiile, bisericile şi şcolile slrbeşti şi româneşti din Arad şi In general din Banat.
14993	Popu, Nicolau	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre activitatea şcolară la Argireş],
— 6. TRANS., XIX (1856), p. 85, col. I: Argiresu, 18 Martiu n.
Arată că se ridicase In toamna anului 1855 o şcoală comunală In Argireş prin străduinţa protopopului unit Ioan Ncgruţiu.
14994	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru catedra învăţătorească din comuna
Batta]. — G. TRANS., XVII (1854), p.342: Buletinulu Oficialu.
Se anunţă şi condiţiile de salarizare.
14995	372 (439.2) ( = 59) [Se publică concurs la catedra de învăţător din comuna
Balta]. —G. TRANS., XVII (1854 , p. 366: Buletinulu Oficialu.
In urma decesului titularului. Salariul anual: 120 fl., 12 cubuîi de grlu (48 măsuri), 12 cubuli de porumb, 100 punţi de sare, 100 de lard, 15 punţi de lumini, 10 orgii de lemne, locuinţă.
14996	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
şcoala comunală din Batta, regiunea Făgetului].— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 364, col. II: Escriere de concurs.
Se dă salariul In bani şi In natură.
14997	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă din M. Băcăinţa asupra chestiunii
şcolii]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 198: M. Băcăinţa 20 Iunie.
Se dau detalii asupra Înfiinţării şcolii din amintita localitate şi asupra rezultatelor examenelor. Şcoala se Intemeiase cu 6 luni mai Înainte de către preotul Petre Maniu.
14998	372 (439.2 ) ( = 59) [Scurtă corespondenţă despre examenul ţinut în şcoala
română ortodoxă din comuna Băcăinţa], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 130, col. I: Băcăinţa 21 Aprilie.
Se laudă activitatea depusă de parohul Petru Maniu, Învăţătorul şcolarilor, şisedau materiile din care fuseseră examinaţi copiii.
14999 SI...	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă cuprinzînd o dare de seamă asupra
rezultatelor examenelor din Beclean şi asupra situaţiei prospere a învăţămîntului în acest protopopiat], — G. TRANS., XVI (1853), p. 219: Dela Calea lui Traianu. Becleanu, 10 Iuliu.
Corespondentul dă amănunte privind examenele şi semnalează faptul că plnă şi comunitatea Şiţa, avlnd doar 15 case, avea şcoală proprie şi Învăţător.
15000 S—	372 (439.2) (=59) [Dare de seamă despre examenul anual la şcoala
românească din Beclean]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 363: Transsilvania. Dela Calea lui Traiane. Becleanu...
Autorul Îşi exprimă regretul că n-a citit niciodată In Gazetă despre şcolile din Beteag, Beclean, Sintcreag etc. I se pare că se dă prea puţină atenţie rezultatului examenelor. Înfăţişează examenul din comuna sa.
15001	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă de la 25 februarie din Beclean cuprinzînd diferite ştiri locale].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 85, col. II, 89, col. II: Dela Calea lui Traianfi.
Despre ţinerea examenelor In şcoala din Beclean şi despre rezultatul lor Îmbucurător, despre moartea tlnărului şi zelosului
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( =59)
ÎNVĂŢAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) ( =59)
paroh Gcorge Pop (acesta avusese ideea unui „manuscript septeme-nale", Aurora) şi despre chestiunea dotilrii cu cărţi bisericeşti a preoţilor.
15002	372 (439.2) (=59) [Corespondentă din Beclean [Bethlen] asupra rezultatelor unui bal dat în folosul şcolii locale]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 361, col. II: Bethlen, 15 Noembre 1856.
Se informează că s-a realizat In folosul şcolii suma de 67 florini şi 20 creitari.
15003	Popp, Gavrilu	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă asupra situaţiei şcolii româneşti de la
Bethlean].— G. TRANS., XX (1857), p. 5: Partea Neofi-ci osa.
Dă informaţii asupra obiectelor de studiu şi asupra planurilor de viilor ale conducerii şcolii. Arată că urmau la această şcoală allt băieţii, cit şi fetiţele. Semnalează lipsa cărţilor şcolare.
15004	Hontilla, Toma	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Bethlean despre înfiinţarea şcolii
de aci prin grija şi sprijinul vicarului Haţegului, Gavril Popp]. — G. TRANS., XX (1857), p. 185: Betleanu, in 16 Iuniu 1857.
15005	372	(439.2)	( = 59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
şcoala trivială ortodoxă din Beiuş]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 164: Concursă.
Se dau salariul şi condiţiile. Se cere candidaţilor să cunoască şi limba maghiară. Anunţul este dat de Ioan Pop, protopresbiterul Bciuşului şi inspector şcolar.
15006	372	(439.2)	( = 59)
Opidulu Birchisianu in provincia Carasiului, cerculu
Făgetului. — G. TRANS., XVII (1854), p. 301, col. II.
Scurtă dare de seamă despre examenul public la şcoala românească din comună.
15007	372	(439.2)	(=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător român
ortodox din comuna Birda, cercul Ciacova]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 306, col. II: Buletinulu Oficialu.
15008	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
Bistra]. — G. TRANS., XV (1852), p. 14, col. II.
Informaţia se dă lntr-o corespondenţă din Blaj de la 29 dec. 1851. Se dă şi salariul.
15009	Goia, Ioane	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre ţinerea examenelor de semestru
la Bistra, în prezenţa protopopului S.. Balint].— G. TRANS., XIX (1856), p. 89: Bistr’a, 30 Februariu v. 1856.
15010	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă în legătură cu activitatea şcolii din
Bistra].— G. TRANS., XX (1857), p. 297: Dintre munţii apuseni, în finea lui Iuliu 1857; p. 307 —308: Unu discursă, p. 316, col. I: Ună discursă.
Se descrie In lumini favorabile activitatea şcolară din Bistra şi se propune ca teologii să nu fie preoţiţi înainte de a sluji timp de 2 ani ca Învăţători. Se redă apoi un dialog Intre doi tineri din Bistra In chestiunea şcolii şi a Învăţăturii.
15011	U.[lciiovici], I.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Boiţa despre o vizită de 3 zile
făcută în această localitate de către episcopul Şaguna]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 383, col. I: Boiţa 1 Dechemvrie.
Se menţionează că Şaguna vorbise despre „Modul creşterii cei bune" şi se arată că şcolarii, conduşi de Învăţătorul I. TJlenovici, clntaseră diferite clntări In biserică.
23 — Bibliografia analitică — c. 959
15012	372 (439.2) (=59)
[Scurtă corespondenţă despre examenul şcolarilor şi şcolarelor din Boiţa, de lîngă Turnul Roşu]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 66, col. II: Turnu roşu în 18 Aprilie.
15013	372	(439.2)	(=59)
[Publicare de concurs pentru ocuparea	unui post de
învăţător în comuna Boteşti], — G. TRANS., XIX (1856), p. 96: Buletinulu Oficialu.
Iată salariul: „Bani gala 80 fi. m.c., 15 metrete pos. de grlu, 24 de porumb, 10 orgii de lemne, 15 punţi de luminări,100 punţi de sare şi 100 punţi de lardu (slănină), pe lingă cortel natural".
15014	372	(439.2)	( = 59)
[Se anunţă ţinerea examenelor la şcoala română „de
legea orientală" din Braşov şi se invită românii să participe].— G. TRANS., XV (1852), p. 32, col. II: Braşov 29 lan.
15015	372	(439.2)	( = 59)
Scolă ţigănescă. — G. TRANS., XVI (1853), p. 92,
col. I: Braşovu, 28/16 Marţiu.
Se dau amănunte privind populaţia ţigănească din Braşov şi se arată că şcoala ortodoxă condusă de un dascăl român, ce fusese Înfiinţată pentru copiii ţigani, era frecventată de 50 băieţi şi 23 fetiţe, care toţi Învăţau foarte bine. Se dă ca exemplu acest fapt.
15016	V.B.	372 (439.2) ( = 59)
[Examenele de la şcoala normală din Braşov]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 214, col. I: Braşov 7 Iulifl.
Dă amănunte asupra desfăşurării acestor examene, asupra publicului care asistase şl asupra premiilor.
15017	372 (439.2) (=59)
[Publicaţie prin care se anunţă ţinerea de concurs pentru ocuparea unui post de adjunct la şcoala normală din Braşov]. — G. TRANS., XX (1857), p. 257, col. I:Escriere de concursu.
Se publică salariul alocat acestui post.
Vezi şi: 37(439.2) ( = 59) Şcolile din Braşov, in general.
15018	372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de învăţător din comuna Bruznic, pretura Făgetului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 147, col. III: Concursu.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15019	372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător român ortodox în comuna Bruznic din cercul Făgetului]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 242, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dă salariul: 80 fr., 24 metrete grlu, 24 metrete porumb, 4 stlnjeni lemne, 100 punţi slănină, 50 punţi sare, 15 punţi luminări, 4 jugăre pămlnt.
15020	372 (439.2) ( 59)
[Se publică ţinerea unui concurs pentru ocuprrea postului de învăţător unit din comuna Bucerdea Grînoasă [B. Bocsârd] din pretura Blajului].— G. TRANS., XXI (1858), p. 120, col. I: Buletinulu Oficialu.
Se precizează că doritorii trebuiau să poată clnta frumos In biserică. Se indică salariul: 200 fr., 3 pămlnturi dc arătură, casă, grădină şi o anumită cantitate de porumb dc fiecare copil care va veni la şcoală.
15021	N.	372 (439.2) (=59)
[Ştire despre inspecţia şcolară făculă de Pavel Vasici în comuna Bucium Sat]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 166—167.
799
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( = 59)
INVAŢAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) ( = 59)
15022	V. C.	372 (439.2) (=59)
[Examenele la şcoala ortodoxă din Bucium], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 254: Bucium sat 5 August.
Se dau materiile din care fuseseră examinaţi elevii, elogiin-du-se activitatea învăţătorului Ioachim Stanislau. Şcoala are 3 clase.
15023	372 (439.2) ( = 59) [Dare de seamă despre examenul semestrului 1 ţinut
la şcoala sătească din Bucium-Sat, în 25 martie]. — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 138.
15024	372 (439.2) ( = 59) [Publicaţie de concurs ppntru ocuparea unui post de
„docente“ la şcoala română din Bucovăţ din pretura Făget].—G. TRANS., XX (1857), p. 100, col. II: Bule-tinulu Oficialu.
Se indică salariul.
15025	372 (439.2) ( = 59) [Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea unui
post de învăţător în comuna Budinţ, cercul Timişoara]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 56, col. II: Escriere de con-cursu.
Se publică salariul: 24 florini, 10 metrete grlu, 10 metrete porumb, 8 stlnjeni lemne (din care se va încălzi şi şcoala), 3 jugăre semănătură, o grădină şi cortel natural.
15026	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător din
comuna Bunea, cercul Făgetului],— G. TRANS., XVIII
(1855), p. 72, col. II: Bulelinulu Oficialu.
Se dau condiţiile şi salariul, In bani şi natură.
15027	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre înfiinţarea şcolii greco-răsă-
ritene din Bungard]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 86, col. I: Bongard, 14 Martie.
Semnează „comuna Bongardului greco-orientală". Se subliniază sprijinul moral şi material dat de episcopul Şaguna In acest scop.
15028	372	(439.2)	(=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător ortodox în comuna Cadar din cercul Buziaşului]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 196, col. II: Buletinulu Oficialu; TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 104, col. III: Concurşi).
Se dă salariul: 70 fr., 20 metrete grlu, 20 metrete cucuruz, 25 punţi luminări, 100 punţi sare, 100 punţi slănină, 9 orgii lemne,
2 lugăre livadă, casă.
15029	372	(439.2)	( = 59)
[Ştiri cu privire la ceremonia inaugurării noii şcoli
comunale din Căpuşul de Cîinpie], — G. TRANS., XVII
(1854), p. 17: Monarchi’a austriaca.
S-a clădit cu sprijinul lui Macarie Popa, comisar subcercular, al lui Daniele Seucanu şi Ioane Major.
15030	372	(439.2)	( = 59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător la
şcoala românească greco-orientală din comuna Cerna, pretura Buziaşului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 68, col. III: Concurs.
Se dă salariul in bani şi In natură.
15031	372	(439.2)	( = 59)
[Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea postului
de învăţător ortodox lomân din comuna Cerna, cercul Buziaşului].— G. TRANS., XXI (1858), p. 128, col. II: Escriere de concursu.
Se dă salariul: 80 fr., 25 metrete grlu, 25 metrete cucuruz,
4 1/2 orgii lemne, 100 punţi sare, 100 punţi slănină, 27 1/2 punţi luminări, cortel.
15032	Pap, Ivanu şl Vasilie Botlia 372 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Cernesci în care se mulţumeşte contelui Dominic Teleki pentru donaţia sa de teren pentru şcoală, făcută de conte foştilor săi iobagi]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 179: De sub Petrisiulu Cidrului, Cernesci in 6 Iuniu.
Corespondentei li este anexată o mulţumită publică către Teleki, semnată de Ivan Pap, „coadjutoriu sufletesc In Cerneşti", şi de Vas. Botha, curator al bisericii. Comenttnd gestul lui Teleki, redacţia observă: „In adevăr e o raritate aceasta cam ne mai auzită de atlţia secuii".
15033	372 (439.2) (=59) [Despre donaţia făcută prin testament de Lazăr Corabia din Certeje în folosul şcolii din localitate]. — TELEGRAFUL R„ VI (1858), p. 26 [greşit: 24] Sibiiu 10 Fe-vruarie.
15034	Sabau, Dcmetriu	372 (439.2) (=59)
Corespondintia. Cianu mare...— G. TRANS., XVII
(1854), p. 253, 257—258.
Autorul, paroh In comuna Ccanul Mare, narează felul cum s-a făcut şcoala românească de acolo, după 1850. Notează bine activitatea învăţătorului Ladislau Dumitrcscu, angajat pe 10 ani, cu salariul de 500 florini. Se descrie apoi solemnitatea examenului şcolar, in prezenţa canonicului Vasilc Raţiu.
15035	Szabo, Demetriu	372 (439.2) (=59)
[Dare de seamă despre situaţia şcolii române în comuna
Ceanu mare]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 403: Partea Neoficiosa.
15036	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
şcoala românească ortodoxă din Cireş [Cserestemeş], pretura Lugojului]—TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 88.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15037	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre clădirea unei şcoli din piatră
în comuna Comana inferioară].— G. TRANS., XV
(1852), p. 6—7: Comana inferiore, 20 Noemv. 1851.
Semnată: „Comunitatea prin i.m.“. Sedau detalii privind construcţia şi notabilităţile din administraţie şi cler care sprijiniseră această iniţiativă.
15038	372 (439.2) ( = 59) [Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea unui
post de învăţător român ortodox la Comiat (Lichlen-wald), în cercul Lipovei].— G. TRANS., XX (1857), p. 372, col. II: Escriere de concursu.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15039	372	(439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător român
ortodox din Comuna Lichtenwald (Comiat), cercul Lippa]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 294, col. II: Escriere de concursu.
15040	Barbu	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre ridicarea nivelului material al
învăţătorilor din Banat-Comloş].— G. TRANS., XV (1852), p. 110, col. I: Bănat-Comloş, 25 Martie.
Înfăţişează activitatea Inspectorului C. Ioanovici pentru ridicarea nivelului de trai al Învăţătorilor.
15041	372	(439.2) (=59)
[Publicaţie de concurs pentru ocuparea unui post de
învăţător unit la Lugoj şi al altuia la Banat. Comloş].— G. TRANS., XX (1857), p. 353, col. II: Partea oficidsă.
Se Indică salariile. Comunicarea e dată de „Ordinariatul roman unit din Lugoş".
800
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( = 59)
INVAŢAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) ( = 59)
15042	372 (439.2)(=59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător în
comuna Constantia, cercul Hatzfeld], — G. TRANS., XX
(1857), p. 212, col. II: Concursu.
Se dau salariul şi avantajele In natură. Concurenţii trebuiau să albă „deplina sciinţia a limbei române".
15043	372	(439.2) (=59)
[Spre ocuparea postului învăţătoresc din corn. Cossava
se deschide concurs].— G. TRANS., XVII (1854), p. 382: Buletinulu Oficialu.
Salariul anual; 8 fi. (?), 15 metre pos. grlu, 20 metre cucuruz, 15 p. luminări, 75 p. sare, 100 p. lardu, 8 orgii lemne, cortel natural.
15044	372	(439.2) ( = 59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător român
în comuna Coştei].— G. TRANS., XIX (1856), p. 356, col. II: Buletinulu Oficialu.
„Salariul e In bani gata 70 fr. mon. conv., 15 metrete de grlu, 25 metrete porumb grauntie, 15 punţi de luminări, 100 punţi de sare, 100 punţi de lardu, 6 orgii de lemne pe lingă „cortelu naturale", — şi 1 jugcru de gradina".
15045	372	(439.2) ( = 59)
[Nou concurs pentru ocuparea postului	de învăţător
din comuna Craloveţ, pretura Timişoarei],— G. TRANS., XXI (1858), p. 252, col. II: Escriere de concursu.
Se publică salariul ;i condiţiile (cunoaşterea limbilor slrbă, română şi „ceva germană").
15046	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru postul de dascăl în Custeli (Coştei ?)]. —
G. TRANS., XVII (1854), p. 338: Buletinulu Oficialu.
Salariul anual: „100 fiorini, 30 metr. pojon. frupte, 25 metr. cucuruz, 100 punţi lard (slănină), 50 punţi sare, 25 punţi luminări, 6 orgii de lemne şi un juglieru pămlnt de arat pe lingă cvartiru natural".
15047	G. B.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă	despre	examenul	semestrial	de la
şcoala română ortodoxă din Deva], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 142, col. I: Deva 5 Maiu.
Se laudă activitatea învăţătorului Ivantie Chicşa şi se arată care au fost materiile din care fueseră examinaţi şcolarii.
15048	372 (439.2)	(=59)
[Corespondenţă	despre	examenple	semestriale	de la
şcoala greco-răsăriteană din Dobra]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 106, col. II: Dobra 8 Aprilie 1857.
Se dau materiile din care fuseseră ascultaţi şcolarii şi se laudă activitatea Învăţătorului Ghinea.
15049	372 (439.2)	(=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător în
comuna Domanu],— G. TRANS., XX (1857), p. 268, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dă salariul; „60 fr. m. conv. bani gata, 25 metrete poson. porumb In bdmbe, 100 punţi lard, 50 punţi sare, 10 punţi luminări,
4 orgii lemne de foc, 2 jugere de păşiune, cortel cu grădină de 400 stlnjini". Concurenţii trebuiau să aibă „deplina sciinţia a limbei române”. Publicaţie dată de oficiul c.r. de cerc Bogsa.
15050	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
şcoala românească ortodoxă din comuna Draos, pretura Cohalmului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 168, col. II: Concurs.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15051	372 (439.2) (=59) [Publicaţie de concurs a deregătoriei de cerc din Făget,
pentru ocuparea postului de „supleant la şcoala româ-
nească dela Drinova"].—G. TRANS., XIX (1856), p. 236, col. I: Publicăciune de concursu.
Se dau condiţiile concursului. Anunţul se repetă la p. 360.
15052	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător-suple-
ant român la Drinova]. — G. TRANS., XX (1857), p. 228, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se precizează că acel ce va ocupa postul va primi plnă la moartea titularului pensionat 2/3 din veniturile postului. Se arată aceste venituri. Publicaţie dată de oficiul c. r. al cercului Făget.
15053	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului vacant de învăţător
la şcoala românească din Dubeşti, cercul Făgetului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 22: Concurs.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15054	372 (439.2) ( = 59) [Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea unui
post de învăţător român în comuna Dubeşti, cercul Făget], — G. TRANS., XXI (1858), p. 56: Buletinulu Oficialu.
Se Indică salariul; 70 florini, 12 metrete grlu, 20 metrete porumb, 100 punţi lard, 50 punţi sare, 10 punţi luminări, 8 orgii lemne, 2 jugăre păşune şi cortel liber.
15055	372 (439.2) (=59) [Se publică concurs pentru ocuparea unui post de învăţător român ortodox în comuna Fădimac, cercul Lugojului]. — G. TRANS., XX (1857), p. 380, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dă salariul: 90 fr. m.c. salariu, 15 metrete grlu, 25 metrete cucuruz, 100 punţi slănină, 100 punţi sare, 15 punţi luminări, 10 sttnjini lemne, cortel natural.
15056	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
şcoala ortodoxă din Făgăraş]. — TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 292, col. II: Concurs.
Se indică salariul şi condiţiile de admitere la concurs.
15057	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre înfiinţarea unui fond scolastic
de către tehui tăbăcarilor din Făgăraş]. — G. TRANS., XX (1857), p. 30: Făgăraşu, 2 Februariu n.
Se precizează că fondul ajunsese la suma de circa 2000 florini şi că el era destinat regenerării şcolii populare, „care plnă acum e tot după calapodul cel vechiu cu un dascăl destul de supţire pro-văzut".
15058	Y< 327 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre starea şcolilor româneşti din Făget]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 285, 289, 293; Din Făgetu in .Augustu.
Corespondentul critică pe Petre Musteţu, învăţător la Făget, aduclnd, In schimb, laude Învăţătorului din Sinteşti.
15059	U. U.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă în care se combat acuzările cuprinse
într-o corespondenţă publicată în nr. 75 cu privire la slabele rezultate ale examenelor şcolii din Făget, dezminţin-du-se aceste aserţiuni]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 309: Transsilvania.
15060	A. C.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre ţinerea examenelor de la Făget,
în prezenţa notabilităţilor, în frunte cu C. Ivanovici, inspectorul şcolilor din Voivodina şi Banat],— G. TRANS., XIX (1856), p. 185, col. I: Fagetu 4 Iuniu.
15061	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea postului vacant de învăţător
de la şcoala românească din Făget]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 54, col. III: Escrieie de concurs.
Se dă salariul In bani şi In natură.
801
www.dacoromanica.ro
INVAŢAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439,2) ( = 59)
372 (439.2) ( = 59)
150G2	372 (439.2) ( = 59)
[Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea postului de învăţător român ortodox din comuna Făget].— G. TRANS., XXI (1858), p. 112, col. II: Buletinulu Oficialii.
Se dă salariul; 225 Ir., 20 metrete grlu, 20 metrete poruml), 12 orgii lemne şi cortel.
15063	L. S.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre examenele de la şcoala ortodoxă
din Făget condusă de învăţătorul Antonie Mustăci].— TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 133, col. I: Făget 11/23 August.
15064	C.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă de la Feiurd din 17/29 mai 1855 despre
examenul ţinut în şcoala din această comună în prezenţa protopopului Ioan Fekete din Cluj], — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 177: Transsilvania.
Se reproduce şi cuvtntarea rostită de un Învăţăcel şi se elogiază activitatea dascălului „energios" Ilie Drăghiciu.
15065	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre examenele de la şcoala din Fel-
dioara], — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 95, col. I: Feldioara 12 Martie.
Se dau materiile din care fuseseră ascultaţi şcolarii.
15066	G. R.	372 (439.2) (=59)
[Dare de seamă asupra punerii pietrei fundamentale
la şcoala greco-orientală din comuna Feldioara]. — TELEGRAFUL R,, VI (1858), p. 78—79: Feldioara 28 Aprilie.
Ceremonia are loc In prezenţa protopopului I. Petric de la Braşov.
15067	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea postului de dascăl român
în comuna Ferendia, cercul Vîrşeţ],— G. TRANS., XVII (1854), p. 282: Concursă.
Se dă salariul In bani şi In natură (60 florini, 24 metrete grlu, 24 metrete cucuruz, 4 stj. lemne, 50 punţi sare, 100 punţi slănină şi 12 punţi luminări).
15068	372 (439.2) ( = 59) [Se publică ţinerea unui concurs pentru ocuparea postului de învăţător ortodox român în comuna Fiscutu din cercul Aradului],— G. TRANS., XXI (1858), p. 120, col. II: Escriere de concursu.
Se dă salariu]; 120 fr., 60 metrete grlu, 4 stlnjeni lemne, 8 stlnjeni paie, 100 punţi slănină, 80 punţi sare, 24 punţi luminări, 4 Jugăre livadă.
15069	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului vacant de învăţător
la şcoala poporală românească din comuna Funluc din cercul Lugojului], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 24, col. III: Concursă.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15070	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea locului de învăţător ortodox român în comuna Gaiul mic din cercul Virşeţului], — G. TRANS., XXI (1858), p. 242, col. 11: Bulelinulu Oficialii.
Se dau salariul şi avantajele In natură; 60 fr., 16 metrete grlu, 12 metrete porumb, 10 punţi luminări, 35 punţi sare, 8 punţi slănină, 3 stlnjeni lemne, 4 jugăre livadă, casă.
15071	372 (439.2) ( = 59) [Informaţie despre examenul ţinut în ziua de 15 mai
la şcoala din Geoajul de jos]. — TELEGRAFUL R., IV
(1856)	, p. 169—170.
802
15072	372 (439.2) ( = 59) [Scurtă corespondenţă despre o însemnată donaţie
făcută de Solomon Severeanu în folosul bisericii şi şcolii ortodoxe din Geoagiul de Jos]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 63, col. I: Jcajul de jos în 12 Aprilie.
Se arată că donatorul dăruise o casă şl două vii, In valoare totală de 2140 fiorini.
15073	Unu inartoru	372 (439.2) ( — 59)
[Corespondenţă din Glierla asupra inaugurării şcolii
elementare din localitate, înfiinţată prin străduinţa noului episcop unit, Ioan Alexi],— G. TRANS., XIX (1856), p. 365, col. II: Din Gierla, 20 Noembie 1856.
15074	Nuliu	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă în legătură cu diferite manifestări religioase şi şcolare care avuseseră loc la Gherla], — G. TRANS., XXI (1858), p. 180, col. I: De lcnga Somesiu, 25 Maiu 1858.
Se vorbeşte, Intre altele, de binecuvtntarea steagului şcolii din localitate de către episcopul Alexi.
15075	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător în
comuna Ghertenieş, cercul Ceacova].— G. TRANS., XXI
(1858), p. 290, col. II: Bulelinulu Oficialu.
15076	R. B.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă în legătură cu progresul învăţămîntului
în comuna Ghilad şi cu hotărîrea comunităţii de a se înfiinţa o clasă mică pentru băieţi şi una pentru fetiţe, în afara clasei existente],— G. TRANS., XVII (1854), p. 306, 310—311: Cerculu Ciacovei, comuna Ghiladu, 1 Aug. 1854.
Se arată că Ioanovici, consilierul şcolilor, îndemnase In 1852 Ia ridicarea salariului învăţătorului, In urma cărui fapt comuna doblndise serviciile lui Pavel Breca, fost docinte la Foen, şi că tot el determinase comunitatea să creeze cele două clase noi.
15077	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre şcoala românească din comuna
Ghilad, cercul Ciacovei].— G. TRANS., XVII (1854), p. 306: Transsilvania [neterminată].
învăţător; Pavel Breca, salariul lui anual: „200 fiorini, lo cubule de grlu, 2 măji lard, o majă sare, 20 funţi lumină, 10 stlnjeni lemne, 10 stlnjeni paie, cvartir liber, şi cele patru jugliere de pămlnt, pe la noi îndatinate".
15078	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru postul învăţătoresc pentru fete din
corn. Ghiladu, în Banat, nou ,,re’dicatfi“].— G. TRANS., XVII (1854), p. 382: Bulelinulu Oficialu.
Salariul anual: 120 fl., 60 cubule grlu, 15 p. luminări, 50 p. sare, 100 p. lardu, 4 stlnjeni lemne, 2 lance de pămlnt şi „cortelu naturalu".
15079	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător român
unit din comuna Grodu, cercul Şercaiei],— G. TRANS., XXI (1858), p. 294, col. II: Escriere de concursu.
15080	372(439.2) ( = 59) [Corespondenţă de la Haşfalău despre silinţele poporului din această localitate de a dota şcoala şi biserica], — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 317, col. II: Haşfalău, 6 Octom.
15081	G.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre examenul de la şcoala românească populară din Haşfalău, lîngă Sighişoara]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 62—63: Haşfalău (lîngă Sighişoara) în 7 Aprilie.
Dă materiile din care fuseseră ascultaţi elevii.
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (= 59)
t'NVÂŢAMtNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) (= 59)
15082	Moldovanu, 31.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre activitatea şcolilor de la Haţeg].
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 95, col. I: Hatiegu, 18 Mart.
Arată că clin cei 78 elevi ai şcolii triviale germane 70 erau romăni şi depllnge că limba de predare era cea germană. Înştiinţează că localul şcolii naţionale române nu fusese încă evacuat de jandarmi.
15083	372 (439.2) ( = 59) [Ştiri cu privire la „şcoala erariala triviala11 din Haţeg].
—	G. TRANS., XVII (1854), p. 73: Monarchi’a austriaca. Hatiegu.
Se indică şi numărul elevilor români la această şcoală; 70 băieţi şl 12 fete, dintre care 54 din oraş şi 28 de la ţară. înscriin-du-se 28 dintre aceştia la învăţătorul Petre Lelutiu, ca să le predea şi limba română In ore suplimentare, părinţii elevilor s-au opus, pc motiv că nu e nevoie, copiii lor cunosclnd limba română de acasă.
15084	A. N.	372 (439.2) ( = 59)
[Dare de seamă despre examenul de primăvară la
şcoala ortodoxă din Haţeg]. — TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 103: Haţegu, 22 Martie.
Şcoala se Înfiinţase la 3 ian. 1855, prin străduinţa protopopului Miliail Maxiinilian. Se laudă munca Învăţătorului Gheorgliie Făgăraş. Se arată materiile din care s-a ţinut examenul. La sflrşit, se reproduce cuvlntarea unui şcolar.
15085	372 (439.2) ( = 59) [Se scoate la concurs un post de învăţător român în
comuna Hăuzeşti, din regiunea Făget]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 360, col. II: Buletinulu Oficialu.
Salariul e; In bani gata 40 fr. m.c., 8 metrete de grlu, 12 metrete dc porumb In grăunţe, 50 punţi de sare, 50 punţi de lardu, 12 punţi dc luminări, pe lingă cortcl natural.
15086	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător din
comuna Hăuşeşti, cercul Făgetului].— G. TRANS., XXI (1858), p. 252, col. II: Escriere de concursu.
Se dă salariul.
15087	372 (439.2) ( = 59) [Se publică concurs pentru ocuparea postului dc învăţător ortodox supleant în comuna Hemiacova din cercul Timişoarei], — G. TRANS., XXI (1858), p. 164, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dă salariul: 60 fr., 30 metrete grlu, 20 metrete porumb 10 punţi luminări, 45 punţi sare, 60 punţi slănină, 6 orgii lemne, 4 jugăre pămlnt, corlei.
15088	Rcgcpfi, Dimilric	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă de la Ianova, de lingă Timişoara, despre inaugurarea şcolii din această localitate]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 22: Bănat.
Regep era învăţător la Ianova. Şcoala se inaugurase in decembrie 1857.
15089	Unu amicu alu Romaniloru 372 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Ianova, lingă Timişoara, despre
deschiderea şcolii nou înfiinţate aci].— G. TRANS., XXI (1858), p. 53: Banatu.
15090	Ţ~. a	372 (439.2) ( = (59)
[Corespondenţă despre examenele de la şcoala românească din comuna Ianova]. — TILEGRAFLL R., VI (1858), p. 54: Banul, dc Iii gă Timişcaia.
Dă amănunte asupra materiilor din care fuseseră examinaţi şcolarii şi precizează că examenele fuseseră prezidate de către directorul local, parohul Damascbin Marcovici.
15091	372 (439.2) ( = 59) [Se publică ţinerea unui concurs pentru ocuparea postului dc învăţător român crlcdox din comuna lclar, cercul
Timişoara]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 160: col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dă salariul; 40 fr., 12 metrete grlu, 12 metrete cucuruz, 4 stlnjcni lemne, 75 punţi slănină, 50 punţi sare, 15 punţi luminări, 3 jugăre pămlnt, cortel.
15092	372 (439.2) (=59) [Publicare de concurs pentru ocuparea postului de
învăţător din comuna Iersig [Jerszeg]]. — G. TRANS. XIX (1856), p. 128, col. II: Buletinulu Oficialu.	’
Se dau condiţiile şi salariul; In bani gata 60 fiorini m.c., 10 metrete pos. de grlu, 10 metrete de porumb In grăunţe, 50 punţi de lard (slănină), 50 punţi de sare, 12 punţi dejlumlnări,'8 orgii de lemne, 2 jugăre de flnaţuri, pe lingă cortel natural.
15093	Crisbach, Ioane	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Ighiu în care se dau amănunte
privitoare la examenul ţinut în această comună şi se laudă stăruinţele învăţătorului Ioan Brad],— G. TRANS.,
XVIII	(1855), p. 77: De sub pola muntelui Ighiu, 22 Februarie.
Şcoala intrase In funcţiune In 1854, prin silinţele unite ale românilor ortodocşi şi greco-catolici.
15094	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre ţinerea examenului în comuna
Ighiul de lingă Alba-Iulia]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 325—326: Dela gur’a Ampoiului, 18 Sept. s.v. 1855.
Se aduc imputări celor doi protopopi (unit şi ortodox) pentru atitudinea adoptată faţă de examenul şcolarilor din Ighiu, care Învăţau lntr o singură şcoală, nedespărţită din punct de vedere confesional.
15095	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător român
în comuna Ijeciş din cercul Lugojului]. — G. TRANS.,
XIX	(1856), p. 232, col. II.
Se indică salariul.
15096	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător român
în comuna Jăgăneşti de lîngă Făget].— G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 228, col. II: Concursu.
Se indică salariul pe care-1 va primi Învăţătorul; 60 fiorini pe an, 10 măsuri de grlu, 20 de porumb, 12 punţi luminări, 50 punţi sare, 100 punţi slănină, 8 stlnjeni de lemne, 1 falce grădină şi locuinţă.
15097	372 (439.2) ( = 59) [Pretura Lugojului anunţă concurs pentru ocuparea
unui post de învăţător la şcoala românească din Jdioara (Zsidovar)]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 192: Concursu.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15098	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător la nou
înfiinţata şcoală greco-răsăriteană din Juncu, în părţile Zarandului] — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 308: Concurs.
15099	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător ortodox în comuna Lăbăşinţ din oficiul ccrcual al Lipovei].— TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 12, col. III: Escriere de concurs.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15100	Mai mulţi romani	372 (439.2) (	59)
[Corespondenţă despre examenele ţinute la şcoala trivială unită din Lăpuşu unguresc].— G. TRANS., XX
(1857)	, p. 117: De sub Secu.
Se indică materiile din care fuseseră examinaţi elevii.
803
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( = 59)
t'NvAŢAMtNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) (= 59)
15101	M., Atanasiu	372 (439.2) (=59)
[Donaţia făcută şcolii române din Lipova de Şerban
Lupu din Sas-Reghin].— G. TRANS., XIV (1851), p. 316: Lipova, 13 Sept.
După ce dăruise. In 1847, 200 florini, Lupu dăruieşte Ia 6 sept. 1851 o sumă de 100 florini.
15102	372 (439.2 (=59) [Ştiri din Lipova despre activitatea în folosul învăţă-
mîntului dusă de dascălul G. Gerbon şi despre nepăsarea faţă de şcoală a unora dintre conducătorii români). — G. TRANS., XV (1852), p. 89—90: Lipova.
15103	372 (439.2) (=59) [Dare de seamă cu privire la vizita făcută la Lipova a
inspectorului Constantin Ioanovici şi măsurile luate de el în folosul şcolii).— G. TRANS., XV (1852), p. 138: Lipova în Bănat.
Se arată că inspectorul ţinuse un examen cu elevii şi apoi ceruse comunei, care acceptase, mărirea salariilor Învăţătorilor, „atlt romano-catolici, germani, cit şi ale românilor, In măsură egală, adică In loc de 180 f. m.c. să se îmbunătăţească la suma de 250 f.m.c. de la 1 oct. a.c. Inceplnd".
15104	372 (439.2) ( = 59) [Scurtă corespondenţă despre darul de 40 florini făcut
de Şerban Lupu din Sas-Reghin şcolii româneşti din Lipova). — G. TRANS., XV (1852), nr. 46—47, p. 182, col. II: Lipova, 10 Iuniu 1852.
Se exprimă recunoştinţă donatorului.
15105	Brancovanu, Vasiliu	372 (439.2) ( = 59)
[Dare de seamă despre examenul de sfîrşit de an de la
şcoala română din Lipova).— G. TRANS., XV (1852), p. 242, col. II: Lipova, 1 August 1852.
Se dau amănunte In legătură cu examenul şi cu situaţia şcolară din această localitate, arătlndu-sc că examenul a fost prezidat dc directorul Atanasie Mişici.
15106	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Lipova anunţînd vizita făcută
în această localitate de consilierul şi inspectorul şcolilor, Constantin Ioanovici). — G. TRANS., XVIII (1855), p. 209, col. I: Lippova, in 19 Iuniu 1855.
Se arată că Ioanovici asistase la examene şi că, după aceea, se ocupase de organizarea „fondului scolastic" şi de Înfiinţarea unei a treia clase la şcoala din Lipova.
15107	* * *	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Lipova despre examenele de la şcoala românească din această localitate).— G. TRANS., XVIII (1855), p. 269, col. II: Lipova, 13 Augustu 1855.
Examenele s-au ţinut In faţa lui Ştefan Ionescu, „din parte'a oficiolatului", învăţător fiind Silvan Munteanu.
15108	Fogaraşl, Petru	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Lipova asupra nepăsării cetăţenilor acestei localităţi faţă de problema progresului învăţăturii).— G. TRANS., XX (1857), p. 346—347: Lipova, 15 Augustu c. v. 1857.
Se laudă negustorul Teodor Şerban, alias Lupu, din Reghin, care, spre deosebire de localnici, sprijinise totdeauna din punct de vedere material Invăţămlntul in Lipova. Autorul corespondenţei este curelar.
15109	Marienescu, At.'M.	372 (439.2) (=59)
Se ne pretiuim invetiatorii.— G. TRANS., XXI
(1858), p. 24, 28, 32, 36, 40: Pesta, 1 Ianuariu 1858.
Critică atitudinea locuitorilor Lipovei faţă de învăţători. Prezintă viaţa învăţătorilor in această localitate, Inceplnd din 1836. Apără pe învăţătorul Munteanu de acuzaţiile ce i s-au adus.
804
15110	372	(439.2)(=59)
[Se anunţă concurs pentru ocuparea „catedrei învăţă-
toreşti a clasei primare" din Lippa). — G. TRANS., XXVII
(1854)	, p. 248: Concursă.
Salariul anual: 250 fiorini, 25 de „mefie possonici" de grlu şi 14 „orgii" de lemne dc foc, locuinţă.
15111	372	(439.2) (=59)
[Concurs pentru	catedra	vacantă	a	„clasei secundarie"
din Lippa).—	G. TRANS., XVII	(1854), p. 248: Concursă.
Salariul anual: locuinţă, 250 fiorini, 15 „mcţie possonici" de grlu şi 10 „orgii" de lemne de foc.
15112	372	(439.2) (=59)
[Se publică concurs pentru ocuparea postului de docent
liber la clasa I a şcolii din Lippa).— G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 112, col. II: Buletinulu oficială.
Plata se face In grlu, lemne de foc şi locuinţă in şcoală.
15113	372	(439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea „staţiunei" de învăţător la
şcoala românească ortodoxă din comuna Ludoş, pretura Mercurii). — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 172, col. III: Concursă.
Se dă salariul.
15114	Un	Român	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Lugoj despre examenele de la şcoala
română şi despre progresul la învăţătură al şcolarilor). — — G. TRANS., XV (1852), p. 270: Lugojă în August 1852.
Citează ca avind meritul ridicării nivelului elevilor pe directorul T. Popovici şi pe docentul Şt. Lipovanu. Arată că elevii se remarcaseră la toate materiile: caligrafie, religie, istorie biblică, gramatică română,	geografie, istoria românilor, aritmetică etc.
15115	372	(439.2) (=59)
[Judele Constantin Udrea a dăruit 40 florini şcolarilor
săraci de la şcoala din Lugoj). — TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 162:	Bănat.
15116	372 (439.2) (=59) [Publicaţie de concurs pentru ocuparea unui post de
învăţător unit la Lugoj şi al altuia la Banat Comloş). — G. TRANS., XX (1857), p. 353, col. II: Partea oficiosă.
Se indică salariile. Comunicarea e dată de „Ordinariatul roman unit din Lugoş".
15117	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Lugoj despre examenele de la
şcoala românească). — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 133: Lugoj 10 August.
Se elogiază activitatea directorului C. U. şi se arată că se înregistraseră bune rezultate~atit la acele două clase de „prunci şcolari", cit şi In „şcoala fetelor".
15118	Teodori, D.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre serbarea „Rugei" sau „Năde-
iei“ Ia Lugoj şi despre venirea în această localitate a consilierilor şcolari Pavel Vasici şi Constantin Ioanovici).— TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 142: Lugoj 28 August 1858.
Semnalează faptul că Ioanovici venise la Lugoj pentru a pregăti pe învăţătorii regiunii cu noua metodă de predare.
15119	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre inspecţiile consilierului şcolilor
ortodoxe ardelene, dr. Pavel Vasici, în regiunea Măerău). — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 95, col. I: Măerău, 27 Maiu.
Se arată că. In unele comune, Vasici asistase la examinarea şcolarilor.
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (= 59)
1'NVÂŢĂMtNTUL ELEMENTAR. : TRANSILVANIA
372 (439.2) (= 59)
15120	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător „la
decurînd înfiinţata şcoală greco-răsărit. din Măgura11]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 228, col. II: Concurs.
Sc dă salariul: „o leafă anuală de 180 fl.m.c.,-cvartii' slobod şi lemne". Anunţul este dat de protopopul P. Pipoş din Hondol.
15121	372 (439.2) (=59) [Scurtă corespondenţă despre primul examen semestrial ţinut în comuna Măgura şi despre silinţele învăţătorului ortodox B.]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 71, col. III: Măgura în 13 Aprilie.
Se semnalează faptul că locuitorii comunei subscriseseră 400 florini la Împrumutul statului „pe scama şcoalei".
15122	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea „staţiunei“ de învăţător la
şcoala poporală greco-răsăriteană din Mugura, protopopiatul Joagiului de Jos]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 196, col. III: Concursă.
Se dă salariul In bani şi In natură, cerindu-se candidaţilor să cunoască limbile română şi germană.
15123	Un m&liălean român	372 (439.2) (=59)
Măhala lingă Timişoara.— G. TRANS., XV (1852),
p. 159, 163, 166—167: Foiletonul.
Arată bucuria resimţită de locuitorii acestui „orăşel" de 2500 suflete, dintre care 1800 — 1900 români,la introducerea limbii române In şcoli.
15124	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător român
ortodox din comuna Mănăştur [Monostor], cercul Făgetului], — G. TRANS., XXI (1858), p. 274, col. II: Bulc-iinulu Oficialu.
Se dă salariul.
15125	372	(349.2)	( = 59)
[Scurt comentariu despre lipsa de local pentru şcoala
din Mediaş]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 53, col. I: Mediaş.
Se arată că erau 152 elevi şi că Învăţătorul fusese nevoit „să-şi dea casa sa pentru şcoală". Se precizează că numărul şcolarilor ar fi Îndoit sau Întreit dacă şcoala ar avea un local adecvat.
15126	372	(439.2)	( = 59)
[Ştire despre repararea mobilierului şcolii române din Mediaş de către filantropul negustor Gheorghe Popescu], — G. TRANS., XIV (1851), p. 234, col. I: Mediaş.
15127	372	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă despre ţinerea examenelor la	şcoala
română din Mediaş în ziua de 25 martie şi despre starea rea a şcolii.din punct de vedere material].— G. TRANS., XV (1852), p. 109, col. II: Mediaşîu.
Se cere Întrebuinţarea unei părţi din fondurile alocate şcolilor populare săseşti, In vederea ridicării stării materiale a şcolii.
15128	B. A.	372 (439.2) ( = 59)
[Despre examenele de la şcoala trivială din Mediaş].— G. TRANS., XVI (1853), p. 123, col. I: Transilvania.
Corespondenţă din 20 aprilie In care se laudă activitatea docentului Th. Valcrianu Burza, conducătorul şcolii, şi se arată bunele rezultate ale activităţii sale.
15129	372 (439.2) ( = 59)
Opidulu Auritulu Mediesiu (Aranyos Megyes). — G. TRANS., XVII (1854), p. 249.
Se descrie cum a decurs solemnitatea examenelor de fine de an la şcoala românească din localitate. Se notează materiile din care s-a făcut examinarea.
15130	Un fiu al munţilor	372 (439.2) ( = 59)
Dintre munţii Abrudului. — G. TRANS., XIV (1851),
p. 409—410: 9 Noemv. 1851.
înfăţişează episodul Încercării ridicării unei şcoli de către comuna Muşca. Arată că lucrul n-a putut ri desăvlrşit din pricina taxelor fiscului şi a relei purtări a preotului.
15131	372 (439.2) ( = 59) [Se scoate la concurs catedra învăţătorească din corn.
Mutnicu], — G. TRANS., XVII (1854), p. 366: Buleti-nulu Oficialu.
Salariul anual: 40 fl., 10 metrele pos. griu, 20 de cucuruz, 12 punţi luminări, 50 punţi de sare şi 50 de lard, 8 orgii lemne, locuinţă.
15132	372	(439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
şcoala românească din Mutnicul m., regiunea Făgetului],
—	TELEGRAFUL R., V (1857), p. 364, col. II: Escriere de concurs.
Sc dă salariul In bani şi In natură.
15133	M.	P.	372	(439.2) (—59)
[Corespondenţă din Năsăud în care se pledează pentru
continuarea existenţii institutului de cultură de pe lingă fostul regiment grăniceresc român], — G. TRANS., XIV (1851), p. 91: Năsăud, 9 Marţiu.
Se exprimă cu această ocazie speranţa că şi „clasele normale", care au stat In strinsă legătură cu institutul, vor rămlne.
15134	372	(439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre activitatea şcolii	româneşti din
Năsăud]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 82, col. I: Năsă-udu, 23 Febr.
Se arată că cele „patru clase normale" numărau circa 300 elevi şi că examenele semestriale dovediseră rtvna docenţilor tn a Învăţa pe şcolari. Se regretă că nu s-a construit Încă localul plănuit.
15135	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre situaţia şcolii normale din Năsăud]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 383, col. II: Din Distriptulu Rocnei, 5 Decembre.
Corespondentul semnalează ruinarea şcolii In timpul revo-uţiei şi arată că tinerii din regiune erau setoşi de Învăţătură, şcoala avlnd 300 de elevi, care „nu au acum nici Încăperi de ajuns". In concluzie, cere repararea clădirilor distruse In 1848 — 1849.
15136	372	(439.2)	(=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător român în comuna Nevrincea, din cercul Lugojului], — G. TRANS., XIX (1856), p. 232, col. II.
Se dau salariile.
15137	372	(439.2)	( = 59)
[La Ocna Sibiului s-a inaugurat o şcoală	românească].
—	TELEGRAFUL R., I (1853), p. 258—259: Monarhia Austriacă.
La inaugurarea şcolii, au participat şi funcţionari români din Sibiu. Preotul Predovici va preda In şcoală, plnă la aducerea unui Învăţător. Se dau extrase din cuvlntarea rostită cu acest prilej de Andrei Şaguna.
15138	P.	372	(439.2)	( 59)
[Inspecţia făcută la cele două şcoli din Ocna de către inspectorul şcolilor ortodoxe din Ardeal, dr. Pavel Vasici].
—	TELEGRAFUL R., V (1857), p. 141—142: Vizocna. 7 Maiu.
Se dau detalii asupra acestor inspecţii şi asupra* sfaturilor date de doctorul Vasici.
SC5
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (= 59)
lNVAŢÂMlNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
15139	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător primar şi subînvăţător la şcoala trivială greco-catolică română din Ohaba].—G. TRANS., XXI (1858), p. 251—252: Escriere de concursu.
Se dau salariile şi condiţiile.
15140	372 (439.2) ( = 59) [Se publică concurs pentru a fi ocupat postul de învăţător din comuna Ohaba, din regiunea Braşovului].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 196, col. II: Concursu.
SInt date condiţiile de salarizare.
15141	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător la
şcoala românească greco-răsăriteană din comuna Ohaba Sîrbească din pretura Făgetului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 143, col. III: Concursu.
Se dă salariul In bani şi In naturii.
15142	372 (439.2) ( = 59) Ocuparea unei staţiuni de invetiatoriu romanu gr. n. u.
in Ohaba serbesca. — G. TRANS., XXI (1858), p. 234, col. I.
Se dă salariul: 80 fr., 20 metrete griu şi 20 cucuruz, 1 cente-nariu de slănină, 50 punţi sare, 15 punţi luminări şi 4 orgii lemne.
15143	372 (439.2) ( = 59) [Oficiul cercual de la Buziaş anunţă concurs pentru
ocuparea unui post de învăţător în comuna Ohabafor-gaci]. —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 404, col. I.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15144	Un cetăţean	372 (439.2) (-59)
[Corespondenţă despre examenul de la şcoala elementară
ortodoxă din Oradea Mare]. —- TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 126, col. III: Oradia mare 30 Iulie.
Examenul se ţinuse sub preşedinţia parohului Ioan Faşia. Se dau materiile din care fuseseră examinaţi elevii.
15145	372 (439.2) ( = 59) [Ştire despre apropiata înfiinţare a unei şcoli de două
clase de către comuna bisericească din Oraviţa]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 66, col. I: Întîmplări de zi.
15146	Sz.ţcntivani], N.	372 (439.2) ( = 59)
[Notiţă despre examenul anual la şcoala română din
Orăştie].— G. TRANS., XVII (1854), p. 241: Monarchi’a austriaca.
Laudă slrguinta învăţătorului Nicolau Bursan.
15147	372 (439.2) (=59) [Dare de seamă despre examenul semestrial la şcoala
ortodoxă din Orăştie]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 123 col. II — 124: Orăştie 14 Aprilie.
Se subliniază că la această şcoală urmează copii de toate religiile, Intre care şi izraeliţi. Se elogiază munca Învăţătorului, Nicolae BIrsan, şi grija ce a avut-o pentru şcoală protopopul Nicolae Popovici.
15148	372 (439.2) ( = 59) [Dare de seamă despre examenul public de la şcoala
primară ortodoxă din Orăştie]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 286; Monarhia Austriacă. Orăştia 6 Septem.
Se subliniază că la ea învaţă şi copii de alte confesiuni şi naţionalităţi. Se elogiază activitatea învăţătorului, Nicolae BIrsan, deşi e singur, la 3 clase cu 103 elevi.
15149	Un român de rel. gr. răsăriteană
372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre vizita la Orăştie a doctorului Vasici, consilierul şcolilor ortedoxe ardelene, şi despre
806
372 (439.2) (= 59)
dojenile adresate de el românilor pentru dezinteresul arătat faţă de problema învăţămîntului], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 126, col. II: Orăştie 1 August.
15150	372 (439.2) (=59) [Se publică catedra liberă a şcolii din Paniova, pentru
a fi ocupată prin concurs]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 92, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau amănunte asupra salariului, care consta [din cereale' luminări, lemne, sare, slănină şi bani. Anunţul este din „Lippa".
15151	372 (439.2) ( = 59) [Ştire despre inspecţia făcută de consilierul Pavel
Vasici la şcoala din comuna Perşani şi în alte localităţi din Ţara Bîrsei]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 286: Perşani.
15152	372 (439.2) (=59) [Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea catedrei
de învăţător român ortodox în comuna Pestierea din cercul Lugojului].—G. TRANS., XX (1857), p. 364, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau salariul şi avantajele In natură.
15153	372 (439.2) (=59) [Informaţie despre un bal ce avusese loc în ziua de
6 martie 1853 la Petrisat, lîngă Blaj, şi fusese destinat măririi fondului şcolar]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 91, col. I.
Informaţie cuprinsă Intr-o corespondentă din Blaj din 8/20 martie.
15154	Unu Petrovic^nu	372	(439.2) (—59)
[Corespondenţă din Petrovosela despre examenul a
150 „învăţăcele“ din această localitate]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 194, col. I: Bănatu. Din ilirico-banali-cescul regiment al Bisericii-Albe.
Se dau materiile din care fuseseră ascultate elevele şi se aduc laude docentului Trifon Jcbelcanu.
15155	372	(439.2) (-59)
[Se publică ţinerea concursului pentru ocuparea postului de învăţător român ortodox din Pctrovosella, cercul Timişoarei].— G. TRANS., XXI (1858), p. 180, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dă salariul; 80 fr., 40 metrete grlu, 26 metrete porumb,
8 stlnjeni lemne, 120 punţi slănină, 60 punţi sare, 15 punt! luminări.
4 jugăre pămlnt, casă.
15156	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre activitatea lui Iosif Silaghi,
„inspectorul şcolariu al cercului Orădan11].— G. TRANS., XIV (1851), p. 204, col. I: Pociaiu, 13 Iuniu.
Se laudă zelul lui Silaghi In Încurajarea înfiinţării şcolilor săteşti şi se dau detalii privind inspectarea şcolii din Pociaiu.
15157	Bibit	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă în care se laudă activitatea inspectorului Iosif Selegianu pentru ridicarea localului şcolii din comuna Pocea]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 132—133: Ungaria.
In acelaşi timp, se condamnă atitudinea notarului maghiar din respectiva comună fată de aceeaşi chestiune. Notarul este învinuit că se străduia să împiedice clădirea localului, demobilizlnd săt( nil.
15158	M. F....	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre şcoala română din Poceaiu]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 363: Ungaria.
Subliniază străduinţele parohului Simeone Selagianu, ale fiului său 1. Selagianu şi ale succesorului său, Petru Dalyai.
www.dacoromanica.ro
3?2 (439.2) (= 59)
iNVAŢAMiNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) (= 59)
15159	372	(439.2) (=59)
[Concursuri penlru ocuparea posturilor	de învăţători
din comunele Pogăneşti şi Petroasa, cercul Făgetului].-— G. TRANS., XVIII (1855), p. 36, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau salariul In bani şi In natură, precum şi condiţiile (intre altele, perfecta cunoaştere a limbii române).
15160	372	(439.2) ( = 59)
[Provccaţiune a protopopului greco-catolic Alexsr.di u Arpadi în legătură cu activitatea şcolii române din Poian [Kâzdi-Pollyân] (Trei scaune)]. — G. TRANS., XVII
(1854), p. 319.
Protopopul Arpadi anunţă că Intemciase o şcoală naţională la K6zdi-Pollyân, In fruntea căreia aşezase pe tlnărul Ioan Trufia din G. Orşova. Arpadi cere ca din fiecare comună să se trimită clte doi copii la această şcoală, care In viitor să devină învăţătorii românilor din Secuime.
15161	372	(439.2) ( = 59)
[Situaţia învăţămîntului în localitatea Poiana Mărului şi în regiunea din jur].— G. TRANS., XIV (1851), p. 366—367: Poiana Mărului, 12 Noemv.
Se laudă îndeosebi străduinţele preotului Leontin Puşcariu pentru şcoala din Poiana Mărului. Se cere comisarului de cerc, Codru, să se Îngrijească de problema salarizării dascălului de către comunitatea respectivă.
15162	372 (439,2) ( = 59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de învăţător la şcoala comunală ortodoxă din Poiana Mărului, pretura tiranului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 139, col. III: Concursă.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15163'	372 (439.2) ( = 5S)
[Corespondenţă despre examenul semestrial de la şcoala ortodoxă din Poiana Miercurei, ţinut în prezenţa protopopului Petru Bădilă]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 83, col. II: Poiana Miercurei în 15 Maiu.
Se elogiază străduinţele Învăţătorilor Ioan Banu şi Ioan Şerb.
15164	372	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă despre localitatea de graniţă Poiana Sărată şi despre vizita făcută aci de consilierul şcolilor ortodoxe, Vasici]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 298, col. I: Poiana-sărată, 9 Septemvrie.
15165	372	(439.2)	(=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător la şcoala românească ortodoxă din comuna Pojoga, cercul Făgetului], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 131, col. III: Concursă.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15166	Dregou,	Luca	372	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă	despre solemnitatea inaugurării şcolii
comunale greco-catolice din Popfalău]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 323, col. II: Popfaleu 1853.
Corespondentul este „teolog şi inspector de şcoală". Descrie solemnitatea desfăşurată In prezenţa protopopului; Ioan Negruţiu şi aduce laude Învăţătorului din localitate, Zaharialsaud. Observă, In încheiere, că, grafie stăruinţelor lui Negruţiu, şcolile comunale din tractul Clujului se găseau lnlr-o stare prosperă.
15167	372 (439.2) ( = 59)
[Concurs penlru ocuparea postului vacant de învăţător din comuna Povîrgina [Poverzsina], cercul Făgetului].— G. TRANS., XVII (1854),. p. 362: Concursu.
Se dau salariul In bani şi In natură, precum şi condiţiile.
15168	372 (439.2) ( = 59) [Postul de învăţător din corn. Poverzsina e scos la
concurs]—G. TRANS., XVII (1854), p. 382: Buletinulu Oficialu.
Salariul anual.* 40 fi., 8 metrete pos. grlu, 16 metretc porumb, 8 p. luminări, 50 p. sare, 50 p. lardu, 8 orgii lemne, pe lingă corlei natural.
15169	372 (439.2) (-59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător în
comuna Răchita, din cercul Făgetului], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 328, col. II: Escriere de concursu.
Se indică salariul In bani şi In natură, precum şi condiţiile de admitere la concurs.
15170	372 (439.2) (-59) [Dare de seamă despre ţinerea examenelor semestriale
la şcoala elementară din Răşinari],— G. TRANS., XV (1852), p. 97—98: Sabiniu, 23 Martiu.
Se descrie solemnitatea ţinută In prezenta directorului şcolilor naţionale de biserică răsăriteană, Moise Kule.
15171	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Răşinari, despre ţineiea examenelor la şcoala din această localitate], — G. TRANS., XV (1852), p. 249: Resinari, 13 Augustă.
Se aduc laude directorului Ioan Brolc.
15172	372 (439.2) (-59) [Dare de seamă despre examenul semestrial care a avut
loc la şcoala din Răşinari in ziua de 9 aprilie], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 115.
Directorul şcolii este Ioan Brolc.
15173	372 (439.2) (	59)
[La Răşinari a avut loc examenul de sfirşil de an şcolar], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 258—259: Monarhia Austriacă.
Directorul Ioan Brote arată greutăţile cu care s-a luptat Învăţătorul Procopiu.
15174	372 (439.2) (-59) [Dare de seamă despre examenele ţinute la şcoala din
Răşinari]. —TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 113—115: Răşinari 5 Aprilie.
In cuprinsul dării de seamă se redă o lungă cuvlnlarc ţinută de unul din Învăţători.
15175	Unu	martorii...	372	(439.2)	(—59)
[Ştiri despre şcoala din Răşinari], — TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 134: Răşinari 29 Aprilie 1856.
E o şcoală normală înfiinţată In 1835 cu 4 clase şi 3 Învăţători. Informaţiile slnt cuprinse Intr-o corespondenţă despre vizita episcopului Şaguna la	Răşinari,	clnd a avut loc o ceremonie religioasă.
15176	372	(439.2)	(=59)
[Concurs pentru ocuparea a patru posturi de învăţători la şcoala comunală ortodoxă din Răşinari]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 280, col. II: Concurs.
15177	Roman, [V.]	372	(439.2)	(-59)
[Corespondenţă din Răşinari despre însemnătatea învă-ţămînlului în general şi despre reorganizarea şcolii din localitate]. —TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 370, 374, 378, 382—383, 386—387: Răşinari 22 Ncemviic.
Discută importanţa învăţămîntului şi progresele Înregistraie In această privinţă de românii ardeleni. Dă amănunte referitoare la organizarea şcolii din Răşinari, cu prilejul vizitei pe care o Întreprinsese consilierul Vasici. Arată că parohul Sava Popovici Bar-ciauu a fost ales director al şcolilor locale. Face apel la „inteligenţii" români să sprijine bunul mers al învăţămîntului.
807
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( = 59)
fNVATAMiNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) ( = 59)
15178	372 (439.2) (=59)
[Examenele semestriale de la şcoala de 4 clase din Răşinari], — TELEGRAFUL R.,V (1857), p. 106, col. II: Răşinari 20 Martie.
Sc dau materiile din care fuseseră ascultaţi şcolarii şi se indică numele învăţătorilor fiecărei clase. Sc arată că inspectorul şcolar I. Panovici asislasc la examene.
15179	372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea a trei posturi vacante de învăţători la şcoala comunală din Răşinari]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 268: Concurs.
Se dau salariile. Anunţ dat de protopopul ortodox Ioan Panovici.
15180	372 (439.2) (= 59)
[Se aduce la cunoştinţă dotarea şcolii din Răşinari cu încă două clase]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 202. col. II: Ştiri feliurile.
Se observă că lucrul era realizabil, lntruclt Răşinarii aveau un venit anual de 16 000 florini. Şcoala avea 4 clase, cărora urmau să li sc adauge două clase „reale".
15181	M. P.	372 (439.2) (=59)
[Solemnitatea examenului de sfirşit de an al elevilor români din Reghin],— G. TRANS., XIV (1851), p. 243— 244: Sas-Reghin, 11 Iuliu.
Se descrie desfăşurarea festivităţii, tinulă In prezenta comisarului cercului.
15182	372 (439.2) (=59)
[Dare de seamă despre examenele tinerimii române din Reghin],— G. TRANS., XV (1852), p. 202: Sas-Reghin, 9 Iuliu.
Se dau multe amănunte cu privire la ţinerea acestor examene şi, Intre altele, aprecierile favorabile ale unui nobil maghiar asupra pregătirii şcolarilor români. Se elogiază activitatea „mult sili-toriului dascăl S. Slngerianu".
15183	372 (439.2) (=59)
[Ştiri în legătură cu şcoala română din Reghin]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 61: Partea Neoficiosa. Reginu S.
Cu scopul de a se mări fondul pentru şcoli, s-a organizat o serbare urmată de bal. A stlrnit mult entuziasm dansul „Romana", necunoscut plnă atunci In localitate.
15184	372 (439.2) (=59
[Ştiri cu privire la şcoala română din Reghin]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 119, col. II: Reginu.
Examenul semestrial; numărul claselor; numărul elevilor.
15185	372 (439.2) (=59)
[Listă de contribuitorii în folosul şcolii române din Reghinul Săsesc]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 119, col. II: S. Reginu, 128, col. II, 132, 136, col. II.
15186	M. C.	372.(439.2) (=59)
[Corespondenţă de la Reghin despre reuşita balului dat în folosul şcolilor române].—■ G. TRANS., XVIII (1855), p. 61, col. II: Reginu, 25 Februariu v. 1855.
Se Încasaseră 440 florini. Se dau amănunte privind desfăşurarea balului şi se anexează o scurtă mulţumire publică către participanţi.
15187	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă din Reghin despre desfăşurarea examenelor la şcoala din localitate]. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 105: S. Reginu, 14 Aprilie n. 1855.
Se dau ample amănante.
15188	372 (439.2) (=59) [Se anunţă ţinerea unui bal la Reghin pentru „îmbunătăţirea scoalei de acolo11]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 1, col. II: Dcla Reginu.
Balul urmează să aibă loc la 26 ianuarie.
15189	M.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă în care se dau rezultatele materiale ale
balului ţinut la Reghin în folosul şcolii româneşti locale]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 45, col. II: S. Reginu 17 Februariu n. 1856.
Corespondentul indică pe „contribuenţii cei generoşi", ară-tlnd că fondul şcolii se Înmulţise cu 200 florini.
15190	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre un bal la Reghin în folosul fondului şcolii româneşti din localitate].— G. TRANS., XX (1857), p. 44, col. II: Reginu sasescu, 1 Februariu 1857.
Se dă lista contribuitorilor.
15191	N. N.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă de la Romana Reşiţa despre activitatea
preş. Fii. Pascu în folosul şcolilor]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 265: Banalu. Roman’a Reschilia, 14 Auguslu 1855.
Pascu luase măsuri „pentru ca toţi pruncii din comunităţi să cerceteze şcoala anuală şi cea de Duminecă"; iar pe de altă parte el căuta să fie prezent la toate examenele din comunele ce-i slnt subordonate.
15192	372 (439.2) (=59) [Publicaţie de concurs pentru un poşl de învăţător
român din comunitatea Reşiţa Romana]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 344, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se indică salariul; 80 florini, 12 metrete de grlu, 24 metret de porumb, 15 punţi de luminări, 50 punţi de sare, 100 punţi de lard, 10 orgii de lemne (pentru sine şi şcoală), casă şi 2 iugăre de flneaţă.
15193	N....	Nicolau	372	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă despre activitatea lăudabilă a inspectorului Constantin Ioanovici în privinţa şcolii de la Reciţa Română din Banat]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 128: Bănalu. Regina Română, 11 Aprilie.
15194	372	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă	de	la inaugurarea şcolii din Reteag,
ridicată prin strădania locuitorilor şi îndeosebi a protopopului Trifon Murăşanu], — G. TRANS., XIV (1851), p. 418: Reteag, 12 Dec. 1851.
15195	372	(439.2)	(=59)
[Concurs pentru postul vacant de învăţător la şcoala
comunală din Rucăr, pretura Cincul mare]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 152.
Se publică salariul şi condiţiile pentru concurs.
15196	372	(439.2) (=59)
[Dare de seamă despre ceremonia punerii pietrei fundamentale la şcoala comunală română din Sadu], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 315, col. I: Sadu 2 Octomvrie.
15197	372	(439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător la
şcoala românească ortodoxă din Sadu, pretura Sibiului]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 388, col. II: Concurs.
Se dă salariul In bani şi In natură. Anunţ dat de protopopul Ioan Panovici.
15198	372	(439.2) (=59)
Inşliinţiare de concursă la ună postă de învăţătoriă în
Satulungă.— G. TRANS., XVI (1853), p. 294, col. II.
Parohul ortodox Ioan Martluovici anunţă condiţiile con cursului.
8'“'’
www.dacoromanica.ro
372 (439/25) ( = 59)
ÎNVAŢAmInTUL ELEMENTAR : ‘TRANSILVANIA
372 (439.2) (= 59)
15199	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre iniţiativa unor locuitori „mai
avuţi" din Satulung de a ridica o moară al cărei venit să fie destinat proiectatei şcoli normale din localitate].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 106: Salulungă.
15200	B. B.	372 (439.2) ( = 59)
[Necrolog al protopopului Alecsie Verza din Satulung].
— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 399: Satulung, 6 Dechemvrie.
Se arată că protopopul donase 1/3 din averea sa In folosul fondului şcolar.
15201	372 (439.2)( = 59) [Concurs pentru ocuparea a patru posturi de învăţători la şcoala principală greco-orienlală din Satulung, regiunea Braşovului], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 135, col. III: Concursă.
Se dau salariile şi condiţiile.
15202	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre inaugurarea şcolii capitale de
4	clase din Satulung]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 177: Săcele 31 Oct.
Se descrie solemnitatea, care este prezidată de protopopul I. Popasu.
15203	372 (439.2) ( = 59) [Scurtă corespondenţă despre examenele ţinute Ia
Săcaşiu sub preşedinţia inspectorului şcolar Constantin Ioanovitiu]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 177, col. II: Secasiu, 21 Maiu.
15204	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă prin care se aduc mulţumiri parohului
G. C. al comunei Săcel şi protopop al Pogacei pentru donaţiile făcute de el în folosul dezvoltării şcolilor române]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 422, col. II: Dela Cîmpia,
1	Dec.
15205	P.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre inspecţia la Săcele a doctorului Pavel Vasici, inspectorul şcolilor ortodoxe, şi măsurile luate pentru propăşirea şcolii din această localitate].— TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 344, col. II: Săcele
2	Noemvrie.
Corespondentul arată că Vasici determinase pe săceleni să-şi dea contribuţia la Înfiinţarea unei şcoli reale in localitatea lor.
15206	372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător în comuna Săceni din cercul Făgetului].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 340, col. II: Escriere de concursu.
Se dau condiţiile şl salariul. Se cere cunoaşterea „perfectă" a limbii romăne.
15207	372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de învăţător la şcoala greco-răsăriteană din comuna Sălbăgel [Silvaş-heli], pretura Lugojului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 88: Concursă.
Se dă salariul Iu bani şi In natură.
15208	372 (439.2) (=59)
[Dare de seamă despre examenul de iarnă ţinut Ia şcoala din Sălişle]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 138.
După ce prezintă rezultatele satisfăcătoare obţinute, conducătorii şcolii slnt Îndemnaţi să introducă In planul de Invăţâ-mlnt şi limba germană, pentru a Înlesni elevilor buni continuarea studiilor la şcolile germane din Sibiu, unde In prezent învaţă peste 30 tineri sălişteni.
15209	372 (439.2) (-59) [Dare de seamă despre examenul semestrial de la
şcoala românească ortodoxă din Sălişle]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 127.
Se dau amănunte despre P-lul cum s-a făcut examinarea la geografia Transilvaniei. Sc elogiază munca Învăţătorului Nicolac Răcuci şi sprijinul dat dc protopopul Ion Hania.
15210	372 (439.2) ( = 59) [Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea postului de învăţător român ortodox în comuna Scceani [Szecsany], cercul Aradului Nou]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 96, col. II: Bulelinulu Oficialu.
Se publică salariul.- 80 florini, 40 mclrclc griu, 50 punţi lard, 50 punţi sare, 12 1/2 punţi luminări, 3 orgii lemne.
15211	372 (439.2) (-59) [Examenele de la şcoala normală din suburbiul losef-
stadt de la Sibiu]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 101—102: Sibiiu 28 Martie.
Dare de seamă asupra desfăşurării examenului şi asupra materiilor din care au fost ascultaţi şcolarii. Se subliniază că inspectorul şcolar dr. Pavel Vasici fusese prezent la aceste examene.
15212	372 (439.2) ( = 59) [Articol despre examenul de la şcoala românească
ortodoxă din „preurbiul" Iosefin din Sibiu].—TELEGRAFUL R., VI (1858), nr. 33, p. 128—129: Sibiiă 7 August. Se elogiază activitatea preotului profesor I. Bobeş.
15213	372 (439.2) (-59) [Oficiul cercual de la Buziaş anunţă concurs pentru
ocuparea unui post de învăţător în comuna Sinersig]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 404, col. I.
Se arată salariul In bani şi In natură.
15214	372	(439.2)	(-59)
[Concurs pentru ocuparea postului de învăţător român
ortodox din comuna Sinersig [Szinerszeg], cercul Buzia-şului].— G. TRANS., XXI (1858), p. 286, col. II: Bule-tinulu Oficialu.
Se dă salariul.
15215	372	(439.2)	( = 59)
[Concurs pentru ocuparea postului de docent român
în comuna Sipet din cercul Buziaş]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 234, col. I: Escriere de concursu.
Se dau următoarele „emolumcnle": 120 florini, 30 metrele griu, 30 metrete porumb, 9 stlnjcni lemne, 100 punţi slănină, 100 punţi sare,	25	punţi luminări, casă, grădină şi 4	jugăre pămlnt.
15216	S.	B.	372	(439.2)	(-59)
[Corespondenţă despre şcoala română ortodoxă nou
înfiinţată din Sîngiorzul de Pădure [Erdo-Sîngiorz] şi despre rezultatele îmbucurătoare ale ultimelor examene]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 154: Erdo-Sîngiorz 9 Maiu.
Se laudă acţiunea dusă pentru clădirea acestei şcoli de către controlorul Petru Mutu, „carele se află aici la c.r. perţeptorie de dare".
15217	An. Tr.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Singiorgiul de Pădure [Erdo S.
Giorgiu] de la 28 august, despre examenele la şcoala din această localitate şi despre progresul învăţămîntului înregistrat aci], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 150.
Corespondentul aduce elogii lui P. Mullo, care Intcmciasc şcoala, cu doi ani înainte.
15218	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător la
„decurind înfiinţata şcoală gr. resăriteanâ" din Sinlandrci
809
www.dacoromanica.ro
(372 (439,2) (	59)
invăţamInTul ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (439.2) (= 59)
(Sent Andraş) şi Sinthalm]. — TELEGRAFUL R., V 1857), p. 44.
Se indică salariul şi condiţiile de Înscriere la concurs.
15219	372 (439.2) ( = 59) [Scurtă corespondentă relatînd succesele şcolii românilor neuniţi din Sintmiclăuşul Mare]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 244, col. II: Bănatu. Sîntmiclăuşulfi mare, 27 Iuliu.
Se elogiază activitatea Învăţătorului şi se arată că elevii se prezentaseră cu succes la următoarele materii; istoria română şi biblică, geografia politică, gramatica, citirea „nemţească" şi cu litere „străbune", precum şi caligrafia.
15220	372 (439.2) ( = 59) [Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea unui
post de învăţător român in comuna Stamora]. — G. TRANS., XX (1857), p. 352, col. 11: Buletinulu Oficialu.
Se dă salariul In bani şi In natură. Publicaţie dală de oficiul cercului Buziaş.
15221	372	(439.2) (-59)
[Concurs	pentru	ocuparea	postului de	învăţător la
şcoala românească din comuna „Roman Stamora“, pretura Buziaş]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 92, col. 111: Concursă.
Se dă salariul In bani şi lu natură.
15222	372	(439.2) (-59)
[Concurs	pentru	ocuparea	postului de	învăţător în
comuna Surducu din cercul Făgetului]. —	G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 352, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau condiţiile şl salariul. Sc ccrc cunoaşterea „perfectă" a limbii române.
15223	372	(439.2)	(=59)
[Se publică ţinerea de concurs pentru ocuparea postului de pedagog supleant român ortodox din comuna Teeş, cercul Timişoara].— G. TRANS., XXI (1858), p. 96, col. 11: Buletinulu Oficialu.
Sc dă salariul; 60 florini, 18 mclrcle grlu, 18 melrele cucuruz, 12 punţi luminări, 15 punţi sare, 36 punţi slănină, 3 sllnjcni lemne,
2 jugărc livadă, grădină, corlei.
15224	— u—o	372	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă	din Teiuş despre crearea unui salariu
de 200 florini penlru învăţătorul unit al şcolii comunale]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 157, col. 1: Teiuşu, în Aprilie.
15225	372	(439.2) ( = 59)
[Concurs penlru ocuparea postului de învăţător român
în comuna Temeresci din cercul Făgetului]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 360, col. 11: Escrierea de concursu.
Se dau condiţiile şi salariul. Se cere cunoaşterea „perfectă" a limbii române.
15226	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre vizita comisiei şcolare la şcolile din Timişoara],— G. TRANS., XIV (1851), p. 34:' Timişâra, 29 Ian. c. v. 1851.
Se relatează desfăşurarea vizitei făcute de comisia şcolară. Sc dau informaţii privind şcolile de pe Ungă bisericile sr. Gheorghe şl Sf. Ilie, arătlndu-se că In prima se preda In limba slrbă, deşi ccl puţin jumătate din elevi erau români, şi că In a doua, frecventată aproape numai dc şcolari români, limba de predare era cea română.
15227	372 (439.2) (-59) Deschidere de concursu. — G. TRANS., XVII (1854),
p. 192.
Pentru ocuparea postului dc Învăţător public la clasa românească din şcoala Sf. Gheorghe din suliurbiul Timişoarei numit „Fabricu". Plata anuală; 300 fiorini şi 10 stlnjeni de lemne.
15228	Unu cetatianu	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Timişoara despre examenele şcolii
româneşti „din piatiu11]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 261—262: Temisior’a, Fabricu, 8 Augustu 1855.
Semnalează cu regret absenţa de la aceste examene a consilierului C. Ioanovici, care nu venise, deşi fusese invitat.
15229	372 (439.2) ( = 59) [Scurtă corespondenţă despre faptul că preotul Ioan
Dumbravă din Braşov a dăruit şcolii din Tohanul Nou un loc de semănătură], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 394, col. I: V. Tohanul nou, 4 Dechemvrie.
15230	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre străduinţele spre cultură ale
românilor din comuna Topliţa, cercul Gyergyo-Sz. Miklos]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 17, col. II: Gyergyâ-Sz. Miklos, 31 Dec. 1857.
Sc vesteşte ţinerea unui concurs pentru ocuparea unui post de Învăţător In această comună.
15231	R.	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre examenele ţinute la şcoala comunală românească unită de la Salinele romane (Turda-veche)]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 143, «ol. II: Salinele romane (Turda-veche), 15/3 Maiu.
Se laudă activitatea Învăţătorului Gcorgiu Mezci.
15232	372 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre examenele de la şcoala din
Uzon, ţinute sub preşedinţia protopopului Alecsie Ver-zea]. —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 194, col. II: Uzon.
Se observă; ...Metodul cel bun, silinţa şi zelul Învăţăto-
rului Ioan Papuc se arată In examenul acesta, cu allla mai vlrtos, cu cit, cu dlnsul au propus Învăţăturile sale pruncilor In limba maicii a rieşlecărui şi după cărţile prescrise pentru Tiecare religie" Elevii In număr de	80	slnt; 22 ortodocşi, 12 catolici, 46 elveţiei.
15233	Cucu	372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă în care se laudă activitatea învăţătorului Vasiliu Czibenszky din Vadu şi nivelul şcolar al elevilor săi].—G. TRANS., XIX (1856), p. 165, col. II, 169, col. I: Vadu de pe Crisiu repede, Maiu 1856.
Corespondentul indică materiile pe care le Învăţaseră elevii şcolii greco-calolice, discullnd şi chestiunea salarizării Învăţătorului Czibenszky.
15234	Ampoianul	372 (439.2) ( — 59)
[Corespondenţă din 28 oct. 1851 povestind acţiunea
preotului ortodox Niculae Popescu din comuna Valea-Dosului pentru ridicarea şcolii comunale]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 386—387: Valea Dosului (în vecinătatea Zlatnei).
Se descrie şl ceremonia inaugurării localului.
15235	372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea unui post de învăţător român
ortodox în Varadia, cercul Virşeţ]. — G. TRANS., XX (1857), p. 340, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15236	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea a două posturi de învăţători
la nou înfiinţata şcoală trivială greco-orientală din Vene-ţia-de-Jos]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 139, col.
II—III: Concursu.
Se dau salariile şl condiţiile. Anunţ dat de Petre Popescu, protopopul tractului Făgăraş.
15237	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător la
„şcoala normală erarială" ortodoxă din Vidra]. — TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 74, p. 295: Concursu.
Se indici salariul lu bani şl lu natură.
810
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( = 59)
fNVAŢAMtNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
372 (498.1)
15238	372 (439.2) ( = 59)
[Dare de seamă despre situaţia precară a şcolilor
române din Vingardu]. — G. TRANS., XVII (1854), p.399: Monarchi’a austriaca.
Se elogiază străduinţele, de la început, ale răposatului adj. de comisariu Maiorescu. Se depllnge neglijenţa de mai tlrziu, căci „secuiul e timpul progresului" şi plugariul „clnd are a vinde niscari avuţie, dacă nu ştie a cunoaşte nici măcar bancnotele", adică dacă nu ştie carte, e condamnat la sărăcie.
15239	372 (439.2) ( = 59)
[Ştiri în legătură cu şcoala română ortodoxă din Vindem]. — TELEGRAFUL R., 111 (1855), p. 388: Vlădeni 1 Decliemb.
Cu prilejul vizitei făcute acolo de episcopul Andrei Şaguna In călătoria sa de întoarcere de Ia Braşov Ia Sibiu, preotul Ioan Dumbravă a dunat şcolii „un Ioc dc arătură", care să fie „pe scama şi folosul Invătătoriului".
15240	Un auditor din Braşov 372 (439.2) (=59)
[Corespondenţă de la Zărncşti descriind activitatea în
folosul şcolii dc aici a fruntaşilor I. Meţean şi B. Baiul].— G. TRANS., XV (1852), p. 131: Foiletonul.
Cerc, Intre altele, ca să se ia In considerare problema construirii unul local pentru şcoală. Comentlnd corespondenţa, redacţia observă că Zărneştii „ar avea cea mai neapărată trebuinţă de şcoală reală şi industrială".
15241	P. T.	372 (439.2) (=59)
[Dare de seamă cu privire la inspecţia consilierului şcolilor ortodoxe, dr. Pavel Vasici, la Zărneşti şi la dispoziţiile luate cu acest prilej pentru propăşirea învăţămîntului în această localitate]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 333: Zerneşti 25 Octom.
Corespondentul dă amănunte privind alcăiuirea fondului scolastic al şcolii.
15242	372 (439.2) ( = 59)
[Dare de seamă despre inspecţia făcută de consilieru
şcolar Paul Vasici la Zărneşti]. — G. TRANS., XIX (1856, p. 338, col. I: Zerneşti, 28 Octobre c. v.
Se arată ceea ce obţinuse consilierul pentru şcoală de la comună.
15243	A. B.	372 (439.2) ( = 59)
[Informaţii despre chestiunea dotării şcolii din Zărneşti].— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 194: Braşov 20 Iunie.
Reproduce cerinţele prezentate In această privinţă de membrii comunei doctorului Vasici, inspectorul şcolilor ortodoxe din Ardeal.
15244	372 (439.2) ( = 59)
[Concurs pentru ocuparea a două posturi de învăţători la şcoala ortodoxă din Zărneşti]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 76. col. III: Concursă.
Se dă salariul In bani şl In natură.
15245	372 (439.2) ( = 59)
[Dare de seamă despre examenul semestrial la şcoala primară română ortodoxă din Zlatna]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 123, col. II: Zlatna 17 Aprile.
Se arată cum a decurs solemnitatea examenului. Se elogiază munca dovedită de învăţătorul Filimon Plaşte. In cuvlntarea de Încheiere, parohul Demian mustrase pe sătenii care nu-şi trimiteau copiii la şcoală.
15246	D.	372 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă de la Zlatna, datată 13 mai, în care se face o dare de seamă despre inspecţia „consilierului de şcoale“ Pavel Vasici la şcoala din localitate]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 158.
15247	372 (439.2) ( = 59) [Concurs pentru ocuparea postului de învăţător de la
şcoala greco-răsăriteană din comuna Zsidovâr, pretura Lugojului]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 120, col. III: Concursă.
Se dă salariul In bani şi In natură.
15248	372 (439.2) (-59) [Postul de învăţător din corn. Zoldu se senate la concurs].— G. TRANS., XVII (1854), p. 366: Buletinulu Oficialu.
Salariu anual: 70 florini, 12 metre pos. grtu, 12 metre cucuruz, 13 punţi luminări, 100 punţi sare, 100 lardu, 8 orgii lemne dc foc, locuinţă.
(45) ITALIA
15249	[Baruuţiju, [Simcoiije	372 (45)
O scolă sătească din Italia. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 65—68.
Descrie o şcoală primară care, pc Ungă cursurile obişnuite, avea: un leagăn pentru copiii sugari ai căror părinţi erau la lucru; o grădiniţă pentru copiii lnlrc 2—5 ani; un curs de meserii pentru cci Intre 12 — 16 ani; toate, prin contribuţia satului. Propune exemplul spre imitare. — Literele finale ale semnăturii, la tabla de materii a anului.
(498) PRINCIPATELE ROMÂNE
15250	372 (498) Convorbiri de sală. I Scoale: Necesitate a insegnamen-
tuluî primariu. — MUSEULO N., I (1857), p. 7—8.
Sub formă de dialog Intre judele Florea şi Moş Petru.
15251	372 (498) Convorbiri de sală. II. Obi[e]ctă ală insegnamentulul.
— MUSEULO N., I (1857), p. 14—16.
Dialog cu privire la problemele învăţămîntului rural: dacă satele ar putea da salarii şi condiţii de existenţă mai ademenitoare, ar veni la ţară învăţători mai buni. Invăţămlntul la ţară ar trebui să fie gratuit. Învăţătorii ar trebui să fie In mod obligatoriu şi secretari comunali. Localurile dc şcoală la ţară ar trebui să fie mai potrivite pentru acest scop. Discută apoi metodele şi materiile cele mai potrivite pentru Invăţămlntul rural.
15252	I.[onescu], R.	372 (498)
Şcoli prin sate. — BUCIUMUL, I (1857), p. 16, 23—24:
Instrucţiunea.
Propune ca Divanul ad-hoc să cerceteze de aproape problema cultivării poporului prin şcoală. Cercetează principalele organizări ale Învăţămîntului In alte ţări, ca să vadă care ar fi cea mal apropiată de Împrejurările de la noi. Discută chestiunea obligativităţii Învăţămîntului. Cere ca Învăţătura să se Întindă la „toate clasele". Face apoi propuneri pentru organizarea amplă dc şcoli primare la sate.
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ
(In ordinea alfabetică a localităţilor)
15253	372 (498.1)
[Eforia Şcoalelor din Ţara Românească anunţă că va ţine un al doilea examen pentru candidaţii de profesori la şcolile normale]. — VEST. R., XVI (1851), p. 21.
811
www.dacoromanica.ro
372 (498.1)
INVAŢAMINTUL ELEMENTAR : ŢARA ROMANEASCA
372 (498.1)
15254	372 (498.1) [Măsuri privitoare la reorganizarea învăţămîntului primar în Ţara Românească]. — GAZ. DB MOLD., XXIV (1852), p. 70, col. I: Bucureşti, 28 Februarie.
I,a cele trei clase primare, In şcolile publice, va funcţiona pe viitor un singur profesor. Numai caligrafia şi desenul vor fi predale de profesori deosebiţi. Se dă şi programa celor trei clase. După Gazeta romăno-germană din Bucureşti.
15255	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor aduce la cunoştinţa generală catedrele \acanle de la 13 şcoli primare din oraşele judeţelor]. — VEST. R., XVII (1852), p. 50.
Pentru ocuparea lor sc va ţine concurs la 15 august 1852.
15256	372 (498.1) Instrucţii pentru institutorii primari. — BULETIN
[T. R.], 1853, p. 7—8; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 95—96, 102—104.
Instrucţiunile elaborate de Eforia Şcoalclor din Ţara Românească cuprinde 37 articole In G titluri: pentru datoriile unui institutor; condiţiile de admisibilitate Intr-o şcoală; despre local; despre învăţături; despre disciplină; deosebite dispoziţii. In Foaie pentru minte instrucţiunile slnt precedate de un scurt comentariu laudativ.
15257	372 (498.1) [Pitarul Andrei Pretorianu, bibliotecarul Colegiului,
este or;..duit „în postul de revizor al scoalelor primare din tot Prinţipatul“]. —BULETIN [Ţ. R.], 1855, p.269.
15258	372 (498.1) [Eforia şcoalclor anunţă că, „urmînd a se deschide
şcoli săteşti centrale prin fiecare judeţ", se va înfiinţa concurs pentru instit«lorii ce sînt a se numi la aceste şcoli]. —BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 307; VEST. R., XX (1855), p. 305, col. 11: Eforia Şcoalelor.
Se publică şi materiile din care vor fi examinaţi candidaţii; pe lingă citire, religie, gramatică, geografic, aritmetică, se cer şi „cunoştinţe de plugăric şi din geometric, aplicaţie la măsurătoarea pogoanelor".
15259	372	(498.1)
[Ofisul caimacamului către Departamentul Cultului
şi al Instrucţiei publice prin care se cere reînfiinţarea şcolilor săteşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 29
Mai lntti se vor Înfiinţa şcoli la satele cu populaţie mai mare,-sc vor ţine examene pentru institutori; institutorii, pe lingă leafă, vor fi scutiţi de orice dajdie către stat; In timpul verii institutorii vor merge la şcoala centrală a judeţului pentru desăvlrşire; cărţile elementare se vor vinde cu un preţ mic, iar copiilor săraci li se vor da gratuit.
15260	B.Jossueoeanu]	372	(498.1)
[Salută cu bucurie ofisul caimacamului pentru înfiinţarea unor şcoli sătesti], — TIMPULtJ, I (1857), nr. 10,
p. 1—2.
15261	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se vor înfiinţa în curînd
şcoli săteşti şi este nevoie de institutori]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 30; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 1, p. 4.
Se arată condiţiile pe care trebuie să le Îndeplinească acei ce doresc a fi numiţi institutori in prezent. In viitor, institutorii vor urina la şcolile centrale judeţene pentru Înmulţirea cunoştinţelor lor; salariul lor va fi de 300 lei pe an şi vor fi scutiţi de orice dare către stat.
15262	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor aduce la cunoştinţa candidaţilor la
posturile de institutori la şcolile săteşti că examinarea lor se va face de către institutorii superiori ai şcolilor publice din reşedinţa districtului respectiv]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 91.
812
15263	Petrescu, Gh.	372 (498.1)
Despre şcoalele săteşti. — TIMPULtT, I (1857), nr. 12,
p. 3, nr. 13, p. 4.
Salută cu bucurie deschiderea şcolilor săteşti, fiindcă a venit timpul ca soarta nenorocită a ţăranului să se amelioreze şi efectele salutare ale instrucţiunii să se Întindă şi peste clasele cele mal de jos.
15264	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor face cunoscut că s-au înfiinţat mai
multe şcoli săteşti în districtele Mehedinţi, Vîlcea, Muşcel şi Teleorman şi că se va ţine concurs pentru numirea a 4 revizori de şcoli săteşti]. — BULETIN [T. R.], 1857, supl. la nr. 68, p. 4; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 63, p. 3. Salariul lunar va fi de 200 lei.
15265	Vlădescu, Gr.	372 (498.1)
Despre instrucţiunea primară. — NATIONALULCF, I
(1858), p. 80.
Apel către săteni şi mai ales către proprietarii de moşii să vină In ajutorul şcolilor săteşti, căci aceste şcoli vor face pe săteni să-şi cunoască datoriile lor către proprietari, către guvern, către ţară şi către toată societatea. Arată că învăţătorul nu poate trăi cu salariul său anual de 300 lei.
15266 Poenaru, J. M.	372 (498.1) [Despre şcolile săteşti]. — NAŢIONALULtJ, I (1858),
p. 83—84; Domnule Redactorul
Răspunde lui Gr. Vlădescu şi arată că proprietarii de moşii români vin mereu In ajutorul învăţătorilor, numai arendaşii străini nu vor să-i ajute.
15267 Volnescu, S.	372 (498.1) [Despre şcolile comunale din judeţul Buzău]. — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 169—170; Domnule Redactor.
Răspunde unui articol publicat de V. Boerescu In acelaşi ziar la p. 145 — 146, 157 — 158, arătlnd că lipsa de şcoli In judeţul Buzău se datoreşte salariului prea mic al Învăţătorilor. La leafa lor anuală de 300 lei, unii proprietari din judeţ au mal adăugat 200 lei. Totuşi suma este Insuficientă. Propune de aceea constituirea unul fond bănesc de către proprietari pentru salarizarea Învăţătorilor, spre a se putea deschide cele 160 şcoli Închise din judeţ.
15268	Vlădescu,	Gr.	372	(498.1)
Domnului S. Voinescu. — NAŢIONALULtJ, I (1858),
p. 178.
Consideră că nu s-au făcut la Buzău încă suficiente eforturi din partea proprietarilor pentru salarizarea învăţătorilor. Un Învăţător are 500 lei şi un argat 600 lei. In legătură cu pregătirea Învăţătorilor, observă că ei au fost recrutaţi dintre foştii seminarişti şi Învăţătorii care au funcţionat plnă In 1848. Recomandă a fi folosiţi şi logofeţii satelor ca învăţători.
15269	Voinescu,	S.	372	(498.1)
[Scurt răspuns lui Grigore Vlădescu la cele scrise de
acesta referitor la şcolile comunale din districtul Buzău şi la ajutorul pe care trebuie să li-1 dea proprietarii].— NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 187; Domnule Redactor.
Se îndoieşte că logofeţii satelor ar putea deveni învăţători pentru că e necesar ca aceştia să se instruiască o jumătate de an In capitala judeţului, or ei nu pot pleca din sat. In rest, socoteşte că ar fi mai util a se lua măsuri „pe putinţa fiecăruia" pentru Îmbunătăţirea învăţămîntului declt a se interpreta articolele.
15270	372	(498.1)
[Date despre şcolile comunale din districtul Prahova].
— NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 205; Domnule Redactor.
în district funcţionează 23 şcoli, iar alte 130 slnt reparate, dar nu se pot deschide pentru că lipsesc învăţătorii. Datele slnt cuprinse lntr-o scrisoare trimisă la redacţie de T. Corlatescu.
15271	' 372 (498.1) [Eforia Şcoalelor face cunoscut că în viitor catedrele
vacante de clasa a IlI-a şi a IV-a vor fi ocupate prin
www.dacoromanica.ro
372 (498.1)
ÎNVAŢAMINTUL ELEMENTAR : TARA ROMAMEASCA
372 (498.1)
concurs numai de profesorii de clasele I, a Il-a şi a IlI-a şi numai în lipsă de profesori concurenţi se vor primi şi persoane care nu sînt în învăţămînt] — NATIONA-LULtF, I (1858), p. 337.
15272	372 (498.1)
[Eforia	Şcoalelor	aduce	mulţumiri	unui	număr de
proprietari	şi	arondaşi,	caro	au	uşurat	pe	învăţătorii
săteşti de „datoriile lor proprielăriceşti"].— NATIONA-LULtF, 1 (1858), p. 337.
15273	372 (498.1) [Eforia Instrucţiei Publice aduce mulţumiri unui număr
de proprietari şi arendatori de moşii din districtul Roma-naţi, care au declarat că nu vor supăra pentru munca în natură pe învăţătorii comunali de pe moşiile lor].— NAŢIONALULtF, I (1858), p. 393.
Se publică numele acestor persoane.
15274	372 (498.1) [Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că Barbu
Pirîeanu a dăruit o rublă şi un inel de argint învăţătorului Preda Barbu, de la şcoala comunală din satul Băeşli, districtul Vîlcca, pentru hărnicia lui]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 43, p. 3.
15275	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la 1 cctombrie 1856 „se
va deschide concurs pentru clasa a 111-a la Şcoala primară publică din Brăila'1]. — VEST. R., XXI (1856), p. 244.
15276	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că la 15 aprilie 1857
se va ţine concurs pentru catedra vacantă de clasa a IIl-a de la şcoala din Brăila.] — [BULETIN [Ţ. R], 1856, p. 406; VEST. R., XXI (1856), p. 379.
15277	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
„pentru catedra de clasa I-a şi a 2-a primare ce este a se înfiinţa din nou pe lîngă cele în fiinţă patru clase primare publice de oraşul Brăila"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 10; VEST. R., XXII (1857), p. 16.
15278	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
pentru 4 catedre de la şcoala primară publică din oraşul Brăila]. —BULETIN [T. R.], 1857, p. 182; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 39, p. 4.
15279	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
pentru catedrele de clasa I şi a Il-a primare de la şcoala publică din Brăila]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 315; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 72, p. 3.
15280	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la 22 ianuarie se	va des-
chide în Bucureşti şcoala începătoare de la Cişmigiu],— VEST. R., XVI (1851), p. 21.
15281	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor face cunoscut că a deschis o a treia
şcoală primară în „văpseaoa" de galben, mahalaua Oţe-tarii], — VEST. R., XVI (1851), p. 41.
15282	•	372 (498.1)
[Eforia Şcoalelor aduce la cunoştiinţa publicului că,
„pentru mai multă înlesnire a şcolarilor ce sînt a urma învăţăturile începătoare, a întocmit şi a patra şcoală primară, în văpseaoa de albastru, mahalaoa Broştenilor" din Capitală]. —VEST. R., XVI (1851), p. 351.
15283	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că la 1 aprilie se va ţine concurs „pentru un învăţător de muzica vocală la şcoala
primară publică din v. Negru a Capitalei"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 58; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 13, p. 1, col. II: înştiinţare.
15284	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că „se va deschide
concurs pentru clasa a 4-a primară a scoalei publice din văpseaoa de albastru din Capitală"].— BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 302.
15285	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că la 15 aprilie se va
ţine concurs pentru catedra vacantă de la clasa a IV-a de la şcoala din „vopseaoa de albastru a Capitalei"]..—BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 406; VEST. R., XXI (1856),	p. 379.
15286	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
„pentru catedrele de clasa I şi a 11-a primare" de la şcoala din vopseaua de galben a Capitalei]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 72, p. 3.
15287	372	(498.1)
[Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că se	va ţine
concurs pentru catedrele de clasa I şi a Il-a primare din Buzău]. —ANUNŢ. R., V (1858), nr. 20, p. 4.
15288	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
pentru catedrele de clasa I şi a Il-a primară de la şcoala publică din Călăraşi].—BULETIN [Ţ. R.], 1857, 315; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 72. p. 3.
15289	372	(498.1)
, [Eforia Instrucţiunii Publice aduce mulţumiri unui
număr de 16 persoane, care, cu ocazia solemnităţii împărţirii premiilor la şcoala publică din oraşul Călăraşi, au dăruit cărţi elevilor acestei şcoli1 care s-au distins]. — NA-ŢIONALUL0, I (1858), p. 317.
15290	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că va ţine concurs
pentru catedrele vacante de la şcoala comunală din Cer-neţi]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 72, p. 3—4.
15291	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că paharnicul A. Urianul,
„licenciat în drept al facultăţii din Paris", a lăsat, după moartea sa, şcolii din Cîmpulung, oraşul său natal, „o bibliotecă de 1030 volume în deosebite limbi, osebit de cîteva manuscrise şi harţe"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 194; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 51, p. 99: Ţara Românească.
15292	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va vinde prin	mezat
pădurea de pe moşia Dosul Sandi, din judeţul Dolj, proprietatea scoalei Obedeanul din Craiova]. — VEST. R., XVI (1851), p. 281—282.
Se publică condiţiile de vlnzare a acestei păduri.
15293	372 (498.1) [Publicaţie de concurs pentru ocuparea unor posturi
de profesori la a doua şcoală primară din Craiova].— VEST. R., XVII (1852), p. 217.
15294	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor publică lista moşiilor şcoalei Obedeanu
din Craiova, care se vor da în arendă pe cinci ani, cu începere de la 23 aprilie 1852], — VEST. R., XVII (1852), p. 357.
15295	372.(498.1)
[Eforia Şcoalelor	anunţă	că	se	vor	da	în	arendă prin
licitaţie moşiile	şcoalelor	Obedeanului	din	Craiova]. —
BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 94.
813
www.dacoromanica.ro
372 (498.1)
ÎNVATAMtNTUL ELEMENTAR : TARA ROMANEASCA
372 (498,1)
15296	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că la 1 octombrie 1856 „se
va deschide concurs pentru clasa III la şcoala primară publică din C.raiova11].— VEST. R., XXI (1856), p. 244.
15297	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor publică lista moşiilor şcolilor Obe-
deanu din C.raiova, care se vor da în arendă], — BULETIN [Ţ. R.J, 1857, supl. la nr. 65, p. 3; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 68, p. 3.
15298	372	(198.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că „se va ţine concurs pentru
catedra de clasa a I V-a a şcoalei primare publice din oraşul Focşani1]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 398.
15299	372	(498.1)
[Eforia Ş<-oalelor anunţă că se va ţine concurs pentru
catedra de clasa a 4-a a şcolii primare publice din oraşul Focşani]—BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 102.
15400	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs pentru catedra de clasa a IV-a de la şcoala din Focşani]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 315; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 72, p. 3.
15301	372	(498.1)
[Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că se va
ţine concurs pentru catedra de clasa a IV-a primară de la şcoala publică din Focşani], — ANUNŢ. R., V (1858),
nr. 45, p. 3.
15302	372	(498.1)
[Eforia Instrucţiei Publice aduce mulţumiri Iui Toma
Timpeanu, care a clădit şcoala comunală pe proprietatea sa din satul Galbenul, în districtul Rîmnicu-Sărat]. — ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 84, p..4.
15303	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că Ia 1 aprilie se va ţine
concurs pentru catedra de clasa I şi a Il-a la şcoala primară publică din oraşul Giurgiu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 58; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 13, p. 1, col. II: înştiinţare.
15304	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că va ţine concurs
pentru catedra de clasa I şi a Il-a a şcoalei primare publice din oraşul Giurgiu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857 p. 272; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 72, p. 3.
15305	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la 1 septembrie 1853
„se va deschide essamenfl pentru candidaţii de institutorii de classa a IV", în şcoala primară din Piteşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 130; VEST. R., XVIII (1853),
p. 166.
15306	372	(498.1)
[Ministerul din Năuntru face cunoscut că va ţine licitaţie pentru clădirea aripii noi ce se va adăuga la şcoala naţională din Piteşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 206.
15307	372	(498.1)
[Ştire despre o însemnată donaţie făcută de ploieşteni
pentru înfiinţarea unei şcoli de fete şi mărirea şcolii publice locale], — G. TRANS., XVI (1853), p. 172, col. II: Tier’a romanfesca si Moldavi’a.
Se arată că ploieştenii donaseră 50 990 lei şi că la 4 mai 1853 se pusese temelia noilor clădiri.
15308	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă ca începînd de la 1 octombrie
1853 la şcoala publică din Ploieşti se vor înfiinţa urmă-
814
toarele cursuri: de dopia-scriptură, de limba franceză şi de limba greacă modernă], — BULETIN [T. R.], 1853,
p. 188.
15309	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că Ia şcoala publică din
‘Ploieşti se vor înfiinţa următoarele cursuri: dopia scriptură, limba franceză şi limba greacă modernă şi se va ţine concurs pentru ocuparea lor], — BULETIN [T. R.], 1854, p. 343.
15310	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că la şcoala publică din oraşul
Ploieşti se vor înfiinţa noi cursuri]. — VEST. R., XIX (1854), p. 349.
Noile cursuri sint: „Dopia scriptură, limba franţeză şi limba greacă modernă".
15311	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că la şcoala publică din
oraşul Ploieşti sînt vacante catedrele: de dopia scriptură, de limba franceză şi de limba greacă modernă şi că la 15 septembrie se va ţine concurs pentru ocuparea lor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 246; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 60, p. 1, col. II.
15312	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor aduce mulţumiri lui Zaharia Gîlă
pentru donaţiile în bani făcute şcolilor publice din Ploieşti].— BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 17; VEST. R., XXI (1856), p. 13, col. II.
15313	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se ţine concurs
pentru catedrele de limba franceză şi de limba greacă modernă de la şcoala publică din oraşul Ploieşti]. — BULETIN,[ Ţ. R.], 1857, p. 10; VEST. R.’., XXII (1857), p. 28.
15314	372	(498.1)
[Eforia Instrucţiei	Publice face	cunoscut	că se	va ţine
concurs pentru catedra de clasa a IlI-a primară a şcolii din Ploieşti], — ANUNŢ.	R.,	V	(1858),	nr.	20, p.	4.
15315	372	(498.1)
[Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că se va ţine
concurs pentru catedra de limba greacă modernă la şcoala publică din Ploieşti]. —ANUNŢ. R., V (1858), nr. 47, p. 3.
15316	Corlatescu, T.	372 (498.1)
[Amănunte despre şcoala din Eloieşti şi despre şcolile
comunale din districtul Prahova]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 205: Domnule Redactor.
Se arată cum este organizată şcoala din Ploieşti: are 4 clase elementare, 1 clasă specială pentru contabilitate şi explicarea actelor de comerţ, clase libere pentru limba franceză şi greaca modernă; aceste clase slnt frecventate de 400 — 500 elevi; şcoala are şi internat.
15317	372	(498.1)
[Publicaţie prin care Eforia Şcolilor aduce mulţumiri
administratorului districtului Vîlcea, pitarul N. Ian-covescu, şi lui Iorgu Oromolu, pentru că au dăruit cărţi elevilor şcolii publice din Rîmnicul Vîlcii, care „s-au distins la învăţătură11]. — BULETIN [T.R.],	1858,
p. 267, col. III
15318	372	(498.1)
înştiinţare.—VEST. R., XVI (1851), p. 218.
Se publică numele persoanelor care au dăruit cărţi elevilor distinşi la examenele de la şcoala elementară din Slatina.
15319	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că două din moşiile şcolii
Ionaşcu din Slatina se vor da cu arendă pe cinci ani, cu începere de la 23 aprilie 1853]. — VEST. R., XVII (1852), p. 357.
www.dacoromanica.ro
382 (498.1)
1NVAŢAMÎNTUL ELEMENTAR : ŢARA ROMANEASCA - MOLDOVA
372 (498.3)
15320	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va da în arendă prin
licitaţie moşia Băseşti din jud. Teleorman, a şcolii Ionascu-lui din Slatina]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 132.
15321	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie „pentru
facerea mobilelor trebuincioase la şcoala primară din Slatina"]. — VEST. R., XXI (1856), p. 240.
15322	372	(498.1)
[Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că se va ţine
concurs pentru catedra de clasa a IV-a primară de la şcoala publică din Slatina]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 45, p. 3.
15323	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că „se va deschide
concurs pentru clasa a IlI-a şi a IV-a primară a şcoalei publice din oraşul Ştirbeiu"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 302; VEST. R., XXI (1856), p. 287.
. 15324	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că la 15 aprilie 1857 se va ţine concurs pentru ocuparea catedrelor de clasa I şi a Il-a primară din oraşul Ştirbeiu]. — VEST. R., XXI (1856), p. 379.
15325	372	(498.1)
[Se anunţă că se va ţine concurs pentru catedra de
clasa I şi a Il-a a şcolii primare din oraşul Ştirbeiu].— NAŢIONALULtJ, II (1858), p. 11: Eforia Instrucţiune! Publice.
15326	372	(498.1)
[Publicaţie prin care se aduc mulţumiri unor cetăţeni
din oraşul Ştirbeiu, pentru că au dăruit cărţi elevilor şcolii publice care s-au distins la învăţătură în anul şcolar 1857—1858].— BULETIN [Ţ. R.]„ 1858, p. 290, col. III.
15327	372	(498.1)
înştiinţare. — VEST. R., XVI (1851), p. 218.
Se publică numele persoanelor care au dăruit cărţi elevilor distinşi la examenele de la şcoala elementară din Tlrgovişte.
15328	372	(498.1)
[Profesorul Ioan Fusea de la şcoala din Tîrgovişte
este înăltat la rangul de pitar]. —BULETIN [T. R.], 1852, p. 370.
15329	372	(498.1)
[Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că se va
ţine concurs pentru catedrele de clasa I şi a Il-a primare din Tîrgu-Jiului]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 20, p. 4.
15330	372	(498.1)
[Se publică un legat al lui N. Opran, administrator
în judeţul Gorj, prin care donează 100 galbeni pentru şcoala din Tîrgu-Jiu şi 100 lei lunar la trei elevi silitori, ca să urmeze mai departe şcoala la Craiova sau la Bucureşti]. —NAŢIONALULO, I (1858), p. 373.
15331	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
pentru catedrele de clasa I şi a H-a primară de la şcoala publică din Turnu-Măgurele],— BULETIN [T. R.], 1857, p. 315; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 72, p. 3.
15332	372	(498.1)
[Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că se	va ţine
concurs pentru catedra de clasa I şi a Il-a de la şcoala primară din oraşul Turnu-Măgurele]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 84, p. 4.
15333	372 (498.1) [Eforia Şcoalelor aduce la cunoştinţa generală că
paharnicul N. Niculescu, cirmuitorul judeţului Mehedinţi, a donat 200 galbeni pentru clădirea noii şcoli ce se va ridica în oraşul Severin]. — VEST. R., XVI (1851), p. 366.
15334	372	(498.1)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut că paharnicul Nicolae Niculescu, cirmuitorul judeţului Mehedinţi, a donat 200 galbeni „spre ajutor în facerea clădirii unei încăperi de şcoală în oraşul Severinul, pentru învăţătura tinerimei"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 453.
15335	372	(498.1)
[Ministerul din Năuntru face cunoscut că se va ţine
licitaţie pentru construirea unei părţi din şcoala oraşului Turnu-Severin], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 154.
Lucrarea ce se cere pentru anul 1856 este preţuită la suma de lei 32 012. Anunţul se repetă la p. 323.
15336	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor aduce mulţumiri publice serdarilor
Pană Gărdăreanu, Grigorie Sîmboteanu şi Ioan Cernă-tescu pentru darurile oferite elevilor silitori de la şcoala publică din oraşul Severin]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 280.
15337	372	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că va ţine concurs
pentru catedra de limba germană la şcoala publică din oraşul Turnul-Severin]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 323; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 73, p. 3.
15338	372 (498.1) [Publicaţie prin care Eforia Şcoalelor aduce mulţumiri unor cetăţeni din Severin, care au dăruit cărţi elevilor şcolii public ce s-au distins la învăţătură]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 258, col. II: Eforia Şcoalelor.
Donatorii slnţ: serdaril Pană Gărdăreanu, Toma Ifulpceanu, C. Gorjeu şi pitarul Tănase Rătezeanu.
15339	372 (498.1) [Pitarul Iancu Vlădescu, proprietar în satul Vlădeştii
din judeţul Muşcel, oferă 300 lei anual pentru şcoala sătească locală].—BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 142; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 29, p. 4.
Se mai obligă să facă, In contul său, toate reparaţiile necesare de peste an la această şcoală. Eforia Şcoalelor face cu acest prilej un apel la sentimentele patriotice ale tuturor romănilor, de a veni In ajutorul Instrucţiei publice.
(498.3) MOLDOVA (în ordinea alfabetică a localităţilor)
15340	G. S.	372 (498.3)
Scol! săteşti. — SEPTĂMĂNA, 1853, p. 34—35. Autorul arată folosul şcolilor ce se vor înfiinţa şi explică astfel
sătenilor rostul lor.- „ţelul şcolilor acestora nu este ca să facă din fii voştri cărturari, gramatici şi logofeţi; fii voştri din împotrivă vor Învăţa carte pentru ca să ştie a clrmul mal bine plugul", căci, continuă el, „ştiinţa cărţii trebuie să vă slujească numai Intru ceea ce trebue să vă fie de folos".
15341	372 (498.3) [Ofisul caimacamului adresat Departamentului Cultului şi al învăţăturilor Publice prin care acesta este însărcinat să ia măsuri pentru deschiderea de şcoli comunale în principalele sate aparţinînd clerului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 331: Novitale din năuntru.
Text romăn şl francez.
24 - Bibliografia analitică - c. 959
815
www.dacoromanica.ro
372 (498.3)
INVAŢAM1NTUL ELEMENTAR ! MOLDOVA
372 (498.3)
15342	372 (498.3) [Anaforaua Departamentului Cultului din Moldova
referitoare la înfiinţarea de şcoli comunale pe moşiile mănăstireşti şi la problema înfiinţării unui institut agronomic în satul Cîrligul de lîngă Iaşi’, unde vor urma viitorii învăţători un curs practic de 3 ani]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 377; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 359—360: Novilale din năunlru.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15343	372 (498.3) [Ofisul adresat membrilor comitetelor de inspecţie
a şcolilor ţinutale referitor la îngrijirea şcolilor],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 2: Caima-camiea Principatului Moldovei.
Caimacamul cere membrilor acestor comitete si nu neglijeze situaţia şcolilor, ci să se preocupe necontenit de această problemă. Membrii acestor comitete slnt administratorii de judeţe, preşedinţii de tribunale şi preşedinţii eforiilor.
15344	372 (498.3) [Circulara lui Dimitrie A. Cantacuzino adresată Comitetelor de inspecţie ale şcolilor primare, la numirea sa în postul de ministru al cultului şi al instrucţiei publice]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 91—92: Cătră Comitetele de Inspecţie a scoalelor primare.
Noul ministru cere concursul acestor comitete pentru o cit mal bună funcţionare a lnvăţămlntului elementar. Intre altele, le atrage atenţia că aceste şcoli nu trebuie să mai fie „răsadniţe ale unui oarecare număr de amploeaţi mici". — Text român şi francez.
15345	372 (498.3) Circulară adresată Preasf. Mitropolit şi Episcopilor
eparhioţi. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 125: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 109: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Ministrul cultului şi instrucţiei publice, D. Cantacuzino, cere conducătorilor bisericii să sprijine acţiunea sa de „a deştepta dorinţa pentru învăţătură", recomandlnd clerului ca să Îndemne populaţia să-şi trimită copiii de 7 ani In şcoli. De asemenea, cerc ca preoţii să sprijine acţiunea pentru deschiderea de şcoli In localităţile unde lipsesc. In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15346	372 (498.3) [Circulară adresată comunităţii catolice, cu privire la
înfiinţarea de şcoli primare în localităţile populate de catolici], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 123, col. I: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 46, p. 161: Ministeriul Cultului şi a Instrucţiei Publice.
Se cere episcopului Antonio de Ştefano ca să-şi Îndemne credincioşii să Înfiinţeze şcoli primare comunale şi şcoli săteşti „prin numeroasele sate catolice", după modelul şcolilor româneşti, asi-gurlnd studiului limbii române „locul cuvenit". In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15347	372 (498.3) [Publicaţie în legătură cu vizita făcută de Dim. Cantacuzino, ministrul cultului şi al instrucţiei publice, în regiunea Odobeşti]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 123, col. II; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 47, p. 163: Ministeriul Culturilor şi a Instrucţiei Publice.
Ministrul arată că a găsit In foarte bune condiţii şcoala din Odobeşti şi cea din Voloşcani şi aduce elogii mai multor fruntaşi locali, Îndeosebi serdarului C. Neagu, pentru silinţele şi contribuţia ce o ofereau dezvoltării lnvăţămlntului In regiune. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15348	372 (498.3) [Circulară prin care profesorii şcolilor ţinutale sînt
somaţi să ţină un registru de prezenţă la şedinţele săptă-
mînale a membrilor comisiilor de inspecţie]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 175: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 154 : Ministeriul Cultului şi al Inslrucţieî Publice.
15349	372 (498.3)
[Circulară adresată „la toţi profesorii şcoalelor primare", prin care li se cere să înveţe pe elevi să gîndească şi nu numai să memorizeze în mod mecanic]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 175, col. III: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 154, col. 1: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
15350	372 (498.3)
[Instrucţiunile date inspectorului general cu privire la
inspectarea şcolilor primare din Capitală şi din Ţara de jos], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 110—111: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Inspectorul general capătă instrucţiuni amănunţite in legătură cu misiunea sa. £1 primeşte şi sarcina de a vizita instituţiile particulare de Invăţămlnt. — Text român şi francez.
15351	372 (498.3)
[Adresă prin care mănăstirile Neamţ şi Secu sînt îndemnate să înfiinţeze „măcar şcoale săteşti, pe numeroasele şi întinsele moşii ce are în dispoziţie"]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 36, p. 63: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 117—118: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 38, p. î—2: Moldavia.
In adresă, trimisă arhimandritului Gherasim, stareţul celor două mănăstiri, se aduc acuzaţii călugărilor de a nu sprijini Invă-ţămlntul, „In contra chiar a datoriei ce-i dictează trebuinţele ţării, ce le-au Înzestrat cu averi colosale". — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15352	372 (498.3)
[Publicaţie privitoare la deschiderea a 10 şcoli elementare săteşti pe moşiile clerului din Moldova, cu începere de la 1 septembrie 1858]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 182—183: Ministeriul de Cult şi Instrucţie Publică.
Se indică numele moşiilor şi cele ale profesorilor. — Text român şi francez.
15353	372 (498.3)
[Listă a 23 de persoane, „ce au binevoit a contribui la
edificarea şi înfiinţarea caselor de şcoală din Vrancea"].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 184.
Lista, conţinlnd numele subscriitorilor şi sumele subscrise, este publicată In semn de mulţumită publică de către Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice. — Text român şi francez.
15354	372 (498.3)
[Se anunţă că arhimandritul Grigorie Crupenschi a
donat în folosul şcolilor „casele împreună cu heiurile ce are între tîrgul Hîrlău şi monastirea Zagaviea"]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 70, p. 189, col. I—II; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 265: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text român şi francez.
15355	T. G. [fl]	372 (498.3)
[Corespondenţă în care autorul dă amănunte cu privire la desfăşurarea examenelor de la şcoala publică din Birlad şi cere ca acestei şcoli să i se adauge „clasele gimnaziale şi acel al limbei franceze"]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 36: Domnilor Redactori.
Corespondentul dă amănunte căi In Birlad existau „patru pansioane de limba franţeză, din care unile sînt înfiinţate mai de 10 ani", dar că elevii acestor pensioane nu erau capabili să traducă „vreo faţă din vreun autor clasic, fără greşală".
816
www.dacoromanica.ro
372 (498.3)
• 1NVAŢAMINTUL ELEMENTAR : MOLDOVA
372 (498.3)
15356	372 (498.3) [Se anunţă că domnitorul Ghica încuviinţase „a se
slobozi din rezerva casei şcoalelor“ sumele necesare refacerii şcolii din Bîrlad, distrusă de incendiu]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 345: Iaşii.
15357	372 (498.3) [Dare de seamă cu privire la solemnitatea inaugurării
noului local al şcolii publice din Bîrlad]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 13: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 27: Tier’a romanesca si Mol-davi’a.
Se arată că localul vechi fusese mistuit de incendiu In 1851 şi au descrie ceremonia inaugurării.
15358	372 (498.3) [Publicaţie cuprinzînd listele donatorilor de premii
pentru elevii silitori ai şcolilor publice din Bîrlad şi Tecuci]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 74, p. 137: Departamentul Cultului şi al Instrucţiunii Publice.
Se dau lista donatorilor precum şi sumele, cărţile şi obiectele donate.
15359	372 (498.3) [Publicaţie prin care se aduc mulţumiri egumenului
Anton Dumbravă de la mănăstirea Bogdana pentru că a înfiinţat şi a pregătit cu propriile sale mijloace, pe lingă mănăstire, „o casă de şcoală înzăstrînd-o cu cărţile şi obiectele trebuitoare pentru a ei funcţionare"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 257—258: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text romăn şl francez.
15360	372 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă că clucerul Dimitrie
Bere a înfiinţat două şcoli elementare pe moşiile arendate, Buneştii şi Brădiceştii, din ţinutul Fălciului]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 94, col. II: Depart. Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
15361	372 (498.3) [Publicaţie prin care se aduc mulţumiri spătarului
Ştefan Angheluţă, care a înfiinţat pe moşia sa, Chitocul, din ţinutul Vaslui, o şcoală sătească], ■— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 158, col. I: Minisleriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Şcoala are un Internat de 25 tineri, cărora spătarul le dă hrana, Îmbrăcămintea şi toate cele trebuitoare pentru Învăţătură.
15362	372 (498.3) [Ştire cu privire la deschiderea şcolii publice din Doro-
hoi în ziua de 18 iunie]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 212: Novitale din năuntru.
15363	372 (498.3) [Se anunţă că se luaseră măsuri pentru înfiinţarea unei
şcoli primare la Dorohoi, numindu-se ca profesor Grigore Soroceanu, „ce şi-a făcut cursul de învăţături în Academie"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 349: Iaşii.
15364	372	(498.3)
[Corespondenţă din Dorohoi despre inaugurarea la
18 iunie a şcolii publice din această localitate], — ZIMBRUL, I (1851), p. 374: Dorohoiu.
15365	372	(498.3)
[Ştiri despre „şcoala publică" din Dorohoi]. — GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), nr. 80, p. 215 [greşit: 115]: Novitale din năuntru.
„Profesorul" acestei şcoli, 'Soroceanu, deschisese o listă de subscripţie pentru cumpărarea unei' clădiri necesare şcolii'.
15366	372	(498.3)
LHrisovul caimacamului Nicolai Conachi-Vogoridi cu
privire la afectarea veniturilor mănăstirii Mavromolul din
Galaţi, pentru şcoala din acel oraş]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), supl. la nr. 55, p. 149: Ministeriul Culturilor şi a Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 53, p. 165: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice; NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 257.
Precizează că „şcoala de limba clinească şi moldovlnească" din Galaţi fusese Întemeiată printr-un hrisov din 1768 al lui Gri-gorc Alexandru Ghica şi reorganizată In 1803, printr-un hrisov al lui Alexandru Constantin Moruz, ca şcoală pe lingă mănăstirea Afavromolu.
15367	372 (498.3)
[Condiţiile	pentru	ocuparea	prin	concurs	a postului
de profesor la o şcoala primară din districtul Dorohoi], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 378: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice. Şcoala se va deschide la Începutul anului 1858.
15368	372 (498.3)
[Informaţie	despre	şcoala	elementară	din	Hîrlău],—
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 48, p. 191: Novitale din năuntru.
Printre diverse ştiri despre Hlrlău, se vorbeşte despre şcoala elementară din localitate, Înfiinţată In 1856.
15369	372 (498.3) [Informaţie referitoare la cumpărarea caselor din Huşi
ale agăi Panaite Panu pentru a le transforma în local de şcoală]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 25: Moldaviea.
Se arată că domnitorul Încuviinţase ca să se dea 500 galbeni din casa şcolilor, restul de 500 galbeni urmlnd să fie acoperit „din banii adunaţi prin subscripţie şi din vlnzarea locului şcoalei arsă la 1844“. — Text român şi francez.
15370	372 (498.3) [Publicaţie a Departamentului Cultului şi al Instrucţiei Publice prin care se aduc mulţumiri lui D. Ralet şi Gr. Drâghici, care făcuseră daruri elevilor premiaţi de la şcoala publică din Huşi]. — ZIMBRUL, II (1852), p. 251, col. I: Iaşii.
15371	372 (498.3) Listă de numele şi familia premianţilor de pe la scoa-
lele suburbiale şi acea din Trei-Erarhi. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 181—182.
Se dă lista premianţilor de la şcolile următoare din Iaşi: şcoala din Sărărie, şcoala din Tirguşor, şcoala din Păcurari şi şcoala de la Trei-Erarhi.
15372	372 (498.3) [Publicaţie cu privire la şcoala sătească din Miclău-
şeni, în ţinutul Roman]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 187: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Şcoala a fost înfiinţată la 1848, de Ecaterina Sturdza, căreia i se aduc mulţumiri publice.
15373	Scriban, arhimandritul Neofit 372 (498.3) Cuvântă Ia deschiderea shoalei din monastirea Pantocrator, zisă Neamţul, 1843, Oct, 17. — FOILETONUL Z., IV (1855), p. 169—175.
Arată rolul pe care trebuie să-l aibă mănăstirile pentru susţinerea Invăţămlntului. Cuvlntarea are aspectul unei predici, fiind presărată cu texte din Biblie. Scriban caută să convingă pe stareţul Neonil să dea o mare atenţie dezvoltării Invăţămlntului cu sprijinul mănăstirii.
15374	372 (498.3) [Corespondenţă din Iaşi, elogiind activitatea culturală
a lui Nepnil, egumenul mănăstirii Neamţu]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 285: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
Se vorbeşte de „edificiul cel frumos pentru şcoală, alăture cu ospitalul", la mănăstire. Şcoala se va deschide curlnd şi va avea 4 clase.
817
www.dacoromanica.ro
372 (498.3)
ÎNVATAMÎNTUL ELEMENTAR : MOLDOVA
372 (498.3)
15375	372 (498.3) [Ştire că la mănăstirea Neamţu s-au înfiinţat patru
„clase de învăţătură1']. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 279: Intîmplărî de zile.
Vezi şi: 37 (498.3) Şcolile de la muri. Neamlu, în general.
15376	372 (498.3) [Publicaţie privitoare la înfiinţarea unei şcoli primare
în tîrgul Odobeşti]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 277: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 277: Novitale din năuntru.
Se anunţi de citre Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice că această şcoală, Înfiinţată prin grija şi contribuţia comunităţii din Odobeşti, se va deschide la 1 sept. 1855. Se arată că stolnicul C. Neagu oferise un local provizoriu pentru noul aşezămlnt de Invăţămlnt. — în Gazeta de Moldavia text romăn şi francez-
15377	372 (498.3) [Se anunţă înfiinţarea unei şcoli publice elementare
?n tîrgul Odobeşti].—ZIMBRUL, III (1855), p. 738.
Se cere ca astfel de şcoli să se Înfiinţeze şl In alte tlrguşoare.
15378	372 (498.3) [Publicaţie referitoare la donaţiile făcute şcolii nou
înfiinţate din Odobeşti de către o seamă de „patrioţi ţinutaşi"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 353— 354: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 357.
Se publică numele donatorilor. — în Gazeta de Moldavia text romăn şi francez.
15379	Buţcov	372 (498.3)
Memoriei lui Spiridon Gîrneaţă. — GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 315.
Raport adresat caimacamului privind donaţia lăsată prin testament de Spiridon Gîrneaţă. Epitropia care li administrează averea a hotărlt să ofere 28 000 lei pentru ridicarea unei şcoli la Odobeşti. Aceşti bani se vor adăuga unei sume de 14 000 lei din cutia oraşului Odobeşti pentru a ridica două construcţii, una pentru şcoala de fete, alta pentru şcoala de băieţi.
15380	372 (498.3) [Condiţiile pentru ocuparea prin concurs a unui post
de „profesor primar" la şcoala publică din Odobeşti].— — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 33: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text romăn şi francez.
15381	372 (498.3) [Publicaţie prin care se aduc mulţumiri lui Petre Dobrea
şi paharnicului Asanachi Panfil, care au donat două terenuri în folosul şcolii din Odobeşti]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 124, col. I: Ministeriul Culturilor şi a Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 47, p. 164: Ministeriul Culturilor şi a Instrucţiei Publice.
în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15382	372 (498.3) [Ştire cu privire la deschiderea unor „cursuri scolastice"
la Peatra, în casele noi ale mănăstirii Sf. Ioan]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 87, col. II: Peatra.
Profesorul N. Vicol „au privighet de aproape şi pregătirea acestui aşezămlnt menit de a primi In sinul său pe tinerimea doritoare de învăţătură". Cursurile au început la 10 sept.
15383	372 (498.3) [Informaţie cu privire la clădirea şcolii publice din
tîrgul Pietrii, ridicată datorită stăruinţelor lui Lascăr Catargiu, administratorul ţinutului]. — ZIMBRUL, II
(1851), p. 191: Moldaviea.
Publicaţie a Departamentului Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor Publice.
15384	372 (498.3)
[Aga Gheorghe Roset-Roznovanu a împărţit premii în
valoare de 370 lei între elevii şcolii din Piatra]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 225: Novitale din năuntru.
Ministerul mulţumeşte iui Roset-Roznovanu pentru această donaţie făcută cu prilejul examenului. Roset-Roznovanu era administrator al acelui ţinut şi prezident al comitetului de inspeeţie al şcolilor ţinutale.
