fiWPtIIM !s:!!...i ■ I E jj i k 1 ^|'1 11 iiijiiiiiKâ swwsKssasssj sM ■'cS®W;i .. ...mm jM HM WWWmTr w mShBW I m sa ROMANEŞTI î^iîîHfp f; oţ2 (:: ii;:: .*: : :r.n i >î ,*< ;î j • î î : îptf ? VOLUMUL n : îMMmmmmm .:::; r?; i îm : h: vî: tir.:, jU lv. t; t‘ Hg :i; j rl: :r.: wV: x v.V. ;V: ;it;::!:::: : j îî: ;f;:; r ,^î î îj f r; i;:; [;: J a^pM.......... lilllllil MS ! ' ' ' ;. aSn# g& si -V. ssss&mmsmm l:|:p&xi>taSa]a:«i.v: ««MP .,7.7.".:.' Iwliilw mm . îwŞ vvww. d a co roma n i ca. ro' BIBLIOTECA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA şi INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA" BIBLIOGRAFIA ANALITICĂ A PERIODICELOR ROMÂNEŞTI VOLUMUL II 1851 - 1858 PARTEA I întocmită de IOAN LUPU, DAN BERINDEI, NESTOR CAMARIANO şi OVIDIU PAPADIMA BUCUREŞTI EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA 19 7 0 www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFIA ANALITICĂ A PERIODICELOR ROMÂNEŞTI 1851 - 1858 www.dacoromanica.ro LISTA PERIODICELOR BIBLIOGRAFIATE CU ABREVIAŢIUNILE ÎNTREBUINŢATE ADAOS EXTR. LA FOAE SĂT. = Adaos extraordinar la Foae sătească. Iaşii, 1851. ALBUM. LIT. = Albumuiu litterariu. Bucureşti, 1856—1857. An. I (1856—1857), nr. 1—7. Supliment la Timpulu. Bucureşti, 1856—1857. ALBUMUL PEL. R. = Albumul pelerinilor romoeni. Paris, 1851. P. II An. 1851, nr. 1—3. ANUNŢĂTORUL = Anunţătorul. Foaie politica-comerciala. Bucureşti, 1856 An. IV (1856), nr. 1-104. Lipsuri: nr. 46, 51. A apărut în locul ziarului Anunţătorul român (care nu apare în 1856) şi continuă ci* anul de apariţie al acestuia (IV). ANUNŢ. R. = Anunţătorul român. Bucureşti, 1853—1855, 1857—1858. Lipsuri: I (1853) — III (1855), toate numerele. în 1856 încetează şi în locul ei apare Anunţătorul, care poartă anul de apariţie IV, în continuare. Cînd reapare în 1857, avînd şi subtitlul: „gazetă semi-oficială", poartă tot anul de apariţie IV. BUCIUMUL = Buciumul. Paris, 1857. An. I (1857), nr. 1-7. BUKURESTER DT. Z. = Buhurester Deutsche Zeitung. Bukurest, 1851 — 1856. Lipsuri: VII (1851), toate numerele; VIII (1852), nr. 1-25, 31, 35, 39 şi urm.; IX (1853), nr. 24, 36, 81; X (1854), nr. 35; XI (1855), toate numerele; XII (1856), nr. 39, 63. în ian. — apr. 1852 cu titlul: Bukurester Deutsche-Wâlachische Zeitung. — Gazeta romano-germană de Bucureşti. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD. = Buletinul şedinţelor Adunărei ad-hoc a Moldovei. Iaşiî, 1857. An. I (1857), nr. 1-24. BULET. OF. EXTR. MOLD. = Buletin ofiţial extraordinar a Prinţipatului Moldovei. Iaşiî, 1857. An. I (1857), nr. 1—18. Lipsuri: I (1857), nr. 15. BULETIN [Mold.] = Buletin, foae oficială. Eşiî, 1851-1858. Începînd din 1 iulie 1851, Buletinul îşi schimbă numerotarea anului de apariţie — din XIX în XIII — ţinînd seama de reorganizarea din 1839. Astfel că, în 1851, există două colecţii, ambele cu paginaţia începînd de la 1: prima e datată XIX (1851), a doua e datată XIII (1851). P. III 29 P. I 325 1500 voi. III P. II 1672 P. IV 965 P. IV 1120 P. III 544 P. III 77 P. III 1121 P. II, III 28 www.dacoromanica.ro Colecţia anului 1852 constă dintr-un singur volum, cu anul de apariţie : XIV. în anul 1853 se revine la vechea numerotare a anilor de apariţie: XXI (1853). Lipsuri: XIX (1851), iulie—dec., nr. 47—49. De la 1 iulie 1851, 3 ian. 1857 şi 11 dec. 1858 suferă schimbări de titlu. BULETIN [Ţ. R.] = Buletin ofiţial al Prinţipatului Ţării Româneşti. Bucureşti, 1851 — 1858. Continuare la Buletin. Gazetă administrativă, din voi. I. De la 9 febr. 1853, cu titlu schimbat: Buletinul oficial. Anul 1853 constă din două fascicule, fiecare avînd numerotaţia paginilor de la 1. Fascicula 1 apare între 1 ian. — 7 febr. Lipsuri: An. 1858, supl. I la nr. 59. Bullelin des seances du divan ad-hoc de Moldavie. Iassy, 1857-1858. Nu a fost bibliografiat, cuprinzînd, în rezumate, materialele care se află în Buletinul şedinţelor Adunărei ad-hoc a Moldovei = BUL. ADUN. AD-HOC MOLD. BULETINUL STELLEI D. = Bulletinul Stellei Dunărei. Iassi, 1856. An. 1856, nr. 1—5. De la 3 iulie: Steoa Dunărei. Buletinu straordinare; la 12 iulie se înlocuieşte cuvîntul Buletinu cu Suplementu. Apare ca supliment la Steoa Dunărei. CONCORDIA = Concordia, jurnalu politicu şi litteraru. Bucureşti, 1857. An. I (1857), nr. 1-48. Le Conservateur. F. 1., 1856—1857. Nu a fost bibliografiat, cuprinzînd extrase din nr. 1—3, secţia II (1856—1857), ale ziarului Conservatorul. CONSERVATORUL = Conservatorul, F. 1., 1856—1857. An. I (1856), nr. 1; secţia II (1856-1857), nr. 1-7. CONSTITUŢIONARIUL = Constituţionariul, jurnalu politicu. Iassi, 1858. An. I (1858), nr. 1-22. LE CONSTITUTIONNEL = Le Constitutionnel, journal politique. Iassy, 1858. An. I (1858), nr. 1-2. LE COURRIER DE B. = Le Courrier de Bucaresl, journal des Principaut6s danubiennes. Bucarest, 1855—1856. An. I (1855-1856), nr. 1-97. Lipsuri: I (1855-1856), nr. 2-6, 9, 10, 12-21, 24, 84, 86. DÎMBOVIŢA = Dîmboviţa. Foiâ politică şi litterarâ. Bucureşti, 1858. An. I (1858), nr. 1-24. EHO ECL. = Eho eclesiaslic, gazetă religioasă morală. Bucureşti, 1851 — 1852. An. I (1850-1851), nr. 1-12, II (1851-1852), nr. 1 — 12. Din ian. 1851: Eco eclesiaslic şi din sept. 1851: Ecul eclesiaslic, cu acelaşi subtitlu. P. II, IV 31 P.III 78 P. IV 47 P. IV 53 P. I 341 P. I 341 P. IV 64 P.MV 64 P. III 1429 P. III 532 P. III 1171 VI www.dacoromanica.ro L'ETOILE DU D. [Bruxelles] = L’Etoile du Danube. Bruxelles, 1856—1858. An. I (1856-1857), nr. 1-69, II (1857-1858), nr. 70-85. P. III 48 L'ETOILE DU D. [Iaşi] = L'Etoile du Danube. Iassi, 1856. An. I (1856), nr. 1—9. P. III 58 FOAE SĂT. = Foae sătească a Principatului Moldavii. Iaşi, 1851. An. XIII (1851), nr. 1-25. Are ca supliment: Adaos ecstraordinar la Foaia sătească. P. III 29 FOAEA SAT. = Foaea satului. Bucureşti, 1851. Lipsuri: VIII (1851), nr. 1—2,'4, 6—7, 12-13, 15-16, 18, 21-22, 24-25, 27-30. Continuare la învăţătorul Satului, din voi. I. P. III 780 FOAIA SOC. DE MEDICI = Foaia Societăţii de medici şi naturişti din Prinţipatul Moldovei. Iaşi, 1851-1853. An. I (1851-1852), nr. 1-30; II (1853), nr. 1-5. Lipsuri: I (1851-1852), nr. 12-13 (p. 89-96), 14-15 (p. 105—112), 16—17 (p. 121-128); II (1853), nr. 2. P. I 3 FOAIE PT. MINTE = Foae pentru minte, inima shi literatura. Brashov, 1851 — 1858. Lipsuri: XVIII (1855), nr. 27, 29. — Materialele din aceste numere au fost bibliografiate, după exemplarul de la Biblioteca Filialei Academiei din Cluj, de Ioan Domşa. P. I 39 FOILETONUL Z. = Foiletonul Zimbrului. Iaşii, 1855-1856. An. I (1855), nr. 1-50; II (1856), nr. 1-28. Supliment la Zimbrul. P. II 63 G. TRANS. = Gazeta Transilvaniei. Braşov, 1851-1858. P. III, IV 51 GAZ. DE MOLD. = Gazeta de Moldavia. Iaşii, 1851-1858. Lipsuri: XXIV (1852), nr. 55; XXVIII (1856), supl. la nr. 77; XXX (1858), nr. 94. în anul 1857 are adaos: Noua Albina română. în anul 1857 poartă anul de apariţie XXVIII, la fel cu anul 1856, reluînd apoi în 1858 anul de apariţie XXX. în notiţele bibliografice pentru anul 1857, anul de apariţie a fost notat: XXVIII [recte: XXIX]. P. III 49 ISIS = Isis sau Natura, jurnal pentru răspîndirea ştiinţelor naturale şi esacte, in toate clasele. Bucureşti, 1856—1858. An. I (1856), nr. 1-48; II (1857), nr. 1-48; III (1858), nr. 1-48. P. II 11 ISRAELITULU R. = Israelitulu românii. Bucureşti, 1857. An. I (1857), nr. 1—20. Lipsuri: I (1857), nr. 14, 18. P. IV 1192 JUNIMEA R. = Junimea romana. Paris, 1851. An. I (1851), nr. 1—2. P. II 2180 JURN. AGRIC. = Jurnalu de agricultură. Foae periodică. Iaşii, 1857-1858. An. I (1857-1858), nr. 1-12. P. II 42 www.dacoromanica.ro VII JURN. DE GALATZ = Jurnalul de Galatz, politică, comercială şi literară. Galaţii, 1851. P. III 52 An. II (1851), nr. 25-42. De la nr. 43, mart. 1851—febr. 1852, se schimbă în Patriea. JURNALU CR. = Jurnalu Kraiovei. Kraiova, 1854. An. I (1854), nr. 1-3. Lipsuri: I (1854), nr. 2—3. MAG. IST. = Magazinu istoricu pentru Dacia. Bucureşti, 1851. Tom. VII (1851), fasc. 1. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC. = Monitorul Adunării ad-hoc. Bucureşti, 1857—1858. An. I (1857-1858), nr. 1-23. Începînd cu nr. 4 poartă titlul: Monitorul Adunării ad hoc din Bucureşti. MONIT. OF MOLD. = Monitorul oficial al Moldovii. Iassi, 1858. An. I (1858), nr. 1-22. Are adaos: Moniteur officiel de Moldavie. MONITEUR OF. DE MOLD. = Moniteur officiel de Moldavie. Iassi, 1858. An. I (1858), nr. 1—4. Adaos la Monitorul oficial al Moldovii. MUSEULU N. = Museulu naţionalii. Diurnală ilustrată septimanală, de sciincii, agricultura, industrie, litteraturâ si scoale. Bucureşti, 1857—1858. An. I (1857-1858), nr. 1-20. MUZEU LIT. — Muzeu literară. Foaie suplimentară la giurnalul Patriea. Galatz, 1851. An. I (1851), nr. 3—4. (Fotocopie). Lipsuri: I (1851), nr. 1—2. Jurnalul Patriea, care lipseşte din colecţiile B. A. R., este urmare la Jurnalul de Galatz. NAŢIONALULU = Naţionalulă, jurnală politică-comercială. Bucuresci, 1857—1858. An. I (1857-1858), nr. 1-103; II (1858), nr. 1-6. NEPĂRTINITORUL = Nepărtinitorul, jurnală politică, literară şi comercială. Iaşii, 1856. An. I (1856), nr. 1—21. Lipsuri: I (1856), nr. 7. NOUA ALBINA ROM. = Noua Albina româna, foaie lierarâ şi artistică. Iaşii, 1857. An. I (1857), nr. 1-3. Adaos la Gazeta de Moldavia. P. III 1500 voi. 4 P. I 9840 P. III 212 P. II, IV 30 P. II, IV 30 P. II 754 P. I 34.428 P. IV 59 P. III 463 P. III 49 OLTULU = Oltulu. Jurnalu politicu şi litterariu. Craiova, 1857. P. III 27488 An. I (1857), nr. 1—53. Lipsuri: I (1857), nr. 33, 46, 50. Numerele 1—5 au titlul : Vocea Oltului. (Bibliografiat parţial. Vezi: Lămuriri pentru cititori de la sfîrşitul volumului). OPINIUNE'A = Opiniune'a, organulu Romaniloru din streinetate. Paris, 1857. P. IV 65 An. I (1857), nr. 1—8. PATRIA [Bucureşti] = Patria, foia politică, litterariă şi industrială. Bucureşti, 1855. P. IV 1500 voi. VII. An. I (1855), în colecţia B. A. R., se află numai nr. 71. Lipsuri: I (1855), nr. 1—70. VIII www.dacoromanica.ro PATRIA [Iaşi] = Patria. Foae politikâ şi literară. Iassii, 1858. An. I (1858), nr. 1—9. P. III 56 PREDICATORULU = Predicatorulu (Jurnală eclesiastică). Bucureşti, 1857—1858. An. I (1857), nr. 1-52; II (1858), nr. 1-50. Numerele de la 14 şi 21 iunie 1858 sînt intitulate: Foae ecstraordinară a Predicatorului. P. I 296 PROCES-VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM. = Proc'es-verbaux des seances de l'Assemblee ad-hoc de la Routnanie.... Bucarest, 1857. An. I (1857), nr. 1-14. P. III 528 REPUBLICA R. = Republica romana. Paris, apoi Brucsel, 1851 — 1853. An. 1851-1853, nr. 1-2. P. I 1345 ROMANIA [Bucureşti] = Romania. Jurnalu politicii, comercialii şi litteraru. Bucureşti, 1857. An. I (1857), nr. 1—48. P. IV 949 ROMANIA [Iaşi] = Romania. Iaşi, 1858. An. I (1858), nr. 1—4. [Fotocopie]. P. I 915 ROMÂNIA LIT. = România literară. Iaşi, 1855. An. 1855, nr. 1—47. P. II 14 ROMÂNUL = Românul, diariu politicii, comercial, literar. Bucureşti. 1857—1858. An. I (1857), nr. 1-41; II (1858), nr. 1-109. P. II-IV 81 SĂTEANUL = Săteanul. Foae periodică pentru locuitori. Adaos lunar la Buletinul Oficial al Moldovei. Iaşi, 1853. An. 1853, nr. 1—7. P. I 8 SECOLULU = Secolulu. Jornalu politică-comercială. Bucureşti, 1857. Continuare la Timpulă, unde este trecută situaţia apariţiei. P. IV 95 SEPTĂMĂNA = Septămăna. Foaie sătească. Iaşi, 1853—1854. An. I (1853-1854), nr. 1-46. P. I 5 STEAOA D. = Steoa Dunării, jurnalu politicii, literară şi comercială, Iassii, 1855—1856, 1858. An. I (1855), nr. 1-38; II (1856), nr. 1-68; III (1858), nr. 69-107. Are ca supliment: Bulletinul Stellei Dunărei. P. III, IV 47 TELEGRAFUL R. = Telegraful roman. Sibiiu, 1853—1858. Lipsuri: I (1853), nr. 1—5, 7—22, 24—29, 32-35, 37, 38, 55-57, 59, 81-101; IV (1856), nr. 3, 28, 39-44, 52, 58, 60, 66, 67, 74, 75, 77, 88, 90, 91, 102; V (1857), nr. 6, 9, 14, 34, 35, 41, 62, 65, 70, 72, 76, 77, 87, 88; VI (1858), nr. 2, 4, 7, 11, 12, 25, 38, 39. — Materialele din numerele care lipsesc în colecţia B. A. R. au fost bibliografiate, după exemplarele complete din Biblioteca „Astra" şi Biblioteca Mitropoliei din Sibiu, de Ioan Lupu. P. III, IV 556 TIMPULU = Timpulu. Jurnală politicu-comercialu. Bucureşti, 1856—1857. An. I (1856/1857), nr. 1-89. Are ca supliment: Albumulti litterariu. Continuă prin Secolulă, începînd cu nr. 26 din 4 aprilie 1857. P. I, IV 95 www.dacoromanica.ro IX TZĂRANULU = Tzăranulu, jurnal agricolă. [Bucureşti], 1858. An. I (1858), nr. 1—3. VEST. R. = Vestitorul romanesc. Gazeta semi-oficială. Bucureşti, 1851 — 1857. VOCEA OLTULUI, vezi Ollulu. ZIMBRUL = Zimbrul, Iaşii, 1851 — 1852, 1855—1856. An. I (1851), nr. 52-97; II (1851-1852), nr. 1-67; III (1855), nr. 1-278; IV (1856), nr. 1-196. Are ca supliment: Foiletonul Zimbrului. Este continuat prin Zimbrulii şi Vulturulu, cu începere de la 1 noiembrie 1858, tot cu anul de apariţie IV. ZIMBRUL ŞI VULT. = Zimbrulii şi Vulturulu, Iaşii, 1858. An. IV (1858), nr. 1-42. Continuare la Zimbrul. P. I 2608 P. III 542 P. II, IUI 57 P. II, III 57 www.dacoromanica.ro O GENERALITĂŢI 00 ŞTIINŢĂ ÎN GENERAL. CULTURĂ. CIVILIZAŢIE. PROGRES 01 BIBLIOGRAFIE. CATALOAGE 02 BIBLIOTECONOMIE. BIBLIOTECI. LECTURĂ 05 PERIODICE (REVISTE. ZIARE. CALENDARE) 06 SOCIETĂŢI ŞTIINŢIFICE. ACADEMII. CONGRESE ŞTIINŢIFICE. MUZEE 08 POLIGRAFII. CULEGERI ŞI SERII 09 MANUSCRISE. CĂRŢI RARE, PREŢIOASE www.dacoromanica.ro O GENERALITĂŢI 00 Ştiinţă în general. Cultură. Civilizaţie. Progres. 01 Bibliografie. Cataloage 02 Biblioteconomie. Biblioteci. Lectură 05 Periodice (Reviste. Ziare. Calendare) 06 Societăţi ştiinţifice. Academii. Congrese ştiinţifice. Muzee 08 Poligrafii. Culegeri şi serii. 09 Manuscrise. Cărţi rare, preţioase. 00 ŞTIINŢĂ In general, cultură. CIVILIZAŢIE. PROGRES 1 Russu, I. 001 (37) Desvoltarea artiloru şi scientieloru la vechii Romani.— FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 17-18. Subtitlu: „După m.ra.a.*'. La început schiţează felul cum s-a dezvoltat cultura latină sub influenţa greacă, apoi caracterizează pe scurt poeţii, oratorii şi istoricii romani. 2 001 (37) Scientiele la Romani. I. Poesia. — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856) p. 25—26. Se schiţează: teatrul, naraţiunea poetică, poezia didactică, poezia lirică, bucolicele, fabulele esopice ;i epigrama In literatura latină. Notă la titlu: „Probe de limba după Gramatec’a si ortografi’a D-lui T. Cipariu". La finele articolului: „După P. B. şi M.“ — P. B. ar putea fi Petrus Burmanus, eruditul latinist din sec. XVIII, pe care autorul fl citează în articol pentru antologia lui din poeţii latini minori. 3 001 (37) Scientiele la Romani. II. Istoria.—FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 51—52, 54—56. Fragment. Scurte caracterizări ale istoricilor latini. 4 001 (37) Scientiele la Romani. — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 89—91. Capitolele: III. Elocuenti'a şi IV. Filosofi’a. 5 001 (37) Scientiele la Romani. — FOAIE PT. MINTE. XX (1857). p. 25—27. Capitolele: V. Matematic’a. Astrologi’a; VI. Istori’a naturale. Medicin’a; VII. Economi’a de casa si de campu; VIII. Archeologi’a. Mitologi’a; IX, Geografia; X. Scienti’a belica. 6 003 (047) [Ştiri cu privire la „Enciclopedia ştiinţelor filosofice şi fizice" de dr. Iuliu Barasch],—ISRAELITULC R., I (1857), nr. 16, p. 4: Bibliografie. Se anunţă că lucrarea e redactată în limba ebraică. Prima parte — cu privire la filozofia modernă — a apărut în 1856, la Viena. Baronul J. de Rothschild a subscris costul a 50 de exemplare din lucrare, pentru şcolile izraelite fondate de el în Orient. 7 003 (048) Enciclopedie popul arie sau prescurtare a toate ştiinţele de D. Profes. D. Iarcu. — MUSEULÎJ N., I (1858), p. 152: Bibliografie. Recenzie a părţii întîi, care apăruse. Se subliniază că Enciclopedia este mai întîi destinată completării culturii elevilor ce isprăvesc şcoala primară. Se arată cum şi-a organizat autorul partea I, care tratează despre: educaţie, ştiinţe în genere şi religie. 8 Russu, I. 008 Gradual'a cultura a omului, — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 86—88, Arată cum dezvoltarea progresivă a omenirii a fost impusă de necesităţile sale materiale. Din nevoia de a-şi asigura îmbrăcămintea, locuinţa, uneltele necesare, s-au născut meseriile. Din schimbul de produse, s-au născut comerţul şi căile de comunicaţie. Din înmulţirea şi răsfirarea oamenilor, s-au născut limbile. Din necesitatea de a păstra fenomenele de limbă, s-a născut scrisul şi apoi tiparul. 9 008 Fragmentu despre cultura genului umanu preste totu, si in special despre cultivarea natiunei romane. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854,) p. 234—236, 241—242. Autorul anonim se ridică împotriva afirmaţiei lui J. J. Rousseau că „statul omului naturale e statul barbariei**. Arată că şi în evul mediu, considerat ca o epocă de întunecare, s-au înregistrat unele progrese în cultură. Afirmă că cultura trebuie să fie un mijloc pentru îndestularea dorinţelor celor bune ale omenirii. Citează cartea Boldogsâgtudomâny [Ştiinţa fericirii], apărută în 1847, în Pesta. Ca autor al ei, e numit „Carolu Sascu“ [Szâsz Kâroly], 10 c, u. 008 Civilitatea si barbaria antică şi nouă. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 257—262. Defineşte „civilitatea“[=civilizaţia] prin următorii factori: inteligenţă, raţiune, dreptate, frăţie şi caritate. Crede că, în antichitate, Imperiul roman, bazat pe sclavie, s-ar fi prăbuşit din pricina dispariţiei acestor factori. Subliniază apoi că unul din factorii activi ai civilizaţiei moderne sînt şcolile. Citează părerile „politicului** Romagnosi cu privire la necesitatea de a se reforma învăţămîntul. Protestează împotriva muncii copiilor în manufacturi. Accentuează necesitatea de „şcoale gimnastice** la oraşe. Cere introducerea unor lucrări practice şi înfiinţarea de şcoli populare pentru adulţi. 11 [Vasici, Dr. P.?J 008 Despre zborul ce l-au luat ocupaţiele omeneşti în veacul nostru.—TELEGRAFUL R., III (1855), nr. 331 bis—332 bis. La început, traduce un articol dintr-o gazetă germană, în care se făcea elogiul propăşirii industriei şi comerţului, în pas cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii: „După catedra lui Liebig (acesta este un hemih [= chimist] vestit) se revarsă o lumină mai mare şi mai bună asupra generaţiei noastre, decît de pe catedra lui HegelM.Şcoalele politehnice, agronomice, lucrătoriele mehanicilor, laboratoriele hemicilor** au egalat în ştiinţă universităţile. Aristocraţia se îndreaptă şi ea spre industrie şi comerţ. — Comentează apoi textul articolului, arătînd că l-a tradus fiindcă la poporul român din Ardeal domneşte o mentalitate contrarie, şi anume dispreţul pentru meserii, industrie şi comerţ, apreciindu-se numai cariera de funcţionar. 12 008 [Un corespondent îi scrie redactorului gazetei, arătîndu-şi aprecierea pentru articolul „Despre zborul ce l-au luat ocupaţiele omeneşti*1]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 379, col. I: Din Bănat 22 Noemvrie. 13 B...ă 008 O privire asupra propăşirei culturei şciinţelor în de obşte, şi îndeosebi a filosofic! şi a pricinilor acelora, care o împe-decă. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 356—366, 369-^-370, 373—374, 377—378, 381, 385—386, 389—390, 393— 394, 397—399, 401—402, 405—406, 409; IV (1856), p. 5. Studiu de fiii zofie a culturii. începe cu un istoric al dezvoltării culturii şi civilizaţiei în Grecia şi Roma antică, apoi în Italia, Franţa, Arabia medievală, Spania şi Germania modernă. încearcă să dea o bază materială acestei 3 www.dacoromanica.ro 008 ŞTIINŢA. CULTURA - BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498) :01 cercetări, prin punerea accentului pe condiţiile geografice. Analizează apoi condiţiile pe care le crede necesare pentru propăşirea culturii: libertatea civilă, bunăstarea (averea) naţională, cultivarea limbii materne, pacea durabilă, In partea ultimă, cercetează care erau condiţiile pentru dezvoltarea culturii la poporul român din Ardeal. 14 008 [Consideraţii asupra spiritului „materialist" al veacului XIX]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 210, 218: Transilvania. Se fac diferite consideraţii privind progresul tehnicii şi lupta oamenilor pentru trai. 15 008 Prin şcoli la civilizaţie. — BUCIUMUL, I (1857), p. 12. Se subliniază că civilizaţia a adus după sine ideea egalităţii Intre oameni. Dar dt timp oamenii nu vor avea mijloace materiale deopotrivă, pentru a se putea cultiva, această egalitate rămăne o pură ficţiune. 16 [Baraş, I.] 008 Aceea ce ne învaţă, un firu de earbă. — ISIS, II (1857), p. 137—142. începe prin sublinierea rolului ierbii In dezvoltarea vieţii animale pe pămlnt. Schiţează etapele evoluţiei omenirii: vinătoarea, păstoritul, agricultura. Notează că gramineele, care, devenind cereale, au făcut posibile agricultura şi, cu ea, civilizaţia, fac parte dintre ierburi. — Cu o ilustraţie. 17 E. R. 008 Progresulu. — FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 7, 14, 20—21, 28—30, 37—38, 45—46. Dialog Intre un tlnăr şi un bătrtn, la care ia parte şl un ţăran, numit Saturn. Tlnărul descrie neştiinţa In care trăia omenirea la Început şi care era izvor de superstiţii, teamă, cruzimi şi nefericiri. Apoi descrie cu entuziasm progresele astronomici, geologiei şi mai ales ale fizicii: cunoaşterea electricităţii, telegraful, busola etc. Progresul industrial a adus apoi emanciparea şerbilor. Bătrlnul arată, In răspuns, că şi la cei vecii! se pot găsi progrese şi invenţii: aratul, lucrarea metalelor, descoperirea scrisului etc. Subliniază Insă că. In vremile moderne, progresul social a rămas în urmă: deosebirea dintre bogaţi şi săraci a crescut prea mult. 18 Săgefăforiul 008 (498) [Corespondenţă din Arad, în care arată importanţa culturii şi condamnă clerul, acuzîndu-1 că nu slujeşte idealul culturii naţionale], — G. TRANS., XV (1852), p.’ 174, 178, 183: Aradu. 19 008 (498) [Notiţă a redacţiei, pe lîngă reproducerea unui fragment din „Minunile naturei" de Iuliu Baraş]. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 156—157. Redacţia deplinge lipsa de interes a publicului fată de cărţile romăneşti, tn anii de după 1848. Caută să descifreze fugar cauzele acestui fenomen. Îşi propune să reproducă tn revistă fragmente din cărţile ce vor apărea, spre a le face cunoscute. Arată că lucrarea lui Barasch Minunile naturei este o prelucrare după Lettres d Sophie de Aimă Martin. 20 008 (498) Unfi cuvântă dintâiă şi din urmă în privinţa şcdlelor ndstre. — G. TRANS., XV (1852), p. 298—299, 330—331. Se arată că legiuirile guvernului au creat, incepind din 1849, condiţii mai favorabile pentru românii din Transilvania tn ce priveşte dezvoltarea culturii şi tndeosebi a şcolilor româneşti. Autorul anonim însă constată că românii nu au tras tot folosul din această situaţie şi n-au tntreprins mai nimic. In contrast cu situaţia înfloritoare a culturii româneşti ardelene din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, autorul critică nepăsarea arătată de românii transilvăneni, fată de cultură şi de şcoală, la mijlocul secolului al XîX-lea. 21 008 (498) Care şi câtă este publiculîi nostru cititorii? — G. TRANS., XVI (1853), p. 42—43. Corespondentă „dela Arieşu", din 22 ian. 1853, tn care se vorbeşte despre indiferenta publicului românesc ardelean fată de tipărituri şi se demonstrează că această indiferentă nu se datora doar sărăciei. 22 008 (498) [Se recomandă citirea articolului despre 9tarea culturii In Principatele Române, publicat de Ioan Ionescu în „Jurnalul din Constantinopol"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 94, p. 1: Ştiri atingătoare la Principate. E vorba de numărul din 27 aprilie din Le Journal de Constantinople. 23 Valentinianu, I. G. 008 (498) [Comentarii la un apel semnat în numele mai multor cititori, prin care se solicita „intervenirea guvernului în folosul literaturei"]. — NAŢIONALUL!), I (1858), p. 195. In apel se cerea ca guvernul să acorde o subvenţie editorului G. Ioanid pentru ca acesta să poată reduce preţul cărţilor editate de dtnsul. Valenti-neanu nu este de acord. El cere ca guvernul să sprijine literatura prin „fondarea unei societăţi editoare de cărţi serioase şi ştiinţifice14 şi să nu dea concurs unui editor de „romanţe44. Arată că ţara are nevoie de mai multe instituţii pentru răsptndirea cunoştinţelor folositoare: un ateneu, o societate editoare, nn jurnal literar-ştiintific săptâmtnal, premii anuale etc. 01 BIBLIOGRAFIE 015 (498) Bibliografie românească 017 Cataloage. Cărţi de vînzare Vezi şi: 08 Poligrafii. Culegeri şi serii. 015 (498) BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ (Clasificată pe domenii) :0 Lucrări generale :1 Filozofie. Morală :2 Teologie. Religie. Biserică :3 Ştiinţe şi probleme sociale :4 Filologie. Lingvistică :5 Ştiinţe naturale. Matematică :6 Ştiinţe aplicate. Tehnică. Medicină. Agricultură :7 Artă :8 Literatură :9 Istorie. Geografie. Biografii Vezi şi : 17 Cataloage. Cărţi de vînzare. : 0 LUCRĂRI GENERALE 24 015 (498): 01 Aniversarea tipografiei Buciumului Românu. — ZIMBRUL, I (1851), p. 349—350: Foiletonul Zimbrului. Articol la aniversarea a doi ani de la Înfiinţarea tipografiei. Istoricul ei. Semnează cei trei proprietari: T. Stamati, T. Codrescu şi D. Guşti. Se adaugă o listă a cărţilor tipărite tn primii doi ani de activitate. 25 015 (498): 01 (Ştiri şi comentarii despre activitatea celor două tipografii braşovene]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 39, col. I. într-un articol despre viaţa oraşului Braşov, se arată că tipografiile tipăreau cărţi de rugăciuni, cărţi şcolare (mai ales nemţeşti,) calendare „tn toate trei limbele“ şi „Alessandria românească**, care se desfăcea cu cîştig la Bucureşti. In tipografia nouă, se mai lucra la tipărirea dicţionarului german-român al lui Bariţ şi Gavriil Munteanu. 26 015 (498): 01 (Lista cărţilor tipărite de Tipografia Diecezană din Sibiu. de la întemeierea ei], TELEGRAFUL R., III (1855), p. 65: Activitatea Tipografiei diecesane în Sibiiu. Lista se află tn cuprinsul textului conferinţei ţinute de I. Rainiher la „Asociaţia pentru cunoştinţa patriei1*. 4 www.dacoromanica.ro 015(498) :01 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ 015(498): 22 27 015 (498): 01 [Lista cărţilor ce se aflau sub tipar la Tipografia Diecezană din Sibiu]. — Telegraful R., III (1855), p. 76: înştiinţare. Lista, cuprinzfnd titlurile a 9 cărţi, se află la sfîrşitul listei cărţilor de vînzare, ca notă. 28 C.[odrescu], T. 015 (498) : 01 [Notiţă despre cărţile româneşti apărute în străinătate].— FOILETONUL Z„ I (1855), p. 72: Bibliografie. T. C. anunţă o seamă de „cărţi româneşti (cu litere cirile)" tipărite la Smirna, Viena, Paris şi Bruxelles. 29 015(498): 08 [Se anunţă că au ieşit de sub tipar „Cunoştinţe usuale sau prescurtare de cunoştinţe universale"]. — VEST. R., XVI (1851), p. 140. Preţid, un sfanţih. : 1 FILOZOFIE. MORALĂ 30 015 (498) : 1 [Se vesteşte că „se află sub teasc traducerea preotului Mihaile Velceanu: « Marcu Aureliu Antoniu Filosofulu »]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 90 : Monarhia Austriacă. 31 015 (498): 1 [Se anunţă că în Tipografia Diecezană din Sibiu a apărut „Marcu Aureliu filosofulu", trad. de Mihaile Velceanu, paroh al Dogneşchei], G. TRANS., XVII (1854), p. 242—243: Transilvania. 32 015(498): 1 [Se vesteşte că Andrei Mocioni de Foeny a donat 550 de florini pentru tipărirea în româneşte a lucrării „Marcu Aureliu"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 65: Banatu Temesianu. 33 015 (498): 1 [Se anunţă că, la Tipografia Diecezană din Sibiu, se află sub tipar partea a doua a traducerii din Marcu Aureliu]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 65, col. II. Ştirea e dată In textul traducerii conferinţei lui I. Rainiher, sub titlul Activitatea Tipografiei diecesane In Sibiiă. 34 015 (498): 13 [Se anunţă că va apărea, în librăria G. Ioanid din Bucureşti, lucrarea: „Estractu de fisionomie" după Lavater şi alţii]. — FOILETONUL Z„ I (1855), p. 352: Bibliografie. 35 015 (498): 13 (Se anunţă că la Bucureşti se află sub tipar „Manualulu fiziognomistului şi frenelogistului", operă postumă a lui Lavater şi Chaussier], — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 160: Bibliografie. 36 015 (498): 13 [Articol de reclamă, la apariţia lucrării „Extract de fi- siognomonie, fisionomie şi pantagnomonică, după Labater, Chiuro de la Şambr, la Porta, Lebrunu"].—VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 82, p.l. E vorba de fiziognomoniştii Johann Kaspar Lavater, Marin Cureau de la Chambre, I. B. Porta şi Charles Lebrun. 37 015(498) :13 [Se reproduce din „Patria" anunţul cu privire la apariţia cărţii „Estractu de fisiognomonie, fisionomie şi pantagno-monica dupe Lavateru, Chiuro de la Şambru, la Porta şi Lebrunu"]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 236: Bibliografie. E vorba de o lucrare de compilaţie, după I. K. Lavater, Marin Cureau de la Chambre, I. B. Porta şi Charles Lebrun. — Colecţia completă a ziarului Patria lipseşte din B. A. R. 38 015(498): 13 Librarul Gheorghe Ioanid din Bucureşti anunţă că a ieşit de sub tipar „Extractu de fisionomie etc. dupe Lavater”. — VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie. 39 015(498): 17 [C. Aristia anunţă abonaţilor la lucrarea sa „Săteanul Creştin" să-i comunice numele lor, ca să fie tipărite la sfîr-şitul cărţii], — VEST. R„ XVIII (1853), p. 196: înştiinţări. 40 015 (498): 17 [Se anunţă că, la Institutul Albinei, s-a publicat ediţia a doua a scrierii „Despre îndatoririle oamenilor" de Silvio Pellico, tradusă de Ermiona Asachi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 172; FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 120: Bibliografie. 41 015(498): 17 [Notiţă cu prilejul ieşirii de sub tipar a broşurii „Portarea de bună cuveninţă între dmeni" de Timotei Cipariu]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 32: Bibliografie. Lucrarea este de fapt o traducere a lui T. Cipariu. 42 015(498): 17 [T. Cipariu anunţă că a apărut partea I, voi. I din „Biblioteca de mana", sub titlul „Portarea de buna cuvenientia între 6meni"]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 116: Bibliografie. 43 015(498): 17 Redacţia recomandă scrierea lui Constantin Ştefanide, intitulată „Un buchet filoroman sau Cartea bunelor moravuri"].— ANUNŢ R., V (1858), nr. 41, p.3: Bibliografie. Cartea „va contribui la desvoltarea inteligenţii copiilor, obicinuindu-i de timpuriu cu morala, fapta bună etc.“. 44 015(498): 17 [Notiţă la apariţia unei broşuri despre „efeptele beutureî vinaisu-rachîulul, învăţături culese şi reproduse în româneşte", de preot Ioane Petricu şi prof. Gavr. Munteanu, la Braşov].— G. TRANS., XVII (1854), p. 146, col. II. S-a tipărit numai tn 1500 ex., abia a 10-a parte din clte ar fi fost trebuincioase. : 2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICĂ 45 015(498): 2 Direcţia tipografii sfintei Mitropolii. — ZIMBRUL, II (1851), p. 120: înştiinţare. Directorul tipografiei, I. Penescu, arată motivele care au determinat înfiinţarea unei tipografii pe Ungă mitropolia din Iaşi şi indică o listă de primele cărţi religioase ce vor fi tipărite. 46 015(498): 21 [Se anunţă că a apărut lucrarea „Filosofia cristiană", traducere de Uie Benescu], EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. E vorba de lucrarea de filozofie a lui Veniamin Sinadon, tradusă din 1. elină de I. Benescu, în Biblioteca Religioasă Morală. 47 015(498): 22 [Atanasie Ieromonahul .director al tipografiei episco- peşti din Buzău, anunţă că a tipărit Biblia], — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 52: Bibliografie. Reproducere dintr-o înştiinţare tipărită de Atanasie. Relatează împrejurările care au făcut necesară tipărirea Bibliei şi cele în care 8-a tipărit. Textul e ce) al Bibliei din Blaj, revăzut în „privinţa stilului şi a ortografii1*, 48 015 (498); 22 Provocare la Prenumeraţia Sfintei Scripturi (Biblia), ce se tipăreşte în Tipografia Dieţezană la Sibiiu. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 25. Se reproduc şi 4 gravuri cu subiect religios, dintre care 3 tn afara textului Provocării la prenumeraţie, In p. 26. 5 www.dacoromanica.ro 015(498): 22 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ 015(498): 22 49 015 (498): 22 [Se reproduce, din „Telegraful Român", apelul pentru prenumeraţie la noua tipărire a Bibliei, în Tipografia Diecezană].— STEAOA D., II (1856), p. 48: Bibliografie. 50 015(498) :22 [Articol în care se laudă iniţiativa Tipografiei Diecezane din Sibiu de a tipări, în condiţii avantajoase, Biblia]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 45—46. 51 015 (498) :22 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar, în Tipografia Diecezană din Sibiu, „Biblia român£scă ilustrată cu 94 icoane"]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 80: înştiinţare. 52 015 (498): 22 [Se anunţă că a apărut „Eclisiastul"]. — EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. E vorba de traducerea Eclesiastului de c&tre arhim. Dionlsie. Lucrarea a apărut tn „Biblioteca Religioasă Morală". 53 015 (498): 22 [Se anunţă că au apărut, în 2 broşuri, „Proverbele lui Solomon"].— EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. Proverbele lui Solomon au apărut tn colecţia intitulată „Biblioteca Religioasă Morală". 54 015 (498): 22 [Se anunţă că au apărut la Bucureşti „Proverbiile lui Solomon", traduse de arhimandritul Dionisie, 1852]. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Literariu. 55 015 (498): 22 [Se anunţă că T. Cipariu intenţionează să tipărească, In anul 1855, „Noulu Testamentu cu litere latine, revediutu după testulu grecescu"]. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 246, col. I. 56 015 (498): 22 [Se vesteşte că Tim. Cipariu pregăteşte pentru tipar „Noulu Testamentu cu litere latine, revediutu după testulu grecescu"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 399: Monarchi’a Austriaca. Se comunică şi condiţiile prenumerării. 57 015 (498): 22 Teodor Codrescu anunţă că s-a tipărit la Smirna, în limba românească, cu litere chirilice, “Testamentul Nou"]. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 72: Bibliografie. Anunţul se face In cadrul unei notiţe dcspţe cărţile româneşti tipărite In străinătate. 58 015 (498): 22 [Redacţia „Bibliotecii Religioase Morale" anunţă că a tipărit „Ermenevtica sacră, în 2 broşuri"]. — EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. Cartea se poate procura de la librăria G. Ioanid, din Bucureşti. 59 015 (498): 22 [Se anunţă că a ieşit din tipar I-a jumătate de 7 coli din „Scienti’a S. Scripture, isagogica, ermeneutica şi archeolo-gica" de T. Cipariu]. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 44: Literariu; G. TRANS., XVII (1854), p. 84: Literariu. Despre a doua jumătate, se anunţă că se va tipări In curfnd. 60 015 (498): 22 [Se dă de ştire că va apărea în curînd — la Blaj — „Sciinţa S. Scripture isagogică, ermeneutică şi arheologică," de Tim. Cipariu]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I. Se anunţă lucrarea întreagă, în 15 coli; preţul 1 fl. 30 cr. 61 015 (498): 22 [Se anunţă că a ieşit de sub teasc lucrarea „Sfinţita Er- minefticâ, sau ştiinţa de a înţelege şi a esplica sfănta Scrip- tură"]. — FOILETONUL Z., II (1856), p. 200: Bibliografie. Lucrarea a apărut in tipografia Buciumului Român şi are ca autor pe Filaret Stavropoieos Scriban. 62 015 (498) :22 [Se publică condiţiile de subscripţie la „Biblia" tradusă de I. Eliade]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 176; G. TRANS., XXI (1858), p. 156: Bibliografie. 63 015 (498): 22 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar a doua broşură din „Biblia" tradusă de Eliade]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 366. 64 015 (498): 22 [Se anunţă că s-a pus sub tipar „Biblice" de I. Eliade].— NAŢIONALUL©, I (1858), p. 176. Cuprinde „note sau comentarii celor mai dificile versete ale tutulor capitolelor Bibliei". 65 015 (498): 22 Notiţă cu prilejul apariţiei în Braşov a cărţii „Geografia biblică, sdu descrierea locurilorQ însemnate prin fapte biblice", de prof. Gavriil Munteanu]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 146, col. II. Notiţa exprimă regretul că autorul ei a tipărit-o numai tn 600 de exemplare, clnd ar fi trebuit 2 000. 66 015 (498): 22 [Scurtă notă despre „Geografiă biblică sdu descrierea locuriloru însemnate prin fapte biblice" de Gavriil Munteanu]. — TELEGRAFUL R„ II (1854), p. 150, col. I. La sfirşitul rubricii Monarhia Austriacă, se anunţă apariţia cărţii şi se elogiază „caracterul solid" şi cunoştinţele biblice ale lui G. M., profesor şi director al gimnaziului român ortodox din Braşov. 67 015 (498): 22 [Se recomandă şi cititorilor vîrstnici să citească manualul şcolar „Geografia biblică", de Gavriil Munteanu]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 244: Bibliografia. 68 015 (498): 22 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar: „Istoria Sfântă sau prescurtare istorică a Testamentului vechiu şi nou, a doa ediţie, preţul 3 lei"]. — VEST. R., XVI (1851), p.88. 69 015 (498): 22 [Se anunţă că a apărut lucrarea „Scurtare de Istoria vechiului şi noului Testament", traducere de I. Voinescu]. — EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. E vorba de lucrarea Elemente ie creştinească învăţătură saă prescurtarea istorii sfinte şi catihismul pe scurt — tradusă din ruseşte de I. Voinescu I. A apărut In „Biblioteca Religioasă Morală". 70 015 (498): 22 [Se anunţă că T. Cipariu va tipări, în 1855, „Istori’a biblica a Vechiului Testamentu, cu însesi cuventele Scrip-turei, după testulu Bibliei de Bucuresci de anul 1688 reve-diutu"]. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 246, col I. 71 015 (498): 22 [Se publică informaţia că T. Cipariu pregăteşte pentru tipar „Istori’a biblica a vechiului Testamentu, cu insesi cuvintele scripturei, după testulu Bibliei de Bucuresci de anulu 1688 revediutu; spre usulu preotiloru, dascaliloru şi scola-riloru; cu slove"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 399: Monarchi’a austriaca. Se comunică şi condiţiile prenumerării. 72 015 (498): 22 [Se anunţă că a apărut la Iaşi „Istoriia sfinţită a Noului Aşezămînt", publicată de Hristofor Scriban]. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 280: Bibliografie. Hristofor Scriban era profesor la Seminarul Central. 73 015 (498): 22 [Se anunţă că va apărea în curînd, în tipografia Buciumul Român, manualul „Evanghelia Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, pentru întrebuinţarea Scoalelor Elementare”]. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 256: Bibliografie. Cartea cuprinde şi „oarecare explicări a cuvintelor tehnice". 6 www.dacoromanica.ro 015(498): 22 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498): 26 74 015 (498): 22 [Se anunţă apariţia la tipografia lui Ekhart a cărţii „Tăi" cuirea istorico-literală a sf. evanghelii de la Mateiu în limba românească", lucrată de Vasilie Ianovici, profesor de teologie], — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 140: înştiinţare. 75 015 (498): 23 [Se anunţă că a apărut la Iaşi „Teologia dogmatică a bisericei ortodoxe catolice de Răsărită", de protosinghelul Melhisedec], FOILETONUL Z., I (1855), p. 272: Bibliografie. 76 015 (498) : 23 [Se anunţă că a apărut a IlI-a ediţie din „Catihismul mic", pentru întrebuinţarea în şcoli]. — GAZ. DE MOLD,, XXIII (1851), p. 298: Bibliografie românească. Cartea s-a tipărit la Institutul Albinei. 77 015 (498): 23 [Se anunţă că apare, la Bucureşti, în fascicule — „bro- şure" — „Geniul Hristianismului" de Chateaubriand, tradus de arhim. Dionisie]. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 46: Eho eclesiastic; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 21: Eho eclisiastic. 78 015 (498) .23 [Se anunţă că a apărut, în traducere, „Geniul cristianis- mului" de Chateaubriand]. — EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. Traducerea a apărut, în 6 broşuri, în „Biblioteca Religioasă Morală*'. 79 015 (498): 24 [Se anunţă că a apărut la Iaşi „Teologia morală" de Filaret Stavropoleos]. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 280: Bibliografie. Filaret Stavropoleos Scriban era rectorul Seminarului. 80 015 (498): 24 [Moyse Bota anunţă că a început a tipări „Moralulu cres- cinescu"]. — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 100: Provocare la prenumeratiune. 81 * 015 (498): 24 [Se anunţă că a apărut „Adunare de rugăciunile cele mai trebuincioase fie cănii creştin"[. EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. Lucrarea a apărut In „Biblioteca Religioasă Morală", In 5 broşuri. 82 015 (498): 24 [Prezentare a celor două cărţi imprimate recent în Tipografia diecezană din Sibiu: „Carte de rugăciuni pentru tinerimea evlavioasă de legea dreptcredincioasă răsăriteană" şi „Acatistul"].—TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 305— 306. 83 015 (498): 24 [Se anunţă că a apărut lucrarea „Mîngîitorul celor întristaţi, celor bolnavi şi celor bâtrînî"]. — EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. Lucrarea a apărut In „Biblioteca Religioasă Morală", In 2 broşuri. 84 015 (498): 25 [Moise Sora Noacu vesteşte că a alcătuit în manuscris „Şaizeci de bucăţi de predice regulate după retorică, pe dumineci, sărbători şi alte festivităţi ocasionale, cum la sfinţirea ţintirimuliii, crucei, bisericii scl.“]. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 32, col. I. 85 015 (498): 25 [Redacţia vesteşte că se vor dona „2000 f. m. c. seau 400 galbini împerăteşti pentru o Cazanie noâ românească"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 47, col. I: Braşovu. La ştire adaugă: „Această propunere generoasă ne vine de la o mină evlavioasă, prin o scrisoare, cuprinsul căreia II vom publica In unul din nu-merii viitori". 86 015 (498): 25 [Corespondenţă de „supt Buceci", în care autorul propune să ajute cu 400 de galbeni tipărirea unei cazanii noi, în limba română], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 50: Transilvania. Corespondentul anonim enumeră condiţiile editării acestei cazanii. 87 Meteş, Georgiu 015 (498): 25 [Scrisoare către redactor, în chestiunea alcătuirii unei noi cazanii], G. TRANS., XVIII (1855), p. 121: Trans-silvania. G. Meteş, paroh In comuna Cutu, anunţă că ar fi dispus să-şi asume sarcina de a da la lumină o nouă cazanie. Roagă să-i fie făcut cunoscut numele generosului donator, ca să poată intra in legătură directă cu el. 88 015 (498): 25 [Se anunţă că a apărut „Chiriacodromion"]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 262: Monarhia Austriacă. Sibiiu 19 August: G. TRANS., XVIII (1855), p. 266: Transsilvania. E vorba de cartea Chiriacodromion adecă Cuvântări Bisericeşti pentru fiecare Duminecă a anului, de Nichifor Teotoche, arhiepiscop al Astrahanului, împreună cu un Adaos de cuvântări bisericeşti pentru sărbătorile domneşti, de Andrei Şaguna. Cartea s-a tipărit In Tipografia Diecezană, anul 1855. 89 015 (498): 26 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar partea a doua din „Scrisori către un prieten asupra slujbei Domneşti a Bisericii Ortodoxă de Răsărit, de Andrei Muravief, traduse din ruseşte de prinţul Nicolae Galiţîn"]. VEST. R., XVIII (1853), p. 253. Prima parte cuprinde o analiză istorică a celor şapte taine bisericeşti, iar cea de-a doua tratează despre zilele de sărbătoare şi despre ceremoniile funebre. 90 015 (498): 26 [Se anunţă apariţia lucrării „Rugăciunile sfintei letur- ghiî" în româneşte şi greceşte]. — EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. Lucrarea a apărut in „Biblioteca Religioasă Morală". 91 015 (498): 26 [Se anunţă că a apărut şi este de vînzare cartea „Epistolele şi Evangeliile Duminicelor"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 80: Dar pentru înviere. Cartea cuprinde „Epistolele şi Evangeliile Duminecilor şl ale sărbătorilor de preste tot anul, aşezate după rinduiala bisericii; cărora li s’au adaos numele tuturor sfinţilor, după martirologiul vechiu şi nou". 92 015 (498) :26 [Profesorul Nifon Bălăşescu anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare cartea „Epistolele şi Evangheliile Duminicilor şi ale sărbătorilor de preste totă anul... cărora s'au adaos numele tuturor sfinţilor, după martirologiul vechiu şi nou"] . — NAŢIONALULU, I (1858), p. 115. Pentru şcoli şi pentru familiile evlavioase. 93 015 (498): 26 [Anunţ al arhidiaconului Dionisie, cu privire la tipărirea cărţilor de ritual bisericesc]. — PREDICATORULtj, I (1857), p. 261: înştiinţare. Se anunţă că, In tipografia Nifon Mitropolitul, s-au tipărit: Octoihul cel Mare, Efhologhiul (Molitvelnicul), Orologiul (Ceaslovul), Psaltirea, Li-turghia, Triodul, Penticostarul, Apostolul, Evanghelia, Tipicul, Chiriacodro• miul (Explicarea Evangheliilor). Se indică preţul. Despre cele 12 Minee, promise In 1856, se anunţă că nu s-au putut tipări, din pricină că nu s-au primit listele de abonaţi. Sînt necesari 1000 de abonaţi, ca să se poată vinde cu 9 - galbeni. 94 015 (498): 26 [Se anunţă că au ieşit de sub tipar: „Mineele, Ohtoihul cel mare şi Ceaslovul cel mare"]. — VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 34: înştiinţări. „Ceaslovul s’a tipărit cu toate icoanele colorate şi celelalte pe hlrtie velină". 2 — Bibliografia analitică — c. 3102 n t www.dacoromanica.ro 015(498): 26 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498): 29 95 015 (498): 26 Direcţia Tipografiei Sf. Mitropolii. — VEST. R., XVIII (1853), p. 196. Directorul tipografiei, Ioan Penescu, face cunoscut că s-au tipărit opt Minte şi că au rămas numai patru a se tipări; preţul celor 12 volume pentru abonaţi este de 9 galbeni, iar pentru ceilalţi 15 galbeni. 96 015 (498): 26 [Se anunţă că Tipografia Diecezană din Sibiu a început tipărirea integrală a „Mineelor"]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 406—407: Monarhia Austriacă. Ştirea e dată in cadrul unui bilanţ al realizărilor româneşti din Transilvania. 97 015 (498): 26 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Mineiul" pe luna ianuarie, iar cele de pe martie şi aprilie sînt în curs de tipărire], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 28: înştiinţare. 98 015 (498): 26 [Se anunţă că s-au tipărit la Sibiu „Mineele" pe martie şi aprilie]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 72: înştiinţare. Abonaţii sint rugaţi să plătească avansuri, spre a se aduna fonduri pentru continuarea tipăririi. 99 015 (498): 26 [Notiţă cu privire la tipărirea unui „Orariu" — Ceaslov — în limba română, la Buda]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 194: Ungari’a; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 214: Austria. Orariul se tipărise la Tipografia Universităţii. In urma acţiunii duse de intelectualii români din Pesta, s-au Înlăturat din text, inccpînd de la coala a IV-a, cuvintele vechi slavone. 100 015 (498): 26 [Se anunţă că a ieşit de sub teasc „Molitvelniculu bogată"]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 156: înştiinţare. 101 015 (498): 27 [Se anunţă că au apărut, în traducere, „Confesiile sfântului Augustin"]. — EHO ECL., II (1852), p. 48: înştiinţare. Lucrarea a apărut în „Biblioteca Religioasă Morală". 102 015 (498): 27 [Se anunţă că au apărut, în traducere, „Meditaţiile sfîn- tulul Augustin"]. — EHO ECL., II (1852), p. 48: Inştiin-ţâre. Traducerea a apărut în „Biblioteca Religioasă Morală", în 3 broşuri. 103 015 (498): 27 [ Se anunţă că au apărut în Bucureşti „Meditaţiunile San. Augustin an. II. in Martiu 1861 [sic] Monastirea Sa-dova. Traducere de Archimandritulu Dionisiu"]. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Literariu. E vorba, probabil, de broşura a Il-a din Meditaţiile S-lui Augustin, traducţie de arhim. Dionisic, apărute In 1851, In „Biblioteca Religioasă Morală". 104 015 (498): 28 [Se anunţă că „o scriere originală, intitulată Martirii Crucii din Ambele Dacii, de Ioan Petrescu, cu o prefaţă de C. Aricescu", a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare],— VEST. R„ XXI (1856), p. 363: Bibliografie. 105 015 (498): 28 [Se anunţă că a apărut „Duplul Paralel, sau Biserica în faţa Papitâţei şi a Reformei vecului al XVI", de consilierul cavaler A. Sturza]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 368: Bibliografie. Cartea apăruse tn tipografia Buciumului Român, fiind tradusă de pro-tosinghelul Neofit Scriban. 106 015 (498): 28 Ieromonahul Anania Melega anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare cartea „I nchinătorulfi Sf. Munte al Atonului, sau descrierea tuturor Sfintelor Mănăstiri cu cadrele lor"].—VEST. ROM., XXI (1856), p. 180, col. II. Este vorba de cartea Proschinitaril al Sf. Munte al Atonului de Ieros-himonahul Serafim, tradusă în 1. română de anunţător. 107 015 (498): 28 [Se face cunoscut că „închinătorul Sfântului Munte al Atonului" a ieşit de sub tipar]. — VEST. R., XXI (1856), p. 224. v Se arată persoanele din ţară de la care se poate căpăta cartea. 108 015 (498): 28 Se vesteşte că Raţiu, canonic, va da la tipar o „Istoriă besericescă atătu generală, cătu şi speţială pentru românii Daciei Traiane"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col I. 109 015 (498): 28 [T. Cipariu anunţă că, în anul viitor, va tipări „Acte şi fragmente pentru istori’a beserecei romane mai alesu în Transilvania şi Ungaria înainte şi după unire". Partea I], — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 246, col. I. 110 Cipariu, Tim. 015 (498): 28 [Prospect cu privire la lucrarea sa „Acte si fragmente pentru istori’a besericei romane mai alesu în Transilvania si Ungaria înainte si după unire". Partea I], — G. TRANS., XVII (1854), p. 399: Monarchi'a austriaca. Va cuprinde, între altele: „Excerpte din Istoria lui Samuele Klein de la Atanasiu I pînă la Gregoriu Majoru. - Fragmente inedite din Istoria beseri-ciască a lui P. Majoru. — Acte pentru deschiderea şcolilor din Blasiu la 1 Nov. 1754. — Biografia lui I. Bobu scrisă de sine însuşi. — Disertaţiune despre Începutul Romanilor, episcopiele şi mitropolia lor, de supt Gregoriu Majoru"... Comunică şi condiţiile prenumerării. HI 015 (498): 28 [T. Cipariu anunţă că a pus sub presă „Acte şi fragmente de in istori’a beserecesca a Romaniloru"]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 116; Bibliografia. 112 015 (498): 28 Se anunţă că, la 18 iunie 1857, a apărut la Paris broşura lui Neofit Scriban, intitulată „Abreg^ hiştorique et chrono-logique sur l’dglise metropole de Moldavie", în care autorul demonstrează drepturile Mitropoliei Moldovei faţă de Patriarhia din Constantinopol]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 315: La presse europ^enne sur Ies Principautes. 113 015 (498): 29 [I. Oprescu anunţă că a tradus şi a pus sub tipar „Mitologia greco-romană"].— PATRIA [Bucureşti], I (1855), p. 284: Bibliografia. 114 015 (498) :29 [Se anunţă că în Bucureşti se află sub tipar „Mitologhia greco-romană", trad. de I. Oprescu]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 248: Bibliografiă". 115 015 (498): 29 [Editorul G. Ioanid anunţă că a apărut „Alcătuirea aurită" de Samuil Rawi].—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 89, p. 4. Preţul unui exemplar este 3,15 lei. : 3 ŞTIINŢE SOCIALE Sociografie. Politică Economie politică Drept. Administraţie Armată. Învăţămînt Etnografie. Feminism Folclor. 8 www.dacoromanica.ro 015(498) :32 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ 015(498) :327 116 015 (498): 32 [Din ziarul parizian „La Presse", din 12 martie, se publică ştirea că, foarte curînd, va apărea la Paris lucrarea „Diplomaţia şi Naţionalitatea" de Gănescu].— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 55, p. 2. Se precizeazâ că acelaşi Ganescu era autorul broşurii Valakia şi viitorul ei. 117 015 (498): 32 [Notiţă în legătură cu anunţarea lucrării „Diplomaţia şi Naţionalitatea"]. — STEAOA D., II (1856), p. 92: Notitii bibliografice IV. L’Indipendance Belge anunţase că această lucrare va apărea în limba franceză. Autorul ei, cunoscut printr-o lucrare precedentă despre Valahia, era Gănescu. Ziarul belgian mai anunţă că, de astă dată, „scuturat de orice prejudeţ, se mărgineşte la studii de filosofie şi de istorie“. Steaoa Dunării urează să fie într-adevăr aşa, fiindcă în prima broşură, cleşi făcuse aceleaşi promisiuni, autorul terminase prin pledoarii în favoarea alegerii lui Iancu Cantacuzino ca domnitor al Principatelor Unite. 118 015 (498) :32 [Se anunţă apariţia la Paris a scrierii ziaristului Gănescu „Diplomaţia şi Naţionalitatea"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 96: Cronica streina. Se subliniază că acelaşi ziarist era autorul cărţii Valahia ;t viitorul ei- 119 015 (498): 323 [Se anunţă că a apărut broşura „Page historique du prince de la convention de Balta-Liman, Grâgoire Ghika"...].— L’fiTOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 24: Bulletin de la se-maine. 120 015 (498): 323 [Se vorbeşte de broşura „Pagină istorică a prinţului convenţiei de la Balta-Liman, Grigorie Ghica, Domnul Moldovei", partea I, editată de maiorul Costachi Cristea, 1856].— STEAOA D. II (1856), nr. 63, p. 250 [greşit: 162], col. I. 121 015 (498): 323 [Se anunţă că a apărut broşura „Revue sur le răgne du prince Grdgoire Ghika"]. — L'liTOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 24: Bulletin de la semaine. 122 015 (498): 323 [Se menţionează broşura „Revue du regne du Prince Grdgoire Ghika, par un membre du parti naţional", 1856]. — STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 250 [greşit: 162], col. I. 123 015 (498): 323 [Se menţionează broşura „Revista Domniei Prinţului Grigori Ghica, de unu membru a partidei naţionale", 1856]. — STEAOA D„ II (1856), nr. 63, p. 250 [greşit: 162], col. I. 124 015 (498): 323 [Se publică traducerea unei notiţe din ziarul parizian „La Presse", cu privire la apariţia unei broşuri cu titlul „Regimul actual al Principatelor Dunărene"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 31, p. 3: Ştiri atingătoare de Principate. Lucrarea e atribuită, cu semne de întrebare, contesei „Sturza (?) născută princesa Ghica (?)“. în notiţă, se exprimă convingerea că această lucrare are „să producă o adîncă întipărire asupra spiritului oamenilor de Stat, chemaţi să fixeze soarta'4 Principatelor. 125 015 (498): 323 [Menţiune despre broşura „Jaloba Vrâncenilor" de C. Hriste]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 75—76; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 186, p. 1—3: Iaşi! 27 Augustu. Menţiunea se face în cadrul polemicii dintre Nepărtinitorul şi Zimbrul în legătură cu respectarea legii presei. 126 015 (498): 323 [Se anunţă că, la Institutul Albinei, s-a tipărit traducerea în româneşte a scrierii lui Edg. Quinet, sub titlul: „Românii Principatelor Dunărene. I"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 184: Bibliografie. Se arată că traducerea este însoţită de portretul lui Edg. Quinet, de o hartă a Daciei vechi şi de o compunere închinată memoriei lui Gheorglie Mor uzi. 127 015 (498): 323 [Se anunţă că, la Institutul Albinei, se va publica curînd „Românii din Principatele Dunărene, I. Drepturile naţio-nalităţei lor", de Edgar Quinet, traducere din franţuzeşte], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 20: Bibliografie. 128 015 (498): 323 [Se anunţă că a apărut o broşură cu titlul „Unirea Principatelor"].— OPINIUNE’A, I (1857), p. 8: Unirea Principatelor. Autorul, care voise să rămînă anonim, era cunoscut de către ziarul Opi-niunea. 129 015 (498): 323 [Redacţia anunţă că va publica, în coloanele ei, o parte din broşura „Unirea Principatelor", apărută de curînd]. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 8: Unirea Principatelor. 130 015 (498): 323 [Se anunţă că va apărea „Adevărulu asupra Principateloru Dunărene de cinrva care'lu ştie"]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 41. Ştirea e dată după La Presse d'Orient. — Se arată că volumul va fi publicat in două ediţii, una franceză şi una românească. 131 015 (498): 323 [Se anunţă că Emanoil Chinezu şi Dimitrie Nenciu au publicat o broşură în care răspund jurnalului „Secolulu", referitor la programul deosebit pe care l-au prezentat cîţiva oameni politici din Craiova], — SECOLUL ti, I (1857), nr. 40, p. 1: Bucureşti. E vorba de broşura intitulată Domnului redactorii al jurnalului SecolulA. 132 015 (498): 323 [într-o corespondenţă din Bucureşti, se anunţă că Dimitrie Ghica a publicat o autobiografie, intitulată „Quelques pages de ma vie"].—L'fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 197: Nouvelles des Principautds. 133 015 (498): 323 [Se anunţă apariţia în broşură a firmanelor de convocare a Divanului ad-hoc şi de numire a caimacamului Conachi-Vogoridi].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 80: Institutul Albinei. 134 015 (498): 323 [Se anunţă că s-a pus sub tipar „Cetăţeanulu Romănu sau Speranţa religidsă; libertatea opiniunel; legea electorală; calomnia; confesiunea păcateloră cetăţeneşti; cetă-ţdnulu virtuoşii; certitudinea; camera pe 7 ani; evitaţi de peri[c]ole şi ora a sunată de Toma Strîmbeanu"]. — NAŢIONALUL!}, II (1858), p. 8. 135 015 (498): 324 [Caimacamul cere Departamentului din Năuntru să ia măsuri împotriva persoanelor, care caută să constituie comitete de priveghere şi să formeze autorităţi nelegale în timpul alegerilor]. — BULETIN [Ţ, R.], 1857, p. 269—270. Aceste persoane au tipărit pe ascuns în Capitală broşura Apel către alegătorii ţi aleşii din România. 136 015 (498): 326 [Se anunţă că, peste puţin, va ieşi de sub tipar, în limba română, „Transportulu Negriloră în Africa" de A. Michiels]. — NAŢIONALUL!}, I (1858), p. 120; ROMÂNUL, II (1858), p. 104, col. I: Insciinţârl. 137 015 (498): 326 [Se vesteşte că, la Paris, va apărea în curînd „Les esclaves modernes dans les Principautds Danubiennes"] — STEAOA D., II (1856), p. 40: Bibliografie. 138 015 (498): 327 [Se anunţă că a apărut de curînd, la Paris, lucrarea „Md- moire sur l’Empire d’Autriche dans la question d'Orient" de I. C. Brătianu], — STEAOA D.. I (1855), p. 24: Bibliografie. 9 www.dacoromanica.ro 015(498) :327 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498) :33 139 015 (498): 327 [T. Codrescu anunţă, că a hotărît să publice în broşură documentele Conferinţei de la Viena]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 368: Bibliografie. 140 015 (498): 327 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Portofoliu Politicu sau Documente Relative la Negotierile din Viena asupra questiunii Orientului"]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 160. Bibliografie. Broşura se afli de vinzare la redacţia Patriei. 141 015 (498): 327 [Librarul G. Ioanid vesteşte că va pune curînd sub tipar „Turcia actuala" de Ubicini]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 272: Bibliografia. 142 015 (498): 327 [Se comunică punerea sub tipar a cărţii „Turcia actuala" de Ubicini]. — PATRIA [Bucureşti], I (1855), p. 284:Biblio-grafiâ. în „Biblioteca Litterarie" a lui G, Ioanid, 143 015 (498): 327 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar, în colecţia „Biblioteca Litterarie", scoasă de Gheorghie Ioanid, lucrarea „Turcia actuală" de Ubicini], — FOILETONUL Z., (1855), p. 312: Bibliografie; VEST. R., XX (1855), p. 332: Bibliografie. 144 015 (498): 327 [G. Ioanid anunţă că a scos de sub tipar „Espunerea chestii locurilor sfinte"]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 74, p. 1, col. II: Bibliografie; XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie. E vorba de lucrarea lui Ubicini, tradusă de Atanasie N. Fîcleanu. 145 015 (498): 327 [Se anunţă că a apărut, în editura librăriei Gh. Ioanid din Bucureşti, lucrarea: „Espunerea chestii Locurilor Sfinte, după Ubicini", traducere de Pîcleanu], — FOILETONUL Z., I (1855), p. 352: Bibliografic. 146 015 (498): 327 Les Principautes roumaine[s] devant l’Europe. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 96, p. 3: Bibliographie. Se reproduce o notiţă apărută In ziarul Le Nord, relativ la broşura cu titlul de mai sus. Iu notiţă, se elogiază „spiritul elevat şi imparţial" In care este scrisă broşura. — Este vorba de broşura lui A. Sancjouand [= George Bibescu], publicată la Paris iu 1856. 147 015(498): 327 [Broşura „Napoleon III şi Principatele Române" este atribuită lui Golescu].— NAŢIONALUL©, I (1858), p. 244: Corespondenţa politică a Naţionalului, Paris. Este vorba de broşura lui Armând L4vy: L'empereur Napollon III et les Principautls Roumaines. 148 015(498): 327 [Se reproduce din foaia „Indcpendinţa" scrisoarea lui Niculae Golescu prin care acesta declară că nu este autorul broşurii „Napoleon III şi Principatele Române"] . — ROMÂNUL, II (0858), p. 211. E probabil o traducere din foaia Vlndipendanee Helge. 149 015(498): 327 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar, la Paris, broşura „Austria în Principatele Dunărene"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 217, col. II. 150 015(498): 328 Regulament din întru al divanului sau Adunării Ad-hoc. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 3—5. Acest Regulament din Intru al divanului sau Adunării Ad-hoc din Bucureşti, 1857 a apărut şi in broşură de 16 pagini, care se află şi în colecţia Monitorului, broşată Intre p. 8 şi 9. 151 015(498): 33 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar lucrarea „Studii sistematice în economia politică de D. P. Martianu, licenţiată în drepturi şi în sciinţele politice. Partea prima. Economia socială. Sarcina prima"]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 168: Bibliografie; ROMÂNUL, II (1858), p. 148, col. I; G. TRANS., XXI (1858), p. 156: Bibliografie. Este de vinzare la librăria lui C. A. Rosetti, cu preţul de 5 1/2 sfanţi. 152 015(498): 33 [Se anunţă că s-a tipărit în broşură proiectul de organizare a Băncii Moldovei], — GAZ. DE, MOLD., XXIV (1852), nr. 68, p. 167—168: Novitale din năuntru. 153 015(498) : 33 [Se vesteşte că, la Institutul Albinei, s-au tipărit „Actele Bancei Naţionale în Moldova"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 73, p. 190: Bibliografie. Se vorbeşte şi de o versiune franceză, 154 015(498): 33 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Reducţia monedelor, pentru înlesnirea socotelilor pe lei", de pitarul G. Mihăescu]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 368: înştiinţări. 155 015(498): 33 [Notiţă la apariţia unei cărţi tratînd „despre prefacerea şi schimbarea banilor noi"]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 162, col. I. Broşura s-a tipărit la Tipografia Diecezană, în Sibiu. 156 015(498): 33 [înştiinţare de prenumeraţie pentru „Comentariu la Prdînalta Patentă din 21 Iunie 1854, lucrat pentru poporul român de Ioanne Puşcariu"]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 57: înştiinţare de prenumerăţiune. Se dau amănunte asupra cuprinsului cărţii, anunţîndu*se că a şi apărut „făişoara dintîiu“, în Tipografia Diecezană din Sibiu. Preţul, 1 florin. Lucrarea se găseşte la Tipografia Diecezană, la autor, sau la Ioan Bran de Lemeny, consilier la Curtea Apelativă din Sibiu. 157 RŢedactorul] 015(498): 33 Comentariu la preanalta patentă urbarială...— G. TRANS.» XXI (1858), p. 128: Veneţia. Anunţă c& a apărut, în Tipografia Diecezană din Sibiu, lucrarea pretorului I. Puşcariu Comentariu la Preanalta patentă urbarială din 21 Ivniu 1854, lucrată pentru poponeţii română fără osebire de confesiune. Reproduce prospectul autorului, făgăduind că va publica şi extrase din lucrare. Preţul, 1 florin. I. Puşcariu era pretor In corn. Veneţia de Jos, din Transilvania. 158 015(498): 33 [Se anunţă că a apărut, în tipografia Buciumului Român, broşura „Firmanuri împărăteşti şi ofisuri domneşti atingătoare de relaţiile între proprietari şi lucrătorii de pământii şi pentru evacuaţiea Principatelor"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 314: Bibliografie Românească . 159 015(498): 33 [Se anunţă că a apărut în tipografia Buciumului Român broşura „Aşezământu (alăturatu pe lângă Hat-Şeriful împă-rătescu) atingătoriu de rcgularca dreptăţilor şi a îndatoririlor proprietarilor de moşii şi pentru pânea de rezervă"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 314: Bibliografie Românească. 160 015(498): 33 [Se anunţă că, la Institutul Albinei, s-a tipărit în ediţie oficială „Legiuire atingătoare de rcgularca dreptăţilor şi a îndatoririlor proprietarilor de moşii şi a locuitorilor lucrători de pămînt pe acclc moşii"]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 152: Bibliografie. 161 015(498): 33 [„Vestitorul Românesc" anunţă că, la redacţia lui, , se află de vînzare legiuirea pentru dreptul şi îndatoriri ale proprietarului şi ale lucrătorilor pamîntului, cum şi instrucn 10 www.dacoromanica.ro 015(498) ;33 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCA 015(498): 314 ţiile învoclilor pc cinci ani pentru locuitorii moşiilor, şi bileturi de lucru cu vite şi cu mîinile11].—VEST. R., XVII (1852), p. 119. 162 015(498): 33 [Se anunţă că va apărea în curînd „Cvestiea relaţiilor dintre proprietarii de moşii din Moldova cu locuitorii lucrători de pămînt", studiată de N. Istrati]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 404: Bibliografie Română. 163 015(498): 33 [Se anunţă că a apărut traducerea franceză a lucrării lui N. Istrati, sub titlul: „La question des relations entre Ies propridtaires des terres de la Moldavie et Ies villageois culti-vateurs"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 38: La Institutul Albinei. 164 015(498): 33 [Se anunţă că a început să circule broşura „Raportulu Consiliului Administrativă Estraordinaru atingătoriu de starea de faţă a Finanseloru Principatului Moldovil11]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 157: Principatele Unite. Iaşii 24 Dechemv. In anexa broşurii se redă copia unui raport al Departamentului dc Finanţe, referitor Ia cheltuielile din ultimii aui pentru întreţinerea unei „poliţii tainice11. 165 015(498) :33 [Se anunţă că s-au publicat, în tipografia Buciumul Român din Iaşi, „Bugetele Cassci Clerului Pământeană şi al acelei a Şcoaleloră Publice pe anul 1855“]. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 296: Bibliografie. 166 015(498): 33 [Ministerul Finanţelor face cunoscut că s-au tipărit condiţiile după care s-au arendat veniturile statului şi pot fi cercetate de oricine]. — VEST. R., XXII (1857), p. 6: Publicaţie. Este vorba de următoarele venituri: „Exportaţia cerealelor, a vitelor dc tot felul, a scului cerviş şi oeritul11. 167 015(498): 33 [Se anunţă că, la Institutul Albinei, s-a tipărit „O legiuire alingătoarc de adăugirea taxiei pe vina şi rachiu în Moldova11]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 73, p. 190: Bibliografie. 168 015(498): 33 [Departamentul Vistieriei face cuuoscut că s-au tipărit „Condiţiile şi tarifa Vămilor Principatelor Valahii şi Moldavii, după care se va vinde acest venit pe curs de 6 ani’1]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 145. Vinzarca se face chiar dc Departamentul Vistieriei. 169 015(498): 33 [Anunţ că s-a tipărit, la Institutul Albinei, ediţia oficială din legea „pentru pânea de rezervă în Prinţipatul Moldavii11]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 152: Bibliografie. 170 015(498): 34 [Se anunţă că Ioan Maiorcscu a tradus în limba română condica legilor austriece, care aştepta doar să fie tipărită]. — G. TRANS. , XV (1852), p. 154—155. Ştire dată in articolul Noa organisafiune judecătorească in Ardeal. 171 015(498): 34 [So anunţă că s-a tipărit cu litere chirilice, la Viena, „Colecţia Legiuirilor Monarhiei Austriene11]. — FOILETONUL. Z., I (1855), p. 72: Bibliografie. Ştirea e dată in cadrul unei notiţe bibliografice semnate T. C. [odrescu] 172 015(498): 34 [Ştire în legătură cu tipărirea unei „terminologii juridico- politice" în limba română]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 112, col. II: Viena. Se anunţă că, In tipografia statului din Viena, se tipăreşte cltc o „terminologie juridico-politică11 in limbile română, cehă şi croată. Cea in limba cehă a şi apărut. Se subliniază importanţa lucrării pentru funcţionarii politici şi din justiţie. Se accentuează că ediţia românească a fost lucrată dc „filologii noştri cei mai cercaţi". 173 015(498): 34 [Departamentul Dreptăţii anunţă că s-au tipărit „într-un exemplar toate legiuirile cîte s’au întocmit şi s’au promulgat11 în timpul domniei lui Barbu Ştirbei]. — BULETIN [T. R.], 1853, p. 226—227; VEST. R., XII (1853), p. 292. Legiuirile sint aşezate după feluritele ramuri de administraţie, in mod cronologic. Exemplare din broşură s-au trimis la toate judecătoriile şi tribunalele. 174 015(498): 34 [Se anunţă că, la tipografia Buciumului Român, a apărut „Estractu dc câteva dispositii şi legiuiri ale In . S. Domnului G. Ghica V. V.“]. —FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 112: Bibliografie; FOILETONUL Z., II (1856), p. 168: Bibliografie. 175 015(498): 34 [Gheorghe Costaforu, profesor la Facultatea de drept din Bucureşti, anunţă că îşi propune editarea în broşuri a unui „Magazinu judecătorescu11]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 64: Bibliografie. Va cupriudc probleme dc drept civil, criminal, comercial, administrativ şi procedură. 176 015(498): 34 [Prospect cu privire la editarea lucrării „Magazinul Judecătoresc11, de către Gheorghe Costaforu]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 243—244: Bibliografie. Se anunţă planul dc editare al lucrării, in broşuri, şi cuprinsul ci. Se argumentează utilitatea lucrării, mai ales pentru funcţionarii statului. La sfirşit, se comunică condiţiile prenumerării. 177 015(498): 34 [Se anunţă apariţia publicaţiei „Magazinul judecătoresc11, scoasă de Gheorghe Costaforu]. — VEST. Ii., XX (1855), p. 28. 178 015(498): 34 [Gheorghe Costaforu anunţă apariţia în curînd a lucrării „Magazinu Judecătorescu11]. — VEST. Ii., XX (1855), supl. la nr. 9, p. 1—2: înştiinţare. 179 015(498): 34 [Se anunţă că a apărut broşura I a „Magazinului judecătorescu11, publicat de Costaforu, în Bucureşti], — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 128: Bibliografie; VEST. li., XX (1855), p. 172: înştiinţări. 180 015(498): 34 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Magasinulu judecătorescu11]. — NAŢIONALULU, II (1858), p. 24. Se precizează că a ieşit broşura a VI-a, în care se află explicaţia „Convenţiei PrincipateIor-Unite“. 181 C.[odrescu], T. 015 (498): 341 [Prospect în legătură cu apariţia şi vînzarea broşurilor cu „lucrările diplomaţilor în conferinţele de la Viena11...]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 396: Bibliografie. Totodată, anunţă că au apărut primele „trei foi11. 182 015(498): 341 [Se anunţă că a apărut, la Iaşi, colecţia „Protocoalele Conferinţei de Viena, Corespondenţa secretă a Lordului Gion Rusei, felurite depeşe diplomatice şi alte articule importante11, traduse şi publicate de Teodor Codrescu]. — FOILETONUL Z„ I (1855), p. 248: Bibliografie. Este dată o listă a acestor documente şi articole, intre care şi corespondenţa lui John Russel. 183 015(498): 341 [Se anunţă că a apărut, la Buciumul Român, „Protocolul conferincilor de Viena. Relativ la Cvcstia Orientală. Corespon» www.dacoromanica.ro U 015(498) :341 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498): 35 denţa Diplomatică Secretă a lordului J. Rusei", publicate de T. Codrescu], — FOILETONUL Z., I (1855), p. 296: Bibliografie; ZIMBRUL, III (1855), p. 756: Bibliografie. 184 015(498): 341 [Se anunţă ca P. Teulescu a pus sub tipar „Protocoalele Congresului din Paris"]. — VEST. R., XXI (1856), p. 132, col. III. Vor ieşi la lumini peste o siptimini. 185 015(498): 341 [Se anunţă că „Congresul din Paris, publicat de P. Teulescu, ieşind din tipar in broşură, se află de vinzare la toate librăriile"]. —VEST. R., XXI (1856), p. 144, col. II. 186 015(498): 341 [Se anunţa că a ieşit de sub tipar „Congresul din Paris, protocoale şi tractatul de pace, publicat după «Monitorul francez» de P. Teulescu şi G. Baron zi"]. — ANUN ţATORUL, IV (1856), p. 160: Bibliografia; VEST. R-, XXI (1856), p. 148. Preţul unui exemplar este 3 sfauţi. 187 015(498): 341 [Se anunţa că a ieşit de sub tipar şi se află de vinzare „Esplicarca Convenţiei relativă la organizarea Principatelor urmată de textul Convenţiei şi Protocolele conferinţcloru din Paris"]. — NAŢIONALUL!?, II (1858), p. 16. Preţul unui exemplar este de doi sfanţi. 188 015(498): 341 [Se anunţă că gazeta va publica separat, împreună cu „traducerea română", textul Convenţiei de la Paris, reprodus de „Independenţa Belgică"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 297: Novitale din năuntru. 189 015(498): 341 [Se anunţă ediţia oficială a „Actelor oficiale atingătoare de Organizarea definitivă a Principatelor Unite a Moldovei şi Valahiei"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 336: Bibliografie Romana. 190 015(498): 342 [Se anunţa că a apărut, în tipografia Albina, broşura „Despre puterea legislativa şi privilegiile Principatelor Moldo-Române", de N. Istrati]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 165, p. 4: Bibliografie. Se notează că broşura s-a împărţit ca adaos la Gazeta de Molda'ria. 191 015(498): 342 [Se vesteşte că, la Institutul Albinei, a ieşit de sub tipar lucrarea „Despre puterea legislativă şi privilegiile Principatelor Moldo-romane", de N. Istrati], — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 112: Bibliografie. 192 015(498): 342 [Se anunţă că a apărut broşura „Sur le Pouvoir legis- latif et Ies privileges des Principautes Moldo-Romaines", Iaşi, 1856], — L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 15, col. I. în cadrul articolului Le Journal de Conslantinople et M. Istrati so fac lungi extrase din această broşură. 193 015(498): 343 [Se anunţă că se află de vinzare „Traitd comparatif des ddlits et des peines, au point de vue philosophique et juridi-que, par B. Boeresco, docteur en droit"]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 56: Bibliografie. Se află de vinzare la Paris şi la Bucureşti; prc(ul 6 sfanţi. 194 015(498): 347 [Se anunţă că a apărut „Codicele civile generale austriacă de legi, în limba română]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 40: Buletinulă oficială. 195 015(498): 347 [Se anunţă că s-a publicat ediţia a doua a lucrării „Condica civilă a Moldovei"]. — ZIMBRUL, II (1851), nr. 45, p. 180: Bibliografiea română. 196 015(498): 347.7 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Dreptul comercial român, voi. I-iu", şi se află de vinzare]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 228: înştiinţări. 197 015(498): 347.7 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar volumul al II-lea din „Dreptulă comerţială românu după prinţipurile şi ordinulă condicei de comerţu de d-nu Paharnicu Scarlat N. Ghica"]. — VEST. R., XIX (1854), p. 224: Înştiinţări. Preţul ambelor volume, 18 sfanţibi. 198 015(498): 347.7 [Se anunţă că s-a pus sub tipar „Esplicarea condicei comerciale" de V. Boerescu, doctor în drept şi profesor de drept comercial].—NAŢIONALUL©, I (1858), p. 397; FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 218: Bibliografie. 199 015(498): 347.9 [Se anunţă că a apărut în limba română „Regulamentul!! advocăţescă pentru Marele Principatu Ardealulii"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 40: Buletinulu oficialii. 200 015(498): 348 [Se anunţă că „Manualul de Pravila bisericească prescurtată după a soboarclor, cu adăogirea instrucţiilor pentru formele cununii ce arc a se păzi în viitor de către cei cc vor a se căsători, a ieşit de sub tipar şi se află de vinzare la tipografia Sf. Mitropolii"].—VEST. R., XVIII (1853), p. 16: înştiinţări. 201 015(498): 348 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar broşura „Cunoştinţe folositoare despre trebile căsătoriei, spre folosul preoţimei şi al scaunelor protopopeşti", întocmită de A. Şaguna]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 6: Monarhia Austriacă. Transilvania. I sc arată cuprinsul, care constă din îndrumări cu privire la ceremonia căsătoriei. 202 015(498): 348 [Sc vesteşte ca au aparut, la Sibiu, „Elementele dreptului canonic al Bisericii drept crcdinciosc Răsăritene spre întrebuinţarea Preoţimei a clerului tinâr şi a Creştinilor", de Andrei Şaguna]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 74. în p. 74 — 75, se reproduce in Întregime Precuvântarea acestei lucrări. 203 015(498): 35 [Ştire în legătură cu alcătuirea „Manualului Administrativ"] .— GAZ DE MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale din năuntru. Se comunică comisia de alcătuire 204 015(498): 35 Raportul comissici însărcinate cu dregerea unui Manual Administrativ. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 50. 205 015(498): 35 [Ofisul domnitorului Moldovei cu privire la tipărirea dispoziţiilor guvernului într-un „Manual Administrativ"]. — BULETIN [MOLD.], XXIII (1855), p. 185: Departamentul din Lăuntru. ‘ 206 015(498): 35 [în ofisul domnului Grigore Ghica dat la închiderea sesiunii divanului Moldovei se face menţiune despre „Manualul în ramul administrativ", tipărit în 1855], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 153: Novitale din năuntru. 207 015(498): 35 [Notiţă bibliografică, la apariţia volumului al II-lea din „Manualulă administrativă cuprinzătoriă feliuriteloră dispoziţii şi legiuiri urmate în ramulă administrativă de la intro- 12 www.dacoromanica.ro 015(498): 35 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498): 296 ducerea regulamentului organicii şi pînă la 1856"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 69, p. 4: Bibliografie. Sc arată că lucrarea fusese alcătuită de o comisie compusă din: prinţul lorgu Suţu, postelnicul Procopie Florescu şi aga Dimitrie Hasnaş. Se anunţă cuprinsul voi. II. 208 015(498): 35 [Se vesteşte că, in tipografia Buciumul Român, a apărut lucrarea „Culegere administrativă de fellurite dispoziţii atingătoare de dregătorii ţinutului, de privighitoril ocoalelor şi ale lor îndatoriri, de vornici i pacinici şi îndatoririle lor. PovăţuirI de a dreptul cătră locuitori, precum şi regule atingătoare de cutiile săteşti şi de cisle"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 77, p. 4: Bibliografie. Se precizează că lucrarea e un extras din tomul al II-lea al Manualului administrativ, p. 615 urm. 209 015(498): 355 [T. Codrescu anunţă că la Bruxelles, în tipografia lui I. H. Dehou, s-a tipărit în româneşte cartea „Idee repede despre resbelul de partizani, urmatu de instrucţiuni asupra serviţiulul de Campanie, şi de unu Manual de fortificaţiune pasageră, traduse din limba franceză cu oarecare modifica-ţiuni de G. Adrianu es-militariu din Principatul României"]. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 72: Bibliografie. Anunţul sc fucc tu cadrul unei notiţe semnate de T. C. [odrcscu] despre cărţi româneşti apărute tn străinătate. 210 015(498): 355 [Editorul G. Ioanid anunţă că a scos de sub tipar lucrarea „Ecoulu Răsboiului. Baltica — Dunărea — Marea Neagră"]. — VEST. R„ XX (1855), supl. la nr. 74, p. 1, col. II: Bibliografie; XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie. E vorba de lucrarea lui Lâouzon-le-Duc, tradusă de P. Pcretzu. 211 015(498): 355 [Se anunţă că a apărut, în editura librăriei Gh. Ioanid din Bucureşti, lucrarea „Ecoulu resboiului" de Leuzon le Duc.] — FOILETONUL Z., I (1855), p. 352: Bibliografie. E vorba de lucrarea istoric-documcntara a lui Lcouzon-lc-Duc Ecoul resboiului — Baltica — Dunărea — Marea Neagră. 212 015(498): 355 [Ştire că scrierea despre „şcoala recruţilor de călărime", prelucrată în limba română de colonelul P. Scheleti, s-a tipărit în 300 de exemplare], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 57: Novitale din năuntru. 213 015(498): 355 [Ordinul de zi prin care domnitorul Moldovei mulţumeşte colonelului Petru Scheleti pentru prelucrările unor tratate militare, pe care le-a publicat]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36, p. 1: Moldova. Textul e însoţit dc un comentariu al redacţiei, exprimind bucuria pentru acest gest. 214 015(498): 355 [Sc anunţă că a ieşit de sub tipar „Cursul elementar de istoria artei militare, redijat şi predat în şcoala elevilor militari de colonelul I. Voinescu"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), supl. la nr. 14, p. 1. Preţul unui exemplar este de 1 galben. 215 015(498): 355 [Se anunţă că s-a tipărit şi se află de vînzare la librăria C. A. Rosetti lucrarea maiorului Adrian „Memoire despre reorganisarea puterei armate a Principatelor-Unite"]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 71, p. 285. Este vorba de cartea Mimoire sur l'organisation de la force armie des deux Principautis Roumaines riunis. 216 015(498): 37 [Moyse Bota din Arad anunţă că a pus sub tipar „Metodulu de educaţiunea Egipteniloru, Persieniloru, Greciloru şi a Romaniloru betrani"]. — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 100: Provocare la prenumeraţiune. 217 015(498): 37 [Moyse Bota vesteşte că a pus sub tipar „Modulu de cres- cere al Romaniloru de acumu"]. — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 100: Provocare la prenumeraţiune. 218 015(498): 37 [Se anunţă că a ieşit de sub teasc „Aşezământ pentru reorganizarea învăţăturilor publice în Principatul Moldovei..."]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 272: Bibliografie românească. 219 015(498): 37 [Se vesteşte că a apărut „Modulu de educăciunea s4u creşterea vechiloru egipteni, persianl, greci şi romani", de Moyse Bota],—FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 170: Bibliografiă. La Sibiu, în tipografia lui G. de Closius. 220 015(498): 37 [Se anunţă că Institutul Albinei a publicat „Cvestiea învăţăturilor publice în Moldova", precedată de o ochire istorică asupra şcolilor, de G. Asachi], — GAZ. DE MOLD. XXX (1858), p. 128: Bibliografie. 221 015(498): 37 [Se vesteşte că, în tipografia Buciumului Român, a apărut un „memoar despre starea învăţaturilor publice din Moldova", de T. Codrescu şi D. Guşti], — FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 8: Bibliografie. 222 015(498): 37 [Notiţă despre apariţia lucrării lui Athanasie Mariencscu „învăţătoriul şi poporul"]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 30: Transilvania. Sc publică şi cuprinsul lucrării. Ea sc distribuia gratuit abonaţilor Te-legrafului Român, iar „pentru toţi alţii4' costa 24 de crciţari. 223 015(498): 37 Catalogu despre cărţile, care se tipăriră la c. r. direpţiune de editura cărţiloru scolastice în Viena dc la anulu 1857... — G. TRANS., XXI (1858), p. 177: Partea oficiosa. Intre acestea, sc găseşte şi o scurtă listă de cărţi in limba română. 224 015(498): 39 [Anunţul scrierii „Ochire istorică. Despre deprinderile şi datincle naţiilor păinîntului: extras din Enciclopedia purtati-vă a unei societăţi de literaţi, publicată în Paris, sub direcţia d. Bailly de Mcrlin, şi adăugită cu culegeri interesante din mai multe cărţi clasice, de d. spătar N. Istrati"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 12: Bibliografie. 225 015(498): 39 [Se anunţă tipărirea suplimentului la volumele I şi II ale „Albumului de costiumuri a porturilor moldovene"]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 308. 226 015(498): 39 [Se anunţă că, la Institutul Albinei, a apărut de curînd un „suplement la albumul costumelor populare ale Moldovii"] — STEAOA D., I (1855) ,p. 15: Sciinţi şi arte. Preţul: 2 galbeni in negru, 3 galbeni în colorat. 227 015(498): 39 [Referinţă scurtă la „De funeribus Romanorum" de „doptorcle“ Vasiliu Popii, conţinînd descrieri de datini româneşti de înmormîntare]. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853) , p. 135, col. I. 228 015(498): 396 [Se invită „toţi binesimţitorii filantropi, ca se binevo- iască a culege prenumerăţiuni" la „Broşura ReuniuneiF. R."]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 314: De la Reuniunea F. R. 229 Nicolau, Mana 015(498): 396 De la Reuniunea F. R. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854) , p. 16. îndeamnă publicul să sc prenumere la broşura Reuniunii Femeilor Române apărută de curind in editura ginerelui său, Iacob Murăşanu. Arată că venitul 13 www.dacoromanica.ro 015(498):396 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 0I5(498):43 acestei broşuri e destinat să constituie un fond din ale cărui doblnzi să sc tipărească In viitor „cărţi eftine româneşti''. 230 015(498): 396 [Se anunţă cuprinsul celor două broşuri editate de Reuniunea Femeilor Române din Braşov], — G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I. Pe Ungă dările de seamă asupra Societăţii, ele cuprind şi texte cu caracter educativ şi literar. De ex.: Din L. Aimi-Martin despre educâciunea mamelon de familie \ Influenţa lui Cartesie asupra educiciunei popârilor ; Solia lui Ruso [ = RousseauJ; Dulcile influente ale familiei; Femeile nea& îndulcită barbaria, făctnduse sâfele nâstre,,; Orfana din munţi; Căpătăiulă Iul L. Biron [ = By-ron] ctc. 231 015(498): 396 Despre Îndatoririle femeilor. — GAZ. DE MOLD., XXVI 1854), p. 137: Albina Românească. Recenzia cărţii: Despre îndatoririle femeilor fi despre mijloacele cele mai nemerite ce ar putea siguripsi fericirea lor, „de pe limba franţeză a D-nci Gati-Gainond pe romănie adus[ă] de T. Balş, hatman şi cavaler a mai multor ordine". — E vorba de lucrarea d-nci Gatti de Gamond. In recenzie, sc subliniază importanta femeii In societate, ca mamă de familie, şi valoarea iniţi* ativei lui T. Balş de a traduce cartea. — tn continuare, in p. 137 —139, sc reproduce Procuvdiitarca tălmăcirii, de T. Balş. 232 015(498): 396 [Se vesteşte că, în Bucureşti, a ieşit la lumină un „cate- hismu moral pentru Dame", de d. Penescu]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 100, col. II. E vorba de scrierea lui Ioan Pencscu Catehismul bunel creflerl a felelor sait al datoriilor lor morale şi sofiale ca fele, ca soaţe fi ca mume de familie, apărută In 1854. 233 015(498): 398 [Se anunţă tipărirea lucrării „Baladele româneşti" partea I, de V. Alecsandri], — ZIMBRUL, II (1852), p. 206: Bibliografie. Partea I, cuprinzlnd „cintcce bătrincşti“,se tipăreşte la Buciumul Român. 234 Marienescu, At. M. 015(498): 398 [Chemare pentru prenumeraţie la culegerea sa de balade populare româneşti, ce va apărea In curînd]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 182: Monarhia Austriaca; GAZ DE MOLD., XXX (1858), p. 368: Literatură; G. TRANS., XXI (1858), p. 284: Pesta, 15 Noembre n. 1858. In termeni entuziaşti, autorul arată importanta literaturii populare. Înfăţişează felul In care a făcut culegerea. Anun(ă persoanele la care se pot face prenumerări. :4 FILOLOGIE. LINGVISTICĂ 235 015(498): 42 [I. Stahl anunţă că va publica o „Gramatică engleză- română"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 64, p. 4. Pre(ul unui exemplar va fi de 3 sfanţi. Prenumerări se fac la autor. — Anunţul e dat In cadrul unui prospect, prin care I. Stahl vesteşte apariţia mai multor lucrări filologice ale sale. 236 015(498): 43 [Doctorul T. Stamati publică o înştiinţare în legătură cu „Vocabularul Germano-Român"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 224: înştiinţare. Arată greutăţile pe care le Intimpină. Anunţă că, „spre a putea continua repede cu tipariul", a deschis o listă de prenumeraţie. Comunică preţul şi persoanele la care se fac Înscrieri de prenumeranţi. 237 015(498): 43 [Se anunţă că s-a deschis o nouă prenumeraţie la lexiconul paharnicului Stamati], — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 72, col. II. E vorba, probabil, de lucrarea Worterbuch der deutscken und romanischen Sprache mit Hintuftlgung der gewohnlichsten in der Vmgangsspracke vorkom• menden Fremdwdrter. Vocabular iu de limba germană fi română, care a apărut mai tlrziu, la Iaşi, In 1852. 238 015(498): 43 [Se anunţă că a ieşit de sub teasc, în tipografia Buciumului Român, broşura I, literele A—B, din „Vocabularul Germanu-Românu" al doctorului T. Stamati], — ZIMBRUL, I (1851), p. 300: Bibliografic românească. Se mai anunţă că, „in curind1', trebuie să apară altă broşură, tipărirea urmind „necontenit". 239 015(498): 43 [Notiţă în legătură cu apariţia broşurii a V-a din „Vocabularul german-român " al lui Teodor Stamati]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 75, p. 195: Bibliografie. 240 015(498): 43 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Dicţionarul germano-românesc" de Stamati, din Iaşi], — VEST. R„ XVII (1852), p. 248. 241 Iliescu Nichifor 015(498): 43 [Prospect pentru difuzarea Vocabularului german-român al lui Teodor Stamati]. — G. TRANS., XV (1852), p. 173— 174: Blasiu, 11/29 Iuniu. Sub forma unei scrisori către redacţie, N. I., in calitate de „colector general", autorizat pentru Ardeal de către autor, prezintă condiţiile de pre-numerare: preţul, precum şi persoanele din diferite oraşe la care se pot face prenumerări. Illicscu prezintă Vocabularul lui Stamati ca pe un eveniment cultural şi laudă condiţiile tehnice In care a fost tipărit. 242 015(498): 43 [Ştire despre reţinerea la vamă, pentru îndeplinirea formalităţilor de import, a Lexiconului germano-român de T. Stamati].—G. TRANS., XV (1852), p. 278. 243 015(498): 43 [Se vesteşte că a ieşit de sub teasc lucrarea „Carte de conversaţiunca şi Vocabulariu germană şi română prcscurtă lucrată pentru Germani şi Români"].—G. TRANS., XV (1852), p. 192, col. II. Cartea a apărut la Tipografia Diecezană din Sibiu. Arc şi un titlu german: Kurzgefasstes Kotiversalions •und Worterbuch der dcutschcn und romanischen Sprache fiir Deutsche und Romancn. 244 015(498): 43 [Sc anunţă că sc primesc prenumeraţii la „Lessiconul germano-român" de Gh. Bariţ şi Gavriil Munteanu], — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 116: Literariă. 245 Orghidan, Rudolf 015(498): 43 Dicţionariul Germano-Românu, care sc tipăreşte la Braşov în a. c. 1852. — G. TRANS., XV (1852), p. 235: Foiletonul. Anunţ amănunţit vestind apariţia acestui dicţionar, alcătuit de Gh. Bariţ şi Gavriil Munteanu. 246 015(498): 43 [Ştiri cu privire la apariţia primului volum din Dicţionarul germano-român al lui Gh. Bariţ şi Gavriil Munteanu]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 39, col. I. Ştirile acestea sc dau în legătură cu activitatea tipografiilor din Braşov. 247 015(498): 43 [R. Orghidan anunţă apariţia la Braşov, în cîteva zile, a tomului I din Dicţionarul germano-român al lui Gheorghe Bariţ şi Gavriil Munteanu], — G. TRANS., XVI (1853), p. 40, col. II. 248 015(498): 43 [Se anunţă apariţia primului volum al Dicţionarului germano-român al lui Gh. Bariţ şi Gavriil Munteanu şi se vesteşte că al doilea volum va cuprinde 65 de coli de tipar]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 158 [greşit: 154]. 249 015(498): 43 [Se anunţă apariţia volumului I al „Dicţionarului germano- român", compus de Gheorghe Bariţ şi Gavriil Munteanu], — G. TRANS., XVI (1853), p. 206: înştiinţare literară. 14 www.dacoromanica.ro 015(498)-.43 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ 015(498) :44 250 015(498): 43 [Se anunţă că tipărirea „Dicţionarului germano-român", de Gh. Bariţ şi G. Munteanu, a înaintat pînă la litera T.]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I. Se pot face prenumeraţii. 251 015(498): 43 [Se anunţă că voi. II din „Dicţionarul germano-român", de Gh. Bariţ şi G. Munteanu, şi-a întîrziat apariţia, din pricină că a trecut de 60 de coli], — G. TRANS., XVII (1854), p. 336: Transsilvania. 252 015(498): 43 [Se vesteşte că a apărut la Braşov tomul al II-lea din „Dicţionarulu germano-român"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 392: Transsilvania. 253 015(498): 43 [Se anunţă că a apărut la Braşov „Dicţionerul germano- românesc", lucrat de Gheorghe Bariţ şi Gavriil Munteanu]. — VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 25, pag. 2. Dicţionarul este editat de Rudolf Orghidan. 254 Stahl, I. 015(498): 43 [Prospect la apariţia lucrării sale „Vocabularu purtativu germano-ruman " ]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 64, p. 4. Arată că lucrarea sa cuprinde 30 — 40 000 de „ziceri11; în lucrare „a observat atit esactitatca espresii ambelor limbi, cit ;i le-a reprezentat in limba cea mai modernă"; de asemenea „nu s’a cruţat nicio osteneală de a spe(ifica espresii tehnice". 255 Papp, Andrei Liviu de 015(498): 43 Provocare! —G. TRANS., XV (1852), p. 194—195: Literariu. Prospect In legătură cu apariţia unei gramatici germano-române, alcătuită de acest Papp, capelan In regimentul 46 de la Teschcn, din Silczia. Publică tabla de materii a gramaticii şi lista locurilor unde se putea comanda lucrarea. Este vorba de cartea Anleilung sur Erlernung der romanischen Sprachc, apărută la Teschen in 1852. 256 015(498): 43 [Se anunţă apariţia de scurt timp a gramaticii germano- române a lui Andrei L. Papp]. — G. TRANS., XV (1852), p. 277—278. Notă la o corespondenţă din Llpova. 257 -i 015(498): 43 Recunoştinţă. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 8. Vorbeşte cu entuziasm de Grammalica germano-române alcătuită de românul Andrei Liviu [Papp] „capelan castrcnsO" (militar) iu Silczia, pentru uzul militarilor austrieci care voiau să inveţe limba română şi alfabetul ei latin. 258 015(498): 43 [Se vesteşte c-a ieşit de sub tipar „Gramatica Germana" de G. E. Niceforu, profesor în Braşov]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 160: Literariu. Gramatica se găseşte de vinzarc la redacţia Gaseici Transilvaniei şi costă un fiorin. 259 015(498): 43 [Se atrage atenţia profesorilor şi institutorilor asupra manualului de „Gramatic’a germana" alcătuit de G. E. Niceforu şi aprobat oficial pentru studiul limbii germane în invăţămlntul român din Transilvania], — G. TRANS., XIX (1856), p. 144: înştiinţare. Preţul 48 de cruceri. 260 015(498): 43 [Se anunţă că a apărut „Gramatica româno-germană, sau îndreptare teoretico-practicăsprc a învăţa limba germană in scurtă timpii după unu metodă noă lesne de cuprinsă"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 386: Monarhia Austriacă. Sibiiă 5 Dechemvrie. Autorul e Sava Popovici Barcianu, paroh greco-răsăritean In Răşinari, asesor consistorial. Cartea a apărut la Sibiu, In tipografia şi editura lui The-odor Steinhaussen. 261 015(498): 43 [Se vesteşte că se afla sub tipar „Crestomaţia" profesorului Nichifor], — G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I. Se pot face prenumeraţii. — E vorba de Crestomaţia germani alcătuită dc G. E. Niceforu. 262 015(498): 43 [Se anunţă că a apărut „Crestomaţia germana pentru classi elementari", cu un vocabular, de G. E. Niceforu]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 304: Transsilvania. 263 015(498): 43 [Se anunţă punerea în vînzare a tomului I din manualul „Crestomaţia germana pentru classi elementari" de profesorul G. E. Niceforu dc la gimnaziul român din Braşov] — G. TRANS., XVIII (1855), p. 4: Literariu. Preţul unui exemplar c dc 54 de „cruciari", iar la 50 dc exemplare se face o reducere dc 15%. 264 015(498): 43 [Se face cunoscut că a ieşit de sub tipar „Metodul practic spre a învăţa, a scrie şi a vorbi limba germană cu înlesnire"]. — ANUNŢ. R„ V (1858), supl. la nr. 26, p. 1. S-a lucrat după cei mai buni autori germani şi francezi, dc G. E. Niceforu, profesor la Colegiul Naţional şi la Şcoala militară din Bucureşti. Preţul unui exemplar este de 5 sfanţihi. 265 015(498): 44 [Se anunţă că la Bucureşti va începe să apară un dicţionar „francezo-român"]. — FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 15: Bibliografie. Subscrieri se fac în „casele S. Dimitric, mctobul Episcopiei Buzăului". 266 Codrescu, T. 015(498): 44 [Prospect cu privire la lucrarea sa „Dicţionară francezo- romanu"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 140: Bibliografie; G. TRANS., XXI (1858), p. 156: Bibliografie; NAŢIONALUL©, I (1858), p. 172. Dicţionarul se tipăreşte în tipografia Buciumul Român. Au apărut o broşură din voi. I şi o broşură din voi. II. Vor mai apărea încă două broşuri, cîte una din fiecare volum. Preţul ambelor volume, 2 galbeni. Va tipări apoi şi un dicţionar român-francez. 267 015(498): 44 [Librăria Soccc anunţă că a ieşit dc sub tipar „Abecedarul complect francezo-romăn" de St. Raşianu]. — ANUNŢ. R. IV (1857), nr. 79, p. 4, SECOLUL©, I (1857), nr. 79, p. 4. Preţul unui exemplar este dc lei 3 şi parale 20. 268 015(498): 44 [Se anunţă că au ieşit de sub tipar „Escrciţiilc generale elementare franţezo-române", de I. Al. Abbiatici]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 328: înştiinţări. Se reproduce şi prefaţa lui I. Al. Abbcatici la lucrarea sa. 269 015(498): 44 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar: „Metodă practică pentru Învăţarea lesnitoare a limbei franceze de D. F. Ahn şi prelucrată pentru limba română de I. Stahl, translatoru municipal"]. — ANUNţATORUL, IV (1856), p. 4; BUKURES-TER DT. Z., XII (1856), p. 32. 270 015(498): 44 [Se anunţă că a ieşit dc sub tipar şi se află dc vînzare „Cartea şcolarilor sau Hristomatic romano-franccză, pentru usulu Collcgieloru, al scoaleloru şi Institutelor de ambe sexe de d. Antonin Roques, profesore de limba francesă în gimnaziul din Bucureşti"]. — ANUNţATORUL, IV (1856), p. 340; VEST. R., XXI (1856), p. 324. 271 015(498): 44 [Se anunţă că, în curlnd, se va pune sub tipar „Cursu complectă de limba francesă"]. —ANUNŢ. R., V (1858), supl. la nr. 26, p. 1. S-a lucrat In limba română, după cei mai buni autori francezi şi germani, sub direcţia lui Antonin Roques şi Gheorghe Antonescu. Se publică cuprinsul acestui curs. 15 www.dacoromanica.ro 015(498) .44 BIBUOGUAFIIi ROMÂNIiASCĂ 015(498) :4S9 272 Roques, Antonin 015(498): 44 [Anunţ cu privire la lucrarea sa „Curs complet de limba franceza", pe care o va publica împreuna cu Ghcorghe Anto-nescu]. — ANUNŢ. R., V (1858), supl. la nr. 31, p. 1. 273 015(498): 44 [Se anunţă că a apărut ediţia a treia a lucrării „Dialoguri Franceso-Romanesci pentru tinerime", de Teodor Codrescu, la tipografia Buciumul Român]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 152: Bibliografie româneasca. Dialogurile sînt „precedate de un abecedar, de un vocabular şi urmate de clteva traducţii din literatura românească şi de proverburi". 274 015(498): 44 [Ştire despre apariţia, în tipografia Buciumul Român de la Iaşi, a ediţiei a IlI-a a dialogurilor „franţeze-româneşti"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 23. Sc arată că autorul lucrării este Teodor Codrescu. 275 015(498): 44 [Sc face cunoscut că au ieşit de sub tipar „Dialogi Româno- Francczi sau modul d’a studia cu înlesnire limba franceză, de G. Eustatiu-Ciocanilli — profesor"]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 160: înştiinţări. Preţul este 4 Iei. 276 015(498): 44 [Sc anunţă că a ieşit de sub tipar a doua ediţie, corectată şi adaugată, din „Dialogi romano-francczi sau modulă d’a studia cu înlesnire limba franceză de G. Eustatiu-Ciocanclli"]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 326. 277 015(498): 459 [Tim. Cipariu vesteşte că, în anul următor, va tipări „Principia de limb’a romana, ca complcmcntu Gramaticei, editiune noua, revediuta si complenita"]. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 246, col. I. 278 015(498): 459 [Se anunţă că Timotei Cipariu tipăreşte „Principia de limb'a romana, ca complcmcntu Gramaticei, editiune doua, revediuta si complenita"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 399: Monarchi'a austriaca. Sc comunică şi condiţiile prcuumcrurii. 279 015(498): 459 [Se anunţă că T. Cipariu a pus sub presa „Principia de limba şi scriptura, ed. a dou’a completata"]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 116: Bibliografia. 280 015(498): 459 [Se anunţă că, la Buciumul Român, a ieşit de sub teasc un „Disionăraşu Romăncscu de cuvinte tehnice şi altele greu de înţălesu”, de T. Stamati]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 190: Bibliografic. Se comunică preţul şi locurile unde se află de vîuzare. 281 015(498): 459 [Librarul şi editorul Gheorghe Ioanid anunţă că va da la lumină „Vocabulariul român", lucrat de N. Nennovici]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 216. 282 015(498): 459 [Se anunţă punerea sub tipar, la Braşov, a unui lexicon româno-german al literatului Polizu din Muntenia], — G. TRANS., XIX (1856), p. 45: ParteaNeoficiosa. Transsilvania. 283 015(498): 459 [Despre apariţia în curînd, pînăla literaG., a dicţionarului româno-german al doctorului G. A . Polizu]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 143, col. II: Braşovu, Bibliografia. Sc precizează că ultima revizie o face Gh. Bariţ şi că dicţionarul c editat de Ioan Gb. Ioan, negustor, membru al Camerei de comerţ din Braşov. 284 Ioană, Ioană G. 015(498): 459 Dicţionariulu romăno-germană, care este în Braşovu la a. 1856. — G. TRANS., XIX (1856), p. 147—148: Bibliografia. Prospect cu privire la dicţionarul lui G. A. Polizu, editat de I. Gh. Ioan la Braşov. Subliniază necesitatea unei astfel de lucrări, pe lîugă Dicţionarul româno-german de Gh. Bariţ şi G. Munteanu, apărut în 1853. înfăţişează pregătirea ştiinţifică a lui Polizu. Arată că dicţionarul său va cuprinde şi „aşca numiţii ncologismi, adoptaţi de către scriitorii naţiunei noastre ca de 20 de ani încoace". 285 015(498): 459 [Se anunţă că s-a terminat tipărirea dicţionarului româno- german al lui G. A. Polizu], — G. TRANS., XX (1857), p. 202: Transsilvania. 286 015(498): 459 [Librarul Gheorghe Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar „Vocabularul româno-german de doctorul I. Polizo [recte: G. A. Polizu], adăogat şi revăzut de d. Gheorghe Bariţ din Braşov"]. — ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 89, p. 4. Preţul unui exemplar este de lei 27. 287 015(498): 459 [Se anunţă că a apărut „Lcxiconu româno-german lucrat de doctorul G. A. Polizu"]. — GAZ. DE MOLD,. XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 408: Bibliografie Română. 288 015(498): 459 [I. Costinescu anunţă că se va pune sub tipar un „Voca- bularu Româno-Franccsu de toate vorbele române şi străine strecurate în limbă, precum şi de acele ce avem nevoie să le împrumutăm pentru arte, ştiinţe etc."]. — CONCORDIA, I (1857), p. 179. 289 Costinescu, I. 015(498): 459 Apelă la Moldo-Români. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 12, p. 4. Prospect al autorului cu privire la lucrarea sa Vocabularul romăn-franccs. 290 015(498): 459 [I. Costinescu anunţă că litera A din „Vocabularulu romăno-francesu" a ieşit de sub tipar în şase coli şi abonaţii 0 pot primi de la redacţia Vocabularului], — NAŢIONALUL©, 1 (1857), p. 24: Anunciu; ROMÂNUL, 1 (1857), nr. 40, p. 4: înştiinţări. 291 Costinescu, I. 015(498): 459 Redacţiunea Vocabularului Româno-Francesu. — NAŢIO- NALULU, I (1858), p. 56; ROMÂNUL, II (1858), p. 20. I. Costinescu roagă pe aceia care au primit liste pentru abonament să trimită aceste liste, ca să se poată începe cît mai curînd expedierea regulată a vocabularului, îu broşuri de cîte 10 coli. 292 Costinescu, I. 015(498): 459 Actu de recunoştinţă. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 64: Varietate. Autorul simte o datorie dc recunoştinţă să publice numele persoanelor care au susţinut imprimarea Vocabularului Romdno-Franca; 12 persoane au oferit 710 galbeni. In fruntea listei se află episcopul Filotei al Buzăului, cu 100 de galbeni. 293 015(498): 459 [Librăria T. Codrescu din Iaşi face cunoscut că, după publicarea „Dicţionarului francez-român," se va continua tipărirea „Dicţionarului romăno-francesu", din care litera A este de mult tipărită]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 172. 294 015(498): 459 [Se anunţă că s-a tipărit „Dicţionaru romano-francesu de Râul de Pontbriant"]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 214. Dicţionarul cuprinde şi „toate neologismele primite prin uz şi etimologia adevărată a celei mai mari părţi din vorbele române, chiar şi pe aceea a celor împrumutate de la limbile Europei". Două volume, format mare, la preţ de 2 galbeni. 16 www.dacoromanica.ro 015(498): 459 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ 015(498) :459 295 015(498): 459 [Adresa Eforiei Şcoalelor către Râul de Pontbriant, prin care li aduce la cunoştinţă că, în urma raportului favorabil al comisiei, îi aprobă „Dicţionarul româno-francez” şi îl „recomandă ca o lucrare de neapărată trebuinţă pentru junimea studioasă"]_____NAŢIONALULtT, I (1858), p. 282. 296 015(498): 459 [Se anunţă că „Dicţionarul româno-francez" al lui Râul de Pontbriant s-a tipărit cu litere latine, în două volume]. — NAŢIONALULtT, I (1858), p. 282. Pre(ul 2 galbeni pentru abonaţi şi 3 galbeni pentru ceilalţi. 297 015(498): 459 _ [Moise Sora Noacu anunţă că are gata în manuscris „Paralelismu între limba italiană şi romănă, de 1280 de voce, lucrată alfabetice la anii 1820—30"]. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 32, col. I. 298 015(498): 459 [Se vesteşte că a apărut a Il-a ediţie din „Gramatica Romănească", corijată şi de nou orînduită de C. Platon, profesorul şcolii publice din Bacău]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 294: Bibliografia romănească; ZIMBRUL, II (1851), p. 88: Bibliografie romănească. 299 015(498): 459 [Se anunţă că a apărut, de curînd, ediţia a 3-a din „Gramatica românească pentru şcoalele primare" a profesorului Neculai Măcărescu]. —ZIMBRUL, I (1851), p. 300: Bibliografie românească. Cartea este tipărită in tipografia Buciumului Rumân şi costă 4 1/2 lei. 300 015(498): 459 [Notiţă la apariţia „Gramaticii româneşti", tipărită la Viena]. —GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 45: Bibliografia romănă. Se arată că lucrarea s-a făcut, din iniţiativa guvernului, de „bărbaţi cu cunoştinţe clasice" şi e bazată pe „principii proprie a limbei române şi deduse din acele a mumei: cea latină şi a surorei cei italiană". Au apărut: tomul I pentru clasele I şi a II-a, tomul al Il-lea, pentru clasa a III-a, din şcolile poporale. — La sfirşit, se reproduce introducerea lui Vasile Ianovici, autorul lucrării. 301 015(498): 459 [Redacţia anunţă că a primit de la Cluj o „provocare pentru o gramatică română ce va urma de altădată"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 195: Foiletonul. E vorba de un prospect, care n-a mai apărut. 302 015(498): 459 [Despre apropiata apariţie a unei gramatici maghiaro- române la Cluj, datorită protopopului Ioan Negruţiu].— G. TRANS., XV (1852), p. 243: Bibliografia. 303 015(498): 459 [Notiţă prin care se vesteşte cu elogii apariţia în curînd a „gramaticei" maghiaro-române, de protopopul Negruţiu din Cluj], —G. TRANS., XV (1852), p. 263: Bibliografia. Gramatica este destinată „tnlesnirei de a putea învăţa limba această sonoră şi lăţită şi de cătră tinerimea fraţilor noştri Maghiari". Negruţiu preda limba şi literatura română la gimnaziul superior din Cluj. 304 015(498): 459 [Se anunţă că Timotei Cipariu lucrează o gramatică românească, cu caractere latine]. — G. TRANS., XV (1852), p. 195: Foiletonul. 305 015(498): 459 [Se anunţă că se va pune sub tiparul diecezan manualul „Elemente de Gramatec’a limbei Romanesci" de Tim. Cipariu], — FOAIE PT. MINTE., XVI (1853), p. 337: Unu cerculariu... 306 015(498): 459 [Timotei Cipariu anunţă că, după apariţia versiunii româneşti la „Gramatec’a limbei Romanesci", va tipări şi versiunea ei în limba latină]. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 346: Literariu. 307 Cipariu, T. 015(498): 459 Din sfer’a literaturci Romane. — G. TRANS., XVI (1853) , p. 359. Incetlnd Organul Luminării, in care Cipariu Începuse să expună principiile unei „raţionale" ortografii şi gramatici româneşti, autorul anunţă că va tipări materialul într-o Gramatici romdneasci-latineasci şi un Dicţionar lalino-romdn şi romăno-latin. 308 015(498): 459 [Se vesteşte că se vor pune în curînd sub tipar „Elementele gramatecei romanesci" de T. Cipariu, a căror imprimare a întirziat din cauza lucrului tipografic la „Scienti’a S. Scrip-ture", de acelaşi], — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 44: Literariu; G. TRANS., XVII (1854), p. 84: Literariu. 309 015(498): 459 [Se comunică apariţia în curînd a „Gramaticei româneşti" a lui Timotei Cipariu], — G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I. Un scurt comentariu subliniază speranţa că lucrarea lui Cipariu va contribui la dispariţia „căpriţelor ortografice" din literatura ardeleană. 310 015 (498): 459 [Se anunţă că s-a pus sub tipar — şi va apărea în aprilie — „Gramatec'a romana" de T. Cipariu]. — G. TRANS. , XVII (1854) , p. 229: Corespundintia. 311 015 (498): 459 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Gramatec’a" de Tim. Cipariu]. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 246, col. I. Anunţul sc face în cadrul uuci circulare a Mitropoliei din Blaj, către clerici. 312 015 (498): 459 [Se vesteşte că a apărut la Blaj „Gramatec’a" lui T. Cipariu].—G. TRANS., XVII (1854), p. 304: Transilvania. 313 015 (498): 459 [Notiţă elogioasă a redacţiei la apariţia lucrării lui T. Cipariu „Elemente de limb’a romana după dialecte şi monumente vechi”]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 309. 314 Fekete, Ioanne şi P. Poppassu 015 (498): 459 [Prospect pentru tipărirea lucrării „Gramatica practica a limbei romane întocmită pentru Germanii ce voicscu sa invetie acesta limba"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 366: Literariu. Lucrarea e alcătuită dc Ioanne Fekete (Negruţiu), protopop gr. cat., profesor de 1. română, şi de P. Poppassu. în ce priveşte limba, autorii au avut deviza: „să fim progresivi, iară nici cit radicali'1. Va ieşi in 13-14 coli, în anul 1855. Se publică şi lista colectanţilor de prenumerări. 315 015 (498): 459 [Scurt comentariu la gramatica protopopului Negruţiu din Cluj]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 93: Bciusiu, 24 Martiu c. n. 1855. Corespondentul anonim din Beiuş subliniază pregătirea filologică a lui Negruţiu, arătind că cl cunoştea italiana, spaniola, franceza şi portugheza şi a făcut paralele Intre aceste limbi şi cea română, in gramatica sa. 316 015 (498): 459 [Se anunţă că a apărut „Taschengrammatik der roma- nischcn oder walachischen Sprache mit Wortersammlung, Gesprăchcn, Spruchworter und Leseiibungen", de Th. Schoi-mul], — BUKURESTEIt DT. Z., X (1854), p. 404, col. II. 317 015 (498): 459 [Se anunţă că a apărut şi se poate procura de la librăria Adolf Ulrich din Bucureşti lucrarea „Grammatik der roma-nischen Sprache zum Selbstunterricht fUr Deutsche", de Blazewicz]. — BUK ARE STER DT. Z.. X (1854), p. 404, col. II. www.dacoromanica.ro 17 615(468). 459 Bibliografie românească 015(498): 482 318 Pascutiu, Dionisiu 015 (498): 459 [Scrisoare către corespondentul gazetei]. — G. TRANS. XVIII (1855), p. 93: Beiusiu, 24 Martiu c. n. 1855. In scrisoare, Pascutiu anunţă că a lucrat o gramatici maghiaro-română, pe care o crede necesară pentru dregătorii care vor să înveţe limba poporului romăn. Ii trimite corespondentului două liste de prenumeraţie şi-l roagă să*i adune abonaţi, ca să poată tipări această gramatică. — In citeva cuvinte adăugate la scrisoare, corespondentul anonim prezintă cuprinsul gramaticii. 319 015 (498): 459 [Se anunţă că a apărut ediţia a Vl-a din „Gramatica română pentru Scolele primărie" de Nicolae Macarescu, editată de T. Codrescu şi D. Guşti]. — FOILETONUL Z., II (1856), p, 32: Bibliografic; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 75, p. 4: Bibliografie. 320 015 (498): 459 Din Bănat. Un Abccedariu bun. — G. TRANS., XIV (1851), p. 20, col. II. După o scrisoare din Timişoara, se anunţă că medicul Atanasiu Şandor din Arad a terminat manuscrisul unui Abecedar românesc „foarte cu mare grijă lucrat", atlt cu litere latine, cit şi cu slove chirilice. Se adaugi că „este prea de dorit ca acelaşi să iasă cit mai curind la lumină." 321 Dorgo, Gavriil şi Dr. P. Vasici 015 (498): 459 Publicaţiune. — G. TRANS., XIV (1851), p. 134—135: Sibiiu, in 4/16 Aprilie 1851. Prospect şi invitare la prenumeraţie pentru un Abccedariu cu slove chirilice şi litere latine, pentru şcolile primare române. Autorii subliniază necesitatea lui şi anun(ă numele persoanelor la care se pot face prenumerări. 322 015 (498): 459 [Notiţă salutînd apariţia abecedarului român de G. Dorgo şi P. Vasici]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 362, col. I: Braşov, 8 Nocmvrie. 323 015 (498): 459 [Despre dificultăţile de lcgatoric care au dus la întîrzi- crea lansării pe piaţa a abecedarului român, tipărit la Sibiu], — G. TRANS., XIV (1851), p. 403, col. I: Sibiiu, 2 Dec. E vorba de abecedarul Întocmit de G. Dorgo şi P. Vasici. Din cauza lipsei de legători, nu s-au putut termina dedt 4000 de exemplare din 10 000. 324 015 (498): 459 [După „Siebcnburger Bote", se anunţă că Ministerul Cultului şi al Instrucţiunii a aprobat folosirea abecedarului român cu litere chirilice editat în 1851 prin îngrijirea mitropolitului Şaguna]. — G. TRANS., XV (1852), p. 65: Bra-şiovu, 9 Martie. Totodată se vesteşte că, dacă această ediţie se va epuiza, cea următoare se va tipări şi cu litere latine, la fel cu „abecedariul din Sibiiu“ — adică cel de G. Dorgo şi P. Vasici, care fusese de asemenea aprobat de Minister pentru şcolile gr. cat. 325 Negrufiu, Ioane 015 (498): 459 [Comentariu şi ştiri în legătură cu lipsa de abecedare româneşti în Transilvania]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 21: Clusiu, 25 Ian. I. N. arată că se simte mare lipsă de abecedare, mai ales de cele care să aibă şl litere latine şi slove chirilice, deoarece cărţile bisericeşti se tipăreau încă cu chirilice. Un „compactor “ din Cluj, pe nume Hancz, adusese elteva asemenea abecedare, care s-au vlndut imediat. La Cluj nu se pot tipări, căci nu există litere chirilice. îndeamnă pe mai marii bisericii să stăruie la Minister pentru tipărirea abecedarului făcut de A. Florian. 326 015 (498): 459 [Abecedare româneşti]. — G. TRANS., XVI (1853), p.291: Monarchi’a austriaca. Printr-o circulară, mitropolia Blajului, anunţă că, deoarece ediţia abecedarelor din Sibiu, de 10 000 de exemplare, s-a epuizat, Ministerul învăţăturilor Publice a hotărlt să tipărească la Viena un abecedar, In 20 000 de exemplare, care este recomandat tuturor şcolilor greco-catolice din dieceza Blajului, pînă la aprobarea şi tipărirea unul abecedar diecezan. 327 015 (498): 459 [Se comunică apariţia la Bucureşti a cărţii „Prima etate sau abccedariu"]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 272: Bibliografia. 328 015 (498): 459 [Se anunţă că a apărut un „Abccedariu pentru Scoalele începătoare", editat de T. Codrescu şi D. Guşti]. — FOILETONUL Z., II (1856), p. 96: Bibliografie. Preţul, 50 de parale. 329 015 (498): 459 [Se anunţă apariţia „Abecedarului" pentru şcolile începătoare alcătuit de profesorul Nifon Bălăşescu]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 268: Bibliografie. Este a patra ediţie a Abecedarului şi se vinde la librăria lui Haritu din Iaşi. 330 015 (498): 459 [Editorul Georgc Ioanid anunţă că â întocmit un Abece- dar, compus din 50 de tăbliţe, pentru copiii mici]. — ANUNŢ. Ii., V (1858), supl. la nr. 26, p. 1. Preţul unui exemplar este de 7 sfanţi. 331 015 (498): 459 [Librăria George Ioanid recomandă „Metodicul Abecedar pentru copii ce sc compune din 48 tăbliţe, formînd două alfabete"]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 103, p. 310. 332 015 (498): 459 [Notiţă critică tradusă din foaia „Magyar Futâr", în legătură cu o „Carte de lectură", pentru şcolile gimnaziale, datorită lui G. Munteanu], — G. TRANS., XX (1857), p. 30: l'ranssil-vania. Lucrarea a apărut la Braşov. 333 015 (498): 459 [Se vesteşte că a ieşit dc sub teasc lucrarea „Cartea de convcrsaţiune şi Vocabulariu germană şi română prescurtă lucrată pentru Germani şi Români"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 192, col. II. Cartea a apărut la Tipografia Diecezană din Sibiu. Are şi un titlu german: Kurzgcfasstcs Konversations -und Wdrtcrbuch der deulscken tind romani-schen Sprache fitr Deulsche und Romanen. 334 015 (498): 459 [Sc anunţă că a apărut „Klcinc walachische Sprachlchre făr Deutsche", de Ioscf Stahl, profesor la Bucureşti].— BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 188. 335 015 (498): 459 [I. Stahl anunţă că va scoate la lumină un „Epistolară româno-germană"]. — ANUNŢ. R., TV (1857), nr. 64, p.4. Preful unui exemplar va fi dc 6 sfanţi; Înscrieri dc prenumeranti se fac la autor. 336 015 (498): 47 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi sc află de vînzare „Dicţionarul latino-românesc de I. Livaditu"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 248. 337 Cipariu, T. 015 (498): 47 [Prospect cu privire la lucrările sale filologice], — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 346: Literariu; G. TRANS., XVI (1853), p. 359: Din sfer’a literaturei romane. Cipariu anunţă, Intre altele, că va tipări In viitor Dictiunarulu latino-romancscu fi romano-lalinescu, lucrat !n partea latină după Forceliini, Qui-cherat şi un manuscris vechi românesc al lui Corbea, iar tn partea românească, după texte vechi „ptnă acum ncfolosite". 388 015 (498): 482 [Se anunţă că, la Tipografia Româno-Franceză din Iaşi, a apărut un „Vocabulariă rusă-romănescă" de Alecu Coşula]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 8: Bibliografie. 18 www.dacoromanica.ro 015(498) :5 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498): 61 : 5 ŞTIINŢE NATURALE. MATEMATICI 339 015 (498): 5 [Se anunţi ci dr. I. R. Iordan publici la Praga o istorie naturali în 10 limbi], — G. TRANS., XIV (1851), p. 155: Noutăţi diverse. tntre limbile In care e redactată această lucrare este şi cea română» 340 015 (498) 5 [Se ve9teşte ci Istoria naturali a profesorului Kis, de la Beiuşiu, a fost traduşi în limba români şi se va tipări îndată ce se va primi aprobarea ministerului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 319: Monarchi’a austriaca. 341 015 (498): 5 [Ştiri că la Blaj se tipăreşte „Istoria Naturală" pentru „infragimnaziu şi pentru clasele poporali mai înalte"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 267: Monarchi’a austriaca. 342 015 (498): 5 [Se anunţi ci la tipografia din Blaj a apărut „Elemente de Istoria naturale" pentru începători, fasciculul I: „Animalele sugătorie", de S. Mihali]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 344: Transsilvania. Preţul, 10 cruceri. 343 015 (498): 5 [La tipografia din Blaj a apărut fasciculul al II-lea din „Elemente de Istoria naturale"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 399: Monarchi’a austriaca. Literariu. Volumul tratează despre „paseri, amfibii, pesci“. Costă 10 cruceri, 344 015 (498): 5 [Se anunţă ieşirea de sub tipar, la Blaj , a părţii a IlI-a din cartea lui Simion Mihali intitulată „Elemente din istori’a naturală"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 301: Monarchi’a austriaca. Transilvania. Preţul unui exemplar este de 10 cruceri. 345 015 (498): 5 [Se anunţă că la Blaj a apărut „Compendiu de Istoria naturală", de Simeone Mihali, în ed. a II-a]. — FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 112: Bibliografia; G. TRANS., XIX (1856), p. 249: Transsilvania. 346 015 (498): 51 [Se anunţă că, în tipografia Francezo-Română, s-a tipărit o „Aritmeticăpentru şcoale primare", lucrată de căminarul G. Lazarini]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 74, p. 194: Bibliografie. 347 [Negruţiu, Ioane] 015 (498): 51 [Corespondenţă prin care anunţă că a scos de sub tipar, pe cheltuiala sa, un manual de aritmetică pentru şcolile elementare române], — G. TRANS., XVI (1853), p. 91—92: Clusiu, 24 Martiu. Comunică cuprinsul şi preţul manualului, 348 Kisiu, Mateiu 015 (498): 51 [Corespondenţă prin care anunţă că a alcătuit o „Algebră elementară”]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 119: Beiusiu, 21 Apr. Aratâ, totodată, că nu poate tipări manualul pină ce nu va avea 100 de prenumeranţi. 349 015 (498): 51 [într-o corespondenţă din Blaj, se menţionează că s-a tipărit „Matematic’a” de profesorul Kis, din Beiuş]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 319: Blasiu, 6/18 Optobre. 350 015 (498): 51 [Se anunţă că va apărea „Aritmetica elementară”]. — FOILETONUL Z., II (1856), p. 96: Bibliografie. ^Manual pentru primare, editat dc T, Codrescu şi D. Guşti. 351 015 (498): 51 [V. Ştefancscu anunţă că a tipărit un manual de aritmetică „pentru tmvăţătura copiilor începători de ambele sexe”]. — ANUNŞATORUL, IV (1856), p. 304. 352 015 (498): 526 [Se anunţă că a apărut la Iaşi „Tipografia sâu Elemente de inginerie aplicate la hotărîrea moşiilor de folos fiecărue proprietar"]. — FOAIE PT. MINTE., XVII (1854), p. 180: Bibliografie; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 248. Cu 14 stampe litografiate. De Dimitrie Asachi „oficeru de ingineria”. — Pre(ul lucrării e de 14 lei. :6 TEHNICĂ. INDUSTRIE. MEDICINĂ. AGRICULTURĂ 353 015 (498) : 61 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Manualul Sănătăţii “]. —VEST. R., XVII (1852), p. 264. Este vorba de cartea lui F. V. Raspail, traduşi de J. B.[rezoianu]. 354 015 (498): 61 [Se anunţă că va apărea curînd „Igiena populară” de Dr. I. Baraş]. — ISIS, III (1858), p. 136: înştiinţare. Va cuprinde prelegerile cursului de duminică ţinut la Colegiul Sf. Sava. Abonaţii la Isis vor primi gratis ctte un exemplar. 355 015 (498): 61 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Cursul de parabola- nologhie pentru formarea de garde malade, îngrijitor de bolnavi” de Moriţ Wertheimer, chirurg al Capitalei]. — ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 1, p. 4; VEST., R., XXII (1857), p. 24. Pre(ul cărpi e de 6 sfantihi. 356 015 (498): 61 [Doctorul M. Wertheimer, „profesor de materia medicală la Şcoala ostăşească de hirurgie”, anunţă că „peste puţin va începe publicarea materiei medicale, cuprinzînd ştiinţa remediilor cu modul aplicărei lor spre curarisirea diferitelor boale"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 80, p. 4. Va ieşi In fiecare lună cite o broşură de 4 coli; abonamentul pe un an este de 7 sfanţi. 357 015 (498): 61 [Se anunţă că a apărut „Grilndliche Abhandlungen der Mineralquellen in der Walachei, wie auch der meist besuchten Mineralbâder Europa’s, samt ihren Anzeigen, Gegenanzeigen und Anwendungsart” de medicul Moritz Wertheimer].— BUKURESTER DT. Z„ IX (1853), p. 80 [greşit: 70]: Ein-gesandt. E probabil vorba de cartea tipărită In româneşte sub titlu: Descrierea tuturor apelor minerale din Jiowdnia fi unele din streinitate... de M. Wertheimer, apărută In 1853. — Sc indică, pe scurt, cuprinsul şi utilitatea lucrării. 358 015 (498): 61 [Se anunţă că, la Institutul Albinei, a apărut „Apele minerale dela Slănic, în Moldova, în privirea analogiilor cu ape minerale streine şi a lucrărei terapeutice”, de Dr. A. Steege]. — FOAIE PT. MINTE, XXVIII (1855), p. 228. 359 015 (498): 61 [I. Baraş aminteşte că a scos o broşură cu titlul „Despre asfixie sau leşină la oameni”]. — ISIS, I (1856), p. 101, col. I: Nota. Probabil, cu ani mai Înainte, deoarece subliniază: „Deşi In 1856 Insă sc vede că e puţin cunoscută In public”. 360 015 (498): 61 [Despre doctorul Anastasc Fătu şi scrierea sa „Manual pentru învăţătura moaşelor”]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 295: Bibliografic. 19 www.dacoromanica.ro OI 5(498) :62 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498): 76 361 015 (498): 62 [Se anunţă că a apărut „Technologia” de prof. Guillery, tradusă de A. Marin], — MUSEULtl N., I (1858), p. 128, col. II. E vorba de cartea tratind despre: materiale de construcţie, ceramică şi materii textile, apăruta în 18S8, la Bucureşti. 362 015 (498): 621 [Se anunţă că la Bucureşti a apărut „Telegrafia Electrică, o carte deslucitdre, care cuprinde şi legiuirile şi tarifele"]. — FOAIE PT. MINTE. XVIII (1855), p. 124: Bibliografie. E vorba de cartea lui Ioan Lerescu. 363 015 (498): 623 [Se anunţă că va apărea în curlnd „Pionierul român", metod practic de fortificaţii], — ROMÂNUL, II (1858), p. 176: Pionierul Roman. Lucrarea este destinată ofiţerilor, cadeţilor, subofiţerilor şi soldaţilor de orice „armie". E indicată drept „opera unul Veteran", tradusă de C. Donu. 364 015 (498): 63 Se anunţă că a apărut „Trîntorul", în româneşte şi greceşte, „uvragiu" lucrat de serdarul Vanghelie Zapa], — FOAIE PT. MINTE., XV (1852), p. 120: Bibliografie; VEST. R., XVII (1852), p. 248. Cartea e recomandată mai ales „D,-lor proprietari şi arendaşi de moşii, prin instructiva sa coprindere In agricultură şi In totalul regulatei ţineri a socotelilor ale moşielor". 365 015 (498) :63 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Manualulu pentru creşterea vermiloru de mâtase de d. C. Racotă, directorulu scoale! d'agricultură de la Sf. Panteleimon"]. — NATIONA-LULt), II (1858), p. 24. Autorul este menţionat pe carte: C. N. Racotta. : 7 ARTĂ 366 015 (498): 76 [Librarul Gcorge Ioanid anunţă că „se află de vînzare a doa ediţiunc din portretul Măriei Sale Principului stă-pînitor Barbu D. Ştirbei, desemnată pe peatră întocmai după natură de D-lui C. Szathmary"] — VEST R. — XVII (1852), p. 216: înştiinţări. 367 015 (498): 76 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Albomul Oştirii, care cuprinde toate uniformele ei cele delicate"]. — VEST. T., XVII (1852), p. 308: înştiinţări; G. TRANS., XV (1852), p. 310 311: Terra românească si Moldavia. 368 015 (498): 76 Prospectă unul Album istorică şi pitorescă a Moldovei. Publicat la Institutul Albinei, în Iaşi. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 176. Text român şi francez. — în prospect se vesteşte că albumul va consta din „24 tabloane, format In IV lungărcţ, desinat dupre natură şi dupre originale şi cu îngrijire litografit; cătră fiecare tablou se va adăuga un text lămuritor In limba română şi franceză". Se dau amănunte despre condiţiile prenumerării şi despre subiectele: istorice, folclorice, etnografice etc. Unele tablouri vor fi însoţite de texte poetice şi note muzicale. 369 015 (498): 76 [Sc anunţă că Institutul Albinei a publicat un „Album de porturi moldovene din mai multe timpuri"].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 316. 370 015 (498): 76 [Sc anunţă tipărirea la Institutul Albinei a unui „Album a porturilor moldovene, Livrczona II, cuprinzătoare de 12 tabloane"]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 134: Bibliografica română. 371 015 (498): 76 [Se vesteşte că Institutul Albinei a publicat „Tabloul bărbaţilor ce au alcătuit Conferenţiea dela Viena"]. — GAZ. DE MOLD. , XXVII (1855), p. 212. 372 015 (498): 76 Librăria G. Ioanid.—ROMÂNUL, I (1857), nr. 11, p.4. Sub acest titlu, librarul Ioanid publică prospectul amănunţit al unui tablou Istoric pe care vrea să-l editeze, „ajutat încă şl de bunul gust arheologic" al maiorului Papazoglu. Tabloul va cuprinde, la un loc, desene executate după: biserica lui Bucur Ciobanul, Crucea de piatră, monumentul de la Leon Vodă, toate din Bucureşti; mănăstirea Curtea de Argeş; ruinele curţilor domneşti din Argeş şi Tîrgovişte; „armăriile României cele antice şi cele modeme" şi un număr de portrete de domnitori, copiate „după cele mai adevărate originale". 373 015 (498): 76 Librăria Gcorge Ioanid.—ANUNŢ. R., IV (1857), p. 4. Sub acest titlu, librarul Ioanid publică un lung articol cu caracter de reclamă pentru „Tabloul dedicat naţiunei române, reprezenttnd 19 Domni ai ţârei româneşti şl alte monumente frumoase". Menţionează că acesta e tabloul pe care anunţase — prin RomAnul, nr. 11 — că II pregăteşte cu Papazoglu. Arată că au înfăţişat tabloul principelui caimacam, prezentlndu-i şi o adresă, semnată de Ioanid şi Papazoglu, al cărei text 0 reproduce In întregime. Relatează că principele a păstrat tabloul pe biroul său şi a promis că va da ordin autorităţilor să dea concurs desenatorilor pe care Ioanid ii va trimite să deseneze monumentele vechi. 374 015 (498): 76 [Listă de subscripţie pentru litografierea portretului Fio-richii, fiica lui Mihai Viteazul].—ROMÂNUL, I (1857), nr. 10, p. 4. Se precizează că portretul a fost descoperit de Boerescu, profesor la Seminarul din Curtea de Argeş. Lista cuprinde numele a cinci subscriitori. 375 015 (498): 76 [Editorul George Ioanid anunţă că a apărut „Unirea Principatelor, tablou naţional desinat de D-nu Tătărescu şi litografiat pe hîrtie mare velină"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 53, p. 4. Preţul unui exemplar este 7 sfanţihi. 376 015 (498): 76 [Editorul George Ioanid anunţă că are de vînzare mai multe tablouri]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 89, p. 4. Tablourile anunţate slnt: I, „Unirea principatelor, desinat de G. Tătărescu, litografiat pe hîrtie mare velină". II, „Tablou dedicat naţiunei romăne cu 19 portrete ale domnitorilor ţării noastre şi altele". III, „Moartea lui Mihai Viteazul, desinat de d. C. Lecca, a 2-a ediţiune pe hîrtie frumoasă velină". IV, „Costumele naţionale, 12 costume". V, „Tablou reprezentind Comisarii înaltelor Puteri, pe hirtie chinessă". VI, „Calendarul unirei, tablou". 377 015 (498): 76 [Librăria Socec anunţă că a ieşit de sub presa litografică „un tablou cu portretele comisarilor internaţionali pentru reorganizarea Principatelor", lucrat „după natură" de Szathmary] . — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 91, p. 4; ROMÂNUL, I (1857), nr. 33, p. 4: înştiinţări. 378 015 (498): 76 Album al armiei Moldovei. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 292: înştiinţare. Albumul este anunţat In „trei livrezoane" şi se referă la: infanterie, cavalerie, artilerie, jandarmerie şi pompierie. De vînzare, In depozit, la Şandro. 379 015 (498) :76 [Se anunţă că a fost litografiat şi pus în comerţ tabloul pictorului Petre Alexandrescu închipuind Unirea Principatelor], — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 43: Ştiri din întru. Redacţia îşi exprimă speranţa că publicul va sprijini difuzarea acestei opere, „artistică şi naţională". 20 www.dacoromanica.ro 015(498): 76 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498): 82 380 Papazoglu, maior D. 015 (498): 76 Mihai Vodă al V-lea. — ROMÂNUL, II (1858), p. 112; FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 15—16: Bibliografie. Prospect prin care D. P. prezintă noul tablou istoric editat de el, In tovărăşie cu librarii Rusou şi Petri din Bucureşti. Tabloul, „desemnat pe piatră de dl. Satmari" [Szathmary] pictorul, reprezintă In centru scena uciderii lui Mihai Viteazul la Turda, după un istoric olandez, al cărui nume nu 11 indică. Tabloul mai cuprinde: portretul mitropolitului Eftimie şi al comandanţilor de oştiri Banu Manta, Banu Mihalcea, Spătarul Buzescu şi Aga Farcaş, pecetea lui Mihai etc. în plus, cuprinde un text cu diferite date istorice. 381 015 (498): 76 [Maiorul D. Papazoglu anunţă că a scos al doilea tablou litografiat, cuprinzînd portrete de domni şi monumente istorice din Ţara Românească], — ROMÂNUL, II (1858), p. 52: însciinţări. 382 015 (498): 76 [Editorul George Ioanid anunţă că a ieşit de sub presa litografică al doilea tablou cu portretele a 13 domitori ai Ţării Româneşti]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 15, p. 3 Se publică numele celor 13 domnitori; tabloul mai cuprinde şi: Crucea de piatră de Ia bariera Oborului, Turnul Colfit, cum a fost mai înainte de a se dărîma, şi Monastirea Sf. Pantelimon. Preţul tabloului este de 6 sfanţi. 383 015 (498): 76 [Editorul George Ioanid anunţă că va litografia două tablouri în ulei ale pictorului C. Lecca, pe care le are în posesia sa]. — ANUNŢ. R., V (1858), supl. la nr. 26, p. 1. Cele două tablouri sînt: „Al 40-lea an al domniei lui Ştefan cel Mare" şi „Intllnirea domnilor Bogdan al Moldovei cu Radu V al Ţării Româneşti". Tot aici, Ioanid anunţă că va publica şi tabloul lui Lecca „Intrarea lui Mihai Viteazul cu triumf In Belgrad" (Alba-Iulia). 384 015 (498): 76 [Editorul George Ioanid anunţă că are de vînzare tabloul „Moartea lui Mihai Viteazul desin de C. Lecca"].— ANUNŢ, R„ V (1858), supl. la nr. 26, p. 1. Preţul unui exemplar este de lei 1,5. 385 015 (498): 76 [Ştire că „a ieşit de sub pressa litografică un tablou istoric, închipuind bătălia şi biruinţa lui Mihai Viteazul de la Sibiu din anul 1599, Octomvrie 16, compus şi litografiat de domnu profesor Valstainer"]. — ROMANUL, II (1858), p. 120: Anons. Litografia luiWalstenier se află de vînzare In magazinele Rosettişi Deutsch. 386 015 (498): 76 [Maiorul D. Papazoglu anunţă că a litografiat un tablou care reprezintă ruinele podului lui Traian, după planul întocmit de Eduard Alexandru Popovici, inginerul oraşului Severin], — NAŢIONALUL!!, I (1858), p. 358. Tabloul este dedicat „AdunărilorO Electorale din ambele Principate-Unite". Preţul unui exemplar este 5 sfanţi. 387 015 (498): 764 [Se anunţă apariţia unui tablou datorit colonelului Papazoglu şi înfăţişînd podul lui Traian de peste Dunăre], — G. 1RANS., XXI (1858), p. 281—282: Principatele România şi Moldova. Se subliniază că tabloul este dedicat alegătorilor din Principatele Unite. 388 015 (498): 76 [Se anunţă de vînzare tabloul podului de peste Dunăre, din 104 d. Cr., scos de maiorul Papazoglu.] — ROMÂNUL, II (1858), nr. 83, p.332: Felurimi. Se publică conţinutul litografiei, care mai cuprinde: „costumele Melie-dinţenilor, poziţia cea pitorească a ruinelor şi descrierea a 6 scriitori antici şi moderni ce au descris acest pod". Se dă şi preţul, 5 sfanţihi. 389 015 (498): 76 [Iosif Pernet face cunoscut că, în atelierul său litografic d'n Sţr, Gorgani, s-a lucrat o „cătăţime" însemnată de exem- plare din „Simbolul credinţei", după cererea lui C. Stratianu], — ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 17, p.4. Deoarece C. Stratianu nu le-a ridicat, litograful le-a pus în vînzare şi cricine poate cumpăra „asemenea tablouri cu preţ de 3 sfanţi unul". 390 Teodori, Dimitrie 015 (498): 76 [Prospect cu privire la tipărirea portretelor Corvinilor] — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 177—178: Transsilvania. D. Teodori, paroh ortodox din Lugoj, anunţă că în scurt timp vor fi tipărite, sub îngrijirea sa, portretele lui Ioan, Ladislas şi Matei Corvin. Preţul fiecărui portret va fi de 20 de creiţari. — Autorul prospectului discută şi problema originii româneşti a Corvinilor. 391 015 (498): 78 [Se anunţă spre vînzare, la Librăria Nouă din Iaşi, „Uvertura Naţională" de Alexandru Flehtenmaher], — ZIMBRUL, IV (1856), p. 1008: Bibliografie. Se precizează că lucrarea a fost apreciată de „faimosul" Liszt, in timpul, şederii lui la Iaşi. — Preţul este de 3 douezeceri. 392 015 (498): 78 [Se anunţă că, la librăria George Ioanid, se află de vînzare „Uvertura Naţionala, compusă pentru piano de A. Flehtenmaher"]. — ANUNţATORUL, IV (1856), p. 16: înştiinţări; VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 1, p. 1. Lucrarea a apărut la Institutul Albinei de la Iaşi şi costă 3 1/2 sfanţihi 393 015 (498): 78 [Se anunţă că „Hora Unirii" de V. Alecsandri, împreună cu notele melodiei compuse de A. Flehtenmaher, a fost „litografiată" de Parteni şi se află de vînzare în Iaşi]. — STEAOA D., II (1856), p. 156: Avis. 394 015 (498): 78 [Librăria Socec & Comp anunţă că A. Flehtenmaher „a publicat acum" un caiet cu patru bucăţi muzicale, sub titlul de „Colecţiune de cântece naţionale" pentru piano-forte]. —ROMÂNUL, II (1858), nr. 100, p. 298. Colecţia a fost depusă spre vînzare la Socec şi costă 5 sfanţi caietul. : 8 LITERATURĂ Literatură engleză şi americană „ germană „ franceză „ italiană „ română „ latină „ greacă „ rusă Literaturi orientale Literatură engleză şi americană 395 015 (498): 82 [Se anunţă că, la tipografia Buciumului Român, s-a tipărit romanul lui Bulwer „Cele din urmă zile a Pompeii", tradus de G. Teodori Avineanu]. —GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 19: Bibliografie. E vorba dc primul volum al traducerii. 396 015 (498): 82 [Se anunţă că se află sub presă tomul al II-lea şi următoarele din „Ultimele zile ale politiei Pompea"]. — ROMÂNIA LIT., (1855), p. 388: Bibliografie. Anunţul c semnat de G. T. Avineanul — traducătorul romanului lui Bulwer. 397 015 (498): 82 [Se anunţă apropiata apariţie a „tomurilor următoare" ale romanului „Cele mai de pe urmă zile ale Pompeei", al cărui întîi volum s-a tipărit în 1854]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 256. 21 www.dacoromanica.ro 015(498): 82 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015 (498): 84 398 015 (498): 82 [Se anunţă ieşirea de sub tipar a tuturor volumelor „Opului Pompean", care se află spre vînzare în librăria lui Codrescu]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 342: Avis. E vorba de traducerea romanului lui Bulvver, apărută sub titlul Ultimele iile ale politiei Pompea. 399 015 (498): 82 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare la toţi librarii din Bucureşti „Vicarul de la Wakefield, cap d’operă a lui Goldsmith, autor anglu, tradus dupe original"]. — VEST. R„ XVII (1852), p. 324. 400 015 (498): 82 [Editorul George Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar „Fidentzata de Lamermoor" de Walter Scott, tradusă de G. A. Baronzi]. — ANULATORUL, IV (1856), p. 320; VEST. R„ XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie. Cu 10 gravuri. A apărut In „Biblioteca Litterarie". 401 Codrescu, T. 015 (498): 82(73) Coliba moşului Toma sau Vieaţa negrilor în sudul Sta- turilor-Unite. De D-na Henrieta Beeşeriî Stove. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 13—14: Bibliografie. Articol-prospcct. — T.C. vorbeşte de succesul romanului Harrietei Beecher Stowc In toată lumea. Subliniază că „aceasta-i lovitura cea mai adlncă poate, ce s-au dat sclaviei; şi lovitura aceasta s-au dat de o femeie". Anunfă că va ieşi In curind — de sub teascurile tipografiei Buciumul Român — o traducere In 2 volume, făcută de „col. M. Kogâlniccanu şi comisul Teodor Codrescu". 402 Codrescu, T. 015 (498): 82(73) Prenumerare la Coliba lui Moşu Toma sau Viaţa negrilor în sudul Statelor Unite din America. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 92. După ce se indică pe scurt data apariţiei (15 iunie) şi condiţiile de prenumerare, se reproduce textul articolului publicat de T.C. in Gatela ie Moldaxria, La sflrşit, redacţia Telegrafului Ru)nâ,t anunţă că „primeşte prenumera(iiine la această faimoasă carte". 403 015 (498): 82(73) [Se reproduce îndemnul lui T. Codrescu pentru „Prenumerare la Coliba lui Moşiu Toma sau Vieaţa negrilor în sudul Staturilor Unite din America"]. — FOAIE PT. MINTE., XVI (1853), p. 88: Literariu. 404 015 (498): 82(73) [Se anunţă că la Iaşi a ieşit de sub tipar „Coliba lui Moşu Toma"]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 177: Monarhia Austriacă. Se adaugă: „fiindcă dorinţa generale a fost ca aceasta tare interesante carte să se înavuţească şi prin stampe, ace..sta s'a făcut, însă preţul unui esemplare a crescut cu I fl. 4 cruceri". 405 015 (498): 83(73) [Se vesteşte apariţia în Principate a romanului „Coliba lui Moşu Toma"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 179: Novis-simu. Se menţionează stampele cărţii, făcute la Paris. 406 015 (498): 82(73) [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Coliba lui Moş Toma", în 2 voi. ilustrate, şi se află de vînzare], — VEST. R., XVIII (1853), p. 228: înştiinţări. 407 G. R. T. 015 (498): 82(73) [Scrisoare către redactor, arătînd că românii din Vicna aşteaptă traducerea romanului „Coliba lui Moş Toma", editată de T. Codrescu la Iaşi]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 279: Moharchi’a austriaca. Viena, 6 Septembrie s.n. 408 015 (498) 82(73) [Redacţia se plîngc că prenumeranţii din Transilvania nu au primit exemplarele cuvenite din „Coliba lui Moş Toma" editată de T. Codrescu]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 392: Monarhia Austriacă. 409 105 (498): 82(73) [Ştiri cu privire la apariţia „Colibei lui Moş Toma"]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 237—238: Monarhia Austriacă. Se anunţă creşterea preţului „din cauza stampelor (chipurilor) cu care s'a Înzestrat cartea"; la redacţia Telegrafului, se află exemplare şi pentru cei care nu au prenumerat. 410 105 (498): 82(73) [Institutul Albinei anunţă că a tipărit „broşura I" din „Bordeiul unchiului Tom seau Vieaţa negrilor în America", de Harriet Beecher Stowe, în traducerea profesorului Dimi-trie Pop].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 88: Bibliografie. 411 015 (498): 82(73) [Profesorul D. Pop anunţă apariţia broşurii a Il-a din tomul I al romanului „Bordeiul Unchiului Tom"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 152. Anunţă totodată că a IlI-a broşuri va ieşi tn cîteva zile. Literatură germană 412 015 (498): 83 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Moartea lui Avei, poem în 5 cînturi, ilustrat cu patru gravuri"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 248. E vorba de traducerea poemului lui Salomon Gessner, făcută de C. C. Băjescu. 413 015 (498): 83 [Se anunţă că a apărut cartea „Eustah Placid", traducere de Virgil Pleşoianu], — EHO ECL., II (1852), p.48: înştiinţare. E vorba de traducerea romanului istoric al lui Christoph von Sclimld. 414 015 (498) : 83 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare, la toate librăriile, scrierea „Safir, prelucrată de G. Sion"]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 53, p. 4. E vorba de culegerea de 10 schiţe şi povestiri din opera umoristului Saphir, alcătuită de G. Sion. Literatură franceză 415 015 (498) : 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Doctorul negru, dramă în 7 acte, tradusă de Valentineanu"]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 346. Este, probabil, traducerea dramei Le iocteur ttoir, 7 acte, de Anicet Bourgeois. 416 015 (498): 84 [Se anunţă că se află la tipar drama „Veneţiana, călăul secretă din Veneţia", traducere de Alecu Vasiliu], — ZIMBRUL, II (1851), p. 176: Bibliografic. E vorba de traducerea lui A. Vasiliu din Anicet Bourgeois, apârută tn 1832. 417 015 (498): 84 [Se vesteşte că a apărut în Bucureşti „Siamilu", dramă în 5 acte şi 9 tablouri]. — FOAIE PT. MINTE., XVIII (1855), p. 160: Bibliografie. E vorba de drama Schamyl de Paul Meurice tradusă de I. Nacu. 418 015 (498): 84 [Se anunţă că apare curînd „Onoarea şi banii", comedie în 5 acte, imitată după Ponsard, de I. C. Lerescu], — FOAIE PT. MINTE , XVIII (1855), p. 88, col. II. 419 015 (498): 84 [Se comunică ieşirea din tipar a comediei „Onoarea şi banii", localizată după Ponsard], — FOAIE PT. MINTE., 22 www.dacoromanica.ro 015(498): 84 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCA 015(498) :84 XVIII (1855), p. 92: Bibliografie; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 33, p.2 420 015 (498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Dealul Dracului, dramă în 5 acte" şi se află de vînzare]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 228: înştiinţări; p. 368: înştiinţări. E, probabil, o traducere a piesei lui Eugene Sue La Morne au diable, transpusă de el după propriul său roman cu acelaşi titlu. Traducerea a fost făcută de S. Mihălescu, 421 015 (498): 84 [Se anunţă că este sub tipar piesa „Adelaida de Lusan", dramă în 5 acte şi 9 tablouri, prelucrată după „romanţul" cu acest titlu, tradus din franţuzeşte de clucerul Simeon Marcovici]. — VEST. R., XVII (1852), p. 400: înştiinţări. 422 015 (498): [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare, la Librăria Românească a lui Gheorghe Ioanid, cartea „Credinţa, nădejdea şi îndurarea, dramă în 5 acte"].—VEST. R., XVI (1851), p. 340; ZIMBRUL, II (1851), p. 56: Bibliografie românească. E vorba de traducerea „din franţozeşteu a lui A, Manoll 423 015 (498): 84 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare, la Librăria Românească a lui Gheorghe Ioanid, cartea „Bărbatul anonim, comedie vodevilă în 2 acte"]. — VEST. R., XVI (1851), p. 340. E vorba de traducerea „din limba franţeză" făcută de A. Manolli. 424 015 (498): 84 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare, la librăria lui G. Ioanid, cartea „Noblesa cumpărată, comedie vodevilă în 2 acte"]. — VEST. R., XVI (1851), p. 340; ZIMBRUL, II (1851), p. 56: Bibliografie românească. E vorba de comedia „tradusă din limba franţeză" de A. Manolli* 425 015 (498): 84 [Se anunţă că va apărea „Hagi Stavrosu", traducere din limba franceză de P. Teulescu]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 124; ROMÂNUL, I (1857). nr. 5, p. 4. col. III E vorba de povestirea cu caracter de roman a lui Edmond About Roi des Montagnes. — Anunţul din Românul e semnat de C. A. Rosetti. 426 015 (498): 84 [Editorul Gheorghe Ioanid anunţă că va apărea în curînd „Pugol de la Strago", ilustrat cu 24 de gravuri]. — VEST R.. XXI (1856), p. 304. Eroare de tipar. E vorba, tn realitate, de romanul de aventuri al scriitorului francez J. Arago, tradus de P. M. Georgescu sub titlul do Pujola, cheful â tfikeletilorâ, 2 voi., Buc., 1856. 427 015(498): 84 [Se anunţă că va apărea în curînd „Israelitul", roman istoric de H. de Balzac]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 64, col. II şi 76: înştiinţare, 124, col. HI. 428 015(498): 84 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare, la librăria C. A. Rosetti, „Omul muntelui", „romans original", de D. L.]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 88: însciinţări. Este vorba de versiunea tn limba română a romanului Les sept montagnes. Histoire moldave, a scriitoarei de origine franceză Mărie Boucher, care semnează româneşte cu pseudonimul „Doamna L“, iar franţuzeşte „Mărie Movila". 429 015(498): 84 [Se dă de ştire că în tipografia Francezo-Română s-a tipărit „romanul clasic « Atala > de Chateaubriand, tradus de, răposatul acum, Gheorghie Romănescu"]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852). nr. 53 p. 110: Bibliografia română. 430 015(498): 84 [Se anunţă „Eventurile celui din urmă Abenseragiu" de Chateaubriand, trad. I. N. Şioimescu, Bucureşti, 1852]. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Literariu. 431 015(498): 84 [Se anunţă că, peste puţin, va ieşi de sub tipar „Natcezii în 2 volumine"]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 368: înştiinţări. Traducere din Chateaubriand. 432 015(498): 84 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare, la librăria lui G. Ioanid, cartea „Mihail Cantemir Moldoveanul", traducere de G. Codrescu].—VEST. R., XVI (1851), p. 340, col. I. Eroare de tipar. E vorba. In realitate, de romanul istoric al contesei Dash Uikael le Moldave, tradus de Th. Codrescu. 433 015(498): 84 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare, la Librăria Românească a lui Gheorghe Ioanid, cartea „Actd, sau moartea lui Neron, tradus de C. Gane, în 2 volume"]. — VEST. R., XVI (1851), p. 340. E vorba de traducerea romanului istoric al lui A. Dumas-tatăl, apărută n anul 1851 la Iaşi. 434 015(498): 84 [Se anunţă că va apărea „Amory sau Amoralii de care moare cine-va şi Amoralii de care nu moare", traducere din Alexandre Dumas de M. Costiescu]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 124. E vorba de romanul A maur y, 435 015(498): 84 [Se anunţă că, în curînd, se va pune sub tipar romanul istoric intitulat „Bastardulii Moleon" de Alexandre Dumas, tradus de Dimitrie Zăgănescu]. — SECOLULtl, I (1857), nr. 40, p. 4. 436 015(498): 84 [Se anunţă că va intra sub tipar, în „Biblioteca Litte- rară" scoasă de G. Ioanid, traducerea romanului „Contele de Monte Christo", de A. Dumas.] — PATRIA [Bucureşti], I (1855), p. 284: Bibliografiâ; VEST. ROM.. XX (1855), p. 332: Bibliografie; FOAIE PT. MINTE. XVTII (1855). p. 272: Bibliografia; FOILETONUL Z.. I (1855). p. 312: Bibliografie. 437 015(498): 84 [Editorul G. Ioanid anunţă că au ieşit de sub tipar voi. 1—5 din „Contele de Monte Christo"]. — NAŢIONALUL©, I (1858). p. 242: Bibliografie; FOAIE PT. MINTE. XXI (1858), p. 64 : Bibliografie; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 252 : Bibliografie romănă. Vor urma voi. 6—8. Se publica tn „Biblioteca Litterarie", seria a IlI-a. 438 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Iacobini şi Girondini, traducţie de G. A. Baron zi din A. Dumas"]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 94: Bibliografia; VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 25, p. 1 : Bibliografie, în „Biblioteca Litterarie", editată de G. Ioanid* 439 015(498): 84 [Editorul George Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar „Iacobini şi Girondini sau Cavalerul de la casa roşie" de Al. Dumas, tradus de G. A. Baronzi]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 320. A apărut tn „Biblioteca Litterarie". 440 015(498): 84 [Se comunică punerea sub tipar a romanului „Isaac La- kedem" de Al. Dumas, trad. de G. Baronzi]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 116 : Bibliografie. E vorba de romanul Isaac Laquedem de Al. Dumas-tatăl. 441 015(498): 84 [Se comunică apariţia în Bucureşti a traducerii lui G. Baronzi din „Isaac Laquedem" de Al. Dumas],—FOAIE PT. MINTE, XVITI (1855), p. 160 : Bibliografie. 3 — Bibliografia analitici — c. 3102 23 www.dacoromanica.ro 015(498): 84 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ 015(498): 84 442 015(498): 84 [Se anunţă că a apărut al doilea volum din „Isaac La- kedem"]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 236: Bibliografia. Anunţarea se face printr-un prospect al librăriei Christ. Joanin & Roma-nov din Bucureşti, reprodus din Patria. 443 015(498): 84 [Editorul I. Câlinescu anunţă că a ieşit de sub tipar romanul „Cei trei musquetari" al lui A. Dumas], — ANUNŢ. R., IV (1857), supl. la nr. 7, p. 3 : CONCORDIA, I (1857), p. 20. In două volume, format mare, ilustrate cu 32 de gravuri; traducere de B. P.; preţul 24 de sfanţi. 444 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar romanul „Pascal Bruno" de Al. Dumas, ilustrat în text cu 25 de gravuri „întocmai ca în originalul franţez"]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 72: înştiinţări. 445 015(498): 84 [Se vesteşte că se va pune sub tipar „Regina Margot" de A. Dumas.] — PATRIA [Bucureşti], I (1855), p. 284 : Bibliografiâ; VEST. R., XX (1855), p. 332 : Bibliografie; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 272 : Bibliografia. în „Biblioteca Litterariî" a lui G. Ioanid. 446 015(498): 84 [Editorul G. Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar „Regina Margot", de Al. Dumas]. — ANUNŢĂTORUL, TV (1856), p. 320. In trei volume, cu 94 de gravuri în text; a apiirut în „Biblioteca Litterarie". 447 015(498): 84 [Se anunţă că au ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Călătoriile lui Dumas în Italica"]. — VEST. R., XVIII (1853) , p. 380 : înştiinţări. Preţul „un sfanţ broşura". 448 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare romanul intitulat „Dama cu camelii"].—VEST. R., XIX (1854) , supl. la nr. 13, p. 1 : Bibliografie. E vorba de traducerea romanului lui Al. Dumas-fiul. 449 015(498): 84 [Se face cunoscut abonaţilor la cartea „Aventurile lui Telemacu", că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare la librăria lui A. Daniilopolu].—VEST. R., XVII (1852), p. 140 : înştiinţare. E vorba de opera lui Fănelon, tradusA în româneşte. 450 015(498): 84 [Se anunţă că vor apărea în curînd „Misterele Incuisi- ţici"]. — PATRIA [Bucureşti], I (1855), p. 284 : Bibliografii; VEST. R., XX (1855), p. 332; Bibliografie; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p 272 : Bibliografie; FOILETONUL Z., I (1855), p. 312 : Bibliografie. în „Bilioteca Litterarie" a lui G. Ioanid. 451 015(498): 84 [Librarul Ghcorghe Ioanid anunţă că se află sub tipar „Misterile Incuiziţiunei"]. — VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2 : Bibliografie. Vor apîrea în seria a 2-a a „Bibliotecii Litterarie". 452 015(498): 84 [Editorul George Ioanid anunţă că au ieşit de sub tipar „Misterele Incuisiţiei de M. V. F£r£al, traducţiune de P. M. Georgescu"]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 56, 320; VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 12, p. 1. în două volume, ilustrate cu 10 gravuri. A apărut în „Biblioteca Luterane". 453 015(498): 84 [Prospect cu privire la editarea romanului „Misterele Londrei", de Paul Fdval], — ROMÂNUL, II (1858), p. 76: Librăria Socec & Companie. Editorul anunţă că a căutat să remedieze plîngerea publicului că tipăriturile româneşti sînt prea scumpe, mai ieftine fiind cărţile venite din Franţa, în consecinţă, a conceput un plan de tipărire a cîtorva „scrieri foarte interesante" la un preţ cu 40-50% mai ieftin decît cel obişnuit. Deocamdată, a tipărit voi. I şi II din Misterele Londrei, de „ingeniosul autor Paul F<*val"; volumul al III-lea va urma curînd. Notează că traducătorul, Valentineanu, ş -a dat „toate silinţele". 454 015(498): 84 [Librăria Socec face cunoscut că au ieşit de sub tipar „Misterele Londrei", de Paul Fdval], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 36, p. 3; NAŢIONALULtr, I (1858), p. 164: Bibliografie; ROMÂNUL, II (1858), p. 140 : Librăria Nouă. Socec & Com-pane. In 3 volume. Preţul unui exemplar este de 18 sfanţihi. 455 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Conzalvo de Cordova sau Căderea Grenadei, epizodu din resbâele Mauriloru cu Spanioli, de Florian"]. — NAŢIONALULtî, I (1858), p. 342; ROMÂNUL, II (1858), nr. 80, p. 321. Preţul, 4 sfanţi. 456 015(498): 84 [Se vesteşte că a apărut partea a IlI-a a romanului istoric „Fraţii de arme"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 244 : Bibliografie. Traducere de Alecu Vasiliu. Cartea se vinde la librăria lui Pavel Donici. Partea a IV-a se tipăreşte. — E vorba de romanul istoric al d-nei de Genlis. 457 015(498): 84 [Se anunţă că au ieşit de sub tipar volumele al III-lea şi al IV-lea din „Incongiurarea Roşelei" şi se află de vînzare la toate librăriile]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 8 : înştiinţări. E vorba de traducerea romanului Siige ie la Rochelle de d-na de Genlis. 458 015(498): 84 Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Misterurile ţintirimu- lui de Paris, Per la Şez, volum I-iu" şi se află de vînzare]. — VEST. R„ XVIII (1853), p. 228 : înştiinţări. 459 015(498) :84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare cartea „Misterurile ţinterimului de Paris perlaşez în 2 volume"].—VEST. R„ XVIII (1853), p. 368 : înştiinţări. E vorba de cartea Misterurile Ţintirimului Per-Laşez, „traduezie a D-nei Smaranda născută Atanasiu, tom. I — II", apărută în Galaţi. Traducerea s-a făcut după romanul Les Nuits du pire Lachaise, de L£on Gozlan, Paris, 1846, care a circulat la noi şi în original. 460 015(498): 84 [Se anunţă că librarul G. Ioanid va pune curînd sub tipar, în „Biblioteca Litterarie" scrierea „Gabriella" de Lamartine].— PATRIA [Bucureşti], I (1855), p. 284: Bibliografie; VEST. R., XX (1855), p. 332: Bibliografie; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 272: Bibliografic; FOILETONUL Z., I (1855), p. 312: Bibliografie. Trebuie să fie vorba de traducerea după Cratiella de Lamartine, făcută de Maria Ioranu, care a apărut in anul 1838 in „Biblioteca Litterarie" a lui G. Ioanid. 461 015(498): 84 [Se anunţă că la Bucureşti a apărut „Graziella" de Lamartine, în traducere]. — FOAIE PT. MINTE, XXI (1858) p. 64 : Bibliografie. 462 015(498): 84 [Editorul G. Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar „Graziella" de A. de Lamartine], — NAŢIONALUL!), I (1858), p. 242 : Bibliografie; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 252 : Bibliografie română. 24 www.dacoromanica.ro 015 (498): 84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA. 015(498) :84 463 015(498): 84 [Librarul Gh eorghe Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar „Lăptăriţa din Mont-Fermeil" de Paul de Kock, 1 volum]. — VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2 : Bibliografie; FOILETONUL Z., I (1855), p. 352 : Bibliografie. 464 015(498) : 84 [Editorul George Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar „Madelena" de Paul de Kock]. — ANUNŢ. R., TV (1857), nr. 89, p. 4. Precizează cA scrierea lui Paul de Kock mai este Însoţită de următoarele trei nuvele: Pantoful roşu, de contesa Dasb; Nu te atinge de regina; Diavolul in infern, ambele de Boccaccio. Preţului întregului volum este de lei 15,30, 465 015(498): 84 [Editorul George Ioanid face cunoscut că a ieşit de sub tipar „Tribunalul secret", roman istoric de Clemence Ro-bert], — ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 53, p. 4 : CONCORDIA, I (1857), p. 183. Tradus In româneşte de C. Zăgănescu; 2 volume tn 8°, preţul 20 l/4 lei. 466 015(498): 84 [Se anunţă că a apărut în Bucureşti „Lacul dracului" de G. Sand, tradus de G. Baronzi]. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 116 : Bibliografie. 467 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Lelia", volumul 1]. — VEST, R., XVIII (1853), p. 368 : înştiinţări. Face parte din „Biblioteca Litterarie, publicată de librariul-editor Gheor-glie Ioanid"; voi. II şi III vor ieşi de sub tipar peste puţin. — E vorba de romanul Lelia de George Sand. 468 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Maupartu", 2 volume]. — VEST. R„ XVIII (1853), p. 368 : înştiinţări. Scrierea face parte din „Biblioteca Litterarie", publicată de „iibrariui-editor" Gheorghe Ioanid. — E vorba de romanul Maupral de George Sand. 469 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Mesela" de George Sand, tradusă de G. A. Baronzi].— VEST. R., XVIII (1853), p. 368 : înştiinţări. S-a tipărit tntr-un volum cu poeziile lui G. A. Baronzi şi cu nuvela Orbul a scriitorului R. R. Thellusson, tradusă de G. A. Baronzi. — E vorba de povestirea Mettela. 470 015(498): 84 [Se anunţă că, peste puţin, va ieşi de sub tipar „Mont- Reveche" în 3 volume]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 368 : înştiinţări. E vorba de romanul Mont-Rntcke de George Sand. 471 015(498): 84 [Gheorghe Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar al II-lea volum din „Mariana, traducere de d. Teulescu"]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 28 :înştiinţări; VEST. R., XXI (1856), p. 28 : Bibliografie. Preţul ambelor volume este 5 sfanţi. — E vorba de romanul Mariana de Jules Sandeau. 472 015(498): 84 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare, la Librăria Românească a lui Gheorghe Ioanid, cartea „Maria fiica orbului, tradusă de pah. Dimitrie Andoniu"]. — VEST.R., XVI (1851), p. 340. E vorba de o povestire de d-na de Sirey. 473 015(498): 84 [Se anunţă că „din Museulu Literarii a ieşit de sub tipar al III-lea volum din Memoriele Diavolului"].— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 28. E vorba de traducerea romanului Les Mimoires du Diable de Frâdâric Saulil, Paris, 1838. 474 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Avutul şi Săracul, un prea frumos roman, tradus de A. Pelimon"]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 216. Volumul este ilustrat cu 12 gravuri; preţul unui exemplar este de 6 sfanţi. — E vorba de romanul lui Emile Souvestre. 475 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar „Artur", 2 volume]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 368 : înştiinţări. Cartea face parte din „Biblioteca Litterarie", publicată de „librariul-editor" Gheorghe Ioanid. — E vorba de traducerea făcută de P. Teulescu după romanul lui Eug. Sue. 476 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Chemoc Corsarul"]. — VEST. R., XVII (1852), p. 248. E vorba de traducerea romanului Kernock le pirate, de Eug&ne Sue. 477 015(498): 84 [Se face cunoscut amatorilor de lectură că s-a tradus în româneşte, de către aga Nicu Racoviţă, şi s-a pus sub tipar „Comandorul de Malta, romanţ dintre ale lui Eugâne Sue"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 62, p. 4. 478 015(498): 84 Comandorulu de Malta. —ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 116 Scurt anunţ despre punerea sub tipar a traducerii din Eugâne Sue, făcută de N. Racoviţă. 479 015(498): 84 [Editorul G. Ioanid anunţă că a ieşit de sub tipar „Crucea de argint" de Eugene Sue, traducere de I. Eliade]. — FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 64 : Bibliografie; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 252 : Bibliografie română; NAŢIONALUL!), I (1858), p. 242 : Bibliografie. 480 015(498): 84 [Librarul-editor G. Ioanid vesteşte că a scos de sub tipar „Jidovu rătăcitor", traducere după Eug&ne Sue]. — FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 64: Bibliografie; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 252: Bibliografie română; NAŢIONALULUI (1858), p. 242 : Bibliografie. în 8 volume, la un preţ de 35 de sfanţi. 481 015(498): 84 [Se anunţă că peste puţin va ieşi de sub tipar „Matilda", în 5 volume]. —VEST. R., XVIII (1853), p. 368 : înştiinţări. E vorba de romanul lui Eug&ne Sue. 482 015(498): 84 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Orbul, nuvelă de D-na R. R. Thellusson" tradusă de G. A. Baronzi].—VEST. R., XVUI (1853), p. 368 : înştiinţări. S-a tipărit Intr-un volum cu poeziile lui G. A. Baronzi şi cu Mettela de George Sand. 483 015(498): 84 [Se anunţă „Batranulu misteriosu", traducere din limba franceză de G. B., Bucureşti, 1851]. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44 : Literariu. E vorba de traducerea făcută de G. Baronzi. 484 015(498): 84 [Se anunţă apariţia cărţii „Tînărul lucrător", traducere din limba franceză de Virgil Pleşoianu], — EHO ECL.,11, (1852), p. 48 : înştiinţare. Cartea a apărut fu „Biblioteca Religioasă Morală". 25 www.dacoromanica.ro 015(498) :M BIBLIOGRAFIE ROMANEASCĂ 015(498): 859 485 015(498): 84 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare „Callatorie împrejurul canunerei melle, traducţiune de d.C. Aricescu"] — TIMPULtJ, I (1856), supl. la nr, 4, p. 4 : Bibliografie. Preţui este un sfanţ şi jumătate. — E vorba de scrierea lui Xavier de Maistre. 486 015(498): 84 [Se anunţă că au apărut notele de călătorie „De la Paris la Atena — Pelerinajiu de Lainici'* de Ponson du Terrail, traducere de D. Guşti]. — ZIMBRUL, II (1851), nr. 44, p. 176 : Bibliografie. Se aminteşte totodată că această traducere a apărut şi tn Foiletonul Zimbrului. Literatură italiană 487 Pfdeanu 015(498): 85 [Prospect cu privire la publicarea In curtnd a traducerii sale tn proză „Ierusalimul liberat", după Torquato Tasso], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 100 : Bibliografia Română. Plcleanu anunţă deschiderea prenumerării, care se va tace la Iaşi, la Hariton şi Comp. Lucrarea se va tipări la Bucureşti in 2 volume, ornate cu 21 de gravuri „lucrate tn halcografie de cel mai bun maestru la Viena". Preţul abonamentului: 8 sfanţihi. 488 015(498): 85 [Se anunţă că s-a pus sub tipar poemul „Ierusalimul liberat" de Torquato Tasso, traducere de A. N. Plcleanu]. — ZIMBRUL, II (1852) p. 230 : Bibliografie. Traducere in proză. 489 015(498): 85 [Se anunţă că a apărut „Beatrice di Tenda", tragedie de Felice Romani, tradusă de Valentineanu şi Canini]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 100, p. 298. Preţul 1 sfanţih. 490 015(498): 85 [Se anunţă că a apărut — „estract în limba română" — un libret al tragediei lirice „Doi Foscari", cu text de Piave şi muzica de Verdi]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 150 [greşit : 148]. : Bibliografie. 491 015(498): 85 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare „Norma", tragedie de Felice Romani, traducere de Canini şi Valentineanu].— ROMÂNUL, II (1858), p, 96 : Inşciinţârl. Volumul conţine şi textul italian. Preţui, 2 sfanţihi. Literatură română 492 Poppasu, Pant. C. 015(498): 859 [Prenumerăţiune la noulu Corespondinte Romănu, st?u la unfi Stilionariu universale. — G. TRANS., XVI (1853), p. 134. Prospect, Aratâ că lucrarea sa cuprinde — „pe lîngă o introducere fundamentală în regulele gramaticei, stilisticei şi curtuasiei soţiali" — modele de scrieri către autorităţile administrative şi judiciare, de scrisori şi acte comerciale etc. Preţul prenumerării, 4 florini. Se comunică persoanele la care se pot face prenumerării 493 015(498): 859 [Se anunţă că a apărut şi se află de vînzare „Dicţionarul Inimei"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 383 : Bibliografie Românească. Dicţionarul a apărut In tipografia Buciumului Romăn şi se află de vînzare Ia librăria Hristofor şi la tipografie, cu preţui de 5 lei. 494 015(498): 859 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar, în tipografia Buciumul Român, culegerea de poezii „Buchetul poetică pentru principele domnitoriu Grigorie A. Ghica V. V." alcătuită de D. Guşti]. — FOILETONUL Z., I (1855), p, 8 : Bibliografie. 495 015(498): 859 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi peste clteva zile se pune în vînzare „o colecţie de poesii, parte din ele bucăţi istorice"]. —ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 35, p. 4. Cu ilustraţii, oonstfnd din peisaje, vederi de oraşe şi portrete de domnitori şi de alte persoane istorice. 496 015(498): 859 [Se anunţă că a apărut cartea de cîntece naţionale intitulată „Dorul"]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 95, p. 278. Cartea, cuprinztnd 72 de cîntece, se găseşte de vînzare la librăria George Ioanid. 497 015(498): 859 [Georgiu Delian, secretarul Societăţii de lectură a junimii române din Oradea, anunţă că se vor edita un „almanac beletristic-literariu" pe anul 1853 şi o „culeseţiune de poesie poporali"].— G. TRANS., XVI (1853), p. 77 : Oradea-mare, 14 Martiu 1853. Invită publiciştii români să colaboreze la acest almanah, iar pentru culegerile de poezie populară, face apel la preoţi şi săteni să adune material din popor. 498 015(498) :859 Versuintii romani. Prevorbit. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 167—169. Prezentare la volumul de versuri editat de „Soţietatea de Leptura a Junimei romane studinte la scâlele Oradane", 1854. Programul acestei colecţii: Poezii ale înaintaşilor, versuri ale tinerimii locale şi culegeri de poezie poporală, făcute In vacanţe. Consideraţii critice asupra versurilor poeţilor mai vechi. Scopul culegerii. Limba folosită In ea. Ortografia. 499 015 (498): 859 [Societatea de lectură a junimei române din Oradea anunţă că ultimele coli din culegerea „Versuintii romani" s-au dat la tipar]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 196: Braşovu, 28 Iuniu. înştiinţarea e semnată de Dion. Pascuţiu şi P. V. Ventrariul. 500 015 (498): 859 Soţietatea de lectură a junimei romane studinte la scdlele Oradane. — G. TRANS., XVII (1854), p. 252. Anunţă că a ieşit de sub tipar sarcina primă din Versuintii romani. Doar 20 dintre cele 60 de liste de prenumeraţie împărţite dinainte au fost înapoiate Societăţii. Corespondenţă cu prenumeranţii. 501 015 (498): 859 [Se anunţă „Arp’a romana" de C.D. Aricescu, Bucureşti. 1852], — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Literariu, 502 015 (498): 859 [Se anunţă că a ieşit de sub tipar şi se află de vînzare la librării „Lira" , poezii de C. Aricescu]. — NAŢIONALULtJ, I (1858), p.72. 503 015 (498): 859 [Se anunţă că la Institutul Albinei s-a publicat „Culegere de poezii" de G. Asachi, ediţia a Il-a adăugită, cu compuneri originale italiene, franceze şi germane]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 33; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p, 116: Bibliografie. 504 015 (498): 859 [Se anunţă că au ieşit de sub tipar şi se află de vînzare „Nopturnele", poezii de G. A, Baronzi]. — VEST, R., XVIII (1853), p. 368: înştiinţări. S-au tipărit intr-un volum cu Mettela de George Sand şi Orbul, nuvelă de R, R. Thellusson, traduse de G. A. Baronzi. 505 015 (498): 859 [Se anunţă că au apărut „Cîntece şi plîngeri" de D. Bolin- tineanu]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 177: Bibliografie română. 26 www.dacoromanica.ro 015(498): 859 BIBLIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ 015(498): 859 506 015 (498): 859 [Se comunică apariţia unei noi ediţii din „poesiile noue şi vechi" ale lui D. Bolintineanu], — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 124: Bibliografie. E vorba de culegerea intitulau „Poesiile vechi şi noue... Edate sub îngrijirea D. G. Sion". 507 015 (498): 859 [Librăriile C. A. Rosetti şi Socec anunţă că a apărut şi se află de vinzare „Cîntarea României" de N. Bălcescu, tradusă în versuri de D. Bolintineanu]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 68; Insciinţârl. Două înştiinţări diferite, în col. I. 508 015 (498): 859 [Editorul Christ. Joanin & Comp. Romanov anunţă că, in curînd, va ieşi de sub tipar „o mare colecţiune, In mai multe broşuri, de Legende sau Basme Naţionale în versuri, de Dimi-trie Bolintineanu"]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 30, p. 4. Prospect detaliat. — Editorul arată că Dim. Bolintineanu a adunat aceste legende şi !s'~,*~281.95~(439.2) ; 281.961 [Corespondenţă în chestiunea polemicilor cu privire la limba în care să se ţină slujbele bisericilor ortodoxe din Arad], — G. TRANS., XV (1852), p. 190—191: Aradu, 24 Maiu v. Se descriu istoricul şi stadiul conflictului existent in această privinţă şi se arată atitudinea guvernului, tinzlnd si satisfacă ambele tabere. 2474 n 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţă din Lipova în chestiunea limbii de cult a bisericii din această localitate]. — G. TRANS., XV (1852), p. 218—219: Lipova în Bănat 14 Iuliu 1852 c.v. Corespondentul expune istoricul luptei dintre limba română şi cea sirbâ, in biserica de la Lipova. Insistă asupra momentului din 1848 şi aduce grave acuzări preotului M. Grozcscu. Publică extrasul sesiunii consistoriale din Timişoara, de la 18 ian. 1849, privind chestiunea limbii de cult din biserica Lipovci. 2475 Un concetatian 281.95 (439.2) : 281.961 [Articol în chestiunea limbii de cult din biserica de la Lipova, între 1834 şi 1852], — G. TRANS., XV (1852), p. 277: Lipova. înfăţişează diferitele faze prin care trecuse această chestiune. In 1834, se acceptase de episcop slujirea in cele două limbi, iar in 1844 doar in româneşte, pentru ca in 1848 să se impună numai limba sirbă. în 1852, românii impuseseră limba lor. 2476 281.95 (439.2) : 281.961 [Comentarii la rezultatele sinodului din Karlowitz]. — G. TRANS., XV (1852), p. 339, col. I: Timişora, 3 Noemvre 1852. Comentindu-se zvonurile că patriarhul sirb ar fi împiedicat pe episcopii ortodocşi ai Dalmaţiei şi Transilvaniei să ia „parte reale la alegere", iar episcopul Bucovinei nici n-ar fi venit la sinod, se exprimă speranţa că guvernul va sprijini alegerea de episcopi români in locurile vacante. 2477 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţă din Banat în care se condamnă felul cum s-a făcut alegerea episcopilor de Vîrşeţ, Arad şi Timişoara]. — G. TRANS., XV (1852), p. 346: Din Bănat, în 8/20 Noemvre 1852. 2478 Un pravoslavonic român 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţă în care combate asocierea româno- sîrbeascăpe tărimreligios], —G .TRANS., XV (1852), p. 346 — 347, 362—363, 366—367, 374—375, 392—393: Din Bănat, 23 Noemvre, 1852. Plednd de Ia alegerea a trei sirbi la episcopiile vacante de Arad, Virşeţ şi Timişoara, corespondentul Înşiră toate neajunsurile pricinuite românilor ortodocşi de această asociere. Subliniază necesitatea egalităţii drepturilor bisericeşti a românilor şi a sirbilor. Laudă pe clericii români Patricbie Po-pescu şi Ghenadie Popescu. 2479 281.95 (439.2) : 281.961 Oareşi care observăţiuni la modalitatea prostei alegeri a celoru patru episcopi serbeşti. — G. TRANS., XV (1852), p. 370: Dela fruntiera Transsilvaniei 29 Noemvre. In corespondenţă, se reproduce părerea unui fruntaş sirb in această chestiune. Se subliniază amărăciunea produsă in sufletul românilor bănăţeni de felul cum fusese rezolvată chestiunea. 2480 281.95 (439.2) : 281.961 [Traducerea unui articol apărut în ziarul „Dnevink Srb- ski“, nr. 48, cu privire la raporturile bisericeşti dintre români şi sîrbi], — G. TRANS., XVI (1853), p. 6, 10—11: Din Bănatu, 2 Ianuariu. Cu o scurtă introducere şi notiţe in subsol ale redacţiei Gazetei Transilvaniei. 2481 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţă cu privire la diferendul de natură bisericească, dintre români şi sîrbi, în comitatul Ccanad]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 18—19: Mezohegyes, 14 Ianuariu 1853. Se dezmint unele ştiri in legătură cu această problemă publicate in Dnevnik Srbski. 2482 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţa în care se înfăţişează îngrijorarea cu care aşteptau arădanii hotărirea împăratului in privinţa alegerii episcopilor în episcopiile locuite de români]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 28, col. II: Aradîi, 12 Ian. (2483 281.95 (439.2) : 281.961 ([Traducerea unui articol din „Scrbski Narodni Vestnik" cu privire la crearea unui fond naţional sîrbesc pentru cultură, la Karlowitz], — G. TRANS., XVI (1853), p. 54, 58—59: Bănatu. Se propune ca acest fond să se constituie printr-o contribuţie anuală din partea fiecărei biserici şi din partea fiecărui preot, din toate parohiile ortodoxe de sub dependenţa patriarhului din Karlowitz. — In scurtul comentariu, prin citeva note de subsol şi citeva rinduri de încheiere, Gazeta Transilvaniei arată că, după acest plan, s-ar îngloba in fondul cultural sirbesc şi fondurile şi contribuţiile bisericilor româneşti. 2484 281.95 (439.2) : 281.961 Dc lângă Dunăre. Rcflcssiuni la articululu sârbcscu reprodusă la Nrii 14 şi 15 ai Gazetei. — G. TRANS., XVI (1853), p. 66. Se combat planurile de a se striuge la Karlowitz toate fondurile bisericii ortodoxe din Imperiu şi se demonstrează că, din 1706 biserici a 8 dieceze, supuse mitropoliei dc la Karlowitz, 966 erau româneşti. Articolul combătut apăruse in Serbski Narodni Vestnik. 2485 281.95 (439.2) : 281.961 [Ştire despre întărirea alegerii episcopilor din Timişoara, Virşeţ şi Arad, de către împăratul Austriei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 87, col. I: Viena. Fuseseră Întăriţi: Samuil Maşircvici la Timişoara, Emilian Kengyclacz la Virşeţ şi Procopiu Ivacicovici la Arad. 2486 281.95 (439.2) : 281.961 [Se anunţă că episcopul ortodox Samuil Maşirevici a sosit la Timişoara], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 167: întâmplări de zile. 2487 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţă despre instalarea, la 5 iunie 1853, a noului episcop ortodox de Timişoara, Samuil Maşirevici]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 176, col. II: Temişora, 6 Iuniu. 2488 281.95 (439.2) : 281.961 [Primirea la Vîrşeţ a episcopului de curînd sfinţit, Emilian Kengyclacz]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 217: Bănatu. 2489 281.95 (439.2) : 281.961 [Descrierea solemnităţilor ce au avut loc la instalarea e- piscopului ortodox al diecezei de Caransebeş şi Virşeţ, Emilian Kengyclacz]. — TELEGRAFUL R„ II (1854), p. 50—51: Monarhia Austriacă. Corespondenţă din Virşeţ din 2 febr. 2490 281.95 (439.2) : 281.961 [Ceremonia instalării episcopului Emilian Kengyelâcz]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 54—55: Bănatu. 124 www.dacoromanica.ro 281.95(439,2) :281.96l BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ: TRANSILVANIA - ŢARA ROMÂNEASCĂ 281.95(498-1) 2491 281.95 (439.2) : 281.961 [Informaţii cu privire la stingerea litigiului româno-sîrb din comuna Lipova], — G. TRANS., XVII (1854), p. 23: Lipova, 7 lanuarlu an. 1854. Litigiul data din 1852 şi fusese iscat prin gestul învăţătorilor şcolii rom:'# ncşti de acolo de a îndepărta din biserică mai multe cărţi religioase sirbeşti. In urma intervenţiei autorităţilor bisericeşti, cărţile au fost aduse la locul lor de mai înainte. Se reproduce textul hotăririi In aeest sens, luată de episcopul ortodox al Timişoarei. 2492 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţă în legătură cu problema raportului dintre limba română şi cea sîrbeascâ, în serviciul religios, la biserica din comuna Pecica Română]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 115: Monarchi'a austriaca. Prin intervenţia episcopului de Arad, Procopiu Ivacicovici, neînţelegerile s-au aplanat. 2493 281.95 (439.2) : 281.961 [Articol cu privire la neînţelegerile confesionale dintre românii şi sîrbii din Lipova, în Banat]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 141—142, 145—146, 153: Dela Danubiu superiore, 4 Febr. 1854. Cu privire la limba iu care să se slujească In biserica ortodoxă a comunei. 2494 f t t 281.95 (439.2) : 281.961 [Comentarii la vizita făcută la Lugoj de episcopul Emil Kengyelâcz], — G. TRANS., XVII (1854), p. 281: Lugosiu, 25 Augustu v. 1854. Notează cu întristare protestul oral făcut de episcop către fruntaşii lu# cului: Iova Popoviciu, Dim. Popavicia, Ios. Andreiu, Vas. Bredicianu şi Pct. Catrusca, pentru inscripţia cu litere latine de pe crucea ridicată In comuna Satul Mic. 2495 Ună Pecicanu 281.95 (439.2) : 281.961 [Polemică în legătură cu aplicarea hotărîrilor episcopului Procopie Ivacicovici cu privire la alternarea slujbelor în româneşte şi sîrbeşte în comuna Pecica Română], — G. TRANS., XVII (1854), p. 347, 355: Pecica romana, 30 Septcmbre a.c. 2496 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţă datată Oraviţa 18 Dec., cu privire la starea bisericii româneşti din Voivodina], — G. TRANS., XVII (1854), p. 408: Monarchi’a austriaca. In corespondenţă, se subliniază divergenţele dintre români şi sirbi în domeniul religios. Se arată cum s-a organizat „Teologia" [= şcoala teologică], 2497 Drăghici, Meletie 281.95 (439.2) : 281.961 [Scrisoare deschisă, adresată redacţiei, în care dezminte afirmaţiile cuprinse într-o corespondenţă din Oraviţa, publicată în nr. 102 din 1854, privind unele divergenţe bisericeşti locale]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 38—39: Bânatu, Timişoara, 18 Ianuarie. 2498 Velia, N. T. 281.95 (439.2) : 281.961 [Corespondenţă din Banat, de la 10 februarie s.v., în care este apărat episcopul Emilian Kengyelâcz de acuzaţiile ce i se aduceau privitor la atitudinea sa faţă de români]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 66, 70: Bănatu. Autorul e profesor de teologie. Dezminte cele afirmate într-o corespondenţă din 18 dec. 1854 de Ia Oraviţa, privitoare la Kengyelâcz. Discută diferite probleme In legătură cu situaţia clerului ortodox, probleme puse in discuţie în corespondenţa de Ia Oraviţa. PRINCIPATELE ROMÂNE 2499 281.95 (498) [Polemică cu un corespondent al foii „Magyar Hirlap", în legătură cu starea preoţimii române din Principate], —G. TRANS., XV (1852), p. 86—87: Ungaria, 1 Martie c.v., 1852. Foaia maghiară acuzase pe preoţii din Principatele Române de venalitate şi beţie; la aceasta se răspunde că, uneori, aceeaşi învinuire se poate aduce şi clerului din Ungaria. 2500 Dora d'Istria 281.95 (498) La Roumanie et l*Eg[l]ise orthodoxe. — L'ETOILE DU D., [Bruxelles], I (1857), p. 160: Varietes. Susţine, contrazicînd pe Elias Rcgnault, că faptul că Principatele n-au fost supuse Romei catolice a constituit un mare folos pentru români, care astfel n-au căzut pradă exceselor iezuite. Românii, dacă erau catolici, ar fi fost înglobaţi cu mult mai mare uşurinţă în Imperiul austriac. Prezintă deosebirile dintre biserica ortodoxă rusă şi cea română. 2501 281.95 (498) Către fraţii preoţi români. — PREDICATORUL!), Ii (1857) , p. 405—408. Condamnă inerţia şi lincczcala majorităţii preoţilor români: „Astăzi popolul merge pe căile ştiinţei şi a lăsat pe păstor in urmă, pentru că nu merge nici pe calea ştiinţei... nici pe a virtuţii1*. Bisericile sînt pustii. Preoţii sint lipsiţi de cultură. Susţine că ştiinţa trebuie să se aşeze în sufletul oamenilor pe o temelie de virtute. Aminteşte că preoţii din Rusia, Grecia, Transilvania posedă o cultură serioasă. Subliniază eforturile mitropolitului Nifon de a îmbunătăţi starea materială şi morală a preoţimii. 2502 281.95 (498) [însemnare cu privire la impozitele şi ,,angaralele" pe care le plăteau preoţii români cu 30 de ani înainte], — PREDICATORUL!), 1 (1857), p. 408. La sfîrşitul apelului Către fraţii preoţi români, se amintesc: „birul, claca, podvada, banii bastonului, banii înscăunării, banii hramului şi o mulţime de alte angarale1*. Se subliniază că, în 1857, nu mai plăteau nimic din toate acestea. 2503 Rosetti, C. A. 281.95 (498) Despre despărţirile căsătoriilor. — ROMÂNUL, II (1858), p. 118. Articol In care critică prevederile paragrafului 1 din cap. IV al Manualului de pravilă bisericească, apărut la Bucureşti în 1852, pe care le socoteşte că nu mai sint corespunzătoare stărilor sociale actuale. 2504 P. *** 281.95 (498) Către societatea română. — PREDICATORUL!?, II (1858), p. 81—83: Foileton. Polemică în legătură cu un articol al lui C. A. Rosetti din Românul (nr. 30), în care acesta ar fi criticat legile şi dogmele bisericeşti în privinţa căsătoriei. 2505 Dionisie.protosinghelul şi Ioil Duhovnicul 281.95(498) Către adevăraţii Patrioţi Români, şi în de-obşte către toţi drept slăvitoriî Creştini de orice naţie, în numele sfintei noastre Bisericii — PREDICATORUL!), II (1858), p. 113— 120, 121—128, 129—136 (n-rcle 15 şi'16 au titlul special de: „Foae Extraordinara a Predicatorului**]. Lung articol, în care se intercalează multe texte documentare. — Discută, din punct de vedere teologal, diferite probleme în legătură cu biserica ortodoxă. După cum reiese din comentariile de la sfîrşitul articolului cu privire la datoria jurnalistului, acest articol ar fi fost prilejuit de consideraţiile polemice făcute de C. A. Rosetti în Românul asupra legiuirilor bisericeşti, mai cu seamă în domeniul căsătoriei. 2506 281.95 (498) [Despre organizarea superioara ecleziastică a bisericii din Principatele Române], — L’ETOLLE DU D. [Bruxelles], II (1858) , p. 361: Moldavie. Se dau amănunte cu privire la această chestiune, deoarece problema fusese atinsă, într-un articol, de foaia pariziană V Union. ŢARA ROMÂNEASCĂ 2507 281.95 (498.1) Testamentul răposatului Mitropolitul Dositeu Filit. — PREDICATORUL!), II (1858), p. 289—292. Textul testamentului făcut la Braşov, în 19 oct. 1825. — Intre altele, donează diferite sume pentru: spitalul Filantropia din Bucureşti; „institutul de săraci“ din Scheiu, spitalul ostăşesc din Braşov, bisericile catolică, protestantă şi cele două biserici româneşti din Braşov şi Scheiu; un fond pentru plata a doi profesori în ţinutul natal din Grecia; un fond pentru burse de studii în străinătate. 125 www.dacoromanica.ro 281.95(498.1) BISERICA ORTODOXĂ ROMĂNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 281.95(498.1) 2508 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin care arhimandritul Ioanichie, fostul ecleziarh al Mitropoliei, iar acum egumen la mănăstirea Cimpulung, este orînduit vicar al Mitropoliei Ţ rii Româneşti],—BULETIN [Ţ. R,], 1851, p. 33; VEST. R„ XVI (1851), p. 37. 2509 Popovici, I. 281.95 (498.1) Cuvânt zis de d. doctorul de medicină al judeţului Dâm- boviţa... cu prilejul călătoriei Prea Sfinţiei Sale Părintelui Mitropolit prin eparhie. — VEST. R., XVr (1851), p. 211. 2510 281.95(498.1) [Notiţă despre vizita mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti pe la mănăstirile şi bisericile eparhiei sale]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 235: Tiara românească shi Moldavia. Vizita durase „mai multe săptămâni11. 2511 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei, prin care se cere ca toate lipsurile şi dărăpănările de la lăcaşurile bisericeşti să se îndrepte cit mai curind], —BULETIN [Ţ. R.],, 1851, p. 314; VEST. R., XVI (1851), p. 265—266. Egumenii mănăstirilor slnt îndatoraţi ca, in termen de un an, să facă reparaţiile necesare lăcaşurilor şi să împlinească lipsurile de cărţi liturgice, vase şi odăjdii. Bisericile din sate vor îi reparate prin contribuţia enoriaşilor şi a proprietarilor. 2512 281.95 (498.1) [Ştiri despre vizita canonică a mitropolitului Ţării Româneşti, in vederea îmbunătăţirii stării umilite a preoţimii], — G. TRANS., XIV (1851), p. 367, col. II: Tiara românească shi Moldavia. 2513 281.95 (498.1) [Uniformizarea veşmintelor preoţeşti in Muntenia], — G. TRANS., XIV (1851), p. 367, col. II: Tiera românească shi Moldavia. S-a luat această hotârirc „spre a regula cit de puţin şi a mai ridica stima şi vaza prco|ilor“. Informaţie cuprinsă iu ştiiilc date cu privire la vizita canonică a mitropolitului Ţării Româneşti. 2514 Climent al Argeşului 281.95 (498.1) Cuvântul Prea-Sfinţiei Sale Părintelui Episcop... la pri- mirea Măriei Sale Prea-Inălţatului nostru Domnu in Sfânta Episcopie. — VEST. R., XII (1852), p. 241. 2515 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru, prin care se cerc a se respecta întocmai articolele din Regulamentul organic privitoare la drepturile slujitorilor bisericii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 13. Anume: si fie scutiţi de orice dajdic, si primească din magazia de rezervi a satului bucatele cuvenite etc. 2516 281.95 (498.1) [Instrucţiuni in legătură cu drepturile personalului bisericesc şi tratamentul ce i se cuvine din partea autorităţilor civile]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 56, p. 221: Donauftirstenthtlmer. După o circulară a Departamentului din Năuntru. 2517 281.95 (498.1) [Se anunţă că in Bucureşti se va clădi o locuinţă pentru mitropolit şi că doritorii de a se însărcina cu această lucrare să se prezinte la licitaţie, cu chezăşii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 161. 2518 281.95 (498.1) Clerulu ţăreî noastre. — PREDICATORUL^, I (1857), p. 25—30: Foileton. Pledează pentru ridicarea preoţimii din acea vreme, prin Înmulţirea seminariilor, ca să poată primi cultura necesară, şi printr-o salarizare justă, ca să poată avea o purtare demnă. 2519 281.95 (498.1) Către Preoţi. — PREDICATORUL^, I (1857), p. 49—53: Foileton. Se arată că, o dată cu noile împrejurări politice din ţară, începe a se îmbunătăţi soarta preoţilor, care pînă atunci fuseseră lăsaţi In întunericul ne-ştiinţei. Preoţii trebuie să se dovedească vrednici, făcindu-şi datoria mai presus de interesele personale. 2520 281.95 (498.1) [Ştiri în legătură cu activitatea mitropolitului Ţării Româneşti]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 207, col. II: Ţeara Românească şi Moldavia. Prin pastorale, mitropolitul se sileşte să-i convingă pe credincioşi „a nu se amăgi de către fiii veacului". Intenţionează ca în curind, să „afurisească acea mulţime a romanelor şi altor cărţi spurcate", care se „traduc şi se tipăresc în româneşte, pentru ca printr’inscle, cu încetişorul, să sc otrăvească tot trupul soţial". Vrea să organizeze educaţia religioasă a studenţilor români din Paris, Berlin, Vicna, Munchen şi Hallc şi să reorganizeze seminariile din ţară. Biserici şi mănăstiri (In ordinea alfabetică a localităţilor) 2521 281.95 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Credinţei, prin care se aprobă numirea arhimandritului Dionisie [Romano] ca egumen la mănăstirea Băbeni din districtul Rimnicul Sărat]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 37; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 3, p. 1. 2522 281.95 (498.1) [Poliţia capitalei anunţă că arhimandritul Teodor, fostul egumen la mănăstirea Brebul din judeţul Prahova, doreşte să meargă in Rusia, la biserica Peccisca din Chiev, spre Închinăciune, şi cine „va avea asupra-i vreo pretenţie să se arate la Poliţie în sorocul legiuit de opt zile"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 239. 2523 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc către Ministerul Credinţii, prin care ieromonahul Pimcn este orînduit egumen la mănăstirea Brîn-coveni], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 181. 2524 281.95(498.1) [Traducerea unui înscris al lui bcizade Grigorie Ghica, relativ la venitul moşiei Colintina, donată mănăstirii]. — BULETIN [Ţ. R], 1858, p. 1: Ministerul Dreptăţii. Traducere oficială din greceşte a înscrisului, datat 30 martie 1837, făcută la cererea lui Grigorie Ghica. Stabileşte felul cum se va repartiza venitul moşiei Colentina, donată de tatăl beizadelei mănăstirii Colentina din Bucureşti. 2525 281.95 (498.1) [Despre noua mănăstire Bucovăţu de lîngă Craiova, clădită din temelie de arhimandritul Hrisant Horezeanul, şi despre slujba făcută acolo de episcopul eparhiei, Calinic]. — VEST. R., XVI (1851), p. 17—18. Arhim. Hrisant Horezeanul a ridicat noua mănăstire în alt loc, deoarece vechea mănăstire fusese ruinată de apa Jiului. 2526 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc prin care arhimandritul Teofanie Dohiari- tul este numit egumen la mănăstirea Cotroceni]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 209; VEST. R., XX (1855), p. 209, col. I—II. 2527 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin care arhimandritul Meletie este orînduit egumen la mănăstirea Cotroceni], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 29; VEST. R., XXI (1856), p. 35. 2528 281.95 (498.1) [Se anunţă că „desăvârşirea de tot lucrul a catedralei bisericii a Curţii-Vechi, este a se da cu liţitaţie"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 72. 126 www.dacoromanica.ro 281.95(498.1) BISERICA ORTODOXA ROMÂNA: TARA ROMÂNEASCA 281.95(498.1) 2529 281.95 (498.1) [Ştiri despre biserica de la Curtea Veche]. — EHO ECL., II (1851), p. 29, col. I. Sc menţionează refacerea bisericii, prin Îngrijirea arhimandritului bisericii, Visarion. 2530 281.95 (498.1) Comisia întocmită pentru cercetarea embaticului locurilor catedralei Curţii Vechi. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 144. Comisia va alege locurile cele de astăzi cu embatic ale Curţii Vechi, va stabili Întinderea lor şi va intra In tratative cu fiecare embaticar, ca să li se dea obabnice, cu un preţ cuviincios. 2531 281.95 (498.1) [La 22 martie 1852, s-a săvirşit sfinţirea catedralei Curtea Veche], — VEST. R„ XVII (1852), p. 97; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 109: Ţara Romănească. Sfinţirea s*a făcut de mitropolit şi au fost de fată miniştrii. In 1847, biserica fusese arsă pe din afară, iar picturile distruse. Ele au fost făcute din nou de pictorul C. Lecca, profesor de desen. 2532 281.95 (498.1) Cuvântul la sfinţirea catedralei Curţii Vechi. — VEST. R., XVII (1852), p. 97—98. Vorbindu-se de Însemnătatea lăcaşurilor bisericeşti, sc evocă amintirea lui Mircea Voievod, ctitorul bisericii, şi se aduc mulţumiri lui Barbu Ştirbei, care o renovase. 2533 281.95 (498.1) [Ştiri despre restaurarea catedralei Curţii Vechi], — BU- KURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 101: Donaufurstenthu-mer. A fost restaurată in urma distrugerii de incendiul din 1847. Sfinţirea s-a făcut In martie 1852. Pictura a fost executată de pictorul Lecca. Icoanele, de marc frumuseţe, au fost aduse din Rusia. 2534 281.95 (498.1) [Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru executarea unor lucrări de zidărie şi de învelitoare la „zidăria bisericei vechi de la Curtea Arsă", ca să se transforme „în şcoală statornică de gimnastică"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 298. 2535 281.95 (498.1) [Corespondenţă despre transformarea zidirii „bisericei vechi de la Curtea Arsă din Bucureşti... într’o şcoală gimnastică..."]. — G. TRANS., XV (1852), p. 275, col. i: Terra Românească si Moldavia. Hotărlrea aparţine Departamentului din Lăuutru. 2536 281.95 (498.1) [Departamentul din Năuntru face cunoscut că se va ţine din nou licitaţie „pentru darea cu contract a clădirii unei clopotniţe, în curtea bisericii Sf. Dimitrie" din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 121. Lucrarea este preţuită, prin deviz, la 109 589 de ici. 2537 281.95 (498.1) [Ministerul Cultului face cunoscut că se va ţine licitaţie pentru procurarea a trei clopote la clopotniţa bisericii Sf. Dimitrie din Bucureşti]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 39, p. 1. 2538 281.95 (498.1) [Despre sfinţirea solemnă a bisericii Sf. Gheorghe din Bucureşti]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 17, p. 1. Au fost de fată caimacamul cu demnitarii săi, precum şi consilierul Ba-sily, plenipotentul Rusiei in comisia de reorganizare a Principatelor. 2539 281.95 (498.1) [Ordonanţă cu privire la schimbarea administraţiei mănăstirii Sf. Ioan din Bucureşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 14: Ministerul Credinţei. 2540 281.95 (498.1) Descriere de toate lucrările şi adăogirile ce sânt a se face pe din afară bisericii Metoh Sf. Episcopii Râmnicului d’aicea, precum şi despre cele ce mai trebuesc pentru săvârşirea ei pe din năuntru, şi care urmează a se da prin licitaţie.— BULETIN [Ţ. IC], 1853, p. 117. E vorba de biserica din Bucureşti. 2541 281.95 (498.1) (Se anunţă că se va face licitaţie pentru „darea cu contract a lucrărilor de restauraţie, fără decoruri interioare, ce sânt de făcut la biserica de la metohu Episcopii Râmnicului din Capitală"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 217, 238. 2542 281.95 (498.1) [Ieromonahul Policarp este orînduit legiuit egumen la mănăstirea Mihai Vodă din Capitală]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 353. 2543 281.95 (498.1) [Se anunţă că biserica din mahalaua Lucaci, unde se prăz- nuiau hramurile Sf. Nicolae, Sf. împăraţi Constantin şi Elena şi Sf. Mihail şi Gavriil, fiind săvîrşită, se timoseşte la 5 aprilie 1853], — VEST. R., XVIII (1853), p. 108: înştiinţări. 2544 281.95 (498.1) înştinţare importantă. — NAŢIONALULt), I (1858), p. 184; ROMÂNUL, II (1858), p. 160. Sc face apel la credincioşi să contribuie la reclădirea bisericii Sf. Ierarh Nicolae, din uliţa Mogoşoaia, In Bucureşti. De această reclădire, se ocupă aga Ştefan Burchi, care a donat şi o sumă mare de bani. 2545 281.95 (498.1) [Arhim. Ioachim se orînduieştc legiuit egumen la mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 109: Ofis către Departamentul Credinţii. 2546 281.95 (498.1) Condiţiile după care arc a se urma lucrarea reparaţiei casii din mijloc de la Sf. Spiridon Nou, adaogirca la dânsa, precum şi reparaţii rândului de jos din dreapta intrând şi a catului ce este a se clădi asupra a tot rândului acestuia. VEST. R., XVI (1851), p. 219—220. 2547 281.95 (498.1) [Se anunţă că, deoarece biserica Sf. Spiridon de pe podul Beilicului se va reclădi, urmează a se da prin licitaţie unele lucrări], — VEST. R., XVI (1851), p. 298: înştiinţări. Aceste lucrări sînt: dărimarca bisericii, darea prin contract a lucrului de zidărie şi dulgherie şi procurarea unei cantităţi de piatră de la Ciuta şi Rusciuc, „după măsurile ce va da Însărcinatul arhitect d. Tabaia". 2548 281.95 (498.1) [Solemnitatea punerii pietrei de temelie la biserica Sf. Spiridon Nou din Bucureşti], — VEST. R., XVII (1852), p. 301, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 76, p.199: Ţara Românească; G. TRANS., XV (1852), p. 298: Bucureşti [foileton]. A avut loc o solemnitate din ede mai pompoase, la care au luat parte domnitorul, mitropolitul, miniştrii, consulii puterilor străine etc. 2549 Mânu, Ion 281.95 (498.1) [Cuvintare rostită la ceremonia punerii pietrei fundamentale a bisericii Sf. Spiridon Nou], — VEST. R., XVII (1852), p. 301—302: Prea înălţate Doamne; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 76, p. 199; G. TRANS., XV (1852), p. 298—299, 303 [foileton]. Prezintă rosturile filantropice ale aşezâmintului Sf. Spiridon, creat da Ghiculeşti. 2550 281.95 (498.1) [Textul hrisovului lui Barbu Ştirbei depus la temelia bisericii Sf. Spiridon Nou]. — VEST. R., XVII (1852), p. 301. 2551 281.95 (498.1) [Epitropia bisericii Sf. Spiridon Nou anunţă că va ţine licitaţie pentru executarea unor lucrări la clădirea noii sale biserici]. — VEST. R., XXI (1856), p. 112, col. III. 127 www.dacoromanica.ro 281.65(498.1) BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ: ŢARA ROMANEASCA 281.95(498.1) 2552 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin care arhimandritul Chirii este orînduit egumen la mănăstirea Văcăreşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 193. 2553 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc prin care ieromonahul Ambrosic este numit egumen la m-rca Butoiul din jud. Dîmboviţa], — VEST. R., XX (1855), p. 381, col. I: Către Departamentul Credinţii. 2554 Nicandru, arhimandrit 281.95 (498.1) Cuvântul zis dc cuviosul ... stareţul SI. Mănăstiri Cernica, când au primit pe Măria Sa în casă. — VEST. R., XVIII (1853), p. 133. Aminteşte de daniile domneşti şi do reînnoirea vechiului testament ctitoresc. 2555 Teofilax 281.95 (498.1) Cuvânt rostit de cuviosul monah ... cîntăreţul Sf. M. Cernica, cu mergerea Măriei Sale acolo. — VEST. R., XVIII (1853), p. 133. Exprimă bucuria călugărilor faţă do vizita domnească. 2556 281.95 (498.1) [Licitaţie pentru clădirea unei biserici], — BULETIN [Ţ. K.], 1855, p. 93. Biserica se va clădi pe moşia Ccrveniu, proprietatea domnitorului Ştii# bei, In judeţul Teleorman. 2557 281.95 (498.1) [Olisul domnesc prin care arhimandritul Atanasie este orînduit egumen la mănăstirea Clocociovul din judeţul Olt], — BULETIN [Ţ. ÎL], 1855, p. 209; VEST. R„ XX (1855), p. 209. 2558 281.95 (498.1) [Olisul domnesc către Departamentul Credinţei prin care protosinghclul Daniil este numit egumen la mănăstirea Co-mana]. — BULETIN [Ţ. ÎL], 1856, p. 66. 2559 281.95 (498.1) [Se anunţă că se va da prin licitaţie reclădirea bisericii SI. Dimitrie din Craiova], — BULETIN [Ţ. R.l, 1855, p. 14—215. 2560 281.95 (498.1) [Reclădirea bisericii SI. Dimitrie din Craiova s-a amînat pentru anul 1856 şi se va ţine o nouă licitaţie]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 285, 337. 2561 281.95 (498.1) [Se face cunoscut că se va ţine din nou licitaţie pentru reclădirea bisericii Sf. Dimitrie din Craiova], — BULETIN [Ţ. ÎL], 1856, p. 29; Departamentul din Năuntru. 2562 C. 281.95 (498.1) Monumente istorice. — G. TRANS., XXI (1858), p. 87— 88, 92, 95—96 [greşit 91—96], 100, 103—104, 107—108. Vorbeşte de podul lui Traian şi apoi, In mod foarte amănunţit, de biserica de la Curtea de Argeş. Aminteşte că aceastî biserică se află lotr-o stare foarte proastă, dc pe urma cutremurului din 1838, şi face apel la conducerea Ţării Româneşti să se îngrijească de restaurare. 2563 281.95 (498.1) [Ştire din „Oesterrcichische Zcitung" despre depunerea de către mareşalul Coronini a unor fotografii ale bisericii Curtea de Argeş la comisiunca centrală pentru antichităţi din Viena], G. TRANS., XIX (1856), p. 330, col. I: Viena, 30 Octobre. 2564 281.95 (498.1) [Printr-un ofis domnesc, se întăreşte ca legiuit egumen la mănăstirea Dedulcşti, din judeţul Rîmnicul Sărat, arhi- mandritul Ioachim], — BULETIN [Ţ. IL], 1853, p. 241; G. TRANS., XVI (1853), p. 293: Tier'a romancsca si Mol-davia. 2565 281.95 (498.1) [Arhimandritul Agatanghel este numit egumen la m-rea Sf. Ioan din Focşani], — BULETIN [Ţ. R], 1855, p. 173. 2566 281.95 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul Credinţei prin care ieromonahul Damian este orînduit egumen la mănăstirea Sf. Ioan din Focşani], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 241. 2567 281.95 (498.1) [Se anunţă că biserica cea nouă din Giurgiu, cu hramul MaiciiDomnului.se va sfinţi la 10 august 1851, de părintele arhiereu Grigorie Cateriniotu]. — VEST. R., XVI (1851), p. 232. 2568 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei prin care se aprobă fonduri pentru repararea schitului Goranul]. BULETIN [Ţ. R.J, 1855, p. 374; VEST. R„ XX (1855), p. 371, col. I. Totodată, sc ccrc Departamentului Credinţei şi mitropolitului să organizeze în aşa fel micile schituri şi inctoacc ca să prcîntîmpine cheltuielile inutile. Dc exemplu, schitul Gorunul consta numai din biserică; era inutil deci să aibă un egumen. 2569 281.95 (498.1) [Ştire despre furtul săvlrşit în paguba arhimandritului Hrisantie de la mănăstirea Horez]. G. TRANS., XIV (1851), p. 267; Tiara Românească shi Moldavia. Se indică sumele furate; 16 760 dc bani, 8120 de icusari, 930 de ruble, 1560 dc galbeni împărăteşti ctc. 2570 281.95 (498.1) [Sc anunţă că hoţii care prădaseră mănăstirea Horezului din România au fost prinşi într-o pădure a Transilvaniei]. VEST. R„ XVI (1851), p. 258. 2571 C. Ţ. 281.95 (498.1) [Despre o vizită la mănăstirea Horezu]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 401—103: Foileton. 2572 281.95 (498.1) [Sc anunţă că se va ţine licitaţie pentru a se zidi o biserică pe moşia Islazul, din judeţul Romanaţi, a doamnei „Zoi Brîncoveanca], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 96. 2573 281.95 (498.1) [înştiinţare trimisă de magistratul oraşului Brăila, redacţiei gazetei, cu privire la crucea pe care au pus-o trupele ruseşti la biserica ortodoxă din Măcin], — VEST. R., XIX (1854), p. 105—106. Crucea a fost executată de meşterul Osta Ivan Dobrc şi a fost aşezată cu mare ceremonie în prezenţa armatei ruseşti şi a numeroşi credincioşi, veniţi şi de la Brăila. 2574 N. R. . 281.95 (498.1) [Despre contribuţia armatei ruseşti la repararea bisericii Sf. Nicolae din satul Maglavit]. — VEST. R., XIX (1854), p, 113. Arată că ofiţerii ruşi s-au Înscris pc o listă de subscripţie, aduuind suma de 400 de galbeni şi dăruind-o bisericii. 2575 Popovici, profesore G. 281.95 (498.1) Ceremonia funebră a înmormântării junelui paharnic Atanasie Pâcleanu, şeful espediţiunei statului. — VEST. R., XXI (1856), p. 300, 302—303. A fost lnmormtntat la schitul Nifon din judeţul Buzău, „fondat şl susţinut de părinţii răposatului'1; după inmormtntare, tatăl decedatului, scr-darul Nicolae Picleanu, a donat schitului partea din moşia Izvorul Ciutei care se cuvenea fiului său. 128 www.dacoromanica.ro 281.95(498.1) BISERICA ORTODOXĂ ROMĂNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ - MOLDOVA 281.95(498.3) 2576 Tănisescu, P. 281.95 (498.1) Discurs rostit cu prilejul punerei fondamentului de către M. S. prinţul Alecsandru Dimitrie Ghica, caimacamul ţării, la Începerea construirei Sf. biserici din oraşul Olteniţa cu hramul Sf. Erarhu Micolae şi Sf. Alecsandru. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 59, p. 2; BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 237. In Buletin, numele autorului lipseşte. 2577 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc prin care ieromonahul Matei este orinduit egumen la mănăstirea Roaba din judeţul Dolj].— BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 209; VEST. R„ XX (1855), p. 209, col. II. 2578 281.95 (498.1) [Ministerul din Năuntru anunţă că se va ţine licitaţie pentru clădirea unei biserici, ce se va numi Ionaşcu, şi a unui pensionat de fete, în oraşul Slatina]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, supl. la nr. 68, p. 1. Aceste lucrări sint preţuite prin devize la suma de 233 675 de lei. 2579 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc prin care arhimandritul Evghenie este orinduit egumen la mănăstirea Slobozia]. — BULETIN [Ţ. R.J, 1855, p. 206; VEST. R., XX (1855), p. 213, col. I. 2580 281.95 (498.1) [Despre sfinţirea bisericii ridicate de serdarul Lazăr Ca- lenderoglu la moşia sa Tecuciu]. — VEST. R., XVI (1851), p. 135. 2581 Climent, episcop de Argeş 281.95 (498.1) [Cuvintare rostită cu prilejul sfinţirii bisericii ridicate de serdarul Lazăr Calenderoglu la moşia sa Tecuciu]. — VEST. R., XVI (1851), p. 135—136. 2582 281.95 (498.1) [Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru „a se pune în lucrare clădirea mănăstirii Tismana"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 59—60: Departamentul Credinţii; VEST. R., XVI (1851), p. 49: Departamentul Credinţii. 2583 281.95 (498.1) [Domnitorul întăreşte pe arhimandritul Augustin ca egumen la mănăstirea Tismana], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 265; VEST. R., XVIII (1853), p. 313. 2584 281.95 (498.1) [Rezoluţia domnească prin care se aprobă clădirea bisericii schitului Trivalea]. — VEST. R., XXI (1856), p. 21, col. I—II. 2585 281.95 (498.1) [Fevronia, stariţa schitului Ţigăneşti, face cunoscut că se va ţine licitaţie pentru „clădirea arhondării pentru priimi-rea mosafirilor, ce este a se înfiinţa în acest schit Ţigăneşti"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 287. 2586 281.95 (498.1) [Arhimandritul Ghermano este numit egumen la mănăstirea Vieroşul din judeţul Muşcel]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 61. 2587 281.95 (498.1) [Se anunţă că se va ţine licitaţie pentru executarea unor reparaţii la Încăperile şi la biserica mănăstirii Znagov]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 232: înştiinţare. Departamentul Credinţii, 2588 281.95 (498.1) [Arhiereul Stratonichias chir Calist este numit egumen al mănăstirii Znagovul, în locul arhim. Ghermano]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 61. MOLDOVA 2589 Negruţ)i, C. 281.95 (498.3) Despre Mitropolia Moldavieî. — ROMÂNIA LIT., I (1855), p. 255—256. Scurt! expunere istorică, plodind pentru necesitatea independenţei faţă de patriarhia din Constantinopol. 2590 [Kogălniceanu, M.] 281.95 (498.3) Barbaţi insemnaţi a bisericei Românilor. Iacob Stamati, Mitropolit Moldovei. — ROMÂNIA LIT., I (1855), p. 29— 32, 41—44, 57—60 [neterminat]. Studiu istoric asupra vieţii mitropolitului. 2591 281.95 (498.3) [Documente găsite cu prilejul organizării arhivei mitropoliei din Iaşi], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 81: Depart. Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. Opt scrisori de amanet şi za pisc din anii 1800 — 1820, apar|inind arhimandritului Simiou Iacovici, lui Gheorghc Simu, Catincăi Codreanu şi altora. 2592 281.95 (498.3) | Documente referitoare la alcgeiea mitropolitului Moldovei şi a unui episcop, în locul ce rămînc vacant prin această alegere].—BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 37—39: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), supl. nr. 10, p. 41—42: Secretariatul de Stat; JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 137—138: Ştiri din năuntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 217: Moldaviea, 222 [Moldavica]; VEST. R., XVI (1851), p. 41—42; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 54—55: Precedinţele alegerii mitropolitului pentru Moldavia. Se publică: traducerea scrisorii viziriale către domnitor; ofisul domnesc explicativ; programul alegerii. Documentele sint insolite de o scurtă adresă a Secretariatului de Stat, care in unele periodice nu se publică. 2593 281.95 (498.3) [Ofis domnesc pentru alegerea mitropolitului Moldovei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 56—57: Ticra românească shi Moldavia. Sc reproduce, fără comentarii, întreg acest ofis publicat In Zimbrul, prin care se iau măsurile cuvenite pentru alegerea unui nou mitropolit al Moldovei. 2594 281.95 (498.3) [Ştire despre sosirea la Iaşi a lui Alexandru Fotiadi, care a adus de la Constantinopol firmanul împărătesc pentru alegerea mitropolitului], — ZIMBRUL, I (1851), p. 220: Mai Nou. 2595 281.95 (498.3) [Dare de seamă despre împrejurările alegerii episcopului de Huşi, Sofronie Miclescu, ca mitropolit al Moldovei şi a arhimandritului Iustin Istrati, ca episcop de Huşi], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 55: Novitale din năuntru. Relatlndu-se cum a decurs alegerea, se comunică lista alegătorilor, numele candidaţilor şi voturile ob(inute. 2596 281.95 (498.3) [Scurtă dare de seamă despre alegerea lui Sofronie al Huşilor, ca mitropolit al Moldovei, şi a arhimandritului Iustin Istrati, în locul devenit vacant, de episcop al Huşilor],— ZIMBRUL, I (1851), p. 229: Moldavia; JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 149: Ştiri din năuntru. Se publică şi numele celorlalţi candidaţi împreună cu voturile obţinute. 2597 281.95 (498.3) [Dare de seamă despre ceremonia învestiturii mitropolitului Moldovei, Sofronie Miclescu], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 55—57: Novitale din năuntru. 2598 281.95 (498.3) [Ceremonia învestiturii lui Sofronie Miclescu, ca mitropolit al Moldovei]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 229—231: Moldaviea; JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 153—154: Ştiri din năuntru. 129 www.dacoromanica.ro 281.95(498.3) BISERICA ORTODOXĂ ROMĂNÂ: MOLDOVĂ 281.95(498.3) 2599 281.95 (498.3) Adresarea Principelui Moldaviel cătră noul Mitropolit cu ocaziunea învestitureî şi rcspunsul acestuiaşi. — GAZ. DE MOLD., XXirr (1851), p. 56—57; ZIMBRUL, I (1851), p. 230; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 71—72. 2600 Miclescu, mitropolitul Sofronie 281.95 (498.3) [Cuvîntare rostită la ceremonia învestiturii sale]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 57, col. I: Prea înălţate Doamne!; ZIMBRUL, I (1851), p. 230: Prea înălţate Doamne!; JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 153: Prea-Inălţate Doamne!; EHO ECL., I (1851), p. 23 : Prea înălţate Doamne! 2601 281.95 (498.3) [Ştiri despre alegerea lui Sofronie Miclescu, ca mitropolit al Moldovei], — G. TRANS., XIV (1851), p. 78: Moldova. Alegerea avusese loc la 10 februarie. Se dau amănunte şi cu privire la ceremonia învestiturii mitropolitului. 2602 281.95 (498.3) [Dări de seamă despre solemnitatea învestiturii episcopului de Huşi, Mclctie Istrati]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 59—60: Novitaledin năuntru; JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 157—158: Ştiri din năuntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 233—234: Moldaviea. Se reproduce şi textul cuvintării rostite de episcop cu acest prilej. 2603 281.95 (498.3) [Corespondenţă despre alegerea episcopului Sofronie, ca mitropolit al Moldovei, şi arhimandritului Meletie, ca episcop al Huşilor, precum şi despre solemnitatea învestiturii lor]. — EHO ECL., I (1851), p. 23—24: Iaşi, 10 Februarie. 2604 Istrati, episcop Meletie 281.95 (498.3) [Cuvîntare rostită la ceremonia învestiturii sale].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 59—60: Prea înălţate Doamne!; ZIMBRUL, I (1851), p. 233—234: Prea Inalţate Doamne!; JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 157—158: Prea înălţate Doamne!; EHO ECL., I (1851), p. 23—24: Prea înălţate Doamne! 