Colecţia LINGVISTICĂ LINGUA Reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea prin orice mijloace şi sub orice formă, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum şi alte fapte similare săvârşite fără permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/sau civil în conformitate cu legile în vigoare. ALEXANDRU DAN ANGHELINA TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM SI UZ. O ABORDARE DESCRIPTIV-LINGVISTICĂ editura, universităţii din bucureşti 2018 Referenţi ştiinţifici: C.S. I. dr. Monica BUSUIOC Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” Prof. univ. dr. Angela BIDU-VRÂNCEANU Universitatea din Bucureşti Conf. univ. dr. Doina BUTIURCA Universitatea Sapientia din Târgu-Mureş © editura universităţii din bucureşti Şos. Panduri nr. 90-92, 050663 Bucureşti - ROMÂNIA Tel./Fax: +40 214102384 E-mail: editura.unibuc@gmail.com www.editura-unibuc.ro Librăria EUB Bd. Regina Elisabeta nr. 4-12, 030018 Bucureşti - ROMÂNIA Tel. +40 213053703 Tipografie Bd. Iuliu Maniu, Nr. 1-3, 061071, Bucureşti - România Tel. 0799.210.566 Redactor: Irina Hriţcu Coperta: Cătălin Ionuţ Mihai Tehnoredactor: Cătălin Ionuţ Mihai Sursă foto copertă: https://unsplash.com/photos/F07JIlwjOtU Toată răspunderea de Copyright foto revine autorului. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ANGHELINA, ALEXANDRU DAN Terminologia IT între sistem şi uz : o abordare descriptiv-lingvistică / Alexandru Dan Anghelina. - Bucureşti : Editura Universităţii din Bucureşti, 2018 Conţine bibliografie ISBN 978-606-16-0990-1 811.135.1 CUPRINS Cuvânt înainte.............................................................................7 1. Precizări preliminare....................................................................9 1.1. Obiective...........................................................................9 1.2. Corpus............................................................................ 10 1.3. Metodă............................................................................ 11 1.4. Principii de selecţie a termenilor din corpusul textual........................... 12 2. Terminologia. Modalităţi de interpretare............................................... 15 2.1. Terminologia - disciplină normativă.............................................. 15 2.2. Terminologia - sumă de termeni................................................... 15 2.3. Terminologia - disciplină lingvistică descriptivă................................ 16 2.3.1. Terminologia descriptiv lingvistică. Ştiinţă interdisciplinară.............. 16 2.3.1.1. Terminologia şi lexicologia............................................ 16 2.3.1.2. Terminografia şi lexicografia.......................................... 18 2.3.1.3. Terminologia şi pragmatica............................................. 19 2.4. Terminologia. Perspective divergente..............................................20 3. Orientări în terminologie - trecut şi prezent...........................................23 3.1. Orientarea normativă..............................................................23 3.1.1. Teoria generală a terminologiei..............................................23 3.2. Orientări descriptive în studiul terminologiilor..................................24 3.2.1. Terminologia lexicală........................................................25 3.2.1.1. Polisemia...............................................................25 3.2.1.2. Hiponimia...................,..........................................26 3.2.1.3. Sinonimia...............................................................27 3.2.1.4. Antonimia...............................................................28 3.2.2. Socioterminologia............................................................30 3.2.3. Terminologia textuală........................................................34 3.2.4. Teoria comunicativă a terminologiei (TCT)....................................37 4. Termenul. Aspecte teoretice.............................................................39 4.1. Cuvânt - termen - termen standard.................................................40 4.1.1. Termen vs. cuvânt............................................................40 4.1.2. Termen vs. termen standard...................................................42 4.1.3. Tipologia termenilor. Modalităţi de interpretare.............................42 4.1.3.1. Termeni simpli. Termeni exprimaţi sintagmatic...........................43 4.1.3.2. Tipuri de termeni în funcţie de raportul cu unităţi ale lexicului general din interiorul aceleiaşi vocabule...........................................44 4.1.3.2.1. Termeni puri / termeni puri derivaţi din alţi termeni................45 4.1.3.2.2. Termeni utilizaţi în limba generală / termeni derivaţi din alţi termeni şi utilizaţi în limba generală...........................................46 4.1.3.2.3. Termeni derivaţi din unităţi ale limbii generale.......................46 4.1.4. Termeni recomandaţi - termeni nerecomandaţi în D. Electrotehn.................50 4.1.5. D. Electrotehn. vs. D. IT. Inventar de termeni................................50 5. Definiţia. Rolul analizei descriptiv-lingvistice în terminologie........................53 5.1. Tipuri de definiţii în dicţionare.............................................54 5.2. Mărcile diastratice. Importanţa în analiza descriptiv-lingvistică..................56 6. Analiza corpusului lexicografic (DEX vs. DEXI)..........................................59 6.1. Dicţionarele generale (DEX şi DEXI). Inventar de termeni şi nivele de specializare.59 6.2. Nivele de specializare în DEX şi DEXI..............................................59 6.3. Definiţiile termenilor în DEX şi DEXI. Asemănări şi deosebiri......................60 6.3.1. Definiţii identice în DEX şi DEXI........................................60 6.3.2. Definiţii parţial echivalente în DEX şi DEXI.............................62 6.3.3. Definiţii divergente în DEX şi DEXI......................................64 6.3.4. Mărcile diastratice în DEX şi DEXI. Factor de ambiguitate................65 6.4. Consideraţii asupra gradului de specializare a corpusului lexicografic din punct de vedere statistic..............................................................66 6.4.1. Gradul de specializare a definiţiilor din DEX şi DEXI....................68 7. Analiza corpusului textual.........................................................71 7.1. Termeni aparţinând câmpului semantic al DISPOZITIVELOR ELECTRONICE (MOBILE)......................................................................72 7.1.1. PC.......................................................................72 7.1.2. SISTEM DE OPERARE........................................................75 7.1.3. APLICAŢIE................................................................86 7.1.4. SMARTPHONE şi FABLETĂ....................................................91 7.1.4.1. SMARTPHONE..........................................................92 7.1.4.2. FABLETĂ.............................................................94 7.1.5. TABLETĂ..................................................................96 7.1.6. WIDGET...................................................................99 7.1.7. WI-FI şi BLUETOOTH..................................................... 103 7.1.8. MEMORIE.......................................................................110 7.2. Termeni aparţinând câmpului semantic al INTERNETULUI...............................117 7.2.1. INTERNET............................................................... 117 7.2.2. WEB.................................................................... 122 7.2.3. SITE....................................................................126 7.2.4. VIRAL.................................................................. 133 7.2.5. LINK................................................................... 136 8. Concluzii........................................................................ 143 Bibliografie..........................................................................149 Anexe 157 Cuvânt înainte Rapiditatea cu care evoluează (împreună cu electronica, electrotehnica etc.) şi posibilitatea de a avea acces la noile tehnologii au făcut din IT un domeniu de interes atât pentru specialişti, cât şi pentru nespecialişti, contextul social şi cultural actual jucând, de asemenea, un rol important în democratizarea cunoaşterii (Bidu-Vrănceanu 2007: 16). Utilizarea intemetului, ceea ce presupune şi utilizarea unui computer sau a unui telefon inteligent, duce inevitabil la interferenţe între lexicul specializat (LS) şi lexicul comun (LC). Fenomenul pătrunderii termenilor informatici în limba comună se poate manifesta variat şi complex. Termenii fie îşi păstrează sensul denotativ şi nucleul dur al sensului specializat (Bidu-Vrănceanu 2007: 16), fie dezvoltă valori conotative, în diferite grade, cu îndepărtare mai mică sau mai mare de sensul de bază. Continua evoluţie a domeniului informatic are efecte dintre cele mai diverse asupra românei actuale, de la fenomene precum formarea cuvintelor, evoluţia sensurilor, împrumutul lexical şi calcul sintactic, până la interferenţa registrelor (Zafiu 2003: 21). Pentru fiecare nou referent este nevoie de un termen prin care să fie definit, condiţia de univocitate semantică şi referenţială fiind absolut necesară. Urmând etapele dezvoltării tehnologiei, putem identifica (cel mai bun exemplu, în opinia noastră) seria DESKTOP -LAPTOP - PALMTOP, fiecare reprezentând un anumit nivel de dezvoltare tehnică. De cele mai multe ori, nu numai în lucrări de specialitate, ci şi în texte destinate publicului larg, sunt folosiţi termeni englezeşti. Aceasta se datorează faptului că majoritatea inovaţiilor în domeniu au drept origine SUA. Aşadar, influenţa engleză este un factor important, care nu trebuie trecut cu vederea în cadrul analizei. Privit în ansamblu, lexicul specific informaticii (în sens larg) apare sub mai multe forme în funcţie de text, dar şi de publicul căruia se adresează. Astăzi se poate vorbi despre un lexic de specialitate, prezent în lucrări ştiinţifice, traduceri, chiar şi în manuale, care este supus unor eforturi terminologice (Zafiu 2003: 21) ce ţin de nevoia de transparenţă şi precizie a termenului. De asemenea, s-a dezvoltat, în paralel, şi un jargon al specialiştilor, mai puţin normat, care ajunge să interfereze, mai mult sau mai puţin, cu limba standard (Ştefknescu 2007: 46-82; Topală 2009: 398-401). Delimitarea strictă a terminologiei domeniului IT nu se poate face cu exactitate, continua evoluţie a tehnologiei fiind factorul principal al apariţiei de noi concepte. Fondul conceptual al domeniului este frecvent îmbogăţit cu termeni noi, termeni care, cel puţin teoretic, pot pătrunde şi se pot stabili în limbajul comun, în comunicarea nespecializată. Domeniul IT include subdomenii ca: organizarea, reprezentarea şi prelucrarea datelor; echipamente de prelucrare a datelor; programarea calculatoarelor numerice; ALEXANDRU DAN ANGHELINA suporturi de date şi memorii; tehnici şi mijloace de exploatare; tehnici de afişare a datelor; dezvoltarea de sistem în tehnologia informaţiei; calcul analogic; sisteme de operare; baze de date; reţele de calculatoare (D. Electrotehn.: IX-X). Dintre acestea, cele care au în vedere suporturi de date şi memorii, sisteme de operare şi chiar reţelele de calculatoare prezintă un interes sporit în perioada actuală. Utilizarea şi utilitatea computerelor, tabletelor şi a telefoanelor mobile inteligente (smartphone-uri) în tot mai multe arii de activitate (verificarea mesajelor electronice, transferul de date, operaţiuni financiare curente etc.) face ca acest tip de limbaj, strict ştiinţific la origine, să fie folosit de un public eterogen, de la nespecialişti, la vorbitori cu grad mediu de specializare, până la specialişti. 8 1. Precizări preliminare 1.1. Obiective Obiectivele pe care lucrarea1 şi le propune sunt următoarele: a) realizarea unei tipologii a termenilor din domeniu în funcţie de modalităţile de exprimare şi a caracterului recomandat sau nerecomandat al acestora (normare realizată de specialiştii din domeniu prin intermediul dicţionarelor specializate). Utilizarea dincolo de comunicarea strict specializată a terminologiei specifice domeniului IT are drept efect apariţia de termeni neacceptaţi de comunităţile de experţi. Cu toate acestea, termenii nerecomandaţi sunt elemente cu sens bine determinat în contextele unde se actualizează, funcţionând asemenea termenilor recomandaţi; b) stabilirea particularităţilor paradigmatice ale termenilor prin analiza definiţiilor din dicţionarele specializate şi compararea rezultatelor obţinute cu informaţiile din dicţionarele accesibile publicului larg. In acest fel se pot observa eventualele neconcordanţe în ceea ce priveşte informaţia ştiinţifică prezentată în lucrările destinate nespecialiştilor; c) clasificarea definiţiilor şi discutarea problemelor pe care acestea le pun, probleme generate de metalimbaj sau de elementele de clasare şi diferenţiere a sensurilor termenilor. Asemenea aspecte interesează în condiţiile în care un nespecialist nu va consulta un dicţionar specializat, ci un dicţionar general; d) identificarea relaţiilor sintagmatice în care sunt antrenaţi termenii în textele nespecializate. Utilizarea elementelor specializate de către vorbitori nespecializaţi poate, din punct de vedere teoretic, să aibă efecte asupra ierarhiei conceptual-semantice în care, de cele mai multe ori, termenii au poziţii fixe. Suntem de părere că relaţiile sintagmatice pot avea efecte la nivel paradigmatic, în sensul că o relaţie paradigmatică identificată în texte poate sau nu să coincidă cu ierarhia descrisă în lucrările specializate. Identificarea eventualelor modificări paradigmatice condiţionate de uz reprezintă unul dintre obiectivele de interes în analiza întreprinsă; e) identificarea particularităţilor lingvistice ale terminologiei IT, urmărind principalele relaţii semantice în care sunt antrenaţi termenii frecvent utilizaţi în comunicarea semispecializată sau nespecializată. Lucrarea de faţă reprezintă versiunea revizuită a tezei de doctorat Particularităţile lingvistice ale terminologiei IT (coord. prof. univ dr. Angela Bidu-Vrănceanu), susţinută public în data de 26.11.2015. ALEXANDRU DAN ANGHELINA 1.2. Corpus în alcătuirea corpusului2 necesar analizei am considerat reprezentative textele aparţinând mass-mediei (emisiuni televizate şi presă on-line), unde sunt prezentate şi testate diverse dispozitive electronice, programe etc. Vorbim aşadar despre o primă parte a corpusului alcătuită din două tipuri de texte, la modul general nespecializate, selectate astfel încât să existe diversitate în ceea ce priveşte profilul acestora (zf. ro are profil economic, iar libertatea.ro este un tabloid, spre exemplu): a) rubrica I Like IT difuzată pe un post naţional de televiziune (ProTV) în cadrul jurnalelor de ştiri din perioada 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2014 (283 de texte, aproximativ 93000 de cuvinte) şi articole apărute în presa on-line; b) texte identificate în ediţiile electronice ale mai multor cotidiene, bloguri şi site-uri ca zf.ro, libertatea.ro, gândul.info, fomm.mobilissimo.ro, gadgetrends.ro etc. Pentru a putea descrie sensurile termenilor identificaţi în texte şi pentru ca rezultatele analizei paradigmatice să fie cât mai pertinente, au fost utilizate o serie de dicţionare specializate (D. Electrotehn., D. IT, D. Inform. 1981, D. Inform. 2010 etc.) dar şi dicţionare generale (DEX, DEXI, DCR, MDN etc.). în perioada actuală, când accentul se pune din ce în ce mai mult pe informaţia în format digital, bazele de date reprezintă instrumente utile în cercetarea terminologică. De aceea, în afară de dicţionarele de mai sus, analiza va avea în vedere şi baze de date ca IATE sau TERMCAT: • LATE3 (Inter-Active Terminology for Europe) - baza de date interinstituţională a Uniunii Europene cu aproximativ 1,4 milioane de intrări multilingve din drept, economie, comerţ, finanţe, educaţie, comunicare şi comunicaţii, tehnologia informaţiei etc. IATE dispune de un motor de căutare avansat din care se pot selecta limba sursă (româna este una dintre opţiuni), limba ţintă pentru corespondenţele interlinguale şi domeniul, pentru limitarea căutării. Rezultatele afişează termenul, definiţia, corespondentele acestuia în limbile ţintă selectate, contexte ilustrative, note şi stabilitatea în limbă. • TERMCAT4 - centrul de studii în domeniul terminologiei pentru limba catalană. Dispune de o bază de date cu dicţionare din domenii ca ştiinţele umaniste (arte, educaţie, gastronomie etc.), viaţă şi sănătate (anatomie, farmacie, psihiatrie etc.), drept şi economie (comunitatea europeană, drept administrativ, drept civil, responsabilitate socială etc), sport (atletism, automobilism, sporturi nautice etc.) şi, cel mai important pentru cercetarea de faţă, tehnologie (produse informatice, dispozitive mobile, jocuri video, marketing digital, comerţ electronic etc.). Avantajul utilizării TERMCAT este că permite căutarea termenilor fie după o anumită arie 2 în ceea ce priveşte corpusul utilizat în analiză trebuie făcută următoarea precizare: asupra textelor nu s-a intervenit în ceea ce priveşte diacriticele. Exemplele sunt extrase din secvenţe mai largi de text, aşa cum apar pe site-urile consultate. în acelaşi timp a fost păstrată grafica specifică dicţionarelor consultate. Din acest motiv, în definiţiile din DEXI, în interiorul cuvântului apare „î” nu „â”. 3 http://iate.europa.eu/SearchByQueryLoad.do?method=load 4 http://www.termcat.cat 10 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ tematică (electronică - informatică - telecomunicaţii) fie în dicţionarele dedicate unui anumit domeniu sau subdomeniu (dispozitive mobile, internet etc.). Rezultatele interogării afişează termenul în catalană şi corespondentele acestuia în engleză, franceză şi spaniolă, definiţia şi, acolo unde este cazul, o notă explicativă. Includerea bazelor de date în demersul nostru este determinată de dificultatea dicţionarelor tipărite de a înregistra evoluţia continuă a terminologiei studiate. Instaimentele electronice au, în cazul de faţă, avantajul de a nu necesita retipărirea, includerea termenilor şi a sensurilor nou apărute fiind mai uşor de realizat. Aşadar, ceea ce am numit la modul general corpus este subdivizat în trei categorii de resurse necesare analizei: resursa lexicografică, compusă din dicţionare generale, nespecializate; resursa terminografică, formată din dicţionarele specializate ale domeniului şi baze de date şi resursa textuală, constând în totalitatea textelor din mass-media utilizate pentru analiza sintagmatică Ceea ce la modul general numim resursă lexicografică este subîmpărţită în două categorii: dicţionare pe care le considerăm de uz general, accesibile majorităţii vorbitorilor ca DEX şi DEXI şi dicţionare „de nişă”, lucrări care îşi propun înregistrarea cuvintelor şi sensurilor nou apărute în româna actuală. Din această a doua categorie fac parte D. Cuv. Rec. şi DCR3. 1.3. Metodă Metodologia constă în combinarea analizei paradigmatice, necesară pentru stabilirea nucleului dur al sensului specializat, cu analiza sintagmatică ce are în vedere uzajele reale, utilă în analiza modalităţilor de folosire a termenilor de diverşi emiţători, metodologie utilizată de Bidu-Vrănceanu (2007, 2010, 2012) în analiza mai multor limbaje de specialitate. Aceste două metode de analiză a terminologiilor se corelează cu cele două perspective din cadrul terminologiei descriptiv lingivistice (Bidu-Vrănceanu 2012: 26-32): terminologia lexicală, utilă în identificarea sensului specializat al termenilor şi gruparea acestora în clase paradigmatice bine determinate şi terminologia textuală, centrată pe analiza uzajelor contextuale. Analiza textelor şi a contextelor din presa actuală în care se actualizează termenii specifici domeniului IT poate duce la identificarea de noi termeni, absenţi din dicţionarele specializate ale domeniului. De asemenea, pe baza informaţiilor din texte se pot (re)construi definiţia şi paradigma anumitor termeni. Deşi lucrarea de faţă îşi propune analiza terminologiei IT cu metode şi mijloace lingvistice, considerăm necesare o serie de precizări referitoare la metode complementare de analiză, care, combinate cu cele lingvistice, se dovedesc utile nu numai în descrierea particularităţilor lingvistice ale domeniului IT, ci în analiza tuturor limbajelor specializate. Avem în vedere o serie de metode de lucru asistate de computer (extragerea şi analiza automatizată a corpusului) (Oliveira, Ploux 2009), sau metode statistice de calcul (Garcia, Gonzâlez 2009, Depierre 2004). 11 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Computerul este, în perioada actuală, nu numai un mijloc de comunicare, ci şi un instrument de lucru indispensabil în cercetare. In condiţiile în care o mare parte din informaţie poate fi accesată pe internet şi stocată în format electronic, construirea şi analiza corpusurilor se poate face cu anumite programe specializate, ce permit identificarea termenilor specifici unui anumit domeniu dintr-un dicţionar, realizarea de liste cu toate elementele dintr-un text (cuvinte / termeni) alături de indicarea numărului de apariţii etc. Informaţiile extrase cu ajutorul sistemelor informatizate (frecvenţa unui termen, de exemplu) poate fi utilă în realizarea de statistici care ţin de gradul de specializare a unui termen sau a textelor din corpus. De asemenea, metodele automate se dovedesc utile în recuperarea automată a termenilor specifici unui anumit domeniu dintr-un corpus. Trebuie însă menţionat că utilizarea programelor informatice în analiza textelor redactate în română se loveşte de o serie de bariere: 1. programele specializate nu sunt optimizate pentru procesarea textelor în română. De exemplu, Tree Tagger, unul dintre programele utilizate în detectarea automată a metaforelor (Oliveira, Ploux 2009: 431), nu procesează texte în română; 2. româna nu dispune încă de corpusuri de mari dimensiuni (literare, tehnice etc.), eventual segmentate pe domenii şi subdomenii, ceea ce presupune ca fiecare cercetător să îşi construiască propriul corpus, mai mult sau mai puţin cuprinzător. Cantitatea vastă de informaţie prezentă pe internet oferă posibilitatea cercetătorilor de a identifica o serie de fenomene lingvistice de la apariţia de noi termeni până la modificări semantice ale termenilor existenţi în limbă. O cercetare a resurselor utilizate în articolele din Lucrările celui de-al cincilea simpozion internaţional de lingvistică5 (simpozion organizat de Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” al Academiei Române) evidenţiază utilizarea a 98 de resurse electronice: cotidiene, dicţionare sau studii ştiinţifice. Cu toate acestea, instrumentele electronice disponibile pentru analiză pot oferi o serie de informaţii care pot fi utilizate mai departe în analizele statistice. Lista generată de Lucon (versiunea 0.3.16) reprezintă un punct de pornire în calculul gradului de specializare a termenilor şi textelor din corpus, în timp ce funcţiile de căutare ale anumitor programe se dovedesc utile în cercetarea dicţionarelor. 