15385	372 (498.3)
[Publicaţie despre şcoala mănăstirii Slatina]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 246: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se aduc mulţumiri stareţului Calinic ILariopolios şi se arată că şcoala fiinţase la început In satul Mălini şi că apoi fusese transferată chiar la mănăstire. Şcoala avea 36 elevi interni întreţinuţi de mănăstire. — Text român şi francez.
15386	372 (498.3)
[Publicaţie prin care se anunţă că, la Tîrgul Frumos, comisul Ştefan Mircea a donat un loc de casă şi 200 galbeni pentru clădirea unui nou edificiu pentru şcoala publică]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 94: Depart. Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor publice; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 81: Novitale din năuntru.
Informaţia este dată de I. Verdeanu, profesorul şcolii. — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15387	372 (498.3)
[Ştire cu privire la plecarea domnitorului Ghica la tîrgul Neamţului, unde a asistat la inaugurarea noului spital şi a şcolii publice de acolo]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 81, p. 119: Novitale din năuntru.
Şcoala a fost „fundată" cu cheltuiala mănăstirii Neamţu.
15388	372 (498.3)
[Ştire cu privire la apropiata deschidere a şcolii începătoare din oraşul Neamţ, a cărei piatră fundamentală fusese pusă de domnitor la 11 sept. 1850]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 2: Novitale din năuntru.
15389	372 (498.3)
[Notiţă cu privire la înfiinţarea unei şcoli publice în oraşul Neamţ], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 273—274: Novitale din năuntru.
Ânunţlndu-se apropiata deschidere a acestei şcoli de 4 clase, se aduc elogii stareţului Neonil al mănăstirii Neamţ, care patronase această lucrare, dependentă de mănăstire. — Text român şi francez.
15390	372 (498.3)
[Hrisov domnesc din 22 aug. 1853 prin care se întăreşte „fondaţia" şcolii publice, înfiinţată în Tîrgul Neamţ de mănăstirea Neamţ], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 273: Depart. Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
15391	372 (498.3)
[Corespondenţă vestind punerea pietrei fundamentale a internatului din Tîrgul Neamţ, „ce monas. Neamliului voesce a întemeia în acest tărg, lîngă şcoala publică, zidită tot de această mons."]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 253, col. II: Iaşii, 9 Aug. v.
15392	372 (498.3)
Eczamenul de earnă a Seminariel Neamţu şi scoalele publice din Tîrgul Neamţu.— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 37—38.
Publicaţie anunţlnd termenele examenelor. — Text român şi francez.
Vezi şil 37 (498.3) Şcolile de la mdn. Neamţu, in general.
818
www.dacoromanica.ro
372 (498.3)
tNVAŢAMlNTUL ELEMENTAR : MOLDOVA
372 (498.3)
15393	372 (498.3) [Act domnesc referitor la cumpărarea şi donarea unei
clădiri pentru şcoala din tfrgul Ocnei de către Grigore Ghica Vodă], — BULETIN [Mold.l, XIV (1852), p. 230: Depart. Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
Domnitorul hotărăşte ca pe terenul şcolii să se înalte şi Încăperile necesare statului orăşenesc şi politiei, despărţindu-se Insă de şcoală printr-un gard.
15394	P&unA, prof. A.	372 (498.3)
Cuvintul ce s-au rostit ia esamenul scoale! publice din
lîrgul Ocnei din 3 fevruarie 1852. —-ZIMBRUL, 11 (1852), p. 247—248: Foiletonul Zimbrului.
După ce prezintă foloasele Învăţăturii şi ale culturii In general, dă amănunte privind activitatea şcolii din Tg. Ocna, Înfiinţată In 1845 şi care obţinuse de cui'lud un local mai Încăpător.
15395	372 (498.3) [Comunicat cu privire la construirea unui local pentru
şcoala publică din Vaslui], — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 35: Depart. Averilor Bisericeşti şi al Instrucţiei Publice.
Locul pentru clădire a fost donat de Elena Şubin, iar construcţia a fost sprijinită de banul Nicolae Cbiriac, căruia i se exprimă o mulţumire publică.
15396	372 (498.3) [Informaţii despre şcoala publică din Vaslui], — GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 239: Albina Românească.
Dale despre tlrgul Vaslui şi mai ales despre şcoala Înfiinţată de Elena Şubin şi de banul Nic. Chiriac. Notă polemică adresată gazetei Zimbrul. La p. 239—240 se publică ofisele domneşti de mulţumire adresate celor doi filantropi.
819
www.dacoromanica.ro
373 ÎNVĂŢĂMÎNTUL MEDIU
373 (.)
373.018.1
373.018.3
373.012
373.6
373.8
373—935.52
373—977
Învăţămîntul mediu în diferite ţări
Învăţămîntul la domiciliu. Preceptori. Lecţii particulare Internate. Pensioane Învăţămîntul feminin
Învăţămîntul profesional. Şcoli tehnice medii Şcoli pedagogice. Preparandii Învăţămîntul religios. Catehizaţie Seminarii
873 (.) ÎNVĂŢĂMÎNTUL MEDIU ÎN DIFERITE ŢĂRI
(436)	Austria
(439.2)	Transilvania
(498)	Principatele Române
(436) AUSTRIA
Prin ordonanţă se hotărăşte predarea obligatorie a limbii germane şi predarea diferitelor materii, pe cit se poale, tot In această limbă. Dfe asemenea, se iau holărlri privind limbile materne ale celorlalte naţionalităţi ;i celelalte limbi vii.
15403	373 (436)
[Ştire despre măsurile luate de Ministerul Instrucţiunii referitoare la salarizarea profesorilor de gininaziij. — G. TRAiNS., XVIII (1855), p. 379, col. I: Austria.
15397	373 (436)
[Informaţie despre faptul că A. Treboniu Laurian a fost însărcinat cu traducerea în limba română a planului de organizare a gimnaziilor din Monarhia austriacă].— — G. TRANS., XIV (1851), p. 104, col. I.
Gazeta Transilvaniei Îşi exprimă satisfacţia pentru această Însărcinare şi cere numirea lui Laurian ca director al şcolilor rornăuc.
15398	373 (436)
[Informaţii despre noul proiect auslriac pentru organizarea învăţămîntului gimnazial]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 399: Monarhia Austriacă.
Cursul superior de filozofie, cu durata de 2 ani, se va alipi cursului gimnazial, astfel că acesta va dura In total 8 ani; limba de predare va fi aceea In care şcolarii se vor putea cultiva mai bine, fiindu-le cea mai cunoscută; limba germană e obiect obligatoriu In toate gimnaziile; sc va da o deosebită atenţie limbii latine; ministcrul învăţămîntului va întocmi programe pentru noile manuale şcolare.
15399	373 (436)
Ordinatiunea ministrului de cultu si instrucţiune din 16. Decembre 1854, cu activitate pentru Iote tierile de corona, prin care se publica preanallele determinatiuni asupra organisarei gimnasieloru. — G. TRANS., XVII (1854), p. 403: Partea Oficiosa.
Ministerul austriac reglementează limba de predare la gimnazii, In provinciile locuite de alte popoare.
15400	373 (436)
[Comentariul redacţiei „Gazetei Transilvaniei“ la decretul Ministerului austriac al Instrucţiunii, prin care se reglementează limba de predare în gimnazii]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 404: Monarchi’a austriaca.
15401	373 (436)
[Ştire despre o ordonanţă imperială privind „rapoartele limbelor pe la gimnaziele din Ungaria, Ardeal şi Voivodina11]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 10; col. II: Viena.
Sc acordă o mare însemnătate limbii germane, Iu dauna limbilor materne respective.
15404	373 (436) Gimnasiele mici şi mari în Austria. — G. TRANS.,
XIX (1856), p. 330, col. II.
Scurt articol, cuprinzlnd date statistice. Se arată că dintre ortodocşi doar 1 la 1967 Învaţă la gimnaziu.
15405	373 (436) Dispută asupra unei nouă reforme în gimnasiile ţeri-
loru austriace. — G. TRANS., XX (1857), p. 250, col. I, p. 254—255: Austria. Viena, 20 Augustă n.
Se dezbate problema unui Invătămlnt umanist, sau realist, făclndu-sc istoria acestei chestiuni Inccplnd din 1849. Redactorul apără Învăţămîntul realist, propuulnd un compromis Intre cele două curente.
15406	373 (436)
[Se traduce din „Allgemeine Zeitung“ un articol privitor la reforma gimnaziilor în Austria]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 270—271: Sibiiu, 27 Aug.
Reforma sc referea, îndeosebi, la materiile care urmau să fie predate In gimnazii.
(439.2) TRANSILVANIA
15407	373	(439.2)
[Publicaţie cu privire la deschiderea „fără amînare“ a unui gimnaziu romano-catolic inferior la Cic-Şiumleu şi a clasei a 5-a la subgimnaziul romano-catolic din Sibiu]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 373, col. II.
15408	373	(439.2)
[Informaţie despre rezultatele satisfăcătoare ale primelor examene de maturitate ţinute în unele şcoli mai inalte ale Transilvaniei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 88, col. I: Viena, 11 Martie.
Traducere din Corespondenta] Auslr.liacă).
15409	373	(439.2)
[Ştire despre fixarea programului didactic pentru examenele de maturitate ale gimnaziilor superioare ardelene].— G. TRANS., XV (1852), p. 174, col. II: SibiiO, 16 luniu.
15402	373 (436)
Ordinăciunea ministerului de cultu şi învăţăminlu din 1 Ianuariu 1855, prin care se regulă referinţele limbeloru la gimnasiele din Ungaria, Ardealu şi Voivodatulu sîr-bescu cu Bănalulu timişianu. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 14.
15410	373 (439.2)
[Ştire despre începerea activităţii la gimnaziul catolic' din Braşov]. — G. TRANS., XV (1852), p. 254, col. I: Braşov, 2 Scptemvre.
Se arată că mulţi tineri din Secuime au venit să se înscrie In gimnaziul săsesc pentru a Învăţa limba germană.
820
www.dacoromanica.ro
373 (439.2)
INVĂŢĂMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA
373 (439.2)
15411	373 (439.2)
[Corespondenţă în care se laudă acţiunea dusă de episcopul llaynald pentru „reedificatiunea11 gimnaziului din Alba-Iulia]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 5, col. I: Alba-Iulia, 30/12.
Se cere ca şi romanii să beneficieze de această instituţie.
15412	373 (439.2)
[Se anunţă că gimnaziul catolic din Sibiu a fost ridicat
la rangul de „gimnaziu de Slat clasa înlîie11].— TELEGRAFUL R., I (1853), p. 209: Monarhia Austriacă; G. TRANS., XVI (1853), p. 217, col. 1.
O dată cu ştirea, se indică salariile directorului, profesorilor şi servitorului.
15413	373 (439.2)
[Informaţii în legătură cu examenele anuale de la gimnaziul romano-calolic din Braşov].— G. TRANS., XVI (1853), p. 211, col. I: Brasiovu, 22 Iuliu.
în conformitate cu noua organizare, gimnaziul şi-a restrlns activitatea. Slut 6 profesori, 3 extraordinari şi directorul. Din 80 elevi, 17 slnt romani. Catolici sini 60, ucuniţi 15, reformaţi 5.
15414	373 (439.2)
[Ştire cu privire la numărul şi naţionalitatea elevilor gimnaziului catolic din Cluj]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 247: Inlîmplărl de zile.
Frecventează un număr de 220 „studenţi", şi anume 126 roinăni, 86 unguri şl 8 germani.
15415	373 (439.2)
[Ştire despre examenul de bacalaureat la gimnaziul evanghelico-lnleran din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., I
(1853)	, p. 274—275: întimplărî de zile.
Intre candidaţi au fost şi doi români.
15410	373 (439.2)
Ordinatiunea ministeriului de cullu şi instrucţiune din 23 Septembre 1853 privitore la înveliarea limbei germane ş.a. — G. TRANS., XVI (1853), p. 323, col. I.
Se hotărăşte ca limba germană să fie obiect de studiu obligatoriu In toate gimnaziile Ardealului, ca profesorii să fie datori s-o cunoască şi ca In clasa a VlII-a a gimnaziului superior să se predea istoria şi „cunoscinţele patriei austriace" In limba germană.
15417	373 (439.2)
[Corespondenţă în care, anunţîndu-se intrarea în activitate a lui Tomiciu, nou jude al oraşului, se cere înfiinţarea la Lugoj a unui gimnaziu mic şi a unei scoli mici reale].—G. TRANS., XVI (1853), p. 399, col. II: Lu-gosiu, 26 Decembre.
15418	373	(439.2)
[Dale statistice cu privire la rezultatul examenului de maturitate în 1853, la diferite gimnazii din Ardeal].— G. TRANS., XVII (1854), p. 95: Monarchi’a austriaca.
15419	373	(439.2)
[Dare de scamă despre împărţirea premiilor la gimnaziul evanghelic-luteran din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., II
(1854)	, p. 225, col. II: Sibiu 19 IuliQ (trămis).
Se vorbeşte de 52 elevi români care urmau la acei gimnaziu. Se dă numele celor care au fost scutiţi de „didaclru" (— laxe) in cursul anului şi al celor premiaţi la serbarea de fine de au.
15420	373	(439.2)
[Se anunţă că Ministerul Cultelor a numit pe Ioan Paulici profesor de istorie naturală şi de fizică la gimnaziul romano-catolic de stal din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 314: IntiifiplăiI de zi.
15421	373 (439.2) [Date cu privire la numărul şcolarilor din gimnaziul
de stat romano-calolic din Sibiu]. — TELEGRAFUL R.,
11	(1854), p. 317—318: întimplărî de zi.
Din 313 elevi, 171 sini români, 7G unguri, 60 germani, 4 armeni, 2 sloveni.
15422	373 (439.2). [Se anunţă că elevii de la „sub Gimnaziul şi şcolcle
normale romano-catolice“ din Oşorhei au luat vacanţa „de lăsarea postului11]. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 51: M. Oşorheiu, 5 Febr.
Redacţia adaugă că aceste şcoli erau „cercate mai numai de români".
15423	373 (439.2) [Articol în legătură cu „sărbătoarea mecenaţilor" de
la gimnaziul luterano-săsesc din Sibiul. — TELEGRAFUL R., 111 (1855), p. 118, 122—123: Monarhia Austriacă. SibiiO 13 Aprilie.
Se descrie pe larg serbarea de la gimnaziul săsesc, dală In cinstea acelora care au ajutat In trecut, prin donaţii, Întemeierea şi creşterea acestui institut şcolar.
15424	373 (439.2) [Dare de seamă asupra solemnităţilor de sfirşit de an
la gimnaziul de stat (german) din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 210: Monarhia Austriacă. Se citează numele celor trei premianţi români.
15425	373	(439.2)
[Ştiri cu privire la gimnaziul evanghelico-luteran din
Sibiu]. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: Monarhia Austriacă. Sibiiu 24 Aug.
Scurte relatări despre „examenul de maturitate" şi Începutul cursurilor. La examen au reuşit şi doi români.
15426	373	(439.2)
[Publicare de concurs pentru ocuparea posturilor de
profesori lasub-gimnaziul german din Lugoj].—G. TRANS., XIX (1856), p. 201: Escriere de concursu.
Se dau condiţiile de ocupare a posturilor şi salariile.
15427	373	(439.2)
[Situaţia şcolară a românilor din părţile Satului-
Mare]. —G. TRANS., XIX (1856), p. 249, col. II: Seinii in Salumare, 11 Auguslu.
Se observă că „In Baia marc, In norma primă, In care Învaţă călugării minoriţi, se află 95 de Învăţăcei, dintre carii 87 sunt români şi ceilalţi numai de alte naţionalităţi". în gimnaziul mic din Seini este cam aceeaşi situaţie.
15428	373	(439.2)
[Ştire despre faptul că episcopul llaynald ar fi făgăduit
12	000 florini „spre scopul întregirii subgimnaziului dela Cic-Şomlio“]. — G. TRANS., XX (1857), p. 38, col. I: Transsilvania.
Donaţia ar fi fost făcută cu condiţia ca localnicii s-o Întregească, contribuind „la Împlinirea fondului de lipsă".
15429	373	(439.2)
[Se vesteşte că se strînseseră 80 000 florini pentru
înfiinţarea unui gimnaziu reformat la Sîngiorzft de Sepsi]. — G. TRANS., XX (1857), p. 38, col I: Transsilvania.
15430	373	(439.2)
Causa şcoleloru în Săcuime. — G. TRANS., XX
(1857), p. 82, col. 11.
Se arată că Secuimea „s-a pornit cu tuladinsul nu numai pe Înmulţirea, ci totodată şi mai vlrlos de o reformă pe dinlrcgul şi sănătoasă a şcoalclor". Se semnalează faptul că secuii se străduiau să înfiinţeze un gimnaziu la Şepsi St. Giorz şi lu Ktfzdi-Vuşurliuiii o şcoală reală. Se mai arată cum Îşi salarizau profesorii.
821
www.dacoromanica.ro
373 (439.2)
INVAŢAMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA
373 (439.2) (= 59)
15431	373	(439.2)
Escriere de concursă pentru ocuparea a d6ă posturi
de dascăli la supt-gimnasiulă publică în Lugoşă. — G. TRANS., XX (1857), p. 112, col. II.
Unul din posturi era „pentru specialitatea lilologico-istorică", iar celălalt „pentru ştiinţele naturali". Limba de predare: germana. Se Indică salarizarea.
15432	373	(439.2)
[Informaţii despre subscrierile masive ale secuilor din
Ciuc pentru înfiinţarea unui gimnaziu la Cic-Şomlio]. — G. TRANS., XX (1857), p. 193—194: Clujă, 3 Iuliă.
15433	373	(439.2)
[Informaţii despre examenele de la gimnaziul de stat
din Sibiu şi de la cel evanghelic]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 194, col. I.
Se dau	inlormaţli	despre	numărul şcolarilor români care
Irecventaseră aceste şcoli şi despre frumoasele rezultate dobln-dite de aceşti tineri români.
15434	373	(439.2)
[Ştiri despre acţiunea secuilor pentru întemeierea
gimnaziului din Ciuc-Şomlio].— G. TRANS., XX (1857), p. 210, col. I: Transsilvania.
Se dau informaţii asupra subscrierilor şi subscriitorilor.
15435	[Mureşianu,	Iacob]	373	(439.2)
[Articol cu privire la abatele Anton de Kovâcs]. —
G. TRANS., XX (1857), p. 381—382: Partea Neoficiosa.
Intre altele, I.M. povesteşte cum abatele a lucrat pentru Înfiinţarea gimnaziului regesc din Braşov, şi cum i-a adus acolo, ca profesori, pe el şl pe fratele său, poetul Andrei Mureşianu.
15436	373 (439.2) [Se vesteşte că se strînseseră 58 175 florini şi 29 crei-
ţari pentru construirea unui gimnaziu mare pentru secuii din părţile Ciucului], — G. TRANS., XXI (1858), p. 2, col. I: Cic-Şomlio, lanuariu.
Se menţioneazî străduinţele episcopului Ludovic Haynald In această direcţie.
15437	373 (439.2) [Dale statistice in legătură cu elevii gimnaziului din
Alba Carolina în 1857—1858J. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 130, col. II: Întîinplări de zi.
Românii dăduseră cel mai mare număr de elevi in acest an şcolar.
15438	I). T.	373 (439.2)
[Ştiri cu privire la nou înfiinţatul gimnaziu din Lugoj]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 177: Lugoş, 30 oct.
Gimnaziul are deocamdată trei clase. Corespondentul dă informaţii cu privire la corpul didactic şi la naţionalitatea şi confesiunea elevilor, care slnt In majoritate români.
15439	373 (439.2)
[Concurs pentru ocuparea postului de director la sub-gimnaziul din Lugoj cu limba de învăţătură germană]. >— G. TRANS., XXI (1858), p. 228, col. I: Bulelinulu Ofi-cialu.
Se dau condiţiile ocupării postului şi salariul: 1000 fr. anual.
15440	F.	373 (439.2) (-59)
Unde si cum se cresce Junimea româna d’in Ungaria si Banatu?— G. TRANS., XV (1852), p. 241, 245—246.
Descrie viaţa din trecut a şcolarilor In institutul român din Oradea, creat de Samuil Vulcan. Dă informaţii asupra hranei şcolarilor din acest institut. Descrie apoi foloasele aduse românilor de acest institut de creştere. In Încheiere, arată cum Îşi urmau românii studiile superioare.
15441	Tobiescu, C.	373 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre necesitatea creării unor şcoli
mai înalte în regiunea Munţilor Apuseni]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 85: Abrud.
Se cere Înfiinţarea unul gimnaziu românesc la Abrud şi a clte unei şcoli triviale la Roşia, Clmpenl, Halmagiu şi Brad.
15442	T...	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă de la Abrud in care autorul pledează
pentru înfiinţarea unui gimnaziu românesc în această localitate]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 331, 335: Abrudu.
Corespondentul arată că episcopul Şaguna a venit şi a anunţat pe abrudeni că guvernul hotărlse Înfiinţarea unei şcoli normale de 3 clase In localitatea lor. Aproblnd această iniţiativă, corespondentul cere, Insă, ca să nu se abandoneze cauza Înfiinţării gimnaziului şi eventual a unei şcoli reale miniere, pledlnd pentru o conlucrare a românilor de amlndouă confesiunile In vederea realizării acestor scopuri.
15443	373 (439.2) ( = 59) Care este numărulă şcolariloră români în gimnasiile
ţerei nostre?— G. TRANS., XVIII (1855), p. 298: Transsilvania.
Se dau date numerice privind Îndeosebi gimnaziile din Braşov, Blaj şi Beiuş. Se exprimă aprecieri In această chestiune, făcln-du-sc comparaţii şi cu situaţia din trecut.
15444	AI...ifi SI — cu	373 (439.2) (=59)
Corespondinţă din Ungaria. In privinţa deschiderii
gimnasiului român beluşan. — FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851)	, p. 59—60.
Vechiul gimnaziu cu 6 clase, Întemeiat de Samuil Vulcan, se transformă In gimnaziu complet, cu 8 clase şi 12 profesori. Se dă lista profesorilor — 7 la număr — şi a materiilor pe care le predau, indiclndu-se orele, pe clase.
15445	373 (439.2) (=59) [Traducerea unei corespondenţe din „Peşti Naplo“
privitoare la gimnaziul românesc din Beiuş].—G. TRANS., XIV (1851), p. 146. col. II: Bănat.
15446	Catone Censoriul	373 (439.2) ( = 59)
[Informaţii în legătură cu situaţia gimnaziului românesc din Beiuş]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 242— 243, 245—247 : Corespondinţă.
Intr-o lungă corespondenţă, In care se ocupă şi de gimnaziul din Beiuş, autorul respinge anumite insinuări In legătură cu o moară lăsată gimnaziului de episcopul Vulcan şi pe care actualul episcop al Oradiei ar fi lnstrăinat-o, adâuglnd-o domeniului episcopal.
15447	M. SI.	373 (439.2) ( = 59)
Mora gimnasiului din Beiuşiu. — G. TRANS., XV
(1852)	, p. 17—18, 22—23: Foiletonul.
Articol In care se polemizează cu Catone Censoriul, susţi-nlndu-se că moara In chestiune ar fi fost de fapt testată liceului de către episcopul Vulcan.
15448	Catone Censoriul	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă în care susţine netemeinicia acuzărilor
aduse episcopului de Oradea de a fi luat pe seama lui moara gimnaziului din Beiuş, arătînd că moara nu aparţinea de drept gimnaziului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 115, 117—119, 122—123: Foiletonul.
15449	Galborcni, fraţii	373 (439.2) ( = 59)
Mora Gimnasiului Beiusianu si casa Giroldi-Gâlbo-
riana. — G. TRANS., XV (1852), p. 265—266, 269,273— 274: Urbea Mare, Iuliu 1852.
Articol de polemică cu Catone Censoriul In problema morii gimnaziului din Beiuş. — Intr-o notă, redacţia cere sistarea discutării mai departe a acestei chestiuni.
822
www.dacoromanica.ro
373 (439.2) (= 59)
ÎNVĂŢAM 1NTUL MEDIU : TRANSILVANIA
373 (439.2) (= 59)
15450	373 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă	despre	necesitatea	îmbunătăţirii situaţiei materiale	a	gimnaziului	român	din Beiuş]. — G.
TRANS., XV (1852), p. 109—110: Dintre Crisiuri.
Arăţindu-se că guvernul ridicase*la 8 numărul claselor acestui gimnaziu, se cere acordarea fondurilor necesare Întreţinerii lui. Se mai cere ca episcopul de Oradea să dea Înapoi gimnaziului venitul morii sale.
15451	N.	373 (439.2) (-59)
Giînnasiul de Beius.— G. TRANS., XV (1852),
p. 113—114.
Se Înfăţişează lipsurile materiale ale gimnaziului: chestiunea morii gimnaziului folosită de episcop, a bibliotecii episcopului Vulcan neintrată In posesia şcolii, a slabei retribuiri a profesorilor etc....
15452	T.	373 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă de la Oradea Mare în care se cere ca
gimnaziul de la Beiuş să fie deschis din toate punctele de vedere tuturor românilor, fără a se face deosebiri confesionale]. — G. TRANS., XV (1852), p. 146—147 : Urbea mare, 2 Maiu a.c.
Semnează; „un preot n.u. Insă adevărat român".
15453	373 (439.2) ( = 59) [Problema veniturilor gimnaziului din Beiuş]. — G.
TRANS., XV (1852), p. 318—319: Biharia, luna 1. Oc-tobre 1852.
Se arată că, In cazul neajutorării gimnaziului de către stat, se va recurge la dărnicia românilor. Se cere ca să se recurgă Ia toţi românii, nu numai Ia uniţi.
15454	Satumareanu	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre acţiunea dusă de episcopul
Erdeli pentru a salva pentru români gimnaziul de la Beiuş]. — G. TRANS., XV (1852), p. 373, 377: Din co-mitatulu Satumare, 23 Nov./5 Dec.
Arată că guvernul aprobase transformarea gimnaziului intr-unui mare, de 8 clase, dar că ceruse ca el să fie susţinut de români. Semnalează acţiunea Întreprinsă de episcopul Erdeli pentru a strlnge fonduri in acest scop.
15455	—o — o—	373 (439.2) (=59)
[Observaţie despre necesitatea de a se publica rezultatele diferitelor colectări de fonduri pentru a îndemna astfel pe subscriilori şi a le da încredere].— G. TRANS., XV (1852), p. 379: De la margini, 8 Dec.
Observaţie făcută cu prilejul acţiunii episcopului Erdeli pentru colectarea de fonduri In vederea susţinerii gimnaziului din Beiuş.
15456	Un juristu	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre greaua situaţie a gimnaziului
din Beiuş şi despre atitudinea pasivă a fruntaşilor români în această privinţă]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 5—6, 9—10: Urbea-mare, Ian. 9 1853 c.n.
Reproduce două scrisori „de Ia doi confraţi natiunaii din comitatul Satumarelui“ şl aminteşte acţiunea episcopului de Oradea pentru „ridicarea gymnasiulul Beiusianu la gymnasiu mare”, care acţiune trebuie sprijinită ds către fruntaşii români.
15457	373 (439.2) (=59) [Circulara episcopului Erdeli de Oradea privind ajutorarea gimnaziului din Beiuş], — G. TRANS., XVI
(1853), p. 25—26.
Se reproduce circulara adresată preoţilor şi credincioşilor eparhiei de Oradea intr-o corespondentă „de lunga Urbea mare" din 12 ianuarie 1853.
15458	373 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă în care se critică nepăsarea românilor din părţile Oradiei Mari faţă de chestiunea gimnaziului
din Beiuş],— G. TRANS., XVI (1853), p. 135—136: Ungari’a 6 Maiu.
Se cere ca să se contribuie la susţinerea acestui institut şi să nu se aştepte totul de la guvern.
15459	[Erdeli], Vasilic	373 (439.2) ( — 59)
Cerculariulu d.s.d. episcopu alu Oradiei-mare în oiep-
tulu colepteloru pentru gimnasiulu de Beiusiu — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 169.
Semnat de cp. Vasilie. Roagă clericii să nu Intlrzie a lămuri socotelile In legătură cu subscripţia In rolosul gimnaziului român din Beiuş.
15460	[Mureşonu,lacob]	373 (439.2) (-59)
[îndemn pentru a sprijini colectarea de fonduri necesare gimnaziului din Beiuş]. — FOAIE PT. MINTE
XVI	(1853), p. 169—170.
Comentariu la circularele episc. Vasilie şi v. protopop Vasilie Vancu, cu privire la gimnaziul din Beiuş.
15461	Vancu,	Vasilie	373 (439.2)	(=59)
Cerculariulu D. v. protopopu alu distr. Fernasiu. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 170—171.
Arată că gimnaziul român din Beiuş are nevoie de fonduri pentru angajarea a 6 noi profesori şi pentru mărirea salariilor celor in funcţie.
15462	R.	373 (439.2)	(=59)
[Corespondenţă despre nepăsarea românilor faţă de cauza gimnaziului din Beiuş], — G. TRANS., XVI (1853), p. 175—176: Dobricinu, 7 Iuniu.
Înregistrează cu indignare faptul că 120 000 suflete strln-seseră abia 4000 florini.
15463	373 (439.2)	(=59)
Recursulu corpului profesorariu alu gimnasiului de Beiusiu, asternutu ces. rcg. ministru de cultu si de invetia-mentu.— FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 185— 186, 193—194.
Se enuineră cauzele care au Împiedicat In trecut dezvoltarea culturii Ia poporul român. Arată starea gimnaziului român din Beiuş, plnă In 1849. Evidenţiază că, In urma legiferării şcolare introduse In 1849/1850, gimnaziul nu mai poate rămlnc cu 6 clase: trebuie să crească la 8, ori să se reducă la 4 clase. Se propun diferite măsuri pentru dezvoltarea gimnaziului şi buna funcţionare a corpului său didactic.
15464	Vliutcrian	373 (439.2) (-59)
[Corespondenţă în care anunţă că Ministerul Cultului şi Instrucţiunei Publice a acordat gimnaziului din Beiuş dreptul de a ţine „examene de maturitate1']. — G. TRANS., XVI (1853), p. 227—228: Ungari’a. Oradea-mare, 20 Iuliu.
Elogiază activitatea inspectorului şcolar greco-calolic, canonicul Iosif Sclăgian.
1546b	373 (439.2) (=59)
[Scurtă corespondenţă în care se anunţă că împăratul Austriei a aprobat organizarea la Beiuş a unui gimnaziu complet cu 8 clase şi 12 profesori]. — G. TRANS., XVI
(1853), p. 359, col. II: Beiusiu, 19 Noembre 1853.
Se dau detalii privind salarizarea profesorilor.
15466	373 (439.2) (-59)
Un cercularu episcopescu. — FOAIE PT. MINTE,
XVII	(1854), p. 239—240.
Episcopul Aradului, Pricople Ivacicovici, cere clericilor să adune donaţii pentru a se cumpăra manuale elevilor săraci de la gimnaziul român din Beiuş. Subliniază Însemnătatea şi rolul acestui gimnaziu.
823
www.dacoromanica.ro
3l3 (439.2) (= 59)
InVAŢAMINTUL MEDIU : 'TRANSILVANIA
373 (439.2) (=59)
15*67 M.	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre siluaţia şi programul gimnaziului din Beiuşţ. — G. TRANS., XIX (1856), p. 321, col. 11: De sub Dumbrava, 7 Oclobre n.
15468	373	(439.2)	(-59)
[Corespondenţă din Beiuş despre siluaţia gimnaziului
român din aceaslă localitate], — G. TRANS., XX (1857), p. 341—342: Beiusiu, in 21 Octobre 1857.
Se dau informaţii privitoare la o vizită făcută la gimnaziu de către episcopul Erdeli, precum şi ştiri referitoare la numărul elevilor şi la lnvăţămlnlul limbii romăne.
15469	373	(439.2)	( = 59)
[Publicare de concurs pentru ocuparea unei catedre
la gimnaziul român din Beiuş], — G. TRANS., XX (1857), p. 42, col. 1: Concursu.
Se dau: salariul, condiţiile şi actele necesare ocupării puslului.
15470 P. 31...tiu	373 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Beiuş asupra progreselor îmbucurătoare înregistrate de către elevii români din aceaslă localitate].— G. TRANS., XXI (1858), p. 74: Beiusiu, 27 Februariu 1858.
15471	J. R.	373	(439.2)	(-59)
[Corespondenţă despre vizita la Beiuş a arhiducelui Al-
brecht, guvernatorul Ungariei, şi a episcopului Erdelyi]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 150, col. 1: Beiusiu, in 14 Maiu 1858.
15472	31.	373	(439.2)	( 59)
[Corespondenţă din Beiuş in care se dau informaţii
detaliate asupra vizitei făcute in această localitate de arhiducele Albrecht, guvernatorul Ungariei]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 154, col. 1: Beiusiu 14 Maiu 1858.
Arată că episcopul Erdeli venise de asemenea la Beiuş şi dă amănunte privind vizita arhiducelui la gimnaziul românesc din Beiuş.
15473	R.	373 (439.2) ( = 59)
Din Blajiu. —FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 174—175.
Se aduc mulţumiri pentru donarea unui „tellurîu" inventat de dr. Bdhm din Innsbruck, prof. universitar de matematici, de către guvernul austriac, pentru şcolile din Blaj.
15474	373 (439.2) ( = 59) [Solemnitatea examenului de sfirşil de an „la unicul
gimnasiu românesc din toată Transilvania14, la Blaj]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 258, col. II: Blajiu 26 Iulifi.
15475	373	(439.2)	( = 59)
[Corespondenţă despre instalarea de către episcopul
Şuluţ a noului director al gimnaziului din Blaj, canonicul C. Papfalvi]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 406: Blajiu
10	Dec. 1851.
Se descrie ceremonia.
15476	373	(439.2)	( = 59)
[Informaţie despre depunerea jurămîntului de credinţă fată de împărat de către corpul profesoral român din Blaj]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 406, col. II:
11	Dec.
15477	373	(439.2)	(-59)
[Corespondenţă de la Blaj despre lipsurile materiale ale
gimnaziului de aci]. — G. TRANS., XV (1852), p. 61: Blasiă, 24 Febr.
Se arată care sini aceste lipsuri, intre altele: un singur compas (!), o singură colecţie pentru istoria naturală, o bibliotecă eu foarte puţine cărţi. In continuare se comentează ultimele examene semestriale.
824
15478	31. 31.	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre proasta stare financiară a gimnaziului din Blaj], — G. TRANS., XV (1852 , p. 254: Blajiu 23 August.
Arată că veniturile gimnaziului nu treceau de 6000 florini şi că erau necesare sume mai mari pentru plata profesorilor şi întreţinerea gimnaziului. Semnalează apropiata sosire a referentului Dorgo pentru a studia aceaslă problemă.
15479	373 (439.2) ( = 59) De supt Călimanî. Sept 1852. Articlu scurt. — G.
TRANS., XV (1852), p. 273—274, 285—286, 297—298: Foiletonul.
Se dezbate, intre altele, problema crizei financiare in care se află gimnaziul din Blaj, susţinindu-sc nevinovăţia episcopului şi cerindu-se concursul tuturor românilor pentru Îndreptarea acestei stări de lucruri. Se sugerează ridicarea unei contribuţii de la comunitatea românilor uniţi, In folosul şcolilor.
15480	373 (439.2) (-59) [Corespondenţă despre vizita la Blaj a referentului de
cult şi învăţămînt G. Dorgo pentru a aranja siluaţia gimnaziului], — G. TRANS., XV (1852), p. 281, col. II: Bla-siu, 21 Sept.
Se arată că Dorgo fusese foarte satisfăcut de pregătirea elevilor.
15481	372 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă despre instalarea profesorului de limbă
şi literatură greacă Petre Popu ca director al gimnaziului din Blaj de către episcopul Suluţ, in prezenţa comisarului G. Dorgo].—G. TRANS., XV (1852), p. 285, col. II: Blasiu, 24/12 Sept.
15482	372 (439.2) (-59) [Observaţii cu privire la nevinovăţia episcopului Şulu^
faţă de greaua situaţie financiară a gimnaziului din Blaj şi despre necesitatea concursului tuturor românilor pentru a remedia această situaţie]. — G. TRANS., XV (1852), p. 285—286: Foiletonul.
Fragment din corespondenţa „De supt Călimani".
15483	373 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre proiectul de redresare financiară
a gimnaziului din Blaj], — G. TRANS., XV (1852), p. 301: Blasiu, 6 Octobre.
Se arată că lucrările comisiei conduse de Dorgo se lncheiascră. Comisia fusese de părere ca să se completeze bugetul deficitar al gimnaziului „din veniturile intercalări şi din rescumpărarea decimelor". De asemenea, comisia alcătuise planul de salarizare a profesorilor şi preţuise domeniul şcolilor, arendat episcopului.
15484	Unu ainicu alu adcvcrtilui 373 (439.2) (=59) Renfrunlaliune.— G. TRANS., XV (1852), p. 325,
col. II.
Dezminte cu indignare ştirea că episcopul Şuluţ n-ar fi vrut să plătească, drept arendă a domeniului gimnaziului din Blaj, turna indicată de comisia Însărcinată cu evaluarea veniturilor acestui domeniu. Arată că, din suma alocată pentru dinsul, episcopul dăruieşte anual 7000 florini pentru şcoli. Ştirea fusese cuprinsă Intr-o corespondenţă din Blaj de la 6 oct. 1852, publicată In nr. 78 al Gazetei Transilvaniei.
15485	373 (439.2) (=59) [Observaţie despre prostul obicei intrat „între şcolarii
d’a ici de 2 ani incoace" de a inlirzia cu săptăminile la cursurile şcolilor din Blaj].— G. TRANS., XV (1852), p. 392, col. 1.
Fragment dinlr-o corespondenţă de la Blaj din 4 ian. 1853, st. n.
15486	373 (439.2) ( = 59) [Iniţierea unei statistici a clericilor care ar putea fi
utilizaţi ca profesori la gimnaziile din Blaj]. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 52: Unu cerculariu.
www.dacoromanica.ro
373(439,2)( = 59)
Învăţămintul mediu : transilvania
373(439.2) ( = 5â)
15487	373 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă in care se combate dorinţa unor călugări de a monopoliza pentru ei catedrele gimnaziului din Blaj]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 139—140: Dcla îmbinarea Tarnaviloru.
Se cere ca aceste catedre să fie acordate pe baza meritelor ştiinţifice.
15488	G.	373 (439.2) (	59)
[Articol in care autorul discută problema corpului
didaclic de la gimnaziul din Blaj],— G. TRANS., XVI (1853), p. 211: Blasiu.
Analizează chestiunea dacă profesorii trebuiau recrutaţi numai dintre clerici sau şi dintre laici şi se arată partizan al unei studieri mai amănunţite a ştiinţelor şi a geografici In gimnaziu.
15489	373	(439.2)	( = 59)
[Corespondentă cu privire la desfăşurarea examenelor
la gimnaziul din Blaj], — G. TRANS., XVI (1853), p. 235, col. I: Blasiu, 31 luliu s. n.
Se informează că dintre tinerii absolvenţi ai gimnaziului 6 vor intra la facultatea juridică, 2 la medicină şi 2	la filozofic.
15490	373	(439.2)	( = 59)
[Ştire cu privire la examenele semestriale şi de maturitate de la BlajJ. — TELEGRAFLL R., 1 (1853), p. 243: Intiinplărî de zile.
15491	373	(439.2)	(-59)
[Informaţii cu privire la „programa" gimnaziului din
Blaj pe anul şcolar 1852—1853]. — G. TRANS., XVI
(1853)	, p. 313, col. 11: Noutăţi diverse.
Se arată că In această „programă" se cuprinde un istoric al Ardealului pină la 1571, o istoric a gimnaziului din Blaj şi o statistică şcolară. In cursul anului 1852 — 1853 gimnaziul a rost frecventat de 263 elevi, dintre care, la sfirşilul anului, se găseau 243 In şcoală (pe confesiuni: 216 grcco-catolici, 24 ortodocşi şi 4 catolici, iar pe naţionalităţi: 240 români, 3 poloni şi 1 german). Gimnaziul este lipsit In marc măsură de „instrumente fizicalc" şi „colccţiuni naturale şi minerale". „Programa" a fost „articulată" de directorul gimnaziului, Petre Popa.
15492	373 (439.2) ( = 59) [Cîtcva date statistice cu privire la numărul şcolarilor
la gimnaziul din Blaj]. — TELEGRAFUL R., I (1853), nr. 74, p. 286 bis: Întîmplărî de zile.
Se indică numărul lor In 1852, pe confesiuni şi naţionalităţi.
15493	373 (439.2) ( = 59) [Scurt*comenlariu privitor la îngrijorarea stîrnilă între
elevii şi profesorii din Blaj de ordonanţa ministerială privind obligativitatea predării limbii germane în toate gimnaziile].— G. TRANS., XVI (1853), p. 319: Blasiu, 6/18 Optobre.
Informaţie cuprinsă lnlr-o corespondenţă mai largă.
15494	373 (439.2) ( = 59) [Dare de seamă asupra învăţămintului în Blaj, cu
prilejul examenelor de fine de an]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 233, col. II: Blasiu.
Date statistice cu privire la numărul candidaţilor la examenul de maturitate şi la numărul şi progresul şcolarilor In general.
15495	373 (439.2) ( = 59) [Ştire despre examenele de maturitate ţinute la gimnaziul din Blaj]. — G. TRANS,, XVII (1854), j>. 287: BlujQ, 11 Sept. n.
15496	Russu, I.	373 (439.2) (-59)
[Despre situaţia gimnaziului din Blaj]. — G. TRANS.,
XVIII	(1855), p. 29: Partea Neoficiosa.
Arată că erau înscrişi 335 elevi şi că, majoritatea fiind fii de plugari şi necesari acasă la muncă lu timpul verii, se cerea o pre-
lungire a vacanţei cu 6 săptămlni. Dă amănunte asupra bibliotecii gimnaziului, care poseda 300 de autori In diferite limbi,menţionlnd o donaţie de 192 cărţi răcută de T. Cipariu. Discută problema salarizării profesorilor şi aceea a editării manualelor şcolare.
15497	Cipariu, Tiniotcu	373 (439.2) ( = 59)
Cuvcnlare la ocasiunca serbarei seculare (de 100 ani)
a gimnasiului din Blasiu. — FOAIE PT. MINTE XVIII
(1855), p. 37—39.
Subliniază Însemnătatea centenarului. Face elogiul fondatorului Petru Pavel Aaron de Bislra şi al cărturarilor Maior, Micu şi Şincai. îşi exprimă regretul că cei trei n-au încă monumentele cuvenite. Aduce mulţumiri protectorilor şcolii.
15498	373 (439.2) (	59)
Serbarea fostului secularu alu gimnasiului din Blasiu. —
G. TRANS., XVIII (1855), p. 41: Corespondinlia. Blasiu, 30 Ianuariu v. 1855.
Amănunte cu privire la sărbătorirea aniversării centenarului şcolilor blăjcuc. Se arată că Cipariu evocase rigura lui Petru Pavel Aaron.
15499	Miii'csiauu, loacliiniu	373 (439.2) ( — 59)
O proba din cssamenulu de maturitate al unui sludinle
Blasianu. — FOAIE PT MINTE, XVIII (1855), p. 199— 201.
I. M., „sludinle iu Blasiu", trimite redacţiei spre publicare lucrarea sa de ahilurient, din 1852, cu titlul: „Ksserciliu oratoriu asupra temei: Barbalii iubitori de adeveru numai in coiisciinli’a s’a ’şi aria repausul".
15500	373 (439.2) (-59)
[Dare de seamă despre încheierea anului şcolar la Blaj].—G. TRANS., XVIII (1835), p. 197, col. 1: Blasiu, 3 luliu n. 1855.
In acest an au fost „8 abilurienţi".
15501	373	(439.2)	(-59)
[Serbarea şcolară ţinulă la Blaj, de ziua celor Trei Sfinţi, în prezenţa mitropolitului Şuluţ şi a directorului gimnazial Cipariu]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 45, col. II: Blasiu, 30 Ianuariu s. v. 1856.
15502	Nutiu	373	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă despre proasta stare materială a corpului profesoral de la Blaj],— G. TRANS., XIX (1856), p. 285, 289, col. II: Dela Muresiu-Ternave, in 30 Sept. 1856.
Dă sugestii	pentru remedierea acestei situaţii.
15503	373	(439.2)	(=59)
[Corespondenţă din Blaj în care se justifică starea materială proastă a corpului profesoral prin „nepărlini-rea timpului11]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 305: Blasiu în 14 Octobre n.
15504	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre inspecţia consilierului scolastic, abatele de Feste, la Blaj]. — G. TRANS., XX (1857), p. 29: Blasiu, 28 Ianuariu n. 1857.
Se anunţă că acest consilier recomandase alcătuirea de cărţi de Învăţătură româneşti şi ceruse Înfiinţarea unei catedre de caligrafie.
15505	373 (439.2) (-59)
[Ştiri in legătură cu activitatea gimnaziului din Blaj în anul şcolar 1857J. — G. TRANS., XX (1857), p. 246, col. I: Transsilvania.
Se rezumă informaţii, publicate de Cipariu, privind numărul clc\ilur, clasificarea lor ele. Se Înfăţişează studiile cuprinse lu Analelu yimnasiului, editate de Cipariu.
825
www.dacoromanica.ro
373(439.2) (=59)
INVÂŢÂMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA
373(439.2) (=59)
15506	373 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre deschiderea noului an şcolar
la gimnaziul din Blaj). — G. TRANS., XX (1857), p. 265, 269: Blasiu, 2 Septembre n.
Se reproduce cuvlnlarea rostită cu acest prilej de mitropolitul Şulu(.
15507	Şuluţiu, Alex.	373 (439.2) (-59)
Cuventarea Kscclenliri Sale D. iniiropolitu cu ocasiu-
nea daruirei portretului Maieslatci Sale augustului Iinpe-ratu spre infrumuscliarea giînnasiului Blasianu. — G. TRANS., XX (1857), p. 269, Blasiu, 2 Septembre n. 1857.
15508	373 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă din Blaj despre viaţa şcolară din această
localitate in iarna 1857—1858 şi despre perspectivele de viitor ale şcolilor blăjene]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 85—86, 97—98, 101—102: Blasiu, in lun’a lui Marti-sioru 1858.
Se discută şi viitorul program didactic, opintndu-se pentru o punere de accent pe limlja latină şi pe cea română şi pentru o restrângere a studiului limbii greceşti şi a istoriei naturale.
15509	373 (439.2) (-59) [Corespondenţă din Blaj în legătură cu încheierea anului şcolar]. —G. TRANS., XXI (1858), p. 202, col. I: Blasiu in 1 luliu n. 1858.
Se dau amănunte tn legătură cu serbarea de fine de an la gimnaziul blăjean. Se subliniază lipsa cărţilor şcolare şi se dau detalii asupra frecventei elevilor.
15510 M.	373 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Blaj în care se justifică pentru ce
nu se preda în gimnaziul de aci limba maghiară].— G. TRANS., XXI (1858), p. 208, col. I: Blasiu, in 5 luliu
n. 1858.
Explică faptul că In unele şcoli maghiare se preda limba română prin aceea că ele cuprindeau mulţi elevi români, dar la gimnaziul blăjean, nefilnd şcolari maghiari, nu se preda limba maghiară, deşi ea s-a predat chiar atunci clnd erau doar cltiva elevi unguri.
15511	373 (439.2) ( = 59) [Ştire din Blaj prin care se vesteşte că, din pricina
crizei, s-au înscris cu 100 de studenţi mai puţini ca in 1857]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 230, col. II: Dintre TirnavI, 4 Septembre n.
Redacţia observă că ina! era Insă tiiup pentru Înscrieri.
15512	Un fost învăţătoiiu	373 (439.2) (-59)
Scolele nostre locale.— G. TRANS., XIV (1851),
p. 197—198: Braşov.
Adresează un apel românilor ardeleni pentru ridicarea unul gimnaziu „Întreg" românesc la Braşov. Arată că lipsa de spaţiu Îngreuna mult activitatea „şcolilor naţionale" din Braşov.
15513	373 (439.2) ( = 59) Docuinănlul întemeierei şcoleloru romaneşti din Bra-
şovu. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 17—19.
„Legăinlntu" prin care, In sept. 1851, reprezentanţii ohştiilor româneşti de la biserica Sf. Nicolae din „suburbiul românesc" şi de la biserica Adormirel din cetate se obligă „să zidească Încăperi" pentru şcolile române ortodoxe din Braşov şi să se Îngrijească de Întreţinerea şi dezvoltarea lor. Legămlntul e Întărit de Andrei Şaguna.
15514	373 (439.2) ( = 59) [Lista donatorilor pentru clădirea unui gimnaziu românesc în Braşov]. — TELEGRAFUL R., 1 (1853), p. 14: Braşovfl.
15515	373 (439.2) ( = 59) [Ştire despre sărbătorirea „Majalilor“ de către tinerimea gimnaziului românesc din Braşov]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 164, col. I.
Se regretă că se sărbătoriseră Majalile „după gustul mai eremi-nat al lumii moderne".
15516	373 (439.2) (=59)
[Se^ anunţă că „înaltul minisleriă de cultă şi învăţă-mînlă“ a aprobat deschiderea „gimnasiuluî mică confesionale greco-resăriteană din Braşovfi"].— TELEGRAFUL R., I (1853), p. 265: Transilvania.
Ministerul a Întărit ca director şi proresori provizorii pe: Gabriele Muntianu, Iosif Barah, Vasiliu Oroianu, David Alinăşianu şi pe catihetul Ioane Petric. Redacţia aduce mulţumiri publice braşovenilor care au contribuit la deschiderea şcolii şi speră că in scurt timp va înlătura piedicile care mai stau in drum şi va stărui ca „gimnaziul acesta, dobliidind publicitatea, să fie palestra muzelor adeverate".
15517	373 (439.2) (=59) [Notiţă prin care se anunţă că guvernul a aprobat deschiderea gimnaziului mic greco-răsărilean din Braşov, începînd cu anul şcolar 1853—1854], — G. TRANS., XVI
(1853), p. 269, col. II: Sibiifi, 25 August.
Reproducere din Telegraful Român. Se dau şi numele profesorilor noii instituţii şcolare româneşti.
15518	373 (439.2) (-59) [Informaţie despre vizita episcopului A. Şaguna la
Braşov cu ocazia deschiderii gimnaziului românesc de acolo], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 282: Monarhia Austriacă.
15519	373 (439.2) (=59) [Informaţii referitoare la înfiinţarea gimnaziului inferior românesc din Braşov]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 283, col. I: Brasiovu, 24 Sept. n.
Pentru Înfiinţare au intervenit Eforia şi protopopul Ioan Popazu, far decretul ministerial a fost adus la Braşov de episcopul Andrei Şaguna.
15520	373	(439.2)	(=59)
[Informaţii despre participarea episcopului A. Şaguna
la deschiderea gimnaziului român din Braşov]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 286: Monarhia Austriacă.
La ceremonia deschiderii gimnaziului, A. Şaguna a făcut un dar de 100 florini pentru fondul şcolar şi a Îndemnat pe români să năzuiască a clştiga dreptul de publicitate pentru acest gimnaziu.
15521	373	(439.2)	( = 59)
[Dare do seamă despre vizita lui Andrei Şaguna la
Braşov]. — TELEGRAFUL R., I (1853), nr. 74, p. 285 bis—286 bis: Monarhia Austriacă.
Se subliniază Îndeosebi consfătuirea cu erorla şi proresorii gimnaziului ortodox român din Braşov. Şaguna anun(ă că ministerul a aprobat deschiderea gimnaziului şi recomandările de proresori Tăcute de erorie.
15522	373	(439.2)	( = 59)
[Se anunţă că Şaguna a obţinui învoirea ministerială
pentru întemeierea unui gimnaziu român în Braşov, în clădirea care tocmai se construieşte in acest scop].— BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 295.
15523	373	(439.2)	( = 59)
[Informaţii privind stadiul clădirii şcolii gimnaziale
româneşti din Braşov]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 368: Braşovfl, 6 Decembre n.
Se arată că localul fusese zidit „de roşu".
15524	373	(439.2)	(=59)
[Scurt articol despre necesitatea creării „fondului pro-
fesoresc", din care vor fi plătiţi profesorii noului gimnaziu românesc din Braşov]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 384—385: Braşovfl 19 Decembre nofl.
15525	373	(439.2)	( = 59)
[Ştire măruntă cu privire la examenul de fine de an la
gimnaziul român din Braşov].— G. TRANS., XVIII
(1854), p. 231: Transsilvania.
826
www.dacoromanica.ro
373 (439.2)(=59)
ÎNVAŢAMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA
373(439.21=59)
15526	373 (439.2) ( = 59) [Ştiri referitoare la clădirea destinată învăţămîntului
românesc în Braşov). — G. TRANS., XVII (1854), p. 336: Transsilvania.
După 1846, locuitorii, nduclndu-şi aminte de vorl)ele psalmis-tului: „Nu vă nădăjduit! spre linieri", puseră mină de la mină şi cumpărară locul pentru clădire. După revoluţia din 1848 — 1849. începură lucrul. In 1854 s-a terminat parterul, care putea adăposti „cele 4 clase gimnasiale". Prin mărirea clădirii, ea ar putea adăpost* şi „clasele normale".
15527	373(439.2)( = 59) [Observaţii despre necesitatea înfiinţării unor cursuri
de arte frumoase şi îndeosebi de desen la şcolile române din Braşov]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 89: Transsilvania.
Se elogiază arhitectul Ştefan Emillan (alias Kertesz), care dăduse in repetate rlnduri dovada talentului său şi care preda desenul In şcolile săseşti, arătlnriu-se că „nu ne lipsesc bărbaţi calificaţi” care să predea aceste arte frumoase.
15528	373(439.2)(-59) O nou întreprindere felositore.— G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 106, col. 1: Transsilvania.
Se dau amănunte In legătură cu stadiul construcţiei noului local al şcolilor romaneşti din Braşov. Se arată că urma să se Înfiinţeze o societate pentru ridicarea unor băi publice moderne pe terenul şcolilor româneşti, din al căror venit să se plătească profesorii.
15529	373 (439.2) ( = 59) [Se anunţă că directorul gimnaziului din Braşov, Ga-
vriil Munteanu, publică eu sprijinul material al protopopului Ioan Popasu „Întîia programă a giînnusiului mici'i românii de legea orientală clin Brasovu" pe anul şcolar 1854/1855]. —G. TRANS., XVIII '(1855), p. 186: Bra-şovti 29/17 Iuniu.
Programa se publică cu ocazia tinerii examenelor. Redacţia semnalizează unele greşeli din cuprinsul acestei programe, care dă diferite informaţii cu privire la gimnaziu.
15530	373	(439.2) (-59)
[Corespondenţă de la Braşov despre mai multe donaţii
făcute de către Andrei Şaguna gimnaziului românesc din această localitate]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 30, col. 1: Braşovu 24 lanuar.
Intre altele, episcopul dăruise un fond pentru cumpărarea de reviste ştiinţifice străine.
15531	373	(439.2) ( = 59)
[Se anunţă cu satisfacţie că gimnaziul mic românesc
din Braşov „a primit şi rangul între gimnasiile publice11]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 86, col. 1: BraşovO 16 Marţiu c. v.
15532	373	(439.2) ( = 59)
[Se anunţă că gimnaziul român ortodox din Braşov a
fost declarat gimnaziu public]. — TELEGRAFUL R., IV
(1856)	, p. 30, col. I: Inlîmplări de zi.
15533	Munteanu, G.	373 (439.2) ( = 59)
Cuvînt rostită de..., director giînnasial, în biserica Sf.
Nicolae în a doua Duminecă a păresimiloru, cu prilejuiţi publicării „Decretului de publicitate*1 emisă de c. r. Minis-teriă de C. şi I. pentru gimnasiulă română ort. resări-teanu din Braşovfl 1856. — TELEGRAFI L R., IV (1856), p. 89—90, 93—94, 97—98.
Face o evocare a trecutului românilor ortodocşi din Ardeal, dă un scurt Istoric al gimnaziului ortodox din Braşov, arăttnd apoi însemnătatea transformării sale In şcoală publică.
15534	373 (439.2) (=59) [Publicare de concurs pentru ocuparea unei catedre
la gimnaziul mic românesc din Braşov].— G. TRANS., XIX (1856), p. 152, col. II: Escriere de concursă.
Se dau salariul (500 florini) şl condiţiile de participare la concurs. Publicaţia e semnată de protopopul Ioan Popazu.
15535	373 (439.2) ( 59) [Concurs pentru o caledră de profesor la gimnaziul mic
român oriental din Braşov].— TELEGRAFUL R., IV
(1856)	, p. 164.
Se indică salariul şi condiţiile de înscriere la concurs.
15536	Muntcană, Gavriilu	373 (439.2) ( = 59)
Cronica gimnasiului publică română gr. resărileană din
Braşovă pre a. c. 1855/6.— G. TRANS., XIX (1856), p. 202, col. I; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 207.
Dă date In legătură cu activitatea gimnaziului, numărul elevilor, examenele ele.
15537	A. B.	373 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă despre examenele de la gimnaziul
român ortodox din Braşov]. — TELEGRAFUL R., V
(1857)	, p. 186: Transilvania.
Se semnalează prezenta doctorului Vasici, inspectorul şcolilor ortodoxe din Ardeal, şi se dă programul examenelor.
15538	B. B.	373 (439.2) (-59)
[Dare do seamă despre examenele de la gimnaziul ortodox din Braşov], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 190: Braşov, 17 Iunie.
Dă Informaţii privind desfăşurarea examenelor la care asistase şi doctorul Vasici.
15539	A. B.	373 (439.2) (-59)
[Corespondenţă despre înfiinţarea la Braşov a unei
deputaţiuni cetăţeneşti gimnaziale, care să se ocupe cu „mai de aproapea inspecţionare a Irebilor şcolare"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 194: Braşov 20 Iunie.
Acest lucru se liotărlse la o conferinţă prezidată de doctorul Vasici, inspectorul şcolilor ortodoxe transilvane.
15540	373 (439.2) ( = 59) [Se anunţă că neguţătorul din Braşov I. G. loann a
donat bibliotecii gimnaziului ortodox din această localitate un exemplar din dicţionarul româno-german al lui Polizu], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 394: Transilvania.
15541	U11 Braşovean	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă despre examenele ţinule la gimnaziul
românesc din Braşov în prezenţă consilierului dr. Pavai Vasici]. —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 102, col. III: Braşov, 17 Iunie.
15542	Roman, Alcsandrn	373 (439.2) (	59)
Avorbinţa... rostită cu ocăsiunca deschidere! prelegerilor din limba română în arhi-gimnasiul orădan în anul 1851, 17. Marţiu. —FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 99—101.
îndeamnă tinerii să pretuiască şl să cultive limba poporului, pentru că „numai prin cultura acesteia poate intra cultură In trupul nătiunal". li sfătuieşte să nu uite „nici datorinta cuviincioasă cătră alte nătiunl colăcuitoare".
15543	Barbu	373 (439.2) (=59)
[Solemnitatea inaugurării cursului de literatură română
Ia arhigimnaziul catolic din Timişoara]. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 157: Din Bănat, 30. Aprilie 1851. Profesor: Pătru Popescu.
15544	Catone Ccnsoriul	373 (439.2) (=59)
[Corespondenţă asupra chestiunilor şcolare ale românilor din Biharia].— G. TRANS., XIV (1851), p. 242 — 243, 245—247: Corespondenţă.
Se discută chestiunea catedrei tnfiintate la Oradea Mare pentru predarea limbii române.
827
www.dacoromanica.ro
373 (439.2) (=59)
1NVAŢAM1NTUL MEDIU: TRANSILVANIA — TARA ROMANEASCA
373 (498.1)
15545	373 (439.2) (=59) [Comentariu în legătură cu înfiinţarea catedrei de
limba română la gimnaziul catolic din Oradea Mare]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 47: Urbea Mare.
15546	Codreanu, I.	373 (439.2) (—59)
[Corespondenţă despre „gimnaziul Szarvasianu din
comitatul Bicbisiului“ şi despre necesitatea de a se sprijini convinctul, care ajuta pe elevii săraci]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 125: Szarvasiu, 18 Aprilie 1855.
Arată că gimnaziul fusese întemeiat In 1802 In Bcrind şi că apoi se mutase Ia Sarvaşiu In 1834. In acest gimnaziu „augustan" urmaseră cursurile vreo 300 de români.
15547 Vicariulu	373 (439.2) (-59) [Corespondenţă în care se descriu străduinţele depuse
pentru a se înfiinţa un gimnaziu mic la Simicul SilvanieiJ. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 221: Semileulu Silva-nici, 27 Iuliu n. 1855.
15548	Vicariulu Selugiului	373 (439.2) ( 59)
[Corespondenţă din Şimleul Silvaniei informînd despre
o donaţie de 100 florini făcută de către episcopul Erdeli pentru fondul gimnaziului din localitate].— G. TRANS., XX (1857), p. 154, col. 1: Simlculu Silvaniei, 8 Maiu c. v.
Se precizează că trei pătrimi din elevii acestui gimnaziu sini români.
15549	J...	373 (439.2) (-59)
[Corespondenţă înştiinţînd introducerea limbii române
ca studiu „straordinariu44 la gimnaziul mic din Sighel şi predarea acestei limbi oficialităţilor prefecturii Maramureşului]. — G. TRANS., XX (1857), p. 349—350: Gierla, in 12 Optobre 1857.
15550	373 (439.2) (=59) [Se anunţă că episcopul Haynald instituise o catedră
de limba română la gimnaziul catolic din Alba-Iulia]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 288, col. 1: Alba Carolina, 7 Noombre v. 1858.
(498) PRINCIPATELE ROMÂNE
(498.1) Ţara Românească (498.3) Moldova
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ
15551	373 (498.1)
[Eforia Şcoalolor din Ţara Românească anunţă că se
pune din nou la concurs catedra de Istorie universală, fixînd în acelaşi timp concurs şi pentru catedrele de: Logică şi morală, Istorie naturală, Fizică şi Chimie].— VEST. R., XVI (1851), p. 1: Eforia Şcoalelor. Publicaţie.
15552	373 (498.1)
[Dare de seamă despre deschiderea la 8 ianuarie a claselor Colegiului din Bucureşti]. — VEST. R., XVI (1851), p. 13—14: Bucureşti, 12 Ianuarie; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 34—35, 38: Ţara Românească.
Inaugurarea s-a făcut In prezenta mitropolitului, care a rostit cu această ocazie o cuvlntare.
15553	[Nifon, mitropolitul]	373 (498.1)
[Cuvîntarea ţinută la deschiderea cursurilor de la Colegiul din Capitală]. — VEST. R., XVI (1851), p. 13—14.
Se publică textul cuvlntărli In limbile română ;i franceză.
15554	373 (498.1)
[Se anunţă deschiderea la 8 ianuarie a claselor Colegiului din Bucureşti]. — ZIMBRUL, 1 (1851), p. 218: Revistă Politică.
15555	373 (498.1) [Scurtă dare de seamă despre deschiderea solemnă, în
prezenţa mitropolitului, a cursului Colegiului din Bucureşti]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 56, col. II: Bucureşti.
15556	373(498.1) [Eforia Şcoalelor publică din nou concurs, la 20 iunie,
pentru „cursuri colegiale44]. — VEST. R., XVI (1851), p. 133: Eforia Şcoalelor. Publicaţie; G. TRANS., XIV
(1851)	, p. 176: Tiara românească shi Moldavia.
Slnt indicate patru discipline şi anume: 1) Istoria universală şi a Ţării Româneşti 2) Fizica 3) Chimia 4) Istoria naturală.
15557	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor aduce la cunoştinţa generală catedrele
vacante la Colegiul din Bucureşti], — VEST. R., XVII
(1852)	, p. 50.
Pentru ocuparea lor se va ţine concurs la 1 august 1852.
15558	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor aduce la cunoştinţa generală că, de
la 1 septembrie 1852, va aşeza „cile un singur profesor la fiecare din clasa I-a, Il-a şi a IlI-a gimnazială din Bucureşti ca să predea învăţăturile acolo coprinsc44]. — VEST. R., XVH (1852), supl. la nr. 16, p. 1.
Se arată materiile din fiecare clasă şi se anunţă că la 15 august se va tine concurs.
15559	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că are trebuinţă de un profesor pentru catedra „de dreptul şi procedura criminali-ceşti şi procedura civilă44 pentru gimnaziul din Bucureşti]. — VEST. R., XVII (1852), p. 217: Eforia Şcoalelor. Publicaţii; G. TRANS., XV, p. 215: Terra Românească şi Moldavia.
Doritorii se vor înscrie la concurs plnă la 15 august 1852.
15560	373	(498.1)
[Eforia	Şcoalelor	anunţă	că	la	15	august	1853 se va
ţine concurs pentru două posturi de profesori la gimnaziul din Bucureşti, unul pentru clasa I, celălalt pentru clasa a II-a]. —VEST. R., XVII (1852), p. 309; G. TRANS., XV (1852), p. 311.
15561	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la 15 septembrie se va ţine
concurs la gimnaziul din Bucureşti pentru un post de profesor de limba franceză, clasa a VI-a]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 130; VEST. R., XVIII (1853), p. 166.
15562	373	(498.1)
Condiţii generale pentru construcţia a trei săli în curtea
unde se află acum şcoala de la Sf. Sava. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 161—162.
Lucrarea va costa 29 357 Ici.
15563	373	(498.1)
[Date cu privire la învăţămîntul gimnazial din Ţara
Românească]. —BUKURESTER	DT.	Z.,	IX	(1853),
p. 198.
Din cuvîntarea lui Bosianu, directorul Invătămlnlului public: date statistice asupra creşterii numărului elevilor. Tipărirea de manuale şcolare Ieftine, In ultimul an.
15564	373	(498.1)
[Ofisul domnesc prin care se înalţă în rang mai mulţi
profesori şi amploaiaţi ai colegiilor, ce s-au distins în funcţiile lor]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 217.
15565	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la 1 noiembrie se va deschide la Gimnaziul din Capitală concurs pentru cursul de Catehism, Morala religiei şi Istoria sfîntă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 258; VEST. R., XIX (1854), p. 281.
Cele trei cursuri vor fi ţinute de un singur profesor.
828
www.dacoromanica.ro
373 (498.1)
INVAŢAM1NTUL MEDIU : — ŢARA ROMANEASCĂ
373 (498.1)
15566	373 (498,1) [Dare de seamă despre serbarea împărţirii premiilor
la Colegiul Naţional din Bucureşti, în ziua de 29 iunie]. — VEST. R,, XX (1855), p. 201.
La serbare a participat şi domnii] B. Ştirbei, care a lăudat silinţa la Învăţătură a elevilor şl apoi, adrrslndu-se profesorilor, i-a Îndemnat să se „familiarizeze cu limba latină", ca astfel să poată contribui la „formarea limbii naţionale".
15567	373 (498.1) [Cu prilejul distribuirii premiilor la Colegiul naţional
din Bucureşti, domnitorul Barbu Ştirbei, în discursul său, a insistat asupra obîrşiei latine a limbii române]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 207: Ticr’a romanesca si Mol-davi’a.
Se publică pasajul despre limbă şi se adaugă la sflrşit: „UnQ domnitorii roinănQ; cuvinte romăne la o solemnitate de cele mai importante pentru progresulă viitorimcl, pe cine nu voră fi In stare al Însufleţi?" Ştirbei recomandă Învăţarea limbii române paralel cu cea latină.
la Gimnaziul Capitalei], — BULETIN [T. R.], 1856, p. 406; VEST, R,, XXI (1856), p. 379.	'
Se dau condiţiile.
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că la 15 septembrie se va ţine concurs pentru catedra de Istorie generală de la Colegiul Capitalei], —BULETIN [T. R,], 1857, p. 10: VEST. R„ XXII (1857), p. 28. '
15577	373 (498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine licitaţie pentru clădirea muzeului si bibliotecii de la Colegiul Sf. Sava]. —BULETIN [Ţ. RJ, 1857, p. 30.
15578	373 (498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs pentru catedra de Limba germană de la ciasa a Vl-a gimnazială din Bucureşti], — BULETIN [T. R.], 1857, p. 71; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 10, p. 4.
15668	373 (498.1)
[Ştiri despre solemnitatea împărţirii premiilor la Colegiul naţional din Bucureşti], — G. TRANS,, XVIII (1855), p. 254: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Ştirile slnt reproduse din Wanderer. Se menţionează că cu acest prilej domnitorul B. Ştirbei a ţinut un discurs, care a durat o oră, şi, Intre altele, a arătat că limba română trebuie Învăţată alături de limba latină.
15569	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs în Gimnaziul Capitalei pentru catedrele de „aplicaţia geometriei descriptive, stereotomie şi umbre, mineralogie şi asupra materiilor de construcţie11].— BULETIN [T. R,], 1855, p. 310.
15570	373	(498.1)
[Publicaţie prin care se anunţă concursul pentru ocuparea catedrei de „dopia scriptură şi de aritmetică comer-ţială precum şi de cunoştinţe universale despre monezi, greutăţi şi măsuri11 la Gimnaziul din Capitală], — VEST. R., XX (1855), p. 305, col. II: Eforia Şcoalelor.
15571	373	(498.1)
[Publicaţie prin care se anunţă concurs pentru catedrele de Aplicaţia geometriei descriptive şi Mineralogie, la Gimnaziul din Bucureşti], — VEST. R,, XX (1855), p. 306, col, I.
15572	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs „pentru
foncţia de institutore" la clasa de arte din Gimnaziul Capitalei], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 310.
Va avea să predea materiile: Gramatica română, Geografia, Religia şi Elemente de istoria Ţării Româneşti.
15573	373	(498,3)
Ouverture du Cours de M. le docteur Davila. — LE
COURRIER DE B., I (1856), nr. 92, p. 3, col. III.
Anunţ cu privire la deschiderea In ziua de 18/30 nov, a cursului de fizică, ţinut de doctorul Davila la Colegiu.
15574	373	(498,1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se	va	ţine concurs	pentru
catedra generală de la	Gimnaziul Capitalei], —	BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 231; VEST.	R.,	XXI (1856),	p. 223.
15575	373	(498,1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la 15 septembrie 1857 se
va ţine concurs pentru catedra vacantă de Retorică de
15579	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că s-a hotărît să se reintroducă
în Colegiu, cu începerea anului şcolar 1857—1858, limba elenă]. —BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 191; ANUNŢ. R., IV (1857), nr, 41, p. 4.
Totodată se anunţă că se va ţine concurs pentru această catedră.
15580	B.[&dulcscu, C. I.]	373 (498.1)
[Dare de seamă despre examenele de sfirşit de an de
la Colegiul Sf. Sava]. —ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 45,
p. 1.
Solemnitatea a avut o strălucire deosebită, fiind de faţă şi caimacamul ţării. Au fost prezenţi şi comisarii marilor puteri europene.
15581	373	(498.1)
[Se anunţă că la 29 şi 30 iunie 1857 au avut loc examenele de sfirşit de an la Colegiul Naţional din Bucureşti]. — CONCORDIA, I (1857), p. 157.
Au asistat comisarii marilor puteri europene.
15582	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
„pentru catedra de studiul religiei ortodocse in gimnasiul Capitalei11]. —BULETIN [T. R.], 1857, p. 296; ANUNŢ. R,, IV (1857), nr. 65, p. 3.'
15583	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie „pentru
dărâmarea clădirei cei vechi a Colegiului11].— BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 330; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 75, p. 3.
15584	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va vinde prin licitaţie
materialul rămas din dărimarea clădirii vechiului Colegiu de la Sf. Sava], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 395.
15585	373	(498.1)
[Publicaţie prin care Eforia Şcolilor anunţă licitaţie
„pentru vînzarea de materiealurile ce au eşit din dărî-marea vechiului Colegiu de la Sf. Sava11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 3, col. I.
15586	373	(498.1)
Buletinulu Gimnasialu. Eminentisti la toate lecţiunile
claseloru Gimnasiale pe lunile Ianuare-Mai. — NATIO-NALULO, I (1858), p. 100, 120, 152, 183, 214.
Se publică numele elevilor eminenţi din clasele I—VIII. într-o notă se precizează că acest buletin se va publica In fiecare lună; s-a publicat numai pe lunile ianuarie-aprilie.
829
www.dacoromanica.ro
373 (498.1)
INVAŢAMlNTUI. MEDIU : ŢARA ROMANEASCA
373 (498.1)
15587	373 (498.1) [Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că se va ţine
concurs pentru catedra „de începuturi de limba francesă paralel cu cea română în clasa a IlI-a gimnasială din Capitală11]. —ANUNŢ. R., V (1858), nr. 47, p. 3.
15588	373 (498.1) [Raportul Eforiei Şcolilor către caimacam, prin care
face propuneri privind un nou program pentru „învăţăturile gimnasiale"].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 25Η 254: Măriei Sale Prinţului Alecsandru Dimitrie Ghica.
Eforia Şcolilor propune să se efectueze cursurile gimnaziale In 7 ani, fiind împărţite In trei diviziuni: „diviziunea elementarie compusă de două clasuri; divisiunea umanităţilor, compusă de trei clase şi divisiunea superioară: aceasta se desparte In două ramuri sau secţiuni: acea a literelor şi acea a ştiinţelor, aceasta din urmă se subdivide In cursul de matematică şi cursul comercial". Raportul este sancţionat de caimacam printr-un ofis adresat Ministerului Credinţi! la 11 august.
15589	373 (498.1) [Ofisul caimacamului prin care se aprobă „noul program al învăţăturilor gimnaziale, propus de Eforie", precum şi sporul de salarii pentru corpul didactic, necesitat de această reorganizare].—BULETIN [Ţ. R-l, 1858, p. 253, col. I: Către Ministerul Credinţi!; ANUNŢ. R., V
(1858), nr. 65, p. 1.
15590	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor publică catedrele vacante de la gimnaziul din Bucureşti şi invită pe cei ce vor să ia parte la concurs să se înscrie la cancelaria Eforiei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 267: Eforia Şcoalelor; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 67, p. 3; NAŢIONALULt, I (1858), nr. 73, p. 289.
15591	373 (498.1) [Jurnal cu privire la concursurile de profesori]. — BULETIN LŢ. R.], 1858, p. 314, col. II: Eforia Şcoalelor.
Prin acest jurnal se hotărăşte că la concursurile pentru cate. drele vacante „numai In lipsă de profesori concurenţi să se primească persoane ce n-ar fi In ramură profesorală".
15592	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor aduce la cunoştinţa generală catedrele
vacante la Colegiul din CraiovaJ. — VEST. R., XVII (1852), p. 50.
Pentru ocuparea lor se va ţine concurs la 1 august 1852.
15593	373 (498.1)
[Eforia	Şcoalelor	anunţă că	la	15	septembrie se va
ţine concurs	pentru	ocuparea catedrelor	de	limba latină
la clasa a Vl-a şi de desen şi caligrafie Ia clasele I—IV, de la gimnaziul din Craiova], — BULETIN |T. R.], 1853, p. 130; VEST. R., XVIII (1853), p. 166.
15594	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că gimnaziul din Craiova are
trebuinţă de un profesor de caligrafie şi de desen]. — VEST. R., XVII (1852), p. 216.
Doritorii se vor prezenta la concurs.
15595	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs la 15
august 1853 pentru ocuparea catedrei de limba latină la clasa a patra de la gimnaziul din Craiova]. — VEST. R., XVII (1852), p. 309: Eforia Şcoalelor. Publicaţie; G. TRANS., XV (1852), p. 311.
15596	373	(498.1)
Ecstractul condiţiilor de îndatorire pentru generala
reparaţie a colegiului din oraşul Craiova. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 173—174.
15597	'	373 (498.1)
[Lucrări de mărire şi de reparare a clădirii la liceul de
băieţi şi pensionul de fete din Craiova], — BUKURES-TER DT. Z., IX (1853), p. 395: Donaufiirstenthiimer.
15598	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs pentru
un post de profesor la clasa I de la Gimnaziul din Craiova]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 246; VEST. R., XIX
(1854), p. 258.
Va preda: 1. Cursul de limba latină In paralel cu cea romănă, 2. Geografia, 3. Catehismul.
15599	373 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs „pentru
0	catedră de limba franceză în clas. I şi II gimnasială din Craiova"]. —BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 135; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 33, p. 2, col. II, p. 140.
15600	373	(498.1)
[Se anunţă că se va ţine licitaţie „pentru reparaţia
clădirii Gimnazului din Craiova"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 337.
15601	373	(498.1)
[Eforia	Şcoalelor	anunţă	că	va	ţine	concurs pentru
catedra de limba latină de la cl. I a gimnaziului din Craiova]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 231; VEST. R.,
XXI	(1856), p. 223. ’
15602	373	(498.1)
[Ministerul din Năuntru anunţă că se va ţine licitaţie
pentru reparaţiile ce se vor face la gimnaziul din oraşul Craiova]. —BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 325.
15603	373	(498.1)
[Eforia	Şcoalelor	anunţă	că	se	va	ţine concurs pentru
catedra de limba latină în clasa I gimnazială din oraşul Craiova]. —BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 10.
15604	373	(498.1)
[Ministerul din Năuntru	face	cunoscut	că	se va ţine
licitaţie pentru darea cu contract a reparaţiilor necesare la localul gimnaziului din Craiova]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 13.
15605	373	(498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
la 30 august 1857 pentru catedra de limba latină de la clasa 1 gimnazială din oraşul Craiova]. — VEST. R.,
XXII	(1857), p. 28.
15606	Amzulcscu, Mihai	373	(498.1)
[Cuvîntare la împărţirea	premiilor	în	„colegiul" din
Craiova], — OLTULO, I (1857), p. 71, col. II—III—72 col. I.
Elogiază organizarea de atunci a Invăţămlntului In Ţara Romă-nească. Subliniază necesitatea sporului de cunoştinţeş tiinţifice, In epoca modernă, cerlnd „studenţilor" din Colegiu „a se familiariza cu ştiinţele cc trebuinţele societăţii de acum le cere".
15607	373 (498.1) [Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că se va ţine
concurs pentru catedra „de limba latină în paralel cu cea română, precum şi de Geografie şi Catehism în clasa
1	gimnasială din Craiova"], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 47, p. 3.
15608	373 (498.1) [Eforia instrucţiunii publice anunţă catedrele vacante
de la Gimnaziul din Craiova, pentru care se va ţine concurs în localul Colegiului din Bucureşti].— BULETIN [T. R.], 1858, p. 379, col. III; NAŢIONALULC, I (1858), p. 395.
830
www.dacoromanica.ro
373 (498.3)
ÎNVĂŢAM INTUI. MEDIU : MOLDOVA
373 (498.3)
(498.3) MOLDOVA
15609	373 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă că la Bîrlad s-a deschis la 1 ocl. clasa I a colegiului, „cu întocmai acelaşi program ca al acelui din Iaşi"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 88, p. 350: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se arată că se hotărlse „înfiinţarea unui al doilea colegiu In politia Blrladuiui". Ministerul a dispus Înfiinţarea acestui colegiu pentru a veni in ajutorul elevilor ieşiţi de prin şcolile primare ale ţinuturilor mai depărtate, care ar voi să-şi continue studiile.
15610	373 (498.3) [Scurtă publicaţie prin care se anunţă că Mihail Condo
a donat 12 cărţi greceşti, latineşti şi franţuzeşti bibliotecii şcolii gimnaziale din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 45, col. I: Depart. averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice.
15611	373 (498.3) [Dare de seamă cu privire la serbarea de sfîrşit de an
de la „clasele colegiale" din Iaşi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 537: Iaşii, 1 Iulie.
Se arată că la solemnitate au participat D. Ralet, C. Negri, A. Panu, D. Cantacuzino şi dr. Fătu. Se informează că numărul elevilor era de 150, iar al premianţilor de 58. Se exprimă nădejdea că 8 dintre absolvenţi vor fi trimişi de către guvern la studii la străinătate.
15612	373 (498.3) [Festivitatea acordării premiilor celor 58 şcolari ai
claselor „colegiale" din Iaşi]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 219, col. II: Iaşii, 1 Iuliu st. v.
La solemnitate au luat parte ministrul instrucţiunii D. Raleti, locotenentul de inspector S. Bărnuţlu, Gr. Sion, C. Negri, Panu, cneazul Cantacuzino şi doct. Fătu.
15613	373 (498.3) [Ştire cu privire la vizita domnitorului la Colegiul din
Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 169: Novi-tale din năuntru.
Domnitorul asistă la examinarea elevilor şi pune personal Întrebări In cabinetul de fizică, vizitează biblioteca şi dormito; rele internatului (unde slnt 164 interni). — Text român şi francez.
15614	373 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă „concursul pentru locul
vacant de profesor de ştiinţile matematice, din clasile gimnazieale inferioare", la Iaşi], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
15615	373 (498.3)
. [Informaţie dată într-o publicaţie a Departamentului
învăţăturilor Publice, semnată de G. Asachi, privitoare la faptul că „s-au completat clasile gimnaziale prin adăogirea clasei a Vll-a“],— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 274.
15616	373 (498.3) [Publicaţie privitoare la măsurile Departamentului Instrucţiei Publice, cu privire la elevii gimnaziului din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 421: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXVII[recte XXVIII](1856), nr. 100, p. 309—310: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Sş anunţă hotărtrile luate de Consil'ul şcolar reorganizat In privinţa elevilor gimnaziului şi a acestei instituţii de lnvăţămlnt, in general. Arătlndu-se că se făcuseră promovări arbitrare, se anunţă o reexaminare a elevilor şi transferarea elevilor nevoiţi să repete clasa a IV-a „normală" la Institutul Vasilian, pentru a descongestiona localul gimnaziuluij — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
25 — Bibliografia analitică - c. 959
15617	373 (498.3) [Publicaţie anunţînd hotărîrea Consiliului şcolar de a
se deschide clasele gimnaziale la 14 ianuarie]. — BULETIN [Mold.] XXV (1857), p. 13, col. I: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], (1857), p. 10: Depart. Cultului şi al Instrucţiei Publice.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15618	373	(498.3)
[Se anunţă cu regret că profesorii harnici ai gimnaziului din Iaşi îşi dau, sau şi-au dat deja, demisia]. — G. TRANS., XX (1857), p. 14, col. II: Cronica străină.
15619	373	(498.3)
[Se anunţă că, potolindu-se conflictul cu profesorii,
cursurile gimnaziului din Iaşi reîncep la 14 ianuarie].— G. TRANS., XX (1857), p. 27, col. I: Preste totO.
Se reproduce comunicatul dat de consiliul şcolar In această privinţă.
15620	373	(498.3)
[Se publică condiţiile pentru ocuparea catedrelor de
ştiinţe matematice şi de ştiinţe naturale la gimnaziul central din Iaşi], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 37, col. I: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 25: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
15621	373 (498.3) [Dare de seamă cu privire la solemnitatea împărţirii
premiilor la Colegiul Central din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 217—218: Novitale din năuntru.
Caimacamul asistă personal la această solemnitate. — Text român şi francez.
15622	373 (498.3) [Ştiri din Iaşi despre „răscularea" internatului colegiului naţional şi despre intervenţia lui Vogoride în această chestiune], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 347: Răsumă.
15623	373 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi din 15 februarie despre tulburările făcute de elevii colegiului internat din pricina maltratărilor la care fusese supus un elev de către un membru al corpului didactic, supus austriac]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 361: Moldavie.
Se critică ridicola intervenţie a lui Vogoride In fruntea armatei şi măsurile sale ulterioare. Se semnalează că Laurian, inspectorul şcolilor, fusese silit să-şl dea demisia.
15624	373 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 3 martie, despre reorganizarea colegiului naţional în urma revoltei elevilor şi a demisiei inspectorului şcolilor, Laurian].— L’ETOILE DU D.[Bruxelles], II (1858), nr. 83, p. 363—364: Moldavie.
In anexa corespondenţei se redă raportul trimis de comisia de anchetă lui Vogoride In privinţa reorganizării colegiului.
15625	373 (498.3) Numele şi familia elevilor premianţi de la clasile gimnaziale. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60,
p. 182.
Lista premianţilor de la colegiul din Iaşi.
15626	373 (498.3) [Se anunţă concursuri pentru ocuţ area unor catedre
la colegiul din Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 317: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
E vorba de catedra de limba italiană şi de cea germană. Se dă salarizarea.
831
www.dacoromanica.ro
373 (498.3)
15627	373	(498.3)
[Publicaţie prin care se anunţă că Iosif Meisner esle
numit profesor de limba germană la clasele gimnaziale superioare din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 334: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice. Text rom;tn şi francez.
15628	•	373	(498.3)
[Scurt articol de fond despre iniţiativa înfiinţării unui
internat gimnazial în Tîrgu-Neamţ],— ZIMBRUL, III
(1855), p. 885, col. I: Iaşii, 18 Octoinvrie.
Iniţiativa	este a stareţului (le la mănăstirile Neamtu	şi Secu.
15629	I. M.	373	(498.3)
[Corespondenţă din Moldova, „de lingă apa Sucevii",
în care, între altele, se menţionează rezistenţa ce se opunea Ia numirea unor profesori mireni la gimnaziul din Tir-gul Neamţului]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 349.
Corespondentul susţine că această rezistentă nu era Îndreptată alît 'mpolriva profesorilor mireni, cit In contra Stareţului Dioni-sie [Romano] şi a „frumoaselor D-sale tendinţe şi dorinţe patriotice".
Vezi şi: 37(498.3) Şcolile de la mănăstirea Neamtu.
373.018.1	ÎNVĂŢĂMÎNTUL LA DOMICILIU
Preceptori. Lecţii particulare
15630	373.018.1 (439.2) [Se anunţă că Petri, cunoscînd bine limbile română,
germană şi franceză, dă lecţii din aceste limbi în Sibiu]. —-TELEGRAFUL R., II (1854), p. 233—234: Monarhia Austriacă.
15631	373.018.1 (498.1) [Se anunţă că „un tînăr care cunoaşte patru limbi:
franceză, italiană, română şi germană doreşte a intra la vre un boer, care face voiajuri la ţări streine11]. — VEST. R., XVII (1852), supl. la nr. 30, p. 1: înştiinţări (227).
15632	373.018.1	(498.1)
[Se anunţă că un englez, sosit de curînd în Bucureşti,
dă lecţii de limba engleză]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 256: înştiinţări.
15633	373.018.1	(498.1)
[Se anunţă că „un profesor de limba Franceză, Elină
şi Rusească" se angajează să predea aceste limbi, mergînd chiar şi afară din Capitală]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 276: înştiinţări.
15634	373.018.1	(498.1)
[Arif Efende, „ţări-grădeanu", anunţă că dă lecţii de
limba otomană şi face jălbi sau alte hîrtii în această limbă]. — VEST. R., XIX (1854), p. 286: înştiinţări.
15635	Valcntincanu, I. G.	373.018.1 (498.1)
Profesor de limba Italiană. — ROMÂNUL, I (1857),
nr. 29, p. 4; SECOLULtJ, I (1857), nr. 86, p. 3—4; NA-ŢIONALULO, I (1858), p. 36; Varietăţi.
Anunţă sosirea In Bucureşti a profesorului italian Marcu Anto-niu Canini şi dă amănunte despre activitatea literară a acestuia, dlnd extrase din presa italiană şi greacă referitoare la opera poetică a lui Canini. Acesta doreşte să dea lecţii de limbile italiană, franceză, greacă şi latină.
15636	373.018.1 (498.1)
[Anton Con fa^e cunoscut celor ce doresc să înveţe caligrafia că în 10—12 lecţiuni o pot învăţa cu desăvîr-şire]. —ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 67, p. 4.
832
373.018.1 (498,3)
15637	373.018.1 (498.1)
Metodă americană de caligrafie pentru a învăţa lesne şi iute a seri frumos. — VEST. R., XVI (1851), p. 308: înştiinţări.
Eduard Frici face cunoscut că această Învăţătură se predă In limba germană in locuinţa sa şi după cerere şi afară de dlnsa.
15638	373.018.1 (498.1)
[Profesorul Franţ Horn anunţă că dă lecţii de limba franceză, nemţească si engleză]. — VEST. R., XXI (1856), p. 372.
Doritorii 11 pot găsi la „Pensionatul dc fete de la Madama Vail-lant, in uliţa Ferăstrău".
15639	373.018.1 (498.1)
[Emanoel	Safier anunţă	că	dă	lecţii	de caligrafie].—
ANUNţATORUL,	IV	(1856),	p.	336:	înştiinţări.
15640	373.018.1 (498.1)
[Sefki Efendi, profesor de limba turcă, anunţă că „a aşezat un stabiliment de învăţătură în hanul lui Manuc" pentru acei ce doresc a învăţa limba turcă]. — VEST. R., XXI (1856), p. 284.
Totodată anunţă că „se însărcinează a citi şi desluşi orice hlr-tie scrisă In limba otomană şi a face şi petiţii In zisa limbă".
15641	373.018.1 (498.1)
[Se anunţă că a sosit în Bucureşti de la Constantinopol d. Şafke Efendi şi dă lecţii de limba turcă]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 22, p. 3: înştiinţări.
15642	373.018.1	(498.3)
[Doctorul T.	Stamati	oferă o	parte din locuinţa sa spre
închiriere, în schimbul unor lecţii de limba franceză şi germană şi al unor lecţii de pian]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 172, col. III: înştiinţare.
Lecţiile urmau să fie predate copilelor sale.
15643	373.018.1	(498.3)
[,,A. Croce, arhitect de	Roma, de	curînd sosit în această
capitală, propune a da doritorilor acestei arte seau pe la Pensionate lecţii de desenul linear"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 328.
15644	373.018.1	(498.3)
[„Avizul" lui Constantino Rodoteato, profesor de limba italiană, „venit în capitalie cu scopul de a da lecţie doritorilor acestei limbi"].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 314: Aviz.
Rodoteato arată că era angajat ca profesor al fiului vornicului Iordachi Beldiman. — Text român şi italian.
15645	373.018.1 (498.3)
[Anunţ dat de profesorul Constantin Rodoteato cu privire la sosirea sa în Iaşi]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 96, col. II: Diverse.
Rodoteato, care stă la George Beldiman, anunţă că dă lecţii de limba italiană. Anunţul este publicat In această limbă.
15646	373.018.1 (498.3)
înştiinţare. Cursu de limba franţeză, după metoda cea mai nouă. — ZIMBRUL, II (1851), p. 72, col. III, 88, col. III.
Cursurile slnt predate de profesorul Wroblewschi, ce locuieşte In casa serdarului Sava Conacbi, pe Podul Vechi. Wroblewschi mai predă şi limbile: latină, germană, rusă şi polonă. — La p. 72 anunţul este dat In limba franceză.
INVAŢAMINTUL MEDIU : MOLDOVA — INVAŢAMINTUL LA DOMICILIU
www.dacoromanica.ro
373.018.3 (43)
INTERNATE
373.018.3 (498.3)
373.018.3	INTERNATE
15647	373.018.3 (43) Institutul de invâţâturâ şi de educaţie a D-rului
Beheim-Schwarzbach. — ROMÂNUL, II (1858), p. 108.
Prospect al acestui institut de educaţie din provincia Pozen (Prusia). Institutul „are de scop a pregăti tinerii plnă la Prima (la Bacalaureat)"; ei este înzestrat şi cu „o sistemă de clase reale”, In afara celor gimnaziale. Informaţii se dau la magazinul Al. Gebauer et Comp.
15648	373.018.3 (498.1) Ecstractul condiţiilor generale pentru clădirea din
nou a pensionatului de la Sf. Sava, care se va face întocmai după planurile alcătuite, şi pentru care s-au însemnat cu eczactilale, precum se arată, toate deosebitele cătăţimi de lucruri. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 165.
15649	373.018.3 (498.1) [Eforia Şcoalelor din Ţara Românească anunţă că a
hotărît să subvenţioneze un pensionat cu 60 de serni-stipendişti, plătindu-se pe an de fiecare cîte lei 1000, adică 500 din casa Şcoalelor şi alţi 500 de către părinţi]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 326.
Se arată şi condiţiile puse de Eforie acelora ce vor voi a ţine un astfel de pension, una din aceste condiţii este ca localul unde vor locui semi-stipendiştii să fie lingă gimnaziu.
15650	373.018.3 (498.1) Pensionatul sucursal. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 53,
p. 4.
Părinţii care au copii Înscrişi la acest pensionat slnt invitaţi a-i trimite la 1 septembrie, clnd Încep cursurile.
15651	373.018.3 (498.1) [Jurnalul Eforiei Şcoalelor din 8 octombrie, prin care
se arată care anume şcolari pot ocupa locurile vacante de la Pensionatul sucursal din Capitală]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 326; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 75, p. 3. Cei fără mijloace, cei cu note bune şi şcolarii orfani.
15652	373.018.3(498.1) [G. Rîureanu, „şeful Pensionatului sucursal din Bucureşti", aduce mulţumiri publice părintelui Ieronim Bistriţeanu, care s-a oferit să dea 100 de galbeni pe fiecare an pentru întreţinerea a trei copii săraci]. — NAŢI-ONALULO, I (1858), p. 174: Domnule Redactor.
15653	Rîureanu, G.	373.018.3(498.1)
[Despre activitatea Pensionatului sucursal]. — NAŢI-
ONALULtj, I (1858), p. 304: Domnule redactor.
Din HO elevi, 52 au ieşit.premianţi. în acest pensionat se Intre, ţin 56 copil săraci, pentru care plăteşte Casa statului cîte 500 lei de fiecare pe an.
15654	373.018.3 (498.1) [Eforia Instrucţiunii publice face cunoscut că are
nevoie de o persoană care să ia asupră-şi îngrijirea Pensionatului sucursal din Bucureşti]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 276.
15655	373.018.3 (498.1) [L. C. Reimond anunţă că „înalta stăpînire, dorind
a înlesni cît se poate mai mult mijloacele de creşterea junimei, abine-voit a deschide în oraşul Craiova un pensionat sucurent" sub direcţia sa].— VEST. R., XVII (1852), p. 256.
Se dau lămuriri asupra întreţinerii şi taxei de primire.
15656	373.018.3 (498.1) [Eforia Şcoalelor face cunoscut că în oraşul Craiova
„pe lingă Colegiu s-a înfiinţat şi un pension subven-
ţionat de stăpînire subt direcţia D-lui L. S. Raimond"].
—	VEST. R., XVII (1852), p. 330.
Se publică condiţiile de primire.
15657	373.018.3 (498.1) [Să comunică înfiinţarea unui pension de stat la Craiova], — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 128.
Pe lingă gimnaziul de acolo. Director, L. K. Raymond.
15658	373.018.3 (498.1) [Se anunţă înfiinţarea la Ploieşti a unui internat pentru
elevi, subvenţionat de Eforie]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 4, col. III: înştiinţări.
Preţul: doi galbeni pe an. Se asigură pensionarilor „locaşul, încălzitul, nutrimentul, spălatul etc.“, „guvernorll” Ii vor duce „In şcoalele publice”. Pensionul „va mai ţine încă meditator atlt pentru limbile streine, cit şi celelalte lnvăţeturi”.
15659	373.018.3(498.3) [Ştire referitoare la micşorarea taxei de internat la
„Şcoala publică" din Iaşi]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 25: Mnldaviea.
Se arată că suma se micşorase de la 2000 lei anual la 1200 lei —Text român şi francez.
15660	373.018.3 (498.3) Departamentul Cultului şi al InstrucţieîpubliceN.7016.
—	ZIMBRUL, III (1855), p. 1040, col. II.
Comunicat privind rectificarea unei greşeli de tipar, ivită In publicarea bugetului departamentului pe anul 1854 — 1855, In privinţa institutului gimnazial.
15661	373.018.3 (498.3) [înştiinţare cu privire la elevii Institutului gimnazial
din Iaşi, care se vor bucura de gratuitate]. — BULETIN [Ţ. R.], XXIV (1856), p. 237: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se arată că In viitor părinţii elevilor săraci trebuie să dea declaraţii că nu-şi vor retrage copiii de la învăţătură „mai Înainte de săvlrşirea cursului”.
15662	373.018.3 (498.3) [Publicaţie privitoare la ţinerea unui concurs pentru
numirea la Internatul Gimnazial din Iaşi a „doi pedagogi repetitori străini, şi anume: unul de naţie Franceză şi altul German"]. — GAZ. DE MOLD., XXVII [recte XXVIII] (1856), p. 307: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text român şi francez.
15663	373.018.3 (498.3) [Publicaţie referitoare la elevii interni ai gimnaziului
din Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 296: Departamentul Cultului şi a Instrucţiei Publice.
Cei 115 elevi Întreţinuţi de stat, ca şi cei Întreţinuţi de părinţi, slnt anunţaţi să se prezinte plnă la 17 sept., In caz contrar ei pier-ztnd dreptul de internat.
15664	373.018.3 (498.3) [Departamentul Instrucţiei Publice recomandă direcţiei ca elevii interni ai Institutului Gimnazial să nu fie distraşi prin desele ieşiri din institut pe la casele părinţilor sau prin vizita patronilor la institut]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 352: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text român şi francez.
15665	373.018.3 (498.3) [Publicaţie referitoare la efectele pe care trebuie să
le aducă elevii admişi în internatul Colegiului din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 9: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice; CAZ. DE MOLD.,
833
www.dacoromanica.ro
373.018.3 (498.3)
INTERNATE — PENSIOANE
373.018.3 (498,1)
XXVII [recte XXVIII] (1856), nr. 103, p. 409: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice.
Se di lista acestor efecte. — în Gazeta de Moldavia text român şl francez.
15666	373.018.3 (498.3)
[Dispoziţii ale Ministerului Cultului şi Instrucţiei Publice din Moldova, prin care se face cunoscut că începînd de Ia 1 septembrie vor fi primiţi în internatul Institutului Vasilian numai acei elevi care vor „voi a se destina carierii de profesor sătesc11]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 46, p. 107; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 44, p. 157; TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 100.
15667	373.018.3 (498.3)
[Circulară cu privire la elevii care au dreptul de a
învăţa gratuit, fiind primiţi la internatul institutului gimnazial],— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 124, col. I; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 47, p. 164: Ministeriul Culturilor şi a Instrucţiei Publice.
Se precizează că fiecare şcoală primară din Capitală sau ţinuturi va recomanda clte doi elevi pentru internatul Institutului Gimnazial din Iaşi, părinţii fiind obligaţi să se angajeze „că vor săvirşi cursul secundar şi facultativ, rămlnlnd datori, la din contra, a plăti tot cursul lntreţinerei lor In Internat". — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
373.018.3	PENSIOANE
(In ordinea alfabetică a localităţilor şi apoi a numelor conducătorilor lor)
15668	373.018.3 (439.2) Ordinaţiunea ministeriului c.r. de cultu şi instrucţiune
din 24 Maiu 1856, cu activitate pentru tâte tierile de corâna— luandu afara regatulu lombardo-venetian şi confiniele militare — privitoria la essaminele private pe la scâlele populari. — G. TRANS., XIX (1856), p. 193: Partea oficiosa.
Aceste măsuri privesc pe copiii „care primesc învăţătura In studiile prescrise pentru şcoalele populare sau acasă sau In institute private (şcoale private, institute de crescere şi de învăţătură private)".
15669	373.018.3 (439.2) [Constantin Sholariu, profesor primar al şcolilor greceşti din Braşov, face cunoscut că primeşte în pension copii, cu o taxă anuală de 48 galbeni]. — VEST. R., XVII (1852), supl. la nr. 18, p. 1: înştiinţări.
Copiii pot Învăţa: „grecească (veche şi nouă), nemţească cu caligrafie latinească, franţozească, prin destoinici profesori, cari acum se află aici, şi românească, dinpreună şi cu desen".
15670	373.018.3 (498.1) [Institutorul Hr. Zlatevici din Alexandria anunţă
că poate primi pînă la 20 elevi interni pentru a fi pregătiţi din limbile română, latină, greacă, franceză şi germană, pentru Colegiu]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 9, p. 4.
15671	373.018.3 (498.1) [Despre examenele de la Institutul franţozesc din
Brăila al lui Tulie], — VEST. R., XVI (1851), p. 73.
Scurtă corespondenţă a unui abonat din Brăila; examenele au avut loc In prezenţa clrmuitorulul oraşului, Roset, a membrilor comitetului de instrucţie publică, a consulilor etc.
15672	373.018.3 (498.1) [Andrei Apostolatu face cunoscut că s-a retras de la
pensionatul pe care l-a condus împreună cu Gheorghe Efstatiu]. — VEST. R., XXII (1857), p. 16: înştiinţări.
834
15673	373.018.3 (498.1)
[Andrei Apostolatu anunţă că deschide în Bucuroşii „un aşezămînt pentru învăţătura şi creşterea copiilor"].
—	ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 94, p. 3.
„Studiul se va urma In limbile: română, elină şi franceză, conform regalelor şi programei prescrise de onor. Eforie".
15674	373.018.3 (498.1)
[Cari Buholţer anunţă că a mutat pensionul său de la Ploieşti la Bucureşti, pentru ca tinerii să poală urma şi în şcoala gimnazială]. — VEST. R., XVI (1851), p. 48: înştiinţări (111).
Taxa pentru un elev variază: 20, 24, 28 şi 32 galbeni.
15675	373.018.3	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că „s-a învoit ca d. Cari Buholţer să deschidă un pensionat de băieţi în capitală"].
—	VEST. R., XVI (1851), p. 185.
Se publică condiţiile acestei Înţelegeri.
15676	373.018.3	(498.1)
Pensionatul Buholţer. —VEST. R., XVIII (1853),
p. 352.
Se anunţă că, potrivit jurnalului Eforiei, taxa anuală pentru un elev s-a fixat la lei 600, in loc de 500, cum s-a plătit plnă acum.
15677	373.018.3	(498.1)
[„Naţionalul" recomandă părinţilor care au copii şi în general tuturor românilor iubitori de lumină să răspundă la apelul lui Marcu Anloniu Canini şi să-l ajute ca să deschidă un „institut filologo-ştiinţific-comercial pentru educaţiunea junimei"]. — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 256: Sciri din untru.
La acest institut se vor preda toate materiile de curs primar şi secundar, precum şi materiile pentru o ramură specială comercială, de către profesori români şi străini, potrivit programei aprobate de Eforia Şcoalelor.
15678	373.018.3 (498.1)
[Se anunţă că s-au înscris pînă acum 50 de prenu-meranţi pentru susţinerea şcolii filologo-ştiinţifice şi comerciale ce voieşte s-o deschidă M. Canini], — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 345: Sciri din intiu.
Se publică numele a 10 egumeni, printre care şi Eufrosin Poteca, care au contribuit la susţinerea acestei şcoli.
15679	373.018.3 (498.1)
[Se anunţă că s-a deschis un pensionat sub conducerea Iui Delianidi], — VEST. R., XXIII (1857), p. 20: înştiinţări.
Pensionatul va funcţiona In curtea m-ril Sf. Spiridon cel vechi. Se vor preda limbile: elină, română, franceză şi italiană, precum şi regulile comerţului.
15680	373.018.3 (498.1)
[Institutul Delianidis anunţă că elevii pot învăţa la acest institut, după programul şcolilor primare, limbile română, franceză, germană şi elenă, precum şi „toate regulile comerţului şi dopia scripturei, după noul sistem aplicat la manufactori şi la comerţul local"]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 3, p. 4, nr. 58, p. 4.
15681	373.018.3 (498.1)
Edifiantulu pensionu de baetzi.—NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 278; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 65, p. 4.
Se fac cunoscute pe scurt atlt obiectele trebuincioase elevilor ce vor veni la acest pension, cit şi costul internatului, care este de 48 galbeni anual. Pensionul se deschide cu autorizaţia Eforiei şi este sub direcţia d-lor N. Florescu şi C. Codreanu. Deschiderea va avea loc la 25 august.
www.dacoromanica.ro
373.018.3 (498.1)
PENSIOANE
373.018,3 (498.1)
15662	373.018.3 (498.1)
[Pensionul de băieţi „Edifiantul", de curînd autorizai, anunţă condiţiile înscrierii pensionarilor], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 63, p. 252: Edifiantul.
Localul acestui pension era „In casa d-lui scrdarul Ilrislea Orăscu, uliţa Spirii". El era condus de N. Florescu şi C. Codrea-nu. Preţul internatului: 48 galbeni pe an.
15683	373.018.3(498.1) [Se anunţă că „Edifiantul pensionat11 de sub direcţia
d-lor N. Florescu şi C. Codreanul din Bucureşti se deschide la 25 STugust 1858]. — NAŢIONALULC, I (1858), p. 293: Sciri din intru.
Se recomandă cu căldură acest institut, condus de doi „demni bărbaţi, care din juneţea lor n-au avut altă preofesiune, de cit aceea de a forma junimea prin studie".
15684	373.018.3 (498.1) [Se anunţă că „Pensionul edifiantul11 se va mula în
casa răposatului G. Scurtu din mah. Dudescului şi că, pe lingă celelalte limbi, se va preda la acest pension şi „cea greaca sau elena11]. — NAŢIONALULC, I (1858), p. 366.
15685	373.018.3 (498.1) Pensionatul Janelloni. — VEST. R., XVI (1851),
p. 199.
Se anunţă că la 9 iulie vor lnccpc examenele la acest pensionat.
15686	373.018.3	(498.1)
Pensionnal Jannellony. — VEST. R., XVI (1851),
p. 218—219.
Dare de seamă in 1. franceză despre examenele de sflrşit de an, ce au avut loc In prezenţa autorităţilor; tot aci se publică discursul directorului Jannellony.
15687	373.018.3	(498.1)
Pensionatul Januloni. — VEST. R., XVII (1852),
p. 198.
Anunţă că „ecsamenele linvăţălurilor private" vor lnccpc la 26 iunie.
15688	373.018.3	(498.1)
Pensionatul Janeloni.— VEST. R., XVII (1852),
p. 257.
Se anunţă că la 15 august s-au deschis cursurile pe anul şcolar 1852 — 1853; programul este cel din Gimnaziul Naţional; la sfirşi-tul anului elevii vor fi examinaţi la Colegiu şi vor primi atestate după legile academice; laxa anuală 1 000 lei, iar pentru cei săraci 500.
15689	373.018.3	(498.1)
Pensionatul Janelloni. — VEST. R., XVIII (1853),
p. 150.
Se arată că pensionatul s-a mutat pe podul Bcilicului, In casa unde se afla direcţia poştei imperiale ruse şi se publică condiţiile cu care se primesc şcolarii In acest pensionat.
15690	373.018.3	(498.1)
[Franţ Horn, fost profesor la Şcoala politehnică din
Praga, anunţă condiţiile de primire şi programul concursurilor pensionului său].—VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 7, p. 2, col. II.
Pensionul se află In Bucureşti, „In Dudescu, viz-a-vi de biserica Sf. Apostoli". Pentru externi se plătesc doi galbeni lunar, iar pentru interni 50 galbeni anual. Horn se obligă să predea tuturor „clavirul" ; este gala a primi elevi „care vor urma in colegiul din Sf. Sava" şi „care vor avea afară de recapitularea din fiecare zi a lecţiilor zisei şcoli şi Învăţătura clavirului".
15691	373.018.3 (498.1) [Institutul di* băieţi Horn din Bucureşti anunţă că
primeşte Înscrieţi]. —VEST. R., XX (1855), p. 332.
Se dau programul lecţiilor şi taxa pentru elevii externi (1 galben pe lună). Se arată că „şcolarii Învaţă ştiinţele şcoalelor primare, precum şi limba franceză, nemţească, desenul şi clavir".
15692	373.018.3 (498.1)
[Ioan Popp, directorul „Institutului de creşterea şi
învăţătura tinerimei", face cunoscut părinţilor că elevii nu vor avea vacanţă de vară]. — VEST. R., XXI (1856), p. 208, col. III.
Motivul: să se pregătească pentru gimnaziul Naţional, Şcoala militară etc.
15693	373.018.3 (498.1)
[„Direcţia Institutului de creştere şi învăţătura co-
piilor“ anunţă că acest institut s-a mutat în casele în care a fost mai Înainte cancelaria poştelor, lingă Sf. Sava].— ANUNţATORUL IV (1856), p. 352.
15694	373.018.3 (498.1)
[Direcţia „Institutului de creşterea şi învăţătura li-
nerimei“ face cunoscut că la acest institut se va face un curs de: „Aritmetică raţională, Algebră, Geometrie şi Istoria generală11]—VEST. R., XXI (1856), p. 356.
Cursul se va face pentru tinerii Înaintaţi, care vor să urmeze o specialitate.
15695	373.018.3 (498.1)
„Direcţiea Institutului de creşterea şi învăţătura tinerimei" face cunoscut că, pe lingă celelalte învăţături, ţine şi un curs de aritmetică raţională nentru ciţiva tineri înaintaţi şi că mai primeşte înscrieri la acest curs pînă la sfirşilul lui noiembrie], —ANUNQATORUL, IV (1856), p. 375: înştiinţare.
15696	373.018.3 (498.1)
[Ioan Popp, directorul „Institutului de creşterea şi
învăţătura tinerilor", face cunoscut că taxa internatului pe un an va fi de 50 de galbeni]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 11, p. 4.
15697	373.018.3	(498.1)
[Scurt comentariu în legătură cu actul filantropic al
părintelui Ioanichie Evantias din Muscel]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 33, col. III: Bucureşti, 31 Ianuarie/12 Fe-vruarie.
Se precizează că acest preot Întreţinea doi copii orfani In pensionul Iorgandan din Bucureşti. — Din cronica zilnică semnată de C. A. Rosclti.
15698	373.018.3	(498.1)
PensionalulG Malanoli. — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 164.
Acest „institut de creştere şi educaţiune" face cunoscut că s-a mulat pe podul Caliţii, „In proprietatea sa, peste drum de Doamna Bal aşa".
15699	373.018.3 (498.1)
[înştiinţarea profesorului I. C. Massimu, prin care face cunoscut că va deschide în Bucureşti un pensionat]. — VEST. R., XVIII (1853), foaie volantă anexată la nr. 68.
Pensionatul va avea pe lingă clasele primare şi trei clase gimnaziale, după programa gimnaziului naţional; dintre materii, unele vor fi obligatorii, iar altele facultative; se arată taxele ce au de plătit elevii şi Obiectele de Îmbrăcăminte şi de pat ce trebuie să aducă fiecare; pensionului va funcţiona iu casele logofclcsci Lucşiţa Grădiştcunu.
15700	373.018.3 (498.1)
[Despre examenul public de la Institutul Mitilii e j]. — VEST. R., XVI (1851), p. 277—278: Bucureşti.
Au luat parte mai multe persoane lnsvninulc şi s-uu Împărţit premii; cu acest prilej a ţinut o cu\lulare profesorul A. K. N'estor.
835
www.dacoromanica.ro
373.018.3 (496.1)
PENSIOANE
373.018,3 (498,1)
15701	373.018.3 (498.1) Institutul Mitilineu. —VEST. R., XVII (1852), p. 218.
Despre examenele şi Împărţirea premiilor In acest institut, la care au luat parte directorul Eforiei Şcoalelor şi colonelul Ioan Voi-nescu; Împărţirea premiilor s-a făcut de directorul Eforiei, C. Bosi-anu, şi de profesorii Nestor şi Ioan Pop.
15702	373.018.3	(498.1)
Institutul Mitilineu. —VEST. R., XVII (1852), p. 238.
Se anunţă că „la 7 august se vor Începe studiile anului curgător".
15703	373.018.3	(498.1)
Institutul	Mitilineu. —VEST.	R.,	XVIII	(1853),
p. 118, 133.
Se face cunoscut că acest institut s-a mutat din „casele d-lui C. Movilă din Gorgani, In casele d-lui Mareş, pe uliţa Sf. Vineri, unde a fost şcoala militară".
15704	373.018.3	(498.1)
Institutul	Mitilineu.—VEST.	R.,	XVIII	(1853),
p. 278.
Se face cunoscut că la 1 septembrie 1853 Încep cursurile de la acest institut.
15705	Mitilineu, N.	373.018.3	(498.1)
[Cuvîntare rostită cu ocazia ţinerii examenelor de
sfirşit de an la Institutul Mitilineu].—VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 55, p. 1: Institutul Mitilineu.
După ce arată că Învăţătura „este unul din cele mai mari mijloace de perfecţionare a omenirii” şi că,„ după religiune şi legea socială", ea este „cea mai frumoasă institutiune", N. Mitilineu informează că pensionul său exista de 33 ani şi dă detalii privind elevii aşezămlntului. Arată că In vara anului 1855 erau 83 de elevi, dintre care 65 interni şi 18 externi. Dă informaţia că primise totdeauna In internat cltiva elevi slrguincioşi, dar nevoiaşi, fără plată. Mulţumeşte profesorilor şi elevilor pentru străduinţele lor.
15706	373.018.3 (498.1) Institutulu Mitilineu. — VEST. R., XXI (1856), p. 248. Directorul institutului, N. Mitilineu, face cunoscut elevilor că
la 16 august 1856 „au început studiile atlt cele elementare cit şi cele gimnaziale dintr-acest institut".
15707	373.018.3	(498.1)
Institutul Mitilineu. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 32,
p. 4.
N. Mitilineu, directorul institutului, anunţă celor ce doresc a se pregăti pentru clasele mai Înalte ale colegiului să se prezinte la examen.
15708	373.018.3	(498.1)
Institutul Mitilineu. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 54,
p. 4.
Face cunoscut că la 5 august „s'lncep studiile atlt cele gimnaziale cit şi cele elementarii dintr-acest institut".
15709	373.018.3	(498.1)
[Despre împărţirea premiilor la institutul Monti din
Bucureşti],—VEST. R., XVI (1851), p. 197; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 232: Ţara Românească.
Au luat parte domnitorul Ştirbei, mitropolitul, ministrul instrucţiei publice etc. Se publică aci şl cuvlntarea Iul B. Ştirbei.
15710	373.018.3 (498.1) [Ştire despre reorganizarea pensionului Monty, ca
şcoală pentru studiul limbilor străine]. — BUKURES-TER DT. Z., IX (1853), p. 199, col. I.
Din cuvlntarea domnitorului Ştirbei, la serbarea de împărţirea premiilor In Bucureşti.
15711	373.018.3 (498.1) [Informaţie cu privire la solemnitatea împărţirii premiilor la culegiul naţional şi la institutul Monti din Bucu-
836
reşti, în prezenţa domnitorului Ştirbei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 217, col. II: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a.
15712	373.018.3 (498.1) [Se anunţă deschiderea noului institut de băieţi,
Oprescu, în mahalaua Popa Rusu]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 180, col. I: Institutul Oprescu.
15713	373.018.3 (498.1) Institutul Oprescu. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 76,
p. 3.
Este un institut de băieţi, care a început să «funcţioneze In vara anului 1857; urmează programul stabilit de Eforia Şcoalelor; costul internatului este 50 galbeni pe an; localul se află In mahalaua Popa Rusu.
15714	373.018.3 (498.1) Institutul Oprescu. — NAŢIONALULO, I (1858),
p. 326.
Se face cunoscut că acest institut a Început să funcţioneze potrivit programului Eforiei; materiile ce se Învaţă slnt: limbile română, franceză, greacă şi germană. Costul internatului este de 50 galbeni pe an.
15715	373.018.3 (498.1) [Ioan Popp, fost profesor la colegiul Sf. Sava, anunţă
deschiderea unui pension].— ROMÂNUL, II (1858), p. 100, col. I: Anunţare.
Dă condiţiile: vlrsta elevilor Intre 10 şi 15 ani, „Învăţăturile vor fi toate conforme cu cele din ghimnaziu şi din clasele primare”, plata 60 galbeni. Popp a fost Înainte „director de instrucţiune In institutul domnului Nicolae Iorga-Dan".
15716	373.018.3 (498.1) Pensionatulu Raşianu. — NAŢIONALULO, I (1857),
p. 28.
St. Raşianu anunţă că la acest institut „s-au mai adăogat şi Învăţături pregătitoare pentru junii cari voesc a intra In şcoala militară".
15717	373.018.3 (498.1) Pensionatul Raşianu. — ANUNŢ. R., IV (1857),
nr. 24, p. 4.
Directorul acestui pensionat, Ştefan Raşianu, anunţă că la pensionatul său, pe lingă materiile fixate de Eforie, se vor mai preda limbile: latină, franceză, germană şi elenă; taxa pentru interni 'va fi de 52 galbeni pe an; pensionatul are 4 clase primare şi 3 gimnaziale.
15718	373.018.3 (498.1) Pensionatul Raşianu. —ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 95,
p. 4.
Şt. Raşianu face cunoscut că la acest pensionat s-au adăugat şi „învăţături pregătitoare pentru junii care voiesc a intra In şcoala militară".
15719	373.018.3 (498.1) [Şt. Raşianu anunţă că studiile pregătitoare pentru
şcoala militară vor începe la institutul său la 1 februarie 1858],— ANUNŢ. R., V (1858), nr. 9, p. 4.
Profesorul pentru matematici va fi D. Pavlidl; se mai anunţă că se pot pregăti şcolari şi pentru clasele gimnaziale superioare.
15720	373.018.3 (498.1) Pensionatul Raşianu. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 32,
p. 4.
Şt. Raşianu anunţă că studiile pregătitoare pentru şcoala militară au început la acest institut. Se face cunoscut că corpul profesoral s-a completat şi că la matematică a fost angajat D. Pavlide.
15721	373.018.3 (498.1) [Pensionatul Raşianu anunţă începerea studiilor pregătitoare pentru şcoala militară]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 128: Pensionatul Raşianu.
www.dacoromanica.ro
373.018.3 (498.1)
PENSIOANE
373.018,3 (498.1)
15722	373.018.3 (498.1) [Pensionatul Raşianu din Bucureşti anunţă Începerea
cursurilor şi cere ca părinţii să-şi trimită copiii la cursuri],
—	ROMÂNUL, II (1858), nr. 62, p. 248, col. I: Pensionatul Raşianu.
15723	373.018.3 (498.1) Pensionatul Raşianu. — ANUNŢ., R., V (1858), nr. 66,
p. 4.
Şt. Raşianu face cunoscut ci profesorul Dimilrie Pavlide s-a Întors din străinătate şi va Începe la Pensionatul Raşianu „cursul studiilor pregătitoare pentru şcoala militară".
15724	373.018.3 (498.1) [Se anunţă că studiile pentru şcoala militară, de la
Pensionatul Raşianu, au început la 21 aprilie 1858].— NAŢIONALULO, I (1858), p. 164: Anunciuri.
Pentru matematici va fi profesor D. Pavlidi.
15725	Riurcanu, Glicorgliic	373.018.3(498.1)
Insciinţare către domnii părinţi de familie. — VEST.
R., XIX (1854), foaie volantă anexată la nr. 12.
Pace cunoscut că, după retragerea lui I. Massimfl, va conduce singur acest institut şi arată cum va funcţiona, ce lucruri trebuie să aducă un elev la intrare, preţul internatului, care va fi de 36 galbeni pe an ele.
15726	373.018.3	(498.1)
Institutul Riureanu.—VEST. R., XIX (1854), supl.
la nr. 35, p. 1: înştiinţări.
G. Itiurcanu anunţă că institutul său va avea o vacantă de numai două săplămini.
15727	Riureauu, Glicorglie	373.018.3(498.1)
Institutul Riureanu. Către domnipărinţi de familie. —
VEST. R., XIX (1854), foaie volantă anexată la nr. 100.
Arată că institutul său arc programa şcolilor naţionale şi precizează condiţiile de intrare.
15728	373.018.3	(498.1)
[Institutul Riureanu anunţă că vacanţa mare nu va
ţine decît pînă la sfirşitul lunii iulie, cînd vor reîncepe cursurile]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 54, p. 2, col. I: înştiinţări.
Aceasta, lntruclt „vacantiile prea lungi aduc o Îndoită perdere mai ales junimei din clasele inferioare; pe de o parte ne profillnd de acel timp, iar pe de alta uitlnd adesea şi ce învăţase".
15729	373.018.3 (498.1) Institutulu Riureanu. — VEST. R., XXI (1856),
p. 236.
Se face cunoscut că numărul internilor la acest Institut se reduce de la 90 la 40, pentru ca elevii să fie mai bine controlaţi, de asemenea nu vor mai fi primiţi elevi mai mari de 12 ani.
15730	373.018.3 (498.1) Institutul Riureanu. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 53,
p. 4.
Se anunţă că acest institut s-a mutat In casele doctorului Teo-dosie şi că lecţiile Încep la 1 august 1857.
15731	Riureanu, G.	373.018.3 (498.1)
[Scrisoare despre activitatea pensionatului Riureanu],
—	NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 304 : Domnule redactorii!
Din 40 elevi Interni, 33 au ieşit premianţi.
15732	373.018.3 (498.1) [I. Stal, translator municipal, anunţă că primeşte „în
pensionat la dinsul şcolari din clasele elementare şi gimnaziale, cărora le va da pe lingă şedere, hrană şi spălătură“ şi meditaţii în limbile română, germană, franceză, italiană şi engleză]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 29, p. 4: înştiinţări.
15733	373.018.3 (498.1) [C. G. Stavrides anunţă că pensionatul său s-a mulat
„în apartamentele mănăstirii Zlătarii, pe podul Mogo-şoai“], — VEST. R., XVII (1852), p. 104: înştiinţări.
„tn acest aşezămlnt se vor preda limbile greacă, latină, română şi franceză", iar după cerere şi limbile germană şi italiană.
15734	373.018.3 (498.1) [Andonie Tabacopolu dezminte zvonurile care au circulat în Capitală că va înceta de a mai ţine pensionatul său]. —VEST. R., XVI (1851), p. 128: înştiinţări (454).
15735	373.018.3 (498.1) [Antonie Tabacopulu aduce la cunoştinţa celor interesaţi că s-a mutat cu institutul său în casele lui Dimitrie Dedu]. — VEST. R., XVII (1852), p. 140: înştiinţări.
Elevii vor găsi In pensionatul lui „o conformaţie eczaclă cu colegiul naţional", ba chiar şi „lecţii particulare".
15736	373.018.3 (498.1) Institutul Tambacopolu. — VEST. R., XIX (1854),
supl. la nr. 75, p. 2.
A. Tambacopolu face cunoscut că a desfiinţat institutul său de la Brăila şi l-a mutat In Bucureşti; se vor preda Învăţăturile conform instrucţiunilor Eforiei; costul pentru interni 45 galbeni Împărăteşti, pentru deini-interni 28 şi pentru externi 18.
15737	373.018.3 (498.1) [Institutul Tambacopulo anunţă noua adresă].—
ROMÂNUL, I (1857), nr. 39, p. 4, col. III: Institutul Tambacopulo.
Institutul s-a mutat „In casele cu nr. 48 de pe podul Caliţii, vis-â-vis dc biserica Sf. Ilic".
15738	373.018.3 (498.1) [A. Tambacopolo anunţă că institutul său se redeschide
la 1 august 1857]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 50, p. 3—4.
Se arată materiile care vor Ti predate; vor Ti primiţi elevi interni, semi-interni şi externi.
15739	373.018.3(498.1) Institut dirige par M. Vichy. — LE COURRIER
DE B., I (1856), nr. 80, p. 4, col. I—II.
Anunţul, care se repetă şi In nr-ele 81, 82, 83 şi 87, arată că noul institut urma să se deschidă In casa Bayer, la Bucureşti. Se dau materiile de studiu: limbile latină, franceză, română, germană şi greacă modernă; istoria şi geografia; matematica. Cu începere de la 1 noiembrie, Vicbţ va preda şi un curs seral de contabilitate şi de limba franceză, pentru cci cc nu pot veni In cursul zilei.
15740	373.018.3 (498.1) [Iacob Zisidis anunţă că a înfiinţat, cu aprobarea
Eforiei, un „Institut de elevi în Capitală11]. — VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 35, p. 1: înştiinţări.
La acest institut, care se află peste drum de m-rea Sf. Apostoli, se vor preda limbile română, elenă, latină, franceză şi rusească; se primesc elevi externi şi interni.
15741	373.018.3 (498.1) Institutul Teodosiades din Craiova., — ANUNŢ. R.,
IV	(1857), nr. 20, p. 4.
Directorul acestui institut dc băieţi, A. Teodosiades, mulţumeşte părinţilor pentru Încrederea acordată şi anunţă că, In afară dc materiile cc se predau iu cele 4 clase primare, se vor adăuga şi limbile franceză, germană, elenă Şi ţinerea registrelor
15742	373.018.3 (498.1) Institutul Teodosiades din Craiova. — ANUNŢ. R.,
V	(1858), nr. 60, p. 4.
„Şeful Institutului Alexandru C. Teodosiades" anunţă reînceperea cursurilor la 8 august 1858.
837
www.dacoromanica.ro
373.018.3 (498.1)
FENS IOANE — INVAŢAMlNTUL FEMININ
373.042 (439.2)
15743	373.018.3	(498.1)
[I. G. Diamandoglu	tace	cunoscut	că, sosind de	curînd
din Grecia şi alte	state,	unde	şi-a	făcut	studiile, a	deschis
un institut pentru băieţi, în oraşul Rîmnicul-Sărat, cu aprobarea guvernului şi a Eforiei], — NATlONALULtF, I (1858), p. 378.
15744	373.018.3	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs „pentru
funcţia de directore în Pensionatul Savoiu din Tîrgu-Jiului“]. —ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 64, p. 3.
15745	373.018.3	(498.3)
[Publicaţie prin care se anunţă că Departamentul
Cultului şi al învăţăturilor Publice dispusese închiderea pensionului din Galaţi al lui Peri, deschis fără prealabilă autorizaţie]. — STEAOA D., I (1855), p. 21, col. I: Acte oficiale.
Totodată se pune In vedere dregătorilor de ţinuturi „că ori şi clnd s-ar deschide pensionate de către persoane ncautorlzate, de Îndată să le închidă".
15746	373.018.3 (498.3) [Constantin Atanasiadi anunţă cîteva locuri vacante
pentru elevi la pensionul său din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 8, col. II.
Arată că „se va preda pe viitor şi limba germană".
15747	373.018.3 (498.3) [Notiţă cu privire la activitatea şi la rezultatul examenelor la pensionul lui Louis Jordan, din Iaşi].— GAZ DE MOLD., XXIV (1852), nr. 59, p. 131—132.
Se arată că pensionul fiinţa de 25 ani şl sc dau diferite informaţii cu privire la programa sa de lnvăţămlnt. Se prezintă bunele rezultate ale examenelor, menţlonlndu-se că Intre elevii pensionului figurau Matei şi Nic. Gane, G. Greccanu etc. — Text roinăn şl francez.
15748 A...	373.018.3 (498.3)
Pansionul Dlui Victor Kiunen. — ZIMBRUL, I (1851), p. 322: înştiinţări; II (1851), p. 56, col. III: înştiinţare.