2605 281.95 (498.3) [Scrisoare din Huşi, în care se aduc elogii activităţii episcopului Meletie Istrati]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 378. îndeosebi se subliniază organizarea şcolii bisericeşti de pe lingă episcopie şi numirea unui exarh care să supravegheze executarea ordinelor cpiscopcşti In întreaga dieceză. 2606 281.95 (498.3) [Se anunţă moartea arhimandritului Sofronie Barbovshi]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 195: Moldaviea. Se arată că acesta a lăsat in manuscris lucrarea Cuvinte morale, cuprin-ziud traduceri din greceşte şi franţuzeşte şi bucăţi originale. 2607 281.95 (498.3) [Ştiri despre moartea episcopului de Roman, Veniamin Rosset]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 228, col. I: Novitale din năuntru; VEST. R., XVI (1851), p. 215: Mol-davia; G. TRANS., XTV (1851), p. 263: Tiara românească shi Moldavia. 2608 281.95 (498.3) [Decret prin care arhimandritul Iustin Edesis se rîndu- ieşte locotenent al scaunului episcopiei de Roman]. — BULETIN [Mold.], Xni (1851), voi. II, p. 47: Depart. averilor bisericeşti şi a învăţăturilor publice. In locul său, ca egumen la mănăstirea Slatina, este numit Calinic Miclescu, iar la mănăstirea Doljeşti este numit arhiereul Vladimir Irinopoleos Suhopan. 2609 281.95 (498.3) [Decretul de numire a arhiereului Iustin Edesis ca loc- ţiitor de episcop la eparhia Romanului], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 248, col. I; ZIMBRUL, II (1851), p. 37: Moldaviea. 2610 281.95 (498.3) [Comentariu la numirea arhiereului Iustin ca locţiitor al episcopiei de Roman].—G. TRANS., XIV (1851), p. 292: Tiara Românească shi Moldavia. Se arată că arhiereul Iustin, exilat de Mihail Sturza, petrecuse un an in Bucovina, In casa lui Hurmuzachi. — Fragment dintr-un articol referitor la situa|ia din Moldova. 2611 281.95 (498.3) [Ştiri despre diferite măsuri de ordin bisericesc luate de către domnitorul şi mitropolitul Moldovei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 292: Tiara românească shi Moldavia. Măsurile privesc intrarea în mănăstiri, divorţurile etc. — Informaţiile sint cuprinse Intr-un articol mai lung, privitor la situaţia din Moldova. 2612 281.95 (498.3) [Moartea arhiereului Meletie Stavropoleos]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 291: Novitale din năuntru. 2613 281.95 (498.3) [Filaret Scriban e hirotonisit episcop de Stavropoleos]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 1: Novitale din năuntru. 2614 Scriban, Filaret 281.95 (498.3) Cuvântul adresat I. Sale de Prcsf. Filaret Stavropoleos. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 3. Mulţumeşte domnitorului pentru prezenta şi atentia pe care i-a acordat-o, in trei momente hotăritoare ale vieţii sale: cind a fost premiat ca elev, cind a fost numit rector la Seminarul din Socola — după săvirşirca învăţăturii teologice la Kiev — şi cind a fost Investit ca episcop. 2615 281.95 (498.3) [Legiuire „pentru potrivita împărţire a ţinuturilor pe eparhii"]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 209: Secret, de Stat a Moldovei. 2616 281.95 (498.3) [Ştiri despre vizita mitropolitului Sofronie la Dorohoi]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 80, p. 215 [greşit: 115]: Novitale din năuntru. A vizitat catedrala din oraş - „una din 44 zidite de Marele Ştefan". 2617 281.95 (498.3) [Scurtă dare de seamă despre vizita canonică a episcopului Meletie al Huşilor în „ţinuturile Tutova şi Covurluiu", care după „legiuirea nouă" se adăugaseră la eparhia sa]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 84, p. 231: Novitale din năuntru. 2618 281.95 (498.3) [Fruntaşii ieşeni propun să se ridice un monument mitropolitului Veniamin Costachi, la Socola].— GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 149: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 285: Tier’a romanesca si Moldavi’a. Proiectul monumentului aparţine lui G. Ăsachi şi N. Istrati. Căminarul Em.Codrescu e Însărcinat cu „colecţia banilordclabinevoitoriicevorsubscrie". 2619 N.[egruzzi], C. 281.95 (498.3) Monumentul lui Veniamin. — SEPTĂMĂNA, I (1853), p. 19. Consideraţii cu privire la iniţiativa lui G. Ăsachi şi N. Istrati de a ridica un monument mitropolitului Veniamin Costachi. 2620 281.95 (498.3) Monumântulu mitropolitului din Moldavia Veniaminu, ce i se rădică prin obşteasca stimă a meriteloru lui. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 157—158. Se comentează cu entuziasm iniţiativa unui grup de moldoveni, in frunte cu Em. Codrescu, de a deschide subscripţie publică pentru ridicarea unui monument lui Veniamin Costachi. Îndemn ca să se imite această iniţiativă şi In Ardeal, pentru oamenii mari ai locului. Se reproduc adresele grupului de moldoveni către mitropolit şi domnitorul ţării. 2621 281.95 (498.3) [Ofisul domnesc adresat administraţiilor ţinutale, cu privire la asigurarea „subsistenţei materiale" a clerului]. — GAZ. 130 www.dacoromanica.ro 281.95(498.3) BISERICA ORTODOXĂ ROMĂNĂ: MOLDOVA 281.95(498.3) DE MOLD., XXV (1853), p. 273: Novitale din năuntru; SEPTĂMĂNA I (1853), p. 121—122: învăţături Religioase şi Morale. 2622 Verdeanu, N. 281.95 (498.3) Amintire bisericească şi naţională. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 273: Albina Românească. Descrierea comemorării mitropolitului Veniamin Costachi la mănăstirea Slatina. 2623 281.95 (498.3) [Ştire despre hirotonisirea ca arhierei a arhimandriţilor Calinic Miclescu şi Marchian], — ZIMBRUL, ITI (1855), p. 97—98: Moldova. Hirotonisirea s-a făcut la mitropolia din Iaşi. Mai înainte, Marchian, arhidiaconul mitropoliei, fusese hirotonisit ca preot şi arhimandrit. 2624 281.95 (498.3) [Dlnd semne de nebunie, părintele Iustin, locotenent de episcop al eparhiei Romanului, este trimis spre vindecare la mănăstirea Neamţu], — STEAOA D., I (1855), p. 93: Iassil 24 Noemvri. Se publici date biografice, aritindu-se purtarea prelatului în 1848, cînd el avusese curajul de a se ruga în public pentru cei exilaţi, fapt pentru care fusese surghiunit timp de un an. 2625 Armatu, I. 281.95 (498.3) [Corespondenţă „de pe malul Moldovei", despre desărcinarea arhiereului Iustin din funcţia de locţiitor al episcopiei de Roman şi despre unele atacuri nejustificate ale „Stelei Dunării" la adresa arhiereului]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 388. 2626 Melhisedec, protosinghel 281.95 (498.3) Lipsa de preoţi în patriea noastră. — FOILETONUL Z„ I (1855), p. 369—374. Explică lipsa de credinţă şi de Înţelegere fată de religie a poporului, prin îndepărtarea preoţilor de la misiunea lor — aceea de îndrumători morali ai credincioşilor. 2627 281.95 (498.3) [Adresă a Epitropiei Seminarului Central de la Socola, cuprinzînd articole din „aşezămîntul bisericesc pentru clirosul de jos" din Regulamentul Organic]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 549—551. Acestea s-au publicat pentru ca cei interesaţi să ştie ce cursuri trebuiau să urmeze, pentru a deveni preoţi. Se publică şi o listă a clericilor ieşiţi din Seminarul Central, care aveau dreptul de a fi hirotonisiţi preoţi şi diaconi. 2628 281.95 (498.3) [Anaforaua din 30 Oct. cu privire la măsurile pentru îmbunătăţirea poziţiei „servitorilor bisericeşti" de pe moşiile clerului îndeobşte]. — BULETrN [Mold.], XXIV (1856), p. 397— 398: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice. Anaforaua este încuviinţată de caimacam la 10 noiembrie. Se hotărăşte obligarea arendaşilor moşiilor clerului de a da lefuri preoţilor şi de a le construi case. 2629 281.95 (498.3) [Moartea episcopului Huşilor, Melctie Istiati]. — GAZ. DE MOLD., XXViri [recte XXIX] (1857), p. 237: Novitale din năuntru. 2630 281.95 (498.3) Astrucarca Prea Sfinţitului Meletie Istrati, Episcopul Eparhiot de Huşi.—GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 246: Novitale din năuntru. 2631 281.95 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 2/14 august 1857, conţi- nînd necrologul episcopului Huşilor, Meletie, care este prezentat ca o victimă a fratelui său, Niculae Istrati]. — L’liTOI-LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 246: Moldavie. 2632 281.95 (498.3) [Circulara lui D. Cantacuzino, adresată episcopilor şi egumenilor, la numirea sa în postul de ministru al Cultului şi al Instrucţiei Publice]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 90: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice. 2633 281.95 (498.3) [Episcopul Calinic Bariopolios este numit locotenent al episcopiei Huşilor]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 459: Ministcriul Cultului şi al Instrucţiei Publice. 2634 281.95 (498.3) Dcstituarca Pârint. Arhiereu Ghenadie Şendrea din loco- tenenţa Episcopiei de Huşi_________STEAOA D., III (1858), p. 191 [recte: 279]. Redacţia critică această măsură a noului guvern. Arată că înlocuitorul lui Şendrea, Calinic Miclescu, are ca merit principal doar faptul de a fi nepotul mitropolitului. 2635 281.95 (498.3) [Comentariu asupra destituirii părintelui Ghenadie Şendrea din locotcnenţa episcopiei de Huşi]. — ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 8. Se arată că este de aceeaşi părere cu Steaoa Dunărei şi se subliniază că acest fapt „pune umbre în luminoasele începuturi ale Locotenentei Princiare11. Biserici şi mănăstiri (tn ordinea alfabetică a localităţilor) 2636 281.95 (498.3) [Se anunţă că domnitorul Moldovei va face o vizită la moşia sa, Băseşti, din jud. Fălciu, pentru a asista la sfinţirea bisericii zidite de dînsul pe această moşie]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 34, col. I: Moldaviea. 2637 281.95 (498.3) [Ştiri din Huşi cu privire la călătoria domnitorului Moldovei, Grigorie Alex. Ghica, în districtul Fălciu]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 49—50: Moldaviea. Se interesează de şcoli şi dăruieşte o sumă de bani pentru aducerea apei în oraş. Asistă la sfinţirea bisericii ridicate de dînsul la Băsăşti. 2638 281.95 (498.3) [Se publică hrisovul lui Petru Rareş prin care se întăreşte m-rii Bistriţa satul Mojeştii, din ţinutul Covurluiului, cu mori şi cu tot venitul], — FOILETONUL Z„ I (1855), p. 377—378: Din Istoriea Moldovei. Hrisovul poartă data 1546. Este însoţit de cfteva cuvinte explicative ale redacţiei; originalul se afla la m*rea Sf. Sava, iar publicarea se face din Albina Românească. 2639 281.95 (498.3) [Arhimandritul Antonie Dumbravă este confirmat ca egumen al mănăstirii Bogdana]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 43: Novitale din năuntru. 2640 281.95 (498.3) [Anastasia Paladi, născută Udrea, închină schitul Buciu- mii mănăstirii Bogdana], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 53: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice. 2641 281.95 (498.3) [Arhidiaconul Marchian este numit egumen al mănăstirii Coşula, în locul decedatului arhiereu Mardarie Apami-eas]. — BULETIN [Mold.], XXII (1858), nr. 103, p. 409: Departamentul Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2642 281.95 (498.3) [Prin decret domnesc, arhimandritul Eugenie este confirmat egumen al mănăstirii Dancul]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 230: Depart. Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2643 281.95 (498.3) [Ieromonahul Natanail este confirmat exarh al mănăstirii Dobrovăţul], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 150: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor publice. 131 www.dacoromanica.ro 281.95(498.3) BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ: MOLDOVA 281.95(498.3) 2644 281.95 (498.3) [Arhimandritul Natanail este confirmat egumen al mănăstirii Dobrovaţul . — BULETrN [Mold.], XXVI (1858), p. 61: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 350: Departamentul Cultului. 2645 281.95 (498.3) [Decret prin care, între alţii, Vladimir Irinopoleos Suho- pan e numit egumen la mănăstirea Doljeşti]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 47: Depart. Averilor bisericeşti şi a învăţăturilor publice. 2646 281.95 (498.3) [Ştire despre numirea arhiereului Vladimir Irinopoleos Suhopan ca egumen la mănăstirea Doljeştii]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 248, col. I. 2647 281.95 (498.3) [Se anunţă că Scriban rămăsese mai departe la conducerea seminarului de la Socola, Suhopan trebuind să se reîntoarcă la mănăstirea de la Doljeşti, urmînd ordinul mitropolitului], — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201: Rdsumd des lettres et des journaux du pays. 2648 281.95 (498.3) [Decretul prin care arhimandritul Chirii este reconfirmat egumen al mănăstirii Făstăcii din ţinutul Vaslui, iar arhimandritul Antim este reconfirmat egumen al mănăstirii Frumoasa din Iaşi] — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 357: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei publice. 2649 I[onescu], I. 281.95 (498.3) Mănăstirea Sfânt Frapontu. — JURN. AGRIC., I (1855)» p. 187. Cîtcva cuvinte despre mAnSstire. 2650 281.95 (498.3) [„Hrisovul" caimacamului Nicolai Conachi-Vogoridi cu privire la mănăstirea Mavromolu din Galaţi]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), supl. la nr. 55, p. 149: Ministeriul Culturilor şi a Instrucţiei publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 53, p. 165: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice. Referindu-sc la hrisovul lui Grigore Alexandru Ghica din 1768 şi la cel al lui Alexandru Constantin Moruz din 1803, Vogoridi hotărăşte ca veniturile mănăstirii Mavromolu să fie afectate numai întreţinerii şcolii elineşti şi moldoveneşti, creată In 1768 şi rcorgani7ată în 1803. Deci mănăstirea se va trece sub Epitropia Şcoalei. 2651 281.95 (498.3) [Arhimandritul Agapic este confirmat egumen al mănăstirii Bărboiul]. — BULETIN [Mold.l, XIV (1852), p. 305: Depart. Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 53, p. 107: Novitale din nauntru. In locul arhimandritului Melctie, numit egumen la Golia. 2652 281.95 (498.3) [Ridicarea unui grilaj în faţa mitropoliei din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. I, p. 129: Departamentul Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2653 281.95 (498.3) [în legătură cu prăbuşirea bolţii catedralei din Iaşi, se fac constatări defavorabile zidirii acestui locaş]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 163: Novitale din năuntru. 2654 281.95 (498.3) [Decretul prin care arhimandritul Antim este reconfirmat egumen al mănăstirii Frumoasa din Iaşi, iar arhimandritul Chirii este reconfirmat egumen al mănăstirii Făstăcii din ţinutul Vaslui]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 357: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei publice. 2655 281.95 (498.3) [Arhimandritul Meletie este confirmat egumen al mănăstirii Golia din Iaşi], — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 237: Depart. Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2656 281.95 (498.3) [Ştire despre numirea arhimandritului Meletie Bărboeanu ca egumen la mănăstirea Golia]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 53, p. 17: Novitale din năuntru. In locul arhimandritului Dionisie, care „s'au retras la metania sa". 2657 H. 281.95 (498.3) Goliea. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 285: Albina Românească. Descrierea clădirii mănăstirii Golia. 2658 281.95 (498.3) [Arhimandritul Anania este Întărit ca egumen al mănăstirii Golia, pe termen de 3 ani]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 269: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor publice. 2659 281.95 (498.3) [Arhiepiscopul lacov Traean-Poleos este întărit ca egumen al mănăstirii Golia]. —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 407: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei publice. 2660 281.95 (498.3) [Se anunţă că, la 4 martie 1851, s-a sfinţit paraclisul de la palatul domnesc din Iaşi]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 256: Mai noQ. 2661 281.95 (498.3) [în legătură cu sărbătorirea sf. Paraschiva, se dau unele ştiri istorice cu privire la biserica Trei Ierarhi din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 325: Novitale din năuntru. 2662 281.95 (498.3) [Ştiri istorice despre biserica Trei Ierarhi din Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 321—322: Novitale din năuntru. 2663 281.95 (498.3) [Dare de seamă despre sfinţirea bisericii Trei Ierarhi din Iaşi, de către mitropolitul Sofronie, în urma restaurării ei]. — ZIMBRUL, n (1851), p. 73: Moldaviea. Se dau ştiri In legătură cu felul tn care s-au făcut reparaţiile acestei biserici. S-au ftcut numai reparaţii interioare, pictura rămînînd tot cea veche. 2664 281.95 (498.3) [La 2 septembrie, la Iaşi, s-a celebrat „înnoirea bisericii sf. Trei-Erarhi"].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 279: Novitale din năuntru. 2665 Guşti, D. 281.95 (498.3) O ochire în biserica Sfinţilor Trei Ierarhi. — ZIMBRUL, II (1851), p. 101—102: Foiletonul Zimbrului. întreabă unde sînt odoarele cu care fusese înzestrată biserica de Vasile Vodă şi pietrele de mormînt cele vechi, lucruri ce nu se mai vedeau în urma restaurării. 2666 281.95 (498.3) [Arhimandritul Macarie este numit egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 13: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor publice; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 13: Novitale din năuntru. 2667 281.95 (498.3) [Arhimandritul Neonil este confirmat stareţ al mănăsti-tirilor Neamţu şi Secu],—BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 369—370: Depart. Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 132 www.dacoromanica.ro 281.95(498.3) BISERICA ORTODOXA ROMÂNA: MOLDOVA 281.95(498.3) 2668 281.95 (498.3) [Adresa mitropolitului cu privire la actele semnate de Neonil, stareţul mănăstirilor Neamţu şi Secu]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 165: Departamentul din năuntru. Actele răposatului stareţ trebuiesc prezentate la termenul stabilit, deoarece în timpul bolii el le iscălea prin aplicarea unei ştampile 2669 Sion, G. 281.95 (498.3) Peregrinagiu la Neamţu. — FOILETONUL Z., II (1855), p. 161—166. Note de călătorie, în care autorul înfăţişează drumul de la Iaşi la mănă» ştirea Neamţ. De asemenea, vorbeşte de viaţa din mănăstire şi de cele patru instituţii găsite acolo, şi anume: bolniţa bătrînilor, bolniţa nebunilor, tipografia şi fabrica de postav. Face şi o scurtă biografie a arhimandritului Dionisie, stareţul mănăstirii. 2670 281.95 (498.3) [Scurt articol despre mănăstirea Neamţu]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 40, p. 155: Novitale din năuntru. Scris cu ocazia numirii arhimandritului Dionisie ca locotenent de stareţ la această mănăstire. — După ce se spun cîteva cuvinte despre originile şi trecutul mănăstirii, se subliniază menirea ei culturală. Se înfăţişează apoi măsurile luate de Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, spre a readuce mănăstirea la vechea ei menire. 2671 281.95 (498.3) [Ofise domneşti adresate mitropolitului arhimandritului Dionisie şi logofătului Gheorghe Sturza, cu privire la „resta-tornicirea orînduelii cerute" la mănăstirile Neamţu şi Secu, precum şi la reorganizarea învăţămîntului], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 157. 2672 281.95 (498.3) [Obştea călugărilor din mănăstirea Neamţu cere confirmarea definitivă a numirii lui Dionisie ca egumen]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 163: Novitale din năuntru. 2673 281.95 (498.3) [Două ofise domneşti, către logofătul Gheorghe Sturza şi arhimandritul Dionisie, prin care acesta din urmă este numit locotenent de stareţ la mănăstirile Neamţu şi Secu]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 397—398: Moldova. 2674 Varlaam, protosinghel 281.95 (498.3) Cuvîntu zis de subscrisul cu ocazia Instalăreî Prea Cuviosului Părinte Arhimandriţii Dionisie, de Stareţii sfinteloru monastiri Neamţul şi Seculu. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 249—253, 257—259; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 262—263, 273—275, 277—278. 2675 Sturza, logofătul G. 281.95 (498.3) [Cuvîntare rostită cu ocazia numirii arhimandritului Dionisie ca locotenent de stareţ al mănăstirilor Neamţu şi Secu]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 429—430: Moldova. 2676 Dionisie, arhimandrit 281.95 (498.3) [Cuvîntare rostită cu ocazia instalării sale ca locotenent de stareţ la mănăstirile Neamţu şi Secu]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 430—432: Moldova. 2677 C.[odrescu, Teodor] 281.95 (498.3) [Comentariu cu ocazia instalării arhimandritului Dionisie ca locotenent de stareţ la mănăstirile Neamţu şi Secu]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 429: Moldova. Aprobă alegerea făcută şi face reflecţii asupra faptului că o poziţie înaltă strică firea celui ce o capătă. Urează noului stareţ să fie ferit dc această schimbare a caracterului. 2678 281.95 (498.3) [Suplica părinţilor liturghisitori moldoveni de la mănăstirea Neamţu către Dionisie, stareţul mănăstirii]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 653—654: Moldova. Clericii liturghisitori moldoveni cer ca slujba religioasă să se fină tn sia-voneşte numai atunci c!nd slujesc clrrjrji liturghisitori ruşi din mănăstire. 2679 C.[odrescu, T.] 281.95 (498.3) [Cuvinte de laudă pentru activitatea arhimandritului Dionisie ca egumen la mănăstirea Neamţu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 59, p. 1: Iaşii, 16 Martie; G. TRANS. , XIX (1856), nr. 24, p. 95: Progresulu şi starea monastirel Neamţu. îşi exprimă mulţumirea că faptele arhim. Dionisie [Romano] confirmă încrederea pe care Zimbrul şi-o exprimase fa(ă de dinsul. li îndeamnă să lucreze mai departe cu bărbăţie, spre a „face să amuţiască cu totul limbele cele sim-celoase". 2680 [Romano, Dionisie] 281.95 (498.3) [Raportul egumenului de la mănăstirea Neamţu, adresat domnitorului Moldovei, cu prilejul vizitei acestuia la mănăstire]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 93: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 85: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 59, p. 1—2: Iaşii, 16 Martie; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 45: Monăstirea Neamţu; G. TRANS., XIX (1856), nr. 24, p. 95: Progresulă şi starea monăstirei Neamţu. Egumenul Dionisie arată cum a găsit mănăstirea şi cum a reorganizat-o. Comunică date preţioase cu privire la aşezămintele legate de mănăstirea Neamţu: cursurile de agronomie, spitalul, seminarul, biblioteca, tipografia şi fabrica de postav. Arată care era creşterea veniturilor mănăstirii. 2681 281.95 (498.3) [Ofisul domnesc prin care se aduc mulţumiri egumenului Dionisie, de la mănăstirea Neamţu, pentru activitatea înfăţişată prin raportul său]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 93—94; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 85: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 59, p. 1—2: Iaşii, 16 Martie; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 45: Monăstirea Neamţu; G. TRANS., XIX (1856), nr. 24, p. 95: Progresul)! şi starea monăstirei Neamţu. 2682 281.95 (498.3) [Se anunţă arestarea arhimandritului Dionisie, stareţul Mănăstirii Neamţu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 149, p. 1: Iaşii 11 Iulie. Arestarea s-a făcut din ordinul mitropolitului şi stareţul a fost închis la mănăstirea Văratec. 2683 Sion, G. 281.95 (498.3) [Scrisoare către redacţia „Zimbrului" în care arată felul cum a fost demis stareţul Dionisie de la mănăstirea Neamţu]* — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 150, p. 2, col. II—III: Domnule Redactoru! Completează —„ca martur oculariu"—cele rHatate în nr. 149 al ziarului. 2684 281.95 (498.3) [Comentariu la ultimul stadiu al scandalului în legătură cu destituirea arhimandritului Dionisie din postul de stareţ al mănăstirii Neamţu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 168, p. 1: Iaşii, 3 Augustă. Aşteptîndu-se încheierile definitive ale comisiei de anchetă, se condamnă agitaţiile violente produse între călugări şi se exprimă încrederea în nevinovăţia lui Dionisie. 2685 Dionisie, arhimandrit 281.95 (498.3) [Memoriu către mitropolitul Moldovei, în legătură cu comisia de anchetă trimisă de acesta]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 168, p. 1—2: Prea Sfin. şi multă milostive Stăpâne. Arată împrejurările în care a venit ca stareţ la Neamţu, părăsind roadele unei munci de 24 de ani pe tărîmul şcolii şi al bisericii, în Ţara Românească. Expune realizările sale ca egumen la mănăstirea Neamţu. Subliniază injuste-ţea procedării comisiei de anchetă trimise de mitropolit şi dreptatea pe care a cerut-o şi a obţinut-o de la caimacamul Molodovei. încheie rugîndu-1 pe mitropolit să nu-1 dezonoreze. 2686 * * * 281.95 (498.3) [Relatare amănunţita despre dezordinile călugăreşti din mănăstirea Neamţu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 168, p. 2—4: Iată şi relaţia ce ni s'au trimisă. Povesteşte fazele revoltei „sfatului chinovial al mănăstirii", care, voind a-1 aresta şi maltrata pe Dionisie, îl urmărise pînă la Piatra-Neamţ. E de părere că acest sfat chinovial, format din călugării „cei mai bogaţi", se supărase 133 www.dacoromanica.ro 281.95(498.3) BISERICA ORTODOXĂ ROMANĂ: MOLDOVA 281.95(498.3) pentru observaţiile pe care le făcuse stareţul Dionisie personalului administrativ al bunurilor mănăstireşti. Descrie pe larg ancheta comisiei trimise la caimacam. Arată că mulţi dintre călugări declaraseră că plîngerea lor contra lui Dionisie fusese smulsă prin silnicie de către trimisul mitropolitului Moldovei, părintele Varahil. 2687 281.95 (498.3) Jaloba soborului monastirilor Neamţul şi Secul adresată E. S. Caimacamului sub No. 83, Anul 1856 AugustlO.— NEPĂRTINITORUL, I (1856), supl. nr. 1, p. 1 [broşat Intre p. 72—73]. Cuprinde pllugeri Împotriva stareţului Dionisie. 2688 281.95 (498.3) [Notă în legătură cu ancheta comisiei mixte trimise de guvernul moldovean la mănăstirea Neamţu]. — STEAOA D., II (1856), nr. 58, p. 231, col. II [greşit: 143]. Redacţia subliniază că — o dată ce ancheta s-a terminat — nu va raa' tăcea ca pînă acum, ci va relata pe larg intimplările de la mănăstire şi „cauzele lor secrete". 2689 281.95 (498.3) [Se vesteşte că mitropolitul Moldovei a cerut caimacamului darea în judecată a foii „Zimbrul"]. — STEAOA D., II (1856), nr. 61, p. 244 [greşit: 156]: Buletinul zilei. Se arată motivul: articolele din Zimbrul în chestiunea neorinduielilor de la mănăstirea Neamţu. Se subliniază că procesul e aşteptat cu mult interes în opinia publică. 2690 281.95 (498.3) [Articol în legătură cu hotărîrile luate pe baza anchetei făcute la mănăstirea Neamţu]. — STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 249 [greşit: 161]: Iaşii, 28 Avgustu. Se ironizează părerea autorităţilor că scandalul, incuria şi necinstea dovedite la măn. Neamţu vor dispărea numai prin înlăturarea fostului stareţ Dionisie, ca „nedemn şi clevetitor". Se subliniază meritele lui Dionisie, fost rector al Seminarului din Bucureşti, traducător cunoscut, redactorul foilor Vestitorul Besericesc, Ehul Eclesiaslic şi al Bibliotecii Religioase Morale. 2691 281.95 (498.3) [Monahul Gherasim este confirmat stareţ al mănăstirilor Neamţu şi Secu]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 282: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 277: Novitale din năuntru. In locul arhimandritului Dionisie. 2692 C.[odrescu], T. 281.95 (498.3) [Despre alegerea părintelui Gherasim ca stareţ al mănăstirii Neamţu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 190, p. 2, col. I—II. 2693 281.95 (498.3) [Adresă către Gherasim, stareţul mănăstirilor Neamţu şi Secul, şi către soborul acestor mănăstiri, în legătură cu misiunea culturală a celor două aşezăminte]. — BULETrN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 36, p. 63: Ministerul Cultului al şi Instrucţiei publice. Ministerul atrage atenţia soborului că prin inactivitatea lui se abate grav de la îndatoririle stabilite prin actele cu care donatorii au Înzestrat în trecut mănăstirile cu imensele averi pe care le posedă. Cere să se îngrijească, în primul rînd, de înfiinţarea şcolilor săteşti. 2694 281.95 (498.3) Şcolele şi mănăstirea Neamţu. — FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 124, 131—132. Fragment dintr-un raport a] Departamentului Instrucţiunii către caimacamul Moldovei. — Se arată că, prin aşezămlntul din 1843, cu privire la mănăstirile Neamţu şi Secul, li se crease obligaţia de a înfiinţa o şcoală bisericească. Amînfnd această obligaţie, la cererea domnitorului, în 1855 departamentul, în înţelegere cu mitropolitul, a hoturît ca mănăstirea Neamţu să susţină din veniturile ei: o şcoală primară, un gimnaziu, o „facultate de teologie1' cu 4 clase, o grădină de botanică şi pomoiogie şi o fermă model. In 1858, sfatul mănăstirii a obţinut aprobarea ca şcoala primară şi gimnaziul să funcţioneze in [Piatra] Neamţ, iar şcoala teologică la mănăstire. Tot în acest an însă, sfatul a reuşit să obţină desfiinţarea celor două şcoli din oraş, sub cuvint că un are fonduri, deşi mănăstirea era foarte bogată. 2695 281.95 (498.3) [Document prin care Mihai Viteazul dăruieşte mănăstirii Pîngăraţi trei sate: „Siliştea ce este pe Malicica şi pe rîul Almaş şi Bilăeştii şi Ivăneştii pe rîul Cracău"]. — FOILETONUL Z„ I (1855), p. 337—338. Documentul e scris — ta numele lui Mihai Voievod „domn a ţerei Ungro-vlahiei şi voevod a ţerei ungureşti şi domn a ţerei Moldovei" — de către Ştefan vel log. ispravnic. E datat: Iaşi, 23 iunie 7108 (1600). Melhisedec, publicătonil documentului, ti adaugă o notă ta care II descrie, arătînd că l-a tradus ta romă-neşte după originalul slavon aflat ta mân. Pîngăraţi. 2696 281.95 (498.3) [Ofisul prin care caimacamul elogiază activitatea lui Var- nava, egumenul mănăstirii Pangaraţi şi al schitului Tarcău], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 33: Departamentul Cultului. 2697 281.95 (498.3) [Protosinghelul Ierofeiu este confirmat egumen al mănăstirii Popăuţi, din ţinutul Botoşani]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 105: Departamentul Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2698 281.95 (498.3) [Arhimandritul Procopie este confirmat egumen al mănâsti- rilorilor Precista şi Răducanu din ţinutul Bacău]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 129: Depart. Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2699 281.95 (498.3) [Ştiri despre un proiect pentru clădirea unui mauzoleu pe mormîntul lui Ştefan cel Mare, la Putna]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 395—396: Novitale din nauntru. Vorbindu-se de unele cercetări istorice in legătură cu mormîntul iui Ştefan cel Mare, se menţionează că guvernul austriac ar privi favorabil dorinţa moldovenilor de a ridica acolo un mauzoleu. 2700 281.95 (498.3) [Decretul prin care arhimandritul lacov este confirmat egumen al mănăstirii Răchitoasa].—BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 247: MinisteriulCultului şi al Instrucţiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 141: Ministerul Cultului şi al Instrucţiei Publice. 2701 281.95 (498.3) [Arhimandritul Procopie este confirmat egumen al mănăstirilor Răducanu şi Precista, din ţinutul Bacău]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 129: Depart. Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2702 281.95 (498.3) [Arhiereul Iosif Efhaiton este confirmat egumen al mănăstirii Rişca, în locul răposatului Veniamin Canano]. — BULETIN [Mold.], XXin (1855), p. 245: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor publice. 2703 281.95 (498.3) [Arhiereul Iustin Edesis este numit egumen la mănăstirea Secu, în locul lui Meletie Istrati, ales episcop al Huşilor], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 70: Departamentul Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2704 Arhipescui, V. 281.95 (498.3) Onoratei redacţii. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 111: Albina Românească. Descrierea vizitei episcopului Meletie Istrati la mănăstirea Slatina. Fiind ales episcop de Huşi. Meletie — care fusese pînă atunci, timp de zece ani, egumen la mănăstirea Slatina — a venit să o predea noului egumen, Iustin Edesis, să-şi ia rămas bun de la călugări şi să cinstească amintirea mitropolitului Veniamin, îngropat acolo. 2705 281.95 (498.3) [Decret prin care, între alţii, Calinic Miclescu e numit egumen la mănăstirea Slatina, în locul lui Iustin Edesis]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 47: Depart. Averilor bisericeşti şi a învăţăturilor publice; ZIMBRUL, II (1851), p. 37: Moldaviva. 134 www.dacoromanica.ro 281.95(498.3) BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ: RELAŢII 281.95(498) ;281.9 2706 281.95 (498.3) [Ştire despre numirea arhimandritului Calinic Miclescu ca egumen la mănăstirea Slatina]..— GAZ. DE MOLD., xxrrr (îssi), p. 248, coi. r. 281.95(498): 281.9 RELAŢIILE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN PRINCIPATE CU BISERICILE ORTODOXE DIN ORIENT. MĂNĂSTIRILE ÎNCHINATE. 2707 281.95 (498) : 281.9 Monastirile Moldo-româniei cu nedreptul se numesc gre" ceşti, se ţinu şi de egumenesc de greci.— FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 266—268. Se aduc argumente istorice în favoarea opiniei exprimate în titlu. Se descrie modul cum mănăstirile închinate au fost conduse în mod abuziv de călugării greci. Se citează prevederile din anaforaua guvernului Moldovei din 22 mart. 1826. 2708 281.95 (498) : 281.9 Documentulu. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854). p. 270—272. Memoriul către domnitor, din 21 martie 1826 , semnat de Veniamin, mitropolitul Moldovei, Gherasim, episcopul Romanului, şi Meletie, episcopul Huşilor, în chestiunea administrării averii mănăstirilor închinate. 2709 281.95 (498) : 281.9 [Se anunţă că se va adopta, atît în Ţara Românească cît şi în Moldova, „principiul arendării moşiilor închinate sf, locuri prin licitaţie publică'']. — ZrMBRUL, I (1851), p. 286: Se scrie de la Bucureşti. 2710 281.95 (498) : 281.9 [Ofisul domnesc către Sfatul Cîrmuitor al Moldovei cu privire la „imposesuirea" moşiilor aparţinînd de mănăstirile închinate]. —BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 41; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 47: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 327: Moldaviea; VEST. R., XVI (1851), p. 57; G. TRANS., XIV (1851), p. 92, col. I: Iaşii. Urmînd ca în viitor arendarea acestor moşii să se facă în noi condiţii — prin mezat şi cu observarea „mărginirii părţii cuvenite fiscului" —, se cere Sfatului să facă tuturor cunoscut că nici un contract pe 1852 şi înainte nu va fi valabil dacă nu se va ţine seama de aceste condiţii. 2711 281.95 (498) : 281.9 [Se anunţă că, în şedinţa din 15 mai a Consiliului Administrativ al Moldovei, se aprobaseră măsurile privind adjudecarea prin licitaţie a moşiilor mănăstirilor închinate, potrivit ofisului domnesc]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 333: Iaşii. 2712 281.95 (498) : 281.9 [Publicaţie cu privire la felul cum se va face licitaţia pentru arendarea moşiilor mănăstirilor închinate Sf. Mor-mînt, pe 3 ani, începînd de la 23 aprilie 1852]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 181: Departamentul Averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice; ZIMBRUL, I (1851), p. 365: Moldaviea. 2713 281.95 (498) : 281.9 Listă. De toate Monastirile de aice, închinate Sf. Mormânt ce de cătră a sa Epitropie urmează a să împosesui prin for-malnic mezat. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 181—183; ZIMBRUL, I (1851), p. 367—368. Se publica moşiile mănăstirilor: Galata, Cctăţuia, Bărnova, Sf. Sava, Barnovschi, Nicoriţa, Frumuşica, Pobrata, Bistriţa, Tazlăul, Caşinul, Soveja. 2714 281.95 (498) : 281.9 [Condiţiile în care Epitropia Sf. Mormînt urmează a da în arendă, prin mezat, moşiile mănăstirilor închinate din Moldova, începînd din 23 aprilie 1852].—BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 183—184, 185—187: Condiţiile; ZIMBRUL, I (1851), p. 365—367: Condiţiile Contractului. 2715 281.95 (498) : 281.9 [Ştire despre hotărîrile publicate de guvernul moldovean cu privire la arendarea în viitor a moşiilor aparţinînd de mănăstirile închinate], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 191, col. I: Novitale din năuntru. 2716 281.95 (498) : 281.9 [Publicaţie cu privire la felul cum s-au alcătuit listele de moşii ale mănăstirilor închinate din Moldova şi termenele la care se face arendarea acestor moşii], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 5: Depart. Averilor Bisericeşti şi al Instrucţiei publice; ZIMBRUL, II (1851), p. 2, col I. E vorba de mănăstirile închinate muntelui Athos, muntelui Sinai, mănăstirii Drianul din Epir şi patriarhiilor din Constantinopol şi Alexandria. 2717 281.95 (498) : 281.9 Moşiile Monastirilor închinate Sfintelor locuri din gios ce sânt a să da în posesie pe trei ani de la 23 April 1852, până la aceiaşi zi şi lună a anului 1855. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 5—6; ZIMBRUL, II (1851), p. 2—3. Listăcuprinzînd moşiile mănăstirilor: Golia, Răchitoasa, Mira, Trei Ierarhi Floreştii, Dancul, Dobrovăţul, Bărboiul, Berzunţul, Teodorenii (Burdujănii), Precista şi Răducanul, Precista din Galaţi, Frumoasa, Fisticii, Aron Vodă Buhalniţa, Sf. Ioan. — tn total 98 de moşii. 2718 281.95 (498) : 281.9 Condiţiile înposesuirei moşiilor ce au aice Monastirele din acest Prinţipat închinate acelora din munţii Aton şi muntele Sinai. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 6—8. 2719 281.95 (498) : 281.9 [Trei articole din condiţiile pentru „darea în posesie" a moşiilor închinate, care diferă faţă de cele publicate]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 7, col. I: Moldaviea. 2720 281.95 (498) : 281.9 [Ştire despre hotărîrile publicate de guvern cu privire la felul cum se face arendarea moşiilor mănăstirilor moldovene închinate la Athos, Sinai, măn. Drianul din Epir şi patriarhiile din Constantinopol şi Alexandria]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 212, col. I. 2721 281.95 (498) : 281.9 [Traducerea scrisorii viziriale către domnitorul Moldovei cu privire la „imposesuirea" — arendarea — moşiilor mănăstirilor închinate]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 14: Depart. Averilor bisericeşti şi al Instrucţiei publice; ZIMBRUL, II (1851), p. 9: Moldavia. Se cere ca licitaţiile pentru arendare să se facă în public şi fără părtinire. 2722 281.95 (498) : 281.9 [Ofisul domnesc către Depart. Averilor Bisericeşti cu privire la felul cum se va face arendarea moşiilor aparţinînd de mănăstirile închinate]. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 14; ZIMBRUL, II (1851), p. 10. 2723 281.95 (498) : 281.9 [Calistrat Livias, trimisul patriarhiei din Alexandria, cere să se schimbe data licitării pentru arendarea unor moşii mănăstireşti din Moldova], — ZIMBRUL, II (1851), p. 10, col. 1—2: Moldaviea. Este vorba de moşiile mănăstirii Buhalniţa sau Hangul. Amînarea se cere pe motiv că trimisul patriarhiei are treburi în Ţara Romanească. 2724 281.95 (498) : 281.9 [„Imposesuirea" a 97 de moşii mănăstireşti din Moldova, închinate locurilor sfinte], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 243: Novitale din năuntru. Se arată că, la 25 iulie, a avut loc „Imposesuirea prin publică licitaţie". „Numărul cel mare al concurenţilor şi folosurile recunoscute ce înfăţoşează la noi industria agricolă, au Îndoit preţul acestor moşii, a căror cîştiuri anuale s’au suit acum peste 70 000 galbini". 10 — Bibliografia analitică — c. 3102 www.dacoromanica.ro 135 281.95(498) :281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANĂ: RELAŢII 281.95(498) :281.9 2725 281.95 (498) : 281.9 [Tablou de veniturile realizate prin noua arendare a moşiilor aparţintnd de mănăstirile închinate din Moldova]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 65—67, 71—72. Pe o coloană, se înseamnă venitul pe care-1 produceau mai Înainte; pe a doua, venitul In producte; pe a treia, venitul după ultima arendare. Intr-un scurt comentariu din p. 65, se arată că acest venit crescuse de la 92 505 a 173 226 de galbeni. 2726 281.95 (498) : 281.9 [Publicaţie anunţlnd datele la care se vor face licitaţiile pentru arendarea moşiilor mănăstirilor închinate din Ţara Românească]. — VEST. R., XVI (1851), p. 50: Departamentul Credinţii. E vorba de mănăstirile Închinate patriarhiei din Alexandria, Sf. Mormînt şi mănăstirilor greceşti din Rumelia, muntele Athos şi muntele Sinai. 2727 281.95 (498) : 281.9 [Departamentul Credinţei publică lista mănăstirilor închinate din Ţara Românească ale căror moşii se vor da în arendă, prin licitaţii], — VEST. R., XVI (1851), p. 61—62. Se publică o listă a mănăstirilor închinate Sf. Mormlnt, ale celor rumelio-ticeşti, ale celor sinaiticeşti şi ale celor sfetagoriceşti. 2728 281.95 (498) : 281.9 [Ştire despre marele succes al scoaterii la licitaţie a moşiilor mănăstirilor închinate din Muntenia]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 96, col. I: Tiara românească shi Moldavia. Este vorba de licitarea a 40 de „mănăstiri" [moşii de mănăstiri]. 2729 281.95 (498) : 281.9 [Anaforaua Sfatului Extraordinar Administrativ, către domnitorul ţării, referitoare la delimitarea imaşului oraşului Iaşi faţă de proprietăţile alăturate ale mănăstirilor închinate]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 113, col. I—III: Moldaviea. Se publică şi rezoluţia domnească. 2730 281.95 (498) : 281.9 [Ofis domnesc referitor la buna întreţinere a lăcaşurilor bisericeşti din Ţara Românească]. — VEST. R., XVI (1851), p. 265—266: Către Departamentul Credinţei; ZIMBRUL, II (1851), p. 114: Ţara Românească. Invită departamentul să ia măsuri ca egumenii de la mănăstirile Închinate din ţară să facă — In termen de un an — toate reparaţiile necesare clădirilor şi să Împlinească lipsurile de cărţi, vase şi odăjdii. Dacă nu se vor conforma, egumenii vor fi pedepsiţi şi chiar demişi. Se va face şi o catagrafie a bisericilor de prin sate, care au nevoie de reparaţii. 2731 281.95(498) : 281.9 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţei referitor la jalba unor egumeni ai mănăstirilor închinate, prin care cer îmbunătăţirea condiţiilor de arendare a moşiilor].— VEST. R., XVII (1852), p. 125. 2732 281. 95 (498) : 281.9 Causa monastirilor închinate. — G. TRANS., XV (1852)f p. 135—136, 139—140: Terra românească si Moldavia. Se prezintă istoricul şi stadiul chestiunii mănăstirilor închinate, con-damnindu-se purtarea călugărilor greci. Se reproduce un ofis din 15 aprilie 1852 al domnitorului Ştirbei, prin care se interzicea mănăstirilor închinate să încheie învoieli mai defavorabile pentru ţărani. Se exprimă nădejdea unei apropiate rezolvări, în favoarea Principatelor, a chestiunii mănăstirilor închinate. 2733 281.95 (498): 281.9 Listă de moşiile mănăstirilor închinate, care urmează a se arendui estimp prin licitaţie. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 412; VEST. R., XVII (1852), p. 377—378. Sint menţionate moşiile mănăstirilor: Stavropoleos, Bradu, Sf. Ioan din Bucureşti, Valea, Butoiu, Sf. Ecaterina, Radu Vodă, Mihai Vodă, Sf. Apos* toii, Cotroceni, Clocociovul, Spirea din Deal şi Sf. Spiridon Vechi. 2734 281.95 (498) : 281.9 [Rezumatul unei corespondenţe din Constantinopol, apărută în „Gazeta de Triest", cu privire la atitudinea români- lor faţă de chestiunea locurilor sfinte], — G. TRANS., XVI (1853), p. 56, col. II; Turcia. Gazeta de Triest afirmă ci la Constantinopol circula zvonul că în Ţara Românească ar fi venit emisari secreţi, care „s’ar sili a întărită pe poporul romăn... în contra concesiunilor privitoare la locurile sfinte, ce Poarta le făcu ambasadorului franţoz". Subliniază că guvernul român e interesat mai mult de problema veniturilor de la mănăstirile închinate. 2735 281.95 (498) : 281.9 [Ofisul domnesc către Departamentul Credinţii prin care ieromonahul Hrisant este orînduit egumen la mănăstirea Sf. Spiridon Vechi din Bucureşti, supusă patriarhiei din Antiohia], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 133. 2736 281.95 (498) : 281.9 [Ştire despre amestecul guvernului muntean în viaţa mănăstirilor închinate].—G. TRANS., XVI (1853), p. 177, col. I: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a. Se dă ca interesantă ştirea întăririi, prin ofis domnesc, a ieromonahului Hrisant ca egumen al mănăstirii Sf. Spiridon din Bucureşti, mănăstire închinată. 2737 281.95 (498) : 281.9 [Arhim. Nichifor este orînduit „igumen la mănăstirea Mislea din judeţul Prahova, închinată la cea de jos numită Tompateron, din eparhia Ioaninii şi Velas“]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 153. 2738 281.95 (498) : 281.9 [Ştiri în legătură cu mănăstirile închinate din Bucureşti]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 19: Tier’a romanâsca si Moldavi’a. S-au dărimat, din ordinul stăpînirii, părţi de hanuri şi alte zidiri la Stavropoleos, Grecii, Sf. Ioan Nou, Sf. Ecaterina şi Constantin Vodă. 2739 281.95 (498) : 281.9 Lista de moşiile mănăstirilor închinate ce sînt a se arendui estimp prin liţitaţie pe termen de patru ani începători de la 23 Aprilie viitor anul 1854, Ianuarie 20. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 53—55, 57—59. Sînt trecute moşiile mănăstirilor: Sf. Gheorghe, Văcăreşti, Comana, Gruiul, Plâtăreştii, Negoeştii, Sf. Sava, Răzvanul, Căluiul, Sărindarul, Mislea, Stavropoleos, Bucovăţul, Nucetul, Banul, Golgota, Bradul, Băbenii Deduleştii, Sf. Ioan din Focşani, Sf. Ioan din Bucureşti, Mărginenii, Cotro-cenii, Căscioarele, Sf. Apostoli, Radul Vodă, Mihai Vodă, Plumbuita, Slobozia, Jitia, Clocociovul, Schitul Spirea din Deal, Zlătari, Sf. Spir-don Vechi. 2740 281.95 (498) : 281.9 [Discuţii asupra scopurilor cu care au fost făcute în trecut donaţiile către mănăstirile închinate din Ţările Româneşti], — G. TRANS., XVII (1854), p. 91, 95—96: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a. Se contestă egumenilor greci dreptul de a întrebuinţa veniturile moşiilor mănăstirilor închinate din Moldova pentru sprijinirea noii Eterii. 2741 281.95 (498) : 281.9 [Moşiile monastirilor închinate, din Moldova, ce se dau în posesie şi condiţiile împosesuirii]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 189—192: Departamentul averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice. 2742 281.95 (498) : 281.9 [Moşiile monastirilor din Moldova închinate Sf. Mormînt ce se dau în arendă]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), adaos la nr. 48, p. 1—2. 2743 281.95 (498) : 281.9 [Se anunţă că veniturile mănăstirilor închinate din Ţara Românească, care sprijiniseră pe Stavrofori, urmau să fie trecute pe seama statului]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 319: Novissimu. 2744 281.95 (498) : 281.9 [Se anunţă din Iaşi că bunurile mănăstirilor greceşti se vor confisca], — G. TRANS., XVII (1854), p. 399: Depesia telegrafica priv. a lui „Wanderer". Motivul: „pentru tendinţele cele revoluţionare ale acestora în contra Porţii şi a altor guverne". 136 www.dacoromanica.ro 281.95(498): 281.9 BISERICA ORTODOXĂ ROMANĂ: RELAŢII 281.95(498) :281.9 2745 G. I. 281.95 (498) : 281.9 [Articol despre problema mănăstirilor Închinate în Principatele Române], — G. TRANS., XVII (1854), p. 380—381, 384, 388, 392—393: Tiâr’a romanăsca si Moldavi’a. Subliniază importanţa problemei. Comunică date statistice. Expune părerile juridice în legătură cu chestiunea proprietăţii asupra averii lor. Pledează pentru trecerea acestor averi în stăpînirea statului. Expune măsurile care s-au luat în alte ţări în acest sens, prin reducerea numărului mănăstirilor şi al călugărilor. Propune să se cerceteze şi să se ia ca model felul cum Rusia a soluţionat problema. 2746 281.95 (498) : 281.9 [Ieromonahul Ambrosie este orînduit „legiuit egumen la mănăstirea Butoiul, din districtul Dîmboviţa, închinată la cea de jos numită Sf. Ştefan de la Meteora"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 386. 2747 281.95 (498) : 281.9 [Discuţii cu privire la problema mănăstirilor închinate din Moldova], — ZIMBRUL, III (1855), p. 225: Moldova, Iaşii 23 Martie. Tntr-un articol semnat „Redacţia", în care era vorba de necesitatea sprijinirii materiale a capelei române din Paris, cîrmuitorii greci ai mănăstirilor închinate din Moldova sînt îndemnaţi să afecteze o parte din venitul acestor mănăstiri pentru capela din Paris. Se arată că venitul mănăstirilor închinate din Moldova se ridica la peste 200.000 de galbeni anual. Se subliniază că astfel s-ar putea îndeplini măcar cu ceva dorinţa testatorilor, care au cerut ca din averile donate să se facă acte de binefacere. 2748 281.95 (498) : 281.9 [Notiţă introductivă la „Memuaru în cauza Monastiriloru închinate din Moldova"]. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 321, col. I. Arată că — în acest moment, cînd întreaga presă europeană discuta cauza mănăstirilor închinate din Principatele Române — socoate de a sa datorie să publice „după învoire" acest „proiect" al guvernului Moldovei, cu scopul de „a da o lămurită idee despre natura şi marşa unui asemine obiect". 2749 281.95 (498) : 281.9 Memuaru în cauza Monastiriloru închinate din Moldova. — FOILETONUL Z., I (1855), p. 321—328, 329—336; OLTULtî, I (1857), p. 77—79, 81—83, 97—99, 161—163. Sub acest titlu, se publică memoriul guvernului moldovean cu privire la soluţionarea chestiunii veniturilor dc la moşiile mănăstirilor închinate din Moldova. Se precizează în el că numărul acestora era de 215. Se prezintă chestiunea, argumcntîndu-sc drepturile statului moldovean, în lumina următoarelor acte: hrisovul lui Vasile Lupu din 1664, o anafora din 1706, hrisovul lui Grigore Ghica din 1748, al lui Alexandru Ipsilanti din 1799 şi al lui Ioan Sturza din 1828. Se prezintă obligaţiile acestor mănăstiri cuprinse în Regulamentul Organic, precum şi evoluţia problemei pînă în 1851. La sfîrşit, se fac următoarele propuneri: egumenii vor fi aleşi de către mitropolitul ţării, delegatul locurilor sfinte şi ministrul Cultului, împreună. Moşiile mănăstireşti se vor arenda de către guvernul ţării, prin licitaţie publică, in prezenţa de legaţilor sf. locuri. Un sfert din venituri se va lua de către fiscul local, pentru lucrări de utilitate publică. Un sfert se va vărsa la Departamentul Cultului pentru reparaţii la locaşurile bisericeşti, salariile personalului lor etc. Două pătrimi sc vor ţine la dispoziţia sfintelor locuri. — în Foiletonul z. text în limba română şi franceză. 2750 281.95(498): 281.9 [Corespondenţă de la Iaşi, din 10 iulie, tradusă după „Wanderer", cu privire la chestiunea folosirii de către Moldova a unui sfert din veniturile mănăstirilor închinate]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 215: Tiâr'a romanesca si Moldavi’a. Se comentează defavorabil refuzul Porţii de a accepta această folosire a veniturilor călugărilor greci. 2751 281.95(498): 281.9 [Notiţă referitoare la chestiunea mănăstirilor închinate din Principate]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 361—362. Traducere din Jurnalul de Constanţinopole [Le Journal de Constanti-nople]. — Se dezminte ştirea că principele Ştirbei ar fi suspendat o cercetare asupra mănăstirilor închinate, în schimbul unei contribuţii plătite de acestea, în timp de cinci ani. Notiţa precizează că niciodată n-a fost vorba de o cercetare, iar în privinţa contribuţiei, menţionează că, de peste 30 de ani, mănăstirile închinate n-au plătit nici un ban către stat, ceea ce nu este drept. 2752 281.95(498): 281.9 [Prezentarea unei corespondenţe din Iaşi, publicată în „Wanderer", şi ştiri cu privire la hotărîrile Divanului moldovenesc în chestiunea veniturilor mănăstirilor închinate],— G. TRANS., XVIII (1855), p. 235: Iaşii, 25 Iuliu v. Se arată că Divanul hotârîse: o treime a veniturilor să fie preluate de fisc; o altă treime să se păstreze în ţară, pentru nevoi bisericeşti şi şcolare; o treime să se ţină la dispoziţia locurilor sfinte. Deocamdată, se vor bloca veniturile mănăstirilor în întregime, pînă cînd statul se va despăgubi pentru sumele pe care, începînd de la 1832, mănăstirile închinate erau datoare a le plăti guvernului moldovean, din veniturile lor. Se subliniază cu bucurie vestea că la demersurile guvernului moldovean s-ar alătura şi domnitorul Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei. Se arată că el era un profund cunoscător al chestiunii, începînd fără succes s-o rezolve în 1833 — 1834 şi 1843— 1844. Se exprimă însă neîncrederea în agenţii Principatelor la Poartă. Se aminteşte că agentul actual al Moldovei, Fotiade, torpilase proiectul lui Ghica cu privire la preluarea unei pătrimi din veniturile mănăstirilor închinate. 2753 281.95(498): 281.9 Causa monăstirilor închinate. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 258, col.II: Iaşii. Comentariu introductiv la traducerea articolului din gazeta vieneză Wanderer, ce se publică în p. 263 — 264, 267 — 268. — Se subliniază asemănarea chestiunii mănăstirilor închinate din Principate cu aceea a moşiilor călugăreşti din Italia şi Spania, care fuseseră preluate de stat. Se arată însemnătatea vitală a rezolvării acestei probleme pentru Principatele Române, considerîndu-se favorabil demersurile guvernelor române. 2754 281.95(498): 281.9 Din istoria monastiriloru moldavo-româneştî stătătdre sub administrăţiunea locuriloru sfinte. — G. TRANS., XVIII <41855), p. 263 [greşit: 264] — 264, 267—268: Iaşii, în Augustă. Traducerea unui articol apărut în Wanderer, tratînd chestiunea mănăstirilor închinate din punct de vedere istoric, insistînd mai ales asupra epocii dinaintea domniilor regulamentare. Subliniază influenţa călugărilor greci asupra clasei de mijloc şi nepăsarea ţărănimii faţă de ei. înfăţişează mijloacele abuzive şi frauduloase prin care călugării greci se făcuseră stăpîni pe aceste mari averi ale mănăstirilor închinate. 2755 281.95(498): 281.9 [Despre sinodul bisericesc care se ţinuse la mănăstirea Neamţu şi în care conducătorii bisericii Moldovei se arătaseră de acord cu punctul de vedere al Divanului, în chestiunea veniturilor mănăstirilor închinate], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 275: Tiâr'a romanesca si Moldavi'a. Corespondenţă rezumată din Wanderer, care semnalase de asemenea atitudinea nepotrivită a unui cleric, partizan al egumenilor greci. 2756 281.95(498): 281.9 [Despre atenţia acordată de foaia „Wanderer" chestiunii mănăstirilor închinate şi diferite date istoiice în legătură cu această problemă]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 286: Tifcr'a roman&sca si Moldavi'a. 2757 281.95(498): 281.9 Monăstirile închinate. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 290—291, 295—296, 303, 319. Articole traduse din Wanderer, în chestiunea mănăstirilor închinate din Principatele Române, în care se prezintă stadiul probleme, dîndu-se ample amănunte asupra evoluţiei ei, începînd de la venirea generalului Kise-lef în Principate. 2758 281.95(498): 281.9 [Reproducerea unuia dintre articolele traduse de „Gazeta Transilvaniei" din ziarul vienez „Wanderer", în chestiunea mănăstirilor închinate]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 830— 832, 837—839 [Revista]. E vorba de articolul apărut în foaia ardeleană tn p. 295—296, 303. 2759 281.95(498): 281.9 [Departamentul Finanţelor publică dispoziţii cu privire la hotărîrea ca două treimi din veniturile mănăstirilor închinate să rămînă în ţară]. BULETIN [Mold.] , XXIII (1855), p. 293: Departamemtul de Finansu; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 293: Novitale din năuntru. 137 www.dacoromanica.ro 281.95 498): 281.9 BISERICA ORTODOXĂ ROMANĂ: RELAŢII 281.95(498): 281.9 2760 281.95(498): 281.9 [Instrucţiuni în legătură cu hotărîrea guvernului moldovean ca 2/3 din veniturile mănăstirilor închinate să rămînă în ţară]. —BULETIN [Mold.], XXIII (1855). p. 305—306: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor publice. Prin înţelegere cu Departamentul Finanţelor, arendaşii („posesorii")de moşii ale mănăstirilor închinate sînt înştiinţaţi să nu dea egumenilor „banii înainte din cîştiul Sf. Dimitrie anul curent". Iar cît priveşte „venitul din acarete, locuri cu bezmin, vii şi altele" ale mănăstirilor, să nu li se dea egumenilor dccît 1/3 din cîştiurile viitorului Sf. Dimitrie, iar restul să-l păstreze pînă ce li se va cere de către autorităţile moldoveneşti. 2761 281.95(498): 281.9 [Comentarii în legătură cu proiectul guvernului moldovean de a dispune de a treia parte din veniturile mănăstirilor închinate]. — zrMBRUL, III (1855), p. 878: Revista. Comentariu favorabil cauzei moldoveneşti. 2762 Meledon, G. 281.95(498): 281.9 Chestia Monastirilor închinate. — ZIMBRUL, III (1855), p. 909—911, 913—915; G.TRANS., XVIII (1855), p. 347—348, 351, 355: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a. Justifică măsura luată de statul moldovean ca o parte din veniturile mănăstirilor închinate să rămînă în ţară. Face istoricul averilor mănăstireşti. Comentează ecoul pe care l-a trezit în presa europeană acestă chestiune. Traduce o lungă corespondenţă a Presei de Paris [La Presse] favorabilă guvernului moldovean. 2763 M.Ieledon, G.J 281.95(498): 281.9 Chestea Monastirilor închinate. — ZIMBRUL, III (1855)* p. 973 —975, 977—978. AratA felul cum s-a întimplat ca veniturile atit de Însemnate ale mănăstirilor inchinate să fie folosite peste graniţele ţării. 2764 281.95(498): 281.9 [Scrisoarea vizirală adresată domnitorului Moldovei prin care se cere ridicarea sechestrului de pe moşiile mănăstirilor închinate], — ZIMBRUL. III (1855), p. 1031. Sechestrul fusese pus ptnâ la rezolvarea cererii Principatelor, către Poarta otomană, cu privire la reţinerea unei părţi din veniturile mănăstirilor închinate. — Este cuprinsă In articolul semnat de T. Codrescu, din p. 1029-1032. 2765 281.95(498): 281.9 [Suplica egumenilor greci către domnitorul Moldovei, prin care cer ridicarea sechestrului de pe moşiile mănăstirilor închinate], — ZIMBRUL, III (1855), p. 1032. Scrisoarea este cuprinsă în articolul semnat de T. Codrescu, din p. 1029-1032. 2766 281.95(498): 281.9 [Ştiri cu privire la încercările domnitorului Ghica de a obţine de la Poartă aprobarea de „a desfiinţa mănăstirile greceşti din Moldavia"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 332: Turcia. Ghica ar fi trimis emisari speciali în acest scop. El argumentează că, în ultimul timp, veniturile acestor mănăstiri ar fi fost puse în serviciul unor puteri străine, inamice Turciei. Cere să poată întrebuinţa veniturile pentru instituţiile Principatului. Unii demnitari turci, care primesc de la patriarhul Constantinopolului bani din aceste venituri, sprijină opoziţia pe care o face patriarhul. Lordul Redcliffc ar fi şi el amestecat în discuţie. 2767 281.95(498): 281.9 [Extras dintr-o corespondenţă din Viena, apărută în ziarul „Nordul" — „Le Nord" —, cu privire la demersurile guvernului moldovean la Constantinopol], — ZIMBRUL, III (1855), p. 908. Se anunţă din Constantinopol că acolo domneşte convingerea că Poarta va aproba proiectul guvernului moldovean „pentru secularizarea mănăstirilor greceşti din Moldova". Poarta ar fi fost impresionată de argumentul cuprins în memoriul moldovean că veniturile acestor mănăstiri ar fi sprijinit lupta Rusiei împotriva Imperiului otoman. 2768 281.95(498): 281.9 O noutate mare. — STEAOA D., I (1855), p. 43. Se exprimă speranţa că secularizarea averilor mănăstirilor greceşti din Moldova se va realiza, cu toate stăruinţele depuse de patriarhul de la Constantinopol pentru a împiedica aceasta. — Scurt articol tradus din G. de Nord. 2769 281.95(498): 281.9 [Traducerea unui articol din „L’Inddpendance Belge" cu privire la stadiul chestiunii mănăstirilor închinate]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 915—916: Revista. Traducerea e semnată M.[eledon]. — Prezintă misiunea lui Negri şi Rallet la Poartă, ca fiind aceea de a convinge guvernul otoman să încuviinţeze hotărîrile guvernului moldovean cu privire la reţinerea a 2/3 din veniturile mănăstirilor închinate pentru opere bisericeşti, culturale, lucrări publice în Moldova. Arată că guvernul otoman a numit o comisie de patru demnitari turci ca să studieze chestiunea, în Constantinopol. 2770 281.95(498): 281.9 [înştiinţare cu privire la ultima hotărîre a guvernului moldovean în chestiunea venitului mănăstirilor închinate]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 341: Departamentul Cultului şi al învăţăturilor publice. Se anunţă că, în şedinţa Consiliului Administrativ Extraordinar, sub preşedinţia domnitorului, s-a botărît să se aprobe cererea egumenilor de la mănăstirile închinate. Aceştia ceruseră, ca pînă la rezolvarea definitivă, la Constantinopol, a chestiunii, să li se încredinţeze mai departe veniturile mănăstirilor, luîndu-şi obligaţia de a se conforma ulterior hotărîrilor ce se vor lua cu privire la destinaţia acestor venituri. 2771 281.95(498): 281.9 [In urma unei petiţii a egumenilor, s-a ridicat blocarea veniturilor mănăstirilor închinate] . — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 341: Novitale din năuntru. 2772 281.95(498): 281.9 [Comentarii asupra hotărîrii Porţii la demersul domnitorului Moldovei în privinţa mănăstirilor închinate]. — TELEGRAFUL R.. III (1855), p. 355—356: Principatele de la Dunăre. Se traduce o corespondenţă din Oesterreichische Zeitung, în care se arată că Poarta a respins cererea lui Ghica, de a folosi pentru Moldova veniturile mănăstirilor închinate, şi i-a cerut să ridice sechestrul aplicat pe ele. Se traduce textul firmanului. In comentariu, se aprobă cu satisfacţie decizia Porţii. 2773 281.95(498): 281.9 [Articolul despre acţiunea guvernului moldovean pentru folosirea unei părţi din veniturile mănăstirilor închinate], — STEAOA D., I (1855), p. 57, Iaşii 3 Noemvri. Se arată că delegaţii moldoveni, trimişi la Constantinopol pentru tratarea acestei chestiuni, sînt Negri şi Rallet. Se intercalează două „avisuri" ale Departamentului Cultelor, privind această chestiune: hotărîrea cu privire la blocarea veniturilor de la moşiile mănăstirilor închinate şi hotărîrea ulterioară, prin care se renunţa la această măsură, în urma petiţiei egumenilor greci, 2774 Meledon, G. 281.95(498): 281.9 Iară Monastirile închinate. — ZIMBRUL, III (1855), p. 937—939; G.TRANS., XVIII (1855), p. 358—359: Tifcr'a romanesca si Moldavi'a. Arătînd că-şi ţine făgăduiala de a informa cititorii despre desfăşurarea chestiunii, Meledon traduce o corespondenţă din Constantinopol, datată 22 oct., apărută în ziarul Presa [ = La Presse?]. In acest articol, se ia poziţie favorabilă cererilor guvernului moldovean. Se arată că pretenţiile clericilor greci, că vor fi în stare de a prezenta înscrisuri dovedind drepturile lor, nu erau justificate, deoarece atît în 1828, cît şi în 1834 n-au fost în stare să arate aşa ceva. Anunţînd că vor începe dezbaterile comisiei, la Constantinopol, ziarul exprimă îndoiala că vor ajunge la vreun rezultat, deoarece patriarhii Constantinopolului şi Ierusalimului nu vor fi reprezentaţi decît prin interpuşi, care vor avea misiunea de a tergiversa, sub pretextul de a cere noi instrucţiuni. Arată că reclamaţia egumenilor, că guvernul moldovean le-a pus sechestru pe venituri, nu era justă. Guvernul ceruse arendaşilor să nu plătească cu anticipaţie din veniturile ce urmau a se achita la Sf. Dumitru viitor. 2775 281.95(498): 281.9 [Se anunţă că domnitorul Ştirbei ar fi făcut la Poartă acelaşi demers ca şi domnitorul Moldovei în privinţa mănăstirilor închinate], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 351—352: Principatele de la Dunăre. 13S www.dacoromanica.ro 281.95(498) :28l. 9 BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ: RELAŢII 281.95(498) :2Bl.9 2776 281.95(498): 281.9 [Extrase dintr-un nou articol apărut în „Oesterreichische Zeitung", în chestiunea mănăstirilor închinate din Principatele Române].—TELEGRAFUL R,, III (1855), p. 359: Principatele de la Dunăre. Gazeta austriacă elogiază hotărirea Porţii de a da „propriilor săi sudiţi un semn de dreptate". Califică gestul lui Ghica drept „un paş de silă, dicta-toric", arătind că a fost influenţat de o partidă care se uită după semne la Pera şi nu la Poartă. Subliniază complexitatea chestiunii şi apăsarea financiară ce o prezintă pentru Principate. Elogiază atitudinea reţinută a lui B. Ştirbei In această chestiune şi o dă ca dovadă despre loialitatea cu care comanda militară austriacă, ce îl influenţează, respectă acordul ei cu Poarta. 2777 281.95(498): 281.9 [Comentarii în legătură cu chestiunea mănăstirilor închinate]. — STEAO A D., I (1855), p. 85: Iaşii 19 Noemvri. Se precizează că Poarta otomană nu a rezolvat încă această chestiune. Se polemizează cu jurnalele din Colonia, din Austria şi cu Telegraful Român. 2778 Codrescu, T. 281.95(498): 281.9 ' [Articol cu privire la ultimul stadiu al chestiunii mănăstirilor închinate]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1029—1032: Iaşii, 2 Dechemvrie. Codrescu arată că unele ziare franceze au îmbrăţişat punctul de vedere al guvernului român. Articolele lor au fost prezentate fie prin Gazeta Transilvaniei, fie prin Zimbrul. Cîteva ziare germane insă au luat de curind atitudine ostilă. Se miră că Telegraful Român, organul conducerii bisericii româneşti ortodoxe din Transilvania, a socotit de cuvinţă să sprijine acest punct de vedere ostil intereselor româneşti. — Expune apoi situaţia ultimelor demersuri moldovene. In înţelegere cu domnitorul Ştirbei, Ghica a hotărît, de acord cu forurile consultative ale Moldovei, ca 1/3 din veniturile mănăstirilor închinate să fie reţinut de fisc. Ca garanţie, arenzile pentru moşii, exigibile la Sf. Dumitru, au fost poprite. Negri şi Rallet au fost trimişi la Poartă să pledeze pentru această măsură. Ştirbei însă nu s-a alăturat acestei acţiuni cu hotă-rîre, aşa cum promisese. Călugării greci au obţinut la Poartă retrocedarea veniturilor de la moşiile în cauză, sub promisiunea că se vor conforma hotă-ririlor ulterioare. — Text român şi francez. 2779 281.95(498): 281.9 [Scurt comentariu la articolul lui T. Codrescu din „Zimbrul" în chestiunea ultimelor demersuri cu privire la veniturile mănăstirilor închinate]. — STEAO A D., I (1855), nr. 30, p. 117—118. Reproducîud articolul din Zimbrul, fără a-1 numi pe autor, Steaoa Dunării îl precedă cu o scurtă introducere. Arată atitudinea ostilă a Telegrafului Român, care dezaprobase indirect măsura fiscală a guvernului moldovean. Salută cu bucurie articolul din Zimbrul, afirmînd că el „lărgeşte discuţia şi face apel La opinia publică". 2780 281.95(498): 281.9 [Ştiri din ziarul „L’Independence Belge" cu privire la rezultatul misiunii lui C. Negri şi Rallet pe lîngă Poartă]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 83: Turcia. Se anunţă că, încheindu*şi misiunea pentru care stăruiseră mai multe luni, cei doi trimişi se vor întoarce în ţară. Ei veniseră la Constautinopol pentru a obţine aprobarea Porţii faţă de hotărirea guvernului moldovean de a reţine pentru nevoile ţării o parte din veniturile după moşiile mănăstirilor închinate. Poarta ar fi încuviinţat proiectele celor două guverne ale Principatelor Române. 2781 281.95(498): 281.9 [Poarta otomană a încuviinţat proiectul domnitorilor din Principate de a pune sub administrarea statului proprietăţile mănăstirilor închinate]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 52, p. 2—3. Ştire din Gazeta de Colonia [Kolnische Zeitung), care aprobă călduros această hotărire. 2782 281.95(498): 281.9 [Extras din ziarul „L’Independence Belge" cu privire la rezultatele misiunii lui Negri şi Rallet pe lîngă Poartă]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 56, p. 1—2: Ştir! atingătoare de Principate. Se arată că cci doi delegaţi, după ce au stat mai multe luni la Constan-tinopol, au părăsit oraşul. Poarta a încuviinţat proiectul de lege care i*a fost supus de către guvernul din Iaşi şi apoi şi de cel din Bucureşti. Din punct de vedere financiar, „mănăstirile greceşti" din Principate se vor afla sub controlul Ministerului Cultului, iar veniturile lor se vor întrebuinţa în ţară. 2783 281.95(498): 281.9 [Hotărirea Ministerului Cultului privitoare la arendarea moşiilor mănăstirilor închinate pe cinci ani, de la 23 aprilie 1858 pînă la 23 aprilie 1863].—BULETIN [Ţ.R.], 1857, supl. la nr. 59, p. 1—3. Hotărirea este urmată de „Numirea moşiilor şi a districtelor unde se află". 2784 281.95(498): 281.9 Listă de moşiile Mănăstirilor închinate ce sânt a se arenda prin licitaţie pe termen de cinci ani, socotindu-se de la 23 Aprilie anul 1858 şi pînă la 23 Aprilie 1863. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, supl. la nr. 59, p. 1—3: Ministerul Cultului. Se publică numele moşiilor şi ale districtelor unde se află. E vorba de moşiile următoarelor mănăstiri: Sf. Spiridon Vechiu, Zlătari, Sf. Ecaterina, Rîmnicul, Mărginenii, Răzvan, Sf. Sava, Negoeştii, Gruiul, Plătăreştii, Căluiu, Comana, Văcăreşti, Sf. Gheorghie, Deduleştii, Butoiul, Golgota, Stavro-poleos, Banul, Valea, Bradu, Băbenii, Nucetu, Bucovăţu, Sărindaru, Sf. loan din Focşani, Sf. loan din Bucureşti, Mislea, Baia de Aramă, schitul Spirea din Deal, Căscioarele, Hotâranii, Plumbuita, Roaba, Sf. Apostoli, Clocociovu, Jitia, Slobozia, Mihai Vodă, Radu Vodă şi Cotrocenii. 2785 281.95(498): 281.9 Condiţiile Moşiiloru MonastirilorO închinate. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, urmare la supl. nr. 59, p. 1—2. Documentul specifică amănunţit obligaţiile arendaşilor acestor moşii. Cuprinde 32 de articole, împărţite în următoarele capitole: Despre locuri. Despre vite. Diferite îndatoriri. Despre scutiri. Despre vii. Despre păduri. Despre acareturi. Despre chipul posesiei ( = arendării). Despre chezăşii şi plata arenzii. — In art. 1 se specifică: „Arendaşul este dator a păzi întru toate întocmai dispoziţiile noii legiuiri pentru îndatoririle reciproce între proprietari şi muncitori". Primele 6 capitole — articolele 2-21 — se referă la raporturile arendaşilor cu sătenii, cu clăcaşii îndeosebi.— Documentul se reproduce şi in Buletin [Ţ. R.], 1858, urmare la supl. nr. 59, p. 1-2. 2786 281.95(498): 281.9 [Se anunţă expirarea termenului „împosesuirii” moşiiloi mănăstirii Aron Vodă, închinată patriarhiei din Constanti-nopol], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], (1857), p. 218: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice. 2787 281.95(498) : 281.9 [Colonelul Eugen Alcaz este numit epitrop al averilor mănăstirii Aton Vodă]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 233: Departamentul cultului şi al instrucţiei publice. 2788 Le paysan du Danube 281.95(493): 281.9 [Scrisoare deschisă adresată comisarului Sardiniei în Principate, Benzi, şi tratînd despre chestiunea secularizării averilor mănăstirilor închinate]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 191—192: Lettres moldo-valaqucs. Cuprinde şi o evoluţie istorică a chestiunii tratate. 2789 Le paysan du Danube 281.95(498): 281.9 [Scrisoare deschisă adresată baronului de Richtholen, comisarul Prusiei în Principate, în chestiunea mănăstirilor închinate şi a unirii Principatelor]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 195—196: Lettres moldo-valaques. Autorul pledează cauza unirii, arătindu-i avantajele, apoi susţine secularizarea averii mănăstirilor închinate. Cere sprijinul Prusiei. 2790 281.95(498): 281.9 Au Metropolitain de Moldavie, Cyrille par la grâce de Dieu, patriarche oecumenique. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236, col. III. Scrisoarea patriarhului din Constantinopol, de la 19 apr./l mai 1857, prin care mitropolitul Moldovei este somat de a înceta o anumită activitate politică şi de a se purta în aşa fel, incit să merite ca Vogoride să-l „recomande" patriarhului. www.dacoromanica.ro 139 281.98(498): 281.9 BISERICA ORTODOXĂ ROMĂNĂ: RELAŢII 281.95( b 59) (439.1) 2791 281.95(498): 281.9 Memoirc sur Ies ^gliscs et Ies biens conventuels de la Principaut^ de Moldavie. — L'ETOŢLE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 267—268: Varidtds. Extras din documentele publicate la Iaşi de guvernul moldovean. 2792 281.95(498): 281,9 [Comentariu despre viitoarele relaţii ale bisericii Princi- patelor cu patriarhia din Constantinopol]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 382—383: Sibiiu, 3 Dechemvrie. Se aprobă tendinţa Principatelor de a se dezbăra de orice urmă de tutelă constantinopolitană. 2793 281.95(498): 281.9 [Zvon despre ruperea legăturilor ierarhice între biserica Principatelor şi cea din Constantinopol]. — G. TRANS., XX (1857), p. 383, col. II: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 387, col. I: Ţera Romenescă şi Moldavia. Gazeta Transilvaniei socoatc acest zvon ca destul de neserios, ţinînd seama că biserica Principatelor nu a fost subordonată aceleia din Constantinopol din punctul de vedere al propriei sale cirmuiri. 2794 281.95(498): 281.9 [Corespondenţă trimisă din Paris foii „Times", în care, între altele, se amintesc hotărîrile Divanului ad-hoc al Moldovei releritoare la independenţa bisericii române faţă de patriarhia din Constantinopol]. — L'ETOTLE DU D., II (1857), p. 315: La presse europeenne sur Ies Principautes. 2795 281.95(498) :281.9 Correspondance mal informee. — L’ETOILE DU D., [Bruxelles], II (1858), p. 330—331: La presse europeenne sur Ies Principautes. Se combate o corespondenţi trimisă din Bucureşti, la 20 decembrie 1857, foii Ost'deutsche Post, în care se susţinuse dependenţa mitropoliţilor din Principate de patriarhia din Constantinopol. Se demonstrează, cu citate din Regulamentul organic, că Principatele nu erau dccit ţinute a informa pe patriarhul din Constantinopol asupra alegerii mitropoliţilor, fără a*i cere aprobarea. 2796 281.95(498) : 281.9 [Anafora în legătură cu „procesul de împresurare" dintre Epitropia Sf. Mormînt, ca proprietară a moşiei Giurgeşti, şi fraţii Ciureşti, „proprietari în trupul moşiei"]. — GAZ. DE MOLD., xxvrrr [recte: XXIX] (1857), p. 337—338: Mi-nisteriul Dreptăţel. Procesul data dinainte de 1850 şi fusese ctştigat pe rind de fiecare din cele două părţi. Acum se dă fraţilor Ciureşti dreptul de a-l redeschide. — La anafora, se adaugă. In p. 338: Rexolufiea Ex. Sale Prinţul Caimacam - aprobatoare. 2797 281.95(498) : 281.9 Listă de numirea Moşiilor de aici închinate la comunităţile din Rumelia, Alexandria şi Antiohia, ce sînt a se arenda prin licitaţie pe curs de 5 ani dela 1858 Aprile 23 înainte. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 69—70: Ministerul Credinţii. Este vorba de mănăstirile Închinate din Ţara Romăncască. 2798 281.95(498) : 281.9 [Listele moşiilor mănăstirilor închinate la comunităţile din Muntele Sinai şi Muntele Athos, ce urmează a se arenda prin licitaţie, pe curs de 5 ani]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 73—74: Ministerul Credinţii, 2799 281.95(498) : 281.9 Listă de numirea moşiilorâ MănăstirilorQ de aici închinate la Sf. Mormîntii. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 89—90: Ministerul Credinţii. Se anunţă licitaţia lor. 2800 281.95(498) : 281.9 Condiţiile cu care se dau în arendă moşiile monastireşti d’aici, închinate la comunităţile din Rumelia, Alexandria şi Antiohia, de la Aprilie 23 anul 1858.—BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 90—92; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 22, p. 1—3: Ministeriul Cultului. no 2801 281.95(498) : 281.9 Condiţiile arenduirii moşiilor monastirilor de aici, închinate la Sf. Mormînt, pe curs de 5 ani de la 23 Aprilie 1858 pînă la 23 Aprilie 1863. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 97—99: Ministerul Credinţii; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 25, p. 3—4. 2802 281.95(498) : 281.9 [în cercurile de la Paris, se vorbeşte de un memoriu, semnat de cîţiva boieri din Principate, care s-ar fi dat în mina pleni-potenţilor reuniţi la Paris şi prin care se cere ca averile mănăstireşti, mai ales cele închinate, „să fie puse sub juridic-ţiunea autorităţei civile şi sub surveghierea nemijlocită a guvernului"]. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 221, col. I. Ştirea este dată în corespondenţa particulară a Naţionalului trimisă de la Paris. 2803 281.95(498) : 281.9 Rezoluţia Onorab. Căimăcămii pe raportulO Consiliului Administrativ extraordinar din 7 Noemvrie 1858 sub. N. 5168, —MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 6, p. 1—2; ZIMBRUL Şr VULT., IV (1858), p. 60, col. I. Raportul Consiliului Administrativ al Moldovei cere Încasarea unor rămăşiţe din veniturile de la mănăstirile inebinate, pe care trebuia să le perceapă statul. Rezoluţia este favorabilă; ea hotărăşte ca suma rămasă de plată să fie achitată din subvenţia mănăstirilor greceşti. 281.95(=59) (...) Biserici şi capele româneşti din străinătate 2804 281.95(=59) (43) Biserica Română din Lipsea. — NAŢIONALUL©, I (1858) p. 268—269; FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 98—99. Despre originea acestei capele şi cum s-a fondat. Se arată cum negustorii greci, români şi bulgari au avut o capelă, fondată de doi prinţi ruşi care veniseră aci la studii, şi cum ci s-au certat şi atunci românii au fondat o nouă capelă, pentru ei. La sfirşitul articolului, se face apel la credincioşii români să contribuie la susţinerea acestei capele. 2805 281.95(=59) (43) [Despre capela română din Lipsea şi statutele ei].—NAŢIONALULUI I (1858), p. 395: Sciri din intru. 2806 281.95(=59) (43) Statutele capelei române din Lipsea. -PREDICATORULtJ, II (1858), p. 237—239. Intr-un preambul, negustorii români participanţi Ia tirgul din Lipsea arată cum s-a ajuns la construirea acestei capele: în 1858, Ia tîrgul de Paşti, nuli s*a permis accesul la capela grecească, pe care o susţinuseră şi ei şi pe care o frecventaseră 40 de ani. S-au hotărît atunci să adune fonduri pentru o capelă destinată lor şi studenţilor români de acolo. Pînă la tîrgul din septembrie, capela a fost gata. în adunare, au ales 7 epitropi, din oraşele Bucureşti, Craiova, Ploieşti şi Focşani, al căror nume se notează. Doresc să mărească contribuţia, astfel ca să poată crea 2—3 posturi de cîntăreţi, în care să funcţioneze studenţi lipsiţi de mijloace. — Urmează apoi publicarea textului statutelor. Casier a fost ales negustorul român Petre Pop din Lipsea. 2807 Taisiulu 281.95 (=59) (439.1) [Corespondenţă cu privire la „biserica greco-română“ din Pesta]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 261: Ungari’a. Pest'a 15 Augustu s. v. 1855. Descrie slujba făcută la sărbătoarea Adormirii de către D. Naco — „fostul arhimandrit din monastirul de Bodrog din Dieceza Arădană11 — , în prezenţa patriarhului Raiacici şi a mitropolitului român. A slujit şi Ghenadie Popescu, profesor la Teologia română din Arad. A cîntat un cor compus din actorii Teatrului naţional maghiar din Pesta. 2808 M.[ariene]-seu, At. 281.95 (=59) (439.1) [Corespondenţă din Pesta referitoare la situaţia religioasă a românilor din capitala Ungariei]. — G. TRANS., XX (1857), p. 66, 70—71, 74: Pesta, 1 Marţiu n. 1857. Descrie stăruinţele românilor pentru a avea o biserică în care să se slujească în limba lor. Arată că se ajunsese Ia clădirea unei biserici destinate comunităţii greceşti şi celei româneşti din Pesta. Dă informaţii asupra personalului românesc al parohiei acestei biserici. www.dacoromanica.ro 281.95( = 59)(439.1) BISERICA ORTODOXĂ ROMĂNĂ - BISERICA ROMANĂ UNITĂ 281.95.02 2809 281.95(=59) (439.1) [Corespondenţă din Lipova despre alegerea preotului şi parohului din localitate I. Miculescu, ca paroh al comunităţii româneşti din Pesta]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 136—137: Lipova, 17/29 August 1858. Semnează: „Mai mulţi parohieni“. 2810 281.95(=59) (44) [înfiinţarea unui paraclis român la Paris]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 93—94: Novitale din năuntru. 2811 281.95(=59) (44) [Domnitorul Moldovei a ordonat Ministerului Cultelor să dea 7000 de lei pentru capela din Paris, întemeiată de arhimandritul emigrant Iosafat]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 100, col. II: Jurnalele din Moldova. 2812 281.95(=59) (44) [Ştiri despre „Paraclisul" — capela — românilor din Paris]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 103—104: Principatele dela Dunăre. Se arată că paraclisul a fost întemeiat prin străduinţa arhimandritului Iosafat, pentru cei 200 de români aflaţi in Paris. Domnitorul Moldovei i-a fixat o subvenţie anuală de 7000 de lei, din bugetul Ministerului Cultului. 2813 A.[lecsandri], V. 281.95(=59) (44) Capela românească din Paris. — ROMÂNIA LIT., I (1855), p. 138—139; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 124: Principatele dela Dunăre. Apel pentru a contribui pe lista de subscripţie a României Literare, in sprijinul capelei române din Paris, întemeiaţi prin contribuţia exilaţilor de la 1848. Subliniază ci aceasti capeli contribuie la tntilnirca şi infritirea moldovenilor cu muntenii. 2814 281.95(=59) (44) [Se anunţă că Scarlat conte de Rosetti, fiind în trecere prin Sibiu, a cumpărat de la Tipografia Diecezană mai multe cărţi rituale, pentru capela română din Paris]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 124: Principatele dela Dunăre. 2815 281.95(=59) (44) [Arhimandritul Iosafat, fondatorul capelei româneşti din Paris, mulţumeşte domnitorului Moldovei pentru sprijinul acordat]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 143: Novitale din nauntru. 2816 Redacţia 281.95(=59) (44) [Articol de îndemn la sprijinirea cu bani a paraclisului român din Paris]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 225: Moldova. Relatlnd împrejurările iu care s-a întemeiat, in 1848, capela, se face apel către arhiereii moldoveni să contribuie la subscripţia deschisă de Departamentul Cultului, pentru acest lăcaş. De asemenea, cirmuitorii greci ai mănăstirilor închinate din Moldova sint sfătuiţi să doneze şi ei o parte din venitul acestor mănăstiri, care s-a ridicat la peste 200 000 de galbeni pe an, ca să respecte măcar ceva din testamentele ctitorilor lor. 2817 281.95 (=59) (44) Socoteala biserici din Paris pe anul 1855. — STEAOA D., II (1856), p. 48. Listă de dona(ii primite şi cheltuieli făcute, in anii 1853 — 1855. 2818 281.95(=59) (44) [Arhimandritul Iosafat, întemeietorul paraclisului român din Paris, a sărbătorit dezrobirea ţiganilor din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 29: Novitale din năuntru. Apelul arhimandritului „adresat poporenilor săi români". Adresa din Paris: 22, Rue Racine. Urmează „socoteala capelei din Paris, pe anul 1855“. 2819 281.95(=59) (44) Socoteala Capelei Romane din Parisu pe anulu 1856. — CONCORDIA, I (1857), p. 35—36. Arhimandritul Iosafat publică numele şi sumele donatorilor, precum şi sumele cheltuite. 2820 281.95(—59) (44) [Apelul arhimandritului Iosafat către români, ca să contribuie pentru capela română din Paris], — TIMPUL®, I (1857), supl. la nr. 25, p. 2. Se publică atit apelul, cit şi contribuţiile In bani şi obiecte. 2821 281.95(=59) (44) [Socoteala veniturilor şi a cheltuielilor paraclisului român din Paris, pe anul 1857]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 42: Novitale din năuntru. 2822 281.95(=59) (44) [Ştire despre dania făcută de Elena Greceanu capelei române din Paris]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 33, col. III: Bucureşti, 31 Ianuarie/12 Februarie. Se arată că scopul daniei era: clădirea unei biserici româneşti la Paris şi ajutorarea studenţilor merituoşi ce se aflau la studii in Franţa. Totodată, se specifică in ce consta această donaţie. — Din cronica semnată de C. A. Rosetti. 2823 281.95(—59) (44) Legs â la chapelle roumainc de Paris. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 340. Ştiri despre donaţia făcută de Elena Greceanu, in memoria fiului ei, Constantin Greceanu, mort ca student la Paris. O parte din veniturile moşiei Popeni a fost destinată capelei române dc acolo. 2824 281.95(—59) (44) [Amănunte despre însemnata donaţie făcută de Elena Greceanu pentru clădirea capelei române din Paris]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 55, col. II: Ţeara Românească şi Moldavia. Sc elogiază gestul patriotic al donatoarei. Se arată bunurile pe care le donase. Se subliniază că scopul donaţiei era dublu: de a face posibilă zidirea capelei şi de a pune la dispoziţia studenţilor români săraci şi merituoşi din Paris o sumă fixă anuală. 2825 281.95(—59) (44) [Elena Greceanu donează averea fiului ei, mort la Paris, capelei române din capitala Franţei]. —■- GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 66: Novitale din năuntru. 2826 281.95(=59) (44) [Se face cunoscut că părintele Iosafat a trimis la redacţia „Naţionalului" o listă în care se pot inscrie cei ce vor să contribuie la întreţinerea capelei de la Paris]. — NAŢIONALUL®, I (1858), p. 260: Sciri din untru. 281.95.02 BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ (GRECO-CATOLICĂ) 2827 Moldovanu, Ştefanu 281.95.02 Indice cronologicu cu Documente biserices[c]i de la a. 1688—1752 (Nu pre cunoscute). — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 265—266, 269—270; XVIII (1855), p. 1—3, 5—6. Diferite date istorice şi indicări de documente in legătură cu împrejură* rile in care s-a creat şi s-a organizat biserica română unită din Transilvania. 2828 281.95.02. O proba din acte si fragm. din istori’a besericdsca ce se tiparesce in Blasiu prin D. Canonic Timoteu Cipariu. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 96. Se reproduce un fragment din partea I, cu titlul: A. De ortu progresa, convers tone valachorum, episcopie Hem archiepiscopis et metropolitis eorum. 2829 281.95.02 Religio despre metropoli’a romana. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 93—96, 101—103, 105—110. Traducerea unui articol apărut în foaia literară-bisericească maghiară Religio, sub titlul: Istoria matrei biserici romane fi a S. Scaun metropolitan din Alba Carolitta. Se încearcă a se aduce argumente in favoarea tezei creştinării prin coloniştii romani. Se aduc argumente şi dovezi cu privire la existenţa mitropoliei de rit ortodox din Alba-Iulia pină la 1706, deci şi după 141 www.dacoromanica.ro 281.95.02 BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ 281.95.02 despărţirea In două a bisericii române din Transilvania. Se critică greşeala făcută de Ioan PatakJ, prin acceptarea desfiinţării mitropoliei de Alba-Iulia. Se amintesc încercările lui Inocenţiu Klein de a restabili situaţia, de a combate intrigile iezuiţilor, precum şi persecuţiile la care a fost supus episcopul Klein. 2830 281.95.02 Bula canonisarei episcopiei Fagarasiului. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 101—103. Textul latin din 1721. 2831 281.95.02 [Documentul latin de excomunicare a iezuitului Iosef Balog, de pe lingă episcopia greco-catolicâ de Făgăraş, anul 1747).— FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 107—108. 2832 281.95.02 [Scrisoarea episcopului Inocenţiu Klein către protopopul Ioane Szakadati, din 15 iulie 1747], — FOAIE PT. MINTE, XViri (1855), p. 108—109. Text latin. — Inocenţiu Klein relatează persecuţiile la care a fost supus, pină la renunţarea la episcopat. 2833 Un fiu cucernic roman 281.95.02 Viaţa episcopului Vulcan. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 105—107, 113—115, 117—118. Biografia amănunţită a episcopului Samuil Vulcan. 2834 281.95.02 [Redacţia dezminte zvonul, menţionat pînâ şi „într'un document public", că, în 1848—1849, românii ar fi devastat circa 300 de biserici de ale uniţilor]. — G. TRANS., XV (1852), p. 186—187. Dezminţirea se face după ce se anunţase că din Rusia mai sosise o colectă de 786,40 de florini, pentru restaurarea bisericilor sirbeşti devastate in anii 1848 1849. 2835 281.95.02 Supplica pentru conchiamarea unui sinodu completu spre allegerea Episcopului unitu d’in Transilvania. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 85—88. Cerere adresată, la 5 septembrie 1850, Ministerului din Viena, de către delegaţii naţiunii române de ritul grcco-catolic. 2836 281.95.02 Protestu încontra mestecârii Primatelui Ungariei in lucrurile bisericei Romane. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 89—93. în privinţa românilor greco-catolici şi a reînfiinţării mitropoliei de Alba-Iulia. Semnează, la 19 septembrie 1850, delegaţii naţiunii române. 2837 281.95.02 Notificatione. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 93. Se anunţă că Împăratul a confirmat, la 12 decembrie 1850, reactivarea arhiepiscopatului greco-catolic din Alba-Iulia şi înfiinţarea a două episcopate, la Gherla şi Lugoj. 2838 281.95.02 [Hotărîrea împăratului Austriei pentru reactivarea mitropoliei greco-catolice din Bălgrad — Alba-Iulia — şi Înfiinţarea a două episcopii, la Gherla şi Lugoj]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 71, col. II: înştiinţare. Sibiiu, 25 Februariu 1851. 2839 281.95.02 Cuvântul gratulatorlu al junime! române din monarhia austriacă, studiâse la universitatea din Viena, rostit cătrâ prealuminatul şi preasănţitul arhipăstoriu Alexandru Sterca Şuluţiu cu ocasiunea denumire! sale. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 4—5. Se exprimă convingerea că mare parte din suferinţele poporului şi biscf ricii se datorau chiar unora dintre români. Exemplu: cei doi episcopi precedenţi. Ei n-au mai vrut să aplece urechea la popor. Se reamintesc hotă-rîrile luate in adunarea de pe Clmpul Libertăţii de către uniţi şi ortodocşi deopotrivă. Se Încheie cu un îndemn pentru arhiepiscop, să lucreze In unire cu poporul. La sfirşit, se rezumă in clteva cuvinte răspunsul episcopului. 2840 Şuluţiu, Alesandru St.[ercă] 281.95.02 [Scrisoare către redactor]. — FOATE PT. MrNTE, XrV (1851), p. 71. în legătură cu Cuvântul gratulatorlu al junimeî române... publicat în nr. 1 din acel an, se plinge că nu s-au reprodus în întregime şi cele spuse de el. Cere să se adauge îndemnul său către tinerime, de a se consacra numai studiului şi de a respecta pe cei mai bătrini. 2841 281.95.02 [Ştire despre reîntoarcerea în Transilvania a episcopului de Blaj, Alexandru Şuluţiu], — G. TRANS., XIV (1851), p. 88, col. II. Episcopul se oprise pentru un timp la Şimlcu. I se urează bun venit. 2842 281.95.02 [Ştiri despre apropiata hirotonire a episcopului Şuluţiu]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 224: Sibiiu, 10 Iul. n. Se anunţă întărirea sa de către Curtea de la Viena şi de către papă şi se vesteşte apropiata hirotonire, la Oradea. Se exprimă nădejdea că noul episcop va şti să aleagă bine pe cei din jurul său. 2843 281.95.02 [Ştire despre apropiata sosire la Blaj a noului episcop, Şuluţiu]. —G. TRANS., XTV (1851), p. 236. Se comentează cu bucurie aşteptatul eveniment, anunţindu-se că Şuluţiu urma să fie hirotonisit la Oradea Mare, în ziua de 15/27 iulie. 2844 Catone Censoriul 281.95.02 [Corespondenţă din Biharia asupra chestiunilor bisericeşti locale]. — G. TRANS., XrV (1851), p. 242—243, 245— 247: Din Biharia, Iuliu 1851. Critică nivelul moral şi cultural al preoţimii române. Vesteşte ţinerea unei apropiate conferinţe in vederea creării episcopatelor din Gherla şi Lugoj, în corespondenţă, vorbeşte* şi de alte probleme. 2845 281.95.02 [Despre numărul mic al „moraliştilor" din Blaj demni să devină preoţi]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 258, col. II: Blajiu, 26 Iuliu. Corespondentul cere ca cei ce nu se dovediseră destoinici să nu fie primiţi nici de „cealaltă episcopie1*. — E vorba de candidaţii de preoţi care, iu loc de seminar, urmează un curs redus. 2846 281.95.02 [Se consemnează zvonul că episcopul Şuluţiu s-a îmbolnăvit şi că, din aceasta cauză, hirotonisirea lui se va amina pentru 27 iulie], — G. TRANS., XIV (1851), p. 258, col. II: Blajiu, 26 Iuliu. 2847 A. B. 281.95.02 [Scurt comentariu in legătură cu hirotonisirea episcopului Şuluţiu al Blajului].— G. TRANS., XIV (1851), p. 266, col. I: Dela Someş, 13 August. îşi exprimă speranţa că, intrind Şuluţiu în Blaj pc o uliţă, „aluatul cel vcchiu, stricăcios şi periculos să iasă pe cealaltă", — „precum fusese odată silit a ieşi iezuitul la intrarea episcopului Grigorie Maior". Iar despre „consis-torialişti", speră că vor „mai lucra cite ceva şi afară de acte", precum au făcut Şincai, Petru Maior şi alţii. 2848 281.95.02 [Corespondenţă in care se relatează solemna primire la Cluj a noului episcop unit al Transilvaniei, Al. Sterca Şuluţiu]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 286—287: Clujiu, 31 Aug. Episcopul, in drum spre Blaj, se oprise la Cluj, in zilele de 29 şi 30 august. 2849 V. 281.95.02 [Scurtă corespondenţă in care se anunţă plecarea episcopului Şuluţiu din Şimleul Silvaniei la Blaj]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 290, col. II: Şimleul Silvaniei, 16/28 Aug. Se anunţă plecarea episcopului şi i se fac toate urările de bine. 2850 281.95.02 [Relatare despre primirea solemnă, la Blaj, în ziua de 4 sept. 1851, a noului episcop, Şuluţiu]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 295, col. II: Blaj, 5 Sept. n. 142 www.dacoromanica.ro 281.95.02 BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ 281.95.02 2851 [Şuluţiu, Alexandru Sterca] 281.95.02 Cerculariul Dlul episcop român din Blajiu cătră subordonaţii săi păstori sufletescl. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 301—302. Alexandru Sterca Şuluţiu reglementează Îmbrăcămintea diferitelor categorii de preoţi şi portul bărbii, astfel ca ţinuta lor să fie cit mai conformă cu misiunea de Îndrumători ce le revenea In acel timp. Tot in acest scop, le cere să ducă o viaţă morală şi să-şi îmbogăţească sufletul prin lectura cărţilor. 2852 281.95.02 [Corespondenţă In care se comentează circulara din 2 sept. 1851 a episcopului Şuluţiu, prin care recomandase preoţilor moralitate şi lectura cărţilor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 322—323: Blajiu, 24 Sept. Se rezumi aceasti circulari, comentindu-se favorabil. 2853 281.95.02 [Corespondenţă in care se dau amănunte despre apropiata conierinţa de la Oradea Mare, pentru organizarea mitropoliei unite a Transilvaniei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 309, col. II: Blajiu, 13 Sept. Corespondentul arată că se aştepta cu nerăbdare să se vadă ce atitudine urma să adopte noul episcop, Şuluţiu, faţă de problemele reorganizării clerului unit. Dă apoi amănunte asupra scopului şi participanţilor viitoarei conferinţe de la Oradea Mare. 2854 281.95.02 [Ştiri bisericeşti şi şcolare din Blaj]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 318, col. I: Blajiu, 23 Sept. Despre: conferinţa de la Oradea, în vederea creării mitropoliei unite; numirea lui N. Mânu ca redactor al seminarului clerical; îmbunătăţirea inventarului gimnaziului; numirea lui Const. Papfalvi în demnitatea de canonic. 2855 281.95.02 [Sărbătorirea la Blaj, în prezenţa episcopului Alex. Şu- luţiu, azilei numelui Împăratului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 327: Blaj, 22 Sept. n. Se descrie ceremonia, arătlndu-se ci episcopul nu putuse oficia, ncavind toci veşmintele sfinte, căci cele dinainte fuseseră distruse In 1848—1849. 2856 281.95.02 [Corespondenţă In care se anunţă plecarea episcopului Sterca Şuluţiu din Blaj la Sibiu, „spre cortenirea Es. Sale D. gubemătoriu civil şi militariu"].— G. TRANS., XIV (1851), p. 327: Blaj, 22 Sept. n. De la Sibiu, episcopul urma să plece la Oradea Mare „la cunoscuta conferinţă". Şuluţiu trebuia să fie la 20 octombrie n. la Oradea. 2857 281.95.02 [Vizita episcopului Al. Sterca Şuluţiu la Sibiul. — G. TRANS., XIV (1851), p. 334, col. II: Sibiiu, 17 Oct. Se arată că demnitarul bisericesc vizitase pe guvernator şi pe episcopul Şaguna. Redacţia exclamă: „Dea Domnul ca împroşcata fră(iă confesională să se restabileze spre fericirea poporului". 2858 281.95.02 [Scurtă corespondenţă despre vizita episcopului Şuluţiu la Oradea Mare], — G. TRANS., XIV (1851), p. 343, col. II: Urbea mare, 20 Oct. Se pune In legătură prezenta sa cu conferinţa fruntaşilor bisericii romăne unite, In vederea Înfiinţării mitropoliei. 2859 281.95.02 [Ştire despre trecerea episcopului Şuluţiu prin Sibiu, după reîntoarcerea sa de la Oradea]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 353, col. II: Sibiiu. 2860 281.95.02 [Corespondenţă In care se dă sugestia ca, In locul unei episcopii unite, să se înfiinţeze o universitate română]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 358: Blajiu, 2 Noemvrie. 2861 281.95.02 Circulariul episcopului roman Alessandru Şt. Şluluţlu din 1 Dec. 1851.—FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 389— 391. Diferite înştiinţări mărunte către clericii parohi. 2862 281.95.02 [Articol despre activitatea episcopului Şuluţiu, cu prilejul împlinirii a 37 de ani de la hirotonisirea lui ca preot]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 417—418: Blajiu, 6 Dec. 1851. Se enuineră toate realizările şi iniţiativele sale ca episcop in domeniul bisericii şi al şcolii. Se arată că, pentru selectarea celor mai bune elemente, a decis ca noile posturi libere, atit cele bisericeşti cit şi cele din invâţămintul gr. cat., să nu se atribuie decît prin concurs. A căutat să reducă numărul teologilor „moralişti4*. 2863 281.95.02 [Polemică cu biserica unită din Blaj, pe motivul numirii preoţilor]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 411: Viena, 15 Dec. Se atacă propunerea blâjeană ca preoţii să nu mai fie aleşi de poporeni, ci numiţi. 2864 _ O — O — 281.95.02 De sub codrul Satmarelui, 7 Septcmv. — G. TRANS., XIV (1851), p. 334—335, 343. Discută împrejurări locale. Se plinge de micul număr al funcţionarilor români. Ca să demonstreze necesitatea unei proporţii mai mari pentru români, expune organizarea administrativă a comitatului Satu-Mare, pe subcercuri şi comune, arătind ce fel de populaţie au. Critică felul cum majoritatea preoţilor români îşi făceau datoria, in biserică şi şcoală. îi acuză de lipsă de patriotism şi de ostilitate faţă de preoţii veniţi din părţile Transilvaniei. 2865 M. 281.95.02 [Articol cu privire Ia raportul dintre „Ardeleni" şi „Ungureni" in conducerea bisericii gr. cat. române din dieceza Oradiei Mari], — G. TRANS., XV (1852), p. 66: Urbea-mare. încă mal ceva. Polemizează cu afirmaţiile făcute anterior intr-o corespondentă datată De sub codrul Satmarelui 7 Sept. Corespondentul din Satu-Mare afirmase că preoţii veniţi din Transilvania erau persecutaţi de conducerea diecezei. M. respinge această afirmaţie şi indcamuă la Încetarea vrajbelor dintre români. 2866 Fran. H. 281.95.02 [Scurtă corespondenţă, prin care anunţă că se acordase preoţilor greco-catolici din părţile Sâtului Mare „congrua anuale" de 300 de florini]. — G. TRANS., XV (1852), p. 45: Piscolt, 25 Ian. c. v. 2867 281.95.02 [Scurt comentariu la numirea lui Simion Balint ca protopop onorar]. — G. TRANS., XV (1852), p. 85: Alba-Iulia. Intr-o corespondentă din Alba-Iulia, se Înregistrează cu bucurie această ştire. Balint fusese numit protopop onorar in parohia sa de la Roşia Montană. 2868 [Şuluţiu, Al. Sterca] 281.95.02 [Extrase din broşura sa „Cuvîntarea care....Cu ocasiunca solemnei suirii sale In Scaunul Episcopesc, au slobozit-o cătră tot Clerul său şi Poporul Român"]. FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 86—88 [urmarea nu s-a mai publicat]. In acest fragment, Al. St. Şuluţiu susţine că nu a dorit demnitatea episcopală, ştiind ce povară înseamnă, dar s-a supus la chemare, din dragostea sa pentru popor, patrie şi religie. 2869 [Mureşianu, Iacob] 281.95.02 Premisele Redacţiunei la reproducerea acelloraşi. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 85—86. Comentarii la cuvintarea lui Al. Sterca Şuluţiu la suirea sa In scaunul episcopesc. Subliniază că reproducerea în Foaie (la p. 86—88) a Câteva pasta-ge... din cuvintarea episc. Al. Sterca Şuluţiu, la urcarea sa in scaunul episcopesc — cuvintare ce apăruse in broşură mai de mult — s-a făcut din dorinţa redacţiei de a publica documente istorice româneşti, indiferent de tabăra religioasă din care fac parte autorii lor. 143 www.dacoromanica.ro 281.9S.02 BISEROCA ROMANĂ UNITĂ 281.95.02 2870 281.95.02 [Corespondenţă In care se exprimă recunoştinţă pentru ajutorul de 60 000 de florini acordat de către împăratul Austriei pentru repararea bisericilor române deteriorate prin luptele din 1848—1849].—G. TRANS., XV (1852), p. 142— 143: Blajiu, 9 Maiu. 2871 281.95.02 [Corespondenţă din Blaj în care se combate zvonul lansat de răuvoitori că ortodocşii ar fi distrus bisericile unite în 1848—1849].—G. TRANS., XV (1852), p. 233: Blasiu, 3/15 Iuliu 1852. 2872 M. 281.95.02 [Scurtă corespondenţă despre vizita episcopului Alexandru Şuluţiu în Munţii Apuseni]. — G. TRANS., XV (1852), p. 254: Abrud, 20/8 c. v. Se arată că episcopul fusese primit cu bucurie de întreg poporul român, „fără osebire de confesiune**. 2873 Maiorescu, I. 281.95.02 O dechiărăciune personale. — G. TRANS., XV (1852), p. 260. Ioan Maiorescu dezminte zvonul că ar fi avut un amestec în chestiunea pastoralei emise de episcopul de Făgăraş. Afirmă că, atit timp cît episcopul de Făgăraş a fost la Vicna, nu i-a vorbit nimic în această chestiune. Se declară împotriva certurilor confesionale. 2874 281.95.02 De supt Călimani. Sept. 1852. Articlu scurt. — G. TRANS., XV (1852), p. 273—274, 285—286, 297—298: Foiletonul. Se arată ca inutilă şi dăunătoare înfiinţarea episcopiilor unite de Gherla şi Lugoj. Se cere să se dea o mare atenţie învăţămîntului şi se afirmă că episcopiile n-ar fi de folos de cît dacă ar sprijini dezvoltarea acestui învăţămînt. Se discută greaua situaţie financiară a gimnaziului din Blaj, sugerîndu-se diferite soluţii. Se arată utilitatea ţinerii sinoadelor. 2875 281.95.02 [Apropiata plecare la Viena a episcopului Alexandru Şuluţiu, „în cauza mai multor objete atingătoare de biserică şi şcoală"]. —G. TRANS., XV (1852), p. 262, col. I: Blajiu 7/9. Scurtă corespondentă, In care se mai arată că Şulu(iu se întorsese din vizita făcută „In părţile muntene". 2876 281.95.02 [Ştire despre plecarea episcopului Şuluţiu la Viena]. — G. TRANS., XV (1852), p. 309, col. II: de pe Tarnava. Se anun(ă că episcopul plecase !nso(it de vicarul Rocnci, Maccdon Pop. 2877 281.95.02 [Corespondenţă despre colectele făcute de episcopia de Oradea în folosul unor instituţii bisericeşti străine]. — G. TRANS., XV (1852), p. 365: Lunga Baiea mare, Noemv. Se critică colectele făcute din iniţiativa episcopiei unite orădene In folosul unei mănăstiri din Silezia şi al unei biserici de pe muntele Libanului, cer!ndu-se să se facă colecte in interesul românilor, de pildă pentru înfiinţarea unei „academii române'* la Beiuş. 2878 281.95.02 [Despre necesitatea de a se contopi „parochiile necalificate de clerici"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 391: Blasiu, 28 Decemvre. Se cere ca din „3, 4 şi 5, să se facă numai una şi bună...", avind in fruntea ci un paroh, ajutat de mai mulţi capelani şi diaconi. 2879 [Şuluţiu, Al. Sterca] 281.95.02 [Circulară din 25 nov. 1852 a episcopului Şuluţiu, prin care dispune ca „ţinerea adunărilor sinodale parţiale" să se facă doar cu aprobarea autorităţilor]. — G. TRANS., XV (1852), p. 391: Blasiu, 28 Decemvre. In aceeaşi circulară, dă instrucţiuni privind extrasele din matriculcle botezaţilor, pe care trebuiau să le elibereze preo(ii In vederea operaţiunilor de recrutare, şi informează asupra deschiderii cursului public „pentru Învăţarea moraliştilor". In vederea completării parohiilor vacante. 2880 281.95.02 [Se anunţă că preoţilor români gr. cat. din comitatul Satmarelui li se aprobase plata salariului începînd de la 1 nov. 1849], — G. TRANS., XVI (1853), p. 21: Ungaria. Piscolt, Ian. 18 c. n. Aducîndu-se mulţumiri guvernului austriac pentru această decizie a sa, se face apel la dărnicia preoţilor, care vor avea astfâl de încasat o sumă frumoasă din urmă, să jertfească ceva din ea pentru gimnaziul din Beiuş şi presa românească. 2881 281.95.02 [Corespondenţă de la Reghin despre ţinerea unui sinod protopopesc al uniţilor], — G. TRANS., XVI (1853), p. 183: Reginu, 11 Iuniu. Se discutase problema fondului pentru ajutorarea preoţilor săraci, apoi aceea a şcolilor eparhiale. In sflrşit, se hotărise punerea unor inscripţii, închinate salvării împăratului din ultimul atentat, pe cele trei biserici de piatră nou clădite, de la Gurginiu [Gurghiu], Caşva şi Chiheiul dc Sus, şi ridicarea unei Cruci de 5 1/2 stînjeni pe cîmpul Reghinului. 2882 M. 281.95.02 [Corespondenţă din Oradea Mare privind examenul ţinut pentru ocuparea unor parohii vacante]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 187—188: Ungaria. De lunga Urbea-mare, 21 Iuniu. Autorul arată că nu fusese bine ca doar preşedintele să propună tezele şi înfăţişează starea mizeră a preoţilor români faţă de cei romano-catolici. 2883 281.95.02 [Corespondenţă despre sinodul eparhial unit de la Abrud, din 4 mai 1853], — G. TRANS., XVI (1853), p. 192—193: Dintre munţii apuseni. Se înfăţişează cele hotărîte In privinţa „fondului dificicnte — viduo — orfanalc", adică pentru ajutorarea preoţilor săraci, a văduvelor şi a orfanilor de preoţi. 2884 U. CI. 281.95.02 [Corespondenţă despre situaţia bisericii române unite din dieceza Muncaciului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 255— 256: Ungari’a. Muncaciu, 4 Augustu. 2885 281.95.02 [Ştiri în legătură cu separarea de episcopia din Muncaci a circa 100 de parohii gr. cat. din „Satumare, Ugocea şi Marmaţia", trecute de curînd sub jurisdicţia noii episcopii a Gherlei], — G. TRANS., XVI (1853), p. 392: Transilvania. Din Satumare. Se combate atitudinea unora dintre enoriaşii neluminaţi, care regretau vechea dependenţă de episcopia din Muncaci. Se exprimă sperauţa că episcopul Gherlei va şti să-i aducă pe calea cea bună. 2886 281.95.02 Unu cerculariu episcopescu din Blasiu. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 337. Cuprinde diferite instrucţiuni pentru parohii gr. cat., intre care şi unele cu privire la „cursul şcolasticesc pentru învăţarea moraliştilor", precum şi Îndemnul de a citi „Bibliotheca manualii Ecclesiac patrum, auctore D. Pet. Ios. Tricaletio". 2887 281.95.02 [Din cuvîntarea papei în consistoriul secret din 19 dec. 1853], — G. TRANS., XVII (1854), p. 2, col. II: Sibiiu, 10 Ianuariu. Expune opera sa de reorganizare a bisericii grcco-catolice din Transilvania. Vechea episcopie a Făgăraşului a primit titlul de Alba-Iulia şi a fost ridicată la rangul de mitropolie. S-au creat noi episcopii, la Lugoj şi Sibiu (?) [=Gherla]. Biserica Orăzii Mari a fost desfăcută de arhiepiscopatul Strigoniului. 2888 281.95.02 [Ştire în legătură cu ecoul pe care l-a avut în Blaj vestea reorganizării bisericii greco-catolice române, prin crearea mitropoliei de Alba-Iulia]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 13: Monarchi’a austriaca. 144 www.dacoromanica.ro 281.95.02 BISERICA ROMÂNA UNITĂ 281.95.02 2889 281.95.02 [Ioane Alexi e numit episcop greco-catolic at Gherlei]. — G. TRANS.. XVII (1854), p. 95, col. I: Viena; TELEGRAFUL R., ir (1854), p. 94—95: întâmplări de li. Mai înainte, fusese custodele capitulului gr. cat. din Oradea Mare. 2890 281.95.02 [Se anunţă că Alexandru Dobra — canonicul primar al capitulului Oradiei Mari — a (ost numit episcop de Lugoj]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 95, col. I: Viena; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 94—95: întâmplări de zi. 2891 281.95.02 Cuventu de bineventare, rostitu prin Junimea romana studinte în universitatea Pestei, în anulu 1854, Maiu 9 c. n. cu ocasiunea reintoarcerei Escelentiei s’ale D. Alessandru St Siulutiu d’in Vien’a, ca nou juratu Mitropolitu. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 102—103. Tinerii studenţi arată că au Înlăturat dintre ei cu totul ura religioasă, confesională. 2892 Siulutiu, Al. Sterca 281.95.02 Estrasu din respunsulu Dlui. Mitropolitu. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 103—104. Răspunde cuvlntării rostite In numele studenţilor romăni din Pesta, cu ocazia reîntoarcerii sale din Viena, după depunerea jurămintului. Aprobă sforţarea studenţilor de a suprima dezbinările dintre ei. 2893 281.95.02 [Delegaţia bisericii gr. cat. din Transilvania la ceremonia căsătoriei lui Francisc Iosif]. — G. TRANS., XVII (1854), p, 107: Partea Neoficibsa. Constă din: episcopul Şulutiu şi canouicii Timoteu Cipariu şi Const. Pap-falvi. 2894 281.95.02 [Episcopul gr. cat. Al. St. Şuluţiu deleagă pe Teodoru Sereni cu inspectarea „religiei, cultului şi moralităţii"]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 107: Partea Neoficiâsa. Sereni va inspecta şcolile confesionale gr. cat. din subordinea episcopului Şuluţiu. 2895 M. 281.95.02 [Corespondenţă de la Blaj, anunţlnd că Alex. Sterca Şuluţiu a depus jurămîntul „ca arhiepiscop şi mitropolit al Albei-Iuliei", în ziua de 5 mai, la Viena]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 153: Transsilvania. 2896 281.95.02 [Ştire cu privire la episcopul gr. cat. de Făgăraş, Al. Sterca Şuluţiu]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153: întâmplări de zi. Se anunţă că împăratul l-a „denumit11 mitropolit de Băigrad [Alba-lulia] şi „consilier c. r. intim11. 2897 M.[ihali], Gr. 281.95.02 Cuventulu. de salutatiune ... catra Escelenti’a Sa D. Me- tropolitu Allesandru Sulutiu de Carpenisiu, în Maiu 1854. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 111. Face elogiul străduinţelor mitropolitului pentru a realiza independenta bisericii române gr. cat. 2898 281.95.02 Gratulatoria clerului teneru Blasianu tienuta în 21 Maiu catra ess. sa noulu mitropolitu romanu de Alba-lulia. — FOAIE PT. MINTE. XVII (1854), p. 111—113. Cu prilejul numirii lui Al. Sterca Şulutiu ca mitropolit. 2899 Boer, Aron 281.95.02 Gratulatiune catra noulu Mitropolitu, făcută în numele romaniloru din Secuime pentru reactivarea Mitropoliei romane. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 141—142. Exprimă bucuria pentru înălţarea lui Al. Sterca Şulutiu ca mitropolit al bisericii române unite din Transilvania. 2900 G. M. 281.95.02 Corespundintia. Borgo-Tiha, 31. Maiu. — G. TRANS., XVII (1854), p. 173. Îşi exprimă bucuria produsă de ridicarea lui Al. St. Şulutiu la rangul de mitropolit. Ca preot, are nădejdea că aceasta va avea consecinţe bune şi asupra stării materiale a preoţilor, ca „să nu mai fim tot peritori de foame11. Popo-renii de la munte suferă mult prin scumpirea bucatelor, aşa că din partea lor sprijinul e slab pentru biserică. 2901 Un filiu al beserecei romane 281.95.02 Din vecinătatea Metropoltei romanesci, ultim’a Maiu v. — G. TRANS., XVII (1854), p. 185. Corespondentul comentează cu bucurie reînfiinţarea mitropoliei de Alba-tulia şi numirea lui Al. St. Şuluţiu. Subliniază că preoţimea căsătorită are nădejde că, de acum înainte, demnităţile bisericeşti se vor împărţi numai după merite, renuntindu-se la prioritatea acordată pină atunci celibatarilor. 2902 G. F. 281.95.02 Din Fortaretia Ungului (Ungvar) 1854 19-le Maiu: Gratulatoria Junimei Romane Teologice catra Episcopulu nou denumitu alu Gerlei. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 127—128. Exprimă bucuria pricinuită dc înfiinţarea noii eparbii a Gherlei. 2903 Un Satumarean 281.95.02 Unu echo la sunetulu din cetatea Ungului. — G. TRANS., XVII (1854), p. 237. Exprimă bucuria produsă prin înfiinţarea noii dieceze româneşti In acele locuri şi elogiază personalitatea lui Ioane Alexi, discipolul episcopului Vulcan. 2904 —O — O— 281.95.02 [Dare de seamă despre solemnitatea iniţiată de protopopul I. Cucu, în cinstea înfiinţării noii episcopii de Gherla şi a titularului ei. Ioane Alexi]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 237: De pe la Tasnad, 24 Iuniu v. 2905 n.n. 281.95.02 [Corespondenţă de la Pesta, din 25 mai, despre trecerea noului mitropolit Şuluţiu prin capitala Ungariei]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 153: Ungaria. 2906 M —m—r. 281.95.02 [Polemică în legătură cu capitulul fondat de Ioan Bob în Blaj], — G. TRANS., X.VII (1854), p. 245: De suptu Carpati, 23 Iuniu v. 1854. Protestează, în numele preoţilor gr. cat. căsătoriţi, împotriva încercărilor pe care cei din capitulul blăjean le făceau ca să păstreze vechea organizare a acestui capitul şi mai ales prerogativele preoţilor celibatari. Arată că e o mare nedreptate ca atîţia preoţi, care duc o viaţă morală în sinul familiei lor, să fie excluşi de la orice speranţă de ascensiune în ierarhia bisericească, neputind deveni canonici. Acuză pe canonici că n-au îndeplinit prescripţia dc a întemeia instituţii de cultură. 2907 M —m —s. 281.95.02 [Răspuns la articolul semnat M-m-r, in chestiunea capitulului bobian], — G. TRANS., XVII (1854), p. 265—266: Transsilvania Blasiu, 10/22 August v. 1854. Autorul se arată indignat dc lipsa de disciplină pe care o arată gestul unui preot de a-i judeca pe mai-marii săi, pe canonici. Pentru datoriile sale capitulul e sub controlul arhiepiscopesc, dar pentru drepturile sale nu are de dat seama nimănui. Pledează pentru celibatul canonicilor, ca să se prevină plaga nepotismului în atribuirea parohiilor. Apoi, dacă aceşti canonici ar fi însuraţi, veniturile nu le-ar ajunge ca să trăiască după rangul lor. 2908 Un fiiu al beser. rom. unite 281.95.02 Fundarea capitului bobu-blâjanu. — FOAIE PT. MINTE, XVH (1854), p. 221—224. Polemică cu corespondentul din Blaj, referitoare la originea şi întrebuinţarea fondurilor puse dc episcopul Bob la dispoziţia capitulului de canonici, înfiinţat de el în dieceza Făgăraşului. 2909 Un filiu sufletescu insetatu dupo acesta înaintare 281.95.02 Dintre munţi 1/13 Diecemvre 1854. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 273—276, 277—279. Răspuns la o corespondenţă din Blaj, datată 10/22 august 1854 apărută în Gazeta Tratxsilvattiei. — Critică celibatul preoţiilor, pus ca o condiţie de către episcopul Bob pentru rangul dc canonic în capitul. Reia atacul împotriva privilegiilor conferite acestui capitul. 145 www.dacoromanica.ro 281.65.02 BISERICA ROM.ĂNĂ UNITĂ 28l.9S.02 2910 Papfalvi, [C] 281.95.02 [Scrisoare in chestiunea capitulului blajean]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 261, col. II: Blasiu, 12 Augustu v. Dezminte afirmaţia ci ar fi făcut demersuri scrise în numele canonicilor de la capitulul din Blaj. — Tot in legături cu articolul semnat M-m-r. 2911 Un fiiu alu besericei romane unite 281.95.02 [Corespondenţă cu privire la organizarea capitulelor noilor episcopii din Lugoj şi Gherla şi la problema celibatului membrilor acestor capitule]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 323, 327—328: Dintre munţi, 8/20 Sept.. 1854. Răspunde unor corespondenţe publicate in p. 245 şi 265 — 266 ale Gazetei Transilvaniei semnate M-m-r şi M-m-s, — Corespondentul se pronunţă impo-triva celibatului membrilor noilor capitule şi susţine că nu se putea vorbi de 0 ameninţare a existenţei capitulului bobin de Blaj, iu urma proiectului conferinţei vicncze a înalţilor prelaţi catolici din 18 nov, 1850. Ii acuză pe canonici de lux şi despotism faţă de ceilalţi clerici, 2912 281.95.02 Unu cerculariu arhiepiscopescu. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 245—246. Dispoziţii organizatorice mărunte date de arhiepiscopia din Blaj. Intre altele, cu privire la ţinerea registrelor de stare civilă, de către preoţi. 2913 281.95.02 [Se anunţă că Al. Stcrca Şuluţiu a fost invitat la consiliul ecumenic catolic din Roma, în decembrie 1854]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 355: Transsilvania, Blasiu, 22 Optobrc s. v. 1854. Sănătatea şi greutăţile drumului nud îngăduie insă să participe. îşi trimite votul prin scrisoare. 2914 281.95.02 [Ştiri cu privire la adunarea cardinalilor la Vatican],— G. TRANS., XVII (1854), p. 387, col. II: Rom’a, 23 Noembre, Intre altele, s-au confirmat la acest congres noile schimbări şi numiri in biserica gr. cat. a Transilvaniei. 2915 G—u 281.95.02 [Corespondenţa despre hotărirea episcopului Erdely al Oradei Mari ca preoţii români să predice numai în limba română], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 9—10: De lunga Dubricinu, 24 Decembre. Corespondentul salută această botărirc şi pledează pentru cultivarea şi apărarea limbii române. 2916 G. M. 281.95.02 [Articol cu privire la starea culturală a clerului român gr. cat.]. —G. TRANS., XVIII (1855), p. 13—14, 17, 21: Corespondintia. De sub Heniu, 27 Decembre v. 1854. Critică starea culturală înapoiată, in general, a acestui cler, in Transilvania. Subliniază că „in tempul prezente, cind instituţiunile celea vechi s'au schimbat, altele nouă s’au introdus, se pofteşte şi de la cler mai mult decit mai înainte". Propune soluţii pentru remedierea acestei stări. 2917 281.95.02 [Corespondenţă anunţînd invitarea mitropolitului Şuluţiu la soborul din Roma, precum şi înălţarea sa la rangul de comite, printr-o scrisoare autografă a papei]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 33: Corespondintia, Blasiu, 16 lanuariu v. 2918 281.95.02 [Ştiri referitoare la înfiinţarea mitropoliei unite din Făgăraş şi la instalarea mitropolitului Şuluţiu], — STEAOA D., 1 (1855), p. 51: Transilvania. Se dau amănunte privind organizarea ierarhiei bisericeşti unite din Transilvania. 2919 281.95.02 Unu suspinu aduncu preotiescu din părţile Urbei mare. 2 lanuariu 1855. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 53. Semnează mai mulţi preoţi uniţi bihoreni, care înfăţişează greaua lor situaţie materială, apelind la episcop ca să-i ajute. Se dau cifre privind preţurile produselor necesare vieţii, In 1836 şi 1855. 2920 . 281.95.02 {Necrolog al prepozitului capitulului din Blaj, Simion Crainic]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 93: Blasiu, 18/30 Martiu 1855. 2921 281.95.02 [Corespondenţă despre înmormîntarea canonicului Simion Crainic]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 101: Transsilvania. Se publică textul unui imn compus de profesorul Nic. Bcgnescu şi cintat la ininormintare de „corul armonic". 2922 [Şuluţiu, Al. Sterca] . 281.95.02 [Circulara mitropolitului Şuluţiu, din 9/21 aprilie, vestind reînfiinţarea mitropoliei greco-catolice şi aducînd mulţumiri împăratului pentru acest fapt]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 129: Transsilvania. 2923 R —u. 281.95.02 [Corespondenţă despre sărbătoarea solemnă închinată Maicii Domnului, cu ocazia hotăririi dogmei naşterii ei imaculate]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 133; Transsilvania. Blasiu, 6 Maiu n. 1855. 2924 M. 281.95.02 [Necrolog al parohului din Sânt Lazar, Samuil Vulcan, şi ştiri privitoare la noii episcopi de Gherla şi Lugoj]. — C. TRANS., XVIII (1855), p. 177—178: De sub Dumbrava. Corespondentul arată că episcopul Dobra voia să-şi ia ca secretar pe pre# fcsorul Mibail Nagiu din Beiuş, iar episcopul loan Alcxi pe parohul Mihail Si or ban din Olosig, de lingă Oradea Marc. 2925 [Branu, PetruJ 281.95.02 Meditaţiuni (spre anulu nou 1855). — G. TRANS., XVIII (1855), p. 213, 217. Începutul unui lung articol care se va publica, in continuare,’in Foaie pt. minte, prin care autorul pledează pentru o înţelegere intre românii transilvăneni, peste diferenţele confesionale. 2926 Branu, Petru 281.95.02 Meditaţiuni. —FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 181 — 183, 189—191, 193—195, 197—199. Continuare din Gazeta Transilvaniei. In partea publicată in Foaie, autorul protopop onorific, cercetează pricinele slabei pregătiri teologice a clerului grcco-catolic, măsurile necesare pentru îmbunătăţirea stării sale materiale şi culturale. Discută neajunsurile invăţămint ului elementar la sate şi problema sărbătorilor şi a cintărilor bisericeşti. Cerc ca mănăstirile să nu mai fie izvoare de superstiţii şi să lupte pentru dezrădăcinarea lor. 2927 281.95.02 [Se anunţă înaintări in corpul capitolului mitropolitan din Blaj, in urma morţii canonicului Simion Crainic]. — G. TRANS., XVHr (1855), p. 242: Austria; 245: Partea oficiosa. Se publică numele membrilor capitulului şi noile lor funcţiuni. 2928 281.95.02 Programa la instalarea Escclentiei sale D. D. Comite Alexandru Sterca-Siulutiu A. Episcopu si Mitropolitu gr. cat. Albei-Julie, şi santirea Uustritatiloru sale D. D. Alexandru Dobra Episcopu gr. cat. Lugosiului si Joane Alexi alu Armeno-polei, in Blasiu dumeneca 16/28 Oct. 1855.—FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 243—244. 2929 C. 281.95.02 [Corespondenţă de la Blaj, din 18/30 octombrie 1855, despre solemnităţile instalării mitropolitului Şultlţiu' şi ale sfinţirii episcopilor Dobra şi Alexi]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 329—330: Corespondinţia. La solemnităţi participase cardinalul Vialc Preia, nunţiul papal, şi prinţul Scbwarzcnberg, guvernatorul Transilvaniei. 146 www.dacoromanica.ro 281.95.02 BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ 281.95.02 2930 M. S. 281.95.02 Installatiunea Metropolitului de Alba-Iulia tienută in Blasiu la a. 1855, 16/28 Octobre. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 337, 341, 345, 349. . .• La ceremonia instalării au fost prezenţi episcopii Erdely, Al. Dobra, I, Alexi, nunţiul papal Michaele Viale Preia, episcopul catolic din Alba-Iulia dr. Ludovic Haynald, precum şi prinţul Schwarzenberg şi funcţionarii *nai de seamă ai guvernului. 2931 281.95.02 Transumtum Bullae Pontificiae, qua restauratur Sedes Metropolitana Alba-Juliensis de anno 1854 22 Febr. — FOAIE PT.- MINTE. XVIII (1855). p. 249—254. Textul bulei papale prin care se reînfiinţează mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia. 2932 Moldovan, Stephanus 281.95.02 Pentru istori'a eclesiastica. Alocuţiunea în care se primi E. Sa Nuntiulu apostolicu Viale Preia in tier’a Hatiegului din partea preotimei unite. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855). p. 244. Text latin. 2933 M. 281.95.02 [Corespondenţă „de sub Dumbrava", anunţînd numirea lui Teodor Aaron de Bistra şi a lui Ion Vancea de Butiasa în posturile vacante de canonici ai episcopiei unite din Oradea].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 253: Transsilvania. 2934 281.95.02 [Corespondenţă din Timişoara descriind vizita episcopilor uniţi Erdely, Dobra şi Alexi, în această localitate]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 333, 337: Corespondintia. Temi-siora, 24 Octobre 1855. 2935 Erdeli, Vasilie . 281.95.02 Cuventarea'Esc. S. Episcopului... din Oradia mare, cu care saluta pe- pronuntiulu '• apostolicu in Temisora in 23. Opt. 1855. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 258—259. Text latin. 2936 281.95.02 Patenta împărătească din 5 Noembre 1855 pentru totu cuprinsulu imperiului. — FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 265—272. Textul concordatului încheiat Intre împăratul Francisc Iosif I şi papa Pius al IX-lea, in traducere românească. Cuprinde şi dispoziţii cu privire la catolici de rit oriental [greco-catolici]. 2937 281.95.02 Din Calatoria. I. — G. TRANS., XIX (1856), p. 101: Pesta, 20 Martiu 1856. Corespondentă in care se relatează itinerarul şi episoadele călătoriei mitropolitului Şuluţiu spre Viena. Se redă itinerarul pTnă la Pesta (Turda, Cluj, Huedin, Oradea, Pesta). Mitropolitul porneşte la dmm în ziua de 13/25 martie. 2938 281.95.02 [Ştire despre îmbunătăţirea stării preoţimii unite], — G. TRANS., XIX (1856), p. 138, col. I: Braşovu, 17 Maiu n. Se precizează că se vor acorda preoţilor remuneraţii pînă la 500 de florini pe an. 2939 281.95.02 [Despre circulara adresată de mitropolitul Sterca — Şuluţiu protopopilor din dieceza Blajului şi a Armenopolei, învi-tîndu-i să participe la instalarea episcopilor de Lugoj şi Gherla]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 182, col. I: Monarchi’a austriaca. Austria. Circulara e emisă In Viena, la 24 mai/5 iunie. 2940 Negrutiu (Fekete), Ion 281.95.02 [Corespondenţă despre călătoria prin Ardeal a noului episcop al Gherlei,- Ioan Alexi, în drum spre scaunul său]. — G. TRANS., XIX (1856),- p. 249: Clusiu, 20 Augustu n. 1856. 2941 Negrutiu, [I.] 281.95.02 [Dare de seamă despre instalarea în scaun a episcopului Gherlei. Ioan Alexi], — G. TRANS., XIX (1856), p. 273, 277—278: Clusiu, in 9 Septembre n. 1856. 2942 Un oaspe 281.95.02 [Corespondenţă din Lugoj, privind instalarea episcopului unit Alexandru Dobra]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 289—290: Banat. Se observă că. Ia ceremonia instalării, participaseră atît români uniţi, cît şi români ortodocşi. 2943 S. M. V. 281.95.02 Instalatiunca primului episcop gr. c. alu Lugosiului. — G. TRANS., XIX (1856), p. 293, 297—298, 301. Descrie călătoria mitropolitului Şuluţiu de la Blaj la Lugoj. Apoi înfăţişează ceremonia instalării episcopului Dobra. între cei prezenţi la instalare, fuseseră episcopii Erdeli şi Haynald, precum şi guvernatorul Banatului, Coro-nini. 2944 Un fiiu al N. R. 281.95.02 [Corespondenţă din Banat asupra instalării episcopului de Lugoj, Dobra], — G. TRANS., XIX (1856), p. 309, 313, 317: Banatu. 2945 281.95.02 [Măsuri de organizare a parohiilor din biserica gr. cat. din Transilvania], — G. TRANS., XIX (1856), p. 361, col. II: Blasiu. Pentru a se remedia lipsa de „teologi absoluţi1*, s-au luat următoarele măsuri: pentru parohiile vacante şi mai sărace, candidaţii vor fi supuşi unui curs teologic de doi ani, cu toate materiile de seminar, afară de limbi. Candidaţii vor trebui să aibă la bază cel puţin gimnaziul inferior. Pînă la terminarea acestor cursuri, parohiile vor rămîne vacante şi se vor îngriji de către preoţii vecini. Satele cele mai mici se vor grupa mai multe într-o parohie. 2946 281.95.02 [Numirea unor canonici şi arhimandriţi la episcopia unită din Lugoj, de curînd înfiinţată], — G. TRANS., XX (1857), p. 17, col. I: Partea oficiâsă. Se publică numele celor numiţi, după ziarul Wanderer. 2947 281.95.02 [Numiri de personal bisericesc la episcopia unită nou înfiinţată, din Gherla]. —G. TRANS., XX (1857), p. 26, col. I: Denumiri. 2948 281.95.02 [Scurtă corespondenţă despre instalarea canonicilor episcopiei de Lugoj, nou înfiinţată]. — G. TRANS., XX (1857), p. 113, col. II: Lugosiu, 15 Aprile n. 2949 f 281.95.02 [Corespondenţă din Lugoj, despre ceremonia instalării celor 4 canonici ai episcopiei greco-catolice nou înfiinţate], — G. TRANS., XX (1857), p. 173, 177: Lugoşă, 23 Maiu c.n. 1857. 2950 I. 281.95.02 [Corespondenţă despre vizita la Gherla a mitropolitului Şuluţiu, însănătoşit după o boală foarte grea]. — G. TRANS., XX (1857), p. 241—242: Gierla, 12 Augustu. 2951 S. M. 281.95.02 [Corespondenţă din Lugoj, în care se relatează instalarea „primului preposit al venerabilului capitul al besericii catedrale de ritul orientale din Lugosiu unită cu beserica Romei-]. — G. TRANS., XX (1857), p. 337 — 338: Lugosiu, in 8 Octobre 1857. Este vorba de canonicul Theodor Aron. 2952 M. 281.95.02 [Corespondenţă despre numirea lui Ioan Pap în „vacantul stal al capitulului de in Urbea mare"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 374, col. I: Beiusiu 28 Noembre 1857. Autorul schiţează viata lui Ioan Pap, numit de curind canonic in capitulul gr. cat. din Oradea Mare. www.dacoromanica.ro 147 281,95.02 BISERICA ROMANĂ UNITĂ-BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 282(4) 2953 Negrutiu, Ioane 281.95.02 [Corespondenţă cu privire la problemele vieţii culturale şi religioase ale românilor gr. cat.]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 88, 96: Clusiu, in 1 Martie c.v. 1858. Discuta despre necesitatea tinerii sinoadelor provinciale şi diecezane, saluttnd cu bucurie veştile date în această privinţă de mitropolitul Şuluţiu. Recomandă ca la sinodul diecezan să participe şi deputaţi mireni. Discuta apoi probleme de învâtâmînt religios şi de gospodărie culturală. Argumentează pentru respectarea vechilor aşezăminte bisericeşti de dinainte de unirea cu Roma. 2954 Negrutiu, Ioane 281.95.02 [Consideraţii in legătură cu rolul viitoarelor sinoade în reorganizarea bisericii gr. cat. din Transilvania]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 89—90, 93—94: Transilvania. Clusiu in 9/21 Martiu 1858. Arată că păstrarea nesmintită a pravilei, disciplinei şi aşezămintelor bisericii greco-orientale a fost o condiţie sine qua nan la unirea cu Roma a românilor din Transilvania. Condamnă încercările din trecut ale iezuiţilor de pe lingă episcopii gr. cat. de a modifica această veche tradiţie. Examinează felul cum o respectă mitropolia şi cele două noi episcopii gr. cat. Face propuneri practice. 2955 281.95.02 [Corespondenţă din Giurgeu Sînmiclăuş, in care se laudă hotărirea mitropolitului Şuluţiu de a convoca sinodul bisericii conduse de el]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 92: Gyergyd Sz. Miklos, 15 Martiu 1858 [neterminat]. Comentarii la circulara din 1 martie a mitropolitului. Pe baza canoanelor bisericeşti şi a istoriei bisericii române din Transilvania, se argumentează necesitatea sinoadelor. 2956 281.95.02 [Se anunţă instalarea lui Macedon Pop, fostul vicar al Rodnei, în funcţia de preposit al capitulului episcopiei de Gherla], — G. TRANS., XXI (1858), p. 166, col. I: Transilvania. 2957 I. ... 281.95.02 [Corespondenţă din Gherla, despre instalarea prepositului capitulului episcopiei, Macedon Pop]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 181—182, 186: Gierla, 24 Maiu c.n. 1858. 2958 I. ... 281.95.02 [Corespondenţă prin care anunţă plecarea la Viena a episcopului Alexie al Gherlei], — G. TRANS., XXI (1858), p. 182, col. I: Gierla, 26 Maiu c.n. 1858. 2959 281.95.02 [Corespondenţă relatînd despre vizita în Transilvania a lui Antonin de Luca, nunţiul papal din Viena]. — G. TRANS., XXI (1858), ]>. 240: Lugoşu, 12 Septembre n. 1858. Vizita avea ca scop cercetarea bisericii gr. cat. după reorganizarea ei. în corespondenţă, se insistă mai ales asupra solemnităţilor de la Lugoj. 2960 281.95.02 [Se anunţă sosirea la Blaj a nunţiului apostolic de la Viena]. —G. TRANS., XXI (1858), p. 230, col. II: Transilvania. 2961 281.95.02 [Corespondenţă din Blaj, despre vizita făcută de nunţiul apostolic din Viena]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 244—245: Blasiu, 14 Septembre 1858. Se subliniază că fuseseră de faţă toţi episcopii uniţi ai Transilvaniei şi Llngariei, fn frunte cu mitropolitul Şuluţiu. 2962 J. P. 281.95.02 [Corespondenţă din Gherla, despre vizita în această localitate a nunţiului apostolic de la Viena]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 2(>0—261, 265—266: Gherla, 28 Septembre 1858. Cuprinde informaţii despre primirea făcută nunţiului de către episcopul, clerul şi populaţia Gherlei. 2963 f 281.95.02 [Vizita nunţiului apostolic din Viena la episcopia unită din Oradea Mare şi cuvîntările ţinute]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 268, 273: Oradea Măre 5 Octomvrie c.n. 1858. Biserici şi mănăstiri 2964 281.95.02 [Ceremonia de la Beiuş în amintirea a 50 de ani de la sfinţirea bisericii-catedrale din localitate]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 370: Beiuş. 27 Oct. v. Se descrie ceremonia, la care participase episcopul greco-catolic de Oradea Mare, V. Erdeli. 2965 281.95.02 [Ştiri cu privire la proiectele episcopului Şuluţiu asupra reorganizării vieţii mănăstireşti]. — G. TRANS., XV (1852), p. 313, col. II: Dintre Tirnave. Se arată că episcopul intenţionează să ceară la Viena restaurarea mănăstirilor, dat fiind că monahii erau „decadinţi şi Împuţinaţi". E de părere Insă că, in posturile de profesori, se pot întrebuinţa şi preoţi mireni, chiar căsătoriţi. Pe de altă parte, călugării voiau să aibă primatul tn posturile de conducere ale clerului. 2966 281.95.02 [Comentarii la intenţia episcopului Şuluţiu de a introduce viaţa călugărească la Blaj]. — G. TRANS., XV (1852), p. 391—392: Blasiu, 4 Ian. 1853. Corespondentul anonim observă: „dedt călugări săraci cu duhul", „mai bine lipsă şi de numele lor". 2967 281.95.02 [Ştiri cu privire la mănăstirile din Blaj]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 6—7: Blajiu, în Decembre 1853. Se arată că, după „ridicarea capitulului şi luarea dominiului şcoalelor din mfinile lor", numărul călugărilor mănăstirii s-a redus la trei, dintre care unul se află actualmente la schitul din Strfmba, iar celălalt la mica mănăstire din Alba-Iulia. Călugărul rămas la Blaj a murit de curlnd. 2968 281.95.02 [Corespondenţă despre moartea preotului Anton Malaiu din Lesiu, pretura Rodnei]. — G. TRANS., XX (1857), p. 373—374: Partea Neoficidsa. Leopola 15 Noembre 1853. Se comunică date biografice şi se menţionează meritele sale fn Înălţarea bisericii de la Lesiu. 2969 281.95.02 [Mulţumire publică adresată împăratului, de către „curăţia" bisericească greco-catolică din Năsăud, pentru că i s-a dat autorizarea de a încasa, timp de 10 ani, vama tîrgului]. — G. TRANS., XXI (1858). p. 158, col. i: Transilvania. Se aduc mulţumiri fostului vicar, Macedon Pop, pentru stăruinţele depuse In obţinerea acestei Înlesniri, cu scopul de a aduna fonduri destinate ridicării unei biserici noi, in locul celei arse. 282 BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 2970 282 Rugăciunea Papei. — PREDICATORUL©, II (1858), p. 127—128 [nr. 16: „Foae Extraordinară a Predicatorului"] Din jurnalul atenian El)QYY£XlK6ţ Kfţpi)£* Acuză papalitatea de încercări de prozelitism pe toate căile. Dă ca exemplu rugăciunea pentru schimbarea religiei „Grecilor schismatici'*, apărută în jurnalul clerical catolic Armonia, din Turin. — Text reprodus în cadrul articolului C4/r* adevăraţii Patrioţi Români. 2971 282 (4) Neunirea eclesiastico-mirendscâ de mare însemnătate. — G. TRANS., XVriI (1855), p. 250—251, 255—256: Cronica străină. Articol despre conflictul existent între Vatican, Sardinia, Spania şi Elveţia, rezultat din măsurile luate în aceste trei state pentru limitarea averilor materiale ale bisericii catolice, prin trecerea lor In stăpînirea statului. 148 www.dacoromanica.ro 282(42) BISERICA CATOLICĂ 282(439.2) 2972 282 (42) [Despre curentul anticatolic din Anglia],— VEST. R., XVI (1851), p. 74—75,78: Marea-Britanie. 2973 282 (42) Frecările religidse în Anglia. — G. TRANS., XV (1852), p. 206—207. Se comentează, blaiînndil-.se, incidentele religioase intimplate In Anglia* In urma măsurii guvernului Derby de a interzice procesiunile catolicilor. 2974 282 (439.2) [Ştire prin care se anunţă numirea lui Ludovic Haynald „de coajutoriu episcopului romano-catolic în Transilvania, cu drept de succesiune"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 307, col. II: Noutăţi diverse. Haynald este numit printr-o rezoluţiune imperială, din 9 sept. 1851. 2975 282 (439.2) [Publicaţie a guvernatorului Transilvaniei, anunţînd numirea lui Ludovic Haynald „de cuajutor cu dreptul de succesiune al episcopului de rit latin din Transilvania"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 309, col. II: Articlu. Se precizează că lui Haynald „au a se preda dominiile episcopeşti cu îndatorire, ca episcopului Kovâcs să-i plătească anuatim 4 mii florini ca mijloc de traiu In odihnă". 2976 282 (439.2) [Comunicat asupra confirmării la Roma a episcopului Ludovic de Haynald „de episcop din Hebron in partibus infidelium şi de coajutor... [al] episcopului romano-catolic în Transilvania"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 113, col. I: Officioase. 2977 282 (439.2) [Ştire despre acordarea mai multor zeci de mii de florini* de către împăratul Austriei, în folosul bisericii romano-cato-lice transilvane].—G. TRANS., XV (1852), p. 132, col. II: Clujiu, 3 Maiu. Se arată că se acordaseră „20 000 pentru repararea daunelor episcopeşti", 30 000 pentru restaurarea catedralei rom. cat. din Alba-Iulia şi 8000 episcopului Haynald „ca ajutoriu personal1'. Prima sumă s-a acordat pe 10 ani „fără interes", iar cea din urmă pe termen de 2 ani. Informaţii din „S. K.". 2978 282 (439.2) [Se anunţă o donaţie de 5000 de florini, făcută de episcopul catolic al Transilvaniei, Nicolae Kovâcs, „pentru repararea bisericilor catolice"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 132, col. II: Clujiu, 3 Maiu. Se arată că împăratul îi exprimase „a sa complacere" şi că episcopul mai făcuse încă o nouă fundaţie. 2979 282 (439.2) [Ştire despre sosirea la Cluj a episcopului Ludovic Haynald, după consacrarea sa de către primatul Ungariei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 234, col. II: Clujiu, 1 Septemvre. Se arată că, îndată după sosire, Haynald a ţinut prima sa slujbă solemnă. 2980 282 (439.2) [Ştire despre moartea episcopului catolic al Transilvaniei, Niculae Kovâcs de Tuşnad, la 15 octombrie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 308. Se observă că episcopul a murit în vîrstă de 84 de ani şi că coajutorul lău 11 înlocuieşte, astfel că credincioşii săi nu erau lipsiţi de păstor, „după cum avură a suferi bieţii Români câte 3, 6 şi îndoit mai mulţi ani“. 2981 282 (439.2) [Se anunţă că episcopul romano-catolic de Transilvania, Nicolae Kovâcs de Tuşnad, „au încetat din viaţă la 15 Octom-vrie, In vîrsta de 84 ani şi după ce a cîrmuit episcopia sa în timp de 25 ani"].— VEST, R., XVII (1852), p. 342: Auştria, 2982 282 (439.2) [Dare de seamă despre sosirea la Braşov, în 6 nov. 1852, a noului episcop catolic al Transilvaniei, Haynald]. — G. TRANS., XV (1852), p. 326, col. I: Braşov, 7 Noemv. Se descriu vizita, primirea sa de către întreg clerul catolic al cetăţii, In frunte cu abatele Anton de Kovâcs, solemnitatea de la biserica catolică etc. etc. 2983 282 (439.2) [Relatare despre vizita de trei zile, la Braşov a, noului episcop catolic, Haynald]. — G. TRANS., XV (1852), p. 329: Brasiovu, 9 Noemvre. Se publică date în legătură cu vizita, aducîndu-se laude noului episcop şi arătîndu-se că el vizitase biserica Sf. Niculae, a românilor. 2984 282 (439.2) înştiinţare pentru inarendare de moşii. — G. TRANS., XVI (1853), p. 24, col. II. Publicaţie de licitaţie pentru arendarea moşiilor episcopiei romano-cato-lice din Alba-Iulia. Se publică termenele şi condiţiile de licitaţie, precum şi lista moşiilor. 2985 282 (439.2) [Proprietăţi ale episcopiei romano-catolice din Bălgrad — Alba-Iulia — se dau în arendă prin licitaţii publice], — G. TRANS., XVI (1853), p. 342: înştiinţare. Se dau în arendă: mori, rachierii, o cărămidărie, fînaţe, poduri plutitoare, dreptul de circiumărit. 2986 282 (439.2) [Se publică ştirea că Ludovic de Haynald, episcopul romano-catolic al Transilvaniei, e numit consilier intim de stat]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 94, col. II; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 88: IntîmplărI de zi. 2987 282 (439.2) [Episcopul de Alba-Iulia, Ludovic de Haynald, face numiri noi în capitulul canonicilor]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 347: Transsilvania. 2988 282 (439.2) [Lista celor 42 de legate lăsate de fostul episcop catolic al Transilvaniei, Nicolae Kovâcs]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 342: Alba Carolina. Legatele sînt în valoare de 350 000 de florini. Se publică lista instituţiilor şi persoanelor cărora le-a făcut donaţii. 2989 282 (439.2) [Demnităţi acordate în biserica romano-catolică a Transilvaniei de către episcopul Ludovic Haynald]. — G. TRANS., XX (1857), p. 62, col. I: Transislvania. Belgradu. 2990 282 (439.2) [Anunţ la moartea abatelui Antoniu Kovâcs de Felfalu]. — G. TRANS., XX (1857), p. 373: Scire trista: Abatele deţinuse demnităţi religioase şi civile în Ţara Bîrsei. 2991 [Mureşanu Iacob] 282 (439.2) [Articol la moartea abatelui Anton de Kovâcs]. — G. TRANS., XX (1857), p. 381—382: Partea Neoficiâsa. După ce narează pe larg solemnitatea înmormîntării, I. M. evocă viaţa decedatului şi strădania lui pentru cultură. în legătură cu contribuţia lui la înfiinţarea gimnaziului de stat din Braşov, Iacob Mureşeanu povesteşte cum l-a adus pe el ca profesor acolo şi, ceva mai tîrziu, şi pe fratele său, poetul Andrei Mureşanu. 2992 282 (439.2) [Extrase din gazeta „Mercuriul de Svabiea" —- „Schwae- bische Mercur" — cu privire la încercările catolice de prozelitism printre românii ortodocşi din Imperiul austriac], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 331: Germania. Ziarul Schwaebische Mercur anunţă că. sporindu-şi încercările de prozelitism, papa trimisese un nunţiu apostolic în Austria, cu misiunea de a atrage pe românii ortodocşi. www.dacoromanica.ro 149 282(439.2) BISERICA CATOLICĂ —BISERICI PROTESTANTE 284.1(439.2) 2993 282 (439.2) [Ştire despre donaţii făcute de către familia imperială în folosul zidirii bisericii catolice din Alba-Iulia]. — G. TRANS., XX (1857), p. 98, col. I: Alba-Iulia, 1 Aprilie. 2994 282 (439.2) [Despre nenorocirile pricinuite de inundaţii în părţile Aradului şi la mănăstirea Radna]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 303: Arad, 10 Sept. n. Se arntă că pieriseră mulţi din oamenii „adunaţi eu procesia" la mănăstirea Radna. 2995 282 (498) Urme de episcopia romano-catolica în Severinu (România mica) 1382.— FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 29—30. Document din 1382. — Text latin. 2996 282 (498) [Observaţii despre toleranţa religioasă a administraţiei din Principatele Române, în comparaţie cu atitudinea guvernului sîrb].—G. TRANS., XIV (1851), p. 236, col. I: Semlin. Se arată că, pe cind in Belgrad nunţiul papal intimpină greutăţi la obţinerea autorizaţiei de a clădi o biserică In capitala Serbiei, In Principatele Române catolicii se bucură de toleranta cea mai largă. 2997 282 (498) [Papa Pius IX, drept răsplată pentru slujbele aduse bisericii catolice, numeşte pe Angelo Parsi, episcopul Nicopo-lului şi administratorul apostolic in Valahia, ca „prelat ataşat al Sf. Sale Episcop şezînd lingă tronul pontifical" şi îi conferă şi titlul de conte]. — VEST. R., XVII (1852), p. 58. Se publică, în limba latină, decretul papei. 2998 282 (498) [Ştiri în legătură cu calendarul catolicilor din Principatele Române]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 364, col. II: Austria. După o corespondentă din Bucureşti apărută in ziarul Wandercr, se anunţă că, în biserica romano-catolicâ din Bucureşti, s-a citit un „breviar" al papei, prin care se cerea catolicilor din Principate să ţină în viitor sărbătorile după calendarul gregorian. Se notează că pînă atunci le fineau după calendarul iulian, la fel cu pămîntenii. 2999 282 (498.3) [Ştire despre sărbătorirea la Iaşi, de către biserica romano- catolicâ, a „Adormirii Maicii Domnului"]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 53: Moldaviea. Slujba a fost oficiată dc arhiereul Antonie de Stefano, în prezenta baronului Testa, consulul general austro-uugar. Şi-au dat concursul artişti ai trupei italiene: A. Caradory, Donelli şi Pavesi. 3000 D. G. 282 (498.3) Catolicii în Moldova. —ZIMBRUL, II (1852), p. 205—206: Foiletonul Zimbrului. Date statistice asupra vicariatelor, parohiilor, bisericilor, preoţilor şi enoriaşilor catolici. — Statistica c luată din Calendarul Tipografiei Buciumului Român. 3001 282 (498.3) [Apel pentru strîngerea restului de bani necesari la repararea cimitirului romano-catolic din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 104: Aviz. 3002 282. (498.3) [Circulară adresată comunităţii catolice din Moldova, cu privire la înfiinţarea de şcoli primare în localităţile populate de catolici]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 123: Ministeriul Culturilor şi al Instrucţiei Publice, 3003 282 (498.3) Cătră Eminenţa Sa Antonio de Stefano Episcop pe Bender, vizitator misiei Romano-Catolice în Princ ip atul Moldovei.— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 46, p. 161. Sub acest titlu, se publică o adresă din partea Ministerului Cultului şi al Instrucţiei Publice, prin care i se cere episcopului să iniţieze organizarea de şcoli primare comunale şi inai ales de şcoli săteşti în satele cu populaţie catolică din Moldova. Text român şi francez. 3004 282 (569.1) [în legătură cu frămîntările religioase din anul 1857, Intre arabii creştini din Siria], — PREDICATORUL©, II (1858), p. 115—119 [nr. 15: „Foae Extraordinară a Predicatorului"]. După o gazetă din Atena. Se publică — In traducere — un manifest al lui Halii Geavis, din oraşul Deir-el-Kamar, către coreligionarii săi. Descrie presiunile şi manevrele bisericii unite în Siria, din porunca papei Pius al IX-lea, şî cere arabilor să abandoneze credinţa catolică şi să treacă la ortodoxie. — Reprodus în textul articolului Către adevăraţii Patrioţi Romănl. 284 BISERICI PROTESTANTE, REFORMATE 3005 284.1 (439.1) [Despre reorganizarea vieţii religioase a protestanţilor din Ungaria, Voivodina şi Banat]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 266: Monarchi'a austriaca. Ungaria. Se arată că se pregătise „un proect delege despre representarea şi administrarea trebilor bisericeşti", care fusese dat protestanţilor „spre aprobăciune". 3006 284.1 (439.1) Petiţia Superintendenţei Evangelico-Habsburgice de dincolo de Tisa, către Maiestatea Sa împăratul. — TELEGRAFUL R„ IV (1856), p. 331—332. Se reproduce această petiţie, prin care amintitul superintendent ceruse împăratului să restabilească starea de dinainte de 1848 pentru confesiunea sa şi să îngăduie ţinerea unui sinod. In nr. 87 al Telegrafului Român, se înlocuieşte termenul „evanghelico-habsburgioe" din titlu cu acela de „evangelico-helvetice". După Gatela de Augsburg [Allgemeine Zeii ung). 3007 284.1 (439.1) Conventul general al Superintendenţiei montane în Pesta. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 365—366. Dare de seamă asupra adunării conducătorilor bisericii evanghelice din Ungaria. 3008 284.1 (439.2) [Ştire despre convocarea sinodului general al confesiunii evanghelice luterane din Transilvania, la Sibiu, pentru ziua de 19 mai]. — G. TRANS., XV (1852), p. 135, col. III: Foiletonul. Ca un comentariu al acestei ştiri, se afirmă: „şterge sinoadele şi ai şters viaţa confesiune! aceia". 3009 284.1 (439,2) [Se anunţă că sinodul luteran hotârîse să se ceară mutarea superintendenţei luterane la Sibiu]. — G. TRANS., XV (1852), p. 158, col. II: Braşov, 2 Iuniu. Ziarul Ost-deulsche Post socoate că saşii ceruseră acest lucru ca să aibă la Sibiu un înalt demnitar, în locul comitetului naţiunii săseşti, a cărui func(ie fusese desfiinţată. 3010 284.1 (439.2) [Despre noile statute ecleziastice ale confesiunii augus- tane din Transilvania] — G. TRANS., XIX (1856), p. 226, col. I: Transsilvania. Se rezumă aceste statute bisericeşti ale saşilor, prin care se stabileşte organizarea generală şi locală a bisericii augustane transilvane. 3011 284.1 (439.2) Pentru statistică. — G. TRANS., XV (1852), nr. 46—47, p. 183: Foiletonul. Date statistice in legătură cu repartiţia confesiunii evanghelice în Transilvania. Se arată că în Transilvania erau 188 734 de persoane de „confesiune augustanâ". Se indică numărul lor pe localităţi. 3012 284.1 (439.2) [Despre reorganizarea comunităţilor ardelene de confesiune evanghelică], — G. TRANS., XIX (1856), p. 289: Transsilvania. Informaţii luate din S.'.iebe abur ger] B.[ote], 3013 284.1 (439.2) Date din şematismulu bisericei evanghelice de confesiunea augustanâ în marele Principatu alu Transilvaniei pentru an. 150 www.dacoromanica.ro 284.1(439.2) BISERICI PROTESTANTE - ALTE RELIGII 292.2 1856. — G. TRANS., XX (1857), p. 79, col. II: Braşovfi, 24 Marţiu. Se redau cifre privind numărul luteranilor din Transilvania, parohiile, şcolarii etc. 3014 284.1 (439.2) [Despre un „emis" din 14 iulie, al guvernatorului Transilvaniei, „In causa decimelor preoţimii luterane"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 254, col. I: Transsilvania. Se observi următoarele: „Ctnd va urma şi desdiunarea Blajului pentru decimele de a căror lipsi suspini atlta omenime, profesori, studenţi, tnci nu se ştie, ea totuşi va urma negreşit". 3015 284.1 (439.2) [Se anunţă că s-a acordat preoţimii evanghelice din Transilvania un ajutor anticipativ de 80 000 de florini, tn contul despăgubirii pe care trebuia s-o primească pentru desfiinţată dijmă], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 103, col. I: Intlmplări de zi. 3016 284.1 (439.2) [Se anunţă că s-a acordat preoţimii evanghelice-luterane din Transilvania, pe anul 1858, 200 000 de florini, ca „despăgubire" de dijmă]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 175, col. I: Intlmplări de zi. 3017 M....[untea]nu, [G.] 284.1 (498) Unfl curioza. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 143— 144: Foileton. Redi fragmente din cuvîntarea rostită de preotul luteran Neumeister din Bucureşti, In adunarea „Reuniunei Gustav-Adolfianeu de la Heidelberg, corn-bătlnd punctul de vedere al preotului luteran. 3018 Munteanu, [G,] 284.1(498) [Comentariu la cuvîntarea preotului luteran Neimeister din Bucureşti, la adunarea „Reuniunii Gustav-Adolfiane", ţinută tn Heidelberg, la 12 sept. 1855). — PREDICATO-RULtJ, II (1858), p. 169—173: Foileton. Articolul e reprodus din Telegraful Român — Începe printr-o traducere a unei corespondente din ProUstanHscht Monatsblitter referitoare la cuvîntarea lui Neumeister. Acesta declarase că activitatea reuniunii de propagandă luterani „ Gustav Adolf“ ar avea mare ecou In Principate, mai ales printre boieri, care li cheamă pe preoţii luterani ca preceptori ai copiilor lor şi le fac donaţii tn bani. In comentariu, Munteanu, inspectorul şcolii din Braşov, dezminte aceste afirmaţii. 3019 284.1 (498.1) [Ştiri In legătură cu sfinţirea noii biserici evanghelice- luterane Sf. Maria, din Bucureşti]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 113, 117—118, 125: Donaufttrstenthflmer. 3020 284.1 (498.3) [Se anunţă că regele Prusiei a autorizat pe Franke, „ministrul" bisericii protestante la Iaşi, să poarte o decoraţie austriacă]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 29: Novitale din năuntru. E vorba de pastorul de la biserica protestantă din capitala Moldovei. 3021 Crisianu 284.2 (439.2) [Despre problema mutării bisericii reformate din centrul Abrudului]. — G. TRANS., XV (1852), p. 360—361. Se arată că se hotărise, de către comunitate, ca si se mute biserica reformaţi, deteriorată in timpul revoluţiei din 1848—1849, mai la marginea oraşului, plitindu-se chiar despăgubiri, dar o comisie, trimisă si ancheteze cazul, determinase comunitatea să renunţe la proiect. Se dau totuşi sugestii cum s-ar putea despigubi biserica, firă a se recurge la un Împrumut extern. 3022 284.2 (439.2) [Despre lucrările sinodului reformat-evanghelic din Cluj]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 219, col. I: Austria. Se dau amănunte asupra hotărtrilor luate tn domeniu] bisericii, şoolii etc. 3023 284.2 (439.2) [Sinodul de la Vaida St. Ioan al maghiarilor de confesiune reformată din Transilvania], — G. TRANS., XX (1857), p. 210, col. I: Dalnocu, 14 Iuliă n. Se redau In rezumat hotărlrile luate. 3024 284.2 (439.2) [Despre deschiderea sinodului bisericesc reformat de la Aiud]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 186—187: AiudO, 22 Iunifi n. Se descrie solemnitatea, care avusese loc In prezenta superintendentului Bodola şi a fruntaşilor maghiari din Transilvania. 3025 284.2 (439.2) [Despre lucrările sinodului de la Aiud al maghiarilor de confesiune reformată din Transilvania, ţinut sub conducerea superintendentului Bodola].—TELEGRAFUL R., VI (185) p. 103: întâmplări de zi. 3026 284.2 (439.2) [Se anunţă Încheierea lucrărilor sinodului reformat din Aiud]. —G. TRANS., XXI (1858), p. 210, col. I: Transilvania. 3027 284.2 (498.1) [Despre acţiunea parohului reformat din Bucureşti, Fran- cisc Koss, pentru a aduce din Ungaria, tnŢara Românească, un misionar reformat], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 83, col. UI: Ungaria. 285/289 ALTE BISERICI ŞI SECTE CREŞTINE 3028 285.9 (42) Puritanii. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 34: Albina Românească. Articol istoric despre puritani — secti din Anglia. 3029 288 (439.2) [Se anunţă că episcopul Şaguna a donat bisericii unitare din Abrud, ce a ars In timpul revoluţiei, 10 florini], — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 382; G. TRANS., XVI (1853), p. 392: Abrudu, 1 Decembre. Se adaugi că, pentru acest gest, i se aduc lui Şaguna mulţumiri din partea oraşului. 3030 289 [Se vesteşte că printr-un ordin al Ministerului de Interne austriac, din 16 nov., s-a interzis riguros activitatea „catolicilor noi", numiţi şi „fraţii luminii, creştini noi"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 396, col. II: Ştiri îndesulte. 3031 289.4 [Ordonanţa Ministerului de culte din Austria privind interzicerea sectei „Ierusalimul — nou, fraţii lui Ioan, mărturisitorii tnvăţăturei creştineşti celei curate”]. — G. TRANS,, XXI (1858), p. 141, col. n: Partea oficiosă. 29 ALTE RELIGII. MITOLOGII 3032 [Baraş, I.] 292.1 Ceva despre simboalele unora plante la Eleni antici. — ISIS, III (1858), p. 198—200. Extrase dintr-un articol al d-rului Landerer din Atena. — E vorba de funcţiunile simbolice pe care le aveau anumite plante In cultul religios al vechi-lor greci şi romani. De asemenea, despre rolul unora dintre ele in literatură, in gastronomie, in viaţa publică etc. 3033 Vancu, V. 292.2 însemnatiunea unor'u plante la străbunii noştri Romani. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 90—91, 97—98. Susţine teoria că zeii romani simbolizau diferitele forţe ale naturii. Citează, tn sprijin, pe Seneca, din cartea sa „despre natura lucrurilor" [?]. — Arată ci unele plante au fost considerate şi ele ca zei. Citează legendele mitologice In jurul mirtului, laurului, rozei centifolia. 11 — Bibliografia analitica — c. 3102 www.dacoromanica.ro 151 296 ALTE RELIGII 296(498.1) 296 IUDAISM (RELIGIA MOZAICĂ) 3034 Popper, Naftali 296 Despre tolerantzâ în religiunea Israelită. — ISRAELITULtj R„ I (1857), nr. 9, p. 3. Autorul semnează ca „profesor de limba ebraică la Şcoala Israelită din Bucureşti41. — Subliniază că „legea israelită are drept bază caritatea şi toleranţa către străini şi către celelalte religiuni44. Arată cum influenţa Bibliei a făcut să se amelioreze tratamentul barbar al străinilor, în cetăţile popoarelor antice. 3035 296 Istoria evreilor pe scurt. — PREDICATORULtJ, I (1857), p. 33—36: Foileton. Subliniază vechimea şi însemnătatea istoriei poporului izraelit, ca popor al Biblici. 3036 Aşer, Aron 296 Paştele. — ISRAELITULtj R.. I (1857), nr. 3, p. 1—2. Inf2(işarca însemnătăţii acestei sărbători. 3037 [Baraş], Iul. 296 Ideea reînviere! în cultulu Israelită. — ISRAELITULtj R., I (1857), nr. 4, p. 1—2. Studiu de filozofie religioasă. 3038 B.faraşJ. I. 296 Serbâtoarea legeî. — ISRAELITULtj R., I (1857), nr. 10, p. 1—2. Consideraţii cu privire la caracterul sărbătorii izraelite a Paştilor. La sfîrşit, vorbeşte de raporturile dintre izraeliţi şi popoarele in mijlocul cărora trăiesc. 3039 296 Vorba şi Tăcerea. — ISRAELITULtj R„ I (1857), nr. 12, p. 4. Apolog in proză, extras din Medraş. 3040 296 Judecata cea mare. — ISRAELITULtj R., I (1857), nr. 13, p. 4. Extras din Talmud-Sanhedrin. — Istorioară morală, avînd ca personaje pe Rabbi Iuda şi împăratul roman Antoniu. 3041 296 Morala tradiţională a Israelitzilor. — ISRAELITULtj R., I (1857), nr. 15, p. 3—4. Text extras din Tractatul Principiilor (Şirche Abot). 3042 296 Ovrei. — PREDICATORULtJ, II (1858), p. 9—14,17—22: Foileton. Schiţează istoria poporului izraelit şi a religiei sale, după datele Bibliei. 3043 296 Talmutul. — PREDICATORULtJ, II (1858), p. 209—214. Traducere din revista Predicatorul Evanghelic din Atena. Expunere a cuprinsului, din unghiul de vedere al clericalismului creştin, dar şovin religios. 3044 Costines:u, [I] 296 Credinţa unui popolu sau Caracterulu seculiloru după Hristos. — PREDICATORULtJ, II (1858), p. 225—228. Caracterizarea din punct de vedere teologic creştin a atitudinii poporului izraelit în istorie, in era creştină. 3045 Benescu, Elie 296 Praştia. — PREDICATORULtJ, II (1858), p. 321—323. Informaţii în jurul scandalului iscat prin imprimarea broşurii cu acest titlu — cu caracter de polemică împotriva religiei mozaice — de către loil Duhovnicul , în tipografia Mitropolitul Nifon. Cu acest prilej, autorul expune pe scurt istoricul originii şi traducerilor cărţilor lui Samuil (Opus aurea), Neofit (înfruntarea) şi Ioanichie (Praştia) — cărţi de şovinism religios. 3046 Veinberg, I. L. 296 (498.1) Templulu celu nou.—ISRAELITULtj R., I (1857), nr. 3, P- 4- Arată că, la fel ca şi celelalte ţări unde emanciparea s-a făcut, izraeliţii polonezi din Bucureşti au luat iniţiativa ridicării unui templu, în amintirea începutului epocii de libertate. Va avea un cor de copii „cu aceiaşi regulă ca şi cea de la templurile din Dresda, Vicna şi Paris4*. S-a cerut aprobarea caimacamului şi s-a început stringerea de fonduri. Va sta exclusiv sub protecţia guvernului Ţării Româneşti. — Alături, se publică rezoluţia caimacamului către Ministerul Cultului. www.dacoromanica.ro ŞTIINŢE ŞI PROBLEME SOCIALE 308 SOCI O GRAFIE 31 STATISTICĂ. DEMOGRAFIE 32 POLITICĂ 33 ECONOMIE POLITICĂ 34 DREPT 35 ADMINISTRAŢIE. ARMATĂ 36 ASISTENŢĂ. ASOCIAŢII. ASIGURĂRI 37 ÎNVĂŢĂMÎNT. EDUCAŢIE 38 COMERŢ. COMUNICAŢII. TRANSPORT 39 ETNOGRAFIE. MORAVURI. FOLCLOR www.dacoromanica.ro ŞTIINŢE ŞI PROBLEME SOCIALE 308 Sociografie 31 Statistică. Demografie 32 Politică 33 Economie politică 34 Drept 35 Administraţie. Armată 36 Asistenţă. Asociaţii. Asigurări 37 Ivăţămînt. Educaţie 38 Comerţ. Comunicaţii. Transport 39 Etnografie. Moravuri. Folclor 308 SOCIOGRAFIE Vezi şi: 39 Etnografie 91 Geografie. Călători 3047 308 (439.2) Literatura Ardealului. — G. TRANS., XIX (1856), p. 386, col. II: Austria. Sub acest titlu, se rezumă comunicarea făcută de baronul Reden In şedinţa din 16 dec. 1856 a Societăţii Geografice din Viena. In comunicare, Reden s-a ocupat de izvoarele pentru cunoaşterea Transilvaniei, indidnd: „arhivele Reuniunii pentru cercetarea cunoştinţelor ţerii, de la 1842, şl pentru ştiinţele naturale, de la 1849, a Reuniuni! economice de la 1845, a Reuniunii industriale din Braşov, Sibiu, Mediaş ş.a.“; protocoalele Camere! comerciale şi industriale din Braşov; lucrări de Benigny, Solner, Binder, Teutsch, Kovary, Benkd, Grimm, Bielz. 3048 308 (439.2) [Notiţă despre lucrarea „Handbuch der Landeskunde Siebenbilrgens" de Bielz, apărută la Sibiu, în 1857]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 386: Austria. Literatura Ardealului. In legătură cu comunicarea baronului Reden la Societatea Geografică din Viena, se prezintă această lucrare, arătlndu-se că ea cuprinde „o descriere fizicală, statistică, topografică11, Infăţiştnd „locuitorii, repoartele industriare şi comerciale, aşezămintele Statului şi cele sociale". 3049 Noacu, M. S. 308 (439.2) Statistica Satului Nanda, Geografica, Topografica şi Istorica. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 43—44. Conţine: Vecinii şi apele. întinderea. Recolta. Populaţia. Casele. Uricele. Bisericile. Dările. Veniturile şi cheltuielile. Şcolile. Antichităţi. Mori. Poştă... 3050 Rosetti, C. A. 308 (47) Rusia. — REPUBLICA R., 1853, p. 55—288: 1852 August 31. Statul Douet. Studiu amplu, cuprinzind următoarele capitole: I. Naţia, II. Guvernul. III. Cultul dinastiei, IV. Clasele, V. Administraţia şi legislaţia. VI. Religia, VII. Ţarul, VIII, Puterea armată, IX. Resboalele, X. Politica Rusiei. Polonia, XI. Concluzie. — Autorul se situează pe o poziţie ostilă ţarismului, 3051 308 (477.24) [Traducerea unui articol din „Gazeta universală de Augs- burgu", nr. 92, din 2 Aprile]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 126—127, 130—131: Cronica străină. • Traducerea a fost trimisă redacţiei de către Alexandru Hurmuzachi. 3052 308 (477.24) [Note de călătorie traduse din „Gazeta de Moscova"]. — VEST. R., XXI (1856), nr. 78, p. 311 [greşit 307] 314, 327, 334—335: Varietate [neterminat]. 3053 308 (496) De vânzare la Cantora giumalului Zimbru Lettres sur la Turquie par M. A. Ubicini. — ZIMBRUL, II (1851), p. 104. Sub acest titlu, se publică un anunţ-reclamă asupra cărţii lui Ubicini. In cadrul acestui anunţ, se traduce — după Le Journal de Constanlinople — raportul făcut de Blanqui la Institutul Franţei, referitor la cartea lui Ubicini. Blanqui subliniază că Ubicini vrea să înfăţişeze rezultatul reformelor moderne iniţiate de ultimii doi sultani în Turcia. 3054 308 (496) Imperăţia turc&scă. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 297—298, 301—302, 305—306. La sfîrşit, menţiunea: „După Gutenberg". — După clteva date geografice, asupra poziţiei şi întinderii Imperiului otoman, se face un scurt istoric al creşterii şi declinului său, de la origini plnă la epoca contemporană. Se subliniază loviturile hotăritoare pe care i le-a dat Rusia. Se înfăţişează seria de încercări — începută în 1839, prin hatişeriful de la Giulhan^, dat de Abdul Medgid — de a pune capăt declinului, prin unele reforme liberale. La sfîrşit, se comunică date cu privire la situaţia culturală, economică şi administrativă în Imperiul otoman. 3055 308 (496) Popoarele Turciei europene, după cum sînt ele In timpul de faţă.—TELEGRAFUL R„ IV (1856), p. 245—246, 253, 257, 261. In-partea In Ui este prezentat poporul conducător din Imperiul otoman: osmanlîii. Sînt analizate pe rînd: pătura conducătoare, clasele mijlocii (micii negustori şi meseriaşi), păturile de jos (hamalii, tăietorii de lemne), dervişii, baş-buzucii etc. — spre a se demonstra profunda decadenţă socială a imperiului, cu toate silinţele reformatoare din ultimul timp. In partea a doua sînt prezentaţi creştinii, 3056 308 (496) O privire asupra istoriei religiei, a constituţiei şi asupra relaţiilor geografice-statistice ale împărăţiei turceşti. — TELE--.GRAFUL R., IV (1856), p. 335—336, 339—340. 3057 308 (498) Cartea D-luI consiliariu, cavalerii de Neigebauer, despre Moldavia şi Ţdra românească. — G. TRANS., XV (1852), p. 169—170: Foiletonul. Se menţionează apariţia lucrării, fără a i se indica titlul, lăudîndu-se străduinţa autorului ei şi recomandlnd-o spre lectură românilor. Titlul trebuie să fie Beschreibung der Mol dau und Walachei, de I. F. Neigebaur. 3058 308(498) Moldavia şi Valachia----TELEGRAFUL R., II (1854), p, 1—2, 5—6, 9—10, 13. Studiu alcătuit după: Colson, Kuch, B filau. — După citeva date geografice, se prezintă un scurt istoric al celqr două principate, de la întemeierea lor pînă la tratatul de la Balta Liman. La sfîrşit, se publică unele date cu privire la situaţia culturală, administrativă, şcolară, bisericească, economică şi financiară. 3059 308(498) [Se vesteşte că a apărut „Die Donau-FQrstenthUmer. Gesammelte Skizzen geschichtlich — statistisch — politischen 155 www.dacoromanica.ro 308(498) SOCIOGRAFIE - STATISTICA 31(498.1) Inhalts", de J. F. Neigebauer]. — STEAOA D., IT (1856), p. 56: Bibliografie; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 28: Bibliografia. In editura librarului Job. Urban Kera din Breslau. Neigebaur fusese consul general al Prusiei In Moldova. 3060 C... 308(498) [Corespondenţă tn care anunţă că Edgar Quinet va publica In curlnd. In „Revue des Deux Mondes", o scriere despre romăni]. — STEAOA D., II (1856), p. 15: Corespondintiă particulară a Stelei Dunărei. In p. 27 se anunţă că a apărut primul articol. — E* vorba de studiul intitulat La Roumains. 3061 308(498) [Se anunţă că Edgar Quinet publică — In „Revue des Deux Mondes" — lucrarea sa intitulată „Les Roumains"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 22, p. 3, col. III. 3062 308(498) [Notă critică despre „Les Roumains", studiul lui Edgar Quinet, publicat fn „Revue des Deux Mondes"]. — STEAOA D., II (1856), p. 92: Notitil bibliografice I. Se subliniază contribuţia soţiei lui Quinet, româncă, la dştigarea simpatiei scriitorului pentru români. Se arată folosul pe care-1 aduce cauzei principatelor publicarea studiului In acel moment. Se anunţă că Gazeta de Moldo-via a promis traducerea lui integrală In româneşte. 3063 Guşti, D. 308(498) [Dare de seamă asupra lucrării „Românii Principatelor Dunărene" de Edgar Quinet]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 127, p. 1—2. Subliniază meritele lui Edg. Quinet In promovarea cauzei poporului român. Comunică amintiri personale despre acest filoromân. Reproduce tn text prefaţa făcută de Gh. Asachi pentru broşura I (partea Intii), tradusă In româneşte de dlnsul. 3064 308(498) [Se recomandă ediţia a doua a lucrării lui Edgar Quinet, „Les Roumains", apărută la Paris], — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 200: Bulletin bibliographique. * Se înfăţişează cuprinsul lucrării, semnallndu-se încercările de traducere tn limba română. 3065 308(498) Moldo-Valahiea. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 82, p. 1—4, nr. 89, p. 1—3. Articol tradus din ziarul Le Constitutionnel, — In partea I, se Înfăţişează pe scurt istoria Principatelor, precum şi situaţia lor internaţională !n acea epocă, şi se aduc argumente de ordin politic, economic şi militar împotriva ideii unirii Principatelor Române. în partea a Il-a, se prezintă, cu date statistice, agricultura, starea economică şi socială a ţăranilor, boierimea, lipsa clasei de mijloc româneşti, slabele începuturi de industrie şi comerţ, precum şi starea căilor de comunicaţie. 3066 308(498) Ţeara şi poporul Principatelor dunărene. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 373, 377, 381, 393, 397, 401—402; V (1857), p. 9, 13, 17, 41. Articolul conţine informaţii bibliografice asupra Principatelor, date sta-tistice In legătură cu situaţia lor economică. Mai cuprinde amănunte asupra claselor sociale, asupra rangurilor boierimii Principatelor, asupra moravurilor şi obiceiurilor româneşti. 3067 308(498) [Extras din cartea despre România pe care D. Ral le t o tipărea la Paris]. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 8: Misce. Se reproduce o listă întreagă de inexactităţi cu privire la obiceiurile poporului român, geografia patriei sale etc., extrase de Rallet din scrierile străine care se ocupaseră şi de Principatele Române. 3068 308(498.1 F) Esquisses sur la Valachie par un autrichien qui vit depuis longtemps dans les Principautds. Buccarest. — L'fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 146—147, 168. Sub acest titlu, se publică un fragment dintr-un foileton publicat In gazeta Ost-. 174—178. Autorul anonim — după ce critică trecutul regim fanariot din Principate — atrage atenţia asupra pericolului în care se află aceste ţări, printr-o posibilă numire de domni din partida fanariotă de la Constantinopol. Consideră că primul pas s-a şi făcut, prin numirea lui Vogoride în postul de caimacam. 3624 323(498) Naţionalitatea în desnaţionalizare! şi Intelligents’a în ne- consequintse!! — CONSERVATORUL, II (1857). nr. 3 şi 4, p. 178—184. După cîteva enunţări generale, în care caută să atate că naţiunea nu este altceva „decît o fracţiune din omenire provenită din Intîmplări4', autorul anonim trece la un atac direct împotriva partidei naţionale. îi contestă dreptul de a se numi naţională, pentru că foloseşte în scriere literele chirilice, capul partidei ar fi pactizat cu iezuiţii, iar membrii acestei partide s-ar fi căsătorit cu străine. 3625 323(498) Conservatorul ca Roman. — CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 şi 4, p. 184—190. Profesia de credinţă a revistei, la împlinirea primului period de 7 numere. Datată 9 iunie 1857. Critica celor 4 puncte publicate sub titlul „Dorinţele Românilor4'. Se afirmă necesitatea ca toate dorinţele pentru viitor ale români- 190 www.dacoromanica.ro 323(408) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 323(498) lor să fie strict întemeiate pe stipulaţiile tratatelor încheiate de români cu Poarta In 1393, 1469, 1513 şi 1526. Pe baza acestui principiu, Conservatorul îşi formulează programul său politic din 4 puncte, ca răspuns la cele criticate: I Respectarea tratatelor sus-numite cu Poarta. II Unirea Principatelor, pe baza vechii lor autonomii, fără a mai cere autorizarea din partea puterilor europene. III Domnitor pămîntean, ales de ambele Adunări ale Moldovei şi Ţării Româneşti. IV Constituţia de la 1848. 3626 Bossueceanu, [G. R.] 323(498) Asupra versiuni după Teims, a Firmanului înaltei Porţi. atingătoriu de convocarea divaneloru ad hoc, relative la organizarea Principateloru Dunărene. — TIMPULt), I (1857), nr. 14, p. 1—2. Bossueceanu face clteva observaţii, şi anume asupra numărului prea mic al celor chemaţi la reorganizarea ţării; asupra felului cum vor fi reprezentate clasele societăţii; asupra domiciliului luat de bază în alegerea deputaţilor; asupra numărului prea mic de deputaţi pe care o să-l poată alege comercianţii, industriaşii, liberii profesionişti şi intelectualii; asupra virstei de 30 de ani ce se cere atît pentru cei aleşi, cit şi pentru alegători. 3627 A...seu [=Angelescu], E. 323(498) Firmanu judecată sub differite punturi de vedere. — TIMPULt), I (1857), nr. 15, p. 1—2. Este vorba de firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hoc. 3628 [BoIIiac, C.] 323(498) Ce este de făcut. — BUCIUMUL, I (1857), p. 5. Autorul discută pe larg situaţia creată în Principate prin firmanul otoman cu privire la efectuarea alegerilor pentru Divanul ad-hoc. Anunţă că guvernul Franţei a protestat, prin nota publicată în Le Moniteur din 5 febr. In Principate, au protestat ziarul TimpulU, şi generalul Magheru. Totuşi îi sfătuieşte pe români pentru moderaţie: să nu asculte de îndemnul de a nu lua parte la alegeri. Tinerimea sub 30 de ani, care e pe nedrept împiedicată de la vot, poate contribui însă, indirect, dar hotărîtor, la rezultatul alegerilor, îndeamnă pe tinerii luminaţi să ia sub ocrotirea lor pe cei ciţiva deputaţi pe care îi vor alege dintre ei ţăranii clăcaşi, ca să nu se mai repete cele în-tîmplate în comisia proprietăţii la 1848, cînd deputaţii ţărani au fost înşelaţi de boierii proprietari, prin trucurile lui Alecachi Vilara şi Filip Lenş. Narează pe larg cum au procedat aceştia. 3629 C.[reţulescu], C. A. 323(498) Concordia română.. — CONCORDIA, I (1857), p. 1. Face un apel cald pentru unire: „toate inimile române cată a se apropia, spiritul de partidă a se ascunde, deosebitele opinii a se confunda într’unul şi acelaşi sentiment, amorul patriei comune". Afirmă că toţi trebuie să înfrî-neze orice ură, să oprească cearta şi să se unească pentru mîntuirea ţării. 3630 323(498) [Corespondenţă trimisă din Bucureşti gazetei „L’Ind^pen- dance Belge“, în care se dau diferite ştiri politice privind Principatele]. — L’^TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 106—107: Valachie. Corespondenţa poartă data de 5 februarie 1857. Ştirile date de foaia belgiană privesc retragerea trupelor austriece din Principate, eventuala lor înlocuire cu o armată otomană, convocarea Divanurilor ad-hoc şi nemulţumirea manifestată de o fracţiune a marii boierimi, în legătură cu aceasta. De asemenea, se combat aserţiunile unui corespondent al foii Ufooilc du Danube In legătură cu unele afirmaţii insultătoare la adresa românilor, atribuite diplomatului belgian Blondeel. Luînd atitudine, redacţia foii româneşti admite ca, în corespondenţa publicată, să se fi strecurat o afirmaţie greşită, dar combate afirmaţia, făcută tot de corespondentul foii belgiene, că în Principate ar fi existat unionişti moderaţi, care nu priveau prin ochii foii româneşti de la Bruxelles. 3631 C.freţulescu], C. A. 323(498) [Articol efi privire la importanţa alegerilor pentru Diva- nurile ad-hoc, menite a exprima dorinţele populaţiei în legătură cu viitoarea organizare a Principatelor Române]. — CONCORDIA, I (1857), p. 5: Bucureşti 8 Fevruariu, Afirmă că — prin aceste alegeri — românii din ambele Principate vor hotărî soarta lor şi a urmaşilor lor. Pentru aceasta, ei trebuie să se consulte, să-şi comunice unul altuia ideile, să-şi combată rătăcirile şi să-şi deschidă ochii unul altuia, asupra relei credinţe şi trădări a unora dintr-înşii. Jurnalul Concordia va înlesni această muncă a muntenilor şi a moldovenilor. 3632 B.[aronzi], G. 323(498) Condiţiunile esistinţei politice a unei naţiuni. — CONCORDIA, I (1857), p. 5. Autorul afirmă că principalele condiţiuni sînt două: 1) independenţa, 2) poziţia geografică. Apoi trece la români şi arată că ei şi-au conservat In trecut existenţa politică prin puterea armelor şi prin poziţia lor geografică, fiind apăraţi de Dunăre şi de Carpaţi. 3633 323(498) [Comentariu referitor la felul cum erau prezentate stările din Principate]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 49: Novitale din năuntru. Se protestează împotriva celor care arătau că poporul român gemea în şerbie, afirmîndu-se că ea a fost desfiinţată de un secol. Se protestează împotriva celor care zugrăveau caracterul boierilor In culori negre, conside-rîndu-se aceasta ca „o manevră prea învechită1*. 3634 Filipescu, I. I. 323(498) [Chemare la unire pentru binele patriei]. — CONCORDIA, I (1857), p. 14. Cheamă pe toţi cei ce doresc binele patriei, fără deosebire de clase, să uite greşelile din trecut şi să se unească pentru ca să ajute (ara, In lupta sa pentru regenerare. 3635 Cretzulescu, C. A. 323(498) [Articol în care face apel la unire]. — CONCORDIA, I (1857), p. 17: BucurescI, 19 Fevruariii. Argumentează că romănii trebuie să se unească şi să-şi exprime dorinţele in unanimitate. Arată că va fi nevoie şi de sacrificii din partea unora. 3636 Alesandrescu, Gr. 323(498) [Răspuns la un articol din jurnalul „The Times", din 13 februarie, care cuprindea injurii la adresa naţiunii române]. — CONCORDIA, I (1857), p. 21—22. Intre altele, ziarul englez spunea că romănii nu vor avea posibilitatea să joace un rol independent în Europa, că boierimea este luxoasă, imorală, incapabilă şi fără sentimente de patrie, că ţărănimea este lipsită de învăţătură etc. Gr. Alexandrescu respinge cu violenţă îndeosebi afirmaţia că poporul român ar fi numai „un material care poate intra în constracţiunea zidirii altor imperie, dar care nu are tăria şi soliditatea ca să stea In picioare de sineşi**. Subliniază că acest popor „şi-a păstrat, prin toate greutăţile timpilor de barbariă şi de invaziuni, limba, legile, obiceele străbune şi naţionalitatea** — deci e vrednic de libertate şi de o soartă mai bună. 3637 323(498) [Despre sentimentele antiotomane ale românilor şi despre stricta cenzură ce domneşte în Principatele Române]. — L’^TOILE DU. D. [Bruxelles], I (1857), p. 109: Bulletin politique. 3638 323(498) [Traducerea unui articol din „Ost-deutsche-Post“ asupra situaţiei politice din Principate]. — G. TRANS., XX (1857), p. 75: Ţeara Românească şi Moldavia. In acest articol, care reprezintă întru totul punctul de vedere austriac, se înfăţişează îngrijorarea Porţii faţă de progresul ideii unirii Principatelor. Se prevăd triste evenimente în Principatele Române, după retragerea trupelor austriece. 3639 323(498) [Notiţă în legătură cu remiterea în Principate a firmanului referitor la Divanurile ad-hoc]. — L’^TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 117: Bulletin politique. Se anunţă că ştirile despre plecarea emisarilor otomani fuseseră premature; la 18 febr. încă nu părăsiseră Constantinopolul. Se exprimă regrete pentru vestea morţii caimacamului T. Balş. Se arată că, prin aceasta, partizanii trecutului pierd pe singurul mare boier care le putea fi un şef de oarecare mare valoare. Pe baza art. 18 din Regulamentul Organic, se demonstrează că, în fiecare principat, cei trei caimacami trebuiau să fie de drept: ministrul din Lăuntru, ministrul Dreptăţii şi preşedintele Divanului domnesc. 3640 323(498) [Articol cu privire la apropiata ceremonie — la Bucureşti şi Iaşi — a remiterii firmanului pentru convocarea Divanu- 191 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 323(498) rilor ad-hoc], — L’feTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 121: Bulletin politique. Se arată că Kiamil-Bei şi Cabuli-Efendi, însărcinaţi cu remiterea a două copii identice după firman pentru fiecare din cele două Principate, au pornit din Constantinopol. Redacţia observă că executarea acestui firman se încredinţează caimacamilor, adică tocmai acelora care — de mai bine de 7 luni — lucrează să se comprime orice manifestare spontană şi extraoficială. Mai mult: după ultima versiune a firmanului, publicată în ziarele din Constantinopol, finalul, omis de ziarele occidentale, subliniază că le revine caimacamilor „deplina şi întreaga executare a dispoziţiilor firmanului". 3641 323(498) [Despre neapărata necesitate a orînduirii „unui guvernământ unitar şi stabil în Moldo-Valahia"]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 121: Bulletin politique. Articol provocat de moartea caimacamului Moldovei. 3642 323(498) [Extrase dintr-un articol apărut în „La Presse d'Orient", cu privire la dispoziţiile electorale din firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hoc]. — TIMPULtJ, I (1857), nr. 22, p. 4, coi. i—ri. Articol scris după notele trimise de „un Român care a avut poziţiuni (nalte în tara sa". Acesta observă că dispoziţiile electorale din firman nedreptăţeau profund citeva categorii sociale: preoţii de la ţară, marii proprietari de moşii fără ranguri, ţăranii proprietari, aşa-numiţii „boieri de neam", adică moşnenii şi răzeşii. Redacţia gazetei La Presse d'Orient afirmă că, în ceea ce priveşte clerul de la ţară, el era avantajat, fiind pus în aceeaşi categorie cu ţăranii, între care se putea mai uşor afirma. Reproşează marilor boieri protestul pe care-1 înaintaseră împotriva firmanului. 3643 323(498) Progresul vine de sus în josl—-CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 şi 4, p. 98—106. Răspuns unui articol din La Presse d'Orient, 26 febr., în care se afirmă că numai marea boierime era nemulţumită de firmanul pentru alegerea Divanurilor ad-hoc şi că protestele ei, ascunse sub masca patriotismului, nu făceau decît să apere propria ei cauză. Conservatorul critică aspru prevederile electorale ale firmanului, afirmînd că ele lovesc în toţi patrioţii, care au rămas săraci fiindcă au fost cinstiţi, şi în schimb acordă drept de vot tuturor celor care s-au îmbogăţit, fie şi prin mijloacele cele mai puţin oneste. Acuză gazeta La Presse d'Orient că, in timp ce condamnă întreaga boierime în abstract, elogiază măsurile prin care erau protejaţi în alegeri boierii nconeşti şi nepatrioţi. îşi exprimă regretul că Turcia loveşte din nou, prin ultimele sale măsuri, în cei rămaşi credincioşi ei. 3644 Cretzulescu, C. A. 323(498) [Articol cu privire la cauzele jalnicei stări de lucruri din Principatele Române]. — CONCORDIA, I (1857), p. 29. E de părere că aceste cauze sînt două: amestecul străin în treburile interne ale ţării şi nestatornicia guvernelor. Singurul mijloc de scăpare este: „unirea amîndurora Principatelor Române într’un singur stat autonom, sub suzeranitatea înaltei Porţi, cu un domnitor constituţional ereditar, guvern care să poată impune respect în afară şi prosperitate în întru". 3645 Bossueceanu, [6. R.] 323(498) Despre Divanurile ad-hoc. — TIMPULtl, I (1854), nr. 22, p. 1 — 2. Autorul argumentează că aceste Divanuri trebuie să fie considerate ca adunări constituante, cu rolul istoric de a da Principatelor Române o organizare politică socială nouă, aşa cum fusese constituanta de la 1649 în Anglia şi cea de la 1789 în Franţa. Prin urmare, consideră că misiunea Divanurilor ad-hoc e dublă: întli, ele trebuie să formuleze pentru Conferinţa de la Paris dorinţele politice ale românilor şi în primul rînd necesitatea unirii Principatelor ; apoi, ele, trebuie să treacă la organizarea internă, socială, refuzînd Ihsă orice supraveghere străină a discuţiilor cu privire la această organizare. 3646 Cernătescu, P. I. 323(498) [Îndemn la unire, pentru binele patriei], — CONCORDIA, I (1857), p. 33—34. 3647 323(498) Dorinţele Românilorfi.— CONCORDIA, I (1857), p. 34. C. A. Creţuiescu comunici textul programei na(ionale din Ţara Romi* neasci, adoptaţi in seara zilei de 5 martie, de o adunare de 600—700 de oameni. Punctele fundamentale ale programei stnt: autonomia şi neutralitatea firii, unirea Principatelor, prinţ striin şi guvern reprezentativ, cu o singuri adunare obşteasci. 3648 Creţuiescu, C. A. 323(498) Dorinţele Românilorfi. — CONCORDIA, I (1857), p. 34. Pledeazi pentru cele patru puncte cunoscute ca dorinţele românilor: I Chezişlrea autonomiei, II Unirea ţârilor România şi Moldova, III Priuţ străin, IV Guvern constituţional reprezentativ. 3649 Baronzi, G. 323(498) [Despre dorinţele românilor]. — CONCORDIA, I (1857), p. 34. Analizeazi cele 4 puncte ale dorinţelor poporului şi argumenteazi ci ele trebuie si fie impuse deputaţilor de cifre alegitori, prin mandat obligatoriu. 3650 Petrescu, Alles. 323(498) [Articol iniâţişînd dorinţele poporului român],—TIM- PULtî, I (1857), nr. 23, p. 2—3. După autor, dorinţele poporului român sînt: 1) Chezăşuirea autonomiei şi a drepturilor sale internaţionale. 2) Unirea Ţării Româneşti cu Moldova într-un singur stat. 3) Prinţ străin. 3651 323(498) [Corespondenţă din România, cu privire la dorinţele cercurilor ei politice]. —BUCIUMUL, I (1857), p. 4: Ştiri din România. Aceste dorinţe ar fi: unirea Principatelor; limurirea raporturilor cu Poarta pe baza vechilor tratate Încheiate de Mircea şi Bogdan; guvern constituţional „pe o bazi tntinsi de alegeri*'; unirea Divanurilor intr-unui singur. 3652 Bossueceanu, [G. R.] 323(498) Despre unirea Principatelor. — TIMPULtJ, I (1857), nr. 24, p. 1. Autorul argumenteazi ci unirea celor doui principate este tn interesul nu numai al poporului lor, ci şi In interesul Europei întregi, iar aceste doui mari interese se armonizeazi Intre ele. 3653 Cretzeanu, George Z. 323(498) [Articol cu privire la susţinătorii unirii], — CONCORDIA, I (1857), p. 41. Afirmi ci ideea unirii a devenit o credinţi şi, ca orice credinţi, ea are „apostoli sinceri şi convinşi**, precum şi „farisei**. Mai departe, arată cum activează aceşti farisei şi de ce naţiunea trebuie si se ferească de ei. 3654 Joranu, [Grig.] 323(498) Despărţire—Unire. — CONCORDIA, I (1857), p. 41—42. Arată rivalitatea din trecut Intre cele doui principate române şi înşiri pe domnitorii moldoveni care au luptat împotriva muntenilor şi pe domnitorii munteni care au luptat împotriva moldovenilor. Mai departe, prezintă importanţa unirii Principatelor. 3655 C. E. 323(498) Un cuvintu asupra stări actuale a Principatelor. — BUCIUMUL, I (1857), p. 2. Examinează conjunctura internaţionali, subliniind interesul Franţei de a promova oarecare reforme liberale tn Principate, Insă firi zguduiri sociale. Cercetează apoi situaţia interni, afirmînd ci opoziţia faţă de unirea Principatelor nu e puternică şi deci va trebui combătută cu tact, firi violenţi, tn privinţa alegerii viitorului domnitor, subliniază sugestia unei broşuri franceze din cercuri oficiale de a se alege un general francez, care „a avut încredinţată in mina sa comanda a patru naţii, care a consolidat tronul sultanului**. 3656 B.[olliac], C. 323(498) Domnitorul latin este pentru Români o condiţiune neces- sarie a unei esistintie libere şi prospere în viitor. — BUCIUMUL, I (1857), p. 3—4. Expune pe larg argumentele pentru alegerea unui principe striin de origine latini, dată fiind situaţia internaţionali a Principatelor Române In acel moment. Încheie cu un apel către boieri, ca si îmbrăţişeze şi ei această idee. 3657 Crezzulescu, C. A. 323(498) [Comentariu Ia articolul din „Buciumul", in care se pleda pentru un domnitor latin pe tronul Principatelor Române], — CONCORDIA, I (1857), p. 78—79. După ce se reproduce o buni parte din articolul respectiv, Creţuiescu pune Întrebarea ce înţelege Buciumul prin „domnitor latin"? Socoteşte că 192 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMÂNE 323(498) ceea. ce e important la viitorul domnitor nu e originea, ci faptul ca acesta să fie deprins in năravuri şi obiceie de supunere la legi şi Constituţiune". Zadarnic ar fi el de familie domnitoare latină, dacă din copilărie a fost deprins să creadă că statul se confundă cu persoana sa. 3658 323(498) [Mic articol despre semnificaţia dorinţei românilor de a avea un prinţ străin pe tronul Principatelor]. — L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 175: Valachie. Se explică această dorinţă prin dezgustul românilor faţă de domniile pămlntene şi faţă de abuzurile prinţilor indigeni. — Articolul porneşte de la observaţiile făcute de Concordia, atunci cînd a reprodus din Buciumul articolul de pledoarie pentru alegerea unui domnitor latin pe tronul Principatelor Române unite. 3659 323(498) [Consideraţiuni în legătură cu alegerile apropiate din Principate, pentru constituirea Divanurilor ad-hoc]. — L’^TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 137: Bulletin politique. Se inistă asupra necesităţii ca Divanurile să se ocupe, în primul rînd, cu chestiunea unirii Principatelor. 3660 V.[ioreanu], P. 323(498) Prosperitatea şi puterea tearilor române. — BUCIUMUL, I (1857), p. 6—7. După ce arată condiţiile prosperităţii unei ţări In general, autorul îşi exprimă convingerea că, pentru Principatele Române, prima condiţie ar fi un guvern capabil de o bună organizare, în primul rînd a comerţului exterior şi intern. Trebuie mărită populaţia oraşelor, iar industria naţională trebuie dezvoltată. Pledează pentru un echilibru între proprietatea mare şi cea mică, propunînd pentru cea dinţii maşinismul, iar pentru cealaltă, munca manuală. Cere luminarea prin carte a întregului „popor sătean", arătînd urmările ei folositoare. 3661 P. I. 323(498) Tinerimea. — BUCIUMUL, I (1857), p. 7. Subliniază rolul hotărîtor al tinerimii în mersul spre progres al omenirii, tn toată istoria ei. Aminteşte rolul important al tineretului în revoluţia de la 1848, In Principate. îndeamnă tineretul român să meargă înainte pe drumul acesta. 3662 B-[ălce]scu, C. 323(498) Legalitatea cercurilor noastre. — BUCIUMUL, I (1857), p. 7—8. Argumentează In favoarea celor 3 puncte: unirea Principatelor, domni* torul latin şi suveranitatea naţională. 3663 323ţ498) [Comentariu asupra situaţiei politice din Principate, după retragerea trupelor austriece]. — BUCIUMUL, I (1857), p. 8: Ştiri din Romania. Se arată că lumea politică e preocupată de apropiatele alegeri pentru Divanurile ad-hoc. Peisajul politic e complex: liberali extremişti, liberali moderaţi, conservatori, retrograzi. Cei din urmă se caracterizează prin critică violentă. Burghezia, împreună cu tinerimea, merg pe drumul reformelor. Numirea lui Vogoride în căimăcămia Moldovei a contribuit indirect la întărirea partidei prinţului străin. „Comitetul neguţătorilor" s-a unit cu cel al proprietarilor. Autorul se întreabă dacă această unire e sinceră şi dacă negustorii nu vor fi înşelaţi de proprietari. El mai aminteşte cazul a doi „doctori în legi" din Bucureşti, care — părăsind un club liberal — începuseră să militeze împotriva ideii prinţului străin. 3664 Costaforu, G. 323(498) [Scrisoare deschisă, către redacţia jurnalului „Buciumul** din Paris]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 43, p. 2: Domnule Redactor. Afirmă de la început că „nimeni nu se’ndoieşte care sunt acei doi oameni din popor cu doctoratul de legi în buzunar", de care vorbea Buciumul. Arată că prin această aluzie era vizat el şi cu Bosianu — ambii Insă au fost de acord cu acceptarea celor 4 puncte ale dorinţelor românilor, inclusiv necesitatea întronării unui prinţ străin. Cere redactorului să-i dea satisfacţie, mărturisind că a fost indus în eroare de către corespondentul său. 3665 B.[ossueceanu, G. R.] 323(498) [Comentariu la protestul adresat de G. Costaforu către ziarul „Buciumul1* din Paris]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 43, p. 2. îşi exprimă indignarea faţă de atacurile ce se Încercau împotriva oamenilor politici care militau pentru realizarea intereselor naţionale. Dă ca trist exemplu corespondenţa din Buciumul. 3666 Boerescu, B. 323(498) [Răspuns lui G. Costaforu]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 43, p. 3: Domnulu meu. Scrisoare datată: Paris, 31 mai 1857. — Ca unul care a făcut parte din redacţia ziarului din Paris, arată că e cu neputinţă să i se dea lui Costaforu satisfacţia cerută, deoarece Buciumul nu mai apare, terminlndu-şi misiunea. Recunoaşte că redacţia a fost indusă în eroare de corespondentul ei din Ţara Românească. 3667 323(498) Situatiunea. — OPINIUNE'A, I (1857), p. 1—2. Se demonstrează strinsa legătură dintre domeniul social şi cel politic. Se subliniază că, în frămîntările politice din Principate, aînt interesate toate clasele sociale. Se argumentează cele 3 puncte ale gazetei, în legătură cu cererile pe care vor avea să le formuleze Divanurile ad-hoc. 3668 323(498) Firmanul pentru Divanurile ad-hoc. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 3—4. După o introducere, în care se discută îndreptăţirea Porţii de a reglementa singură felul cum se vor face alegerile pentru Divanurile ad-hoc, se analizează critic, articol cu articol, prevederile firmanului otoman cu privire la aceste alegeri. Critica se întemeiază pe broşura lui V. Boerescu Le Firman Turc pour la convocaiion des divans ad hoc dans Ies principautis du Danube şi pe memorandul de protest al lui Gh. Magiieru. 3669 Cretzeanu, George Z. 323(498) [Consideraţii despre autonomie, prinţul străin şi respectul proprietăţii]. — CONCORDIA, I (1857), p. 45—46. 3670 323(498) [Corespondenţă din 28 martie, trimisă de la Constantinopol foii „Moming Post**, tratînd despre tendinţele antiunioniste din Moldova], — LETCILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 159: La presse europ£enne sur Ies Principautis. Corespondentul foii britanice sus(ine ci, In acelaşi timp cu creşterea tendinţelor unioniste tn Ţara Românească, s-ar fi remarcat puternicul impuls luat de partidul separatist moldovean. 3671 Bălăceanu, I. 323(498) [Articol cu privire la propaganda mincinoasă utilizată de partida retrogradă, ca să combată unirea]. — CONCORDIA, I (1857), p. 49—50. 3672 Cohen, Coccio 323(498) Naţiunea română.—ISRAELITULO R., I (1857), nr. 1, p. 2—3. Salută cu bucurie reînvierea poporului român. Defineşte ce c o naţiune şi arată rolul naţiunilor pe pămlnt. 3673 323(498) Ruga Israeliteniloru pentru Romăni. — ISRAELITULO R., 1 (1857), nr. 1, p. 3—4. Se reproduce textul rugăciunii pronunţate in ziua Sabatului, In toate sinagogile din Bucureşti. 3674 323(498) Ruga Israeliţiloru pentru Romăni. — CONCORDIA, I (1857), p. 27 A fost rostită In ziua Sabatului in sinagogile din Bucureşti. Se publică textul, cu un scurt comentariu, In care se subliniază devotamentul izraeliţilor din Principate pentru cauza comună a unirii. 3675 Baronzi, G. 323(498) [Apel la unire şi pentru renunţarea la interesele personale, faţă de prosperitatea naţiunii întregi], — CONCORDIA, I (1857), p. 49. 193 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ : PRINCIPATELE ROMÂNE 323(49$) 3676 Ioranu, [Gr.] 323(498) [Articol referitor la cele 4 puncte prin care se exprimaseră dorinţele românilor]. — CONCORDIA, I (1857), p. 53—54. Înfăţişează cele patru dorinţe cunoscute. Face un apel către proprietari, neguţători, meseriaşi, liber profesionişti şi ţărani, îndemnîndu-i la unire. Cere ca toţi aceia care doresc binele ţării să se înroleze sub stindardul celor patru puncte. 3677 Baronzi, G. 323(498) Starea de faţă.—CONCORDIA, I (1857), p. 57. Vorbeşte de misiunea comisarilor puterilor garante, sosiţi în ţară, de relaţiile statului român cu puterea suzerană, de nevoia unui guvern reprezentativ la conducerea ţării şi de alegerea unui principe dintr-o familie constituţională. Cere ca toţi românii să lase la o parte ambiţiile şi să facă să răsune „coarda amorului patriei". 3678 Vaillant, I. A. 323(498) Domnilor redactori ai jurnalului Buciumul. — BUCIUMUL, I (1857), p. 10; SECOLULC, I (1857), nr. 30, p. 3—4. îşi exprimă bucuria că îşi vede confirmate în opinia publică din România ideile pentru care el militase încă de mult: pentru unire încă din 1843, în nuvela Carru-Boi\ pentru autonomie şi principe străin, în Istoria sa asupra ţărilor române. Examinează problema principelui străin, discutînd diferite ipoteze: familia regală anglo-belgiană, familia lui Napoleon al IlI-lea, casa domnitoare a Sardiniei. Arătînd că alegerea unui domnitor din aceste familii ar crea dificultăţi, propune alegerea cuiva din familia domnitoare a Suediei, de sînge francez şi avînd principii liberale. 3679 P. P. 323(498) Principatele subt Regulament. — BUCIUMUL, I (1857), p. 11—12, 16. Prezintă Regulamentul Organic şi epoca lui sub aspectul cel mai defavorabil, descriind situaţia grea a Principatelor Române, atît externă cît şi internă, din acel timp. 3680 323(498) Care e întâia datorie a Divanelor. — OPINTUNE'A, I (1857), p. 5, 9—10, 13—14, 17, 21—22. Se proclamă, ca tntiia datorie, aceea de „a declara suveranitatea Românilor şi a cere de la puterile Europei recunoaşterea" ei In „toatâ deplinătatea". Se recunoaşte că, In Divanuri, fiecare clasă va vorbi, de Ia sine, In sensul propriilor sale interese — de exemplu, proprietarii —, dar se exprimă convingerea că toţi vor putea cădea de acord !n ce priveşte interesele patriei. Se incheie cu un apel către boieri şi clerici, ca să dea şi ei dovadă de patriotism. 3681 323(498) Unirea. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 6—7. In introducere, se face o schiţă istorică a încercărilor şi manifestărilor de unire între statele româneşti, Incepînd cu „confederaţiunea de republici moldovene" din sec. X, de care ar fi vorbit un manuscris („fragment istoric") tipărit în 1856. In restul articolului se demonstrează foloasele politice şi economice care vor rezulta din unirea Principatelor. 3682 323(498) Unirea. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 12, 16, 20, 24. Extrase dintr-o broşură anonimă, cu titlul: Unirea Principatelor, apărută în acel an. în p. 12, articolul nu are titlu. 3683 Brătianu, D. 323(498) [Scrisoare către redacţie]. — OPINIUNE'A, I (1857), p. 11; Corespundintia. Cere să se publice scrisorile pe care el le-a adresat mai de mult lui Alexandru Chica, Teodor Balş şi Vogoride, arătînd că în condiţiile în care se afla presa din Principate — nu le putuse da la lumină pînă atunci. 3684 323(498) Programmatele Moldo-Romanilor.—OPINIUNE'A, I (1857), p. 13: Parisi, 16 Aprilie. Comentariu la cele două declaraţii cu privire la dorinţele românilor pentru Divanurile ad-hoc. Se subliniază că ambele programe politice se unesc în punctele principale şi se deosebesc în mici nuanţe. Astfel, declaraţia moldovenilor nu atinge chestiunea reformelor sociale, aşa cum o face declaraţia muntenilor. Se cer lămuriri cu privire la fraza despre „libertatea individuală şi a muncii ţăranilor", din această declaraţie. Se recunoaşte că ţăranului îi trebuie pămînt, dar se exprimă părerea că chestiunea proprietăţii n-ar fi trebuit să fie atinsă în declaraţie. 3685 323(498) Ce domnitor se cuvine Principatelor Suverane Unitei —OPINIUNE’A, I (1857), p. 10—11, 17—18, 22—23, 25—26. Autorul anonim pledează pentru alegerea unui domuitor de origine galo-latină, aducînd argumente de ordin istoric şi de ordin practic. Cel mai „apăsat" dintre aceste argumente e convingerea autorului anonim că domnitorul păraîntean va contribui la întărirea aristocraţiei feudale în Principate, ceea ce va avea urmări nefericite. Expune pe larg avantajele pe care crede că le-ar aduce soluţia alegerii unui domnitor latin. 3686 323 (498) Principe strein. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 11. Autorul anonim încearcă a argumenta că un domnitor de familie latină nu ar fi „un principe strein". 3687 Bossueceanu, [G. R.] 323(498) Despre unii prinţii streinii. — SECOLULC, I (1857), nr. 26, p. 2—3. Arată de ce crede că ar fi bine ca ţara să aibă un domnitor străin. 3688 Crezzulescu, C. A. 323(498) [Articol în care argumentează că românii, potrivit Tratatului de la Paris, au dreptul de a-şi alege un prinţ dintr-o familie domnitoare în Europa], — CONCORDIA, I (1857), p. 73—74. 3689 Ioranu, [Grig.] 323(498) [Articol prin care condamnă guvernul moldovean pentru că împiedică propaganda unionistă]. —CONCORDIA, I (1857), p. 61. Speră că, fn viitor, comisarii puterilor garante vor Interveni pe Ungă guvernul din Iaşi, ca să intre pe calea legalităţii. 3690 [Bolliac, C.?] 323(498) Ce cerem nu e nou. — BUCIUMUL, I (1857), p. 13: SECOLULC, I (1857), nr. 29, p. 2—3. Enumeră încercările pentru unirea diferitelor provincii româneşti în decursul istoriei: Mircea cel Mare, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, D. Can* temir, memoriile şi demersurile româneşti pentru unire în prima jumătate a sec. XIX. 3691 Bossianu, C. 323(498) Tantae molis erat romanam condere gentem. — ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 1—2. Piecînd de la versul lui Virgiliu, citat în titlu, autorul declară că reconstrucţia unei naţiuni este un lucru foarte dificil. El afirmă că România va căuta să se menţină pe o poziţie de imparţialitate, tocmai pentru a ajuta înfiinţarea noului stat. In încheiere, Bossianu îndeamnă pe toţi la unire şi la conlucrare pentru binele comun. — Text român şi francez. 3692 323(498) [Articol antiunionist, apărut în „Moming Post" din 13 aprilie]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 167: La presse europ^enne sur Ies Principautes. In articol, se susţine că, mai bine de o sută de ani, Principatele Române nu înregistrează nici un progres material şi că unirea nu era dorită decît de un partid din Muntenia, compus îndeosebi din boieri, pe care-i califică drept creaturi ale guvernelor străine. 3693 323(498) Guvernul reprezentativ. — BUCIUMUL, I (1857), p. 16. Articolul porneşte de la chestiunea: care ar fi instituţiile care să facă poporul român să prospere şi să ajungă în rind cu naţiunile civilizate. Cercetează, în această lumină, problema teoretică a guvernului reprezentativ. 3694 323(498) [Ştiri cu privire Ia atitudinea clerului faţă de unirea Principatelor].— OPINIUNE’A, I (1857), p. 16: Corespundintia. Se anunţă cu bucurie că mitropolitul Moldovei s-a declarat de acord cu dorinţele partidei naţionale, iar în Ţara Românească, Filoteiu, episcopul Buzăului, a subscris programei Comitetului central şi a ordonat rugăciuni pentru unire, în toate bisericile. 194 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ : PRINCIPATELE ROMANE 323(498) 3695 Cernătescu, P. I. 323(498) [Articol cu privire la felul cum s-a făcut pregătirea politică a alegerilor pentru Divanurile ad-hoc], — CONCORDIA, I (1857), p. 69—70. Consideră că această pregătire s-a făcut prin adunările publice ale acelora care credeau că ar avea calităţile cerute de firman, ca să poată participa la viaţa politică a Principatelor Române. Contrar presupunerii celor care se aşteptau ca aceste adunări să fie prilej de frămîntări, din pricina lipsei de experienţă politică, în sensul modern, a participanţilor, ele au arătat o maturitate politică surprinzătoare. încheie cu speranţa că Divanurile ad-hoc vor exprima cu fermitate şi seriozitate dorinţele Principatelor. 3696 323(498) Actualitate. — BUCIUMUL, I (1857), p. 17. După ce schiţează noua poziţie internaţională a Principatelor Române faţă de cea din trecut, se analizează obstacolele ce se aflau în calea realizării dorinţelor politice ale românilor. Unele ar fi de ordin extern: opoziţia anumitor puteri. Altul de ordin intern: „oamenii regimurilor trecute, adică o parte din privilegiaţi şi adepţii lor“. Se propune ca In Divanuri să se aleagă oameni cu un trecut fără pată, iar ca principe să fie ales cineva dintr-o familie depărtată de graniţele Principatelor. 3697 N. P. 323(498) Autonomia, unirea, si prince strein. — BUCIUMUL, I (1857), p. 18. Autorul subliniază vechimea ideii de unire la romăni. Consideră că turcii ar trebui să sprijine această idee, ca fiind conformă cu interesele lor. 3698 323(498) [Ştiri şi comentarii în legătură cu lupta politică pentru viitoarele alegeri la Divanul ad-hoc], — BUCIUMUL, I (1857), p. 24: Ştiri din Romania. Se critică violent manevrele boierilor, care „nu se gîndese decit la interesul lor“, „la apărarea abuzurilor trecute cu care se chiverniseau, la conservarea castelor şi privilegiuirilor". Multă vreme au purtat masca patriotismului şi a căinfei, dar junimea şi comercianţii nu i-au crezut. într-un „club" la Otetelişanu, au alcătuit un program secret reacţionar, cerfnd: nobleţea ereditară, menţinerea privilegiilor şi a actualei situaţii a ţăranului. Acţiunea lor ar avea ramificaţii la Iaşi şi mai ales la Constantinopol. 3699 323(498) [Despre activitatea antiunionistă din Principate]. — G. TRANS., XX (1857), p. 111: Cronica streina. Se reproduc informaţii in această privinţă, după Le Constitutionnel. 3700 323(498) [încurajăii pentru luptătorii în cauza unirii din Principatele Române], — OPINIUNE’A, I (1857), p. 21: Parisi, 30 Aprilie. Mic articol, prin care românii din Principate slnt Îndemnaţi să continue lupta pentru unire, deoarece toată presa francezi a luat atitudine alături de ei şi in curind se vor lua măsuri concrete spre a stăvili abuzurile Iul Vogoride. 3701 Ioranu, [Grig.] 323(498) [Articol despre ocupaţiile străine]. — CONCORDIA, I (1857), p. 89—90. Trece in revistă diferitele ocupaţii pe care le suferiseră Principatele timp de trei secole, comunicind date şi amănunte istorice, precum şi unele citate din diferiţi autori. Descrie relele pe care le aduce unei ţări o ocupaţie străină. în concluzie, cere românilor să fie uniţi, căci numai prin unire vor fi puternici şi se vor face respectaţi de străini. 3702 323(498) [Despre un articol al foii „Opinione", din Turin, de la 20 aprilie, tratînd chestiunea Divanurilor ad-hoc în Principate], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 164: La presse europeenne sur Ies Principautds. Redacţia se alătură punctului de vedere exprimat de foaia sardă, că o compoziţie unionistă a Divanurilor, chiar dacă ar fi alese pe baza stipulaţiilor electorale greşite, va întări cauza naţională a românilor fn ochii Europei. L’Opinione publicase articolul pornind de la o broşură a lui Ioan Bră-tianu. In care autorul condamnase stipulaţiile electorale impuse Principatelor de către Poartă, 3703 323(498) [Traducerea în limba franceză a unui articol favorabil unirii Principatelor apărut în „Daily News" din 23 aprilie]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 167—178: La presse europeenne sur Ies Principautds. In articol, se arată că, în urma sosirii comisarilor europeni, libertatea se restatornicise in parte în Ţara Românească, în timp ce în Moldova Vogoride îşi continua abuzurile. Se demonstrează vitalul interes pentru Moldova de a se uni cu Ţara Românească. 3704 Bosianu, C. 323(498) [Despre o corespondenţă răuvoitoare, apărută în „Ost- deutsche-Post“, relativ la situaţia din Principatele Române]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 10—11. Traducînd corespondenţa în care se afirma că în Principate unioniştii ar fi menţinut o atmosferă de teroare, fiind sprijiniţi şi de reprezentantul Franţei, Talleyrand, Bosianu demonstrează caracterul fantezist şi inexact al ştirilor reproduse în foaia germană. Corespondenţa fusese publicată iniţial în Gazeta de Tricst. — Text român şi francez. 3705 323(498) [Se condamnă suprimarea foii „Timpulu" din Bucureşti, precum şi împiedicarea de către Vogoride a campaniei electorale unioniste]. — L’BTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 153: R&um£ des lettres et des journaux du pays. 3706 Costiescu, M. 323(498) [Despre situaţia politică din Principatele Române şi despre cele 4 puncte], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 5—7. Costiescu arată că viaţa politică lua avînt din zi in zi în Principate, ea centrîndu-se pe ideea unirii. La sfîrşitul articolului se reproduce cuprinsul unei broşuri, datorită unui român, apărută în februarie 1857, la Paris, In care se explică cele 4 puncte sau dorinţe ale Principatelor. 3707 323(498) [Se anunţă că ziarul otoman „La Presse d’Orient" afirmase că starea de spirit agitată din Principatele Române nu s-ar datori masei naţiunii, ci ea ar fi „fapta cîtorva ambiţioşi"]. ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 16: Sciri din afară. 3708 323(498) [Ecouri asupra situaţiei politice din Principate]. — G. TRANS., XX (1857), p. 118—119: Teara Românească şi Moldova. Se afirmă că, în Principatele Române, toate „clasele societăţii „nu slnt turburate", ci doar „îngrijate", din pricina viitorului Principatelor Române. Prin această informaţie, se caută să se combată relatările tendenţioase ale unor ziare străine. 3709 323(498) Actualitate. — BUCIUMUL, I (1857), p. 25. Articol de fond, consacrat formelor diferite pe care le ia reacţiunea In Principatele Române. In Moldova, ea a devenit făţişă, prin acţiunea caimacamului Vogoride, care a dat curaj reacţionarilor moldoveni. Această acţiune a fost posibilă datorită erorii săvîrşite în Convenţia de la Paris, care a dat numai Turciei dreptul de a-i numi pe caimacami. în Ţara Românească, reacţiunea e ascunsă, partidele trecutului lucrînd In întuneric, în jurul pretendenţilor la domnie. Se subliniază cu bucurie articolul apărut la 26 aprilie, în Le Constituiionnel. 3710 323(498) [Comentarii în legătură cu manevrele antiunioniste din Principate].—BUCIUMUL, I (1857), p. 28: Ştiri din Romania. Se anunţă că guvernul otoman a trimis Ia Bucureşti pe baronul *** „agent provocator al Austriei". El a plecat din Constantinopol, însoţit de prinţesa ***, avlnd paşaport american, cu misiunea aparentă de corespondent al ziarelor din Europa care favorizează unirea Principatelor. In realitate, ar fi avut misiunea secretă de a agita spiritele în Principate, în aşa fel ca ideea unirii să piardă sprijinul binevoitor dat pînă atunci de Rusia. Articolul îndeamnă la cuminţenie politică. 195 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ : PRINCIPATELE ROMĂNE 323(498) 3711 323(498) [Se semnalează faptul că ştirile privind primirea comisarilor puterilor garante la Iaşi sînt aflate de publicul din Bucureşti prin intermediul jurnalelor din Paris sau Bruxelles].— L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 173: Rdsumd des lettres et des joumaux du pays. 3712 I.[onescu], R. 323(498) Cestiuni de cercetat. — BUCIUMUL, I (1857), p. 27—28. îndeamnă poporul să smulgă masca patriotismului de pe faţa reacţionarilor din trecut, care acum se prefăceau „mai radicali declt toţi progresiştii”. 3713 Russo, N. 323(498) Către D. D. deputaţi chiemaţi în virtutea art. 24 al tractatului dela Paris a exprima dorintsele popolului Român. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa II, p. 1—24. Sub forma unui apel către deputaţi, autorul critică Tratatul de la Paris şi susţine că punctele principale dintre dorinţele românilor — garantarea autonomiei, unirea şi guvernul constituţional — nu se pot obţine decit prin respectarea vechilor tratate Încheiate între Principatele Române şi Poarta otomană. — Apelul este datat: 1857, april 15. 3714 Bosianu, C. 323(498) [Articol cu privire la cele patru puncte sau dorinţe ale Principatelor]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 9—10. Demonstrează că fiecare dintre cele patru puncte (autonomia, unirea, prinţul străin şi guvernul respectiv) se încadra în articolele tratatului din 1856, fără a-1 depăşi. — Text român şi francez. 3715 Bosianu, C. 323(498) [Despre necesitatea proclamării de către marile puteri a unirii şi a principiului prinţului străin, Înaintea convocărilor Divanurilor ad-hoc]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 25. Cere acest lucru, bazîndu-se pe dorinţa unanimă a românilor şi pentru că aceasta „ar grăbi organizaţiunca definitivă a Principatelor” şi „ar scurta orice intrigi, şi ar vindeca naţiunea de aceste friguri în care se află astăzi”. — Text român şi francez. 3716 I.Jonescu], R. 323(498) Domnitorul latin. — BUCIUMUL, I (1857), p. 27. Elogiază luptele cu turcii duse de domnitorii români de la Radu Negru pină la Brîncoveanu, pentru a căuta să demonstreze că cei de după ei nu au fost la Înălţimea lor politică. Pledează, deci, pentru o dinastie latină pe tronul viitorului stat român. 3717 323(498) [Comentarii la articolul reprodus din „Daily News" de către „Monitorul francez"].— OPINIUNE’A, I (1857), p. 25: Parisi, 7 Mai. E vorba, probabil, de ziarul francez Le Moniteur, — In acest articol, se afirma că cea mai mare parte din comisarii europeni în Principate sînt hotă-riţi să-şi facă datoria, dat fiind că Vogoride şi ministrul său de interne, Catar-giu, continuă abuzurile în Moldova. Despre [Costin] Catargiu se arată că e un stîlp al partidei ^oierilor ruginiţi: „stăpîn pe o avere însemnată ce a adunat prin mijloace nu prea oneste”, se străduieşte „a-şi împlini scopul cu ţăranii, prin orice soiu de rele tratări”. Se subliniază atitudinea in favoarea unirii a Rusiei, prin comisarul ei, Basily. 3718 323(498) Jurnalistica streină asupra principateloru. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 34, p. 3. Sub acest titlu se publică traducerea unui articol din Wanderer, datată: Vicna 7 Maiu 1847. La rindul său, acest articol pare a fi bazat pe o corespondenţă din Kronstădler Zeitung. — Ziarul austriac afirmă că din gazetele din Bucureşti nu se poate desluşi de loc cît de agitată e situaţia In România: „Totul fierbe acolo şi spumegă şi parc că va răsări pentru România un alt 1848. Mişcarea pentru unire merge tot crescînd şi pentru partida ultra-liberală a devenit o idee fixă. Se uzează toate mijloacele spre a aduce pe popol în cea mai mare Intărîtare”. Afirmă Insă că, prin „popor”, In Ţara Românească trebuie să se înţeleagă numai „nobleţă de a doua clasă şi oamenii Bucureştilor”. Contestă maturitatea politică a întregului popor român. Afirmă că, In realitate, partidul „ultra-liberal” va duce ţara la sclavie. îşi exprimă nădejdea că puterile europene şi mai ales Turcia nu vor îngădui aceasta. 3719 323(498) [Scurt comentariu al redacţiei, faţă de articolul apărut în „Wanderer" cu data de 7 mai]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 24, p. 3: Cronica străină. „Jurnalele germane ne dau articolul următor, pe care-1 lăsăm In judecata şi dispreţul public”. 3720 Raletti, D. 323(498) în unire stă puterea. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 27— 28, 32. In p. 32, articolul are titlul de Unirea, E publicat împreună cu o notă a redacţiei (la p. 27), care arată că publică articolul, deşi fusese scris cu citeva luni mai în urmă şi deşi ideea unirii nu mai are nevoie de argumentare, numai „pentru autoritatea recunoscută a numelui ce subscrie acest articlu”. 