1.4. Principii de selecţie a termenilor din corpusul textual Dinamica domeniului pe care îl cercetăm face ca numărul de termeni şi concepte specifice acestuia să varieze în funcţie de noile apariţii din domeniu, dar şi de faptul că anumite produse au devenit depăşite din punct de vedere tehnic, fiind înlocuite cu unele mai noi, mai performante, mai accesibile. De exemplu, benzile perforate (magnetice sau de hârtie) utilizate la începuturile secolului al XlX-lea şi care mai târziu, în secolul al XX-lea, au fost înlocuite de calculatoarele electronice. Astăzi termeni ca BANDĂ DE HÂRTIE sau BANDĂ DE PERFORAT, utilizaţi în primele stadii ale tehnicii de calcul, au ieşit din uz, 3 3 http://www.lingv.ro/images/SIL%202013.pdf 12 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ fiind cunoscuţi doar de specialiştii în domeniu. Asemenea termeni, pe care îi considerăm ieşiţi din uz, nu prezintă interes în analiza de faţă, care adoptă o perspectivă sincronică. Cu toate acestea, perspectiva diacronică este utilă pentru stabilirea vechimii pe care termenii supuşi analizei o au în limbă. Prin analiza definiţiilor pe care un termen le-a avut în diferite momente se pot observa anumite diferenţe conceptual-semantice apărute odată cu evoluţia tehnologică. Pentru stabilirea inventarului de termeni etapele de lucru au constat în: 1. fixarea corpusului textual descris mai sus, un corpus nespecializat, dar a cărui tematică o reprezintă intemetul şi tehnologia, de vreme ce identificarea termenilor se poate face doar în cadrul unui corpus specific domeniului (Akalya, Nirmala 2012: 63); 2. identificarea fiecărui element lexical cu ajutorul programului Lucon (versiunea 0.3.16). în acest fel s-a creat o listă alfabetică cu toate cuvintele din text şi cu frecvenţele corespunzătoare. Cuvintele astfel identificate au fost analizate în contextele în care se actualizează pentru a se stabili dacă acestea prezintă sau nu interes în analiză. De pildă, din cele 67 de contexte în care se actualizează APARAT, au fost excluse din analiză contexte în care APARAT este utilizat cu statut de hiperonim pentru diverse obiecte tehnice, ASPIRATOR, AER CONDIŢIONAT etc., fiind reţinute doar ocurenţele în care APARAT este utilizat ca element supraordonat pentru TELEFON INTELIGENT / SMARTPHONE, TABLETĂ. în urma cercetării corpusului, în afară de termeni consacraţi în română, înregistraţi în majoritatea dicţionarelor (specializate şi generale) ca SISTEM DE OPERARE sau MEMORIE au fost selectaţi şi termeni mai noi, precum APLICAŢIE, FABLETĂ, WIDGET, ANDROID etc. 13 2. Terminologia. Modalităţi de interpretare Terminologia este un concept care are mai multe valori interdependente, clarificarea lor prealabilă fiind importantă pentru a înţelege unde şi care este rolul lingvisticii în cadrul acesteia. 2.1. Terminologia - disciplină normativă Terminologia este, mai întâi, o disciplină ştiinţifică, notată convenţional în studiile recente (Bidu-Vrănceanu 2007, 2010, 2012) Tj, ce presupune o abordare internă din perspectiva specialiştilor din fiecare ştiinţă în parte (Bidu-Vrănceanu 2000: 64) şi are caracter normat, prescriptiv, convenţional (Bidu-Vrăncenu 2007: 21), ceea ce duce la independenţa contextuală a termenilor (Bidu-Vrăncenu 2007: 24). De elaborarea şi difuzarea de norme ştiinţifice cu caracter general, dincolo de limitele unei singure limbi, se ocupă organisme internaţionale ca ISA {International Federation of Natural Standardising Associations), ISO {International Organisation for Standardisation) etc. în cadrul terminologiei interne, a specialiştilor (T0, termenii sunt consideraţi concepte inerte, create deliberat şi normate internaţional (Cabre 2003: 167). Din acest punct de vedere termenii îşi găsesc utilitatea în comunicarea realizată între specialiştii diverselor domenii ştiinţifice şi în realizarea de liste şi glosare specifice fiecărui domeniu de activitate. 2.2. Terminologia - sumă de termeni Conform interpretării de mai sus, terminologia este în primul rând o sumă de termeni ce aparţin unui subsistem lingvistic (Bidu-Vrănceanu 2012: 12) sau unui domeniu. Aceşti termeni sunt caracterizaţi de univocitate, non-ambiguitate şi de relaţii lexico-semantice proprii (Bidu-Vrănceanu 2000: 64). în acest sens, orice domeniu sau subdomeniu care dispune de un set de termeni specifici sau de anumite sensuri specializate ale unor termeni comuni poate fi considerat limbaj specializat şi analizat cu metodele specifice lingvisticii. ALEXANDRU DAN ANGHELINA 2.3. Terminologia - disciplină lingvistică descriptivă Pe de altă parte, datorită interesului crescut din ultima vreme pentru domeniu, terminologie se foloseşte cu sensul de ştiinţă interdisciplinară ce reuneşte lingvistica (terminologia ca o ramură a lexicologiei), sociologia, lexicografia, pragmatica - ştiinţă a termenilor, pe care îi studiază din perspectiva mecanismelor lingvistice şi socio-psihologice ale apariţiei, evoluţiei şi difuzării lor (Busuioc, Cucu 2003), analizând aspecte ce ţin de codajul lingvistic şi non-lingvistic, de logica cunoştinţelor şi ierarhia conceptelor (Bidu-Vrănceanu 2000: 64). înţeleasă astfel, obiectul terminologiei se conturează prin elaborarea unor teorii conceptuale (Bidu-Vrănceanu 2000: 65) necesare pentru structurarea unui anumit domeniu ştiinţific şi prin stabilirea caracteristicilor specifice exprimării şi desemnării termenilor. Din această perspectivă, interesul lingvisticii este major şi se bazează pe activitatea descriptivă şi lexicografică (Bidu-Vrănceanu 2000: 65). In cadrul acestui tip de terminologie (descriptiv-lingvistică), termenii nu sunt consideraţi elemente inerte, convenţionale, ci fapte de limbă (Bidu-Vrănceanu 2007: 20). Rezultă de aici o anumită dependenţă contextuală a termenilor folosiţi în mass-media sau în limba comună, dependenţă teoretic inexistentă la nivelul comunicării strict specializate (Bidu-Vrănceanu 2000: 24). Relaţia descriptiv - normativ este importantă pentru a stabili diferitele accepţii asupra terminologiei. înţeleasă ca sistem ştiinţific preocupat de comunicarea de specialitate non-ambiguă, de transmiterea de cunoştinţe într-un anumit domeniu tehnic sau profesional, terminologia este abordată dintr-o perspectivă deopotrivă descriptivă şi normativă, care îmbină punctul de vedere al specialistului într-un anumit domeniu cu descrierea lingvistică, abordare numită şi terminologie externă (Bidu-Vrănceanu 2007, 2010). 2.5./. Terminologia descriptiv lingvistică. Ştiinţă interdisciplinară Statutul interdisciplinar al terminologiei impune o serie de precizări în ceea ce priveşte relaţia cu diversele ramuri ale lingvisticii, mai exact cu lexicologia, lexicografia şi pragmatica. 2.3. /. /. Terminologia şi lexicologia O serie de caracteristici comune, dar privite în sens larg, apropie lexicologia de terminologie (Cabre 1998: 35): • ambele discipline sunt interesate de cuvinte (cuvinte ale lexicului general sau ale unui domeniu specializat); • ambele discipline au o parte teoretică şi una aplicată (lexicografia respectiv terminografia); • ambele discipline au în vedere, la un anumit nivel, dicţionarele (generale sau specializate). 16 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ în acelaşi timp, lexicologia şi terminologia se diferenţiază în ceea ce priveşte (Cabre 1998: 35): • domeniul (mai larg în cazul lexicologiei decât în cazul terminologiei); • unitatea de bază (cuvânt pentru lexicologie, termen pentru terminologie); • scopul (descriptiv în cazul lexicologiei, prescriptiv în terminologie); • metodologia (inventariere şi definire a elementelor). Diferenţele în ceea ce priveşte domeniul celor două discipline reiese din faptul că lexicologia are o perspectivă mai largă în selecţia cuvintelor pe care le are în vedere, putând fi interesată de toate cuvintele din limbă, indiferent de registru, de repartizarea socio-profesională etc. Pe de altă parte, terminologia are în vedere un lexicon mai restrâns, un anumit limbaj de specialitate, un subset al lexiconului general (Sager 1990: 55), din care, la un moment dat, este posibil ca o serie de elemente să migreze şi să se impună în lexicul comun. Elementul comun al lexicologiei şi terminologiei devine astfel lexicul, în interpretare largă, cu menţiunea că terminologia are în vedere selectarea de date diferite cu metode relativ diferite, iar cercetătorii nu sunt doar lingvişti (Sager 1990: 2-3). în acest sens, se poate considera că domeniul lexicologiei îl include şi pe cel al terminologiei (Cabre 1998: 35), şi poate fi reprezentat astfel: Relaţia de incluziune se poate realiza numai în condiţiile în care termenii unui limbaj de specialitate sunt exprimaţi într-o limbă naturală, asemenea cuvintelor. Termenii exprimaţi prin semne extralingvistice (diverse reprezentări grafice) ies din sfera lexicologiei şi intră în sfera terminografiei. în ceea ce priveşte unitatea de bază a celor două discipline, se constată anumite diferenţe. Dacă lexicologia are drept unitate de bază cuvântul, în terminologie, unitatea de bază este termenul (Bidu-Vrănceanu 2007, 2010, 2012; Cabre 1998). Distincţia fermă dintre termen - cuvânt este dificil de realizat, ambele având numeroase puncte în comun: se 17 ALEXANDRU DAN ANGHELINA caracterizează prin formă grafică şi fonetică, structură morfologică, anumite caracteristici gramaticale şi un sens care plasează referentul într-o anumită clasă. Gradul de răspândire a unor termeni, cât şi asimilarea acestora sunt destul de greu de precizat. Termenii care trec în limba comună provin din domenii variate. F. Gaudin (apud Bidu-Vrânceanu 2007: 29) identifică termeni specializaţi care au trecut în limba comună precum ECUAŢIE, VIRUŞI, VITAMINE, INCONŞTIENT, TANGENT. Pentru domeniul IT, este dificil de identificat când şi dacă un termen a trecut „graniţa” limbajului specializat şi a devenit cuvânt. Utilizarea într-un număr mare de contexte nu este în mod necesar un argument. Nu toţi termenii ajunşi în limba comună într-un anumit moment, se pot impune aici. Interesul limitat al vorbitorilor, corelat cu specializarea strictă, le păstrează, de cele mai multe ori, calitatea de termen. Chiar dacă admitem că domeniul IT prezintă din ce în ce mai mult interes, este dificil de apreciat ce termeni au intrat în limba comună, devenind cuvânt şi ce termeni au perspectiva unei extinderi de utilizare. Studiul bazat pe descrierea lingvistică priveşte identificarea practică la nivelul unei terminologii a acelor elemente care sunt folosite în mass-media sau în limba comună. Scopul lexicografei diferă de cel al terminologiei (Cabre 1998: 36-37): dicţionarele generale identifică cuvintele dintr-o anumită limbă şi le prezintă într-o manieră convenţională (teoretic, definiţii accesibile tuturor cititorilor), prezentarea având scopuri practice ca învăţarea lexicală, în timp ce terminologia îşi propune, în primă fază, identificarea segmentelor specializate din limbă (diversele terminologii) şi a conceptelor specifice terminologiilor respective. La nivel metodologic (Cabre 1998: 37), lexicografa analizează segmente din discursul vorbitorilor formate din elemente lexicale deja prezente în limbă, în timp ce terminologia este preocupată de identificarea celor mai bune desemnări pentru concepte care au deja un loc bine stabilit într-o anumită ierarhie conceptuală, dar cărora le lipseşte termenul care să le desemneze. 2.3.1.2. Terminografia şi lexicografici Atât terminografia, cât şi lexicografa sunt ramurile aplicate ale terminologiei şi lexicologiei preocupate de producerea dicţionarelor (Cabre 1998: 37). Analiza concretă a limbajelor specializate pleacă de la dicţionare, generale şi specializate, pentru a aprecia raportul dintre stabilitatea şi variabilitatea termenilor specifici unui anumit domeniu (Bidu-Vrănceanu 2012: 21). Utilitatea acestor două tipuri de dicţionare este incontestabilă în ceea ce priveşte analizele concrete ale terminologiilor. Produsele finale ale acestor două ramuri aplicate prezintă, de asemenea, anumite diferenţe: dicţionarele generale au rol descriptiv, dicţionarele tenninologice au rol prescriptiv. Distincţia descriptiv - prescriptiv nu este una absolută. Anumite dicţionare generale au un rol prescriptiv implicit, determinat de selecţia cuvintelor-intrare. Alegerea unei anumite forme în defavoarea alteia (prezentă în limbă) apropie într-o oarecare măsură anumite dicţionare generale de dicţionarele terminologice. Cu toate acestea, dicţionarele care includ numai termeni specializaţi nu aparţin în mod necesar terminografiei. Deşi 18 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ conţine numai termeni de specialitate, dicţionarul elaborat de Institut naţional de la langue frangaise, un dicţionar care cuprinde doar termeni ştiinţifici, nu este un dicţionar specializat pentru că nu este interesat de conceptele specifice terminlogiilor, ci de descrierea cuvintelor specializate din franceză (Humbley 1997: 28). Din punctul de vedere al metodologiei, terminologia şi, într-o oarecare măsură, terminografia se disting de lexicografe prin orientarea onomasiologică faţă de orientarea semasiologică specifică celei din urmă (de Besse 1997: 64). Atât dicţionarele generale, cât şi cele specializate îşi propun să descrie elementele lexicului general (cuvintele), respectiv elementele specifice unui domeniu specializat (termenii). Reiese de aici o abordare lexicografică a terminologiei (Sager 1990: 56) determinată de faptul că şi dicţionarele specializate, asemenea celor generale, pornesc de la o listă predefinită, de la elemente care deja există în cadrul unui limbaj de specialitate (de Besse 1997: 65), elemente impuse prin activitatea terminologică a forurilor sau comisiilor specializate. 2.3.1.3. Terminologia şi pragmatica în condiţiile în care numeroşi termeni specializaţi au devenit din ce în ce mai utilizaţi de nespecialişti sau de diverşi specialişti, dincolo de domeniul lor strict, se ajunge la utilizarea lor în contexte variate, în diferite tipuri de comunicare (Bidu-Vrănceanu 2012: 22). De aceea, pragmatica poate contribui la precizarea conceptelor de situaţie de comunicare, canal, emiţător şi receptor, toate acestea fiind necesare în analiza lexicului specializat. în comunicarea nespecializată, nu interesează numai emiţătorul (care poate fi mai mult sau mai puţin specialist), ci şi destinatarul (la modul general, nespecialist). Important este şi canalul comunicării. Avem în vedere aici, în primul rând, textele specializate în diverse grade, tratatele academice şi cursurile universitare, cu o densitate terminologică mare. Un alt nivel, cu o specializare medie, este reprezentat de textele didactice sau de anumite publicaţii, tipărite sau electronice, cu profil informatic, destinate unui public larg. în acest tip de texte se poate observa o densitate terminologică mai mică decât în cazul celor academice. Gradul cel mai scăzut de specializare îl au textele de popularizare / vulgarizare. Principalul scop al acestora este explicarea termenilor ştiinţifici, opaci pentru un nespecialist, prin procedee bazate pe relaţia dintre paradigmatic şi sintagmatic. în ultima perioadă, datorită interesului publicului larg pentru terminologii în general şi pentru terminologia IT în special, au apărut o serie de emisiuni, pe posturi naţionale de televiziune, care prezintă produse specifice domeniului. Orele de difuzare, cât şi tipul postului indică faptul că aceste emisiuni, relativ noi în spaţiul românesc, se adresează unui public larg, care cu siguranţă nu este format exclusiv din specialişti în domeniu, dar în lipsa unor studii referitoare la gradul de instruire a telespectatorilor nu putem decât să presupunem că publicul vizat este unul general. 19 ALEXANDRU DAN ANGHELINA 2.4. Terminologia. Perspective divergente în literatura de specialitate există şi poziţii diferite în ceea ce priveşte statutul terminologiei. Dacă anumiţi cercetători consideră terminologia ca fiind o activitate practică, alţii sunt de părere că terminologia este o disciplină ştiinţifică ce dispune de propria teorie şi metodă de lucru (Sageder 2010: 126-128). Poziţiile divergente asupra statutului terminologiei pot fi prezentate sintetic astfel: TERMINOLOGIA Disciplină ştiinţifică i' ' UTILIZARE I Dezvoltarea unui cadru teoretic în care să $e poată descrie dinamica terminologiei FOLOSITĂ DE ▼ 1. Lingvişti 2. Cognitivişti 3. Socioîingvişti REZULTAT | v Consolidarea poziţiilor teoretice ale terminologiei TERMINOLOGIA Activitate practica i UTILIZARE . I .. 1. In comunicarea din domeniile specializate 2. In comunicarea cu ajutorul intermediarilor 3. In crearea de glosare şi dicţionare specifice domeniilor specializate i FOLOSITĂ DE t 1. Specialişti dintr-un anumit domeniu 2. Intermediari (traducători, interpreţi., semispeciaîişti) 3. Lingvişti (tenninologi. tenninografi sau cei preocupaţi de planificarea lingvistică) i REZULTAT i Dicţionare (standardizate) pentru diferite domenii Poziţiile divergente asupra statutului terminologiei (Sageder 2010: 127) Din reprezentarea schematică se pot observa principalele argumente aduse în discuţie pentru susţinerea unei interpretări sau a celeilalte (Sageder: 2010: 126-128): 20 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ • văzută ca disciplină ştiinţifică, terminologia este preocupată de dezvoltarea în plan teoretic astfel încât să poată descrie în condiţii optime dinamica specifică domeniilor specializate, în timp ce în calitate de activitate practică, terminologia este preocupată de comunicarea specializată şi de crearea de instrumente de lucai utile specialiştilor. Rezultatele celor două orientări, consolidarea poziţiei teoretice, respectiv realizarea de dicţionare specializate, sunt un criteriu în plus pentru distincţia lor; • palierul reprezentat de utilizatori este punctul în care interpretările asupra statutului terminologie se intersectează. Indiferent de poziţia adoptată, se poate observa că lingviştii reprezintă un punct de convergenţă. Aportul lor a fost necesar de la începutul terminologiei ştiinţifice prin adoptarea unor forme lingvistice adecvate şi a unor sensuri instituţionalizate. Aşadar, terminologia se caracterizează prin interdisciplinaritate de diverse tipuri. 3. Orientări în terminologie - trecut şi prezent 3.1. Orientarea normativă 3.1.1. Teoria generală a terminologiei Cunoscută în lingvistica internaţională ca Teoria generală a terminologiei (Cabre 2003) şi în lingvistica românească sub numele de terminologie internă sau a specialiştilor (Bidu-Vrănceanu 2010, 2012), abordarea limbajelor specializate din perspectivă normativă este strâns legată de numele lui E. Wiister, a cărui teorie are o serie de obiective bine definite (Cabre 2003: 165): • eliminarea ambiguităţii din limbajele de specialitate printr-o normare strictă, astfel încât termenii să poată fi folosiţi în mod eficient în comunicarea specializată; • convingerea utilizatorilor limbajelor specializate de avantajele standardizării terminologiilor; • să facă din terminologie o disciplină ştiinţifică cu uz practic şi statut de ştiinţă. In opinia lui Wiister, atingerea obiectivelor menţionate mai sus se poate realiza prin (Cabre 2003: 165-166): • dezvoltarea şi standardizarea de principii internaţionale pentru identificarea şi înregistrarea elementelor vizate (a termenilor); • formularea de principii generale ale terminologiei ca domeniu autonom, distinct de lingvistica aplicată; • crearea unui centru internaţional pentru colectarea, diseminarea şi coordonarea tuturor informaţiilor legate de terminologie. în ceea ce priveşte principiile terminologiei ca ştiinţă autonomă, diferită de lingvistica aplicată, se face distincţia între terminologie şi lingvistică din punctul de vedere al limbii şi al evoluţiei acesteia şi din punctul de vedere al metodologiei utilizate (Cabre 2003: 166): • privitor la limbă reţinem unnătoarele aspecte: precizia conceptelor (caracterizate prin monosemie); univocitatea termenilor (absenţa sinonimiei); concepţia semiotică a denumirilor; interesul exclusiv pentru lexicon corelat cu ignorarea tuturor celorlalte paliere lingvistice; tratamentul sincronic al termenilor şi prioritatea registrelor scrise; • evoluţia limbii este privită ca un fenomen controlat prin planificare, unificare şi standardizare unde formele internaţionale sunt prioritare; ALEXANDRU DAN ANGHELINA • în ceea ce priveşte metoda, se preferă abordarea onomasiologică celei semasiologice specifice lexicografei, ceea ce duce la organizarea sistematică a informaţiei. Aşadar, Teoria generală a terminologiei se caracterizează prin rigiditate în ceea ce priveşte elementele de discurs specializat, termenii, şi are drept principal obiectiv normarea limbajelor specializate, normare care în opinia lui Wiister se poate atinge doar prin eliminarea anumitor relaţii care pot crea situaţii de ambiguitate în cadrul discursului. Dintre acestea, sinonimia şi polisemia sunt relaţiile semantice care, cel puţin la nivel teoretic, pot pune probleme în producerea şi receptarea mesajelor ştiinţifice. De aceea, în cadrul Teoriei generale a terminologiei, monosemia care denotă precizie conceptuală şi univocitatea termenilor (absenţa sinonimiei) sunt primordiale (Sageder 2010: 125). Eforturile de eliminare a polisemiei şi sinonimiei din limbajele de specialitate, cu scopul precis de a se ajunge la univocitate şi nonambiguitate interferează cu modul în care funcţionează şi evoluează limbile naturale (Temmerman, van Campenhoudt 2014: 3). De asemenea, considerarea termenilor ca elemente independente de limbă şi de factorii socio-culturali reprezintă una dintre poziţiile teoretice contestate de majoritatea lingviştilor (Bidu-Vrănceanu 2010, 2012; Temmerman 2000, Sageder 2010, Gaudin 2003, 2005). Cu toate acestea, la nivel microstructural, în cadrul fiecărui domeniu sau subdomeniu ştiinţific al cărui inventar de termeni este reprezentat ca liste de termeni sau dicţionare specializate, poziţia teoretică a lui Wiister îşi găseşte aplicabilitatea. Cel puţin la nivelul lucrărilor strict specializate monosemia corelată într-un anumit grad cu independenţa socio-culturală a termenilor se poate dovedi eficientă. 3.2. Orientări descriptive în studiul terminologiilor Ca reacţie la terminologia tradiţională, la principiile restrictive pe care aceasta le postulează, au apărut şi s-au dezvoltat o serie de noi direcţii de analiză a limbajelor specializate, direcţii care îşi propun descrierea termenilor ca elemente dinamice ale limbilor naturale, spre deosebire de viziunea anterioară care privea termenii ca elemente statice, independente de factori lingvistici, socio-culturali etc. Terminologia descriptiv-lingvistică sau terminologia externă (T2) (Bidu-Vrănceanu 2007, 2010) se diferenţiază de disciplina care se ocupă cu comunicarea specializată fără echivoc într-un anumit domeniu ştiinţific, tehnic, profesional (Bidu-Vrănceanu 2007: 19) prin interesul pentru modalităţile lingvistice de exprimare şi pentru identificarea şi utilizarea adecvată a sensului specializat de către vorbitorii obişnuiţi (Bidu-Vrănceanu 2007: 19). Aşadar, T2 are în vedere dependenţa contextuală a termenilor, uzajele diversificate ale acestora la nivelul LC (Bidu-Vrănceanu 2007: 24), în diverse situaţii de comunicare (de Santiago 2012: 596). Terminologia descriptiv-lingvistică are drept principal obiect de studiu termenul din punctul de vedere al exprimării şi al uzajului. Extinderile contextuale şi semantice pe care le presupune utilizarea acestuia în contexte variate, în texte de largă circulaţie, pot duce la modificări ale sensului care conduc de obicei la polisemie (Bidu-Vrănceanu, 2007: 28) sau la sinonimii dependente contextual. 24 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ în cadrul terminologiei descriptiv-lingvistice se remarcă două orientări (Bidu-Vrănceanu 2012: 26-32): terminologia lexicală, care are drept principal scop identificarea sensului specializat al termenilor şi analiza în clase paradigmatice riguros delimitate şi terminologia textuală sau discursivă, preocupată de analiza uzajelor contextuale. în funcţie de perspectiva abordată, analiza se poate face în două direcţii: dinspre dicţionare spre texte (spre uzaj ele reale ale termenilor în contexte diferite) sau dinspre texte spre dicţionare (utilă în identificarea termenilor şi contextelor definitorii pentru terminologiile mai noi, puţin normate). Indiferent de orientare, relaţia dicţionare-texte domină în cadrul analizei. Particularităţile terminologiei IT impun ambele perspective în analiză. Prezenţa unui număr relativ mare de dicţionare (strict specializate sau semispecializate) facilitează abordarea lexicală, în timp ce dinamica terminologiei, apariţia de noi produse şi concepte, fiecare fiind desemnate prin noi termeni, aproape imposibil de inclus în dicţionare cu rapiditatea cu care apar, impune în analiză perspectiva textuală. 3.2.1. Terminologia lexicală Cercetarea relaţional-diferenţială a lexicului specializat, asemănătoare cu cea a lexicului comun, este susţinută teoretic de Bidu-Vrănceanu (2007: 110), ideea bazându-se pe faptul că o analiză riguroasă şi relevantă a sensului termenilor se poate face doar prin gruparea în clase paradigmatice determinate ca polisemia, hiponimia, sinonimia, antonimia sau câmpurile lexico-semantice. Delimitarea unor astfel de clase la nivelul lexicului specializat este favorizată de considerarea terminologiilor ca (sub)seturi bine definite ale lexiconului general caracterizate de propria organizare conceptuală în interiorul fiecărui domeniu sau disciplină (Sager 1990: 13). Analiza diverselor relaţii semantice care se stabilesc la nivelul unui domeniu dat, în cazul nostru domeniul IT, trebuie să facă precizări ce privesc (Bidu-Vrănceanu 2007: 112): • caracterizarea relaţiilor conceptual-semantice la nivelul fiecărui tip de terminologie; • prezenţa şi caracteristicile unei anumite relaţii în texte cu grade de specializare diferite; • consecinţele contactului cu limba comună pentru fiecare tip de relaţie în fiecare terminologie. 