Notiţă ln care se recomandă pensionul din laşi al lui Victor Qudnim, înfiinţat la 1 mai 1825 şi In care studiase „cea mai mare parte din tinerimea Moldovei". Notiţa Intlia este semnată numai A.
15749	373.018.3 (498.3)
[B. Wechsler anunţă că a deschis un „pensionat de juni“ la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), nr. 12, p. 48, col. II.
Noul pension se găsea In casa Panopolo, pe strada Rezoea. Elevii urmau să înveţe limbile: franceză, germană, latină şi română, „precum şi desenul şl ştiinţele clasice". — Text român şi francez.
373.042 ÎNVĂŢĂMÎNTUL FEMININ
(Pe ţări, în ordinea alfabetică a localităţilor şi apoi a numelui conducătorilor şcolilor)
15750	Aricescu, C. D.	373.042
Educaţiunea femeii. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 42—44.
Autorul răspunde unul articol din Timpul, semnat de Anica Mărculescu. Combate opinia exprimată acolo, că educaţia femeilor se face dcsăvlrşit In instituţii anume: pcnsloane etc. Alături de cultura minţii, primită In şcoli, fetele ar trebui să primească educaţia sufletului, In familie. Altfel, crede că nu vor putea deveni mame bune şi virtuoase. Citează In sprijin părerile Iul J. J. Rous-seau, Lamartine, Aim6 Martin, Balzac („Fiziologia căsătoriei"). Ziarul Timpul din 1854 — 1855 nu se află In colecţia B.A.R.
15751	R—[oma]n, [V.]	373.042
Educaţia femeilor.—TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 153, 157, 161.
Se analizează erorile care se săvlrşesc ln. educaţia femeilor şi se dau îndrumări pentru remedierea lor.
(436) AUSTRIA
15752	373.042 (436)
Institut de Demoasele. — VEST. R., XVIII (1853), p. 192.
Se anunţă că se primesc Înscrieri la acest institut din Viena, condus acum de d-na Demcrger, ln locul d-nei Tillisdorf.
(437.4) GALIŢIA
15753	373.042 (437.4) [„înştiinţarea*1 d-nei I. Gocialkovvska, despre înfiinţarea la Lvov a unui „Pension măreţu pentru creşterea copilelor de starea nobilă după metodul cel mai nou“]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 370, col. II: înştiinţare.
Conducătoarea pensionului este „autor şi conlucrătoare la multe ştiinţifice jurnaluri". In „Înştiinţare" se indică materiile care se predau In pension şi costul Întreţinerii unei eleve (100 galbeni aur pe an şcolar).
15754	373.042 (437.4) Pansionat francez pentru copile în Leopol. — GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), p. 91, nr. 64, nr. 154.
Programul activităţii pensionului Sofiei Gajewska din Lvov. Se învaţă: limbile franceză, germană şi polonă, aritmetica, geografia, istoria, fizica şi chimia (pentru avansate), estetica şi un curs scurt de istoria literaturii germane, polone şi franceze. — Text român şi francez.
15755	373.042 (437.4) [înştiinţare a directoarei unui nou pension de fete
din Lvov, Bronislas Wierzbiela, cu privire la educaţia ce o primeau elevele în instituţia sa]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 288: înştiinţare.
Se studiau: limbile franceză, germană şi polonă, morala practică, aritmetica, stilul epistolar, geografia, istoria universală, istoria naturală, fizica, caligrafia, dansul şi lucrul de mină. — Text român şi francez.
(439.2) TRANSILVANIA
15756	373.042 (439.2)
Despre influenţa femeilor asupra industriei. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 97—98.
De fapt ln articol se discută problema educaţiei fetelor din familiile româneşti mai Înstărite din satele Ardealului. Se constată că mulţi din aceştia, ţărani, mici moşieri, meseriaşi, preoţi, au Început să-şi trimită fiicele In pension, prin marile oraşe civilizate, nu fiindcă ar fi avut intenţia de a le face să trăiască acolo, pe urma pregătirii ce şi-au căpătat-o, ci numai din ambiţia de a nu apărea mai prejos ca alţii.Readuclndu-le apoi acasă şi măritlndu-le la ţară, ele tlnjesc ca nişte dezrădăcinate, distruglnd gospodăria şi chiar traiul soţului lor. Crede că fetele destinate să rămlnă la ţară nu trebuie să fie crescute în pension. Ele trebuie să înveţe numai „a citi şi seric şi ceva socoti".
15757	Uliu tat& de familiii	373.042 (439.2)
Ce ainO făcuţii noi pină acumu şi ce facemu astăzi
pentru creşterea fiiceloru nostre?—G. TRANS., XVI (1853), p. 58, 62—63.
Articol ln care sc dezbate problema educării fetelor românilor. Iu concluzie, se cere ca să se aducă cit dc curlud la acelaşi nivel
838
www.dacoromanica.ro
373.042 (430.2)
lNVATAMlNTUL FfeMiMN
373.042 (498.1)
educaţia felelor cu aceea a fiilor de români şi, de aceea, să se Întemeieze unele şcoli mai Înalte de fete In Ardeal. Se fac sugestii privind programul acestor şcoli.
15758	373.042 (439.2) [Alocarea unui fond de 200 florini de către episcopul
Alex. Şuluţ pentru plata unei profesoare a fetitelor din Blaj].— G. TRANS., XIV (1851), p. 417, col. II: LIasiu 6 Dec. 1851.
Informatic cuprinsă intr-o corespondentă. „Profcsorita" urma să Înveţe fetitele „in sciin(e şi lucrurile ce se ţin de sexul femeiesc".
15759	373.042	(439.2)
[Informaţie despre proiectarea înfiinţării a două şcoii
de lucru, la Braşov şi Blaj, de către Reuniunea Femeilor Române]. — G. '1RANS., XVIII (1855), p. 57: Bn siovu,
6 Martiu n. 1855.
15760	373.042	(439.2)
[Un corespondent al gazetei îşi exprimă nemulţumirea
pentru întîrzierea înfiinţării unei şcoli de fete de către Reuniunea Femeilor Române din Braşov]. — G. TRANS., XX (1857), p. 293, col. I: Blasiu, 15 Septembre 1857.
15761	373.042	(439.2)
[Informaţii despre progresele înregistrate de	şcolile
şi institutele braşovene de fetiţe].— G. TRANS., XXI (1858), p. 66, col. I.
Se elogiază, Îndeosebi, activitatea Enrielei de Boiler şi a Anei Koso. Se semnalează că la şcoala românească de fetite se adăugase o clasă.
15762	373.042 (439.2) [Articol despre activitatea şcolilor de fetiţe, evanghelice şi catolice, din Braşov]. — G. TRANS., XX (1857), p. 223, col. II, 226: Braşovă 31 Iuliu n.
Se dau amănunte asupra nivelului examenelor, asupra frecventării acestor şcoli şi asupra programului lor. Şcoala evanghelică are 5 clase, iar cea catolică „2 clase sublmpăiţite In 4 despărtăminte".
15763	373.042 (439.2) [Se reproduce programa pensionatului de fete al doamnei Botier din Braşov]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 72: Braşovu, 12 Marţiu 1858.
In această programă slnt Înfăţişate condiţiile de intrare In pensionat, materiile de studiu predate şi costul internării elevelor.
15764	373.042 (439.2) [Ştire despre succesul repurtat de concertul vocal şi
instrumental al concerliştilor Humpel şi I. Giertianfi].— G. TRANS., XX (1857), p. 62, col. I: Braşovă, 9 Marţiu.
Se informează că la acest succes contribuiseră şi elevele institutului privat de creştere Botier, care clntaseră şi ele.
15765	373.042 (439.2) [Corespondenţă despre o şcoală de fete, înfiinţată de
proprielăreasa Anastasia Nako la Comloşul Mare].— TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 2: Bănat.
Se arată că iniţiatoarea adusese In acest scop două dăscăliţe de la Viena.
15766	373.042 (439.2) [Se anunţă că C. Udrea, epitropul bisericii ortodoxe
din Lugoj, a clădit un local pentru şcoala de fete din acel oraş]. — TELEGRAFUL R„ III (1855), p. 266: Bănat. Lugoj 21 Aug.
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ
15767	Rosctti,	C.	A.	373.042 (498.1)
[Notă	despre	educarea tinerelor fete]. — ROMÂNUL,
II (1858), p. 201: Bucuresci 30 Iunie/12 Iulie.
C. A. Rosctti, In cadrul cronicii politice, aminteşte de cuvlnla-rea rostită de C. Costaforu, directorul şcolilor, la serbarea de Împăr-
ţire a premiilor la şcoala naţională din Bucureşti. Rosctti se asociază părerii exprimate de Costaforu In cuvlntarea sa, că trebuie să se acorde o alentie deosebită creşterii tinerelor fete, „căci Temea este inima unei societăţi".
15768	373.042 (498.1) Pensionatele. — PREDICATORUL!}, I (1857), p.
369—374: Foileton.
Critică violent pensioanele din Bucureşti, In general, fără a da nuine. In pensioanele de fete, elevele nu învaţă „decll să facă reverenţe cu coadă şi să sc Închine cu un deşt", fiindcă „madam Triţi-friţi le-a lnvătat aşa". Cere ca pensioanele să fie Încredinţate unor bărbaţi patrioţi Şi virtuoşi, nu unor persoane care caută numai „a-şl umple punga şi a-şi Înmulţi proprietăţile, cumpărlnd mahalale Întregi din pensiile şcolarilor".
15769	373.042 (498.1) [Se subliniază progresul învăţămînlului gimnazial
pentru fele în Bucureşti], — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 133: Donaufiirstenthiimer.
15770	373.042 (498.1) [Ştiri cu privire la înfiinţarea de noi pensioane de
fete].—BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 198.
Din cuvlntarea lui Bosianu, directorul Învăţămînlului public: S-au infiinfat, dc către stat, două pensioane: „Pensionatul Domnesc" [FUrstliches Pensionai] In Bucureşti şi „Pensionatul Lazaro-Oleteleşano" tn Craiova.
15771	373.042 (498.1)
[Francisca Androneasca	face	cunoscut	că va deschide
la 1 augusl 1853 un pensionai de fete în casele lui llacic din mahalaua	Olarilor]. —	VEST.	R.,	XVIII (1853),
p. 232.
15772	373.042	(498.1)
[Despre împărţirea premiilor „în aşezămînlul de fele
al D-ei Mina Dalen“]. — VEST. R., XVII (1852), supl. la nr. 55, p. 1.
Cu acest prilej au vorbii Ilclinina Baron, fiica dircclrilei, profesorul Diinilrie Pavel şi o elevă; primul şi ultimul discurs sc publică aci.
15773	373.042	(498.1)
[Ştiri cu privire la examenul de fine de an la pensionul
de fete al d-nei Dahlen]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 56, p. 221: Donaufurstenlhumer.
15774	373.042 (498.1) [Se anunţă că domnitorul Ţării Româneşti „se ocupă
în momentul de faţă cu întemeerea unei şcoli nalte de fete, după modelul celor mai bune aşezăminte din alte ţări"]. —ZIMBRUL, II (1851), p. 11, col. III: Turciea.
Informaţie din Bucureşti, publicată In Le Journal de Cons-tanlinople.
15775	373.042 (498.1)
[Eforia Şcoalelor	face	cunoscut	celor	ce vor să ia parte
la licitaţie că „în curtea bisericii Sf. Spiridon nou are să clădească o încăpere cu doă caturi pentru pensionatul de una sută	fele"].— VEST.	R.,	XVII	(1852), p. 129.
15776	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că „un pensionat de fete
subvanţional de Guvern şi subt direcţia Dumneaei pol-covnicesii Anna Iacomson se va deschide de la l-iu Septemvrie viitor"]. —VEST. R., XVII (1852), p. 197.
Va funcţiona lu casele lui Manuc.
15777	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine licitaţie
pentru 20 de paturi de fier de trebuinţă „bursierelor de la institutul de fete de subt direcţia d-ei Madamei lacom-son"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 210.
839
www.dacoromanica.ro
373.042 (498.1)
INVÂŢAmINTUL FEMININ
373,042 (408.1)
15778	373.042 (498.1) Programa învăţăturilor din pensionatul domnesc ce
se dirige de Doamna Polcovniceasa lacobson. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 182—183.
Semnată: P. Poenaru şi C. Bozianu. Redacţia îşi exprimă admiraţia pentru serioasa învăţătură ce se dă felelor In acest aşe-zămlnt din Bucureşti.
15779	373.042 (498.1) Listă de obiectele ce trebuiesc a aduce fie-care demoaselă
cînd va intra în pensionul Domnesc, ce se derije de Doamna polcovniceasa Iacomson. — VEST. R., XVII (1852), p. 330.
15780	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că Pensionatul domnesc de
demoazele de sub direcţia polcovnicesei A. Iacomson se va deschide la 20 noiembrie, în casa ce se zice a lui Manuc]. —VEST. R., XVII (1852), p. 357.
15781	373.042 (498.1) [Informaţie despre înfiinţarea la Bucureşti a unui
institut de fete denumit „Pensionatul Domnesc"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 347—348: Tera românească si Moldavia.
Se laudă această nouă acţiune a domnitorului Ştirbei pe tări-mul cultural şi şcolar şi se cere ca „Dna Directorită să dea creşterii un caracter român", căci „destul ni s-au crescut copii după tipul 1 străine".
15782	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie pentru
cumpărarea paturilor de fier pe seama domnescului pensionat de fete],— VEST. R., XVIII (1853), p. 158.
15783	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor face cunoscut „că d-na polcovniceasa
lacobson, directriţa pensionului domnesc de fete din capitală, va priimi pe viitor fiicele de familiile fără mijloace cu un stipendiu de galbeni patru-zeci, în loc de galbeni şai-zeci ce se plăteau pînă aci pe un an“], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 216.
15784	373.042 (498.1)
[Eforia Şcoalelor	aduce	la	cunoştinţa	celor interesaţi
că se va ţine	concurs	„pentru	foncţiea	de directrice a
Pensionatului domnesc de fete din Capitală"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 46; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 5, p. 4.
15785	373.042 (498.1) Institutul Malanoli din capitala Bucureşti.—VEST.
R., XVI (1851), p. 289.
Despre examenele tinutc la acest institut de fele condus de d-na Malanoli, la care a fost prezent P. Poenaru, eforul Colegiului, şi mulţi dintre părinţi.
15786	373.042 (498.1) [Ecalerina Marcu anunţă că „Institutul ei ce s-au
deschis prin voea onorabilei Eforii, dela Sf. Dumitru trecut" primeşte tinere de 6—12 ani, interne şi externe]. — VEST. R., XVI (1851), p. 52: înştiinţări (121).
Pe lingă cusături dc tot felul, elevele vor Învăţa limbile: română, franceză, clină şi germană, precum şi aritmetică, geografie, Învăţături religioase, caligrafic şi „desemn liniai şi figurai".
15787	Bocrescu, B.	373.042 (498.1)
[Despre Institutul de fete al Diaconeselor]. — NATIO-
NALULO, I (1858), p. 223.
Condamnă faptul că la acest institut, care este sprijinit şi de români, slut predate limbile germană, franceză şi engleză, iar cca română este numai facultativă; de asemenea se vorbeşte de religia protestantă, dar nimic de cea crlcdoxă. Boercscu îndeamnă pe
părinţi să-şi trimită copiii la alle institute. Aminteşte că mai sint şi alte institute străine care nu vor să se supună autorităţilor şcolare româneşti.
15788	373.042	(498.1)
[Se anunţă că şcoala evanghelică a surorilor diaco-
nese a recunoscut autoritatea Eforiei Şcoalelor], — NAŢIONALULUI, I (1858), p. 372: Sciri din intru.
15789	373.042	(498.1)
[Se anunţă că	Şcoala	catolică	de	la	Sf. Vineri,	de sub
direcţiunea unor surori, a recunoscut autoritatea Eforiei Şcoalelor], — NAŢIONALULUI, I (1858), p. 398: Sciri din intru.
In urma acestei recunoaşteri, „limba şi religiunea română vor figura In aceste şcoale".
15790	373.042	(498.1)
[Arhimandritul	Ghermano	Brătieanu,	igumen	al mă-
năstirii Znagov, a donat 450 lei „în folosul celor doă insti-tuturi filantrope întocmite în capitală pentru învăţătura fetelor sărace de carte şi de lucru", conduse de Elisabeta Ştirbei]. —VEST. R., XVII (1852), p. 26.
15791	373.042	(498.1)
[Ştiri mărunte în legătură cu institutul pentru fete
sărace al Elisabetei Ştirbei], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 317: Donaufurstenthumer.
Cu prilejul inspectării sale de către Elisabeta Ştirbei. Se subliniază metoda de Invătămint, bazată pe religie.
15792	373.042	(498.1)
[Madam Valian [=Vaillant] anunţă că a deschis un
pension de tinere demoazele pe podul Caliţii în casa d. Bobescu]. — VEST. R., XVI (1851), p. 298: înştiinţări.
15793	373.042	(498.1)
[Madama Vallian face cunoscut publicului că a	deschis
un pensionat de fete sub propria sa direcţie]. — VEST. R., XVI (1851), p. 168: înştiinţări (543).
15794	373.042 (498.1) [Raportul Eforiei Şcoalelor in privinţa organizării
pensionatului de fete Lazaro Oteteleşanu din Craiova]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevr. 16, p. 10—11.
15795	373.042 (498.1) Extractul condiţiilor generale pentru întinderea clădirii pensionatului de fete din oraşul Craiova, cît şi a deosebitelor aranjamente din năuntru a toată clădirea, precum se vede în planul alcătuit. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 172.
15796	373.042 (498.1) [Se anunţă că la 15 noiembrie „se va deschide concurs
pentru funcţia de directriţă la pensionatul de fete Lazaro Oteteleşanu" din Craiova]. — BULETIN [T. R.]. 1854, p. 270; VEST. R., XIX (1854), p. 281.
15797	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs pentru
numirea în funcţia de „directriţă" la pensionatul de fete din Craiova, numit Lazaro-Oteteleşeanu].— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 86; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 21, p. 1—2: Eforia Şcoalelor.
Se publică materiile concursului, precum şi condiţiile ce trebuie să îndeplinească persoana care va primi direcţia.
15798	373.042 (498.1) [Ministerul din Năuntru face cunoscut că se va ţine
licitaţie pentru lucrările de reparaţii ce se vor face la localul pensionatului de fete Lazar Oteteleşeanu din Craiova]. —BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 333.
840
www.dacoromanica.ro
373.042 (496.1)
INVAŢAmINTUL FEMININ
373.042 (496.3)
15798	“ Lcontc,	Mariţa	373.042	(498.1)
[Fragment din „discursul" rostit la examenul „elevelor
din Pensionul Lazaro-Otetelişanu"]. — OLTULtî, I (1857), p. 72.
15799	373.042	(498.1)
[Eforia Şcoalelor publică lista moşiilor pensionatului
Lazaro-Oteteleşanu din Craiova, care se dau în arendă]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 68, p. 3.
15800	373.042	(498.1)
[Eforia Şcoalelor aduce mulţumiri paharnicului
St. Romăneanu, care a înfiinţat o şcoală de fete la Craiova]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 16, p. 4.
Totodată a Înfiinţat şi un fond, pentru a statornici existenta acestei şcoli.
15801	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că locuitorii oraşului Ploieşti
au contribuit cu 50 990 lei pentru ridicarea unei şcoli de fete în acest oraş], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 121; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 161: Donaufiir-stenthiimer.
Cu suma amintită se va ridica o şcoală pentru fele şi.un adaus de „vre-o clle-va săli lingă şcoala publică de băcti".
15802	[Chirculcscu, institutor]	373.042 (498.1)
[Cuvîntul rostit cu ocazia punerii temeliilor la clădirea şcolii de fete din Ploieşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 121.
15803	373.042 (498.1) [Informaţie despre însemnata donaţie făcută de ploieş-
teni pentru înfiinţarea unei şcoli de fete şi mărirea şcolii publice locale], — G. TRANS., XVI (1853), p. 172, col. II: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Se arată că ploieştenii donaseră 50 990 lei şi că la 4 mai 1853 se pusese temelia noilor clădiri.
15804	373.042	(498.1)
[Se anunţă că la Ploieşti s-au adunat 50 990 lei, prin
contribuţie publică, pentru ridicarea unei şcoli de fete], —• TELEGRAFUL R., I (1853), p. 171: Intîmplărî de zile.
15805	373.042	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs „pentru
catedra I, II şi III primare de la Pensionatul subvenţionat de fete din oraşul Ploieşti11].— BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 107; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 19, p. 3.
15806	373.042	(498.1)
[Ministerul din Năuntru anunţă că se va ţine licitaţie
pentru clădirea unui pensionat de fete şi a unei biserici în oraşul Slatina], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 68,
p. 1.
Aceste lucrări sint preţuite, prin devize, la suma de 233 675 lei.
15807	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor aduce la cunoştinţa generală că
cetăţeanul Constantin Săvoiu din Tîrgu-Jiu a venit în ajutorul instrucţiei publice]. — VEST. R., XX (1855), p. 342.
Acesta a dăruit un loc In Tlrgu-Jiu, obligindu-se „a clădi pe acest loc o Încăpere pentru pensionatul de fele”.
15808	373.042 (498.1) [Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs
„pentru funcţica de directriţă la Institutul numit Săvoiu din oraşul Tirgu-Jiului11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 247.
Se cere să cunoască limba franceză sau germană, „lot felul de lucru de mină şi toate ocupaţiile practice ale economici domestice, In care va fi datoare a Învăţa pe elevele esterne”.
15809	373.042 (498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs „pentru funcţia de Institutor de limba Română" la Institutul Săvoiu din Tîrgu-Jiului], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 347.
(498.3) MOLDOVA
15810	373.042 (498.3)
[Ofisul adresat de caimacamul T. Balş soţiei sale, Eca-terina Balş, prin care îi încredinţează „patronagiul institutelor publice şi private de învăţătura fetelor"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 245, col. I: Caimacamia Principatului Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXVII [recte XXVIII], (1856), p. 237: Caimacamia Principatului Moldovei; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 166, p. 1: Iaşii 1 Augustă.
Iu Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15811	373.042 (498.3)
[Publicaţie prin care se asigură că sumele de bani
adunate prin liste de subscripţii, la îndemnul inspectorului general T. Veisa, vor fi utilizate numai în folosul înfiinţării şcolilor de fele „sau alte aşezăminte publice de învăţătură" şi „nicicum pentru alte trebuinţi publice"].
—	BULETIN [Mold ], XXVI (1858), p. 175, col. 1—II: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 157: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Se cere trimiterea banilor la minister.
15812	373.042 (498.3)
[Circulară	adresată	către	Comitetele	de inspecţie a
şcolilor ţinutale cu privire la banii adunaţi prin subscripţie pentru înfiinţarea de scoli de fele în oraşele Moldovei].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 47, p. 163—164: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice.
Circulara se dă pentru a le asigura că banii nu vor avea altă destinaţie. — Text In limbile română şi franceză.
15813	373.042 (498.3)
[Testamentul lui Nicolae Roşca-Codreanu, din 30 ian. 1854, cu privire la înfiinţarea unei şcoli de fete la Bîrlad].
—	BULETIN	[Mold.],	XXII	(1854),	p. 179—180:
Judecătoriu ţinutului Tutovei.
Testamentul prevede un fond de 6000 galbeni, care va fi lăsat să fructifice plnă In 1861, clnd se va Înfiinţa şcoala. El stabileşte şi materiile: religia şi morala, citirea, scrierea, gramatica, geografia, aritmetica, istoria universală şi a patriei, cusături, „ţinerea izvoa-delor de gospodărie" şi limbile franceză şi italiană. Mai lasă 2000 galbeni pentru înfiinţarea unei catedre de limba franceză şi a uneia de limba italiană la şcoala publică din Blrlad. Testamentul se publică In urma decesului testatorului.
15814	373.042 (498.3)
Unu testamentu rarul — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 228—231.
Se reproduce, din Buletinul Oficial al Moldovei, testamentul lui Nicolae Roşea Codreanu, donlnd fonduri pentru Întemeierea unui aşezămint de Învăţătură pentru fele la Blrlad.
15815	373.042 (498.3)
Inştiinlarc despre un nou pension de fete. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 69, p. 174.
Văduva rostului legist Chrisl. Fleclilenmacher anunţă apropiata deschidere a unui pension de „copile”. Intre 6 şi 12 ani. Elevele vor învăţa limbile: „română, rranceză, germană, muzica şi ştiinţele elementare, după programa onor. Departament”.
841
www.dacoromanica.ro
373,042 (498.3)
INVĂTAMINTUL FEMININ
373.042 (498.3)
15816	373.042 (498.3) [E. de Haddig anunţă că nu intenţionează să desfiinţeze pensionatul său de demoazele]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 188, col. 111: înştiinţări.
Acest pension din Iaşi odinioară era condus dc d-na Garcts. — Text In limbile română şi franceză.
15817	373.042	(498.3)
(Pensionul de fote Joye din Iaşi îşi anunţă mutarea
în uliţa Dancu], — ZIMBRUL, III (1855), p. 200, col. II, 208, col. II: înştiinţare.
15818	373.042	(498.3)
[Vizita domnitorului la Institutul pentru creşterea
fetelor, din	laşi].—GAZ.	DE	MOLD.,	XXIII	(1851),
p. 147: Novitale din năunlru.
Se relatează vizita şi se dau informaţii cu privire Ia această instituţie de lnvătămlnt	fondată	In	1834.	—	Text român şi	francez.
15819	373.042	(498.3)
[Notiţă cu privire la reorganizarea institutului „pentru
creşterea junelor fete ale cetăţenilor11]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 184: Novitale din năuntru.
Se arată că Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice însărcinase pe Maria Cantacuzino, Ruxandra Roscl-lioznovanu şi M. Suţu cu inspecţiile acestei instituţii de lnvătămlnt şi se semnalează darul făcut de Ruxandra Roset-Roznovanu (obiecte dc ajutorare pentru lnvătămlnt). — Text român şi francez.
15820	373.042 (498.3) [Se anunţă că Ruxandra Rosnovanu, Maria Cantacuzino, născută Ghica şi Maria Suţu, fuseseră numite „patroane alese11 ale Institutului de Fele din Iaşi], — ZIMBRUL, I (1851), nr. 83, p. 325: Moldaviea.
Numirea fusese făcută de către domnilor, In urma propunerii, Departamentului Averilor Bisericeşti şi al Învăţăturilor Publice.
15821	373.042 (498.3) [Publicaţie dc mulţumire la adresa Ruxandrci Roz-
novanu, care a donat Institutului de fele din Iaşi un număr de 286 obiecte ajutătoare pentru învăţămînt].— BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. 1, p. 191, col. I: Departamentul averilor bisericeşti şi a învăţăturilor publice; ZIMBRUL, I (1851), p. 357: Iaşii.
între aceste obiecte slnt modele „dc zugrăvituri, de lucruri de mină, de cusături, de Inplitituri", bârfi geografice, tablouri de
ştiinţă etc.— în Zimbrul, numărul de obiecte donate este de
263, In loc de 286.
15822	373.042 (498.3) [Scurtă dare de seamă cu privire la solemnitatea examenului general la şcoala de fete din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 223: Novitale din năuntru.
Asistă ministrul învăţăturilor publice Grigore Cuza ş.a. — Text român şi francez.
15823	373.042 (498.3) [Ştire cu privire la rezultatul examenului de la „Şcoala
fetelor11 din laşi], — ZIMBRUL, II (1851), p. 7, col. 1.
Se arată că aşezămlntul a fost frecventat de 240 eleve, dintre care 50 interne.
15824	373.042 (498.3) [Publicaţie prin care se anunţă înfiinţarea a două
şcoli de fete la laşi, în Păcurari şi în Beilic], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 373: Depart. Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor Publice.
Klc au fost infiinlale deoarece o singură şcoală de fete nu era de ajuns. Cele două şcoli slut socotite „filiale".
15825	373.042 (498.3) [Ştire cu privire la înfiinţarea a două şcoli de fete la
Iaşi, in Beilic şi în Păcurari], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 91, p. 259: Novitale din Năuntru.
842
Hotărlrea este luată In urma aglomerării elevelor la Şcoala centrală de fete.
15826	V. P.	373.042 (498.3)
[Descrierea serbării încheierii anului şcolar la „pensionatul public de fete11 din Iaşi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 49: Iaşii, 27 Iunie.
Se menţionează darul de cărţi făcut de V. Alecsandri, precum şi prezenta la solemnitate a ministrului Dim. Ralet.
15827	373.042 (498.3) [Departamentul Instrucţiei Publice aduce la cunoştinţa tuturor condiţiile de înscriere în Institutul şcolii centrale de fete din Iaşi],— GAZ. DE MOLD., XXVII [recte XXVIII] (1856), p. 265—266.
15828	373.042 (498.3)
[Publicaţie a	Departamentului	Cultului şi al Instrucţiei
Publice, prin care se anunţă condiţiile cerute pentru angajarea unei „directoriţe11 şi a unei „pedagogiţe11 de naţionalitate franceză la Institutul „pentru educaţia junelor fete11 din Iaşi],— GAZ. DE MOLD., XXVII [recte: XXVIII] (1856), p. 288.
Text român şi francez.
15829	373.042 (498.3)
[Departamentul	Instrucţiei	Publice	recomandă di-
recţiei Şcolii Centrale de fete din Iaşi ca elevele să nu fie distrase de la învăţătură prin desele ieşiri din şcoală]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 352: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text român şi francez.
15830	373.042	(498.3)
[Ştire despre numirea în funcţie a Elizei Barbe Endcrs,
franceză sosită la Iaşi, în postul dc directoare a Şcolii centrale de fete].— GAZ. DE MOLD., XXVII [recte: XXVIII] (1856), p. 380.
15831	373.042	(498.3)
[înştiinţare cu privire la vacanţa cilorva locuri de
eleve interne Ia Şcoala centrală de fete din laşi], — BULETIN [Mold.] XXIV (1856), p. 425, col. I: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice; GAZ. DE MOLD., XXVII [recte: XXVIII] (1856), p. 406: Novi-lale din năunlru.
Se arată că locurile au rămas vacante, deoarece unele eleve n-au Îndeplinit condiţiile regulamentului; vor fi completate cu fiicele şl orfanele amploiaţilor statului. — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15832	Constandaehi,	1‘.	373.042	(498.3)
[Scrisoare către redacţie în care anunţă programul
examenelor şi al serbării de sfîrsit de an de la Institutul central de fete], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 132, p. 2—3.
Precizează că la serbare se va clnta „Hora Unirei", pe versuri compuse de V. Alecsandri.
15833	373.042 (498.3)
[Se anunţă	completarea numărului elevelor	interne
la Şcoala centrală de fete din Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 296: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
în acelaşi timp, se anunţă că se mai primeau Înscrieri de eleve externe, mai ales că „s-au zidit două mari saloane In care poale Încăpea un mare număr de esterne". — Text român şi francez.
15834	373.042 (498.3) [Ştire despre vizita Catincăi Conachi-Vcgoridi la
Şcoala centrală de fele din laşi],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 90: Novitale din năuntru.
Catinca Vogoridi fusese numită In prealabil patroana acestui aşezăiniut du lnvătămlnt.
www.dacoromanica.ro
373.042 (498.3)
INVĂŢĂMINTUL FEMININ
373.042 (498.3)
15835	373.042 (498.3) [Dare de seamă cu privire la solemnitatea împărţirii
premiilor la Şcoala centrală de fete din Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 217—218: Novilale din năuntru.
Text român şi francez.
15836	373.042 (498.3) Institutul central de fete. — BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), adaos la nr. 46, p. 107; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 44, p. 157—158.
Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice, In urma constatărilor inspectorului Teodor Veisa „la revizia generală făcută" la acest institut, aduce publice elogii protectoarei institutului, Ecate-rina Vogoridc, soţia caimacamului, şi directoarei Eliza A mire Barbd. Se anunţă că pentru „completarea disvălirei Învăţăturilor statornicite de regulamentul şcolar" s-a Înfiinţat o clasă „de pedagogie".
15837	373.042 (498.3) Instituţii disciplinare din lăunlru pentru Institutul
Scoale! Centrale de fete. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 46, p. 107—108; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 44, p. 158—160.
în Gazela de Moldavia text român şi francez. — La textul francez titlul, In loc de „Instituţii" este „Instructions". Sint reguli care privesc pc eleve, pedagoge, profesori şl directoare.
15838	373.042 (498.3) InstrucţiI disciplinare pentru Inst. Scoale! Centrale
de' fete. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 46, p. 108; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 44, p. 160.
Instrucţiile se referă la relaţiile elevelor cu persoanele din afara institutului. — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
15839	373.042 (498.3) [împărţirea premiilor în şcolile publice pe anul şcolară 1858. —GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 57, p. 169—172.
Dare de seamă despre solemnitatea tmpărţirii premiilor la Institutul Central de fete din Iaşi. Se publică raportul adresat ministrului de către secţia I a Ministerului Cultului şl al Instrucţiei Publice cu privire la Împărţirea premiilor la Institutul şcoalei centrale de fete. De asemenea, se publică mesajul ministrului adresat profesorilor şi elevelor cu acest prilej, care a fost citit de serdarul Gheorghe Melidon, şeful secţiei I. Urmează textul răspunsului dat de profesorul Gbeorghe Apostoleanu la mesajul ministrului. Se publică şi lista premiantelor de la Şcoala din Beilic, Şcoala de pe Podul-Lung şi Şcoala Centrală. — Text român şi francez.
15840	373.042 (498.3) [Mesaj citit de G. Melidon în numele Ministerului
Cultului şi al Instrucţiei Publice, cu prilejul împărţirii premiilor la Institutul Central de fete].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 57, p. 169—170.
în acest mesaj se subliniază grija Ministerului pentru lnvăţă-mlntul tinerelor fete şi se discută, tn general, această problemă. — Text român şi francez.
15841 Apostoleanu, dr. Gheorghie	373.042 (498.3) [Discurs de răspuns la mesajul Ministerului Cultului
şi al Instrucţiunei Publice, citit cu prilejul împărţirii premiilor la Institutul Central de fete]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 57, p. 171—172.
Vorbeşte de realizările institutului şl aduce elogii ministrului D. Cantacuzino. — Text român şi francez.
15842	373.042 (498.3) Lista elevelor premiante de la şcoala centrală de fete
şi acele filiale de pe Podu-Lungu şi Beilicu. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 57, p. 172.
Text român şi francez.
15843	373.042 (498.3)
[Circulară cu privire la înfiinţarea unui curs de pedagogie pentru Institutul şcolii centrale de fete]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 46, p. 162: Minis-teriul Cultului şi al Instrucţie! Publice.
Se anunţă că acest curs va fi predat In limba franceză. — Text In limbile română şi franceză.
15844	373.042 (498.3)
[Comunicat cu privire la „primirea de interne la institutul şcoalei centrale de fete“ din Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858) supl. la nr. 53, p. 168: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice.
15845	373.042 (498.3)
[Anunţ despre redeschiderea pensionului de „demoazele" al d-nei Emilia Luzano, la Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 148, col. II: Aviz.
Se Învaţă limbile franceză, „moldovană" şi germană, precum şi „tot felul de lucruri de mină", de asemenea, se dau lecţii de clavir, plătite Insă separat. Pensionul se află In casele Papazoglu, pe Podul Vechiu. •
15846	373.042 (498.3)
Nou Institutu de demoazele în laş!. — ZIMBRUL, II
(1851), p. 120, col. III, 194, col. III.
Madelina Meissner anunţă înfiinţarea acestui nou pension, dind programul cursurilor (limbile română, franceză şi germană; geografia şi cosmografia, istoria universală, fizica populară, mitologia, aritmetica, caligrafia, desenul, lucrul de mină, eventual muzica) şi costul (80 galbeni pe an, plătiţi anticipat, sau jumătate din această sumă). Locuinţa directoarei este tu piaţa Bei-1 i cu lu i.
15847	373.042 (498.3)
[Se anunţă că la 1 august se va deschide în apropierea
oraşului Iaşi pensionul de fete al Gabrielei Petit]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 228, col. III: Aviz.
Pensionul va fi situat „In grădina D. Pester" şi se vor preda următoarele materii; limbile română, franceză şi germană; istoria, geografia, desenul, muzica şi „mici cusături cu ac". — Text român şi francez.
15847*	373.042 (498.3)
[înştiinţare a Clarei Potlişevski, „directriţa" unui pension de fete din Iaşi]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 336: înştiinţare.
Anunţă strămutarea pensionului „de lingă sf. Nicolae cel mare, Ungă biserica Bărboiul In dos N. 738“ şi arată că tn pension se predau următoarele materii; limba română, religia, limba franceză, limba germană şi lucrul de mină.
15847b	373.042	(498.3)
[Anunţ cu privire la materiile care se predau în pensionul de domnişoare condus de m-me G-elle Petit, în Iaşi, Tîrgul de Sus, casa Lazu]. — L’lîiTOILE DU D.[Iaşi], 1 (1856), p. 24, col. III.
15848	373.042	(498.3)
[„Avizul" d-nei C. Sacchetti, „directoriţă" a Pensionului de fete din Iaşi, cu privire la începerea cursurilor]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 280, col. II.
Text român şi francez.
15849	373.042	(498.3)
[Se anunţă	redeschiderea	pensionului	Charlottei Sacchetti din	laşi]. —GAZ.	DE	MOLD.,	XXX (1858),
p. 48, col. III: Avis.
Aviz In limba franceză. Pensionul s-a redeschis la 1 februarie, asigurfndu-se concursul profesorilor din Iaşi, al unei muzicante germane şi al unei pedagoge franceze.
843
www.dacoromanica.ro
373.042 (498.3)
ÎNVĂŢAMINTUL FEMININ — INVAŢAMtNTUL PROFESIONAL
373.G (439.2) (= 59)
[, 15850	373.042 (498.3)
[Notiţă despre activitatea doamnei Sacchetti, directoarea unui pension de fete din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 63: Novitale din năuntru.
Se araţi că In 1857 pensionul Sacchetii se închisese, dar că acum, In 1858, directoarea sa II redeschide spre a-şl putea întreţine soţul holnav „sub o climă meridională". — Text român şi francez.
15851	373.042 (498.3)
Nuoii pensionat de demoazele.— GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 352, col. 111.
Marin Vroblevski, „diplomată de Universitatea de Lemherg", anunţă că a deschis un pension la 1 nov. 185/1, In Iaşi, pe uliţa Sf. Spiridon (Tirgu dc sus).
15852	373.042 (498.3)
[Raportul şefului de secţie G. Melidon despre inaugurarea şcolii de fete la T. Ocna], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 345—346: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Şcoala fusese „din nou Înfiinţată" la 1 septembrie 1858. — Text român şi francez.
15853	373.042 (498.3)
[Publicaţie de mulţumire prin care se anunţă că spătarul Dimitrie Castroian a donat 30 galbeni şi cinci stînjeni lemne ..în favorrea şcoalei de fete înfiinţată în acest an“ la Va:lui].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 309: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Text român şi francez.
15854	373.042 (498.3)
[Raport cu privire la deschiderea şcolii de fete din Vaslui].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 369: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
373.6 ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIONAL. ŞCOLI TEHNICE MEDH
15855	373.6 (439.2) [Polemică cu „Magyar Hirlap“ în privinţa şcolilor
reale]. — G. TRANS., XV (1852), p. 152: Brasiovu, 14 Maiă.
Se combate părerea foii maghiare că limba română n-ar fi aptă pentru predarea materiilor din şcolile reale şi se arată că foaia maghiară propusese ca din 91 şcoli reale, ce urmau să existe In Ungaria, Banat, Voivodina şi Ardea), să fie 71 cu limba de predare maghiară şi 18 cu limba de predare germană, neacordlnd slrhilor şi românilor nici o şcoală.
15856 Unu corresp[ondent]	373.6 (439.2) [Corespondenţă în care, între altele, se combate părerea foii „Magyar Hirlap“ ca românii să nu aibă nici o şcoală reală]. — G. TRANS., XV (1852), p. 161, col. II: Ungaria, 10 Maifi st. v. 1852.
15857	373.6 (439.2) [Scurtă corespondenţă despre holărîrea Camerei de
comerţ şi industrie din Cluj de a înfiinţa o şcoală reală în această localitate].— G. TRANS., XV (1852), p. 338, col. II: Clujiu, 5 Noemvre.
Se arată că se intenţiona mai tlrziu schimbarea acestei şcoli reale In şcoală reală superioară şi că profesorii A. Berde şi L. Kiovari fuseseră Însărcinaţi cu organizarea ei.
15858	373.6 (439.2) [Se anunţă deschiderea la 3 nov. a unei şcoli reale de
trei clase la Vîrşeţ, „aplacidată... pentru Voivodina şi Bănat*4]. — G. TRANS., XV (1852), p. 339, col. II.
844
15859	373.6 (439.2) [Despre examenele şcolii comerciale săseşti din Braşov].
— G. TRANS., XVIII (1855), p. 118: Transsilvania.
Se observă că 5 români frecventaseră cursurile acestei şcoli şi se fac observaţii elogioase In legătură cu Înfiinţarea şi funcţionarea acestei instituţii.
15860	373.6 (439.2) [Rezumatul unor articole din ziarul „Magyar Futâr**
din Cluj, privitoa la chestiunea şcolilor rurale]. — G. TRANS., XX (1857), p. 38—39, 42, 46: Clujfi, 13 Februariu c. n.
In articolele foii din Cluj se cerea ca maghiarii să Înfiinţeze „gimnasii mai puţine şi şcoale reale mai multe", căci „acei care domnesc peste trebuinţele de toate zilelp ale oamenilor, vor domni pretutindeni şi totdeauna şi cu naţionalitatea lor presle celelalte".
15861	373.6 (498.3) [Corespondenţă despre campania jurnalelor maghiare
din Cluj în favoarea impunerii unui învăţămînt real în şcolile ardelene].— G. TRANS., XX (1857), p. 62, col. II: Cluju, 5 Marţiu.
Se arată că se cerea restrângerea studiului limbilor clasice, studiindu-se In schimb mai temeinic; ştiinţele naturale, matematica, economia rurală, chimia, ştiinţele comerciale etc.
15862	373.6 (439.2) (=59) [Observaţie despre necesitatea înfiinţării a cît mai
multe şcoli române reale în Transilvania]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 124, col. I: Noutăţi diverse.
15863	373.6 (439.2) ( = 59) [Comentarii cu privire la organizarea de şcoli reale,
tehnice sau industriale în Transilvania]. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 7—8: Din Ungaria.
Subliniază necesitatea ca fiii de ţărani să se Îndrepte către acest fel de şcoli, deoarece fărămitarea loturilor agricole nu mai îngăduie existenţa ţărănimii numai prin agricultură.
15864	373.6 (439.2)(=59) [Discuţie cu privire la folosul şcolilor „reale** din Transilvania]. — TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 27, p. 105: Monarhia Austriacă.
Se combate părerea acelora care se arătaseră nemulţumiţi de faptul că autorităţile au decis ca In Abrud să se înfiinţeze pentru românii ortodocşi o şcoală reală şi nu un gimnaziu. Se arată că şcoala va fi de fapt o şcoală „normală" (= primară) cu un curs de 5 ani, din care ultimii doi ani vor fi consacraţi pentru „ştiinţele reali". Se subliniază că, pentru formarea unei „clase de mijloc" româneşti, gimnaziul, cu „lnvăteture speculativă", nu e calea cea mai bună.
15865	B[ariţ, Gheorghe]	373.6 (439.2) (=59)
Lipsa de şcdle reale şi comerciale. — G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 6, 10, 14—15, 18: Transsilvania.
Arată foloasele lnvăţămlntului practic, condamnlnd tendinţele exagerate spre cel clasic şi propunlnd braşovenilor să înfiinţeze prin străduinţele lor o şcoală reală. Semnalează faptul că doar saşii se mai arătaseră preocupaţi In Ardeal de problema Invăţă-mlntului real. Indică materiile ce ar trebui predate In şcoala ce propune a se Înfiinţa. Indică mai multe localităţi unde românii aveau datoria de a se preocupa de Invăţămlntul real.
15866	373.6 (439.2) ( = 59) [Corespondenţă în care se cere întemeierea a cît mai
multe şcoli reale]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 110, col. II: Haidu-Besermeni 13 Martie.
Redacţia este de acord cu corespondentul.
15867	373.6 (439.2) ( = 59) Ceva despre scoalele reale. — TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 117—118, 121—122.
Se fac consideraţii generale In legătură cu educaţia şi cu lnvăţă-mlntul In aceste şcoli. Se descriu caracteristicile şcolilor reale, legate de practică, şi se pledează pentru întemeierea a cit inai multe şcoli de acest fel pentru români.
www.dacoromanica.ro
373.6 (439.2) ( = 59)
INVAŢAMINTUL PROFESIONAL
373.6 (498.1)
15868	373.6 (439.2) (=59) Scoalele reale. — TELEGRAFUL R., VI (1858), nr. 7,
p. 25, 29—30.
Se dau informaţii privind şcolile reale din Transilvania. Se dau amănunte referitoare la programul acestor şcoli şi se indică localităţile In care urmau să se Înfiinţeze astfel de institute de Invăţămlnt. Se prezintă situaţia şi perspectivele lnvăţămlntului „real" la romanii din Transilvania.
15869	373.6 (439.2)	( = 59)
[Despre demersurile lui Şaguna pentru înfiinţarea unei
şcoli ortodoxe reale cu două clase, în Abrud]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 310: Monarhia Austriacă.
15870	373.6 (439.2)	(=59)
[Corespondenţă de la Bran, referitoare la hotărî-
rea comunităţii din această localitate de a întemeia o şcoală reală]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 99.
15871	373.6 (439.2)	(=59)
Despre scole comerciale încă odată. — G. TRANS.,
XX (1857), p. 54, 58: Transsilvania.
Se face un istoric al Încercării românilor din Braşov de a-şi organiza cursuri de comerţ.
15872	373.6	(439.2)	( = 59)
[Zvon despre crearea unei şcoli reale româneşti la
Satu-Mare], — G. TRANS., XV (1852), p. 319, col. I.
Zvonul e cuprins lntr-0 corespondenţă din Biharia, din oct. 1852.
15873	373.6 (439.2)	( = 59)
[Informaţie despre acţiunea dusă pentru înfiinţarea
„unui institut de sciintiele reale complet", la Seini]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 9—10: Urbea mare, 9 Ian.
Se arată că se spera să se strtnjă sumele necesare de la preoţii din comitatele Satmarelui, Ugocei şi Maramureşului. Informaţia este cuprinsă Intr-o corespondenţă mai largă.
15874	373.6 (498.1) Despre instrucţiunea profesională. — MUSEULO N.,
I (1857), p. 30—32: Şcoala. Educaţiune şi insegnementulu.
După o scurtă schiţă a felului cum era organizat vechiul Invă-ţămtnt In Ţara Românească, bazat numai pe studiul autorilor clasici, mai ales elini, se trece la critica lnvăţămlntului vremii: se arată că, prin introducerea studiului limbilor vii, nu s-a făcut prea mare progres. Toate acestea trebuie să fie reduse şi să se introducă „ştiinţele agricolă, industrială şi comerţială". Părinţii să suplinească deficienţele lnvăţămlntului de stat, cerlnd meditatorilor copiilor lor şi directorilor de instituie particulare să alcătuiască un program de învăţătură bazat pe ştiinţe practice. Astfel ar înceta năvala tinerilor spre cancelariile statului.
15875	373.6 (498.1)
Instrucţiune	profesională.	— MUSEULO	N., I (1858),
p. 103—104: Scoale.
Articolul prezintă un plan de Invăţămlnt pe 6 luni, cuprin-zlnd materiile care i se par autorului că ar fi necesare In acel moment, pentru „a se putea forma oameni pentru toate profesiunile utile şi onorabile".
15876	373.6 (498.1)
[Eforia Şcoalelor	face	cunoscut	că	de	la	1 septembrie
1852 se va face în Colegiu „un curs de elemente de mecanică aplicată la deosebite maşini uzuale", „pentru conductori elevi"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 73.
Cei care doresc a ocupa această catedră trebuie să se prezinte la concurs.
15877	373.6 (498.1) Condiţii pentru construcţiea atelierului, sau a magazii
ce este a se înfiinţa la şcoala de arte. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 149.
Din Bucureşti.
15878	373.6 (498.1) Ecstractul condiţiilor generale pentru şcoala de arte
şi meşteşuguri ce este a se clădi din nou afară de bariera Mogoşoai, şi pentru a căria eczecutare se înseamnă aci cu eczactitaic toate deosebitele călăţimi de lucruri şi mate-rialuri. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 171	172.
15879	373.6 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care se recomandă ca Eforia Şcoalelor să se ocupe de „întocmirea unei şcoli comertiale"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 181; VEST. R., XX (1855), p. 181.
Eforia este invitată „să găsească prin ori-cc chip profesori capabili şi cu o desăvirşită practică" pentru: „aritmetica comerţială, aplicaţia algelirii la această ramură si contabilitatea comerţială".
15880	373.6	(498.1)
De l’inslruclion professionelle en Valachie. — LE
COURRIER DE B., I (1856), nr. 38, p. 4: Variete.
Articol despre însemnătatea lnvăţămlntului profesional. Se redau părerile susţinute de prof. Marin, inspector al Şcolii de arte Şi meserii din Bucureşti şi profesor de chimie la Colegiul Naţional.
15881	Marin	373.6	(498.1)
De Pinstruction professionelle. — LE COURRIER DE
B., I (1856), nr. 42, p. 3—4: Varietes.
Proiect de program pentru şcolile profesionale.
15882	373.6	(498.1)
[Ofisul caimacamului Ţării Româneşti către Departamentul Credinţei şi al Instrucţiei publice prin care Eforia Şcoalelor este îndemnată să alcătuiască şi să supună spre aprobare un proiect pentru înfiinţarea unei şcoli comerciale].— TIMPULO, I (1857), nr. 10, p. 1.
15883	B.[ussueceanu]	373.6	(498.1)
[Salută cu bucurie ofisul caimacamului pentru înfiinţarea unei şcoli comerciale]. — TIMPULO, I (1857), nr. 10,
p. 1—2.
15884	Petrescu, G.	373.6	(498.1)
Despre şcoalele săteşti. — TIMPULO, I (1857), nr. 12,
p. 3, nr. 13, p. 4.
Salută cu bucurie nu numai şcolile săteşti, ce se vor deschide, ci şi înfiinţarea unei şcoli comerciale, arăltnd totodată importanţa ei pentru comerţul ţării.
15885	373.6	(498.1)
[Eforia Şcoalelor din Bucureşti face apel la toţi românii
de orice treaptă şi, în special, la corpul comercial din toată ţara, ca să contribuie la formarea unui fond pentru înfiinţarea unei şcoli comerciale]. — BULETIN [T. R.], 1857, p. 54; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 6, p. 4. ’
Caimacamul printr-un ofis a ordonat să se Înfiinţeze o şcoală comercială In Bucureşti şi Eforia, din lipsă de fonduri, a făcut acest apel.
15886	Petrescu, G.	373.6 (498.1)
Despre şcoala specială commercială. — TIMPULO, I
(1857), nr. 24, p. 3.
Petrescu cheamă pe toţi românii, şi pe cei de peste Milcov şi Carpaţi, să sprijine Eforia Şcoalelor In apelul ei şi să vină In ajutorul acestei şcoli, altt de necesară. Petrescu cere In special ca clasa comercianţilor să-şi facă datoria, căci ea va trage mai mult foloasele.
15887	373.6 (498.1) [Anunţ privitor la începerea cursului de drept comercial].— SECOLULO, I (1857), nr. 83, p. 4: Insciintzari.
Se va ţine de trei ori pe săptămlnă; externii care vor să fie examinaţi şi să obţină un certificat trebuie să se Înscrie pe o listă specială la direcţiunea Colegiului.
845
www.dacoromanica.ro
373.6 (498.1)
INVAŢĂMINTUL PROFESIONAL
373,6 (498.1)
15888	373.6 (498.1)
[Se aduce la cunoştinţă că la 2 noiembrie se va deschide în Colegiul din Bucureşti un curs de drept comercial, care va fi ţinut de Vasile Boerescu]. — SECOLULO, I (1857), nr. 83, p. 4: Varietate.
Se arată importanta acestui curs pentru dezvoltarea ştiinţei comerţului In ţară, precum şi pregătirea lui V. Boerescu.
15889	373.6 (498.1)
[Publicaţie a Eforiei Şcoalclor prin care se anunţă că
vor putea urma „studiile comerciale, cori s-au înfiinţat in gimnaziul naţional", „nu numai şcolarii gimnasiali ce trec de clasa V, dar şi orice altă persoană, care mai întîi va da un examen preliminar1*]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 314—315.
Această măsură e luată considerlndu-se „starea primitivă a comerţului nostru sub raportul instrucţiunei".
15890	373.6 (498.1)
[E oria Şcoaleltr face cunoscut că s-a admis ca şi tinerii
comercianţi să poată urma cursurile comerciale ce s-au înfiinţat la Gimnaziul Naţional, după ce mai întîi vor da un examen de admitere], — NATIONALULO, I (1858), p. 340.
15891	373.6 (498.1)
Pensionatul Raşianu. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 24, p. 4.
Ştefan Raşianu anunţă că la pensionatul său se va preda ş! un curs de studii comerciale, mulţumită unui fond depus de nişte patrioţi; cursul cuprinde două clase şl va dura 2 ani; se publică programul acestor studii comerciale; se va Înfiinţa şi o clasă paralelă pentru tinerii careslnt ocupaţi In timpul zilei; vor fi primiţi gratuit 4 elevi săraci.
15892	373.6 (498.1)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut că se va ţine concurs pentru catedra de la şcoala comercială din Cerneţi], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 315.
15893	373.6 (498.1)
[Domnitorul Ştirbei cere, printr-un ofis cu data de 5 nov. 1850, organizarea unei „şcoli de arte şi meşteşuguri11]. — FOAEA SAT., VIII (1851), p. 9; Către Departamentul Credinţei.
Recomandă să fie apărată „de orice teorii absolute", să se raporteze „la efectivele trebuinţe, potrivit cu starea şi mijloacele ţării".
15894	373.6 (498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că este în căutarea a doi meşteri buni, unul tîmplar şi altul fierar, care să se angajeze să instruiască cîte douăzeci ucenici], — VEST. R., XVI (1851), p. 89: Eforia Şcoalelor; ZIMBRUL, I (1851), p. 298: Revistă Politică.
Stăptnirea va da fiecărui maestru ajutoare şi răsplătiri, după cum se va face Învoirea In scria.
15895	373.6 (498.1)
[Ştirea despre deschiderea de către guvernul Ţării Româneşti a unor şcoli de arte şi meserii]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 138.
Gazeta Transilvaniei priveşte cu bucurie această măsură.
15896	373.6 (498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că, pînă la deschiderea unei şcoli de arte şi meşteşuguri, s-a înţeles cu şase meşteri tîmplari şi fierari, care să primească la învăţătură 39 ucenici]. — VEST. R., XVI (1851), p. 346—347; G. TRANS., XIV (1851), p. 408.
Se arată condiţiile şi durata acestor cursuri.
15897	373.6 (498.1) [Comentariile gazetei româno-germane din Bucureşti
cu privire la proiectul înfiinţării unei şcoli de arte şi meserii în acest oraş], — ZIMBRUL, II (1852), p. 243: Româ-nica.
Numărul respectiv din Biikuresler Dl. Z. lipseşte din colecţia B.A.R.
15898	373.6 (498.1) [Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru o clădire de
zid, cu săli de studiu, dormitoare şi alte încăperi trebuincioase, pentru şcoala de arte]. — VEST. R., XVII (1852), p. 197.
15899	373.6 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie „pentru
îmbrăcămintea de vară a elevilor de la şcoala de arte11]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 94.
Se arată cantitatea şi calitatea obiectelor necesare.
15900	373.6 (498.1) [Informaţie că la şcoala de meserii din Bucureşti se
adaugă două ateliere: de dulgherie şi de mobile de artă]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 185: Donaufur-stenthiimer.
15901	373.6 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie pentru
cumpărarea unor instrumente şi materiale necesare „pentru atelierul de ebenisterie11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 271.
15902	373.6 (498.1) [Ştiri mărunte despre şcoala de meserii din Bucureşti].
— BUKURESTER DT. Z„ X (1854), p. 317: Donau-furstenthiimer.
Cu prilejul inspecţiei făcute de Elisatela Ştirbei.
15903	373.6 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie „pentru
cumpărarea a 20 000 ocă cărbuni de lucru, pe seama şcoa-lei de arte11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 118.
15904	373.6 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine licitaţie pentru
procurarea mai multor unelte „trebuincioase la atelieru-rile de ferărie, tîmplărie şi dulgherie de la şcoala de arte de la Mavroghene11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 358.
15905	373.6 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că Şcoala de arte de la Mavro-
gheni primeşte comenzi pentru „obiecte de herărie şi tîmplărie11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 382.
15906.	373.6	(498.1)
[Se anunţă concurs pentru ocuparea unor posturi de institutori la Şcoala de Arte din Bucureşti]. — VEST. R., XX (1855), p. 306.
Institutorii reuşiţi vor fi numiţi ia următoarele materii; Gramatica romftnă, Geografia, Religia şi Elemente de istoria Ţării Româneşti.
15907	373.6	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la Şcoala de arte se vor primi de acum înainte elevi numai prin concurs]. — VEST. R., XXI (1856), p. 112, col. II.
15908	373.6	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs „pentru catedra de învăţăturile claselor elementarii la Şcoala de arte11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 43; ANUNŢ. R.; IV (1857), nr. 3, p. 4.
846
www.dacoromanica.ro
373.6 (498.1)
ÎNVAŢAMÎNTUL PROFESIONAL
Ş73.6 (498.3)
15909	373.6 (498.1)
[Eforia şcoalelor face cunoscut că se va ţine licitaţie „pentru clădirile ce sînt de trebuinţă a se mai adăoga la Şcoala de arte de la cismeaoa Mavrogheni“], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 150.
15910	Hoffcr	373.6 (498.1)
Contrandiu de starea Şcoalei de Arte.—ANUNŢ. R., V (1858), nr. 55, p. 2—3.
Hoffer, directorul Şcolii de arte din Bucureşti, prezintă pe scurt activitatea acesteia la slirşitul anului şcolar 1857 — 1858. Scopul principal al şcolii era „de a Învăţa pe tinerii indigeni deosebite ramuri ale industriei private, spre a putea stăvili cu Încetul Imbulzitoarea importatiune a manulacturelor străine, cel puţin In ceea ce priveşte productiunile Industriale de prima necesitate". Autorul vorbeşte şi de institutele politehnice din Anglia, Franţa şi Germania.
15911	373.6(498.3)
[Publicaţie prin tare se anunţă că se va deschide in curînd clasa 1 a şcolii reale din Calaţi, care a luat fiinţă], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 88, p. 350: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Noua şcoală urma să aibă cursuri de patru ani, dind „cunoş-tlinţe de Învăţături practice, industriale şi comerciale".
15912	373.6 (498.3)
[Publicaţie prin care se anunţă că se va deschide la 31 oct. clasa I a şcolii reale din Iaşi, care a luat fiinţă].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 88, p. 350: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Noua şcoală urma să aibă cursuri de patru ani, dînd „cuno-ştiinţe de învăţături practice, industriale şi comerciale".
15913	373.6	(498.3)
[Publicaţie prin care Departamentul Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor Publice aduce mulţumiri lui Alexandru Savu, dragomanul consulatului austriac, care a dăruit un exemplar al Gazetei Ilustrate din Lipsea şcolii de arte din Iaşi], — ZIMBRUL, I (1851), p. 45, col. III.
15914	Codrescu, I.	373.6	(498.3)
O ochire asupra scoleî de meserii. — STEAOA D., I (1855), p. 113—114.
Arată că, deşi au trecut patru ani de la crearea acestei şcoli din Iaşi, totuşi publicul nu cunoaşte realizările ei şi acuză pe „antreprenorul" şcolii de a nu-şi fi îndeplinit obligaţia de a furniza statului meşteri, deşi In şcoală se lucra neîncetat, dar In folosul ctşti-gurilor sale personale. Articolul este parţial cenzurat.
15915	Cozadini, G.	373.6 (498.3)
La questia sc61eî de meserii. — STEAOA D., I (1855), p. 123.
Răspuns la un articol asupra şcolii de meserii din Iaşi, publicat de I. Codrescu In Steaoa Dunării. Autorul, unul din conducătorii şcolii, ia apărarea conducerii acestei instituţii.
15916	Codrescu, I.	373.6 (498.3)
Interesu individualu şi interesu publicu. — STEAOA D., I (1855), p. 144.
Răspuns lui Cozadini In legătură cu activitatea Şcolii de meserii.
15917	Cozadini, G.	373.6 (498.3)
Ear despre Scola de meserii. — STEAOA D., II (1856),
p. 20.
Polemică cu I. Codrescu, relativ la condiţiile In care funcţiona această şcoală, dată In antrepriză de către ministerul moldovean al culturii. — Intr-o Notă a Stelii Dunării, publicată la finele
articolului, Kogălniceanu subliniază că a dat curs larg discuţiei, deoarece şcoala aceasta interesează tot poporul moldovean, pentru că e menită a da „meseriaşi pămlnteni".
15918	373.6 (498.3)
[Şcoala de meserii din Iaşi anunţă că la 29 ian. va avea loc examenul public]. — STEAOA D., II (1856), p. 32: Avis.
Totodată, va avea loc şi deschiderea expoziţiei obiectelor „fabricate de elevi". Publicul e rugat să asiste la „această sole-nitate de industrie naţională".
15919	373.6	(498.3)
[Anunţ al lui Cristian Virt Pester [Christian Wirth-Pesther] în legătură cu şcoala de meserii din Iaşi]. — STEAOA D., II (1856), nr. 57, p. 228 [greşit: 140]: Avis; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 174, p. 4: Anons.
Anunţă că şcoala rămlne pe timp de 11 ani, conform aprobării Consiliului Administrativ, „in singura dispoziţie" a lui Pesther. Elevii ce vor veni din „districturi" vor primi o Învăţătură egală in diferitele ateliere. Publicul ce ar face comenzi e avizat că produsele şcolii vor fi de cea mai bună calitate.
15920	373.6	(498.3)
[Articol despre şcoala de arte şi meserii din Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 265— 266: Novitale din năuntru.
Se arată Împrejurările care au determinat Înfiinţarea şcolii In 1834. Este amintit primul ei director, comisul Mibailic de Hodocfn, apoi este prezentat actualul director, Christian Wirth-Pestber. Acesta a adus din Franţa şi Germania meşteri care slnt In prezent Învăţătorii elevilor. In partea finală se arată cum a decurs examenul din 19 august. Au trecut cu succes examenul 45 de elevi, la 9 materii deosebite. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia cu obiecte fabricate de elevii şcolii.
15921	373.6	(498.3)
[Se anunţă că, examenele la Şcoala de meserii se vor ţine în prezenţa inspectorului general şi a slugerului Antonie Ber, delegaţi ministeriali]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 118: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
15922	373.6	(498.3)
[Se anunţă că, la examenele de la Şcoala de Arte din Iaşi, 26 tineri au fost declaraţi maiştri, iar 11 calfe].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 141: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
15923	373.6 (498.3)
[Anaforaua Departamentului Cultului din Moldova referitoare la înfiinţarea de şcoli comunale pe moşiile mănăstireşti şi la problema înfiinţării unui institut agronomic în satul Cirligul de lîngă Iaşi, unde vor urma viitorii învăţători un curs practic de 3 ani]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 377; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 359—360: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia text romăn şi francez.
15924	373.6 (498.3)
Şcoala Vasiliană. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 46, p. 107, col. I; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 44, p. 157.
Dispoziţii ale Ministerului Cultului şi Instrucţiei Publice prin care se anunţă că incepind de la 1 sept. 1858 nu vor mai fi primiţi ca elevi In internatul Şcolii Vasiliene dccit cei care vor voi să devină profesori la şcolile săteşti. In acelaşi timp, se vesteşte că elevii vor urma — pe la fermele modele şi un curs elementar de agronomie, „o ştiinţă neapărată pentru un profesor sătesc In ţara noastră esclusiv agricolă". — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
28 — Bibiiogri fia analitică — c. 959
847
www.dacoromanica.ro
373.8 (439.1)
ŞCOLI PEDAGOGICE
373.8 (439.2) (x = 59)
878.8	ŞCOLI PEDAGOGICE. PREPARANDII
Vezi de asemenea: 372 lnvă(âmtntul elementar (notiţele bibliografice privitoare la şcoli normale) şi: 373-977 (439.2) Institutele pedagogico-teologice din Transilvania.
15925	373.8 (439.1) Sporire de şcoli prcparandale în Ungaria. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 23, p. 3.
Se traduce un articol din Wanderer, referitor la înfiinţarea In Ungaria de şcoli In care să fle pregătiţi învăţătorii pentru „aşeză-mintele de învăţătură populară". Cu acest prilej, redacţia arată necesitatea înfiinţării unor astfel de şcoli şi pentru Moldova.
15926	373.8 (439.2) (=59) Unu cuventu la lempulu seu despre scolele poporane.
— G. TRANS., XVIII (1855), p. 233—234, 237: Dela podulu Secuiului, 23 Iuliu c. n.
Se critică activitatea institutelor preparandiale din Transilvania, In afara aceluia de la Năsăud. Se critică atitudinea unora dintre preoţi fată de şcoală şi se propun diferite sugestii pentru o îmbunătăţire a stării lnvătăinlntului.
15927	S. 31.	373.8 (439.2) ( = 59)
[Corespondenţă din Lipova despre cursurile de perfecţionare a învăţătorilor români din Banat, ţinute Ia Timişoara şi la Lugoj de către inspectorul Constantin Ioano-vici], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 178, 181—182, 185—186: Lipova, 28 Oct.
Se reproduce la sflrşitul corespondentei cuvlntarea rostită de învăţătorul lugojan Vasile Miculescu pentru a mulţumi lui Ioanovici.
15928	373.8 (439.2) ( = 59) [Se vesteşte crearea a trei noi institute preparandiale
în Ardeal, la Şimleul de Cic, Ia Blaj şi la Sibiu],— G. TRANS., XXI (1858), p. 225, col. II: Braşovu, 1 Septembre.
Se observă că „o mare lacună se va astupa cu acestea scoale de docenţi".
15929	373.8 (439.2) ( = 59) Preparandii seu institute pedagogice.— G. TRANS.,
XXI (1858), p. 279, col. I.
Se anunţă reorganizarea institutului pedagogic din Oradea şi înfiinţarea de institute similare la Năsăud, Lugoj şi Blaj. Slnt institute greco-catolice.
15930	373.8 (439.2) ( = 59) [Scurtă dare de seamă despre examenul semestrial
la „institutul preparandie** român din Arad], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 240: Monarhia Austriacă. La curs au urmat 86 de tineri In anul I şi 60 In al II-lea.
15931	Ş[andor], A.	373.8 (439.5) ( = 59)
[Dare de seamă despre examenele de la Preparandia
din Arad],— TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 258, 263, 266—267, 270.
Corespondentul dă detalii asupra materiilor care se predau In acest institut prcparandial.
15932	373.8 (439.2) ( = 59) [Activitatea institutului pedagogic greco-răsăritean
din Arad în cursul anului 1856]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 403, col. I: Intîmplări de zi.
Informaţii redate din Curierul Şcolar Austriac.
15933	373.8 (439.2) ( = 59) [Condiţiile intrării elevilor la institutul preparandial
român din Arad]. — TFLEGRAFUL R., VI (1858), p. 75, col. I: Arad, 29 Apiilic.
Se anunţă că nu se primeau dcclt absolvenţii şcolilor normale capitale (Muster-IIauptscliuIen).
848
15934	373.8 (439.2) (=59) [Corespondenţă din Arad despre examenele semestriale
din institutul preparandial ortodox]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 129 col. III—130: Arad, 2 August.
Se arată că Ia examene asistaseră consilierii de şcoli Dimitrie Ionescu şi Pavcl Vasici.
15935	373.8	(439.2)	( = 59)
[Observaţii privind necesitatea înfiinţării unui institut
pedagogic la Blaj]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 319, col. II.
Observaţiile slnt cuprinse Intr-o corespondentă de la Blaj din 6/18 oct.
15936	373.8	(439.2)	(=59)
[Informaţii privitoare la proiectata şcoală pedagogică
pentru învăţători comunali ce urma să ia fiinţă la Blaj], — G. TRANS., XVII (1854), p. 197: Unu concursu şi o provocare fiicsca.
15937	373.8	(439.2)	( = 59)
[Dare de scamă despre deschiderea cursurilor de Ia
Caransebeş pentru pregătirea învăţătorilor români]. — G. TRANS., XV(1852), p. 105: Caransebesîu, 12 Februariu.
Se descrie slujba religioasă ţinută cu acest prilej şi se laudă activitatea directorului şcolilor naţionale Petre Lupulov. Cursurile urmau să tină 3 semestre.
15938	M. S.	373.8 (439.2 (=59)
Despre starea şcolara in tier’a llatiegului. —
G. TRANS., XVIII (1855), p. 1, col. II, 5: Ilatiegu, 20 Decembre.
Corespondentul anunţă Înfiinţarea unei şcoli preparandiale la Haţeg de către preoţimea greco-catolică. Arată că dascălul acestei şcoli era Veniamin Densuşianu şi înştiinţează că ea număra 75 elevi, care se pregătesc să devină învăţători.
15939	* * *	373.8 (439.2) (=5£)
[Corespondenţă de la Haţeg despre desfăşurarea examenelor de la şcoala preparandială de dascăli, în prezenţa comisarului de cerc Vas. Butthyân]. — G. TRANS., XVlil (1855), p. 225: Hatiegu in 18 Iuliu v. 1855.
15940	* * *	373.8 (439.2) (=59)
[Corespondenţă cu privire la situaţia învătămîntului
românesc la Haţeg]. —G. TRANS., XIX (1856), p. 97: Hatiegu, in 24 Martiu 1856.
Se înfăţişează, îndeosebi, rezultatele mulţumitoare realizate de şcoala preparandială de dascăli. In şcoala preparandială propriu-zisă urmează 36 de tineri, iar In cea pregătitoare 38 de tineri. Se face o dare de seamă despre examenul care s-a ţinut In ziua de 6 martie.
15941	373.8 (439.2) (=59) [Corespondenţă despre înfiinţarea la Haţeg a unui
curs preparandial de trei ani prin grija canonicului Ştefan Moldovanu], — G. TRANS., XX (1857), p. 125, col. II: De sub Retezatu. Hatiegu, 5 Aprilie c. v.
15942	373.8 (439.2) (=59) [Dare de seamă despre examenul semestrial de la „institutul preparandial** din Orlat].— G. TRANS., XIV (1851), p. 84: Sibiiu 28 Fevr.
Se descrie desfăşurarea examenului şi se rezumă cuvlntările ţinute. Se dau cifre In legătură cu numărul elevilor ce au urmat In institutele preparandiale din Orlat şi Năsăud de la Înfiinţarea lor.
15943 Vasiciă, Dr. Pavel	373.8 (439.2) (=59) Cuvântarea D. referinţe al cultului şi învăţămînluluî
public..., rostită cu ocasiunea depunerii esamenului din partea preparanzilor în Orlat 25 Fevr. 1851. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851) p. 70—71.
Îndeamnă tinerii absolvenţi să-şi Îndeplinească cu rlvnă misiunea de luminători ai poporului. Mulţumeşte profesorilor şi autorităţilor pentru sprijinul dat şcolii.
www.dacoromanica.ro
373.8 (439.2) (=59)
ŞCOLI PEDAGOGICE — INVAŢAMINTUL RELIGIOS
373.953.52 (439.2) ( = 59)
15944	373.8 (439.2) (=59) [Informaţie în legătură cu absolvenţii institutului pre-
parandial din Orlat]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 315: Din Subccrcul Branic’ca.
Aceştia prelcrau alte slujbe In Ioc de a cere numirea In posturi de învăţători.
15945	A— Z.	373.8 (439.2) (=59)
[Articol de polemică cu privire la cursurile preparan-
diale din Satu-Mare].— G. TRANS.,-XVII (1854), p. 33: Monarchi’a austriaca. De pe la Satumare.
Ştirea că tinerii pe care sărăcia Ii împiedică a frecventa cursurile Ia Oradea vor fi instruiţi In condiţii favorabile Ia Satu-Mare e luată de autor ca prilej de polemică personală cu unii clerici din acea regiune.
15946	373.8 (439.2) (=59) [Scurtă corespondenţă anunţînd că românii ortodocşi
sini gata să ajute institutul preparandial din Sibiu], — G. TRANS., XV (1852), p. 338—339: Dintre Munţi.
Corespondenţa reprezintă un răspuns Ia alta din Abrud, publicată in nr. 84 al Gazetei Transilvaniei.
15947	373.8 (439.2) (=59) [Ştiri în legătură cu Institutul pedagogic-teologic diecezan din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 306: Monarhia Austriacă.
Cu prilejul deschiderii solemne a anului şcolar 1853 — 54, In prezenţa Iul Andrei Şaguna, se dau informaţii asupra localului, programului de cursuri pe cei doi ani şi cu privire la numărul profesorilor.
15948	373.8 (439.2) (=59) [Se reproduce din „Telegraful Român“ darea de seamă
asupra examenelor de la Institutul pedagogic-teologic din Sibiu], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 227, col. I: Sibiîu, 11 Iuliu.
15949	373.8 (439.2) (=59) [Dare de seamă despre ceremonia începerii cursurilor,
la Institutul pedagogic-teologic din Sibiu], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 330: Monarhia Austriacă. Sibiiu 17 Octomvrie.
15950	373.8	(439.2) ( = 59)
[Dare de seamă despre examenele semestriale ţinute
între 14—21 iulie la Institutul pedagogic-teologic din Sibiu], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 229—230.
Se dau materiile la care au fost examinaţi elevii de la Pedagogie şi cei din anii I şi II de la Teologie. La examene a asistat şi episcopul A. Şaguna.
15951	373.8	(439.2) (=59)
[Dare de seamă asupra rezultatelor examenelor Institutului pedagogic şi teologic ortodox din Sibiu], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 74, col. I: Sibiiu 4 Martie.
15952	373.8	(439.2) ( = 59)
[Dare de seamă	cu	privire	la	examenele	de la Institutul pedagogico-teologic din	Sibiu,	ţinute în	prezenţa epis-
copului Şaguna]. —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 213, col. I: Sibiiu 9 Iunie.
15953	373.8	(498.3)
[Comentarii la înfiinţarea şcolii normale din Iaşi],—
STEAOA D., I (1855),'p. 150—151.
Sint srătuiţi boierii să trimită pe fii de ţărani destoinici In această şcoală, care se va deschide la 15 ian. 1856 „In încăperile vechii şcoale vasiliane din ograda Trisfetitelor". Se redă publicaţia dată de Ministerul Cultului şi al Instrucţiunei Publice In această privinţă.
15954	373.8	(498.3)
Şcoala Vasiliană. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 46, p. 107, col. I; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 44, p. 157; TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 100: Moldavia.
Dispoziţii ale Ministerului Cultului şi al Instrucţiei Publice prin care se anunţă că tnceptnd de la 1 septembrie vor fi primiţi In internatul Institutului Vasilian „numai acei cari prin In scris declaraţie şi garanţie ar voi a se destina carierii de profesor sătesc". De asemenea, se anunţă că elevii Institutului Vasilian „vor urma şi un curs elementar de agronomie ca o ştiinţă neapărată pentru un profesor sătesc". — în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
373—953.52 ÎNVĂŢĂMÎNTUL RELIGIOS. CATEHIZAŢIE
15955	„	373-953.52
Datoria clerului în privinţa educaţiei. — EHO ECL.,
II (1851), p. 1—3.
Se arată rolul important al preoţilor In lnvăţămlnt, In trecut, dlndu-se exemple din trecutul Egiptului, Greciei şi Franţei, şi se cere ca acest rol să fie menţinut. îndeosebi instrucţia religioasă In şcoli trebuie să fie făcută de preoţi.
15956	373-953.52 Cugetări asupra educaţiei religioase. — EHO. ECL.,
I	(1851), p. 45—46.
Articol In care se arată rolul religiei şi al preoţilor ca factori educativi in antichitate, In evul mediu şi In prezent.
15957	Kaiii, Teofil	373-953.52
[Cuvîntare rostită la sfîrşitul unui curs de trei ani, cu
caracter teologico-filozofic], — EHO ECL., I (1851), p. 25—28, supl. la nr. 7, p. 1: Iată estractul acestei cuvîntări.
Traducere de Ilie Benescu. — Kairis, fost profesor In Grecia, face o prezentare a felului cum s-a desfăşurat acest curs şi expune temele principale tratate In ei. La sfirşit Îşi ia rămas bun de la elevii săi, dlndu-le sfaturi de conduită In viaţă.
15958	Benescu, Ilie	373-953.52
[Introducere la tîlmăcirea cuvîntării lui Teofil Kairis].
—	EHO ECL., I (1851), p. 25.
Cuvtnt introductiv tn care autorul prezintă pe Teofil Kairis, ca pe un bărbat plin de Înţelepciune şi profund om de ştiinţă.
II elogiază pentru cursul ţinut In decurs de trei ani, la sfîrşitul căruia a rostit discursul tradus.
15959	Protopopescu, Gheorghie	373-953.52
Onorabilei direcţii a Tipografiei Nifon Mitropolitul!!.
—	PREDICATORUL©, I (1857), p. 129—130: Foileton.
G. P. din Găeşti, fost elev al Seminarului mitropoliei din Bucureşti, aşteptlnd să fie făcut preot, îşi revede lecţiile din cei 4 ani ai seminarului. Amintindu-şi cu drag de prima lecţie a profesorului său de teologie, o trimite revistei, cu rugămintea să o publice, spre a fi de folos şi altora.
15960	373-953.52 Metoadâ de religiune.—MUSEULtî N., I (1858), p.
70—72: Scoale.
Planul unei lecţii model de religie, cu subiect din Noul Testament: Coborlrea Sf. Duh.
15961	373-953.52 Metoadâ de religiune.—MUSEULtî N., 1 (1858),
p. 87—88, 94—96: Scoale.
Planul unei lecţii model de catehism: comentariu la porunca a patra şi a noua.
15962	.	373-953.52 (439.2) ( 59)
[Ştire despre examenul de religie al şcolarilor ortodocşi
din „gimnaziul superior evangelic şi calolic“ din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 209: Monarhia Austriacă.
15963	373-953.52 (439.2) (-59) [Examenele semestriale de religie pentru elevii ortodocşi
ai şcolilor romano-catolice şi luterai c din Sibiu]. — TELE-
849
www.dacoromanica.ro
373-953.52 (439.2) (=59)
SEMINARII
373-977 (439.2)
GRAFUL R., II (1854), p. 201: Monarhia Austriacă. Sibiiu 29 Iunitk.
Au fost examinaţi elevii de la gimnaziu şi „şcolile normale". Examenul s-a ţinut sub preşedinţia lui Andrei Şaguna. Elevii din gimnaziu au fost pregătiţi de protopopul Ioane Popovici, iar cei din „gimnasiele de gios şi din norme", In număr de 294, de către preotul capelan N. Begnescn, profesor de clntări bisericeşti şi de tipic.
15964	Unu martoră oculară 373-953.52 (439.2)( —59)
[Scurt articol în care se elogiază activitatea catihetului elevilor români din şcolile catolice şi luterane ale Braşovului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 236, col. II: Braşovă, 26 Iuliă.
Dă detalii privind activitatea acestui profesor de religie, insistlnd îndeosebi asupra acţiunii sale antialcoolice.
878-977 SEMINARII
15965	373-977 (439.2) [Circulara vicarului general de la Blaj, Constantin Alu-
tan, despre amînarea deschiderii cursurilor teologice de acolo].—G. TRANS., XIV (1851), p. 328.
Se specifică şi obligaţiile moraliştilor care au beneficiat de ajutoare.
15966	373-977 (439.2) [Ştire despre transformarea „convintului din cetatea
Vienei“, ocupat în 1848—1849 de către armată, într-un seminar în care să fie primiţi şi greco-catolicii din Ungaria şi Transilvania],— G. TRANS., XV (1852), p. 250, col. II.
Seminarul urmează să intre In activitate la 1 octombrie.
15967	373-977	(439.2)
[Se anunţă apropiata trimitere, Ia Viena şi Strigoniu, a
10 tineri români uniţi, pentru studierea teologiei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 270, col. I: Blajiu 10/9.
Ştire cuprinsă intr-o corespondenţă.
15968	373-977	(439.2)
[Corespondenţă despre deschiderea cursurilor teologice de la Blaj]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 30, col. I: Blaj.
Se dau informaţii privind pe elevi şi se sugerează aducerea de cărţi ştiinţifice in limba română din Principate.
15969	373-977 (439.2) [Corespondenţă despre pregătirea şcolară a teologilor
sau „popandoşilor“ din Blaj], — G. TRANS., XIV (1851), p. 230—231: Blajîu, 24 Iuniu c.v.
Se arată că cei 170 de teologi au terminat cu eforturi susţinute „cursul şcolastic".
15970	G.	M.	373-977 (439.2)
[Corespondenţă în care combate părerea desfiinţării
seminarului din Blaj şi a trimiterii seminariştilor în „semi-narii esterne sau streine*1].— G. TRANS., XV (1852), p. 221—222: De sub Ineu.
15971	373-977 (439.2)
[Despre	reducerea la trei ani, în loc de patru, a cursu-
rilor teologice de la Blaj].—G. TRANS., XV (1852), p. 270, col. I: Blajiu 20/9.
Se înregistrează cu satisfacţie vestea, dar se cere ca, in schimb, să se studieze un an filozofia, „a cărui scădere la un teolog şi fiitoriu părinte de popor e nu numai ruşinătoare, ci şi dăunătioasă şi degră-dătoare pentru statul preoţesc".
15972	373-977	(439.2)
[Circulară a episcopului Şuluţ prin care se cere parohilor selectarea celor trimişi în şcolile Blajului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 391.
Este vorba îndeosebi de „cursul scholastlcesc pentru Învăţarea moraliştilor".
15973	373-977	(439.2)
[Necrolog la mcartea lui Nicolae Popu, profesor la
seminarul diecezan din Blaj]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 189: Blasiu, 27 Iuniu n.
Se dcpllnge decesul acestui „absolutu tcologu de	Viena".
15974	373-977	(439.2)
[Ştiri cu privire la organizarea unui curs teologic de doi ani la Blaj, pentru candidaţii de preoţi]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 361, col. II: Blasiu.
Pentru ca parohiile să nu mai fie conduse dcclt de „teologi absoluţi", se anunţă organizarea unui curs „de teologie uu numai morală, ci deplină, In care candidaţii vor avea de a Învăţa toate studiile teologice (afară de limbi) cile se propun In seininariu, In limba română". Candidaţii vor trebui să fi absovit ccl puţin gimnaziul inferior.
15975	373-977 (439.2)
[„Publicăciune de arendă** pentru moşia Cut a Seminarului greco-catolic din Blaj]. — G. TRANS., XX (1857), p. 70, col. I.
Se dau informaţii despre moşie.
15976 J.....	373-977 (439.2)
[Corespondenţă din Gherla, prin care se vesteşte inaugurarea unui institut teologic greco-catolic în această localitate], — G. TRANS., XXI (1858), p. 288: Gherla, in Noembre 1858.
Se arată că episcopia cuprindea 669 parohii.
15977	n-------n.	373-977 (439.2)
[Descrierea solemnităţii de la seminarul din Oradea-Mare]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 131—132: Urbea-mare, Maiu 5 1853.
Se arată că participaseră la serbare contele Zichy şi baronul Reichenstein şi că slujba fusese oficiată de către episcopul Erdcli. Se arată că Iosif Pop Sclagianul, „deregintcle institutului", ţinuse o cuvlntare In limba latină, dăruind apoi premii In bani seminariştilor celor mai studioşi.
15978	373-977 (439.2)
[Corespondenţă despre starea proastă a „preparan-diei“ de preoţi de la Sibiu]. — G. TRANS., XV (1852), p. 326—327: Abrudă.
Se critică activitatea acestei instituţii a românilor ortodocşi, subliniindu-se absenţele nemotivate ale profesorului Pantazi şi punindu-se In paralelă activitatea lăudabilă a seminarului unit din Blaj.
15979	373-977	(439.2)
[Se înregistrează cu satisfacţie ştirea autorizării episcopului Şaguna de a întemeia în dieceza sa un seminar preoţesc].— G. TRANS., XVI (1853), p. 111, col. I: Transsilvania.
Ştirea e luată din Wanderei.
15980	373-977	(439.2)
[Ştire despre Institutul leologico-pedagogic al diecezei ortodoxe din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 206, col. I: De lăngă Muresiu 23 Iuniu.
Se menţionează colecta publică din care s-au cumpărat In Sibiu două clădiri necesare Seminarului, In urma hotărlrii sinodului ortodox din 1853.
850
www.dacoromanica.ro
373-977 (439.2)
SEMINARII
373-977 (498.1)
15981	373-977 (439.2) [Informaţii din „Telegraful Român“ privitoare la ţinerea examenelor la institutul teologico-pedagogic din Sibiu, în prezenţa episcopului Şaguna şi a adjunctului guvernatorului, mareşalul campeslru Ioan Bordola de Borea].— G. TRANS., XVI (1853), p. 221, col. I: Sibiiu, 13 IuliQ.
15982	373-977 (439.2) [La Sibiu s-a adunai suma de 27 601 florini şi 30 1/2
creiţari pentru un institui pedagogico-teologic], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 258: Monarhia Austriacă.
Ştirea e urmată de un comentariu, tn care se laudă înţelegerea pe care a găsit-o apelul lansat de A. Şaguna pentru colectarea sumei de mai sus.
15983	373-977 (439.2) [Ştire despre deschiderea la Sibiu a unui seminar pentru 40 de tineri din cursul pedagogic-teologic]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 406.
15984	373-977	(439.2)
[Dare de seamă despre vizita făcută de guvernatorul
Schwartzenberg, însoţit de Andrei Şaguna, la Institutul pedagogic-teologic din Sibiu], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 22: Monarhia Austriacă.
15985	373-977	(439.2)
[Gr. Pantazi, profesor de teologie, donează prin testament biblioteca lui Seminarului ortodox din Sibiu].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 378, col. II.
Ştirea e dată In cadrul articolului publicat la moartea lui, In rubrica Monarhia Auslriavl.
15986	373-977	(439.2)
[Sava Popovici Barcianu, parohul comunei Răşinari, e
numit profesor de teologie la Seminarul ortodox din Sibiu].
—	TELEGRAFUL R., II (1854), p. 406—407: Monarhia Austriacă. Sibiiu 28 Decemvrie.
La catedra răposatului Gr. Pantazi.
15987	372-977 (439.2) [Ştiri şi comentarii cu privire la donaţia făcută de
marele logofăt D. Ioanid Seminarului ortodox din Sibiu].
—	TELEGRAFUL R., III (1855), p. 41—42, 45—46: Monarhia Austriacă.
Ioanid, petreclnd cltva timp la Sibiu, a rost impresionat de greutăţile materiale cu care lupta biserica ortodoxă română din Ardeal şi a donat Seminarului din Sibiu suma de 1 000 florini plălibili In zece rate anuale. Gestul lui a dat prilejul la diferite manifestaţii de mulţumire.
15988	373-977 (439.2) [Se anunţă că Ioanid, fost director al Departamentului
Internelor din Ţara Românească, a făcut o donaţie seminarului teologico-pedagogic din Sibiu]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 65, col. II: Sibiiu, 8 Martiu n.
Ioanid a făgăduit să dea cile 100 florini anual timp de 10 ani.
15989	373-977 (439.2) [Articol cu privire la rezullatele examenului semestrial
la Institutul pedagogico-teologic diecezan din Sibiu].—• TELEGRAFUL R., III (1855), p. 218—219: Monarhia Austriacă. SibiiQ 11 Iulie.
Se precizează că durata „cursului teologic" e de doi ani, iar a „cursului pedagogic" dc un an. Fa|ă dc scurta durată a cursurilor şi faţă de sărăcia elevilor, se afirmă că rezultatele sini mulţumitoare. Ca luclieicrc, se dau sfaturi profesionale absolvenţilor şi „pedagogilor".
15990	373-977 (439.2) [Scurlă dare de seamă despre examenele „semestrale“
de la Institutul pcdagcgico-leolcgic din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 65—66: Sibiiu, 26 Fevruarie.
15991	373-977 (439.2) [Dare de seamă despre examenele „semestrale“ ţinute
între 14—21 iuliela I ns li tu tul pedagogico-teologic din Sibiu]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 229—230.
Se dau materiile la care au fost examinaţi elevii de la Pedagogie şl cei din anul I şi II de la Teologie. La examene a asistat şi episcopul A. Şaguna.
15992	373-977 (439.2) [Dare de seamă cu privire la deschiderea cursurilor la
Institutul pedagogico-teologic din Sibiu, în prezenţa episcopului Şaguna]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 80, p. 317—318: Sibiiu, 9 Octomvrie.
15993	373-977 (439.2) [Se anunţă că de ziua Sf. Andrei „tinerimea românească pedagogico-teologică“ din Sibiu făcuse o colectă pentru fundaţia Francisc-Iosifiană, în cinstea zilei onomastice a episcopului Şaguna]. — TELEGRAFUL R.,
V	(1857), p. 378: Sibiiu, 30 Noemvrie, 382: Sibiiu, 2 Dechemvrie.
Cu această ocazie se adunaseră 77 florini şi 9 creiţari. Se reproduce adresa trimisă episcopului de către „tinerimea peda-gogico-clericale gr. răs. a institutului diecesan".
15994	Un IIIu al clerului nostru	373-977 (439.2)
[Consideraţii cu privire la examenele „semestrale" de
la Institutul ortodox pedagogico-teologic din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 53: SibiiQ 1 Aprilie.
15995	373-977 (439.2) [Ştiri şi comentarii cu privire la examenele de la Institutul pedagogico-teologic din Sibiu], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 113: Sibiiu 15 Iulie, p. 118: Sibiiu 23 Iulie.
15996	373-977 (439.2) [Dare de seamă despre examenele dc la Institutul pedagogico-teologic ortodox din Sibiu]. — TELEGRAFUL R.,
VI	(1858), p. 121—122, 125—126: Sibiiu 28 Iulie.
în articol se dau şi unele date din istoria bisericii ortodoxe din Ardeal.
15997	Unu românu do religiunea grcco-orientnlă
373-977 (439.2)
[Corespondenţă despre unele abuzuri săvîrşite de către profesorii seminarului ortodox din Sibiu]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 82, col. I, 86—87: De pe malulu Murăşului, în Februariu 1858.
Se acuză profesorii sibicni de a fi luat prea multe camere pentru uzul lor, lăstnd seminarul să sufere din lipsa unui local suficient de mare.
15998	373-977 (439.2) Atacul răspins. — TELEGRAFUL R., VI (1858),
nr. 13, p. 52: SibiiQ 26 Martie; G. TRANS., XXI (1858), p. 108: Din „Telegrafulu RomânQ“.
Semnează: Red. „Telegraf. Român". Se polemizează cu Gazeta Transilvaniei, care publicase o corespondenţă plină de critici la adresa conducerii seminarului diecezan din Sibiu.
15999	373-977 (498.1)
[Dare de seamă despre deschiderea seminarului mitropoliei din Bucureşti]. — VEST. R., XVI (1851), p. 169— 171; E1IO ECL., I (1851), p. 33—35; G. TRANS., XIV (1851), p. 220: Bucureşti.
Deschiderea a avut loc la 2i mai, In prezenta mitropolitului şi a membrilor Eforiei Şcoalclor. Cu acest prilej au (inul scurte cuvlnlări profesorii I. Pcnescu şi Drugcanu, inspectorul seminarului icrodiaconul Vcniamin şi mitropolitul Nifon. Toate cele patru cuvlnlări sini publicate aci. Iii fc'/to Ecl. nu se publică cu\Întărea prof. Drugeanu, iar tu G. Trons., nici o cuvintare.
851
www.dacoromanica.ro
373-977 (498.1)
SEMINARll
373-9^7 (498.1)
16000	[Penescu, I.]	373-977 (498.1)
Cuvînt, zis la deschiderea seminarului sf. Mitropolii...
—	VEST. R., XVI (1851), p. 169—170; EHO. ECL., I (1851), p. 33—34; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 195—196: Cuvinte rostite la Bucureşti în 24 Maiu 1851 cu ocasiunea redeschiderii seminarului Sf. Mitropolii.
Profesorul Penescu aduce elogii activităţii mitropolitului şl Îndeosebi iniţiativei sale In privinţa creării noii tipografii de pe lingă mitropolie. Arată că mitropolitul se preocupase de reorganizarea lnvătămlntului bisericesc şi prezintă modul viitor de funcţionare a seminarului mitropoliei, precum şi Împărţirea pe clase şi profesori. Se dau unele date cu privire la numărul claselor, al elevilor, pregătirea lor, numele profesorilor.,
16001	[Veniamin, ierodiaconul]	373-977 (498.1)
Cuvînt zis la deschiderea seminarului sf. Mitropolii...
—	VEST. R., XVI (1851), p. 170—171; EHO. ECL., I (1851), p. 34; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 203—204: Cuvinte rostite la Bucureşti în 24 Maiu 1851 cu ocasiunea redeschiderii seminarului Sf. Mitropolii.
Autorul cuvlntării, In calitate de inspector al seminarului, subliniază rolul pe care II avea mitropolitul In reorganizarea lnvătămlntului bisericesc, arătlnd, In acelaşi timp, importanta prîgă-tirii de preoţi Învăţaţi.
16002 [Nifon, mitropolitul]	373-977 (498.1)
Răspunsul Prea-Sfinţii Sale Părintele Mitropolit.— VEST. R., XVI (1851), p. 171; EHO.ECL., I (1851), p. 35; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 204: Cuvinte rostite la Bucureşti în 24 Maiu 1851 cu ocasiunea redeschiderii seminariului Sf. Mitropolii.
Cuvintare rostită cu prilejul deschiderii seminarului mitropoliei din Bucureşti, In care arată însemnătatea evenimentului şi face apel la elevi şi profesori să-şi dea şi unii şi alţii toate silinţele pentru a corespunde aşteptărilor.
16003 Drugeanu, Lazăr	373-977 (498.1)
[Cuvînt zis la deschiderea seminarului Sf. Mitropolii din Bucureşti].—VEST. R., XVI (1851), p. 170; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 196—198: Cuvinte rostite la Bucureşti în 24 Maiu 1851 cu ocasiunea redeschiderii seminarului Sf. Mitropolii.
Autorul arată importanta redeschiderii seminarului, rolul Important ce au să joace profesorii In formarea noilor cadre şi datoria elevilor de a munci, pentru a putea fi vrednici de „o aşa înaltă şi fericită chemare".
16004	[Nifon, mitropolitul]	373-977 (498.1)
[Cuvîntul rostit de mitropolitul Ungrovlahiei „cu prilejul împărţirii premurilor seminariştilor din seminarul Sfintei Mitropolii11]. — VEST. R., XVII (1852), p. 218; G. TRANS., XV (1852), p. 217: Foiletonul.
Mitropolitul mulţumeşte corpului didactic pentru silinţele sale şi 11 Îndeamnă să-şi continue misiunea sa atlt de grea -
16005	[Nifon, mitropolitul]	373-977 (498.1)
Raportul Prea-Sfinţii Sale Părintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei, adresat către Măria Sa prea Înălţatul nostru Domn. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 73; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 117.
Mitropolitul Nifon arată necesitatea reorganizării lnvătămlntului pentru pregătirea preoţilor şi supune spre aprobare noua programă de Invăţămlnt pentru clerici.
16006	373-977 (498.1)
Noă programă de învăţăturile candidaţilor de preoţi. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 73; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 117—118.
Este prezentată de mitropolitul Nifon domnului Ţării Româneşti, spre aprobare.
852
16007	373-977 (498.1)
Instrucţii pentru priimirea candidaţilor în Seminar. —
BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 73.
Slnt semnate de mitropolitul Nifon.
16008	373-977 (498.1)
[Ştiri în legătură cu propunerile mitropolitului Ţării
Româneşti pentru reorganizarea învăţămîntului în semi-narii]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 125: Donaufiirstenthiimer.
16009	373-977	(498.1)
[Se anunţă că se va pune în lucrare clădirea „seminarului Sf. Mitropolii ce este holărît a se face la Filaret11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 177.
Condiţiile licitaţiei şi planurile se pot vedea la direcţia lucrărilor publice.
16010	373-977	(498.1)
Ecstraclul condiţiilor generale pentru clădirea seminarului Sf. Mitropolii. — BULETIN [T .R.],	1853,
p. 177—178.
16011	373-977	(498.1)
[Proiect pentru clădirea unui seminar pe lîngă	mitro-
polia din Bucureşti], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 54, p. 209 [greşit: 109]: Donaufiirslenthumer.
16012	373-977 (498.1)
Ţeremonia împărţirii Premiilor seminariştilor sf. Mitropolii.— PREDICATORUL^, I (1857), p. 177—182: Foileton.
Se reproduc cuvlntările rostite cu acest prilej de către proto-singhelul Veniamin, inspectorul Seminarului mitropoliei din Bucureşti, de mitropolitul tării şi de Gheorghe Moisescu, elev al seminarului, In numele celor 17 absolvenţi ai cursului de 4 ani al Seminarului. Proiosinghelul Veniamin se plinge că şcoala nu dispune de încăperile proprii necesare.
.16013	373-977 (498.1)
[Dare de seamă cu privire la festivitatea examenului de sfîrşit de an de la seminarul episcopiei Buzăului].— EHO. ECL. II (1852), p. 37—40.
Se redau cuvlntările profesorului Dimitrache Racovită şi a episcopului Buzăului Filoftei şi se arată că cursurile au fost urmate la seminar de peste 150 elevi, dintre care 65 interni şi 30 externi, cu hrana asigurată de seminar.
16014	Racoviţă, D.	373-977 (498.1)
Cuvînt rostit de D. Profesorul Seminarului Sf. Episcopii Buzău... — EHO ECL., II (1852), p. 37—39.
Racovită arată însemnătatea creării de buni slujitori ai bisericii, prin care să se răsplndească principiile moralei In popor. Dă explicaţii privind învăţăturile seminariştilor. Cuvintare rostită la festivitatea de sfîrşit de an la seminarul din Buzău.
16015	Filoftei, episcopul	373-977 (498.1)
Cuvîntarea Prea Sfinţiei Sale către seminarişti dupe essamen. — EHO ECL., II (1852), p. 39—40.
Textul cuvlntării rostits cu prilejul festivităţii de sflrşit de an de la seminarul din Buzău, In care el subliniază Însemnătatea lnvătămlntului seminarial pentru a face din preoţi „vrednici învăţători şi povăţuituri ai norodului".
16016	Caloian, Vasile	373-977 (498.1)
Cuvîntu pronunciatu la deschiderea Seminarului sfintei Episcopii Rîmnicu de... profesor al acestui seminar 1851, Maiu 20. —EHO ECL., I (1851), p. 38—40.
Arată că preoţii trebuie să-şi doblndească Învăţătura şi să-şi dezvolte pietatea In seminarii.
www.dacoromanica.ro
373-977 (498.1)
SEMlNAfi.lt
373-977 (498.3)
16017	Calinic, episcopul	373-977 (498.1)
Cuvînt zis de Preasfinţia sa părintele Episcopii de
Rîmnic... cu prilejul deschideri Seminarului Sf. Episcopii, 1851, Maiu 20.— VEST. R., XVI (1851), p. 382—383; EIIO ECL., 1(1851), p. 42—43 [greşit: 42—34],
Semnalează cu bucurie deschiderea seminarului episcopiei de Rlmnic la măn. Bucovăţ, lingă Craiova, şi face apel la elevii şi profesorii seminarului să depună toate silinţele Intru realizarea sarcinilor lor. In 1 est. R. cuvlntarea este precedată de un schimb de scrisori Intre un abonat şi redacţia ziarului. Aceasta explică motivul pentru care publică cu lnllrziere această cuvtnlare.
16018 Augustin, arhimandritul	373.977 (498.1)
[Cuvîntul rostit cu prilejul examenelor de la seminarul episcopiei Rîmnicului]. — VEST. R., XVII (1852),
p. 222.
16019 Caloianu, V.	373-977 (498.1) [Cuvîntul rostit cu prilejul examenelor de la Seminarul
episcopiei Rîmnicului]. — VEST. R., XVII (1852), p. 222—223.
Caloianu este proresor la acest seminar.
16020	373-977 (498.1) [Dare de seamă cu privire la examenul ţinut la Craiova
cu elevii seminarului episcopiei Rîmnicului în luna iunie 1852 şi cuvîntările rostite]. — G. TRANS., XV (1852), p. 223—224: Craiova, 27 Iuniu.
Se reproduc in extenso cuvîntările arhimandritului Augustin şi ale profesorului V. Caloianu.
16021	[Climent al Argeşului]	373-977 (498.1)
Cuvîntul Prea-Sfinţiei Sale Părintelui Episcop cu ocazia examenului ţeremonial la Seminarul locului. — VEST. R., XII (1852), p. 241.
Cuvlntarea e precedată de o scrisoare a lui N. N. Hireşescu, subclnnuitorul plăşii Argeşului, prin care dă unele relatări cu privire la acest examen al seminarului din Curtea de Argeş, men-ţionlnd şi pe profesorul Zaharia Boerescu.
16022 Constantin, Protopopu	373-977 (498.1) Onorabilei redacţii a Jurnalului Predicatorulu.—
PREDICATORULtJ, II (1858), p. 137—138: Foileton.
Corespondenţă In care se descrie ceremonia examenului final şi a Împărţirii premiilor, la seminarul din Curtea de Argeş.
16023 Ncgoescu, Radu	373-977 (498.1) [Cuvîntare rostită, în numele seminariştilor, la serbarea
de fine de an a Seminarului din Curtea de Argeş], — PRE-DICATORULtJ, II (1858), p. 139—142: Foileton.
Expune misiunea celor patru seminarii teologice din Ţara Românească.
16024	373-977 (498.3) [„Legiuirea atingătoare de reorganizarea învăţăturilor
bisericeşti în Moldova11]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 175—176: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Prin această lege se caută să se oblige preoţii la studii şi se reorganizează lnvăţămlntul bisericesc In mai multe grade (şcoli ţinutale de 2 ani, şcoli eparhiale de 4 ani şi seminarul de la Socola, cu un curs pentru clerul inferior şi cu altul pentru cel superior). Se dau materiile de studii la aceste diferite şcoli bisericeşti.
16025	373-977 (498.3)
[Se anunţă că „aşezămîntul pentru îmvăţăturile bisericeşti din Moldova11, care a fost pregătit de mitropolit şi de episcopi, a fost aprobat de Divanul general, cu unele modificări, şi de domn]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 1: Moldaviea.
Urmează a se pune In lucrare la seminarul Socolei şi la acele din eparhiile Roman şi Huşi „clnd vor putea fi Înfiinţate".
16026	373-977 (498.3)
[Publicaţie în legătură cu învăţămîntul clerului],—
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 241: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice.
Se dau lămuriri In legătură cu problema lnvăţămlntului pentru cler şi cu rezultatele practice ale aplicării legiuirii din 1851 privitoare la această chestiune. Se dă apoi o listă de preoţi, cu studiile terminate şi deci cu dreptul de a fi hirotoniţi diaconi şi preoţi In locuri vacante.
16027	373-977	(498.3)
[Ştiri despre	învăţămîntul seminarial	din Moldova],
—	ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 78—79: Cinstitul Departamentu alu averiloru Clerului, p. 79: Departamen-tulu averiloru bisericeşti.
In adresele de protest ale mitropolitului Sofronie al Moldovei către acest departament, se vorbeşte şi de organizarea lnvăţă-mtntului seminarial, insisllndu-se mai mult asupra Seminarului Central din Socola.
16028	373-977	(498.3)
[Se anunţă că Divanul general al Moldovei a discutat programul învăţămîntului de la Seminarul Veniamin].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 199: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
16029	373-977 (498.3)
[Publicaţie privitoare la data ţinerii examenelor la Seminarul central din Iaşi]. — ZIMBRUL, II (1852), p. 243, col. I: Moldaviea.
Examenele se vor desfăşura Intre 18 şi 29 februarie.
16030	373-977 (498.3)
[Se anunţă data ţinerii examenelor la „seminaria centrală" din	Iaşi].—GAZ.	DE MOLD.,	XXIV	(1852),
p. 182, col. I.
16031	373-977 (498.3)
[Comunicai al Epitropiei Seminariei Centrale cu privire la data examenelor semestriale la Seminarul Central din Iaşi]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 49: No-vilale din năuntru.
Examenele vor avea loc Intre 16 şi 28 februarie.
16032	373-977 (498.3)
[Comunicat cu privire la rezultatele examenelor la seminarul Veniamin]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 157, col. I: Iaşii, 3 Martie.
Cu acest prilej se arată că In seminar funcţionează 8 clase, numărul internilor fiind de 85, iar al externilor de 20. Se mai arată că şcolile bisericeşti ţinutale au 500 elevi.
16033	373-977 (498.3)
[Epilropia Seminariei Centrale din mănăstirea Socola anunţă programul examenelor în cele opt clase ale ei].
—	GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 183: Novitale din năuntru.
16034	373-977 (498.3)
Listă de numele, pronumele şi locul locuinţă a cli-ricilor eşiţi din Seminaria Centrală din anii trecuţi, cară au rămas încă ne hirotonisiţi, şi din anul acest curgătorii), carii ah dritii de a fi hirotonisiţi Diaconi şi Preoţi 1855.—BULETIN [Mold], XXIII (1855),p. 241, col. 11 —111.
Lista cuprinzlnd 32 persoane.
16035	373-977 (498.3)
[Adresă a Epitropiei Seminarului Central de la Socola cuprinzînd articole din Aşezămîntul bisericesc pentru
853
www.dacoromanica.ro
573-97? (498,3)
SEMINARII
573-977 (498.3)
clirosul de jos, din Regulamentul Organic].'—ZIMBRUL, III (1855), p. 549—551.
Acestea s-au publicat pentru ca cei interesaţi să ştie ce cursuri trebuiau să urmeze, pentru a deveni preoţi. Se publică şi o listă a clericilor ieşiţi din Seminarul Central, care aveau dreptul de a fi hirotonisiţi preoţi şi diaconi.
16036	373-977	(498.3)
[Publicaţie cu privire la data ţinerii examenelor	semes-
trului de iarnă la Seminarul Central de la Socola], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 27, p. 1: Moldova.
16037	373-977	(498.3)
[Listă a 42 clerici absolvenţi ai Seminarului Veniamin],
—	ZIMBRUL. IV (1856), p. 145, p. 1—2.
Lista se publică de către epitropla seminarului „spre ştiinţa doritorilor, cari au nevoe de a cere asemlnea clirici spre a-i hirotoni”.
16038	373-977	(498.3)
Raportul Dsale Ministru al Cultului şi al Instrucţiei
Publice, adresat Ecselenţieî Sale Prinţului Caimacam la 4 Mai 1857, sub No. 2666. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 165; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 153-154.
Ministrul acuză pe rectorul seminarului de la Socola, Scriban, de nereguli şi risipă In administraţia fondurilor acordate seminarului şi de necompetenţă In ceea ce priveşte instruirea şi educarea elevilor. Cere suspendarea subvenţionării seminarului, sau Înlocuirea lui Scriban. Prin rezoluţia sa caimacamul aprobă ultima parte a propunerii. — In Gaz. de Mold. text romăn şi francez.
16039	373-977 (498.3) Raportul Sfatului Administrativ ecstraordinar, din
17 Maiu 1857 sub No. 2011, adresat Ecs. Sale Prinţului Caimacam. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 165—166; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], 154—155.
Sfatul Administrativ propune Înlocuirea arhimandritului Scriban prin arhiereul Vladimir Suhopan, bazlndu-se pe raportul din 4 mal al ministrului de cult şi instrucţie publică şi pe rezoluţia caimacamului. Propunerea este Încuviinţată. — In Gazeta de Mol-davia text român şi francez.
16040	Sofronie, mitropolitul Moldovei 373-977 (498.3) [Adresa de protest faţă de demiterea de către guvern
a rectorului seminarului de la Socola], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 78—79: Cinstitul Departamentu alfi averiloru Clerului.
Arată că — după ce vornicul averilor bisericeşti a Încercat să-l constrlngă a semna o anafora prin care Scriban, rectorul seminarului de la Socola, urma să fie Îndepărtat din postul său —, la refuzul său categoric, guvernul a făcut această demitere peste capul chirlarhului. Scriban a fost demis, iar In locul lui a fost numit Suhopan. Sofronie argumentează că această numire era ilegală.
16041	Sophronius, mătropolitain de Moldavie
373-977 (498.3)
[Traducere în limba franceză a adresei de protest în chestiunea demiterii lui Filaret Scriban de la conducerea seminarului de la Socola şi a înlocuirii sale prin Suhopan].
—	L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201—202: Moldavie.
16042	373-977 (498.3) [Se anunţă că Scriban a rămas mai departe la conducerea seminarului de la Soccla, Suhopan trebuind să se. reîntoarcă la mănăstirea Doljeşti, urmînd ordinul mitropolitului].— L’ETOILE DU D., [Bruxelles], I (1857), p. 201: Resume des lettres et des journaux du pays.
16043	373-977 (498.3) Lista cliricilor eşiţi cu atestate din Seminariea Centrală in vara trecută a anului curent 1857. — GAZ. DE
854
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 402: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Lista e Însoţită de o adresă a epitropiei seminarului şi e publicată „spre ştiinţa doritorilor care au nevoe de a avea aseminea clirici”. — Text român şi francez.
16044	373-977 (498.3) [Scrisoare din Huşi în care se aduc elogii activităţii
episcopului Meletie Istrali]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 378.
Se laudă iniţiativa episcopului Meletie Istrati al Huşulul de a Înfiinţa pe Ungă episcopie „o şcoală bisericească” pentru pregătirea viitorilor păstori. Elevii care se vor Înscrie trebuiesă aibă o pregătire „potrivit unei asemine misiuni”; ei vor urma „uncurs regulat de patru ani”. Profesori numiţi slnt.- catihetul N. Roio, Nica Constantin şi directorul episcopiei, al cărui nume nu se dă.
16045	373-977 (498.3) [Informaţie privind grija arătată de episcopul Meletie
Istrali şcolii bisericeşti din Huşi], — ZIMBRUL, II (1851), p. 45, col. III: Vasluîu.
Se arată că episcopul Meletie Istrati, „cu ocaziea esaminărel cliricilor din şcoala bisericească" din Huşi, a dăruit 280 lei pentru cumpărarea de cărţi de şcoală elevilor slrguitori şi a luat asupra sa Întreţinerea in şcoală a doi clerici „cu talente şi orfani”, hărăzindu-le clte 1350 lei pe an.
16046	373-977 (498.3) [Se anunţă că episcopul Meletie Istrati al Huşului
„a fundat din proprii venituri în a sa rezidenţie un seminar"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 56, p. 115: Novilale din năuntru.
In această notiţă se arată că examenele, ţinute In prezenţa donatorului, vădiseră silinţele pe care şi le-au dat elevii. — Text român şi francez.
16047	Sculescu, G.	373-977	(498.3)
Esamenele Seminarici din IIuşI. — GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855) p. 221—222: Albina Românească.
Articol In care autorul face o scurtă dare de seamă asupra examenelor de la Iluşi, pentru ca, apoi, să discute misiunea preotului In societate şi problema cultivării şi educării sale.
16048	Melhisedccfi,	arhi.	373-977	(498.3)
Seminaria eparhială de Huşi. — ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 155, p. 1—2.
Dare de seamă cu privire la solemnitatea Încheierii anului şcolar la seminarul episcopal din Huşi. Redă şi textul cuvlntării rostite cu acest prilej de unul din elevii absolvenţi ai seminarului.
16049	373-977	(498.3)
[Publicaţie de mulţumire în legătură cu donaţia de
cărţi bisericeşti, în limba greacă, făcută de arhimandritul Nil, egumenul mănăstirii Floreşti, seminarului din Huşi]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 215, col. I: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
16050	373-977	(498.3)
[Hrisov domnesc cu privire la înfiinţarea seminarului
mănăstirii Neamţ]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1855), supl. la nr. 48, p. 187—190 şi supl. la nr. 49, p. 191—192; ZIMBRUL, III (1855), p. 309—311; TELEGRAFUL R„ III (1855), p. 207—208, 211—212, 214—215: Principatele de la Dunăre.
Domnitorul Gr. Ghica sancţionează propunerea „sfatului oclrmuitor” al mănăstirilor Neamţ şi Secu referitoare la Întemeierea seminarului. In hrisov se redă programul de lnvăţămlnt al acestei noi Instituţii de lnvăţămlnt religios. Seminarul cuprinde 4 clase de gradul I, 8 clase gimnaziale de gradul II şi 4 clase ale facultăţii de teologie. Tot In hrisov se iau diferite măsuri de organizare a seminarului. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
16051	C.[odrcseu, T.]	373-977 (498.3)
Scoalele din Monastirea Niamţu. — ZIMBRUL, III
(1855), p. 353—355: Iaşii 4 Maiu.
Articol In care se comentează hotărlrile luate de mănăstirea Neamţ privind aşezămintele de lnvăţămlnt pe care ea era datoare
www.dacoromanica.ro
373-971 (498.3)
SEMINAR1I
ACTIVITATE CULTURAL-EDUCATIVA
374 (439.2)
să le Întreţină. In articol se redau petitia conducerii mănăstirii	Comunicat din 20 ianuarie 1858 dat de mitropolitul Sofronie
către domnitor ;i apostila acestuia, precum şi programa detaliată Miclescu, prin care se anunţă că examenele vor Începe la 10 fe-a cursurilor dc la instituţiile de Invătăinlnl ale mănăstirii, ce fusese bruarie. — Text romăn şi francez, aprobată de către domnitor.	.	Vezi şi: 37(498.3) Şcolile de la Mănăstirea Neumfu.
16052	C.[odrescr, T.]	373-977 (498.3)
[Articol în care se comentează favorabil numirea arhimandritului Dionisie în funcţia de locotenent de siareţ al mănăstirilor Neamţ şi Secu]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 393, col. I: .Iaşii, 18 Maîu.
Autorul Îşi exprimă nădejdea că noul locotenent dc slaret sc va ocupa activ atlt de chestiunea Îmbunătăţirii mănăstirilor, cit mai ales de aceea a şcolilor „ce au a se Înfiinţa In monaslirea Neamţului".
16053	373-977 (498.3) [Jurnflul încheiat la 5 iunie 1855 de comunitatea
mănăstirii Neamţ, privind condiţiile de admitere în şcolile înfiinţate şi patronate de mănăstire], — ZIMBRUL, III (1855), p. 677—678.
Se arată că la seminarul din oraş urmau să frecventeze copiii, dintre care 50 bursieri, iar la mănăstire va fiinţa un curs paralel cu cel din oraş pentru călugării tineri, diaconi şi preoţi, şi apoi o şcoală inal Înaltă de teologic.
16054	373-977 (498.3) [Notiţă în legătură cu înfiinţarea unei „şcoli sj i "i-
tuale“ penlru luminarea clerului Ia mănăstirea Neamţ]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 187: Novitale din năuntru.
Se arată că domnitorul aprobase iniţiativa soboarelor mănăstirilor Neamţ şi Secu In această privinţă, holărlnd prinlr-un hrisov Înfiinţarea „treptată" a acestui seminar. — Text român şi francez.
16055	[Balot, ».]	373-977 (498.3)
Cuvînt rostit de Dl. Ministru a învăţăturilor publice
şi a cultului cătră soborul mănăstire!Neamţu, în 7 Iulie. — ROMÂNIA LIT., I (1855), p. 313—315.
In notă se precizează că acest cuvlnt a fost rostit „la ocazia dărei domnescului hrisov pentru Înfiinţareaseminariului din Neamţ".
16056	373-977 (498.3) [Se anunţă că la începutul anului 1856 s-a inaugurat
„fundarea seminarului de demult proeclat în mănăstirea Neamţului11]. —ZIMBRUL, IV (1856), nr. 4, p. 1: Iaşi, 4 Ianuarie.
La inaugurare au asistat hatm. Alecu Aslan, post. Leon Gbica, directorul Departamentului Instrucţiei Publice, colonelul T. Cazi-mir, adjutantul domnului, aga A. Laurean, inspectorul general al şcolilor. După slujbă, cei prezenţi au ieşit din biserică şi au intrat „In Încăperile improvizate pentru clase", unde s-a citit de stareţul mănăstirii, Dionisie, o rugăciune anume compusă pentru această serbare. Apoi stareţul a ţinut o cuvlntare, arătlnd importanţa acestui seminar, care va fi condus de preotul Ghenadie Popescu, chemat din Austria. Au mai ţinut cuvlntări rectorul Gh. Popescu şi inspectorul general al şcolilor A. Laurean. Textele cuvlntărilor nu slnt publicate.
16057	Popescu, Ghenadie	373-977 (498.3)
CuvîntO cetită de cătră Sfinţiea Sa Părintele Ghenadie
Popescu Ieromonah şi rectorii seminarieî din sfînta Mănăstire NeamţulO la 20 Iulie, zioa ezamenulu! publică ş’a împărţire! premiiloră, 1856 Iulie în 21. — FOILETONUL Z., II (1856), p. 214—215.
Combate părerile acelora care se temeau că acest seminar „are să strice religiunea şl obiceiurile bisericii". Afirmă că „biserica nu poate Înflori, spori şi Innainta fără de şcoală". Arată că numărul elevilor seminarului acesta fusese la Început 150. Adreslndu-se celor premiaţi cu cărţi, li Îndeamnă la slrguinţă.
16058	373-977 (498.3) Examenul de earnă a Seminarieî Neamţu şi scoalele
publice din Tîrgul Neamţu. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 37—38: Novitale din năuntru.
16059	373-977	(498.3)
[Se anunţă	că serdarul	Gheorghe	Melidon a donat
87 volume teologice şi ştiinţifice bibliotecii seminarului din Roman]. — GAZ. DE MOLD., III (1858), p. 144: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice.
Seminarul, nou Înfiinţat, se va deschide la 1 septembrie. — Text român şi francez.
16060	373-977	(498.3)
[Publicaţie	de concurs	pentru	ocuparea a trei posturi
de profesori la seminarul de la Roman, care urmează să intre în funcţiune la 1 sept. 1858]. — BULETIN [Mold.l, XXVI (1858), p. 255, col. II; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 201: Ministerul Cultului şi al Instrucţie! Publice.
Primul urma să fie profesor de gramatică română şi dc limbile greacă şi latină, fiind şi inspectorul şcolilor; al doilea trebuia să predea matematica, istoria şi geografia, fiind şi intendent; iar al treilea urina să predea explicarea Noului Testament şi a ritualului bisericesc, precum şi muzica corală. Sc indică şi salarizarea.
In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
16061	373-977 (498.3) [Raportul spătarului C. Cerchez către Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice, cu privire la inaugurarea seminarului din Roman].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 186—187.
După o scurtă dare de seamă, Cercbcz redă textul discursului rostit dc locotenentul episcopiei de Itoinan şi apoi acela al răspunsului economului Dim. Malcaş, conducătorul seminarului. In acest din urmă discurs slnt cuprinse amănunte privind organizarea seminarului, materiile dc studiu şi fondurile puse la dispoziţie acestei noi instituţii de Invăţămlnt. — Text român şi francez.
16062	373-977 (498.3) [Se anunţă că episcopul Meletie Istrati al Huşului
„a fundat din proprii venituri*1 un seminar şi o şcoală bisericească la Vaslui].— GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 56, p. 119: Novitale din năuntru.
Rezultatele pozitive au fost recunoscute cu ocazia examenelor ţinute la 6 iulie sub preşedinţia episcopului. — Text român şi francez.
374 ACTIVITATE CULTURAL-EDUCATIVĂ.
ŞCOLI DE PERFECŢIONARE
16063	G. P.	374 (439.2)
[Corespondenţă „de la Arieş“ despre atitudinea nepă-
sătoare a românilor faţă de cărţi], — G. TRANS., XIV (1851), p. 126—127.
Se arată, Intre altele, că românii nu cumpărau cărţile româneşti şi că ei nu se dedau de loc lecturii, arătlnd nepăsare şi faţă de gazetele româneşti.
16064	374 (439.2) [Corespondenţă din Bocşa română, în care pentru
nepăsarea românilor faţă de lectură se dă drept explicaţie: dependenţa de străini].— G. TRANS., XIV (1851), p. 191, col. I.
16065	N. I.	374 (439.2)
[îndemn adresai românilor de a sc deda lecturii şi
de a se ridica din punct de vedere cultural]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 203: Pancota, 11 Maiu.
Apelul este adresat In primul rlnd preoţilor, Învăţătorilor şi notarilor. Demonstrează că doar prin Învăţătură naţia se va ridica.
855
www.dacoromanica.ro
374 (439.2)
Activitate cultural-educativâ
374 (439.2)
16066	lîrdcli, cp. Vasiliu	374	(439.2)
Circulariul Escellentiei Sale... indemnatoriu la lectura
si cultura. —G. TRANS., XV (1852), p. 365: Foiletonul.
Se reproduce in extenso circulara episcopului din 30 iulie, In care se Îndeamnă la lectură şi Îndeosebi la citirea Gazetei Transilvaniei.
16067	374	(439.2)
[Articol de elogiu a acţiunii duse de episcopul Erdeli
al Orăzii pentru râspîndirea lecturii româneşti]. — G. TRANS., XV (1852), p. 365—366.
Cu prilejul circulării episcopului din 30 iulie 1852.
16068	Satumcrianu, P. V.	374	(439.2)
Dissertatiune asupra folosului, şi necesităţii „Scolei
de Dumineci“. —FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 83—84, 91—92.
La sflrşilul părţii a Il-a, semnătura e puţin diferită.* De pe la Salumare V. P. Prt. — Propune continuarea şcolii elementare
la sale prin cursuri de duminică. Avantaje; copiii de ţărani nu vor mai uita ce au lnvătat la şcoală; cu vlrsta, elevii cursurilor de duminică vor putea pricepe lucruri care pentru mintea elevilor de curs primar erau prea grele; astfel vor putea fi combătute mai bine superstiţiile, depravarea morală. Sugestii cu privire la organizarea acestor cursuri.
16069	374 (439.2)
[Se anunţă că la Arad funcţionează o şcoală duminicală comercială]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 330: Ungaria.
16070	374 (439.2)
UnO adaosu la cunoşterea gradului de învăţătură şi cultură în diferitele ţerî ale monarhiei auslriace. — G. TRANS., XXI (1858), p. 179: Viena, 18 Iuniă.
Informaţii statistice asupra ştiinţei de carte a soldaţilor din fiecare regiune a Imperiului. Se dau date tn această privinţă asupra recruţilor din Transilvania, Banat ele.
www.dacoromanica.ro
378 ÎNVĂŢÂMÎNTUL SUPERIOR
378 (.) Invăţămînlul superior în diferite ţări
378 ( = 59) (...) Studenţi români peste hotare. Invăţămînl superior românesc in străinătate
Vezi şi: 371.22 Burse şi sltpe?idti
378(.) î ’iYĂŢĂMÎ'ITUL SUPERIOR î* DIFERITE ŢĂRI
(436) Austria (437.5) Bucovina
(439.2)	Transilvania (498.1) Ţara Românească
(468.3)	Moldova
(436) AUSTRIA
16071	378 (436)
Aniversata Academiei Orientale in Viena. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 17—18: Albina Românească.
Istoricul acestui institut universitar, la care au Învăţat unii din diplomaţii austrieci acreditaţi In Principale.
(437.5) BUCOVINA
16072	378 (437.5)
[Ştire despre înfiinţarea la Cernăuţi a unui institut de legi]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 199, col. II: Noutăţi diverse.
(439.2) TRANSILVANIA
16073	378	(439.2)
Suplica cătră ininisteriul cultului în lucrările scolastice. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 38—41; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 217—218 [greşit: 217]
Datată; Viena t Sept. 1849 şi semnată: Deputaţii naţiunel române.
Enumerlndu-se şcolile mai Înalte de care dispun celelalte naţionalităţi din Transilvania şi părţile vecine, deputaţii cer Înfiinţarea unei Facultăţi juridice pentru români la Blaj şi propun un program de 3 ani al cursurilor.
16074	378	(439.2)
Supplica pentru stipendie pentru junimea Romana
studiosa.— MAG. IST., tom. VII (1851), p. 82—84.
Cerere adresată la 6 august 1850 de delegaţii naţiunii române ministerului din Viena. Se dă o listă de 31 de tineri români, cerln-du-se ca să li se acorde stipendii pentru a putea studia la Viena, la universitate. Se indică In dreptul fiecăruia specialitatea sa.
16075	378 (439.2)
Supplica	cotra	Domnulu	Ministru	allu	cultului si
inventiamântului pentru redicarea unei facultăţi filo-sofico-juridice pentru Romani. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 94—95.
Andrei Şaguna şi alţi deputaţi cer la 29 decembrie 1850 Înfiinţarea acestei facultăţi la Cluj.
16076	378 (439.2) Supplica pentru unitatea organisationei si adminis-
trationei scolastice	pentru	toti	Romani	d’in	monarchia
austriaca, si pentru redicarea unei universităţi Romane. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 109—111.
Petiţie adresată Împăratului la 16 ianuarie 1851; delegaţii naţiunii române din Transilvania cer Înfiinţarea unei universităţi
la Cluj. Solicită Înfiinţarea chiar In acel an a facultăţii filozofico-juridice şi se arată ostili ideii ca proiectata universitate transilvană a saşilor să se creeze la Sibiu.
16077	378 (439.2) [Corespondenţă despre instalarea lui Alexandru Roman
ca profesor la noua catedră de limbă română de la Academia din „Urbea mare“ (=Oradea)]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 115—116: Urbea mare, 17 Marţiu.
Se descrie ceremonia instalării In prezenţa episcopului Vasile Erdeli.
16078	378 (439.2) [Discuţii in legătură cu limbile de predare la viitoarea
universitate din Cluj].— G. TRANS., XIV (1851), p. 210: Monarhia austriacă. Transilvania. Braşov 30 Iuniu n.
Ziarul maghiar din Cluj Iiolosvuri lap propusese: „Universitatea Transilvaniei trebuie să fie poliglotă, şi piuă clnd limba română s-ar dezvolta plnă lntr-atlta, ştiinţele trebue să se predea In limba germană şi maghiară". Gazeta Transilvaniei argumentează că şi limba română este aptă pentru tratarea oricărei ştiinţe.