3721 323(498) [Despre un articol antiunionist apărut în „Moming Post" din 7 mai]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 188: La presse europdenne sur Ies Principautes. Se relevă unele contradicţii din articolul foii britanice şi se dezminte afirmaţia făcută de Morning Post că doar unii din boieri ar susţine unirea, care n-ar fi dorită de restul populaţiei. Se arată apoi că partizanii unirii nu erau partizanii ţarismului şi că prin unire Molodova nu va suferi din punct de vedere politic şi economic. 3722 Angelescu, E. 323(498) [Articol despre unirea Principatelor]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 33, p. 1—2. Argumentează că, prin unire şi întronarea unui domnitor străin, Principatele Române vor deveni o ţară puternică respectată de vecini. Mai departe, condamnă neînţelegerile din partidul naţional şi recomandă înfrăţire şi bună înţelegere in acţiunea comună. 3723 Costiescu, M. 323(498) [Despre trezirea la viaţă a naţiunii române şi despre dorinţele ei: unirea şi alegerea unui prinţ străin]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 30—21. Ultima parte a articolului este cenzurată. — Text român şi francez. 3724 323(498) [Traducerea unui articol din jurnalul „Le Pays“, despre unirea Principatelor]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 37, p. 3: Jurnale streine asupra Principateloru. Mai întii, se arată rolul nefast al marii boierimi în alianţă cu clerul superior. Se subliniază apoi rolul clasei mijlocii, despre care se afirmă că va fi din ce în ce mai important. La urmă, se vorbeşte de clasa ţărănească, arătîndu-se că e pentru prima dată cînd capătă drepturi politice. Se arată că ţărănimea română se interesează în primul rind de eliberarea sa. în concluzie, se afirmă că reorganizarea pe care o vor propune Divanurile trebuie să se bazeze pe unirea Principatelor, sub un principe străin sau pămlntean, şi pe revizuirea legilor dinăuntru. 3725 Bossueceanu, [G. R.] 323(498) [Articol cu privire la încercările adversarilor unirii de a crea o atmosferă tulbure în jurul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 34, p. 1—2: Bucureşti, 5 Maiu. Afirmă că, dacă puterile garante vor izbuti să rezolve „într-un mod stabil şi progresist soarta Moldo-României, Moldo-România va reuşi negreşit să dea pacea Răsăritului”. Crede că aceasta nu se poate rezolva decit prin unirea Principatelor. Arată că duşmanii acestei uniri caută să o compromită, prin afirmaţia că „viitoarea organizare a ţerilor va aduce ruina proprietăţii”. Argumentează că lucrul acesta nu c posibil, deoarece Divanurile ad-hoc nu au căderea să discute chestiuni interne. Iar dacă unii deputaţi vor pune chestiunea proprietăţii, glasul lor va fi înăbuşit: „de ce oare ar avea a se teme proprietarii, cînd majoritatea Divanului e compusă din deputaţii lor?”. 3726 Iosafat, arhimandrit 323(498) Fraţilor preoţi. — BUCIUMUL, I (1857), p. 9; CONCORDIA, I (1857), p. 101—102. Face un călduros apel către preoţi, să nu se mulţumească numai a-şi îndeplini datoria de alegători şi aleşi, ci să lumineze poporul, arătînd cît de mare e răspunderea atît a celui ce votează, cît şi a celui ce va fi aleş, 196 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 323(498) 3727 323(498) [Apelul arhimandritului Iosafat, circulara episcopului de Rîmnic in favoarea unirii şi scrisoarea de mulţumire adresată episcopului de către comitetul electoral din Craiova], — ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 38—39. Documentele se reproduc In-extenso. 3728 C.[retzeanu], G. Z. 323(498) [Notă despre patriotismul clerului român],—CONCORDIA, I (1857), p. 101, col. II. Aminteşte rolul patriotic pe care ii joacă mitropolitul Moldovei şi episcopii de Buzău şi Rîmnic în lupta pentru „regenerarea naţională". 3729 323(498) [Ştire despre Încurajările care ar fi fost date unioniştilor din Principatele Române de către o căpetenie bisericească din Monarhia austriacă].— G. TRANS., XX (1857), p. 166: Transsilvania. Ştirea e daţi dupî Wanderer, care nu numeşte accastl căpetenie, mulţu-mindu-se si informeze ci ea jucase un rol de scami In anii 1840—1848. 3730 Bossueceanu, [G. R.] 323(498) Ceva despre Divanuri. — SECOLULt), I (1857), nr. 36, p. 1—2. Araţi ci Divanurile ad-hoc sînt nişte adunări naţionale, care — după ce vor determina dorinţele politice ale Principatelor cu privire la viitoarea lor organizare — vor trebui să se unească şi să alcătuiască unul şi acelaşi corp. 3731 323(498) [Ştiri din presa străină asupra situaţiei din Principatele Române şi asupra viitorului lor]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 41—42: Presa streină despre Principate. Ştirile se comunici după Le Journal des Dibals,L’Indipeniance Belge şi Le Constitulionnel. Ele tratează despre atitudinea puterilor europene faţă dc ideea unirii Principatelor, despre vizita comisiunii europene la Iaşi şi despre zvonul înlocuirii lui Costin Catargiu cu Vasile Ghica, la Departamentul din Năuntru al Moldovei. 3732 Russo, N. 323(498) [Fragment dintr-o scrisoare de la 14 mai 1857, referitoare la situaţia politică a Principatelor Române şi la misiunea deputaţilor Divanurilor ad-hoc]. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa III, p. 47—58. Russo dă un lung citat din alegoria lui P. Bcrnard Animalele medice, corn-parlnd personajele alegoriei cu oamenii de frunte ai Ţării Romăneşti şi cu fruntaşii conducători ai puterilor garante. Propune ca deputaţii tn Divanul ad-hoc să ceară cu hotărire respectarea vechilor capitulaţii. 3733 Bosianu, C. 323(498) [Articol despre necesitatea şi folosul unirii Principatelor], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 49—50. Autorul caută să-i convingă Îndeosebi pe adversarii sinceri şi de bună-credinţă ai principiului unirii, de foloasele acestui act. 3734 Mâcescu, G. 323(498) [Articol cu privire la deosebirea de atitudine a caimacamilor din cele două Principate]. — OLTULt), I (1857), p. 29: Craiova 25 Maiu. Protestează Împotriva măsurilor de constrtngere a opiniei publice pe care le-a luat caimacamul Moldovei. Arată că, fiind numiţi In aceleaşi Împrejurări şi cu aceleaşi obligaţii, ambii caimacami trebuie să aibă aceeaşi atitudine. 3735 323(498) [„Le Journal des Debats" anunţă scindarea partidei unioniste şi a celei antiunioniste din Principate intr-o mulţime de partide mai mici]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 63: Presa streină despre Principate. Din această pricină, susţine foaia franceză, puterile aminaseră convocarea Divanurilor ad-hoc, pentru a lăsa timp ca atmosfera politică să se limpezească. 3736 323(498) [„La Presse d’ Orient" condamnă activitatea politică a unor boieri români In străinătate, care duseseră o politică plină de duplicitate, numai pentru a-şi asigura protecţia di- feritelor puteri],—ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 66: Presa streină despre Principate. La Presse d'Orient afirmă că aceşti boieri fuseseră unionişti la Paris şi la Londra şi antiunionişti la Constantinopol. 3737 323(498) [Extrase din protocoalele Tratatului de la Paris referitoare la reorganizarea politică a Principatelor Române]. — CONCORDIA, I (1857), p. 121—123. 3738 323(498) [Se anunţă că a sosit in Bucureşti fostul ministru al instrucţiei publice în Moldova, D. Rallet]. — CONCORDIA, I (1857), p. 126: Ştiri din întru. 3739 323(498) [Se anunţă din Bucureşti, la 25 iunie, că Dimitrie Rallet a sosit din Moldova, aducînd comisiei puterilor garante protestele moldovenilor lezaţi în drepturile lor de alegători, prin măsurile guvernului lui Vogoride], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 209: Rdsumd des lettres du pays. 3740 Rallet, D. 323(498) Unirea dintre noi. — CONCORDIA, I (1857), p. 149. Arată cum trebuie să lucreze românii pentru unire: cu dezinteresare, abnegaţie şi iubire de patrie. 3741 323(498) [Se anunţă că arhimandritul Scriban, „autorul unei însemnate broşuri asupra Unirei Principatelor", a sosit în Bucureşti].— CONCORDIA, I (1857), p. 142: Ştiri din întru. A venit ca să supună comisiei europene „oarecare plângeri şi nemulţumiri din partea clerului moldovean". 3742 323(498) [Se anunţă că arhimandritul Scriban, „unul din cei mai distinşi patrioţi ai Moldovei", se află de cîteva zile în Bucureşti],— SECOLUL0, I (1857), nr. 46, p. 2: Ştiri din intru. Se subliniază că el „aduce ştiri importante despre starea lucrărilor din ţara sa“. 3743 Scriban, Neofit 323(498) [Epistolă adresată episcopului de Argeş]. — SECOLULt), I (1857), nr. 54, p. 2: Preasfinţite stăpâne: Susţine, tn numele clerului moldovean, unirea celor două Principate. — Epistola e datată: Anul 1857, Iulie 3. — Textul ei este precedat de un scurt comentariu elogios, semnat de B.[ossueceanu]. 3744 323(498) [Se anunţă că au sosit în Bucureşti mai mulţi moldoveni, ca să prezinte comisarilor europeni „plîngerile locuitorilor Moldovei pentru arbitrariul şi ilegalităţile de care ei suferă"]. — CONCORDIA, I (1857), p. 157. Cu acest prilej s-a dat un mare ospăţ la grădina Tivoli, unde s-au dntat ciutece naţionale şi s-au rostit cuvtntări pentru unire. 3745 323(498) [Scurte ştiri şi comentarii cu privire la felul cum s-au pregătit şi efectuat alegerile pentru Divanurile ad-hoc în Principate], — G. TRANS., XX (1857), p. 175: Cronica străină, 175: Ţeara Românească şi Moldavia, 187: Cronica străină, 195, 208 şi 219: Ţeara Românească şi Moldavia, 235 şi 238—239: Cronica străină, 240: Ţeara Românească şi Moldavia, 242—244: Cronica străină, 246—247: Austria, 247: Cronica străină, 247—248: Ţeara Românească şi Moldavia, 250: Austria, 251—252: Ţeara Românească şi Moldavia, 255 şi 258: Cronica străină, 259—260: Ţeara Românească şi Moldavia, 284 şi314: Cronica străină, 318: Ţeara Românească şi Moldavia. 3746 Chinezu, E. 323(498) [Articol cu privire la felul cel mai nimerit in care ar trebui să se comporte patrioţii români, în împrejurările politice din 1857]. — OLTULt), I (1857), p. 35—36 [neterminat]. Noţesză sfaturi politice, sub formă de axiome şi reguli politice. 197 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 323(498) 3747 323(498) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 2 iunie, despre mai multe chestiuni politice din Principate]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 198—199: Nouvelles des Princi-paut£s. Se protestează împotriva neautorizării intrării In ţară a fraţilor Goleşti (Niculae şi Ştefan), a lui Dimitrie Brătianu şi a lui C. A. Rosetti, care se găseau la Rusciuc. Se arată că se începuseră lucrările comisiunii puterilor garante la Bucureşti. Se mai arată că Thouvenel, îndemnat de Talleyrand, ar fi cerut demiterea lui Vogoride. Se dau amănunte cu privire la poziţia antiuni-onistă adoptată de Bulwer, la instigaţia lui Colquhoun. Se observă că boierimea dădea serbări In cinstea comisarilor puterilor garante; se anunţă că împăratul Austriei decorase mai mulţi mari boieri şi între aceştia pe Emanoil Băleanu, I. Oteteleşeanu Scarlat Ghica şi Dimitrie Ghica. Se critică atitudinea antiunionistă a acestuia din urmă, care publicase o autobiografie intitulată Quelques pages de ma vie. 3748 Vemescu, G. D. 323(498) [Articol în care [ace apel la patriotismul românilor şi le cere să nu înceteze lupta pentru realizarea idealurilor naţionale].— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 61—62. Apelul este adresat cu prilejul observării de către autor a unui moment de delăsare In politica Principatelor Romăne. 3749 Ubicuii, A. 323(498) Les futures assemblees en Moldo-Valacbie. — L’lîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 186—187 şi 208: La presse europeenne sur les Principautds. Sub acest titlu, se reproduc din foaia Le Pays extrase dintr-un articol al lui Ubicini, In care acesta făcea observaţii cu privire la clasele sociale din care urmau să se aleagă deputaţii Divanurilor ad-hoc din Principate şi la repartiţia mandatelor Intre aceste clase. Ubicini subliniază preponderenta marii boierimi. 3750 Ubicini, A. 323(498) Fiitoarele adunări în Moldo-România. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 74—76: Presa streină despre Principate. Sub acest titlu, se publică traducerea unor fragmente extrase din seria de articole cu acest subiect, publicate de Ubicini în ziarul parizian Le Pays. — Ubicini comentează ştirea că alegerile pentru Divanul ad-hoc ar fi fost amlnate, arătlnd că această împrejurare a rezultat din faptul că firmanul — prin care Poarta stabilea categoriile de cetăţeni ce aveau dreptul să participe la alegeri — nu era bazat pe o cunoaştere serioasă a claselor sociale din Principatele Romăne. — Extrasul e precedat de o scurtă introducere a redacţiei ziarului Romania, In care se arată provenienţa acestui extras şi tema generală a seriei de articole semnate de Ubicini, în această chestiune, In Le Pays. 3751 323(498) Qu’est-ce que la caîmacamie dans les Principautes ? — L'fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 194—195. Se arată că, prin numirea caimacamilor, fără a ţine seama de stipulaţiile Regulamentului Organic In cazul vacanţei de tron, Poarta călcase Tratatul de la Paris. Se observă că, pentru respectarea acestui tratat, ar fi trebuit să se numească o caimacamie de trei. 3752 323(498) Le mot de la situation.— L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 197: Nouvelles des Principautes. Sub acest titlu, se publică extrase din Regulamentul Organic, din care reiese că Poarta săvîrşise un abuz numind cîte un singur caimacam în fiecare principat. Se publică, de asemenea, alte extrase, care dovedesc abuzurile săvîr-şite de aceşti caimacami faţă de prevederile Regulamentului, prin exercitarea unor atribuţii rezervate doar domnitorilor. 3753 Paysan du Danube 323(498) [Scrisoare deschisă, adresată baronului de Richthofen, comisarul Prusiei în Principate, în chestiunea unirii Principatelor şi a mănăstirilor închinate], — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 195—196: Lettres moldo-valaques. Autorul pledează cauza unirii, arătlndu-i avantajele, apoi susţine secularizarea averii mănăstirilor închinate. Cere sprijinul Prusiei. 3754 Quinet, Edgar 323(498) [Fragmente din scrierea „Les Roumains"].—L’fiTOI- LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 203—204. Se reproduc capitolele XI, Autonomie et souveraineU, şi XIV Organisation politique, precum şi anumite pasaje referitoare la problema unirii Principatelor Române. 3755 323(498) [Corespondenţă din Iaşi, datată 12/24 iunie, cu privire la ultimele manevre antiunioniste]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 213—214: Afoldavie. Se arată că Dimitrie Ghica, nepotul caimacamului, şef al edilităţii în Bucureşti, antiunionist declarat, prin broşura sa Quelques pages de ma vie a folosit sărbătoarea tradiţională a Moşilor pentru o diversiune antiunionistă. In ajunul serbării, maiorul Papazoglu publicase în ziarul semioficial Anunţătorul Român un articol în care dezvolta teoria că bîlciul Moşilor şi-ar avea originea în comemorarea bătăliei în care Matei Basarab învinsese pe moldoveni, în 1633. In plus, elogiase în mod semnificativ grija lui D. Ghica pentru organizarea serbării şi propusese să se ridice in acel loc un monument comemoratival victoriei din 1633. La rîndul său G. Asachi reprodusese articolul lui Papazoglu in Gazeta de Moldavia şi îi adăugase o notă, în care cerea ca şi moldovenii să ridice un monument amintind înfringerea lui Radu cel Frumos în 1474, de către Ştefan cel Mare. — In text, se reproduc articolul lui Papazoglu şi nota lui G. Asachi. 3756 Russo, N. 323(498) Unitate. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa III, p. 1—46. Autorul afirmă că unirea românilor nu se poate face decit pe baza vechilor tratate cu Poarta otomană şi urmînd o politică de strinsă prietenie cu Turcia. 3757 323(498) Opinion du dernier r^gnant de Moldavie sur l’union des Principautes. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 280. Elogiindu-se personalitatea lui Grigorie Ghica, se publică scrisoarea pe care fostul domnitor o adresase lui Dimitrie Rallet, la 21 iunie, scrisoare în care el se arătase partizan hotărît al unirii Principatelor, sub un prinţ ereditar străin, şi adversar al politicii abuzive a Porţii în Ţările Române. 3758 Vemescu, G. D. 323(498) Dispute şi neînţelegeri într-o ţară depărtată şi prea puţină cunoscută. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 74: Varietăţi. Autorul prezintă situaţia din Principate intr-o formă ocolită. El aminteşte în linii mari istoria românilor, apoi critică neînţelegerile existente Intre conducătorii Principatelor şi face un apel la unire şi Înţelegere. 3759 323(498) [Polemică între „Jurnalul de Frankfurt" — „Frankfurter Journal" — şi „L'Ind^pendance Belge", în chestiunea Principatelor Române]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 70: Presa străină despre Principate. Se traduce un articol apărut In L'lndipendance Belge, în care se combat o serie de aserţiuni ale foii din Frankfurt, cu privire la starea de dezordine care ar exista In Principate şi la pregătirea alegerilor din Moldova. 3760 323(498) [„La Presse d’Orient " semnalează şi combate insinuările presei austriece la adresa Principatelor Române]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 86—87: Presa streină despre Principate. Se redau, pe baza celor publicate de foa ia La Presse tTOrtenl, fragmente din organele de presă austriece, In care se insinuează existenta unei situaţii de dezordine in Principate şi se propune o intervenţie militară otomană. 3761 Ioranu, [Grig.] 323(498) [Răspuns insinuărilor răspîndite prin unele ziare străine, că în Principatele Române s-ar fi creat o atmosferă revoluţionară, prin adunările politice ale partidei naţionale]. — CONCORDIA, I (1857), p. 145—146. Arată că adunările acestea se făcuseră la lumina zilei, cit timp ele fuseseră permise. Acum, cînd orice fel de adunări publice sînt interzise, trebuie să se spună prin presă adevărul. Acest adevăr este că — dacă Intr-adevăr există „lucrări Întunecoase şi primejdioase", care minează ţara — apoi acestea slnt manevrele antiunioniştilor. 198 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICA INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 323 (498) 3762 323(498) [Corespondenţă din Bucureşti trimisă foii „ICronstădter Zeitung", în chestiunea năzuinţelor românilor către unire şi în aceea a iritării opiniei publice româneşti împotriva presei germane, din pricina zvonurilor mincinoase răspîn-dite de aceasta]. — G. TRANS., XX (1857), p. 199: Ţeara Românească şi Moldavia; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 211—212; Principatele dela Dunăre. 3763 323(498) [Traducerea unei corespondenţe antiunioniste, adresată din Bucureşti foii „Allgemeine Zeitung"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 207—208; Ţeara Românească şi Moldavia. în această corespondenţă, se afirma că păturile ridicate ale Ţărilor Ro-mâne se opuneau unirii şi cu, pentru unioniştî, unirea Principatelor nu ar fi deeft prima etapă, în vederea realizării planului lor de a întemeia un mare imperiu dunărean. 3764 323(498) [Corespondenţă, din Bucureşti, publicată, de „Le Courirer de Paris1', tratînd despre ultimele evenimente politice din Ţara Românească.]. — L’ETOILE DU D. [Bruxellles], I (1857), p. 221; Valachie. în această corespondenţă se comentează, pe scurt, instrucţiunile guvernului muntean cu privire la alegerile pentru Divanul ad-hoc. Se arată că anti-unioniştii erau consternaţi că se începuse a se discuta cu vigoare problema prinţului străin. Se anunţă că Bulwer îşi schimbase atitudinea, fără a mai căuta să facă pe stăpînuh faptul e pus în legătură cu nişte urziri ale Austriei, Turciei şi Angliei. 3765 323(498) Ştiri politice din Principatele Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 225; R^sume des lettres du pays. Se anunţă că reprezentantul Austriei luase preşedinţia comisiei europene de la Bucureşti şi că hotăririle guvernului muntean în legătură cu efectuarea alegerilor produseseră o bună impresie. Se arată, de asemenea, că se luaseră măsuri de către comisia puterilor garante de la Bucureşti ca şi în Moldova să se modifice listele electorale. 3766 Bosianu, C. 323(498) [Despre interesul tuturor claselor româneşti de a conlucra la unirea Principatelor, sub un principe străin]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 89. Autorul subliniază, de asemenea, că un stat românesc nu poate face „umbră“ altor puteri. — Text român şi francez. 3767 Saint-Marc Girardin 323(498) [Comentarii în legătură cu viitoarea alegere a domnitorilor din Principatele Române]. — SECOLULtl, I (1857) nr. 50, p. 3—4: Presa streină despre Principatele Dunărene. Se traduce o parte dintr-un articol al scriitorului francez scris cu prilejul apariţiei cărţii lui Virgile Doze Un mois en Moldavie, in care se suţinea candidatura caimacamului Vogoride. Girardin argumentează că un străin, necu-noscînd situaţia internă a Principatelor Române, n-are dreptul să se pronunţe asupra candidaţilor la domnie. 3768 Vaillant, I. A. 323(498) Appel aux antiunionistes. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 224. Autorul adresează un apel separatiştilor din Principate, demonstrîndu-le greşita poziţie pe care o adoptaseră şi îndemnîndu-i să-şi rectifice atitudinea. Redacţia face o prezentare elogioasă a lui Vaillant, dînd şi unele informaţii biografice. 3769 Vaillant, I. A. 323(498) Apelu la antiunionisti. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 130—131. Versiunea românească a articolului publicat în L’jZtoile du Danube. 3770 Cernătescu, P. J. 323(498) [Articol de îndemn către români, ca să se ridice cu toţii la înălţimea momentului politic]. — CONCORDIA, I (1857), p. 161; Bucureşti 8 Iulie. încheie; „Acum Românii au să probeze dacă naţiunea română este o jună mintoasă şi nu copilă răsfăţată, care ţipă şi plînge în neştire, ori o bătrînă înrăutăţită, putredă de stricăciune şi care are nevoi de -mormăit“. 14 — Bibliografia analitică — c. 3102 3771 Bossueceanu, [G. R.] 323(498) Apelu la classe. — SECOLULtt, I (1857), nr. 51, p. 1—2. După ce înfăţişează rolul pe care l-au jucat în trecut şi cel pe care trebuie să-l joace astăzi cele trei clase; boierii, burghezia şi ţărănimea, autorul face un apel la unire, pentru regenerarea ţării. 3772 Ioranu, [Grig.] 323(498) [Analiza situaţiei politice în preajma alegerilor pentru Divanurile ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 168—169; Bucureşti, 16 Iulie. Consideră că în luptă se află numai două partide importante; „partidul naţional sau al progresului, care voieşte Unirea, adecă puterea naţională11, şi „partidul cel vechiu sau al conservatorilor, carii voiesc despărţirea". Prin dispoziţiile firmanului, este favorizat partidul conservatorilor, întîi de toate fiindcă nu se acordă drept de vot celor între 25 şi 30 de ani, care după Regulamentul Organic aveau acest drept. Aceştia sînt însă tocmai oamenii care sprijină partidul progresului, fiind cei mai puţin legaţi de trecut, faţă de marii boieri care formau partidul retrograd. Cu toate acestea, Ioranu nu e de părere că o victorie a partidului unirii nu ar fi de loc exclusă. Tinerii cetăţeni pot influenţa alegerile în mod hotăritor, printr-o propagandă curajoasă în familia lor, în cercul prietenilor, pe strada lor, în mahalaua lor etc. 3773 323(498) Principatele dunărene, trecutul şi viitorul lor. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 249—250, 253, 257, 261—262, 265, 269—270, 273, 293, 297, 301—302. Articolul cuprinde indicaţii asupra istoriei politice, sociale şi economice a Ţărilor Române, insistîndu-se mai ales asupra epocii contemporane şi asupra perspectivelor de viitor ale acestor ţări. — E tradus după Noua Gazetă de Prusia [Nene Preussische Zeitung]. 3774 323(498) Caracteristica unioniştilor. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 255—256; Principatele de la Dunăre. Traducerea unui articol din Oesterreichische Zeitung, în care se adoptă an punct de vedere ostil unioniştilor şi ideii unirii Principatelor. Se dau informaţii privind viaţa politică a Ţărilor Române. 3775 Russo, N. 323(498) Appel la unire. — CONSERVATORUL, II (1857),anexa IV, p. 1 — XL. Pornind de la analiza ştirilor publicate în Steaua Dunării şi în alte ziare, cu privire la mersul Conferinţei de la Paris, autorul arată că toate speranţele puse de poporul român în ajutorul marilor puteri au fost înşelate şi deci unirea nu se poate face decît respectînd vechile tratate cu Poarta otomană. 3776 323(498) [Ştire despre sosirea lui G. Sion în Bucureşti], — SECO- LULO, I (1857), nr. 59, p. 3, col. I. 3777 Rosetti, C, A. 323(498) [Comentariu în legătură cu anularea alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova şi pregătirea celor din Ţara Românească]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 4, p. 1, col. 1: Bucureşti 19/31 August. 3778 Le paysan du Danube 323(498) Du souverain futur des Principautds. — L'fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 231—232: Lettres moldo-vala- ques. Scrisoare deschisă, adresată membrilor comisiei europene din Bucureşti, înfăţişează pe larg cum văd românii în acel moment problema întronării unui prinţ străin; Ei sînt nevoiţi să apeleze la această soluţie, fiindcă, printre familiile din Principate cu pretenţii la domnie, nu exista una care să nu se fi făcut instrumentul despotismului, întemeindu-şi viitorul numai pe sprijinul vreuneia din marile puteri vecine. „Domnitor străin" înseamnă cineva care să nu aibă nici o legătură cu aceste mari puteri din vecinătate. Nu trebuie să fie un rege; titlul e prea pretenţios şi întreţinerea curţii lui va costa prea mult. Nu trebuie să fie un geniu, ci un om de bun-slmţ. 3779 323(498) [Ştiri şi comentarii cu privire la evoluţia situaţiei politice din Principate, de la casarea primelor alegeri pentru Divanurile ad-hoc pînă la întrunirea Divanurilor], — G. TRANS., XX (1857), p, 259—260: Ţeara^Românească şi Moldavia, 199 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 323(498) 289: Cronica străină, 294: Austria, 314: Cronica străină, 318 şi 323: Ţeara Românească şi Moldavia. 3780 323(498) [Scrisoare deschisă, adresată lui „John Bull", în care se combate zvonul că românii ar vrea să reînfiinţeze Dacia şi se pledează pentru unirea Principatelor sub un prinţ străin şi pentru revizuirea legilor româneşti de către o adunare reprezentînd toate clasele societăţii]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 255—256 [greşit 256—256]: Lettres moldo-val aques. 3781 Rosetti, C. A. 323(498) [Observaţii despre atitudinea ziarelor străine faţă de noile alegeri din Moldova şi despre motivul care-1 făcea să nu poată discuta evenimentele din ţara vecină], — ROMANUL, I (1857), nr. 6, p. 1, col. II—ITI: Bucureşti 26 August, 7 Septemvrie. Arată că „sunt chestii despre care un zilar [jurnalist] este dator dupe noi, sau a le desbate în toată întregimea lor sau a tăcea”. 3782 323(498) Voeux des Moldo-Valaques. — L’lîTOILE DU D- [Bruxelles], I (1857), p. 269—270 [greşit: 272]. Sub acest titlu, se reproduc programul electoral publicat de partidul unionist din Ţara Românească, în 3/15 auguşt 1857, şi cel publicat de „comitetul electoral al unirii pentru oraşul şi districtul Iaşi”, în 10/22 martie 1857. 3783 Brăiloiu, C. 323(498) [Scrisoare către redactorul gazetei „Românul", prin care-i mulţumeşte pentru atitudinea sa de toleranţă politică şi în care se declară adept al celor patru dorinţe ale partidei naţionale], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 9, p. 2—3: Bucureşti 29 August 1857. Brăiloiu cere RomAntilui si continue să lupte pentru „unirea ţărilor prin unirea individelor". 3784 Rosetti, C. A. 323(498) Către clasa întîia a privilegiaţilor. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 9, p. 1—2. C. A. Rosetti invită clasa boierilor să declare categoric dacă este sau nu pentru unirea Principatelor. Cere acestei clase să fie alături de celelalte, In lupta pentru unire, dindu-i ca exemplu aristocraţia engleză. 3785 Brăiloiu, C. 323(498) [Scrisoare către redacţia ziarului, precizînd atitudinea „clasei întîia a boierilor" faţă de problema unirii şi a alegerilor pentru Divanul ad-hoc],—ROMÂNUL, I (1857), nr. 11, p. 2—3: Bucureşti, la 7 Septemvrie 1857. Critică şi respinge epitetul de „privilegiaţi" dat marilor boieri de către C. A. Rosetti, Intr-un articol din n-rul 9 al ziarului. Afirmă că, încă din 1834 — prin declaraţiile făcute lui Bois Le-Comte —, boierii se pronunţaseră pentru unire sub un principe străin. Informează că ei ţinuseră adunări pregătitoare pentru alegeri, dar nu găsiseră necesar să se organizeze într-un partid. 3786 Rosetti, C. A. 323(498) Domnului Constantin Brăiloiu.—ROMÂNUL, I (1857), nr. 11, p. 3—4. Răspunzînd scrisorii lui C. Brăiloiu din acelaşi număr, C. A. R. argumentează că — atft pe temeiul Regulamentului Organic, cit şi prin dispoziţiile după care urmau a se face alegerile pentru Divanul ad-hoc — boierii au încă anumite privilegii, faţă de restul populaţiei. Discută apoi chestiunea neamestecului boierilor In partida naţională şi în lupta pentru realizarea dorinţelor românilor, precum şi problema candidaţilor pentru Divanul ad-hoc. încheie făcînd apel la înfrăţire. 3787 323(498) [Schimb de scrisori deschise între C. Brăiloiu şi C. A. Rosetti]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 15, p. 2—3. Brăiloiu dezbate, în scrisoarea sa, chestiunea mandatului imperativ dat unora dintre deputaţii Divanului ad-hoc. El critică această restrîngere a libertăţii de acţiune a mandatarilor. Rosetti îi răspunde, trecînd în revistă scrisorile deschise anterioare, pe care le schimbaseră. Apoi îi cere lui Brăiloiu să precizeze poziţia lui şi a boierilor. în încheiere, C. A. Rosetti discută şi el chestiunea mandatului imperativ. 3788 323(498) [„Le Siâcle" se alătură punctului de vedere exprimat de „Le Constitutionnel" şi susţine că alegerile din Moldova reprezintă o mare victorie unionistă]—ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 146: Presa streină despre Principate. Gazeta franceză îşi exprimă credinţa că hotărîrile Divanurilor ad-hoc vor fi aprobate de comisia puterilor europene de la Bucureşti şi de viitorul congres. 3789 C.[ostiescu], M. 323(498) [Revistă politică], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 149. Diferite ştiri externe, între care şi aceea că presa străină prevedea victoria punctului de vedere unionist, în alegerile din Principatele Române. Costiescu notează că deputaţii oraşelor din Tara Românească au fost numai dintre unionişti. 3790 Bosianu, C. 323(498) [Articol în care aduce argumente pentru necesitatea de a nu se discuta chestiuni sociale în Divanurile ad-hoc, spre a nu se împiedica realizarea programului naţional], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857,) p. 153. Text român şi francez, în parte cenzurat. 3791 Palft, Ioană I. 323(498) Ochiulu providenţială. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 156. Consideraţii moral-religioase în legătură cu situaţia politică prezentă, exprimîndu-se un punct de vedere unionist. — O parte din articol este cenzurată. 3792 Rosetti, C. A. 323(498) [Despre zvonul unui apropiat congres european şi despre aplanarea tensiunii franco-austriece în chestiunea Principatelor Române]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 18, p. 1, col. n-m: Bucureşti, 6/18 Octomvrie. Redă zvonul lansat de Koclnische Zeitung şi se arată îngrijorat de perspectivele înţelegerii dintre Franţa şi Austria, în chestiunea Principatelor. Cerc deputaţilor din Divanurile ad-hoc să dea dovadă de adevărat patriotism, terminîndu-şi cît mai repede lucrările. 3793 323(498) [Traducerea unui articol din „Jurnalul de Frankfort" — „Frankfurter Journal” — cu privire la alegerile din Principatele Române], — SECOLULU, I (1857), nr. 73, p. 3: Jurnalismulă strein asupra Principatelor. Corespondentul de la care „emana" acel articol afirma că, în Ţara Românească, autorităţile au terorizat pe cetăţeni (dînd ca exemplu pe cîrmuitorul districtului Craiova şi pe popa Şapcă); în Moldova, autorităţile „s-au tras in corturile lor", astfel că „dinaintea acestei anarhii desăvfrşite, tolerate şi fncu-ragiate”, tărîmula rămasliber pentru partizanii unirii şi ei au reuşit. în notiţa care precedă traducerea, Secotuli1 comentează ironic silinţele zadarnice pe care e făceau unele ziare străine ca să prezinte exprimarea liberă a voinţei poporului român drept un act de anarhie. 3794 Alloury 323(498) i [Articol publicat în „Le Journal des D6bats“ în legătură cu rezultatul alegerilor din Principatele Române]. — SECOLULU, I (1857), nr. 75, p. 2—3: Presa streină asupra Principatelor. Traducere. — Alloury arată că alegerile s-au terminat prin victoria partidelor unirii, din sînul cărora s-a ales majoritatea deputaţilor. în consecinţă — potrivit dorinţei exprimate de poporul român —, Congresul de la Paris va trebui să aprobe unirea completă a celor două principate. — Traducerea e precedată de un scurt comentariu al redacţiei, subliniind importanţa articolului. 3795 Alloury 323(498) [Fragment dintr-un articol publicat în „Le Journal des Ddbats” referitor la rezultatul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 271: La presse europdenne sur Ies Principautds. îşi exprimă convingerea că Congresul de la Paris — care va fi sesizat în curînd — va înţelege proiectul de unire aşa cum l-au înţeles alegatorii români şi că se va pronunţa pentru unirea deplină a Principatelor Române, 200 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 323(498) 3796 P16e, L6on 323(498) [Articol publicat în „Le Sifecle" cu privire la rezultatul alegerilor din Principatele Române]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 72, p. 1—2: Jurnalistica streină despre Principate: ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 169—170: Alegerile române. PI4e elogiază vigoarea politică de care dăduseră dovadă Principatele Române, prin ultimele alegeri. Cere ca Franţa să sprijine întemeierea Romăniei ca stat unitar. 3797 P14e, «on 323 (498) [Fragmente din două articole publicate în „Le Siăcle" în chestiunea unirii Principatelor Române], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 271—272: La presse europdenne sur Ies Principautds. Plâe salută solidaritatea dovedită de români In alegerile pentru Divanurile ad-hoc şi subliniază că poporul român dorea o unire completă, contrar insinuărilor austriece. De asemenea, el opinează că adunările trebuiau să discute In primul rlnd chestiunea unirii şi apoi problemele organizării administrative. 3798 323 (498) Jurnalele străine despre alegerile în Principate. — G. TRANS., XX (1857), p. 323: Ţeara Românească şi Moldavia. Se dau informaţii asupra rezultatelor alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, traducîndu-se fragmente dintr-un articol al Galetei din Temişâra [Temeswarer Zeitung] In care se comentează aceste rezultate. 3799 P16e, «on 323 (498) Programulu moldo-român. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857) , p. 174—175. Traducere. - Pl«e discută cele patru puncte ale programului partidei naţionale. 3800 323 (498) [Ştiri şi scurte comentarii cu privire la atitudinea pute- rilor europene faţă de Principatele Române, de la întrunirea Divanurilor ad-hoc pînă la încheierea activităţii lor]. — G. TRANS., XX (1857), p. 326, 330 şi 339: Cronica străină, 342: Divanulîi Moldovei, 347, 350, 355 şi 363: Tier'a romanica si Moldavi’a, 367 şi 370: Cronica străină, 375: Tier'a romanica si Moldavi'a, 378: Cronica străină, 378: Tier’a romaneasca si Moldavi'a, 383: Cronica străină, Tier'a romanica si Moldavi’a, 387: Cronica străină, 391 — 392: Tier'a romanica si Moldavi'a, 395: Cronica străină, 395— 396 şi 399: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 403—404 şi 406: Cronica străină, 407: Ţeara Românească şi Moldavia; XXI (1858) , p. 2: Cronica străină, 6: Austria, 6 şi 10: Cronica străină, 15: Ţeara Românească şi Moldavia. 3801 323 (498) [Ştiri şi comentarii cu privire la activitatea Divanurilor ad-hoc]. —G. TRANS., XX (1857), p. 319 şi 323: Ţeara Românească şi Moldavia, 326: Transilvania, 330: Cronica străină, 331: Ţeara Românească şi Moldavia, 334: Despre Principatele Româneşti, 342: Divanulu Moldovei, 343: Ţeara Românească şi Moldavia, 347: Cronica străină, 347: Ţeara Românească şi Moldavia, 350: Cronica străină, 350—351: Ţeara Românească şi Moldavia, 355: Cronica străină, 359: Tier’a romandsca si Moldavi’a, 363: Tier’a romandsca si Moldavi’a, 367 şi 370: Cronica străină, 375 şi 378—379: Tier’a romandsca si Moldavi’a, 383: Cronica străină, 383: Tier’a romandsca si Moldavi’a, 387: Cronica străină, 391—392: Tier’a romandsca si Moldavi’a, 395: Cronica străină, 395—396 şi 399: Tier’a roman&ca si Moldavi'a, 403—404: Cronica străină, 407: Ţeara Românească şi Moldavia. 3802 323 (498) [Scurte ştiri şi comentarii cu privire la activitatea Diva» nurilor ad-hoc în Principate]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 11, 19, 27—28 şi 30—31, 39: Intîmplări de zi, 41—42: Transilvania, 42— şi 47: Intîmplări de zi, 60: Turcia, 62—63 şi 143: întâmplări de zi, 179: Principatele dela Dunăre, 179: Turcia, 231 şi 235: Principatele dela Dunăre, 238: Transilvania, 238: Imtâmplări de zi, 239: Principatele dela Dunăre, 242: întâmplări de zi, 243: Anglia, 251: Transilvania, 261: Depeşă telegrafică, 263: Francia, 263: Turcia, 263—264: Principatele dela Dunăre, 266: Francia, 272: Principatele dela Dunăre, 275: Francia, 275: Principatele dela Dunăre, 279: Francia, 299: Principatele dela Dunăre, 310: Francia, 311: Principatele dela Dunăre, 314: Transilvania, 323—324, 326—327: Principatele dela Dunăre, 333—334: Transilvania, 334 şi 338: Francia, 343: Principatele dela Dunăre, 361—362: Transilvania, 362—363 şi 368: Principatele dela Dunăre, 370: Turcia, 370—371, 379, 380 şi 387: Principatele dela Dunăre, 390: Turcia, 391: Prusia, 391: Principatele dela Dunăre, 394: Franţa, 394: Turcia, 399: Principatele dela Dunăre, 402: Transilvania, 405: Depeşe telegrafice, 406: Principatele dela Dunăre. 3803 C. [ostiescu], M. 323 (498) [Revistă politică], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 157. Ştiri externe, redate sub formă de articol, precum şi ştirea privind data primelor şedinţe ale Divanurilor ad-hoc. 3804 323 (498) Les Divans Ad-hoc. — L'lLTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 281. Ştiri de la Iaşi şi Bucureşti, din 5 şi 12 octombrie, despre lucrările Divanurilor ad-hoc. 3805 C. [ostiescu], M. 323 (498) [Revistă politică]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 169. Articol in care comunică diferite ştiri externe, precum şi altele privind Începerea activităţii Divanurilor ad-hoc şi alegerea birourilor lor de conducere. Anunţă numele membrilor aleşi ai acestor birouri. Părţi din articol sfnt cenzurate. 3806 Focşăneanu, T. I. 323 (498) Meditaţiuni asupra Romăniei. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 18, p. 3—4. Susţine că ideea de progres va Învinge şi In România şi-şi manifestă credinţa Intr-un viitor luminos al acesteia. 3807 323 (498) [Telegrama trimisă din Iaşi de Constantin Hurmuzachi, către Gheorghe Magheru, prin care îi anunţă că „s-a adoptat cu unanimitate unirea, alegerea unui prinţ străin ereditar şi celelalte”]. — SECOLUL©, I (1857), nr. 77, p. 1: Ştiri din întru. 3808 Bossueceanu [G. R.] 323 (498) [Articol prin care salută cu bucurie aprobarea celor patru puncte susţinute de partidul naţional, în Divanurile ad-hoc]. — SECOLULtî, I (1857), nr. 77, p. 1. 3809 Rosetti, C. A. 323 (498) [Comentariu la şedinţele din 7/19 şi 9/21 oct. 1857, în care Divanurile ad-hoc din Iaşi şi Bucureşti au votat pe rînd cele 4 puncte din programul partidei naţionale]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 19, p. 1: Bucureşti, 11/22 Octomvrie. Afirmă că aceste zile „vor rămfnea pentru viitoarele generaţii Înscrise cu litere aurite tn călindarul istoriei". Elogiază mai cu seamă felul In care a decurs şedinţa din 9/21 oct. a Divanului din Bucureşti. Subliniind talentul oratoric dovedit atunci de Grigorie Ioranu, arată că el semnase, cu pseudonimul Micşunescu, in ziarul Românul. 3810 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498) [Despre rolul Divanurilor ad-hoc]. — SECOLULtî, I (1857)» nr. 79, p. 1: Bucureşti, 16 Octombrie. Arată că rolul Divanurilor ad-hoc este de a se ocupa de dorinţele politice ale ţării, nu şi de reformele interne, sociale, de care se vor Îngriji viitoarele adunări legislative. 3811 Renâe, Amedde 323 (498) [Articol publicat în „Le Constitutionnel”, cu privire la importanţa exprimării voinţei de unire a Principatelor Române, de către Divanurile ad-hoc]. — L’lLTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 288: Le presse europdnne sur les Principautds. Subliniază că votul Adunărilor din Moldova şi Muntenia va avea o mare importanţă asupra lucrărilor conferinţei europene. Arată totuşi că Divanurile ad-hoc nu aveau declt un rol consultativ, şi nu unul constituant şi legislativ. 201 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMANE 323(498) 3812 323 (498) [Despre polemica dintre „Le Constitutionnel" şi „Jurnalul de Frankfurt" — „Frankfurter Journal" — în privinţa activităţii Divanurilor ad-hoc din Principate]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 22, p. 1, col. II: Bucureşti, 20 Octomvrie, 1 Noemvrie. Foaia din Frankfurt susţine că Divanurile ad-hoc „sînt republicane» democrate, so(ialiste şi comuniste chiar". Foaia din Paris luase apărarea adunărilor româneşti, lăudînd activitatea lor şi cumpătarea poporului român. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. 3813 Cretzeanu, G. Z. 323 (498) [Articol în care combate acele gazete care cereau anularea alegerilor din Principatele Române]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 177—178. Demonstrează că alegerile nu fuseseră „influenţate" şi că Adunările nu erau compuse din „revoluţionari", ci din oameni care voiau să înlocuiască sistemul domniei elective printr-o domnie ereditară. 3814 323 (498) [Traducerea unui articol din „Le Journal des Ddbats", în care se combat afirmaţiile duşmănoase făcute de „Oester-reichische Zeitung" privind rezultatul alegerilor şi compoziţia Divanurilor ad-hoc din Principate]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 182—183: Presa streină despre Principate. Articolul este in mare parte cenzurat. în el se dezminte, îndeosebi, afirmaţia din surse austriece că mişcarea unionistă română ar fi o mişcare revoluţionară. 3815 323 (498) [Traducerea unui articol apărut în nr. 26 al gazetei „Daily News", în care se salută victoria unioniştilor în Principatele Române şi se cere puterilor garante să respecte dorinţa de unire a românilor]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 287—288: La presse europeenne sur Ies Principautes. Se arată că unanimitatea aproape absolută a deputaţilor din Divanurile ad-hoc se declarase pentru unire. Se combate afirmaţia Porţii că unioniştii şi-ar fi impus candidaţii prin acţiunea „teroristă" a cluburilor lor. Se cere ca puterile garante să acorde românilor unirea într-un singur stat, o unire completă. Se combate politica Angliei în această privinţă. 3816 323 (498) [Spicuiri din mai multe gazete europene în legătură cu problema unirii Principatelor Române], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 333—334: Transilvania. Se publică rezumate şi extrase din: Neue Prettssische Zeitung, Steaoa Dunării, La Nord, Ost-deulsche Post, Koelnische Zeitung etc. 3817 323 (498) [în Adunarea ad-hoc, din Bucureşti, se propune să se trimită o adresă de felicitare către Adunarea ad-hoc a Moldovei]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 8. 3818 323 (498) [Discuţii în Adunarea ad-hoc din Bucureşti cu privire la trimiterea unei adrese către Adunarea ad-hoc din Moldova]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 18—19 [şedinţa a VIII-a], 19—20: Şedinţa IX, 20: [urmarea şedinţei a Vrii-a], Protestul lui A. G. Golescu împotriva termenilor în care este redactat proiectul adresei. Golescu ameninţă cu demisia, explicîndu-şi gestul prin faptul că, „unităţi în princip, nu sîntem însă toţi uniţi în formă", în ce priveşte atitudinea faţă de moldoveni şi puterile garante. Se alege o comisie de redactare a adresei. 3819 323 (498) [Adunarea din Bucureşti ascultă noul proiect al adresei ce se va trimite Adunării ad-hoc a Moldovei]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 92. 3820 323 (498) [Textul adresei Adunării ad-hoc a Ţării Româneşti către Adunarea din Moldova], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 16, p. 1—2. Cuprinde salutul adresat de Adunarea din Ţara Românească celei din Moldova şi manifestarea sentimentelor unioniste ale deputaţilor de la Bucureşti, Adresa este citită de D. Rallet, în şedinţă. 3821 323 (498) [Răspunsul Adunării Moldovei, adresat Adunării ad-hoc din Ţara Românească]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 18, p.3. Exprimă mulţumiri pentru felicitările Adunării din Bucureşti şi recunoştinţă pentru atitudinea patriotică şi unionistă a deputaţilor munteni. 3822 323 (498) Echange de fdlicitations entre Ies Divans de Valachie et de Moldavie. — L’RTOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), nr. 75, p. 332. Se publică adresele schimbate între cele două Divanuri. 3823 Creţeanu, G. Z. 323 (498) [Despre marile calităţi politice arătate de români şi datoria lor de a subordona patimile de partid interesului naţional]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 185. Susţine că principalele calităţi ale românilor sînt statornicia şi simţul politic. 3824 Bossueceanu, [G.R.] 323 (498) [Precizări în chestiunea princepelui străin], — SECOLULtî, I (1857), nr. 81, p. 1: Bucureşti, 22 Octomvrie. Bossueceanu observă că — dintre toate dorinţele cuprinse în programul partidei naţionale şi votate apoi în Divanurile ad-hoc — singura care nu e în conformitate cu vechile tradiţii politice ale Principatelor Române este propunerea de a se întrona un domnitor străin ereditar. Arată că această idee a fost impusă de necesitatea de a curma hotărît un rău tradiţional în Principate: crîncenele lupte interne, cauzate de faptul că tronul nu era ereditar, ci electiv. Prin întronarea unui principe străin, Principatele nu renunţă la autonomia lor, nici la prerogativa seculară de a-şi alege ele domnitorii. De aceea dezaprobă categoric fraza din memorandul moldovenilor în care se spunea că „Românii renunţă la dreptul ce au prin capitulaţii de a alege singuri pe şeful statului, încredinţînd numirea principelui străin însăşi glorioşilor monarşi, cari au luat in mîinile lor soarta Principatelor". 3825 323 (498) [Comentariu despre tactica politică a partidei boierilor din Principate]. —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 343: Principatele dela Dunăre. Se arată că boierii susţineau dorinţele partidei naţionale, pentru a amîna dezbaterea chestiunii raporturilor lor cu ţăranii. 3826 323 (498) [Extrase din ziarul „Le Nord" despre lucrările Divanurilor ad-hoc din Principate şi influenţa revoluţionarilor de la 1848 asupra lucrărilor Divanului din Bucureşti]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 362—363: Principatele dela Dunăre. Le Nord considera această influenţă ca primejdioasă. 3827 Rosetti, C. A. 323 (498) [Presa străină şi chestiunea Principatelor Române], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 30, p. 1, col. I—II: Bucureşti, 17 Noemvrie/29 Noemvrie. Arată că The Times şi Oesterreichische Zeitung inventează că în Principate erau sau se pregăteau tulburări. Informează că Le Nord [foaie subven-ţională de Rusia] critică această atitudine a foilor engleze şi austriece. 3828 Rosetti, C. A. 323 (498) [Comentariu la ştirile publicate de ziarul „Wanderer", după „Le Journal de Constantinople", despre un memoriu al „partidei conservatoare" din Principatele Române], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 26, p. 1—2. In cadrul obişnuitei sale cronici politice, C. A. R. dezminte ştirea că un astfel de memoriu ar fi sosit la Constantinopol: „Noi credem că nicinn om n’a trimis cea mai mică protestaţie nicăiere. Aceasta nu este şi nu poate fi. Be la deschiderea Adunării am văzut o necurmată dorinţă între toţi, a îngropa toate nenorocirile şi diviziile trecutului ş*a se înfrăţi, lucrînd împreună şi cu bună credinţă pentru regenerarea noastră în viitor**. 3829 Sion, G. 323 (498) Leputaţii demisionaţi. — ROM-VNIA [Bucureşti], I (1857), p. 191. Comentează demisia lui V. Alecsandri şi a lui Barbu Ştirbei. Amîndqi demisionaseră din cauza de boală. 202 www.dacoromanica.ro 323(488) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMÂNE 323(438) 3830 323 (498) [Depeşe din Iaşi şi Bucureşti, de la 19 şi 21 noiembrie, despre lucrările Divanurilor ad-hoc şi suprimarea abuzivă a „Buletinului Divanului din Moldova" de către Vogoridc], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 305: Depeches telegraphiques. Se anunţă că deputaţii ţărani ceruseră Adunării moldovene rezolvarea chestiunii rurale. 3831 M. M. J. 323 (498) Despre divanele Principateloru. — G. TRANS., XX (1857), p. 367: Cronica străină. Spicuieşte informaţii din presa europeană despre lucrările Divanurilor ad-hoc şi activitatea politică din Ţara Românească, Semnalează şi unele mişcări de trupe otomane la graniţa dunăreană, 3832 Pl. TRANS., XXI (1858), p. 241: Ţeara Românească şi Moldavia. Se arată că starea proastă a instituţiilor publice, a şcolilor, drumurilor etc. dovedea necesitatea unei administraţii noi, care să promoveze progresul Principatelor. 3880 323(498) [Ştiri şi comentarii mărunte cu privire la situaţia Principatelor Române, de la încheierea Convenţiei de la Paris pînă la alegerea lui Cuza Vodă]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 261: Cronica străină, 265, 269—270 [greşit 669—270], 273—274, 277, 281—282 şi 285: Principatele România şi Moldova, 297 [greşit: 296): Romania. www.dacoromanica.ro 205 323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROM 1.NE 323(498) 3881 Boerescu, B. 323(498) Trecutul şi presentulu. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 316—317. Schiţează trecutul poporului român: luptele pentru păstrarea independenţei, Încheierea tratatelor cu Poarta, epoca fanariotă, revoluţia lui Tudor Vladimirescu, revoluţia de la 1848, spre a demonstra că, prin toate acestea, poporul român a urmărit să-şi salveze libertatea. Subliniază că, in acest moment, problema principală este ca românii să se reorganizeze înăuntru, să formeze „o nouă ordine socială". Pentru a nu cădea In greşelile trecutului, e de părere că, in acel moment, era necesară cea mai strinsă unitate, prin renunţarea la împărţirea în „caste şi în clase", prin renunţarea la „privilegii şi esclusivism", 3882 Cernătescu, P. I. 323(498) După cădere veni-va renaşterea? — ROMÂNUL, TI (1858), nr. 75, p. 298—299. Articol in care autorul discuţi urnirile politice ale Convenţiei de la Paris demonstrfnd uriaşa importantă a apropiatelor alegeri şi ficind apel la patriotismul rominilor. 3883 323(498) Convenţia Încheiată la Paris, la 7/19 August, asupra reorganizaţiei desăvirşită a Principatelor Moldavia şi Valahia. — ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 79, p. 1—3. Textul se traduce dupi Monitorul din Paris [Le Montleur Universel\ 3884 323(498) Convenţia pentru organisarea Principatelor Dunărene Moldavia şi Valahia. — ROMÂNUL, TT (1858), supliment la nr. 75 din 21 septembrie/3 octombrie [legat după nr. 74 in exemplarul B.A.R.]. Traducere după V1ndipendance Bclge. — Se dă şi al doilea anex al Convenţiei. 3885 323(498) Convenţiune pentru definitiva organisare a Principatelor Danubiene, România şi Moldavia. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 324—325. Traducere dupi L' Indipendance Bclge, — Se publică şi anexa a II-a, care cuprinde Stipulafiuni electorale, adăogate pe lingă convenţiunea de la 19 Augustă 1858. 3886 323(498) Convenţie pentru definitiva organisare a Principateloru Danubiane România şi Moldavia. — G. TRANS., XXI (1858), p. 249, 254—265, 261, col. II; TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 153—154. Traducere dupi L'Indipendance Bclge. — Se publică şi anexa a 11-a. 3887 Constandinescu, Ioan 323(498) Patria.— ROMÂNUL, II (1858), nr. 76, p. 302—303» Despre patrie şi patriotism. Apel adresat românilor, ca să-şi arate dragostea de patrie, contribuind la instaurarea noii organizări a Principatelor. 3888 Voinescu, Ioan 323(498) [Scrisoare publică, în care îndeamnă pe toţi românii la unire şi la conlucrare]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 76, p. 303, nr. 77, p. 308. 3889 Rosetti, C. A. 323(498) Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. — ROMÂNUI II (1858), nr. 78, p. 310—311. Articol prin care C. A. R. arată că nestatornicia domniilor din Principatele Române a avut la bază acţiunea boierilor păminteni. Declară ca justă părerea iul Ioan Ghica, că Întreg sistemul guvernamental din România fusese bazat pe 70 de boieri mari şi pe amestecul puterilor străine, in sprijinul acestor boieri. 3890 Boerescu, B. 323(498) Convenţiunea relativă la organizarea Principateloru. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 332, 339—340, 343—345, 348— 349, 352-353, 360—361, 364, 367—368, 372, 375—376. Amplă analiză a acestei convenţii. 206 3891 Rossetti, C. A. 323(498) Principiile, iar nu oamenii. — ROMÂNUL, II (1858), supl. la nr. 81, din 15/27 octombrie, p.l—3 [legat după nr. 79, p.317, în exemplarul de la B.A.R.]. Declară că apără principiile şi nu persoanele şi arată că primul principiu pe care-! combate este „acela d'a se rezema pe strein". Redă o lungă scrisoare adresată, in 1856, de Paul Bataillard, lui Grigorc Ghica, in care autorul condamna politica acestui domn al Moldovei, care se sprijinise pe unele puteri străine. 3892 Bolintineanu, D. 323(498) Europa n’a făcut nimic pentru noi.—DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 1—2. Răspunde criticilor aduse Congresului de la Paris. Acesta nu a putut face mai mult, deoarece a trebuit si ţină seama de starea politică neevoluată a Ţărilor Româneşti, unde nu existâ nici o clasă socială solid constituită: negustorii, prigoniţi prin legile vechi ale ţării, sint nepăsători faţă de viaţa politici, ţăranii şi poporul de la oraşe poartă toate greutăţile ţării, fără să aibă nici un drept. 3893 323(498) [Traducerea unui articol din „Le Constitutionnel", prin care moldovenii şi muntenii slnt Îndemnaţi să primească in linişte noua constituţie, căci orice tulburare ar putea să facă cu neputinţă executarea Convenţiei de la Paris], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 83, p.2. Traducerea se publică in cadrul cronicii politice, semnată de N. Rosetti, care aprobă articolul. 3894 Iemcscu [= Winterhalder] 323(498) Cum iţi vei aşterne te vei culca. — ROMÂNUL, H (1858), nr. 70, p. 278—279. Articol in care dă sfaturi românilor, iu legătură cu apropiatele alegeri, cerindu-Ie să se arate demni de numele şi strămoşii lor, inai ales că mulţi vor fi împiedicaţi să voteze, din pricina sistemului ccnzitar. 3895 Winterhalder 323(498) A fi sau a nu fi. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 83, p. 331. Articol in care autorul cerc românilor să nu mai cirtească impotriva Convenţiei şi, in schimb, să se îngrijească de trimiterea unor buni deputaţi In adunările legislative. 3896 Bolintineanu, D. 323(498) [Articol cu privire la însemnătatea Convenţiei pentru viitorul poporului român]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 13: Bucureşti. Bolintineanu susţine că, cu toate restricţiile pe care le impune, in raport cu ceea ce dorise poporul român, Convenţia conţine o seamă de prevederi liberale, care vor fi foarte folositoare ţării. Deşi nu o aprobă In intregime, Convenţia reprezintă un pas spre unirea Principatelor. 3897 Bolintineanu, D. 323(498) Convenţia. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p.21—22. Pledează pentru apărarea Convenţiei, din orice parte ar fi atacată. E convins că nu va fi combătută pe faţă, ci pieziş, de acele clase ale căror privilegii le ameninţă. Acestea vor căuta să denatureze sensul articolelor din Convenţie care le lovesc interesele. 3898 Bolintineanu, D. 323(498) Timpul de astăzi.—DÎMBOVIŢA, I (1858), nr. 5, p.15 bis—16 bis. Subliniază situaţia creată poporului român, prin recunoaşterea independenţei sale interne, de către puterile europene. Speră că poporul român ^a da dovadă că îşi merită independenţa. 3899 [Hasdeu, B. P.] 323(498) Con vene iunea şi ţara. — ROMANlA [Iaşi], I (1858), nr. 1, p. 1—2. Salută stipulaţiile înaintate ale Convenţiei de la Paris: introducerea sistemului reprezentativ, interzicerea intervenţiilor militare externe, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, responsabilitatea funcţionarilor, şi-şi exprimă regretul pentru că Convenţia nu decretase unirea sub un prinţ străin. 3900 323(498) [Traducerea unui articol, apărut în „Constituţionalul francez" — „Le Constitutionnel" — ,cu privire la convenţia www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE romăne 323(498) din 19 august 1858 şi la unirea Principatelor], — CONSTITU-ŢIONARIUL, I (1858), nr. 3, p. 2—3: Presa străină. Articolul este însoţit de un comentariu al ziarului Constitufionariul, in care se afirmă că această convenţie este unul din cele mai importante acte ale noii istorii politice şi sociale a Principatelor Române. Arătîndu-se că prevederile Convenţiei au produs, nu numai în Principate, dar şi in presa străină, impresii contradictorii, se trage concluzia: „Rezultatele punerii in lucrare a Convenţiei, vor fi cea mai sigură probă a valorii, a vitalităţii nouii noastre Constituţii**. 3901 323(498 Convenciunea. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 10) Se araţi importanţa Convenţiei de la Paris, ca baza pentru noua organizare a Principatelor Romane, şi se cere sa fie aplicata in adevăratul ei spirit. 3902 323(498) Convenţiunea, II. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 38—39. Se analizează prevederile Convenţiei de la Paris, cu privire la orgaui* zarea Comisiei centrale de la Focşani, a Curţii de Casaţie şi cu privire la alegerea domnitorilor. 3903 Rosetti, C. A. 323(498) Cine’şi caută un stăpân slugă va muri. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 86, p. 242—244, nr. 87, p. 247—248. Critică cu asprime agitaţia politică dusă in Ţara Românească iu jurul diferiţilor candidaţi la domnie. Arată că, „dacă voim să fim şi noi o naţie, nu trebuie să ne dăm soarta in mina unui om, ci in mina a 77 de deputaţi, cari să voiască şi să ştie a exersa un control aspru şi priincios asupra şefului, ce iar acei oameni sunt însărcinaţi a alege**. Susţine cu tărie că nu trebuie slujiţi indivizii, ci principiile, şi face un călduros apel către proprietari, să ţină seama de legea „nestrămutată** că „cela ce-şi caută un stăpin, slugă va muri**. Rosetti mai arată, In articol, că, in urma refuzului puterilor garante de a da Principatelor un prinţ străin, acestea urmează să se constituie cu două Adunări, cu doi domni aleşi pe viaţă de către Adunări şi cu o Comisie Centrală la Focşani. 3904 [Bolintineanu, D.] 323(498) [Notiţă cu privire la atitudinea ziarului „Românul”]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 30. Elogiază articolul lui C. A. Rosetti Cine-şi cauţi un stipin, slugi va muri, calificlndu-1 ca „unul din cele mai remarcabile ce a ieşit in presa romini". Subliniază şi manifestul unor proprietari, publicat In acelaşi ziar. — Semnează: „Redacţia". 3905 323(498) [Scurt comentariu asupra felului cum considera presa din Ţara Românească problema alegerii viitorului domnitor]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 9—10: Iaşii 4 Noem. 1858. Se subliniază că această presă este unanimă In convingerea că preocuparea cca dinţii trebuie să fie alegerea deputaţilor, căci o Cameră bună va avea ca rezultat şi alegerea unui domnitor bun. Se adaugă: „Se vede Insă că acolo, ca şi la noi, se mai găsesc Încă oameni care rezumă interesul cel mare al naţiune! In persoana unui stipin oarecare". — La sfirşit, se reproduce o bună parte din articolul lui C. A. Rosetti Cine-şi cauţi un stipin, slugi va muri, aprobindu-se in totul concluziile acestui articol referitoare ia Ţara Românească. 3906 323(498) [Notă la articolul lui C. A. Rosetti „Cine-şi caută un stăpân, slugă va muri”]. — STEAOA D., III (1858), p. 214— 215. Înainte de a face extrase ample din articolul lui C. A. Rosetti publicat In Românul, Steaoa Dunirii subliniază cu bucurie că, şi dincolo de Milcov, se Întăreşte părerea că mult mai importantă e problema alegerii unei Camere de deputaţi, capabilă dc a legifera cum trebuie, decit problema alegerii domnitorului viitor. N.B. Paginile 213—216 slnt broşate intre p. 220 şi 221. 3907 BŢolintineanu], D. 323(498) Iar despre adunări. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p.33. Articolul exprimă convingerea că e suficient ca numai una din adunările celor două Principate să fie compusă in spiritul Convenţiei, pentru ca ca să o constringă pe cealaltă prin Însuşi faptul că respectă prevederile Convenţiei. 3908 323(498) Ofisul Caimacanicl sub No. 26 din 9 Noemb. 1858, adresat Consiliului Administrativ extraordinar. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 79. In virtutea art. 1 din Convenţie, care „cunstituează Moldova şi Valaliia sub denumirea de Principatele Unite", Caimacamia Moldovei decide modificarea peccţilor diferitelor autorităţi in felul următor: in mijlocul peceţii, marca Moldovei; deasupra, inscripţia „Principatele Unite"; dedesubt, numirea autorităţii respective. 3909 Năsturel Herescu, Constantin 323(498) [Scrisoare adresată lui C.A. Rosetti, în care îşi exprimă credinţa în virtuţile poporului român şi face apel la unirea tuturor]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 89, p. 254: Bucuresci 10/22 Noemvrie. Textul scrisorii e precedat de o scurtă introducere semnată de C. A. Rosetti, prin care acesta — elogiind vederile autorului ei — subliniază că Năsturel Hcrescu „aduce aminte că astăzi suntem datori toţi a face iar tiu a Vorbi...". 3910 Cantacuzin, Alexandru 323(498) Trecutulu şi viitorulu. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 39—40, 43, 47—48, 56. După ce studiază rezultatele obţinute in Principate, in urma aplicării Regulamentului Organic, care — spune autorul — „nu a îmbunătăţit cu nimic starea materială a claselor lucrătoare**, şi vorbeşte de dezvoltarea comerţului in această epocă, atrage atenţia asupra grijii cu care trebuiesc făcute alegerile pentru noua Adunare, care va fi sortită să alcătuiască legile de viitor ale ţării, căci nu interesează persoanele, ci principiile. — în citeva cuvinte publicate deasupra titlului, in p. 39, redacţia precizează că nu Împărtăşeşte in totul aprecierile cuprinse in acest articol. 3911 323(498) [Articol în care se discută dacă Convenţia de la Paris a fost sau nu promulgată în Principatele Unite]. —ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 41—42: Iaşii 15 Noem. Se conclude că această convenţie a fost promulgată in puterea articolului 25 din tratatul din 30 martie, completat prin convenţia din 19 august 1858. 3912 Bolintineanu, D. 323(498) [Răspuns unor străini care se îndoiau că poporul român va înţelege ceea ce e salutar pentru el în principiile Convenţiei].— DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 53: Bucureşti. D. B. răspunde că da: cu toate umilinţele la care a fost supus in trecut, poporul român mai are în sinul său şi oameni doritori de libertate pentru patrie; principiile civilizate din Convenţie poporul româu Ic poate Înţelege, fiindcă el le-a reclamat. 3913 323(498) [Scurt comentariu cu privire la unitatea de vedere politică a unor ziare din cele două Principate]. — ZIMBRUI ŞI VULT., IV (1858), p. 77: Iaşii 28 Noem. Se arată că atît Steaoa Dunării, România, Patria şi Zimbrul şi Vulturul din Moldova, cit şi Nafionalulă, Românul şi Dimbovifa din Ţara Românească sînt contra mandatelor imperative şi împotriva „idolilor ridicaţi cu de-a sila pe altariul Patriei 3914 Rosetti, C. A. 323(498) Cine caută spre strein, înstreinat va fi. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 96, p. 279—281, nr. 97, p. 283—284, nr. 98, p. 287—288; STEAOA D., III (1858), p. 295—297, 301— 302, 310 [neterminat]. Arată că este greşită atitudinea de a nu fi activ în politică şi de a aştepta totul de la străini. E de părere că românii s-au arătat inactivi In timpul războiului Crimeii şi la dezbaterile diplomatice ce-i urmaseră. In continuare, Rosetti prezintă eforturile Italiei, Belgiei şi Greciei pentru a ajunge Ja independenţă şi la libertate, declarînd că „nici o naţie nu s’a eliberat prin ajutorul străinilor, fără ca mai intii să-şi ciştige a ei libertate cu sudoarea frunţii sale". In încheiere, autorul acuză îndeosebi partida trecutului, că păstrează atitudinea greşită a inactivităţii. 207 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 323(498) 3915 Regnault, Elias 323(498) Efectulu celu curiosu a conferenţiloru de Parisu, produsă asupra Principateloră Moldo-Valahe. — STEAOA D., III (1858), p. 283—284: Presa străină. Articol tradus din L'IUusIralion. — Arată cauzele marii crize de numerar care s-a ivit In Principatele Române, aductnd o creştere a dobinzilor pini la 25—30%. Cei aproape 10 candidaţi la domnie, veniţi si obţină favoarea politicii franceze, au socotit ci au dc-a face cu moravuri deprinse la Constan-tinopol. Au adus cu ei peste 20 de milioane de galbeni din Principate, sperlnd si poată face operă de corupţie la Paris. Din această cauză, preţul arendei in tară s-a Întreit. Aceasta a făcut să mai iasă din Principate o mare sumă de bani, sub forma plătii pentru arenda moşiilor mănăstirilor Închinate. 3916 323(498) Aplicaţiea Constituţiei Moldo-Române. — CONSTITUŢI- ONARIUL, I (1858), nr. 14, p. 3: Presa Străină. Articol tradus din ziarul Nordul [Le Nord], referitor la aplicarea Convenţiei tn Principatele Unite. Se arată că, pentru a feri Principatele de anumite influente din afară, Convenţia de Ia Paris a hotărit să nu fie schimbaţi funcţionarii in Principate. Se afirmă că, totuşi, această prevedere a fost călcată. 3917 B.[olintineanu], D. 323(498) Studii politice. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 61—62. Pledează pentru unire şi împăcare. Caută să explice violenţa certurilor dintre personalităţile politice româneşti ale epocii. 3918 B...[olintineanu], D. 323(498) [Analiza raportului dintre cele două Principate, în urina Convenţiei de la Paris]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 65: Bucureşti. Demonstrează că, potrivit prevederilor Convenţiei, Principatele Române de fapt sint unite, pentru că nici unul dintre ele nu poate acţiona fără să ţină seamă de celălalt. 3919 Hurmuzachi, C. 323(498) Candidatura prinţului Grigorie Sturza.—CONSTITU- ŢIONARIUL, I (1858), nr. 11, p. 1—3. Intre altele, autorul susţine că Alexandru Golescu venise la laşi ca să propună alegerea lui Gr. Sturza în Ţara Românească şi a lui Ştirbei în Moldova. Arată, de asemenea, că Sturza avea aderenţi peste Milcov. 3920 323(498) [Lămuriri în legătură cu misiunea lui A. Golescu la Iaşi]. — STEAOA D., III (1858), p. 277—278. Răspuns ziarului Constitufionariul. — Se respinge afirmaţia acestuia că A. G. ar fi venit ca să-l ceară pe Grigore Sturza ca domnitor în Ţara Românească. Se arată că Golescu venise cu ideea următoare, spre a o propune moldovenilor: dacă nu va fi posibil să se aleagă un domnitor străin, să se facă măcar schimb de domni între cele două Principate, aleglndu-se un moldovean în Ţara Românească şi cineva din acel principat, In Moldova. In chipul acesta, chiar dacă ar reuşi vechii domnitori, Golescu credea că ar fi fost făcuţi mai inofensivi. 3921 323(498) [Depeşa de răspuns a lui Nic. Creţulescu, în chestiunea misiunii lui A. Golescu la Iaşi].— STEAOA D., III (1858), p. 280: Sciri mai noue; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 116, col. n. Se publică textul depeşei, în care se precizează că, lipsind A. Golescu, N. Creţulescu fusese autorizat să declare că scopul atribuit călătoriei Ini Golescu la Iaşi era „calomnios". Nimeni din „partida naţională" munteană nu va vota pentru Grigori Sturza. In cîteva rînduri introductive, Steaoa Dunării arată în ce împrejurări a cerut la Bucureşti acest răspuns. 3922 323(498) [Bolintineanu dezminte unele zvonuri în legătură cu candidaţii la domnie]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 79, col. II [Cronica interioară]. Publică textul unei telegrame ce i-a fost adresată (anonim) cu specificarea că au primit-o „mai mulţi'*. Telegrama porneşte de la o ştire apărută în Constitufionariul din Iaşi, care vestise că A. G. Golescu ar fi venit acolo cu misiunea de a-1 propune pentru tronul Moldovei pe Ştirbei, urmînd ca „partida naţională'* să*l aleagă pe Grigore Sturza în Ţara Românească. D. B. declară că N. Creţulescu a răspuns In numele lui Golescu, dezminţind aceste ştiri. 3923 Valentineanu, I. G. 323(498) Despre profesiunea de credinţă. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 107, p. 324. Defineşte „profesiunea de credinţă" din preajma alegerilor, subliniind că ea reprezintă un sever legămînt moral al celui ce o semnează. Laudă pe Grigore Sturza pentru faptul că a socotit necesar să se adreseze opiniei publice, printr-o astfel de profesiune de credinţă. Cere ca toţi cei ce doresc să fie domnitori, sau deputaţi, să facă acelaşi lucru, expunindu-şi programul în faţa naţiunii. Speră că Gr. Sturza are de gîud să-şi respecte promisiunile făcute în profesiunea de credinţă. 3924 I. M. 323(498) Ce reclamă viitorul de la prezentu? ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 107—108, 113—115. La început, autorul se plinge că nu au toţi drepturi electorale, ci numai bogaţii. Apoi face o paralelă între starea socială prezentă şi reforma pe care această stare o reclamă în raport cu viitorul. Arată că este necesară o reformă radicală, care să împace aspiraţiile culturale cu trebuinţele materiale, citindu-1 pe Lamcnnais în acest sens. Lămureşte că, de felul cum se vor face alegerile reprezentanţilor poporului, pentru cele două adunări legislative, şi cum acestea vor săvirşi alegerea domnitorilor, depinde viitorul ţăriil. Alegerile trebuie să preocupe astfel pe toţi locuitorii ţării. 3925 323(498) [Despre misiunea alegătorilor].—ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 109—110: Iaşii 9 Decemb. Articolul în care se arată că, de felul cum vor şti alegătorii să răspundă la misiunea încredinţată lor, depinde componenţa adunărilor, depiude alegerea domnitorilor, depinde viitorul Principatelor Române. 3926 B...[olintineanu], D. 323(498) [Articol cu privire la retrograzii din Principatele Române]. — DÎMBOVIŢA, I (1858). p. 73. îi compară cu personajul biblic Avimeleh. care. dormind 70 de ani. citid s-a trezit nu a mai putut să înţeleagă cele ce se schimbaseră in timpul lung al somnului său. 3927 Rosetti, C. A. 323(498) Alegătorul, deputatul şi domnul. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 102, p. 303 — 305, nr. 103, p. 307—309; STEAOA D., III (1858), nr. 106, p. 419 bis —420 bis, nr. 107, p. 427—428, supl. la nr. 107, p. 102. C. A. Rosetti face un istoric al drepturilor electorale tn Principate, ln-cepiud cu anul 1831. Apoi, arată că misiunea alegătorilor este de a contribui prin votul lor la realizarea celor patru puncte votate In Divanurilc ad-hoc. Susţine, In continuare, că alegătorul are adevărata putere, deputatul nefiind declt mandatarul său şi că, la rlndul ei, alegerea domnitorului depinde de viitorii deputaţi, aşa că soarta Principatelor se reazemă, In ultima analiză, pe patriotismul alegătorilor. 3928 Rosetti, C. A. 323(498) [Aluzii cu privire la interzicerea de către cenzură a republicării unor articole din presa străină, referitoare la chestiunea Principatelor!. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 104, p. 311: Bucureşti 16/28 Decembrie. 3929 Rosetti, C. A. 323(498) Pentru ce e lupta?—ROMÂNUL, II (1858), nr. 104, p. 311—313. Dă amănunte cu privire la luptele partidelor politice din ţările cele mai avansate şi declară că, In Principatele Române, problema nu se poate pune pini etnd românii nu vor fi „o naţie autonomă, de sineşi doamnă la dinsa“. Se declară pentru restabilirea situaţiei din 1393, din timpul lui Mircea cel Bătrtn, a Ţării Româneşti faţă de Turcia. Îşi prezintă programul: „progres necontenit, dreptate şi libertate-. 3930 323(498) [Se comentează şi se combat unele ştiri tendenţioase publicate in presa străină, mai ales austriacă, în care Principatele Române erau Înfăţişate ca fiind intr-o „anarhie" deplină]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 130—131: Cronica streina. Tot aci este amintit şi un protest al boierilor, adresat Porţii, in care cer „deslegarea unei stări de lucruri ce nu poate ţine mai mult timp fără primejdie". 208 www.dacoromanica.ro 323(498) POLITICĂ INTERNĂ: PRINCIPATELE ROMÂNE - ŢARA ROMÂNEASCĂ 323(498.1) 3931 B...[olintineanu], D. 323(498) [Articol în legătură cu zvonurile din presa străină, despre starea în Principatele Române]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 77—78. Dezminte zvonurile cu privire la tulburări interne In Principatele Române, zvonuri care erau lansate printr-o parte din presa străină. Arată scopurile ce se urmăreau prin acele ştiri tendenţioase. 3932 B...[olintineanu], D. 323(498) [Articol cu privire la prăpastia dintre politicieni şi popor], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 81—82. Constată că poporul nu ia parte la lupta pentru alegeri, care rămine să se petreacă numai între partide, adică Intre „clici ce viză la domnie". Principiile de patrie, civilizaţie, progres au rămas secundare, uitate. Poporul insă nu-i poate urma pe politicieni pe calea intereselor personale; atunci „na(ica se trage de la fiecare cu încrederea ei". 3933 B...[olintineanu], D. 323(498) [Cu privire la sistemul de guvernămint in Principate]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 89: Bucureşti. Afirmă că e o greşeală convingerea celor mai mulţi că, schimbindu-se cei de la guvern, se înlătură relele ce apasă societatea românească. Ar trebui să se Întrebe care e cauza ce produce aceste rele. 3934 Comăneanu, I. 323(498) Domnul Ţeril. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 106,p. 319— 320. Se ridică Împotriva rcstrîngcrii dreptului de a-l alege pe domnitor, susţi-nlnd că in secolul al XlV-lea ar fi existat la români „sufragiul universal" şi că mulţi dintre domni s-ar fi ridicat din rlndurile celor de jos. Dă ca exemplu pe Petru Rareş, pe Radu de la Afumaţi şi pe Constantin Cantemir. Reproduce, in încheiere, citcva fragmente din Proudhon privind calităţile şi datoriile unui domnitor. 3935 323(498) Traducţia Hati-şerifulul privitorii la desăvirşita organi- saţie a ambeloru Principate. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 333. 3936 323(498) Hati-Şeriful privitor la desăvirşita organizaţie a ambelor Principate Moldo-Române. — ANUNŢ. R., V (1858), supl. la nr. 83, p. 1—9. Hatişeriful prin care Convenţia de la Paris se ratifică de sultan. Couveu-tia şi anexele ei. — Text român şi francez. 3937 323(498) [Fragment din hatişeriful prin care Poarta a promulgat Convenţia în Principatele Române]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 109, p. 331, col. I. Se publică din nou un fragment din acest hatişerif, privind exacta îndeplinire a Convenţiei de către cei cărora li se încredinţase în mod provizoriu conducerea Principatelor. Republicarea numai a acestui fragment se face în urma faptului că Anunţătorul Român nu publicase întreg hatişeriful. 3938 323(498) Introducerea Hatişerifului prin care s-a publicată con- venţiunea din Parisu. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 361; FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 161. 3939 323(498) [Hatişeriful de ratificare a Convenţiei, precum şi textul acesteia şi al anexelor ei], —BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 463—466 [greşit: 366]; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 341—344, supl. la nr. 86, p. 345—347. 3940 323(498) Haticherifu atingătoru de Organizarea definitivă a Principatelor Unite. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 1, p. 2—4, nr. 2, p. 2; MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 1, p. 1—4, supl. 1, p.l—2; PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 2—4, 8, 20, 28. Versiunea românească a hatişerifului prin care se ratifică, de către sultan, Convenţia de la Paris, împreună cu vcrsiuuca oficială a textului Convenţiei şi al anexelor ei. 3941 323(498) Convenţia... asupra organizaţiei definitive a Principatelor Moldavici şi Valahiei... — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 333— 335. 3942 323(498) Convenţiune pentru definitiva organisare a Princi- pateloru Danubiene, România şi Moldavia, — NAŢIONALUL© I (1858), p. 355—357. Sc publică şi anexa a Il-a, care cuprinde Stipulafiuni electorale, adăugate pe uinsi convcnfiunca ie la 19 Augusta 1858. Sint textele oficiale. Prezintă unele deosebiri faţă de textul publicat anterior. 3943 323(498) Convenţie pentru Organizarea definitivă a Principatelor Dunărene Moldova şi Valahiea. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 463—465; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 341 — 345, supl. la nr. 86, p. 345—346; MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 1, p. 1—4, supl. la nr. 1, p. 1; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), nr. 1, p. 1—4, supl. la nr. 1, p. 1. Textul Convenţiei de la Paris, din 7/19 aug. — în Cateta de Moldavia, text român şi francez. La fine, sc dă o indicaţie sumară referitoare la cuprinsul anexei I: desenul noului stindard. 3944 Apostoleanu Dr. 323(498) Actulu de convenciune sau organizaciunea Principateloru Unite. — STEAOA D., III (1858), nr. 81, p. 235—236, nr. 83, p. 243—244, nr. 85, p. 250—251, nr. 86—87, p. 255—256, nr. 90, p. 269, nr. 94, p. 284, nr. 96, p. 291—292, nr. 98, p. 297—298. Studiul Începe cu o analiză istorică a regimului constituţional al Principatelor Române plnă la Regulamentul Organic şi in perioada dc la Reg. Organic pînă la Couven(ia de la Paris. Se Încheie cu o aualiză juridică a Convenţiei. 3945 323(498) [Articol în legătură cu datoria Adunării legislative moldovene de a proclama unirea Principatelor Române]. — STEAOA D., III (1858), supl. la nr. 107, p. 1: Iaşii 31 Dechemvri. Se argumentează că puterile europene nu s-au opus formal unirii, ci numai s-au îndoit că cererea Divanurilor ad-hoc ar fi expresia dorinţei reale a populaţiei din Principatele Române. Deci, datoria dinţii a Adunării ar fi să formuleze din nou, hotărît, această dorinţă şi să o realizeze. Ea trebuie să ţină seama şi de cealaltă dorinţă a Divanului ad-hoc: alegerea unui domnitor străin, cu drept de ereditate. (498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ 1851-1855 3946 323(498.1) [Cuvîntările rostite cu ocazia Anului Nou de mitropolitul ţării, de preşedintele Sfatului orăşenesc, de clucerul S. Marco-vici, directorul şcolilor, şi răspunsurile domnitorului Barbu Ştirbei].—VEST. R„ XVI (1851), p. 5—7. 3947 323(498.1) [Într-o corespondenţă datată „Dintre Prahova, 29 Ian. v.", se afirmă că prin ţinut „se sună tare că ministcriul nostru din Bucureşti iar se va schimba cît mai curînd"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 45, col. I. 3948 323(498.1) [Corespondenţă din Bucureşti elogiind administraţia domnitorului Ştirbei], — G. TRANS., XIV (1851), p. 70: Tiara Românească shi Moldavia. Cu deosebire se elogiază aspra pedeapsă dată unui Tănase, logofăt din satul Glnjanii, carc-i bătea pc locuitori. Corespondentul observă: „Această manieră ar contribui mult spre dcslăturarca abuselor şl intr’alte 209 www.dacoromanica.ro 3-!d(498.1) l’OLITICA INTERNĂ : TARĂ ROMANEASCĂ 323(498.1) părţi, unde un tiran, un mincătoriu, acopere crimele celuilalt şi nevinovaţii asupriţi suspină cu dreptatea In mină!“. 3949 323(498.1) Tălmăcirea înaltelor împărăteşti fermane in privinţa ridicării din Prinţipat a oştirilor amîndurora puterilor, şi cel întăritor modificaţilor Regulamentului în privinţa clăcii.— BULETIN [ Ţ. R.], 1851, p. 125—127, VEST. R., XVI (1851), p. 109. Sultanul anunţă pe Barbu Ştirbei câ s-a hotârit retragerea trupelor otomane şi ruseşti din Principatele Române. Totodată, 11 vesteşte că — „spre a se da mai multă dezvoltare fericirii proprietăţilor şi dăcaşilor " — s-a hotărlt a se aduce modificări articolelor 138-146 din Regulamentul Organic, privitoare la Îndatoririle reciproce Intre dăcaşi şi proprietari. — Firmanele poartă datele de 21 martie şi 6 aprilie. 3950 323(498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ, prin care se anunţă câ armatele ruseşti şi turceşti se retrag şi că o deplină ordine domneşte in ţară]. — BULETIN [T. R.], 1851, p. 145—146. Se arată de ce au fost ocupate Principatele de oştirile Împărăteşti şi se atrage atenţia acelora care ar Încerca să tulbure din nou liniştea ţării că „s’au prevăzut cele mai straşnice măsuri care se vor pune in lucrare la cea dinţii primejdie ce ar ameuiuţa cu seriozitate odihna obştii”. 3951 323(498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ, prin care se anunţă că armatele turceşti şi ruseşti se retrag din ţară şi ca domnitorul va răinîne „cu deosebireînsărcinat şi răspunzător a ţinea obşteasca bună orinduială"].—VEST. R., XVI (1851), p. 129; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 150: Ţara Românească. In limba română şi franceză. 3952 323(498.1) [Ştire despre întoarcerea ministrului Instrucţiunei Publice din Muntenia, loan Bibescu, din călătoria ce o făcuse la Viena şi Paris]. —G. TRANS., XIV (1851), p. 235, col. II: Bucureşti. 3953 323(498.1) [Se anunţă că, la 18 iulie, domnitorul a pornit din Capitală, spre judeţele Argeş, Muşcel, Prahova şi Ocnele, spre a vizita „cîrinuirile şi tribunalurile”]. — VEST. R., XVI (1851), p. 211, col. I: Bucureşti; ZIMBRUL, II (1851), p. 37: Ţara Românească. 3954 323(498.1) [Corespondenţă despre vizita făcută de B. Ştirbei la Telega şi Cîmpina]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 271—272: Câm-pina, 29 Iuliu v. La Telega, a vizitat cazarma, spitalul ostăşesc, temniţa şi ocnele. A stat de vorbă cu „ciocânaşii locuitori", promiţîndu-le că-i va sprijini în judecata lor cu mănăstirea, şi că „peste puţin va pune in lucrare tăiarca sării după un mod mai sistematic, cum şi coborîrea in ocnă cu o mai bună siguranţă". 3955 323(498.1) [Ştiri despre călătoria domnitorului Ştirbei prin Ţara Românească]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 279: Tiara românească shi Moldavia. Domnitorul a vizitat oraşele Ploieşti, Buzău, Călăraşi şi Brăila; de aici, a plecat la Focşani, unde, se pare, se va intîlni cu domnitorul Moldovei. 3956 323(498.1) [Zvon despre o eventuală schimbare a guvernului muntean]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 251, col. I. 3957 323(498.1) [Se anunţă că B. Ştirbei, domnitorul Ţării Româneşti, a plecat în 30 septembrie să viziteze judeţele Vlaşca, Teleorman şi Olt]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 331: Ţara Românească. în program, avea judeţele care nu fuseseră cercetate în trecuta călătorie. 3958 323(498.1) [Dare de scamă despre vizita domnitorului B. Ştirbei la Brăila]. — VEST. R., XVI (1851), p. 250. Sc publică cuvlntârile rostite dc reprezentanţii comercianţilor şi ai orăşenilor. 3959 Miculescu, Gr. 323(498.1) Descripţia Voiajelor Măriei Sale Domnului Ţerel româneşti in judeţul Mebedinţ. 1850 August şi 1851 Octombre. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 19—20, 22—24. Dupi Gazeta germano-romdnă din Bucureşti [Bukurester Deutsche Zeitung]. — Colecţia anului 1851 a acesteia lipseşte din B. A. R. 3960 323(498.1) [Articol cu privire la administraţia domnitorului B. Ştirbei]. —VEST. R., XVI (1851), p. 313—314. Observaţii cu prilejul călătoriei făcute do domnitor prin diferite judeţe ale ţării. — Text român şi francez. 3961 323(498.1) La zioa aniversară a întronări M. Sale Prcainălţatului nostru Domn.—VEST. R., XVI (1851), p. 357. Se arată că ziua aniversară s-a serbat printr-un tedeum la m-rca Sărindar, in prezenţa autorităţilor. Cu acest prilej, domnitorul a făcut vizite la Sf. Sava şi la Şcoala ostăşească, precum şi la cazărmile ostaşilor. 3962 323(498.1) [Dare dc scamă referitoare la ceremoniile efectuate la „palatul vechiu", cu prilejul Anului Nou].— VEST. R., XVII (1852), p. 5—8: Bucureşti, 4 Ianuarie. După ce se Înfăţişează felul cum au decurs ceremoniile, se publică textul următoarelor cuvintări rostite cu acest prilej, fără a se indica numele celor ce le rostiseră: Răspunsul Inăl/imel Sale la cuvdntul Prea Sf. Sale Părintelui Mitropolit — p. 5—6; Răspunsul Inilfimct Sale la cuvdntul Sfatului Orăşenesc — p. 6; Răspunsul Măriei Sale la cuvdntul Corpului Sanitar — p. 6; Răspunsul Inălfimei sale la cuvântul Eforii Şcoalelor — p. 6; Răspunsul Inălfimel Sale la cuvântul Corpului Comerfial — p. 6; Cuvdntul Înălţime! Sale către Oştire — p. 6—7; Cuvântul Em. Sale părintelui Mitropolit — p. 7; Cuvântul Sfatului Orăşenesc — p. 7—8; Cuvântul Corpului Sănătă/il — p. 8; Cuvântul Eforiei Şcoalelor — p. 8; Cuvântul corpului comerfial — p. 8. — Text român şi francez. 3963 323(498.1) Cuvîntările ţinute in zioa de anul noii la felicitarea principelui din partea tuturor corporăţiunilor. — G. TRANS., XV (1852), p. 29—31, 34—35: Foiletonul. Amplă dare de seamă asupra felului cum a decurs rostirea următoarelor discursuri, publicindu-se şi textul lor, In cadrul solemnităţii de Anul Nou, la palatul domnesc din Bucureşti: Cuvlntarea mitropolitului, a preşedintelui Magistratului oraşului, Scarlat Bărcăncscu; a preşedintelui Corpului Sănătăţii ; a directorului şcolilor, Simeon Marcovici ; adresa de mulţumire predată şi rostită de „deputaţii corpului comerţial"; se menţionează numai cuvlntul rostit de C. Herăscu, „şeful oştirii române”. La toate se publică şi răspunsul dat de domnitorul Ştirbei. 3964 323(498.1) [Comentariu la discursurile domnitorului Ştirbei, de Anul Nou 1852].—G. TRANS., XV (1852), p. 19: Tiara românească shi Moldavia. Redacţia observă: „In cuvintele domnului (erei este simbure mult şi o serioasă voinţă". 3965 323(498.1) [Notiţă despre laudele cuprinse în „Le Journal de Con- stantinople", din 9 aprilie 1852, la adresa prinţului Ştirbei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 119, col. I. Gazeta constantinopolitană elogiază buna gospodărie economică iniţiată de domnitor, subliniind consecinţele ei favorabile pentru prosperitatea ţării. 3966 323(498.1) [Sărbătorirea zilei de 23 aprilie, Sf. Gheorghe, la Bucureşti]. — VEST. R„ XVII (1852), p. 133—135: Bucureşti; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 109: Ţara Românească. 210 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) G. TRANS., XV (1852), p. 147—148: Terra românească şi Moldavia. Descrierea ceremQniei. In text, se reproduc adresa „corpului neguţăto-rilor“ şi răspunsul dat de domnitorul Ştirbei. 3967 323(498.1) [Scurt comentariu la sărbătorirea zilei de 23 aprilie, Sf. Gheorghe, în Bucureşti, la biserica Curtea Veche si la Palat], — G. TRANS., XV (1852), p. 140, col.I. Domnitorul Ştirbei este elogiat pentru Înţelepciunea cu care a răspuns la cuvintările de felicitare. 3968 323(498.1) [Scurt comentariu defavorabil asupra reclamaţiei adresate Turciei şi Rusiei de boierii munteni, împotriva lui Ştirbei Vodă], — G. TRANS., XV (1852), p. 164: Mai noii din Ţeara Românească. Se observă următoarele: „Pentru ce? Ştiu dumnia lor numai [adică boierii], căci celelalte clase de locuitori ale ţerei sunt, precît ştim, mulţumite cil dreapta şi nepărtinitoare-a ocărmuire a acestui domn energios". 3969 S. 323(498.1) [Corespondenţă de la Craiova, din 8 august 1852, despre situaţia din Ţara Românească], — G. TRANS., XV (1852), p. 247—248, 250—251: Ţerra Românească şi Moldavia. Se scliifează progresele înregistrate de Ţara Românească în domeniul justiţiei, al armatei, al teatrului etc. 3970 323(498.1) [Scrisoare către redactor, despre declaraţiile făcute de domnitorul Ştirbei în Oltenia, în legătură cu administraţia şi justiţia], — G. TRANS., XV (1852), p. 307: Terra românească şi Moldavia. Se arată că domnul ceruse slujbaşilor să-şi facă datoria cu scrupulozitate şi cil cinste. 3971 323(498.1) [Scrisoarea unui abonat anonim, relatînd sărbătorirea la Focşani a zilei onomastice şi a întronării lui Barbu Ştirbei]. — VEST. R„ XVII (1852), p. 409. Cu acest prilej, tînărul A. Robescu a rostit, în numele elevilor din şcolile publice, o scurtă cuvîntare, care se publică aci, iar pensionarii aşezămintulul de sub direcfia lui Metty şi Popescu şi-au exprimat, de asemenea, sentimentele printr-un discurs. 3972 323(498.1) [Dare de seamă despre ceremonia sărbătoririi Anului Nou la palatul domnesc din Bucureşti}. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, Ianuarie, 13, p. 5—7; VEST, R., XVIII (1853), p. 1—3. In text se reproduc cuvintările mitropolitului tării şi ale delegaţilor Sfa* tului Orăşenesc, Corpului Sănătăţii, Eforiei Şcoalelor, Corpului Comercial» precum şi răspunsurile date de B. Ştirbei la fiecare cuvîntare. Răspunsurile domnitorului şi cuvîntarea mitropolitului se publică şi în versiune franceză. In numele Eforiei Şcoalelor, a vorbit serdarul Bosianu, directorul. 3973 323(498.1) [Adresa Divanului Obştesc al Ţării Româneşti către domnitor, la închiderea sesiunii],—VEST. R ., XVIU (1853), p. 93—94: Bucureşti. După încheierea discuţiilor cu privire la bugetul anului 18S2, Divanul Obştesc aduce mulţumiri domnitorului pentru buna gospodărie introdusă în finanfele statului şi pentru grija pe care o dovedeşte necontenit pentru binele tării. Domnitorul răspunde că nu şi-a făcut decît datoria. — Text român şi francez. 3974 323(498.1) [Ştiri din presa străină despre uneltirile unor boieri munteni, conduşi de Mavru, pentru a-1 înlocui pe Ştirbei Vodă], — G. TRANS., XVI (1853), p. 138, col.I. Se ia o atitudine favorabilă lui Ştirbei. — Probabil, după ziarul L'lndi-pendanct Brlge. 3975 323(498.1) [Se anunţă că lordul Redcliffe a respins o plîngerc a boierilor Cautacijzino, Gbica şi Mavru, adresată lui, împotriva domnitorului Ştirbei], — G. TRANS., XVI (1853), p. 179, col. II: Novisimu. Se arată că Redcliffe declarase „că n’are drept a protege pre boierii Yalachiei şi a-i apăra în privilegiile lor“. — Ştirea e dată după Wandrrer. 3976 323(498.1) [Corespondenţă, din 6 iunie 1853, de la Ploieşti, despre consfătuiri între domnitorul Ştirbei şi boieri, în privinţa situaţiei Principatelor], — G. TRANS., XVI (1853), p. 184: Ti£r’a romanâsca si Moldavi’a. 3977 323(498.1) [Ştiri din „Kronstâdter Zeitung", cu privire la intenţia lui B. Ştirbei de a părăsi domnia Ţării Româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 240: Tier’a romanesca si Moldavia. Se afirmă că, manifestîndu-se intenţia domnitorilor din Principate de a renunţa la domnie, Poarta l-a chemat pe B. Ştirbei la Constantinopol, împreună cu Iancu Mânu şi cu Ioanid. Ştirbei a convocat în 28 iulie Divanul domnesc, care şi-a exprimat dorinţa ca el să rămînă Ia domnia ţării. în consecinţă, Ştirbei a reluat frîneJe guvernării, manifestîndu-se în public ca domnitor. 3978 323(498.1) [Scrisoare din Bucureşti, 10 august, cu privire la situaţia domnitorului Ţării Româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 257, col.I. Boierii ar fi cerut prinţului Gorceakov ca Ştirbei să rămînă la domnie. Se relatează că a avut loc o adunare zgomotoasă a demnitarilor ţării. Unii ar fi cerut ca să se dea urmare firmanului Porţii, prin care Ştirbei era demis, alţii cereau ca să se considere un firman ulterior, adresat mitropolitului şi boierilor ţării, prin care Poarta anunţa că a primit demisia domnitorului, dată la cererea sultanului, şi recomanda să se facă alegerea unui caimacam. Ştirbei a convocat o nouă adunare a Sfatului, care a cerut ca domnitorul să fie lăsat mai departe la cîrma ţării. 3979 323(498.1) [Din Bucureşti — cu data de 13 august — se anunţă că nici un ministru n-a demisionat încă, deoarece se aşteaptă răspunsul de la Constantinopol la cererea „dată pentru reîn-tărirea domnului pe scaun*']. — G. TRANS., XVI (1853), p. 260: Ti£r’a romanteca si Moldavi’a. Se menţionează că peste 20 de ofiţeri români din garnizoana Bucureşti şi-ar fi dat demisia, dar B. Ştirbei nu le-a primit-o. 3980 323(498.1) [Ştiri cu privire la situaţia domnitorului B. Ştirbei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 273: Tier’a romanesca si Moldavi’a. Din Bucureşti, se comunică zvonul că s-ar fi primit un firman prin care domnitorul este considerat ca scos din domnie, încă de la data scrisorii lui Reşid-Paşa, adică de la 2S iulie. Sc afirmă că Gorceakov l-ar sprijini încă in domnie. Se observă însă că Ştirbei continuă a se comporta ca domnitor, mcntionîndu-se, ca dovadă, ceremoniile care au avut loc la 21 şi 22 aug. 3981 323(498.1) [Ofisul domnesc către Statul Administrativ Extraordinar, prin care Ştirbei anunţă că, „împrejurările vremii cerînd a ne depărta vremelniceşte din Prinţipat", încredinţează „cîrma oblăduirii, pînă sc vor lua cele dupe urmă măsuri, Sfatului Administrativ Extraordinar'*] — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 286; Vest. R., XVIII (1853) p. 329; GAZ. DEMOLD., XXV (1853), p. 333: Ţara Românească; G. TRANS., XVI (1853), p. 330: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a. 3982 323(498.1) [Ştire cu privire la un mesaj prin care domnitorul Ştirbei anunţă Porţii motivele retragerii sale de la domnia Ţării Româneşti]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 349, col.I. 3983 323(498.1) [Sfatul Administrativ Extraordinar aduce la cunoştinţa ţării că, în urma plecării domnitorului Ştirfiei, a luat asupra-şi „cîrma olbăduirei ţării vremelniceste*'l. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, supl. la nr. 72; VEST. R., XVIII (1853), p. 329—330. 211 www.dacoromanica.ro 323(4 98.1) POLITICA INTERNA: ŢARA ROMANEASCA 323(498.1) 3984 323(498.1) [Ştiri şi documente în legătură cu plecarea din ţară a domnitorului Ştirbei şi încredinţarea conducerii ţării în mîinile Sfatului Administrativ Extraordinar], — BUKURESTER DT.Z., IX (1853), p. 329: Donauftirstenthttmer. Bekannt-machung. 3985 323(498.1) [Se anunţă că, la 1 noiembrie, Barbu Ştirbei a sosit la Sibiu]. — G. TRANS., XVT (1853), p. 332: Sibiu, 1 Noembre n. Se adaugă un scurt comentariu de simpatie pentru fostul domnitor* 3986 323(498.1) [Se anunţă din Sibiu că domnitorul B. Ştirbei a plecat, prin Arad, la Viena], — G. TRANS., XVr (1853), p. 331: Monarchi’a austriaca. 3987 323(498.1) Către Sfatul Administrativ al Valahiei. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 313; VEST. R„ XTOI (1853), p. 357—358. Prin(ul Gorceakov anunţă Sfatului numirea generalului Budberg, în calitatea de comisar extraordinar şi plenipotent pentru ambele Principate, precum şi numirea consilierului de stat Halcinski, ca vicepreşedinte al Sfatului Administrativ al Valahiei. 3988 323(498.1) [Adresa nr. 7, din 26 nov,, a generalului Budberg către Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti, anunţînd că şi-a luat în primire postul de comisar extraordinar şi plenipotent pentru ambele Principate], — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 329; VEST. R., XVIII (1853), p. 374. Cere concursul membrilor Sfatului. Anunţă că şi Halcinski intră de acum tn funcţiile sale şi va dirija lucrările Sfatului. 3989 323(498.1) [Publicaţie referitoare la audienţele şi prezentarea jalbelor la generalul Budberg, comisar al Principatelor], — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 333: Publicaţii ministeriale; VEST. R., XVIII (1853), p. 377: Secretariatul Statului. Text român şi francez. în Vestitorul Românesc se publică şi textul în limba rusă. 3990 323(498.1) Ofiţu Către Ex. Sa D. Viţe-Prezident al Sfatului Administrativ Extraordinar Halcinski. — BULETIN [Ţ.R.], 1853, p. 353; VEST.R., XVIII (1853), p. 401; G. TRANS., XVI (1853), p. 409; Tiâr’a romanesca si Moldavi’a. Budberg anunţă că a primit demisiile logofeţilor Dreptăţii loan Mânu şi loan Bibescu şi numeşte în locul lor, ca membri ai Sfatului Administrativ, pe logofătul Dreptăţii loan Slătineanu, şef al Departamentului Credinţii, şi pe postelnicul loan Al. Filipescu, şef al Secretariatului Statului. 3991 323(498.1) [înurma demisiei logofeţilor Dreptăţii,I. Mânuşi Bibescu, logofătul I. Slătineanu a fost numit şef al Departamentului Cultului, iar postelnicul Filipescu, şef al Secretariatului de Stat, în Ţara Românească]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 413: Novitale din năuntru. 3992 323(498.1) [loan Slătineanu este chemat în postul de şef al Departamentului Credinţii], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 13; VEST. R., XIX (1854), p. 13. Ofis către Departamentul Dreptăţii, semnat de Budberg. 3993 323(498.1) [După „Jurnalul german" din Bucureşti — „Bukurester deutsche Zeitung" — se anunţă mai multe schimbări în personalul Departamentului Justiţiei]. — G. TRANS., XVI(1853), p. 339: Partea Neofisiâsa. 3994 323(498.1) [Ştiri după ziarul „Wanderer" din 7 dec. n., cu privire la arestarea şi exilarea boierilor C. Creţeanu, Costache Raco-viţă, Călinescu şi Vernescu]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 376: Din cîmpulu resboiului. 3995 323(498.1) [Comentarii ardelene la vestea sosirii la Calafat, de la Constantinopol, a ofiţerilor Teii şi Solomon]. — G. TRANS., XVn (1854), p. 30: Tifer’a roman&ca si Moldavi’a. Se exprimă bănuiala că ei se vor comporta unul faţă de altul ca şi în 1848, la Palat. 3996 323(498.1) încheiere despre Eteria greco-slavă. — G. TRANS., XVII (1854), p. 63: Tifer’a romanâsca si Moldavi’a. Articol despre activitatea „partidei greco-slave" din Principatele Române, în timpul domniei lui Barbu Ştirbei: complotul de la Brăila, numirea lui Ioanide ca director al Departamentului de Interne, amestecul lui S.[uţu] şi Miloş Obrenovici etc. — încheierea unei corespondenţe de la Bucureşti, din 8 febr., apărută in ziarul austriac Wanderer, sub titlul Noua Eteric greco-slavonă, şi tradusă în Gazeta Transilvaniei, în cadrul rubricii Tier’a roma-nisca si Moldavi’a, paginile 55, 58— 59, 63. 3997 323(498.1) [Ofisul comisarului Budberg, prin care vornicul Constantin Cantacuzino este numit în postul de şei al Departamentului din Năuntru], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 133: Ofiţu către Sfatul Administrativ; VEST. R., XIX (1854), p. 141: Ofisu către Sfatul Administrativ; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 158: Novitale din năuntru. De asemenea, anunţă că C. Cantacuzino va prezida — în lipsa comisarului plenipotent şi a vicepreşedintelui — şedinţele Sfatului. 3998 323(498.1) [Adresa şefului Departamentului din Năuntru, Constantin Cantacuzino, către cîrmuitorii districtelor], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 133: Publicaţii ministeriale; VEST.R., XIX (1854), p. 141: Departamentul din Năuntru. Le face cunoscut că a venit în fruntea acestui departament şi le cere să fie de exemplu subalternilor, în executarea datoriilor lor. 3999 323(498.1) [Comisarul Budberg, cu aprobarea împăratului Rusiei, propune Sfatului Administrativ al Ţării Româneşti înălţarea fostului caimacam Constantin Cantacuzino la rangul de mare ban, pentru meritele sale politice]. — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 181. Ofiţuri către Sfatul Administrativ; VEST.R., XIX (1854), p. 193: Ofisu la Sfatul Administrativ; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 202: Ofisul nr. 750. 4000 323(498.1) [Se reproduce adresa lui Budberg, către Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti, prin care acesta propune ridicarea fostului caimacam Const. Cantacuzino, la rangul de mare ban, pentru meritele sale politice]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 224, col.I. 4001 323(498.1) [Comisarul Budberg, cu aprobarea împăratului Rusiei, înaintează pe vornicul Emanuil Băleanu la rangul de mare ban, „spre răsplătirea îndelungatelor şi credincioaselor sale serviciuri”]. —BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 181: Ofiţuri către Sfatul Administrativ; VEST.R., XIX (1854), p. 193: Ofisu la Sfatul Administrativ; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p.202;G. TRANS., XVII (1854), p. 224, col. I: Ofisul nr. 749. 4002 323(498.1) [Ştire despre arestarea a 7 craioveni, „care, nesocotind prochiămăciunea gen. Liprandi, steteră pentru înfiinţarea unui gubern provisoriu în Craiova”]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 155: Tifer'a romanâsca si Moldavi’a. După Siebcnbiirger Bote. 4003 323(498.1) [Ştire cu privire la încercarea de a constitui un guvern al Olteniei]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 198: Principatele de la Dunăre. Se anunţă că, in 12/24 iunie, a avut loc la Craiova „o adunare de boieri şi de alţi bărbaţi bezuiţi", al cărei scop era să aleagă un „guvern interimate" şi pe principalii „amploaiaţi". Adunarea n-a putut hotărî insă nimic, deoarece S-a împărţit în două partide: una voia ca guvernul să-şi aibă sediul la Calafat, 212 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) pentru a fi mai aproape de paşa de la Vidin, şi să fie condus de un funcţionar romăn care devenise In ultimul timp secretarul lui Sami-Paşa, la Vidin. A doua partidă voia ca sediul să fie la Craiova. 4004 Haralambie, C. 323(498.1) [Comentarii la situaţia politică]. — JURNALUL CR., I (1854), p. 1—2. Autorul face o profesie de fidelitate către Poarta suzerană şi aliaţii ei. Exprimă speranţa că încetarea războiului va pune sfirşit tulburării comerţului şi oamenii se vor „bucura de proprietăţile lor", „ţăranul de munca sa şi comerţul va înflori". — Text romăn şi francez. 4005 323(498.1) [Adresa prinţului Mihail Gorceakov către banul Constantin Cantacuzino, preşedintele Sfatului Administrativ, prin care anunţă că armata rusească va părăsi Bucureştii şi că lasă asupra Sfatului Administrativ cîrmuirea trebilor publice], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, Foae extr. la nr. 53, broşată între p.212—213; VEST. R., XIX (1854), p. 225: Exelenţii Sale D-lui Ban Constantin Cantacuzino, prezidentul Sfatului Administrativ al Valahii. Text romăn şi francez. In Buletin, se repetă publicarea acestui act In nr. 54, p. 213. 4006 323(498.1) [Adresa comisarului Budberg, către Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti, prin care anunţă că va urma armata rusă în mişcarea sa de concentrare şi că va încredinţa administraţia ţării Sfatului Administrativ Extraordinar]. —BULETIN [Ţ.R.], 1854, Foaie extr. la nr. 53, broşată între p.212— 213; VEST. R., XIX (1854), p. 225: Sfatului Administrativ al României, G. TRANS., XVTI (1854), p. 236; Din cîmpulu resboiuluî. în Buletin, se repetă publicarea acestui act in nr. 54, p. 213. 4007 323(498.1) [Poliţia Capitalei îndeamnă populaţia să fie liniştită „în aceste minute de crize politici", căci oricine va îndrăzni să tulbure liniştea, va fi aspru pedepsit], — VEST. R., XIX (1854), p. 226, col.I: Poliţia Capitalei. 4008 323(498.1) [Ştiri despre starea de spirit în Capitală, în urma mutării cartierului general rus la Moara Domnească, pe şoseaua spre Buzău], — BUKURESTER DT.Z., X (1854), p. 233: Donau-furstenthtimer. Oraşul e liniştit. Sfatul Administrativ Extraordinar, sub preşedinţia lui C. Cantacuzino, a preluat conducerea ţării. Zvonurile despre o ocupaţie turcească sau austriacă au Încetat. 4009 323(498.1) [Generalisimul Omer, printr-un ordin dat la 1 august 1854, arată că guvernul otoman n-are de gînd sâ-i pedepsească pe cei ce au colaborat cu trupele şi autorităţile care evacuaseră de curînd Principatul şi că nu este nici un motiv pentru aceştia de a părăsi ţara; va pedepsi numai pe spioni], — BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 289; VEST. R., XIX (1854), p. 241. 4010 323(498.1) Locuitorilor oraşului Bucureşti. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 229; VEST. R., XIX (1854), p. 233. Manifestul generalului Halim, prin care anunţă că armatele turceşti au venit să menţină liniştea şi că „nimeni să nu Indrăsnească a lua iniţiativa şi a cere cu sgomot vr’o prefacere, căci nişte asemenea turburători vor li pedepsiţi de către noi cu asprime". — Text romăn şi francez. 4011 323(498.1) [Proclamaţia lui Derviş-Paşa către locuitorii din Ţara Românească],—BULETIN [Ţ.R.], 1854, p. 245: Proclamaţie; VEST.R., XIX (1854), p. 257—258: Proclamaţie; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 285: Novitale dinnauntru; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 261: DonaufQrstenthiimer. Derviş-Paşa vesteşte că sultanul l-a numit comisar pentru Principatele Române, cu misiunea de a restabili ordinea. Conform convenţiei încheiate între Poartă şi Austria, în înţelegere cu guvernele Franţei şi Angliei, tru- pele austriece vor ocupa Principatele. Starea administrativă de dinainte a Ţării Româneşti va fi restabilită. — în Vestitorul Românesc şi Gazeta de Mol-davia, text român şi francez. 4012 323(498.1) [Ştire despre situaţia politică internă din Ţara Românească], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 270: Intîmplărî de zi. După o corespondenţă din Bucureşti, din 15 aug., se anunţă că boierii se împărţiseră în două partide: una a lui Ştirbei şi alta a lui Cantacuzino, şi între aceste partide ar domni o mare agitaţie. Ambele aşteaptă decizia de la turci. Capul „partidei anti-ştirbeiene" ar fi consulul englez Colquhoun. 4013 323(498.1) [Comentariu la nemulţumirea boierilor din Ţara Românească faţă de proclamaţia lui Derviş-Paşa], — TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 71, p. 281—282: întâmplări de zi. Boierii erau nemulţumiţi de faptul că Derviş-Paşa îl denumise pe sultan ca „suveranul" şi nu „suzeranul" ţării. Telegraful Român observă că şi boierii au făcut abuz de cuvîntul „suveran", în cuvîntările în care au adus omagii turcilor şi sultanului. 4014 323(498.1) [Adresa comisarului otoman Derviş, prin care anunţă că numeşte „un consiliu administrativ provizoriu", ca să conducă ţara]. —BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 257: Adresă; VEST. R., XIX (1854), p. 261: Adresă. Cele şapte persoane numite în acest consiliu sînt: marele vornic Constantin Cantacuzino, banul Constantin Herescu, marele vornic Ioan Filipescu, logofătul Ioan Slătineanu, logofătul Oteteleşeanu, logofătul Ioan A. Filipescu, clucerul Ioan Cantacuzino. — Text român şi francez. 4015 323(498.1) [Adresa comisarului imperial otoman Derviş către membrii Sfatului Administrativ provizoriu].—BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 257: Adresă; VEST . R., XIX (1854), p. 261: Adresă. Le pune în vedere că sînt însărcinaţi vremelnic să conducă treburile administrative ale Principatului potrivit Regulamentului Organic. — Text român şi francez, In Vestitorul Românesc. 4016 323(498.1) [Se vesteşte că Eliade a plecat din Bucureşti la Constan- tinopol]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 308, col. II: Novi-simu. Se afirmă că Eliade „se dusese pe vreo trei săptămînl la Constantino-pole“. în aceeaşi corespondenţă, se anunţă că Omer-Paşa sosise la Bucureşti. 4017 323(498.1) Adresa Ex. Sale comisarului împărătesc otoman Derviş- Paşa, către Sfatul Administrativ vremelnic din Principatul României. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 265; VEST. R., XIX (1854), p. 273. Arată că sultanul, în dorinţa de a restabili starea de mai înainte a Principatului şi de acord cu împăratul Austriei, a invitat pe prinţul Ştirbei să se întoarcă şi să ia din nou cîrma ţării. 4018 323(498.1) Adresa Ex. Sale d-lui Locotentului-General Coronini, comandant de căpetenie al trupelor imperiale şi regale în România şi Moldavia, către Sfatul Administrativ vremelnic. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 269; VEST. R.. XIX (1854), p. 277. Anunţă că atît Austria, cit şi Turcia au hotărît rechemarea prinţului Barbu Ştirbei de la Viena, pentru a-şi relua domnia. 4019 323(498.1) Ofiţul Mării Sale Prinţului ŞtirbeiO către Sfatul Administrativ Extraordinar, cu data de 5/17 Septemvrie anul 1854, de la Baden. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, supl. extr. la nr. 70, p. 1; VEST. R., XIX (1854), p. 289. Ştirbei anunţă că se va reîntoarce la domnie şi invită Sfatul să aducă aceasta la cunoştinţa publicului şi să ia cuvenitele măsuri. 4020 323(498.1) [Ştiri şi comentarii în legătură cu reîntoarcerea domnitorului Ştirbei], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 213 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNA: ŢARA ROMÂNEASCĂ 323(498.1) 293, 297: DonaufOrstenthfimer, 295: Neuestes, 302: Donau-fflrstenthhmer, 303, col. II: Oesterreichische Monarchie; VEST. R., XIX (1854), p. 297, col. I: Bucureşti, 25 Septemvrie; G. TRANS., XVII (1854), p. 282: Tifer’a romanâsca si Moldavi'a, 283, col. H: Cămpulungu, 30 Augustu, 308: Din cămpulu resboiulnl, 308: Novisimu, 316: Din cămpulu res boiului. 4021 323(498.1) [Ştiri şi comentarii în legătură cu întoarcerea lui B. Ştirbei în Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 302: întâmplări de zi, 306—307: Principatele dela Dunăre, 314: întâmplări de zi, nr. 72, p. 284: Depeşe telegrafice, nr. 72, p. 286: Monarhia Austriacă, nr. 72. p. 286—287 şi nr. 73, p. 290: întâmplări de zi, nr. 74, p. 284: Monarhia Austriacă, 294—295, nr. 75, p. 298 şi 338: întâmplări de zi. 4022 323(498.1) [Scurtă corespondenţă din Bucureşti, în care se anunţă că se aştepta reîntoarcerea pe tron a lui Barbu Ştirbei şi se cere ca domnitorul să-şi dedice activitatea ridicării învăţă-mîntului], — G. TRANS., XVII (1854), p. 291: Bucureşti, capetulă lui Augustu 1854. 4023 323(498.1) [Comentariile redacţiei la reîntoarcerea lui B. Ştirbei ca domnitor]. —TELEGRAFUL R„ II (1854), nr. 72, p. 286: Monarhia Austriacă. Redacţia salută cu bucurie misiunea consulului general al Austriei din Bucureşti, Laurin, de a-1 aduce pe B. Ştirbei de la Viena, ca domnitor. Exprimă convingerea că, cu ajutorul marii boierimi şi al clerului, Ştirbei va pune ordine in ţară şi va face reforma administraţiei, pentru care a purtat negocieri cu Poarta baronul Bruck. 4024 Ştirbei, Barbu Dimitrie 323(498.1) Către toţi locuitorii Principatului Românesc. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 285; VEST. R., XIX (1854), p. 297—298; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 310: Ţara Românească. Proclamaţia adresată locuitorilor la întoarcerea sa în ţară. — In Vesti-torul Românesc, text român şi francez. 4025 323(498.1) [Adresa domnitorului Ştirbei către Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti, cerînd să aducă la cunoştinţa publică proclamaţia sa către locuitorii ţării]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 285: Către Sfatul Administrativ. Cere ca să se tipărească pe foi volante, cu pecetea domnească, şi să se împartă prin oraşe, trimiţîndu-se cite două exemplare în fiecare sat. 4026 323(498.1) Cuvântul rostit de Preasfinţia Sa păr. Episcop a) Buzăului, ca mădular al deputaţiunci, la dcsbarcarca înălţimei Sale Domnului stăpânitor la Giurgiu. — VEST. R. XIX (1854), p. 299. Cu prilejul reîntoarcerii lui Barbu Ştirbei în ţară. 4027 323(498. l) Cuvîntul rostit de Prea-sfinţia Sa Părintele Mitropolit la sosirea în capitală a Mării Sale Domnului Stăpânitor. — VEST. R., XIX (1854), p. 299. La intoareerea în ţară a lui Barbu Ştirbei. 4028 323(498.1) [Adresa domnitorului Ştirbei către Departamentul din Năuntru, cu prilejul reîntoarcerii sale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 285: Ofiţurl domneşti; VEST. R., XIX (1854), p. 297. Mulţumeşte publicului din Capitală pentru buna primire pe care i-a făcut-o şi consideră aceasta drept o dovadă de încredere în străduinţa lui „pentru binele tuturor". 4029 323(498.1) [Extras din corespondenţa în care „Mesagerul Transilvan" — „Siebenburger Bote" — descrie sosirea domnitorului Barbu Ştirbei în Ţara Românească]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 317: Ţara Românească. 4030 323(498.1) [Ofisul domnesc din 24 sept., prin care se primeşte demisia vornicului Constantin Cantacuzino de la Ministerul din Năuntru şi preşedinţia Sfatului Administrativ]. — BULETIN [Ţ. R.] 1854, p. 289: Către Sfatul Administrativ Extraordinar ; VEST. R., XIX (1854), p. 298: Către Sfatul Administrativ Extraordinar. Ştirbei arată că vorn. C. Cantacuzino îşi dase demisia înainte de reîntoarcerea sa, către Derviş-Paşa. Numeşte ca interimar pe marele vornic Ioan C. Filipescu, şeful Ministerului Finanţelor. — In Vestitorul Românesc, text român şi francez. 4031 323(498.1) [Ofis domnesc nr. 890, prin care postelnicul Iancu A. Filipescu este orînduit şef al Departamentului Dreptăţii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 301: Către Sfatul Administrativ; VEST. R., XIX (1854), p. 309: Către Sfatul Administrativ. In locul său, ca „şef al Departamentului Secretariei", e numit logofătul Alexandru Plaiano. 4032 323(498.1) [Ofisul domnesc nr. 891, prin care logofătul Iancu Cîm- pineanu este orînduit şef al Departamentului Credinţei, în locul logofătului Iancu Slătineanu, demisionat]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 301: Către Sfatul Administrativ; VEST. R., XIX (1854), p. 309: Către Sfatul Administrativ. 4033 323(498.1) [Ofisul domnesc nr. 892, prin care vornicul Iancu C. Filipescu este orînduit şef al Departamentului din Năuntru], — BULETIN [Ţ. R.],’ 1854, p. 301: Către Sfatul Administrativ; VEST. R., XIX (1854), p. 309: Către Sfatul Administrativ. în locul lui, ca şef al Departamentului Finanţelor, este orînduit logofătul, Nicolae Băleanu. 4034 323(498.1) [B. Ştirbei numeşte noi miniştri]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 321: DonaufOrstenthtimer. 4035 323(498.1) [Se anunţă că „Buletinul Oficial" din Bucureşti publică ofisele domneşti cu privire la schimbări ale şefilor de departamente].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 329: Novitale din năuntru. 4036 323(498.1) [O „deputăţie" a oraşului Brăila felicită pe domnitorul Barbu Ştirbei pentru întoarcerea sa în ţară]. — BULETIN [Ţ. R.],1854, p. 317, col. II; VEST. R., XIX (1854), p. 329. Se publică textul cuvtntării rostite tn numele acestei delegaţii, compusă din C. C. Epites, D. Apostolu, Petre Simon, S. G. Crîmpu. 4037 323(498.1) [O „deputaţiune" a oraşului Rîmnic prezintă felicitări domnitorului Barbu Ştirbei, cu prilejul întoarcerii sale în scaunul domniei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 361. Se publică cuvintarea rostită cu acest prilej In numele delegaţiei, compusă din pitarul Zisu Dumitrescu, Gbiţă Golescu şi Matache Filip. 4038 323(498.1) [Se anunţă că Ioanidi, „fostul şef al Departamentului din Lăuntru în Ţara Românească", s-a înapoiat din Ardeal la Bucureşti]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 319: Novissimu. Ioanidi trecuse cu familia sa pe la Tumu-Roşu. 4039 323(498.1) [Extrase din ziarul „Wanderer" cu privire la boierimea din Ţara Românească].— TELEGRAFUL R., II (1854), p. 318—319: Principatele de la Dunăre. Extrasele sînt făcute dintr-o corespondenţă din Bucureşti, datată 6 oct. Corespondentul ziarului Wanderer se arată foarte nemulţumit de intrigile 214 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) pe care boierii le-au făcut pe Ungă Mazar-Paşa, pentru a-1 aţîţa împotriva domnitorului Ştirbei. Afirmă că pe boieri „patima de partidă" şi „urile personale" îi fac totdeauna să uite interesele ţării. în comentariu, Telegraful Român ia apărarea boierimii. 4040 323 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ, prin care se interzice intrarea în ţară a acelor persoane care, şi după amnistia dată, au continuat să locuiască în străinătate]. — BULETIN [Ţ. R.], 1854, p. 345; VEST. R., XIX (1854), p. 361. Tot aci se publici şi jurnalul Sfatului, privitor la aceasta chestiune. 4041 323 (498.1) [„Buletinul Oficial" al Ţării Româneşti publică ofisul domnesc către Sfatul Administrativ Extraordinar, ordo-nînd măsuri împotriva persoanelor care au întîrziat să se întoarcă în ţară, bucurîndu-se de amnistie], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 381. Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4042 323 (498.1) [Notiţă despre moartea marelui vornic loan C. Filipescu, ministru din Năuntru]. — VEST. R., XIX (1854), p. 362, col. II: Bucureşti. Au luat parte la serviciul divin domnitorul, notabilităţile imperiale otomane şi austriece etc. Va fi înmormîntat la m-rea Mărgineni. 4043 323 (498.1) [Extrase dintr-o corespondenţă din Bucureşti a ziarului ,,Lloydlf]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 347: Principatele dela Dunăre. Corespondentul atacă boierimea feudală, pe motiv că ea caută să împiedice „lămuritele plane de reformă" ale lui B. Ştirbei. Afirmă că „spiritul civilizaţiunii nu se lipeşte de înjosită feudalitate orientală a partidei cu căciuli fanariotice". Critică deopotrivă şi pe tinerii îmbrăcaţi în frac, acuzîndu-i că „ţintează după aceea deşartă şi periculoasă cultivare ce o trag numai din dicţionarii nepăciuirei europene şi dela apostolii ei şi vreau să întemeieze în întinsul răsărit o speţie de filiă revoluţionare". în comentariu, Telegraful R. afirmă că, între boieri, negustori şi meseriaşi, există în Principate şi elemente ponderate, de mijloc. 4044 323 (498.1) [Extras dintr-o corespondenţă din Bucureşti a „Gazetei Universale" — „Allgemeine Zeitung" — cu privire la influenţa engleză In Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., TI (1854), p. 368: Principatele de la Dunăre. în această corespondenţă, datată 11 noiembrie, se afirmă că „partida englezească" a boierilor, redusă la număr, caută să cîştige influenţă pe calea presei, plănuind a întemeia în fiecare centru al ţării: Bucureşti, Craiova, Buzău şi Brăila, cîte o gazetă care să-i propage ideile. S-au făcut cereri la guvern în acest sens, dar el a amînat rezolvarea, pînă ce va fi gata legea presei. 4045 323 (498.1) [Articol în legătură cu noua reglementare a presei în Ţara Românească]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 391— 392: Bucuresci, 2 Decembre c. v. Se înfăţişează noile dispoziţii cu privire la presă şi se elogiază politica actuală a domnitorului Ştirbei, căutînd să se azvîrle în sarcina altora greşelile sale din trecut. 4046 323 (498.1) [Articol despre domnitorul Barbu Ştirbei]. — TELEGRAFUL R., IIT (1854), p. 7, 11—12: Principatele de la Dunăre. Corespondenţă datată: Bucureşti 22 decembrie [1854]. — Se înfăţişează multiplele funcţii şi demnităţi administrative pe care Ştirbei le-a avut înainte de a domni, începînd de la aceea de administrator de judeţ, pînă la cea de ministru al Trcbilor din Lăuntru. Se subliniază astfel marea lui experienţă administrativă. Se elogiază felul cum a administrat ţara ca domnitor, enumerîndu-se reformele şi măsurile sale folositoare Principatului. 4047 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 28 decembrie 1854 s. v., cuprinzînd diferite ştiri]. — G. TRANS., XVin (1855), p. 3: Tifcr’a romanfcsca si Moldavi’a. Despre anularea unor ranguri boiereşti şi despre plata garanţiei de către supuşii greci. Aceştia din urmă au fost anunţaţi că, de nu vor plăti aceste garanţii, vor fi expulzaţi. 4048 323 (498.1) [Se anunţă darea în judecată, la Bucureşti, a lui C. A. Suţu, pentru neplata unor poliţe]. — G. TRANS., XVni (1855), p. 68: Posta din urmă. Ştire din Kronstădter Zeitung, care mai informase că Suţu „îndosi socotelile publice vr’o trei ani" şi că el dispăruse din capitala Ţării Româneşti de vreo 78 de zile. 4049 323 (498.1) [Despre fuga lui Şuţache la Constantinopol]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 84, col. II: Braşovu 28 Marţiu c. n. Se dau amănunte privind fuga lui Constantin Suţu din Bucureşti (după („F.P.Z."). Se arată că el complotase împotriva lui Ştirbei şi se anunţă că Poarta îl trimisese înapoi la Bucureşti. 4050 323 (498.1) [Corespondenţă cuprinzînd ştiri politice din Ţara Românească].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 92, col. I: Bucureşti, 18 Marţiu v. Se arată că Ştirbei primise un firman de mulţumire din partea sultanului şi că se pregăteau măsuri represive împotriva partizanilor Rusiei. Se citează cazul maiorului Florescu, „care dusese un despărţămînt de miliţie pînă în Rusia, după ce fu desarmat... la Focşani". 4051 323 (498.1) [Traducerea unei corespondenţe din Bucureşti, datată 8 iunie, apărută în „Ost-deutsche Post“]. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 183: Principatele de la Dunăre. Corespondentul se ocupă de intrigile boierilor împotriva domnitorului, în chestiunea alegerii persoanei care să reprezinte la Viena Ţara Românească. Aceştia îl acuzau că l-a înlăturat pe Creţulescu, a cărui capacitate o lăudau, fiindcă nu ar fi fost destul de devotat intereselor personale ale domnitorului. Corespondentul notează că c sigur că, dacă ar fi fost numit Creţulescu, ei l-ar fi atacat cu cruzime, căci figura primul pe o listă de „revoluţionari şi socialişti** pe care aceiaşi boieri o alcătuiseră cu vreo două luni înainte. 4052 323 (498.1) ,,Ce să se facă cu Principatele Dunărei?" — G. TRANS., XVIII (1855), p. 245, 258, 264, 268, 271. Prezentarea unui şir de articole din Allgemeine Zeitung, privind istoria Ţării Româneşti de la 1832. Articolele reprezintă punctul de vedere austriac, urmărind combaterea influenţei Franţei în Principate. Este combătut îndeosebi ziaristul Gănescu, propovăduitor al unei largi influenţe franceze în Ţările Româneşti. Se comunică amănunte politice privind pe Alexandru Ghica, G. Bibescu, B. Ştirbei şi Gr. Ghica. Se recomandă, pentru o eventuală candidatură la domnie, prinţul Brîncoveanu, care slujea în armata austriacă. Reproducînd ideile acestor articole, redacţia Gazetei Transilvaniei face observaţii critice. 4053 323 (498.1) [Se anunţă din Bucureşti că domnitorul Ştirbei a fost bolnav 8 zile de pleurezie]. —TELEGRAFUL R., III (1855), p. 317: Depeşe telegrafice. 4054 323 (498.1) [Se menţionează o corespondenţă din Bucureşti apărută în „Oesterreichische Zeitung"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 318: întâmplări de zi. In corespondenţa aceasta se expun „intrigile" boierilor, sprijiniţi de consulul englez Colquhoun, împotriva domnitorului Ştirbei. 4055 323 (498.1) . [Dare de seamă amănunţită despre călătoria făcută de domnitorul Ştirbei spre mănăstirea Bistriţa]. — VEST. R., XX (1855), p. 277—278: Ştiri din lăuntru. Ştirbei plecase acolo ca să-şi petreacă convalescenţa, In urma frigurilor dc care suferise la Bucureşti. Cu acest prilej, a inspectat Piteştii, Rîmnicul şi ocnele de lingă RImnic, luind o serie întreagă de măsuri de ordin administrativ şi gospodăresc. - Text român şi francez. 4056 323 (498.1) [Se reproduce o parte din articolul de fond publicat în nr. 1 al gazetei „Patria" [Buc.], scoasă de N. Nenovici, în care acesta preamăreşte Ţara Românească, „patria" sa]. — 15 — Bibliografia analitică — c. 3102 www.dacoromanica.ro 215 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: TARA ROMÂNEASCĂ 323.(498.1) G. TRANS., XVIII (1855), p. 55: Tiâr’a romanica si Mol-davi’a. Numărul in care a apărut articolul lipseşte din colecţia B.A.R. 4057 323 (498.1) [Se menţionează apariţia unei corespondenţe din Bucureşti, în ziarul „Oesterreichische Zeitung", cu privire la agi- taţia unor boieri împotriva domnitorului Ştirbei]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 75—76: Principatele de la Dunăre. Corespondenta, datată 27 febr., li acuză pe Alex. Ghica, Eu. Băleanu şi C. Cantacuzino că, Împreună cu Poujade, consulul francez, şi Colquhoun, consulul Angliei, fac intrigi împotriva lui Ştirbei. 4058 323 (498.1) [Ofisul domnesc din 16 sept., prin care vornicul Manola- che Băleanu e numit în postul vacant de şef al Departamentului din Năuntru].—BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 293: Către Sfatul Administrativ; VEST. R., XX (1855), p. 289: Către Sfatul Administrativ. 4059 323 (498.1) [Comentarii referitoare la numirea lui E. Băleanu ca ministru din Lăuntru al Ţârii Româneşti]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 874, col. I. Comentariile sînt extrase dintr-o corespondenţă din Bucureşti apărută In ziarul Le Constilutionnel din 4 oct. Se subliniază că E. Băleanu fusese, de mai mulţi ani, unul din membrii cei mai influenţi ai opoziţiei şi semnase „felurite adrese îndreptate In contra guvernului principelui Ştirbei", dar acum „nu a cutezat a prelungi" această opoziţie. 1856 4060 323 (498.1) [Cuvîntarea mitropolitului ţării, rostită la palatul domnesc, cu ocazia Anului Nou],—BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 1; VEST. R., XXI (1856), foaie volantă anexată la nr. 1. Tot aci se publică şi răspunsul domnitorului Barbu Ştirbei. 4061 323 (498.1) [Cuvîntul Consiliului Municipal, rostit la palatul domnesc, cu ocazia Anului Nou]. — BULETIN [Ţ. R. ], 1856, p. 1 ; VEST. R., XXI (1856), foaie volantă anexată la nr. 1. Tot aci se publică şi răspunsul domnitorului. 4062 323 (498.1) [Ofisul domnesc prin care Obştescul Divan este chemat în „sesia" ordinară a anului 1856], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 5; VEST. R., XXI (1856), p. 1, col. 1—3. Se prezintă situaţia politică şi financiară a ţării şi se arată nevoia de a se înfiinţa drumuri mari de comunicaţie. 4063 323 (498.1) [Dare de seamă despre şedinţa anuală a „Divanului General" din Bucureşti], — BUKTJRESTER DT. Z., XIT (1856), p. 9—10: Donaufiirstenthumer. Se reproduce textul adresei domnitorului către Divan, expunînd situaţia generală a Principatului. 4064 323 (498.1) Răspunsul C-lu! Divan u Obştescu la închideresa sesil sale de estimpu la ofiţul de deschidere al Mării Sale Domnului Stăpînitorfi subt No. 1990. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 65—66; VEST. R., XXI (1856), p. 61—62. tn răspuns, se insistă mai cu seamă asupra situaţiei financiare a ţări1. Se comunică cifre. 4065 323 (498.1) [Rezumatul unui articol din ziarul austriac „Lloyd" asupra stărilor din Ţara Românească]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 66—67, 75: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a. Este apărat domnitorul Ştirbei, ataclndu-se protipendada, care singură e considerată răspunzătoare de corupţia existentă In Muntenia. Se arată că starea ţăranului romăn era proastă, Îndeosebi din pricina abuzurilor administraţiei. 4066 323 (498.1) [Ştire din Bucureşti, redată de ziarul austriac „Fremden- blatt", privitoare la silinţele lui Ştirbei de a deveni prinţ ereditar al României], — G. TRANS., XIX (1856), p. 92: Tiâr ’a roman&sca si Moldavi’a. 4067 323 (498.1) [Ştire despre înălţarea boierului muntean Emanuil Băleanu la rangul de ban]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 92: Tiâr’a roman&sca si Moldavi'a. Ştire redată după Frcmicnblatt, care observă că Ştirbei Vodă tncuraja, astfel, pe membrii opoziţiei. 4068 323 (498.1) [Traducerea unei corespondeţe din Bucureşti, cu data de 14 martie, apărută în ziarul „Ost-deutsche Post", arătînd ecoul hotărîrilor conferinţei dc la Constantinopol cu privire la Principatele Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 67, p. 1—2. Se arată că aceste hotăriri „trebuiră să producă o impresie cu atlt mai supărăcioasă", cu cit ele „slnt In opoziţie directă cu principiile aşezate de prinţul Ştirbei". După ce se sfătui cu divanul său, Ştirbei trimise Îndată un protest la Poartă, declarînd că acele hotăriri loveau in autonomia Principatelor: ele anulau de fapt Regulamentul Organic, şi această Împrejurare Ştirbei o consideră ca un izvor de anarhie pentru tară, deoarece dă iarăşi curs luptelor pentru domnie; contestă cu totul dreptul Porţii de a numi domni şi caimacami In Principate. 4069 323 (498.1) [Articole apoloegtice despre Ştirbei Vodă, din „Oesterreichische Zeitung”].— G. TRANS., XIX (1856), p. 114—115,123. Domnitorul Tării Româneşti este apărat atlt de acuzaţia de a fi făcut abuzuri In administraţie, cit şi de aceea de a fi trădat interesele Turciei, in timpul războiului Crimeii. Primul articol este intitulat învinuiri asupra Domnului Ştirbei şi este datat Bucureşti, 28 martie. Articolele conţin multe amănunte privind guvernarea lui Ştirbei In timpul războiului Crimeii. 4070 323 (498.1) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ, prin care se face cunoscut că aga Petrache Poenaru este însărcinat a îndeplini „funcţiile Secretariatului de Stat" în lipsa logofătului Al. Plagino], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 109; VEST. R„ XXI (1856), p. 105. 4071 Saint-Marc Girardin 323 (498.1) [Articol despre misiunea comisiei europene de la Bucureşti]. — ZIMBRUL. IV (1856), nr. 102, p. 1—3. Printre alte sarcini care crede că trebuie să fie îndeplinite de comisie, autorul pomeneşte şi de aceea de a rechema pe toţi exilaţii politici de la 1848. Articolul este tradus din Journal des Dibals. 4072 323 (498.1) [Ştire cu privire la apropiata sosire la Bucureşti a comisarului otoman Safvet-Effendi].— ZIMBRUL, rV (1856), nr. 104, p. 2, col. I. Acesta era însărcinat cu aducerea firmanului pentru stabilirea Căimă-cămiei. După Independenţa BelgieiI [L'Indipendancc Belge], Ştirea este însoţită de un scurt comentariu al redacţiei Zimbrului, care arată că nu s-a pierdut speranţa unirii celor două Principate, aceasta fiind dorinţa tuturor, „şi chiar a clasei muncitorilor de pămînt“... [sfirşitul comentariului este cenzurat]. 4073 323(498.1) [Ştiri în legătură cu manevrele candidaţilor la domnie în Ţara Românească]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 128, p. 1, col. IU: Ştiri atingătoare de Principate. Deoarece se apropia termenul de încheiere a domniei lui B. Ştirbei, serăs-pîndise o publicaţie care îndemna poporul să petiţioneze către comisarii puterilor garante, pentru menţinerea lui mai departe. Contra-candidaţii erau Bibescu, Const. Cantacuzino şi mai mulţi din familia Ghica. 4074 323(498.1) [Ştiri cu privire la succesiunea domnitorului Ştirbei]. — STEAOA D., II (1856), p. 140: Buletinul zilei. După Journal des Dibats. — Se subliniază că, la 11 iunie st. v., încetează termenul de domnie al lui Ştirbei. O proclamaţie răspîndită în Bucureşti îndeamnă cetăţenii să petiţioneze pentru prelungirea domniei. De altă parte, pretendenţii — Bibescu, Const. Cantacuzino şi „diverşii principi Ghica" — se agită şi ei. Ştirile sînt trimise la 18 iunie st. n. din Bucureşti. 216 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICA INTERNA: ŢARA ROMANEASCA 323(498.1) 4075 323(498.1) Curespundinţia lui „Deili Nius". — STEAOA D., II (1856), p. 187. Se reproduce textul unei corespondenţe datate: Bucureşti 5 iulie, apărută !n Daily News, Se descrie politica reacţionară a domnitorului Ştirbei, Se înfăţişează manevrele — pentru a obţine viitoarea domnie — ale marilor boieri: B. Ştirbei, George Bibescu, Const. Cantacuzino, Al. Filipescu, familia Ghicule-ştilor, care „se înjosesc la intrigile cele mai mişeleşti şi îşi ruinează averile, In speranţă că vor agiunge la tron'1. Toţi stat ta stare „să-şi jertfească „ţeara lor puterii aceleia care l-ar giurui clţiva ani de domnie". Se deplînge faptul că emigranţilor de la 1848 nu li se dă voie să se întoarcă în ţară. 4076 323(498.1) [Ofisul către Sfatul Administrativ Extraordinar prin care Barbu Ştirbei anunţă că se retrage de la domnie şi Încredinţează Sfatului „oblăduirea provizorie a ţării"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 197; VEST. R„ XXI (1856), p. 189. Ştirbei adaugă că un comisar al puterii suzerane, împreună cu comisarii celorlalte mari puteri, „au a se aduna la Bucureşti", ca să ia ştiinţă şi „să se lumineze despre trebuinţele şi dorinţele lăcuitorilor, spre a se putea asigura aceştii ţări un viitor statornic şi ferice". — în Vestitorul Românesc şi text român şi francez. 4077 323(498.1) [O telegramă din Focşani anunţă că B. Ştirbei a Încredinţat Sfatului Administrativ al Ţării Româneşti clrmuirea Principatului], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 138, p. 1: Te-legrafiea locală. 4078 323(498.1) [Se anunţă retragerea de la domnie a principelui Ştirbei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 201, 205: Novitale din năuntru. 4079 323(498.1) [Scrisoarea marelui vizir către Barbu Ştirbei]. — VEST. R., XXI (1856), p. 229. Ii face cunoscut ci Alexandru Ghica a fost numit caimacam şi-i cere si-i predea „oblăduirea domniei". Scrisoarea e din 4 iulie 1856. 4080 323(498.1) [Diploma Împărătească prin care se acordă fostului domnitor Barbu Ştirbei decoraţia Megidie clasa I]. — VEST. R., XXI (1856), p. 229. I se acordi această decoraţie, fiindcă „a ctrmuit (ara foarte bine, cu înţelepciune desăvirşită, cu capacitate şi dignitate". Diploma e din 5 iulie 1856. 4081 323(498.1) [Se anunţă că, Înainte de a părăsi domnia, B. Ştirbei a dat din vistieria statului clte o gratificaţie ginerilor săi], —-STEAOA D., II (1856), p. 204 [greşit: 200]: Buletinul zilei. Unuia i-a dat 4000 de galbeni, celuilalt 3000. — Ştirea e luată din ziarul francez Le Siicle. 4082 323(498.1) [Ştiri In legătură cu demisia şi plecarea domnitorului B. Ştirbei]. — STEAOA D., II (1856), p. 188: Buletinul zilei. După Le Journal des Dibals. — Ştirbei a lăsat să Se fntelegă că merge !n inspecţie prin judeţele de munte ale tării. Dar după dteva zile, directorul Poenaru, care II însoţea, se întoarse singur, cu demisia domnitorului. 4083 323(498.1) [Ştire despre publicarea in mai multe jurnale străine a demisiei domnitorului Ştirbei], — G. TRANS., XIX (1856), p. 211: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a. 4084 323(498.1) [Comentarii cu privire la retragerea lui B. Ştirbei de la domnia Ţării Româneşti].—LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 58, p. 1: Bucarest, 30 juin/12 juillet. Comentatorul elogiază personalitatea fostului domnitor şi apreciază favorabil ofisul pe care l-a dat cu prilejul plecării sale. 4085 323(498.1) [Comentariu la Încetarea domniei lui B. Ştirbei In Ţara Românească], — STEAOA D„ II (1856), p. 153: Iaşi, 28 luni. Se afirmă: „Domnul Barbu Ştirbei avea o mare chiemare; această cbie-mare nici au înţeles-o, nici împlinit-o11. „De la o margine a ţerii piuă la cealaltă, asprimea cea mai despotică se făcuse regula oclrmuirii sale". 4086 323(498.1) [Informaţie dată de „Kronstâdter Zeitung" despre o manifestaţie a cîtorva sute de tineri bucureşteni, prin care ei înfăţişară comisarului francez dorinţele lor, concretizate intr-o petiţie zgomotoasă], — G. TRANS., XIX (1856), p. 214: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a. Se menţionează că 500 de inşi, „studenţi şi alţi oameni", se întruniseră la Cişmigiu şi că se făcuseră 12 arestări. Manifestaţia a avut loc In urma retragerii lui Ştirbei de la conducerea ţării. 4087 323(498.1) [Se anunţă că Barbu Ştirbei ar sta la Bistriţa, fiind bolnav de aceeaşi maladie de care mai suferise], — G. TRANS., XIX (1856), p. 242: Tiăr’a roman&sca si Mbldavi’a. După o ştire din S. [iebenbilrger] B. [ote]. 4088 323(498.1) [Se anunţă că ziarul „Independenţiea" — probabil, „L’In- ddpendance Belge" — scrie despre fostul domnitor Ştirbei că ar fi stlnd la mănăstirea Bistriţa, de unde Încearcă să influenţeze treburile ţării]. — GAZ DE MOLD., XXVIII (1856), p. 256: Turciea. 4089 323(498.1) [Ştiri despre prezenţa consilierului rus Mavru în Muntenia]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 204: Jurnalele Vienii despre Principate, 206, col. H. Ziarul austriac Fremdenblatl vesteşte „că el a mijlocit, de s’a trimis la Ţarul Alexandru o petiţiune suptscrisă de unii boieri In privinţa nedependentil Principatelor". Ziarul Wanderer informează că, la îndemnul lui Mavru, „mai mulţi boieri au subscris o adresă cătră Alexandru, împăratul Rusiei, intre care dinşii se roagă de protecţiunea acestui monarh". 4090 323(498.1) [După „Presa de Orient" — „La Presse d’Orient" — se anunţă că toţi emigraţii politici români vor avea voie a se reîntoarce în patrie], — STEAOA D., II (1856), p. 164, col. III; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 144, p. 4, col. I. Se subliniază că Poarta era de mult favorabilă acestei măsuri politice. 4091 323(498.1) [M. Băleanu, şeful Departamentului din Năuntru şi preşedintele Sfatului Administrativ Extraordinar, face cunoscut locuitorilor ţării că a fost Înştiinţat telegrafic că Alexandru D. Ghica a fost numit de Poartă caimacam al ţării], — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 205: Publicaţie; VEST. R., XXI (1856), p. 197: Publicaţie. 4092 323(498.1) Tălmăcirea Înaltului împărătescu Ferman, pentru instalaţia Căimăcămii Prinţipatului, al căruia text s’a citită In sala cea mare de la Sfânta Mitropolie, la 17 Iulie corent. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 221. Alexandru Ghica este numit caimacam al Ţării Româneşti. 4093 323(498.1) (Firmanul imperial prin care prinţul Alexandru D. Ghica este numit caimacam al Valahiei]. — VEST. R., XXI (1856), p. 213—214. Tot aci se publică şi o descriere a solemnităţii citirii acestui firman, adus la Bucureşti de Kiamil-Bei, introducătorul ambasadorilor la înalta Poartă. — Text român şi francez. 4094 * * * 323(498.1) [Comentarii din Bucureşti asupra firmanului de numire a lui Al. Ghica în funcţie de caimacam al Ţării Româneşti]. 217 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICA INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) — STEAOA D., II (1856), p. 202: (Corespondinţa noastră particulară). Corespondenţă datată: 18 iulie. — Consemnează impresia defavorabilă produsă de faptul că firmanul tratează ţara ca pe o parte integrantă a Turciei. Notează nădejdile puse In atitudinea lui Chica. In schimb, numirea unui om ca Odobescu Ia comanda oştirii nu e de loc aplaudată. 4095 323(498.1) [Cuvîntarea rostită de Kiamil-Bei cu ocazia citirii firmanului imperial prin care prinţul Alexandru D. Ghica este numit caimacam al Ţârii Româneşti]. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 221, col. II; VEST. R., XXI (1856), p. 214. Anunţă că Regulamentul Organic va fi revizuit; In Vestitorul Românise, text român şi francez. 4096 323 (498.1) [Cuvîntarea rostită de prinţul Alexandru D. Ghica la solemnitatea citirii firmanului prin care a fost numit caimacam al Ţării Româneşti]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 221, col. n-III; VEST. R„ XXI (1856), 214—215. In Vestitorul Românesc, text rom&n şi francez. 4097 323 (498.1) [Dare de seamă asupra solemnităţii ce a avut loc la Bucureşti cu ocazia înmînării firmanului prin care Alexandru Ghica era numit caimacam al Ţării Româneşti]. — VEST. R., XXI (1856), p. 213—315, LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 63, p. 1: Bucarest, 18/30 juillet. Se publică, de asemenea, firmanul de numire şi cuvîntările rostite de Kia-mil*Bei şi de Alexandru Ghica. 4098 323 (498.1) [Ştiri despre efectul favorbil produs la Bucureşti de numirea lui Alexandru Ghica în funcţia de caimacam]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 214: Tifer’a romanfesca si Moldavi’a. Informaţie redată după Kronstâdler Zeitung, căruia i se scrisese la 19 iulie din Bucureşti. 4099 323 (498.1) [Comentarii în jurul atitudinii caimacamului Al. Ghica]. — STEOA D., II (1856), p. 186—187: (Corespundinţa noastră particulară). Se crede că, deşi nu va sprijini făţiş unirea, va lăsa să se desfăşoare propaganda pentru ea. Se reproduce textul unei adrese care urmează a i se fnmfna din partea populaţiei. 4100 * * * 323 (498.1) Le caimacam de la Valachie.— L’ETOTLE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 14. După un scurt portret moral al lui Al. Ghica, se formulează nădejdile pc care cercurile politice unioniste le legau de viitoarea activitate a caimacamului. 4101 * * * 323 (498.1) [Comentarii în jurul atitudinii caimacamului Al. Ghica în Ţara Românească]. — STEOA D., II (1856), nr. 54, p. 214 [greşit: 126]; VEST.R., XXI (1856), p. 246: Iaşi. Se exprimă speranţa că, prin politica lui ponderată, idcca unirii va ctştiga. 4102 323 (498.1) [Scrisoare trimisă de „oamenii cei mai însemnaţi ai ■ţării" caimacamului Alex. Ghica, cu ocazia numirii lui]. — ZIMBRUL, rv (1856), nr. 180, p. 2—3: Ştiri atingătoare de Principate. In ea se exprimă speranţele pe care şi Ic puneau semnatarii fn caimacamul ţârii. 4103 323 (498.1) [Scrisoarea corpului comercial din Brăila, adresată caimacamului Alex. Ghica, cu prilejul venirii lui la cîrma ţării]. — VEST.R., XXI (1856), p. 271—272. Reprezentanţii comercianţilor care semnează sînt: Gheorghe N. Levidi®, M. Balduridis şi I. Minovici. — Text român şi francez. 4104 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Sfatul Administrativ Extraordinar, prin care clucerul Alexandru Dimitrescu este numit secretar al statului, în locul logofătului Alexandru Plagino]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 213; VEST.R., XXI (1856), p. 205. 4105 323 (498.1) [Se anunţă din Bucureşti că Alexandru Ghica, noul caimacam al Ţării Româneşti, a chemat în ţară pe toţi exilaţii revoluţionari de la 1848], — ZIMBRUL, TV (1856), nr. 164, p. 1, col. IT. 4106 323 (498.1) [Traducerea unei corespondenţe din ziarul francez „La Paix“, în care se anunţă dispoziţiile date de Alex. Ghica, noul caimacam din Ţara Românească, pentru primirea în ţară a emigranţilor de la 1848]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 171, p. 2, col. IU. Se mai arată că această măsură a fost provocată de discursul adresat tinerimii din Ţara Românească de Talleyrand-Pârigord. 4107 323 (498.1) [Se dezminte ştirea publicată de ziarul francez „La Patrie" că Alexandru Ghica, caimacamul Ţării Româneşti, ar fi poruncit „tuturor funcţionarilor de a nu lua nici o parte la toastul pentru unire, care se ridicase la prînzul ce s-a dat la Consulatul general al Franţei, cu ocazia St. Napoleon"].—VEST.R., XXI (1856), p. 253. 4108 323 (498.1) [Două corespondenţe din Bucureşti, în care se subliniază schimbarea atitudinii politice a caimacamului Alexandru I. Ghica — L'FTOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 27—28. In urma precizării politicii antiunioniste a Porţii, Ghica şi-a schimbat atitudinea, ca să nu displacă turcilor. A căutat să imprime noua sa linie şi funcţionarilor statului, aducindu-le la cunoştinţă că sint datori să se abţină de la orice acţiune politică, iar celor care cereau permisiunea să scoată noi ziare, le punea fn vedere că nu va tolera să se trateze chestiunea unirii. 4109 323 (498.1) [Articol dc protest faţă de ordinul otoman, dat caima- camului Ţării Româneşti, de a ţine mai departe închise graniţele pentru exilaţii de la 1848]. — STEAOA D., II (1856), nr. 64, p. 253—254 [greşit: 165—166]. 4110 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Sfatul Administrativ Extra- ordinar, prin care se comunică numele noilor miniştri]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 253; VEST.R., XXI (1856), p. 241. Sînt numiţi: Constandin Cantacuzino prezident al Sfatului Administrativa Extraordinar, Constandin Ghica la Departamentul Trcbilor din Nâuntru, Constandin Bălăceanu la Departamentul Justiţiei, Ion Odobescu şef al oştirii, Scarlat Creţulescu la Departamentul Credinţei, Constandin Alexandru Suţu la Departamentul Finanţelor, Alexandru Dimitrescu secretar al statului, Gheorghe H. Teodorache şef al Obştescului Control. 4111 323 (498.1) [Lista noului guvern al Ţării Româneşti, comunicată din Focşani], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 261: Novi-tale din năuntru. 4112 323 (498.1) [Lista guvernului format la Bucureşti, în uima instalării Câimăcămiei], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 180, p. 1: Iaşii, 20 Augustă. Lista a fost comunicată din Bucureşti foii Zimbrul. 4113 323 (498.1) [Se anunţă că miniştrii cei noi au depus jurămîntul, după regulile prescrise de Regulamentul Organic, în prezenţa mitropolitului şi a caimacamului], — VEST.R., XXI (1856', p. 246. 218 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICA INTERNĂ: 1'AllA ROMANEASCĂ 323(498.1} 4114 323 (498.1) [Sc salută noul minister al caimacamului Alex. D. Ghica şi se arată care va fi programul acestui minister], — VEST.R., XXI (1856), p. 245—246: Bucureşti. Text român şi francez. r 4115 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, cuprinzind o violentă critică a guvernului din Ţara Românească]. — STEAOA D., II (1856), nr. 65, p. 259 [greşit: 171]: Valahia. Corespondenta e datată 27 august. — Autorul ei anonim afirmă că despre ministrul Finanţelor — om „al cărui element politic este intriga** — circula în Bucureşti o caricatură, rcprezentindu-1 cum încearcă să treacă Dunărea „cu lada Vistieriei de git“. Pe ministrul din Lăuntru îl califică de „nulitate politică; “ de asemenea şi pe ministrul Dreptăţii. îl întreabă pe caimacam de ce n-a compus guvernul din „oameni capabili şi progresişti** — de vreme ce pare a voi să arate că nu inai ţine seamă de ranguri, „completindu-şi ininiste-riul cu un funcţionar de gradul al doilea şi un neguţitor de gradul întii“ ? — Corespondenţa c precedată de o introducere a redacţiei, afirmind că „guvernul provizoriu al Valahici urmează cu credinţă rătăcirile guveruclor trecute**. 4116 323 (498.1) [Se anunţă că „Stcaoa Dunării în Nr. 65 coprinde un articol injurios împotriva Ministcriului"]. — VEST.R., XXI (1856), p. 272, col.I. Se adaugi că „cenzura s’a invitat a nu popri acel număr, pentru ca publicul să poată vedea Ia ce fel de violenţe poate să ajungă ambiţia înşelată şi pretenţiile ce nu se justifică prin merit**. 4117 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, de la 29 noiembrie 1856, despre incapacitatea dovedită de caimacamul Ţării Româneşti şi despre atitudinea pro-unionistă adoptată de fostul domnitor Barbu Ştirbei], — L'RTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 54: Valachie. Se critică activitatea caimacamului şi a guvernului său, arătindu-se că Alexandru Ghica încercase să sc apropie de aderenţii lui Ştirbei şi de patrioţi. Se reproduc zvonurile privind încredinţarea Principatelor Române in miinile lui Ioan Ghica, beiul de Samos, sau în acelea ale lui Ghcorghc Bibcscu. Se înştiinţează că Ştirbei se reîntorsese la Bucureşti şi că sc arăta acum un partizan fervent al unirii. 4118 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti a foii „Morning Herald" despre un incident întîmplat intre locotenentul Pcreţ şi prefectul poliţiei, Dimitrie Ghica], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p, 54: La presse curopeenne sur Ies Principautes. Incidentul pornise de la faptul că Percţ protestase impotriva abuzurilor unor jandarmi, care luaseră nişte fin de la citiva ţărani de pe moşia sa. 4119 323 (498.1) [Informaţie despre 7 candidaţi probabili la domnie, în Ţara Românească], — TELEGRAFUL R„ IV (1856), p.379, col. II. Sc vorbeşte de Alexandru, Ioan şi Dimitrie Ghica, Barbu Ştirbei, Ghcorghc şi Ioan Bibescu şi, in sfirşit, dc Constantin Cantacuzino. 1857 4120 323 (498.1) [Ziarul englez „Morning Post" despre' situaţia politică şi despre abuzurile Căimăcămiei din Ţara Românească]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 75: La presse euro-peenne sur Ies Principautes. Corespondenţă dc Ia Bucureşti, din 27 decembrie 1856, in care siut criticaţi caimacamul Ghica şi miniştrii săi, arătindu-se, pe de altă parte, că existau cinci candidaţi la domnie, intre care cel mai „faimos" era Ştirbei. Se dau amănunte privind lipsa mai multor milioane din vistieria statului, lipsă atribuită de opinia publică atit lui Ştirbei, cit şi guvernării caimacamului Ghica. 4121 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, de la 2 ianuarie, referitoare la situaţia politica din Ţara Românească şi la excesele trupelor de ocupaţie austriece, apărută în ziarul „Daily News"]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 79—80: La presse curopeenne sur Ies Principautes. Amănunte despre dezorganizarea administraţiei caimacamului Alexandru Ghica şi despre fuga lui Suţachi, ministrul de Finanţe, singurul om capabil din guvern. Se mai dau amănunte privind exploatarea cruntă exercitată dc trupele de ocupaţie austriece. 4122 323 (498.1) Catholocismul în România H! — CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 şi 4, p. 162—173. Lung articol polemic îndreptat împotriva lui Ion Ghica, despre care se afirmă că — folosind metode iezuite: răspindixe de neadevăruri pentru a provoca confuzie — caută să-şi formeze o platformă politică, In vederea alegerii sale ca domnitor. Se susţine în articol că Ion Ghica era exponentul secret al politicii Rusiei şi se dau amănunte asupra evenimentelor politice din Ţara Românească, începînd cu anul 1848 şi chiar mai înainte. 4123 G. G. 323 (498.1) Despre alegerea deputaţiloru. — TIMPULO, I (1857), nr. 15, p. 3—4. Arată importanţa alegerilor pentru Divaiiurilor ad-hoc şi cheamă pe corn-patrioţii săi la unire şi la îndepărtarea intereselor particulare. 4124 A.[ngele]scu, E. 323 (498.1) Apelu la înfrăţire. — TIMPULO, I (1857), nr. 16, p. 2—3 Argumentează că acum este timpul cel mai favorabil pentru regenerarea ţării. Consideră „o necesitate imperioasă ca toate ideile extreme să vie si sc concentreze într’una şi singură idee: aceea a binelui general cc naşte din impulsia progresului, din astă lege supremă a umanităţii**. Cit priveşte acele „idei extreme**, autorul afirmă că „marşa progresului şi maturitatea populilor le va realiza in viitor**. Printre aceste idei, consideră şi cea a votului universal. 4125 C.[reţulescu], C. A. 323 (498.1) [Articol cu privire la îmbunătăţirea stării politice a ţârii]. — CONCORDIA, I (1857), p. 9. Autorul c de părere că aceasta nu sc poate realiza prin condamnarea întregii clase boiereşti, mari şi mici, fără deosebire, pc principiul că numai cci din clasa dc mijloc — adică neguţătorii, meseriaşii şi ceilalţi — au rămas singuri capabili dc a da legislatori, judecători, fuucţiouari ctc. Recomandă unirea tuturor cetăţenilor rămaşi curaţi. 4126 C.[reţeanu?], G. Z. 323 (498.1) Tradiţiunca. — CONCORDIA, I (1857), p. 9—10. Autorul arată că — după cum cei vechi au dus lupte şi s-au străduit peu-tru progres — tot astfel şi generaţia actuală trebuie să-şi depună şi ca piatra la edificiul social. 4127 Creţulescu, C. A. 323 (498.1) [Articol cu privire la reorganizarea politică a ţării], — CONCORDIA. I (1857), p. 13—14. Arată starea deplorabili in care sc găsesc administraţia, justiţia, finanţele, agricultura, industria. Consideră că pricina ar sta in deficienţele constituţiei, conform căreia facerea şi aplicarea legilor depindeau dc domnitor şi dc cci ciţlva boieri din jurul lui. Crede că, pentru reorganizarea ţării, este necesară prefacerea constituţiei, fn sensul ca puterea legislativă să ajungă fn mina naţiunii, iar puterea executivă să fie responsabilă faţă de naţiune. 4128 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, datată 17 februarie, apărută în ziarul „Le Nord", privind Împiedicarea de către guvernul lui Alexandru Ghica a pătrunderii în Muntenia a ziarelor şi a scrisorilor din apusul Europei, precum şi problema bugetului Vistieriei pe anul 1856], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 119—120. 4129 323 (498.1) [Se anunţă că a sosit In Bucureşti Kiainil-Bci, aducind firmanul pentru convocarea Divanului ad-hoc]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 7. p. 4: Noutăţi de zi; TIMPULO, I (1857), p. 1, col.I: Novelle din lăuntru. 4130 323 (498.1) [Ştiri cu privire la solemnitatea în cadrul căreia Kiamil- Bei a citit la Bucureşti firmanul sultanului pentru convocarea Divanului ad-hoc al Ţârii Româneşti]. — ANUNŢ.R., 219 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICA INTERNĂ : ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) IV (1857). nr.8, p. 1. 3; BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 62, col. II; GAZ. DE MOLD., XXVIU [recte XXIX] 1857, p.65: Novitale din năuntru; L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 132: Valachie. 4131 323 (498.1) Traducţia înaltului împărătescu Fermanu, relativ la convocarea Divanului ad-hoc. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 61—62; ANUNŢ.R., IV (1857), nr. 10, p., 1—2. Firmanul cuprinde prevederi cu privire la membrii de drept şi cei aleşi, la felul cum se vor face alegerile, la cri care au drept de a alege şi de a fi aleşi, la felul cum va lucra Divanul ad-hoc. — In Anunţătorul Român, firmanul se mai publicase o dată, In nr. 8, p. 1 —3, In versiunea română şi franceză, tn cadrul dării de seamă despre solemnitatea citirii acestui firman de către Kiamil-Bei. 4132 323 (498.1) Traducţia înaltului împărătescu Fermanu, relativă la convocarea Divanului ad-hoc. — FOAIE PT. MINTE, XX (1857), p. 2—4. Firmanul adresat caimacamului Ţării Româneşti. 4133 323 (498.1) Desluşiri asupra articoleloru coprinse în Inaltulu Firmanu pentru întocmirea Divanului ad-hoc, de Comitetul centrală ală unirei din Bucureşti. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), broşură de 16 pagini, anexată la nr.l. 4134 323 (498.1) Dorinţele Româniloră. — CONCORDIA, I (1857), p. 34. C. A. Creţulescu comunică textul programei partidei naţionale din Ţara Românească, primită Io seara zilei de 5 martie de o adunare de 600 —700 de oameni. Punctele fundamentale ale programei slnt: autonomia şi neutralitatea ţârii, unirea Principatelor, prinţ străin şi guvern reprezentativ, cu o singură adunare obştească. 4135 Petrescu, A. 323 (498.1) Bunulă simţă allă publicului nostru saă seara din 5 Martie. — TIMPULtJ, I (1857), nr. 25, p. 3—4. Înfăţişează pe larg discuţiile cu privire la unele puncte ale programului partidei naţionale (Dorinţele Românilor). Insistă mai ales asupra discuţiilor provocate de punctul al IV-lea. Cu privire la adunarea obştească, autorul afirmă că „sute de voci” au strigat: „obşteasca adunare, aleasă din toate clasele societăţii şi din verice clasă, fără deosebire". Aminteşte că la început existau două proiecte de program şi că opinia publică a impus ca ele să fie unificate Intr-unui singur. 4136 Crezzulescu, C. A. 323 (498.1) [Articol cu privire la cele patru puncte formulate ca dorinţe ale românilor şi despre propaganda dusă de o parte a presei străine împotriva unirii], — CONCORDIA, I (1857), p. 37: Bucureşti, 11 Martiu. Autorul arată că românii, după multe dezbateri şi discuţii, au formulat următoarele patru dorinţe: unirea Principatelor într-un singur stat, dinastie străină ereditară, suzeranitatea Porţii şi guvern constituţional. Mal departe, autorul atrage atenţia alegătorilor să fie scrupuloşi in acordarea votului lor, căci ar fi o crimă să-şi dea votul „pentru hatlr" sau „pentru folos tn parte", în finalul articolului, Creţulescu combate acea presă străină care căuta să li descurajeze pe români, afirmlnd căideea unirii Principatelor Române ar fi impopulară In străinătate. Arată că o atitudine ostilă unirii se manifesta doar In anumite cercuri reduse, îndeosebi in Anglia. 4137 323 (498.1) [Redacţia „Opiniunei" anunţă că e în totul de acord cu declaraţia din 3/15 martie 1857 a comitetelor unite din Bucureşti, cu privire la revendicările românilor]. — OPI-NIUNE’A, I (1857), p. 5: Paris, 5 Aprilie. Reproduce şi textul declaraţiei, împreună cu semnăturile. 4138 323 (498.1) [Despre unirea majorităţii partidelor din Ţara Românească, în jurul unui program comun], — G. TRANS., XX (1857), p. 79: Ţeara Românească şi Moldavia. Se arată că acest program însemna: autonomia Principatelor, unirea lor sub un prinţ străin şi o constituţie reprezentativă. 4139 323 (498.1) [Se anunţă contopirea celor două cluburi politice din Bucureşti, „care avea de scop a compune o programă pentru timpul deschiderii divanurilor ad-hoc"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 91: Principatele dela Dunăre. Ştirea e dată după gazeta germană din Braşov [Kronstddter ZeituHg ?]. Se comunică programul politic al comitetului clubului, rezultat din contopire. 4140 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 14 martie, cuprin- zînd ştiri politice din Ţar» Românească], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 137. Se arată că cenzura devenise mai puţin severă, că la Bucureşti apăreau două ziare unioniste şi că se ţineau Întruniri tn cluburi. De asemenea, se Înştiinţează că toată lumea era pentru unire, deşi se răsplndise zvonul că Austria introdusese multe milioane de florini In ţară, pentru a sprijini pe antiunion'şti. 4141 323 (498.1) [Raportul trimis de S. Voinescu Comitetului central al unirii din Bucureşti, referitor la activitatea Comitetului unirii din Buzău]. — CONCORDIA, I (1857), p. 46. 4142 323 (498.1) [Se anunţă că o deputaţiune a locuitorilor Capitalei a rugat pe mitropolitul ţării să aprobe să se ţină un tedeum, la care poporul să se roage pentru regenerarea ţării]. — CONCORDIA, I (1857), p. 46: Ştiri din întru. 4143 323 (498.1) [Adresa prezentată de o delegaţie de cetăţeni mitropolitului, prin care îl roagă să dea ordinele trebuincioase ca preoţii de la oraşe şi sate să înalţe rugăciuni pentru luminarea cetăţenilor în alegerea deputaţilor din Divanul ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 62. 4144 323 (498.1) [Textul rugăciunii propuse de către delegaţia de cetăţeni ca să se citească în biserici, spre reuşita alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 62, col. II, 4145 323 (498.1) [Declaraţia explicativă dată de Comitetul central al unirii cu privire la articolele din programul naţional care se refereau la dreptul de proprietate, la libertatea individuală şi a muncii ţăranului]. — CONCORDIA, I (1857), p. 46. Declaraţia cuprinde şi un „jurnal" încheiat In şedinţa din ÎS martie a Comitetului, cînd o delegaţie a marilor proprietari de moşii se înfăţişase, cerind lămuriri asupra acestui punct. 4146 323 (498.1) Explicaţia articolului proprietăţii din programa: dorinţele Români[l]or. — OPINIUNE’A., I (1857), p. 13. Se publică documentele trimise de Comitetul naţional din Bucureşti, în urma intervenţiei marilor proprietari de moşii. Aceştia ceruseră să se precizeze înţelesul propoziţiilor: „Respect la proprietatea de orice natură. Libertatea individuală a muncii ţăranului", din declaraţia Comitetului. Intr-o adunare comună cu proprietarii, în 15 martie, s-a hotărit următoarea interpretare: „Stăpln este proprietarul pe pămfntul său; stăpln este şi ţăranul pe braţele sale". S-a hotărît să se aleagă reprezentanţi ai marilor proprietari tn Comitetul naţional pentru unire. 4147 Crezzulescu, C. A. 323 (498.1) [Observaţii asupra broşurii „Apelu către DD. alegători din partea adunării de proprietari întocmită în Bucureşti la 10 Martiii"]. — CONCORDIA, I (1857), p. 53: Bucureşti 23 Marti&. Creţulescu observă că cele 8 puncte ale broşurii se apropie de dorinţele partidei naţionale. In formularea lor Insă, constată „o moliciune care o face a semăna mai mult a concesiune declt o dorinţă serioasă". Şi adaugă: „Nicăiri Insă nu vedem că acea adunare de proprietari să fi îmbrăţişat acei 8 articuli ca o profesiune de credinţă a lor, cu făgăduiala de a-i susţine nestrămutat". 4148 323(498.1) Comitetulu centralii alu Unirii din Bucureşti. Desluşiri asupra celoru patru base din programa naţională. — CONCORDIA, I (1857), p. 62—63. Semnează întreg comitetul. 220 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA 23(498.1) 4149 323 (498.1) Scrisoarea unui bocru de ţară. —CONCORDIA, I (1857), p. 74—75. Articol prin care se combate, în numele micii boierimi, atitudinea dubioasă manifestată de marii proprietari de moşii prin broşura lor: Apela la DD. alegători din partea adunării de proprietari ce s'a constituit in Bucureşti in şedinţa dela 10 Martie 1857. — La început, se subliniază contrastul dintre atitudinea arogantă a marilor proprietari în trecut şi comportarea lor mieroasă de acum. Apoi se analizează broşura, demonstrîndu-se că, prin ea, marii proprietari caută să-şi păstreze „o uşă deschisă pentru vreme de trebuinţă". De aci vine tonul ambiguu, echivoc, al broşurii, contrazicerile pe care ea le cuprinde de la pagină la pagină. Se consideră broşura ca o dovadă a ncsinccrităţii marilor proprietari, care se prefăceau numai că sînt de acord cu dorinţele partidei naţionale. 4150 Creţeanu,. G. Z. 323 (498.1) Rcspunsu.— CONCORDIA, I (1857), p. 75. Replică la Scrisoarea unui boerU de ţară. Afirmă că unii proprietari care semnaseră apelul din 10 martie, înţclcgînd că au fost amăgiţi, sint gata a se uni cu partida naţională. Alţii, dimpotrivă, „se căcsc că au mers prea departe" şi abia aşteaptă ocazia să declare că nu vor unirea. Ei îşi au candidaţii lor la domnie şi sc gîndcsc să alcătuiască „liste de prcscripţie“, în viitor, pentru fruntaşii unionişti. 4151 323 (498.1) [Ofis prin care sc primeşte demisia ministrului Trcbilor bisericeşti, Scarlat Creţulcscu], — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 89; ANUNŢ.R., IV (1857), nr. 17, p. 1. Directorul departamentului este însărcinat cu conducerea acestui departament. 4152 323 (498.1) [Corespondenţa trimisă din Bucureşti, la 26 martie, foii „Daily Ncws“, despre retragerea trupelor de ocupaţie şi despre situaţia politică din Ţara Românească]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 155. Se arată că austriecii sc retrăseseră în linişte, dar că nişte soldaţi otomani săvîrşiseră o crimă îngrozitoare. Se dau amănunte privitoare Ia pregătirile electorale şi la diferitele grupări care sc opuneau unirii. Se arată, în sfîrşit, că, în afara comisarilor Rusiei şi Auglici, ceilalţi reprezentanţi ai puterilor garante acceptaseră să aibă casele întreţinute din vistieria Ţârii Româneşti. 4153 323 (498.1) [Depeşă trimisă din Bucureşti, la 9 aprilie, anunţind terminarea evacuării Ţării Româneşti de către turci şi lucrarea Înceată a listelor electorale]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], (1857), p. 149: Nouvclles des Principautes. 4154 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, datată 11 aprilie, trimisă foii „Le Nord", tratind despre tergiversarea operaţiunilor electorale de către Căimăcămia Ţării Româneşti şi despre demisia lui Scarlat Creţulcscu din guvern]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 163—164. Se publici in întregime nota adresaţi de Scarlat Creţulcscu comisarilor puterilor garante pentru a-şi motiva demisia, noti in care se denunţi abuzurile caimacamului Gbica in privinţa şcolilor şi a bisericii. 4155 323 (498.1) [Se anunţă că prinţul Bibcscu a plecat de la Viena către Ţara Românească, „spre a fi de faţă la actul alegerilor”]. — G. TRANS., XX (1857), p. 95: Austria. 4156 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru, prin care comandă răspindirea pe ascuns a unui „cuvfnt litografisit", rostit de fostul domnitor Bibescu la locuinţa sa]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 137; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 27, p. 1. Adaugi ci acest ofis trebuie socotit ca „o prevestire ci o recidivi nu va mai fi trecu ti cu vederea". — In Amintitorul Român, text român şi francez. 4157 323 (498.1) Le discours de l’cx-hospodar Bibcsco. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 189—190. Se anunşi ci Le Nord publicase un fel de profesiune de credinţă a fostului domnitor al Ţirii Româneşti şi se araţi ci guvernul caimacamului Ghica luase atitudine impotriva litografierii acestui discurs al lui Bibcscu. Redacţia se menţine pe o poziţie contrară atit lui Bibescu, cit şi lui Alexandru Gbica. 4158 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, datată 2/14 aprilie, despre partidele din Ţara Românească şi despre abuzurile Căi-măcămiei], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 163: Valachie. Sc arată că, pe lîugă partida naţională, se ridicase partida proprietarilor, formată din boierii partizani ai lui Bibescu. Sc dau informaţii asupra compoziţiei acestor partide şi se arată că oficiosul partidei naţionale era gazeta Concordia, condusă de Constantin Creţulescu. Se dau amănunte cu privire la sosirea comisarilor puterilor garante la Bucureşti şi se anunţă că ministrul Instrucţiei Publice, Scarlat Creţulcscu, îşi dăduse demisia. Sc arată că Alexandru Ghica şi familia sa căutau să-şi mărească averile pe toate căile şi — în legătură cu aceasta — sc publică informaţii privind afacerile lui Hagi Tudo-rache, cu aducerea griului în Bucureşti. 4159 Dancovici, A. B. 323 (498.1) Lc controlcur general de Valachie, M. Theodoraki. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 195. Scrisoare din Bucureşti, prin care Dancovici apără persoana lui Hagi Teodorachi, controlorul finanţelor din Ţara Românească, de acuzaţia de a fi făcut afaceri in dauna statului. Dancovici susţine că Teodorachi fusese chemat printre sfetnicii lui Ghica, tocmai pentru că avea reputaţia unui om cinstit şi pentru că ceilalţi membri ai guvernului nu se bucurau de acelaşi renume. 4160 323 (498.1) [Ştire cu privire la comitetele politice din Ţara Românească].— OPINIUNE’A, I (1857), p. 16: Corespondintia. Se arată că, comitetele sint trei, de fapt e vorba de unul principal şi de două ramuri ale sale: cel principal deşi e compus din oameni „din toate clasele"; al doilea e format din negustori şi al treilea din mari proprietari. Se remarcă lipsa de claritate şi fermitate în atitudinea marilor proprietari faţă de Divanul ad-hoc, citîndu-sc în acest sens articolul publicat de C.A. Creţulescu în Concordia (p. 53), cu privire la broşura Apela cătră DD. alegători... 4161 Anghelescu, E. 323 (498.1) Apclulu către allegători. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 27, p. 1—3. Discută pe larg apelul adresat de conservatori, dc marii proprietari, către alegători, prin cunoscuta broşură. înfăţişează lupta Intre progresişti şi conservatori ca un fenomen firesc pentru acel moment politic: „A crede că apăsătorul cu apăsatul, nedreptul cu nedreptăţitul, cel tare cu cel slab, vor avea aceiaşi dorinţă şi vor tinde la aceeaşi ţintă, ar fi o absurditate". Condamnă apelul proprietarilor, caractcrizîndu-1 drept „o provocare de temere şi de neîncredere în oamenii partidului naţional". 4162 Filipescu, Gr. 323 (498.1) [Scrisoare către redacţie în legătură cu articolul lui E. Anghelescu „Apelulu către allcgătorr*]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 28, p.4, col. I. Declară că se simte calomniat prin aprecierile făcute de Anghelescu la adresa familiilor mari boiereşti, în general, şi îndeosebi prin felul cum menţionase familia Filipescu. îl acuză pe Anghelescu că îşi continuă, prin ziare, „eternul său imn Ia discordie şi ură". 4163 Anghelescu, E. 323 (498.1) [Răspuns scrisorii lui Gr. Filipescu]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 28, p. 4. Lămureşte că, prin critica adusă apelului proprietarilor, nu s-a gîndit să pună la îndoială onorabilitatea personală a lui Gr. Filipescu. Ii cere însă acestuia să fie tot atit de leal şi să retracteze injuriile la adresa oamenilor partidei progresiste şi la adresa lui E. Anghelescu personal, din paginile apelului marilor proprietari, pe care îl semnase şt Gr. Filipescu. 221 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ : ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) 4164 Filipescu, Gr. 323 (498.1) [Scrisoare către redactor, în legătură cu răspunsul pe care i-1 adresase E. Anghclcscu]. — SECOLUL©, I (1857), nr. 30, p.4, col. ir. Declară că imputările pr care Ic cuprindea apelul proprietarilor nu se adresau „partidului zis naţional’* în întregime, ci „numai oamenilor cu rele cugetări care sub masca patriotismului caută a ajunge la vinovatul lor scop’*. Îşi exprimă uimirea că E. Anghelescu „îşi atribue aluziile din apcl“. îşi menţine însă convingerea că partidul naţional se intitulează de nedrept astfel. 4165 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) Starea de faţă. — SECOLUL©, I (1857), nr. 26, p. 1—2, nr. 28, p. 1—2. Arată că opinia publică nu este încă formată şi eă partidul naţional, adică majoritatea naţiunii, trebuie să lucreze mai activ pentru binele comun şi să paralizeze planurile duşmanilor poporului. 4166 Costa-Foru, Gh. 323 (498.1) Ocaziunile zilei.— SECOLUL©, I (1857), nr. 28, p. 2—3. Atacă pe oamenii degradaţi şi slugarnici, care caută să înnegrească caracterele ctle mai oneste; înfierează şi pe aceia care lucrau pe ascuns. 4167 Filipescu, I. I. 323(498.1) [Articol despre viitorul regim politic al ţarii], — CONCORDIA, I (1857), p. 77—78. Condamnă regimul „oligarhic" şi pe cel „biurocratic" din trecut şi e de părere că, in viitor, ţara va fi condusă de trei clase, pe care Ie consideră „sănătoase", şi anume: clasa proprietară, clasa comercială şi clasa profesiunilor libere. 4168 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) Starea de faţă. — SECOLUL©, I (1857), nr. 30, p. 1—2. Arată că la Craiova comitetul electoral s-a împărţit in două. O parte a rămas credincioasă comitetului central de Ia Bucureşti, uriniudu-şi lucrările pe baza programului politic al acestuia; altă parte şi-a formulat un program politie aparte. Pune în paralelă textele celor două programe. în concluzie, Bossueceanu subliniază cu ironic că noul program se deosebea doar prin neînsemnate schimbări de cuvinte, prin respingerea mandatelor imperative şi prin cererea ca românii să trimită şi reprezentanţi direcţi la Paris. Condamnă acest al doilea program, ca un gest ncpolitic. 4169 S. N. 323 (498.1) [Condamnă formarea unui nou comitet electoral la Craiova şi laudă recomandarea dată dc episcopul Râmnicului, ca sa se faca rugăciuni în toate bisericile eparhiei, pentru unirea Moldo-României]. — SECOLUL©, I (1857), nr. 30, p. 2; Corespondenţă particulară a Secolului. Trimisă din Craiova, in 15 aprilie. 4170 323 (498.1) Ţircularc comitetului electoralii din Craiova, dc la 26 Aprilie 1857, către comitetele electorale ale oraşelor districtelor din România mică. — SECOLUL©, I (1857), nr. 34, p. 2. Se declară că nu există decît un singur program naţional, cel conceput dc comitetul din Bucureşti şi adoptat in toată ţara. 4171 323 (498.1) [Se anunţa că la Craiova, s-a retras din circulaţie pro- gramul publicat dc cîţiva localnici]. — SECOLUL©, I (1857), nr. 34, p. 2: Nuvelle din întru. Ştirea e extrasă dintr-o corespondenţă din Craiova, trimisă dc Basile Caloianu. Corespondenţa nu s-a publicat decît citeva numere mai tirziu. 4172 323 (498.1) [Se anunţa că la Craiova au dispărut şi ultimele neînţelegeri asupra programei naţionale]. — CONCORDIA, I (1857), p. 106: ştiri din întru. 4173 Calloianu, V. C. 323 (498.1) [Corespondenţă din Craiova, datată 5 mai, cu privire la neînţelegerile ivite în comitetul electoral din Craiova]. — SECOLUL©, I (1857), nr. 37, p. 2. Susţine că al doilea program, publicat de Secoluliî, n-a fost decît un vag proiect, neavind pe el nici o semnătură. La primirea programului Comitc- 22n tului central al unirii din Bucureşti, s-au ivit citcva nedumeriri in comitetul din Craiova, nedumeriri care au fost îndepărtate după explicaţiile primite de Ia centru. La Craiova n-au fost şi nu sînt două comitete şi două programe, cum s-a scris, ci unul şi acelaşi comitet, cu programul lansat de Comitetul central din Bucureşti. 4174 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) [Răspuns unei broşuri publicate de Emanoil Chinezu şi Dimitrie Nenciu, precum şi unui articol publicat de I. Mă-cescu în gazeta „Vocea Oltului*', cu privire la programul răzleţ de la Craiova]. — SECOLULLF, I (1857), nr. 40, p.l— 3; Bucureşti, 28 Maiu. Argumentează că revolta celor trei publicişti faţă dc aprecierile Seco-lului Ia adresa programului anonim de la Craiova nu erau nici serioase, nici îndreptăţite. Afirmă că acel program anonim era „ursit de cutare ex-gos-podar", adică fost domnitor, cu scopul de a stirni confuzie politică şi neîncredere faţă de programul partidei naţionale. Acest program anonim, conţinînd cereri exagerate, deci periculoase pentru patrie în acel moment, a fost răs-pindit în trei judeţe ale Olteniei, însuşi Nenciu îl difuzase la Caracal. Bossuc-ceanu îşi repetă părerea că „nu poate fi unire intre clase eterogene şi între oameni carii au interese deosebite de ale naţiunii**, iar „unirea ce unii propun claselor dc jos e numai o cursă, în care voiesc să le atragă, spre a putea profita de dînsele’* — aluzie la atitudinea marilor proprietari. 4175 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) [Răspuns unui articol dc violent ton politic la adresa „Secolului", publicat de I. Măcescu în „Oltul"]. — SECOLUL©, I (1857), nr. 47, p.4, col. I—n. Ironizează emfaza şi confuzia stilistică din articolul lui Maccscu. — Numărul 11, în care a apărut acest articol al lui Măccscu, lipseşte din colecţia B.A.R. 4176 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Secretariatul Statului, prin care face cunoscut ca jurnalul „Oltul", se suspendă pc termen de 3 săptămâni]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 62, p. 1. Suspendarea s-a făcut in urma unei petiţii semnate de 79 de craioveui. Motivul: a publicat un articol in care insultă, calomniază şi ameninţă „o parte întreagă a societăţii din Craiova, numai supt pretext, că acele persoane n’au iscălit un program, cc se intitula Program naţional". — Text român şi francez. 4177 Cretzeanu, George Z. 323(498.1) Libertatea tiparului. — CONCORDIA, I (1857), p.85—86, j05—106. Arată că cenzura din ţară nu este bazată pe nici o lege şi nici pc tradiţia naţională; toată ţara ar binecuvinta suprimarea cenzurii, iar pentru Vistierie ar însemna o economie de vreo 30 000 de lei pe an. 4178 323 (498.1) [Corespondenţa dc la Bucureşti, din 7 mai, despre situaţia politică din Ţara Românească, în urma plecării comisarilor puterilor garante în Moldova], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 178: Valachie. Se arată că guvernul hotărise să nu îngăduie întruniri politice piuă la terminarea alcătuirii listelor electorale şi că prefecţii comiseseră abuzuri faţă de unionişti. Se dau informaţii cu privire la presă şi greutăţile pe care cenzura le făcea uniouiştilor. In sfîrşit, se arată că nu se autorizase reintrarea în ţară a unor emigraţi din 1848 şi că trupele otomane nu se retrăseseră din Giurgiu, Călăraşi şi Calafat. 4179 323 (498.1) [Extras din „Jurnalul de Constantinopol" — „Le Journal de Constantinople" — despre situaţia politică din Ţara Românească]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 38, p. 1—2. Se arată că, în aşteptarea alegerilor, partidele stau faţă în faţă. Cel mai periculos grup c acela al unor boieri care, „după împrejurări, se rînduese cind sub stindardul unirii, cind sub cel opus**, ca „să turbure apa ca să poată să pescuească în delete”. Această partidă ar voi „să mai mărească drepturile boierilor şi să pue pe ţerani într’o eondiţiune nesuferită". Despre partida naţională se afirmă că „urmăreşte un ideal nerealizabil", dar „umblă pe faţă şi are într’insa elemente de patriotism şi de sinceritate**. Caimacamul este considerat ea leal şi e apărat dc atacurile boierimii, care îl acuză că ar fi încurajat unele „capete exaltate**, tolcrînd cluburile şi abaterile presei. Caracterizează gazetele din Ţara Românească. www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) 4180 Bosianu, C. 323 (498.1) [Despre o corespondenţa apărută în „Le Journal de Constantinople", în care se criticase partida boierilor din Ţara Românească, dar şi întreaga presa naţională], — ROMÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 57—59; SECOLULtr, I (1857), nr. 42, p. 4, col. I-II. Bosianu combate atitudinea corespondentului, pc carc-1 socoteşte „unul din acei venetici care au fost totdeauna in luptă cu orice progres soţialc in România11. Afirmă că presa din Ţara Românească li displăcea corespondentului în întregime, numai fiindcă ea lupta să realizeze „unirea, egalitatea civilă şi politică". — în Romanţa, urmează, după aceste aprecieri, traducerea corespondentei apărute în Le Journal de ConstaiUinoplc. — Text român şi francez. — In Secolula, se reproduce versiunea românească a articolului Iui Bosianu. 4181 Angelescu, E. 323 (498.1) [Articol cu privire la programele partidelor], — SECOLULtji I (1857), nr. 37, p. 1—2. Arată că partidul naţional susţine unirea şi domnitorul străin, fiind convins că numai atunci ţara va fi puternică şi respectată. Nu c de părere ca puterea să fie concentrată in miinilc unui mic număr de aleşi, care aveau monopolul să exploateze poporul, ci doreşte guvern reprezentativ al poporului. Despre conservatori, crede că ei continuă politica lor de conservare a vechilor privilegii. 4182 Bosianu, C. 323 (498.1) [Consideraţii despre alegerea viitorilor deputaţi ai Diva. nului ad-hoc], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 41. Cerc să se aleagă deputaţii ncţinindu-sc scama de treapta lor socială, ci doar de probitatea şi capacitatea lor. — Text român şi francez. 4183 Vernescu, G. D. 323 (498.1) [Articol prin care cere să nu fie aleşi în Divanul ad-hoc oamenii care, în ultimele zece luni, se arătaseră ostili idealurilor românilor]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 45—16. Text român şi francez. 4184 Costiescu, M. 323 (498.1) [Articol cu privire la grija pe care trebuie să o aibă alegătorii în acordarea votului lor pentru candidaţii la Divanul ad-hoc]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 53—54. Autorul cerc, pc de o parte, sâ se dea cea mai marc atenţie alegerii candidaţilor; pe de alta, el cerc ca poporul sâ-şi dovedească în unanimitate, nu numai In majoritate, părerile sale unioniste. — Text român şi francez. 4185 323 (498.1) Suplimenta la desluşirea culorii patru baze din programa naţională. — CONCORDIA, I (1857), p. 114—115: Ştiri din întru. Acest supliment a fost dat publicităţii dc Comitetul central al unirii din Bucureşti, ai cârui membri 11 semnează. Prin el, se fac noi precizări cu privire la Înţelesul celor patru dorinţe formulate de acest comitet. 4186 Amzulescu, Mihail 323 (498.1) [Cuvîntare în favoarea programului partidei naţionale, rostită în biserica Maica Domnului din Craiova, după slujba religioasă pentru unire săvîrşită în acel lăcaş]. — OLTULtJ, I (1857), p. 36; CONCORDIA, I (1857), p. 117—118: Ştiri din întru; ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 54—55, SE-COLULtJ, I (1857), nr. 37, p. 3—4: Varietăţi. 4187 323 (498.1) [Documente în legătură cu activitatea comitetului electoral din Caracal]. — OLTULtJ, I (1857), p. 32; SECOLULtJ, I (1857), nr. 41, p. 3—4; Se citeşte în OltulQ. Comitetul anunţă că programul „partidei naţionale" c primit iu unanimitate dc locuitorii oraşului şi districtului. Trimite spre publicare adresa pe care a inaintat-o episcopului dc Rlmnic, pentru acţiunea sa In favoarea unirii. O semnează toţi membrii comitetului. 4188 Gazând, Hristodor 323 (498.1) [Cuvîntare pentru unire, rostită la Caracal]. — OLTULtJ, I (1857), p. 32: Fratilord. 4189 323 (498.1) Adresa comitetului alegerilor din Craiova către Pr. SI. Sa Episcopulu de Rîmnicu. — CONCORDIA, I (1857), p 103, col.I-II. Comitetul aduce mulţumiri episcopului fiindcă a dat ordin să se facă rugăciuni pentru unire, in toate bisericile din eparhia sa. •1190 323 (498.1) [Adresa de mulţumire trimisă de Comitetul central al partidului unirii, către episcopul de Rîmnic, pentru că a îmbrăţişat „cu căldură cauza naţională"]. — CONCORDIA, I (1857), p. 133: Ştiri din întru. 4191 323 (498.1) [Adresa de mulţumire trimisă de Comitetul central al partidului unirii, către episcopul de Buzău, pentru măsurile patriotice luate în sprijinirea luptei politice pentru unire]. — CONCORDIA, I (1857), p. 133: Ştiri din întru. 4192 323 (498.1) [Comentarii despre abuzurile antiunioniste ale administraţiei caimacamului Ghica din Ţara Româneasca şi despre excesele cenzurii], — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 193: Resume des lettres et des journaux du pays. 4193 323(498.1) [Articol de fond cu privire la atitudinea faţă de unio- nişti ş. caimacamului Alex. D. Ghica]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 193—194: Nouvelles des Principautes. Articolul este provocat de poziţia adoptată dc gazeta engleză Daily News, care criticase în numărul său din 1 iunie politica guvernului englez faţă de Principatele Române. Se arată că nu era destul ca Ghica să devină imparţial, subinţelcgindu-sc că era necesar ca el să devină un luptător pentru unirea Principatelor. 4194 323(498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 28 mai/9 iunie, despre abuzurile antiunioniste ale guvernului caimacamului Ghica]. L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 203: Corrcspon-dance particulare de l’Etoilc du Danube. Se arată că cenzura împiedica activitatea normală a presei şi că libertatea de întrunire nu era acordată in deplinătatea ci. Se semnalează faptul că cererea unei delegaţii dc a se autoriza iutrarca iu ţară a exilaţilor din 1848 fusese respinsă dc caimacam. Delegaţia prezentase o petiţie acoperită de o mic dc semnături. 4195 323(498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 30 mai, în care se dau amănunte privind măsurile luate de caimacamul Ghica, pentru a împiedica activitatea partidei naţionale], - - L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 198: Nouvelles des Principautes. Se arată că cenzura funcţiona din plin în Ţara Româneasca şi se publică corespondenţe din Slatina, Buzău, Ploieşti şi Rîmnicu! Vîlcca care au fost cenzurate total sau parţial, deoarece dczvăluiscră abuzurile organelor guvernamentale faţă dc activitatea partidei naţionale. 4196 Costaforu, G. D. 323(498.1) D-loru Proprietari. — SECOLULtî, I (1857), nr. 36, p. 2—3, nr. 40, p.3, nr. 41, p. 2—3, nr. 42, p. 3—4. Arată că puterea politică a proprietarilor c marc. Vor avea jumătate din numărul membrilor Divanului ad-hoc, şi grozavă va fi răspunderea lor dacă nu vor şti sau nu vor voi să întrebuinţeze bine această putere. Prin unire, ţara va deveni puternică, proprietatea va fi respectată, iar cei mari nu vor mai trăi din sudorile celor mici. Mai departe, arată că autonomia ţării trebuie garantată, că este nevoie dc un prinţ străin şi dc un guvern constituţional reprezentativ. 4197 N. N. 323(498.1) [Despre activitatea politică din judeţul Gorj]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 41, p. 3: Ştiri din întru. Autorul e convins că — după „căderea tiraniei** — poporul va subscrie liber programul partidei naţionale. Numai o singură persoană stăruie in planurile sale „infernale**. Cirmuitorul N. Opran a adus unire între orăşeni, care ajunseseră la ură şi dezbinare, prin intrigile dc mai înaiute. 223 www.dacoromanica.ro 42J(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: TARA HOMĂNEASCĂ 323(498.1) 4198 323(498.1) [Corespondenţa de la Bucureşti, din 7/19 iunie, despre politica zisa „unionistă" a caimacamului Ghica şi despre deznădejdea românilor, care vedeau că protectoratul puterilor garante rămine literă moartă]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 211—212: Valachie. Se sus{me că Alexandru Ghica adoptase o anumită atitudine pro-unio-nistă numai pentru a-şi mări numărul aderenţilor. 4199 323(498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, datată 11/23 iunie 1857, cuprinzind diverse ştiri politice]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 213: Valachie. Se critică atitudinea lui Dim. Ghica, prefectul poliţiei, pentru că săvîr-şisc acte de violentă fată de un supus francez, care ii datora bani. Se susţine că Hagi Teodorachi nu a dat dovadă de cinste exemplară primind — în calitate de şef al finanţelor — comenzile statului. 4200 Cretzeanu, G. Z. 323(498.1) [Articol conţinind consideraţii politice în legătură cu apropiatele alegeri pentru Divanul ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 142. Autorul laudă pe acei oameni care îşi spun pe faţă şi cu glas tare părerile politice, oricare ar fi acestea, şi condamnă pe cei care „umblă in doi peri şi cată a se da după împrejurări". îndeamnă pe români ca, in alegeri, să nu stea indiferenţi şi să nu se lase influenţaţi de elementele lipsite de patriotism, iar în Divan să trimită oameni modeşti, dar de caracter, indiferent de poziţia, lor socială, dacă c înaltă sau nu. 4201 323(498.1) [Se anunţă că partida boierilor îşi trimite un delegat, pe Bărcănescu, la Constantinopol, „ca să se plingă la Poartă dc piedicile ce zice că cearcă la manifestările sale şi de favoarea exclusivă ce se dă partidei naţionale"]. — SECO-LULU, I (1857), nr. 45, p. 3: Bucureşti. Ştirea e comunicată după jurnalul Le Pays. 4202 Bossueceanu, [G. R.] 323(498.1) [Consideraţii despre formarea unei comisii de proprietari, care va lucra împreună cu comitetul central electoral al partidei naţionale]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 45, p. 1: Bucureşti, 15 luniu. Autorul cere ca comitetul central electoral al partidei naţionale să lămurească pentru ce a creat această comisie dc proprietari şi la ce poate servi ea comitetului şi cauzei naţionale. Cu ce drept „comitetul, care reprezintă ţara, iar nu numai o clasă, convoacă astăzi o adunare numai dintre proprietari? Celelalte clase, de meseriaşi, coracrsanţi şi profesiunile libere, nu sint in dreptul lor oare a cerc să se înfiinţeze şi dintre ele cîte o altă cooiisiune?". 4203 Filipescu, I. I. 323(498.1) [Articol prin care subliniază importanţa comisiei pe care au ales-o proprietarii, într-o adunare, cu misiunea ca să organizeze mai bine propaganda pentru alegeri], — CONCORDIA, I (1857), p. 145. Autorul combate un articol al ziarului Secoluli, care condamnase formarea acestei comisii, pe motiv că ar putea să deştepte gelozia între clasc- 4204 Bossueceanu, [G. R.] 323(498.1) [Observaţii cu privire la articolul lui I. I. Filipescu în chestiunea comisiei proprietarilor]. — SECOLULO, I (1857) nr. 49, p. 2, col. I-II. Condamnă stilul violent polemic al acestui articol, ll pune in legătură cu tonul general al gazetei Concordia, ai cărei redactori i se pare că „vor să păstreze necontenit absolutismul clasei dc sus", iar „cind binevoiesc a se cobori plnă la noi, oamenii de jos", o fac numai cu insolenţă. Menţionează că I.I. Filipescu declarase în public că expresiile violente din articolul său ar fi fost adăugate pe manuscris de către redacţia ziarului Concordia. 4205 Filipescu, I. I. 323(498.1) [Scurt articol cu privire la răspunsul dat de Bossueceanu]. — CONCORDIA, I (1857), p. 158, col. I. Acuză Secoluli că ar căuta „a aţîţa patimi prin necurmate deosebiri a claselor, din care jurnalul acela sistematic atacă pe unele...". Susţine Îndreptăţirea existenţei comisiei proprietarilor. 4206 Creţeanu, G. Z. 323(498.1) [Scurtă notă polemică în legătură cu articolul lui Bos- succeanu referitor la formarea unei comisii de proprietari, din partea comitetului central al partidei naţionale, publicat în nr. 45 al „Secolului"].— CONCORDIA, I (1857), p. 158, col. I. Acuză pe Bossueceanu că atacă fără încetare lucrările partidei naţionale, că a denigrat Concordia mai înainte dc a ieşi la lumină şi aruncă desconsidc-raţie asupra comisiei proprietarilor. Arată ce a adăugat la articolul lui 1.1. Filipescu. 4207 323(498.1) [Scurtă notă polemică, adresată gazetei „Secolulu].— CONCORDIA, I (1857), p. 158, col. I-II. Nota, semnată „Redacţia", somează redacţia ziarului Secoluli să-şi precizeze aluziile făcute cu privire la oamenii politici care unelteau din umbră. 4208 Bossueceanu, [G. R.] 323(498.1) [Polemică cu I.I. Filipescu, G.Z. Creţeanu şi redacţia jurnalului „Concordia"]. — SECOLULO, I (1857), nr. 52, p. 2—3. Răspunde lui Filipescu că nu face „insinuaţii cu intenţia dc a discredita oamenii clasei naţionale" şi adaugă că arc credinţă în patriotismul lui Filipescu. Lui Creţeanu îi răspunde că el n-a atacat lucrările partidului naţional, dar pentru el nici programul in 16 articole, nici programul craiovean nu sint lucrări naţionale. Apoi adaugă că mai ales pana lui Creţeanu a con-tribut să crească discordia între Sccoluld şi Concordia. 4209 Serurrie, Gr. 323(498.1) [Despre comisia proprietarilor, care s-a format în Bucureşti]. — SECOLULO, I (1857), nr. 50, p. 2—3; Domnule Redactorii. Arată că a primit dc la un mare proprietar din districtul Vl.işca un apel al comisiei, pe care l-a trimis la comitetul electoral central. Condamnă crearea unor astfel de comisii electorale pentru fiecare clasă de alegători, cum s-a început prin aceea a proprietarilor. îşi exprimă bănuiala că în această comisie a proprietarilor ar exista şi persoane care nu au o atitudine politică clară. 4210 Stoenescu, Ghiţă 323 (498.1) Rugăciunea copiiloru Români câtre părintzii lorii. — SECOLULO, I (1857), nr. 46, p. 2. Scriere politică în favoarea partidei naţionale. — Copiii roagă pe părinţii lor, care sînt chemaţi să-şi dea votul, să lucreze pentru regenerarea ţării şi să formeze o patrie liberă, fără suferinţe, iar tineretul va fi gata totdeauna a-şi vărsa sîngele pentru dinsa. 4211 Constantin allii Elenii 323 (498.1) [Articol politic, sub formă de scrisoare către redactor]. — SECOLULO, I (1857), nr. 47, p. 1—3: Bucureşti 11—29 luniu 1857. Piaţa Popa Soare. Autorul îşi exprimă convingerea că nu are rost să se ceară renunţarea la interesele personale, materiale, încetarea conflictelor dc partide. Argumentează că chiar şi „cutare partidă", care „voieşte a avea comori mari, palaturi strălucite, boiăriile cele mai mari, cavaleriile toate, posturile cele mai însemnate", trebuie să se convingă că e şi în interesul ei ca să se realizeze unirea Principatelor, pentru ca să se creeze un stat puternic, prin care să înceteze starea de nesiguranţă externă şi internă: „sînteţi proprietari, boiări, neguţători, înainte dar, — mergeţi şi otărîţi a fi şi a trăi ca naţie şi ca români, — sau cu rangurile, cu averile şi cu decoraţiile noastre a pieri, sclavi...*1. 4212 Cretzeanu, G. Z. 323 (498.1) [Articol în care comentează cele patru puncte ale partidei naţionale]. — CONCORDIA, I (1857), p. 149—150. Laudă comitetul naţional, care a ştiut să formuleze programa în puţine cuvinte, fără să lase deoparte nimic din ceea cc ar putea dori un adevărat român. In comentariul celor patru puncte, Cretzeanu le arată importanţa. Adaugă că Tudor Vladimirescu cel dintîi, pătruns de suferinţele ţării sale, protestă în numele drepturilor ei de autonomie. Crede că în 1848 a avut loc o explozie a sentimentelor comprimate ale românilor; atunci s-a văzut că partida naţională era puternică. E de părere că ea a comis atuuci unele greşeli, pe care a ştiut să le îndrepte în 1857. 4213 Ioranu, [Grig.] 323 (498.1) [Despre învinuirile aduse partidei naţionale]. — CONCORDIA, I (1857), p. 153. Autorul combate în articolul său zvonurile lansate de duşmanii acestei partide şi cere ca fiecare român să-şi facă datoria la alegeri, trimiţînd deputaţi 224 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) care să voteze pe faţă, în Divanul ad-hoc, cele patru puncte din programa naţională. 4214 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 30 iunie, cuprinzlnd ştiri politice în legătură cu lupta pentru unire, precum şi un protest împotriva jurisdicţiei consulare, care paraliza acţiunea justiţiei muntene]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857) p. 217—218: Valachie. Se anunţi ci se publicaseri instrucţiunile relative la convocarea Divanului ad-hoc şi se araţi ci se autorizase revenirea tn ţari a emigranţilor din 1848, dupi îndeplinirea unor condiţii destul de umilitoare. Se anunţi, de asemenea, ci arhimandritul Scriban venise la Bucureşti. In legituri cu problema jurisdicţiei consulare, se publici un raport al preşedintelui tribunalului comercial din Briila, referitor la un caz de imixtiune consulari abuzivi, In lucririlc justiţiei româneşti. 4215 G. C. 323 (498.1) [Despre propaganda necinstită dusă de unii agenţi împotriva partidei naţionale, în judeţele Rîmnicul Vîlcea şi Tîrgul Jiu]. — CONCORDIA, I (1857), p. 161. Comcntcazi un articol publicat iu ur. 18 al jurnalului OltulA. 4216 323 (498.1) [Apel în legătură cu lupta politică]. — CONCORDIA, I (1857), p. 167, Brăila. Semnat: „Cadctzii Regimentului II-lea". — Cadeţii araţi ci, In Ţara Româncasci, „circuli spirite ce vocsc si înibuşească vocea şi fericirea patriei1', „individe care, sub masca patriotismului, ascund răuvoitoare uvragiuri"-Indeamni pc români si se ferească de „amăgitorul idol de aur" şi si grăbească „dcstrucţiunca rătăcitelor uvragiuri". 4217 Cretzeanu, G. Z. 323 (498.1) [Articol în care condamnă pe cei care, deşi au iscălit programa naţională, totuşi lucrează pe faţă în contra acelei programe]. — CONCORDIA, I (1857), p. 164: Bucureşti. 11 Iulie. Este de părere că nu trebuie să se păstreze ticcrc asupra acestor per* soanc, ci din contră si fie arătate naţiei, ca si ştie ce consideraţie merită aceşti „samsari de voturi11. 4218 Bossueceanu, [G. R.j 323 (498.1) Starea de faţă. — SECOLULtT, I (1857), nr. 53, p. 1—2. Autorul articolului e de părere că partida naţională nu.şi face bine propaganda şi că unul din viţiurile sale este tendinţa de dezbinare, care se observă Intre oamenii săi. 4219 Costaforu, G. 323 (498.1) Interesul comun şi personalităţile — SECOLUL©, I (1857), nr. 54, p. 1—2. Subliniază că alegătorii sînt suverani să aleagă pe cine vor, dar nu trebuie să confunde persoana lor, interesele lor, cu datoria lor. Nu trebuie să dea crezare celor care afirmau că oamenii partidului naţional ar fi răzvrătitori şi comunişti, care vor despuierea proprietarilor în folosul ţăranilor. Mai departe, autorul arată calităţile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat la deputăţie. 4220 Moglan din Grabicina, Const. 323 (498.1) Domniloru protectori şi Româniloru de bine doritori. — SECOLULtT, I (1857), nr. 55, p. 2—3. Cere să se pună cît mai repede în lucrare cele spre fericirea patriei, căci „chinuirea poporului este mare şi nesuferită". Mai departe, vorbeşte de „legă-turele cele de fier, cu care norodul, clasul muncitorilor, fraţilor mei plugari, este sugrumat de atîţea ani“. 4221 Costaforu, G. 323 (498.1) O combinaţie de escamotare. Proiecţii. — SECOLUL©, I (1857), nr. 56, p. 1—2. Articol combătînd prin ironie atitudinea conservatorilor. Prezintă nişte reguli după care se pot povăţui „adevăraţii conservatori ai privilegiilor şi ai stării actuale". Regulile acestea cuprind cele spuse, gîndite sau susţinute de cei care nu vor intr-adevăr binele ţării. 4222 Rucăreanu, N. 323 (498.1) [Articol de propagandă pentru concordia între clase]. — SECOLULU, I (1857), nr. 56, p. 2—3. Cere să se înceteze lupta de clasă şi toţi românii, de la boierul mare piuă Ia ţăran, să facă cauză comună, ca să susţină patria, ce se află în clipele cele mai grele. — Articolul e precedat de o notă a redacţiei, în care se precizează că ea nu împărtăşeşte în totul vederile autorului şi îi reproşează că „spiritul lui de conciliere între clase se pare a merge prea departe, în paguba partidului naţional". 4223 Cretzeanu, G. Z. 323 (498.1) [Articol cu privire la lupta electorală pentru Divanul ad- hoc şi dorinţele alegătorilor]. — CONCORDIA, I (1857), p. 176—177. Creţeanu arată că o luptă crîncenă are loc între oamenii trecutului, oamenii ruginiţi, duşmanii declaraţi ai oricărei reforme, şi oamenii viitorului şi ai progresului. In alegeri trebuie să domnească libertate şi nepărtinire dcsăvîrşită. Mijloacele de corupţie, făgăduielile şi ameninţările trebuie să dispară. îndeamnă pe alegători să nu dea ascultare propagandei duşmanilor patriei. 4224 Crezzulescu, C. A. 323 (498.1) [Articol conţinînd consideraţii politice în legătură cu alegerile apropiate pentru Divanul ad-hoc în Ţara Românească]. — CONCORDIA, I (1857), p. 180—181: Bucureşti, 28 Iulie. Autorul arată care sînt dorinţele românilor, ce importanţă au pentru ţară alegerile pentru Divan, de ce alegătorii trebuie să fie foarte atenţi în alegerea deputaţilor. încheie articolul arătînd că comitetul central şi jurnalele nu trebuie să recomande pe anumiţi candidaţi şi să-i influenţeze astfel pe alegători. Consideră că misiunea comitetelor electorale de la centru şi din districte s-ar fi încheiat prin căutarea celor mai potrivite garanţii materiale, eă deputaţii nu vor desconsidera în viitor voinţa alegătorilor. 4225 Bossueceanu, |G. R.] 323 (498.1) Domnului Redactorii allu Jurnalului Concordia. — SECOLUL©, I (1857), nr. 58, p. 1—2. La început arată că polemica dintre Secolulu şi Concordia nu se datoreşte unor cauze personale, ci unei lupte de clasă, adică de principii: Secolulu reprezintă clasele de jos, iar Concordia clasa de sus. Discută apoi articolul lui C. A. Creţulescu, publicat în p. 180 — 181 ale Concordiei, cu privire la alegerile pentru Divanurile ad-hoc. Combate ca greşită părerea acestuia că alegătorii trebuiesc lăsaţi de capul lor în aprecierea candidaţilor. Argumentează că tocmai comitetul central electoral trebuie să*şi recomande candidaţii pc faţă şi să-i supună dinainte discuţiei publice. 4226 Petrescu, Al. 323(498.1) Fanarulu lui Diogene.— SECOLULU, I (1857), nr. 58, p. 2—4. Afirmă că ţara are nevoie — pentru Adunare — de 102 oameni ai datoriei. Pentru lămurirea poporului asupra candidaţilor, lucrează jurnalele şi comitetul central electoral cu cele 17 comitete de districte. Vorbind de rolul presei, se ocupă de fiecare din jurnalele româneşti caro militau pentru programul partidei naţionale. 4227 323 (498.1) [Comitetul central publică o înştiinţare prin care pofteşte pe alegătorii din oraşul Bucureşti să se adune ca să aleagă un comitet electoral special]. — CONCORDIA, I (1857), p. 176: înştiinţare. 4228 323 (498.1) [Alegătorii din Bucureşti, adepţi ai programului naţional, sînt invitaţi să se stringă la 28 iulie în sala Bosel, pentru a alege un comitet electoral special]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 121. 4229 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) [Articol cu privire la încercarea de a se alege un nou co- mitet central electoral, făcută în adunarea din 31 iulie]. — SECOLULtT, I (1857), nr. 59, p. 1—2. Bossueceanu arată că, în ajunul adunării, se răspîndiseră manifeste litografiate, propunînd drept candidaţi ai partidului naţional pe Şt. Golescu, D. Brătianu, C. A. Rosetti, I. I. Filipescu, N. Golescu, C. A. Creţulescu, Gr. Ioranu, I. Brătianu, Gr. Ghica, D. Culoglu şi Hr. Polihroniadis. La deschiderea adunării, „cîţiva juni" cerură lămuriri preşedintelui cu privire la această chestiune. Preşedintele răspunse că nu ştie nimic. Oratorii susţinură www.dacoromanica.ro 225 .I2.i('il8.l) POLITICA INTERNĂ: ŢA 11A ROMANEASCĂ 323(438.1) si râminâ vechiul comitet. Adunarea aprobă. Mai mulţi citiră declaraţii in favoarea vecinului comitet. Dintre acistea, se publică ale lui V. Stilcscu, dr. Polizu şi prof. D. Pavcl. 4230 323 (498.1) [Adresa comitetului districtului Buzău către comitetul central al unirii], — SECOI.UI.tj, I (1857), nr. 63, p. 3. Comitetul din Buzău îşi arată nemulţumirea că majoritatea a ştiut să înlăture încercarea făcută de unii ca să îndepărteze comitetul central şi să-l înlocuiască cu altul. Tot aci se publică şi o scrisoare semnată de întreg comitetul districtului Buzău, prin care se solicită publicarea adresei către comitetul central. 4231 Crezzulescu, C. A. 323 (498.1) [Reflexii asupra situaţiei politice în preajma alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 187: Bucureşti, 6 August. îşi exprimă convingerea că — după cum, timp de 18 sccoli, ţara a scăpat de duşmani — cauza românească va triumfa şi acum. Cu toată puterea adversarilor şi cu toate mijloacele întrebuinţate de aceştia, majoritatea poporului va sprijini programul naţional. 4232 Costaforu, G. 323 (498.1) Iar Naţiunea a răspunsă. — SECOLULUI, I (1857), nr. 61, p. 1—2. Comunică vreo citeva reguli după care crede că trebuie să se cirmuiască toţi românii: să semneze programul partidului naţional, să îndepărteze din sinul partidului naţional pe toţi a'Xia care, pe faţă sau pe ascuns, vor fi contra prinţului străin, toţi să fie egali înaintea legii ctc. 4233 323 (498.1) [Corespondenţă do Ia Bucureşti, din 10 august, despre ultimele pregătiri făcute înainte de efectuarea alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 241: Valachic. Se afirmă că Alexandru Gliica se arătase liberal şi dr> pt in privinţa al* câtuirii listelor electorale. Se anunţă că aproape in unanimitate ţara doreşte unirea. In sfirşit, se arată că Dimitrie Ghica fusese înlocuit cu colonelul Ca-ragea, în funcţia de prefect al poliţiei la Bucureşti. 4234 323 (498.1) [Se anunţa din Bucureşti, la 20 august, că guvernul caimacamului Alexandru Ghica a adoptat o atitudine mai inteligenta şi mai patriotică faţa de partidul naţional].—L’ETOILE DU D., [Bruxelles , I (1857), p. 245: ltesume des corrcs-pondanccs particulieres. 4235 Rossetti, C. A. 323 (498.1) [Despre vizita făcută de comisarul francez Talleyrand în regiunea Prahovei şi despre pregătirile în vederea alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 3, p. 1—2: Bucureşti, 16/28 August. Semnalează acţiunea craiovcnilor, care aleseseră drept candidaţi pe Plcşoianu şi Lăţcanu. 4236 323 (498.1) [Traducerea unui articol din „Ocsterrcichischc Zcitung", intitulat „O dcmonstraţiunc — Maşinaţia Grcciloră — Cîte-va observaţiuni pentru unire"]. — SECOLULO, I (1857), nr. 64, p. 2—3: Jurnalistică streină. Corespondentul ziarului austriac susţine că manifestaţiile pentru Napoleon al IlI-lca in Bucureşti au fost organizate de fraţii negustori Coemgioglu, care erau greci. Relatează acest fapt ca o dovadă a afirmaţiei sale că grecii vedeau cu bucurie în unirea Principatelor Române un prim pas în sfârîmarea Imperiului otoman. Corespondentul mai afirmă că, după greci, se vor Încuraja şi bulgarii şi sirbii. — Articolul din Oatcrrcichischc Zciiung a apărut in nr. 305 din 25 august. 4237 B.[ossueceanu, G. R.] 323 (498.1) [Comentariu la corespondenţa din „Oesterrcichische Zei- tung", cu privire la manifestaţia bucureşteană de ziua lui Napoleon al IlI-lea — SECOLULO, I (1857), nr. 64, p. 2—3. Afirmă că această corespondenţă se bazează pe răstălmăcirea faptelor* Manifestaţia s-a organizat prin contribuţia adunată public, de la mai mulţi, In sala Bossel. 4238 Micşunescu, Grigorie [ = Grig. Ioranu] 323 (498.1) [Apel către români, în vederea alegerilor pentru Diva- nurile ad-hoc, ce vor avea loc peste citeva zile]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 2, p. 1—2. Ii îndeamnă să fie energici, patrioţi şi încrezători in viitorul poporului român. îi sfătuieşte să fie cit se poate de atenţi pe cine aleg deputaţi, ca aceştia să nu trădeze programul de patru puncte al partidei naţionale. — Micşunescu este pseudonimul lui Ioranu, cf. ROM ANUL, I (1857), nr. 19, p. 1: Bucureşti 11/22 Octombrie. 4239 Micşunescu, Grigorie M. [—Gr. Ioranu] 323 (498.1) [Articol despre însemnătatea alegerilor pentru Divanul ad- hoc şi necesitatea cunoaşterii candidaţilor]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 6, p. 1—3. Autorul expune şi programul partidei unirii. 4240 323 (498.1) Lista de cei subscrişî în programa naţionala cu cele patru punturî; Garanţia autonomiei, Unirea, Prinţii streină şi Guvernă constituţională reprezentativă.—ANUNŢ. R., IV (1857), 4 pagini anexate la nr. 52; CONCORDIA, I (1857), 4 pagini anexate la nr. 35. Lista e publicată după „Condica Comitetului Ccutral din Bucureşti"-Cuprinde 879 de persoane (N-rcle 1—879). 4241 233(498.1) Urmarea la cel subscrişî în Programa Naţională cu cele patru puncturi. — SECOLULCJ, I (1857), p. 5—8 anexate la nr. 89, la finele colecţiei. Continuarea listei publicate in AnunftVorul Român şi Concordia, cupriu-rind n-rcle 880 — 1810. Lista cuprinde semnăturile cetăţenilor din Bucureşti, grupaţi pe mahalale. Nu e completă. Urinarea ci lipseşte. 4242 323 (498.1) Lista de cel subscrişî în Programa Naţională cu cele patru punturî. Garanţia autonomiei, Unirea, Prinţă streină şi Guvernă constituţională reprezentativă. Districtulă lîo-manaţi. — SECOLULO, I (1857), p. 1—1 broşate la finele colecţiei. 4243 323 (498.1) Urmare la Programa Naţionala cu cele patru punturî. Districtulă Romanaţl.— SECOLULO, I (1857), p. 5—8 broşate la finele colecţiei. Continuarea listei publicate in p. 1—4. — în colecţia B.A.R. paginile 5 — 8 sint broşate înaintea paginilor 1—4. 4244 323 (498.1) Listă de persoanele ce au subscrisă programul naţională (1) cu cele patru punturî adică: Unirea, Prinţă streină, chezăşuirea autonomiei şi Guvernă constituţională. — SECOLULO, I (1857), p. 1—6 şi 1—4, anexate la nr. 89, la finele colecţiei. Cuprinde listele cu semnături din districtele Buzău şi Prahova, fiecare cu paginaţie separată. 4245 323 (498.1) Listă de sumele ce au contribuită a susţine chcltuclile Comitetului Centrală ală uniri pînă acumă şi de numele gencroşiloră patrioţi ce le aă dată. — SECOLULO, I (1857), nr. 64, p.4, nr. 65, p. 4. Cei care au dat sume mai mari sint: Costachc Zcfbari, 3150 de lei, fraţii Hagi Tcodorachc, 3150 dc Ici, şi Grigorie G. Gliica, 1500 de lei. Totalul sumei adunate este de 24 843 de lei. 4246 323 (498.1) rLista de numele candidatzilor Partitului Natzionalu. — SECOLOL0, I (1857), nr. 65, p.2, nr. 66 p. 3, nr. 67, p. 3-4. Din judeţele, Buzău, Prahova, Vlaşca, Ilfov, Dolj, Gorj, Slam-Riuinic, Brăila, Dîmboviţa, Argeş, Muşcel, Telcormau, Ialomiţa, Olt, Vilcca, Romauaţi. 4247 323 (498.1) [„Secolul" despre cadidaţii „partidei naţionale"].— SECO- LULtT, I (1857), nr. 65, p.2. Arată că publică lista candidaţilor acestei partide, deşi în această listă sint trecute şi numele lui Nicolae Golcscu, Nicolae Crcţulescu, Ştefan Golcscu, 226 www.dacoromanica.ro 323(498.)) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) Dimitrie Brătianu, George Magberu şi Hristodor Teii, care încă n-au semnat programul partidei. Secolul declară eă, dacă numitele persoane nu vor îndeplini această formalitate, candidaturile lor vor fi combătute. Reîntoarcerea exilaţilor din Ţara Românească 4248 323 (498.1) I„La Presse d’Orient" a anunţat că Poarta pregăteşte un firman prin care emigraţii români din 1848 vor fi autorizaţi sa se întoarcă în Principate]. — L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 95: Nouvelles de Turquie; GAZ. DE MOLD., XXVm [recte XXIX] (1857), p. 43: Revista politică. 4249 323 (498.1) [Se anunţă că exilarea fruntaşilor români din 1848 va fi considerata ca neavenită]. — L’lîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 98: Nouvelles de Turquie. 4250 323 (498.1) [Se anunţă că Poarta a renunţat la proiectul unei amnistii pentru exilaţii politici din Principate]. — GAZ. DE MOLD., xxvrrr [recte XXIX] (1857), p. 46: Revistă politică. Poarta a renunţat la acest proiect, deoarece „caimacamul Valahiei au apucat mai nainte a Îngădui emigranţilor să se reintoamc pe la vetrile lor“, cu atît mai mult „cu cit mişcarea de la 1848 totdeauna s'a privit că s-ar fi făcut In favorul Turciei*'. 4251 Cretzulescu, C. A. 323 (498.1) [Articol referitor la întoarcerea exilaţilor], — CONCORDIA, I (1857), p. 22. Salută cu bucurie întoarcerea în ţară a fraţilor Alexandru şi Radu Go-lescu şi adaugă că toţi trebuie să lucreze pentru binele patriei, fără deosebire de opinii. 4252 323 (498.1) Dorulu de Patria. — CONCORDIA, I (1857), p. 61. Articol, semnat „Redacţiunea", în care se pledează energic pentru amnistierea fruntaşilor romăni din 1848, aflaţi în exil. Redactorul porneşte de la paginile de durere şi dor de patrie scrise de „un om al căruia amor patriotic s'a tradus prin versurile cele mai elegante şi mai armonioase cu care s’a înzestrat literatura română" [D. Bolintineanu], în scrierea sa Călătorii in Palestina şi Egipt. Aminteşte că sînt „aproape zece ani de cînd floarea junimii române, devenind prada luptei partidelor, fu smulsă din ţară şi aruncată pe pămîntul exilului". Cere să se pună capăt „spiritului de discordiă", şi să li se acorde o amnistie exilaţilor, ca să poată reveni în patrie. 4253 323 (498.1) [Articol de fond în care, între altele, se discută chestiunea exilaţilor din 1848 din Principate]. — L’ETOILE DU D., [Bruxelles], 1 (1857), p. 132: Bulletin politique. Se arată că deputatul Otway interpelase pe lordul Palmerston în chestiunea exilaţilor politici români şi că bărbatul de stat englez recunoscuse meritele acestora, promiţînd intervenţia guvernului britanic pe lingă Poartă, în favoarea reintrării lor în Principate. 4254 323 (498.1) [Traducerea unei corespondenţe din Bucureşti, apărută în „Le Constitutionnel" din 11 aprilie]. — OPINTUNE’A, I (1857), p. 16: Corespundintia. Corespondentul se plînge că oraşul e tulburat de exilaţii reîntorşi în ţară, care şi-au reînfiinţat cluburile şi discută politică. Are impresia că e aceeaşi atmosferă ca în martie 1848, la Paris. Semnalează manevrele consului Austriei. Cu privire la sosirea comisarilor europeni în Bucureşti, îşi exprimă impresia că ei ar fi cîştigaţi pentru unirea Principatelor, dar nu şi pentru ideea principelui străin. 4255 323 (498.l) [Notă cu privire la ştirea că se va permite întoarcerea emigranţilor români de la 1848]. —■ ISRAELTTULU R., I (1857), nr. 2, p. 3: Revistă interioară. Se subliniază că izraeliţii privesc ştirea cu bucurie, deoarece aceşti oa-ţpeni politici au proclamat în 1848 emanciparea lor. 4256 323 (498.1) [Articol cu privire la chestiunea întoarcerii exilaţilor români], — CONCORDIA, I (1857), p. 89: Bucureşti. 26 aprilie. Articolul, semnat: „Redacţiunea", consideră că „intrarea emigranţilor ar fi o măsură bună şi dreaptă politică". Deplînge faptul că unii dintre exilaţi, „veniţi pînă la graniţă, după chemarea ce li s’a făcut şi cu pasportul în bună regulă", cu viza otomană şi austriacă, nu pot încă intra în ţară. Se cere guvernului, în numele opiniei publice, să ia măsuri în favoarea întoarcerii celor exilaţi. 4257 Filipescu, I. I. 323 (498.1) [Articol despre întoarcerea exilaţilor români]. — CONCORDIA, I (1857), p. 93, col. U-IU. Autorul se întreabă de ce nu se dă voie la patru exilaţi români să intre în ţară, cînd au paşapoartele lor vizate în regulă, de către ambasadele Turciei şi Austriei şi cînd toţi aceia care au luat parte la mişcarea de la 1848 au fost amnistiaţi. 4258 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) [Articol despre emigraţii români]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 33, p. 1: Bucureşti. Arată că au trecut 8 ani şi aceşti patrioţi încă rătăceau prin ţări străine. Pledează pentru autorizarea reîntoarcerii lor. — Articol în parte cenzurat. 4259 Golescu, Alexandru Const. 323 (498.1) [Scrisoare cu privire la întoarcerea în ţară a exilaţilor români]. — CONCORDIA, I (1857), p. 94: Domnule Redactorii. Arată că Dimitrie Brătianu, C. A. Rosetti, Nicolae şi Ştefan Golescu au sosit cu paşapoarte în regulă la graniţa ţării, dar — dintr-o simplă neînţelegere — autorităţile locale nu-i lasă să intre în ţară. Cerc intervenţia caimacamului. 