3.2.1.1. Polisemia Una dintre cele mai importante cerinţe ale terminologiei specialiştilor este ca termenul să fie monosemantic, evitându-se astfel situaţiile de ambiguitate. Evitarea echivocului este de preferat (Bidu-Vrănceanu 2007: 112-113), de aceea, la nivelul textelor specializate, polisemia este, cel puţin teoretic, respinsă. în realitate, s-au semnalat cazuri de polisemie în cadrul terminologiei interne pentru mai multe domenii ştiinţifice: domeniul juridic (Stoichiţoiu Ichim 2001: 115-123), lingvistică, informatică (Bidu-Vrănceanu 2007: 112-113). 25 ALEXANDRU DAN ANGHELINA în analiza terminologiei IT, distincţia polisemie intradomenială, interdomenială şi extradomenială (Rizea 2009) este importantă la nivel teoretic. Din punct de vedere practic, aceste tipuri pot afecta în diverse grade precizia comunicării. în ceea ce priveşte analiza concretă a particularităţilor domeniului, polisemia interdomenială şi extradomenială pun anumite probleme în interpretarea riguroasă a sensului unui anumit termen, dar, pe de altă parte, decodarea sensului este favorizată de tipul de context în care se actualizează termenul. Considerăm că, spre exemplu, un vorbitor mediu (nespecialist la modul general) nu are probleme în decodarea şi distingerea sensurilor termenului VIRUS în texte care prezintă efectele anumitor virusuri asupra corpului uman (specifice domeniului medical) sau în texte care prezintă anumite dispozitive electronice. în cadrul domeniului pe care îl cercetăm, identificarea elementelor care funcţionează atât în lexicul comun (cuvinte), cât şi în lexicul specializat (termeni), dar altul decât domeniul IT, poate ajuta la precizarea modalităţilor de desemnare a noilor concepte, în acest sens, o particularitate a domeniului IT o reprezintă tendinţa de a prelua din lexicul comun sau din alte limbaje de specialitate anumite elemente care, printr-un proces de terminologizare, devin termeni stabili, unii chiar cu caracter internaţional. Migrarea termenilor din lexicul comun sau din anumite domenii de specialitate spre domeniul IT, trebuie pusă în legătura cu neologia semantică şi metafora terminologică (Bidu-Vrănceanu 2012: 33-50). Deşi monosemantismul termenului este unul dintre criteriile absolut necesare în cadrul terminologiei specialiştilor, în practică, polisemia nu poate fi total evitată. în astfel de cazuri, lucrările terminografice tratează polisemia ca omonimie (Bidu-Vrănceanu 2007: 113). Pentru evitarea ambiguităţii, D. Electrotehn. departajează termenii, pe care îi consideră omonimi, prin adăugiri la forma uzuală, completări cu fragmente puse între paranteze, precedate sau nu de număr de ordine: OCTAL 1 [VALOARE SAU STARE], 2[CALIFICATIV AL UNUI SISTEM DE NUMERAŢIE]; DECODIFICATOR 1 [CONVERTOR DE DATE], 2[CONVERTOR DE COD]; DUODECIMAL 1 [VALOARE SAU STARE], 2[CALIFICATIV AL UNUI SISTEM DE NUMERAŢIE]; ZECIMAL 1 [VALOARE SAU STARE], 2[CALIFICATIV AL UNUI SISTEM DE NUMERAŢIE]. Situaţiile de polisemie intradomenială pot pune reale probleme în decodarea sensului cu care termenul este utilizat. în condiţiile în care termenul are mai multe sensuri, iar în cadrul discursului nu apare cu o completare de tipul celor utlizate în D. Electrotehn., receptoail nu dispune de alte elemente care ar putea să faciliteze decodarea. în asemenea condiţii, contextul nu mai este un factor de dezambiguizare, aşa cum poate fi în cazul lui VIRUS. 3.2.1.2. Hiponimia Relaţia semantică bazată pe principiul incluziunii, asociind unui termen cu un sens mai restrâns (hiponim), un termen cu sens mai larg (hiperonim) (DSL: 152-153; Bidu-Vrănceanu, Forăscu 2005: 92) are importanţă în analiză prin clasificarea ierarhică pe care o realizează. Terminologiile fiind ansambluri structurate de noţiuni ştiinţifice, superordonarea în corelaţie cu ierarhia propusă de organizarea hiponimelor (Bidu-Vrănceanu 2007: 133) poate fi considerată un reflex precis determinat de real, o modalitate de ordonare a cunoştinţelor, efectuată de specialiştii domeniului (Bidu-Vrănceanu 2007: 133). Conform 26 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ normei ISO 704/2009, pentru modelarea unui sistem de concepte se recomandă utilizarea relaţiilor generice, partitive (relaţii ierarhice), unde este absolut necesar să existe cel puţin un concept subordonat sub un concept supraordonat (Tănăsescu 2010: 43). în analiza terminologiei IT, relaţia de hiponimie este strâns legată de procesul de desemnare a termenilor necesari pentru noile concepte. O particularitate a domeniului o reprezintă seriile hiponimice formate de la un termen supraordonat, ceea ce indică atât o bună structurare a domeniului la nivel conceptual, cât şi transparenţa, aproape maximă, în numire: • de la termenul-hiperonim OPERAŢIE se formează hiponimele: OPERAŢIE AJUTĂTOARE, ~ ARITMETICĂ, ~ ARITMETICĂ BINARĂ, ~ BINARĂ, 1[CU DOUĂ VALORI BOOLEENE], ~ BINARĂ 2[OPERAŢIE ARITMETICĂ], ~ BINARĂ 3[DIADICĂ], ~ BOOLEANĂ etc. • de la termenul-hiperonim MEMORIE se formează hiponimele: MEMORIE ADRESABILĂ PRIN CONŢINUL, ~ ASCUNSĂ, ~ ASOCIATIVĂ, ~ AUXILIARĂ, ~ CAPACITIVĂ, ~ CARE POATE FI ŞTEARSĂ, ~ CRIOGENICĂ etc. Deşi, în majoritatea cazurilor, terminologia IT dispune de hiponime transparente pentru anumite subdiviziuni conceptuale, se pot identifica şi cazuri în care relaţia hiperonim - hiponim nu poate fi dedusă doar din forma termenilor. Un exemplu în acest sens îl reprezintă relaţia complexă dintre SOFTWARE - SISTEM DE OPERARE - MS-DOS -UNIX - WINDOWS. SISTEM DE OPERARE funcţionează ca hiponim pentru SOFTWARE şi ca hiperonim pentru MS-DOS, UNIX, WINDOWS. 3.2.1.3. Sinonimia înţeleasă ca echivalenţă sau identitate de sens între semnificând diferiţi (Bidu-Vrănceanu, Forăscu 2005: 90; DSL: 483), sinonimia reprezintă o condiţie restrictivă la nivelul limbajelor specializate. Termenul trebuie exprimat printr-o singură unitate (Cabre 1998: 109), evitându-se în acest mod situaţii de ambiguitate. în realitate, sinonimia este prezentă în unele domenii ştiinţifice, identificarea situaţiilor concrete putând contribui atât la precizarea sensului specializat, cât şi la caracterizarea unei terminologii anume (Bidu-Vrănceanu 2007: 121). Respinsă la nivel teoretic, relaţia de sinonimie se poate identifica, în diferite grade şi sub diferite forme, în funcţie de terminologia cercetată (Cabre 1998: 109-110): • între un termen şi definiţia sa; • între un termen şi ilustrarea conceptului desemnat prin termen; • între termeni specifici mai multor limbi, dar care desemnează acelaşi concept; • între desemnări utilizate în diferite registre ale limbii; • între desemnări alternative prezente în perioade diferite ale limbii. în afară de aceste tipuri de sinonimie, privită în sens larg, în cadrul terminologiei IT, relaţia poate să apară şi între: 27 ALEXANDRU DAN ANGHELINA • o siglă şi o formă dezvoltată: CPU (CENTRAL PROCESSING UNIT), ROM (READ-ONLY MEMORY), API (APPLICATION PROGRAMMING UNIT), HDD (HARD DISK DRIVE), ROM (READ-ONLY MEMORY), RAM (RANDOM-ACCESS MEMORY), CMOS (COMPLEMENTARY METAL OXID SEMICONDUCTOR) etc. De cele mai multe ori, sinonimia se stabileşte între termenul englezesc şi sigla corespunzătoare sau, în anumite situaţii, între termenul cu formă românească şi sigla corespunzătoare: DISPOZITIVE PERIFERICE DE INTRARE (DP I/), DISPOZITIVE PERIFERICE DE IEŞIRE (DP /E), UNITATE ARITMETICO-LOGICĂ (UAL), UNITATE DE COMANDĂ ŞI CONTROL (UCC). Perechile pot fi considerate sinonime perfecte, ele respectând toate cele trei condiţii necesare pentru îndeplinirea acestei relaţii (Bidu-Vrănceanu, Forăscu 2005: 96): identitatea obiectului denumit, repartizarea stilistico-funcţională şi repartizarea dialectală (criteriu important pentru limba literară, dar periferic în cazul terminologiei IT). • unităţi complexe (în română), sinonimie determinată de taxonomiile proprii ale dicţionarelor specializate. încercarea de normare a acestor terminologii, de impunere a termenilor cu formă românească, corelată cu respingerea anumitor tenneni (fiind consideraţi sinonime specifice limbii), duce la situaţii de ambiguitate. D. Electrotehn. oferă o multitudine de asemenea exemple: ACCES SELECTIV => ACCES DIRECT, ACCES SERIAL => ACCES SECVENŢIAL, ELEMENT DE INFORMAŢIE BINARĂ => CIFRĂ BINARĂ, ELEMENT DE ÎNTÂRZIERE => CIRCUIT DE ÎNTÂRZIERE, EROARE NEREPARABILĂ => EROARE NERECUPERABILĂ, LOGICĂ SIMBOLICĂ => LOGICĂ MATEMATICĂ, PROIECTARE LOGICĂ => CONCEPŢIE LOGICĂ etc. • între unităţi ale aceleiaşi serii de hiponime: OPERAŢIE BINARA, 1[CU DOUĂ VALORI BOOLEENE] => OPERAŢIE BOOLEANĂ (CU DOUĂ VALORI BOOLEENE), OPERAŢIE BINARĂ 2[OPERAŢIE ARITMETICĂ] => OPERAŢIE ARITMETICĂ BINARĂ, OPERAŢIE BINARĂ 3[DIADICĂ] => OPERAŢIE DIADICĂ, OPERAŢIE N-ARĂ => OPERAŢIE N-ADICĂ etc. 3.2.1.4. Antonimia Relaţia semantică ce presupune opoziţia diametrală de sens dintre două cuvinte (Bidu-Vrănceanu şi Forăscu 2005: 120) poate pune anumite probleme de interpretare a sensului anumitor termeni din domeniul IT. La nivelul terminologiei IT, antonimia apare între termeni care desemnează la modul general procese ce ţin de transferul de date. Termenii DOWNLOAD (a descărca) şi UPLOAD (a încărca) reprezintă una dintre perechile antonimice frecvent utilizate în textele cercetate. DOWNLOAD (a) descărca transferul unor fişiere (descărcarea lor) de un server legat la internet. UPLOAD pe ___________________(a)încărca___________________ acţiunea prin care se transmite., unul sau mai multe fişiere către un server conectat la internet. 28 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Ambii .termeni desemnează transferul de date dintre un computer şi un server. Dacă DOWNLOAD presupune o direcţie COMPUTER —> SERVER, UPLOAD este caracterizat prin direcţia inversă SERVER —> COMPUTER. în asemenea situaţii putem vorbi despre antonimie reală, susţinută prin analiza semelor specifice termenilor cercetaţi. Pentru DOWNLOAD şi UPLOAD, semul incompatibil contrar este /direcţia de transfer/. în condiţiile în care o mare parte din termenii subordonaţi (hiponime) sunt exprimaţi sintagmatic, există posibilitatea ca una dintre componentele termenilor să indice o relaţie antonimică aparent reală, o pseudo-antonimie după cum se poate observa între anumite (co)hiponime ale termenului MEMORIE: MEMORIE INTERNĂ - MEMORIE EXTERNĂ, MEMORIE REMANENTĂ - MEMORIE NEREMANENTĂ. Deşi al doilea element al sintagmei indică o relaţie de antonimie, considerăm că termenii nu au sensuri opuse şi ar trebui discutaţi ca hiponime ale lui MEMORIE între care nu se stabileşte o relaţie antonimică: MEMORIE INTERNĂ MEMORIE EXTERNĂ .anemone Ja care poate să aibă acces calculatorul" .aiumai prin intermediul canalelor de intrare-ieşire" MEMORIE REMANENTĂ .anemone .da care poate să aibă acces calculatorul" .iară utilizarea canalelor de intrare-ieşire" MEMORIE NEREMENENTĂ ..memorie ..al cărei conţinut se pierde când se ..memorie ..al cărei conţinut nu se pierde când se decuplează alimentarea cu energie decuplează alimentarea cu energie electrică" electrică" Ultimele părţi ale definiţiilor considerăm că nu funcţionează ca seme incompatibile contrare, ci ca seme distinctive, termenii cu referent concret neavând antonime. Având în vedere cele de mai sus, analiza relaţiilor semantice în care sunt antrenaţi termenii, nu numai cei specifici domeniului IT, trebuie să aibă în vedere dacă aceştia au sau nu un referent concret, aşa cum este cazul perechilor MEMORIE: MEMORIE INTERNĂ - MEMORIE EXTERNĂ şi MEMORIE REMANENTĂ - MEMORIE NEREMANENTĂ unde fiecare reprezintă o anumită componentă fizică a computerului, distinctă de celelalte. 29 ALEXANDRU DAN ANGHELINA 3.2.2. Socioterminologia Sociolingvistica adoptă poziţii diferite în analiza limbajelor specializate, chiar opuse în anumite aspecte faţă de terminologia tradiţională. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, (socio)terminologia reprezintă disciplina care se ocupă cu studiul termenilor, adică al cuvintelor cu sens specializat dar în acelaşi timp cu semnificaţii reglate la nivel social (Gaudin 2003: 11), cu rolul de a descrie variaţia rezultată din utilizarea la nivel discursiv şi social a limbajelor de specialitate (Gaudin 2005: 83). Viziunea sincronică asupra termenilor este înlocuită cu o viziune sincronică şi diacronică asupra acestora pe care nu îi mai consideră simple etichete aplicate conceptelor, ci elemente dinamice ale limbii care sunt supuse schimbării (Gaudin 2005: 86), ce nu se poate observa numai prin studiul sincronic. Perspectiva exclusiv cognitivă în care variaţia nu este permisă, specifică terminologiei tradiţionale, este înlocuită aici cu o viziune care ia în considerare circulaţia termenilor, specificul lor social şi cultural. în aceste condiţii socioterminologia consideră variaţia un fenomen real şi o acceptă ca atare (Gaudin 2005: 82). Din perspectiva sociotenninologiei, semnificaţia unui termen este subiectul unei negocieri sociale în cadail căreia pot să apară sensuri noi sau pot interveni diferite modificări ale sensurilor care deja circulă în limbă (Gaudin 2005: 86), ceea ce face ca o monosemie absolută să fie dificil, dacă nu imposibil de atins. Acest tip special de normalizare, dar nu în sensul terminologiei tradiţionale, ci văzută ca un acord al vorbitorilor asupra sensului unui termen este posibilă şi cel mai uşor realizabilă în terminologiile cu un grad mare de difuzare. Precizăm că acordul asupra sensului unui termen poate să coincidă mai mult sau mai puţin cu sensul strict specializat. Distanţa dintre sensul strict specializat şi sensul pe care l-am putea numi „sensul curent” poate varia în diferite grade şi reprezintă un fenomen ce trebuie descris în analizele care vizează diversele limbaje de specialitate. în ceea ce priveşte difuzarea termenilor, contextele prezintă un rol important, având în vedere că independenţa termenului de context nu este posibilă decât într-un cadru limitat în care locutorii posedă suficiente informaţii (de obicei informaţii tehnice) care să le permită utilizarea corectă a termenilor (Gaudin 2005: 86). Astfel, contextele au rol în specificarea sensului unui anumit termen, în dezambiguizarea semnificatului acestora. Difuzarea socială a limbajelor de specialitate şi, implicit, fenomenul numit vulgarizare ştiinţifică (Gaudin 2005: 83) reprezintă un aspect important în sociolingvistică, având în vedere că textele de popularizare favorizează circulaţia termenilor şi pot avea drept efect chiar şi achiziţia de noi termeni specifici unui anumit domeniu (Alexandru, Gaudin 2005: 61). în descrierea cu mijloace lingvistice a limbajelor specializate, mişcarea lexicului specializat spre lexicul comun, fenomen frecvent nu doar în româna actuală, şi efectele pe care le are deplasarea termenilor ştiinţifici spre limba comună, reprezintă argumente fundamentale în cadrul cercetării. Efectele deplasării termenilor constau în modificări la nivel semantic şi contextual deopotrivă. Din acest motiv, în textele specifice vulgarizării ştiinţifice paradigmaticul şi sintagmaticul sunt interdependente. 30 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Termenul ştiinţific, la nivel paradigmatic, reprezintă un obstacol pentru nespecialişti, aceştia ajungând la termenul specializat printr-o interpretare superficială a lui (Bidu-Vrănceanu 2007: 156). Această interpretare poate să apară în grade diferite în funcţie de domenii şi de alţi factori, cu păstrarea sensului denotativ şi a nucleului dur al sensului specializat (Bidu-Vrănceanu 2007: 156) sau cu valori conotative (îndepărtare maximă de sensul de bază). Privită ca o acţiune deliberată de difuzare a cunoştinţelor dintr-un anumit domeniu spre „exterior”, efectuată de specialişti (uneori semispecialişti), care se adresează în mod necesar nespecialiştilor, vulgarizarea ştiinţifică reprezintă transferul de cunoştinţe (F. Gaudin apud Bidu-Vrănceanu 2007: 162) care poate duce la ameliorarea performanţelor lingvistice ale unui nespecialist. Principalele canale de difuzare a acestor cunoştinţe le reprezintă mass-media, internetul având un rol din ce în ce mai important. Vulgarizarea este un proces complex care depinde de mai mulţi factori ca, de exemplu, abilitatea vulgarizatorului, tipul de text, domeniul. Efectele pe care aceasta le are la nivelul limbii comune sunt de cele mai multe ori imprevizibile, iar impunerea unor termeni ţine mai mult de factori extralingvistici, mai exact de importanţa pe care un domeniu sau altul îl are într-un anumit moment. In perioada actuală, domeniul IT este de mare interes pentru publicul larg, având în vedere că tehnologia, fie că vorbim de computere sau de smartphone-uri, este din ce în ce mai prezentă în viaţa cotidiană. Dacă efectele vulgarizării sunt dificil de observat, procedeele de realizare a acesteia reprezintă elemente concrete ce pot fi descrise. Pentru atingerea obiectivului, pentru a adapta un discurs ştiinţific „opac” astfel încât să poată fi receptat de un public „neiniţiat”, se apelează la diverse metode şi procedee interdependente din punct de vedere paradigmatic şi sintagmatic (Bidu-Vrănceanu 2007: 162-177): parafraza; relaţiile lexico-semantice (în special sinonimia şi hiponimia) şi metaforizarea. Parafrazarea anumitor elemente pe care vulgarizatorul le consideră insuficient de cunoscute de posibilii receptori este un procedeu răspândit în textele de vulgarizare şi se bazează pe reformulări ale termenului-pivot (Bidu-Vrănceanu 2007: 166). Reformulările sunt condiţionate de o serie de factori ca abilitatea vulgarizatorului, competenţa destinatarului, şi chiar domeniul. Un criteriu important pentru eficienţa parafrazelor îl reprezintă natura elementelor componente ale acesteia, care trebuie să fie elemente lexicale nespecializate şi suficient de transparente. Parafrazele pot varia din punct de vedere calitativ şi cantitativ, factori care influenţează direct interpretarea sensului de către nespecialişti. Astfel, în situaţii de tipul (1) Un FIREWALL este un program complementar programelor de tip anti-virus, ANTI- SPYWARE, ANTI-MALWARE etcFirewall-ul este un SOFTWARE ori o componentă HARDWARE. (scientia.ro, 19.04.2010) interpretarea sensului lui FIREWALL poate fi deficitară din cauza utilizării în cadrul parafrazei a unor termeni (ANTI-SPYWARE, ANTI-MALWARE) asupra cărora emiţătorul nu poate avea certitudinea că sunt cunoscuţi de receptori. 31 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Mai productive pentru nespecialişti sunt parafrazele care nu conţin alţi termeni specifici domeniului şi care sunt corelate cu descrieri funcţionale, explicaţii, eventual cu definiţii ca în: (2) [..] anumite programe încearcă să se instaleze pe calculatorul dumneavoastră. Acestea se numesc «DRIVE-BY DOWNLOAD»; înregistratoarele de taste, keyloggers în limba engleză, sunt programe destinate înregistrării tastelor apăsate de către utilizator. (scientia.ro, 20.01.2010) (3) MALWARE este prescurtarea de la «MALICIOUS SOFTWARE», referindu-se aşadar la orice soft nociv care a fost creat cu scopul de a rula în mod neautorizat şi ascuns faţă de utilizatorul computerului, (scientia.ro, 20.01.2010) Uneori, la descrierile funcţionale se adaugă şi diverse informaţii enciclopedice care ocupă un spaţiu extins: (4) FIREWALL-ul va bloca o conexiune sau un calculator dacă va detecta activitatea de scanare a unui port sau alte tipuri de atacuri. Unele FIREWALL-uri oferă posibilitatea de filtrare a IP-urilor sau a site-urilor web pe care le blochează, altele însă controlează fiecare aplicaţie sau sistem de partajare de fişiere care se accesează reciproc. Să spunem că lucraţi într-o companie cu 200 de angajaţi şi tot atâtea computere, iar aceste computere au acces la Internet. Fără un FIREWALL, toate cele 200 de computere vor fi expuse direct oricui ar încerca să testeze vulnerabilitatea computerelor reţelei companiei la care lucraţi. Odată instalat un FIREWALL, lucrurile se schimbă: regulile de securitate implementate prin configurarea FIREWALL-ului reduc vulnerabilităţile sistemului în ansamblul său. De exemplu, numai unul dintre computerele companiei va permite conexiunea prin intermediul protocolului FTP. în plus, FIREWALL-ul va avertiza administratorii de securitate / sistem asupra încercărilor de intruziune ale eventualilor atacatori, (scientia.ro, 19.04.2010) Avantajele acestui tip de descriere constau în folosirea unui limbaj simplu de înţeles de majoritatea celor interesaţi de aceste aspecte, comparaţiile cu situaţii reale, din viaţa cotidiană ajutând la decodarea sensului unui anumit termen, în acest caz FIREWALL. Un factor de ambiguitate totuşi rămâne prezent: termeni strict specializaţi ca IP sau PROTOCOL FTP, sunt opaci pentru nespecialişti. Alteori, emiţătorul vulgarizator utilizează analogii cu elemente bine cunoscute care nu fac parte din acelaşi domeniu cu termenul pe care îl parafrazează şi care au cel mai mare grad de productivitate: (5) Un calculator fără SISTEM DE OPERARE este asemenea unui aparat foto fără OBIECTIV, fără el nu poate să «capteze» informaţii, (scientia.ro, 22.06.2010) Utilizarea procedeelor lexico-semantice în procesul de vulgarizare, mai precis utilizarea sinonimiei corelată în anumite situaţii cu hiponimia, poate avea rezultate pozitive în ceea ce îl priveşte pe receptorul nespecialist. Rezultatul folosirii în acelaşi context a posibilelor sinonime asociate cu hiponime, la modul general mai cunoscute, duce la apariţia 32 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ paradigmei designaţionale (Bidu-Vrănceanu 2007: 171) formată din (co)sinonime ale termenului ştiinţific iniţial, ca în cazul următor: (6) MALWARE este prescurtarea de la «MALICIOUS SOFTWARE», referindn-se aşadar la orice soft nociv care a fost creat cu scopul de a rula în mod neautorizat şi ascuns faţă de utilizatorul computerului. Deşi uzanţa este să vorbim despre «VIRUŞI», ca fiind orice program care ne afectează calculatorul, în fapt termenul generic potrivit este MALWARE.). (scientia.ro, 20.01.2010) Paradigma designaţională din (6) este formată din MALWARE (hiperonim) -VIRUS - TROIAN - VIERME (hiponime diferenţiate de diverse seme specifice: /se pot răspândi singuri/ pentru VIERME şi VIRUS, sem absent în cazul lui TROIAN). Alături de utilizarea (co)hiponimelor, se poate observa că termenul MALWARE este definit într-o manieră asemănătoare practicii lexicografice. Elementul de clasare, în acest caz hiperonimul SOFT, este urmat de anumite seme distinctive (/nociv/, /rulează neautorizat/). Utilizarea hiperonimelor în definirea anumitor tenneni specifici domeniului IT este un procedeu relativ frecvent utilizat în textele specifice vulgarizării ştiinţifice, mai ales atunci când termenul ce trebuie definit face parte din categoria produselor SOFTWARE: (7) Un SISTEM DE OPERARE este un SOFTWARE aparte. De ce aparte? Pentru că este fundamental diferit de alte aplicaţii software, fiind indispensabil unui computer pentru ca acesta să devină utilizabil, (scientia.ro, 22.06.2010). (8) Un DRIVER este un SOFTWARE specific dezvoltat pentru a permite interacţiunea cu dispozitivele hardware. Practic, DRIVERELE constituie o interfaţă care furnizează comenzi sau primesc date de la dispozitiv, iar de cealaltă parte reprezintă interfaţa dintre sistemul de operare şi aplicaţiile software, (scientia.ro, 22.06.2010). Definiţia lui DRIVER din (8), „SOFTWARE specific dezvoltat pentru a permite interacţiunea cu dispozitivele hardware” impune o serie de precizări pe care le considerăm importante în descrierea procedeului de vulgarizare. în (8), termenul definit, DRIVER, este un element care în cadrul terminologiei IT are statut de hiperonim în raport cu DRIVER DE DISPOZITIV, care la rândul său este hiperonim pentru DRIVER DE IMPRIMANTĂ şi DRIVER VIDEO: • driver (driver). Dispozitiv hardware sau program care controlează un alt dispozitiv. (D. Inform. 2010) • driver de dispozitiv (device driver). Componentă software care permite altor programe să comunice cu un anumit dispozitiv hardware (e.g.,imprimantă, placă grafică, placă de reţea, placă de sunet, magistrale locale de diverse tipuri, camere foto şi video digitale). (D. Inform. 