16079	378 (439.2) [Polemică cu „Kolosvâri Lap“ în privinţa problemei
întrebuinţării limbii române in proiectata universitate clujeană].— G. TRANS., XIV (1851), p. 216, col. I: Cluj, 30 Iuniu.
Se arată netemeinicia susţinerii că limba română n-ar avea termeni suficienţi pentru a fi o limbă universitară.
16080	378	(439.2)
[Ştire despre apropiata Înfiinţare la Sibiu a unei academii „paritetice de drepturi1']. — G. TRANS., XIV (1851), p. 324, col. I: Noutăţi diverse.
Se arată că, plnă la Înfiinţarea acesteia, va funcţiona In localul ei Academia naţiunii săseşti, care, după Împlinirea anului şcolar 1850 — 1851, „se va Întreţine cu cheltuiala statului".
16081	378	(439.2)
[Sugestie ca în locul unei episcopii noi unite să se
înfiinţeze o universitate română]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 358, col. I: Blajiu, 2 Noembre.
16082	378	(439.2)
[Ştire din Sibiu despre participarea tinerilor români
la cursurile Academiei juridice săseşti, trecută pe seama statului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 381, col. II.
Se notează greutatea cu care tinerii pricepeau cursurile ţinute In limba germană.
16083	378 (439.2)
[Ştire despre	„ridicarea"	în	Cluj	şi	Sibiu	a	unor „aca-
demii de drepturi"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 23, col. I.
16084	378 (439.2)
[Corespondenţă din Alba-Julia despre bucuria cu care fusese primit în regiune zvonul înfiinţării unei universităţi române]. — G.	TRANS.,	XV	(1852),	p.	85, col. II.
16085	378 (439.2)
[Ştire despre „punerea la cale a organizării institutului de drepturi" din Sibiu]. — G. TRANS., XV (1852), p. 148, col. II: Ştiri mărunte.
857
www.dacoromanica.ro
378 (439.2)
Invăţămîntul SUPERIOR
376 (439.2)
16086	378 (439.2) [Apropiat concurs pentru ocuparea catedrelor de la
„academia c.r. de-drepturi în Clujiu, care pină la începutul viitoriului an scolastic se va întemeiea"].— G. TRANS., XV (1852), p. 148: Ştiri mărunte.
16087	378 (439.2) Concursă pentru împlinirea a maî multoru catedre
de profesori la c.r. academia de drepturi, care se va înfiin-ţia in Clusîu. — G. TRANS., XV (1852), p. 149, col. I: Officiose.
Se dau salariile, condiţiile şi catedrele.
16088	378 (439.2) Concursă pentru competirea la stipendie de professură
pentru c. r. academie de drepturi în Ungaria şi Transsil-vania. - G. TRANS., XV (1852), p. 149—150: Officiose.
Publicaţie anunttnd ţinerea unui concurs pentru obţinerea a şase burse de clte 600 florini fiecare, „pentru candidaţii de pro-fessure, cu deosebire despre obieptele legilor austriace in aca-demiele de drepturi din Ungaria şi Transilvania". Se dau condiţiile.
16089	378 (439.2) [Problema înfiinţării în Transilvania a unei academii
române de drepturi]. — G. TRANS., XV (1852), p. 148, col. II: Ştiri mărunte.
Se Întreabă ce s-a făcut In această direcţie de către capii bisericeşti ai românilor.
16090	V.	378	(439.2)
[Corespondenţă în care se susţine necesitatea ca românii mireni să se îngrijească de crearea în Transilvania a unei academii de drepturi pentru români]. — G. TRANS.,
XV	(1852), nr. 46, p. 182—183: Blajiu, 22 luniu.
Se arată că nu se putea cere episcopilor să se ocupe de crearea unei instituţii inircnc.
16091	378	(439.2)
[Corespondenţă în care cere ca episcopia greco-cato-
lică din Oradea să facă colecte pentru înfiinţarea unei academii la Beiuş].— G. TRANS., XV (1852), p. 365: Lunga Baiea mare, Noemv.
Dă această sugestie, condamnlnd colectele făcute de amintita episcopie In folosul străinilor şi nu al românilor.
16092	378 (439.2) [Ştire despre acordarea de către împăratul Austriei
a unui ajutor de 50 florini anual „auzitorului de drepturi în academia Germană din Sibiiu Amos Frîncu“]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 132, col. II: Sibiiu.
16093	378 (439.2) [Se anunţă că preşedintele Supremei Judecătorii din
Sibiu, Maximilian Fuger, a fost însărcinat cu dreptul inspectării Academiei de drepturi din Sibiu].—G. TRANS.,
XVI	(1853), p. 137, col. I: Sibiiu, 1 Maiu.
După Telegraful Român.
16094	378	(439.2)
[Informaţie despre succesul studenţilor români la
examenele de la Academia de drepturi din Sibiu]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 46, col. II: Sibiiu, 6 Febr.
16095	*	* ,	378	(439.2)
[Corespondenţă despre distingerea unor studenţi români ai Academiei de drepturi din Sibiu].— G. TRANS., XV1 (1853), p. 54—55: Sibiiu, 1 Marjiu c.n.
lată numele acestora; Pan. Poppasu, I. Florian, I. Pappiu şi Ghcorghe Lasslo.
16096	378	(439.2)
[Informaţie despre unele proteste asupra ştirilor privitoare la rezultatele examenelor semestriale de la Aca-
demia de drepturi din Sibiu],— G. TRANS., XVI (1853), p. 74, col. II: Braşovu.
Se informează că se primiseră proteste la redacţie asupra clasiricaţiei studenţilor români, publicată In nr. 14 al Gazetei Transilvaniei.
16097	378 (439.2) Cuventulu unui studente despre necesitatea Academiei la Romani. —FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 105—109.
Pledează pentru necesitatea înfiinţării unei universităţi pentru românii din Ardeal. Propune 4 facultăţi; teologică, a legilor, medică şi filozofică. Alături de universitate trebuie să se dezvolte şi celelalte institute superioare, destinate culturii practice (lucrarea pămlntului etc.). Nici chiar invăţămintul inferior nu se poate dezvolta bine fără universitate in limba română.
16098	M.	378 (439.2)
[Corespondenţă în care face apel la români să înfiinţeze prin efortul lor o şcoală superioară],— G. TRANS., XVI (1853), p. 167, col. II, 171, col. II: De pe Campia, 4 luniu.
Aminteşte efortul celor „din Cimpie", care in 1852 Înfiinţaseră 104 şcoli comunale.
16099	378	(439.2)
[Corespondenţă din Sibiu în care se relatează că la
Academia de drepturi din Sibiu, din numărul de 117 ascultători, 30 sint români].—G. TRANS., XVI (1853), p. 329, col. II: Sibiiu, 20/8 Oct.
Se notează greutăţile pe care le Intlmpinau românii din pricina predării cursurilor in limba germană. Se informează că la Academie mai studiau 35 maghiari şi 52 germani (saşi)
16100	378	(439.2)
[Profesorii	Dr.	Miller	şi	Enric Schmidt	sînt	numiţi
„profesori	ordinari11	la	Academia de	Drept	din	Sibiu].
— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 141: Monarhia Austriacă.
16101	378	(439.2)
[Se elogiază activitatea profesorului „catedrei romane11
de la Academia din Oradea, Dionisiu Pascutiu]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 281: De sub Dumbrava...
16102	378	(439.2)
Concursu pentru ocuparea ordinariei catedre de profesorii ală dreptului civilâ, mercantila şi cambiala austriaca la c.r. acedemia de drepturi din Sibiiu. — G. TRANS, XVII (1854), p. 346: Buletinulu Oficialu.
16103	Unu	preotu	romanu	378	(439.2)
[Corespondenţă	în	care	se	propune preoţimii şi ne-
gustorimii române să sprijine din punct de vedere material pe studenţii români săraci de la Pesta].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 37, 41, col. II, 45—46: Din Banatu Temisianu, 26 Ianuariu 1855.
Lansează un călduros apel In această chestiune.
16104	378	(439.2)
[Wilhelm Mor (—Mohr) e numit profesor la Academia
de Drept din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 286: Intîmplări de zi.
în locul profesorului Baer, transferat la Pojon.
16105	378	(439.2)
[Cursurile la Academia de drept din Sibiu vor începe
la 15 octombrie]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 295: Inlimplări de zi.
16106	378	(439.2)
[Se anunţă că se însărcinase direcţiunea „edilă“ a
Ardealului cu alcătuirea unui plan pentru ridicarea unei universităţi la Sibiu]. — G. TRANS., XX (1857), p. 9, col. I: Monarchi’a Austriaca.
858
www.dacoromanica.ro
378 (439.2)
INVAŢAMtNTUL SUPERIOR
378 (498.1)
16107	378	(439.2)
Despre academia c.r. de drepturi din Sibiiu. — G.
TRANS., XX (1857), p. 10, col. 1: Transsilvania.
Se dau informaţii privind cursurile şi profesorii acestei academii, precum şi date statistice referitoare la studenţi.
16108	378	(439.2)
[Despre un articol al foii „Magyar Fulâr“ din Cluj
în care se cere ca viitoarea universitate a Ardealului să se deschidă într-un oraş unguresc]. — G. TRANS., XX
(1857)	, p. 10, col. I: Transsilvania.
16109	378 (439.2) Pentru iuriştiî ardeleni. — G. TRANS., XX (1857),
p. 50, col. II.
Se dau detalii privind polemica dintre Magyar Futăr şi Sie-benbilrger Boie in legătură cu nivelul studiilor Academiei de drepturi din Sibiu. Foaia săsească susţine, spre deosebire de cea maghiară, că absolvenţii cursurilor acestei Academii puteau ocupa sarcinile cclc mai înalte In stat, puţind deveni şi avocaţi.
16110	378 (439.2) [Articol cu privire la tinerii români distinşi in şcolile
mai înalte ale Sibiului, ale Vienei şi ale Budapestei], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 253—254:	Sibiiu,
13 August.
Se dau nume şi se informează că episcopul Şaguna subvenţiona un număr dc studenţi roinăni de la Viena.
16111	A. B,	378 (439.2)
[Informaţii despre tinerii români din părţile Oraviţei,
Bocşei şi Reciţiei aflaţi la învăţătură în şcoli înalte]. — G. TRANS., XX (1857), p. 386, col. I: Dintre munţii Banatului în 27 Noembre 1857.
16112	378 (439.2) [Informaţii privind numărul „auzitorilor" la Academia
de drepturi din Sibiu în anul şcolar 1857—1858]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 1, col. III.
Se menţionează că şcoala era frecventată de 140 de studenţi, între care erau 14 romăni.
16113	378 (439.2) [Articol despre situaţia Academiei de drepturi din Sibiu], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 189—190: Sibiiu 23 Noemb.
Se dau date statistice privind anii şcolari 1851/1852 şi 1858/1859.
16114	378 (439.2) Auzitoril academiei în Sibiiu. — G. TRANS., XXI
(1858)	, p. 350: Braşovu, 1 Dbre [neterminat].
Se arată că „Academia de Drepturi" din Sibiu nu era frecventată declt de 15 români, din 133 de studenţi, In timp ce, cu clţiva ani Înainte, românii alcătuiau majoritatea auditorilor acestei Înalte instituţii de lnvăţămlnt.
16115	378	(439.2)
[Se anunţă că, începînd din anul 1855, se va introduce
limba germană ca limbă de curs la Institutul medico-chirurgical din Cluj]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 123: Intîmplări de zile.
16116	378	(439.2)
[Iosif de Lenhosek e numit profesor de anatomie Ia
„Institutul medico-hirurgiu“ din Cluj], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 250—251: Întîmplări de zi.
16117	378	(439.2)
[S-a aprobat crearea unei catedre de „Veterinarie" la Institutul medico-hirurgic din Cluj], — TELEGRAFUL R-, III (1855), p. 282: Intîmplări de zi.
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ
Vezi şi colegiul Sf. Sava, la: 373(498.1) tnviţ&mfntnl meillu fn Ţara Romanească
16118	378 (498.1) [Eforia Şcoalelor din Ţara Românească anunţă că se
va ţine concurs de profesori pentru „cursuri speţiale“ şi „matematica aplicată11]. — VEST. R., XVI (1851), p.l.
La cursuri speciale slnt trecute: materii de legi, economia politică şi istoria dreptului; iar la matematica aplicată slnt trecute 10 materii, printre care: elemente de mecanică, „prinţipurl de arhitectură", „cunoştinţe mineralogice", desenul topografic etc.
16119	378	(498.1)
[Eforia Şcoalelor	publică	din	nou	concurs, la	20 iu-
nie, pentru „cursuri la facultăţi"]. — VEST. R., XVI (1851), p. 133: Eforia Şcoalelor. Publicaţie; G. TRANS., XIV (1851), p. 176: Tiara Româneasca shi Moldavia.
Sc cnuincră 8 cursuri dc drept şi 10 cursuri dc matematică aplicată. Sc parc,	deşi	nu	e	clar, că	este vorba de	catedre	vacante.
16120	378	(498.1)
[înştiinţarea Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti despre înfiinţarea unui curs pentru crearea unor cadre de ingineri pentru poduri şi şosele]. — VEST. R., XVI (1851), p. 97.
Se dau materiile din care vor fi examinaţi candidaţii. Aceştia, In număr de 15, trebuie să aibă „cunoştinţă de Învăţăturile colegiale".
16121	378 (498.1)
[Se anunţă	deschiderea	unui	curs	„pentru	conductori
la sistematisarea	podurilor	şi	drumurilor"	la	Bucureşti],
— G. TRANS., XIV (1851), p. 138.
Cursul va ţine un an. Absolvenţii vor fi premiaţi. Gazeta Transilvaniei observă: „măsure In adevăr patriotico-naţiQnale".
16122	378 (498.1) [Eforia Şcoalelor face cunoscut că, deoarece nu s-a
completat numărul de 15 candidaţi de conductori necesari, se va ţine din nou un concurs, la 17 iunie]. — VEST. R„ XVI (1851), p. 174.
16123	378 (498.1) [Publicaţie din 9 iunie a directorului şcolilor din Ţara
Românească în legătură cu învăţămînlul superior din Ţara Românească în anul şcolar 1851/1852], — VEST. R., XVI (1851), p. 189: Eforia Şcoalelor; G. TRANS., XIV (1851), p. 235: Publicaţia eforiei şcâlelor.
Se vorbeşte In publicaţie de facultatea legilorşi de cea a ingineriei civile, pe care le puteau urma absolvenţii cursurilor colegiale şl complimentare. Sc precizează că cursurile speciale nu s-au putut deschide In toamna anului curgător, din lipsă de elevi bine pregătii! „ca să poată urma cu spor".
16124	378	(498.1)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine din nou concurs
pentru completarea numărului celor „15 candidaţi de conductori ce trebuesc a se adăoga la cadrul inginerilor de şosele"]. —VEST. R., XVI (1851), p. 249.
16125	378	(498.1)
[Publicaţie a Eforiei Şcoalelor din Ţara Românească,
anunţînd că „s-au hotărît a se deschide cursurile de legi din anul întîiu"]. — VEST R., XVI (1851), p. 333; ZIMBRUL, II (1851), p. 157: Ţara Românească.
Cursurile se vor deschide In 18 noiembrie.
16126	378	(498.1)
[Se anunţă că la 15 noiembrie 1851 s-a deschis la Bucureşti „cursul dreptului civil românesc"]. — VEST. R., XVI (1851), supt. la nr. 87, p. 1.
Cu acest prilej serdarul Gheorghc Costaforu, doctor In legi, profesorul acestui curs, a ţinut o cuvlntarc.
859
www.dacoromani ca. ro
378 (498.1)
INVAŢAMtNTUL SUPERIOR
378 (498.1)
16127	Costaforu, serdar Gheorgliie	378 (498.1)
[Cuvîntarea rostită de... la deschiderea cursului său de drept civil românesc]. — VEST. R., XVI (1851), supl. la nr. 87, p. 1.
Arată importanta acestui curs, aminteşte numele profesorilor de la Paris, al căror elev a fost, şi cere elevilor puţină indulgenţă pentru neobisnninţa sa de a exprima In public cugetările sale.
1G128	378(498.1)
[înştiinţarea Eforiei Şcoalelor privitoare la restituirea taxelor încasate pentru desfiinţată Academie din Colegiul Sf. Sava]. —VEST. R., XVII (1852), p. 9—10.
Se aduce la cunoştinţa părinţilor „care plătiseră pe un trimestru înainte cltc 20 galbeni, să vie la casa şcoalelor ca să-şi primească înapoi analogul acei plăţi pe o lună şi jumătate, pentru că acea Aca-d cin ie se desfiinţase cu o lună şi jumătate mai înainte de sftrşitul trimestrului".
16129	378(498.1)
[Se anunţă că se va ţine licitaţie „pentru vînzarea de mese, şifoneruri, gardirope, dulapuri şi deosebile alte mobile ce au rămas de la desfiinţată Academie"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 8.
161C0	378(498.1)
Proectu de specialitatea de inginerie civilă. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 18; G. TRANS., XVI (1853), p. 97; Tier’a romar.esca si Moldavi’a.
Acest proiect a fost aprobat de domnitor. E vorba de un „curs restrlns Intr-un mod de a forma ingineri topografi, ingineri de şosele şi ponturi şi arhitecţi", care va dura trei ani. Se publică şi programa cursurilor.
16131	378(498.1) [Ştire despre înfiinţarea unui curs de inginerie civilă
în Ţara Românească]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 93, col. I: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Este un anunţ după Buletinul Oficial al Ţării Româneşti.
16132	378(498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă concurs pentru cursuri speciale, ce se vor deschide la 15 septembrie 1853 la Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 130.
Va funcţiona Facultatea de drept cu: a) Dreptul administrativ şi b) Dreptul comercial.
16133	378(498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că la 15 septembrie se va
ţine concurs la Facultatea de Drept din Bucureşti pentru catedrele de Drept administrativ şi comercial]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 166.
16134	378 (498.1)
[Ştiri în legătură cu învăţămîntul superior din Tara Românească]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 198.
Din cuvîntarea Iui Bosianu, directorul Invăţămlntului public: S-a înfiinţat un curs de „Agrimensură civilă" şi un curs de „Drepturi". La cel din urmă, In anul viitor se va adăuga o catedră de Drept administrativ şi una de Drept comercial. In acest fel, se speră că tlnăra facultate va fi recunoscută de celelalte facultăţi similare din Europa.
Vezi şi opinia exprimată de domnitorul Ştirbei, In răspunsul la cuvintare, p. 198 —199.
16135	Ştirbei, Barbu	378 (498.1)
[Cuvîntarea rostită la serbarea împărţirii premiilor, în Bucureşti]. —BUKURESTER DT. Z„ IX (1853), p. 198—199.
Răspuns la cuvlnlul rostit de Bosianu, directorul Invăţămlntu-lui public. Subliniază grija pentru clasele de pregătire a inginerilor civili şi pentru Şcoala de drept (Facultatea).
16136	378(498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că la 1 noiembrie 1854 se va
ţine concurs pentru catedra de Drept comercial, de la Facultatea de drept din Bucureşti].—VEST. R., XIX (1854), p. 281.
SInt admişi la concurs licenţiaţii In drept şi cel cu „un grad corespondent cu acesta".
16137	378(498.1) [Se publică rezoluţia domnească prin care se hotărăşte ca lista studenţilor „care au făcut studii de legi", întocmită de Eforia Şcoalelor, să fie recomandată la fiecare departament, „ca s-o aibă în vedere la orice va-canţie s-ar face în canţelariile respective"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 34.
16138	378 (498.1) [Se anunţă că la 1 noiembrie „se va deschide concurs"
pentru catedra de Drept comercial de la Facultatea de drept din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 270. Concurenţii trebuie să fie cel puţin licenţiaţi In drept.
16139	378 (498.1) [Eforia Şcoalelor anunţă că la 1 aprilie 1856 se va
ţine din nou concurs pentru „catedra cursului de mineralogie aplicată la construcţii"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 14; VEST. R., XXI (1856), p. 13, col. II.
16140	378 (498.1) [Programa cursurilor de învăţămînt juridic în Ţara
Românească, în 1857]. — ISRAELITULU R., I (1857), nr. 17, p. 3; III. Cursul de drept.
16141	378 (498.1) [Programa cursurilor de inginerie din Bucureşti, în
1857]. —ISRAELITULO R., I (1857), nr. 17, p. 3: IV. Curs de inginerie civila.
16142	378 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Cultului şi
al Instrucţiei publice prin care se aprobă clădirea unei Academii pe locul Colegiului Sf. Sava]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 74, p. 1.
Noua clădire se va ridica după planurile alcătuite de arhitecţii A. Orăscu, Şlater şi Beneş; devizul aproximativ se ridică la suma de 1 892 690, care se vor lua de Ia Casa centrală.
16143	378 (498.1) [S. Turnavitu anunţă în Divanul ad-hoc din Bucureşti
că, a doua zi, 10 oct., se va pune piatra fundamentală a clădirii „Academiei Naţionale", la Sf. Sava, şi Eforia Şcoalelor invită pe toţi deputaţii să ia parte]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 8; Propunerea D. Turnavitu.
16144	378 (498.1)
Inauguraţia nuoei Academii Române. — ANUNŢ R., IV (1857), nr. 74, p. 2.
Se descrie solemnitatea depunerii pietrii fundamentale pentru noua „Academie Română", care se va ridica pe locul vechiului Colegiu Naţional de Ia Sf. Sava. Au fost prezenţi caimacamul, comisarii puterilor garante, deputaţii Divanului ad-hoc etc.; se publică cuvln-tarea directorului şcolilor, Gheorghe Costaforu.
16145	Costaforu, Gheorglie	378 (498.1)
[Discursul rostit cu prilejul punerii pietrei fundamentale a „Academiei Române"].—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 74, p. 2; SECOLULU, I (1857), nr.’78, p. 1—2.
Costaforu, directorul şcolilor din Ţara Românească, anunţă că Ia noul local se vor adăuga şi alte clădiri „monumentale", care vor adăposti biblioteca, muzeu), facultăţile, un internat pentru băieţi şi alte accesorii.
860
www.dacoromanica.ro
378 (498.1)
1NVAŢAM1NTUL SUPERIOR
378 (498.1)
16146	378 (498.1)
[Se anunţă că prinţul-caimacam	Alexandru Ghira a pus
piatra fundamentală „la o universitate românească" în Bucureşti],— G. TRANS., XX (1857), p. 347, col. II: Bucureşti, 31 Octobre n.
Ştire redată după Oesterreichische Zeitvng.
16147	378	(498.1)
[Publicaţii prin care se anunţă noi licitaţii pentru
pietrăria şi cărămizile trebuincioase „la clădirea Academiei" din Bucureşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 2—3: Eforia Şcoalelor.
16148	378	(498.1)
[Publicaţie	prin	care	se	anunţă	concurs	pentru ocu-
parea catedrei de Economie politică şi Istoria dreptului la Colegiul din Capitală].—BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 131: Eforia Şcoalelor; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 34, p. 3.
16149	Itosetti, C. A.	378 (498.1)
[Comentariu despre scoaterea	la	concurs	a catedrei
de Economie politică şi Isloria	dreptului	de	la Colegiul
din Bucureşti] — ROMÂNUL, II (1858), p. 129, col. III: Bucuresci, 28 Aprilie/10 Maiă.
Autorul este de părere că ar ti fost bine să fie două catedre, pentru că ccl cc este pregătit pentru economia politică nu poate să fie tot atlt de destoinic cunoscător al istorici dreptului.
16150	378 (498.1) [Eforia instrucţiei publice face cunoscut tuturor că
cursurile de legi vor începe la 22 septembrie 1858]. — NAŢIONALULU, I (1858), p. 321.
Se arată zilele şi orele clnd vor fi predate cursurile de Drept roman, Drept privat roman şi Drept criminal. Cursul lui Boerescu se va anunţă mai tlrziu.
16151	378 (498.1) [Se anunţă din Bucureşti că ideea înfiinţării unei academii de ştiinţe „prinde rădăcini tocma şi în acea clasă de oameni, carea pînă acum fugea de orice ideă serioasă"]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 224, col. II.
16152	378 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Extraordinar prin care se aprobă organizarea Şcoalei de chirurgie de pe lîngă spitalul ostăşesc de la Mihai Vodă]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 81; LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 29, p. 2.
Prin noua organizare şcoala de felceri ai spitalelor civile se contopeşte cu aceea a felcerilor ostăşeşti şi rămlne la spitalul militar de la MihaiVodă, sub direcţia doctorului Davila; tot aci se publică şi jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar privitor la această şcoală,
16153	378 (498.1) Regulament pentru organizaţia şcoalei de hirurgie
elementară, înfiinţată pe lîngă spitalul oştireî, spre formarea de ajutori hirurgi sau felceri. (In Bucureşli).— BULETIN [T. R.], 1856, p. 81—82; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856),’ p. 45—47.
16154	378 (498.1) Programă generală. Pentru şcoala de hirurgie de la
Mihai-Vodă. —BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 82.
Şcoala are patru ani, iar cursurile se Împart In două semestre, de iarnă şi de vară; programa este semnată de doctorii Arsaclie, N. Guşi, Pollzu şi Davila.
16155	378 (498.1) Inslilution de l’Ecole de chirurgie Mihai-Voda. — LE
COURRIER DE B., I (1856), nr. 30, p. 2—3.
Felul cum a luat naştere Şcoala de medicină dc sub conducerea doctorului Davila.
16156	378	(498.1)
Răglement. Concernant l’âcole de chirurgie attache
â l’hopital militaire et destinâe â former des aides-chi-rurgiens. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 30, p. 3. Se dă şi programul cursurilor.
16157	378	(498.1)
Anons. — VEST. R., XXI (1856), p. 54.
Dr. Davila anunţă pe tinerii care s-au Înscris la Şcoala de chirurgie de la Mihai Vodă să se prezinte la examen.
16158	378	(498.1)
[„Şcoala de hirurgie" din Bucureşti, prin directorul
ei Davila, face cunoscut că „mai avind trebuinţă de elevi" oricine se poate înscrie]. — VEST. R., XXI (1856), p. 96.
Condiţiile dc admitere slnt: vlrsta 15 — 16 ani, a fi de naţie roinănă şi ccrtiricat de clasa I gimnazială.
16159	378 (498.1) [Şcoala de chirurgie face cunoscut că „cel din urmă
concurs al acelor ce vor dori să intre în această şcoală" va avea loc la 21 aprilie 1856]. —VEST. R., XXI (1856), p. 112, col. II.
16160	378 (498.1) [Şcoala de chirurgie face cunoscut că va ţine licitaţie
pentru procurarea unor obiecte necesare „pentru îmbrăcămintea a 50 elevi" de la această şcoală]. — VEST. R., XXI (1856), p. 140.
16161	378 (498.1) [Directorul Şcoalei de chirurgie anunţă că la 20 august
1856 vor începe examenele la această şcoală]. — VEST. R., XXI (1856), p. 248: înştiinţări.
Elevii vor fi examinaţi la următoarele materii: anatomie, mica chirurgie, chirurgia practică şi bandaj, botanică, chimie şi fizică, limba română şi istoria medicală, limba latină şi franceză.
16162	378 (498.1)
Şcoala de Hirurgie.—VEST. R., XXI (1856), p. 278. Directorul şcolii,	dr. Davila, anunţă că slnt zece locuri vacante.
16163	378	(498.1)
[Despre examenul de la Şcoala de chirurgie]. — VEST.
R., XXI (1856), p. 293: Bucureşti.
La examenul dc la această şcoală, care depinde de şeful oştirii, au fost prezenţi şi consulii Franţei şl Austriei, Iar caimacamul Alex. Ghica a Împărţit coroanele şi cărţile ce s-au dat elevilor care s-au distins.
16164	378	(498.1)
[Dare de seamă despre solemnitatea examenelor
finale la Şcoala de chirurgie din Bucureşti]. — BUKURES-TER DT. Z., XII (1856), p. 333: Donaufurstenthumer.
16164	a	[Davila, dr.]	378	(498.1)
Discursulă ţinută de directorulu Şcoalei de Chirurgie cu ocasiunea împârtirii premiiloru anului şcolar 1856— 1857. —SECOLULU, I (1857), nr. 62, p. 2—3.
In discursul său Davila arată că 14 doctori compun personalul profesoral al şcolii, că elevii se Împart in două clase şi că cel de la clasa superioară urmează şi un curs de clinică la spitalele civile, în cursul verii, duminicile şi sărbătorile au fost consacrate „spre a face întinse erborlsaţii prin lmpreglururile oraşului" şi cercetări de paleontologie. — Redacţia li face un scurt elogiu doctorului Davila.
16165	378 (498.1)
[Se aduc mulţumiri pentru buna funcţionare a Şcolii de chirurgie şi a spitalului ostăşesc de la Mihai Vodă], —
861
www.dacoromanica.ro
378 (498.1)
INVATAMÎNTUL SUPERIOR
378 (498.1)
BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 322—323: Porunci către oştire; VEST. R., XXI (1856), p. 301.
tn special slnt amintiri prezidentul comitetului şcolii, banul Năsturel Herâscu, protomeilicul Guşi şi directorul şcolii, medicul Davila.
16166	378 (498.1) Şcoala de hirurgie.—VEST. R., XXI (1856), p. 363. Sc anun(ă că doctorul Turnescu, profesor de medicină operatoare, a Început cursul său.
16167	378 (498.1) [Guvernul aduce mulţumiri persoanelor care au înzestrat biblioteca Şcoalei de chirurgie cu diferite lucrări de medicină].— BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 26: Ministerul Crcdinţii.
Sc publică o listă dc persoane din ţară.şi din străinătate, printre care găsim pc doctorul Arsache, Baraş, profesor de ştiinţe naturale, Berard, profesor dc fiziologie la Facultatea de medicină din Paris, doctorul Davila, protomedieul Guşi, Colson, preceptor, A. Marin, directorul Şcoalei de arte, Orfiia, profesor de chimic la Facultatea dc medicină din Paris ele.
16168	378 (498.1) Cursul semestrului al 2-lea al şcoalei de hirurgie.
Anul scolastic 1856/57. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 24, p. 4; SECOLUL0, 1 (1857), nr. 31, p. 4; CONCORDIA,
I (1857), p. 88; ISRAELITULO R-, 1 (1857), nr. 9, p. 4; ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 19.
Se publică programul acestui curs; slnt trecute materiile, zilele şi profesorii şi anume doctorii: Polizo, Venert, Protici, Turnesco, Baraş, Marin, Pruşinski, Verthaimer, sublocotenent Cos-tiescu, D. Nestor, Davila, care este şi directorul şcolii.
1G169	378 (498.1)
[Caimacamul aduce mulţumiri, pentru bunul mers al Şcolii de hirurgie, ober-ştabului doctor Davila şi profesorilor acestei şcoli]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 161 : Porunci către oştire.
Slnt amintite numele profesorilor: Turnescu, Baraş, Protici, Venert, Polizu, Scverin, Marin, Pruşinski, Suhamel, Brust şi Ver-taimer.
16170	378 (498.1) [Despre împărţirea premiilor la Şcoala de chirurgie
de la Mihai Vodă], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 58, p. 2: Bucureşti.
Solemnitatea a avut loc In prezcn(a caimacamului, comisarilor şi consulilor străini.
16171	378 (498.1) Şcoala de la Mihai-Vodă. — MUSEULtJ N., I (1857),
p. 39—40.
E vorba de institutul de medicină, organizat in 1855, de d-rul Davilia şi ministrul Creţulescu, după modelul „şcoalelor de medicină secundarii" din Franţa. Se face un scurt istoric al Încercărilor anterioare de a crea o şcoală de medicină la noi. Se prezintă apoi programul cursurilor de la Mihai-Vodă, cu numele profesorilor şi al preparatorilor, numărul elevilor solvenţi şl bursieri, organizarea gospodărească a şcolii. Elevii care nu au făcut studii clasice urmează anumite cursuri şi termină cu titlul de sub-chirurgi; restul urmează 4 ani şi ies cu diplomă de „ofiţer de Sănătate", puţind fi numiţi medici de batalion sau de plasă. Cei eminenţi vor fi trimişi să urmeze anul 3 şi următorii la Facultăţile de medicină din Franţa, spre a deveni doctori calificaţi, şcoala fiind asimilată in Franţa cu şcolile secundare de medicină. Se anunţă că şcoala de la Mihai-Vodă va deveni In curlnd „Şcoală naţională de medicină şl hirurgie".
16172	378 (498.1) Şcoala de Hirurgie. — ISRAELITULO R., I (1857),
nr. 9, p. 4.
Se accentuează importanţa Şcolii de Hirurgie din Bucureşti, menită a deveni tn viitor o Facultate ln cadrul tnvăţămlntului superior al medicinii. — Text român şi francez.
16173	378 (498.1) [Scurt istoric al Scolii dc chirurgie din Bucureşti],—
ISRAELITULO R.,'l (1857), nr. 13, p. 4.
Se schiţează diversele ei etape, tnceptnd cu Întemeierea ln timpul domniei lui Al. Ghica. — Text român şi francez.
16174	P.[etrcscu], Al.	378 (498.1)
începutulu, desvollarea şi starea de azi a şcoalei de
Medicină şi Chirurgia din Bucureşti. — NAŢIONALUL©,
I (1857), p. 68, 72, 76: Varietate.
De la 1842 plnă la 1855 a fost o şcoală de bărbieri, dar de la 1855 ptnă la 1857 s-a făcut mai mult declt ln cei 13 ani: a devenit o şcoală de medicină şi chirurgie cu studii complete.
16175	378 (498.1) [„Monitorul Francesu“ despre Şcoala de chirurgie
de la Mihai-Vodă din Bucureşti]. — CONCORDIA, I (1857), p. 146.
Sc traduce o corespondenţă din Bucureşti, ln care se arată că iu 1840 Nicolac Creţulescu a Început un curs dc anatomie (care s-a tipării cu cheltuiala spitalului Panleleiinon); la 18431nsă, Crc-ţulcscu, ncobţinlnd aprobarea guvernului ca să facă şi nişte lecţii de clinică chirurgicală, şi-a dat demisia; mai departe se arată cum s-a ajuns ln 1854 la Înfiinţarea Şcoalei de chirurgie şi cum această şcoală Îşi manifestă activitatea sa sub conducerea doctorului Davila.
16176	.	378 (498.1)
[Hotărîrea Ministerului Instrucţiunii Publice al Franţei
din 23 nov. 1857, cu privire la drepturile elevilor şcolii dc medicină din Bucureşti]. — MUSEULO N., 1 (1858), p. 48: Decretă; ROMÂNUL, II (1858), nr. 9, p. 36.
Tradus după Jurnalul general al Instrucţiunii publice din Franţa. Acordă elevilor şcolii de la Mihai-Vodă, care vor prezenta un certificat că posedă pregătirea unui bacalaureat ln ştiinţe şi au urmat şcoala de 4 ani, dreptul de a se prezenta la examenele de anul III la Facultatea dc medicină din Paris şi de a o urma plnă la obţinerea diplomei de doctor.
16177	378 (498.1) [Consulul general al Franţei anunţă dispoziţiile Ministerului Instrucţiei din Franţa în legătură cu absolvenţii şcolii de medicină şi chirurgie din Bucureşti].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 29.
Şcoala din Bucureşti fiind asemuită şcolilor pregătitoare de medicină şi farmacie din Franţa, se Îngăduie elevilor din şcoala noastră a merge să-şi săvtrşească studiile medicale la Paris, a trece acolo cele din urmă examene şi a doblndi diplomă de doctor.
16178	378 (498.1) [Se reproduce, în traducere, hotărîrea Ministerului
Instrucţiunii Publice din Franţa cu privire la asimilarea Şcoalei de medicină şi hirurgie, întemeiate la Bucureşti cu şcolile preparatorii de medicină şi chirurgie din statul francez]. —TZĂRANULO, I (1858), p. 7—8.
16179	378 (498.1) [Ofisul caimacamului Ţării Româneşti către Departamentul Credinţei şi al Instrucţiei Publice prin care face cunoscut că, potrivit unei note a consulatului francez din Principate, Şcoala de medicină şi chirurgie din Bucureşti este „asemuită şcoalelor pregătitoare de medicină şi farmacie11 din Franţa]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 9, p. 1; ROMÂNUL, II (1858), p. 35.
Tinerii absolvenţi pot trece ultimele examene tn Franţa şi doblndi diplomă de doctor.
16180	378 (498.1) [Comentariu privitor la faptul că'Ministerul Instrucţiunii din Franţa recunoaşte studenţilor ce au absolvit trei ani ai Facultăţii de medicină din Bucureşti dreptul de a se putea înscrie la Paris direct la doctorat]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 33: Bucureşti, 31 Ianuarie/12 Februarie.
Din cronica semnată de C. A. Rosetti.
862
www.dacoromanica.ro
378 (498,1)
INVAŢAMÎNTUL SUPERIOR
378 (498.3)
16181	378 (498.1)
Şcoala Naţională de medicină şi farmacie. Programa cursurilor simestrului de vara anului 1857—1858. — NA-ŢIONALULtT, I (1858), p. 115; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 24, p. 3; ROMÂNUL, II (1858), p. 86; MUSEULU N., I (1858), p. 104.
Slnt date materiile şi profesorii.
16182	378 (498.1) Şcoala naţională de medicină şi farmacie. — NATIO-
NALULtT, I (1858), p. 269.
Se anunţă cind vor avea loc examenele de sflrşit de an şi concursurile pentru premii.
16183	378	(498.1)
Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. — ANUNŢ.
R., V (1858), nr. 61, p. 3—4; ROMÂNUL, II (1858), nr. 61, p. 243.
Se publică şl programul examenelor de sflrşit de an; se dau materiile şl numele profesorilor examinatori.
16184	378	(498.1)
Şcoala naţională de medicină şi farmacie. — MU-
SEULC N., 1 (1858), p. 151—152.
Programul examenelor de la sflrşitul anului 1857 — 1858 şl comisiile examinatoare. Lista celor premiaţi.
16185	' Davlla, Dr.	378	(498.1)
Onorabilei Redacţii a jurnalului Anunţătorul. —
ANUNŢ. R., V (1858), nr. 68, p. 3.
Precizează, referitor la cele scrise de acest jurnal lntr-un număr anterior, că Şcoala de medicină din Bucureşti a început să funcţioneze In decembrie 1855 şi că a fost recunoscută „ca un stabiliment public" Încă In martie 1855.
16186	378 (498.1) [Dare de seamă despre serbarea de la 17 august pentru
împărţirea premiilor la Şcoala de medicină şi chirurgie de la Mihai-Vodă]. —NAŢIONALULO, I (1858), p. 289— 290.
16187	[Davila, Dr. Caroll	378 (498.1)
Discursu ţinuţii de directorulu şcoalei de chirurgie
cu occasiunea împărţirii premiloru anului şcolaru 1857— 1858. —NAŢIONALULO, I (1858), p. 293.
Arată importanţa hotărlrii guvernului francez ca absolvenţii acestei şcoli să-şi poată desăvlrşi studiile medicale la Facultatea din Paris; de asemenea insistă asupra modului cum este organizată şcoala.
16188	Rosctti, C. A.	378 (498.1)
[Semnalează cu bucurie putinţa tuturor tinerilor studioşi de a pătrunde in şcoala de medicină şi farmacie din Bucureşti, rezervată pină atunci numai celor avuţi]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 61, p. 241.
16189	378 (498.1) Programa cursurilor scoali de medicină şi farmacie.
Anul scolastic 1858—1859. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 81, p. 324; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 81, p. 4.
Se dau materiile şi numele profesorilor. Programa este semnată de doctorul Davila.
16190	378 (498.1) [Se anunţă qă regele Piemontului a recunoscut Şcoala
de medicină din Bucureşti], — NAŢIONALULO, I (1858), p. 307: Revista politică.
„După un an de studii In Turin, şcolarii români vor putea exercita chiar medicina In Piemont".
16191	378 (498.1) [Ofisul caimacamului către Ministerul Credinţei prin
care se comunică decretul regelui Sardiniei, care aprobă absolvenţilor Şcoalei de medicină şi de chirurgie din
Bucureşti să urmeze, după un examen de admitere în universităţile acestui regat, cursul anului al şaselea medico-chirurgical şi să obţină diploma]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 76, p. 1.
Se arată de asemenea cum se va ţine examenul de admitere şi de cine trebuie să fie semnate şl legalizate certificatele şcolii din Bucureşti.
16192	378 (498.1)
[Traducerea decretului regelui Sardiniei, prin care se admite absolvenţilor Şcoalei de medicină din Bucureşti să urmeze la universităţile din regatul Sardiniei]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 329.
Se arată, de asemenea, din ce va consta examenul de admitere.
(498.3) MOLDOVA
16193	378 (498.3) [Scurte indicaţii cu privire la universitatea întemeiată
la Cotnari, de Ioan Heraclid Despotul]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 738, col. II.
Informaţiile slnt date cu prilejul Înfiinţării Intr-un alt tlrguşor, Odoheştl, a unei şcoli publice elementare.
16194	378	(498.3)
[Notiţă cu privire la sărbătorirea hramului mănăstirii
Trei Ierarhi].—GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 33: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 25, p. 1: Moldova.
Cu acest prilej se face elogiul fondatorului ei, Vasile Lupu, şi se arată că acest domnitor a fondat şl o Academie pe lingă mănăstire, care In 1828 „s-a restatornicit şi a recăpătat driturile şi averile sale". — în Zimbrul este un text prescurtat din Gazeta de Moldavia.
16195	378	(408.3)
[Se anunţă	numirea	căminarului	I.	Ionescu, fostul
profesor de agricultură la Academia din Iaşi, în funcţia de director al şcolii de agricultură din Constantinopol]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 88: Novitale din năuntru.
Text român şi francez. — Informaţie redată după jurnalul Patria din Galaţi, care lipseşte din colecţia B.A.R.
16196	378	(498.3)
[Ştire despre numirea	profesorului de latină din Bîrlad,
Iosif Patriciu, ca director al Academiei ieşene]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 350, col. II: Braşov, 31 Oct. n.
16197	378	(498.3)
[Precizare în legătură cu profesorul Iosif Patriciu]. —
ZIMBRUL, II (1851), p. 171.
Răspunztndu-se unei nelămuriri exprimate In Gazeta Transilvaniei In nişte observaţii, datate Braşov 31 oct. n., referitoare la starea Invăţămlntului In Moldova, se precizează că fostul profesor de limba latină Patriciu (care funcţionase la Bîrlad) nu era directorul Academiei din Iaşi, ci doar al internatului Academiei.
16198	378 (498.3) [Jules Băguin, inginer al corpului naţional de punţi
şi şosele din Franţa, este însărcinat a organiza în Moldova „o învăţătură menită a forma ingineri11]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 69, p. 171: Novitale din năuntru.
Text român şi francez.
16199	378 (498.3) [Ştiri în legătură cu vizita vicepreşedintelui Sfatului
Administrativ, von Budberg, la „Academia de ştiinţe11 din Iaşi].—G. TRANS., XVII (1854), p. 87: Tifer’a romanesca si Moldavi’a.
Vizita a avut loc chiar In timpul examenelor. Cerlnd ministrului Suţu şi inspectorului general al şcolilor să-i înfăţişeze programul
27 — Bibliografia analitică — c. 959
863
www.dacoromanica.ro
3 78 (498.3)
INVAŢAMINTUL SUPERIOR
378 (498.3)
materiilor ce se predau acolo, von Budberg a făcut diferite observaţii asupra lnvăţămlntului limbilor, insisllnd ca să se dea atenţie şi materiilor cu caracter practic.
16200	378 (498.3) [Se anunţă că Gheorghe Apostoleanu a fost numit
profesor de economie politică la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD.,
XXVII	(1855), p. 163-164: Novitale din năuntru. Apostoleanu şi-a făcut studiile la Academia din Iaşi şl este doctor in drept al universităţii din Berlin. Se dau detalii privind cursul său de la Academie şi lecţia de deschidere, pe care o ţinuse. — Text român şi francez.
16201	378 (498.3) [Articol cu privire la înfiinţarea unei catedre de literatură română pe lîngă gimnaziul din Iaşi şi a facultăţii de drept]. —STEAOA D., I (1855), p. 25—26: Iaşii 15 Octomvri; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 339—340: Principatele de la Dunăre.
Redacţia Stelei D. Îşi rezervă dreptul de a-şl exprima ulterior părerea in această chestiune, muiţumindu-se să redea considerentele lui Leon Ghica, directorul Departamentului Cultului, „asupra acestui nou pas ce se face in instrucţia publică".
16202	378 (498.3) [După deschiderea facultăţii de drept din Moldova].—
G. TRANS., XVIII (1855), p. 331: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Se redă un articol din Steaoa Dunării in legătură cu această problemă şi se observă că; „Moldova propăşeşte cu aripi de vultur in civilisăciune".
16203	Armatu, I., căminarii	378 (498.3)
[Comentarii în legătură cu înfiinţarea facultăţii de
drept din Moldova], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 388, col. I: De pe malulu Moldovei, 3 Decembre.
La sflrşitul unei lungi corespondenţe, autorul se opreşte asupra unor atacuri ale ziarului Zimbrul tn această chestiune, pe care le combate.
16204	378 (498.3) [Publicaţie referitoare la amînarea cu un an a deschiderii facultăţii filozofice de doi ani]. — GAZ. DE MOLD.,
XXVIII	(1856), p. 274: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice.
Semnează G. Asachl, care vorbeşte şi de necesitatea reorganizării lnvăţămlntului, dlnd informaţia că in anul şcolar 1855—1856 „sau completat ciasile gimnaziale prin adăogirea clasei a Vil-a", — Text român şi francez.
16205	378 (498.3) [Caimacamul aprobă anaforaua Departamentului Cultului şi al învăţăturilor Publice cu privire la amînarea deschiderii unei „Facultăţi filosofice11 de doi ani la Iaşi].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), nr. 71, p. 282.
Din cauza numărului restrlns de elevi, opt la număr, care au terminat clasa a Vil-a gimnazială, cit şi din lipsă de „cărţi ştiinţifice".
16206	378 (498.3) [Circulară prin care se anunţă amînarea deschiderii
Facultăţii filozofice din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 282: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor Publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 274.
Facultatea plănuită nu se deschide neexistlnd destui studenţi care ar putea să-i urmeze cursurile şi neavlnd cărţile ştiinţifice necesare studiului. — In Gazeta de Moldavia text român şi francez.
16207	378 (498.3) [Comentariu relativ la programa de învăţămînt pe anul
1856—1857 a Departamentului Cultului şi al Instrucţiei Publice din Moldova].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 281—282.
Se accentuează, Îndeosebi, imposibilitatea deschiderii facultăţii legilor, din pricina numărului mic de elevi, care ar putea s-o
864
urmeze (doar 6 absolvenţi ai clasei a Vil-a gimnaziale) şi lipsei cărţilor. Se precizează că elevii din clasa a Vil-a gimnazială trebuiau să urmeze cursul filozofiei ca să se specializeze cu succes la drept şi medicină. Dar s-a călcat legea şi ia clasa a vil-a „s-au fost înşirat materii care fac parte a legilor", menţionlnd cele 12 materii adăugate.
16208	378 (498.3)
[Asachi e criticat pentru măsura sa de a amîna înfiinţarea Facultăţii de filozofie din Iaşi], — STEAOA D., II (1856), nr. 65, p. 260 [greşit 172]: Buletinul zilei.
16209	378 (498.3)
[Articol de critică, referitor la amînarea deschiderii
cursurilor de drept de la Academia din Iaşi], — STEAOA D., II (1856) nr. 66, p. 261 [greşit: 173]: Iaşii, 4 Septemvri.
Se arată că, prin această măsură, G. Asachi, directorul Departamentului învăţăturilor, repetă gestul său din 1847, clnd a căutat iarăşi să dea Înapoi lnvăţămlntul din Moldova. Analizează netemeinicia motivelor invocate de Asachi. Subliniază că Asachi nu e declt omul Învechit al unei guvernări provizorii, — cu toate că vorbeşte de „reforme radicale".
16210	Sion, G.	378 (498.3)
[Articol în care polemizează cu G. Asachi, criticînd
hotărîrea luată privitoare la amînarea intrării în funcţiune a Facultăţii de filozofie şi îndeosebi cea referitoare la nefuncţionarea Facultăţii juridice]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 192, p. 1—2: Iaşii 4 Septemvrie.
Redacţia precizează că ea rămlne la vechea sa părere „că nevoea cea mai mare este de a se Înfiinţa mai tntti şcoli săteşti şi apoi facultăţi". Sion caută să demonstreze că Facultatea juridică putea să funcţioneze, ea avlnd destui amatori de a-i urma cursurile şi neputlndu-se invoca lipsa de cărţi sau de bani.
16211	378 (498.3)
[Discuţie cu „Zimbrul" în legătură cu măsurile şcolare ale lui Asachi], — STEAOA D., II (1856), nr. 67, p. 265 [greşit 177]: Iaşii, 7 Septemvri.
Se discută nota pe care Zimbrul a adăugat-o unui articol de G. Sion, In această chestiune. In această notă se sublinia părerea redacţiei că mai lntli e necesar să se Înfiinţeze şcoli săteşti şi apoi facultăţi. Steaoa Dunării precizează că e de aceeaşi părere.- ea nu a cerut să se Înfiinţeze şcoli superioare — deşi crede că această chestiune trebuie discutată pe larg; ea l-a criticat pe Asachi fiindcă a stricat ceva In fiinţă, desfiinţlnd cursurile de drept.
16212	378 (498.3)
[Ştiri în legătură cu desfiinţarea cursurilor de drept la Iaşi].—STEAOA D., II (1856), nr. 67, p. 265 [greşit: 177], col. II.
Se anunţă că membrii consiliului şcolar — care era compus In majoritate din profesorii suprimaţi prin măsura lui Asachi — s-au dus In corpore la caimacam, ca să protesteze. Profesorii au declarat că vor ţine la rigoare prelegerile gratuit, numai să nu sufere pregătirea tinerimii.
16213	378 (498.3)
[Raportul comisiei însărcinate „cu cercetarea neorîn-duelilor urmate la şcolile publice11]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 41—42: Novitale din năuntru.
In raport, semnat de Dim. Cantacuzino, ministrul cultului şi al instrucţiei publice, se analizează „neorlnduelile" şi se expun măsurile luate atlt In privinţa profesorilor Academiei, cit şi In privinţa elevilor, propunlndu-se formarea unei comisii care să se ocupe cu restructurarea Academiei, atlt In ceea ce priveşte profesorii, cit şi elevii. Caimacamul aprobă această propunere, indiclnd pe membrii noii comisii. — Text român şi francez.
16214	378 (498.3)
[Raportul comisiei însărcinate cu reorganizarea Academiei şi cu formarea unui nou consiliu şcolar, privind
www.dacoromanica.ro
378 (498.3)
INVAŢAMtNTUL SUPERIOR
378 (=59) (43
lucrările ce le întreprinsese], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 57—58: Novitale din năuntru.
In raport, ale cărui concluzii slnt aprobate de caimacam, se descriu măsurile luate tn privinţa profesorilor şi elevilor Academiei şi cele referitoare la formarea noului consiliu şcolar. — Text român şi francez.
16215	378 (498.3)
[Se traduce un articol din „Kronstădter Zeitung“ privind tulburările din instituţiile înalte de învăţămînt din Iaşi]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 75: Iaşii 26 Februariu.
Se socoate ci despărţirea profesorilor in unionişti şi antiunio-nişti fusese cauza discordiei, a demisiilor şi a tulburărilor studenţeşti ce-i urmaseră. Se dau detalii.
878(=59) (...) STUDENŢI ROMÂNI PESTE HOTARE.
ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR ROMÂNESC ÎN STRĂINĂTATE
16216	378 ( = 59) (4)
[Publicaţie prin care se dau condiţiile concursului ocupării burselor, pentru trimiterea la studii în străinătate]. — VEST. R., XX (1855), p. 69, col. I: Eforia Şcoalelor.
Bursele erau patru şi anume: două pentru drept, una pentru pedagogie şi una pentru inginerie.
16217	378 (=59) (4)
[Eforia Şcoalelor din Ţara Românească anunţă că se
va ţine concurs pentru a se trimite patru bursieri la universităţile străine]. —BULETIN [T. R.], 1855, p. 77—78, 82, 91.
Doi vor studia ştiinţa dreptului „şi vor fi datori să facă la Întoarcerea lor in Facultatea de drept din capitală: unul cursul de drept administrativ şi celalt cursul de drept comercial". Dintre ceilalţi doi unul va studia ingineria civilă, iar celălalt pedagogia. Primii trei vor fi trimişi pe termen de patru ani, iar cel de al patrulea pe termen de doi ani. Fiecare va primi anual 240 galbeni. Se arată materiile din care vor fi examinaţi la concurs.
16218	378 ( = 59) (4)
[Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care se aprobă să se trimită „spre studiu la universităţi streine11 încă un tînăr „pentru învăţătura ştiinţei mati-matice“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 181.
16219	378 ( = 59) (4)
[Eforia Şcoalelor anunţă că, deoarece la concursul fixat
în septembrie „pentru alegerea junilor hotărîţi a se trimite în streinătate spre a se desăvîrşi în deosebite specialităţi" nu s-a prezentat nici un candidat, se va ţine un nou concurs la 1 martie 1856]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 320; VEST. R., XX (1855) p. 324.
Se publică şi materiile din care vor fi examinaţi candidaţii.
16220	378 ( = 59) (4)
[Căminarul Pavel Ştefănescu dăruieşte şcolilor naţionale suma de lei zece mii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 245; VEST. R„ XX (1855), p. 342.
Domnul dispune să se aducă mulţumiri donatorului, iar Eforia Şcoalelor să pună suma primită la doblndă, ca Împreună cu alte danii să formeze un fond, care să slujească la trimiterea unor tineri la universităţi străine pentru completarea studiilor.
16221	378 ( = 59) (4)
[Domnul Ţării Româneşti aprobă recomandaţia Eforiei Şcoalelor de a se trimite 4 tineri pentru studii în străinătate], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 110.
Cei patru tineri, care se vor trimite pe termen de cinci ani cu cheltuiala Eforiei, slnt: Mihai Căpăţineanu pentru arhitectură, Dimitrie Petrescu pentru matematici pure cu aplicaţii la astronomie, Ioan Maxim, pentru literatură şi pedagogie, Alexandru Cre-ţulescu pentru drept, apliclndu-se special la dreptul administrativ.
16222	378	(=59)	(4)
[Domnul Ţării Româneşti aprobă trimiterea în străinătate a d-lui T. Aninoşanu, unul din amploaiaţii conductori ai Departamentului din Năuntru], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 110.
Se va trimite „cu cheltuiala din fondul drumurilor spre a se desăvîrşi la specialitatea de poduri şi şosele".
16223	378	( = 59) (4)
[Informaţie cu privire la studenţii moldoveni trimişi
pentru specializare în străinătate]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 21: Novitale din năuntru.
In anul 1855 au fost trimişi 23 tineri, in Rusia, Grecia, Austria, Prusia şi Franţa. Se critică modul de selecţionare a acestor tineri. Ştire cuprinsă intr-un comentariu la o scrisoare trimisă redacţiei de Dim. Frunză.
16224	378	( = 59) (4)
[Date despre numărul bursierilor români în străinătate]. — ISRAELITULO R., I (1857), nr. 16, p. 1—3: Serbarea din 29 Iuniă.
Datele se află in cuvlntarea lui D. Costaforu pronunţată la tmpărţirea premiilor in Bucureşti.
16225	378	( = 59) (4)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la 15 septembrie 1857 seva
ţine concurs pentru trimiterea unui tînăr în străinătate ca să studieze agronomia].— BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 178.
Cu obligaţia ca, la Întoarcere, să fie profesor la Şcoala agricolă.
16226	378 ( = 59) (4) [Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs pentru
a se trimite în străinătate un elev, ca să studieze desenul grafic] —BULETIN [T. R.], 1857, p. 295—296; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 65, p. 3.
La întoarcere va preda această materie In clasele gimnaziului din Capitală. Nu pot candida declt acei care au făcut studii gimnaziale şi speciale de pictură.
16227	378 ( = 59) (4) [Eforia Şcoalelor publică jurnalul său prin care se
hotărăşte că bursierii din străinătate ai acestei Eforii sînt datori de „a trimite regulat odată pe semestru atestate sau certificate de gradul învăţăturii, al moralităţii şi al purtării lor în şcoală"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 76, p. 3.
Altfel Eforia le va retrage bursa; de asemenea Eforia va retrage şi bursa acelor elevi, care nu vor corespunde scopului pentru care au fost trimişi.
16228	378 ( = 59) (4) [Dimitrie Nicolaide publică drept recunoştinţă lista
celor ce au subscris pentru a-1 ajuta să studieze medicina în străinătate]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 20, col. III.
Se indică suma dăruită de fiecare. Printre cei care au dat sume mai mari amintim pe Ioan Nicolaide 630 lei, căpitan Cozacovici 160 lei, Ioan N. Rlmniceanu 160 lei, M. Marghiloman 160 lei, iar cel care a dat suma cea mal mică, 13,20 lei, a fost paharnicul Vanghelie Zapa.
16229	378 (=59) (43) [Nepotul domnitorului Ghica moare la Berlin, după ce
îşi luase diploma de doctor în drept]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 291: Deutschland.
Studiase la Dresda, Bonn şi Berlin.
16230	378 (=59) (43) Dimplom’a Universitatei de Gottinga. — FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 178.
Se reproduce titlul diplomei de doctor In filozofie şi magistru in arte liberale, acordată lui A. T. Laurianu, In 1855, de către Universitatea din GOttingen.
865
www.dacoromanica.ro
378 (=59) (43)
INVAŢAMINTUL SUPERIOR
378 (=59) (439.1)
16231	378 ( = 59) (43) [Se anunţă că August Treboniu Laurian obţinuse pe
dala de 20 iulie 1855 titlul de „Doctor de filosofie şi magistru ariilor liberali11 la universitatea din Gottingense].— GAZ. DE MOLD., XVIII (1855), p. 237: Transsilvania.
16232	378 ( = 59) (43) [Informaţie că avocatul Gheorghe Aposloleanu a urmat
la Berlin cursurile de „legi, ştiinţele politice şi filosofice11]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 71, p. 81—82: Departamentul Dreptăţii.
16233	378 ( = 59) (43) [Ordin de zi prin care Tobias Ghergheli, subleilenant
din armata Prusiei, este numit leilcnant în artileria moldovenească], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 89: Ordin de dzi prin toată oastea.
Moldovean de origine, Ghergheli şi-a făcut studiile In şcoala de cădeţi şi şcoala de artilerie din Prusia. — Text român şi francez.
16234	378 ( = 59) (43) [Informaţie că doctorul de legi Octaviu Teodori este
absolvent al facultăţii juridice de la universitatea din Munchen], — MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 19, p. 3.
16235	378 ( = 59) (43) [Textul autorizaţiei de a exercita profesiunea de legist-
advocat date de Ministerul Justiţiei lui Octav Teodori, pe baza diplomei sale de doctor în legi al universităţii din Miinchen]. — PATRIA [laşi], I (1858), supl. la nr. 8, p. 27.
Redacţia comentează cu satisfacţie această autorizaţie reprodusă din Buletinul Oficial. — Text român şi francez.
16236	378 ( = 59) (43) [Se dă ştirea că la universitatea din Breslau s-a introdus un curs de limba română]. — FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 64; Bibliografie.
Se Înseamnă zvonul că ar urma să se introducă şl la Torlno.
16237	378 ( = 59) (43) [Publicaţie prin care se anunţă că avocatul Iorgu Sigara
este autorizat să-şi exercite profesiunea în „judecăţi civile" „pe temeiul diplomei ce posedează de la universitatea Hei-delberg despre cîştigarea gradului de doctor de legi“], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 125: Ministeriul Drep-tăţel.
Text român şi francez.
16238	V.	378 ( = 59) (436)
[Corespondenţă despre înmulţirea numărului studenţilor români la Viena], — G. TRANS., XVI (1853), p. 352, col. II: Viena, 16 Noembre.
Autorul arată că, deşi numărul studenţilor români crescuse, totuşi proporţia lor faţă de celelalte popoare ale monarhiei rămlnea redusă. Pledează pentru sprijinirea materială a studenţilor români, subliniind marea importanţă a creării unei intelectualităţi naţionale.
16239	378 ( = 59) (436) Cuventu de bineventare, rostitu prin Junimea romana
sludinte în universitatea Pestei, în anul 1854 Maiu 9 c.n. cu ocasiunea reîntoarcerei Excelenţiei sale D. Alecsandru St. Siulutiu d’in Vien’a, ca nou juratu Mitropolitu.— FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 102—103.
Tinerii studenţi arată că au Înlăturat dintre ei cu totul ura religioasă, confesională.
16240	Siulutiu, Al. Sterca	378 ( = 59) (436)
Estrasu din respunsulu Dlui. Mitropolitu. — FOAIE
PT. MINTE, XVII (1854), p. 103—104.
Răspunde cuvintării rostite In numele studenţilor români din Pesta cu ocazia plecării sale din Viena, după depunerea jură-mtntului. Aprobă sforţarea lor de a suprima dezbinările dintre ei.
16241	378 ( = 59) (436) [Se anunţă că doi tineri români studiază la „Politehnicul din Viena11]. — TELEGRAFUL R., 11 (1854), nr. 27, p. 105: Monarhia Austriacă.
Nu li se comunică numele.
16242	378 ( = 59) (436) [Teologii români greco-catolici de la universitatea din
Viena au colectat bani pentru înfiinţarea unei biblioteci româneşti în capitala Austriei], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 109: Vien’a, 12 Aprilie c.n. 1855.
Se face apei la cei avuţi ca să contribuie şi ci cu bani spre a Îmbogăţi biblioteca.
16243	S.	378 (=59) (436)
[Semnează un scurt necrolog al lui Ioan Naşte, „auditoriu1 de teologia în anul al 4-le“ la Viena]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 297, col. J: Viena, 21 Septembre n. 1855.
16244	378 ( = 59) (436) [Intr-o corespondenţă din Viena se arată că numărul
studenţilor români aflaţi la Viena este mult mai mare decît cel de la Pesta].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 318, col. I: Viena, 19 Octobre.
Cei mai mulţi studenţi slnt stipendişti.
16245	378 ( = 59) (436) [Se anunţă că episcopul Şaguna luase la Viena pe tinerii I. Gal şi I. Arscniu spre a-i da la universitate]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 262, col. I: Sibiiu 19 August.
16246	378 ( = 59) (436) [Anunţ cu caracter de reclamă al avocatului Ştefan
Dunca, spătar, care şi-a făcut studiile juridice la universităţile din Viena şi Pesta]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 316, col. 111.
16247	I —ch. M.	378 (= 59) (436)
Despre romanii din Viena în anulu 1857/58. — FOAIE
PT. MINTE XXI (1858), p. 33—35, 43—45, 58—59, 65—67, 75—77, 82—85, 89—92.
Bogate date statistice cu privire la românii aflători In Viena In acel timp şi felul lor de viaţă. Studenţii: la Universitate (pe facultăţi şi pe ani), la Institutul politehnic, In gimnazii, elevi particulari.
16248	378 ( = 59) (436) [Un grup de studenţi ai Institutului geografic din Viena
au fost numiţi în „biroul de jeni“ de pe lîngă Ministerul Ostăşesc din Ţara Românească], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 181, col. I: Poruncă către oştire; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 48, p. 1: Poruncă către oştire.
Biroul a fost Înfiinţat prin o poruncă a caimacamului şi cuprinde pe absolvenţii: locotenent V. Costaforu, sublocotenenţii Gh. Slăniceanu, C. Baruţ, Gh. Mărulescu şi N. Donea.
16249	378 ( = 59) (436) [Se anunţă că 6 tineri ardeleni se distinseseră la institutul de economia cîmpului din Liebwerda]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 300, col. II: Austria.
între aceşti tineri erau şi doi români. Ştirea e dată după foaia Bohemia.
16250	Mar.[lenescu]., At.	378 ( = 59) (439.1)
[Corespondenţă din Pesta, descriind situaţia studenţilor români de acolo].—G. TRANS., XVII (1854), p. 391, 395: Monarchi’a austriaca.
începe cu o introducere care subliniază rolul „inteligenţei" In viaţa unui popor, In lupta împotriva superstiţiei. Poporul român a auzit „buciumul resunătoriu al secuiului" şi se îndreaptă spre cultură. Barometrul culturii e numărul tinerilor din şcoli şi mai ales din universitate. Dă apei foarte interesante date asupra numărului studenţilor români la Pesta, pe facultăţi, In proporţie cu numărul total, —.şi asupra felului cum se întreţin acolo: prin burse, ajutor părintesc, muncă proprie.
866
www.dacoromanica.ro
378 ( = 59) (439.1)
INVĂŢAMINTUL SUPERIOR
378 ( = 59) (44)
16251	* *	378 (=59) (439.1)
[Corespondenţă despre obţinerea la universitatea din
Pesta a titlului de „juris doctoru" de către tinerii Vas. Nicolaevici şi Dem. Haţieganu]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 261, col. II: Pesta, 8 Iuliu s.v. 1855.
16252	378 ( = 59) (439.1) [Ştire despre înfiinţarea unei catedre de limba şi literatura română la universitatea din Pesta].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 318, col. I: Viena, 19 Octobre.
In postul de prorcsor la această catedră a rost nuntii Alexandru Roman. El „va purta totodată şi oficiul de translator, In locui meritatului bărbat T. Aaron".
16253	378 (=59) (439.1) [Ştire despre înfiinţarea unei catedre de limba
şi literatura română la universitatea din Pesta].— STEAOA D., I (1855), p. 51, col. II.
Titularul catedrei va fi profesorul Alexandru Roman de la Oradea. Ştirea este redată din Gazeta Transilvaniei.
16254	I. N.	378 (= 59) (439.1)
[Corespondenţă din Pesta despre buna impresie făcută
asupra opiniei publice de graţierea acordată unora dintre foştii revoluţionari din 1848—49 şi despre viaţa universitară budapestană]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 14, col. 1: Pesta 4 Ianuarie.
Dă informaţii privind numărul studenţilor „ascultători" şi altele privind participarea la carnaval a studenţilor.
16255	M[arienc]scă, At.	378 (=59) (439.1)
[Corespondenţă de la Pesta în care dă informaţii despre
obţinerea titlului de doctor în drept de către Ioan Raţiu şi dă detalii despre starea materială a studenţilor români din capitala Ungariei].— G. TRANS., XX (1857), p. 55, 58—59: Pesta, 15 Februariu.
De asemenea, discută Întrebuinţarea fondurilor fundaţiei Nic. Jlga, destinate sprijinirii tinerilor la învăţături înalte.
16256	Marienescu, At. M.	378 ( = 59) (439.1)
[Anunţă că tînărul bănăţean Aurel Maniu îşi susţinuse
doctoratul la universitatea din Pesta], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 83—84: Pesta 18 Maiu.
Redacţia informează că şl Marienescu urma să-şi susţină doctoratul In scurt timp.
16257	378	(-59)	(44)
[Informaţie că avocatul Coslache Bozianu a obţinut
doctoratul în drept la Facultatea juridică din Paris]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 242.
16258	378 ( = 59) (44) [Notiţă prin care se anunţă botărîrea luată de „Societatea de încurajarea tinerilor la Învăţătură" de a trimite pe V. Alessandrescu la Paris]. — FOILETONUL Z., IV (1855), nr. 37, p. 291—292.
16259	378	( = 59)	(44)
[Ştire că Vasile Alexandrescu a fost trimis la Paris
pentru studii de către „Societatea de încurajarea junimei române la învăţătură"].—ZIMBRUL, IV (1856), nr. 140, p. 4; FOILETONUL Z., V (1856), p. 165—167.
16260	378	( = 59)	(44)
[Eforia Şcoalelor anunţă că se va ţine concurs pentru
„a se trimete doi şcolari ca să studieze în Franţia, unul agronomia şi altul cunoştinţele tecnice, într-o şcoală de arte“]._VEST. R., XXI (1856), p. 100.
Vor fi primiţi la concurs numai elevii care au trecut regulat toate clasele gimnaziale.
16261	378	( = 59)	(44)
[Eforia Şcoalelor face cunoscut eă se va ţine concurs
pentru trimiterea în Franţa a doi tineri ca să studieze:
unul agronomia, iar celălalt „cunoştinţele tecnice, înlr-o şcoală de arte"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 103.
16262	378 ( = 59) (44) [Eforia Şcoalelor face cunoscut că la 1 septembrie
1856 se va ţine concurs pentru trimiterea unui şcolar în Franţa ca să studieze ştiinţele naturale la universitatea din Paris]. —BULETIN [T. R.], 1856, p. 230 ; VEST. R., XXI (1856), p. 223.
Se arată şi materiile din care vor fi examinaţi candidaţii.
16263	378 ( 59) (44) [Informaţie cu privire la activitatea dusă la Paris de
Leon Ghica, directorul Departamentului Instrucţiunii Publice, în vederea primirii unor români în şcolile politehnice şi normale din Franţa]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 170, p. 1, col. II: (Corespondenţa particulară a Zimbrului).
16264	378 (-59)	(44)
[Notă despre studiile superioare ale lui Panaiot Donici].
— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 311: Novitale din năunlru.
După ce a Învăţat la Academia din Iaşi, Donici şi-a terminat studiile In Franţa, la şcoala politehnică şi la aceea a „punţilor şl şoselelor". — Text român şi francez.
16265	378 ( = 59)	(44)
[Eforia Şcoalelor anunţă că concursul ce urma să se
ţină la 1 septembrie pentru a se trimite trei tineri în Franţa ca să studieze ştiinţele naturale, agronomia şi cunoştinţele tehnice, s-a amînat pentru 15 ianuarie 1857]. — VEST. R., XXI (1856), p. 327.
Se arată şl materiile din care vor ri examinaţi cei trei tineri.
16266	378	( = 59)	(44)
[Se anunţă că studenţii români de la Paris au subscris 500 de franci „la colecta lui Manin"]. — G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 344, col. I.
In legătură cu aceasta redactorul exclamă; „Sărman tact, sărmană minte sănătoasă pe unde te vei fi mal arllnd 1“
16267	Frunză, D.	378 (=59)	(44)
[Scrisoare adresată redacţiei din Paris, prin care-şi exprimă recunoştinţa faţă de concetăţenii săi din Bacău, care-i sprijineau materialiceşte şederea sa la studii în străinătate], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [rccle XXIX]
(1857)	, p. 21: Novitale din năunlru.
Scrisoarea este Însoţită de un comentariu al redacţiei. Frunză studiază ingineria civilă şi c fost elev al gimnaziului din Iaşi. — Text român şi Tranccz.
16268	378 ( — 59) (44)
[Ordinul de zi prin care leitenantul Nicolae Scheliti din infanterie şi cornetul Titus Guriţă din cavalerie sînt trimişi pentru studii în Franţa]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 101: Ordin de dzi prin toată oastea.
Se arată In ordin că „aceşti ofiţeri se vor recomanda, dc către guvern, Ministerului dc rezbel din Franţica spre a-i rlndui tn regimentele respective, avlnd a eczerţa Învăţătura lor In arta militară pe timp de un an". — Text român şi francez.
16269	378 ( = 59) (44)
[Ofisul caimacamului din 4 aprilie 1857 prin care aga Panaite Radu este numit vornic de aprozi],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 113—114: Dumisale Aga Panaite Radu.
Comentlnd numirea, redacţia observă că Panaite Radu „după ce a terminat In colegiul de Iaşi a sale studii... a urmat învăţăturile înalte la Paris", clştiglndu-şi diploma de „bachelier en droit". — Text român şl francez.
867
www.dacoromanica.ro
378 (=59) (44)
Invăţămîntul superior
378 (=59) (493)
16270	378 (=59) (44)
[Eforia Şcoalelor anunţă că la 15 februarie 1858 se va
ţine concurs „pentru trimiterea unui tînăr în Francia, ca să studieze în şcoala agricolă de la Grignon ştiinţele agronomice în curs de trei ani“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 315.
Subvenţia anuali este de 120 galbeni, plus 80 galbeni pentru drumul, dus şi Întors.
16271	378	(=59) (44)
[Informaţii	despre	dania	făcută	de	Elena Greceanu
capelei române din Paris]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 33—34: Bucureşti, 31 Ianuarie/12 Februarie; G. TRANS., XXI (1858), p. 55, col. II.
Dania are drept scop „a se zidi In Paris o biserici româneasci şi apoi a se da pe tot anul o sumi otirlti studenţilor din Paris nea-vuţi“. Rosetti apreciazi fapta Elenei Greceanu drept „un tribut al unei românce pe altarul patriei". — Din cronica semnaţi de C. A. Rosetti. G. Trans. reproduce ştirea din Românul, cu un scurt comentariu.
16272	378	( = 59) (44)
[Decretul Ministerului	Instrucţiunii	Publice din Paris
prin care se aprobă elevilor Şcoalei de medicină şi de chirurgie din Bucureşti să urmeze Facultatea de medicină din Paris şi să ia doctoratul].—MUSEULO N., I (1858), p. 48; NAŢIONALULC, I (1858), p. 58; G. TRANS., XXI (1858), p. 47—48 [greşit: 47—44]: Teara Românească şi Moldavia.
Prin acest decret se aprobă ca absolvenţii anului patru de la Şcoala de medicină şi de chirurgie din Bucureşti să intre In anul III de la Facultatea de medicină de la Paris şi, după ce au obţinut cu succes examenul de trecere din acest an, ei pot să se Înscrie In anul IV de la acea facultate.
16273	378 ( = 59) (44)
[Eforia Şcoalelor din Ţara Românească face cunoscut că la 15 februarie 1858 se va ţine concurs pentru a se trimite un tînăr ca să studieze timp de trei ani ştiinţele agronomice la Şcoala agricolă din Grignon]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 19, p. 4.
Subvenţia este de 120 galbeni pe an, plus 80 galbeni pentru drum, dus şi Întors.
16274	378 ( = 59) (44)
[Eforia Instrucţiei Publice face cunoscut că, deoarece nu s-a prezentat nici un concurent la 15 februarie, concursul pentru trimiterea unui tînăr bursier în Franţa ca să studieze ştiinţele agronomice la Şcoala agricolă de la Grignon, se amînă pentru 15 septembrie]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 23, p. 4.
16275	378 ( = 59) (44) [Ştire despre P. S. Aurelian, „student în agricultură"
la Grignon (Franţa)]. — NAŢIONALUL0, I (1858), p. 158—159.
In articolul „Despre lucru sau despre munca omului In raportil cu agricultura1'.
16276	378 (=59)	(44)
[Informaţie că avocatul Pantasi G[h]ica este „başe-
lier de litere cu diplomă universitar îă din Paris"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 208, col. II.
16277	378 (=59)	(44)
[Ştire despre moartea lui Constantin Greceanu,	stu-
dent la Paris]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 340.
16278	378 ( = 59)	(45)
[Informaţie despre un fiu al preotului Vasile Hodoş
din Bând, care, după terminarea studiilor juridice la Viena, se pregăteşte pentru doctorat la Padova]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 385, col. I: Bandulu de cîmpie.
Ştirea e cuprinsă lntr-un necrolog biografic al preotului V. Hodoş, semnat I. S.
16279	378 (=59) (45)' [Ofis al caimacamului Ţării Româneşti din 7 sept. 1858
prin care anunţă că guvernul Sardiniei, „însufleţit de o sinceră simpatie pentru populaţiile Principatelor", a hotă-rît să aprobe înscrierea absolvenţilor şcolii de medicină şi chirurgie din Bucureşti în anul VI al universităţilor piemonteze]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 297; Către Ministerul Credinţi!.
16280	378 ( = 59) (44) [Se anunţă că la 6 decembrie teologul Ioan Lazăr din
Năsăud a plecat la Roma, „la studiele cele mai înalte"]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 295, col. I: Naseudu, in 7 Decembre 1858.
Informaţie cuprinsă lntr-o corespondenţă.
16281	378 ( = 59) (493) [Se anunţă moartea lui Gheorghe Moruzi, fiul prinţului
Al. Moruzi şi al Ermionei, născută Asachi, mort în vîrstă de 16 ani la Bruxelles, unde studia]. — GÂZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 93: Novitale din năuntru.
Redacţia observă că „talentele estraordinare şi Învăţătura acestui june au fost atras asupra-i luarea aminte a publicului, carile au manifestat a sa apreţuire şi părere de rău prin un mare concurs la lnmormlntare" şi că „meritul reposatului, amorul pentru patria moldo-română şi dorinţa aprinsă ce avea [de] a-i putea fi folositor, fac vrednică de tlnguire a sa perdere".
868
www.dacoromanica.ro
39 COMERŢ. COMUNICAŢII. TRANSPORT
38.0	Teoria comerţului
38(.)	Comerţul	în difer iţe ţări
38:...	Comerţul	diferitelor produse
381	Comerţul	interior. Tîrguri. Bîlciuri.	Pieţe
382	Comerţul	exterior, internaţional	(import,
export, tratate etc.)
383/388 Comunicaţii. Transport
383	Poştă
384	Telegraf
385	Căi ferate
386	Navigaţie interioară (fluvii, rîuri, canale) 387. Navigaţie maritimă. Porturi
388 Transporturi terestre. Drumuri. Poduri
389 Măsuri şt greutăţi
Vezi şi: 347.7 Drept comercial
38.0 TEORIA COMERŢULUI
16282	38.0 Despre mijlocele naintătore de comercifl. — G.
TRANS., XV (1852), p. 126, 130.
Capitolele articolului slnt următoarele: 1. Legile apărătoare şi scutitoare. 2. Şcoale comerciale. 3. Bancuri.
16283	Boerescu, B.	38.0
Despre comerciu.— NAŢIONALULtT, 1 (1857), p. 4,
8, 12, 15.
Publică introducerea la cursul său de drept comercial ţinut la Colegiul Naţional, avlnd capitolele: ce se Înţelege prin comerţ, despre comerţul interior şi exterior, agricultura şi industria slnt bazele comerţului etc.
16284	Iarca, Dimitrie	38.0
Despre comerciu. — ROMANIA	[Bucureşti].,	I	(1857),
p. 72.
Scurt articol cu caracter general.
16285	Winterlialder, E.	38.0
Libertatea comerciuluî. — ROMÂNUL, II (1858),
p. 19—20: Vorbiri Comerciale.
Articol In care autorul arată că desfiinţarea măsurilor protec-ţioniste In comerţul unei ţări face să crească prosperitatea naţională.
16286	Winterlialder, E.	38.0
Despre comercifl în general. —	ROMÂNUL,	II	(1858),
p. 62: Vorbiri comerciale; 75—76.
Definiţia comerţului; despre comerţ „en gros” şi „en detail"; despre comerţul intern şi extern şi despre comerţul de tranzit. In partea a doua, autorul face un scurt istoric al comerţului la diferite popoare, de la fenicieni plnă In epoca contemporană.
16287	38.0 [Publicaţie prin care se dă ca ultim termen pentru
vizarea registrelor negustorilor şi meseriaşilor data de 30 aprilie 1851].—G. TRANS., XIV (1851), p. 126.
38(.) COMERŢUL ÎN DIFERITE ŢĂRI
16288	B...[o]i0, [Z.]	38 (oo)
O scurtă privire asupra istoriei Comerciuluî (Negoţului). — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 165, 169, 173.
Din antichitate plnă In veacul al XlX-lea.
16289	Boerescu, B.	38 (oo)
Repede privire asupra istorii Comerciului. — NATIO-
NALULtT, I (1857), p. 15—16, 19—20.
Este vorba de dezvoltarea comerţului In genere In decursul
veacurilor.
16290	38 (oo) Istoria comerciului din timpurile vechie pină în zilele
noastre. — ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 52, 64: Varietăţi.
Prezentare a lucrării lnvăţătului german Scherer, dată după Le Journal des Ddbats.
16291	Emescu, E. [= Winterlialder]	38 (oo)
Vorbiri Comerciale. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 22,
p. 3, 23, p. 2—3, 25, p. 3, 27, p. 4, 29 p. 3.
Cronică cu privire la mişcarea comerţului şi bursei In străinătate. De la nr. 25 autorul semnează Iernescu.
16292	Winterlialder, E.	38 (oo)
Vorbiri Comerciale. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 31,
p. 3, 34 p. 3, 36 p. 3—4, 39 p. 4, 41, p. 3—4.
Cronică cu privire la mişcarea comerţului şi bursei In străinătate.
16293	E. U. [= SImeone Barnutlu]	38 (4)
Observatiuni statistice despre comerciulu Europei.— FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 3—4, 7—8, 11—12.
Observaţii asupra posibilităţilor de dezvoltare a comerţului Europei cu: Africa, Indiile Orientale, China, Japonia,America, Oceania. Posibilităţi de a se dezvolta comerţul intereuropean. Rolu băncilor. Alte instituţii pentru promovarea comerţului (agenţii, consulate, companii etc.).
16294	38 (4) [Ştiri în legătură cu consecinţele economice ale războiului ruso-turc]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 98: Oesterreichische Monarchie.
Navigaţia pe Dunăre a fost paralizată. Se resimte lipsa de cereale. Tranzitul spre Levant e foarte redus. Activitatea pe şantierele navale a încetat aproape cu totul.
16295	38 (4) Despre libertatea comerţului Dunării şi al Mării Negre.
— STEAOA D., I (1855), p. 10—11, 13—14, 17—18, 21— 22: Austria; FOILETONUL Z., I (1855), p. 297—304.
Traducerea unui articol scris de un austriac, In care autorul arată că interesele comerciale şi politice austro-germane la Dunăre
869
www.dacoromanica.ro
38(4)
COMERŢUL IN DIFERITE TARI
38(439.2)
slnt foarte importante. Pentru aceasta trebuie să se ducă o politică de ridicare culturală, politică şi economică a popoarelor din aceste regiuni.
16296	38 (4) [Comentarii în legătură cu interesele comerciale anglo-
franceze în Marea Neagră]. — STEAOA D., II (1856), p. 39: Prusia.
Traduse din Gazeta de Colonia [ = Kolnische Zeii ung],
16297	38 (4) Comerciu. — STEAOA D., II (1856), p. 50—52.
Se publică in traducere o circulară adresată de o mare casă de nego( din Londra către corespondentul său din Iaşi. De fapt, circulara e un mic studiu asupra conjuncturii Întregului comerţ european — cu specială privire asupra celui de cereale — In acea epocă de tranziţie de la război la pace.
16298	38 (4) [Date asupra comerţului dunărean]. — G. TRANS.,
XIX (1856), p. 319, 324: Comerţu.
Se Indică cifre precise cu privire la mărfurile transportate pe Dunăre de vapoarele Lloydului.
(436) AUSTRIA
16299	38	(436)
[Despre polemica iscată între foile „Austria" şi „Wan-
derer" în legătură cu situaţia comerţului austriac „levantin"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 118: Austria.
16300	38	(436)
Date statistice pentru comerciulu, industria, drumurile
ferecate, marina, poştele Austriei. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 278—280.
Reproducere din Calendrul lui G. Bariliu.
16301	38	(436)
[Decret al Ministerului de Comerţ austriac asupra	liber-
tăţii negustorilor şi industriaşilor din diferite regiuni ale imperiului de a-şi exercita afacerile şi în celelalte regiuni]. — G. TRANS., XV (1852), p. 50.
(439.2) TRANSILVANIA
16302	Dcla Olt [ = G. Bariţ]	38 (439.2)
Idei practice. I. Comerciul. Însemnătatea lui. Preju-
deţele în contrăi. — G. TRANS., XIV (1851), p. 76.
Comerţul „en gros” este piuă acuin inexistent In Ti-uisilvaiiia, mai ales că aristocraţia ungară priveşte comerţul cu dispreţ, de aci lipsa de bani, deşi ţara abundă de produse bune de export. Tinerii români, influenţaţi de această atitudine, nu se apropie nici de comerţ şi nici de agricultură.
16303	Dela	Olt	[=	G.	Bariţ]	38 (439.2)
Idei practice. II. Să nu despreţuiin averile ca mijloce.
— G. TRANS., XIV (1851), p. 82—83.
Se combate părerea celor ce militează pentru sărăcia cu orice preţ şi se Îndeamnă la muncă In comerţ şl agricultură.
16304	38 (439.2) [Se anunţă că la 20/8 ianuarie se va deschide Camera
de comerţ şi industrie din Braşov].— G. TRANS., XIV
(1851), p. 12.
16305	38 (439.2)
[Dare de scamă	despre deschiderea solemnă a Camerei
de Industrie şi Comerţ din Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 14.
Se arată In amănunte desfăşurarea acestei solemnităţi.
16306	38	(439.2)
[Se anunţă intrarea in activitate a Camerei de comerţ
şi industrie din Cluj]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 17.
16307	38	(439.2)
[Guvernămîntul Transilvaniei face cunoscută constituirea şi deschiderea Camerei comerciale şi industriale din Braşov],— G. TRANS., XIV (1851), nr. 12, p. 51.
16308	38	(439.2)
[Dare de seamă despre dezbaterile Camerei de comerţ şi
industrie din Braşov în legătură cu legea provizorie „pentru comerciu şi meserii"].— G. TRANS., XIV (1851), p. 94—95.
Se arată că, In timp ce negustorii Îşi arătau deplina mulţumire pentru noua lege, corporaţiile meşteşugăreşti 1 se opuneau.
16309	38 (439.2) [Protest împotriva faptului netipăririi şi în limba
română a protocoalelor Camerei de comerţ din Braşov].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 123.
16310	38 (439.2) [Informaţii despre şedinţa din 10/22 aprilie a Camerei
de comerţ din Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 130—131.
Se rezumă cele discutate şi Îndeosebi problema editării protocoalelor şi In limba română.
16311	38 (439.2) [Recensămînt iniţiat de Camera de comerţ din Braşov].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 156.
Se cer negustorilor date privitoare la activitatea lor comercială.
16312	38 (439.2) [Despre urgenţa completării de către negustori a recen-
sămîntului cerut de Camera de comerţ din Braşov].— G. TRANS., XIV (1851), p. 182.
16313	38	(439.2)
[Rolul camerelor de comerţ în recenzarea celor ce vor
să devină negustori]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 321.
16314	38	(439.2)
[Scurt comentariu referitor la ecoul stirnit în Braşov
de ştirile despre lovitura de stat a lui Ludovic Bona-parte]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 425, col. II.
Se subliniază că impresia a fost mare In cercul celor care se interesau de politică. Neguţătorimea a rămas calmă, deoarece ea era atentă In primul rlnd la schimbarea preţurilor, la cantităţile de mărfuri care circulau şi la creşterea scontului.
16315	38	(439.2)
[Situaţia comercială a Braşovului la sfîrşitul anului
1851 şi începutul anului 1852].— G. TRANS., XV (1852),
p. 10.
Se dau preţurile la multe produse, comparlndu-se cu preţurile din alte părţi. Se Înfăţişează comerţul cu Principatele. Se anunţă o epocă favorabilă comerţului.
16316	38	(439.2)
[lcftinătatea pieţii Braşovului în comparaţie cu celelalte pieţe transilvane şi îndeosebi cu scumpetea Sibiului],
—	G. TRANS., XV (1852), p. 10.
16317	38	(439.2)
[Apel către comercianţii români do a participa la alegerile Camerei de comerţ din Braşov],— G. TRANS., XV (1852), p. 10.
16318	38	(439.2)
O privire repede preste lucrările camerei comerciale
şi industriale din Braşov. — G. TRANS., XV (1852), p. 34—35, 38—39.
După ce se arată importanţa acestui aşezăinlnt, se descrie şedinţa din 7 ian. 1852 a Camerei, In care se dezbătuseră mai multe
870
www.dacoromanica.ro
38(4392)
COMERŢUL IN DIFERITE ŢARI
38(439.2)
probleme, Intre care: activitatea Camerei in 1851, dezbaterea „instrucţiunilor" pentru comerţ şi industrie publicate de guvern, problema tribunalelor comerciale etc.
16319	38 (439.2) Instrucţiunea provisoriă pentru rcgularea raporturilor
de comerciti şi induslriă în ţeara de coronă Transilvania. — G. TRANS., XV (1852), p. 45—46, 49—51, 53—55, 57—59, 61—63, 65—67, 69—70, 73—75, 81—83, 85—87, 89—81, 93—94.
Capitolele acestor instrucţiuni, care se reproduc in extenso, slnt următoarele: Dispoziţiuni generale. Negoţul, Negoţul slobod. Comerţul neguţătoresc: in mare, cu măruntul, Despre personalul de ajutor neguţătoresc, Trebele de fabrică, Meserii, Drepturile meseriaşilor şl „datorinţele" lor, Corporaţiunile de meseriaşi. Despre Învăţăcei, Despre maeştri, Despre preşedinţii corporatiuniior. Despre adunările corporaţionale, Despre cassa şi averea corporaţiilor, Despre unele alte ocupaţlunt industrioase, Despre stingerea meseriilor, Normele de pedeapsă.
16320	38	(439.2)
[Scurt articol despre necesitatea participării	româ-
nilor transilvăneni la conducerea camerelor de comerţ].— G. TRANS., XV (1852), p. 89.
16321	38	(439.2)
[Ştiri în legătură cu chemarea unor reprezentanţi ai
Braşovului în „comisiunea examinatoare de alegători la camera comercială şi industrială11]. — G. TRANS., XV
(1852)	, p. 114.
16322	38	(439.2)
[Rezultatul alegerilor pentru Camera de comerţ din
Braşov].— G. TRANS., XV (1852), p. 154.
Se dau numele celor aleşi şi numărul voturilor obţinute, obser-vlndu-se că dintre negustorii aleşi erau 4 saşi, 3 români şi 1 armean.
16323	38 (439.2) [Ştire despre alegerea la 2 iunie 1852 a lui Carol Mager
ca preşedinte al Camerei de comerţ din Braşov]. — G. TRANS., XV (1852), p. 158.
16324	. 38 (439.2) [Ştire din Viena despre apropiata apariţie a legii de
negoţ].—G. TRANS., XV (1852), p. 172.
16325	38 (439.2) [Agitaţia produsă la negustorii levantini din Braşov
în urma holărîrii Camerei de comerţ de a despărţi comerţul în trei categorii].— G. TRANS., XV (1852), p. 354.
Se arată că această despărţire era menită, după părerea negustorilor levantini din Braşov, să ducă la „o scădere loarte dăună-toarie pentru neguţătorii levantini".
16326	38	(439.2)
[Ecoul pe	piaţa	Braşovului a	zvonurilor despre o even-
tuală ocupare a Principatelor, în legătură cu evenimentele din Muntenegru], — G. TRANS., XVI (1853), p. 38: Braşovfi, 4/16 Febr.
Se arată că multe firme braşovene Îngrijorate calculaseră şj speculaseră „asupra lucrărilor clte s-ar mai putea desfăşura".
16327	38	(439.2)
[Despre	avînlul	luat	la	Braşov	de	comerţul de galan-
terii şi mode]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 104.
16328	38	(439.2)
[Situaţia comerţului braşovean este influenţată de desfăşurarea chestiunii orientale].— G. TRANS., XVI
(1853)	, p. 104.
Se arată că din pricina tensiunii dintre Rusia şi Turcia comerţul braşovean se resimţea.
16329	38 (439.2)
[Şedinţa Camerei de comerţ din Braşov]. — G. TRANS.,
XVI	(1853), p. 260: Transsilvania.
Hotărlri cu privire la vizitele călătorilor din Ţara Românească şi la un „institut de escontu", precum şi la alegerea asesorilor judecătoriei comerciale.
16330	38 (439.2)
[Înştiinţare oficială despre alegerile de la Camera comercială şi industrială din Braşov]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 290: Înştiinţare.
Printre cei aleşi slut şi negustori şi meseriaşi români, printre care Rudolf Orghidan.
16331	38	(439.2)
[Se anunţă unele condiţii cu privire la participarea la
„alegerile întregitoare pentru Camera comercială şi industrială" din Braşov]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 339: Partea Oficiosa.
16332	38	(439.2)
[Anunţ despre primirea concesiei şi înfiinţarea la Sibiu
a unei „firme neguţătoreşti cu marfă levantină şi colori": „fraţii Popovici"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 322: înştiinţare.
16333	38	(439.2)
[Articol despre atitudinea negustorilor braşoveni faţă
de evoluţia evenimentelor în cadrul războiului Crimeii], — G. TRANS., XVI (1853), p. 325: Braşovu.
La Braşov domneşte o stare de tensiune: negustorii urmăresc „conjunctura comercială" In funcţie de chestiunea orientală, căci au In Ţara Românească şi Bulgaria magazine, boite, credite.
16334	38	(439.2)
[Informaţie „de	la	mărgini"	în	care	se	relatează că, din
cauza războiului, transportul de mărfuri din Turcia a încetat, fapt care se resimte în activitatea comercială a Braşovului]. — TELEGRAFUL R., I	(1853), p. 394, col. II.
16335	38	(439.2)
[Camera comercială şi industrială din Braşov înregistrează „toate semnele fabricilor cu care se servesc întreprinderile fabricilor sau alte întreprinderi cu scopu pentru comerţul dinafara calculate"].— G. TRANS., XVI (1853), p. 339: Partea Oficiosa.
16336	38	(439.2)
[La Pretura provincială din Braşov continuă „împro-tocolarea firmelor negujetoreşti poruncită prin lege"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 368: Braşovu.
16337	38	(439.2)
[Ştire despre noile alegeri de membri la camera	comer-
cială şi industrială din Braşov]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 368: Braşovu.
Se arată că meseriaşii s-au Înţeles dinainte asupra candidaţilor, pe clnd negustorii n-au procedat aşa şi astfel voturile lor se vor răsplndi.
16338	38	(439.2)
[Cîteva cuvinte despre înmormîntarea comerciantului Constantin Ion Trandafir din Sibiu]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 125: Monarhia Austriacă.
16339	38	(439.2)
[Ştiri referitoare la biroul de conducere al Camerei comerciale şi industriale din Braşov]. — G. TRANS., XXVII (1854), p. 284, col. II: Locale.
Dintre români, Gheorghe Orghidan a fost numit supleant, In locul lui Nic. Demeter.
871
www.dacoromanica.ro
38(439.2)
COMERŢUL IN DIFERITE TARI
38(498)
16340	[Bariţ, Ghcorghe?]	38 (439.2)
TrebI comerciale şi altele. — G. TRANS., XVIII
(1855), p. 2: Braşov.
Despre Însemnătatea Braşovului din punct de vedere economic faţă de celelalte oraşe ardelene, despre greutăţile pe care le lntlm-plnau braşovenii In exercitarea negoţului lor din pricina stării de război din Principate şi despre Însemnătatea ce o reprezenta viitorul statut al Dunării şi al Principatelor pentru situaţia economică a Braşovului.
16341	38 (439.2) [Despre situaţia comerţului braşovean]. — G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 238: Transsilvania.
Despre Împrejurările „nesigure" şi „orbecătoare” ale comerţului braşovean, despre foloasele telegrafului şi ale băncii de escompt şi despre necesitatea unei căi ferate, care să treacă prin Ardeal şl Principate spre porturile dunărene.
16342	38	(439.2)
[Comunicat anunţînd lucrările pregătitoare pentru alegerea membrilor Camerei comerciale şi industriale din Braşov]. —G. TRANS., XIX (1856), p. 72: Buletinulă Oficială.
16343	38	(439.2)
[înştiinţare a Camerei de comerţ din Braşov anunţînd
că se simţea nevoia ca cineva să devie „sensal de mărfi îndreptăţit şi jurat11].— G. TRANS., XIX (1856), p. 120: Buletinulu Oficialu.
16344	38	(439.2)
[Comunicat al Camerei de comerţ şi industrie din Braşov dînd data de 15 mai ca ultim termen pentru trimiterea „medulelor de votizare... pentru noua alegere a căma-rei comerciale...“].—G. TRANS., XIX (1856), p. 124: Buletinulu Oficialu.
16345	38 (439.2) [Rezultatul alegerilor pentru Camera comercială şi
industrială din Braşov].-—G. TRANS., XIX (1856), p. 157: Partea Neoficiâsă.
Se dă lista celor aleşi, dintre care mai mulţi români (I. Bogdan, Ioan G. Ioan, Const. Emanuel, G. Orgidan, Apostol E. Pop, I. Alexi, G. Burbea (etc.)).
16346	38	(439.2)
Camera comercială şi industrială din Braşovu. Lucrările aceleiaş din anulu trecută. — G. TRANS., XXI (1858), p. 34: Transilvania.
Se dau diferite date privind activitatea Camerei comerciale braşovene, menţlonlndu-se că ea numărase 1161 membri.
16347	38(439.2) Bancroturi. — G. TRANS., XXI (1858), p. 186.
Se fac aprecieri generale In legătură cu 7 falimente declarate In aceeaşi zl la Braşov, semn al crizei.
16348	38 (439.2) [Despre problema falimentelor din Braşov].— G.
TRANS., XXI (1858), p. 206: Transilvania.
Se dau date statistice privind falimentele de pe piaţa braşo-veană şl se subliniază că nu se putea vorbi de un număr mai mare de faliţi Intre negustorii români.
498 PRINCIPATELE ROMÂNE
16349	Boerescu, V.	38 (498)
Despre comerciulu română. — NAŢIONALUL!), I (1857), p. 25—26.
La Început In „România" comerţul era socotit ca ceva Înjositor, cu timpul prejudecăţile au Început să dispară; comerţul Insă
are nevoie de dezvoltare, pe baze solide şi aceasta nu se poate doblndi declt printr-o instrucţie comercială, căci numai practica nu e de ajuns. Românii ar vedea cu bucurie colaborarea capitalului românesc cu cel străin, primul Insă avlnd supremaţia tn întreprinderile comerciale.
16350 Boerescu, B.	38 (498)
Despre comerciă. Condiţiunile legale spre a fi comer-ţiantă. — NAŢIONALUL!), I (1858), p. 33.
Autorul este pentru libertatea comerţului, atlt pentru pămln-teni cit şi pentru străini, fiindcă cu cit o instituţie socială este mai liberă şi cu mai puţine piedici, cu atlt poate prospera mai mult; este împotriva creării de corporaţii, care slnt resturi din epoca feudală; este pentru interzicerea tuturor funcţionarilor de a face comerţ
16351 Boerescu, B.	38 (498)
Despre comerciă. Registrele comercianţilor.—NAŢIONALUL!), I (1858), p. 80, 83.
Autorul menţionează că legea română obligă pe comercianţi să ţină trei registre: registrul jurnal, cel pentru copia de scrisori şi registrul inventar. Arată apoi că, In afară de aceste registre impuse de lege, comercianţii mai ţin: registrul cel mare, registrul casei şi registrul cumpărărilor şi vlnzărilor. Face unele observaţii asupra modului cum slnt ţinute aceste registre de comercianţii români.
16352	38 (498)
[Despre ideile exprimate de Boerescu în „Naţionalul", cu privire la reformele ce trebuiesc făcute în comerţul românesc]—ROMÂNUL, II (1858), p. 89: Bucuresci 20 Martie/1 Aprilie.
Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
16353	Stratu, I.	38 (498)
Despre comerciă. Libertatea comerciului. — NAŢIONALUL!), I (1858), p. 59—60.
Autorul arată cum s-a dezvoltat comerţul In genere, şi In special In Anglia, şi combate vechea maximă că o naţiune trebuie să exporte cit se poate mai mult şi să importe cit se poate mai puţin; este pentru libertatea comerţului internaţional şi după acest principiu trebuie să se călăuzească şi românii In viitoarea lor reorganizare politică. Articolul este trimis din Berlin şi poartă data 24/12 Ianuarie 1858.
16354	38 (498)
[Date privind activitatea comercială din porturile: Brăila, Galaţi şi Giurgiu între anii 1847—1854]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 18, 22: Monarchi’a Austriacă; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 21, p. 3—4.
Cifrele slnt extrase din Memorialul Camerei comerciale şi industriale din Braşov, ele căutlnd să justifice construirea unei căi ferate prin Braşov, care să lege Transilvania de porturile dunărene.
16355	38(498)
[Activitatea comercială din porturile Galaţi şi Brăila în 1851]. —G. TRANS., XV (1852), p. 54—55.
Se reproduc date şi cifre In legătură cu această activitate după foaia româno-germană din Bucureşti.
16356	38 (498)
[Publicarea unor ştiri din foaia „Patria" din Galaţi în legătură cu activitatea comercială a porturilor Galaţi şi Brăila]. —G. TRANS., XV (1852), p. 90—91.
Se dau ştiri In legătură cu preţul cerealelor, cu intrările de vase, cu cererea şi oferta de pe aceste pieţe etc.
16357	38 (498)
[Declaraţia Consulatului General al Rusiei cu privire la libertatea comerţului în porturile Brăila şi Galaţi].— BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 265: Secretariatul de Stat.
872
www.dacoromanica.ro
38(498)
COMERŢUL IN DIFERITE ŢARI
38(498,1)
16358	38	(498)
[Articolaş despre	tendinţa boierimii	române	de	a se
ocupa de comerţ], —	STEAOA	D.,	I	(1855),	p.	32:	Cafi-
neaoa unui Nobilă.
Spre deosebire de Occident, unde munca este socotită de nobili ca o Înjosire, clasa boierească de la noi este lipsită de această prejudecată. Se dă un exemplu.
16359	K.[og&lniceanu], 31.	38	(498)
Observaţii. La articolul subscrisă Goldner şi publicată
în „Zimbrul11 din 25 Noemvrie. — STEAOA D., I (1855),
p. 100.
în legătură cu acest articol — care pornise de la gestul comuni-tăţllizraelite din Iaşi de a Împărţi gratuit făină la săracii săi — M. K. discută problema libertăţii comerţului exterior şi interior. Pledează mal ales pentru desăvlrşita libertate a comerţului de cereale In interior. îşi exprimă uimirea că redactorul Zimbrului, care posedă cunoştinţe serioase de economie politică, n-a intervenit In discuţie, li aminteşte principiul liberal „laissez faire, laissez passer" şl-i recomandă să-l recitească pe F. Bastiat.
16360	38 (498)
[Scăderea activităţii porturilor Galaţi şi Brăila, în
urma nesiguranţei în ceea ce priveşte încheierea păcii]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 39, p. 3.
16361	38 (498)
[Despre bancruta speculantului Ciocan din Bucureşti].
— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 98: Intîmplări de zi.
Se arată că datoriile lui Ciocan se ridicau la suma de 300 000 galbeni, dintre care 60 000 reprezentau păgubirea prinţului Miloş Obrenovlci. Ştirea e dată din Kronslâdler Zeitung.
16362	38 (498)
[Se reproduce scrisoarea negustorului Al. Chirilof, care dezminte calomniile răspîndite la adresa postelnicului Ciocan], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 150—151: Novitale din năuntru.
Se dezminte falimentul lui Ciocan, scrisoarea fiind precedată de o notă despre lealitatea acestui conducător de Întreprinderi In ambele Principate.
16363	38 (498)
[Se Yesteşte că în Principate comerţul era în regres]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 175: Ţeara Românească şi Moldavia.
Se observă că doar comerţul de porumb cu Ardealul Înregistra oarecare vioiciune.
16364	38 (498)
[Comentariu cu privire la comerţul pe Dunăre]. —GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 338: Revista politică.
Se arată, Intre altele, că portul Galaţi va fi ameninţat cu scăderea comerţului dacă se va pune In aplicare proiectul pentru construirea căii ferate Intre Dunăre şi portul Chiustenge (Constanţa)»
16365	38 (498)
[Foaia britanică „The Economist11 despre comerţul Principatelor Române]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 80, p. 318.
C. A. Rosetti traduce In cronica semnată de el un pasaj din ziarul amintit, In care e vorba de independenţa comerţului Principatelor.
16366	38 (498.1)
[Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ prin care se hotărăşte înfiinţarea, pe lîngă vornicia oraşului Bucureşti, a unei comisii ce se va ocupa „de interesele corpului neguţătoresc şi industriaş11]. — VEST. R., XVI (1851), p. 3—4.
Se publică numele membrilor acestei comisii şi atribuţiile ei.
16367	38	(498.1)
[Succesul desfacerii mărfurilor de lux la Bucureşti],—
G. TRANS., XIV (1851), p. 138, col. II.
..Marfa de lux curge din toate părţile...".
16368	38	(498.1)
[Ieftinătatea vieţii la Bucureşti],— G. TRANS., XVI
(1853), p. 71: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
Se arată că preţurile erau mai scăzute aci declt In alte ţări. Se adaugă că o chilă de grlu costă 92 — 95 lei.
16363	38	(498.1)
[Informaţie despre starea proastă a comerţului în Ţara Românească], — G. TRANS., XVI (1853), p. 104: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
16370	38	(498.1)
[Consulul Sardiniei din Galaţi, T. Carpenet, pofteşte pe creditorii casei de comerţ ai răposatului Lamberti „de a-şi legaliza creanţele d-lor după forma prescrisă de legi în soroc de patru luni11]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 236.
16371	38	(498.1)
[Corespondenţă din Bucureşti în care se descrie starea proastă a comerţului din Ţara Românească]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 11: Ţeara Românească şi Moldavia.
16372	38	(498.1)
[Se anunţă	plecarea	lui	Nestor	din	postul	de cenzor
pentru scrierile apărute în limba română, pentru a se dedica activităţii comerciale], — ROMÂNUL, II (1858), p. 105: Bucuresci 7/19 Aprilie.
Ştirea este însoţită de un comentariu In care românii slnt Îndemnaţi să urmeze acest exemplu, socotindu-se că „funcţionărismul" este o plagă pentru societatea din Principate. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
Î6373	38	(498.1)
[„Librăria C. A. Rosetti11 anunţă că se însărcinează cu tot felul de comisioane],	—	ROMÂNUL,	II	(1858), p. 116.
16374	38	(498.1)
[Noul magazin „La vulturul de aur11 anunţă o listă de mărfuri sosite din Paris şi Viena].— ROMÂNUL, II (1858), p. 116.
Mărfurile sint: mobile de metal, servicii de argint şi vinuri franţuzeşti.
16375	38	(498.1)
[Se anunţă deschiderea unei sucursale la Bucureşti a magazinului de mătăsuri din Lyon „La viile de Lyon11]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 128.
16376	38	(498.1)
[Colonelul Ştefan Stoica şi paharnicul Dimitrie Sorescu fac cunoscut că primesc aşezarea, cu embatic, în tîrgul lor Urziceni, a oricărui negustor şi de orice treaptă].— ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 9, p. 4.
Cei care se vor Înscrie vor primi „bileturi" sub iscăliturile lor, „In asemănare cu cele de la Mizil".
16377	Boerescu, B.	38	(498.1)
Despre comerţu. Streinii comercienţi. — NAŢIONA-LULtî, I (1858), p. 53.
Arată că, faţă de alte ţări, in Ţara Românească comercianţii străini slnt supuşi la mici restricţii; susţine că şi aceste restricţii trebuie să dispară, căci „străinii aduc cu sine industrie şi capitaluri" şi fac să prospere comerţul.
873
www.dacoromanica.ro
38(498.1)
COMERŢUL IN DIFERITE ŢARI
38(498.3)
16378	Boerescu, B.	38 (498.1)
[Propuneri pentru îmbunătăţirea comerţului]. — NA-ŢlONALULtf, 1 (1858), p. 109—110.
Arată că este timpul pentru o relurmă a comerţului din Ţara Românească, aliat Intr-o situaţie critică; pentru relorma aceasta slnt necesare nu numai cunoştinţe teoretice, ci şi practice; critică indiferenta celor mai mulţi comercianţi; pentru îmbunătăţirea comerţului este nevoie de o bursă, de o bancă naţională, de un consiliu de comercianţi ctc.
16379	38 (498.1)
[Statutele „Societăţii române de cabotajiu“ din Brăila]. — BULETIN [T. R.], 1858, p. 125—126: Ministerul Finanţelor ; NAŢ1ONÂLUL0,1 (1858), p. 154 ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 133—134, 137, 143: Ţara Românească.
Capitalul acestei „societăţi pentru înaintarea comerţului" este de 60 000 galbeni Împărăteşti; ea are drept scop: să cumpere 2—3 vapoare şi clteva şlepuri pentru transportul mărlurilor pe Dunăre, să Împrumute bani, să vlndă prin comision înărluri şi să Iacă alte operaţiuni comerciale. „Navigaţia dirijată" de această societate se va lace „In tot lungul ţărmului român al Dunării, Incepind de la Vlr-cioro\u piuă la Brăila şi atinglnd la toate schclile tării".
16380	Boerescu, B.	38 (498.1)
[Cuvinte de salul cu prilejul deschiderii „cazinului comercial" din Bucureşti]. — NAŢIONALULtî, I (1858),
p. 256.
In lipsa unei burse, este loarte bun şi cazinul; are un scop întreit: să servească drept „loc de petrecere, ca centru de reunire pentru a lace transactiuni comerciale, ca o adunare serioasă, unde să se poată discuta şi lua deosebite măsuri cari interesează comer-ciul general". Cu timpul această adunare va deveni „o cameră de comerciCT.
16381	Boerescu, B.	38 (498.1)
Comercianţi noştri.	— NAŢIONALULtî, 1 (1858),
p. 395.
Arată că, In timp ce lumea se ocupă de viitoarele alegeri, comercianţii discută In cazinul lor chestiuni prolesionale: dificultăţile ce prezintă poliţele, regulata tinere a registrelor, falimentele, formarea unei bănci şi a unei burse etc., ba chiar s-a luat hotărlrea ca să sc întocmească memorii, care, „la epoca reformelor", vor fi date cui se cuvine. Boerescu găseşte foarte utile aceste şedinţe, care vor da camerei viitoare material necesar pentru reforma comerţului.
16382	38 (498.3)
Despre agricultura, industria şi negoţul Moldovei. — FOAIA SOC. DE MEDICI, 1 (1851), p. 7—8, 1—VIII, 13—16, 21—24, 29—32, 37—40, 45—48, 53—64: Adaos pentru cultura pămîntului şi negoţ; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 61—63, 69—71.
Datele despre negoţ slnt luate mai mult după lucrarea Nolifii statistice a lui N. Şutu. — In Foaie pentru minte articolul este reprodus cu unele omisiuni.
16383	38 (498.3)
[Informaţii despre starea proastă a comerţului Moldovei], — G. TRANS., XIV (1851), p. 292.
Se arată că lipsa de bani este generalizată şi că boierilor nu le mai ajung veniturile.
16384	38 (498.3)
[Operaţiile comerciale din Galaţi]. — JURN. DE GALATZ., 11 (1851), p. 100, 108: Comerciu.
Se arată că In primele opt zile ale lui ianuarie s-a făcut numai o vlnzare de 1500 chile de popuşoi, cu 84 — 85 1/2 lei chila.
16385	M. M. Z.	38 (498.3)
[Situaţia comerţului în Iaşi]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 277: Tier’a romanfesca si Moldavi’a.
Nesiguranţa ee domneşte In tară stinghereşte activitatea negustorească. Preturile la produsele de manufactură scad, iar la alimente urcă. Nu s-a făcut porumb.
16386	38 (489.3)
[Secretariatul de Stat „aduce la cunoştinţa publică comerţul activ şi pasiv a Moldaviei în cursul anului 1855“]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 69: Novitale din năunlru.
Se dau suinele Încasate la exportul Moldovei prin portul Galaţi şi In Austria, anume 126 451 lei şi 22 parale prin Galaţi şi 37 014 262 lei şi 30 parale In Austria şi s-a cheltuit pentru mărfurile importate prin Galaţi 1 377 638 şi din Austria 42 277 577, deci un excedent de 119 810 072 Ici.
16387	38 (498.3)
[Ştiri cu privire la comerţul în porlul Galaţi]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 45, p. 3—4.
Se stăruie asupra raptului că, din pricina nesiguranţei In pri-vinta Încheierii picii, comerţul stagnează.
16388	38	(498.3)
[Aspecte din viaţa comercială la Galaţi]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 83, p. 1: Ştiri alingăloare de Principate.
Din Gazeta Naţională de Prusia.
16389	38	(498.3)
[Se publică spre obştească ştiinţă, la cererea caimacamului, actul prin care „obşlia boerilor şi a neguţitorilor“ din Iaşi aduce mulţumiri vornicului Grigori Balş, care a încurajat comerţul în timpul cînd a fost şef al poliţiei Capitalei]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 21: Departamentul din lăunlru.
16390	38	(498.3)
[Ştiri cu privire la criza comercială din Moldova].— JURN. AGR1C., 1 (1857), p. 79—80: Buletinulfi Comer-ţialu.
Exportul prin Galaţi este foarte scăzut. Falimentele slnt dese. Pentru a le reduce, comercianţii din Hamburg au acordat negustorilor moldoveni o prelungire de trei luni a scadentelor. La sflrşit, se anunţă preţui grlnelor la Galaţi.
16391	38 (498.3)
[Ofisul adresai lui Alexandru D. Moruzi, însărcinai să studieze la faţa locului măsurile necesare pentru dezvoltarea comerţului portului Galaţi].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 221: Caimacamia Principalului Moldovei.
16392	38 (498.3)
[Ofisul domnesc prin care prinţul Alexandru D. Moruzi este însărcinai să informeze de stările economice din Galaţi, în vederea dezvoltării comerţului]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 242.
După ce se va informa de aproape „despre dorinţele corpului negustorilor streini şi a comunitătei pămlntene de acolo asupra lniesnirei şi Înflorirea comerţului", el va propune măsurile necesare pentru dezvoltarea dorită a comerţului din portul Galaţi.
16393	38 (498.3)
[O comisie va studia propunerile lui Alexandru Moruzi cu privire la îmbunătăţirea posibilităţilor comerciale ale portului Galaţi],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 262: Novitale din năunlru.
16394	38 (498.3)
[Scurt comentariu cu privire la creşterea importanţei comerciale a portului Galaţi].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 142: Novitale din năunlru.
874
www.dacoromanica.ro
38:- ••(439.2)
COMERŢUL DIFERITELOR PRODUSE
38:- . (498.1)
38: ...COMERŢUL DIFERITELOIT PRODUSE
Vezi şi: 352 Administraţie locali, comunali
16395	38:... (439.2) [Ştiri cu privire la preţurile diferitelor producte în
bîlciul de la Timişoara]. — TELEGRAFUL R., 1 (1853), p. 170: Banatu.
După Gazeta Timişoarei.
16396	38:... (439.2) [Corespondenţă din părţile Someşului în care se dau
preţurile pieţii, observîndu-se că ele erau în scădere]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 377: Transsilvania.
16397	38:... (439.2) [Preţurile pieţii la Braşov]. — G. TRANS., XX (1857),
p. 78: Transsilvania.
Se dau cifre precise, arătlndu-se că preţurile crescuseră, in unele privinfe, Intr-un mod fabulos.
16398	38:...	(498.1)
Listă de preţurile productelor şi al vitelor vîndute la
oborul tîrgului d-afară. — BULETIN [T. R.], 1851, p.272, 278, 290, 302—303, 307—308, 322, 328, 334, 336, 337, 341, 352, 360, 364, 368, 372, 376, 380, 388, 396, 404, 412, 420, 424, 428, 432, 440, 444, 456: Sfatul Orăşenesc din Bucureşti.
16399	38:...	(498.1)
[Listă de	preţurile	productelor	şi	al	vilelor la oborul
tîrgului d’afară	din	Bucureşti]. — VEST.	R.,	XVI (1851),
p. 324, 344.
16400	38:...	(498.1)
[Preţul curent al productelor la Brăila]. — VEST. R.,
XVII	(1852), p. 76.
16401	38:...	(498.1)
[Preţurile la producte şi vite în oborul tîrgului Bucureşti] — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40, 44, 52, 56, 60, 64, 72, 76, 80, 84, 92, 100, 104,	112,	116,	120,	124,	128,	140,	148,	156,	160,	172,	176,
184,	192,	204,	212,	216,	228,	231—232,	236,	240,	244,	248,
260,	264,	268,	272,	280,	284,	288,	296,	304,	312,	319,	328,
332,	344,	348,	356,	360,	372,	376,	380,	384,	392,	400,	404,
408, 428, 432, 436, 440: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
16402	38:...	(498.1)
[Preţurile productelor şi ale vitelor la tîrgul de afară].
— VEST. R., XVII (1852), p. 36, 40, 48, 52, 56, 60, 64, 300, 320, 328, 336, 339, 343, 355, 359, 363—364, 371—372, 376, 380, 404, 408: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
16403	V.	38:...	(498.1)
[Preţurile cerealelor şi vitelor la Bucureşti şi Brăila
în luna septembrie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 356: Noutăţi diverse.
Se dau liste de preţuri.
16404	38:...	(498.1)
Lista de preţurile productelor politipsitoare în portul
Brăilei spre vînzare.—BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 28, 36, 44, 52, 60, 68, 72, 92, 95, 116, 151, 155, 160, 168, 184, 191, 195, 224, 235, 239, 247, 268, 276, 279, 292, 295, 299, 303, 311, 338, 351.
16405	38:...	(498.1)
Preţurile productelor Ia piaţa Brăilei. — VEST. R.,
XVIII	(1853), p. 28, 36, 48, 56, 68, 80, 84, 88, 92, 108, 132, 140, 188, 232, 236, 264, 272, 292, 340, 368.
16406	38:...	(498.1)
[Preţurile produselor Ia Brăila], — G. TRANS., XVI
(1853), p. 196: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
16407	38:... (498.1) [Preţul produselor şi al vilelor în oborul tîrgului de
afară din Bucureşti). — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 2, 4, 8, 16, 24, 28, Fevr. 9, p. 4, Fevr. 13, p. 8, Fevr. 16, p. 11, Fevr. 20, p. 16, Fevr. 23, p. 20, Mart. 3, p. 28, Mart, 6, p. 32, Mart. 9,	p. 36, p.	44, 52, 56,	60, 68, 76, 88,	99,	103,
114, 147, 151,	155,	163,	168, 176,	180,	184,	188,	196,	204,
208, 212, 215,	220,	224,	232, 235—236,	244,	247,	252,	259,
263, 268, 279,	283,	292,	295, 299,	303,	307,	311,	315,	319,
327, 331, 338—339, 355.
16408	38:... (498.1) [Preţul productelor şi al vitelor în oborul tîrgului de
afară]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Ianuarie 5, p. 2; Ianuarie 13, p. 8; Ianuarie 22, p. 16; Fevruarie 3, p. 24; Fevrua-rie 7, p. 28: Sfatul orăşănesc din Bucureşti.
16409	38:... (498.1) [Preţul cerealelor şi al vitelor în oborul tîrgului de
afară]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 8, 48, 60, 68, 72, 80, 88, 100, 104, 116, 120, 132, 148, 184, 212, 232, 272, 284, 312, 324, 336, 340, 368, 380, 392, 404: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
16410	38:... (498.1) [Preţurile productelor şi vilelor în Ţara Românească
„pe la 3 MarţiG]".— G. TRANS., XVI (1853), p. 94.
Se dă o listă de preţuri privind Ţara Rnmănească In general şi alta privind Brăila In special.
16411	38:... (498.1) [Preţurile productelor şi ale vitelor în tîrgul oborului
din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 4, 8, 11, 20, 23—24, 26, 32, 35, 44, 47, 50—51, 64, 67, 76, 78, 83, 91, 100, 104, 106, 115, 118, 127, 136, 147, 151, 155, 162, 167, 175, 187, 199, 203—204, 207, 214, 220, 232, 235, 239, 246, 252, 254, 263, 267, 272, 274, 278, 282, 287, 295, 299, 307, 310, 315, 324, 328, 335, 339, 344, 347, 352, 356, 360, 364, 371, 376, 379, 383, 388.
16412	38:... (498.1)
[Preţul productelor şi	al	vitelor	la	tîrgul	de afară]. —
VEST. R., XIX (1854), p. 8, 20, 24, 32, 40, 48, 60, 92, 96, 100, 104, 128, 140, 172, 188, 216, 228, 232, 240, 296, 320: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
16413	38:... (498.1)
[Preţurile	vitelor	şi	ale	productelor	în ziua de
23 aprilie „în tîrgul Bucureştilor*']. — G. TRANS., XVII
(1854), p. 155—156: Tiăr’a romancsca si Moldavi’a.
16414	38:... (498.1) [Listă de preţurile productelor în portul Brăilei].—
BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 148.
16415	38:... (498.1) [Preţurile de vînzare în tîrgul oborului din Bucureşti
ale productelor şi ale vitelor], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 2, 12, 16, 20, 27, 28, 31, 40, 43, 47, 48, 55, 64, 67, 76, 79, 84, 92, 95, 103, 106, 115, 116, 119—120, 132, 136, 140, 159, 172, 180, 184, 189, 192, 200, 212, 252, 275, 284, 288, 295, 311, 316, 328, 331, 340, 347, 360, 368, 371, 376, 392, 400, 408.
16416	38:... (498.1) [Preţul cerealelor şi al vitelor în „oborul tîrgului
d’afară" din Bucureşti]. — VEST. R., XX (1855), p. 8, 20, 80, 132, 200, 290, 333, 342: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
16417	38:... (498.1) [Preţurile grînelor şi vitelor la „oborul tîrgului d’afară"
din Bucureşti]. —VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 4,
p. 1.
875
www.dacoromanica.ro
38:-••(498.1)
COMERŢUL DIFERITELOR PRODUSE
38:-•-(498.3)
16418	38:... (498.1)
[Preţul	cerealelor	şi	al	vitelor	în	tîrgul	oborului din
Bucureşti],— BULETIN [T.'R.], 1856, p. 15, 23, 36, 44, 64, 72, 104, 132, 136, 148, 155, 159, 163, 167, 176, 183, 196,	199,	203,	212, 215,	220, 224, 227,	232,	239,	243,
247,	251,	255,	260, 264,	267, 275, 280,	283,	288,	295,
299, 304, 308, 312, 316, 324, 352, 356, 364, 368, 370—371, 375, 379, 391, 394, 398—399, 404, 412: Consiliul municipal din Bucureşti.
16419	38:... (498.1)
[Preţul	cerealelor	şi	al	vitelor	în	tîrgul	oborului din
Bucureşti],— VEST. R., XXI (1856), p. 236, 256, 274, 278, 307: Sfatul orăşenesc din Bucureşti.
16420	38:... (498.1)
[Preţul diferitelor produse la Bucureşti], —	G. TRANS.,
XIX	(1856), p. 299: Tiăr’a Romanăsca si Moldavi’a.
16421	38:... (498.1)
[Preţul	cerealelor	şi	al	vitelor	în	tîrgul	oborului]. —
BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 8, 11, 15, 19, 28, 31, 39, 44, 60, 64, 72, 76, 79, 83, 87, 92, 95, 103, 108, 111, 124, 128,
131,	135,	139,	147—148,	152, 159—160,	171,	176,	179,
184,	196,	200,	203, 212,	219—220, 308,	320,	324,	328,
332,	344,	351,	356, 359,	364, 372, 376,	379,	384,	388,
392,	399,	403,	411—412:	Consiliul municipal din Bucu-
reşti.
16422	38:...	(498.1)
Preţul mărfurilor în piaţa Bucureşti. — NATIONA-
LULU, I (1857), p. 8, 12, 16, 20, 24, 28: Buletiiiulu comercială.
16423	38:...	(498.1)
[Preţul cerealelor şi al vitelor la Bucureşti]. — G.
TRANS., XX (1857), p. 379: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
16424	38:...	(498.1)
[Preţul cerealelor şi al vitelor la Bucureşti în ziua de
15 noiembrie], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 388: Principatele de la Dunăre.
16425	38:...	(498.1)
[Preţurile la Brăila].'—NAŢIONALUL©, I (1858),
p. 72, 76, 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128,
132,	136, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 184, 194, 202, 210, 214, 218, 222, 226, 230, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 266, 270, 274, 278, 282, 286, 290, 294, 298, 306, 310, 314, 318, 322, 334, 338, 342, 346, 3.50, 354, 358: Buleti-nulfl comercială.
Preţul produselor, vlnzări săptămlnale, depozit, navluri, corăbiile aflate in port, coloniale, manufactură.
16426	38:...	(498.1)
[Consiliul municipal din Bucureşti anunţă preţurile
cerealelor şi ale vitelor, de la Obor],— BULETIN [T. R.], 1858, p. 3, 8, 11, 15, 19, 28, 36, 47, 52, 59, 64, 67, 72, 83, 100, 108, 115, 128, 132, 136, 139, 144, 147, 163, 172, 174, 178, 184, 199, 206, 211, 215, 223, 227, 235, 239, 247, 251, 259, 263, 267, 272, 275, 287, 291, 307, 315, 319, 331, 339, 348, 359, 368, 372, 376, 380, 399, 403, 416.
16427	38:...	(498.1)
Preţul mărfurilor în piaţa Bucureşti. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 32, 36, 38, 42, 50 [greşit: 48), 54, 56, 60, 64, 68, 76, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112, 116, 120; Buletinulă comercială.
16428	38:...	(498.1)
Preţurile Oborului. — NAŢIONALUL©, I (1858),
p. 96, 100, 104, 116,120, 132, 136,140,144,148,152,156, 160, 164, 172, 176, 180, 184, 210, 222, 230, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 274, 278, 282, 294, 306, 310, 314, 318,
322, 334, 338, 354, 358, 382, [greşit 378], p. 386, 389, 393, 397, 505 [greşit 401],
Preţul diferitelor mărfuri desfăcute In oborul din Bucureşti.
16429	38:... (498.1) [Preţul cerealelor şi al vitelor în tîrgul obor din Bucureşti], — NATIONALULO, I (1858), p. 92, 96, 100, 104, 116, 120, 132, 140, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 172, 176, 180, 184, 210, 222, 230, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 278, 282, 294, 306, 310, 314, 318, 322, 334, 338, 354, 358, 378, 382, 386, 389, 393, 397, 404.
16430	38:...	(498.1)
Preţurile	Oborului.	— NATIONALULO,	II (1858),
p. 4, 12, 16, 20.
Este vorba de preţul cerealelor şi al vitelor In oborul din Bucureşti.
16431	38:...	(498.3)
Preţurile productelor în piaţa oraşului Galaţi. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 62, 150, 158, 198, 218.
16432	38:...	(498.3)
[Portofranco Galaţilor. Preţurile curente din lunile
august, septembrie, octombrie şi noiembrie 1851]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 62, 76, 80, 92, 96, 104, 124, 128, 132, 148, 156, 160, 164, 176, 180.
16433	38:...	(498.3)
[Preţul	de	produse	şi	alte	ştiri	comerciale	din Galaţi].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 340: Novitale din năuntru.