4260 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 2 mai, despre situaţia politică din Ţara Românească, în urma plecării comisarilor puterilor garante în Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 178: Valachie. La sfirşitul corespondenţei se arată că nu se autorizase reintrarea în ţară a unor exilaţi din 1848. 4261 Costiescu, M. 323 (498.1) [Articol de fond, în care se cere guvernului Ţării Româ- neşti să autorizeze intrarea în ţară a emigranţilor din 1848], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 33: Bucureşti, 7 Maiu- Parţial, articolul este cenzurat. — Text român şi francez. 4262 323 (498.1) [Comentariu referitor la problema reîntoarcerii în Ţara Românească a emigraţilor din 1848]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 188: Valachie. Pomindu-se de la nişte articole din Secolul şi Concordia, se condamnă atitudinea Porţii şi a caimacamului Alexandru Ghica în această privinţă. 4263 323 (498.1) Pdtition pour le rappel des exiles valaqucs. — L’fiTOTLE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 218. Se publică petiţia adresată comisarilor puterilor "arante la Bucureşti, prin care li se cere să sprijine pe lingă caimacamul Ţării Româneşti o cerere semnată de citeva sute de cetăţeni. în favoarea reintrării în Principate a emigranţilor din 1848. Cu puţin înainte, caimacamul refuzase să primească această cerere. 4264 323 (498.1) [Lista exilaţilor din 1848 cărora li se îngăduise reîntoarcerea în Ţara Românească]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 221: Valachie. Iată numele lor: Nic. şi Şt. Golescu, C. A. Rosetti, Dim. şi Ion Brătianu, gener. Chr. Teii, gener. Gh. Magheru, I. Heliade-Rădulescu, Alcx. Ta-leologu, arhim. Iosafat, Cezar Bolii.ic şi Const. Bălcescu. 4265 C[reţeanu], G. Z. 323 (498.1) [Notiţă prin care felicită pe locuitorii oraşului Piteşti, care i-au cumpărat lui Dimitrie Brătianu o proprietate în 227 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) acel oraş, ca să poată fi ales ca deputat în Divanul ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 102: Ştiri din întru. 4266 323 (498.1) [Notiţă despre donaţia făcută de comerciantul din Piteşti Panait Hagiulea lui Dimitrie Brătianu). — SECOLULt), I (1857), nr. 37, p. 2: Ştiri din lăuntru. I*a donat „o proprietate din acel oraş" pentru ca să aibă dreptul de alegător şi de ales, între reprezentanţii naţiunii, în Divanul ad-hoc. Redacţia subliniază că, astfel, D. Brătianu va cumula calitatea de proprietar mare cu aceea de proprietar mic. Elogiază gestul lui Panait Hagiulea. 4267 Brătianu, D. 323 (498.1) [Scrisoare adresată lui Nic. Apostolescu, prin care îi mulţumeşte lui şi locuitorilor din Piteşti, pentru gestul de a-i cumpăra în acest oraş o prăvălie în valoare de 30 000 de lei, ca să-i dea astfel posibilitatea să candideze pe lista proprietarilor din acel oraş, pentru Divanul ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 126: Ştiri din întru; SECOLULt), I (1857), nr. 41, p. 3, col. IU.' Brătianu, care scrie din Rusciuc, la 3/15 mai 1857, arată că speră să reintre în ţară înainte de alegeri; iar dacă nu va reuşi, îi roagă pe cetăţeni să-i dea totuşi votul. Trimite şi banii reprezentînd valoarea prăvăliei. Scrisoarea este precedată de un scurt comentariu al redacţiilor respective. In Concordia, se arată că orăşenii din Piteşti au făcut acest gest aflînd că D. Brătianu nu va putea fi ales ca proprietar de moşie. 4268 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Domnilor Redactori ai Israelituluî Roman. — ISRAE- LITULt) R., I (1857), nr. 12, p. 2—4. Scrisoare din Rusciuc, datată 11/23 mai 1857. — îşi exprimă recunoş-tînţa pentru gestul comunităţii izraelite spaniole din Rusciuc, care, la îndemnul comunităţii din Bucureşti, a oferit ospitalitate emigraţilor români revoluţionari, ce se întorceau din exilul lor de 9 ani. Vorbeşte de vechea sa prietenie cu R., un izraelit, pe care-1 numeşte erou şi martir. — E vorba, probabil, de pictorul revoluţionar Rosenthal. 4269 323 (498.1) [Se anunţă că s-ar fi acordat amnistie tuturor exilaţilor români]. — SECOLULt), I (1857), nr. 45, p. 3, col. I-II. Secolulil salută cu bucurie această ştire. 4270 323 (498.1) [Comentarii despre autorizarea acordată emigraţilor români de a se reîntoarce în Ţara Românească]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 94—95: Revista politică. Se aduc mulţumiri pentru această hotărîre caimacamului Alex. Gliica şi se aminteşte că trei dintre aceşti emigraţi muriseră în exil, şi anuine: Ioan Voinescu II, Nic. Bălcescu şi I. Negulici. Se anunţă publicarea unor bio-grafii ale acestor „adevăraţi martiri ai naţiei**. 4271 323 (498.1) [Se anunţă că, la 26 iunie 1857, au sosit în Bucureşti patru din emigranţii români: doi din fraţii Goleşti, Dimitrie Brătianu şi Constantin Roset], — SECOLULt), I (1857), nr. 48, p. 3, col. I. Se adaugă că, în curînd, vor sosi în ţară Magheru, Teii şi alţii, care plecaseră de la Constantinopol, 4272 323 (498.1) [Notiţă despre întoarcerea în ţară a fraţilor Ştefan şi Nicolae Golescu, a lui Dimitrie Brătianu şi a lui Costacho Rosetti]. —CONCORDIA, I (1857), p. 153: Ştiri din întru. 4273 323 (498.1) [Comentariu la ştirea că s-a permis întoarcerea în ţară a expatriaţilor români de la 1848]. — ISRAELITULt) R., I (1857), nr. 16, p. 3—4: Nuvelle interne. Se exprimă bucuria pricinuită de această ştire şi se subliniază că Izraelitul Român a stăruit, cu trei luni înainte, pentru această măsură. 4274 323 (498.1) [Se publică o telegramă trimisă din Constantinopol, prin care se anunţă că „emigranţii sunt autorizaţi a se întoarce în ţară fără nici o condiţiune"]. — CONCORDIA, I (1857), p. 165, col. II: Depeşă Telegrafică. 4275 323 (498.1) [Despre reîntoarcerea la Bucureşti a fraţilor Goleşti, a lui Dimitrie Brătianu şi a lui C. A. Rosetti]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 223: Principatele de la Dunăre. Se arată cum s-a ajuns la reîntoarcerea acestor emigranţi. — Corespondenţă reprodusă din foaia „G. N. “ [Gazelle Naţionale]. 4276 323 (498.1) [Ştire în legătură cu reîntoarcerea emigranţilor români]. — G. TRANS., XX (1857), p. 227: Ţeara Românească şi Moldavi a. Se informează că — In urma intervenţiei prinţului caimacam al Ţării Româneşti — sultanul autorizase revenirea emigranţilor din 1848. Se anunţă că fraţii Goleşti, D. Brătianu şi C. A. Rosetti au sosit la Bucureşti. 4277 BŢădulescu, C. I.] 323 (498.1) [Comentariu la reîntoarcerea în ţară a unor exilaţi]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 44, p. 1: Bucureşti, 28 Iunie. Expatriaţii întorşi sînt fraţii Ştefan şi Nicolae Golescu, C. A. Rosetti şi Dimitrie Britianu. Anunţă că, peste puţin, va intra în ţară şi C. Bolliac. 4278 323(498.1) [Notiţă cu prilejul reîntoarcerii lui Cezar Bolliac în ţară].— SECOLULt), I (1857), nr. 51, p. 2: Ştiri din întru. Se subliniază valoarea lui ca publicist şi om politic. 4279 Bolliac, Cezar 323 (498.1) Profesie de credinţă. — SECOLULt), I (1857), nr. 66, p.2; ROMÂNUL, I (1857), nr. 9, p.3, col. II-III. Bolliac — anunţîndu-şi candidatura în colegiul proprietarilor mari din districtul Ilfov — se declară în favoarea celor patm puncte ale programului partidei naţionale. In acelaşi timp, el anunţă că va lupta pentru respectul şi consolidarea proprietăţii şi familiei. 4280 323 (498.1) [Comentariu la întoarcerea generalului Gheorghe Magheru în ţară]. — SECOLULt), I (1857), nr. 62, p. 2: Ştiri din întru. Secololil salută cu bucurie întoarcerea lui în ţară, după un exil de 9 ani. 4281 323 (498.1) [Ştiri şi comentarii în legătură cu întoarcerea emigranţilor anului 1848 în Ţara Românească]. — G. TRANS., XX (1857), p. 259—260: Ţeara Românească şi Moldavia. Se arată că ei fuseseră întîmpinaţi cu bucurie de tineret şi că Rosetti, Golescu şi Brătianu primiseră sarcini de frunte In mişcarea unionistă. Informaţiile sînt luate din Oeslerreichische Zeitung, în care se precizează şi motivul pentru care Cezar Bolliac nu beneficiase de aceleaşi favoruri. 4282 323 (498.1) [Se anunţă preluarea conducerii mişcării unioniste din Ţara Românească de către foştii emigranţi ai anului 1848], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 263—264: Principatele dela Dunăre. Se arată că elementele moderate fuseseră înlăturate. Ştirea e reprodusă după Oezterreichische Zeitung. 4283 323(498.1) [Informaţii despre conflictul dintre grupul foştilor emigranţi din 1848 şi vechiul partid al unirii, din Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 267: Principatele dela Dunăre. Se comunică informaţii în această privinţă după Oestereichische Zeitung, arâtfndu-se că grupul emigraţilor alcătuise o partidă aparte, întemeindu-şi o foaie proprie: Românultl. Oesterreicltisclte Zeitung primise o corespondenţă din Bucureşti datată 11 august st. v. 4284 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, de la 25 august, trimisă gazetei „Le Courrier de Paris", tratînd despre urzirile partidelor lui Ştirbei şi Bibescu, pentru a-i împiedica pe foşti 228 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICA INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) exilaţi din 1848 să devină membri ai Divanului ad-hoc].— L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 264. Sc arată că adversarii foştilor exilaţi intenţionau să-i determine pe alegători să le ceară acestora declaraţii scrise că nu vor accepta o schimbare a legii rurale. 4285 323 (498.1) [Rezumatul unui articol din „Oesterreichische Zeitung" despre situaţia politică şi despre conflictul dintre emigranţi şi „clubişti" în Ţara Românească]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 275 : Principatele dela Dunăre. Se dau informaţii privind un articol publicat de Costaforu, reprezentant al „clubiştilor" şi amic al lui Talleyrand, comisarul francez, fn care îi atacase pe boieri şi pe foştii emigranţi. 4286 323 (498.1) [Notiţă comentînd faptul că mai mulţi emigranţi n-au semnat încă programul naţional]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 64, p. 3: Ştiri din întru. Se arată că mai mulţi membri ai comitetului central al unirii şi-au manifestat mirarea şi regretul faţă de această abţinere, considerînd că ea îi va lipsi pe mulţi dintre exilaţi de votul concetăţenilor lor. 4287 323 (498.1) [Notiţă cu privire la foştii exilaţi care nu semnaseră programul partidei naţionale], — SECOLULt), I (1857), nr. 65, p. 2: Ştiri din întru. Redacţia Secolului afirmă că, printre aceştia, erau N. Golescu, Şt. Go-lescu, Dim. Brătianu, G. Magberu şi Hr. Teii. Declară că, dacă în cîteva zile nu va primi ştirea că aceştia au subscris programul, le va combate cu hotărîre candidaturile. Speră Insă că aceşti patrioţi încercaţi nu vor da prilejul unui asemenea scandal. 4288 Radianu, B. 323 (498.1) [Scrisoarea către redactorul „Secolului", prin care anunţă că Hristodor Teii a subscris programa naţională]. — SECO-LULtj, I (1857), nr. 69, p. 4: Craiova, 3 Septembrii 1857. Referindu-se la notiţa din nr. 65, arată că Teii a subscris programa naţională îndată ce s-a întors în ţară. Politica internă a Ţării Româneşti. Sept.-dec. 1857. 4289 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru, prin care se face cunoscut că s-a tipărit pe ascuns în Capitală broşura „Apel către alegătorii şi aleşii din Romania" şi se cere să se ia măsuri împotriva tuturor persoanelor care încearcă să constituie „comitete de privighere asupra autorităţilor constituante"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 269— 270; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 60, p.l. Text român şi francez. 4290 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Către alegători. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 8, p.l—2. Sfătuieşte pe alegătorii pentru Divanul ad-hoc să prefere pe candidaţii partidei naţionale. 4291 Francescu, Constantin [= C. A. Rosetti?] 323(498.1) Mulţi chemaţi, puţini aleşi: — ROMÂNUL, I (1857), nr. 8, p. 2. Cere ca cei ce vor fi aleşi pentru Divanul ad-hoc să corespundă dorinţelor românilor. Face apel la unitatea întregii naţiuni, subliniind importanţa istorică a alegerilor. 4292 Creţulescu, Nicolae 323 (498.1) [Angajament faţă de alegătorii judeţului Muscel], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 8, p. 3. în angajament, Creţulescu arată că este partizanul unirii Principatelor şi al celorlalte dorinţe ale romănilor. 4293 Bădulescu, [C. I.] 323 (498.1) [Articol despre alegerile pentru Divanul ad-hoc, ce vor avea loc peste cîteva zile în Ţara Românească]. — ANUNŢ. R., TV (1857), nr. 63, p. 3: Revista politică, nr. 64, p. . Revista politică, nr. 65, p. 2: Revista politică. Arată importanţa alegerilor şi îndeamnă pe alegători să răspundă cerinţelor vremii, căci de comportarea lor depinde viitoarea proprietate. 4294 I. R. 323 (498.1) [Apel în legătură cu apropiatele alegeri]. — SECOLULt!, I (1857), nr. 67, p. 3, col. 11-111. Semnînd ca „un alegător din Ilfov“, I. R. îndeamnă pe toţi alegătorii să voteze „fără părtinire pentru cel mai destoinic a susţine programa naţională", căci de viitorul Divan ad-hoc atîrnă viitorul patriei. 4295 Referendarul, preotul Grigore [= Gr. Musceleanu] 323 (498.1) Fraţilor Preoţi! — ROMÂNUL, I (1857), nr. 9, p.4, col. i-n. îndemn adresat clericilor, cu prilejul alegerilor pentru Divanul ad-hoc, recomandtndu-li-se să-şi dea votul acelora dintre ei care erau mai patrioţi şi mai curajoşi. 4296 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Către alegători. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 10, p. 1—2. Apel adresat alegătorilor în preajma alegerilor. — Alegătorii pentru Divanul ad-hoc sînt îndemnaţi să nu se lase înşelaţi de vorbele frumoase ale candidaţilor, ci să cîntărească faptele acestora. 4297 Bîţcoveanu, N. 323 (498.1) [Observaţii cu privire la datoria alegătorilor pentru Divanul ad-hoc]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 10, p. 3. Argumentează că această misiune a alegătorilor este mult mai complexă decit a viitorilor aleşi. Problema era complicată din pricină că — în exprimarea dorinţelor poporului român — s-a ocolit calea votului universal, care era cea mai firească. S-a ajuns astfel la situaţia ca viitorul a două milioane şi jumătate de locuitori din Ţara Românească să stea în mîinile a 102 oameni, care trebuiesc aleşi dintre candidaţii despre care uneori alegătorii ştiu prea puţin. 4298 Rfmniceanu, C. N. 323 (498.1) Apelă la alegători. — ROMANIA [Bucureşti]. I (1857), p. 137—138. Autorul cere alegătorilor să se ferească de reprezentanţii partidelor care susţin candidatura unor prinţi indigeni, părăsind principiul prinţului străin. — Text român şi francez. 4299 Costaforu, [Gheorghe] 323 (498.1) Domnilorit alegători ai Capitalei Bucureşti. — SECO- LULtl, I (1857), nr. 69, p.3. Promite că va susţine pe faţă cele patru puncte ale programului naţional, dacă va fi ales în Divanul ad-hoc. 4300 Palia, Ioan I. 323 (498.1) Vocea unui Patriot. Către voi mă adressu. — SECOLULt!, I (1857), nr. 69, p. 3—4. Palia îndeamnă pe alegători să lase la o parte interesele particulare şi să-şi facă datoria, căci în mîinile lor stă cupa fericirii ţării. 4301 Costiescu, M. 323 (498.1) încă un apel u, celu din urmă. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 142—143. Cere alegătorilor să-şi aleagă cu grijă deputaţii. Face apel la unirea tuturor claselor. Negustorilor le cere să dezmintă acuzaţia de nepăsare politică, ce li s-a adus. Adresîndu-se ţăranilor, amintindu-le că ei au suferit mai mult, fiind „paria” pe pămîntul lor, îi îndeamnă la atitudine răspicată, alegînd numai pe candidaţii fără pată. 4302 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Ultim apel adresat chiar în ziua alegerilor alegătorilor pentru Divanul ad-hoc]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 11, p.l, col. n-m. C. A. Rosetti aminteşte alegătorilor: „Uşile sînt deschise, cutia în care veţi arunca otărîrea voastră stă gata, mergeţi, alegători, şi otărîţi. Lucrurile sunt acum lămurite, oamenii sunt cunoscuţi, trecutul este încă pe cerbicele vostru, pe inimile voastre; viitorul este înainte-vă, aruncaţi biletul ş’aţi ales, aţi otârît“. 229 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1 j 4303 Micşunescu, Grigorie [= Grig. Ioranu] 323 (498.1) [îndemn către alegători, să chibzuiască bine înainte de a alege pe deputaţii pentru Divanul ad-hoc]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 11, p. 1—2. In acest Îndemn, Ioranu reaminteşte marea însemnătate a alegerilor şl arată importanţa realizării celor patru puncte ale partidei naţionale. 4304 Pretorian, A. 323 (498.1) Către alegătorii din Bucureşti, — SECOLULtJ, I (1857), nr. 70, p.2. Face apel la alegătorii din Bucureşti să se prezinte cu toţii la alegeri şi să chibzuiască bine pe cine vor alege în Divanul ad-hoc. 4305 Sihleanu, aga Alecu 323 (498.1) Ce vrea Popului vrea şi Dumnezeu! — SECOLUL©, I (1857), nr. 70, p. 2—3. Sub acest titlu, se află două coloane albe, avînd la sfîrşit semnătura autorului; articolul n-a apărut din cauza cenzurii. 4306 323 (498.1) Corespondenţă a Secuiului. — SECOLULtJ- I (1857), nr. 78, p. 3. Sub acest titlu, sc publică un schimb de scrisori între A. Sihleanu şi G. R. Bossueccanu. Sihleanu declară că ceea ce a văzut el în nr. 70 din Se-colulil, sub titlul Ce vrea Popului vrea şi Dumnezeu / şi sub semnătura sa, este o enigmă pentru el. Bossueceanu îl lămureşte — ca redactor — că a primit la ziar un articol trimis din Focşani cu titlul şi semnătura care s-au văzut, relatînd felul cum au decurs alegerile în Focşanii Moldaviei. Cenzura însă a suprimat textul, lăsînd numai titlul şi iscălitura. 4307 323 (498.1) [Ştiri politice din Ţara Românească].—L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 257: Resumd des correspondances particulieres. Se anunţă că alegerile au fost amînate cu 10 zile, îndeosebi din pricina listelor electorale ale clerului, asupra alcătuirii cărora existau discuţii între caimacam, mitropolit şi Poartă. Se arată că Bulwer plecase la Mehadia şi se anunţă apariţia gazetei Românul. 4308 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 14 septembrie, despre atitudinea dubioasă a mitropolitului, care era bănuit că lavoriza planurile Fanarului], — L’fiTOÎLE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 265: Valachie. 4309 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 16 septembrie, despre pregătirea alegerilor în Ţara Românească]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 265: Valachie. Se comunici amănunte asupra adunării alegătorilor din Bucureşti, în sala Bossel. Se condamnă atitudinea mitropolitului in chestiunea listei elcc-torale a clerului, care nu fusese itică publicată, şi se reproduce un protest în această privinţă ai preoţilor din Bucureşti. 4310 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, trimisă foii „Le Journal de Constantinople", tratînd despre refuzul mitropolitului Tării Româneşti de a publica lista electorală a clerului]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 265-266: Valachie. Se redă un fragment diutr-o scrisoare adresată dc mitropolit caimacamului, in care înaltul prelat refuză să publice lista membrilor clerului cu drepturi eleetorale, dar, in seliiinb, propune ca ea să fie trimisă Porţii spre aprobare ! 4311 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru, prin care arată că unele adunări sau comitete electorale au fost intitulate în mod nelegal „comitetul unirii" şi se cere departamentului să ia măsurile necesare]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 293. 4312 Brătianu, Dumitru 323 (498.1) Subscriere Naţionala. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 10, p. 3 4: Bucureşti, 1/13 August 1857. Scrisoare adresată redactorului Românului, în care îi cerc să’sprijine acţiunea pentru stritigcrca fondurilor necesare propagandei peste hotare. Arată că Nic. Golescu, Nic. Hristu şi Grig. Ioranu îşi luaseră sarcina de a organiza subscripţii în toate districtele. Trimite 100 de galbeni pentru lista de subscripţie a foii Românul. 4313 323 (498.1) Jertfă pe altarul Patrii. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 14, p. 4. Sub acest titlu, sc publică patru liste dc subscripţie pentru „susţinerea cauzei naţionale atît înăuntru cît şi îu străinătate", trimise din Curtea de Argeş, întrunind în total donaţii în valoare de 717 lei. Listele sînt precedate de o scrisoare către redacţie, semnată de Zaharia Boerescu, unul dintre casierii comisiei alese pentru adunarea fondurilor de către cetăţenii din Curtea de Argeş. Scrisoarea se publică sub titlul Subscriere naţională. 4314 323 (498.1) Subscriere Naţională. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 15, p.3, col. III, nr. 21, p. 4, col. I, nr. 26, p. 4, col. I. Numele contribuitorilor şi sumele donate pentru „susţinerea cauzei naţionale". 4315 323 (498.1) [Se anunţă că, la Bucureşti, s-au făcut colecte pentru trimiterea unor reprezentanţi ai ideii unirii Principatelor la Paris şi la Londra]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 330: Principatele dela Dunăre. Aceşti emisari urmau să fie aleşi dintre foştii emigraţi. — Ştire redată dtipă Le Constitutionnel. 4316 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Comentariu la apelul publicat în nr. 36 al ziarului „Oltul", prin care locuitorii Olteniei erau chemaţi să participe la subscrierea pentru susţinerea „cauzei naţionale"]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 21, p. 1, col. II. în cadrul cronicii sale zilnice, C. A. Rosetti se plînge că subscrierea progresează foarte încet şi că nit numai oamenii, dar nici ziarele nu sprijină această iniţiativă. 4317 Bossueceanu, [G. R.J 323 (498.1) [Răspuns la observaţiile lui C. A. Rosetti cu privire la mersul subscrierii deschise prin ziarul său]. — SECOLULU, I (1857), nr. 80, p. 1: Bucureşti 19 Octomvrie. Bossueceanu afirmă că imputarea făcută de C. A. R. ziarelor nu e justă, deoarece au fost jurnale în care s-a scris despre această iniţiativă în mod călduros, dar cele scrise nu au putut apărea. Observă că banii orăşenilor români sc îndreaptă mai mult spre lux: carete aurite, jocuri de noroc etc., decît spre scopuri patriotice serioase. Speră însă că împrejurările din ultimul timp vor produce o altă conştiinţă. 4318 323 (498.1) [Comentarea articolului publicat de Bossueceanu în nr. 80 al ziarului „Secolulu" cu privire la apelul făcut de Dimitrie Brătianu pentru „Subscrierea naţională"].—ROMÂNUL, I (1857), nr. 24, p. 1—-2: Bucureşti 27 Octomvrie/8 Noem-vrie. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. 4319 Petrescu, G. In. 323 (498.1) Subscripţiune naţională. — SECOLUL©, I (1857), nr. 81, p. 1—2. îndeamnă pe toţi românii, fără deosebire dc clasă, să răspundă ia subscripţia naţională, anunţată deDim. Brătianu, în Românul, şi anunţă formarea unui comitet pentru primirea subscrierilor. 4320 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru, prin care se cere ca acest departament să ia măsurile cuvenite spre a opri „subscripţia naţională" deschisă de ziarul „Românul"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 83, p. 1; ROMÂNUL, I (1857), nr. 29, p. 1, col. III. Al. D. Chica motivează că a luat această măsură fiindcă nu se cunoaşte scopul bine hotărit al acestei subscrieri şi nici persoanele „care ar avea de misie sprijinirea intereselor ţârii în nâuntru şi în străinătate". — Text român şi francez, 230 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ : ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1 ) 4321 C.[ostiescu], M. 323 (498.1) [Despre rezultatele alegerilor pentru Divanul ad-hoc> privind pe proprietarii mari]. ■— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 145—146. Exprimă nădejdea că toţi cei aleşi, „prinţi şi plugari, meseriaşi şi boieri**, îşi vor face datoria, votînd cele patru puncte. Comunică lista deputaţilor aleşi dintre proprietarii mari. — Text român şi francez. 4322 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Apel către români, ca să lupte mai departe pentru Înfăptuirea programului partidului naţional]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 13, p. 1—2: Către Rumâni! Apelul este scris cu prilejul afl&rii rezultatului alegerilor pentru Divanul ad'hoc. tn apel C. A. R. combate pe cei ce se opun ideilor naţionale, dar în concluzie apelează la înfrăţirea generală. 4323 Rosetti, C. A. 323 (498.1) încredere în sine. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 13, p. 2—3, nr. 14, p. 2—3. Susţine că „toţi oamenii făr’osebire au aceeaşi parte în spiritul universal şi prin urmare toţi oamenii sînt d’o potrivă" şi că „ceeace face, zice şi simte domnul şi boierul, tot omul făr’osebire, poate simţi, zice şi lucra, cînd va fi’n aceleaşi împrejurări şi condiţii". Arată că, deşi toţi oamenii sînt egali, ei nu sînt „semeni", avînd fiecare „propria sa misie", deşi „fiecare este deopotrivă trebuincios societăţii", deoarece „o rază de lumină particulară strebate’n ochiul fiecărui om şi numai ochiul lui poate testa lumei despre raza aceea". Cere tinerilor români să-şi recîştige încrederea în ei, în forţele lor, şi le dă sfaturi de comportare, cerîndu-le să nu uite trei legi mari: „ libertatea, unirea şi reîntregirea omului în toată puterea şi demnitatea sa". 4324 323 (498.1) [Ştiri despre compoziţia politică a Divanului ad-hoc din Ţara Românească, pe baza unei depeşe din Bucureşti]. — L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 273: Valachie. Se subliniază faptul că marea majoritate a deputaţilor sînt partizanii unirii sub un prinţ străin şi se comunică cifre privind gruparea politică a celor aleşi. 4325 323 (498.1) [Polemică cu ziarul „Ost-deutsche Post“ din Viena, în legătură cu o corespondenţă din Londra, reprodusă după o foaie prusiană, în care se publicaseră biografii tendenţioase ale deputaţilor progresişti ai Divanului ad-hoc din Bucureşti]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 294: La presse europ4enne sur Ies Principautds. 4326 Creţeanu, G. Z. 323 (498.1) [Articol despre semnificaţia victoriei în alegeri a partidei naţionale şi despre principiile după care trebuiau să se conducă deputaţii acestei partide]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 16, p. 3: Bucureşti, 27 Septemvrie (9 Octomvrie). Principiile recomandate sînt următoarele: moderaţia în expresii; nea-dlncirea chestiunilor sociale şi nedespărţirea Adunării în secţii, înainte de a se fi votat cele patru puncte ale partidei naţionale. 4327 [Pîcleanu, Nicolae N.] 323 (498.1) [Cuvîntare adresată episcopului de Buzău, Filotei]. — SECOLUL©, I (1857), nr. 72, p. 3: Prea Sfinte! Exprimă omagiile noilor deputaţi din judeţul Buzău, aleşi în Divanul ad-hoc, şi-l roagă pe episcop să dea şi mai departe sprijinul său cauzei naţionale. — Cu privire la împrejurările în care s-a rostit această cuvîntare a se vedea reportajul din p. 2, sub titlul Onorabilei Reăacfiunl a Secolului. 4328 Bădulescu, [C. I.] 323 (498.1) [Comentarii în legătură cu apropiata deschidere a dezbaterilor Divanului ad-hoc din Ţara Românească]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 69, p. 1 şi nr. 70, p. 1: Revista politică. îşi exprimă speranţa că deputaţii aleşi, „fiind însufleţiţi de un egal sen-timent patriotic, vor lucra pentru fericirea şi prosperitatea acestei ţări". Consideră că misiunea principală a acestui Divan va fi „punerea unor baze stabile" vieţii politice şi o stabilă reorganizare internă. Apoi, o „Cameră specială" va dezbate pe larg, în amănunt, organizarea „administrativă, judecătorească, socială, industrială şi agricolă". 4329 323 (498.1 [Dare de seamă despre deschiderea Divanului ad-hoc din Ţara Românească].— ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 71, p. 1—3. Tot aci se publică ofisul de deschidere al caimacamului şi discursul rostit de mitropolit. — Text român şi francez. 4330 323 (498.1) Ceremonia deschiderii Divanului ad-hoc din 29 Septembrie. — PREDICATORUL©, I (1857), p. 289—294: Foileton. Se relatează pe scurt ceremonia religioasă şi se reproduce integral textul tedeumului alcătuit pentru acest prilej de către mitropolit. La fine, se reproduce textul cuvîntării rostite de mitropolit. 4331 323 (498.1) [Aspecte de la deschiderea Adunării Obşteşti]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 16, p. 1, col. I: Bucureşti, 29/11 Septemvrie. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. — Subliniază participarea maselor populare, care înconjuraseră dealul Mitropoliei, în cea mai mare linişte. 4332 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) [Articol scris cu prilejul deschiderii Divanului ad-hoc al Ţârii Româneşti]. — SECOLUL©, I (1857), nr. 74, p. 1: Bucureşti, 29 Septembriu. Subliniază că ziua deschiderii, 29 septembrie, a fost una din puţinele zile mari şi fericite din istoria românilor. încheie: „Fie ca această adunare, care vine în urma atîtor epoce de nenorocire, să-şi înţeleagă bine misiunea sa, şi asigurînd mai bine soarta acestui popol, atîta timp în nenorocire, să poată pune capăt suferinţelor sale". 4333 323 (498.1) [Discursul rostit de mitropolitul Ţării Româneşti, la deschiderea Divanului ad-hoc]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 71, p. 2—3: Domnilor; ROMÂNUL, I (1857), nr. 26, p. 1—2: Cuvîntu Eminenţii sale Mitropolitul la deschiderea adunării generale; SECOLULtî, I (1857), nr. 74, p. 2—3: Domnitorul; L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 291: Valachie. Prin expresii cu caracter vag general, subliniază însemnătatea acestei adunări şi îndeamnă pe deputaţi să fie la înălţimea momentului, dovedind tact, seriozitate şi patriotism. — Textul din L’Ctoile du Danube e reprodus din La Presse d'Orient. 4334 323 (498.1) Naţia Română. — PREDICATORUL©, I (1857), p. 297—301: Foileton. Articol scris cu prilejul deschiderii Divanului ad-hoc din Ţara Românească. In stil religios-retoric, se exprimă bucuria: „în locul nemărginitului Ocean de suferinţe, ţi se deschide înainte o cîmpie întinsă şi plină de flori, din care ai să-ţi alegi spre a-ţi împleti cununa virtuţilor"... 4335 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 12 octombrie, despre inaugurarea lucrărilor Divanului ad-hoc şi despre atitudinea antiunionistă a mitropolitului]. — L'liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 282: Valachie. 4336 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, în care se descrie deschiderea Divanului ad-hoc şi se redau cuvîntările rostite cu acest prilej].—TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 323—324, 326— 327: Principatele de la Dunăre. 4337 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 1/13 octombrie, despre deschiderea Divanului ad-hoc şi despre primele sale două şedinţe]. — L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 285: Valachie. Se semnalează prezenţa* 'Jştilor domnitori Ştirbei şi Bibescu şi se elo-giară talentul oratoric al dep jtatului ţăran Moglan. Se publică numele deputaţilor aleşi în comisiile de validări şi se semnalează faptul că mulţi dintre deputaţi, între care şi reprezentanţi ai ţăranilor, au cotizat pentru stabilirea unui serviciu de legătură, prin curieri, cu Divanul ad-hoc din Moldova. 16 — Bibliografia analitică — c. 3102 231 www.dacoromanica.ro H23('.98.1) POLITICĂ INTERNĂ : ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) 4338 Rosetti, C. A. 323(498.1) [Despre atitudinea demnă a deputatului sătean Ioan Nicolescu din Olt, ce renunţase la mandatul lui în favoarea consăteanului său Tănase Constantin], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 17, p. 1, col. I—TI: Bucureşti, 3/15 Octomvrie. Arată că Nicolescu, candidat al autorităţilor, cedase locul său lui Tănase Constantin, „alesul sătenilor”. 4339 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 20 octombrie, despre primele lucrări ale Divanului ad-hoc din Ţara Românească]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 285—286: Valachie. Se publică numele deputaţilor aleşi în comisia alcătuirii regulamentului Adunării şi numele celor desemnaţi a fi membri ai biroului. Se dau amănunte cu privire la fruntaşii celor două tabere: Alexandru Golescu şi Ioan Brătianu de o parte, Bibescu şi Ştirbei de alta, subliniindu*se că toţi deputaţii erau de acord în chestiunea unirii Principatelor. 4340 323 (498.1) [Şedinţele de constituire ale Divanului ad-hoc din Bucureşti], — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 1; PROCfiS VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 1—2. Procesele verbale ale şedinţelor I-III. S-au ales două comisii pentru verificarea actelor deputaţilor şi o comisie pentru redactarea regulamentului intern al adunării. 4341 Creţulescu, Constantin A. 323 (498.1) Raportul comisiei regulamentare către adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC I (1857), p. 2. Prezintă proiectul de regulament intern pe care il elaborase comisia. 4342 323 (498.1) [Discuţii în Divanul ad-hoc din Bucureşti cu privire la regulamentul intern al adunării], — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 2—3: Şedinţa IV; PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 2—4: Sdance IV. 4343 323 (498.1) Regulament din întru al divanului sau Adunării Ad-hoc. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 3—5. 4344 Bossueceanu, [G. R.) 323 (498.1) [Articol cu privire la regulamentul intern al Divanului ad-hoc], — SECOLULt), I (1857), nr. 76, p. 1. Discută cîteva articole din acest regulament şi argumentează că Divanul ad-lioc este o adunare consultativă numai In ceea ce se atinge de chestiunile politice ale românilor. Afirmă că, prin discutarea unor reforme sociale, s-ar încurca discuţia celor patru puncte, asupra cărora a fost chemat să se pronunţe Divanul ad*hoc. 4345 Bibescu, G. 323 (498.1) [Discurs rostit în şedinţa de la 7/19 oct. a Divanului ad-hoc din Bucureşti, cu privire la art. 12 din regulamentul intern al adunării]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 5—6: Discursulu rostit de M. S. Pr. Bibescu; L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 298—299: Valachie. Bibescu îşi exprimă părerea că art. 12 (care prevedea că, dacă în cursul unei discuţii se atingeau „interesele speciale ale unei clase“, deliberarea să urmeze în comitetele speciale) împarte Divanul ad-hoc în clase, ca „cinci tabere potrivnice'*. Deoarece această dispoziţie e cuprinsă însă în firman, o acceptă. Pentru a i se evita însă consecinţele sociale, propune ca fiecare deputat să nu uite că „niciuna din clasele ce compun această adunare nil se află aicea pentru dînsa singură". în continuare, argumentează pe larg de ce întreaga adunare trebuie să voteze pentru unirea Principatelor, sub un prinţ străin, cu o dinastie ereditară. — Despre împrejurările în care s-a rostit cuvîntarea, a se vedea p. 3, col. I. 4346 323 (498.1) [Depeşe din Bucureşti, de la 20 şi 21 octombrie, despre numele deputaţilor aleşi în biroul Divanului ad-hoc şi despre votarea în unanimitate, de către adunare, a celor 4 puncte ale partidei naţionale], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1852), p. 281: Nouvelles des Principautes. 4347 Creţulescu, C. A. 323 (498.1) [Propunere făcută în şedinţa din 8 oct. a Divanului ad-hoc din Bucureşti, cu privire la modalitatea exprimării dorinţelor adunării], — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 6—7: Raportul d. C. A. Creţulescu din partea comisii de urgenţă; ROMÂNUL, I (1857), nr. 19, p. 2—3: Propunere urjentă. După o scurtă argumentare asupra necesităţii admiterii lor, Creţulescu formulează concis cele 4 puncte ale programei naţionale. Propune apoi: 1) adunarea să declare aceste 4 puncte ca dorinţa unanimă a naţiunii române; 2) ca răspuns art. 24 din Tratatul de la Paris, să supună această declaraţie comisiei puterilor garante, „ca expresia cea mai exactă a trebuinţelor tutulor claselor societăţii şi ca o condiţie căreia sunt subordonate orice alte dorinţe, ce deosebitele clase ar mai putea fi chemate a mai exprima, în privinţa reformelor din întru"; 3) să exprime recunoştinţă faţă de marile puteri străine care au îmbrăţişat cauza românească. 4348 323 (498.1) Propunerea d. G. Magheru către Adunarea Ad-hoc.— MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 7. Ca „deputat al clasei proprietarilor celor mari din districtul Gorj", propune o altă redactare a punctului 3, referitor la principele străin, din formularea lui C. A. Creţulescu. Această redactare urmează să prevadă că prinţul străin va fi „ales de naţie". 4349 323 (498.1) [Discuţii în Divanul ad-hoc din Bucureşti, în legătură cu propunerea lui C. A. Creţulescu].— MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 6: Şedinţa V; PROCfeS VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 4: Seance V. Adunarea votează urgenţa. Teii propune ca chestiunea să se trimită la o comisie. Se alege, prin votare, o comisie de 9 membri, care este însărcinată să prezinte a doua zi, 9 oct., un raport asupra propunerii lui C. A. Creţulescu. 4350 323 (498.1) Jurnalul comisiei pentru urgenţă, citit în adunare de D. Aricescu. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 8; ROMÂNUL, I (1857), nr. 19, p. 3: Procesul verbal al Comisiei de Urgenţă. In jurnal se arată că, in seara de 8 oct., comisia aleasă pentru cercetarea propunerii lui C. A. Creţulescu s-a constituit, alegind ca preşedinte pe episcopul Buzăului şi ca secretar pe C. D. Aricescu. Comisia hotărăşte următoarele: Admite urgenţa. Propune să se voteze „nedespărţit şi numai în principiu" cele patru puncte, „rămînind a se face o chibzuire mai în urmă despre formularea lor". — Votarea principială a acestor 4 puncte se va face cunoscută comisiei puterilor garante. Comisia nu încuviinţează amendamentul lui G. Magheru. însărcinează pe I. Brătianu cu raportul asupra lucrărilor sale. 4351 323 (498.1) Raportul comisii de urgenţă, citit în adunare de D. Ioan Brătianu, raportorul astei comisii. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 9; ROMÂNUL, I (1857), nr. 19, p. 3 col. I—II; ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 178—179. După o scurtă argumentare istorică şi politică asupra necesităţii de a re înfăptui dorinţele poporului român exprimate prin cele 4 puncte ale programei naţionale, I. Brătianu propune — în numele comisiei — ca „într'acest minut chiar" să aclame cele 4 puncte în formularea dată de C. A. Creţulescu. 4352 323 (498.1) [Dezbaterile din ziua de 9/21 oct., în Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti, cu privire la raportul comisiei alese în urma propunerii lui C. A. Creţulescu], — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 7—8: Şedinţa VI; PROCfiS VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 5—6: Seance VI. In urma dezbaterilor, adunarea hotărăşte: In unanimitate, se uneşte în principiu cu cele 4 puncte. In şedinţa următoare, se va alege o comisie care să redacteze un memorandum adresat comisiei puterilor garante, cu privire la cele 4 puncte. Pînă la redactare, cancelaria Divanului ad-hoc va înştiinţa comisia printr-o adresă despre votul adunării. Se va trimite şi o adresă de felicitare către Divanul ad-hoc din Moldova, Se va bate o medalie comemorativă. 232 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ:ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) 4353 Ioranu, [Grig.] 323 (498.1) [Discurs rostit In şedinţa din 9/21 oct. a Divanului ad-hoc, din Bucureşti], — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 9—10: Discursul D. Ioranu; ROMÂNUL, I (1857), nr. 19, p. 3—4; ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 179: Cuvântul rostit de D. Ioranu. Îndeamnă adunarea să voteze fără şovăire cele 4 puncte, căci numai astfel deputaţii vor răspunde încrederii pe care poporul o pusese într-înşii şi numai astfel vor contribui efectiv la întărirea naţionalităţii române, care i se pare prima necesitate a momentului. — Cu privire la împrejurările în care s-a rostit cuvîntarea, a se vedea p. 7, col. II —III din Monitor. 4354 Ioranu, [Grig.] 323 (498.1) [Extrase din discursul rostit în Divanul ad-hoc din Bucureşti, în ziua de 9/21 octombrie, în favoarea votării celor patru puncte ale partidei naţionale]. - • L'EtOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 299: Divan ad-hoc de Valachie. 4355 Tumavitu, S. 323 (498.1) [Discurs rostit în Divanul ad-hoc din Bucureşti, în şedinţa din 9/21 oct., după votarea în unanimitate a celor patru puncte]. —MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 8: Propunerea D. Turnavitu. Îşi exprimă entuziasmul faţă de acest act, pe care îl consideră istoric. Adaugă convingerea că, în urma proclamării lor de către Adunare, după ce fuseseră aprobate de populaţie prin zeci de mii de semnături, după ce jurnalele româneşti le acceptaseră unanim, cele patru puncte din programul partidei naţionale vor fi recunoscute şi de Conferinţa de la Paris. 4356 Bolliac, Cesar 323 (498.1) [Dare de seamă asupra şedinţei Divanului ad-hoc din 9 octombrie, în care se hotărîse de către deputaţi adoptarea celor patru puncte şi proclamarea unirii]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 173, col. III-IV. Subliniază entuziasmul care a domnit în adunare şi cu care populaţia de afară a primit votul adunării. 4357 Bădulescu, [C. I.] 323 (498.1) [Notiţă prin care salută cu bucurie votul unanim dat de Divanul ad-hoc din Ţara Românească „pentru cele patru puncturi din programa naţională"]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 74, p. 2: Revista politică. 4358 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Comentarii despre felul cum a fost sărbătorită ziua de 9 octombrie în judeţele din Ţara Românească], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 21, p. 1: Bucureşti, 17/29 Octomvrie. 4359 323 (498.1) [Sărbătorirea zilei de 9 octombrie de către negustorii din Bucureşti]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 22, p. 1: Bucureşti, 20 Octomvrie/1 Noemvrie. Din cronica politică, semnată de C. A. Rosetti. — Indică pe cei care ţinuseră toasturi cu prilejul banchetului, precum şi cuprinsul acestor cuvîntări. 4360 Boruzescu, E. 323 (498.1) [Scrisoare către redacţie, în care înfăţişează cum s-a manifestat populaţia din Caracal la vestea votării celor patru puncte din programa naţională]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 23, p. 3—4: Caracal, 18 Oct. 1857. 4361 Izvoranu, Giorge 323 (498.1) Discursulu citită... la 10 Octomvrie S-tel Adormiri din Giurgiu. — SECOLULtî, I (1857), nr. 79, p. 2. Anunţă cu bucurie vestea, primită telegrafic, că Divanul ad-hoc din Bucureşti a votat în unanimitate cele 4 puncte. Consideră aceasta ca o bună verificare a înţelepciunii politice dovedite de cetăţenii din Giurgiu în 17 sept. 1857, cînd au ales deputat pe Gr. Serurie. încheie cu urarea: „Să trăiască Moldo-România unită, nedespărţită şi ferice!". 4362 Drăgoşescu 323 (498.1) [Scrisoare către redacţia ziarului „Românul", prin care arată cum a sărbătorit populaţia din Piteşti actul din 9 octombrie], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 29, p. 3, col. I. 4363 Constantinescu, protopopul Nae 323 (498.1) [Cuvîntare rostită după slujba religioasă pentru sărbătorirea votului de la 9/21 oct.]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 29, p. 3: Piteşti 13 Octom. 1857. Celebrează ideea unirii Principatelor. 4364 Vladimirescu, Mih. 323 (498.1) [Scrisoarea prin care înfăţişează cum s-a manifestat populaţia din Rîmnicul Vîlcea la vestea votului în Divanul ad-hoc].—ROMÂNUL, I (1857), nr. 22, col. I: Domnule Redactor! 4365 Bolliac, Cesar 323 (498.1) [Despre viitoarele lucrări ale Divanului ad-hoc]. — RO- MÂNIA [Bucureşti], I (1857), p. 173: Bucureşti, 11 Octombre. Bolliac demonstrează că cele patru puncte ale programei naţionale vor da un caracter larg dezbaterilor Divanului, din ele decurgînd o serie de chestiuni secundare. 4366 Bolliac, Cesar 323 (498.1) Şedinţa a 7-tea a adunării ad-hoc 11 septembre. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 178. Articol cenzurat în întregime. Este vorba în realitate de şedinţa Divanului ad-hoc din 11 octombrie. 4367 323 (498.1) [Scrisoare către preşedintele Divanului ad-hoc, prin care Barbu Ştirbei îşi anunţă demisia din Divanul ad-hoc], — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 13; SECOLULtJ, I (1857), nr. 83, p. 2: Prea sfinţitului Mitropolit. B. Ştirbei îşi întemeiază retragerea din adunare pe motive de sănătate, trebuind să plece cît mai repede într-o climă mai caldă. Textul demisiei se publică în cadrul dării de seamă despre şedinţa a VUI-a, din 25 oct. în p. 19, col. III Şedinţa VIII, din Monitorul Adunării, se repetă anunţarea demisiei lui Barbu Ştirbei. 4368 323 (498.1) [Ştire cu privire la retragerea fostului domnitor Barbu Ştirbei din Divanul ad-hoc]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 22, p. 1, col. I—II. In cadrul cronicii sale cotidiene, C. A. Rosetti anunţă scurt demisia lui B. Ştirbei, menţionînd că acesta era deputatul marilor proprietari din Dolj şi că „mergea peste graniţă pentru căutarea sănătăţii sale". 4369 323 (498.1) [Se vesteşte călătoria spre Paris a lui B. Ştirbei], — G. TRANS, XX (1857), p. 347: Ţara românească şi Moldavia. Duşmanii săi susţineau că fostul domnitor adresase marilor puteri memorii împotriva unirii. — Ştiri redate după Oesterreichische Zeitung. 4370 323 (498.1) [Ştiri despre călătoria fostului domnitor Ştirbei în afara Principatelor], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 343: Principatele de la Dunăre. Fostul domnitor este acuzat că practica o politică dubioasă, pe faţă în favoarea unirii Principatelor, şi în âhcuns, împotriva ei. 4371 323 (498.1) [Se anunţă că precipitata călătorie în Occident a lui Barbu Ştirbei a produs îngrijorări Porţii]. — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 355: Turcia. 4372 323 (498.1) [C. A. Rosetti propune în Divanul ad-hoc ca preşedintele adunării să facă o adresă către guvern, cerînd „să se ridice cenzura cel puţin pentru ceea ce priveşte lăcrările adunării"]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 13, col. II. C. A. Rosetti arată că se cenzuraseră chiar procesele verbale ale şedinţelor Divanului ad-hoc. Subliniază că aceasta ar însemna că nici măcar această adunare „nu are libera facultate de a vorbi în auzul naţii". www.dacoromanica.ro 233 323(498.1) POLITICA INTERNĂ : ŢAR\ ROMANEASCĂ 323(498.1) 4373 323 (498.1) Adresa E. S. Presidentulul Adunării ad-hoc, cu No. 23 Octombrie 15, anul 1857, către Onor. Secretariat de Stat. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 14, col. I. Înfăţişînd plîngerea făcută de C. A. Rosetti, în numele jurnaliştilor, mitre» politul Ţării Româneşti, ca preşedinte al Divanului ad-hoc, cere ca dezbaterile adunării să fie scutite de intervenţia cenzurii. 4374 323 (498.1) Răspunsul Secretariatului de stat cu No. 3465, anul 1857, Octombrie 17, către Eminenţa Sa părintele Mitropolit- — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 14. Sub semnătura lui G.M. Ghica, Secretariatul răspunde că nu poate lua in considerare plîngerea lui C. A. Rosetti, fiindcă n-a fost adresată direct forurilor competente în ceea ce priveşte cenzura. Cît despre publicarea actelor oficiale cu privire la lucrările Divanului ad-hoc, afirmă că guvernul nu cunoaşte cazuri cîud asemenea publicări ar fi fost oprite de cenzură. 4375 323 (498.1) [Divanul ad-hoc discută neprezentarea la şedinţe a deputaţilor din partea mănăstirilor închinate]. — PROCfiS VER-BAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., r (1857), p. 24, 29: Seance XIV. 4376 323 (498.1) [C. A. Rosetti demisionează din postul de secretar al Divanului ad-hoc, motivîndu-şi retragerea prin preocupările sale negustoreşti şi publicistice]. — PROCfiS VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 29. 4377 323 (498.1) [Caracterizarea lui Ton Brătianu, Niculae Golescu şi Constantin Creţulescu de către ziarul „National Zeitung"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 343: Ţeara Românească şi Mol da vi a. Caracterizările sînt nefavorabile. în ele se cuprind date biografice amănunţite. 4378 , 323 (498.1) [Ofisul prin care caimacamul Al. D. Ghica primeşte demisia ministrului de Finanţe C. A. Suţu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 345; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 78, p. 1, col. I. Demisia era motivată prin necesitatea de a supraveghea In persoană educaţia copiilor săi, aflaţi în Franţa, tn locul lui Suţu este numit N. Creţulescu. 4379 323 (498.1) [Se anunţă numirea lui Nicolae Creţulescu ca ministru de Finanţe]. — ROMÂNUL. I (1857), nr. 24, p. 1, col. I. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. — Se mai anunţă încă două probabile schimbări de miniştri şi două înlocuiri printre directorii din ministere. 4380 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 12 noiembrie, cuprin- zînd ştiri politice din Ţara Românească]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 306; Valachie. Se comunică informaţii asupra lucrărilor Divanului ad-hoc, semnalîndu-se incidentul provocat de Alexandru G. Golescu, care nu voise să accepte un proiect de adresă ce trebuia trimis Divanului ad-hoc din Iaşi, precum nu aprobase nici demisia şi plecarea lui Barbu Ştirbei. Se arată apoi că Alexandru Ghica îşi remaniase guvernul în sens liberal, Niculae Creţulescu ocupînd departamentul de Finanţe. Se anunţă că in acelaşi timp comisia internaţională îşi continua ancheta asupra resurselor, administraţiei şi organizării generale a Principatelor Romăne. 4381 323 (498.1) [Alegerea comisiei „însărcinate cu redactarea memorandului desvoltător al celor patru punturi"]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 13: Şedinţa VII. Prin vot secret, se alege o comisie de nouă deputaţi, avind misiunea de a redacta un memorandum care să explice pe larg dorinţele Adunării ad-hoc. 4382 323 (498.1) [Dări de seamă şi procese verbale înfăţişînd discuţiile din Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti cu privire la pregătirea memorandului asupra celor 4 puncte]. -— MONIT. ADUN-AD-HOC BUC., I (1857), p. 13, col. I: Şedinţa Vm, 14, 17 col. III, 20 col. I [şedinţa a VlII-a], 21 col. m — 22 [şedinţa a IX-a], 23—24: Procesulu verbală Şedinţa IX. 4383 323 (498.1) [Dări de seamă şi procese verbale cuprinzînd dezbaterile Divanului ad-hoc din Bucureşti asupra textului memorandului privitor la cele 4 puncte]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 24, col. III, 25: închierea raportului d-lui D. Brătianu, 26: Şedinţa XI, 26—28: Procesul verbal din Şedinţa X, 41: Şedinţa XII, 41—44: Procesul verbal din Şedinţa Xl-a, 45: încheerea procesului verbal din şedinţa XI, 48: Şedinţa XIII, 48: Procesul verbal din Şedinţa Xll-a, 49—51: încheerea procesului verbal din şedinţa XII, 72 [şedinţa a XTII-a], 89—90: Urmarea Şedinţei 13, 90: Şedinţa XIV, 90—92: Procesulu verbală ală Şedinţei XIII. 4384 323 (498.1) Act desvoltător votului Adunării Ad-hoc, de la 9/21 Octombrie anul 1857. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 14—16, 17; ROMÂNUL, I (1857), suplement la nr. 36. Textul memorandului redactat de comisia de deputaţi, citit în şedinţa din 23 oct. a Divanului ad-hoc din Bucureşti şi propus deputaţilor spre discutare. 4385 Brătianu, Dim. 323 (498.1) [Raport cu privire la felul cum a lucrat comisia pentru redactarea memorandului exprimînd dorinţele Divanului ad-hoc din Bucureşti]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 24—25. 4386 Ioranu, [Grig.] 323 (498.1) [Cuvîntare rostită în cadrul discuţiei asupra memorandului] — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 25: Discursul D-lui Ioranu. Susţine că dreptul la autonomie şi drepturile internaţionale ale Principatelor Române nu decurg din Tratatul de la Paris, ci sînt concretizate în vechile tratate dintre Principate şi Poartă, ca expresie a autonomiei lor naţionale. 4387 323 (498.1) [Textul amendamentului la memorand propus de deputaţii săteni din Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti . — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 25—26: Amendamentul D-lui Lupescu. Textul e semnat de: G. Lupescu, I. Roateş, M. Părcălăbescu, I. Roibu şi Tică Ioan. Aceştia arată că, strieîndu-se cu timpul vechile tradiţii, s-a ajuns „ca în Obşteasca Adunare să fie numai boieri, iar celelalte stări, precum plugarii, meşteşugarii şi alte stări, au rămas fără drept şi fii vitregi în casa părin* tească4*. Acuză boierii că au făcut „legi împovărătoare*1 pentru ţărani, care „au adus multe nenorociri ţării14, au provocat „grele, răzmiriţe4*. Cer ca în memorand să se spună hotărît, la punctul 4, că în Obşteasca Adunare vor fi reprezentanţi aleşi de toate „stările41 — astfel ca „să se înţeleagă lămurit ca să fie şi săteanul cu dreptul de alegător şi ales în viitoarea Obştească Adunare a ţârii44. 4338 Rosetti, Ioan 323 (498.1) [Cuvîntare cu privire la textul memorandului propus Divanului ad-hoc din Bucureşti, de către comisia de redactare], — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 45: Discursul D-lui Ioan Rosetti. Consideră acest text „cu totul necuviincios, ntît în formă cît şi în fond14. 4389 Tumavitu, [Scarlat] 323 (498.1) [Propunere de amendament la memorand]. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 15 46: Discursul rostit de D. Tumavitu. Propune să se menţioneze epocile 1821 şi 18-18 ca fiind caracteristice pentru raporturile românilor cu Poarta. 4390 323 (498.1) Proect de un memoriu justificativ şi desvoltător al propunerilor Romanilor reprezentaţi în Adunarea ad-hoc. — MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 46—48. Text pe care deputaţii 1. Bre-oianu, N. Rucâreanu, M. N. Dudlie, I. I. lonaşcu, C. Ciochincseu şi N. Stânescu îl propun In locul paginilor 1 — 19 din memorandul redactat de comisje. 234 www.dacoromanica.ro 323(41)8.1) POLITICĂ INTERNĂ: TARA ROMANEASCĂ 323(498.1) 4391 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) [Articol in care comentează unele paragrafe din memorand, care se discuta in Divanul ad-hoc din Bucureşti]. — SECO-LULtJ, I (1857), nr. 83, p. 1: Bucureşti, 3 Nocmvric. Arată că unele fraze nu sint bine formulate. Combate părerea acelora care afirmau că discuţiile asupra memorandului ce trebuia înaintat comisiei puterilor garante durau prea mult. Elogiază tactul şi patriotismul cu care s-au purtat aceste discuţii. Cere ca nici unul din amendamentele propuse să nu fie trecut cu vederea de către adunare. 4392 323 (498.1) Act desvoltător votului Adunării Ad-hoc a României de la 9/21 Oct., 1857.—ANUNŢ. R„ XV (1857), supl. la nr. 91, p. 1—2; MONri'. ADUN. AD-HOC BUC., 1857, p. 51 — 54; ROMÂNUL, I (1857), supl. la nr. 36, p. 1—2. Actul este votat în şedinţa dc la 6/18 noiembrie. în el, sint cuprinse dezvoltarea şi argumentarea celor 4 puncte, votate ca dorinţe ale poporului român, in şedinţa din 9/21 oct. — Text definitiv, conform cu modificările aduse In urma discuţiilor din Divanul ad*hoc. 4393 323 (498.1) Acte qui developpe lc vote de l'assemblee ad-hoc, de 9/21 du rnois d’octobrc 1857.— PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 25—28. 4394 323 (498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, dc la 7/19 noiembrie 1857, despre adoptarea memorandului de către Divanul ad-hoc], — L’ETOILE DUD. [Bruxelles], I (1857), p. 310: Valachie. 4395 323 (498.1) [Se anunţă că ziarul „Oeslcrreichischc Zeitung" vorbea de un „memorial" pe care partida „ultraistică" din Ţara Românească l-ar fi adresat puterilor garante şi in care s-ar fi declarat că Principatele Române „au drept a cere tot ce le place"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 359: Ticr’a romanesca si Mol-davi'a. 4396 323 (498.1) [Ştiri despre memorandul votat dc Divanul ad-hoc din Bucureşti, în şedinţa sa din 7 noiembrie]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 368, 370—371: Principatele de la Dunăre. Sc înştiinţează că memorandul acesta, care cuprindea dorinţele Divanului adresate puterilor garante, fusese redactat dc o comisie „care a denumit dc referent pe cunoscutul republican Duuctriu Brătiau". Sc publică extrase din memorand, după Oeslerreichische Zeitung. 4397 323 (498.1) [Menţiune despre scrisoarea adresată dc principele Bibescu Adunării ad-hoc din Bucureşti, explicind motivele refuzului său dc a vota „Actul desvoltător al celor patru puncte "]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 29, col. II. 4398 323 (498.1) [Sc menţionează demisia principelui Bibescu „din funcţiile sale de membru al adunării"]. — PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 31, coi. ir, 34, coi. ni. Se arată că dcmisiouatul invoca „interese dc familie care il chemau în străinătate". 4399 323 (498.1) [Sc anunţă că „principele Dimitrie Bibescu au păşit afară din Divanul Ad-hoc şi au şi plecat la Paris"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 391: Principatele de la Dunăre. Confuzie între principele G. Bibescu şi logofătul D. Bibescu, ambii deputaţi în Divanul ad-hoc din Bucureşti. 4400 323 (498.1) [Corespondenţă dc la Bucureşti, din 14/26 noiembrie, despre demisia lui Bibescu din Divanul ad-hoc şi refuzul Adunării de a se ocupa de chestiuni de organizare internă]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles]., II (1857), p. 314—315: Valachie. In aceeaşi corespondentă — ca un document asupra consecinţelor nefaste pc care Ic avea regimul de protecţie al supuşilor străini impus prin Capitulaţii — se relatează că in Bucureşti s-ar fi descoperit o vastă bandă de asasini şi lioti, din care ar fi făcut parte şi oameni cunoscuţi ca supuşii unor puteri străine. 4410 323 (498.1) [Se anunţă că s-a descoperit la Bucureşti o bandă de vreo 80 de hoţi, „căreia unele jurnale-i dau o însemnătate politică"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 379: Principatele de la Dunăre, 389—390: Transilvania. Se anunţă că, prin cercetările întreprinse dc autorităţi, s*a dovedit că toată ţesătura politică ce i se atribuise de unele ziare acelei bande fusese pură invenţie. Sc anunţă pedepse pentru cei ce vor mai răspindi asemenea zvonuri. 4411 323 (498.1) [Articol in care sc argumentează că misiunea Divanului ad-hoc este aceea de a discuta numai chestiunile politice privind viitorul Principatelor Române, iar nu şi pe cele sociale]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 181—182: Bucureşti, 18 Octombrc. 4412 323 (498.1) [Divanul ad-hoc din Bucureşti ia în considerare propunerea dc a sc proroga cu o lună lucrările sale]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 29, coi. rrr. Sc decide formarea unei comisii care să studieze chestiunea şi să întocmească, pentru şedinţa următoare, un raport asupra ci. 4413 323 (498.1) [Scrisoare adresată preşedintelui Divanului ad-hoc din Bucureşti, dc către comisia puterilor garante, cerînd prelungirea dezbaterilor acestei adunări], — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 30, col. I: Monscigneur; NAŢIONALULtJ, I (1857), p. 6: ScirI din intru; GAZ. DE MOLD., XXVUI [rcctc XXIX], 1857, p. 394: Turciea; TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 391: Principatele de la Dunăre. Comisia declară a fi fost informată că — după ce a discutat documentul ce a format obiectul ultimelor sale şedinţe (c vorba dc Actul desvoltător...) — Divanul ad-hoc a hotărit să sc proroge. Atrage atenţia preşedintelui că — potrivit cu art. 23 al Tratatului dc la Paris şi cu firmanul de convocare — Divanul ad-hoc trebuie să sc ocupe şi cu revizuirea „statutelor şi reglcmentclor“ in vigoare în ţară. Cerc să i sc trimită ncintîrziat Actul desvoltător... 4414 323 (498.1) [Discuţii in Divanul ad-hoc din Bucureşti, în legătură cu adresa comisiei puterilor garante]. — PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 30—31: Seance XV. 4415 323 (498.1) [Divanul ad-hoc din Bucureşti discută propunerea făcută dc 30 de deputaţi , ca — din motivele expuse in memorandul votat în 6/18 nov. — adunarea să nu treacă la alte lucrări, pină ce puterile garante nu se vor fi pronunţat asupra dorinţelor votate în 9/21 oct.]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 31—32: Seance XVI. Propunerea fusese prezentaţi dc D. Ghica. 4416 323 (498.1) [Se vesteşte că Divanul ad-hoc din Bucureşti a hotărît să nu treacă la dezbaterea chestiunilor interne mai înainte de rezolvarea problemelor politice]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 387: Principatele de la Dunăre, 390: Turcia. 4417 323 (498.1) [Corespondenţă dc la Bucureşti, din 5 noiembrie 1857, despre hotărirea nestrămutată a Divanului ad-hoc de a nu se supune dorinţei comisarilor puterilor garante, care îi cereau să treacă la dezbaterea problemelor interne ale Ţării Româneşti].— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 324 [greşit: 224]: Valachie. 235 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICA INTERNA : ŢARA ROMANEASCA 323(498.1) 4418 323 (498.1) [Adresa comisiei puterilor garante, prin care Divanul ad-hoc din Bucureşti este invitat să comunice dacă persistă în hotărîrea de a nu discuta problemele interne ale ţării]. — PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 31, col. III; NAŢIONALUL^, I (1857), p. 6, col. III: 28/16 Noembrie. Adresa confirmă primirea memorandului şi stăruie asupra faptului că, numai după încheierea lucrărilor adunării, se va întruni conferinţa de ia Paris. 4419 Brătianu, I. 323 (498.1) [Cuvîntare cu privire la situaţia internaţională a Principatelor Române şi hotărîrile Divanului ad-hoc din Bucureşti], — PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 32: Messieurs, 33—34: Seance XVI. Expune motivele pentru care Divanul ad-hoc nu poate trece la discutarea chestiunilor interne ale ţării. 4420 323 (498.1) [Discuţii în Divanul ad-hoc din Bucureşti premergătoare raportului comisiei, cu privire la hotărîrea de a nu mai exprima, deocamdată, alte deziderate ale ţării]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 34, col. II—III. 4421 323 (498.1) [Raportul comisiei însărcinate cu studierea propunerii ca Divanul ad-hoc din Bucureşti să nu discute chestiunile interne pină ce nu vor fi cunoscute hotărîrile puterilor garante cu privire la dorinţele exprimate prin votul din 9/21 oct.]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 34—35: Seance XVII. Comisia opinează că: Divanul ad-hoc nu are in prezent alte dorinţe de exprimat şi îşi rezervă, după ce va cunoaşte hotărîrile Congresului de la Paris, să traseze bazele viitoarei constituţii şi să alcătuiească legea electorală pe baza căreia se va întruni adunarea constituantă, ce va elabora această constituţie, 4422 323 (498.1) [Dezbaterile din Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti, cu privire la raportul comisiei însărcinate cu studierea chestiunii prorogării lucrărilor adunării]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 34—38: Seance XVII, 38—42: Seance XVIII, 42—46: Seance XIX. La finele şedinţei a XVII-a, din 25 noemv., sc votează raportul comisiei, cu 39 de voturi pentru şi 37 contra. 4423 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Notiţă cu privire la ultimele lucrări ale comisiei puterilor garante la Bucureşti]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 31, p. 1, coi. rrr. La sfîrşitul cronicii sale politice cotidiene, C. A. Rosetti relatează dezbal terile din Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti, la citirea adresei prin care comisia puterilor garante invita adunarea să treacă la dezbaterea chestiunilor interne, conform art. 23 al Tratatului de la Paris. Arată că, in urma discursului rostit de Ion Brătianu, Adunarea ad-hoc a hotărît din nou că nu poate intra in dezbaterea chestiunilor interne pînă cind nu va cunoaşte „mai întii care va fi statul acela pentru care ea are a face legiuiri44. C. A. R. crede că, in curind, comisia puterilor garante işi va încheia lucrările. Subliniază nerăbdarea cu care e aşteptat raportul comisie». 4424 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Comentariu referitor la dezbaterile ce au avut loc în Divanul ad-hoc din Bucureşti, cu privire la răpsunsul care urma să fie dat cererii comisiei puterilor garante de a continua discuţiile, potrivit art. 23 al Tratatului de la Paris].— ROMÂNUL, I (1857), nr. 33, p. 2, col. I—II. In cadrul cronicii sale politice, C. A. Rosetti, analizează dezbaterile care au urmat raportului comisiei Însărcinate cu pregătirea acestui răspuns. Caracterizează şedinţa drept „furtunoasă11 şi işi exprimă mulţumirea că s-a Încheiat cu bine. Explică cele două puncte de vedere care s-au ciocnit in aceste dezbateri. Caracterizează pe unii dintre oratori. Cere ca aceste puncte de vedere să sc comunice comisiei puterilor garante. 4425 323 (498.1) [Propunerea a 30 de deputaţi ai Divanului ad-hoc din Bucureşti ca adunarea să-şi încheie lucrările printr-o adresă către puterile garante, exprimîndu-le recunoştinţa ţării pentru sprijinul acordat pînă atunci şi încrederea în solicitudinea lor viitoare], — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857) p. 46 Proposition urgente. Propunerea e prezentată de către deputatul A. Petrescu. Se alege o comisie caxe să studieze propunerea. 4426 323 (498.1) [Propunerea prezentată de către deputatul A. Florescu şi susţinută de alţi 30 de deputaţi, ca Adunarea ad-hoc din Bucureşti să nu mai primească nici un iei de moţiune din partea membrilor săi şi să-şi întrerupă lucrările pînă la hotărîrea Congresului de la Paris cu privire la dorinţele exprimate în 9/21 oct.]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 46, col. III: Proposition urgente. Propunerea lui Florescu era menită s-o anihileze pe cea prezentată de A. Petrescu. Sc alege o comisie care să studieze această propunere. 4427 323 (498.1) [Discuţii în Divanul ad-hoc din Bucureşti cu privire la propunerea prezentată de către deputatul A. Petrescu]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 46—48: Seance XX. 4428 323 (498.1) [Adresa comisiei puterilor garante prin care se primeşte, ca definitivă, declaraţia Divanului ad-hoc din Bucureşti de a nu mai exprima alte deziderate]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 48: Monsci-gneur; NAŢIONALUL0, I (1857), p. 6, col. III : 4/16 De-ccmbre. 4429 Golescu, A.[G.] 323 (498.1) [Cuvîntare în legătură cu a treia adresă a comisiei puterilor garante către Divanul ad-hoc din Bucureşti]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 48: Messieurs, 49—50: Seance XX. Argumentează necesitatea hotăririi luate in adunare, de a nu inai exprima alte deziderate. Explică hotărirea diferită a Divanului ad-hoc din Iaşi prin presiunea exercitată de către caimacamul Moldovei. 4430 323 (498.1) [Declaraţia deputaţilor săteni din Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti, în legătură cu hotărîrea adunării de a nu mai exprima alte deziderate]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 50—51. Declaraţia, semnată de 16 deputaţi, a fost citită de Tănase Constantin. In declaraţie se amintesc legile care au fost făcute fără asentimentul ţărănimii şi mereu împotriva ei. Ţăranii văd cu mare durere cum ţara propăşeşte prin munca şi sudoarea lor, iu timp ce soarta Ie devine din ce in ce mai insuportabilă. Ţăranii români, care nu uită că suferinţele lor atroce se datoresc injustiţiei pe care se bazează legile şi instituţiile ţării, ştiu că au fost chemaţi, în această adunare care avea şi misiunea de a se gindi la noi instituţii, bazate pe dreptate. Dacă au tăcut totuşi, au făcut-o ca să nu adauge la suferinţele ţării. Nimc ni să nu considere această tăcere ca o consimţire la prelungirea opresiunii. Ţăranii români cer cu hotărîre dreptul de a lua parte directă la viitoarea adunare constituantă. 4431 323 (498.1) [Declaraţiile lui Magheru, în legătură cu absenţele sale de la şedinţele Adunării]. — PROCES VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 52, 53: Seance XXL Referindu-se la plecarea sa din şedinţa a XVII-a, Magheru declară că se simţea bolnav, dar că il mîhniseră şi dezbaterile din acea zi. In şedinţa următoare, cind a lipsit, cineva din Adunare a împărţit-o In progresişti şi conservatori. Socoteşte că o astfel de împărţire era normal să se facă, dar işi exprimă uimirea că cel care făcuse caracterizarea nu pomenise nimic de propria-i poziţie politică. 4432 323 (498.1) [Propunerea susţinută de D. Brătianu, în numele a 30 de deputaţi, ca Divanul ad-hoc să-şi suspende lucrările de la 10 dec. 1857 la 3 ian. 1858, ca vacanţă de sărbători]. — PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 52, col. I. Se alege o nouă comisie, ca să studieze propunerile prezentate de A. Florescu şi D. Brătianu. 23G www.dacoromanica.ro 23(4U8.1) POLITICA INTERNĂ : ŢARA ROMANEASCĂ 323(4118.1) 4433 323 (498.1) [Dare de scamă asupra lucrărilor Divanului ad-hoc din Budureşti, de la 7/19 decembrie]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 36, p. 1—2: Bucureşti, 8 Dechemvrie/20 Dechemvrie. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. Arată că se respinsese propunerile lui Petrescu privind trimiterea unei adrese de mulţumire către puterile garante şi că A. Florescn şi Dim. Brătianu au depus cite o propunere privind viitoarea activitate a Divauului ad-hoc. 4434 323 (498.1) [Raportul comisiei însărcinate cu studierea propunerilor prezentate de A. Florescu şi D. Brătianu]. — PROCPS VERBAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 53—54: Messieurs. Raportul a fost citit de Gr. Marghiloman. Comisia recomandă respingerea propunerii prezentate de A. Florescu şi modificarea celei înfăţişate de D. Brătianu, în sensul ca adunarea să se declare în vacanţă pînă la 20 ian. 1858, sperind că pînă atunci va veni răspunsul Congresului de la Paris. 4435 323 (498.1) [Discuţii la raportul comisiei însărcinate cu studierea propunerilor de prorogare, prezentate de A. Florescu şi D. Brătianu]. — PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 54, col. H—56. Lii sfirşitul şcdin|ci a XXl-a din 10 dec. 1857, raportul comisiei este apro-bat de către Divanul ad-hoc din Bucureşti cu 48 de voturi pentru şi 38 contra. Pentru ziua de 12 dcc. s*a liotărit ţinerea unei ultime şedinţe, în care să se facă numai lectura procesului verbal al şedinţei din 10 dcc. 4436 323 (498.1) [„Jurnalul de Constantinopol" prezintă hotărîrile Divanului ad-hoc]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 101, p. 2, col. III: Jurnalul de Constanti-nopoli. Este vorba de hotărirea Divanului de la Bucureşti privind limitarea momentană a discuţiilor sale la recomandarea celor 4 puncte. 4437 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Despre lucrările Divanului ad-hoc al Ţarii Româneşti], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 34, p. 2—3. Autorul trece iu revistă lucrările Divanului ad-lioc, arătind apoi că acesta „nu prea şi-a adus aminte totdeauna că lucra iu numele unei naţii, care cu toate nenorocirile ei, este o naţie ce a fost nebiruită prin arme şi care in drept este liberă şi autoiioiiiiniă“. Redă părţi din discursul rostit de generalul Kisclcff la deschiderea Adunărilor Obşteşti Extraordinare. 4438 323 (498.1) [Cîteva amănunte asupra şedinţelor din 10 şi 12 dec. ale Divanului ad-hoc din Bucureşti]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 37, p. 2. în cadrul cronicii sale politice, C. A. Rosetti prezintă pe scurt aceste şedinţe, subliniind că, în şedinţa din 12 dec., o parte dc deputaţi, auzind că ar fi vorba să se prezinte o nouă moţiune, care să dea naştere la noi dezbateri, s-au sculat îndată şi au plecat, spre a zădărnici orice încercare de prelungire a lucrărilor. 4439 323 (498.1) [Se anunţă că — la propunerea lui Dimitrie Brătianu — Divanul ad-hoc din Bucureşti şi-a prorogat lucrările pînă la 31 ianuarie 1858]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 3: Principatele de la Dunăre. 4440 323 (498.1) Correspondancc malintentionnee. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 331: La presse europdenne sur Ies Principautes. Sc ia atitudine împotriva afirmaţiilor diutr-o corespondenţă trimisă din Bucureşti, ia 22 decembrie 1857, foii Le Nord, in care sc criticase activitatea Divauului ad-hoc din Ţara Românească şi se denigraseră conducătorii „partidului democratic". 4441 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 29 decembrie 1857, aprobînd poziţia adoptată de Divanul ad-hoc al Ţării Româ- neşti, ce refuzase să dezbată chestiuni de organizare internă]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 333: Valachiei Pentru materialele privitoare la anul 1857 vezi şi ziarul Oltul din acel an. 1858 4442 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Observaţii polemice în legătură cu o corespondenţă din Bucureşti apărută în numărul de la 1 ianuarie al foii „Le Nord", în chesiunea revenirii şi a activităţii politice a emigraţilor de la 1848 din Ţara Românească]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 1, col. n—III: Bucureşti, 3/15 Ianuarie. C. A. Rosetti publică, in acelaşi loc, şi extrase diu această corespondenţă 4443 323 (498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 5 ianuarie, trimisă foii „L’Impartial de Smyrnc", despre abuzurile dregătorilor Caimacamiei şi afacerile săvîrşite de ei în dauna statului]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 355—356: Vala-chie. Sc inşirâ mai multe afaceri ale dregătorilor muutcui, îndeosebi adjudecări privilegiate de arenzi. 4444 323 (498.1) [Sc anunţă că a sosit firmanul pentru închiderea Divanului ad-hoc], — ROMÂNUL, II (1858), p. 12: Ştiri din urmă. Hotărirea Porţii a fost luată in uriua declaraţiei comisiei puterilor garante că nu mai are de cerut nici o lămurire dc la Divanurilc ad-hoc din Principate. 4445 323 (498.1) Firmanul imperial. Ţie Prinţule Alexandru Ghica, Cai- macamul Valahii. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 4, p. 1; BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 9. Firmanul de dizolvare a Divanului ad-hoc. — Text roiuâu şi francez, in Anunţătorul Român. 4446 323 (498.1) [Firmanul prin care se declară închis Divanul ad-hoc din Bucureşti]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 13: Firmanul Imperial. 4447 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Consiliul Administrativ Extra- ordinar, prin care 11 anunţă că îi trimite firmanul de dizolvare a Divanului ad-hoc şi îl invită să-i dea cuvenita publicitate, spre cunoştinţa tuturor]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 4, p. 1: Firmanul Imperial; BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 9. Iu Anunţătorul Român, text român şi francez. 4448 323 (498.1) [Notiţă cu privire la atitudinea politică a negustorimii din Bucureşti]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 66, col. I In cronica sa zilnică obişnuită. — notind faptul că negustorii din Bucureşti au oferit „o sabie dc onoare” prefectului poliţiei — C. A. Rosetti observă: „Suntem fericiţi a putea constata că comercianţii români au iuceput a lua parte activă in lucrările politice". 4449 323 (498.1) [Corespodenţă din Bucureşti, de la 19 martie, trimisă foii „Frankfurter Journal”, tratind despre deturnările de fonduri comise sub caimacamia lui Alexandru Ghica], — L'FTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 372: Affaires des Princi-pautds. Sc susţine că deturnările atingeau suma de 7 milioane de ducaţi. 4450 Boerescu, B. 323 (498.1) Junimea Română. — NAŢIONALULO, I (1858), p. 121—122. Articol. — Autorul arată importanţa rolului pe care crede că are să-l joace tineretul, In reorganizarea politică şi socială a ţârii. 4451 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Consiliul Administrativ Extraordinar, prin care anunţă numirea lui Grigore Filipescu în funcţia- de „şef al controlului general”]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 62, p. 1, col. I. 237 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323(498.1) 4452 323(498.1) [Se anunţă „cu osebita bucurie" numirea lui Grigore Filipescu în funcţia de ministru al Controlului].—ROMÂNUL, II (1858), nr. 62, p. 245, col. UT. 4453 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Consiliul Administrativ Extraordinar, prin care Gheorghe Mihail Ghica este numit în postul vacant de secretar al statului].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 249, ANUNŢ. R., V (1858), nr. 63, p. 1. 4454 323 (498.1) [Grigore Bengescu este numit şef al Departamentului Credinţei şi Instrucţiei Publice]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 261: Către Ministerul din Năuntru; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 67, p. 1 col. I. 4455 323(498.1) [Se anunţă că Slătineanu, Haralamb şi Otetelcşanu, candidaţi la domnia Munteniei, se aflau la Viena]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 261: Cronica streina. 4456 Vernescu, George D. 323 (498.1) [Articol prin care îndeamnă pe proprietari să nu dea cre- zare zvonurilor care circulau că junimea luminată ar dori să le ia proprietăţile, ca să le împartă ţăranilor, şi că ea „lucrează ca să alunge religiunea ortodoxă din România"].—NAŢIONA-LULU, I (1858), p. 307—308. 4457 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Revoluţie şi revoluţionari. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 72, p. 286—288, nr. 74, p. 294—296, nr. 77, p. 306—308. Pentru C. A. Rosetti, „cuvîntul revoluţie arată o trecere, mai mult sau mai puţin repede, dar totdeauna firească, de la o stare la alta“. Afirmă că „nu este prin putinţă nimănui a face ca ieri să fie astăzi**. în continuare, combate partida reacţionară a boierilor, considcrîndu-i pc aceştia „revoluţionari, in înţelesul cel rău al cuvintului4* şi ară tind că ei călcaseră prevederile bune ale Regulamentului Organic, abuzînd, in schimb, de prevederile favorabile lor. Discută apoi evenimentele din 1848, apărind principiile revoluţionarilor munteni, şi atacă principiile partidului boierilor. La sfirşitul articolului, Rosetti cere înfrăţirea tuturor. 4458 Muşceleanu, Pr. Gr. 323 (498.1) [Predică îndemnînd cetăţenii sa lucreze cu patriotism pentru unire]. — ROMÂNUL, II (1858), supl. la nr. 74, din 18/30 Sept, p. 1. în stil religios, autorul îndeamnă cetăţenii să-şi facă datoria de patrioţi, participînd activ la lupta politică. Le cere să se înscrie în listele electorale, fără a da crezare zvonurilor lansate de duşmani că listele electoarele ar fi un mijloc spre a se obţine urcări în contribuţiile fiscale pe avere. 4459 Lapaty, M. 323 (498.1) Revoluţionarii de la 48 sau împâcuitori de astăzi. —ROMÂNUL, II (1858), nr. 75, p. 299—300. Face apel la oamenii anului 1848, ca ei să ia în mîini conducerea vieţii politice a românilor. Se adresează direct conducătorilor ziarului Românul, considerîndu-i ca reprezentanţii principali ai spiritului de la 1848. Exprimă convingerea că prevederile favorabile din Tratatul de Ia Paris sînt rezultatul strădaniei lor. 4460 Costa-Foru, G. 323 (498.1) Naţiunea iar nu partidele. — NAŢfONALULU, I (1858), p. 333. Face apel la unire. Cere să fie aleşi deputaţi numai aceia care înfăţişează toate garanţiile de capacitate şi de patriotism. Cere să înceteze — înaintea interesului patriei — toate „persoanlităţile**, toate urile, toate „afecţiile de familie, toate suvenirile de castă şi de privilegii*'. 4461 Iernescu [=E. Winterhalder] 323 (498.1) Situaţia socială în timpul present. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 28, p. 312. Consideraţii în legătură cu agitaţia premergătoare primelor alegeri, bazate pe hotăririle cuprinse în Convenţia de la Paris. 4462 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Câtre alegători! români. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 80, p. 318—320. Articol in care C. A. Rosetti arată deosebita importanţă a apropiatelor alegeri şi a viitoarei componenţe a Adunărilor, pentru o justă aplicare a Convenţiei de la Paris şi pentru realizarea năzuinţelor naţionale. 4463 Bolintineanu, D. 323 (498.1) Despre Adunare. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p . 1. Subliniază importanta alegerilor pentru viitoarea adunare legislativă. Arată că in orice societate omenească binele coexistă cu răul şi se.luptă intre ele. In unele ţări, predomină răul; în altele, binele. Crede că Ţara Românească e printre cele din urmă. Şi aici se luptă partida progresistă cu cea retrogradă. Cîmpul luptei, unde se va botări soarta Ţării Româneşti, vor fi alegerile pentru adunarea viitoare. 4464 Brătianu, Ion 323 (498.1) Declarare. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 81, p. 323—324. Precizează poziţia partidei naţionale fată dc Convenţia dc la Paris şi face un apel către aceia putini care căpătaseră drepturi electorale, indciniiindu-i să-şi facă datoria politică. 4465 323 (498.1) [Textul demisiei lui Gheorghe Mihail Ghica din postul dc secretar al statului ].—ANUNŢ. R., V (1858), nr. 83, p. 1; ROMÂNUL, II (1858), p. 330, col. I. Sint invocate motive de rudenie cu şeful statului. — Text român şi francez. 4466 323 (498.1) [Ofisul caimacamului către Sfatul Administrativ Extra- ordinar prin care beizadeaua C. Gr. Ghica „se sloboade din foncţiilc dc şef al Ministerului din Năuntru"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 325: Către Ministerul din năuntru; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 83, p. 1. 4467 323 (498.1) [Ofisul prin care caimacamul Alcx. Ghica anunţă primirea demisiei lui C. Balăccanu, din postul dc şef al Departamentului Dreptăţii]. — BULETIN [Ţ. Ii.], 1858, p. 329, col. I. Ofisul c adresat Consiliului Administrativ Extraordinar. 4468 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Protest împotriva intenţiei Porţii dc a se amesteca in afacerile interne ale Ţarii Româneşti].— ROMÂNUL, II (1858), nr. 81, p. 322, col. I—II. Discutînd hatişeriful otoman referitor la schimbarea căimăcăiuici, care urma să vină, C. A. Rosetti arată că Poarta n-ar avea nici un drept de a autoriza noua câimăcămic să facă schimbări in rindurile funcţionarilor. Subliniază că art. 49 al Convenţiei dc la Paris preciza că această „comisie vremelnică" urma să funcţioneze conform prevederilor din Regulamentul Organic, care ii mărginea hotărtt atribuţiile numai la expedierea lucrărilor curente. — Din cronica politică obişnuită al lui C. A. Rosetti. 4469 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Elogiu al cârmuirii prinţului Alex. Dim. Ghica şi al ideii de libertate]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 81, p. 323, col. I. La sfirşitul cronicii sale politice — vorbind dc cuvlntarea prin care Ghica anunţase Încetarea cirmuirii sale peste citeva zile, cind va sosi hatişeriful otoman in această privinţă — C. A. Rosetti elogiază spiritul liberal In care a condus Ghica ţara in ultimii doi ani. 4470 323 (498.1) [Ofis către Consiliul Administrativ Extraordinar, prin care caimacamul Ţării Româneşti, Alex. Ghica, în ajunul încetării mandatului său, mulţumeşte publicului român pentru concursul pe care i l-a dat în timpul guvernării sale].—BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 321, col. I. Caimacamul se declară mulţumit de ceea ce a putut realiza in doi ani, in sprjinui cetăţenilor patriei. 4471 323 (498.1) [Se anunţă că a sosit în Bucureşti Kiamil-Bei, „care a adus hatul imperial, prin care se împărtăşeşte convenţia organizaţiei Principatelor"].—ANUNŢ. R., V (1858), nr. 82, p. 2: Bucureşti. 2SS www.dacoromanica.ro 323(498.1) f'OLITICA INTERNA: ŢARA ROMÂNEASCA 323(498.1) 4472 323 (498.1) [Ştire despre solemnitatea prin care caimacamul Ţării Homâneşti, Alex. Ghica, şi-a încheiat guvernarea]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 336: Depeşe telegrafice, 347. 4473 323 (498.1) [Dare de seamă despre solemnitatea ce a avut loc la palatul de rezidenţă din Bucureşti, cu ocazia încetării mandatului caimacamului Alexandru Ghica]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 82, p. 2: Bucureşti, 13/25 Octomvrie 1858, In prezenta notabilităţilor Capitalei şi a corporaţiilor comerţului, caimaca-caraul a rostit o cuvintare — al cărei text se publică In întregime —, arâtind că a fost înştiinţat telegrafic că mandatul său încetează, urmînd a fi instituită o nouă căimăcămic. Mulţumeşte publicului pentru concursul cc i l-a dat în sforţarea sa de a prezenta in deplină linişte dorinţele ţârii. In numele „corpului comercial al Capitalei", Polihroniadi mulţumeşte — Ia rîndul său — caimacamului pentru libertatea pe care a acordat-o negustorim». Cuvîntarea lui sc publică de asemenea în text. 4474 Rosctti, C. A. 323 (498.1) [Dare de scamă despre solemnitatea în care s-a citit hatişeriful cc anunţa promulgarea Convenţiei de la Paris şi porunca sultanului prin care se instala Căimăcămia de trei]. — ROMANUL, II (1858), nr. 83, p. 330: Bucuresci 20 Octomvrie/1 Noemvrie. Cu acest prilej, C. A. Rosctti elogiază guvernarea fostului caimacam Alexandru Ghica. 4475 323 (498.1) Firmanul imperial relativ la nominaţia căimăcămiei Ţârii Romaneşti.—BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 336; ANUNŢ. R., V (1858), supl. Ia nr. 83, p. 9. Prin firman, se precizează că această Căiraăcămie se compune din 3 membri, şi anume: Km. Băleanu, Ioaii Mânu şi I. Al. Filipescu. Tot aci sc atrage atenţia noilor membri ai Căimăcămiei asupra exactei aplicări a regulamentului electoral, în ceea ce priveşte pe cei în drept de a fi aleşi la domnie, ca şi în Adu-iiare, prccuin şi a drepturilor pe care lc au alegătorii membrilor acestei Adunări. 4476 323 (498.1) Firman imperial relativă la nominaţia Caimacamiloru României. — NAŢIONALUL!?, I (1858), p. 357; FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 161—162, In foaie pentru minte, Începutul titlului diferă: firmanulă turcescu... 4477 323 (498.1) [Olis prin care noua Căimăcămic anunţă Sfatului Administrativ Extraordinar „profesia sa de credinţă şi linia de conduită"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 336; ANUNŢ. R„ V (1858), supl. la nr. 83, p. 9—10. In acelaşi timp, Înaintează Sfatului proclamaţia către „fraţii compatrioţi". 4478 323 (498.1) [Proclamaţia adresată „Fraţilor compatrioţi" din Ţara Românească, de către noua Căimăcămic]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 336; ANUNŢ. R„ V (1858), supl. la nr. 83, p. 10; GAZ. DE MOLD., XXX (1658), supl. fa nr. 88, p. 350; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 11—12. Membrii Căimăcămiei — Em. Băleanu, I. Mânu şi I. Al. Filipescu — anunţă, că sultanul le-a Încredinţat provizoriu drmuirea ţării, potrivit art. 49 din Convenţia de la Paris, pinâ la alegerea domnitorului. Fac apel la liniştea şi Înţelepciunea cetăţenilor, in alegerea deputaţilor care vor desemna pe viitorul domn** tor. — In Anunţătorul Român şi Gazeta ie Moldavia, text român şi francei- 4479 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei către mitropolitul Ungrovlahiei, prin care cere şefului bisericii să îndemne pe toţi preoţii ca, în aceste timpuri grele, „să se ferească de orice înrîuriri înşelătoare, şi să nu se facă propoveduitori de niscari uneltiri viclene", să fie „model de moderaţie şi de iubire, de linişte şi concordie publică"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 337; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 85, p. 1. Se referă la alegerile ce vor avea Ioc pentru Obşteasca Adunare. 4480 Bolintineanu, D. 323 (498.1) Cronică interioară. — DÎMBOVIŢA, 1 (1858), p. 10—11. între alte ştiri mărunte, D. B. se opreşte mai pe larg asupra noii Câiniă- căiiiii, instalată în urina înlocuirii lui Al. Ghica. Se întreabă dacă, potrivit Convenţiei, această Căimăcămic are dreptul dc a numi şi schimba funcţionari. Subliniază că ea trebuie să fie imparţială, lăsînd libere presa şi adunările politice ale proprietarilor. 4481 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Despre ilegalitatea unor eventuale schimbări de funcţionări de către noua Căimăcămie]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 82, p. 326: Bucuresci 16/28 Octomvrie. Discutind, în cronica sa politică, zvonurile in legătură cu hatişeriful pe care-1 adusese in Bucureşti Kiamil-Bei, C. A. Rosetti îşi exprimă speranţa că Poarta n-ar intenţiona să calce autonomia ţarii şi că nici un român nu va primi să servească pentru aşa ceva. 4482 Comăneanu, I. 323 (498.1) A propos dc Comissiunele Provisoriî. — ROMÂNUL, II (1858), al doilea supliment la nr. 82 din 16/28 Octombrie. Argumentează că noii caimacami uu vor avea dreptul dc a înlocui funcţionarii. 4483 Bolintineanu, D. 323(498.1) Cronică.— DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 22. Discută chestiunea dacă noua Căimăcămic are dreptul dc a schimba funcţionarii. Arată că firmanul dc intirirc ii acordă acest drept, însă numai in cazul cind aceştia s-ar abate de la datoriile lor. 4484 323 (498.1) [Ofisul prin care aga Constantin Brailoiu este numit secretar al statului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 337: Către Statul Administrativ; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 84, p. 1. 4485 Brătianu, Ion 323 (498.1) Apel alegătorilor. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 82, p. 327—328. Autorul trece in revistă evenimentele iusemnate ale istorici poporului român, In „epoca dc regenerare" (1891, 1848 ctc.) arâtind inscmuatatca alegerilor apropiate şi fâcind apel la patriotismul alegătorilor. 4486 Sion, G. 323 (498.1) Despre alegeri. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 82, p. 328. Propune ca deputaţii aleşi să-şi ia angajamentul dc a nu rezolva chcsti-uuea proprietăţii agrare, fără a avea consimţăniintul respectivilor alegători. Aceasta, pcutru a sc curma ezitările cclur cc sc temeau să aleagă pc deputaţii partidei naţionale. 4487 Bolintineanu, D. 323 (498.1) [Articol cu privire la viitoarea Camera electiva]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 9: Bucureşti. Critică felul greşit In care se făcea campania electorală pentru viitoarea adunare legislativă. Consideră că se pierdea din vedere faptul ca ea va trebui să facă legi bune, nu numai să aleagă pe viitorul domnitor. In loc să li sc recomande alegătorilor oameni capabili să fie deputaţi activi şi cinstiţi, sc făcea propagandă să fie aleşi doar aceia dc care se ştia sigur că vor sprijini candidatura cutâruia sau cutăruia, la domnie. 4488 Răsti, Ioan 323 (498.1) Apel la popolul României. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 84, p. 235. Face apel la alegători să trimită iu Adunare pe cei mai nimeriţi deputaţi. 4489 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Departamentul din Năuntru, prin care acest departament este chemat să ia măsurile necesare şi să împiedice orice adunare, înainte de a se publica listele de alegători legiuiţi], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 337—338; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 85, p. 1. 4490 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Observaţie cu privire la adunările preelectorale]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 86, p. 242, col. II: Bucuresci, 30 Octomvrie/H Noemvrie. Socoatc că ofisul dc interzicere a adunărilor publice nu putea să se refera la adunările dc câtcţeni în case particulare. 239 www.dacoromanica.ro 323(4‘j8.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMÂNEASCĂ 323(498.1) 4491 323 (498.1) [Precizări oficioase în legătura cu ofisul atingător de poprirea adunărilor publice ]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 86, p. 1: Bucureşti 31 Octomvrie 1858; ROMÂNUL, TI (1858), nr. 87, p. 246—247: Anunţătorul Romăn. Se precizează câ gazeta Românul, in nr. 86, a interpretat greşit acest ofis* susţinind că adunările in casele particulare sînt libere, potrivit libertăţii individuale, chezăşuită de Convenţie: „Asemenea adunări nu se pot îngădui, decit din partea alegătorilor cunoscuţi şi constataţi şi prin ştirea autorităţilor". 4492 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Despre chestiunea întrunirilor în preajma alegerilor. — ROMÂNUL, ir (1858), nr. 87, p. 246—247: Bucuresci 3/15 Noemvrie. Discută un articol oficios apărut în Anunţâtorul Român, în care se arătase că şi întrunirile in casele particulare fără autorizaţie erau oprite. Declarind că se supune hotărîrii Căimâcămiei, observă însă că ca nu respecta principiul libertăţii individuale şi al libertăţii cuviutului, mai ales că şi argumentarea oficiosului Câimăcămiei — că prin adunările in case particulare s-ar putea prilejui uneltiri anarhice — constituia in mod indirect o dovadă cît de necesară era libertatea întrunirilor publice. 4493 Bolintineanu, D. 323 (498.1) [Articol în legătură cu libertatea discuţiilor electorale]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), nr. 5, p. 15 bis: Bucureşti. Propune: libertatea discuţiilor cu privire la viitoarele alegeri, atît in presă cît şi în adunările electorale ale proprietarilor, cu condiţia ca aceste dicuţii să nu devină „mijloc de insultă şi denigrare" personală. 4494 Bolintineanu, D. 323 (498.1) De cc să tem proprietarii. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 9—10. Subliniază că proprietarii de moşii de la ţară silit neliniştiţi prin zvonul lansat de candidaţii retrograzi câ noua Cameră va vota expropierea moşiilor. Prin acest zvon, retrograzii caută să atragă simpatia alegătorilor asupra lor, ca oameni aj vechiului regim. D. B. arată că in Convenţie nu există nici un principiu împotriva proprietăţii. Chiar cei mai progresişti oameni politici români îşi dau seama că deocamdată trebuie consolidată Convenţia, ca să se poată aplica principiile liberale pe care le cuprindea. 4495 Bolintineanu, D. 323 (498.1) [Articol cu privire la rolul proprietarilor în viitoarele ale- geri şi răspunderea lor]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), nr. 6, p. 21: Bucureşti. Subliniază că proprietarii — constituind majoritatea celor cu drept de vot — au devenit elementul liotăritor în alegerile statornicite prin Convenţie. Deci ei reprezintă clasa răspunzătoare de viitorul politic al ţării. Dacă se vor lăsa conduşi de interese personale, proprietarii vor duce ţara la pierzare şi se vor pierde mai ales pe ei inişişi, fiindcă numai ei au interesul de a apăra drepturile politice noi ale ţării, care în fond sînt drepturile lor; poporul nu are „să apere decit lanţurile sale". 4496 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Cine’şi caută un stăpân, slugă va muri. — ROMÂNUL, rr (1858), nr. 86, p. 242—244, nr. 87, p. 247—248. Combate atitudinea unor români, care nu slujeau unui principiu binefăcător, ci doar unuia sau altuia dintre candidaţii la domnie. Rosetti cere cu i nsistenţă ca alegătorii să trimită în adunare pe deputaţii cei mai nimeriţi 4497 323 (498.1) [Ofisul Căimăcamici către Consiliul Administrativ Extra- ordinar, prin care i se aduce la cunoştinţă că s-a primit demisia marelui vornic Constantin Cantacuzino din postul de prezident al acestui consiliu], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 341; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 85, p. 1. 4498 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Sfatul Administrativ, prin care logofătul Barbu Catargiu este numit şef al Departamentului Finanţelor], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 345; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 86, p. 1. In locul luî Nicolae Crcţulcscu. 240 4499 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Sfatul Administrativ, prin care logofătul loan Slătineanu este numit şef al Departamentului Credinţei şi Instrucţiei publice].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 345; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 86, p. 1. In locul clucerului Grigore Bengescu, demisionat. 4500 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Sfatul Administrativ, prin care logofătul Costache Ştefan Fălcoianu este însărcinat cu funcţia de şef al Departamentului Controlului], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 351, col. II; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 86, p. 1. 4501 Bolintineanu, D. 323 (498.1) [Articol cu privire la rezultatul alegerilor viitoare]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 33: Bucureşti. D. B. combate pesimismul celor care credeau că Adunarea va naufragia din pricina egoismului deputaţilor. îşi exprimă convingerea că aceasta va fi totuşi in stare de ceva bun, dacă va fi aleasă prin respectarea prevederilor Convenţiei de la Paris. 4502 S. C. 323 (498.1) [Articol prin care arată de ce fel de sentimente trebuie să fie stăpîniţi alegătorii, in alegerea deputaţilor pentru Adunare, şi cum ar trebui să-şi facă datoria faţă de ţară deputaţii aleşi]. — NAŢIONALUL!}, I (1858), nr. 96, p. 380, col. I-III. 4503 323 (498.1) Profesiunea nostrâ de credinţă. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 87, p. 247; STEAOA D„ III (1858), p. 219. Manifest înaintea alegerilor, semnat de un grup de 22 de cetăţeni, între care: Şt. Golescu, loan I. Filipescu, C. Bolliac, D. Brătianu, N. Golcscu, G. Sion. In numele alegătorilor „proprietari de pămint mari şi mici şi proprietari oră-şani", aceştia declară că acceptă Convenţia de la Paris, considcrînd că, pe baza ei, se va obţine exercitarea deplină a autonomiei ţării. Insă accentuează că această convenţie este „o operă de transacţiune şi de încercare". Viitorul patri-iei stă numai in miinile românilor din cele două Principate, care trebuie să lucreze uniţi. încheie cu un apel către alegători, cerindu-le să dea dovadă de patriotism. 4504 323 (498.1) [Listă de cetăţeni care au aderat la profesiunea de credinţă a „Românului"]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 91, p. 261. Intre aceştia : N. T. Orăşcanu, A. C. Golcscu, Sc. Voincscu, N. latropulo etc. 4505 G[h]ica, P. 323 (498.1) Assupra profesiuneloru de cugetu. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 45. Comentează faptul că, in compania pentru alegeri, sc manifestă o predilecţie pentru profesiunile de credinţă din partea candidaţilor. însă intr-o ţară lipsită de o opinie publică stabilă, cum era Ţara Românească atunci, majoritatea acestor profesiuni vor fi ncsincere, demagogice. Propune deci, ca criteriu de alegere, opinia de care se bucură candidatul în societate. Deputaţii vor fi doctorii ce vor avea misiunea să vindece ţara. Profesiunea lor de credinţă trebuie să fie trecutul lor şi experienţa lor practică. 4506 Bolintineanu, D. 323 (498.1) [Analiză a configuraţiei politice interne, in preajma alegerilor]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 37: Bucureşti. Constata două mari partide: „retrograzii", oamenii care cred că ţara poate fi fericită prin instituţiile vechi, conduse de oameni vechi; „progresiştii", care cred că ţării ii trebuiesc instituţii noi, reprezentate de oameni noi. Aceste mari partide se fârimă in grupuri după interesele candidaţilor la domnie. D. B. crede că e bine ca ambele partide să fie reprezentate in Adunarea viitoare. 4507 (Bolintineanu, D.] 323 (498.1) O mică explicaţie. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 46. Semnează: „Redac."—Dă unele lămuriri in legătură cu articolul său din p. 37, cu privire la partidele politice, Precizează că, recomandind ca în viitoarea Cameră să fie aleşi „oameni din toate partidele", s-a gindit numai la acele partide „care sint pentru drepturile ţărei de autonomie". www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: ŢARA ROMÂNEASCĂ 323(498.1) 4508 Dobrian, D. P. 323 (498.1) Despre alegeri. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 90, p. 256. Apel către alegători, ca si dea întreaga lor atenţie apropiatelor alegeri, de rezultatul cărora atîrna viitorul Principatelor Române. 4509 B...[olintineanu], D. 323 (498.1) Cum vă veţi aşterne, aşa veţi dormi.—DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 41: Bucureşti. Cere să se aleagă pentru Adunare „bărbaţi cu idei de progres, insă in spiritul principiilor ceruţi de mai multe ori de ţară“, avind „cunoştinţe sigure", „simţiminte patriotice", „caracter integru" şi „trecut nepătat". De alegerea lor depinde viitorul ţării. 4510 I.... m 323 (498.1) [Scrisoare către redacţie, în care arată interesul ţării ca toţi cei cu drepturi electorale să fie activi în chestiunea alegerilor şi în care elogiază atitudinea presei româneşti în ceea ce priveşte agitaţia dusă de ea în favorea alegerilor]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 91, p. 259—260: Domnule Redactor. 4511 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Ministerul din Năuntru, prin care anunţă că toţi cei cu drept de a fi aleşi la domnie trebuie să se înscrie pe lista ce se va deschide în pretoriul Căimă-camici], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 361; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 90, p. 1; ZIMBRUL Şl VULT., IV (1858), p. 75. Termenul dc înscriere este de la 15 noiembrie la 20 decembrie 1858. Iu Anunţătorul Român, text român şi francez. 4512 B...[olintineanu], D. 323 (498.1) [Articol cu privire la alegerea viitorului domnitor], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 49: Bucureşti. Explică motivele pentru care opinia publică c atit dc preocupată de per- soana viitorului domnitor. 4513 Boerescu, B. 323 (498.1) Legalitatea.— NAŢIONALUL^, 1 (1858), p. 387—388. Argumentează că românii trebuie să lucreze numai iu legalitate şi să caute să execute cu credinţă şi in pace Convenţia de la Paris. Ii indeamnă să declare iu afară de legalitate pe oricine ar voi să calce Convenţia, fie in bine, fie in rău. 4514 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Sfatul Administrativ, prin care se indică măsurile ce trebuie luate în urma tentativei de asasinat asupra unuia din membrii Căimăcămiei]. — BULETIN [Ţ. Ii.], 1858, p. 469, col. I; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 91, p. 1: De la Căimăcămia Ţării Româneşti. Către Sfatul Administrativ. In Anunţătorul Român, text român şi francez. 4515 323 (498.1) [Articol cu privire la împrejurările în care s-a produs încercarea de atentat asupra caimacamului Ion Mânui. — ANUNŢ. R.. V (1858), nr. 91. p. 1—2. Se aminteşte ci, cu citeva zile inainte, se lipise pe zidul caselor lui Em. Bălcanu şi I. Mânu o „scriere răzvrătitoare14, prin care cei doi caimacami erau ameninţaţi cu moartea, pentru măsurile de restringere a libertăţii presei pe care le luaseră. In 16 nov. a avut loc apoi Încercarea dc atentat, prin zvirlirea unei „sfere dc cristal umplută cu iarbă de puşcă44. In odaia de odihnă a lui I. Mânu. — Text român şi francez. 4516 332 (498.1) [Se anunţă încercarea de asasinat asupra lui Ioan Mânu, membru al Căimăcămiei din Bucureşti]. — STEAOA D., III (1858), p. 236: ScirI mai noue. Se dau citcva amănunte şi se dezaprobă faptul. 4517 323 (498.1) [Se anunţă că, la Bucureşti, s-a făcut o încercare de omor asupra caimacamului Ioan Mânu]. — GAZ. DEMOLD., XXX (1858), p. 372: Novitalele zilei. 4518 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Comentarii la atentatul îndreptat împotriva vornicului Ioan Mânu, unul dintre membrii Căimăcămiei], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 92, p. 263, col. III. In cadrul cronicii sale politice obişnuite, C. A. Rosetti descrie inccrcarca dc atentat, coudamnind fapta şi ccrind o anchetă severă. 4519 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Notiţă despre necesitatea dc a vedea cît de curind lămurită „ciudata chestie" a atentatului împotriva caimacamului Ioan Mânu], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 93, p.267, col. III. In cadrul cronicii politice obişnuite, infăţişiud cum a decurs prima anchetă judiciară cu privire ia atentat, C. A. Rosetti îşi exprimă speranţa că rezultatul se va publica in curind. 4520 323 (498.1) [Comentariu la ştirea despre atentatul împotriva caimacamului Ioan Mânu]. —CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 1: Depeşe telegrafice. Anunţiud că, in seara dc 16 nov. s-a aruncat iu cabinetul lui Ion Mânu o „bombă fulminantă", redacţia observă: „Iată prăpastica pe care vreau revoluţionarii a ni conduce, iată la ce-i impiug reacţionarii". I se pare că acest atentat „dovedeşte cît progres au făcut in puţină vreme iu Românica ideile revoluţionare şi socialiste". Ştiind că rcacţiunea „este pricina tuturor revoluţiilor" Comlituţionariul recomandă un regim constituţional. 4521 323 (498.1) [Corespondenţă în legătură cu atentatul asupra lui Iancu Mânu], — STEAOA D., IU (1858), p. 263—264: Bucureşti, 19 Noemvri 1858. Corespondentul susţine că atentatul n-a fost dccit o înscenare din partea lui Mânu insuşi, spre a-i justifica măsurile dc represiune împotriva adversarilor politici. Relatează amănunţit împrejurările aşa-zisului atentat, precum şi ale anchetei care i-a urmat, din partea procurorului înaltei Curţi. 4522 323 (498.1) [Traducerea unui articol din „Wandercr" despre un aşa- zis atentat îndreptat împotriva lui Iancu Mânu]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 297 [greşit: 296]: Romania. 4523 323 (498.1) [Ştiri asupra represiunii poliţieneşti, în urma atentatului împotriva lui I. Mânu], — STEAOA D., HI (1858), p. 264 [greşit: 260]: Bucureşti, 21 Noemvri 1858. Se anunţă că Pantazi Gliica a fost pcrcliczionat dc poliţie, fiind bănuit a fi autorul unei satire care s-a afişat pe locuinţa lui I. Mauu. 4524 323 (498.1) [Un număr de 96 dc locuitori din oraşul Tîrgu-Jiului trimit o adresă omagială Căimăcămiei, cu ocazia atentatului încercat contra vornicului Ioan Mânu]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 402; ANUNŢ. R.. V (1858), nr. 99. p. 1. 4525 323 (498.1) O nouă bombă roşie! —ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 124: Bondariulu. Scurtă satiră în proză la adresa caimacamului Mauu, scrisă cu prilejul încercării de atentat, prin bomba aruncată iu casa lui. Se arată că n-a fost ceva serios. 4526 Valentineanu, I. G . 323 (498.1) [Articol cu privire la viitoarele alegeri]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 49—50. Atrage atenţia că in luptă se află două principii: cel dinţii „poartă in sine dreptatea, libertatea, fericirea pentru toţi”; al doilea, „persecuţiile, apăsarea, sclaviea". 4527 Boerescu, B. 323 (498.1) Starea de faţă. —NAŢIONALULC, I (1858), p. 392. Articol de analiză a situaţiei, V. B. arată care a fost starea politică şi socială a ţării pînă acum şi cum trebuie să fie ca in viitor, in urma Convenţiei dc la Paris. 4528 Iemescu [= E. Winterhalder] 323 (498.1) Ce'mi pasă. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 94, p. 272—273. Articol în care combate indiferenţa faţă dc campania electorală. www.dacoromanica.ro 241 323(498.1) POLITICA INTERNĂ: ŢARA ROMANEASCĂ 323(498.1) 4529 323 (498.1) [Corespondenţa, din Bucureşti, cu privire la atmosfera dinainte de alegeri]. — STEAOA D., III (1858), p. 286. Sc descriu gesturile dc ostilitate faţă de caimacamii Mânu şi Bălcanu. Se subliniază teama tirgoveţilor dc a sc înscrie în listele electorale: în Bucureşti, nu sc înscriseseră dccit 120. Sc afirmă că, iu urma acestei situaţii, s-au dat dispoziţii administratorilor dc judeţe să nu mai aştepte declaraţiile alegătorilor, ci să facă ei listele, pe baza „ştiinţelor11 pe care Ic au. 4530 Bolintineanu, D. 323 (498.1) [Articol despre compoziţia viitoarei Camere a Ţării Româneşti], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 53—54. Combate pesimismul acelora care sc indoiau că, intre toţi proprietarii — care singuri aveau dreptul să fie aleşi — sc vor putea găsi 40 dc bărbaţi luminaţi şi patrioţi, spre a aputca fi trimişi cu iucrcdcrc, ca deputaţi în Cameră. 4531 Bolintineanu, D. 323 (498.1) [Despre patriotismul alegătorilor], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 57: Bucureşti. Argumentează că alegătorilor nu li se cere prea mult in împrejurările dc faţă: nu c vorba dc „acel patriotism ce iţi impune a da avere şi viaţă pentru patrie11, ci li sc cere numai „a nu fi contra patriei11. 4532 B,,,[olintineanu], D. 323 (498.1) [Articol dc îndemn pentru alegatori]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 61: Bucureşti. Ii îndeamnă să-şi dea votul pentru candidaţii care au dovedit in trecutul lor iubire dc patrie. 4533 ■ 323 (498.1) [Ofisul Caimăcămiei cu privire la protestul contra actelor guvernului, adresat de cîţiva fruntaşi ai oraşului Piteşti, consulilor puterilor garante].— BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 381: Către Sfatul Administrativ Extraordinar; ANUNŢ, li., V (1858), nr. 95, p. 1. Căiinăcămia contestă fruntaşilor piteşteni dreptul de reclamaţic şi anunţă masurile dc sancţionare pe care a înţeles să le ia impotriva funcţionarilor ce sprijiniseră sau toleraseră acest protest adresat consulilor străini. 4534 323 (498.1) [Ofisul Căimâcamiei catrc episcopul Argeşului, prin care acesta o invitat să îndepărteze din eparhia sa pe toţi preoţii care au semnat şi înaintat consulilor puterilor garante un protest împotriva actelor guvernului]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 389—390; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 97, p. 1. 4535 323 (498.1) [Circulara ministrului din Nauntru, M. Băleanu, către administratorii de judeţe]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 290—291; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 97, p. 2—3; NAŢIONA-LULtr, II (1858), p. 7: Publicaţii ministeriale. Atrage atenţia că „dc vreo trei ani dc zile încoace11 s-a introdus în ţară „un fel dc anarhic dc idei şi dc tendinţe11, s-a revărsat „săminţa discordiei între deosebitele clase ale societăţii11 şi „insubordinaţia către legile in fiinţă11 ctc. Vorbeşte dc „nişte novatori dc contrabandă, făcindu-sc cho teoriilor celor mai exaltate şi mai absurde11, făcind „cercări dc asasinate politice11, profcrînd „ameninţări dc tot fcliul prin foi volante tipărite11... Subliniază că fiecare administrator dc judeţ este „răspunzător pentru oricîtc sc fac, sau sc vorbesc, ori sc uneltesc în coprinsul acelui judeţ11. Va trebui deci să raporteze despre toate acestea la centru şi să ia cu severitate măsurile poliţieneşti necesare. 4536 323 (498.1) [Sc anunţă că Barbu Ştirbei, în drum spre Bucureşti, a sosit la Timişoara, unde s-a oprit pînă la însănătoşirea sa], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 194: Monarhia Austriacă. 4537 323 (498.1) [Amănunte din Bucureşti cu privire la întoarcerea în ţară a lui B. Ştirbei], — STEAOA D., III (1858), p. 286. 308, col. III. 4538 Enescu, G. 323 (498.1) [Scrisoare prin care dezminte că ar fi autorul unei scrisori politice care i se atribuie]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 100, p. 296, col. TV: Domnule Redactor! Oferă 500 de galbeni celui cc-i va dovedi contrariul. 4539 C. G. 323 (498.1) [Corespondenţă între redacţie şi un cititor, în chestiunea proprietăţii moşiilor]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 65. Semnatarul scrisorii ii cere redactorului să-l lămurească cu cine să voteze. El e proprie tai mic, de la {ară, şi ar vrea să voteze cu progicsiştii, dar prietenii săi îi spun că aceştia, dacă vor fi aleşi, vor face exproprierea moşiilor. D. Bolintineanu, ca redactoi, îl linişteşte, spunindu-i că nici o prevedere din Convenţie nu ameninţă proprietatea. 4540 B... [olintineanu], D. 323 (498.1) [Articol referitor la consecinţele alegerilor apropiate]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 69—70. Afirmă că, dacă cetăţenii vor alege o Cameră uccorcspunzătoarc misiunii sale, faptul va putea avea două consecinţe: ori sc va compromite ţara întreagă, ori se va compromite acea clasă căreia singură i s-a dat dreptul dc a alege: clasa proprietarilor, care se va dovedi astfel incapabilă politiceşte. 4541 Rosetti, C. A, 323 (498.1) Alegătorul, deputatul şi domnul. —ROMÂNUL, II (1858), nr. 102, p. 303—305, nr. 103, p. 307—309; STEAOA D., III (1858), nr. 106, p. 419 bis 420 bis, nr. 107, p. 427—428, supl. nr. 107, p. 1—2. C. A. Rosetti face un istoric al drepturilor electorale In Principate, incc-pind cu anul 1831. Apoi arată că misiunea alegătorilor este dc a contribui la realizarea celor patru puncte votate dc Divanurilc ad-hoc. Susţine, in continuare, că alegătorul arc adevărata putere, deputatul nefiind dccit mandatarul său şi că, la rîndul ci, alegerea domnitorului depinde dc deputaţi; aşa că soarla Principatelor se reazemă, în ultima analiză, pe patriotismul alegătorilor. 4542 323 (498.1) Estractu Din protestaţia făcută către puterile garante, adresată către întîiulti consiliarîi allîi fie-cărula împăraţii sau rege. — STEAOA D., III (1858), p. 308—309. Sc reproduce protestul partidei liberale din Ţara Românească împotriva atitudinii Căimăcâmiei de acolo, in pregătirea alegerilor. 4543 323 (498.1) Copie dc pe rcclamaţia ce au adresată Căimăcâmiei vre o câte-va persoane, zise partită naţională moderată.— STEAOA D., III (1858), p. 309—310. Textul protestului înaintat Căimăcâmiei din Bucureşti, cu privire la abuzurile făcute înainte de alegeri. 4544 323 (498.1) [Corespondenţă cu privire la situaţia politică din Ţara Românească, înaintea alegerilor]. — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 316, col. HI: Bucureşti. Sc arata cu poporul era ucmulţumit: „el sc găsia îndestul dc lovit prin iusăşi legea electorală, mai adăogind acum restricţiile şi arbitrariul Căimăcâ-inici, reprezentaţia naţională ajunge a fi o dezidere“, 4545 323 (498.1) [Corespondenţă cu privire la atmosfera politică din Ţara Românească, înainte de alegeri]. — STEAOA D., III (1858), nr. 105, p. 418: Bucureşti Dechemvrie... Se relatează diferite fapte semnificative: Căimăcămia din Moldova, şi mai ales A. Panu, a devenit foarte populară In Ţara Românească; toţi funcţionarii care semnaseră protestul piteştenilor împotriva abuzurilor guvernului au fost destituiţi; partidele Chica, Crcţulcscu, Golcscu şi Cantacuziuo au încheiat o înţelegere ca în alegeri să nu sc combată, iar in Adunare sâ-1 aleagă domnitor pe acela dintre ci care va avea mai multe şanse. 4546 323 (498.1) [Comentarii asupra felului cum lucra cenzura în Ţara Românească, faţă de presă]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 94—95: Iaşii 3 Dechem. Redacţia condamnă aceste măsuri. 4547 Rosetti, C. A. 323 (498.1) înştiinţare către d. d. abonaţi ai Românului. — ROMÂNUL, II (1858), foaie volantă, broşată între p.314 şi 315. Anunţă că va suspenda apariţia gazetei pînă cind va fi autorizat să publice lucrările tribunalelor privind contestaţiile electorale. Anunţul se publică după nr. 104 din 16/28 dec. 1858, iar gazeta reapare la 23 dec. 1858/4 iau. 1859. 242 www.dacoromanica.ro 323(498.1) POLITICĂ INTERNĂ: TARA ROMANEASCA 323(498.1) 4548 323 (498.1) [Secretariatul Statului despre protestul lui C. A. Rosetti» redactorul gazetei „Românul", în contra cenzurii]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 100, p. 1. C. N. Brăiloiu, secretarul statului, arată că C. A. Rosetti a publicat pe ascuns acest protest, fiindcă cenzura nu i-a dat voie să reproducă în gazeta sa o reclamaţie pe care o înaintase Tribunalului civil de Ilfov şi o hotărîre a acestui tribunal, referitoare la înscrierea sa în listele electorale. Aminteşte că o asemenea procedare cade sub prevederile art. IV din regulamentul cu privire la presă şi e supusă penalităţilor prevăzute în art. 220 din condica criminală. 4549 323 (498.1) [Adresa Secretariatului Statului câtre C.A. Rosetti, prin care îi face cunoscut că — prin publicarea, fără voia cenzurii, a protestului său — a săvîrşit o abatere, care se pedepseşte, potrivit condicii civile],—ANUNŢ. R., V (1858), nr. 100, p. 2. Totodată, Rosetti este avertizat că, în caz de recidivă, „va fi silit guvernul a se arma în contra nesupunerii ce aţi arăta, cu toată rigoarea legii**. 4550 B...[olintineanu], D. 323 (498.1) Libertatea tiparului. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 93—94. Susţine urgenta necesitate a unei legi a presei, fiindcă libertatea tiparului nu e un dar graţios al guvernului, pe care aoesta să-l poată reglementa prin instrucţiuni, ci un drept al poporului. Face un scurt istoric al cenzurii în Principatele Române, ironizînd felul cum funcţionau comisiile de cenzură ale cărţilor medicale şi religioase. 4551 323 (487.1) [Se anunţă că T. Eliade şi Grigorie Grâdişteanu s-au re- întors în ţară], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 76. Ultimul lipsise din ţară 10 ani. 4552 323 (498.1) [Se anunţă cu bucurie sosirea în Capitală a lui Ioan Eliade, numindu-1 „părintele literaturei" române şi apărătorul „naţionalităţii" române]. — NAŢIONALUL®, TI (1858), p. 2: Principatele Unite. 4553 B...[olintineanu], D. 323 (498.1) [Articol referitor la cei ce vor trebui să fie aleşi deputaţi]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 77: Bucureşti. Cere să fie aleşi bărbaţi care „au lucrat pentru binele ţării", care „doresc progresul şi care au cunoştinţe sigure" de cultură. Atrage atenţia că tocmai aceştia ar putea să rămînâ nealeşi, căci, „meritul este totdeauna modest şi nemeritul cutezător". 4554 G[h]ica, P. 323 (498.1) Despre partide şi votare. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p.78. Pledează pentru unirea tuturor progresiştilor în vederea alegerilor, indiferent din ce clasă ar face parte. Arată că nu sînt în luptă decît două partide: ei şi retrograzii, li apără pe oamenii de la 1848 de acuzaţia de extremism şi şi anarhism care li se aducea. Aminteşte că între ei au fost şi boieri şi negustori progresişti. Afirmă că retrograzii nu formulează decît principii „sofistice, bazate pe un sistem putred"; mai bine zis, nu au principii, eî numai „dorinţe interesate de reuşirea unuia din candidaţii la domnire". 4555 Bolliac, Cesar 323 (498.1) Candidaţii de deputaţi. — ROMÂNUL, IT (1858), nr. 105, p. 315—316. Bolliac arată nepregătirea politică a majorităţii viitorilor deputaţi şi condamnă tendinţa aceloraşi de a-şi asigura numai o bunăstare materială personală. Combate tendinţa de a nu se da atenţie decît problemei alegerii viitorului domnitor. Menţionează calităţile pe care le crede neapărat necesare unui bun deputat: să nit fi fost omul cuiva, să aibă curajul convingerii, să cunoască istoria şi să aibă idee de resursele materiale şi morale ale ţării. 4556 323 (498.1) [Articol dc elogiu pentru Ioan A. Filipescu, ministrul Dreptăţii în Ţara Românească], — STEAOA D., HI (1858), p. 248: Bucureşti 14 Noemvri. I se aduc elogii pentru circulara pe care a adresat-o magistraţilor, îndem-/iîndu-i să)udece ni rea jflîtj mare imparţialitate contestaţiile electorale. 4557 323 (498.1) [Corespondenţă cu privire la politica celor trei caima- cami ai Ţârii Româneşti]. — STEAOA D., III (1858), p.263— 264: Curierul interioru. Bucureşti 15 Noemvri 1858. Se arată că I. Mânu şi Bălranu lucrează pentru G. Bibescn, iar al treilea pentru B. Ştirbei. Neunirea lor se comunică şi miniştrilor, care lucrează fiecare de capul iui. Se dă ca exemplu confiscarea Dîmboviţei de către postelnic, după ceCăimărămia aprobase apariţia numerelor 7 şi 8. Se relatează încercările ini lanctt Chica şi Bălăceanu de a mijloci o unire între „partiturile oneste" ale lui Golescu, Cantacuzino şi Creţuleştilor , spre a nu li înfrinte de „partiturile ultra conservative" ale lui Ştirbei şi Bibescu. 4558 323 (498.1) [Adresa din 24 decembrie, trimisă de caimacamul Ioan Alex. Filipescu, ministrul Dreptăţii, către caimacamii M.Bă-leanu, ministru din Năuntru, şi Ioan Mânu, prezident al înaltei Curţi, în privinţa amestecului Căimăcămiei în lucrările electorale ale tribunalelor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 421—422; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 102, p. 1—2: Cores-podenţă între DD. Caimacami. Filipescu se declară în dezacord cu ceilalţi doi caimacami, şt susţine, că. potrivit Convenţiei dc la Paris, tribunalele au funcţii de casaţie în chestiuni electorale şi deci Câimâcămia n-are nici un drept de a se amesteca tn aceste lucrări ale tribunalelor. tn Anunţătorul Romuri, text român şi francez, 4559 323 (498.1) Respunsulu DD. Caimacamilor Banu M. Băleanu, ministru din întru şi Vomicu Ioan Mânu, prezidentul înaltei Curţi. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 422—423; ANUNŢ.R., V (1858), nr. 102, p, 2—4. în răspunsul lor, cei doi caimacami îşi argumentează opinia că tribunalele nu pot fi considerate curţi de casaţie, nici chiar în pricini electorale, şi că deci hotăririle lor ar fi supuse de drept controlului Căimăcămiei. Afirmă că acest control trebuie să existe, fiindcă altfel — avînd dreptul de interpretare — tribunalele ar putea fi supuse oricăror influenţe politice. — In Anunţătorul Romuri, text român şi francez. 4560 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei din 27 decembrie către Sfatul Administrativ Extraordinar, prin care acest Sfat e chemat să examineze toate hotăririle judecătoreşti, cîte i se vor trimite de Departamentul din Năuntru, şi să considere ca ilegale toate acele hotărîri care sînt afară „din legiuita orîn-duială şi bazate pe interpretaţii contrarii instrucţiilor Căimăcămiei sau pe acte de liberalitate frauduloasă"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 421; ANUNŢ.R., V (1858), nr. 103, p. 1—2. Tot aici se precizează că Ion Brătianu, fiind ostndit de tribunalul din Paris, în anul 1852, la închisoare pe termen de 5 ani, pentru vină politică, nu mai are dreptul de a vota, de a alege şi de a fi ales. Deci hotărirea dată de tribunalul Argeş, pentru restatornicirea drepturilor sale electorale, este nulă, 4561 323 (498.1) [Se comunică ştirea că între membrii Căimăcămiei din Ţara Românească s-a iscat un conflict]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 90: Cronică interioară. Din pricina decretului prin care se anula holârîrca tribunalului Ilfov, secţia I, prin care se acordase dreptul de alegător lui C.A. Rosetti şi V. Boercscu, 4562 323 (498.1) [Ofis din 31 decembrie 1858 al Căimăcămiei către Sfatul Administrativ, prin care precizează că tribunalele nu pot judeca decît calităţile alegătorilor, iar nu „chestii dc eligibilitate"]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 425, col. I. 4563 Niculescu, MihailN. 323 (498.1) Trebuinţa de astăzi. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 106, p. 320. Apel câtre alegători, în care ic cere să nu dea crezare oamenilor trecutului, care vor să-i împiedice să aleagă pe cei ce într-acletăr merită să fie deputaţii lor. 4564 323 (498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Sfatul Administrativ, prin care se indică persoanele care au calităţile cerute de Convenţie pentru a fi eligibile la domnie]. — BULETIN [Ţ.R. , 1858, p. 417; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 103, p. 3. Sînt in total 11 persoane, între care G. Bibescu, B. Ştirbei, Pin. Băleanu, Constandiii Ghica, Searlat Creţuleseu. www.dacoromanica.ro 243 323(498.1) POLITICA INTERNĂ : ŢARA ROMANEASCĂ-MOLDOVA 323(498.3) 4565 323 (498.1) [Comentarii la lista candidaţilor la domnie]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 92. Se manifestă surprinderea că pe această listă nu se află nici o persoană dintre „oamenii de clasa a doua sau cum zic unii din burghezie". îi îndeamnă pe aceştia să lase sfiala la o parte şi să candideze, fiindcă altfel ar însemna că nu merită drepturile politice care li s-au acordat, de vreme ce se feresc şi se ruşinează de exercitarea lor. 4566 G[h]ica, P. 323 (498.1) Domnitorii, Deputaţi. — DÎMBOVIŢA, X (1858), p. 94. îşi pune întrebarea dacă deputaţii vor alege un domnitor „care să reprezinte un principiu de reforme, de progres, de legalitate'1, sau unul „care să dea posturi, gratificaţiuni, onoare şi favoare ?" 4567 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Ordinul politic. — ROMÂNUL, XX (1858), nr. 107, p. 323. Rosetti arată că, pentru el, „ordinul politic" este: „deplina bucurie a autonomiei noastre.... egalitatea tutulor în drepturi, ca şi în datorii.... contribuţie egală dupe venitul fiecăruia... canalizarea rîurilor, deschiderea drumurilor.... libertatea cuvîntului ş*a adunărilor... dreptatea, egalitatea, frăţia, lumina şi viaţa...". 4568 Prijbeanu, I. 323 (498.1) [Scrisoare adresată colegiului alegătorilor din Bucureşti], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 109, p. 333. Prezentînd scrisoarea lui Prijbeanu, Rosetti declară că partida naţională este pentru libertate. în epistola sa Prijbeanu afirmă că, pînS la Convenţie, „întunerec predomina în ţară". El cere ca să se desfacă toate „relaţiile de servilism". 4569 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Sorcova. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 109, p. 332—333. Articol cu prilejul Anului Nou. Rosetti adresează urări copiilor, junilor, fecioarelor, soţilor, mumelor, părinţilor şi necunoscutului „domn 1859". în încheiere, descrie ceea cc se numeşte „amorul de Patrie". 4570 Bujoreanu, Ioan M. 323(498.1) Anul nou 1859 şi îngroparea încetatului 1858. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 103, p. 2—3: Foileton. Cîteva reflexii spirituale asupra activităţii desfăşurate de: oamenii politici, particularii bogaţi, funcţionari, avocaţi, negustori, arendaşi etc. în 1858. (498.3) MOLDOVA 1851 —1855 4571 323 (498.3) [Gînduri pentru anul 1851].—GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 1: Novitale din năuntru. Redacţia înfăţişează ceea ce ea crede că se aşteaptă de la moldoven I „ajunşi la începutul jumătăţii a doua a veacului XIX": respectarea legilor, practicarea virtuţilor publice. Consideră că — după „convulsii extraordinare şi unice" în istorie — va sosi o epocă de pace, Î11 care omenirea se va consacra cultivării cunoştinţelor şi artelor folositoare. 4572 323 (498.3) Anul, o mie opt sute cinci-zeci şi unu. — JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 97: Galaţii. Articol în care autorul salută venirea anului nou. Ii cere să înlăture războiul, aducîud concordie; să dea „impuls ştiinţelor, îmbelşugarc producerii pămîntului", să anime comerţul. 4573 323 (498.3) [Ştiri despre ceremoniile de la Iaşi din zilele de 1 şi 6 ian.].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 1, 9: Novitale din năuntru. Ceremoniile au avut loc cu ocazia Anului Nou şi a Kpifaniei. 4574 323 (498.3) [Dare de scamă cu privire la sărbătorirea zilei onomastice a domnitorului Grigore Al. Ghica]. — GAZ. DE MOLD., XXm (1851), p. 29—30; Novitale din năuntru; G. TRANS., XIV (1851), p. 53—54. In cuprinsul dării de seamă, se publică şi textul adresei de felicitare înaintate de N. Istrati, în numele municipalităţii din Iaşi, precum şi textul răspunsului dat de domnitor. 4575 323 (498.3) [Ofisul domnesc prin care logofătul Nicolae Canta (Can- tacuzino) c numit ministru din Năuntru, în locul log. Cos-tachi Sturza, demisionat], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol.I, p. 53: Secretariatul de Stat a Moldaviei; GAZ. DE MOLD., XXITI (1851), p. 60—61. In Gaz'ta de Moldavia, text român şi francez. 4576 323 (498.3) [Ofis domnesc adresat log. Constantin Sturza, cu prilejul demisiei acestuia din postul de ministru din Năuntru]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol.I, p. 53—54; GAZ. DE MOLD., XXm (1851), p. 61. In Gaztla dt Moldavia, text român şi francez. 4577 323 (498.3) [Ofis domnesc adresat prinţului Nicolae Suţu, cu prilejul demisiei acestuia din postul de ministru al Dreptăţii]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 119—120. Text român şi francez. 4578 323 (498.3) [Ofisul domnesc prin care N. Ghica e numit şef al Departamentului Dreptăţii]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 120. Text român şi francez. 4579 323 (498.3) [Ofis de numire, ca mare logofăt al Dreptăţii, a lui Nicu Ghica]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 293: Moldavia. Ofisul e din 5 aprilie. 4580 323 (498.3) [Se anunţă numirea vornicului Grigorie Crupenski In postul de prezident al Divanului domnesc, în urma retragerii lui Constantin Sturza]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143. Novitale din năuntru. 4581 323 (498.3) [Traducerea firmanului prin care domnitorul Grigore Ghica al Moldovei este înştiinţat că trupele otomane şi ruseşti urmau să evacueze Principatele Române în cursul lunii aprilie], — ZIMBRUL, I (1851), p. 309: Traducerea Firmanului împărătesei!, adresată Domnului Moldaviei Grigorie Ghica Voevodă. Domnitorul este însărcinat prin firman să vegheze cu autoritate asupra menţinerii ordinii interioare, 4582 323 (498.3) [Ofis domnesc, prin care se comunică Sfatului Administrativ Extraordinar traducerea firmanului vestind evacuarea Principatelor Române şi textul declaraţiei oficiale a comisarilor imperiali privind această evacuare]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 308: Ofisă cătră Sfatul Administrativă Estraor-dinaru din 23 Apr. 1851. 4583 323(498.3) [Se anunţă că domnitorul Grigore Ghica s-a stabilit, pe timpul verii, la via sa de la Socola şi că „palatul rezeden-ţei din Capitală au început a se repara"]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 373, col. I: Iaşii. 4584 323(498.3) [Ofisul domnesc adresat hatmanului Anastasie Başotă, şeful Departamentului Lucrărilor Publice din Moldova, referitor la o „revizie prin oraşele ţârii de jos“|. — BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), voi. II, p. 28; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 227: Novitale din năuntru. Başotă e rugat să facă o inspecţie personală prin oraşele Moldovei de Jos, cercetînd lucrările începute pentru pavajul străzilor, repararea închisorilor, 244 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) starea clădirilor publice, întreţinerea şoselelor etc. I se atrage In special atenţia asupra lucrărilor de refacere a Bîrladului, care suferise un mare incendiu, şi asupra lucrărilor pentru ameliorarea portului în Galaţi. 4585 323(498.3) [Ofisul domnesc adresat Divanului Obştesc al Moldovei, în închierea lucrărilor sale], — BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), voi. II, p. 25—28. Dare de seamă asupra activităţii diferitelor departamente, subliniind progresele făcute în administraţia ţării. In introducere, domnitorul menţionează că nu a putut face această dare de seamă la începutul sesiunii, deoarece aceasta s-a deschis doar la eîteva luni după venirea lui la domnie. 4586 323(498.3) [Adresă de răspuns a Divanului Obştesc al Moldovei la ofisul domnesc care înfăţişa realizările diferitelor departamente], — BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), voi. II, p. 31: Prea înălţate Doamne. Constată cu bucurie progresele realizate, subliniind că ele s-au făcut în grelele împrejurări în care începuse domnia lui Grigore Al. Ghica. 4587 323(498.3) [Se anunţă că vorn. Constantin Sturza a fost numit marelogofăt al Justiţiei].— GAZ. DE MOLD., XXIII(1851), p. 243: Novitale din năuntru: ZIMBRUL, II (1851), p. 33: Moldaviea. 4588 323(498.3) [Ofisul domnesc adresat vornicului Costachi Sturza, anun- ţîndu-i numirea în postul de şef al Departamentului Dreptăţii din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), voi.II, p. 55, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 247—248: Novitale din năuntru. In Gazeta ie Moliavia text român şi francez. 4589 323(498.3) [Ofisul domnesc adresat Sfatului Administrativ Extraordinar, cu ocazia plecării domnitorului Moldovei „spre a vizita ţinuturile"]. — BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), voi. II, p. 47; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851). p.247: Novitale din năuntru. Comunică instrucţiuni relative la felul cum vor lucra Sfatul Administrativ şi Divanul Domnesc în timpul lipsei sale din Iaşi. — tn Gazeta de Moliavia, text român şi francez. 4590 323(498.3) [Se anunţă că Alexandru Sturza, secretarul statului, pleacă la Galaţi, pentru a se întîlni cu domnitorul Moldovei].— ZIMBRUL, II (1851), p. 49, col. I: Moldaviea, Iaşii. 4591 323(498.3) [Ştiri şi dări de seamă cu privire la călătoria întreprinsă de domnitorul Gr. Ghica în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXHI(1851), p. 255,259—260şi 267: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 49—50: Huşii 5 Augustu; 53 şi 57: Moldavi a. Se relatează despre vizitele făcute la Băşeşti, Birlad, Huşi, Focşani, Bacău şi despre întoarcerea la Iaşi. 4592 Păun, A. 323 (498.3) [Scrisoare către redacţie, cuprinzînd o dare de seamă despre vizita făcută de Grigore Ghica Vodă în oraşul Ocna]. — GAZ. DE MOLD., XXIH (1851), nr. 69, p. 275: Albina Românească. 4593 A. . 323 (498.3) [Relatare asupra călătoriei făcute de domnitorul Moldovei în sudul ţării]. —ZIMBRUL, II (1851), p. 69—71,73—74, 77—78, 82—84, 85—87: Moldaviea. Relatează îndeosebi despre vizitele domnitorului în localităţile: Vaslui, Bă-seşti, Huşi, Birlad, Tecuci, Galaţi, Ocna şi Bacău şi despre măsurile de ordin aflrninistrntiv pe care le-a luat cu acest prilej. 4594 323 (498.3) [Articol cu privire la starea Moldovei sub domnia lui Grigore Ghica]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 291—292: Tiara românească shi Moldavia. Gazeta Transilvaniei ia atitudine favorabilă lui Grigore Ghica, punîndu-1 în contrast cu predecesorul său, Mihail Sturza, care „petrece la Paris în mijlocul comorilor saie“. 4595 323 (498.3) [Ofis domnesc prin care postelnicul Alexandru Sturza este înaintat la rangul de vornic, în urma demisiei sale din postul de secretar de stat al Moldovei], — BULETIN [Mold.], xm [XIX] (1851), voi. II, p. 203, col. I: Partea administrativă; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 355: Novitale din năuntru. In Gazeta ie Moliavia, text român şi francez. 4596 323 (498.3) [Se anunţă că domnitorul l-a înaintat pe post. Alex. Sturza la rangul de vornic, pentru activitatea sa ca secretar al statului, pînă la demisia din acest post].— GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 367: Novitale din năuntru. 4597 323 (498.3) [Se anunţă că vorn. Răducanu Roset a fost numit secretar de stat, în urma demisiei vom. Alex. Sturza din acest post], — BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), voi. II, p. 207, col. I: Secretariatul de Stat a Moldovei. 4598 323 (498.3) [Ofisul domnesc prin care vorn. Răducanu Roset e numit secretar de stat], — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 367: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4599 323 (498.3) [Ştire despre numirea lui Răducanu Roset ca secretar de stat în locul lui Alexandru Sturza]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 145: Moldaviea. 4600 Vicol, N. 323 (498.3) [Cuvîntare rostită la tedeumul slujit în Piatra, în ziua onomastică a domnitorului Moldovei]. — ZIMBRUL, II (1851) , p. 235—236: Cuvântu. 4601 323 (498.3) [Se anunţă că fiul domnitorului, Costachi Ghica, este numit secretar de stat, în locul vornicului Răducanu Roset, care a demisionat]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 201: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 47, p. 183: Novitale din năuntru. 4602 323 (498.3) [Ofisul domnesc către Gheorghe Suţu, cu prilejul retragerii sale de la conducerea Departamentului Finanţelor]. — — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 229, col. III; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 54, p. 111: Novitale din năuntru. în Gazeta de Moliavia, text român şi francez. 4603 323 (498.3) [Ofis domnesc adresat colonelului adjutant Mihail ICogăl- niceanu, cu prilejul retragerii sale din postul de director al Departamentului din Năuntru]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 56, p. 155: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4604 323 (498.3) [Se anunţă că vornicul Vasilc Ghica este numit şef al Departamentului de Finanţe]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852) ,p. 233: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DEMOLD., XXIV (1852), nr. 53, p. 107: Novitale din năuntru. tn urma demisiei lui Gh. Suţu. 245 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 4605 323 (498.3) [Oiis domnesc către Departamentul din Năuntru, cu privire la unii boieri care, întrunindu-se în Capitală, obişnuiau „a împrăştie în public vorbe contra guvernului"].—BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 249: Secretariatul de Stat; GAZ.DE MOLD., XXIV (1852), nr. 60, p. 135: Novitale din năuntru. Pentru acest motiv, log. Petrachi Roset, log. Cotin Catargiu, vom. Teodor Balş şi vistiernicul Nictilai Roset-Rosnovanu vor sta la moşiile lor sub „păzii de jandarmi11, neputînd pleca de acolo şi neîngăduindn-li-se a primi persoane din afară, prin care să mai poată răspîndi vorbele lor duşmănoase. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4606 323 (498.3) [Mehtupul ministrului de Externe otoman, adresat domnitorului Moldovei],—BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 297: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV(1852), nr. 72, p. 183: Novitale din năuntru. Guvernul ture aprobă măsura luată de domnitor împotriva boierilor opo* ziţionişti: P. Roset, C. Catargi, T. Balş şi N. Roznovanu. — In Caseta de Mol' davia, text român şi francez. 4607 323 (498.3) [Ştire din Iaşi despre arestarea a patru boieri]. — G. TRANS,, XV (1852), p. 271: Terra rommâneascâ şi Mol- davia. Se arată că aceştia „s’au mărginit la moşiile lor’*. Ştirea se comunică în cadrul unei corespondenţe, datată 29 aug., în care se publică şi alte ştiri cu privire la viaţa politică şi economică a Moldovei. 4608 323 (498.3) [Ştire despre aprobarea de către Poartă a măsurilor de arest luate de domnitorul Moldovei faţă de unii boieri]. — — G, TRANS., XV (1852), p. 302: Terra românească şi Moldavia. Ştirea se comunică în cadrul unei corespondente datate Iaşi 22 sept. 4609 323 (498.3) [Demisia ministrului Lucrărilor Publice din Moldova, anunţată într-o corespondenţă din Iaşi, din 29 august 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 271: Terra românească şi Moldavia. 4610 323 (498.3) [Ofisul domnesc adresat hatmanului Anastasie Başotă, la demisia lui din postul de şef al Departamentului Lucrărilor Publice], — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 66, p. 159: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4611 323 (498.3) [Se anunţă că, în urma demisiei hatmanului Anastasie Başotă, postelnicul Petru Mavrogheni este numit şef al Departamentului Lucrărilor Publice]. — BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 265: Secret, de stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 64, p. 151: Novitale din năuntru. 4612 323 (498.3) [Se anunţă că Nicolae Suţu a fost numit şef al Departamentului din Năuntru]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 29: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 25: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 39: Tiâr’a romanâsca si Moldavi'a. în urma demisiei logof. Neculai Cantacnzino din acest post. 4613 323 (498.3) [Ştiri cu privire la boala de care suferea domnitorul Gr. Ghica.] —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 29: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 43: Tiâr’a romanica si Moldavi’a. 4614 323 (498.3) [Ofis prin care domnitorul Gr. Ghica anunţă Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei că •—■ în urma bolii de care suferă — s-a hotărît să încredinţeze Sfatului, cîtva timp, conducerea ţării]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 29: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 7, p. 1: Secretariatul de Stat; VEST. R., XVIII (1853), p. 33; G. TRANS., XVI (1853), p. 39—40: Tiâr’a romanâsca si Moldavi'a. în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4615 323 (498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei, încheiat în urma comunicării domnitorului Gr. Ghica anunţînd retragerea sa temporară de la conducerea ţării], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 29 : Jurnal; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 7, p. 1: Jurnal; VEST. R., XVIII (1853), p. 33. Jurnalul cuprinde hotărîrile luate în şedinţă cu privire la felul cum vor decurge lucrările Sfatului cît timp, în lipsa domnitorului, îi va fi încredinţată conducerea ţării. — In Caseta de Moldavia, text român şi francez. 4616 323 (498.3) [Din surse vieneză, se anunţă că circula zvonul numiri unui regent în Moldova, în persoana lui , Luscav" (Lascar Paşcanu, „boier foarte avut", care ţine de soţie pe o prin ţesă Vogorides], — G. TRANS., XVI (1853), p. 87, col.I 4617 323 (498.3) [Ştiri din presa străină dezminţind retragerea domnitorului Moldovei de la conducerea ţării]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 98: Novissimu. Se afirmă că Poarta îşi exprimase răspicat dorinţa ca „guvernul prezent să nu se strămute" şi că sănătatea domnitorului ar fi deplin restabilită. 4618 323 (498.3) [Ofisul prin care Gr. Ghica anunţă Sfatul Administrativ Extraordinar că, în urma restabilirii sănătăţii sale, întorcîn-du-se în Iaşi, a reluat cîrma ţării], —BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 97: Secret, de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p.97: Novitale din năuntru. Invită Sfatul sâ*şi reia activitatea obişnuită şi să-i înfăţişeze liste de chestiunile rezolvate şi de cele păstrate spre soluţionare de către domnitor. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4619 323 (498.3) [Dare de seamă cu privire la primirea făcută domnitorului Gr. Ghica la întoarcerea în Iaşi, în urma însănătoşirii sale], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 97—98: Novitale din năuntru; VEST.R., XVITI (1853), p. 109—110. Text român şi francez. 4620 323 (498.3) [Corespondenţă cu privire la felul cum fusese primit la Iaşi domnitorul Gr. Ghica]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 105, col.I: Iaşi, 21 Marţiu. Entuziasmul manifestat de populaţie e considerat ca un semn al dorinţei majorităţii ca el să rămînă la domnie. Se face aluzie la „intrigile ţesute la Con-stantinopoli11 şi la „sumele cele mari de bani împrăştiete11 pentru a-1 înlătura de la domnie. Se afirmă că domnitorul a declarat că îşi va preface bunătatea în fermitate, înlâturînd unele „năziliuţi abuzive11. 4621 323 (498.3) [Ofis adresat Departamentului din Năuntru, prin care domnitorul Gr. Ghica mulţumeşte Sfatului Orăşenesc şi locuitorilor Capitalei pentru primirea făcută la întoarcerea sa în Iaşi]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 98: Ofisu domnescu. Text român şi francez. 4622 323 (498.3) [Ofis prin care domnitorul Gr. Ghica aduce mulţumiri Sfatului Administrativ Extraordinar pentru felul cum a condus treburile ţării în lipsa lui].—BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 117: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 113: Novitale din Năuntru. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4623 323 (498.3) [Adrese omagiale trimise domnitorului Gr. Ghica, de către obştiile din oraşele Moldovei, cu prilejul însănătoşiri 216 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) sale]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 121—122, 141 şi 153: Departamentul din năuntru. Se publică adrese trimise din oraşele Dorohoi, Vaslui, Botoşani, Focşani, Tecuci şi Huşi, cu rezoluţiile puse de către domnitor pe fiecare adresă. 4624 323 (498.3) [Adrese omagiale către domnitorul Moldovei, trimise in numele obştiilor din oraşe şi ţinuturi, cu prilejul însănătoşirii sale]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 117: Adresa co-munităţel de Vaslui, 117: Adresa comunităţei de BotoşenI, 121: Adresa comunităţei de Dorohoiu, 121—122: Raportul Municipalităţei, adresat către Departamentul din Năuntru, 130: Adresa comunităţei din Huşi, 140: Adresa comunităţei de Tecuciu, 145: Adresa comunităţei de Neamţu, 157: Adresa comunităţei de Tutova, 157—158: Adresa comuni-ţel Vrancel. Text român şi francez. 4625 323 (498.3) [Scurt comentariu la adresele omagiale înaintate domni- torului Gr. Ghica, cu prilejul revenirii lui la domnie]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 133: Tifer’a romanăsca si Moldavi’a. Adresele sînt considerate ca semne de apreciere. 4626 323 (498.3) [Se anunţă că domnitorul Gr. Ghica l-a însărcinat pe principele Ion Ghica cu conducerea provizorie a Secretariatului de Stat]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 105: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 116: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a. Va (>nc locul prinţului Constantin Ghica, plecat tn concediu. 4627 323 (498.3) [Ofisul domnesc adresat lui Nicolai Suţu, la retragerea sa din postul de ministru al Trebilor din Năuntru], — GAZ.DE MOLD., XXV (1853), p. 129: Novitale di nnăuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 137: Tiăr’a romanăsca si Moldavi’a. Accepttndu-i demisia, Gr. Ghica II numeşte ministru al Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor Publice. — în Gaxela de Moldavia, text romăn şi francez. 4628 323(498.3) [Ofisul domnesc adresat vornicului Grigore Cuza, la retragerea sa din postul de şef al Departamentului Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor Publice]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 129—130: Novitale din năuntru. 4629 323 (498.3) [Ofisul domnesc adresat logofătului Costachi Sturza, „chemat iarăşi la cîrmuirea Departamentului din Năuntru"]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1953), p. 130: Cinst. Dumisale Logofăt şi Cavaler Costachi Sturza. Text român şi francez. 4630 323 (498.3) [Comentariu asupra numirii logofătului Costachi Sturza ca ministru din Năuntru al Moldovei]. — G. TRANS., XVI (1853)., p. 149: Tiăr’a roman&sca si Moldavi'a. Numirea e primită favorabil. 4631 323 (498.3) [Ofisul domnesc de mulţumire adresat vornicului Iancu Cantacuzino pentru activitatea depusă în calitate de membru în Divanul Domnesc], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 145: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4632 323 (498.3) [Ştiri cu privire la situaţia din Moldova, în urma intrării trupelor ruseşti], — TELEGRAFUL R., I (1853), nr. 74, p. 286 bis—287 bis: Principatele dela Dunăre. După o corespondentă din Iaşi, publicată In Gaxela Timişoarei ITemeswarer Zeilung]. 4633 323 (498.3) [Ofis domnesc de mulţumiri, adresat logofătului Vasile Ghica pentru activitatea depusă în postul de ministru de finanţe], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 353: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 329: Novitale din Năuntru. în Gateta de Moldavia, text romăn şi francez. 4634 323 (498.3) [Ofisul adresat Sfatului Administrativ Extraordinar, prin care domnitorul Gr. Ghica îi încredinţează conducerea ţării]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 361: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 333: Novitale din năuntru; VEST.R., XVTII (1853), p. 341, col. II; G. TRANS., XVI (1853), p. 341, col. I: Noi Grigorie Alexandru Ghica W. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4635 323 (498.3) Jurnalul Sfatului Extraordinar încheet asupra Domnescului ofis cu No. 65. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 361. Sfatul Administrativ Extraordinar hotăreşte să preia conducerea tării, după regulile obişnuite. 4636 323 (498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei cu privire la felul cum îşi va duce lucrările, în urma preluării conducerii ţării]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 361: Jurnal; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 337—338: Novitale din năuntru, VEST. R., XVIII (1853), p. 354—355: Moldavia; G. TRANS., XVI (1853), p. 352—353: Tifcr’a ro-man&sca si Moldavi’a. în Gaxela de Moldavia, text român şi francez. 4637 323(498.3) [Se anunţă că Grigorie Alex. Ghica, după ce a încredinţat Sfatului Administrativ cîrmuirea Moldovei, a părăsit palatul, retrăgîndu-se în casele sale de la Socola]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 333: Novitale din năuntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 341, col. I. In dimineaţa de 21 oct. a plecat In străinătate. 4638 323 (498.3) [Se anunţă plecarea domnitorului Moldovei în străină- tate]. — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 333: Novitale din năuntru; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 342: Donauftlrstenthtimer; VEST. R., XVIII (1853), p. 341, col. II. 4639 323 (498.3) [Scurt comentariu la ştirea primită din Iaşi că Grigorie Alex. Ghica a încredinţat Sfatului Administrativ cîrmuirea Moldovei]. — G. TRANS., XV (1853), supl. la nr. 86, p. 1: Moldavia. Se subliniază faptul că fostul domnitor şi-a căutat azil în Austria. 4640 323 (498.3) [Adresa generalului Gorceakov către Sfatul Administrativ al Moldovei]. —GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 361: Novitale din năuntru. Comunică Sfatului că, în urma demisiei domnitorilor din Principate, ocîrmuirea Ţării Româneşti şi a Molodovei a fost încredinţată unui comisar extraordinar şi plenipotenţiar, generalul Budberg. Acesta îşi va îndeplini atribuţiile sub direcţia prinţului Gorceakov. — Text român şi francez. 4641 323 (498.3) [Ofisul adresat de comisarul extraordinar Budberg către Sfatul Administrativ al Moldovei, la sosirea lui în ţară].—• BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 377: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 369: Novitale din năuntru. Aduce la cunoştinţă că, în urma demisiei domnitorilor Moldovei şi Ţării Româneşti, I s-a încredinţat conducerea ambelor Principate. Vicepreşedinte pentru Moldova este principele Uruzov, care — In această calitate — va prezida Sfatul Administrativ. 17 — Bibliografia analitică — c. 3102 www.dacoromanica.ro 247 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 4642 323 (498.3) [Ştiri despre situaţia internă a Moldovei]. — G. TRANS., XVI, p. 342: Ştiri mai positive. Se comunică din Iaşi că ţara se află „sub inspecţia generalului rus Urusov". 4643 323 (498.3) [Se anunţă că prinţul Urusov a primit pe preşedinţii şi membrii Divanurilor şi ai altor instanţe administrative ş> judecătoreşti], — GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 173: Novitale din năuntru. 4644 323 (498.3) [Corespondenţă dc la Iaşi, din 5 nov., Infăţiştnd situaţia internă a Moldovei], — G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Tiăr’a romanâsca si Moldavi’a. Se arată că prinţul Urusov a început să se ocupe intensiv de administrarea ţării, 4645 323 (498.3) [Se anunţă că gcneralul-maior contele Osten-Sacken a fost numit viceprezident al Sfatului Administrativ în Moldova].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 9: Novitale din năuntru; VEST. R„ XIX (1854), p. 21: Moldova. Se înfăţişează solemnităţile care au avut loc la sosirea generalului la Iaşi. 4646 323 (498.3) [Amănunte cu privire la atribuţiile vicepreşedintelui Sfatului Administrativ al Moldovei], — G. TRANS., XVII (1854), p. 43, col. I: Iaşii, 2 Februariu. Funcţiune exercitată de gcneralul-maior Osten-Sacken. 4647 323 (498.3) [Secretariatul de Stat anunţă că — în urma demisiilor date de Nicolae Suţo şi Constantin D. Sturza — comisarul extraordinar Budberg a făcut numiri de noi miniştri în Moldova].—GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 57: Novitale din năuntru. Vorn. Petrachl Mavrogheni a fost numit şef al Departamentului Averilor Bisericeşti şi învăţăturilor Publice; logof. Ştefan Catargiu a fost numit şef al Departamentului Dreptăţii, 4648 323 (498.3) [Vornicul Alecu Sturza e numit secretar de Stat]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 57: Novitale din năuntru. 4649 323(498.3) [în urma demisiei logof. Vasile Ghica, vorn. Teodor Balş este numit şef al Departamentului de Finanţe în Moldova]. — BULETIN [Mold,], XXII (1854), p. 65: Secretariatul de Stătu. 4650 323 (498.3) [Se vesteşte că aga Constantin Poliz e numit secretar de stat şi director al Secretariatului]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 77: Novitale din năuntru. 4651 323 (498.3) [Se anunţă că — prin hotărîrea comisarului extraordinar — Departamentul Lucrărilor Publice s-a transformat în direcţie, şi colonelul Sungurov a fost numit la conducerea ei], — GAZ, DE MOLD., XXVI (1854), p. 109: Novitale din năuntru. 4652 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 3 septembrie st. v., despre un consiliu al miniştrilor moldoveni şi al lui Gorceakov şi despre încercarea ministrului Costache Sturza de a scăpa de creditorii săi, arcstîndu-i]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 289—290. 4653 323 (498.3) [Articol trimis din Iaşi despre activitatea dăunătoare intereselor reale ale Moldovei dusă de o seamă de fruntaşi ai vieţii publice moldovene].— G. TRANS., XVII (1854), p. 290: Iaşii, 3 Septembre v, 1854, 4654 323 (498.3) [Ştiri în legătură cu fostul domnitor al Moldovei, Ghica]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 282: Frankreich. Se află la băile Vichy şi nil pare a manifesta nici o grabă ca să-şi reia domnia în Moldova. 4655 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 5 septembrie st. v., despre retragerea armatei ruse şi refuzul autorităţilor de a permite reintrarea în Principate a exilaţilor din 1848—1849], — G. TRANS., XVII (1854), p. 299—300. 4656 323 (498.3) [Adresa gen. Budberg către Sfatul Administrativ al Moldovei], — BULETIN [Mold.], XXH (1854), p. 277: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 277: Novitale din năuntru. Anunţă că predă Sfatului chinuirea ţării. — în Gazeta ie Moliavia, text romăn şi francez. 4657 323 (498.3) [Jurnalul încheiat de Sfatul Administrativ al Moldovei, în şedinţa din 3 sept., în urma comunicării gen. Budberg]. — BULETIN [Mold.], XXH (1854), p. 277: Jurnală; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 277: Novitale din năuntru. Sfatul ia primele hotărîri, în urma plecării gen. Budberg. — în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4658 323 (498.3) Nota Ex. Sale Comisarului Imp. Derviş-Paşa adresată Sfatului Administ. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294. Derviş-Papa anunţă că a fost însărcinat în mod special să vegheze menţinerea ordinii publice. In acest scop, a numit un Consiliu administrativ provizoriu, care să aibă funcţiunile unui guvern. Membrii acestuia vor fi: C. Sturza, Şt. Catargiu, T. N. Balş, A. Sturza şi P. Mavrogheni, conducînd respectivele departamente. — Text romăn şi francez. 4659 323 (498.3) [Se anunţă ştirea că — întoarcerea lui Grigore Ghica în Moldova fiind anunţată printr-o proclamaţie a lui Derviş-Paşa — Consiliul Administrativ a hotărît să-i adreseze felicitări fostului domnitor]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 301: Novitale din năuntru. Adresa de felicitare a fost trimisă la Viena prin secretarul de stat A. Sturza, însoţit de Al. Mavrodi. 4660 323 (498.3) [Ştiri în legătură cu reîntoarcerea domnitorului Ghica în Moldova], — BUKURESTER DT. Z„ X (1854), p. 328: Neuestes. Alecu Sturza, secretar de stat, şi Alecu Mavrodi, unul dintre adjutanţii domneşti, sînt aşteptaţi în Viena spre a-1 însoţi pe domnitor în călătoria sa de reîntoarcere. 4661 323 (498.3) [Nota colonelului Coronini, comandantul trupelor austriece în Principate, adresată la 11/29 (sic!) octombrie Consiliului Administrativ al Moldovei, cu privire la rechemarea domnitorului Grigore Ghica la cîrmuirea Principatului]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 313: Novitale din năuntru. Menţionează că Gr. Ghica a fost rechemat de la Viena, în urma hotărîrii comune a Turciei şi Austriei de a restabili în ambele Principate situaţia politică de mai înainte. — Text român şi francez. 4662 323 (498.3) [Programul primirii domnitorului Grigore Ghica, la întoarcerea sa în Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 313: Programă. Text român şi francez. 4663 323 (498.3) [Potrivit programului primirii domnitorului Grigore Ghica, la întoarcerea sa în ţară, secretarul de stat A, Sturza pleacă 248 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) *a Galaţi, unde se află şi P. Mavrogheni, ministrul Cultului]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 317: Novitale din năutru. 4664 323 (498.3) [Scurtă corespondenţă din Iaşi, vestind pregătirile făcute In capitala Moldovei pentru primirea domnitorului Grigore Ghica]. —G. TRANS., XVH (1854), p. 323: Tasii, 1 Oct. Semnează ,,M.[ai] m.[ulţi] intel.[igenţi]“. 4665 323 (498.3) [Se anunţă că domnitorul Grigore Ghica a părăsit, la 12 octombrie, Viena, plecind spre Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 325: Novitale din năuntru. 4666 323 (498.3) [Se vesteşte că, la 17/29 octombrie, domnitorul Grigore Ghica a părăsit Viena, plecind spre Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 333: Novitale din năuntru. Consiliul Administrativ a trimis o delegaţie din stnul lui, ca să-l tnttm-pine la Galaţi. 4667 ' 323 (498.3) [Notiţă cu privire la sosirea domnitorului Grigore Ghica la Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 337: Novitale din năuntru. 4668 323 (498.3) [Se anunţă sosirea la Iaşi a domnitorului Gr. Ghica]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 358: Cronica străină. 4669 G. S. 323 (498.3) [Scurtă corespondenţă despre sosirea la Iaşi a domnito- rului Grigore Ghica]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 359: Jassi, 10 Noembre n. 4670 323 (498.3) [Descrierea sosirii domnitorului Grigore Ghica în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 341—343: Novitale din năuntru. Solemnităţile de la Galaţi şi Iaşi. Domnitorul e salutat de Derviş-Paşa, contele Coronini şi alţi demnitari, tn text, se publică cuvlntările rostite de aga Dim. Cracte, mitropolitul Sofronle şi domnitorul Grigore Ghica. 4671 323 (498.3) Primirea Domnului Moldovei Grigore Alexandru Ghica în Patria, la re’ntdrcerea Sa pe tronu... — G. TRANS., VH (1854), p. 367—368. Dare de seamă asupra manifestaţiilor şi ceremoniilor care au avut loc cu acest prilej. în text, se reproduc cuvlntările rostite de aga Dim. Cracte, mitropolitul Sofronie şi domnitorul Gr. Ghica. Redacţia comentează favorabil primirea făcută domnitorului. 4672 323 (498.3) [Ştiri şi comentarii în legătură cu întoarcerea în Moldova a domnitorului Ghica].— TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 75, p. 298 şi nr. 83, p. 326 bis: întâmplări de zi. 4673 323 (498.3) [Ofisul adresat Sfatului Administrativ, prin care Grigore Ghica îşi exprimă recunoştinţa faţă de manifestaţiile ce i s-au făcut la întoarcerea lui în ţară]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 345: Novitale din năuntru. Text romăn şi francez. 4674 323 (498.3) [Corespondenţă „din Câmpulu lată", de la 5 noiembrie, în care se critică luptele din publicistica moldoveana relative la persoane şi se cere ca fruntaşii moldoveni să-şi dea contribuţia în domeniul apărării prin scris a drepturilor Principatelor Române faţă de Poartă]. — G. TRANS., XVH (1854), p. 369, 372. 4675 323 (498.3) [Secretariatul de Stat anunţă noi numiri de miniştri în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 353: No- vitale din năuntru; VEST. R., XIX (1854), p. 364: Mol-davia. Ştefan Catargi, ministru din Năuntru; Răducanu Rosset, ministru al Dreptăţii; T. Mavrogheni, ministru de Finanţe; Constantin Ghica, secretar de stat; Dimitrie Rallet, vornic al Averilor Bisericeşti şi C, Negri, vornic al Lucrărilor Publice. 4676 323 (498.3) [Comentarii la noile numiri de miniştri în Moldova]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 384—385: Iaşii, 13 Noembre c. v. 1854. Se caracterizează pe scurt personalitatea unora dintre noii numiţi: Ştefan Catargiu (Interne), Petru Mavrogheai (Finanţe), Radu Rosset (Dreptate), Dimitrie Rallet (Culte), C. Negri (Lucrări Publice), C. Ghica (Secretariatul Statului), Anastasie Panu (director la Justiţie). 4677 323 (498.3) [Corespondenţă din Moldova, de la 24 decembrie 1854, în care se comentează ultimele numiri de dregători făcute de domnitorul Ghica şi se dau amănunte biografice privitoare la Dim. Rallet şi Costache Negri]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 6—7: Tiâr’a roman&sca si Moldavi’a. 4678 323 (498.3) [Acte de devotament adresate domnitorului Moldovei, cu ocazia întoarcerii sale în ţară]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 369, 373, 377, 381, 385, 389, 393: Novitale din năuntru. De la Huşi, Dorohoi, Bacău, Vrancea, Birlad, Vaslui, Suceava, Focşani, Ocna şi Piatra. — Text romăn şi francez. 4679 323 (498.3) [Adrese omagiale trimise domnitorului Gr. Ghica, de către obştile oraşelor şi ţinuturilor din Moldova, cu prilejul revenirii sale în ţară]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 409, col. I, 433: Departamentul din Năuntru. Din Vrancea şi Botoşani. 4680 323 (498.3) [Zvonuri In legătură cu o cerere a Turciei de a se muta capitala Moldovei de la Iaşi la Roman]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 408, 412: Tiâr’a roman&sca si Moldavi’a. 4681 323 (498.3) [Ofisul domnesc adresat Sfatului Administrativ Extraordinar, cu privire la măsurile cerute de Poartă faţă de supuşii elini din Moldova]. — BULETIN [Mold ]. XXII (1854), p. 405: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854) , p. 381: Novitale din năuntru. Toţi aceşti supuşi vor da chezăşie că „vor petrece liniştit tn ţară". Poliţia Capitalei şi administraţiile de ţinuturi vor face liste de cei care se vor Înfăţişa şi vor da ceruta chezăşie. Tot ele vor alcătui şi înainta domnitorului liste de supuşii elini care nu vor tndeplini aceste îndatoriri şi de aceia care au făcut parte din „corposul volontirilor". Aceştia vor fi expulzaţi din ţară. 4682 323 (498.3) [Ofis domnesc în legătură cu „depărtarea din ţară”, din pricini politice, a „cnezilor” Constantin şi Panaite Moruz]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 393: Novitale din năuntru; BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 1: Secretariatul de Stat. In Gazeta de Moldavia, text romăn şi francez. 4683 323 (498.3) [Ştire despre refuzul Turciei de a îngădui lui Panait şi Constantin Moruz să se reîntoarcă în Moldova]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 189: Moldova. Aceştia se aflau refugiaţi In Rusia, din 1854. Cnejii Panait şi Constantin Moruz cereau această permisie ca să-şi susţină unele procese privitoare la averea pe care o aveau aici şi care se tntrerupseseră prin plecarea lor. 4684 323 (498.3) [Ofis domnesc referitor la averea cnejilor Constantin şi Panait Moruzi, din Rusia]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855) , p. 85: Secretariatul de Stat. 249 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 4685 323 (498.3) [Traducerea unui articol publicat în ziarul „Ost-deutsche Post", în care se critică un raport tendenţios al corespondentului din Iaşi al „Gazetei de Temesvar"]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 19—20, 24, 27. Raportul acestuia prezenta situaţia generală a Moldovei intr-o lumină defavorabilă. In articolul din ziarul austriac se arată eforturile guvernului moldovean pentru întreţinerea şi construirea drumurilor, căutînd să le restabilească după stricăciunile cauzate de război, precum şi Îmbunătăţirile aduse in administraţie. Se subliniază atitudinea binevoitoare faţă de străini, mentionîndu-se că biserica catolică se bucura de sprijinul guvernului. 4686 323 (498.3) [Ofis domnesc prin care se acceptă demisia logof. Grigorie Crupenschi de la preşedinţia Divanului Domnesc]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 41, p. 159: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4687 323 (498.3) [Ofis domnesc prin care vom. Teodor Silion este numit preşedinte al Divanului Domnesc]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 41, p. 159: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4688 323 (498.3) [Ofis domnesc prin care postelnicul Nastasachi Panu, director al Departamentului Justiţiei, e însărcinat să conducă Departamentul, pînă la numirea unui nou logofăt al Dreptăţii]. — GAZ. DE MOLD., XXVn (1855), p. 171: Novitale din năuntru. Postul devenise vacant în urma demisiei lui Râducanu Roseti. — Text român şi francez. 4689 323 (498.3) [Ofis domnesc cu privire Ia anularea rangurilor boiereşti acordate de comisarul extraordinar Budbcrg în Moldova],— BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 169, 177: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 44, p. 171 — 172: Novitale din năuntru. Ofisul a fost dat la cererea Porţii. Alăturat, se publică o listă cu numele celor in această situaţie şi cu rangurile pe care le obţinuseră în 1853-1854. — In Gazeta ie Moldavia, text român şi francez. 4690 323 (498.3) [Corespondenţă din Iaşi, cu data de 1 iunie, apărută în „Ost-deutsche Post", cu privire la politica domnitorului Moldovei], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 188, col. I. La finele rubricii din p. 187 — 188: Principatele de la Dunăre, se rezumă această corespondenţă, în care se ia apărarea domnitorului Ghica faţă de acuzaţia ce i s-a adus că, din interes personal, a permis Porţii să facă o nouă încălcare a suveranităţii Moldovei, dispunlnd ea de „venitul importaţiei". Corespondentul îl justifică, afirmînd că Poarta i-a cedat domnitorului acest venit, deoarece îşi consumase averea în slujba intereselor ţării. 4691 323 (498.3) [Redacţia dezminte oficios zvonurile că guvernul moldovean ar fi plănuind proiecte de „oarecare prefaceri în aşe-zămintele fondamentale"]. —GAZ. DE MOLD., XXVn (1855), p. 395, col. I. 4692 C. [odrescu, T.] 323 (498.3) [Scurt comentariu în legătură cu intervenţia Prusiei pe lingă Rusia, în vederea eliberării „închişilor politici moldo-români"]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 525—526. Ştirea apăruse în Le Constitutionnel. E vorba îndeosebi de căpitanul de artilerie Gheorghe Filipescu. 1856 4693 Roset, P. 323 (498.3) [Scrisoare către redactor, lămurind vederile sale politice]. — STEAOA D., TI (1856), p. 5: Iassiî 5 Ianuari. Mărturiseşte convingerea că o parte din literatura publicată în foile moldoveneşti ar fi subversivă. Citează poezii „ţintitoare nu la spargere de coşare şi de hambare, ci dimpotrivă la oborîrea a tot mijlocului putincios de a se face coşare şi hambare". Crede că „nişte asemenea proclamaţii cobo- rite din grosimea înalţilor nouri şi duhurilor ideologilor, se pot face tăciun* aprins'*. Afirmă că a găsit răspîndite în popor sentimente de revoltă. Declară, la sfirşit, câ el nu confundă „principele subversive cu reformele iertate după drepturile, timpul şi poziţia ţării". 4694 323 (498.3) [Răspunsul redacţiei la scrisoarea lui Petru Rosct]. — STEAOA D., n (1856), p. 5—6: Iassii 5 Ianuari. P. Roset e prezentat ca un „conservator moderat" şi, ca atare, accesibil unor idei de progres. în „generaţia din 1830“ conta ca „bonjurist". I se spune însă că frica sa cu privire la răspîndirea ideilor prin presă în popor nu era justificată în acea vremp, din pricina lipsei de tiraj a revistelor şi a lipsei de ştiuitori de carte: din cele 500 de exemplare ale României Literare şi cele 300 de ale Zimbrului, nici 10 nu ajungeau să fie citite de ţărani. Cit priveşte reformele necesare, ele nu trebuie să fie „iertate", cum zice P. Roset, ci ele sînt „cerute" de noile împrejurări din Principate. 4695 323 (498.3) [Ofis domnesc cu privire la libertatea presei]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 29: Partea administrativă; GAZ. DE MOLD., XXVm (1856), p. 25: Novitale din năuntru. Domnitorul atrage atenţia Consiliului Administrativ asupra necesităţii libertăţii presei şi-l însărcinează să alcătuiască, în această privinţă, un proiect de lege. Recomandă o libertate „înţelept limitată". 4696 323 (498.3) [Ioan Cantacuzin, fostul director al Departamentului Lucrărilor Publice, e numit secretar de stat, în locul lui C. Ghica, demisionat]. — GAZ. DE MOLD., XXVUI (1856), p. 29: Novitale din năuntru. 4697 Rozali, G. 323 (498.3) [Descrierea festivităţilor din Iaşi cu ocazia zilei onomastice a domnitorului Grigore Ghica]. — ZTMBRUL, IV (1856), nr. 22, p. 1. Descrierea este făcută Intr-o scrisoare adresată redactorului. 4698 Grigoresco, I. 323 (498.3) [Descrierea serbării la Vaslui a zilei domnitorului Moldovei], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 23, p. 4, col. H: Vaslui, 26 Ianuarie 1856. Descriere făcută într-p scrisoare adresată redactorului. 4699 323 (498.3) [Scrisoarea ministrului de Externe al Turciei, Fuad, a- dresată domnitorului Moldovei, dezaprobînd petiţia unor persoane care „s’au întrunit spre a petiţiona la un loc asupra Divanului General"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 41; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 41: Novitale din năuntru. 4700 323 (498.3) [Ofis domnesc prin care se anunţă că, pe viitor, vor fi sancţionaţi toţi aceia care vor tulbura liniştea publică]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 41: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 41: Novitale din năuntru. Ofisul se referă la petiţia unor boieri adresată sultanului, prin care se contestau „însuşirile Divanului Obştesc". Petiţia aceasta provocase intervenţia Porţii pe lingă domnitprul Moldovei. 4701 323 (498.3) [Notiţă reprodusă din „Le Monileur", cu privire la chestiunea admonestării unui grup de boieri moldoveni care se plînseseră Porţii asupra activităţii Divanului Obştesc]. — LE COURRTER DE B., I (1856), nr. 28, p. 2. 4702 323 (498.3) [Rezumat al unei corespondenţe din „Times", cu privire Ia motivele plîngerii adresate Porţii de către 61 de boieri moldoveni, împotriva activităţii Sfatului Legislativ, instituit prin Convenţia de la Balta-Liman], — G. TRANS., XIX (1856), p. 53: O privire prin diurnale. Informaţia dată de Times este luată de Gazeta Transilvaniei din H'au-derer. Corespondentul foii engleze susţine că plîngerea avea la bază nemulţumirea boierilor pricinuită de desfiinţarea robiei, hotărîtâ de acest Sfat, 250 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 4703 323 (498.3) [Se anunţă numirea lui Grigore Balş ca membru al Divanului Domnesc].'—ZIMBRUL, IV (1856), nr. 32, p. 1, col. I: Moldova. Anunţul este însoţit de citeva cuvinte du prezentare, elogioase, ale redacţiei. 4704 Suţu, N. 323 (498.3) [Scrisoare către redacţie, prin care dezminte zvonul, răs- pîndit de presa străină, că ar candida la domnia Moldovei]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 52, p. 1—2. Text in limba română şi franceză. Publicarea e precedată de uu scurt comentariu al redacţiei. 4705 323 (498.3) [Se anunţă că Iancu Gliica este numit secretar de stat în Moldova, în locul lui I. A. Cantacuzin, demisionat].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 77: Secretarul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 77: Novitale din năuutru. 4706 323 (498.3) [Extrase şi comentarii la un articol de De Saint Ange apărut în „Journal des Debats" din 23 Maiu]. — STEAOA D., II (1856), p. 99—100: Presa străină despre principate. 4707 323 (498.3) Tratatul de pace. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 88, p. 2—4. Se analizează opiniile ziarelor germane Noua Catetă de Prusia [Neue Preusische Zeitung] şi Caseta de Colonia [Kdlnische Zeitung] in legătură cu prevederile tratatului de pace de la Paris. 4708 323 (498.3) [Depeşa, trimisă din Iaşi la 21 martie, şi publicată în „La Prcssc", privind arestarea emisarului trimis la contele Walewski, cu cererea de unire a Principatelor, şi suprimarea „Stelei Dunării".— LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 30, p. 4. Emisarul (usesu arestat dc autorităţile austriece, la Cernăuţi. Telegrama c transmisă (oii pariziene dc Rosctti, care o primise din capitala Moldovei. 4709 323 (498.3) [Scurta notiţă, în care, polemizîndu-se cu „Le Courrier dc Bucarest", se recunosc arestarea unui emisar politic moldovean şi suprimarea provizorie a „Stelei Dunării"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 105. 4710 323 (498.3) [Despre reţinerea unui curier al unioniştilor moldoveni, trimis la Congresul de la Paris]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 90: Cronica străină. Se comunică ştiri In această privinţă după Le Silele şi Oesterreichische Zeitung. Românii din Paris, In (runte cu C. A. Rosctti, protestează pe lingă Walewski, iar Austria susţine că autorităţile ei procedaseră ast(el In urma unei cereri a guvernului moldovean. 4711 323 (498.3) [„Oesterreichische Zeitung" susţine că domnitorul Ghica se împotrivise petiţiei unioniştilor „în modalitate" şi nu „în principiu"]. — G. TRANS., XIX (1856), nr. 24, p. 94 [greşit: 96]: Cronica străină. 4712 323 (498.3) [Ştiri din „Oesterreichische Zeitung" cu privire la arestarea la Cernăuţi a emisarului unioniştilor moldoveni]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 131—132. După ce hotăririle Conferinţei de la Constantinopol se aflaseră la Iaşi, tinerii unionişti din Iaşi, împreună cu cîţiva fruntaşi mai în vîrstă, subscri-scră o adresă de protest către domnitor. Totodată, se alcătui şi o adresă către Walewski, ca preşedinte al Congresului de la Paris. Această adresă a fost înmuiată tînărului Iancu Holban, să o ducă la Paris. El însă a fost oprit de autorităţile austriece în Bucovina şi întors înapoi. Domnitorul Ghica l*a pus în libertate, dojcnindu-1 numai. Domnitorul nu voia ca să se treacă peste iuiţiativa guvernului, în această chestiune. 4713 323 (498.3) [Despre suprimarea gazetei „Steaoa Dunării"]. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 36, p. 3, col. I. Se aîirmă, in legătură cu aceasta, că la laşi nu există libertatea presei şi sc arată că însăşi Gaseta de Moldavia recunoscuse că era adevărată suprimarea gazetei lui Kogălniceanu. 4714 Eraclide, C. 323 (498.3) Dorinţele ţerii. — FOILETONUL Z., II (1856), p. 113— 120. Autorul prezintă aceste două dorinţe concretizate in 8 puncte: o lege (undamentală care „ prin chibzuită ponderaţie a tuturor puterilor sociale să indrepteze toate abuzurile, toate utopiile" şi să introducă „amclioratiilc morale şi materiale de care se bucură astăzi popoarele civilizate"; prinţ ereditar creştin, român sau străin; armată naţională; repartiţie proporţionatâ a contribuţiilor la toate clasele sociale; organizarea invăţămîntului, ca să aducă luminarea treptată a „claselor inferioare ale societăţii"; organizare municipală, (uilnd scama de nevoile locale; reforma justiţiei; unirea Principatelor. 4715 323 (498.3) [Informaţie din „L’Independance Belge", despre atitudinea domnitorului Gr. Ghica]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 83: Cronica streina. Sc arată că domnitorul chemase pe fruntaşii moldoveni şi le citise un memoriu, iu care dinsul recomanda puterilor garante unirea Principatelor, sub un prinţ străin, tu contrast cu atitudinea domnitorului Moldovei, sc subliniază că in Ţara Românească „mai sustau abuzurile cele încuibate fără frică şi fără ruşine dc opiniunca publică". 4716 323 (498.3) [Memoriul domnitorului Moldovei, Gr. Ghica, referitor la cele 30 de puncte ale protocolului încheiat în 11 febr. la Constantinopol], — G. TRANS., XIX (1856), p. 127—128, , 131: Memorialu şcl.; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 86, p. 1—4: Iată observaţiile citate. Traducere din Oesterreichische Zeitung. 4717 323 (498.3) [Memorandul domnitorului Moldovei, Grigore Ghica, In privinţa hotarlrilor conferinţelor de la Constantinopol]. — TELEGRAFUL Ii.. IV (1856), p. 119, 123—124, 127—128: Principatele dela Dunăre. Sc rezumă pe larg acest memorandum, pe baza unei corespondenţe primite din Iaşi. 4718 323 (498.3) [Comentarii asupra memoriului alcătuit de domnitorul Gr. Ghica, cu privire la hotăririle conferinţei de la Constantinopol]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 86, p. 1: Iaşi 24 Aprilie, 4 col. n—m. Comentariile precedă şi inchcie textul observaţiilor lui Gr. Ghica. Unele sint făcute de redacţia Zimbrului, iar altele silit reproduse din presa vicncză. In ele sc elogiază atitudinea domnitorului Moldovei şi sc subliniază rolul pe care l-a avut in pregătirea Tratatului de la Paris. 4719 323 (498.3) [Traducerea unui articol publicat în „Gazeta Austriacă" — „Oesterreichische Zeitung" —, n-rele 200 şi 205, sub titlul „Memoriul Principelui Ghica"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 123, col. II—124; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 86, p. 1: Iaşi 24 Aprilie. In articol, sc expun imprcjurărilc in care Grig. Ghica şi-a alcătuit memoriul şi se caracterizează această acţiune politică a domnitorului moldovean. Cele două gazete româneşti publică versiuni diferite ale articolului. Ambele versiuni sint precedate dc către o scurtă introducere din partea redacţiei. — Articolul din Oesterreichische Zeitung era în fond o corespondentă de la Iaşi. 4720 323 (498.3) [Ultimul pasaj din observaţiile făcute de domnitorul Gr. Ghica asupra protocolului încheiat la 11 februarie 1856, la Constantinopol]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 89, p. 1, col. I—II. In nota redacţiei, sc menţionează că s-a uitat a sc traduce diu ziarele vicncze pasajul dc Încheiere al observaţiilor. 251 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3) 4721 323 (498.3) [Ştiri din „Gazeta de Austriea" — „Oesterreichische Zei- tung" — cu privire la memoriul domnitorului Gh. Ghica]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 91, p. 2, col. I. Se afirmi ci memoriul fusese trimis la Constantinopol şi Paris înci din 28 februarie, dupi ce fusese ficut cunoscut boierilor moldoveni. Se dezmint zvonurile ci guvernul ar intenţiona măsuri prohibitive împotriva organizaţiilor unioniste din Moldova. 4722 323 (498.3) [Se traduce din „Oesterreichische Zeitung" un articol în care este lăudat domnitorul Grigore Ghica, arătîndu-se, în acelaşi timp, că el se declarase pentru unire]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 124: Tifer'a romanfesca si Moldavi’a. Se reproduc fragmente din memoriul siu şi se subliniază că domnitorul era pentru unire sub un prinţ străin. 4723 323 (498.3) [Ştire despre eventuala înlocuire la tronul Moldovei a lui Grigore Ghica prin Mihail Sturza]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 115: Întâmplări de zi. Ştire cuprinsă intr-o corespondentă din Paris a foii Oesterreichische Zei-lung, în care se menţionează şi demisia domnitorului Ghica. Acesta şi-a motivat demisia pe faptul că termenul domniei lui se Împlineşte curind, iar sănătatea nu li îngăduie să ceară prelungirea. 4724 323 (498.3) [Ofis domnesc adresat Divanului General, la închiderea sesiunii, înfăţişînd „tabloul situaţiei ţării şi a îmbunătăţirilor ce s’au putut introduce în administraţia ei, mai cu samă în cursul acestei laborioase sesii"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 161—164; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 153—156, şi supl. la nr. 39, p. 26. Se înfăţişează: Statornicirea legiuirii din 1851 atingătoare de starea locuitorilor săteni. Desfiinţarea monopolului la aprovizionarea oraşelor. Eforiile. Manualul in ramul administrativ, tipărit în 1855. Pompierii. Finanţele. Împrumuturile. Privilegiul înfiinţării unei Bănci Naţionale. Oştirea. Lucrările de folos obştesc. Invătămintul. Justiţia. închisorile etc. — In Oaseta ie Moliavia, text român şi francez. 4725 323 (498.3) [Răspunsul Divanului General la ofisul domnesc de închidere a sesiunii sale]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 164: Adresa Divanului General; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 39, p. 26—27: Adresa Divanului General. Divanul recapitulează elogios realizările expuse in ofisul domnesc. Încheie aducind mulţumiri domnitorului Gr. Ghica, pentru felul cum a apărat drepturile ţării şi a sprijinit înaintea Congresului de la Paris unirea Principatelor Române. — In Gazeta de Moliavia, text român şi francez. 4726 323 (498.3) [Comentariu la adresa de răspuns a Divanului General la ofisul domnesc de închidere]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 102, p. 1, col. I: Iaşii 12 Maiu. Se aduc mulţumiri celui care propusese Divanului textul acestei adrese, precum şi tuturor celor care l-au votat. Se consideră acest vot ca un act patriotic care va avea urmări hotărîtoare. 4727 323 (498.3) [Notă despre un articol din „Journal des Debats", prin care Saint-Marc Girardin felicita Divanul General din Moldova pentru atitudinea lui în chestiunea unirii], — STEAOA D„ n (1856), p. 97. Divanul li mulţumise lui Grigorie Ghica pentru propunerea de unire a Principatelor, făcută Congresului de la Paris. 4728 323 (498.3) [Se anunţă că gazetele franceze „La Patrie" şi „Le Consti- tutionnel", într-o notă semioficială, exprimă satisfacţie pentru adresa Divanului General către Gr. Ghica]. — STEAOA D., II (1856), p. 104: Buletinul zilei. Foile franceze subliniază că „opinia publică In Principatele Române e cu desăvlrşire pentru unire". Prezentînd această ştire, Sleaoa Dunării dezminte afirmaţia foii austriece Wanderer că votul Divanului ar fi fost provocat de guvernul francez. 4729 323 (498.3) [Articol cu privire la lelul cum se ducea lupta politică internă pentru unirea Principatelor]. — STEAOA D., II (1856), p. 113: Iaşii, 4 luni. Se constată că lupta pentru unire se ducea pe faţă şi clştigase partea cea mai înaintată din boierime, precum şi majoritatea proprietarilor şi comercianţilor. Ca un exemplu, se publică scrisoarea logofătului Ghcorghi Sturza. In schimb, propaganda împotriva unirii se purta subteran, după interesele personale, de la persoană la persoană. 4730 Saint-Marc Girardin 323 (498.3) [Articol în care comentează memoriul domnitorului Gr. Ghica asupra protocolului conferinţelor din Constantinopol]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 119, p. 1—2, nr. 120, p. 2—3: Iaşii, 5 Iunie, nr. 120, p. 2—3: încheierea din N. de erl. Traducere din Le Journal des Dlbats. — Autorul comentează acest articol favorabil unirii şi arată că, datorită lui, problema unirii Principatelor este uşurată mult In dezbaterile Congresului de la Paris. Articolul lui Saint-Marc Girardin a fost scris cu prilejul publicării In broşură a protocolului conferinţelor din Constantinopol şi a memoriului lui Ghica, de către Lantival, pseudonim sub care gazetarul francez îl identifică pe J. A. Vaillant. 4731 323 (498.3) [Scurt comentariu la articolul lui Saint-Marc Girardin, publicat în „Journal des Ddbats", cu prilejul publicării memoriului în favoarea unirii înaintat în 8 martie st. n. Congresului de la Paris, de către domnitorul Moldovei]. — STEAOA D., II (1856), p. 116: Buletinul zilei. 4732 323 (498.3) [Scrisoarea ministrului de externe Fuad, către Grigore Ghica Vodă, prin care 11 anunţă că nu i se acceptă dorinţa de a nu mai rămîne domnitor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 157: Novitale din năuntru. In numele guvernului otoman, li exprimă mulţumiri pentru activitatea de pină atunci şi il invită să o continue. 4733 323 (498.3) [Domnitorul Moldovei răspunde ministrului de externe al Turciei cu recunoştinţă, primind „îndatorirea de a urma purtarea intereselor Principatului"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 165: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4734 323 (498.3) [Se anunţă că, în 30 mai, s-au adunat în casele spăt. M. Cantacuzino din Iaşi mai multe „persoane unite In ideea de a constitui o societate" pentru propagarea unirii Principatelor sub un domnitor străin]. — STEAOA D., II (1856), p. 108: Buletinul zilei. 4735 Guşti, D. 323 (498.3) [Articol despre adunarea ţinută în casele spătarului Miha- lachi Cantacuzino, în ziua de 30 mai 1856]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 116, p. 1: Iaşii 31 Maiu. In această adunare, s-a votat, cu unanimitate, pentru unirea Principatelor. Autorul aplaudă acţiunea acestei adunări şi Îndeamnă pe toţi românii să o sprijine. 4736 323 (498.3) [Se anunţă întemeierea la Iaşi a unei societăţi pentru realizarea unirii cu Ţara Românească], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 178—179: întâmplări de zi. Se Înştiinţează că iniţiativa aparţinea spătarului Mihail Cantacuzino. 4737 323 (498.3) [Procesul verbal al şedinţei din 6 iunie a „Societăţii unirii" din Iaşi]. — STEAOA D„ II (1856), p. 138. Tradus după gazetele străine. — In p. 139, col. I, redacţia aminteşte că acest proces-verbal se află în păstrarea spătarului Mihalachi Cantacuzino, în casele căruia s-a ţinut adunarea. Urma să aibă loc a doua Întrunire, peste trei zile, pentru alegerea comitetului şi a secretarului. Dar această întrunire s-a amlnat sine die. 252 www.dacoromanica.ro 323(4118.3) POLITICA INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 4738 323 (498.3) Protocolu Rcuniunci Moldovene pentru unirea Principa- tcloru. — G. TRANS., XIX (1856), p. 185. Sc publică protocolul redactat Ia întrunirea acestei societăţi din Iaşi; după Ocstcrreichischc Zcilung. 4739 323 (498.3) [Comentarii la amînarea sine dic a constituirii societăţii pentru unire, carcia i se puseseră bazele la întrunirea din casa lui M. Cantacuzino], — STEAOA D., II (1856), p. 109— 110: Iaşii, 1 Iunie. Sc regretă acest gest, cu atît uai mult cu cit urma a sc discuta acolo un proiect de constituţie. Amînarea s-a făcut pe motiv că trebuia să sc dea „timp mai îndelung formării opiniei publice asupra mădulărilor ce au a compune comitetul'*. Ca un exemplu dc stăruinţă a campaniei antiunioniste, se analizează punct cu punct un memoriu moldovcau împotriva unirii şi i se respinge argumentaţia. 4740 323 (498.3) [Cu privire la „jurnalul" Încheiat la Iaşi, prin care se cercau unirea Principatelor şi un guvern provizoriu, conform Regulamentului Organic], — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 5—6: Iaşii 25 Iunie. Se dezminte că textul care circula ca atare prin uncie ziare străine s-ar fi redactat ia laşi. Se menţionează textul aflat in păstrarea spătarului Can-tacuziuo, dc care pomeneşte Stcaoa Dunării, dar sc subliniază că acolo sc cerca sub un domnitor străin, iar dc guvernul provizoriu nu se pomenea nimic. — Alăturat, se publică şi o versiune franceză a articolului. 4741 323 (498.3) [Observaţii critice asupra felului cum erau redactate comunicările oficiale interne], — STEAOA D., II (1856), p. 117: laşii 7 luni. Pornind dc la anali/a unei circulare a Ministerului Dreptăţii — al cărei text era obscur —. sc face o critică generală: „Un şef dc departament nu poate îmbrăţişa toate. D. D. şefi dc secţie ar trebui să ştie măcar a redigia o instrucţie sau o disicgarc oficială. Nu uite d-lor că lămurirea este cea intii condiţie a fiecării legi, a fiecării dispoziţii a ocirmuirii destinată cunoştinţii publicului**. 4742 Ganea, G. şi A. Vărlănescu 323 (498.3) [Scrisoare către redactor, ca răspuns la observaţiile din „Stcaoa Dunării".] — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 181: D-le Redactor! In calitatea lor dc şefi do secţie la Logofcţia Dreptăţii, simţindu-se vizaţi dc observaţiile făcute in Stcaoa Dunării, cei doi arată că textul incriminat urma să fie întregit printr-o circulară lămuritoare, care a apărut în Adaosul la Buletin. In încheiere, ameninţă gazeta lui Kogălniccanu cu un proces de presă. 4743 323 (498.3) [Răspuns scrisorii adresate „Gazetei de Moldavia" de către Ganea şi Vărlănescu], — STEAOA D., II (1856), supl. la nr. 33: Adausu straordinariu, p. 1—2. Se demonstrează că cei doi funcţionari adoptaseră o atitudine greşită, amcninţînd cu procese de presă, în loc să recunoască greşeala, fie că era a lor, fie că era a redacţiei Buletinului. Adaosul pc care se sprijină cei doi a apărut mult mai tîrziu, dind impresia că a fost tipărit ad-hoc, dat fiind că nu arc paginaţia în serie, ca dc obicei, ci dublează paginaţia numărului 45, in care fusese publicat actul în discuţie; iar in acest act, ca şi în întreg nr. 45, nu se făcea nici o menţiune cu privire la existenţa acelei circulare 4744 Vărlănescu, A. şi G. Gane 323 (498.3) Respunsu la Adaosul Straordinaru al Stelei Dunărei din 14 Iunie 1856.—ZIMBRUL, TV (1856), supl. la nr. 127, foaie volantă, p. 1—2; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 194: Săntem poftiţi a publica următor... Acuză Stcaoa Dunării că ar căuta sfadă cu toată lumea, provocînd vrajbă şi neunire. 4745 323 (498.3) [Articol cu prilejul serbărilor civile şi militare în legătură cu întoarcerea căpitanului Filipescu din Rusia]. — BULETINUL STELEI D., I (1856), p. 1: Mercuri 23 Mal [broşat în colecţia Stelei D., între p. 92—93]; STEAOA D., II (1856), p. 95, col. II. 4746 323 (498.3) [Dare de scamă despre banchetul in cinstea maiorului Filipescu]. — STEAOA D„ II (1856), p. 98—99. Banchetul a avut Ioc in via Iui M. Kogălniceanu dc la Copou. Se reproduce textul cuvintărilor rostite dc: Lăţcscu, hatmanul miliţiei (pentru Filipescu) ; ministrul Lucrărilor publice (pentru miliţia românească); M. Kogăl-niceanu (pentru unirea Principatelor şi pentru Filipescu); Negri şi Filipescu (mulţumind comesenilor); M. Kogălniccanu (pentru soldaţi); Negri (pentru militarii muzicanţi); Ralct, ministrul învăţăturilor publice (pentru viitorul ţării); Măiincscu (pentru aliaţi); Panu (pentru românii din emigraţie); M. Kogălniceanu (pentru N. Bălcescu); Leon Chica (pentru publiciştii St. Marc-Girardin şi Edgar Quinet); Fotino (pentru Stcaoa D.). 4747 Guşti, D. 323 (498.3) Banchetu militaru. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 110 p. 2—3; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 85—86. Articolul descrie sărbătorirea căpitanului Ghcorghe Filipescu, cu ocazia Întoarcerii lui în Moldova. 4748 323 (498.3) [Comentariu cu privire la V. Alccsandri]. — STEAOA D„ II (1856), p. 104: Literatura. Sc regretă absenţa — atît a persoanei, cit şi a versurilor lui V. A. — la sărbătorirea ofiţerului G. Filipescu. 4749 Brateanu, D. 323 (498.3) Oaspeţilor banchetului de la Copou. — STEAOA D. II (1856), p. 149—150. Scrisoare datată: Londra, 11/23 iunie 1856. Aprobă manifestaţia pentru unire de la întrunirea organizată dc M. Kogălniceanu. 4750 323 (498.3) [Texte de „acte naţionale" în favoarea unirii Moldovei cu Ţara Românească]. — STEAOA D., II (1856), p. 129 [Bacău şi Tccuciu], 151 [Tutova], 154 [Bacău], 171 [Botoşani], 4751 323 (498.3) [Ştiri în legătură cu manifestările din Galaţi, Focşani, Tecuci, Botoşani, pentru unirea Principatelor], — STEAOA D., II (1856), p. 129: Iaşii, 14 luni; 129: Bacău, 11 Iunie; 129: Tecuciu, 8 Iunie. Se fac adunări, se aleg comitete şi se subscriu nişte declaraţii numite „Act naţional". 4752 323 (498.3) [Ştiri cu privire la atmosfera pentru unire în ţinuturile Moldovei]. — STEAOA D., II (1856), p. 151: Ştiri din provincie; 153—155: Corespundinţă din provincie; 158—159: Tecuciu, 18 Iunie; 159: Doftana, 10 Iunie; 167—168: Corespundinţă provincială. Botoşeni, 26 luni. Ştiri din: Bacău, Piatra, Dorohoi, Birlad, Botoşani. Corespondenţa din Tecuci e semnată dc I. Missail; cea dc la Doftana, de G. Stratilescu. Coresp. dc la p. 167 — 168 e semnată de T. Busdugan. 4753 323 (498.3) [Ştiri cu privire la manifestările pentru unire din oraşele de provincie ale Moldovei]. — STEAOA D., II (1856), p. 171: Corespundinţă provincială. Botoşenii; 186: Corespun-dinţa noastră provincială. Bărladul, 2 Iuli 1856. 4754 Nicoleanu, G. 323 (498.3) [Scrisoare către redacţia „Zimbrului", în care arată că locuitorii din Tecuci şi-au manifestat în scris, la o întrunire, dorinţa pentru unirea Principatelor], — ZIMBRUL, TV (1856), nr. 125, p. 1: Domnule Redactori 4755 Guşti, D. 323 (498.3) [Comentariu în legătură cu iniţiativa locuitorilor din Te- cuci, pentru unirea Principatelor]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 125, p. 1, col. II—III. Îndeamnă pe toţi românii să urmeze exemplul celor din Tecuci. 4756 323 (498.3) Actu naţională. — STEAOA D., II (1856), p. 129. Textul declaraţiei in favoarea unirii, semnată de cetăţenii oraşului Bacău, „fără nicio distincţiune dc ranguri şi titluri". 253 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 4757 323 (498.3) Actu naţional. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 128, p. 1. Actul prin care populaţia din Bacău îşi exprimă dorinţa unirii Principatelor. Se precizează că iscăliturile au fost puse „fără nicio distincţie de ranguri şi de titluri". Textul este precedat dc o scurtă scrisoare a lui G. Gheor-gbiu, adresată redacţiei, cu privire la acest act. 4758 Roset-Tefcanu, C. 323 (498.3) [Scrisoare însoţind trimiterea unei copii după „Actul de unire" subscris de locuitorii din Bacău, cu prilejul trecerii pe acolo a domnitorului Ghica]. — STEAOA D., II (1856), p. 153—154: Corespundinţă provincială. 4759 323 (498.3) [Notiţă cu privire la dezvoltarea pe care o luase in Moldova acţiunea pentru unirea Principatelor Române]. — GAZ. DE MOLD., XVIII (1856), p. 189: Novitale din nă-untru. Se subliniază mai ales corespondenţele cu privire la adunările din provincie, in care se votau moţiuni in favoarea unirii, menţionindu-se ci aceste corespondenţe apăreau mai ales in Steaoa Dunării şi Zimbrul, gazete „care mai mult advocatează cauza reunirci". 4760 323 (498.3) [Ştiri in legătura cu manifestaţia pentru unire de la Galaţi], — STEAOA D., II (1856), p. 144: Buletinul zilei. La vizita sa acolo, domnitorul Moldovei a fost primit cu manifestaţii pentru unire. Pe o petiţie in favoarea unirii, s-au adunat in citcva orc 600 de semnături. Numai 2 persoane nu au voit să o subscrie. 4761 323 (498.3) [Notiţă cu privire la dorinţele locuitorilor din ţinutul Piatra, in legătură cu unirea Principatelor]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 133, p. 1, col. I—II. Acestea sfiit: unirea Principatelor sub un prinţ străin şi o nouă capitală. 4762 Viţu, I. 323 (498.3) [Scrisoare din Galaţi, cu privire la creşterea sentimentului populaţiei pentru unire]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 137, p. 1: Galaţi 21 Iunie. Autorul înştiinţează redacţia Zimbrului că peste 200 de cetăţeni din Galaţi au se mnat o adeziune în favoarea unirii. Cetăţenii l-au primit pe domnitorul Ghica prin manifestări unioniste. 4763 323 (498.3) [Actul pentru unirea Principatelor, subscris de 250 de persoane din Piatra, Tîrgu-Neamţ şi de la mănăstirea Neamţu], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 136, p. 1: Iaşi 25 Iunie. In acest act, se cer unirea Principatelor, sub o dinastic străină, şi o nouă capitală, „intre ambele ţări". 4764 Missail, I. 323 (498.3) [Scrisoare din Tecuci, datată 18 iunie, în care înfăţişează aspectul de sărbătoare pe care îl îmbracă întreg ţinutul Fălciu în decursul manifestaţiilor pentru unire prilejuite de vizita domnitorului Ghica]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 134, p. 1—3: Domnule Redactor! 4765 Stamatinu, C. 323 (498.3) [Scrisoare în care se arată dorinţele cu privire la unirea Principatelor, exprimate de populaţia oraşului Focşani]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 136, p. 1—2: Focşani 21 Iunie. Scrisoarea adresată redacţiei Zimbrului. Dorinţele exprimate iu ca sint: unirea intr-un singur stat — România; dinastic străină; o constituţie liberală şi o Adunare Obştească, compusă din aleşi „din toate clasele". 4766 Racliş, C. 323 (498.3) [Corespondenţă cu privire la actul pentru unire înminat domnitorului Ghica la trecerea lui prin Bîrlad]. — STEAOA D., II (1856), p. 151: Ştiri din provincie. Corespondentul care trimite actul subliniază că ei a fost semnat de boieri, negustori, preoţi, „privilegiaţi, mazili şi locuitori răzeşi'1. 4767 Ştefănescu, D. 323 (498.3) [Scrisoare prin care face cunoscut că locuitorii din Odo- beşti s-au pronunţat pentru unirea Principatelor]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 145, p. 1: Odobeşti, 1 Iulie 1856. Ei aderă la declaraţia făcută de C. Stamatin tn Zimbrul in numele locuitorilor din oraşul şi ţinutul Focşanilor. 4768 323 (498.3) [Scurt comentariu cu privire la „concordia în opinii şi’n interesuri"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 193: Novitale din năuntru. Se subliniază că numai acest acord în sinul poporului român poate să-l ferească de nenorociri. Se face o aluzie la „Egida scutitoare", subînţclegin-du-se trupele austriece care se găseau in Moldova. 4769 323 (498.3) [Polemică cu G. Asachi], — STEAOA D., II (1856), p. 144—145. Redacţia critică violent un comentariu apărut In Gaxcta de Moldavia, în continuarea textului notei lui Paar către Catargiu. In acest comentariu se pune întrebarea: „O Egidă scutitoare au fost îndepărtat dela noi teatrul resbelului, dar cine ne va feri de nenorocirile de un nou fel, de nu concordia In opinii şi interesuri... ?“ Steaua Dunării subliniază că gazeta lui Asachi e semioficială, prin faptul că ea primeşte mai Sntii comunicatele ocirmuirii, iar posturile administrative şi judecătoreşti sint obligate a o abona. De aceea, trebuie să fie foarte precaută in articolele sale. Ceea ce a făcut In articolul citat ar cădea sub penalitatea art. 44 lit. f, din legea presei, ca o provocare Ia „intervenţia străină". Arată că Asachi totdeauna a manifestat concepţia ca moldovenii să stea sub protecţia puterilor străine ale vremii. Cere o dezminţire. 4770 323 (498.3) Steaua Dunării. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 200. Stcaoa Dunării e acuzată că, prin polcmicilc sale, ar da impresia că In ţară există o violentă luptă de opinii, ceea cc Gazeta dc Moldavia consideră ca primejdios. Declară că îndemnul ei patriotic pentru concordie, în împrejurările de faţă, ar fi fost răstălmăcit de Stcaoa Dunării, din pură „sfado-manie11. — Text român şi francez. 4771 323 (498.3) [Cuvinte de apărare pentru G. Asachi]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 12, col. I. Steaoa Dunării e acuzată că a răstălmăcit cu rea-crcdinţă apelul Iui Asachi la concordia de opinii şi în interesuri. Poetul Dăscălcscu — „fostul samiş la Isprâvnicia din Iaşi“ — e acuzat că „defaimă pre cei cu posturile**, adică pe toţi funcţionarii, în versurile publicate în Steaoa Dunării. Se consideră că atitudinea ziarului citat e un rău exemplu de cum se poate folosi libertatea presei. 4772 323 (498.3) [Păreri în legătură cu atitudinea politici cea mai justă]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 13—14: Iaşii 2 Iulie. Redacţia subliniază că lupta pentru independenţa Moldovei, spre a putea „combina instituţiile potrivit cu nevoea şi trebuinţile ţării, de a aşeza un sistem uman de contribuţie asupra tuturor claselor societăţii, şl de a putea liber introduce reformele interne In stare de a sprijini progresul Moldovei in privinţa morală şi politică". Crede îusă că toate acestea nu se pot realiza decit prin moderaţie şi respect faţă de suzeranul ţării, sultanul. — Text român şi francez. 4773 Un provincial [== D. DăscălescuJ 323 (498.3) Corespundinţă provincială. — STEAOA D., II (1856), p. 147—148. Argumentează că partida antiuuloniştilor se compune din trei categorii dc oameni: candidaţi la domnie,speriaţi de eventualitatea alegerii unui domnitor străin; clientela lor politică şi oamenii lor de casă; postulanţii ce vor să devină funcţionari prin graţia viitorilor domni, sau acei funcţionari care se tem că Îşi vor pierde privilegiile şi foloasele. — Pentru identificarea autorului, vezi: nr. 52, p. 206. 4774 Un Biurocrat 323 (498.3) [Articol cu privire la sentimentele funcţionarilor moldo- veni pentru unire], — STEAOA D„ II (1856), p. 179—180. Protestează faţă de afirmaţia făcută fn articolul Corespundinţă provinciali, de la p. 147 — 148, că funcţionarii ar fi împotriva unirii. Arată că 251 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) funcţionarii moldoveni sint tot aşa de doritori de unire ca şi celelalte categorii sociale. Chiar şi cei din laşi, care sint siguri că unirea va aduce schimbări dezavantajoase in posturile lor, sint tot pentru unirea Principatelor. 4775 Dăscălescu, D, 323 (498.3) [Scrisoare în care polemizează cu „Nepărtinitorul**, sus- ţinind că nu defăimase pe funcţionari şi acuzind foaia adversă că a trecut la personalităţi, părăsind principiile], — STEAOA D., II (1856), p. 195: Domnul meu! 4776 [Ganea, C.] 323 (498.3) [Polemică cu D. Dăscălescu], — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 48, col. II. In calitate de „redactor răspunzător", C. Ganea replică acuzaţiei aduse de Dăscălescu !n Steaoa Dunării, că Nepărtinitorul l-ar fi calomniat, insi-nuind că in versurile sale „defaimă pc cei cu posturile", adică pe funcţionari. Citează, spre a dovedi că a avut dreptate, inseşi versurile lui D. D. publicate iu Steaoa Dunării. Alll 323 (498.3) [Ştiri cu privire la activitatea desfăşurată in Moldova in favoarea unirii]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 204: Jurnalele Vienei despre Principate. Se Înfăţişează activitatea pe acest tărim a lui Costacbe Negri, observin-du*sc, pc de altă parte, că domnitorul scotea din slujbe pe funcţionarii anti-unionişti. Se menţionează apariţia unor broşuri iu favoarea unirii. Ştirile acestea sint redate după Ost-dcutschc Post. 4778 323 (498.3) [Ofisul prin care Grigore Ghica Încredinţează Sfatului Administrativ guvernarea ţării, pină cind va fi instituită Câimăcămia]. —BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 196; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 52, p. 1; nr. 53, p, 209. Ghica anunţă Sfatul că, potrivit măsurilor pe care Poarta a găsit de cu-vinţă să le ia după expirarea mandatului lui, o cirmuirc provizorie va fi aşezată in capul ţării, pină Ia definitiva ci organizare. Pină la numirea caimacamului, Încredinţează guvernarea Sfatului Administrativ. Înainte de plecarea sa din ţară, Gr. Ghica mulţumeşte Sfatului pentru concursul dat şi işi exprimă convingerea că suferinţele ţării se apropie de sfirşit şi — după cum arată făgăduielile puterilor garante — ca va avea un viitor fericit. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4779 323 (498.3) [Jurnalul Încheiat In şedinţa din 3 iulie a Sfatului Administrativ, la primirea ofisului lui Gr. Ghica]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 196: Jurnal; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 52, p. 1, nr. 53, p. 209: Jurnal. Sfatul ia act dc ofisul domnitorului şi preia guvernarea ţării, după regulile obişnuite in asemenea imprejurări. — In Gazeta ie Moldavia, text român şi francez. 4780 323 (498.3) [Olisul adresat de Gr. Ghica ţării, la părăsirea domniei], — BULETIN [Mold,], XXIV (1856), p. 196; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 52, p. 2, nr. 53, p. 210: Ofisul adresat cătră ţară. Exprimă aceleaşi idei ca şi in ofisul către Sfatul Administrativ. — In Gazda de Moldavia, text român şi francez. 4781 Guşti, D. 323 (498.3) [Comentariu la cele două ofisuri date de Grigore Ghica, cu prilejul plecării sale de la domnia Moldovei]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 142, p. 1—2. Autorul are cuvinte dc laudă pentru cele două ofisuri, care Îndemnau poporul la unire. Elogiază pe fostul domnitor, pentru că a ridicat hotărit glasul pentru uuirc. 4782 323 (498.3) [Scrisoare vizirală adresată domnitorului Gr. Ghica, la expirarea termenului său de domnie],— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 221: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 150, p. 1, col. 1. Scrisoarea, semnată dc Mohamcd Emin Aali, a fost adusă de comisarul imperial otoman, şi înaintată fostului domnitor la Băsăştl, unde locuia încă. Prin ca, i se comunică lui Grigorie Ghica hotărlrca guvernului otoman, ca, deoarece termenul domniei expira, să numească o conducere provizorie a ţării, în persoana lui T. Balş, pină la reorganizarea definitivă. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4783 323 (498.3) [Textul telegramelor adresate dc către marele vizir domnitorului Moldovei şi vornicului Toderiţă Balş, în legătură cu încetarea domniei lui Gr. Ghica]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 217, col. I—II: Partea administrativă; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 53, p. 1, nr. 54, p. 213: Novitale din năuntru. Sultanul, descărcindu-1 de domnie pc Gr. Ghica, numeşte caimacam al Moldovei pc T. Balş. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4784 323 (498.3) Jurnal. încheiat in Seansa Extraordinară a Consiliului Administrativ la 7 Iulie 1856, prin asistenţa următorilor membri. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 217; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la tir. 53, p. 2, nr. 54, p. 213—214. Consiliul ia act de comunicările telegrafice din partea marelui vizir şi decide a transmite caimacamului T. Balş, in mod solemn, cirmuirea ţării. — In Gazda de Moldavia, text român şi francez. 4785 323 (498.3) [Scurt comentariu cu privire la domnia lui Grigore Ghica]. — GAZ. DE MOLD., XXVIir (1865), p. 210. „începută în miezul iuvăluirilor sociale care ameninţau chiar existenţa patriei*1, domnia lui Ghica prezintă o „parte interesantă a istorici1*. 4786 [Ionescu, N.] 323 (498.3) [Comentariu la încetarea domniei lui Ghica]. — STEAOA D., n (1856), p. 165—166: Iaşi, 5 Iuli. Ii priveşte pe Gr. Ghica cu simpatic. Accentuează totuşi că, o dată cu plecarea vechilor domnitori, trebuie să înceapă o nouă epocă politică. Comentează scrisoarea adresată ţării de Ghica, la plecare. Discută rolul viitoarei căiraăcămii, ca fază de tranziţie. 4787 G. [usti], D. 323 (498.3) [Notă critică la adresa ziarului „Nepărtinitorul", care a trecut sub tăcere semnificaţia Încetării domniei lui Gr. Ghica]. — ZIMBRUL, TV (1856), nr. 146, p. 1, col. III. Autorul compară această atitudine cu cca adoptată de ziarele Zimbrul, Steaoa Dunării şi Gazeta de Moldavia. 4788 323 (498.3) [Răspuns unui articol de M. Strâjescu din „Nepărtinitorul", nr. 7], — STEAOA D„ II (1856), p. 181—182. Cu privire ia comentariul asupra domniei lui Ghica, publicat iu Steaoa Dunării la p. 165—166, comentariu viu incriminat de Nepărtinitorul, se precizează următoarele: Articolul nu e de M. Kogâlniceanu, ci de N. Ionescu; Insă orice articol nesemnat din Steaoa Dunării „este expresia redacţiei colective a jurnalului11. Foaia a atacat abuzurile din timpul domniei lui Ghica la timp, dar nu Înţelege să-i dea lovitura de copită a măgarului, după ce a căzut, ca Nepărtinitorul. Ea recunoaşte meritul lui Ghica de a fi fost favorabil unirii. — Nr. 7 din Nepărtinitorul lipseşte din colecţia B.A.R. 4789 323 (498.3) [Ştiri cu privire la plecarea din ţară a lui Gr. Ghica]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 210, 224: Depeşe telegrafice; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 142, p. 2, col. I, nr. 153, p. 1: Iaşii 16 Iulie; G. TRANS., XIX (1856), p. 214: Tier’a romanăsca si Moldavi’a, 229: Monarchi’a austriaca. Transsilvania. Gr. Ghica a plecat inai iutii la moşia sa Băsăştii, iar de aici la Galaţi, unde s-a îmbarcat pentru l’aris. 4790 323 (498.3) [Se anunţă că, la 26 iulie/7 august, fostul domnitor Grigore Ghica a sosit la Paris], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 244: Novitalele zilei. 4791 323 (498.3) [Se anunţă că fostul domnitor Grigore Ghica a sosit la Paris]. — STEAOA D., II (1856), p. 212: Buletinul zilei. Ştiri din Gazeta de Colonia [Koelnische Zeitung] şi Gazeta Universali [Al-Igemeine Zeitung]. - Înainte dc a sosi la Paris, a făcut un popas la Berlin, unde a avut o lungi audienţi Ia regele Prusiei. 255 www.dacoromanica.ro 323(4'J8.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) 4792 * * * 323 (498.3) [Scrisoare în care se relatează primirea făcută lui Grigore Ghica la Paris, de românii aflători acolo]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 170, p. 1: Corespondenţă particulară a Zimbrului. 4793 Hurmuzachi, C. 323 (498.3) O faimă tristă despre libertatea presei şi despre banca Moldovei. — STEAOA D., II (1856), p. 166—167, 176; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 147, p. 3—4, nr. 150, p. 2—1; L'ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 2—3, 6—7. tşi exprimi ingrijordrea faţă de zvonul că se vor abroga legea presei şi concesiunea dată lui Nulandt pentru a înfiinţa Banca Moldovei. Argumentează că, atit pe baza tratatelor ei cu Rusia, cit şi pe baza Convenţiei dc la Paris, Poarta nu poate si ia asemenea măsuri, căci ar atinge vechile drepturi de liberă conducere internă ale Principatelor. — Versiunea franceză din L'Ptoile du Danube poartă titlul de: Bruits afftlgcants concernul la loi de la Prezse el la Banque ie Moldavie. 4794 323 (498.3) [Ştiri In legătură cu sosirea la Galaţi a lui Kiamil-Bei — introducătorul de ambasadori pe lingă sultan — , care aducea firmanul de învestitură a lui T. Balş, caimacamul Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 214; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 147, p. 1, col. I. 4795 323 (498.3) [Se vesteşte că reprezentantul sultanului, Kiamil-Bei, a sosit la Iaşi].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 216: Novitalele zilei. 4796 323 (498.3) [Scurtă dare de seamă despre primirea lui Kiamil-Bei], — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 29—30: Iaşii 16 Iulie; 32. Se reproduce textul scurtei cuvintâri de bun venit, rostit A de aga lorgu Sîgara, in numele delegaţiei de 30 de persoane care i-a în timpi nat pe Kiamil-Bei la bariera Socolci. — Text român şi francez. 4797 323 (498.3) Firmanul împărătesc adresat D-le Vornicului Teodor Balşu, cu data dc la giumătatea lunci Zilcade 1272 (giumătatea lui Iulie 1856].— BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 221, col. I—II; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 217: Novi-tale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 150, p. 1, col. ii—irr. Sultanul afirmă că CI consideră pc T. Balş ca omul „celei mai deosebite nepărtiniri" de care ar avea nevoie populaţia Moldovei, in perioada dezbaterii asupra noilor legi fundamentale, care urmau să i se dea ţării, potrivit hotăririlor din Tratatul Încheiat la Paris. Ii cere, fn primul rlnd, să vegheze la păstrarea ordinii in ţară. — tn Cateta ie Moldavia, text român şi francez. 4798 323 (498.3) [Programul ceremoniei instalării lui T. Balş, în calitate de caimacam al Moldovei]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 148, p. 4: Mal nou. 4799 323 (498.3) [Cuvîntarea rostită de Kiamil-Bei şi răspunsul Iui T. Balş, la solemnitatea învestiturii noului caimacam]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 222, col. II—III; GAZ. DE MOLD., XXVTII (1856), p. 218. tn Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4800 323 (498.3) [Dare de scamă despre ceremonia instalării caimacamului T. Balş]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 216—217. în cadrul dării de scamă, se publică şi textul firmanului, precum şi a* cuvintârilor rostite. — Versiune română şi franceză. 4801 323 (498.3) [Dare dc seamă oficială despre solemnitatea învestirii lui Teodor Balş, noul caimacam al Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 221: Secretariatul de Stătu. Se publică firmanul sultanului către T. Balş, cuvîntarea pe care a rostit-o trimisul otoman Kiamil-Bei şi răspunsul caimacamului . 