2010) • driver de imprimantă (printer driver). Program (driver) care permite aplicaţiilor instalate pe un calculator să utilizeze o anumită imprimantă fără să ţină cont de detaliile tehnice (de hardware-ul) acesteia. (D. Inform. 2010) • driver video (video driver). Software care permite programelor să comunice cu placa grafică. (D. Inform. 2010) 33 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Paradigma din care face parte DRIVER este următoarea: SOFTWARE * DRIVER * DRIVER DE DISPOZITIV DRIVER DE IMPRIMANTĂ DRIVER VIDEO în urma consultării definiţiilor lui DRIVER şi ale hiponimelor DRIVER DE DISPOZITIV, DRIVER DE IMPRIMANTĂ şi DRIVER VIDEO, în (8), DRIVER trebuie interpretat ca DRIVER DE DISPOZITIV, hiponim al lui DRIVER. Metaforele reprezintă un alt procedeu de vulgarizare prin care se poate obţine accesul, chiar şi parţial, la sensul unui termen ştiinţific mai mult sau mai puţin opac. Evidenţiem procedeul pe care îl considerăm productiv dar limitat în cadrul domeniului IT cu următorul exemplu, unde pe lângă utilizarea metaforei autorul aduce şi o serie de informaţii suplimentare, cu caracter enciclopedic : (9) PROCESORUL (întâlnit adesea ca şi CPU - Central Processing Unit) este adesea supranumit «CREIERUL» calculatorului. PROCESORUL reprezintă partea dintr-un computer responsabilă cu executarea instrucţiunilor unui program informatic. Acest termen (PROCESOR) a fost utilizat în industria IT încă din anii 1960. Forma, designul şi implementarea procesoarelor s-au modificat fundamental de la apariţia primelor exemplare, dar operaţiile elementare pe care le execută au rămas aceleaşi, (scientia.ro, 9.07.2010) în concluzie, socioterminologia, privită ca o ramură aplicată a sociolingvisticii, îşi propune descrierea variaţiei terminologice în toate formele ei în condiţiile în care termenii nu mai sunt consideraţi simple etichete aplicate conceptelor ci elemente dinamice ale limbilor naturale, elemente cu difuzare mai largă sau mai restrânsă, în funcţie de importanţa socială a anumitor domenii ştiinţifice. 3.2.3. Terminologia textuală Apărută asemenea celorlalte orientări lingvistice în studiul terminologiilor ca reacţie la Teoria tradiţională a terminologiei, din necesitatea unei analize care să aibă în vedere şi variaţia, terminologia textuală îşi construieşte propriile obiective şi medode de lucru. Bourigault şi Soldzian (1999: 29-32) propun un model de analiză al limbajelor specializate bazate pe studiul textelor. Din punct de vedere practic, terminologia textuală poate aduce informaţii concrete referitoare la două aspecte importante: în primul rând, orientarea textuală poare face precizări referitoare la sensurile cu care termenii sunt utilizaţi în comunicarea cu grade diferite de specializare, sensuri ce pot să difere faţă de 34 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ informaţiile prezentate în lucrările lexicografice şi chiar terminografice; în al doilea rând, analiza concretă a textelor poate duce la identificarea potenţialilor termeni specifici unui anumit domeniu de specialitate, mai ales în cazul terminologiilor nou formate, unde formele termenilor şi chiar sensurile nu sunt încă bine stabilite. Autorii consideră că activitatea de analiză a terminologiilor domeniilor de specialitate trebuie să pornească de la analiza textelor din două motive esenţiale (Bourigault, Soldzian 1999:30): • aplicaţiile practice ale terminologiei sunt aplicaţii practice legate de traducerea specializată, de indexare şi de redactarea asistată; • cunoştinţele comunităţii de experţi sunt difuzate prin intermediul textelor; în consecinţă, analiza trebuie să pornească de la texte. In cadrul terminologiei textuale poziţiile teoretice care fac referire la obiectul empiric al terminologiei şi la statutul termenului sunt următoarele (Bourigault, Soldzian 1999: 30): • obiectul empiric de studiu îl constituie textul în sine; • termenul este considerat produsul analizei efectuate de lingvistul-terminolog ale cărui alegeri sunt condiţionate de relevanţa corpusului din care se reţin doar elementele considerate stabile şi specifice unui anumit domeniu şi de relevanţa termenilor în cadrul domeniilor ştiinţifice care presupune ca elementele reţinute să satisfacă nevoile de eficienţă şi economie în comunicare. In cadrul orientării textuale, activitatea de construire a sensurilor unităţilor supuse analizei este văzută ca un demers lingvistic realizat de lingvistul-terminolog cu o poziţie neutră. Rolul experţilor în domeniu este limitat în aceste condiţii la validarea descrierii realizate de lingvist (Bourigault, Soldzian 1999: 30). Orientarea textuală în descrierea lingvistică a terminologiilor nu este doar un deziderat teoretic, ci şi o direcţie necesară din punct de vedere practic. Din perspectiva descrierii lingvistice, textele şi contextele în care se actualizează termenii specializaţi sunt foarte importante. Autonomia termenilor este admisă doar în nomenclaturi, unde sunt definiţi strict. Utilizarea lor în texte de largă circulaţie presupune combinarea cu elemente ale lexicului comun şi poate duce la diverse modificări ale sensului specializat (M. T. Cabre apud Bidu-Vrănceanu 2007: 147). Continua evoluţie a terminologiei impune în analiză orientarea dinspre texte spre dicţionare, înregistrând astfel o serie de termeni frecvent utilizaţi în textele de largă circulaţie, dar absenţi din dicţionarele specializate. Prin analiza concretă a densităţii terminologice, se poate stabili gradul de specializare şi implicit de abstractizare a textelor (Bidu-Vrănceanu 2012: 31). Accesul la baze de date şi la corpusuri de texte de mari dimensiuni poate să faciliteze analizele efectuate în cadrul orientării textuale. Utilizarea sistemelor informatizate în studiul terminologiilor, dar şi în redactarea dicţionarelor, generale sau specializate, poate avea efecte benefice atât pentru lingvişti, cât şi pentru utilizatorul final (cu diverse interese). Pentru lingvişti, posibilitatea de a avea acces la un număr vast de contexte în care se actualizează termenii vizaţi, contexte ce pot fi afişate rapid cu ajutorul motoarelor de căutare 35 ALEXANDRU DAN ANGHELINA (Google, Yahoo etc.) (Lerat 2005: 128), a programelor specializate de analiză textuală sau a resurselor electronice de tipul bazelor de date, reprezintă un avantaj. Motoarele de căutare reprezintă instaimente utile în analizele lingvistice de orice fel putând realiza căutări în funcţie de limba textului (important pentru română, care uneori foloseşte termeni cu formă străină) sau de intervalul de timp (se pot extrage contexte apărute în ultima săptămână, lună etc.). Criteriile de căutare a termenilor se pot rafina în condiţiile în care există posibilitatea de a face interogări nu numai pentru un termen simplu, ci şi pentru termeni exprimaţi sintagmatic, unităţi frazeologice sau colocaţii specifice fiecărui tip de terminologie (Lerat 2005: 124-130). Resursele electronice de tipul WORDNET, LATE sau GENOMA-KB (Cabre et al: 2004), care corelează informaţiile semantice, terminologice (bazele de termeni) şi contextele unde se actualizează termenii se pot dovedi utile în analizele descriptiv-lingvistice. Una dintre utilităţile unor asemenea resurse constă în posibilitatea de a identifica variaţia terminologică, concept important în terminologia textuală (Bourigault, Soldzian 1999: 30). în cazul corpusurilor formate dintr-un număr foarte mare de elemente lexicale, programele automate de analiză pot contribui la identificarea concretă, pe criterii statistice, a elementelor lexicale şi a preferinţelor combinatorii ale anumitor termeni (Verlinde, Selva, Binon 2004: 110). De exemplu, analiza automată a preferinţelor combinatorii ale verbelor to rise / to increase arată pe de o parte preferinţe stricte de combinare a anumitor cuvinte cu unul dintre cele două verbe, dar şi combinaţii mai puţin stricte în care un element lexical poate fi utilizat cu ambele verbe (Verlinde, Selva, Binon 2004: 112-113). Identificarea contextelor imediate (formate din două, trei sau mai multe elemente la stânga şi la dreapta) poate fi productivă în analiză. în textele care prezintă anumite produse din domeniul IT, termenul ANDROID apare în imediata vecinătate a hiperonimului SISTEM DE OPERARE, ceea ce ajută parţial la decodarea sensului specializat şi îl poziţionează pe ANDROID într-o structură conceptuală bine definită, în concordanţă cu realitatea din domeniu. Identificarea gradului de specializare, prin determinarea frecvenţei cu care termenii apar, poate contribui la o mai bună descriere a particularităţilor fiecărui tip de text din corpus. Gradul de specializare, măsurat cu ajutorul programelor de cercetare a corpusurilor şi a anumitor formule de calcul (Depierre 2004), este important în analiza domeniului IT. în condiţiile în care termenii sunt elemente opace semantic pentru nespecialişti, o densitate terminologică mare poate pune probleme în receptarea mesajului transmis. Textele care se adresează unui public eterogen (articole din diverse cotidiene care nu au profil informatic), format în mare parte din nespecialişti, ar trebui, teoretic, să aibă o densitate terminologică mai mică decât textele adresate specialiştilor (publicaţii de tipul Chip, eXtremPC etc.). Orientarea textuală în studiul terminologiilor propune noi puncte de vedere asupra termenilor şi a modalităţii de construire a sensului, în concordanţă cu utilizările reale din limbă. Variaţia devine unul dintre elementele cheie ce trebuie descrise în analizele bazate pe orientarea textuală a terminologiilor, în condiţiile în care relaţiile semantice ca sinonimia sau hiponimia şi chiar limbajul figurat apar şi sunt funcţionale în limbajele de specialitate, iar în diacronie conceptele pot evolua, termenii îşi pot modifica sensurile odată cu dezvoltarea domeniilor (Temmerman 2000: 16). 36 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ De asemenea, necesitatea analizării unui volum mare de date a dus la apariţia de noi metode de lucru bazate pe programele automate de analiză textuală, cu ajutorul cărora se poate observa şi descrie posibila variaţie. 3.2.4. Teoria comunicativă a terminologiei (TCT) Teoria comunicativă a terminologiei dezvoltată de M. T. Cabre propune o serie de principii şi metode de lucru ce oferă posibilitatea descrierii limbajelor specializate sub aspect cognitiv, lingvistic şi comunicativ. Cabre propune o teorie a terminologiei pornind de la două premise (2003a: 182): • terminologia reprezintă un set de nevoi şi de practici orientate spre satisfacerea acestor nevoi, fiind în acelaşi timp un câmp unificat de cunoştinţe, o disciplină ştiinţifică; • elementele de bază ale terminologiei sunt unităţile terminologice. In primul rând, termenii sunt necesari în toate activităţile legate de reprezentarea şi transferul informaţiilor specializate (traduceri tehnice, planificare lingvistică, documentare, standardizare etc.) (Cabre 2003a: 182). în al doilea rând, satisfacerea nevoilor presupune dezvoltarea de produse concrete de tipul dicţionarelor, textelor şi chiar anumite produse software necesare în documentare (Cabre 2003a: 182-183). în al treilea rând, terminologia reprezintă în opinia autoarei o disciplină cu un cadru suficient de larg din punct de vedere metodologic care include practicile necesare satisfacerii nevoilor utilizatorilor (Cabre 2003a: 182-183). Cabre propune o viziune complexă asupra elementelor de limbaj specializat sau a unităţilor tenninologice (Cabre 2003a: 182) pe care le consideră elemente complexe, multidimensionale, termenii fiind consideraţi deopotrivă unităţi cognitive, lingvistice şi comunicative. în aceste condiţii descrierea termenilor (unităţilor terminologice) trebuie să aibă în vedere aceste trei componente: componenta cognitivă, reprezentată de concepte, componenta lingvistică reprezentată de termen şi componenta comunicativă / pragmatică / socială. Caracterul multifaţetat al unităţilor terminologice (Cabre 2003a: 183) permite analiza termenului din diverse perspective. Fiecare latură a unităţilor terminologie, fie că este vorba de aspectul cognitiv, lingvistic sau socio-comunicativ poate fi accesat printr-o „fereastră”. în modelul teoretic dezvoltat de Cabre, o uşă reprezintă calea de acces spre una dintre cele trei laturi ale termenilor. în acest mod, se poate obţine accesul la toate laturile termenilor, dar nu simultan. în funcţie de „uşa” aleasă, indiferent dacă punctul de plecare îl reprezintă conceptul, termenul sau situaţia de comunicare, unitatea terminologică (obiectul central al analizei) este direct accesată (Cabre 2003a: 186). 4. Termenul. Aspecte teoretice Termenul, din punct de vedere cognitiv, este unitatea fundamentală a terminologiei reprezentând forma (lingvistică sau nelingvistică) prin care un concept determinat este desemnat şi impus printr-o definiţie la nivelul unui domeniu dat (M. T. Cabre apud Bidu-Vrănceanu 2007: 32) pentru asigurarea comunicării specializate. O definiţie aproape identică apare şi în norma ISO 704 (Busuioc, Cucu 2003): Un termen este o desemnare ce constă în unul sau mai multe cuvinte care reprezintă un concept general aparţinând unui limbaj special. Ambele definiţii reliefează latura cognitivă a termenilor, aceştia fiind consideraţi vectori ai cunoştinţelor non-lingvistice (P. Lerat apud Bidu-Vrănceanu 2007: 32). Ca unitate a cunoaşterii realizate în orice tip de terminologie, termenul trebuie să fie monosemantic, monoreferenţial, precis, în mod necesar corelat cu un anumit domeniu ştiinţific, tehnic etc. (Ten Hacken 2008: 979) şi definit cu rigurozitate în cadrul domeniului respectiv (Faber, Lopez Rodriguez 2012: 22). Astfel, fiecare concept este reprezentat de un singur tennen, printr-o singură definiţie, în cadrul unui singur domeniu de specialitate, relaţie strictă, reprezentată de triunghiul terminologic (v. Bidu-Vrănceanu 2007: 56). Caracterul monoconceptual, corespondenţa strictă între un termen şi conceptul desemnat (Faber, Lopez Rodriguez 2012: 18), este condiţia fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească, asigurându-se astfel precizia / univocitatea comunicării specializate, determinată de caracterul non-ambiguu al termenului asociat conceptului (Nedobity 1983: 69) într-un anumit domeniu. Pentru a putea îndeplini criteriile de monosemantism, monoreferenţialitate şi precizie, limbajele de specialitate tind să dezvolte elemente lexicale unice pentru fiecare concept stabilit în mod convenţional în cadrul fiecărei arii de activitate sau disciplină ştiinţifică (Sager 1990: 19). Astfel, fiecare concept dispune de propriul termen şi de propria definiţie în cadrul limbajului specific fiecărui domeniu. Relaţia concept - termen - domeniu este foarte importantă în analiza cu metode lingvistice a terminologiilor în condiţiile în care un tennen (la nivel formal) poate să facă parte concomitent din lexiconul general şi din lexiconul mai multor domenii specializate. Ţinând seama că elementele lexicale dintr-o limbă sunt finite, anumite cuvinte pot funcţiona atât în lexicul comun (LC), cât şi în limbajele de specialitate (LS). De exemplu, mai multe terminologii (prin care înţelegem suma tennenilor unui domeniu specializat) pot utiliza anumiţi termeni care primesc o anumită interpretare prin corelarea obligatorie cu domeniul, aşa cum este cazul lui WEEKEND din terminologia turistică (v. Bidu-Vrănceanu 2007: 57). ALEXANDRU DAN ANGHELINA Prin utilizarea unui singur termen pentru un singur concept în interiorul unui domeniu specializat bine definit (turism, medicină, IT etc.), se reduce semnificativ probabilitatea ambiguităţii. în realitate, există posibilitatea ca un concept să fie desemnat prin unul (situaţie preferabilă) sau mai mulţi termeni (situaţie care contravine principiilor terminologiei interne). Norma ISO 1087-1 2000, în prezentarea conţinutului documentului, indică explicit posibilitatea ca un concept să fie desemnat prin mai mulţi termeni şi menţionează că anumiţi termeni sunt preferaţi, alţii admişi: The layout follows the direct io ns given in ISO 10241. The entry has the following structure: entry number, preferred term(s), admitted term(s), deprecated term(s), defmition, example(s), note(s). Entry mimber, preferred term and defmition are the mandatory elements of each entry. Other elements appear only when appropriate. (ISO 1087-1 2000) Conform Teoriei Comunicative a Terminologiei (TCT) (Adelstein, Cabre 2001; Cabre, Estopâ 2003), termenii şi cuvintele nu sunt unităţi fundamental diferite. O unitate lexicală nu are nici statut de cuvânt, nici statut de termen, ci îşi activează sau nu valorile specializate în funcţie de contextul în care se actualizează, diferitele valori (specializate sau nespecializate) aflându-se în relaţie polisemică (Adelstein, Cabre 2001: 4). Specificul termenului constă în situaţia de comunicare, specializarea trăsăturilor semantice şi cunoştinţele pe care le reprezintă. Astfel, interpretarea unei anumite unităţi lexicale ca termen sau cuvânt se poate face numai în context, în funcţie de diversele situaţii de comunicare. Privit din perspectivă lingvistică, termenul depăşeşte statutul strict de unitate cognitivă cu rol în asigurarea comunicării specializate, accepţie specifică terminologiei specialiştilor, fiind considerat o unitate complexă cu caracteristici lingvistice şi socio-comunicative de care cercetarea trebuie să ţină seama. Din acestea, rezultă că specificul termenilor (unităţilor terminologice) se regăseşte în componentele gramaticale, cognitive şi pragmatice, caracteristici ce apropie, dar şi diferenţiază termenii de cuvintele din limba comună (Cabre 2003: 183-184). 4.1. Cuvânt - termen - termen standard 4.1. L Termen vs. cuvânt Distincţia dintre cuvinte, termeni şi termeni standard se poate face având în vedere situaţia de comunicare sau apartenenţa la unul sau mai multe domenii de specialitate. Un anumit element lexical poate fi utilizat în calitate de cuvânt, în cadrul comunicării între nespecialişti, dar ca termen, în contexte strict specializate. în funcţie de tipul de discurs, distincţia se poate rafina. Mai exact, se poate distinge între termenul etichetă, ca unitate a unei nomenclaturi, şi termenul în discurs (Bidu-Vrănceanu 2007: 38), care poate avea anumite extinderi contextuale. Astfel de extinderi aduc termenul mai aproape de cuvânt, creând premisele pentru determinologizare şi dezvoltarea de sensuri secundare. Tipul de discurs în care apare termenul şi specializarea acestuia sunt factori care contribuie la distincţia termen - cuvânt. Prezenţa unui termen în contexte de largă circulaţie duce, de cele mai multe ori, la determinologizare, cu păstrarea 40 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ sensului denotativ, iar, uneori, cu dobândirea de noi sensuri, conotative, asemenea celor discutate de Rizea (2009: 127): A ACCESA ajunge să se extindă şi asupra altor tipuri de program, începe să aibă preferinţe combinatorii mai puţin stricte, termenii apărând în contextul unor unităţi ale lexicului general {ACCESEZIprogramul de cercetare). Ten Hacken (2008: 982) propune o serie de criterii pentru identificarea termenilor şi, în consecinţă, pentru distingerea acestora de elemente ale lexicului comun: prezenţa în contexte specializate; structura internă a unui concept, care poate avea fie valoare prototipică, fie limite strict delimitate (valoare nonprototipică). Specializarea considerată un criteriu pentru distingerea termenilor de cuvinte are o natură subiectivă, ceea ce presupune ideea că natura specializată sau generală a elementelor utilizate poate avea diferite grade (Ten Hacken 2008: 982). Exemplificăm această caracteristică identificabilă, şi în domeniul pe care îl cercetăm, cu următorii termeni: PAROLĂ, SITE, PROCESOR, WIRELESS, FRACTAL şi TABLOU SUPERGLOBAL. Elementele prezentate, termeni specifici domeniului, reprezintă diverse grade de specializare. Dintre aceşti termeni, primii doi, pot fi consideraţi elemente specializate de cel mai scăzut nivel, următorii doi, ca având specializare medie, iar ultimii doi ca fiind termeni ultraspecializaţi. Această delimitare nu poate fi însă făcută cu exactitate, mai ales în cazul primilor patru termeni (PAROLĂ, SITE, PROCESOR, WIRELESS). Există posibilitatea ca WIRELESS sau PROCESOR să fie poziţionaţi pe acelaşi plan cu PAROLĂ şi SITE de lingvistul-terminolog sau de vorbitorii cu anumite competenţe în domeniul IT, dar, la modul general, nespecialişti. Structura internă a conceptelor, caracteristicile prototipice sau nonprototipice ale acestora reprezintă al doilea criteriu de identificare a termenilor. Ten Hacken (2008: 983-984) defineşte conceptele cu structură prototipică drept acele concepte care dispun de o serie de caracteristici ce pot fi negociate, unele fiind mai reprezentative decât altele, şi pe care le apropie de conceptele desemnate de cuvinte, în timp ce conceptele fără structură prototipică dispun de o serie de caracteristici care nu pot fi supuse negocierii, toate fiind la fel de reprezentative. La fel ca în cazul specializării, putem exemplifica cu elemente specifice domeniului IT, PC (computer personal) şi PHP.INI. Astfel, conceptul desemnat prin PC, aşa cum este şi cazul lui PASĂRE, urmând raţionamentul lui Ten Hacken, nu are limite clar definite, anumite (sub)clase putând fi considerate mai proeminente decât altele, în cazul lui PC, de exemplu, caracteristicile legate de producător sau de dimensiunea computerului reprezintă criterii ce pot fi negociate, cu efecte directe asupra includerii sau excluderii anumitor tipuri de computere. PHP.INI reprezintă un element cu limite clar definite în cadrul terminolgiei IT, cu caracteristici nonnegociabile. Un fişier este de tipul PHP.INI dacă şi numai dacă îndeplineşte anumite criterii de ordin tehnic ca: dacă PHP rulează ca modul în procesul server Web, este citit la fiecare pornire a serverului Web; dacă PHP funcţionează ca proces CGI, fişierul va fi citit la fiecare invocare a interpretorului etc. Pe baza acestor două criterii, specializarea şi structura prototipică sau nonprototipică a conceptelor, Ten Hacken propune distincţia între vocabular specializat, format din elementele lexicale care desemnează concepte cu structură prototipică, şi termeni, pentru elementele lexicale ce desemnează concepte cu limite bine definite (lipsite de structură prototipică). Aceste două criterii nu împiedică actualizarea termenilor sau a elementelor aparţinând vocabularului specializat dincolo de discursul ştiinţific, în lexicul comun. 41 ALEXANDRU DAN ANGHELINA 4.L2. Termen vs. termen standard Distincţia termen - termen standard este importantă în descrierea limbajelor ştiinţifice, gradul ridicat de difuzare făcând ca o serie de elemente lexicale cu un sens bine definit în cadrul domeniului să nu fie incluse în dicţionarele specializate şi să circule într-un cadru restrâns, fiind cunoscute de un număr limitat de vorbitori. Având în vedere că IT-ul reprezintă un domeniu de interes în perioada actuală pentru un număr din ce în ce mai însemnat de vorbitori şi că în domeniu se fac progrese în ritm accelerat, prezenţa unui element lexical cu sens bine definit şi stabil doar în texte nu trebuie să reprezinte un criteriu pe baza căruia elementul respectiv să nu fie considerat termen. Caracteristicile conceptual-semantice şi frecvenţa sunt criterii pertinente pentru considerarea elementelor încă neînregistrate în dicţionare drept termeni ai domeniului, potenţiali candidaţi pentru includerea ulterioară în dicţionarele specializate. Pe de altă parte, sunt şi termeni cunoscuţi de un număr mare de vorbitori, cu un sens stabil în domeniu, publicaţi în dicţionare sau nomenclatoare. Acest al doilea tip de termen este considerat de Sager (1990: 20) un termen standard, în opoziţie cu termenul, care nu este în mod necesar inclus în nomenclatoare. 