16434	38:...	(498.3)
[Preţurile productelor în piaţa oraşului Galaţi]. —
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 12, 40, 88, 128, 140, 180, 228, 252, 292, 320, 372, 400.
16435	38:...	(498.3)
[Preţul curent al productelor din Galaţi]. — VEST.
R., XVII (1852), p. 76.
16436	38:...	(498.3)
[Preţurile curente pentru produse şi ziua de lucru
în Moldova]. — SEPTAMĂNA, I (1853), p. 7, 24, 48, 104, 120, 160, 192, 304, 312, 320, 328, 336.
16437	38:...	(498.3)
[Preţurile productelor în piaţa oraşului Galaţi].—
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 104, 196, 396.
16438	38:...	(498.3)
[Preţurile curente ale produselor şi ale zilei de lucru
în judeţele Moldovei]. — SĂTEANUL, 1853, p. 14—15, 30—31, 50—51, 66—67, 82—83, 98—99 şi 114—115.
Se indică preţurile la cereale, vite, produse agricole şi industriale.
16439	38:...	(498.3)
[Preţurile curente pentru produse şi ziua de	lucru]
—	SEPTĂMĂNA, I (1853), p. 7, 24, 48, 104, 120, 160, 192, 304, 312, 320, 328, 336.
Se indică preţurile din fiecare judeţ al Moldovei, pentru cereale, vite, produse agricole (miere, lină etc.) şi Industriale.
16440	38:...	(498.3)
[Preţurile productelor în piaţa oraşului Galaţi].—
BULETIN [Mold.], XXII (1854), nr. 5, p. 4, apoi: p. 52, 129, 156, 184, 224, 252, 392, 432, 448.
16441	38:...	(498.3)
[Preţurile productelor în piaţa oraşului Galaţi],—
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 32, 56, 204, 260, 292, 324, 372, 384.
876
www.dacoromanica.ro
38: - -(498.3)
COMERŢUL DIFERITELOR PRODUSE
38:633.1(439.2)
16442	38:... (498.3) [Listă de preţurile productelor în portul Galaţi].—
BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 148.
16443	38:...	(498.3)
[Preţurile productelor în piaţa oraşului Galaţi].—
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 20, 60, 96, 132, 176, 212, 236, 316, 360, 424.
16444	38:...	(498.3)
[Preţul mărfurilor la Galaţi la 27 februarie 1856].—
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 52, p. 4: Comerţfi.
16445	38...	(498.3)
[Preţul productelor în piaţa oraşului Galaţi]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 88, 152, 216, 240, 342, 426, 478.
16446	38:...	(498.3)
[Preţul cerealelor, al vitelor şi al cherestelei, la Fălticeni, Piatra şi Galaţi].— JURN. AGRIC., I (1857), p. 16, 32, 47—48, 64.
După comunicarea oficială făcută revistei de către Departamentul din Năuntru. Cele trei oraşe stnt luate ca reprezentative pentru Moldova de Sus, de Mijloc şi de Jos. Se indică şi variaţiile de preţuri, după calitate.
16447	38:...	(498.3)
[Preţurile productelor în piaţa oraşului Galaţi].—
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 36, 60, 104, 136, 170, 310, Adaos la nr. 67, p. 188, p. 212.
16448	38:..	(498.3)
Preţul productelor în Galaţi. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 238, 246, 250, 256, 260, 262, 272.
16449	38:...	(498.3)
[Preţurile la Galaţi]. — NAŢIONALULC, I (1858), p. 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128, 132, 136, 144,	148,	152,	156,	160,	164,	184,	194,	202,	210,	214,
218,	222,	226,	230,	242,	246,	250,	254,	258,	262,	266,
270,	274,	278,	282,	286,	290,	294,	298,	306,	310,	314,
318, 322, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 358: Buletinulu comercialii.
Preţul produselor, vlnzări săptămlnale, depozit, navluri, corăbiile aflate In port, coloniale, manufactură.
16450	38:...	(498.3)
[Preţul	mărfurilor	coloniale	şi	de	manufactură la
Galaţi]. —NATIONALULC,	I	(1858),	p.	32, 36, 72, 76,
84, 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128, 132, 136, 144,	148,	152,	156,	160,	164,	184,	194,	202,	210,	214,
218,	222,	226,	230,	242,	246,	250,	254,	258,	262,	266,
270,	278,	282,	286,	290,	294,	306,	310,	314,	318,	322,
334,	338,	342,	346,	350,	354,	358.
16451	38:...	(498.3)
[Ştiri cu privire la mişcarea portului Galaţi]. — JURN. AGRIC. I (1858), p. 176.
Se notează: preţul diferitelor categorii de cherestea; preţul cerealelor; navlul, cursul cambiilor.
16452	38:...	(498.3)
[Preţul grînelor, al cherestelei şi al vitelor la Suceava, Piatra şi Galaţi], — JURN. AGRIC., I (1858), p. 96, 144, 160, 176.
16453	38:615.9	(439.2)
[Apropiata interzicere în Transilvania a comerţului cu unele materii otrăvitoare, între care şi ,,sulimanele“]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 314.
16454	38: 615.9 (439.2) [Interzicerea comerţului şi a măcinării secarei cornute,
primejdioasă pentru sănătate]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 321.
16455	38:628.94 (498.1) [Librăria Socec anunţă de vînzare lămpi de gaz aerian].—ROMÂNUL, I (1857), nr. 33, p. 4: înştiinţări.
Gaz pentru aceste lămpi se află de asemenea de vlnzare In cantităţi suficiente.
16456	I.[onescu], I.	38:633.1 (4)
[Date şi comentarii asupra scăderii alarmante a preţului grînelor, în majoritatea ţărilor din Europa].— JURN. AGRIC., I (1857), p. 77: Buletinulu agricolă.
16457	38:633.1 (4) [Ştiri şi date cu privire la criza agriculturii, produsă
în Europa în urma marii scăderi a preţurilor la produsele agricole]. — JURN. AGRIC., I (1858), p. 96: Buletinulu cumerţială.
16458	38:633.1 (42) [Preţurile cerealelor în Anglia], — VEST. R., XVII
(1852), p. 312, 324.
16459	38:633.1	(437.5)
[Ştiri în legătură cu scumpirea preţurilor la produsele
agricole, în Bucovina]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 193, col. II: Din Bucovina...
16460	Iile, M.	38:633.1	(437.5)
[Corespondenţă	cuprinzînd	informaţii despre	preţurile cerealelor în Bucovina]— G.	TRANS., XVIII	(1855),
p. 305: Bucovina.
16461	38:633.1	(437.5)
[Preţul cerealelor la Mihăileni-Bucovina],—G. TRANS.,
XIX (1856), p. 298: Bucovina.
Se dau cifre precise.
16462	I.[lie],	M..	38:633.1 (437.5)
[într-o corespondenţă trimisă din Salcea, autorul
arată că în Moldova, „în ţara de sus“, este mare lipsă de păpuşoi].— G. TRANS., XXI (1858), p. 98: Salcea, 14 Marţiu 1858.
Se aşteaptă ca preţul păpuşoiului plnă la recolta nouă să ajungă de la 46 lei merţa la 74 lei sau 2 galbeni. Este anul clnd „locultoriul pontaş va trebui să lucreze la proprietar şi posesor întreit mal mult declt lntralţi ani, căci la din contră nu va avea pine de ajuns, ori că va rămlne Înglodat In datorii pe vecii vecilor".
16463	I.[lie],	M.	38:633.1 (437.5)
[Se vesteşte o	neîncetată	urcare	a	preţului cerealelor
pricinuită de seceta în regiunea Sucevii].— G. TRANS., XXI (1858), p. 166: De lîngă apa Sucevii.
16464	38:633.1 (439.2) [Preţul cerealelor şi cursul banilor în Braşov la 30 nov.
1851].—G. TRANS., XIV (1851), p. 381.
Se arată că preţurile slnt cele mai scăzute din Transilvania.
16465	38:633.1(439.2)
[Despre scumpetea preţurilor	la	Braşov].—G. TRANS.,
XVI (1853), p. 2.
..Griul cel mai frumos e Încă tot 14 fi., iară cucuruzul 8 f..,“.
16466	38:633.1 (439.2) [Preţul productelor e „tot sus“ la sfîrşitul lui ianuarie
1853 la Braşov].—G. TRANS., XVI (1853), p. 14.
Găleata de griu frumos avea preţul de 5 — 5 i/2 florini, iar Cea de cucuruz 2 florini şi 40 creiţari.
877
www.dacoromanica.ro
38:633.1(439.2)
16467	38:633.1	(439.2)
[Corespondenţă de la Nanda, în care se semnalează
scumpirea excesivă a grînelor din cauza compromiterii recoltei prin inundaţii],— G. TRANS., XVI (1853), p. 140—141.
16468	38:633.1	(439.2)
[Preţul grînelor în Ardeal], — G. TRANS., XVI
(1853), p. 329; Braşovu.
16469	38:633.1	(439.2)
[Ştiri în legătură cu urcarea preţurilor produselor
agricole în Ardeal],— G. TRANS., XVII (1854), p. 66: Transsilvania.
16470	38:633.1	(439.2)
[Preţul cerealelor la Timişoara], — BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 219: Oesterreichische Monarchie.
După Temeswarer Zeitxmg.
16471	38:633.1	(439.2)
[Ştire cu privire la preţul griului în Braşov]. — G.
TRANS., XVII (1854), p. 336: Transsilvania.
16472	38:633.1	(439.2)
[Amănunte cu privire la preţul cerealelor şi	al ali-
mentelor în Ardeal].— G. TRANS., XVII (1854), p. 376: Transsilvania.
Se înşiră In amănunt preturile diferitelor produse, compa-rlndn-se cu cele din 1847. Se compară standardul de viată al unei familii, atunci şi In 1854. Intre cauzele scumpirii, sc indică şi reaua stare a drumurilor către Ţara Românească.
16473	38:633.1 (439.2) [Ştiri cu privire la preţul cerealelor în Ardeal]. — G.
TRANS., XVII (1854), p. 411: De catra Debrecinu.
16474	'	38:633.1 (439.2)
[Preţul cerealelor la Braşov],— G. TRANS., XVIII
(1855), p. 102: Transsilvania; 238: Transsilvania; 336: Braşovu, 4 Noembre c.n.
16475	38:633.1 (439.2) [Despre abundenţa de grîne din Ardeal, despre însemnatele cumpărături de cereale făcute de aliaţi în Principate, unde se trimit şi grînele din Transilvania, şi despre scumpirea produselor în Ardeal], — G. TRANS.’ XVIII
(1855), p. 342: Transsilvania.
16476	38:633.1	(439.2)
[Preţul cerealelor la Satu-Mare].— G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 353: Transsilvania.
Fragment dintr-o corespondenţă.
16477	38:633.1	(439.2)
[Preţul cerealelor la Braşov],— G. TRANS., XIX
(1856)	, p. 14, 72.
16478	38:633.1	(439.2)
[Preţul cerealelor la Cluj], — G. TRANS., XIX' (1856),
p. 26.
16479	38:633.1	(439.2)
[Preţul cerealelor la Blaj], — G. TRANS., XIX (1856),
p. 45.
16480	38:633.1	(439.2)
[Preţul cerealelor la Braşov].— G. TRANS., XX
(1857)	, p. 149,170,173: Monarchi’a Austriaca, nr. 72, 290: Transsilvania; 350: Transsilvania; 357: Transsilvania, 382: Transsilvania: XXI (1858), p. 94: Transilvania, 218: Transilvania, 279: Transilvania.
878
38:633.1(498.1)
16481	38:633.1	(439.2)
[Preţul cerealelor la Oradea Mare].— G. TRANS.,
XX	(1857), p. 245: Transsilvania.
16482	38:633.1	(439.2)
[Preţul cerealelor în regiunea Alba Carolina],	— TE-
LEGRAFUL R., VI (1858), p. 166—167: Transilvania.
16483	38:633.1	(439.2)
[Despre înviorarea comerţului de cereale din Banat în
urma cererilor mari de pe pieţele străine],— G. TRANS.,
XXI	(1858), p. 203: Ungaria.
16484	38:633.1 (498) [Ştiri asupra preţului grînelor la Galaţi şi Brăila].—
G. TRANS., XV (1852), p. 47—48.
16485	38:633.1 (498) [Preţul cerealelor şi alte ştiri comerciale din Brăila
şi Galaţi], — G. TRANS., XVI (1853), p. 283: Monarchi’a austriaca, p. 285: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
16486	Petrescu, G.	38:633.1	(498)
Buletină Comerţială şi Agricolă. — SECOLULO, I
(1857), nr. 53, p. 4.
Arată că este o criză a cerealelor, care se datoreşte crizei europene, şi că o mulţime de bastimenţe se află disponibile la Galaţi şl Brăila; recolta cerealelor este foarte bogată, precum şi a seminţei de rapiţă, care a fost Introdusă In ţară de Nicolae Gberman şi S. Stamu; se dau şi preţurile cerealelor.
16487	P[etrescu], G.	38:633.1	(498)
Buletinu comercială. — SECOLULO, I (1857), nr. 62,
p. 3—4.
Despre criza cerealelor ce se manifestă In porturile Galaţi şi Brăila ca şi In piaţa europeană; criza aceasta se datoreşte mai ales cantităţilor mari de grtne depozitate In timpul războiului din Orient.
16488	38:633.1	(498)
[Ştiri cu privire la puţina cerere de grîne în porturile
Galaţi şi Ibrăila].— JURN. AGRIC., I (1858), p. 144: Bulclinulă comerţială.
16489	38:633.1 (498.1) Portul Brăila.—VEST. R„ XVI (1851), p. 371, 388. Se arată preţul porumbului şi al griului.
16490	38:633.1 (498.1) [Ieflinălatea cerealelor în Ţara Românească],— G.
TRANS., XIV (1851), p. 279.
Se dau preţurile de pe piaţa Brăilei.
16491	38:633.1 (498.1) [Preţul cerealelor la Bucureşti], — G. TRANS., XIV
(1851), p. 367.
Se dau cifre.
16492	38:633.1 (498.1) [Preţul curent al cerealelor la Brăila], — VEST. R.,
XVII (1852), p. 98, 106, 122, 135, 244, 247, 300, 302, 312, 324, 339, 355, 372, 380.
16493	38:633.1 (498.1) [Preţul cerealelor la Brăila], — BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 165—166, 181—182, 189, nr. 56 p. 222, 229, 284, 330, 354, 395.
16494	38:633.1 (498.1) [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti cere
vînzătorilor de cereale pentru îndestularea oştilor ruseşti să înceteze cu urcarea preţurilor, căci altfel va lua măsuri]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 309—310.
COMERŢUL DIFERITELOR PRODUSE
www.dacoromanica.ro
38:633.1(498.1)
COMERŢUL DT FERITELOR PRODUSE
16495	38:633.1 (498.1) [Preţul cerealelor la Brăila, în anul 1854], — BUKURESTER DT. Z., X (1856), p. 5, col. II: Donaufărsten-thiimer.
16496	38:633.1 (498.1) [Cantităţile de cereale în portul Brăila, în anul 1854], —
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5, col. II, 53, col. II: Donaufărstenthumer.
16497	38:633.1 (498.1) [Preţul cerealelor la Brăila], — BULETIN [Ţ. R.],
1855,	p. 230—231, 238, 246, 255, 262, 271, 278, 290—291, 294, 302, 310, 330, 342, 346—347, 355, 365, 371, 376, 383.
16498	38:663.1(498.1) [Preţul cerealelor în portul Brăila],—VEST. R., XX
(1855), p. 224, 230, 242, 257, 265, 298, 305, 345, 361, 366, 373, 385: Departamentul Finanţelor.
16499	38:633.1	(498.1)
[Preţul grînelor în „oborul tîrgului d’afară“ din Bucureşti].—VEST R., XX (1855), supl. la nr. 30, p. 1.
16500	38:633.1	(498.1)
[Preţul cerealelor la Brăila], — BULETIN [Ţ. R.],
1856,	p. 51. 100, 103, 115, 135, 148, 167, 182, 222, 235, 250, 271, 287, 298, 318—319, 334, 359, 374, 390, 407: Ministerul Finanţelor.
16501	38:633.1	(498.1)
[Preţul cerealelor la Brăila], — VEST. R., XXI	(1856),
p. 46, 89, 95, 106, 121, 137, 153, 164, 185, 209, 216, 238, 255, 274, 284, 303, 315, 337, 353, 371, 385: Departamentul Finanţelor.
16502	38:633.1 (498.1) [Date cu privire la preţul cerealelor în Brăila].—
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 25, 53, 97, 105, 146, 149, 153, 181, 189, 209, col. II, 213, 217, 269, 281, 309, 313, 341, 367, 399: Donaufurstenthiimer.
16503	38:633.1 (498.1)
[Se anunţă că la moşia Floreşti	de	pe	apa Gilortului,
a lui Barbu Bălcescu, se află de vînzare 250000 oca porumb].—VEST. R., XXI (1856), p. 224: Înştiinţări.
16504	38:633.1 (498.1) [Preţul cerealelor Ia Brăila]. — BULETIN [Ţ. R.],
1857,	p. 146, 188, 215, supl. la nr. 65, p. 2, supl. la nr. 71, p. 4, 327, 364, 395: Ministerul Finanţelor.
16505	38:633.1	(498.1)
[Preţul cerealelor la Brăila]. — ANUNŢ. R., IV	(1857),
nr. 31, p. 3—4, nr. 40,	p. 4, nr.	47,	p.	3, nr. 57 p. 3,
nr. 65 p. 3, nr. 76 p. 3,	nr. 84 p.	1, nr.	92 p. 1: Minis-
terul Finanţelor.
16506	.	38:633.1 (498.1)
[Preţurile cerealelor la Brăila]. — NAŢIONALUL0, I
(1857)	, p. 12, 16, 20, 24, 28: Bulelinulu comercială.
16507	38:633.1	(498.1)
[Ministerul Finanţelor anunţă preţurile cerealelor la
Brăila]. —BULETIN [T. R.], 1858, p. 18, 104, 119, 166, 190, 219, 296, 322, 368.
16508	38:633.1	(498.1)
Preţul bucatelor la Brăila. — NAŢIONALUL0, I
(1858)	, p. 32,	36, 72, 76, 84, 88,	92,	100,	104,	108,	112,
116, 120, 128,	132,	136,	144,	148,	152,	156,	160,	164,	184,
194, 202, 210,	214,	218,	222,	226,	230,	242,	246,	250,	254,
258, 262, 270,	278,	282,	286,	290,	294,	298,	306,	310,	314,
318, 322, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 358.
28 — Bibliografia analitică — c. 959
38:633.1(493.3)
16509	38:633.1	(498.1)
[Preţul cerealelor la Brăila]. — ANUNŢ. R., V (1858),
nr. 5 p. 4, nr. 26 p. 1, nr. 30 p. 1, nr. 43 p. 2, nr. 48 p. 1, nr. 66 p. 1, nr. 74 p. 2, nr. 82 p. 2, nr. 90 p. 2, nr. 98 p. 1: Ministerul Finanţelor.
16510	38:633.1	(498.1)
[Preţul cerealelor la Brăila, în cursul lunei mai], —
ROMÂNUL, II (1858), p. 189: Bucuresci 19 Iunie/llulie.
Din cronica zilnică semnată de C. A. Rosetti.
16511	Petrescu,	G. In.	38:633.1	(498.1)
Situaţiune.	— NAŢIONALULtf, II (1858), p.	18.
Autorul se ocupă de mersul vinzării cerealelor şi de lipsa nume-
rariului In „pietile noastre de esportaţiune".
16512	38:633.1	(498.1)
Buletinulu comercială. Preţulă corentă allă produc-
teloră din Brăila şi Galaţi. Vineri 14 Februare. — NAŢIONALUL, I (1858), p. 84.
Se precizează că, „după profunda amorţire In care de mult piaţa noastră căzuse, a început acum a-şl relua voiciunea". Se arată cantităţile de grlne vlndute şi preţul lor.
16513	38:633.1	(498.1)
[Ştiri cu privire la mişcarea comercială în portul Brăila],
— JURN. AGRIC., I (1858), p. 176, col. I.
Se indică preţul diferitelor calităţi de cereale.
16514	38:633.1	(498.1)
[Ştire despre ridicarea preţului cerealelor la schelele
din Tara Românească]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 68, p. 270.
Griul are preţul de 200 lei chila, iar porumbul de 170 chila. Ştirea este dată In cronica semnată de C. A. Rosetti.
16515	38:633.1 (498.3) [Ştire din Galaţi referitoare la preţul grînelor]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 109: Moldaviea.
16516	38:633.1 (498.3) Portofranco Galaţilor. Preţurile curente. — VEST. R.,
XVI	(1851), p. 264, 316, 324, nr. 86 p. 344, 371.
Se arată preţurile la cereale la cursul monedei de Galaţi, pe lunile august, octombrie, noiembrie.
16517	38:633.1 (498.3) Ştiri comerţiale.—VEST. R., XVI (1851), p. 298. Despre preţurile grînelor la Galaţi şi la Constantinopol.
16518	38:633.1 (498.3) [Lipsa posibilităţilor de transport în Moldova].— GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 346: Mare Britania.
Amintind că „guvernurile germane au contractuit In Anglia mare cltime de grlne americane", redacţia adaugă: „Grlnele Moldovei zac In ţară din lipsa unui transport Insemnătoriu pe uscat pin la Germania".
16519	38:633.1	(498.3)
[Preţul curent al cerealelor la Galaţi].— VEST R.,
XVII	(1852), p. 98, 106.
16520	38:633.1	(498.3)
[Suirea preţurilor cerealelor la Galaţi din pricina „can-
tităţei corăbiilor sosite11].— G. TRANS., XV (1852), p. 152, 164: Terra românească si Moldavia; Galaţi.
Se dau preţurile diferitelor cereale.
16521	38:633.1	(498.3)
[C. Negruzzi anunţă că la moşia sa, Trifeştii Vechi, se
vinde popuşoi vechi],— SEPTĂMĂNÂ, I (1853), p. 8. „Satelor ce vor avea nevoie, le se va slobozi pine şi pe datorie".
8 79
www.dacoromanica.ro
38:633.1(498.3)
COMERŢUL DIFERITELOR PRODUSE
38:635(498,3)
16522	38:633.1 (498.3) [Preţul cerealelor în portul Galaţi].— GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1853), p. 101, 105, 109, 113, 117, 133, 141, 158, 266, 300, 319, 332.
16523	38:633.1 (498.3) [Preţul cerealelor la Galaţi].— BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 190, col. I, nr. 56, p. 222, col. I, 286, col. I, 330, 396, col. I.
16524	38:633.1	(498.3)
[Ştiri cu privire la intensificarea negoţului grînelor la
Galaţi] —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 321: Novi-tale din năuntru.
16525	38:633.1	(498.3)
[Preţul cerealelor	la	Galaţi,	în	anul	1854]. — BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 6, col. I, 53, col. II: Donau-fiirstenthiimer.
16526	38:633.1 (498.3) [Cantităţile de cereale în portul Galaţi, în anul 1854].
— BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 6, col. I, 54, col. I: Donaufiirstenlhumcr.
16527	38:633.1	(498.3)
[Ştiri în	legătură	cu operaţiile	comerţului de	cereale
la Galaţi]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 208: Tier'a romanăsca si Moldavi’a.
16528	38:633.1 (498.3) Scumpetea grîniloru. — STEAOA D., I (1855),
p. 5—6, 41, 49—50, 61—62 [neterminat].
Se recomandă ca măsurile luate In Franţa, Belgia, Olanda şi Anglia pentru Ieftinirea plini, să fie urmate şt „la not“. Se redau diferite acte oficiale din ţările de mat sus In legătură cu problema plinii.
16529	38:633.1	(498.3)
[Preţul grînelor şi mişcarea portului Galaţi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 608, 612, 656, 676, 696, 700, 708, 724, 740, 756, 764, 772, 788, 796, 812, 852, 860, 864, 873, 876, 888, 892, 896, 904, 916, 920, 928, 936, 952, 956, 972, 980, 996: Ştiri Telegrafice, Comerţu.
16530	38:633.1	(498.3)
[Preţurile	cerealelor	la	Galaţi].	—	GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 277, 285, 289, 293, 297, 301, 317, 321, 329, 333, 337, 341, 345, 349, 369: Novitale din năuntru.
16531	38:633.1	(498.3)
[Se anunţă	că	s-a	urcat	preţul	grînelor la Galaţi, în
urma cumpărăturilor făcute pentru aprovizionarea trupelor franco-engleze din Crimeea], — ZIMBRUL, III (1855), p. 392.
16532	38:633.1	(498.3)
[Date cu privire la preţul cerealelor în Galaţi]. —
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 26, 105, 150, col. I, 189—190, 214, 217, 269, 313: Donaufurslcnlhumer.
16533	38:633.1	(498.3)
[Preţul cerealelor la Galaţi în 23 aprilie]. — LE COUR-
RIER DE B., I (1856), nr. 43, p. 2: Moldavie.
16534	38:633.1 (498.3) [Ştire cu privire la scăderea preţului grînelor la Galaţi»
în urma zvonurilor de pace]..— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 23, p. 3.
Din Wanderer.
16535	38:633.1	(498.3)
[Preţul grînelor la Galaţi]. — ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 60 p. 1, nr. 67 p. 4, nr. 68 p. 4, nr. 75 p. 4, nr. 78 p. 4, nr. 81 p. 4, nr. 103 p. 4, nr. 125 p. 4, nr. 129 p. 4, nr. 130
p. 4, nr. 136 p. 4, nr. 149 p. 4, nr. 155 p. 4, nr. 156 p. 4 nr. 159 p. 4, nr. 163 p. 4, nr. 169 p. 4, nr. 183 p. 4 nr. 184 p. 4, nr. 186 p. 4, nr. 187 p. 4, nr. 192 p. 4.
16536	38:633.1	(498.3)
[Informaţii cu privire la comerţul de grîne în Moldova].
— JURN. AGRIC., I (1857), p. 31—32: Buletinulă Comer-ţialu.
16537	38:633.1	(498.3)
Bulelinulu comercială. Preţulu corentă allă produclc-
loru din Brăila şi Galaţi. Vineri 14 Februare. — NAŢIC-NALULC, I (1858), p. 84.
Se precizează că „după profunda amorţire In care de mult piaţa noastră căzuse, a început acum a-şi relua volciunca". Se arată cantităţile de grlne vlndute şi preţul lor.
16538	38:633.1	(498.3)
[Ştiri cu privire la comerţul cu produsele agricole în
Moldova],—JURN. AGRIC., I (1858), p. 128: Bulcti-nulu comerţialu.
Griul se vinde la acelaşi preţ cu păpuşoiul şi nu se cere declt pentru consumaţia locală. Din această cauză, mult grlu a fost transformat de producători In rachiu, care nici el nu e prea cerut, cu toată Iertinătatea lui (15 lei vadra).
16539	38:633.1	(498.3)
Portul Galaţii. — STEAOA D., III (1858), p. 256.
Se comunică pre|ul cerealelor In portul Galaţi, In intervalul 14 — 27 noiembrie.
16540	38:634.1/.7 (498.1) [Iosif Ionescu, profesor de pomologie, anunţă că are
de vînzare pomi roditori altoiţi]. — VEST. R., XVII
(1852)	, p. 340.
16541	38:634.98	(498.1)
[Se oferă spre vînzare, în apropiere de Bucureşti, 100
pogoane de pădure cu lemn de ars şi 19 pogoane cu lemn de construcţie], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 216: Nachweisungs-Bureau in Bukurest.
Preţul cerut: 1500 ducaţi, numai pentru lemn.
16542	38:634.989	(439.2)
Producţiune de ească de fag în cercul Orăştiei. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 174: Transilvania.
Se arată că această iască devenise un articol de comerţ folosind „pentru clrpirea corăbiilor". Se dă de ştire că un grup de „industriaşi" din Orăştie se sileau să generalizeze acest comerţ.
16543	.	38:635 (498.3)
[B. Clemer anunţă că are de vînzare răsaduri şi S’minţe pentru grădini]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 156—160: înştiinţare.
16544	38:635 498.3)
[Se aprobă vînzarea legumelor pe piaţa Buicliu, la Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 73: Novitale din năuntru.
Departamentul Lucrărilor Publice, ca să vină In ajutorul cetăţenilor din Capitală şi al ţăranilor care vlnd produsele lor, aprobă ca vînzarea lor să se facă şi pe piaţa proprietatea căm. I. Buicliu, care se află pe Ungă piaţa numită a Beilicului.
16545	38:635 (498.3)
[Profesorul V. Cunin [Quenim] anunţă că are de vînzare mai multe feluri de seminţe de „buni cantalupi, zămeşi şi de mică mazăre zăhărită*1].— GAZ. DE MOLD., XXV
(1853)	, p. 88.
Preţul „colecţiei" este de un irmilic. Text In limbile română şi franceză.
880
www.dacoromanica.ro
38:635(498.3)
COMERŢUL DIFERITELOR PRODUSE
38:639.38(498.1)
16546	38:635 (498.3) [Profesorul Cunin [Quănim] anunţă că are de vînzare
seminţe de cantalupi şi de legume aclimatizate în ţară], — GAZ. DE	MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 80.
16547	G.	38:636(437.5)
[Corespondenţă din Bucovina despre recolta îmbelşugată şi despre preţul vitelor]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 130: Bucovina.
Se arată că „o vacă de frunte cu vitei" costă circa 20 florini şi „o păreche de boi de mijloc", 50—60 florini.
16548	38:636 (439.2) [Preţul vitelor la tîrgul din Sibiu]. — TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 154: Monarhia Austriacă.
16549	38:636 (439.2) [Despre ieftinirea preţului vitelor]. — TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 274: Transilvania.
Se arată că o pereche de boi, care, cu o jumătate de an înainte, se cumpăra cu 300 florini, costa 100 —120 florini.
16550	38:636	(439.2)
[Notă despre scumpirea preţului vitelor în Transilvania]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 2: Transilvania.
„Preţul vitelor In asemănare cu cel din toamna trecută, a crescut foarte. O păreche de boi, care se vindea atunci cu 120 L, acuma s-au suit la 240 f. arg.
16551	38:636	(439.2)
[Tîrgul de vite de la Sibiu a dat rezultate slabe],—
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 122: Transilvania.
..Vite destule, Insă cumpărători puţini...".
16552	38:636	(439.2)
[Despre rezultatele slabe ale tîrgului de vite de la
Braşov din 20 octombrie],— G. TRANS., XX (1857), p. 322: Transsilvania.
Lucrul este explicat, Îndeosebi, prin lipsa banilor de pe piaţă.
16553	38:636 (498.1) [Dispoziţie a Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti prin care se interzice locuitorilor de a-şi vinde vitele de jug şi de muncă, boi sau cai]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 2—3.
S-a luat această măsură fiindcă unii ţărani îşi vindeau vitele de muncă de care aveau absolută nevoie. Departamentul opinează că „trăgătorii" slnt singura „bogăţie a acestui clas de oameni Intru Inllmpinarea casnicilor trebuinţe cu hrană şi altele".
16554	38:636 (498.1) [Dimitrie Cocri anunţă că are de vînzare la moşia An-
drăşeşti, din jud. Ialomiţa, o herghelie de peste 100 cai de cea mai bună rasă ungurească].—VEST. R., XXI
(1856), p. 168, col. III.
16555	38:636	(498.1)
[Se anunţă că se află de vînzare cinci cai arăpeşti armăsari].—VEST. R., XXI (1856), p. 204: înştiinţări.
16556	38:636	(498.1)
[Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti face cunoscute noile dispoziţii de cumpărare şi vînzare ale vitelor]. —BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 258—259.
Noile dispoziţii au fost luate ca să stăvilească furtişagul de vite.
16557	38:637.3	(498.1)
[Panail Ioan anunţă „a adus o mare cătăţime	de caş-
cavale din munţii Penleleului“ şi se află de vînzare la prăvălia sa din Hanul Grecilor]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 348: Înştiinţări.
16558	38:637.5	(439.2)
[Scumpete mare pe piaţa Braşovului].— G. TRANS.,
XIV (1851) p. 224.
Preţurile s-au ridicat la carne de la 7, 8 cr. ia 17 1/2 cr.
16559	38:637.5	(439.2)
[Preţul cărnii la Braşov].—G. TRANS., XV (1852),
p. 179, col. II: Terra românească si Moldavia.
Se arată că, In timp ce Ia Braşov ocaua de carne se vinde cu 90 parale, Ia Bucureşti preţui ei a fost fixat la 30 parale, de Ia Sf. Apostoli plnă In august.
16560	38:637.5	(439.2)
[Preţul cărnii la Braşov].— G. TRANS., XVI (1853),
p. 240: Transsilvania.
16561	38:637.5 (439.2) [Mic articol cu privire la aprovizionarea cu carne].—
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 110: Monarhia Austriacă. Sibiiu 8 Aprilie.
Se anunţă că stăplnirea a aprobat libera vînzare a cărnii, spre a-i provoca ieftinirea prin concurenţă. Se notează preţui Ia carnea de porc, miei şi viţei, arătlndu-se creşterea iui. Se exprimă regretul că „mărginaşii", crescători de vite, nu ştiu să extragă maximum de folos material din ocupaţia lor.
16562	38:637.5 (439.2) [Articol cu problema comerţului cu carne în ţinutul
Sibiului]. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 177—178: Monarhia Austriacă. Sibiiu 8 Iunie.
Se arată că, In urma creşterii necontenite a preţului vitelor, ca şi ai cărnii, spre a provoca ieftinirea preţului cărnii, autorităţile au decis In 1854 ca oricine să poată vinde rarne, nu numai măcelarii, şi Ia preţ liber. Insă, In urma liberei concurenţe, preţul cărnii a crescut şi mai mult, iar calitatea a scăzut. Se citează preţurile diferitelor feluri de carne. Se anunţă că, de la 15/3 iunie, autorităţile au decis iarăşi ca vtnzarea cărnii să se facă numai de măcelari şi au stabilit preţuri maximale.
16563	38:637.5 (498) [Preţul cărnii la Bucureşti, Braşov, Viena şi Iaşi],—
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),p. 351:Ţara Românească.
Se reproduce o notă după Gazeta Germanici de Bucureşti, [ = Bukurester Dt. Z.J (anul 1851 din această gazetă nu se află In colecţia B.A.R.). Se arată marile deosebiri de preţuri la carne pe pieţele din Bucureşti, Braşov, Viena şi Iaşi: la Bucureşti 30 parale, la Braşov 61 parale, iar la Viena 157 1/2 funtul. In paranteze se adaugă (probabil este un adaos al gazetei lui Asachi) că la Iaşi, de clnd s-a desfiinţat monopolul pentru carne, este „In-beişugare şi eftinătate".
16564	38:637.5 (498.1) [Ştiri în legătură cu scumpirea alimentelor în Ţara
Românească],— G. TRANS., XVII (1854), p. 101: Din cămpulu resboiuluî.
Carnea se vinde cu 16 cr. de argint ocaua.
16565	38:637.61	(439.2)
[Interzicerea în Transilvania a cumpărării pieilor de
vite din pricina răspîndirii epizootiei].— G. TRANS., XIV (1851), p. 289.
16566	38:638.2	(498.3)
Buletinulu seri[ci]colu. — JURN. AGRIC., I (1857),
p. 76—77.
Date asupra preţurilor „seminţei" de viermi de mătase şl asupra cererii de mătase.
16567	38:639.38	(498.1)
[Teodor Dimitriu anunţă că la prăvălia sa din Bucureşti se află de vînzare icre de chefal la preţuri convenabile.]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 72: înştiinţări.
881
www.dacoromanica.ro
38: 639.54(498.1)
COMERŢUL DIFERITELOR PRODUSE
38:667.82(498.1)
16568	38:639.54	(498.1)
[Departamentul din Năuntru anunţă că prinderea lipitorilor e liberă, la fel ca şi comerţul lor, cu singura condiţie de a se avea învoirea proprietarilor lacurilor de unde se colectează], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 181: Donaufiirstenthumer.
16569	38:639.54	(498.3)
[Circulară cu privire la comerţul cu lipitori şi la contrabanda trecerii lor peste graniţă], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 257—258: Comitetul Sănătăţii.
16570	38:662.63	(439.2)
[Scumpirea preţului lemnelor la Arad din pricina smulgerii de ape a mii de stînjeni de pe ţărmul Mureşului]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 303.
16571	38:662.63	(498.1)
[La magazia de lemne din văpseaua neagră se află de
vînzare lemne, cu preţul de 85 lei stinjenul]. — VEST. R., XXII (1857), p. 12.
16572	38:663.2	(498.1)
[Preţul vinului în Bucureşti], — BUKURESTER DT.
Z., X (1854), p. 244: Nachweisungs-Bureau in Bukurest.
Se oferi spre vlnzare cu 7 —8 piaştri vadra.
16573	38:663.2	(498.1)
[Ştire cu privire la preţul vinului în Bucureşti],—
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 280: Franzosische Weinkeller.
Se anunţă de vlnzare 3 calităţi, eu 2,20 lei, 3,20 lei şî4 lei ocaua, respectiv 22, 35 şi 40 lei vadra.
16574	38:663.2	(498.3)
[Preţul vinului], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 309: Novitale din năuntru.
Scurtă notă In care se arată că seceta a influenţat favorabil asupra calităţii vinurilor şi se aşteaptă un vin de calitatea celui din anul 1811. Preţul mediu este de 4 — 4 1/2 lei vadra, dar „proprietarul faimoasei vii de la Cotnari a lui Şteran cel Mare, a vlndut vadra plnă la 24 lei".
16575	38:663.2 (498.3) [Despre preţurile vinurilor din Moldova], — VEST.
R., XVIII (1853), p. 322.
în urma arşiţelor din vara anului 1853, calitatea vinurilor din Moldova este foarte bună.
16576	38:663.2 (498.3) [Preţul vinului în Moldova], — BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 317: Donaufurstenthumer.
16577	38:663.4 (439.2)
[înştiinţare	a	magistratului	celăţii	Braşovului privind vinzarea liberă	a	berei	şi	arendarea	casei de berărie
cetăţeneşti], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 276.
16578	38:663.4	(439.2)
[Măsuri restrictive în Transilvania pentru cei ce fabrică
bere],— G. TRANS., XVIII (1855), p. 336: Buletinulu Oficialu.
Cei ce fierb sau vlnd bere nu au voie să depoziteze şi să vlndă vin sau rachiu.
16579	38:663.97	(439.2)
[Publicaţie în legătură cu vînzarea tutunului în zilele
de sărbătoare în Ardeal], — G. TRANS., XIV (1851), p. 72.
16580	38:663.97	(439.2)
[Creşterea preţului tabacului în Ardeal, „cu 5 cr. la
pund“], — G. TRANS., XVI (1853), p. 21.
Se precizează Insă că „pentru locuitorii pene in depărtare de 1 mllu de la graniţia remane tabacul in pretiul de mai inainte".
16581	38:663.97 (439.2) [Despre scumpirea tutunului, la Sibiu], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 22: Monarhia Austriacă.
16582	38:663.97 (498.1) [Negustorul Ştefan Pavlidis din Bucureşti anunţă că
are de vînzare diferite tutunuri străine, precum şi „tutunuri de Bila, foarte bune şi de Berceni“]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 64, p. 4.
Tutunul se vinde In „boccele" şt In „teancuri", precum şl „tăiat". — Se dau şi preţurile.
16583	38:664.34 (498.1) [Se anunţă că la Martinovici şi Asan, la Crucea de aur,
în uliţa Lipscanilor, se află de vînzare „cel mai fin şi mai curat uleiu de in pentru mîncare, tescuit numai de cîte-va zile chiar aici în capitală11]. — VEST. R., XVIII (1853), supl. la nr. 23, p. 3: Înştiinţări.
16584	38:664.41 (439.2) [Comunicat al guvernămîntului Transilvaniei privind
noul preţ al sării cu începere de la 1 mai 1856]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 121: Partea oficiosă.
Sc indică noile preţuri ale sării la diferitele saline transilvane.
16585	38:664.41	(439.2)
[„Publicare11 a guvernămîntului Transilvaniei privind
punerea în vînzare a unei sări speciale pentru vite], — G. TRANS., XIX (1856), p. 129: Partea oficiosă.
16586	38:664.41	(439.2)
[Se dau noile preţuri ale sării Ia minele de sare ardelene]—TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 170: Transilvania.
16587	38:664.41	(498.1)
[Direcţia	Ocnelor	din	Ţara	Românească anunţă că are
de vînzare sare	la	preţul	de	28	Iei suta	de oca]. — VEST.
R., XXII (1857), p. 32: Publicaţie.
16588	38:664.41	(498.3)
[Măsurile luate de Consiliul Administrativ pentru împiedicarea contrabandei cu sare peste Prut].— BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 321, 333: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 325, 337: Novitale din Năuntru; STEAOA D., I (1855), p. 25: Acte oficiale.
Măsurile cuprind: inventarierea depozitelor de sare de la Prut şi interdicţia de a se mai ridica altele noi; construirea unor barăci pentru păzitorii depozitelor; penalizări pentru contravenienţi. Modul lncheieiit tranzacţiilor tntre locui'ori şi Camara Ocnelor pentru transportul sării. — în Gazeta de Moldavia text romăn şl francez.
16589	38:664.641 (439.2) [Albert Schmidt din Braşov anunţă vînzarea de făină
de diferite calităţi], — G. TRANS., XX (1857), p. 396, 400.
Se dau preţurile acestor diferite soiuri de făină.
16590	38:665.15	(439.2)
[Comunicat al guvernămîntului Ardealului în legătură
cu modul de vînzare a luminărilor]. — G. TRANS., XV (1852), p. 213.
16591	38:665.15	(498.1)
[Se acordă lui Constantin Ciocan, aga de Moldova,
dreptul de a fabrica luminări de seu de lux în forma celor de stearină şi să le vîndă la preţul de lei 4 parale 24 ocaua]. —BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 10: Sfatul Orăşenesc din Bucureşti.
16592	38:667.82	(498.1)
[Negustorii Martinovici & Asan anunţă că la prăvălia
lor din Bucureşti „a sosit mult aşteptata ceruială pentru scinduri, făcută gata, care este nu de mult inventată11]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 36, p. 4.
882
www.dacoromanica.ro
38: 668.1(498.1)
COMERŢUL DIFERITELOR PRODUSE — COMERŢUL INTERIOR
381 (498.1)
16593	38:668.1 (498.1)
[Fabricantul din Bucureşti V. Vasiliadis aduce la cunoştinţa publicului că, după cercări şi studii, a ajuns „a produce un fel de săpun fără cenuşă, de o cualilate superioară", şi că „persoanele care vor cumpăra de o dată cel puţin 100 ocale“ vor avea un scăzămînt de 4%].—VEST. R., XVI (1851), p. 12.
Preţul este de un sfanţih ocaua.
16594	38:668.1 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că nu este admisă vînzarea săpunului prost la un preţ mai mare de lei doi parale douăzeci ocaua], — BULETIN [T. R.], 1855, p. 310.
16595	38:671 (498.3)
[Ştefan Ioanovici îşi anunţă deschiderea unui magazin de bijuterii şi galanterie, pe uliţa mare din Iaşi].—ZIMBRUL, III (1855), p. 1036, 1060, 1096: Înştiinţare.
16596	38:672(439.2)
[Anunţ privind vînzarea diferitelor produse de fierărie, dat de Paul Nendvich din Sibiu]. — G. TRANS., XX
(1857), p. 184.
Nendvich este „deposiloriul de producte monlanislicc de la Ruskberg".
16597	38:674 (498.3)
[Înştiinţare de licitaţie: vînzarea a 6324 bucăţi de brazi tăiaţi, din Borgo-Prundu, în prefectura Bistriţei],
—	BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 181.
Se dau condiţiile de vlnzare.
16598	38:677.1 (498.1)
[I. Kestler, cu prilejul desfacerii magazinului său de pînzeturi din Bucureşti, publică o listă de preţuri],— VEST. R., XXI (1856), p. 172: Înştiinţări.
16599	38:677.1 (498.1)
[Listă de preţuri la diferite pînzeturi cu denumirile lor]. —ANULATORUL, IV (1856), p. 88.
Negustorul L. Ţilţer, care mai răininc In Bucureşti încă 14 zile, anunţă o scădere de preţuri.
16600	38:677.1 (498.3)
[C. Levi şi Comp. publică o listă de preturi la pînzeturi].
—	ANUNŢ. R., IV	(1857),	supl.	la	nr.	7, p. 3.
16601	38:684.2 (498.1)
[Preturi	la diferiIe	trăsuri,	ce	sint	de vinzare].—
ANUNgATORUL, IV (1856), p. 296.
Cabrioletă cu patru roţi 85 galbeni, faeton de dame 150 galbeni, caretă pentru trei persoane 170 galbeni şi caretă pentru patru persoane 180 galbeni.
16602	38:684.2	(498.1)
Vrednic de luat în băgare de seamă. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 13, p. 4.
Se anunţă vînzarea unor trăsuri şi se dau preţurile.
16603	38:684.2	(498.3)
[Firma Hennig din Iaşi anunţă de vînzare o trăsură, dîndu-se preţul]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 88: înştiinţare.
16604	38:771	(498.1)
[Binder, daguerrotipeur, anunţă că are de vînzare plăci cu emulsiune de argint], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 208: Anzeige.
381	COMERŢUL INTERIOR. TÎRGURI. BÎLCIURI. PIEŢE
16605	381 (439.2) [Informaţie despre scumpelea „californiană“ din regiunea Timişoarei şi menţinerea traiului ieftin la Arad prin „preţurile limitate*1].— G. TRANS., XV (1852), p. 358.
16606	381 (439.2) [Se anunţă din Viena că Ministerul de Finanţe austriac, în înţelegere cu cel al Comerţului, desfiinţează taxa vămilor de drum şi a podurilor, pentru crescătorii de vite din Ardeal].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153, col. II: Austria.
Măsura s-a luat pentru a-i ajuta să iasă din criza pe care o adusese războiul. Scutirea de taxe era valabilă pentru crescă torii care se Întorceau cu vitele lor din Turcia sau se duceau cu ele In Ungaria şi Banat.
16607	381 (439.2) [Camera Comercială şi Industrială din Braşov anunţă
că l-a numit pe Vincenz Heimlich ca „sensal** în Braşov].
—	G. TRANS., XX (1857), p. 64: Buletinulu Oficială.
Se precizează că, „In afară de mijlocirea treburilor cu marfe" (mărfuri), acesta „c îndreptăţit şi la mijlocirea trebilor cu poliţe şi bani".
16608	381 (439.2) [înştiinţare a „samsarului** pieţii Braşovului Vichen-
tie Ilaimlih asupra ramurilor sale de activitate în această calitate]. — G. TRANS., XX (1857), p. 196.
în aceeaşi Înştiinţare „samsarul" fixează poziţia sa faţă de nou Înfiinţata filială a Institutului de Credit deschisă la Braşov.
16609	381 (439.2) [„Ordinăciunea ministeriului de comerciu** austriac prin
care se interzice cîntărirea „la vinderea cu mărunţişul**].
—	G. TRANS., XX (1857), p. 341: Partea oficiâsă.
La vinderea „cu rădicata" e permis să se folosească clnta-rul fix.
16610	381 (439.2) Ordinăciunea guvernămînlului c. r. pentru Ardeală,
din 2 Aprilie 1858, privitorc la introducerea pasporte-loră pentru vite la cumpărări şi vînzări, apoi a certi-ficateloră la minarea peste frontierele c. r. — G. TRANS., XXI (1858), p. 129—130: Partea oficiosă.
16611	381 (498.1) [Departamentul din Năunlru al Ţării Româneşti,
printr-o poruncă către cîrmuiri, face cunoscut că orice vînzare de vite trebuie să fie însoţită de un bilet eliberai de aleşii satului sau de poliţia oraşului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 225—226.
16612	381	(498.1)
[Lămuririle date de Departamentul Vistieriei din Ţara
Românească referitor la preţuirea mărfurilor ce se aduc din străinătate]. — VEST. R., XVI (1851), p. 269—270.
16613	381	(498.1)
[Vornicia capitalei Bucureşti face cunoscut că toţi
patentării care n-au dat chezăşiile cuvenite trebuie să le dea în 40 zile, căci altfel vor fi trecuţi în clasa birnicilor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 55.
S-a luat această măsură fiindcă starostiile de corporaţii nu reuşesc să siringă taxele impuse patentărilor.
16614	381	(498.1)
[Faţă de preţurile de speculă pe care moşierii şi arendaşii le pretind pentru produsele lor, necesare aprovizionării trupelor de ocupaţie, Departamentul din Năuntru îi previne că, dacă nu încetează, va introduce sistemul
883
www.dacoromanica.ro
381(498.1)
COMERŢUL INTERIOR
381 14(439.2)
rechiziţiilor]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 313: Donaufiirstenthumer.
Plata se va face mai tlrziu, la preţurile din iunie 1853.
16615	381	(498.1)
[Ordonanţă cu privire la expunerea în faţa prăvăliilor
a mărfurilor, obiectelor, lăzilor goale, ceea ce împiedică circulaţia]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 392: Consiliul Municipal din Bucureşti.
16616	381.14	(439.2)
[Despre unele măsuri luate cu privire la ţinerea tîrgurilor săptămînale],— G. TRANS., XIX (1856), p. 229: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Se hotărăşte să se Îngrădească participarea la aceste tlrguri a negustorilor străini de respectivele localităţi.
16617	381.14	(439.2)
[Necesitatea de a se micşora numărul tîrgurilor din
Transilvania]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 274: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Se arată, după Siebenbiirger Bote, că In Transilvania se ţineau prea multe tlrguri (613 pe an) şi că se intervenise pentru micşorarea numărului acestora. Se dă şi o listă a Împărţirii tîrgurilor pe luni.
16618	381.14 (439.2) [Problema tîrgurilor de ţară].— G. TRANS., XX
(1857), p. 160: Transsilvania.
Se pledează pentru menţinerea şl nelngrădirea acestor tlrguri.
16619	381.14 (439.2)
[Pregătiri	făcute	la	Braşov	in	vederea	„tirgului pro-
venitoriu"].— G. TRANS., XIV (1851), p. 350.
16620	381.14 (439.2)
[Desfăşurarea	tîrgului	din	Braşov]. — G. TRANS.,
XIV (1851), p. 353.
Se arată că vlnzarea vitelor fusese inexistentă din pricina interzicerii aducerii lor din cauza bolilor, dar că şi vlnzarea cailor nu a fost Însemnată. Se regretă că prin violarea hotărlrilor guvernului se menţinuse, In privinţa mărfurilor, monopolul primei vlnzări pentru localnici.
16621	381.14 (439.2) [Rezultatul „foarte ncmultiumitoriu“ al tîrgului de
toamnă de la Braşov]. — G. TRANS., XV (1852), p. 321.
Cauza eşecului tirgului este atribuită timpului ploios şi lipsei de bani.
16622	331.14 (139.2) [Desfăşurarea tirgului de primăvară de la Braşov].—
G. TRANS., XVI (1853), p. 147: Transilvania.
Se dau preţurile de vlnzare la vite şi cal. Sc observă că preturile erau ridicate şi că se găseau puţini cumpărători din pricina lipsei de bani.
16623	381.14	(439.2)
[Informaţii despre tîrgul de toamnă din Braşov].—
G. TRANS. XVI (1853), p. 335: Brasiovu.
Sc menţionează că exportul Ardealului a scăzut din cauza situaţiei din Principate, care erau principalul cumpărător.
16624	381.14	(439.2)
[Tîrgul din „Joia verde" din Braşov a fost bogat în
vite, dar au lipsit banii].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 165—166: Transsilvania.
Se dau preţurile vitelor.
16625	381.14	(439.2)
[Despre rezultatele tîrgului de vară din Braşov].—
G. TRANS., XVIII (1855), p. 330: Transsilvania.
Se dă preţul vitelor.
16626	381.14	(439.2)
[Publicaţie	a	magistratului	din	Braşov	vestind schimbarea datelor	tîrgurilor	mari	din	acest	oraş, de la „Joia
verde" şi de la „toţi Sfinţii"]. — G. TRANS., XVIII 1855), p. 400: Publicare.
16627	381.14	(439.2)
[Se fac cunoscute schimbările intervenite în zilele
fixate pentru tîrgurile anuale din oraşul Braşov]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 50.
Publică această Înştiinţare Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti, la cererea agenţiei austriece.
16628	381.14	(439.2)
[Despre nereuşita unui tîrg la Braşov],— G. TRANS.,
XIX (1856), p. 152.
Se menţionează că tîrgul nu reuşise din pricina lipsei banilor de pe piaţă.
16629	381.14 (439.2) [Rezultatul slab al tîrgului ţinut la 20 octombrie la
Braşov]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 314: Transsilvania.
Se arată că vlnzătorii, ca şi cumpărătorii, se dovediseră numeroşi, dar că In schimb lipsa de bani paralizase tranzacţiile.
16630	381.14 (439.2) [Înştiinţare a magistratului din Braşov privind data
la care se vor ţine tîrgul de primăvară şi cel de toamnă]. — G. TRANS., XX (1857), p. 68: Buletinulu Oficialu.
16631	381.14 (439.2)
[Insuccesul	tîrgului	de	ţară	de	la	Braşov].— G.
TRANS., XX	(1857),	p. 172:	Monarchi’a	Austriaca.
Se atribuie inundaţiilor şl lipsei de bani.
16632	381.14 (439.2)
Ordinea tîrgului de septămînă pentru cetatea de prefectură Braşovu. — G. TRANS., XX (1857), p. 309, 313— 314, 317—318.
Se redau in extenso dispoziţiile prefectului In privinţa ţinerii tîrgurilor săptămînale In cetatea Braşovului.
16633	381.14 (439.2)
[Nereuşita tîrgului de vară de la Braşov]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 170: Transilvania.
Se spune că un tlrg săptămlnal cu clţiva ani mai Înainte avea mai bune rezultate dcclt cele atinse de acest tlrg de vară.
16634	381.14 (439.2)
[Insuccesul tîrgului de la Mediaş din pricina interzicerii (din cauză de epidemie) a aducerii vitelor spre vîn-zare].— G. TRANS., XIV (1851), p. 234.
16635	Part.	Tr.	381.14 (439.2)
[Reuşita tîrgului de vite de la M. Oşorhei]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 281: Transilvania.
Autorul corespondenţei arată că tîrgul fusese animat şi că vitele se vlnduseră ieftin.
16636	381.14 (439.2)
[Ministerul de Comerţ a aprobat ca la Răşinari, lingă Sibiu, să se ţină în tot anul două tîrguri de ţară, cel de vite la 1 martie şi cel de producte la 16 noiembrie], — G. TRANS., XVI (1853), p. 394: Publicare.
16637	381.14 (439.2)
[Se aprobă	ca	în	comuna Răşinari să se ţină tîrg săp-
tămînal]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 183: Publi-caţiune.
884
www.dacoromanica.ro
381.14(439.2)
COMERŢUL INTERIOR
381.14(498.1)
16638	381.14 (439.2) [Comunei Răşinari i se aprobă să ţină „tîrg de săptă-
mînă“ în fiecare sîmbătă].— G. TRANS., XVII (1854), p. 192: Publicare.
16639	381.14 (439.2) [Corespondenţă din S. Sebeş de la 19 ianuarie, asupra
tîrgului de vite], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 14: Transilvania.
Se arată că vlnzarea rusese „rară" şi că „lipsa banilor se simte In toate clasele poporului".
16640	381.14 (439.2) [Insuccesul tîrgului de la Sibiu]. — G. TRANS., XIV
(1851), p. 150.
Se arată că la acest tlrg au fost lipsă de cerere şi lipsă de numerar.
16641	381.14(439.2) [Desfăşurarea „cu puţină daraveră" a tîrgului de mai
clin Sibiu, din pricina timpului nefavorabil]. — G. TRANS., XV (1852), p. 130.
16642	381.14 (439.2) [Tirgul de ţară din Sibiu are multă marfă şi puţini
cumpărători]. —TELEGRAFUL R., I (1853), p. 274: Monarhia Austriacă.
16643	381.14	(439.2)
[Tîrgul din Sibiu n-a avut cumpărători]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 125: Monarhia Austriacă.
Motivul lipsei de cumpărători este urcarea preţului banilor de argint şi de aur. Se indică preţurile la grlu.
16644	381.14	(439.2)
[Tîrgul de ţară din Sibiu a fost foarte slab]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 406—407: Monarhia Austriacă.
îmbrăcămintea, articolul cel mal căutat altădată, acum s-a vlndut slab.
16645	381.14	(439.2)
Rîndul cel nou al tîrgurilor de septămînă din Sibiu.—
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 320, 324.
Ordinea nouă a tîrgurilor din Sibiu este dată de „Înalta C.R. Locoţiinţă a Ardealului". Slnt publicate dispoziţii In privinţa vlnzării diferitelor mărfuri şi se fixează locul lor, In pieţele oraşului.
16646	381.14	(439.2)
Preţurile tîrgului de săptămînă din Sibiiu... — TELEGRAFUL R.,	IV	(1856),	p.	330,	376,	V	(1857), p. 60.
16647	381.14	(439.2)
[Despre nereuşita tîrgului de Anul nou de Ia Sibiu].
—	G. TRANS., XX (1857), p. 9: Monarchi’a Austriacă.
16648	381.14	(439.2)
[Slabele rezultate ale tîrgului de ţară de la Sibiu].—
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 1: Transilvania.
16649	381.14	(439.2)
[Ştiri asupra rezultatelor	mijlocii	ale tîrgului din Sibiu],
-	TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 141: Transilvania.
16650	381.14	(439.2)
[Anunţ în legătură cu autorizarea comunei Veneţia
de Jos de a ţine tîrg în fiecare marţi].— G. TRANS., XIX (1856), p. 44: Bulelinulu Oficialu.
16651	381.14	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru al
Ţării Româneşti prin care se arată că proprietarii de moşii nu au dreptul de a pretinde vreo plată pentru vitele străine care vin la oboare, tîrguri sau schele ce se află pe moşiile lor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 369.
16652	381.14 (498.1) [Se aprobă ca să se înfiinţeze un bilei peste an pe moşia
Arceşti, din judeţul Romanaţi, proprietatea parucicului Petrache Măinescu]. — BULETIN [Ţ.	R.],	1854, p. 349.
16653	381.14 (498.1) [Se anunţă că se aprobă ca să se înfiinţeze bîlci o dată
pe an pe moşia Băloşanii, judeţul Dolj, proprietatea paharnicului Ioan Caragea]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 365: Departamentul din Năuntru.
16654	381.14 (498.1)
[Se aprobă înfiinţarea unui bîlci peste an pe proprietatea Beneşti,	din	judeţul	Vîlcea,	a	lui	Grigorie Ote-
telişeanu], — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 146.
16655	381.14	(498.1)
[Se anunţă înfiinţarea de tîrg la Biţcovcni şi Dobro-
costea], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 53: Ministerul din Năuntru.
16656	381.14	('-98.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită ca sa se înfiin eze pe
moşia Bolboaca, din judeţul Slain-Rîmnic, propr etatea pitarului Iorgu Măicănescu, un tîrg săptămînal şi alte trei peste an]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 26.
16657	381.14	(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze pe
moşia Buciumenii din judeţul Ilfov, proprietatea lui Dimi-trie Ioanidi, tîrg pe toată săptămînă, precum şi trei bîl-ciuri peste an]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 150.
16658	381.14	(498.1)
[O scurtă descriere a bîlciului Moşilor din Bucureşti].
— VEST. R., XVI (1851), p. 153: Bucureşti.
A fost vizitat de Barbu Ştirbei, consuli, miniştri şi un numeros public.
16659	381.14 (498.1) [Clădirea a trei prăvălii la Bucureşti în piaţa Grigore
Vodă Ghica „ca model pentru măcelăria, pescăriă şi pre-cupeţiă (cofăriă), ca aşea pieţele publice să scape oare cînd de murdăriă şi putoare"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 275: Terra românească si Moldavia.
16660	381.14 (498.1) Condiţii pentru construcţia grupelor de lemn de precupeţi din piaţa Grigorie Vodă Ghica, în număr de şaizeci. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 178.
16661	381.14 (498.1) [Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că a
renunţat la chiriile ce lua de la locurile din pieţele publice, pe care se vindea carnea şi zarzavaturile, pentru ca să se reducă preţul acestor alimente]. — BULETIN [Ţ.R.],
1856,	p. 222.
16662	•	381.14 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureşti face cunoscut că în
piaţa Sf. Anton se vor vinde numai alimente, ca şi Ia pieţele Ghica, Creţulescu şi Amzei, nu şi manufactură, iar contravenienţii vor fi pedepsiţi]. — BULETIN [Ţ.R.],
1857,	p. 296.
16663	381.14 (498.1) [Ministerul din Năuntru aprobă pitarului Nicolae Şte-
fănescu de „a înfiinţa bîlciu cu obor de vite în toate duminicile" pe moşia sa Bueşti, din judeţul Ilfov]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 258.
16664	381.14 (498.1) [Se acordă aprobarea cuvenită oraşului Calafatul din
judeţul Dolj ca să înfiinţeze tîrg pe toată săptămînă
885
www.dacoromanica.ro
381.14(498.1)
COMERŢUL interior
381.14(498.1)
„pentru vînzarea a orişice fel de obiecte, din cele privitoare la art. îndestulării11]. — BULETIN [T.R.], 1853,
p. 166.
16665	381.14 (498.1) [Hair Efendi, tefterdarul Silistrei, face cunoscut caimacamului Ţării Româneşti că s-a redeschis bîlciul de la Carasu, care din cauza evenimentelor nu funcţionase cîţiva ani].— BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 261.
16666	381.14 (498.1) [Ministerul din Năuntru al Ţării Româneşti face cunoscut că, potrivit înştiinţării tefterdarului Silistrei Hair Efendi, bîlciul de la Carasu, care din pricina evenimentelor încetase, se reînfiinţează], — VEST. R., XXI (1856),
p. 261.
16667	381.14 (498.1) [Scrisoarea defterdarului de Silistra adresată caimacamului Moldovei, cu privire la iarmarocul de la Cara-su].
—	BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 273.
Defterdarul roagă ca să se aducă la cunoştinţa neguţătorilor din Moldova deschiderea acestui iarmaroc şi că s-au luat măsurile necesare pentru buna lui tunctlonare.
16668	381.14 (498.1) [Se aprobă parucicului Nicolae Cătuneanu să înfiinţeze
pe moşia sa Căleşti, din districtul Argeş, bîlci cu obor de vite o dală pe an şi tîrg „sburător11 o dată pe săptămînă].— BULETIN [T.R.], 1857, p. 197: Ministerul din Năuntru; ANUNŢ. R.,' IV (1857), nr. 47, p. 1.
16669	381.14 (498.1) [Se aprobă ca să se facă tîrg de săptămînă în oraşul
Cerneţii], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 90.
16670	381.14 (498.1) [Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze trei
bîlciuri peste an, cu obor de vite, pe moşia Ciocăneştii sau Teohăre.ştii, din judeţul Romanaţi, proprietatea parucicului Ahil Teohari]. — BULETIN [T.R.], 1853, Ianuarie 5, p. 1.
16671	381.14 (498.1) [Se aprobă ca să se înfiinţeze două bîlciuri pe moşia
Ciochina din judeţul Ialomiţa, proprietatea fraţilor Simici].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 370: Departamentul din Năuntru.
16672	381.14 (498.1) [Se aprobă să se înfiinţeze tirguri în toate sîmbetele
şi trei bîlciuri mari peste an pe moşia Cioianii, din judeţul Slam-Rimnic, proprietatea paharnicului Zamfirache Sihleanul].— BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 142: Departamentul din Năuntru.
16673	381.14 (498.1) [Se aprobă ca să se înfiinţeze pe moşia Cirtojani, din
judeţul Vlaşca, proprielatea mănăstirii Stavropolecs, un tîrg ’pe săptămînă]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 141.
16674	381.14 (498.1) [Se acordă aprobarea cuvenită pentru înfiinţarea a
trei bîlciuri pe an în moşia Constantineşti, din judeţul Olt, proprietatea lui Ciocănel]. — BULETIN [T.R.], 1855, p. 361.
16675	381.14 (498.1) [S-a aprobat ca să se înfiinţeze bîlci pe tot anul în ziua
de vineri pe moşia Corcava din judeţul Mehedinţi, proprietatea logofătului Ioan Bibescu]. — BULETIN [T.R.], 1851, p. 227.
16676	381.14 (498.1) [Se aprobă înfiinţarea, pe lîngă bîlciul anual, a unui
obor pentru vînzarea de vite pe moşia Cornăţelu din jude-
ţul Dîmboviţa, proprietatea pitarului Stan Gheorghiu].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 229.
16677	381.14 (498.1) [Se aprobă înfiinţarea pe moşia Cornetul, din judeţul
Dîmboviţa, proprietatea colonelului Ioan Florescu, a unui tîrg săptămînal, cu obor de vile, precum şi trei bîlciuri anuale, cu obor de vite]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 87.
16678	381.14 (498.1) [Se dă voie pitarului Dincă Poenaru să înfiinţeze bîlci
pe moşia sa Costanda, din judeţul Mehedinţi]. — BULETIN [Ţ. R.J, 1857, p. 114: Ministerul din Năuntru.
16679	381.14 (498.1) [,,S-a dat voe D. Pitarului Dincă Poenaru, ca să înfiinţeze bîlciu la proprietatea D-sale Costanda, din Mehedinţi11].
—	BULETIN [T.R.], 1858, p. 41: Ministerul din Năuntru.
16680	381.14 (498.1) [Se aprobă ca la Craiova să aibă loc două tîrguri pe
săptămînă, „pentru îmbilşugarea oraşului, a căruia populaţie s-au mai adăogat şi pentru înlesnirea sătenilor învecinaţi de a-şi desface obiectele de vînzare ce au11]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 250: Departamentul din Năuntru.
16681	381.14 (498.1) [Se aprobă înfiinţarea a trei bîlciuri peste an, cu obor
de vite, pe moşia Creţenii, judeţul Vilcea, proprietatea lui Ioan Mihail Creţeanu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 95: Departamentul din Năuntru.
16682	381.14 (498.1) [Se anunţă că tîrgul din oraşul [Curtea de] Argeş, ce
pînă acum se făcea în ziua de duminică, se va preschimba In acea de sîmbătă şi că se reînfiinţează şi trei bîlciuri peste an]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 197.
16683	381.14	(498.1)
[Se aprobă logofătului credinţei, Ioan Solomon, să
înfiinţeze trei bîlciuri peste an la moşia sa Drăgoeşti, din districtul Olt]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 65.
16684	381.14	(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze pe
moşia Făgeţelu, din judeţul Olt, proprietatea pitarului Ioan Fîntineanu, două bîlciuri anuale]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 13.
16685	381.14	(498.1)
[Se aprobă paharnicului Nae Persiceanu şi pitarului
Iancu Persiceanu să înfiinţeze pe moşia lor Fundata, din judeţul Dîmboviţa, un tîrg în toate duminicile şi 3 bîlciuri pe an], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 265: Ministerul din Năuntru.
16686	381.14	(498.1)
[Se aprobă înfiinţarea unui bîlci în toate duminicile
de peste an pe moşia lui Grigorie Bălăcioiu, „din hotarul Gaea, judeţul Doljii11].— BULETIN	[Ţ.R.] 1852, p. 282.
16687	381.14	(498.1)
[Se acordă cuvenila aprobare ca să se înfiinţeze pe
moşia Geamăna, sau Drăgoeşti de Jos, din judeţul Olt, proprietatea polcovnicului Ioan Solomon, un al treilea bilei anual]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 1.
16688	381.14	(498.1)
[Se aprobă	să	se	înfiinţeze	un	bîlci	anual pe moşia
Godmeştii, judeţul Gorj, proprietatea .mănăstirii Tis-mana].— BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 1—2.
16689	381.14	(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze două
bîlciuri pe an la moşia Grădiştea, judeţul Vilcea, proprietatea pitarului Constantin Pîrsianul]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 417: Departamentul din Năuntru.
886
www.dacoromanica.ro
381.14(498.1)
COMERŢUL INTERIOR
381.14(498.1)
16690	381.14 (498.1) [Se aprobă ca să se înfiinţeze pe moşia Greci, din judeţul Oltu, proprietatea serdarului Lazăr Calinderoglu, trei bîlciuri anuale], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 86.
16691	381.14(498.1) [Se aprobă ca să se înfiinţeze pe moşia Grecii de Sus,
din judeţul Ilfov, proprietatea lui Ştefan D. Greceanu, două bîlciuri peste an, cu obor de vite]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 350.
16692	381.14 (498.1) [Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze pe
moşia Hăbudu, din judeţul Prahova, proprietatea paharnicului Ioan Lenş, două bîlciuri peste an, cu obor de vite].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 289.
16693	381.14	(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze pe
moşia Hîrtieşti, din judeţul Muscel, proprietatea mănăstirii Vieroşul, trei bîlciuri peste an, cu obor de vite].— BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 73.
16694	381.14	(498.1)
[Se aprobă să se înfiinţeze pe moşia Jirlău, din judeţul Rîmnicul-Sărat, proprietatea mănăstirii Bradul, un tîrg pe toată săptămîna şi patru bîlciuri peste an].— BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 150.
16695	381.14	(498.1)
[Se aprobă să se înfiinţeze pe moşia Lapoşu din judeţul
Buzău, proprietatea lui Liro Vlahuţ, un tîrg săptămînal].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 349.
16696	381.14 (498.1) [Se aprobă ca la moşia Miceşti, din judeţul Muscel,
proprietatea maiorului Emanoil Culoglu, să se înfiinţeze un bîlci anual, cu	obor	de	vite].	—	BULETIN [T.R.],
1856, p. 90.
16697	381.14(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită	pentru	înfiinţarea pe
moşia Oboga, din judeţul Romanaţi, proprietatea lui Dimi-trie Lăzărescu, a două bîlciuri, cu obor de vite]. — BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 138.
16698	381.14(498.1) [Se aprobă ca să se înfiinţeze tîrg o dată pe săplămînă
pe moşia Obreghiţa, din judeţul Slam Rîmnic, proprietatea căpitanului Scarlat Filipescu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 65: Departamentul din Năuntru.
16699	381.14(498.1) [Se aprobă ca să se înfiinţeze pe moşia Pielroşanii,
judeţul Vlaşca, proprietatea clucerului Nicolae Alexan-drescu, un tîrg săptămînal şi patru bîlciuri peste an]. — Buletin [Ţ.R.], 1852, p. 394: Departamentul ain Năuntru.
16700	381.14 (498.1) [Se aprobă înfiinţarea unui tîrg săptămîna] în satul
Pălîrlagile, din judeţul Buzău].—BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 9.
16701	381.14 (498.1) [Se aprobă ca la oborul de tîrg pentru vite mari, ce se
face în fiecare vineri în oraşul Piteşti, să se aducă şi vite mici, precum oi, capre şi rîmători]. — BULETIN [T.R.], 1853, p. 123.
16702	381.14(498.1) [Ministerul din Năuntru face cunoscut că în viitor
tîrgurile săptămînale din oraşul Piteşti se vor face sîmbăta în loc de duminica şi că se vor ţine şi trei bîlciuri cu obor de vite peste an]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 309.
16703	381.14 (498.1) [Se aprobă ca să se înfiinţeze pe moşia Plaghineşti,
ce i se zice şi Cucu, din judeţul Slam-Rîmnic, proprietatea logofătului Alexandru Plaghino, patru bîlciuri peste an, cu obor de vite], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 110.
16704	381.14	(498.1)
[Se aprobă ca Panait Sordon să înfiinţeze bîlciuri
săptămînale cu obor de vite, pe moşia sa Plojeşti, din judeţul Vilcea]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 45: Ministerul din Năuntru.
16705	381.14	(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită maghistratului oraşului Rîmnicu-Vîlcii ca să înfiinţeze un obor de vile la lîrgul ce se face o dată pe săptămînă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 358.
16706	381.14	(498.1)
[Ştiri despre bîlciul de la Rîureni în 1855].—VEST.
R., XX (1855), p. 278.
Ştirile se comunică tn cadrul descrierii călătoriei domnitorului Ştirbei la mănăstirea Bistriţa. Se subliniază că acest bilei era unul din cele mai mari ale Ţării Româneşti. Se comunică preţui obţinut Ia vitele cornute.
16707	381.14	(498.1)
[Corespondenţă de la Rîmnicul Vîlcea despre desfăşurarea tîrgului anual de la Rîureni]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 326: De pe malul Oltului în România, Septemvrie 1857.
16708	381.14	(498.1)
[Se face cunoscut că s-a aprobat să se înfiinţeze pe
moşia Ruşi-de-Vede, din districtul Teleorman, trei bîlciuri peste an]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 154: Ministerul din Năuntru.
16709	381.14	(498.1)
[Se aprobă să se înfiinţeze pe moşia Salciea din judeţul Dolj, proprietatea paharnicului Grigorie Bengescu, un tîrg săptămînal şi două bîlciuri peste an]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 298.
16710	381.14 (498.1) [Sc aprobă ca să se facă tîrg de săptămînă în oraşul
Severin, în	ziua	de	vinari,	cînd	se	face	şi „ferpostul
carantinii	locale"].	—	BULETIN	[Ţ.R.],	1856, p. 90.
16711	381.14 (498.1) [Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze, pe
lîngă cele două tîrguri anuale, şi un tîrg săptămînal, pentru vile mari şi mici, pe moşia Sîrbeni, din judeţul Vlaşca, proprietatea paharnicului Anastasie Carazisul].— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 309.
16712	381.14(498.1) [Se aprobă ca maghislralul oraşului Slatina să înfiinţeze un obor de vite, la tîrgul ce se face în acel oraş, o dală pe săptămînă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 378.
16713	381.14(498.1) [Se acordă aprobarea cuvenilă să se înfiinţeze două
bîlciuri peste an, cu obor de vite, pe moşia Slătioara, din judeţul Romanaţi, proprietatea „Dumneaei Hrisi“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853. p. 19.
16714	381.14 (498.1) [Se acordă aprobarea cuvenită să se înfiinţeze tîrguri
în toate duminicile, precum şi trei bîlciuri peste an, la moşia Slăviteştii din judeţul Vîlcea, proprietatea clucerului Bica Lahovari]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 198.
16715	381.14 (498.1) [Se aprobă înfiinţarea a două bîlciuri peste an pe
moşia Stănislăveştii, judeţul Olt, proprietatea serdarului
887
www.dacoromanica.ro
381.14(498.1)
COMERŢUL INTERIOR
381.14(498.3)
Stănuţă Jianu]. —BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 433: Departamentul din Năuntru.
16716	381.14	(498.1)
[Se anunţă că, „ponlru înflorirea mai mull a comerţului"
din oraşul Ştirbeiu, tîrgul de săptămînă, ce se făcea în ziua de duminică, se mută în ziua de sîmbătă]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 180.
16717	381.14	(498.1)
[„S-a dat voe D-ei Logofetesei Elena Belu a înfiinţa
pe proprietatea D-sale numită Tătăreştii de sus, din districtul Telelorman, trei bilciuri peste an“]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 41: Ministerul din Năuntru.
16718	381.14	(498.1)
[Se acordă	aprobarea	cuvenită	ca	să	se	înfiinţeze două
bilciuri pe	moşia	Tia	Mare,	din	judeţul	Romanaţi, pro-
prietatea căpitanului Haralambie Fundăţeanu]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 65.
16719	381.14	(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze pe moşia Tighina, din judeţul Vilcea, proprietatea lui Ghiţă Rîmniceanul, tirg pe toată săptămînă, precum şi două bilciuri peste an]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854,	p. 93.
16720	381.14	(498.1)
[Se aprobă moşnenilor din Titeşti, districtul Argeşului, să se înfiinţeze un obor de vite la bîlciul ce se face la 20 iulie]. —BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 353: Ministerul din Năuntru.
16721	381.14	(498.1)
[Departamentul din Năuntru face cunoscut că s-a aprobat cererea maghistratului oraşului Turnu, ca, „spre înflorirea comerţului din năuntru al acelui oraş, să înfiinţeze şi obor de vite spre vînzare în toate sîmbetele"].
—	BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 114.
16722	381.14	(498.1)
[Se acordă cuvenita aprobare ca să se înfiinţeze pe moşia Ulmii, din judeţul Prahova, proprietatea pitarului C Asan, tirg în toate duminicile de peste an, precum şi două bilciuri]. —BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 286.
16723	381.14	(498.1)
[Se acordă aprobarea cuvenită ca să se înfiinţeze pe moşia Urlaţi din judeţul Vîlcea, proprietatea paharnicului Coslică Lanovari, patru bîlciuri peste an, cu obor de vite]. —BULETIN [Ţ.R.], 1855, p. 109.
16724	381.14	(498.1)
[Se acordă	legiuita	aprobare	vornicesei	Luxiţa Canla-
cuzino ca	să	înfiinţeze	încă	două	bîlciuri paste an pe
moşia sa Valea-Lungă, din judeţul Prahova]. — BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 22.
De asemenea vor avea loc şi deosebite llrguri In fiecare duminică.
16725	381.14	(498.1)
[Se acordă cuvenita aprobare ca să se înfiinţeze pe moşia Vîrtopul din judeţul Dolj, proprietatea lui Constan-din Ciocan, aga de Moldova, două tîrguri peste an]. — BULETIN [Ţ.R.], 1853. p. 130.
16726	381.14	(498.3)
[Legiuire „pentru cazul cînd ar urma cererea de a se învoi înfiinţarea de tîrguşoare, zile de tîrg, şi earmaroace"].
—	BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 226: Secret, de Stat a Moldovei.
16727	381.14 (498.3) Calendarul pentru earmaroacile din ţară. — SĂTEANUL, 1853, p. 16, 32, 52, 68, 84, 100 şi 116.
Slnt trecute, pe judeţe, iarmaroacele care se ţin In Moldova In lunile ianuarie-iulie 1853.
16728	381.14 (498.3) Earmaroacile din ţară. — SEPTĂMĂNA, I (1853),
p. 15—16, 39—40, 64, 72, 103, 128, 176, 208, 248, 288, 296, 319, 386.
Data şi locul unde se ţin iarmaroacele, in Moldova.
16729	381.14 (498.3) [Circulară „dată isprăvniciilor pentru regula vînzării
vitelor de către locuitori"]. — BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 165: Departamentul din Năuntru.
16730	381.14 (498.3) [Vistieria Modovei anunţă că cneazul Alecu Moruzi
a cerut aprobarea ca să înfiinţeze un tîrg săptămînal şi 6 iarmaroace pe an, la moşia sa Baţărlău]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 191.
16731	381.14 (498.3) [Se anunţă înfiinţarea de tirg pe moşia Bicazul].—
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 249: Departamentul de Finansu.
Moşia Bicazul este proprietatea mănăstirii Bisericani. Se va construi, cu acest prilej, şi o şosea, care va trece de-a lungul acestei moşii plnă la hotarul Transilvaniei.
16732	381.14	(498.3)
[Publicaţie privind	chestiunea	acordării unor	zile de
tîrg în politia	ce	s-a înfiinţat	pe	moşia	Bicaz a mănăstirii
Bisericani]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 43, p. 23, col. I: Departamentul de Finansfi.
16733	381.14	(498.3)
[Se publică spre obştească ştiinţă că s-a încuviinţat
de a se ţine pe moşia Bicaz, proprietatea mănăstirii Bisericani, o zi de tîrg pe săptămînă şi şase iarmaroace pe an]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 40, p. 79: Departamentul de Finans.
16734	381.14	(498.3)
[Se aduce la cunoştinţa generală că vornicul Grigori
Balş a obţinut încuviinţarea domnească de a înfiinţa la lîrguşorul Bozienii din ţinutul Neamţ, proprietatea sa, 12 iarmaroace pe an şi o zi de tîrg pe săptămînă].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 353: Departamentul de Finansă.
16735	381.14	(498.3)
[Înfiinţare de tirg pe moşia Călieni, din districtul
Iaşi]. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 255: Departamentul de Finans.
16736	381.14	(498.3)
[Înştiinţare cu privire la înfiinţarea de tîrg pe moşia
Căminăreşli]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 43, p. 23: Departamentul din năuntru.
16737	381.14	(498.3)
[Se publică cererea cu privire la înfiinţarea de tîrg
pe moşia Ciorăştii, din ţinutul Tutovei]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 169: Departamentul de Finans.
16738	•	381.14	(498.3)
[Se încuviinţează cluc. Elena Sturza, născută Catar-
giu, să aibă 2 zile de tîrg în fiecare săptămînă la tîrgu-şorul Dimachi, de pe moşia sa Zapoloteni, precum şi 6 iarmaroace pe an].—BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 141: Departamentul de Finansu.
888
www.dacoromanica.ro
381.14(498.3)
COMERŢUL INTERIOR
381,14(498.3)
16739	381.14	(498.3)
[Iarmaroacele	din	Dorohoi	se	vor	ţine anual	la 24
iunie şi 14 septembrie]. — BULETIN [Mold.], XIV	(1852),
p. 181: Visteria Moldovei.
16740	381.14	(498.3)
[Caimacamul încuviinţeazăhătmănesei Ruxandra Roset
Roznovanu să înfiinţeze pe moşia sa Faraoanii, din districtul Bacău, 12 adunări de iarmaroace pe an]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 70, p. 189: Departamentul de Finans.
16741	381.14 (498.3)
[Iarmarocul de la Folticeni].— GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 239; Novitale din năuntru.
Iarmarocul Sf. Ilie, „cel mai Insemiiătoriu din clte se fac la 50 mile din prejur, n-au răspuns astă-dată la a sa veche reputaţie. Cauza erau ploile necontenite".
16742	381.14 (498.3)
[Ştiri despre iarmarocul din Folticeni],— GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 137 (nr. 60): Novitale din năuntru.
Valoarea mărfurilor expuse la iarmaroc se ridică la 32 milioane lei. Printre acestea slnt şi mărfuri engleze şi germane, 660 trăsuri austriece etc. Iarmarocul Sf. Uie este „cel mai însemnat In ţară".
16743	381.14 (498.3)
Comerţul. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 246: Albina Românească.
Se arată că iarmarocul de la Folticeni a fost, din cauza Împrejurărilor, „din cele de mijloc", deşi se aflau destule producte pă-mlntene, In grlne şi vite, şi manufacturi străine. Caii s-au vlndut bine, precum şi vitele.
16744	381.14 (498.3)
[Iarmarocul	de	Ia	Folticeni,	cu	toate împrejurările
politice nefavorabile, s-a bucurat de prezenţa a numeroşi negustori cu mărfuri pămîntene şi, străine]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 237: Novitale din năuntru.
16745	381.14 (498.3)
[Pentru	a	înlesni	relaţiile	comerciale	la iarmarocul
Sfîntului Ilie de la Folticeni, se aşază un birou de telegraf public]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185: Novitale din năuntru.
16746	381.14 (498.3)
[Notă despre marele iarmaroc din Folticeni, unde s-a mutat din Suceava, vechea capitală a Moldovei].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 227: Novitale din năuntru.
16747	381.14 (498.3)
[Se anunţă că Sfatul Administrativ al Moldovei a hotărît, cu înaltă aprobare, înfiinţarea a încă 5 iarmaroace, pe lingă cele 8, pe cîmpia de lingă mănăstirea Frumoasa]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 319: Novitale din năuntru.
16748	381.14 (498.3)
[înfiinţare de tîrg în satul Ghermăneşti, din ţinutul Tutovei]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 122: Departamentul de Finansu.
16749	381.14 (498.3)
[Se anunţă înfiinţarea de tîrg pe moşia Hîrliceşti ce-i zic şi Costişa, din districtul Neamţului]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 83, p. 105: Departamentul de Finansu.
16750	381.14	(498.3)
[Se anunţă că se hotărîse ca în fiecare joi să fie zi de
tîrg la Iaşi], — ZIMBRUL, I (1851), p. 361: Iaşii.
Tlrgul urma să aibă loc In patru părţi ale oraşului; „la Beilic,
In Păcurari, de vale de Palat şi In Sărărie".
16751	381.14	(498.3)
[Stabilirea pieţelor de vînzare a produselor, la Iaşi].—
GAZ. DE MOLD., XXI (1854), p. 29: Novitale din năuntru.
16752	381.14	(498.3)
[Despre iarmarocul din Iaşi, numit „sf. Teodor11].—
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 49: Novitale din năuntru.
Se arată că mai cu seamă pentru comerţul vitelor a fost „cam de mijloc" din cauza pierderilor provocate de transporturile militare şi a epizootiei. Aceste împrejurări au pricinuit urcarea preţurilor la carne şi la luminări.
16753	I.[onescu]j I.	381.14 (498.3)
Iarmarocul sînt. Toader din Iaşi.— JURN. AGRIC.
I (1858), p. 112: Buletinulă comerţialu.
Enumeră cele 7 iarmaroace de vite din Iaşi, cu datele lor, caracterizlndu-le pe scurt pe fiecare In parte. Comunică preţul la care s-au Încheiat tranzacţiile In iarmarocul de Sf. Toader din anul 1858.
16754	381.14 (498.3) [Căimăcămia Moldovei încuviinţează lui Iancu Pa-
ladi să înfiinţeze pe moşia sa Bicanii, din ţinutul Tutovei, o zi de tîrg pe săplămînă, ce se va numi Ionăşăni, precum şi două adunări de iarmaroace pe an]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 373: Departamentul de Finans; XXV (1857), p. 153: Departamentul de Finans.
Numele moşiei este trecut In două feluri; Bicanii şi Băcănii.
16755	' 381.14 (498.3) [Se face cunoscut că postelnicul Panaile Balş a obţinut
aprobarea pentru înfiinţarea Ia moşia sa Ioveştii, din ţinutul Tecuci, a unui tîrg pe săplămînă şi a 12 iarmaroace pe an]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 373: Departamentul de Finansu.
16756	381.14 (498.3) [Vornicul Neculai Greccanul cere aprobarea domnească
ca să înfiinţeze la moşia sa Maslalicei, din ţinutul Tutovei, un tîrg săp tămînal şi 4 iarmaroace peste an]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 117: Departamentul de Finansu.
16757	381.14 (498.3) [Caimacamul încuviinţează vorn. Vasile Pogor să
înfiinţeze pe moşia sa Misăşti, zisă şi Mălăcşli, din ţinutul Iaşi, o zi de tîrg pe săptămînă şi patru adunări de iarmaroace pe an],—BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 443: Ministeriul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 369: Departamentul de Finans.
16758	381.14	(498.3)
[Pe moşia Munţii, cotuna Galu, din districtul Neamţului se vor ţine 12 zile iarmaroace]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 83, p. 105: Departamentul de Finansu.
16759	381.14	(498.3)
[Înfiinţare de iarmaroc la moşia Oneşti, din ţinutul
Bacău]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 113: Departamentul de Finansu.
16760	381.14 (498.3) [Se anunţă învoirea domnească pentru înfiinţarea a
6 iarmaroace pe an pe moşia Păstrăveni, din ţinutul Neamţului, proprietatea cluc. Elena Sturza]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 229: Depart. de Finans.
889
www.dacoromanica.ro
381.14(498.3)
COMERŢUL INTERIOR
381.52(498.3)
16761	381.14 (498.3) [Domnul încuviinţează spătăresei Zoiţa Negruţi să
înfiinţeze pe moşia sa Poeana mănăstirii, cotuna Voineşti, din ţinutul laşi, un tîrguşor cu o zi de tîrg în fiecare săp-tămînă]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 253: Departamentul de Finansă.
Spălărcasa s-a obligai ca, o dală cu Înfiinţarea aceslui tir-guşor, să zidească aci şi o „casă de şcoală", polrivit aşezămlnlului şcolar.
16762	381.14 (498.3) [Vornicul Neculai Greceanul cere aprobarea domnească
ca să înfiinţeze la moşia sa Popenii, din ţinutul Tutovei, un tîrg săptămînal şi 4 iarmaroace peste an]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 117: Departamentul de Finansă.
16763	381.14 (498.3) [Se publică zilele de iarmaroace din tîrgul Punţeşti,
ţinutul Vaslui], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 61: Departamentul de Finans.
16764	381.14(498.3) [Restabilirea iarmarocului de la Roman, la 6 august].
— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 223: Novitale din năuntru.
16765	381.14 (498.3) [Vornicul Neculai Greceanul cere aprobarea domnească
ca să înfiinţeze la moşia sa Semila, din ţinutul Tutovei, un tîrg săptămînal şi 4 iarmaroace peste an]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 117: Departamentul de Finansă.
16766	381.14 (498.3) [Se face cunoscut că aga Vasilie Bosie a cerut să i
se aprobe înfiinţarea pe meşia sa Sîrca, din ţinutul Iaşi, a patru iarmaroace pe an şi o zi de tîrg în fiecare săptă-mînă].—BULETIN [Mold.], XXI (1853), nr. 63, p. 249: Departamentul de Finansă.
16767	381.14 (498.3)
[Act domnesc prin care se aprobă lui Vasili Bosie înfiinţarea pe moşia sa Sirca, din ţinutul laşi, a unei zile de tîrg în fiecare săptămînă, precum si 4 iarmaroace pe an]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 150: Departamentul de Finansă.
16768	381.14 (498.C)
[Act domnesc eliberai pentru înfiinţarea de tîrguşor pe moşia Slrohotinul, din ţinutul Botoşani], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 141: Departamentul de Finansă.
16769	381.14	(498.3)
[înfiinţare de tîrg pe moşia Şărbeşti, din ţinutul Neamţ]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 447: Ministeriul din năuntru.
16770	381.14	(498.3)
[Se anunţă că s-a aprobat de către caimacam	Înfiin-
ţarea „unui tîrguşor pe moşia Şliubeenii i Petricanii, din districtul Dorohoiu“]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 357: Departamentul de Finans.
16771	381.14	(498.3)
[Se anunţă înfiinţarea unui tîrg la moşia Tamaşii, din ţinutul Bacăului]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 93: Departamentul de Finansă.
16772	381.14	(498.3)
[Se anunţă înfiinţarea de tîrg pe moşia Tăcuta sau Bumbătcşli, din ţinutul Vasluiului]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 22: Departamentul de Finansă.
16773	381.14 (498.3) [Se anunţă înfiinţarea de tîrg pe moşia Tătîţa, la Gura
Solonţului, din ţinutul Bacău].—BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 229: Depart. de Finans.
16774	381.14	(498.3)
[Costachi Roset-Ţeţcanu cere înfiinţarea a 6 adunări
de iarmaroace pe an, Ia moşia Teţcani, din ţinutul Bacăului].— BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 229: Departamentul de Finans.
16775	381.14	(498.3)
[Se aduce la cunoştinţa generală că colonelul M. Ko-
găîniceanu a cerut aprobarea ca la Tîrgul Neamţ să se ţină un al doilea iarmaroc anual], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 117: Departamentul de Finansă.
16776	381.2	(439.2)
[Ştire din Viena despre regularea situaţiei agenţilor
(comisionarilor) comerciali].— G. TRANS., XV (1852), p. 339.
Sc indică modalitatea de a deveni agent comercial aprobat de stat.
16777	381.51 (498.1) [Se publică principalele articole din contractul de
tovărăşie încheiat între Chiriac Pană Chirovici din Bucureşti şi Stavri Nicolici din Craiova pentru înfiinţarea la Graiova a unui stabiliment „cu marfă de marchitănie şi fierărie"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1852, p. 387.
Capitalul depus este de 54 000 lei.
16778	381.52 (498.1) [Departamentul Credinţei anunţă că se va ţine licitaţie pentru clădirea unui birt la schela Vîrciorova].— BULETIN [Ţ.R.], 1851, p. 236.
Pentru Înlesnirea trecătorilor.
16779	381.52 (498.1) [Raportul Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti către domnilor prin care cere să se lămurească dacă poale eineva să înfiinţeze o circiumă lingă moşia vecinului său]. — BULETIN [Ţ.R.],	1853, p.
57—58.
Rezoluţia domnească hotărăşte următoarele: „In locul unde nu are nici sat nici moară, nu poate pune circiumă In spinarea satului sau morii vecinului".
16780	381.52	(498.3)
[Anaforaua Sfatului Cirmuilor al Moldovei cu privire
la reclamaţiile „ce se ivesc, pentru circiumele înfiinţate pe moşiile nelocuite înaintea aplicaţiei pravilii din 1835“, în Moldova], — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 195: Departamentul din năuntru.
16781	381.52	(498.3)
[Circulară cu privire la evreii crîşmari, vînzători de băutură prin sate]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), adaos la nr. 48, nr. 17, p. 1: Departamentul de Finans.
16782	’	381.52	(498.3)
[Se anunţă vînzarea unor dughene, proprietatea fraţilor Vasile şi Iancu Alecsandri, ce se află pe uliţa Băi-văcăriei], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 109: Divanul Intăriturilor.
382	COMERŢUL EXTERIOR, INTERNAŢIONAL
382 (.) Comerţul exterior în diferite ţări 382:... Comerţul exterior al diferitelor produse
382.3	Antrepozite. Porto-franc
382.4	Tratate comerciale
Vezi şi: 337 Vămi
387 Navigaţie maritimă
890
www.dacoromanica.ro
382(4)
COMERŢUL EXTERIOR
382(498)
882 (0 COMERŢUL EXTERIOR ÎN DIFERITE ŢĂRI
(439.2)	Transilvania
(498) Principatele Române (498.1) Ţara Românească
(498.3)	Moldova
16783	[Ionescu, I.]	382 (4)
Buletinul!! comerţialu.— JURN. AGRIC., I (1858),
p. 96, 112, 128, 144, 160, 175—176.
Cuprinde diferite ştiri şi comentarii asupra comerţului din ţările europene cu care Principatele Itomâne erau In relaţii de negoţ. — Numai al doilea şi al treilea buletin slnt semnale.
16784	382	(436)
Comerciul nostru cu răsăritul. — G. TRANS., XV
(1852), p. 78.
Se arată importanţa comerţului cu Levantul pentru Imperiul austriac, se menţionează concurenţa engleză şi se înfăţişează situaţia grea financiară din Arhipelagul grecesc.
16785	382	(436)
Comerciul Austriei pe uscat şi pe mare în anul 1850. —
G. TRANS., XV (1852), p. 264: Noutăţi diverse.
Se dau date statistice In legătură cu comerţul cu ţările din afară şi cu porturile libere „peste confiniele marine'*.
16786	382 (436:496) Starea negoţiului austriac în Turcia şi stăruirea d’ase
înainta. —G. TRANS., XV (1852), p. 322.
Se dau cifre statistice In această privinţă, arăllndu-se că guvernul ajunsese la concluzia că acest comerţ nu se dezvoltase încă de ajuns şi că negustorii Imperiului austriac fuseseră Îndemnaţi să strlngă legăturile comerciale cu regiunile Imperiului otoman.
(439.2) TRANSILVANIA
1678 7	382 (439.2)
[Se anunţă că mai mulţi negustori braşoveni aşteptau „cu mare nerăbdare11 ca să li se dea autorizaţie de a-şi exporta în porturile dunărene obiectele „industriale11]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 116 [greşit: 110]: Din cîmpulu resboiulul.
16788	382 (439.2) Die Eisenbahn uber Temesvar und Kronstadt nach
Braila. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 22—23.
Articolul cuprinde şi date asupra importului şi exportului Transilvaniei.
16789	382 (439.2:43) [înştiinţare a Camerei de Comerţ din Braşov pentru
negustorii transilvani în ceea ce priveşte legăturile economice cu Wiirtembergul]. — G. TRANS., XIV (1851),
p. 237.
16790	382 (439.2:496) [Anunţ al Camerei de Comerţ din Braşov din 6 aprilie
1852 prin care se vesteşte mărirea de la 4 la 6 luni a termenului de ieşire „pentru măriile de transito între Braşov şi Turcia"].—G. TRANS., XV (1852), p. 112.
(498) PRINCIPATELE ROMÂNE
16791	382 (498)
[Date despre comerţul exterior al Principatelor Române în 1851]. —GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 45— 46: Ţara Românească.
Articol In care se dau tabele cu cantităţile de cereale exportate prin Brăila şi Galaţi. Se precizează că „Intr-un curs de
15 ani numai In anul 1847 s-au exportat din Principatele Danubiene mai multe bucate declt In anul 1851'*. — Articol tradus din Gazeta Romăno-Germană din Bucureşti.
16792	382 (498)
[Rolul Rusiei şi al Angliei în comerţul Principatelor
şi îndeosebi în comerţul dunărean]. —G. TRANS., XV (185*2), p. 87.
16793	382 (498)
[Articol cu privire la navigaţia şi comerţul la gurile
Dunării]. —GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 81—82: Ţara Românească.
Se arată că plutirea vaselor se face foarte greu prin gura Sulinel şi se aminteşte de comerţul Rusiei şi mai ales al Angliei pe Dunăre. — După Gazeta Romăno-Germană f — Bukurester deutsclte ZeilungJ.
16794	382 (498)
Negoţul Principatelor Danubiene. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 241—242: Albina Românească.
Autorul arată că, deşi plutirea vaselor la gurile Dunării se face cu greutate, totuşi pe Ia gura Sulinei au trecut In luna iunie un număr Însemnat de vase; se dă şi numărul lor. — în continuare, publică totalul mărfurilor exportate şi importate de ambele principate române In anul 1852 şi valoarea lor In piaştri. Făclnd bilanţul acestora, autorul conchide că exportul reprezintă 42 piaştri pe cap de locuitor, iar importul 21 piaştri, diferenţa consi-derlnd-o a indica venitul naţional pe cap de locuitor.
16795	382 (498)
[Declaraţia comandantului rus Mihail Gorciekoff privitoare la exportul cerealelor şi al cărnii], — VEST. R., XIX (1854), p. 65; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 77: Novitale din năuntru.
Se opreşte exportul pe mare, din porturile Valahiei şi ale Moldovei şi este admis In susul Dunării şi prin graniţele Transilvaniei şi Bucovinei. — Text In limbile română şi franceză.
16796	382 (498)
[Dispoziţiile comandantului rus cu privire la exportul produselor alimentare].— BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 73: Donaufurstenthumer.
Exportul cerealelor şi al cărnii spre porturile de mare este interzis; exportul lor spre Dunărea superioară şi Transilvania este permis, Dind mai redus; comandanţii vaselor nu trebuie să aibă nici un fel de contact cu malul drept al Dunării.
16797	382 (498)
[Se reproduce adresa prinţului Gorciakoff prin care se interzice exportul cerealelor din Principate, spre Transilvania, Bucovina şi cursul superior al Dunării]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 75: Tiăr’a romanâsca si Mol-davi’a.
16798	382 (498)
[Ştiri în legătură cu exportul cerealelor pe Dunăre, în urma stării de război]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 129: Donaufurstenthumer.
Departamentul Finanţelor anunţă că, In urma aprobării fcldmarcşalului Prinţ de Varşovia, li se mai Îngăduie Încărcarea de cereale pentru export corăbiilor neutrale ce se află deja In porturile Brăila, Galaţi şi Tulcea. Termenul se prelungeşte cu 8 zile, plnă la 20 aprilie, şi se va mai prelungi încă, dacă o vor îngădui împrejurările de război.
16799	382 (498)
[Deşi exportul cerealelor din Galaţi a fost oprit, lotuşi comandamentul rusesc adusese la cunoştinţa consulului general al Austriei în Principate, Laurin, că vasele neutre pot continua încărcarea cerealelor şi a altor mărfuri încă 8 zilei.—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 137: Novitale din năuntru.
891
www.dacoromanica.ro
382(498)
COMERŢUL EXTERIOR
382(498:439.2
16800	382 (498) [Informaţie cu privire la consecinţele pe care le-au
avut pentru negustorii bucureşteni interzicerile de export hotărîte de guvernul austriac],— G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 66: Transsilvania.
Fusese interzis exportul de : fier, plumb, sulf, silitră.
16801	382	(498)
Varna. —GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p.	165:
Albina Românească.
Despre oraşul Varna, „depozitul comerţului Bulgariei şi Moldo-Românlcl".
16802	382	(498)
[Articol din ziarul „Presa“ [= La Presse], în care se
arată că, dacă Rusia ar ieşi învingătoare în războiul Crimeii, ar însemna — printre altele — ca drumul comercial englez, ce duce prin Principate în Orient, să fie ameninţat].
—	ZIMBRUL, IV (1855), p. 83: Revista politică.
16803	382	(498)
[înştiinţare cu privire la locul unde se primesc ofertele
pentru aprovizionarea armatei engleze din Crimeea],— VEST. R., XX (1855), p. 194.
Proviziile erau strlnse din Principate şi se predau In porturile Mangalia, Varna şi Balcic.
16804	382 (498) [Se aprobă de către domnitorul Moldovei exportul
de grîne şi carne în portul Galaţi], — ZIMBRUL, III
(1855)	, p. 117.
S-a dat această aprobare domnească In urma unei note primite de la Ministerul de Externe din Franţa, prin care se făcea cunoscut că s-a ridicat blocada la gurile Dunării.
16805	382 (498) [Informaţii privitoare la comerţul exterior al Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 277—278, 287—288, 291—292.
Informaţiile stnt cuprinse In două articole traduse din Oesler-reichische Zeitung, privitoare la problema colonizării germane şi la vinderea produselor germane In Principatele Române.
16806	382 (498) [Se anunţă din Constantinopol ridicarea blocadei pentru transportul lemnului şi sării pe Dunăre]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 75, p. 1: Iaşî 4 Aprilie.
16807	382 (498) L’exporlation des Principaules pendant l’annâe 1856-
—	L’lllTOlLE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 147—148.
Se redă după Le Journal de Conslantinople raportul lui Sgar-delli.In care se dau amănunte variate şi precise asupra exportului Principatelor. Redacţia declară, Insă, că nu se asociază intru totul concluziilor lui Sgardclli. Se dau şi mişcarea vaselor la Brăila şi Galaţi In cursul anului 1856, precum şi cantităţile şi felurile cerealelor exportate.
16808	382 (498) [Informaţii privind exportul şi importul Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 377.
Se dau clteva date cu privire la exportul şi importul făcut prin porturile Brăila şi Galaţi In 1837 şi 1852; In cadrul articolului: Ţeara şi poporul Principatelor dunărene.
16809	382	(498:42)
[Societatea Else & May din Londra anunţă că angajează comis-voiajori care au lucrat în ţările dunărene]. — BUKURESTER DT. Z„ XII (1856), p. 212: Aufruf an Commis!
16810	382	(498:43)
[înfiinţarea unei linii ferate Berlin-Viena, pentru
înlesnirea transporturilor către Hamburg ale mărfurilor
venite din Principatele Române]. —ZIMBRUL, III (1855), p. 511: Revistă.
Ştirea este din Berlin.
16811	382 (498:43) [Se hotărăşte să se trimită în Principate de către
statele germane agenţi speciali de comerţ, în afară de consulii generali]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 664: Revista.
16812	382	(498:436)
[Ştire reprodusă din foaia „Satellit“ asupra diminuării
comerţului austriac în Principate],— G. TRANS., XV (1852), p. 65.
16813	382	(498:436)
[Ştiri cu privire la pagubele pricinuite comerţului
austriac cu Imperiul Otoman şi Principatele Române, în urma ostilităţilor ruso-turce]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 250: Oesterreichische Monarchie.
16814	382	(498:436)
[Informaţii referitoare la comerţul austriac în Principate]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 34—35: Monarhia Austriacă.
După un raport al consulului austriac din Bucureşti, mărfurile austriece ar sosi In Principate cu lntlrzleri mari. Un transport de la Sibiu la Bucureşti dura 2 luni. Cheltuielile de transport, expediţie şl piaţă urcau enorm costul mărfurilor. Profitlnd de acest fapt, unii negustori belgieni şi francezi — Intre care „compania Rostan" — s-au oferit să preia transportul mărfurilor de la Lipsea, prin Marsilia şi Sulina, la Bucureşti, In termeni mult mai scurţi şi cu cheltuielile de transport reduse la jumătate.
16815	382	(498:436)
[Corespondenţă de la Viena cuprinzînd diferite ştiri
referitoare la situaţia internaţională, precum şi informaţii relative la comerţul Austriei cu Principatele]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 358: Austria.
16816	382	(498:436)
[Sfaturi date de „Oesterrechische Zeitung“	comerci-
anţilor austrieci de a lupta din răsputeri cu concurenţa engleză în Principate].— G. TRANS., XIX (1856), p. 163: Tiâr’a romanăsca si Moldavi’a.
16817	382	(498:436)
[„Gazeta Austriacă" anunţă că în Viena s-a întemeiat
o societate de import-export pentru Principate]. — STEAOA D., II (1856), nr. 68, p. 272 [greşit: 184]: Buletinul zilei.
Fondatori: negustorul Iosif Amster şi bancherul Weikcrsheim concurentul Iul Nuland la Banca Moldovei. Se va ocupa de importul de vite din Principate şi cu exportarea Intr-acolo a mărfurilor austriece, mai ales postavuri de Brunn.
16818	382	(498:439.2)
[Comandantul militar al corpului 12 de armată din
Transilvania interzice importul de mărfuri din ambele Principate din pricina bolii vilelor].— G. TRANS., XIV
(1851), p. 284.
16819	382	(498:439.2)
[Comerţul braşovean cu Principatele ţinut în loc din
pricina nestatorniciei cursului banilor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 397.
Se arată că Principatele cer plăţi doar In aur şl argint şl că singura soluţie a impasului este Înfiinţarea la Braşov a unei bănci de scont.
16820	382	(498:439.2)
[Date despre comerţul Transilvaniei cu Principatele
Române şi despre mişcarea porturilor Brăila, Galaţi şi
892
www.dacoromanica.ro
382(498:439.2)
COMERŢUL EXTERIOR
382(498:493)
Giurgiu în 1852]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 8, p. 2—3; STEAOA D., II (1856), p. 23—24.
Datele slnt publicate lntr-un articol al ziarului Wanderer, In care se subliniază „importanţa unui drum de fier de la Braşov prin Valahiea pini la Dunăre", pe care cele două ziare româneşti 1) traduc In româneşte.
16821	382 (498:439.2)
[închiderea Dunării a contribuit la înviorarea comerţului oraşului Braşov], — G. TRANS., XVI (1853), p. 376: Transsilvania.
„Trebuinţele ţărilor româneşti de manufăplure, fabricate şi mărfi coloniale se trag mai vlrtos prin Braşov".
16822	382 (498:439.2)
[La Bucureşti se simte lipsa de mărfuri, în urma încetării importului din Transilvania]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 370: Oesterreichische Monarchie.
16823	382 (498:439.2)
[Neguţătorii	braşoveni	din	Principale	cer să nu li se
mai trimită nici un fel de marfă din Ardeal, din cauza nesiguranţei produse de starea de război], — G. TRANS.,
XVII	(1854), p. 146, col. II.
Numai In	Bucureşti	şi	Ploieşti	se mai	poate vinde clte eeva.
16824	382 (498:439.2)
[Ştiri în legătură cu dificultăţile în comerţul Ardealului cu Principatele]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 356: Transsilvania.
16825	382	(498:439.2)
[Sfatul	negustoresc	împreună	cu	Camera	de comerţ'
din Braşov fac demersuri la guvernul austriac, ca să se înlăture piedicile pe care le întîmpină „comerţul de tranzit în România“]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 382: Întîmplărf de zi.
Baronul de Bach, comisarul imperial, a dat asigurarea că aceste piedici vor dispărea o dată cu expirarea termenului de arendă a vămilor din Principate.
16826	382	(498:439.2)
[Despre	chestiunea	importului şi	exportului	Ardealului
şi despre legăturile sale economice cu Principatele].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 102: Transsilvania.
Se discută chestiunea concurenţei făcute de Principate pieţei comerciale a Ardealului. Se arată că importul transilvan depăşea exportul şl se dă un tablou al importului şi exportului dintre Ardeal şl Principate In 1851; pe de altă parte, se dau cifre In legătură cu Înflorirea economiei moldovene In acelaşi an.
16827	382 (498:439.2)
[Corespondenţă „de sub Heniu“ în care se dau diferite ştiri locale din regiunea de nord-est a Transilvaniei], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 245—246, 249—250.
Intre altele, se dau informaţii privind schimburile comerciale cu ţările Învecinate (Bucovina, Moldova), care aveau loc prin această regiune.
16828	382 (498:439.2)
Din memorialulti camerei comerciale şi industriale din BraşovO, despre drumulfl de ferii.— G. TRANS.,
XVIII	(1855), p. 406; XIX (1856), p. 2,6, 14, 18, 22.
Se dau cifre In legătură cu importanţa Braşovului In privinţa
relaţiilor economice cu Principatele şl se arată că, prin clădirea drumului de fier, mărfurile de tranzit dinspre Lipsea şi Viena n-ar mai fi duse prin Principate pe Dunăre, ci prin Braşov. Se dau cifre privind numărul negustorilor din districtul camerei de comerţ braşovene şi date privind relaţiile lor cu Principatele. Se dau cifre In legătură cu importanţa comercială a oraşelor Brăila şi Galaţi.
16829	382 (498:439.2) [Legăturile negustorimei braşovene cu Principatele], —
G. TRANS., XIX (1856), p. 14.
Se indică punctele din Principate unde comercianţii braşoveni au „negustorii deschise". Se arată numărul negustorilor braşoveni stabiliţi In Principate. Se dau cifre privitoare la volumul schimburilor comerciale ale negustorilor braşoveni cu Principatele.
16830	382 (498:439.2) [Slăbirea legăturilor comerciale dintre Transilvania şi
Principale în perioada 1856—57J. — G. TRANS., XX
(1857)	, p. 116: Transsilvania.
Se reproduce, In traducere, un articol din Wanderer In această privinţă.
16831	382	(498:439.2)
[Despre puternica concurenţă făcută mărfurilor Braşovului pe piaţa Principatelor de către comerţul belgian]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 90, p. 257: Felurimi.
Se arată că se Încerca la Bucureşti formarea unei societăţi de import a mărfurilor belgiene, care erau cu 33 °0 mai ieftine drclt cele ale Braşovului. Se descriu măsurile luate de Camera de comerţ braşoveană pentru a salvgarda interesele comerciale ale membrilor săi.
16832	382	(498:439.2)
[Se anunţă că, din cauza situaţiei proaste a semănăturilor de toamnă, exportul produsele r indus'riale din Ardeal în Principate a scăzut mult faţă de cel din anii precedenţi], — G. TRANS., XXI (1858), p. 235: Transilvania.
16833	382 (498:47) [Produsele importate de către comercianţi pentru întreţinerea trupelor ruseşti din Principale sînt scutii» de taxa vamală de import]. — BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 61: Donaufiirslenlhiimer.
Nota consilierului Halcinski către sfatul administrativ.
16834	382 (498:47) [Ştiri din Odesa despre greutăţile pe care le întîmpinau
negustorii de aci în privinţa legăturilor lor cu Principatele din cauza unor măsuri luate de generalul Luders],— G. TRANS., XVIII (1855), p. 379: Rusia.
Se mai dau informaţii cu privire la construirea unui pod peste Prut la Sculenl şi altele referitoare la cursul banilor, la Odesa.
16835	382 (498:47) [Comitetul Sănătăţii interzice intrarea vitelor cornute,
a pieilor neargăsite şi a seului netopit, în Principate, din Rusial. —ZIMBRUL, IV (1856), nr. 77, p. 1.
Se interzice aceasta pentru a evita extinderea epizootiei. Interzicerea prevede şl tranzitul.
16836	382 (498:493) [Relatare despre raportul înaintat de consulul belgian
din Principate, Bishop, referitor la posibilităţile de export ale Belgiei, în Moldova şi Ţara Românească]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 344: Belgiea.
După Monitorul ILe Monileur Belgef], Redacţia Zimbrului adaugă: „Această concurenţă de producte de se vor trimite şl de la Belgiea, nu poate fi declt folositoare pentru Moldova şl este de crezut că şi comerţiul esportativ al ţerel va căpăta o desvă-lire mai Întinsă".
16837	382 (498:493) [Relaţiile comerciale cu Belgia]. — ROMÂNUL, II
(1858)	, nr. 90, p. 257: Ferurimi.
Se arată că pe piaţa Principatelor se face o puternică concurenţă mărfurilor braşovene de către comerţul belgian. La Bucureşti se încearcă formarea unei societăţi de Import a mărfurilor belgiene, care erau cu 33% mal Ieftine declt cele ale Braşovului.
893
www.dacoromanica.ro
382(498:493)
COMERŢUL EXTERIOR
382(498.1)
16838	382 (498:493)
[Raport al consulului belgian din Galaţi, H. H. Krause,
adresat la 25 martie ministerului său, în legătură cu posibilităţile de import şi export ale Principatelor]. — L’fî-TOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 371: Affaires des Principautes.
Reproducere după Le Monitsur Belge. Consulul enumeră articolele pe care negustorii belgieni le puteau importa In Principate, precum şi cele pe care le puteau Încărca pe vasele lor. El mai dă amănunte cu privire la posibilităţile eventuale de lucru ale meşteşugarilor belgieni.
16839	382 (498:495)
[Ştiri din Grecia cu privire la un proces în legălură cu
comerţul de cereale din porturile Dunării], — STEAOA D., II (1856), p. 64: Grecia.
Se anunţă că un funcţionar al ambasadei eline din Constan-tinopol a fost demis şi dat In judecată pentru autorizaţii ilegale date cu privire la comerţul cerealelor sub bandieră greacă, In porturile Dunării şi ale Mării Negre.
16840	382 (498:496)
[Date asupra comerţului Turciei cu Principatele Române în 1852]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 190—191: Oesterreichische Monarchie.
Extrase din cartea The Ottoman Empire and ils Resources, de Migarthen.
(498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ
16841	382 (498.1)
[Date comunicate de Departamentul Vistieriei din Ţara Românească cu privire la importul şi exportul din 1852]. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 177; VEST. R., XVIII (1853), p. 221; G. TRANS., XVI (1853), p. 224: Tiăr’a romanăsca si Moldavia.
Importul a fost de lei 50 627 580, par. 24, exportul de lcl 104 419 134, par. 18; exportul a depăşit importul cu lei 53 791 553, par. 94.
16842	382 (498.1)
[Comentariu la raportul Departamentului de Finanţe cu privire la importul şi exportul Tării Româneşti în 1852]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 54, p. 209 [greşit: 109]: Donaufiirslenlhumer.
Import de 56 627 580 piaştri, 24 parale; export de 104 419 134 piaştri şi 18 parale. Se subliniază mărimea excedentului balanţei şi predominarea intereselor comerţului şi industriei asupra tuturor celorlalte ale ţării.
16843	382 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Ţara Românească publică un tablou al exportului pe trimestrul ianuarie-martie 1853], — BULETIN [T.R.], 1853, p. 116; VEŞT. R., XVIII (1853), p. 161.
16844	382 (498.1)
[Se anunţă reducerea exportului şi importului Ţării Româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 397: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a.
Din toate „puncturilc" Ţării Româneşti s-au exportat cereale In cantitate de 32 792 chile tn luna septembrie, iar In luna octombrie şi mai puţin. Se dau şi preţurile cerealelor.
16845	382 (498.1)
[Anunţ al Sfatului Administrativ Extraordinar din Ţara Românească, prin care se face cunoscut că neutrii pot face export şi import la Brăila şi Galaţi]. — BULETIN Ţ.R.], 1853, p. 309.
894
16846	382 (498.1)
[Ştiri cu privire la exportul Ţării Româneşti]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5: Donaufiirstenthumer.
Date statistice pentru fiecare lună, lnceptnd cu sept. 1853.
16847	382 (498.1)
[Departamentul Vistieriei face cunoscut că, potrivit dispoziţiilor generalisimului Omer Paşa, sînt slobode im-portaţia şi exportaţia a orice fel de obiecte între ambele margini ale Dunării, afară de exportaţia cerealelor în străinătate], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 237; VEST. R., XIX (1854), p. 245.
16848	382 (498.1)
[în urma înţelegerii cu Poarta, Ştirbei anunţă că exportul din Ţara Românească e cu totul liber], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 337: Donaufiirstenthii-mer.
Ziarul Îşi exprimă speranţa că această măsură va anima viaţa economică, deschizlnd, „canalul principal prin care curg banii In ţară".
16849	382 (498.1)
[Date cu privire la importul şi exportul de mărfuri prin portul Brăila], — BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), p. 25, 53, 97, 105, 146, 149, 153, 181, 189, 209, col. II, 213, 217, 269, 281, 309 313, 341, 367, 399: Do-naufurstenthiimer.
16850	382 (498.1)
[Arendaşii venitului importaţiei şi exportaţiei anunţă pe comercianţi că au înfiinţat în Bucureşti un birou de informaţii]. —VEST. R., XXII (1857), p. 16.
16851	382 (498.1)
[Ministerul Finanţelor face cunoscut că a aprobat cererea comercianţilor ca pe viitor punctul Izlazul din judeţul Romanaţi să fie liber nu numai pentru exportul cerealelor, ci şi pentru vite şi orice alte mărfuri la export şi import]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 370.
16852	382 (498.1)
Statistică comerţială. Valoarea mărfurilor importate. — ISIS, II (1857), p. 352.
Se dau cifrele totale, pe categorii de mărfuri Importate In Ţara Românească pe anii 1855 şi 1856. — Text român şi francez.
16853	382	(498.1)
Statistică comerţială. Valcarea exportaţiiloru.— ISIS, II (1857), p. 366.
Cifre totale, pe categorii de mărfuri exportate din Ţara Românească, pe anii 1855 şi 1856. — Text român şi francez.
16854	382	(498.1)
Cantităţi exportate şi importate. — ISIS, II (1857), p. 367.
Cifre totale pentru: cereale, producte, vite, exportate şi importate de Ţara Românească pe anii 1854, 1855, 1856. Date cu privire la Întrebuinţarea veniturilor. — Text român şl francez.
16855	382	(498.1)
Tablou general de importul şi exportul mărfurilor pe anul 1857. —BULETIN [T. R.], 1858, p. 198; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 51, p. 3; NAŢIONALUL0, I (1858), p. 238: Bilanţu generalii de exportaţie şi importaţie pe anulu 1857.
Tabloul sau bilanţul general este publicat de Ministerul de Finanţe din Ţara Românească. Exportul se ridică la 109 863 291 lei, iar importul la 108 435 028 lei; se arată cantitatea şi valoarea fiecărei mărfi exportate sau importate.
www.dacoromanica.ro
382 (498.1)
COMERŢUL EXTERIOR
382 (498.3)
16856	Bălăşescu, I.	382 (489.1)
[Comentează tabloul de export şi import pe anul 1857,
publicat de Ministerul Finanţelor din Ţara Românească]. — NAŢIONALULU, I (1858), p. 235’: Revista politică.
16857	382 (498.1:43) [Criza comercială din Europa a avut răsunet şi la
tîrgul din Lipsea]. — NAŢIONALULtf, I (1858), p. 31: Lipsea.
Se publici o corespondenţi particulari a Naţionalului, In care se araţi ci au fost puţini cumpiritori la acest tlrg: din Bucureşti vreo 8. S-au ficut vlnziri neînsemnate: pentru Bucureşti abia s-a cumpirat de 90 — 100 mii taleri.
16858	382(498.1:436) [Reanimarea comerţului austriac, în urma reluării
navigaţiei pe Dunăre pînă la Giurgiu]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 255.
Îndeosebi, manufactura şi mirfurile uşoare au început si fie cerute. — Ştirea e daţi de ziarul Lloyd din Viena.
16859	382 (498.1:436)
[Ministerul Finanţelor din Ţara Românească face cunoscut că, potrivit unei note a agenţiei austriece, guvernul Austriei a desfiinţat mai multe popriri de exportaţie]. — BULETIN [T. R.J, 1856, p. 209; VEST. R., XXI (1856), p. 193.
16860	382 (498.1: 439.2) [Comunicat al Camerei de Comerţ din Braşov în legătură cu facturarea mărfurilor exportate în Ţara Românească].—G. TRANS., XIV (1851), p. 97.
Se recomandă si se factureze In „adevăraţii fiorini de doaăzeceri" şl nu In „valută austriacă".
16861	382 (498.1:439.2) [Negustorii din Craiova spun că s-a simţit o mare
lipsă de manufacturi, îneît se încearcă să se aducă această marfă şi prin Ardeal], — G. TRANS., XVI (1853), p. 392.
(498.3)	MOLDOVA
16862	382 (498.3) [Se anunţă că domnitorul Ghica acceptase propunerea
Secretariatului Statului referitoare la eliberarea permiselor de trecere a graniţei pentru un răstimp de 48 ore].— ZIMBRUL, 1(1851), p. 357: Iaşii.
Măsura avea drept ţinti Încurajarea comerţului. Pini atunci nu se acordau aceste permise declt locuitorilor birnici. Cei ce treceau graniţa trebuiau si depună o cauţiune. — Text român şi francez.
16863	382 (498.3) Comerţu şi industrie. — GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 86.
Se arată ce cantităţi de cereale s-au exportat din Moldova In Bucovina pe la Mihiileni In 1851. Se adaugi ci, iarna fiind foarte bllndi In Moldova, s-au importat de timpuriu portocale şi limli de Grecia, „Încărcate pe vase cu vlntrele". In portul Galaţi au intrat peste 6000 colete, „care dau 1 680 000 portocale".
16864	382 (498.3) [„Exportaţia productelor de la Galaţi în cursul a 8 ani
trecuţi", relatată de „Jurnalul de Odessa"]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 51: Albina Românească.
16865	382 (498.3) [In urma propunerii consiliului administrativ, domnitorul a încuviinţat „sloboda exportaţiş,, ş. grînelor şi a cărnii, care pînă acum a fost oprită"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 65: Secretariatul de Stat;
29 — Bibliografia analitică — c. 959
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 57: Novitale din năuntru.
16866	382 (498.3) [Se anunţă că, în urma demersului guvernului Moldovei pe lîngă înalta Poartă, s-a aprobat exportul liber al sării şi al cherestelei], — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855)	, p. 217: Novitale din năuntru.
16867	382 (498.3) [Se publică instrucţiunile date de cîrmuirca din Moldova cu privire la exportul cherestelei şi al sării]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 953—954.
S-au dat aceste instrucţiuni In urma aprobării exportului de cherestea şi de sare de către înalta Poartă, Insă cu unele restricţii pentru anumite ţări.
16868	382 (498.3) [Cererea unor negustori de a se ridica blocada de pe
Dunăre]. —ZIMBRUL, III (1855), p. 44.
In cadrul rubricii: Revista politici, semnată D. G., se arată că cererea a fost prezentată de o „deputăţie compusă din mai multe persoane Însemnate" contelui Clarendon.
16869	382 (498.3) [Departamentul din lăuntru anunţă cantitatea productelor încărcate din portul Galaţi],— BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 177, 226, 245, 257, 261, 273, 281, 293, 313, 317, 334, adaos la nr. 86, p. III, p. 349, 369, 373, 381 (nr. 98.).
16870	382 (498.3) Notiţiî asupra mişcărei portului Galaţi, în anul 1855. —
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 39, p. 1.
Se dau In amănunt exportul şi importul efectuat In 1855. — După Gazeta din Timişoara.
16871	382 (498.3) [Departamentul din Năuntru al Moldovei face cunoscut cantitatea mărfurilor exportate prin portul Galaţi]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 69, 77, 97, 109, 117, 133, 197, 217, 229, 245, 261, 309.
16872	382 (498.3) [Date cu privire la importul şi exportul de mărfuri
prin portul Galaţi], — BUKURESTER DT. Z., XII
(1856)	, p. 25—26, 53, 105, 149—150, 189—190, 214, 217, 269, 313: Donaufurstenthiimer.
16873	382 (498.3) [Date cu privire la bilanţul importului şi exportului
Moldovei, prin Galaţi şi Austria, în 1855]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 85: Donaufurstenthiimer^
16874	382 (498.3) [In urma ridicării blocadei porturilor, domnitorul Moldovei „a ordonat să se sloboadă plutirea lemnului de construcţie (cherestea) în josul Dunării, precum şi a sării, fără nicio formalitate"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 109: Novitale din năuntru.
16875	382 (498.3) Comerţ. —GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 315,
319—320: Albina Românească.
Se dau cifre despre importul şi exportul din portul Galaţi pe luna august 1856, se arată clte vase au intrat şl au ieşit din port şl ce mărfuri au fost importate şi exportate.
16876	382 (498.3) Unii cuvîntfi Gazetei Austrieceştî. — STEAOA D.,
III (1858), p. 207 [recte: 295].
Se respinge afirmaţia făcută lntr-o corespondenţă din Iaşi, 1 nov., apărută In Gazeta Austriacă [=Oesterreichische Zeilung], cum că, In urma dezamăgirii românilor, s-ar fi făcut planul de
895
www.dacoromanica.ro
382(498.3:43)
COMERŢUL EXTERIOR
382: 615.79(498.1)
a se întemeia o societate de boieri, care să aibă misiunea de a limita pe cit posibil comerţul cu Franţa, in favoarea celui englez, german şl austriac.
16877	382 (498.3:43) [Anaforaua „atingătoare de stîrpirea abuzurilor ce
negoţieaţii raele de aicea întrebuinţează spre a păgubi pe negocieaţii din Ghermaniea, ce le dau marfă pe credit"]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 328: Ministeriul Dreptăţii; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 205—206.
Se arată că mr.i mulţi negustori din Iaşi, atlt raele cit şi supuşi străini, după ce iau marfă pe credit de la negustori din Germaniea, trec prăvăliile lor cu toată marfa pe alte nume şi vornicia nu poate să execute pe datornici. Se propun măsurile ce trebuiesc luate.
16878	382	(498.3:436)
[Se reproduce din „Loidulu" cererea de a se ridica
de la hotarul Bucovinei cu Moldova carantina, care stîn-jeneşte comerţul cu fabricatele austriece ce se desfac în Moldova]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 2—3.
16879	382	(498.3:436)
[Mărfurile aduse din Austria la iarmarocul de la Fălticeni],— STEAOA D., I (1855), p. 28: Facte diverse.
La fiecare articol se dă şi preţuirea In florini. De asemenea se arată că această abundenţă de mărfuri austriece se datoreşte noilor Înlesniri vamale.
16880	382	(498.3:436)
[Se anunţă că valoarea mărfurilor austriece vîndute
la iarmarocul din Fălticeni se ridică la suma de 1 763 000 de fiorini], — ZIMBRUL, III (1855), p. 873: Revista. După ziarul Dunărea.
16881	382 (498.3:436) [Relaţiile comerciale dintre Moldova şi Austria, prin
portul Galaţi],— LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 29, p. 4: Moldavie.
Tablou pe anul 1855.