4802 323 (498.3) [Scurtă notă despre ceremonia învestirii caimacamului Teodo.-Balş]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 149, p. 1: Iaşii 11 Iulie; nr. 152, p. 1: Iaşii 14 Iulie. 4803 323 (498.3) [Darea de seamă şi comentarii cu privire la ceremoniile care au avut loc în Iaşi, la instalarea caimacamului Balş, de către Kiamil-Bei], — STEAOA D., II (1856), p. 177—178: Iaşi, 12 Iulie. Se subliniază din firmanul otoman fraza: „este trebuinţă ca ocirmuirea terii să fie celii mai desăvirşite nepărtiniri", precum şi promisiunea caimacamului de a respecta legiuirile „ce sint temelia orinduclii şi a fericirii sociale". 4804 323 (498.3) [Notiţă despre plecarea din Iaşi a lui Kiamil-Bei]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 222. Text român şi francez. 4805 323 (498.3) [Ofis adresat de Teodor Balş Sfatului Administrativ cu ocazia ocupării postului de caimacam al Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 225: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 55, p. 1, nr. 56, p. 221—222. Teodor Balş anunţă că se va feri de orice inovaţie pripită, va păstra nestrămutat instituţiile existente şi va păzi legile cu scumpătate. — în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4806 323 (498.3) [Comentarii la ofisul nr. 1 al caimacamului Balş]. — STEAOA D., II (1856), p. 181: Iaşi, 17 Iulie. Se subliniază cu satisfacţie că Balş a promis respectarea legilor existente. Din aceasta, se trage concluzia că zvonurile cu privire la desfiinţarea privilegiului Băncii Moldovei şi introducerea cenzurii n-ar fi intcmciatc. — Probabil, se face o referire la articolul publicat de C. Hurmuzachi tn cursul aceleiaşi luni. 4807 323 (498.3) [Scrisoare adresată redacţiei de „toţii amploiaţii Departamentului din Năuntru", in legătură cu retragerea lui Ştefan Catargi din postul de ministru la acest departament].— GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 211: Albina Româneas» că; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 153, p. 1, col. I—II: Domnule Redactorii 1 în scrisoare, se reproduc cuvintărilc rostite de Şt. Catargi şi dc cineva din mijlocul funcţionarilor, la ceremonia de rămas bun a fostului ministru. 4808 323 (498.3) [Numiri de şefi şi directori ai departamentelor], — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 233; GAZ. DE MOLD., XXVin (1856), p. 222. Au fost numiţi: Alexandru Sturza, secretar dc stat; Teodor Balş, ministru din Năuntru; Costin Catargi, ministru al Dreptăţii; Scarlat Roseti, ministru al Finanţelor; D. Corne, director al Departamentului din Năuntru; C. Negruzzi, director al Departamentului de Finanţe; G. Asachi, director al Departamentului de Cult şi al învăţăturilor Publice; aga A. Ruso, director al Departamentului Lucrărilor publice. 4809 323 (498.3) [Comentarii la constituirea noului minister moldovean]. — STEAOA D., II (1856), p. 181, col. II—III; L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 3: lassy, le 2 aoât 1856. Se atrage atenţia că majoritatea noilor demnitari sint cunoscuţi ca anti-unionişti. Se pune întrebarea dacă ei vor putea fi nepărtinitori, aşa cum li se cere. Nu se vor folosi de poziţia lor oficială spre a înrturi populaţia şi mai ales funcţionarii? 4810 323 (498.3) [Articol cu privire Ia misiunea noului caimacam al Moldovei]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 41—42. Se aminteşte că, prin instalarea caimacamului, Moldova e Îndreptăţită să păşească „pe calea reformei'*, după stipulaţiile Tratatului de la Paris şi dorinţele pe care le va exprima populaţia. Pină atunci, ar fi bine sâ se mediteze asupra următoarelor reforme: „modul îmbunătăţirei şi a sporirei şcoa-lelor, pentru sădirea în duhurile junimei adevărata cunoştinţă morală*' şi 256 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) „modul sporirei comerţului". Sc caută a se infiltra idcea conservatoare că n-ar trebui să se ceară reforme prea adinei, fiindcă acestea nu vor fi „considerate ca legale" dc către marile puteri şi moldovenii vor ajunge la „pierderea dreptului de a vota". 4811 323 (498.3) [Polemică cu „Nepărtinitorul" cu privire la caracterul noilor guverne din Principate]. — L'ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 28: Bulletin de la semaine. Nepărtinitorul publicase un fel de program de gospodărie pe lungă durată a noului guvern moldovean, după ce Vestitorul Românesc făcuse acelaşi lucru pentru guvernul noii căimăcămii din Ţara Românească. L'Etoile iu Danube ii reaminteşte că aceste guverne nu au decit un caracter provizoriu; ele trebuie să pregătească doar alegerile, conform Convenţiei de la Paris. Abia guvernul următor va putea păşi la reforme dc adlncime. 4812 323 (498.3) [Extras dintr-o corespondenţă din Iaşi, apărută în „Ost- -deutsche Post"]. — NEPĂRTINITORUL, 1 (1856), p. 54: Ost daice post. Gazeta germană elogiază activitatea caimacamului T. Balş. 4813 Canea, C. 323( 498.3) Iaru Domnul Grigorie Ghica. Ex — Ospodar a Moldavi- eî şi Steaoa Dunărei.—NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 49. Afirmă că nr. 7 din Nepărtinitorul a fost confiscat prin intervenţia „Stelei Dundrti şi noilor săi protectori", deoarece conţinea un atac la adresa lui Grigore Ghica. Anunţă că, in numărul dc fa(ă, va publica un articol şi mai aspru cu privire la fostul domnitor. — Text român şi francez. 4814 M. 323 (498.3) [Articol despre domnia lui Grigore Ghica şi elogiul adus ei de către „Steaoa Dunării"]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 50—52. Ironizează afirmaţia din Steaoa Dunării că, prin atitudinea sa politică de la sfirşitul domniei (adică prin sprijinul dat ideii unirii Principatelor), Ghica şi-ar fi dştigat un merit deosebit. Declară că Gr. Ghica nu avea dreptul să mai promulge legi noi tncepind de la 30 martie, dnd s-a semnat Tratatul de la Paris. După autor, prin acest tratat, suveranitatea şi autonomia Principatelor Române ar fi fost suspendate şi depuse de către moldoveni şi munteni „vremelniceşte in paza puterilor subscriitoare tratatului", plnă clnd Principatele se vor reorganiza. — Text român şi francez. 4815 323 (498.3) [Răspuns articolului semnat M..., din „Nepărtinitorul"]. — L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 21—23. Se demonstrează juridic injusteţea afirmaţiei acestuia că, dc ]a 30 martie 1856, autonomia Moldovei fusese suspendată şi deci toate legile promulgate după acea dată, de către fostul domnitor, ar fi nule, 4816 G.[usti], D. 323 (498.3) [Articol de fond, în legătură cu felul cum s-a sărbătorit la Iaşi, în 3/15 august, ziua lui Napoleon al III-lea. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 169, p. 1: Iaşii 4 Avgustă. Insistă asupra manifestaţiei făcute la consulatul francez şi la redacţia gazetei Steaoa Dunării. Consemnează cuvintele rostite de M. Kogălniceanu cu acest prilej. Subliniază că sărbătorirea a fost totodată şi o manifestaţie pentru unirea Principatelor. 4817 323 (498.3) [Corespondenţă particulară cu privire la activitatea anti- unioniştilor moldoveni din Constantinopol]. — STEAOA D., II (1856), nr. 55—56, p. 222—223 [greşit: 134—135]: Buletinul zilei. Corespondenta e datată: 7 august. Vorbeşte dc vornicul Milo şi agentul Moldovei, Fotiadi. 4818 323 (498.3) [Observaţii făcute cu privire la ordonanţele date de noul agă al Iaşilor, G. Balş], — STEAOA D„ II (1856), nr. 57, p. 225 [greşit: 137], Elogiindu-se energia noului agă şi dorinţa lui de a face bine, se obiectează că nu e fn căderea lui, ci a organelor judecătoreşti, de a hotărî pedepse cu bătaie, arest şi „munci publice", pentru contravenţiile enumerate in ordonanţele date de el. 4819 323 (498.3) [Articol polemic în legătură cu o ordonanţă privind curăţenia uliţelor], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 174, p. 1. Observindu-sc că articolul I al ordonanţei „a pus in mişcare pe oarecare persoane, zicînd că ordonanţa ar fi prea aspră, ncfăcînd osebire Intre magnaţi şi ceilalţi locuitori ai Capitalei", se ia apărarea prefectului dc poliţie G. Balş. 4820 323 (498.3) [Polemică cu „Zimbrul", in chestiunea ordonanţei poliţieneşti a lui G. Balş]. — STEAOA D., II (1856), nr. 58, p. 231—232 [greşit: 143—144], Se reproduce mai intii articolul din Zimbrul, ce intervenise in apărarea lui Balş, împotriva criticilor aduse de Steaoa Dunării, pe care le califica drept „insinuaţii" pentru a se face „osebire intre magnaţi şi ceilalţi locuitori". Steaoa Dunării răspunde că ea nu e a „magnaţilor", ci vrea ca privilegiile acestora, de a fi respectaţi in onoarea, iu libertatea şi in domiciliul lor, să devină „privilegii" ale tuturor claselor sociale. 4821 323 (498.3) [Corespondenţă din Dorohoi, despre activitatea anti- unioniştilor], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 175, p. 1—2: Dorohoi 9 August. 4822 323 (498.3) [Ştiri şi comentarii despre agitaţia antiunioniştilor în Moldova], — STEAOA D., II (1856), nr. 58, p. 230—231 [greşit: 142—143]; L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 21: Iassy, 30 Aout 1856. Pornind de la o corespondentă din Iaşi, apărută in Gazeta Oficiali de Viena [Wiener Zeitung], in care se afirma că agitaţia pentru unire a Încetat in Moldova, Steaoa Dunării lămureşte că, intr-adevăr, de la sosirea firmanului de numire a caimacamului, partida unionistă s-a hotărlt să păstreze cea mai desăvirşită neintervenţie, tn schimb, antiunioniştii nu respectă dorinţa de linişte exprimată in firman. Ei fac demonstraţii, dc altfel nereuşite, Împotriva unirii. Se descriu agitaţiile lor in Dorohoi, Galaţi, Botoşani, Bacău — după ştirile date dc Zimbrul. 4823 I. I. 323 (498.3) [Corespondenţă din Galaţi, in care arată măsurile de bun gospodar pe care le-a luat Ăl. Cuza, în calitate de „administrator" al oraşului] — ZIMBRUL, TV (1856), nr. 180, p. 1—2: Corespondenţă particulară. 4824 C...scu, Gr. 323 (498.3) Redacţiei Stelil Dunării. — STEAOA D., II (1856), nr. 61, p. 243—244 [greşit: 155—156]. Cere să i se explice dc ce, venind din provincie la laşi, ca să asculte Hora Unirii în grădina publică, Hcrfncr, capclmaistrul orchestrei, a refuzat rugămintea mai multora de a o executa, sub cuvint că el „c omul Cirmuirii". 4825 A. M. 323 (498.3) Respunsu la enigma propusă în N. 61 al Stelei. — STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 252 [greşit: 164]. Prevesteşte că, chiar iu primăvara viitoare, publicul va putea intona liber Hora Unirii. 4826 N. V. 323 (498.3) Felurite. —STEAOA D., II (1856), nr. 64, p. 256 [greşit: 168]. Arată că nu numai muzica militară, condusă dc Herfncr, care e oarecum oficială, dar nici tarafurile de lăutari nu au voie să cînte Hora Unirii. 4827 323 (498.3) Noi urmăm înainte cearta noastră cu Steaoa Dunării. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 78—80. Traducerea integrală a unui articol apărut în Le Journal dc Constanti-nople, n-rul din 25 august. — In articol, sc răspunde argumentaţiei lui C. Hurmuzachi cu privire la justeţea politicii lui Grigore Ghica. Se afirmă că Ghica nu a avut dreptul de a face actele liberale din ultimul timp al domniei sale, fiindcă nu mai avea aprobarea sultanului. Ghica a promulgat legea presei ca să dea libertate de propagandă amicilor săi personali, în favoarea unirii. A dat concesia Băncii Naţionale a Moldovei, ca să cîştige simpatia Germaniei, şi a dat privilegiul navigaţiei pe Şiret, ca să cîştige finanţa Franţei. Se susţine că toate aceste măsuri slut nule. Sultanul nu ar fi „suzeran'1, ci 257 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) „suveran11, deci c nulă orice măsura legislativă din Principatele Române, care ar fi simple „provincii ale Imperiului" otoman şi nicidecum state tributare. Lui M. Kogalniceanu — care, în Steaoa Dunării, pusese în paralelă cele scrise de Nogues in 1848 şi 1856 cu privire la Principate, spre a-i dovedi inconsecvenţa — i se răspunde că numai „omul absurd" nu se preface niciodată şi că Noguâs s-ar fi lămurit că Principatele nu sint autonome din înseşi documentele turceşti, din trecut, publicate de M. Kogălniceanu. 4828 323 (498.3) [Articol de aparare pentru guvernul caimacamului T. Balş], — NEPĂRTINITORUL. I (1856). p. 75—76. Autorul anonim afirmă că guvernul urmăreşte să fie imparţial, să respecte legile, să se ocupe de gospodărie, să menţină ordinea internă, să nu tolereze agitarea patimilor personale. Acuză guvernul fostului domnitor Ghica de următoarele fapte: a lăsat un deficit de 10 milioane de lei iu vistierie; a devastat pădurile clerului, pentru a clădi cazarma de la Copou, lăsînd-o in ruine; a arendat abuziv veniturile ocnelor şi ale municipalităţii laşi. Menţionează şi „jaloba Vrincenilor“, tipărită in broşură. Susţine ca in Moldova nu există opinie publică, deoarece toţi abonaţii ziarelor sint: cei 500 de amploiaţi ai statului, cîţiva boieri şi ciţiva negustori supuşi străini. Steaoa Dunării e ameninţată că va suferi rigorile legii presei. 4829 323 (498.3) [Răspuns gazetei „Nepărtinitorul", în privinţa respectării legii presei]. — STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 249—250 [greşit: 161—162], Se arată că tocmai antiunioniştii, iu editarea bromurilor lor, ou respectă prevederile acestei legi. 4830 323 (498.3) [Polemică cu ziarul „Nepărtinitorul", care, într-un articol al său, ataca ziarele unioniste, insinuînd ca ele nu respectă legea presei şi sînt ostile guvernului], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 186, p. 1—3: Iaşii 27 Augustă. Acuzft Nepărtinitorul că publică un alt program al guvernului dccit cel anunţat oficial de T. Balş; că se face apărătorul antiunioniştilor, care lucrează din umbră, răspîndind, fără indicarea tipografici, broşuri pe care ic atribuie apoi perfid partidei naţionale, precum: Jaloba Vrlncenilor de C. Hristc şi Revista Domniei prinţului G. Ghica. 4831 Sion, Nicolae I. 323 (498.3) Corespundinţa noastră provinciala. — STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 251 [greşit: 163]. Protestează împotriva faptului că una dintre rudele sale l-a subscris pe cl şi pe mai mulţi din familia sa pe un act iinpotriva unirii, alcătuit la laşi. 4832 Cuza, Ioan 323 (498.3) [Scrisoare de protest faţă de manoperele Împotriva unirii]. — STEAOA D., II (1856), nr. 64, p.254 [greşit: 166]: Corespundinţa noastră provincială; L’ETOTLE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 30: Machinations contre l’Union. Scrisoarea e datată din satul Putrcdcnil, la 27 aug. — Relatează că „privighitorul" ocolului Percschivului a dat poruncă de s-au strins din „toate satele atit pcccţilc cit şi pe vornici, iar din Satele răzeşeşti pc toţi privii igiaţii'1 şi i-a obligat să pecetluiască şi să semneze o hlrtie In alb. Sc spune că pc această hirtie se va redacta un act Împotriva unirii. 4833 Iepureanu, Em. Costachi 323 (498.3) Panflete de zi. — STEAOA D., II (1856), nr. 64, p. 253 [greşit : 165], nr. 66, p. 263 [greşit: 165]. Se ridică impotriva acelora care pretind că remediază incuria şi abuzurile din toate ramurile administraţiei Moldovei, prin broşuri şi pamflete la adresa trecutei guvernări a lui Grigorie Ghica. 4834 323 (498.3) [Anunţ al redacţiei privind Îndepărtarea din Capitală, „prin măsuri poliţieneşti", a girantului ei răspunzător, lancu Codrescu]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 194, p. 4, col. III. 4835 323 (498.3) [Articol în chestiunea exilării în provincie a tinerilor lancu Codrescu, Jorăscu şi Agărici]. — STEAOA D., II (1856), nr. 68, p. 269—270 [greşit: 181—182]: Iaşii, 7 Sep-tcmvrl. I. Codrescu, girant răspunzător a) foii Zimbrul, şi Jorăscu, care scrisese citeva articole unioniste in Steaoa Dunării, au fost destituiţi de la posturile lor din cancelaria Secretariatului de Stat şi, împreună cu Agărici, au fost exilaţi pentru atitudine politică ireverenţioasă faţă de guvern. Steaoa Dunării se solidarizează cu Zimbrul, susţinînd că pedeapsa cu surghiunul a fost un abuz a) domnitorilor Mihail Sturza şi Grigori Ghica. 4836 323 (498.3) [Secretariatul de Stat cere foilor oficiale moldovene să publice noile dispoziţii cu privire la cenzură], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 287: Novitale din lăuntru. Restatornicindu-sc cenzura după dispoziţiile ofisului domnesc din 1848, sint numiţi cenzori vom. Costaclie Ncgruzzi şi post. G. Asachi. — Text lomăn şi francez. 4837 323 (498.3) Exstract din depeşa Ministeriulul trebilor streine a înaltei Porţi, adresată Excelenţiei Sale Caimacamului din 10 Sep-tenvrie (29 August) 1856. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 293; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 71, p. 1, nr. 72, p. 287. Fuad cerc să se suspende legea presei promulgată de Gr. Ghica, revenin-du-se la legiuirea anterioară. Să nu sc mai dea nici o nouă autorizaţie de apariţie pentru ziare. Gazetele vechi să nu mai publice nici un fel de critică la adresa Imperiului otoman, a demnitarilor săi şi a puterilor aliate. 4838 323 (498.3) OfisulsuptNo.l6alExelcnţici Sale Caimacamului, adresat cătră Sfatul Administrativ Estraordinar. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 293; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 71, p. 1, nr. 72, p. 287. Caimacamul cerc Sfatului să chibzuiască măsurile menite să pună in aplicare suspendarea legii presei, pe care o ceruse Poarta. — In Galeta de Moldavia, text român şi francez. 4839 323 (498.3) [N. Ioncscu, M. Kogălniceanu şi V. Malinescu, redactori ai gazetei „Steaoa Dunării", anunţă că aceasta îşi întrerupe apariţia, o dată cu abrogarea legii presei din mai 1855 . — STEAOA D„ II (1856), supl. la nr. 68, p. 1; LE COURRIER DE B„ I (1856), nr. 80, p. 1. Ca introducere la acest anunţ, redactorii publică textul unei adrese prin care şeful poliţiei laşilor, G. Balş, le făcea cunoscută restabilirea cenzurii. Tot aci, se publică, după Galeta ie Moldavia, ofisul caimacamului şi depeşa lui I-uad iu această chestiune. 4840 323 (498.3) [Adresa poliţiei capitalei Iaşi către redacţia „Zimbrului", cu privire la reintroducerea cenzurii şi suspendarea legii presei], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 196, p. 1—2. Redind adresa poliţiei, ofisul caimacamului In această chestiune şi un extras din scrisoarea ministrului de externe al Turciei, redactorii T. Codrescu şi D. Guşti anunţă încetarea apariţiei foii. 4841 323 (498.3) [Se anunţă că partida celor potrivnici unirii ar creşte în Moldova]. —LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 89, p. 1, col. II: Nouvelles dtrangferes. După Le Journal ie Constantinople. 4842 323 (498.3) [Corespondenţă din 24 noiembrie, de la Iaşi, în care se dau ample informaţii asupra situaţiei interne din Moldova]. — L' ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 41—42. Despre situaţia presei moldovene. In urma suspendării foii Steaoa Dunării, scăderea influenţei franceze şi schimbările abuzive făcute In rtndurile funcţionarilor. Se arată că aderenţii partidului care simpatiza ca Rusia fuseseră readuşi la putere, ei afirmlnd că acum sint prietenii Porţii, lucru de care a fost surprins chiar Derviş-Paşa. Se comunică apoi amănunte cu privire la falsificarea alegerilor municipale şi, îndeosebi, a celor din Iaşi, unde ministrul din Lăuntru, Teodor Balş, se Îngrijise personal ca unioniştii să na reuşească. Se arată că şeful poliţiei din Iaşi a fost destituit, pentru că îşi însuşise nişte hirtii de valoare ale lui Grigore Docan. In sflrşit, sc dau informaţii privind amestecul ministrului Justiţiei in activitatea tribunalelor, In inter- 258 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA pretarca sentinţelor acestora, şi se depllnge rezilierea contractului pe caie-1 avusese Moldova cu Gaildry, pentru exploatarea salinelor tn regie. 4843 323 (498.3) [Ştiri despre complotul ofiţerului de jandarmerie Dimitriu, îndreptat împotriva caimacamului şi guvernului Moldovei]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 383: Tiăr’a romanfesca si Moldavi'a. Ştirile asupra acestui complot stnt extrase din Oeslcrreichische Zeilung. Intre altele, se menţionează că lucrul ar putea fi „o scornitură". 4844 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, în care se vorbeşte despre arestarea conspiratorului Dimitriu, fost ofiţer de jandarmi, care voia să împuşte pe toţi miniştrii şi pe caimacamul Moldovei], —LE COURRIER DU B., I (1856), nr. 96, p. 1 :Prin-cipautds Danubiennes. Corespondentul povesteşte că Dimitriu, vrlnd să se sinucidă, s-a gîndit să facă vilvă şi de aceea intenţiona să pătrundă in sala Consiliului şi să împuşte pe toţi aceia care se găseau acolo; descoperindu-i-se intenţiile, a fost arestat, deşi s-a constatat că era nebun. După ziarul Correspondance Prussienne IPreussische Correspondens]. 4845 323 (498.3) [Corespondenţă din Iaşi, de la 4 decembrie, în care se discută eventualitatea unei schimbări a guvernului moldovean, precum şi o serie de abuzuri ale regimului caimacamului Balş]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], T (1856), p. 45—46: Correspondance reguliere des Principautes. Se publică informaţii privind alcătuirea de familie a guvernului moldo-vean şi se arată că Teodor Balş urmărea să facă o schimbare de cabinet, pentru a-şi salva poziţia de caimacam. Se mai informează că Austria mărise numărul trupelor sale de ocupaţie, în loc de a le retrage. Se comentează aşa-7isul proiect de atentat al unui fost subofiţer de jandarmi, Ştefanachi Dimitriu. Se subliniază unele transferări abuzive de ţărani, dia ordinul ministrului din Lăuntru. Se anunţă că autorităţile vopsiseră cu var nişte băcănii din Iaşi care îşi pictaseră firmele cu cele trei culori unioniste. Se dau amănunte privind binefăcătorul testament al negustorului ieşean Ioan Dimitriu. Tn sfîrşit, se explică princinile dezorganizării Colegiului Naţional din Iaşi, tot prin politica abuzivă a Căimăcămiei. 4846 323 (498.3) [Corespondenţă din Iaşi, de la 9 decembrie, privind creşterea mişcării unioniste şi eventualitatea schimbării guvernului], L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 50—51: Correspondance rggulifere des Principautes. Se notează că se resimţea in Principate lipsa unui şef al mişcării unioniste. Se dau informaţii privind impresiile unui englez care vizitase Moldova şi Ţara Românească şi care fusese izbit de forţa curentului unionist din cele două ţări, Se redau diferite zvonuri privind eventualele schimbări ale guvernului, dîndu-se şi numele candidaţilor Ia conducerea departamentelor. In sfîrşit, se comunică detalii privind incidentele de In Colegiul Naţional din Iaşi şi demisia consiliului şcolar. 4847 323 (498.3) [Numiri de miniştri în Moldova]. — BULETTN [Mold.], xxrv (1856), p. 405: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., xxvrrr (1856), p. 387, 391: Novitale din năuntru. N. Cantacuzino, şef al Departamentului din Năuntru; N. Conachi-Vogo-ride, şef al Departamentului de Finanţe şi N. Istrati, şef al Departamentului Lucrărilor Publice. 4848 323 (498.3) [Corespondenţă, de la Iaşi, despre schimbările din guvernul Moldovei şi un zvon al înlocuirii caimacamului Moldovei, Teodor Balş, prin Muhlis-Paşa]. — L'ETOILE DU D, [Bruxelles], T (1857), p. 53—54: Moldavie. Corespondenţa e din 7 19 decembrie 1856. Se anunţă că Niculae Cantn, Nicolae Vogoride şi Niculae Istrati deveniseră miniştri şi se arată că — în urma unei indiscreţii a direcţiei telegrafului — se răspîndise zvonul că Balş fusese înlocuit la Câimăcămie prin Grigore Sturza (Muhlis-Paşa). Ulterior, s-a fopstatat că Gr, Sturza fusese numit In locul lui Derviş-Paşa. 323(498.3^ 4849 323 (498.3) Le nouveau ministere moldave.—L'ETOTLE DU D. [Bruxelles], T (1857), p. 66: Les Principautes sous Je gouver-nement provisoire. Se formulează caracterizări ale celor trei noi miniştri: Niculae Canta, Niculae Vogoride şi Niculae Istrati, dîndu-se amănunte asupra carierei Jor politice. Se arată că numirea lor nu se datoreşte meritelor, ci poziţiei lor antiunîoniste. Se semnalează faptul că însuşi caimacamul îşi datora numirea la Căiraăcămie atitudinii sale antiunioniste. 4850 323 (498.3) [Corespondenţă, de la Iaşi, din 22 decembrie 1856, despre situaţia politică din capitala Moldovei]. — L'ETOTLE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 59: Nouvelles des Principautes. Se arată că noul guvern moldovean nu avea nici un credit în faţa opinie» publice şi se subliniază că el era condus în secret de consulul Austriei şi de un triumvirat compus din Vogoride, Istrati şi Gr. Balş. Se anunţă demisii în masă din magistratură şi din posturile însemnate ale statului. Se arată că guvernul nu reuşea să găsească oameni capabili care să accepte să-l servească în diferite posturi însemnate. Se semnalează, în sfîrşit, scumpirea plinii cu 25°0. 4851 323 (498.3) [Scurtă dare de seamă asupra broşurii „Quinze annees d'administration en Moldavie*', apărută la Paris, în 1856]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 55: Bulletin bibi iographique. Se condamnă această broşură, care cuprindea un elogiu al lui Mihail Sturza şi al domniei acestuia. 4852 323 (498.3) [Postelnicul Panaite Balş este numit ministru ad interim al Cultului şi al învăţăturilor publice]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 9: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 401: Novitale din năuntru. 4853 323 (498.3) [Articol despre numirea lui Panaite Balş în luncţia de ministru interimar al Cultului şi al Instrucţiunii Publice din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 65: Bulletin politique. 1857 4854 323 (498.3) [Caimacamul T. Bals primeşte felicitări de Anul Nou]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p.l: Novitale din năuntru. Felicitări li aduc: o deputăţie de ofiţeri superiori, membrii municipalităţii, comunităţile armeană şi izraelită, reprezentanţii corpului diplomatic şi ofiţerii comandamentului austriac. 4855 323 (498.3) [Comentariu despre impopularitatea caimacamilor din Principate şi necesitatea Intocuirii lor]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 73: Bulletin politique. Se arată că — la recepţia dată de sărbătorile Crăciunului — caimacamul Toderiţă Balş nu fusese vizitat decit de funcţionarii publici. 4856 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, în care se publică o scrisoare de protest, adresată Porţii, în privinţa guvernării caimacamului Balş, precum şi textul demisiei înaltului Divan].— L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 62—63. Scrisoarea de protest, semnată de S0 de mari boieri, cerea înlocuirea lui Balş. înaltul Divan demisionase din pricina unor insulte pe care i le adresase logofătul Niculae Canta. Se comunică numele noilor membri ai acestei supreme instanţe de justiţie. 4857 323 (498.3) Mendes antiunioniste en Moldavie. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 63—64. Se înfăţişează abuzurile guvernului caimacamului Balş şi acţiunea sa politică împotriva unirii. Se semnalează că acesta interzisese să se cînte Hora Unirii de Vasile Alecsandri şi să se reprezinte piesa acestuiaTi/idală şi Pd-cală. Se arata că antiunioniştii împinziseră întreaga Moldovă cu agenţi, care stringeau iscălituri împotriva unirii, priu teroare şi fraudă. Se citează exemple in această privinţă. 259 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) 4858 323 (498.3) [Corespondenţă din Iaşi, datată 7 ian.)—L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 74: Nouvelles des Principautds. Se arată că, în Moldova, opinia publică dispreţuia pe caimacamul Balş şi Că, în fiecare zi, un alt funcţionar public demisiona motivat, nevoind să slujească sub un regim de opresiune. Se dau informaţii privind noua poziţie unionista adoptată de fostul prim-ministru Todiraşcu Balş şi se anunţă că noul ministru al Cultului şi al Instrucţiunii, Panait Balş, căuta să readucă fără succes ordinea în şcoală. Se arată că seminarul de la Socola era ameninţat de a fi închis, din pricina unei cuvîntări patriotice şi unioniste, rostită la înmormîntarea colonelului Alexandru Kogălniceanu. 4859 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 10 ianuarie, cuprinzînd diferite ştiri politice]. — L’fiTOTLE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 74—75: Autre correspondance. Se dau amănunte privind condiţiile pe care le puseseră profesorii de la colegiul din Iaşi, pentru a-şi retrage demisiile. Se anunţă apropiata vizită în Moldova a ministrului Belgiei la Poartă, Blondeel. Se arată că Poarta intenţiona să reautorîzeze activitatea Băncii Moldovei. Se condamnă intenţia partidului caimacamului de a cere o prelungire a ocupaţiei austriece. 4860 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 15 ianuarie, referitoare la situaţia politică din Moldova]. — L'ETOLLE DU D. [Bruxelles], T (1857), p. 86: Moldavie. Se arată că guvernul caimacamului Balş intenţiona să întîrzie reorganizarea Principatelor Române. Se comunică amănunte privind lipsa de alimente pe piaţa Capitalei şi înfiinţarea unui nou batalion şi a unui nou escadron de lăncieri. Se protestează împotriva faptului că doar ţăranii erau obligaţi să dea oameni recruţi, sau să-i răscumpere. Se arată că, de Anul Nou, nici un boier nu prezentase felicitări caimacamului, dar că, în schimb, colonelul Scheletii îi oferise o sabie de onoare, în numele ofiţerilor. Se anunţă că Blondeel, ministrul Belgiei la Poartă, a sosit la Iaşi şi că mulţi puneau vizita sa în legătură cu chestiunea unirii. 4861 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 21 ianuarie, cuprinzînd diferite ştiri politice], — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 86: Moldavie. Se arată că Fotiade, reprezentantul Moldovei la Constantinopol, informase pe caimacam că, la Poartă, se discuta posibilitatea înlocuirii conducătorilor Principatelor Române. Se critică lipsa de ospitalitate arătată de autorităţile moldovene membrilor Comisiei europene a Dunării. Se înştiinţează că împăratul Francisc Iosif ordonase retragerea trupelor austriece din Principate şi că Blondeel, ministrul Belgiei la Poartă, îşi atnînase plecarea din Iaşi, din cauză de boală. In sfirşit, se arată că din ce în ce mai mulţi anti-unionişti treceau în tabăra unionîştilor. 4862 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 27 ianuarie, cuprinzînd informaţii privitoare la viitoarea alcătuire a Divanului ad-hoc, precum şi ştiri referitoare la plecarea lui Blondeel, reprezentantul Belgiei la Constantinopol], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 90: Moldavie. Se comunică numărul locurilor In viitoarea adunare reprezentativă a Moldovei ţi se arată că Blondeel plecase spre Constantinopol, lăsînd in urma sa o impresie bnnă. 4863 Sihleanu, St. 323 (498.3) Criza actuală în Moldova. — TIMPULU, I (1857), nr. 12, p. 2—3. Afirmă că Moldova se află tntr-o stare de letargie şi e condusă de elemente duşmane ţării, în timp ce bărbaţii care lucraseră cu atita energie pentru binele ei au devenit simpli spectatori, in neputinţa lor de a-şi urma activitatea politică. Dar criza va trece şi Moldova li va chema pe toţi fiii ei Ia sărbătoarea regenerării sale. 4864 323 (498.3) [Extrase din corespondenţe trimise de la Iaşi, în legătură cu înaintările abuzive în armată, pe care le făcuse caimacamul Balş, şi cu numirea lui Panaioti Balş la Departamentul învă-ţămîntului]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 91: Moldavie. Se arată că Balş nu era îndrituit, în calitatea sa de caimacam, să facă înaintări în armată şi cu atît mai puţin să acorde titluri de boierie, cum se pare că intenţiona. Se aduc elogii lui Panaioti Balş şi se arată că Toderiţă Balş Îşi numise ruda în guvernul său numai din pricina unui concurs de împrejurări, in care fusese amestecat reprezentantul Angifef fa Poartă. 4865 323 (498.3) [Se condamnă actul abuziv al caimacamului Toderiţă Balş de a ridica pe Teodoriţă Răşcanu la rangul de postelnic]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 95: Moldavie. Se arată că unui caimacam nu-i sta în putere să confere ranguri de boierie. 4866 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 5 februarie, cuprinzînd, între altele, cîteva amănunte asupra abuzurilor antiunio-nişte ale Căimăcămiei], — L’fiTOlLE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 101—102: Moldavie. Se arată că se pregătea falsificarea alegerilor de către Câimicămie; Austria hotărtse să împiedice pătrunderea in Principate a periodicelor apusene. 4867 323 (498.3) [Se anunţă că Teodor Balş, Mihail Sturza şi Niculae Ro- set-Roznovanu doresc fiecare să ocupe tronul Moldovei şi că, din această pricină, se opun unirii]. — G. TRANS., XX (1857), p. 51: Ţeara Românească şi Moldavia. 4868 323 (498.3) P&ition adressâe aux puissances signataires du traitâ de Paris. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 121— 122. Se reproduce petiţia din 7/19 februarie, semnată de un mare număr de boieri (Ştefan Catargi, Vasile Ghica, Grigore Cuza, Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu etc.}, în care se cerea puterilor garante să ia măsuri pentru asigurarea liberei exprimări a voinţei Moldovei în Divanul ad-hoc, hotărînd înlocuirea caimacamului. Se publică şi scrisoarea prin care petiţia fusese înaintată diferiţilor consuli. 4869 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 9 februarie, în legătură cu pregătirile făcute de guvernul caimacamului pentru a falsifica alegerile], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 110: Moldavie. Se critică firmanul Porţii pentru convocarea Divanurilor ad-hoc, soco-tindu-se că el nu îngăduia ţinerea unor alegeri cinstite. Se arată că — o dată cu apropierea convocării Divanului — toate nuanţele de partid dispăreau intre adevăraţii patrioţi. 4870 323(498.3) [Corespondenţă din Iaşi, de la 13 februarie, cuprinzînd diferite informaţii cu privire la măsurile luate de caimacamul Balş pentru a-şi asigura succesul în alegerile pentru Divanul ad-hoc]. —L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 109— 110: Moldavie. Se anunţă că mai mulţi miniştri se retrăseserâ din guvern, pentru a putea candida, şi că magistraţii unionişti erau destituiţi, unul după celălalt. Se mai comunică informaţii privind un proces înscenat unionistului N. Millu, precum şl altele referitoare la desfiinţarea şcolilor mănăstirii Neamţu. 4871 323 (498.3) [Ofisul prin care T. Balş, caimacamul Moldovei, mulţumeşte postelnicului Neculai Istrati pentru activitatea depusă în postul de şef al Departamentului Lucrărilor Publice, din care demisionase], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p, 65: Secretariatul de Stată; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXTX] (1857), p. 54: Novitale din năuntru. Motivul demisiei este dorinţa lui N. Istrati de a participa la viitoarele alegeri de deputaţi, motiv indicat doar de Cateta de Moldavia, intr-o scurtă notă care precedă textul ofisului. — In Gaxeta de Moldavia, text român şi francez. 4872 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 21 februarie, cuprinzînd ştiri politice din capitala Moldovei], — L’fiTOILE DU D. j-Bruxelles], I (1857), p. 123: Moldavie. Se anunţă că — la 21 sau 22 februarie — Începe evacuarea armatei austriece din Moldova. în corespondenţă se mai vorbeşte de o alegorie sa- 260 www.dacoromanica.ro POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3) 3 23(498.3) tirică, circulînd la Iaşi, tn care caimacamul era reprezentat printr-un crocodil (caiman), iar unirea sub chipul unui războinic cu lancea, asemănător sfîntului Gheorghe. 4873 323 (498.3) [Ofisul prin care caimacamul T. Balş înştiinţează. Sfatul Administrativ Extraordinar că îi încredinţează conducerea treburilor publice]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 57: Secretariatu de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVITI [recte XXIX] (1857), p. 53: Novitale din năuntru. Starea sănătăţii caimacamului impunea această hotărlre. — In Gatela de Moldavia, text romăn şi francez. 4874 323 (498.3) [Jurnalul prin care Sfatul Administrativ Extraordinar îşi asumă conducerea ţării, în urma cererii caimacamului T. Balş]. —BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 57: Jurnal; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], (1857), p.53: Jurnal. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4875 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 28 februarie, în care, între altele, se dau informaţii cu privire la boala caimacamului Balş]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 125: Moldavie. Se arată ci Balş era muribund şi că agentul Austriei nu-1 părăsea iţici o clipă. De asemenea se mai anunţă că Vasile Ghica era candidatul susţinut de Austria, în cazul unei vacanţe la Căimăcămie. 4876 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 28 februarie, despre starea gravă a sănătăţii caimacamului Balş şi încredinţarea conducerii Moldovei în mîinile guvernului]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 126: Moldavie. Se comunică informaţii privind boala caimacamului şi se publică actele prin care guvernul luase în mfinile sale conducerea Moldovei. Se arată că miniştrii caimacamului au refuzat să cedeze presiunilor agentului Austriei, care voise să determine guvernul să ceară o prelungire a ocupaţiei militare austriece. Se mai arată că guvernul a informat Turcia că forţa armată moldovenească era suficientă pentru menţinerea ordinii. 4877 323 (498.3) [Ştiri în legătură cu decesul caimacamului T. Balş]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 53—54: Novi-talc din năuntru. 4878 323 (498.3) [Depeşe telegrafice de la Iaşi, primite la redacţie la 28 februarie şi 3 martie, cu privire la boala şi moartea caimacamului Balş şi la evacuarea Moldovei de către trupele austriece], — L’£TOrLE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 117: Bulletin politique. 4879 323 (498.3) [Depeşa telegratică prin care I. Fotiades comunică Sfatului Administrativ Extraordinar că sultanul îi încredinţează mai departe cîrmuirea Moldovei, pînă la numirea noului caimacam]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 54. Te:.t român şi francez. 4880 323 (498.3) Programă pentru ceremoniea înmormîntărei Eselenţicl Sale Caimacamului Moldavie! vornicul Teodor N. Balş. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 54—55. 4881 323 (498.3) [Dare de seamă referitoare la înmormîntarea caimacamului T. Balş].—GAZ. DE MOLD., XXVITI [recte XXIX] (1857), p. 57—58: Novitale din năuntru. Membrii „comisiei mortuare" au fost: vornicii Gr. Balş şi C. Negruzzi, aga V. Grigoriu şi col. Mironescu. 4882 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 2 martie, despre moartea caimacamului Balş şi speranţa pe care o avea opinia publică din Moldova că Anglia va sprijini totuşi cauza Principatelor]. — L’ETOILE DU D, [Bruxelles], I (1857), p. 126: Moldavie. Corespondentul afirmă că se pare că moartea Iui Balş fusese ţinută în secret 24 de ore, din motive politice. El mai arată că lumea manifestase indiferenţă la vestea morţii caimacamului. 4883 323 (498.3) [Corespondenţă de la laşi, din 3 martie, despre moartea caimacamului Balş şi consecinţele acestui fapt], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 126: Moldavie. Se arată că agentul Austriei căutase să pună mfna pe corespondenţa fostului caimacam cu Poarta, dar că o luase cumnatul lui Balş, Alexandru Moruzi. Se comunică detalii privind eforturile lui Vasile Ghica şi ale lui Vogo-ride de a deveni caimacami şi se arată că partidul unirii susţinea formula căi-măcămiei de trei. Se mai comunică amănunte asupra cheltuielilor pe care le făcuse fostul caimacam Balş pentru a obţine Înalta sa funcţie şi pentru a şi-o păstra. Se critică purtarea sa, ca şi aceea a guvernului său. 4884 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 8 martie, în care se prezintă falsificările de care se folosise „Gazeta de Moldavia" în darea sa de seamă asupra înmormîntării caimacamului Balş]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 137—138: Moldavie. 4885 323 (498.3) [însemnări în legătură cu articolele consacrate defunctului caimacam T. Balş în presa europeană]. — GAZ. DE MOLD., XXVITI [recte XXIX] (1857), p. 77—78: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 4886 323 (498.3) [Corespondenţă în care se înfăţişează dorinţa de unire a ţăranilor moldoveni]. — G. TRANS., XX (1857), p. 68: Iaşii, 15 Februariu c.n. 1857. Se arată că Hota Unirii de V. Alecsandri se împămtntenise în lumea satelor ; ţăranii credeau că unirea îi va scăpa de nevoi — „de boieresc şi beilice". 4887 323 (498.3) [Informaţii despre faptul că, într-o corespondenţă din Iaşi, datată 3 martie, „Oesterreichische Zeitung" îl acuză pe mitropolitul Sofronie al Moldovei că ar fi îndrumătorul unioniştilorl. — G. TRANS., XX (1857), p. 71: Cronica străină. 4888 323 (498.3) [Scurt articol despre situaţia politică din Moldova şi eventualitatea alegerii unui prinţ străin pe tronul Principatelor]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 125: Bulletin politique. Se arată că, în Moldova, puterea continuă să fie In mfinile miniştrilor fostului caimacam Balş şi că retragerea trupelor austro-turce de pe teritoriul român era în plină desfăşurare. Un corespondent al lui Times vestise că marile puteri se gîndeau să rezolve problema prinţului străin al Principatelor, în eventualitatea admiterii unirii, într-o conferinţă specială. In sfîrşit, redacţia declară că nu crede în numirea lui Vogoride ca succesor al lui Balş, lucru care fusese dat ca sigur de un corespondent de la Constantinopol al foii Le Consti* tutionnel, Intr-un articol datat 27 februarie. 4889 323 (498.3) [Articol de fond asupra situaţiei politice din Principatele Române]. —L’ETOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 129: Bulletin politique. Se argumentează că numirea lui Vogoride în funcţia de caimacam al Moldovei ar constitui o mare greşeală din partea Turciei. Se comunică cifre privind cheltuielile la care fuseseră supuse Moldova şi Ţara Românească în urma ocupaţiei militare austriece şi se anunţă că — potrivit zvonurilor lansate de Oesterreichische Zeitung - moartea caimacamului Balş ar fi avut la origine şi supărarea produsă de atitudinea unionistă a mitropolitului Sofronie. 4890 323 (498.3) [Depeşa telegratică prin care Nicolai Conachi-Vogoride e înştiinţat că sultanul l-a numit caimacam al Moldovei],— 261 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 61: Novitale din năuntru. Vogoride e solicitat si intre imediat in funcţiune. Firmanul de numire ti va fi adus de Fotiade. — Text român şi francez. 4891 323 (498.3) [Jurnalul prin care Sfatul Administrativ Extraordinar îi încredinţează lui N. Conachi-Vogoride, noul caimacam, cîrmuirea Moldovei], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 69: Sfatul Admins. Extraordinar; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 61: Sfatul Administrativ Extraordinar. în Gazeta de Mold a via text român şi francez. 4892 323 (498.3) [Se anunţă că beizadea Nicolae Conachi-Vogoride a fost numit caimacam al Moldovei]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 9, p. 1: Depeşe telegrafice. 4893 323 (498.3) [Firman adresat prinţului N. Conachi-Vogoride, numit caimacam al Moldovei, în urma morţii vornicului Teodoriţă Balş]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 81; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 73—74. în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4894 323 (498.3) [Dare de seamă despre ceremonia citirii firmanului prin care N. Conachi-Vogoride a fost numit caimacam al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 73—74: Novitale din năuntru. în cadrul dâni de seamâ, se publicâ şi următoarele texte: firmanul de numire; cuvintarea lui Fotiade, agentul Moldovei la Poartâ şi aducătorul firmanului; răspunsul noului caimacam. — Text român şi francez. 4895 323 (498.3) [Se anunţă că hatmanul Totiade, agentul politic al Moldovei pe lîngă Poartă, a adus firmanul de instalaţie a caimacamului Nicolae Conachi-Vogoridi]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 15, p. 2: Moldavia. Rezumat după darea de seamâ apărută In Gazeta de Moldavia. 4896 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 8 martie, în care se condamnă actul de numire a lui Vogoride în funcţia de caimacam şi se afirmă că separatiştii se vor alia cu unioniştii împotriva noului conducător al Moldovei ]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 138: Moldavie. 4897 323 (498.3) [Corespondenţă de la laşi, din 9 martie, despre începutul căimăcămici lui Vogoride]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 132. Moldavie. Se comunică informaţii privind sosirea la Iaşi a ştirii despre numire. Se arată că Vogoride se consultase de îndată cu Niculac Istrati. 4898 323 (498.3) Le nouveau caimacan-bey de Moldavie. — L’LTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 143. Sub acest titlu, se publicâ extrase din Morning Post (o corespondenţă din Constantiuopol, de la 14 martie) şi din Osl-deutsche Post (o corespondenţă din Iaşi), precum şi un fragment dintr-o scrisoare trimisă redacţiei la 9 martie, din Constantinopol, In care se prezintă personalitatea noului caimacam, se dau amănunte asupra numirii sale şi asupra efectului pricinuit de acest act al Porţii. 4899 323 (498.3) [Relaţii despre un articol apărut în numărul din 14 martie al gazetei „Daily News", cu privire la numirea lui Vogoride, în funcţia de caimacam al Moldovei], — L'fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 130—131: La presse europtfenne sur Ies Trincipautes. Se combate punctul de vedere conciliant al foii britanice faţă de această numire abuzivă. 4900 323 (498.3) [Articol cu privire la cariera politică a lui Vogoride în Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.157: Resumd des lettres et des journaux. Se subliniază că el nu era supus moldovean decit din timpul domniei lui Mihail Sturza, cumnatul său, şi că, de altfel, el nici nu era trecut In arhondc-logia Moldovei. 4901 323 (498.3) [Firman adresat caimacamului Moldovei cu privire la convocarea Divanului ad-hoc]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 77—78; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 69—71: Novitale din năuntru; BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, p. 4, supl. 1, p. 1—2. în firman se precizează, prin 5 articole, care vor fi membrii de drept ai Divanului ad-hoc, ciţl vor fi membrii aleşi, cum se vor face alegerile şi cine va avea drept de a alege şi de a fi ales. — în Gazeta de Moldavia, text romăn şi francez. 4902 323 (498.3) [Dare de seamă referitoare la solemnitatea promulgării firmanului pentru convocarea Divanului ad-hoc]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 65: Novitale din năuntru. Descrierea solemnităţii; cuvintarea lui Cabuli-Effendi şi a caimacamului Moldovei. — Text romăn şi francez. 4903 323 (498.3) [Comentarii cu privire la firmanul de convocare a Divanului ad-hoc]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 71. Comentariul se Încheie cu date biografice asupra caimacamului Conachi-Vogoride, născut la Iaşi şi căsătorit cu fata logofătului Couachi. — Text român şi francez. 4904 323 (498.3) [Ofisul caimacamului Moldovei, adresat Sfatului Administrativ Extraordinar, cu privire la convocarea Divanului ad-hoc]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 93; GAZ. DE MOLD., XXVUI [recte XXIX] (1857), p. 85: Novitale din năuntru. în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4905 323 (498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei, cu privire la felul în care se vor desfăşura lucrările sale de pregătire a alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 93—94: Jurnal; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 86: Jurnal. în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4906 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 3 martie, criticînd actul abuziv al Căimăcămiei, care acordase monopolul sării lui Ciocan, şi nu lui Mişa Anastasievici], — L’FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 133: Moldavie. Se arată că maiorul sirb Anastasievici avea o întreprindere bine organizată pentru exploatarea sării şi se aminteşte că Anastasievici fusese totdea-una apârâtorul intereselor româneşti. 4907 323 (498.3) [Ofisul caimacamului, adresat vornicului A. Sturza, la retragerea sa din postul de secretar de stat]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 77: Novitale din năuntru. Text roman şi francez. 4908 323 (498.3) [Se anunţă numirea unor miniştri]. — GAZ. DE MOLD., XXVm [recte XXIX] (1857), p. 77: Novitale din năuntru. Sint numiţi: Panaite Balş, secretar de stat; Costin Catargiu, ministru din Năuntru; N. Cantacuzin, ministru al Justiţiei; lordachi Beldiman, ministru al Cultului şi al Instrucţiei publice. 262 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA. INTERNĂ.: MOLDOVA 323(498.3) 4909 323 (498.3) [Amănunte cu privire la noua formaţie a guvernului din Moldova]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p.15: Sciri din afară. După La Presse d'Orient. — Se araţi că Ministerul Finanţelor şi comanda miliţiei erau încă vacante şi ci, în timp ce Costin Catargi fusese numit la Departamentul Dreptitii, „contra oricării aşteptări", Canta primise Departamentul din Năuntru. Se mai menţionează prezenta în cabinet a lui Panaiot Baîş şi a lui George Beldiman. 4910 323 (498.3) [Se anunţă că Nicolae Milu este numit şef al Departamentului Finanţelor, iar Alecu Ghica şef al Departamentului Lucrărilor Publice din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 113: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97: Secretariatul de Stat a Moldaviei. In Gaztta de Moldavia se comunică tn plus şi numirea vorn. Iordacbi Beldiman ca şef al Departamentului Cultului şi Învăţăturilor publice. 4911 323 (498.3) [Comentarii cu privire la remanierea guvernului moldovean], — L’LTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 157: R£sum^ des lettres et des journaux du pays. Se fac caracterizări politice ale noilor miniştri: Niculae Mavrocordat, Alexandru Ghica şi Niculae Millu, prezenttndu-i drept mari boieri, formaţi la şcoala fanariotismului. 4912 323 (498.3) [Textul declaraţiei din 10/22 martie 1857 a Comitetului electoral al unirii pentru oraşul şi ţinutul Iaşi]. — OPI-NIUNE’A, I (1857), p. 9: Paris, 9 Aprile. Intr-un scurt comentariu, redacţia constată cu bucurie că moldovenii n-au rămas tn urma muntenilor in ceea ce priveşte formularea dorinţelor lor politice. Promite că le va comenta pe larg, intr-un articol viitor. 4913 323 (498.3) Programa Comitetului electoral alu unirii din Moldova. — CONCORDIA, I (1857), p. 54—55. 4914 323 (498.3) Manifeste du comită Electoral d'Iassy. — L'fîTOILE DU D. [Bruxelleă], I (1857), p. 149. Se traduce acest manifest din 10/22 martie 1857, al fruntaşilor unionişti din Iaşi (Ştefan Catargiu, P. Mavrogheni, C. Rolla, Anastase Panu, V. Măli-nescu, D. Rallet, C. Hurmuzachi, D. Cozadini şi G. Sturza), prin care se pledează pentru unire şi autonomie, dar nu pentru un prin) străin, ci doar pentru un domn ereditar. 4915 323 (498.3) Protestation des journaux libăraux d’Iassy adressăe aux consuls des puisSances garants. — L’LTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 155—156: Moldavie. Protestul este semnat de Codrescu (pentru Zimbrul) şi de Kogălniccanu şi Mălinescu (pentru Sleaoa Dunării). In protest, se arată că guvernul caimacamului Vogoride interzisese reapariţia ziarelor Zimbrul şi Sleaoa Dunării şi se cere intervenţia puterilor garante. 4916 323 (498.3) Dolăances adressăs par Ies boyards moldaves aux com- missaires des puissances garantes răunis ă Bucarest. — L’E-TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 156. Boierii se pltng de numirea lui Vogoride tn funcţia de caimacam şi protestează contra abuzurilor guvernului, care împiedică acţiunea unionistă. Ei subliniază libertatea, care există fn Ţara Românească şi amintesc că Vogoride a refuzat să restabilească libertatea presei, lucru ce-i fusese cerut de o delegaţie formată din Ştefan Catargi, Mavrogheni, Kogălniceanu şi Rallet. 4917 323 (498.3) [Telegramă trimisă la 17/29 martie, din Bacău, de către serdarul Vasile Popovici, anunţînd arestarea sa, din pricina atitudinii unioniste pe care o adoptase]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 162: Moldavie. Depeşa este adresată unei persoane influente din laşi. 4918 323 (498.3) [Adresă din 22 martie a Secretariatului Statului, referitoare la măsurile pe care înţelege să le ia Căimăcămia împotriva partidei opoziţioniste]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 101; GAZ. DE MOLD., XXVITI [recte XXIX], (1857), p. 93. Anun|ă măsuri poliţieneşti împotriva „unei partide, care şi-au însuşit dreptul a să constitua formal în comitet, a delibera asupra fiinţei politice a acestui Principat, a iscăli jurnale şi a publica programe şi proclamaţii litografiate". — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 4919 323 (498.3) [Instrucţiuni referitoare la desemnarea „privighitorilor'' de ocoale], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 105: Mi-nisteriul din năuntru. 4920 Brătianu, D. 323 (498.3) [Scrisoare către noul caimacam al Moldovei, Vogoride]. — OPINIUNE'A, I (1857), p. 11: Corespundinţia. Datată: Londra, 25 martie. — II provoacă să dea dovadă, prin atitudine patriotică răspicată fn favoarea unirii, că înţelege să devină român. 4921 Couparenco, G. şi N. Tourcouletz 323 (498.3) Protestation adress£c aux consuls des puissances garants. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 162: Moldavie. Autorii acestui protest, scris la Iaşi tn ziua de 25 martie /6 aprilie, înfăţişează arestarea abuzivă la care fuseseră supuşi, timp de 3 zile, doar pentru că erau partizani ai unirii Principatelor. 4922 323 (498.3) [Amănunte în chestiunea arestării unor unionişti la Iaşi]. — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 132: Principatele dela Dunăre. Se publică, după Oeslerreichische Zeitung, scrisoarea de protest adresată consulilor puterilor garante, de către unioniştii moldoveni. 4923 323 (498.3) [Lupta din Moldova dintre autorităţile potrivnice unirii şi unionişti, după o corespondenţă a foii „L’ind£pendence Belge”]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 14—15: Sciri din afară. Se arată că noul ministru de interne, Costin Catargi, făcuse arestări abuzive, declartnd că, tn 3 săptămînl, „el va rade barba şi părul oricăruia ar cuteza să pronunţe vorba unire". Se notează că autorităţile moldovene râsptndeau zvonul că , fn urma unirii, Moldova va trebui să treacă la catolicism şi că proprietarii vor fi despuiaţi de către ţărani. Arătlndu-se că, lipsiţi de organe de presă, unioniştii moldoveni ripostau cu greu acestor zvonuri mincinoase, se menţionează, In contrast, guvernarea liberală din Ţara Românească, a caimacamului Alexandru Ghica. 4924 323 (498.3) [Protestul din 28 martie al Comitetului electoral din Iaşi, în legătură cu interzicerea activităţii sale de către Căimă-cămie]. — L’LTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 162: Moldavie. Textul protestului. 4925 323 (498.3) [Adresa Comitetului electoral moldovean pentru unirea Principatelor, către Căimăcămia ţării]. — SECOLULU, I (1857), nr. 28, p.3. Partidul naţional protestează împotriva hotărlrii Sfatului Administrativ din Iaşi de a declara programul acestui partid ca nelegal. Textul adresei este precedat de dteva cuvinte scrise de Bossueceanu, In care arată tirania ce apasă asupra partidului naţional din Moldova, contrar hotărfrilor Congresului de la Paris. 4926 323 (498.3) [„Le Journal de Constantinopole" aprobă măsurile luate de caimacamul Moldovei, Conachi-Vogoride, împotriva presei unioniste şi condamnă atitudinea gazetei „Steaoa Dunării”]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 29, p. 3. Steaoa Dunării e caracterizată drept plină de exagerări, mai cu seamă de cînd a început să apară la Bruxelles. 18 — Bibliografia analitică — c. 3102 263 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3 4927 323 (498.3) [„La presse d’Orient" semnalează atitudinea ciudată a autorităţilor moldovene Sn privinţa pregătirii alegerilor pentru Divanul ad-hoc].— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 13: Sciri din afară. Combate atitudinea adoptată de autorităţi, care căutau să împiedice activitatea preelectorală. Semnalează plecarea Iul D. Rallet, V. Alecsanâri şi M. Kogălniceanu la Bucureşti, pentru a lămuri această problemă cu comisarii puterilor garante. 4928 323 (498.3) Presa streină despre Principate. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 17—18: Sciri din afară. Se publică, bl traducere, extrase din ziarele franceze Le Pays, Le Moni-teur, Le Constitutionnel şi Le Journal des Dibals, cu privire la abuzurile anti-unioniste ale Căimăcămiei Moldovei. 4929 323 (498.3) [Corespondenţă a ziarului „L'Ind£pendance Belge", despre arestările abuzive făcute de către Căimăcămia Moldovei]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 23. Se arată că Vogoride ar fi declarat lui Place că cei arestaţi erau socialişti, pentru că „lucrau In societate". Se publică memoriul adresat consulilor din Iaşi, de către cei aresta|l. 4930 323 (498.3) [Corespondenţe de la Roman, despre activitatea unio- niştilor şi abuzurile autorităţilor districtuale]. — L’fiTOIILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 161—162: Moldavie. Se comunică amănunte cu privire la activitatea comitetului electoral şi la silinţele prefectului de a Împiedica propagarea ideii unirii. Se semnalează trecerea prin Roman a delegaţiei unioniste trimise din laşi la Bucureşti, pentru a duce un protest adresat comisarilor puterilor garante. — Una din corespondenţe e datată 25 martie /6 aprilie. 4931 Racliş, C. 323 (498.3) [Corespondenţă din 29 martie/10 apiilie, de la Bîrlad, despre abuzurile antiunioniste ale autorităţilor locale]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 165—166: Moldavie. Comunică informaţii asupra arestărilor abuzive săvîrşite de către prefect şi redă o telegramă de protest trimisă caimacamului, precum şi declaraţia lui Teodor Albu, care fusese închis de prefect timp de 48 de ore. 4932 323 (498.3) [Corespondenţă trimisă din Iaşi, la 31 martie, gazetei franceze „Le Moniteur universel", tratînd despre uneltirile antiunioniste ale conducătorilor Moldovei]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 161: Moldavie. Se arată că se împiedica apariţia presei unioniste şi se răspîndea, In schimb, un pretins program al unioniştilor munteni. In care se cerea împărţirea pămîn-turilor şi trecerea românilor la catolicism. Se publică amănunte cu privire la pregătirile guvernului anti-unionist moldovean pentru a falsifica alegerile. 4933 323 (498.3) [Corespondenţă din Iaşi, de la 1/13 aprilie, cuprinzînd ştiri asupra situaţiei politice din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 161: Moldavie. Se comunică amănunte asupra abuzurilor antiunioniste ale Câimăcă-miei, subliniindu-se că, totuşi, unioniştii se organizaseră ip comitete electorale. Se semnalează faptul că guvernul caută să facă greutăţi juridice fruntaşilor unionişti amestecaţi In evenimentele de la 1848 (Mălinescu, Cosadini, Lecca). Se arată că avusese Ioc un conflict Intre Costin Catargi, ministrul de Interne, autorul principal a exceselor antiunioniste, şi un Balş, secretar al statului. Se dau amănunte privind înlocuirea lui Scheletti cu Niculae Mavrocordat, la conducerea oastei. fn sfirşit, se arată că toată nădejdea moldovenilor era fit comisarii puterilor garante şi se semnalează trimiterea la Bucureşti a unei delegaţii unioniste, formată din Alecsandri, Kogălniceanu şi Rallet. 4934 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 4 aprilie, despre abuzurile împotriva unioniştilor], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 155: Moldavie. Se arată că separatiştii beneficiau de toate libertăţile. In timp ce activitatea unioniştilor era împiedicată prin măsurile abuzive ale guvernului, care nu se sfiise să ordone arestarea a doi cetăţeni din Iaşi, slujitori al Ideii unirii. Se menţionează că separatiştii doreau ca partizanii unirii să declanşeze mişcări violente, pentru ca astfel să se poată trece la măsuri extreme împotriva lor. 4935 323 (498.3) [Caimacamul Moldovei îşi exprimă, printr-un ofis, mulţumirea faţă de activitatea Departameutuiui dc ¥manţe"\.— BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 105, col. II: Departamentul de Finans. 4936 323 (498.3) [Traducerea unui articol din „Le Journal des D6bats" despre abuzurile guvernului moldovean]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 26: Presa streină despre Principate. Se subliniază că abuzurile guvernului nu se mărgineau la persecutarea mişcării unioniste, ci ele constau şi In unele „deficite neesplicate In tezaurul militar". 4937 323 (498.3) [Manifestaţia unionistă de la Bacău, cu prilejul vizitei comisarului francez Talleyrand]. — TELEGRAFUL R., V 1857), p. 128: Întâmplări de zi. Se arată că reprezentantul Franţei fusese Intlmpinat la Bacău de o mulţime de 3000 de oameni, care au manifestat pentru unire şi pentru Franţa. — Informaţie redată după foaia La Paix. 4938 323 (498.3) Adresses de bienvenue presentees aux comissaires des puisances signataires du traitd du 30 marş 1856. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 169—170: Moldavie, 173: Moldavie. Sub acest titlu se publică adresele Inmfnate de către unioniştii moldoveni comisarilor Talleyrand-Părigord, Benzi, Safvet-Effendi, Richthofen, precum şi răspunsurile acestora. Safvet-Effendi şi-a manifestat dorinţa de a nu I se publica răspunsul. 4939 323 (498.3) [Ofisul caimacamului Moldovei cu privire la manifestaţia publică de stradă din ziua de 10 aprilie]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 117; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 113: Departamentul Trebilor din Năuntru. Conachi-Vogoride condamnă această manifestaţie unionistă, considerfnd-o ca fiind „neiertată de legi". Cere Departamentului din Năuntru să ia măsuri pentru împiedicarea In viitor a unor asemenea manifestaţii „turburătoare linişte! publice şi doveditoare unor scopuri nepriincioase ţării". — Ofisul e datat II /23 aprilie. 4940 323 (498.3) [Adresa Secretarului de Stat din Moldova, către Departamentul din Năuntru, în care cere împiedicarea oricărei manifestări cu caracter unionist]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 26. Adresa este tradusă după L'lndipendance Belge, care, la rîndul ei, 0 luase dintr-o Corespondenţă din Junmlul German de Frankfurt [Frankfurter Journal]. în acest act al Secretarului de Stat moldovean, se cereau interzicerea activităţii comitetelor de alegători şi distrugerea tipăriturilor con-ţinind proclamaţii şi programe unioniste. 4941 323 (498.3) [Se condamnă atitudinea lui Vogoride, care-şi continua actele arbitrare chiar In prezenţa comisarilor puterilor garante în Principate]. — L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 169: Resumd des letters et des joumaux du pays. Se condamnă, îndeosebi, ofisul caimacamului din 29 aprilie, în care Vogoride a luat atitudine împotriva manifestaţiilor cu care fusese intîmpinat comisarul Piemontului, Benzi. 4942 323 (498.3) [Corespondenţă, de la 12 aprilie, din Iaşi, asupra situaţiei politice din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 162: Moldavie. Se arată că atit caimacamul şi guvernul său, cit şi unioniştii ’u 'tau cu energie pentru programele lor. Se dau amănunte cu privire la trimiterea unei delegaţii a partizanilor unirii la comisia europeană de la Bucureşti şi se semna* 264 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNA : MOLDOVA 323(498.3) ’eazâ arestarea abuzivă a unioniştilor ieşeni Cuparenco şi Turnuleţ. Se înştiinţează că Donici, capabilul reprezentant al Moldovei In comisia Dunării, de la Viena, fusese înlocuit cu un Şuţu. 4943 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din [14] 26 aprilie, în legătură cu primirea lăcută comisarilor puterilor garante]. — L'£-TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 174: Correspondance particulare de L’Etoile du Danube. Se dau amănunte asupra primirii făcute comisarilor Franţei, Turciei, Sardiniei şi Prusiei. Se înfăţişează entuziasmul populaţiei din Iaşi pentru unire şi excesele autorităţilor, care — conform dispoziţiilor antiunioniste date de caimacam — căutau să Împiedice manifestaţiile tn favoarea unirii. Se citează arestări de unionişti, intre care şi a lui Negură. 4944 323 (498.3) [Scrisoare adresată de Dia, prefectul de Tutova, ministrului din Lăuntru, Costin Catargi]. — L’feTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 181: Moldavie. In această scrisoare datată 18 aprilie, Dia denunţă pe mai mulţi funcţionari, ca avind tendinţe unioniste, şi expune planurile de fraudă electorală ale antiunioniştilor. 4945 323 (498.3) [Scrisoarea lui Ştefan Vogoride, ex-bei de Samos, către fiul său N. Vogoride, caimacamul Moldovei], — CONSERVATORUL, II (1857), anexa 1, p. 4; L'tTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235. Şt. Vogoride II sfătuieşte pe fiul său să atragă de partea sa „In chip Înţelept şi precaut44 pe comisarul Rusiei, Basily, căci şi el cultivă la Constanţi-nopol pe superiorii lui. De asemenea Ii arată cum să-şi procure banii necesar i distrugerii partidei unioniste. Scrisoarea poartă data: Constantinopol, 13 aprilie 1857. 4946 323 (498.3) [Fragment dintr-o scrisoare, din 15 aprilie 1857, trimisă din Londra de Alex. Vogoride caimacamului Niculae Vogoride]. — CONSERVATORUL. II (1857), anexa I, p. 3—4: L’TTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235, col. I-II; G. TRANS., XX (1857), p. 251—252. In această scrisoare, caimacamul este sfătuit să urme» orbeşte sfaturile şi pretenţiile consulului austriac, utilizlnd chiar persoane imorale şi vicioase, dacă acestea erau împotriva unirii. Alex. Vogoride arată că Anglia, ca şi Austria şi Turcia, se opuneau unirii. Atacă apoi cu violentă politica unioniştilor. 4947 323 (498.3) Au Metropolitain de Moldavie, Cyrille, par la grâce de Dieu, patriarche oecum£nique. — L'fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236, col. III. Scrisoare din Constantinopol, de la 19 apr. /1 mai 1857, prin carte mitropolitul Moldovei este somat să Înceteze o anumită activitate politică şi să se poarte In aşa fel Incit să merite ca Vogoride să-l „recomande44 patriarhiei. 4948 323(498.3) [Fragment dintr-o scrisoare, de la 23 apr. 1857, a lui C. Mussurus, ambasadorul otoman la Londra, către caima- camul Vogoride]. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 2; L’feTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234—235; G. TRANS., XX (1857), p. 247—248. Mussurus arată cumnatului său că Anglia ti sprijinea, ca şi Poarta, politica antiunionistă. Apoi critică cu Violenţă partida unionistă raoldoveană, socotind-o partidă anti-naţională. 4949 323(498.3) [Se anunţă numirea logof. Vasile Ghica în postul de ministru din Nâuntru, în locul lui Costin Catargi, demisionat], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 133: Secretariatul de Stat. 4950 323 (498.3) [Ofisul de numire a logofătului Vasile Ghica în postul de ministru din Năuntru, în locul lui Costin Catargi, demisionat]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 116: Novitale din năuntru. Text romăn şi francez. 4951 323 (498.3) [Vasile Ghica, numit şef al Departamentului din Năuntru al Moldovei, adresează un apel administratorilor de ţinuturi]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 125: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 118. Anunţă că a luat asupră-şi conducerea acestui minister. Cere administratorilor să vegheze cu străşnicie la „respectarea liniştii publice44. Condamnă adunările sub „numire nepotrivită de clupuri, coraiteturi şi altele de asămine"- — In Gaxeia ie Moldavia, text romăn şi francez. 4952 323(498.3) [Scrisoarea lui Şt. Vogoride, din 24 aprilie 1857, către fiul său N. Vogoride, caimacamul Moldovei]. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 5; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235; G. TRANS., XX (1857), p. 252. Caimacamul Moldovei este certat pentru destituirea lui Costin Catargi, socotit preţios, In special de austrieci, ca fiind Împotriva unirii, tn continuare, scrisoarea dă amănunte privind politica binevoitoare a Angliei faţă de Vogoride. 4953 323(498.3) [Fragment dintr-o scrisoare a lui Fotiade, însărcinatul moldovean la Constantinopol, către N. Vogoride, datată 24 aprilie 1857], —CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 5; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235. Fotiade raportează caimacamului despre felul cum a primit baronul Prokesch — ambasadorul Austriei la Poartă — ştirea destituirii lui C. Catargi. 4954 323(498.3) [Scrisoare de la 1/13 mai a lui Fotiade către N. Vogoride, caimacamul Moldovei, prin care îi comunică demersurile făcute de el la Constantinopol, în legătură cu destituirea lui C. Catargi], — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 6; LETCILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235—236. Dă amănunte privind atitudinea reprezentanţilor Austriei, Porţii, Franţei şi Rusiei. Arată conlucrarea dintre Austria, Turcia şi Vogoride. Dă detalii referitoare la problema destituirii mitropolitului Moldovei. 4955 323 (498.3) [Comentarii în legătură cu înlocuirea lui Costin Catargi prin Vasile Ghica, la Departamentul din Lăuntru al Moldovei]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 173: Rdsum£ des lettres et des journaux du pays. Se arată că Vasile Ghica se manifestase drept un partizan al unirii, dar se observă că şi Panaiot Balş fusese cu cîţiva ani mai înainte un boier liberal. Se aminteşte un abuz săvîrşit de Vasile Ghica, fn calitate de ministru de Finan(e, sub domnia lui Grigore Ghica. 4956 323(498.3) [Comentarii referitoare la atitudinea nefavorabilă inter- reselor reale ale ţării adoptată de noul ministru din Lăuntru al Moldovei, Vasile Ghica]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 177: Nouvelles des Principautfe. 4957 323(498.3) [Ordinul de zi din 12 aprilie, al caimacamului Conachi- Vogoride, prin care cornetul Alecu Cuza e înaintat leitenant]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126. O dată cu el, e înaintat şi celălalt aghiotant domnesc, Costache Roset, tot ca leitenant. — Text român şi francez. 4958 323(498.3) [Ordinul de zi din 16 aprilie, al caimacamului, prin care leitenantul Alecu Cuza e înaintat căpitan]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126. Cuza e Înaintat pentru activitatea sa ca aghiotant domnesc şi pîrcălab al portului Galaţi. — Text român şi francez. 4959 323 (498.3) [Ordinul de zi din 19 aprilie, prin care „domnul adiutant căpitanul Alecu Cuza, pentru sîrguinţa către slujbă, se înaintează la rangul de maior44]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 130. Text român şi francez. 265 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 4960 323 (498.3) Copie de la pdtition adressde par Ies Moldaves ă la haute commission europdenne sidgeant ă Bucarest. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 182: Moldavie. Se publică această petiţie din 22 aprilie/4 mai, semnată de cîteva sute de fruntaşi unionişti moldoveni, prin care se cerea intervenţia puterilor garante pentru a pune capăt abuzurilor guvernului caimacamului Vogoride. 4961 323 (498.3) Billct adressd au caimacam Vogorides par M. Goedel de Lannoy, agent et consul g^ndral d’Austriche en Moldavie. — L'FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236, col. III. Scrisoare din 4 mai 1857, ziua sosirii comisarilor puterilor garante la Iaşi, prin care Vogoride este invitat să expedieze prefecţilor, neapărat, chiar în acea zi, instrucţiunile pentru alegeri. 4962 323 (498.3) [Corespondenţă despre situaţia politică din Moldova]. — SECOLULt), I (1857), nr. 32, p. 3: Moldavia. Corespondentul particular al Secolului la Iaşi scrie despre primirea făcută comisarilor de către populaţia cu sentimente unioniste şi despre o petiţie semnată de 63 de antiunionişti, In care se cerea intervenţia armatelor străine în ţară, ca să păstreze statuquo-ul. 4963 323 (498.3) [Despre manifestaţiile şi incidentele prilejuite de vizita comisarului Sardiniei, Benzi, la Iaşi]. — SECOLULU, I (1857), nr. 34, p. 4, col. II—III. După jurnalul Independenţa Belgică [VIndipendance Belge] din 7 mai 1857. 4964 323 (498.3) [Presa străină despre măsurile luate de guvernul Moldovei împotriva partizanilor unirii]. — CONCORDIA, I (1857), p. 86—87. Se traduc: o notă din jurnalul La Patrie, o scrisoare şi o corespondenţă trimise din Iaşi jurnalelor Le Pays şi Monitorul [Le Monileur]. 4965 323 (498.3) [Ştiri din presa franceză asupra măsurilor antiunioniste ale guvernului din Moldova].— G. TRANS., XX (1857), p. 118: Cronica străină. 4966 323 (498.3) [Traducerea unei corespondenţe din Iaşi, cu privire la manevrele împotriva adepţilor unirii, apărută în „Le Moni-teur" din 22 aprilie]. — BUCIUMUL, I (1857), p. 21: Duminică, 14/26 Aprilie, 1857. Se enumeră abuzurile săvîrşite de autorităţi, ca să împiedice reuşita unioniştilor în Divanul ad-lioc, precum şi zvonurile cu privire la alte măsuri arbitrare, pe care vor să le pună în practică. 4967 323 (498.3) [Comunicatul neoficial al guvernului Moldovei dat ca răspuns atacurilor presei franceze]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 125: Novitale din năuntru. Sub forma unui articol de fond, se afirmă, din partea guvernului Moldovei, că libertatea presei a fost suspendată de Poartă şi această restrîngere nu e folosită de guvern, care regretă numai că presa franceză a devenit ecoul „unui mic număr de favoritori de neorînducli". — Text român şi francez. 4968 323 (498.3) [Corespondenţă trimisă la 2 mai, din Iaşi, foii „Le Moni- teur universel", tratînd despre măsurile luate de căimăcămia lui Vogoride pentru a împiedica o bună primire a comisarilor puterilor garante, de către unionişti]. — J.'fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 185: Moldavie; SECOLULU, I (1857), nr. 39, p. 3: Se scrie dela Iaşi la 2 Maiu către Monitoru. Se dau amănunte referitoare la primirea lui Talleyrand şi a lui Savfct-Effendi la Iaşi şi In alte localităţi de scamă ale Moldovei. 4969 323 (498.3) [Fragment dintr-o scrisoare datată 4/16 mai 1857, prin care Fotiade îl înştiinţează pe N. Vogoride, caimacamul Moldovei, de acuzaţiile pe care i le aduce Thouvenel]. — CON- SERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 6—7; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236; G. TRANS., XX (1857), p. 252. Fotiade arată lui Vogoride că Poarta îi sprijinea, fără rezerve, acţiunea sa antiunionistă şi-l roagă să grăbească alegerile. Mai arată că Austria şi Anglia erau, de asemenea, de partea acestei politici. Dă amănunte asupra întrevederilor ce avuseseră loc în capitala Turciei. 4970 323 (498.3) [Traducerea unui articol apărut în „Le Journal de Con- stantinople" din 29 apr./ll mai, sub titlul „Monitorul francez şi al său corespondent din Iaşi“]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 14^—144: Turciea. Ziarul otoman îşi exprimă dezamăgirea pentru faptul că oficiosul francez Le Moniieur, publicînd o critică a actelor abuzive ale guvernului Vogoride, luase atitudine în favoarea mişcării pentru unire din Moldova. Caută să insinueze că unioniştii ar constitui în Moldova o minoritate, care ar căuta să-şi impună prin teroare punctul de vedere. Afirmă că acuzaţia că unii fruntaşi unionişti moldoveni ar avea legături cu comunismul poate să fie adevărată: „Oare nu se află comunişti în Franţiea şi în toată Europa? şi de ce nu s-ar afla şi în Principate, şi dacă acolo se află, apoi nu-i îndoială că au trebuit să amestice ideile lor cu proiectul reunirei4*. 4971 323 (498.3) [Ştiri politice din Iaşi]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 172. Se anunţă că Savfet-Effendi, comisarul otoman, avea o atitudine mai rezervată decît ceilalţi reprezentanţi ai puterilor garante şi că abuzurile administraţiei nu conteneau. In această privinţă, se semnalează arestarea arbitrară a unionistului loan Negură. 4972 323 (498.3) [Scrisoare din 8/20 mai a lui Fotiade — însărcinatul Moldovei la Constantinopol — prin care Vogoride este prevenit de atitudinea Porţii faţă de modul său de a guverna]. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 7—8; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236; G. TRANS., XX (1857), p. 256. Fotiade araţi lui Vogoride ci Poarta dorea o falsificare a alegerilor, dar pe nesimţite şi firi si se ştie ci Poarta ordonase acest lucru. De asemenea, di aminunte privind negocierile diplomatice de la Constantinopol şi subli-niazi duşminia ambasadorilor Angliei şi Austriei faţi de unire. 4973 323 (498.3) [Ştiri despre faptul că un număr „însemnâtoriu" de boieri mari şi proprietari au prezentat o petiţie comisarului Porţii, cerînd păstrarea privilegiilor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 137—138: Novitale din năuntru. 4974 323 (498.3) [Textul suplicei adresate lui Savfet-Effendi, către anti- unioniştii moldoveni, cu ocazia vizitei acestuia la Iaşi]. — L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 175: Supplique des antiunionistes d’Iassy; SECOLULtj, I (1857), nr. 39, p. 2—3: Citimu în jurnalulu Debats din 23 Maiu. în L'Ploile du Danube, textul este urinat de semnaturile antiunioniş-tilor. Aceştia consideră unirea celor două Principate ca o „procedare ile-gală*', care ar fi contrazicînd atît vechile privilegii de autonomie ale Moldovei, cit şi Tratatul de la Paris, care le recunoscuse. 4975 323 (498.3) [Corespondenţă din Iaşi, în legătură cu adresa antiunio- niştilor moldoveni către Savfet-Effendi]. — L’FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 174: Autre correspondance. Se arată că semnăturile pentru’această adresă fuseseră adunate de M. Străjescu şi T. Codrescu, de pe la marii demnitari ai statului. Pe cînd se afla spre semnare la Departamentul Justiţiei, textul a dispărut fără de urmă. în curînd, o copie a semnăturilor de pe acea adresă a început să circule prin publicul Iaşilor, care îi dezaprobă pe semnatari. Faptul acesta a pus în proastă lumină şi pe Savfet-Effendi, care il asigurase dinainte pe Talleyrand că-i va face dovada că majoritatea notabililor moldoveni erau împotriva unirii. Se menţionează că Savfet-Effendi comunicase mitropolitului Moldovei că voinţa sultanului e ca unirea să nu se facă. Se subliniază satisfacţia produsă prin înlocuirea antiuuionistului Costin Catargi, de la conducerea Departamentului din Lăuntru. 266 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) 4976 323 (498.3) [Se dezminte ştirea răspîndită de presa vieneză că petiţia antiunioniştilor moldoveni, adresată lui Savfet-Effendi, fusese iscălită de 600 de persoane], — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 189: Rdsume des lettres et des journaux du pays. Se araţi ci petiţia uu fusese semnată dccit de vreo 60 de persoane. 4977 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 5 mai, in legătură cu situaţia politică din Moldova, în momentul plecării comisarilor puterilor garante spre Bucureşti]. — L’ETOILE DU D- [Bruxelles], I (1857), p. 181—182: Moldavie. Se arată că se iviseră divergenţe intre reprezentanţii Franţei, Sardiniei şi Prusiei pe de o parte şi cei ai Turciei şi Austriei, de alta. Se discută chestiunea adresei semnate de 63 de antiunionişti şi este acuzată Austria că voieşte să provoace tulburări iu Moldova. 4978 323 (498.3) [Observaţii despre înălţarea in grad a lui Alexandru Cuza, pircalabul de Galaţi]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 185—186: Moldavie. Scmnallud meritele dovedite dc Cuza sub domnia lui Grigorc Gbica, redacţia îşi exprimă mirarea in legătură cu înălţarea lui in citcva zile la gradul dc maior. 4979 323 (498.3) [Se anunţa că din Fălticeni s-a înaintat la Savfet-Effendi 0 adresă iscălită dc 120 dc cetăţeni cu drepturi politice, soli-citind menţinerea vechilor privilegii dc autonomie ale Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 179: Novitale din năuntru. 4980 323 (498.3) [Se anunţă că gazeta „Le Monitcur” din Paris a publicat, la 23 mai, o corespondenţă din Iaşi privind „arbitriul şi stră-ganarile administraţiunii caimacamului de Moldavia, Vogori-de“]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 56: Bulctinu tclegraficu. 4981 323 (498.3) [Ştiri mărunte cu privire la lupta pentru unire in Moldova, extrase din „L’Indepcndancc Belgc"].—OLTULt), I (1857), p. 30—31: Francia. 4982 323 (498.3) [Observaţii cu privire la semnificativa similitudine dintre părerile antiunioniştilor moldoveni şi corespondenţele opuse ideii unirii, trimise diferitelor foi europene, din Iaşi şi Con-stantinopol]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 190: Nouvelles des Principautes. Se publică extrase, pentru a dovedi acest lucru. 4983 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 31 mai/12 iunie, despre situaţia politică din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 205—206. Se comunică zvonul inlocuirii eventuale a lui Vogoride prin C. Negri sau printr-o căimăcămie de trei, compusă din C. Negri, Şt. Catarg! şi V. Sturza. Se dau amănunte privind abuzurile guvernului Împotriva unioniştilor, pre-cizindu-se că toate aceste abuzuri se hotărau noaptea, in grădina editorului Catetei de Moldavia [G. Asachi], de către caimacam şi de către mai mulţi apropiaţi ai săi. Se subliniază numărul mare al celor excluşi din listele electorale ale clerului şi ale marilor proprietari. 4984 Chitzu, G. 323 (498.3) [Articol referitor la atitudinea guvernului din Moldova]. — OLTULt), I (1857), p. 33: Craiova 31 Ma[i]u. Condamnă actele de presiune politici ale guvernului moldovean, inaiute dc alegerile pentru Divanul ad-hoc. Subliniază că poporul român are „o naturală aplecare către civilizaţiune şi libertate". 4985 323 (498.3) [Se anunţă, „sub toate reservcle putincioase”, că prinţul Vogoride, caimacamul Moldovei, ar fi plecat la Constantino-pol, cu o suită numeroasă de boieri din protipendadă], — SECOLULt), I (1857), nr. 41, .p. 3: Ştiri din întru. 4986 323 (498.3) [Se anunţă, pe baza unei ştiri din Iaşi, de la 2 iunie, că, in consiliile Porţii, se aprobase purtarea lui Vogoride, lucru care bucura pe antiunionişti]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 193: Nouvelles des Principautes. 4987 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 2 iunie, despre abuzurile săvirşite de guvernul caimacamului Vogoride, în pregătirea alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 197—198: Nouvelles des Principautes. Se arată că mii de electori erau excluşi din listele de alegători, care urmau să apară. Se dau amănunte asupra conflictului ce sc născuse între Vogoride şi mitropolitul Sofronie, care era partizan al unirii, şi sc anunţă că Vogoride căuta să-l destituie pe acesta. Sc arată că Scriban, conducătorul seminarului de la Socola, luptător unionist, fusese destituit dc guvern. Sc comunică informaţii cu privire la cei 421 de semnatari ai protestului impotriva unirii şi se observă că Vogoride işi pregătea partizani pentru alegeri, boierind in dreapta şi in stingă. 4988 323 (498.3) [Protestul mitropolitului Sofronie al Moldovei faţă de Încercările guvernului de a-1 face să modifice lista preoţilor care aveau drept să aleagă dintre dînşii deputaţi pentru Divanul ad-hoc], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 79: DepartamentulQ averiloru bisericeşti; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 205: Nouvelles des Principautes. 4989 323 (498.3) [Se anunţă, pe baza unei ştiri din Iaşi, de la 5 iunie, că rectorul seminarului din Socola fusese destituit, spre indignarea generală]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 197: Demi^rcs nouvelles. Se observă că Vogoride săvirşea abuzurile cu aprobarea fără rezerve a Porţii şi că, intr-adevăr, cousulul Austriei era stăpinul Moldovei. 4990 323 (498.3) [Scrisoarea trimisă de mitropolitul Sofronie al Moldovei şefului Departamentului Bunurilor Clerului, la 22 mai/3 iunie, în semn dc protest împotriva demiterii lui Filarct Scriban de la conducerea seminarului din Socola şi a inlocuirii sale prin Suhopan.]------L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201—202: Nouvelles des Principautds. 4991 323 (498.3) [Se dezminte ştirea destituirii mitropolitului Moldovei, arătîndu-se că guvernului lui Vogoride nici nu-i era îngăduit acest lucru]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 202: Nouvelles des Principautes. 4992 323 (498.3) [Corespondentul din Constantinopol al jurnalului francez „Le Pays“ anunţă că mitropolitul Moldovei a adresat un protest impotriva apăsării ce se exercita de caimacamul Vogoride asupra clerului Moldovei, ca să-l facă a se declara in contra unirii]. — SECOLULt), I (1857), nr. 45, p. 3—4: Din Oriente. 4993 323 (498.3) [Protestul adresat mitropolitului de rectorul Seminarului Central din Moldova, referitor la demiterea sa şi a egumenilor de pe listele electorale], — SECOLULt), I (1857), nr. 47, p. 3—4. 4994 323 (498.3) Protcstation adressee â LL. EE. MM. Ies membres de la commision europeenne siegeant â Bucarest. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 209—211: Moldavie. Sc redă, in extenso, protestul din 8/20 iunie al unioniştilor moldoveni impotriva falsificării listelor electorale de către guvernul caimacamului Vogoride. Se înşiră toate ilegalităţile comise, în această privinţă, dc Căimăcămie. 4995 323 (498.3) [Ofisul din 8 iunie al caimacamului Moldovei, dat postelnicului Panaite Balş, la demisia lui din postul de secretar de stat]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 201: Sccre- 267 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3 tariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 48, p.189 bis: Caimacamia Principatului Moldovei. In locul Iui, este numit, provizoriu, Alexandru Fotino. 4996 323 (498.3) [Articol prin care ziarul „Daily News", denunţa, la 18 iunie, politica abuzivă a caimacamului Vogoride, (aţă de cler şi faţă de unionişti, deplîngind în acelaşi timp faptul că guvernul britanic nu se opunea activităţii caimacamului]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 207—208. Se traduce articolul foii engleze in exlcnso. 4997 323 (498.3) [Polemică cu „Jurnalul de Frankfurt" — „Frankfurter Journal" —, care justificase, la 18 iunie, eliminarea unio-niştilor din listele electorale pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. — L’FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 211: Moldavie. Foaia din Frankfurt susţinea că unioniştii fuseseră eliminaţi pentru că aveau datorii şi fiindcă n-aveau titlurile proprietăţilor lor in regulă. 4998 323 (498.3) Circulara Ministerului din Năuntru cu No. 11. 949 din 13 iunie 1857, triimasă Administraţiilor. — GAZ DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 201—202. Se atrage atenţia şefului poliţiei din Iaşi şi administraţiilor de ţinuturi că„ feluriţi indivizi atit din năuntru! ţării, cit şi chiar de peste hotar, se poartă In cuprinsul Principatului fără cuvenitele pasporturi şi certificate". Li se amintesc dispoziţiile din Manualul Ligilor şi Condica criminali, cu privire la controlul călătorilor prin tirguri şi sate, şi li se cere să le aplice cu stricteţe. 4999 323 (498.3) [Administraţiile Moldovei şi poliţia Capitalei sint chemate a ţine ordine la alegerile pentru Divanul ad-hoc]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857], p. 193—194: Ministeriul trebilor din năuntru. Circulară din 18 iunie. — Text român şi francez. 5000 323 (498.3) [Corespondenţe trimise din Iaşi foii „Le Moniteur uni- versel" tratînd despre pregătirile guvernului caimacamului Vogoride, ca să falsifice alegerile de deputaţi pentru Divanul ad-hoc], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201: Nouvelles des Principautes. Se arată că se smulseseră prin teroare iscăliturile staroştilor de bresle din Iaşi, împotriva unirii, şi că guvernul căuta să-şi mărească numărul aderenţilor, prin Înălţări de grad in armată (ajungind 60 de colonei la 2000 de soldaţi) şi prin boieriri. De asemenea, se semnalează faptul că se intenţiona ca alegătorii negustori din Iaşi să fie siliţi să-şi dea voturile in alb. 5001 323 (498.3) [Polemică cu ziarul „OesterrechischeCorrespondenz", în le- gătură cu dezminţirea pe care o dăduse foaia austriacă unor informaţii publicate în „Le Moniteur universel" cu privire la abuzurile antiunioniste ale guvernului caimacamului Vogoride]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 207: Valachie. 5002 323 (498.3) [Se anunţă că, prin intervenţia miniştrilor Austriei şi Angliei la Constantinopol, s-a reuşit ca Vogoride să rămînă mai departe caimacam In Moldova], — SECOLUL0,1 (1857), nr. 46, p.4. 5003 323 (498.3) [Se anunţă că oficiosul francez „Le Fays" a dezminţit în chip formal zvonurile despre demiterea caimacamului Vogoride). — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 90: Presa streină despre Principate. Ştirea este redată după Le Sticle. 5004 323 (498.3) [Extras din jurnalul francez „Le Constitutionnel" despre conduita neschimbată a caimacamului Vogoride din Moldova, cu toate făgăduielile date]. — CONCORDIA, I (1857), p. 153. 5005 323 (498.3) [Unioniştii moldoveni susţin că 20 000 de persoane fuseseră lipsite, în mod arbitrar, de dreptul de vot în Moldova], — G. TRANS., XX (1857), p. 208. Ştire redată după Oeslerreichische Zeilung. 5006 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 17/29 iunie, în legătură cu reacţia moldovenilor faţă de excluderea în masă a alegătorilor din listele electorale pentru Divanul ad-hoc, publicate de guvernul Vogoride]. — L’feTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 217: Moldavie. Se arată că numai In Iaşi semnaseră o petiţie de protest 500 de alegători excluşi din liste şi se anunţă că, In Întreaga ţară, se alcătuiau astfel de proteste. Se arată, de asemenea, că Petre Mavrogheni fusese însărcinat să ducă protestul ieşenilor ia Bucureşti, comisarilor puterilor garante. Se înştiinţează că, la Bacău, Tecuci şi Dorohoi, o parte dintre autorităţi s-au alăturat restului cetăţenilor, arătlndu-şi indignarea pentru modul cum se alcătuiseră listele electorale. 5007 323 (498.3) [Comunicat din 29 iunie, privind aminarea alegerilor pe termen de 8 zile, „pentru îndeplinirea unor lucrări pregătitoare în operaţiile alegerilor"].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 201: Ministeriul din Năuntru cătră Dior Administratorii. Text român şi francez. 5008 323 (498.3) [Despre aminarea alegerilor din Moldova, care trebuiau să se efectueze la 30 iunie. In urma abuzurilor guvernului şi a protestelor a patru dintre comisarii puterilor europene]. — ROMANIA [Bucureşti], 1 (1857), p. 94: Revista politica. Text român şi francez. 5009 323 (498.3) [Traducerea unei corespondenţe apărute în gazeta „L’Ob- servateur belge", cu privire la broşura lui Vergile Doze „Un mois en Moldavie"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 215. Ziarul belgian subliniază cu simpatie pledoaria pe care Vergile Doze o făcuse In broşura sa, pentru caimacamul Vogoride. Textul corespondenţei e precedat de o notiţă a Gatetei de Moldaoia, care prezintă acest text drept un răspuns binevenit la „calumniile cele mal tnegrite" care s-ar fi revărsat asupra guvernului Moldovei, prin unele gazete franceze. 5010 Saint-Marc Girardin 323 (498.3) [Comentarii in legătură cu viitoarea alegere a domnitorilor din Principatele Române]. — SECOLUL0, I (1857), nr. 50, p. 3—4: Presa streină despre Principatele Dunărene. Se traduce o parte dintr-un articol publicat de scriitorul francez cu prilejul apariţiei cărţii lui Vergile Doze: O luni In Moldavia, In care se susţi-uea candidatura caimacamului Vogoride. Girardin argumentează că un străin, necunosdnd situaţia internă a Principatelor Române, n-arc dreptul să se pronunţe asupra candidaţilor la domnie. 5011 323 (498.3) [Depeşă telegrafică, trimisă din Iaşi la 13 iulie, în care se dau informaţii cu privire la situaţia politică din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 221: Moldavie. Se anunţă aminarea alegerilor cu opt zile şl se vesteşte că Alison, secretarul ambasadorului Angliei la Poartă, sosise la Iaşi. 5012 323 (498.3) [Textul demisiei prezentate de maiorul A. Cuza, cîrmui- torul ţinutului Covurluiului, caimacamului Moldovei]. —-CONCORDIA, I (1857), p. 164—165; SECOLULt, I (1857), nr. 53, p. 2. Motivul: activitatea abuzivă a sameşuiui ţinutului şi a comitetului electoral pentru Divanul ad-hoc. 5013 323 (498.3) [Ddmission motivee du prdfet de Gallatz, M. Alexandre Cuza, major aide de câmp princier, adressee au caimacam 2G8 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTJillNA: MOLDOVA 323(498.3) de Moldavie. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 228. Textul scrisorii dc demisie. 5014 323 (498.3) [Corespondenţă trimisă din Iaşi, la 7 iulie, foii „Le Moni- tcur universer, tratînd despre abuzurile şi actele de violenţă ale colonelului Ranet, prefectul de Botoşani, şi despre senzaţia produsă dc demisia lui Alexandru Cuza din funcţia de perfect de Covurlui]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 229: Nouvelles des Principautes. 5015 323 (498.3) [Se dezminte ştirea publicată de ziarele franceze că două petiţii, cu sute de iscălituri, au fost adresate caimacamilor şi membrilor comisiei puterilor garante, în legătură cu admiterea repatrierii expulzaţilor din 1848], — GAZ. DE MOLD., XXVin [recte XXIX] (1857), p. 209—210: Novitale din năuntru. La Iaşi, ccl puţin, nu s-au făcut asimcuca petiţii, deoarece nu existau exilaţi moldoveni In străinătate. 5016 323 (498.3) Concordia saii unirea cetăţeană. — GAZ. DE MOLD., XXVm [recte XXIX] (1857), p. 209—211: Albina Românească. Articol In care se demonstrează primejdia dezbinării uuui popor şi se face apel la unire, pentru lege, guvern şi patrie. 5017 323 (498.3) La Cons[e]rvatorul. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 1—8: Anexe. Se publică sub acest titlu scrisoarea trimisă caimacamului N. Vogoridc de cumnaţii săi Mussurus şi Fotiade, de tatăl său Ştcfanachi Vogoridc, de fratele său Alez. Vogoride şi de diplomatul austriac Prokescb-Osten. Din aceste scrisori, reiese politica abuzivă, antiunionistă a lui Vogoride şi a fanrz liei sale, precum şi sprijinirea acestei politici de către Poartă şi de către Anglia şi Austria. Redacţia precedă scrisorile de un comentariu, in care arată că ca a semnalat întotdeauna pericolul „fanariot" şi aminteşte ci exista „un alt fanariot din Bucureşti", tot dc tipul lui Vogoride. Se aminteşte şi faptul că, încă din mai 1857, se publicase articolul Yira fanariotă. 5018 323 (498.3) [Notă a redacţiei „Conservatorului", la închierea publicării scrisorilor adresate lui N. Vogoride]. — CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p.8. Nota il caracterizează pc N. Vogoridc ca „agent secret universal", tră-dind pe toată lumea şi vînziud interesele Moldovei. 5019 323 (498.3) Extraits de lettres confidentiellcs adressecs au caimacam de Moldavie par differents personnages politiques. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234—236. Se publică scrisori trimise caimacamului N. Vogoride de cumnatul său Mussurus, de tatăl său Ştefanachi Vogoride, de fratele său Alexandru Vogoride, dc cumnatul său Fotiade, precum şi de Prokescb-Osten şi de Gocdel de Lannoy. Din aceste scrisori, reiese politica antiunionistă a lui Vogoride şi a familiei sale, precum şi sprijinirea acestei politici de către Poartă şi de către Anglia şi Austria. 5020 323 (498.3) O corespondenţă familiară secretă. — G. TRANS., XX (1857), p. 247, 251—252, 256. Se traduc, după Ocsterrcichischc Zeitung, un număr de scrisori de ale lui Mussurus (ambasadorul Porţii la Londra), Alex. Vogoride (fratele caimacamului Moldovei), Fotiade (agentul Moldovei la Poartă) etc...., din care se vădeşte atitudinea nefavorabilă unirii adoptată de caimacamul Moldovei şi de oamenii săi. 5021 323 (498.3) [Comunicat prin care Secretariatul de Stat al Moldovei dezminte autenticitatea unor fraze din scrisorile caimacamului Conachi-Vogoride, publicate în ziarele străine]. — GAZ. DE MOLD., XXVni [recte XXIX] (1857), p. 249: Novitale din năuntru. Din însărcinarea caimacamului. — Text român şi francez. 5022 323 (498.3) [Corespodenţă de la Iaşi, din 20 iulie, despre alegerile din Moldova şi măsurile luate de guvern pentru a asigura izbînda antiunioniştilor]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 230—231: Moldavie. Se arată modul in care decurseseră alegerile clerului din episcopia Roman, al cărei titular era antiunionist. Se dau amănunte privind destituirea colonelului Alcaz, prefectul poliţiei din Iaşi, şi altele referitoare la desfăşurarea forţelor militare de către Căimăcămic, in timpul alegerilor. In sfirşit, se arată eă se adresaseră plingeri consulilor faţă de abuzurile antiunioniste săvirşite de autorităţi. Se redă un astfel de protest. 5023 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 23 iulie, despre rezultatul alegerilor reprezentanţilor marilor boieri pentru Divanul ad-hoc]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 233—234: Nouvelles des Principautes. Se arată că, in afara cîtorva nume mari boiereşti, îndeosebi ale membrilor familiei Balş, nu se numărau printre deputaţii marilor proprietari decît parveniţi, partizani ai lui Vogoride. Se comunică amănunte cu privire la Niculae Istrati şi se ironizează poziţia adoptată de Gazda de Moldavia, care Înregistrase fără nici un comentariu rezultatul alegerilor. 5024 323 (498.3) [Adresa „unui mare număr de patrioţi moldoveni”, trimisă consulilor din Iaşi, în chestiunea terorismului din timpul alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — G. TRANS., XX (1857), p. 239: Ţcara Românească şi Moldavia; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 239: Principatele dela Dunăre. Se traduce adresa după Oestcreichische Zeitung. 5025 323 (498.3) [„Le Siecle” anunţă că este probabil ca unioniştii să fie în număr însemnat chiar în Divanul ales, prin atîtca străduinţe şi falsificări, de Vogoride]. — ROMANŢA [Bucureşti], I (1857), p. 135: Presa streină despre Principate. 5026 323 (498.3) [Corespondenţă dc la Iaşi, din 8 august despre dezorganizarea partidei antiunioniste şi despre consecinţele politice ale morţii episcopului de Huşi], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 241—242: Moldavie. Se arată că mulţi dintre deputaţii aleşi prin fraudă işi dăduseră demisia şi că indignarea opiniei publice izbucnea in manifestaţii ostile Îndreptate împotriva capilor partidei antiunioniste. Se anunţă că fratele lui N. Istrati, episcopul Huşilor, era pe moarte şi se discută problema reprezentării in Divanul ad-hoc a episcopilor de Huşi şi Roman, prin locţiitori de episcopi. 5027 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 10 august, conţinînd diferite ştiri politice]. — L’FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 242: Moldavie. Se arată că Alison, secretarul ambasadei britanice din Constantinopol, care il sprijinea pc Vogoridc, fusese rechemat grabnic. Se anunţă că Vogoride era in conflict cu miniştrii săi şi se dau amănunte privind operaţiunile necinstite făcute de mai mulţi înalţi dregători din tabăra caimacamului şi a guvernului. 5028 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 5/17 august, despre abuzurile săvîrşite de partizanii lui Vogoride], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles]^ I (1857), p. 253—254: Correspondanccs parti-culieres de l’Etoile du Danube. Se înşiră mai multe cazuri de afaceri ale sfetnicilor caimacamului, prin care se păgubise greu statul. 5029 323 (498.3) [Depeşa din 12/24 aug. a ministrului otoman al Trebi- lor Străine, către prinţul caimacam al Moldovei]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 2; BULET. OF.EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ.DE MOLD. XXVin [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 1, nr. 65, p. 253. Cere să se analizeze alegerile şi să se revizuiască listele electorale, luindu-se ca modei interpretarea dată de Căimăcămia Ţării Româneşti firmanului pentru 269 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498-3) convocarea Divanurilor ad-hoc. — în Gazeta de iloldavia, text român şi francez. 5030 323 (498.3) Ofisul Exelcnţei Sale Prinţului Caimacam N. Conachi- Vogoridi, adresat cătră Consiliul Administrativ Extraordinar din Moldova In 13 (25) August 1857 sub No. 93. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. 1 la nr. 1, p.2; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE MOLD., XXVin [recte XXTX] (1857), supl. la nr. 64, p. 1, nr. 65, p. 253. Comunică Sfatului câ, potrivit depeşei primite de la ministrul otoman de Externe, alegerile din Moldova se anulează. Invită Sfatul să dispună revizuirea listelor electorale şi să ia măsuri ca autorităţile să nu mai comită presiuni asupra alegătorilor. — în Gazeta de Moldavia, text român şi francez, 5031 323 (498.3) [Ştiri, Îndeosebi politice, din capitala Moldovei]. — L’fi- TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 241: Resume des cor-rcspondances particuli&res. Se anunţă cî Vogoride a plecat la Galaţi şi ca ajunsese la neînţelegeri cu guvernul său. Se arată că incă nu se fixase, plnă la 14 august, data noilor alegeri. Se vesteşte moartea episcopului de Huşi. 5032 323 (498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei cu privire la pregătirea noilor alegeri]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., r (1857), supl. I la nr. l,p. 2—3; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE MOLD., XXVUI [recte XXIX] (1857), supl. lanr. 64, p. 2, nr. 65, p. 253—254. Fixează, conform depeşei otomane, data alegerilor la 29 aug.; dispune alcătuirea de noi liste electorale, avfnd ca model instrucţiunile pentru alegeri elaborate tn Ţara Românească. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5033 323 (498.3) [Circulara Ministerului din Năuntru către administratorii de ţinuturi din Moldova, cerîndu-le să se conformeze noilor instrucţiuni cu privire la listele electorale şi să procedeze „cu toată nepărtinirea" în pregătirea alegerilor]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I Ia nr. 1, p. 4, col. IX; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 56; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 65, p. 254. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5034 323 (498.3) [Instrucţiuni cu privire la pregătirea noilor alegeri în Moldova, elaborate de Ministerul din Năuntru.] — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 4, supl. II la nr. 1, p. 1; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 56—57; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 254—256. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5035 323 (498.3) [Diferite ştiri privind anularea alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 245: Affaircs des Principautes. Ştiri date de Le Moniteur şi Times la 25 august, precum şi o depeşă din Iaşi de la 27 august. 5036 Bădulescu, C. I. 323 (498.3) [Comentarii asupra anulării alegerilor din Moldova pentru Divanul ad-hoc], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 59, p.2: Revista politică, nr. 60, p. 3—4: Revista politică. Consideră că termenul de 15 zile pentru pregătirea noilor alegeri este prea scurt. 5037 323 (498.3) [Comentarii cu privire la graba cu care guvernul caimacamului Vogoride pregătea noile alegeri din Moldova, cu scopul ascuns de a le falsiiica]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 257: Resumd des correspondances particuliferes. Se dau informaţii asupra acestei chestiuni, pc baza unor scrisori din 28 şi 30 august. Se cere destituirea lui Vogoride. 5038 323 (498.3) [Observaţii cu privire la pregătirea noilor alegeri pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. •— ROMÂNUL, I (1857), nr.7, p.l: Bucureşti, 31 August/12 Septemvrie. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. 5039 323 (498.3) [Se anunţă că ziarul francez „La Patrie" s-a pronunţat că puterile garante n-au nici un drept să ceară destituirea lui Conachi-Vogoride, care va rămîne caimacam]. — GAZ. DE MOLD., XXVni [recte XXIX] (1857), p. 264: Depeşe telegrafice. 5040 323 (498.3) [Se anunţă că „acţiile principelui Vogoride se urcară cîtva în Paris şi aceasta se adscrie desluşirilor, ce le a dat despre el soţia lui, care de prezent petrece la Paris”]. — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 279: Francia. 5041 323 (498.3) [Ofis prin care se anunţă demiterea logofătului Vasile Ghica din postul de ministru din Năuntru]. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 63: Ministeriul din Năuntru. Ghica este demis din cauza abuzurilor ce au fost săvirşite la alegeri. Colonelul P. Scheliti este numit interimar U conducerea departamentului. 5042 323 (498.3) [Secretariatul de Stat anunţă că directorul Departamentului din Năuntru, colonelul Petru Scheliti, a fost numit interimar la conducerea acestui departament]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 311; GAZ. DE MOLD., XXVUI [recte XXIX] (1857), p. 269; Secretariatul de Stat. 5043 323 (498.3) [Corespondenţa de la Iaşi, din 5 septembrie, despre conflictul ce izbucnise Intre Vogoride şi Vasile Ghica, ministrul din Lăuntru, sprijinit de consulul Austriei]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 262: Moldavie. Se arată că Vogoride izbutise să dejoace complotul urzit de Ghica şi câ-1 destituise, cu toată opoziţia violentă a lui Goedcl-Lannoy. 5044 323 (498.3) [Articol de fond despre măsurile administrative luate de caimacam „în momentele cele grele prin care ţara au petrecut”]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p.281: Novitale din năuntru. Se elogiază noile dispoziţii date de caimacam in ce priveşte pregătirea alegerilor şi sc exprimă speranţa că ele vor însenina orizontul politic. — Text român şi francez. 5045 323 (498.3) [Articol cu privire la rezultatele călătoriei prin ţară a caimacamului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 286—287. Se arată că rezultatele au fost: reforme militare, măsuri de urbanizare la Galaţi, nemulţumire faţă de starea închisorilor, 5046 323 (498.3) [Corespondenţe de la Iaşi, din 7 şi 16 septembrie, despre destituirea ministrului de Interne, Vasile Ghica, şi despre izbînda deplină a unioniştilor în alegeri]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 266—267: Moldavie. Se recunoaşte că guvernul sc dovedise imparţial In noile alegeri şi se subliniază semnificaţia izbînzii unioniştilor, care nu beneficiaseră nici de libertatea întrunirii şi nici de libertatea presei. Se anunţă că Fotiade reprezentantul Moldovei la Poartă, sosise la Galaţi şi se arată că opinia publică sc pregătea să-şi exprime indiguarca pentru atitudinea sa politică, 5047 323 (498.3) [Comentarii cu privire la complotul urzit de Vasile Ghica, pentru a-1 doborî pe caimacamul Vogoride]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 294: Moldavie. Nu se dă crezare scrisorii pe care o trimisese Ghica gazetei Le Nord, dezminţind ştirile despre uneltirile sale, dar recunoscind, fără să vrea, ci ceruse Porţii revocarea caimacamului, 270 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3) 5048 323 (498.3) [Comentarii cu privire la rezultatele noilor alegeri pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. — L’FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 261: Nouvcllcs des Principautes. Se arată că aproape în unanimitate deputaţii erau unionişti. Sc dau informaţii asupra modului cum fuseseră aleşi unii fruntaşi unionişti. Se dă, tn sfirşit, un tablou al deputaţilor aleşi, Împărţiţi după părerile lor faţă de ideea unirii. 5049 323 (498.3) Alegerile în Principate. — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 311: Principatele dela Dunăre. Se prezintă o corespondenţă din Oesterreichische Zeitung şi alta din La Gasrtle Universcllc, In care sc discutau rezultatele şi consecinţele noilor alegeri din Moldova. In cea dc-a doua corespondenţă, sc descrie conflictul iscat intre Vogoride şi sfetnicii săi, in urma anulării alegerilor. 5050 323 (498.3) [Se anunţă din Iaşi că se vorbea acolo de înlocuirea lui Vogoride din funcţia de caimacam, Poarta reproşîndu-i faptul că fusese imparţial în noile alegeri pentru Divanul ad-hoc], — L'JiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 277: Resume. 5051 323 (498.3) [Foile englezeşti anunţă că Vogoride ar fi trecut de partea celor ce luptau pentru unirea Principatelor, lucru care a întărit mult partidul unionist]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 282: Transilvania. Ştire dută după Kolossviri Koilony. 5052 323 (498.3) [Polemica cu „Gazeta universală din Augsburg" — „Augs- burger Allgcmcine Zeitung" — în legătură cu legalitatea alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 301: La presse curopecnne sur Ies Principautes. Sc combate articolul Adevărul asupra Principatelor dunărene, apărut la 30 octombrie, in care se căutase să se demonstreze caracterul „neregulat** al ultimelor alegeri din Moldova. 5053 323 (498.3) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 18 septembrie, despre începerea în curînd a Divanului ad-hoc din Moldova şi pregătirea alegerilor în Ţara Românească], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 265: Valachie. Se anunţă plecarea in Moldova a comisarilor Bulwer şi Basily. 5054 323 (498.3) [Ştiri din Iaşi, în legătură cu apropiata deschidere a Divanului ad-hoc]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles],I (1857), p. 265: Resume des correspondanccs particulieres. Se arată, pe baza unei telegrame trimise la 27 septembrie din Iaşi, că Bulwer şl Basily erau aşteptaţi tn capitala Moldovei şi că victoria unioniş-tilor In alegeri era mai deplină dccit se credea la Început, mai ales că mai mulţi dintre deputaţii separatişti, intre care Grigore Balş, trecuseră in tabăra unionistă. 5055 323 (498.3) [Dare de seamă despre vizita pe care deputaţii Divanului ad-hoc au făcut-o comisiei puterilor garante, sosită la Iaşi], — GAZ. DE MOLD., XXVIir [recte XXIX] (1857), p. 289— 290: Novitale din năuntru. Se publică discursul vornicului Dim. Rallct şi răspunsul comisarului rus Basily, preşedintele comisiei. 5056 323 (498.3) [Depeşă de la Iaşi, din 3 octombrie, conţinînd ştiri politice în legătură cu apropiata intrare în activitate a Divanului ad-hoc], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 269: Nouvelles des Principautes. Se anunţă că Divanul ad-hoc moldovean urma să se deschidă la 4 octombrie şi că Basily, comisarul Rusiei, dăduse o serată Înainte dc reîntoarcerea sa la Bucureşti. Se arată că Bulwer răminca Încă la Iaşi. 5057 323 (498.3) [Se anunţă că Divanul ad-hoc al Moldovei şi-a început lucrările şi că guvernul moldovean e în dezorganizare, nimeni nemaivrînd sa-1 secondeze pe Vogoride]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 273: Resume. 5058 323 (498.3) Convocaţia Divanului Ad-hoc. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXTX] (1857), p. 293: Novitale din năuntru. Articol publicat cu prilejul începerii lucrărilor Divanului ad-hoc al Mol-doviei. — Se arată că deputaţii s.au ales conform instrucţiunilor firmanului pentru convocarea Divanului ad-hoc „dupre inţălesul său cel mai drept şi aplicaţiea sa cea mai nepărtinitoare". Li se recomandă „cumpătare" şi „înţelepciune" in lucrările lor — ca să se poată înfăptui „fără inttrzicre reformele civilizatoare produse prin lucrări înţelepte şi patriotismul cel luminos". — Text român şi francez. 5059 323 (498.3) Solenitatca din 22 Septemvrie. — GAZ. DE MOLD., XXVIU [recte XXIX] (1857), p. 293—295. Dare de scamă amănunţită despre solemnitatea deschiderii lucrărilor Divanului ad-hoc al Moldovei, tn cuprinsul ci, se reproduce textul ofisului de deschidere dat de caimacam şi al cuvîntărh rostite de mitropolitul Moldovei, ca preşedinte. Sc subliniază entuziasmul ieşenilor şi ordinea desăvtrşită in care s-a desfăşurat ceremonia. — Text român şi francez. 5060 323 (498.3) Convocaţia Divanului Ad-hoc. Solcnitatea din 22 Septemvrie. — ANUNŢ. R., TV (1857), nr. 73, p. 1—3. Dare de seamă. 5061 Sofronie, mitropolit 323 (498.3) [Cuvîntarea rostită la deschiderea sesiunii Divanului ad-hoc din Moldova, în calitate de preşedinte], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. II la nr. 1, p. 3; GAZ. DE MOLD., XXVITI [recte XXrX] (1857), p. 294; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 73, p. 2. Recomandă „cea mai mare luare aminte" in vorbiri şi lucrări, precum şi „cea mai adincă cumpătare şi înţelegere in rostirea dorinţelor" Divanului ad-hoc. încheie printr-un îndemn la unirea Principatelor: „Moldo-Românii dc astăzi sint toţi una". — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5062 323 (498.3) Ouverture du Divan Ad-hoc. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], r (1857), p. 277: Moldavie. Corespondenţă de la Iaşi, din 23 septcmbric/5 octombrie, iu care se descrie deschiderea Divanului Moldovei, dindu-sc amănunte asupra manifestaţiilor unioniste ce însoţiseră acest eveniment. 5063 323 (498.3) [Ştire cu privire la deschiderea „Camerei naţionale" la Iaşi]. — ROMANUL, I (1857), nr. 15, p. 1: Bucureşti, 27 Septemvrie/9 Octomvrie. Din cronica politică semnată de C. A. Rosctti. 5064 323 (498.3) [Se anunţă că un grup de deputaţi ai Divanului ad-hoc a fost primit de comisarul Marii Britanii], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 295—296: Novitale din năuntru. Se publică cuvîntarea vornicului M. Kogălniceanu şi răspunsul comisarului britanic. 5065 Un cetăţean 323 (498.3) [Sărbătorirea deschiderii Divanului ad-hoc, la Huşi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 306: Dc la Huşi ni scriu următoarele. Text român şi francez. 5066 323 (498.3) Otisul Ex. Sale Prinţului Caimacam adresat D-salc Vom. lancu N. Cantacuzin la 7 Octomvrie 1857 sub No. 125. — BULETIN [Mbld.], XXV (1857), p. 363; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 317. lancu N. Cantacuzin c numit secretar dc stat. — tn Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 271 www.dacoromanica.ro 323(49 .3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) 5067 323 (498.3) [Textul moţiunii propuse de M. Kogălniceanu in şedinţa din 7 oct. a Divanului ad-hoc din Iaşi, formulind dorinţele fundamentale ale ţării]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 3, p. 1—3. 5068 323 (498.3) [Procesul verbal al şedinţei din 7 oct., în care s-a dezbătut moţiunea propusă Adunării de M. Kogălniceanu şi alţi deputaţi cu privire la exprimarea dorinţelor ţării].— BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 3, p. 1—4; MONTr. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 37—39: Şedinţa din 7 Octomvrie. După ce se analizează relaţiile dintre Principatele Române şi Turcia, moţiunea se Încheie prin formularea următoarelor dorinţe ale tării: respectarea autonomiei principatelor; unirea lor sub numele de România; neutralitatea pămintului Principatelor Române; alegerea unui domnitor străin; Încredinţarea puterii legiuitoare unei Obşteşti Adunări, „în care să fie reprezentate toate interesele naţiei“. împotriva moţiunii votează episcopul Ncctarie Hcr-meziu şi logofătul Alccu Balş. 5069 Hurmuzachi, C. 323 (498.3) [Cuvlntare rostită în Divanul ad-hoc al Moldovei, în şedinţa din 7 Oct., în favoarea moţiunii cuprinzînd dorinţele fundamentale ale ţării, propusă de M. Kogălniceanu]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 3, p. 1—3: Anexe la procesul verbal VII; MONTr. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 39—40, 57. 5070 Balş, A. 323 (498.3) [Intîmpinare împotriva unirii Principatelor]. — BUL. A- DUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 3, p. 3: întâmpinarea D-lui A. Balş; G. TRANS., XX (1857), p. 363: Tier’a Romanesca si Moldavi’a. Arătind dc la inccput că este „propriutariu a 80 mii fălci in Moldova," A. Balş protestează împotriva dorinţei dc unire a Principatelor, exprimată in moţiunea propusă dc M. Kogălniceanu. Cere să se păstreze autonomia Moldovei, „cu toate privilegiile şi imunitătile ei". Consideră că Divanul ad-hoc nu arc dreptul să se ocupe de chestiunea unirii, ci numai de reorganizarea iu-ternă. 5071 Kogălniceanu, M. 323 (498.3) [Cuvîntare în care critică întimpinarea lui A. Balş împotriva Unirii]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 3, p. 4: Cuvântul d-lui M. Kogălniceanu. 5072 323 (498.3) [Demisia lui Alecu Balş, deputat al proprietarilor mari din ţinutul Putna], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 12, p. 3: Anexa litera A. Balş demisionează pe motivul că — neţinind seamă de protestul lui de la început —„Adunarea au atins o chestie politică de mare Însemnătate". Consideră că Divanul ad-hoc trebuie să se ocupe numai „cu revizia legiuirilor şi a statutelor terii, pentru a ei organizare din lăuntru". 5073 323 (498.3) [Depeşă din 20 octombrie, de la Iaşi, anunţînd votarea în aceeaşi zi, aproape în unanimitate, de către Divanul ad-hoc moldovean, a celor 4 puncte ale partidei naţionale]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 281: NouveUes des Principautes. 5074 323 (498.3) [Textul declaraţiei din 7 octombrie a Divanului ad-hoc al Moldovei, în legătură cu dorinţele sale]. — G. TRANS., XX (1857), p. 350—351: Ţeara Românească şi Moldavia; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 352, 356: Principatele dela Dunăre. Textul este tradus din Oeslerreichische Zeitung. 5075 323 (498.3) [Textul moţiunii votate de Divanul ad-hoc din Moldova], — SECOLULU, I (1857), nr. 80, p. 2—3. 5076 323 (498.3) [Corespondenţă de la laşi, din 21 octombrie, despre şedinţa Divanului ad-hoc, în care se votează dorinţele partidei naţionale]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 300: Moldavie. Sc dau amănunte asupra desfăşurării şedinţei. 5077 323 (498.3) [Observaţii despre memorandumul Adunării ad-hoc din Iaşi, către puterile garante]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 20, p. 1: Bucureşti 14/26 Octomvrie. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. — Discută şi misiunea Adunărilor ad-hoc. 5078 323 (498.3) [Se redau, în rezumat, dezbaterile Adunării ad-hoc a Moldovei, cu ocazia votării dorinţelor Principatului], — G. TRANS., XX (1857), p. 359. Discuţiile slut redate după Oeslerreichische Zeitung, care ţinea parte antiu-nioniştilor. 5079 323 (498.3) [Vasile Alecsandri, fiind reţinut de boala la Paris, demisionează din postul de deputat al ţinutului Bacău]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 4,p. 1: Şedinţa din 10 octomvrie; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 59: Şedinţa din 10 Octomvrie. Menţiune în cadrul procesului verbal nr. VIII. 5080 323 (498.3) [Alegerea comisiei pentru redactarea unui proiect al propunerilor de interes general şi lucrările ei]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 4, p. 1—4, nr. 5, p. 1—1; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 59—64. Proiectul are să fie aprobat de Adunare şi prezentat comisiei puterdor garante din Bucureşti. Propunerile in legătură cu alegerea comisiei şi lucrările ei le citeşte D. Rallet. Urmează cuvintările lui P. Brăcscu, M. Costachi, C. Virnav şi M. Kogălniceanu. 5081 323 (498.3) [Textul proiectului citit în şedinţa din 15 oct. a Divanului ad-hoc din Moldova, de către Manolachi Costachi, ca raportor al comisiei însărcinate „a proiecta o serie de chestii de interes general, din acele ce, fără jignirea autonomiei Principatelor, se pot aşterne comisiei internaţionale, ca baza ale viitoarei organizaţii a Principatelor"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 4, p. 3—4: Anexa la procesulQ verbală IX. La sfirşitul raportului se publică un Şt>rt de chestii generale ce swifrt a se desbaie de cătră Adunare, cuprinzînd 12 puucte. — Atit raportul, cit şi lista celor 12 puncte s-au publicat şi ca foaie volaută, broşată ca fila nr. 2 in colecţia B.A. R. 5082 323 (498.3) [Anunţul funerar şi ofisul caimacamului în legătură, cu moartea ministrului Justiţiei, Niculai Cantacuzino]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 333: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 5083 Sion, G. 323 (498.3) Starea lucruriloru în Moldova. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 190—191. Subliniază interesul arătat de bucureştcni faţă de evenimentele din Moldova. Prezintă diferite ştiri tendenţioase date dc Gaxcta de Moldavia, cu privire la activitatea caimacanului Vogoride, şi comentează tăcerea acestei foi in ceea ce priveşte activitatea Divanului ad-hoc. Comunică informaţii cu privire la activitatea Adunării de la Iaşi. La urmă, Sion îşi pune întrebarea dc ce se discutau în Divanul ad-hoc din Moldova chestiuni de reorganizare internă, In afara celor patru puncte, înainte de a se realiza unirea Principatelor Române? 5084 323 (498.3) [Ştire cu privire la activitatea Adunării din Moldova].— ROMÂNUL, I (1857), nr. 23, p. 1, col. I: Bucureşti, 24 Oc-tomvrie/5 Noemvrie. Se precizează că adunarea din Moldova a început să „elaboreze principiile generale a viitoarei constituţii a Prinţipatelor“. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. 272 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) 5085 323 (498.3) [Reproducerea adresei înaintate Divanului ad-hoc al Moldovei de către deputaţii ţărani, în ziua de 26 octombrie 1857], — TELEGRAFUL R„ VI (1858), p. 10—11: Principatele dunărene. 5086 323 (498.3) [Proiectul de moţiune cu privire la „egalitatea înaintea legii; accesibilitatea tuturor Românilor la toate funcţiile Statului; aşăzarca dreaptă şi generală a contribuţiilor; supunerea tuturor la conscripţia militară"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 7, p. 1: Anexa litera A. Textul Proiectului de încheiere se mai află publicat şi ca foaie volantă, broşată ca fila nr. 5 in colecţia B. A. R. 5087 323 (498.3) [Raportul lui V. Malinescu şi dezbaterile cu privire la „egalitatea Înaintea legii, accesibilitatea tuturor Românilor la toate funcţiile Statului, aşezarea dreaptă şi generală a contribuţiilor, supunerea tuturor la conscripţia militară"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 7, p. 2—4, supl. la nr. 7, p. 1—4; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 82—87. Procesul verbal al şedinţei din 29 octombrie, cu anexele lui. 5088 323 (498.3) [Textul proiectului prezentat în şedinţa din 31 oct. a Divanului ad-hoc al Moldovei, de V. Mălinescu, în numele comisiei nr. 2, cu privire la: respectul domiciliului şi al libertăţii individuale şi interzicerea tribunalelor excepţionale], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 8, p. 4: Anexa litera A. Proiectul mai e publicat şi ca foaie volaută, broşată ca fila nr. 6 în colecţia B. A. R. 5089 323 (498.3) [Dezbaterile in legătură cu proiectul comisiei nr. 2, pre- zentat de V. Mălinescu, cu privire la „respectul domiciliului şi al libertăţii individuale"]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 8, p. 1-4: Şedinţa din 31 Octomvrie, Procesa verbala XIIL 5090 323 (498.3) [Depeşa de la Iaşi, din 11 noiembrie, despre lucrările Divanului ad-hoc]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 297: Moldavie. Sc înşiră „dorinţele" votate In şedinţa de la 10 noiembrie şi in cele prcce-den te. 5091 Kogălniceanu, M. 323 (498.3) [Interpelare cu privire la măsurile luate de guvern pentru a împiedica răsplndirea în ţară a „Buletinului Şedinţelor Adunărei Ad-hoc a Moldovei"]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. II, p. 1: Anexa litera A. Kogălniceanu arată c&, după ce presa in Moldova a fost desfiinţată, redu-cindu-se la un monopol oficial, exersat prin Gaxeta ie Moldavia, acum guvernul confiscă, prin priveghetorii satelor şi jandarmi, exemplarele din Buletinul Adunării Ad-hoc care pătrund prin ţară. Arată că ţara trebuie să cunoască lucrările Adunării, căci numai aşa se pot pune capăt zvonurilor primejdioase. Atacă violent felul nepatriotic in care e redactată Gaxeta de Moldavia• Propune să se protesteze la comisia puterilor garante. 5092 323 (498.3) [Discuţiile în legătură cu interpelarea lui M. Kogălniceanu, cu privire la sechestrarea „Buletinului" Adunării de către guvern], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 11, p. 1—2: Şedinţa din 11 Noemvrie. Procesulu verbală XVI. Se hotărăşte să se aleagă o comisie de trei, care să redacteze un protest către comisia puterilor garautc, la Bucureşti. 5093 323 (498.3) [Protestul Adunării, adresat comisiei puterilor garante, din Bucureşti, cu privire la oprirea de către guvern a distri- buţiei „Buletinului" şedinţelor sale]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 12, p. 1—2. Protestul e prezentat de Manolachi Costachi, în numele „comisiei de urgenţă”. 5094 323 (498.3) [Se vesteşte că abuzurile săvîrşitc de caimacamul Vogoride, faţă de activitatea Adunării ad-hoc, au provocat un protest al acesteia la comisia puterilor garante, la Bucureşti]. — G. TRANS., XX (1857), p. 375: Tier'a romanesca si Moldavi’a. 5095 323 (498.3) [Proiectul de a se exprima dorinţa ca să se acorde drepturi politice pămîntenilor şi Impăminteniţilor de orice religie creştină, propus Divanului ad-hoc din Moldova]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 12, p. 4, Anexa C., supl. II la nr. 12, p. 1: Continuarea anexeloru procesului-verbalu XVII din 12 Noemvrie. Proiectul s-a publicat şi ca foaie volantă, broşată ca fila nr. 11 la anexele colecţiei B. A. R. — Prin 39 de voturi pentru şi 35 contra, Adunarea hotăreşte că chestiunea nu e de competenţa ei, respingind poicctul (nr. 13, p. 1). 5096 323 (498.3) [Dezbaterile Adunării cu privire la acordarea drepturilor civile şi politice păinintenilor de orice religie creştină]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 12, p. 3—4, supl. I, p. 1—2 şi 4, supl. II, p. 1—4, supl. III, p. 1—4, supl. IV, p. 1—4, nr. 13, p. 1—3, supl. V, p. 1, nr. 14, p. 1. Se publică discursurile lui G. Sturza, M. Kogălniceanu, C. Negri şi protestul lui Lazăr Galiardi Împotriva hotăririi Adunării, In această chestiune. — Procesele verbale XVII —XIX ale şedinţelor din 12 — 18 nov. 5097 Kogălniceanu, M. 323 (498.3) [Discurs rostit in cadrul discuţiilor cu privire la punctul 9 din „lista chestiilor generale", privitor la acordarea de drepturi politice pentru „pămintenii de orice religie creştină"].—BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. II la nr. 12, p. 3—4: Anexa la litera H, supl. III la nr. 12, p. 1—4: Continuarea anexeloru procesulul-verbalu XVII din 12 Noemvrie, supl. III la nr. 12, p. 1—2: închierca anexeloru procesului-verbală XVII din 12 Noemvrie. Pledează pentru proiectul de a se acorda aceste drepturi. 5098 Negri, C. 323 (498.3) [Discurs în favoarea proiectului de a se acorda drepturi politice tuturor pămîntenilor de religie creştină din Moldova], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. III la nr. 12, p. 2—4: Anexa litera J. 5099 323 (498.3) [Se redă observaţia critică adusă de „Jurnalul de Silezia" — „Schlesische Zeitung"—asupra unor manifestări de intoleranţă religioasă şi naţională ale Divanului ad-hoc].— G. TRANS., XX (1857), p. 395: Tier’a romanesca si Moldavi’a. 5100 323 (498.3) [Ştiri din Iaşi cu privire la lucrările Divanului ad-hoc şi despre dezorganizarea guvernului Vogoride]. — L'FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 305: Rdsume. Se arată, Intre altele, că Divanul ad-hoc al Moldovei trebuia să discute în mod inevitabil chestiunea rurală, deoarece Europa nu sc interesează numai de cei 5000 de boieri, ci de cele 5 milioane de români. Sc anunţă că, prin moartea lui Niculae Cantacuzino, guvernul moldoveau avea trei departamente fără titular. 5101 323 (498.3) Le programmc des antiunionistes. — L’FTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 306—307. Articol In care sc susţine că antiunionişlii moldoveni nu reprezintă dcclt o fracţiune In slujba intereselor străine. 5102 323 (498.3) [Se vesteşte că părintele Scriban a predicat la catedrala din Iaşi, în favoarea unirii]. — G. TRANS., XX (1857), p. 359, col. II. Ştirea e redată după Oesterreichische Zeitung, in care se mai afirma că la slujbă fuseseră prezenţi doi dintre comisarii puterilor garante In Principate. 273 www.dacoromanica.ro 323(498,3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 5103 323 (498.3) [Se menţionează zvonul că Poarta i-a cerut caimacamului Vogoride sa demisioneze], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 368: Principatele dela Dunăre. Se spune că succesorul lui Vogoride uriua sa fie Grigore Sturza. 5104 Kogălniceanu, M. 323 (498.3) [Propunerea făcută in legătură cu lărgirea cadrului discuţiilor asupra chestiunilor de interes general], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 14, p. 4: Anexa litera B. Propunerea s-a tipărit şi ca foaie volantă, broşată ca fila 14 diu anexele colccfici B. A. R. — Kogălniceanu propune să se discute: înfiinţarea sau completarea municipalităţilor; înfiinţarea consiliilor generale In toate districtele; instrucţia publică gratuită şi obligatorie In toate oraşele şi satele; stabilirea dării Principatelor cătic Poartă; statornicirea relaţiilor cu puterile garante; chestiunea legii electorale. 5105 323 (498.3) [Discuţii in Divanul ad-hoc al Moldovei in legătură cu propunerea de a dezbate noi „chestii generale", tăcute de M. Kogălniceanu], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 14, p. 2—3. Se hotărăşte alegerea unei „comisii dc urgiiiţă" pentru dezbaterea acelor puncte din propunerile lui Kogălniceanu care fuseseră admise dc Adunare pentru discuţie: darea Principatelor către Poartă; „statornicirea relaţiilor cu puterile garante iu caz de călcare a drepturilor României"; viitoarea lege electorală. 5106 323 (498.3) [Chestiunile principale care mai urmau să fie dezbătute de către Divanul ad-hoc din Iaşi], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 33, p. 2: Bucureşti, 28 Noembric/10 Dechemvrie. Acestea ar fi: rcgularea tributului către Poartă: chestiunea deltei Dunării; răscumpărarea ciăcii. — Din cronica politică semuată dc C. A. Rosetti. 5107 323 (498.3) [Discuţii în Divanul ad-hoc al Moldovei, cu privire la propunerea făcută dc C. Hurmuzachi de a se da un vot dc recunoştinţă al Adunării pentru presa şi publiciştii francezi, care au apărat cauza României], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 16, p. 3—4. 5108 323 (498.3) [Depeşă de la Iaşi, din 27 nov. 1857, despre lucrările Divanului ad-hoc şi starea de spirit din Moldova], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 309: Nouvellcs des Principautes. Sc publică lista ultimelor lucrări ale Adunării, mcntioniudu-sc că problema rurală continua să rămină prima pe ordinea zilei şi că in (ară era linişte, contrar zvonurilor lansate de guvernul lui Vogoride. 5109 323 (498.3) [Comentariu cu privire la ultimele lucrări ale Divanului ad-hoc din Iaşi], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 383: Principatele dela Dunăre. După ce se Înşiră aceste lucrări, sc observă că „iutrebăciunca despre rcscumpărarea robotelor Încă tot nu se otâri, şi poporul aşteaptă cu sete deciderea Divanului asupra Întrebării acesteia". 5110 323 (498.3) [Corespondenţă trimisă din Paris gazetei „Times", tra- tînd despre lucrările Divanului ad-hoc din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 315: La presse europeenne sur Ies Principautes. Se anunfă că Divanul ad-hoc moldovean sc pronunţase pentru libertăţile ciştigate pentru omenire dc revoluţia franceză din 1789. Se cnumeră hotă-ririle liberale ale Adunării, insistlndu-se asupra acelora referitoare la independenta bisericii româneşti fată dc Patriarhia constantiuopolitană. 5111 323 (498.3) [Comentarii la lucrările Divanului ad-hoc din Moldova privind chestiunea rurală], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 325: Rdsumd. Sc condamnă atitudinea retrogradă a deputaţilor din familiile Sturza şi Catargi, care sc opuneau justelor dorinţe ale ţăranilor. 5112 323 (498.3) [Ziarul „Ost-deutsche Post" anunţă o schimbare In ati- tudinea politică a caimacamului Vogoride, care nădăjduia ca astfel să obţină tronul Moldovei],—TELEGRAFUL R., V (1857), p. 391: Principatele dela Dunăre. 5113 323 (498.3) Celebrarea Săntulul Nicolaî. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 97, p. 1—2. Descrierea amănunţită a sărbătoririi zilei onomastice a caimacamului. — Text român şi francez. 5114 323 (498.3) [Discuţii în Divanul ad-hoc al Moldovei cu privire la încheierea lucrărilor sale]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 24, p. 1—2. Adunarea votează in unanimitate actul dc încheiere propus dc M. Kogăl-niccanu, diferite mulţumiri pentru membrii biroului său, şi hotărăşte să-şi inchcie lucrările, lăsiud biroului sarcina de a ţine legătura cu comisia puterilor garante. 5115 323 (498.3) [Actul de încheiere a lucrărilor Adunării, prin care se cerea „învierea României unite şi autonome" şi se exprima recunoştinţă faţă de puterile garante], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 3—1, supl. I la nr. 24, p. 1: Continuarea procesulul-vcrbal XXXI a şedinţei din 21 Dechemvrie 1857. Prczeutat de M. Kogdlniceanu. Adunarea il votează iu unanimitate. 5116 323 (498.3) [Consideraţii asupra anului 1857, in ce priveşte situaţia politică internă şi externă a Moldovei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 407. In inchcicre sc exprimă speranţa că anul 1858 va aduce ca roade „dezvoltarea mijloacelor morale şi materiale ale patriei". 1858 5117 323 (498.3) [Depeşă de la Iaşi, din 2 ianuarie, despre închiderea Divanului ad-hoc şi ultimele lucrări ale Adunării moldovene], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 329: Nouvcl-lcs des Principautes. 5118 323 (498.3) [Firmanul de dizolvare a Adunării ad-hoc din Moldova], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 17; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 13: Novitale din năuntru. îu Gazeta de Moldavia, sc publică şi o scurtă dare dc scamă a ceremoniei citirii firmanului, care a avut loc la 13 ianuarie. De asemenea, şi o versiune frauceză a firmanului. 5119 323 (498.3) [Precizarea datei firmanului cu privire la închiderea Divanului ad-hoc din Moldova], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 25: Novitale din năuntru. Se arată că firmanul fusese emis la 8 ian. 1858, stil vechi. 5120 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 5 ianuarie, despre ceremonia închiderii Divanului ad-hoc din Moldova şi atitudinea boierilor mari în această adunare: unionişti în chestiunea naţională şi retrograzi în privinţa adoptării reformelor interne],—L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 339— 340: Moldavie. 5121 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 9/21 ianuarie, în care se descriu, între altele, urzirile lui Vasile Ghica împotriva caimacamului Vogoride]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 343: Moldavie. 5122 (323 498.3) [Ofisul adresat colonelului P. Scheliti, prin care caimacamul Conachi-Vogoride îi mulţumeşte pentru activitatea depusă la Ministerul din Năuntru], — BULETIN [Mold.], XXVI 274 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) (1858), p. 17: Ofis No. 4; GAZ, DE MOLD,, XXX (1858), p. 21: Novitale din năuntru. Colonelul Scheliti condusese temporar Departamentul din Năuntru. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5123 323 (498.3) [Ofis prin care logofătul Balş este numit ministru la De- partamentul din Năuntru din Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 17: Ofis; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 17: Novitale din năuntru. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5124 323 (498.3) [Ştiri telegrafice de la Iaşi, din 24 şi 25 ianuarie, despre dizolvarea Divanului ad-hoc şi situaţia politică din Moldova], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 339: R£sum£. Se anunţă numirea lui Alecu Balş In fruntea Departamentului din Năuntru. 5125 323 (498,3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 26 ianuarie, despre firmanul otoman de dizolvare a Divanului ad-hoc şi numirea lui Alecu Balş în funcţia de ministru din Năuntru].— L’feTOI-LE DU D. [Bruxelles], II (1858),Jp. 343: Moldavie. Se arată că opinia publică a Moldovei era indignată de atitudinea sfidătoare adoptată de Poartă în terminologia actelor oficiale trimise caimacamului Moldovei. 5126 323 (498.3) [Corespondenţă din 1/13 februarie, despre titlurile de boierie acordate de Vogoride]. — L’ÎCTOILE DU D. [Bruxelles], TI (1858), p. 356: Moldavie. Caimacamul urmărea astfel să-şi înmulţească partizanii pentru viitoarea sa candidatură la domnie. 5127 323 (498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 2/14 martie, despre reaua stare financiară şi economică a Moldovei, din pricina proastei administraţii a guvernului lui Vogoride], — L’feTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 362: Moldavie. Se arată că ministrul de finanţe blocase veniturile statului, depunîndu-le la bancă, pentru a acoperi deficitul. Se aduc acuzări regimului în legătură cu acordarea de adjudecări avantajoase diferiţilor săi aderenţi. In sfîrşit, se arată că singurul ministru activ era Alecu Balş, in afara celui de finanţe, căci ceilalţi muriseră sau demisionaseră. 5128 323 (498.3) [Secretariatul de Stat anunţă că Dimitrie Cantacuzino a fost numit şef al Departamentului Cultului şi al Instrucţiei Publice, iar Iordachi Beldiman logofăt al Justiţiei, în Moldova], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 89: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX O858). P- 81: Secretariatul de Stat. 5129 323 (498,3) [Se vesteşte că, în urma închiderii Divanului ad-hoc, cenzura s-a înăsprit în Moldova], — G. TRANS., XXI (1858), p. 163, col. II. 5130 323 (498.3) [Se anunţă că Panaite Balş este numit ministru de Finanţe al Moldovei, în locul lui Nicolae Milu, demisionat]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 327: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 241: Novitale din nă-untru. 5131 323 (498.3) [Nota Secretariatului de Stat al Moldovei prin care se condamnă acţiunea de protest la Poartă întreprinsă împotriva caimacanului Vogoride], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 347: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 253: Buletin extraordinar. Se arată că „o deputăţie pseudonimă” compusă din Gr. Crupenschi, C. Teodorii, Ioan Cuza, C. Grigoriu şi C, Poşiades, „constituindu-sc drept organ a dorinţelor ţetii", a solicitat o audienţă marelui vizir. După audienţă, au tipărit un „înscris” cu privire la rezultatul audienţei. Aali-Paşa a chemat la Poartă pe subscriitorii „înscrisului" şi i-a certat aspru, pe motiv că îi atribuiseră cuvinte pe care nu le-a rostit. A decis publicarea unei dezminţiri în Le Journal de Constantinople. Guvernul moldovean a ordonat confiscarea acelui „înscris". — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5132 323 (498.3) [Traducerea unui articol publicat în ziarul „Le Levant", cu privire la memoriul îndreptat din Moldova la Constanti-nopol împotriva caimacamului Vogoride], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 253—254: Gazeta Levantului publică următorul articol. Se caută a se minimaliza această chestiune de protest, înfăţişînd-o ca pe un aspect banal al rivalităţilor personale permanente în conducerea Moldovei. Se prezintă în mod favorabil realizările administrative ale caimacamului Vogoride. 5133 323 (498.3) [Se reproduce dezminţirea din „Le Journal de Constantinople", publicată în legătură cu deputăţia moldovenească ce s-a prezentat marelui vizir], — GAZ. DE MOLD,, XXX (1858), p. 257. Text român şi francez. 5134 Rosetti, C. A. 323 (498.3) [Comentariu la acţiunea boierilor moldoveni împotriva caimacamului Vogoride]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 71, p. 282. C. A. R. anunţă că 4 boieri moldoveni duseseră Porţii o petiţie semnată de alţi 400 de inşi, în care se aduceau grave acuzaţii lui Vogoride. Condamnă atitudinea Gazetei de Moldavia, partizană a caimacamului, şi arată că Vogoride nu îndrăznise să interzică reintrarea în ţară a celor 4 boieri. 5135 323 (498.3) Circulara partidei naţionale din Moldavia. — NAŢIONALUL!), I (1858), p. 308. In „revista politică" de la p. 307 se precizează că această circulară s-a tipărit la Berlin şi s-a răsprndit în Moldova, deoarece moldovenii „nu au jurnale în care să-şi exprime opiniunea lor în împrejurările actuale". Circulara arată ce hotărîri a luat Conferinţa de la Paris pentru reorganizarea Principatelor Române şi cere ca partida naţională să lucreze, lăsînd la o parte interesele particulare şi avînd drept ţel unirea între toţi, „spre a scoate din sinul naţiei o adunare demnă de marea misie ce are a desăvîrşi". 5136 323 (498.3) [Comentarii cu privire la felul în care urmează a se face alegerea domnitorului Moldovei, stabilită prin convenţia semnată la Paris].—GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 302: Revistă politică. Se afirmă că „acel domn nezmintit există", întrunind condiţiile ce i se ccr după convenţie. Urmează numai ca înţelepciunea viitoarei adunări elective să-l descopere şi să-l aleagă. 5137 G[h]ica, P. 323 (498.3) [Comentarii la frămîntările politice din Moldova], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 2. Descrie, cu pesimism, manevrele personale ale candidaţilor pentru domnie şi fărimiţarea partidelor politice în Moldova. Printre candidaţi, aminteşte pe fostul vodă Sturza, pe Grigorie Sturza şi pe Costache Negri. Comentează activitatea politică a lui M. Kogălniceanu. Anunţă că D. Rallet s-a întors la Iaşi, din călătoria sa prin Franţa şi Italia. 5138 Sion, G. 323 (498.3) Schiţe de suvenire. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 94, p. 272, nr. 95, p. 275—276. Amintiri despre un mare boier moldovean, care se credea doar pe sine bun patriot, şi despre nefavorabila primire făcută, de mulţi dintre fruntaşii moldoveni, convenţiei de la Paris, deoarece fiecare se gîndea la cîte o dispoziţie a acestei convenţii, care îl leza interesele personale. 5139 Sion, G. 323 (498.3) Memoriale contimporane. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 6. Articol neterminat. — Critică politica internă a caimacamului: funcţionarii şi chiar miniştrii se schimbă cu lunile, uneori chiar cu zilele; decrete de 275 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) boierie se dau In fiecare zi; numirile de ofiţeri superiori se fac fără necesitate (peste 40 de colonei şi 60 de maiori). Această politică a dus la creşterea partidei în frunte cu Grigorie Sturza. Acum se caută înăbuşirea acestei partide prin teroare. 5140 323 (498.3) [Ofisul caimacamului Vogoride, adresat Consiliului Administrativ şi poporului în ajunul depunerii puterii]. — GAZ. DE MOLD.,' XXX (1858), supl. la nr. 81, p. 193—195. După ce înşiră realizările guvernării sale, caimacamul Conachi-Vogoride mulţumeşte colaboratorilor, apelează la unirea cetăţenilor şi se declară gata pentru sacrificii noi. — Text român şi francez. 5141 323 (498.3) [Răspunsul Consiliului Administrativ la ofisul caimacamului publicat în ajunul depunerii puterii]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 325—326, supl. nr. 82, p. 197—198: Exe-lenţă. Elogiază guvernarea lui Conachi-Vogoride şi-şi exprimă speranţa că va mai fi chemat in fruntea trebilor ţării. — Text român şi francez. 5142 323 (498.3) [Comentariul „Gazetei de Moldavia" la schimbul de adrese dintre Conachi-Vogoride şi Consiliul Administrativ al Moldovei],— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 325, supl. nr. 82, p. 197: Novitale din năuntru. Îşi exprimă simpatia pentru fostul caimacam. 5143 Curtu, Iorgu 323 (498.3) Corespondenţă particulară a Constituţionariului (Doro- hoi). — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 10, p. 4. Sub acest titlu se publică o scrisoare a lui I. Curtu, prin care acesta declara că, fără să ceară, fără să caute, s-a pomenit că un necunoscut fi aduce un „decret de spătărie fabricat la 30 Sept. “ de către „încetată căimăcămie a lui beizade Vogoride". El a refuzat rangul, fiindcă venea de la un guvern ale căruia „decreturi mai mult degradează decît onorează". 5144 323 (498.3) [Corespondenţă particulară cu privire la activitatea dusă de administratorul Vasile Ursache în favoarea candidaturii lui Neculae Conachi-Vogoride la tronul Moldovei], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 14—15. In p. 13 se publică un scurt comentariu asupra acestei activităţi a lui Ursache, iar In p. 14 se publică o declaraţie a unor cetăţeni care sprijineau candidatura lui Vogoride. 5145 323 (498.3) Firman atingătorifi de numirea Căimăcămie! Moldovei. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 466 [greşit: 366]; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 86, p. 347; MON1T. OF. MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 2—3; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 2—3. Firmanul prin care se instituie Căimăcămia de trei, in care sint numiţi: Şt. Catargi, şeful Departamentului din Năuntru, V. Sturza, prezidentul Divanului Domnesc, şi Anastasie Pnnu, locţiitor de logofăt al Dreptăţii. — In Gaxeta de Moldavia, text român şi francez. 5146 323 (498.3) Discursul adresat Comisariului Imperial de cătră Ex. Lor Domnii Caimacami şi cetit de Ex. Sa Logofătul Ştefan Ca-targiu. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 345; MONIT. OF. MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 3; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 3; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 2, p. 3. Cei trei caimacami îşi exprimă recunoştinţa pentru încheierea Tratatului de la Paris, subliniind că prin el se acordă Principatelor Unite „garanţia instituţiilor stabile, care să le deschidă o eră de prosperitate". Asigură că Îşi vor face datoria în postul ce li s-a Încredinţat. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5147 323 (498.3) [Dare de seamă cu privire la solemnităţile care au avut loc la Iaşi, cu prilejul sosirii lui Afif-Bei, aducătorul firmanului de instalare a Căimăcămiei de trei], — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 329: Novitale din năuntru. 5148 323 (498.3) Instalarea Noului Guvernământu. — STEAOA D,, in (1858), p. 190—191 [recte: 278—279]. Se critică felul pompos în care Niculae Vogoride şi-a Înfăşurat plecarea, ca să-şi mascheze tnfrtngerea. Se expun pe scurt ceremoniile instalării Căimăcămiei. Se relatează greutăţile intimpinate in alcătuirea guvernului şi se caracterizează pe scurt, In general, noul guvern. 5149 323 (498.3) ProceSu-Verbalu II.— GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 345; MONIT. OF. MOLD., 1 (1858), supl. la nr. 1, p. 4; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 2. Cuprinde botăririle luate de cei trei caimacami cu privire la modul cum se vor organiza lucrările Căimăcămiei. — în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5150 323 (498.3) [Manifestul către „compatrioţi", adresat de Căimăcămia de trei a Moldovei]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 451; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 333—334; MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 1—2; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 3—4. Afirmă că misiunea acestei „comisii interimare" este: „a mânţinea ordinea, legalitatea, şi a introduce ţeara pe calea desvălirei noii sale Constituţii". Cere funcţionarilor să ii dea tot concursul in această misiune. — în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5151 323 (498.3) [Comentarii elogioase cu privire la activitatea noii căi- măcămii a Moldovei, cu prilejul proclamaţiei date de cei trei caimacami la 21 octombrie 1858]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 281: Principatele România şi Moldova. 5152 323 (498.3) [Procesul-verbal nr. IV al Căimăcămiei Moldovei, prin care se hotărăşte schimbarea miniştrilor].—MONIT. OF. MOLD., 1(1858), nr. 10, p. 3. Miniştrii guvernului fostului caimacam Vogoride sint Înlocuiţi, fiind consideraţi „devotaţi interesului personal al unui singur individ". Procesul-verbal nr. IV, semnat de Şt. Catargi, V. Sturza şi A. Panu, se publică drept dovadă că foştii miniştri au fost Înlăturaţi după un vot unanim al noii câimă* cărnii. — In Monileur Of. de Moldavie, nr. 6, p. 2, versiunea franceză. 5153 323 (498.3) [Ofisul Căimăcămiei cu privire la numirea miniştrilor]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 475; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 334: Secretariatul de Stat; MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 1: Ministeriul Trebilor din Afară. Sint numiţi: V. Alecsandri, provizoriu, ca secretar de stat; I. A. Cantaucuzin, ministru al Finanţelor; G. Cudureanu, ministru al Cultului; colonelul A. Cuza, hatman al Miliţiei; P. Donici, ministru al Lucrărilor Publice. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 5154 323J(498.3) [Secretariatul Statului din Ţara Românească publică numele caimacamilor şi miniştrilor Moldovei]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 353. 5155 323 (498.3) Referatul Ministeriului din afară. Consiliului Administrativ. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 2—3. Sub acest titlu, se publică referatul secretarului de stat, V. Alecsandri, cu privire la cererile pentru publicarea ziarelor Timpul şi Zimbrul ţi Vulturul, adresate de C. Vîrnav şi de I. Codrescu Împreună cu V. Alexandrescu. V. Alecsandri propune Consiliului Administrativ acordarea unei depline libertăţi pentru presă, libertate suprimată în mod arbitrar de către fostele căimăcămii. Argumentează necesitatea acestei libertăţi. 5156 323 (498.3) Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar cu No. 4979 din 25 Oct. 1858. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 455, col. I; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 337; MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 2—3. Consiliul îşi însuşeşte in întregime propunerile Secretariatului Statului, formulate de V. Alecsandri. - în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 276 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 5157 323 (498.3) [Rezoluţia Căimăcămiei Moldovei asupra raportului nr. 4979 al Consiliului Extraordinar, cu privire la libertatea presei], — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 455: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 337: Secretariatul de Stat a Moldovei; MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 3: No. 4987. In virtutea art. 47 din Convenţie, se repune tn vigoare legea presei din 12 mai 1856. — tn Gaiela de Moldavia, text român şi francez. 5158 323 (498.3) [Scurt comentariu, în care gazeta doreşte „a uni cugetile şi lucrările, spre mîntuirea patriei"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 338: Revistă politică. 5159 323 (498.3) [Articol-program, la reapariţia gazetei]. — STEAOA D.> III (1858), p. 189 [recte: 277]: Iaşii 1 Noemvri. Se arată câ gazeta reapare o dată cu repunerea fn vigoare a legii presei* abrogată de Toderiţă Balş şi de continuatorul său, N. Vogoride. Se elogiază gestul Consiliului Administrativ şi al lui V. Alecsandri, secretarul de stat, dc a repune legea in vigoare. Se recapitulează greşelile politice ale lui Balş şi Vogoride. Se declară că Steaoa Dunării tşi urmează programul expus tn primul ei nr., din 1855. Se exprimă credin(a că, pe baza art. 46 din noua constituţie, se vor face reformele sociale pentru care foaia a militat şi va milita. 5160 Cod[r]escu, Iancu şi V. Alexandrescu 323 (498.3) [Expunere de program, cu ocazia reapariţiei ziarului]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 1—2: Iassi 1 Noem. 1858. Cei doi redactori arată că îşi reincep activitatea ziaristică prin „combaterea prejudeţului şi desvoltarea principiilor". Nu vor fi „organul a niciunei partizi" şi nici „unealta niciunei fracţiuni". Partida lor este „naţiunea", iar unirea Principatelor este stindardul lor politic. 5161 323 (498.3) [Comentariu asupra unui protest adresat Porţii şi puterilor garante „de o seamă de oameni", protest în care, în mod intenţionat, se spunea că, în Moldova, nu mai este sigură „nici viaţa şi nici cinstea"]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 12, col. II. Se precizează că cei ce au scris acest protest au interesul. Intre altele, să vadă ţara ocupată de trupe străine. 5162 B.[olintineanu], D. 323 (498.3) [Comentariu la un memoriu de protest al unor moldoveni, despre care se vorbea în „Zimbrul şi Vulturul"]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 46—47: Cronică interioară. D. B. arată că, sub pretextul că viaţa, averea şi cinstea nu mai sint ln siguranţă în Moldova, se ascunde deziluzia foştilor privilegiaţi, care se tem că vor pierde posiblitatea de a se îmbogăţi în mod abuziv. 5163 323 (498.3) Partizile. — ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 22, 46— 47, 54—56. Se arată ce însemnează cuvîntul „partidă" în ţările constituţionale. Se susţine că, in aceste ţări, partidele puteau fi: moderate, progresiste şi democrate, şi câ mai exista de obicei şi cîte o clică dc retrograzi. Se susţine că în Moldova nu există partide, ci de o parte se află naţiunea şi de cealaltă clicile politice, în continuare, articolul se ocupă de clica politică dc la Constituţionariul. 5164 323 (498.3) [Secretariatul de Stat al Moldovei anunţă că, prin ofisul Căimăcămiei, Iordaclii Pruncu, director în Ministerul din Lăuntru, a fost înlocuit prin Alexandru Teriachiu]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 4, p. 3, col. II. 5165 323 (498.3) Ofisul Căimăcămiei sub No. 26 din 9 Noemv. 1858 adresat Consiliului Administrativ Extraordinar. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 79. Se arată cum vor fi schimbate ştampilele diferitelor autorităţi administrative din Moldova, în urma noii denumiri de Principatele Unite. 5166 Panu, Anastasie 323 (498.3) [Textul cuvîntârii rostite în ziua de 9 nov., cu prilejul raportului funcţionarilor către Locotenenţă].—MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 5, p. 2; STEAOA D., III (1858), p. 225—226. Subliniază gravitatea răspunderii ce apasă Locotenenţă Domnească şi face apel la patriotismul funcţionarilor. 5167 323 (498.3) [Reportaj despre urările prezentate caimacamilor, de către corpul profesorilor şi al funcţionarilor judeţeni, la Iaşi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 25: Iaşii 10 Noem. Se publică şi un scurt rezumat al răspunsului lui Anastasie Panu, care a vorbit în numele Locotenenţei. 5168 Alcaz, [Evghenie?] 323 (498.3) Domnu sau Adunare. — STEAOA D., III (1858), p. 203— 204 [recte: 291—292], 210—211 [recte: 298—299]. Extras dintr-o broşură a lui Alcaz. — Autorul combate părerea acelora (ca, de ex., Grigorie Balş) care credeau câ problema principală a momentului era alegerea domnitorului. Demonstrează că domnitorul nu putea fi decît expresia adunării de deputaţi, deci problema principală era ca aceştia să fie potrivit aleşi. Citează atît din circulara unioniştilor, cit şi din cea a anti-unioniştilor, spre a arăta că ambele partide sînt de acord cu privire la importanţa ce o vor avea viitoarele adunări. 5169 Vaillant 323 (498.3) [Articol subliniind necesitatea alegerii unui domnitor capabil]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 2; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 2—3. Autorul arată că atenţia publicului trebuie să fie reţinută nu numai de problemele strict electorale, ci şi de alegerea noului domnitor, care va trebui să aplice legile făcute de deputaţi. — Versiunea franceză din Le Constitu-tionnel e nesemnată. 5170 323 (498.3) [Observaţii critice la articolul publicat de Vaillant în „Constituţionariul"]. — ZIMBRUL Şl VULT., IV (1858), p. 57—58: Iaşii 20 Noem. Se exprimă regretul că Vaillant, părăsindu-şi utilele lucrări generale despre români, se alătură taberei ce caută numaidecît să-i dea ţării un stăptn. Se argumentează câ — neexistînd o personalitate atît de proeminentă, ca să întrunească adeziunea unanimă spre a fi ales domnitor şi să dea speranţa că va cirmui singur ţara fără greşeală — accentul trebuie pus pe alegerea unor deputaţi capabili, cinstiţi şi patrioţi. Pe umerii lor vor apăsa atît răspunderea alegerii domnitorului, cît şi cea a controlului asupra domniei lui viitoare. 5171 Vaillant, J. A. 323 (498.3) [Răspuns la „bîrfiturile" ziarului „Zimbrul şi Vulturul"]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 4, col. 2. Autorul arată, în cîteva cuvinte, că acest jurnal nu era născut pe cînd Vaillant se ocupa de România; jurnalul poate înceta din viaţă, dar el se va consacra în continuare intereselor poporului român. 5172 323 (498.3) Candidatulu Constituţionariuluî. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 75—76. Se ironizează aşa-zisele calităţi ale prinţului Gr. Sturza, candidatul la domnie susţinut de ziarul Constituiiotiariitl. Se polemizează cu Vaillant, asupra însemnătăţii alegerii deputaţilor şi a domnitorului. 5173 323 (498.3) Răspunsă D-luî Vaillant. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 81: Iaşii 29 Noem. Un abonat al foii ironizează afirmaţia lui Vaillant că Zimbrul şi Vulturul nu era încă născut pe cînd Vaillant se ocupa de România. 5174 323 (498.3) [Articol de precizare în legătură cu problema alegerii domnitorului]. — STEAOA D., III (1858), p. 247. Steaoa Dunării răspunde afirmaţiei, făcută de mai mulţi, că ar reprezenta numai o atitudine negativă, criticind pe toţi candidaţii la domnie şi nerecomandînd ţării pe nimenea. Steaoa Dunării precizează că impresia e eronată: ea face singurul lucru pozitiv ce trebuia să se facă: întăreşte convingerea că numai Adunarea Naţională e în drept să aleagă pe fiecare dintre cei doi domnitori ai Principatelor. Orice încercare de a-i angaja de mai înainte pe viitorii deputaţi este o eroare şi o nelegalitate politică. 277 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 5175 323 (498.3) O dată pentru tot-de-a-una. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 1—2. Articol tu care — după ce se exprimă satisfacţia pentru restabilirea libertăţii presei — sînt atacate foile Zimbrul şi Steaoa Dunării, „care din timpul adormire! lor, după espresiea unui vestit francez, nici au uitat, nici au Învăţat nimica" şi care trimit publicului „detunete asurzitoare", „duioase doleanţe", „provocări triviale", „fantastice blesteme" etc. 5176 323 (498.3) Ceva despre Constituţionaru. — STEAOA D., III (1858), p. 248. Steaoa Dunării răspunde afirmaţiei din Constitttţionariul, că foaia lui Kogâlniceanu „nici au uitat, nici au învăţat nimic în timpul adormirii", adică al suspendării sale. Recunoaşte că aşa e, că ea luptă pentru aceleaşi principii ca şi în 1855 şi 1856. In schimb, redactorii Constituţionariutui au uitat şi mai ales au învăţat multe. De ex.: Gr. Balş, acum redactor-şef al ziarului, iar odinioară şef al poliţiei, în care calitate a pus în aplicare măsurile de sugrumare a presei. 5177 323 (498.3) Libertatea individuală. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 3. Se afirmă că libertatea individuală este călcată în Moldova. Dovadă, arestarea maiorului Iorgu Chica din districtul Roman, pentru că a iscălit, împreună cu alţii, un răspuns adresat ziarului Steaoa Dunării. Ziarul Con-stituţionariul ia o atitudine fermă în această chestiune: „In numele libertăţii individuale şi a libertăţii conştiinţei, noi protestăm în contra acelei ares-tuiri". 5178 323 (498.3) [Articol în care se arată importanţa alegerilor ce vor avea loc în curînd, îndemnîndu-se totodată alegătorii să aibă în vedere principiile şi nu persoanele]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 65—66: Iasiî 25 Noem. 5179 323 (498.3) [Articol în care se discută importanţa alegerilor şi se arată datoria fiecărei categorii de alegători]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 73—74: Iasiî 27 Noem. Se accentuează asupra rolului însemnat pe care îl va avea Adunarea ce urma să fie aleasă. 5180 323 (498.3) [Comentarii la atitudinea boierilor moldoveni faţă de componenţa listelor electorale].— ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 70. După spusele din CollStitUţionarixU, boierimea considera că în listele de curînd afişate s*ar desemna „majoritatea unui candidat roşietic". In adunările lor „mai alaltăieri la D. P.‘*, boierii se hotărîseră să protesteze la sultan. La aceste adunări, participa şi Afif-Bei, trimisul Porţii. 5181 323 (498.3) Mandatele imperative. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 1—2; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 1: Les mandats imperatifs. Se afirmă că „mandatele imperative** pentru toţi deputaţii trebuie să fie problema centrală a alegerii domnitorului. Pentru aceasta, fiecare partidă politică trebuie să ştie care îi este candidatul la domnie. Se aminteşte că însuşi M. Kogâlniceanu — care astăzi le combate — a introdus obiceiul „mandate-lorimpeiative în Moldova**. Se anunţă că, în numărul viitor, se va publica textul „mandatului imperativ** pe baza căruia Kogâlniceanu se alesese în anul trecut deputat de Doiolioi. 5182 [Hasdeu, B. P.] 323 (498.3) [Polemică cu „Constituţionariul", care susţine în nr. 6 principiul mandatului imperativ dat deputaţilor]. — ROMÂNIA [Iaşi], I (1858), nr. 2, p. 10—11; STEAOA D., III (1858), p. 270. De asemenea, combate sistemul atacurilor personale inaugurat de redactorul şef al Constitufionariului. 5183 323 (498.3) [Polemică cn „Constituţionariul", în chestiunea candidaturii lui Grig. Sturza]. — STEAOA D., III (1858), p. 256: ScirI mai noue, Steaoa Dunării declară că nu se teme de ameninţarea Constitufionariului câ va publica mandatul imperativ pe care Kogălniceanu l-a subscris cînd s-a ales deputat de Dorohoi în Divanul ad-hoc, Kogălniceanu nu interesează în discuţie, fiindcă nu e candidat la domnie. Steaoa Dunării nu-l va apăra deci pe el, ci-1 va ataca mereu pe Grigore Sturza, care ambiţionează să fie domnitor. 5184 X. Y. Z. 323 (498.3) „Să te ferească D-zeu de amicii cel neghibacl", — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 88: Bondariulu. . Scrisoare în care se ironizează un articol apărut în nr. 8 din Constilufio-nariul, în legătură cu continua lui preocupare pentru alegerea domnitorilor viitori în Principatele Romăne, 5185 323 (498.3) Corespondenţă particulară a Constituţionalului (Fălticeni) — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 2. Corespondenţa e precedată de un comentariu al redacţiei, în care se afirmă că Steaoa Dunării nu-şi anunţă candidatul la domnie deoarece nu-l are, nu vrea domnitor în Moldova, ci „o republică socialistă şi comunistă". Se aminteşte că Mălinescu, unul din redactorii la Steaoa Dunării, depusese in Divanul ad-hoc un amendament din care reieşea că „proprietatea este o tîl-hărie". 5186 [Hasdeu, B. P ] 323 (498.3) Adunarea şi candidaturile la domnie. — ROMANIA [Iaşi], I (1858), nr. 1, p. 2—6. Critică regimul regulamentar şi cel instituit prin convenţia de la Balta' Liman şi subliniază faptul că esenţială nu era problema alegerii noului domn, ci aceea a compoziţiei viitoarei Adunări. 5187 323 (498.3) Respunsu la Românie. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 9, p. 2—4. Se comentează articolul Adunarea şi candidaţii la domnie, apărut în nr. 1 al ziarului România, în care sînt precizate atribuţiile domnitorului, „de la care trebue aşteptat totul, de la el atîmă binele şi răul, numai lui li este dat a face legi, a desfiinţa Camera**. Se vorbeşte apoi de datoria alegătorilor, care trebuie să se înţeleagă „mai de nainte asupra candidatului lor şi să fie hotăriţi de a-1 impune deputaţilor prin mandate'*. Spre deosebire de cele scrise în articolul comentat, se arată că naţia nu aşteaptă totul numai de la domnitor, ci de la toţi. De la alegători, ea aşteaptă o alegere de deputaţi buni; de la deputaţi, votarea unui buget şi a unor legi întemeiate pe o judecată dreaptă; de la membrii Comisiei Centrale, o priveghere asupra autonomiei; iar de la domnitor, punerea în aplicare cu nepărtinire a legilor, păstrarea şi apărarea drepturilor sacre ale patriei. Distribuirea acestor deosebite puteri trebuie să demonstreze că puterea domnitorului nu este totul, că el nu are să lucreze după plăcerea sa. De aceea, alegătorii trebuie să se preocupe nu numai de alegerea deputaţilor, ci şi de alegerea domnitorului. 5188 323 (498.3) [Articol-program al gazetei]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 1: Iaşii Noemvrie 27. Referindu-se la lupta politică pentru menţinerea Moldovei, gazeta arată că deviza ei este: „înfrăţirea minţilor", cu atît mai mult cu cit Convenţia de la Paris garantează păstrarea statului Moldovei. 5189 323 (498.3) [Despre apariţia noului ziar „Patria"]. — STEAOA D., III (1858), p. 256: Sciri mai noue. Se subliniază că „prectt in chestia politică" diferă cu totul de opinia Patriei, pe atft Steaoa Dunării se simte unită cu ea fn părerea că de compunerea viitoarei Adunări atîrnă viitorul ţării. 5190 Goncescu, Nicolae 323 (498.3) Documente trebuitoare domnilor alegători. — CONSTITUŢIONARIUL,I (1858), foaie volantă broşată între nr. 9 şi 10 in colecţia B. A, R, Autorul atacă redacţia ziarului Steaoa Dunării şi mai ales pe M. Kogălniceanu, tnfăţişîndu-1 ca un om lipsit de orice morală, deoarece, în repetate rînduri, şi-ar fi însuşit, sub diferite forme, diverse venituri ce nu-i aparţineau. 5191 323 (498.3) [Comentarii asupra pamfletului publicat de serdarul Goncescu împotriva redactorilor de la „Steaoa Dunării", Kogălniceanu şi Mălinescu]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p, 129: Iaşii 16 Dechemv. Se afirmă că pamfletul cuprinde numai calomnii şi merită dispreţul şi reprobarea generală, 278 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 5192 323 (498.3) [Sfaturi pentru alegătorii din Moldova, cu privire la felul cum trebuie să se prezinte la alegeri], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 89—90: Iaşii 2 Dechemv. Alegătorii sînt îndemnaţi să nu creadă vorbele de „lumină, de progres, de naciunalitate, de reforme, de moralitate*' ale acelora care au dezbrăcat, au insultat şi au trădat naţiunea. 5193 323 (498.3) Profesie de credinţă. — STEAOA D., III (1858), p. 271; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 98—99; NAŢIONALULtj, II (1858), p. 15: Iaşi 4 Decemvrie; G. TRANS., XXI (1858), p. 310: Cronica Străină. Datată: laşi, 26 nov. 1858. Semnată de 32 de inşi, In frunte cu Costachi Ghica, Lascar Roset, Lascar Catargi etc. — Aceştia declară că nu au nici un candidat la domnie, deoarece înţeleg că alegerea lui e. un drept exclusiv al Adunării elective. Subliniază că „nu sunt nici reacţionari, nici socialişti", deoarece susţin ca temelie a viitoarei legislaţii „familia şi proprietatea". 5194 323 (498.3) Profesie de credinţă! — CONSTITUŢIONARTUL, I (1858), nr. 12, p. 1, col. I—II: Iaşii în 5 Dechemvrie. Reproducînd manifestul celor 32, redacţia îi adaugă un comentariu, în care afirmă că cei care au semnat această „profesie" reprezintă doar „mica partidă cu program anonim"... „întărită cu un număr de alegători neîndri-tuiţi“, 5195 323 (498.3) [Extrase din profesiunea de credinţă a celor 32 de fruntaşi moldoveni]. — G. TRANS,, XXr (1858), p. 310, col. I. După Kronslădier Zeitung. 5196 I.... 323 (498.3) [Corespondenţă din Galaţi, cu privire Ia profesia de cre- dinţă a „partidei naţionale"]. — CONSTTTUŢIONARIUL, I (1858), nr. 16, p. 2—3. Critică — din această „profesie de credinţă" — punctul privitor la alegerea domnitorului. 5197 323 (498.3) [Comentarii despre profesiunea de credinţă iscălită de cei 32 de alegători şi despre cea semnată, de Grigore Sturza], — ZIMBRUL ŞI VULT., XV (1858), p. 97: Iaşii 4 Dechemv. Se compară aceste două profesiuni de credinţă, scoţîndu-se în relief lipsa de patriotism a Iui Grigore Sturza , In comparaţie cu oamenii din partidul naţional. 5198 [Bolintineanu, D.] 323 (498.3) [Comentarii la „profesia de credinţă" a „partidei naţionale" din Moldova, în legătură cu alegerile], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 78—79: Cronică interioară. D. B. declară că vederile politice exprimate în ea sînt aceleaşi pe care „le propagă şi cele trei foi politice de pe malurile Dîmboviţei", însă nu a fost nici o înţelegere prealabilă între ele şi Steaoa Dunării, asupra acestor principii. 5199 I.... 323 (498.3) Răfuială. — STEAOA D., III (1858), p, 265—266. Analizează situaţia politică internă, înainte de alegeri. Consideră că există două grupe adversare, fiecare compusă din cîte două partide: separatiştii — recrutaţi dintre: „I Reacţionari curaţi, 11 Conservatori cu tendinţi liberale", unioniştii — constind iarăşi din două partide: „1 Unionişti progresişti, II Progresişti Înaintaţi". Consideră că ar mai fi o a cincea partidă, reprezentată prin grupul de la Constitufionariul, dar aceasta n-ar avea nici o şansă, cu tot eclectismul ei „separatisto-unionist", fiind strînsă în jurul lui Grig. Sturza. 5200 323 (498.3) Respectarea şi desvoltarea Constituţiei, prin concursul legalu a tustreleloru puteri constitutive: a Domnului, a Comisiei centrale şi a Adunărel. — CONSTITUŢIONARTUL, I (1858), nr. 12, p. 2 [neterminat]. Se arată că datoria tuturor alegătorilor este să se ocupe în egală măsură de aceste trei probleme, nu numai de alegerea deputaţilor. 5201 P. C. G. 323 (498.3) [Articol despre modul abuziv al alcătuirii listelor electorale]. — PATRrA [Iaşi], I (1858), p. 9—12: Taşii Dechemvrie 4. P. C. G. aduce Căimăcămiei acuzaţia de a fi favorizat pe liberali şi a fi persecutat pe conservatori. în articol, este atacat de mai multe ori Mih. Kogălniceanu. 5202 Kogălniceanu, M. 323 (498.3) [Scrisoare cu privire la înscrierea sa în listele electorale]. — PATRIA, [raşi], r (1858), p. 16. Răspunzind la învinuirile gazetei, Kogălniceanu arată valoarea averii sale. 5203 Coce, Sofiea 323 (498.3) Misiea Alegătoriloru. — STEAOA D., HI (1858), p. 279—- 280: Curierul interioru. Apel către alegătorii deputaţilor. Subliniază justeţea părerii că mai importantă e constituirea Adunării decît cea a candidaţilor la domnie. îi sfătuieşte pe alegători ca viitorilor deputaţi să le ceară să aibă înscrise treî cuvinte pe steagul lor: „Patrie, Progres şi Onestitate". 5204 Sihleanu, St. 323 (498.3) [Articol în legătură cu apropiatele alegeri]. — STEAOA D., IŢI (1858), p. 280: Domnule Redactoru. în numele celor din Ţara Românească, aprobă politica moldovenilor. Regretă însă că „sub scutul numirei de conservatori, o partidă ce voieşte a face un Stat în Stat aruncă piatră şi ţerină în ochii Naţiei, călcînd autonomia şi rădicînd stiagul discordiei în nişte momente atît de critice". 5205 323 (498.3) [Articol de fond, în care se arată temeiurile politicii anti- unioniste şi se stăruie asupra unoi nereguli electorale], —-PATRIA [raşi], I (1858), p. 13—16: Taşii Dechemvrie 8. 5206 323 (498.3) O parimie. (în pilda deosebitelor profisil de credinţă). —- STEAOA D., rrr (1858), nr. 95, p. 283 bis—284 bis. Autorul anonim observă că toate profesiile de credinţă accentuează o poziţie de mijloc: cei de la Constituţionariul se numesc „nici conservatori retrograzi, nici reformatori radicali"; cei de la Patria zic că „vor să meargă înainte, dar că nu pot să alerge"; cei de la Steaoa Dunării îşi spun „nici reacţionari, dar nici socialişti"... Crede că toţi fac o greşeală cînd caută să se aşeze „la mijlocul scîndurii"; să nu uite că scîndura situaţiei politice din Principate are numai două capete: al „dreptăţii" şi al „strîmbătăţii". Cel al „strîmbătăţii" e înfipt solid în pămînt, adică în trecut. Trebuie ded ca toţi oamenii de bine să părăsească moderaţia şi să se aşeze la „capătul unde slnt opintirile generoase şi neapărat înainte mergătoare ale cumpenei dreptăţii", 5207 323 (498.3) [Se anunţă că, în 9 dec., Locotenenţa Domnească a Moldovei a primit o depeşă telegrafică, prin care guvernul otoman lua atitudine împotriva restabilirii libertăţii presei], —■ ZIMBRUL ŞI VULT., TV (1858), p. 113: Iaşii 10 Dechemv. Guvernul otoman argumenta că, legea presei fiind o lege constitutivă a statului, nu era de competenţa unei comisii interimare să ia hotărîri asupra ei. Locotenenţa n-a luat în considerare această depeşă, bazîndu-se pe faptul că legea presei fusese votată, promulgată şi pusă în lucrare în 1856, de un „guvernământ statornic". Cel care a călcat prevederile Convenţiei a fost caimacamul Balş cînd a suspendat-o. 5208 323 (498.3) Libertatea cuvântului. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 118—119, 127—128, 131—132, 135—136. Se analizează importanţa pentru popor a libertăţii presei. Se redau cele spuse în această problemă de Benjamin Constant şi G. Creţeanu şi se analizează ultimele legiuiri din Moldova cu privire la libertatea presei. 5209 323 (498.3) Broşura subscrisă de d. D. Danu. — ZrMBRUL Şr VULT., IV (1858), p. 125—127. Dare de seamă asupra broşurii Masca giosă, scrisă în româneşte şi franţuzeşte şi tipărită la Institutul Albinei. Se arată că trebuie făcută o legătură între apariţia acestei broşuri, în care este atacată libertatea presei în Moldova, şi depeşa guvernului turc, prin care se cere suspendarea legii presei. IV — Bibliografia analitică — c. 3102 279 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 5210 323 (498.3) [Articol în care preoţii şi călugării sînt îndemnaţi ca, în predicile lor, să susţină partida naţională în alegeri]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 117—118: Iasiî 11 Decemv. 5211 323 (498.3) [Telegrama de protest a lui L. Catargi]. — STEAOA D., III (1858), p. 286; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 124: Depeşe telegrafice. Cere guvernului să intervină, deoarece „corniteturile din Iaşi a candidaţilor de domnie" au trimis emisari şi la Galaţi, ca să adune iscălituri pentru plîngeri la puterile străine. 5212 Coce, Sofia 323 (498.3) O spaimă trecută. — STEAOA D., III (1858), nr. 97, p. 292 bis. Descrie situaţia din Fălticeni, în urma întreruperii de 7 zile a sosirii ziarului Stcaoa Dunării prin poştă: marii boieri răspîndiseră zvonul că Poarta ar fi anulat toate lucrările Căimăcămiei Moldovei. — Articolul e precedat de un scurt comentariu al redacţiei, în care se exprimă bucuria pentru participarea femeilor la manifestaţiile de opinie publică. 5213 Bojinca, Damaschin 323 (498.3) Apelu la colegiul electoral din capitala Iasî. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 129—130. Apelul poartă data de 13 decembrie 1858. Autorul caută să dovedească întîietatea Adunării asupra domnitorului. — Apelul este întovărăşit de un scurt comentariu al redacţiei. 5214 323 (498.3) Candidaţii Partizeî nacionale pentru Capitala Tassî. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 125: Iassî 15 Dechemv. Se arată că aceşti candidaţi sînt: A. Panu, M. Kogălniceanu şi Ev. Alcaz. Se atrage atenţia alegătorilor că aceasta este singura lipsă a partidei naţionale şi că voturile lor nu trebuie să fie împărţite. 5215 323 (498.3) [Despre partida naţională]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 4. Articol anonim, în care se încearcă a se argumenta că partida naţională nu reprezintă o majoritate în Moldova, că ar reprezenta doar „o societate mică, legată în ea prin simpatii, prieteşug, rudire". 5216 Istrati, N. 323 (498.3) Despre alegători şi despre deputaţi. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 5—8. Articol în care discută însemnătatea alegerii deputaţilor şi face un apel stăruitor la patriotismul alegătorilor, rugîndu-i să nu ţină seama de interese meschine, sau să se lase cumpăraţi, ci să se arate „adevăraţi oameni", votînd sub semnul „înfrăţirii minţii şi a unirii oamenilor". De asemenea, arată calităţile necesare unui deputat. 5217 Hasnaşi 323 (498.3) [Articol de protest împotriva candidaturii lui N. Istrati]. — STEAOA D., III (1858), p. 301: Onorabilei Redacţii a Stelei Dunării. Articolul porneşte de la cele publicate de curînd de N. Istrati în Patria. Aminteşte trecutul aventuros şi necorect, de om politic, urmărind doar cariera, precum şi alegerea ilegală şi abuzivă, ca deputat, în 1857, a lui N. Istrati. 5218 323 (498.3) [Articol în legătură cu candidatura lui Neculai Mavrocor- dat, ca deputat al partidei lui Grig. Sturza, în ţinutul Botoşani]. — STEAOA D., m (1858), p. 305—306. Se reamintesc simpatia manifestată de N. Mavrocordat faţă de Rusia în 1854 — ca hatman al oştirii moldoveneşti — şi încercările pe care le-a făcut pentru a o convinge să lupte împotriva turcilor. — Se reproduce textul Actfi-lui, prin care un grup de ofiţeri relata în amănunt această atitudine a lui N. Mavrocordat. 5219 Chisovici 323 (498.3) [Scrisoare de protest către redacţia ziarului „Steaoa Dunării'']. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 3—4: Onoratei Redacţii a Stelei Dunării. Autorul scrisorii, căpitanul Chisovici, o trimite spre publicare ziarului Con-stituţionariul, deoarece Steaoa Dunării nu i-o publicase. Protestează împotri- va afirmaţiei făcute în nr. 203 al ziarului lui Kogălniceanu, că şi el Chisovici ar fi semnat actul privind „serviciile militare ce le-ar fi făcut d-lui Hatmanul Nicu Mavrocordat". 5220 323 (498.3) [Articol cu privire la nevoia consolidării Constituţiei]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 22—24. 5221 323 (498.3) Rătăciri politice. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 16, p. 3—4, nr. 18 p. 3—4, nr. 21 p. 4. Sînt atacate ziarele: Steaoa Dunării — pentru articolele privitoare la legea electorală — şi România, pentru cele privitoare la alegerea domnitorului. 5222 323 (498.3) [Articol în care se discută rezultatul alegerilor din Moldova]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 145—146: Iaşii 20 Dechemv. Se analizează felul cum au decurs alegerile. Se precizează că, din activitatea Adunării, se va putea constata dacă, în adevăr, legea electorală este bu4 nă sau nu, după cum Adunarea va răspunde la necesităţile întregii societăţi româneşti, sau se va ocupa numai de interesele unei anumite „fracţiuni". 5223 323 (498.3) [Comentariu cu privire la rezultatele alegerilor de deputaţi în Moldova]. — STEAOA D., UI (1858), nr. 103, p. 315 —316. Se subliniază că biruinţa partidei naţionale, în împrejurările grele în care s-a împlinit, e pîndită încă de multe primejdii. Va reuşi, dacă va păstra disciplină şi unire. 5224 323 (498.3) [Comentarii la rezultatul alegerilor pentru Adunarea Electivă în Moldova]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 85: Scire importantă. Comentatorul anonim subliniază cu bucurie că, dintre 34 de deputaţi aleşi pînă la 22 dec., 21 erau „progresişti", iar restul „mihalieni şi grigorieni". Afirmă că această „victorie ar fi pentru Moldova un semn de viaţă, de patriotism, de progresare", cu atît mai mult cu cît „condiţiile noului mod electiv" nu erau favorabile. 5225 323 (498.3) [Articol cu privire la datoria dintîi a viitoarei Adunări a deputaţilor]. — STEAOA D., III (1858), nr. 105, p. 417: Iaşii 24 Dechemvrie. Se subliniază că, deşi s-a dat dreptul de a vota numai oamenilor înstăriţi — lăsînd „la o parte inteliginţa, preuţimea, toată neguţitorimea de a doua mînă, răzeşimea, ţărănimea" —, spre a se asigura independenţa votului, totuşi unii dintre alegătorii cu avere s-au dovedit în alegeri ca foarte coruptibili. Se cere deputaţilor să-i excludă din Adunare pe cei care s-au ales prin corupţie. 5226 323 (498.3) [Analiza situaţiei politice din Adunarea Legislativă moldo- veană, în ajunul alegerii domnitorului]. — STEAOA D., III (1858), nr. 106, p. 418 bis — 419 bis: Iaşii 29 Dechemvri. Se subliniază că tăria „partidei liberale" stă tocmai în faptul că nu şi-a precizat candidatul la domnie. în cazul că „grigorienii" se vor uni cu „mihăi-lenii", vor pierde o parte dintre deputaţii care au crezut sincer că Gr. Sturza va fi un om nou. „Mihâilenjj", adică credincioşii lui MihaiJ Sturza, s-au compromis prin protestul mitropolitului Moldovei la Poartă. 5227 323 (498.3) [Se anunţă că a început să circule broşura „Raportulă Consiliului Administrativă Extraordinară atingătoriă de starea de faţă a Finanseloră Principatului Moldoviî"]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 157: Iaşii, 24 Dechemv. Se precizează că, la sfîrşitul acestei broşuri, se află o copie după raportul Departamentului de Finanţe cu privire la sumele date de Vistierie pentru întreţinerea „poliţiei tainice". 5228 323 (498.3) Copie de pe raportulă Departamentului de Finanse adresată Onorabilei Căimăcămii a Principatului Moldovei. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 157—158. Raportul cuprinde sume’e vărsate de Vistierie pentru întreţinerea „poliţiei tainice". Sînt specificate şi persoanele cărora le-au fost date. Unele sume 2S0 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) T slnt date încă din timpul caimacamiei lui Balş, iar celelalte sub caimacamia lui Vogoride. 5229 323 (498.3) [Scrisoarea Căimăcămiei Moldovei adresată mitropolitului, referitor la aminarea deschiderii Adunării Elective, fixată la 28 decembrie], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 19, p. 3. Motivul invocat pentru amînare este apropierea sărbătorilor de Crăciun* 5230 Miclescu, mitropolitul Sofronie 323 (498.3) [Scrisoarea din 20 dec. 1858, prin care anunţă Căimăcămia că el nu poate deschide Adunarea, din pricina neregulilor electorale care stăteau la baza ei]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p. 3; PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 34—35; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 425—426. Mitropolitul exprimase acelaşi punct de vedere într>o scrisoare din 13 dec. 1858. 5231 323 (498.3) Protestaţiea mitropolitului. — STEAOA D., III (1858), nr. 105, p. 417—418. Articol prin care se înfierează atitudinea mitropolitului Moldovei, care» după ce înainte luptase pentru unire, semnează şi înaintează la Istambul un protest faţă de rezultatul alegerilor din Moldova, în care biruise „partida naţională*'. 5232 323 (498.3) [Răspuns adresat mitropolitului Sofronie Miclescu de caimacamii Panu, Cantacuzino şi Sturza, la 26 dec. 1858, prin care-1 vestesc că nu avea dreptul, în calitate de preşedinte al Adunării, să conteste validitatea alegerilor sau să refuze să deschidă Adunarea]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p. 3—4; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 426: înalt Presfinţite Părinte 1 5233 323 (498.3) [Scrisoarea mitropolitului Moldovei, prin care cere Căimăcămiei amînarea deschiderii Adunării pentru data de 7 ian. 1859], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p. 4; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 426: înaltei Caimacamii a Principatului Moldovil. Motivează cererea prin starea de oboseală, din cauza serviciilor bisericeşti. 5234 323 (498.3) Adresa Căimăcămiei cătră înaltă prea Sfinţitul Mitropolită din 27 Decern. 1858 sub no. 484. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p. 4; STEAOA D„ III (1858), nr. 107, p. 426. La a doua scrisoare a lui Sofronie, i se răspunde că nu se poate amina deschiderea Adunării, ce rămine fixată irevocabil pentru 28 dec. 1858. 5235 323 (498.3) [Articol în care se arată necesitatea întocmirii listelor cu candidaţii la domnie din Moldova]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 89: Iaşii 2 Dechemv. 5236 323 (498.3) [Lămuririle Căimăcămiei Moldovei cu privire la felul cum s-a alcătuit lista celor ce aveau dreptul de a candida la domnie], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p. 2; CONSTI-TUŢIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 2; PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 33; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 425; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 163—164: Secretariatului de Stată. Se precizează şi modul in care se pot face contestaţii din partea celor ne trecuţi pe listă. 5237 Seulescu, G. 323 (498.3) învestitura domnilor Moldovei ab antiquo. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 166. Arată cum erau aleşi domnii în vechime, In Moldova, şi-şi exprimă speranţa că „cu asemine ceremonial şi rit ab antiquo se vor întrona domnii şi de acum înainte şi vor primi semnele Investiturei trimise de la Poartă". 5238 323 (498.3) Cvestiea dzilei. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 35—36. Articol în care se expun consideraţii generale asupra noii situaţii politice a Principatelor. 5239 323 (498.3) [Articol în care se precizează, atitudinea „Constituţiona- riului'' faţă. de noua constituţie pe care trebuia să. o primească Moldova]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 22, p. 1—2: Iaşii în 31 Dechemvrie [neterminat]. După ce aminteşte împrejurările internaţionale în care s-a alcătuit Convenţia de la Paris, Constituţionariul subliniază însemnătatea momentului istoric în care Adunarea Moldovei se întruneşte pe baza acestei convenţii. Susţine că îmbunătăţirea ţării nu se poate face decît prin „reforme progresive, prin reforme făcute după adevăratele trebuinţi, iar nu după teorie; prin reforme făcute prin organe legale, iar nu prin silnicii făptuite contra institu-ţielor**. 5240 323 (498.3) [Articol în legătură cu deschiderea Adunării Elective a Moldovei], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 153: Iaşii 23 Dechemv. In vederea apropiatei deschideri a Adunării, se face un apel la partida naţională, ca să sprijine activitatea acesteia. Se afirmă că despotismul şi corupţia Işi au ochii aţintiţi asupra reprezentanţilor partidei naţionale, dar ei vor fi la înălţimea misiunii lor. 5241 323 (498.3) [Dare de seamă asupra deschiderii Adunării Obşteşti]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 1—2: Iaşii în 29 Dechemvrie. în cadrul dării de seamă, se publică şi programul oficial al solemnităţii de deschidere, precum şi ofisul Căimăcămiei, citit de V. Alecsandri, ca secretar al statului, la deschiderea Adunării. 5242 323 (498.3) [Descrierea deschiderii Adunării Elective a Principatului Moldovei]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 33: Iaşii. 5243 323 (498.3) [Dare de seamă şi comentarii cu privire la întîia şedinţă a Adunării Elective]. — STEAOA D., III (1858), nr. 106, p. 430: Iaşii 29 Dechemvri. Se relatează cererea deputaţilor A. Panu, I. Cantacuzin şi M. Kogălnicea-nu, de a fi depărtaţi din Adunare locotenenţii episcopilor de Roman şi Huşi. Se comentează cu satisfacţie respingerea demisiei lui C. Negri. Rezultatul votării comisiei de verificare: „liberalii" 32, „grigorienii" 15, „mihăilenii" 11. 5244 323 (498.3) [Dare de seamă asupra primei şedinţe a Adunării Elective din Moldova]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 161— 162: Iaşii 29 Dechemv. Se remarcă atitudinea mitropolitului, care nu a voit să deschidă şedinţa. Sc menţionează aminarea discuţiei asupra candidaţilor la domnie, şi, în general, atmosfera de înţelegere, care s-a desprins din această şedinţă. 5245 323 (498.3) [Scurtă dare de seamă asupra şedinţei a doua, ţinută de Adunarea Obştească a Moldovei], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 22, p. 3. Se menţionează că Anastasie Panu şi Alecu Cuza au dat dovadă de patriotism, In felul cum au participat la discuţii. Se elogiază ţinuta patriotică a întregii Adunări. Conflictul dintre caimacami 5246 323 (498.3) [Jurnalul nr. 1, cu privire la lucrările din sînul Căimăcămiei]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 3, p. 3—4; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 7: Jurnal No. 1. Se precizează că armonia şi „principiul majorităţii trebue pururea să prezideze la toate lucrările Căimăcămiei**. — Versiunea franceză, în Monitenr Of. de Moldavie, nr. 3, p. 1. 281 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) 5247 323 (498.3) [Comentariu asupra telului cum Se iau hotărîrile de către Locotenenţa Domnească]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 5: Iasiî 3 Noem. 1858. Este salutată cu bucurie măsura luată de Locotenenţi ca hotărîrile în sînul ei să fie luate cu majoritatea voturilor şi este condamnată atitudinea adoptată de un membru al Locotenenţei, care nu vrea să admită înlocuirea lui A. Catargi, administrator la Tutova, şi a lui I. Pruncii, administrator la Putna. Se argumentează că măsura adoptată de majoritatea Locotenenţei este reclamată „obşteşte“. 5248 323 (498.3) [Amănunte cu privire la manifestaţia boierilor la Ştefan Catargi]. — STEAOA D., III (1858), p. 197-198 [recte: 285—286]: Iaşii 6 Noemvri. In cadrul articolului despre conflictul din Locotenenţa Domnească, se dau ample detalii cu privire la cererile boierilor: prin „capitalul fonciar** să «e înţeleagă numai proprietatea de pămînt, nu şi cea bănească. Ei voiau astfel să restrîngă condiţiile electorale, înlăturîndu-i pe negustorii de vite şi de „producte**, şi mai ales pe arendaşii de moşii, de la dreptul de a fi aleşi printre cei 19 deputaţi ai tîrgurilor. Spre a le demonstra că greşesc, Stcaoa Dunării reproduce definiţia capitalului din Coquelîn şi Guillaumin: Dictiottttaire de VicoHomie politique. 5249 Danu, D. 323(498.3) Anti-critică sau răspunsă Stelii Dunărei. — STEAOA D., ni (1858), p. 230—231. Boierul din Iaşi, Dimitrie Danu, unul dintre cei care fusese în vizită la Ştefan Catargi cînd începuse conflictul acestuia cu restul Căimăcămiei, îşi exprimă supărarea faţă de critica adusă de Stcaoa Dunării cererilor boierilor de a nu se da drept dc vot în tîrguri arendaşilor de moşii. Argumentează că, în cazul acestora, nu capitalul e esenţialul, ci domiciliul, conform prevederilor Convenţiei de la Paris. Locuind la ţară, dar neavînd proprietăţi de pămînt, ei nu pot intra deci în categoria negustorilor de la oraşe şi nici în cca a proprietarilor de la ţară. 5250 323 (498.3) Răspunsă la răspunsă. — STEAOA D., III (1858), p. 231—232. Răspuns la Anticritica lui D. Danu. I se contestă acestuia pregătirea necesară ca să discute probleme de economie politică. Se afirmă că articolul nu e scris de el, ci „insuflat** de alţii. Totuşi se subliniază că e un semn al prefacerilor vremii faptul că un bătrîn boier intră în arena publicistică, pentru a-şi apăra privilegiile, cînd într-un trecut apropiat el condamna pur şi simplu la închisoare sau exil pe aceia care cereau drepturi şi pentru boierii de starea a doua. Se argumentează că legea electorală trebuie să dea drept de vot nu numai proprietarului de moşii, ci şi capitaliştilor care şi-au Investit banii In „industria agricolă**, adică în arendări. 5251 323 (498.3) [Procesele verbale nr. V—XIII ale şedinţelor Căimăcămiei, dintre 12 şi 18 noiembrie st. n., cu privire la neparti-ciparea lui Şt. Catargi la aceste şedinţe]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 4, p. 2—3. Versiunea franceză, în Monitcur Of. dc Moldavic, nr. 3, p. 2. 5252 323 (498.3) [Comentarii cu privire la abţinerea logofătului Ştefan Catargi de a mai participa la lucrările Locotenenţei Moldovei], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 17: Iaşii 6 Noem. 1858. Se anunţă că, in curînd, se vor reproduce actele oficiale lămuritoare asupra acestei abţineri. 5253 323 (498.3) Scrisoarea logofătului Ştefană Catargiu membru Căimăcămiei Moldovei cătră Vornicii Vasile Sturza şi Anastasie Panu, membrii aceliaşi Căimăcămii. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 4, p. 3—4; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 3, p. 2; STEAOA D., III (1858), p. 217—218: ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 34. Scrisoare datată 3/15 nov. Şt. Catargi nu se declară de acord cu aplicarea principiului majorităţii in hotărîrile Căimăcămiei. Contestă Căimăcămiei dreptul dc a lua hotărîri peste capul său în chestiuni administrative care ţin de competenţa sa, ca ministru din Năuntru. — Versiunea franceză, în Mo-nitevr Of. dc Moldavic, nr. 2, p. 4. 5254 323 (498.3) Scrisoarea Vomiciloru Vasilie Sturza şi Anastasie Panu cătră Logofătulu Ştefan Catargiu. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 5, p. 3—4; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 3, p. 3—4: STEAOA D„ III (1858), p. 226—227: ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 34—35. tl invită, pentru cea din urmă oară, să ia parte la lucrările Căimăcămiei. — Versiunea franceză, în Monitcur Of. dc Moldavic, nr. 4, p. 1 —2. 5255 323 (498.3) [Articol referitor la conflictul din sînul Locotenenţei Domneşti din Moldova]. — STEAOA D., III (1858), p. 197— 199 [recte: 285—287]: Iaşii 6 Noemvri. Se relatează pe larg desfăşurarea conflictului dintre Ştefan Catargi şi V. Sturza împreună cu A. Panu, în legătură cu înlocuirea administratorilor de judeţe. Se critică aspru atitudinea lui Catargi şi se argumentează de ce era necesară schimbarea acelor administratori, înainte de a se alcătui listele electorale. 5256 323 (498.3) A doua scrisoare a Logofătului Ştefan Catargiu, membru al Căimăcămiei către Vornicii Vasilie Sturza şi Anastasie Panu membrii Căimăcămiei. — MONIT. OF. MOLD., 1 (1858) nr. 6, p. 2—3; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 4; STEAOA D., ni (1858), p. 233—234; ZIMBRUL ŞI VULT.. IV (1858), p. 50. Catargi declară că, neţinindu-se scama de protestul formulat prin în-tîia lui scrisoare, el încetează a mai lua parte la lucrările Căimăcămiei, aştep* tind hotărirea curţii suzerane şi a puterilor garante. Explică Încă o d„tă motivele atitudinii sale. — Versiunea franceză, In Monitcur Of. dc Moldavic, nr. 4, p. 2—3. 5257 323 (498.3) Proces-Verbal XIV. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 6, p. 34: Câimăcămia Moldovii; STEAOA D., III (1858), p. 234—235; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 51—52. Se reproduce textul procesului verbal încheiat de cei doi membri ai Căimăcămiei Moldovei, In 6 nov., ca răspuns la scrisoarea lui Şefan Catargi din S nov.. Cei doi precizează că nu vor mai urma discuţia cu el, lăstnd să-i judece ţara, prin viitoarea Adunare Naţională. Consemnează împrejurările conflictului cu Şt. C., pentru că acesta le denaturase în scrisorile şi protestele lui. — Versiunea franceză, în Monitcur Of. dc Moldavic, nr. 4, p. 3—4. 5258 323 (498.3) [Comentariu asupra zvonurilor că autorităţile turceşti ar fi trimis o depeşă la Iaşi, cu privire la neînţelegerile dintre membrii Locotenenţei Domneşti]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 25: Iaşu 10 Noem. Se preciz ;azâ că Poarta, potrivit art. 2 din Convenţia de la Paris, nu mai are dreptul să trimită „olacuri cu firmane, cu teşcherele, cu depeşe oficiale sau oficioase" in Principatele Unite. 5259 323 (498.3) [Documentele din 9/21 noiembrie în legătură cu încunoşti- inţarea făcută de comisarul otoman cu privire la actele Căimăcămiei Moldovei, considerate ca fiind în contradicţie cu firmanul sultanului şi Regulamentul Organic]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 5, p. 1. Se publică o înştiinţare semnată de caimacamii Sturza şi Panu, adr. sat > lui Afif-Bei, comisarul otoman, şi răspunsul aceloraşi caimacami. — tensiunea franceză, în Monitcur Of. dc Moldavic, nr. 3, p. 3—4. 5260 323 (498.3) [Adresa Căimăcămiei Moldovei către Sfatul Administrativ, arătînd cum a decurs şedinţa în care Afif-Bei a citit depeşa sultanului prin care Căimăcămia era acuzată că a făcut acte în contradicţie cu iirmanul împărătesc şi Regulamentul Organic], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 30. Tot aci se publică traducerea română a depeşei sultanului şi răspursil caimacamilor V. Sturza şi A. Panu la această depeşă. 5261 323 (498.3) [Articol în care se discută sitnaţia şi se exprimă părerea de rău că Afif-Bei a călcat Convenţia de la Paris, prin adresa pe care a trimis-o Locotenenţei]. — ZIMBRUL ŞI Vl’LT., IV (1858), p. 29--30: Principatele-Unite. 2S2 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTEKNĂ : MOLDOVA 323(498.3 5262 323 (498.3) [Comentarii la adresa Porţii, cu privire la aplicarea prin* cipiului majorităţii in lucrările Căimăcămiei]. — CONSTI-TUŢIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 3: Revistă Politică. Sc cere ca, In caz de divergenţe în interpretarea Convenţiei, Căimăcămia să refere Porţii. 5263 323 (498.3) [Actele cu privire la încercarea ministrului din Lăuntru, caimacamul Şt. Catargi, de a*l inlătura pe directorul acestui departament, A. Tereachiu]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 5, p. 2—3. Se publică raportul lui A. Tereachiu şi rezoluţia caimacamilor V. Sturza şi A. Panu. — Versiuuea franceză, In Monitcur Of. de Moldavie, nr. 3, p. 4, nr. 4, p. 1. 5264 323 (498.3) [Comentariu la situaţia politică în urma conflictului din sinul Căimăcămiei Moldovei]. — STEAOA D., III (1858), p. 209 [recte: 297]: Iassii 11. Noemvrie. Se araţi ci neliniştea opiniei publice moldovene — al cirei ecou sc ficuse şi SUaoa Dunării, !n articolul anterior - nu e justificată. Ciimicămia va putea lucra foarte bine pe baza principiului constituţional al supunerii minorităţii la hotirirca majorităţii. 5265 323 (498.3) [Articol referitor la atitudinea lui Ştefan Catargi, în urma comunicării făcute Locotenenţei Princiare de către Afif-Bei]. — STEAOA D., III (1858), p. 212 [recte: 300]: Scirf mai noue. Sc relatează şl sc vestejeşte inccrcnrca lui Şt. Catargi de a-l scoate cu forţa din funcţiune pe Teriachiu, directorul numit de Locotenentă. Se relatează, de asemenea, comunicarea făcută de Afif-Bei şi răspunsul negativ pe care i l-a dat Locotenenta Princiară. 5266 323 (498.3) [Articol referitor la şansele unei împăcări în sinul Loco- tenenţei Domneşti a Moldovei]. — STEAOA D., III (1858), nr. 78, p. 221: Iaşii 15. Nocmvri. Sc analizează şansele unei împăcări, prin mediafia lui Lascăr Catargiu, sosit de curind in tară. Se subliniază insă că această împăcare nu sc poate realiza dccit prin renunţarea lui Ştefan Catargi la atitudinea adoptată. 5267 323 (498.3) [Procesul verbal nr. XVI din 14/26 noiembrie, semnat de caimacamii V. Sturza şi A. Panu, cu privire la a doua comunicare făcută lor de Afif-Bei]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 1—2: Căimăcămia Moldovii; STEAOA D., III (1858), p. 245: Acte oficiale. Caimacamii protestează impotriva felului neobişnuit in care sc contestă legalitatea acţiunilor Căimăcămiei de către comisarul otoman. — Versiunea franceză, in Monitcur Of. dc Moldavie, nr. 5, p. 1—2. 5268 323 (498.3) [Dare dc scamă asupra audienţei lui Afif-Bei Ia Locotc- nenţa Moldovei]. — STEAOA D., III (1858), p. 224: Sciri mai noue. Sc anunţă că Afif-Bei a comunicat cuprinsul a două depeşe de la Poartă, In legătură cu lucrările Locotenentei, dar n-a vrut să-i lase textul. Se subliniază atitudinea dirză a Locotenentei. — Este vorba de audienta de la 14/ 26 noiembrie. 5269 323 (498.3) [Articol despre neînţelegerile ivite în sinul Locotenenţei Domneşti]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 1—2; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 3—4. Sc critică gestul lui Ştefan Catargi, care — pentru a pune capăt acestei neînţelegeri — s-a adresat Porţii otomane. 5270 Un Băcăuană 323 (498.3) [Scrisoare către redacţie, criticînd acţiunea întreprinsă la Constantinopol de caimacamul Şt. Catargi], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p, 49—50. 5271 X. 323 (498.3) [Corespondenţă din Tecuci, cu privire la călcarea art. 2 din Convenţiune, de către caimacamul Şt. Catargi]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 2—3. Autorul arată cum Catargi — prin „protesta(ia“ sa către Poarta otomană, in legătură cu neînţelegerile ivite in sinul Căimăcămiei — a călcat acest articol, care prevede suveranitatea Principatelor Române. 5272 Rosetti, C. A. 323 (498.3) [Comentariu asupra stării politice din Moldova]. — RO- MÂNUL, II (1858) ,nr. 92, p. 263. Comunică informaţii asupra primelor măsuri luate de noua Căimăcămie de trei, salutind renaşterea libertăţii în Moldova şi îndeosebi libertatea presei. C. A. Rosetti deplinge conflictul lui Ştefan Catargi cu ceilalţi doi caimacami. 5273 323 (498.3) Căimăcămia Moldovii. Proţes-verbal XVII. — MONIT. OF. DE MOLD. , I (1858), nr. 9, p. 1—2; MONITEUR OF. DE MOLD., 1858, nr. 5, p. 2—3; STEAOA D., III (1858), p. 261: Acte oficiale. Proces verbal diu 18/30 noiembrie, încheiat în urina celei de-a treia comunicări orale a lui Afif-Bei. 5274 323 (498.3) [Cele 5 puncte comunicate Locotenenţei Domneşti a Moldovei, din partea Porţii, de către Afif-Bei], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 1: Iaşii 19 Noembrie. Aceste puncte constituie răspunsul la intervenţia pe lîngă Poartă făcută de caimacamul Şt. Catargi, cu privire la neînţelegerile ivite intre caimacami. Prin acest text, Poarta pretinde: reintegrarea directorului Pruncu; abrogarea destituirii lui Fotiade; înlocuirea directorului telegrafului; recunoaşterea lui Afif-Bei, diu partea Locotenenţei, ca persoană oficială. 5275 323 (498.3) [Sc anunţă că Afif-Bei ar fi citit caimacamilor o nouă depeşă, trimisă din Constantinopol], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 52: Ultima oara. Prin acea depeşă, guvernul otoman ar pretinde; rechemarea lui Pruncu în postul de director al Departamentului din Năuntru, înlocuirea directorului telegrafului şi nerecunoaşterca suspendării salariului lui Fotiade, fost agent al Moldovei la Constantinopol. 5276 323 (498.3) [Dare de seamă cu privire la a treia audienţă a lui Alil- Bei la Căimăcămie]. — STEAOA D., III (1858), p. 232: Sciri mai noue. Afif-Bei a venit cu Ştefan Catargi. A comunicat oral că Poarta cere reintegrarea lui Fotiade, fostul agent al Moldovei la Constantinopol, a lui Pruncu, fostul director al Dcpart. din Năuntru, şi a lui Strigcl, directorul austriac al telegrafului. Căimăcămia a cerut hotărire scrisă a Porţii in acord cu celelalte puteri europene. — Este vorba de audienţa din 18/30 noiembrie. 5277 Hasdeu, B. P. 323 (498.3) [Comentariu in legătură cu conflictul din sînul Căimăcămiei Moldovei], — ROMANIA [Iaşi], I (1858), nr. 1, p. 8: Revista jurnalelor din ţeră. Reproşează foilor Stcaoa Dunării, Zimbrul fi Vulturul faptul că se mulţumiseră doar a relata faptele, lăsind publicul să le interpreteze. 5278 323 (498.3) [Articol cu privire la atitudinea lui Ştefan Catargi]. — STEAOA D.t III (1858), p. 237—238: Iaşii 20 Noemvrie. Sc compară formula lui dc supunere la Poarta otomană din 1858 — „unde este ordin nu încape deliberaţie'4 — cu cele rostite cu privire la dreptul dc autonomie al Principatelor, în 10 martie 1857, ca îutiiul subscriitor al Comitetului Unirii. 5279 Grigoriu, D. 323 (498.3) Autonomiea ţeril. STEAOA D.t III (1858), p. 241—242. Discută şi condamnă atitudinea lui Ştefan Catargi în exercitarea funcţiei sale dc caimacam. Prin poziţia pc care s-a aşezat, primejduieşte autonomia ţării. 283 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) 5280 323 (498.3) [Articol de protest faţă de amestecul Porţii în treburile interne ale Moldovei]. — STEAOA D., III (1858), p. 245—246: Iaşii, 24 Noemvri. In legătură cu atitudinea lui Ştefan Catargi şi intervenţiile lui Afif-Bei. 5281 Rosetti, C. A. 323 (498.3) [Comentarii despre greşita atitudine adoptată de Ştefan Catargi, unul din caimacamii Moldovei, care se arăta prea supus Porţii şi nepăsător faţă de principiul autonomiei Principatelor], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 93, p. 267. 5282 323 [498.3] [Se redau din „Oesterreichische Zeitung" ştiri privind conflictul dintre cei trei caimacami ai Moldovei]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 284: Austria, 285: Principatele România şi Moldova. Redacţia gazetei româneşti comentează: „O ne’nţelegcrc In epocă ca aceasta ar fi o ruină a binelui public". 5283 323 (498.3) [Notiţă relatînd că ziarul parizian „La Patrie” l-a combătut pe caimacamul Ştefan Catargi, acuzîndu-1 că este anti-unionist]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 96, p. 279. 5284 323 (498.3) [Comentarii asupra întîmpinării făcute de Ştefan Catargi la Poarta otomană, cu ocazia neînţelegerii ivite în sinul Căimăcămiei]. — CONSTITUŢIONARTUL, I (1858), nr. 9, p. 4. Sc publică această întimpinarc in întregime şi se precizează că tot cuprinsul ei este lipsit de demnitate, iar „tristele învăţături ale trecutului trebue să ne slujască de povăţuiri*1. întimpinarea este tradusă din Independenţa Belgică \Vlndipcndance Belge]. 5285 323 (498.3) [Scurt comentariu la scrisoarea de protest a lui Ştefan Catargi, apărută în „L’Independance Belge”]. — STEAOA D., III (1858), p. 253: Iaşii 27. Noemvii. Publicindu-se textul traducerii integrale, i se promite lui Şt. Cat. că această protestaţie li va fi scrisă pe piatra mormintului. Se arată că textul ei fusese trimis marelui vizir, iar o copie pornise, prin curier special, la Viena, a beizade Calimachi, care a predat-o contelui Buol. 5286 Rosetti, C. A. 323 (498.3) [Comentariu cu privire la atitudinea patriotică a doi dintre caimacamii Moldovei şi la poziţia greşită adoptată de cel de-al treilea, Ştefan Catargi]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 97, p. 283. Publică extrase din scrisorile schimbate intre membrii Căimăcămiei Moldovei. 5287 [Bolintineanu, D.] 323 (498.3) [Comentarii la protestul logof. Şt. Catargi, apărut în „L’ind^pendance Belge1*]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 70—72: Cronică interioară. Condamnă în termeni aspri acest protest. Subliniază aprobativ politica noii Căimăcămii din Moldova. 5288 323 (498.3) [Comentariu asupra conflictului dintre Ştelan Catargi şi ceilalţi membri ai Locotenenţei Princiare din Moldova].— NAŢIONALULtJ, II (1858), p. 1: Revistă politică. Se condamnă atitudinea lui Ştefan Catargi şi mai ales faptul că a recurs la intervenţia străină, ca să-şi atingă scopul. 5289 323 (498.3) [Comentariul „Gazetei de Colonia" — „Koelnische Zeitung"— cu privire la un articol publicat în „Gazeta semioficială a Prusiei" — „Preussische Staatszeitung" — cu privire la disensiunile din Căimăcămia Moldovei]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 3, p. 1. în cadrul acestui comentariu, se reproduce în întregime articolul din gazeta prusiană. Această gazetă consideră conflictul din Căimăcămia Mol- dovei drept o dovadă că ea a avut dreptate cînd a combătut politica fostului ministru de Externe al Prusiei, Manteuffel, care sprijinea silinţele Rusiei şi Franţei de a promova autonomia Principatelor Române şi unirea lor. Afirmă că noua Căimăcămie, în ambele Principate române, a sporit confuzia politică, deoarece n-a putut sta deasupra celor două partide in luptă: unioniştii şi antiunioniştii. Socoteşte că aceasta ar fi o dovadă a necesităţii puterilor garante de a interveni, dînd dreptate apelului făcut, in acest sens, de Şt. Catargi şi justificindu-i întreaga atitudine faţă de ceilalţi doi caimacami. Koelnische Zeitung in comentariul cu care însoţeşte articolul, aprobă in totul aceste afirmaţii. 5290 323 (498.3) [Puterile garante şi activitatea Locotenenţei Princiare din Iaşi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 69: Iaşii 26 Noem. Se anunţă că reprezentanţii de la Constautinopol ai marilor puteri au recunoscut dreptul pe care-1 are majoritatea Locotenenţei de a hotări în toate cazurile privitoare la aducerea la îndeplinire a Convenţiei. De asemenea, în lipsa unui membru, Locotencuţa poate fi completată cu unul din membrii Consiliului. 5291 323 (498.3) [Dispoziţiile Porţii şi ale puterilor garante, cu privire la administraţia Principatelor Române]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 1: Ministerul Intereselor Streine. Se cere ca autorităţile să arate respectul cuvenit Porţii. 5292 323 (498.3) [Comentariu la notificarea făcută de Adosides, în numele lui Afif-Bcij. — STEAOA D.. III (1858), p. 252: Scire importantă. Se subliniază că această comunicare, consfiinţind valabilitatea principiului majorităţii in lucrările Căimăcămiei, îl va face poate pe Ştefan Catargi să-şi recunoască greşeala. 5293 323 (498.3) [Procesul verbal nr. XVIII, din 26 nov./8 dec. al Căimăcămiei, in care se consemnează depeşa guvernului turc, dezaprobind acţiunile Căimăcămiei, dar admiţind principiul majorităţii în lucrările curente]. —MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 10, p. 1—2: Căimăcămia Moldovii; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 90—91. Depeşa fusese prezentată de Adosides, in numele lui Afif-Bei. — Versiunea franceză, in Moniteur Of'. de Moldavie, nr. 6, p. 1. 5294 323 (498.3) [Procesul verbal nr. XIX din 27 nov./9 dec., in care se explică lipsa lui Şt. Catargi de la şedinţa Căimăcămiei, cind s-a dat citire depeşei otomane]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 10, p. 2: Căimăcămia Moldovii; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 91. Versiunea franceză, in Moniteur Of. de Moldavie, nr. 5, p. 4. 5295 323 (498.3) [Procesul verbal nr. XX din 28 nov./lO dec., din care reiese atitudinea caimacamilor faţă de dezaprobarea exprimată de guvernul turc]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 10, p. 2—3: Căimăcămia Moldovei; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 91. Şt. Catargi propune anularea tuturor actelor Căimăcămiei, fiind In dezacord cu V. Sturza şi A. Pariu, care au rămas pe poziţia că actele acestea au o deplină legalitate, iar interpretarea depeşei, propusă de Şt. Catargi, nu e justă. Nu se admit nici cererile demnitarilor destituiţi de Căimăcămie, de a fi reintegraţi in posturi. — Versiunea franceză, In Moniteur Of. de Moldavie, nr. 6, p. 1—2. 5296 323 (498.3) [Comentarii cu privire la rolul jucat de Atif-Bei în conflictul intervenit în sinul Căimăcămiei Moldovei]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 85—86: Iaşii, 1 Dechemv. Se precizează că Ştefan Catargi, in calitatea sa de caimacam, este călăuzit, in toate acţiunile sale, de sugestiile date de Afif-Bei şi că atit Şt. Catargi, cit şi Afif-Bei slnt instrumentele fostului domnitor Mibai Sturza. 284 www.dacoromanica.ro 323(498.3) Politică internă : moldova 323(498.3) 5297 323 (498.3) [Comentariu asupra atitudinii lui Ştefan Catargi faţă de destituirea unor administratori]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 93: Iaşii 3 Dcchemv. Ştefan Catargi este acuzat de lipsi de patriotism in activitatea sa. Se adaugă că românii doresc respectarea Convenţiei. 