4.1.3. Tipologia termenilor. Modalităţi de interpretare fn funcţie de terminologie, un termen poate avea mai multe modalităţi de exprimare: prin semne lingvistice, semne extralingvistice sau prin ambele. Dintre aceste trei tipuri, în continuarea analizei îi vom avea în vedere numai pe cei exprimaţi prin semne lingvistice şi care pot fi clasificaţi în funcţie de următoarele criterii: modalitatea de exprimare, caracterul recomandat sau nerecomandat şi raportul cu unităţi ale lexicului comun (LC). Semnele extralingvistice, redate prin litere, cifre, simboluri sau diverse combinaţii între acestea, fac ca decodarea sensului specializat de către un nespecialist să fie aproape imposibilă. Pe de altă parte, această manieră de codare facilitează comunicarea specializată, prin caracterul convenţional (Bidu-Vrănceanu 2007: 34), fiind specifică terminologiei propriu-zise, a specialiştilor. Descrierea lingvistică nu operează cu astfel de termeni, ci doar cu aceia exprimaţi prin intermediul unei limbi naturale. Uneori, termenii exprimaţi prin semne extralingvistice pot primi caracteristici lingvistice, aşa cum se întâmplă în cazul lui EURO (V., '98), unde apare un radical recognoscibil, iar semnul poate fii considerat mixt (P. Lerat apud Bidu-Vrănceanu 2007: 35). In mod asemănător, terminologia IT dispune de termeni care sunt folosiţi în paralel cu sigla corespunzătoare: UAL (Unitate aritmetico-logică), DP 1/ (Dispozitive periferice de intrare), DP /E (Dispozitive periferice de ieşire) etc. Condiţiile de precizie a sensului specializat sunt pe deplin satisfăcute mai ales în cazul în care o asemenea siglă intră în limba comună prin păstrarea caracterului monosemantic, monoconceptual, monoreferenţial. O altă distincţie ce se poate face în cazul unităţilor terminologice ţine de modalitatea de exprimare a acestora prin unităţi simple sau complexe. Unităţile simple nu pun probleme de identificare, clasificare şi includere în dicţionarele specializate, în timp ce în studiul unităţilor complexe este necesară identificarea limitelor grupurilor nominale 42 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ complexe (Maniez 2005: 135), care funcţionează unitar şi sunt monoreferenţiale. De cele mai multe ori în cazul terminologiei IT, numărul de elemente lexicale din care este format un termen poate fi un indiciu asupra poziţiei pe care termenul o ocupă în cadrul sistemului conceptual al domeniului. Termenii exprimaţi sintagmatic (cu două sau mai multe elemente) reprezintă, de obicei, subdiviziuni conceptuale ale termenilor formaţi dintr-un singur element. Pentru delimitarea diverselor tipuri de termeni caracterul recomandat sau nerecomandat al acestora reprezintă un alt criteriu în analiză. D. Electrotehn. operează cu concepte precum descriptori (termeni principali, recomandaţi) şi ne-descriptori (termeni secundari, sinonime tolerate, nerecomandate, abrevieri sau simboluri). Indicaţiile grafice (de tipul: =>) trimit, în cazul unui ne-descriptor, la descriptorul recomandat: Ne-descriptorii (la care nu apar traducerea şi definiţia, sinonimele jiind specifice limbii) sunt însoţiţi de simbolul grafic => care trimite la descriptorul recomandat (D. Electrotehn.: V). Diferenţierea tipurilor de termeni se poate face şi în funcţie de raportul cu unităţi ale lexicului general din interiorul aceleiaşi vocabule (L’Homme, Polguere 2007). Conceptul de vocabulă este înţeles aici ca entitate lexicală de nivel superior care regrupează una sau mai multe unităţi lexicale conectate pe baza unei relaţii de polisemie (L’Homme, Polguere 2007: 5). Din acest punct de vedere, se pot identifica anumite tipuri de termeni, de la elemente „pure”, la termeni derivaţi din accepţiuni generale ale vocabulelor pe baza anumitor mecanisme cognitive. 4.1.3.1. Termeni simpli. Termeni exprimaţi sintagmatic In urma cercetării corpusului format din cuvintele-intrare prezente în D. Electrotehn. (literele A - C) am identificat 633 de termeni repartizaţi astfel: 160 la litera A, 53 la B şi 540 la C. Dintre aceştia, 148 sunt termeni simpli, restul fiind exprimaţi sintagmatic, din două sau mai multe elemente. II Termeni simpli (148) 77% Termeni exprimaţi sintagmatic (485) O particularitate a terminologiei IT o reprezintă tendinţa de a crea serii hiponimice de la un termen-hiperonim. în terminologie, relaţia de hiponimie, prin clasificarea ierarhică pe care o realizează, este foarte importantă. Terminologiile fiind 43 ALEXANDRU DAN ANGHELINA ansambluri structurate de noţiuni ştiinţifice, superordonarea în corelaţie cu ierarhia propusă de organizarea hiponimelor (Bidu-Vrănceanu 2007: 137) poate fi considerată un reflex precis determinat de real, o modalitate de ordonare a cunoştinţelor, efectuată de specialiştii domeniului (Bidu-Vrănceanu 2007: 137). Hiponimele rezultate sunt, în cele mai multe dintre cazuri, sintagme dezvoltate cu două sau mai multe elemente. Nu trebuie totuşi înţeles că forma unui termen (numărul de elemente din care este compus) se corelează în mod obligatoriu cu statutul de hiponim sau hiperonim. în cadrul terminologiei IT se pot identifica termeni exprimaţi sintagmatic, dar care nu sunt subordonaţi altor concepte cu sens „mai general” ca BAZĂ DE DATE, AVANS DE LINIE, BANCĂ DE DATE, COLECTARE A SPAŢIULUI DISPONIBIL COMPARAŢIE LOGICĂ etc. Prezentăm în continuare câteva astfel de serii de elemente subordonate, exprimate sintagmatic, în care este prezent şi termenul supraordonat: • de la ADRESARE se formează: ADRESARE ABSOLUTĂ, ~ AUTORELATIVĂ, ~ CALCULATĂ, ~ CU PROGRESIE AUTOMATĂ, ~ DIRECTĂ, ~ IMEDIATĂ, ~ IMPLICITĂ, ~ INDIRECTĂ, ~ INDIRECTĂ PE MAI MULTE NIVELURI, ~ REPETITIVĂ, ~ SIMBOLICĂ • de la ADRESĂ se formează: ADRESĂ A INSTRUCŢIUNII, ~ ABSOLUTĂ, ~ AUTORELATIVĂ, ~ CALCULATĂ, ~ DE BAZA, ~ DE PISTĂ, ~ DE REFERINŢĂ, ~ DIRECTĂ, ~ EFECTIVĂ, ~ INDIRECTĂ, ~ REALĂ, ~ REALOCABILĂ, ~ EFECTIVĂ, ~ RELOCABILĂ, ~ SIMBOLICĂ, ~ VIRTUALĂ, ~ PARALELĂ • de la ALGORITM se formează: ALGORITM CRIPTOGRAFIC, ~ DE COMPRESIE, ~ DE ÎNLOCUIRE DE PAGINĂ, ~ DE PAGINARE • de la ALOCARE se formează: ALOCARE A MEMORIEI, ~ DE RESURSE, ~ DINAMICĂ A MEMORIEI ~ DINAMICĂ (A RESURSELOR), ~ DINAMICĂ DE MEMORIE TAMPON, ~ PARŢIALĂ, ~ PROCESOR, ~ STATICĂ DE MEMORIE TAMPON • de la BAZĂ DE DATE se formează: BAZĂ DE DATE ACTIVĂ, ~ COERENTĂ, ~ IERARHICĂ, ~ INTERACTIVĂ, ~ ORIENTATĂ SPRE OBIECTE, ~ PUBLICE, ~ RELAŢIONALĂ. • de la CARACTER se formează: CARACTER BINAR, ~ DE ANULARE, ~ DE ANULARE A BLOCULUI, ~ DE COMANDĂ A TRANSMISIEI, ~ DE COMANDĂ A DISPOZITIVULUI, ~ DE COMANDĂ AL FORMATULUI, ~ DE COMANDĂ ÎN TRANSMISIA DE DATE, ~ DE CONFIRMARE A RECEPŢIEI, ~ DE CONFIRMARE POZITIVĂ, ~ DE CONTROL etc. 4.1.3.2. Tipuri de termeni în funcţie de raportul cu unităţi ale lexicului general din interiorul aceleiaşi vocabule L’Homme şi Polguere (2007: 6) identifică o serie de criterii pe baza cărora termenii pot fi clasificaţi în termeni „puri”, utilizaţi strict în limbajele de specialitate şi termeni 44 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ derivaţi prin diverse mecanisme, utilizaţi atât în comunicarea specializată, cât şi în limba comună. Combinarea criteriilor în analiză realizează o tipologie complexă a termenilor şi subliniază în anumite situaţii relaţia cu lexicul comun, cu elementele generale ale limbii. Parametrii propuşi au în vedere distribuţia textuală a termenilor, tipul de utilizare marcată sau nonmarcată la nivelul textelor nespecializate şi anumite tipare de derivare: • EVLG = termenul aparţine unei vocabule din limba generală; reprezintă un anumit sens al unui cuvânt polisemantic • <—ALG = termenul este derivat în interiorul vocabulei dintr-o accepţiune din limba comună • <—ALS = termenul este derivat în interiorul unei vocabule dintr-o accepţiune de limbă specializată • ELG = termenul are utilizări non-marcate în limba generală • ULG = termenul trebuie considerat ca o unitate de limba generală Combinarea acestor criterii poate duce la diverse tipologii alte termenilor, autorii identificând şapte tipare în analiza efectuată. Se subliniază însă ideea că, la modul teoretic, pot exista douăzeci şi cinci de tipuri de termeni. Tipul de tenneni şi caracteristicile acestora sunt prezentate în tabelul următor, după modelul oferit de L’Homme şi Polguere (2007: 6-8), unde reprezintă absenţa, iar „+” prezenţa caracteristicii respective: Parametru Tip de termen GVLG <—ALG ALS ELG ULG 1. termeni puri - - - - - 2. termeni puri derivaţi din alţi termeni - - + - - 3. termeni derivaţi din unităţi ale limbii generale + + - - - 4. termeni utilizaţi în limba generală - - - + - 5. termeni derivaţi din alţi termeni şi utilizaţi în limba generală - - + + - 6. termeni derivaţi dintr-o unitate a limbii generale şi utilizaţi în limba comună + + - + - 7. termeni faţete ale unei unităţi din limba generală + + - + + 4.1.3.2.1. Termeni puri / termeni puri derivaţi din alţi termeni Termenii de tipul 1. şi 2. (termenii puri) sunt specifici unui singur limbaj de specialitate, contactul cu limba comună fiind în momentul actual inexistent. Există totuşi posibilitatea ca, în timp, aceştia să îşi schimbe statutul şi să devină termeni utilizaţi şi în limba generală (4.). 45 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Pentru moment, o serie de elemente rămân în interiorul domeniului şi sunt utilizate exclusiv de către specialişti, în comunicarea cu cel mai înalt grad de specializare: ADRESĂ A INSTRUCŢIUNII, ALGORITM CRIPTOGRAFIC, ALOCARE DINAMICĂ A MEMORIEI, CARACTER DE CONFIRMARE A RECEPŢIEI etc. 4.13.2.2. Termeni utilizaţi în limba generală / termeni derivaţi din alţi termeni şi utilizaţi în limba generală Termenii de tipul 4. şi 5. (utilizaţi în limba generală) sunt caracteristici pentru fenomenul determinologizării în diverse grade, cu păstrarea sensului denotativ, iar, uneori, cu dobândirea de noi sensuri, conotative ca PROCESOR, MEMORIE, HARDDISK, CD etc. 4.1.3.23. Termeni derivaţi din unităţi ale limbii generale Al şaselea tip de termeni (derivaţi dintr-o unitate a limbii generale şi utilizaţi în limba comună) este reprezentat de termenii metaforici. Includem în această categorie şi tiparul al treilea, constând în termeni (sensuri ale unui cuvânt polisemantic) creaţi pornind de la limba comună, specifici terminologizării. Studiile recente referitoare la metaforă ca figură de gândire nu doar ca element expresiv au arătat prezenţa metaforelor cu rol denominativ în limbajele de specialitate, fie că este vorba de tenninologia IT (Izwaini 2003; McClintock 2010; Jamet 2010; Varga 2005), fie de alte domenii de specialitate ca dreptul mediului înconjurător (Siqueira et al. 2009) sau domeniul financiar-bancar (Silaski, Kilyeni 2011) etc. Spre deosebire de metafora artistică ce poate avea lecturi multiple (DSL: 308), metafora terminologică are funcţie referenţială, asigurată de o analogie care trebuie să domine prin transparenţa sa (Bidu-Vrânceanu 2012: 34). De asemenea, dacă în cazul metaforei artistice transferul este relativ liber, metaforele terminologice trebuie să fie termeni creaţi prin transfer fie din lexicul comun (LC) în lexicul specializat (LS), fie din domenii diferite ale lexicului specializat (LSI) (Bidu-Vrânceanu 2012.: 33). In acest sens, termenii derivaţi din alţi termeni şi utilizaţi în limba generală (5.), VIRUS fiind unul dintre aceştia, prezintă atât caracteristicile specifice determinologizării şi este în acelaşi timp un termen metaforic, derivat dintr-un alt termen de specialitate şi utilizat dincolo de comunicarea strict specializată, în limba comună. Faptul că un anumit concept este desemnat printr-un termen metaforic nu contravine în mod explicit criteriilor de univocitate şi precizie semantică sau de monoreferenţialitate ale terminologiei specialiştilor. Metaforele terminologice sunt fixate la nivel naţional şi chiar internaţional de organisme competente, de autoritatea din domeniu respectiv (Dmţă 2008) şi incluse alături de alţi termeni specifici fiecărui domeniu în glosare specializate. Astfel, în cadrul fiecărui domeniu termenul exprimat metaforic este specific unui singur concept, păstrându-se astfel relaţia univocă dintre concept, termen şi domeniu. Posibilele situaţii de ambiguitate rezultate de prezenţa aceluiaşi element lexical în lexicul comun şi în anumite limbaje de specialitate sau în două sau mai multe limbaje de specialitate (Bidu-Vrânceanu 2012: 33) pot fi evitate cu condiţia ca emiţătorul sau receptorul unui mesaj să aibă în vedere contextul mai larg în care apare termenul. De 46 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ asemenea, posibilitatea apariţiei ambiguităţii este relativ scăzută dacă transferul termenilor se face din domenii de specialitate îndepărtate (Tammerman 2000: 163), aşa cum se întâmplă cu MEMORIE (psihologie şi IT) sau VIRUS (medicină şi IT). In ceea ce priveşte termenii din domeniul IT, s-a constatat că un număr mare dintre aceştia sunt metaforici (Meyer et al. 1998, Lawler 1999, Meyer 2000). Noile realităţi sociale au dus la deschiderea domeniilor, interesul crescut al nespecialiştilor pentru unele dintre acestea, favorizând acest lucru. Astfel se explică numărul mare al metaforelor prezente nu numai în domeniul intemetului, ci în domeniul IT în general. Metaforele permit utilizatorilor să înţeleagă concepte specifice domeniului prin intermediul altor concepte deja cunoscute (Meyer et al. 1998: 524). Se constată în acest fel o altă diferenţă notabilă între metafora artistică şi metafora terminologică: dacă metafora artistică are rol estetic, metafora terminologică are în primul rând funcţie cognitivă (Lakoff, Johnson 2003: 4). Prezentăm în cele ce urmează o serie de metafore6 identificate în corpusul cercetat. BACKBONE -> MAGISTRALĂ Domeniul medical, din care s-a făcut iniţial transferul, nu este păstrat şi în română, unde s-a ales tot o transpunere de tip metaforic, dar din transporturi: arteră principală de comunicaţie rutieră, feroviară etc. (DEXI). Redarea perfectă, cu păstrarea domeniului, ar fi presupus BACKBONE —> COLOANĂ VERTEBRALĂ. în terminologia IT, MAGISTRALA reprezintă un grup de linii de comunicaţie pentru transmiterea informaţiei de la diferite surse spre unul sau mai mulţi destinatari (DEXI). Având în vedere că analogia care stă la baza metaforelor terminologice trebuie să fie cât mai transparentă posibil, considerăm că selectarea lui MAGISTRALĂ şi nu a lui COLOANĂ VERTEBRALĂ este mai productivă. Chiar dacă COLOANĂ VERTEBRALĂ implică la un anumit nivel (în domeniul medical) şi ideea de transfer de informaţie între o sursă şi un receptor, transparenţa lui MAGISTRALĂ în ceea ce priveşte ideea de transport, de transmitere de informaţie (asemenea mărfurilor) este mult mai mare. BUS—► MAGISTRALĂ Asemenea perechii BACKBONE —> MAGISTRALĂ, ambele metafore implică ideea de transfer. Spre deosebire însă de metaforele de mai sus, unde domeniile din care se face transferul diferă fundamental, în redarea lui BUS prin MAGISTRALĂ se păstrează domeniul transporturilor. în cadrul terminologiei IT româneşti, MAGISTRALĂ este folosit cu două sensuri (sensul indicat de DEXI cu marca diastratică inform, fiind o medie între sensurile indicate de D. IT sau de OED), în timp ce engleza diferenţiază sensurile exprimate prin MAGISTRALĂ, folosind termenii BACKBONE (cu marca diastratică Computing & 6 în analiza metaforelor s-a avut în vedere, în primul rând, stabilirea celor mai bune echivalente româneşti ale componentelor metaforice din engleză, prin consultarea definiţiilor din Oxford Dictionary (OED) şi Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI). Sinonimele astfel identificate au fost comparate cu elementele prezente în cadrul metaforelor din română, pe baza definiţiilor din DEXI, cu scopul de a observa în ce constau diferenţele de redare: modificări în ceea ce priveşte domeniul din care s-a făcut transferul, lărgiri sau restrângeri de sens ale componentelor metaforelor sau înlocuirea totală a componentelor metaforice cu alte elemente, pe baza unor trăsături comune. Metaforele identificate reprezintă echivalentele româneşti ale metaforelor terminologice din engleză indicate de D. IT. Având în vedere dinamica terminologiei IT, acestea nu trebuie considerate ca unice variante. 47 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Telecommunications) pentru o conexiune digitală de mare viteză specifică reţelelor de mare suprafaţă şi BUS (cu marca diastratică Computing) pentru componenta care permite transferul de date în interiorul unui computer. în ambele perechi de metafore (BACKBONE —> MAGISTRALĂ şi BUS—► MAGISTRALĂ) se observă polisemia termenului MAGISTRALĂ, în condiţiile în care dintre cele mai importante cerinţe ale terminologiei specialiştilor este ca termenul să fie monosemantic, evitându-se astfel situaţiile de ambiguitate. Contextual, evitarea echivocului este de preferat (Bidu-Vrănceanu 2007: 112), de aceea, la nivelul textelor specializate, polisemia este, cel puţin teoretic, respinsă. în realitate, s-au semnalat cazuri de polisemie în cadrul terminologiei interne pentru mai multe domenii ştiinţifice (v. Bidu-Vrănceanu 2007: 112-113). BACK DOOR -► POARTĂ SECRETĂ Conceptual, elementul metaforic poartă diferă de cel din limba de origine. Echivalentul lui door este uşă, definiţiile celor două cuvinte fiind aproape identice: a hinged, sliding, or revolving barrier at the entrance to a building, room, or vehicle, or in the framework of a cupboard (OED) respectiv deschizătură de formă regulată în peretele unei clădiri, al unui vehicul\ al unei piese de mobilier care permite intrarea (şi ieşirea) (DEXI). Pentru poartă, DEXI indică sensul deschidere amenajată într-un zid, într-un gard etc. pentru a permite accesul din interior spre exterior şi invers (..) fig. cale de acces, posibilitate de a realiza ceva. Deşi apropiate conceptual-semantic, diferenţa dintre poartă şi uşă constă în poziţionarea acestora. Dacă poartă face parte din structura unui gard sau zid (exterior unei clădiri), uşă reprezintă un element din însăşi structura unei clădiri. Este posibil ca redarea prin poartă să fi fost facilitată de faptul că poartă este un cuvânt vechi în română, care are deja un sens figurat bine stabilit. Pentru uşă, DEXI nu indică sensuri figurate care ar putea duce la echivalarea perfectă a celor două metafore. JUMPER—> CĂLĂREŢ Metafora iniţială din engleză a apărut cel mai probabil prin transferul din lexicul comun, pe baza analogiei cu obiectul vestimentar (jumper) care în română se poate echivala cu pulover, a knitted garment typically with long sleeves, worn over the upper body (OED) respectiv (adesea cu determinant, care indică materialul) obiect de îmbrăcăminte tricotat, fără nasturi, care acoperă partea superioară a corpului şi care este îmbrăcat pe cap (..) (DEXI) Trecerea din engleză în română, cu modificarea semantică evidentă, poate fi explicată prin faptul că ambele cuvinte (jumper şi călăreţ) înglobează semantic trăsătura [care este / vine deasupra]. De altfel, unul dintre sensurile lui CĂLĂREŢ din DEXI este (electr.) piesă mică din sârmă, în forma literei U, care serveşte la închiderea unui circuit electric (prin intermediul unui godeu). Prezenţa mărcii diastratice electr, şi nu inform. indică posibilitatea ca transferul să se fi făcut, în interiorul limbii, sub influenţa sensului din electronică, informatica şi electronica fiind domenii ştiinţifice complementare. HOME PAGE U PAGINĂ GAZDĂ în această pereche, s-a ales redarea lui home the place where one lives permanently, especially as a member of a family or household (OED) nu prin casă, clădire (cu mai multe 48 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ încăperi) care serveşte drept locuinţă omului (DEXI) ci prin gazdă, stăpânul unei case în raport cu oaspeţii săi (DEXI). Trecerea de la casă la gazdă, prin metonimie, este facilitată de faptul că ambele cuvinte fac parte din sfera semantică a locuinţei. DISINFECTION -> DEVIRUSARE Sensul lui disinfection, clean (something) with a disinfectant in order to destroy bacteria (OD), poate fi, în esenţă, echivalat cu termenul românesc din microbiologie dezinfectare, (microbiol.) distrugere de microorganisme patogene (microbi, paraziţi etc.) şi inactivare a viruşilor într-un mediu inert (materiale sau suprafeţe), prin mijloace fizice (îndeosebi căldură, radiaţii) sau chimice (dezinfectante, bactericide) pentru a preveni contaminarea. (DEXI). In opinia noastră, mecanismul prin care a apărut DEVIRUSARE în română este următorul: transferul din domeniul medical în domeniul IT al lui virus, pe baza trăsăturii comune [element dăunător], urmat cel mai probabil de apariţia verbelor A VIRUSA şi A DEVIRUSA. Sensurile specializate pe care verbele le au în domeniu au contribuit la apariţia lui DEVIRUSARE, neînregistrat în DEXI. BRIDGE -> PUNTE Comparând definiţia lui bridge cu cea a echivalentului românesc pod şi a lui punte se pot observa asemănările semantice pe baza cărora s-a făcut transferul, dar şi anumite deosebiri care motivează încadrarea acestei perechi în clasa metaforelor redate imperfect. Toate cele trei cuvinte fac parte din aceeaşi clasă lexico-semantică a construcţiilor care susţin o cale de comunicaţie. Bridge este definit a structure carrying a road, path, railway, etc. across a river, road, or other obstacle (OD), iar pod şi punte sunt definite construcţie de lemn, de piatră, beton, de metal etc., care susţine o cale de comunicaţie terestră (şosea sau cale ferată) (..) respectiv pod îngust (format dintr-o scândură sau dintr-o bârnă), aşezat peste o apă mică, peste un şanţ, peste o râpă etc., peste care se poate trece numai cu piciorul. Diferenţa relevantă la nivelul sensului este cea referitoare la mărime, indicată explicit pentru punte (pod „îngust” sau, refonmilat, de dimensiuni mici). în urma analizei metaforelor s-a observat că diferenţele dintre acestea variază în diferite grade. Perechile BRIDGE - PUNTE, BACK DOOR - POARTĂ SECRETĂ prezintă diferenţe minore în ceea ce priveşte semantismul elementelor metaforice. în cazul JUMPER -CĂLĂREŢ diferenţele semantice observate sunt mai numeroase decât în cazul lui PUNTE şi POARTĂ SECRETĂ, semele comune ca /pentru acces/ sau /care este (vine) deasupra/ motivând alegerea acestora. Metafora BACKBONE - MAGISTRALĂ este reprezentativă pentru observarea modificării domeniului din care se selectează componenta (domeniul medical pentru engleză respectiv domeniul transporturilor pentru română). în cadrul perechii DISINFECTION - DEVIRUSARE s-a observat redarea metaforei din engleză printr-un termen format cel mai probabil în interiorul limbii române, prin derivare, de la A VIRUSA. în funcţie de criteriile aplicate, analiza termenilor din domeniul IT dezvăluie diferite caracteristici ale acestora, de la statutul de termen recomandat sau nerecomandat în comunicarea specializată, la caracteristici legate de exprimarea simplă sau sintagmatică, corelate cu caracterul de hiperonim sau hiponim al structurilor, până la relaţia cu elemente ale limbii generale. 49 ALEXANDRU DAN ANGHELINA 4.1.4, Termeni recomandaţi - termeni nerecomandaţi în D. Electrotehn. Dintre cei 633 de termeni prezenţi în cadrul literelor A-C, 74 reprezintă termeni nerecomandaţi, dicţionarul făcând trimitere la termenii recomandaţi7: ACCES ALEATOR(IU) => ACCES DIRECT, ACCES SELECTIV => ACCES DIRECT, ACCES SERIAL => ACCES SECVENŢIAL, ADRESĂ REALOCABILĂ => ADRESĂ RELOCABILĂ, AFIŞAJ => AFIŞARE, ALGORITM DE PAGINARE => ALGORITM DE ÎNLOCUIRE DE PAGINĂ, A ALINIA => A CADRA, AMORSĂ DE SFÂRŞIT DE BANDĂ MAGNETICĂ => CAPĂT (DE BANDĂ MAGNETICĂ), AMPLITUDINE A ERORILOR => INTERVAL AL UNEI ERORI etc. * Termeni recomandaţi (559) ^Termeni nerecomandaţi (63) Prezenţa acestor elemente nerecomandate arată o realitate a limbii ce contravine la un anumit nivel principiilor terminologiei: un concept trebuie desemnat printr-un singur termen în cadrul unui domeniu de specialitate. Termenii de mai sus, deşi sunt funcţionali în cadrul terminologiei IT fac ca un concept să fie desemnat nu prin unul, ci prin două elemente lexicale, care pot pune probleme în identificarea corectă a referentului. 4.1.5. D. Electrotehn. vs. D. IT. Inventar de termeni8 La o primă consultare a prefeţelor celor două dicţionare, utilizatorului, specialist sau nu, i se indică numărul de termeni şi/ sau de concepte prezente în paginile fiecăruia. Astfel, în D. Electrotehn., se regăsesc circa 2800 de concepte, iar fondul terminologic conţine circa 3000 de termeni, în timp ce D. IT cuprinde 2000 de articole, explicaţii şi abrevieri completate de aproape 600 de termeni din informatică, Internet şi calculatoare care au intrat şi s-au încetăţenit de-a lungul anilor în limba română. Aşadar, cele două dicţionare utilizate în analiză conţin un număr relativ egal de cuvinte-intrare (descriptori şi ne-descriptori, în cazul lui D. Electrotehn.). în ceea ce priveşte litera A, în D. Electrotehn. am identificat 148 de cuvinte-intrare (dintre care 14 sunt ne-descriptori). La nivelul D. IT am identificat 132 de termeni-intrare. Din nou, cel puţin din punctul de vedere al numărului de termeni, cele două dicţionare sunt foarte asemănătoare. Dacă se elimină din discuţie ne-descriptorii, în D. Electrotehn., la litera A, sunt 134 de termeni recomandaţi, cu doi mai mulţi decât în D. IT. 7 Pentru lista completă a termenilor nerecomandaţi de D. Electrotehn. (literele A-C) v. Anexa 2. 