16882	382 (498.3:436) Bilanţul comerţului Prinţipatuluî Moldovei pe anul
trecută 1855. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 81: Secretariatul de Stat; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 56, p. 1.
Date statistice ale Importului şi exportului, prin portul Galaţi, privind numai Austria.
16883	382	(498.3:436)
[Nota agenţiei Austriei din Iaşi cu privire la „desfiinţarea măsurilor proibitive de exportaţie, slobozite în Austriea în timpul resbelului rusesc"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241: Secretariatul de Stată; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 233: Novitale din năuntru.
16884	382 (498.3:437.4) Birou de informaţii în interesuri private. — GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 252: Aviz.
Biroul lui Zeleski din Lvov anunţă că e dispus să mijlocească operaţii comerciale etc.
16885	382 (498.3:439.2) [„Anaforaoa Sfatului Cărmuitoriu... pentru înlesnirea
locuitorilor birnici la trecerea lor în Transilvania cu mărfuri"]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 35: Secretariatul de Stat a Moldovei.
16886	382 (498.3:47) [Comerţul Rusiei cu Moldova prin Sculeni, Lipcani
şi Leova]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 199:' Rossia.
După Gazeta comercială. — Este vorba atlt de import cit şi de export.
16887	382 (498.3:47) [Exportul şi importul Rusiei cu Moldova, în anii
1852—1853]. —GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 201: Novitale din năuntru.
După Suplementul Gazetei de S. Petersburg.
16888	382	(498.3:47)
[Relaţiile comerciale cu Rusia]. — GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 42: Turciea.
Relaţiile comerciale Intre Principate şi Basarabia s-au reluat şi persoanelor particulare li se dau paşapoarte pentru libera trecere a Prutului.
16889	382	(498.3:47)
[Se precizează că ştirea despre eliberarea unor paşapoarte pentru trecerea în Basarabia nu se cuvine a fi considerată ca oficială]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 49: Novitale din năuntru.
16890	382	(498.3:47)
[Greutăţile întîmpinate de negustorii din Galaţi care
vor să facă comerţ cu Rusia], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 118, p. 2.
Se arată că negustorii din Galaţi nu pot intra In porturile ruseşti fără de paşapoarte vizate de consulul Rusiei la Galaţi dar consulatul încă nu „s-a restatornicit".
382: ... COMERŢUL EXTERIOR AL DIFERITELOR PRODUSE
Vezi şi 614.46 Carantină 614.91 Epizootii
16891	382:6 (498.1)
[Magazinul E. Grant din Bucureşti anunţă de vînzare,
„cu ridicata şi cu amănuntu“,oserie de mărfuri englezeşti]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 64: însciinţări.
Se dă o listă a acestor mărfuri.
16892	382:6 (498.1)
[„Magazia" englezească E. Grant et Comp. anunţă de
vînzare mai multe produse sosite din Anglia]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 112, 232.
Intre acestea: cămăşi de plnză de Irlanda, case de fler, bănci, scaune de fier pentru grădină, bere englezească, săpunuri englezeşti, cerneală, ciment de Portland, arme de lux şi de vlnat, „model de casă şi de magasie de fer galvanlsat" etc.
16893	382:6 (498.1)
[Magazinul lui E. Grant et Comp. anunţă de vînzare o serie de produse venite din străinătate şi îndeosebi din Anglia], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 64, p. 257.
Intre acestea: mobile de palisandru, nuc şl lemn Încrustat, covoare englezeşti, tapete de masă şl tapete de zid, cămine calorifere, „apareliuri de duşe", calorifere de Încălzit cu lemne etc....
16894	382:6 (498.3)
[Magazinul englez al lui W. Nathanson, din Iaşi, anunţă că oferă spre vînzare numeroase mărfuri, aduse din Franţa şi Anglia]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 360: înştiinţări.
Printre aceste mărfuri se află: bijuterii, mătăsuri, bronzuri, mobile, stofe etc.
16895	382:615.79 (498.1)
[Vilhelm Tiringher, din uliţa Lipscanilor, anunţă că i-a sosit cea dintîi partidă de ape minerale de la Marien-bad, Selter, Pilnau şi Borsec şi că va primi regulat în tot cursul verii]. — VEST. R., XVIII (1853), supl. la nr. 38, p. 1: înştiinţări.
896
www.dacoromanica.ro
382:615.79(498.1)
COMERŢUL EXTERIOR
382:623.4(498.3)
16896	382:615.79	(498.1)
[Farmacia Ed. Iul. Rissdorfer anunţă că are de	vînzare
ape minerale de Borsec, ElOpatak şi Marienbad-Pull-nauer], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 204.
16897	382:615.79	(498.3)
[I. Levandovschi, care a vizitat staţiunile balneare din
Germania, Boemia şi Franţa, anunţă vînzarea apelor minerale dintr-un şir de localităţi din aceste ţări].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 128: înştiinţări.
16898	38:621.1	(498.1)
[Se anunţă de vînzare o maşină cu aburi pentru moară].
—	BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 4.
Maşina se poate folosi şi pentru ferăstrăul mecanic şi ca presă de ulei. E vlndută de Guilbert, directorul stabilimentului flntl-nilor orăşeneşti din Bucureşti.
16899	382:623.4 (498) [Guvernămîntul Transilvaniei anunţă interzicerea
comerţului cu praf de puşcă pentru Principatele Române].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 265: Insciintiare.
16900	382:623.4 (498) [înştiinţare despre redeschiderea comerţului cu iarbă
de puşcă pentru Principatele Române].— G. TRANS., XIV (1851), p. 409.
Se punea doar condiţia autorizaţiei din partea respectivului guvern muntean sau moldovean.
16901	382:623.4 (498) [Ştire din Austria cu privire la ridicarea interdicţiei
comerţului cu praf de puşcă pentru Principatele Române].
—	ZIMBRUL, II (1851), p. 193, col. II: Austriea.
16902	382:623.4 (498) [Emis al Ministerului de Finanţe al Austriei interzi-
cînd exportul de plumb, pucioasă, oţel, fier şi coase „în tierile turcesci, învecinate statului imp. austriac**]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 61: Partea Oficidsa.
16903	382:623.4 (498) [Se anunţă că guvernul austriac a ridicat interdicţia
de a se exporta arme şi muniţiuni din monarhie în Principatele Române]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 371—372: întâmplări de zi.
16904	382:623.4 (498) [Se anunţă că Austria a interzis exportul de silitră,
pucioasă şi plumb „către Rusia, precum şi către Turcia, afară de	Principate**].	—	G.	TRANS.,	XVIII (1855),
p. 374: Austria.
'16905	382:623.4 (498)
[Guvernul	austriac	interzice	exportul	şi tranzitul de
„salitru** (=silitră), puci'asă şi plumb], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 379: întâmplări de zi.
Interzicerea se referă la exportul şi tranzitul către ţările beligerante: Rusia şi Turcia. Se face excepţie pentru Principatele Române, unde exportul acesta e Îngăduit.
16906	382:623.4	(498)
[Austria opreşte exportul salpetrului, pucioasei şi plumbului în Rusia şi Turcia, făcînd excepţie pentru Principatele Dunărene]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 382: Austriea.
16907	382:623.4	(498)
[Se anunţă că Austria a interzis exportul de arme în
Moldova şi Ţara Românească]. — STEAOA D., III (1858), p. 200 [recte: 288]: Sciri mai noue.
16908	382:623.4	(498)
[Se anunţă că autorităţile austriece au interzis comerţul de arme cu Principatele Române].— G. TRANS., XXI (1858), p. 276: Austria, 283—284: Partea oficidsă.
16909	382:623.4 (498.1) Generalicescul ellinesc consulat în Principatele Valahii
şi Moldavii. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 256.
Sub semnătura consulului, colonelul G. Voinescu, se face cunoscut tuturor supuşilor greci că importul şi vînzarea armelor slnt cu totul oprite In Ţara Românească.
16910	382:623.4 (498.1) [Departamentul Lucrărilor Ostăşeşti din Ţara Românească face cunoscut că „s-a primit acum o cătăţime de praf de lux englezesc, care s-a autorizat să se vînză cu cîte lei treizeci ocaoa**]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 319.
16911	382:623.4 (498.1) [Departamentul ostăşesc anunţă că, „după înaintarea
lucrării fabricii de praf de puşcă şi acoperirea tutulor trebuinţelor sale**, mai rămîne o cantitate disponibilă şi aduce aceasta la cunoştinţa „celor cu drept de a avea arme de vînătoare**]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 2.
16912	382:623.4 (498.1) [David Farhi anunţă de vînzare alice englezeşti]. —
VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 1, p. 1, nr. 2, p. 1, nr. 3,
p. 2.
Se arată că aceste alice slnt mai ieftine declt cele preparate In ţară.
16913	382:623.4	(498.1)
[Departamentul Finanţelor din Ţara Românească
anunţă că oricine vrea să importe în principat „arme, praf de puşcă, alice şi alte de asemenea fire**, urmează mai întîi a dobîndi aprobarea Departamentului din Năuntru].
—	BULETIN [T. R.], 1855. p. 90, 190; VEST. R., XX
(1855), p. 86.
16914	382:623.4	(498.1)
[E. Grant anunţă că are de vînzare puşti de vînătoare
sosite din Anglia]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 10, p. 4, nr. 13, p. 4.
16915	382:623.4	(498.1)
[Ministerul Finanţelor din Ţara Românească face	cunos-
cut că orice import de arme nu se poate face decît cu aprobarea guvernului]. —ANUNŢ. R., V (1858), nr. 21, p. 1.
16916	382:623.4	(498.1)
[Chiriac Pana Chirovici anunţă sosirea unui asortiment de arme de tot felul]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 32: înştiinţări.
Cumpărătorii trebuie să aibă permisul guvernului pentru arma respectivă.
16917	382:623.4	(498.1)
[„Magazinul englezesc E. Grant** anunţă că are de
vînzare arme de vînătoare sosite din Anglia]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 104: înştiinţări.
16918	382:623.4	(498.1)
[Un negustor din Bucureşti anunţă că are de vînzare
puşti duble de vînătoare la un preţ de 4 pînă la 5 galbeni]. —
—	ANUNŢ. R., V (1858), nr. 75, p. 4: înştiinţări.
Se vlnd la magazinul ce se află In Piaţa Episcopiei Rlmnlcului.
16919	382:623.4 (498.3) [Ştire din Austria cu privire la negoţul cu praf de puşcă
cu Moldova]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 193: Austriea.
După un anunţ dat de Ministerul de Externe al Austriei exportul prarului de puşcă In Moldova este liber, dacă „vlnză-torul va fi adus şi primit de la guvernul de acolo concesiune de a vinde earbă".
16920	382:623.4 (498.3) [Deţinătorii monopolului importării prafului de puşcă
şi a plumbilor vărsaţi anunţă numele persoanelor care sînt
897
www.dacoromanica.ro
382: 631.2/.3(498.1)
COMERŢUL EXTERIOR
382: 633.1(498)
autorizate cu vînzarea mărfii în tîrguri], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 328: Avis.
16921	382:631.2/.3 (498.1) [A. Bilon şi H. Iacobsohn anunţă de vînzare case de
lemn, hambare, maşini de treierat, ferăstrae cu aburi şi alte unelte pentru proprietarii şi arendaşii de moşii). — ROMÂNUL, I (1857), nr. 16, p. 4.
Se dă o listă amănunţită a acestora şi se specifică că slnt fabricate in Ungaria şi Anglia.
16922	382:631.35 (498) [Exportul de coase în Moldova şi Ţara Românească
este oprit]. — TELEGRAFUL R., 11 (1854', p. 83: Intăm-plărî de zi.
în urma dispoziţiilor Ministerului de Finanţe austriac.
16923	382:633.1 (439.2) [Exportarea unor însemnate cantităţi de cereale din
Banat în provinciile germane ale Imperiului austriac],— G. TRANS., XV (1852), p. 118.
16924	382:633.1 (439.2) [Recoltele de cereale se arată a fi slabe în Ardeal]. —
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 274: Austria.
Se examinează problema recoltelor In diferite ţări In Europa şi in diferitele părţi ale Monarhiei austriece. Se subliniază fluctuaţiile comerţului de cereale cu ţările Dunării de Jos.
16925	B.[ariţ,	Glieorglic]	382:633.1	(439.2)
Scăterea de grînete din ţerile austriace în Germania.
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 378.
Comentariu In legătură cu exportul de cereale al Austriei şi cu consecinţele acestui export pentru Întreg imperiul şi pentru Ardeal.
16926	382:633.1	(439.2)
[Despre situaţia economică din regiunea Borgo-Tiha],
—	G. TRANS., XX (1857), p. 55: Transsilvania.
Se arată că se făceau exporturi	masive	cu cereale	In Bucovina şi că preţurile	bucatelor şi vitelor	erau	In scădere.
16927	382:633.1	(439.2)
[Pentru negoţul grînelor pe Dunăre s-a arătat o nouă
concurenţă]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 100: Depeşe telegrafice.
„La Galaţi s-au adus din Banat o partidă de grlne frumoase care a ţintit luare-aminte comercianţilor".
16928	382:633.1 (498) [Ştire din Turcia cu privire la ridicarea preţurilor la
cerealele româneşti, ca urmare a proastei recolte din Anglia], — ZIMBRUL, II (1851), p. 3: Revistă Politică.
16929	382:633.1 (498) [Operaţiile de cumpărare de cereale la Galaţi şi Brăila
în toamna anului 1851 au fost ,,neînsemnătoare“], — G. TRANS., XIV (1851), p. 384: Galaţ, 22 Noemv.
Se arată ce cantităţi de cucuruz s-au vlndut la Galaţi şi la Brăila şi care slnt cauzele care contribuie la scăderea vlnzărilor de cereale In porturile dunărene.
16930	382:633.1 (498) [„Exportaţia totală a griului, a porumbului şi a secarei
din Valahia şi Moldova prin porturile Brăila şi Galaţi a fost pentru anul 1851 de 1 113 344 chile de Galaţi"].— VEST. R., XVII (1852), p. 54: Constantinopol.
Exportul „întrece cu îndoit" cantitatea din 1850.
16931	382:633.1 (498) [Comerţul cerealelor în Moldova şi Ţara Românească
a luat avînt]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 171: întâmplări de zile.
Ştirea este dată după scrisori din Iaşi, In care se vorbeşte că s-ar duce cereale IrTRusia, pentru armată.
898
16932	382:633.1 (498) [Creşterea preţului grînelor la Constantinopol se dato-
reşte închiderii portului Sulina],—VEST. R., XVIII
(1853), p. 297: Constantinopol.
16933	382:633.1 (498) [Ştiri din Bucureşti cu privire Ia încetarea exportului
românesc de produse agricole, în urma tensiunii turco-ruse], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 313: Donaufiirstenthiimer.
16934	382:633.1	(498)
[Ştiri cu privire Ia dificultăţile exportului românesc
de cereale, din cauza stării de război], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5—6: Donaufiirstenthiimer.
16935	382:633.1	(498)
[Se anunţă că Rusia a mărit achiziţionarea de cereale
din Principatele Române]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 110—111: întâmplări de zi.
Achiziţionarea se face prin intermediul negustorilor austrieci.
16936	382:633.1	(498)
[Ştire cu privire la nota agenţiei austriece prin care se
arată că, începînd de la sfîrşitul anului 1851, exportul de grîne cumpărate de negustorii austrieci în Moldova şi în Ţara Românească este liber], — ZIMBRUL, III (1855),
p. 121.
Ştirea este dată in cadrul rubricii: Moldova, semnată de A. Ph.
16937	38:633.1 (498) [Abundenţa grînelor din porturile dunărene face ca
vasele ce le transportă să fie insuficiente], — ZIMBRUL, III (1855), p. 671: Revista.
După Gazeta de Colonia.
16938	382:633.1 (498) [Căutarea grînelor româneşti pe piaţa Constantinopo- •
lului]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 852: Comerţu.
16939	382:633.1	(498)
[Notă despre scumpirea grînelor din Principate, din
pricina marii cantităţi cumpărate de furnizorii armatelor anglo-turceşti din Crimeea], — ZIMBRUL, III (1855), p. 990: Revista.
16940	382:633.1	(498)
[Notă despre creşterea exportului de cereale din Principatele Române ca urmare a războiului].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 342: Transilvania.
16941	382:633.1	(498)
[Rezumatul unui articol din „Times" cu privire la importanţa cerealelor româneşti pentru Anglia]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 310: întâmplări de zi.
Times afirmă că, In urma războiului, porturile ruseşti Odesa şi Taganrog nu vor mai putea servi ca bază pentru aprovizionarea Angliei cu cereale. Trebuie deci să se discute din nou chestiunea ocupaţiei austriece In Principate. Cere să se instaleze In Principate „un guvern potrivit cu timpul" şi avlnd In vedere „temeiuri naţional-economicc". Subliniază că „Principatele au bucate de prisos, In vreme ce proprietarii zac cufundaţi In datorii şi In Europa apuseană creşte scumpctea".
16942	382:633.1 (498)
[Articol tradus din „Wanderer" despre cauzele preţului scăzut la care se vînd grînele din Principatele Române pe piaţa europeană]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 83, p. 3—4.
Printre cauze se specifică şi situaţia de „iobagi" in care se află ţăranii români faţă de boieri.
www.dacoromanica.ro
832:633.1(498)
COMERŢUL EXTERIOR
382:633.1(4 98.3)
16943	382:633.1 (498) [Ştire că la Galaţi şi Brăila s-a cumpărat, la preţ mare,
toată cantitatea de grîne ce se află acolo, pentru regiunile inundate din Franţa, pentru Norvegia, Suedia şi Danemarca],— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 151, p. 4: Austriea.
16944	382:633.1 (498:42) Comerţul Engliterei cu cerealele din Marea-neagră şi
Mediterana. — VEST. R., XVIII (1853), p. 64.
Se publică şl o listă a cantităţilor dc cereale importate de Anglia In 1851 şi 1852, in fruntea căreia se află oraşele româneşti Galaţi şi Brăila.
16945	382:633.1 (498.1) [Date cu privire la exportul de cereale prin Brăila]. —
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 29: Donaufur-stenthiimer.
Se dă cantitatea in chile, pentru anii 1851 şi 1852. Se Înseamnă cantităţile şi felurile de cereale exportate In diferitele ţări europene, preţurile de export, precum şi cantităţile Încă aflătoare In port; numărul corăbiilor In 1851 şi 1852. Vezi şi erata dc la p. 33: Uonauftlrstcnlhtlincr.
16946	382:633.1 (498.1) [Departamentul Vistieriei anunţă cantitatea cerealelor
exportate din Tara Românească în cursul aprilie-septem-bne 1853]. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 159, 196, 234, 313, 341, 353; VEST. R., XVIII (1853), p. 197, 229, 274, 321—322, 358, 387, 401.
Se arată cantităţile de cereale exportate lunar şi „puncturile" pe unde au fost exportate.
16947	382:633.1 (498.1) [Departamentul Finanţei din Ţara Românească aduce
la cunoştinţa exportatorilor de cereale, care, din cauza împrejurărilor n-au reuşit să exporte cerealele pentru care au plătit taxele cuvenite, să se prezinte la acest departament ca să li se dea ,,contra-bilete“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 77.
16948	382:633.1	(498.1)
[Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru al
Tării Româneşti prin care se lasă liber exportul cerealelor], — VEST. R., XIX (1854), p. 125.
Cu aprobarea mareşalului Împărăteştilor oştiri otomane.
16949	382:633.1	(498.1)
[Departamentul Vistieriei din Ţara Românească aduce
la cunoştinţa comercianţilor că exportul a tot felul de cereale este liber cu desăvîrşire prin orice punct al Principatului].— VEST. R., XIX (1854), p. 125.
16950	382:633.1	(498.1)
[Dispoziţii date de Ministerul de Finanţe al Ţării	Româ-
neşti în legătură cu comerţul cerealelor pe Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 89: Donaufiir-stenthiimer.
16951	382:633.1 (498.1) [Se comunică reînceperea importului de cereale din
Oltenia în Ardeal, prin păsurile Vulcan şi Turnu-Roşu]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 194: Din cămpulu res-boiului, 197: Monarhia Austriacă.
Ca o consecinţă, specula cu porumbul In Transilvania a Început să descrească. De asemenea, s-a ieftinit şi preţul griului, dc la 28 la 20 florini.
16952	382:633.1 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească anunţă
că generalisimul Omer a aprobat exportul cerealelor din recolta veche]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 250 ; VEST. R., XIX (1854), p. 265—266.
Exportul este admis pe un termen de o lună pentru orz, două luni pentru grlu şi şase luni pentru porumb.
16953	382:633.1 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin
care se lasă cu desăvîrşire slobodă „exportaţia cerealelor11]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 313.
16954	382:633.1 (498.1) [Departamentul Finanţei face cunoscut că exportatorii
de cereale, care au plătit taxele de export în 1853 şi n-au apucat să exporte cerealele în cel de al doilea an, în temeiul biletelor ce ţin în mînă, nu vor mai putea exporta acele cantităţi de cereale în 1855 fără plata taxelor cuvenite],— BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 385.
16955	382:633.1 (498.1) [Ministerul Finanţelor face cunoscut că în viitor este
liber exportul cerealelor pe la satul Cocargeaoa din cuprinsul punctului Călăraşi şi pe la satul Făcăeni din cuprinsul punctului Gura Ialomiţei]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr.
68, p. 1—2.
Exportul continuă să fie interzis pentru toate celelalte sate de pe malurile rlului Borcea.
16956	382:633.1 (498.3) [Exportul de cereale al Moldovei prin portul Galaţi]. —
G. TRANS., XIV (1851), p. 199.
Se observă că in cursul anului Moldova va trimite circa 400 000 chile de cereale la Galaţi.
16957	382:633.1	(498.3)
[Ştiri cu privire la exportul cerealelor prin Galaţi]. —
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 33: Donaufiir-stenthiimer.
Se notează: exportul total, In 1851 şi 1852; cantităţile de cereale exportate spre diferite porturi străine; numărul corăbiilor Încărcate In port, In 1851 şi 1852; cantităţile anătoarc Încă In port; preţul cerealelor In port.
16958	382:633.1	(498.3)
[Cantitatea şi felul cerealelor exportate prin portul
Galaţi în anul 1852]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 74.
Tablou dc cantităţile exportate In fiecare lună.
16959	382:633.1 (498.3) [Textul comunicării făcute de Poarta otomană domnului Moldovei, prin care i se aduce Ia cunoştinţă că i se aprobă să încaseze poşlina la exportul cerealelor încă doi ani, peste perioada de 6 ani hotărită mai înainte]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 273: Moldova.
Se explică această prelungire prin motivul că domnul renunţase inai Înainte dc bună voie la acest venit, Iii folosul vistieriei.
16960	382:633.1 (498.3) [Marele vas austriac „L’Incomparable“ a sosit în 5
martie la Galaţi, pentru a încărca 3600 chile de grîu]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 73: Novitale din năuntru.
16961	382:633.1 (498.3) [Exportul de cereale prin Galaţi, de la deschiderea
navigaţiei pînă la 5 mai]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 151: Novitale din năuntru.
16962	_ 382:633.1 (498.3) [Date despre exportul grinelor prin portul Galaţi]. —
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 160, 221, 233, 245, 253, 281, 285, 293, 301, 317, 321, 329, 333, 337, 341, 346, 369: Novitale din năuntru.
16963	382:633.1 (498.3) [Antreprenorul poşlinei anunţă că dă în arendă poşlina exportaţiei cerealelor în Austria]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 20: Înştiinţări.
Se dă In arendă fiecare schelă sau toate la un loc „de pe uscat din partea Austriei".
899
www.dacoromanica.ro
382: 633.11(439.2)
COMERŢUL EXTERIOR
382:636(498.1)
16964	382:633.11 (439.2) [Se anunţă că s-au trimis probe de grîu bănăţean la
Baden-Bach, în vederea exportului], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 27 [greşit: 23]: Bănat.
Ştire dată după Gazeta Universală,
16965	382.633.11 (498.1) [Se anunţă că administraţia Ţării Româneşti a înfiinţat
de-a lungul Dunării depozite de cereale de sămînţă, cumpărate la Taganrog]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 89, p. 251: Ţara Românească.
Acestea vor N date ţăranilor pentru „Îmbunătăţirea grlnelor româneşti", pentru ca „România" să poată concura „oricare ţară agricolă". — După Gazeta Romdnă-Germană de Bucureşti [=Buhu-rester Dl. Z.J.
16966	382:633.11 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că grîul
cumpărat de guvern la Tanganrog, pentru îmbunătăţirea acestui product în ţară, a sosit la Brăila şi a fost transportat la punctele de distribuire]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 409—410.
Aceste puncte sint: Slam-Rlmnic, Brăila, Călăraşi, Olteniţa» Giurgiu, Turnu, Islaz şi Bechetul. Preţul griului este 310 lei chila sau 34 parale ocau a.
16967	382:633.85 (498.1) [Niculae Lahovari anunţă de vinzare sămînţă de rapiţă,
adusă din Franţa şi Belgia]. — ROMÂNUL, II (1858),
p. 208.
Preţul acestei rapiţe era de 2 lei ocaua, ea fiind depozitată la Giurgiu şi la moşia Drăgăneşti-VIaşca.
16968	382:634/635 (498.1) [Se anunţă importarea din Franţa a unei colecţii de
plante, flori, răsaduri de copaci şi seminţe], — BUKURES-TER DT. Z., VIII (1852), p. 104.
Depozitul se află In casa marelui logofăt Bărcănescu. In al doilea anunţ, tot In aceeaşi pagină, „D. Oduf, membru al mai multor soţietăţi de orticultură", anunţă că a adus din Franţa: camelii, magnolii, 200 soiuri de trandafiri, orhidee, irişi de St. Bernard, zmeură şi fragi de 4 sezoane, piersici de Noul Orleans, pere ducesa de Angora, sparanghel timpuriu de Africa.
16969	382:634/635	(498.3)
[Panteii Brescovici, proprietar de vie la Iaşi, anunţă
de vînzare „flori streine, precum şi alămîi“], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 112: înştiinţări.
16970	382:634.63	(498.1)
[Se anunţă că la m-rea Stavropoleos au sosit măsline
dulci de la I anina şi se vînd cu trei sfanţihi ocaua],— VEST. R., XXI (1856), p. 32, col. III.
16971	382:635	(498.1)
[I. H. face cunoscut că a sosit acum din Germania şi
că a adus cepe de flori din Olanda şi seminţe de flori din Germania]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 312: înştiinţări; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 316. „Şederea sa este la otelul Oraşul Viena, nr. 30“.
16972	382:635	(498.3)
[„La magazia d. Teodorini... s-au adus de la Paris o
colecţie de seminţe de flori11]. — GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 116.
16973	382:635	(498.3)
[„Martin Mertz, grădinar-neguţitoriu, are onor a încu-
noştiinţa că au sosit în astă Capitală cu o colecţie feliurită de adevărate cepe de Olanda, camelii, rhododendrum“ etc.]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 312.
16974	382:635	(498.3)
[„Avizul" lui V. Cunin [=Quânim] despre vînzarea
unor seminţe de cantalupi zemoşi, multe soiuri de legume,
900
deosebite marole, mazăre zăhărate, morcovi etc., primite din Paris]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 80.
16975	382:636 (498) [Notă despre silinţele Austriei de a determina pe exportatorii de vite din Principate să le îndrepte „către Viena"].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 36, col. II.
16976	382:636	(498)
[Ştiri cu privire la exportul de vite al Principatelor]. —
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 344: Turcia.
Se afirmă că — In urma sărăcirii agricole a Turciei şi Bulgariei prin război — vitele necesare consumului armatelor de pe front se aduc din Principatele Române.
16977	382:636	(498)
[înfiinţarea la Viena a unei societăţi însărcinate cu
cumpărarea de vite în Ungaria şi Principate]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 807: Revista.
16978	382:636 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească arată
numărul vitelor exportate de la 23 aprilie la 1 iunie 1853].
—	VEST. R., XVIII (1853), p. 274.
16979	382:636 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească face
cunoscut numărul şi felul vitelor exportate din Principat pe lunile mai, iunie, iulie, august şi septembrie]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 232, 249, 289, 321, 333, 353, 362, 382, 406.
16980	382:636 (498.1) [Departamentul Finanţei din Ţara Românească anunţă
că „importaţia în Austria a vitelor cornute, a pieilor şi altor articole provenite de la asemenea vite este slobodă"].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 206, 217.
Cu condiţia Insă ca vitele să facă o carantină de 20 zile, iar pieile şi celelalte obiecte să fie supuse curăţirii.
16981	382:636 (498.1) [Măsuri luate în Ardeal pentru a se împiedica extinderea epidemiei de ciumă între vitele cornute, declarată în regiunea Cîmpinei şi a Ploieştilor], — G. TRANS., XVII (1854), p. 172: Publicare.
Transporturile de mărfuri de la Predeal nu se vor face declt cu cai; este oprită aducerea pieilor de vită din regiunile contaminate.
16982	382:636 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească anunţă
că „importaţia în Austria a vitelor cornute şi a pieilor de vite mari din acest Prinţipat s-a poprit"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 229; VEST. R., XIX (1854), p. 237.
în urma măsurilor luate de autorităţile militare din Transilvania.
16983	382:636 (498.1) [Se anunţă că „este slobod exportul vitelor mari cornute, prin toate punctele despre Austria"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 157: Departamentul Finanţelor; VEST. R., XX (1855), p. 153.
16984	382:636 (498.1) [Departamentul Finanţelor face cunoscut că, nemai
existînd epizootie în partea dreaptă a Dunării, se lasă slobod importul vitelor prin toate punctele de pe linia Dună-riil. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 206; VEST. R., XX (1855), p. 198.
Importul este oprit numai prin punctele din districtul Teleorman.
16985	382:636 (498.1) [Departamentul Finanţelor din Ţara Românească
anunţă că, deoarece epizootia în vitele mari cornute face progrese în Moldova, s-a interzis importarea de acolo a
www.dacoromanica.ro
382: 636(498.1)
COMERŢUL EXTERIOR
382: 637.5(498.1)
pieilor acestor vite mari neargăsite, precum şi a acestor vite], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 218; VEST. R., XX
(1855)	, p. 209, 213.
16986	382:636	(498.1)
[Departamentul Finanţelor face cunoscut că, din
cauza epizootiei ivite în satele din jurul Vidinului, s-a oprit importul vitelor mari cornute prin punctul Calafat].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 246.
16987	382:636	(498.1)
[Se face cunoscut că este cu desăvîrşire oprit exportul
vitelor cornute, afară numai de cele necesare împărăteştilor oştiri otomane şi celor aliate]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 301.
16988	382:636	(498.1)
[Un agent englez a venit la Bucureşti să cumpere
8—10 000 boi], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 250: Monarhia Austriacă. Sibiiu 10 August.
Oferta nu pare a fi fost ispititoare pentru vlnzători, căci nu se prea vorbeşte de ea, pe piaţă. Pare probabil ci aceste vite erau destinate consumului trupelor aliate din rizboi, deoarece urinau si fie transportate la Balcic şi Varna.
16989	382:636	(498.1)
[Departamentul Finanţelor din Ţara Românească face
cunoscut că de la 1 mai 1856 exportul vitelor mari este liber], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 70; VEST. R., XXI
(1856)	, p. 66l
16990	382:636	(498.1)
[Ştire despre hotărîrea guvernului Ţării Româneşti de
a ridica oprirea exportului de vite începînd de la 1 mai 1856]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 123: Ştiri mestecate.
16991	382:636	(498.1)
[Departamentul'Finanţelor face cunoscut că, în urma
contenirii bolii vitelor cornute în partea dreaptă a Dunării, comerţul acestor vite este liber între Turcia şi Ţara Românească], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 118: Departamentul Finanţelor; VEST. R., XXI (1856), p. 112.
16992	382:636 (498.1) [Departamentul Finanţelor face cunoscut că, prin contenirea bolii vitelor cornute din principatul Moldovei, comerţul acestor vite este liber între cele două principate],
—	BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 134; VEST. R., XX (1856),
p. 121.
16993	382:636 (498.1) [Se face cunoscut exportatorilor de vite că dispoziţiile
date de comanda generală a Transilvaniei, în privinţa intrării cirezilor de vite mari în Austria, au fost modificate], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 301: Ministerul Finanţelor.
Nu se mal cere declt o carantina de 10 zile.
16994	382:636 (498.1)
[Guvernul	englez	vinde la	Rusciuc	şi	la Giurgiu cai
cumpăraţi în Transilvania şi Ţara Românească]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 103, p. 3: Turcia.
Se da preţul.
16995	382:636 (498.1) [Ministerul Finanţelor din Ţara Românească face
cunoscut că în Transilvania s-a ridicat orice carantină în privinţa vitelor mari ce se vor exporta în acest principat]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 60, p. 1.
16996	382:636 (498.3)
[Comitetul	sănătăţii	din	Iaşi	anunţă	că, nemaifiind
nici o epizootie în Ţara Românească, negoţul vitelor între cele două ţări este liber]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 285: Iaşii.
16997	382:636 (498.3) [Se anunţă că exportul vitelor pînă la 25 capete se
va aproba de isprăvnicii, iar peste acest număr — de Departamentul Finanţelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 222: Novitale din năuntru.
16998	382:636	(498.3)
[Guvernul Bucovinei a încuviinţat importaţia	vitelor
cornorate din Moldova, cu ţinerea de carantină de 20 zile]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 109; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 108: Novitale din năuntru.
16999	382:636	(498.3)
[Punctele de graniţă pe unde este permis exportul de
vite cornute în Bucovina]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 233: Moldova.
17000	382:636	(498.3)
[Magistratul din Braşov anunţă că s-a hotărît neauto-
rizarea importului de vite din Moldova]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 288: Buletinulu Oficialu.
17001	382:636	(498.3)
[Comitetul Sănătăţii face cunoscut că, intrucît în
ducatul Bucovinei nu mai este vreo boală de vite, intrarea vitelor din Bucovina în Moldova este slobodă]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 162: Comunicatul Sănătăţii.
17002	382:636	(498.3)
[Din cauza bolii vitelor din Basarabia, se interzice
importul vitelor, al pieilor şi al seului în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 379: Comitetul Sănătăţii.
17003	382:636.084	(498.1)
[Consulatul englez anunţă că are nevoie de anumite
cantităţi de fîn, orz şi ovăz, ce vor fi predate la Bucureşti, Giurgiu, Silistra şi alte localităţi, şi doritorii de a le furniza să prezinte oferte de preţuri]. — VEST. R., XXI (1856), p. 36, col. III.
Se aralH cum va fi primită şi plătită marfa.
17004	382:636.4	(498.1)
[înştiinţare referitoare la exportul rîmătorilor prin
tranzit]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 229.
Departamentul Vistieriei din Ţara Românească aduce la cunoştinţa negustorilor, care aduc rlmători din ţări străine „ca să-i treacă tranzit In alte părţi", că sint obligaţi să-i scoată In termen de patru luni, căci altfel vor plăti o taxă de cinci lei de pereche, drept vamă de import.
17005	392:636.68	(498.1)
[Fera Maier din Hessen-Darmstadt face cunoscut publicului bucureştean că a sosit cu un mare număr de canari şi alte păsări de salon], — VEST. R., XXI (1856), p. 124.
17006	382:637.5/.6 (498.3) [Potrivit unei rezoluţii domneşti, se aprobă de către
Comitetul Sănătăţii din Moldova aducerea seului şi a pieilor de vite cornute de la abatoarele din Odessaj. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 283: Novitale din năuntru.
17007	382:637.5 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească face
cunoscut că „trecerea seurilor şi cervişului în burduşe de vite mari, este poprită cu desăvîrşire prin toate punctu-rile despre Transilvania11]. — VEST. R., XIX (1854), p. 291.
Măsura a fost luată din partea guvernului austriac.
17008	382:637.5 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Finanţelor din
Ţara Românească prin care se arată că, „ţara fiind în
901
www.dacoromanica.ro
382:637.5(498.1)
COMERŢUL EXTERIOR
382:663/664(439.2)
lipsă de articolul trebuincios al seului, exportata acestui articol de orice felurime de vite" este oprită cu desăvîr-şire în tot cursul anului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 273.
17009	382:637.5 (498.1) [Condiţiile pentru exportul seului sau cervişului].—
VEST. R., XX (1855), p. 237: Departamentul Finanţelor.
De Ia 1 august 1855 exportatorii vor plăti cile lei 40 pentru uua sută de ocale.
17010	382:637.61 (498) [Ştire cu privire la ridicarea opririi importului de piei
nedubite în Transilvania, din Moldova şi Valahia].— STEAOA D., I (1855), p. 21: Acte oficiale.
Aceasta s-a făcut cunoscut prin adresa Secretariatului de Stat al Moldovei, nr. 3439, către Departamentul Finanţelor.
17011	382:637.61 (498) [Se arată că s-a ridicat pentru totdeauna restricţia
importării de „piei nedubite" din Principate în Transilvania],— STEAOA D., II (1856), p. 2: Transilvania.
La intervenţia Camerei de comerţ Şi industrie din Braşov, S-a admis intrarea lor, cu condiţia ca să fie dezinfectate prin afu-mare cu pucioasă.
17012	382:637:61 (498.3) [Departamentul Finanţelor anunţă că este liber exportul în Austria al pieilor neargăsite de vite mari din Moldova], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 323.
17013	382:637.61	(498.3)
[Se anunţă „că s-a desfiinţat oprirea importaţiei în
Transilvania a peilor ne dubite din Moldova"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 313: Departamentul de Finansu.
17014	382:637.623	(439.2)
[Premierea negustorilor de lină braşoveni N, Pană
şi 1. Alcxi la expoziţia internaţională de la Londra].— G. TRANS., XIV (1851), p. 360.
17015	382:637.623	(439.2)
[Înviorarea comerţului de lină din Ardeal in urma
revoluţiei din India]. — G. TRANS., XX (1857), p. 230: Transilvania.
Se informează că Anglia, lipsită de lina din India, se aproviziona pe piaţa Vienii, care devenise din această pricină o bună cumpărătoare a linii ardelene.
17016	382:637.623 (498) [Exportul de lină din Principate în anul 1851],— G.
TRANS., XV (1852), p. 119; GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 117: Ţara Românească.
Se arată cantităţile de lină exportate In anul 1851 din porturile Brăila, Giurgiu, Calafat şi pe uscat In Transilvania, precum şi cantitatea de lină exportată din Moldova la Începutul anului 1852.
17017	382:637.623	(498.1)
[Date cu privire la exportul de lînă al Tării Româneşti, în 1851], — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 209: Donaufurslenlhumer.
17018	382:639.38	(498.1)
[Se anunţă că au sosit de la loanina, la prăvălia lui
Chiriac Zarafu, icre de chefal]. — VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 13, p. 1: Înştiinţări.
17019	382:639.38	(498.1)
[Farmacia Iohann Grâu, de pe podul Tirgului de
afară, anunţă că are de vînzare untură de peşte din Norvegia]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 400: Echtes Berger Lebertran-Oel.
în flacoanele originale ale casei Lobry Porton din Ulrecht, Olanda.
17020	382:639.54 (498.1) [Departamentul Vistieriei anunţă că „exportaţia lipitorilor şi într-acest an este slobodă cu aceleaşi formalităţi şi plată de taxă ca pe anul trecut"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 119—120; VEST. R., XVI (1851), p. 105.
17021	382:639.54 (498.1) [S-a hotărît ca exportul lipitorilor să se facă după
principiile urmate în 1850, „ cu deosebire numai ca slobozirea biletelor Vistieriei să se poată face nu numai d’a dreptul de Vistierie, dar şi prin d. cîrmuitor al judeţului Dolj"]. —BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 187.
17022	382:639.54(498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că printr-o
rezoluţie domnească se aprobă să se exporte „încă cinci sute oca lipitori, peste doă mii, în anul curgător"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 312.
17023	382:639.54 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut că in anul
1853 se dă voie să se exporte o cantitate de 2000 ocale lipitori, cu taxa de 2 1/2 galbeni austriaceşti de fiecare oca], — BULETIN [T. R.], 1853, p. 42; VEST. R., XVIII
(1853), p. 86.
17024	382:639.54 (498.1) [Ştire despre o rezoluţie a Vistieriei din Ţara Românească privind exportul lipitorilor]. — G. TRANS., XVI
(1853), p. 93: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a.
Se arată că se permisese exportul a 2000 oca „cu clte doi şi Jumătate gălbuii prin puncturile cunoscute".
17025	382:639.54 (498.1)
[Se anunţă că	exportaţia	lipitorilor	pe anul 1854 este
slobodă „cu aceeaşi plată de taxă şi reguli din anul trecut"]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 121; VEST. R., XIX (1854), p. 118.
17026	382:639.54 (498.1)
[Departamentul	Finanţelor	anunţă	că „lipitorile sin
slobode de a se exporta şi în anul corent, cu aceiaşi plată de taxă de doi şi jumătate galbeni de una oca"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 209.
17027	382:662.64 (498) [Ştiri cu privire la lipsa cărbunilor englezeşti în porturile dunărene]. —BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 217: Donaufiirstenthumer.
Cărbunii aceştia erau aduşi, ca balast, de către corăbiile engleze care veneau să Încarce cereale. Cărbunii erau vlnduţi In porturile dunărene.
17028	382:662.72 (498.1) [Se anunţă de vînzare un gaz „pentru lampe de salon",
numit „Pinolin Gaz" şi care nu miroase la ardere],— ROMÂNUL, II (1858), nr. 91, p. 262.
Acest gaz era „o nouă invenţie de Viena".
17029	382:663/664 (439.2) [Carol Miillcr, neguţător din Braşov, recomandă clientelei sale mai multe produse străine]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 376.
Iată aceste produse: „Zaliar, Cafea, Rum de Jamaica, Ef. Ceaiuri (Perl-, Pecco-BliUhen — şi Caravanen —), Siampania ungurească şi franciozdsca, Tokaier, Essentia de Muscat, Ruster şi Mcncscher...".
17030	382:663/664 (439.2) [Se anunţă că se găsesc de vînzare la neguţătoria sibiană
„Romana secerătoare" „felurite mărfuri coloniale şi levan-tice"]. —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 76, 332: De mirare eftin.
Iată care slnt aceste mărfuri: zahăr, cafea, rom, icre negre, heringi, măsline, orez, untdelemn, piper ele....
902
www.dacoromanica.ro
382:663/664(498.1)
COMERŢUL EXTERIOR
382:664.41(498.3)
17031	382:663/664 (498.1) [Firma „Crucea de Aur“ din Bucureşti anunţă de vîn-
zare vinuri şi produse de băcănie aduse din străinătate]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 78, p. 313.
Se dă lista detaliată a acestor produse.
17032	382:663/664 (498.1) [Wilhelm Thuringer anunţă de vînzare delicatese şi
diferite articole de băcănie importate din străinătate]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 107, p. 326.
Se dă lista acestor articole dc băcănie. Avizul e dat in limba franceză.
17033	382:663/664	(498.1)
[Firma „La Soare“ din Bucureşti anunţă de vînzare
un mare număr de produse de băcănie primite din străinătate].— ROMÂNUL, II (1858), nr. 91, p. 262.
17034	372:663	(498.1)
[Circulara Departamentului Vistieriei din Ţara Românească adresată comandirilor de puncturi, prin care le face cunoscut să nu permită intrarea în ţară a unor băuturi inferioare trecute drept de lux]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 150.
17035	372:663	(498.1)
[„Magasia C. A. Rosetti“ anunţă de vînzare vinuri,
şampanie şi coniac franţuzesc]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 106, p. 322.
Se dă lista băuturilor şi preţul.
17036	382:663.2(498) [Despre exportul de vin al Principatelor în Austria şi
Rusia].— G. TRANS., XIX (1856), p. 314: Transsii-vania.
Se laudă calitatea vinurilor româneşti, observlndu-se, in acelaşi timp, că producătorii români nu le falsificau.
17037	382:663.2	(498.1)
[Negustorul I.	Friedrich	Dresnand din	Bucureşti anunţă
că are de vînzare „1500 vedre de vinuri adevărate de Transilvania din anul 1851 şi 1852“]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 256: înştiinţări.
17038	382:663.2	(498.1)
Preţuri corecte	a	celor	mai	de	frunte	vinuri din Unga-
ria fine în toptan şi în botilce din magazia a D. D. M. Brah-feli şi fiul din Buda. — VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 10, p. 1.
Magazia se află In banul Zlătari.
17039	382:663.2 (498.3) [Se anunţă că la spiţeria Iacob Verojinski din Iaşi
se află de vînzare felurite vinuri franceze]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 190: înştiinţări.
17040	382:663.2.02	(498.1)
[Mihael Miller face cunoscut că are de vînzare „o cătă-
ţime de teascuri pentru storsul vinului după cel mai nou model şi cel mai bun metod"]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 284: înştiinţări.
17041	382:663.4	(498.1)
[Hotelierul Franz Horatschek din Bucureşti anunţă
că serveşte clientelei sale bere importată din Viena]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 349: Bekannt-machung.
17042	382:663.5.04	(439.2)
[Adolf	Schmidt,	căldărar	din	Braşov, anunţă	că are
de vînzare	cazane	de	rachiu].—VEST. R., XXII	(1857),
p. 8: înştiinţări.
17043	382:663.95 (498.1) [Librăria C. A. Rosetti anunţă de vînzare ceai marca
,,Pecca“]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 27, p. 4: înştiinţări. Se dă preşul.
17044	382:663.95 (498.1) [Librăria C. A. Rosetti anunţă că a adus un bogat asortiment de ceai din străinătate]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 44: Felurite fapte.
17045	382:663.97	(498.1)
[Depozitul de tabac Biedennann din Viena anunţă
că-şi desface produsele en-gros prin firma I. Scharfstein din str. Şelari], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 184: Bekanntmachung.
17046	382:663.97	(498.3)
[Anunţul tutungiului Dimilriu, arătînd preţul tutunului turcesc ce-1 vinde]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 382: înştiinţare.
17047	382:664.1	(498.1)
[Dimitrie Simmos anunţă de vînzare la magazinul său
„o partidă de zahăr de Olanda şi de Belgia", pe care o primise de scurt timp], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 100, p. 298.
17048	382:664.41	(439.2)
[Scăderea preţurilor „sărilor" şi autorizarea importului
fără vamă a sării din afară „pentru scopurile hemico-tehnice" în Transilvania]. — G. TRANS., XX (1857), p. 83: Austria.
17049	382:664.41 (498) [Precizare „că Serbia trage toată îndestularea sării din
Moldova şi din Ţara Românească, din care ocnele acestor ţări au un mare cîştig"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 194: Turciea.
Dintr-o corespondenţă cu privire la Serbia.
17050	382:664.41 (498) [Se anunţă din Galaţi că, gura Sulinei fiind împotmolită, nu se pot face transporturi de sare], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 274: întâmplări de zile.
Se subliniază că, din această cauză, trupele turceşti duc lipsă de sare.
17051	382:664.41 (498.1) [Comentariu în legătură cu convenţia sîrbo-austriacă
privitoare la vînzarea sării].— G. TRANS., XIV (1851), p. 58.
Prin această convenţie Ţara Românească este lovită in comerţul ei cu Serbia.
17052	382:664.41 (498.1) [Departamentul Vistieriei din Ţara Românească atrage
atenţia autorităţilor administrative şi militare că singurul în drept a exporta sare peste Dunăre este maiorul Mişa Anastasievici]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 257.
17053	382:664.41 (498.3) [înştiinţare cu privire la exportul sării din Moldova].
— BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 149: Vistieria Moldovei.
Se arată că monopolul sării ce se vinde peste Prut s-a desfiinţat şi că exportul sării este liber, la preţul de 20 Ici o sută de ocale.
17054	382:664.41 (498.3)
[Se anunţă sloboda transportare a sării din Moldova în Rusia], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 357: Departamentul de Finansfi.
903
www.dacoromanica.ro
382:664.41(498.3)
comerţul EXTERIOR
382:675(498.1)
17055	382:664.41 (498.3)
(Comunicat cu privire la „exportaţia pe Dunăre a
sării"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 257, adaos la nr. 68, p. 69: Secretariatul de Stătu.
Turcia a aprobat exportul liber al sării din portul Galaţi, cu destinaţie porturile turceşti. Se publică depeşa Ministerului Trebilor Străine al Turciei şi textul angajamentului, Întocmit de Secretariatul de Stat, pe care trebuie să-l semneze exportatorii.
17056	382:665.16 (498.1)
[I. H. Dimitriu face cunoscut că la magazia sa a sosit
o mare cantitate de luminări de stearină „fabricate de cea mai aleasă fabrică din Londra"]. — VEST. R., XIX
(1854), supl. la nr. 11, p. 1.
17057	382:665.16	(498.3)
[Se anunţă	că	fabrica	G.	Pitancier	et Co. din Odesa
a înfiinţat un depozit de vînzare a luminărilor de stearină la Schlinger et Co. din Galaţi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 162: Avis.
17058	382:665.45	(498.1)
[„Aghenţia	Asfaltului	franţozesc	la	Seisel" face cunos-
cut că i-au mai sosit „o partidă de asfalt" şi că poate executa felurite lucrări]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 348.
Doritorii se vor adresa la cancelaria agenţiei din Bucureşti.
17059	382:666.15	(498.1)
[Israil Frenkel anunţă că la magazia sa din uliţa Şelarilor „a sosit o partidă de geamuri de Belgie albe curate de întîia cualitate şi groase"]. — VEST. R., XXI (1856), p. 188, col. III.
17060	382:665.15	(498.1)
[Negustorul Ludvig Peşet din Bucureşti anunţă că i-a sosit un mare transport „de geamuri fine englezeşti"].
—	ANUNŢ. R., V (1858), nr. 63, p. 4.
17061	382:666.15	(498.3)
[„Aizică crîşmar" anunţă de vînzare geamuri fine englezeşti]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, p. 4: Înştiinţare.
Depozitul se află la Hanul Sculenilor In Tlrgul-Cucului, Iaşi.
17062	382:667.6	(498.1)
[Magazinul la „Ancherul de aur“, din hanul Hagi Tudo-rache, anunţă că are de vînzare fierărie şi culori de Nue-renberg]. — BUKURESTER	DT.	Z.,	VIII (1852), p. 132.
17063	382:668.58	(498.1)
[Magazinul	Appel	şi	Neumeister	de pe podul Mogo-
şoaii anunţă că a adus apă de Colonia direct de la locul de fabricaţie]. — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 136.
Publică un anunţ al fabricantului, Johann Maria Farina, care previne publicul să se ferească de imitaţiile importate din Franţa.
17064	382:669.14 (498.3)
[Anunţ din 18/30 mai al consulatului general austriac din Iaşi privind propunerea direcţiei uzinei de oţel de la Murau din Stiria, de a-şi exporta produsele în Moldova].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 167: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 341: Moldaviea.
•
17065	382:67/68 (439.2)
M. Griunbaum şi Vais, neguţ. în mare din Temişora. — G. TRANS., XVII (1854), p. 164.
Anunţ prin care casa de en-gros cu firma de mai sus aduce Ia cunoştinţa publicului din Braşov că îşi vinde, şl la tlrgui din acest oraş, mărfurile sale de galanterie şi menaj, produse ale industriei austriece.
17066	382:671 (498.1) Die Industriellen Oesterrichs im Glaspalaste zu Mun-
chen. ((Essbestecke aus China-Silber]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 398—399.
Descriere a fabricatelor de argint de China expuse de industriaşii Canzaetz şi Sorra din Viena, la expoziţia din Mlinchen. La finele articolului se anunţă că produsele lor se află de vînzare In Bucureşti la Vasilie Iordanovici In Curtea Veche. — Vezi şi reclama de la p. 404.
17067	382:672 (498.1) [Firma Leop. Schalbauers Witwe et Sohn din Viena
publică o listă de preţuri la diferite garnituri de fier şi alamă pentru	ferestre	şi	uşi,	ce	se	află	de	vînzare la prăvăliile din	Bucureşti].	— VEST.	R.,	XXI	(1856), p. 284.
17068	382:672 (498.1) [Magazinul la „Ancherul de aur", din hanul Hagi
Tudorache, anunţă că are de vînzare fierărie şi culori de Nuerenberg]. — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 132.
17069	382 :672 (498.3) [Agenţia Austriei anunţă că „exportaţiea din Austriea
a oţelului, a fierului de lucru şi a coaselor, este slobodă obşteşte"]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 217: Departamentul din năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 213: Novitale din năuntru.
17070	382:673 (498.1) [Fabrica de articole de bronz Mich. Brose din Viena
îşi recomandă produsele clientelei bucureştene], — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 144.
Intre altele: candelabre, sfeşnice, cutii de ceasornice, călimări, statuete.
17071	382:674	(498.3)
[Înştiinţare	dată	de Secretariatul	de	Stat cu	privire
la exportul lemnului de construcţie]. — BULETIN [Mold.), XXIII (1855),	p.	257:	Secretariatul	de Stată,	adaos
la nr. 68, p. 69: Secretariatul de Stată.
Turcia a aprobat exportul liber ai lemnului de construcţie din portul Galaţi, cu destinaţie porturile turceşti. Se publică depeşa Ministerului Trebilor Străine al Turciei, şi textul angajamentului, Întocmit de Secretariatul de Stat, pe care trebuie să-I semneze fiecare exportator.
17072	382:674	(498.3)
[„Regulele pentru exportaţia cherestelelor din Moldova
pe Dunăre"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 353: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 353: Novitale din năuntru.
S-au întocmit aceste reguli In urma unor instrucţiuni primite de la Înalta Poartă. Se arată formalităţile pe care trebuie să le îndeplinească exportatorii.
17073	382:674.2	(498.1)
[Tîmplarul Cristian Şraiber anunţă că „a sosit o mare
partidă ferestre gata de la Viena, lucrate foarte solid, şi de lemn tiparos"]. — ANUNQATORUL, IV (1856), p. 260: înştiinţări.
17074	382:674.2	(498.3)
[Se anunţă că „în otelul c.c. Agenţiei şi Consulatului
general" se vor vinde între 17—19 iulie „felurite mobile elegante şi alte lucruri casnice"]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 226: Aviz.
17075	382:675	(498.1)
[Magazinul G. M. Frank de pe Podul Mogoşoaiei
anunţă că are în reprezentanţă mărfurile fabricii de pielărie Saffian-Loh-Brussel et Lakir, din Viena]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 248: Algemeiner Anzeiger.
904
www.dacoromanica.ro
382:676.2(498.3)
COMERŢUL EXTERIOR
382:683.34(498.3)
17076	382:676.2 (498.3) [Desfiinţarea contractului cu casa Laidesdorf din
Viena, încheiat de guvernul Moldovei pentru furnizarea hîrtiei de timbru]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 193: Departamentul de Finans.
17077	382:676.3	(498.1)
[Librăria	C.	A.	Rosetti	anunţă	că	a dus din	Anglia
un bogat	asortiment	de	hîrtie). — ROMÂNUL, II	(1858),
p. 40, 64.
17078	382:676.37	(498.1)
[Fr. Binder, daguerrotipeur din Bucureşti, anunţă că
are de vînzare noua invenţie a hîrtiei de copiat). — BU-KURESTER DT. Z., X (1854), p. 372: Neue Erfindung.
E vorba de hlrtia indigo, ce permite copi după textul ce se scrie cu creionul.
17079	382:677.1	(439.2)
Înştiinţare foarte însemnată de tărgti, de pănzărie
de inu de cea mat alesă calitate şi cu preţuiţi de minune eftinfl. —G. TRANS., XVII (1854), p. 180.
Anunţ al sucursalei braşovene a firmei L. Stern din Pesta. Comunică mărfurile ce se vind şi preţurile lor In detaliu.
17080	382:677.1 (498.1) [Magazinul de pînzeturi din Hanul Şerban Vodă nr. 12
anunţă că are de vînzare pînză de Rumburg, Olanda şi Silezia]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 300.
Se dau preţurile diferitelor sorturi şi articole fabricate, de ptnză.
17081	382:677.1 (498.1) [L. Ţilţen anunţă că are de vînzare diferite pînzeturi
la hotelul „Londra" din Bucureşti], — VEST. R., XXI (1856), p. 88, col. III: Anons de mare însemnătate.
Ţilţen menţionează că, fiind In trecere prin Bucureşti şi „ne-flind slobod a intra cu marfa sa In Austria, se vede prin urmare silit a o vinde cu ori ce preţ".
17082	382:677.1	(498.1)
[Anunţ cu privire la preţul textilelor, în sucursala
din Bucureşti a fabricii I. Kâsttler & Comp. din Boemia]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 16.
17083	382:677.1	(498.1)
[E. Grant anunţă de vînzare pînzeturi, sosite din
Belgia]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 13, p. 4.
17084	382:677.1	(498.3)
Depozită de pînzeturi în vînzare foarte eftenă. —
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 66, p. 4.
A. Levi din Buda-Pesta anunţă că desface la Iaşi — In timp de 20 zile — pînzeturi de tot felul. Se dă preţul acestora.
17085	382:677.1	(498.3)
[Alb. Kon şi Star, fabricanţi din Boemia, vînd la
Iaşi un asortiment de pînzărie, care fusese destinat pentru Rusia]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 68: Avis.
17086	382:677.4	(498.1)
A la viile de Lyon soieries haute nouveaută. — NA-
ŢIONALUL0, I (1858), p. 115.
Se anunţă că „o casă din cele mai Însemnate de la Lyon, pentru fabricarea şi comerciul mătăs&riilor, a sosit acum şi a deschis o casă tn Bucureşti".
17087	382:677.61	(498.1)
[Magazinul de haine Fritz Herfurt de pe podul Mogoşoaiei
anunţă că primeşte „în toate lunile" „marfă nouă de stofe din Londra, Paris şi Viena"]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 76, p. 305.
17088	382:677.61	(498.3)
[Croitorul Sestjuăs, sosit din Paris, anunţă organizarea unei expoziţii de stofe în prăvălia sa]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 80, p. 118.
17089	382:677.61	(498.3)
[„Avizul" unui „negoţiant-straiu-făcător", Barotti,
care a primit de la Paris şi Viena „materii fine de primăvară, de postavuri şi jilete"].— GÂZ. DE MOLD., XXVI
(1854)	, p. 112.
Anunţă de asemenea că lucrează „tot feliul de îmbrăcăminte" după jurnalul cel mai nou.
17090	382:681.4	(498.1)
[M. Alexandru aduce la cunoştinţa publicului că la
magazinul său din str. Şelari au sosit şi se află de vînzare obiecte optice].— VEST. R., XVIII (1853), p. 280: Înştiinţări.
17091	382:681.4 (498.1) [Phillipp Dessauer, optician din Stuttgart, anunţă că
vinde în Bucureşti instrumente optice germane]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 396: Noch nie dage-wesen!!!
Ochelari, lorniete, binocluri, lupe, microscoape. Cumpărătorii de ochelari vor fi cercetaţi prin optometru, pentru a primi sticla potrivită.
17092	382:681.4 (498.1) [Max Alexandru, „optic" din Munchen, face cunoscut
că are de vînzare diferite „fabricate optice"]. — VEST. R., XXI (1856), p. 200: Înştiinţări.
La magazinul său de pe Podul Mogoşoaiei se află de vînzare, ochelari, telescoape, microscoape, lupe, barometre, aerometre; termometre, busole, compase etc.
17093	382:681.4	(498.3)
[„Avizul" lui Iacobson, optic-mecanic de la Stockholm].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 50.
Are de vînzare „ochelari de diferite sorturi".
17094	382:681.4	(498.1)
[I. Lazăr anunţă sosirea de la Paris a unui mare asortiment de aparate de optică]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 36, p. 4; nr. 38, p. 4: Înştiinţări.
Se indică ce fel de aparate slnt.
17095	382:681.4	(498.3)
[M. Âlexandru, optic din Bavaria, anunţă că a sosit
la Iaşi cu tot felul de instrumente optice, din Munchen].
—	GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 28: Aviz.
17096	382:681.4 (498.3) [Casa de optică Lhuer Tardif din strada St. Martin,
Paris, îşi anunţă deschiderea unei sucursale la Iaşi].— STEAOA D., I (1855), p. 132: Avis.
17097	382:681.4 (498.3) [Se anunţă deschiderea unui mare magazin de optică
la Iaşi, ţinut de opticieni bavarezi]. — ZIMBRUL, III
(1855)	, p. 64, 68.
17098	382:681.4 (498.3)
[Rosental, „optic"	din Wiirtemberg,	anunţă că a sosit
la Iaşi cu un asortiment mare de instrumente optice]. — STEAOA D., I (1855), p. 128; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856)	, p. 4: Avis.
17099	382:683.34 (498.3)
[Anunţul	fabricantului	caselor	de	fier nearzătoare,
F. Fertheim et Wize din Viena, care se vînd la Iaşi, în prăvălia lui Barceniţchi],— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 104: Avis.
905
www.dacoromanica.ro
382:684.2(498.1)
COMERŢUL EXTERIOR — TRATATE COMERCIALE
382.4(498.3:42)
17100	382:684.2 (498.1) [Magazinul Nicolau Teclo anunţă sosirea unui bogat
asortiment de „faetoane şi căleşti1' din Viena]. — ROMANUL, 11 (1858), p. 60: Înştiinţări.
17101	382:684.5 (498.1) [Anunţul unui magazin de mobile din Bucureşti privitor la sosirea unui nou asortiment de mărfuri de la Paris].— ROMÂNUL, 1 (1857), nr. 39, p. 4.
l’e lingă diferite mobile şi obiecte casnice, magazinul oferă şi piane.
17102	382:685.3 (498.1) [Magazinul „L’Union" anunţă sosirea unui transport
de încălţăminte de tot felul, de la Paris]. — ROMÂNUL, 11 (1858), p. 164, 172.
Se dau preturile.
17103	382:685.3 (498.3) [1. Oszwald din Viena şi A. Oszwald din Pesta recomandă
depozitul lor de „caloşi de gumi"].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 276: înştiinţare.
17104	382:686.863	(498.1)
[Se anunţă că „fabrica de condee de metal cimentate
şi rezerVctoare de cerneală" a lui 1. Alexandre din Birmin-gham are depozit general pentru Principate la casa Hagi Teodorache din Bucureşti], — VEST. R., XXII (1857), p. 8: înştiinţări.
17105	382:687.1	(498.3)
[Libry de pe uliţa Paladi din Iaşi anunţă sosirea din
Franţa a unui asortiment de haine]. — ZIMBRUL, II (1851—1852), p. 194, 198, 202: înştiinţări.
17106	382:687.11	(498.1)
[G. M. Krizianovski anunţă că i-a sosit de la Paris
şi Viena un bogat asortiment de haine bărbăteşti]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 22, p. 88: Insciinţărî.
17107	382:687.11	(498.3)
[„Avizul" lui Goldner că i-a sosit de la Paris şi Viena
un bogat asortiment de haine bărbăteşti]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 306, 362.
Specifică ce anume haine bărbăteşti şi anunţă că tn viilor va aduce tn fiecare lună „Îmbrăcăminte nouă după cele din urmă jur-naluri de inodă“.
17108	382:687.12	(498.3)
[Jules Hetle îşi anunţă sosirea la Iaşi, cu tot felul de
noutăţi pariziene, pentru îmbrăcămintea doamnelor]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 124, 136: Înştiinţare.
17109	382:687.4	(498.1)
[Magazinul I. Radwansky din Uliţa Franţozească
anunţă că i-a sosit un mare transport de pălării de la Paris]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 100: Ankiindigung.
17110	382:687.51	(498.1)
[Nicolae Popovici Perucheru aduce la cunoştinţa publicului că i-au sosit o mare cantitate de păr lung şi peruci de dame şi bărbăteşti]. —	VEST.	R.t	XXI (1856), p. 124.
17111	382:691.5	(498.1)
[E. Grant	anunţă	de vînzare	ciment	englezesc]. — RO-
MÂNUL, I (1857), nr. 13, p. 4.
882.3 ANTREPOZITE. PORTO-FRANC
17112	382.3	(498.1)
[Intenţiile guvernului muntean de a transforma Turnul-
Severin în port liber].—G. TRANS., XV (1852), p. 95—96.
17113	382.3	(498.1)
[Ştire cu privire Ia publicarea în „Nautical-Magazin"
a memorandului consulului englez din Galaţi, în care
se cere construirea unui porto-franco, la gura braţului Sf. Gheorghe, pe malul drept al Dunării]. — STEAOA D., I (1855), p. 31: Turcia.
17114	382.3 (498.1) [Se anunţă că guvernul turc ar fi declarat Tulcea
„porto-franco pentru 50 ani"]. — ANUNCATORUL, IV (1856), p. 201: Galaţi.
Cei ce se vor aşeza la Tulcea „vor primi pămint şi lemne pentru a-şi construi case fără nici o plată".
17115	382.3 (498.1) [Se anunţă că guvernul otoman a declarat Tulcea
porto-franc pe timp de 50 de ani],— STEAOA D., II
(1856)	, p. 134: Buletinul zileî.
După Gazeta Crucii. — Cei ce vor să se aşeze acolo capătă gratuit şi leinn pentru casă.
17116	382.3 (498.3) [Proiectul deputaţilor oraşului Galaţi, cu privire la
organizarea municipalităţilor orăşeneşti]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, supl. 1, p. 4, col. II.
Propun de asemenea menţinerea Galaţilor ca porto-franc şi libera plutire pe Dunăre, pe braţul Chilia, plnă la Marea Neagră.
382.4	TRATATE COMERCIALE
Vezi şi: 341.24 Drept Internaţional —Tratate şl convenţii
17117	382.4 (4) [Corespondenţă din Viena despre încheierea noului
tratat comercial austro-turc]. — G. TRANS., XV (1852), p. 3.
Corespondentul declară că nu este sigur dacă tratatul priveşte şi Principatele.
17118	382.4 (498) [Proiect de moţiune „asupra chestiei atingătoare de
sloboda întemeiere a legămintelor comerciale ale Principatelor"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaie volantă legată Ia finele colecţiei.
17119	382.4	(498)
[Raportul lui C. Hurmuzachi şi dezbaterile cu privire la „sloboda întemeiere a legămintelor comerciale ale Principatelor"]. —BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857) , nr. 11, p. 2—4, supl. p. 1—4.
Adunarea doreşte ca Puterile Garante să recunoască drepturile Principatelor de a stabili ele singure relaţiile lor comerciale cu alte state. Urmează cuvlntarea lui M. Kogălniceanu, In această chestiune.
17120	[Kogălnieeanu, M.]	382.4	(498)
[Cuvîntul rostit în şedinţa din 9 noiembrie 1857 a
Adunării ad-hoc pentru a susţine rezoluţia privitoare la „dreptul Principatelor Unite de a regula ele singure relaţiile lor comerciale cu alte staturi"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 11, p. 2.
17121	382.4 (498:436) [Se zice că Austria ar dori să încheie tratate de comerţ
cu Principatele Dunărene]. — VEST. R., XVI (1851), p. 246: Austria.
17122	382.4 (498:436) [Ştire din Viena cu privire la proiectarea unui tratat
de comerţ între Austria şi Principatele Române]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 221, col. I: Revista.
După Jurnalul German de Frankfurt.
17123	382.4 (498.3:42)„15“ [Tratatul de comerţ încheiat între Petre Şchiopul,
domnul Moldovei şi Anglia]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 29, p. 1: Moldova.
Se dă textul tratatului tn latineşte şi româneşte şi o notiţă explicativă privitoare la descoperirea acestui tratat de către Cos-tachi Hurmuzachi, cu ocazia călătoriei sale In Anglia.
906
www.dacoromanica.ro
383/388 COMUNICAŢII. TRANSPORT
383	Poştă (Scrisori, obiecte, bani)
384	Telegraf
385	Căi ferate
386	Navigaţie interioară: fluvială şi riverană. Canaluri
387	Navigaţie maritimă. Porturi
388	Transporturi terestre. Cărăuşie. Diligenţă. Drumuri. Poduri
17124	383/388 (4) [B. Lebel din Giurgiu, reprezentantul firmei Cari
Schlosman din Hamburg, anunţă preţul transporturilor de mărfuri din Anglia pe continent pînă la Viena şi Budapesta].— ROMÂNUL, II (1858), p. 116, 124.
17125	383/388 (4:498) [Preţul transporturilor de mărfuri de la Paris, Bruxelles
şi Hamburg pînă la Galaţi, făcute de firma Gaebel, din Breslau], — ZIMBRUL, II	(1851),	p.	96,	104,132: Avis.
17126	383/388 (4:498)
Avis. Prix â forfait jusqu’â	Galatz. — ZIMBRUL,
fi (1851), p. 132.
Oferta firmei Gaebel din Breslau pentru transportul de mărfuri de la Bruxelles şi Hamburg, plnă la Galaţi.
17127	383/388 (4:498) [Ştire cu privire la dificultăţile de transport întîmpi-
nate de un fabricant român din Ţara Românească]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 348: Oesterreiclii-sche Monarchie.
Voia să aducă, pentru fabrica sa, maşini grele de la Berlin şi a trebuit să le aducă prin Hamburg, Anglia, Constantinopol, Brăila — fiindcă astfel transportul li costa mai ieftin.
17128	383/388 (4:498)
[Transportul mărfurilor	austriece	în	Principate], —
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 34—35: Monarchia Austriacă.
Se arată că transportul acestor mărfuri durează mult, iar cheltuielile slnt mari. Profitlnd de acest fapt, unii negustori belgieni şl francezi, Intre care „compania Roston", s-au oferit să preia transportul mărfurilor de la Lipsea, prin Marsilia şi Sulina, la Bucureşti, In termeni mult mai scurţi şi cu cheltuielile de transport reduse la tumătate.
17129	383/388 (4:498) [,,C. C. privilegiată asociaţie a drumului de fier“ aduce
la cunoştinţa publicului că toate vapoarele care pleacă de la Giurgiu au la Baziaş legătură cu trenul care merge la Pesta, Viena, Praga, Dresda, Lipsea şi Paris].—ANUNŢ. R., V (1858), nr. 65, p. 4.
17130	383/388 (4:498) [Aviz de comerţ al agenţiei „Companiei a Stradelor
de fier Austriace a statului14, înfiinţată la Brăila şi Galaţi].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 304.
Agenţia se oferă să transporte pînă la destinaţie mărfurile expediate pentru Principate prin căile ferate ale companiei, precum şi să expedieze mărfuri din Brăila şi Galaţi pentru oraşele principale din Europa. — Text In limbile română şi italiană.
17131	383/388 (439.2) [Necesitatea construirii căilor de comunicaţie moderne
cel puţin pînă la graniţele Transilvaniei pentru a introduce această provincie în circuitul economic european]. — G. TRANS., XV (1852), p. 119.
17132	383/388 (439.2:498) [Biroul de comision şi expediţie Adalbert Rosenbaum
din Seghedin anunţă că organizează transporturi de marfă
între Ungaria, Transilvania, Valahia şi Moldova], — BUKURESTER DT. Z„ X (1854), p. 356.
Seghedin era punctul cei mai răsăritean al reţelei de cale reiată austro-ungară.
17133	383/388 (439.2:498)
[Se dezmint afirmaţiile negustorilor bucureşteni cu
privire la întîrzierea transporturilor de mărfuri pe ruta Sibiu-Braşov-Bucureşti], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 35, col. I.
Notiţă reprodusă după Kronstădter Zeitung. Negustorii afirmaseră că mărfurile pe ruta Marsilia-Brăila vin mai iute şi costă mal puţin.
17134	383/388 (439.2:498)
[Anunţ al direcţiei generale a „Societăţii private de
drumuri de fier austriece11 referitor la costul transportării mărfurilor de la punctul terminus Timişoara la diferite localităţi din Ardeal sau în Principate]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 28 [greşit: 22]: Publicare.
Se arată că acest serviciu de transport fusese nou înfiinţat.
17135	383/388 (44:498.1)
[Casa Mohr et Comp. din Paris, agenţie de transport
pe căile ferate, anunţă că organizează transportul de mărfuri între Paris şi Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 64.
17136	383/388 (44:498.1)
[Casa Kleinfelder et Hofmann, întreprindere de transporturi din Paris, anunţă că organizează transporturi de mărfuri pe ruta Paris-Bucureşti]. — BU KURESTER DT. Z., X (1854), p. 272.
Transporturile vor avea loc pe Dunăre şi calea ferată. Se primesc şi transporturi cu caracter dc urgenţă.
17137	383/388(44:498.1)
[I. Kleinfelder anunţă că face transporturi de mărfuri
de la Paris la Bucureşti]. — ANUNŢĂTORUL R., IV (1856), p. 144: înştiinţări.
Se arată şi preţul transportului.
17138	383/388 (44:498.1)
Guter-Verkehr zwischen Paris und Bukurest. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 136.
întreprinderea Kleinfelder anunţă costul şi durata transporturilor de mărfuri pe ruta Paris-Bucureşti, pe care le întreprinde ea, In două variante: prin Viena-Pesta şi prin Ulm.
17139	Rosetti, C. A.	383/388 (498)
[Cifre în legătură cu scumpetea transportului în Principate].— ROMÂNUL, II (1858), nr. 100, p. 295.
Transportul unei tone de la Livcrpool la Brăila costa 12 lei, iar de la Brăila la Bucureşti 45 de lei. Rosetti se foloseşte de aceste cifre pentru a condamna vechiul regim din Principate.
17140	383/388 (498:4)
[Articol despre necesitatea construirii canalului Cerna-vodă-Constanţa, ridicarea porturilor dunărene şi intensificarea construirii liniilor ferate în Imperiul otoman în
907
www.dacoromanica.ro
383/384(498.1)
COMUNICAŢII. TRANSPORT — POŞTĂ
383(498)
general, în special linia Constantinopol-Bucureşti]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 107, p. 3—4.
Din Noua Gazetă de Prusia.
17141	383/384 (498.1)
[Corespondenţă „de supt Carpaţii mezinali", din 10 mai, referitoare la nesiguranţa transporturilor în Ţara Românească din pricina evenimentelor războiului]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 155: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a.
383	POŞTĂ
(Scrisori, obiecte, bani)
Pentru poşta de persoane, vezi:
388.1	Transporturi terestre. Diligentă
17142	383 (4) [Poşta din Constantinopol pentru Viena se va îndruma
pe viitor prin Adrianopol, Rusciuc şi Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 380 bis: Depeşe telegrafice.
17143	383 (4) [Se reproduc, după „Monitorul" din 9 decembrie,
pasaje din convenţia poştală încheiată între Franţa şi Austria la 3 septembrie 1857]. — NATIONALULu, I (1857), p. 10: Francia; GAZ. DE MOLE:, XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 390.
Se arată că pentru Moldova şi Ţara Românească taxa pentru o scrisoare cu o greutate de 10 grame este de 1 Ir. — Se arată şi taxele pentru Rusia şi Polonia.
17144	383 (43:498) [Modul expedierii corespondenţei din Prusia în Principate], — G. TRANS., XIV (1851), p. 324.
O parte va fi dirijată prin Lemberg, iar alta pe Dunăre pe la Viena.
17145	383 (436) [Despre un proiect privitor la stabilirea a două feluri
de porto poştal înlăuntrul Imperiului austriac]. — G. TRANS., XV (1852), p. 255.
Unul din aceste două feluri de porto poştal este de 3 florini iar celălalt dc 6 florini.
17146	383 (436:439.2) [Ministerul de Comerţ al Austriei înfiinţează Ia Borsec
un birou de poştă]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 165: Donaufurstenthumer.
Pentru a Înlesni corespondenţa vizitatorilor veniţi la băi din Moldova şi Valahia.
17147	383 (436:498) [Noua rută a poştei austriece spre Constantinopol,
în urma încetării navigaţiei pe Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 319.
tn loc de a fi trimisă cu vaporul, corespondenţa se va expedia cu poşta terestră pe ruta:	Viena-Semlin-Orşova-Bucureşti-
Rusciuc-Brăila-Galaţi şi de aci Ia Constantinopol.
17148	383 (436:498.3) [Dispoziţii ale Ministerului de comerţ austriac, cu
privire la expedierea corespondenţei poştale pentru Iaşi]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 243: Întîmplări de zile.
Se va expedia In fiecare vineri, „cu vaporele iute, ce merge ia Galaţi".
17149	383 (439.2) [Hotărîrea Ministerului de Comerţ din Austria ca
societăţile de binefacere să fie scutite de taxa poştală
908
în corespondenţele lor cu autorităţile]. — G. TRANS.,
XV	(1852), p. 58.
17150	383	(439.2)
[Informaţie despre scutirea instituţiilor filantropice şi a
aşezămintelor religioase, destinate ajutorării bolnavilor, de taxele poştale]. — G. TRANS., XV (1852), p. 331.
Scutirea este aplicabilă şi In Transilvania.
17151	383	(439.2)
[înştiinţare a direcţiei poştale austriece cu privire Ia
trimiterile de bani prin asemnaţiuni]. — G. TRANS.,
XVI	(1853), p. 153.
Se arată că pentru a veni In ajutorul negustorilor s-a hotărlt să se primească plnă la 500 florini, In loc de 100 florini.
17152	383	(439.2)
Ordinăciunea c.r. Ministeriu de comerţ, din 14 Oc-
tomvrie 1858, privitoare la introducerea marcelor celor nouă de epistole şi jurnale. — TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 165.
17153	383 (439.2:437.5) [Se anunţă că începînd din 1852 va exista o comunicaţie
poştală între Braşov şi Bucovina, prin Sighişoara], — G. TRANS., XIV (1851), p. 373.
Se remarcă	că acest	lucru	va grăbi sosirea poştei.
17154	383 (439.2:498.1) [Măsuri privind expedierea poştei din Transilvania în
Ţara Românească]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 229.
S-a stabilit ca de două ori pe săptămlnă, lunea şi vinerea, să plece poş ta de la Sibiu spre Ţara Românească.
17155	383 (439.2:498.1) [Circulaţia poştală între Braşov şi Ţara Românească].
— G. TRANS., XIV (1851), p. 373.
Se a nunţă că	poşta va circula In curlnd	de 4 ori pe săptămlnă.
17156	383 (439.2:498.1. [Anunţarea cu satisfacţie a stabilirii comunicaţiei
poştale de 4 ori săptămînal între Braşov şi Ţara Românească, cu începere de la 1 februarie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 28.
17157	Ph.[otino], A.	383 (498)
[Scurt comentariu cu privire la îmbunătăţirea comunicaţiilor poştale din Moldova]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 5: Iaşi, 18 Ianuarie.
îmbunătăţirile s-au făcut din iniţiativa autorităţilor austriece. Se dau comunicaţiile poştale Intre Iaşi şi Bucureşti. Se arată că acum acestea au posibilitatea să primească zilnic jurnalele din străinătate. — Text român şi francez.
17158	383 (498) [Staţiile poştale austriece rămase în Principate în
urma retragerii trupelor],— G. TRANS., XX (1857), p. 123: Austria.
Se indică localităţile atlt din Ţara Românească cit şl din Moldova.
17159	383 (498) Anons. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 37, p. 4.
„Biroul poştei ruseşti din Bucureşti face cunoscut că de acum înainte va primi pacheturi şi bani spre expedierea, atlt pentru Rusia şi cit pentru Constantinopol, Giurgiu, Iaşi şi Galaţi, tot cu condiţiile ce s-au urmat plnă la anul 1854".
17160	383 (498) [Se anunţă că guvernul Ţării Româneşti, pentru a
înlesni comunicaţia între Bucureşti şi Iaşi, înfiinţează un curier extraordinar].—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 77, p.l.
Va pleca din Bucureşti lunea şi joia; scrisorile vor fl primite la Direcţia poştii drumului Focşani.
www.dacoromanica.ro
383(498)
POŞTA
383(498.31)
17161	383 (498) [Se anunţă că, in urma unui inalt ordin, s-a statornicit
intre Bucureşti şi Iaşi „o întinsă expediţie de curieri de doă ori pe săptămină, şi anume lunea şi joea“]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 354: No-vitale din năuntru.
17162	383(498) [Se reproduc, după „Monitorul" din 9 decembrie
1857,	citeva pasaje din convenţia poştală încheiată între Franţa şi Austria la 3 septembrie 1857], — NATIONA-LULU, I (1857), p. 10: Francia; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 390: Revistă politică.
Moldova şi Ţara Românească stnt Înglobate In sectorul Austriei. Taxa pentru o scrisoare cu greutate de 10 grame este de 1 fr.
17163 Winterhalder, E.	383 (498) [Necesitatea^ unor reforme pentru „postile României"].— ROMÂNUL, II (1858), p. 90—91: Vorbiri comerciale.
Autorul, după ce arată prin date statistice că In Franţa venitul de la poşte a crescut pe măsură ce s-au făcut Îmbunătăţiri, susţine că, In Principate, poştele slnt o cheltuială şi povară pentru stal, nu un venit. De asemenea atrage atenţia asupra importanţei reţelei de comunicaţii, pentru progresul statului.
17164 Rosetti, C. A.	383 (498) [Despre o circulară a directorului Ministerului din Năuntru privind legăturile poştale dintre Ţara Românească şi Moldova]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 97, p. 285.
Salută măsurile de uşurare a relaţiilor poştale dintre cele două ţări surori, cerlnd Insă o Îmbunătăţire a organizării poştei. Descrie lipsurile poştei din Ţara Românească.
17165	Rosctti, C. A.	383 (498)
[Critică sistemul distribuţiei poştei în Ţara Româ-
nească, lăudind organizarea celei din Moldova, unde poşta circulă zilnic între Iaşi şi judeţe], — ROMÂNUL, II (1858), p. 233.
17166	383 (498) [înştiinţare cu privire la folosirea „poştei româneşti"
entru trimiterea unor scrisori, pachete şi gropuri de ani dintr-un principat Intr-altul]. — BULETIN [Ţ. R.],
1858,	p. 377: Ministerul din Năuntru.
Se arată cum se face expedierea corespondenţei şl a banilor Intre cele două principate şi ce taxe se plătesc.
17167	383 (498.1) [Se anunţă că, In urma Îmbunătăţirii schimbului cailor
de poştă, o depeşă din Bucureşti la Viena, prin Sibiu, ajunge In 14 ore]. — BUICURESTER DT. Z., IX (1853), p. 365: Neuestes.
17168	383 (498.1) [Departamentul din Lăuntru anunţă că s-a hotărît
înfiinţarea poştiilor între Olteniţa şi Giurgiu, între Urzi-ceni şi Călăraşi, Intre Călăraşi, Gura Ialomiţei si Brăila].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 61.
17169	383 (498.1) [Vasile Pop, din Sibiu, e numit şef al „dregătoriei poştale" în Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 350—351: Intîmplărî de zi.
17170	383 (498.1) [Ministerul de Comerţ austriac a anunţat deschiderea
unor staţii de poştă la Craiova, Piteşti, Ploieşti şi Focşani].
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 94: Austria.
Se dau preţurile „portului** poştal.
17171	383 (498.1) [Direcţia poştelor din Ţara Românească face cunoscut
că s-a mutat în casele căpitanului Dobrovolschi din uliţa Poselu]. —BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 347.
17172	383 (498.1) Regula Poştei înfiinţate în Craiova pentru toate statele
Europei. — OLTULtJ, I (1857), p. 32.
Se indică zilele de plecare, de sosire şi orele la care se ridică şi se Împarte corespondenţa.
17173	383	(498.1)
[Poşta	rusească	din	Bucureşti înştiinţează publicul că
de lai martie 1857 cancelaria sa va funcţiona în casele lui Gazoti şi că taxa scrisorilor va fi aceeaşi]. — TIMPULtT,
I (1857), nr. 19, p. 4.
17174	383	(498.1)
[Se anunţă că biroul poştei ruseşti s-a restabilit în
Bucureşti]. — CONCORDIA, I (1857), p. 96.
Se arată clnd se primesc scrisori pentru Rusia, Iaşi, Galaţi şl Constantinopol.
17175	Rosetti,	C.	A.	383	(498.1)
Domnilor întreprinzători al postitor României. — ROMÂNUL, II (1858), p. 214—215.
Autorul dă sfaturi pentru o bună funcţionare a poştei, cere ca poşta de scrisori şi pachete să se expedieze zilnic şi ca preţul expediţiei să fie bine precizat. De asemenea, cere ca să se primească scrisori şi pachete cu taxa inversă.
17176	Rosetti,	C.	A.	383 (498.1)
Domnilor administratori ai poştilor prinţipatului României (Valachiei). — ROMÂNUL, II (1858), p. 231
Protest	Împotriva unei suprataxe pretinse de distribuitori
de scrisori.
17177	Rosetti,	C.	A.	383 (498.1)
Domnilor administratori ai poştilor din România.—
ROMÂNUL, II (1858), nr. 60, p. 239.
Adresează un nou protest administratorilor poştelor pentru că un distribuitor de scrisori li ceruse o suprataxă.
17178	383 (498.1) [Ministerul din Năuntru al Ţării Româneşti anunţă
cum funcţionează poşta românească şi îndeamnă publicul să utilizeze această poştă, cînd are de trimis scrisori, pachete sau bani în Moldova, iar nu mijloace străine]. — ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 93, p. 1.
Se publică şi tariful poştal.
17179	383 (498.1:4) • [Biroul poştei ruseşti din Bucureşti face cunoscut că
■ va primi în viitor „pacheturi şi bani spre espedierea atîţ la Rusia cît şi la Constantinopol, Giurgiu, Iaşi şi Galaţi tot cu condiţiile ce s-au urmat pînă la anul 1854“].— CONCORDIA, I (1857), p. 128.
17180	383 (498.1:4)
[„Biroul poştii russeşti din Bucureşti" anunţă că primirea scrisorilor pentru Rusia, Iaşi şi Galaţi se face odată pe săptămînă, iar pentru Constantinopol la două săptă-mîni odată]. — SECOLULC, I (1857), nr. 31, p. 4: An-nunţiu.
17181	383 (498.1:496)
[Reglementarea legăturii poştale între Ţara Românească şi Turcia]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 341: Donaufiirstenthumer.
Secretariatul de Stat anunţă că depeşele oficiale ca şi cele particulare vor fi trimise prin curier o dată pe săptămină, prin Giurglu-Rusciuk spre Constantinopol.
17182	383 (498.3)
[Se anunţă că spăt. Vasile Grigoriu a fost numit director la casa poştelor din Moldova, în locul post. Iaco-
909
www.dacoromanica.ro
383(498.3)
POŞTA — TELEGRAF
384(439.2)
vachi Roset]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 41: Novitale din năuntru, p. 49: Erata.
La p. 41 s-a anunţat greşit că a fost numit director spăt. Vasile Roset.
17183	383	(498.3)
[Anaforaua „atingătoare de regularisirea porto-scri-
sorii şi celelalte, precum şi pentru conducerea gropurilor cu bani de către compania delijansurilor11]-— BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 94: Visteria Moldavii; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 77.
17184	383	(498.3)
[Căpitanul în retragere Grigore Docan este numit director al Casei Poştale, în locul postelnicului Iacovachi Rosset, înlăturat din post], — GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 181: Novitale din năuntru.
17185	383	(498.3)
[Instrucţiuni cu privire la expedierea banilor prin poştă]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 373: Departamentul din lăuntru; STEAOA D., I (1855), p. 141: Departamentul de Finanţe.
Expedierea banilor se face numai de două ori pe săptămlnă, luni şi Joi, şl numai „cu numărătoare".
17186	383	(498.3)
[Zilele în	care se	primesc	la	posta	din	Iaşi bani pentru
expediţie]. —ZIMBRUL, III (1855), p. 1089.
17187	383	(498.3;
[Aşezarea poştei ruseşti la Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 170: înştiinţare.
Se anunţă zilele expedierii şi primirii corespondenţei din Rusia, din Bucureşti şi din Constantinopol.
17188	383	(498.3)
[Scurtarea	drumului	curierilor	poştei	austriece dintre
Viena şi Iaşii. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 397: Novitale din năuntru.
Datorită mutării poştei mărgincne a Bucovinei la Tărăşeni şi Slnăuţii de Jos, jurnalele vieneze vor sosi la Iaşi In 5 zile.
17189	383 (498.3)
Regule statornicite pentru scrisori.—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 202: Direcţiea poştelor şi delijanselor Moldovei.
Se publică reguli pentru expedierea scrisorilor, se stabilesc cutii de scrisori, se arată valorile mărcilor şi taxarea scrisorilor. — Text român şi francez.
17190	383 (498.3)
[Se anunţă noua taxă la expedierea scrisorilor]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 344: Aviz.
S-a stabilit, pentru orice distanţă In Moldova, aceeaşi taxă de 1 leu, iar pentru scrisorile recomandate o taxă dublă. In urma acestei dispoziţii, s-au tipărit anume mărci de un leu şi de doi lei, care s-au pus In vlnzare.
17191	383 (498.3)
[în tîrgul Neamţului se înfiinţează „un biurou de expediţii după principiile aşezămîntului poştal11]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 300: Direcţia poştelor şi a delijanselor Moldaviei.
17192	383 (498.3)
[Despre cutiile de scrisori din Galaţi], — ZIMBRUL ŞI VULT. IV (1858), p. 20: Bondariulu.
Se ironizează administraţia oraşului, care a fixat aceste cutii atlt de sus, Incit ele nu pot fi folosite.
17193	383 (498.3) [Se anunţă tipărirea unor „maree pentru scrisorile
francate11].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 246: Direcţiea poştelor şi a delijanselor Moldovei.
Se indică locurile de unde acestea pot fi procurate.
17194	383 (498.3:4) [Se informează că, de la 1 octombrie, poşta Agenţiei Austriei aduce la Iaşi scrisorile şi ziarele din Occident], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 317: Novitale din năuntru.
17195	383 (498.3:439.2) [Ştire despre o nouă cale de comunicaţie poştală între
Moldova şi Transilvania].— GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 303: Austria.
Intre Braşov şi Iaşi se deschide o cale de corespondenţă directă prin pasul Oituz şi Tg. Ocna, iar intre Braşov şi Galaţi, prin Căiuţ. Scrisorile vor ajunge in aceste localităţi in 24 dc ore.
384	TELEGRAF
17196	I. A. C.	384
Telegrafia Electrică. — ROMÂNIA LIT., 1855,
p. 24—25.
Scurt istoric al invenţiei. In Europa ea nu s-a putut dezvolta după posibilităţile ce le Închidea, fiindcă a fost considerată monopol, sursă de venituri pentru stat şi i s-au pus tarife prea scumpe. Importanţa telegrafului constă In rolul său In „producerea avuţiilor" şi anume: „1) prin economia de vreme, din care urmează scăderea capitalului neproducător şi 2) prin un echilibru general Intre pieţile comerciale". Contribuie şi la progresul moral, fiind „curierul civilizaţiei".
17197	C[ali]mali, A. P.	384
Telegraful electric şi viitorul seu. — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 369—371, 385—387, 441—442, 454—456, 485— 486, 494—496.
Generalităţi asupra invenţiei telegrafului. Dă şi clteva date In legătură cu instalarea liniilor telegrafice In Principatele Române.
17198	384	(439.2)
[Publicaţii pentru materialul trebuincios liniilor telegrafice din Ardeal]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 71— 72, 85, 141.
17199	384	(439.2)
[Se anunţă	că	pînă	în	primăvara	1852	se va	începe
„neapărat clădirea telegrafilor“	către	Timişoara şi	Sibiu].
— G. TRANS., XV (1852), p. 50.
17200	384	(439.2)
[Se anunţă că linia de telegraf la Sibiu va fi terminată
pînă la sfîrşitul lunii iunie 1852]. — G. TRANS., XV
(1852), p. 139.
17201	384 (439.2)
[Ştire că linia telegrafului este aproape terminată pînă la Sibiu]. —G. TRANS., XV (1852), p. 386: Noutăţi diverse.
Se arată că, In afară de mici porţiuni, linia telegrafică cuprinsă Intre graniţa ungaro-transilvăneană şi Sibiu era terminată. Se subliniază că Intre Orăştie şi Sibiu unii răuvoitori stricaseră puţin linia in unele locuri.
17202	384 (439.2)
[Se anunţă că liniile telegrafice de la Viena pînă la Semlin şi Sibiu s-au terminat şi se vor da în curînd spre folosinţă publicului], — VEST. R., XVIII (1853), p. 26—■ 27: Viena.
910
www.dacoromanica.ro
385(439.2)
TELEGRAF
384(498.1)
17203	384	(439.2)
[Se anunţă că în luna următoare se va deschide linia
telegrafică Viena-Sibiu]. — BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 26, col. I.
17204	384	(439.2)
[înfiinţarea de dregătorii telegrafice la Timişoara şi
Sibiu]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 66.
17205	384	(439.2)
[Ştiri în legătură cu înfiinţarea biroului telegrafic
în Timişoara], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 120: Bănatu.
Se anunţă că linia telegrafică este gata, In afară (le porţiunea Petrovaradino-Semlin. Particularii, mai ales negustorii, slnt Îndemnaţi să se folosească de ea. Se anunţă că vizitarea maşinilor biroului telegrafic e permisă particularilor Intre 10 — 12 a.m., In grupuri de cel mult 4 persoane.
17206	384 (439.2) [Se anunţă deschiderea pentru public a oficiilor telegrafice de la Sibiu şi Timişoara], — G. TRANS., XVI
(1853)	, p. 128.
17207	384 (439.2) [Agenţia austriacă din Bucureşti, printr-o notă către
Secretariatul Statului, anunţă că telegraful între Sibiu şi Viena a fost pus în activitate], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 106.
Se pot trimite telegrame „In litere Întregi, sau In ţifre arabe".
17208	384 (439.2) Telegrafo germano austriac. Tarifa pentru înaintarea
unii simple depeşe telegrafice de la staţia uniunei Sibiu. — BULETIN [Ţ. R’.], 1853, p. 110; G. TRANS., XVI (1853), p. 156—157.
Se dau numele tuturor staţiilor către care se pot expedia tele-
grame.
17209	384 (439.2) [Se vorbeşte de întinderea liniei telegrafice pînă la
Braşov]. —TELEGRAFUL R., II (1854), p. 197: Monarhia Austriacă.
17210	384	(439.2)
[Se anunţă intrarea în funcţiune a legăturii telegrafice a Braşovului cu Viena]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 253: Transsilvania.
17211	384	(439.2)
[Ştiri cu privire la vizita colonelului Voinescu la Braşov]—G. TRANS., XVII (1854), p. 281: Transsilvania.
Se crede că ar fi tratat, In numele guvernului din Ţara Românească, prelungirea liniei de telegraf de la Braşov la Bucureşti.
17212	384	(439.2)
[Se anunţă că s-a pus în lucru linia telegrafică Braşov-
Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 293: Donaufiirstenthiimer.
Braşovul şi Sibiul aveau deja legături telegrafice cu centrele europene.
17213	384 (439.2) [Se anunţă că se continuau lucrările de construire
a liniei telegrafice Braşov-Bucureşti]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 291: Braşovă, 22 Sept. n.
Se arată că Omer Paşa declarase că intenţiona să ia măsuri pentru legarea telegrafică a oraşului Bucureşti de Constantinopol.
17214	384 (439.2) [Lucrările liniei telegrafice Braşov-Bucureşti vor
ncepe la sfîrşitul lunii noiembrie]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 356: Transsilvania.
17215	384 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că lucrătorii tehnici, însărcinaţi de „inginerul de telegraf11 Mazenauer, vor aşeza pe ziduri, pe îngrădiri, cîrlige de fier şi fire de telegraf şi să nu fie împiedicaţi de locuitori la îndeplinirea acestor operaţii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 277; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 310; G. TRANS., XVII (1854), p. 308.
In vederea lnfi nţării unei linii de telegraf Intre Bucureşti şl graniţa Austriei, pe la Timiş.
17216	384 (498.1) [Ştiri despre instalarea liniei de telegraf Braşov-Bucm
reşti prin postul Timiş]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 309: Donaufurstentlitimer.
Departamentul de interne din Ţara Româneasca cere autorităţilor să dea tot concursul inginerului Mazenauer, constructorul liniei.
17217	384 (498.1) [Se anunţă că legătura telegrafică de la Braşov
pînă la Bucureşti va fi gata pînă la 15 noiembrie 1854]. — VEST. R., XIX (1854), p. 350.
Director al biroului telegrafic va fi <1. Ilinterliolzer; sc va instala şi un telegraf de la Bucureşti plnă la Iaşi.
17218	384 (498.1) [Se anunţă că linia telegrafică Braşov-Bucureşti va
intra în funcţiune la 15 nov.]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 353: Donaufiirstenthiimer.
Şef al oficiului din Bucureşti va fi numit Hintcrliolzer, fostul diriginte al oficiului din Sibiu. în curlnd va Începe instalarea liniei telegrafice spre Iaşi. Ştirile slnt date după „Kronstădter Zeitung".
17219	384 (498.1) [Se anunţă că „s-a înfiinţat şi în Prinţipatul României
linie telegrafică pe direcţia de la Bucureşti la Predeal unde se uneşte cu acea din staturile Imperiului Austrii"]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 355; VEST. R., XIX (1854), p. 369. '
„Cancelaria acestui stabiliment al telegrafului electric se află lingă colegiul Sf. Sava, şi stă In relaţie cu toate liniile telegrafice ale Europei deschise pînă astăzi".
17220	384 (498.1) [Se anunţă că în ziua de 22 nov. a început să funcţioneze legătura telegrafică Viena-Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 372: Neuestes; 381: Do-naufurstenthiimer.
Ziarul exprimă bucuria pentru faptul că astfel Bucureştii au intrat In circuitul telegrafic european.
17221	384	(498.1)
[Informaţie că la 20 noiembrie s-a deschis legătura
telegrafică Bucureşti-Viena, prin Braşov]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 377: Novitale din năuntru.
17222	384	(498.1)
[Proiect pentru o linie telegrafică de la Constantinopol
la Dunăre], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 210: Tiirkei.
Anglia şi Franţa vor suporta costul instalaţiei. Materialul va fi adus din Franţa.
17223	384	(498.1)
[Ştiri în legătură cu instalarea unei linii lelegrafice
Constantinopol-Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 306: Tiirkei.
După Journal de Conslanlinople. Vechiul proiect de a pune Turcia In legătură cu liniile telegrafice europene, printr-un fir Con-stantinopol-Belgrad-Semlin, începe să treacă la înfăptuire. Francezul de la Rue a primit invitaţia Porţii de a alcătui proiectul uncf linii peste Adrianopole la Rusciuk şi alte puncte de pe Dunăre. Inaugurarea comunicaţiilor se dă ca probabilă la finele anului 1854.
911
30 - Bibliografia analitică - c, 959
www.dacoromanica.ro
384(498.1)
TELEGRAF
384(498.1)
17224	384 (498.1) [Se anunţă că, „după dispoziţiile Juate de guvernul
Franţei, o linie de telegraf electric este să se aşeze între Varna şi Bucureşti"]. — VEST. R., XIX (1854), p. 362: Bucureşti.
17225	384	(498.1)
[Din Paris se anunţă că linia telegrafică Bucureşti-
Varna se va instala fără întîrziere, cu cheltuiala Franţei].— BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 376, col. I [ştiri mărunte].
17226	384	(498.1)
[Ştiri cu privire la construirea liniilor telegrafice în
Principate]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 375: In-tîmplărî de zi.
Linia Braşov-Bucureşti e terminată. Se lucrează la prelungirea el „mai departe”.
17227	384	(498.1)
[Se anunţă că se lucrează la instalarea liniei telegrafice
Bucureşti-Iaşi], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 381: Donaufiirstenthiimer.
17228	384	(498.1)
[Se anunţă că ocîrmuirea din Ţara Românească ar fi
hotărît să înfiinţeze linii telegrafice de la Bucureşti la: Galaţi, Rusciuc şi Orşova], — ZIMBRUL, III (1855), p. 6: Revista politica.
17229	384	(498.1)
[„Stăpînirea s-ar fi hotărît" să întindă linia telegrafică
de la Bucureşti, la Galaţi, Rusciuc şi Orşova]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 19: Intîmplări de zi.
17230	384	(498.1)
[Se anunţă că s-a încheiat un tratat anglo-francez privitor la construirea unei linii telegrafice Bucureşti-Con-stantinopol], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 74: Cronica străină.
17231	384	(498.1)
[„Ştirile din Crim vor merge ca fulgerul... fiindcă telegraful submarin de la Balaclava la Varna şi de aci la Bucureşti e gata"].— G. TRANS., XVIII (1855), p. 128: Din cîmpulu resboiului.
17232	384	(498.1)
[Se anunţă că se va înfiinţa o linie electro-telegrafică între Bucureşti şi Viena], — ZIMBRUL, III (1855), p. 187: Revista.
Instalarea se	face de	guvernul francez, In Înţelegere cu	Anglia.
17233	I.[onescu,	I.?]	384	(498.1)
[Scrisoare din Constantinopol cu ştiri politice şi diverse]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 661—662: Revista.
Intre altele aminteşte că ingineri francezi aşează linia tclegra-fi că Bucureşti-Constantinopol, prin Şumla şi Adrianopol.
17234	384 (498.1)
[Se anunţă că linia telegrafică între Varna şi Rusciuc s-a terminat şi se lucrează acum la aşezarea firului telegrafic sub apa Dunării, deoarece aşezarea unui fir aerian a fost imposibilă],— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 111: Novitale din năuntru.
Ştirea c reprodusă după Gazeta Germană din Bucureşti.
17235	384 (498.1)
[Se anunţă că linia telegrafică dintre Bucureşti şi Şumla are să fie gata pînă la sfîrşitul lunii aprilie].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 119: Turciea.
17236	384 (498.1) [Legăturile telegrafice între Rusciuc şi „malul românesc"].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 134: Novi-talele zilei.
Se precizează că firul telegrafic sub apele Dunării s-a aşezat şi că „funia telului spre a lega Rusciuc cu malul românesc, In lungime de t 600 metre (6 400 palme), au sosit la Rusciuc şi punerea sa sc poate găti In 18/30 aprilie”.
17237	384 (498.1) [Ofis domnesc către Departamentul din Năuntru al
Ţării Româneşti, prin care se cere „a se întocmi dupe reguli bine chibzuite şi bazate pe esperiinţa altor staturi" un proiect de organizare a serviciului telegrafic]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 85; VEST. R., XX (1855), p. 85.
17238	384 (498.1) Programă pentru formarea amploiaţilor trebuincioşi la
serviciul telegrafic. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 250.
Este semnată de I. Florescu şi P. Poenaru. După programa cursului pentru serviciul telegrafic ce se va Înfiinţa, se arată funcţiile ce urmează să Îndeplinească absolvenţii şcolii, salariile ce vor primi şi modul de avansare In servicii.
17239	384 (498.1) [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti anunţă
că se va înfiinţa o şcoală pentru învăţătura serviciului telegrafic şi că în acest scop se vor selecţiona doisprezece elevi prin concurs]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 250.
Înscrieri la concurs se fac „la cancelaria direcţii lucrărilor publice" din Departamentul din Năuntru.
17240	384	(498.1)
[Departamentul din	Năuntru al Ţării	Româneşti	anunţă
că, deoarece s-au înscris	mai	mulţi	elevi	la	concurs	pentru
„specialitatea de poduri şi şosele şi a serviciului telegrafic", s-au fixat 5 zile de examinare]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 265.
17241	384	(498.1)
[Se anunţă că „pentru înlesnirea corespondenţii telegrafice, s-a înfiinţat şi serviciu de noapte la stabilimentul telegrafic din oraşul Giurgiu"]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 333.
17242	384	(498.1)
[Instalarea serviciului de noapte la postul telegrafic
din Giurgiu şi înfiinţarea unui post telegrafic la Brăila]. — STEAOA D., I (1855), p. 55: Ţâra Românească.
Ştire din Dukurester deutsclie Zeilung.
17243	384	(498.1)
[Tariful telegrafic în Ţara Românească şi Moldova]. —
STEAOA D., I (1855), p. 67: Austria.
Ştirile stnt date după Gazeta de Austria şi tariful este arătat .n florini.
17244	384	(498.1)
[Departamentul din Năuntru anunţă că, „înfiinţîndu-se
şi la oraşul Brăila un stabiliment telegrafic, s-a deschis la 14 Octomvrie corent corespondenţa telegrafică pe linia dintre acel oraş şi capitala Bucureşti pentru depeşele oficiale şi private"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 333.
17245	384	(498.1)
[Ştiri cu privire la prelungirea liniei telegrafice Con-stantinopol-Şumla pînă la Giurgiu], — STEAOA D., II (1856), p. 50: Turcia.
Se notează că Ministerul de Externe otoman s-a ocupat In special de această chestiune. Se reproduce anunţul In acest sens, dat de Geoffroy tic Luşon, directorul administraţiei telegrafului otoman.
912
www.dacoromanica.ro
384(498.1)
TELEGRAF
384(498.3)
17246	384 (498.1) [S-a stabilit o comunicaţie telegrafică directă între Con-
stantinopol şi Europa prin Ţara Românească], — VEST. R., XXI (1856), p. 70, col. li: Constantinopol.
17247	384 (498.1) [Linia telegrafică de comunicaţie cu Giurgiu, Rusciuc,
Adrianopol şi Constantinopol s-a deschis şi pentru corespondenţa privată]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 93: Novitale din năuntru.
17248	384 (498.1) [Ştiri despre punerea la dispoziţia publicului a liniei
telegrafice Rusciuk-Constantinopol]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 118, col. II: Hermannstadt, 20 April.
Se comunică publicului costul unei telegrame clin Sibiu pentru diferite oraşe din Turcia, aflate pc această linie telegrafică*
17249	384 (498.1)
[Se anunţă că linia telegrafică otomană:	Giurgi,
Rusciuc, Adrianopol şi Constantinopol este deschisă „acum şi pentru corespondenţă privată11]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 25, p. 45: Departamentul Lucrărilor Publice.
17250	384 (498.1) [Se anunţă instalarea la Giurgiu a unei agenţii care să
transmită telegramele la Rusciuc, pentru a fi expediate mai departe pe linia telegrafică Rusciuc-Constantinopol]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 37, p. 2: Ştiri atingătoare de Principate.
17251	384 (498.1) [Se recomandă Europei folosirea telegrafului Rusciuc-
Şumla-Constantinopol, în locul poştei din Giurgiu].— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 103, p. 3—4: Turcia.
Slnt date amănunte cu privire la felul cum se transmiteau înainte telegramele prin Giurgiu.
17252	384	(498.1)
Reguli pentru corespondenţa telegrafică din coprinsul
Prinţipatului Ţării Româneşti. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 126—127.
Privitor la primirea şi taxarea depeşelor.
17253	384	(498.1)
Regles concernant la correspondance tâlâgraphique
dans le principautâ de Valachie. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 38, p. 1—3.
Se dă şi tariful telegramelor particulare.
17254	384	(498.1)
[Ministerul din Năuntru face cunoscut că s-a	deschis
„La Focşanii României1* un stabiliment telegrafic]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 165; BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 173: Donaufiirstenthumer.
Pentru „corespondenţa depeşelor telegrafice de stată şi private".
17255	'	384 (498.1)
[Se comunică înfiinţarea unui birou telegrafic în.Focşanii Valahiei].— STEAOA D., II (1856), p. 116: Buletinul zilei.
Primea şi depeşe particulare.
17256	384 (498.1) [Se anunţă că s-a înfiinţat un birou telegrafic la Focşanii Valahiei, prin care se pot expedia şi telegrame particulare].— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 140, p. 2.
17257	384 (498.1) [Ofisul caimacamului Ţării Româneşti către Ministerul din Năuntru, prin care dispune să se înfiinţeze la Buzău „un stabiliment telegrafic d’a dreptul corespunzător cu cel din Brăila*1]. — VEST. R., XXI (1856), p. 216.
17258	384 (498.1) [Ministerul din Năuntru anunţă că la 13/25 noiembrie
1856 s-a deschis un oficiu telegrafic în oraşul Buzău].— BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 402.
17259	384 (498.1) Administraţia împărăteştilor linii telegrafice. Biroul
din Bucureşti. — BULETIN TT. R.], 1857, p. 74; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 12, p. 3.'
Se face cunoscut că, linia franceză telegrafică făctnd parte dc acum încolo din cea otomană, depeşele vor fi primite la biroul otoman din Bucureşti; se publică şi taxele. In Anunţ. R. text român şi francez.
17260	384 (498.1) [Direcţia telegrafului otoman din Bucureşti anunţă
că, linia franceză făcînd parte din cea otomană, toate depeşele vor fi primite la biroul otoman]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 95: Novitale din năuntru.
17261	384 (498.1) [Ministerul din Năuntru al Ţării Româneşti face cunoscut că se va ţine concurs pentru primirea a 12 elevi români care să urmeze „învăţăturile serviciului telegrafic**].— BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 58, p. 1.
Se cere concurenţilor un certificat că au urmat învăţăturile gimnaziale.
17262	384 (498.1) [Ministerul din Năuntru face cunoscut că linia telegrafică între Buzău şi Brăila s-a terminat şi poate fi utilizată de public]. —BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 353; ANUNŢ. R., nr. 84, p. 1.
Se publică şi tariful poştal.
17263	384	(498.1)
[Se menţionează importanţa noii linii telegrafice înfiinţate între Buzău şi Brăila pentru comerţul muntean]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 83, p. 1: Revista politică.
17264	384	(498.1)
[Se anunţă sporirea cadrelor funcţionarilor de	la ser-
viciul telegrafului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 149: Ministerul din Năuntru.
17265	384	(498.1)
[Se anunţă licitaţia pentru construcţia liniei telegrafice
de la Bucureşti la Craiova, prin Tîrgovişte, Piteşti şi Slatina].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 369: Ministerul din Năuntru.
17266	384	(498.1)
[Nota agenţiei austriece către Departamentul din Năuntru, prin care îi aduce la cunoştinţă noile taxe telegrafice stabilite de administraţia austriacă, în urma noului sistem monetar, care intră în vigoare în Austria de la 1 noiembrie 1858]. —BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 394—396.
în continuare se publică tarifele telegrafului austriac pentru depeşele expediate către staţiile deosebitelor state şi pentru cclc primite din Turcia şi Ţara Românească.
17267	384 (498.1) [Se anunţă un concurs pentru tinerii care doresc să
urmeze „învăţăturile serviciului telegrafic**]. — BULETIN [Ţ- R ], 1858, p. 417: Ministerul din Năuntru.
17268	384 (498.3) [în urma unei invitaţii a baronului Hess, „Consiliu)
Administrativ se ocupă cu proiectul statornicirii unei linii telegrafice de la Cernăuţi la Iaşi**]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 301: Novitale din năuntru; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 318: Principatele dela Dunăre.
913
www.dacoromanica.ro
384(498.3)
TELEGRAF
384(498.3)
17269	384 (498.3) [Ştire privitoare la construirea unei linii telegrafice
tntre Cernăuţi şi laşi].— GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 303: Austria.
17270	384	(498.3)
[Se anunţă că linia telegrafică Iaşi-Cernăuţi va fi gata
în decembrie], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 387: întâmplări de zi.
17271	384	(498.3)
[Se anunţă că în Moldova se vor înfiinţa două linii
telegrafice], — ROMÂNIA LIT., 1855, p. 25, col. II.
I.A.C., In articolul său Telegrafia Eleclricâ, anunţă că linia Iaşi-Cernăuţi va fi In activitate peste 4 săptămlni, iar linia laşi-Galaţl se va deschide In mai 1856.
17272	384	(498.3)
[Ştire despre lucrările de construcţie a liniei telegrafice la Iaşi şi de la Folliceni spre Nemerniceni], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 21: Novitale din năuntru.
17273	384	(498.3)
[Terminarea lucrărilor de construcţie a liniei telegrafice
la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 45: Novitale din năuntru.
17274	384	(498.3)
[Linia telegrafică Iaşi-Cernăuti se va deschide la 14
februarie], — TELEGRAFUL R.,’lII (1855), p. 66—67: întâmplări de zi.
17275	384	(498.3)
[Inaugurarea liniei telegrafice Iaşi-Viena],— GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 53: Novitale din năuntru.
17276	384	(498.3)
[Inaugurarea telegrafului în Moldova], — ZIMBRUL,
III (1855), p. 97: Iaşi, 14 Februarie.
Se laudă maşina electrică construită de Teirich din Viena, care s-a pus In aplicare Ia Iaşi, cu ajutorul unor ingineri francezi de Ia Departamentul Lucrărilor Publice din Iaşi.
17277	384 (498.3) Regulament pentru corespondenta telegrafică în cuprinsul Principatului Moldovei. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), supl. la nr. 16 ; ZIMBRUL, III (1855), p. 135—136, 138—139.
în prima gazetă regulamentul este semnat Ia sflrşit ne şeful Departamentului Lucrărilor Publice Constantin Negre şi de Tai-rich, director, iar In a doua gazetă semnează numai directorul Tai-rieh. — în Gaz. de Mold. text In limbile română şi franceză.
17278	384 (498.3) [Leopold Librecht este numit printre conducătorii instituţiei telegrafului electric din Iaşi],— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 57: Novitale din năuntru.
Fost funcţionar al Departamentului Lucrărilor Publice, Lic-brecht a studiat In parte şi la biroul telegrafic din Viena; cunoaşte limbile română, franceză, italiană, germană şi engleză.
17279	384 (498.3) [Se anunţă că tineri din Moldova s-au specializat în
„învăţătura telegrafii*1]. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 143: Novitale din Năuntru.
Se arată că mai mulţi tineri s-au specializat In învăţătura telegrafiei sub conducerea directorului serviciului telegrafic Tairich, iar In urma examenelor date au fost numiţi salariaţi la biroul telegrafic din Iaşi un număr de patru tineri.
17280	384 (498.3) [Numiri la conducerea instituţiei telegrafului, în Moldova].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 167: Novitale din năuntru.
Organizatorul telegrafului, Teirich, care a aplicat alfabetul român pentru corespondenţa In ţară, se întoarce la Viena. Liebrecht e numit director de birou telegrafic la Galaţi.
17281	384 (498.3) [Se anunţă modificarea tarifului pentru corespondenţa
telegrafică internă], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855) p. 199: Novitale din năuntru.
17282	384 (498.3) [Se anunţă că s-a deschis linia telegrafică de la Iaşi
la Bîrlad şi Tecuci]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 505: Iaşi 21 Iunie.
Se dă Şi preţul telegramelor pe această linie. în curlnd se va deschide şi linia Galaţl-Focşani.
17283	384 (498.3) [Se anunţă noul tarif al corespondentei telegraficei. —
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 269: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, III (1855), p. 709: Iaşi, 24 August; G. TRANS., XVIII (1855), p. 275.
Se dau taxele numai Intre Iaşi şi următoarele patru oraşe: Blr-lad, Tecuci, Focşani şi Galaţi. în G. Trans. se adaugă şi taxa de la Iaşi la Bucureşti.
17284	384 (498.3) [Se aduce la cunoştinţa generală noul tarif telegrafic
intern], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 201: Depart. lucrărilor publice.
Se arată că, In urma marilor cheltuieli făcute de guvern „la statornicirea liniei telegrafice din Iaşi la Galaţi şi Focşani", s-a stabilit un nou tarif. Se publică acest tarif (tariful internaţional rămlnc neschimbat), cu indicarea taxelor pentru diferite oraşe.
17285	384 (498.3) [„Legiuire pentru penalitatea la care urmează a se
supune acei care ar cauza stricăciuni liniei telegrafice**].— BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 225—226: Secretariatul de Stată.
17286	384 (498.3) [Taxe telegrafice în Moldova], — BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 317: Depart. lucrărilor publice; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 309: Novitale din năuntru.
Se publică „tarifa cursului banilor de la birourile telegrafice a Prinţipatului Moldovei".
17287	384 (498.3) Convenţia telegrafică încheiată între Austria şi Moldova, adresată Ministeriului din Lăuntru a Moldovei. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 11, supl. p.4.
Cuprinde condiţiile de funcţionare a telegrafului In Moldova pe timpul intervenţiei austriece. „Convenţia", purtind data de 11 octombrie 1855, este semnată de Coronini.
17288	384 (498.3) [Tariful telegrafic în Moldova şi Ţara Românească].—
STEAOA D., I (1855), p. 67: Austria.
Informaţiile slnt publicate după Gazeta de Austria şi tariful este dat In florini.
17289	384 (498.3) [Preţul unei telegrame de la Iaşi la Adrianopol şi de
la Iaşi la Constantinopol], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 55, p. 1.
17290	384 (498.3) [Se anunţă că la Fălticeni s-a deschis un birou telegrafic]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 193: Depart. lucrărilor publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185: Novitale din năuntru.
17291	384	(498.3)
[Se anunţă că, la Fălticeni, pe timpul iarmarocului de
Sf. Ilie, s-a instalat un birou de telegraf], — STEAOA
914
www.dacoromanica.ro
348 (498.3)
TELEGRAF
CAI FERATE
385 (436)
D., II (1856), p. 134: Avis; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 126,
p. 1.
O depeşă simplă, de la Iaşi la Fălticeni, va cosla 18 lei şi 30 parale.
17292	384 (498.3) [Se anunţă că s-a înfiinţ at un birou telegrafie la Romanţ.
— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 237: Depart. lucrărilor publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 230: Novitale din năuntru.
17293	384 (498.3) [Prima depeşă telegrafică publicată de „Steaoa Dunării"]. — STEAOA D., II (1856), p. 173: Depessâ Telegrafică.
Depeşa sosise la Iaşi prin Focşani. Anunţa sosirea baronulu i Talleyrand şl a contelui Coronini la Iaşi.
17294	384	(498.3)
[Departamentul Dreptăţii din Moldova anunţă că recla-
maţiile telegrafice pot fi adresate numai prin organele locale ale instanţelor către care se vor adresa], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 273: Novitale din năuntru.
17295	384	(498.3)
[Înştiinţare cu privire la plata corespondenţei telegrafice], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), nr. 101, p. 409—410: Depart. lucrărilor publice.
Se publică taxele telegrafice şi publicul este rugat să se prezinte la birou cu bani potriviţi pentru a nu se ivi nemulţumiri.
17296	384	(498.3)
[Statornicirea unui birou telegrafic la Vaslui]. — GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 81: Novitale din năuntru.
17297	384	(498.3)
[Se anunţă că la Piatra s-a deschis un birou telegrafic], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 105: Depart. lucrărilor publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII	[recte
XXIX] (1857), p. 99.
17298	384	(498.3)
[Se anunţă că linia telegrafică Galaţi-Sulina s-a terminat în 65 zile].—G. TRANS., XX (1857), p. 347: Ţeara Românească şi Moldavia.
17299	384	(498.3)
[Intenţia guvernului din Moldova de a naţionaliza
serviciul telegrafic], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 347: Departamentul lucrărilor publice.
Departamentul lucrărilor publice anunţă că, in vederea naţionalizării acestui serviciu, este dispus să facă Înlesniri In favoarea tinerilor moldoveni care doresc să se specializeze. Departamentul apelează la tinerii care cunosc limbile franceză şi germană, să intre ca „practicanţi In studiul telegrafiei"; la Înscriere, aceştia vor primi un ajutor de 300 lei.
17300	384	(498.3)
[Se anunţă că s-a complotat numărul elevilor	trebui-
tori pentru instituţia telegrafică]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 373: Departamentul lucrărilor publice.
17301	384	(498.3)
[Dispoziţii cu privire la telegramele cu răspunsul plătit].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 382: Departamentul lucrărilor publice.
17302	384	(498.3)
[Se anunţă Înfiinţarea unui birou telegrafic la Botoşani], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 133: Depart. lucrărilor publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 121.
17303	384 (498.3) [Se anunţă că directorul austriac al serviciului telegrafic moldovenesc a fost demis de către Locotenenţa domnească], — STEAOA D., III (1858), p. 192 [recte: 280], col. I.
17304	384 (498.3) [Dispoziţii cu privire la corespondenţa telegrafică]. —
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 321: Departamentul lucrărilor publice.
Se arată că, pentru a nu scădea venitul de la depeşele private, se stabileşte că depeşele de stat nu pot depăşi maximul de 50 de cuvinte, iar la nevoie să se recurgă la scrisori. S-a luat această măsură fiindcă se făcea abuz de depeşe de stat.
17305	384 (498.3) [Se anunţă că întârzierile în corespondenţa telegrafică
cu străinătatea nu sînt provocate de telegraful român]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 357—358: Departamentul lucrărilor publice.
Se precizează că aceste lnlirzieri se fac „nuinai din pricina ailor telegrafuri de comunicaţie cu Moldova". Această precizare s-a făcut din cauză că o telegramă trimisă din Constantinopol lui Afir-Bei a ajuns la Iaşi tocmai după zece zile.
17306	384 (498.3) [Se anunţă că la Mihăileni, pe frontiera Bucovinei,
s-a deschis un birou telegrafic]. — BULETIN [Mold.] XXVI (1858), p. 460: Depart. lucrărilor publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 314.
385	CĂI FERATE
17307	Doniu, P.	385
Drumurile de feru. — STEAOA D., I (1855), p. 29—30,
36, 40, 44; VEST. R., XX (1855), p. 333—334, 337—338, 344, 356, 364, 368, 380, 384, 388.
Istoricul drumului de fier şi al maşinii cu aburi; costul construirii diferitelor linii ferate In ţările occidentale; participarea societăţilor anonime sau ale stalului la construirea căilor ferate. Dă cltcva articole din legea de organizare a căilor ferate In Franţa, din 1842, şi din decretul publicat In 1852.
17308	385 Despre însemnătatea drumurilor de fer. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 189—190; VEST. R., XXI (1856), p. 192.
Se Înfăţişează această Însemnătate, sub aspectul măririi vitezei de circulaţie a mărfurilor şi sub acela al ieftinirii transportului.
17309	385 (42) Drumul ferecat. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852)
p. 178: Albina Românească.
Notă despre căile ferate din Anglia.
17310	385 (436) [Date statistice în legătură cu căile ferate ale Imperiului austriac]. — G. TRANS., XV (1852), p. 151.
17311	385 (436) Drumurile ferecate în Monarhia austriacă şi pe airea.
— G. TRANS., XV (1852), p. 294.
In legătură cu alocarea a 20 milioane florini pentru construirea de căi ferate In Imperiu, se prezintă date statistice despre reţelele de căi ferate ale mai multor ţări şi despre veniturile aduse Austriei de căile sale ferate.
17312	385 (436) [Din consiliul de administraţie al societăţii de căi ferate
austriaco-franceze fac parte şi G. Şina şi C. Pop]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 387, 402, 408: întâmplări de zi.
Se subliniază Îndeosebi activitatea lui G. Siua.
915
www.dacoromanica.ro
385(437.5:498.3)
CAI FERATE
385(439.2)
17313	385 (437.5:498.3) Comerţu şi industrie. — GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 86.
Se anunţă că s-a cerut de către Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti să se prelungească linia ferată care merge la Leopol plnă la graniţa Moldovei, de unde se va face neapărat continuarea plnă la Galaţi.
17314	385 (439.2) [Problema trecerii drumului de fier de la Sibiu în Ţara
Românească dezbătută de Camera de Comerţ din Braşov].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 72—73.
Existau temeri ca linia ferată să nu fie eventual construită prin Braşov.
17315	385 (439.2) [Necesitatea colectării de fonduri pentru plata unei
expertize menite a dovedi posibilitatea trecerii căii ferate spre Ţara Românească prin Braşov]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 95.
Se cere ca sumele să se dea preşedintelui Camerei de Comerţ Karl Maager.
17316	385	(439.2)
[Apel către „greiniu	neguţetoresc	levantin"	din Braşov
pentru a colecta bani în	vederea	expertizei	necesare pentru
dovedirea posibilităţii trecerii drumului de fier prin Braşov], — G. TRANS., XIV (1851), p. 156.
17317	385	(439.2)
[Trimiterea unor ingineri din Viena pentru facerea
planurilor drumului de fier între graniţa Ungariei şi Sibiu].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 168.
17318	385	(439.2)
[Apel de subscriere adresat negustorilor braşoveni în
privinţa sumei necesare pentru expertiza menită să dovedească posibilitatea trecerii drumului de fier prin Braşov].
—	G. TRANS., XIV (1851), p. 182.
Este vorba de repetarea cu noi îndemnuri a unui apel făcut şi In alte numere.
17319	385 (439.2) [Informaţie despre un memoriu al Camerei de Comerţ
din Braşov, apărut într-un ziar din Viena, în care se cerea prelungirea căii ferate de la Seghedin pînă la Braşov]. — G. TRANS., XV (1852), p. 114.
17320	385 (439.2) [Se anunţă că împăratul Austriei a hotărît să pună
în lucru cît de curînd calea ferată menită a lega Oradea-Mare de Piuşpok-Ladani şi Seghedinul de Timişoara],— G. TRANS., XV (1852), p. 202.
17321	385	(439.2)
[Informaţie privitoare la faptul că din suma	noului
împrumut austriac o parte va fi destinată pentru lucrarea liniei ferate Debreţin, Oradea Mare, Seghedin, Arad şi Timişoara, care se va întreprinde îndată],—VEST. R., XVII (1852), p. 303: Austria.
17322	385	(439.2)
[începerea lucrărilor administrative pregătitoare pentru construirea „drumului de fer al Temişoarei"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 319.
17323	385	(439.2)
[Informaţie despre construirea unei căi ferate în Transilvania], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 100 (nr. 76): Austria.
Gazeta de Pesta înştiinţează că „împăratul a binevoit a orlndul, ca Ungaria să se lege cu Transilvania prin un drum ferecat, pentru care scop s-au chemat toţi proprietarii la o adunare generală, spre a se sfătui asupra acestui Interesant obiect".
17324	385	(439.2)
[Ştiri cu privire la proiecte pentru a integra Transilvania în reţeaua de căi ferate începută în Imperiul austriac], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 157—158: Oesterreichische Monarchie.
17325	385	(439.2)
[Comentarii în legătură cu prelungirea liniei ferate
ungare pînă la Seghedin], — G. TRANS., XVII (1854), p. 71: Ungaria.
Anunţlndu-se deschiderea liniei ferate Felegihaza-Seghedin, redacţia îşi exprimă bucuria că astfel linia ferată s-a apropiat de hotarul Ardealului şi legătura cu Viena s-a scurtat cu Încă 24 de ore.
17326	385	(439.2)
[Meseriaşii timişoreni se arată îngrijoraţi că deschiderea căii ferate Timişoara-Seghedin le va aduce mari pagube], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 157—158: Monarhia Austriacă.
Trenurile vor aduce, de la Budapesta şi Viena, mărfuri mal ieftine, care vor concura cu cele ale meşteşugarilor din Timişoara.
17327	385 (439.2)
[Planul Ministerului de Comerţ al Austriei pentru dezvoltarea căilor ferate în cuprinsul Monarhiei], — G. TRANS., XVII (1854), p. 357—358: Transsilvania.