5298 323 (498.3) [Articol cu privire la textul depeşei primite de Afif-Bci de la Constantinopol şi publicate mai întîi în „Patria" şi apoi în „Monitorul Oficial"]. — STEAOA D., III (1858), p. 265: Iaşii 3 Dechemvrie. Se arată diferentele de amănunt şi interpretare Intre acest text şi acelea pe care le-au primit reprezentanţii celorlalte puteri străine, ce luaseră parte la consfătuirea comună de la Constantinopol, in care s-au botărit aceste norme pentru caimacamii Moldovei. 5299 323 (498.3) [Comentariu cu privire la depeşa primită de Afif-Bei, de la Poartă, în legătură cu obligaţiile Principatelor Române faţă de Imperiul otoman şi puterile garante]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 97—98. Se subliniază deosebirile dintre afirmaţiile cuprinse in depeşă şi cele din comunicările primite in această chestiune de către consulii din Principate ai puterilor garante, de la reprezentanţii din Constantinopol ai acestor puteri. 5300 B. [olintineanu], D, 323 (498.3) [Aprecieri favorabile faţă de politica noii căimăcâmii din Moldova]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 65—66: Cronică interioară. 5301 323 (498.3) [Notiţă în care se combat unele ştiri publicate în ziarul „Ost-deutschc Post" cu privire la Câimâcămia Moldovei], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 111: Cronica streina. Ziarul vienez afirmase despre Căimăcămia Moldovei că ar fi ajuns un duumvirat terorist, brutal şi cu toate defectele posibile ale anarhiei. 5302 323 (498.3) [Procesul verbal nr. XXII din 7/19 dec., rcproducînd memorandul puterilor garante adresat Porţii, cu privire la actele Căimăcămiei].—MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 16, p. 1—2: Câimâcămia Moldovii. Memorandul e din 6 18 noiembrie. 5303 323 (498.3) Memorandul adresat înaltei Porţi de cătră Reprezentanţii Puterilor subscriitoare Tratatului de Paris, cu data din 16 (28) Noemvrie 1858. —MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 16, p. 1—2; PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 5, p. 17—18; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 1. Memorandul cuprinde 8 puncte şi se referă la activitatea caimacamilor din Principatele Române. Se precizează că ei au manifestat tendinţa de a depăşi atribuţiile ce li s-au fixat prin firmane. Li se recomandă să acorde Porţii „respectul cuvenit". Caimacamii pot lua hotăriri pe baza principiului majorităţii numai in chestiuni obişnuite de administraţie, nu şi in ceea ce priveşte interpretarea tratatului şi a firmanului. Consideră că Şt. Catargi a avut dreptate în conflictul iscat de atitudinea funcţionarilor din Ministerul din Lăuntru. — In Patria, text român şi francez; titlul diferă intrucitva. 5304 323 (498.3) [Textul proceselor verbale XXII—XXXL în care sînt consemnate discuţiile care au avut loc în Căimăcămia Moldovei cu privire la memorandul adresat Porţii de către reprezentanţii puterilor garante, în 16/28 nov.].—MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 16, p. 1—4: Iassi 17 Dechemvrie; ZIMBRUL ŞI VULT., IV(1858), p. 133—135: Acte oficiale. 5305 323 (498.3) Reproducem, după Monitorul Oficial, următoarele acte atingătoare de desbaterea Memorandului. — CONSTITU-ŢIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 2—3. Sub acest titlu, se publică procesele verbale nr. XXIV —XXXI ale Căimăcămiei Moldovei, dresate in şedinţa din 8 dec. 1858, cind s-a citit şi s-a dezbătut, articol cu articol, memorandul otoman cu privire la atitudinea şi activitatea acestei căimăcâmii. De fiecare articol al memorandului, s-a dresat cite un proces-vcrbal, in care se consemnează hotărirea majorităţii — V. Sturza şi A. Panu — şi opinia separată a lui Şt. Catargiu. — Actele sc publică fără nici un comentariu. 5306 323 (498.3) [Procesele verbale din 8/20 şi 9/21 decembrie 1858, cu privire la atitudinea caimacamilor faţă de memorandul puterilor garante], — PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 5, p. 18—20. Versiunea franceză, in Moniteur Of. de Moldavie (1859), nr. 7. 5307 323 (498.3) [Procesul verbal nr. XXVI din 8/20 dec. 1858, cu privire la atitudinea caimacamilor faţă de Afif-Bei], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 16, p. 2—3: Căimăcămia Moldovii. V. Sturza şi A. Panu contestă însuşirea dc comisar al Porţii atribuită lui Afif-Bci. 5308 323 (498.3) [Scurt comentariu cu privire la atitudinea celor trei caimacami în chestiunea atribuţiilor lor], — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 113: Iaşii 10 Dechemb. Este lăudată atitudinea majorităţii Locotenentei şi c condamnată comportarea lui Ştefan Catargiu. 5309 323 (498.3) [Articol cu privire la mersul lucrărilor Căimăcămiei Moldovei], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 14, p. 1: Iaşii în 10 Dechemvrie. Sc vorbeşte, printre altele, despre: felul cum caimacamii Moldovei, au primit memorandul trimis de Poartă şi l-au citit in şedinţa de la 8 decembrie şi despre dorinţa caimacamului Ştefan Catargi dc a prelungi termenul pentru ţinerea alegerilor. 5310 323 (498.3) Scrisoarea logofătului Ştefană Catargiu cătră Vornicii Va- silie Sturza şi Anastasie Panu.—MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 1—2; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 4: Protestaţie!; PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 5, p. 21. Datată: 10 dec. 1858. — Şt. C. acuză pe ceilalţi caimacami că, nesocotind memorandumul puterilor garante, continuă a refuza să modifice listele electorale. — In Patria, text român şi francez. 5311 323 (498.3) [Scrisoare din 21 dec. 1858/2 ian. 1859, a caimacamilor V. Sturza şi A. Panu, adresată vornicului I. Cantacuzino, invitîndu-1 să ocupe postul dc membru al Căimăcămiei]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 1: Căimăcămia Moldovii. 5312 323 (498.3) [Scrisoare din 21 dec. 1858/2 ian. 1859 a caimacamilor V. Sturza şi A. Panu, prin care i se aduce la cunoştinţă lui Şt. Catargi Înlocuirea sa din postul dc membru al Căimăcămiei]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 1. 5313 323 (498.3) [Procesul verbal nr. XXXII din 20 dec. 1858/1 ian. 1859, cu privire la actele Căimăcămiei, in special după retragerea lui Şt. Catargiu din sinul ei]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 19, p. 1—3: Căimăcămia Moldovii. Semnează: V. Sturza şi A. Panu, care declară al treilea post dc cai-macam vacant, urmind ca funcţiile dc caimacam să Ic îndeplinească ministrul de Finanţe. Hotărirea se ia în conformitate cu articolul 8 din memorandul puterilor garante. — Text român şi francez. 5314 323 (498.3) [Consiliul Administrativ Extraordinar este înştiinţat, prin- tr-un ofis, că Iancu Cantacuzino, ministru de Finanţe, va îndeplini funcţia de membru al Căimăcămiei|. —MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 1: Căimăcămia Moldovii. 285 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3) 5315 323 (498.3) [Scrisoarea lui Henry A. Churchill, consulul Marii Britanii la Iaşi, către Şt. Catargi].—PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 8, p. 31: Domnul meu! Trimiţîndu-i copia scrisorii sale adresate celorlalţi doi caimacami ai Moldovei, consulul britanic îşi exprimă regretul că Şt. Catargi nu a ascultat sfatul său de a conlucra mai departe cu ceilalţi, in sinul Căimăcâmici. — Text român şi englez. 5316 323 (498.3) [Scrisoarea lui H. A. Churchill, consulul Marii Britanii la Iaşi, către caimacamul V. Sturza şi A. Panu]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. II la nr. 8, p. 31—32: Domnilor! Dezaproba hotârirea celor doi caimacami de a-l demite pe colegul lor Şt. Catargi şi de a-l înlocui prin I. Cantacuzino. Declară că il va considera mai departe pe Şt. Catargi ca al treilea caimacam al ţării, rămitiind la convingerea că a fost nedreptăţit de colegii săi. 5317 323 (498.3) [Procesul verbal nr. XXXIII din 22 dec. 1858/3 ian. 1859, prin care Căimăcămia, in noua ei compunere, păşeşte la împlinirea lucrărilor]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 1. Semnează: V. Sturza, A. Panu şi I. A. Cantacuzino. Candidaturile la domnie ale lui Mihail fi Or. Sturza 5318 323 (398.3) [Articol in care se arată motivele pentru care redacţia ziarului nu susţine candidatura la domnie a lui Mihail sau a lui Grigoie Sturza], — ZIMBRUL Şl VULT., IV (1858), p. 118. Mihail şi Grigore Sturza sint consideraţi periculoşi pentru aspiraţiile „României", primul din pricina despotismului său, iar cel dc-al doilea pentru că ar corupe forma de stat constitu(ioual reprezeutativ care s-a creat prin Convenţia de la Paris. 5319 323 (498.3) [Articol cu privire la manevrele electorale ale partidelor celor doi Sturza]. — STEAOA D„ HI (1858), nr. 97, p. 291 bis. Se subliniază că partida foii ComtitufionariiU, partida lui Grigore Sturza, caută să reuşească prin manifestaţii violente şi intimidatoare; partida lui Mihail Sturza, alcătuită din vechi politicieni, manevrează tn umbră, căutind să izbutească prin corupţie. Ambele adună material pentru a contesta alegerile ca ilegale, in cazul că nu vor reuşi. 5320 323 (498.3) Presa in faţa candidaturei tatălui şi a fiului. — STEAOA D., III (1858), nr. 97, p. 291 bis —292 bis. Se arată motivele care au determinat redacţia să Înceapă o campanie puternică Împotriva candidaturilor lui Grigore şi Mihail Sturza. 5321 323 (498.3) [Comentariu la rezultatul alegerilor din Iaşi]. — STEAOA D., III (1858), p. 307: Iaşii 10 Dechemvri. Se subliniază că, fată de cei 50 de alegători ai partidei unioniste, cei 32 şi 29 de sprijinitori ai celor două partide din familia Sturza au trebuit să se unească, spre a putea avea majoritatea. Se arată că, prin aceasta, se dovedeşte că diferenţa de principii politice dintre Grigore şi Mihail Sturza nu a fost dccit un joc politic, menit să-i atragă pe naivi In cursă. 5322 323 (498.3) [„L’Independance Belge" afirmă că aderenţii lui Mihail Sturza doreau ca Austria să combată candidatura acestuia, ştiind că astfel fostul domnitor ar ti avut reuşita asigurată]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 75, p. 298. Din cronica semnată de C. A. Rosetti. 5323 323 (498.3) Profesica de credinţă a fostului Domnu Mihail Sturza. — STEAOA D.f III (1858), p. 191 [recte: 279]. Se reproduce „drept curiozitate*1, textul scrisorii lui M. Sturza. Se subliniază că nu se intilncşte, în autolaudcle exagerate pe care le conţine, „tactul renumit** al fostului domnitor. 5324 323 (498.3) [Comentariu în legătură cu candidatura probabilă a lui Mihail Sturza, ca domnitor al Moldovei]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 17—18: laşii 6 Noem. 1858. Se subliniază pregătirile pe care vechii amici politici ai fostului domnitor le făceau pentru o primire demonstrativă, în Iaşi, a acestuia. Redacţia declară că nu va discuta persoane, ci principiile. Il va întreba pe Mihail Sturza ce voieşte, deşi s-ar putea să răspundă ca Alexandru Lăpuşneanu. 5325 323 (498.3) [Articol referitor la apropiata reîntoarcere a lui Mihail Sturza în Moldova]. — STEAOA D., III (1858), p. 205—206 [recte: 293—294]: Iaşii 10. Noemvri. Intr-un ton violent, i se reproşează lui Sturza că cei peste 10 ani de pribegie in străinătate nu l-au învăţat nimic. In loc de a se fi pocăit, el îşi pregăteşte o reintrare triumfală, cu pretenţii de nouă domnie. Se face bilanţul domniei sale din 1834~1848: corupţia boierimii, nesiguranţa în care se aflau negustorii, prigonirea clerului necorupt, jefuirea pămintului răzeşilor, stoarcerea ţăranilor prin impozite, arestarea tinerimii liberale. Articolul se încheie: „Acum ce mai vrei, fiica întunericului şi a pieirei? Pieri, retrage-te Innapoi în haosul uitării. Ţara vrea lumină, progres, viaţă!** 5326 B.[olintineanu], D. 323 (498.3) [Comentarii în legătură cu întoarcerea fostului domnitor Mihail Sturza în Moldova]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 42: Cronică interioară. D. B. subliniază că Sturza „a salutat Moldova cu o proclamaţie ce circulă chiar pe la noi. Coprinderca ci este atit de potrivită, incit vine a crede că este falsă". 5327 323 (498.3) [Dare de seamă amănunţită cu privire la primirea (ostului domnitor Mihail Sturza in portul Galaţi, la sosirea sa de la Viena]. — STEAOA D., III (1858), p. 215—216: Corespon-dinţa regulată a Stelei Dunărei. Semnată: Revizorul Stelei, din portul Galaţii. — N. B.: pagiuile 213—216 suit broşate iutre p. 220 — 221. 5328 323 (498.3) [Se anunţa sosirea la Iaşi a fostului domnitor Mihail Sturza]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 4. Se precizează că, la intrarea in Iaşi, a fost întovărăşit dc fostul ministru Alccu Balş. 5329 323 (498.3) [Se anunţă sosirea la Iaşi a fostului domnitor Mihail Sturza]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 42—43. Se menţionează indiferenta cu care a fost primit dc populaţie. 5330 323 (498.3) [Dare de seamă şi comentarii despre primirea lui Mihail Sturza la Iaşi], — STEAOA D„ III (1858), p. 224: Sciri mai noue. Se subliniază că, prin această primire, „oamenii reacţiei din 1848“ au tinut să facă o manifestaţie de forţă. Ca să simbolizeze reîntoarcerea „feuda-1 smului", marii boieri au adus plăieşi de la ţară, să le facă strajă la porţi. 5331 323 (498.3) Estractu din o corespondinţă a Stelei Dunărei. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 44: Bondariulu. Aluzii ironice in legătură cu reîntoarcerea la Iaşi a fostului domnitor Mihail Sturza. — Nu este vorba dc un extras propriu-zis din cealaltă foaie ieşeană. 5332 323 (498.3) [Descrierea şi comentarea întoarcerii la Iaşi a lui Mihail Sturza, fostul domnitor al Moldovei]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 361: Novitale din năuntru. întoarcerea lui M. Sturza e considerată drept un eveniment. Relatarea asupra felului in care acesta a fost fntimpinat fn diferitele localităţi din Mol- 286 www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ: MOLDOVA 323(498.3) dova şi in Iaşi e astfel făcută incit să dea impresia că numeroase delegaţii de „boieri, dame şi neguţitori" s-ar fi îngrămădit să-şi exprime devotamentul faţă de fostul domnitor. 5333 323 (498.3) [Comentariu la articolul publicat de „Gazeta de Mol- davia" privind primirea la Iaşi a fostului domnitor Mihail Sturza].—STEAOA, D., III (1858), p. 239. Se reproduce articolul Gazetei de Moldavia şi apoi se ironizează atît exagerările din articol, cit şi oportunismul foii adverse. 5334 323 (498.3) [Se reproduce comentariul din „Stcaoa Dunării" asupra articolului publicat de „Gazeta de Moldavia" cu prilejul Întoarcerii fostului domnitor Mihail Sturza în Iaşi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 63. Redacţia Zimbrului adaugă că acest comentariu este just. 5335 323 (498.3) Răspuns. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 372. Ultima notă din ultimul număr al gazetei; redacţia afirmă că nu răspunde la imputările ziarului Stcaoa Dunării, din respect faţă de Împrejurările grave prin care trece (ara. Imputările se datorau faptului că Gaxcta de Moldavia a consacrat „citcva rinduri pentru sosirea Prinţului M. Sturza în Iaşi“. 5336 323 (498.3) [Articol despre Mihail Sturza]. — STEAOA D., III (1858), p. 257—258: Iaşii 29 Noemvrie. Se reamintesc toate abuzurile lui Mihail Sturza, in cursul domniei sale: a suspendat Alăuta Românească, Dacia Literari şi Propăşirea; l-a surghiunit pe C. Negruzzi pentru un singur vers; pe Alecu Rusu (Russo) l-a Închis la Sovcja pentru o piesă nevinovată; a impilat boierimea. I se aminteşte insă că tinerii pe care i-a bătut, legat şi exilat la 1848 sint acum „bărbaţi copţi", care au „familii de ferit, averi de păstrat, o tură de apărat". Se declară că „toată generaţia de la 1840“, strins unită, e hotărită să-i combată pe Stur-zeşti. Se recapitulează manifestaţia boierimii din 12 iunie 1848, dnd i-a prezentat lui Talaat-Effcndi memoriul referitor la abuzurile lui M. Sturza. 5337 323(498.3) Memorialu. — STEAOA D., III (1858), p. 258—260 şi supl. la nr. 88, p. 261—262 bis; ZIMBRUL Şr VULT., IV (1858), p. 92, 95, 97, 100, 103—104. Se reproduce integral textul pUngcrii adresate in 12 iunie 1848, de către boierimea moldoveanâ, lui Talaat-Effendi. 5338 323(498.3) [Comentariu cu privire la sprijinul dat de marea boierime moldoveană candidaturii lui Mihail Sturza], — STEAOA D., III (1858), p. 262—263: Iaşii 2 Dechemvri. Sc ironizează situaţia morală a acestei boierimi, aceeaşi care odinioară umpluse lumea cu plîngerile ei împotriva domniei lui M. Sturza. 5339 323(498.3) Restauraţia unui domnitor. — STEAOA D., III (1858), p. 275. Articol împotriva candidaturii la domnie a fostului domnitor Mihail Sturza. Se atrage atenţia proprietarilor şi negustorilor — singurii cărora legea electorală le dăduse drept de vot — că au o mare răspundere: restul ţării întregi, care a fost lipsită de drepturi politice, îi va judeca aspru, dacă o vor da din nou pe mina foştilor ei tirani. 5340 H. 323(498.3) Reacţiea’n agonie!—STEAOA D., III (1858), p. 301: Curierul interioriu. Trimite spre publicare şi comentează ironic o scrisoare a logofătului A. Sturza din Bîrlad, prin care acesta căuta să-l angajeze pe un prieten să-l aleagă domnitor pc Mihail Sturza. 5341 Sturza, [logofăt Alexandru] 323(498.3) [Scrisoare în care se plînge că l-a jefuit Mihail Sturza]. — STEAOA D., III (1858), p. 301, col. IIL Se publică textul acestei scrisori din 14 iulie 1849, spre a se vedea cine e omul care, în 1858, sprijină public in Bîrlad candidatura *a domnie a lui Mihail Sturza. 5342 323(498.3) [Amănunte despre felul cum s-a dus campania electorală pentru Mihail Sturza]. — STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 427: Curierul interioriu [corespondenţă din Piatra]. Oamenii lui au răspindit in ţară zvonul că alegerile silit numai o formalitate, pentru ca fostul domnitor să verifice cine i-a rămas credincios. Promiteau că acesta ierta pe 7 ani „birul ţăranilor, al răzeşilor şi al mazililor"; în acest timp „nu va lua in oaste". 5343 323(498.3) [Protest împotriva ziarului „Stcaoa Dunării", care continua să-l numească în coloanele sale pe Grigorc Sturza cu numele de Muhlis-Paşa]. — CONSTITUŢIONAR1UL, I (1858), nr. 4, p. 4, col. I. Redacţia adaugă că este poftită să publice acest protest ucsemnat. îu protest se afirmă că toţi generalii creştini care au servit în armata otomană iu războiul din Orient au purtat asemenea „nume de resbel“. 5344 323(498.3) [Articol cu privire la lupta pentru domnie între Mihail Sturza şi fiul său Muhlis-Paşa].— STEAOA D., III (1858), p. 227; Iassii 17. Noemvrie. Steaoa Dunării răspunde observaţiei unora că ea dovedeşte totuşi părtinire, condamnînd numai manevrele lui Mihail Sturza şi trccind sub tăcere agitaţia lui Grigorie Sturza, alias Muhlis-Paşa. Arată că l-a combătut pe M. St. deoarece candidatura lui ar avea şanse, fiind sprijinită de oamenii rcacţiunii. Candidatura lui Muhlis-Paşa ar contraveni însăşi legii electorale, el fiind funcţionar otoman şi neîndeplinind nici celelalte prevederi ale legii spre a-i fi admisă candidatura. — Vezi şi polemica cu Constituţionariul în chestiunea lui Muhlis-Paşa: Scirt mai noue, p. 236. 5345 323(498.3) Răspunsă Stelei Dunărei în cauza candidaturel Prinţului Grigorie Sturza. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 3—4. Atac împotriva ziarului Stcaoa Dunării pentru ostilitatea ee această foaie o arăta lui Grig. Sturza. Sc insinuează posibilitatea mituirii foii adverse şi se ironizează sfaturile ei politice. 5346 323(498.3) [Scrisoare către „Constituţionariul", prin care mai mulţi alegători susţin candidatura la domnie a lui Grigore Sturza]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 4; LE CON-ST1TUTIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 1—2. Cei iscăliţi sint: Scarlat Rosset, C. Hurmuzachi, Alecu Mavrocordat, Iorgu Scorţăscu, Nicu Ghica, Costachi Luca, D. Corne, Alecu 6eorţăveu, Nicu Virnav, Costin Virnav, Mihalachi Buzdugan, Dimitrie Micţescu, Iotgu Ghica, Mihail Cerchez, Nicolae Iamandi Dim. Ghcrghcl şi Iorgu Ganc. G^i-gore Sturza este apărat de acuzările de înstrăinare ce-i fuseseră aduse intr-un articol din p. 227 a ziarului Stcaoa Dunării. 5347 323(498.3) Răspunsă la Grigorienî. — STEAOA D., III (1858), p. 239—240. Se subliniază că foaia Constituţionariul s-a demascat ca ziar al lui MuhV lis-Paşa (Grigorie Sturza), publicind in nr. 5 o declaraţie colectivă, subscrisă de 17 inşi, in favoarea candidaturii acestuia la domnie. Arată că, Încă înainte de a fi acceptat măcar in calitatea de candidat, Grigorie Sturza făgăduieşte măsuri politice reacţionare. 5348 323(498.3) [Răspuns unui articol din „Constituţionariul''].— STEAOA D., IU (1858), p. 246—247. Constituţionariul protestase, Intr-un lung articol, faţă de afirmaţia că eventuala candidatură a lui Muhlis-Paşa (Gr. Sturza) c nelegală. Declarase articolul ziarului Stcaoa Dunării drept „calomnie şi glod". Stcaoa Dunării răspunde că, in afară de invective, articolul adversarului ci nu aduce nici un argument pozitiv. Ea va lupta pină la capăt împotriva candidaturii lui Gr. Sturza la domnie. — Este vorba de o replică la articolul Răspunsă Stelei Dunărei, în chestiunea candidaturii prinţului Grigorie Sturza, publicat in nr. 5 p. 3 — 4 a Constituţionariului. 5349 323(498.3) [Traducerea şi comentarea unui pasaj dintr-o corespondenţă din Paris, adresată ziarului „Nordul" — „Le Nord" — www.dacoromanica.ro 287 323(4118.^) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) — in 8 nov.]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 3; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 2, col. II. In corespondenţa, se afirmă că Fran)a ar avea simpatii pentru candidatura prinţilor Bibcscu şi Gliica pentru tronul Ţării Româneşti şi a prinţului Grigorc Sturza pentru Moldova. Comciitind acest pasaj, Constltiiţlonariul subliniază că şi el sprijini candidatura lui Grig. Sturza, cu convingerea că el va contribui la realizarea unirii Principatelor in viitor. 5350 323(498.3 > Aspiranţiîladomnie.—CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 2—3; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 3. După cc arată că, intre candidaţii la domnie, se deosebesc trei categorii şi anume: „conservatorii retrograzi şi reacţionari’4, „socialiştii radicali4* şi „cei ce doresc renaşterea României44, se precizează că domnitorul trebuie să fie ales din această ultimă categorie şi cel mai indicat ar fi prinţul Grigore Sturza. 5351 323(498.3) Candidatura lui Mihai Sturza. — STEAOA D., III (1858), p. 253. Se reproduce un fragment dintr-un articol apărut în Constituţionariul, foaia lui Grigori Sturza. Se notează că, dacă ar fi ştiut că va apărea acest articol, Steaoa Dunării ar fi renunţat să mai publice articolul său violent împotriva lui Mihail Sturza, fiindcă fiul a ajuns să-şi caracterizeze tatăl mult mai aspru şi mai just decit toţi ceilalţi adversari. — Este vorba de articolul Aspiranţii la domnie, publicat in nr. 7, p. 2—3, în care se recomandă candidatura lui Grigore Sturza. 5352 323(498.3) Candidatura prinţuluî Grigorie Sturza.— CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 3; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 3—4. Sînt arătate acţiunile politice din trecut ale logofătului Gheorghicş Sturza. De asemenea, este lăudată iniţiativa acestuia de a sprijini la domnia Moldovei candidatura prinţului Grigorie Sturza. — Comentariu la scrisoarea jui Gheorghicş Sturza, publicată in pagina următoare. 5353 323(498.3) [Depeşă telegrafică, în care logofătul Gheorghe Sturza arata că subscrie la răspunsul dat ziarului ,.Steaoa Dunării**, in problema candidaturii prinţului Grigorie Sturza]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 4; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 3. 5354 Sturza, logofăt G. 323 (498.3) [Răspuns la adresa colectivă a unui număr de alegători din Iaşi, care-1 felicitau pentru iniţiativa politică luată şi-l invitau să vină în mijlocul lor]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 4: Fraţilor! Răspunde că virsta şi pregătirea alegerilor la Roman 11 împiedică a ven > la Iaşi. îşi exprimă părerea că bărbatul indicat dc el pentru domnia Moldovei va fi un apărător al naţionalităţii, al autonomiei şi un „amic al progresului44. — Din comentariul redacţiei dc la p. 3, se vede că persoana dc care vorbeşte în acest răspuns e Grigorie Sturza. 5355 V. 323(498.3) [Scrisoare din Fălticeni, cu privire la atitudinea ziarului „Steaoa Dunării** faţă de candidatura lui Grigorie Sturza]. -— CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 2: Domnule Redactori întreabă de ce Steaoa Dunării se năpusteşte cu atita furie asupra lui Gr* Sturza, dacă ea nu are nici un candidat la tronul Moldovei, aşa precum afirmă? Crede că cei de la acest ziar s-ar teme de asprimea firii lui Gr.Sturza, ştiind că el nu le va mai tolera „abuzurile ce le exersau sub guvemurile trecute**. 5356 323(498.3) Apelu la toate partizile.—CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 9, p. 1—2. Se face un apel către alegători, ca să voteze pe aceia care susţin candidatura la domnie a prinţului Grigorie Sturza. — în comentariul redacţiei, care precedă apelul, se precizează că el a fost alcătuit de un grup de „persoane foarte respectabile4* din Iaşi şi că a fost încuviinţat, prin semnături, de peste 1000 dc alegători din provincie. Semnăturile se vor publica ulterior. 288 5357 Sturza, Grigorie M. 323(498.3) Profesie de credinţă. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), supl. la nr. 9, p. 1, nr. 10, p. 2; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 4; DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 75—76; NA-ŢIONALUL0, II (1858), p. 15—16. Profesia c datată: 30 noiembrie 1858. Autorul indică felul *n care se obligă să conducă ţara, dacă va fi ales domnitor. 5358 Sturza, Grigorie M. 323(498.3) Profesie de credinţă. — STEAOA D., III (1858), p. 266. Se reproduce textul din Constituţionariul, cu un scurt comentariu: „Arvona aceasta n’ar fi rea în sine, dacă nu s’ar teme oamenii că ar lăsa-o perdutâ după ce şi-ar lua marfa4*. 5359 Hurmuzachi, C. 323(498.3) Profesie de credinţă a Prinţului Grigorie M. Sturza. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 10, p. 1—2. Comentează favorabil profesia de credinţă a lui Grigore M. Sturza, găsind câ el ar fi cel mai indicat pentru a fi ales domnitor in Moldova. — Se reproduce in întregime şi Profesie de Credinţă a lui Gr. M. Sturza, din nou. 5360 ♦ * I. * * s. 323(498.3) [Consideraţii în jurul atitudinii foii „Constituţionariul"]. — STEAOA D., III (1858), p. 263. în calitate dc vechi „amic politic44 şi literar al redactorilor Stelei Dunării, autorul intervine în polemica dintre această foaie şi ConsrifuţioMaritd. Ii acuză pc acesta că, sub masca apărării constituţiei, o subminează, pregătind „anarhia, lovirea dc stat (coup d’dtat) şi revoluţia44, prin faptul că susţine un candidat nelegal, a cărui alegere, chiar dacă se va intimpla, va fi anulată. Sc miră că Hurmuzachi şi-a părăsit principiile liberale, ca să-i slujească lui Grig. Sturza. 5361 X.... 323(498.3) [Despre profesia de credinţa a Iui Grigorie M. Sturza]. — ZIMBRUL ŞI VULT„ IV (1858), p. 104. Sc publică un extras dintr-o corespondenţă trimisă din Bacău. Autorul este contra candidaturii lui Gr. Sturza la domnie. 5362 323(498.3) [Comentaiii la profesiunea de credinţă a lui Grigorie Sturza]. — STEAOA D., III (1858), p. 278—279. Se recunoaşte că textul promisiunilor e frumos, dar Grig. Sturza, chiar dacă ar vrea să le realizeze, nu va putea, deoarece nu arc dreptul de a fi candidat la domnie. Contravine art. 13 şi 10 ale Convenţiei, fiindcă n-are 10 ani dc funcţiuni publice in Moldova şi a nesocotit dreptul Adunării Elective de a hotărî ea cine va fi viitorul domnitor; Grig. Sturza i-a anticipat hotă* rirea. prin „mandatele imperative44 pc care a cerut ca alegătorii să le impună deputaţilor. 5363 Hurmuzachi, C. 323(498.3) Candidatura Prinţului Grigorie Sturza. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. II, p. I—3 : Iaşii în3 Dechemvrie. Autorul polemizează cu Steaoa Dunării in privinţa eventualei alegeri a lui Grigorie Sturza ca domnitor al Moldovei. De asemenea, precizează că A. Golescu a venit la Iaşi pentru a propune alegerea în Moldova a lui Ştirbei iar în schimb, în Ţara Românească să fie ales Grigorie Sturza. 5364 323(498.3) Candidatura Prinţului Grigorie Sturza. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 105—107. Sc comentează articolul lui Costachi Hurmuzachi, publicat în Constituţionariul din 3 dec. sub titlul de mai sus. Articolul lui H. este socotit „o lungă panahidă", după care, zice autorul, „nu mi-ar rămîne decit a-i intona şi din parte-ne o vecinica lui pomenire41. 5365 323(498.3) [Scrisoare deschisă către părtaşii mişcărilor din martie 1848, la Iaşi]. — STEAOA D., III (1858), p. 277: Iaşii 8 Dechemvri. Răspuns la articolul Candidatura prinţului Grigori Stursa, publicat de Const. Hurmuzachi In Constituţionariul. C. H. afirmase câ, In 1848, Grig. Sturza a dat revoluţionarilor moldoveni o lecţie pentru care cei mai mulţi i-au rămas recunoscători. Steaoa Dunării respinge epitetul de revoluţionari, arătind că cei In cauză erau „mai toţi membri ai clasei privilegiate, mai toţi www.dacoromanica.ro 323(498.3) POLITICĂ INTERNĂ : MOLDOVA 323(498.3) proprietari, mai toţi prin naştere, prin creştere şi prin interese meniţi de a fi conservatori*1. Descrie acţiunea revoluţionară a lui Const. Hurmuzachi In martie 1848, la Iaşi. 5366 323(498.3) [Comentariu asupra unui articol al lui Hurmuzachi, publicat in „Constituţionariul", in care acesta a căutat să dovedească ţării că „oamenii de la 1848, luseseră numai nişte nebuni"]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 121—122: Iaşii 13 Dccliemb. Se reproduce, după Steaoa Dunării, şi o scrisoare a lui D. Rosctti, in care acesta spune cî Hurmuzachi nu a spus adevărul in articolul amintit, „atribuind altora simţirile sale". 5367 Rosetti, D. 323 (498.3) [Depeşă telegrafică adresată redacţiei]. — STEAOA D., III (1858), nr. 95, p. 283 bis: Iaşii 10 Dechemvri. Dezminte, In numele lui şi al fraţilor săi, părerile pe care i Ie atribuise C. Hurmuzachi In Conslilutionariul. 5368 323(498.3) [Depeşa lui M. Costachi, prin care el confirmă că a rămas „tot omul de la 1848“]. — STEAOA D., III (1858), nr. 97, p. 292 bis: Depeche Telegrafice; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 128: Depeşă telegrafică. In telegrama către redacţia Stelii Dunării, M. Costachi arată că „cele de la 1848 vor rămânea neşterse in inimile tuturor adevăraţilor patrioţi". Mai adaugă: „aceasta spre respuns la laşilc calomnii ale Constitutionariului din 5 Decemvrie". 5369 Romalo, A. 323(498.3) [Telegramă de protest faţă de afirmaţiile lui Hurmuzachi din „Constituţionariul"]. — STEAOA D., III (1858), p, 299: Depeche Telegrafice. In numele lui şi al fratelui său, „victima evenimentelor diu 1848" in Moldova, declară că afirmaţiile lui Hurmuzachi slnt calomnioase. 5370 Filipescu, D. 323(498.3) [Scrisoare de protest laţă de articolul lui Hurmuzachi din „Constituţionariul"]. — STEAOA D„ IU (1858), p. 303: Iaşii 15 Dechemvrie. Semnează ca: „Unu revoluţionariu de la 1848“. 5371 Cuza, Ioan 323(498.3) [Telegramă de protest faţă de articolul lui C. Hurmuzachi]. — STEAOA D„ III (1858), p. 307: Depeche Telegrafice. Declară că u-a uitat suvenirul „Măcinului, frînghiei şi cruziilor de la 1848“. 5372 Miller, A. 323(498.3) [Scrisoare cu privire la aprecierile lui C. Hurmuzachi la adresa revoluţionarilor de la 1848). — STEAOA D., III (1858), p. 308: Domnule Redactori Ca un părtaş al mişcării din 1848, afirmă că in acel an „naţiea au dat o lecţie de care cred că au trebuit să profiteze toţi acei ce au căzut împreună cu guvernul de atunci". 5373 Rossetti, L. 323(498.3) [Scrisoare in legătură cu articolul lui C. Hurmuzachi]. — STEAOA D., III (1858), p. 308: Curierul interioru. Crede că se dă o nemeritată atenţie articolului lui C. Hurmuzachi, care nu fusese decit o uşuratică manevră electorală, mult prea neînsemnată faţă de complexitatea evenimentelor de Ia 1848. 5374 323(498.3) [Articol cu privire la candidatura lui Grigori M. Sturza]. — STEAOA D., III (1858), p. 269—270: Iaşii 4 Dechemvri); ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 101—102. In acest articol, se demonstrează că Gr. Sturza nu are nici un merit care să-î justifice candidatura la domnie: reputaţia sa militară e fabricată ad-hoc; in ţară nu s*a ilustrat decit prin arendarea de moşii mănăstireşti; In politica internă, a fost cel mai inverşunat părtaş al abuzurilor tatălui său, de care se desolidarizează acum. 5375 Miclescu, D. Sc. 323 (498.3) [Scrisoare către redacţie, in care arată că este pentru alegerea lui Grigorie Sturza ca domnitor al Moldovei], - CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 13, p. 4. 5376 A. C. 323(498.3) [Corespondenţă din Bîrlad, in care protestează împotriva ziarelor ce îl atacau pe Grigorie Sturza, susţinut de redacţie ca viitor domnitor al Moldovei]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 14, p. 2—3: Bărladu, 4 Dechemvrie. Precedată de o scrisoare către redacţie. 5377 323(498.3) Iar Don Bazilio! — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), 15, p. 1: Iaşii 12 Dechemvrie. Se resping acuzaţiile aduse lui Grigorie Sturza de redactorul ziarului Steaoa Dunării, in legătură cu acţiunea lui Grig. Sturza in 1848, impotriva revoluţiei din Moldova. Redactorul foii adverse e Înfăţişat ca un Don Bazilio. 5378 323(498.3) UnO noO Dulcamara. — STEAOA D., III (1858), p. 276. Compară programa pe care Conslilutionariul o face pentru Grigorie Sturza — prezentind persoana lui ca un panaceu universal pentru toate relele de care suferea ţara — cu autolauda ce şi-o face ridicolul personaj Dulcamara, din opera italiană Elisir d'amort. 5379 323(498.3) Fuiiile Constituţîonariului". — STEAOA D., III (1858), nr. 95, p. 283 bis. Steaoa Dunării subliniază că violenţele de ton impotriva redactorilor săi — pe care Conslilutionariul ii califică de „nebuni" şi „înşelători" — denotă că lucrurile nu merg bine in privinţa candidaturii lui Grigorie Sturza. 5380 Hasnaşd, G. 323(498.3) [Scrisoare de protest impotriva manifestaţiilor de la Doro- hoi ale partidei lui Gr. Sturza]. — STEAOA D., III (1858), nr. 95, p. 284 bis — 285: Curierul interioru. Autorul protestează, in numele „posesorilor" [— arendaşilor], impotriva împilărilor pe care proprietarii mari, împreună eu cei mici, continuă să li le facă. Dă ca exemplu cele ce s-au petrecut la Dorohoi, unde proprietarii de moşii au mers în corpore la tribunal, cerînd cu violenţă modificarea listelor de alegători, prin ştergerea mai multor posesori şi tîrgoveţi, intre care a lui Kogălniceanu, Hermeziu, Ţigara etc. — Intr-o notă, redacţia subliniază că manifestaţia s-a făcut chiar înainte de afişarea listelor electorale. 5381 X_____ 323(498.3) [Despre propaganda făcută de Panait Pavlov, fost ispravnic, în favoarea candidaturii la domnie a lui Grigorie Sturza]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 116. Se publică un extras dintr-o corespondenţă particulară a acestui ziar. 5382 323(498.3) Depeşă telegrafică. Luminăreî Sale Prinţului Grigorie Sturza.— CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 1. D. Gheorghiadi din Piatra-Neamţ comunică manifestaţiile care au avut loc în oraş după alegerile de deputaţi. Populaţia şi-a exprimat dorinţa de a fi ales Gr. Sturza ca domnitor al Moldovei. Gr. Balş, redactorul Constitu-ţionariului, a fost aclamat pentru activitatea lui. 5383 323(498.3) Act de preţăluirc.—CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 22, p. 2—3. Act semnat de 7 „proprietari şi posesori'*, care — invitaţi de Grigorie Sturza — evaluează venitul proprietăţii acestuia, moşia Duda diu ţinutul Pălciu, la suma de 5128 de galbeni anual. 5384 323(498.3) [Jurnalul încheiat de judecătoria din Fălciu cu privire la contestaţiile aduse dreptului de a fi alegător şi ales al lui Grigorie Sturza]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 4; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 246: Judecătoriea de Fălciu. Se estimează averea lui Gr. St. şi situaţia lui de general in armata oto-mană. 289 www.dacoromanica.ro 323(498.3) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(436)(=59> 5385 323(498.3) Lista candidaţilor la domnie. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858). nr. 22. p. 2. Protest împotriva omiterii lui Grig. Sturza din lista oficială a candidaţilor la domnie. Se face apel la spiritul de nepărtinire al caimacamului Panu şi se susţine că Sturza avea tot dreptul de a fi trecut între candidaţii la domnie. Se publică şi protestul din 29 decembrie adresat de fostul Muhlis-Paşa Căimăcămiei Moldovei. 323.1 CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR (0) Generalităţi (436) Austria (439.2) Transilvania (496) Turcia. Imperiul otoman (498) Principatele Române (=...) Popoare răspînditc în diferite ţări (0) GENERALITĂŢI 5386 Brătianu, I. C. 323.1(01) Naţionalitatea. — REPUBLICA R.. nr. 2. (1853). p. 3_54; ROMÂNUL. I (1857). nr. 21. p. 3. nr. 24. p. 2—3. nr. 26, p. 2—3, nr. 29, p. 1—2, nr. 33, p. 2—3. Lung articol în care autorul discută chestiunea naţionalităţilor şi a naţiunilor. Arată că vrea „a face pe Români să’nţeleagă că a trăi ca naţie este cea dintîi condiţie de prosperitate şi de libertate a unui popor". Dă amănunte privind studierea omenirii „din punctul de vedere al gintclor, al familiilor ş’al naţionalităţilor". Discută modul în care au loc dezvoltarea şi progresul societăţii umane, arătînd că revoluţiile se datorau faptului că instituţiile fundamentale răinîn nestrămutate faţă de progres. Susţine că gintele, familiile şi naţiunile europene „sînt încă priineioase de modificări ţîrrauitc, dar nu însă d’o formaţie nouă’1. Analizează existenţa naţiunilor în cursul istoriei, fiind de părere că „progresul neamului omenesc se face în folosul dezvoltării naţionalităţilor". Subliniază gradul marc de dezvoltare al con-ştinţei individualităţii, valorii şi demnităţii la naţiunile europene. In concluzie, pledează pentru o striusă legătură a românilor cu popoarele latiuc. (436) AUSTRIA (436) (—59) Românii din Austria în general (437.5) (=59) Românii din Bucovina 5387 323.1(436) Unitatea limbei (După „Oesterreichisclie Zeitung"). — G. TRANS., XX (1857), p. 59—60. Traducerea unui articol în care se pledează pentru respectarea limbii diferitelor naţionalităţi din Monarhia austriacă. 5388 323.1(436) [Ştiri despre sfaturile date guvernului austriac de „Gazeta de Augsbourg" — „Augsburger Allgemeine Zeitung" — cu privire la populaţiile conlocuitoare din Monarhia austriacă]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 89: Bucuresci 20 Martie/1 Aprilie. I se recomandă toleranţa religioasă şi reforme sociale, politice şi administrative. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosctti. 5389 323.1(436) Congresul literaţilor slavi pentru a defige o limbă scrisă panslavică. — G. TRANS., XIV (1851), p. 177—178. In prima parte a articolului, se rezumă, cu numeroase citate traduse, un articol apărut în Reichszeilung nr. 120, cu privire la proiectul iniţiat de filologii slavi de aţine un mare congres, într-o localitate din afara Monarhiei austriece, în care să se discute dacă e posibilă formarea unei limbi literare unice pentru toate popoarele slave. Ziarul german exprimă teama că acel congres ar avea şi un substrat politic şi că ar fi îndreptat, sau cel puţin ar avea consecinţe, împotriva unităţii imperiului. In a doua parte a articolului, redacţia Gazetei Transilvaniei examinează problema sub aspectul echilibrului dintre diferitele naţionalităţi, atît în general, în răsăritul Europei, cit şi in special, inlăuntrul Monarhiei austriece. Recunoaşte că temerile germane erau îndreptăţite prin puternicul sentiment naţional care se dezvoltă la popoarele slave. (436) (=59) Românii din Austria în general Vezi şi: 323.1(439.2) (=59) Românii din Transilvania şi Ungaria. 5390 323.1(436) (=59) Petitione generale.—MAG. IST., tom. VII (1851), p. 1—4. Petiţie semnată de 13 fruntaşi români din Transilvania, Banat şi Bucovina, adresată la 13/25 februarie 1849 împăratului, prin care se cere acordarea de drepturi egale pentru toţi cetăţenii şi toate naţiunile. Ară-tîndu-se că românii nu s-au solidarizat in 1848 cu ideile separatiste ale ungurilor, se cere unirea tuturor românilor din Austria într-o singură naţiune, care să se bucure de diverse drepturi. 5391 323.1(436) (=59) Respunsulu Imperatoriului. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 5. Acccptînd cu bucurie asigurarea de credinţă a românilor, împăratul promite că petiţia naţiunii române se va lua în dezbatere şi se va soluţiona „in cel mai scurt timp spre mulţumirea ei“. Semnat la 25 februarie 1849. 5392 323.1(436) (-59) Memorandu cotra Ministeriu. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 6—12. Memoriu prezentat la 5 martie 1849 guvernului Austriei, prin cure fruntaşii români din provinciile româneşti ale imperiului cer pentru români drepturi egale cu cele ale altor naţiuni conlocuitoare, dczvoltind astfel ideile expus^ in petiţia adresată împăratului. 5393 323.1(436) ( 59) Plânsoria după cssirea constitutionci. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 13—15. Plîngerea fruntaşilor români din provinciile austriece, adresată la 12 martie 1849 împăratului, în care se arată că noua constituţie lasă pe români supuşi naţiunilor privilegiate mai înainte, deşi ele s-au aşezat pe aceste pămin-turi după români. 5394 323.1(436) (=59) Dislucirc cotra Ministeriu. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 16—17. Memoriul diu 23 martie 1849 prin care fruntaşii rumâni din proUnciile româneşti ale imperiului lămuresc guvernul din Viena asupra situaţiei românilor şi saşilor din Transilvania. 5395 323.1(436) (=59) Protestu încontra demarginârii voivodatului scrbcscu. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 18—19. Protest adresat guvernului din Viena, la 15 aprilie 1849, de fruntaşii români din provinciile româneşti ale imperiului. 5396 323.1(436) (—59) Reprcscntationca omenilolu dc incrcdcre ai nationci Romane. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 20—22. Petiţie adresată la 14/26 iunie 1849 Împăratului, in care se susţin drepturile românilor in spiritul răspunsului imperial de la 25 februarie. 5397 323.1(436) (=59) Respunsulu Imperatoriului. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 23. Considerlnd ci noua constituţie garantează drepturile românilor, Împăratul apelează Ia conlucrarea lor cu Înţelepciune şi cumpătare. 5398 323.1(436) (=59) Repetirea petitionei deputationei Romane. —MAG. IST., tom. VII (1851), p. 24—30. Petiţie adresaţi Ia 6/18 iulie 1849 împăratului, In care se arată ci, In sinul poporului român, sînt destui bărbaţi demni de a ocupa dregătoriile tării şi ci dreptul românilor de a li se păstra naţionalitatea trebuie să se realizeze printr-o unire a tuturor „fntr-un corp naţional". 290 www.dacoromanica.ro 323.1 (436)( = 59) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.l(43«)( 59) 5399 323.1(436) (=59) Respunsulu Imperatoriului.—MAG. IST., tom. VII (1851), p. 30. încredinţează câ dorinţele drepte ale românilor vor fi împlinite. 5400 323.1(436) (—59) Descoperirea Ministeriului. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 31—32. La 18 iulie 1849, Bach comunici, In numele guvernului din Viena, episcopului Andrei Şaguna, ci Impiratul a dat guvernului pentru soluţionare petifia rominilor, ale ciror drepturi slnt garantate de constituţie, iar viata Culturali se va dezvolta neîmpiedicată. 5401 323.1(436) (—59) Reflessioni asupra respunsului Ministeriului. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 33—37. In acest memoriu, adresat guvernului din Viena, se araţi temeiurile convingerii ci românii nu se bucuri, dupi constituţie, de drepturi egale cu celelalte naţiuni conlocuitoare din provinciile austriece, urmînd ca cererile lor de la 25 februarie şi de mai tirziu si fie soluţionate. 5402 323.1(436) (=59) Omagiulu ţi petitionea Romaniloru d’in diecesea Aradului.—MAG. IST., tom. VII (1851), p. 49—51. La 15 noiembrie 1849 rominii cer împăratului soluţionarea petiţiei lor de la 25 februarie. 5403 323.1(436) (— 59) Plânsâria Romaniloru d’in Banatulu Temisianu. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 52—53. Petiţie semnată tn decembrie 1849, de 600 de români, care cer împăratului Si soluţioneze doleanţele lor de la 25 februarie. 5404 323.1(436) (=59) Petitionea Romaniloru d’in diecesea Urtei-mari. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 54—61. In ianuarie 1850, Basiliu Erdllyi, episcopul greco-catolic din Urbea-Mare, cere împăratului, tn numele populaţiei româneşti, drepturi egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. Aritînd situaţia diverselor naţiuni, cere pentru români un guvernator şi o administraţie a lor. 5405 323.1(436) (=59) Representatione despre starea presente a nationei Romane cotra Minister iu. — MAG. IST., tom. Vn (1851), p. 62—70. La 10 i;nuarie 1850, deputaţii naţiunii române semnează un memoriu adresat guvernului din Viena, In care este expusă situaţia românilor In raport cu situaţia celorlalte naţiuni conlocuitoare, susţintndu-se drepturile revendicate prin petifia de la 25 februarie: egalitate In drepturi, In administraţie, în folosirea limbii ş. a. 5406 323.1(436) (—59) Petitionea Romaniloru d’in Banatulu Temisianu pentru realisarea drepturiloru naţionali promisse prin constitu-tione si pentru restaurarea mitropoliei Romane. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 112—115. Petiţie adresată la 19 februarie 1850 împăratului. 5407 323.1(436) (—59) Repetirea petitionei generale si ursoriu pentru deslega- rea ei.—MAG . IST., tom. VII (1851), p. 74—78. La 11 martie 1850, împuterniciţii naţiunii române arată împăratului nedreptatea la care stnt supuşi românii, recapitulind revendicările lor, printre cire şi dregători naţionali, folosirea oficială a limbii române ş. a. 5408 323.1(436) (—59) Respunsulu Imperatoriului.—MAG. IST., tom. VII (1851), p. 79. Asigură că va împlini cuviincioasele cereri ale naţiunii române. 5409 323.1(436) (—59) Plânsoria asupra organisationei judiciarie cellei strica- iiâse pentru nationea Romana.—MAG. IST., tom. VII (1851), p. 103—106. Petiţie adresată la 31 decembrie 1850 împăratului, prin care românii ţer abolirea legilor maghiare şi săseşti, introducerea legilor austriece pentru români şi organizare judecătorească specială pentru ci, inclusiv un senat ro-măn la Viena. 5410 323.1(436) (=59) Petiţiunea, aşternută Maiestăţii in primele zile ale anului curgătoriu prin deputăţiunea romană petrecâtâre în Viena...— — FOAIE PT. MINTE. XIV (1851), p. 39—40. Textul petiţiei din 31 dec. 1850, Intr-o versiune deosebită întru dtva, ca limbă, de cea publicată în Magazinul istoric pentru Dacia. 5411 323.1(436) (=59) Supplica pentru adjudecarea Romaniloru lipsiţi prin resbellu si pentru unu Imprumutu d’in tesaurulu statului. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 107—108. Petiţie adresată la 31 decembrie 1850 împăratului, prin care se cere ajutorarea celor păgubiţi în timpul luptelor din anii 1848 — 1849. 5412 323.1(436) (=59) Respunsulu Imperatoriului.—MAG. IST., tom. VII (1851), p. 116. Recunoscînd meritele naţiunii române, promite să împlinească dreptele şi cuviincioasele ei dorinţe. 5413 323.1(436) (=59) [Reflecţii în legătură cu deputaţii naţionalităţii române trimişi la Viena şi cu demnitarii români ai guvernului imperial]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 7, col. II: Rellexiune. Se deplînge faptul că autorităţile habsburgice făceau deosebiri între mandatarii naţionalităţii române şi oficialii publici români. 5414 323.1(436) (=59) [Ştire despre o ultimă prezentare a doleanţelor româneşti ministrului austriac Bach]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 26, col. I: Monarchia austriacă. Fruntaşii români, conduşi de cei doi episcop! transilvani, au tnaintat ministrului Bach, la Viena, o petiţie rezumativă a tuturor suplicilor lor incepind din februarie 1849. 5415 323.1(436) (=59) [Articol tradus din gazeta ministerială austriacă „Reichs- zeitung" asupra petiţiei deputăţiilor naţionalităţii române, adresată împăratului Austriei în chestiunea judiciară]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 38: Monarchia Austriacă. In acest articol, foaia oficioasă austriacă arată că românii nu se pot încă bucura de o deplină egalitate cu celelalte naţiuni, dar că, In curînd, ei, ridi-cfndu-şi nivelul cultura], vor ajunge pe aceeaşi treaptă cu celelalte naţiunL 5416 323.1(436) (=59) Petiţiunea Românilor în Sieb. Bote. — G. TRANS., XIV (1851), p. 51—53. Sub acest titlu se publică traducerea integrală a unui articol apărut tn foaia Siebenbiirger Baie, cu data de 11 februarie. In articolul său, foaia săsească susţine că românii ar fi renunţat, prin ultima lor petiţie, la reunirea lor politică (a tuturor românilor din Imperiu), oerînd însă pe cea judecătorească, punct combătut de ziarul săsesc. In continuare, foaia germană elogiază omenia pravilelor săseşti. Foaia săsească îşi încheie observaţiile declarindu-şi nemulţumirea faţă de tendinţa românilor de a crea un stat. Gazda Transilvaniei precedeazâ textul articolului cu un scurt comentariu negativ. 5417 323.1(436) (—59) [Corespondenţă din Ungaria, despre noua situaţie politică a românilor din Imperiul austriac şi despre viitorul lor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 55—56: Din Ungaria. 1 Fevr. 1851. Se afirmă că, din nefericire, mulţi dintre fruntaşii români nu corespund misiunii ce le revine acum. Se analizează problema şcolilor române. Se dau sfaturi in legătură cu activitatea românilor, cerindu-se încetarea apatiei politice pe care o manifestau. 5418 323.1(436) (=59) Lista petiţiunilor naţiunii române, subştemute dela a. 1848 încâce. — FOAIE PT. MrNTE, XIV (1851), p. 103— 104. Lista conţine 26 de titluri şi e extrasă dintr-nn articol apărut in Oesterrei-chischer Correspondent, In care fuseseră discutate critic cererile românilor către împăratul Austriei. 291 www.dacoromanica.ro 323.1(436)(=59) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2) 5419 323.1(436) (=59) Consulatele în ţările dela Dunăre. — G. TRANS., XIV (1851), p. 121—122. Se observi ci Austria a înţeles ci trebuie si priveasci spre Risirit şi se anunţi că ea a purces la reorganizarea consulatelor sale din ţările dunărene lucru important pentru proprietarii de oi transilvani, care au investit in Bulgaria 14 milioane de florini. Se recomandă, pentru atragerea românilor şi slavilor de sub stipinirea turcească, acordarea celei mai depline libertăţi religiei şi limbii fraţilor lor din Austria. 5420 323.1(436) (-59) [Informaţie referitoare la apropiata rezolvare a trebilor bisericeşti şi şcolare ale românilor, de către consiliul imperial). — G. TRANS., XIV (1851), p. 212, col. I: Viena, 26 Iuniu. 5421 323.1(436) (-59) [Se anunţă că deputaţii naţiunii române mai rămîn la Viena). — G. TRANS., XIV (1851), p. 227: Austria, Viena, 10 Iuliu. Se insistă asupra necesităţii ca deputaţii si mai rimini in capitala Imperiului, menţionindu-se prezenţa la Viena a mandatarilor saşi şi maghiari. 5422 323.1(436) (-59) [Comentariu la cifrele statistice privitoare la numărul românilor din Imperiul austriac, publicate în „Zimbrul" după „Schwaebischer Merkur"). — STEAOA D., II (1856), nr. 60, p. 238—239 [greşit 150—151). Se consideri că numărul de români indicat de acea statistici era exagerat, cuprinzlnd Intr-insul de bună seamă şi poporaţiunca italiană a Lombardo-Veneţiei, despre care nu se pomeneşte nimic în statistică. în continuare, se combate afirmaţia din Le Journal de Constantinople ci unirea celor două Principate române ar constitui o primejdie pentru Austria, pentru ci i-ar aduce pe românii de acolo în stare de agitaţie. Se întreabă ce primejdie pot reprezenta cele 3 milioane şi ceva de români de acolo pentru un imperiu atît de puternic ca al Austriei? 5423 323.1(436) (—59) [Ştiri din Viena cu privire la intenţia guvernului austriac de a da provinciilor româneşti ale Imperiului habsburgic o constituţie asemănătoare celei acordate provinciilor lom-barde). — ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 14, p. 2: Austria. (437.5) (=59) Românii din Bucovina 5424 — seu 323.1(437.5) (-59) [Corespondenţă despre vizita împăratului Austriei la Rădăuţi şi vînătorile făcute în sudul Bucovinei).— G. TRANS., XIV (1851), p. 354: Din Bucovina, 24 Oct. Comunici multe amănunte, aritlnd în special modul întimpinării împăratului de către populaţia romani, alături de maghiari şi lipoveni. La vînătoa-re a participat şi familia de boieri români bucovineni Goian. 5425 t 323.1(437.5) (-59) [Scrisoarea de mulţumire adresată de episcopul Hacman, consistoriului Bucovinei, pentru felul cum a fost organizată primirea făcută împăratului). — G. TRANS., XV (1852), p. 59, col. I: Dela Prut, 1/13 Febr. 5426 323.1(437.5) (=59) [Delegaţi ai românilor bucovineni salută pe arhiducele Carol- Ludovic, care vizitează Galiţia). — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 35: Austria. Intre delegaţi se află: episcopul Eugen Hacman, baronul N. Petrino, baronul I. Musteaţi, Iordachi Vasilco şi alţii. 5427 323.1(437.5) (-59) [Se anunţă că, în foaia „Wanderer", apăruse o corespondenţă în care se defăima populaţia românească).— G. TRANS., XX (1857), p. 247: Din Bucovina. (439.2) TRANSILVANIA (439.2) (=3) Saşii din Transilvania (439.2) (=59) Românii din Transilvania şi Ungaria 5428 323.1 (439.2) [Informaţii din „Foaia constituţională din Boemia" despre atitudinea antiguvernamentală şi antiromânească a foii „Mesagerul Transilvan" — „Siebenbflrger Bote" —din Sibiu). G. TRANS., IV (1851), p. 3: Viena. Se arată că această foaie reprodusese articole din presa mondială privind chestiunea Transilvaniei, care erau „parte în contra măsurilor guvernului, parte în contra năzuinţelor românilor". La cererea autorităţilor, foaia încetase să publice astfel de articole. De altfel, editorul foii, Thcodor Steinhaussen, fusese chemat în judecată, pentru că retipărise „programa şi alocuţiunea" Institutului Bibliografic din Hildburghausen privind „prenumeraţiunea pentru atlasul de jurnale al lui Meyer". 5429 323.1 (439.2) [Informaţie şi scurt comentariu despre zvonul împărţirii Transilvaniei în trei ţări de coroană). — G. TRANS., XIV (1851), p. 26, col. II. Se înregistrează acest zvon, lansat de foile germane, şi se arată îngrijorarea românilor. 5430 323.1 (439.2) [Informaţie referitoare la preocupările românilor din Arad în chestia limbii naţionale). — G. TRANS., XIV (1851), p. 54, col. II. Se informează că sîrbii încercau să introducă limba lor în catedrala din oraş şi în şcoala de pe lîngă această biserică. 5431 323.1 (439.2) [Articol în care se combate o corespondenţă apărută în nr. 17 al foii săseşti „Satellit"). — G. TRANS., XIV (1851), p. 87, col. I: Braşov, 15 Marte. Gazeta Transilvaniei consideră faptul ca o dovadă a atitudinii duşmănoase faţă dc români a foii Satellit. 5432 323.1 (439.2) Câtră unii scribenţi. — G. TRANS., XIV (1851), p. 161—162. Redacţia răspunde violent gazetei săseşti Satellit, care pusese pe seama populaţiei româneşti unele incendii Izbucnite In Sighişoara. Articolul este semnat: Red. 5433 D.. 323.1 (439.2) [Corespondenţă despre cererea românilor din Sebeş, adresată comitelui Salmen, de a fi primiţi în Senat şi în comunitate). — G. TRANS., XIV (1851), p. 146: Sebeş, 27 Aprilie. 5434 323.1 (439.2) [Articol despre programul partidului maghiar al libera- lilor vechi—în raport cu românii). — G. TRANS., XIV (1851), p. 151—152: Peşta, 5 Maiu. Se descriu punctele din programul acestui partid, care se referă şi la teritoriile locuite de români. în general, programul este comentat defavorabil. 5435 323.1 (439.2) [Ştire despre ultimele recomandări făcute pe patul de moarte, în privinţa Transilvaniei, de fostul ei guvernator Wohlgemuth). — G. TRANS., XIV (1851), p. 155, col. I: 155, col. I: Năutăţi diverse. Acesta recomandări priveau îndeosebi chestiunea naţionalităţilor din această provincie. — Informaţii luate din Allgemeine Zeitung. 5436 323.1 (439.2) [Articol cu privire la raporturile civile şi religioase dintre români şi sîrbi în Banat. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 173—174: Din Banat, Maiu în 10/22 1851. 292 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2) 5437 323.1 (439.2) [Polemica unui corespondent din Borgo-Prund cu „Mesagerul" din Cluj — „Magyar Futâr" — asupra informaţiei din foaia clujeană în legătură cu populaţia românească din regiunile nord-estice ale Transilvaniei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 190—191: Borgo-Prund, 5 Iuniu. 5438 323.1 (439.2) [Comentariu la dezminţirea publicată în „Siebenbflrger Eote" cu privire la zvonurile mincinoase asupra nesiguranţei călătorilor în Ardealul de nord-est]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 203. Se arată că, silită de evidenţă , foaia aceasta dezminţise zvonurile pe care le publicase cu un număr mai înainte. 5439 323.1 (439.2) [Ştire despre indignarea populaţiei din nord-estul Transilvaniei faţă de informaţia că, din sinul ei, s-ar recruta bandiţi, informaţie difuzată de unele gazete]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 231, col. I: Borgo Tiha, 13 Iuliu. Fragment dintr-o corespondenţă. 5440 323.1 (439.2) [Polemică între „Gazeta Transilvaniei" şi foaia săsească „Mesagerul" — „Siebenbilrger Bote"—în legătură cu acuzaţiile de „comunism" aduse românilor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 240. 5441 323.1 (439.2) [Scurtă corespondenţă despre mutarea comisarului de district Klunker de la Alba-Iulia], — G. TRANS., XIV (1851), p. 247, col. I: Alba-Iulia, 17 Iuliu. Se omagiază atitudinea lui dreaptă faţă de români. 5442 323.1 (439.2) Sâ ne împăcăm. — G. TRANS., XTV (1851), p. 157—158. Sub aceast titlu, se publică traducerea integrală a unui articol apărut în gazeta maghiară Peşti Naplâ nr. 343. Făcînd bilanţul revoluţiei din 1848 — 1849, gazeta pestană exprimă convingerea că lupta dintre naţionalităţi în cursul acestei revoluţii nu a folosit nici uneia dintre ele. Propune în consecinţă, tuturor naţionalităţilor şi partidelor din Ungaria şi Transilvania o împăcare durabilă, pe baza respectului naţionalităţii şi libertăţii. Crede că aceasta ar fi posibilă în cadrul unei vieţi constituţionale. Principala dificultate o consideră împăcarea între naţiuni, căci despre partide crede că anii revoluţiei le-au dizolvat aproape cu totul. Astfel, va înceta lupta de uzură dintre naţionalităţi, ale cărei cruzimi amintesc evul mediu. în notă, Gazeta Transilvaniei aminteşte că tocmai epoca modernă a cunoscut cele mai înverşunate lupte între naţiuni. 5443 323.1 (439.2) Respuns la un articol din „Peşti Napl6“. — G. TRANS., XIV (1851), p. 241—242. Se combat acuzaţiile aduse românilor Sn legâturî cu atitudinea lor din 1848. De asemenea, se combat afirmaţiile cu privire la scâzutul nivel de civilizaţie al românilor din Transilvania. 5444 N. I. 323.1 (439.2) [Articol în care discută atitudinea foii „Peşti Napl6“ în legătură cu împăcarea ungaro-română]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 249—250: Milova, 20 iuniO 1851. Arată că este necesari recunoaşterea drepturilor egale ale naţionalităţii române. Discută chestiunea limbii oficiale in districte. 5445 323.1 (439.2) Ce avem, ce facem mai iute? — G. TRANS., XIV (1851), p. 401—402. Schimb de păreri cu Pişti Napii, în legătură cu un articol în care se sugerase împăcarea dintre naţiunile conlocuitoare, sub oarecare condiţii. Gateta Transilvaniei cere sinceritate din partea foii din Pesta. 5446 I. I. 323.1 (439.2) [Corespondenţă despre situaţia politică de la Timişoara. în pragul noii organizări].— G. TRANS., XIV (1851), p. 314—315, 318: Timişdra, 13 Sept. Arată efectul negativ produs asupra maghiarilor de înlocuirea lui Maycr-hofer cu Cnronini. In general, corespondenta e ponderată. Se arată că românii luptă pentru independenţa bisericească. 5447 323.1 (439.2) [Corespondenţă cuprinzînd informaţii în legătură cu împărţirea politică administrativă şi cu situaţia politică a românilor şi ungurilor din comitatul Satmarelui], — G. TRANS., XIV (1851), p. 334—335: De sub codrul Satmarelui, 7 Septembr. Se arată, intre altele, disproporţia numărului demnitarilor români fa|ă de cei maghiari. 5448 323.1 (439.2) Unele date din omagiile presentate Maiestăţii Sale în Bucovina, şi încă ceva. — G. TRANS., XIV (1851), p. 361— 362. Se relatează pe larg primirea făcută de împăratul Austriei — în cursul vizitei sale in Bucovina — delegaţiei săseşti din Transilvania şi celei maghiare din oraşul Cluj, Dej şi Gherla, venite să-l intimpine. Redacţia arată că publică aceste lucruri ca să arate „pînă în cit se ştiu folosi unii de toată ocaziunea de a-şi reprezenta naţiunea şi de a-i ridica vaza ei'*. Aminteşte românilor proverbul ardelenesc: „Dacă nu-i sări, nu-i sorbi11. 5449 Tobias, D. 323.1 (439.2) [Scrisoare din Abrud despre împrejurările privind mutarea bisericii evanghelice din centrul oraşului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 382: Abrud, 30 Septemvrie 1851. Tobias se apără de acuzaţiile ce i se aduseseră de a fi alcătuit un memoriu jignitor la adresa românilor în această chestiune. 5450 323.1 (439.2) [Ştire despre cererea înaintată de locuitorii maghiari ai Dejului ca să le fie permisă corespondenţa în limba lor cu autorităţile]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 396, col. II: Ştiri indesuite. 5451 323.1 (439.2) [înştiinţarea guvernului Transilvaniei cu privire la scu- tirea de taxe poştale a corespondenţei Rabinatului ţării Transilvaniei din Alba-Iulia]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 417, col. I: Insciinţiarea. Se precizează că, în conformitate cu dispoziţiile Ministerului de Finanţe, corespondenţa Rabinatului cu autorităţile, în ceea ce priveşte chestiuni* de cult şi şcolile comunale izraelite, este scutită de taxe poştale. 5452 323.1 (439.2) [Scurt comentariu despre aprobarea dată de guverna- torul Transilvaniei oraşului Dej de a coresponda în limba ungară]. —G. TRANS., XV (1852), p. 10—11. Se manifestă credinţa că şi românii, majoritari în atîtea oraşe, vor căpăta o satisfacţie identică. Ştirea este luată din jurnalul austriac Presa — Die Presse. 5453 323.1 (439.2) [Interzicerea foii sîrbeşti „Albina meridională" din pricina atitudinii ei şovine]. — G. TRANS., XV (1852), p. 166—167: Aradu. Se arată că aceast ziar fusese interzis, deoarece râspîndise zvonul unei cruci misterioase a ţarului Duşan, purtată de călugări prin teritoriile locuit* de sîrbi. Se mai arată că foaia sîrbească polemizase cu Magyar Hirlap, în chestiunea incorporării Voivodinei la Ungaria. 5454 323.1 (439.2) [Ştire despre o iluminaţie simbolizînd împăcarea germano- ungară, cu ocazia vizitei împăratului Austriei la Oradea Mare], — G. TRANS., XV (1852), nr. 46—47, p. 183, col. I. Se menţionează „transparentele" cu acest simbol, instalate în „casa pretorială11. 5455 323.1 (439.2) [Comunicat al guvernămîntului Ardealului privind între- buinţarea diferitelor limbi vorbite în Transilvania, în faţa justiţiei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 189, col. I: Officioase. Se pune accentul pe limba germană. 5456 Crişianu 323.1 (439.2) [Ştiri din Abrud, asupra legăturilor dintre români şi unguri şi asupra atitudinii şovine a directorului de poliţie maghiar]. — G. TRANS., XV (1852), p. 207—208; Abrudu. 293 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2)( = 3 5457 323.1 (439.2) [Despre o populaţie sîrbească a Banatului germanizată prin catolicism], — G. TRANS., XV (1852), p. 338—339: Foiletonul. Informaţii cuprinse tn însemnările intitulate: Suvenire din cdldtoria mea. 5458 V. 323.1 (439.2) [Observaţii cu privire la atitudinea şovină a rectorului seminarului catolic din Oradea Mare, care interzicea teologilor români, elevi ai seminarului, să vorbească româneşte între ei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 17—18: Din tienutul Satma-relui, Ian. 1/13—1853. 5459 323.1 (439.2) O corespondenţă asupra diferenţeloru întru români şl sărbl în „Pest-Ofner-Zeitung", nr. 29, 1853.—G. TRANS., XVI (1853), p. 46, 50. Sub acest titlu, se traduce In întregime — însoţindu-se cu comentarii introductive şi finale, precum şi cu observaţii în subsol — un articol asupra diferendelor religioase sîrbo-române. Pentru curmarea divergenţelor se propune ca toţi clericii să ştie bine şi sirbeşte şi româneşte, iar serviciul religios să se oficieze în ambele limbi. Redacţia Gazetei Transilvaniei adaugă un comentariu. 5460 323.1(439.2) [Ştire despre protestul unui corespondent din Abrud împotriva afirmaţiei făcute de Ladislau Kovâcs că ungurii din Abrud „ar cam uita să-şi vorbească limba lor naţională"]. — G. TRANS., XX (1857), p. 6, col. II: Ungaria. 5461 323.1(439.2) [„Gazeta Transilvaniei" se alătură protestului făcut de gazeta „Magyar Futâr“ din Cluj în legătură cu un incident petrecut la înmormîntarea unui copil calvin în satul Inoc]. — G. TRANS., XX (1857), p. 70 : Transilvania. Gazeta românească cere o anchetă locală. 5462 [Mureşanu, Iacob] 323.1(439.2) Susceptibila propunere a „Telegrafului Românu". — G. TRANS., XX (1857), p. 94. Articolul e semnat: Redactoruld. — Combate afirmarea Telegrafului Român în privinţa confesiunii greco-catolice a preotului care participase la acţiunea de împiedicare a inmormîntării din satul Inoc. 5463 [Bădilă, Ioan] 323.1(329.2) [Polemică cu „Gazeta Transilvaniei"pricinuită de incidentul din satul Inoc], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 113—114: Sibiiu 11 Aprilie. Articolul este semnat: Redactorul. Discută incidentul şi modul cum fusese el redat In presa ardeleană a diferitelor naţionalităţi şi acuză foaia românească din Braşov de intolerantă. 5464 323.1(439.2) [Traducerea unui articol din gazeta maghiară „Kolozsvâri Kozlony", cu privire la fenomenul de pauperizare a populaţiei săteşti române şi maghiare din Transilvania]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 229—230: Epistole din ţinutul Someşului. 5465 323.1(439.2) [Ştire cu privire la o adresă a Ministerului de Justiţie austriac către „Tribunalul apelativ" din Sibiu, prin care se atrage atenţia că se menţine interzicerea legală ca evreii să achiziţioneze moşii], — G. TRANS., XX (1857), p. 234, col. II. Ştirea e luată dintr-o corespondenţă din Sibiu publicată In Wiener Zei• lung. 5466 323.1(439.2) [Se anunţă că se menţine interdicţia ca evreii să stăpî- nească bunuri nemişcătoare], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 238: Transilvania. Se reproduce emisul Ministerului de Justiţie către Tribunalul suprem din Sibiu In această privinţă. 5467 Un păstoriţi sufletesc 323.1(439.2) [Corespondenţă în care discută chestiunea izraelită în Transilvania]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 234: Dela marginea apuseană a Ardealului. 20 Iulie. Autorul, după ce redă un extras şovin din Kolozsviri Kozlony, 11 combate lutnd atitudine binevoitoare fată de evrei, lăudtnd zelul şi activitatea lor şi recomandtnd românilor să le urmeze exemplul. 5468 323.1(439.2) [Discuţie în legătură cu diferitele procese de asimilare naţională în Transilvania]. — G. TRANS., XX (1857), p. 234—235: Austria, 246: Transilvania. In legătură cu observaţiile preotului reformat Ludovic Medves, cu plivire la acest proces de asimilare In ţinutul Dejului, tn Săcuime, tntr-o corespondentă din Tg. Mureş, publicată tn Oesterreickiscke Zeitung. 5469 323.1(439.2) [Observaţii în chestiunea asimilării ungurilor din Transilvania]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 241—242: Cluj. Reproductndu-se tn rezumat două corespondente, una din Kolossvdri Kozlony şi alta din Oesterreickiscke Zeitung, in care se susţine că maghiarii ardeleni Îşi pierdeau cu Încetul naţionalitatea, se combate această părere, socotind-o necorespunzătoare cu realitatea. 5470 323.1(439.2) [Comentarii în legătură cu un citat al ziarului „Kolozsvâri Kozlony" scos din ziarul „Wanderer", în care se afirma că românii nu prea Învaţă uşor limbi străine, pe cînd ungurii „lăţiţi printre români" învaţă limba acestora]. —TELEGRAFUL R., V (1857), p. 286. In comentariu se dezminte prima afirmaţie, arâttndu-se cit de mare este numărul tinerilor români care Învaţă la şcolile ungureşti şi germane, cu rezultate foarte bune, arătind totodată că afirmaţia a doua se explică prin faptul că „românii sint poporul cel mai numeros tn Ardeal". 5471 323.1(439.2) [Se înştiinţează că se hotărîse de către corpul profesoral al liceului maghiar din Cluj ca elevii să poarte din nou surtucul naţional, „numit Atila"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 290, col. II: Întîmplări de zi. 5472 323.1(439.2) [Corespondenţă din Pesta despre chestiunea raporturilor dintre români şi unguri]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 337—338, 342—343: Ungaria. Se discută diferite probleme In această chestiune, pe un ton destul de polemic, răspunzlndu-se, îndeosebi, unor corespondente şi articole din Kolozs• virt Kozlony. In acestea, se dezbătuse, tn special, chestiunea descreşterii numărului ungurilor fn Transilvania. 5473 323.1(439.2) [Se elogiază atitudinea studenţilor de la Academia de drepturi din Sibiu, care participaseră cu toţii, indiferent de naţionalitate, la înmormîntarea unui coleg de-al lor maghiar], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 194: întîmplări de zi. (439.2) (—3) Saşii din Transilvania 5474 323.1(439.2) (—3) [Notiţă despre atitudinea ziarului săsesc din Sibiu laţâ de reformele politice de după 1849]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 22, col. II: SibiiQ. Se arată că acest ziar aprobase măsurile guvernului, deşi în acelaşi timp se plînsese de faptul că saşii fuseseră lipsiţi de o parte din privilegiile lor. — E vorba de Siebenbiirger Bote. 5475 323.1(439.2) (—3) [Scurtă ştire despre activitatea „dietei" săseşti din Sibiu]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 32, col. II: Sibiiu, 1 Febr. Se observă ironic: „în toată monarhia Austriei numai o dietă, cea din Sibiu este deschisă44! 294 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2)(=3) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2)(=59 5476 323.1(439.2) (=3) [Ştire despre o cerere adresată împăratului Austriei de o deputăţie săsească, solicitînd pentru corniţele saşilor dreptul să-şi păstreze titlul şi în viitor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 164, col. I: Viena (după Loid [=Lloyd]). 5477 323.1(439.2) (=3) [Rezumat şi comentarii la o corespondenţă din „Mesagerul transilvan" — „Siebenbttrger Bote" — cu privire la problema Incorporării Bistriţei şi a Reghinului sub administraţie săsească]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 215, col. II: Braşov, 4 Iuliu. 5478 323.1(439.2) (=3) [Ştire despre şedinţa din 27 iunie a scaunului din Sibiu şi completarea sa]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 215, col. II. Se arată că fuseseră aleşi ca deputaţi ai scaunului Conrad Schmidt şi Iosif Schneider. 5479 323.1(439.2) (—3) [Se menţionează că „magistratul" şi „comunitatea" din Sighişoara „nu voiesc restaurarea veche a comunităţii, după propunerea comesului, ci voiesc să aştepte organizaţiunea definitivă"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 216, col. I. 5480 323.1(439.2) (—3) [Ştiri cu privire la „Casa Naţională" a comunităţii săseşti], — G. TRANS., XIV (1851), p. 318, col. I: Sibiiii. Se anunţă că „naţionala universitate sasă” a hotărlt să se ceară tuturor debitorilor Casei Naţionale, aflaţi fn afară de teritoriul cercurilor săseşti, să depună fără Inttrziere doblnzile restante la capitalurile luate cu împrumut. In caz contrar, vor fi deferiţi dregătoriilor judiciare ce se vor înfiinţa. 5481 323.1(439.2) (=3) [Ştire despre tiimiterea unei deputăţii săseşti pentru a-1 saluta pe împăratul Austriei], — G. TRANS., XIV (1851), p. 334, col. II. După SiebenbUrger Bate. 5482 323.1(439.2 (=3) [Ştire despre reîntoarcerea la Sibiu a delegaţiei săseşti trimise să-l salute pe împărat în Bucovina]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 351, col. I: Sibiiu, 29 Oct. n. 5483 323.1(439.2) (=3) [Comunicat din 1 oct. 1851 al comitelui naţiunii săseşti, vestind interzicerea primirii de noi oferte, după încheierea licitaţiilor], — G. TRANS., XIV (1851), p. 352, col. TI. 5484 323.1(439.2) (=3) Dăruirea moşiilor şi a realităţilor comunale la biserici şi scâle. — G. TRANS., XIV (1851), p. 357—358. Se combate această acţiune întreprinsă de saşi în favoarea şcolilor şi bisericilor lor şi în dauna conlocuitorilor români. 5485 323.1(439.2) (=3) [Sărbătorirea de către saşi la Sibiu a consilierului ministerial Rosenfeld]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 359—360. Comentarii Ia o ştire dată de SiebenbUrger Bate. 5486 323.1(439.2) (=3) [Se menţionează un articol apărut în 27 nov. în „Mesagerul nemţesc din Sibiu" — „SiebenbUrgerBote"—, în care se ironizau familiile săseşti care primiseră titluri nobiliare şi se contopiseră cu aristocraţia maghiară]. — G. TRANS., XIV (1851) , p. 381, col. II. 5487 323.1(439.2) (=3) [Ştire despre nereguli la Casa Naţională săsească, descoperite de publicistul sasEnric Schmidt]. — G. TRANS., XV (1852) , p. 14, col. I: Sibiu. 5488 323.1(439.2) (=3) [Se anunţă probabila numire a comitelui Amad£ în funcţia de „comite al naţiunii săseşti"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 60, col. II: Sciri mai prâspete. Informaţie după SiebenbUrger Bate. 5489 323.1(439.2) (=3) [Despre străduinţele saşilor de a obţine menţinerea vechii lor constituţii], — G. TRANS., XV (1852), p. 85—86: Bra-siovu. Se arată că saşii din Sibiu trimiseseră in acest scop o delegaţie Ia împărat. Informaţii cuprinse lntr-o corespondenţă din „Cor. B. al Boemiei", republicată în nr. 49 al foii SiebenbUrger Bote. 5490 323.1(439.2) (=3) [Ştire despre alegerea de către „universitatea săsească" a lui Iosif Wăchter în funcţia de curator al averii naţionale săseşti]. — G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. II: Sibiiu, 2 Aprile. 5491 323.1(439.2) (=3) [Informaţii din foaia „Satellit" cu privire la situaţia foştilor funcţionari saşi, înlăturaţi din slujbe prin noua organizare a ţării], — G. TRANS., XVI (1853), p. 11, col. II. Se reproduce părerea foii săseşti, care cerea ca să fie pensionaţi de către stat numai funcţionarii bătrîni. 5492 323.1(439.2) (=3) [Saşii de „confesiunea evanghelică de Augsburg" din Transilvania au trimis o delegaţie la împăratul Austriei, cerînd scutirea de dijmă şi sprijinirea unei dotaţii făcute de „universitatea săsească" în folosul şcolilor săseşti]. — ROMANŢA [Bucureşti], I (1857), p. 32: Austria. 5493 323(439.2) (=3) [Ştire despre sărbătorirea memoriei lui Honterus de către şcolile evanghelice din Braşov]. — G. TRANS., XX (1857), p. 190, col. II. Se menţionează că, prin 1540 — 1550, Honterus a fondat o tipografie la Braşov, reorganizînd în acelaşi timp şcolile săseşti. (439.2) (=59) ROMÂNII DIN TRANSILVANIA ŞI UNGARIA 5494 B.[ămuţiu], S. 323.1(439.2) (=59) Unu documentă pentru limba română din 1842. O tom- neală de ruşine şi o lege nedreaptă. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 285—288, 295—298. Motto din Cicero. Numele autorului e menţionat întreg în tabla de materii de la finele anului. Manuscrisul e dat spre publicare de Ioan Dragomiru, protopop, după cum arată nota redacţiei. — Polemică în legătură cu încercările maghiare din 1842 de a legifera limba maghiară ca limbă oficială în Transilvania. Bărnuţiu aduce argumente de ordin istoric, politic, şi juridic împotriva acestor tendinţe. Memoriul lui Bărnuţiu, datat: Blaj 25/13 Făurariu 1842, nu fusese încă publicat. 5495 323.1 (439.2)(= 59) Adresa privitore la comunicăţiunea respunsulul cătră deputaţi şcl. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 287. Document datat: Olmiitz, 16 oct. 1848. Aghiotantul imperial, principele Lobkovicz, comunică deputăţiei din regimentul al Il-lea grăniceresc român din Năsăud că cererile lor — cu privire la „concesiunea proprietăţii de pămlnt, slobozirea de robote şi înlesnirea la arendarea proventelor“ — se vor lua în considerare curînd după „restaurarea legiuitului curs al guvernului central*' şi vor fi rezolvate în armonie cu ale celorlalte regimente de graniţă. 5496 323.1(439.2) (=59) Respunsul Maiestăţii Sale descoperit cătră deputaţii din al doilea regiment grăniţariu românesc din Transilvania. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p.287. Document datat: OlmQtz 20 Octomvri© 1848. — Principele Lobkowiczi, aghiotant al împăratului Austriei, comunică răspunsul imperial la memoriu populaţiei române din ţinutul grăniceresc, cerînd respectarea vechilor drepturi de oameni liberi ale grănicerilor năsăudeni. împăratul răspunde că se primesc cererile, dar „împrejurările nu îngădue, ba fac cu neputinţă, â lua singuratecele puncte la esamen şi cuviincioasele măsuri a lâsa“. 20 — Bibliografia analitică — c, 3102 295 www.dacoromanica.ro 323.1 (4 39.2)(=59) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2)( 59) 5497 323.1(439.2) (=59) Protestu Incontra concluseloru făcute de universitatea nationei sassesci în cestionea territoriale. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 71—73. Protestul din 25 februarie 1850 al deputaţilor naţiunii române din Transilvania, care arată că „universitatea săsească" continuă să se adune după datina veche, numai din deputaţi saşi, ceea ce nu corespunde prevederilor con-stituţiei noi. 5498 323.1(439.2) (=59) Plansoria asupra proiectatei despărţiri si subordinâri a naţionei Romane. — MAG. IST., tom. VII (1851), p. 96— 102. Petiţie adresată, la 30 decembrie 1850, împăratului, de către delegaţii naţiunii române din Transilvania , in care se protestează împotriva proiectului „formării unei ţâri săseşti în ţara de coroană Transilvania", precum şi împotriva altor hotărîri ale ocîrmuirii regionale, repetîndu-se vechile revendicări ale populaţiei româneşti. 5499 323.1(439.2) (=59) [Scurt comentariu referitor la nedreptăţirea românilor cu prilejul numirilor în luncţii publice]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 10: Alba-Iulia. Reflecţii prilejuite de o corespondenţă din Alba-Iulia, In care se protes* tase Împotriva numirii „mai vlrtosu a maghiarilor decît a românilor in furie" (iile de consilieri de tribunale. 5500 323.1(439.2) (=59) [Despre hotărîrea consiliului ministerial austriac „ca la scrierea limbii române să se întrebuiască literele latine"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 11. Se precizează că se hotărise ca „slovele cbiriliane încă să se păstreze pe unde cere trebuinţa particularilor" şi că ele să se Înveţe, mai departe, ;i prin şcoli. 5501 323.1(439.2) (=59) [Comentariu despre dreptul naţionalităţilor din Imperiul austriac de a se folosi de limba lor]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 15: Noutăţi diverse. 5502 323.1(439.2) (=59) Loidul şi constituţiunea din 4 Martie. — G. TRANS., XIV (1851), p. 22—23. După ce se prezintă punctul de vedere absolutist al foii austriece Uoyd, care pleda pentru abrogarea constituţiei din 1849, se arată că această părere nu putea conveni românilor, care n-ar admite decît o revizuire a constituţiei, prin Dietă. 5503 323.1(439.2) (=59) [Despre un articol al foii' „Lloyd“, în care se combătuse întrebuinţarea limbii române în administraţie]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 26, col. II. Se discută afirmaţia făcută dc Uoyd In privinţa marii deosebiri care ar exista Intre limba română scrisă şi cea vorbită, deosebire pe care se bazase foaia amintită pentru a demonstra inutilitatea folosirii limbii române in administraţie. 5504 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre trecerea prin Pesta a unei delegaţii române din Lugoj în drum spre reşedinţa împăratului Austriei], G. TRANS., XIV (1851), p. 38, col. II: Ungaria. Delegaţia aceasta voia să ceară intervenţia imperială pentru încetarea conflictelor locale cu autorităţile bisericeşti şi şcolare sirbeşti. 5505 323.1(439.2) (=59) [Notiţă cu privire la nerăbdarea românilor din Mediaş, în aşteptarea rezultatelor misiunii deputăţiei plecate să ceară audienţă împăratului Austriei],—G. TRANS., XIV (1851), p. 44, col. II: Mediaş. 5506 323.1(439.2) (=59) [Scurtă inlormaţie despre probabila trimitere a unei deputăţii române din Arad la Viena, „în cauza naţională şi ierarhică"]. —G. TPANS,. XIV (1851), p. 54, cţ>l. Iţ, 5507 323.1(439.2) (—59) [Ştiri despre noile drepturi ce vor căpăta românii din Transilvania şi Banat]. — ZIMBRUL, I (1851), p. 261—262: Banat. Este vorba de înfiinţarea unei mitropolii şi trei episcopii, precum şi a unor şcoli superioare şi medii în limba română. 5508 323.1(439.2) (=59) Publicare pentru populăţiunea îmbelor regimente române de graniţă.— G. TRANS., XIV (1851), p. 67: Partea offi-ciosâ. Guvernatorul Transilvaniei, Wohlgemuth, anunţă populaţia grănicerească română că, prin rezoluţia din 22 ian. 1851, împăratul Austriei a hotărît desfiinţarea aşezămintului militar de graniţă în Transilvania, pe data de 1 aprilie 1851. La această dată, va înceta administraţia militară a ţinuturilor grănicereşti şi va intra In vigoare administraţia civilă obişnuită. Cele 5 regimente grănicereşti — între care 2 româneşti — se vor transforma fn regimente dc linie. Ca mulţumire pentru slujbele făcute in trecut, se acordă obştilor celor două foste regimente grănicereşti române dreptul de a se folosi de „munţii recîştigaţi" şi de aci înainte. 5509 323.1(439.2) (=59) [Hotărîrile românilor din regiunea Năsăudului, privind munţii şi fondurile fostului regiment grăniceresc]. — G. TRANS., XIV (1851),p. 95—96. Se arată că românii au hotărît ca munţii să rămînă mai departe împărţiţi între comunităţi, iar fondurile să fie destinate pentru şcoli şi pentru întreţinerea unor tineri studioşi la universităţi, ba chiar, eventual, pentru crearea unei universităţi române. Gazda Transilvaniei felicită pe năsăudeni pentru maturitatea lor politică. 5510 323.1(439.2) (=59) Petiţiunea grăniţarilor români din regimentul al Il-le, aşternută Maiestăţii Sale, după străformarea regimentului în regiment de liniă. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 285—287. Prezintă diferite revendicări ca: steagul şi decoraţiile fostului regiment grăniceresc să se păstreze în biserica română din Năsăud; să nu se desfiinţeze şcoala din Năsăud, pentru foştii grăniceri; să se respecte drepturile vechi asupra pămîntului şi pădurilor; să se acorde din nou vechiul drept al „căr-ciumăritului, negoţului şi al tîrgului"; să fie despăgubiţi cei ce suferiseră in cursul luptelor din 1848 — 1849. — La petiţie se anexează două adrese de răspuns, date la cereri similare ale grănicerilor, în numele împăratului, de către aghiotantul său, principele Lobkowicz, în 16 şi 20 oct. 1848. 5511 M. 323.1(439.2) (=59) De sub carpaţii Nord Transilvaniei 1851. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 305—307. Starea populaţiei dupî desfiinţarea regimentului de graniţă şi reintroducerea administraţiei civile. Avantajele şi deficientele regimului grăniceresc din trecut. Cauzele decăderii şcolilor grănicereşti din Năsăud. 5512 323.1(439.2) (-59) [Comentariu în legătură cu nedreptăţirea românilor din Banat şi Voivodina, din punct de vedere politic]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 77—78: Transilvania. Se comunică date statistice luate din Agramer ZeUung in care se arată, Intre altele, că, fa(ă de 309 funcţionari publici sfrbi, slnt doar 6 „oficiali politici" dc naţionalitate română. Se critică această stare de lucruri. 5513 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre trecerea lui Avram Iancu prin Arad în drum spre casă]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 84, col. II. Fruntaşul ardelean venea de la Viena. 5514 323.1(439.2) (-59) [Ştire şi scurt comentariu despre destituirea notarului arădean I. Nichita pe motivul că a redactat protocoalele oficiale în limba română]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 84, col. II. Se cere guvernului ca să dea un termen de pregătire pentru funcţionarii ce nu cunosc limba germană. 5515 323.1(439.2) (=59) [Scurtă corespondenţă din Abrud, în legătură cu nemulţumirea românilor de aci, „pentru că încă nu se ascultă 296 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2)( = 59) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2)( = 59) cererile naţiunei"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 87, col. II, Abrud, 21 Fevr. 5516 Negruţiu 323.1(439.2) (=59) [Amplă dare de seamă cu privire la primirea făcută în Cluj guvernatorului Transilvaniei, Schwarzenberg], — G. TRANS., XIV (1851), p. 167—168: Noutăţi diverse. Corespondentă datată: Clujiu, 20 Maiu. Negruţiu, care semnează, arată că a fost şeful delegaţiei româneşti de intlmpinarc. Muzica regimului I grăniceresc a intonat Deşteaptă-te Române şi „marşul român naţional", iar muzica oraşului a clntat „marşul lui Rakoczi". Subliniază cu bucurie — şi el şi redacţia (In notă) — cuvintele guvernatorului că „se va nevoi a vindeca toate rancle poporului, venind la cunoştinţa lor". Relatează pe larg cum a decurs audienţa delegaţiei române şi plingerile pe care i le-a înfăţişat ea. 5517 Dorgo, Gavrile 323.1(439.2) (-59) Adresă de bună-venire cătră Serenitatea Sa principele Carol de Şvarţenberg, guvernator al Transilvaniei, fcld-mareşal-locotenent, comandante al corpului 12 de armată şcl. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 169. Sub acest titlu, se publică o cuvintare rostită de Gavrile Dorgo, referinţe de cult şi Invăţămlnt, la Sibiu tn 26 mai 1851, In numele deputăţiei române, şi o adresă anonimă, prezentată la Braşov In 16 iunie 1851, In numele locuitorilor români şi al negutătorimii. 5518 Popescu, protopop I. 323.1(439.2) (=59) Cuvântarea ce sau rostit în Sibiiu de... în 27. Maiu a.c., In numele preoţimel, la bineventarea Serenităţiî Sale principelui Carol de Şvarţenberg. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 175. împreună cu scurtul răspuns al lui Schwarzenberg. 5519 — fi 323.1(439.2) (=59) Corespondinţe. — G. TRANS., XIV (1851), p. 189. Corespondenţă datată: M. RiicI, 6 Iuniu, descriind pe larg ceremoniile primirii făcute In corn. RIciu guvernatorului Schwarzenberg. Corespondentul notează cu satisfacţie promisiunea guvernatorului că va căuta să se folosească de intelectualii români tn administraţie. Cere ca această folosire să fie tn proporţie cu numărul populaţiei. 5520 323.1(439.2) (=59) [Cuvintele de răspuns ale guvernului Schwarzenberg la adresele de bunăvenire prezentate de românii din Sibiu şi Braşov].— G. TRANS., XIV (1851), p. 202—203. 5521 323.1(439.2) (=59) [Comentariu la călătoria prin Transilvania a noului guvernator, Schwarzenberg]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 202—203. Redacţia gazetei subliniază declaraţiile făcute de guvernator către demnitarii romăni care 11 întimpinaseră, în fruntea delegaţiilor naţionale, fn diferite oraşe. E notată cu deosebită bucurie promisiunea că posturile oficiale se vor ocupa după proporţia fiecărei naţionalităţi şi că românii vor fi consideraţi In egalitate politică cu celelalte popoare. Se subliniază folosul pe care l-au adus poporului tntr-un an noii demnitari români numiţi in diferitele regiuni ale Transilvaniei. 5522 323.1(439.2) (=59) [Observaţii cu privire la atitudinea faţă de români a prinţului Schwarzenberg, noul guvernator al Transilvaniei].— G. TRANS., XIV (1851), p. 202—203. Sc analizează diferitele luări de poziţie şi declaraţii ale guvernatorului in privinţa problemei româneşti din Ardeal, făcute cu prilejul vizitei sale prin oraşele provinciei. 5523 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Turda, despre atitudinea românilor de aci faţă de situaţia politică a Imperiului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 185—186: Dela marginile Câmpiei. Sc arată îndeosebi care era părerea românilor faţă de legile privitoare la curţile cu juraţi şi reforma comunală. Se mai dau amănunte privind Reuniunea femeilor române şi examenele şcolare. 5524 Pop, G. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă de la Arieş, din 13 iunie, cu privire la rolul intelectualilor în opera de luminare cetăţenească a poporului]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 201—202: Monar-chia austriacă. Corespondentul argumentează că legea noii organizări politice şi judecătoreşti a Transilvaniei — publicată de curînd In traducere românească — „trebe nesmintit să intereseze pe tot poporul, să i se explice şi lui cit mai lămurit, ca să nu mai zacă în orbie". Discută apoi pe larg felul în care ar trebui reorganizate biserica şi şcoala, pentru ca să-şi poată îndeplini bine rolul lor de a lumina poporul şi a-1 ridica la conştiinţa cetăţenească. 5525 Catone Censoriul 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Biharia, în legătură cu situaţia românilor din această regiune], — G. TRANS., XIV (1851), p. 242—243, 245—247: Din Biharia, Iuliu 1851. Menţionează tensiunea creată de faptul că, în comunele româneşti, s-au numit mai ales notari unguri. Critică nivelul moral şi cultural al preoţimii române. Discută chestiunea catedrei înfiinţate la Oradea Mare, pentru predarea limbii române, precum şi situaţia gimnaziului de la Beiuş. Vesteşte ţinerea unei apropiate conferinţe, în vederea creării episcopatelor de la Gherla şi Lugoj. Comunică hotărîrile luate de profesorul de română de la Oradea şi dc cei din Beiuş privind predarea limbii române. 5526 S. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă despre primirea solemnă la Orăştie a guvernatorului Transilvaniei], — G. TRANS., XIV (1851), p. 251, col. I: Orăştie, 5 Iuliu. Arată desfăşurarea solemnităţii, participarea românilor şi atitudinea guvernatorului faţă de români. 5527 G. P. 323.1 (439.2)(=59) [Corespondenţă din Ilieni asupra situaţiei românilor din regiune]. —G. TRANS., XTV (1851), p. 254—255: Silvania, Ilieşfalău, 23 Iuniu a.c. Arată că simţămintele naţionale româneşti sînt In plină renaştere. Discută problema şcolilor româneşti şi a folosirii limbii române. 5528 M. P. 323.1(439.2) (=59) [Dare de seamă despre sărbătorirea zilei împăratului de către românii din Reghin]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 278—279: Sas-Reghin, 22 Aug. Descrie desfăşurarea solemnităţii, subliniind absenţa saşilor. 5529 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Biharia], — G. TRANS., XIV (1851), p. 277— 278, 282—283: Din Biharia, luna Iuliu 1851. Despre noua orînduire administrativă şi judiciară a Bihariei şi despre divergenţele româno-maghiare, în legătură cu micul număr al dregătorilor români. Comunică date statistice în această privinţă. 5530 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre nădejdile puse de intelectualii români din Mediaş în noua organizare politică a Transilvaniei, pentru a putea avea şi ei un rol la conducere], — G. TRANS., XIV (1851), p. 286, col. II: Mediaş. Fragment dintr-o corespondenţă. 5531 323.1(439.2) (=59) [Observaţii în chestiunea drepturilor românilor din „scaunul Mediaşului'* asupra bunurilor comune]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 286: Mediaş. Intr-o corespondenţă în care se discută diferite probleme ale vieţii locale din scaunul săsesc al Mediaşului, se cere lămurirea grabnică a modului de folosire a averilor scaunului. Se menţionează că venitul a două mari păduri şi al unei lunci cu fin, proprietatea oraşului Mediaş, fusese destinat exclusiv sprijinirii gimnaziului săsesc din localitate. Această procedare e considerată nejustă. 5532 Munteanu, S. 323.1(439.2) (=59) Dela pâlele munţilor Apuseni. Iuliu 1851. — G. TRANS., XIV (1851), p. 289—290, 294—295, 298—299. Descrie situaţia socială şi economică a românilor din Munţii Apuseni, precum şi năzuinţele lor politice. Comunică amănunte privind trecutul acestor români şi ţinutul locuit de ei. Discută problema învăţămîntului In această regiune a Munţilor Apuseni. Subliniază doleanţele locuitorilor In ceea ce priveşte dreptul de a exploata în mod liber pădurile. 297 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2)( —59) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2)( — 59) 5533 323.1(439.2) (=59) [Ştire despie supărarea tinerilor români din Abrud, pentru faptul că jandarmii le interziseseră portul pintenilor], — G. TRANS., XIV (1851), p. 290. Informaţie cuprinsă In corespondenţa lui S. Muntcanu Dela pilele munţilor Apuseni, luliu 1851. 5534 X. Y. 323.1(439.2) (=59) [Menţiune despre nemulţumirea intelectualilor bănăţeni faţă de opoziţia mitropolitului sîrb la adoptarea de către români a alfabetului latin], — G. TRANS., XIV (1851), p. 299, col. II. Fragment dintr-o corespondenţă de Ia Timişoara, din 12 sept. 1851. 5535 323.1(439.2) (=59) O reflexiune la petiţiunile vechi şi noă ale naţiunii române din Transilvania. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p .302— 303. Se amintesc cererile formulate prin Supplex libellus Valachorum din 1790, spre a se face dovada că doleanţele din 1818- 1850 corespund nevoilor reale şi vechi ale poporului. 5536 N. I. 323.1(439.2) (=59) [Observaţii în legătură cu demiterile de funcţionari pu- blici din comitatul Carasova], — G. TRANS., XIV (1851), p. 306: Vale mare, 12 Aug. îndeamnă pe funcţionarii români să fie cit se poate de scrupuloşi in serviciul lor, căci de felul cum se comportă ei acum va depinde in viitor problema reprezentării elementului românesc In administraţie. Le cere să lase la o parte orice glnd de chiverniseală personală, „pentrucă deregătorii sînt pentru popor, iară nu poporul pentru deregători". Dacă nu vor fi corecţi, vor compromite principiul reprezentării proporţionale, pe baza căruia sînt numiţi acum In funcţii, ca reprezentanţi ai poporului român din Transilvania. 5537 323.1(439.2) (=59) [Discuţii privind reforma legii comunale]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 307—308: Noutăţi diverse. Redacţia observă cu bucurie că, poate cu această ocazie, se va modifica In bine şi regimul românilor In această privinţă. 5538 N. I. 323.1(439.2) (=59) [Polemică a corespondentului din Căpruţa cu unii intelectuali maghiari, în legătură cu nerecunoaşterea de către aceştia a drepturilor naţionalităţii române], — G. TRANS., XIV (1851), p. 310, col. I: Căpruţa, 1 August, 5539 323.1(439.2) (=59) O politizare. — G. TRANS., XIV (1851), p. 325—327. Autorul anonim discută necesitatea ca românii ardeleni să „politizeze", adică să se ocupe de politică. Arată că situaţia politică cerea acest lucru. Aminteşte de dorinţa unui magnat publicist ca Austria să redevină monarhie absolută, precum şi de aceea a foii Lloyd ca Austria să se contopească cu Germania. 5540 323.1(439.2) (=59) [Ştiri în legătură cu călătoria lui Andrei Şaguna în Bucovina, spre a-1 întîmpina pe împăratul Austriei, venit în vizită în această provincie], — G, TRANS., XIV (1851), p. 334, col. II: Sibiiu 17 Oct., 351, col, I: Sibiiu 29 Oct., 353, col. II: Sibiiu; ZIMBRUL, II (1851), p. 142, col I: Revistă, politică. 5541 323.1(439.2) (=59) [Zvon lansat de gazeta „Peşti Naplo" despre prinderea unei corespondenţe trădătoare faţă de împărat a unor dregători români din ţinutul Reteagului], — G. TRANS., XIV (1851), p. 379, col. I. Se arată neîncredere In acest zvon, socotit o intrigă a presei maghiare. 5542 323.1(439.2) (=59) O minciună cornurată, iarăşi demascată şi ruşinată. — G. TRANS., XIV (1851), p. 396, col. I: Braşov. Despre dezminţirea oficială a zvonului lansat de gazetele Peşti Napii şi Siebenbilrger Bote, cu privire la o aşa-zisă Conspiraţie a unor fruntaşi români din Reteag. 5543 323.1(439.2) (=59) [Scurt comentariu exprimînd satisfacţia cauzată prin dezminţirea oficială a zvonurilor privitoare la o acţiune conspirativă a românilor din cercul Răteagului], — G. TRANS., XIV (1851), p. 397, col. II: Din districtul Braşovului, 1/13 Dec, 5544 A 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Arad, despre situaţia românilor ardeleni înainte de revoluţia din 1848—1849 şi despre avîntul politic şi cultural ce urmase anului 1849]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 387, 390—391: Arad, 11 Noemvrie nou. Comunică date precise in această privinţă, referindu-se îndeosebi la ţinutul Hălmagiului. 5545 323.1(439.2) (=59) Din ţinutul Satmareluî. Indolenţa nostră. — G. TRANS., XIV (1851), p. 391, 394—395, 402, 405—406 [netenninat]. După ce se rememorează grelele condiţii în care se aflau românii ardeleni, din punct de vedere economic şi cultural, înainte de revoluţia din 1848 — 1849, se înfăţişează perspectivele care li se deschid prin schimbările politico şi sociale care au urmat. Se cere voinţă, muncă şi lepădarea indolenţei. Se sugerează unificarea mai multor comune din punct de vedere administrativ, religios şi şcolar, adică să nu mai fie comune de 30 — 70 de case, ci de 400 — 500 dc case. Prin această măsură, românii vor putea fi mai cu uşurinţă „îndestulaţi" cu şcoli. Se sugerează darea unei contribuţii minime de către români, care se va putea folosi la ridicarea şcolilor. 5546 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre chemarea urgentă a lui Avram Iancu şi S. Balint „de către comanda districtuale la Bălgrad"].— G. TRANS., xrV (1851), p. 406, col. II: Zlatna, 6 Dec. Se arată că Iancu nu s-a putut încă duce la Alba-Iulia, din pricina bolii tatălui său. Se observă că ambii fruntaşi din luptele de la 1848—1849 fuseseră chemaţi pentru o chestiune rămasă încă neprecizată. 5547 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre şederea lui Avram Iancu şi a lui Balint la Sibiu şi despre primirea lor de către guvernatorul Transilvaniei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 413, col. I: Sibiiu, 23 Dec. Se vesteşte că cei doi fruntaşi au prinzit la guvernator. 5548 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre depunerea jurămîntului de credinţă faţă de împărat, la 11 decembrie 1851, de către corpul prolesoral român din Blaj]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 406, col. II. 5549 Un Zarandean 323.1(439.2) (=59) Starea Zarandului după venirea Esselenţei Sale Domnului Guvernator de Volgemut. — G. TRANS., XIV (1851), p. 416, 418, col. II. Comentariu cu privire la consecinţele politicii lui Wohlgemuth. Arată că, la început, se numiseră români In dregătorii, dar că apoi aceştia au fost înlocuiţi. Astfel s-a întîmplat cu Nicolau Nobili, comisarul cercului, şi subcomisarii Iosif St. Şuluţiu şi Lupu Lung. Discută soarta funcţionarilor care au fost concediaţi pentru că nu cunoşteau limba germană. Cere ca protopopii să adune bani pentru susţinerea unor şcoli în oraşele Brad şi Hălmagiu. Cere să se refacă situaţiile tabulare, ţinîndu-se scama de modificările de proprietate survenite prin împărţirea pămînturilor între copii. Solicită înfiinţarea tribunalelor cu juraţi. 5550 [Mureşeanu, Iacob] 323.1(439.2) (=59) Anul nou MDCCCLII. — G. TRANS., XV (1852), p.l. Semnează: R. [edactorul]. — îşi manifestă credinţa că anul 1852 va aduce numai bine românilor ardeleni. 5551 Ronsalina Banatică 323.1(439.2) (=59) Resuflarea unei babe romane banaţiene, la broşura es- dată de Şerbi sub titlul „Antwort auf die Angriffe". — G. TRANS., XV (1852), p. 10—11, 13—14: Foiletonul. în acest foileton, se analizează broşura amintită, combătîndu-se acuzările cuprinse în ea şi arătîndu-se greşelile istorice flagrante din cuprinsul ei. Broşura, apărută la Viena, în 1851, se referea la diferite chestiuni de ordin bisericesc şi cuprindea şi un atac la adresa lui Andrei Şaguna. 298 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2)( = 59) CHESTIUNEA NAŢIONALITÂŢILOli 323.1(439.2)( = 59) 5552 323.1(439.2) (=59) [Chestiunea limbii române şi a întrebuinţării ei la Oradea Mare].—G. TRANS., XV (1852), p. 14—15, 18—19: Foiletonul. Urbea mare. Dec. 1851. Sc arată situaţia de la gimnaziu. Se critică profesorii maghiari, care dis-preţuiau limba şi naţionalitatea română. 5553 323.1(439.2) (=59) [Ştire de la Petegu, comitatul „Bihariei mezinale", despre arestarea unui preot ortodox, care îndemnase la neplata unor impozite]. — G. TRANS., XV (1852), p. 20, col. II: Noutăţi diverse. Ştirea e reprodusă, cu semne de Îndoială, din gazeta Magyar Hirlap. — Probabil, e vorba de comuna Petegd sau Pctid. 5554 323.1(439.2) (=59) Un discuts. — G. TRANS., XV (1852), p. 21—22, 25— 27: Foiletonul. In acest foileton, un corespondent arată situaţia românilor deznaţionalizaţi, redtnd o convorbire pe care o avusese cu nişte ţărani români. 5555 323.1(439.2) (=59) [Despre dezamăgirea românilor din părţile Reteagului şi Clujului, din pricina neîntrebuiţării limbii române de către oficialii regiunii]. — G. TRANS., XV (1852), p. 25, col. I: Blasiu, 22 Ian. Fragment dintr-o corespondenţă. 5556 G. M. 323.1(439.2) (=59) Mai Multe. —G. TRANS., XV (1852), p. 33—35, 37— 39: Foiletonul. In această corespondenţă „dc sub Heniu“, din 10 ianuarie 1852, se analizează următoarele probleme: 1. Atmosfera din sinul fostei populaţii grănicereşti, neliniştea ei şi dorinţa ei de a recăpăta fostul ei statut juridic. 2. Datoria românilor de a contribui la ridicarea şcolilor şi de a nu aştepta totul de la guvern. 3. Reformele întreprinse de episcopul Şuluţiu. 4. Sugestia înfiinţării unui seminar mixt al celor două confesiuni româneşti. 5. Problema rezolvării căsătoriilor mixte dintre uniţi şi ortodocşi. 5557 323.1(439.2) (=59) [Despre necesitatea controlării ştirilor defăimătoare la adresa românilor], — G. TRANS., XV (1852), p. 54: Dela Sibiiu. Sc arată că episcopul Şuluţiu, bazat pe o informaţie falsă, tn care sc susţinea că românii dintr-un sat nu ajutaseră pe consătenii lor saşi la stingerea unui incendiu, adresase o dojană credincioşilor săi. Cercetările întreprinse de episcopul Şaguna dovediseră netemeinicia acuzării, de aci cererea Gazetei Transilvaniei ca astfel de informaţii să fie controlate. 5558 Unii Lugoşanii 323.1(439.2) (=59) [Articol de critică cu privire la felul în care M. R., locţiitor de comisar regesc în comitat, îşi îndeplinea funcţia],— G. TRANS., XV (1852), p. 57: Din Lugoşiu. Corespondentul arată că M. R. persecuta pe funcţionarii români de curind numiţi, destituindu-i sau provoclnd darea lor In judecată, fără vină; el refuza să primească cererile In limba română şi nu ţinea seama, la numirile de dregători, de proporţia populaţiei. 5559 323.1(439.2) (=59) [Redarea unei ştiri din „Peşti Napl6“ despre arestarea unor români clujeni „în urma unor cuvîntări prea libere"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 64, col. II: Noutăţi diverse. 5560 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă în care se dezminte ştirea arestării unor români la Cluj, ştire dată în nr. 90 din „Peşti Naplo"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 101—102: Clusiu, 26 Martiu. 5561 323.1(439.2) (=59) [Comentarea unei corespondenţe din gazeta „Ost-deu- tsche-Post", în care se dezbătuse problema folosirii oficiale a celor trei limbi în Transilvania], — G. TRANS., XV (1852), p. 98—99: „Din Transilvania". Se combate părerea că limba română n-ar fi destul de evoluată pentru a fi şi ea întrebuinţată ca limbă oficială. 5562 323.1(439.2) (=59) [Vizita guvernatorului Transilvaniei, Schwarzenberg, la Braşov, la 11 aprilie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 105, col. I: Brasiovu, 14 Aprile. Se descrie vizita, accentuindu-se îndeosebi, cu acest prilej, asupra raporturilor sale cu românii. 5563 323.1(439.2) (=59) [Comentariu în legătură cu jalbele înmînate de români cu ocazia călătoriei împăratului Francisc Iosif prin Transilvania în vara anului 1852].—TELEGRAFUL R., I (1853), p. 106—107: Sibiiu. După ce se arată că au fost prezentate peste 4000 de jalbe, ceea ce dovedeşte că „poporul român este încă tare împilat11, se face observaţia că multe din acestea nu au fost întocmite cum ar fi trebuit, din lipsă de avocaţi şi intelectuali români cunoscători ai legilor. 5564 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre acordarea de către împăratul Austriei a 24 500 de florini „spre împărţire între ductorii oştirilor române carii s'au distins prin deosebită eroicitate şi jertfire"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 116, col. I: Novissimu. 5565 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă despre solemnitatea prin care s-a înmînat conducătorilor români ai revoluţiei de la 1848—1849 o parte din fondul de 24 500 de florini acordat de împărat]. — G. TRANS., XV (1852), p. 125: Sabiniu, 18 Aprile. Sc descriu ceremoniile ce avuseseră loc cu acest prilej, tn aprilie, la Sibiu. 5566 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Sibiu în legătură cu suma alocată de împăratul Austriei pentru restaurarea bisericilor române distruse în 1848—1849 şi despre semnificaţia acestui fapt]. — G. TRANS., XV (1852), p. 134: Sibiu în 25 Aprilie 1852. 5567 323.1(439.2) (=59) [Se anunţă că împăratul Austriei a dispus să se doneze populaţiei române din Transilvania suma de 60 000 de florini], — BUKURE STER DT. Z., VIII (1852), p. 113: Donau- fiirstenthumer. Pentru refacerea gospodăriilor distruse in tulburările din 1848/1849. 5568 323.1(439.2) (=59) Ce a fostu românulu? Ce este aquum? Ce p6tc şi trebue să fie în viitoriu?. — G. TRANS., XV (1852), p. 133, 136, 141, 145. Articol în care, după ce se evocă trecutul de apăsări al românilor ardeleni, li se cere să depună toate străduinţele, pentru a realiza averi şi a nu se lăsa depăşiţi din punct de vedere economic de celelalte naţionalităţi. în acelaşi timp, se cere ca să se dezvolte „inteligenţa" românească, adică numărul intelectualilor şi pregătirea lor. 5569 323.1(439.2) (=59) De meditat. — G. TRANS., XV (1852), p. 156, col. II. în legătură cu vizita împăratului Austriei la Pesta şi dorinţa nobilimii ungare de a i se fixa un loc unde să aducă omagiul ei suveranului, se întreabă cind şi unde va veni împăratul să primească omagiul conducătorilor români? 5570 Uni Corresp.[ondent] 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Ungaria, în care se exprimă nădejdea că, cu ocazia vizitei împăratului, conducătorii românilor vor şti să promoveze interesele naţiunii lor].— G. TRANS., XV (1852), p. 161: omagiu, 10 Maiu st. v. 1852. în restul corespondenţei se discută problema şcolilor şi a asociaţiilor pentru progresul industriei şi al comerţului. 5571 323.1(439.2) (=59) [Apel făcut conducătorilor românilor să se pregătească pentru primirea împăratului Austriei], — G. TRANS., XV (1852), p. 158—159: Braşov, 4 Iuniu n. Venirea împăratului. 5572 Şandorii, At. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Arad, în care relatează despre vizita făcută de împăratul Austriei în acest oraş, între 16 şi 18 299 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2)( = 59) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2)( = 59) iunie 1852]. — G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 181—182: Aradu, 18 Iuniu c.n. 1852. Descrie In amînunt primirea Împăratului şi subliniază Îndeosebi atitudinea sa faţă de romăni. 5573 Popescu, Patrichiu 323.1(439.2) (—59) Allocuţiunea Preasf. Sale Arhimandritului..., Adminis- trătoriul diecesei româneşti gr. răsăritene drept credin-cidse a Aradului, ţinută cătră Maist. Sa. împăratul şi regele Franciscu Iosifu în 17/5 Iuniu a.c. tradusă din nemţeşte. — G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 181: Foiletonul. 5574 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă despre punerea pietrei fundamentale, de către împăratul Austriei, la monumentul destinat să se ridice la Timişoara în cinstea apărătorilor cetăţii din 1848—1849], — G. TRANS., XV (1852), nr. 46—47, p. 181—182: Foiletonul. Se descrie ceremonia, arătindu-se atenţia deosebită acordată de monarh soldaţilor şi ofiţerilor români din regimentul grăniceresc bănăţean. Se Înfăţişează şi felul cum el a primit delegaţia românilor din Timişoara, decorind pe mai mulţi dintre ei, cu prilejul vizitei sale. Unul dintre cei decoraţi a fost Învăţătorul Pavel Merşici. 5575 323.1(439.2) (=59) [Dare de seamă despre vizita din 19 iunie 1852 a împăratului Austriei la Oradea şi primirea ce i-au făcut-o românii], — G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 183—184: Urbea-mare, 19 Iuniu 1852. Se descrie In amănunt vizita, redindu-se cuvîntarea In latineşte a episcopului Erdeli şi subliniindu-se atenţia arătată de monarh delegaţiilor poporului român. 5576 Şaguna, Andrei 323.1(439.2) (=59) [Cuvîntare rostită la intrarea împăratului Austriei în Transilvania]. — G. TRANS., XV (1852), p. 206: Maiestate c.r. Apostolică! Versiunea română a cuvintării, care fusese rostită in limba germană. 5577 Şaguna, Andrei Barone de 323.1(439.2) (=59) Cuvîntul zisu de către Prea-Sfinţia Sa Episcopul bisericii greco-răsăritean în Ardeal..., consiliariu intim cesaro-regale şi cavaler al ordinului Leopold, la sosirea Maestăţii Sale împăratului Austriei la hotarele Transilvaniei. — VEST. R„ XVII (1852), p. 149. 5578 323.1(439.2) (=59) Intimpinul, sosirea şi petrecerea Maiestatii Sale Impera- tului la Brasoviu. — G. TRANS., XV (1852), p. 209—210. Se descrie In amănunt primirea împăratului la Braşov, In zilele de 27 şi 28 iulie, punindu-se accentul pe vizita făcută la biserica română. 5579 323.1(439.2) (=59) Despre călătoria Maiestăţii Sale imperatului... — G. TRANS., XV (1852), p. 208. Se anunţă că Avram Iancu „scoase la cale" ca împăratul să-şi schimbe itinerarul de la Săcărlmb, pe la Hălmagiu, peste muntele Găina la Vidra — locul naşterii lui Iancu — şi de aci la CImpeni. Simeon Balint l-a întimpinat pe împărat lingă Deva. 5580 Balint, Simeon 323.1(439.2) (=59) Cuvîntarea protop.... cu carea primi pe Maiestatea Sa împ. Austriei Francisc Iosif I in vârful Găinii. în 20 Iuliu 1852.—G. TRANS., XV (1852), p. 209: Foiletonul. Se reproduce scurta cuvîntare de bun sosit, In latineşte şi In traducerea ei română. 5581 Moldovan, Ştefan 323.1(439.2) (=59) Cuvîntarea cu care salută poporul Haţegului pe Maiestatea Sa Imperatul în călătoria la Deva, rostită în limba română prin nou denumitul vicariu al Haţegului... — G. TRANS., XV (1852), p. 213: Foiletonul. Se redă cuvîntarea de bun venit in-extenso. 5582 Vasilievici, G. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din comitatul Bichişului, despre unele abuzuri săvîrşite faţă de populaţia românească de către 300 conducătorii politici maghiari], — G. TRANS., XV (1852), p. 219: Jula, 12 Iuniu. 5583 323.1(439.2) (=59) Prea înaltă biletu de mânâ alu Maiestate! Sale c.r. apostolice. — G. TRANS., XV (1852), p. 221, col. I: Officiose. Versiunea românească a scrisorii adresate către guvernatorul Schwar-zenberg, prin care împăratul Austriei dăruieşte lui Andrei Şaguna rangul de consilier intim, scutindu-1 de plata taxelor. 5584 323.1(439.2) (=59) [Decorarea lui Axente Sever şi a lui Simeon Balint cu crucea de cavaler a ordinului Francisc Iosif]. — G. TRANS., XV (1852), p. 221, col. I. Sc publică comunicatul oficial al guvernămintului transilvan. 5585 323.1(439.2) (=59) [Comunicatul oiicial al biroului guvernatorului Transilvaniei, anunţînd decorarea cu crucea de aur şi de argint a mai multor fruntaşi transilvăneni, de diferite naţionalităţi]. — G. TRANS., XV (1852), p. 222, col. I: Preş. Nr. 4570. 1852. între aceştia, se aflau clericii Nicolae Mânu, Ioan Ursu, judecătorul Ioan Moldovan, ţăranii Georgie Lucaci şi Teodor Tiocu etc. 5586 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre petiţiile date împăratului Francisc Iosif, cu prilejul vizitei sale în Transilvania], — G. TRANS., XV (1852), p. 222. Se arată că prin aceste petiţii se cerea îndeosebi reorganizarea politică şi judecătorească a Ardealului, o lege comunală „bună, dreaptă, inteligentă, fericitoare", să Înceteze „necontenitele diferinţe şi netnvoeli ale foştilor iobagi şi jăleri cu foştii lor proprietari" şi, In sffrşit, se ridica problema şcolilor. 5587 323.1(439.2) (=59) [Comunicate din 15 aug. 1852 anunţînd decorarea şi înălţarea în grad a multor fruntaşi ardeleni, în urma vizitei împăratului Austriei în Transilvania].— G. TRANS., XV (1852), p. 233, col. I: Officiose. 5588 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din 2 august despre vizita împăratului Austriei la Teaca şi la Bistriţa şi primirea ce i-au făcut-o românii], — G. TRANS., XV (1852), p. 249—250: Foiletonul. Se comunică multe amănunte. Se remarcă escortarea monarhului pe o porţiune de drum de către 40 de fete românce călăreţe. 5589 N. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă despre vizita la Cluj a împăratului Austriei, în zilele de 2 şi 3 august 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 254, col. II: Clujiu, 18/8. Arată că românii, In frunte cu protopopul Negruţi şi 85 de preoţi, il primiseră pe monarh In mod sărbătoresc. 5590 V. 323.1(439.2) (-59) [Corespondenţă despre vizita împăratului Austriei la Baia Mare, în zilele de 4 şi 5 august 1852]. — G. TRANS., XV (1852), p. 253—254. Comunică mai multe amănunte In legătură cu primirea împăratului de către români, subliniind că maghiarii nu-1 primiseră cu steagurile imperiale, ci numai cu cele ungureşti. 5591 Valleanu, Ştefan 323.1(439.2) (=59) [Cuvîntare rostită cu prilejul vizitei împăratului la Baia Mare]. —G. TRANS., XV (1852), p. 235: Foiletonul. Text român şi latin. 5592 323.1(439.2) (=59) [Dezminţirea descoperirii unui complot al românilor la Beiuş şi Beliu], — G. TRANS., XV (1852), p. 319, col. I. Informaţie cuprinsă Intr-o corespondenţă din Biharia, din oct. 1852. 5593 M. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Oradea Mare, despre acuzaţiile aduse unor fruntaşi români din Beiuş şi despre deschiderea proce- www.dacoromanica.ro 323.1(439.4)( = 59) Chestiunea naţionalităţilor 343.1 (439.4)( = 5fl) sului împotriva acestora]. — G. TRANS., XV (1852), p. 387, col. II: Urbea mare, 1 Dec. 1852. Arată că aceste acuzaţii erau de ordin politic, implicînd pe fruntaşii politici români în conspiraţii imaginare. 5594 323.1(439.2) (=59) Spunem ce ai câştigat, aratăm bucuria din câştigul făcut? — G. TRANS., XV (1852), p. 362 [neterminat].' Se arată că trecutul serveşte la adoptarea celei mai juste atitudini faţă de prezent şi viitor. Se cere ca românii să-şi manifeste prezenţa politică, pentru ca guvernul austriac să le poată fi favorabil. — Motto: „Da modo lucro mihi, da facto gaudio lucro". (Ovid). 5595 — 0 — 0 — 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă despre persecutarea preotului român Sora Noac pentru zelul său naţional, manifestat încă din 1840], — G. TRANS., XV (1852), p. 369: Dintre teri, 12/24 Noemvre. în această corespondenţă, se descriu luptele politice purtate de numitul preot şi conflictele sale, îndeosebi cu şvabii. De asemenea, corespondentul protestează faţă de desconsiderarea principiului proporţionalităţii în raport cu populaţia, în ceea ce priveşte numirile de funcţionari în comunele compact româneşti. Citează nume de sate în acest caz şi cere ca într-însele să fie numiţi demnitari români. 5596 I. T. 323.1(439.2) (=59) Lugosiu. —G. TRANS., XV (1852), p. 369—371, 379— 380: Foiletonul. Sub acest titlu, se publică o aspră critică a comportării politice şi culturale a intelectualităţii române din Transilvania. I. T. — care semnează ca „român din Caransebeş1' — se întreabă care să fie cauza descreşterii frumosului elan politic şi cultural manifestat de poporul român din Transilvania după luptele din 1848 — 1849? Răspunde că vina o poartă intelectualii, conducătorii în care şi-a pus în zadar poporul nădejdiile. Mulţi dintre conducătorii din 1848 — 1849 s-a dovedit că nu-şi merită gloria atribuită, că erau simpli meteori, care au dispărut grabnic ori s-au stins. Conducătorii politici de mai tîrziu s-au mulţumit să alcătuiască petiţii către împărat şi guvern, pe care s-au grăbit ei cei dinţii să le uite. 5597 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă asupra situaţiei din regiunea fostului regiment I grăniceresc român]. — G. TRANS., XV (1852), p. 374, 388—389: De pe Oltu, 15 Dec. [neterminat]. Se descrie situaţia socială şi economică a locuitorilor regiunii şi se discută chestiunea şcolilor în aceste părţi. 5598 Unu Juristu 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Oradea Mare, în care exprimă deziluzia faţă de puţinul progres realizat în îmbunătăţirea situaţiei populaţiei româneşti din regiune]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 5, col. II: Urbea mare, Ian. 9. 1853, c.n. Roagă redacţia să publice două epistole particulare care-i fuseseră adresate şi în care se vedeau bine preocupările populaţiei comitatului Satmarelui. Acestea sc publică în p. 5 —6 şi 9 —10, ca o continuare a corespondenţei juristului. 5599 323.1(439.2) (=59) [Circulara judecătorului Szerdahelyi Pâl, din Satu-Mare către „subjudeţele" sale, cerînd respectarea limbii române în afacerile judiciare]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 29 Szerdahelyi emisese aceasti circulară la 9 decembrie 1852, in urma unei ordonanţe a arhiducelui Albrccht, care ceruse ca plîngerile in limba română să fie luate in considerare. Circulara fusese trimisă redacţiei, intr-o corespondenţă din Oradea Mare. Ea se publică in limba maghiară şi română, ca anexă la corespondenţa datată: Urbea mare, Februariu, 3. 5600 323.1(439.2) (=59) [Articol de tond despre situaţia românilor ardeleni înainte de 1849]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 37, 41: Transsil-vania. Brasiovu. Se schiţează situaţia rea in care trăise populaţia Ardealului, timp de veacuri, şi se scot in relief progresele înregistrate sub noul regim. Se descrie trista stare a românilor ptnă la 1848, din punctul de vedere al şcolilor, al vieţii politice şi judieiare. 5601 323.1(439.2) (=59) [Adresă de felicitare către împăratul Austriei, în urma neizbutirii atentatului încercat asupra sa]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 63, col. II; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 67, col. II: Hermannstadt. Semnează: Andrei Şaguna. 5602 323.1(439.2) (=59) Adres’a consistoriului romanu gr. n. un. din Aradu catra Maiestatea Sa c.r. apostolica Franciscu Iosifu I, Imperatulu Austriei scl. esprimitâria de sentimentele omagiali facia cu spurcatulu atentatu din 18. Febr., intârsa pe romanesce. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 73. Semnează: Patrichie Popescu. 5603 323.1(439.2) (=59) Cerculariulu Episcopului Vasiliu Erdely catra Clerulu Seu, după primit'a scire de atentatului din 18. Februariu. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 76. 5604 323.1(439.2) (=59) Cerculariulu administratorului diecesel Aradului pentru săvârşirea rugăţiuniloru cu ocasiunea atentatului dela 18. Feb. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 77. Semnează: Patrichie Popescu. 5605 323.1 (439.2) (=59) Adres'a omagiala a Uustritatei Sale d. eppu alu Foga- rasiului, dată în numele diecesei, prin in c.r. guberniu catra Maiest. Sa c.r. apost. Franciscu Iosifu I. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 88—89. Semnează: Alexandru St. Şuluţiu. Protestează împotriva atentatului din 18 febr. 5606 Brîndusianu, Iacobu 323.1(439.2) (=59) [Dare de seamă despre tedeumul oficiat de către episcopul Erdely la Oradea, cu ocazia salvării împăratului de la 18 februarie 1853]. —G. TRANS., XVI (1853), p. 65—66: Urbea mare, Februarie 28, 1853. Descrie ceremonia, observtnd apoi că, in aceeaşi seară, fuseseră iluminaţii în întreaga cetate. 5607 T. R. 323.1(439.2) (=59) [Despre adresa trimisă de românii din părţile Abrudului, în frunte cu Simion Balint, împăratului Austriei, în legătură cu neizbutirea atentatului din 18 februarie]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 82, col. I: Abrudu, 4 Marţiu. In textul corespondenţei, se reproduce adresa în întregime. 5608 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţe cu privire la solemnităţile care au avut loc în bisericile din Transilvania în legătură cu nereuşita atentatului încercat asupra împăratului Austriei, în febr.]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 66, col. I: Năsăudu 23 Febr. 7 Marţiu, 69 col. II: Unedoara 10/3 c.n., 73: Aradu 1 Marţiu 1853, 78 col. I: Transsilvania. Braşovu 21 Marţiu, 78 col. II: Sibiiu 5 Marţiu, 91 col. II: Hatiegu 18 Mart., 92 col. I: Zemeşti 15 Marţiu, 95: Chioriu. De sub Petrisiu in 27 Marţiu st. n., 96 col. H: Zlatna 22 Marţiu col. II, 115: Dela calea lui Traianu. Becleanu 29 Marţiu. In subcercul Copalnic-Monastlur şi in comuna Bedcan, s-a botărit Înfiinţarea unor societăţi pentru sprijinirea şcolilor româneşti, in amintirea acestei sărbători. 5609 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre plecarea la Viena a delegaţiei românilor ortodocşi din Transilvania, condusă de episcopul Şaguna şi însărcinată să-l felicite pe împărat pentru că scăpase nevătămat din atentatul de la 18 februarie 1853], — G. TRANS., XVI (1853), p. 86, col. I: Braşovu, 29/17 Marţiu. 5610 323.1(439.2) (—59) [Adresa omagială prezentată de delegaţia de români, avînd în trunte pe episcopul Andrei Şaguna, împăratului Francisc Iosit, în urma însănătoşirii lui după atentatul care a avut loc puţin mai înainte],—TELEGRAFUL R., I (1853), p. 102: Sibiiu. 301 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2)( = 59) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2)( = 59) 5611 323.1(439.2) (=59) [Scurtă dare de seamă referitoare la primirea delegaţiei românilor ortodocşi din Ardeal, condusă de episcopul Şaguna, de către împăratul Austriei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 104: Despre Deputaţiunea... Se reproduce textul adresei de felicitare, semnată de toţi membrii delegaţiei şi citită de Şaguna. 5612 323.1(439.2) (=59) Provocare la confaptuirea redicarii monumentului naţio- nalu in etern’a memoria a scaparei Maiestatei Sale c.r. apostolice Franciscu Iosifu I de periclulu atentatului din 18 Februariu a. c. — G. TRANS., XVI (1853), p. 111, col. I. Redacţia anunţă că — pentru a comemora în mod durabil acest eveniment — deschide subscrieri de fonduri servind la întemeierea unei societăţi pentru îmbunătăţirea stării şcolilor române din Transilvania şi pentru ridicarea bisericii de la Viena, iniţiată de către arhiducele Ferdinancl Max. 5613 323.1(439.2) (—59) [Subscrierile din Ardeal pentru ridicarea bisericii de la Viena, în amintirea nereuşitei atentatului din 18 februarie 1853], — G. TRANS., XVI (1853), p. 114, col. II, 130 col. II, 142, 146, 150, 162 col. II, 166, 174, 182 col. II, 186, 190 col. I, 194, 198, 202, 206 col. II, 210 col. II, 214 col. II, 218 col. n, 222 col. II, 226, 230 col. II, 262 col. II, 266 col. II, 306, 310, 314, 318, 322, 326 col. II, 338 col. II, 350 col. I. 5614 V. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Baia Mare, în care condamnă atitudinea şovină a unor demnitari unguri şi comportarea nero- mânească a mai multor fruntaşi români]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 69, 73—74: Lunga Baiea-mare, 13/25 Februariu 1853. Insistă Îndeosebi asupra abuzurilor săvirşite de preşedintele comitatului, Gabănyi, Împotriva fruntaşului român Iosif Cherecheş. 5615 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă despre atitudinea unor preoţi români în problema naţională]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 81: De lungă Dubricinu. 5616 323.1(439.2) (=59) [Ştire despre aprobarea preliminară acordată comunelor româneşti din Braşov, de a colecta un fond clerical şi unul şcolar]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 86, col. I: Braşovu, 29/17 Martiii. Se arată că a sosit timpul unei astfel de acţiuni şi din partea românilor ortodocşi, mai ales că sîrbii, saşii şi românii uniţi luaseră mai de mult o astfel de iniţiativă. Se adaugă că românii din părţile Braşovului intenţionau să facă apel şi la stat, precum şi la fondul bogat al Bucovinei. 5617 Moldovanu, M. 323.1(439.2) (=59) [Observaţii cu privire la procesul de deznaţionalizare a nobililor români din regiunea Haţegului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 95, col. I: Hatiegu, 18 Mart. Vorbind de situaţia din ţara Haţegului, M. M. arată că „interesele acum agonizîndei vechi aristocraţii" au făcut ca nobilii români din ţinut, după ce hu fost numiţi în diverse funcţiuni, de la notar sătesc pînă la comite, să uite de naţionalitatea lor şi să îmbrăţişeze politica cercurilor conducătoare maghiare. 5618 F. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă de la Pocea vestind înlăturarea judelui român din această comună şi înlocuirea sa cu unul maghiar], — G. TRANS., XVI (1853), p. 95, col. II, 99—100: Pocea (Pocsaly) in Ungari’a lunga Dubritinu. Povesteşte abuzurile dregătorilor nou-numiţi. 5619 © 323.1(439.2) (—59) [Corespondenţă despre acuzaţiile aduse românilor din părţile Beiuşului că ar complota contra guvernului]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 103—104: Crisiann'a. Protestează Împotriva acestor acuzaţii. 5620 Satmareanu 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din comitatul Satmarelui, despre situaţia materială şi culturală a românilor]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 107—108, 111: Din comitatulu Satumare, 13/1 Martiu. Arată că românii din regiune Îşi cîştigaseră o stare materială destul de bună, fiind influenţaţi şi de exemplul şvabilor. In privinţa stării culturale, polemizează cu un corespondent „dela Margini". 5621 Balint, Simeon 323.1(439.2) (=59) [Polemică în jurul celor care au dreptul de a reprezenta poporul român din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 119—120: Abrud 30 Martie. Balint respinge argumentarea dintr-un articol apărut In nr. 22 al Telegrafului Român, în rubrica Sibiiu. In acest articol, se arată că delegaţia comunelor româneşti din tiuutul Abrudului, care 11 felicitase pe împărat, făcuse o greşeală vorbind In numele „nationei romane" din Transilvania. Balint afirmă că nu numai cei doi episcopi au dreptul de a reprezenta naţiunea română din Transilvania. — Numărul In care a apărut articolul la care se referă Balint lipseşte din colecţia B.A.R. 5622 323.1(439.2) (=59) [Comentariul redacţiei la scrisoarea lui Simeon Balint], — TELEGRAFUL R„ I (1853), p. 119—120. Redacţia consideră că autorul corespondenţei citate de Balint avea dreptate, deoarece locuitorii cîtorva comune nu pot vorbi în numele întregii naţiuni. Cei doi episcopi nu vorbesc abuziv în numele ei, ci o reprezintă în virtutea înaltei dregătorii pe care o îndeplinesc. 5623 323.1(439.2) (—59) [Comentariu în legătură cu arestarea fără vină a unui preot român şi transportarea sa sub pază, la Oradea]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 167: De la Margini. 5624 Şaguna, Andrei 323.1(439.2) (=59) [Scurtă cuvîntare rostită în cadrul serbărilor de la Sibiu, de ziua aniversară a lui Francisc Iosif]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 247: Monarhia Austriacă. Textul e publicat în cadrul dării de seamă despre aceste serbări. 5625 Şulujiu, Al. Sterca 323.1(439.2) (=59) [Cuvîntare rostită cu ocazia sărbătoririi zilei onomastice a împăratului Austriei, la Rodna Veche] — G. TRANS., XVI (1853), p. 256: Rocna vecbiâ 18/6 Augustu. Textul se publică în cadrul dării de seamă despre această sărbătorire. 5626 Siesanu, A. A. 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă despre felul cum s-a serbat în localitatea Beclean ziua de naştere a împăratului Austriei].— G. TRANS., XVI (1853), p. 259: Transilvani’a Dela Calea lui Traianu. Povesteşte cum demnitarii, elevii şi „o mare mulţime de popor" au asistat la solemnităţile din biserica română unită, cea evanghelic-luterană şi cea izraelită, mergînd de la una la alta, pe rind. — Autorul semnează ca teolog. 5627 Unu pravoslavnicii romanu Pecicanu 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă referitoare la convieţuirea românilor şi sîrbilor în comuna Fecica Română şi la activitatea intelectualilor români din localitate], — G. TRANS., XVI (1853), p. 263, 268: Ungari’a. Din Pecica romana, Iuliu 30 c.v. 5628 323.1(439.2) (=59) [Comentariu cu privire la nepăsarea pe care românii transilvăneni o manifestau faţă de amintirea celor căzuţi în luptele din 1848—1849], — G. TRANS., XVI (1853), p. 376, col. II: Transilvania. Braşovu. Se exprimă regretul că s-a părăsit obiceiul de a se face slujbe religioase In memoria acestora, aşa cum s-a procedat tn 1850. Se afirmă că „un popor care se părăseşte pe sine-şi, fi-va părăsit de toată lumea". 5629 323.1(439.2) (=59) [Articol polemic în legătură cu un comentariu publicat în nr. 96 al „Gazetei Tlansilvaniei" privitor la serviciile de 302 www.dacoromanica.ro 323.1(439.2)( = 59) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(439.2;( = 59) pomenire a celor căzuţi în 1848—1849, care au fost neglijate în acest an].—TELEGRAFUL R., I (1853), p. 394. 5630 323.1(439.2) (=59) [Observaţii cu privire la propunerea de a se face slujbe religioase în memoria românilor transilvăneni căzuţi în luptele din 1848—1849]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 392, col. I: Sibiiu, 21 Decembre 1853. Se critică aspru această propunere, pentru motivul că nu ar trebui să se mai răscolească un „trecut plin de fatalităţi". 5631 323.1(439.2) (=59) [Polemică cu Gazeta Transilvaniei" în legătură cu evenimentele din 1848]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 405: Oeterreichische Monarchie. Reproducere din S.[icbenbilr£eri B.[ote], Se reproşează gazetei româneşti că nu se cuvenea să mai reînvie, cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, amintirea slngeroasă a trecutului apropiat (1848). 5632 —n---------n— 323.1(439.2) (=59) Corespundintia. De pe tiermii Dunărei. — G. TRANS., XVII (1854), p. 13, 17, 21. Autorul descrie Marmaţia [ = Maramureşul], Zugrăveşte caracterul ţăranului maramureşean. Trece la consideraţii asupra intelectualilor de acolo, căutlnd să-şi explice de ce nu participă Ia mişcarea literară românească din Ardeal? Caracterizează pe aristocraţii români, arătînd că ei s-au identificat totdeauna cu clasa conducătoare a statului maghiar. Fruntaşii bisericii au aceeaşi atitudine ca şi nobilimea. Deplînge numărul mic al şcolilor. Face elogiul figurii de cărturar a Iui Laurenţiu Mihaii. 5633 323.1(439.2) (=59) [Se comentează cu bucurie faptul că „vice-colonelul“ Kampfner a ordonat companiei staţionate în Zlatna, din regimentul Jivcovici, de sub comanda sa, să ia parte la slujba religioasă de Bobotează de la biserica ortodoxă], — TELEGRAFUL R-, II (1854), p.18, col. II: Zlatna 7 Ian. Pentru a exprima satisfacţia enoriaşilor români fruntaşi, curatorul bisericii, Ioan Iancu, a cinstit pe fiecare soldat din companie cu „cite o jumătate funt de carne şi o jumătate cupă de vin". 5634 323.1(439.2) (=59) [Se anunţă că A. Şaguna a fost invitat la nunta împăratului, la Viena].— TELEGRAFUL R„ II (1854), p. 98: IntîmplărI de zi. 5635 323.1(439.2) (=59) [Listă de clerici şi demnitari decoraţi cu ordine austriece, cu prilejul căsătoriei lui Francisc Iosif],—TELEGRAFUL R., II (1854), p. 119: Întîmplări de zi. Intre ei, se menţionează: Platon Atanţcovici, episcopul ortodox de Bacica; Al. Sterca Şuluţiu, episcop gr. cat. dc Făgăraş; Eugcniu Hacman, cpisc. ortodox tn Bucovina; Iosif Pop Silaghi, canonic gr. cat. în Oradea; Ioane Carabe), preşedinte al tribunalului suprem din Ardeal; Moise Fulca, directorul şcolilor ortodoxe, şi alţi mulţi demnitari, proprietari etc. 5636 Şaguna, Andreiu Barone de 323.1 (439.2) (=59) Circulariulu Escelenţieî Sele Părintelui Episcopii greco- răsăritdnu... cu ocasiunea Serbătoriloru Paştiloru şi a Cununiei Maiestăţii Sele c. r. apostolice Franţiscu Iosifu I cu Inălţia Sea regdscă Elisabeta princesa de Bavaria. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 112—113. Exprimă sentimente de fidelitate faţă de monarh, amintind călătoria acestuia tn Transilvania din 1852 şi sustinind că, prin legile acestuia, ar fi scos biserica ortodoxă din Ardeal „din jugul robiei". Îndeamnă clericii şi credincioşii să dăruiască pentru fondul fundaţiei Francisc-Iosifiană. 5637 Şuluţiu, Alexandru Sterca 323.1(439.2) (=59) [Circulara episcopului de Făgăraş... către preoţi, cu prilejul căsătoriei lui Francisc Iosif T). — G. TRANS., XVII (1854), p. 77: Blasiu, 16 Martiu 1854. 5638 323.1 (439.2) (=59) [Se anunţă că deputaţiunea română care a participat la nunta lui Francisc Iosif urmează să se prezinte împăratului vineri, 28/16 aprilie]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 122: Austria. 5639 323.1(439.2) (=59) [Fragment dintr-o corespondenţă privind lupta dusă pentru folosirea unei limbi naţionale curate, în biserica de la Lipova].— G. TRANS., XVII (1854), p. 153, 157: Dela Danubiu superiore, 4 Febr. 1854. Se discută chestiunea dezvoltării limbii române în părţile Transilvaniei. 5640 l323.1(439.2)(=59) 2 Decembrie urdire de fericire şi unu avisu cătră fraţi. — G. TRANS., XVII (1854), p. 371. Articol ocazionat de aniversarea a 6 ani de domnie a lui Francisc Iosif. Se amintesc îmbunătăţirile aduse stării românilor din Ardeal şi se cere ca, avînd în vedere aniversarea, să se facă însemnate subscrieri pentru înfiinţarea şcolii agronomice româneşti şi a fermei model de pe lingă ea. 5641 [Vasici, Dr. P.] 323.1 (439.2) (=59) [Comentarii la scrierile călătorilor străini despre poporul român din Transilvania]. — TELEGRAFUL R., III (1855) p. 65—66, 69—70: Monarhia Austriacă, Sibiiu 24Fevruarie. Protestează împotriva superficialităţii şi injusteţii cu care sint judecaţi românii în majoritatea acestor scrieri. Arată că in ele poporul român e criticat aspru şi ironizat. Arată că a vorbi astfel înseamnă a ignora grelele împrejurări istorice in care a trâit acest popor. Statul austriac „a fost mai mult un staul şi o îngrădire ca să nu fugă, decit o soţietate omenească, tn care şi el să-şi facă învăţătura şi creşterea sa, in care şi el să se cultive şi să se fericească". Încheie cu speranţa că noile legi ale Imperiului li vor da această posibilitate. 5642 323.1 (439.2) (= 59) [Ştiri în legătură cu banchetele oierite de Andrei Şaguna guvernatorului Transilvaniei, Schwarzenberg], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 338: Întîmplări de zi; G. TRANS., XIX (1856), p. 14, col. II: Sibiiu 9-lea Ianuarie. 5643 Şaguna, Andrei 323.1 (439.2) (= 58) [Circulara dată... cu prilejul încheierii tratatului de pace de la Paris], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 129—130: Monarhia austriacă. Trasilvania. Subliniază contribuţia Împăratului Austriei la tratativele de pace. In deamnă populaţia să folosească din plin binefacerile păcii, printr-o viaţă de muncă şi de „cruţare", adică economie. îndeamnă pe ţăranii mai avuţi să-şi dea copiii „la Învăţături, la neguţătorii şi la meşteşuguri". 5644 M[ariene]-scu, At. 323.1 (439.2) (= 59) [Corespodenţă cu privire la audienţele unor delegaţii româneşti la împăratul Austriei]. — G. TRANS., XX (1857), p. 133, col. II: Pesta, 11 Maiu n. 1857. Relatează felul cum au fost primite delegaţia comunităţii româneşti din Pesta, fn frunte cu Emanoil Gojdu, şi delegaţia română din Belinţiu lingă Lugoj. Totodată, anunţă că, de curînd, corporaţia avocaţilor din Pesta a ales o „deputăţie" de 45 dc inşi, avind de conducător pe Em. Gojdu. 5645 323.1(439.2) (= 59) Jurnalistica şi ştirile din ţ6ra. — G. TRANS., XX (1857), p. 134: Transsilvania. ţ Articol tn care se condamnă nepăsarea unei bune părţi a publiculu românesc din Transilvania faţă de ştirile în legătură cu „viaţa socială, civilă, religioasă" locală, care se publicau in Gaseta Transilvaniei. Se arată că acest public manifesta în acelaşi timp o mare curiozitate pentru ştirile din afară, fie ele chiar din Peru, Australia sau oazele Africii. Această atitudine e considerată ca izvorîtă din nepăsarea faţă de binele public şi faţă de patrie. Se arată că, din această cauză, gazeta nu poate găsi corespondenţii de care are nevoie, pentru a fi informată despre toate împrejurările mai importante ale vieţii locale din Transilvania. 5646 323.1 (439.2) (= 59) [Dare de seamă referitoare la vizita făcută la Oradea Mare de împăratul Austriei]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 158—159: Oradea Mare 14-lea Maiu 1857. Se comunică detalii, iusistîndu-se asupra primirii sale de către români 5647 323.1 (439.2) (= 59) Ceva pentru iubitorii de sciintia. — G. TRANS., XX (1857), p. 345—346: Viena, in 24 Octobre 1857- Intr-o corespondenţă din Viena, un ziar din capitala monarhiei e acuzat că ar fi plăsmuit nişte declaraţii atribuite istoricului Mommsen şi statisti- 303 www.dacoromanica.ro 3Î3.1(439.2)( = 59) CHESTIUNEA naţionalităţilor 3? .1(496 cianului baron de Rheden, în care se diminuase importanţa românilor ardeleni. Mommsen ar fi afirmat că „toate semnele de anticitate dela Densuş tn Ţeara Haţegului sunt numai adunături de ici de colea, prin urmare nimica nu e original", iar Rheden ar fi spus că românii ardeleni n-ar număra decît 250 000 de suflete. 5648 323.1 (439.2) {= 59) [Comentariu la o corespondenţă din portul Călăraşi, publicată în nr. 3 al gazetei maghiare din Cluj „Kolozsvâri Kozlony"]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 18, col. II: De pe la Cluju. Se resping — în ceea ce priveşte românii din Transilvania — afirmaţiile corespondentului. 5649 R. — u. 323.1(439.2) (-59) [Corespondenţă „de pe malul Murăşului", în care se de- plînge lipsa de armonie dintre români şi atitudinea oarecum indiferentă a „inteligenţei" faţă de literatură şi faţă de „Telegraful Român"]. — TELEGRAFUL R., VI (i858), nr. 7, p. 26 [greşit: 24], p. 30—31: Transilvania. Începutul acestei corespondenţe se află In nr. 7, care lipseşte din colecţia B.A.R. 5650 323.1(439.2) (=59) [Corespondenţă din Banat, afirmînd necesitatea trezirii românilor la o viaţă nouă, mai activă, şi discutînd participarea lor la viaţa religioasă]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 34—35: Bănat. Dela delta Timişului şi a Begheiului. 5651 R. 323.1 (439.2) (= 59) [Discuţie în legătură cu caracterizarea ţăranului român făcută în nr. 166 al ziarului „Kolozsvâri Kozlony"]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 38, col.I-II, 42: Bălgrad 22 Februarie. Cu prilejul împlinirii a zece ani de la „ridicarea legilor feudale", într-o corespondenţă din Alba-Iulia se discută dacă ţărănimii romăne îi place munca sau dacă se poate justifica acuzaţia de lene care i se aduce. Corespondentul anonim afirmă că ţăranul romin din Transilvania lucrează de dimineaţa plnă seara, fie pe pămlntul lui, fie „în parte", fie la alţii. La seceră, merg şi femeile cu copii de numai două luni, ba chiar mai mici, căci n-au cu cine-i ăsa acasă. 5652 I. R. 323.1(439.2) (=59) Ca 6meni avem deosebite trebuinţe şi datorinţe.—TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 46—47, nr. 13, p. 51—52, 59, 62, 78: Bălgrad. 15 Martie. Articol în care autorul analizează — dintr-un punct de vedere teologic şi în trăsături generale — necesităţile şi datoriile românilor ardeleni. 5653 C...... 323.1 (439.2) {= 59) [Despre progresul înregistrat de români începînd din anul 1849], —TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 82—83: Din Valea Murăşului 17 Maiu. Combate afirmaţiile unor jurnale asupra aşa-zisei inerţii a românilor, înfăţişează eforturile românilor pentru a-şi mări numărul şcolilor şi pentru a-şi dota satele cu învăţători şi cu preoţi buni. 5654 323.1 (439.2) (= 59) [Se adresează un apel intelectualilor români din Transilvania, să nu uite că pe umerii lor apasă sarcina ridicării culturale a conaţionalilor lor, prin înfiinţarea cît mai multor instituţii de cultură]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 90; Braşovu, 30 Marţiu. 5655 — U —U— 323.1 (439.2) (= 59) [Corespondenţă din Banat, despre izolarea unor preoţi şi învăţători din Ardeal faţă de mersul veacului şi despre o călătorie întreprinsă de corespondent la Pesta, Oradea, Şiria şi Arad]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 105—106, 112: Din Banat, 1858. Corespondentul aminteşte între altele că s-a întllnit in călătoria sa cu Atanasie Marienescu şi Nicolau Zsiga. 5656 D. P. 323.1(439.2) (=59) [Articol cu privire la problemele poporului român din Transilvania în epoca modernă]. — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 98—99, 101—102: Ighiel 16 Iun. Autorul arată că marile invenţii moderne, a prafulni de puşcă şi a tiparului mai ales, au avut urmări însemnate în ceea ce priveşte propăşirea omenirii. In ultimul timp, s-au petrecut şi fn Transilvania mari schimbări sociale. Cu toate acestea, unii români par a regreta timpurile trecute, etnd trebuiau să lucreze „pe săptămînă trei zile de slujbă, una de camătă, alta de clacă şi alta de restanţie în brazda domnului, care ne plătea cu alunul". Sursa acestor regrete neîndreptăţite, D. P. o vede în procesul de pauperizare a ţărănimii. 5657 Fulgianu 323.1(439.2)(= 59) [Corespodenţă în care discută lipsa de interes pentru cultură a intelectualilor români din Transilvania şi necesitatea dezvoltării spiritului de asociere]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 110, col.I: Hatiegu, in 28 Martie 1858. 5658 323.1 (439.2) (= 59) [Articol de îndemn pentru românii transilvăneni, să dea mai multă atenţie progresului ce se poate realiza prin asociaţie], — G. TRANS., XXI (1858), p. 125—126: Transilvania. Braşovu, 18 Aprilie. Rezumindu-se un articol din Kronstăitcr Zeitung, cu privire la realizările culturale, economice, edilitare etc. obţinute de saşi fn Braşov, prin înfiinţarea şi dezvoltarea diferitelor lor asociaţii, se enumeră şi realizările româneşti din localitate: gimnaziul ortodox, baia de aburi, fabrica de hîrtie din Zămeşti, ca o dovadă de ceea ce ar putea realiza românii transilvăneni dacă şi-ar uni eforturile prin asociere. 5659 323.1 (439.2) (= 59) [Corespodenţă cu privire la viaţa locală a românilor din Transilvania].—TELEGRAFUL R„ VI (1858), p. 141—142, 144—145: De supt pdla muntelui, 28 Aug. Despre lipsa de interes a românilor ardeleni faţă de comerţ şi meserii; despre situaţia învăţămîntului românesc, jocurile naţionale şi lecturile publicului cult românesc. (47) RUSIA 5660 Sion, G. 323.1 (477.24)(— 59) întrebare naţională. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 91, 94: Tiâr’a romanâsca si Moldavi’a. In articol, autorul reproduce o scrisoare deschisă trimisă foii La Presse tVOrient de un moldovean, ca răspuns la opiniile exprimate de un emigrant polonez în broşura intitulată „Z-ri/re â VEmpereur11. — Articolul lui Sion este reprodus din ziarul Patria [Buc.], din care tn B.A.R. lipseşte numărul respectiv. (496) TURCIA. IMPERIUL OTOMAN 5661 323.1(496) [în Blaj, se propune organizarea unei colecte pentru ajutorarea creştinilor din Siria şi Alep, prigoniţi de turci]. — G. TRANS., XV (1852), p. 14, col.I: Blajiu, 29 Dec. 5662 323.1(496) Starea Creştinilor în Turcia.—TELEGRAFUL R., 1 (1853), p. 225. Relatarea, după rapoartele consulului grec din Ianina către Ministerul de Externe din Atena, a unor cazuri de prigonire a creştinilor (greci) din Turcia. 5663 323.1(496) [Extrase dintr-un articol apărut în „Journal des D6-bats", cu privire la soarta populaţiilor creştine din Imperiul otoman].—TELEGRAFUL R., II (1854), p. 79—80: Franţia. Jurnalul francez pledează pentru independenţa lor, dind ca exemplu propăşirea Greciei de la eliberarea ei de sub turci. Subliniază că naţionalităţile „serbică şi moldavo-romănă" au fost recunoscute prin tratate ca de sine stătătoare. 304 www.dacoromanica.ro 323.1(496) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(498)( = 92.4 ) 5664 323.1(496) [Se anunţă că Klapka şi principele Sturza negociază cu Mehmed Paşa în problemele creştinilor din Turcia], — TELEGRAFUL, R., II (1854), p. 90: Întîmplărî de zi. 5665 323.1(496) [Se vesteşte că numeroşi greci din Constantinopol, ameninţaţi de turci cu evacuarea, au primit să fie raiale, iar cîteva sute, cu învoirea Porţii, s-au pus sub protecţia cancelariilor Serbiei şi Principatelor Române], — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 155, col.I. 5666 323.1(496) [Textul tradus al firmanului turcesc prin care se acordă creştinilor din Peninsula Balcanică drepturi egale cu musulmanii], — TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 27, p. 107: Turcia. 5667 323.1(496) [Ştiri cu privire la râul tratament al populaţiei bulgăreşti din partea turcilor], — TELEGRAFUL R., II (1854), p.202: Din cămpulu resboiulul. Se anun(ă că numeroase deputatiuni din satele bulgăreşti s-au prezent tat principelui Gorciakov, i-au înfăţişat tiraniile turcilor şi l-au rugat să salveze populaţia. In urma acestor cereri, li s-a dat voie bulgarilor si treacă peste pod In Muntenia. Peste 5000 de familii au trecut astfel. 5668 323.1(496) [Traducerea unor articole apărute în „Oesterreichische Zeitung" din 16/4, aug., cu privire la situaţia supuşilor creştini din Turcia]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 264, 268: Turcia. 5669 323.1(496) Hatti-i-Humaioum. — LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 22, p. 1—2, nr. 23, p. 3—4. Firmanul imperial prin care se proclamă libertatea cultului şi drepturi politice şi civile egale pentru toate naţionalităţile din Imperiul turcesc. — Versiune franceză. 5670 323.1(496) [Se exprimă regretul că românii din Turcia nu aveau reprezentanţi în divanul otoman], — G. TRANS., XIX (1856), p. 159, col.II: Cronica străina. Se observă că ei vor fi reprezentaţi de grecii Vogorides şi Vartalidis. 5671 323.1(496) [Se anunţă că, la Vidin, au început să bată clopotele în urma libertăţii cultului, acordată de sultan bulgarilor]. — — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 297: Serbia. 5672 323.1(496) [Se anunţă că înalta Poartă a acordat şi creştinilor acces la învăţătură], — ANUNŢ.R., IV (1857), nr.4, p.3: Revista politică. S-a poruncit căpeteniilor religioase creştine şi izraelite să aleagă fiecare cîte zece tineri, ca să urmeze şcoala de ingineri sau cea ostăşească. 5673 323.1(496) „Câtre jurnalul Soarele d'Atena". — ISRAELITULtî R., I (1857), nr. 11, p. 1—3. Se traduce — după reproducerea făcută în La Presse d’Orient — un articol apărut în ziarul Soarele din Atena, în care se criticau aspru unele gesturi liberale făcute de sultanul otoman, sub motiv că ştirbesc demnitatea patriarhului din Constantinopol, care guvernează 100 milioane de creştini ortodocşi. Se traduc apoi comentariile făcute la acest articol de către ziarul La Presse d'Orient, dezaprobînd fanatismul religios manifestat de ziarul grec. La sfîr-şit, redacţia Israelitului Român îşi adaugă propriile comentarii, arătînd că grecii, care sînt o naţiune mică numericeşte, nu trebuie să dispreţuiască alte popoare puţin numeroase. 5674 323.1(496) Bulgarii din Turcia şi mişcările din Balcan. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 65, 77. Articol prilejuit de starea politică şi socială din Bulgaria, In urma hati-humaiumului prin care se acordaseră drepturi civile şi politice popoarelor creştine din Imperiul otoman, tradus din Gazeta Austriacă — Oesterreichische Zeitung. După o scurtă descriere geografică, se evocă istoria poporului bulgar, spre a se demonstra caracterul său patriotic, industrios şi tenace. Se arată că, la vestea hatihumaiumului, se produsese o mişcare de redeşteptare naţio* nală în Bulgaria. Autorităţile otomane, alarmate, au căutat să o înăbuşe de la început, prin mari persecuţii. Acestea însă au îndirjit poporul bulgar. Numărul revoltaţilor şi al haiducilor a crescut. Tirania turcească creează astfel o stare prerevoluţionară. 5675 323.1(496) încă un adaos la caracteiistica popdrelor Turciei europene. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 81. Se dau informaţii despre greci, sîrbi , bosniaci şi albanezi. Informaţiile privesc situaţia acestor popoare, precum şi relaţiile lor cu turcii. Se comunică detalii referitoare la viaţa lor zilnică. — Traducere din Oesterreichische Zeitung. 5676 323.1(496) Asupra unei societăţi littcrarie Bulgare. — TIMPULÎJ, I (1857), nr. 10, p.2—3, nr. 11, p. 2—3. Se traduce un articol din Presa Orientului — La Presse d'Orient — , în care este vorba de înfiinţarea unei societăţi literare bulgare. Se arată programul ei şi cine sînt fondatorii ei. Redacţia Timpului salută cu bucurie această societate a prietenilor bulgari şi îndeamnă pe bulgarii din ţară să vină în ajutorul ei. PRINCIPATELE ROMÂNE (Minorităţile naţionale) (498.1) Ţara Românească (498.3) Moldova 5677 Ilaru, G. [=G. Bossueceanu] 323.1 (498)(= 77.4) Grecii şi Principatele Danubiane. — G. TRANS., XVn (1854), p. 258, 262, 266. 5678 323.1(498)(= 92.4) [Rezumatul unui articol din „Constituţionalul din Paris" — „Le Constitutionnel" — cu privire la drepturile izraeliţilor din Principatele Române]. — ZIMBRUL, III (1855), p.683, col.II: Revista. 5679 Aşer, Aaron [şi] I. L. Veinberg 323.1(498)(= 92.4) Israelitulu română. — ISRAELITULO. R., I (1857), nr. 1. P- 1. In calitate de „geranţi", lîmuresc programul ziarului: va arăta izrae* liţilor trecutul ţărilor româneşti; va combate „prejudiţiile“ şi va contribui la apropierea dintre izraeliţi şi români; va prezenta comisarilor europeni dorinţele izraeliţilor din Principate. — Jurnalul va fi redactat, paralel, în limbile română şi franceză. 5680 Ascher, Aaron [şi] I. L. Weinberg 323.1 (498) (= 92.4) Emanciparea Israelită. — ISRAELITULtî R., I (1857), nr. 6, p. 1. Amintesc că, după emancipare, evreii din Principate vor trebui să-şi arate puternic devotamentul către ţara adoptivă. Aceasta însă n-o vor putea face decît dacă vor fi capabili. Vor trebui deci înfiinţate multe şcoli izraelite. „Emanciparea izraelită nu stă întru a elibera individul, ci Comunitatea**. Deci vor trebui să se înfiinţeze societăţi izraelite de binefacere, spitaluri izraelite etc. 5681 Leon, L. 323.1(498)(= 92.4) Coreligionariloru noştri din Moldo-România. — ISRAE- LITULtî R., I (1857), nr. 8, p. 1—2. Articolul e prezentat de redacţie ca al unui „savant israelit din Ungaria**. — Arată izraeliţilor din Principate că locul lor este „Ungă aceia ce luptă pentru ideile de progres, de îmbunătăţire socială, de dreptate şi de umanitate**, îi îndeamnă să facă educaţia tineretului, pregătindu-1 pentru „mişcarea intelectuală şi industrială care să caracterizeze epoha noastră". Fiecare comunitate trebuie să organizeze o şcoală izraelită. 5682 Milo, M. 323.1 (498)(= 92.4) Onorabilei redacţiuni a Israelitului Romănu. — ISRAE- LITULtJ R., I (1857), nr. 11, p.3. Face un apel către români, pentru unire şi patriotism. Subliniază că evreii români urmăresc atent lupta pentru unire, deoarece îşi dau seama că 305 www.dacoromanica.ro 323.1(498)( = 92.4) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1 (498.1)( = 92.0 prosperitatea Rom iniei va Însemna şi prosperitatea lor. Dacă românii vor fi slabi, vor fi şi evreii lipsiţi de dropturi depline. — Textul scrisorii e precedat de o nota a redacţiei, cu privire la Millo. 5683 Bosianu, C. 323.1 (498)(= 92.4) [Observaţii cu privire la îndatorirea evreilor români de a se identifica din punct de vedere politic cu românii].— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 33—34. Arată că — din punct de vedere politic — evreii trebuie să fie români de religie izraelită. — Text român şi francez. 5684 323.1 (498) (= 92.4) Datoriile Israelitului către patria adoptivă. — ISRAE” LITULt? R., I (1857), nr. 15, p. 2—3. Se subliniază datoria lor de a avea o profesiune utilă, productivă, dintre acelea care le erau interzise în trecut. 5685 323.1 (498) (- 92.4) [Despre precizarea publicată de ..Israelitulu Românu” privind dorinţa izraeliţilor români de a face parte din naţiunea română]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 59. Se salută cu bucurie această precizare, regrettndu-se doar faptul că foaia izraelită nu luase o poziţie categorică faţă de programul naţional şi, Îndeosebi, faţă de unire şi faţă de chestiunea prinţului străin. — Text român şi francez. 5686 Vlădescu, G. 323.1 (498) (= 92.4) [Despre chestiunea acordării de drepturi politice izraeliţilor din Principatele Române]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 165—167, 173 [erata]. Articol exprimlnd un punct de vedere şovin. 5687 323.1 (498) (= 92.4) Evreimea în România. —PREDICATORUL!?, II (1858), p. 57—62, 65—70, 73—78: Foileton. Articol cu caracter şovin. 5688 323.1(489)(= 92.4) Nuvelă din veacul al 19-lea şi din anul 1858. — PREDICATORUL!?, II (1858), p. 161—164: Foileton. Fără comentarii, se traduce o corespondenţă din Iaşi, apărută în ziarul vienez Ost-deutsche Post, nr. 184, în care sc polemiza cu ziarul parizian La Presse. Corespondentul din Iaşi combătea dorinţa ziarului parizian ca, în Principatele Române, toţi locuitorii să devină egali înaintea legilor, desfiin-ţîndu-se privilegiul supuşilor străini de a fi judecaţi numai de către consulii lor. Dădea ca argument cazul unui izraelit din Moldova, care ar fi fost condamnat fără vină, doar pe motive de fanatism religios creştin, dacă nu l-ar fi apărat consulul Austriei Gocdel de Lannoy. 5689 Boerescu, B. 323.1 (498) (= 92.4) [Articol prin care condamnă atitudinea revistei „Predicatorul u", afirmînd că ea este pentru „conservarea jurisdicţiei consulare" în Principate]. — NAŢIONALUL!?, I (1858),p. 312. Boerescu se referă la corespondenţa din Ost-deutsche Post publicată de PredicatorulO. 5690 [Benescu, El.] 323.1 (498) (= 92.4) Explicaţie la nuvela din veaculu al 19 din anulu 1858. — PREDICATORUL!?, II (1858), foileton, p. 177—179; NAŢIONALUL!?, I (1858), p. 321. Răspunde acuzaţiei aduse de Nafionalulu că, prin publicarea fără comentarii a articolului In legătură cu jurisdicţia consulară pentru supuşii străini, ar fi făcut un act nepatriotic. Arată că el consideră că şi-a făcut destul datoria, semnaiînd publicului românesc ceea ce se discută prin presa străină în această chestiune. (498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ 5691 Asher, Aaron [şi] I. L. Vainberg 323.1(498.1) Israelitzil, Grecii shi Românii. — ISRAELITULt? R., I (1857), nr. 7, p. 1—3. Pornind de la ştirea despre un incident dintre marinarii greci şi populaţia izraelită, la Giurgiu, autorii arată că izraeliţii şi grecii n-au nici un motiv să se duşmănească, fiind două popoare mari, dintre acelea citeva care au contribuit In mod hotăritor la propăşirea omenirii. 5692 323.1(498.1 [Scurt comentariu în legătură cu ştirea dată de „Israe- litul Român", cu privire la incidentul din Giurgiu]. — CONCORDIA, I (1857), p. 106, col.II-iri. Reproductndu-se ştirea, se condamnă atitudinea marinarilor greci, arâ-tindu-se că In Ţara Românească a existat Întotdeauna respectul pentru libertatea tuturor cultelor şi a conştiinţei religioase. Se Îndeamnă populaţia ţării la toleranţă religioasă deplină. In ceea ce priveşte raporturile politice dintre izraeliţi şi statul român, se acceptă In Întregime părerea lui C. Bosianu, reproductndu-se articolul acestuia din Romanţa, p. 33 — 34, prin care cerea ca, din punct de vedere politic, izraeliţii din România să sc identifice cu naţiunea română. 5693 323.1 (498.1)(= 77.4) [Ofisul domnesc către Sfatul Administrativ, prin care se anunţă că toţi supuşii greci din Ţara Românească vor fi puşi sub protecţia autorităţilor guvernului românesc], — VEST.R., XIX (1854), p. 361. Toţi supuşii greci trebuie să se prezinte la autorităţile româneşti ca „să se Înscrie şi să dea chezăşuiri că se vor ocupa in linişte de ale lor trebi", iar aceia care vor fi descoperiţi că au făcut parte din corpul de volintiri vor fi scoşi peste graniţă. 5694 323.1(498) (=77.4) [înştiinţarea poliţiei către toţi supuşii greci din Capitală]. — VEST.R., XIX (1854), p. 361—362. Ei sint invitaţi ca, in termen de o lună, să se prezinte spre a se Înscrie şi a da chezăşuiri că se vor ocupa tn linişte de treburile lor, spre a se putea bucura de ocrotirea guvernului român. 5695 323.1(498)(= 77.4) [Un număr de 20 de ionieni, supuşi britanici din Giurt giu, oferă viceconsulului britanic, Et. Ioanidis, din aces-oraş, un ceasornic, ca semn de recunoştinţă pentru zelul arătat în apărarea intereselor lor]. — TIMPUL!?, I (1857), nr. 8, p. 4. 5696 Conorti 323.1 (498.1)(= 92.4) Oraţie făcută de D-nu..., Rabinul Israeliţilor Spanioli, cu ocazia inaugurării Templului celui mare spaniolesc din Bucureşti, la 1 mai 1853, la deschiderea St. Secriu. — VEST. R., XVm (1853), p. 204. Traducerea în limba română este făcută de Aaron Aşer. 5697 323.1(498.1)(= 92.4) [Ştiri în legătură cu situaţia izraeliţilor în Ţara Românească], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: Întîm-plări de zi. Se anunţă că guvernul a respins demersul pe care ei l-au făcut pentru îmbunătăţirea situaţiei lor. In urma acestui fapt, s-au hotărlt să trimită 0 deputăţie la împăratul Franţei, solicitîndu-i sprijinul. 5698 323.1(498.1) (=92.4) [Informaţii cu privire la ceremonia înmînării petiţiei izraeliţilor către caimacamul Ţării Româneşti].—ISRAELI-TULf? R., I (1857), nr. 3, p.2: Petiţiunea Israel iţiioru. Se notează numele delegaţilor şi cele patru limbi in care fusese redactată petiţia. 5699 323.1 (498.1)(= 92.4) Petiţiunea lsraelitiloru. — ISRAELITULt? R,. I (1857), nr. 3, p.2. Textul petiţiei înmuiate caimacamului Ţării Româneşti, cerind egalitate de drepturi cu ceilalţi locuitori ai patriei şi dcclartnd că se vor supune tuturor îndatoririlor comune. 5700 323.1(498.1) (=92.4) [Petiţia izraeliţilor din Ţara Românească înmînată lui Safvet-Effendi, comisarul otoman]. — ISRAELITULt? R. 1 (1857), nr. 3, p.2. Izraeliţii cer egalitate de drepturi In Principate, tn viitoarea reorganizare. Amintesc că Poarta, proclamtnd tn Imperiul otoman egalitatea fără deosebire de religie, a dat un exemplu hotăritor tn Orient. 306 www.dacoromanica.ro 323.1(498.1)(=92.4) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.1(498.1)( = 94.51 l) 5701 323.1(498.1)(= 92.4) [Adresa izraeliţilor din Ţara Românească înmînată lu1 Talleyrand-Perigord, comisarul francez]. — ISRAELITULtJ R., I (1857), nr. 3, p. 2—3: Domnule Baronu. Exprimă speranţa că Franţa, care a făcut atita pentru emanciparea izraeliţilor, o va sprijini ;i în Principatele Române. 5702 323.1 (498.1)(= 92.4) [Adresa izraeliţilor din Ţara Românească prezentată cavalerului Benzi, comisarul Sardiniei]. — ISRAELITULtJi R., I [1857), nr.3, p. 3: Domnule Cavalerii. Îl roagă să arate poporului român cit patriotism au arătat izraeliţi lu Piemont, In cei 8 ani care s-au scurs de cind li s-a acordat acolo egalitatea de drepturi. 5703 323.1 (498.1)(= 92.4) [Adresa izraeliţilor din principatul Ţării Româneşti către Bulwer, comisarul Marii Britanii].—ISRAELITULtJ R., I (1857), nr. 3, p. 3: Excelinţiă. Subliniază că „emanciparea israelită este slobozirea in folosul ţării a unui capital care mai înainte nu producea nimic" şi „In fiecare drept ce dobin-deşte Israelitul, găseşte cu securanţă un mijloc mai mult de a fi folositor ţării ce i-1 dă". 5704 323.1 (498.1)(= 92.4) [Adresa izraeliţilor din principatul Ţării Româneşti către Richthofen, comisarul Prusiei]. — ISRAELITULtJ R., I (1857), nr.3, p. 3: Domnule Baronii. Amintesc că, In urma emancipării, izraeliţii au dat Prusiei oameni distinşi, In filozofie, literatură, ştiinţe şi arte. 5705 323.1 (498.1)(= 92.4) [Adresa izraeliţilor din principatul Ţării Româneşti către Basily, comisarul Rusiei], — ISRAELITULtJ R., I (1857), nr. 3, p. 3: Excelenţiă. Exprimă bucuria pentru acordarea de drepturi izraeliţilor din Rusia şi speranţa că acest act va Inrluri In bine şi situaţia celor din Principatele Române. 5706 323.1 (498.1)(= 92.4) [Adresa izraeliţilor din principatul Ţării Româneşti către Liehmann, comisarul Austriei]. — ISRAELITULtJ R., I (1857), nr. 3, p. 3: Excelenţiă. Arată că protecţia pe care Austria o acordă in Principate unui mare număr de izraeliţi ti face să spere că ea „va vedea cu plăcere emanciparea" izraeliţilor din ţările româneşti. 5707 323.1 (498.1) (= 92.4) [Scrisoarea adresată In numele izraeliţilor din principatul Ţării Româneşti către consulii puterilor europene].— ISRAELITULtJ R., I (1857), nr. 3, p. 3—4: Domnule Consulii. Consulii slnt solicitaţi să sprijine prin experienţa lor politică, In Ţara Românească, petiţia înaintată caimacamului, prin care cer să înceteze ca deosebirea de religie să mai fie un obstacol pentru exerciţiul drepturilor civile şi politice, iar izraeliţii supuşi străini „să aibă egalitatea legii Indigenatului". 5708 Baraşi! 323.1 (498.1)(= 92.4) Comunitatea israelitâ. — ISRAELITULtJ R., I (1857), nr. 9, p. 1. Iuliu Bar aş analizează raportul dintre comunităţile religioase dintr-o ţară cu statul. In lumina acestui raport general, precizează poziţia izraeliţilor In Ţara Românească, cetăţeni ai statului şi membri ai comunităţii totodată. 5709 323.1 (498.1)(= 92.4) Egalitatea in România. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 15, p. 3—4. Articol reprodus din Israelitul Român. Se analizează art. 16 dintr-o ordonanţă a caimacamului Ţării Româneşti — prin care izraeliţii veniţi înainte de Regulamentul Organic In Principate slnt autorizaţi să se înscrie în listele electorale — şi rezultatele ce decurg din această dispoziţie. Se dezbate mai înainte chestiunea libertăţii cultului şi se insistă asupra necesităţii egalităţii înaintea legii. — Numărul din Israelitul Român in care a apărut acest articol lipseşte din colecţia B.A.R. 5710 Bossueceanu, [G. R.] 323.1 (498.1) (= 92.4) [Despre articolul „Egalitate în România" publicat în „Israelitul Român"].— SECOLULtJ, I (1857), nr.75, p. 1—2. Combate argumentarea din acest articol, cu privire la necesitatea de a =e acorda drepturi politice egale. 5711 323.1 (498.1)(= 92.4) [„Stărostia Israeliţilor Lehi pămînteni", prin raportul nr. 262, anunţă Vorniciei că fabricarea turtelor trebuincioase pentru sărbătorirea Paştelui se vinde prin contract]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p.7: Vornicia Capitalei Bucureşti. 5712 323.1 (498.1)(= 92.4) [Proestoşii comunităţii Izraeliţilor Lehi din Bucureşti aduc mulţumiri vornicului oraşului, Grigorie Cantacuzino, pentru sprijinul dat la alegerea membrilor epitropiei acestei comunităţi].— ANUNŢ. R., V (1858), nr. 21, p. 4: Recunoştinţă. Se publică şi numele noilor epitropi aleşi, In frunte cu doctorul Wer-theimer. 5713 323.1 (498.1)(= 92.4) Răspunsul d-lor epitropi şi aleşi, către d-lor proestoşii comunităţii Izraeliţilor Lehi pămînteni. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 23, p. 3. Arată că vor lucra fără preget şi nu vor cruţa nici uu sacrificiu, pentru a duce la bun sfirşit misiunea lor. 5714 323.1 (498.1)(= 92.4) [Ofisul caimacamului către Ministerul din Năuntru, prin care cere ca poliţia Capitalei să strîngă de la librari broşurile care atacă religia mozaică, tipărite sub titlul „Praştia" şi „Alcătuirea aurită" în Tipografia Mitropoliei], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 233: Către Ministerul din Năuntru; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 60, p. 1; NAŢIONALUL©, I (1858). p. 268: Sciri din Intru; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 259: Ţara Românească. Caimacamul mai cere ca mitropolitul să indepărteze pe directorul tipografiei. Ofisul a fost dat in urma plingerilor comunităţilor evreieşti. 5715 Boerescu, B. 323.1 (498.1)(= 92.4) [Articol prin care condamnă tipărirea broşurii „Praştia"]. — NAŢIONALULtJ, I (1858), p. 259—260. Declară că el este pentru toleranţa religioasă, libertatea politică şi civilă, egalitatea înaintea legilor. Aprobă măsura luată de guvern ca să oprească circulaţia acestei scrieri, ba chiar cere ca guvernul să oprească şi scrierea AleStuirea aurită, care se afla încă în circulaţie. 5716 Rosetti, C. A. 323.1 (498.1)(= 92.4) Literatura călugărească. Praştie. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 59, p. 234—235. Combate cuprinsul acestei cărţi şovine, publicată de tipografia Nifon, şi aminteşte că, In Moldova, cartea fusese interzisă. 5717 Rosetti, C. A. 323.1 (498.1)(= 92.4) O calomnie. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 61, p. 243. Dezminte cu indignare insinuaţia calomnioasă făcută de adversarii săi, că ar fi fost determinat de interese materiale cînd a scris articolul împotriva broşurii cu caracter şovin Praştia. Aduce laude patriotismului izraeliţilor. 5718 Penescu, I. 323.1 (498.1)(= 92.4) [Scrisoarea adresată redactorului foii, prin care arată că nu mai este directorul tipografiei Nifon]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 64, p. 256. Penescu face această precizare, deoarece mulţi fi imputaseră tipărirea scrierii Praştia. 5719 Davicion 323.1(498.1)(= 92.4) [Scrisoare adresată redacţiei, în care exprimă vii mulţumiri pentru premierea la şcoala gimnazială a fiului său Isac Davicion]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 207. 5720 323.1 (498.1) (= 94.511) [Se anunţă că ungurii din Bucureşti şi-au organizat o casină „sub numele Hunnia"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 379: Întâmplări de zi. www.dacoromanica.ro 307 323.1(498.3) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.K498.3K—92.4) (498) MOLDOVA 5721 323.1(498.3 [Se anunţă că refuzul Divanului ad-hoc din Iaşi de a prevedea în doleanţele sale acordarea de drepturi pămîntenilor neortodocşi a produs în Moldova „neodihnă şi întărîtare"]. — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 371, col. I. După o corespondentă din Iaşi, publicată de gazeta Le Levant. 5722 323.1 (498.3) (= 91.45) [Se anunţă că s-a ales noua Eforie a comunităţii armene din Roman]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 181: Departamentul cultului şi al învăţăturilor publice. 5723 [Buicliu, căminarul] 323.1 (498.3) (= 91.45) [Scrisoare către redacţie, în legătură cu populaţia armeană din Moldova]. — STEOA D., II (1856), nr. 59 p. 233— 234 [greşit:145—146]: Domniloru Redactori. In numele comunităţii armene din Moldova, mulţumeşte redacţiei pentru cuvintele bune pe care le-a rostit pentru această populaţie, In articolul cu privire la procesul dintre Zimbrul şi izraeliţii supuşi austrieci din Moldova. Protestează Împotriva afirmaţiilor defavorabile făcute la adresa armenilor din Moldova de către Neofit Scriban, in Zimbrul. Arată că populaţia armeană are o vechime de 8 secole în Moldova. Citează publicaţiile istorice româneşti care o menţionează. Vorbeşte de organizarea din 1841 a şcolilor armene. — E vorba de articolul lui Neofit Scriban intitulat Foloasele unirii Principar ielor Române. 5724 323.1 (498.3) (= 91.45) [Documente în legătură cu alegerea unor noi efori şi sindici ai Eforiei comunităţii armene din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 17, col. I: No. 6752, col. I-II: Nr. 135; GAZ. DE MOLD., XXVIII [rccte XXIX] (1857), p. 22: Departamentul Cultului şi al Instrucţiei Publice. 5725 323.1 (498.3) (= 91.45) [Arhiepiscopul Sarchis şi comunitatea armeană mulţumesc caimacamului Moldovei pentru bunăvoinţă]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 37: Novitale din năuntru. Intr-o notă introductivă, redacţia gazetei vorbeşte despre toleranta religioasă din Moldova. 5726 Sihleanu, A. 323.1 (498.3) (= 91.45) [Corespondenţă din Focşani, cu privire la excluderea armenilor din listele electorale], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 3—4. Precizează că art. 46 din Convenţia de la Paris prevede că top moldovenii şi muntenii, de toate riturile creştine, au drepturi politice şi, deci, în această categorie pot intra şi armenii. 5727 323.1 (498.3) (= 91.45) Confirmarea alegerii membrilor Eforiei comunităţii armene din tjrgul Ocna]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 102, p. 245: Ministeriul cultului şi al instrucţiei publice. 5728 323.1 (498.3) (= 91.45) [Spătarul Melidon Melidonovici este confirmat efor la Eforia armeană din Iaşi]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 102, p. 245: Ministeriul cultului şi al instrucţiei publice. 5729 323.1 (498.3) (= 91.45) [Noua Eforie aleasă de comunitatea armeană din Roman]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 295: Ministeriul culturii şi al instrucţiei publice. 5730 323.1 (498.3) (= 91.45) [Raport cu privire la alegerea Eforiei comunităţii armene din Iaşi]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 350: Ministeriul Cultului şi al Instrucţiei Publice. Preşedinte a fost ales spătarul Garabet Hagi Markarov. — Text român şi francez. 5731 323.1 (498.3) (= 92.4) [Hrisovul din 1 februarie 1823, prin care Ioan Sandu Sturza Voevod înştiinţează pe toţi izraeliţii din Iaşi că tre- buie să dea „supunere şi ascultare" lui Haim Haham başa şi celorlalţi fruntaşi izraeliţi, pentru toate hotărîrile ce vor lua privitoare la rînduielile legilor lor]. — ZIMBRUL, IV (1856). nr. 166, p. 2. Reproducere din Vricariu, voi. III, p. 275, şi din Manualul Adminis-traliv, voi. II, p. 42. 5732 323.1(498.3) (=92.4) [Proiectul legiuirii pentru modul recrutării izraeliţilor în Moldova], — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 57—59: Secretariatul de Stat. 5733 323.1 (498.3) (= 92.4) [Circulară cu privire la aplicarea pravilei din 1852, prin care s-a învoit izraeliţilor să ţină arenzi în sate]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 133: Departamentul deFinansu. 5734 323.1 (498.3) (= 92.4) [Ştiri în legătură cu diferite probleme ale vieţii izraeliţilor în Moldova], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 213; Donaufiirstenthiimer. După Wiener Zeitung. 5735 323.1 (498.3) (— 92.4) [Comentarii la ştirea că Poarta a intervenit pe lingă guvernul Moldovei, în favoarea izraeliţilor stabiliţi în acel principat], — TELEGRAFUL R.. III (1855), p. 264: Turcia. Se publică această ştire drept dovadă a amestecului Turciei în treburile interne ale Moldovei. 5736 323.1 (498.3) (= 92.4) [Ştiri în legătură cu demersul izraeliţilor din Moldova]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 287: Principatele dela Dunăre. După o corespondenţă a Gazetei de Silesia — Schlesische Zeitung. Domnitorul Ghica a înaintat cererea Porţii în favoarea izraeliţilor, spre discutare în Divanul Extraordinar. Acesta a respins în unanimitate intervenţia otomană, ca un amestec în treburile interne ale ţării. 5737 323.1 (498.3) (= 92.4) [Comentariul redacţiei asupra atitudinii izraeliţilor moldoveni, faţă de obligaţiile militare, în comparaţie cu a celor munteni]. — STEAOA D., I (1855), p. 15, col.I-II: Facte diverse. Arată că izraeliţii din Ţara Românească ceruseră domnitorului Bibescu să formeze o companie în oastea naţională. 5738 Feldman, Marcu 323.1 (498.3) (= 92.4) Cum se crescii astăzi Israiliţil în Moldova. — ZIMBRUL, III (1855), p. 738—740. îi îndeamnă să-şi trimită copiii la învăţătură, fie in şcolile publice româneşti, fie în şcolile izraelite, care trebuiesc înfiinţate. El se ridică împotriva cheltuielilor mari ce se fac cu întreţinerea cultului religios, in loc de a se întrebuinţa aceşti bani pentru instruirea ştiinţifică a tineretului. 5739 R.[usso], A. 323.1 (498.3)(= 92.4) [Intervenţie în polemica dintre „Steaoa Dunării" şi „Gazeta de Transilvania"]. — STEAOA D., II (1856), p. 17—18: Iaşii, 14 Ianuari. Pornind de la articolul Critica. Gazeta de Transilvania ş« Domnul Lau rianu, apărut în Steaoa Dunării, I (1855), p. 131 — 132, A. R. răspunde şi el acuzaţiilor pe care Gazeta Transilvaniei le adusese publicisticii moldovene. Arată că ardelenii cărturari au părăsit linia lui Petru Maior şi au alunecat în pedantism steril, depărtînd limba literară de popor, prin latinizare. Respinge insinuaţiile Gazetei Transilvaniei în privinţa izraeliţilor, afir-mînd că, pe lingă românii ortodocşi şi românii catolici, Moldova consideră ca fii ai ei şi pe românii izraeliţi. 5740 323.1 (498.3) (= 92.4) [Articol care tratează despre suplica izraeliţilor din Iaşi, împotriva ziarului „Zimbrul"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 163, p. 1—3. Se reproduc mai multe documente şi un pasaj din articolul arhimandritului Scriban Foloasele Unirii Principalelor Române. 308 www.dacoromanica.ro 323.1 (498.3)( —92,4) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323,1(— 92,4)(42) 5741 323.1(498.3) (= 92.4) [Suplica izraeliţilor din Iaşi, adresată agenţiei şi consulatului austriac din Moldova, prin care se cere să intervină pentru darea în judecată a lui Teodor Codrescu care publicase în „Zimbrul" un articol instigator]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 163, p. 2—3. Este vorba de articolul arhimandritului Neofit Scriban Foloasele Uniri Principatelor Române. 5742 323.1 (498.3) (= 92,4) [Nota nr. 7651 prin care agentul Austriei în Moldova cere Secretariatului de Stat — ca urmare a plîngerii izraeliţilor din Iaşi — să tragă la răspundere redacţia „Zimbrului", pentru un articol cu caracter instigator]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 163, p. 2, col.II. Este vorba de articolul publicat in nr. 142 al ziarului. Foloasele Unirii Principatelor Române, de arhimandritul Neofit Scriban. 5743 323.1 (498.3) (= 92.4) [Notă în legătură cu numărul izraeliţilor stabiliţi în Iaşi]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 171, p. 1, col. I-III. Notă cu caracter şovin. 5744 Meledon, G. 323.1 (498.3) (= 92.4) [In jurul procesului intentat de comunitatea izraelită din Iaşi ziarului „Zimbrul"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 175, p. 2—3. Autorul crede că mai corect este să se vorbească numai de „naţia moldovenească", din care o parte este de religie mozaică. Caută să argumenteze că, din această cauză, procesul intentat gazetei Zimbrul ar ti lipsit de obiect. 5745 323.1(498.3) (=92.4) [Ştiri şi documente în legătură cu procesul dintre comunitatea izraelită din Iaşi şi gazeta „Zimbrul"]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 177, p. 1: Iaşii 16 Augustă, nr. 178, p. 1, col. I-II. E vorba de avocaţii pledanţi, Intre care Dim. Sturza, Gr. Sion şi C. Daciadi. 5746 F...1 323.1(498.3) (= 92.4) [Propuneri pentru acordarea de drepturi egale izraeliţilor moldoveni]. — STEAOA D., II (1856), nr. 65, p. 257—258 [greşit: 169—170], nr. 68, p. 271 [greşit: 183]. Sub formă de scrisoare către redacţie, intervine fn discuţia situaţiei evreilor In Moldova. De la 1790 încoace, de cind li s-a dat libertate în ţărilo civilizate, ei s-au identificat cu naţiunile In mijlocul cărora trăiau. Cere să li se dea şi izraeliţilor din Moldova drepturi egale politice, culturale etc. şi e sigur că se vor dovedi buni patrioţi. 5747 323.1 (498.3) (= 92.4) [Nota redactorilor la articolul în care se cereau drepturi pentru izraeliţii moldoveni]. — STEAOA D., II (1856), nr. 65, p. 257 [greşit: 169]: Iaşii, 1 Septemvri. Aprobă argumentarea din articol. Arată că, încă din 1848, redactorii au fost pentru acordarea de drepturi izraeliţilor, ecrind, prin art. 27 al Dorinţelor partidei naţionale, emanciparea lor graduală, ca să devină cetăţeni folositori statului. 5748 Aşer, Aaron [şi] I. L. Vainberg 323.1 (498.3) (= 92.4) Fraţiloră noştri IsraeliţI din Moldavia. — ISRAELITULtî R., I (1857), nr. 4, p. 1. Sc sugerează să lupte pentru unirea Principatelor Române. Subliniază că Moldova a fost totdeauna ospitalieră faţă de izraeliţi şi Ie cere să răspundă cu sentimente bune la această ospitalitate; să se ataşeze de „profesiunile folositoare şi cu adevărat producătoare". 5749 323.1 (498.3) (= 92.4) Ofisul Ex. Sale Prinţului Caimacam adresat Depart. din Năuntru în 15 Septemvrie 1857 supt No. 97. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 319; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 285: Novitale din năuntru. Atrage atenţia departamentului că — „pentru a pune capăt unei stări de lucruri nepotrivite cu intenţiile guvernului" — trebuie să dea cea mai mare Atenţie alegerii funcţionarilor, — In Gazeta de Moldavia, text roţpân şi francez, 5750 323.1 (498.3) (= 92.4) [Comentarii cu privire la modul cum izraeliţii din Iaşi au sărbătorit deschiderea Divanului ad-hoc]. —GAZ. DE MOLD. XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 297: Novitale din năuntru. Se observă că atitudinea comunităţii izraelite a fost loială şi „conformă cu spiritul timpului". S-au făcut rugăciuni publice fn sinagoga cea mare. 5751 323.1 (498.3) (= 92.4) [Se vesteşte, că, la 22 septembrie, izraeliţii din Iaşi au sărbătorit solemn deschiderea Divanului ad-hoc]. — G. TRANS., XX (1857), p. 319, col. II: Iaşii. 5752 323.1 (498.3) (= 92.4) [Ştiri cu privire la manifestările izraeliţilor din Iaşi, cu ocazia deschiderii Divanului ad-hoc]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 324: Principatele dela Dunăre. Se arată că se oficiase o slujbă Ia sinagoga mare şi că izraeliţii îşi iluminaseră in mod sărbătoresc casele şi prăvăliile. 5753 323.1 (498.3) (= 92.4) [Proiectul lui A. Fătu cu privire la aşezarea izraeliţilor meseriaşi în ţară]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857) , nr. 24, supl. 1, p. 4, supl. 2, p. 1. Ii urmează propunerea lui V. Mălinescu, care consideră chestiunea aşezării izraeliţilor de competenţa municipalităţilor şi necorespunzătoare problemelor ce trebuiesc prezentate Congresului diu Paris. 5754 323.1 (498.4) (= 92.4) [Ştire, după „Kronstădter Zcitung", despre unele tulburări cu caracter şovin ce avuseseră loc la Iaşi]. — G. TRANS., XX (1857), p. 343, col. II: Ţeara Românească şi Moldavia. Se cere Gazetei de Moldavia să lămurească informaţiile ce le publicase foaia săsească. 5755 323.1 (498.3) (= 92.4) [Se anunţă măsuri cu privire la ţinerea registrelor de stare civilă la comunităţile izraelite]. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858) , p. 403: Ministeriul cultului şi al instrucţiei publice. (=■■■) Popoare răspândite în diferite ţări Pentru situaţia evreilor din Principatele Române şi Transilvania, vezi subdiviziunile respective ale Chestiunii naţionalităţilor. 5756 Aşer, Aaron 323.1(= 92.4) Patriotismul israelit. — ISRAELITULtî R., I (1857), nr. 2, p. 1—3. Explică in ce constă iubirea de patrie a izraeliţilor şi legătura ci cu religia şi amintirile istorice. 5757 Baraş, [Iuliu] 323.1 (= 92.4) (09) Raportulu Economiei politice cu causa noastră. — ISRAELITULtî R„ I (1857), nr. 13, p. 1—2. înfăţişează situaţia negustorilor şi bancherilor in antichitate şi evul mediu, precum şi pricinile care i*au determinat in trecut pe izraeliţi să îmbrăţişeze cu deosebire aceste ocupaţii. 5758 Baraş, [Iuliu] 323.1 (=92.4) (42) Chestia Israclită în parlamentul!! englesu. — ISRAELITULtî R., I (1857), nr. 15, p.l—2. Comentează atitudinea reacţionară a Camerei Lorzilor care se opunea legii pentru anularea profesiei de credinţă pe care deputaţii izraeliţi erau obligaţi s-o facă la intrarea lor în Cameră. Arată că, în Camera Comunelor, legea aceasta a trecut cu o mare majoritate. Explică atitudinea lorzilor prin opoziţia dintre împrejurările in care s-a născut aristocraţia feudală europeană şi tradiţia democratică a poporului izraelit. 5759 Baraş, I. 323. 1(= 92.4) (42) Bilulu Jurămîntului la Camera Lorziloru. — ISRAEL1- TULtî R., I (1857), nr. 19, p. 1—2. Comentează lupta dintre Camera Comunelor şi Camera Lorzilor din Anglia, în legătură cu abolirea unei fraze din jurămîntul religios pe care trebuiau Şă-l presteze noii deputaţi. Această frază făcea ca fiecare deputat care www.dacoromanica.ro 309 323.1( = 92.4)(42) CHESTIUNEA NAŢIONALITĂŢILOR 323.2(43) nu era creştin să nu poată pronunţa jurimlntul, deci si nu poată intra In parlament. Subliniază atitudinea intolerantă şi învechită a Camerei Lorzilor, care refuza să admită abolirea acestei fraze. 5760 323.1(= 92.4) (42) [Se anunţă că în Camera Comuneloi din Londra se ho- tărîse abolirea piedicilor formale la intrarea izraeliţilor în parlament], — TELEGRAFUL R„ VI (1858), p. 88: Întîmplări de zi. Se Înştiinţează că Rotschild urma să-şi ocupe locul In Camera Comunelor 5761 323.1(= 92.4) (439.1) [Se anunţă interzicerea unei secte izraelite din Pesta, care urmărea să reformeze vechile prescripţii religioase]. — G. TRANS., XV (1852), p. 306, col. II: Peşta. 5762 323.1(= 92.4) (44) Inaugurarea templului israelitean în Paris. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852) p. 105—106: Albina Românească. Dare de seamă. 5763 323.1(= 92.4) (44) [Se semnalează cu satisfacţie egalitatea politică acordată izraeliţilor în Franţa], — G. TRANS., XV (1852), p. 292, col. II: Franţa. Redacţia gazetei observă: „Ce va să zică libertatea confesională! Evreii din Franfa au astăzi din naţiunea lor un ministru, un procurator general, mai mulţi judecători, 24 profesori de facultăţi, 200 ofiţeri, mai vlrtos de geniu şi de artilerie, şi o mulţime de advocaţi, medici, notari ş.a. Luaţi exemplu!‘* 5764 323.1(= 92.4) (45) Emanciparea israelită în Statele Sarde. — ISRAELITULO R„ I (1857), nr. 20, p. 2—3. Se relatează, pe bază de documente, felul cum s-a făcut emanciparea, Iu 1848. 5765 323.1(= 92.4)(47) [Se vesteşte desfiinţarea ghetoului din Brodi şi se aduc laude ţarului Alexandru al II-lea pentru acest „act de libertate"]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 234: Întîmplări de zi. Se afirmă că, prin această faptă, ţarul îşi va ridica un monument în „inimile tuturor supuşilor săi israeliteni". 5766 323.1(= 92.4) (47) [Articol cu privire la măsurile liberale ale ţarului Alexandru al II-lea faţă de izraeliţi].— ISRAELITULO R., (1857), nr. 20, p. 3. Articol tradus din Le Constitulionnel. — Se subliniază contrastul cu politica ţarului Nicolae I. 323.1 LUPTE ŞI TULBURĂRI POLITICE. RĂSCOALE. REVOLUŢII (4) Europa (43) Germania (436) Austria (437) Galiţia. Bucovina. (438) Polonia (439.1) Ungaria (439.2) Transilvania (44) Franţa (45) Italia (47) Rusia (495) Grecia (496) Turcia. Imperiul Otoman (497.3) Muntenegru (498) Principatele Române (5) Asia 5767 323.2 Girardin asupra revoluţiilor. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 247, col.II. Fragmente dintr-o scrisoare a lui Emile de Girardin trimisă ziarului Ini.[lpendanee] Belgie], In care acesta îşi expune opiniile sale despre revoluţie. (4) Europa 5768 Bratiano, I. C. 323.2(4) Romania. — REPUBLICA R., I (1851), p. 24—49. Autorul caută să definească in general caracterul revoluţiei de la 1848 în Europa: Ea arc un caracter mult mai larg dccît toate cele precedente. In trecut, oamenii luminaţi de ştiinţă erau extrem de puţini; de aceea mişcările iniţiate de ci erau numai acceptate de popor, care era cufundat in întunericul neştiinţei. Prin progres însă, poporul ajunge şi el la cultură şi deci la conştiinţă politică. Democraţia trebuie să se bazeze pe ştiinţă... Apoi face analiza împrejurărilor in care s-a născut poporul român: prin gestul unor colonişti, care, preferind libertatea, au fugit de despotismul cezarilor, din Italia. România trebuie deci să reprezinte în Europa Orientală democraţia. Consideră revoluţia română de la 1848 ca o reînnoire a tradiţiilor „democratice" din vremea coloniştilor romani. 5769 323.2(4) [Ştiri din „Karlsruher Zeitung" despre străduinţele comitetului de la Londra al emigranţilor revoluţionari europeni], — G. TRANS., XV (1852), p. 274, col.II. Se reproduc ştiri asupra activităţii revoluţionarilor europeni la Londra (Ledru Rollin, Mazzini, Kossuth, Kiss, Brătianu). 5770 323.2(4) Asilul refugiaţiloru în Englitera. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 93, 97—98, 101—102. Articol în care este condamnată politica Angliei de a oferi azil revoluţionarilor din ţările europene. Articolul oglindeşte atitudinea guvernului austriac în această privinţă. Este probabil o traducere. 5771 Brătianu, I. C. 323.2(4), Naţionalitatea. — REPUBLICA R., I (1853), nr. 2 p. 3—54; ROMÂNUL, I (1857), nr. 21, p. 3, nr. 24, p. 2—3, nr. 26, p.2—3, nr. 29, p. 1—2, nr. 33, p. 2—3. In capitolele II şi III ale studiului său despre problema naţionalităţii, I. C. Brătianu face o serie de consideraţii despre natura revoluţiilor în general şi despre revoluţia din 1848 în Europa în special. El vede cauza revoluţiilor in conflictul inevitabil dintre schimbările sociale aduse de neîncetatul mers al omenirii spre progres şi tendinţa de permanentizare a instituţiilor fundamentale create de societate. La un moment dat, aceste instituţii, prin învechirea lor, nu mai corespund stadiului la care a ajuns societatea şi îi stînjenesc progresul. Atunci se impune necesitatea de a le sfărîma cu violenţă, prin revoluţie. După mişcarea distructivă, urmează mişcarea creatoare a revoluţiei: crearea noilor instituţii corespunzătoare. Apoi, enumeră noile condiţii sociale din Europa, care au dus la revoluţia din 1848. 5772 323.2(4) Derapenulu şi înfricosiatele propuneri aleligei comunistice. — G. TRANS., XIX (1856), p. 189—190. După K.[ronstădier\ Z.[etiung\. — Intr-o scurtă introducere, se exprimă spaima produsă de creşterea mişcării revoluţionare din Europa: „Pccîndame-ninţătoriul ordinei legale şi turburătoriul păcii Mazzini şi Manin îşi aruncă săgeţile şi fulgerile nedumeritului lor spirit spre a agita în Italia, diurnalul hanoveran oficial împărtăşeşte că de la liga seau societatea comunistica din London s’au tramis sodalilor meseriaşi din Hanovera şi Brunsvic (Braun-schweig) prochiamaţiuni revoluţionare de cuprins înfiorător". Apoi se traduce textul proclamaţiei: „Proletarilor (oameni fără căpătîiu) din toate ţcrilc: întruniţi-vă! Curagiu şi unire — nu vorbe, ci fapte aici. Către toţi care se tiranesc şi se belesc de către principi, popi, uzurari (cămătari) gendarmi şi tot astfel de servi carncficiali. Timpul lctargiei a trecut. Focul revoluţîunii iarăşi a început a arde; — lupta cu toţi cei ce ne tiranesc se apropiă. Staţi dară la posturile voastre. Cetăţianii limitaţi fără cap şi advocaţii nu ne vor mai tamanda şi încurca revoluţiunea cea nouă. Pregătiţi pentru astădată o cale curată şi in momentul răsculării împliniţi următoarele măsuri fără tră-gănare şi presto tot". In continuare, se traduce textul din manifest care cuprinde indicaţii cu privire la felul cum se va desfăşura revoluţia proletariatului şi reformele sociale pe care le va realiza imediat. (43) Germania 5773 323.2(43) [Ştire despre o încercarea de a comemora revoluţia din 1848—1849]. — GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 153:Ger-mania. „In 10 Mai au cercat la Dilsseldorf cîţiva oameni a serba noaptea baricadelor din 1849", adunlndu-se la mormîntul zugravului Milevski. 310 www.dacoromanica.ro 323.2(436) REVOLUŢII : AUSTRIA - UNGARIA 323.2(439.1) (436) Austria (437.4) G a li ţi a 5774 323.2(436) [Ştire referitoare la publicarea la Viena a unei liste a tuturor condamnaţilor politici ai revoluţiei de la 1848—1840]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 150, col. UT: Revistă Politică. 5775 323.2(436) [Ştire despre condamnarea la moarte şi executarea acuzatului politic Mihail Piringer]. — G. TRANS., XV (1852), p. 39, col.II. 5776 323.2(436) [Articol cu privire la cei doi revoluţionari executaţi la Viena: Piringer şi Goslar]. — G. TRANS., XV (1852), p. 43: Viena. După „jurnalele oficiale", Mihail Piringer fusese locotenent In armata Iul Bem In 1848 — 1849 şi apoi menţinuse legături conspirative cu Kossuth. Făcuse propagandă revoluţionară In armată. Iulian sau Johann Goslar luase parte la revoluţia din 1846 In Galiţia; fusese condamnat pentru aceasta la temniţă grea, fiind eliberat tn 1848. Luase parte activă la revoluţia din Viena, de asemenea fn legiunea polonă. Tn ultimul timp, făcuse propagandă revoluţionară In Tirol, Salzburg şi Galiţia. 5777 323.2(436) [Comentariu în jurul condamnării a 39 de inşi în Austria, pentru „tendinţe socialist-destructive"]. — BUICURES-TER DT. Z., IX (1853), p. 50: Oesterreichische Monarchie. Se subliniază frecvenţa mişcărilor revoluţionare subterane şi rolul acţiunii lui Kossuth, refugiat In Anglia. 5778 323.2(436) [Comunicat olicial privitor la măsurile adoptate faţă de orice tentative revoluţionare]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 52, col.II: Publicatiune. Se republică traducerea comunicatului oficial din 15 ianuarie 1852, prin care se enumerau delictele socotite revoluţionare şi sancţiunile prevăzute pentru aceste delicte. Se precizează In comunicat că republicarea e determinată de tulburările de la Milano şi de atentatul Încercat împotriva împăratului, la 18 februarie 1853. 5779 323.2(436) [Comunicat al tribunalului marţial din Viena asupra condamnării a patru uneltitori revoluţionari], — G. TRANS., XVI (1853), p. 70—71, 75: Viena. 5780 323.2(436) [Condamnări de complotişti revoluţionari în Viena] — BUICURESTER DT. Z., IX (1853), p. 106—107: Oesterreichische Monarchie. Importarea, punerea in circulaţie şi păstrarea semnelor monetare emise de grupările revoluţionare ale lui Kossuth şi Mazzini vor fi considerate crime de Înaltă trădare. 5781 323.2(436) [Ştiri în legătură cu menţinerea sub stare de arest a 280 de inşi, arestaţi cu ocazia atentatului de la 18 februarie 1853, încercat împotriva împăratului Austriei]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 184. Se arată că unele din aceste persoane au recunoscut că primiseră bani pentru a ajuta la răsturnarea regimului politic. 5782 323.2(436) [Scrisoare de mină a împăratului Austriei, prin care amnis- tiază un mare număr de revoluţionari de la 1848—1849, din întreg imperiul] — TELEGRAFUL R„ V (1857), p. 142: Transilvania. Scrisoarea e publicată tn traducere. 5783 323.(436) [Listă a 15 emigranţi politici din 1849, din Ungaria, Boe- mia şi Ardeal, cărora li s-a Îngăduit revenirea în monarhie. — G. TRANS., XX (1857), p. 367: Austria. 21 — Bibliografia analicică — c. 3102 5784 323.2(437.4) [Ştiri despre recenta revoltă a ţăranilor galiţieni]. — ROMANŢA [Bucureşti], I (1857), p. 80: Fapte diverse. Se afirmă că, In Galiţia, „ţăranii, crezînd In viitorul finit al lumei, şi-au permis numeroase excese şi călcări pre proprietăţile străine". (437.5) Bucovina 5785 323.2(437.5) [Ştire despre decorarea unui grup de români din comunitatea Borşei pentru meritele cîştigate în 1848—1849], — G. TRANS., XIV (1851), p. 272. (438) Polonia 5786 323.2(438) [Se anunţă trecerea prin Oradea, în drum spre Lemberg, a 18 membri ai legiunii polone]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 188: Noutăţi diverse. Aceştia, fugiţi din Turcia, căpătaseră autorizaţia „a sc reîntoarce la ale sale“. 5787 323.2(438) Politica Iul Poţţo di Borgo în interesulu Rusiei. — G. TRANS., XVII (1854), p. 54, 58, 66. După un scurt comentariu al redacţiei, asupra documentelor cu privire la înăbuşirea revoluţiei poloneze din 1830 — publicate de revoluţionarii polonezi în ziarul Portofolioş\ apoi de Urquhardt se dau extrase ample din raportul secret din 1825 al ambasadorului Rusiei la Paris, Pozzo di Borgo, către Nesselrode, înfăţiştnd politica pe care trebuia să o urmeze Rusia faţă de coaliţia de interese a puterilor occidentale. (430.1) Ungaria 5788 323.2(439.1) [Corespondenţă din Pesta, referitoare la moartea generalului Bem].—VEST.R., XVI (1851), p. 22—23. 5789 323.2(439.1) [Menţiune despre persoanele care îl însoţesc pe Kossuth în exil]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 87—88: Revistă Politică. 5790 323.2(439.1) [Se anunţă că un număr de 85 de refugiaţi politici ma- ghiari, între care şi Meszâros, s-au îmbarcat la Dardanele, pe un vas englez, spre a merge în America]. — VEST. R-, XVI (1851), p. 201. 5791 323.2(439.1) [Se anunţă că vasul american „Missisipi" a sosit la Con- stantinopol şi „are a scoate afară din Imperia otomană pe Kossuth şi companionii săi“] — VEST. R., XVI (1851), p. 274. 5792 323.2(439.1) [Se anunţă că refugiaţii politici maghiari din Kiutaia vor merge la Dardanele, spre a se îmbarca pe vasul american „Missisipi", ca să meargă în Anglia sau în America]. — VEST.R., XVI (1851), p. 286. 5793 323.2(439.1) [Se publică numele revoluţionarilor maghiari de la 1848 care au fost condamnaţi, la 23 sept. 1851, la Pesta].—VEST. R., XVI (1851), p. 296: Austria. Intre aceştia : Ludovic Kossuth, Ladislau Teleki, Iuliu Andrâssy etc. 5794 323.2(439.1) [Ştire în legătură cu condamnarea lui Kossuth în Ungaria], — ZIMBRUL, II (1851), p. 93: Revistă politică. 311 www.dacoromanica.ro 323:2(439.1) REVOLUŢII: UNGARIA 323.2(439.1) 5795 323.2(439.1) [Se arată împrejurările în care a fost scrisă şi se publică textul scrisorii adresate de Kossuth prefectului din Marsilia, de pe vasul „Missisipi"]. —VEST.R, XVI (1851), p. 303: Austria. Cere aprobarea guvernului francez ca să-şi continue drumul spre Anglia, prin teritoriul francez. 5796 323.2(439.1) [Ştire despre arestarea la Oradea Mare a propagandistului revoluţionar new-yorkez Charles Bruce], — G. TRANS., XIV (1851), p. 196, col.I: Noutăţi diverse. Răspîndirea „scrieri revoluţionare". 5797 323.2(439.1) [Lista fruntaşilor revoluţionari „ungaro-transilvani" din 1848—1849, condamnaţi în lipsă], — G. TRANS., XIV (1851), p. 312, col. I. 5798 323.2(439.1) [Liste de revoluţionari condamnaţi de tribunalul marţial din Pesta], — G. TRANS., XIV (1851), p. 347—348; ZIMBRUL, n (1851), p. 154—155: Ungaria. După Pester Zeitung. — Dintre aceştia, 38 au fost osîndiţi pentru participarea la dieta maghiară nelegală şi pentru că ar fi fost comisari ai guvernului revoluţionar maghiar din 1848-1849. Alţi 36 de fruntaşi revoluţionari, în aceeaşi categorie, fuseseră judecaţi şi condamnaţi în lipsă. 5799 323.2(439.1) Urmarea sentinţelor tribunalului marcial din Pesta. — G. TRANS., XIV (1851), p. 352, col. II. 5800 323.2(439.1) [Ştire despre prinderea unui agent revoluţionar maghiar la Semlin], — G. TRANS., XIV (1851), p. 359, col.II: Sem-lin, 25 Oct. Acest emigrat fusese trimis din Vidin. 5801 323.2(439.1) [Ştire despre arestările săvîrşite în ziua de 24 ian. 1852 la Mureş-Oşorhei], — G. TRANS., XV (1852), p. 25, col.II. Se arată că, în ziua de 24 ian. 1852, poliţia arestase circa 13 inşi, din motive politice, şi că din această cauză oraşul arăta posomorit a doua zi. Se subliniază că cei arestaţi fuseseră în legătură cu activitatea comitetului revoluţionar maghiar din străinătate. — Ştirea e dată după o corespondenţă a foii Siebenbiirger Bote. 5802 323.2(439.1) [Ştire despre înăsprirea regimului celor închişi în fortăreaţa Arad, din pricina surprinderii unei legături existente între ei şi revoluţionarii emigraţi], — G. TRANS., XV (1852), p. 28, col.I: Braşov, 3 Febr. n. Totodată, s-au trimis în această închisoare încă 38 de arestaţi politici din Transilvania. 5803 323.2(439.1) Sentinţe de judecată belică. — G. TRANS., XV (1852), p. 152—155, 157—158, 161—163: Foiletonul. Se reproduc sentinţele date de tribunalul de război din Pesta împotriva următorilor: Moise de Berde, Alexiu D6zsa, contele Mihail Eszterhâzy, Danii Fabian, Mihail de Mikd, Ladislau Berzenczey, Ladislau Decei, Nicolae Catana, contele Alexandru Teleki, Francisc Pulszky. După Pester Zeitung. — Cei condamnaţi sînt originari din Ungaria şi Transilvania. 5804 323.2(439.1) [Ştiri cu privire la sentinţele de condamnare a numeroşi participanţi la revoluţia din 1848—1849],—G. TRANS., XV (1852), p. 139, col. II, 253—255: Foiletonul, 258, col. II: Ungaria. Se comunică sentinţe pronunţate de tribunalele militare din Pesta, Caşa (Caşovia) şi Pressburg (Bratislava), numele celor condamnaţi, pedepsele date etc. 5805 323.2(439.1) (Ştiri în legătură cu acţiunea a 8 revoluţionari maghiari şi cu condamnarea şi executarea lor în Ungaria]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 3: Tribunalulu marţiale din Pesta publică următoarele sentinţe. Se arată că aceştia încercaseră să strfngă fonduri pentru o viitoare revoluţie, prin violenţe asupra persoanelor Înclinate politiceşte spre Austria. 5806 323.2(439.1) [Ştiri despre condamnarea a 8 membri ai unei societăţi revoluţionare maghiare, în Ungaria]. — BUIOJRESTER DT. Z., TX (1853), p. 6—7: Oesterreichische Monarchie. Intre aceştia era şi unul originar din Tg. Mureş. Acuzaţi că au format o asociaţie secretă de foşti luptători revoluţionari în 1848 — 1849, în frunte cu Kaspar Rosslapi, avînd ca scop procurarea de fonduri, prin jefuirea celor care au avut în timpul revoluţiei o atitudine pro-monarhică, au fost condamnaţi la moarte prin ştreang. 5807 323.2(439.1) (Ştire despre neîncetatele condamnări pronunţate de curţile marţiale ale Ungariei], — G. TRANS., XVI (1853), p. 32, col.ri: Ştiri amărunte. 5808 323.2(439.1) [Ştire cu privire la unele maniiestări revoluţionare de la Budapesta]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 55, col. I: Un-gări a. Se vesteşte că „s’au aflat oameni turburători de pace, care au lipit pe păreţi provocări revoluţionare..." 5809 323.2(439.1) [Informaţii despre amestecul lui Kossuth la acţiunea din ultimul timp a haiducilor din Ungaria]. — G. TRANS. XVI (1853), p. 65, col.II. Informaţii cuprinse tn articolul O privire repede politica după cum avem noi lipsa de ea. 5810 323.2(439.1) (Ştire despre circulaţia unei hărţi a împărţirii Ungariei şi a Ardealului „după stilul Kossuthian" şi a unei proclamaţii revoluţionare, adresate femeilor ungare], — G. TRANS XVI (1853), p. 65, col. II. Informaţie cuprinsă In articolul O privire reped* politica după cum avem noi lifisa de ea. 5811 323.2 (439.1) (Ştire despre arestarea la Budapesta a vreo 500 de persoane, din motive politice, pînă în seara zilei de 23 februarie 1853]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 66, col. TI: Ungaria. Se arată că, în ziua de 23 februarie, trupele de la Budapesta făcuseră manevre, spre a arăta revoluţionarilor tăria lor. 5812 323.2(439.1) (Ştire despre intenţia atribuită revoluţionarilor maghiari „de a surpa pînă şi creditul ţării prin folosirea banilor de hîrtiă"]----G. TRANS., XVI (1853), p. 74, col.II: Peşta 5813 323.2(498.1) [Articol cu privire la legăturile dintre atentatorul Li-benyi şi mişcarea revoluţionară maghiară. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 66: Oesterreichische Monarchie. Se arată că autorul atentatului Împotriva Împăratului Austriei lucrase ca croitor în atelierul armatei revoluţionare maghiare din Arad. în 1850 venise la Pesta şi intrase în legătură cil cercurile muncitoreşti revoluţionare de acolo. La Viena, în aceleaşi cercuri, îşi exprimase speranţa că împăratul va fi asasinat în călătoria sa prin Ungaria şi Transilvania. 5814 323.2(439.1) [Amănunte despre executarea la Pesta a patru revoluţionari]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 74, col.II: Peşta 312 www.dacoromanica.ro 323.2(439.1) REVOLUŢII: UNGARIA 323.2(439.1) 5815 323.2(439.1) [Comentarii în legătură cu vastul complot revoluţionar descoperit în Ungaria], — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 75—76: Oesterreichische Monarchie. Se subliniază legăturile cu mişcarea lui Kossuth din străinătate şi cea a revoluţionarilor italieni. Se face aluzie la planurile revoluţionare ale lui Kossuth cu privire la Transilvania. 5816 323.2(439.1) Siepte lectiuni pentru Ludovicu Kossuth scrise de Dr. Vildner-Maithstain. — G. TRANS., XVI (1853), p. 81, col.I: Brasiovu. Se analizează, aprobînnu-se oarecum, părţi dintr*o broşură a lui Ign. Wildner-Maithstein, apărută la Viena, broşură în care autorul îl atacase pe Kossuth. 5817 323.2(439.1) întrebăţiunea emigranţilor. — G. TRANS., XVI (1853), p. 83—84: Cronica străină. Se condamnă activitatea emigranţilor europeni şi în special maghiari, precum şi atitudinea îngăduitoare a lui Palmerston faţă de aceşti emigraţi. — Fragment dintr-o mai dezvoltată trecere în revistă a primelor luni ale anului 1853. 5818 323.2(439.1) [Ştiri despre condamnarea a 8 complici ai complotiştilor revoluţionari din Ungaria]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 97, col.I. 5819 323.2(439.1) [Ştiri din Pesta cu privire la măsurile regimului pentru nimicirea cetei revoluţionare a lui Râzsa Sândor, partizan al lui Kossuth], -BUKURESTER DT. Z., IV (1853), p. 103, col.I. 5820 323.2(439.1) [Condamnări de revoluţionari în Ungaria]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 194—195: Oesterreichische Monarchie. O grupare In frunte cu Blanka Teleki de Szek din districtul Kâvâr (Chioar), din Transilvania, Klăra Ldvei din Sighet (Maramureş) şi Elisabeth Erdălyi, cameristă, au fost condamnate pentru: educarea fetelor, ca viitoare mame, In spirit revoluţionar; răspindire de cărţi şi ilustraţii subversive In popor; adunare de informaţii asupra stării de spirit a poporului, pentru revoluţionarii unguri din străinătate; alcătuirea de biografii ale eroilor revoluţiei maghiare; publicare de broşuri politice; adăpostire de revoluţionari. 5821 323.2(439.1) [Se anunţă că tribunalul de război din Pesta a condamnat pe contesa Blanka Teleki, originară din Transilvania, liindcă a întrebuinţat toată influenţa sa „ca să aducă o nouă revoluţie în Ungaria"]. — VEST. R., XVIII (1853), p. 218: Austria. 5822 323.2(439.1) [Ştiri şi comentarii cu privire la demersul lui Kossuth pe lîngă Poartă]. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 199—200: Anglia. Din gazeta berlineză Krem Zeitung, se traduce şi se comentează ştirea că revoluţionarul Kossuth ar fi oferit Porţii un corp de 10 000 de voluntari, sub comanda lui Klapka. 5823 323.2(439.1) O nouă nenorocire pentru Turcia. — TELEGRAFUL R., I (1853), p. 207—208. Articol în legătură cu incidentul provocat de Martin Costa, agentul lui Kossuth, care fusese sechestrat in portul Smirna de echipajul corvetei austriece „Huharn" şi căruia ii luase apărarea comandantul unei corvete americane, sub motiv că ar fi avut paşaport american. Se relatează de asemenea pe larg şi incidentul singeros dintre echipajul ofiţeresc al corvetei austriece şi unii dintre emigranţii kossuthiştl aflaţi in Smirna. 5824 323.2(439.1) [La Sibiu se zvoneşte că în oraşul Petrovaradin a fost adusă coroana Ungariei, care se pierduse în timpul revoluţiei], — G. TRANS., XVI (1853), p. 272, col. II: Sibiu, 12 Septembre. 5825 323.2(439.1) [Ştiri în legătură cu găsirea la Orşova a coroanei şi a celorlalte insigne ale vechiului regat maghiar]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 272: Neuestes; 278, 281—282, 287, 290: Oesterreichische Monarchie. 5826 323.2(439.1) [Ştiri cu privire la împrejurările în care au fost îngropate lîngă Orşova, în timpul revoluţiei din 1848—1849, odoarelc coroanei maghiare şi cum au fost regăsite în 1853]. — G. TRANS., XVI (1853), 284—285: Austria; TELEGRAFUL R., I (1853), p. 276, 277: Depeşe telegrafice, 279: Întîmplări de zile; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 302, 307: Austria; VEST.R., XVIII (1853), p. 297, 298, 314: Austria. 5827 323.2(439.1) Cordna Ungariei şi celelalte semne ale domniei. — TELEGRAFUL R., I (1853), nr. 71. p. 277. bis —278 bis, nr. 72, p. 281—282. Se relatează împrejurările In care au fost îngropate, lîngă Orşova, în timpul revoluţiei din 1848 — 1849, odoarele coroanei maghiare şi felul cum au fost regăsite, în 1853. — Vezi şi articolul din p. 286—287: Austria. 5828 323.2(439.1) [Internunţiul austriac îşi reînnoieşte demersul pe lîngă Poartă, cerîndu-i să elimine din rîndurile armatei turceşti de la Dunăre pe refugiaţii politici maghiari]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 371, col. I. 5829 323.2(439.1) [Condamnări de revoluţionari din 1848, la Pesta]. — BUKURESTER DT. Z„ IX (1853), p. 400. Unul dintre ei era originar din Transilvania. 5830 323.2(439.1) [Textul românesc al sentinţei din procesul celor trei conspiratori kossuthişti din Transilvania]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 70—71: Publicaţiune; G. TRANS., XVIII (1854), p. 69: Publicaţiune. Se expun motivele pentru care Ioan Torok, profesor de teologie în M. Oşorheiu (Tg. Mureş), Carol Horvăth de Nagy Varad, din Telek (Teleac), proprietar, şi Mihail Gâlfi, avocat, au fost condamnaţi la moarte prin ştreang, pentru complot revoluţionar după învăţătura lui Kossuth; ei au fost în legătură, in 1851, cu emisarii kossuthişti Rusiczka şi Makk, după care s-au orga nizat in 1852, în vederea unei răscoale. Sentinţa dată de tribunalul militar din Sibiu. 5831 323.2(439.1) [Ştiri amănunţite în legătură cu condamnarea la moarte prin ştreang a unor complotişti maghiari la Tg. Mureş]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 73—74: DonaufQrs-tenthDmer. După Sicbcnbiirgcr Bote. — Condamnaţii fuseseră acuzaţi că, fiind sub ordinele organizaţiei de la Londra a lui Kossuth, au creat o organizaţie secretă pentru răsturnarea guvernului din Ungaria şi Transilvania. 5832 323.2(439.1) [Sentinţa de condamnare a membrilor organizaţiei revoluţionare kossuthiste de la Odorhei, din Ardeal]. —TELEGRAFUL R., II (1854), p. 91—92, 96,99—100, 103: Publicaţiune. Se arată acuzaţiile aduse celor 4 conducători de subcercuri: Bereczky, Dâne, Bedo şi Bănyai, precum şi celorlalţi 39 de membri ai complotului. 5833 323.2(439.1) [Extract după sentinţa de condamnare a încă 43 de maghiari participanţi la conjuraţia kossuthistă din Ardeal]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 85: Sciri Oficibse. Cu următoarea situaţie în organizarea conjuraţiei: şefi subcercuali, şefi comunali, membri activi conducători, membri subordonaţi, tăinuitori etc., in regiunea Odorhei. 5834 323.2(439.1) [Versiunea românească integrală a sentinţei prin care Tribunalul militar din Sibiu condamnă la diferite pedepse pe cei 43 de participanţi la complotul kossuthiştilor din 313 www.dacoromanica.ro 323.2(439.1) REVOLUŢII: UNGARIA - TRANSILVANIA 323.2(439.2) Ardeal]. — G. TRANS., XVII (1854). p. 93—94: Publica-ţiune. Condamnaţii se organizaseră tn regiunea Odorhei. 5835 323.2(439.1) [Condamnări de partizani ai lui Kossuth în Transilvania], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 143. După Siebettburgcr Bote, se anunţă că instanţa de justiţie militară din Tg. Mureş a condamnat 14 inşi, (ăctnd parte dintr-o ceată de „guerille" a lui Kossuth. 5836 323.2(439.1) [Condamnări de revoluţionari kossuthişti în Transilvania]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 151—152: Publicaţiune; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 143, 147, 151, 154-155: Publicaţiune. Se publică actul de acuzare şi comunicarea sentinţei tn procesul a 14 revoluţionari maghiari, în frunte cu Iosef Vâradi şi Francisc Bartalis. Erau acuzaţi că au participat la complotul dirijat de L. Kossuth, urmărind răsturnarea guvernului, prin organizarea de „cete de guerilă" tn păduri. Majoritatea erau ţărani. Procesul s-a judecat la Tg. Mureş. 5837 323.2(439.1) [Trei aderente la mişcarea conspirativă a lui Kossuth sînt condamnate în Transilvania, la Sibiu]. — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 159. 5838 323.2(439.1) [Se anunţă condamnarea a încă 14 participanţi la conjuraţia kossuthistă organizată de Makk în Transilvania]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 249: Monarchia austriacă. 5839 323.2(439.1) [Condamnări de participanţi la complotul lui Kossuth în Transilvania], — BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 263. col.I. Pronunţate de curtea de justiţie militară din Sibiu. 5840 323.2(439.1) [Se anunţă că „Gazeta germană din Sibiu" — „Sieben- bilrger Bote" — a publicat sentinţa de condamnare a 10 persoane implicate în „complotul cel nou al lui Kossuth"]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 270: întâmplări de zi. 5841 323.2(439.1) [Tribunalul militar din Sibiu condamnă 7 maghiari din Secuime, pentru sprijinirea acţiunii de guerilă a lui Vâradi, partizan al lui Kossuth]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 364: Monarchia austriaca. Transilvania. 5842 323.2(439.1) [Se anunţă că fostul revoluţionar din 1848—1849 Ber- zenezey a fost în Ţara Românească, dar că n-a putut fi prins, deşi se pusese mîna pe „efectele lui"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 147, col. II. 5843 323.2(439.1) [Notă despre arestarea la Bucureşti, de către trupele austriece, a emigrantului maghiar Ştefan Tiirr]. — STEAOA D., I (1855), p. 58: Tera Românească. Se publică şi citeva date biografice. 5844 323.2(439.1) [Se anunţă probabila punere în libertate de către austrieci a emigrantului maghiar Tiirr].— STEAOA D., I (1855), p.90, col.II: Stampa Străină despre Principate. Ştire dată după Gaxeta de Foss — Vossische Zeitung. 5845 323.2(439.1) [Se anunţă, după o corespondenţă din Viena a „Gazetei de Augsburg" — „Augsburger Allgemeine Zeitung",—că emigrantul maghiar Tiirr a fost adus în arestul militar din capitala Austriei şi că se presupune apropiata sa punere în liberate]. — STEAOA D., I (1855), p. 147, col. II. 5846 323.2(439.4) [Notiţă despre modul cum a comentat „Oesterreichische Zeitung" arestarea colonelului emigrat maghiar Tiirr]. — G. TRANS., XVIII (1855). p. 350—351: Viena. 14 Noembre. Turr, aflat în slujba guvernului britanic, fusese arestat în Principate de către comandamentul trupelor austriece. 5847 323.2(439.1) [Ştiri şi comentarii în legătură cu cazul Tiirr].— TELEGRAFUL R., III (1855), p. 370, 374—375: Întîinplări de zi, 383—384: Principatele dela Dunăre. 5848 323.2(439.1) [Ştiri din presa engleză şi franceză cu privire la arestarea fruntaşului emigrat maghiar Tiirr în Ţara Românească de către trupele de ocupaţie austriece]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 372: Marea Britanie. 5849 323.2(439.1) [Se anunţă că „Turcia încă a reclamat la cabinetul Austriei pentru arestarea lui Tiirr, pentru că el avea ferman dela sultanul"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 381, col.II: Posta cea noua... 5850 323.2(439.1) [Lista unor revoluţionari din 1848—1849 graţiaţi prin scrisoarea de mină imperială din 3 aprilie 1856].—G.TRANS., XIX (1856), p. 105, col.I: Partea oficidsă. Revoluţionarii fuseseră condamnaţi de tribunalele din Ungaria. 5851 323.2(439.1) [Ştiri şi documente referitoare la graţierea parţială sau totală a unor revoluţionari din 1848—1849, din Ungaria şi Transilvania, cu prilejul naşterii arhiducesei Gisela]. — G. TRANS., XIX (1856). p. 205, 209, 213, 220, 224, 228, 236, 240, 244. Se publică actele de graţiere şi listele beneficiarilor. 5852 I. N. 323.2(439.1) [Corespodenţă din Pesta, cu privire la viaţa publică din capitala Ungariei]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 14: Transilvania. între altele, se relatează despre felul cum fuseseră primite în opinia publică maghiară graţierile de revoluţionari hotărîte de împăratul Austriei. 5853 323.2(439.1) [Se anunţă că Roja Şandor [ = R6zsa Sândor] a fost pornit din Transilvania, sub pază, „a bună samă ca să arate mai multe averi ascunse în pămînt pe timpul revoluţiei"]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 263: întâmplări de zi. 5854 323.2(459.1) [Notiţă despre activitatea revoluţionată şi procesul lui Emeric Hatvani].