8 Inventar realizat pe baza termenilor de la litera A. Pentru lista completă v. Anexa 4 50 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Comparând însă listele de cuvinte-intrare ale celor două dicţionare se poate observa că elementele comune sunt relativ reduse cantitativ: A ABANDONA, ACCES ALEATORIU, ACCES SECVENŢIAL, A ACCESA, ACUMULATOR, ADAPTOR, A ADĂUGA, ADĂUGA (ÎNTR-0 BAZĂ DE DATE), ADRESĂ ABSOLUTĂ, ADRESĂ REALĂ, ALFANUMERIC, ALIMENTARE CU HÂRTIE, ALOCA, ANTET, APELA, ARGUMENT, ARHITECTURĂ CLIENT/ SERVER (cu varianta ARHITECTURĂ DE TIP CLIENT/ SERVER), ASAMBLOR şi ATENUARE. Lipsa de elemente comune considerăm că se poate explica din două motive: 1. publicul căruia i se adresează fiecare dintre cele două glosare; D. Electrotehn. este un dicţionar elaborat de specialişti pentru specialişti, în timp ce D. IT are în vedere un public mai larg, un public ale cărui cunoştinţe în domeniu nu sunt la nivelul cunoştinţelor publicului care consultă D. Electrotehn. şi care este interesat de o serie de termeni specifici părţii aplicate ca, de exemplu, anumite sigle şi abrevieri, termeni specifici internetului etc.; 2. caracterul normativ al D. Electrotehn., care face în mod explicit diferenţa între termeni recomandaţi şi nerecomandaţi, în opoziţie cu „deschiderea” pe care o afişează D. IT în includerea termenilor nou apăruţi în domeniu, inclusiv termeni neadaptaţi, preluaţi din engleză. în afară de termeni cu formă românească, D. IT include în lista de cuvinte o serie de termeni pe care îi consideră „încetăţeniţi” în limba română şi cărora le reţine numai forma din engleză: ACCESIBILITY OPTIONS, ACCESSWARE, ACTIVATE WINDOWS, ACTIVE MO VIE, AUTOPLAY, AUTORESPONDER, AUTOSYNC. în acelaşi timp, în D. IT (litera A) numărul de sigle prezente este considerabil mai mare decât cel din D. Electrotehn.: • 16 sigle şi abrevieri pentru termeni care au structură complexă în D. IT (ADSL = Asymmetric Digital Subscriber Line; AFK = Away From Keyboard; AGP = Accelerated Graphics Port; AGP = Advanced Graphics Port; ANSI = American National Standard Institute; API = Application Program Interface; APL = A Programming Language.; ASCII = American Standard Code for Information Interchange; ASL = Age Sex Location; ASP = Active Server Pages; AT = Advanced Technology; ATA = Advanced Technology Attachment; ATIC = Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din România; ATM = Adobe Type Manager; ATM = Asynchronous Transfer Mode; ATX); • 2 sigle în D. Electrotehn. (CAD = CONVERTOR (ELECTRONIC) ANALOGIC-DIGITAL şi CDA = CONVERTOR DIGITAL-ANALOGIC). 51 5. Definiţia. Rolul analizei descriptiv-lingvistice în terminologie Din perspectiva terminologiei descriptiv-lingvistice, dicţionarele generale şi implicit definiţiile lexicografice sunt importante, apreciindu-se că aproximativ 40% dintre cuvintele prezente în cadrul acestora sunt termeni tehnici, includerea lor fiind condiţionată de interesul pe care vorbitorii îl manifestă pentru cunoaşterea ştiinţifică (Bidu-Vrănceanu 2007: 46). Circulaţia extinsă a termenilor este o condiţie fundamentală pe care aceştia trebuie să o îndeplinească pentru înregistrarea în dicţionarele generale. De asemenea, definiţiile trebuie să fie accesibile nespecialiştilor, performanţele lingvistice ale unui vorbitor putând fi astfel ameliorate, chiar dacă decodarea sensului specializat, a definiţiei acestuia, nu se poate realiza decât parţial (Bidu-Vrănceanu 2007: 46). Dacă dicţionarele terminologice au un caracter normativ-prescriptiv, fiind dificil de utilizat într-un domeniu dat de un nespecialist, dicţionarele generale trebuie să se plaseze pe o poziţie intermediară între diferitele limbaje de specialitate şi limba standard, terminologiile ştiinţifice devenind astfel coduri semideschise, accesibile (Bidu-Vrănceanu 1993: 48; 2007: 45). Definiţiile au un rol important în deschiderea codurilor ştiinţifice, deschidere justificată de interesul grupurilor neomogene de vorbitori pentru anumite domenii. Interesează, în aceste condiţii, în ce măsură un dicţionar general facilitează accesul la sensul specializat al unui termen şi dacă se respectă principalele coordonate ştiinţifice din dicţionarele specializate. înţeleasă ca o definiţie a specialiştilor, definiţia terminografică operează cu elemente limitate la un singur domeniu de activitate, având în vedere coerenţa conceptuală şi omogenitatea informaţiilor (Bidu-Vrănceanu 2007: 58). Pentru un nespecialist, asemenea elemente sunt un factor de ambiguitate şi împiedică decodarea corectă a sensului specializat. Definiţiile lexicografice, la modul ideal, trebuie să fie mai bine structurate decât definiţiile naturale, care pot fi produse de orice vorbitor al unei limbi, dar mai accesibile din punctul de vedere al metalimbajului decât cele terminologice (Mortureux 1997: 61). Se pune, de asemenea, problema informaţiilor pe care o definiţie lexicografică trebuie să le conţină. O modalitate prin care se poate „controla” cantitatea, dar cel mai important calitatea informaţiilor furnizate de dicţionarele generale, este înlăturarea balastului din definiţiile lexicografice pe baza unei analize semantice riguroase în urma căreia să se poată reconstitui o definiţie mai clară, mai succintă, mai relevantă (Bidu-Vrănceanu 2009: 30). Având în vedere rolul pe care definiţiile lexicografice îl au în deschiderea codurilor ştiinţifice şi în învăţarea lexicală (Bidu-Vrănceanu 1993), acestea trebuie să îndeplinească o serie de criterii necesare pentru decodarea sensurilor termenilor din domeniul IT: ALEXANDRU DAN ANGHELINA • articolele de dicţionar trebuie să prezinte informaţiile semantice şi gramaticale relevante; • la nivelul diferenţelor specifice, trebuie eliminate datele nerelevante, iar ceea ce se păstrează să fie atât relevant, cât şi economic; • pentru cuvintele din aceeaşi clasă, genul proxim trebuie formulat omogen, fără diferenţe specifice. într-o interpretare generală, în cadrul unui dicţionar, definiţia unui element lexical, specializat sau general, este compusă din toate datele (extralingvistice, gramaticale şi semantice) referitoare la cuvântul intrare, după cum urmează (Solomonick 1996: 484): • elemente extralingvistice - totalitatea indicaţiilor de ordin grafic, de la numerotarea sensurilor la anumite simboluri, până la detalii care ţin de corpul de literă utilizat; • informaţii gramaticale - indicarea părţii de vorbire sau a relaţiilor sintactice specifice cuvântului intrare sunt elemente opţionale în funcţie de natura dicţionarului. Dacă indicarea părţii de vorbire este un criteriu necesar în dicţionarele generale, acest tip de informaţie este omis în dicţionarele specializate. Omisiunea se poate explica prin faptul că un specialist care consultă un dicţionar specializat nu este interesat de caracteristicile morfo-sintactice ale termenului, ci de sensul specific pe care acesta îl are în cadrul unui anumit domeniu; • definiţia propriu-zisă sau formală - poate fi o definiţie logică, bazată pe gen proxim şi diferenţe specifice sau se poate realiza prin descrieri de diverse tipuri, parafraze, sinonime, exemplificări cu citate etc. 5.1. Tipuri de definiţii în dicţionare In funcţie de criterii bine determinate ca structura sau metalimbajul utilizat şi chiar în funcţie de caracteristicile specifice cuvintelor intrare, se pot delimita anumite tipuri de definiţii. După structură definiţiile pot fi: • substanţiale (Bidu-Vrănceanu 2007: 53), cunoscute şi ca definiţii generice (Shelov 2003: 52) sau definiţii analitice (Barque, Nasr, Polguere 2010: 246), bazate pe gen proxim (hiperonim, arhilexem sau arhisemem) şi diferenţe specifice (componente periferice care specifică sensul unui cuvânt în relaţie cu alte cuvinte din clasă), în care relaţia gen-specie este explicit indicată. • non-specifice - definiţii care nu conţin un gen proxim şi diferenţe specifice şi care echivalează termenul de definit cu o parafrază. Spre deosebire de definiţiile comune, acest tip (non-specific) fixează relaţii conceptuale între termeni fără a indica relaţia gen-specie (Shelov 2003: 56). Conform lui Shelov (2003: 55) nu toate definiţiile bazate pe gen proxim şi diferenţe specifice pot fi încadrate în categoria definiţiilor generice. în condiţiile în care genul proxim indicat nu beneficiază de propria definiţie sau face parte din LC, se consideră că definiţia care 54 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ îl conţine nu este o definiţie generică, ci o definiţie comună, o definiţie care nu fixează relaţii conceptuale între termeni tocmai pentru că genul proxim nu face parte din sistemul conceptual al domeniului. Prezenţa sau absenţa definiţiei genului proxim devine astfel un criteriu important în determinarea tipului de definiţie din dicţionarele specializate în primul rând, dar şi din dicţionarele generale. Utilizarea unui termen în cadrul unei definiţii, pe post de gen proxim sau nu, trebuie corelată cu indicarea sensului termenului respectiv în dicţionar. In cazul dicţionarelor generale care includ şi tenneni ştiinţifici, aşa cum sunt DEX şi DEXI, refonnularea definiţiilor pe baza informaţiilor semantice strict relevante trebuie să aibă în vedere un criteriu important: includerea şi definirea genului proxim utilizat. Metalimbajul utilizat reprezintă un alt criteriu de diferenţiere între diversele modalităţi de redactare a unei definiţii (Bidu-Vrănceanu 2007: 62-71). Definirea unui termen presupune o echivalenţă semantică, o parafrazare care să conţină toate elementele constitutive ale acestuia (Mortureux 1997: 63), ce trebuie să permită unui nespecialist să înţeleagă, dar şi să poată reda ulterior sensul termenului (Mortureux 1997: 61; Bidu-Vrănceanu 2007: 50), chiar dacă nu în totalitate. Astfel de echivalenţe, anumite aproximări ale sensului specializat, care de multe ori sunt făcute subiectiv de către lexicograf, pot duce la ceea ce Bidu-Vrănceanu (2007: 62-71) numeşte definiţii alternative în lexicul specializat: • definiţii preştiinţifice sau uzuale, care nu pun probleme în decodarea sensului, fiind folosite elemente cunoscute de majoritatea vorbitorilor; • definiţii mixte, rezultate din diverse combinaţii ale informaţiilor. în acest caz, elemente din definiţia ştiinţifică (clasarea fiind făcută printr-un termen strict ştiinţific) apar alături de unele descrieri funcţionale ale obiectului; • definiţii mixte, în care definiţia ştiinţifică se alătură definiţiei uzuale în diverse grade, în acelaşi articol de dicţionar; • definiţii mixte rezultate din combinarea mai multor elemente ca formule chimice sau alte simboluri; • definiţii mixte rezultate din combinarea explicaţiilor accesibile unui nespecialist cu termeni savanţi din latină. Definiţiile alternative nu exclud însă posibilitatea indicării genului proxim şi a diferenţelor specifice ale unui termen. Există posibilitatea formulării unei definiţii analitice pentru termeni strict specializaţi cu elemente ale lexicului comun, metodă aplicată de Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, Oxford Advanced Learner’s Dictionary sau Cambridge International Dictionary of English (v. Niculescu-Gorpin, Vasileanu 2013). în ceea ce priveşte definiţiile preştiinţifice şi mixte, există posibilitatea ca dicţionarele generale să definească elementele de lexic specializat prin alte elemente aparţinând aceluiaşi domeniu ştiinţific, fără a se crea situaţii de ambiguitate sau circularitate, dar cu unele dificultăţi de decodare. Ten Hacken (2008: 978) susţine că termenii pot fi definiţi prin alţi termeni dacă sunt respectate două condiţii: termenii utilizaţi în definiţie să fie mai accesibili decât termenul de definit şi termenii prin care se realizează definirea să nu se refere la termenul de definit. 55 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Calitatea unui termen utilizat în definire de a fi mai „simplu”, este susţinută de ideea că specializarea unui termen, care teoretic îl diferenţiază de cuvintele din lexicul comun, este considerată un criteriu subiectiv ce poate varia de la un vorbitor la altul (v. 4.1.1.) 5.2. Mărcile diastratice. Importanţa în analiza descriptiv-lingvistică Din punctul de vedere al terminologiei descriptiv-lingvistice (Bidu-Vrănceanu 1997, 2000, 2007) şi al lexicografei în general (Glatigny 1990) mărcile diastratice au un rol important sub mai multe aspecte: • indică poziţia lexicografului referitoare la limbă şi la lume (Glatigny 1990: 7); • indică situaţiile lingvistice şi extralingvistice de comunicare corectă (Bidu-Vrănceanu 2000: 12), iar în cazul elementelor specifice limbajelor specializate indică restricţiile contextuale la care este supus termenul (Bidu-Vrănceanu 2009: 32; 1997: 27); • reprezintă o manieră de explicare sintagmatică a sensului şi pot suplini absenţa contextelor ilustrative (Bidu-Vrănceanu 2000: 12); • permit trecerea de la o definiţie generală la accepţiuni particulare, transfer discursiv prin care se modifică statutul unui cuvânt din punct de vedere semantic (Glatigny 1990: 10). In ceea ce priveşte poziţia în cadrul intrării de dicţionar, prin care înţelegem combinaţia dintre cuvântul titlu şi definiţia acestuia, mărcile diastratice se pot combina cu cuvintele-intrare, cu sensul unui cuvânt sau cu o anumită sintagmă (Rey 1990: 18). Bidu-Vrănceanu (1997, 2000) realizează o tipologie a mărcilor diastratice pe care le grupează în perechi opozitive cu caracter general de tipul literar / non-literar, uzual / non-uzual şi general /special. Timpul, spaţiul, societatea, frecvenţa şi stilul funcţional al limbii, cu diverse valori (învechit, ieşit din uz - pentru timp, rar - pentru frecvenţă, ştiinţific, tehnic - pentru stilul funcţional al limbii etc.) sunt alte variabile după care se pot clasifica informaţiile indicate de mărcile diastratice. Dintre acestea, terminologia descriptiv-lingvistică este interesată de marca ştiinţific, mai exact de subcategoriile acesteia {med., anat., chim., inform, etc.) Prezenţa sau absenţa mărcilor de domeniu în cazul termenilor înregistraţi în dicţionarele generale este un criteriu de apreciere a practicii lexicografice, cu efecte directe asupra cititorului. Prezenţa unei anumite mărci oferă informaţii preliminare vorbitorilor care îşi pot adecva comunicarea în condiţiile în care aceştia, uneori, sunt nevoiţi să utilizeze cuvinte sau temeni mai puţin cunoscuţi (Bidu-Vrănceanu 2000: 12). Indicarea consecventă, chiar redundantă a mărcii diastratice atunci când informaţia se poate recupera din definiţie (Bidu-Vrănceanu 1997: 35), aşa cum este cazul lui HARDDISK definit în DEX dispozitiv care conţine unul sau mai multe discuri rigide (acoperite cu un material care permite înregistrarea magnetică a datelor), capuri de citire sau scriere şi un motor de antrenare a discurilor, aflate într-o carcasă de protecţie, şi care este folosit la stocarea în cantitate mare a datelor dintr-un calculator, poate avea beneficii pentru cercetarea dicţionarelor cu ajutorul sistemelor informatizate. 56 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ O căutare după marca specifică unui domeniu sau subdomeniu, fie că este vorba de informatică, matematică, chimie, medicină etc. oferă posibilitatea de afişare a tuturor elementelor asociate unui anumit domeniu (Bouvet, Mathieu-Colas 1999: 180) şi ar putea reduce riscul de a omite un anumit termen prin cercetarea „manuală”, aproape imposibil de efectuat, a tuturor intrărilor dintr-un dicţionar. De exemplu, o căutare după marca diastratică (inform.) permite cercetarea a unui număr mare de pagini într-un timp mult redus faţă de o căutare „manuală”, pagină cu pagină. Metoda de căutare automată a mărcilor diastratice şi de identificare a termenilor specifici unui anumit domeniu poate fi productivă în analiză numai în condiţiile în care acestea sunt indicate cu consecvenţă înaintea definiţiei termenilor înregistraţi, chiar dacă apartenenţa la un domeniu sau altul se poate deduce din descrierea sensului termenului. Un asemenea mod de cercetare a dicţionarelor, în momentul actual, nu ar da posibilitatea cercetătorilor să identifice toţi termenii înregistraţi nu doar în DEX, ci şi în alte dicţionare generale. După cum se poate observa din definiţia lui HARDDISK, lipsa mărcii diastratice face ca lista de cuvinte identificată cu ajutorul căutării automate să nu fie completă. Prezentăm mai jos una dintre modalităţile de cercetare a lucrărilor lexicografice în format electronic, ce se dovedeşte utilă din mai mute considerente: siguranţă (căutarea automată nu omite elemente, ceea ce este posibil în cazul unei căutări „manuale”), rapiditate (computerele pot procesa volume mari de date într-un interval scurt de timp). Imaginea de mai jos este cel mai bun exemplu al avantajelor lucrărilor în format electronic. Căutarea termenilor marcaţi cu (inform.) în cadrul literelor A şi B s-a efectuat în mai puţin de un minut, în condiţiile în care această parte a dicţionarului are 142 de pagini. 57 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Un sistem asemănător este implementat şi de TERMCAT care pune la dispoziţia utilizatorilor mai multe metode de căutare a termenilor9: • căutare în cadrul unei arii tematice (un domeniu); • afişarea tuturor termenilor asociaţi unui anumit domeniu. Această modalitate de afişare a datelor este utilă în cazul în care utilizatorul este interesat de lista termenilor din cadrul unui anumit domeniu. Se pot compara astfel rezultatele din baza de date cu cele obţinute din alte surse. 9 v. http://www.termcat.cat/ca/Cercaterm/Fitxes/ 58 6. Analiza corpusului lexicografic (DEX vs. DEXI) 6.1. Dicţionarele generale (DEX şi DEXI). Inventar de termeni şi nivele de specializare Cercetarea de faţă porneşte de la premisa că un număr însemnat de nespecialişti au acces la internet şi utilizează o serie de dispozitive electronice pentru a-1 accesa, ceea ce presupune şi utilizarea unor termeni specifici domeniului. In acelaşi timp, suntem de părere că un nespecialist apelează la instrumente lexicografice accesibile pentru decodarea sensului unui termen insuficient cunoscut sau chiar total necunoscut. Considerăm dicţionarele generale utile în analiza pe care ne-o propunem în primul rând datorită faptului că sunt destinate unui public larg, eterogen, în al doilea rând pentru că înregistrează şi definesc cuvinte recente, care au tendinţa de extindere în rândul vorbitorilor. 6.2. Nivele de specializare în DEX şi DEXI In ceea ce priveşte gradul de specializare a termenilor din domeniul IT înregistraţi în dicţionarele cercetate se poate distinge între elemente cu apariţii frecvente în mass-media şi, în consecinţă, cu o probabilitate mai mare de a fi utilizate de un nespecialist şi termeni cu frecvenţă scăzută sau chiar neutilizaţi în discursul semi- sau nespecializat. O distincţie clară între diversele tipuri de termeni este aproape imposibil de făcut în condiţiile în care nivelul cunoştinţelor utilizatorilor de dispozitive electronice şi de internet nu poate fi măsurat cu exactitate. Pe de altă parte, cunoştinţele din domeniu ale lingvistului terminolog pot duce la clasificări mai mult sau mai puţin acceptate de alţi cercetători. Din acest motiv, considerarea unui termen ca fiind mai puţin specializat decât altul este un demers cu un anumit grad de subiectivitate. Urmărind termenii specifici domeniului înregistraţi în cele două dicţionare supuse analizei se pot identifica trei tipuri de termeni, cu posibile interferenţe între categorii, în funcţie de criteriile de mai sus: 1. termeni cunoscuţi şi utilizaţi, cu o aproximare a sensului specializat, de majoritatea utilizatorilor (SITE, MOUSE, PAROLĂ, VIRUS, A PRINTA, A SCANA, MONITOR, TABLETĂ, IMPRIMANTĂ, LAPTOP, ON-LINE, OFF-LINE etc.) ALEXANDRU DAN ANGHELINA 2. termeni cu circulaţie limitată, restrânsă la un număr relativ scăzut de utilizatori (SERVER, WIRELESS, UPGRADE, REŢEA LOCALĂ, REŢEA EXTINSĂ, ROUTERetc.) 3. termeni cu frecvenţă scăzută sau neutilizaţi în afara discursului strict specializat ALGOL, (RETROACŢIUNE, WORKGROUP, RADIX, TABULAŢIE etc.) 6.3. Definiţiile termenilor în DEX şi DEXI. Asemănări şi deosebiri Prezenţa termenilor atât în DEX, cât şi în DEXI facilitează analiza comparativă a definiţiilor, un demers util în condiţiile în care acestea trebuie, cel puţin teoretic, structurate astfel încât să ofere informaţii relevante, formulate într-o manieră accesibilă nespecialiştilor (Bidu-Vrănceanu 1993). In funcţie de informaţiile prezentate de dicţionarele supuse analizei, au fost identificate trei situaţii: • definiţii identice; • definiţii în care informaţia variază în mică măsură; • definiţii în care informaţiile prezentate diferă substanţial de la un dicţionar la altul. înainte de a trece la analiza concretă a definiţiilor din DEX şi DEXI dorim sa precizăm că au fost selectate doar cuvintele-intrare pe de o parte comune celor două dicţionare, pe de altă parte considerate importante din punctul nostru de vedere10. Termeni precum ALGOL, COBOL sau GRAFF-PLOTTER considerăm că nu sunt frecvent utilizaţi (de altfel nu se actualizează nici în corpusul textual). De asemenea, definiţiile identic redactate nu vor fi discutate îndeaproape, ci vor fi prezentate sintetic, fiind mai mult interesaţi de cele în care informaţiile variază în mai mică sau mai mare măsură. 6.3.1. Definiţii identice în DEX şi DEXI Din această primă categorie fac parte definiţiile următorilor termeni: CHAT, CONTROLER, DIGIT, DIGITAL, DIGITALIZA, GRAF-PLOTTER, HARDDISK, IEŞIRE, INTRARE, (A) ÎNCĂRCA SISTEMUL, ÎNCĂRCARE, MAGISTRALĂ, MEMORIE, MEGABIT, PASCAL, PERTINENT, PRINŢ şi PROGRAMATOR. Lipsa mărcii diastratice din una dintre definiţii nu a fost luată în considerare în gruparea de faţă, dar va fi semnalată acolo unde aceasta lipseşte. 10 Pentru lista completă a termenilor comuni celor două dicţionare v. Anexa 1 60 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM Şl UZ Marcă diastratică Definiţie DEX DEXI CHAT (inform.) (inform.) Program care permite conversaţiile on-line cu transmitere (aproape) instantanee a mesajelor; p. ext. conversaţia propriu-zisă. CONTROLER (inform.) (inform.) Circuit complex şi logica aferentă operării în condiţii optime a unui echipament periferic. DIGIT (inform., electron.) (inform., electron.) Cifră. DIGITALIZA (inform., Telec.) (inform., electron.) A transforma semnalele analogice în semnale digitale. GRAF- PLOTTER (inform., electron.) (inform., electron.) Dispozitiv periferic prin intermediul căruia se poate genera o imagine grafică pe un suport material. HARDDISK - (inform.) Dispozitiv care conţine unul sau mai multe discuri rigide (acoperite cu un material care permite înregistrarea magnetică a datelor), capuri de citire sau scriere şi un motor de antrenare a discurilor, aflate într-o carcasă de protecţie, şi care este folosit la stocarea în cantitate mare a datelor dintr-un calculator; hard. IEŞIRE (inform.) (inform.) Transferul informaţiei din memoria calculatorului spre exterior; output (2). INTRARE (inform.) (inform.) Ansamblul influenţelor, informaţiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) şi răspunsul unui element sau al întregului sistem la acestea; input (2). (A) ÎNCĂRCA SISTEMUL (inform.) (inform.) A pune calculatorul în stare funcţională prin indicarea parametrilor de lucru. ÎNCĂRCARE (inform.) (inform.) Indice al gradului de ocupare a subsistemelor unui calculator la un moment dat. ♦ Transferul unui program de pe un suport extern în memoria internă. MAGISTRALĂ (inform.) (inform.) Grup de linii de comunicaţie pentru transmiterea informaţiei de la diferite surse spre unul sau mai mulţi destinatari. MEMORIE (inform.) (inform.) Parte a calculatorului electronic în care sunt stocate instrucţiunile, cuvintele, valorile numerice etc., după o codificare prealabilă. MEGABIT (cib.) (cib.) Unitate de măsură a informaţiilor egală cu un milion de biţi. PASCAL (inform.) (inform.) Limbaj de programare de nivel înalt, orientat spre aplicaţiile cu caracter tehnic, ştiinţific şi economic. PERTINENT (inform.; (inform.; Care are calitatea de a satisface 61 ALEXANDRU DAN ANGHELINA despre sisteme informaţion ale, stocuri de informaţii) despre sisteme informaţional e, stocuri de informaţii) cerinţele obiective de informare ale unui beneficiar. PRINŢ (inform.) (inform.) Listare. ♦ Program, document etc. listat PROGRAMAT OR (inform.) (inform.) Persoană specializată în întocmirea programului unui calculator. RETROACŢIU NE (inform.) (inform.) Feedback 6.3.2. Definiţii parţial echivalente în DEX şi DEXI A doua categorie de definiţii supuse analizei o reprezintă definiţiile cuvintelor-intrare comune, dar care prezintă anumite diferenţe la nivelul elementului de clasare şi al cantităţii sau calităţii diferenţelor specifice: DEX DEXI LAPTOP Computer personal, portabil, cu baterii sau curent electric. Computer personal portabil, ale cărui greutate şi dimensiuni sînt reduse. NAVIGA (inform.) A trece de la o informaţie la alta într-un document hipertext sau hipermedia Fig. A căuta ceva pe internet, vizitînd diferite site-uri. SCANA (inform.) A reproduce imagini sau texte cu ajutorul unui scaner. A aplica pe o suprafaţă o undă de electroni pentru a copia şi a introduce în calculator o imagine, un text etc. cu ajutorul unui scaner optic. ♦ Ext. (compl. indică imagini, texte etc.) A copia şi a introduce în calculator cu ajutorul unui scaner. PROGRAMA (inform.) A întocmi programul operaţiilor care trebuie efectuate la un computer pentru rezolvarea unei probleme (complexe). ♦ A introduce un program într-un calculator. A introduce un program într-un calculator în vederea rezolvării unei probleme. Pentru LAPTOP, un termen frecvent utilizat şi cunoscut de majoritatea vorbitorilor, definiţiile din DEX şi DEXI se suprapun în ceea ce priveşte elementul de clasare „computer” şi primele două diferenţe specifice „personal, portabil”. Ultimele părţi ale definiţiilor indică două diferenţe specifice distincte: „greutate şi dimensiune” în DEXI, respectiv modul de alimentare a dispozitivului „cu baterii sau curent electric” în DEX. A SCANA, un alt termen frecvent în comunicarea nespecializată şi definit de ambele dicţionare, prezintă suprapuneri parţiale la nivelul celor două definiţii. 