între altele, se proiectează şi următoarele trasee: 1) De la Sol-noc, peste Tisa şi Criş, la Arad şi de acolo, peste Timişoara, la Biserica Albă; 2) De la Arad, pe Murăş In sus, la Sibiu şi Braşov; 3) De la Oradea Mare, peste Cluj, Turda şi Alba Iulia, la S. Sebeş, unde se va lnlllnl cu linia Arad-Braşov.
17328	385 (439.2)
[Noul plan de construire de căi ferate în Monarhie], —
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 350: Monarhia Austriacă.
Se expune partea din plan care interesează Ardealul: se vor construi liniile Solnoc-Arad-Timişoara-Biserica Albă-Oraviţa Baziaş; Arad-Sibiu-Braşov; Oradea-Cluj-Alba Iulia-Sebeş. Construirea acestor linii va fi concesionată Întreprinderilor particu lare, Intre care o socieistate franceză s-a angajat să construiască drumul de fier Timişoara-Orşova In 3 ani.
17329	385 (439.2)
[Ştiri în legătură cu construirea liniei ferate Oraviţa-
Buziaş]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 342: Oesterreichische Monarchie.
Guvernul austriac e pe cale de a Încheia un contract pentru concesionarea construirii acestei linii In favoarea Întreprinderii franceze „Crâdit mobilier".
17330	385 (439 2)
[Extrase dintr-un articol publicat în „Ost-deutsche Post" cu privire la planul de construcţii de căi ferate în Ardeal şi Banat], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 350: Monarhia Austriacă.
Se afirmă că acest plan, Împreună cu noile convenţii poştale şi liniile telegrafice este o concretizare a politicii economice a Austriei In Orient. Subliniază necesitatea construirii de căi ferate In Principatele Române, care, Împreună cu amenajarea Porţilor de Fier pentru navigaţie, să Înlesnească In Orient comerţul Austriei şi Germanici.
17331	385 (439.2)
[Ştiri cu privire la proiectele austriece de construcţii de căi ferate în Transilvania]. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 358—359: Monarhia Austriacă.
Se subliniză că, din planul de construcţii, se pune accentul pe linia Arad-Timişoara-Braşov-Sibiu. S-a renunţat la proiectul prelungirii ei la Ruşava (= Orşova), impunlndu-se continuarea ei prin Braşov, In Ţara Românească, plnă la Brăila sau Galaţi, spre a crea a doua mare cale comercială, paralelă cu Dunărea. Se accentuează importanţa ei politică şi strategică.
916
www.dacoromanica.ro
385(439.2)
CAI FERATE
385(439.2)
17332	385 (439.2)
[Amănunte cu privire la convenţia dintre guvernul
austriac şi „Societatea industrială"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 2—3: Austria, 7: întâmplări de zi.
Se concesionează căile ferate pe 90 de ani contra sumei de 65 400 000 florini. între altele, societatea se obligă să administreze drumul de fier Oravlţa-Baziaş şi Segliedin-Timişoara, să lege prin cale ferată Timişoara cu Dunărea. Ea cumpără, Intre altele, minele de cărbuni şl fler de la Oravita, Dogneşca, Şasea, Moldova, Steier-dorf, Reşiţa, Franzdorf ( = Văliug), Gladna şi Moravita.
17333	385 (439.2)
[Baronul Şina a luat iniţiativa construirii unor căi
ferate în Ungaria],— G. TRANS., XVIII (1855), p. 235: Austria.
Gazeta comentează; „Se poale că un Şina ar ajuta şl la calea de fer cătră Braşov şi Ţeara rom., unde are şl interes pentru moşii...".
17334	358 (439.2)
[Un corespondent bănăţean comunică redacţiei „Telegrafului Român" că se va începe lucrul la calea ferată Timişoara-Baziaş-Vîrşeţ],—TELEGRAFUL R., III (1855), p. 379, col. I: Din Bănat 22 Noemvrie.
17335	385 (439.2)
Memorialu pentru drumfi de ferii. — G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 390: Transsilvania.
Se arată că Be Înaintase un memoriu la Viena de către Camera de comerţ din Braşov prin care se cerea ca să se intervină pe lingă guvernul Ţării Româneşti pentru construirea căli ferate Braşov Galaţi şi că se trimisese un delegat la Bucureşti in acelaşi scop.
17336	385 (439.2)
Memorialulfi camerei comerciale şi industriale din Braşovu pentru tragerea unui drumfi de ferii de la Braşovu in Ţeara Românăscă pină la Dunăre. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 406: Transsilvania [continuă în amil 1856],
Se rezumă părţi din memorialul tipărit in care Camera de comerţ din Braşov, arătlnd că linia ferată urma să fie terminată plnă la Timişoara In anul 1856 (urmlnd apoi a fi continuată prin Ardeal spre Braşov), pledează pentru continuarea acestei linii spre Galaţi şi Brăila.
17337	385 (439.2)
Din meinorialulu camerei comerciale şi industriale din Braşovu, despre drumulu de feru. — G. TRANS., XIX
(1856), p. 2, 6, 14, 18, 22 [Articolul acesta începe în ultimul număr al foii din anul 1855].
Se pledează pentru trecerea drumului de fier dinspre Arad prin Braşov, sustinlndu-se cu argumente economice necesitatea ca această cale ferată să nu se oprească la Sibiu, localitate inai Îndepărtată de Principate declt Braşovul. Se schiţează unele propuneri pentru eventuala prelungire a drumului de fier In Ţara Românească. Se dau cifre In legătură cu importanta Braşovului In privinţa relaţiilor economice cu Principatele şi se arată că, prin construirea drumului de fier, mărfurile de tranzit dinspre Lipsea şi Viena n-ar mai fi duse spre Principate pe Dunăre, ci prin Braşov.
17338	385 (439.2)
Drumul de fer prin Timişoara şi Braşov la Brăila. — TELEGRAFUL R„ IV (1856), p. 17—18; STEAOA D., II (1856), p. 33—34.
Se pledează pentru construirea drumului de fier prin Ardeal şi Principate.
17339	385 (439.2)
Die Eisenbalin fiber Teinesvar und Kronstadt nach Braila. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 22—23.
Articol reprodus din Oeslerreichische Zeitung. — Subliniază importanţa generală a căilor ferate pentru dezvoltarea economică. Accentuează importanţa pentru Austria a legăturilor cu Principa-
tele, mai ales in urma botăriril Înaltei Porţi de a permite drumul Belgrad-Constantinopol. Arată că, prin linia ferată austriacă spre Belgrad, Transilvania ar răinlne izolată. Pledează pentru construirea unei a doua linii: Viena-Timişoara-Arad-Siblu-Braşov, care să fie prelungită plnă la Brăila şi Galaţi. Date asupra importului şi exportului Transilvaniei.
17340	385 (439.2)
Drumul de fer dela Timişoara peste Braşov în Principalele dela Dunăre. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 77.
Se subliniază in acest articol necesitatea prelungirii căli ferate, care s-ar construi prin Ardeal, şi in Principatele Dunărene. — După O.Ţ. (= Oeslerreichische Zeilung).
17341	385 (439.2)
[Extrase din articolul „Die Ostbahn von Temeswar nach Konstantinopel", apărut în ziarul „Siebenbtirger Bote"]. —BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 93: Donauftirslenthtimer.
Se fac calcule cu privire la terenurile pe uude s-ar construi şi cit ar costa linia Timişoara-Braşov-Giurgiu-Adrianopoi-Con-stantinopol.
17342	385 (439.2)
[Sume oferite de locuitorii din ţinutul Braşovului pentru sprijinirea construirii drumului de fier prin acest ţinut],
—	G. TRANS., XIX (1856), p. 45: Transsilvania.
17343	385	(439.2)
[Despre silinţele ardelenilor pentru a determina guvernul împărătesc să ordone construirea drumului de fier prin Transilvania şi prin Braşov].— G. TRANS., XIX
(1856), p. 74: Monarchi’a Austriaca. Transsilvania.
Se arată că se trimisese o delegaţie In acest scop la Viena şl că locuitorii Ardealului se arătaseră gata să contribuie din punct de vedere material la construirea drumului de fier, făclndu-se chiar liste de subscripţii.
17344	385	(439.2)
[Se vestesc bune rezultate obţinute de delegaţia ardeleană plecată la Viena pentru a obţine construirea drumului de fier prin Braşov].— G. TRANS., XIX (1856), p. 86: Monarchi’a Austriaca.
Se anunţă chiar că se dăduseră speranţe delegaţiei că se va construi drumul de fier de la Buzău spre Brăila şi Galaţi.
17345	385	(439.2)
[Ştiri din Cluj asupra unor consfătuiri ţinute	aci în
chestiunea construirii căii ferate ardelene şi a itinerarului ei]. —TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 98—99: Transsilvania.
17346	385	(493.2)
[Despre o adunare a Reuniunii economice din Cluj, ţinută sub preşedinţia contelui Miko, în care se ceruse construirea drumului de fier prin Cluj şi apoi de aci spre Murăş-Oşorheifi]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 102: Monarchi’a Austriaca. Transsilvania.
17347	385 (439.2)
[Necesitatea construirii a cit mai multe căi ferate prin Ardeal]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 109: Partea Neo-ficiosă. Transsilvania.
Aceasta este părerea sibienilor faţă de pretenţia clujenilor dc a se trage drumul de fier şi prin oraşul lor. — După K.CronsUbiler] Z.Ieilwng],
17348	385 (439.2)
[Despre proiectatele linii de căi ferate ale Banalului].
—	TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 103: Întâmplări de zi.
917
www.dacoromanica.ro
(385(439.2)
CAI FERATE
385(439.2
17349	385 (439.2) [Despre situaţia construcţiilor de drumuri de fier în
Ungaria şi Transilvania].— G. TRANS., XIX (1856), p. 114: Monarchi’a Austriaca. Transsilvania.
Se redă după Wanderer o ştire privitoare la fuziunea a două societăţi maghiare, care produsese marc bucurie In Ungaria şi care fuziuni ar fi necesare, după părerea redactorului, şi Intre societăţile ardelene.
17350	385 (439.2) [Despre dezbaterile „Societăţii economice de cîmpu"
de la Cluj privitoare la construcţia drumurilor de fier ardelene]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 129: Partea Neoficiosă. Transsilvania.
Se arată că se propusese construirea a trei linii, care să treacă „prin mijloculu ţcril, unde c productiv ilalca cea mai Însemnată a pămlnlului". Toate aceste linii trebuiau de asemenea să treacă prin Cluj şi Braşov.
17351	385 (439.2) [Rezumatul unei corespondenţe apărute în „Die Do-
nau“, cu privire la proiectele de cale ferată în Transilvania]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 159, col. I.
Corespondenţa apără Camera de comerţ din Braşov de acuzaţia că, prin sprijinirea proiectului Timişoara-Arad-Sibiu-Braşov, ar urmări interese locale. Discută şi varianta prin Cluj-Sibiu-Braşov. SuL-liniază că linia ferată ce va străbate Transilvania nu e o problemă locală, ci una de interes vital pentru Întreaga Monarhie austriacă.
17352	385 (439.2) [Se anunţă că Emeric Miko a înştiinţat Camera de
Comerţ din Sibiu că se aprobase începerea lucrărilor pregătitoare pentru construirea unei căi ferate de la Oradea la Cluj şi Braşov, cu o ramificaţie eventuală spre Sibiu]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 182: Transilvania.
17353	385 (439.2) [Se vesteşte că se acordase contelui Toldalagi concesiunea construirii liniilor ferate din Ardeal]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 186: Monarchi’a Austriaca.
Se precizează că linia principală trebuia să plece de la Oradea şi să treacă prin Cluj, Murăş-Oşorhei, Braşov, ajunglnd la pasul Oituzului; de asemenea, contele primise şi concesiunea construir liniei secundare peste Alba-Iulia şi Sibiu.
17354	385 (439.2) [Despre activitatea dusă de mai mulţi fruntaşi ai Imperiului pentru construirea căilor ferate ardelene]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 190: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Se elogiază Îndeosebi contele Toldalagi.
17355	385	(439.2)
Drumul de fer din Ardeal. — TELEGRAFUL	R., IV
(1856), p. 193—194.
Se dau informaţii In legătură cu traseul căilor ferate ardelene proiectate de trei societăţi, care se alcăluiseră In scopul construirii drumurilor de fier In Transilvania.	’
17356	385	(439.2)
[Despre măsurătorile pe care le fac inginerii austrieci
pentru calea ferată din Transilvania]. — VEST. R., XXI (1856), p. 202, col. I.
Calea ferată va lega Aradul, Sibiul, Braşovul şi Clujul.
17357	385	(439.2)
[Comitetul din Sibiu a căpătat concesiunea construirii
drumului de fier prin Ardeal]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 229: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Se observă că ministerul dăduse un termen de trei ani pentru terminarea lucrărilor pregătitoare.
17358	385 (439.2) [Ştiri din „Siebenbiirger Bote“ cu privire la concesiunea liniei ferate Timişoara-Sibiu-Braşov]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 62, col. II.
Concesiunea s-a făcut, pe baza legii pentru concesiunea drumurilor de fier din 14 septembrie 1854, „comitetului Înfiinţat In Sibiu pentru Înaintarea clădire! drumului de fer din Ardeal".
17359	385 (439.2) [Informaţie despre adunarea Camerei de Comerţ din
Braşov în care se dezbătuse chestiunea construirii drumului de fier peste Ardeal spre porturile dunărene]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 233: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
17360	385 (439.2) [Ştiri despre planurile drumului de fier prin Transilvania, spre Brăila-Galaţi]. — STEAOA D., II (1856), nr. 58, p. 232 [greşit: 144]: Buletinul zilei.
Se anunţă din Braşov că Maager, preşedintele Camerei de comerciale din Braşov, a citit al doilea raport al său In chestiunea drumului de fier ce ar urma să fie prelungit din Ungaria, prin Ardeal, spre Brăila şi Galaţi.
17361	385 (439.2) Stadiulu întru care ajunse causa drumuriloru de feru
în Transilvania.— G. TRANS., XIX (1856), p. 236: Monarchi’a austriaca.
Se arată că problema e Încă Intr-o fază preliminară şi că două consorţii primiseră concesiunea să studieze problema construiri drumului de fier pe teritoriul transilvan. Se dau amănunte privind rivalitatea dintre Cluj, Sibiu şi Braşov In privinţa construirii căii ferate şi Îndeosebi a traseului ei.
17362	385 (439.2) [Se anunţă că Ministerul de comerţ austriac a concesionat lucrările pregătitoare pentru construirea liniei ferate Timişoara-Sibiu].— BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 242—243: Hermannstadt, 11 August.
Lucrările au fost Înaintate Societăţii pentru promovarea construirii căilor ferate In Transilvania, cu unele condiţii, care se indică in text.
17363	385 (439.2) [Despre diversele complicaţii ivite’în chestiunea construirii liniei ferate Seghedin-Timişoara],— G. TRANS., XIX (1856), p. 237: Monarchi’a austriaca. Ungaria.
Se arată că realizarea practică a drumului de fier „decurge mult mai Încet de cit s-ar fi aşteptat".
17364	385 (439.2) [Se publică părerile secretarului ministerial Mannli-
cher în privinţa construirii drumului de fier prin Transilvania], — G. TRANS., XIX (1856), p. 250, 254, 258: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Se arată că acesta era de părere că rentabilitatea căii ferate transilvane nu ar fi putut acoperi costul enorm al construirii ei. Se reproduc soluţiile propuse.
17365	385 (439.2) [Problema construirii drumului de fier Oradea-Cluj-
Braşov], — G. TRANS., XIX (1856), p. 274—275: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Se arată că „o adunare de posesori mulţi şi mari din teritoriul oficiatului Eleşd“ liolărlse să sprijine cu sacrificii materiale lucrările pentru construirea acestei linii ferate.
17366	385 (439.2) [Despre o şedinţă a reprezentanţilor „comitetului de
clădirea drumului de feru din Sibiîu şi Clujiu", a reprezentantului lui Rothschild, a primarului şi a preşedintelui Camerei comerciale din Braşov, în care se hotărîse locul ridicării gării Braşov], — G. TRANS., XIX (1856), p. 314: Transsilvania.
918
www.dacoromanica.ro
385(439.2)
CAI FERATE
385(439.2)
17367	385 (439.2) [Adunarea de la Braşov a celor interesaţi la construirea căilor ferate în Ardeal]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 328: Intîmplări de zi.
Se Înştiinţează că adunarea fusese prezidată de colonelul Bils şi s-au discutat proiectele căilor ferate Oradea-Cluj, Odorhei-Braşov. De la Braşov linia va trece peste pasul Oituz in Moldova.
17368	385	(439.2)
[Ştiri despre şedinţa unui comitet ad-hoc pentru stabilirea amănuntelor cu privire la lucrările liniei ferate la Braşov]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 346, col. II: Kronstadt, 24 Oktober.
Din comitet făceau parte diferite autorităţi militare şi civile, precum şi reprezentantul fraţilor Rotschild.
17369	385	(439.2)
[Se anunţă	că societatea austriacă	privilegiată de căi
ferate îşi începuse lucrările	în	partea sud-estică a Unga-
riei în direcţia Timişoarei]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 394: Intîmplări de zi.
17370	385 (439.2) [Despre o colonie de lucrători înfiinţată în Banat de
către societatea drumului du fier]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 398: Intîmplări de zi.
17371	385 (439.2) [Lucrările construirii drumului de fier în Banat].—
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 398: Intîmplări de zi.
Se anunţă apropiata punere in lucru a construirii liniilor intre Vlrşeţ şi Timişoara şi Timişoara şi Segliedin.
17372	385 (439.2) [Despre itinerarul viitorului drum de fier Timişoara-
Braşov].— G. TRANS., XX (1857), p. 10: Transsilvania.
Itinerarul e redat după o gazetă germană din Timişoara.
17373	385 (439.2) [Despre problema construirii de căi ferate în Transilvania], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 11: Intîm-plări de zi.
Se arată, după Magyar Fular din Cluj, că s-a ajuns la o Înţelegere comună intre diferitele societăţi care se arătaseră interesate in această chestiune.
17374	385 (439.2)
[Se anunţă că inginerii care îndeplineau măsurătorile preliminare pentru construcţia drumului de fier „au lucrat pînă acum între mari greutăţi prin văile cele sălbatice a le rîului Criş“], — G. TRANS., XX (1857), p. 79: Transsilvania.
17375	385 (439.2)
[Situaţia construirii căilor ferate din partea de apus a Ardealului], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 354: Ungaria.
Se anunţă că s-a deschis linia ferată Seghedin-Tiinişoara şi că in cursul anului următor se vor da In circulaţie liniile Solnoc-Arad şi Timlşoara-Buzlaş.
17376	385 (439.2)
[Despre apropiata punere în lucrare a căii ferate Ora-dea-Debreţin şi despre agitaţia fruntaşilor din Cluj în legătură cu apropierea construirii.drumului de fier în Ardeal]. — G. TRANS., XX (1857), p. 193: Transsilvania.
17377	385 (439.2)
[Se anunţă deschiderea căii ferate Seghedin-Tiinişoara pînă în iarna 1857—1858]. — G. TRANS., XX (1857), p. 226: Austria.
17378	385 (439.2) [Deschiderea la 15 nov. 1857 a drumului de fier Timi-
şoara-Seghedin în prezenţa guvernatorului Coronini], — G. TRANS., XX (1857), p. 358: Partea Neoficiosă.
17379	385 (439.2) [„Deschiderea comunicaţiilor pe drumul de fer între
Segliedin şi Timişoara au urmat in 15 Noembrie"].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 371: Austriea.
17380	385 (439.2) [Activitatea societăţii pentru construirea drumului de
fier Oradea-Cluj-Braşov în 1857], — G. TRANS., XXI (1858), p. 2: Transsilvania.
Se amintesc conducătorii acestei societăţi: contele Toldalagi, Dionisie Cosma etc. şi se dau informaţii asupra cheltuielilor făcute In cursul anului 1857.
17381	385 (439.2) [Despre proiectul legării Timişoarei de Becicherecul
Mare „prin o aripă a drumului ferecat, care va trece prin Chichinda“]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 22: Intîmplări de zi.
17382	385	(439.2)
[Se anunţă că „la clădirea drumulpi de fier înlrc Timişoara şi Verşeţ se lucră bărbătcşte“ şi că această linie urma să fie deschisă la 1 iulie]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 79: Banat.
17383	385	(439.2)
[Ştire dată de „Magyar Futâr“ despre o apropiată
vizită în Ardeal a unei comisii însărcinate cu studierea proiectului liniei ferate Oradea Mare-Braşov], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 88: Intîmplări de zi.
17384	385	(439.2)
[Se anunţă apropiata punere în circulaţie a liniei ferate
Timişoara-Buziaş].— TELEGRAFUL R., VI (1858), nr. 28, p. 111: Intîmplări de zi.
17385	385	(439.2)
[Se anunţă deschiderea liniei de fier Timişoara-Buziaş
pînă la 20 iulie 1858].— G. TRANS., XXI (1858), p. 203: Ungaria.
17386	Rosctti, C. A.	385	(439.3)
[Despre punerea în circulaţie a drumului de fier Baziaş-
Tiinişoara]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 71, p. 282.
Negustorii din Principate slnt anunţaţi că puteau transporta mărfurile pe această cale.
17387	385	(439.2)
[Se anunţă trimiterea în Ardeal din Vicna a consilierului ministerial K. Gcga [?], pentru a se hotărî locul pe unde să pătrundă calea ferată în Ardeal]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 175: Intîmplări de zi.
17388	385	(439.2)
[Se anunţă că Gliica [?], consilier ministerial la Vicna,
„a fost numit comisar spre cercetarea chestiei drumurilor de fer în Transilvania11]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 91,
p. 261.
17389'	385	(439.2)
[Corespondenţă din Arad despre punerea în circulaţie a drumului de fier Solnoc-Arad]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 170: Transilvania.
17390	385	(439.2)
[Corespondenţă din Satu-Mare anunţînd că se renunţase la construirea drumului de fier prin această localitate, spre Transilvania],— G, TRANS., XXI (1858), p. 248: Partea Neoficiosă.
919
www.dacoromanica.ro
385(439.2)
CAI FERATE
385(498.1)
17391	385 (439.2)
[Se anunţă probabila fuzionare a Societăţii de drum de fier a liniei meridionale a Imperiului cu aceea a liniei orientale], — G. TRANS., XXI (1858), p. 276: Austria.
Se observi ci această fuziune ar putea influenta grăbirea construirii ciilor ferate din Ungaria spre Transilvania.
17392	385 (498)
Din memorialulQ camerei comerciale şi industriale din Braşovu despre drumulă de feru. — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 406; XIX (1856), p. 2, 6, 14, 18, 22.
Se araţi, rereritor la comerţ, ci prin construirea drumului de fier mirfurile de tranzit dinspre Lipsea şi Viena n-ar mai fi duse spre Principate pe Dunire, ci prin Braşov.
17393	385 (498)
[Comentarii dintr-o corespondenţă din Viena despre importanţa economică a construirii drumurilor de fier în Principatele Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856)	, p. 90: Austria.
Se afirmă că drumul de fier va deschide „calea spiritului de Întreprindere" şi drumul spre inima Europei. Intr-o notă de lasflr-şit, redacţia Gazetei de Moldavia atrage atenţia că bogăţiile naturale ' ale Transilvaniei au fost exploatate — ab antiquo — de romani, nu de germani.	,
17394	385 (498.1) [Ştire despre construirea unei căi ferate prin Balcani].
—	GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 145: Turcia.
„In Constantinopol se vorbeşte mult de facerea drumurilor ferecate... Drumul se va lnainti pe la Soria, ear din colo de Balcan se va dispărţi un ramu spre principatele Danubiene, ca prin aceasta să se lnriinteze comunicaţia cu Roşia".
17395	385 (498.1) [Ştiri în legătură cu proiectul unei companii engleze
de a construi o cale ferată de la Constantinopol la Dunăre].
—	BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 94, col. II: Belgrad.
17396	385 (498.1) [Se anunţă că baronul de Lebzeltern, vicepreşedintele
guvernului Transilvaniei, declarase în cursul vizitei sale la Braşov „că Ardealul fără un drum ferecat care să iasă sau la Bucuresci, sau mai bine drept la Brăila-Galaţi nu mai poate rămînea de aici înainte"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 181: Brasiovu, 26 Iuniu n.
17397	385 (498.1) [Ştire cu privire la construirea unei linii ferate din Transilvania în Ţara Românească]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 947.
După Gazeta Auslriană. Camera de Comerţ din Braşov va „pro-voea facerea unui drum de fer", care va merge din Transilvania In Ţara Romanească. Proiectul este sprijinit dc fcldmarcşalul Coro-nini şi de consulul general al Austriei la Bucureşti.
17398	385 (498.1)
[Se anunţă că se va face o linie ferată Braşov-Tara Românească], — STEAOA D., I (1855), p. 58: Transilvania.
Principalul sprijinitor este Camera dc comerţ şi industrie din Braşov, precum şi consulul Austriei la Bucureşti, Wekbeker, şi fcldmareşalul Corouini.
17399	385 (498.1)
[Problema construirii drumului de fier Bucureşti-Bra-şov].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 362: Austria.
Se arată că se făcuseră intervenţii In această privinţă de către Coronini şi că Ştirbei şi boierii munteni erau favorabili acestui proiect.
17400	385 (498.1) [Ştiri cu privire la proiectul construirii unei linii ferate
Braşov-Bucureşti], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 367: Intîmplărî de zi.
Din Osl-deulsche-Posl. — Se anunţă că, Intre altele, venirea lui Coronini la Viena ar fi fost prilejuită şi de această chestiune, deoarece Ştirbei şi marii boieri din Ţara Românească s-ar fi declarat gata să sprijine acest proiect al Camerei de comerţ din Braşov. Construirea ar fi fost să se Înceapă concomitent, de la Braşov şi, de la Bucureşti.
17401	385 (498.1) [Construirea unui drum de fier între Braşov şi Bucureşti]. — ZIMBRUL, 111 (1855), p. 1023—1024: Revista.
Se zvoneşte că prezenţa generalului Coronini la Viena ar fi In legătură cu construirea unei căi ferate Intre Braşov şi Bucureşti. Se adaugă că principele Ştirbei Împreună cu boierii mari „s-au declarat dispuşi a sprijini silinţele casei de comerţ din Braşov pentru clădirea acelui drum de fer". Se proiectează ca „lucrările să se Înceapă de o dată din amlndouă părţile".
17402	385 (498.1) [Ştiri date de „Ost-deutsche-Post“ în privinţa stadiului
problemei construirii căii ferate Braşov-Bucureşti], — STEAOA D., I (1855), p. 92: Austria.
17403	385 (498.1) [Extrase dintr-un articol apărut în „Pester Lloyd“ din .
5	ian., cu privire la proiectele de linie ferată de la Braşov către Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 5: Donaufiirstenthumer.
Se argumentează pentru prelungirea liniei din Transilvania plnă la Braşov — ca punct principal de legătură cu Principatele Române. Se indică 3 variante pentru calea ferată: 1) prin pasul Buzău, oraşul Buzău, la Brăila; 2) direct Ploicşti-Bucureşti-Giur-giu; 3) aceeaşi variantă prin Salu-lung.
17404	385 (498.1) Importanţa unul drumu de feru de la Braşovu prin
Valaliiea pînă la Dunărea. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 8, p. 2—3; STEAOA D., (1856), p. 23—24: Drumul de feru de Ia Braşovu prin Valahiea pănă la Dunărea.
Zimbrul traduee articolul din Wanderer, iar~Sleaoa D. 11 reproduce din Zimbrul. Pentru a justifica necesitatea acestei linii ferate se arată amănunţit comerţul Transilvaniei cu Principatele şi mişcarea porturilor Brăila, Galaţi şi Giurgiu In 1852.
17405	385 (498.1) [Extrase dintr-un articol apărut în „Pester Lloyd",
cu privire la proiectele de construiri de linii ferate în Principatele Române]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 45—46: Donaufiirstenthumer.
Diseută cu amănunţime diferitele linii, care ar avea ca punct central Bueureştii.
17406	385 (498.1) [Ştiri în legătură cu proiectele pentru construirea de
căi ferate în Ţara Românească]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 81: Donaufiirstenthumer.
Se anunţă că au sosit In Bucureşti vicepreşedintele, secretarul şi unii membri ai Camerei dc comerţ şi meserii din Braşov, pentru a se interesa despre construirea liniiior ferate din Ţara Românească şi felul cum se va face legătura lor cu reţeaua austriacă.
17407	385 (498.1) Legiuire Pentru concesie de pămîntfi în trebuinţă
de drumuri de fierO în prihţipatO. — BULETIN [Ţ. R.]» 1856, p. 77; VEST. R„ XXI (1856), p. 69.
Proprietarii de moşii vor concesiona fără nici o plată de la 25—42 de stlnjeni pentru calea ferată, Iar pentru pogoanele necesare la clădirea staţiilor vor fi despăgubiţi. Tot aci se publică şi ofisul domnesc către Obştcascul divan prin care se Întăreşte această legiuire.
920
www.dacoromanica.ro
385 (498.1)
CAI FERATE
385 (498.1)
17408	385 (498.1) Projet d’6tablissement de chemins de fer en Valachie.
—	LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 26, p. 1.
Raportul Divanului ;i ofisui domnesc privitoare la concesiunile terenurilor necesare construirii liniilor ferate.
17409	385 (498.1) Temeiurile pe care Obştescul Divanu a împuternicit
pe Guvernul Romănescu a trata pentru concesia unei linii de drum de fierţi în Principat. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 77—78.
Concesiunea se va da companiei care va prezenta condiţiile cele mai folositoare pentru stat: concesiunea se acorda pe un termen de 99 ani; Întinderea liniei va fi de la Orşova, prin Craiova şi Bucureşti, pinii la un port de la Dunăre şi apoi pinii la Marea Neagră.
17410	'	385 (498.1)
Conditions aux quelles l’asscmblee du Divan general
a autorisâ le gouvernement Princier â traiter pour la concession d’une ligne de chemin de fer en Valachie. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 27 p. 1—2.
E vorba de „Temeiurile" acordate de Obştescul divan guvernului din Ţara Românească ca să trateze concesionarea unei căi ferate.
17411	385 (498.1) [E aminitit proiectul drumului de fier de la Braşov,
cu două ramificaţii — una spre Giurgiu, alta spre Galaţi].
—	GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 76: Comerţu.
17412	385 (498.1) [Ştiri cu privire la construirea liniei ferate Braşov -
Bucureşti - Dunărea]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 146—147: Austriea.
S-a stabilit „gura, prin care să se poată scoate linia p'inlre Carpati spre şesuriie Vaiahiei". Inginerul Dimer a Început lucrările Bucureşti-Ploieşti. Guvernul din Bucureşti informează Camera de comerţ din Braşov că este de acord pentru formarea unei societăţi care să se ocupe de facerea drumului de fier.
17413	385 (498.1) [Se anunţă că guvernul Ţării Româneşti studiază
oferta unei companii privitoare la concesiunea liniei ferate de la graniţa Braşovului-Bucureşti-un port al Dunării],
—	BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 129—130: Publicaţie.
17414	385 (498.1) [Comentarii cu privire la ofertele făcute de societăţile
străine pentru construirea unei linii ferate în Ţara Românească]. — LE COURRIER DU B„ 1 (1856), nr. 34, p. 2: Interieur.
E vorba de o societate din Dresda şi de o altă societate străină care se interesează de executarea lucrărilor pentru o linie ferată, de la Braşov la Dunăre şi Marca Neagră.
17415	385 (498.1) [Dare de seamă despre condiţiile puse de guvernul
Ţării Româneşti pentru concesionarea construirii căilor ferate]. —BUKURESTERDT. Z„ XII (1856), p. 89 —90: Donaufurslenthumer.
In total, 17 condiţii. Linia urma să se lege de cea austriacă de la Orşova, să treacă prin Craiova şi Bucureşti şi să se termine la unul din porturile Dunării, pe care li va desemna guvernul; iar de aci ar urma să fie continuată plnă la Marca Neagră.
17416	385 (498.1) [Despre lucrarea căii ferate de la Braşov spre Bucureşti].— G. TRANS., XIX (1856), p. 129: Partea Neofi-ciosă. Transsilvania.
Se arată că „se sperează, că plnă la toamnă lucrările preliminări pentru clădirea drumului de fer de la Braşov peste Ploieşti şi Bucureşti, la Dunăre, vor fi finite". Se mai informează despre negocierile guvernului din Ţara Românească cu Camera de comerţ din Braşov privind construirea şi concesionarea acestei căi ferate.
17417	385	(498.1)
[„Cercetările pentru drumulu de feru în pasulu Buze-
ulu şi alu Şanţului decurgă mereu cu totu adinsulă”]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 138.
17418	385	(498.1)
[Ştiri cu	privire	la	cercetările	întreprinse în	„pasul
Satu-Lung“,	pentru	pregătirea	construirii	liniei	ferate
de la Braşov spre Ţara Românească], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 150, Kronstadt, 16 Mai.
17419	385	(498.1)
[Scurt comentariu cu privire la plănuita construcţie
a căilor ferate in Ţara Românească], — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 39. p. 1.
17420	385	(498.1)
Des voies de communication dans Ies Principautes
Moldo-Valaques. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 39, p. 1—2.
Se cere ca linia ferată, ce se va construi In lungul Moldovei, să nu se oprească la Galaţi, ci să meargă plnă la Bucureşti. Pentru Ţara Românească se cere ca in afară de linia ferată proiectată Braşov - Bucureşti -Giurgiu — să se mai facă şi alta Bucureşti -Craiova - Slatina. De asemenea se mai arată necesitatea ca aceste linii ferate să fie legale cu o reţea de canale.
17421	385	(498.1)
[Ştiri din „Kronstădter Zeitung" în privinţa apropiatei construiri a drumului de fier Braşov-Ploieşti-Bucu-reşti]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 139: Transilvania.
17422	385	(498.1)
[Despre lucrările făcute pentru a se determina punctul
de trecere al căii ferate din Transilvania în Ţara Românească].— TELEGRAFUL R., IV (1856), p.142: Transilvania.
17423	385	(498.1)
[Despre activitatea şi silinţele Camerei de comerţ şi
industrie din Braşov pentru a determina construirea liniei de cale ferată Braşov-Bucureşti], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 145—146: Transilvania.
Se semnalează, Intre altele, vizita unei delegaţii a camerei braşovene Ia Bucureşti.
17424	385 (498.1) [Ştiri despre lucrările preliminare ale drumului de fier
din Ţara Românească]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 146: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
Informaţii după K [ronslădler] Z leit ungi.
17425	385 (498.1)
[Ştiri cu privire	la	lucrările	de proiectare	pe teren a
liniei ferate Braşov-Ploieşti-Bucureşti]. — BUIvURESTER DT. Z., XII (1856), p. 147: Kronstadt, 9 Mai.
Ştiri cu privire la lucrările dinspre partea Braşovului. Ştiri despre lucrările Întreprinse pentru cercetarea terenului Intre Bucureşti şi Ploieşti, de inginerul Diminer. Ştiri despre tratativele duse In Bucureşti de către reprezentanţii Camerei de comerţ şi meserii din Braşov. S-a aprobat, de guvernul Ţării Româneşti, propunerea lor de a forma o societate anonimă pentru construirea liniei ferate Braşov - Bucureşti, cu privilegiu pe 90 ani.
17426	385 (498.1)
[Textul unei	corespondenţe	din Craiova,	cu privire
la proiectele de căi ferate în Ţara Românească, apărută în „Oesterreichische Zeitung11]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 193—194: Donaufiirstenthiimer.
Se discută, Intre altele, problema unei legături de cale ferată, Intre Ţara Românească şi Austria, mai scurtă decll cea prin Braşov. Insă stalul major austriac s-a pronunţat Împotriva unei linii ferate
921
www.dacoromanica.ro
385 (498.1)
CAI FERATE
385 (498.1)
Buziaş-Orşova, din considerente strategice; iar o linie peste valea Ccrnei ar costa prea mult. In consecinţă, pledează pentru o linie ferată Sibiu-Craiova-Slatina-Bucureşti.
17427	385 (498.1) [Drumurile de fier ce sînt proiectate să fie construite
în „România11]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 57, p. 2.
Este vorba de unul către Sibiu şi altul Predeal-Bucureşti. Se indică sumele In lei ce ar trebui să fie cheltuite cu aceste drumuri.
17428	385 (498.1) [Se anunţă sosirea la Bucureşti a unui inginer austriac
şi a doi ingineri francezi, pentru a se ocupa de construirea unei şosele şi căi ferate]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 67, p. 2—3.
Ştirea este din Wanderer.
17429	385 (498.1) [Comentarii în presa străină pe marginea proiectului
concesionării construirii de linii ferate în Ţara Românească, casei Maximilian Weber]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 72, p. 1: Ştiri atingătoare de Principate.
Din Wanderer.
17430	385 (498.1) [Despre plecarea în Principate a comisiei „comitetului de la drumul de fer de la Cluju11].— G. TRANS., XIX (1856), p. 286.
Se arată că această comisie era formată dintr-un inginer englez, din contele Toldalagi şi din inginerul Nemeş.
17431	385 (498.1) [Se anunţă reîntoarcerea din Principate a comisiei
comitetului „pentru clădirea drumului de feru de la Cluju în Principate11].— G. TRANS., XIX (1856), p. 302: Transsilvania.
Se informează că această comisie, care mersese plnă la Galaţi şi Brăila, a ajuns la concluzia că drumul de fier trebuia să treacă In Principale prin pasul Buzău, iar nu prin pasul Oituz.
17432	385 (498.1) [Ştiri din presa străină cu privire la construirea unei
linii ferate între Braşov şi Brăila cu ramificaţii către Buzău, Ploieşti, Bucureşti şi Giurgiu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 82, p. 4.
Din Gazeta de Colonia.
17433	385 (498.1)
[Guvernul din Ţara Românească nu face concesiuni Austriei pentru consimţirea liniei ferate Orşova-Bucureşti - Dunăre]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 94, p. 1: Ştiri atingătoare de Principate.
Se anunţă de asemenea că inginerul Franz Dimer, însărcinat cu cercetările pentru construirea acestei linii, a fost mulat să-şi continue studiile pentru linia Braşov - Bucureşti. După Noua Gazetă de Prusia.
17434	385	(498.1)
[Ştire despre lucrările preliminare pentru construirea liniei ferate Braşov-Bucureşti-Marea Neagră],— G. TRANS., XIX (1856), p. 129: Transilvania; ZIMBRUL BRUL, IV (1856), nr. 95, p. 1—2: Ţeara Românească
Condiţiile puse de guvernul din Ţara Itoinânească sint ca linia ferată să treacă pe la Telega şi să sc continue plnă la mare.
17435	385	(498.1)
[Se anunţă publicarea proiectului contractului între casa Hubert din Viena şi guvernul din Ţara Românească pentru construirea unei linii ferate]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 97, p. 2.
17436	385 (498.1) [Despre construirea liniei ferate Braşov - Ploieşti-
Bucureşti - Dunăre],—ZIMBRUL, IV (1856), nr. 101, p. 4: Transilvaniea.
Se dau amănunte asupra mersului lucrărilor şi a angajamentelor luate de guvernul din Ţara Românească. — Din Wanderer.
17437	385 (498.1) [Greutăţile ivite în legătură cu construirea liniei ferate ce leagă Transilvania cu Ţara Românească], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 111, p. 3—4: Transilvania.
Se precizează că slnt mici tergiversări din partea guvernului Ţării Româneşti in ceea ce priveşte trecerea la lucru efectiv. — Ştire din Wanderer.
17438	385 (498.1) [Despre viitoarea construire a unui drum de fier „pe
lîngă Şumla la Varna“ şi apoi pînă la Rusciuc]. — G, TRANS., XIX (1856), p. 387: Cronica străină.
Se observă că prin această cale ferată se va stabili o trainică legătură comercială cu Principalele şi că drumul de la Constanti-nopol la Viena va fi scurtat cu 100 de ore.
17439	385 (498.1) Despre drumul de fer de la Varna la Ruşciuc. — VEST.
R., XXI (1856), p. 374: Constantinopol.
Sc arată importanta acestui drum de fier, dacă proiectul se va realiza, alit pentru comerţul Bulgariei cit şi pentru comerţul Principalelor Române.
17440	385 (498.1)
[Informaţie despre construirea unei linii ferate Varna -Rusciuc]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 398: în-tîmplări de zi.
Se arată, după Journal de Constanlinople, marile foloase pe care le va aduce această linie.
17441	385	(498.1)
[Se anunţă că o companie engleză a început lucrările pregătitoare pentru construirea unei linii ferate Kustenge (Constanţa) - Rasova], — BUKURESTER DT. Z., XII
(1856)	, p. 399. col. II: Tultscha 5 Dezember.
17442	385	(498.1)
[Se anunţă începerea lucrărilor preliminare	pentru
linia ferată Custendge - Rassova]. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 96, p. 1: Principautes Danubiennes. Lucrările se fac de o companie engleză.
17443	385	(498.1)
[La Constantinopol s-a înfiinţat o companie acţionară pentru construirea unei căi ferate de la Rasova pe Dunăre la Kiustenge], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857)	, p. 272: Depeşe telegrafice.
17444	385 (498.1)
[„Lucrările drumului de fier de la Kiustenge la Dunăre au început11]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 78, p. 310, col. II: Bucuresci, 2/14 Octom.
Din cronica de informaţii şi comentarii semnată de C. A. Rosctti.
17445	385 (498.1)
[Se anunţă că drumul ferecat de la Chiustenge spre Dunăre a început a se lucra]. — GAZ. DE MOLD., XXX
(1858)	, p. 312: Depeşe telegrafice, p. 314: Turciea.
17446	385 (498.1)
[Se crede că în anul 1859 linia ferată Kiustenge-Du-năre va fi terminată, ea necuprinzînd decît 39 mile englezeşti].— ROMÂNUL, II (1858), nr. 79, p. 314.
922
www.dacoromanica.ro
385 (498.1)
CAI FERATE
385:625.61 (498.3)
17447	385 (498.1) [Despre continuarea viitoarei căi ferate ardelene în
Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 3: întîmplări de zi.
Se araţii că de la pasul Buzăului linia ferată se va împărţi In două, una spre Galaţi şi Brăila, iar alta către Bucureşti, prin Ploieşti.
17448	385 (498.1) [Se anunţă că planurile şi desenele pentru linia ferată
Giurgiu, Bucureşti, Ploieşti, Buzău pînă la frontiera austriacă au fost terminale şi se aşteptă aprobarea Turciei pentru executare]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 3, p. 3: Franţa.
17449	385 (498.1) [Se anunţă că măsurătorile preliminare şi nivelările
pentru construirea drumului de fier Giurgiu - Bucureşti -Ploieşti - Mizil s-au terminat]. — G. TRANS., XX (1857), p. 40: Ţeara Românească şi Moldavia.
Se vesteşte că lucrările fuseseră conduse de inginerul Francisc Dlmmer şi că nu se mai aştepta declt aprobarea Porţii pentru a se Începe construirea propriu-zlsă a drumului de fier.
17450	'	385 (498.1)
[Despre construcţia drumului de fier prin Braşov
spre Principate].— G. TRANS., XX (1857), p. 102: Partea Neoficiăsă.
Se vesteşte că această construcţie era puţin lntlrzială din cauza desfăşurării evenimentelor din Principate, dar ea va fi Începută la un moment dat, familia Rotliscliild fiind interesată.
17451	385 (498.1) [Ştire cu privire la înfiinţarea companiei engleze „The
Danube and Black sea railway and Kustendje harbour company"].— ROMÂNUL, II (1858), p. 149, col. III.
Rostul acestei companii este construirea liniei ferate Constanţa-Cernavodă. Ştirea este cuprinsă In cronica politică semnată de C. A. Rosetti.
17452	Rosetti, C. A.	385 (498 .2)
[Consideraţii privitoare la indiferenţa arătată de români pentru construirea de căi feratei. — ROMÂNUL, II (1858), p. 270, col. III.
Slnt cuprinse la sflrşitul „cronicii politice".
17453	385 (498.3) [Consideraţii cu privire la necesitatea unei căi ferate
prin mijlocul Moldovei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 271: Terra românească si Moldavia.
Intr-o corespondenţă din Iaşi, se arată că 1/3 din preţul grl-nelor la Galaţi Înseamnă costul transportului lor pînă acolo. De aceea, se argumentează necesitatea unei linii ferate dc la Mihăileni la Galaţi.
17454	385	(498.3)
[Se vesteşte că domnitorul Moldovei, Ghica, înainte
de plecarea sa din Viena, ar fi promis să lege Iaşii de Austria, printr-o cale ferată]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 355, col. II: Mai nou.
17455	385	(498.3)
[Principele Gr. Ghica ar fi promis la Viena, înainte
de plecarea sa la Iaşi, că va sprijini construirea unei căi ferate de la graniţa austriacă la capitala Moldovei].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 350: Monarhia Austriacă.
17456	N...[=	Suţu,	N.]	385 (498.3
Folosinţa	unui	drum	de fer. — ROMÂNIA LIT.,
1855, p. 32—34, 44—46.
Motto din Al. Dumas. Expune legătura dintre comerţ şi cărăuşie. Buna organizare a transporturilor înseamnă propăşirea statului In toate domeniile. Ca exemplu, dă progresul făcut de statul New York In urma deschiderii canalului Eric. Progresul înregistrat de
drumul cu vapori In Europa. E citat Blanqui, cu privire la legătura dintre progresul cultural, cel social şi cel al transporturilor. Dale cu privire la felul cum lipsa mijloacelor moderne de transport In Moldova contribuie la scumpirea produselor. Necesitatea unui drum de fier. Argumente cifrice că un drum de fier s-ar putea construi In Moldova cu un preţ de cost foarte scăzut (raportul inginerului Omer de Hei). Date dintr-un raport al fostului inginer şef la Departamentul lucrărilor publice, Begen, cu privire la costul unei linii ferate Ocna - Galaţi.
17457	S.[uţu], N.	385 (498.3)
Folosinţa unui drumft de ferii. — ZIMBRUL, III
(1855), p. 33—34, 37—38, 45—46, 53—54, 57—59.
Reproducere din România Literară.
17458	385 (498.3) [Ştire cu privire la activitatea depusă de D. Bonlu,
delegatul societăţii financiare din Paris „Creditul mobiliar", în vederea construirii liniei ferate, de la graniţa Austriei pînă la Galaţi].— STEAOA D., I (1855), p. 4: Facle diverse.
17459	385 (498.3) Drumurile de fer ale Austriei în direcţia Moldovei. —
STEAOA D., I (1855), p. 107—108.
Traducerea unei părţi dintr-un articol apărut In ziarul Dunărea [Die Donaul din Viena, cu privire la mersul construirii drumului de fier din Galiţia, care prin Bucovina - Iaşi - Galaţi va face posibilă legarea Mării Negre cu Marea Nordului.
17460	C.	385 (498.3)
[Scurt articol în care se propune ca în Moldova să
se formeze o societate care să prelungească calea ferată pînă la Galaţi]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 109: Moldova.
17461	385 (498.3) [Ziarele din Viena au anunţat încheierea unei convenţii între Grigore Ghica, domnul Moldovei, şi o societate franceză, pentru construirea unei căi ferate de la Dunăre pînă în Bucovina, de-a lungul Şiretului]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 246: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
17462	385	(498.3)
[Zvon că domnitorul Moldovei ar fi acceptat un proiect de cale ferată de la Dunăre spre Bucovina]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 242—243: întîmplări de zi^
Domnitorul ar da pămlntul, lemnul şi munca gratuit, iar societatea franceză, care construieşte calea ferată, ar exploata-o 99 ani.
17463	385	(498.3)
[Ştiri în legătură cu planul unei linii ferate pentru
Moldova]. — STEAOA D., II (1856), p. 124: Buletinul zilei.
„Societatea liniei dc fier din partea nordică a Austriei" a obţinut concesiunea de a prelungi linia de la Dembiţa la Psemisl, iar „Compania proprietarilor de Galiţia" a obţinut dreptul dc a construi linia Psemisl-Lembcrg- Brodi şi, eventual, a o prelungi pină la graniţa Moldovei. Sapieha, reprezentantul acestei companii, a cerut administraţiei din Bucovina să subscrie acţiuni. Tot el a solicitat domnitorului Moldovei concesiunea liniei ferate de la graniţa Austriei ptnă la Galaţi. Guvernul moldovean e insă de părere că această concesiune de construcţie să fie acordată la libera concurenţă şi va anunţa un termen de 3 luni pentru primirea ofertelor.
17464	385 498.3)
[Ştire privitoare la proiectul unei linii ferate Galaţi-Mihăileni, propus de casa Rothschild guvernului otoman]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 96, p. 1: Ştiri atingătoare de Principate.
17465	385:625 61 (498.3)
[Legiuire „pentru organizarea unei căi de comunicaţie, de la Ocnă la Galaţi"].—BULETIN [Mold.], XIV (1852),
923
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
386 (282)
p. 226: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 53, p. 107: Novitale din năuntru.
Clrmuirea este împuternicită a executa această cale, care va fi alcătuită „din raliuri (şine) şi slujită cu vagonuri trase de cal", dacă mijloacele financiare o vor Îngădui. Pentru lucrarea manuala se vor utiliza cele 3 zile de muncă a ţinuturilor de primprejur.
386	NAVIGAŢIE INTERIOARĂ: FLUVIALĂ ŞI RIVERANĂ
386 (282) 386 (439.2) 386 (498.1) 386 (498.3) 386:626
Navigaţia pe Dunăre Navigaţia pe Mureş şi Someş Navigaţia pe Argeş Naviga ia pe rîurile din Moldova Navigaţia pe canale
386 (282) NAVIGAŢIA PE DUNĂRE
17472	Ângelescu, E.	386 (282
[Articol în care se arată că libera plutire pe Dunăre
va aduce foloase materiale, morale şi politice ţărilor române], — NAŢIONALULO, I (1858), p. 46.
17473	386 (282) [„Camera comerţului şi industriei" din Braşov publică
date statistice despre navigaţia pe Dunăre în anii 1847— 1854].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 76, 80: Comerţu.
Statistica se publică In legătură cu proiectul construirii drumului dc fler Intre Braşov, Galaţi şi Giurgiu.
17474	386 (282) [Informaţii despre navigaţia pe Dunăre în anul 1849]
— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 44.
Jurnalul de Odessa publică o dare de seamă asupra navigaţiei dunărene In anul 1849. Prin Sulina au intrat 1733 vase, din care 107 roslene, şl au Ieşit 1542 vase, din care 109 roslcne. Sc dau cifrele produselor exportate.
Vezi şl: 341 Drept internaţional
17466	Meledon, G.	386 (282)
Viitoriul Dunărei.—ZIMBRUL, III (1855), p. 861— 862, 865—866.
17475	386 (282)
[Informaţii despre un plan austriac „dc a regula Dunărea pînă unde intră în Marea Neagră"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 88.
Articol In care autorul, după ce arată însemnătatea pentru Europa a căderii Sevastopolului, analizează importanta pe care o prezintă Dunărea pentru comerţul şi echilibrul european; arată apoi că viitorul ţărilor romaneşti este legat de viitorul Dunării.
17467	386	(282)
[Se anunţă apariţia în „Presse" a unui articol cu privire la navigaţia pe Dunăre, scris de Poujade, fostul consul general francez la Bucureşti]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 48, p. 2.
17468	Poujade, E.	386	(282)
Plutirea Dunărei de josu. — FOILETONUL Z., V
(1856), p. 9—11, 25—28, 37—40, 44—48, 52—55.
Traducere de N. Măcărescu. — Articol despre importanţa economică a navigaţiei dunărene. Se face un istoric al politicii europene pentru asigurarea acestei navigaţii.
17469	386	(282)
[Extrase dintr-un articol cu privire la noile perspective
ale navigaţiei pe Dunăre, apărut în foaia austriacă „Die Donau" — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 137— 138: Oesterr. Monarchie.
Subliniază că toate căile ferate In proiect sau In construcţie In ţinuturile din jurul Dunării de jos, departe de a scădea importanţa fluviului ca arteră de comunicaţie, i-o măresc. La Dunăre vor con-flua căile ferate ale ţărilor balcanice. Dunărea rămlne cel mai ieftin mijloc de comunicaţie pentru' marile cantităţi de mărfuri. Prin căile ferate către fluviu şi prin o Dunăre liberă, agricultura In Principatele Române, Transilvania şi Ungaria va deveni rentabilă. Aceste ţări vor deveni grlnarul Europei occidentale, industrializate.
17470	386 (282) I (^T^1163 Danubiului> — ROMANIA [Bucureşti],
Articol tradus din Le Siicle, In care se prezintă date istorice privind dreptul internaţional de navlgaţle^fluvială înainte de tratatul de la Paris şi In care sejvorbeşte de expediţia căpitanului Mag-nan In apele dunărene. Se arată, In încheiere, că pentru comerţul Trancez Dunărea deschide perspective nebănuite, Marsilia puţind furniza Principatelor zahărul cu 20% mai ieftin ca Triestul.
17471	386 (282)
Navigaţiunea pe Dunăre. — ROMANIA [Bucureşti],
I (1857), p. 170—171.
Articol tradus din Le Siicle, In care se analizează situaţia navigaţiei pe Dunăre şi se pledează pentru un larg comerţ dunărean al Franţei. Părţi din articol slnt cenzurate.
17476	386 (282) [Anunţ privitor Ia cursele vapoarelor societăţii „Cesaro-
Crăiască privilegiată navigaţie de vapoare pe Dunărea" şi ale Loidului austriac de la Viena la Galaţi şi de la Galaţi la Constantinopol], — VEST. R., XVI (1851), p. 56: înştiinţări (141)
Anunţul este dat de reprezentantul agenţiei, C. Rot.
17477	386 (282) Cesaro-regească companie a navigaţii vapoarelor pe
Dunăre.—VEST.R., XVI (1851), p. 168:	înştiinţări.
Anunţă că vor începe curse regulate de la Giurgiu la Viena cu vapoarele, pe Dunăre.
17478	386 (282) [Despre cursele vapoarelor de Ia Galaţi la Viena].—
—	VEST. R., XVI (1851), p. 212: înştiinţări.
Se anunţă că, pe Ungă cursa săptămlnală, se adaugă Încă una, „In toate doă duminici", iar de Ia 8 august se va adăuga un vapor rapid.
17479	386 (282) Prima c.c. privilighiată plutire a vapoarelor pe Dunăre.
—	VEST. R., XVI (1851), p. 248: înştiinţări.
Se anunţă cursele vapoarelor de Ia Viena Ia Galaţi, de Ia Pesta la Galaţi şi de Ia Ruşava Ia Galaţi, lnceplnd de Ia 1 septembrie 1851.
17480	386 (282) [Despre negocieri austro-ruseşti în privinţa navigaţiei
pe Dunăre]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 180.
17481	386 (282) [Ştire din Austria cu privire la negocierile dintre Austro-
Ungaria şi Rusia, pentru navigaţia pe Dunăre]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 54: Revista politică.
17482	386 (282) [Conform unui tratat de comerţ încheiat între Austria
şi Rusia, ultima şi-a luat obligaţia de a curăţi gura Dunării de la Sulina]. — VEST. R., XVI (1851), p. 211: Austria.
17483	386 (282) [Ştire despre navigaţia pe Dunăre].—GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 220: Novitale din năuntru..
Se anunţă îmbunătăţirea navigaţiei dintre Viena, Galaţi, Constantinopol şi Odessa şi anume prin scurtarea timpului.
924
www.dacoromanica.ro
NAVIGAŢIE INTERIOARA
382 (282)
386 (282)
17484	386	(282)
[Ştire din Austria cu privire la îmbunătăţirea mijloacelor de transport pe Dunăre].— ZIMBRUL, II (1851), p. 154: Revistă Politică.
17485	386	(282)
[„Gazeta de Triest“ scrie că pînă la 4 iunie nu începuseră lucrările de curăţire a gurii Sulina de arinişuri cu maşina de vapor numită.Bagor].—VEST. R., XVI (1851), p. 202.
17486	386	(282)
[Lucrări de dragare în Delta Dunării]. — GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 256.
Gazeta de Trieste anunţi ci „operaţia disarănişului gurii Duni-rii, numite Sulina, urmează de cttva timp din partea dregătoriiior rosiene cu marc energic". Maşina englezi, numiţi Bager, senate mereu vase pline cu nisip.
17487	386	(282)
[Despre „operaţia disarănişului gurci Dunărei, numite
Sulina", făcută de ruşi].—VEST. R„ XVI (1851), p. 239: Austria.
în urma acestei operaţii plutirea vaselor de comerţ se va face cu mare Înlesnire.
17488	386	(282)
[Măsuri luate de Rusia, în urma tratatului ei de comerţ
cu Austria, de a curaţi şi de a face navigabilă Dunărea pe la Sulina]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 236.
17489	386	(282)
[Convenţie ruso-austriacă privind îndepărtarea piedicilor „de corăbiere" la gurile Dunărei],— G. TRANS., XIV (1851), p. 307.
17490	386	(282)
[Ciocnirea vaselor „Seceni" şi „Pesta" pe Dunăre,
între Giurgiu şi Brăila]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 398: Ţara Românească.
17491	386	(282)
[„Avizul" Societăţii austriece de navigaţie cu privire la
navigaţia pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1852),
p. 60.
Se anunţă că vor începe la 24 februarie/7 martie „plutirile regulate" de la Vlena la Galaţi.
17492	386	(282)
[Informaţie despre „deschiderea" navigaţiei pe Dunăre
la 6 martie, dat fiind că în acest an fluviul nu a îngheţat].
—	GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 70.
17493	386	(282)
[Ştire din Ploieşti de la 7 martie despre reluarea navigaţiei pe Dunăre].— G. TRANS., XV (1852), p. 75.
17494	386	(282)
Tarifă a vaselor de vapoare pentru pasageri, cabine,
cabinete, trăsuri şi mărfuri de la Viena la Constantinopoli.
—	GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 104.
17495	386	(282)
[Se află că „Societatea de navigaţie cu vapor pe
Dunăre" a comandat la Liverpool 30 de vapoare, destinate traficului cu Marea Neagră].— BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 127, col. I.
17496	386	(282)
[Se aduce la cunoştinţa generală că administraţia
vapoarelor „a aprobat ca de la Orşova în sus pe apa Dunării să se transporteze în şlepuri legate de vapor cio-poarele de rămători ale neguţătorilor pentru ori care loc vor voi"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 156.
17497	386 (282) [înştiinţarea consulatului Austriei că „toate corăbiile ce vor intra în porturile Austriei sînt supuse dării numită tonajul"].— GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 182: Novitale din năuntru.
17498	386 (282) [încheierea definitivă a tratatului ruso-austriac „pentru
corăbierea pe Dunăre privitoriu la gura Sulinei"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 307.
Se arată că „se mai ccrc singura publicare din lmbe părţile".
17499	386 (282) [Buna situaţie financiară a societăţii austriece de
navigaţie pe Dunăre],— G. TRANS., XVI (1853), p. 3.
Se arată că societatea ajunsese după 20 ani dc activitate la un capital de 3 500 000_florlnf.
17500	386 (282) [Informaţii despre circulaţia vapoarelor pe traseul
Viena - Galaţi - Constantinopol], — G. TRANS., XVI
(1853), p. 4.
Se dau informaţii tn legătură cu această circulaţie, cu prilejul ntrării In activitate^a noului vas „Franz_Ioscf“.
17501	386 (282) [Buna situaţie financiară a societăţii austriece dc
navigaţie pe Dunăre],— G. TRANS., XVI (1853), p. 26; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 46: Austria.
Se arată că, cu toată concurenţa drumului de fier, societatea realizase In anul 1852 un clştig de 5 675 661 florini şi 48 crciţari şi un spor de 25 % In ceea ce priveşte transportul mărfurilor şi ai călătorilor.
17502	386 (282)
[Ştiri în legătură cu navigaţia	cu	vapor	pe	Dunăre].
—	BUKURESTER	DT. Z., IX	(1853), p.	6:	Oesterrei-
chische Monarchie.
Se anunţă că cele două remorchere — „Castor" şi „Pollux" — ale societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunăre, comandate la Cha-lons sur Saonc, In drumul lor de la Marsilia spre Pesta, vor trebui să ierneze In Turnu-Severin, nemaipullnd Înainta, din cauza nivelului scăzut al apei la Porţile de Fier.
17503	386 (282)
[Ştiri cu privire	la Societatea	de	navigaţie	cu vapor
pe Dunăre]. —BUKURESTER DT. Z„ IX (1853), p. 32.
Societatea anunţă că la 3 febr. remorcherul Pollux, In urma vremii favorabile, a putut sosi de la Viena la Giurgiu; la 15 febr. se va relua navigaţia regulată Intre Viena şi Marea Neagră.
17504	386	(282)
Privelegiata-navigaţie pe Dunăre a vapoarelor	ces.
reg. austriace. — VEST. R., XVIII (1853), p. 44: înştiinţări.
Anunţă că de la 3/15 februarie vor Începe călătoriile regulate ale vapoarelor pe Dunăre, de la Viena pînă la Marca Neagră.
17505	386	(282)
[Se anunţă reînceperea navigaţiei pe Dunăre a vaselor companiei Lloyd].— G. TRANS., XVI (1853), p. 72: Tiăr a romanfesca si Moldavi’a.
17506	386	(282)
[„Avizul" referitor la navigaţia dintre Viena şi Galaţi],
—	GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 96.
Se anunţă că la 1 martie a Început directa comunicaţie Intre Viena şi Galaţi; se arată porturile româneşti la care va face escală vasul. De asemenea se anunţă că la 11 (23) martie va pleca primul vapor al societăţii Lloyd de ia Constantinopol la Galaţi.
925
www.dacoromanica.ro
382 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386 (282)
17507	386 (282) [Informaţii cu privire la cursele Societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunărei. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 72: K. K. privii. Donau=Dampfschiffahrt.
La 28 februarie a reînceput navigaţia pe malul românesc; In 3 martie va pleca primul vapor In cursă pe malul turcesc. Cursele directe Viena - Galaţi vor începe la 17 aprilie, fiecare cursă va dura, 5 zile.
17508	386 (282) [Alte informaţii de la Societatea de navigaţie cu vapor
pe Dunăre, în legătură cu reînceperea curselor sale de vapoare], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 76: K. K. privii. Donau — Dampfschiffahrt.
Se comunică orarul vasului Die Sladl Peni.
17509	386	(282)
[Comunicat al agenţiei austriece cu privire la mersul
vapoarelor Soc. de navigaţie cu vapor pe Dunăre], — BUKURESTER DT. Z.,IX (1853), p. 77: Donaufursten-thiimer.
17510	386	(282)
Privilegiata-navigaţie pe Dunăre a vapoarelor	ces.
reg. austriace. — VEST. R., XVIII (1853), p. 76.
Se anunţă Itinerarul vapoarelor ce vor călători de la Pesta la Galaţi.
17511	386	(282)
[Ştiri cu privire la cursele vapoarelor Societăţii de
navigaţie pe Dunăre], — BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 93, col. II, p. 94, col. I.
Ştiri cu privire la remorcherul Pollu-x.
17512	386 (282) [Societatea de navigaţie cu vapor pe Dunăre anunţă
itinerarul cursei directe şi rapide Viena-Galaţi]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 96: K. K. privii. Donau = Dampfschiffahrt, 104: Erratum.
17513	386 (282)
[Preţul călătoriilor	pe	Dunăre	între	Galaţi	şi Viena
cu vapoarele societăţii austriece]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 108.
17514	386 (282)
[Itinerarul	„vaporului	cel grabnic"	al agenţiei	austriece
de la Viena- Galaţi - Constantinopol şi înapoi]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 136.
17515	386 (282) [Societatea de navigaţie cu vapor pe Dunăre anunţă
că şi-a augmentat serviciul de transporturi de mărfuri pe Dunărea de jos], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 99—100: K. K. privii. Donau = Dampfschiffahrt.
17516	386 (282 [Ştire din Regensburg, cu privire la construirea unui
vapor-şlep pentru linia Dunării de jos a Societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z IX (1853), p. 102: Deutschland.
17517	386 (282) [Date tehnice asupra vaporului Franz-Iosef, destinat
curselor Viena - Giurgiu - Galaţi], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 105: Donaufiirstenthiimer.
17518	386 (282)
[Se anunţă	un	serviciu	accelerat	între	Viena şi Galaţi
cu vapoarele Societăţii	austriece de navigaţie	pe Dunăre].
— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 180: Aviz.
Va fi servit de trei vapoare rapide, care vor avea legături la Galaţi cu vasele Lloţdului austriac, care merg Ia Constantinopol. Se arată mersul vaselor şi preţul transportului pentru pasageri şi mărfuri.
17519	386 (282) [Itinerarul complet al curselor Societăţii de navigaţie
cu vapor pe Dunăre], — BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 136: K. K. privii. Donau — Dampfschiffahrt.
17520	386 (282) [Ştiri cu privire la cota apelor Dunării la Sulina], —
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 56, p. 221.
17521	'	386 (282)
[Ştiri în legătură cu dificultăţile de navigaţie ale vaselor de tonaj mai mare, din pricina nivelului scăzut al apelor la Sulina]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 56, p. 221: Donaufiirstenthiimer.
17522	386 (282) Sulina, gura Dunării. — G. TRANS., XVI (1853),
p. 213: Cronica străină.
Ştiri despre situaţia politică şi navigabilitatea Deltei Dunării.
17523	386 (282) [„în „Noua Gazelă de Prusiea" se vede o corespondenţă de la Galaţi, din 12 august, care zice că, de cîteva zile, o comisie rosieană se ocupă de gura Sulinei cu îngrijire să cureţe fluviul"].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853 , p. 285: Turcia.
17524	M. M. Z.	386 (282)
[Nămolirea gurii Sulina împiedică navigaţia pe Dunăre].
—	G. TRANS., XVI (1853), p. 277: Tier’a romanesca si Moldavi’a.
Căpitanii corăbiilor protestează la consulul rus din Tulcca. La 25 august au început lucrările de curăţire.
17525	386 (282) [„Scăderea estraordinară a apelor Dunării, face neputincioasă trecerea pe la Poarta de feru"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 320: Vapor.
17526	-	386 (282)
[Societatea de navigaţie cu vaporul pe Dunăre anunţă
încetarea curselor Viena - Galaţi pe ziua de 4 noiembrie],
—	BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 296.
17527	386	(282)
[Consulatul rusesc din Principatele Române face cunoscut că plutirea pe Dunăre a vaselor comerciale sub pavilion rusesc încetează, în urma războiului ruso-turc].
—	VEST. R., XVIII (1853), p. 321.
17528	386	(232)
[Consulatul general rusesc din Principate anunţă că,
în urma declaraţiei de război din partea Imperiului otoman, încetează navigaţia pe Dunăre a marinei comerciale ruse].
—	BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 317: Donau-furstenthiimer.
17529	386	(282)
[înştiinţare, prin care se anunţă dispoziţia dată de
autorităţile ruseşti pentru oprirea navigaţiei pe Dunăre a vaselor comerciale sub pavilion rusesc]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 325: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 321: Novitale din năuntru.
Măsura a fost luată !n urma declaraţiei războiului de către Turcia. In continuare, se publică hotărlrea Sfatului Administrativ al Moldovei referitoare la oprirea navigaţiei vaselor sub pavilion „moldo-român". — In Gaz. de Mold. se publică numai înştiinţarea.
17530	386 (282) [Sfatul administrativ al Ţării Româneşti face cunoscut
că, în urma războiului ruso-turc, se interzic plutirea pe Dunăre, comunicaţiile între malurile Dunării şi orice comerţ şi corespondenţă cu Turcia], — BULETIN [Ţ. R.]. 1853, p. 281, 286; VEST. R., XVIII (1853), p. 325—326,
926
www.dacoromanica.ro
386 (282)
navigaţie interioara
386 (282)
17531	386	(282)
[Dispoziţiile Sfatului administrativ extraordinar al
Ţării Româneşti cu privire la încetarea navigaţiei româneşti pe Dunăre în urma stării de tensiune între ruşi şi turci]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 317: Donaufiirstenthumer.
17532	386	(282)
[Măsuri	cu	privire	la navigaţia	pe	Dunăre]. — G*
TRANS., XVI	(1853),	p. 333:	Tifer’a	romanăsca si Mol-
davi’a.
Încetarea navigaţiei vaselor moldo-româneşti. întreruperea comunicaţiilor Intre amlndouă malurile Dunării.
17533	386	(282)
Actu comunicat cinstitului Sfat administrativ ecstra-
ordinar al ţării de către Ecselenţia Sa Consolul-general al Rusiei, în privinţa înlesnirilor ce se dau pentru comerţul corăbiilor puterilor neutre pe Dunăre şi pe Marea Neagră. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Foae ecstraord. la nr. 77; VEST. R., XVIII (1853), p. 353.
Porturile Brăila şi Galaţi pot sţuji< negoţului neutrilor pentru export şi import. — Text romăn şi francez.
17534	386	(282)
[Declaraţia Consulatului General al Rusiei cu privire
la folosirea porturilor Brăila şi Galaţi pentru navigaţia vaselor neutre], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 362: Novitale din năuntru.
17535	386	(282)
[Agenţii Societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunăre
şi-au părăsit birourile din localităţile turceşti de pe Dunăre], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 342: Oesterreichische Monarchie.
17536	386	(282)
[Ştire cu	privire	la	neliniştea	economică	produsă la
Viena de închiderea navigaţieipe Dunăre, în urma luptelor dintre ruşi şi turci]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 348: Oesterreichische Monarchie.
17537	386	(282)
[Informaţie anunţînd că s-a oprit transportul persoanelor şi al mărfurilor pe Dunăre de la Orşova în jos]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 337.
Ştirea despre bătălia de Ia Isaccea şi despre oprirea transporturilor pe Dunăre „a băgat Intre negutătorimea Vienei o mare neodihnă".
17538	386	(282)
înştiinţarea	Ministerului	Finanţelor.	— VEST. R.,
XVIII (1853), p. 397.
Ministerul din Bucureşti face cunoscut că navigaţia corăbiilor de comerţ ale naţiunilor neutre este liberă, dar este interzisă „contrabanda de războiu", ca arme, iarbă ,de puşcă, muniţii de război.
17539	386	(282)
[Ministerul de Finanţe rus anunţă că navigaţia vaselor
sub pavilion neutru e liberă din partea Rusiei]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 409: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVII (1854), p. 11: Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a.
Cu condiţia de a nu transporta materiale de război.
17540	386	(282)
[Ştiri în legătură cu nivelul apelor la gura Sulinei,
în 1854]. —BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5—6: Donaufurstenthiimer.
17541	386	(282)
[Ştire că „toate vasele încărcate cu grîne române s-au
remorcat pe Dunăre prin Poarta de fer şi acum se află pe cale spre locul menirei lor“]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 38: Austria.
31 — Bibliografia analitică — C. 959
17542	386 (282) [Compania vapoarelor pe Dunăre anunţă că au început
transporturile de mărfuri pînă la Orşova].—VEST. R. XIX (1854), p. 52; BUKURESTER DT. Z., (1854), p. 46: Oesterreichische Monarchie.
Acest fapt va contribui la Îmbunătăţirea situaţiei alimentare din Oltenia.
17543	386	(282)
Plutirea	vapoarelor	pe	Dunăre.—VEST.	R.,	XIX
(1854), supl. la nr. 20, p. 1—2; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 76.
Agenţia vapoarelor face cunoscut că plutirea vapoarelor de la Orşova In sus a Început şi arată zilele de plecare a vapoarelor.
17544	386	(282)
[Departamentul	Finanţei din	Ţara	Românească	face
cunoscut că prinţul Gorceacov a acordat vaselor neutre, încărcate cu cereale şi alimente, încă un termen de 8 zile ca să poală pleca din porturile Brăila, Galaţi, Ismail şi Tulcea]. — BULETIN [T. R.], 1854, p. 121; VEST. R., XIX (1854), p. 125.
în Vestitorul Românesc text român şi francez.
17545	386 (282) [După ştiri aduse de corăbii care au făcut recunoaşteri, Sulina este închisă]. — TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 98: Înlîmplări de zi.
17546	386 (282) [Se anunţă că generalul rus Schilder, din geniu, a
făcut cunoscut Lloydului austriac din Galaţi că intenţionează să bareze intrarea în braţul Sulinei]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 111, col. II: Mal nod.
Prin scufundarea a trei corăbii Încărcate cu pămlnt.
17547	386 (282) [Ştiri cu privire la împotmolirea braţului Sulina],
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 133—134: Din cămpuld resboiului.
Se arată că generalul Schilder şi-a dus planul la îndeplinire. Gura Sulinei a fost astupată, prin scufundarea cltorva corăbii umplute cu pietre. Oficiul de vamă rus a. fost. mutat la Chilia. Navele comercianţilor trebuie să treacă spre Galaţi prin braţul Chilia, care e foarte puţin adine.
17548	386 (282) [Ştiri în legătură cu blocarea gurii Sulinei]. — G.
TRANS., XVII (1854), p. 122: Din cămpulu resboiului; 132: înştiinţare.
Prin scufundarea a trei corăbii umplute cu pietre, gura a fost redusă la o lărgime de numai 50 paşi, spre a putea fi supravegheată In mod sigur. Corăbiile neutre care transportă mărfuri pentru Austria slnt înştiinţate să iasă In Marea Neagră prin canalul Chilia.
17549	386 (282) [Camera comercială şi industrială din Braşov anunţă
pe negustorii ardeleni în ce condiţii se pot aduce mărfuri din Ţara Românească].— G. TRANS., XVII (1854) p. 132: înştiinţare.
Li se anunţă că noul regim de navigaţie pe Dunăre nu împiedici aprovizionarea Austriei, cu deosebire In ceea ce priveşte alimentele, în urma dispoziţiilor prinţului Gorciacoff, vasele neutrale care au încărcat mărfuri In porturile Dunării pot părăsi aceste porturi, cu direcţia spre Marea Neagră, prin braţul Chiliei.
17550	386 (282)
[Comercianţii din Austria sînt mulţumiţi de evacuarea Olteniei, care a avut ca urmare libera navigaţie pe Dunărei pentru ei, pînă la Calafat]. — G. TRANS., XVII. (1854), p. 146—147: Austria.
927
www.dacoromanica.ro
382 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386 (282)
17551	386 (282) [Adresa comisarului Budberg către viceprezidentul
Sfatului administrativ Halcinski, prin care se face cunoscut că de la 1 iunie 1854 este oprit exportul cerealelor cu vase neutre pe Marea NeagrăJ.—VEST. R., XIX
(1854), p. 189; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 201.
Vasele neutre, care n-au avut timp să încarce, slnt libere a rămlne pe Dunăre sau a pleca pe Marea Neagră plnă la 20 iunie. — Text romăn şi francez.
17552	386 (282) [Depeşa generalului Budberg adresată contelui Osten
Saken cu privire la libertatea navigaţiei vaselor neutre pe Dunăre], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 209: Departamentul de Finans.
17553	386 (282) Adresa Esel. Sale generalului-adiutantu de Budberg,
comis, extraordinară şi plenipotentu în Principatele danubiene, către Eselenţia Sa vice-presidentulu Sfatului administrativă de Ilalcinski.— G. TRANS., XVII (1854), p. 199.
Se stabileşte noul regim al navigaţiei vaselor neutre pe Dunăre, care transportă cereale şi alimente: In susul Dunării, rămâne liberă, cu condiţia de a nu acosta pe ţărmul drept; cele încărcate la termen pot naviga spre gurile Dunării; cele care stnt In curs de încărcare vor descărca sau vor fi blocate.
17554	386 (282) [Adresa prinţului Gorciakoff către vicepreşedintele
Sfatului administrativ al Ţării Româneşti în privinţa regimului vaselor neutrale pe Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z,, X (1854), p. 193: Donaufurstenthumer.
Termenul ultim pentru exportarea de cereale rămlne 1/13 iulie. Navigaţia rămlne liberă pe Dunăre In sus, cu condiţia de a se evita orice contact cu malul drept. Pe Dunăre In jos pot naviga, Insă nu au voie să transporte produse agricole către Marea Neagră, ca export. Vasele care n-au putut termina încărcarea cerealelor plnă la 1/13 iulie trebuie să opteze: sau descarcă şi pleacă libere, sau îşi menţin încărcătura şl se adună spre staţionare pe braţul Chilia.
17555	386	(282)
[Se comunică reînceperea navigaţiei pe Dunăre pe
la Turnu-Severin]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 194: Din cămpulu resboiulul.
Se notează că, In urma acestui fapt, mărfurile coloniale au devenit iarăşi abundente pe piaţa Craiovcl şl s-au ieftinit.
17556	386	(282)
[Societatea de navigaţie cu vapor anunţă reluarea
curselor Viena-Giurgiu]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), jj. 232: k.k. privii. Donau = Dampfschiffahrt.
17557	386	(282)
[Societatea de plutire pe Dunăre a reînceput,	de la
1 iunie 1854, curse regulate între Viena şi Giurgiu].— G. TRANS.,	XVII	(1854),	p.	231: Transsilvania.
17558	386	(282)
[Departamentul Vistieriei din Ţara Românească face
cunoscut că, potrivit dispoziţiilor generalisimului Omer Paşa, navigaţia pe Dunăre este slobodă]. — VEST. R., XIX (1854), p. 245.
17559	386	(282)
[Turcii iau contact cu aliaţii, la Sulina, pentru a reda
navigaţiei canalul Sulina].— GAZ DE MOLD., XXVI (1854), p. 344: Novitale din năuntru.
17560	386	(282)
[Soc. de	navigaţie	cu	vapor	pe Dunăre	anunţă	înce-
tarea curselor între Viena şi Pesta]. — BUKURESTER
928
DT. Z., X (1854), p. 324: k.k. privii. Donau = Dampfschiffahrt.
Din pricina nivelului scăzut al apelor Dunării.
17561	386 (282) [Soc. de navigaţie pe Dunăre anunţă încetarea curselor pe Dunăre, din pricina sezonului de iarnă], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 352: k.k. privii. Donau = Dampfschiffahrt.
17562	386 (282) [Se anunţă că „feldţaigmaestrul“ baron Hess a întocmit un plan pentru „sfărîmarea stîncilor de supt apă, care împiedică plutirea pe Dunăre la Poarta de fer“], — VEST. R., XIX (1854), p. 334: Austria.
17563	386 (282) [Baronul de Hess a alcătuit un plan pentru degajarea Porţilor de Fier ale Dunării]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 342: Întîmplăr! de zi.
Planul a fost admis de Împărat. Operaţia de spargere a slln-cilor va fi efectuată de armata>ustriacă plnăJaŢsflrşilul anului 1854.
17564	386 (282)
[Se comunică sosirea la Orşova a unei trupe de pionieri, pentru a arunca în aer unele stînci din apă, la Porţile de	Fier] —BUKURESTER	DT.	Z„	X (1854),
p. 393: Donaufurstenthumer.
17565	386 (282)
[Ştire că la	Virciorova	au	sosit	pionieri,	ca	să spargă
„geraabul" de la „Poarta de fier"]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 387: Intîmplări, de zi
17566	386 (282) [Planuri pentru spargerea stîncilor ce primejduiesc
navigaţia la Porţile de Fier]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 364—365: Austria.
Se dă ştirea că aceste lucrări vor începe încă In 1854, fiind favorizate de nivelul scăzut al apelor. Se reaminteşte planul lui St. Scceni [ = Sz6cseny] In această privinţă, a cărui realizare, începută cam prin 1834, ar fi fost oprită de turcii din Belgrad, din superstiţie.
17567	386 (282) [Ştire în legătură cu operaţiile de curăţire şi degajare
a gurii Dunării la Sulina]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 409: Donaufurstenthumer.
17568	386 (282) [Fragment tradus dintr-un articol al „Jurnalului de
S. Petersburg“ cu privire la libera navigaţie pe Dunăre].
—	GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 330: Rosiea.
In articol se arată că Rusia a susţinut In permanenţă ideca liberei navigaţii pe Dunăre. Se descriu măsurile tehnice luate de Rusia pentru uşurarea navigaţiei la gurile fluviului.
17569	386	(282)
[Ştire din „Times11 despre libera navigaţie pe Dunăre,
paralizată în trecut de ruşi prin ocuparea deltei]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 399: Marea Britaniea.
17570	386	(282)
[Articol publicat în ziarul din Paris „Patria11 [= „La
Patrie11] referitor la situaţia navigaţiei pe Dunăre]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 25—27.
Se discută pe larg transportul cerealelor şi necesitatea curăţirii braţului Sulina. — Articolul este tradus de T. C.[odrescuJ.
17571	386	(282)
[Franţa şi Anglia au decis ca blocada de la gurile Dunării
să nu se extindă asupra corăbiilor de comerţ austriece].
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 42: Monarchi’a Austriacă. Austria.
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
386 (282)
17572	386 (282) [Ştire din „Globul" cu privire la ridicarea blocadei
pe Dunăre], — ZIMBRUL, III (1855), p. 88.
17573	386 (282) [Ştire despre reluarea navigaţiei dintre Galaţi şi
mare],— GAZ DEMOLD., XXVII (1855), p. 37:Novi-tale din năuntru.
17574	386 (282) [Ministerul Afacerilor Străine din Paris anunţă scutirea de măsurile blocadei Deltei Dunării, pentru vasele din porturile Principalelor[.— GAZ. DE MOLD., XXVII (J855), p. 49: Novitale din năuntru.
17575	386 (282) [Ştire în legătură cu nota trimisă de Ministerul Afacerilor Străine de la Paris, prin care se arată că sînt exceptate de la blocadă vasele ce intră şi ies din porturile dunărene], — ZIMBRUL, III (1855), p. 93: Moldova.
17576	386 (282) [Se anunţă că Rusia, Franţa şi Anglia au consimţit
la libertatea exportului cerealelor şi a navigaţiei vaselor Austriei pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 61: Novitale din năuntru.
Blocada s-a ridicat Ia gurile Dunării „asupra vaselor aus-triene ce s-ar duce Intr-un port a Dunărei nerosian".
17577	386	(282)
[„Gazeta de Trieste" comentează oprirea navigaţiei
vaselor austriece pe Dunăre de-a lungul malului rusesc].
—	GAZ DE MOLD. XXVII (1855), p. 75: Austriea.
17578	386	(282)
[Generalul	Engelhardt,	comandant	la	Reni, a	ordo-
nat oprirea unor vase cu pavilion austriac, danez, grec şi moldovean, care pluteau pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 73: Novitale din năuntru.
17579	386	(282)
[S-a anunţat	din	Galaţi	jurnalelor din Viena că	Rusia
a îngăduit intrarea pe Dunăre a vaselor austriece, dar că „corăbiele altor naţiuni sînt luate afară de la această părtinire"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 86: Austria.
17580	386 (282) [Corespondenţă de Ia Galaţi din 5 aprilie anunţînd
că peste două sute vase neutrale ajunseseră în portul Galaţi pentru a ridica grîne şi că aşteptau autorizarea Rusiei pentru a putea să se reîntoarcă Ia Constantinopol].
—	G. TRANS., XVIII (1855), p. 98—99: Tiăr’a roma-nfesca si Moldavi’a.
17581	386 (282) [Ştire cu privire la sosirea a 100 de vapoare austriece
în porturile dunărene, pentru a încărca cereale]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 117.
17582	386	(282)
[Reluarea navigaţiei dintre Galaţi şi Dunărea de sus].
—	GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 85: Novitale din năuntru.
Se mai adaugă că de trei săptămlni vasele comerciale neutre rămtn reţinute la Cetal, de ruşi.
17583	386	(282)
[Vasele de comerţ, oprite de ruşi, au sosit la Galaţi].
—	GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 94: Novitale din năuntru.
17584	386	(282)
[Se anunţă că comandantul rus de la Reni împiedică
plutirea pe Dunăre, după ridicarea blocadei]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 181: Revista.
17585	386 (282)
[Se anunţă că o flotilă austriacă va coborî Dunărea
pentru a proteja vasele încărcate cu grîne ce trebuie să iasă din porturile dunărene]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 192: Ştiri Telegrafice.
17586	386	(282)
[,,C.C. Societatea vaporului pe Dunăre" anunţă începerea curselor regulate săptămînale, între Viena şi Galaţi]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 18, p. 1, nr. 20, p. 1.
17587	386	(282)
[Societatea austriacă de navigaţie pe Dunăre anunţă
începerea curselor între Viena si Galaţi].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 96: Avis.
Se publică şi tariful pentru călători şi mărfuri. Text In limba franceză.
17588	386	(282)
[Se anunţă că a reînceput libera navigaţie a vaselor
pe Dunăre]. —TELEGRAFUL R„ III (1855), p. 103— 104: Principalele dela Dunăre.
17589	386	(282)
[Articol tradus din „Noua gazetă de Prusiea" despre
problema navigaţiei pe Dunăre], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 104—105: Austriea.
Analiza situaţiei politice de după 1815 şi a tratatului de navigaţie din 1840. Articolul este situat pe linia intereselor austriece şi In el se aduc Învinuiri Rusiei In legătură cu problema navi-gabilităţii la gurile Dunării.
17590	386	(282)
[Navigaţia pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 111: Novitale din năuntru.
Corespondentul din Galaţi scrie că nu se ştie încă dacă ruşii vor permite vaselor neutre să iasă In mare. 180 de vase aşteaptă la Galaţi. împăratul Rusiei a acordat vaselor Prusiei aceleaşi privilegii ca şi celor ale Austriei. Navigaţia dintre Galaţi şi Brăila s-a reluat.
17591	386 (282)
[Informaţie despre 63 vase austriece care au primit autorizaţia guvernului lor de a pleca din Galaţi spre mare].—GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 188: Galaţi.
Se adaugă, Insă, că nu se ştie dacă ruşii vor lăsa să treacă aceste vase, mai ales pe cele cu bandieră olandeză.
17592	386 (282)
[Libertatea navigaţiei pe Dunăre]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 122: Comerţ.
Generalul rus Lilders anunţă consulii din Iaşi că guvernul rus admite libera navigaţie a vaselor comerciale ale Austriei şi Prusiei, precum şi a celor neutre, care urmează să descarce marfa In porturile arătate In certificate speciale.
17593	386 (282)
[Se face cunoscut că, „după notificaţia făcută consulilor de la Galaţi de către autorităţile ruseşti, gurile Dunării sînt libere pentru pavilioanele prietene şi neutre"]. — BULETIN [Ţ. R], 1855, p. 130: Departamentul din Năuntru.
De asemenea se anunţă că deja In porturile Galaţi şi Brăila s-au făcut vlnzări, ca la 4000 chile de porumb.
17594	386 (282)
Înştiinţare din partea agenţii vapoarelor Dunării în Principat. Orînduiala navigaţiei a vaselor de pasageri cumu au să urmeze din luna lui Maiu pînă la încheerea navigaţiei pe Dunăre. — VEST. R., XX (1855), p. 140,152.
929
www.dacoromanica.ro
386 (282)
17595	386 (282) [„Avizul" celei dintîi Societăţi privilegiate austriece
de vase de vapor pe Dunăre, prezentînd condiţiile navigaţiei dintre Galaţi şi Viena].— GAZ. DE MOLD.,
XXVII	(1855), p. 178 şi 182.
17596	386	(282)
[„Agenţia vapoarelor Dunării în Principate" anunţă
orarul vapoarelor de pasageri pe Dunăre, cu începere din luna mai], — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 40, p.l.
17597	386	(282)
[„C.C.I. privileghiată societate a plutiri cu vapor pe
Dunăre" anunţă orarul curselor vapoarelor de pasageri şi mărfuri cu începere din luna lui septembrie],—VEST. R., XX (1855), p. 276, 304.
17598	386	(282)
[Articolul tradus din „Times" de la 2 octombrie despre
necesitatea instaurării libertăţii de navigaţie pe Dunăre]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 830; STEAOA D., I (1855), p. 6—7: Anglia.
17599	386 (282)
[Ştire cu	privire	la	sfărîmarea	stîncilor	de	la Porţile
de Fier, de către guvernul austriac], — STEAOA D., I
(1855), p. 12: Facte diverse.
Se anunţă că guvernul austriac a Întreprins tn anul 1854 unele lucrări pentru sfărîmarea stîncilor, care îngreuiază plutirea pe Dunăre, şi că „această lucrare gigantică are a se urma cu Îndoită energie In anul viitor".
17600	386 (282)
[Delegarea	unor	experţi	austrieci	pentru	cercetarea
gurii braţului Sfîntul Gheorghe, în vederea construirii unui port], — STEAOA D., I (1855), p. 33): Iassii 10 Octomvri.
17601	386	(282)
[Măsuri austriece pentru repunerea în funcţiune a
portului Sulina şi a navigaţiei la gura Dunării], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 285—286: Austriea. După Jurnalul Auslriean.
17602	386	(282)
[Scurtă ştire cu privire la beneficiile realizate în 1855
de Societatea de navigaţie cu vapor pe Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 150: Oesterr. Monarchie.
Se notează şi „superdlvidenclele" plătite acţionarilor.
17603	386	(282)
[„Presa din Orient" anunţă că 50—60 de vase s-ar
fi scufundat la trecerea prin gura Sulinei].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 402: Turciea.
Ar fi pierit peste 400 de oameni. Redacţia speră Insă că numărul acestora nu ar fi atlt de mare.
17604	386	(282)
[Puternică furtună la gurile Dunării] — TELEGRAFUL, R., IV (1856), p. 1: Depeşe telegrafice.
Se dau cifre In legătură cu pierderile de vase şl de vieţi omeneşti.
17605	386	(282)
[La Sulina au pierit 26 vase care au încercat să iasă
în Marea Neagră], — VEST. R., XXI (1856), p. 22, col. III.
17606	386	(282)
[In timpul furtunii din decembrie 1855, s-au sfărîmat
26 vase din cele 36 ieşite din portul Sulina; s-au mai scufundat alte 40 vase uşoare], — GAZ. DE MOLD.,
XXVIII	(1856), p. 2: Novitale din năunlru.
930
386 (282)
17607	386	(282)
[Ştiri despre o mare furtună la Sulina], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 5: Donaufiirstenthiimer.
Se indică numărul şi pavilionul vaselor eşuate la Sulina.
17608	386	(282)
[închiderea porturilor dunărene din cauza iernii].
—	GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 5: Novitale din năuntru.
Circa 500 de vase au fost imobilizate tn porturile Dunării de jos.
17609	386	(282)
[Patru vase au pierit la Brăila în urma dezgheţări
Dunării], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 33: Novitale din năuntru.
17610	.	386 (282)
[Corespondenţă din Galaţi anunţînd pierderea a 4
vase în urma dezgheţului Dunării].— G. TRANS., XIX
(1856), p. 47: Tifer’a romanesca si Moldavi’a.
17611	386 (282) [Ştiri din Galaţi, cu privire la numărul vaselor ce au
naufragiat la gura Sulinei], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 39, p. 2.
După Gazeta de Colonia.
17612	386 (282) [Anunţ al Societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 44: Erste K.K. privii. Donau = Dampfschiffahrts-Gesell-schaft.
Comunicări cu privire la cursele societăţii.
17613	386	(282)
[Ştiri cu privire la navigaţia pe Dunărea de jos],—
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 46. col. I: Galalz, 10 Februar.
Ştiri cu privire la circulaţia vaselor.
17614	386	(282)
[Anunţ cu .privire la itinerarul curselor Societăţii de
navigaţie cu vapor pe Dunăre]. —BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 80: Erste K.K. privii. Donau Dampf-schiffahrts-Gesellschaft.
17615	386	(282)
[Ştire cu privire la reluarea navigaţiei pe Dunăre,
în urma dezgheţului], — STEAOA D„ II (1856), p. 52, 56: SciinţI mai noue.
17616	386	(282)
C.C. privii, plutire pe Dunăre cu vapor. —VEST. R.,
XXI (1856), supl. la nr. 10, p. 2, supl, la nr. 11, p. 2, supl. la nr. 16, p. 2, supl. la nr. 19, p. 164, 328, 336, 348.
Anunţuri referitoare la cursele vapoarelor pe Dunăre şi Marea Neagră.
17617	386	(282)
[Anunţ al Societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunăre].
—	BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 164: Erste K.K. privii. Donau = Dampfschiffahrts-Gesellschaft.
Comunicări cu privire la orarul cursei rapide Festa-Galaţi.
17618	386	(282)
[Se anunţă că guvernul Austriei a luat măsuri întinse pentru curăţirea gurii Dunării la Sulina], — STEAOA D., II (1856), p. 71: Sciinţî mai noue.
Se afirmă că personalul trebuitor ar fi sosit acolo, iar maşinile ar fi pe drum. — Ştire din Viena, după gazeta Wanderer.
NAVIGAŢIE INTERIOARA
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386 (282)
17619	386 (282) [Se vesteşte că internunciul austriac Prokesch a vizitat
gurile Dunării, inspectînd lucrările de curăţire întreprinse acolo de Austria]. — BULLETINUL STELLEI D., I
(1856), p. 1 [broşat în colecţia Stelei D. între p. 92—93],
17620	386 (282) [Măsurile luate de Austria pentru a face navigabile
braţele Sulina şi Sf. Gheorghe]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 56, p. 2.
După Gazeta de Triest.
17621	386 (282) [Aspecte din activitatea consulilor austriac şi englez,
pentru uşurarea navigaţiei pe Dunăre, la Sulinal. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 56, p. 2—3.
După Curierul Italian.
17622	386 (282) [Agenţia austriacă a vapoarelor pe Dunăre face cunoscut că din Giurgiu nu se mai trimite la Bucureşti nici un colet dacă nu vor fi plătite cheltuielile].—VEST. R., XXI (1856), p. 104.
De asemenea, la magazia din Giurgiu se va plătişi magazinaj.
17623	386 (282) [Se anunţă încetarea activităţii trupelor de geniu
austriece în regiunea Orşovei]. — BUKURESTER DT.Z., XII (1856), p. 146—147.
Aceste trupe primiseră misiunea de a Încerca să arunce iu aer stlncile care Împiedicau navigaţia prin Porţile de Fier. După o muncă de un an şi Jumătate, s-a constatat că Încercarea era infructuoasă.
17624	386 (282)
[Ştire despre	renunţarea la	încercările	unei	companii
de pionieri	austrieci	de	a curâti	Dunărea	de	stînci, la
Porţile de Fier], — ZIMBRUL, ’lV (1856), nr. 94, p. 3: Austria.
17625	386 (282) [Se anunţă plecarea pionierilor austrieci de la Orşova],— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 102, p. 4.
Aceste trupe au Încercat, lără rezultat, să cureţe Dunărea de stlnci, la Porţile de Fier.
17626	386 (282) [Despre avansatele lucrări de curăţire a Dunării
la Sulina]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 175: Cronica străină.
17627	386 (282)
[Lucrările întreprinse de Austria pentru a face navigabil braţul Sulina]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, p. 4:	Telegrafia streină.
17628	386 (282) [Chestiunea Dunării în anul 1856]. — TELEGRAFUL
R., IV (1856) p. 2: Transilvania, 14: Transilvania, 31: Rusia, 79: Franţia, 102: Transilvania, 106: Transilvania, 116: Principatele dela Dunăre, 118: Intîmplări de zi, 311: întîmplări de zi, nr. 80, p. 318: Intîmplări de zi.
17629	386 (282) [Chestiunea navigaţiei pe Dunăre]. — G. TRANS.,
XIX (1856), p. 102: Austria, 104: Cronica străină, 113: Transilvania, 119: Cronica străină, 122: Cronica străină, 126; Cronica străină, 134: Din protocolele conferin-ţeloru dela Paris, 142: Din protocolele conferinţeloru dela Paris, 145: Din protocolele conferinţeloră dela Paris, 146—147: Cronica străină, 227: Tiăr’a romanăsca si Moldavia, 283:	Depeşă telegrafică, 347:	Cronica
străină, 355: Tier’a romanăsca si Moldavi’a, 370: Austria, 382; Cronica străină, 387: Cronica străină, XX
(1857), p. 406: Cronica străină, XXI (1858), p. 6: Austria, 11: Cronica străină, 20: Cronica străină, 27: Cronica străină, 50: Austria, 91: Ţeara Românească şi Moldavia, 99: Cronica străină, 129: Austria, 159: Cronica străină.
17630	386	(282)
[Ştiri din presa străină cu privire la chestiunea navigaţiei pe Dunăre], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 63, p. 1, 66, p. 3, 72, p. 3; 74, p. 2; 116, p. 1; 148, p. 4; 163, p. 3; 164, p. 3—4; 186, p. 3—4; 193, p. 3; 196, p. 4.
17631	386	(282)
[Restabilirea liberei navigaţii pe Dunăre]. —	ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 104, p. 1.
Din Wanderer. — Se precizează insă că, cu toate că vasele nu mai sint oprite şi controlate, totuşi comerţul Încă stagnează.
17632	386	(282)
[Din Constanlinopol se anunţă ridicarea blocadei
porturilor din Principate], — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 109: Novitale din năuntru.
17633	386	(282)
[Se anunţă, în legătură cu ridicarea blocadei	por-
turilor, că s-a reluat „sloboadă plutire a lemnului de construcţie (cherestea) în josul Dunării11]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 28, p. 57—58: Ministerul din lăuntru.
17634	386	(282)
[Vase mici de război aliate vor supraveghea gurile
Dunării], — VEST. R., XXI (1856), p. 284, col. I.
Potrivit tratatului de la Paris.
17635	386	(282)
[Societatea c.c. priv. plutiri de vapor pe Dunăre
anunţă că au fost scăzute taxele de transport pentru anumite mărfuri]. — VEST. R., XXI (1856), p. 164, col. III.
Se arată care slnt noile taxe de la Viena la diferite porturi.
17636	386 (282) [Societatea de navigaţie cu vapor pe Dunăre comunică
reducerea taxei frahtului]. — BUKURESTER DT.Z., XII (1856), p. 172: Allgemeiner Anzeiger.
Se dau detalii asupra noilor tarife de transport. — Totodată se anunţă deschiderea curselor Galaţi-Odessa.
17637	386 (282) [Ştiri cu privire la concurenţa făcută Societăţii de
navigaţie cu vapor pe Dunăre, ae către vase otomane, franceze şi engleze]. — BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), p. 901, col. I: Galatz, 23 luni.
In urma acestei concurenţe, Societatea s-a văzut nevoită să scadă tarifele la mărfuri.
17638	386 (282) [Scurt comentariu la scăderea tarifelor pentru mărfuri din partea Societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunăre], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 217: Donaufurstenthumer.
17639	386 (282)
[Ştiri în	legătură	cu	concurenţa	ce	începuse a i se
face companiei	austriece	de	navigaţie	cu	vapor pe Du-
năre].— STEAOA D., II (1856), p. 164: Buletinul zilei.
Intre Galaţi şi Constanlinopol vor Începe să circule şi vapoare otomane şi engleze, pentru pasageri şi mărfuri. între Galaţi şi Odesa, pe lingă vaporul austriac „Metternich", va circula şi vaporul francez „Lyonnais". Ca urmare a pierderii monopolului, compania austriacă a Început să scadă tariful de transport pentru mărfuri.
931
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386 (282)
17640	386 (282) [Se anunţă că, în urma prevederilor tratatului de Ia
Paris, Societatea austriacă de navigaţie cu vapor va pierde monopolul navigaţiei, pe tot parcursul Dunării].
—	STEAOA D., II (1856), p. 172: Buletinul zilei.
17641	386 (282) [Ştiri despre o ciocnire de vase la Giurgiu, datorită
sosirii unui vas maritim francez, care n-a putut găsi adîncimea necesară ca să ancoreze în port]. — BUKU-RESTER DT. Z., XII (1856), p. 201—202: Alt-Orsova, 28 luni.
Prin ciocnire a fost avariat vasul „Samson" al Societăţii de navigaţie.
17642	.	386 (282)
[Se anunţă că Societatea de navigaţie cu vapor pe
Dunăre a dispus construirea a două vase speciale pentru trecerea prin Porţile de Fier]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 210; Oesterr. Monarchie.
17643	386 (282) [Se anunţă numirea lui Karl Ghrudimsky ca agent
în Bucureşti al Societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 300: Erste K.K. priv. Donau-Dampf-Schiffahrts-Gesellschaft.
Vechiul agent fusese Karl Rolh. Se indică şi adresa biroului societăţii In Bucureşti.
17644	386 (282) [Ştiri în legătură cu navigaţia pe Dunăre]. — STEAOA D., II (1856), p. 208: Buletinul zilei.
După Gazeta Austriacă. — Se anunţă din Orşova Veche că navigaţia pe Dunăre e complet liberă. Primul vas străin care a trecut prin Porţile de Fier a fost vaporul francez „Lyonne", venind de la Odesa către Viena.
17645	386 (282) [Ga urmare a stabilirii libertăţii plutirii pe Dunăre,
vaporul francez „Leonidas“ intră în gura fluviului, navi-gînd spre Viena].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 239: Austriea.
17646	386 (282)
[Textul circulării date de Inspectoratul general al Societăţii de navigaţie cu vapor pe Dunăre, către inspectorii locali şi căpitanii vaselor]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 338: Oesterr. Monarchie.
Textul circulării se publică In urma comentariilor şi dezvăluirilor făcute, In legătură cu această circulară, In presa franceză. Prin circulară, Societatea austriacă făcea cunoscut căpitanilor săi de vase că vase franceze şi otomane cu aburi Îşi vor prelungi cursele pe Dunăre plnă la Belgrad. Interzice căpitanilor şi inspectorilor să facă orice fel de facilitate — chiar contra plată — acestor vase concurente, In afară de ajutorul In caz de accidente grave.
17647	386 (282)
[Corespondenţă din Belgrad, cu privire la organizarea liniei franceze de navigaţie pe Dunăre].— BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 363: Donaufiirsten-thtimer.
Linia va Începe să funcţioneze o dată cu primăvara anului 1857. Patru din vasele Societăţii de navigaţie pe Rhone slnt pregătite pentru cursele pe Dunăre. Sediile agenţiei vor fi la Belgrad şi Galaţi. Se vor transporta pasageri şi mărfuri.
17648	386 (282)
[Ştiri cu privire la activitatea căpitanului Magnan, organizatorul liniei franceze de navigaţie pe Dunăre].
—	BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 377: Ser-bien.
932
17649	386 (282) [Se anunţă că doi agenţi englezi studiază întemeierea unei companii britanice de navigaţie pe Dunăre].
—	STEAOA D., II (1856), nr. 54, p. 216 [greşit: 128]: Buletinul zilei.
17650	'	386 (282)
[Vaporul de război englez „Medina“ trasează o nouă
hartă hidrografică a Dunării, pe porţiunea Sulina-Tulcea].
—	LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 72, p.3:Nouvelles d’Orient.
17651	386 (282) [Ştire cu privire la reluarea lucrărilor pentru dinamitarea stîncilor din albia Dunării, la Porţile de Fier].— BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 378, col. I: Orşova, 18 November.
Lucrările au fost reluate, de astă dală, pe cheltuiala Societăţii austriece de navigaţie cu vapor pe Dunăre.
17652	386 (282) [Ştiri cu privire la organizarea ultimelor transporturi de mărfuri, înaintea iernii, prin Porţile de Fier].
—	BUKURESTER DT. Z., XII (1856), nr. 98, p. 395: Donaufurstenthumer.
Se anunţă măsurile luate de Societatea austriacă de navigaţie cu vapor pe Dunăre.
17653	386 (282) [Comisia permanentă a statelor riverane ale Dunării
s-a constituit, în mod definitiv, la Viena sub preşedinţia delegatului Austriei, Blumenfeld]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 41: Semaine politique.
Se mai anunţă că, după inspecţia făcută la gurile Dunării, comisia europeană de la Dunărea de jos se reîntorsese la Galaţi.
17654	386	(282)
[Dificultăţi	diplomatice în	urma impunerii	de	către
austrieci a vaselor în trecere prin portul Sulina]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 311: Cronica străină.
Se arată că se impuseseră vasele de peste 100 tone la 8 galbeni, iar cele cu un tonaj mai mic la 5 galbeni, care trebuiau plătiţi „la cassa portului austriacă".
17655	386	(282)
[Corespondenţă	despre	activitatea Comisiei	europene
pentru supravegherea navigaţiei pe Dunăre]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 381: Galatz, 18/30 November.
S-au Început lucrările de reglementare a semnalelor luminoase şi de dragare a braţelor Dunării.
17656	386	(282)
[începerea lucrărilor de curăţire a gurilor Dunării].
—	GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 378, 408, 452 (nr. 103): Novitalele zilei.
Activitatea Comisiei europene din Galaţi.
17657	386	(282)
[Comisia europeană pentru Dunăre preferă punerea
în stare de navigaţie a canalului Chilia, ţinînd seama de greutăţile observate în canalele Sfîntul Gheorghe şi Sulina], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p.	408:
Novitalele zilei.
17658	386	(282)
[Corespondenţă de la Galaţi din 20 decembrie 1856,
apărută în „Le Moniteur universel“ şi privind lucrările Comisiei europene a Dunării], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 73.
Se arată In corespondenţă rezultatele amănunţite ale anchetei, făcută de comisie In legătură cu chestiunea navigabilităţii celor trei braţe ale Dunării, subliniindu-se că se ajunsese la concluzia că braţul Sf. Gheorghe era cel mai adecvat navigaţiei.
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386 (282)
17659	386	(282)
[Se aşteaptă din partea Comisiei europene a Dunării
să aducă îmbunătăţiri navigaţiei dunărene şi să pună puţină regulă în serviciul piloţilor],—VEST. R., XXII
(1857), p. 9: Galaţi.
Ştirea este reprodusă din Jum. de Francforl.
17660	386	(282)
Asupra Principatelor. — ANUNŢ. R., IV (1857),
nr. 2, p. 1.
Se traduce un articol al Monitorului privitor la lucrările Co misiei pentru regularea navigaţiei pe Dunăre.
17661	386	(282)
[Despre chestiunea regularii şi conservării gurilor
Dunării pentru navigaţie].—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 3, p. 2: Austria.
Comisia Dunării, care s-a format după tratatul de la Paris, se va ocupa In luna martie de curăţirea braţului Sulina; se lu. crează cu energie la asigurarea navigaţiei la gurile Dunării.
17662	386 (282) [Se anunţă că Comisia dunăreană a puterilor europene
va începe în luna martie lucrările de curăţire a gurilor Dunării],— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 6, p. 1: Moldavia.
In acest scop ea va aduce din Anglia maşini de curăţat şi va construi la Galaţi mari ateliere pentru reparaţiile trebuincioase acestor maşini.
17663	386 (282) [Angajări făcute de Comisia dunăreană din Galaţi].
—	GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 32: Depeşe telegrafice, p. 315: Austriea.
Se anunţă angajarea a doi Ingineri, unul englez şi celălalt prusian.
17664	386	(282)
[Se anunţă că	în	curînd	Comisia	europeană a Du-
nării va începe lucrările de curăţire a gurilor Dunării].
—	ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 20, p. 1—2: Turcia.
Cheltuielile se vor face de către Turcia şl vor fi acoperite apoi de venitul unei taxe, la care vor fi supuse corăbiile tuturor naţiunilor.
17665	386	(282)
[Ştiri despre lucrările	de	curăţire	a	gurii	Sulina, exe-
cutate de Comisia europeană a Dunării]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 27, p. 1—2.
17666	386	(282)
Instructii Provizorii pentru căpitanul de port de la
Sulina.— BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 113—114.
Au fost dale de Comisia europeană de la Galaţi, ca să se reguleze vremelniceşte plutirea In partea de jos a Dunării.
17667	386	(282)
Dispoziţii transitorii Asupra pilotajului la îmbucătura de la Sulina. —BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 121.
Au fost date de Comisia europeană de la Galaţi.
17668	386	(282)
[Se anunţă că vasele: Abern, Roussin şi La Meutriere,
„destinate a staţiona la gurile Dunării", au sosit la Galaţi], — CONCORDIA, I (1857), p. 118: Ştiri din întru.
17669	386	(282)
C.C. înlîia soţictate pentru plutirea pe Dunăre cu
abur. — ANUNŢ. R., IV (1857), supl. la nr. 7, p. 2, nr. 15, p. 4, nr. 18, p. 4, nr. 37, p. 4, supl. la nr. 59,
p. 2.
Anunţuri referitoare la navigaţia pe Duuăre a vaselor ei dc pasageri.
17670	386 (282) [Direcţia Societăţii navigaţiei cu vapoare pe Dunăre
face cunoscută încetarea transporturilor mărfurilor pe Dunăre]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 38, p. 3.
Această încetare se daloreşle scăderii apelor.
17671	N.	386 (282)
Corăbierea liberă pe Dunăre şi viitorul Buda-Pestiî.
— TELEGRAFUL R., V (1857), p. 54—55.
Corespondenţă datată: „Buda-Pesta 10 Februarie".
17672	386 (282) Navigarea Dunării. — T1MPULO, I (1857), nr. 19,
p. 3—4.
Articol In care, la Început, se reproduc pasaje din raportul lui Becke, reprezentantul Austriei In Comisia europeană a Dunării, In legătură cu lucrările care trebuiesc executate pentru navigaţia In bune condiţii a vaselor	pe	Dunăre.	Se	arată	apoi	activitatea
de explorare Întreprinsă de Magnan cu vaporul „Le Lyonnais". Ziarul, In încheiere, tşi exprimă speranţa că In curlnd navigaţia pe Dunăre va fi liberă, spre prosperitatea Principatelor Române.
17673	386 (282)
[Intrarea în	activitate	a	societăţii	franceze	de navi-
gaţie pe Dunăre]. — G. TRANS., XX (1857), p. 84: Ţeara Românească şi Moldavia.
Se observă că tarifele acestei societăţi erau cu 10°,, mai mici declt acelea ale societăţii austriece.
17674	386 (282) [Se anunţă că la 15 aprilie societatea franceză „Ma-
this, Malhieu, Parrot et G°“ a inaugural serviciul său regulat de navigaţie între Galati-Calafat-Vidin]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 172: Nou-velles de Servie.
Se semnalează cu bucurie această ştire dată dc La Presse d'Orient.
17675	386 (282) [Societatea franceză de navigaţie cu abur pe Dunăre
numită „Mathiss, Magnan, Parrot & Compania" anunţă că a început de 2 1/2 luni un serviciu regulat pentru pasageri şi mărfuri între Galaţi-Vidin-Calafat].— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 39, p. 4; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 196.
In curlnd va Începe un serviciu Intre Galaţi şi Belgrad pentru pasageri şi mărfuri, care va fi Îndeplinit de 6 vase cu aburi de marc iuţeală. — Text romăn şi francez.
17676	386 (282) [Ştire despre un vapor austriac numit „Galaţi"].—
BULETIN [Mold]., XXV (1857), p. 149: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX],
(1857), p. 138.
Societatea austriacă de navigaţie pe Dunăre a cerut Încuviinţarea caimacamului Moldovei pentru această denumire, dală drept „semn de recunoştinţă pentru relaţiile comerciale ce Întreţine de mai mulţi ani cu porturile de pe Dunăre".
17677	386 (282) [Informaţie despre concurenţa pe care o fac societăţile de navigaţie franceze Lloydului austriac „nu numai pe marea Atlantică, dar şi pe marea Neagră şi chiar pe Dunăre"]. —ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 45, p. 2: Austria.
17678	386 (282) [Comentariu cu privire la activitatea „Societăţii
plutirii vapoarelor pe Dunăre"]. — ANUNŢ. R., IV
(1857), nr. 47, p. 2: Galaţi.
Se arată că se observă o marc activitate şi se crede că In viitor călătoria din Odcsa la Petersburg se va face pe distanţa Galaţi-Viena pe Dunăre şi apoi pe calea ferată Ia Varşovia. După Gazeta Austriacă.
933
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386 (282)
17679	386 (282) [„Societatea plutirei vapoarelor pe Dunăre", pentru
a combate diverse concurenţe, a scăzut tarifele şi a construit vapoare mai rapide]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 52, p. 2: Austria.
17680	386 (282) [Se aduce la cunoştinţă că Societatea austriacă de
navigaţie a aprobat călătoria gratuită a militarilor moldoveni cu vapoarele ei în regiunea Galaţi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 225: Ordine de zi prin toată armata.
Măsura s-a luat In urma faptului că guvernul Moldovei a donat Societăţii piaţa Ilauptwaclitei din Galaţi.
17681	386	(282)
[Se anunţă construirea unui canal pe ţărmul sîrbesc
al Dunării, „fiindcă lucrările întreprinse pentru sfărî-marea stîncilor, ce se află în Dunăre la Poarta de fer, n-au avut rezultatul dorit"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p.187: Transilvania.
17682	386	(282)
[Despre neînţelegerea ivită în Comisia dunăreană
asupra gurilor Dunării, care trebuie deschise]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 94, p. 2: Austria.
17683	386	(282)
[Corespondenţă trimisă din Sulina, la 15 aprilie,
foii „La Presse d’Orient" şi tratînd despre chestiunea navigabilitătii gurilor Dunării]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 176: La Presse europăenne sur Ies Principautâs.
Corespondentul pledează pentru amenajarea definitivă a gurii Sulina pentru navigaţie, arătlnd că cei ce susţineau amenajarea braţului Sf. Gheorghe erau in eroare. Dă amănunte privitoare la Sulina ca oraş şi la conflictul ce se născuse intre locuitorii care fugiseră in cursul războiului Crimeii şi cei ce le luaseră locul.
17684	386 (282) [Articol tradus din „Daily News" despre activitatea .
comisiei dunărene a puterilor de la Galaţi]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles] I (1857), p. 207.
Se depllnge lipsa de activitate a acestei comisii, care nu se ocupa In mod serios de a face deplin navigabile gurile Dunării şi care nu activa pentru a face din Dunăre un fluviu internaţional, cl unul austriac.
17685	386 (282) [Anunţ al companiei franco-danubiene pentru navigaţia cu vapoare pe Dunăre şi afluenţii săi]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 212: Compagnie Franco-Danubienne.
Se precizează că această companie avea un capital social de 6 milioane de franci, divizat In 12 000 acţiuni, din care 4000 erau rezervate subscriitorilor din Principate. Se dă lista consiliului de administraţie şi a conducătorilor efectivi ai companiei, Intre care se numără şi căpitanul Magnan.
17686	386 (282) [Comentariu asupra „întreprinderilor de navigare comerciale" pe Dunăre]. — SECOLULO, I (1857), nr. 49, p. 3—4.
Traducere din Constituţionalul — Le Constitutionnel din 28 iunie. Se arată activitatea vaporului „Lionesul" şi se anunţă apro- . piaţa sosire a Încă 6 vapoare franceze precum şi a unei flotile comerciale engleze. Aceste ştiri au descurajat pe directorii companiei de navigaţie austriacă.
17687	386 (282) [Se traduce un articol din „Ost-deutsche Post" în
care se anunţă posibilitatea unei serioase concurenţe franceze şi britanice pentru societatea austriacă de navigaţie pe Dunăre]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 191.
17688	Petrescn, G.	386 (282)
Despre Compania Franco-Danubiană. — SECOLUL0,
I (1857), nr. 57. p. 4.
Are un capital de 6 000 000 franci Împărţiţi In 12 000 acţiuni, din care 4000 rezervate Principatelor Dunărene. In urma concurentei, societatea austriacă a scăzut taxele pentru transportul mărfurilor aproape la jumătate; se prevede o Înviorare a comerţului românesc.
17689	Rosetti, C. A.	386	(282)
[Despre importanţa înfiinţării companiei de navigaţie pe Dunăre Franco-Danubiană, cu centrul la Paris]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 27, p. 3—4.
Articolul este scris cu ocazia sosirii la Bucureşti a lui August Matis, unul din directorii generali ai companiei.
17690	Bratinnu, Ion	386	(282)
Comerciu. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 28, p. 1—2
Autorul susţine că Compania Franco-Danubiană trebuie privită ca un aşezăinlnt naţional pentru că va servi comerţul Principatelor, intensificlnd schimbul cu Occidentul.
17691	Br&tianu, Ion	386	(282)
Mijloacele de comunicaţie. — ROMÂNUL, I (1857),
nr. 31, p. 1—2.
Autorul vorbeşte despre importanta Companiei Franco-Danubiene, mijloc de schimb cu ţările din Europa occidentală.
17692	386 (282) Navigaţiunea Dunării. — SECOLULO, I (1857), nr. 79,
p. 3, nr. 80, p. 4.
Se traduce un articol din jurnalul La Patrie, In care se arată că prin neutralitatea Mării Negre şi prin libera navigaţie pe Dunăre, stabilită de Congresul de la Paris, Franţa a Început să-şi intensifice legăturile sale comerciale cu Principatele Române şi căpitanul Magnan a reuşit „să aşeze o navigatiune directă Intre Franţa şi Dunărea de jos".
17693	Petrescu, G. In.	386 (282)
Asupra navigaţiunci pe Dunăre. — SECOLULO, I
(1857), nr. 83, p. 4.
Vorbeşte de compania de navigaţie „Franco-Danubiană" şi Îndeamnă pe capitaliştii români să studieze bine activitatea acestei societăţi şi să subscrie un Însemnat număr de acţiuni.
17694	Privet, J.	386 (282)
Compagnie franco-danubienne. — L’fiTOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 220.
Articol reprodus in extenso din Le Messager de la Bourse. Autorul dă informaţii ample asupra posibilităţilor comerciale deschise companiei de navigaţie franceze In sud-estul Europei, descriind silinţele căpitanului Magnan pentru a deschide comerţului francez căile fluviale din aceste regiuni. Se arată că Austria se opusese acestei iniţiative şi se dau informaţii privind viitoarea activitate a companiei franco-danubiene, precizlndu-se că, prin serviciile regulate ale vaselor ei, Europa occidentală nu va mai fi ameninţată de vreo criză alimentară.
17695	386 (282) [Precizări făcute de Societatea Franco-Danubiană
Malhiss, Magnan, Dumont et Co. din Paris în legătură cu avaria suferită de vaporul „Le Lyonnais"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 64, p. 255: înştiinţare importentă.
Societatea anunţă că, din cauza defectării vaporului, Îşi amină Începerea curselor pe Dunăre plnă la aducerea unui vas special, potrivit pentru navigaţia pe acest fluviu.
17696	386 (282) [Compania de navigaţie Franco-Dunăreană „a deschis
pentru Moldova subscripţiea acţiilor sale aicea în Iaşi la Banca Naţională"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 304: înştiinţare.
934
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
386 (282)
17697	386 (282)
[Se anunţă că se proiectase înfiinţarea unei societăţi
otomane de navigaţie pe Dunăre], — TELEGRAFUL R., (1857), p. 269: Depeşe telegrafice.
17698	386 (282)
[Ştiri despre catastrofa navală de la gurile Dunării], —
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 350: Revistă politică.
Din cauza unei puternice furtuni Ia 10 octombrie opt vase s-au scufundat şi au blocat canalul Sulina.
17699	386( 282)
[Se vesteşte prezenţa în Principate a căpitanului
Magnan, venit aci cu scopul organizării plutirii vaselor pe Dunăre şi pe alte ape ale Principatele Române]. — G. TRANS., XX (1857), p. 383: Cronica străină.
17700	386 (282)
[Ştiri despre navigaţia la gurile Dunării]. —GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 399—340: Franţiea.
Se anunţă că In Franţa s-a Înfiinţat o societate de navigaţie pe Dunăre şi că acţiunile ei s-au subscris In mare parte In Franţa. De asemenea se anunţă unele divergenţe In Comisia dunăreană; comisarul englez vrea să facă din Chilia braţul principal al fluviului, pe clnd Prusia preferă braţul Sulina, ba chiar slnt şi voturi pentru Sf. Ghcorghe.
17701	386 (282)
Commission permanente des âlals riverains du Danube. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 257—258.
Se combate poziţia adoptată de Austria şi Turcia, care se opuneau acordării deplinei libertăţi de navigaţie pe Dunăre, şi se laudă activitatea comisarului Moldovei, Donici, care luptase consecvent, plnă Ia Înlocuirea sa cu Steege, pentru libertatea deplină a navigaţiei şi pentru apărarea intereselor economice ale Principatelor. Se dau extrase din rapoartele Iui Donici şi se cere ca comisia de la Viena să-şi publice rezultatele lucrătorilor. Se reproduce, In sflrşit, un scurt articol din „La Presse d’Orient din 29 august, asupra lucrărilor comisiei.
17702	386 (282)
[Corespondenţă din 10 octombrie trimisă de la Peters-burg foii „Le Journal des Debats“, în care se arată că Austria face mari greutăţi comisiei dunărene, refuzînd chiar să-i pună la dispoziţie hărţile fluviale ridicate de societatea austriacă de navigaţie pe Dunăre]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 184: Rusia.
17703	386 (282)
[„Le Journal des Dâbats" combate politica dunăreană adoptată de Austria, care pretindea ca navigaţia să fie liberă doar la gurile Dunării]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 186.
Se redă In traducere articolul, in care se dau detalii cu privire la aplicarea dispoziţiilor tratatului de Ia Paris din 1856, referitoare la Dunăre.
17704	386 (282)
[Se arată că, într-o corespondenţă din Bucureşti, de la 27 noiembrie, publicată de „Daily News“, se anunţă că expertul britanic de la gurile Dunării, căpitanul Spratt, se pronunţase în mod hotărît pentru adaptarea braţului Chilia pentru navigaţie]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 320: La presse europeenne sur Ies Principautes.
17705	386 (282)
[Comisia europeană alege gura Sulina pentru navigaţie].—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] 1857), p. 315: Austriea.
17706	386 (282) [Ştiri şi comentarii din ziarul „Ost-Deutsche-Post“
în legătură cu sosirea unor delegaţi ai Comisiei europene pentru a cerceta starea de naviga'bilitale a fluviului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 348: Austriea.
Braţul Sulinei este considerat a fi ccl mai favorabil pentru navigaţie. Se analizează foloasele ce vor rezulta pentru români din intensificarea navigaţiei pe Dunăre.
17707	386 (282) Commission des âtats riverains du Danube. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 138—139.
Articol In care, pe baza unei corespondenţe din 6 martie trimise foii L’Indfpendance Helge care se şi reproduce, se analizează lucrările comisiei riverane a Dunării, de la Viena, condam-nlndu-se politica austriacă de a lntlrzia o cil mai grabnică rezolvare a chestiunii navigaţiei pe Dunăre.
17708	386	(282)
[Ştiri din presa străină cu privire la ratificarea hotă-
ririlor luate de comisia instituită prin tratatul de la Pajis ca să reglementeze navigaţia pe Dunăre]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 40, p. 1: Bucureşti, 29 Dechem-vrie/3 Ianuarie.
Se precizează că guvernul Ţării Româneşti a autorizat pe Nicolae Rosetli să nu subscrie protocolul Încheiat la Viena. Din cronica politică semnală de C. A. Rosctti.
17709	386	(282)
[Ştiri din presa străină cu privire la chestiunea navigaţiei pe Dunăre]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 41, p. 1: Bucureşti, 29 Dechemvrie/10 Ianuarie.
Intre altele, se menţionează că Franţa cere amlnarca ratificării convenţiei statelor dunărene privitoare la navigaţia pe Dunăre.
17710	386	(282)
[Despre activitatea Comisiei dunărene]. — ROMÂNUL,
I (1857), nr. 41, p. 3: Scirî din afară.
Se reproduce o ştire din Gazeta de Colonia, In care se arată divergenţele ivite cu privire la curăţirea braţelor Dunării: Franţa şi Austria slnt pentru braţul Sf. Ghcorghe, Rusia pentru braţul Chilia.
17711	386	(282)
[Se vesteşte că s-au schimbat ratificările actelor „pentru corăbierea Dunărei, între Austria, Înalta Poartă, Bavaria şi Virtembergu”].— TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 3: Posta mai noauă.
Se arată că Franţa protestase Împotriva acestui act diplomatic.
17712	386 (282)
[Ştiri răspîndite	de	presa austriacă	cu	privire la mărginirea dreptului de	navigaţie	pe	Dunăre	numai	la statele
limitrofe]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 13: Bucureşti, 12 Ianuarie/24 Ianuarie.
Din cronica politică semnală de C. A. Rosetli.
17713	386 (282) [Poziţia Prusiei daţă de actul încheiat la Viena pentru
navigaţia pe Dunăre]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 21, p. 81: Bucuresci 13/25 Martie.
Din cronica politică semnală de C. A. Rosetli.
17714	386 (282) [Articol tradus din „Times” în care se condamnă politica Austriei şi a Turciei, de a împiedica instaurarea libertăţii de navigaţie pe Dunăre şi pentru puterile occidentale].— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), nr. 75, p. 333: La presse europâene sur Ies Principautâs.
Articol scris cu ocazia ratificării noii convenţii dunărene a statelor riverane.
935
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386 (282)
17715	386 (282) [Despre memorandul publicat de guvernul sard împotriva actului de navigare pe Dunăre, încheiat la Viena].
—	ROMÂNUL, II (1858), p. 109: Bucuresci 10/22 Aprilie.
Din cronica politici semnaţi de C. A. Rosetti.
17716	386 (282) [Ştire cu privire la numirea deputatului sard Menabrea
spre a cerceta proiectele lucrărilor de la gurile Dunării],
—	ROMÂNUL II (1858), p. 148: Bucuresci 15/17 Maiu.
Ştirea este In cronica politici semnaţi de C. A. Rosetti.
17717	386(282) [Comentariu în care se combate atitudinea „Ziarului
de Frankfort" faţă de libera navigaţie pe Dunăre]. — ZIMBRUL şi VULT., IV (1858), p. 13—14: Cronica străină.
17718	386 (282) [Comentarii din presa străină asupra lucrărilor Comisiei europene dunărene]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 1, p. 2: Austria, nr. 3, p. 2: Austria, nr. 4, p. 3: Marea Britanie, nr. 9, p. 2: Revista politică, nr. 12, p. 2: Austria, nr. 18, p. 2: Turcia, nr. 19, p. 2: Austria, nr. 24, p. 2: Rusia, nr. 26, p. 2: Germania, nr. 73, p. 2, col. II.
Despre libera navigaţie pe Dunăre.
17719	386 (282) [Chestiunea Dunării în anul 1858]. — TELEGRAFUL
R., VI (1858) p. 66—67: Austria, 75: Franţa, 84: Franţa, 127: Franţa, 130: Franţa, 171—172: Gurile Dunărei.
17720	386	(282)
[Chestiunea navigaţiei pe Dunăre]. — ROMÂNUL,
II (1858), nr. 64, p. 254, nr. 65, p. 258, nr. 74, p. 294, nr. 75, p. 300, nr. 76, p. 302, nr. 78, p. 310, nr. 88, p. 250.