— G.TRANS., XX (1857), p. 234: Ungaria. Se înfăţişează, după Oesterreichische Zeitung şi Wanderer, faptele acestui fruntaş revoluţionar, după capitularea de la Vilăgos (Şiria) pînă la prinderea sa, în 1856. Se menţionează că el murise in închisoare, înainte de a se fi pronunţat justiţia în procesul său. (439.2) TRANSILVANIA Pentru partizanii din Transilvania ai mişcării revoluţionare kossuthiste după 1849, vezi: 323.2(439.1) Mişcări revolujionare din Ungaria 5855 323.2(439.2) Ridicarea Transilvaniei — JUNIMEA R., I (1851), p. 6—7. Se evocă adunarea de la Blaj, din 3/15 mai 1848, şi ridicarea armată a românilor ardeleni. Se ia atitudine împotriva Austriei, arătîndu-se că ea îi amăgise pe români. Se redau unele pasaje din declaraţia de la Blaj, spre a se dovedi caracterul „naţional şi popular" al ridicării românilor. Se trimite un salut ardelenilor, amintindu.se de viitoarea zi a unirii tuturor românilor 314 www.dacoromanica.ro 323.2(439.2) REVOLUŢII: TRANSILVANIA 323.2(439.2) 5856 Bălcescu, Nicolae 323.2(439.2) [Discurs rostit la banchetul patrioţilor români din Paris, cu ocazia aniversării a trei ani de la adunarea din Blaj de la 3/15 mai 1848]. — JUNIMEA R., I (1851), p. 11—13. In acest discurs, Bălcescu îi apără pe revoluţionarii români din Transilvania faţă de acuzaţiile ce li se aduseseră şi justifică lupta lor sub steagurile austriece, prin revolta provocată de oprimarea lor seculară de către pătura conducătoare a Transilvaniei. Evocă diferite scene din timpul revoluţiei româneşti ardelene. Arată că, în viitor, românii vor lupta alături de unguri împotriva despotismului şi încheie amintind strigătul din 1848 al celor de Ia Blaj: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!** 5857 Dela Olt [= G. Bariţ] 323.2(439.2) Istoria războiului ungaro-transilvan scrisă de Ruşi. — G. TRANS., XIV (1851), p. 86. Autorul prezintă rezultatele a două lucrări ruseşti asupra acestui conflict (una din ele a colonelului Tolstoi), lucrări în care se considerase ca neimportantă contribuţia Austriei la înăbuşirea revoluţiei maghiare. Coiucntin-du-lc, autorul c de părere că ţarul, ajutind Austria, s-a ajutat pe sine însuşi, căci altfel revoluţia maghiară s-ar fi întins şi la el in ţară. în alcătuirea articolului, autorul pare a lua ca bază date publicate în Ocstcrrcichische Reichszeitung. 5858 Dela Olt [= G. Bariţ] 323.2(439.2) Bătăliile ruso-austriace cu maghiarii descrise de austriaci. — G. TRANS., XIV (1851), p. 94. Sub acest titlu, autorul rezumă şi discută o lucrare a colonelului austriac Ramming: Campania din Ungaria şi Transilvania in vara anului 1819, apărută in nemţeşte. Subliniază atitudinea emigraţiei maghiare, care socotea — in scrierile sale despre revoluţia din 1848 — 1849 — atitudinea politică a românilor din Transilvania ca o simplă consecinţă a politicii perfide a Habs-burgiior. 5859 0. 0. 323.2(439.2) Campania în Transilvania. — FOAIE PT. MTNTE, XIV (1851), p. 148—151; VEST. R., XVI (1851), p. 159—160, 163—164. Schiţă asupra campaniei gcueralului rus Ludcrs, In 1849, cu date statistice asupra bătăliilor, pierderilor suferite şi asupra muniţiilor consumate. — Traducere din ruseşte. 5860 — n — n— 323.2(439.2) Comitatul Satmarelui dela 1848 — G. TRANS., XrV (1851), p. 329—330, 389—390. Descrie situaţia politică a românilor din aceste regiuni, îndeosebi in 1848 — 1849, precum şi evenimentele din acest comitat in anii revoluţiei şi in cei următori. 5861 323.2(439.2) Din cele din urmă zile ale războiului revoluţionar din Transilvaniea, amărunte culese duprin împărtăşirile înscrisă păstrate d’atunci. — VEST.R., XVI (1851), p. 22. Mai ales este vorba de activitatea generalului revoluţionar Bem. 5862 323.2(439.2) [Ciire referitoare la pierderile suferite de populaţia din Transilvania în timpul revoluţiei din 1848—1849. — VEST. R„ XVI (1851), p. 58—59: Austria. Cifrele sint luate după „însemnarea dcsluşitoarc asupra lucrărilor şi uneltirilor insurgenţilor in Transilvania", publicată la Viena. In fruntea pierderilor, se află românii, cu 4425 de morţi. 5863 323.2(439.2) [Scurtă corespondenţă despre pomenirea la Mediaş a luptătorilor români căzuţi în 1848—1849], — G. TRANS., XIV (1851), p. 10, col.I: Mediaş, 12 Ian. 5864 323.2(439.2) [Mulţumiri publice adresate călugărilor de la schitul Predeal pentru purtarea lor faţă de românii ardeleni fugiţi din patrie, în timpul revoluţiei de la 1848—1849], — G. TRANS., XIV (1851), p. 12, col.I: Braşov, 7 Ian. 1851. 5865 Un jurist român la universitatea din Viena 323.2(439.2) [Dare de seamă referitoare la solemnitatea decorării la Viena a lui Alex. Papiu Ilarian, pentru comportarea sa în 1848—1849. — G. TRANS., XIV (1851), p. 19—20: Viena. 9 Ian. Sc descrie in amănunt desfăşurarea acestei solemnităţi, după „jurnalele Vienei". 5866 323.2(439.2) [Ştire despre anumite atacuri răuvoitoare, ale foilor maghiare din Pesta şi Cluj, în legătură cu decorarea mai multor români pentru atitudinea lor din 1848—1849], — G. TRANS. XIV (1851), p. 31, col.I. 5867 323.2(439.2) [Ştire despre o scrisoare a emigrantului maghiar Dobokai către guvernatorul Transilvaniei]. — G. TRANS., XITV (1851), p. 36, col.II: Varietăţi. Acest fost „şef al poliţiei ţării in Ardeal1* cere guvernatorului să autorizeze ca familia sa, aflătoare în Sibiu, să poată emigra. 5868 323.2(439.2) [Se anunţă că Eftimie Murgu se află la închisoarea Neu- gebâude din Pesta]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 38, col. II: Ungaria. Ştire dată din gazeta vicneză Lloyd. 5869 323.2(439.2) [Corespodenţă despre decorarea la Blaj a unor fruntaşi români, pentru atitudinea lor din 1848—1849.]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 87: Blaj, 18 Febr. Sc descrie ceremonia şi sc rezumă cuvintărilc. 5870 323.2(439.2) [Comentariu la dezminţirea dată de „Reichszeitung", în nr. 76, unor corespondenţe din Cluj şi Sibiu publicate de „Foaia Constituţională din Boemia"].— G. TRANS., XIV (1851), p. 117—118: Monarchia austriacă. Transilvania. Braşov, 8. In priina dintre aceste două corespondenţe — care sc traduc in întregime in textul articolului — se afirma că „proprietarii cei mici (nemeşii) puteau fi securi incai de viaţa lor, dacă din partele da pace sătenilor să le mănincc grădinile, să Ic pustiiască semănăturile, să le taie pădurile'*. Ca dovadă, sc arată că in Dobica ţăranii români au dărîmat casa contelui E. Miko şi au omorit un nemeş; in Mădăraşul de Cimpic (Mczomadaras), au bătut pe Pataki, „dcrcgâtoriul contelui Bcthlcn1*, şi au vrut să-l omoare. Reichszeitung declară că toate aceste relatări ar fi false. Gazeta Transilvaniei ia act cu marc satisfacţie de această dezminţire. 5871 323.2(439.2) [Publicaţie a guvemămîntului Transilvaniei anunţînd avantajele fiscale acordate celor ce-şi vor reface pînă în 1853 casele avariate în timpul revoluţiei]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 149, col. I: înştiinţare. 5872 323.2(439.2) [Comunicat în legătură cu un incident petrecut între po por şi jandarmi la Abrud, în ziua de 5 mai 1851].—G. TRANS., XIV (1851), p. 152, col. II. Se arată că, in urma opoziţiei unor tineri cheflii la arestarea a doi inşi, „carii făcuseră exces", jandarmii au fost nevoiţi să tragă in popor. 5873 323.2(439.2) [Comentarii la o corespondenţă din Bucureşti, cu data de 27 iunie, publicată în gazeta „Magyar Hirlap“ din Ungaria. — G. TRANS., XIV (1851), p. 238: Monarchia austriacă]. Ungaria, 2 Iuliu. Conscmnînd diferite zvonuri cu privire la refugierea in Ţara Românească a unora dintre oamenii din 1848 ai iui Avram Iancu, ziarul din Pesta afirmase că in Principatele Române se răspîndiscră păreri false despre comportarea revoluţionarilor maghiari în luptele din 1848 — 1849. 5874 A. B. 323.2(439.2) [Corespondenţă cu privire la împrejurări locale]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 266: De la Someş, 13 August. Intre altele, corespondentul arată că s-au înmulţit conflictele „între foştii jăleri şi foşti proprietari**. Aminteşte că în satul Fclcac a fost un grav conflict, iscat dintr-o învoială propusă de proprietar sătenilor, învoială pe care aceştia n-au acceptat-o. In urma conflictului, 22 de ţărani au fost aruncaţi în temniţă. 315 www.dacoromanica.ro 323.2(439.2) REVOLUŢII: TRANSILVANIA 323.2(439.2) 5875 323.2(439.2) [Corespondenţă in care se polemizează cu gazeta „Ma- gyar Hirlap", in legătură cu un zvon lansat de acestă foaie]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 238—239: Ungaria. 2 Iuliu. Se denunţă ca fals zvonul privind „o bandă de prădători din armata lui Iancu“ şi se polemizează in legătură cu problema atrocităţilor comise tn timpul revoluţiei din 1848—1849. 5876 323.2(439.2) [Mandat imperial referitor la decorarea drapelului batalionului I din regimentul al II-lea de grăniceri români, pentru faptele şi atitudinea lor din 1848—1849]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 288, col. I. 5877 323.2(439.2) [Cifre in legătură cu datoriile Austriei faţă de Rusia, pentru ajutorul dat in războiul ungaro-transilvan din 1849]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 291, col.II. 5878 323.2(439.2) [Corespondenţă despre decorarea solemnă a arhimandritului Fatrichie Fopescu din Arad, pentru atitudinea sa in 1848—1849]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 299—300: Arad, 4 Scpt.n. Se descrie ceremonia. 5879 323.2(439.2) [Ştire despre apropiata judecare la Pesta a profesorului Eftimie Murgu], — G. TRANS., XIV (1851), p. 306, col. II. 5880 323.2(439.2) [Lista fruntaşilor revoluţionari „ungaro-transilvani" din 1848—1849, condamnaţi in lipsă]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 312, col.II. 5881 323.2(439.2) [Ştire despre lăsarea la vatră a soldaţilor" din regimentele ungare şi transilvane, care şi-au păstrat credinţa supt timpul revoluţiunei"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 336, col.II: Noutăţi Diverse. 5882 323.2(439.2) [Publicaţie despre „mai multe lăzi de maghnezie" aflate la Deva, unde ar fi fost părăsite de revoluţionarii din 1848— 1849], — G. TRANS., XIV (1851), p. 337, col.I: Insciin-tiare. Se cere eventualului proprietar să le reclame cu dovezi valabile de proprietate, arătînd că nu le dăduse de bună voie. 5883 323.2(439.2) [Ştire din Germania, cu privire la faptul că lucrarea generalului Klapka asupra războiului din Ungaria şi Transilvania a fost confiscată de cirmuirea din Lipsea]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 146, col. III: Revistă Politică. Din Jurnalul german de Franjuri — Frankfurter Journal. Este vorba de cartea Iui Klapka: Der Nationalkrieg in Vngarn und Siebenbiirgen in den Jahren 1848 Ului 1849, apărută în 1851 la Leipzig. 5884 323.2(439.2) [Liste de condamnaţi la tribunalul din Pesta în legătură cu revoluţia din 1848—1849]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 347—348, 352, col. II. Se publică numele celor condamnaţi, subliniindu-se prezenţa Intre ei a românilor Gavriil Mihali şi Eftimie Murgu. După Pater Zeitung. 5885 323.2(439.2) [Listă de revoluţionari din 1848—1849 condamnaţi de tribunalul din Pesta, între care figurează Gavr. Mihali şi Eftimie Murgu]. — ZIMBRUL, II (1851). p. 154—155: Revistă politică. 5886 323.2(439.2) Sentinţe de judicata bellică. — G. TRANS., XIV (1851), p. 329, 333, 425, col. I. Sentinţe de condamnare a unui mare număr de revoluţionari din Ardeal „pentru Împărtăşirea la crima Maiestăţii", In anii 1848—1849. 5887 323.2(439.2) [Sentinţa dată Împotriva revoluţionarului român Gavriil Mihali, pentru faptele sale din 1848—1849]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 356, col.II. Se publică sentinţa In Întregime, cu expunerea de motive. In versiune română. 5888 323.2(439.2) [Sentinţa şi expunerea de motive a tribunalului din Pesta Împotriva revoluţionarului român Ettimie Murgu]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 360, col.I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 376: Austria; ZIMBRUL, II (1851), p. 172, col.I: Revistă politică. 5889 323.2(439.2) [înştiinţare prin care Departamentul Cultelor din Moldova face apel către populaţie — la rugămintea adresată de arhiereul Andrei Şaguna — să subscrie pentru refacerea bisericilor din Transilvania, distruse In urma evenimentelor din 1848 şi 1849]. — ZIMBRUL, II (1851), p. 161: Molda-viea. 5890 323.2(439.2) [Instrucţiunile comisiei din Buda, de la 21 iulie 1851, privind modalităţile de despăgubire a celor păgubiţi in luptele din 1848—1849], — G. TRANS., XIV (1851), p.373: Olficioase. Comunicat dat la Sibiu, iu ziua de 30 august. 5891 323.2(439.2) [Ştire despre prinderea la Arad a membrilor „tribunalului de sînge" din 1848—1849], — G. TRANS., XIV (1851), p. 396, col. II: Ştiri indesuite. 5892 323.2(439.2) [Ştire despre prinderea la 9 nov. 1851 a căpitanului de trupe in revoluţia din 1848—1849, Iosif Oroszhegyi]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 396, col. II: Ştiri indesuite. 5893 323.2(439.2) [Ştire din gazeta „Prcsea" — „Die Presse" — despre refuzul guvernatorului Transilvaniei de a admite reducerea „contribuţiei belice" a oraşului Dej]. — G. TRANS., XV (1852) p. 10—11: Austria. Se arată că acest refuz fusese făcut cu motivarea că un asemenea caz nu putea fi rezolvat decit de tmpărat şi cu observarea ci purtarea oraşului in timpul revoluţiei indrituise această pedeapsă. Se anunţă că diu Dej s-a făcut o nouă intervenţie. 5894 323.2(439.2) [Decretul nr. 254 din 15 ian., dat de guvernatorul Transilvaniei, Carol de Schwarzenberg, cu privire la pedepsirea agitatorilor revoluţionari],— G. TRANS., XV (1852), p. 17: Publicare. Se pedepsesc cu moartea prin ştreang cei care răsplndesc proclamaţii tipărite sau scrise, sau „orice fel de puneri la cale cu scop revoluţionar". Se pedepsesc cu Închisoare de diferite grade: cei la care au ajuns asemenea publicaţii şi nu le-au depus la autorităţi; cei care n-au denunţat pe răspin-diton'i sau deţinătorii lor; cei care păstrează broşuri tipărite, cu atacuri la adresa guvernului, sau gazete interzise; cei care multiplică asemenea scrieri, fie chiar numai pentru ciştig bănesc; cei care găzduiesc „persoane compromise politiceşte", fără să le denunţe; cei care Îşi împrumută ale lor „cărticele de pelerinat, pas poarte au revaşc de drum" altora; cei care trec peste vamă arme de orice soi. 5895 323.2(439.2) [Ştire dată de gazeta „Fremdenblatt" despre lucrări iniţiate la Sibiu, pentru „compunerea istoriei campaniei transilvane" din octombrie 1848 pînă In martie 1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 21—22. 5896 323.2(439.2) [Ştire cu privire la ultimele hotărîri ale guvernului austriac, referitoare la felul cum se vor evalua tn mod oficial despăgubirile cuvenite celor sinistraţi In luptele din anii 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 27, col. I. 316 www.dacoromanica.ro 323.2(439.2) UDVOLtJTlt : TRANSILVANIA 323.2(439.2) 5897 323.2(439.2) [Ştire despre ridicarea unui monument la Timişoaia, în cinstea apărătorilor oraşului in 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 36, col.I. 5898 323.2(439.2) [Textul sentinţei de condamnare a mai multor locuitori din Silvaşul Superior, acuzaţi de „încercare de răscoală"]. — G. TRANS., XV (1852), p. 37: Monarchia austriacă. Sentinţa tribunalului militar din Sibiu e comunicată public de Schwar-zenbcrg, guvernatorul Transilvaniei. — Gola Iozsa, „jude mic“, în Silvaş, cercul Haţeg, a îndemnat pe Csura Gaspar să tragă clopotele de alarmă, pentru a-i intimida pe funcţionarii fiscali, iar pe Csura Iozsa l-a sfătuit să-i împiedice a intra in „vinărsâriaM (distileria de rachiu) pc care o poseda. Primul a fost condamnat la 6 luni, ceilalţi la 4 luni temniţă grea. 5899 (323.2(439.2) [Ştire despre ordonarea unei anchete cu privire la spinzu- rarea lui Ioan Buteanu in timpul revoluţiei din 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 53, col.II: Brasiovu. 5900 © 323.2(439.2) [Corespondenţă despre anchetarea ordonată in privinţa vieţii, faptelor şi morţii lui I. Buteanu], — G. TRANS., XV (1852), p. 65—66: Bihariu, Februariu, înregistrează cu satisfacţie ştirea despre iniţierea acestei anchete. Condamnă pe aceia cc nu-şi evocă prietenii căzuţi in revoluţie. 5901 323.2(439.2) Decretul Serenităţii sale Principelui Gubernătoriu cătră parohul Simeone Balint, Ductorul de cete române de sub revoluţiunea Transilvano-Maghiară din annii 1848—1849. — FOAIE PT. MINTE, XV (1852). p.65. ti aduce la cuuoştinţă că guvernul i-a acordat 9500 de fiorini, ca despăgubire pentru pierderile suferite iu timpul luptelor diu 1848 — 1849. — Text român şi german. 5902 323.2(439.2) [Ştire despre acordarea unui termen de prezentare la judecată insurgenţilor din 1848—1849; Ioan Ţeţ (Czetz), Alex. Gal şi Iosil Dobokai]. — G. TRANS., XV (1852), p. 92, col. II. Se arată că cei inenţiunaţi trebuiau să se preziute in termen de 90 de zile la tribunalul militar din Sibiu. Czetz fusese general, iar Gâl colonel in armata revoluţionară maghiară. 5903 323.2(439.2) Sentinţa dc judicată belică. — G. TRANS., XV (1852), p. 152—155, 157—158, 161—163, 178—179, nr. 46, p. 181— 183, nr. 46—47, p. 182 bis — 183 bis, 185—186, 191, 193— —194: Foiletonul. Sub acest titlu, se publică, in versiune românească, o seric dc sentinţe pronunţate dc tribunalele de război împotriva unui mare număr de fruntaşi şi participanţi la revoluţia din 1848—1849, in Ungaria şi Transilvania. 5904 323.2(439.2) [Ştire despre arestarea mai multor galiţieni la Cluj, „tocma pe cînd ci voiau a vinde cărţi, care se cunoşteau a ti din biblioteca Aiudului, ce se deprădă subt revoluţiune]". — G. TRANS., XV (1852), p. 167, col.I. 5905 323.2(439.2) [Ştire despre ridicarea a două monumente in Transilvania in legătură cu evenimentele din 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 167, col.II. Se arată că monumentele se vor ridica la Sibiu şi Sighişoara „dc cătră corpul armatei transilvane". Primul era dedicat colonelului de Loscnau, iar celălalt gcucraului rus Skariatin. 5906 323.2(439.2) [Notă despre solemnitatea punerii pietrei fundamentale la monumentul care urma să se ridice în Timişoara, „intru suvenirea asediei şi a bombardării cetăţii în curs de 107 zile" In 1848—1849], G. TRANS., XV (1852), p. 175, col.I: 15 Iuniu. Solemnitatea s-a desfăşurat in prezenţa Împăratului Austriei; foştii militari din timpul asediului au primit gratificaţii; pentru ofiţerii regimentelor româno-banatic şi Straccoldo, ca şi pentru corpul de geniu diu garnizoană, s-a dat o masă festivă. 5907 323.2(439.2) [Ştire despie cererea adresată împăratului de către comunitatea germano-română a Lipovei, pentru graţierea protopopului Petrovici, amestecat în revoluţia din 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), m. 46—47, p. 182, col.I: Foiletonul. Ştire cuprinsă intr-o corespondenţă din Timişoara. 59°8 323.2(439.2) [Ştire despre iertarea unei părţi a pedepsei date protopopului Dimitrie Petrovici, pentru purtarea sa din 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 202: Foiletonul. Se arată că împăratul Austriei a redus condamnarea protopopului dc la 12 la 4 aui. Ştire cuprinsă intr-o corespondenţă din Arad. 5909 323.2(439.2) [Ştire despre graţierea unui Însemnat număr de revoluţionari din 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 814, col. 1. Se dau cifre, arătindu-se că „iutre tuate aceste categorii de graţiaţi se afli şi tiţiva ardclcni“. 5910 323.2(439.2) [Se anunţă că ţarul Rusiei a acceptat să se eşaloneze in termen de 5 ani suma de 5 milioane de florini, ce era datorată de Austria Rusiei pentru acţiunea ei din 1849, In Ungaria şi Transilvania], — G. TRANS., XV (1852), p. 188, col.I: Viena. 5911 323.2(439.2) [Comunicat al guvernului Transilvaniei, asupra punerii pietrelor fundamentale a două monumente ce se vor ridica la Alba lulia şi Sighişoara în legătură cu evenimentele din 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 193, col.I: Offi-cioase. Se precizează că însuşi împăratul Austriei va puue pietrele fundamentale la 23 şi 29 iulie. 5912 323.2(439.2) [Corespondenţă din Arad, de la 13 iulie, despre decorarea foştilor juzi din 1848 —1849, de la Şiria şi Covăsinţiu dc lingă Arad, pentru purtarea lor In cursul războiului civil]. — G. TRANS., XV (1852), p. 201—202: Foiletonul. Se descrie cu amănunte ceremonia. 5913 323.2(439.2) [Publicaţia nr. 4570, prin care se anunţă numele de 48 de persoane decorate de împărat pentru purtarea lor în timpul revoluţiei din 1848—1849], — G. TRANS., XV (1852), p. 221, col.I: Olficioase. 5914 323.2(439.2) [Ştiri in legătură cu punerea pietrei fundamentale la un monument al generalului rus Grigore Iakovlevici Skariatin, la Sighişoara]. — G. TRANS., XV (1852), p. 227, col.I; VEST.R., XVII (1852), p. 230: Austria; G. TRANS., XV (1852), p. 236, col.I. Generalul căzuse în cursul războiului civil din 1848—1849, in Transilvania. Totodată se va înălţa, la Alba-Iulia, un monument colonelului austriac Loscnau. 5915 [Popoviciu, Ioan] 323.2(439.2) Cuvlntul parohului din Tinţariu rostitu cu ocasiuna decorării sale, la 18/6 Aug. a.l. in sala Magistratului din Braşovu. — G. TRANS., XV (1852), p. 234: Foiletonul. Preotul român Ioan Popoviciu mulţumeşte pentru decorarea sa, in urma faptelor sâvirşite in 1848 —1849. 5916 323.2(439.2) [Comunicat privind graţierea, la 5 aug. 1852, a unui număr de ofiţeri ardeleni, participanţi la revoluţia din 1848— 1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 237, col.I: Officioase. www.dacoromanica.ro 317 323.2(439.2) REVOLUŢII: TRANSILVANIA 323.2(439.2) 5917 323.2(439.2) [Din Arad se anunţă că s-a înăsprit regimul arestaţilor politici din fortăreaţa de acolo şi că s-au mai adus 38 de noi „prizonieri politici"]. — ZIMBRUL, II (1852), p. 247, col. III. Aceste m&suri s-au luat in urma faptului că s-ar fi descoperit o corespondentă Intre arestaţii din fortăreaţă şi emigraţii politici. 5918 323.2(439.2) [Condamnări pronunţate de tribunalul militar din Oradea împotriva unor revoluţionari din 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 258, col. II. 5919 323.2(439.2) [Comitetul Reuniunii Femeilor Române din Braşov anunţă că va destina dobînzile pe anul în curs ale fondului Reuniunii, pentru ajutorarea celor mai sărace dintre orfanele luptătorilor români căzuţi în luptele din 1848—1849]. — G. TRANS., XV (1852), p. 272, col. II: Provocare. 5920 323.2(439.2) [Ştire despre iertarea „arestantelui de forteraţă Dr. de drepturi Alexiu Dozsa" de executarea restului pedepsei]. — G. TRANS., XV (1852), p. 331, col. II. 5921 323.2(439.2) Sentinţe de judecata belica. — G. TRANS., XVI (1853), p. 5: Monarchi’a austriaca. Textul sentinţei de condamnare date de tribunalul militar din Sibiu cu privire la fruntaşii revoluţionari ardeleni Iosef Dobokai, Caro! Kabos şi contele Ludovic Bethlen. 5922 323.2(439.2) [Ştire despre condamnarea unor revoluţionari din 1848— 1849, la Sibiu]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 7: Hermannstadt. Textul german al sentinţei de condamnare a revoluţionarilor Dobokai, Kabos şi Bethlen, — după Siebenburger Bote. 5923 323.2(439.2) [Ştire cu privire la inaugurarea în Timişoara a unui monument în cinstea apărătorilor oraşului în 1849], — BUKURESTER DT. Z„ IX (1853), p. 16: Neuestes, 17—18: Oester-reichische Monarchie. 5924 323.2(439.2) [Se anunţă că s-au acordat din partea cîrmuirii 2000 de florini pentru restaurarea bisericilor române incendiate în 1848—1849, din ţinutul Halmagiului din Zarand].—G.TRANS., XVI (1853), p. 18, col. II: Sibil 13 Ian. 5925 323.2(439.2) [Se anunţă că, la Sibiu, s-a format în 1851 o comisie de ofiţeri, care au luat parte la luptele din 1848 şi 1849 în Transilvania, ca să alcătuiască o lucrare asupra evenimentelor la care au participat], — VEST.R., XVIII (1852), p. 47: Austria. Lucrarea este terminată şi sc va da la tipar. 5926 323.2(439.2) [Ştire despre dezvelirea la Alba-Iulia a monumentului colonelului austriac Losenau, căzut în luptele din 1848—1849], — G.TRANS., XVI (1853), p. 92, col.I: Sibiîu, 4 Aprilu. Ştire din Siebenbtirger Bote. 5927 323.2(439.2) Estraptu din o ordinaţiune imperateasca. — G. TRANS., XVI (1853), p. 107, col. I. Extras din ordonanţa imperială din 23 martie 1853. In termen dc 6 luni cei dăunaţi de către aceia dintre revoluţionarii din 1848—1849, ale căror averi fuseseră confiscate, urmau să Înainteze cereri de despăgubire din aceste averi. Pentru aceste chestiuni, s-a format o „comisiune lichidatorie", cu sediul la Sibiu. 5928 323.2(439.2) [Condamnări politice în Banat]. — TELEGRAFUL R., 1(1853), p. 138; Banatu. Andrei Zclici din Subotiţa a fost condamnat la moarte pentru port de arme şi muniţii, iar 19 inşi, nenumiţi, au fost condamnaţi la Închisoare „pentru pitularea armelor, pentru călcarea legilor de arme, Împărtăşirea vorbelor slabe şi renitenţiă către giandarmi". 5929 323.2(439.2) [Ştire despre prinderea revoluţionarului Ddcsey, „fostul comis, plenipotinte sub revoluţiune peste părţile Silvaniei şi ale Chioarului"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 147, col.il: Nanda, 7 Maiu. 5930 323.2(439.2) [Ştiri cu privire la reconstruirea Timişului de Sus, în urma distrugerii sale în 19 iunie 1849]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 165: Donaufiirstenthtimer. 5931 323.2(439.2) [Ştiri cu privire la monumentul ridicat la Predeal, pe locul unde căzuse în 1849 polcovnicul de cazaci Ivan Vasiliev Kbrdin]. —BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 165: Donauhiirstenthiimer. In partea transilvăneană. 5932 323.2(439.2) [Ştire despre comemorarea luptei de la podul Simeriei, din 9 febr. 1849, de către primul batalion al regimentului Bianchi, „în treacăt cătră Temişoara"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 166, col.I: Noutăţi diverse. Se arată că au fost evocaţi, de către colonelul regimentului cei căzuţi din regiment la 9 februarie 1649. 5933 323.2(439.2) [La Timişoara se comemorează „scăparea din asediu dm 1849"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 260: Transsilvania „Se ţinu requiem asemene pentru cei căzuţi" din garnizoană, alcătuită în cea mai mare parte din români. 5934 323.2(439.2) [Se anunţă că, „la Sighişoara, se va ţine solenela descoperire a monumentului generalului rus Skariatin"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 272, col. II. 5935 323.2(439.2) [Se vesteşte că Andrei Şaguna a fost invitat la Sighişoara la dezvelirea monumentului generalului rus Skariatin] — TELEGRAFUL R„ I (1853), p. 286: Monarchia Austriacă. Transilvania. 5936 323.2(439.2) [Se anunţă că Andrei Şaguna a plecat la Sighişoara, fiind invitat la dezvelirea monumentului generalului rus Skariatin]. — VEST. R„ XVIII (1853), p. 301: Sibiiu. 5937 323.2(439.2) [Corespondenţă referitoare la solemnităţile care au avut loc la Sighişoara cu prilejul dezvelirii monumentului generalului rus Skariatin, căzut acolo în 1849], — TELEGRAFUL R., I (1853), nr. 74, p. 286 bis, col. I. Sighişoara în 16 Sept. 5938 323.2(439.2) [Corespondenţă de la Sighişoara, din 2 oct., descriind solemnităţile care au avut loc în acel oraş cu prilejul dezvelirii monumentului închinat lui Skariatin], — G.TRANS., XVI (1853), p. 299 col.I: Monarchi’a austriacă. Au participat guvernatorul Transilvaniei, Schwarzenbcrg, episcopii Andrei Şaguna şi Al. Sterca-Şuluţiu. Armata rusă din Principatele Române a trimis o delegaţie in frunte cu generalul Urusov. 5939 323.2(439.2) [Descrierea monumentului ridicat pe locul unde a căzut, în 1849, la Sighişoara, generalul rus Skariatin]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 299. Monumentul este opera sculptorului vienez [Johann] Meixner. 318 www.dacoromanica.ro 323.2(430.2) REVOLUŢII: TRANSILVANIA - FRANŢA - ITALIA 323.2(45) 5940 323.2(439.2) [Dare de seamă despre inaugurarea monumentului înălţat generalului rus Skariatin la Sighişoara]. — VEST. R., XVIII (1853). p. 323. Monumentul a fost lucrat de sculptorul Meixner din Viena. 5941 323.2(439.2) [Se comunică oficial că , în districtul Odorheiului, în locul judecătoriilor de stat civile „păşeşte în lucrare activitatea judecătorielor statari militare"]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 327, 351: Partea Oficidsa. Publicarea comunicatului se repetă în n-rele 84 şi 90. 5942 323.2(439.2) [Scurtă, ştire referitoare la tulburările din Săcuime]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 329: Braşovu, 1 Noembre. „Din Săcuime [în Trei Scaune] se aud ştiri supărătoare despre turburarea siguranţei publice şi că s’a pornit mină armată spre reînfrîiiarea şi înfrîngerea blăstămăţielor. Se află şi despre o comisiune urbarială ce s'a trimis în Trei Scaune, spre a cerceta nenumăratele diferinţe şi calamităţi ce s'au escat de 4 ani încoace între proprietarii împilători şi între ţăranii împilaţi*'. 5943 323.2(439.2) [Condamnări de participanţi la revoluţia din 1848—1849, în Transilvania]. —BUKU RE STER DT. Z„ X (1854), p. 35, col. I, 79: Ocsterreichische Monarchic. Condamnările au fost pronunţate de curtea marţială din Sibiu. 5944 323.2(439.2) [Carol de Schwarzenberg, guvernatorul Transilvaniei, împarte suma de 1 200 de fiorini locuitorilor din comunele Do-bra şi Spinu], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 129: Monarhia Austriacă. Banii s*au dat ca răsplată pentru comportarea acestor comune în revoluţia de la 1848 — 1849. Dobra ţinuse înainte de regimentul secuiesc de husari, iar Spinu, de întîul regiment românesc de graniţă. 5945 323.2(439.2) [Ştiri cu privire la împărţirea ajutoarelor imperiale pentru familiile celor căzuţi in luptele din 1848—1849, în Transilvania], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 261—262: întim-plări de zi; III (1855), p. 135: Întîmplări de zi. 5946 323.2(439.2) [Anunţul guvernatorului Schwarzenberg cu privire la activitatea comisiei numite pentru a lichida „liferaţiele ţie-rane şi prestaţiile la trupele împărăteşti c.r. austriace şi cele împărăteşti ruseşti, în anii 1848 şi 1849“]. — G. TRANS., XLX (1856), p. 53, col. I: Publicatiunea. Anunţi că această comisie va începe să lucreze la Sibiu, de la 26 febr. 1856. Ea trebuie să lămurească cererile de plată ale furnizorilor, rămase încă nerezolvate. 5947 323.2(439.2) [înştiinţare a guvemămintului Transilvaniei, privitoare la două potire de argint aurit predate autorităţilor „de către maiorul insurginţilor Hauk, în anul 1849"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 100: Buletinulu Oficialu. Se precizează că pe un potir scria: „Literatus Remetey fieri fecit propter memoriam Michaclis' 1596. 5948 323.2(439.2) [Ştiri despre graţierile acordate de împăratul Austriei unui număr de foşti revoluţionari din 1848—1849]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p.210: TransUvania; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 215: Austriea. 5949 323.2(439.2) [Textul actului imperial, dat la Buda în 23 mai 1857, în legătură cu restituirea averilor confiscate de la foştii revoluţionari din 1848—1849, din Ungaria şi Transilvania, care fuseseră graţiaţi pînă atunci].—G. TRANS., XX (1857), p. 155: Actu de graţie impărătească; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 162—163; ANUNŢ.R., IV (1857), nr. 35, p. 2—3: Austria 5950 323.2(439.2) [Dare de seamă despre celebrarea apărării Timişoarei, în 1849, faţă de asediul trupelor revoluţionare]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 237—238: Transilvania. Solemnitatea a avut loc la garnizoana unui batalion din regimentul Baron Kolner, In preajma Sibiului, In prezenţa guvernatorului Schwarzenberg şi a episcopului Şaguna. 5951 323.2(439.2) [Ştire despre sinuciderea unui preot român din comuna Sardul Unguresc, care ar fi participat la revoluţia maghiară din 1848—1849]. —G. TRANS., XX (1857), nr. 71, p. 289, col. I: Braşovu, 18 Sept.n. După K. [ronslădler] Z.[cilung]. — Numele preotului nu se publică. 5952 323.2(439.2) [Ştire cu privire la o notă a ambasadorului Prokesch- Osten dată Porţii, cu privire la propaganda revoluţionară din Transilvania]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 348: Austriea. Baronul Prokesch-Osten, internunţiul Austriei la Constantinopol, se plinge guvernului turc cum că, din afară, s-ar incerca să se facă propagandă şi în Transilvania. Ştirea se publică în legătură cu discuţiile despre o fierbere politică semnalată în provinciile slave din Turcia şi în Principatele Române. Printre refugiaţii politici a căror repatriere a încuviinţat-o guvernul austriac, figurează Francisc Aroş, din Transilvania. (44) Franţa 5953 323.2(44) [Ştiri cu privire la mişcările subterane revoluţionare din Franţa]. — TELEGRAFUL R., IU (1855), p.322: întim-plărl de zi. Se vorbeşte de organizaţia secretă „Marianua** şi de procesul socialiştilor din Angers. 5954 323.2(44) [Traducerea unei corespondenţe din Franţa, apărută în ziarul „Wanderer", cu privire la dezvoltarea societăţilor revoluţionare secrete din Franţa]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 43—44: Cronică streină. Se descrie neliniştea pricinuită în cercurile conducătoare ale Franţei în urma dezvăluirilor din procesele societăţilor secrete „Marianna1*, „Comuna revoluţionară*' şi „Militanta1*. Se arată că „cea mai primejdioasă1* s-a dovedit „Marianna*1, care „se recrutează din clasa muncitorilor de la cetăţile cele mari şi se ţine de învăţăturile comunismului egalitariu, pe care-1 învaţă şi îl propagă cunoscutul bărbat Blanchi** [= Blanqui]. Se descrie apoi organizarea societăţii secrete „Militanta**. 5955 323.2(44) [C.A.Rosetti anunţă că „strălucitul scriitor J.P.Proudhon a fost osîndit de tribunal, pentru cartea sa din urmă, la 4000 franci straf şi la 3 ani de întemniţare"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 165, col. I: Bucuresci, 29 Maiu/10 Iunie. (45) Italia 5956 323.2(45) [Despre activitatea secretă a partidului lui Mazzini la Roma]. —VEST.R, XVI (1851), p. 3. 5957 323.2(45) [Ştire despre un complot la Roma]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 275: Partea Neoficiosa. „In Roma se descoperi, încă în 15 August, un complot, care se zicea că a avut de scop, ca în serbarea zilei lui Napoleon, să arunce casina ofiţerilor franţozeşti în aer, subterminînduo, şi în sgomot se decoale dela Papa pînă la ultimulu cardinal". 319 www.dacoromanica.ro 323.2(45) REVOLUŢII: ITALIA — RUSIA - GRECIA 323.2('i95) 5958 323.2(45) [Traducerea unui articol din „Morning Post", în care este aspru criticată, activitatea revoluţionară a lui Mazzini]. — ANUNŢ R„ IV (1857), nr. 46, p. 3: Italia. Atribuindu-i lui organizarea recentei revolte din regatul Sardiniei, ziarul englez evocă participarea lui Mazzini la mişcările revoluţionare diu 1833, 1837, 1844, 1848, 1849 şi 1853, prevăzind că şi ultima lui mişcare po-l.tică va avea acelaşi sfirşit. 5959 323.2(45) [Traducerea unui articol din „Le Journal des Debats" cu privire la complotul revoluţionar de la Genua din iulie 1857]. — ANUNŢ.R., IV (1857), nr.50, p. 2—3: Italia. Se arată că, prin această conspiraţie, se urmărea izbucnirea simultană a revoluţiei in aproape toate statele italiene, astfel că ca ar reprezenta cea mai amplă organizare revoluţionară de la revoluţia din 1848 în Italia. Se subliniază că recenta conspiraţie revoluţionară nu a cruţat nici guvernul constituţional şi liberal al Piemontului. (47 ) Rusia 5960 323.2(47) [Se publică ştirea că in Ucraina ar fi izbucnit o „răscoală a ţăranilor asupra proprietarilor", care se întinde necontenit]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 127: Întîmplări de zi, 140: Rusia. 5961 323.2(47) [Ştiri din „Wanderer" şi „La Patrie" cu privire la răscoale ţărăneşti în Rusia]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 282, col. II: Rusia. 5962 323.2(47) [Se anunţă că „democratul rus" Bakunin „s’au iertat, după mijlocirea făcută de cătră unchiul său, generalul Muraviev, la împăratul Alexandru"]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 178: întimplări de zi. 5963 323.2(47) Bakunin. — BU KU RE STER DT. Z., XII (1856), p. 205— — 206; Feuilleton. Scurt articol cu prilejul graţierii sale de către tar. Subliniază mai mult caracterul aventuros al vieţii sale. 5964 323.2(47) [Se publică ştirea că, in Rusia, „spiritele sint foarte intă- ritate în obiectul reformelor pentru îmbunătăţirea poziţiei ţe-ranilor"]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 138: Rosiea şi Poloniea. „Se vorbeşte chiar despre nişte neorinduiuli urmate in guberniile Orei, Minsk şi Grodno, precum şi de măsurile ce s'au luat spre a se restatoruicii liniştea". (495) Grecia 5965 323.2(495) [Se anunţă descoperirea unui complot pentru răscularea grecilor din Imperiul otoman].—BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 50. Intre cei arestaţi la Constantinopol, se află şi lauko Psamopulo, negustor din Dobrogea. 5966 323.2(495) [Traducerea unui articol din „Ost deutsche Post" despre răscoala grecilor din Epir]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p.56: Turcia. In cuprinsul articolului, se traduc In întregime proclamaţie locuitorilor răsculaţi din Radoviţi şi formula de jurămtnt a răsculaţilor. 5967 323.2(495) [Proclamaţia răsculaţilor greci din Balcani, către popoarele de acolo]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 64: Grecia. 5968 323.2(495) [Noua Eterie gieco-slavonă]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 55, 58—59 [neterminat]: Tier’a roamanesca si Moldavi’a. Rezumat al unui articol cu acelaşi titlu, apărut in foaia Wanderer din Viena, exprimînd punctul de vedere austriac faţă de sprijinul pe care Rusia l-a acordat mişcărilor de răscoală împotriva turcilor, încercate de popoarele din Balcani incepind din 1814, cu specială privire asupra imprejurărilor din Principatele Române. Articolul a fost prilejuit de ştirile cu privire la organizarea de corpuri de voluntari balcanici împotriva turcilor, In 1853, în Principate. 5969 323.2(495) [Ştiri din izvor otoman despre noua Eterie din Principate],— G. TRANS., XVII (1854), p. 79: Cronica străină. Se notează activitatea fraţilor Musurus. Fondurile necesare se colectează prin călugării greci, conduşi de Niios. Generalii Solas şi Kostanda organizează „legionul de voliutiri greco•slavi*1. Tot în acest scop, ofiţerul Ko-rouos a venit din Grecia la Bucureşti. 5970 323.2(495) [Ştiri în legătură cu uniforma voluntarilor noii Eterii din Moldova]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 91: Tier’a roma-nesca si Moldavi’a. 5971 323.2(495) [Ştiri în legătură cu demersul tăcut de Testa, consulul Austriei la Iaşi, cu privire la voluntarii noii Eterii]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 91, 95—96: Tier’a romanesca si Moldavi’a. Testa s-a plins baronului Budbcrg dc anumite persecutări ale supuşilor austrieci din partea voluntarilor eterişti. Budbcrg a ordouat o anchetă şi cei vinovaţi au fost pedepsiţi şi excluşi din corpul eteriştilor. 5972 323.2(495) [Discuţii asupra scopurilor cu care au fost făcute în trecut donaţiile către mănăstirile închinate din Principatele Române] — G. TRANS., XVII (1854), p. 91, 95—96: Tier’a romanesca si Moldavi’a. Se contestă egumenilor greci dreptul de a întrebuinţa veniturile moşiilor mănăstirilor închinate din Moldova, pentru sprijinirea noii Eterii. 5973 323.2(495) [Ştiri cu plivire la ceremonia sfinţirii stindardului voluntarilor eterişti]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 105: Tier’a romanesca si Moldavi’a. Ceremonia a avut loc la mănăstirea Trei Ierarhi, In Iaşi. Se subliniază că tot acolo s-a făcut şi in 1821. 5974 323.2(495) [Ştiri despre răscoalele grecilor din Imperiul otoman, împotriva Porţii], — TELEGRAFUL R., II (1854), p.52: Turcia, 55: întâmplări de zi, 56: Turcia, 57: Depeşe telegrafice, 59: întâmplări de zi, 60: Anglia, 60: Grecia, 61: Depeşe telegrafice, 62—63: întâmplări de zi, 64: Grecia, 68: Turcia, 69: Depeşe telegrafice, 71: Întîmplări de zi, 76: Grecia, 76 şi 80: Turcia, 82: Monarhia Austriacă, 84: Franţa, 85: Depeşe telegrafice, 86—87: Întîmplări de zi, 87—88 şi 90—91: Din cîmpulu resboiului, 93: Depeşe telegrafice, 94—95: întimplări de zi, 99: Turcia, 128: Depeşe telegrafice, 130: Franţia, 130— 131: Anglia, 133—134: Din câmpulu, resboiului, 134—135: Grecia, 136: Depeşe telegrafice, 142—143: Turcia, 144: Depeşe telegrafice, 146: Din cîmpulu resboiului, 152: Depeşe telegrafice, 165: întâmplări de zi, 170: Grecia, 176, 180, 184, 188, 200, 232: Depeşe telegrafice. 5975 323.2(495) [Ştiri despre sprijinul dat, dc grecii din Principate şi din Rusia, răscoalei greceşti din Peninsula Balcanică]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 135, col. I, 138: întâmplări de zi. Se creează comitete locale, pentru adunarea de fonduri tu sprijinul mişcării. 320 www.dacoromanica.ro 323.2(496) REVOLUŢII; TURCIA - ŢARA ROMANEASCA _________________________fi------------------- 323.2(498.!) (496) Turcia. Imperiul otoman 5976 323.2(496) [Ştiri despre răscoala împotriva Porţii, în Epir]. — TE» LEGRAFUL R., II (1854), p. 51; Intîmplări de zi. Se subliniază că populaţia creştină din Rumelia şi Macedonia nutreşte simpatii din ce în ce mai puternice pentru Rusia. 5977 323.2(496) [Ştiri despre o nouă circulară diplomatică turcească].— GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 348: Austriea. Guvernul turc ar fi intenţionat să dea nişte lămuriri cu privire la împrejurările fierberii revoluţionare din provinciile slave din Turcia şi care ar avea legătură cu agitaţia din Principatele Române. 5978 323.2(496) [Ştire cu privire la organizarea unei armate turceşti la Dunăre]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 21: Bucureşti, 19 la-nuarie/31 Ianuarie. Această armată ar avea rostul de a potoli revoltele din Imperiul otoman, provocate în urma publicării ucazului rusesc cu privire la emanciparea şerbilor. Ştirea este diu Journal des Dibats. — Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. (497.3) M unt en e gr u 5979 323.2(497.3) Evenimentele din Montenegro. — TELEGRAFUL R., I (1853) , p. 34. Cu prilejul luptei de eliberare a munteuegreuilor cu turcii, se descrie tara şi locuitorii ei. 5980 323.2(497.3) [Ştiri şi comentarii cu privire la răscoala muntenegrenilor împotrivastăpînirii turceşti], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 127: Montenegro, 131: Turcia, 136, 144, 152: Depeşe tele-gratice, 153—154: întlmplări de zi, 171 şi 235: Montenegro, 258—259: întâmplări de zi. 5981 323.2(497.3) Montenegrinii şi mişcările lorii. — TELEGRAFUL R., II (1854) , p. 144—145. Articol cu privire la răscoala muntenegrenilor. Se arată legătura dintre această răscoală şi trecerea trupelor ruseşti peste Dunăre. Se subliniază interesul Austriei de a o Înăbuşi, prin hotărita ei acţiune diplomatică. Ca dovadă că răscoala muntenegrenilor putea deveni periculoasă prin amploarea ci revoluţionară, se publică textul integral, tradus, al proclamaţiei principelui Danilo către locuitorii Hertegovinci. (498) PRINCIPATELE ROMÂNE (498.1) Ţara Românească (498.3) Moldova 5982 323.2(498) Revoluţiile române.— JUNIMEA R.( I (1851), p.10—14. Articol a cărui parte centrală o constituie discursul rostit de Niculae Băicescu la aniversarea revoluţiei din Transilvania şi in care se caracterizează revoluţiile româneşti din 1848 (Banat, Moldova, Transilvania şi Ţara Românească). 5983 Bratiano, I. C. 323.2(498) Roman ia — REPUBLICA R.( I (1851), p. 24—29. Articol în care I. C. Brătianu caută să definească în general caracterul revoluţiei de la 1848 in Europa. Ea ar fi avut un caracter mult mai larg decît toate cele precedente. în trecut, oamenii luminaţi de ştiinţă erau extrem de puţini; de aceea, I. C. B. crede că mişcările iniţiate de ci erau acceptate, dar neînţelese de popor, care era cufundat în întunericul neştiinţei. Prin progres însă, poporul ajunge ia cultură, deci la o fermă conştiinţă politică. Consideră revoluţia română de la 1848 ca o reînviere a tradiţiilor politice din epoca cuceririi Daciei de romani. 5984 [Berindei, Dimitrie] 323.2(498) Trecutul şi presentul. — JUNMEA R., I (1851), p. 3—5. Moto din Mirabcau. — în articol se arată că pricina adormirii poporului român era lipsa de libertate şi de egalitate. Se afirmă că „istoria omenirii nu ne înfăţişează decît lupta necontenită a dreptului In contra tiraniei: a unei clase desmoştenită de dreptul său în contra uzurpatorilor ei“, şi că lupta aceasta se urmează şi se va urma „pînă cind va mai fi umbră de tiranie**. Se argumentează că „România a început a scădea din gloria ci, de cind poporul începu a pierde din vechile lui drepturi; dc cind se ridică clasa boierilor şi robi pe ţăran; de cind ţăranul fu despuiat de proprietate1*. Se afirmă că „omenirea nu e staţionară1* şi că „desvoltarea ci se urmează regulat după legile fixe ale progresului'*, cu toate silinţele contrare ale tiranilor. Sc afirmă că revoluţia română din 1848 fusese făcută pentru popor de către orăşeni şi dc către „junimea luminată**. Sc declară că poporul nu urinase piuă la urmă guvernul, deoarece acest guvern era şovăitor. 5985 323.2(498) Manifest al Comitetului Revoluţionar Român. — REPUBLICA R., I (1851), p. 89—99. Manifest adresat către membrii Comitetului Central Democratic European. — Prezintă democraţia din Principatele Române, dacă se va Înfăptui, drept una din „verigelc1* menite să unească in viitor activitatea culturii greco-latine cu aceea a culturii slave şi maghiare. Arată că marea greşeală a revoluţiei din 1848 a fost neînţelegerea între naţiunile in revoluţie. Asigură că, in viitor, ele vor lupta împreună pentru revoluţie. Textul manifestului e precedat de o scurtă scrisoare a lui Dim. Brătianu, care il trimisese spre publicare. (498.1) ŢARA ROMÂNEASCĂ 5986 Rosetti, C. A. 323.2(498.1) Revoluţie şi revoluţionari. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 72, p. 286—288, nr. 74, p. 294—295, nr. 77, p. 306—308. Pentru autor, „cuvintul revoluţie arată o trecere, mai inult sau mai puţin repede, dar totdeauna firească, dc la o stare la alta'*. Afirmă, „că nu este prin putinţă nimănui a face ca ieri să fie astăzi1*. In continuare, autorul combate partida reacţionară a boierilor, considerindu-i pe aceştia ca răsturnători „in înţelesul cel rău al cuvintului1* şi arătînd că ei călcascră prevederile bune ale Regulamentului Organic, abuzind, in schimb, dc prevederile rele, favorabile lor. Discută apoi evenimentele din 1848, apărind principiile revoluţionarilor munteni. Atacă principiile partidului boierilor. La sfirşitu) articolului, Rosetti cere înfrăţirea tuturor. 5987 Rosetti, C. A. 323.2(498.1) Cronica politică. — REPUBLICA R., I (1851), p. 103— 128. Analizează condiţiile politice din Principatele Române, in ajunul revoluţiei dc la 1848. La guvern se afla o minoritate care se menţinea prin forţă, prin tiranie. In faţă, îi stătea o opoziţie liberală, de aceeaşi factură socială cu guvernul, care nu urmărea altceva decît să ajungă la putere; era tolerată de guvern şi numai ea se bucura dc oarecare liberatatc in presă şi in dezbaterile publice. In rest, exista „partida republicană*1, pe care C. A. R. o consideră drept organul politic al poporului in acea vreme, recunoscind insă că ea nu era clarificată asupra misiunii ci politice. Jos, apăsat, neintrebat, se afla poporul. Revoluţia a eşuat, fiindcă „a căzut în miinile liberalilor1*, adică ale opoziţiei tolerate dc guvern. 5988 Rosetti, C. A. 323.2(498.1) Doamnei * * * — REPUBLICA R.. I (1851), p. 99—103. Scrisoare in proză către românca necunoscută care, înainte dc 12 sept# 1848, îi trimisese colierul şi cerceii de mireasă, ca dar pentru sprijinirea revoluţiei. C. A. R. vede în acest gest anonim simbolul virtuţilor politice ale femeii române. Anunţă că un artist român, la Paris, a căutat să o Închipuie pe această donatoare anonimă într-un tablou, ca o imagine simbolică a revoluţiei. Tabloul e litografiat şi stă la dispoziţia doritorilor. 321 www.dacoromanica.ro 323.2(498.1) REVOLUŢII; ŢARA ROMÂNEASCĂ 323.2(498.1) 5989 Bolliac, Cesar 323.2(498.1) Regulamentul, Arhondologia, Pravila lui Caragea, Condica criminală dela 1851. — REPUBLICA R., I (1851), p. 50— —88. în articol, autorul se adresează mai ales categoriilor a Il-a şi a 111-a de boieri, căutlnd să le demonstreze că se înşeală atunci cind cred că legiuirile enumerate în titlu ar conţine prevederi folositoare pentru ei. Cu atît mai mult cu cit ei, împreună cu negustorii şi meseriaşii, au început revoluţia în Ţara Românească. Arată, la fiecare dintre legile citate, motivele care au împins pe revoluţionari să le ardă în public. 5990 323.2(498.1) [Corcspodenţă cu privire la judecata locuitorilor din Tcle- ga cu mănăstirile Mărgineni şi Brcbu]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 44—15: Tiara românească şi Moldavia. Datată: „Dintre Prahova, 29 Ian. v.“ — Se arată că Telcga aparţinea mănăstirii închinate Mărginenii. Cită vreme locuitorii au fost puţini — „mai toţi ciocănaşi" la ocnele de sare — , mănăstirea nu îi dijmuisc. Ajungind insă mai tîrziu la 800 de familii, mănăstirea îi supusese la „clacă şi Ia toate îndatoririle proprietăţii". Sub domnia Iui Bibescu, apărîndu-se pe baza hrisoavelor, au fost scutiţi de aceste obligaţii. Piindcă insă, in revoluţia din 1848, au pornit „o gloată de 400 inşi" către Bucureşti şi au intins hotarele pămlntului lor peste moşia mănăstirii Brebu, li s-a făcut proces. Picrzînd procesul, ei n-au voit să se supună sentinţei. Mişcarea lor a fost reprimată aspru: 2 locuitori au fost răniţi şi 23 au fost arestaţi, ca fiind „corifei" ai răzmeriţei, de către ocîrmuitor şi dorobanţii săi. 5991 323.2(498.1) [Cu prilejul adresării unor mulţumiri către gazeta „Dîmboviţa”, pentru simpatia manifestată faţă de „Românul” în împrejurarea inundării tipografiei acestuia, se evocă întîmplari din anul 1848 şi îndeosebi transportarea în gimii, pe Dunăre, a revoluţionarilor munteni]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 96, p. 282. 5992 323.2(498.1) [Acuzaţii formulate în gazeta „Ost-deutsche Post” împotriva politicii lui Ion Brătianu şi a lui C.A. Rosetti in 1848]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 355, col. II. In articolul foii germane, cei doi erau acuzaţi că ar fi dus o politică anti-turcească în timpul revoluţiei şi in timpul emigraţiei. 5993 , 323.2(498.1) [Extrase dintr-un articol apărut în „Magyar Futâr”, privind desfăşurarea evenimentelor din 1848 în Principatele Române]. — G. TRANS., XX (1857), p. 319, col. I. Se comunică amănunte privind dezbinările dintre aderenţii conducătorilor revoluţiei din Muntenia (Eliadiştii, Roscteştii, Ioncştii ctc.). — Fragment din articolul Principatele Româneşti, trecutulâ şi viitorula lora. 5994 Rosetti, C. A. 323.2(498.1) [Notiţă cu privire la scrisoarea fostului ministru maghiar Szcmere, publicată în gazeta „Le Sifecle”, în legătură cu o serie de articole publicate în această gazetă de către Ubicini, sub titlul „Valahia în 1848. Suvenire şi episoade de călătorie”]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 25, col. II. In cadrul obişnuitei sale rubrici politice, C. A. R. face extrase din această scrisoare, în care Szemere îi reproşa lui Ubicini că a fost nedrept faţă de poporul maghiar in articolele sale. C. A. R. consideră că fostul ministru revoluţionar maghiar se dovedise din nou pătimaş in judecăţile sale. 5995 323.2(498.1) [Se anunţă că articolele publicate de Ubicini în gazeta „Le Sifecle" sub titlul „Valahia în 1848, suvenire şi episoade de călătorie", „au produs multă întipărire"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 105, col. II. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. 5996 323.2(498.1) [Corespondenţă despre arestarea unor cetăţeni munteni, acuzaţi de a fi în legătură cu emigianţii revoluţionari români].— G. TRANS., XIV (1851), p. 53, col. I: Bucureşti, 2 Fevr. In urma ştirii despre apropiata plecare a trupelor ruse şi otomane, se iviseră diferite zvonuri de tulburări, a căror consecinţă a fost arestarea mai multor cetăţeni (intre care a ieromonahului Isaia) acuzaţi de a fi Iu legături cu Eliade şi C. A. Rosetti. Corespondentul din Bucureşti al Gazetei Transilvaniei nu crede in existenţa acestor legături. 5997 323.2(498.1) [Ştire despre distrugerea a 55 000 de puşti de tot felul, în Ţara Românească, pentru ca, după retragerea trupelor ruse şi otomane, să nu se producă răscoale], — G. TRANS., XIV (1851) , p. 100, col. II. 5998 323.2(498.1) [Ştire despre agitata stare de spirit din Muntenia, după retragerea trupelor ruse]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 164, col. I: Tiara românească şi Moldavia. Se arată că guvernul Ţării Româneşti a trebuit să ia măsuri de pază pentru stăvilirea unei eventuale mişcări revoluţionare. 5999 323.2(498.1) [Se arată că foaia „Imparţialul” — „LTmpartial” — din Smirna anunţase, la 6 iunie, că mai mulţi refugiaţi din Ţara Românească, aflaţi la Smirna şi la Brussa, urmau să se întoarcă în patrie].—ZIMBRUL, I (1851), p. 355: Turcica. Se precizează că ei urmau să fie iertaţi de cirmuirca domnitorului Ştirbei, fiind primiţi cu „bunăvoinţă şi uitare". 6000 323.2(498.1) [Comentariu dezaprobator faţă de acţiunile întreprinse la Londra de emigrantul Brătianu]. — G. TRANS., XV (1852) , p. 274, col. II. In legătură cu activitatea lui [D.] Brătianu, în raport cu acţiunea comitetului revoluţionar european de la Londra, se înseamnă: „... unuia din fraţii Brătianu (de la Piteşti) i-a plesnit prin cap să reprezinte ci pe Român, atita numai că reprezentantele fără pleniputinţi nu poate fi recunoscut nicăieri". 6001 323.2(498.1) [Ştire din „Ost-deutsche Post”, despre descoperirea şi confiscarea la Constantinopol a unor lăzi cu broşuri revolu- ţionare, alcătuite de C. A. Rosetti şi Brătianu şi destinate Principatelor Române]. — G. TRANS., XV (1852), p. 296, col. I: Turcia. Constantinopol, 15 Sept. 6002 323.2(498.1) [Se anunţă că Ion Ghica e trimis la Samos, spre a pacifica insula]. — TELEGRAFUL R., II (1853), p. 91: Turcia. Dacă va reuşi, Ion Ghica va fi numit caimacam al ambelor principate române. Generalul Magheru ar merge în Principate, spre a lucra pentru Poartă. 6003 323.2(498.1) [Se anunţă apropiate măsuri pentru izgonirea din Imperiul otoman a refugiaţilor politici români, italieni şi maghiari]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 145, col. II: Turcia. Aceste măsuri urmau să se ia In urma presiunii exercitate mai ales de guvernul austriac. — E vorba de fruntaşii revoluţionari din 1848. 6004 323.2(498.1) [Ştiri în legătură cu unele mişcări ţărăneşti în Oltenia]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 3: Principatele dela Dunăre. 6005 323.2(498.1) [Comentariu redacţional la ştirile cu privire la o revoltă a ţăranilor din Oltenia]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 7: Din cămpulu resboiului. Ziarele austriece anunţaseră că, in România Mică, de-a lungul Dunării, ţăranii s-au revoltat împotriva proprietarilor şi a arendaşilor. Guvernul provizoriu l-ar fi trimis pe colonelul Solomon, ca unul ce fusese odinioară căpitan de panduri şi camarad cu Magheru şi Ciupagea, ca să-i potolească, fără însă a fi reuşit. Comentariul redacţiei e diversionist, căutînd să demonstreze că ţăranii din Principate n-ar avea nici un motiv să se revolte împotriva boierilor români, starea ţăranilor fiind acolo foarte bună, ci s-ar fi răscu* llnd împotriva arendaşilor străini, mai ales greci. 322 www.dacoromanica.ro 323.2(498.1) REVOLUŢII: ŢARA ROMÂNEASCĂ 323.2(498.1) 6006 323.2(498.1) [Ştiri din Constantinopol în legătură, cu răscoala ţărănească din Oltenia]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 34—35: Cronica străină. Ţăranii îi duc legaţi pe boieri şi pe amploaiaţi la Calafat. 6007 323.2(498.1) [Veşti în legătură cu răscoalele ţărăneşti din Oltenia] — G. TRANS., XVII (1854), p. 144: Din câmpulă resboiuluî. 6008 323.2(498.1) [Se anunţă că, în Bucureşti, au fost judecaţi „cei şapte Craioveni" care încercaseră a forma un guvern provizoriu în Oltenia]. — TELEGRAFUL R„ II (1854), p. 154: Din cămpulu resboiuluî. Ştirea e dată de o depeşă telegrafică trimisă din Bucureşti ziarului Presa [Die Predesse?]. Se mai adaugă că cei şapte au fost condamnaţi de un tribunal de război şi împuşcaţi. 6009 323.2(498.1) [Ştiri în legătură cu demersurile refugiaţilor politici români din Imperiul otoman, cu privire la soarta Principatelor Române]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 87: Cronica streina. E vorba de acţiunile întreprinse de Goleşti, Teii, Eiiade, Magheru, împreună cu Grigorie Sturza, Ion Ghica şi Creţuiescu. 6010 323.2(498.1) [Ştire despre emigranţii revoluţionari români]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 98: întâmplări de zî. Se anunţă că au primit ordin să părăsească Şumla, unde se adunaseră toţi, afară de Eiiade, şi să se întoarcă la Constantinopol. 6011 323.2(498.1) [Ştiii în legătură cu activitatea din Turcia a emigranţilor revoluţionari români]. — G. TRANS., XVII (1S54), p. 144: Din cămpulu resboiuluî. Se dezminte ştirea din Siebenbiirger Bote că Teii, Golescu şi alţii ar organiza revolte în Oltenia. Dimpotrivă, Magiieru şi Goieştii sînt reţinuşi la Constantinopol, iar Eiiade ia Şumia şi Teii la Smirna, fiind bănuiţi că ar simpatiza cu ruşii şi grecii. Se afirmă că există neînţelegeri între toţi aceştia. 6012 323.2(498.1) [Ştiri în legătură cu reîntoarcerea emigranţilor români]. — G. TRANS., XVH (1854), p. 247: Din cămpulu resboiuluî. în avangarda otomană condusă de Iskender Bei, care a intrat în Bucureşti ia 6 aug., ar figura şi trupe româneşti, organizate de maiorul Creţuiescu. Eiiade s-ar fi întors în Ţara Românească, în calitate de secretar al lui Omer-Paşa. Au mai venit: Nicolae Golescu, C. A. Rosetti şi maiorul [D.] Creţuiescu. 6013 323.2(498.1) [Se anunţă că N. Golescu, Rosetti şi [L I.] Filipescu au plecat cu un vapor la Paris], — G. TRANS., XVH (1854), p. 255: Cronica străină. Turcia. Ar fi rămas la Constantinopol, dintre emigranţii români, doar generalul Magheru. Ştirea c luată din gazeta Wanderer. 6014 323.2(498.1) [Se anunţă că, după sosirea lui Derviş-Paşa la Bucureşti, „refugiaţii politici carii făceau agitaţii într'un sens duşmănesc asupra Austriei" au fost îndepărtaţi din capitala Ţării Româneşti]. — GAZ. de MOLD., XXVI (1854), p. 281: Ţara Românească. 6015 323.2(498.1) [Informaţii în chestiunea revenirii lui Eiiade Rădulescu în Ţara Românească], — G. TRANS., XVH (1854), p. 295: Tier’a romanâsca şi Moldavi’a. Informaţii extrase dintr-o corespondenţă a foii Wanderer. 6016 323.2(498.1) [Corespondenţă de la Iaşi, din 5 septembrie st. v., în care se vorbeşte, între altele, despre refuzarea aprobării cererilor de reintrare în Principate ale exilaţilor din 1848—1849], — G. TRANS., XVII (1854), p. 299—300. 6017 323.2(498.1) [Se vesteşte că Eiiade a plecat din Bucureşti la Constantinopol]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 308, col. II: No-visimu. Se afirmă că Eiiade „se dusese de vreo trei săptămîni la Constantinopole". în aceeaşi corespondenţă, se anunţă că Omer-Paşa a sosit la Bucureşti. 6018 323.2(498.1) [Articol cu privire la atitudinea emigranţilor români de la 1848 faţă de Turcia], — L’fiTOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 25—26. 6019 Constantinescu 323.2(498.1) [Corespondenţe din Paris, comentînd activitatea românilor emigraţi în Franţa şi evenimentele interne franceze care puteau interesa Principatele Române]. — STEAOA D., II (1856), p. 27, 38—39, 47, 75—76. 6020 323.2(498.1) [Ştiri în legătură cu problema amnistierii revoluţionarilor români din 1848]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 67: Principatele dela Dunăre. Se vesteşte că Poarta răspunsese Angliei în această privinţă că autori? zarea reintrării în patrie a foştilor revoluţionari nu putea fi dată decît de viitorii domnitori ai Principatelor Române. 6021 Constantinescu 323.2(498.1) [Dare de seamă despre sărbătorirea de către românii din Paris a celei de a 8-a aniversare a revoluţiei din 1848]. — STEAOA D., II (1856), p. 155—156: Francia. Sărbătorirea a avut loc la Meudon, în 11/23 iunie. între cei 70 de participanţi, se aminteşte de: arhim. Iosafat, Zoe Golescu şi francezul Bataillard. 6022 * * * 323.2(498.1) [Comentariu din Bucureşti la circulara secretarulu i statului. A. Plagino, cu privire la felul cum au voie ţăranii să-şi înainteze plîngerile]. — STEAOA D., II (1856), p. 171— 172: Bucureşti. Circulara arată că „locuitorii unor sate, crezîndu-se năpăstuiţi în drepturile lor, îşi părăsesc plugăreştile lor îndeletniciri, precum şi oricare sătească Îndatorire, şi scuîîndu-se toţi dela casele lor, vin să se jăluiască...“. Corespondentul adaugă că această circulară a fost prilejuită de revolta de la Potlogi. Caută să minimalizeze proporţiile revoltei, însă recunoaşte dreptatea ei: sătenii de acolo lucrau 70 de zile pe an pentru arendaş. 6023 323.2(498.1) [Ştire cu privire la răscoale ţărăneşti în judeţul Dîmboviţa],— STEAOA D., II (1856), p. 172: Buletinul zilei. După o corespondenţă din Bucureşti — cu data de 30 iunie —, publicată In Gazeta de Colonia [Koelnische Zeitung]. 6024 323.2(498.1) [Ştiri despre „răscoala iscată în cercul Dîmboviţa" din Ţara Românească].—-TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 210—211: întâmplări de zi. Se înştiinţează că răscoala fusese pricinuită de „tractarca cea neomenoasă şi tirană a poporului din partea unui arendator sau, după cura zic unii, din partea unui dregător al Statului". Pentru restabilirea liniştei, s-au trimis la faţa locului „un coraisariu politic" şi un „«scadron de cavalerie românească". 6025 Magherro, G. 323.2(498.1) Lettre â S. Ex. Fuad-Pacha, ministre des affaires dtran- gâres de la Sublime Porte. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 123. Prin această scrisoare, adresată la 18 octombrie 1856, generalul Magheru cere autorizarea ca exilaţii români din 1848 să se reîntoarcă în Principate. 6026 323.2(498.1) [Se anunţă că „Poarta a gătit un firman de amnestie pentru toţi expatriaţii din Moldova şi România"]. — TELE- GRAFUL R., V (1857), p. 39: Întîmplări de zi. 6027 323.2(498.1) [Se menţionează zvonul că Poarta „ar fi aplecată a da amnestie pentru exilaţi”]. — G. TRANS., XX (1857), p. 40, col. I: Ţeara Românească şi Moldavia. 323 www.dacoromanica.ro 323.2(498.1) REVOLUŢII: ŢARA ROMÂNEASCĂ - MOLDOVA — ASIA 323.2(51) 6028 323.2(498.1) [Se anunţă că deputatul Otway a cerut In Camera Comunelor intervenţia guvernului britanic In favoarea a „doăzeci sau treizeci refugiaţi români din anul 1848 sau 1849"].— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 2: Sciri din alară. Anglia. 6029 323.2(498.1) [Ştire despre o intervenţie a emigranţilor români, pentru a fi autorizaţi să se reîntoarcă în Principate]. — G. TRANS., XX (1857) ,p. 207, col. II: Ţeaia Românească şi Moldavia. Ştirea e redată după Oesterreichische Zeitung. Gazeta austriacă apreciază numărul acestor emigraţi „ca la 1200 inşi“. 6030 323.2(498.1) [Se traduce, din „Oesterreichische Zeitung", adresa trimisă de exilaţii români din 1848, caimacamilor Principatelor Române, în chestiunea revenirii lor în ţară]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 207: Principatele dela Dunăre. 6031 323.2(498.1) [Lista exilaţilor din 1848 cărora li s-a îngăduit Întoarcerea în Ţara Românească]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 221: Valachie. Iată numele lor: Niculae şi Ştefan Golescu, Constantin A. Rosetti, Di-mitrie şi Ion Brătianu, generalul Christian Teii, generalul Gheorghe Magheru, Ioan Heliade-Rădulescu, Alexandru Paleologu, arhimandritul [osafat, Cesar Bolliac şi Const. Bălcescu. 6032 323.2(498.1) [„La Presse d’Orient" a anunţat, la 27 iunie, că Poarta a acordat dreptul de reintrare în Principate tuturor emigranţilor români din 1848]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 217: Nouvelles des Principautes. 6033 323.2(498.1) [Comentarii în legătură cu autorizarea acordată emigranţilor români de a se reîntoarce în Ţara Românească]. — ROMANIA [Bucureşti] , I (1857), p. 94—95: Revista politică. Se aduc mulţumiri pentru această hotărîre caimacamului Alexandru Gliica şi se aminteşte că trei dintre aceşti emigranţi muriseră în exil, şi anume: Ion Voinescu II, Niculae Bălcescu şi I. D. Negulici. Se anunţă publicarea unor biografii ale acestor „adevăraţi martiri ai naţiei". 6034 Rosetti, C. A. 323.2(498.1) Domnilor Redactori ai Israel i tu lui Roman. — ISRAELI- TULU R„ I (1857), nr. 12, p. 2—4. Scrisoare din Rusciuk, datată 11/23 mai 1857. — îşi exprimă recunoştinţa pentru gestul comunităţii izraelite spaniole din Rusciuk, care, la îndemnul comunităţii din Bucureşti, a oferit ospitalitate emigranţilor revoluţionari români, ce se reîntorceau din exilul lor de 9 ani. 6035 323.2(498.1) [Dezminţire în legătură cu ştirea publicată de gazeta „Wanderer” că pe moşia prinţului Miloş „s’a făcut o răscoală, ce nu s-a putut potoli decît printr-o mare putere armată"]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 140, col. II: Felurimi. E vorba de una din moşiile din Ţara Românească ale prinţului Miloş Obrenovicî. — Românul observă: „corespondintele ziarului Wanderer ştie bine că oştirea noastră nu s-a mişcat din locul ei, dar sînt « corespundinţi şi ziarişti * care scriu ce le place a fi, iar nu ce este". — Dezminţirea e publicată în p. a IV-a a ziarului, destinată anunţurilor şi reclamelor comerciale. (498.3) MOLDOVA 6036 323.2(498.3) [Scrisoare deschisă către părtaşii mişcărilor din martie 1848, la Iaşi], — STEAOA D., III (1858), p. 277: Iaşii, 8 Dechemvri. Răspuns la articolul Candidatura prinţului Grigorie Slursa, publicat de Const. Hurmuzachi în Const it uf ionar iul. C. H. afirmase că, în 1848, Grig. Sturza a dat revoluţionarilor moldoveni o lecţie pentru care cei mai mulţi i-au rămas recunoscători. Steaoa Dunării respinge epitetul de revoluţionari, arătlnd că cei în cauză erau mai toţi membrii ai clasei privilegiate, mai toţi proprietari, „mai toţi prin naştere, prin creştere şi prin interese meniţi de a fi conservatori". Descrie acţiunea revoluţionară a lui Const. Hurmuzachi în martie 1848, la Iaşi. 6037 323.2(498.3) [Articol despre Mihail Sturza]. — STEAOA D., III (1858), p. 257—258: Iaşii 29 Noemvrie. Se reamintesc toate abuzurile lui M. Sturza, în cursul domniei sale din 1834 — 1849: a suspendat Alăuta Românească, Dacia Literară şi Propă-şir ea; l-a surghiunit pe C. Negruzzi pentru un singur vers; pe Alecu Russo l-a închis la Soveja pentru o piesă nevinovată; a împilat boierimea. I se aminteşte însă că tinerii pe care i-a bătut, legat şi exilat la 1848 sînt acum „bărbaţi copţi", care au „familii de ferit, averi de păstrat, o ţară de apărat". Se declară că „toată generaţia de la 1840", strîns unită e hotărîtă să-i combată pe Sturzeşti. Se recapitulează manifestaţia boierimii din 12 iunie 1848, cînd i-a prezentat lui Talaat-Effendi memoriul referitor la abuzurile lui M. Sturza. 6038 323.2(498.3) Memorialu. — STEAOA D., III (1858), p. 258—260 şi supl. la nr. 88, p. 261—262 bis; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 92, 95, 97, 100, 103—104. Se reproduce integral textul plîngerii adresate, în 12 iunie 1848, de către boierimea moldoveană, lui Talaat-Effendi. 6039 323.2(498.3) [Articol cu privire la atitudinea din 1848 a părintelui Iustin, locotenent de episcop la eparhia de Roman]. — STEAOA D., I (1855), p. 93; Iassil 24 Noemvri. Scris la primirea veştii că, dlnd semne de gravă maladie nervoasa, Iustin fusese trimis spre vindecare la mănăstirea Neamţ. Se aminteşte că, în 1848, el avusese curajul să se roage In public pentru cei „disţăraţi", fapt pentru care a fost surghiunit pe un an. 6040 323.2(498.3) Extract dintr’o scrisoare de la Iaşi. 30 August, 1857. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 13, p.3. Intre altele, se anunţă că, la Botoşani, s-au prins într-o căruţă „17 streini armaţi cu măciuci şi cu pumnare; ei voia să vie la Iaşi ca să facă rt v.ilul iinie". 6041 323.2(498.3) [Se anunţă .după ziarele germane, că în Moldova „s-ar fi descoperit o soţietate mică de oameni mituiţi, carii ar fi fost trimişi ca cu orice preţ să scornească o revoltă în Iaşi"] —G. TRANS., XX (1857), p. 331, col. I. (5) ASIA 6042 323.2(51) China.—TELEGRAFUL R., I (1853), p. 255—256. Se înfăţişează răscoala chineză din acel an, mai mult sub latura sa anec* dotică, subliniindu-se felul puţin sîngeros în care se desfăşura, în urma fraternizării trupelor imperiale, a micilor funcţionari şi a populaţiei cu rebelii. Se arată că ea era îndreptată cu deosebire împotriva dinastiei imperiale şi a mandarinilor ei. Se exprimă ipoteza că răscoala ar fi fost organizată de misionarii protestanţi europeni. 6043 323.2(51) Revoluţia în Hina. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 171, 173—175: Albina Românească. Traducere de A. O. [bregia]. — Articol despre 13 broşuri tipărite din ordinul şefului revoluţionar chinez Tai-Ning-Vang şi trimise bibliotecii din Paris. 6044 323.2(51) China (încurcăturile Imperiului Chineză cu Europenii. Revoluţiunea de acolo. Privire în viitoriu). — G. TRANS., XX (1857), p. 322—323, 326—327, 335, 342—343. Articol cu caracter de studiu. Probabil, o traducere. 324 www.dacoromanica.ro 323.2(54) REVOLUŢII: ASIA - ALEGERI 324(498) 6045 323.2(54) Răscoala în India răsăriteană. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 320, 324, 328, 331, 335—336, 339, 347—348, 351. Consideraţii asupra istoriei moderne a Indiei. Se insistă îndeosebi asupra răscoalei din 1857. 324 ALEGERI (498) PRINCIPATELE ROMÂNE (498.1) Ţara Românească (498.3) Moldova 6046 324(498) [Ştiri mărunte în legătură cu convocarea Divanurilor ad- hoc]. —STEAOA D„ II (1856), nr. 68, p. 272 [greşit 184]: Buletinul zilei. 6047 324(498) [Rezumat al unui memoriu trimis de generalul Magheru reprezentanţilor puterii garante la Constantinopol, în chestiunea dispoziţiilor electorale prevăzute în firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hoc], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 124. Rezumatul este reprodus după foaia La Presse din Paris. Memoriul lui Magheru se referă la stipulaţiile electorale ale firmanului, care puteau da naştere la confuzie. 6048 Magherro, J. 324(498) Mdmoire adresse... â son Altesse le grand vizir de la Porte otomane. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 127— 128. In acest memoriu, adresat la 15 februarie marelui vizir, generalul G. Magheru face unele observaţii asupra lacunelor şi erorilor ce s-au strecurat în stipulaţiile electorale din firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hoc din Principate, 6049 324(498) [Desluşiri date de Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei asupra unor puncte din firmanul pentru convocarea Divanului ad-hoc]. — ANUNŢ. R., TV (1857), nr. 21, p.l: Bucureşti, 9 Aprilie. Gazeta din Bucureşti reproduce aceste desluşiri din Buletinul Oficial al Moldovei, pe motivul că In Ţara Romănească n-au fost date încă astfel de lămuriri. 6050 Bosianu, C. 324(498) [Despre străinii din Principatele Române care au drepturi electorale], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 13—14. Arată că doar trei categorii de străini pot pretinde aceste drepturi: cei căsătoriţi cu o păinfnteană, înaintea Regulamentului Organic; cei ce-şi cîş-t'gaseră impămtntenirea pe cale legală, potrivit celor stipulate In Regulamentul Organic, şi cei născuţi şi crescuţi pe teritoriul Principatelor Romăne. — Text romăn şi francez. 6051 324(498) [într-o corespondenţă publicată în gazeta „La Presse d’Orient" se critică privilegiul acordat boierilor de clasa întîi de a fi aleşi şi în alte districte decît în acelea unde au proprietăţi]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 114: Presa streină despre Principate. 6052 324(498) [Corespondenţă trimisă din Bucureşti foii „Times", la 28 august, în care se discută chestiunea alegerii de reprezentanţi în Divanurile ad-hoc de către mănăstirile închinate]. — L’feTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 266: Valachie. 6053 Rosetti, C. A. 324(498) [Comentariu în legătură cu legea electorală hotărîtă pentru Principatele Române de către Conferinţa de la Paris].— ROMANUL, II (1858), nr. 69, p. 274. Intre altele, Rosetti recomandă celor cu drept de vot să nu-şi vindă averile, căci ar risca astfel a-şi pierde dreptul de a alege şi de a fi aleşi. 6054 324(498) [Schimb de scrisori între C. Bălcescu şi C. A. Rosetti în care se ironizează sistemul cenzitar, ce stă la baza noii legi electorale], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 69, p. 276. 6055 [Petrescu], A. 324(498) [Analiza stipulaţiilor electorale anexate la textul Convenţiei de la Paris], — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 327—329, 336. 6056 324(498) [Articol în legătură cu aplicarea instrucţiunilor pentru alegeri]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 359: BucurescI 22 Octombrie; STEAOA D., III (1858), p. 289 [recte: 201]: Iassii 7 Noemvrie. După ce se discută menţinerea de către Poartă a vechii legislaţii a Principatelor Române şi numirea comisiilor provizorii, se examinează legea electorală. Se pune problema: cum vor fi reprezentate oraşele unde nu se află oameni care să aibă averea de 6000 de galbeni cerută pentru a fi alegător? 6057 Vemescu, G. Dimitrie 324(498) Ceva asupra unor articole din legea alegătoare. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 380—381. Discută art. 3, 4 şi 9, în care este vorba de drepturile alegătorilor. 6058 324(498) [Notă introductivă la reproducerea textului instrucţiunilor electorale publicate de Căimăcămia Ţării Româneşti], — STEAOA D., III (1858), p. 213: Iassii, 12 Noemvri. Se subliniază că, In timp ce instrucţiunile elaborate la Iaşi slnt „liberale şi conforme cu textul şi spiritul legii electorale", cele din Bucureşti „sunt reacţionare şi contrare aceleiaşi legi electorale". — Se reproduce apoi textul instrucţiunilor, la p. 213-214. Pagina 213 e broşată după p. 220. 6059 Rosetti, C. A. 324(498) Esplicări despre alegeri. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 92, p. 263—264, nr. 93, p. 267—268. Dă explicaţii asupra legii electorale, asupra numărului deputaţilor, asupra cenzului etc. 6060 324(498) [Scurt comentariu în legătură cu apariţia instrucţiunilor pentru aplicarea legii electorale în Moldova]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 383, col. II-III: Bucuresci, 15 Noembre; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 74—75. In comentariu, se ia o poziţie favorabilă acţiunii guvernului moldovean, afirmîndu-se că instrucţiunile „sunt demne de observat atît în forma, cît şi în fondul lor“ şi că „toate articolele acestor instrucţiuni sunt atîtea prevederi înţelepte şi patriotice**. 6061 324(498) [Notiţă introductivă la textul reprodus din „Naţionalulu" referitor la instrucţiunile electorale alcătuite de Locotenenţa Princiară din Moldova]. — ZIMBRUL ŞI VULT ., IV (1858), p. 74, col. II Redacţia consideră aprecierile gazetei muntene ca „pline de căldură şi de patriotism** şi descoperă în ele ceva şi mai mult: „un fel de protestare tăcută în contra stărei de lucruri de la fraţii din România1*. 6062 Ionescu, I. 324(498) Despre Dispoziţiile Noului sistemă Electorală. — STEAOA D., III (1858), p. 281—283, 290—291. Studiu. — Arată legătura de la cauză la efect, dintre alcătuirea corpului electoral şi Adunarea pe care el o alege. Subliniază că, prin Convenţia de la Paris, principiul limitării sferei alegătorilor prin „cens1*, valabil în majoritatea ţărilor europene, fusese înlocuit prin clauza „proprietăţii financiare1*, E de părere că aceasta reprezintă totuşi un progres pentru Principatele Române, deoarece înainte aveau drept de vot numai boierii. Demonstrează statistic că — dată fiind mărimea capitalului ce li se cere tîrgoveţilor ca să poată fi alegători - sistemul electoral e în favoarea proprietarilor de moşii de la ţară, deci a boierilor, cu interese deosebite de ale ţării. 6063 Rosetti, C. A. 324(498) Alegătorul, deputatul şi domnul. — ROMÂNUL, TI (1858), nr. 102, p. 303—305, nr. 103, p. 307—309; STEAOA D. 325 www.dacoromanica.ro 324(498) ALEGERI: ŢARA ROMANEASCA 324(498.1) III (1858), nr. 106, p. 419 bis —420 bis, nr. 107, p. 427— 428, supl. la nr. 107, p. 1—2. Face un istoric al drepturilor electorale în Principatele Române începînd cu anul 1831; apoi, arată că misiunea alegătorilor este de a promova cele patru puncte votate de Divanurile ad-hoc. Susţine, în continuare, că alegătorul are adevărata putere, deputatul nefiind decît mandatarul său şi că, la rîndul ei, alegerea domnitorului depinde de deputaţi; aşa că soarta Principatelor se reazemă, în ultima analiză, pe patriotismul alegătorilor, 6064 Sihleanu, A. 324(498) Articolul 48 din reorganizarea Principateloru. — CONSTI- TUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 4. Protestează împotriva unor dispoziţii ale hatişerifului otoman care trebuia să întregească art. 25 al tratatului din 30 martie 1856, conform art. 48 din Convenţia de la Paris. Afirmă că prevederea din hatişerif — potrivit căreia contractele încheiate după 19 aug. 1858 (data Convenţiei) nu sînt valabile la alcătuirea listelor electorale — ar fi contrarie prevederilor Convenţiei. 6065 B...[olintineanu], D. 324(498) Actele de împroprietărire. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 89—90. Discută interpretarea acelui paragraf din firmanul cu privire la pregătirea alegerilor în care se cerea ca actele frauduloase de proprietate, făcute de la încheierea Convenţiei, pentru a înlesni înscrierea în listele de alegători, să fie anulate. D. B. argumentează că e abuzivă şi antipatriotică interpretarea că ar fi de anulat toate actele de vînzare sau donaţie încheiate de atunci. Iar dacă această interpretare ar fi impusă prin vreo „scrisoare vizirială1* secretă, poporul român nu e obligat să ţină seama de ea. 6066 324(498) [Se cere moditicarea legii electorale, de către viitoarea Adunare]. — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 315: Iaşii 22 Dechcmvri. Se arată că prevederile asupra alegerilor din Convenţia de la Paris fuseseră alcătuite fără cunoaşterea exactă a realităţilor din Principatele Române. Astfel, în ţinutul Vaslui n-au putut avea drept de vot decît 4 alegători: 2 au votat pentru un candidat şi 2 pentru celălalt. 6067 B...[olintineanu], D. 324(498) [Articol referitor la datoria viitoarei Adunări de a modifica restricţiile dreptului de a fi alegător]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 85: Bucureşti. Afirmă că prima datorie a viitoarei Adunări va fi să întărească autonomia ţării, deoarece „Convenţia nu este de natură a uzurpa drepturile noastre", ci le recunoaşte. Ca atare, va trebui să ia hotărîrc cu privire la dreptul de a fi alegător, deoarece în trecutul ţărilor româneşti nu ar fi existat restricţia că numai proprietarii au dreptul de a alege deputaţi. (498.1) Ţara Românească 1857 6068 Ioranu, G. 324(498.1) [Articol cu privire la alegerea Divanului ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 21. Arată că toţi românii care ţin la interesele naţionale şi sociale ale ţării trebuie să ia parte la reorganizarea ei. Pentru ca Divanul ad-hoc să fie cu adevărat expresia naţiunii, trebuie să nu se facă asupra alegătorilor nici un fel de presiune şi să aibă loc adunări premergătoare, în care să se discute calităţile candidaţilor. 6069 324(498.1) [Ofisul caimacamului către mitropolit şi Consiliul Administrativ Extraordinar, prin care se arată că lucrările pregătitoare pentru alegerile Divanului ad-hoc trebuie să înceapă], — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 62—63; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 9, p.l, nr. 10, p. 2—3. Totodată, se arată că alegerile trebuie să fie expresia liberei voinţe a tuturor claselor sociale. 6070 Crezzulescu, C. A. 324(498.1) [Articol în care comentează ofisul prin care caimacamul interzicea funcţionarilor administrativi să exerseze cea mai mică influenţă asupra alegerilor de deputaţi pentru Divanul ad-hoc], — CONCORDIA, I (1857), p. 93: Bucureşti, 30 Aprile. Aprobă cu căldură acest ofis şî adaugă că, „după cum este poprit cîr-muitorilor de a influenţa alegerile, asemenea nu este iertat nici particularilor de a influenţa mai dinainte spiritul public*'. 6071 324(498.1) Traducţia înaltului împărătesc Firman, relativ la convocarea Divanului ad-hoc. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 61— 62; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 10, p. 1—2. 6072 324(498.1) Instrucţii Pentru aducerea la îndeplinire a înaltului Fermanu privitor la convocarea Divanului Ad-hoc, precizate după înalta Autorizaţie, de către Onor. Consiliu Administrativ Extraordinar prin jurnalul următorii,aprobat de Măria Sa Prinţul Caimacam. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 73—74; ANUNŢ .R.. IV (1857), nr. 12, p. 1—3; TIMPULO, I (1857), nr. 25, p. 4. 6073 324(498.1) (Publicaţie referitoare la alegerile Divanului ad-hoc]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 74; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 12, p. 1: Ministerul Interior. Ministerul din Năuntru face cunoscut acelora ce posedă calităţi şi averea cerută spre a fi alegători sau aleşi să se prezinte fn termen de 20 de zile la administraţiile respective, spre a-şi dovedi dreptul de alegători sau de a fi aleşi. — In Amintitorul Român, text român şi francez. 6074 324(498.1) [Desluşirile date de Ministerul Trebilot din Năuntru pentru alcătuirea listelor de alegători]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 89—90: Ministerul din Năuntru; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 16, p. 1—2. In Amintitorul Român, text român şi francez. 6075 324(498.1) [Articol de fond, în care se aduc laude lui Alexandru Ghica pentru măsurile luate spre a ocroti libertatea alegerilor], — L’IîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 141: Bulletin politique. Totodată, se condamnă politica abuzivă a Porţii faţă de Principate'e Române. 6076 Ioranu, [Grig.] 324(498.1) [Articol în legătură cu condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească în alegeri candidaţii la Divanul ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 65. 6077 Crezzulescu, C. A. 324(498.1) [Articol în care îndeamnă pe acei români care nu voiau să se ostenească a se înscrie în listele electorale], — CONCORDIA, I (1857), p. 69: Bucureşti, 5 Aprile. Argumentează că nepăsarea manifestată de cetăţeni faţă de lucrul obştesc arată că ei nu cunosc înrîurirea pe care o exercită starea politică a unei ţări asupra stării particulare a indivizilor. 6078 324(498.1) [Desluşiri date de Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei asupra unor puncte din firmanul pentru convocarea Divanului ad-hoc]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 21, p. 1: Bucureşti, 9 Aprilie. Gazeta din Bucureşti reproduce aceste desluşiri din Buletinul Oficial al Moldovei, pe motivul că fn Tara Românească, n-au fost date încă astfel de lămuriri. Desluşirile privesc domiciliului legal al alegătorilor, precum şî censul cerut electorilor. 6079 Crezzulescu, C. A. 324(498.1) [Comentariu cu privire la greutăţile pe care le întîmpină cetăţenii la înscrierea în listele electorale pentru Divanul ad-hoc]. —CONCORDIA, I (1857), p.. 85. 326 www.dacoromanica.ro 324(498.1) ALEGERI: TARA ROMANEASCĂ 324(498.1) 6080 Crezzulescu, C. A. 324(498.1) [Articol despre chezăşuirea pe care trebuie s-o dea alegătorilor candidaţii la Divanul ad-hoc]. — CONCORDIA, I (1857), p. 97—98. Discută pe larg un pasaj din programa partidului unirii, în care se afirma că deputaţii în Divanul ad-hoc trebuie să garanteze prin „înscrisă îndatorire" că vor susţine pe faţă programa partidului unirii. 6081 Ioranu, [Grig.] 324(498.1) [Alticol despre cluburile politice şi participarea tinerimii la alegeri]. — CONCORDIA, I (1857), p. 109. Se ridică împotriva acelora care susţineau închiderea cluburilor. Le socoteşte nişte „adunări pregătitoare“ utile. Arată că nu este admisibil ca tinerimea să nu participe la alegeri şi speră că Poarta şi puterile garante vor admite ca vîrsta legală, în viitoarele alegeri, să fie cea de 25 de ani, în loc de 30 de ani. 6082 Ioranu [Grig.] 324(498.1) [Comentariu referitor la felul cum se făcea propaganda politică pentru Divanul ad-hoc, în Ţara Românească]. — CONCORDIA, I (1857), p. 113. 6083 324(498.1) [Oiisul nr. 715 din 18 mai, al caimacamului Al. D. Ghica, adresat Departamentului din Năuntru al Ţării Româneşti, în legătură cu nepărtinirea pe care trebuiau s-o observe administratorii de judeţe In pregătirea alegerilor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 157; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 34. p.l. Deoarece primise plfngeri că unii administratori „ar fi întrebuinţat autoritatea lor spre a susţine cutare sau cutare opinie", caimacamul aminteşte ofisul său nr. 270, prin care cerea administratorilor să se abţină de la orice act de influenţare a opiniei alegătorilor, prin autoritatea de care dispuneau In judeţ. — In Amintitorul Român, text român şi francez. 6084 324(498.1) [Ofisul nr. 820 din 23 mai, al caimacamului, către Departamentul din Năuntru, prin care cere ca administraţiile locale să-i lămurească pe alegători că ei vor alege numai deputaţii pentru Divanul ad-hoc, fără să poată impune deputaţilor ce să voteze în Divanul ad-hoc]. — BULETIN (Ţ.R.], 1857; p. 157, ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 34, p. 1. In Anunţătorul Român, text român şi francez. 6085 [Costaforu, G.] 324(498.1) Despre îndatorirea deputaţilor către allegători. — SECO- LULtT, I (1857), nr. 42, p. 2—3. Arată că deputaţii trebuie In mod normal să Îndeplinească, după alegeri, promisiunile făcute alegătorilor. Dar fiindcă unii deputaţi s-ar putea influenţa uşor, partidul naţional a hotărit ca toţi candidaţii să se oblige in scris către alegătorii lor că vor susţine cele patru puncte din programul unirii. 6086 Bossueceanu, [G. R.] 324(498.1) [Articol cu privire la îndatoririle deputaţilor faţă de alegători], — SECOLULtT, I (1857), nr. 44, p. 1—2. Discută chestiunea angajamentelor pe care trebuiau să şi le ia viitorii deputaţi faţă de alegători. Propune ca ei să dea aceste angajamente cu cîteva zile înainte de alegerea lor, cu prilejul unei adunări pregătitoare; aceasta, pentru că un ofis interzisese trecerea unor astfel de angajamente în jurnalul alegerii. 6087 324(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru, cu desluşiri privitoare la alegerile pentru Divanul ad-hoc]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 185—186; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 40, p. 1—3. Se precizează categoriile de persoane care au dreptul de a lua parte la alegeri şi de a fi alese. Listele electorale trebuie să fie Întocmite pînă la 30 iunie, spre a fi publicate. — în Anunţătorul Român, text român şi francez. 6088 Mariu, E. 324(498.1) [Comentariu referitor la candidatura depusă de logofătul C. Suţu, pentru alegerile Divanului ad-hoc], — SECOLULtJ, I (1857), nr. 51, p. 2. Proprietăţile logofătului C. Suţu Însumau 119 500 de pogoane. 6089 Creţeanu, G. Z. 324(498.1) Un Candidatu. — CONCORDIA, I (1857), p. 161—162. Discută cu ironie apelul adresat de marele logofăt Cost. Suţu către alegători, ca să-l aleagă In Divanul ad-hoc. 6090 324(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru, referitor la listele celor în drept de a fi alegători şi aleşi în Divanul ad-hoc şi la întocmirea comitetelor însărcinate cu cercetarea reclamaţiilor electorale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, nr. 56, p. 217; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 50, p.l. In Anunţătorul Român, text romin şi francez. 6091 324(498.1) Publicaţie. Comitetul întocmit pentru cercetarea reclamaţiilor asupra listelor electorale. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 228; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 51, p.3. Se arată unde şi cum trebuiau înaintate reclamaţiile. 6092 324(498.1) Lista de Boeril de întîia clasă carii având proprietăţi cu întinderea de 300 Falce cel puţin, libere de ipotecă, şi cerând a fi înscrişi pentru alegerile deputaţilor Divanului Ad-hoc, pot fi aleşi în ori ce district, potrivit Art. 2 din înaltul împărătesc Firman. Anul 1857. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 225. In total, 59 de persoane. 6093 324(498.1) Listă de boeril şi fii de boerl proprietari de moşii cu întindere cel puţin de 300 falce lucrătoare şi cu venit liber de ipotecă, cari au drept de alegători şi din carii numai se pot alege doi deputaţi ai districtului pentru Divanul Ad-hoc. Anul 1857.—BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 221: Districtul Ufovu, 226: Districtul Dolju, 227: Districtul Gorju, 229: Districtul Vlaşca, 230: Districtul Ialomiţa 230: Districtul Brăila, 231: Districtul Muşcel, 232: Districtul Buzău, 234: Districtulu Rîmnicu Sărată, 234: Districtulu Argeşu, 235: Districtul Oltu, 236: Districtulu Romanaţi, 237—238: Districtul Dîmboviţa, 238: Districtul Mehedinţi, 238—239: Districtul Vîlcea, 239: Districtul Teleorman, 239: Districtul Prahova. 6094 324(498.1) Listă de boerl şi fii de boerl proprietari de moşii în acest district cu întindere cel puţin de 100 falce lucrătoare şi cu venit, cari sânt în drept a alege doi deputaţi pentru Divanul Ad-hoc, numai dintre proprietari de o asemenea condiţie care au moşii cu întindere de 300 falce lucrătoare şi cu venit după art. 2 din înaltul împărătesei! Firman Anul 1857. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 221 [Ilfov], 226 [Dolj], 227 [Gorj], 229 [Vlaşca], 230 [Ialomiţa], 230 [Brăila], 231 [Muscel], 232 [Buzău], 234 [Rîmnicu-Sărat], 234 [Argeş], 235 [Olt], 236 [Romanaţi], 238 [Dîmboviţa], 238 [Mehedinţi], 239 [Vîlcea], 239— 240 [Prahova]. 6095 324(498.1) Listă De locuitorii capitalei Bucureşti ce Potrivit art. 5 din înaltul împărătescu Firman, au drept a alege dintre dânşii patru deputaţi la Divanul Ad-hoc, 1857. — BULETIN [Ţ, R.], 1857, p. 222, 224, 225, col. III. Tot aci sint trecuţi: avocaţii, profesorii publici, doctorii, inginerii, neguţătorii patentări, starostii şi delegaţii corporaţiilor de industriaşi, In total 1309 persoane. 6096 Crezzulescu, C. A. 324(498.1) [Articol în care comentează cum a fost întocmită lista electorală din Bucureşti]. — CONCORDIA, I (1857), p. 184: Bucureşti. 1 August. Susţine că, In această listă, figurează persoane care, potrivit legii, n-au acest drept. Cere stricta aplicare a legii. 6097 324(498.1) Listă definitivă de locuitorii capitalei Bucureşti, carii potrivit Art. 5 din înaltul împărătesc Firman, au drept 22 — Bibliografia analitică — c. 3102 327 www.dacoromanica.ro 32'i(î98.i) ALEGERI: TARA ROMÂNEASCĂ 323(498.1) a alege dintre dânşii patru deputaţi pentru Divanul Ad-hoc. Anul 1857. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 289—292, Supl. la nr. 73, p. 1—2. tn total, 1431 de persoane. 6098 324(498.1) [Liste de locuitorii oraşelor rezidenţe de district care, după art. 5 din firman, au dreptul de a alege deputaţi pentru Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti, în 1857]. — BULETIN [Ţ. R„], 1857, p. 226—227 [Craiova], 227—228 [Tîrgu-Jiu], 229—230 [Giurgiu], 230 [Călăraşi], 230—231 [Brăila], 231 — 232 [Cîmpulung], 232 [Buzău], 234 [Focşani], 234—235 [Piteşti], 235—236 [Slatina], 236 [Caracal], 238 [Tîrgovişte], 238 [Severin], 239 [Rîmnic], 239 [Turnu], 240 [Ploieşti]. Listele cuprind: proprietari de case, ingineri, medici de stat, profesori publici, avocafi publici, negustori patentări din toate trei clasele, starostii şi delegaţii deosebitelor corporaţii de meseriaşi. 6099 324(498.1) Listă de proprietarii de moşii alegători în al 2-lea grad din districtul... cu întindere de la 10 falce pînă la 99 inclusiv lucrătoare şi cu venit, care sânt în drept a alege dintre dânşii un deputat pentru Divanul Ad-hoc, după art. 3 din înaltul împărătesei! Firman. Anul 1857. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 242 [greşit: 226] — 243 [greşit: 207]: Districtul Ilfovu, 243 [greşit: 207],: Districtul Dolju, 243 [greşit: 207]: Districtul Brăila, 243 [greşit: 207] — 244 [greşit 228]: Districtul Ialomiţa, 244 [greşit: 228]: Districtul Râmnicu-Sărat, 246: Districtul Oltu, 246—247: Districtul Dâmbo-viţa, 247—248: Districtul Muşcelu, 250—252: Districtul Teleorman, 254—256: Districtul Mehedinţi, 258—260 [greşit: 256]: Districtul Argeşu, 262—264: Districtul Gorju, 267—268, 271—272: Districtul Vâlcea, 283—284: Districtul Buzău, 287—288, 295: Districtul Prahova. 6100 324(498.1) [Circulara Ministerului din Năuntru către toate administraţiile, prin care se arată cum trebuie să lucreze comitetele pentru cercetarea reclamaţiilor electorale],—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 58, p. 1. 6101 324(498.1) [Ordinul circular al Ministerului din Năuntru către administraţiile districtelor, prin care se anunţă că se prelungeşte cu încă 10 zile termenul pentru reclamaţii asupra listelor electorale], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 59, p. 1. 6102 324(498.1) [Reclamaţiile rezolvate de comitetele însărcinate cu cercetarea listelor electorale pentru Divanul ad-hoc]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 225—226, 249—250, 253—254, 257—258, 265—267, 270—271, 273—276, 277—283, 285— 287, 293—295, 297. 6103 324(498.1) [Persoanele admise de către comitetele speciale să fie înscrise în listele de alegători sau în cele de eligibili]. — ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 54, p. 1—2, nr. 56, p. 1—2, nr. 57, p. 1—2, nr. 59, p. 1—2, nr. 60, p. 1—3, nr. 62, p. 1—3, nr. 63, p. 1—3, nr. 64, p. 1—2, supl. la nr. 65, p. 1—2: Ministerul Interior. 6104 Georgescu, I. 324(498.1) [Cuvîntare rostită la Ploieşti, la o adunare a locuitorilor acestui oraş, cu prilejul desemnării candidaţilor pentru Divanul ad-hoc], — SECOLULU, I (1857), nr. 61, p. 3. Îndemnuri pentru unire. 6105 Bossueceanu, [G. R.] 324(498.1) [Despre importanţa desemnării candidaţilor pentru Divanul ad-hoc în adunări preparative], — SECOLULU, I (1857), nr. 62, p. 1—2: Bucureşti, 18 Augustu. Araţi ci, astfel, alegitorii vor lua de la viitorii lor deputaţi toate asigu-ririle posibile ci în Divanul ad-hoc aceştia vor sus)inc pe faţă cele patru puncte ale programei naţionale. 6106 Orescu, AL. 324(498.1) [Cuvîntare pronunţată în adunarea de la 30 august, în care dă socoteală, în calitate de secretar al comitetului central electoral, de cele lucrate]. — SECOLULU, I (1857), nr. 67, p. 2—3. 6107 324(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru, prin care se fixează data alegerilor pentru Divanul ad-hoc], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 269; ANUNŢ. R., IV (1857). nr. 61, p. 1—2. Totodati, se arată cum vor proceda diferitele categorii de alegători la alegerea deputaţilor. — în A nunţătorul Român, text român şi francez, 6108 324(498.1) [Caimacamul cere Departamentului din Năuntru să ia măsuri împotriva persoanelor care caută să constituie comitete de priveghere şi să formeze autorităţi nelegale, în timpul alegerilor], — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 269—270; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 60, p.l. Aceste persoane au tipărit pe ascuns, în Capitali, broşura Apel către alegătorii şi aleşii din România. 6109 324(498.1) Crisea electorale. — SECOLULU, I (1857), nr. 65, p. 1—2: Bucureşti, 28 Augustu. Articol de fond, semnat „Redacţiunea**, în care se analizează chestiunea alegerilor pentru Divanul ad-hoc, fieîndu-se recomandări alegătorilor, dintre care cea mai însemnată este aceea de a pretinde candidaţilor „subscrierea mandatului naţional**. Se arată că trebuie preferaţi candidaţilor subscriitori ai mandatului, chiar dacă sînt „de un caracter slab, de un patriotism proble-matic**, faţă de candidaţii „integri** şi „patrioţi**, dar care refuză să semneze mandatul. 6110 Rosetti, C. A. 324(498.1) Alegere între doi candidaţi! — ROMÂNUL, I (1857), nr. 8, p. 1. Combate principiul susţinut intr-un articol din Secolulâ, nr. 65, şi anume ca între un candidat cunoscut ca bun patriot, dar care nu vrea să iscălească programul, şi intre un patriot problematic, dar care a iscălit acest program, să fie preferat cel din urmă. 6111 Costa-Foru, G. 324(498.1) Naivitatea unui ziaru. — SECOLULU, I (1857), nr. 67, p. 1—2. Polemizează cu C. A. Rosetti şi susţine că toţi candidaţii la Divanul ad-hoc trebuie neapărat să semneze cele patru puncte ale programului partidului naţional. 6112 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Precizare în legătură cu un articol publicat de G. Cos- taforu în „Secolulu", în care acesta combătuse părerile lui Rosetti asupra candidaţilor ce urmau să fie aleşi în Divanul ad-hoc]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 10, p.2—3. Rosetti este împotriva ideii că semnarea programei naţionale putea face pe un patriot îndoielnic demn să fie ales. El arată că nu răspunde articolului injurios al Iui Costaforu, acesta nerăminlnd pe tărimul principiilor. Articolul lui Costaforu apăruse tn nr. 67 al Secolului, sub titlul Naivitatea unui tiara. 6113 Costaforu, [G.] 324(498.1) Domnitorii allcgători ai Capitalei Bucureşti. — SECOLULU, I (1857), nr. 69, p.3. Promite că va susţine pe faţă cele patru puncte ale programului naţional, dacă va fi ales In Divanul ad-hoc. 6114 Bossueceanu, [G. R.] 324(498.1) [Dare de scamă despre adunarea furtunoasă din 5 sept. a comisiunii centrale electorale]. — SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 1. Principalii adversari au fost Costaforu şi Rosetti, care au susţinut părerile lor contrarii asupra programului pe care trebuiau să-l semneze deputaţii. 6115 Bossueceanu, [G. R.] 324(498.1) [Comentarii în legătură cu obligaţia subscrierii programului celor patru puncte de către toţi candidaţii partidului 328 www.dacoromanica.ro 324(49 8.1) ALEGERI: TARA ROMANEASCĂ 324(498.1) naţional, înainte de a se prezenta la alegeri]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 69, p. 1. Susţine că, deoarece Divanul ad-hoc nu este o adunare legislativă, ci o adunare consultativă, candidaţii n-au de ce să uu semneze programul partidului naţional. 6116 Bosianu, C, 324(498.1) [Apel adresat alegătorilor, ca să-şi aleagă cu mare grijă deputaţii şi să nu acorde încrederea oricăror candidaţi, numai pentru că îşi luaseră angajamente scrise]. — ROMANŢA [Bucureşti], I (1857), p. 141—142. Text român şi francez. 6117 324(498.1) [Fragment dintr-o corespondenţă din Bucureşti a foii „Le Journal de Constantinople", din 1 septembrie, în care se arată că alegerile se amînaseră cu 10 zile şi că numărul total al alegătorilor din Ţara Românească ar fi atins cifra de 250 000]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 266: Valacbie. 6118 Micşunescu, Grigorie [= Grig, Ioranu] 324 (498.1) Tot despre adunări pregătitoare. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 7, p. 2—3 Stăruie să se facă adunări pregătitoare, prin care candidaţii propuşi pentru Divanul ad-hoc să fie făcuţi cunoscuţi masei de alegători. — Articol Sn parte cenzurat. 6119 324(498.1) [Comitetul electoral al Capitalei anunţă-o adunare pentru 31 august, în sala Bossel]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 7, p. 4, col. II. Această adunare urma să fie prima dintre adunările electorale pregătitoare pentru desemnarea candidaţilor oraşului Bucureşti la Divanul ad-hoc. 6120 Calenderoglu, Lazar 324(498.1) [Cuvîntare rostită într-o adunare de neguţători alegători din Bucureşti, în care ceruse acestora să aleagă pentru Divanul ad-hoc pe candidaţii fideli programei naţionale], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 9, p. 3, col. II. 6121 324(498.1) [Populaţia din Capitală alege pe candidaţii ei, într-o adunare electorală]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 66, p.2. Cei aleşi sint: Nicolae Golescu, Georgc Costaforu şi Constantin Ruset. 6122 Bolliac, Cezar 324(498.1) Profesie de credinţă. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 9, p. 3, col. II—III; SECOLULtJ, I (1857), nr. 66, p.2. 6123 324(498.1) [Se recomandă candidaturile lui Dimitrie Brătianu şi Ion Brătianu, în judeţul Argeş, pentru Divanul ad-hoc, sub rezerva că vor subscrie programul naţional], — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. 6124 324(498.1) [Se recomandă candidaturile lui Ştefan Golescu, Alexandru Gheorghe Golescu şi Alexandru C. Golescu în judeţul Muşcel, pentru Divanul ad-hoc, sub rezerva că vor subscrie programul naţional], — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. 6125 324(498.1) [Comentariu în legătură cu pregătirea alegerilor din Ţara Românească], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 9, p. 1, col. I—II: Bucureşti 6/18 Septemvrie. Se dau amănunte privind pregătirile din Bucureşti şi se arată că nu se putea publica o listă generală de candidaţi, redacţia necunoscînd cu precizie numele candidaţilor din districte. 6126 324(498.1) [Informaţii cu privire la pregătirea alegerilor pentru Divanul ad-hoc în districtul Ilfov], — ROMÂNUL, I (1857), nr, 10, p. 1, col. I: Bucureşti, 9/21 Septemvrie. Fragment din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. — Acesta critică faptul că marii proprietari nu se întruniseră spre a-şi desemna candidaţii. 6127 324(498.1) [Amănunte despre acţiunea alegătorilor din Tîrgovişte şi a celor din Giurgiu, în favoarea candidaţilor lor, I. Pe-trescu şi Gr. Serurie], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 11, p. 1: Bucureşti 13/25 Septemvrie. Giurgiuvenii cumpăraseră o casă şi plătiseră datoriile lui Serurie, pentru ca acesta să poată candida. 6128 Bosianu, C. 324(498.1) [îndemn adresat alegătorilor din Bucureşti, să frecventeze adunările electorale din sala Bossel], — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 137. Text român şi francez. 6129 324(498.1) [Ofisul din 11 sept. 1857 al caimacamului, către Departamentul din Năuntru, prin care arată că unele adunări sau comitete electorale au fost intitulate în mod nelegal „comitetul unirii" şi cere să se ia măsurile necesare], BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 293. 6130 324(498.1) [Corespondenţă din Bucureşti, trimisă foii „Le Journal de Constantinople", tratînd despre refuzul mitropolitului Ţării Româneşti de a publica lista electorală a clerului], — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 265-266: Vala-chie. Se redă un fragment din scrisoarea adresată de mitropolit caimacamului, in care înaltul prelat refuză să publice lista membrilor clerului cu drepturi electorale, dar, in schimb, propune ca ea să fie trimisă Porţii spre aprobare. 6131 324(498.1) [Preoţii din Bucureşti înaintează Adunării o adresă cu privire la alegerile deputaţilor clerului]. — MON1T. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p.2. 6132 324(498.1) Lista de numele candidatzilor Partidului NatzionalO. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 65, p. 2, nr. 66, p. 3, nr. 67, p. 3—4. Din judeţele Buzău, Prahova, Vlaşca, Ilfov, Dolj, Gorj, Slam-Rtmnic, Brăila, Dîmboviţa, Argeş, Muşcel, Teleorman, Ialomiţa, Oltul, Rtmnicul Vllcea, Romanaţi, 6133 324(498.1) Grigorie Argintoianu.—SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Slam-Rimnic; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6134 324(498.1) Costache Aricescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Muşcel; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6135 324(498.1) Serd. Antonie Arion. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 2. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Prahova; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6136 324(498.1) Cesar Bolliac. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Ilfov; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6137 324(498.1) Zamfir Broşteanu, — SECOLULtJ, I (1857), nr, 68, p. 2. Prezentare făcută alegătorilor săi din Gorj; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6138 324(498.1) Pahar. Costache Butculescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Teleorman; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. www.dacoromanica.ro 329 324(498.1) ALEGERI: ŢARA ROMANEASCĂ 324(498.1) 6139 324(498.1) Petrache Cemătescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Dolj; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. 6140 324(498.1) Stănuţă Ceziano. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Romanaţi; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6141 324(498.1) Dimitrie Chirculescu.— SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Prahova; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6142 324(498.1) Gheorghe Costa-Foru. — SECOLULtJ, I (1858), nr. 69, p. 2—3. Prezentare făcută alegătorilor săi din Bucureşti; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6143 324(498.1) Costică Cotescu.— SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Slam-Rîmnic; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. 6144 324(498.1) Constantin Creţulescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68. p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Brăila; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6145 324(498.1) Nicolae Creţulescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Muscel; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6146 324(498.1) Pitar Caloianu Cătănescu.— SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 2. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Buzău; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. 6147 324(498.1) Ispas Făgărăşanu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Ialomiţa; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6148 324(498.1) Costica Fusea. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Dîmboviţa; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-boc, dintre proprietarii mici. 6149 324(498.1) Prinţulu Grigorie Ghica. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Ilfov; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6150 324(498.1) Nicolae Golescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 69, p. 2—3. Prezentare făcută alegătorilor săi din Bucureşti; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-boc, dintre orăşeni. 6151 324(498.1) Ioan Gorj an..— SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Prahova; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6152 324(498.1) Ioan Goruneanu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 69, p.3. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Ilfov; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. 6153 324(498.1) Maior Ioan Greceanu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Dolj; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6154 324(498.1) Logofăt Dimitrie Haralambie. — SECOLULtJ,I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Dolj; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6155 324(498.1) Ioan Ionaşcu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Olt; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6156 324(498.1) Triandafil Juvara. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 2. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Prahova, este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. 6157 324(498.1) D. Grigorie Lăceanu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Dolj; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6158 324(498.1) George Magheru. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 1—2. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Gorj; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6159 324(498.1) George George Magheru —SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 2. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Gorj; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6160 324(498.1) Nicolae Manolescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Dîmboviţa; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6161 324(498.1) Căpitan Grigore Marghiloman. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Slam-Rîmnic; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6162 324(498.1) Mihail Marghiloman. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Brăila; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6163 324(498.1) Grigore Mihăiescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Rîmnicu-Vilcii; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6164 324(498.1) Iosafat Niculescu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Brăila; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. 6165 324(498.1) Alexandru Orăscu. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 69, p. 3. Prezentare făcută alegătorilor săi din Bucureşti; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 330 www.dacoromanica.ro 324(498.1) ALEGERI: ŢAllA ÎIOMÂNEASC 824(498.1 ) 6166 324(498.1) Serd. Vasilache Paapa. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 2. Prezentare făcuţi pentru alegătorii săi din judeţul Prahova; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6167 324(498.1) Pah. N. Nicolae Pâcleanu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 2. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Buzău; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6168 324(498.1) Pitar Pangalu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 3. A fost candidat al partidului naţional în judeţul Vlaşca pentru Divanul ad-hoc; a murit în timpul campaniei electorale. 6169 324(498.1) Stolnicu Petrache Pereţa. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare ficuti pentru alegătorii săi din judeţul Vlaşca; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6170 324(498.1) Alecu Petrescu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Teleorman; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6171 324(498.1) Mihail Petrescu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Dîmboviţa; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6172 324(498.1) D. Nicolae Pleşoianu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Dolj; este candidatul partl-dului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6173 324(498.1) Evghenie Predescu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Dîmboviţa; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6174 324(498.1) D. Grigorie Racovitză. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, P- 2. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Buzău; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6175 324(498.1) Grigorie Seruriâ. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Vlaşca; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre orăşeni. 6176 324(498.1) Coloneii! Ştefan Stoica.— SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Ialomiţa; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6177 324(498.1) Hristoduri) Tellu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 2. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Gorj; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6178 324(498.1) Scarlat Tumavitu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Argeş ; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. 6179 324(498.1) Costică Văleanu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 4. Prezentare făcută alegătorilor săi din judeţul Olt; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6180 324(498.1) Scarlat Voinescu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 2. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Buzău; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6181 324(498.1) Maioru Nicolae Zădăriceanu. — SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 3. Prezentare făcută pentru alegătorii săi din judeţul Teleorman; este candidatul partidului naţional pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6182 324(498.1) Listă de toţi d-nii deputaţi ce s’au ales pentru Divanul Ad-hoc. — BULETINUL [Ţ. R.], 1857, p. 305. Se publică numele deputaţilor, pe judeţe. 6183 324(498.1) [Liste de deputaţii aleşi pentru Divanul ad-hoc din Ţara Românească], — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 67, p. 1—2, nr. 68, p. 1—2. Texte diferite de cel din Buletin. 6184 324(498.1) Numele deputaţilor Divanului Ad-hoc din România — SECOLULtT, I (1857), nr. 72, p. 4. Slnt trecuţi deputaţii aleşi din judeţele:Slam-Rtmnic, Buzău, Ialomiţa, Brăila, Ilfov şi Bucureşti, Vlaşca, Dîmboviţa, Argeş, Teleorman, Olt, Vîlcea Romanaţi, Dolj, Mehedinţi şi Gorj. 6185 324(498.1) Listă de deputaţii aleşi din cler pentru Divanul Ad-hoc. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 309, col. III; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 71, p. 3, col. I. 6186 Drăgoşescu 324.(498.1) [Corespondenţă despre felul cum au decurs alegerile pentru Divanul ad-hoc în judeţul Argeş]. — SECOLULtT, I (1857), nr. 73, p. 1—2. Arată că alegerile au decurs In cea mai mare ordine şi a fost o deplină înţelegere Intre cele patru clase, care au ales pe deputaţii lor: Ion Brătianu. Scarlat Tumavitu, Teodosie Mungescu şi Dimitrie Brătianu. 6187 Tumavitu, Scarlat 324(498.1) [Discurs ţinut cu ocazia alegerii sale ca deputat din partea proprietarilor mici, din districtul Argeş]. —■ SECOLULtT, (1857), nr. 73, p. 2. Face elogiul clasei micilor proprietari. 6188 324(498.1) [Amănunte despre alegerile din judeţul Buzău pentru Divanul ad-hoc]. — SECOLULtT, I (1857), nr. 70, p. 1. Au fost aleşi Nicolae Pîcleanu, cu 49 de voturi, şi Scarlat Voinescu, cu 44 de voturi; se arată şi voturile obţinute de ceilalţi candidaţi, printre care prinţul Bibescu 11 voturi şi prinţul Ştirbei 5 voturi. 6189 Chirculescu, G., D. Marinescu şi Sc. Donici 324(498.1) [Corespondenţă despre felul cum au decurs alegerile la Buzău şi despre vizita comisarilor Basily şi Bulwer]. — SECOLULtT, I (1857), nr. 72, p. 2: Onorabilei Redacţiuni a Secolului. 6190 Moglan, Costache 324(498.1) [Discurs de mulţumire către alegători]. SECOLULtT, I (1857), nr. 72, p. 3. Deputatul ţăran mulţumeşte alegătorilor din judeţul Buzău, care l*au ales în Divanul ad-hoc. 331 www.dacoromanica.ro 324(498.1) ALEGERI.- ŢARA ROMÂNEASCĂ 324(498.1) 6191 Creţulescu, Scarlat 324(498.1) [Scrisoare către redacţia ziarului „Românul", în care dă amănunte în legătură cu alegerile din Ialomiţa]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 13, p. 3. Scrisoarea e parţial cenzurată. Creţulescu arată că el nu întrunise decît 6 voturi, dar semnalează faptul că rezultatul alegerilor era totuşi în favoarea unioniştilor. 6192 324(498.1) [Cuvîntarea rostită de administratorul judeţului Ilfov cu ocazia deschiderii şedinţei colegiului electoral]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 15, p. 3. 6193 324(498.1) [Amănunte cu privire la alegerile din judeţul Ilfov pentru Divanul ad-hoc]. — SECOLULtT, I (1857), nr. 70, p. 1. Au fost aleşi prinţii Grigorie Ghica şi Dimitrie Ghica, cu 45 şi 44 c e voturi din 74; se arată apoi şi voturile obţinute de ceilalţi candidaţi: prinţul Ştirbei 23, Ioan Mânu 18, Cesar Bolliac 12 etc. 6194 324(498.1) [Amănunte despre alegerile din judeţul Prahova, pentru Divanul ad-hoc] . — SECOLULtT, I (1857), nr. 70, p. 1. Au fost aleşi I. Cantacuzino şi Constantin Filipescu, care nu semnaseră programul naţional. 6195 Fopescu, Stănică 324(498.1) [Scrisoare către redacţie]. — STEAOA D., III (1858), nr. 104, p. 326: De pe malurile Prahovii, 15/29 Dcchemvri 1858. Semnatarul, fost amploaiat In administraţia districtului Prahova, relatează împrejurările In care a fost persecutat, In timpul trecutelor alegeri pentru Divanul ad-boc, de către actualii oameni politici influenţi din Prahova. 6196 S. N. 324(498.1) [Comentarii despre felul cum au decurs alegerile pentru Divanul ad-hoc în judeţul Teleorman]. — SECOLULtT, I (1857), nr. 72, p. 3. Alegerile au decurs în cea mai deplină ordine. Au fost aleşi deputaţii C. Butculescu, E. Lapati, M. Panco şi Preda Cernatu, dintre ţărani. Aduce laude cîrmuitorului de judeţ, căpitanul D. Stefanopoiu. 6197 324(498.1) [Epistola locuitorilor oraşului Brăila către deputaţii lor, aleşi pentru Divanul ad-hoc]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 15, p. 3. 6198 324(498.1) [Amănunte despre alegerile din Bucureşti, pentru Divanul ad-hoc]. — SECOLULtT, I (1857), nr. 70, p. 2. .Au fost aleşi Nicoiae Goiescu, Constantin Rosetti, Dimitrie Culogiu şi Grigorie Ioranu. 6199 Geranu, S. 324(498.1) In numele sf-Treiml şi al Patriei. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 14, p. 3. Cuvinte rostite In numele cetăţenilor cu ocazia alegerii deputaţilor bu-cureşteni pentru Divanul ad-hoc. 6200 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Răspuns la cuvîntarea lui S. Geranu]. — ROMÂNUL, I (1857), nr. 14, p. 3, col. II. Răspunde în numele deputaţilor aleşi. Declară că vor căuta să-şi arate recunoştinţa faţă de alegători prin fapte, susţinînd programa naţională în primul rînd. 6201 Petrescu, I. D. 324(498.1) [Scrisoare adresată deputaţilor din Cîmpulung, aleşi pentru Divanul ad-hoc].—ROMÂNUL, I (1857), nr. 16, p. 3—4: 1857 Septemvrie 17. 1. D. Petrescu scrie in numele „junimii", mulţumind şi alegătorilor pentru patriotismul arătat cu ocazia alegerilor. 6202 Serrurie, Gr. 324(498.1) [Cuvînt rostit la 17 septembrie în sala alegătorilor orăşeni din Giurgiu]. — SECOLULtT, I (1857), nr. 72, p. 4. Face apel la alegători să se dezbrace, cel puţin acum, de orice ură, de orice pizmă, de orice patimă, de orice interes personal, şi să se gîndească numai la mîntuirea ţării, cînd se vor prezenta la alegeri. 6203 324(498.1) [G. Isvoranu anunţă că orăşenii din Giurgiu au ales în unanimitate deputat pentru Divanul ad-hoc pe Grigorie Serrurie], — SECOLULtT, I (1857), nr. 71, p. 2. 6204 324(498.1) [Comentariu în legătură cu alegerea lui Grigorie Serrurie la Giurgiu], — SECOLULtT, I (1857), nr. 69, p. 4. Secoluli felicită pe patrioţii giurgiuveni pentru această alegere. 6205 324(498.1) [Fragment dintr-o corespondenţă trimisă foii „La Presse d’Orient", despre alegerea lui M. Polichroniade, din Ploieşti, în Divanul ad-hoc]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 286: Valachie. Se arată că Polichroniade a fost ales după ce electorii trăseseră la sorţi numele său, la biserică. 6206 324(498.1) [Amănunte despre alegerile din oraşul Tîrgovişte, pentru Divanul ad-hoc], — SECOLULtT, I (1857), nr. 70, p. 1. Au fost aleşi Evghenie Predescu şi Costache Costescu; amîndoi au semnat programa naţională. 6207 324(498.1) [Comentariu la rezultatul alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Ţara Românească]. — L’lLTOILE DU D. [Bruxelles], (1857), p. 265: Rdsumd des coirespondances particuliers. Se dau amănunte, ţe baza unei depeşe trimise redacţiei la 27 septembrie din Bucureşti, din care reieşea izbînda unioniştilor. 6208 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Articol cu privire la rezultatele înregistrate în ţară în alegerile pentru Divanul ad-hoc].—ROMÂNUL, I (1857) nr. 12, p. 1: Bucureşti 16/28 Septemvrie. Notează numele celor anunţaţi ca aleşi, mentionînd la unii şi voturile obţinute. Adaugă foarte puţine comentarii. 6209 CŢostiescu], M. 324(498.1) [Articol despre rezultatele alegerilor pentiu Divanul ad-hoc, privind pe proprietarii mari].—ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 145—146. Exprimă nădejdea că toţi cei aleşi, „prinţi şi plugari, meseriaşi şi boieri", îşi vor face datoria, votind cele patru puncte. Dă lista deputaţilor aleşi dintre proprietarii mari. — Text romăn şi francez. 6210 324(498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 17/29 septembrie, despre deputaţii aleşi în Divanul ad-hoc]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 273—274: Valachie. Se publică o listă a celor aleşi; apoi autorul anonim al corespondenţei caracterizează pe fiecare dintre deputaţi, dind, uneori, amănunte biografice. 621 1 Bossueceanu, [G. R.] 324(498.1) [Articol în legătură cu rezultatul alegerilor pentru Divanul ad-hoc şi lucrările pe care acesta le are de îndeplinit]. — SECO-LULtT, I (1857), nr. 71, p. 1. 6212 324(498.1) [Depeşă de la Bucureşti, din 2 octombrie, vestind izbînda unioniştilor în alegerile pentru Divanul ad-hoc şi comuni-cînd lista fruntaşilor unionişti aleşi]. — L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 269: Nouvelles des Principautds. 6213 324(498.1) [Corespondenţă de la Bucureşti, din 24 septembrie/6 octombrie, despre rezultatele alegerilor pentru Divanul 332 www.dacoromanica.ro 324(498.1) ALEGERI: ŢARA ROMANEASCA 324(498.1) ad-hoc].—L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 281— 282: Valachie. Se subliniază înfrîngerea vechilor partide, arătîndu-se că nu se înregistrează decît două incidente în legătură cu alegerile, şi anume: plingerea unor membri ai clerului, omişi din listele electorale de către mitropolit, şi o încercare de a anula alegerea profesorului Cernătescu la Craiova. Se publică tabloul deputaţilor aleşi. 6214 324(498.1) [Corespondenţă trimisă din Bucureşti, la 2 octombrie, foii „Le Journal de Constantinople", despre efectuarea alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Ţara Românească]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 286: Valachie. Se arată că, în general, alegerile se desfăşuraserâ în deplină ordine. Se dau amănunte asupra încercării de a modifica rezultatul alegerii deputatului Cernătescu din Craiova şi asupra efectuării alegerilor la colegiul oraşului Bucureşti şi la cel din districtul Ilfov. 6215 324(498.1) [Ofisul caimacamului către Departamentul din Năuntru, prin care cere să se aleagă un nou deputat In Divanul ad-hoc, în locul principelui Barbu Ştirbei, demisionat]. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 361; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 84, p. 1. 6216 324(498.1) [Notiţă cu privire la alegerea lui Constantin Haralambie, ca deputat de Dolj, în locul prinţului Ştirbei, demisionat], — ROMANUL, I (1857), nr. 32, p. col. II: Bucureşti, 24 Noem- vrie/6 Dechemvrie. Din cronica politică semnată de C. A. Rosetti. Pentru materialele privitoare la anul 1857, vezi şi ziarul Oltul. 1858 6217 Bâlăşescu, I. 324(498.1) [Observaţii cu privire la dificultăţile în aplicarea legii electorale, anexată Convenţiei de la Paris], — NAŢIONALU-L(J, I (1858), p. 323: Revista politică. 6218 324(498.1) [Redacţia anunţă că 271 de tineri în vîrstă de 30 de ani sînt gata a se căsători cu iete, sau văduve, avînd un venit de 400 de galbeni, pentru ca astfel să capete drepturi electorale], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 73, p. 292. 6219 Bolintineanu, D. 324(498.lj [Scurt articol în legătură cu încercările de a restrînge numărul alegătorilor]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 6. D. B. arată că — numărul alegătorilor pentru elecţiunea viitoare fiind limitat prin convenţie la cei ce posedă o anumită avere — anumiţi inşi încearcă o manevră pentru a micşora şi mai mult numărul lor, spre a li se înlesni combinaţiile de culise. Anume, trimit agenţi pe la sate, care să răspîndească zvonul că micii proprietari de pămînt vor fi puşi la noi impozite de către Camera viitoare, în raport cu averea. înspăiinintaţî, aceştia vor declara mai puţină avere şi vor renunţa astfel la înscrierea în listele electorale. 6220 324(498.1) [Articol în legătură cu aplicarea instrucţiunilor pentru alegeri], — NAŢIONALULU, I (1858), p. 359: Bucureşci 22 Octombrie: STEAOA D., III (1858), p. 289 [greşit: 201]: Iaâsii 7 Noemvrie. După ce discută menţinerea de către Poartă a vechii legislaţii a Principatelor Române şi numirea comisiilor provizorii, se examinează legea electorală. Se pune problema: cum vor fi reprezentate oraşele unde nu se află oameni care să aibă averea de 6 000 de galbeni cerută pentru a fi alegător? 6221 324(498.1) [Circulară dată de Secreta:iatul Statului cu privire la alcătuirea listelor electorale], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 341: Către Consiliul Administrativ Extraordinar. 6222 324(498.1) [Ofisul căimăcămiei către Ministerul din Năuntru, prin care se cere ca acest departament să ia măsurile cuvenite pen- tru întocmirea listelor electorale]. — BULETIN [Ţ. R.] 1858, p. 341; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 85, p. 2. Se arată de asemenea cum trebuie făcută înscrierea alegătorilor pe aceste liste. 6223 324(498.1) [în legătură cu viitoarele alegeri, se traduce o circulară a guvernului spaniol privind respectarea libertăţii alegerilor], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 84, p. 235. Redacţia îşi exprimă părerea că circulara spaniolă „va fi citită cu interes de români". 6224 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Observaţii cu privire la greşita înţelegere a unui ofis referitor la întrunirile în preajma alegerilor]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 86, p. 242. Rosetti arată că acest ofis nu se referă şi nu se poate referi la întrunirile din casele particulare. 6225 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Propunere în legătură cu stabilirea drepturilor electorale ale comercianţilor şi ale industriaşilor]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 86, p. 242. Rosetti propune ca o comisie aleasă de fiecare corporaţie să cerceteze averile membrilor şi să precizeze care dintre ei ar avea dreptul de a fi alegători şi aleşi. 6226 324(498.1) [Vomicia oraşului Bucureşti invită pe toţi aceia care au calităţile cuvenite de a fi înscrişi în listele electorale pentru constituirea Adunării Generale să se prezinte neîntîrziat la cancelaria acestei vornicii, cu actele necesare], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 345; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 85, p. 4. 6227 324(498.1) Instrucţii după care au a proceda cârmuitorii de judeţe, subcârmuitorii de Plăşi şi Vornicul de oraş în capitala Bucureşti, asupra alegerilor deputaţilor viitoarei obşteşti Adunări şi asupra cercetării actelor ce se vor înfăţişa de alegători şi eligibili spre constatarea cualităţilor cerute de la fiecare, în conformitate cu art. 49 al convenţiei din 7/19 August şi cu dispoziţiile anexului cu No. 2, ale zisei Convenţii. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 351; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 87, p. 1—4. In Anun)iUorul RomAn, text român şi francez. 6228 G.[hica] P. 324(498.1) [Comentarii cu privire la instrucţiunile Căimăcămiei asupra felului în care să se alcătuiască listele electorale], —• DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 29—30: Cronică interioară. 6229 324(498.1) [Circulara Ministerului Dreptăţii către tribunalele ţării]. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 88, p. 1. Se atrage atenţia membrilor tribunalelor, care vor cerceta reclamaţiiie în privinţa listelor electorale, să nu părtinească pe nimeni, ci — mişcaţi numai de iubirea de dreptate şi dc paza legii — să cerceteze şi să hotărască întocmai după stipulările electorale anexate la Convenţia de la 19 august 1859. 6230 324(498.1) [Circulara Ministerului Dreptăţii către procurorii tribunalelor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 353—354; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 88, p. 1. Se atrage atenţia procurorilor eă sînt obligaţi să urmărească cu marc băgare de seamă atît activitatea tribunalelor în privinţa reclamaţiilor ce se vor ivi împotriva listelor electorale, cît şi activitatea autorităţilor administrative în privinţa alegerilor, iar pentru abateri, să raporteze îndată ministerului, căci altfel vor fi traşi la răspundere. 6231 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Despre circularele trimise de ministerul Dreptăţii autorităţilor judecătoreşti, pentru asigurarea libertăţii alegerilor şi pentru stîrpirea abuzurilor administrative în chestiunile electorale], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 88, p. 250. Ioan A. Filipescu, ministrul Dreptăţii, -este elogiat pentru iniţiativa sa. 333 www.dacoromanica.ro 324(498.1) ALEGERI: ŢARA ROMANEASCĂ 324(498.1) 6232 324(498.1) [Comentariu la ordonanţele Ministerului Dreptăţii, adresate tribunalelor din Ţara Românească şi procurorilor, cu privire la reclamaţiile pentru telul cum au fost întocmite listele electorale]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 3: Revista Politică. 6233 324(498.1) Profesiunea ndstră de credinţă. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 87, p. 247 [greşit: 447]; STEAOA D., III (1858), p. 219. Aceasta declaraţie este semnata de următorii: I. Mihăilescu, Niculae şi Ştefan Golescu, Arghiropol, Macbe Faca, I. I. Filipescu, P. I. Cematescu, Cesar Bolliac, D. Brătianu, J. I. Cojescu, Antonie Arion, Ioranu, D. Porfiri-dis, A. Costescu, G. Vernescu, G. Sion, V. Constantin, A. Paleologu, Dinu Iancu, I. I. Melic, D. Budişteanu şi A. Petrescu. In profesia lor de credinţă, cei mai sus amintiţi declară că vor fi fideli Convenţiei şi că se vor strădui să determine o bună alegere de deputa(i la prima adunare a Ţării Româneşti. 6234 Bolintineanu, D. 324(498.1) [Observaţii cu privire la alegerile stabilite prin Convenţie], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 29: Bucureşti. Aminteşte că felul In care Convenţia a prevăzut alegerile e discutabil, fiindcă nu dă drept de vot decit proprietarilor. Crede că totuşi aceştia vor căuta să corecteze răul, dlndu-şi seama că hotărăsc In numele Întregului popor şi făcînd deci dovada că slnt In stare să aibă o atitudine patriotică. 6235 324(498.1) Model de listă pentru alegători. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 32. Se publică un model de felul cum trebuie completate formularele listei electorale. 6236 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Apel către cei cu drepturi electorale, ca să nu uite să-şi valorifice aceste drepturi, !nscriindu-se în listele electorale]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 88, p. 250. Rosetti observă că unii negustori se sfiau să-şi declare capitalurile. 6237 [Petrescu], A. 324(498.1) [Observaţii critice în legătură cu dificultăţile întîmpinate de alegători la înscrierea lor în listele electorale]. — NAŢIO-NALULtj, I (1858), p. 375, 379: Revistă politică. 6238 Boerescu, B. 324(498.1) [Articol de îndemn pentru înscrierea în listele electorale]. — NAŢIONALUL©, I (1858), p. 249—250; STEAOA D., III (1858), p. 249—250. Constată că mulţi nu s-au înscris încă în listele electorale din teama de a nu-şi declara toată averea, expunîndu-se astfel la mărirea impozitelor. Condamnă această atitudine ca „ruşinoasă", cu atît mai mult cu cît venea din partea unora care In trecut nu avuseseră nici un fel de drepturi politice şi ar fi trebuit acum să se bucure că li s-au dat. 6239 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Critica atitudinii politice a unor cetăţeni] — ROMÂNUL, II (1858), nr. 91, p. 259, col. I: Bucuresci 15/27 Noemvrie. Ironizează nepăsarea manifestată de cetăţenii cu drept de a fi alegători — mai ales dintre comercianţi şi mici industriaşi —, care întîrziau să se înscrie In listele electorale, cu toate apelurile ce li s-au adresat. 6240 324(498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Ministerul din Năuntru, prin care se arată că cei în drept de a fi înscrişi în listele electorale nu trebuie să se prezinte personal la cîrmuiri şi subcîrmuiri, spre a-şi arăta titlurile şi calităţile, ci se pot înscrie şi prin vechili]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 361; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 90, p. 1. In Anunţătorul Român, text român şi francez. 6241 324(498.1) [Vornicia Capitalei invită din nou pe cei ce au dreptul de alegători şi de a li aleşi în Adunarea Generală să se prezinte neîntîrziat, ca să se înscrie în listele electorale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 373, col. III: Vornicia Capitalei; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 91, p. 2. Vornicia adaugi că „vede cu părere de rău că pînă acum, In urma mai multor publicări ce au făcut, s-a arătat un prea mic număr din acele persoane cărora li se acordă meritul de a exersa dreptul de alegători şi eligibili In Adunarea Generală". 6242 324(498.1) [Circulară cu desluşiri asupra îndatoririlor procurorilor de tribunale la alegeri], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 369: Ministerul din Năuntru. 6243 324(498.1) [Ministerul Dreptăţii aduce la cunoştinţa tribunalelor bazele pe care se întemeiază circularele sale cu privire la alegeri], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 373—374. 6244 Pallă, Ioan I. 324(498.1) Numai prin Bunulu-Simţu pote quine-va deslega Ques- tiunile judiciarii?. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 45—46. Subliniind marele rol jucat de mintea sănătoasă a unui om cinstit In judecarea unei pricini, autorul e de părere că cel ce judecă sau face legi judiciare trebuie să aibă şi o pregătire teoretică. — Vezi şi p. 49: Observafiune rectificind unele greşeli de tipar. 6245 [Bolintineanu, D.] 324(498.1) [Răspuns unui cititor cu privire la articolul lui I. I. Pallă asupra bunui simţ în chestiunile judiciare]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 50: Domnule Redactor. D. B. răspunde la scrisoarea unui cititor care, citind In articolul lui I.I.P. de la p. 45 — 46 fraza că trebuie să fie aleşi In viitor oameni cu cunoştinţe juridice, pune întrebarea: articolul respectiv reprezintă vederile ziarului? D. B. arată că linia ziarului e fixată prin articolele semnate de redactor. I. I Pallă a vrut să spună că In viitoarea Cameră vor trebui să fie aleşi şi oameni, cu pregătire juridică. 6246 Bolintineanu, D. 324(498.1) [Comentarii cu privire la listele de alegători din Bucureşti]- — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 50—51: Cronică interioară. La finele cronicii, D. B. notează că înscrierea In listele electorale merge foarte încet. Unii ar fi de părere că aceasta se intimplă din pricină că negustorii şovăiesc să se înscrie, deoarece, trebuind să-şi declare starea materială pentru a fi trecuţi In liste, le e teamă că aceasta va aduce mărirea impozitului la care slnt supuşi. D. B. crede că negustorii se vor dovedi mai presus de asemenea bănuieli. 6247 B.[olintineanu]. D. 324(498.1) [Articol de îndemn către cetăţeni, ca să se înscrie în listele de alegători]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 57. 6248 Ghica, Aristide. 324(498.1) Profesie de credintză. — NAŢIO N ALULC, I (1858), 403. Ar. Ghica anunţă că îşi va pune candidatura în apropiatele alegeri şi îşi face profesiunea de credinţă asupra unor probleme care interesează ţara. 6249 324(498.1) [Ofisul Căimăcămiei către Sfatul Administrativ Extraordinar, privitor la listele electorale]. — BULETIN [Ţ. R.] 1858, p. 389; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 96, p. 1—2. Referitor la publicarea listelor, cercetarea redamaţiilor, felul cum se vor da hotărîrile etc. — In Anunţătorul Roman, text român şi francez. 6250 [Bolintineanu, D. 324(498.1) [Scurt comentariu la instrucţiunile Căimăcămiei din Principatul Ţării Româneşti către Sfatul Administrativ Extraordinar, cu privire la listele electorale]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 70—71: Cronică interioară. Notează cu bucurie că, prin art. 7, li se dă dreptul de a se înscrie In listele electorale şi acelor orăşeni care domiciliază In oraşele ce nu slnt capitale de judef, dacă au averea de 6000 de galbeni cerută prin art. 4 al Convenţiei. 6251 324(498.1) [Circulară prin care secretarii Administraţiilor sînt chemaţi a contribui la cinstita realizare a operaţiilor electorale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 391: Ministerul Finanţelor. 334 www.dacoromanica.ro 324(498.i) ALEGERI: TARA ROMÂNEASCĂ 324(498.4) 6252 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Comentai ii în legătuiă cu protestele împotriva abuzurilor privind înscrierile în listele electorale]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 97, p. 283, nr. 98, p. 287, nr. 100, p. 295, nr. 103, p. 307. 6253 324(498.1) Listă de alegătorii primari cu venit în pămănt celu puţin de 100 galbeni, potrivit Art. 3 din anexul No. 2 al Convenţii şi lit. A. de la Art. l-iu al instrucţiunilor publicate.—De cei direcţi cu venit în pământ cel puţin de 1000 galbeni, potrivit Art. 4 din anexul No. 2 şi lit. B. de la Art. l-iu din instruc-ţii. — De alegătorii direcţi în oraş cu capital de 6000 galbeni, potrivit Art. 4 din anexul No. 2 al Convenţii şi lit. C. de la Art. l-iu al instrucţiilor. — Şi de persoanele cu drept de a fi aleşi fără osebire în ori-ce parte şi în toate colegiurile, potrivit art. 9 din Convenţie şi 4 din instrucţii, anul 1858 Dechemvrie. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 401: Districtul Vlaşca, 401—402: Districtul Dîmboviţa, 405—406: Alegătorii direcţi ai oraşului Bucureşti cu capital de 6000 galbeni, 406— 407: Judeţu Ilfovu, 410—411: Districtul Mehedinţi, supl. la nr. 106, p. 1—2: Distiictul Buzău, 2—3: Districtul Prahova, 3—4: Districtul Romanaţi, nr. 107, p. 428: Districtul Brăila, 428: Districtul Muşcelu. In aceste liste, se publică numai numele alegătorilor, după categoriile stabilite In titlu. 6254 324(498.1) Lista de alegătorii primari cu venit în pământ cel puţin 100 galbeni potrivit Art. 3 din anexu No. 2 al Convenţii şi litera A de la Art. l.-iă al instrucţiilor publicate.—De cei direcţi cu venit în pământ cel puţin de 1000 galbeni potrivit Art. 4 din anexu No. 2 şi litera B. de la Artic. l-iu din instrucţii şi de persoanele cu drept de a fi aleşi fără osebire în ori ce parte şi în toate colegiurile potrivit Artic. 9 din Convenţie şi 4 din instrucţii, anul 1858, Dechemvrie. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, 17 foi volante, broşate la finele colecţiei. Pentru judeţele: Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Rîmnicu-Sărat, Buzău, Prahova, Dîmboviţa, Muşcel, Argeş, Vilcea, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Romanaţi, Olt, Teleorman şi Vlaşca. — La alegători se indică: numele lor, numirea şi felul proprietăţii, districtul şi „venitul anual nesupus la nici o Împrejurare". 6255 324(498.1) Listele de alegători primari cu venit în pământ cel puţin de 100 galbeni potrivit art. 3 din anexu No. 2 al convenţiei şi litera A de la articolul l-iu al instrucţiilor publice. De cei direcţi cu venit în pământ cel puţin de 1000 galbeni potrivit articolul 4 din anexu No. 2 şi litera B. de la articolul l-iu din instrucţii şi de persoanele cu drept de a fi aleşi fără osebire în orice parte şi în toate colegiile potrivit articolul 9 din convenţie şi din instrucţii. — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 98, p. 2—4, nr. 99, p. 1—4, nr. 100, p. 2—4, supl. la nr. 100, p. 1. Sint trecuţi alegătorii din judeţele Ilfov, Vlaşca, Ialomiţa, Brăila, oraşul Bucureşti, judeţele Dîmboviţa, Mehedinţi, Argeş, Muşcel, Buzău, Prahova, Oltul, Gorj, Teleorman, Dolj, Rimnicul Sărat şi Romanaţi. 6256 324(498.1) Alegătorii direcţi ai oraşului Bucureşti cu capital de 6000 galbeni. 1858. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, supl. la nr. 107, foaie broşată la finele colecţiei. Conţine: numele, adresa, proprietăţile, preţul proprietăţilor, în parte şi preţul proprietăţilor in total, la fiecare alegător. 6257 324(498.1) Listă generală de toate persoanele cu drept de a fi alese în ori ce parte a ţării şi în toate colegiurile, potrivit art. 9 din anexulu 2-lea al Convenţii. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, supl. la nr. 107, p. 1—4. Listă alfabetică, indicînd numele persoanelor, districtul unde îşi au proprietatea şi eventualele ranguri de boierie. 6258 324(498.1) [Comentariu asupra întocmirii listelor electorale în Bucureşti], — NAŢIONALUL®, II (1858), p. 1: Revistă politică. Se arată că numărul alegătorilor înscrişi este prea mic (290) faţă de populaţia Capitalei (150 000 de suflete). Se aduc mulţumiri vornicului Capitalei, Gr. Cantacu2ino, pentru „esactitatea şi nepărtinirea cu care d-lui a procedat la înscrierea In liste". 6259 B...[olintlneanu], D. 324(498.1) [Discuţii după apariţia listelor de alegători]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 73: Bucureşti. D. B. subliniază in acest articol numărul mic de alegători înscrişi şi admişi în jud. Ilfov, 40 de alegători primari şi 43 direcţi, total 83; 7 fuseseră scoşi din listă. Moldova, in total, a dat 1476 de alegători pentru 1 800 000 de oameni. Se pare că Ţara Românească, pentru populaţia sa de 2 500 000 de suflete, va avea nu număr proporţional mai mic de alegători. Se întreabă: care să fie cauzele acestui fapt? 6260 B...[olintineanu], D. 324(498.1) [Articol în legătură cu micul număr de alegători înscrişi], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 81; Bucureşti. Subliniază că e cel mai redus număr de alegători pe care-1 cunoaşte din trecut. Cînd a fost ales domnitorul Bibescu, după prevederile Reg. Organic, votaseră 12 000 de alegători pentru 190 de deputaţi. Se miră că nu au fost înscrişi nici 3000 de negustori. Ii îndeamnă pe toţi cei cu drept şi omişi pe liste să facă apel la tribunale, conform Convenţiei. 6261 324(498.1) [Ofisul Căimăcămiei din 8 Dec. 1858 către Ministerul din Năuntru, prin care se arată temeiurile ce vor observa în revizuirea listelor electorale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 409; ANUNŢ. R„ V (1858), nr. 101, p. 3. 6262 Boerescu, B. 324(498.1) Timpul reclamatzielor. — NAŢIONALUL®, II (1858), p. 1—2, 6, 10—11, 22. Autorul se bucură de dreptul pe care 0 are fiecare cetăţean să facă recla-maţie, dacă n-a fost trecut in listele electorale, sau in contra acelora care au fost trecuţi pe nedrept. De asemenea, discută cum şi de cine se rezolvă aceste reclamaţii şi pe ce consideraţii se fac. 6263 324(498.1) [Hr. Polihroniade protestează pentru omiterea sa din listele electorale, sub pretextul că nu ar fi pămîntean]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 101, p. 300. 6264 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Comentarii despre ştergerea lui Cesar Bolliac din listele electorale şi despre greutăţile întîmpinate de Ştefan şi Nico-lae Golescu cu ocazia înscrierii lor în aceste liste]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 103, p. 307. Arată că celor doi Goleşti li se ceruse de către administraţia de Muscel „dovadă înscrisă că au virsta de 30 de ani", ceea ce ei nu puteau dovedi „decit cu părul lor cel alb". 6265 324(498.1) [Comentariu asupra excluderii lui Cesar Bolliac şi a rot- maistrului Caramanlău din listele electorale ale judeţului Ilfov ].—NAŢIONALUL®, II (1858), p. 9: Revistă politică. 6266 324(498.1) [Se anunţă că „Mihalache Marghiloman s-a scos din lista eligibililor, neputîndu-i-se considera venitul de 400 galbeni în moşia Boboci, după actul de danie a frate-său, făcut după 19 August"]. —BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 402, col. III: Ministerul din Năuntru. 6267 B...[olintineanu], D. 324(498.1) [Articol cu privire la felul cum se execută în provincie dispoziţiile Căimăcămiei în legătură cu alegerile], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 69: Bucureşti. E convins că dispoziţiile Căimăcămiei sint adesea greşit interpretate sau, în mod intenţionat, rău aplicate de către funcţionarii din ţinuturi. 6268 324(498.1) [Se vesteşte ţinerea primei adunări electorale din Bucureşti în sala Slătineanu, pentru ziua de 14/26 decembrie 1858], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 103, p. 307. 335 www.dacoromanica.ro ALEGERI : TARA ROMÂNEASCĂ 324(498.1) 6269 324(498.1) [Se anunţă amînarea pentru 18/30 decembrie a adunării electorale din sala Slătincanu, deoarece la 14/26 decembrie fuseseră de faţă doar 60 de alegători]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 104, p. 311. 6270 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Sfaturi date alegătorilor]. — ROMÂNUL, I (1858), nr. 104, p. 311. Sfaturile se referă la înscrierile In listele electorale şi Ia acordarea voturilor. 6271 324(498.1) [Comentariu asupra listelor electorale publicate]. — NAŢIONALULU, n (1858), p. 13, 17, 21: Revistă Politică; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 22, p. 3: Revistă politică. Arată persoanele care au fost scoase dintre eligibili în Bucureşti şi districtele Romanaţi, Mehedinţi, Buzău, Muşcel, Teleorman, Ialomiţa, Argeş, Dîmboviţa, Ilfov, Olt, Gorj, Dolj, Rimnicul Sărat, Vîlcea şi Brăila. — în Constituţiouarivl se reproduce doar partea I a articolului din Naţionalulu, publicată în p. 13. 6272 324(498.1) [Circulara Ministerului Justiţiei către tribunalele din ţară, prin care cere ca, în rezolvarea reclamaţiilor cu privire la listele electorale, să se ţină seamă de Convenţia de la Paris, de Pravila ţării şi de Regulamentul Organic]. — NA-ŢIONALULU, II (1858), p. 15, col. I. 6273 324(498.1) [Se anunţă că Cesar Bolliac a dobîndit la tribunal dreptul de a fi înscris în lista alegătorilor], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 78: Cronică interioară. 6274 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Despre restabilirea lui Cesar Bolliac în drepturile sale electorale, prin hotărîrea tribunalului de Ilfov, secţia I]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 104, p. 311. C. A. Rosetti făgăduieşte să publice „frumoasa sentinţă a tribunalului”. 6275 Rosetti, C. A. 324(498.1) înştiinţare către d. d. abonaţi ai Românului. — ROMÂNUL, II (1858), foaie volantă legată după nr. 104 în colecţia B. A. R. Anunţă încetarea apariţiei ziarului pînă cînd va fi autorizat a publica lucrările şi cercetările tribunalelor în materie electorală. 6276 324(498.1) [Secretariatul Statului adresează un avertisment lui C. A. Rosetti, pentru că publicase, „fără voia cenzurei", 0 protestaţie împotriva faptului că nu fusese autorizat să publice dezbaterile de la tribunalul Ilfov asupra reclamaţiei sale electorale], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 105, p. 315. 6277 324(498.1) [Adresa Secretariatului de Stat către redactorul jurnalului „Naţionalulu", prin care i se face cunoscut că nu mai are permisie să publice „acea espunere a împregiurării protestaţiilor pentru care vi s’a acordat voie de către censură a o tipări"]. — NAŢIONALULU, II (1858), p. 17: Secretaria-tulu Statului. Rectificările tn listele electorale, după hotărîrile judecătoreşti, vor fi făcute de către Ministerul din Lăuntru şi publicate în Buletinul Oficial. Numai după acest buletin vor putea fi publicate şi tn ziarele particulare. 6278 324(498.1) [Se comunică înscrierea lui V. Boerescu, redactorul foii „Naţionalulu", în listele de alegători, prin hotărîrea tribunalului de Ilfov]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 82: Cronică interioară. 6279 324(498.1) [Se anunţă că tribunalul de Ilfov a admis cererea lui C. A. Rosetti de a fi trecut pe listele electorale]. — DÎMBOVIŢA, 1 (1858), p. 82: Cronică interioară. 6280 324(498.1) [Se face cunoscut că V. Boerescu, C. A. Rosetti şi C. Bolliac, înfăţişîndu-se la tribunal, li s-a recunoscut dreptul de a fi electori şi eligibili], — NAŢIONALULU, II (1858), p. 17: Revistă politică. 6281 324(498.1) [Căimăcămia declară „ieşite din rîndueala legală" hotărîrile tribunalului civil din Ilfov prin care lui Cesar Bolliac, C. A. Rosetti şi V. Boerescu li s-a recunoscut dreptul de eligibilitate], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 413—414: Către Ministerul Dreptăţii; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 101, p. 2—3: Către Ministerul Dreptăţii. In Anunţătorul Roman, text roroăn şi francez. 6282 324(498.1) [Adaosuri şi rectificări la listele electorale]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 402, col. III; 409, col. III, 414, 417—418 şi 426: Ministerul din Nâuntru. 6283 324(498.1) Lista generală de alegători din toată ţara dupe listele oiiciale ş’afişate. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 105, p. 317. Se publică un tablou statistic. 6284 324(498.1) (Comentariu asupra excluderii lui Caramanlău şi a prinţului Brîncoveanu din listele electorale, ca fiind în serviciu străin, şi asupra înscrierii ilegale a lui Ioan Ghica, deşi era în serviciul Turciei]. — NAŢIONALULU, II (1858), p. 17, 21: Revistă politică. 6285 324(498.1) Onorabilei Caimâcâmif a ţării Româneşti. — NAŢIONALULU, II (1858), p. 19. N. Băleanti, A. Suţu, I. E. Florescu, V. Pleşoianu, C. Văcărescu, Şt. D. Grcceanu şi Stan Georgiu protestează împotriva înscrierii lui Ioan Dimitrie Ghica în listele de alegători direcţi în districtul Dîmboviţa, pe motivul că este funcţionar salariat în serviciul unui alt guvern. 6286 324(498.1) [Comentariu la ştirea că Ton Ghica, principe de Samos, şi-a dat demisia din funcţiunile sale, spre a candida în jud. Dîmboviţa], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 94: Cronica interioară. I. Ghica e felicitat pentru această hotărîre, declarlndu-sc că Adunarea are nevoie de oameni cu cunoştinţe politice vaste ca el. 6287 324(498.1) [Prinţul Grigore Bibescu-Brîncoveanu, demisionat din serviciul militar austriac, este înscris în listele alegătorilor din districtul Romanaţi], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 414: Ministerul din Năuntru. 6288 324(498.1) [Se anunţă că, la 18 decembrie 1858, va avea loc o adunare a alegătorilor din Bucureşti, în sala Slătineanu, şi că persoanele care nu au calitatea de alegători nu pot lua parte la această adunare], — NAŢIONALULU, II (1858), p. 13, col. I. 6289 324(498.1) [Lista comitetului desemnat de adunarea de alegători din Bucureşti, în seara de joi 18 dec.]. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 82: Cronică interioară. Comitetul avea misiunea sâ revizuiască lista alegătorilor din Bucureşti. Fac parte: C. A. Rosetti, V. Boerescu, D. Ghica, D. Bosianu, Hagi-Teodorache, log. Herăscu, Romanov, N. Golescu, Arion, Costaforu, V. Paapa. Se publică şi numărul voturilor pe care le-a obţinut fiecare în această adunare. 6290 324(498.1) [Amănunte cu privire la alegerea comitetului electoral din Bucureşti], — ROMÂNUL, II (1858), nr. 107, p. 323. Se arată că s-a ales un comitet electoral format din 11 membri, printre care se numără: C. A. Rosetti, Boerescu, C. Bosianu, Dim. Ghica, Niculae 336 www.dacoromanica.ro 324(498.1) ALEGERI: TARA ROMÂNEASCĂ - MOLDOVA 324(408.3) Golescu, G. Costaforu etc. Se comunică numărul voturilor întrunite de fiecare membru al comitetului. 6291 324(498.1) [Ofisuldin 23 Dec. al Căimăcămiei către Sfatul Administrativ, prin care arată că se vor efectua operaţiile electorale pentru alegerea deputaţilor în viitoarea Obştească Adunare]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 413; ANUNŢ. R„ V (1858), nr, 101, p. 1—2. In Anunţătorul Român, text român şi francez. 6292 324(498.1) Corespondenţă întie D. D. Caimacami.— BULETIN [Ţ. RJ, 1858, p. 421—423; ANUNŢ. R„ V (1858), p. 1—4; ROMANUL, II (1858), nr. 108, p. 327—328. Schimb de adrese cu privire la dezacordul intervenit Intre I. A. Filipescu şi colegii săi M. Băleanu şi I. Mânu, în legătură cu modul de completare a listelor electorale. — In Anunţătorul Român, text român şi francez. 6293 324(498.1) [Lista celor care, potrivit art. 13 al Convenţiei, au dreptul de a candida la domnie în Ţara Românească]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 417: De la Căimăcămia Ţării Româneşti către Sfatul Administrativ. 6294 324(498.1) [Ordinul Căimăcămiei cu privire la gradele ostăşeşti care au dreptul de a lua parte la alegeri]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 417: D-luI şef al oştirii Barbu Vlădoianu. 6295 Rosetti, C. A. 324(498.1) [Comentariu cu privire la rezolvarea contestaţiilor în chestiunea omiterilor din listele electorale]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 107, p. 323. Exprimă satisfacţia sa pentru justa rezolvare de către instanţele judiciare a plîngerilor celor omişi şi menţionează reintroducerea In liste a lui Melic şi a lui Ion Brătianu. Reproduce un fragment din adresa de mulţumire înaintată de colegiul electoral din Bucureşti ministrului Justiţiei, pentru activitatea Instanţelor judiciare. 6296 324(498.1) [Ofisul Căimăcămiei, din 27 dec. 1858, către Sfatul Administrativ Extraordinar, prin care acest sfat este chemat să examineze toate hotărîrile judecătoreşti şi să considere ca ilegale toate aceste hotărîri, care sînt afară „din legiuita orîn-duială şi bazate pe interpretaţii contrarii instrucţiunilor Căimăcămiei sau pe acte de liberalitate frauduloasă"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 421; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 103, p. 1—2. Tot aci se precizează că Ion Brătianu, fiind osîndit de tribunalul din Paris, în anul 1852, la închisoare pe termen de 5 ani, pentru vină politică, nu mai are dreptul de a alege şi de a fi ales. Deci, hotărirea dată de tribunalul Argeş, pentru restatornicirea drepturilor sale electorale, este nulă. 6297 Rosetti, C. A. 324(498.1) Călăuză eleptorală. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 109» p. 331—332. Lămuriri privind pregătirea alegătorilor şi combaterea abuzurilor In materie electorală. 6298 324(498.1) [Olis din 31 dec. 1858 al Căimăcămiei către Sfatul Administrativ, prin care precizeză că tribunalele nu pot judeca decît calităţile alegătorilor, iar nu „chestii de eligibilitate"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 425, col. I; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 103, p. 2—3. în Anunţătorul Român, text român şi francez. 6299 324(498.1) [Se anunţă că Cesar Bolliac a fost trecut din greşeală ca alegător şi eligibil în Capitală], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 426, col. I: Ministerul din Năuntru. Se precizează că Bolliac este alegător primar în Ilfov şi eligibil în orice colegiu. (498.3) Moldova 1857 6300 324(498.3) [Referatul Ministerului din Năuntru către Sfatul Administrativ Extraordinar cu privire la cele două oraşe din Moldova care aveau dreptul de a alege cîte doi deputaţi, în loc de unul], — BULETIN [Mold,], XXV (1857), p. 18, col. III. Ministerul cere să se rectifice decizia anterioară, prin care se acordase acest drept oraşelor de reşedinţă Botoşani şi Focşani. Constatfndu-se, prin alcătuirea listelor electorale, că portul Galaţi are mai mulţi locuitori cu drept de vot decît Focşanii, propune să se acorde acestui oraş dreptul de a alege doi deputaţi pentru Divanul ad-hoc, urmlnd ca Focşanii să trimită numai un deputat, la fel cu celelalte oraşe de reşedinţă. 6301 324(498.3) [Secictariatul de Stat comunică Ministerului din Năuntru că Sfatul Administrativ Extraordinar a aprobat propunerea de a se acorda oraşului Galaţi dreptul de a alege doi deputaţi], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1858), p. 179: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 6302 324(498.3) [Firman adresat caimacamului Moldovei cu privire la convocarea Divanului ad-hoc]. — BULETIN [Mold,], XXV (1857), p. 77—78; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], (1857), p. 69—71: Novitale din năuntru; BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, p. 4, supl. 1, p. 1—2. 6303 324(498.3) [Ofisul caimacamului Moldovei, adresat Sfatului Administrativ Extraordinar, şi jurnalul Sfatului cu privire la convocarea Divanului ad-hoc]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 93; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857). p. 85: Novitale din năuntru; ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 21, p. 1: Bucureşti 19 Aprilie. 6304 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 12 martie, cuprinzînd informaţii privitoare la silinţele Căimăcămiei de a falsifica alegerile] — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 137: Moldavie. Se arată că se pregăteau mari abuzuri, în legătură cu chestiunea domiciliu-fui celor cu drepturi electorale, şi că administraţia răspîndea zvonuri alarmiste, antiunioniste, printre ţărani. Se mai înştiinţează că se zvonise că agenţii consulari austrieci primiseră bani pentru cumpărarea alegătorilor. 6305 324(498.3) [Secretariatul de Stat aduce la cunoştinţa publică mai multe hotărîri ale Sfatului Administrativ, referitoare la alegeri]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 101, col. I: Partea Administrativă; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857,) p. 93: Novitale din Năuntru. Hotărîri luate In urma primirii unor depeşe de la Poartă. Aceste decizii privesc domiciliul şi averea alegătorilor. Comunicatul e din 21 martie. - în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6306 324(498.3) [Circulară din 21 martie, adresată de ministrul din Năuntru al Moldovei administratorilor de ţinut, referitoare, între altele, la alegerile deputaţilor pentru Divanul ad-hoc]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 113; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97—98. Costin Catargiu recomandă administratorilor să vegheze la îndeplinirea datoriilor de către săteni şi la apărarea acestora de „mîrşavii speculanţi '. Lc mai cere să acorde întreaga lor grijă alegerilor ce se apropie, priveghind ca, în cuprinsul ţinuturilor lor, să nu aibă loc „manifestaţii, agitaţii sau înrî-uriri". — în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6307 324(498.3) [Porunca mitropolitului Moldovei, dată Duhovniceştii Dicasterii, cu privire la participarea clerului la alegerile pentru Divanul ad-hoc]. — GAZ. DE MOLD., XVIII [recte XXIX] (1857), p. 93—94: Novitale din năuntru. 337 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3) 6308 324(498.3) [Anunţ prin care doctorii cu drept de alegători pentru Divanul ad-hoc sînt rugaţi a-şi prezenta diplomele legale]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), supl. la nr. 30, p. 39, col. T; GAZ. DE MOLD., XXVin [recte XXIX] (1857), p. 114: Comitetul Sănătăţii. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6309 324(498.3) InstrucţiI povăţuitoare pentru aducerea întru întocmai înplinire a înaltului Firman împârâtescu atingător la convocarea Divanului ad-hoc. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 129—130; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 122—123 In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6310 324(498.3) [Circulară din 28 aprilie, prin care se stabileşte termenul de 30 de zile pentru declararea domiciliului unor alegători cu proprietăţi în diferite localităţi], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 141, col. III: Ministerul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 134. In Gazeta de Moldovia, text român şi francez. 6311 324(498.3) [Corespondenţe trimise din Iaşi, la 19 şi 21 mai, foii „Le Moniteur Universel", tratînd despre pregătirile caimacamului Vogoride pentru a falsifica alegerile deputaţilor la Divanul ad-hoc], — L'fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201: Nouvelles des Principautes. Se arată că se smulseseră, prin teroare, iscăliturile staroştilor de bresle din Iaşi, împotriva unirii, şi că guvernul căuta să-şi mărească numărul aderenţilor, prin înălţări de grad în armată (ajungînd 60 de colonei la 2000 de soldaţi) şi prin boieriri. De asemenea, se semnalează faptul că se intenţiona ca alegătorii negustori din Iaşi să fie siliţi să-şi dea voturile în alb. 6312 324(498.3) [Corespondenţă din 21 mai, trimisă din Iaşi „Monitorului" — „Le Moniteur Universel" —, în legătură cu falsificarea, de către Căimăcămia Moldovei, a listelor de alegători ai corporaţiilor].— ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 79—80: Presa streină despre Principate. Corespondenta este traduşi din Le Sticle. 6313 324(498.3) [Comunicat din 26 mai, al Ministerului din Năuntru, piivitor la publicarea listelor pe clase, indicînd persoanele care au dreptul de a alege deputaţi la Divanul ad-hoc]. — BUL. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 1; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 167—168: Departamentul din Năuntru. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. în Buletinul Oficial, publicarea comunicatului se repetă In n-rele 2 — 5. 6314 324(498.3) [Protestul mitropolitului Sofronie al Moldovei faţă de încercările guvernului de a-1 face să modifice lista preoţilor care aveau drept să aleagă dintre dînşii deputaţi pentru Divanul ad-hoc]. — ROMANrA [Bucureşti], I (1857), p. 79: Departamentul^ averiloru bisericeşti; L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 205: Nouvelles des Principautes. Argumenteazi ci interpretarea daţi de Mitropolie firmanului otoman pentru convocarea Divanurilor ad-boc e justă, ieromonahii avtnd acelaşi drept ca şi preoţii de mir, daci Îndeplinesc oficiul de preot. 6315 324(498.3) [Lista clericilor avînd dreptul de a alege deputaţi în Divanul ad-hoc],—BUL. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. I—3: Ministeriul din Năuntru. 6316 324(498.3) [Comentariu favorabil în legătură cu publicarea listei clericilor alegători]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 168. Text român şi francez. 6317 324(498.3 [Observaţii critice cu privire la modul în care guvernul) lui Vogoride călcase dispoziţiunile firmanului pentru convocarea Divanurilor ad-hoc în Principate, în ceea ce priveşte înscrierea clerului în listele electorale], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 211: Moldavie. 6318 324(498.3) [Protestul adresat mitropolitului de rectorul Seminarului Central din Moldova, referitor la omiterea sa şi a egumenilor de pe listele electorale], — SECOLULU, I (1857), nr. 47, p. 3—4. Numele rectorului nu este publicat. 6319 324(498.3) Lista 2. Proprietarii mari de moşii din toată Moldova, pământeni seau legiuit împământeniţi şi slobozi de orice ipotecă. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 5—9. Pentru ţinuturile Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Roman, Baciu, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui şi Fălciu. 6320 324(498.3) Estract. Proprietarilor (sic!) mari de moşii, înscrişi prin lista de mai sus, care ne având suma de tril sute fălci, potrivit cu Art. 2 din înaltul Firman au dritul de alegători ear nu şi acel de a fi aleşi deputaţi la Divanul Ad-hoc. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 9—10. Liste pentru ţinuturile: Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Tutova, Vaslui, Fălciu. 6321 324(498.3) Lista 3. Proprietarii mici de moşii din toată Moldova, pământeni seau legiuit împământeniţi, şi slobozi de ori ce ipotecă.—BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 11—22. Pentru ţinuturile: Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Roman, Baciu, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Filciu etc. 6322 324(498.3) Lista 4. Satele fie-căruia ţinut, împărţite pe ocoale acâ- rora lăcuitorl pontaşi înscrişi în tăbliţele Oficiale a Visteriei sânt cu dritul de alegători şi de a fi aleşi deputaţi la Divanul Ad-hoc. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 24—30. Pentru ţinuturile: Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu etc. — Satele slnt grupate pe ocoale. Nu se indică numele, ci numai numărul celor cu acest drept, In fiecare sat. La fiecare ocol, se indică numărul total al „locuitorilor lucrători de pămint", care se totalizează apoi pe fiecare ţinut. 6323 324(498.3) Adunarea tuturor alegătorilor săteni din Moldova. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 30. Statistică a locuitorilor de la ţară cu drept de alegători, pe ţinuturi şi In total, pentru întreaga Moldovă. 6324 324(498.3) Lista 5. De feţile cu dritu de aleşi şi de alegători în capi- talia Iaşii şi celelalte târguri a rezidenţiilor ţinutale după Art. 5 a împărătescului Firman. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 32—39. Cuprinde: boierii de diferite ranguri; „persoanele dedate unei profesii liberale"; „neguţitorii patentări cu proprietăţi"; „acei ctte trii delegaţi din fiecare corporaţie de meseriaşi, aleşi după tnţălesul art. al 5-le punctul al 4-le"; „starostii deosebitelor corporaţii de meserieşi" — din oraşele: Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Fălticeni, Piatra, Roman, Bacău, Focşani, Tecuci, Galaţi, Birlad, Vaslui, Huşi etc. 6325 324(498.3) [Completări şi rectificări la listele electorale], — BULETIN [Mold], XXV (1857), p. 185, col. I: Ministeriul din Năuntru. 6326 324(498.3) [Comentariu la listele electorale publicate de guvernul Moldovei], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], p. 175—176. Se fac totalizări In privinţa numărului alegătorilor din diferite clase şi se anunţă termenul alegerilor. — Text român şi francez. 338 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3) 6327 324(498.3) [Comentariu privitor la excluderea din listele electorale, publicate de Căimăcămia Moldovei, a unui important număr de alegători]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 205: Râsumd des lettres et des joumaux du pays. Se dau amănunte. 6328 324(498.3) [Polemică cu „Jurnalul de Frankfurt" — „Frankfurter Journal" —, care justificase la 18 iunie eliminarea unio-niştilor din listele electorale pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. — L’ETOIXE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 211: Moldavie. Foaia din Frankfurt susţinea că unioniştii fuseseră eliminaţi pentru că ar fi fost grevaţi de datorii şi n-ar fi avut titlurile proprietăţilor in regulă. 6329 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 17/29 iunie, în legătură cu reacţia moldovenilor faţă de excluderea în masă a alegătorilor din listele electorale pentru Divanul ad-hoc, publicate de guvernul caimacamului Vogoride]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 217: Moldavie. Se arată că, numai în Iaşi, semnaseră petiţia de protest 500 de alegători excluşi din liste şi se anunţă că, în întreaga ţară, se alcătuiau astfel de proteste. Petre Mavrogheni fusese însărcinat să ducă protestul moldovenilor la Bucureşti, la comisarii puterilor garante. La Bacău, Tecuci şi Dorohoi, o parte dintre autorităţi se alăturaseră restului cetăţenilor, arătindu-şi indignarea pentru modul cum se alcătuiseră listele electorale. 6330 324(498.3) [Unioniştii moldoveni susţin că 20 000 de persoane fuseseră lipsite, în mod arbitrar, de dreptul de vot], — G. TRANS., XX (1857), p. 208. Ştire redată după Oesterreichische Zeitung. 6331 324(498.3) [Comunicat din 1 iunie al comitetului „cercetării recla- maţiilor din ţănut şi Capitaliea Iaşii" privitor la intrarea sa în activitate şi la rezolvarea contestaţiilor electorale]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 173. Semnează prezidentul, agă G. Drăghici, şi secretarul, C. Pangrati. Contestaţiile urmau a fi înfăţişate în curs de 30 de zile. — Text român şi francez. 6332 324(498.3) [Comunicate ale comitetelor din ţinuturi, instituite pentru cercetarea reclamaţiilor electorale], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 176, 179, nr. 48, p. 190. Din ţinuturile: Bacău, Dorohoi, Focşani, Roman, Covurlui etc. — Text român şi francez. 6333 324(498.3) [Comunicate oficiale ale comitetelor pentru cercetarea reclamaţiilor electorale ], — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 200, col. III. Din Roman, Bacău, Putna, Galaţi etc. 6334 324(498.3) [Listă de persoanele ale căror reclamaţii în legătură cu listele electorale s-au cercetat de către comitetele de apel, instituite în Iaşi şi în ţinuturi].—BULET. OF. EXTR. MOLD,. I (1857), nr. 6, p. 40—41, nr. 8, p. 43—44, 45—46, 47—48, 49—50 şi nr. 12, p. 51: Ministeriul din Năuntru. 6335 324(498.3) [Comentarii şi informaţii referitoare la rezolvarea contestaţiilor la înscrierea în listele electorale]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 194, 197—198, 202, 205. Text român şi francez. 6336 324(498.3) [Informaţie statistică privind numărul total al alegătorilor din Moldova, după rezolvarea contestaţiilor electorale]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], p. 209. Text român şi francez. 6337 324(498.3) [Ştiri de la Iaşi, din 24 iunie, despre desconsiderarea reclamaţiilor făcute de cei în drept de a fi înscrişi în listele electorale şi despre protestările numeroase ale alegătorilor, împotriva silniciei caimacamului Vogoride],—L'ETOILE DU D. [Bruxelles], T (1857), p. 209: ResumfS des lettres du pays. 6338 324(498.3) Circulare la toate Administraţiile Principatului Moldovei şi PoliţieaCapitalei. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 42 [greşit: 41]. Circulară din 18 iunie 1857 a lui Vasile Ghica, ministrul din Năuntru, prin care cere să nu se îngăduie „cea mai mică turburare" cu prilejul alegerilor. Totodată, dă amănunte şi instrucţiuni privitoare Ia desfăşurarea apropiatelor alegeri. 6339 324(498.3) [Porunca adresată tuturor administratorilor şi eforilor din Moldova, cu privire la alegerea deputaţilor Divanului ad-hoc]. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 7, p. 43: Ministeriul din Năuntru. Porunca priveşte domiciliul alegătorilor şi grija ce trebuia avută pentru a-i împiedica pe electori să voteze în mai multe colegii. 6340 324(498.3) [Comunicat din 29 iunie, privind amînarea alegerilor pe termen de 8 zile, „pentru îndeplinirea unor lucrări pregătitoare în operaţiile alegerilor"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 201: Ministeriul din Năuntru cătră Dior Administratorii. Text român şi francez. 6341 324(498.3) [Comunicat din 3 iulie, prin care se anunţă că alegerile vor începe neîntîrziat în ziua de 7 iulie]. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 48: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 205. In Gazeta ie Moldavia, text român şi francez. 6342 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 12 iulie, despre încercările din Moldova de a continua cu falsificarea alegerilor electorale şi cu pregătirea unor alegeri necinstite], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 227. Se dau amănunte cu privire la rezolvarea reclamaţiilor celor neînscrişi în listele electorale, precizlndu-se că unioniştii se abţinuseră să reclame pe calea oficială. Se comentează In mod favorabil gestul lui Alexandru Cuza, care a demisionat din funcţia de pircălab al Galaţilor, nevoind să se preteze la falsificările electorale. Se anunţă că guvernul a hotărit să acorde o indemnizaţie alegătorilor de gradul intii şi al doilea, care trebuiau să-i aleagă pe deputaţii ţărani — lucru socotit în corespondenţă drept un mijloc de corupţie. 6343 324(498.3) [Se anunţă, pe baza unei corespondenţe de la Iaşi, din 15 iulie, că — după toate probabilităţile — data alegerilor urma să fie amînată, pentru a se completa listele electorale]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 225: Resum<5 des lettres du pays. Se arată că Alison, secretarul ambasadorului britanic la Poartă, sfătuise şi el pe Vogoride să procedeze In acelaşi sens. 6344 324(498.3) [Ştiri parţiale despre rezultatul alegerilor pentru Divanul ad-hoc în Moldova], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 209: Novitale din năuntru. 6345 324(498.3) [Informaţie referitoare la deputaţii clerului aleşi pentru Divanul ad-hoc], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 209: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 6346 324(498.3) Lista deputaţilor d’intre proprietarii mari, aleşi în rezi- denţiile ţinutale Luni în 8 Iulie. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), pr214, 218 [erată]. Text român şi francez. 339 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3) 6347 324(498.3) Alegerea deputaţilor Capitaliei. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 217: Novitale din Năuntru. Se anunţă că au fost aleşi la Iaşi: C. A. Sturdza, G. Asachi, V. Drăghici, şi T. Burada. Se indică şi numărul voturilor întrunite de fiecare. — Text român şi francez. 6348 324(498.3) Deputaţii aleşi pentru Divanul Ad-hoc dupre dispoziţiile Firmanului Imperial. — BULETIN [Mold.] XXV (1857), adaos la nr. 59, p. 65; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 225—226. în Gaieta de Moldavia, text român şi francez. 6349 324(498.3) [Se anunţă că, la alegerile pentru Divanul ad-hoc din Moldova, n-au participat o mare parte din alegători, fiindcă cei mai mulţi din reprezentanţii partidului naţional au fost şterşi din liste, sub diferite pretexte]. — CONCORDIA, I (1857), p. 164: Ştiri din întru. 6350 324(498.3) [Două documente dovedind falsificarea rezultatului alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. — L'BXOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 242—243: Moldavie. Unul din documente este o pltngere din 17/29 iulie a alegătorilor orăşeni din Iaşi şi altul este un raport adresat de un slujbaş prefecturii de Roman, la 10/22 iulie. Din amfndouă aceste piese, reies metodele de care se folosise administraţia pentru a 9mulge electorilor un rezultat antiuuionist, precum şi opoziţia acestora faţă de presiunile guvernamentale. 6351 324(498.3) [Corespondenţă din 19 iulie, din Iaşi, despre rezultatul alegerilor clerului pentru Divanul ad-hoc]. — L'liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 229—230: Moldavie. Se menţionează abţinerea de la vot a marii majorităţi a membrilor clerului, Înscrişi In listele electorale, şi se dau amănunte cu privire la abuzurile guvernului cu ocazia alegerii deputaţilor clerului pentru Divanul ad-hoc. 6352 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 20 iulie, despre rezultatele alegerilor pentru Divanul ad-hoc din capitala Moldovei şi protestele răzeşilor pentru omiterea lor totală din listele electorale], —• L’IiTOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 230: Moldavie. Se dau amănunte cu privire la răzeşi, referitoare la originea lor şi la starea lor economică. 6353 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 20 iulie, despre alegerile din Moldova şi măsurile luate de guvern pentru a asigura izblnda antiunioniştilor], — L'liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 230—231: Moldavie. Se arată modul in care decurseseră alegerile clerului din episcopia Roman, al cărei titular era antiunionist. Se dau amănunte privind destituirea colonelului Alcaz, prefectul poliţiei din Iaşi, şi altele referitoare la desfăşurarea forţelor militare de către Căimăcămie, în timpul alegerilor. In sfîrşit, se arată că se adresaseră plingeri consulilor faţă de abuzurile antiunioniste săvirşite de autorităţi. Sc publică un astfel de protest. 6354 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 21 iulie, despre demna atitudine unionistă adoptată de mitropolitul Moldovei şi abţinerea majorităţii electorilor moldoveni de la alegeri]. — L’IiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 213: Moldavie. 6355 324(498.3) [Adresa „unui marc număr de patrioţi români moldoveni", trimisă consulilor din Iaşi, în chestiunea terorismului din timpul alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — G. TRANS., XX (1857), p. 239: Ţeara Românească şi Moldavia; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 239: Principatele dela Dunăre. Traducere după Oesterreichische Zeitung. 6356 324(498.3) [„Le Sitele" anunţă că este probabil ca unioniştii să fi pătruns în număr însemnat chiar în Divanul ales, prin atîtea stăruinţe şi falsificări, de Vogoride]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 135: Presa streină despre Principate. 6357 324(498.3) [Despuierea scrutinului din 19 iulie în Moldova], — L’E- TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 233: Nouvelles des Principautte. Se publică un tablou statistic privind numărul alegătorilor înscrişi ta listele electorale şi participarea lor la vot, conchizîndu-se că Înşişi electorii trecuţi ca siguri pe listele lui Vogoride se abţinuseră, în majoritate, de la votare. 6358 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 29 iulie, despre rezultatul alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234: Nouvelles des Princi-pautes. Se anunţă că se zvonea tn capitala Moldovei că alegerile urmau să fie anulate. Se arată că vajnicul unionist ieşean Cuparencu fusese arestat şi se dau amănunte tn legătură cu abţinerea tn masă a tuturor categoriilor de alegători de la vot. Se comunică amănunte cu privire la refuzul ţăranilor din districtele Galaţi şi Bacău de a-şi alege delegaţi şi se salută cu bucurie dorinţa lor de a-şi da votul direct, nu prin intermediari. 6359 324(498.3) [Corespondenţă trimisă din Iaşi, la 1 august, foii „Times", în legătură cu rezultatul alegerilor pentru Divanul ad-hoc al Moldovei], — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 237: Affaires des Principautte. Corespondentul comunică cifre In legătură cu abţinerea alegătorilor de Ia vot şi observă că. In cazul unor alegeri libere, victoria ar fi aparţinut unioniş-tilor. Redacţia corectează cifrele date de corespondent, in privinţa pârtiei-pârii la vot a micilor proprietari şi a ţăranilor. 6360 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 8 august, despre diferitele abuzuri ale administraţiei cu prilejul alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. — L’IiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 246— 247: Moldavie. Se enumeră diferite cazuri concrete. 6361 324(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 8/20 august, despre ştirile inventate de ziarul „Die Presse" din Viena asupra alegerilor de deputaţi ai clerului din Iaşi]. — L’IiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 249: Moldavie. Se dezminte cu indignare zvonul că mitropolitul i-ar fi ameninţat cu raderea bărbii pe preoţii care ar fi Îndrăznit să participe la alegeri, ca şi acel zvon că doi preoţi ar fi fost pedepsiţi din această pricină. Se observă cu satisfacţie că foaia vieneză a recunoscut că episcopii recomandaseră preoţilor să voteze împotriva unirii. 6362 324(498.3) Scrutin du 19 juillet 1857. Extraits des correspondances des districts. — L'£TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 249—251, 258—259, 262: Moldavie. Sc publică extrase din corespondenţe privind abuzurile guvernului lui Vogoride, in timpul alegerilor pentru Divanul ad-boc, la Galaţi, Tecuci, Bacău, Piatra, Roman, Iaşi, Huşi, Vaslui, Botoşani şi Birlad. 6363 324(498.3) [Depeşa din 12/24 aug. a ministrului otoman al Trebilor Străine, către caimacamul Moldovei]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. 1 la nr. 1, p. 2;BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 1, nr. 65. p. 253. Cerc să sc anuleze alegerile şi să se revizuiască listele electorale, luindu-se ca model interpretarea dată de Căimăcămia 'Ţării Româneşti firmanului pentru convocarea Divanurilor ad-hoc. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6364 324(498.3) Ofisul Excelenţiei Sale Prinţului Caimacam N. Conachi- Vogoridi, adresat cătră Consiliul Administrativ Extraordinar 340 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3) din Moldova în 13 (25) August 1857 sub No. 93. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 2; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64. p. 1, nr. 65, p. 253. Comunică Sfatului că, potrivit depeşei primite de la ministrul otoman do Externe, alegerile din Moldova se anulează. Invită Sfatul să dispună revizuirea listelor electorale şi să ia măsuri ca autorităţile să nu mai comită presiuni asupra alegătorilor. - In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6365 324(498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei cu privire la pregătirea noilor alegeri]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 2—3; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 2, nr. 65. p. 253—254. Fixează, conform depeşei otomane, data alegerilor la 29 aug; dispune alcătuirea de noi liste electorale, avînd ca model instrucţiunile pentru alegeri elaborate in Ţara Românească. - In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6366 324(498.3) [Ofisul caimacamului Ţării Româneşti, Al. Dim. Ghica, din 14 iunie 1857, cuprinzînd instrucţiunile pentru alegeri şi lămurirea firmanului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 3—4. Aceste instrucţiuni au fost adoptate pentru noile alegeri din Moldova, conform dispoziţiilor Porţii. 6367 324(498.3) [Instrucţiunile Ministerului din Năuntru, din 14 august, cu privire la alegerile pentru Divanul ad-hoc].— BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 56—57: Ministeriul din Năuntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 65, p. 254—256: Ministeriul din Năuntru. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6368 324(498.3) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar din 14 august, prin care se stabileşte revizuirea listelor electorale]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2, p. 2, col. I; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 57, col. II: Jurnal; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 65, p. 1. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6369 324(498.3) Rândueala zileloru de alegere, definitivă regulate prin încheierea Ministeriuluî din Lăuntru din 18 Augustă. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2, p. 2, col. I; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 62, col. III; GAZ. DE MOLD., XXVin [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 65, p. 1. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6370 324(498.3) [Circulară din 19 august, cu privire la participarea proprietarilor de pămînt la alegeri]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2, p. 2; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 257: Ministeriul din Năuntru. 6371 324(498.3) [Circulara din 19 august, adresată comitetelor ţinutale, în legătură cu revizuirea vechilor şi noilor liste de alegători]. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 14, p. 57; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 257—258: Ministeriul din Năuntru. 6372 324(498.3) [Ofisul din 20 aug. al caimacamului Conachi-Vogoride către Departamentul din Năuntru, comunicînd felul cum vor fi prezidate alegerile diferitelor colegii]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1. supl. 2, p. 2; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 66, p. 257: No-vitale din năuntru. Text român şi francez. 6373 324(498.3) [Lucrările comitetelor electorale pentru primirea recla- maţiilor din partea persoanelor ce s-ar socoti cu dreptul de a se număra între alegători]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 259: Depeşă telegrafică, 261: Ministeriul din Năuntru, 262; Depeşe telegrafice 266: Novitale din năuntru. 6374 324(498.3) [Se anunţă -ă lista alegătorilor clerici a rămas aceea pu- blicată la 30 mai]. — GAZ. DE MOLD., XXVin [recte XXIX] (1857), p. 258: Novitale din năuntru. 6375 324(498.3) [Completări la lista clericilor cu drept de alegători şi aleşi]. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 16, p. 63, col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 261: Ministeriul din năuntru. Se adaugă încă patru clerici, între care Neofit Scriban şi Iosif Bobulcscu, 6376 324 (498.3) Lista proprietarilor mart din toată Moldova, carii după noua reveduire a listelor electorale, pe temeiul dizlegăril înaltei Porţi, s’ar găsi cu driturî de alegători şi ar urma a luoa parte la din noua alegire ce are a să face Vineri la 30 a curentei luni Avgust, împreună cu acei publicaţi prin Buletinile Oficiale Estraordinare de mai înainte după înţelesul oiiciei circulare de mal sus; osăbit de acel carii să vor priimi după reclamaţii până la 29 curentei la Comitetile respective şi carii să vor publica succesiv. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 14, p. 57—59. Pentru ţinuturile: Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Galaţi, Tutova, Vasilui şi Fălciu. - Se indică numele şi proprietatea. 6377 324(498.3) Lista Proprietarilor Mici. Alegirea acestui clas are a fi Duminică în 1 Septemvrie 1857. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 60. Pentru ţinuturile: Dorohoi, Neamţ, Roman, Bacău, Tecuci, Tutova, Vaslui şi Fălciu. — Indică numele persoanei şi al proprietăţii. 6378 324(498.3) Proprietarii Orăşeni. Alegirea acestui clas are a fi Joi în 5 Septemvrie 1857. — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 61—62. Pentru oraşele: Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Fălticeni, Piatra, Roman, Bacău, Focşani, Tecuci, Galaţi, Birlad, Vaslui şi Huşi. 6379 324(498.3) [Hotăiîri ale Ministerului din Năuntru pentru includerea în listele electorale a celor ce înaintează plîngcri îndreptăţite], — BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 16, p. 63, nr. 16, p. 65—66, nr. 17 p, 67: Ministeriul din Năuntru. 6380 324(498.3) Lista alegătorilor, carii au luatu parte la alegerile din 29 şi 30 Augustă, 2, 4 şi 5 Septemvrie 1857. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2, p. 3—4, supl. 3, p. 1—4, supl. 4, p. 1—2. 6381 324(498.3) [Notiţă despre alegerea deputaţilor clerului]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 265: Novitale din năuntru. Se anunţă că au fost aleşi Filarct şi Neofit Scriban, precum şi Calinic al Slatinei. 6382 324(498.3) [Liste cuprinzînd rezultate parţiale în noile alegeri pentru Divanul ad-hoc în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 270, 273; Ministeriul din Năuntru. Text român şi francez. 341 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324.(498.3) 6383 324(498.3) [Rezultatul complet al noilor alegeri pentru Divanul ad- hoc în Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 277—279: Ministeriul din Năuntru, 288, col. III: Errata. Lista e alcîtuitî pe colegii şi apoi pe (inuturi. Se indici numele celor aleşi, numărul votanţilor şi cel al voturilor obţinute. 6384 324(498.3) Les nouvelles dlections en Moldavie. Scrutin du 10 au 17 septembre. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 260. Se publică lista unora dintre deputaţii clerului şi ai marilor proprietarii subliniindu-se ca o excepţie poziţia antiunionistă a lui Grigore şi Alexandru Balş, aleşi dintre marii proprietari. 6385 324(498.3) Liste des ddputds au divan ad-hoc. Scrutin du 10 au 17 septembre. — L'IsTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 267: Moldavie. Se publică o listă incompletă a deputaţilor aleşi. 6386 324(498.3) [Comentarii cu privire la rezultatele noilor alegeri pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. — L’lsTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 261: Nouvelles des Principautes. Se arată că aproape in unanimitate deputaţii erau unionişti. Se dau informaţii asupra modului cum au fost aleşi unii fruntaşi unionişti. Se dă, in sflrşit, un tablou al deputaţilor aleşi, împărţiţi după părerile lor faţă de idee a unirii. 6387 Rosettl, C, A. 324(498.3) [Comentariu Sn legătură cu rezultatul noilor alegeri din Moldova], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 9, p. 1, col. I: Bucureşti 6/18 Septemvrie. Arată că alegerile s-au terminat in Moldova, sfirşindu-se „rumâneşte". Subliniază faptul că Românul nu se Indoise niciodată de izbinda unioniştilor moldoveni. Semnalează alegerea lui Hurmuzachi „bucovineanul". 6388 Cosdescu, M. 324(498.3) Revistă politică. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 138—139. Pe lingă diferite ştiri externe, anunţă cu bucurie că, la alegerile din Moldova, au fost aleşi 85 de deputaţi unionişti, faţă de alţi 5 opuşi ideii unirii; aceasta, cu toate silinţele antiunioniste ale lui Vogoride. — Text român şi francez. 6389 324(498.3) [Lista deputaţilor unionişti, reuşiţi in Moldova]. — SE- COLUL0, r (1857), nr. 67, p. 4. 6390 324(498.3) [Corespondenţă din Botoşani, din 12 septembrie, despre alegerile pentru Divanul ad-hoc din judeţele Dorohoi şi Botoşani].— L’ftTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 266: Moldavie. Se dau amănunte cu privire la alegerile colegiului marilor proprietari. In care fuseseră aleşi candidaţii unionişti M. Kogălniceanu, I. Docan, D. Ralet şi Cananău. 6391 324(498.3) £lection des d£put£s de Iassy. Comparaison des deux scrutins. — L’ftTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 278—279. Se dovedeşte — cu cifrele furnizate chiar de Gazeta de Moldavia — grosolana falsificare a alegerilor din iulie 1857. 6392 324(498.3) [Fragment dintr-o scrisoare adresată de Alexandru Moruzi, deputat ales în alegerile falsificate din iulie, foii „Le Journal de Constantinople”, in care recunoaşte modul cinstit în care se desfăşuraseră noile alegeri şi elogiază, pe unii dintre candidaţii partidei naţionale]. — L’liTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 282: Moldavie. 6393 324(498.3) [Se anunţă că suma de 2000 de galbeni, cu care s-a încercat coruperea clerului în alegeri, se va utiliza pentru zidirea unui institut de creştere a fetelor sărmane]. — SECOLULtJ, I (1857), nr. 70, p. 2: Moldova. 1858 6394 324(498.3) [Ofisul Căimăcămiei cu privire la alcătuirea listelor electorale pentru Adunarea Electivă din Moldova]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 4. Versiunea franceză, in Moniteur of. de Moldavie, nr. 2, p. 1—2. 6395 324(498.3) [Otisul Căimăcămiei, adresat administratorilor de ţinuturi, cu privire la sarcinile ce li se impun in vederea alegerilor],—MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2—3, p. 1. Versiunea franceză, în Moniteur of. ie Moldavie, nr. 2, p. 2. 6396 324(498.3) Anexa a doua. Stipulaţiile electorale anexate la Con- venţiea încheiată în Paris în 7 (19) August 1858. — BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 465—466 [greşit: 366]; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 1, p. 1—2; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 1—2. în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6397 324(498.3) Instrucţii pentru aplicarea stipulaţiilor electorale anexate la actul Convenţiei din 7 (19) Augustă 1858.—MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 3, p. 1—3; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 349—350. supl. la nr. 88, p. 349; ANUNŢ. R., V (1858), nr. 89, p. 1—2. Instrucţiunile sfnt date de Consiliul Administrativ şi întovărăşite de ofisul de întărire al Căimăcămiei. — In Gazeta de Moldavia se publică şi o versiune franceză. în Moniteur of. de Moldavie, nr. 2, p. 2—4, se publică numai versiunea franceză. 6398 324(498.3) [Se anunţă că instrucţiunile pentru Întocmirea listelor electorale au fost trimise de Departamentul din Năuntru administraţiilor din ţinuturi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 5: Iaşii 3 Noem. 1858. 6399 324(498.3 [Comentarii în legătură cu felul întocmirii listelor electorale pentru Adunarea Electivă din Moldova]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 9: Iaşii 4 Noem. 1858. 6400 324(498.3) [Scurt comentariu în legătură cu apropierea şi pregătirea alegerilor]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 21, col. I: Iaşii 7 Noem. 1858. Se prevede că izbinda In alegeri nu va fi a vreunei clici, căci alegătorii „au mai multă independinţă, mai multă demnitate in inimă, decit să se tirască la picioarele unui stăpîn". 6401 324(498.3) [Circulara Căimăcămiei, prin care administratorii de ţinuturi sînt invitaţi să alcătuiască listele electorale]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 6, p. 1. Versiunea franceză, in Moniteur of. de Moldavie, nr. 3, p. 3. 6402 324(498.3) [Comentariu asupra ordinului Căimăcămiei cu privire la introducerea în listele electorale a persoanelor omise]. — CON-STITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 1: Iaşii 17 Noemvrie. Constituţionariul comentează ironic „nepărtinirea" guvernului. 6403 Donici, Alecu, 324(498.3) [Cuvîntare rostită in calitatea de prim membru al Divanului Obştesc, în adunarea magistraţilor, prezidată de Căi- 342 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3) măcămie], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 2; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 59. înfăţişează noile îndatoriri patriotice ale funcţionarilor din tribunalele moldovene. 6404 Panu, A. 324(498.3) [Răspuns în numele Căimăcămiei la cuvintarea lui Alecu Donici], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 2—3; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 59. Declari ci membrii Ciimicimiei îşi vor face datoria pini la capit. Cere funcţionarilor si dea tot concursul străduinţelor Ciimicimiei. Subliniază importanta viitoarei Adunări. 6405 324(498.3) [Circulara Căimăcămiei in care administratorii de ţinutur' sînt invitaţi să Înscrie în listele electorale pe cei care „au fost exilaţi pe la monastiri, sau arestaţi"]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 2; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 59. 6406 Iepureanu, Grigori Costachi 324(498.3) [Scrisoare către redacţie], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 4: Domnule Redactorul Roagă si i se publice nişte observaţii asupra instrucţiunilor date adminis tratorilor de ţinuturi cu privire la aplicarea stipulaţiilor din Convenţia de la Paris referitoare la alegeri. Arată că se adresează acestui ziar, deoarece el are in program, ca punct principal, apărarea constituţiei. — In cele citeva rînduri introductive, redacţia observă că li va publica articolul, deşi nu e de acord cu el. 6407 Iepureanu, Grigori Costachi 324(498.3) Observaţii asupra instrucţiiloru date administratoriloru de ţinuturi pentru aplicarea stipulaţiiloru electorale. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 4, nr. 13, p. 4, nr. 14, p. 3—4. Contestă dreptul Consiliului Administrativ de a da o interpretare anumitor articole din Convenţia de la Paris, prin aceste instrucţiuni. Afirmă că această interpretare e numai de competenta tribunalelor şi că unele din aceste instrucţiuni contravin prevederilor Convenţiei. 6408 A. 324(498.3) [Corespondenţă din Vaslui, cu privire la acţiunea de influenţare a viitoarelor alegeri dusă în ţinut de Costache Sturza, nepotul caimacamului Vasile Sturza]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 3, p. 1, col. I; LE CONSTI-TUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 4:D5peche Tdldgraphique. 6409 324(498.3) [Se anunţă că o parte din alegătorii ţinutului Bacău au fost şterşi de pe listele electorale], —CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 3, p. 1: Depecha Telegrafică; LE CONSTI-TUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 4: Ddpeche Tdldgraphi-que. Intre aceştia, era şi hatmanul A. Aslan. 6410 324(498.3) [Articol cu privire la abuzurile electorale din Bacău şi Vaslui]. — STEAOA D., III (1858), p. 328: Curierul inte-rioru. Polemică cu Consitufionariul din 14 nov. 6411 324(498.3) [Depeşă telegrafică, semnată G. Racoviţă, protestînd împotriva călcării „driturilor proprietarilor prin influenţia d. Costachi Sturza"]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 1: Depeşe telegrafice. Protestul se face in legătură cu o reclamaţie a lui Miclescu. 6412 Sturza-Tăcuteanul, C. 324(498.3) Răspunsulu Dlul C. Sturza la No. 3. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 4. Scrisoare adresată redacţiei Constitutionariului, în care C. Sturza-Tăcuteanul răspunde acuzaţiei aduse in nr, 3 al acestui ziar, cu privire la amestecul său in alcătuirea listelor electorale, spunind că art. 8 din anexa a 2-a a Convenţiei îi dă acest drept. Scrisoarea este Întovărăşită de un comentariu al redacţiei, 23 — Bibliografia analitică — C- 3102 arătind că el nu are dreptul de a se amesteca la alcătuirea listelor electorale decit după publicarea lor, şi nici de a ameninţa pe „amploaiaţi". — Se precizează că cel care il reclamase pe C. Sturza era colonelul D. Miclescu. 6413 324(498.3) NepotuldelaTăcuta.—CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 10, p. 2—3. Sub acest titlu, sint publicate diverse plingeri împotriva unor nereguli care ar fi fost săvîrşite in districtul Vaslui de Costachi Sturza, zis şi Tăcuteanul, cu ocazia întocmirii listelor electorale. Se precizează că acesta era nepotul unuia dintre caimacami. Ziarul Constitufionariul ia o atitudine fermă in această chestiune şi cere grabnica îndreptare a abaterilor administratorului, deoarece purtarea lui Sturza ar fi „culpabilă". 6414 Botez, G. 324(498.3) [Răspuns foii „Constituţionariul" în chestiunea listelor electorale de la Bacău]. — STEAOA D., III (1858), nr. 97, p. 292 bis — 293: Onorabilei Redacţii a Stelei Dunării. li apără pe Costachi Sturza de acuzaţia că ar fi încercat să intimideze pe funcţionarii care alcătuiau listele. Contestă dreptul de alegători la 9 proprietari de moşii, sprijiniţi de Constitufionariul. 6415 Z. 324(498.3) [Corespondenţă din Huşi cu privire la felul cum au fost aplicate instrucţiunile electorale în ţinutul Fălciu], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), m. 4, p. 3, col. II. Autorul arată că schimbarea funcţionarilor a adus îndoială asupra aplicării sincere a ordinelor date, căci pe cit sensul instrucţiunilor nu conţine nici un spirit de partid, pe attt funcţionarii sint oameni de partid. Exemplifică prin fapte concrete. 6416 324(498.3) [Observaţii critice cu privire la felul cum calcă legea electorală „amploiaţii Locotenenţei Domneşti"]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 1. Se dă ca exemplu omiterea lui Grigore Sturza de pe lista ţinutului Huşi, deşi îndeplinea toate condiţiile cerute. 6417 324(498.3) [Corespondenţă din Huşi cu privire la neregulele săvîrşite de Lambrino, administratorul ţinutului Fălciu, în alcătuirea listelor electorale]. — LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 4. 6418 * * * 324(498.3) [Corespondenţă din Huşi cu privire la felul cum au fost alcătuite comisiile ce au întocmit listele electorale]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 11, p. 3. Precizează că aceste comisii au fost alcătuite numai din „partizani cunoscuţi ai guvernului de faţă". 6419 S. M. 324(498.3) [Scrisoare în legătură cu schimbările de privighetori de ocoale făcute în ţinutul Fălciului]. — STEAOA D., m (1858), p. 285: Domnul meii 1 Dezminte afirmaţiile din Constitufionariul că ar fi fost îndepărtaţi mulţi privighetori din serviciu; arată că s-au făcut numiri In locurile vacante şi unele suspendări temporare. Subliniază că Muhlis-Paşa a fost trecut in listele electorale ale ţinutului cu un venit de 3100 de galbeni, cind pe moşia sa el lua cel mult 900 de galbeni pe an, de obicei. 6420 324(498.3) [Hotărîrea judecătoriei ţinutului Fălciu cu privire la contestaţiile făcute împotriva înscrierii prinţului Grigore Sturza în listele electorale]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20. p. 4: Judecătoria de Fălciu. Prima contestaţie, cu privire la venitul moşiei Duda, se rezolvă In sensul că acest venit ii dădea dreptul de a fi Înscris, conform art. 4 anexa a Il-a a Convenţiei. A doua contestaţie se rezolvă fn sensul că Gr. Sturza, fiind ofiţer otoman, nu are dreptul de a fi alegător şi ales plnă ce nu se va face dovada formală a demisiei sale. Hotărîrea e subscrisă de către D. Rallet, ca preşedinte. 6421 324(498.3) [C. Miclescu şi A. A. Sturza anunţă, printr-o telegramă, că la Dorohoi administratorul Iorgu Holban ar fi întocmit în 343 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3) mod nedrept listele electorale]. — CONSTITUŢrONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 1: Depeşe telegrafice; LE CONSTITU-TIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 1: D^peche Tel^graphique. Ei precizează că Holban a aspirat el însuşi la deputăţie. 6422 324(498.3) [Protestul unor boieri din ţinutul Dorohoi, datat 30 noiembrie, prin care cer revizuirea listelor electorale]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 2: Onoratei Judecătorii a ţinutului Dorohoi. Protestul este întovărăşit de hotărîrea tribunalului Dorohoi, sub titlul: Nadpis (pont 6 a seriei 1. DeehemJ. 6423 324(498.3) Făgăduinţi şi fapte. I. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 14, p. 1. Se protestează împotriva felului cum s-a rezolvat, de către Căimăcămia Moldovei şi tribunalul din Vaslui, reclamaţia electorală a colonelului D. Miclescu. 6424 324(498.3) [Corespondenţa dintre tribunalul districtului Vaslui şi colonelul Dimitrie Miclescu]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 20, p. 2—3: Adaos la Făgăduinţi şi fapte No. 1. Corespondenţa se referă la judecarea „protestului" colonelului Miclescu. Se publică „jurnalul" din 13 dec. al Căimăcămiei din Moldova, care prevede înscrierea colonelului între alegătorii direcţi, deoarece s-a constatat din partea comisiei de anchetă că are venit de peste 1000 de galbeni. 6425 324(498.3) Făgăduinţi şi fapte. II. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 1—2. Comentariu asupra hotărîrilor tribunalului Dorohoi cu privire la protestul unor boieri pentru felul cum au fost Întocmite listele electorale. Se afirmă că prevederile Convenţiei sint nesocotite fiindcă, sub înrîurirea vechilor deprinderi, nici legile şi nici aşezămintele nu au putere. 6426 324(498.3) [Se anunţă că listele electorale se vor alisa în ziua de 24 noiembrie], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 3: Revistă politică. 6427 324(498.3) [Ofis cu privire la listele electorale ce s-au publicat]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 8, p. 1—2: Căimăcămia Moldovii. Ofis adresat Departamentelor din Lăuntru şi celui al Dreptăţii. Textul romănesc este semnat de V. Sturza şi A. Panu, pe cînd textul francez mai poartă şi semnătura iui Şt. Catargi. — Versiunea franceză, în Moniteur of. de Moldavie, nr. 5, p. 2. 6428 324(498.3) Listele alegătorilor din Principatul Moldovii. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), supl. la nr. 8, p. 1—14; STEAOA D., III (1858), supl. extr. broşat între p. 256—257. 6429 324(498.3) [Se reproduce, după „Steaoa Dunării", un tablou al alegătorilor primari şi direcţi, de ţinut şi de oraşe]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 72. Se observă că, dintre 1000 de locuitori, numai unul are drept să ia parte la alegeri. 6430 324(498.3) [Comentariu în legătură cu afişarea listelor electorale]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 61: Iaşii 24 Noem. Redacţia felicită Locotenenţa Princiară pentru afişarea listelor electorale, care au fost „ridigeate după toată legalitatea". 6431 324(498.3) Apreciaţie asupra listeloru electorale. — CONSTITUŢIO- NARTUL, T (1858), nr. 8, p. 2—3. Se afirmă că au fost făcute abuzuri cu ocazia întocmirii listelor electorale. Se analizează ca exemplu situaţia din ţinutul Covurlui. 6432 324(498.3) [Comentariu asupra listelor electorale publicate în Moldova]. — NAŢIONALUL0, II (1858), p. 5: Revistă politică. Se arată că numărul alegătorilor este mic, 1576 la o populaţie de peste două milioane, şi cu toate acestea „reacţionarii" nu sînt mulţumiţi şi „fac intrigi şi protestări injuste". 6433 Rosetti, C. A. 324(498.3) [Observaţii referitoare la numărul mic al celor înscrişi în listele electorale din Moldova]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 96, p. 279. Autorul exclamă: ..Mulţi chemaţi şi puţini aleşi, zice biserica; d’astă dată, de vor merge lucrurile tot astfel, ne pare că va fi; cîţi chemaţi atîţi aleşi". 6434 Veisa, T. 324(498.3) Interpretaţie doctrinară. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 61—63. Analiză de drept a articolelor 4 şi 5 din instrucţiunile date de Căimăcămia Moldovei privind aplicarea prevederilor electorale ale Convenţiei. 6435 324(498.3) Apreciaţii asupra instrucţiiloru. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 4, nr. 16, p. 2, nr. 18, p. 2—3. Se afirmă că legea electorală nu a fost respectată în aplicarea ei în Moldova ci Căimăcămia i-a dat interpretări personale. Se apreciază că o lege nu poate fi interpretată decît din trei puncte de vedere, şi anume: legislativ, judecătoresc şi doctrinar. Sînt expuse pe larg aceste trei puncte de vedere — în legătură cu articolul Interpreta}ia doctrinară, publicat de Veisa în Zimbrul — şi se argumentează că interpretarea dată de Căimăcămie legii electorale nu se încadrează în nici unul din acestea. 6436 324(498.3) [înştiinţare cu privire la reclamaţiile celor neînscrisi în listele electorale], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 9, p. 4: Ministeriul din Năuntru; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 79: Ministeriul din Năuntru. Reclamaţiile se vor tnainta administraţiilor ţinutale şi judecătoriilor. — Versiunea franceză, în Moniteur of. de Moldavie, nr. 5, p. 4. 6437 Panu, A. 324(498.3) [Cuvîntare adresată magistraţilor cu privire la urmările publicării listelor electorale]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 9, p. 4, col. II; ZIMBRUL ŞI VULT, TV (1858), p.79—80. In numele Căimăcămiei Moldovei, Panu cere judecătorilor ca reclamaţiile ce li se vor adresa tn legătură cu listele electorale să le rezolve cu dreptate, ca cetăţeni care îşi iubesc patria. 6438 Sihleano, A. 324(498.3) Cine-a face ca mine, ca mine să păţească 1 — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 3—4; STEAOA D„ III (1858), p. 285. Autorul arată, într-o formă de poveste, nedreptatea ce i s-a făcut, nefiind trecut pe listele electorale, tl acuză pe D. Dăscâlescu, administratorul districtului Putnei, că a fost în trecut un funcţionar incorect, iar acum face abuzuri electorale. 6439 Dăscălescu, D. 324(498.3) [Răspunde acuzaţiilor aduse de A. Sihleanu]. — STEAOA D., III (1858), p. 285—286: Domnule Redactor! Arată că a fost cinstit toată viaţa; de aceea, după ce a ocupat trei funcţiuni, e încă „plin de datorii", aşa cum arată chiar A. S. Nu l-a persecutat pe acesta, deoarece i-a admis plîngerea şi a dat dispoziţii să fie trecut ca alegător. Roagă redacţia să-i publice anexele la scrisoare, care sînt şi reproduse în p. 285 — 286; piingerea lui. A. Sihleanu, Onorabilei starostii a ţinittului Puţuri!, împreună cu rezoluţia pe care i-a pus-o D. Dăscălescu şi textul adresei de răspuns către A. Sihleanu. Se mai publică şi adresa din 1850 a Vistieriei către D. Dăscălescu, muiţumindu-i pentru serviciile făcute. 6440 324(498.3) [Raport al Sfatului Administrativ prin care se recomandă ca Departamentul din Lăuntru să ceară administraţiilor să respecte „strict" instrucţiunile pentru înscrierea în listele eleţ- 344 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3) torale]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 9, p. 4, col. I; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 83, col. I. Raportul, Încuviinţat de Căimăcămie, fusese provocat de o reclamaţie a comisului Grig. Soroceanu. 6441 324(498.3) [Articol cu privire la necesitatea împiedicării înscrierii în listele electorale a celor cu „averi închipuite" şi „domicilii fictive"]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 2. Text român şi francez. 6442 Istrati, N. 324(498.3) Despre Alegători şi despre Deputat. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 5—8. Articol In care sint arătate alegătorilor trăsăturile necesare unui candidat pentru deputăţie; trăsătura principală ar fi independenţa. 6443 P. C. G. 324(498.3) [Scrisoare adresată redacţiei, cu privire la neînregistrarea numeroşilor cetăţeni cu drept de alegători şi la alte nereguli]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 9—12: Iaşii Dechemvrie 4. 6444 S. 324(498.3) [Corespondenţă din Focşani, în care autorul se plînge că nu a fost trecut în listele electorale]. — CONSTITUŢIO-NARIUL, I (1858), nr. 11, p. 4. 6445 324(498.3) Depeşă telegrafică din 1 Dechemvrie cătră Onor Minis- teriu din Lăuntru. — MONIT. OF. MOLD., 1 (1858), nr. 11, p. 1, col. I; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 12, p. 3. D. Dăscălescu, administratorul ţinutului Putna, cere ministerului să decidă sub ce condiţii să se primească reclamaţiile electorale, deoarece majoritatea lor nu sînt întemeiate pe dovezi şi întîrzie în mod inutil mersul alcătuirii listelor definitive. — Versiunea franceză, în Moniteur of. de Moldavic, nr. 6, p. 2-3. 6446 324(498.3) [Depeşa circulară din 2 dec., a Căimăcămiei Moldovei, către administraţiile de ţinuturi], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 11, p. 1; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 12, p. 4, col. I. Răspunzînd la cererea lui D. Dăscălescu, caimacamii V. Sturza şi A. Panu cer să nu se ia tn considerare reclamaţiile Împotriva înscrierii în listele electorale a anumitor cetăţeni, dacă nu sînt întemeiate pe dovezi; să nu se Îngăduie protestele neîntemeiate, făcute numai pentru a tulbura liniştea. — Versiunea franceză, In Moniteur of. de Moldavie, nr. 6, p. 3, col. I. 6447 324(498.3) [Depeşă circulară a Căimăcămiei Moldovei către administraţii şi judecătorii]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 11, p. 1: Depeşă telegrafică, 1 Dechemvrie 1858; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 12, p. 4, col. I. Caimacamii V. Sturza şi A. Panu cer administratorilor şi judecătorilor ca „nepărtinirea cea mai mare, legalitatea cea mai strictă să-i povăţuiască In toate lucrările, care ei sănt chemaţi a săvîrşi în terminul de trei septămlni a reclamaţiilor". 6448 324(498.3) [Comentarea unui pasaj din „depeşa circulară" trimisă de Căimăcămie tuturor administratorilor din Moldova, cu privire la reclamarea „ştergerii sau înscrierii în listele electorale"]. — CONSTITUŢIONARIUL, 1 (1858), nr. 12, p. 3. Se precizează ci această circulară, din 2 decembrie, prevăzînd că orice reclamaţie, din partea alegătorilor, trebuie să se sprijine pe dovezi, calcă art. 8 al Convenţiei de la Paris, care nu prevede astfel de stipulaţiuni. 6449 324(498.3) [Protest telegrafic, semnat de Gheorghe Racoviţă din Vaslui, împotriva atitudinii judecătorului de acolo faţă de contestaţiile electorale]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 12, p. 4: Depeşă telegiafică. 6450 324(498.3) [Protest din Bacău, semnat de Al. Aslan, P. Cosmiţa şi G. Gorgos, cu privire la neregulile săvîrşite cu ocazia întoc- mirii listelor electorale]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 9, p. 1: Depeşă Telegrafică. Afirmă că judecătorul Iacovachi Goroveiu a declarat că nu va face nici 0 îndreptare în listele electorale şi nu va înscrie nici un alegător, cu toate drepturile ce le are, dacă nu este de „partida lor“. 6451 324(498.3) [Depeşa din 1 dec. 1858 a Căimăcămiei, adresată administratorului din Bacău cu privire la reclamaţiile electorale]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 11, p. 2, col. I: Căimăcămia Moldovei. Versiune franceză, în Moniteur of de Moldavie, nr. S, p. 4. — Depeşa e dată în legătură cu plîngerile lui Alez. Aslan, P. Cosmiţă şi Dim. Sa cară. 6452 324(498.3) [Reclamaţie telegrafică, semnată: Costişanu, cu privire la alcătuirea listelor electorale din Bacău]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 13, p. 1. 6453 324(498.3) [Scrisoare către redacţie, în care Ioan Ivaşcu protestează că, deşi este mare proprietar în ţinuturile Bacău şi Iaşi, nu a fost trecut în listele electorale]. — CONSTITUŢIONARIUL, 1 (1858), nr. 14, p. 4; PATRIA [Iaşi], I (1858), supl. la nr. 5, p. 22: Domnule Redactor. 6454 324(498.3) [Depeşă de protest, semnată Brăescu, împotriva contestaţiilor electorale făcute de marii proprietari din Bacău]. — STEAOA D., III (1858), p. 286: Depeche Telegrafice. 