62 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ O primă observaţie ţine de lipsa mărcii diastratice (inform.) din DEXI. Apartenenţa la domeniu se poate recupera contextual sau prin consultarea definiţiei lui SCANER marcată prin (inform.): (inform.) Dispozitiv electronic (periferic) (al unui computer), care generează o reprezentare digitală a unei imagini, a unui text etc., care poate fi vizualizată pe monitonil unui computer (şi stocată în memoria acestuia). O a doua observaţie priveşte redundanţa informaţiei din DEXI, având în vedere că sensul supraordonat se referă la imagini texte etc., indicarea unui sens subordonat, precedat de indicaţia de uz (compl. indică imagini, texte etc.) nu aduce nicio informaţie semantică nouă. In ceea ce priveşte situaţia din DEX, se constată că A SCANA dispune de o definiţie accesibilă, formulată concis, care prezintă informaţia necesară şi suficientă decodării sensului din domeniu. Tot din categoria termenilor frecvent utilizaţi şi înregistraţi de ambele dicţionare face parte şi A NAVIGA. Spre deosebire de situaţia lui A SCANA, unde informaţia din DEX este mai accesibilă şi mai bine organizată decât în DEXI, în cazul lui A NAVIGA se constată situaţia inversă: informaţia din DEXI este mai clară, mai concisă, mai accesibilă decât cea din DEX. Considerăm că, deşi clasarea sensului se face prin elemente diferite „a căuta ceva” în DEXI, respectiv „a trece de la o informaţie la alta” în DEX, nu se pune problema unei interpretări incorecte, primele părţi ale ambelor definiţii fiind suficient de transparente. în ceea ce priveşte cea de a doua parte, diferenţele sunt notabile. DEXI utilizează un termen suficient de cunoscut, SITE, în timp de în DEX sunt folosiţi doi termeni opaci, HIPERTEXT şi HIPERMEDIA, termeni strict specializaţi care nu fac parte din lista de cuvinte-intrare a dicţionarului. Suprapuneri parţiale între definiţiile din DEX şi cele din DEXI se constată şi în cazul lui PROGRAMA. în DEXI, PROGRAMA dispune de un sens principal (inform.) A întocmi programul operaţiilor care trebuie efectuate la un computer pentru rezolvarea unei probleme (complexe), urmat de un sens subordonat, derivat, marcat prin A introduce un program într-un calculator, în timp ce în DEX termenul are un singur sens, A introduce un program într-un calculator în vederea rezolvării unei probleme. Punctul de convergenţă îl reprezintă diferenţa specifică comună, scopul programării (rezolvarea unei probleme). Diferenţa care se remarcă o reprezintă ceea ce am putea numi „modalitatea de rezolvare a problemei”. Conform DEXI, rezolvarea problemei se realizează prin stabilirea unor anumite operaţii pe care computerul trebuie să le efectueze, în timp ce în DEX, rezolvarea problemei se realizează prin intermediul unui program, nu al unei înşiruiri de operaţii. Deşi demersul nostru este preponderent descriptiv, definiţiile lui PROGRAMA impun o serie de precizări referitoare la corectitudinea informaţiei din punct de vedere ştiinţific. Aşadar, dicţionarele specializate ale domeniului, mai noi sau mai vechi, indică pentru PROGRAMA următoarele sensuri: activitate de elaborare a unui produs program (D. Infonn. 1981); a proiecta, a scrie şi a testa programe (D. Electrotehn.); procesul de scriere, testare, depanare şi întreţinere a codului-sursă al unui program de calculator (D. Inform. 2010). Din definiţiile specializate, se poate observa că (A) PROGRAMA constituie activitatea, procesul etc. de elaborare a unui PROGRAM. în consecinţă, informaţia asociată diferenţei specifice din dicţionarele generale (scopul programării) trebuie reformulată astfel încât să fie în concordanţă cu realitatea din domeniu. 63 ALEXANDRU DAN ANGHELINA 6.3.3. Definiţii divergente în DEX şi DEXI în urna analizei definiţiilor s-a constatat că pentru anumiţi termeni DEX şi DEXI indică sensuri în care o suprapunere, chiar şi parţială, este dificil de identificat. Avem în vedere aici definiţiile lui ON-LINE şi OFF-LINE: DEX DEXI OFF-LINE Care nu este conectat la internet. (inform.) Echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor neconectat direct la calculator. ON-LINE (inform.) Conectat la o reţea de calculatoare (internet) sau controlat direct de un procesor central. (inform.) Echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor conectat direct la calculator. Perechea OFF-LINE - ON-LINE este definită în DEXI într-o manieră consecventă, indicându-se elementele de clasare, urmate de componenta semantică [-conectat direct la calculator], respectiv [+conectat direct la calculator]. în DEX, se remarcă o oarecare inconsecvenţă în definirea perechii de termeni. Dacă pentru OFF-LINE, componenta semantică relevantă este [-conectat direct la internet], ONLINE dispune de mai multe componente semantice: [+conectat la o reţea de calculatoare] şi/ sau [+conectat la internet] la care se adaugă componenta suplimentară [+controlat de un procesor central]. Avem în acest caz de a face cu două definiţii care indică un anumit moment al dezvoltării terminologiei domeniului. Sensul indicat de DEXI este unul mai vechi, în timp ce în DEX apare sensul mai nou al termenilor, sensul cel mai frecvent în româna actuală1 \ Pe lângă cele menţionate mai sus, trebuie adus în discuţie un aspect relevant, cu implicaţii directe asupra modalităţii de definire - categoria morfologică a termenului. Deosebirile dintre DEX şi DEXI nu se rezumă doar la metalimbajul utilizat în definire, ci apar şi în cazul indicării categoriei gramaticale. DEXI tratează perechea de termeni drept substantive neutre, în timp ce în DEX termenii sunt consideraţi locuţiuni adjectivale sau adverbiale. Selectarea unei anumite categorii gramaticale impune şi utilizarea unui anumit tip de definiţie. Pentru definirea substantivelor, normele de redactare a Dicţionarului limbii române (DLR) specifică modalitatea de definire preferată pentru fiecare categorie gramaticală după cum urmează: pentru substantive se va recurge cu precădere la definiţia clasică, constând în indicarea genului proxim şi a diferenţelor specifice (p. 127), în timp ce pentru adjective se recomandă definirea prin elemente descriptive, introduse de obicei prin «care» (p. 131). în opinia noastră, considerarea lui ON-LINE şi OFF-LINE drept substantive în DEXI şi definirea lor ca atare, prin indicarea genului proxim ECHIPAMENT, poate duce la 11 11 Pentru o analiză detaliată a lui ON-LrNE, v. Rizea 2009: 140-157. 64 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ erori în decodarea şi interpretarea sensului specializat. O posibilă interpretare eronată ar fi aceea că OFF-LINE sau ON-LINE reprezintă un anumit tip de ECHIPAMENT sau DISPOZITIV concret. 6.3.4. Mărcile diastratice în DEX şi DEXI. Factor de ambiguitate Prezenţa sau absenţa mărcilor diastratice, cât şi indicarea consecventă a acestora pentru termenii care aparţin aceluiaşi domeniu tehnic sau ştiinţific sunt criterii importante şi relevante în analiza cu mijloace lingvistice a terminologiilor din mai multe puncte de vedere (v. 5.21 în urma analizei au fost identificate o serie de situaţii în care indicarea mărcii diastratice (inform.) nu este consecventă, alternând uneori cu marca (cib.). O primă situaţie o reprezintă mărcile diastratice pentru HARDWARE şi SOFTWARE, termeni înregistraţi în dicţionarele specializate încă din 1981 în D. Inform. DEX DEXI SOFTWAR E (inform.) Set de informaţii necesare funcţionării unui computer (sistemul de operare, limbaje de programare, programe-aplicaţii etc.) (inform.) Set de instrucţiuni sau de programe executate de computer, care include sistemul de operare, programe utilitare, limbaje de programare şi programe-aplicaţii. HARDWAR E (cib.) Structură fizică a unui sistem de calcul electronic; echipamentul propriu-zis; hard. Ansamblu de elemente (circuite, dispozitive etc.) care compun un calculator electronic. în DEXI, marca (inform.) este prezentă doar în cazul lui SOFTWARE, dar este omisă în cazul lui HARDWARE. în DEX, (inform.) apare în cazul lui SOFTWARE, iar pentru HARDWARE se indică (cib), ceea ce, ţinând seama de faptul că termenul este înregistrat de dicţionarele de informatică şi IT, reprezintă o eroare ce ar trebui corectată în ediţiile următoare. O a doua situaţie de ambiguitate o reprezintă indicarea apartenenţei la un domeniu sau altul a lui BIT şi MEGABIT, definiţi astfel: DEX DEXI BIT 1. Cifră în sistemul de numeraţie binar. 2. Unitate de măsură a cantităţii de informaţie. (inform.) Cea mai mică unitate de informaţie pe care o poate manipula caculatorul, echivalentă cu alegerea uneia dintre două alternative echiprobabile MEGABIT (inform.) Unitate de măsură a informaţiilor, egală cu un milion de biţi. (cib.) Unitate de măsură a informaţiilor egală cu un milion de biţi 65 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Asemenea situaţiei prezentate pentru SOFTWARE şi HARDWARE, definiţiile lui BIT şi MEGABIT prezintă variaţie în indicarea mărcii de domeniu. Având în vedere că BIT şi MEGABIT se diferenţiază doar din punctul de vedere al cantităţii de informaţie, considerăm nejustificată lipsa mărcii (inform.) de la BIT, în DEX, cât şi prezenţa mărcii ( microcomputer. Computer de mică putere, inferior mini ordinatorului (DCR3) • Computer. Ansamblu de sisteme mecanice, electromagnetice şi electronice programabil pentru prelucrarea datelor; ordinator, computer. (DEX) 72 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ • Computer. Aparat electronic programabil, care poate stoca, regăsi şi procesa date; calculator electronic, ordinator. (DEXI) Definiţiile specializate îl plasează pe PC în paradigma computerelor destinate uzului personal. Definiţia din TERMCAT face posibilă delimitarea PC-URILOR de computerele utilizate în industrie sau în servicii IT, distincţie realizată pe baza puterii de procesare a datelor. Dintre dicţionarele generale, D. Cuv. Rec. şi DCR3 înregistrează termenul sub forma PC, pe care îl defineşte prin sinonimele CALCULATOR şi COMPUTER (D. Cuv. Rec.), respectiv COMPUTER PERSONAL şi MICROCOMPUTER (DCR3) în timp ce în DEX şi DEXI termenul este înregistrat, cu o definiţie generală, sub forma COMPUTER, nu şi în sintagma COMPUTER PERSONAL. Suplimentar, pentru construirea paradigmei lui PC (calculator personal), în D. Infonn. 2010 au fost căutaţi termenii în definirea cărora este utilizat genul proxim „calculator personal”, fiind identificate unnătoarele elemente: ALTAIR 8800, MACINTOSH (MAC) şi PCI: • ALTAIR 8800. Microcalculator proiectat şi lansat în anul 1975 de MITS (Micro Instrumentation and Telemetry Systems). Este bazat pe microprocesorul Intel 8080 şi considerat primul calculator personal. • Macintosh. Denumită şi Mac, este o linie de calcidatoare personale produse de compania Apple începând cu anul 1984. Calculatoarele Mac au fost printre primele PC-uri dotate cu interfaţă grafică şi mouse. • PC. 1. Calculator personal realizat de IBM, numit şi IBM PC. 2. Calculator personal compatibil cu standardul elaborat de compania IBM pentm PC. 3. Calculator personal (e.g, IBMPC, compatibil IBMPC, Apple). Din definiţiile de mai sus, putem identifica paradigma lui PC, pe care o prezentăm în schema de mai jos: Analiza corpusului evidenţiază 16 ocurenţe ale termenului: (1) Project Spark a fost ammtat in timpul conferinţei de jocuri E3, dar a fost prim it cu aplauze si la conferinţa Build din San Francisco. Este inca in faza beta si va fi lansat oficial impreuna cu consola de jocuri Xbox One, dar va funcţiona si pe console mai vechi si pe PC-uri. (I Like IT, 1.07.2013) (2) Acolo vizitatorii au aflat ca pot reduce consumul de electricitate chiar si cu 95%, apeland la gadgeturi inteligente, de la frigiderul-fagure pana la PC-ul puţin mai mare decât un cub COMPUTER COMPUTER INDUSTRIAL ALTAIR 8800 73 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Rubik.[...] Si aceasta unitate centrala pentru PC este "verde”. Deşi nu are nici macar 500 de grame, funcţionează exact la fel ca una de cateva ori mai mare. (I Like IT, 11.05.2013) (3) Ori de cate ori are puţin timp liber Carmen sparge bomboane pe mobil. Reţelele de socializare sunt cele care i-au făcut pe romani dependenţi de jocurile pe celular sau pc. (I Like IT, 17.02.2013) (4) Un soft foarte folositor pentru controlul PC-ului de la distanta este TeamViewer - valabil pentru Android/iOS. (I Like IT, 21.10.2013) (5) Prin comparaţie, primul PC care a avut succes comercial, un model Altair 1974, a fost adjudecat pentru cateva mii de euro. (I Like IT, 26.05.2013) (6) Aceasta tehnologie, din fericire pentru toti gamerii, va fi accesibila pe orice PC care utilizează Windows 8.1, dar si pentru Xbox One. (I Like IT, 28.06 2013) (7) Pe un astfel de device se pot instala si aplicaţii "legacy", adica aplicaţii clasice pentru un PC, precum Yahoo Messenger, Flash Playersi multe altele. (I Like IT, 4.02.2013) (8) Batalia intre fanii consolelor este ca o disputa intre doua galerii de fotbal. Pana la urma, nicio consola nu e mai buna sau mai slaba. Fiecare are avantaje si dezavantaje. Si mai exista si PC-ul. Asa ca fiecare vine cu atuul sau. [...] In schimb, utilizatorii de PC au o singura intre bare: "Ai văzut tu jucător profesionist pe console?” [...] Xbox One costa 500 de euro, Playstation 400 de euro. In aceeaşi bani poţi sa-ti faci un PC de top, care poate sa ruleze cele mai noi jocuri - si ştim deja cat de bine se vad filmele pe el. [...] PC-ul are insa si un dezavantaj... După doi ani, jocurile noi vor incepe sa ruleze greu, asta in timp ce la console, orice titlu, va rula impecabil mulţi ani de acum inainte. (I Like IT, 4.07.2013) (9) Pasionaţii de jocuri o sa se simtă mult mai bine cu un cotroller in mana, mai ales ca este un dispozitiv dedicat pentm asa ceva, pentru "games”. Este prima consola de jocuri care mleaza pe Android. Conexiune HDMI, casti si difuzoare puternice. De asemenea, are cel mai nou procesor grafic de pe un dispozitiv mobil, Quad-core ARMA 15 CPU. Se poate conecta la un PC, care sa faca streaming de jocuri direct pe consola, are conexiune Wi-Fi. (I Like IT, 7.06.2013) (10) Se merge pe ucoz.ro - creare website gratuit - daca este deja un cont de facebook logat pe PC-ul de pe care se face înregistrarea, se da click pe pictograma FB de pe www.ucoz.ro/register, se preiau datele de pe facebook. (I Like IT, 8.05.2013) (11) TigerText - este o multi-platforma gratuita de mesagerie instant, securizata, care permite utilizatorilor sa programeze ştergerea mesajelor - atat ca destinatar, cat si ca expeditor - la un anumit interval de timp. Aplicaţia este valabila pentru Android, BlackBerry, iPhone, iPad, iPad Touch, Windows 7 mobile device, tableta, Mac sau PC. (I Like IT, 27.08.2013) (12) Epic Mobile Projection Keyboard este un dispozitiv care se poate conecta la orice platforma mobila (telefon sau tableta) sau chiar PC si MAC prin intermediul bluetooth. In acest fel se poate proiecta pe orice suprafaţa solida o tastatura virtuala, care... chiar funcţionează. (I Like IT, 3.09.2013) In majoritatea contextelor, PC se actualizează cu sensul din domeniu, „computer personal”. In (1) - (10) nu au fost identificate elemente care să indice utilizarea lui PC cu sensul de „computer industrial”. în ultimele două contexte, (11) şi (12), PC pare alături de alţi termeni specifici domeniului IT ca ANDROID, WINDOWS 7, MAC etc. După cum am arătat în cadrul analizei paradigmatice, MAC este unul dintre hiponimele lui PC. Analiza lui (11) şi (12) arată că relaţia dintre PC şi MAC nu este una hiperonim (PC) - hiponim (MAC), ci o relaţie de 74 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ cohiponimie. Astfel, contextual, termenii devin elemente subordonate lui COMPUTER, pe aceeaşi poziţie în cadrul paradigmei cu COMPUTER INDUSTRIAL. Considerăm că o astfel de utilizare, incorectă din punctul de vedere al realităţii din domeniu, poate pune anumite probleme în interpretarea sensului termenilor, dacă receptorul nu dispune, cel puţin, de cunoştinţe medii în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice şi funcţionale ale produselor. PC este un termen înregistrat atât în lucrările specializate, cât şi dicţionarele explicative generale, cu sensuri aproximativ echivalente. La nivel paradigmatic, termenul este hiponim al lui COMPUTER, cohiponim al lui COMPUTER INDUSTRIAL şi hiperonim pentru diverse tipuri de COMPUTERE PERSONALE (ALTAIR 8800, MAC sau PC 1). fn urma analizei sintagmatice s-a constatat utilizarea termenului cu sensul din domeniu în majoritatea contextelor. Izolat, s-a constatat că PC şi MAC, termeni între care lucrările specializate indică o relaţie de hiponimie, sunt poziţionaţi pe aceeaşi treaptă ierarhică, ca hiponime directe ale lui COMPUTER. 7.1.2. SISTEM DE OPERARE SISTEM DE OPERARE, este unul dintre termenii specifici domeniului, înregistrat încă din 1981 în D. Inform, şi definit astfel: • 1. Ansamblu de programe ce realizează gestiunea resurselor unui sistem de calcul [..], 2. Colecţie organizată de programe, specifice tipurilor de echipamente din componenţa unui sistem de calcul care asigură: creşterea eficienţei utilizării resurselor (înlănţuirea automată a lucrărilor, controlul utilizării simultane a mai multor resurse, administrarea colecţiilor do date ş.a) [..] (D. Inform. 1981) De asemenea, termenul este înregistrat şi în dicţionarele specializate mai recente cu definiţii asemănătoare: • Software care controlează execuţia programelor şi poate să execute funcţiuni ca: alocarea şi planificarea resurselor, controlul intrărilor, al ieşirilor şi gestiunea datelor. Notă: Deşi sistemele de operare sunt predominant realizate ca software, sunt posibile implementări parţiale sau totale ca hardware. Exemple: PC, MS-DOS, UNIX, Windows etc. (D. Electrotehn.) • Programul principal instalat pe un calculator, care îi coordonează în întregime toate fiincţiile şi resursele, asigurând şi utilizatorilor un control integral. Sistemul de operare (SO) gestionează toate celelalte programe stocate pe computer, precum şi dispozitivele sau perifericele conectate la acesta. Microsoft Windows, Macintosh System, MS-DOS, Lynux, sau OS/2 sunt sisteme de operare ce pot fi instalate pe diverse tipuri de calculatoare. (D. IT) • Ansamblu de programe care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator. Are rolul de a gestiona funcţionarea componentelor hardware, de a coordona şi controla execuţia programelor de aplicaţie şi de a permite comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul. Obiectivele unui sistem de operare sunt: să fie uşor de folosit, să fie eficient şi să aibă capacitatea de a se dezvolta [..] (D. Inform. 2010) 75 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Analiza definiţiilor din dicţionarele specializate (D. Inform. 1981, D. Electrotehn., D. IT şi D. Inform. 2010) evidenţiază anumite neconcordanţe în selecţia genului proxim. Dacă în D. Inform. 1981 şi D. Inform. 2010 clasarea lui SISTEM DE OPERARE se face prin „ansamblu de programe”, D. Electrotehn. indică „software”, în timp ce D. IT utilizează „program principal”. Fiecare dintre genurile proxime folosire de dicţionarele specializate reprezintă, la rândul lor, termeni specializaţi care sunt înregistraţi şi definiţi. Consultarea definiţiei lui SOFTWARE din D. Electrotehn. pune anumite probleme de interpretare. în primul rând, SOFTWARE este considerat un tennen nerecomandat (nedescriptor), facându-se trimitere la termenul acceptat (descriptor), SOFT. Ne-descriptorii (la care nu apar traducerea şi definiţia, sinonimele fiind specifice limbii) sunr însoţiţi de simbolul grafic => care trimite la descriptorul recomandat. (D. Electrotehn.: V). Se constată astfel că deşi D. Electrotehn. consideră că SOFT este descriptorul recomandat, clasarea lui SISTEM DE OPERARE se face prin termenul nerecomandat. în al doilea rând, definiţiile lui SISTEM DE OPERARE şi SOFTWARE DE SISTEM indică la sfârşitul acestora, în cadrul exemplelor WINDOWS şi MICROSOFT WINDOWS, ceea ce face ca termenii să fie sinonimi. în ceea ce priveşte dicţionarele nespecializate, termenul este înregistrat de DEXI, D. Cuv. Rec., DE şi MDN: • Nucleul de bază al unui calculator peste care sau în jurul căruia rulează celelalte aplicaţii sau programe software, asigurând calculatorului posibilităţi de programare. (DEXI) • Produs de tip software care reprezintă o parte componentă a unui sistem, echipament sau aparat computerizat şi care se ocupă de gestionarea şi coordonarea activităţilor acestuia. ( D. Cuv. Rec.) • Program sau colecţie de programe care asigură funcţionarea de bază a calculatorului precum şi intermedierea dintre utilizator şi calculator. Iniţiază şi derulează legăturile logice dintre componentele fizice (hardware) şi informaţionale (software) a ceea ce, în limbaj curent, utilizatorii numesc calculator. Exemple de sisteme de o.: Microsoft Windows 2000, UNIX, Linux, MS-DOS, MAC OS. (DE) • Colecţie de programe care permit unui calculator facilităţi de programare. (MDN) SISTEM DE OPERARE, alături de sigla corespunzătoare SO, este înregistrat şi de IATE în cadrul domeniului informatică şi procesarea datelor, cu un grad mare de siguranţă (3 stele din 4 posibile), cu următoarea definiţie: • sistem de programe care coordonează toate activităţile de calcul ce se desfăşoară într-un sistem de calcul pentru execuţia programelor utilizatorilor folosind eficient resursele sistemului de calcul (memoria, microprocesorul, unităţile de intrare/ieşire) 76 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ & ★ ite ■sSr ’W* late 1’ ’A'/Kx’ iT~r br E^-'CCS ★ JL, ★ sistem de operatei ro > en (domeniu; Orice domeniu, tipul de căutare; Toate) Informatică şi procesarea datelor |GOM] ____SO Căutare i Rezultat 1- 2 al 2 pentru sistem tle operare Ini e-qi t ,ii « m Dicţionarele generale care înregistrează termenul îl definesc ca „nucleu de bază” (DEXI), „produs de tip software” (D. Cuv. Rec.) ori „program sau colecţie de programe” (DE, MDN). Pentru „nucleu”, DEXI nu înregistrează un sens informatic, dar prin prima parte a definiţiei se poate recupera într-o oarecare măsură sensul termenului: l. Partea centrală a urnii lucru (inclusiv un computer s. n.), care este mai compactă şi uneori diferit structurată faţă de restul. De altfel, D. Inform. 