17721	386	(282)
[Lucrările de la Poarta de Fier pentru înlăturarea
stîncilor primejdioase pentru navigaţie]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 21—22: Transilvania.
Se dau informaţii privitoare la execuţia acestor lucrări de către 300 lucrători.
17722	Marienescu,	At.	M.	386	(282)
Ptastica	pdrtei	de feru. — FOAIE PT. MINTE,	XXI
(1858), p. 77—78.
Scrisoare datată: Pesta, ÎS. Iuniu n. 1858. — At. M. prezintă opera lui Alfonu Dinelli, căpitan la Soc. de navigaţie cu vapor pe Dunăre şi membru In „comlsiunea regulatoare de Dunăre". Ea constă din înfăţişarea plastică a reliefului fundului Dunării la Porţile de Fier, după măsurătorile făcute de Dinelli, coroborate cu cele efectuate In 1834 sub conducerea ing. Văsărhelyi, clnd s-a încercat spargerea stîncilor. „Ptastica", probabil o eroare dc tipar, In loc dc „plastica".
17723	386 (282) [Lucrările „Companiei navigaţiei cu vapoare pe Dunăre"
făcute la Porţile de Fier pentru curăţirea Dunării de stînci]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 40: Felurite fapte.
Din Wanderer.
17724	386 (282) [Corespondenţă din Galaţi, publicată în „Le Moni-
teur universel" din 20 aprilie şi tralînd despre posibilităţile ce se deschideau pentru armatorii apuseni din punct de vedere comercial, în Principate]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 371: Affaires des Prin-cipautâs.
Corespondentul indică perioadele cele mai favorabile plecării vaselor din apusul Europei pentru a veni In Principate să ridice grlne înainte de îngheţarea Dunării.
17725	386 (282)
Pornirea vapdreloră.— NAŢIONALUL©, I (1858). p. 115.	’	'
Se arată data clnd Îşi Încep cursele vapoarele pe Dunăre pe traseul Viena, Pesta şi Galaţi.
17726	386 (282)
[Întîia c.c. privilegiată societate a plutirii vapoarelor pe Dunăre face cunoscut că de la 1 iulie va înfiinţa la Olteniţa, Ismail şi Sulina agenţii]. — ANUNŢ. R., V
(1858), nr. 49, p. 4.
17727	386 (282)
[Ştiri cu privire la navigaţia pe Dunărea de Jos].— GAZ. DE MOLD., XXX (1859), p. 144: Austriea.
Se dezminte ştirea despre desfiinţarea Comisiei europene din Galaţi. Se dau informaţii despre lucrările unei comisii tehnice de la Paris, in legăturăfeu navigaţia prin Delta Dunării.
17728	386 (282)
[Membrii Comisiei europene a Dunării cumpără, la schela Petrei, lemnul necesar pentru lucrările ce urmează a se face la Gura Dunării]. — GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 183: Novitale din năuntru.
17729	386	(282)
[Regulamentul provizoriu asupra aruncării savurii întocmit de Comisia europeană a Dunării], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 233; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 60, p. 1—2.
Se publică şi adresa Comisiei către caimacamul Ţării Româneşti, prin care 1 se face cunoscut că 1 se trimit 30 exemplare din acest regulament, tradus In limbile germană, engleză şi italiană — In Veslilortil Românesc text român şi francez.
17730	386	(282)
[Regulamentul provizoriu, adoptat de Comisia	euro-
peană a Dunării, pentru descărcarea savurii], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 209—210: Secretariatul de Stat.
17731	386	(282)
[Despre neînţelegerile ivite în Comisia europeană a Dunării de la Galaţi asupra braţului Dunării care să fie ales pentru plutire]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 31: Viena.
Franţa şi Austria slut pentru braţul Sf. Gheorghe, Rusia pentru braţul de la Chilia.
17732	386	(282)
[Hotărîrile Comisiei Dunării cu privire la navigaţia de la gurile acestui fluviu]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 171—172: Gurile Dunării.
Se arată că această comisie se declarase pentru navigaţia vaselor pe canalul Sf. Gheorghe.
17733	386 (282)
[Se publică după „Jurnal de Constantinopol" un rezumat al raportului Comisiei internaţionale referitor la regularea gurilor Dunării], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 84, p. 2: Moldavia.
Se arată că pentru desfundarea canalului Sf. Gheorghe şi pentru celelalte lucrări va fi nevoie de o sumă de 12 milioane franci; dc asemenea se arată cum ce taxe se pot Incasa anual de la transportul mărfurilor.
17734	386 (282)
[Analiza raportului comisiei internaţionale pentru gurile Dunării, publicată de „Presa de Orient"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 310: Turcica.
936
www.dacoromanica.ro
386 (282)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386 (498.1)
17735	386 (282)
[Extrase din raportul Comisiei dunărene]. — GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 359, 363: Franţiea.
Se traduc unele holărlri cuprinse In acest raport, publicate In Gazeta de Temesvar. Principala holărlre este că comisia s-a declarat pentru canalul ST. Gheorghe; se arată motivele şi costul lucrărilor ce urmează să se facă la acest canal.
17736	386 (282:498)
[Asigurarea traficului fluvial între Galaţi şi Brăila de către Societatea Lloyd],— G. TRANS., XIV (1851), p. 199.
Se arată că, slriclndu-sc vasul companiei, pină la repararea unor piese ale sale, traficul va fi asigurat prin vasul „Principele Ştirbei".
17737	386 (282:498)
[Ştiri comerciale despre navigaţia la Galaţi, după „Jurnalul de Galaţi", „carile au început iar a se publica11].
—	GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 299: Novitale din năunlru.
Se anun(ă că vaporul Danubio a fost reparai şi a început călătoriile sale zilnice Intre Galaţi şi Brăila.
17738	386 (282:498)
Instrucţii pentru şalupele canoniere aşezate în portul Calafat, Giurgiu, Gura-Ialomiţii şi Brăila. — BULETIN [Ţ. R.], 1852 p. 33—34.
Şalupele erau însărcinate cu supravegherea corăbiilor, dacă aveau îndeplinite formele cuvenite pentru încărcarea sau descărcarea productelor.
17739	386 (282:498)
[Casa comercială I. Zenker din Galaţi aduce din Anglia remorcherul „Svan“, pentru operaţii de remorcare între Galaţi şi Brăila], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 94, col. I.
17740	386 (282:498.1)
[Ştiri cu privire la sprijinul dat de guvernul Ţării Româneşti navigaţiei pe Dunăre, în urma timpului favorabil], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 37: Donaufurstenthumer.
Redacţia subliniază înţelegerea arătată de guvern pentru dezvoltarea comerţului.
17741	386 (282:498.1)
[Ministerul Finanţelor din Ţara Românească face cunoscut că s-a aprobat înfiinţarea unei societăţi anonime sub denumirea „înnaintarea comerciului"].— ANUNŢ. R., V (1858), nr. 32, p. 1—3.
Statutele acestei societăţi au fost aprobate prinlr-un jurnal al Consiliului administrativ extraordinar.
17742	386 (282:498.1)
Statutele societăţii anonime. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 32, p. 2—3; NAŢIONALUL0, I (1858), p. 154.
Se publică statutele Societăţii Române de Cabotaj cu sediul la Brăila, cu un capital de 60 000 de galbeni Împărăteşti, In 300 acţiuni; scopul societăţii este „de a cumpăra sau a zidi 2—3 vapoare" şi o cătăţime de şlepuri pentru transportul mărfurilor cu chirie din schelele Dunării, a remorca corăbii, a asigura mărfurile ce se Încarcă In porturile dunărene ele., termenul acestei societăţi este de 6 ani.
17743	Boerescu, B.	386 (282:498. 1)
[Salută cu bucurie înfiinţarea „Societăţii anonime române de cabolagiu, care se fondă la Brăila pentru serviciul de navigare al Dunării şi alte obiecte accesorii11].
—	NAŢIONALULO, I. (1858), p. 154.
386 (439.2) NAVIGAŢIA PE MUREŞ ŞI SOMEŞ
17744	386 (439.2) [Sondarea Mureşului de către vasul „Kaiser-Ebers-
dorf“], — G. TRANS., XIV (1851), p. 366.
Acesta plecase la 8 nov. 1851 din Pesta.
17745	386	(439.2)
[Reîntoarcerea din drum din pricina unor „greutăţi
mari" a vaporului „Kaiser-Ebersforf“, care trebuia să sondeze Mureşul]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 396.
17746	386	(439.2)
[Reluarea încercărilor de navigaţie pe Mureş în primăvara anului 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 50.
17747	386	(439.2)
[Măsuri luate spre a face navigabil riul Mureş].—
G. TRANS., XV (1852), p. 172.
17748	386	(439.2)
[Necesitatea, pentru progresul comerţului şi industriei ardelene, a realizării navigabilităţii Mureşului „măcar pînă la Alba Carolina, dacă nu şi pînă la Lioara"].— G. TRANS., XV (1852), p. 262.
17749	386	(439.2)
[Numirea lui Anton Sleinhauser ca „directoru con-
ducatoriu pentru nou’a organisare a institutului de construirea pluleloru pe Muresiu si a transportului de sare în Ardealu"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 309: Partea oficiosă.
Se precizează că noul dregător va avea rangul de „consiliariu de finantie".
17750	386	(439.2)
[Inventatorul Iacobenco încearcă pe rîul Mureş nişte
vase late de transport]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 316: Turcia; ANULATORUL, IV (1856), p. 309: Moldavia, 323: Prusia; G. TRANS., XIX (1856), p. 315: Cronica străină.
La cererea guvernatorului Austriei.
17751	386	(439.2)
[Se vesteşte că „plutirea pe Murăş cu lemne s-a mai
restrîns"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 90: Monarchi’a Austriaca.
Cauza acestei stări nu este lămurită, ea pare a fi cruţarea pădurilor sau „indiferentismul" plutaşilor.
17752	386	(439.2)
[Se anunţă că în urma regulării cursului său Mureşul
„de aci în colo poale purta vapoare"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 314: Intimplări de zi.
17753	386	(439.2)
[Corespondenţă din Satu-Mare despre problema navi-
gabilităţii Someşului]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 248: Partea Neoficiosă.
Se informează că Someşul nu era încă navigabil In dreptul Satului-Mare şl că vasul Hermine era de mal mult timp Împotmolit, cu puţin Înainte de intrarea In oraş.
386 (498.1) NAVIGAŢIA PE ARGEŞ
17754	386 (498.1)
[Ştiri cu privire la portul Olteniţa, după ziarele vie-neze]. —BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 93; Donaufurstenthumer.
Se anunţă că va fi stafie principală a curselor de vapoare pe Dunăre. Se vorbeşte şi de un proiect de a se face navigabil rlul Argeş.
937
www.dacoromanica.ro
386 (498.1)
NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
386 (498.3)
17755	386	(498.1)
[„Gazeta „Dunărea11 asigură că trataţiile ce cu cîţiva
ani mai înainte au fost rămas zadarnice, s-au reînoit acum pentru navigabilitatea cu vapoare a rîului Argeş, din Tara Românească11], — STEAOA D., I (1855), p. 80: âciinţi mai noue.
17756	386	(498.1)
[Ştire despre reînceperea negocierilor pentru a face
navigabil Argeşul]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 971: Revista.
Din Dunărea [Die DonaulJ. în ziarul austriac se exprimă părerea că navigabilitatea Argeşului „va înlesni simţitor comerţul Austriei cu Principatele".
386 (498.3) NAVIGAŢIA PE RÎURILE DIN MOLDOVA
17757	386 (498.3) [Ştire cu privire la navigaţia pe apele Moldova şi Bistriţa],— ZIMBRUL, II (1851), p.l: Moldaviea.
17758	386	(498.3)
[Legiuire	„pentru	sloboda	şi	neîmpiedicata	plutire
pe apa Bistriţa şi Moldova11]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 93: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 73; VEST. R., XVII (1852), p. 89: Moldavia.
17759	386	(498.3)
[Hrisovul cu privire la „privileghiu de 36 ani dsale
Neculai Roşea Codreanu, pentru a deschide o navigaţie cu vapoară pe toată întinderea rîurilor Prutul şi Siretiul, prin întrebuinţare de capital de la sine11]. — BULETIN [MOLD.],	XIV	(1852),	p.	245:	Departamentul	de Fi-
nansu.
17760	386 (498.3)
[Informaţie despre privilegiul acordat lui Nicolae
Roşea Codreanu de a introduce vase de vapor pe rîurile Prut şi Şiret], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 60, p. 135—136: Novitale din năuntru.
După ce se arată Importanţa acestui privilegiu acordat unui boier moldovean şi aprobarea dată de Divanul general, se publică In rezumat hrisovul domnesc prin care i se acordă lui Roşea Codreanu acest privilegiu.
17761	386 (498.3)
[Comentariu despre darea în arendă pe 36 ani a plutirii cu vaporul pe Şiret şi Prut]. — G. TRANS., XV (1852), p. 271: Terra românească şi Moldavia.
Se arată avantajele pentru Moldova a transportării cerealelor pe apă.
17762	386 (498.3)
[Informaţii în legătură cu concesionarea de către guvernul moldovean a navigaţiei pe Prut şi Şiret pe timp de 36 ani]. — G. TRANS., XV (1852), p. 294.
Se arată că această concesiune fusese acordată lui Nicolae Roşea Codrianul şi că el trebuia să vină la Viena spre a se înţelege cu reprezentanţii societăţii austriece de navigaţie pe Dunăre. Se subliniază importanţa punerii In circulaţie a acestor căi de apă pentru uşurarea transporturilor cu cereale spre Galaţi.
17763	386 (498.3)
[So anunţă că s-a acordat un privilegiu de 18 ani lui Pavel Iacovencu, pentru „a deschide plutire pe Siretiu cu vasă late11]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p.305: Departamentul de Finansu.
Dacă ln termen de un an nu va introduce vasele, va pierde privilegiul.
17764	386 (498.3) [Privilegiul de 30 de ani acordat căpitanului din Marsilia Michel-Andrâ-Fran?ois-Honorine Magnan pentru organizarea navigaţiei pe Şiret şi Prut]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 41, p. 85: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 166—167: Departamentul de Finans;, ZIMBRUL,) IV
(1856), nr. 110, p. 1—2: Depart. de Finanţe.
Se publică textul acestui privilegiu acordat de domn la 17 mai 1856. Magnan reprezintă societatea franceză Mathiss, Magnan, Parrot et Cie. în Gazeta de Moldavia text român şi francez.
17765	386 (498.3) [Se anunţă că, prin act domnesc, s-a concesionat
căpitanului Magnan privilegiul plutirii cu vapoare pe Prut şi Şiret]. —BULETINUL STELLEI D., I (1856), p. 2 [broşat în colecţia Stelei D., între p. 92—93],
Căp. Magnan reprezenta o societate franceză. Privilegiul fusese dat pe 30 de ani.
17766	386 (498.3) [Ştiri cu privire la concesionarea navigaţiei pe Şiret
şi Prut]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 185: Donaufiirstenthumer
în cererea căpitanului de vapor Magnan, din Marsilia, guvernul Moldovei a acordat, lui şl companiei franceze Matthis, Parrot & Comp., un privilegiu pe 30 de ani.
17767	386 (498.3) [Comentariu în legătură cu privilegiul companiei
franceze de navigaţie cu vapor, pe rîurile şi lacurile interioare ale Moldovei]. — L’fîTOILE DU D. [Iaşi] I (1856), p. 20: Bulletin de la Semaine; LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 72, p. 2.
Thouvenel, ambasadorul Franţei, a insistat energic la Con-stantinopol ca acest privilegiu, acordat de Grigorie Ghica să fie menţinut.
17768	386 (498.3) [Departamentul de Finanţe aduce la cunoştinţa generală traducerea cărţii viziriale adresate caimacamului prin care se desfiinţează privilegiu] acordat căpitanului Magnan et Co. pentru navigaţia pe Prut şi Şiret].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 273: Departamentul de Finansu; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 265: Novitale din năuntru; LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 74, p. 1: Moldavie.
17769	386 (498.3) [Se anunţă că marele vizir a adresat caimacamului
Moldovei un rescript „cu scop de a declara nelegali-tatea privilegiului ce se acordase mai’nainte unei companii franceze pentru plutirea prin vapor pe Prut şi Şiret11]. — ANUNgATORUL, IV (1856), p. 302—303: Paris.
17770	386 (498.3) [Se anunţă că, printr-o scrisoare vizirială adresată
caimacamului, se desfiinţează privilegiul dat companiei franceze pentru navigaţie pe Prut şi Şiret]. — STEAOA D., II (1856), nr. 61, p. 244 [greşit: 156]: Buletinul zilei.
Totodată se precizează că toate chestiunile interne rămln numai de competenţa domnitorului; Insă această chestiune ar fi contravenit tratatului de la Paris.
17771	386 (498.3) [Se traduce o scrisoare a ambasadorului Thouvenel
în chestiunea concesionării navigaţiei pe Prut unei societăţi franceze]. —ANUNgATORUL, IV (1856), p. 302 — 303: Francia; G. TRANS., XIX (1856), p. 294: Cronica străină.
în această scrisoare, adresată dragomanului său, ambasadorul protestează Împotriva Încercărilor Austriei de a împiedica punerea
938
www.dacoromanica.ro
386 (498.3)
NAVIGAŢIE INTERIOARA
386:626.1 (498.1)
In practica a înţelegerii ce avusese loc Intre guvernul prinţului Ghlca şi căpitanul Magnan. — Slnt doua traduceri deosebite. Primul ziar a tradus-o după Jurnalul francez Le Pays.
I 17772	386 (498.3)
[Despre conflictul diplomatic iscat în urma concesionării navigaţiei pe Prut căpitanului Magnanl. — G. TRANS., XIX (1856), p. 310: Cronica străină.
Se arata ca Austria protestase împotriva acestei concesiuni, dar ca Franţa luase apărarea supusului ei, lmpicdlclnd Poarta sa ia o atitudine potrivită dorinţelor austriece.
17773	386 (498.3) [Se anunţă că „s-a făcut pe Şiret o încercare de plutire cu vase late ce sînt construite a priimi poveri de grîu, prin mijlocul unei pînze nepătrunsă lucrată în cautciuc“]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 316: Turcia;
anunqatorul, iv (1856), p. 309: Moidavia, 323: Prusia; G. TRANS., XIX (1856), p. 315: Cronica străină.
Inventatorul Iacobenco a căpătat de la prinţul Gr. Ghlca un brevet de invenţie pentru 17 ani. După cererea guvernului austriac face Încercări In acest sens şi pe Mureş. — După Corespondenta Prusiană.
17774	386 (498.3) Ochire asupra plutire! pe Seretu. — JURN. AGRIC
I (1857), p. 52—56.
Articol In care se subliniază rolul căilor de comunicaţie In viaţa unei ţări. Se arată superioritatea şoselelor din Moldova, faţă de cele din Ţara Românească. Se analizează posibilităţile de navigaţie pe riurile din Moldova, mai ales pe Şiret.
386:626 NAVIGAŢIA PE CANALE
17775	386:626.1 (439.2) Navigarea cu vaporu pe Savu, Tissa şi pe canalulu~
Bega. — G. TRANS., XVII (1854), adaos la nr. 74, p. 2.
Prospect, ln care se anunţă Începerea traficului de mărfur la Începutul lui septembrie şi se dau programul, opririle şi „timpul liferărei".
17776	386:626.1	(439.2)
[Se anunţă că regularea canalului Bega „înaintează
cît se poate“ şi că pe canalul Timişoara-Klek au început să circule corăbiile nu prea încărcate]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 47: Din Bănatul Timişan, 15 martie.
Se precizează că pe canalul Timişoara-Klek era necesară o transbordare pe o lungime de 9 „miluri". Statul hotărtse cheltuirea a 80 000 florini anual pentru aceste lucrări.
17777	386:626.1	(498.1)
[Ştire cu privire la proiectul construirii unui canal
între Dunăre şi Chiustenge]. — STEAOA D., I (1855), p. 12: Turcia.
17778	386:626.1	(498.1)
[Ştire din Viena cu privire la construirea unui canal
între Rasova şi Chiustenge]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 606—607: Revista.
17779	386:626.1	(498.1)
[Ştire cu privire la construirea unui canal de la Dunăre
la Marea Neagră]. — STEAOA D., I (1855), p. 39: Turcia.
Se precizează că se duc tratative cu turcii, de către capitalistul englez Campbell, care căzuse de acord ln această privinţă cu Franţa, Austria şi Anglia.
17780	386:626.1	(498.1)
[Ştire despre tratativele duse de un căpitan englez
cu guvernul turc pentru proiectul unui canal de la Dunăre la Constanţa]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 883—884: Revista.
17781	386:626.1 (498.1) [Se anunţă tratative între guvernul Turciei şi cîţiva
capitalişti europeni pentru construirea canalului Chius-tenge-Raşova], — ZIMBRUL, III (1855), p. 966: Revista.
După Gazeta de Amiazâ. Nu s-a ajuns Insă la o deplină Înţelegere.
17782	386:626.1	(498.1)
[Se anunţă că se aprobase planul canalului Custendje
„de către consiliu“l. — STEAOA D., I (1855), p. 72: Sciinţi mai noue. Constantinopoli, 8 Noemvri c.n.
17783	386:626.1	(498.1)
[Se anunţă părăsirea planului companiei engleze referitor la construirea unui canal Dunărea-Marea Neagră].— STEAOA D., I (1855), p. 111: Stampa slrâinâ despre Principate.
17784	386:626.1	(498.1)
[Renunţarea la proiectul construirii unui canal de la
Dunăre la Marea Neagră], — ZIMBRUL, III (1855), p 1 034.
Se justifică această renunţare, prin cheltuielile prea mari oare s-ar face pentru construirea unui port la Dunăre, la gura acestui canal.
17785	386:626.1 (498.1) [Baronul de Bruck, ministru de finanţe al Austriei, a
fondat o societate ce are scopul să facă un canal care va lega Dunărea cu Marea Neagră, de la Cerna-Vodă la Custenge], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 219: Austria.
17786	386:626.1 (498.1) [Se anunţă că baronul Bruck, ministrul de finanţe
al Austriei, ar fi fondat o societate pe acţiuni „pentru săparea canalului dela Cernavoda către Chiustenge**].— TELEGRAFUL R., III (1855), p. 222: Inlîmplări de zi. S-ar fi semnat 10 milioane.
17787	386:626.1 (498.1) [Ştiri relative la proiectul canalului „Rasova-Custen-
ge“], TELEGRAFUL R., III (1855), p. 279: Întîmplărî de zi.
Se anunţă că, ln urma străduinţelor baronului de Koller, s-a ajuns la o înţelegere Intre Austria şi puterile aliate. Canalul se va finanţa de către capitaliştii din Austria, Franţa şi Anglia, ln proporţii hotărite. Pe lingă canal, se va construi şi un drum militar. La ambele lui capete se vor aşeza puternice garnizoane militare. Proiectul s-a Înaintat Porţii spre aprobare şi domneşte convingerea că ea Îşi va da consimţăinlntul.
17788	386:626.1	(498.1)
[Ştire cu privire la canalul de la Chiustenge]. —
STEAOA D., I (1855), p. 124: Sciinţi mai noue.
Poarta otomană a subscris concesiunea canalului, „cu toate zicerile de mai Înainte".
17789	386:626.1	(498.1)
[Ştire cu privire la canalul de la Chiustenge]. —
STEAOA D., I (1855), p. 134.
Se arată că Poarta otomană a Încredinţat construirea acestui canal unei societăţi anglo-franco-austriaco-turccşti.
17790	386:626.1	(498.1)
[Ştiri în legătură cu proiectul canalului Cernavoda-
Kiustenge]. — STEAOA D., II (1856), p. 27-28: Turcia.
Se anunţă că la 4 ian. s-a dat, prlntr-un firman, concesiunea efectuării canalului. Acţionarii erau capitalişti din Constanti-nopol, Paris, Londra şi Vicna, reprezentanţi prin Forbes Campbell. Se crede că astfel se va scurta drumul Cernavoda-Constanti-nopol. Se arată pe scurt foloasele pentru comerţul turcesc. Lucrarea urma să fie pusă ln legătură cu drumul de fie: Belgrad-Constan-tinopol.
939
www.dacoromanica.ro
386:626.1 (498.1)
NAVIGAŢIE INTERIOARA — NAVIGAŢIE MARITIMĂ
387 (498)
17791	386:626.1 (498.1) Canalul Abdul-Medjid. Din Dunăre în marea Neagră. —
VEST. R., XXI (1856), p. 14, col. 1—2.
Concesiunea a fost întărită printr-un firman cu data de 4 ianuarie 1856; compania tmpărătească Însărcinată cu această lucrare este alcătuită din cele mai mari case comerciale din Con-stantinopol, Paris, Londra şi Viena; canalul „va porni de la Cernavodă spre a ajunge la valea Jugla". După Jum. de Constant.
17792	386:626.1 (498.1) Canalurile de Kiustengie şi Sueţ. — STEAOA D., II
(1856), p. 43: Turcia.
Traducerea unui lung articol apărut In Gazeta de Colonia. — Se arată că In 5 ian. 1856 sultanul a aprobat construirea canalului „dela Cernavoda la baia de Jugla". Se va termina printr-un mare port fortificat, la Tuzla. Se va construi paralel şt un drum de fier. Se amintesc proiectele eşuate, din 1839 şi 1845. Se subliniază că proiectul a fost sprijinit de Thouvenel, Mehemed Kepresli paşa şl Fuad paşa. Construcţia aceasta e In legătură cu apropiata începere a lucrărilor la canalul de Suez.
17793	386:626.1 (498.1) [Ştiri cu privire la concesiunea dată de Imperiul otoman societăţii pentru construirea unui canal Rassova-Kiistenge].— BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 33: Donaufiirstenthumer.
Se comunică cele 12 condiţii cuprinse In actul de concesiune semnat de sultan. Societatea care va construi canalul va fi reprezentată de: Thomas Wilson supus englez, contele de Morny prezidentul corpurilor legiuitoare din Franţa, contele Ludwig von Breda austriac şi un funcţionar sau supus otoman, care va fi numit ulterior*
17794	386:626.1 (498.1) [Ştiri în legătură cu proiectul canalului Cernavoda-
ICiustenge].— STEAOA D., II (1856), p. 88: Austria.
Se anunţă că Forbes Campbell, care, Împreună cu contele Breda şl Morny (Momi), tratase la Constantinopol obţinerea concesiunii canalului, s-a reîntors In Anglia. Proiectul său a fost torpilat de o „partidă esclusiv engleză din Pera", care a preferat „a nimici toată întreprinderea declt a suferi ca influenta Austriei" — părtaşă şl ea la concesiune — „să se întindă aşa de mult".
17795	386:626.1 (498.1) [Discuţii în jurul construirii canalului de la Chiustenge
de către capitaliştii englezi şi austrieci]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 83, p. 1.
Se precizează că negustorii din Galaţi şl Brăila nu privesc cu mulţumire acest proiect. — Ştire din Gazeta de Triest.
17796	386:626.1 (498.1) [Ştiri din Viena că „chestia canalului Rasova-Kius-
tenge se va trata în aceeaşi vreme cu aceea a organisaţii Principatelor"]. — VEST. R., XXI (1856), p. 276: Constantinopol.
„Se zice că Franţa, Englitera şi Austria vor face In comun zisul canal şl vor întări oraşul Rasova".
17797	386:626.1 (498.1)
[Se anunţă	că	„puterile	occidentale	precum şi Austria vor stărui	ca	canalul	Dunării,	între	Rasova şi Chius-
tengie, să se complecteze"]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 279: Germania.
17798	386:626.1 (498.1) [Motivele ce determină Austria de a renunţa la proiectul canalului Cernavoda-Constanţa]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 111, p. 2—3: Franţia.
Renunţarea este determinată de faptul că, In urma tratatului de la Paris, navigaţia pe Dunăre devine liberă.
17799	386:626.9 (62) Canalul dela Sueţ. — TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 249—250, 253—254, 257, 261—262, 265—266.
Se analizează consecinţele favorabile pe care le va avea tăierea canalului de Suez pentru comerţul austriac. Ar putea învia şi Veneţia. Se prezintă proiectul francez de canal, torpilat prin revoluţia din 1848. Se expun motivele care fac ca Anglia să se opună la proiectul canalului. Se arată legătura dintre aceste motive şi poziţia Angliei In războiul Crimeel.
17800	386:626.9 (62)
Interesul Turciei în tăerea istmului Suez. — VEST.
R., XXI (1856), p. 357—358: Constantinopol.
Se traduce un articol din Jurnalul de Constantinopol. Turcia este legată de această lucrare de interese politice, religioase, comerciale şi financiare. Se arată Şi Importanta ei pentru Principatele Roinăne.
17801	386:626.9 (62)
Companie universala a canalului maritim de la Suetz,
întocmit prin decretul înălţimei Sale Vice-Regelui de la Egipt. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 85, p. 4.
Prospect. După o scurtă prezentare a Iniţiativei lui F. Lesseps de a deschide o „subscripţie publică" pentru lucrările canalului de Suez, se arată foloasele comerciale şi financiare ce vor decurge din această întreprindere. La sflrşit, se anunţă condiţiile subscrierii, care se pot face In Bucureşti la Ahnpr Guerin — „agentul şi corespondentul Companiei".
387	NAVIGAŢIE MARITIMĂ. PORTURI.
Vezi şi: 382 Comerţ exterior
17802	387	(262.5)
[Comunicatul rus despre regimul vaselor de comerţ
otomane şi ruseşti în Marea Neagră], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 385: Russland.
17803	387 (262.5) [Se anunţă că vasele comerciale destinate Principatelor sînt scutite de blocada puterilor aliate din Marea Neagră], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 69: Departamentul de FinansQ.
17804	387	(262.5)
[Ştiri din presa străină privitoare la discuţiile care au
loc în Conferinţa de la Paris în legătură cu neutralitatea Mării Negre], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 37, p. 2—3: Franţia.
17805	387	(262.5)
Mărginirea navigării pe Marea Neagră. — ROMÂNUL,
I (1857), nr. 38, p. 3.
Comunicatul dat de ambasada rusă din Constantinopol cu privire la libera navigaţie pe Marea Neagră, potrivit tratatului de pace de la Paris.
17806	387	(262.5)
[„Jurnalul de S. Petersburg" exprimă punctul de
vedere al guvernului rus asupra navigaţiei pe Marea Neagră], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 343—344: Rosiea şi Poloniea.
Se precizează că navigaţia şi comerţul In apele Mării Negre slnt libere, dar controlul sanitar al vămilor şl al poliţiilor trebuie făcut cu severitate.
17807	387	(498)
[Circulaţia vaselor în portul Galaţi în cursul lunii
aprilie]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 199.
Se înşiră naţionalităţile vaselor.
17808	387	(498)
[Date statistice cu privire la mişcarea corăbiilor în
canalul Constantinopolului]. — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 106: Tiirkei.
Intre altele au trecut, in anull 1851: un vas moldovean şi 8 valahe.
940
www.dacoromanica.ro
387 (498)
NAVIGAŢIE MARITIMA
387 (498)
17809	387 (498) Lista de corăbiile sosite în portul Brăilei. — BULETIN
[Ţ. R.], 1852, p. 166, 169—170, 188—189.
17810	387 (498) Preţurile navlurilor de la Brăila la diferite porturi.—
VEST. R., XVII (1852), p. 356, 380.
17811	387 (498) [Ştiri cu privire la stricăciunile pricinuite de furtună,
în construcţiile digului si portului din Sulina]. — BUKU-RESTER DT. Z., VIII (1852), p. 106.
17812	387 (498) Listă de corăbiile sosite în porlul Brăila pe lunile
Ianuarie-Decembrie. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevr.
9, p. 3; Fevr. 23, p. 19; Mart. 2, p. 28, Mart. 9, p. 36, 52, 56, 60, 68, 72, 76, 84, 92, 95, 116, 151, 155, 160, 168, 180, 184, 191, 195, 215, 224, 231, 235, 239, 247, 256, 263, 268, 276, 279, 283, 292, 295, 299, 303, 307, 311, 315, 338, 351.
17813	387 (498)
[Vasele sosite în portul Brăila).—VEST. R., XVIII (1853), p. 80, 100, 104, 112, 116, 120, 140, 188, 224, 232, 236, 264, 292, 308, 340, 345, 365.
17814	387 (498)
[Mişcarea corăbiilor în portul Brăila].-—BUKURES-TER DT. Z., IX (1853), p. 49, 65, 81, 93, 101, 113, 121, 141, 153, 165—166, 181—182, 189—190, nr. 56, p. 222, 229, 272, 285, 330, 354, 395.
Se dau: pavilionul corăbiei, numele, lo ul de unde vine şi marfa adusă sau expediată.
17815	387 (498)
[Preţul navlurilor la Brăila]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 56, 68, 84, 88, 92, 108, 132, 140.
17816	387 (498)
[Frahtul navelor la Brăila]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 93, nr. 56, p. 222, col. I, 285, 330, 395, col. II.
17817	387 (498)
[Consulatul general rus din Principate, declarînd Brăila şi Galaţii ca porturi neutre, anunţă normele după care se poate face navigaţia vaselor neutre, pe Dunăre şi Marea Neagră], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 358: Donaufurstenthiimer.
17818	387	(498)
[Ştiri despre vasele sosite în portul Galaţi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1853), p. 266, 300, 319, 332.
17819	387	(498)
[Mişcarea corăbiilor în portul Galaţi]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 74, col. I, 93—94, 161, col. II, 190, col. I, nr. 56, p. 221—222, 285—286, 330, 395—396.
Se notează: numele corăbiei, pavilionul, locul de unde vine şi cel de destinaţie, marfa adusă sau expediată.
17820	387	(498)
[Frahtul vaselor la Galaţi], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 74, col. II, 89, col. II, 161, col. II, 190, col. I, nr. 56, p. 221, 286, 330, 396, col. I.
17821	387	(498)
[Creşterea preţului grînelor la Constantinopol se dato-reşte închiderii portului Sulina]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 297; Constantinopol.
17822	387	(498)
[Corăbiile sosite în portul Brăila]. — BULETIN [Ţ. R.],
1854,	p. 23, 31—32, 43, 50, 60, 67, 76, 105, 115, 118,	138.
17823	387	(498)
[Mişcarea corăbiilor în portul Brăila în anul 1854].—
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5—6, 53, 61, col. II, 129, col. II, 153, col. I: Donaufiirstenthiimer.
Se indică: numărul corăbiilor sosite şi plecate; localităţile unde fac cursa; felul mărfurilor aduse, cantitatea sau valoarea lor.
17824	387	(498)
[Frahtul corăbiilor la Brăila, în 1854], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5, col. II, 53, col. II: Donau-furstenthiimer.
17825	387	(498)
[Mişcarea corăbiilor în porlul Galaţi în anul 1854].—■
BUKURESTER DT. Z., (1854), p. 6, col. I, 53 54: Donaufurstenthiimer.
Se indică; numărul corăbiilor sosite şi plecate; localităţile unde fac cursa; felul mărfurilor aduse, cantitatea sau valoarea lor.
17826	387	(498)
[Frahtul corăbiilor în portul Galaţi, în anul 1854].—
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 6, col. I, 53, col. II: Donaufurstenthiimer.
17827	387	(498)
[Ofisul domnesc către Departamenlul din Năuntru
prin care se aprobă reînfiinţarea postului de căpitan al portului Brăila şi numirea în acest post a lui Gneorghie Filodorescu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 130; VEST. R., XX (1855), p. 129, col. I.
17828	387 (498)
[Corăbiile sosite în	portul Brăila]. — BULETIN [Ţ. R.l,
1855,	p. 103, 116, 155, 168, 180, 222, 226, 238, 246, 255, 262, 271, 278, 290, 302, 310, 330, 342, 347, 355, 371, 376, 383, 395.
17829	387 (498) [Intrări şi ieşiri de vase în portul Brăilei]. — VEST.
R., XX (1855), supl. la nr. 72, p. 1, p. 298, 305, 323—324, 333, 342, 345, 361, 365—366, 373, 385: Departamentul Finanţelor.
17830	387	(498)
Comerţ. —GAZ.	DE	MOLD.,	XXVII	(1855), p. 103:
Albina Românească.
Notă despre numărul vaselor neutre care au ancorat la Galaţi şi Brăila, plnă la 4 aprilie.
17831	387 (498)
[Preţurile	navlului	curent	în	portul	Brăilei	şi al Gala-
ţilor], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 148.
17832	387 (498) [Mişcarea în porturile Galaţi şi Brăila în luna septembrie 1855]. —STEAOA D., I (1855), p. 80: Comerciu.
Redată după ziarul Austria.
17833	387	(498)
[Mişcarea porturilor Galaţi şi Brăila în luna septembrie 1855].—STEAOA D., I (1855), p. 92: Comerciu.
Redată după Gazeta de Timişoara [ = Temeswarer Zeitungl.
17834	387	(498)
[Preţul	grînelor	şi	mişcarea	portului	Galaţi]. — ZIM-
BRUL, III (1855), p. 608, 612, 656, 676, 696, 700, 708, 724, 740, 756, 764, 772, 788, 796, 812, 852, 860, 864, 873, 876, 888, 892, 896, 904, 916, 920, 928, 936, 952, 956, 972, 980, 996: Ştiri telegrafice, ComerţO.
941
www.dacoromanica.ro
387 (498)
NAVIGAŢIE MARITIMA
387 (498)
17835	387 (498) Tablou No. 1. De numărul corăbiiloru intrate şi eşite
din portul Galaţii pe 1855. — STEAOA D., II (1856), p. 49.
Se indică pavilionul şl tonajul vas3 or de sub un pavilion. Se anexează şi un Tablou No. 2, cu irmzlnd totalul vapoarelor sosite In portul Galaţi tn acelaşi an, indiclndu-sc numărul, pavilionul şl forţa lor totală, In cai-putcre.
17836	387 (498) [Tablou cuprinzînd numărul vaselor intrate şi ieşite
din portul Galaţi tn anul 1855]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 29, p. 4.
17837	387 (498) [Statistica pe 1855 a activităţii portului Galaţi].—
BUKURESTER DT. Z„ XII (1856), p. 317: Galatz, 4 October.
17838	387 (498) Navigarea. Vase intrate în portul Brăiliî. — ISIS, II
(1857), p. 368.
Cifre totale cu privire la vasele grupate pe pavilioane (ţări), pentru anii 1855 şi 1856.
17839	387 (498) [Ştire că în zona dunăreană a Principatelor se poate
face încărcarea vaselor „în ori ce port, pentru verce ţară“]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 135: Tier’a romanfesca si Moldavia.
17840	387 (498) [Vasele comerciale sosite în portul Brăila]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 51, 100, 103, 115, 135, 148, 167, 182, 198, 222, 234—235, 250, 271, 287, 298, 318, 334, 359, 374, 390, 407: Ministerul Finanţelor.
17841	387	(498)
[Vasele comerciale intrate în portul Brăila]. — VEST.
R., XXI (1856), p. 46, 89, 95, 106, 121, 137, 153, 164, 185, 209, 216, 238, 255, 274, 284, 303, 315, 337, 353, 371, 385: Departamentul Finanţelor.
17842	387	(498)
[Activitatea portului Brăila]. — LE COURRIER DE
B., I (1856), nr. 27, p. 4, nr. 30, p. 4.
17843	387	(498)
Mişcarea comercială a portului Brăilei pe luna iunie
1856.	—ZIMBRUL, IV (1856), nr. 173, p. 2.
Din Gazeta de Timişoara. — Date statistice asupra vapoarelor şl mărfurilor Intrate şi ieşite din portul Brăilei.
17844	387	(498)
[Date cu privire la frahtul corăbiilor în Brăila].—
BUKURESTER	DT.	Z., XII	(1856),	p.	25,	53, 105,
149, 189, 217: Donaufiirstenthumer.
17845	387	(498)
[Ministerul din Năuntru al Ţării Româneşti face cunoscut că se va ţine licitaţie la Brăila „pentru vînzarea veniturilor marchitănii din port, cheajului şi ancorajului"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 358.
17846	387	(498)
Mişcarea	comercială	în porturile	dunărene. — ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 71, p. 1—2.
După Gazeta din Timişoara. Slnt date pe larg numărul vapoarelor cu tonajul respectiv şi cantităţile mărfurilor intrate In porturile Galaţi şl Brăila, In cursul lunii februarie.
17847	387	(498)
Relaţiile comerciale a porturilor Galaţi şi Brăila pe
luna Mart. 1856. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 105, p. 3—4.
Date statistice asupra vaselor şi mărfuriloriintrate şi ieşite din aceste două porturi. — Din Gazeta de Timişoara.
17848	387	(498)
[Activitatea portului Galaţi]. — LE COURRIER DE
B., I (1856), nr. 52, p. 2: Moldavie.
Vapoarele străine	care	au	intrat şi	ieşit din acest	port.
17849	387	(498)
Mişcarea comercială a portului Galaţii pe luna Iunie
1856. —ZIMBRUL, IV (1856), nr. 171, p. 3—4.
Date statistice asupra vaselor şi mărfurilor intrate şi ieşite din portul Galaţi.
17850	387	(498)
[Ştiri şi	comentarii	despre	traficul	de	mărfuri	prin
portul Galaţi, în urma încheierii păcii]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 146, col. I.
Se subliniază că, cu toată uşurarea condiţiilor de navigaţie, viaţa comercială stagnează Încă, din cauza preţurilor scăzute oferite pe piaţa Europei apusene pentru cereale.
17851	387	(498)
[Date cu privire la frahtul corăbiilor în portul Galaţi].
—	BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 25, 53, 105, 149, 214, 217, 313: Donaufiirstenthumer.
17852	387	(498)
[Se anunţă că farul de la Sulina s-a aprins din nou după o lungă întrerupere]. — VEST. R., XXI (1856), p. 290: Austria.
Se dă şi o scurtă descriere a farului.
17853	387	(498)
[Se vesteşte că la	11	septembrie 1856	s-a aprins	pentru prima dată farul	de	la Sulina].— G.	TRANS.,	XIX
(1856), p. 295: Cronica străină.
Se informează că puterea de iluminare a farului era de „7001ampe“şi că el era Înalt de 54 de picioare, puţind să lumineze plnă la 15 mile depărtare.
17854	387	(498)
[Ştiri despre nemulţumiri trezite de impuneri portuare exagerate la Sulina, în timpul ocupaţiei austriece].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 325: Austriea.
17855	387	(498)
[Se anunţă că Turcia a instalat un far pe insula Şerpilor].— STEAOA D., II (1856), p. 156:	Buletinul	zilei.
17856	387	(498)
[Scurt extras din ziarul „Wiener Zeitung" cu privire la construirea de către turci a unui far în Insula Şerpilor].
—	BUKURESTER DT. Z„ XII (1856), p. 360, col. I.
17857	387 (498)
[Informaţie	despre	situaţia	între	porturile	dunărene
şi Marea Neagră]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 394: Turcia.
Intre 10 ianuarie şi 15 octombrie au intrat In aceste porturi 1725 de vase şi au Ieşit 1696.
17858	387 (498)
[Vasele de comerţ sosite în portul Brăila], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 146, 188, 215, supl. la nr. 65, p. 2, supl. la nr. 71, p. 4, p. 327, 363, 395: Ministerul Finanţelor.
17859	387 (498)
[Vasele de comerţ intrate în	portul Brăilei]. — ANUNŢ.
R., IV (1857), nr. 31, p. 3, nr. 40, p. 4, nr. 47, p. 3, nr. 57, p. 3, nr. 65, p. 3, nr. 76, p. 3, nr. 84, p. 1, nr. 92, p. 1: Ministerul Finanţelor.
942
www.dacoromanica.ro
387 (498)
NAVIGAŢIE MARITIMA
387 (498:496)
17860	387 (498) Regulament provizoriu pentru Poliţia portului de [la]
Sulina. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 298—299.
Comisia europeană a Dunării a întocmit acest regulament pentru buna îndeplinire a operaţiilor In portul şi In rada Sulina.
17861	387 (498) Instrucţii provizorii pentru căpitanul de port de la
Sulina. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 24, p. 1—2.
Au fost date de Comisia europeană a Dunării cu aprobarea guvernului turcesc; privesc organizarea serviciilor portului, încasarea taxelor, controlul vaselor etc.
17862	387	(498)
[Regulamentul provizoriu pentru poliţia portului
Sulina acceptat de Comisia europeană de la gurile Dunării la 10 iunie 1857]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 238—239.
Regulamentul e reprodus din Le Journal de Constanlinople.
17863	387	(498)
[Ministerul Finanţelor din Ţara Românească anunţă
numărul vaselor sosite la Brăila].—BULETIN [T.R.], 1858, p. 18, 104, 119, 166, 190, 219, 296, 322, 367.'
17864	387	(498)
[Vasele de comerţ intrate în portul Brăilei]. — ANUNŢI
R., V (1858), nr. 5, p_. 4; nr. 26, p. 1; nr. 30, p. 1; nr. 43, p. 2; nr. 48, p. 1; nr. 66, p. 1; nr. 74, p. 2; nr. 82, p. 2; nr. 90, p. 2; nr. 98, p. 1: Ministerul Finanţelor.
17865	387	(498)
[Corăbiile aflate în portul Brăila]. — NATIONALULtT,
I (1858), p. 32, 36, 72, 76, 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128, 132, 136, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 184.
Se arată numărul corăbiilor încărcate şi deşerte.
17866	387	(498)
Portulu Brăila.— NATIONALUL0, I (1858), p. 202, 210, 214, 218, 222, 226,'230, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 266, 270, 278, 282, 286, 290, 294, 298, 306, 310, 314, 318, 322, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 358.
Numărul vaselor intrate şi ieşite din port.
17867	387	(498)
[Preţul navlurilor la Brăila], — NATIONALULtî, I
(1858), p. 32, 36, 72, 76, 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128, 132, 136, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 184, 194, 202, 210, 214, 218, 222, 226, 230, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 266, 270, 278, 282, 286, 290, 294, 298, 306, 310, 314, 318, 322, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 358.
17868	387 (498:4)
[Ştiri despre cursele de vapoare din Galaţi, spre Odes-sa, Constantinopol şi Viena]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 269 : Donaufiirstenthiimer.
17869	387 (498:44)
[Se studiază posibilitatea navigaţiei între Marsilia şi Olteniţa], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 250: Turciea.
Ziarul Independentiea anunţă vizita la Bucureşti a secretarului direcţiei mesageriilor din Franţa, care are consfătuiri, In acest scop, cu consulul general al Franţei şi consulul Belgiei. Neln-grijirea ce domneşte In serviciul navigaţiei austriece ar Înlesni pătrunderea navigaţiei franceze In Principate.
17870	387 (498:44)
[Se anunţă că se studiază stabilirea unui serviciu de piroscafe, între Marsilia şi Olteniţal. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 171, p. 4: Ţeara Românească.
17871	387 (498:44) [Se anunţă că pachebotul francez al companiei Mesageriilor Imperiale circulă săptămînal între Galaţi şi Marsilia].— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 24, p. 98: Aviz.
17872	387	(498:47)
[Se anunţă că Societatea de navigaţie cu vapor pe
Dunăre va prelungi cursele sale pînă la Odesa]. — BUKU-RESTER DT. Z., XII (1856), p. 161: Galatz, 22 Mai.
17873	387	(498:47)
[Restabilirea navigaţiei între Galaţi şi Odesa]. — GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 210: Novitale din năuntru.
Se anunţă că vaporul Mellernich, al societăţii de plutire pe Dunăre, a făcut prima cursă Galaţi-Odesa, In 24 de ore.
17874	387	(498:47)
[Stabilirea unui serviciu săptămînal de vapoare între
Galaţi şi Odesa, de către o companie austriacă]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 118, p. 2.
17875	387	(498:47)
[Despre itinerarul Galaţi-Odesa al /aporului Metter-
nicli, aparţinînd societăţii de plutire pe Dunăre]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 146, p. 2.
Se speră că In viitor navigaţia să devină normală.
17876	387 (498:47) [Curse de vapoare cu aburi, între Galaţi şi Odesa].—
LE COURRIER DE B„ I (1856), nr. 58, p. 4.
Vapoarele aparţin unei societăţi franceze dc navigaţie. Primul vapor Lyonnais a şi pornit din Galaţi Ia 4 iulie pentru Odesa.
17877	387 (498:47) [La Odesa se restabileşte carantina de patru zile pentru vapoarele sosite din Galaţi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 224: Novitalele zilei.
17878	387 (498:47) [Se anunţă că „relaţiile comerciale între porturile
Dunării şi Odesa sînt foarte însufleţite11]. — VEST. R., XXI (1856), p. 305: Odesa.
17879	387 (498:496) [Anunţ privitor la cursele vapoarelor societăţii „Cesaro-
crăiască privilegiată navigaţie de vapoare pe Dunărea” şi ale „Loidului” austriac de la Viena la Galaţi şi de la Galaţi la Constantinopol]. — VEST. R., XVI (1851), p. 56: Înştiinţări (141).
Anunţul este dat de reprezentantul agenţiei, C. Rot.
17880	387 (498:496) Tarifă a vaselor de vapoare pentru pasajeri, cabine,
cabinete,	trăsuri	şi	mărfuri	de	la	Viena	la Constantino-
poli. — GAZ.	DE MOLD.,	XXIV	(1852),	p. 104.
17881	387 (498:496) [Informaţii despre circulaţia vapoarelor pe traseul
Viena-Galaţi-Constantinopol], — G. TRANS., XVI (1853), p. 4.
Se dau aceste informaţii cu prilejul intrării In activitate a noului vas Franz Iosef.
17882	387 (498:496) [Se anunţă că navigaţia între Brăila şi Constantinopol
este liberă pentru toate corăbiile, afară de cele „sub pavilion moldovenesc, valah, samiot şi turcesc11]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 345: Neuestes.
17883	387 (498:496) [Din Galaţi se anunţă că, de la 11 august, întîia societate privilegiată austriacă a vaselor de vapor pe Dunăre va relua navigaţia regulată între Constantinopol şi Galaţi], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 265: Novitale din năuntru.
32 — Bibliografia analitică — c. 959
943
www.dacoromanica.ro
387 (498:496)
NAVIGAŢIE MARITIMA
387 (498.1)
17884	387 (498:496) [Se anunţă că la 11 septembrie c.n. urmau să înceapă
cursele de vase ale societăţii private de navigaţie pe Dunăre, între Constantinopol şi Galaţi],— G. TRANS., XVIII (1855), p. 269.
17885	387	(498:496)
[începerea navigaţiei vapoarelor societăţii	„Loidu"
între Constantinopol şi GalaţiJ. — ZIMBRUL, III (1855), p. 704: Revista,
17886	387	(498:496)
[Se aduce la cunoştinţa generală că „plutirea pe Dunăre
de la Viena la Constantinopoli prin Galaţi se începe de către compania vapoarelor Loyd"].— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 281: Departamentul din Năuntru.
17887	387	(498:496)
[Se anunţă din Galaţi sosirea primului vapor al societăţii „Loid“, ce face cursa Constantinopol-Galaţi], — ZIMBRUL, III (1855), p. 828: Revista.
17888	387 (498:496) [Se anunţă că „navigaţia vapoarelor din Compania
Loid, începînd de la Constantinopol, au şi sosit în portul Galaţi doă într’însele"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 301.
17889	387 (498:496) [Se dă ştirea că compania franceză a instituit curse
regulate de	vapoare	între	Constantinopol	şi Galaţi], —
BUKURESTER	DT.	Z.,	XII	(1856),	p.	161: Galatz,
22 Mai.
Cursele se vor face de vase franceze şl vor transporta pasageri şi mărfuri.
17890	387 (498:496) [Ministerul Finanţelor din Ţara Românească anunţă
că începînd din luna august două vapoare ale Loidului austriac vor face curse regulate săptămînale între Constantinopol şi Brăila], — BULETIN [T. R.], 1856, p. 258; VEST. R„ XXI (1856), p. 237.
Se arată zilele de sosire şl de plecare ale vapoarelor.
17891	387 (498:496) [Ministerul Finanţelor din Ţara Românească face
cunoscut că vapoarele companiei franceze „Mesajeria Imperială" vor face curse săptămînale între Brăila şi Constantinopol]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 258.
Vapoarele vor trece şl pe la Varna, Sulina, Tulceaşi Galaţi; a Constantinopol vor avea legături cu vapoarele acestei companii care circulă tn Marea Mcditerană.
17892	387 (498:496) [Ministerul de Finanţe din Tara Românească face
cunoscut că vapoarele companiei franceze „Mesageria Imperială" vor face curse regulate între Constantinopol şi Brăila], — VEST. R., XXI (1856), p. 237.
Vapoarele vor trece şi pe la Varna, Sulina, Tulceaşi Galaţi.
17893	387 (498:496) Serviciuri maritime ale mesageriiloru imperiale franceze.—VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 68, p. 1.
Administraţia acestei societăţi face cunoscut că „a aşezat un serviciu regulat pe toată săptămlna Intre Constantinopole şi Dunăre"; porturile la care se opresc vapoarele slnt: Constantinopol, Varna, Sulina, Tulcca, Galaţi, Brăila.
17894	387 (498:496) [„Services maritiines des messageries impâriales"
anunţă orarul vapoarelor ce fac cursa Constantinopol-Brăila]. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 71, p. 4; 72, p. 4; 73, p. 4; 74, p. 4-; 75, p. 4; 76, p. 4; 79, p. 4; 80, p. 4; 81, p. 4; 82, p. 4: Annonces.
17895	387 (498:496) [Ştiri despre cursele Brăila-Constantinopol, organizate
de compania franceză do navigaţie „Messageries Impâ-riales"]. —BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 257: Donaufurstenthumer.
Cursa va trece prin Galaţi-Tulcea-Sullna-Varna. Din Constantinopol, pasagerii vor avea legătură cu cursele aceleiaşi societăţi spre porturile Mcditcranci. Agentul societăţii in Brăila se numea Zatrili.
17896	387 (498:496) Serviciu de Corăbii Maritime Imperiale. — STEAOA
D., II (1856), p. 204 [greşit: 200],
Biroul din Galaţi al companiei anunţă un serviciu regulat de corăbii intre Constantinopol şi Brăila, in fiecare slmbătă. Se indică escalele.
17897	387	(498:496)
[Stabilirea unui serviciu săptăminal de vapoare, între
Constantinopol şi Galaţi, de către o companie franceză],
—	ZIMBRUL IV (1856), nr. 118, p. 2.
17898	387	(498:496)
[Biroul din Galaţi al serviciului maritim francez anunţă
curse regulate de vapor, între Ibraila şi Constantinopol],
—	L’fiTOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 12: Annonces.
Se indică numărul vapoarelor, orarul şi escalele.
17899	387	(498:496)
[Ştiri despre vasele din Pera, care vor naviga prin
Sulina]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 29: No-vitale din năuntru.
17900	387 (498.1) [Jurnalul Sfatului administrativ extraordinar din
Ţara Românească privitor la debarcarea pasagerilor „la venirea lor cu vapoarele curate, de la porturile Principatului"].— BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevr. 27, p. 21—22
Cuprinde reguli privitoare la măsurile de carantină şi de poliţie -
17901	387 (498.1) [Jurnalul Sfatului administrativ extraordinar al Ţării
Româneşti privitor la regulile despre desbărcul vapoarelor pe malul sting al Dunării în Prinţipat). — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Mart. 2, p. 25—26.
Privitor la pasageri şi mărfuri; măsuri de carantină şi de poliţie.
17902	387 (498.1) [Informaţii în legătură cu construirea unei case de
adăposlire pentru pasagerii de pe vapoare, la Giurgiu], —
—	BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 153: Donaufurstenthumer.
17903	387 (498.1) [Din Galaţi se anunţă că mai multe vase, care mai
înainte navigau sub pavilion grec şi turcesc, au sosit de la Constantinopol la Sulina purtînd pavilionul Ţării Româneşti]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 312: Neuestes.
17904	387 (498.1) [Din Galaţi se relatează că în port au sosit, sub pavilion
românesc, o serie de vase, din Constantinopol prin Sulina],
—	TELEGRAFUL R., I (1853), p. 303: Intîmplări de zile.
Se subliniază că aceste vase navigaseră mai Înainte sub pavilion otoman sau grecesc.
17905	387 (498.1) [Ştiri cu privire la portul Olteniţa, după ziarele vie-
neze]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 93: Donaufurstenthumer.
Se anunţă că va fi staţie principală a curselor de vapoare pe Dunăre. Se vorbeşte şi de un proiect de a se face navigabil rlut Argeş.
944
www.dacoromanica.ro
387 (498.3)
NAVIGAŢIE MARITIMA — TRANSPORTURI TERESTRE
388.1 (498.1)
17906	387 (498.3)
[Avarierea unui vas moldovean], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 335: Austria.
„De Ia Triesle raportează că San-Marco,\ vaporul Iul Lold, au adus In remorcă pe goleata /=goeleta/ Mariufa, sub bandiera moldovană, comandată de căpitanul Andrieş, care, cu grîu încărcat venind de la Galaţi, In urmarea unei fortmii, s-au nenorociUşi au perdut catargul cel marc".
388	TRANSPORTURI TERESTRE
17915	388.1 (439.2:498.1)
[Condiţiile	prelungirii	contractului	lui Franz KdSrner
pentru „carul iute braşoviano-bucurestiean11]. — G. TRANS., XV (1852), p. 156.
Sc dau condiţiile concesionării.
17916	388.1 (439.2:498.1)
Înştiinţare	de	cărăuşie	iute.	— G. TRANS., XX
(1857), p. 154.
Franz KSrner dă informaţii privind orarul şi modalităţile de călătorie In direcţiile Bucureşti, Braşov, Brăila. Se dau şl preţurile biletelor.
388.1	Cărăuşie. Poştă de persoane. Diligenţă
388.1:624/625 Drumuri. Poduri
388.4	Transport orăşenesc
388.1	CĂRĂUŞIE. POŞTĂ DE PERSOANE.
DILIGENŢĂ
Vezi şi 383 Poştă (Scrisori, obiecte, bani)
17907	388.1 (439.2)
[Condiţiile prelungirii concesiunii date lui Franz Kor-
ner pentru legătura dintre Braşov şi Sibiu „cu carul iute11]. — G. TRANS., XV (1852), p. 160.
17908	388.1 (439.2)
Înştiinţare de cursulu cu cară iute. — G. TRANS., XVII (1854), p. 128.
Fr. Ludvic, concesionarul Întreprinderii de cărăuşie rapidă din Braşov, anunţă orarul curselor sale pe itinerariile: t) Braşov-Sibiu-Cluj-Oradea~Mare-Solnoc-Pesla şl 2) Braşov-Sibiu-Deva-Arad-Seghedln-Pesta.
17909	388.1 (439.2)
[Franţ Ludvic anunţă reluarea curselor carului „iute11 cu plecarea din Braşov], — G. TRANŞ., XVIII (1855), p. 112: Buletinulu Oficialu.
Se fac cunoscute Itinerariile şl faptul că s-au îmbunătăţit condiţiile de călătorie.
17910	388.1 (439.2)
[înfiinţarea unei linii de care de poştă pe distanţa Braşov-Sîngiorgiu-Kăzdi Osiorheiu]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 45: Partea Neoficiâsa. Transsilvania.
17911	388.1 (439.2)
[Ştire despre circulaţia carului poştei între Pesta şi Cluj de două ori pe săptămînă, cu începere de la 6 mai 1856], — G. TRANS., XIX (1856), p. 123: Ştiri mestecate.
17912	388.1 (439.2)
[Circulaţia diligenţelor lui Francisc Ludvig pe ruta Braşov-Sibiu-Cluj-Oradea-Solnoc şi Braşov-Sibiu-Timi-şoara-Seghedin]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 86: Transilvania.
17913	388.1 (439.2)
[Se vesteşte că Biasini din Cluj fusese autorizat să înfiinţeze o linie de diligenţe Pesta-Braşov şi alta Cluj-Murăş Oşorhei]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 78: Transilvania.
17914	388.1 (439.2:498)
[Punerea în circulaţie a unui car de poştă între Braşov-Galaţi-Brăila prin Poiana Sărată], — G. TRANS., XXI
(1858), p. 21—22: Braşovu; TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 14.
Se dă orarul noului car de poştă.
17917	388.1 (439.2:498.3)
[Măsuri luate în privinţa legăturilor poştale dintre Ardeal şi Principate], — G. TRANS., XVII (1854), p. 291: Transsilvania. Braşovu, 22 Sept. n.
Se anunţă că se liotărlse ca poşta din Braşov „să meargă deadreptul pe la Şoosinezio la Moldova" şi că „se va pune In lucrare o linie poştală de la Braşov la Galaţi, pe pasul Vitusului".
17918	388.1 (498.1)
[Se anunţă din Bucureşti că s-a îmbunătăţit circulaţia poştelor între Bucureşti şi Craiova], — G. TRANS., XV
(1852), p. 76; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 70.
Se arată că s-au luat măsuri pentru o mal mare rapiditate şl In acelaşi timp şi pentru comoditatea acestor călătorii. — După Gazeta Romăno-Germană din Bucureşti.
17919	388.1 (498.1) [I. F. Dresnand aduce la cunoştinţa obştii că „a întocmit un delijans (trăsură grabnică), care pe la 4 mai va porni în fiecare săptămînă de 4 ori de la Bucureşti la Giurgiu11]. — VEST. R., XVI (1851), p. 84: înştiinţări (252).
17920	388.1	(498.1)
[Se comentează	cu	bucurie	înfiinţarea	unui al doilea
serviciu de diligenţă rapidă între Bucureşti şi Giurgiu].— BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 145: Donau-furstenthiimer.
Se dau date pe larg asupra felului cum va ft organizat.
17921	388.1	(498.1)
Rcgule ce	au	a	păzi	pasagerii	ce	călătoresc cu cai de
poştie către d-nii antreprenori ai poştelor, precum şi aceştia din urmă în îndatoririle ce au către cei dintîi.— BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 97—98.
17922	388.1	(498.1)
[Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru darea prin
contract a ţinerii poştelor drumului din Bucureşti la Ploieşti şi din Cimpina la Braşov], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 22.
Se arată numărul cailor necesari.
17923	388.1 (498.1)
[Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru darea prin contract a ţinerii poştelor din Bucureşti la Călăraşi şi Olteniţa]. — BULETIN [Ţ. R.]t 1855, p. 37.
Se arată numărul cailor necesari.
17924	388.1 (498.1)
[Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru darea prin contract a ţinerii poştelor din Bucureşti la Ştirbei şi Olteniţa], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 57.
Se arată numărul cailor necesari.
17925	388.1 (498.1)
[Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru darea prin contract a ţinerii poştelor de la Lunca Corbului, jud. Argeş, şi Colăneşti şi Mogoşeşti din jud. Oltului, pe linia de drum dintre Piteşti şi Slatina]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 90.
945
www.dacoromanica.ro
388.1(498.1)
TRANSPORTURI TERESTRE
388.1 (498.3)
17926	388.1 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
al Ţării Româneşti prin care se face cunoscut că drumurile „sînt de domen public" şi nimeni n-are dreptul să încaseze taxe de la cărăuşi]. — BULETIN [T. R.j, 1855, p. 317.
S-a dat acest oris, riindcâ îngrijitorul moşiei Olteniţa îndatora „pe lăcuitorii transportatori de producte şl mărfuri la plata de clte 24 parale de vită, la acea schelă unde se descarcă In vase plutitoare".
17927	388.1 (498.1) [Ofis domnesc prin care se cere Departamentului din
Năuntru al Ţării Româneşti să ia măsuri pentru îmbunătăţirea poştelor],— VEST. R., XX (1855), p. 166: Ştiri din Năuntru.
îmbunătăţirea privea lipsurile la cai, furaje şi surugii.
17928	388.1 (498.1) [Orarul circulaţiei diligenţei între Capitală şi capitale
de judeţe şi invers]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 10, p. 4. Se dă orarul şi pentru Braşov-Bucureşti.
17929	388.1 (498.1:439.2) Deligenţa Braşovului. — VEST. R., XVIII (1853),
p. 152.
Se arată că va pleca de două ori pe săptămlnă de la Bucureşti prin Ploieşti la Braşov, iar costul călătoriei va fi de 27 sfanţi de argint.
17930	388.1	(498.1:439.2)
[Anunţ cu privire la cursele de diligenţă rapidă dintre
Bucureşti şi Braşov], — BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 156: Fahrts-Anzeige.
17931	388.1	(498.1:439.2)
[Se anunţă că diligenţă Bucureşti-Braşov va pleca
şi în vreme de iarnă de două ori pe săplămînă]. — VEST. R., XIX (1854), p. 368: Înştiinţări.
17932	388.1	(498.1:439.2)
[Anunţ în legătură cu mersul diligenţei Bucuresti-
Braşov]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 372: Eilfahrts-Anzeige.
întreprinderea Fr. KOrner şi I. F. Dresnand anunţă că serviciul ei de diligenţă rapidă va continua şi In timpul Iernii, cu acelaşi orar.
17933	388.1 (498.1:439.2) [Anteprenorul poştelor drumului Ploieşti, Iancu Bre-
zeanu, face cunoscut că vor circula două diligenţe între Bucureşti-Ploieşti-Braşov pe săptămînă]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 148; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 172: Înştiinţări.
Diligentele vor fi conduse de 8 —10 cal de poşte şi vor transporta pasageri şi colete.
17934	388.1 (498.1:439.2) [Franz Korner anunţă că diligenţă între Bucureşti
şi Braşov va merge de cinci ori pe săptămînă], — ANUNŢ. R., IV (1858), nr. 52, p. 4.
17935	388.1 (498.3) [Informaţie despre diligenţele care vor înlesni şi grăb
legătura dintre oraşele Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 182: Novitale din năuntru.
Text romin şi francez.
17936	388.1 (498.3) [Comunicat privind cercetările pîrcălăbiei din Galaţi
referitoare la nedreptăţirea cărăuşilor care transportă „piinea" la schela din ;c'l oraş], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 72. col. II: Departamentul trebilor din năuntru.
Cărăuşii se pllnseseră de nedreptăţirea lor In ceea ce priveşte modul măsurării cantităţii de cereale pe care le transportau. La încărcare, baniţele se „rădeau”, negustorii le cer Insă „cu vlrr“. Plrcălăbia ia măsuri In favoarea cărăuşilor anunţtnd totodată şi consulatele că reclamaţiile negustorilor nu se vor lua In seamă.
17937	388.1 (498.3) [Divanul obştesc al Moldovei s-a ocupat de „condiţiile
contractului de poşte"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 92.
Divanul a lucrat sub preşedinţia logofătului Niculae Canta-cuzino; In această şedinţă s-a făcut a doua strigare de licitaţie.
17938	388.1 (498.3) [Se anunţă că Divanul general al Moldovei a făcut
a treia strigare şi a adjudecat toate poştele Moldovei vorn. G. Coslachi - Lăţescu], — GAZ. DE MOLD.,
XXIII	(1851), p. 76.
17939	388.1 (498.3) [Înştiinţarea dată de Vistieria Moldovei cu privire la
arendarea poştelor de diligenţă dintre Galaţi-Focşani].— BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 71: Visteriea Moldavii.
Se arată că deşi cneazul Coslachi Moruz a luat la mezat acest otcup pe 5 ani şi 8 luni, cu Începere de la i ianuarie 1852, n-a depus amanetul cuvenit la termen, de aceea se va ţine din nou mezat pe socoteala lui Moruz.
17940	388.1 (498.3) [Blanchete eliberate de guvern „spre înlesnirea călătorilor prin ţară cu cai de poştă"]. — GAZ. DE MOLD.,
XXIV	(1852), nr. 80, p. 115: Novitale din năuntru.
în viitor, pe baza blanchetclor, particularii vor putea obţine cai de poştă şi nu vor depinde de voinţa amploiaţlor.
17941	388.1 (498.3) [Ofis domnesc „atingătoriu de art. 18 din contractul
poştelor"]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 397: Departamentul de Finans.
Este adresat dregătorilor din ţinuturi ca să sapravegheze aplicarea Întocmai a articolului 18 din contractul poştelor, anume să se afle la fiecare ţinut diligentele, oamenii şi caii necesari.
17942	388.1	(498.3)
[Proiectul Divanului	obştesc	„atingătoriu de	chipul
regularisit pentru transportarea sărei dela Ocnălaschelea Galaţii"].— BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 10, p. 1—4, 46—48, 50—51: Departamentul de Finansu.
Se fixează preţul transportului la 8 lei pentru 100 ocale şi se publică opt liste cu numărul locuitorilor prevăzuţi a erectua, pe ţinuturi, aeest transport, precum şi numărul ocalelor de transportat.
17943	388.1	(498.3)
[Hotărîrile Departamentului de Finanţe cu privire
la poştele	din Moldova], — BULETIN	[Mold.],	XXII
(1854), adaos la nr. 19, p. 5.
Regulile „către toţi pasagerii” şl o circulară adresată amploiaţilor poştelor referitoare la disciplină şi la bunul mers al poştelor.
17944	388.1	(498.3)
[înştiinţare cu privire la antreprizuirea poştelor de
cai în Moldova]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 73: Departamentul de Finansu.
Se fac unele precizări cu privire la avantajele pe care le prezintă noul contract faţă de cel veehi şi se publică „lista arătătoare de preţurile cu care s-au vlndut fiecare cal din poşte”.
17945	C.[odrcscu]	388.1	(498.3)
[Despăgubiri acordate unor antreprenori ai poştelor].—
ZIMBRUL, III (1855), p. 93: Moldova.
în urma intrării trupelor străine, antreprenorii poştelor de la secţiile 1, 2 şl 4 au avut pagube simţitoare, iar Departamentul de Finanţe s-a obligat să-i despăgubească cu 535 000 lei pe flecare an. — în cadrul rubricii: Moldova, semnată de C.[odrescu].
946
www.dacoromanica.ro
388,1(498.3)
TRANSPORTURI TERESTRE
388.1: 25/624( 498.1)
17946	M.	388.1	(498.3)
(Arată că s-au strecurat unele greşeli în articolul din
„Zimbrul" cu privire la despăgubirile acordate antreprenorilor poştelor[. — ZIMBRUL, III (1855), p. 130—131: Moldova.
17947	388.1	(498.3)
[Articol în care autorul anonim polemizează cu M.
referitor la antrepriza poştelor], — ZIMBRUL, III (1855), p. 149—151.
Intre altele arată coincidenţa dintre iniţiala M., cu care este semnat articolul din Zimbrul, şi iniţiala ce se află pe caii de poştă.
17948	Catargiu, A. C.	388.1	(498.3)
[Publică o apreciere la cele publicate de M. cu privire
la contractul poştelor şi despăgubirile date de Ministerul Finanţelor]. —ZIMBRUL, III (1855), p. 157—158; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 69: Novitale din năuntru.
Lămuririle slnt date de A. C. Catargiu In numele Ministerului de Finanţe, probabil era director la acest minister.
17949	C.[odrescu], T.	388.1	(498.3)
[Revenire la cele publicate anterior referitor la despăgubirile acordate antreprenorilor poştelor].—ZIMBRUL, III (1855), p. 161: Moldova.
Se precizează că, In urma lămuririlor date de Minislcru1 de Finanţe, datele publicate prima dată de Zimbrul cu privire la despăgubirile antreprenorilor erau exacte. — In cadrul rubricii.-Moldova, semnală T. C.
17950	388.1 (498.3) [înştiinţare cu privire la neregulile constatate la poştele
de cai de Ia Tirgul Frumos şi Mirceşti]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 181: Departamentul de Finansu.
17951	388.1 (498.3) [Raport cu privire la starea poştelor din Moldova], —
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 77, p. 91: Departamentul de Finansu.
17952	388.1 (498.3) [Se anunţă darea în antrepriză a poştei Sculeni]. —
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 133: Departamentul de Finansu.
Cu un număr de 12 cai mari.
17953	388.1 (498.3) [înştiinţare cu privire la transportarea sării la schela
Galaţi],— BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 237, 321: Departamentul de Finansu.
Se face cunoscut că învoiala dintre guvern şi antreprenorul ocnelor, cu privire la transportul sării pentru schela Galaţi, contractat de cămară cu locuitorii, a fost anulată.
17954	388.1 (498.3) [Ştiri cu privire la veniturile din Moldova şi cheltuielile serviciului poştelor şi delijanţelor]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1857), p. 46: Secretariatul de Stat.
17955	A.	S,	388.1 (498.3)
Reflecţiile unul drumeţii. — CONSTITUTIONARIUL,
I (1858), nr. 17, p. 4.
Corespondenţă din Podul-Ilioaiei, In care se critică felul cum slnt întreţinuţi caii de poştă.
17956	388.1 (498.3) [Veniturile şi cheltuielile delijanselor din Moldova
de la 14 noiembrie 1857 la 1 ianuarie 1858]. — BULETIN [Mold.], XXVI	(1858),	p.	49:	Secretariatul	de Stat.
17957	388.1 (498.3)
[Condiţiile	antreprizuirii	poştelor	din	Moldova],—
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 21, p. 85—88: Departement des Finances.
Cei care doresc să arendeze aceste poşte se vor prezenta la mezat, ce se va ţine in sala Consiliului Administrativ. Arendarea se face de la 1 mai 1858 plnă la 1 mai 1861. Urmează un tablou cu numărul cailor şi personalul poştelor. — Text francez.
17958	388.1 (498.3) [înştiinţare cu privire la licitaţia poştelor din Moldova
nouă].— BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 28, p. 49, p. 125: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 105—106: Departamentul de Finans.
Se va ţine o nouă licitaţie, Inlruclt prima n-a fost aprobată din cauza preţului prea ridicat. Se publică un tablou cu staţiile şi numărul cailor.
17959	388.1 (498.3) [Măsuri de organizare a serviciilor poştelor din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 142: Direc-ţiea poştelor şi a delijanselor Moldovei.
Se referă la orele de serviciu ale birourilor şi la orarul diligentelor.
17960	388.1 (498.3) Regulile pentru abonaţie la delijanse. — GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 202: Dirccţiea poştelor şi delijanselor Moldovei.
17961	388.1 (498.3:437.5) [Se vesteşte punerea în circulaţie de două ori pe săp-
tămînă a carului poştal Iaşi-Sirelul Bucovinei]. —G. TRANS., XX (1857), p. 225: Partea oficidsă.
388.1:624/625 DRUMURI. PODURI Vezi şi; 621/625 Drumuri. Poduri (din punct de vedere tehnic)
17962	388.1:624/625 (498.1) [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti
anunţă că, deoarece lucrările sistematice de poduri şi şosele au luat o mai mare dezvoltare, se va deschide un concurs pentru cincisprezece candidaţi de conductori], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 113—114.
Examenele se vor ţine la 5 mai 1851, şi cei reuşiţi vor avea şi o leafă de 150 lei pe lună.
17963	388.1:624/625 (498.1) Legiuire pentru lucrarea şoselelor şi a podurilor din
Prinţipat. — VEST. R., XVI (1851), p. 346; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 388—389.
Prin noua legiuire se desfiinţează acele şase zile de lucru In natură puse asupra sătenilor; legea cuprinde 12 articole.
17964	388.1:624/625 (498.1) [Dare de seamă despre solemnitatea care a avut loc
în Bucureşti, în 22 nov., cu prilejul citirii fermanului otoman de întărire a legii „pentru lucrarea şoselelor şi a podurilor din Prinţipat"]. — VEST. R., XVI (1851), p. 345: Bucureşti; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 397—398; G. TRANS., XIV (1851), p. 407: Tiara româneasca shi Moldavia.
tn text se reproduce şi scurta cuvlntare rostită de domnitorul B. Ştirbei, prin care arată că această lege a rezultat din propunerile comisiei Însărcinate cu revizuirea articolelor din Regulamentul Organic referitoare la obligaţiile sătenilor şi ale proprietarilor Iu legătură cu efectuarea drumurilor şi a podurilor. Tn Vestitorul Românesc şi Guzeta de Molduoia text romăli şi francez.
17965	388.1:624/625 (498.1)
[Fermanul împărătesc prin care se aprobă proiectul „pentru poduri, şosele şi drumurile cele publice", întocmit de comisia alcătuită în Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.l, 1851, p. 425—426; VEST. R., X\ 1 (1851), p. 345	346;
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 387	388.
947
www.dacoromanica.ro
388.1:624/625 (498.1)
“TRANSPORTURI TERESTRE : DRUMURI
388,1:624/625 (439.2)
17966	388.1:624 /625 (498.1) [Ştire din „Gazeta româno-germană" din Bucureşti,
cu privire la răsunetul avut în urma citirii firmanului referitor la îmbunătăţirea drumurilor şi a podurilor în Principate]. —ZIMBRUL, II (1852), p. 247, 251: Mol-daviea.
17967	388.1:624/625	(498.1)
[Ofisul domnesc prin care se numesc membrii Eforiei
pentru lucrările şoselelor şi ale podurilor]. — VEST. R., XVII (1852), p. 93.
17968	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se vor ţine licitaţii pentru darea prin
contract a osebite lucrări de poduri şi şosele între Rîmnicu-Vîlcea şi Cîineni, între Bucureşti şi Ploieşti şi între Ploieşti şi Braşov]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 65; VEST. R., XX (1855), p. 17.
Se arată ce fel de lucrări se vor executa şi preţurile cu care vor începe licitaţiile.
17969	388.1:624/625 (498.1) [Departamentul din Năunlru face cunoscut că se va
ţine licitaţie pentru executarea unor lucrări de poduri şi şosele pe linia drumurilor Sibiu, Braşov şi Giurgiu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 73.
Se arată ce anume lucrări se vor executa şi la ce sume slut preţuite; totalul se ridică la 2763 155 lei.
17970	388.1:624/625 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va
ţine licitaţie pentru executarea unor lucrări de poduri şi şosele pe linia drumului dintre Piteşti şi Slatina]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 98.
Se arată ce lucrări slnt de executat şi la ce sumă slut preţuite după deviz.
17971	388.1:624/625 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va
ţine licitaţie pentru executarea unor lucrări de poduri şi şosele pe linia drumului Sibiu, de la satul Cîineni pînă la Robeşti şi pe linia drumului dintre Slatina şi Craiova]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 99.
Se arată ce lucrări slnt de executat şi la ce sumă slnt preţuite după deviz.
17972	388.1:624/625 (498.1) [Se anunţă că se lucrase drumul de la Ploieşti la Breaza,
construindu-se şi poduri trainice peste Prahova]. — TELEGRAFUL R-, V (1857), p. 389: Transilvania.
Ştire redată după gazeta germană din Braşov.
DRUMURI
17973	388.1:624/625	(439.2)
[Hotărîrea Ministerului „de comerţ, industriă	şi edi-
ficiele publice" din Ţara Românească „pentru clădirea drumului comercial peste Predeal, prin pasul Timiş în România"].—G. TRANS., XIV (1851), p. 252.
17974	388.1: 624/625	(439.2)
[Sosirea a doi demnitari de la Viena însoţiţi de mai mulţi ingineri pentru a se ocupa de construirea şoselei de la Timiş spre Predeal]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 312.
17975	388.1:624/625	(439.2)
[Se apreciază starea bună a principalelor drumuri transilvane], — G. TRANS., XIV (1851), p. 373.
ştire din Braşov de la 22 nov. 1851.
17976	388.1:624/625 (439.2) [Informaţie despre starea proastă, din pricina iernii,
a drumurilor de trecere de la Braşov spre Ţara Românească].— G.	TRANS.,	XV	(1852),	p. 112.
17977	388.1:624/625 (439.2) [Inspectarea lucrărilor drumului dintre Timiş şi Predeal
de către ajutorul guvernatorului Transilvaniei, fcldma-reşalul de Bordolo], — G. TRANS., XV (1852), p. 258.
17978	388.1:624/625 (439.2)
[Alocarea a 40	000	florini „pentru	meliorarea drumului
la Turnu Roşu în Ardeal pînă la graniţa României" şi a 55000 florini „pentru clădirea drumului din Pasul Timiş"].— G. TRANS., XV (1852), p. 259.
17979	388.1:624/625 (439.2) [Ştire cu privire la mijloacele de comunicaţie dintre
Braşov şi Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., 1 (1853), p. 154: Monarhia Austriacă.
Se Înfăţişează situaţia drumului In construcţie prin pasul Timişului. Se dau ştiri despre itinerarul şi tariful curselor cu „carul iute" Braşov-Bucureşti şi Braşov-Vllcele (ElOpalak), organizate de Korncr.
17980	M. S.	388.1:624/625 (439.2)
[Scurtă dare de scamă despre inspecţiile guvernatorului Transilvaniei, Schwarzenberg, la păsurile Oituz şi Predeal]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 238, col. I: Braşovu 8 Augustă.
Subliniază că inginerul Goertncr, Însărcinat cu lucrarea drumului peste Predeal, a căpătat laude pentru munca sa.
17981	388.1:624/625 (439.2) [Corespondenţă din Braşov, cu privire la inspecţia
făcută de guvernatorul Schwarzenberg la lucrările şoselei peste Predeal]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 242: Monarhia Austriacă.
17982	388.1:624/625	(439.2)
[Dispoziţii privitoare la sumele ce urmează să se plătească şi scutirile ce se acordă pentru „vama de drum" în Transilvania]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 331, 339: Sibiiă.
17983	388.1:624/625	(439.2)
Vama de drumuri.— G. TRANS., XVI (1853), p. 344.
De la 1 noiembrie In Transilvania şi Banat se introduce „sistema vămii austriace de drumuri şi poduri". Slnt arătate In text localităţile unde se plăteşte vama „pe drumurile erariale" şi condiţiile de plată ale vămii, care va servi la îmbunătăţirea drumurilor.
17984	388.1:624/625	(439.2)
Scuteli de vama drumului. — G. TRANS., XVI (1853),
p. 356.
Amănunte despre legea vămilor de drumuri, introdusă In Transilvania şi Banat la 10 februarie 1853.
17985	388.1:624/625	(439.2)
[Ministerul de Comerţ austriac decide să modernizeze
drumul prin pasul Oituzului]. — G. TRANS., XVII
(1854)	, p. 231: Transilvania.
17986	388.1:624/625	(439.2)
[„Ordinăciune" din 4 septembrie 1855 privind construirea şi întreţinerea drumurilor în Ardeal, precum şi cooperarea locuitorilor la aceste lucrări]. — G. TRANS., XVIII
(1855)	, p. 401—402: Partea oficiosă.
17987	388.1:624/625	(439.2)
[Ştiri despre construirea şoselei de munte Brad-Abrud]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 411: Abrud, 23 Dechemvrie.
948
www.dacoromanica.ro
388.1:624/625 (439.2)
Transporturi terestre : drumuri
388.1:624/625 (498.1)
17988	388.1:624/625 (439.2) [Darea în circulaţie, cu începere de la 1 august, a drumului de pe dealul de la Apold]. —G. TRANS., XIX
(1856), p. 229: Monarchi’a austriaca. Transsilvania.
17989	Popovici, Grigore	388.1:624/625 (439.2)
[Se anunţă apropiata punere în lucrare a unui drum
nou „pe Mureş în sus prin Giurgiu boresc cătră Moldavia“],
—	TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 274: Dela gura Murăşului.
17990	388.1:624/625 (439.2) [Despre iniţiativa de a se face mai accesibil drumul
de la Bran spre Principate], — G. TRANS., XX (1857), p. 182: Transsilvania.
Se informează că se slrlnscscră 2 — 3000 de galbeni In acest scop de Ia cltiva particulari. Se dau informaţii asupra stării proaste a drumului.
17991	388.1:624/625 (439.2) [Corespondenţă descriind silinţele locuitorilor Munţilor
Apuseni în construirea de drumuri prin pămînturile lor pietroase şi sărăcăcioase], — G. TRANS., XX (1857), p. 321—322: Dintre munţii apuseni.
17992	M. P.	388.1:624/625 (439.2)
[Despre construirea drumului Cîmpeni-Offenbaia]. —
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 106: Transilvania.
Se vorbeşte de greutăţile construirii acestui drum şl se semnalează Însemnătatea deschiderii acestei noi căi de comunicaţie.
17993	388.1:624/625	(439.2:4981
[Trupele austriece au lucrat la îmbunătăţirea drumurilor Bucureşti-Sibiu, Bucureşti-Galaţi şi Iaşi-Galaţi].
—	TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 80, p, 319: întim-plări de zi.
17994	388.1:624/625	(439.2:498)
[Repararea drumurilor Bucureşti-Braşov-Sibiu şi Iaşi-
Galaţi de către trupele de ocupaţie austriece],— G. TRANS., XIX (1856), p. 322: Austria.
17995	388.1:624/625	(498.1)
[înştiinţare	prin	care	se	aduce	la cunoştinţă	că se
dă prin licitaţie construirea unor ziduri pentru drumul Braşovului]. — FOAEA SAT., VIII (1851), p. 30 (anunţul nr. 1090).
17996	388.1:624/625	(498.1)
[înştiinţare	prin care	se	aduce	la	cunoştinţă că,	pentru
lucrarea şoselei Cîineni-Rîul Vadului, se dă prin licitaţie „spargerea unor stînci44].— FOAEA SAT., VIII (1851), p. 30 (anunţul nr. 1198).
17997	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se va da prin licitaţie executarea „lucrărilor sistematice a şoselei drumului de la Bucureşti la Ploieşti14 la punctul Otopeni]. — BULETIN [Ţ. R.l 1852, p. 70.
17998	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se va da prin licitaţie executarea „lucrării sistematice a şoselei drumului Braşov, la punctul Isvorul44]. —BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 70—71.
17999	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se vor da prin licitaţie lucrările necesare
„pentru săvirşirea şoselei dintre schela Cladovii şi oraşul Severin44]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 77—78.
18000	388.1:624/625 (498.1)
[Lămuririle	date	de	conlracciul	drumului Giurgiu
privitoare la diligenta ce va lega capitala Bucureşti şi oraşul Giurgiu], — VEST.	R.,	XVII (1852), p. 124:
înştiinţări.
18001	388.1:624/625 (498.1)
[Informaţie din „Gazeta Germană44 din Bucureşti
privind lucrările publice din Ţara Românească], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 191: Novitale din Năuntru.
Se dau detalii In legătură cu construirea drumului Bucureşti Braşov, observlndu-se că lucrările de poduri şi şosele fuseseră dale In sarcina inginerului francez Lalanne. — Text român şi francez.
18002	G. P.	388.1:624/625	(498.1)
[Despre construirea sistematică şi neîntreruptă a drumurilor în Ţara Românească sub conducerea guvernului domnitorului Ştirbei], — G. TRANS., XV (1852), p. 223: Terra românească si Moldavia.
18003	388.1:624/625	(498.1)
[Şoselele ce se vor construi în anul 1853], — BULETIN
[Ţ. R.], 1853, p. 17.
Şoselele ce se vor executa prin licitaţie slnt cele de la Slănic la Ploieşti, de la Bucureşti la Ploieşti, spre Braşov de la punctul Posada piuă la Două-Vaduri, de la Slatina la Craiova.
18004	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se va da prin licitaţie executarea drumurilor: 1. de la Bucureşti la Ploieşti, de la punctul Săf-tica, 2. de la Ploieşti la Braşov, de la punctul Posada, 3. de la Ocnele Slănicului spre Ploieşti, de la punctul Slănic]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 65—66: Departamentul din năuntru.
Se arată Întinderea drumurilor şi ce anume lucrări trebuie executate, ca de pildă: „nivelafia, impictrilul, potrivirea banchetelor şi a piezişurilor", poduri, apeducte ctc. De asemenea sc arată la ce sume au fost preţuite.
18005	388.1:624/625	(498.1)
Condiţii generale	pentru	lucrările	sistematice de	şosele.
— BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 82.
Se arată cum trebuie	să fie	Încheiate	contractele.
18006	388.1:624/625	(498.1)
[Ştiri cu privire la lucrările de ameliorare a drumurilor Bucureşti-Ploieşti-Braşov şi Sadnic-Ploieşti]. — BU-KURESTER DT. Z., IX (1853), p. 113, 145: Donaufur-stenthumer.
18007	388.1:624/625	(498.1)
[Lucrările de construire a drumului Bucureşti-Pre-deal]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 116: Tifer’a roma-nesca si Moldavi’a.
Se observă deosebitul interes pentru Comerţul Imperiului austriac al desăvlrşirii acestui drum şi se semnalează că lucrările ajunseseră la Posada.
18008	388.1:624/625	(498.1)
[Ştiri cu privire la mersul construirii şoselei din Ţara Românească spre Braşov, peste Predeal]. — BUKURES-TER DT. Z., IX (1853), p. 165: Donaufurstcnlhumer.
După Kronslădler Zeitung. Se subliniază mal ales lucrul la poduri.
18009	388.1:624/625	(498.1)
[Licitaţie pentru refacerea drumului Bucureşti-Ploieşti-Braşov]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 113: Donaufurstcnthumcr.
In punctele Tlncăbeşli şi Sinaia.
18010	388.1:624/625	(498.1)
[Ştiri despre lucrările de conslruire a şoselei moderne Bucureşti-Ploieşti], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 193: Donaufurstenthumcr.
Departamentul din Lăuntru dă In licitaţie construirea porţiunii piuă la Ţigăucşli.
949
www.dacoromanica.ro
388.1:624/625 (498.1)
TRANSPOkTURI TERESTRE : DRUMUkl
388.1:624/625 (498.1)
18011	388.1:624/625 (498.1) [Soc. de navigaţie cu vapor pe Dunăre proiectează
o linie de transport pe uscat Cernavoda-Kiustenge]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 322: Oesterreichi-sche Monarchie.
In cazul că războiul va continua şi In 1855, făclnd nesigură navigaţia la gurile Dunării.
18012	388.1:624/625 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că şoselele
dimprejurul oraşului Bucureşti suferă stricăciuni din pricina rîmătorilor ce ies de prin curţile locuitorilor şi invită pe proprietarii acestor animale să le ţină legate şi închise, căci, dacă se vor mai găsi pe şosele, vor fi ucise]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 132.
18013	388.1:624/625 (498.1) [Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti anunţă
că se va ţine licitaţie „pentru darea prin contract a construcţiei şoselei sistematice pe linia drumului dintre Bucureşti şi or. Giurgiu"]. — BULETIN [T. R.], 1855, p. 137— 138.
Se arată ce lucrări slnt de executat şi că slnt preţuite la 379 000 lei.
18014	388.1:624/625 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru
prin care se arată că drumul Piteştilor se află într-o stare proastă şi se cere ca „conductorii" să-şi îndeplinească datoria, căci altfel ajung a fi inutili]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 145.
18015	388.1:624 625 (498.1) [Se anunţă că se vor da prin licitaţie „lucrările reconstrucţiei zăgazului din drumul Focşanilor, la punctul numit Moara Domnească"]. — BULETIN [Ţ. R.j, 1855,
p. 182.
18016	388.1:624/625 (498.1) [Ofisul domnesc prin care se hotărăşte ca o comisie
de ingineri să refere asupra proastei stări a drumului către Focşani, la zăgazele de la Moara Domnească, Si-neşti, Moviliţa şi Urziceni]. — VEST. R., XX (1855), p. 113.
Proprietarii din aceste puncte sint Învinuiţi că — deşi Încasează taxe de la călători — nu folosesc aceste venituri pentru reparaţiile n ecesare.
18017	388.1:624/625 (498.1) [Ofisul domnesc, prin care Departamentul din Năuntru
este însărcinat să trimită ingineri, care să constate proasta stare a şoselei către Piteşti]. — VEST. R., XX (1855), p. 165—166.
18018	388.1:624/625 (498.1) [Se anunţă că, fiind în drum spre măn. Bistriţa, domnitorul Barbu Ştirbei a luat măsuri energice „pentru activarea lucrării drumului ce se executează pe marginea Oltului pentru comunicaţia cu Sibiul"].—VEST. R., XX (1855), p. 277: Ştiri din lăuntru.
18019	388.1:624/625 (498.1) [Ştire despre construirea unei şosele Kiustenge-Ras-
sova]. — PATRIA [Bucureşti], I (1855), p. 282: (Cor. part. a Presei d’Orientu) Kiustenge 9 Septembre.
Şoseaua ar fl construită prin grija guvernului francez, care a trimis ingineri pentru lucrarea ei.
18020	388.1:624/625 (498.1) [Despre construirea unui drum între Rasova şi Chius-
tenge de ingineri francezi]. — ZIMBRUL, III (1855),
p. 1088.
Se arată că acest drum a fost lucrat de ingineri francezi şi de lucrători aduşi din Moldova şi Ţara Românească, care formau o trupă de 300 lucrători „tari, cumpătaţi şi deprinşi cu munca". — Traducere din Presa de Orient.
9 50
18021	388.1:624/625 (498.1) [După „ştiri private" se anunţă că guvernul francez
ar fi început construirea drumului dintre „Kustengea şi Rasova"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: In-tîmplărl de zi.
18022	388.1:624/625	(498.1)
[Ştiri cu privire la starea şoselelor în Ţara Românească].—BUKURESTER DT. Z., XII (1855), p. 97—98: Donaufurstenthiimer.
18023	388.1:624/625	(498.1)
[Despre îmbunătăţirea şi înfrumuseţarea drumului
Bucureşti-Ploieşti], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 104: Foileton.
Intr-o corespondenţă a foii Lloyd din Pesta se vorbeşte de acest lucru, arătlndu-se pe de altă parte că se lucra la prelungirea drumului spre Timiş, pentru a se asigura o bună legătură cu Ardealul.
18024	388.1:624/625	(498.1)
[Consiliul Administrativ aprobă ca Iraclie Dumba să
încaseze taxe de la acei care trec pe cele două şosele pe care le-a construit pe proprietatea sa, numită Afumaţi, din judeţul Ilfov]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 193.
18025	388.1:624/625 (498.1) [Ministerul din Năuntru face cunoscut că va ţine
licitaţie „pentru darea prin contract a lucrărilor sistematice ce sînt a se săvîrşi pe drumul Giurgiului la puntul Călugăreni"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 237.
Aceste lucrări se vor face pe o Întindere de 10 550 stlnjeni şi slnt preţuite, prin deviz, la suma de 891 748 lei.
18026	388.1:624/625 (498.1) [Se anunţă că drumul de la Rasova la Kiustenge s-a
terminat], — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 345: Varna.
A fost întreprins de guvernul francez, sub direcţia lui L. La-lanne, director al drumurilor de fier elveţiene, şi a inginerului francez Garnier.
18027	388.1:624/625	(498.1)
[„Şoseaoa militară de la Rasova la Chiustengia s-au
gătit"]—STEAOA D., I (1855), p. 144: Sciinţi mai noue.
18028	388.1:624/625	(498.1)
[Despre lipsa de şosele în Ţara Românească].—
TIMPULt, I (1857), nr. 12, p. 4.
Se reproduce după Independenta Belgiei o corespondenţă trimisă din Bucureşti, In care se arată că nu există nici un drum de la Bucureşti la Giurgiu, la Brăila şi la Focşani şi că „In timp de 8 luni ale anului comunicarea este Întreruptă Intre România mică şi mare".
18029	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă condiţiile licitaţiei pentru prelungirea şoselei ce duce la schela Olteniţa, după proiectul alcătuit de inginerul G. Rosetti].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 5—6: Publicaţii ministeriale.
18030	388.1:624/625	(498.1)
[Ordonanţă cu privire Ia şoselele dimprejurul Capitalei şi mai ales la plantaţia de arbori de pe dînsele, care suferă mari stricăciuni din partea rîmătoarelor	unora
din proprietarii mărginaşi]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 10: Publicaţii ministeriale.
18031	388.1:624/625	(498.1)
[P. Poenaru, membru al Comisiei tehnice, e orînduit
membru al Eforiei drumurilor, pentru a înlesni înţelegerea între aceste două instituţii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 189: Către Ministerul din năuntru.
18032	388.1:624/625	(498.1)
[Circulară cu privire la păzirea orînduielii la asigurarea
lucrărilor publice, ce se vor executa cu banii din articolele
www.dacoromanica.ro
388.1 : 624/625 (498.1:439.2)
transporturi Terestre : drumuri
poduri
388.1:624/625 (498.1)
drumurilor], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 369: Ministerul din Năuntru.
Nimeni nu poate lua parte la licitaţie daci nu va depune la minister Înainte de licitaţie 5% din suma calculată pentru lucrare, iar după licitaţie adjudccătorul este obligat să adauge 3%, adică 8% din totalul suinei adjudecate.
18033	388.1:624/625 (498.1:439.2) [Problema construirii drumului de la pasul Branului la
Cîmpulung],— G. TRANS., XX (1857), p. 238: Transsil-vania.
Se dau informaţii privind interesul arătat de către guvemuj Ţării Româneşti pentru construirea acestui drum şi intenţia sa de a Încuraja formarea unei societăţi pe acţiuni, care să-şi asume sarcina construirii drumului.
18034	G[li]impescu, Ioan 388.1:624/625 (498.1:439.2) [Amănunte cu privire la construirea unui drum de la
Cîmpulung (Muscel) spre Braşov, de către inginerul Fabian]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 227.
Aceste amănunte se găsesc In articolul Păstorul evangelic.
18035	388.1:624/625 (498.3) [Legiuire pentru lucrarea şoselelor din Moldova].—
BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 177—178; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 203—204: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 358: Iaşii.
Se urmărea prin această legiuire „ase feri pe locuitorii satelor de orice abuz, a uşura Îndatorirea lor şi a aduce lntr-un termin mai mult sau mai puţin Îndelungat ridicarea lndatorirei pentru facerea şoselelor"; se va aşeza pe toate drumurile prunduite o brudină „plătitoare de tot calul Înhămat şi pentru toate dobitoacele ce slujesc la cărăturile de comerţ"; ţăranii slnt scutiţi pentru trebuinţele lor pe un termen de 20 de ani.
18036	388.1:624/625 (498.3) [Ofisul domnesc către Sfatul administrativ, anaforaua
Sfatului cîrmuitor către domn şi adresa Secretariatului de Stat către Departamentul Lucrărilor Publice cu privire la buna aplicare a legii votate pentru lucrarea şoselelor din Moldova]. —BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 187—188; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 359: Novitale din năuntru.
In Gazeta de Moldavia se publică numai adresa Secretariatului de Stat.
18037	388.1:624/625 (498.3) [N. Conachi-Vogoride a donat 11 250 cărămizi arse,
de pe moşia Nămoloasa, pentru construirea a patru cana-luri în drumul spre Galaţi]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 161: Depart. lucrărilor publice; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 149.
18038	388.1:624/625 (498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei „pentru
modul lucrării şoselilor de ţară“], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 233: Secret, de Stat a Moldovei.
Se fac unele precizări privitoare la executarea muncii şi se arată că locuitorii slnt obligaţi să lucreze numai 3 zile şi apoi să fie eliberaţi, chiar dacă n-au venit Înlocuitorii lor.
18039	388.1:624/625 (498.3) [Anaforaua Departamentului Lucrărilor Publice din
Moldova cu privire la „întrebuinţarea celor 3 zile ce da-toresc locuitorii ţării la lucrarea şoselilor11]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 341—342.
Se arată că sistemul aplicat plnă acum la întrebuinţarea celor 3 zile datorate a fost defectuos, de aceea se propune spre aprobare domnului un nou sistem de organizare a sarcinilor şi lucrărilor, pe diferitele categorii de state.
18040	388.1:624/625 (498.3) [Ştire cu privire la construirea unei şosele în Moldova
de către pionieri germani, de la marginea ţării pînă la
Ferestreu, lingă Grozeşti],— STEAOA D., I (1855), p. 4: Factc diverse.
Şoseaua se lucra pe o întindere dc 4 mile germane.
18041	388.1:624/625 (498.3)
[Se anunţă că se va deschide un druin de trăsuri prin
munţii Sucevei, la trecăloarea Dorna]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 161: Depart. lucrărilor publice; GAZ. DE MOLD., XXIX (1857), p. 149: Novitale din năuntru.
Sătenii din ocolul Muntele din ţinutul Sucevei vor întrebuinţa In acest scop zilele ce datoresc pentru lucrarea drumurilor. Tot aci se publică şi jaloba locuitorilor a 17 sale din ţinutul Sucevei prin care cer să li se aprobe ca, prin beilicul de 3 zile ce datoresc, să lucreze timp de 3 ani la deschiderea plaiurilor şi a drumurilor, pentru a putea umbla pe ele cu carele. — Gaz. de Mold. publică numai un rezumat al jalobei.
18042	388.1:624/625 (498.3)
[Anaforaua cu privire la lucrările drumurilor din Moldova], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 31, p. 55—56: Departamentul lucrărilor publice.
Se publică o „listă de capitalul zilelor pentru lucrarea drumurilor şi distribuţia lor pe la deosebitele puncturi şi trebuinţi publice tn exerciţiul anului 1858".
18043	388.1:624/625 (498.3)
[Caimacamul a hărăzit „una sulă fălci imaş pe moşia
Nămoloasa, în trebuinţa nulririi boilor locuitorilor de la lucrarea şoselei de la Fundeni spre Galaţi11]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 239: Departamentul Lucrărilor Publice.
PODURI
18044	388.1:624/625	(439.2)
[Se anunţă terminarea podului mare de peste	Mureş,
din Arad, pînă la 1 octombrie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 268: Noutăţi diverse.
18045	3L[oldovanu], S.	388.1:624/625	(439.2)
[Dare de seamă despre inaugurarea podului cel nou
de peste Streiu, între Haţeg şi Orlea]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 343: Transsilvania. Hatiegu...
18046	Moldovanu, St.	388.1:624/625	(439.2)
Cuvenlare dise la Dedicaliunea Podului de intre
Hatiegu si Orlea S. Maria inchinatu numelui „Bordolo“. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 226—228.
Cuvlntarc la festivitatea inaugurării podului.
18047	388.1:624/625	(439.2)
[Solemnitatea inaugurării unui pod peste apa Sebeşului]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 335, col. I: Haţegu 15 Oct.
Podul avea o lungime de 42 stlnjcni. A fost lucrat de mai mulţi „bărdaşi".
18048	388.1:624/625	(439.2)
[Publicaţie a guvernămîntului Ardealului privind
cuantumul taxelor „pentru trecăloarea peste apa Mură-şului la Deva pînă la obşteasca regulare a vămilor private în Ardeal11]. —G. TRANS., XVIII (1855), p. 398: Partea oficiăsă.
Se dau taxele.
18049	388.1:624/625	(498.1)
[Propunerile făcute de inginerul Vairah privitoare la
ferirea podului de la Slatina de stricăciunile pe care le-ar putea produce trecerea plutelor şi strămutarea morilor pe sub el].— BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 21—22: Departamentul din Năuntru.
951
www.dacoromanica.ro
388.1:624/625 (498.1)
transporturi terestre : poduri
388.1:624/625 (498,1)
18050	388.1:624/625 (498.1) [Se anunţă că se va da prin licitaţie venitul taxei
podului stătător peste Argeş de lingă oraşul Piteşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 105, 149.
Se publică şi laxele ce se vor Încasa.
18051	388.1:624/625	(498.1)
[înştiinţare prin care se aduce la cunoştinţă că se dă
prin licitaţie construirea podului de pe ialomiţa de la marginea oraşului Tîrgoviştea], — FOAEA SAT., VIII (1851), p. 89 (anunţul nr. 6069), p. 122 (anunţul nr. 8129).
18052	388.1:624/625	(498.1)
[înştiinţare prin care se aduce la cunoştinţă că se dă
prin licitaţie construirea podului de peste Jiu de la marginea oraşului Tg.-Jiu], — FOAEA SAT., VIII (1851), p. 89 (anunţul nr. 5791).
18053	388.1:624/625	(498.1)
[Departamentul Credinţei din Ţara Românească face
cunoscut că egumenul m-rii Motru,’ arhimandritul Efrosin Poteca, s-a oferit să dea 500 galbeni pentru ridicarea unui pod peste rîul Motru], — BULETIN [T. R.], 1851, p. 223—224.
18054	388.1:624/625 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin
care se cere să se aducă mulţumiri egumenului mănăstirii Motrului, arhimandritul Efrosin Poteca, care a ridicat un pod pe Motru cu cheltuiala sa], — BULETIN [T. R.], 1852, p. 413.
18055	388.1:624/625 (498.1) [Se laudă faptele patriotice ale arhimandritului Eu-
frosin Poteca],— G. TRANS., XV (1852), p. 390 [greşit: 386]: Tiăr’a romanesca si Moldavi’a.
Intre acestea, construirea unui pod peste Motru.
18056	388.1:624/625 (498.1) [Ministerul din Năuntru face cunoscut că se va ţine
licitaţie pentru construcţia a două poduri de lemn]. — — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 237.
Unul se va construi pe rlul Argeş, la punctul Jilava, şi celălalt peste rlul Ialomiţa, la punctul Ţigăneşti. Se arată ce mărime vor avea podurile şl la ce preţ s-au calculat după deviz.
18057	388.1:624/625 (498.1) [Se anunţă că se dă prin licitaţie lucrarea reclădirii
podului de peste Jiu de la marginea oraşului Tirgul-Jiului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 17—18, 21—22.
18058	388. 1:624/625 (498.1) [Ştiri despre clădirea unui pod peste Jiu, la Tirgu-
Jiu]. — BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 113: Donaufurstenlhumer.
Pod din lemn, cu material din pădurile statului.
18059	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se dă cu chirie „podul stătător după
Bahna din drumul Ruşavei, judeţul Mehedinţi"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 61, 70.
18060	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se dă prin licitaţie executarea lucrării
construirii podului peste Ialomiţa, la Tirgovişte], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 89, 122.
18061	388.1:624/625	(498.1)
[Taxa ce s-a fixat de a plăti trecătorii podului peste
rîul Vadului, jud. Vilcea, din drumul Cineni], — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p 222.
18062	388.1:624/625	(498.1)
[înştiinţare privitoare la punerea unei taxe de trecere
peste podul de la Azuga], — BULETIN [Ţ. R.], 1852,
p. 310: Departamentul din năuntru; VEST. R., XVII (1852), p. 285; G. TRANS., XV (1852), p. 287—288: Terra romanesca şi Moldavia.
Se dau taxele de trecere.
18063	388.1:624/625 (498.1) [Jurnalul Sfatului administrativ extraordinar al Ţării
Româneşti prin care fixează taxele trecerii peste’podurile făcute de proprietari, pe moşiile lor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 41; VEST. R., XVIII (1853), p. 85.
18064	388.1:624/625	(498.1)
Condiţiile	închirierii	tacsei	podului peste Argeş din
oraşul Piteşti, judeţu Argeş. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 89—90.
18065	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se scoate în licitaţie venitul podurilor
peste Bahna în jud. Mehedinţi, peste Rîul Vadului din drumul spre Cîineni şi peste Azuga din drumul Braşovului], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 109—110: BUKURESTER DT. Z., IX (1852), p. 157.
18066	388.1:624/625	(498.1)
Condiţii	pentru	arenduirea	tacsii podului de peste
Jiiu, lîngă oraşul Tîrgu-Jiiului. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 181.
18067	388.1:624/625	(498.1)
Condiţii de licitaţie pentru reconstrucţia podului Mihai
Vodă. —BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 213.
Este vorba de podul peste Dîmboviţa din Capitală. Se arată ce anume lucrări se vor executa după proiectul alcătuit, ce materiale slnt necesare şi la ce sumă se ridică valoarea materialelor.
18068	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă licitaţie pentru repararea podurilor de
lemn de pe Olt şi Beica, la Slatina], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 293: Donaufurstenlhumer.
18069	388.1:624/625	(498.1)
[Departamentul din Năuntru aduce la cunoştinţa generală că se dă cu contract pe un an venitul taxei podurilor: peste Olt la Slatina, peste Olteţ la satul Balş, peste Olteţ la satul Vlăduleni şi peste Cîlnău jud. Buzău]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 293—294; 297; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 350.
18070	388.1:624/625 (498.1)
[Se aduce la cunoştinţa doritorilor că se vor construi prin contract două poduri, unul peste Dîmboviţa şi celălalt peste rîul Glimbocala, pe drumul de poştă între Tirgovişte şi Găeşti], — BULETIN [T. R.l, 1853, p. 325; BUKURESTER DT. Z., X (1854),'p. 13.
18071	388.1:624/625 (498.1)
[Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru darea prin contract a clădirii podului de lemn peste rîul Dîmboviţa pe linia drumului dintre Tirgovişte şi Găeşti, din jud. Dîmboviţa], — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 213.
18072	388.1: 624/625 (498.1)
[Se anunţă că se va da prin contract pe curs de un an venitul taxei podurilor: de peste rîul Vadului, din drumul Ciinenilor, jud. Vilcea, de peste apa Ajuga, din drumul Braşovului, jud. Prahova, şi a celui „clădit pe vase la Coşăreni, peste lalomiţă, judeţul Ialomiţa"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 229.
18073	388.1:624/625 (498.1)
[Se anunţă că autorităţile militare otomane intenţionează. să aşeze un pod de vase slabii peste Dunăre].
952
www.dacoromanica.ro
388.1:624/625 (498.1)
“TRANSPORTURI TERESTRE : PODURI
388.1:624/625 (498.3)
—	BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 340, col. I [Ştire din Austria], 341: Donaufurstenlhiimor.
Muţind Iu Silislra podul de vase instalat la Kuseiuc pentru necesităţile militare. Se dă o scurtă descriere a operaţiilor de instalare.
18074	388.1:624/625 (498.1) [Rezoluţia pusă la raportul prezentat domnitorului
după cercetarea făcută despre starea podurilor din drumul Giurgiului]. — VEST. R., XIX (1854), p. 385, 386.
Intre altele se porunceşte ca podul de la Copăceni să se tină cu cheltuiala stalului, iar construirea podului de la Călugăreai să ia negreşit sfirşil. — Text român şi francez.
18075	388.1:624/625 (498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru al Ţării
Româneşti către administraţiile districtelor prin care se cere de la fiecare cîrmuitor să îngrijească „de buna stare a podurilor după drumurile de poşte şi cele de căpetenie ale comerţului în Prinţipat“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 373; VEST. R., XIX (1854), p. 389.
18076	388.1:624/625 (498.1) [Domnitorul Ţării Româneşti ordonă ca toate podurile
dintre Bucureşti si Giurgiu să fie aduse în bună stare], — VEST. R., XX (1855), p. 93: Noutăţi din lăunlru; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 108: Novitale din năuntru.
Paharnicul Gheorghe Rosclli, Inginerul, a fost Însărcinat să meargă la faţa locului şi să la măsurile cuvenite pentru restabilirea comunicaţiilor.
18077	388.1:624/625 (498.1) [Domnitorul Ţării Româneşti a dat ordin să se refacă
toate podurile şi ’podişcole pe drumul ce duce de la Bucureşti la Giurgiu]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 107: Întîmplări de zi.
18078	388.1:624/625	(498.1)
[Departamentul din Năuntru anunţă că se va închiria
prin licitaţie venitul taxei podurilor peste Ialomiţa la Coşoreni, peste Cilnău în districtul Buzău, peste Dîmboviţa, la Crîngaşi şi la Cărămidari, districtul Ilfov].— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 101.
18079	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se va da prin licitaţie construcţia	a două
poduri, unul peste rîul Argeş şi altul peste rîul Doamnei, aproape de Piteşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 177.
18080	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se va da prin licitaţie „construcţia a
patru poduri de lemn de la Palanga, prin districtul Buzău14].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 177.
Vor fi lucrate după proiectele paharnicului Gheorghe Rosclli, inginerul.
18081	388.1:624/625	(498.1)
[Departamentul din Năuntru anunţă că va ţine licitaţie pentru construcţia „a doă poduri de lemn44, unul peste apa Beica, lingă satul Arceştii, şi altul peste scursura de la Dova]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 185.
Se arată mărimea podurilor.
18082	388.1:624/625	(498.1)
[Sc va anunţă că se va da prin licitaţie construcţia unui pod dc lemn peste apa Molrului, la satul Glogova].
—	BULETIN [Ţ. R.] 1855, p. 214.
18083	388.1:624/625	(498.1)
[Se anunţă că se va da prin contract în termen de trei ani întreţinerea podurilor de lemn de peste apa
Dîmboviţei din Capitală]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 234.
Podurile arătate aci, cu denumirea lor, slut In total 11.
18084	388.1:624/625 (498.1) [Departamentul din Năuntru anunţă că se vor da prin
licitaţie lucrările construcţiei unui pod de lemn peste apa Prahovei, între satele Palanţa şi Ghorghiţa]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 33—34.
18085	388.1:624/625 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va
ţine licitaţie pentru executarea unui pod de lemn peste rîul Rîmmc, lingă capitala districtului Rîmnicu-Vilcea].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 40.
18086	388.1:624/625 (498.1) [Consiliul Administrativ aprobă ca pitarul Costache
Constantinescu să încaseze o taxă de la trecătorii pe podul clădit pe riul Dîmboviţa, la proprietatea sa numită Dra-gomireşlii din Deal, din judeţul Ilfov], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 82—83.
Este amintii şi raportul inginerului Koselli, privitor la acest pod.
18087	388.1:624/625 (498.1) [Consiliul Administrativ aprobă ca doctorul Dimitrie
Vartiadi să încaseze o taxă de la trecători pe cele 5 poduri ce are clădite pe moşia sa Călugăreni, din judeţul Vlaşca].
—	BULETIN LŢ. R.], 1856, p. 85; VEST. R., XXI (1856),
p. 81.
Din raportul amintii al inginerului Gheorghe Rosclli sc vede. că cule cinci poduri au costal 34 767 lei.
18088	388.1:624/625	(498.1)
[Se publică contractul prin care Petrache Zotovici
a luat cu arendă, pe o durată de trei ani, venitul taxei podului plutitor pe vase peste Olt, la vadul Cîincnilor].
—	BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 115.
18089	388.1:624/625	(498.1)
[Ministerul din Năuntru face cunoscut că se va ţine
licitaţie pentru construcţia unui pod de lemn la punctul Lclcanoci, „pe drumul Zimnicii şi Alccsandrii44]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 182.
Valoarea acestui pod, după deviz, este de 20019 lei.
18090	388.1:624/625	(498.1)
[Ordonanţă cu privire la „proprietarii pădurilor da
munte ce trimit lemne (buşteni) la vale, făcîndu-le a pluti pe rîul Prahova" fără îngrijitori, ceea ce aduce stricăciuni podurilor şi şoselelor]. — BULETIN [Ţ. R.],
1858, p. 10: Publicaţii ministeriale.
18091	388.1:624/625 (498.3)
[Circulară cu privire Ia sporirea laxei de trecere a podurilor peste Şiret, Bistriţa şi Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 205, 301: Departamentul din năuntru.
18092	388.1:624/625 (498.3)
[Departamentul	din Năuntru al Moldovei anunţă că
„brudina la podurile de pe apele mari44 se menţine în conformitate cu aşezămîntul din 1839]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 117.
18093	Fătu,	Iacob	388.1:624/625 (498.3)
[Corespondenţă din Bîrlad].— STEAOA D., II (1856), p. 151: Ştiri din provincie.
Intre alte relatări cu privire la inspecţia făcută acolo dc domnitorul Ghica, anunţă că s-a luat holărlrca clădirii unui pod modern, in locul cuiul vechi şi dărăpănat, care lega cule două Jumătăţi ale oraşului.
963
www.dacoromanica.ro
388.4
TRANSPORTURI TERESTRE - MASURI ŞI GREUTAÎÎ
369.1 (498.1)
388.4	TRANSPORT ORĂŞENESC
18094	388.4 (498.1) Regulamentul fiacreloru publice. — BULETIN [T. R.],
1856, p. 161—162; VEST. R., XXI (1856), p. 149: Poliţia Capitalei.
Se stabilesc trei categorii de trăsuri, cu tarife deosebite; se arată locurile lor de staţionare.
18095	388.4 (498.3) [Reguli stabilite prin ordonanţă pentru birjarii din
Iaşi].—GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 244: Poli-ţiea Capitalei.
Se fixează taxele de transport şi modul de comportare a bir. jarilor fată de public. Se stabilesc pedepsele pentru cei care nesocotesc aceste reguli.
18096	388.4 (498.3) [Ordonanţă cu privire la tariful şi regulile ce trebuiesc urmate de „droşcarii birjari" ieşeni], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 249: Poli-tiea Capitalei.
Text român şi francez.
389	MĂSURI ŞI GREUTĂŢI
18097	389.1 (436) [Unificarea unităţilor de măsură la vinzarea luminărilor in tot Imperiul austriac]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 314.
18098	389.1	(439.2)
Introducerea măsurelor şi a pondurilor vieneze în Ardeal. — G. TRANS., XV (1852), p. 358.
Se dau informaţii asupra noilor unităţi de măsură.
18099	389.1	(439.2)
[Se anunţă că s-au dat	„porunci strînse"	pentru	controlarea măsurilor	negustorilor].—	G.	TRANS., XV	(1852),
p. 168, col. I.
18100	389.1	(439.2)
[Comunicat al magistratului din Braşov vestind ră
de la 1 mai „nu mai este ertat a să întrebuinţa altă măsură la negoţiaţia comună, de cît cea de Viena atît măsura goală, cît şi cea de cot şi de cîntărit"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 118.
Se dau indicaţii privind raporturile dintre vechile şi noile măsuri.
18101	389.1 (439.2) [Se anunţă că, de la 1 mai 1854, se vor introduce în
Voivodina şi Banat măsurile de capacitate austriece]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 283: Intîmplărî de zile. Acestea erau: „feria (acovul)" şi „mesura (mcţul)''.
18102	389.1 (439.2) [Ordonanţă prin care se introduce metreta austriacă
drept singura unitate de măsură la măsurătorile de cărbuni, sau var]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 145: Partea oficiosă.
18103	Iarcu, D.	389.1 (498)
Ceva despre măsure şi greutăţi. — TlMPULtJ, I
(1857), nr. 6, p. 4; nr. 7, p. 4; nr. 8', p. 4; nr. 9, p. 4; nr. 10, p. 4; nr. 11, p. 4; nr. 12, p. 4; nr. 15, p. 4 [neterminat].
Articol In care se face comparaţie intre unităţile de măsuri şi greutăţi din ţările româneşti cu cele străine, avlnd următoarele capitole: I De lungime, II De suprafeţe, iii Unităţi de volume (solide), IV Unităţi de capacitate, V Unităţi de greutate, VI Unităţi de monede.
954
18104	389.1 (498) Raporturile măsuriloru şi a greutăţiloru din feliuri-
tcle pieţe comerciale cu măsurile şi greutăţile Conslanti-nopolei. — JURN. AGRIC., 1 (1857), p. 80.
Se dau in comparaţie unităţile din Galaţi şi Brăila, precum şi cele din diferite pieţe europene, fată de cele din Constantinopol.
18105	389.1 (498.1) [Sfatul Orăşenesc din Bucureşti face cunoscut că se
va proceda la verificarea măsurilor „de capacitate şi soliditate a tot felul de vinzări în capitală"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 20.
18106	389.1 (498.1) [Sfatul Orăşenesc din Bucureşti aduce la cunoştinţa
generală că se va ţine licitaţie „pentru darea asupra unuia singur dreptul îndreptării de aiar a măsurilor şi trăsă-rilor ce se aduc de a se macarisi la cinovnicul Sfatului"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 20.
18107	389.1	(498.1)
[Departamentul Vistieriei din Ţara Românească anunţă
că nimeni nu are dreptul de a face baniţe şi că sînt valabile numai cele ce poartă pecetea Vistieriei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 180.
18108	389.1	(498.1)
[înştiinţare	despre	introducerea	noilor	baniţe de fier
şi lemn, în dimensiuni de 18 degete zecimale în lărgime şi adîncime], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevr. 27, p. 24.
Cele vechi slnt oprite cu totul.
18109	389.1	(498.1)
[Sfatul	Orăşenesc	din	Bucureşti	face	cunoscut că toţi
negustorii care întrebuinţează măsuri şi greutăţi să le prezinte la verificare pe anul 1854]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 400.
18110	389.1	(498.1)
[înştiinţarea Sfatului orăşenesc din Capitală către
negustori], — VEST. R., XIX (1854), p. 368.
Invită pe toti acei ce negutătorcsc cu mărfuri, ce se vlnd „prin coturi, cantare, paiante, terezii, ocale şi altele asemenea, să se arate la Sfat de a le face aiarul cuvenit, şi lndreptlndu-se, să li se pue pecetea sa“.
18111	389.1	(498.1)
[Departamentul din Năuntru al Ţării Româneşti face
cunoscut că băcanii şi precupeţii vor întrebuinţa în vîn-zările lor, pînă la două chilograme, balanţa, iar peste această greutate, cîntarul].— BULETIN [Ţ. R.], 1855,
p. 1.
18112	389.1	(498.1)
[Circulara dată de Departamentul din Lăuntru al
Ţării Româneşti către administraţiile districtelor prin care se dau desluşiri în ce anume proporţie stau măsurile de greutate ale ţării cu cele austriece]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 13 ; VEST. R., XX (1855), p. 1.
18013	389.1	(498.1)
Tablou de reducţie despre porţiunile următoarelor articole de îndestulare, după măsurile şi greutăţile austriaco şi române. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p.	17.
18114	389.1	(498.1)
[Contractul încheiat între Consiliul Municipal din Bucureşti şi Miliail Dimitriu, cu privire la „cotăritul buţilor cu vinuri şi rachiuri"]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 45, p. 1.
Se stabilesc condiţiile cu care s-a acordat acest drept. Contractul este Însoţii de hotărlrea Consiliului Municipal din Bucureşti dală tn acest scop.
www.dacoromanica.ro
389.1 (498.1)
MĂSURI ŞI GREUTĂŢI
398.1 (498.3)
18115	389.1 (498.1)
[Consiliul	Municipal	din	Bucureşti	face	cunoscut că
taxa pentru marcarea „trăsurilor şi măsurilor de licuide şi greutăti“ se măreşte dela 2 la 20 parale]. — VEST. R., XXI '(1856), p. 5, col. 1—2.
Acest venit a fost cumpărat de pitarul Şt. Timoleanu.
18116	389.1 (498.1) [Consiliul Municipal din Bucureşti aduce la cunoştinţa generală că toate trăsurile şi măsurile, precum cîn-tare, cumpene, palanţe, coturi, stînjeni, ocale etc.. trebuie prezentate la verificare]. — BULETIN [T. R.], 1856, p. 10; VEST. R., XXI (1856), p. 5, col. II—III.
18117	389.1 (498.1)
[Consiliul	Municipal	din	Bucureşti	face	cunoscut că
„dreptul cîntărirei în capitală şi împrejurul ei pe anul 1856 s-a vîndut cu contract d-lui Miliail Efstatescu“]. — VEST. R., XXI (1856); p. 5—6.
Se dau şi condiţiile cu care s-a acordat acest drept.
18118	389.1 (498.1) [Jurnalul Consiliului administrativ extraordinar prin
care propune ca slînjenul să se determine după sistemul metric şi să aibă în viitor o lungime de 2 metri]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 109—110; VEST. R., XXI (1856), p. 105.
Acest stlnjen se va numistlnjenul Ştirbei Vodă; tot aci se publică şi rezoluţia domnească prin care se aprobă această propunere.
18119	389.1 (498.1) [Comentarii cu privire la ordonanţa guvernului pentru
unificarea măsurilor de lungime în Tara Românească].— BUKURESTER DT. Z„ XII (1856), p. 125: Donau-furstenthumer.
Se arată că plnă atunci măsurile erau diferite: slînjenul Iul Constantin, stinjenui lui Şerban Vodă şi stinjenul lui Ştirbei. Guver-
nul a hotărlt să rie valabil numai „stinjenul lui Ştirbei Vodă", corcs-punzlnd exact la doi metri francezi. Se comunică şi dispoziţiile date pentru punerea In practică a acestei măsuri.
18120	389.1 (498.1) [Se anunţă modificări în sistemul metric din Ţara
Românească].— G. TRANS., XIX (1856), p. 127: Tiâr’a roman&sca si Moldavi’a.
Se precizează că se introduce aşa-numitul stlnjen al lui Ştirbei Vodă.
18121	389.1 (498.1) [Ordonanţă cu privire la controlul „măsurilor de capacitate şi trăsurilor dc greutate"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 71: Consiliul Municipal din Bucureşti.
Se precizează că piuă la 1 aprilie 1858 toate aceste măsuri trebuie aduse la control, ca să se cerceteze dacă slut bune „la aiari" şi apoi să fie înseninate „cu tembruiă municipala pe anul	corcnt".
18122	389.1	(498.3)
[Ordonanţa poliţiei Iaşi prin care se hotărăşte ca toate
greutăţile folosite de negustori să fie ştampilate]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 165, p. 1: Iaşii 31 Iulie.
Se ia această măsură pentru a se pune capăt speculaţiei negustorilor.
18123	389.1	(498.3)
[Informaţie cu privire la măsurile moldovene de capacitate], — JURN. AGRIC., I (1857), p. 46—47: Buleti-nulu Comerţialu.
18124	389.1	(498.3)
[Controlul măsurilor pentru lichide], — GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 145: Sfatul Municipal a Capitalei.
Aga Ionijă Botez a donat municipalităţii din Iaşi o vadră de aramă pentru măsurarea lichidelor, care va servi la aprobarea unor astfel de măsuri.
955
www.dacoromanica.ro
Redactor : DOINA POPESCU Tehnoredactor : SON1A BARZEANU
Bun de tipar 22.04.1971. Hirtie tipar înalt I. A. Format 8161X86 de : 80 g/2. Coli de tipar 64. C.Z. pentru bibliotecile mari şi mici 014.3 :05(498) „1851 : I858m.
Tiparul executat sub comanda nr. 959
la întreprinderea poligrafică „13 Decembrie 1918“,
Grigore Alexandrescu nr. 89—97 Bucureşti,
Republica Socialistă România
www.dacoromanica.ro
........ .............
«‘.«.lift! i;îKot«
i*! r > .(j'*Jf - î 'j i j f ;j ;w;:; .ci;”!;! Mmm/ji jwiMikfo!#:' ,H ! I IV bliîl iffi I! IJ! l!l ! M I$•;
w;i i < ho ionului Xa ‘'JlMwWkl/wJniiiTOi
■.


iia’jiilcM;
Mmii;
;vc'':i:ic‘ic;;?i



vte
nîîlfiiîriîsNîiMl*' ni fiilr'tH1!*'*! i r.iv.'!‘f
mtmm
• ■ ■ ■
. i mm
• : ’■:’ '	•'v.r.	:;

n
.... *......
filllllii
v:- .■■■■.■■.■• v.:r-	■•.-.■.■■
■'.v.v.v.*.
ISIilWl
SolSfiiwwISHfâ

^■WvV.Uac’OTonwiiiCiJ.ro