6455 324(498.3) Fâgăduinţi şi fapte. IV. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 18, p. 1—2. Se comentează o nouă depeşă telegrafică de protest, împotriva alcătuirii listelor electorale din Bacău, înaintată Căimăcămiei din Moldova. Textul depeşei, semnat de Iancu Xanti, se reproduce în cadrul articolului. 6456 324(498.3) [Protestele la Căimăcămie a doisprezece alegători din ţinuturile: Fălciu, Bacău, Dorohoi şi Neamţ, cu privire la întocmirea listelor electorale]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 13, p. 1—2: Iaşii în 8 Dechemvrie. Se publică cuvîntarea ţinută de vornicul Grigore Balş în faţa caimacamilor, pentru a susţine aceste proteste, în numele celor 12 delegaţi. Se rezumă răspunsul lui A. Panu, în numele Căimăcămiei Moldovei, şi observaţia făcută de Dim. Miclescu. 6457 324(498.3) Protestaţia ţinutului Neamţu. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 13, p. 2—3. Dintre protestaţiile înaintate Căimăcămiei Moldovei de către cei 12 alegători, se publică textul celei din Neamţ, adăugîndu-i-se o listă de Alegătorii primari neinscrişi in listă şi avind venitul cerut de Convenţia. 6458 324(498.3) Unu al tu nepotul — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 12, p. 3, col. I. Se protestează împotriva ilegalităţilor pe care le-ar fi făcut în ţinutul Neamţ postelnicul Mihail Jora, nepotul administratorului acestui ţinut, la întocmirea listelor electorale. Se afirmă că astfel de ilegalităţi nu au fost cunoscute în alegerile din timpul lui Vogoride. Se cere să se facă cuvenitele îndreptări, iar administratorul să fie dat în judecată. 6459 324(498.3) Fâgăduinţi şi fapte. III. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 2—3. Se comentează raportul privighetorului ocolului Piatra cu privire la abuzurile făcute de Mihai Jora la alcătuirea listelor electorale. Se publică şi raportul privighetorului. 6460 Iuga, stolnicul M. 324(498.3) Mărturie. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 3. Autorul afirmă că, deşi avea dreptul să fie trecut în lista marilor proprietari, a fost înscriş în aceea a micilor proprietari, pentru că a refuzat să promită că îl va vota pe Iancu Cantacuzin. . 345 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3) 6461 Sihleanu, A. 324(498.3) [Corespondenţă din Focşani, cu privire la excluderea armenilor din listele electorale]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 3—4. Autorul precizează câ art. 46 din Convenţia de la Paris prevede c3 toţi moldovenii şi muntenii, de toate riturile creştine, au drepturi politice, şi deci In aceasta categorie intră şi armenii. 6462 324(498.3) [Banul V. Dimitriu din Folticeni protestează împotriva răpirii drepturilor sale politice]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), .p 24: Domnule Redactor. 6463 324(498.3) [Scrisoare din Galaţi semnată P. Papadopulo, condamnînd felul in care au fost alcătuite listele electorale in ţinut]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), ni. 19, p. 3. 6464 Panu, Anastasie 324(498.3) [Cuvîntare rostită către funcţionarii tribunalelor, în ziua de 7 dec.]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 14, p. 3—4; STEAOA D„ III (1858), p. 304—305; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 123—124. Funcţionarii aceştia urmau a merge la colegiile electorale, pentru a supraveghea alegerile de deputaţi. Le cere să dea dovadă de patriotism şi de cunoaştere a răspunderii istorice care le incumbă. 6465 324(498.3) [înştiinţări ale Ministerului din Năuntru cu privire la re- clamaţiile electorale]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 10, p. 4, nr. 12, p. 3—4, nr. 13, p. 2—4, nr. 14, p. 4, nr. 15, p. 1—4, nr. 17, p. 2—3, nr. 20, p. 2. 6466 324(498.3) [Corespondenţă a Căimăcămiei referitoare la contestaţiile electorale], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 12, p. 1—3. Depeşele adresate administratorului din Fălticeni şi judecătoriei din Roman, precum şi administraţiilor şi judecătoriilor ţinutale. — Versiunea franceză, în Moniteur of, de Moldavie, nr. 6, p. 3—4. 6467 324(498.3) [Corespondenţă a Căimăcămiei cu privire la interpretarea instrucţiunilor şi la contestaţiile electorale]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 13, p. 1—2, nr. 14, p. 2—3. Versiunea franceză, In Moniteur of. ie Moldavie, nr. 7, p. 1 —2. 6468 324(498.3) [Procesul verbal nr. 21, din 6 decembrie, al şedinţei Căimăcămiei Moldovei, în care se stabilesc dispoziţiunile cu privire la întocmirea listelor electorale]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 14, p. 1—2: Căimăcămia Moldovii; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 122—123: Acte oficiale. Versiunea franceză, In Moniteur of. de Moldavie, nr. 7, p. 2—3. 6469 324(498.3) [Se anunţă numele comisarilor extraordinari numiţi de Căimăcămie în ţinuturi, pentru rectificarea listelor electorale], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 14, p. 2: Căimăcămia Moldovii; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 4, col. II; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 123, col. II. 6470 324(498.3) [Jurnalul din 4 dec. al Căimăcămiei Moldovei, prin care se aprobă hotărîrea tribunalului din Vaslui în privinţa recla-maţiei electorale a colonelului D. Miclescu]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 14, p. 1—2: Jurnal. Tribunalul respinge cererea lui Miclescu, de a fi trecut de la colegiul alegătorilor primari la cel al alegătorilor direcţi, pe baza averii sale. 6471 324(498.3) [Raportul din 8 dec, al Consiliului Administrativ cu pri- vire la reclamaţia colonelului D. Miclescu împotriva abţizţirilor electorale din ţinutul Vaslui]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 18, p. 2: Ministeriul Treburilor Streine. Raportul e semnat de I. A. Cantacuzin, V. Alecsandri, A. Cuza, P. Donici: şi Dulcescu. 6472 324(498.3) [Jurnalul încheiat de aghiotantul domnesc, C. N. Mavrichi, revizorul Ministerului din Lăuntru, Iancu Rolin, şi administratorul ţinutului Vaslui, A. Străjăscu, referitor la reclamaţia electorală a colonelului D. Miclescu]. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 18, p. 2—4: Jurnal. 6473 324(498.3) [Diverse hotărîri anunţate de Ministerul Dreptăţii cu privire la alcătuirea listelor electorale], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 17, p. 4, nr. 19, p. 3—4, nr. 20, p. 2—4, nr. 22, p. 1—4. 6474 324(498.3) Noutate importentă. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 84. Comentarii despre felul cum redactorul ziarului Constitufionariul înţelege să facă propagandă electorală: şi-a umplut un geamantan cu exemplare din ziarul său şi s-a dus să le Împartă, In persoană, alegătorilor finutaşi. 6475 324(498.3) [Adresa Căimăcămiei Moldovei către Departamentul din Lăuntru, prin care cere ca administratorii să anunţe publicului, fără întîrziere, zilele hotărîte pentru alegeri]. —MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 10, p. 1: Căimăcămia Moldovii; PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 25—26; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 90: Acte oficiale. Se fixează termenele pentru alegerea diferitelor categorii de deputaţi. — Versiunea franceză, In Moniteur of. ie Moldavie, nr. 5, p. 4, col. II. * 6476 324(498.3) [Ofisul Căimăcămiei, adresat Ministerului din Lăuntru, releritor la secretul alegerilor], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 13, p. 1. Versiunea franceză, in Moniteur of de Moldavie, nr. 6, p. 3—4. 6477 324(498.3) [Observaţii referitoare la felul cum sînt alcătuite buletinele de vot]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 16, p. 4, col. II. Se precizează că acestea poartă un număr de ordine, după care se poate identifica persoana care a votat. Prin aceasta, se calcă libertatea şi secretul alegerilor. 6478 324(498.3) Intrerumperile telegrafului. — STEAOA D., III (1858), p. 294. Se notează că cei care aveau interese să tulbure campania electorală au recurs pină şi la Întreruperea comunicaţiilor, prin tăierea firelor de telegraf din Moldova. Cetăţenii slnt îndemnaţi să-i descopere şi să-i denunţe pe făptuitori. 6479 324(498.3) [Scrisoarea caimacamilor V. Sturza şi A. Panu, adresată mitropolitului, în legătură cu apropierea alegerilor], — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 17, p. 1—2. Mitropolitul este Îndemnat „a chiema lumina cerească In cugetele alegătorilor, de a deslega de jurămintele cu care ar fi putut fi împovărate prin vicleana uneltire de partidă". Urmează răspunsul mitropolitului şi „Cartea de deslegare adresată către protoiereii rezidenţiilor de ţinuturi". — Documente din 10/22 şi 11/23 dec. 1858. 6480 324(498.3) [Articol în care se comentează favorabil scrisoarea către mitropolit a caimacamilor A. Panu şi V. Sturza, precum şi „cartea de deslegare" dată de mitropolit la cererea lor]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 125: Iaşii 15 Dechemv. 6481 Ghica, N. 324(498.3) (Scrisoare către redacţia ziarului, cu privire la „cartea de deslegare” dată de mitropolitul Moldovei tuţuror protoiereijor, 346 www.dacoromanica.ro 324.(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324.1(498.3) prin care dezleagă pe alegători de orice legăminte făcute cu ocazia alegerilor]. — CON STITUŢION ARIUL, I (1858), nr. 17, p. 1—2. Scrisoarea este întovărăşită de un comentariu al redacţiei, în care se precizează că această „carte44 se referă la alegătorii cinstiţi „care au ştiut să pre-ţuiască importanţa chemării lor44 asupra alegerii persoanei pe scaunul domniei. 6482 324(498.3) Candidaţii Partizel nacionale pentru Capitala Iassi. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 125: Iaşii 15 Dechemv. Se araţi ci aceşti candidaţi slnt: A. Panu, M. Kogălniceanu şi Ev. Alcaz-Se atrage aten(ia alegătorilor ci aceasta este singura listă a partidei naţionale* şi voturile lor nu trebuie si fie împărţite. 6483 324(498.3) [Amănunte cu privire la mersul alegerilor]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 125, col. II. 6484 324(498.3) [Ştiri mărunte cu privire la rezultatul alegerilor], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 4, col. II: ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858) p. 132, 140: Ultima oră. 6485 324(498.3) [Redacţia „Constituţionariului" anunţă că doi din redactorii săi au fost aleşi deputaţi]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), ne. 18, p. 1: Iaşii în 19 Dechemvrie. Este vorba de Costachi Hurmuzachi şi D. Cornea. 6486 324(498.3) [Despre felul cum au decurs alegerile în Moldova]. —ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 141: Iaşii 19 Dechemv. Scurt comentariu asupra alegerilor in general şi asupra celor din Iaşi, in special. 6487 324(498.3) [Corespondenţă din provincie, cu privire la alegeri]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 151: Corespondinţâ particulară a Zimbrului şi Vulturului. Se ironizează atitudinea de superioritate pe care o adoptă cei din Capitală fată dc provinciali, atitudine părăsită cu ocazia alegerilor, cind candidaţii veniţi din Iaşi îi linguşeau pe alegătorii provinciali. 6488 324(498.3) [Primele ştiri cu privire la rezultatele alegerilor din Moldova], — ROMÂNUL, ir (1858), nr. 105, p. 315. Se anunţă că au fost aleşi 34 de deputaţi, dintre care 21 membri ai partidei naţionale, 8 aderenţi ai lui Mihail Sturza, 3 ai lui Grigore Sturza şi 2 cu apartenenţa politică neprecisă. 6489 324(498.3) [Ştiri cu privire la alegerile din Moldova]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 106, p. 319. Se anunţă că, din 54 de deputaţi aleşi, cunoscuţi pină la plecarea curieru-lui, 29 sint membri ai partidei naţionale, 15 „mihăileni44 şi 7 „grigorieni44. 6490 324(498.3) DD. Deputaţi aleşi până acumu. — STEAOA D., III (1858), p. 307. 6491 324(498.3) Complectarea listeloru DD. Deputaţi aleşi. — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 315—316: Iaşii 22 Dechemvri. 6492 324(498.3) Lista deputaţilor aleşi pentru Adunarea Electivă a Moldovei. — MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 18, p. 1, nr. 21, p. 4; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 4. In Constitufionariul, lista e însoţită de un scurt comentariu al redacţiei, arăttnd că mai mulţi candidaţi au Înaintat contestaţii, care urmau a fi judecate de către viitoarea Adunare, potrivit prevederilor Convenţiei. 6493 324(498.3) Rezultatulu definitivă alu scrutinului din 16, 17 şi 18 Dechemvrie. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 29—30: Numele deputaţilor; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 144. In Patria, text român şi francez. 6494 324(498.3) [Telegramă de protest faţă de felul cum s-au desfăşurat alegerile din Bacău, semnată de A. Aslan]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 1: Depeşe Telegrafice. 6495 Br&escu 324(498.3) [Precizare în legătură cu felul In care s-au efectuat alegerile Ia Bacău], — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 318, col. III. Răspuns afirmaţiilor făcute de A. Aslan, în Cotistitufionariul. 6496 324(498.3) [Depeşă din Bacău către redacţia foii „Constituţionariul", In care delegaţii proprietarilor primari arată felul cum s-a făcut alegerea deputatului Costachi Lupaşcu]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 18, p. 2: Depeşă Telegrafică. Pentru a dovedi că alegerea s-a făcut în mod legal, anexează „jurnalul" încheiat cu prilejul alegerilor, de către delegaţii proprietarilor cu drept de alegători primari. 6497 324(498.3) [Protestul unei părţi dintre alegătorii primari din districtul Bacău]. — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 316: Jurnal. Declari ca nelegal felul cum s-a ficut alegerea deputatului Costachi Lupaşcu în colegiul lor. 6498 Vilner, A. 324(498.3) [Corespondenţă din Bacău, în care face o dare de seamă amănunţită asupra felului cum s-au desfăşurat alegerile]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 2—3: Corespondenţă particulară a Constituţionariului (Bacău). 6499 324(498.3) [Depeşă telegrafică din Bacău, semnată de spătării Vasiliu şi Milicescu, protestînd împotriva neregulilor petrecute la alegeri], — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 1: Depeşă telegrafică. 6500 324(498.3) [Depeşă telegrafică din Bacău, prin care mai mulţi delegaţi ai proprietarilor primari îl felicită pe Grigorie Sturza cu ocazia alegerii sale ca deputat la Iaşi]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 18, p. 1: Depeşă. Depeşa este precedată de un scurt comentariu al redacţiei, elogiind atitudinea acestor delegaţi şi amintind de protestul lor împotriva ilegalităţilor ce s-ar fi comis în colegiul lor, la Bacău. 6501 324(498.3) [Telegrama de protest faţă de atitudinea administratorului de Botoşani, Pisoschi]. — STEAOA D., III (1858), p. 306: Depeşă telegrafică Redacţiei Stelei Dunărei. Un grup de unionişti cere demiterea lui, sub motiv că tolerează violenţele şi părtineşte partida adversă, care manevra să-l îndepărteze din oraş pe M. Kogălniceanu. 6502 324(498.3) [Două depeşe de protest din partea alegătorilor din Botoşani]. — STEAOA D., m (1858), p. 307—308: Depeche Telegrafice; CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 1—2. In prima, se protestează pentru faptul că ispravnicul dc Botoşani s-a proclamat singur ales, cu 20 de voturi, cind majoritatea cerută era 23. în a doua, se cere ca data celui de-al doilea scrutin să fie fixată mai tîrziu, ca să se poată aduna alegătorii. 6503 324(498,3) [Protestele alegătorilor din Botoşani], — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 318: Depeche Telegrafice. Se publică o depeşă adresată redacţiei Stelei Dunării, prin care alegătorii declară că nu se vor prezenta la al Il-lea scrutin dacă nu va fi înlocuit administratorul Pisoschi. Se mai publică un protest înaintat de aceiaşi Căimăcămiei, în privinţa numirii ilegale a lui A. Moţoc ca priveghetor de ocol. 347 www.dacoromanica.ro 324(498.3) ALEGERI : MOLDOVA - COLONIZĂRI. MIGRAŢIUNI 325.1(439.1) 6504 Un Focşănean 324(498.3) [Corespondenţă din Focşani, în legătură cu alegerea ca deputat, în acest oraş, a lui Mihail Kogălniceanu]. — CONSTI-TUŢIONARITUL, I (1858), nr. 15, p. 4. îşi pune In mod ironic intrcbarca cum Kogălniceanu — ai cărui venit fonciar de 1400 de galbeni li dădea dreptul de a fi ales la colegiul proprietarilor mari — a preferat să fie deputatul orăşenilor din Focşani ? 6505 Costachi, V. 324(498.3) [Scrisoare prin care protestează faţă de felul cum s-au alcătuit listele electorale la Galaţi]. — PATRIA [Iaşi], I (1858), p. 28: Corespondenţe particulare. 6506 Gheorghiu, M. 324(498.3) Declaraţie. — STEAOA D., III (1858), nr. 97, p. 291 bis: Iaşii 12 Dechemvrie. In calitatea de „privigbitor de ocolul Codrului, (mutul Iaşii", declară că serdarui Costachi Nicolau a căutat să-l corupă, cerîndu-i să forţeze alegerea astfel Incit să reuşească el şi lăudlndu-se că e omul lui Mihail Sturza, care va fi in mod sigur domnitor. 6507 324(498.3) [Comentariu la alegerea lui Grigore Balş, redactorul şef al ziarului, ca deputat al ţinutului Neamţ]. — CONSTITU-ŢIONARrUL, I (1858), nr. 17, p. 1: Iaşii în 17 Dechemvrie. Se face elogiul lui Gr. Balş ca om politic, schi(indu-i-se şi biografia. 6508 324(498.3) [Două telegrame de protest din Piatra, împotriva felului cum autorităţile pregăteau alegerile], — PATRIA [Taşi], I (1858), nr. 6, p. 21: Depeşe telegrafice; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 141: Depeşe Telegrafice. A doua c semnată G. Roznovanu. Redacţia ii adaugă un scurt comentariu, subliniind că delegaţii trimişi de guvern să supravegheze alegerile erau ei Înşişi amatori să fie aleşi. — Text romăn şi francez. In Zimbrul şi Vulturul, se reproduce a doua telegramă. 6509 324(498.3) [Plîngerca mai multor alegători din ţinutul Neamţ către Caimăcămia Moldovei şi către isprăvnicia ţinutului Neamţ, cu privire la abuzurile tăcute de administratorul acestui ţinut, Mihai Jora, cu ocazia alegerilor de deputaţi]. — CON-STITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 20, p. 1—2: Iaşii în 24 Dechemvrie. Plingerea e întovărăşită de un comentariu al redacţiei. Se afirmă că astfel de abuzuri nu s-au comis nici in timpul fostului caimacam Vogoride. tn continuare, redacţia se intreabă: „cum poate ţara a mai avea încredere că oamenii guvernului de astăzi vor răspunde la adevăratele dorinţi a naţiei ? “ 6510 324(498.3) Estrasu din o corespondenţă particulară a Stelil Dunării. — STEAOA D., HI (1858), nr. 103, p. 316. Se comunică amănunte cu privire la felul cum au decurs alegerile pentru deputaţii micilor proprietari la Roman. Se notează cazuri concrete de corupţie electorală. 6511 C. T. 324(498.3) [Scrisoare către redacţie, despre alegerile la colegiul micilor proprietari din districtul Roman]. — STEAOA D., III (1858), nr. 104, p. 326: Curierul interioru. Arată cum a căzut candidatul mieilor proprietari, Gb. Rezmiriţă, prin lipsa unui singur vot: al lui Gr. Obreja, care fusese cumpărat cu bani de către partida adversă. 6512 324(498.3) [Telegramă de protest din Tecuci, semnată de N. A. Ra- coviţă, despre modul în care au decurs alegerile în ţinut]. — CONSTITUŢIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 1: Depeşe telegrafice; ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 141: Depeşe Telegrafice. 6513 324(498.3) [Corespondenţă in legătură cu împrejurările In care s-a făcut alegerea deputatului micilor proprietari In Tecuci].— STEAOA D„ III (1858). nr. 102, p. 413—414: Curierulu interioru. Se comunică numele celor 8 alegători care au fost cumpăraţi, fiecare cu clte 300 de galbeni austrieci, pentru a-1 vota pe candidatul Mihail Sturza. 6514 324(498.3) [Corespondenţă de la Tecuci, cu amănunte asupra alegerii deputatului Constantin Iacovachi]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 147. 6515 324(498.3) [Ştire despre localităţile unde alegerea urma să se facă din nou], — STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 315: Iaşii 22 Dechemvrie. Se indică oraşele: Botoşani, Bacău, Vaslui. 6516 324(498.3) [Redacţia anunţă că a primit o scrisoare din Moldova, cu numele celor 15 deputaţi retrograzi care se aleseseră prin corupţie], — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 94: Cronică interioară. Le trece însă numele sub tăcere, ironizîudu-le numai vechiul nărav personal al corupţiei. 6517 324(498.3) [Articol cu privire la viitoarea Adunare Electivă a Moldovei]. — ZIMBRUL ŞI VULT., IV (1858), p. 149—150: Iaşii 22 Dechemv. Se arată că, la alegerea acestei Adunări, în fond, nu a participat întreaga populaţie, ci numai un număr foarte restrîns de cetăţeni, datorită proastei întocmiri a legii electorale. Se exprimă nădejdea că, deoarece în această Adunare au intrat reprezentanţi ai „partidei naţionale11, aceste nedreptăţi vor fi înlăturate prin legile pe care le vor alcătui ei. 325 COLONIZĂRI. MIGRAŢIUNI. STRĂMUTĂRI 325.1 (.) COLONIZĂRI ÎN DIFERITE ŢĂRI 325.33 Migraţiuni. Transhumantă 325.331 Strămutări 325.1 (.) COLONIZĂRI tN Dll-'LRITE ŢARI 6518 325.1(436) [Din Vicna, se anunţă că „după ce se va efectua organi- zăţiunea politică a Monarhiei, se va lua înainte colonizarea provinţelor cîte una, precum Ungaria, Slavonia, Transilvania şi Bucovina"]. — G. TRANS. XV (1852), p. 75, col. I. 6519 325.1(439.1) [Ştiri cu privire la planul austriac de colonizare în Ungaria]. — BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 17: Ocsterreichi-sche Monarchie. 6520 325.1(439.1) Plănuiri şi sfaturi noă despre colonizarea Ungariei. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 82: Ungaria. Se rezumă, luîndu-se o atitudine potrivnică, un articol din Die Donau, în care se propusese anexarea Principatelor Române de către Austria şi colonizarea acestor ţări, a Ungariei şi a Transilvaniei, cu coloni germani. 6521 325.1(439.1) Colonisaţia Ungariei şi a ţerilor el învecinate. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 401—402, 405. Pleclndu-se de la un articol din Oesterreichische Zetlung, se expune problema colonizărilor in Ungaria şi tn regiunile Învecinate. 6522 325.1(439.1) Legea de colonisaţiune. — TELEGRAFUL R., IV (1858), p. 205. Se reproduce ordonanţa Împărătească din 11/23 decembrie 1858, prin care se statuează colonizările in Ungaria, Transilvania, Croaţia, Banat şi Voivodina. 348 www.dacoromanica.ro 325.1(439.2) COLONIZĂRI. MIGRAŢIUNI 325.1(498) 6523 325.1(439.2) [Ştire despre strămutarea in Transilvania a unei „colonii de mustră" de lucrători, din Predazzo-Fremdenthal]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 100: Noutăţi diverse. 6524 325.1(439.2) [Se anunţă aşezarea a 1000 de colonişti elveţieni în regiunea Lugoj]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 132: Noutăţi diverse. 6525 325.1(439.2) Despre colonisaţiunî şi emigrăţiuni ... — G. TRANS., XV (1852); p. 290—291: Viena, 29 Sept. Se arată că — dczvoltindu-se în unele state „o clasă numeroasă de oameni calică şi fugară pe pămlnt, sau cum îi zicem, clasă de proletari" — s-a căutat in acele state să se remedieze răul printr-o propagandă de emigrare, mai ales spre America. Apoi se trece la problema imigrărilor germane in Transilvania, arătindu-se că aşezările de şvabi Încercate de ia 1845 Încoace nu au izbutit. Se fac extrase dintr-un articol apărut in foaia Corespondinţa austriacă — Ocsterreichische Correspondens—, în care doritorii de a emigra din Germania erau îndemnaţi să se indrepte spre ţinuturile Austriei. Redacţia Gazetei Transilvaniei critică aceste îndemnuri, arătînd că în Ungaria şl Transilvania există suficientă populaţie, iar pămintul de vlnzarc era foarte rar. 6526 325.1(439.2) [Se anunţă că s-a dat o nouă dispoziţie, conform căreia străinii ce voiesc a se stabili în Ungaria şi Transilvania trebuie să depună mai întîi jurămîntul de credinţă, ca cetăţeni ai statului austriac]. — G. TRANS., XV (1852), p. 291, col. II. 6527 325.1(439.2) O Privire prin Diurnale. — G. TRANS., XV (1852), p. 305. Trecere in revistă a unor articole privind probleme maghiare, apărute in ziarele Magyar Hirlap, Peşti Naplo, şi a unei corespondenţe din Ţara Birsci, publicată iu ziarul austriac Ost-deutsche Post. Această corespondenţă c criticată aspru, arătindu-sc că ea Înfăţişează fals situaţia din această regiune, făcind propagandă pentru o colonizare prin wurtemburghezi şi prczcntînd Ţara Birsci ca fiind lipsită dc orice altă populaţie locală. Se arată că economia regiunii braşovene nu mai poate suporta alţi colonişti şi că acolo există populaţie românească numeroasă. 6528 325.1(439.2) [Scurt comentariu la un articol din jurnalul „Die Donau", în care se atinsese problema colonizării in Secuime]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 19: Austria. Se ia atitudine împotriva unor noi colonizări in Transilvania. 6529 325.1(439.2) [Se anunţă că „din Moravia se pregătesc 72 familii, germani şi slavi, spre a lua drumul cătră Ardeal, ca să colonizeze şi se înainteze horticultura şi economia de cimp”].—G. TRANS., XVIII (1855), p. 86: Austria. 6530 325.1(439.2) [Observaţii cu privire la problema colonizării în Transilvania], — G. TRANS., XVIII (1855), p. 110: Transsilvania. Pomindu-sc dc la informaţia dată dc Siebenburger Bote in legătură cu sosirea unor colonişti moravi, se discută în general chestiunea colonizărilor, opinindu-sc apoi pentru aşezarea coloniştilor, bine pricepuţi în cultura pămîn-tului, nu in masă, ci cite o familie in fiecare sat, spre a servi drept exemplu. Dc asemenea, se pledează pentru Înfiinţarea unei şcoli agronomice. 6531 325.1(439.2) [Corespondenţă din Teaca, de la 1 mai, despre trista situaţie a 300 de colonişti moravi veniţi la Fărăgău, lingă Reghin, înşelaţi de promisiunile unui moşier]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 138: Transsilvania. 6532 325.1(439.2) [Se anunţă că „un nuor mare de emigranţi colonişti boemi trecuseră prin Pesta, îndreptîndu-se spre Banat"]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 355: Austria. 6533 325.1(439.2) Emigraţia în Transilvania. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 61. Sc redau sfaturi ale guvcrnămiiitului Transilvaniei, cuprinse intr-o înştiinţare, in legătură cu posibilităţile dc imigrare in Transilvania, In înştiinţare se arată categoriile dc emigranţi, precum şi condiţiile pe care li le oferă Transilvania. 6534 325.1(439.2) [Comentaiii pe marginea unui articol din „Wanderer", în care se atacă ideea colonizării cu germani a Ungariei şi Transilvaniei], — G. TRANS., XIX (1856), p. 106, 110: Monarchi'a Austriaca. Se arată că, in foaia germană, sc combătea ideea colonizării nu din punct de vedere naţional (teama de deznaţionalizare), ci din punct de vedere economic, populaţia fiind suficientă in aceste părţi şi neexistind nici un motiv de a se aduce „proletari". 6535 325.1(439.2) [Notiţă despre o broşură publicată în Lipsea de A. Ţigler — Ziegler — în favoarea imigrării germanilor în Transilvania].— G. TRANS., XIX (1856), p. 226: Monarchi'a austriaca. Transsilvania. Broşura e intitulată Calchismulil pentru emigranţi. 6536 325.1(439.2) [Ştire despre aşezarea mai multor colonii nemţeşti în păr- ţile Aradului şi ale Timişoarei]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 236: Monarchi'a austriaca. Ungaria. Sc precizează că aceşti colonişti „ar fi cumpărat moşioarc spre a le cultiva". 6537 325.1(439.2) Dojăniri cătră cei ce vreau a emigra la Ardcalu. — G. TRANS., XIX (1856), p. 362: Boemia. Sc anunţă, după Wanderer, că guvernul din Boemia ceruse supuşilor săi să nu mai plece spre Ardeal, fără a fi luat in prealabil informaţii asupra condiţiilor dc colonizare. Se dcpling aceste colonizări pripite, care duceau la un adevărat dezastru pentru colonişti. 6538 325.1(439.2) [Observaţii despre lipsa de organizare a imigrării coloniştilor boemi în Transilvania]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 371: Transilvania. 6539 325.1(498) [Ştiri despre o emigrare bulgară în Principatele Române, din pricina apăsării turceşti]. — BUIvURESTER DT. Z., X (1854), p. 217: Donaufiirstenthumer. Emigrările sînt în legătură cu războiul ruso-turc. 6540 Alesandrescu, G. 325.1(498) [Comentarii la două articole în care se formulau planuri germane de colonizare în Principatele Române, publicate în „Dunărea" — „Die Donau" — şi „Lexiconul de conversaţie" — „Conversations Lexikon der Gegenwart"]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 274—276. Articolele acestea fuseseră făcute cunoscute publicului român prin Gazeta Transilvaniei. G. Alcxandrcscu analizează conţinutul lor, ironizează pretenţiile ncjustificatc formulate dc autorii lor şi declară că poporul român vrea să sc dezvolte şi să se guverneze singur şi nu are nevoie de tutela coloniştilor germani. 6541 325.1(498) [Articol în chestiunea colonizării cu germani a Principatelor şi despre soarta unei colonii germane din preajma Brăilei]. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 274—275: Tiâr'a romanesca si Moldavi'a. Extras dintr-o foaie germană. Colonia germană din preajma Brăilei se descompusese, din pricina abuzurilor administrative şi fiscale la care fuseseră supuşi coloniştii. 6542 325.1(498) Despre colonisaţia germană şi vinderea productelor germane în principatele danubiane. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 277—278. Traducerea unui articol apărut în Ocsterreichische Zeitung, ca o corespondenţă din Bucureşti. Pledează pentru o colonizare masivă germană in 349 www.dacoromanica.ro 325.1(498) COLONIZĂRI. MIGRAŢIUNI 325.1(498.5) ţările danubiene şi îndeosebi In cele româneşti, pe motiv că ele ar fi prea puţin populate, In raport cu bogăţia solului. Discută apoi perspectivele agriculturii, arătind că ea se face foarte primitiv, din pricina indolenţei mulţimii de dăcaşi, care ştiu că rodul muncii nu va fi al lor. Prezintă, în contrast, ca înfloritoare situaţia moşnenilor. Enumeră garanţiile care ar trebui să li se dea coloniştilor. Examinează apoi problema negoţului de import şi export: arată ce produse finite străine se aduc In Principate şi de unde. Arată perspectivele de export ale unor bune culturi de viţă de vie. 6543 325.1(498) [Traducerea unui al doilea articol din „Oesterreichische Zeitung“, cu privire la problema colonizării în Principatele Române]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 287—288, 291—292: Principatele de la Dunăre. Corespondenţă din Bucureşti. Insistă asupra necesităţii de a se face colonizări de-a lungul drumului comercial pe Dunăre şi Marea Neagră, către Asia Mică şi Caucaz. Subliniază bogăţia Principatelor Române în cereale, dînd amănunte statistice cu privire la exportul de cereale, prin porturile Brăila, Galaţi şi Giurgiu. Arată însă că există o mare piedică pentru colonizare: străinii nu pot cumpăra bunuri imobile; iar dacă devin suspuşi români, cu mici proprietăţi, riscă să intre în categoria asuprită a ţăranilor. 6544 325.1(498) [Ştire despre iniţiativa lui Selenski şi a cofetarului Cari Seegher, în legătură cu emigrarea unor familii din Wtirtem-berg, în Principate]. — STEAOA D., I (1855), p. 12: Facte diverse. Această iniţiativă personală a fost fără rezultate, pentru că a fost împiedicată de guvernul respectiv. Steaoa Dunării aprobă atitudinea guvernului wQrtemburghcz, afirmînd că „este bine ca fiecare să şadă la casa lui”. 6545 325.1(498) [Comentariu în legătură cu eventualele colonizări germane la Dunăre]. — STEAOA D., I (1855), p. 85—86: Iassii 19 Noemvri. Se subliniază forţa de asimilare dovedită de populaţia romănească faţă de asemenea Încercări de colonizare in Principate. 6546 325.1(498) La Răsăriţi — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 141—142: Albina Românească. Comentarii la un articol al Gazetei Universale — Allgemeine Zeitung — in care se propunea o nouă colonizare sistematică a Ungariei şi a Principatelor Romăne, cu germani. Autorul anonim declară că românii au in adevăr trebuinţă de braţe şi de capital, insă nu braţe ca să-i incătuşcze, nici bani ca să-i cumpere. 6547 325.1(498) [Foaia „Le Progres International" din Bruxelles cere colonizarea Principatelor Române, cu locuitorii excedentari ai Apusului Europei şi îndeosebi cu valoni]. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 139—140: La Presse europeenne sur Ies Principautes. 6548 Rosetti, C. A. 325.1(498) [Observaţii cu privire la emigrarea coloniştilor germani în Principate]. — ROMÂNUL, H (1858), p. 209. Menţionează că dieta de la Frankfurt hotărîse să îngăduie plecarea germanilor în Principatele Române, Ungaria şi America, deoarece exista convingerea că, în aceste părţi, ei şi-ar putea păstra naţionalitatea. Rosetti ia atitudine ostilă acestui punct de vedere şi semnalează cu îngrijorare că, în iarna anului 1857/1858, pătrunseseră în Principate aproape 50 000 de germani. 6549 325.1(498) [Notiţă prin care se combate tendinţa românilor transilvăneni de a emigra în Principate]. — G. TRANS., XXI (1858), p. 218, col. II: Transilvania. Se arată că „nu tot e aur ce străluceşte” şi că, în Principatele Române, plăcintele nu erau pe garduri! Se dau amănunte privind emigrarea ardelenilor peste munţi, arătîndu-se că aci ei sufereau exploatarea proprietarilor şi a arendaşilor, căzlnd ei şi familiile lor într-o şi mai cruntă mizerie. 6550 325.1(498.1) [Observaţii cu privire la un articol apărut în ziarul săsesc din Braşov în 1849, cu privire la problema colonizării în Ţara Românească], — G. TRANS.. XIV (1851), p. 45: Din Predeal 3/15 Febr. Autorul anonim ironizează propaganda care se făcea In acel articol pentru o colonizare masivă prin germani şi saşi, In Valahia. Descrie condiţiile penibile în care a trăit poporul în Ţara Românească plnă atunci: „La noi acum vorbesc prea puţini, şoptesc mai mult, suspină şi oftează totul, afară numai din o parte a ciocoilor”. Vorbeşte de „egoismul, capriţul, tirania şi toate împilările” ciocoilor. Aminteşte cum au trăit cultivatorii pămîntului, clăcaşii — „desarmaţi pînă la secure şi topor, zălogiţi de singura căldare de mămăligă ce o mai avea, una [la] cîte 5 — 6 gazde”. încheie: „Sub acest fel de condiţii să vie la noi deodată 200 000 colonişti saşi şi în 25 ani îmi dau capul de va mai rămînea urmă dintr'înşii”. 6551 325.1(498.1) [Articol tradus din „Corespondenţa prusiană" — „Preus- sische Correspondenz" — referitor la problema emigraţiei germanilor în Ţara Românească]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 726—727. In articol, se relatează că guvernul muntean s-ar fi arătat dispus să acorde unor eventuali colonişti germani o scutire totală de dări timp de 3 ani şi parţială pentru alţi şapte ani. Se mai dau amănunte privind avantajele şi dezavantajele emigrării In Principatele Române. 6552 325.1(498.3) [Departamentul de Finanţe din Moldova anunţă că „proprietarii de moşii ce ar voi a primi prin satele d-lor, Bulgarii din acii trecuţi sau carii vor trece în partea aceasta din părţile Turciei, să se înfăţoşeze la Visterie"]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 222: Novitale din năuntru. 6553 325.1(498.3) [Se anunţă ca probabil că valea Sucevei va ii colonizată cu germani]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 330: Partea Neoficiâsă. 6554 325.1(498.5) [Se anunţă ca 1400 de familii bulgare vor să se întoarcă la vetrele lor în Dobrogea, după ce se refugiaseră, în timpul războiului ruso-turc]. — TIMPULtF, I (1856), supl. la nr. 4, p. 1: Tulcea. 6555 325.1(498.5) [Din sursă otomană, se anunţă că 1400 de familii bulgare, care emigraseră din Dobrogea în timpul războiului purtat, de Rusia împotriva turcilor, voiau să se întoarcă la casele or]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 359, col. I: Turcia. Se mai vesteşte că Strogonov, aghiotant al guvernatorului Noii Rusii a sosit la Rusciuk, pentru a-i cere lui Said-Paşa să dispună retrocedarea proprietăţilor acestor familii, proprietăţi confiscate de autorităţile otomane. 6556 325.1(498.5) [Corespondenţă din Tulcea, cu privire la întoarcerea fa- mililor bulgare emigrate din Dobrogea în timpul războiului]. — BUKURESTER DT. Z.. XII (1856), p. 399, col. II: Tultscha, 5 Dezember. Se subliniază fertilitatea solului Dobrogii de lîngă Dunăre şi eforturile guvernului otoman de a Încuraja stabilirea emigraţilor ce ar vrea să se ocupe cu agricultura. 6557 325.1(498.5) [Se vesteşte că „guvernul otoman a ordonat a se împopora părţile Dunării cu colonii turceşti"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 140: Novitalele zilei. 6558 325.1(498.5) [Se anunţă că Sadyk-Paşa a fost însărcinat de către guvernul otoman să pregătească o colonizare militară a Dobro-gei], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 144: Turcia. Se arată că generalul otoman plecase în acest scop în Dobrogea, fiind însoţit de trei ingineri. 350 www.dacoromanica.ro 325.33(498) MIGRAŢIUNI. TRANSHUMANTĂ 325. 33(498) 325.33 MIGRAŢIUNI. TRANSHUMANŢĂ 6559 325.33(498) [Comentariu cu privire la felul cum procedau autorităţile militare din Transilvania faţă de acei recruţi daţi lipsă la apel pe care îi bănuiau a fi în Principatele Române]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 383: Tiara românească shi Mol-davia. Se afirmă că aceste autorităţi obligau pe bătrtnii părinţi ai acestor recruţi să meargă in Ţara Românească şi să fi caute la intimplare. Se propune ca cercetările să le facă Însuşi statul austriac, prin consulat sau prin comisii speciale. 6560 325.33(498) [Amănunte cu privire la pagubele suferite de crescătorii de vite transilvăneni din pricina iernii tîrzii din Ţările Româneşti], — G. TRANS., XV (1852), p. 146: Braşov, 23/11 Maiu. Se descriu pagubele suferite de aceşti transilvăneni in Ţara Românească, cu prilejul revenirii iernii tn martie şi aprilie 1852. Mii de cai, vaci şi zeci de mii de oi au pierit de frig din pricina lipsei de adăposturi pentru vite din aceste părţi. Se apelează la boierii din Principate să construiască astfel de adăposturi. 6561 325.33(498) [Date statistice în legătură cu numărul oilor şi al vitelor crescătorilor transilvăneni aflate în Ţara Românească]. — G. TRANS., XV (1852), p. 154. Se dă cifra de 2 000 000 dc oi şi 25 000 de vite şi cai. 6562 325.33(498) [Observaţii referitoare la greşeala păstorilor ardeleni de a nu lua în arendă dajdia anuală a oieritului şi comăritului din Ţara Românească, lăsîndu-se speculaţi de alţii] — G. TRANS., XV (1852), p. 215: Terra românească şi Molda-via. Se arată că dajdia se arenda cu vreo 15 000 de florini, dar că arendatorii reali iau 40 000. 6563 325.33(498) [Observaţii cu privire la defavorabilele perspective deschise crescătorilor de oi din Transilvania, din cauza progresului agricultuiii în Principate, care va reduce spaţiile de păşunat]. — G. TRANS., XV (1852), p. 330—331: Foiletonul. Observaţiile se fac tn cadrul capitolului al II-lea din articolul Suvenire din căliUoria mea. 6564 325.33(498) [Circulară a Departamentului Vistieriei din Ţara Românească prin care se lac cunoscute punctele de trecere a vitelor păstorilor ardeleni, atît la suirea, cît şi la coborîrea din munţi], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 79, 83: Departamentul Vistieriei. La aceste puncte se face numărătoarea vitelor de către slujbaşii stăplnirii. 6565 325.33(498) [Se anunţă că Vistieria din Ţara Românească a interzis pătrunderea oierilor transilvăneni în Prinicipat prin alte puncte de graniţă decît cele oficiale stabilite], — G. TRANS., XVI (1853), p. 128—129: Ti^r'a romanăsca şi Moldavi’a; TELEGRAFUL R., I (1853), p. 131. Se anunţă că, dacă se va călca această dispoziţie, păstorii respectivi vor fi oslndiţi, fiind socotiţi „călcători de graniţe". Se comunică lista punctelor de graniţă pe unde se putea pătrunde in mod legal tn Ţara Românească. 6566 325.33(498) [Guvernămintul Ardealului anunţă punctele de graniţă pentru numărat ea vitelor stabilite de guvernul Ţării Româneşti], — G. TRANS., XVI (1853), p. 275: Partea Oficidsa. 6567 325.33(498) Dela Dunărea român&că.— G. TRANS., XVI (1853), p. 281, col. I: Tidr’a roman&ca şi Moldavi’a. Se înfăţişează situaţia grea a oierilor transilvăneni: mocani, ţuţuieni, In Bulgaria şi Ţara Românească, provocată de starea de război, care-i împiedica să treacă să ierneze in Turcia. 6568 325.33(498) [Ştiri în legătură cu răspîndirea oierilor transilvăneni], — G. TRANS., XVII (1854), p. 117, col. I: Austria. După Wiener Zeitung, se anunţă că, într-una din insulele Dunării, volon-tirii turci năvăliră asupra mocanilor austrieci şi uciseră 30 de ciobani, răpin-du-le 7000 de oi. Internunţiul austriac la Poartă a protestat oficial. 6569 325.33(498) [Se anunţă că trupe de başibuzuci „au pus mina pe 10 000 oi, din nişte turme ale românilor austrieci ce păşteau în Do-brogea, şi cu această ocazie au ucis 25 păstori Transilvani"]. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 118: Turcia. 6570 325.33(498) [Guvernul austriac tratează cu guvernul otoman, prin internunţiul de la Constantinopolc, o convenţie cu privire la dreptul de păşune peste Dunăre al „economilor de vite" din Ardeal] . — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153, col. II: Austria. 6571 325.33(498) [Se anunţă din Viena că Ministerul de Finanţe austiiac, în înţelegere cu cel al Comerţului, desfiinţează taxa vămilor de drum şi a podurilor, pentru crescătorii de vite din Ardeal]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153, col. II: Austria. Măsura s-a luat pentru a-i ajuta să iasă din criza pe care o adusese războiul. Scutirea de taxe era valabilă pentru crescătorii care se Întorceau cu vitele lor din Turcia sau se duceau cu ele in Ungaria şi Banat. 6572 325.33(498) [Se anunţă că arhiducele Albrecht, guvernatorul civil şi militar al Ungariei, a decis ca oile crescătorilor ardeleni ce se retrag din provinciile turceşti să fie scutite de taxele de vamă]. — TELEGRAFUL R„ II (1854), p. 178: Întîm-plărl de zi. 6573 325.33(498) [Ştire despre ciobani ardeleni maltrataţi de hanul tătarilor Mîrza Beiu, în Dobrogea]. — TELEGRFUL R., II (1854), p. 338: Întîmplări de zi. Bi s-au plîns la Poartă, obţinînd o despăgubire de 15 000 dc lei. 6574 325.33(498) [Ştire despre maltratarea unor oieri transilvăneni în „ţara turcească"]. — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 3: Întîmplări de zi. 6575 325.33(498) [Departamentul Finanţelor anunţă cele 3 poteci pe unde păstorii din Transilvania pot trece, numai în timpul verii, cu vitele şi productele lor, în Ţara Românească]. — BULETIN [Ţ. R.], 1855, p. 190; VEST. R., XX (1855), p. 185. Aceste poteci sint: la virful muntelui Voineagu, la virful muntelui Cozi şi la virful muntelui Ludişorul. 6576 325.33(498) Decretulu ministeriulul trebiloru esterne de la 1 Iulie 1855 pentru totu cuprinsulă imperiului, prin care se publică regulamentulu de păsciune aşezată între gubemulă cesareo-austriacu şi întie Poarta otomană pentru păstorii austriaci de oi în Bulgaria. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 206, 210—211. 6577 325.33(498) [Informaţii în legătură cu convenţia austro-turcă cu privire la situaţia mocanilor ardeleni, care treceau anual Dunărea, pentru iernat, cu oile],—TELEGRAFUL R., II (1855), p. 201: Monarhia Austriacă. Sibiiă 29 Iunie. Se expun mai întîi împrejurările în care s-a făcut necesară această convenţie, din pricina mulţimii abuzurilor autorităţilor otomane din Bulgaria. Se expun apoi punctele principale ale convenţiei: durata dreptului de a şedea In Bulgaria (de la 6 luni pînă la 4 ani), taxele ce vor plăti, soluţionarea dife. rendelor, dreptul la păşunare etc. 351 www.dacoromanica.ro 325.33(498) MI GR AŢI UNI. TRANSHUMANTĂ. STRĂMUTĂRI 325.331(498.3) 6578 325.33(498) [Ştiri despre convenţia turco-austriacă cu privire la regimul oierilor transilvăneni, trecuţi la păşunat în Bulgaria]. — TELEGRAFUL R., HI (1855), nr. 86, p. 332 bis — 333 bis: IntîmplărI de zi. Convcn(ia s-a redactat in patru limbi: germană, turcă, română şi italiană. 6579 325.33(498) [Hotărîrea luată de Camera de Comerţ şi Industrie din Braşov, cu privire la plîngerea mocanilor ce trec cu turmele de oi în Principate], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 76, p. 2—3: Transilvania. Se arată că, din cercetarea făcută de Camera de Comerţ din Braşov, s-a constatat că mocanii erau in mod abuziv obligaţi, de către organele Dcpare tamentului de Finanţe din Ţara Românească, să plătească de cite 2 sau 3 ori taxa fixată pentru păşuuatul turmelor. Mocanii ce au făcut plîngere sint din comuna Torzburg (Bran) şi au fost reprezentaţi de Gheorghe Bariţ şi Nicolae Tătaru. — Ştire din Wndcrcr. 6580 325.33(498) Listă de toţi acei supuşi Austriaci care sînt ceruţi pentru armia c.c. — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 335—336, 339 — 340, 343—344, 348, 351: Ministerul din Năuntru. Cei mai mulţi siut români din Transilvania care s-au ascuns iu Ţara Românească. Se publică această listă spre a fi recunoscuţi şi arestaţi de autorităţi. 6581 325.33(498) [Ştiri despre numărul şi regimul juridic al păstorilor ardeleni, supuşi austrieci, în Principate]. — BUCIUMUL, I (1587), p. 21, col. III. In cadrul unui articol cu privire la Încălcările austriece de frontieră in dauna Principatelor, se vorbeşte de regimul de favoare al păstorilor transhumanţi din Transilvania. Numărul capetelor de oi in posesia lor se estimează la 2 milioane. 6582 325.33(498) [Se anunţă că „sorocul hotărît, în care se pot aduce îndărăt, fără vamă, vitele trecute peste cordon în Principatele dunărene... nu este iertat a se prelungi de cătrâ drcgătoriilc de la vamă mai mult de patru ani"].—TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 50: Transilvania. 325.331 STRĂMUTĂRI 6583 325.331(498.1) [Sfatul Administrativ din Ţara Românească stabileşte, printr-un jurnal, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească ţăranii ce vor să se aşeze în oraşe], — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 273—274. 6584 325.331(498.1) [Departamentul din Năuntru al Ţăiii Româneşti anunţă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească ţăranii ce vor să se aşeze în oraşe]. — BULETIN [Ţ. R.], 1851, p. 275. 6585 325.331(498.1) [Circularca Departamentului din Năuntru către toate judeţele, cu privire la strămutarea sătenilor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 178. 6586 325.331(498.1) [Ofisul domnesc din 22 iulie, către Departamentul din Năuntru, referitor la stiămutarea sătenilor]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 253; VEST. R„ XVII (1852), p. 232; G. TRANS., XV (1852), p. 229—230: Foiletonul. Dispune ca sătenii să aibă voie să se stabilească acolo unde condiţiile de lucru li s-ar părea mai avantajoase, dar numai piuă in ziua de sf. Dumitru. După acest termen, cei rămaşi pe loc vor trebui să accepte o învoială pe cinci ani cu propietarii sau vechilii lor, pentru pămintul dat In lucru. 6587 325.331(498.1) [Comentarea cu satisfacţie a măsurii adoptate la 22 iulie 1852, de guvernul Ştirbei, în favoarea posibilităţii de strămutare a ţăranilor], —G. TRANS., XV (1852), p. 231—232: Terra românească şi Moldavia. 6588 325. 331(498.1) [Raportul Depaitamentului din Năuntru către domnitorul B. Ştirbei în chestiunea strămutării ţăranilor în Bucureşti], — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevr. 20, p. 14, col. III Afirmînd că operaţiile „obşteştii catagrafie" siut Îngreuiate dc faptul că mulţi locuitori de la sate se strămută in Capitală — sub motivul că ar avea cite un petec dc pămint —, propune ca această chestiune să fie dezbătută in Sfatul Administrativ Extraordinar. 6589 325.331(498.1) [Rezoluţia domnească la raportul Depai tamentului din Năuntru reieritor la strămutarea săteniloi pe la oraşe],— BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevr. 20, p. 14: Rezoluţii domneşti. Dispune ca toţi sătenii ce vor fi apucat a se stabili prin oraşe, indepli-nind formele precise, să fie lăsaţi in pace şi înscrişi printre orăşeni. Cei ce vor voi de aci înainte să se aşeze la oraşe vor trebui să corespundă condiţiilor stabilite prin jurnalul Sfatului Administrativ. 6590 325.331(498.1) Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar atingător de strămutarea locuitorilor de pe la sate în oraşe. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, Fevr. 20, p. 14—15; G. TRANS., XVI (1853), p. 87—88: Tier’a romanesca şi Moldavia. S-au luat măsuri pentru a-i împiedica pe ţărani a se muta in oraşe, fiindcă — după publicarea legii pentru datoriile drepturilor reciproce Intre proprietari şi clăcaşi — un mare număr dc săteni au făcut cerere dc strămutare în Capitală şi pe la oraşele dc prin judeţe. 6591 325.331(498.1) [Comentariu referitor la măsurile luate de către guvernul muntean pentru a stăvili afluxul ţăranilor in lumea oraşelor şi a tîrgurilor]. — G. TRANS., XVI (1853), p. 87: Tier'a romanesca şi Moldavia. 6592 325.331(498.1) [Ordin circular al Ministerului din Năuntru, prin care se atrage atenţia administraţiilor de judeţe că strămutarea ţăranilor la oraşe şi tîrguri se poate face numai dacă aceştia posedă proprietăţi şi cunosc o meserie sau au o întreprindere, care poate să le asigure o existenţă]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 77: Ministeiul din Năuntru: ANUNŢ. R., V (1858), nr. 21, p. 1. 6593 325.331(498.1) [Circulară cu privire la dreptul sătenilor de a se strămuta de pe o proprietate pe alta]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 77—78: Ministerul din Năuntru. 6594 325.331(498.1) [Circulară cu privire la ordonarea chestiunii strămutării sătenilor şi a vechilor dajnici emancipaţi, ai statului şi ai mănăstirilor].—BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 89: Minsterul din Năuntru. 6595 325.331(498.1) [Circulară cu privire la sătenii care au dobîndit învoire pentru schimbarea locuinţei şi s-au aşezat în bordeie, pe locurile unde îşi au arăturile]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 141: Ministerul din Năuntru. 6596 325.331(498.1) [Ofis domnesc adresat dregătorilor ţinuturilor, cu privire la pribegirea locuitorilor dintr-un loc în altul].—BULETIN [Mold.], XTV (1852), p. 397: Departamentul de Finans/ 6597 325.331(498.1) [Hotărîrea Sfatului Cirmuitor al Moldovei „la caz cînd proprietarii sau posesorii moşiilor nu ar sta în răfuire cu locuitorii după înţelesul Art. 19 din noul aşezămînt pentru strămutare"]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 225: Departamentul de Finansfi. 6598 325.331(498.3) Circulară adresată isprăvniciilor cu privire la „strămutarea lăcuitorilor"]. — BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 122: Departamentul de Finansu. Sc recomandă măsuri care ar opri strămutarea sătenilor primăvara, cind se încep muncile agricole. 352 www.dacoromanica.ro 326 SCLAVI. IOBAGI. CLACAŞI 326.3(439.2) 326 SCLAVI. IOBAGI. CLĂCAŞI. EMANCIPARE 326.1 Sclavi. Comerţul cu robi 326.3 Iobagi. Clăcaţi 326.8 Dezrobire, emaniepare. Dezrobirea ţiganilor Vezi şi: 321. Clase sociale. 6599 K.[ogălniceanu], M, 326 Sclavie, vecinătate şi boieresc. — ROMÂNIA LIT., I (1855), p. 69—73, 81—84, 96—98. Caracteristicile sclavajului. Istoricul lui din antichitate piuă la desfiinţarea sclaviei, în Europa. — Probabil, articolul nu a fost terminat. 326.1 SCLAVI. COMERŢUL CU ROBI 6600 326.1 Fioroasă Tragedie la Naşeţu. — GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 74—75: Albina Românească. Articol in care se narează şi se comentează uciderea unui negru de către mulţime, intr-o localitate din Mississippi, în Statele Unite din America, pentru faptul de a fi lovit un alb. — Extras dc T. C. [odrescuj. 6601 326.1 [Se anunţă că guvernul turc a luat măsuri pentru încetarea comerţului cu sclavi în Marea Neagră]. — VEST. R., XIX (1854), p. 333: Turcia. 6602 326.1 [Comentarea ştirilor cu privire la sclavia în Statele Unite şi la desfiinţarea acestei legiuiri „atît de barbare"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 196: America. 6603 326.1 [Articol cu privire la grava problemă a sclaviei în America de Nord, în legătură cu războiul civil din statul Kansas. — BUKURESTER DT. Z..XII (1856), p. 207: America. 6604 326.1 [Observaţii în legătură cu prigonirea negrilor în statul Virginia din Statele Unite, pentru că ei voiau să înveţe să scrie şi să citească], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 152: America. „....Iată dară cît dc pe faţă dovedeşte despotismul celor albi, cumcă aceşti negrii nenorociţi au un instinct atlt de mare spre cultură, dela care stăpinii lor numai prin putere şi pază îi pot abate, ca nu cumva, lwuiiundu-se să le facă năcaz1'. 326.3 IOBAGI. CLĂCAŞI (Relaţii între proprietari şi ţărani) (437.5) Bucovina (439.1) Ungaria (439.2) Transilvania (47) Rusia (398) Principatele Române Vezi şi: 333 Chestiunea agrară (437.5) Bucovina 6605 326.3(437.5) [Se anunţă terminarea statutelor „pentru despăgubirile urbariale în Bucovina**]. — G. TRANS., XV (1852), p. 135, col. I: Statutele. Redacţia adaugă: „între cc oftări doioase mai aşteaptă şi ţăranii Transilvaniei înfiinţarea acestui feliu dc Statute". Precizează eă, pînă cind despăgubirile urbariale nu se vor lămuri definitiv, ca astfel fiecare ţăran să-şi simtă asigurată proprietatea, sătenii vor fi neliniştiţi. 6606 Hurmuzachi, A. 326,3(437.5) Despre urmările desfiinţărcî Boierescului în Bucovina. —ROMÂNIA LIT., I (1855), p. 281—284, 293—297. Ca un îndemn pentru conducătorii Principatelor Române, autorul demonstrează că desfiinţarea iobăgiei in Bucovina, înfăptuită in 1848, departe de a adeveri prezicerile pesimiste, a adus foloase vieţii economice. (439.1) Ungaria 6607 Papiu Ilarianţi, Al. 326.3(439.1) Evoluţiunea istorică a iobăgiei in Ungaria. — FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 325—327 [continuarea lipseşte]. Fragment din Istoria Romanilor din Dacia supcriorc. 6608 326.3(439.1) Patentă împerătească din 2 Marţu 1853 pentru regularea referinţeloru de legătura urbariale şi de drepturile collcgate cu dânsa intre domnii de pâmântu de mai înainte şi între foştii loru suddiţi (supuşi ci cât pentru personă şi cât pentru pământu) şi coloni (supuşi numai cât pentru pământu) in Ungaria. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 237—244) Valabilă şi pentru Banat. 6609 326.3(439.1) Patenta împerătească din 2. Marţii 1853, despre punerea in faptă a dcsdamnăciunei urbariali şi a dcscrcinărei pămîn-tului în remnul Ungaria. — FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 245—249. Valabilă şi pentru Banat, cu excepţia §5 şi 6. 6610 326.3(439.1) Estractu, scurtă din preanalta patentă împcrătcscă prin care se eliberă şi se dcscumpără Ţăranii Croaţiei şi ai Slavoniei. — G. TRANS., XVI (1853), p. 96. 6611 326.3(439.1) Patentă împerătească din 16 Ianuarie 1854.— G. TRANS., XVII (1854), p. 74—75, 78, 82, 86, 90, 95, 100. Subtitlu: „prin care se statorescu pentru rcînnul Ungurici dispusâciunilc despre modul cum şi despre mijldccle dc unde să sc rcspundă celor cu drept, fără cea mai mică întîrziere, dcsdamnarca cscalculată pentru prcstâciunilc urbariali şi pentru decimă, cu susţinerea drepturilor tuturor celor interesaţi la aceasta, precum şi despre desfiinţarea inoratoriului". (439.2) Transilvania 6612 326.3(439.2) [Adresa din 11 iunie 1850 a guvernatorului Transilvaniei Wohlgemuth, către comanda militară dc district a Odor-heiului, cerîndu-i să admonesteze sever pe toţi dregătorii de cerc şi subcerc care continuau „a sili pe foştii supuşi la domni la vreo muncă" pentru foştii lor stăpîni]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 349. col. II. Text german şi român. — Documentul sc publică in cadrul unei corespondente „De pe Murăş“ din 19 oct. 1851, in care sc relata că aceste încercări abuzive împotriva foştilor iobagi continuau. 6613 326.3(439.2) [Comunicare a „comisiunii provinciale în trebile des- dăunării urbariale"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 253, col. I: Partea officiosâ. Sc anunţă că, piuă la finele lui iulie 1851, sc constataseră iu Transilvania in total 11 208 proprietari îndreptăţiţi Ia despăgubiri pentru „pierderea robo-telor“; această despăgubire sc ridica pentru toţi la suma globală dc 818 524 de fiorini. 6614 326.3(439.2) [După ziarul vienez „LLoyd", se anunţă ci în curind ministerele austriece de Interne şi Finanţe vor emite noi decrete cu privire la modalităţile „descărcării sau descumpă- 353 www.dacoromanica.ro 326.3(439.2) IOBAGI. CLĂCAŞI 326.3(439.2) ririi fostului pămlnt iobăgesc şi jăleresc"]. — G. TRANS., XIV (851). p. 304. col. I. Totodată, se combate un articol din Oeslerreichische Correspondcnz prin care se susţineau păstrarea marii proprietăţi şi măsuri pentru împiedicarea înmulţirii „proletarilor ţărani". Redacţia constată că exista o contrazicere de fond Intre aceste două cereri ale gazetei austriece. 6615 326.3(439.2) împăciuirea difeiinţelor urbariale. — G. TRANS., XIV (1851), p. 337—338. Se descriu diferite contradicţii in legătură cu situaţia ţăranilor şi raporturile lor cu proprietarii. 6616 326.3(439.2) [Corespondenţă în care se discută necesitatea ca şi presa românească din Transilvania să ia în dezbatere situaţia ţăranilor, pentru a se preciza clar raporturile dintre foştii proprietari şi foştii „servi-iobagi, jăleri“]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 339: De la Murăş. 6617 326.3(439.2) [Instrucţiuni din partea guvemămîntului Transilvaniei privind slobozirea din vistieria statului a unei noi anticipaţii „pe socoteala despăgubirii ce se cuvine pentru ştersele slujbe iobăgeşti în Ardeal"]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 341; col. I: Publicare. 6618 326.3(439.2) [Corespondenţă „de pe Murăş", datată 19 oct., prin care se cere numirea unei comisii „compusă din membri cunoscători şi direcţi, care să ştie şi să voiască a lămuri cauza curialiş-tilor" în Transilvania]. — G. TRANS., XIV (1851), p. 349: Corespondenţă. Se arată că această situaţie nelămurită dă pretext foştilor stăpinitori ai iobagilor să reînfiinţeze, sub forme noi, vechile robote. Pentru a se arăta că această procedare era aspru condamnată de guvern, se reproduce textul român şi german al unei adrese din 11 iunie 1850 a guvernatorului Transilvaniei Wohlgemuth, către comanda militară a Odorheiului, oprind categoric ca foştii „supuşi la domni*1 să mai fie scoşi la munci cu sila. 6619 326.3(439.2) [Corespondenţă cuprinzînd lămuriri în privinţa problemei ţărăneşti ardelene şi în special a „curialiştilor"]. — G. TRANS., XTV (1851), p. 349—350: Dintre Tămăvi, 22 Oct. n. Curialiştii erau cei ce stăteau In case aparţinind proprietarului, primeau „premindă" şi ajutoare de la nobil, era Întrebuinţaţi in slujbele curţii şi nu plăteau dajdie pe cap decit 18 creiţari. 6620 B.[ari{, G.] 326. 3(439.2) Despre contractele urbariale. — G. TRANS., XIV (1851), p. 365—366, 369—370. Arată că — din pricina nepregătirii, In acest sens, a dregătorilor — sate Întregi sint din nou aruncate In starea de iobăgie, prin mecanismul contractelor urbariale, deşi acestea se puteau Încheia tn mod legal doar pe un număr limitat de ani. Susţine că jălerii nu sint curialişti şi că ţăranii români ardeleni avuseseră timp de mai multe veacuri drept de proprietate asupra pămintului locuit de dinşii. 6621 326.3(439.2) [Articol cuprinzînd îndemnuri ca atît comunele, cît şi ţăranii să nu neglijeze a-şi înscrie cel mai mic petic de pămînt la oficiile cadastrale].—• G. TRANS., XIV (1851), p. 378, col. II: Braşov, 24 Noemb. Cu deosebire, li se atrage atenţia foştilor iobagi că li se vor da „cărţile de moşie** numai pe baza Înscrierii cadastrale. 6622 326.3(439.2) [Notiţă ironică despre un aristocrat care scrisese un artico^ în care luase atitudine împotriva ridicării iobăgiei]. — G-TRANS., XIV (1851), p. 381—382: Deva. Fără a-1 numi, se arată că e unul „din aceia carii în toată viaţa lor nu fac şi n’au făcut altceva decit că trag cu pipa, bat la biliard şi la cărţi**... „unul din aceia carii In veci au trăit numai din gata". La unul ca aceştia, „scopul incriminării împilatului popor este clar şi Învederat". 6623 _ O — O — 326.3(439.2) [Corespondenţă de „lîngă părţile Ardealului, Crasna şi Solnoc", cu privire —la asuprirea pe care o sufereau ţăranii din partea „domnilor"]. — G. TRANS., XTV (1851), p. 406— 407: Nanda 18/30 Noemv., Dela Margini. Corespondentul arată că, In părţile vecine, „domnii** ti „bat pe oameni li pun In cătuşi de fier şi li silesc a da scrisoare că ei şed pe curie şi că vor fi iarăşi robi, unde nu-i alta nimic numa că locurile prin bătăi şi foamete deşertate, le tmpărţiră domnii la alţi oameni*'. Afirmă că, dacă lucrurile vor merge tot aşa, „peste puţin mai tot Sălagiul se iobăgeşte de iznov". Cere o comisie de anchetă. Citează şi cazul unui „domn român" din Slncrai, care iobâgea pe oamenii din sat. 6624 326.3(439.2) [Comentariu la articolul în legătură cu desfiinţarea iobăgiei, apărut la 27 ian. 1852 în foaia „Abendpost"]. —G. TRANS., XV (1852), p. 27, col. II. Se subliniazâ cu satisfacţie că, In acest articol, desfiinţarea iobăgiei era considerată ca o măsură salutară. 6625 326.3(439.2) Pentru despăgubirile urbariale. — G. TRANS., XV (1852), p. 158, 162, 166. Cu ocazia apariţiei In Peşti Naplâ a unui articol In această privinţă, se dezbate problema despăgubirilor urbariale, opinindu-se pentru soluţia ca acestea să se plătească din vistieria statului, iar nu de către foştii iobagi. 6626 326.3(439.2) [Amănunte cu privire la felul cum s-a aplicat legea urba rială, pentru emanciparea iobagilor, In comuna Cianul Mare] — G. TRANS., XV (1852), p. 201: Foiletonul. Intr-o corespondenţă datată Cianu-Mare 26 iuniu v., se arată — Intre altele — că In acea comună, din 360 de familii, abia 30 erau „limpede emancipate de slujba iobăgiei", restul „sau slujesc sau se află cufundaţi In proce-suri" cu foştii lor stăplni. 6627 M. 326.3(439.2) [Consideraţii generale cu privire la dorinţa poporului „ca să-şi vadă odată descurcate pe vecie raporturile desrobirii sau desgreunării pămîntului"]— G. TRANS., XVI (1853), p. 391: Monarchi'a austriaca. Gurginu, 24 Decembre. 6628 326.3(439.2) [Articol în legătură cu situaţia foştilor iobagi din Transilvania], — G. TRANS., XVII (1854), p. 37: Monarchi’a austriaca. Din fostulu Comitatu alu Unedorei, 30 Dec. 1853, Articolul răspunde unei corespondenţe din Gurginu, publicată In 1853. care conţinea plfngeri In legătură cu despăgubirile pe care trebuie să le plătească foştii iobagi. Arată că ei sint de trei feluri: foşti iobagi (Coloni, Urba-rialbauer), jeleri (Inquilini, Hăussler) şi subjeleri (Subinquilini, unbehauste Inwohner). Enumeră felurile de pămlnt pentru care nu trebuie ca foştii iobagi să plătească despăgubiri şi acelea pentru care trebuie. Exprimă speranţa că guvernul va veni cu facilităţi şi In ordonarea acestor despăgubiri. 6629 326.3(439.2) [Ştiri în legătură cu demersurile grănicerilor din Valea Rocnei pentru a nu li se da numele de foşti „iobagi"].—G. TRANS., XVII (1854), p. 53: Monarchi’a austriacă. Naseud. Se relatează pe scurt demersurile lor de a se înlocui termenul de „iobagi" din ultimele liste de conscripţiune cu acela de „liberi" sau „con-tribuinţi" avlnd in vedere că ei au fost întotdeauna oameni liberi. 6630 326.3(439.2) [Informaţii despre patenta imperială din 21 iunie, prin care „se rînduesc dispozeţiunile pentru redicarea relaţiunelor urbariali şi desărcinarea pămîntului" în Transilvania]. — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 201—202: Monarhia Austriacă. SibiiCi 28 Iuniu. Se subliniază că, „prin aceasta, se vor regula şi schimbatele relaţiuni Intre foştii domnii pămtnteşti şi supuşii sau dăcaşii lor". Preoţii şi Învăţătorii vor primi „porţiuni canonice". Operaţia se va îndeplini de către o „comisiune de ţeară", sub preşedinţia baronului de Lebzeltern, şi de mai multe comisii cercuale. 6631 326.3(439.2) Desdămnarea, desrobirea, scăparea ţăraniloru de neauzitele şicane învechite ale fostiloru domni, eată că s’au 354 www.dacoromanica.ro 326.3(439.2) IOBAGI. CLĂCAŞI 326.3(47) făcutu lege, şi vă bucuraţi — G. TRANS., XVII (1854), p. 207. Se anunţă cu bucurie că in Foaia Legilor Imperiale din Viena a apărut „patenta" din 21 iunie, pentru ştergerea iobăgiei şi a legăturilor urbariale. In curind, Gaxeta Transilvaniei va publica traducerea ci oficială, făcută de I. Maiorcscu şi Florian [Aaron] la Vicna. €632 326.3(439.2) Patenta Împărătească din 21 Iunie 1854, pentru marele principatu Ardealulu. — FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 149—152, 153—159, 161—164. Traducere de I. Maiorescu şi A. Florian. — Patenta cuprinde dispoziţii în legătură cu aplicarea desfiinţării legămintului urbarial, reglementind noile raporturi între nobili şi foştii lor iobagi, In ceea ce priveşte pămîntul şi formele de împosesuire, precum şi felul în care se va face răscumpărarea. 6633 326.3(439.2) [Date asupra sărăciei foştilor iobagi]. — G. TRANS., XVII (1854), p. 261—262: Din Valea Capalnicu-Monasteriului, 20 Augustă 1854. 6634 326.3(439.2) [Se anunţă acordarea unor despăgubiri preoţimii săseşti, pentru decimele pe care ar li trebuit să le încaseze de la persoanele de alte confesiuni, între 1848—1856].— G.TRANS., XX (1857), p. 106: Transsilvania. 6635 326.3(439.2) [Măsuri luate printr-un emis guvemial din 14 august privind plata dijmei către preoţii luterani]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 266: întâmplări de zi. S-a hotărît „a se dîlîtura sila prin diregătorii; insă si sc conscric cazurile de obligaţie pentru a plăti dijma şi să sc ţină în evidentă acurată". 6636 326.3(439.2) Ce misiune au judeţele urbariale în Ardeală? — G. TRANS., XX (1857), p. 280, 284, 288—289, 294, 298, 302. Se discută problema despăgubirilor urbariale. Se arată care va fi misiu" nea judecătoriilor urbariale. Se precizează care este deosebirea dintre pămîntul urbarial şi cel aiodial. Se face un scurt istoric al raporturilor dintre iobagi şi proprietari. 6637 326.2(439.2) Cercul activităţii judeţelor urbariale în Transilvania. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 277, 281, 285, 289, 309, 313, 317, 321, 325. După Sieb[enbilrger] Bote. — Judeţele urbariale au sarcina de a judeca procesele iscate de folosirea in comun a unor pămlnturi de către domnii de pămînt şi foştii iobagi, de efectuarea comasaţiei şi de o nouă împărţire a proprietăţilor. 6638 326.3(439.2) [Corespondenţă în care se discută problema existenţei iobăgiei în regiunile locuite de secui], — G.TRANS., XXI (1858), p. 172, 175—176: De langa Muresiu, in 29 Maiu 1858. Sc dau detalii şi citate din documente şi texte de legi referitoare la această problemă şi in legătură cu rezolvarea chestiunii urbariale in Secuime. 6639 326.3(439.2) Patenta împeratesca din 15 Septembre 1858 despre desfiinţarea şi desdamnarea decimeloru în Marele Principatu Ardealulu. — G. TRANS., XXI (1858), p. 247—248: Partea oliciosă. Se desfiinţează perceperea decimelor urbariale fiscale şi preoţeşti. (47) Rusia 6640 326.3(47) [Ştiri şi comentarii în legătură cu emanciparea şerbilor în Rusia] — STEAOA D., II (1856), p. 3—4: Rusia. După Journal des Dibats. — Se anunţă că împăratul Alexandru s-a pronunţat pentru eliberarea în masă a ţăranilor iobagi, după ce s-a consultat cu nobilimea şi marii proprietari. Se crede că ucazul în această chestiune se va publica in curînd. Proprietarii sînt interesaţi pentru emancipare, deoarece Qu mai puteau face faţă obligaţiei de a-şi hrăni şerbii, 6641 326.3(47) [Se anunţă că Academia Imperială rusească acordă un premiu de 500 de galbeni pentru cea mai bună lucrare asupra „deslegării problemei şerbiei" în felurite state europene]. — ROMÂNUL, II (1858), p. 22—23: Felurite. Redacţia adaugă: „desigur, tinăra boierime română va cîştiga acest premiu4*. 6642 326.3(47) [Rescriptul împărătesc adresat guvernatorului general de St. Petersburg, in care se stabilesc condiţiile principale ale regulamentului ce se va întocmi referitor la îmbunătăţirea stării ţăranilor din această gubernie]. — NAŢIONALULtJ, î (1858), p. 35—36: Sant-Peteisbuig, 25 Decembre. Proprietarul îşi conservă dreptul său de proprietate asupra pămintului întreg; ţăranii păstrează dreptul asupra terenului din jurul locuinţei lor; ei pot dobindi orice proprietate, prin răscumpărare, cu plata intr-un timp determinat. Proprietarul trebuie să Ie pună la dispoziţie pămîntul necesar existenţei lor şi plăţii dărilor către stat. In schimbul acestui drept, ţăranii vor plăti proprietarilor în bani sau în muncă. Ţăranii pot să s-* „împartă în comune rurale"; poliţia rurală rămîne în sarcina proprietarului. 6643 326.3(47) Despre înrîurirea nobleţei teritoriale în Russia în ches- tia emancipării. — ROMÂNUL, IT (1858), p. 43—44; întiia epistolă. Articol în care se arată că clasa nobililor din Rusia trebuie să ia exemplu de la cea engleză şi să sprijine măsura luată de guvern în privinţa desfiinţării şerbiei. — Traducere din foaia Nordul [Le Nord] din 6 februarie. 6644 326.3(47) Un banchet la Moscova. — ROMÂNUL, II (1858), p. 52. Dare de seamă despre banchetul dat la Moscova de „profesori şi „oameni de litere", pentru sărbătorirea emancipării ţăranilor. — Traducere din foaia Nordul [Le Nord]. 6645 326.3(47) [Ştiri despre desfiinţarea şerbiei în Rusia]. —NAŢIONA- LULU, I (1858). p. 59: Sant-Petersburg, 127, 175 , 329— 330 şi 337: Rusia. 6646 326.3(47) [Despre broşurile lui Şcdo Feroti—alias consilierul de stat Firks — „Asupra viitorului Rusiei", publicate în limba franceză la Berlin], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 23, p. 2—3: Rusia. Se araţi, dupi Jurnalul de Augsburg [Augsburger Postxeitung?] ci aceste broşuri trateazi chestiunea emancipirii ţiranilor în Rusia, precum şi despre principiile ce trebuiesc adoptate în administraţie în general. Broşurile au produs chiar mişciri la Moscova, care au dat de gindit guvernului. Nobilii considerau ci, prin emanciparea ţiranilor, Ic va scidea averea pe jumitate. — E vorba de scrierea Rtudes sur l'avenir de la Russie. 6647 326.3(47) [Ştiri şi comentarii despre emanciparea ţăranilor din Rusia], — ANUNŢ. R., V (1858), nr. 32, p. 3 nr. 33, p. 2, nr. 37, p. 2, col. I, nr. 40, p. 2 şi nr. 59, p. 1: Rusia, nr. 60, p. 3: Revista politică. Se araţi cu ce greutate se aplici aceasti reformi în diferite gubernii ale Rusiei. 6648 326.3(47) [Ştiri şi scurte comentarii în chestiunea emancipării ţăranilor şi a reformei rurale în Rusia], — TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 182: întâmplări de zi, 183, 191 şi 203—204: Rusia. 6649 326.3(47) [Traducerea cuvîntării adresate de împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei către mareşalii nobilimii din Moscova, în chestiunea emanicipării şi împroprietăririi ţăranilor], — STEAOA D., III (1858), p. 208 [recte: 296]: Curierul esterioru. Rusia. într-un scurt comentariu introductiv, redacţia subliniază însemnătatea şi justeţea reformelor urmărite de Alexandru şl II-lea. 355 www.dacoromanica.ro 326.3(47) IOBAGI. CLĂCAŞI 326.3(498.1) 6650 326.3(47) [Traducerea unui articol apărut In ziarele „L'Ind^pen» dance Belge“ şi „Oesterreichische Zeitung" cu privire la consecinţele emanicpării ţăranilor din Rusia]. — STEAOA D., III (1858), p. 242—243: Curierul esterioru. 6651 326.3(47.) [Comentariu asupra emanicipării ţăranilor din Rusia]. — NAŢIONALUL!!, II (1858), p. 10: Revistă politică. Se arată că emanciparea ţăranilor coroanei întîmpină greutăţi. (498) PRINCIPATELE ROMÂNE 6652 326.3(498) [O precizare a „Stelei Dunării" pentru gazetele germane în chestiunea serbiei].-—STEAOA D., II (1856), p. 30, col. I. Subliniind că gazetele germane afirmă mereu în ultimul timp că în Moldova şi Ţara Românească s-a desfiinţat de curînd şerbia (die Leibeigenschaft), precizează că aceste gazete dovedesc lipsa de cunoştinţe istorice, deoarece şerbia în Principatele Române s-a desfiinţat cu 100 de ani înainte, iar acum s-a şters ultima rămăşiţă a sclaviei, prin eliberarea ţiganilor robi la particulari. 6653 326.3(498) [Notiţă apărută în „Times", cu privire la broşura lui A. G. Golescu „Desfiinţarea boierescului în Principate"]. — STEAOA D,, II (1856), p. 106: Presa străină despre principate. E vorba de lucrarea: De V abolit ion du servage dans Ies Principautis Danu-biennes, apărută la Paris, în 1856. 6654 Russo, N. 326.3(498) Annexu. La § XIV 2° din scrierea: Romani'a shi Turci'a Despre Dreptul de proprietate. Que & Claca? —CONSERVATORUL, 1856, nr. 1, Secţia I, Nov.-Dec., p. 165—187. Autorul combate paragraful XVIII al protocolului de la 18 februarie, prin care Poarta otomană declara emanciparea clăcii fără împroprietărirea ţăranului. Arată că aceasta ar însemna deposedarea ţăranului de acele 2 din 3 părţi pe care locuia şi la care avea drept din vechime. Spre a demonstra acest drept face o schiţă a istoriei de proprietate asupra pămîntului în Principatele Române, afirmînd că, la începutul organizării lor, toţi ţăranii ar fi avut pămîntul lor. Expune apoi „originea clăcii“. încheie cu propuneri practice: „împroprietărirea comunelor sau satelor gradual, prin Banca Rurală. Asociaţii agricole pentru proprietarii luminaţi14. Dacă marii latifundiari n-ar voi nici una nici alta, atunci să li se ia înapoi, prin constrîngere, „pămîntul comunal14. 6655 326.3(498) [însemnare cu privire la impozitele şi „angaralele" pe care le plăteau preoţii Tomâni cu 30 de ani mai înainte]. — PREDICATORUL^, I (1857), p. 408. La sfîrşitul apelului Cdtre fraţii preoţi români, se amintesc: „birul, claca, podvada, banii bastonului, banii înscăunării, banii hramului şi o mulţime de alte angarale44. Se subliniază că acum nu mai plătesc nimic din toate acestea. 6656 St. 326.3(498) Câte-va observaţii asupra unoru ccstiuni de Economia rurală. 1857. — DÎMBOVIŢA, I (1858), p. 25—26, 30—31, 34—35, 38—39, 42—43, 47, 51—52, 54—55. Discută problema ţărănimii din ţările româneşti, din punctul de vedere al proprietarilor: contestă că proprietatea lor a fost obţinută prin însuşirea abuzivă şi vînzarea forţată a micilor proprietăţi ţărăneşti. în ceea ce priveşte starea materială din acea epocă a ţăranilor, caută să o înfăţişeze ca bună, elogiind pretinsa mărinimie a proprietarilor. Combate pe larg o serie de propuneri făcute anterior pentru ameliorarea stării ţăranilor, prin împroprietărirea lor. Crede că mizerabila lor stare, pe care o recunoaşte, s-ar datora exclusiv faptului că toate greutăţile materiale ale ţării cad în sarcina lor. Propune deci: „egalitatea socială14 a ţărănimii cu celelalte clase; unele mici modificări la legea din 1851, îndeosebi la art, 144, ru privire la strămutarea ţăranilor şi încheierea învoielilor agricole. 6657 326.3(498) [Ştire cu privire la alcătuirea unui proiect de lege al Porţii otomane pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale ţă- 356 rănilor din Principate], — ROMÂNUL, II (1858), p. 37: Bucureşti, 3/15 Fevruarie. Din cronica semnată de C. A. Rosetti. 6658 326.3(498) [„Mercurulu Suaviei" — „Schwaebischer Merkur"—publică ştirea că înalta Poartă „a lucrat un pfbiect de reformă pentru condiţiunea ţăranilor din Principate, prin care se proclamă desfiinţarea servajului şi emanciparea ţăranului, însă gradat"]. — NAŢIONALULU, I (1858), p. 65: Revista politică, 68: Austria. In comentariul său, I. Petrescu adaugi că se rvajulnu mai există în. Prin-cipate, fiindcă iobăgia s-a desfiinţat de mult, dar există „datoria ţăranului de a lucra proprietarului, care la noi se numeşte obligaţiune reciprocă şi corespunzătoare obligaţiunii proprietarului de a da pămîntul necesar ţăranului. Afirmă că doreşte din toată inima ca să se desfiinţeze această obligaţie pentru ţărani. 6659 Rosetti, C. A. 326.3(498) [Observaţii despre necesitatea rezolvării problemei ţărăneşti]. — ROMÂNUL, II (1858), nr. 78, p. 310. Citează cuvintele ţarului Rusiei, care declarase nobilimii moscovite că „această reformă trebuie să vie de sus, dacă nu voim să vie de jos14. Observaţiile lui Rosetti sînt făcute cu prilejul înfăţişării stadiului în care ajunsese chestiunea emancipării ţăranilor în Rusia. 6660 Rosetti, C. A. 326.3(498) Proprietatea.—ROMÂNUL, II (1858), nr. 79, p. 316. Arată că n-are nimic împotriva proprietăţii, ci doar împotriva privilegiilor legate de proprietatea agrară din Principatele Române. 6661 Aurelian, P. S. 326,3(498) Consideraţiuni asupra importanţei de a îmbunătăţi starea actuală a cultivatorului. — NAŢIONALULLJ, I (1858), p. 320—321. Afirmă că sînt necesare mai multe reforme, dar reforma principală, care trebuie făcută, este aceea care să îndrepte starea ţăranului, şi anume: 1) se desfiinţeze toate sarcinile care împiedică pe ţăran să meargă înainte, 2) să se dea ţăranului o bucată de pămînt şi 3) guvernul să dea toate înlesnirile ţăranului, ca să-şi îmbunătăţească starea lui intelectuală, morală şi materială, (498.1) Ţara Românească 6662 326.3(498.1) [Firman împărătesc din 21 martie 1851 întăritor modifi- caţiilor Regulamentului Organic în privinţa clăcii], — BULETIN [Ţ. R,], 1851, p. 125; VEST. R., XVI (1851), p. 109. Sultanul îl anunţă pe Barbu Ştirbei că, „spre a se da mai multă dezvoltare fericirii proprietarilor şi clăcaşilor44, s-a hotărît a se aduce modificări articolelor 138 — 146 din Regulamentul Organic, privitoare la îndatoririle reciproce dintre clăcaş şi proprietari. De acord cu Rusia, puterea protectoare, s-a hotărît să se primească propunerile Comitetului de revizie din Bucureşti privitoare la modificarea acestor articole şi să se pună imediat în aplicare. 6663 326.3(498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care se atrage atenţia acestui departament de „ a povăţui pe săteni să îndeplinească în natură munca legiuitelor 22 zile"]. — BULETIN [Ţ. R.], 1852, p. 162; VEST. R., XVII (1852) p. 156. Se referă la Îndatoririle sătenilor către proprietari. 6664 326.3(498.1) [Ofisul domnesc către Departamentul din Năuntru prin care se stabilesc unele dispoziţii pentiu aplicarea noii legiuiri cu privire la îndatoririle reciproce dintre clăcaşi şi proprietari].—VEST. R,, XVI (1851), p. 193; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 217—218: Pentru istoriă. 6665 326.3(498.1) [Circulara Departamentului din Năuntru către cîrmuiri cu instrucţii dcsluşitoare pentru chipul cum se va pune în aplicare .noua legiuire cu privire la îndatoririle reciproce dintre clăcaşi şi proprietari]. — VEST. R., XVI (1851), p. 218—219; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 218—219, www.dacoromanica.ro 326.3(498.1) IOBAGI. CLĂCAŞI 326-3(498.3) 6666 326.3(498.1) [Departamentul din Năuntiu, printr-o ciiculară către cîr- muirile judeţelor, tace cunoscut că „împliniri de bani pentru rămăşiţe de clacă după o trecere de mulţi ani, să nu se urmeze cumva din partea administrativă, ci ivindu-se asemenea împrejurări, să se îndrepteze la judecată"]. — BULETIN [Ţ. R], 1853, p. 69—70; G. TRANS., XVI (1853), p. 125: Tier’a romanfesca si Moldavi’a. 6667 326.3(498.1) [Departamentul din Năuntru înştiinţează cîrmuirile că prin „legiuite vite" ale unui sătean nu se înţeleg numai boii, ci şi caii]. — BULETIN [Ţ. R.], 1853, p. 82. Aceasta, pentru legiuitele pogoane de arături, fineaţi şi izlaz, pe care avea dreptul de a le primi tiranul de la proprietar, in raport cu mijloacele de muncă. 6668 326.3(498.1) [Se anunţă că Sfatul Administrativ Extraordinar din Ţara Românească a hotărît ca „toate dacele sau beilicurile să se preţuiască după o învoire a ambelor părţi şi să se plătească în bani"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 53: O privire prin diurnale. După foaia Siebenbiirger Bote. 6669 326.3(498.1) I. Gazetele Transilvane şi claca.—STEAOA D., II (1856), p. 83: Spectatorul din Iassî. în legături cu discuţia dintre Gazeta de Transilvania şi Siebenbiirger Bote, cu privire la desfiinţarea „obăgiei sau dacei (boierescu") In Principate, se precizează că jurnaliştii ardeleni nu cunosc bine situaţia din Ţara Românească, traduclnd greşit termenii de „podvoadă", „havală" şi „beilic" prin „iobăgie", „clacă" şi „boieresc". Se arată că In Ţara Românească „claca stă încă în picioare". Domnitorul Ştirbei a aprobat numai ca lucrul în natură la drumuri să poată fi plătit în bani; de asemenea şi „podvezile", adică transporturile pentru trebuinţele oştirii. 6670 326.3(498.1) Legiuirea pentru pîrjoale. — BULETIN [Ţ. R.], 1856. p. 175—176. Se arată că nici un ţăran nu va putea da pirjol ţarinii sau livezii sale pînă nu va lua în scris voie de la stăpinul moşiei. 6671 326.3(498.1) Explicaţia articolului proprietăţii din programa: Dorinţele Români[l]or. — OPINIUNE’A, I (1857), p. 13. Se publică documentele trimise de Comitetul Naţional din Bucureşti, In urma intervenţiei marilor proprietari de moşii. Aceştia ceruseră să se precizeze înţelesul propoziţiilor: „Respect la proprietatea de orice natură. Libertatea individuală a muncii ţăranului", din declaraţia Comitetului. Intr-o adunare comună cu proprietarii, in 15 martie, s-a hotărît următoarea interpretare: „Stăpin este proprietarul pe pămîntul său; stăpîn este şi ţăranul pe braţele sale". S-a hotărît să se aleagă 4 reprezentanţi ai marilor proprietari in Comitetul Naţional. 6672 326.3(498.1) Proletariatul în România. — CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 şi 4, Secţia II, p. 155—159. Articol prin care se combate violent formularea raportului dintre proprietarii de moşii şi ţărani făcută în „Dorinţele Românilor'*, programa „partidului naţional". Se arată că formula „stăpîn este proprietarul pe moşia sa, stăpîn c ţăranul pe braţele sale" înseamnă jefuirea ţărănimii de toate drepturile sale şi aducerea ei la proletarizare. Se arată că, pînă atunci, proprietarul era obligat sâ dea ţăranilor spre cultivare cîte 9 pogoane din moşia sa, primind ca plată a treia sau a patra parte din valoarea arendării lor. Subliniază că proprietarii nu au nici un drept să decidă soarta ţărănimii, care îi ţine şi pe boieri şi toată ţara, prin munca braţelor ei. Citează pe: Bosianu, Costaforu, Orăseu şi Nenovici, ca exemple de oameni ridicaţi prin sudoarea ţăranilor. 6673 326.3(498.1) [Scrisoarea către redactor a autorului anonim al articolului „Proletariatul în România"]. — CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 şi 4, Secţia II, p. 159—162. Continuînd demonstraţia împotriva programei partidei naţionale, cu privire la raportul dintre proprietari şi ţărani, autorul anonim subliniază că de aici s-a iscat ruptura dintre emigranţii români. Aminteşte că Goleştii au propus în 1848 sătenilor de pe moşia lor să fie liberi, plătind în schimb arenda mărită pentru pămînturile de care ar avea nevoie şi că ţăranii au refuzat cu indignare această ofertă neavantajoasă. Aminteşte că Ion Ghica, în 1849, făcuse un proiect „de a reduce pe ţăran, din olăoaş sau demi-proprietar, în stare de chiriaş şi proletar". 6674 326.3(498.1) [Rezumatul unei cuvîntări a lui Dim. Ghica, în care acesta vorbeşte despre nevoia unei înţelegeri cu privire la drepturile proprietarilor şi datoriile ţăranilor]. — PROCES VER-BAUX DE L’ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 51. In polemică oratorică cu Ion Brătianu, Dim. Ghica îi cere acestuia să nu mai dea sfaturi boierimii, ci mai bine să-i îndemne pe ţărani să nu mai pronunţe discursuri, pe care Ghica le consideră ca un apel adresat străinilor: „veniţi de ne faceţi legi, căci aristocraţii noştri nu vor să ne facă dreptate". Prezintă atitudinea marii boierimi ca izvorînd din preocuparea de a conserva „drepturile sacre de autonomie ale ţării", iar nu din dorinţa de a înăbuşi glasul ţăranilor. Insinuează că e necesar un regulament precis asupra drepturilor proprietăţii şi a datoriilor ţăranilor, ca să se stingă o chestiune pe care unii,, o exploatează cu perfidie, susţinînd că proprietatea e un rapt". 6675 326.3(498.1) [Ordin circular al Ministerului din Năuntru către administratori prin care li se face cunoscut căriegea pentru relaţiile reciproce între proprietari şi săteni, din 1851, este valabilă şi trebuie respectată întocmai], — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 101; ROMANUL, II (1858), p. 103. Conform art. 140 şi 141 ale legiuirii din 1851, învoielile decurgînd din obligaţiile şi datoriile reciproce dintre săteni şi proprietari urmau să fie comunicate la Casa Sfatului cu ocazia catagrafiei. Or, învoielile au fost depuse fără acordul ambelor părţi şi aşa au apărut abuzuri. 6676 326.3(498.1) [Librăria G. Ioanid anunţă că are de vînzare „bilete de zilele lucrate ale ţăranilor către proprietari sau arendaşi, cu mîini, doi boi şi patru boi, tipărite pe hîrtie albă, groasă, cu un preţ foarte ieftin"]. — ROMÂNUL, n (1858), p. 156. 6677 326.3(498.1) [Eforia Şcolilor anunţă mai multe cazuri din Roma- naţi cînd învăţătorii satelor sînt scutiţi de munca în natură faţă de proprietarul de pămînt]. — BULETIN [Ţ. R.], 1858, p. 314: Eforia Şcoalelor. (498.3) Moldova 6678 326.3(498.3) [Ofis domnesc adresat Sfatului Extraordinar al Moldovei în legătură cu propunerile comitetului de revizie pentru modificarea relaţiilor dintre proprietari şi ţăranii lucrători de pămînt].— BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 121 122); GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 133—134. Cere Sfatului să ia în Considerare felul cum s-ar putea aplica mai bine dispoziţiil e cuprinse în firmanul sultanului, alcătuit pe baza propunerilor comitetului de revizie, aprobate de cele două curţi protectoare. — In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6679 326.3(498.3) [Traducerea firmanului prin care domnitorul Moldovei Grigore Ghica, e înştiinţat că s-a aprobat proiectul de lege alcătuit de comisia de revizie de la Iaşi spre a înlocui art. 118—132 din Regulamentul Organic, privitoare la relaţiile dintre proprietari şi ţăranii lucrători de pămînt]. — BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol.I, p. 122: Traducerea împărătescului Ferman; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 131—132: îm-părătcscu ferman. în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6680 326.3(498.3) Giurnalul Sfatului administrativ extraordinariu din 23 April 1851 supt. No. 1092. —BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. I, p. 123—124, supl. la nr. 31, p. 125 126; GAZ. DE 357 www.dacoromanica.ro 326.3(498.3) IOBAGI. CLÂCAŞI 326.3(498.3- MOLD., XXm (1851), supl. la nr. 32—33, p. 135—138, nr. 34, p. 140. Cuprinde botărlrile referitoare la aplicarea proiectului comisiei de revizie din laţi, cu privire la relaţiile dintre proprietari ţi tiranii lucrători dc pămint, precum ţi propuneri pentru acoperirea deficitului din bugetul tării- — In Gazeta ie Moldavta, text român ţi francez. 6681 326.3(498.3) [Anaforaua din 31 oct. a Sfatului Administrativ al Moldovei, către domnitor, cu privire la felul cum urmează să se rezolve problemele iscate între proprietari, arendaşi şi ţăranii lucrători de pămînt, în urma desfiinţării „dejmei", prin noul aşezămînt al boierescului], — BULETIN [Mold.], XIX (1851), voi. II, p. 183: Secretariatul de Stat a Moldovei. Tot aci se publică ţi rezoluţia domnească aprobatoare. Sfatul Administrativ propune să se pună In vigoare dispoziţiile elaborate de către Departamentul din Năuntru. 6682 326.3(498.3) Lămurire de tăxuirea făcută de cătră Isprăvniciile ţinuturilor pentru scăderea dejmii, în urmarea poroncii Departamentului din 14 Mai No. 10672. — BULETIN [Mold.], XIX (1851) , voi. II, p. 183, col. II-III. Se publică echivalentele In bani ale dijmei, stabilite dc isprăvniciile din diverse ţinuturi. 6683 326.3(498.3) Lămurirea de tăxuirea făcută de cătră Isprăvniciile Suceava, Tutova şi Tecuci pentru scăderea dejmei în urmarea poroncii Departamentului.— BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. ÎI, p. 239: Departamentul din năuntru. 6684 326.3(498.3) [Amănunte despre noua reglementare a raporturilor dintre proprietari şi ţărani în Moldova]. — G. TRANS., XV (1852), p. 119—120. Se indică uşurările mici care s-au adus obligaţiilor prescrise pentru ţărani. 6685 326.3(498.3) Legiuirea votată în 8 April 1852, de Divanul obştesc pentru îndeplinirea unor articule a noului aşezămînt a lucrului lăcuitorilor cătră proprietari.—BULETIN [Mold.], XIV (1852) , voi. II, p. 329—330. Se precizează condiţiile In care vor primi pămînt de lucrat de la proprietari ţăranii cu un cal ţi cu două vaci; obligaţia proprietarilor dc a da pămintul necesar pentru hrana familiei ţăranilor pe Însuţi terenul moşiei pe care ei sint stabiliţi; definiţia a ceea ce se înţelege prin vii ţi livezi. 6686 N- [egrujţţi, C. 326.3(498.3) [Articol privitor la emanciparea ţăranilor, desfiinţarea boierescului şi împărţirea pămîntului]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 285-—286: Moldova. Combate afirmaţia lui Proudhon ci „proprietatea e o tilhărie", citindu-1 pe Thiers. Susţine că proprietatea ţăranului e munca sa, prin urmare crede că problema întreagă s-ar putea soluţiona prin învoieli Intre proprietari şi ţărani. — Text român şi francez. La textul român, redacţia adaugă următoarea notiţă: „Articulul de sus l-am publicat după o inadinsă poftire". 6687 326.3(498.3) [Secretariatul de Stat al Moldovei dezminte zvonurile cu privire la desfiinţarea „boierescului" şi a „zăcelnicilor"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 5, col.I; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 1: Novitale din năuntru. în Gazda de Moldavta, text român şi fraucez. 6688 326.3(498.3) [Extrase din „Regulamentul Organic" din Moldova referitoare la problema raporturilor dintre ţărani şi proprietari], — L’RTOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 321: Nouvel-les des Principautds. 6689 326.3(498.3) [Propunerea deputaţilor săteni cu privire la împroprietărire, ridicarea bătăii, desfiinţarea beilicurilor şi a tuturor havalelelor, alegerea dregătorilor satelor, căderea boierescului, dreptul de a lucra pămîntul fără a fi alungaţi de pe dînsul]. —BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, p. 3—4 şi o foaie volantă legată la finele colecţiei, fila 22. 6690 326.3(498.3) Motion des deputds paysans. — L’fîTOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 321—323: Moldavie. Session du Divan ad hoc. Versiune franceză a propunerii adresate Divanului ad-hoc din laţi, la 26 octombrie/7 noiembrie 1857. 6691 326.3(498.3) [Diverse propuneri în legătură cu împroprietărirea ţăranilor şi desfiinţarea boierescului]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 1, p. 1. Printre altele, Adunarea respinge propunerea lui C. Roset [Teţcanu] de a desfiinţa boierescul, a se da fiecărui sătean 15 prăjini de pămint, Împreună cu o casă in vatra satului, a se înfiinţa comune ş.a. 6692 326.3(498.3) [Moţiunile majorităţii şi minorităţii proprietarilor mari cu privite la propunerea deputaţilor săteni şi în legătură cu stabilirea relaţiilor dintre proprietarii de moşii şi ţăranii lucrători de pămînt]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 1, p. 2—4, supl. 2, p. 1—4, supl. 3, p. 1—3, şi foi volante legate la finele colecţiei, filele 23—31. Se publică In continuare „socotinţele deosebite" ale lui C. Roset-Teţcanu, V. Zaharia ţi C. Hurmuzacbi, In aceeaşi chestiune. 6693 326.3(498.3) [Amendament la propunerea cu privire la răscumpărarea boierescului şi înfiinţarea comunelor]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 3, p. 3—4, supl. 4, p. 1—3. 6694 326.3(498.3) [Cuvîntările lui C. Negre, C. Roset-Teţcanu, Gr. Balş, A. Panu şi M. Kogălniceanu, în legătură cu împroprietărirea sătenilor, desfiinţarea boierescului şi stabilirea lucrătorilor de pămînt]. —BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 5, p. 4, supl. 6, p. 1—4, supl. 7, p .1—4, supl. 8, p. 1—4 6695 326.3(498.3) [Cuvlntarea lui N. Bosie, prin care sprijină desfiinţarea boierescului şi împroprietărirea ţăranilor]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 22, p. 3—4. 6696 326.3(498.3) [Votul Adunării cu privire la propunerile în legătură cu stabilirea relaţiilor dinţi e proprietarii de moşii şi sătenii lucrători de pămînt]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 22, p. 1—3. 6697 326.3(498.3) [Dezbaterile comitetului proprietarilor mari cu privire la propunerile locuitorilor săteni, în legătură cu chestiunea relaţiilor dintre săteni şi proprietari]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 1, p. 2—4, apendice 2, p. 1—4, apendice 3, p. 1. 6698 326.3(498.3) [Fragmente suprimate din raportul comisiei comitetului proprietarilor mari, primit de majoritatea acestui comitet, cu privire la propunerea deputaţilor săteni, în legătură cu relaţiile dintre săteni şi proprietari]. — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 2. 6699 326.3(498.3) [Contrapropunerea lui P. Mavrogheni la raportul comisiei, în comitetul proprietarilor mari, cu privire la propunerea deputaţilor săteni, în legătură cu relaţiile dintre săteni şi proprietari], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 3. 6700 326.3(498.3) [Dezbaterile comitetului proprietarilor mari în legătură cu raportul comisiei însărcinate cu studiul propunerii deputaţi- 358 www.dacoromanica.ro 326.3(498.3) CLĂ.CAŞI - DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8(498.1) lor săteni, cu privire la relaţiile dintre săteni şi proprietari], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 3—4, apendice 4, p. 1—3, Cuvîntarea lui Gr. Balş, moţiunea lui M. Kogălniceanu, cuvtntarea lui Gr. Costachi şi propunerea lui D. Rallet. 6701 326.3(498.3) [Amendamente la raportul comisiei comitetului proprietarilor mari cu privire la propunerea deputaţilor săteni, în legătură cu relaţiile dintre săteni şi proprietari], — BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 3—4, apendice 4, p. 3—4. 6702 326.3(498.3) [Raportul comitetului proprietarilor mici cu privire la chestiunea relaţiilor dintre locuitorii de pe moşii cu proprietarii].—BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foi volante legate la linele colecţiei, filele 32—37. 6703 326.3(498.3) [Comentarii la lucrările Divanului ad-hoc din Moldova privind chestiunea rurală]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 325: R6sum6. Se condamnă atitudinea retrogradă a deputaţilor din familiile Sturza şl Catargi, care se opuneau justelor dorinţe ale ţăranilor. 6704 326.3(498.3) [Corespondenţă de la Iaşi, din 30 decembrie 1857, despre şedinţa Divanului ad-hoc de la 29 decembrie, în care se discutase chestiunea agrară]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), nr. 75, p. 331: Moldavie. Rezumat al dezbaterilor, cu unele comentarii fn favoarea punctului de vedere a! ţăranilor şi a) celorlalţi deputaţi cil vederi înaintate. 6705 326.3(498.3) [Consideraţii despre cuvîntul „vecin" şi despre greşita interpretare pe care i-o dăduseră unii deputaţi ai Divanului ad-hoc al Moldovei]. — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), nr. 75, p. 333—334. Se arată că acest cuvînt nu Înseamnă „venit din afară", ci că, probabil, este un cuvlnt derivat din latinescul „vicus". Se combate părerea marilor proprietari moldoveni cum că ţăranii ar fi nişte intruşi. 6706 Asachi, G. 326.3(498.3) Cvestiea Relaţiilor dintre proprietarii de moşii din Moldova cu lucrătorii de pământ. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 5: Novitale din năuntru. Articol de elogiu privitor la lucrarea lui N. Istrati, avind acelaşi titlu. — Text romăn şi francez. 6707 326.3(498.3) [Părerile „Gazetei Levantului" — „Le Levant" — şi alte aprecieri cu privire la broşura lui N. Istrati despre relaţiile dintre proprietarii de moşii şi lucrătorii de pămînt]. — GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 115:Novitale din năuntru. Gazeta Le Levant elogiază lucrarea lui N. Istrati, apărută in versiune franceză, şi recomandă opiniei publice europene soluţiile pe care le propunea autorul ei. — Text român şi francez. 326.8 DEZROBIRE. EMANCIPARE. DEZROBIREA ŢIGANILOR 6708 326.8(436) Un efectii a reformelor moderne. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 299: Albina Românească. Scurt articol — probabil o traducere — fn care se arată cum în Monarhia austriacă ţiganii nomazi nu se mal simt bine, fn urma noii organizări administrative a statului, care le limitează libertatea. Ei încearcă să plece din Austria, emigrlnd spre Răsărit, spre a reveni în străvechea lor patrie originară. (498) PRINCIPATELE ROMÂNE 6709 326.8(498) [Se anunţă de vînzare, la Paris, în editura Sartorius, publicaţia „Les Esclaves modernes dans Ies Principautds danu-biennes"]. —FOILETONUL Z., 1 (1855), p. 368: Biblio-graphie. 6710 Papadopol-Calimah, A. 326.8(498) Desrobirea sclavilor. — FOILETONUL Z., II (1856), p. 33—36, 41—44. Studiu asupra ţiganilor robi. în introducere, autorul condamnă energic robia, arătînd că noţiunile de rob şi drept se desfiinţează una pe alta. Ia apoi fn dezbatere problema vechimii ţiganilor In Europa. Citind numeroşi autori antici şi cercetători moderni, ia atitudine împotriva teoriei că ţiganii ar fi venit în Europa pe la 1400 e.n. şi argumentează o vechime de 3000 de ani. Schiţează apoi situaţia lor în Principatele Române, începînd de la Alexandru cel Bun. Elogiază eliberarea lor din robie în Principate, ca pe un act prin care se şterge una din petele cele mai ruşinătoare. 6711 326.8(498) [Apelul arhimandritului Iosafat, parohul capelei române din Paris, pentru sărbătorirea dezrobirii ţiganilor din Moldova], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 29: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 20, p. 1, col. III. Text român şi francez. 6712 326.8(498) [Ştiri cu privire la slujba ţinută în capela română de la Paris, pentru eliberarea ţiganilor robi din Principate].— STEAOA D., II (1856), p. 32; Sciinţimai noue; 38—39: Fran-cia. Corespondintiâ particulară; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 20, p. 1, col. II, nr. 22, p. 1—2. 6713 Iosafat, arhimandritul 326.8(498) Cuvîntu rostită în 15 Ianuari C.V. 1856. — STEAOA D., II (1856), p. 44; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 22, p. 2—3: Cu-văntu. Textul cuvîntării rostite la capela românească din Paris, cu prilejul sărbătoririi emancipării ţiganilor. — tn Zimbrul, text român şi francez, sub un titlu îutnicîtva diferit. 6714 C. 326.8(498) [Comentariu la felul cum foaia „Le Courrier de Bucarest" a reprodus cuvîntarea arhimandritului Iosafat la sărbătorirea liberării ţiganilor]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36, p. 1—2. Subliniază că se omisese un pasaj — citat din ofisul domnitorului Moldovei, Grigore Ghica. — N-rul 19 al ziarului bucureştean lipseşte din B.A.R. (498.1) Ţara Românească 6715 326.8(498.1) [Secretariatul Statului din Ţara Românească dă publicităţii rezoluţia domnească asupra jalbei înaintate de unii boieri în privinţa robilor ţigani]. — BULETIN [Ţ. R. ], 1851, p.93—94; VEST. R., XVI (1851), p. 81: Secretariatul Statului; ZIMBRUL, I (1851), p. 294: Ţara Românească; G. TRANS., XIV (1851), p. 119—120. Domnitorul constată ci fondul constituit la Vistierie pentru răscumpărarea robilor ţigani de la particulari nu realizează scopul pentru care fusese constituit, deoarece nu acoperise toate ofertele de vlnzare. tn consecinţă, aminteşte ofisul său din 1850, prin care se interziceau vinzările de robi, de la una la cinci familii, Intre particulari. De asemenea, anunţă că — la cererea sa — Sfatul Administrativ a chibzuit ca statul să răscumpere pe acei ţigani robi care suferă maltratări de la stăpfnii lor. Gaxeta Transilvaniei Însoţeşte textul rezoluţiei cu un comentariu favorabil. 6716 326.8(498.1) [Se anunţă că medicul Dross din Londra, venit la Bucureşti, emancipase nişte ţigani, ce-i fuseseră dăruiţi pentru un tratament reuşit]. — G. TRANS., XV (1852), p. 228: Terra Românească şi Moldavia. 24 — Bibliografia analitică — c. 3102 359 www.dacoromanica.ro 326.8(498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8(498.1) 6717 326.8(498.1) [Publicaţie referitoare la vînzările de ţigani]. — BULETIN (Ţ. R.], 1852, p. 274: Departamentul Vistieriei. Se arată că nimeni nu este volnic a despărţi o familie de ţigani prin dăruire sau prin vînzare. Toate vînzările de ţigani, de la o familie pînă la trei, se vor răscumpăra de Vistierie. 6718 326.8(498.1) [Jurnalul încheiat de către Sfatul Administrativ Extraordinar al Ţării Româneşti referitor la eliberarea ţiganilor],— VEST. R., XX (1855), p. 389; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 2; STEAOAD., I (1855), p. 150, col. I-II; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 412: Principatele dela Dunăre. 6719 326.8(498.1) [Comentarii Ia jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Ţării Româneşti cu privire la răscumpărarea ţiganilor robi]. — VEST. R„ XX (1855), p. 389; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 412: Principatele de la Dunăre. 6720 326.8(498.1) [Comentarii la jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar, pentru eliberarea robilor ţigani]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 1: DonauftirstenthOmer. Se exprimă admiraţia pentru această măsură — „o acţiune umană, care corespunde spiritului epocii". Se arată că dificultăţi diferite au întîrziat timp de 3 ani realizarea acestui proiect. 6721 326.8(498.1) Legiuire pentru emanţiparea tuturor ţiganilor din Prin- ţipatul Românesc.—BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 49; VEST. R., XXI (1856), p. 42—43; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36, p. 2—3: Ţ£ara Românească. Tot aci se publică şi ofisul domnesc prin care se întăreşte această legiuire. Acesta lipseşte din Zimbrul. 6722 326.8(498.1) [Comentarii la legea pentru emanciparea ţiganilor din Ţara Românească], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 57—58: DonauftirstenthOmer. Cu prilejul publicării legii tn Buletin. 6723 326.8(498.1) [Extrase dintr-o corespondenţă apărută în „Foaia Străinilor" — „Fremdenblatt" — din Viena, cu privire la opoziţia boierilor munteni la eliberarea robilor ţigani]. — — STEAOA D., II (1856), p. 54: Tdra Romândscâ. Tn timp ce boierii moldoveni au renunţat ia despăgubire, cei din Muntenia nu vor să-i elibereze nici pentru despăgubirea cuvenită, de 10 galbeni pentru fiecare rob. Proiectul guvernului în acest sens ar fi fost amînat cu un an de zile de către Divan. 6724 326.8(498.1) [Se critică atitudinea boierilor munteni, care, spre deosebire de cei moldoveni, nu vor să elibereze pe robii loi].— G. TRANS., XIX (1856), p. 59: Ti^r’a romanesca si Molda-vi’a. 6725 326.8(498.1) [Comentariu amplu la legea pentru emanciparea ţiganilor particulari din Principatul Ţării Româneşti],— STEAOA D., II (1856), p. 74: T6ra Românăscâ. La început, se subliniază că, din pricina dificultăţilor de comunicaţie dintre cele două Principate, în Moldova s-au răspîndit zvonuri false cu privire la respingerea sau amînarea legii eliberării ţiganilor din Ţara Românească. Aceste zvonuri şi-au găsit loc şi in Zimbrul şî Steaoa Dunării. Acum sînt dezminţite prin publicarea legii. Se critică art. 7 a] legii, care lipea pe ţiganii eliberaţi de locul unde se făcuse eliberarea. Se arată că se putea găsi o soluţie mai liberală la problema vagabondajului ţiganilor, aşa cum o aflase legea din Moldova. Se afirmă că numărul celor eliberaţi în Ţara Românească ar fi de 70 000. 6726 326.8(498.1) [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar privitor la executarea catagrafiei ţiganilor emancipaţi].—BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 57—58; VEST. R., XXI (1856), p. 53—54. 6727 326.8(498.1) [Departamentul din Năuntru invită pe toţi proprietarii de ţigani să depună pînă la 1 iulie 1856 o listă exactă a ţiganilor pe care îi posedă fiecare]. — BULETIN [Ţ. R. ], 1856, p. 61—62. Tot aci, se publică un formular de catagrafie. 6728 326.8(498.1) [Diferite persoane anunţă că eliberează pe ţiganii lor fără vreo pretenţie de despăgubire], — BULETIN [Ţ. R.], 1856, p. 33, 41, 61, 89, 98, 101, 105, 110, 113, 118, 121, 127, 129, 130, 134, 137, 141, 145, 149, 153, 157, 161, 165, 169, 173, 177, 185, 189, 201, 209, 213, 217, 225, 229, 234, 250, 257—258, 290, 293, 305, 309, 320, 325, 329, 333, 341, 350, 357—358, 365, 369, 373, 377, 381, 385, 389, 393, 397, 401, 405: Ministerul Finanţelor. 6729 326.8(498.1) [Departamentul Finanţelor publică numele şi cererile mai multor foşti posesoii de robi ţigani care au renunţat la despăgubirea cuvenită pentru emanciparea lor]. — VEST. R., XXI (1856), p. 29, col. III, 57, 85, col. I-II, 93, 101. 6730 326.8(498.1) [Ministerul Finanţelor face cunoscut administraţiilor de districte că ultimul termen pentru depunerea declaraţiilor de către foştii posesori de ţigani este 8 august 1856]. — BULETIN [Ţ.R.], 1856, p. 241. După expirarea acestui termen, să nu mai primească astfe de declaraţii. 6731 326.8(498.1) [Declaraţiile persoanelor care renunţă la preţul foştilor robi ţigani emancipaţi]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 2, 5, 9, 13, 17, 21, 25, 33, 42, 53, 57, 78, 85, 90, 101—102, 109, 117, 121—122, 125, 128, 146, 157, 173, 209, 217, supl. la nr. 58, p. 1, supl. la nr. 62, p. 1, supl. la nr. 68, p. 1, supl. la nr. 69, p. 1, supl. la nr. 71, p. 1, 314, 321, 325, 333, 337, 385, 390. 6732 326.8(498.1) [Jurnalul comisiei pentru emanciparea ţiganilor privitor a despăgubirea celor în drept]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 41—42; ANUNŢ. R„ IV (1857), nr. 5, p. 1—2. Se arată cum se va face plata despăgubirilor. 6733 326.8(498.1) [Ministrul Finanţelor invită pe toţi foştii proprietari de ţigani să se prezinte la comisia pentru emancipare cu acte legalizate, ca să-şi primească plata după numărul robilor ce s-au găsit în proprietatea lor]. — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 125, De ia 1 iunie, vor fi chemaţi foştii proprietari de robi din România Mică (Oltenia). 6734 326.8(498.1) [Ministerul Finanţelor invită pe toţi cîţi au avut în posesia lor peste 50 de robi ţigani ca, în termen de 40 zile, să se prezinte la minister şi să arate unde se află acum persoanele declarate şi negăsite]. — ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 33, p. 1—2. Privitor ia plata ce se va face foştilor posesori de robi. 6735 326.8(498.1) [Raportul Ministerului Finanţelor prin care se arată că au fost despăgubite 1692 de persoane pentru 7373 de robi ţigani emancipaţi], — BULETIN [Ţ.R.], 1857, p. 253. Suma totală plătită se ridică la 73 730 de galbeni. 6736 326.8(498.1) Listă de numărul indivizilor negăsiţi până astăzi din totalul reclamat de fiecare esposesor. — BULETIN [Ţ. R.], 1857, p. 321—322. Se publică numele foştilor posesori de robi, numărul de robi indicaţi în cererile pentru despăgubire şi numărul celor aflaţi lipsă. 360 www.dacoromanica.ro 326.8(498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8(498.3) 6737 326.8(498.1) Clas[s]ification de la population dans ses rapports avec le fisc. 1857.— ISIS, II (1857), p. 340—341. Text francez şi român, — Pe judeţe, se dau date statistice cu privire la: proprietăţi (particulare, bisericeşti, moşneneşti); numărul moşnenilor, bisericilor, clericilor, boierilor, scutiţilor, mazililor, meseriaşilor patentări, familiilor de ţărani contribuabili, de ţărani scutiţi. Date despre ţiganii dezrobiţi !n 1832, 1847 şi 1856. Numărul supuşilor străini. Totalul familiilor. — Intr-o Noii, redacţia dedai ă că aduce la cunoştinţa publică aceste date prin bunăvoinţa Ministerului Finanţelor. 6738 326.8(498.1) [Ministerul Finanţelor aduce mulţumiri celor care fac ofrandă statului preţul unor robi ţigani emancipaţi]. — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 14, 17, 38, 81. 6739 326.8(498.1) [Listă de foşti proprietari de ţigani robi, invitaţi de Ministerul Finanţelor să se prezinte spre a-şi primi despăgubirea cuvenită], — BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 26. 6740 326.8(498.1) [Ordin circular al Ministerului din Năuntru, prin care se arată că, potrivit hotărîrii Consiliului Administrativ, daj-nicii emancipaţi vechi ai statului şi monastireşti n-au drept de strămutare decit după trecerea a două perioade catagra-ficeştide la emanciparea lor]. •—BULETIN [Ţ.R.], 1858, p. 85: Ministeriul din Năuntru; ANUNŢ, R., V (1858), nr. 24, p. 1. (498.3) Moldova 6741 326.8(498.3) [Ştire cu privire la fondul pentru răscumpărarea ţiganilor robi]. — GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 95: Novitale din năuntru. Divanul General al Moldovei a adoptat in unanimitate aplicarea proiectului de lege cu privire la formarea unui fond pentru răscumpărarea ţiganilor robi la particulari, 6742 326.8(498.3) Legiuiri pentru slujbaşii volnici dintre dizrobiţil clerului şi a Statului votată de obştescul Divan şi întărită de Preaînăl-ţatul Domn cu Oiisul supt No. 28 din 31 Mart 1851.—BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 2: No. 1888; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), col. II: Nouvelles de Tinterieur; BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 93, col .1-11; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 77. Pentru a nu se micşora fondul pentru răscumpărarea ţiganilor robi de la particulari, potrivit art. 3 al legii din 1844, se hotărăşte ca foştii robi ai clerului dezrobiţi să nu poată ajunge „slujbaşi volnici*' pînă ce nu se va împlini emanciparea tuturor robilor de la particulari, din ţară. 6743 326.8(498.3) Catagrafie de totimea Ţiganilor lăeşi a casai răposatului Vist. Alecu Stuiza. 7 Maiu 1851. — BULETIN [Mold.], XIII (1851), voi. II, p. 107—109. Listă a clteva sute de robi ţigani, întocmită cu prilejul înregistrării averii lui Alecu Sturza, in vederea plătirii unor datorii. 6744 326.8(498.3) [Actul prin care Depaitamentul de Finanţe al Moldovei a răscumpărat numeroşi robi de la casa răposatului vistiei-nic Alecu Sturza], — BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 51—53. 6745 326.8(498.3) [Olga Giers, născută Cantacuzino, vinde cîrmuirii Moldove^ 251 de suflete de robi ţigani]. — BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 87, p. 55—56: Departamentul de Fi-nansu. 6746 326.8(498.3) [Act de veşnică vînzare către stat a unoi robi ai postelnicului Panaite Balş], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la ni, 28, p. 25—27: Divanul întăriturilor. Balş vinde statului — pentru a fi emancipaţi — 360 de robi, pentru suma totală de 1080 de galbeni, 6747 326.8(498.3) [Act de eliberare dat de cneazul Leon Cantacuzino unui rob al său], — BULETIN [Mold.], — XXIII (1855), supl. la nr. 53, p. 105: Departamentul de Finansu. 6748 Alecsandri, V. 326.8(498.3) [Petiţie către Consiliul Administrativ al Moldovei, prin care cere eliberarea robilor ţigani ai familiei sale].—ZIMBRUL, m (1855), p. 553—554: Iaşii 6 Iulie. Petiţia — împreună cu rezoluţia Consiliului — se publică In cadrul editorialului obişnuit, In care se comentează elogios gestul lui V. A. şi se exprimă speranţa că el va fi urmat şi de alţii — „spre a se şterge odată din ţara noastră această sclavie ruşinoasă". 6749 Alecsandri, V. 326.8(498.3) [Scrisoare către Sfatul Administrativ, pentru dezrobirea ţiganilor], — TELEGRAFUL R., III (1855), p. 227: Principatele dela Dunăre. Se reproduce — probabil din Zimbrul — textul scrisorii. I se adaugă o notă a Telegrafului Român, In care se laudă gestul lui V. A., „cunoscut şi cetitorilor noştrii ca unul din cei mai însemnaţi literaţi prin Doinele şi Baladele sale şi multe alte poezii frumoase, precum şi ca redactorul României Literare" 6750 326.8(498.3) [Se publică — însoţit de critica tedacţiei — un act de vînzare de robi ţigani, încheiat în Moldova la 10 noiembrie 1855]. — STEAOA D., I (1855), p.95: Egiptul. Critica redacţiei este Însoţită de o ştire din Journal des Dibats, care anunţă că In Egipt s-a desfiinţat sclavia. 6751 326.8(498.3) [Ofisul din 28 nov. 1855, al domnitorului Gr. Al. Ghica, cu privire la emanciparea ţiganilor robi la particulari, în Moldova], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 377: Secretariatul de Stătu; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl, la nr. 94, p. 1: Ofisul domnesc; ZIMBRUL, III (1855), p. 1013—1014: Ofisdomnesc; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 392: Principatele de la Dunăre. In Cateta de Moldavia şi Zimbrul, text român şi francez. 6752 326.8(498.3) Jurnal încheiat în seansa Sfatului Administrativ extraordinar la 28 Noemv. 1855...—BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 377, col. III; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl. la nr. 94, p. 378; ZIMBRUL, III (1855), p. 1015; TELEGRAFUL R., m (1855), p. 392. Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei acceptă în mod sărbătoresc hotărîrea de emancipare a robilor ţigani, anunţată prin ofisul domnesc; înfiinţează o comisie compusă din ministrul de finanţe şi cel de justiţie, cu sarcina de a elabora un proiect de lege în această chestiune, — în Zimbrul, text român şi francez. 6753 C.[odrescu, T.] 326.8(498.3) [Comentariu la hotărîrea cîrmuirii Moldovei de a de- creta emanciparea robilor ţigani]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1013: Iaşi 29 Noemvrie. Consideră actul din 1855 ca ultima etapă a procesului istoric început In 1749, prin emanciparea „vecinilor". 6754 326.8(498.3) [Articol de entuziast comentariu în legătură cu ofisul domnesc pentru dezrobirea ţiganilor robi ai particularilor]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 377: Novitale din năuntru. îndeamnă pe proprietarii de robi se renunţe la despăgubire.—Text român şi francez. 361 www.dacoromanica.ro 326.8(498.3) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8(498.3) 6755 Roşit Teţcanu, Costachi 326.8(498.3) [Scrisoarea prin care face cunoscut Departamentului Finanţelor dezrobirea, fără despăgubire, a 34 de robi ţigani]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1015; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 377: Novitale din năuntru. tn Gazeta ie Moldavi a, text român şi francez. 6756 K.[ogălniceanu], M. 326.8.(498.3) [Despre desfiinţarea robiei în Moldova]. — STEAOA D., I (1855), p. 101—103: Iassii 29 Noemvri; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 392: Principatele de la Dunăre. Articol în care autorul face elogiul ofisului domnesc prin care se eliberează ţiganii robi, arătînd ce însemnătate mare pentru progresul ţării are acest act. Reproduce un fragment dintr-un articol al său, publicat în Propăşirea (1844), în care aducea laude pentru hotărîrea guvernului de a emancipa pe ţiganii robi ai mănăstirilor şi ai statului. 6757 I.[onescu, I.] 326.8(498.3) [Comentariu la ofisul domnesc al lui Gr. Al. Ghica prin care dispune eliberarea ţiganilor robi particulari]. — ROMÂNIA LIT., I (1855), p. 539—540: Hronică; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 408: Principatele de la Dunăre. Autorul salutâ acest gest ca începutul unei ere de libertate, prin desfiinţarea „feudalismului boieresc". Şerbul arămiu şi „plebeianul român"... „s'au Imbriţoşat şi au purtat împreună greutăţile pămîntului acestuia". După desfiinţarea sclaviei negre, va trebui să urmeze a cădea şi „şerbia albă", resturile iobăgiei. 6758 326.8(498.3) [Articol de fond în care se anunţă, cu satisfacţie, emanciparea ţiganilor din Moldova]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1025—1026: Iaşii, 2 Dechemvrie. Se cere proprietarilor de robi ca, urmînd pilda unui Alecsandri sau unui Rosetti, în loc de despăgubire, să se mulţumească drept răsplată „cu munca cea grea făcută de Ţigani în timp de mai multe secule şi pină astăzi". 6759 Sion. G, 326.8(498.3) Causa Sclaviloru. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1026—1028. Articol în care, primind cu satisfacţie vestea hotărîrii domnitorului şi a guvernului referitoare la emanciparea ţiganilor, critică atitudinea retrogradă a boierilor care nu voiau să renunţe la acest aşa-zis drept de proprietate. în încheiere, el cere ca boierii patrioţi să-şi elibereze robii ţigani, refuzind orice despăgubire. 6760 326.8(498.3) [Adresă a Secretariatului de Stat al Moldovei către redacţia „Zimbrului"]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1041: Secretariatul de Stătu al Moldovei. Dezaprobă unele expresii din articolul Causa sclaviei, de G. Sion, publicat într-un număr trecut ai sus-citatului ziar, fără a indica precis despre care pasaje e vorba. 6761 326.8(498.3) [Oiisul din 30 nov., prin care domnitorul Gr. Al. Ghica convoacă Divanul General, spre a discuta emanciparea ţiganilor robi la particulari]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 381: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, III (1855), p. 1037—1038: Iaşi 7 Dechemvrie. Text român şi francez. 6762 R.[usso], A. 326.8(498.3) [Articol în chestiunea despăgubirii pentru foştii proprietari de robi ţigani]. — STEAOA D., I (1855), p. 109—110; Iassii 3 Dechemvri, 118—119. Propune că această despăgubire să se transforme într-un venit (rentă) potrivit, dc şase, şapte sau opt la sută. 6763 326.8(498.3) [Natalia Balş, născută Ghica, anunţă Departamentul de Finanţe că eliberează pe ţiganii săi robi, de pe moşia Băsăşti, districtul Fălciu, fără pretenţii de despăgubire]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 381: Novitale din năuntru. Text român şi francez. 6764 326.8(498.3) [Comentariu la gestul Nataliei Balş de a-şi emancipa robii ţigani, fără despăgubire].—STEAOA D., 1(1855), p. 110, col. I. Elogiindu-se acest gest, se menţionează şi fapta neomenoasă a unei alte posesoare de robi ţigani, care — la vestea emancipării — i-a adunat pe toţi robii săi, i-a dezbrăcat complet şi i-a azvîrlit tn uliţă, pe un ger de —25°. 6765 326.8(498.3) [Notiţă condamnînd actul de barbarie comis asupra unor ţigani robi de către proprietara lor, cu ocazia emancipării]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1033: Iaşii, 5 Dechemvrie. Pe baza celor relatate de Steaaa Dunării, p. 110, col. I. 6766 K.[ogălniceanu], M. 326.8(498.3) O nouă afirmaţie — STEAOA D., I (1855), p. 124. Scurt articol în care Înfierează fapta acelei boieroaice moldovene care şi-a gonit robii ţigani, bătuţi şi dezbrăcaţi, în ziua emancipării lor. Arată motivele care-1 făceau să nu dea numele nemilioasei boieroaice. 6767 326.8(498.3) [Se anunţă că Divanul General a discutat proiectul Consiliului Administrativ pentru emanciparea ţiganilor robi]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385: Novitale din năuntru. Proiectul a fost aprobat, cu un singur amendament, la art. 4, privitor la invalizi şi copiii sugari. S-au stabilit şi fondurile din care se va face despăgubirea. 6768 326.8(498.3) [Postelnicul Iancu Cantacuzino declară că emancipează fără despăgubire cele cîteva familii de robi ţigani care îi aparţin], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385: Novitale din năuntru; STEAOA D., I (1855), p. 117; Iassii 8 De-chemvrii; ZIMBRUL, III (1855), p. 1041: Departamentul de Finanţe N. 8062. El se obligă a le plăti birul pe 3 ani crrînd ca statul să-i scutească de celelalte impuneri, pe 10 ani. 6769 326.8(498.3) [Colonelul Mihail Kogălniceanu renunţă la banii ce i se cuvin drept despăgubire pentru scutelnicii la care are dreptul pentru rangul de căminar]. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1041: Departamentul de finanţe; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385: Novitale din năuntru. Kogălniceanu renunţă la aceşti bani în folosul Vistieriei, pentru mărirea fondului destinat spre răscumpărarea ţiganilor robi la particulari. 6770 326.8(498.3) [Comentariu cu privire la importanţa emancipării ţiganilor robi]. —GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385—386: Novitale din năuntru; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 404: Principatele dela Dunăre. Se aprobă hotărîrea Divanului General al Moldovei. — în Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6771 Aslan, Alecu 326.8(498.3) [Suplică prin care hatmanul Aslan cere ca foştii lui robi ţigani să fie scutiţi, pe timp de cinci ani, de orice dare, el renunţînd la despăgubire].— ZIMBRUL, III (1855), p. 1045, col. I-II: Depart. de Finanţe N. 8116. 6772 326.8(498.3) [Documente în legătură cu legalizarea actelor prin care „consiliera de colegie" Elenco Şubin, născută Ghica, vinde statului moldovean, 936 de robi ţigani, stabiliţi pe moşia ei din districtul Vaslui], — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 90, p. 123—129 [greşit: 229] Divanul: întăritu-rilor. Se publică: actul de vinzare (p. 129) şi lista nominală a robilor vînduţi, pe sălaşe şi cete, indicîndu-li-se vîrsla şi ocupaţia, împreună cu toate formele judecătoreşti de legalizare. 6773 326.8(498.3) [Act prin care reprezentantul Elcncăi Şubin declară că ea renunţă la preţul cuvenit pentru cumpărarea de către 362 www.dacoromanica.ro 326.8(498.3) DEZRODIKE. EMANCIPARE 326.8(498.3) Vistierie a robilor ei, pe care îi oferise spre răscumpărare încă din 1853, mulţumindu-se cu despăgubirile prevăzute în legiuirea pentru emanciparea robilor ţigani din Moldova]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385: Novitalc din năuntru; ZIMBRUL, III (1855), p. 1045: Depart. de finanţe N. 8116. Text român şi francez, In Gazeta ie iloldavia. 6774 Şubin, Elenco 326.8(498.3) [Scrisoare către Departamentul de Finanţe al Moldovei, prin care declară că recunoaşte actul de renunţare la preţul vînzării robilor săi făcut în numele său de ginerele ei Emanoil Hrisoverghi], — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 389: Novitale din năuntru; ZIMBRUL, III (1855), p. 1053: Iaşii 11 Dechemvrie. Adaugă că — pentru robii ncdcclaraţi fiscului prin actele de vinzarc Încheiate anterior — nu cerc nici o despăgubire de la ocirmuire. — Text român şi francez, in Gaxcta ie iloldavia. 6775 326.8(498.3) [Adrese către Departamentul de Finanţe al Moldovei prin care foştii proprietari de robi ţigani declară că renunţă la despăgubirea cuvenită pentru emanciparea lor]. — GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 389—390, 395, 397, 405: Novitale din năuntru. Text român şi francuz. 6776 326.8(498.3) Lista declaraţiilor!! de renunciare la despăgubirea fostilo- ru sclavi. — STEAOA D., I (1855), p. 129. Declaraţiile mai multor boieri moldoveni de renunţare ia despăgubirile cuvenite pentru liberarea ţiganilor robi. 6777 326.8(498.3) [Departamentul de Finanţe al Moldovei publică declaraţii ale proprietarilor de robi ţigani că renunţă la despăgubirea cuvenită]. — ZIMBRUL, III, p. 1049: Onoratei Redacţii Zimbru N. 8117, 1053—1054: Iaşii 11 Dechemvrie, 1061—1062, 1065—1066: Depart. de Finanţe M. 8265, 1069: Depart. de Finanţe, 1074, 1089, 1101—1102, 1109—1110: Iaşii 29 Dechemvrie. 6778 K.[ogălniceanu], M. 326.8(498.3) [Comentariu la declaraţiile mai multor boieri moldoveni care au renunţat la despăgubirile cuvenite pentru emanciparea robilor ţigani]. — STEAOA D., I (1855), nr. 31, p. 121—122: Iassil 10 Dechemvri. Kogălniccanu aduce laude celor ce consimţiscră la „o adevărată injumă-tâţire a avuţiei materiale11. 6779 326.8(498.3) [Comentariu cu privire la emanciparea robilor ţigani]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 390: Novitale din năuntru. Se arată că In sarcina guvernului stă şi deschiderea porţilor la aşczămintele de Învăţătură In faţa „junimei ţigane de ambe sexe". 6780 L. 326.8(498.3) Chestiea Robilor. — ZIMBRUL, III (1855), p. 1054—1056. Elogiază acţiunea guvernului, care a hotărit emanciparea ţiganilor, subliniind că ea nu mai putea Intlrzia: „A suferi sclăvia, astă monstruoasă anomalie11... „ar fi a împovăra cu ruşine o ţară ce nu merită aceasta". Cere ca statul să se ocupe serios de îndrumarea spre muncă a robilor emancipaţi, căci „interesul proprietăţilor şi al unei înţelepte economii dc Stat e a înmulţi numărul muncitorilor liberi, nu Insă numărul cerşitorilor". 6781 326.8(498.3) [Comentarii în legătură cu scrisoarea logofătului Petru Roset Bălănescu, trimisă spre publicare, în care se apreciază hotărîrea guvernului de a desfiinţa sclavia ţiganilor]. — STEAOA D., I (1855), p. 125—126: Iassil 13 Dechemvri. Se arată că actul guvernului trebuie interpretat ca o reformă socială necesară, iar nu ca o tendinţă spre comunism. Se publică şi scrisoarea logofătului P. Roset, in Întregime. In scrisoare, P. Roset afirmă că, după 1844, îşi Învăţase ţiganii robi diferite meserii şi-i eliberase din proprie iniţiativă. El mai observă că nu c ostil „progresului treptat", ci doar doctrinelor ce preconizau reformele radicale. 6782 326.8(498.3) [Traducerea unui articol apărut in foaia „La Prcsse d’Orient" din 17 dec., cu privire la problema robilor ţigani din Principatele Române şi rezolvarea ei].— GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 397: Novitale din năuntru ; STEAOA D., 1 (1855) p. 142, col. I. Sc anunţă măsurile de emancipare deplină iniţiate dc guvernul Moldovei, subliniindu-se necesitatea lor. Sc face un scurt istoric al silinţelor de a se rezolva această problemă in Moldova, incepind din 1844, menţionlndu-se rolul jucat de tinerimea progresistă. Sc exprimă speranţa că un asemenea act dc guvernă, mint va urma in curind şi in Ţara Românească şi că domnitorul B. Ştirbci-unul din cei mai mari proprietari, va da exemplu. — în Galeta de iloldavia, text român şi francez. 6783 326.8(498.3) Raportul Divanului obştcscu No. 2, din 10 Dechemvrie 1855 către Prea înălţatul Domnu stăpinitoriu. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), nr. 100, p. 397; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 393; VEST. R., XX (1855), p. 397—398: iaşi.. Înştiinţează că, după deliberările cc au avut loc, a adoptat proiectul de lege pentru emanciparea robilor din Moldova, cu o singură modificare, la art. 4, aliniatul 1. — în Gazeta de iloldavia, text român şi francez. 6784 326.8(498.3) Ofis Domnesc adresat către Divanul General cu data din 11 Dechemvrie 1855 supt No. 49. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), nr. 100, p. 397: GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p.393; VEST. R., XX (1855), p. 398. Domnitorul Gr. Al. Ghica ccrc Divanului să dea redacţia definitivă proiectului dc lege pentru emanciparea robilor ţigani, adoptat in unanimitate dc către Divanul Obştesc al Moldovei. — In Gazeta de iloldavia, text român şi francez. 6785 326.8(498.3) Legiuire pentru desfiinţarea sclăvici, regularea despăgubire!, şi trecerea Emancipaţilor la dare. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), nr. 100, p. 397—398; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 393—395; STEAOA D„ I (1855), p. 137—138; ZIMBRUL, III (1855), p. 1077—1079; VEST. R„ XX (1855), p. 398—399. Textul legii, in forina definitivă, dată dc Divanul General. în Gazeta de iloldavia, text român şi francez. 6786 326.8(498.3) [Comentariu la legea pentru emancipaiea robilor ţigani din Moldova]. — STEAOA D., I (1855), p. 138—139. tn acest articol, se supun unei critici riguroase: forma in care a fost redactată legea şi mai ales textul care trebuia să o preceadă şi să o Încheie; felul în care a fost publicată legea; felul cum a fost tradus textul ci in limba franceză. 6787 326.8(498.3) [Circulara Departamentului din Năuntru către administraţiile de ţinuturi din Moldova, cu privire la proiectul de lege al Sfatului Administrativ Extraordinar referitor la emanciparea robilor ţigani]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 385, col. II-III: No. 24986; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 395; STEAOA D„ I (1855), p. 139—140. Pune in vedere administratorilor că, la sfirşitul celei dc-a treia luni dc la publicarea legii, toate persoanele îndrituite vor primi hîrtiile dc răscumpărare ce li se cuvin; din acea zi, toţi robii ţigani vor fi recunoscuţi liberi şi vor începe să plătească dare, pentru care vor fi înscrişi dc comisiile catagraficeşti auume instituite. Pină atunci, robii trebuie să rămină la stăpini şi să continue a lc da ascultare. 6788 326.8(498.3) [Scurt comentariu la circulara Departamentului din Naun-tru cu privire la data emancipării robilor ţigani]. — STEAOA D., I (1855), p. 139. Comentariul precedă textul comunicării. Redacţia observă: „Această circulară va servi a linişti pre spiritile spăriate despre nişte pericole mai mult declt iluzorii". www.dacoromanica.ro 363 326.8(498.3) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8(498.3) 6789 326.8(498.3) [înştiinţarea Departamentului de Finanţe al Moldovei cu privire la „catagrafiea sclavilor"]. — BULETIN [Mold.], XXIII (1855), nr. 101, p. 401: Departamentul de Finans. Pentru aplicarea legii de emancipare a robilor ţigani, Departamentul Înştiinţează pe toţi proprietarii de robi el se va face o catagrafie a emancipaţilor. Pentru pregltirea acestei catagrafii, proprietarii sint obligaţi a da declaraţii scrise despre numlrul robilor, vlrsta, meseria etc., pe un formular al cirui model se publică alăturat. 6790 326.8(498.3) [Departamentul de Finanţe precizează că termenul promulgării legii cu privire la emanciparea ţiganilor „se socoate dela 18 Decembrie anul contenit"]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 5, col. I: Departamentul de Finansu; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 5: Novitale din nauntru. In Gazeta de Moldavia, text român şi francez. 6791 326.8(498.3) [Adrese ale foştilor proprietari de robi ţigani, prin care declară că renunţă la despăgubiri pentru eliberarea robilor lor].—GAZDE MOLD., XXVIII (1856), p. 2, 5, 9, 21, 33, 37, 46, 53, 57, 61, 65, 69, 73, 77, 81, 89—90, 93, 97, 101, 105, 109, 113, 169: Novitale din năuntru. 6792 326.8(498.3) [Departamentul de Finanţe al Moldovei publică declaraţii de renunţare la despăgubirile cuvenite lor, din partea foştilor proprietari de robi ţigani]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 3, p. 1: Iaşi 3 Ianuarie, nr. 6, p. 1: Iaşi 9 Ianuarie, nr. 7, p. 1: Iaşi 10 Ianuarie, nr. 10, p. 1: Depart. de Finanţe N. 297, nr. 12, p. 1: Iaşi 15 Ianuarie, nr. 14, p. 1: Iaşi 19 Ianuarie, nr. 16, p. 1: Iaşi 21 Ianuarie, nr. 19, p. 3—4, nr. 21, p. 1, col. II, nr. 28, p. 2—3, nr. 29, p. 1—2, nr. 30, p. 1: Iaşi 10 Fe-vruarie, nr. 31, p. 1, nr. 42, p. 1, nr. 47, p. 1, nr. 63, p. 1, nr. 64, p. 1, nr. 65, p. 1, nr. 69, p. 1 şi nr. 112, p. 1: Departamentul de Finans. 6793 326.8(498.3) Lista declaraţiilor de renunciare la despăgubirea foştilor sclavi .—VEST. R., XXI (1856), p. 9—10: Iaşi. Se publică 6 declaraţii semnate de: aga Damaschin, Sandu Bouciu, A. Catargiu, Iancu Donici, Dimitrie Buznea şi Elencu Şubin. 6794 326.8(498.3) Lista declaraţiiloru de renunciare la despăgubirea foşti- loru sclavi. — STEAOA D„ II (1856), p. 10, 17. Se publici declaraţiile de renunţare la despigubirile cuvenite pentru dezrobirea ţiganilor robi ale următorilor: Neculai Burchi, Ecaterina Fotino, Alccu Fotino, Zoiţa Sion, P. Cazimir, Iorgu Ganea, D. C. Lupu, Alccu Donici, Costin Stamatin, D. Meleghe, Iordachi Teodoru, N. Miclescu, Elena Drăghici, Alecu Curt, Gheorghie Lupu, Ioniţă Sion, fraţii Romalo. 6795 C. [odrescu, T.] 326.8(498.3) [Comentariu la declaraţia logofăt. Gh. Sturza că renunţă la despăgubirea cuvenită pentru cei 900 foşti robi ţigani ai săi, cu condiţia ca ei să fie scutiţi, timp de zece ani, de orice dare sau prestaţie].— ZIMBRUL, IV (1856), nr. 10, p. 1, col. II. Codrescu arată că Zimbrul a publicat pe larg articole şi mai ales declaraţii in legătură cu emanciparea robilor ţigani ai particularilor din Moldova, deoarece consideră acest fapt ca „un pas mare câtră renaşterea socială şi morală a patriei". Îl felicită pe Gh. Sturza pentru gestul său şi Îşi exprimă speran(a că el va fi urmat şi de alţii dintre marii boieri. 6796 326.8(498.3) [Comentariu elogios la hotărlrca logof. Gh. Sturza din Moldova de a renunţa la despăgubirea cuvenită pentru emanciparea robilor săi].—G. TRANS., XIX (1856), p. 27: Tiâr'a roman6sca şi Moldavi’a. 6797 326.8(498.3) [Extras din gazeta „Presa din Orient" — „La Presse d'Orient" — cu privire la emanciparea robilor ţigani din Moldova],—ZIMBRUL, IV (1856), nr. 3, p. 2, col. II; G. TRANS., XIX (1856), p. 31: Cronica străină. Gazeta străină consideră că acest act social va atrage multe simpatii externe pentru Moldova. Susţine că boierii ar trebui să renunţe la despăgubirea pentru robii emancipaţi, deoarece această despăgubire a fost introdusă tn lege doar in mod simbolic, pentru a nu jigni principiul proprietăţii. A primi despăgubirea înseamnă a face mai departe vlnzare de oameni. 6798 K.[ogălniceanu], M. 326.8(498.3) [Polemică cu foaia „La Presse d’Orient", In legătură cu emanciparea robilor ţigani]. — STEAOA D., II (1856), p. 37—38. Ziarul La Presse d’Orient publicase o corespondentă din Iaşi In care se ironizau zgomotul făcut şi atitudinile teatrale luate de proprietarii moldoveni prin declaraţiile lor de renunţare la despăgubirile cuvenite. M. K. le ia apărarea, subliniind că au făcut un gest lăudabil. Lămureşte că el, Kogălniceanu, care fusese citat printre cei ce renunţaseră la o „pensie" despăgubitoare pentru ţiganii liberaţi, in realitate renunţase la despăgubirea pentru scutelnici. 6799 326.8(498.3) [Scurt comentariu elogiindu-se frecvenţa gesturilor de renunţare la despăgubiri ale foştilor pioprietari de robi din Moldova].—G. TRANS., XIX (1856), p. 23: Tifer’a roma-nfesca si Moldavi'a. 6800 326.8(498.3) [Informaţie în care se relatează criticarea de către „Times" a unei plîngeri adresate Porţii de către 61 de boieri moldoveni, împotriva activităţii Sfatului Legislativ, instituit prin convenţia de la Balta Liman]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 53: Partea Neoficiâsă. Times arată că plingerea trebuie să fi fost izvoritiă din supărarea boierilor pricinuită de desfiinţarea robiei, liotărită de către acest Sfat. 6801 326.8(498.3) [Se anunţă „că Visteria nu poate aproba vreo altă condiţie pentru sclavi, decît acele ce sunt publicate prin legiuirea din 18 Decembrie 1855”]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), nr. 15, p. 65: Departamentul de Finansu. 6802 326.8(498.3) [înştiinţări ale Departamentului de Finanţe cu privire la categoria ţiganilor robi şi la abolirea sclaviei în Moldova]. — BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 19, p. 29, p. 81—82, adaos la nr. 25, p. 45, adaos la nr. 48, p. 97, p. 249, 301. 6803 326.8(498.3) [Se anunţă că Institutul Albinei a tipărit idila „Ţiganii" în o mie de exemplare]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 117: Institutul Tipo-Litogiafic al Albinei Române. Totodată, se arată că, din vtnzarea acestei lucrări, se va forma un stipendiu, destinat unui tinăr dintre cei eliberaţi, ca să înveţe arta litografiei. 6804 326.8(498.3) Programa Condiţiilor pentru creşterea unul giune emancipat în arta Litograliei... — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 120. Conform apostilei domneşti puse pe cererea lui G. Asachi, Departamentul Şcoalelor din Moldova a hotărât ca — din dobtnzile sumei depuse de Institutul Albinei — să Întreţină la studii teoretice şi practice un tinăr dintre ţiganii emancipaţi. Se enunţă in amănunt felul cum va fi pregătit acest bursier şi cei care vor urma după el. 6805 326.8(498.3) [Notă a redacţiei, prin care felicită ziarul „Gazeta de Moldavia" pentru proiectul de a iniţia în arta litografică pe unii din tinerii ţigani emancipaţi].—LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 38, p. 3: Moldavie. Mai adaugă că problema viitorului ţiganilor emancipaţi preocupă mult guvernul şi opinia publică Sn Moldova. 6806 326.8(498.3) [„Regule pentru statornicirea desrobiţilor Ţigani, ai particularilor" în Moldova],—BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 145: Departamentul din Lăuntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 101, p. 1. 364 www.dacoromanica.ro 326.8(498.3) DEZROBIRE. EMANCIPARE - POLITICĂ EXTERNĂ 327(4) 6807 326.8(498.3) [Ştiri despre hotărirea Sfatului Administrativ Extraordinar, din şedinţa prezidată de domnitorul Gr. Al. Ghica, cu privire la despăgubirea foştilor proprietari de robi]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185: Novitale din uăuntru, 6808 326.8(498.3) [Raportul Departamentului de Finanţe al Moldovei către domnitor şi încheierea Sfatului Administrativ Extraordinar, cu privire la despăgubirea foştilor proprietari de robi ţigani]. — BULETIN [Mold.], XXrV (1856), supl. la nr. 49, p. 97—98: Departamentul de Finansu; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 193—194: Novitale din năuntru. Din raport, reiese că 334 de foşti proprietari de robi au cerut despăgubiri iar 264 au renunţat la ele; numărul celor pentru care se va plăti despăgubire c dc 16 023 vătraşi şi 4 566 lâicşi; al celor emancipaţi fără despăgubire, dc 10 424. — In Gazda de Moldavia, text român şi francez. 6809 • 326.8(498.3) [Caimacamul T. Balş renunţă la plata încuviinţată de legea pentru emanciparea robilor ţigani, pentru ţiganii care au aparţinut răposatei sale marne]. — GAZ. DE MOLD., XXVIir (1856), p. 372. Text rumân şi francez. 6810 326.8(498.3) [Departamentul de Finanţe anunţă lichidarea datoriei create prin legea dezrobirii ţiganilor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 65: Novitale din năuntru. Text rumân şi francez. 6811 326.8(498.3) [Vistieria Moldovei anunţă că actele de emancipare ale robilor ţigani — ai căror proprietari au renunţat la despăgubire, cu condiţia că foştii robi să fie scutiţi de impozit pe un termen dat — vor fi distribuite prin foştii proprietari]. — BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 117, col. IT; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857) , p. 110: Departamentul de Finans. în Caseta de Moldavia, text rumân şi francez. 6812 326.8 (498.3) [Banca Naţională a Moldovei dezminte zvonurile că obligaţiile Vistieriei pentru răscumpărarea ţiganilor vor li achitate de către bancă]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 184: Aviz cătră publică. 327 POLITICĂ EXTERNĂ. SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ (4) Marile puteri europene (4...) Diferite ţări europene (496) Chestiunea Orientului (498) Principatele Române Vezi şi: 341 Drept in terna tiunai. (4) Marile puteri europene Vezi şi: 341.224 Chestiunea Dunării 355.48(4) Războiul Crimeii 6813 327(4) Corespondinţă diplomatică din anulă 1783. — G. TRANS., XVIII (1855), p. 214, 218, 219, 222, 226, 330-231, 234. Extrase din corespondenţa schimbată între ministrul de externe al Franţei din 1783, dc Vergcnnes, şi reprezentanţii acestei puteri în capitalele Europei. în corespondenţă se discută situaţia internaţională şi îndeosebi chestiunile Orientului apropiat. Cuprinde şi amănunte în legătură cu politica Rusiei şi Austriei faţă de Principatele Române. 6814 327(4) [Rezumat al depeşei din 19/31 octombrie 1829, trimisă dc lordul Abcrdeen contelui Nesselrodc, in legătură cu tratatul de la Adrianopole], — TELEGRAFUL R., II (1854), p. 198: Anglia. Rezumatul c publicat cu ocazia depunerii textului acestei depeşe Confidenţiale, în parlamentul englez. Intre altele, în depeşă, se subliniază cu nemulţumire că, prin acest tratat, Principatele Române ar deveni independent^, 6815 327(4) Din esplicaţia tratatului de Adrianopoli. — FOILETONUL Z„ I (1855), p. 81—83. T. Codrescu traduce din Suplementul Jurnalului de Francfort [Frankfurter Journal] din anul 1854 textul notei diplomatice ruseşti din 21 ianuarie 1830, ca răspuns la depeşa lordului Abcrdeen cu privire la opinia Angliei faţă de tratatul dc la Adrianopol. Răspunsul conţine 7 articole şi se referă la organizarea Principatelor Române. 1851 6816 327(4) Cuin se judeca starea politică a Europei şi a nostră nainte cu doi ani.— FOAIE PT. MENTE, XIV (1851), p. 356— 357. Se traduce un articol apărut in Times, apoi în „unele jurnale nemţeşti1* [Ost-diutsche Pos prin Divanurile ad-hoc, să rînduiască cit mai înţelept şi fericit problemele lor. De asemenea, se arată partizan al înlocuirii celor doi domnitori, prin cai-macami. 7621 327(498) [Se menţionează că foaia engleză „Advertiser" a vestit că ar exista o înţelegere secretă anglo-franco-austriacă, prin care s-ar atribui Austriei Principatele Române]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 154: Monarchi’a austriaca. 7622 327(498) [Articol în care se comentează numirile de reprezentanţi ai puterilor garante, în comisia europeană de la Bucureşti, şi faptul că lipsesc din această comisie tocmai reprezentanţii 410 Principatelor Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 105, p. 2—3. Articol tradus din Gazeta de Colonia [Koelnische Zeitung]. — Autorul comentează faptul că nici unul dintre reprezentanţii din comisie nu cunoaşte realităţile din Principate, iar lipsa unor reprezentanţi români In această, comisie, II face să tragă concluzia că, în Principate, „totul are a rămlne mai tot cum an fost". 7623 327(498) Desbaterile asupra Principateloru danubiene. —* G. TRANS., XIX (1856), p. 187: Tier’a romanesca şi Moldovi’a. Sub acest titlu, se traduce un articol din gazeta vieneză Wanderer, în care se discută ultimele complicaţii în chestiunea unirii Principatelor, provocate de intenţia Porţii de a-1 numi pe Muhlis-Paşa, alias Grigore Sturza, în funcţia de comisar otoman. 7624 327(498) Necesitatea reformelor în Principatele Danubiene. — G. TRANS., XIX (1856), p. 194, 198: Monarchi’a austriaca. Se traduce In întregime acest articol din gazeta austriacă Wanderer, în care se combate unirea Principatelor şi se pledează pentru reforme structurale în Principatele Române. 7625 327(498) [Comentariul ziarului „Patria" — „La Patrie" — în problema unirii Principatelor Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 121, p. 1—2. Comentează opiniile ziarelor austriece, cum că românii din Principate nu ar dori unirea, şi arată stăruinţele pe care le depun Austria şi Turcia pentru a influenţa Congresul de la Paris spre a nu hotărî unirea celor două ţări surori. 7626 327(498) Principatele Dunărei. — STEAOA D., II (1856), p. 105—106. Extras din stenograma dezbaterilor din ziua de 27 mai, în Camera Lorzilor. S-a discutat pînă cînd vor funcţiona „hospodarii44 Principatelor Române şi dacă ei, odată plecaţi din domnie, ar putea fi numiţi caimacami? S-a răspuns că se lasă această chestiune la hotărîrea guvernului otoman. 7627 327(498) [Traducerea unui articol din „Times" în care se argumenta împotriva unirii Principatelor]. — STEOA D., II (1856), p. 110, 115—116: Bucureşti 22 Maiu. Ziarul britanic afirmă: obstacolul de căpetenie nu e nuinai împotrivirea Austriei şi Turciei, ci însuşi faptul că, după ce au dus un război pentru întărirea Turciei, puterile europene nu pot să o slăbească, luîndu-i Principatele. Un domnitor pămîntean pentru Principate ar fi greu de găsit. Cel mai indicat ar fi Ion Ghica, dar nici aceasta nu-i o soluţie. Ţăranii totuşi ar prefera să fie guvernaţi de „un craiu dintre dînşii44. Ei sînt aşa de jefuiţi de boieri, încît nu mai au decît o dorinţă, în mizeria lor: aceea de a nu fi storşi şi mai rău. Ideea unirii ar fi agitată deci mai mult de către oamenii de la oraşe, care au venit în contact cu civilizaţia modernă. Puterile europene nu s-au angajat la Paris să facă unirea Principatelor, ci numai să consulte dorinţele populaţiei. Aceste dorinţe ale întregii populaţii merg mai cu seamă spre reformele sociale. Să se facă aceasta şi, în primul rînd, să se decreteze responsabilitatea funcţionarilor şi eligibilitatea pentru orice fel de funcţie. Numai după ce Principatele îşi vor asimila noile instituţii, se va „deschide un drum larg către deplina neatîrnare44. 7628 327(498) [Se precizează că nu congresul de la Paris, ci fiecare guvern şi-a ales comisarul său, spre a fi trimis în Principatele Române].— STEAOA D., II (1856), p. 108: Buletinul zilei. 7629 327(498) Cvestia Moldo-Română. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 183. Articol precedat de următoarea notiţă: „O pană diplomatică scrie asupra acestei cvestii importante următoarele44. Articolul cuprinde generalităţi asupra situaţiei Principatelor Române faţă de problema suzeranităţii Porţii. — Urmarea nu s-a publicat. 7630 327(498) [Dezbateri în Camera Lorzilor relative la felul în care comisarii europeni au a-şi îndeplini misiunea în Principatele Române]. — STEAOA D., II (1856), p. 112: Presa strâinâ despre principate. www.dacoromanica.ro 327(498) POLITICĂ EXTERNĂ: PRINCIPATELE ROMÂNE 327(498) 7631 327(498) [Ştiri mărunte în legătură cu sosirea comisarilor europeni In Principate]. — STEAOA D., II (1856), p. 108, 116: Buletinul zilei, 123: Austriea. 7632 327(498) Instalaţiea viitoare a Comisiei Europiene la Bucureşti. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 121, p. 2—4. Traducere din Le ConstittUionnel. — Se arată sarcinile comisiei europene de la Bucureşti, aşa cum au fost prevăzute in articolele 23, 24 şi 25 ale Tratatului de la Paris. 7633 327(498) Atitudinea Austriei în privirea Prusiei. — STEAOA D., II (1856), p. 117—118. Traducerea unui articol apărut iu Gascta Austriaca [Oestcrreichische Zeitung] datat: Paris, 3 iunie. — Se subliniază rolul jucat de Austria in favoarea admiterii Prusiei şi Sardiniei in comisia pentru organizarea Principatelor Române. Austria admisese cererii Sardiniei numai spre a nu stinjeni demersurile Prusiei pentru a intra in alcătuirea comisiei, după ce in Congresul de la Paris declarase că nu vrea să-şi ia nici o răspundere in chestia Principatelor Romăne. 7634 327(498) [Comentarii din „Wiener Vorstadt Zeitung" cu privire la comisiunea internaţională pentru organizarea Principatelor Române]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 181: Ocstcrr. Monarchie. 7635 ' 327(498) [Articol referitor la pesimismul unor ziare străine în chestiunea unirii Principatelor]. — STEAOA D., II (1856), p. 137: Iaşii, 19 luni. Autorul anonim afirmă că nu crede îndreptăţit acest pesimism, deoarece nu s-a intimplat nici un fapt hotăritor, de la congresul de la Paris încoace, care se dăriinc hotăririlc acestuia. 7636 327(498) [Se anunţă că la Viena, se pregăteşte un „memorandum" cu privire la organizarea Principatelor Române, alcătuit pe baza celui făcut de Prokesch-Osten]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 125, p. 3: Ştiri atingătoare de Principate. Acest memorandum va fi trimis tuturor puterilor europene. — După Gazeta Universală Germană de Lipsea [Leipziger AUgemeine Zeitung]. 7637 327(498) [Ştiri in legătură cu misiunea lui Aali-Paşa]. — STEAOA D., II (1856), p. 132: Buletinul zilei, 139: Presa străină despre Principate. Oprindu-se la Viena, după o trecere prin Paris şi Londra, se afirmă că Aali-Paşa ar avea misiunea de a obţine aprobarea acestor capitale pentru ultimul proiect al Turciei relativ la organizarea Principatelor Române. La Viena, participă la întrevederi şi Gorccakov, precum şi Bourquency. Turcia pare a admite unirea Principatelor, însă nu va accepta un domnitor străin. 7638 327(498) [Corespondenţă de la Viena, apărută în „L’Independance Belge", cu privire la tratativele dintre Aali-Paşa şi Buol-Schauenstein în chestiunea unirii Principatelor], — STEAOA D., II (1856), p. 133—134: Presa străină despre Principate. 7639 327(498) [Cronică asupra discuţiilor dintre reprezentanţii marilor puteri referitoare la Principatele Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 130, p. 3—4: Ştiri atingătoare de Principate. Traducere din Gascta Naţionali din Berlin [National Zeitung], — In aceste discuţii s-au relevat motivele pentru care Austria şi Turcia se opuneau unirii. Se arată că Poarta va fi de acord asupra aplicării principiului eredităţii domnitorilor şi că Rusia sprijiqă cu căldură propunerea celorlalte puteri pentru unirea Principatelor Române. 7640 327(498) [Comentarii la o corespondenţă din „Times" cu privire la misiunea lui Aali-Paşa la Viena]. — STEAOA D., II (1856), p. 141: Presa străină despre Principate. Corespondenta— datată: Viena, 18 Iunie — dezminţea zvonurile că Turcia ar fi căzut de acord cu Austria să nu se mai facă unirea Principatelor Române. Sublinia, dimpotrivă, că Aali-Paşa a avut o singură întrevedere cu Buol şi atunci a evitat să discute chestiunea Principatelor. Redacţia Stelei Dunării subliniază şi ca că zvonurile pornite de la Viena in defavoarea Principatelor sint neintemeiate şi conferinţa de la Paris se va aplica. 7641 327(498) [Ştiri şi comentarii din presa străină despre întrevederea de la Viena dintre ministrul Buol, Aali-Paşa şi reprezentanţii Rusiei, Franţei, Angliei şi Prusiei]. — STEAOA D., II (1856), P- 141—142: Presa străină despre Principate; 144: Buletinul zilei; 147: Presa străină despre Principate. Gazeta Bursei de la Berlin [Borsen-Zeitung] subliniază că buna înţelegere intre Rusia şi Austria e mult mai adtncă decît se pare. Prinţul Gorccakov şi-a intirziat călătoria pentru a lămuri chestiunea Principatelor. Vossische Zeitung arată că Aali-Paşa a declarat că Turcia nu va admite unirea Principatelor, dar a lăsat a se înţelege că se va învoi ca domnitorii lor să fie ereditari. Rusia a sprijinit unirea Principatelor. Gazetele franceze La Patrie şi Le Pays arată că Franţa nu şi-a modificat atitudinea. Gazeta Crucii anunţă că Aali-Paşa şi Buol au discutat şi atitudinea lor in cazul cind unirea se va face. 7642 327(498) [Ştiri mărunte in legătură cu tratativele lui Aali-Paşa la Viena]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 16: Iaşii. 7643 327(498) [Ştiri mărunte din presa germană cu privire la rezultatul întrevederilor dintre Buol şi Aali-Paşa la Viena]. — STEAOA D., II (1856), p. 148: Buletinul zilei. După Gazeta Bursei [Bocrsen Zeitung] din Berlin, Gazeta de Fos [Fosst-sche Zeitung] şi Gazeta de Augsburg [Allgemeine Zeitung]. S-a ajuns Ia înţelegere între Turcia şi Austria, in următoarele puncte: Turcia va renunţa Ia mărirea tributului Principatelor Române; va cere revizuirea Regulamentului organic; se va încheia o nouă convenţie cu privire la sudiţii din Principate. Asupra chestiunii unirii, nu s-a putut ajunge la un acord. 7644 327(498) [Ştiri în legătură cu întrevederile lui Roznovanu la Viena]. — STEAOA D., II (1856), p. 164: Buletinul zilei. Se anunţi — după Gazeta de Augsburg [Allgemeine Zeitung] — că marele vistiernic Roznovanu, militant pentru unirea Principatelor, a avut întrevederi Ia Viena cu ministrul Buol şi cu Aali-Paşa. De aici, a plecat la Paris 7645 327(498) [Ştiri despre acţiunea diplomatică dusă la Viena, în favoarea unirii Principatelor Române, de către marele vistiernic Roznovanu], — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 219: întâmplări de zi. Se anunţă că boierul moldovean, „unul din cele mai înalte şi mai influente mădulari a partidei împrcunărci", a avut întrevederi cu Buol şi cu marele vizir Aali-Paşa. 7646 327(498) [Se anunţă că baronul de Talleyrand-Perigord, trimis extraordinar şi ministru al Franţei, are consfătuiri la Viena, înainte de a pleca la Bucureşti, la conferinţa privitoare la organizarea Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 201: Novitale din năuntru, 211: Revista politică, 215: Austriea. La consfătuiri a luat parte şi comisarul extraordinar al Austriei, baronul Kollcr. 7647 327(498) [Ştiri in legătură cu sosirea comisarilor europeni în Principate]. — STEAOA D., II (1856), p. 164—172: Buletinul zilei. Se anunţă că, la 12 iunie, Koller, comisar austriac, şi Talleyrand-Pdri-gord, comisarul francez, vor porni spre Bucureşti. Din Berlin se anunţă că ar fi numit în postul de comisar la Prusiei consilierul Bctter, in locul lui Richt hofen, cum se aştepta. La Viena Talleyrand are dese întrevederi cu Bour-qucney. Comisarii europeni se vor stabili mai intii la Constantinopol, unde vor căuta să cadă de acord asupra organizării Divauurilor ad-hoc, apoi vor veni In Principate. 411 www.dacoromanica.ro 327(498) POLITICĂ EXTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 327(498) 7648 327(498) [Traducerea unui articol din „Frankfurter Journal" cu privire la unirea Principatelor Române]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 1—2: Germania. In articol, se argumentează că, pe baza Tratatului de la Paris, numai Poarta otomană are dreptul de a hotărî dacă Principatele se pot uni sau nu. Conform tratatului, ea trebuie să respecte independenţa fiecărui principat în parte. Dacă Divanul ad-hoc din Moldova s-a pronunţat pentru unire, el a călcat independenţa acestui principat. Califică partida unirii ca pe „o partidă însufleţită de dorinţi egoiste şi urmărind un prea întins scop politic". 7649 327(498) [Articol împotriva unirii Principatelor, tradus din „Frankfurter Journal"]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 2. Se afirmă că unirea Principatelor va deveni izvor de tulburări interne şi externe. Partida unirii ar fi compusă din trei ramuri: amicii Rusiei, aceia ai Franţei şi alţii care voiesc „să pue în lucrare utopiile sau visurile constituţionale, într-o ţară pe jumătate barbară". Toate trei ramurile cer neatârnarea totală faţă de Turcia. Ele vor Îndemna la independenţă şi Bulgaria şi Serbia. Turcia va fi silită să ţină puternice forţe militare Ia Dunăre, ceea ce va primejdui liniştea in această parte a Europei. Dacă Principatele vor rămine despărţite, fiecare domnitor va avea suficientă putere să menţină ordinea şi să „ţie In frlu răscularea publică" pe un teritoriu puţin întins. Dacă Principatele se vor uni, întinderea teritoriului va face imposibil ca un singur domnitor să fie autoritar. El va deveni astfel prizonierul partidei tulburătoare a ordinii. 7650 327(498) [Polemică între „Gazeta Naţională" — „National-Zei- tung" — din Berlin şi „Frankfurter Journal" asupra politicii Austriei faţă de Imperiul otoman]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 2—3. Gazda de Frankfurt dezminte afirmaţia făcută intr-o corespondenţă din Constantinopol, apărută în Gazda Naţională din Berlin, că Austria ar duce o politică de slăbire a Turciei. Arată că, dimpotrivă, opuiiindu-se unirii Principatelor Române, Austria menţine integritatea Imperiului otoman. Unirea Principatelor şi independenţa lor ar îndemna la răscoală Serbia, Bulgaria, Bosnia, Croaţia turcească, Albania, Epiru! şi Macedonia. în majoritatea acestor ţări, se vor trezi simpatii puternice pentru Rusia. Prin independenţa lor, astfel, Imperiul otoman se va dezmembra în Balcani şi Austria va fi înconjurată de state amice Rusiei. De aceea, Principatele Române trebuie să rămînă despărţite şi conduse fiecare de guverne puternice şi necruţătoare faţă de partida unirii. 7651 Bataillard, Paul 327(498) [Fragment din articolul „Moldo-Valahia în manifestaţia silinţiloru şi a dorinţiloru ei"]. — ZIMBRUL, JTV (1856), nr. 139, p. 1: Ştiri atingătoare de Principate. Traducere din Revue de Paris. — Articol favorabil unirii. 7652 Royer-Collard 327(498) România în urma tratatului de la Parisu din 30 Martie 1856 de V. Boerescu. — FOILETONUL Z., II (1856), p. 217—220. Sub acest titlu, se publică introducerea făcută de Royer-Collard la scrierea lui V. Boerescu, cu titlul de mai sus. Autorul — profesor de drept la Facultatea din Paris — după ce defineşte raportul dintre Principatele Române şi Poartă, demonstrlnd suveranitatea acestor state, discută problema organizării lor interioare, care urma a li se hotărî din punctul de vedere internaţional. 7653 [Boerescu, V.] 327(498) România în urma tratatului de Paris din 30 Martie 1856. — FOILETONUL Z., II (1856), p. 220. Fragment din începutul capitolului I al scrierii lui V. Boerescu. 7654 327(498) [Traducerea unui articol din „Le Pays “ cu privire la viitoarea organizare a Principatelor Române, unite sub un principe străin], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 198 şi 201—202: Revista politică. Principatele Dunărene. 7655 * * * 327(498) Corespondenţă particulară a Stelei Dunării. — STEAOA D„ H (1856), p. 164: Turcia. Corespondentă datată: Constantinopoli, 2 Iul: (21 luni) 1856. — Arată impresia „mihnicioasă" pe care a produs-o românilor din Constantinopol 412 articolul din Le Journal de Constanlinople, scris de NoguĂs, in care li se contesta Principatelor orice drept de autonomie faţă de Turcia. Bătrinul Magheru, deşi bolnav de 2 luni, a compus un protest energic în limba franceză şi turcă şi a solicitat sultanului o audienţă, ca să i-1 Inmîneze. A subliniat în protest contrazicerea dintre atitudinea lui Aali-Paşa şi politica marelui vizir Reşid-Paşa, care, în febr. 1854, promisese solemn unirea Principatelor. Din cauza bolii, Magheru nu s-a putut prezenta la audienţă. Totuşi memoriul a ajuns direct la sultan. Tot Magheru a alcătuit un protest energic către Fuad-Paşa. 7656 327(498) [Protestul generalului Magheru privitor la un articol din „Le Journal de Constantinople", care „trata de rebele persoanele cele mai onorabile, din Principate"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 251: Cronica străină. Protestul adresat Porţii de Magheru fusese reprodus fn mai multe din ziarele europene. Se mai arată că un memoriu de al său, in aceeaşi privinţă, fusese bine primit de sultan. 7657 Guşti, D. 327(498) [Critica unui articol apărut in „Le Journal de Constantinople" împotriva drepturilor româneşti], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 145, p. 3. Autorul arată că nu neştiinţa poartă condeiul redactorului acestui ziar inipotriva intereselor româneşti; combate acţiunea potrivincă a unirii Principatelor dusă de Nogues. 7658 Guşti, D. 327(498) [Articol în care dezminte afirmaţia făcută în „Le Journal de Constantinople" că românii ar fi împotriva unirii]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 150, p. 2, col. I—IL Ca dovadă, descrie manifestările populaţiei la numirea caimacamului Th. Balş, manifestări vădite în favoarea unirii. 7659 327(498) [Polemică cu Nogues, redactor al gazetei „Le Journal de Constantinople"]. — L'ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 5—6. L’Ploile du Danube răspunde celor două articole publicate de Nogues, la 26 iunie şi 7 iulie 1856, in chestiunea Principatelor. In primul articol, Nogues contesta dreptul de autonomie al Principatelor, rezultat din tratatele lor istorice cu Poarta. In al doilea, in polemică cu La Presse d'Oricnt, Nogues afirma că românii nu au drept să fie consultaţi, că unirea Principatelor nu se va face, iar domnitorii lor sint simpli delegaţi ai Porţii. Ca răspuns, L’Ploile reproduce un articol al aceluiaşi Nogues, din 26 iunie 1848, in care acesta cerea — tot in Le Journal de Constantinople — autonomia Principatelor, abolirea cenzurii, infiinţarea unei bănci naţionale etc. Explicaţia acestei inconsecvenţe, L'Ploile du Danube anunţă că o poate da uşor, publidnd o anumită corespondenţă intre Nogues şi foştii domnitori şi, mai ales, unele extrase din registrele trezoreriei Moldovei. 7660 327(498) [Ştiri mărunte în legătură cu comisia „pentru reorganizarea administraţiei şi a legislaturii în Moldova şi Valahia"]. — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 16: Iaşii. 7661 327(498) [Extras dintr-un articol apărut în „L’Independance Bel- ge“], — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 20: Cetim în Independenţa Belgiei din 6 Iulie. Se afirmă că Franţa şi Austria au căzut de acord in chestiunea Principatelor Române. Franţa ar fi cedat punctului de vedere austriac. 7662 327(498) [Se anunţă că Basily, comisarul Rusiei, a plecat din Viena la Petersburg, de unde va trece de-a dreptul în Principatele Române], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 216: Novitalele zilei. 7663 327(498) [Ştiri mărunte cu privire la Sosirea comisarilor europeni în Principate], — STEAOA D., II (1856), p. 180, 192, 208, nr. 64, p. 256 [greşit: 168]: Buletinul zilei. www.dacoromanica.ro 327(498) POLITICĂ EXTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 327(498) 7664 Meledon, G. 327(498) Intr’unirea Principateloru în faţa puteriloru vecine. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 152, p. 2—4, nr. 153, p. 3—4. Combate următoarele teze: unirea Principatelor Române ar însemna o atingere a integrităţii Imperiului otoman; unirea Principatelor ar atrage după sine o dezlipire a Bulgariei de Imperiul otoman şi o răscoală a românilor din Imperiul austriac; Rusia ar sprijini unirea Principatelor numai din anumite interese proprii. La sfîrşit, autorul mai combate şi părerea „partidei staţionare4* din lăuntru, care afirma că renunţarea la unirea Principatelor ar fi cea mai bună soluţie de moment. 7665 327(498) [Se anunţă că peste puţine zile comisarii puterilor garante se vor întruni la Constantinopol, pentru a hotărî soarta Principatelor Române], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 216: Novitalele zilei. 7666 327(498) [Sc anunţă că Talleyrand-Perigord, comisarul Franţei, a plecat la 13 iulie spre Constantinopol, după o scurtă şedere in Bucureşti]. — LE COURRIER DE B„ I (1856), nr. 62, p. 1, col. II; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 156, p. 1: Ţcara Românească. Comisarul francez era însoţit de Lesourd şi marchizul de Blanprâ, ataşaţi misiunii sale. 7667 327(498) [,,0 corespondenţă italiană" anunţă că şi Sardinia este primită în comisia însărcinată a cerceta propunerile pentru organizarea viitoare a Principatelor Române], — GAZ. DE MOLD., XXVIU (1856), p. 235: Novitale din năuntru. 7668 327(498) [Comentariul redacţiei asupra expozeului diplomatic făcut de Aali-Paşa şi trimis puterilor aliate, expozeu în care Poarta se rosteşte împotriva unirii Principatelor Române], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 165, p. 1: Ştiri atingătoare de Principate. Redacţia işi exprimă părerea că, împotriva expozeului făcut, puterile europene vor susţine unirea, fiindcă aceasta e voinţa românilor. 7669 327(498) [Extrase din presa străină cu privire la stadiul în care ajunsese în iulie chestiunea unirii Principatelor Române].— — STEAOA D., II (1856), p. 199—200: Presa străină despre Principate. După Gazeta Crucii [Kreuz Zeii ung] şi Times. 7670 327(498) [Ştiri cu privire la felul cum vor lucra comisarii europeni în Principate]. — STEAOA D., II (1856), p. 208: Buleti-tinul zilei. După o corespondenţă din Berlin, 30 iulie, publicată In Journal des Di• bats. - Comisarii se vor ocupa mai intîi de alcătuirea Divanurilor ad-hoc. Vor face apoi o „revizie exactă" a tuturor privilegiilor acordate Principatelor „prin vechile şi noile haturi ale sultanilor", precum şi a organizării din 1834. Vor alcătui apoi un proiect de reorganizare, pe care-1 vor trimite guvernului francez, ţiind scama in el de dorinţele formulate in Divanuri. Guvernul francez va comunica proiectul celorlalte puteri. Pe baza observaţiilor lor, se va redacta la Paris textul definitiv, care va fi semnat de ambasadorii puterilor Ia Paris şi va fi Întărit dc ţările lor şi de către sultan. 7671 327(498) [Ştire cu privire la administraţia Sulinei], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 175, p. 4. In urma discuţiilor ce au avut Ioc intre Melimct-Liva-Paşa şi „comandantul austriac", a rămas stabilit că administraţia Sulinei rămine — pină la noi dispoziţii — pe seama Austriei; farul se va Întreţine insă de turci. — După Gazeta de Colonia [Koelniscke Zeitung], 7672 327(498) Gazeta austriacă (Oesterreichische Zeitung) despre neunirea Principatelor. — G. TRANS., XIX (1856), p. 237—238, 242. Sub acest titlu, se publică traducerea unui articol Împotriva unirii Principatelor publicat in foaia austriacă. In articol se descriu manifestaţiile unioniste din Moldova, provocate îndeosebi de vizitele făcute de principele Ghica înainte de a părăsi ţara, şi se afirmă că o unificare a Principatelor Române ar alcătui o primejdie pentru statele apusene. Aceasta, indeosebi din pricina sentimentelor filoruse ale tuturor popoarelor ortodoxe. 7673 327(498) [Corespondenţă particulară cu privire la activitatea anti- unioniştilor moldoveni din Constantinopol]. — STEAOA D., II (1856), nr. 55—56, p. 222—223 [greşit: 134—135]: Buletinul zilei. Corespondenţa e datată: 7 august. Se vorbeşte de vornicul Millo şi de agentul Moldovei, Fotiade. 7674 327(498) [Se anunţă că au sosit la Galaţi Butcniev, ambasadorul Rusiei la Poartă, şi Koller, reprezentantul Austriei la conferinţa de la Bucureşti]. — STEAOA D., II (1856), nr. 55— 56, p. 222 [greşit: 134]: Buletinul zilei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 248: Depeşe telegrafice. Ambii diplomaţi se aflau in drum spre Constantinopol. 7675 327(498) [Traducerea unui articol din „Moming Post" cu privire la misiunea comisarilor europeni în Principate],—G. TRANS., XIX (1856), p. 259: Cronica străină; STEAOA D., II (1856), nr. 55—56, p. 219—220 [greşit: 131—132]: Presa străină despre Principate. Subliniază că, din punct dc vedere comercial, regiunea pc care sc iutiud Principatele Române, prin bogăţia solului ci, „este dc mai marc importanţă dccit Grecia sau decit cea mai mare parte din micile staturi germane". Arată importanţa pe care o pot avea cerealele Principatelor in economia europeană şi interesul pc carc-1 au faţă dc cic importatorii englezi. Cere comisarilor să obţină dc la turci să garanteze autonomia administraţiei şi să facă „regulamente folositoare comerţului şi agriculturii", cu privire la tarife, vămi, transporturi pe uscat şi pe apă, sistem monetar ctc. — Comentează relatările din Bcrtiner Borsen Zeitung cu privire la misiunea comisarilor curopcui in Principate» 7676 327(498) Principatele Dunărene, însărcinarea Comisiei Europene, — GAZ. DE MOLD., XXVUI (1856), p. 249—250, 256, 257—258, 262, 267: Revista politică. Spicuiri din presă despre viitoarea activitate a comisiei europene pentru Principate şi principalele probleme care trebuiau rezolvate in legătură cu Principatele Române (unire, o nouă constituţie ctc.). 7677 327(498) [Se anunţă plecarea — „la locul misiunii" — a comisarilor puterilor garante însărcinaţi cu proiectul de reorganizare a Principatelor Române], — G. TRANS., XIX (1856), p. 242: Monarchi’a austriaca. Austria. 7678 327(498) [Ştiri şi comentarii despre lucrările comisiei europene pentru organizarea Principatelor Române], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 271: Turciea, 280: Prusica, 282—283: Revistă politică, 284: Depeşe telegrafice, 336: Revistă politică, 350: Depeşe telegrafice. 7679 327(498) [Ştiri despre activitatea comisiei puterilor garante însărcinate cu indicarea modului de reorganizare a Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 143: întâmplări de zi, 201: Transilvania, 219: întâmplări dc zi, 222: Transilvania, 234, 243, 252, 255—256, 259, 269, 275, 279, 282, 302—303 şi 311: întâmplări de zi, nr. 80, p. 317: Depeşa telegrafică, nr. 80. p. 318—319: întâmplări de zi. 7680 327(498) [Ştiri din presa străină cu privire la activitatea comisiei puterilor garante pentru reorganizarea Principatelor], — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 100, p. 3, col. I, nr. 103, p. 2, col. I, nr. 111, p. 2, nr. 116, p. 1, col. II, nr. 118, p. 2, col. I—II, nr. 124, p. 4, col. I, nr. 125, p. 3—4, nr. 126, p. 3, col. III, nr. 144, p. 4, col. I, nr. 146, p. 4, col. II—III, nr. 148, p. 1, col. II, nr. 158, p. 3, col. II, nr. 180, p. 3, col. I. 413 www.dacoromanica.ro 327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 327(498) 7681 327(498) [Se vesteşte ca Basily, comisar al Rusiei la reorganizarea Principatelor, a plecat la 12 (24) august din Viena la Constan-tinopol, unde se afla şi ceilalţi comisari]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 264: Depeşe telegrafice. 7682 327(498) [Ştiri şi comentarii mărunte în legătură cu întrunirea de la Constantinopol a comisarilor europeni pentru Principatele Române]. — STEAOA D., II (1856), nr. 57, p. 228 [greşit: 140]: Buletinul zilei, supl. la nr. 5 [broşat între p. 148—149, recte: 236—237], nr. 60, p. 240 [greşit: 152]: Presa străină despre principate, nr. 63, p. 252 [greşit: 164], nr. 64, p. 256 [greşit: 168], nr. 65, p. 260 [greşit: 172], nr. 66, p. 264 [greşit: 176], nr. 67, p. 268 [greşit: 180], nr. 68, p. 272 [greşit: 184]: Buletinul zilei. 7683 327(498) [Articol din „Daily News" cu privire la misiunea comisarilor europeni în Principate]. — STEAOA D., II (1856), nr. 59, p. 235 [greşit: 147]: Presa străină în principate. Lo prescrie două ţeluri: „înfiinţarea unui guvern pe principii liberale" şi crearea de „aşezăminte folositoare desvoltării comerţului". 7684 327(498) [Extrase din ziarul „Nordul" — „Le Nord" — din 16 şi 17 August], — NEPĂRTINITORUL, I (1856), p. 80, col. II. Se subliniază că afirmaţiile gazetelor vieneze, precum că Austria ar fi contribuit mult la potolirea tensiunii dintre Rusia şi puterile occidentale, nu pot fi plauzibile cită vreme trupele austriece de ocupaţie nu părăsesc Principatele Române. 7685 327(498) [Articol din „Daily Tclcgraph" cu privire la raporturile ■dintre Principatele Române şi Rusia]. — STEAOA D., II (1856), nr. 59, p. 235—236 [greşit: 147—148], 7686 327(498) Bunele cugetări ale Gazetei de Augsburgu pentru principate. — STEAOA D., II (1856), nr. 60, p. 237—238 [greşit: 149—150]. Se traduce in Întregime primul dintr-o scrie de articole de fond ale gazetei Închinate problemei Principatelor Române. Gazeta de Augsburg [Allgcmeinc Zcitung] consideră că rolul lor c de a fi un teren neutru intre cele trei mari imperii vecine. Pentru aceasta, ele nu trebuie să aibă forţă militară, căci această armată — cum s-a şi intimplat in 1828 şi 1853 — va trece la primul prilej de partea Rusiei. Turciei trebuie să i se redea cetăţile dărimate de pe malul sting al Dunării, unde să-şi tină garnizoane. Comisarii europeni trebuie să se ocupe de reformele sociale, atit de necesare in Principate, unde populaţia de jos e in mizerie. 7687 Codrescu, I. 327 (498) [Articol care tratează despre necesitate asigurării — de către puterile europene — a inviolabilităţii teritoriului Principatelor Române]. — ZIMBRUL, IV (1856), nr. 182, p. 1—2: Iaşii 22 Augustă. 7688 327(498) [Articole din foaia „Nordul" — „Le Nord" — cu privire la chestiunea unirii Principatelor]. — STEAOA D., II (1856), nr. 60, p. 240 [greşit: 150]: Presa străină despre Principate. într-o corespondentă din Paris, datată 21 august, foaia anunţă că, in cazul că s-ar hotărî unirea Principatelor Române, se fac stăruinţe să fie ales domnitor cineva din familia Bonaparte, şi anume principele de Musignano, fiul principelui de Canino. Intr-un articol de fond din 23 aug., se afirmă că guvernul turc nu e atit de hotărît împotriva unirii precum o arată campania din Le Journal de Constantinople. 7689 327(498) Drepturile noastre şi Jur. de Constantinopoli. — STEAOA D., II (1856), nr. 62, p. 246—247 [greşit: 158—159], nr. 63, p. 250—251 [greşit 162—163]. Polemică cu foaia Le Journal de Constantinople, care contesta populaţie* româneşti dreptul de a fi consultată asupra unirii Principatelor. 7690 327(498) [Polemică cu foaia „Le Journal de Constantinople", cu privire la dreptul de unire al Principatelor Române],— L’ETOTLE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 17—19: IasSy, 23 aoât 1856. Se arată că, prin invectivele sale violente, calificînd pe partizanii unirii din Principate drept „răzvrătitori“, Le Journal de Constantinople face un prost serviciu autorităţii otomane. 7691 327(498) [Traducerea unui articol apărut în foaia „The Examiner" din Manchester cu privire la chestiunea Principatelor Române]. — L'ETOILE DU D. [Iaşi], I (185(5), p. 30—31: La presse etrangere sur Ies Principautds. Articolul a apărut in n-rul din 16 august. Foaia engleză combate vederile exprimate in Le Journal de Constantinople şi cere respectarea independentei Principatelor. Elogiază acţiunea de clarificare a străinătăţii, întreprinsă prin L'£toile du Danube. 7692 327(498) [Extrase dintr-un articol apărut în foaia „Examiner" din Londra, în 23 august, în legătură cu situaţia Principatelor Române]. — L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 32. Autorul anonim ai articolului constată că situaţia Principatelor e mai defavorabilă decit la sfirşitul congresului de la Paris; Fran(a se pare că ar ezita, apropiindu-se de punctul de vedere austriac. Repetă argumentele in favoarea creării unui stat român la Dunăre, care să rămină fidel în sfera de .nfluentă politică şi comercială a Franţei şi Angliei. 7693 327(498) Unirea Principatelor. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 269—270. Sub acest titlu, se publică traducerea unui articol din Caseta Universali [Allgemeine Zeitung], in care agitaţia in folosul unirii e considerată ca artificială; sofisticindu-se principiile dreptului internaţional, se sprijină suveranitatea Turciei asupra Principatelor Române. 7694 327(498) Tractatul de pace din 30 Martie 1856 după căuşele şi urmările lui, Principatele dela Dunăre. Lucrul comisiei europene.—TELEGRAFUL R„ IV (1856), p. 265, 269. Se dau amănunte privind activitatea pe care urmau s-o depună comisarii puterilor garante in Principatele Române, pentru a reorganiza aceste ţări. 7695 327(498) [Se anunţă intirzierea începerii activităţii comisarilor puterilor în Principatele Române „din cauză că reprezentanţii Angliei şi Austriei încă tot nu sosiseră pină acum"]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 267: Cronica străină. 7696 327(498) [Statistică a ziarelor străine care s-au pronunţat în ultimul timp în favoarea unirii Principatelor Române]. — STEAOA D„ II (1856), nr. 64, p. 256 [greşit: 168]. 7697 327(498) [Extras dintr-o corespondenţă apărută în „Corriere Italiano" cu privire la aplicarea prevederilor referitoare la Principatele Române din tratatul de pace]. — BUKURESTER DT. Z„ XII (1856), p. 285: Galatz, 1 September; LE COUR-RIER DE B., I (1856), nr. 83, p. 2, col. I. Se comunică amănunte privind discuţiile relative la această chestiune. Se mai arată că se iviseră divergente Intre puterile garante cu privire la problema convocării Divanurilor ad-hoc. 7698 327(498) [Se anunţă că s-au început lucrările comisiei europene pentru reorganizarea Principatelor Române]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 283: Cronica străină. 7699 327(498) [Amplu rezumat al unui articol publicat în „Revue des Deux Mondes" de Poujade, fostul consul general al Franţei în Principatele Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 277—278: Principatele Dunărene. în acest articol, Poujade analizează situaţia internaţională a Principatelor Române in ajunul întrunirii Divanurilor ad-hoc. Arată cum s-a dez- 414 www.dacoromanica.ro 327(498) POLITICA EXTERNĂ: PRINCIPATELE ROMANE 327(498) voltat ideea unirii in Principate. înfăţişează apoi motivele care determinau Austria să se opună cu hotărire unirii Principatelor. încheie cu sfatul ca Divanurilc ad-hoc să se ferească de a formula cereri care să producă ţngrijorare iu marile state cu care se învecinează Principatele. 7700 327(498) [Traducerea unui articol din „Times", cu data de 11 sept., împotriva unirii Principatelor]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 292: Principatele Dunărene. Gazeta engleză afirmă că unirea Principatelor Române „se face din zi in zi mai puţin probabilă", deoarece această unire sub un prinţ străin ar constitui un pas serios al României spre a se dezbâra de suveranitatea turcă, ceea ce ar slăbi puternic Imperiul otoman, Împotriva intereselor Angliei. Consideră că şi unirea sub un principe pămintean ar prezenta dezavantaje serioase pentru Anglia. In concluzie, crede ci Principatele vor rămâne despărţite. — Text român şi francez. 7701 327(498) [Ştiri cu privire la firmanul sultanului referitor la compunerea Divanurilor ad-boc în Principate]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 290: Depeşe telegrafice, 307—308, 329—330: Turciea, 348—349: Revistă politică, 362: Depeşe telegrafice. 7702 327(498) [Traducerea firmanului otoman pentru convocarea Divanurilor ad-hoc în Principatele Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 344: Turciea; G. TRANS., XIX (1856), p. 333—334: Partea Neoficiosă. Traducere din ziarul L'Univers. — Prin acest firman, se precizează organizarea internă a Divanurilor, condiţiile necesare pentru a fi ales deputat şi felul cum vor urma dezbaterile. 7703 327(498) Convocarea Divanurilor ad-hoc. — CONSERVATORUL, I (1856), Secţia II, Noembrie, p. 37—50. Se traduc din La Presse d’Orient dispoziţiile firmanului pentru convocarea Divanurilor în Principate, remis la 8/20 oct., ca proiect, reprezentanţilor puterilor aliate. Urmează un comentariu al redacţiei Conservatorului, in care se susţine că unirea Principatelor, aşa cum o oferă puterile aliate, ar condamna pe români să nu mai existe ca na(ie. In concluzie, comentatorul ii îndeamnă pe români să lupte împotriva acestei uniri, neprezentindu-se la alegerile pentru Divanurile ad-hoc. 7704 327(498) [Ştiri din ziarul „Opinione" din Turin cu privire la chestiunea unirii Principatelor]. — STEAOA D., II (1856), nr. 66, p. 264 [greşit: 176]: Buletinul zilei. Se notează o corespondentă din Paris cu privire la efectul produs acolo de articolul din Morning Post in favoarea unirii. Se exprimă părerea că zvonul cu privire la candidatura contelui de Flandra la tronul Principatelor Unite nu e serios. 7705 327(498) Organisation des Principautes Danubicnnes. — L’ETOILE DU D. [Iaşi], I (1856), p. 33—34. Traducerea unui articol apărut în foaia Morning Star. — Se dcplinge intirzicrca cu care sosesc comisarii puterilor europene in Principate, ae subliniază coruptibilitatea politică a boierilor; se cere să nu fie uitate interesele comerciale şi politice ale Angliei şi Fran(ei la Dunăre. 7706 327(498) [Ştiri şi comentarii în legătură cu pregătirea diplomatică a conferinţei de la Paris]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 322: Depeşe telegrafice, 323, 328—329: Revistă politică, 330: Novitalele zilei, 333—334, 338: Franţiea, 344— 345: Austriea, 360: Revistă politică, 382: Depeşe telegrafice, 388—389, nr. 103, p. 410—411 [greşit: 450—451]: Revistă politică, nr. 103, p. 411 [greşit: 451]: Turciea. 7707 327(498) [Se anunţă un schimb de note între Franţa şi Austria cu privire la prelungirea ocupaţiei austriece din Principatele Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 322: Depeşe telegrafice. 7708 327(498) [Traducerea unui articol din „Oesterreichische Zeitung", intitulat „Opinii asupra ocupaţiei austriece"]. — GAZ. DE MOLD., XXVIU (1856), p. 324—325: Austriea. Articol prin care Gazeta Austrieană [Oesterreichische Zeitung] caută să răspundă gazetelor franceze Le Pays şi La Patrie, ce protestau faţă de faptul că trupele austriece nu s-au retras la 1 octombrie din Principate, după cum se obligase guvernul Austriei. 7709 327(498) [Extras dintr-o corespondenţă din Paris, apărută în ziarul vienez „Die Presse", cu privire la opinia cercurilor politice franceze despre atitudinea Austriei faţă de Principatele Române], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 333: Oesterr. Monarchie. 7710 327(498) [Ştiri şi extrase in legătură cu polemica dintre foile franceze şi cele austriece cu privire la ocupaţia Principatelor Române], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 326: Depeşe telegrafice, 328—329: Revistă politică, 332: Ocu-paţiea Austrieană a Principatelor, 342: Depeşe telegrafice. 7711 327(498) [Menţiune despre un articol din „Times" dezvăluind culisele înţelegerii dintre reprezentanţii Angliei şi Austriei la Constantinopol, în privinţa Principatelor Române]. — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 342: Novitalele zilei. Redacţia Gazetei de Moldavia comentează: „Principatele vor suporta tocmala: uniona lor s’au părăsit de către cabinetul de London". 7712 327(498) [Extrase dintr-un articol apărut în „Oesterreichische Co- rrespondenz" in legătură cu protestele ziarelor franceze faţă de prelungirea ocupaţiei austriece în Principatele Române]. — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 349: Oesterr. Monarchie. In acest articol, se apără punctul de vedere austriac. 7713 327(498) [Scrisoare adresată la 30 octombrie, de un fruntaş politic român, unui filoromân din Apus, în care prezintă situaţia deprimantă din punct de vedere unionist a Principatelor Române], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 46—47. Vorbeşte de atitudinea iudiferentă a puterilor apusene faţă de prelungirea ocupaţiei militare austriece şi cere concursul opiniei publice europene Împotriva eforturilor Austriei şi Turciei de a împiedica realizarea dorinţelor naţionale româneşti. 7714 327(498) Causa Orientului şi a P[rinci]pateloru. — G. TRANS., XIX (1856), p. 334—335. Se dezbate problema Insulei Şerpilor, dindu-sc amănunte privind atitudinea Franţei, Angliei şi Turciei in această chestiune. Se comunică informaţii asupra intenţiei Franţei şi Rusiei de a-1 pune pe prinţul Napoleon la cirma Principatelor Române. 7715 327(498) [Ştire despre neliniştea locuitorilor Ţării Româneşti în legătură cu negocierile de la Constantinopol privind Principatele Române]. — G. TRANS., XIX (1856), p. 341: Partea Neoficiosă. Transsilvania. 7716 327(498) [Amplu extras dintr-un articol publicat de Saint-Marc Girardin în „Le Journal des Debats", exprimînd dezamăgirea românilor şi a amicilor pe care îi aveau în străinătate, în urma neaplicării hotărîrilor formulate în congresul de la Paris şi prin tratatul din 30 martie 1856]. — GAZ. DE MOLD., XXVIU (1856), p. 357: Jurnalul Debatelor. Saint-Marc Girardin atacă puternic Austria, pentru că nu şi-a ţinut promisiunea că-şi va retrage trupele din Principatele Române, îndată ce forţele militare apusene vor părăsi teritoriul otoman şi Marea Neagră. 415 www.dacoromanica.ro 327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 327(i98) 7717 327(498) [Ştiri şi comentarii cu privire la atitudinea puterilor europene faţă de prelungirea ocupaţiei austriece în Principatele Române], — BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 338: Frankreich, 341: Donaufurstenthiimer. 7718 327(498) [Extrase din presa europeană în legătură cu problema retragerii trupelor austriece din Principatele Române şi a flotei engleze din Marea Neagră], — GAZ. DE MOLD.,XXVIII (1856), p. 342: Novitalele zilei, 345: Franţiea, 349: Prusiea, 356: Austriea, 378: Novitalele zilei. 7719 327(498) [Extras dintr-o corespondenţă pariziană publicată în ziarul „Nordul" — „Le Nord" — în care se anunţă că Austria va rămîne în Principatele Române, iar Anglia în Marea Neagră, pînă ce comisarii celor cinci mari puteri vor rezolva chestiunile rămase încă în litigiu în ceea ce priveşte aceste principate], — VEST. R., XXI (1856), p. 342: Franţa. 7720 327(498) [Ştiri privind chestiunea retragerii trupelor austriece din principatele Române], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 45: Scmaine politique. Sc arată că un corespondent din Vicua a scris foii Gazcllc universclle [Allgcmcinc ZeUung] din Augsburg, la 10 decembrie 1856, că ocupaţia austriacă a Principatelor va dura piuă la apropiata conferinţă a puterilor garante. Rcdac(ia cere ca evacuarea trupelor să se facă mai in grabă, profiţind şi de iarnă, şi mai anunţă, pe de altă parte, că Bourqueney primise asigurări de la cabinetul Vicnci că retragerea armatelor din Principate se va face neintirziat. 7721 327(498) [Polemică cu publicistul de Sacy, care, într-un articol aparut în „Le Journal des Debats", condamnase prezenţa flotei britanice în Marea Neagră, fără a vorbi nimic de prezenţa trupelor de ocupaţie austriece în Principate], — L’ ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 48: La presse euro-peenne sur Ies Principautes. 7722 327(498) [Articol apărut în foaia „The Press" din Londra, la 13 decembrie, în care se condamnă ocupaţia militară a Principatelor Române de către Austria], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 48: La presse europdenne sur Ies Principautes. Foaia britanică caută să argumenteze, In acest articol, că prin prezenţa flotei engleze în Marca Neagră, Anglia nu ar urmări vreo cucerire, in timp ce ocupaţia austriacă a Principatelor Române ar avea cu totul altă semnificaţie. Redacţia foii L'Bloile du Danube înregistrează cu satisfacţie apariţia acestui articol, exprimind nădejdea că, în curiud, şi politica oscilantă a cabinetului britanic va urma punctul de vedere al gazetei The Press. 7723 327(498) [Comentarii la o proclamaţie a lui lCossuth şi Mazzini, din sept. 1855, cu privire la viitorul Principatelor Române şi al popoarelor din Balcani], — G. TRANS., XIX (1856), p. 367, col. II: Cronica străină. 7724 327(498) [Informaţii cu privire la nota prin care Rusia cerea convocarea la Paris a reprezentanţilor puterilor semnatare ale tratatului din 30 martie, pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite la aplicarea acestui tratat], — VEST. R., XXI (1856), p. 375: Germania. tn această notă, printre chestiunile pe care Rusia cerc să fie rezolvate, este şi evacuarea Principatelor Române de trupele austriece. 7725 327(498) Memorandu Roşiei. Scau espuncrea marşei urmată de cătră cabinetul de S. Petersburg, spre a pune în lucrare articolele 20 şi 21 a tratatului din 18 (30) Martie 1856. — GAZ. DE MOLD., XXVin (1856), p. 392—393, 396—397, nr. 100, p, 2—3 [greşit: 310—311], 402—403: Roşia şi Polonia. Versiunea românească a memorandului, după Independenta [L’Indi-pendante Belge]. 7726 327(498) [Traducerea textului notei prin care Franţa este invitată de RuSia să convoace la Paris pe reprezentanţii acelor ţări care au subscris la Tratatul de la Paris, ca să rezolve chestiunile rămase în suspensie]. — TIMPULU, I (1856), nr. 1, p. 2—3: Francia; VEST. R.. XXI (1856), p. 374—375: Germania. Se subliniază că, printre chestiunile care trebuiau lămurite, este şi chestiunea Principatelor Române, care siut încă sub ocupaţie străină. 7727 327(498) [Ştiri despre notele Rusiei şi Franţei, prezentate Porţii, cu privire la problemele Principatelor Române şi ale Mării Negre]. — GAZ. DE MOLD., XXVIU (1856), p. 378: Depeşe telegrafice. 7728 327(498) [Textul notei identice ce a fost trimisă Turciei de Rusia şi Franţa cu privire la ocuparea Principatelor Române de armatele austriece, prezenţa flotei engleze în Marca Neagră şi reorganizarea Principatelor]. — ANUNŢĂTORUL, IV (1856), p. 388: Austria. Se publică după Gazda de Tricst [Triester ZeUung]. 7729 327(498) [Ştiri şi comentarii în legătură cu situaţia internaţională a Principatelor Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 37—38: Semaine politique. Se vorbeşte că congresul de la Paris îşi va relua şedinţele, pentru a delibera asupra noii situaţii. Se subliniază atitudinea ostilă a Turciei şi cea ambiguă a Angliei, exprimată prin Times. Sc anunţă eă textul demersului categoric al lui Thouvencl, ambasadorul Franţei, pe lingă guvernul otoman, a apărut in Journal de Trieste [Triester ZeUung?] 7730 327(498) [Traducerea unui articol apărut în „Times", numărul din 3 dec. 1856, cu privire la suveranitatea Turciei asupra Principatelor Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 39—40: La presse europeenne sur Ies Principautes. Times aprobă intru totul măsurile anunţate prin firmanul otoman cu privire la felul cum să se facă alegerile pentru Divanurile ad-hoc. Recunoaşte caracterul învechit şi primitiv al acestor măsuri, dar le aprobă din următoarele considerente: Principatele Române nu trebuie să aibă autonomie, nici măcar iluzorie, şi nici nu trebuie să se unească; puterea Imperiului otoman nu trebuie slăbită prin astfel de măsuri; interesul Angliei este integritatea Imperiului otoman, cuprinzînd în hotarele lui şi Principatele Române, pentru ca ele să nu cadă în sfera de influenţă a altor puteri. Neagă existenţa unei clase care să poată conduce Principatele în stare de independenţă; pc boieri li caracterizează astfel: oameni nărăviţi la lux, dar necivilizaţi; nu ii interesează decît să cîştige bani, ca să-i cheltuiască la Paris; negustorimea o consideră fără influenţă, iar pe ţărani îu neputinţă de a-şi impune voinţa, din pricina inculturii în care au fost ţinuţi, 7731 327(498) [Notă despre broşura „Affaires d’Orient. Reorganisation des provinces danubiennes", apărută la Paris în 1856]. — L’Fl'OILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 44. Autorul anonim al broşurii se pronunţase pentru unirea Principatelor Române sub suzeranitatea Porţii şi sub conducerea unui mare duce ales de popor. îl recomandase pe ducele de Malakoff. 7732 327(498) [După foaia „Le Monitcur", se anunţă că, probabil, înaintea sfirşitului anului 1856, ar urma să se întrunească la Paris conferinţa puterilor garante, care trebuie să lămurească diferitele divergenţe ivite în realizarea practică a Tratatului de la Paris]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 41: Semaine politique. 7733 327(498) [Ştiri despre conferinţa de la Paris a puterilor garante, care urma să se întrunească la sfîrştiul lunii decembrie]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 51: La presse europdenne sur Ies Principautds. Se citează ştiri date de gazetele Le Monileur Universel, Le Journal des Dtbats şi Le Conslilulionnel, privind întrunirea acestei conferinţe, care trebuia 416 i www.dacoromanica.ro 327(498) POLITICA EXTERNĂ: PRINCIPATELE ROMÂNE 327(498) să rezolve diferite litigii ivite in legătură cu aplicarea Tratatului de la Paris in privinţa Principatelor Române. Redacţia foii L'£toile du Danube cere ca această conferinţă să se ocupe şi de chestiunea unirii celor două ţări. 7734 327(498) Mâmoire emane du cabinet de Berlin, en decembre dernier, sur Ies questions qui devaient etre traitees dans Ies dernieres confdrences de Paris. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 103—104. Reproducere din gazeta Le Nord. 7735 327(498) [Membrii comisiei speciale ce va revizui legile şi statutele in vigoare în Ţara Românească şi Moldova].—TIMPULtl, I (1856), nr. 1, p. 3. Se publici numele reprezentanţilor celor şapte puteri: Austria, Franţa, Marca Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi Turcia. Comisia va lucra in Bucureşti, potrivit Tratatului dc la Paris. 7736 327(498) [Instrucţiunile congresului do la Paris referitoare la comisia europeană pentru întocmirea unui proiect de reorganizare a Principatelor Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 52, I (1857), p. 88; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 30—31; TIMPULO, I (1857), nr. 8, p. 1—2; VEST. R., XXII (1857), p. 33—34. tn Timpttlii, instrucţiunile silit publicate fragmentar, după presa străină, cu scurte comentarii, in cadrul cronicii politice semnate D. F. 7737 327(498) Principatele de la Dunăre. — G. TRANS., XIX (1856), p. 381—382, 389—390: Partea Neoficiosă. Se analizează un articol din Times, iu care se combâtea unirea Principatelor Române. Sc arată atitudinea binevoitoare faţă de unire a lui Napoleon al IlI-lca. 7738 327(498) [Corespondenţă de la Iaşi, din 20 decembrie 1856, publicată în foaia britanică „Examiner"]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 71: La presse europeenne sur Ies Principautes. In această corespondenta, se combate un articol din Times, care sc iuipo* trivea ridicării politice a Principatelor Române. Se arată că poporul român este plin de vitalitate. 7739 327(498) [Se anunţă că la Constantinopol au avut loc consfătuiri între Etem-Paşa, comisarul Porţii pentru Principate, şi ceilalţi membri ai aceleiaşi comisii, pentru a redacta firmanul cu privire la Divanurile ad-hoc], — GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856) , nr. 103, p. 412 [greşit: 452]: Novitalele zilei. 7740 327(498) [Corespondenţă de la Constantinopol, din 26 decembrie 1856, apărută în „Times", privind chestiunea convocării Divanurilor ad-hoc în Principatele Române]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 67: La presse europeenne sur Ies Principautes. Sc dau amănunte cu privire la discuţiile care avuseseră Ioc, in această privinţă, la conferinţa reprezentanţilor puterilor garante, tn Constantinopol, semnalindu-sc participarea comisiei europene de reorganizare a Principatelor Române. 1857 7741 327(498) Semaine politique. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857) , p. 53. Buletin dc ştiri politice, privind Priuciputclc Române şi atitudiuca puterilor europene fată de ele. 7742 327(498) Bulletin politique. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 57. 61, 65, 69, 73, 77, 81, 85, 89, 93, 97, 101, 105, 109, 113, 117, 121, 125, 129, 132, 137, 141. Buletin de ştiri politice, privind Principatele Române şi atitudinea marilor puteri fată de ele. 7743 Petrescu, Al 327(498) Revistă politică. — NAŢIONALULUI, I (1857), p. 2—3 5—6, 14, 18, 22—22, 26. Probleme de politică internă şi internaţională. 7744 327(498) Revista politica. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 78, 81—82, 85, 93—95, 97, 113—114, 117—118, 125—126, 138—139, 149, 157. Text român şi francez, în majoritatea cazurilor. 7745 Rosetti, C. A. 327(498) [Cronică politică externă], — ROMÂNUL, I (1857), nr. 14, p. 1, nr. 21, p. 1—2, nr. 22, p. 1, nr. 23, p. 1, nr. 24, p. 1—2, nr. 25, p. 1, nr. 26, p. 1, nr. 27, p. 1, nr. 28, p. 1. nr. 29, p. 1, nr. 30, p. 1, nr. 31, p. 1, nr. 32, p. 1, nr. 33, p. 1, nr. 34, p. 1, nr. 35, p. 1, nr. 37, p. 1—2, nr. 38, p. 1, nr. 39, p. 1, nr. 40, p. 1—2, nr. 41, p. 1—2, p. 169, 173, 178, 181, 183, 193, 197—198. 7746 327(498) [Extrase din presa europeană despre organizarea Principatelor Române], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 28—-29: Franţiea, 46—47: Austriea, 47—48: Mare-Britanica, 49—50: Novitale din năuntru, 50—51: Revistă politică, 64, col. 1,66: Revistă politică, 79: Austriea, 147—148: Franţiea, 158, 159: Revistă politică, 212: Prusiea, 240: Novitalele zilei, 247: Austriea, 351: Prusiea, 363 şi 370: Revistă politică, 371: Austriea, 397: Revistă politică, 398—399: Franţiea. 7747 327(498) [Scurte ştiri şi comentarii cu privire la Principatele Române în anul 1857], — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 3 şi 6: Transilvania, 11, 19 şi 27—28: întâmplări de zi, 30—31, 39: întâmplări de zi, 41—42: Transilvania, 42: întâmplări de zi, 46—47: Transilvania, 47 şi 51: întâmplări de zi, 51: Principatele dela Dunăre, 51—52: Franţia, 58: întâmplări de zi, 60: Turcia, 62—63 şi 67: întâmplări de zi, 75: Principatele de la Dunăre, 75: Turcia, 82, 98, 110—111, 128 şi 131: întâmplări de zi, 132: Principatele dela Dunăre, 143: întâmplări de zi, 148, 155, 171 şi 178—179: Principatele dela Dunăre, 179: Turcia, 181: Depeşă telegrafică, 182 şi 191: întâmplări de zi, 199, 207, 211—212, 219 şi 223: Principatele dela Dunăre, 226: întâmplări de zi, 231 şi 235: Principatele dela Dunăre, 238: Transilvania, 238: întâmplări de zi, 239: Principatele dela Dunăre, 242: întâmplări de zi, 243 şi 251: Anglia, 251: Transilvania, 255: Anglia, 255— 256: Principatele dela Dunăre, 261: Depeşă tclcgraiică, 262: Transilvania, 263: Francia, 263: Turcia, 263—264: Principatele dela Dunăre, 265: Depeşe telegralicc, 266: Francia, 266: Rusia, 267: Turcia, 267: Principatele dela Dunăre, 271—272: Francia, 272: Principatele dela Dunăre, 275: Francia, 275: Principatele dela Dunăre, 279: Francia, 294— 295: Principatele dela Dunăre, 299: Anglia, 299: Principatele dela Dunăre, 310: Francia, 311: Principatele dela Dunăre, 314 şi 318: Transilvania, 319: Principatele dela Dunăre, 323—324 326—327: Principatele dela Dunăre, 330—331: Principatele dela Dunăre, 333— 334: Transilvania, 334: Francia, 334: Serbia, 334—335: Principatele dela Dunăre, 338 şi 343: Francia, 343: Principatele dela Dunăre, 351 şi 355: Francia, 355: Turcia, 356: Piincipatele dela Dunăre, 361—362: Transilvania, 362: Turcia, 362—363: Principatele dela Dunăie, 366: Francia, 366—367: Turcia, 367: Serbia, 367—368: Principatele dela Dunăre, 369: Francia, 370: Turcia, 370—371: Principatele dela Dunăre, 374: Rusia, 379: Francia, 379 şi 383: Principatele dela Dunăre, 383: Rusia, 386: Francia, 386: Turcia, 387: Principatele dela Dunăre, 389—390: Transilvania, 390: Francia, 390: Turcia, 391: Prusia, 391: Principatele dela Dunăre, 394: Franţa, 394: Turcia, 399: Franţa, 399: Principatele dela Dunăre, 402: Transilvania, 403: Franţa, 405: Depeşe telegrafice, 406: Franţa, 406: Principatele dela Dunăre. 7748 327(498) [Presa străină despre unirea Principatelor]. — CONCORDIA, I (1857), p. 11, 19—20, 31, 38, 78, 80, 82, 94, www.dacoromanica.ro 417 327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMÂNE 327(498) 98—99, 118, 126, 129, 133—134, 147, 165—166, 169—170, 177—178. Traduceri dc articole sau extrase din ziarele Le Constitutionncl, The Press, Journal des Debals, Le Siecle, Sthwaebische Mercur, Daily News, L'In-dependance Belge, La Presse, Ost-deutsche Post, 7749 327(498) [Ştiri şi comentarii despre planurile privind reorganizarea Principatelor Române, în urma congresului de la Paris]. — G. TRANS., XX (1857), p. 7: Nota Monitorului despre rezultatulu conferinţeloru In 6 Ianuariu 1857, 7 şi 18: Cronica străină, 31: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 35, 39, 43—44 şi 56: Cronica străină, 74: Monarchi’a Austriaca, 75 şi 88: Ţeara Românească şi Moldavia, 102: Cronica străină, 147, 153 şi 161—162: Ţeara Românească şi Moldavia, 167, 171 şi 175: Cronica străină, 175: Ţeara Românească şi Moldavia, 187: Cronica străină, 203,207, 211, 216 şi 228: Ţeara Românească şi Moldavia, 235 şi 242—244: Cronica străină, 259: Ţeara Românească şi Moldavia. 7750 327(498) [Ştiri şi articole despre chestiunea unirii Principatelor Române]. — G. TRANS., XX (1857), p. 14: Cronica străină, 31: Tifer’a romanesca si Moldavi’a, 35: Austria, 39, 43—44 şi 47: Cronica străină, 48: Ţeara Românească şi Moldavia, 56 şi 63: Cronica străină, 68: Ţeara Românească şi Moldavia, 71: Cronica străină, 74: Monarchi’a Austriaca, 75: Ţeara Românească şi Moldavia, 83: Monarchi’a Austriaca, 87: Cronica străină, 88: Ţeara Românească şi Moldavia, 95; 98 şi 107: Cronica străină, 118—119: Ţeara Românească şi Moldavia, 121: Transilvania, 124: Cronica străină, 134—135: Austria, 153, 157—158 şi 161—162: Ţeara Românească şi Moldavia, 167, 171 şi 175: Cronica străină, 175: Ţeara Românească şi Moldavia, 187 şi 203: Cronica străină, 207, 211, 216 şi 228: Ţeara Românească şi Moldavia, 243: Cronica străină, 259—260: Ţeara Românească şi Moldavia, 294: Austria, 295 şi 314: Cronica străină, 318 şi 323: Ţeara Românească şi Moldavia, 326 şi 330: Cronica străină, 334: Despre Principatele Româneşti, 339: Cronica străină, 342: Divanulu Moldavei, 342 şi 350: Cronica străină, 350—351: Ţeara Românească şi Moldavia, 355: Cronica străină, 359: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a, 362—363: Cronica străină, 363: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 367 şi 370: Cronica străină, 375 şi şi 378—379: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 383: Cronica străină, 383: Tier’a romanesca si Moldavi’a, 387, 404 şi 406: Cronica străină. 7751 327(498) [Scurte ştiri şi comentarii la problema unirii Principatelor]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 19: întâmplări de zi, 41—42: Transilvania, 42: întâmplări de zi, 46—47: Transilvania, 47: întâmplări de zi, 51—52: Franţia, 58: întâmplări de zi, 60: Turcia, 75: Turcia, 82, 98, 110, 119, 128 şi 131: întâmplări de zi, 132: Principatele dela Dunăre, 143: întâmplări dc zi, 148 şi 171: Principatele dela Dunăre, 179: Turcia, 191: întâmplări de zi, 199, 211—212, 219 şi 235: Principatele dela Dunăre, 238: Transilvania, 238: întâmplări de zi, 255—256: Principatele dela Dunăre, 263: Francia, 263: Turcia, 263—264: Principatele dela Dunăre, 266: Francia, 267, 272, 275 şi 294—295: Principatele dela Dunăre, 299: Anglia, 299: Principatele dela Dunăre, 310: Francia, 311: Principatele dela Dunăre, 318: Transilvania, 319 şi 330—331: Principatele dela Dunăre, 333— 334: Transilvania, 334: Fiancia, 334—335: Principatele dela Dunăre, 338 şi 343: Francia, 343: Principatele dela Dunăre, 352: Turcia, 352: Principatele dela Dunăre, 355: Francia, 356: Principatele dela Dunăre, 361—362: Transilvania, 362: Turcia, 366: Francia, 366—367: Turcia, 367—368: Principatele dela Dunăre, 369: Francia, 370—371, 379 şi 387: Principatele dela Dunăre, 390: Turcia, 394 şi 399: Franţa, 402: Transilvania, 406: Franţa. 7752 327(498) [Ştiri şi comentarii în legătură cu problema aducerii unui prinţ străin pe tronul Principatelor Române]. — G. TRANS., XX (1857), p. 48 şi 84: Ţeara Românească şi Mol- davia, 95, 98 şi 111: Cronica străină, 153: Ţeara Românească şi Moldavia, 157: Cronica străină, 161—162: Ţeara Românească şi Moldavia, 171 şi 203: Cronica străină, 211: Ţeara Românească şi Moldavia, 295 şi 322: Cronica striana, 326: întrebăciunea Principateloru, 342: Divanulu Moldovei, 350— 351: Ţeara Românească şi Moldavia, 355: Cronica străină, 359 şi 363: Tifer’a romanesca si Moldavi’a, 367: Cronica străină, 374: Tier’a roman&sca si Moldavi’a, 378: Cronica străină, 378—379 şi 383: Tiâr’a romanesca si Moldavi’a, 378: Cronica străină. 7753 327(498) [Ştiri şi comentarii mărunte privitoare la activitatea comisiei puterilor europene de la Bucureşti]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 83: La presse europeenne sur Ies Principautes, 87, 88 şi 90: Nouvelles de Turquie, 92, 96 şi 124: La presse europeene sur Ies Principautes, 127: Moldavie, 132: Valachie, 137: Bulletin politique, 145—146: Lettres moldo-valaques, 149: Resume des lettres des joumaux du pays, 155: Moldavie, 156, 157: Nouvelles des Principautes, 159—160, 161—162: Moldavie, 163—164, 166: Lettres moldo-valaques, 167—168: La presse europeenne sur Ies Principautes, 169: Resume des lettres et des Joumaux du pays, 169—170: Moldavie, 172, 172—173 [greşit: 172—172], 173: Resume des lettres et des joumaux du pays, 189: Nouvelles des Principautes, 191—192 şi 195—196: Lettres moldo-valaques, 197—199: Nouvelles des Principautes, 199—200: Lettres moldo-valaques, 203: Valachie, 205: Moldavie, 206— 207: Valachie, 209: Rdsume des lettres du pays, 212 şi 213: Valachie, 217: Moldavie, 218: Valachie, 218—219: Lettres moldo-valaques 220—221: Valachie, 225: Resume des lettres du pays, 226: Valachie, 231—232: Lettres moldo-valaques, 241—242: Moldavie, 257: Resume des correspondances particulieres, 262—263: Valachie, 263—264: Commission europeenne de Bucarest, 265: Resume des correspondances particulieres, 265: Valachie, 269: Nouvelles des Principautes, 277: Resume, 277—278: Moldavie, 281: Nouvelles des Principautes, 282, 306şi314: Valachie; II (1857), p. 317: Resume, 324 [greşit: 224]: Valachie, 324 [greşit: 224]: Nouvelle circu-laire turque, 325: Rdsume, II (1858), p. 347: R&ume, 355 şi 363: Valachie. 7754 327(498) [Scurte ştiri şi comentarii cu privire la lucrările comisarilor europeni în Principatele Române]. — G. TRANS., XX (1857), p. 175, 195, 204, 208 şi 228: Ţeara Românească şi Moldavia, 235: Cronica străină, 250: Transsilvania, 251, 259,374, 383,395 — 396,399: Tier’a romanesca si Moldavi’a. 7755 327(498) [Ştiri şi comentarii mărunte referitoare la activitatea comisiei europene de la Bucureşti]. — ROMANIA [Bucureşti], I (1857), p. 14—15 şi 18: Sciri din afară, 25—26: Sciri din întru, 31: Francia, 34—35, 42, 62, 66 şi 70: Presa streină despre Principate, 124: Telegrafia privată, 126: Nouvelle din afară. Prusia. 7756 327(498) [Ştiri despre activitatea comisiei puterilor garante însărcinate cu indicarea modului de reorganizare a Principatelor Române]. — TELEGRAFUL R., V (1857), p. 6: Transilvania, 27—28, 30—31, 98, 110—111, 119 şi 143: întâmplări de zi, 178—179 ; 223 şi 235: Principatele dela Dunăre, 238: întâmplări de zi, 262: Transilvania, 267: Turcia, 355: Francia, 367: Principatele dela Dunăre, 386: Francia, 387: Principatele dela Dunăre, 394 şi 399: Franţa, 399: Principatele dela Dunăre, 402: Transilvania, 403: Franţa, 406: Principatele dela Dunăre. 7757 327(498) Despre Principate.—ANUNŢ. R., IV (1857), nr. 3, p. 1—2. Extrase din articolele publicate in Jurnalul de Francfort [Frankfurter Journal] şi Telegraful Român privitoare la instrucţiunile date dc Congresul din Paris, după care trebuia să se precizeze raporturile comisiei internaţionale pentru organizarea Principatelor cu cele două Divauuri ad-hoc. 418 www.dacoromanica.ro 327(498) POLITICĂ EXTERNĂ: PRINCIPATELE ROMĂNE 327(498) 7758 327(498) [Articol despre necesitatea ca, în conferinţa reprezentanţilor puterilor garante, care urma să. se întrunească, la Paris, să se discute şi chestiunile privind problema reorganizării Principatelor Române şi a unirii lor], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 53: Semaine politique. Se arată că situa|ia politică din Principate făcea necesară, mai mult ca oricînd, aplicarea stipulaţiilor Tratatului de la Paris. 7759 327(498) [Conferinţa de la Paris a hotărît ca evacuarea Principatelor Române de către armatele austriece şi retragerea flotei engleze din Marea Neagră să se termine la 30 martie 1857], — VEST. R„ XXII (1857), p. 14: Francia. 7760 327(498) [Ştiri din Petersburg, transmise de agenţia Havas, cu privire la atitudinea Rusiei faţă de chestiunea Principatelor Române], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 63: La presse europdenne sur Ies Principautds. Se arată că Buteniev ceruse Porţii o urgentare a convocării Divanurilor ad-lioc şi că guvernul rus dorea o grabnică rezolvare a chestiunii Principatelor, cerînd retragerea trupelor austriece. Se semnalează faptul că opinia publică din Petersburg adoptase punctul de vedere unionist în privinţa Principatelor, condamnînd poziţia Austriei. 7761 327(498) [Extras dintr-un articol din ziarul francez „Le Constitu- tionnel" referitor la legăturile Principatelor Române cu Poarta], — L’fiTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 71, col. II—III. Articolul, intitulat ttudes sur Ies Principautls, fusese scris de Amădăe de C^sena, care demonstrase că primele legături ale Principatelor Române cu Turcia se puteau considera legături de alianţă. 7762 327(498) [Critica unui articol din „Times" în care se lăcea elogiul politicii duse de marele vizir Reşid-Paşa]. — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 71: La presse europdenne sur Ies Principautds. Mai Intîi, se extrag pasaje din articolul apărut în n-rul din 13 ian. al foii britanice. Times elogiază atitudinea lui Reşid-Paşa, fiindcă acesta apărase ferm interesele austriece şi engleze în Principatele Române şi Marea Neagră, spre deosebire de politica mai şovăitoare a predecesorului său, Aali-Paşa. Times îşi motivează elogiul, afirmînd că, prin unirea Principatelor, s-ar dezmembra Imperiul otoman şi s-ar crea un stat prieten Rusiei. Redacţia foii L'fctoile du Danube observă că — voind să-l susţină la guvern pe Reşid-Paşa — foaia britanică uzează de intrigi şi de insinuaţii. Reşid-Paşa, ca şi predecesorul său, nu va putea înnăbuşi dorinţa românilor din Principate de a se uni. 7763 327(498) Les partisans de l’union sont le v^ritable parti anti- russe dans les Principautls. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 76. Articol in care se caută a se capta bunăvoinţa puterilor apusene, com-bătfndu-se opinia foii Times. Se afirmă că românii din Principate nu ar voi să se rupă de sub suzeranitatea Porţii, favorizînd politica Rusiei, ci că, dimpotrivă, ei ar dori ca, uni(i, să se lupte pentru integritatea Turciei, împotriva celor care ar ameninţa-o. tn sprijinul acestei teorii ad-hoc, se redă un fragment din peti(ia adresată In martie 1856 congresului de la Paris, de către partizanii unirii din Iaşi. 7764 327(498) [Se anunţă că, la Constantinopol, a avut loc o consfătuire a reprezentanţilor Franţei, Angliei, Rusiei, Austriei, Prusiei, Sardiniei şi Turciei, pentru întocmirea firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc din Principate]. — VEST. R.t XXII (1857), p. 1: Constantinopol. 7765 Varidianu, N. 327(498) [Despre conferinţa de la Constantinopol a ambasadorilor puterilor străine, cu privire la reorganizarea Principatelor Române]. — TIMPULU, I (1857), nr. 6, p. 3: Constanti-nopolc, 27 decembre. Corespondentă trimisă din capitala Turciei. în conferinţa, s.a recunoscut că, în Divanurile ad-hoc, trebuie să fie aleşi reprezentanţi din toate cla-şele sociale. 7766 Bossueceanu, [G. R.] 327(498) [Articol de fond, în care comentează vestea că la Constantinopol, în şedinţa din 1/13 ian., reprezentanţii puterilor garante au recunoscut suveranitatea Principatelor Române], — TIMPULtJ, I (1857), nr. 9, p. 1—3: Bucureşti, 17 Ianua-riu. Aminteşte că Principatele au luptat pentru această suveranitate în tot cursul istoriei lor şi au impus-o Turciei, prin vechile tratate încheiate cu ea. Arată cura, în sec. XIX, chestiunea Principatelor Române a trezit interesul european, împletindu-se strîns cu chestiunea orientală. Menţionează pe publiciştii străini care au militat în favoarea românilor. Expune felul cum s-a încercat rezolvarea acestei probleme în congresul de la Paris. Demonstrează — pe bază de citate din vechile tratate ale românilor cu turcii — că dreptul lor de autonomie trebuie să fie recunoscut. 7767 327(498) [Ştiri şi extrase din presa străină în legătuiă cu conferinţa de la Constantinopol şi chestiunea Principatelor Române], — GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 8: Novitalele zilei, 11: [Franţiea], 14—15: Revistă politică, 20: Depeşe telegrafice, 23: Turciea, 24: Novitalele zilei. 7768 327(498) [Ştiri din presa străină privind conferinţa reprezentanţilor puterilor garante la Constantinopol, referitoare la firmanul de convocare a Divanurilor ad-hoc din Principate], — L’ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 65: Nouvelles de Turquie. Se redau ştiri din Le Journal ie Conslanlinople, La Presse i'Orient şi Le Journal des Dlbats. Se arată că Reşid-Paşa intenţiona să dea o bază largă firmanului, In privinţa alegătorilor membrilor Divanurilor ad-hoc. 7769 327(498) [Ştiri din Constantinopol, comunicate de presa din capitala Turciei şi de „Times", cu plivire la lucrările conferinţei reprezentanţilor puterilor garante, referitoare la convocarea Divanurilor ad-hoc]. — I.'KTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 69: Nouvelles de Turquie. Ştirile slnt din 2 şi 5 ianuarie. 7770 327(498) [Corespondenţă de la Constantinopol, din 5 ianuarie, apărută în „Times", în legătură cu conferinţele ce avuseseră loc în capitala Turciei, privind organizarea alegerilor pentru Divanurile ad-hoc din Principate]. — L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 73—74: Nouvelles de Turquie. Se prezintă, în corespondenţă, discuţiile şi hotărîrile ce se luaseră, privind reprezentarea ţăranilor fără pămînt în Divanuri, alegerea birourilor Divanurilor şi aşa-zisul drept de veto al Porţii asupra unor hotărîri ale - .(j'*Jf - î 'j i j f ;j ;w;:; .ci;”!;! Mmm/ji jwiMikfo!#:' ,H ! I IV bliîl iffi I! IJ! l!l ! M I$•; w;i i < ho ionului Xa ‘'JlMwWkl/wJniiiTOi ■. iia’jiilcM; Mmii; ;vc'':i:ic‘ic;;?i vte nîîlfiiîriîsNîiMl*' ni fiilr'tH1!*'*! i r.iv.'!‘f mtmm • ■ ■ ■ . i mm • : ’■:’ ' •'v.r. :; n .... *...... filllllii v:- .■■■■.■■.■• v.:r- ■•.-.■.■■ ■'.v.v.v.*. ISIilWl SolSfiiwwISHfâ ^■WvV.Uac’OTonwiiiCiJ.ro