20IO înregistrează termenul KERNEL, tradus în română prin NUCLEU şi definit drept Componenta centrală a unui sistem de operare, având ca responsabilitate gestionarea (alocarea) resurselor sistemului de calcul şi comunicarea cu acestea, pentru a permite şi altor programe să ruleze şi să le utilizeze. MDN înregistrează termenul PROGRAM, însoţit de marca diastratică (inform.) şi definit ansamblu de instrucţiuni codate necesare unui calculator, unei operaţii automate, în timp ce DE îl defineşte ca ansamblu complet de instrucţiuni ce pot fi executate de un calculator pentru rezolvarea unei probleme date, fără a indica apartenenţa la domeniu, deşi pentru alţi termeni ca OCTET, OPERATOR, ORGANIGRAMĂ etc. definiţiile sunt precedate de marcă diastratică. Caracterul relativ general al genului proxim din DEXI poate pune probleme de interpretare: clasarea prin „nucleu” face ca sensul lui SISTEM DE OPERARE să poată fi interpretat fie ca o componentă fizică a unui calculator (hardware), fie ca o componentă de tip software. D. IT utilizează „program principal”, evitând astfel orice fel de ambiguitate. De asemenea, definiţia din D. IT este mult mai complexă, conţinând o descriere amănunţită, detalii de ordin tehnic şi exemple concrete. D. Electrotehn. foloseşte pentru exprimarea genului proxim termenul, tot tehnic, SOFTWARE. Deşi clasarea se face în acelaşi mod, ambiguitatea prezentă în DEXI este eliminată, termenul indicând clar ce tip de componentă a computerului este SISTEMUL DE OPERARE, mai exact „programul principal”. SISTEM DE OPERARE este definit într-o manieră asemănătoare şi în TERMCAT: program care controlează sarcinile de bază ale unui calculator sau set de programe care controlează funcţionarea unui calculator. De remarcat este că termenul apare înregistrat cu două definiţii, dar, mai important, în trei (sub)domenii (internet, telecomunicaţii şi informatică): 77 ALEXANDRU DAN ANGHELINA m sistema operatiu m sistema operatiu m sistema operatîu - Secretat de la inform a ci o Internau -Electronica. Informatica. Telecomunicacions > Telecomunicaţie ns> -Electronica. Informatica. Telecomunicacions >j Informatica» j • ca sistema operatiu, n m • es sistema operativo • fr systeme d’exploitation • en operating system • Sistemes i equips de telecomunicacio > Informâtica> • Programa informatic que controla tasques bâsiques en un ordinador, corn ara Texecucio de programes i d'aplicacions, l’assignacio de memoria interna i la connexio i desconnexio de periferics. • ca sistema operatiu, n m • es sistema operativo • en operating system • Telemâtica> • Conjunt de programes que controlen el funcionament d'un ordinador. ca sistema operatiu, n m • es sistema operativo • fr systeme d'exploitation • en operating system • Terininologia> • Programa informatic que controla tasques bâsiques en un ordinador, corn ara Texecucio de programes i d'aplicacions, l'assignacio de memoria interna i la connexio i desconnexio de periferics. Apartenenţa lui SISTEM DE OPERARE la mai multe (sub)domenii arată caracterul interdisciplinar al termenului, intemetul, informatica şi, mai nou, telecomunicaţiile având în comun computerele. Pe de altă parte, WORDNET14 înregistrează termenul, împreună cu abrevierea consacrată OS, şi îl defineşte (informatică) software care controlează execuţia programelor de calculator şi poate oferi diferite servicii (operating system, OS (computer Science) software that Controls the execution of computer programs and may provide various Services). Ca elemente din aceeaşi paradigmă, WORDNET îl indică pe SOFTWARE drept hiperonim direct, iar DOS, UNIX sau WINDOWS sunt înregistrate ca hiponime, situaţie întâlnită şi în D. Electrotehn., D. IT, D. Inform. 2010 şi DE care, la rândul lor, înregistrează 14http://wordnetweb.princeton.edu/perl/webwn?s=operating+system&sub=Search+Word Net&o2=&o0= 1 &o 8= 1 &o 1 = 1 &o7=&o5=&o9=&o6=&o3=&o4=&h= 78 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ termeni subordonaţi din punct de vedere conceptual-semantic MACINTOSH SYSTEM15, LYNUX, OS/2 sau PC. Având în vedere informaţiile din dicţionare, dar şi din resursele electronice, SISTEM DE OPERARE poate fi definit ca tip de SOFTWARE / PROGRAM PRINCIPAL / COLECŢIE DE PROGRAME etc. specific calculatoarelor, cu următoarea paradigmă: SOFTWARE PROGRAM PRINCIPAL SISTEM DE OPERARE UNIX MS-DOS (MICROSOFT) WINDOWS MACINTOSH SYSTEM LYNUX OS/2 PC ţ . hiponime imediate Selecţia între SOFTWARE, PROGRAM PRINCIPAL şi chiar (COLECŢIE DE) PROGRAME ca element supraordonat de cel mai înalt nivel este dificil de realizat, în situaţia în care informaţia din sursele consultate variază. Spre deosebire de hiperonim(e), hiponimele indicate în surse nu pun probleme de interpretare, aceiaşi termeni fiind prezentaţi ca elemente subordonate, tipuri de SISTEME DE OPERARE. SISTEM DE OPERARE, termen înregistrat atât de dicţionarele specializate, cât şi de dicţionarele generale, destinate nespecialiştilor, apare în presa actuală cu frecvenţă ridicată, 48 de ocurenţe în corpusul I like IT, la care se adaugă alte texte identificate în presa on-line nespecializată (Libertatea, Ziarul Financiar, Capital, Gândul etc.). în unele textele de largă circulaţie, SISTEM DE OPERARE este utilizat în contexte specifice computerelor, deci cu o componentă [+CALCULATOR / COMPUTER] aşa cum este definit de majoritatea dicţionarelor care îl înregistrează: (1) Anul trecut, Microsoft reinventa cel mai popular sistem de operare pe computer din lume, Windows. Versiunea 8 a fost lansata in octombrie 2012, fiind completata cu o noua personalizare de tip "touch", care sa ii atraga atat pe cei care folosesc tabletele, cat si pe cei "clasici”, cu tastatura si mouse. Recent, la conferinţa Build organizata de Microsoft in San Francisco, oficialii companiei au oferit un preview (asa cum au obişnuit in ultimii ani) al Windows 8.1 - un update care redefmeste sistemul de operare fara sa ii schimbe caracterul. (I like IT, 1.07.2013) (2) Schimbare masiva pentru toate modelele produse de gigantul Apple. Producătorul de calculatoare, tablete si telefoane mobile a anuntat luni seara modificări majore pentru sistemele sale de operare. Apple a lansat luni seara noul sistem de operare pentru iPhone si iPad, iOS 7, dar si noul Mac OS Xpentru proprietarii de Mac-uri. (I like IT, 10.06.2013) 15 MACINTOSH SYSTEM reprezintă prima denumire a sistemului de operare cunoscut astăzi OS X (v. http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Mac_OS) 79 ALEXANDRU DAN ANGHELINA (3) Ubimtu - sistem de operare bazat pe Linux, care poate inlocui cu succes Windows-ul. (I like IT, 17.09.2013) (4) Saptamana trecuta discutam despre scoli care tin de pomana in depozite calculatoare noi. Profesorii dadeau vina pe sistemele de operare instalate pe ele, care - deşi gratuite - ar fi prea greu de folosit. [..] Ubunta a atras mulţi utilizatori, pentru ca arata trăsnet in comparaţie cu Windows XP. Armata franceza a trecut pe Ubimtu, astfel ca 70.000 de calculatoare nu mai funcţionează acum cu Windows. Au trecut pe Ubuntu si au redus cheltuielile cu 40%. Cele mai multe calculatoare din Romania inca mai funcţionează cu Windows Xp, deşi Microsoft nu mai oferă upgrade. (I like IT, 18.02.2014) (5) Aveţi un calculator pe care il stiati suficient de bun dar dintr-o data se mişca lent? In cateva minute il pute ti repune in viteza cu putina rabdare. [..] Curata-l de praf, dar far a sa atingi componentele, ca sa nu generezi descărcare electrostatica. Asigura-te ca ai cele mai noi update-uri ale sistemului de operare, indiferent de generaţie. (I like IT, 18.06.2013) (6) Sistemul de operare este Ubuntu, iar pe el a fost instalat softul care controlează toata reţeaua de telefonie. Acest soft se numeşte OpenBTS si poate fi descărcat gratuit de la aceasta adresa. (I like IT, 22.10.2013) (7) Toate aceste computere funcţionează cu noul sistem de operare Mac OS Mavericks, lansat si el marţi seara. [..] Poate fi descărcat acum si este gratuit chiar daca ai un iMac sau Macbook din 2007 sau unul din 2012. Nu contează. Apple promite ca noul software creste autonomia, dublează performantele grafice. (I like IT, 23.10.2013) (8) Silicon Valley este locul in care se strâng cei mai mulţi dezvoltatori dar si oameni grei din industria tehnologiei si a internetului. Doar in urma cu 2-3 saptamani, cei de la Apple isi prezentau aici noul sistem de operare pentru iPhone dar si MacPro. (I like IT, 26.06.2013) (9) Apple a innoit si sistemul sau de operare in aceasta toamna. Noul OSX Mavericks a venit deja pentru proprietarii de Mac-uri mai noi de 2007 si poate fi descărcat de acum gratuit. O ocazie buna sa vedem ce inseamna sa foloseşti un Mac. (I like IT, 26.10.2013) (10) Si Apple si-a prezentat recent viitorul sistem de operare pentru laptopuri, OS Ten Mavericks dar si o noua versiune de iOS, pentru iPhone si iPad. (I like IT, 28.06.2013) (11) Prin comparaţie cu cele de mai sus, Ubuntu, adica o distribuţie de Linux, ramane singurul sistem de operare nu doar rapid si simplu de folosit, ci si gratuit. Poate fi instalat pe orice calculator si le permite utilizatorilor sa acceseze rapid internetul, dar si miile de aplicaţii si programe disponibile. Iar pe Ubuntu, exista o alternativa gratis la software-ul care costa bani mulţi pe celelalte sisteme de operare. (I like IT, 28.06.2013) (12) Astfel, Bing va devenit mult mai mult decât un motor de cautare de acum incolo, mergând in zona dezvoltatorilor de aplicaţii. Mai mult, Bing Maps, in sistemul de operare Windows 8.1, cel final, va permite si afişarea harţilor 3D. (I like IT, 28.06.2013) (13) Creatorii sistemului de operare Ubuntu, britanicii de la firma Canonical, vor sa revoluţioneze smartphone-urile, prin Ubuntu Edge, care e de fapt un mic calculator pe care sa il porţi mereu cu tine, in buzunar. (I like IT, 29.07.2013) Analiza sintagmatică arată că SISTEM DE OPERARE este utilizat şi în contexte în care apar alţi termeni specifici domeniului IT, diferiţi de cei din paradigma prezentată mai sus, elemente subordonate (hiponime), ca ANDROID, IOS, WINDOWS (PHONE), SYMBIAN sau BLACKBERRY: 80 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ (14) Pentru a păcăli autentificarea prin aplicaţii mobile, Zeus va încerca sa sa va infecteze telefonul mobil. Pentru aceasta, Zeus va injecta un câmp în formularul de autentificare al băncii în care vi se solicit sa introduceţi numărul de telefon şi sistemul de operare al acestuia (Android, Symbian, Windows sau BlackBerry). (I like IT, 6.06.2013) (15) Prima dintre soluţii o stiti deja, a fost prezentata intr-una din ediţiile anterioare ale iLikeIT. Se numeşte Siri in limba romana. Astfel, daca ai un iPhone, iPod Touch sau iPad care ruleaza iOS 6, te poţi bucura de Siri si dictare in limba materna. [..]Cei care folosesc BlackBerry 10 au acum la dispoziţie aplicaţia WhatsApp, care, din pacate, se afla la inceput si are cateva erori, asa cum se intampla cu software-urile in stadiu beta. (I like IT, 26.03.2013) (16) TigerText - este o multi-platforma gratuita de mesagerie instant, securizata, care permite utilizatorilor sa programeze ştergerea mesajelor - atat ca destinatar, cat si ca expeditor - la un anumit interval de timp. Aplicaţia este valabila pentru Android, BlackBerry, iPhone, iPad, iPad Touch, Windows 7 mobile device, tableta, Mac sau PC. (I like IT, 27.08. 2013) (17) Daca buzunarul pantalonilor tai este suficient de adanc si rezistent, te poate interesează Lumia 1520, primul phablet Windows Phone care ajunge de acum si in Europa. (I like IT, 1.03.2014) (18) Ştim deja ca iPhone-ul este poate cel mai prietenos sistem de operare de pe un mobil. Este uşor de folosit si stabil, dar nu neaparat sofisticat. Chiar si asa, are momente când pare invechit, cel puţin in versiunea actuala. Apple i-a ascultat pe utilizatori si a adus pe telefoanele sale unele dintre inovaţiile aşteptate de mult si pe care le regăsim deja pe Android spre exemplu sau Windows Phone. (I like IT, 10.06.2013) (19) Pentru Windows Phone8 puteti incerca aplicaţia Lomogram. Faceţi o poza, alegeţi efectele speciale dorite si chiar o puteti decupa, sa o faceţi perfecta pentru profilul de Facebook, spre exemplu. (I like IT, 15.02.2014) (20) Finlandezii de la Nokia anunţa o prezenta puternica in Spania. Vor sa lanseze un nou amiral, Nokia Lumia 1820, cu procesor Snapdragon 805, care promite sa ruleze conţinut 4K si grafica mai buna in jocurile care nu prea exista acum pe Windows Phone. (I like IT, 20.02.2014) (21) Si acum o veste buna pentru prietenii noştri care ar fi vrut instagram pe Windows Phone. Populara aplicaţie care transforma mancarea in vedeta pe internet a primit o versiune pentru smartphone-urile cu Windows. (I like IT, 23.10.2013) (22) Apple a lansat luni seara noul sistem de operare pentru iPhone si iPad, iOS 7, dar si noul Mac OS Xpentru proprietarii de Mac-uri. (I like IT, 10.06.2013) (23) Una dintre schimbările importante de pe acest nou sistem de operare este relansarea multitasking-ului pe iOS, care permite upgrade-uri mai dese, fara sa manance din baterie atat de mult. (I like IT, 10.06.2013) (24) Aplicaţia TrafficVoice este disponibila atat pentru sistemul de operare Android cat si pentru iOS. (I like IT, 29.08.2013) (25) Un soft foarte folositor pentru controlul PC-ului de la distanta este TeamViewer - valabil pentru Android /iOS. (I like IT, 21.10. 2013) (26) Aplicaţia poate fi descărcata gratuit din App Store pentru iPhone si iPad, din Google Play pentru device-urile mobile cu sistem de operare Android sau scanand QR code-ul care va aparea pe ecran in timpul emisiunii. (I like IT, 12.04.2013) (27) Sistemul de operare este un Android 4.LI, ajutat de un kernell care suporta overclock la procesorul grafic. (I like IT, 21.03.2013) 81 ALEXANDRU DAN ANGHELINA (28) Alte telefoane ieftine, dar nu foarte performante, vin de la Nokia. Seria X a producătorului finlandez ruleaza sistemul de operare Android, puternic modificata si vin intr-o gama de culori vii. (I like IT, 22.03.2013) (29) Noua versiune a tabletei Nexus 7 foloseşte sistemul de operare Android 4.3 si are un touch screen de 1920 X 1200, fata de varianta originala care avea 1280 X 800. (I like IT, 29.07.2013) (30) Suna îngrozitor pentru posesorii de tablete si telefoane care funcţionează cu sistemul de operare Android, dar aceasta este adevărul. Orice Android poate fi ascultat si golit de poze si contacte. (I like IT, 3.10.2013) (31) Noul sistem de operare iOS 7 arată cu totul diferit faţă de vechile versiuni, are un design nou, unde toate icoanele au un aspect diferit şi observăm o multitudine de elemente semitransparente. (L, 11.11.2013) (32) Compania a anunţat astăzi un nou sistem de operare, OS X „Mavericks”, o nouă linie MacBook Air, un nou Mac Pro, serviciul de creare şi editare de documente online iWork for iCloud, noul sistem de operare mobil iOS 7 şi serviciul iTunes Radio. (G, 10.06.2013) (33) Compania de căi ferate din Elveţia (SBB) acuză Apple că a copiat imaginea ceasurilor din gările elveţine în sistemul de operare iOS 6 folosit de iPhone şi iPad, potivit New York Times. {G, 21.09.2012) (34) Serviciul de mesagerie video al aplicaţiei Skype este disponibil, începând de ieri, pe desktop şi terminale mobile, fiind compatibil cu toate sistemele de operare, dar nu şi cu Windows Phone. (L, 19.06.2013) (35) Nokia a prezentat miercuri primul său smartphone care utilizează sistemul de operare Windows Phone, după ce la începutul acestui an a decis să renunţe la propria sa platformă Symbian în favoarea sistemului de operare conceput de Microsoft, transmit AP şi Market Watch. (C, 26.10.2011) (36) Faptul că Instagram va primi suport oficial pentru Windows Phone este un mare câştig pentru sistemul de operare, aplicaţia de fotografii fiind una dintre cele mai cerute de utilizatorii de telefoane cu Windows. (ZF, 27.10.2013) (37) Sud-coreenii de la Samsung au lansat în ţara noastră camera foto Galaxy care vine cu sistem de operare Android 4.1 Jelly Bean, conectivitate Wi-Fi şi comenzi vocale. (C, 26.11.2012) (38) Aşa a ajuns Samsung să «jure» că aveţi nevoie de un frigider cu.. Android [..] (Z, 11.11.2012) (39) Nexus 5, un Android la fel de puternic ca iPhone 5S? (business24.ro, 28.09.2013) (40) Când cumpăraţi un telefon - un iPhone sau un Android, să spunem, plătiţi 200 de dolari [..](ZF, 07.04.2013) (41) Dar oamenii zic «un android», şi se refera la telefon. [..] (forum.mobilissimo.ro, 19.05.2013) (42) Salvamont şi Vodafone România au lansat o aplicaţie pentru utilizatorii de telefoane Android care îşi propune eficientizarea intervenţiilor salvatorilor montani, (ziardecluj.ro, 24.01.2013) (43) Facebook, YouTube, mail, chat, browsing. Cât de safe este softul tău Android? (gadgetrends.ro, 24.10.2013 (44) Noul NEXUS 5 este cel mai nou telefon de la LG, făcut împreuna cu Google. Este primul telefon de pe plata care vine cu noul Android 4.4 Kit Kat, fiind răspunsul lui Gogle la supremaţia Apple. (I like IT, 7.11.2013) 82 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ ANDROID, IOS, SYMBIAN, BLACKBERRY şi WINDOWS PHONE respectă în opinia noastră o serie de criterii (Cabre, 2003: 183-184) care motivează tratarea acestora drept elemente specifice terminologiei IT, hiponime ale lui SISTEM DE OPERARE (14), (22)-(34), (37): (a) din punct de vedere cognitiv, ocupă un loc bine stabilit în cadrul ierarhiei conceptuale a domeniului şi au sens stabil; (b) din punct de vedere lingvistic, sunt unităţi lexicale; (c) din punct de vedere comunicativ, apar în distribuţie complementară cu alte elemente ale discursului specializat şi sunt denotative. în (14)-(44), spre deosebire de (l)-( 13), hiponimele lui SISTEM DE OPERARE, ANDROID, IOS, WINDOWS PHONE, sunt atestate în contexte care nu sunt caracterizate de componenta semantică [+CALCULATOR / COMPUTER], ci de componente de tipul [+TELEFON MOBIL / SMARTPHONE / TABLETĂ / FABLETĂ16] (28)-(30), (33)-(36) şi (44) / [+CAMERĂ FOTO] (37) / [+FRIGIDER / OBIECT ELECROCASNIC] (38), componente semantice mai noi sunt absente din majoritatea definiţiilor. O situaţie de deviere semantică se poate observa în (43), unde ANDROID apare în vecinătatea lui SOFTWARE (un hiperonim mai îndepărtat) şi nu a lui SISTEM DE OPERARE. Efectul pe care un asemenea context îl are la nivel paradigmatic este plasarea pe aceeaşi treaptă ierarhică a lui SOFTWARE şi SISTEM DE OPERARE. Aceste două exemple evidenţiază procesul de neutralizare contextuală (Forăscu 2005: 117) a diferenţei specifice din definiţia lui SISTEM DE OPERARE „program principal”, care face ca termenii să fie sinonimi, în condiţiile în aceştia se află într-o relaţie de tipul hiperonim (SOFTWARE) - hiponim (SISTEM DE OPERARE). De asemenea, în (18) IPHONE este clasat ca SISTEM DE OPERARE. Având în vedere celelalte contexte în care apar atât SISTEM DE OPERARE, cât şi IPHONE considerăm apariţia acestuia este o eroare de redactare. Contextul mai larg, oferă suficiente indicii că, de fapt, este vorba de IOS (un hiponim al lui SISTEM DE OPERARE). în (39) - (42) se poate observa tendinţa actuală de utilizare metonimică a termenului ANDROID pentru a desemna telefoanele mobile, tendinţă care se pare că este sesizată şi de vorbitori (41). Este posibil ca ANDROID să urmeze un traseu semantic asemănător lui XEROX sau ADIDAS care din nume proprii au devenit substantive comune ce desemnează o copie a unei pagini, poze etc. sau obiecte de încălţăminte în sens larg. Un caz izolat în corpus îl reprezintă enumerarea ANDROID, BLACKBERRY, IPHONE, IPAD, IPAD TOUCH, WINDOWS 7 MOBILE DEVICE, TABLETA, MAC sau PC din (16) care pune anumite probleme de interpretare a termenilor ANDROID şi BLACKBERRY. în condiţiile în care, aşa cum am arătat mai sus, ANDROID şi BLACKBERRY sunt SISTEME DE OPERARE. în acelaşi timp există şi tendinţa de utilizare metonimică pentru a desemna orice telefon mobil cu sistem de operare ANDROID, este dificil de precizat dacă aceşti doi termeni sunt folosiţi cu sensul din domeniu (SISTEM DE OPERARE) sau este vorba de o utilizare metonimică. 16 FABLETĂ este un termen hibrid care denumeşte un dispozitiv cu dimensiuni mai mari decât ale unui SMARTPHONE, dar mai mici decât ale unei TABLETE, (v. 7.1.4.) 83 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Toate aceste componente semantice mai noi, [+TELEFON MOBIL / SMARTPHONE] / [CAMERĂ FOTO] chiar şi [+FRIGIDER / OBIECT ELECROCASNIC] absente din definiţiile prezentate mai sus, împreună cu componenta [+CALCULATOR], pot fi reformulate şi condensate sub forma [+APARAT COMPUTERIZAT], acoperind astfel toate contextele în care se actualizează SISTEM DE OPERARE. Un exemplu de definiţie non-restrictivă într-un dicţionar destinat nespecialiştilor, asemănătoare cu cea din D. Electrotehn., este definiţia din D. Cuv. Rec., care nu limitează utilizarea termenului doar în contexte marcate de componenta [+CALCULATOR]. Deşi D. Inform. 2010, defineşte SISTEM DE OPERARE ca Ansamblu de programe care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui calculator [...] înregistrează ANDROID, IPHONE OS, WINDOWS MOBILE şi SYMBYAN şi le defineşte ca sisteme de operare /pentru dispozitive mobile/, un sem distinctiv reprezentat neuniform care face ca definiţia lui SISTEM DE OPERARE să fie una restrictivă, incorectă din punctul de vedere al realităţii din domeniu: • Windows Mobile. Sistem de operare pentru dispozitive mobile, produs de compania Microsoft. Este rulat pe Pocket PC, telefoane inteligente (smartphones) şi pe computerele de bord ale unor mărci de automobile. • Android. Sistem de operare opensource pentru dispozitive mobile (e.g.,telefoane inteligente), bazat pe Linux, dezvoltat iniţial de compania Google şi apoi de OHA (Open Handset Alliance) [..] • Symbian OS. Sistem de operare pentru telefoane mobile, dezvoltat de compania Symbian Ltd. • iPhone OS. Sistem de operare derivat din Mac OS X, dezvoltat de Apple, Inc. pentru două dintre dispozitivele sale, iPhone şi iPod Touch. în martie 2009, a fost lansată versiunea 3.0 iPhone OS, suportată de iPhone 3 GS. Informaţiile de tipul „pentru telefoane mobile” din definiţia lui SYMBYAN OS sau „pentru IPhone şi IPod Touch” reprezintă în opinia noastră componente semantice distinctive ce pot fi înlocuite cu [+APARAT COMPUTERIZAT], după modelul lui D. Electrotehn. sau D. Cuv. Rec., sau, făcând un compromis, cu o formulare de tipul „(în special pentru) dispozitive mobile”, ceea ce nu ar limita distribuţia sintagmatică a termenului. Ţinând seama de progresele tehnice din ultima perioadă, sistemele de operare nu mai sunt specifice computerelor sau, mai nou telefoanelor mobile inteligente, ci se regăsesc în tot mai multe produse, după cum se poate observa în (37) şi (38). Dicţionarele de cuvinte recente (destinate publicului larg), şi ne referim aici la DCR3 (2013) şi D. Cuv. Rec. (2011) nu înregistrează noile hiponime ale lui SISTEM DE OPERARE. DCR3, deşi dispune de contextele ilustrative în care apare ANDROID {[Google] a introdus anul trecut, în premieră, un sistem de navigare pe telefoanele care folosesc Android; Google pregăteşte o nouă surpriză: un telefon dedicat, echipat cu un nou sistem de operare: Android; Astfel, Neura este prima tabletă care are preinstalate aplicaţii româneşti pentru Android.) sau SYMBIAN {Posesorii de telefoane mobile inteligente [..] 84 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ pot cădea victime celui mai nou virus de mobil apărut pe Internet, au avertizat oficialii organizaţiei care produce cel mai răspândit sistem de operare pentru telefoanele mobile, Symbian\ Este o soluţie care oferă protecţie antivirus firewall pentru dispozitivele mobile cu sistem de operare Symbian OS) nu înregistrează termenii cu sensul din domeniu. In condiţiile în care DCR3 înregistrează şi substantive proprii ca IPHONE, IPOD sau IPAD, care reprezintă obiecte unice în paradigma dispozitivelor mobile, cu caracteristici pe care nu le vom detalia aici, considerăm că cel puţin un termen ca ANDROID, care se actualizează frecvent în presa actuală, ar trebui introdus în ediţia următoare a dicţionarului. în aceeaşi ordine de idei, D. Cuv. Rec. înregistrează doar sistemele de operare pe care mai sus le-am clasificat ca specifice computerelor, WINDOWS şi LINUX. Lipsa contextelor ilustrative ne împiedică să observăm dacă autorii au folosit surse în care apar şi termenii mai noi. Corelând informaţiile din dicţionarele specializate ale domeniului cu cele din texte, propunem următoarea paradigmă (extinsă) a termenului SISTEM DE OPERARE: XP 2000 S 8.1 UBUNTU MAVERICS 4.4. KITKAT 4.1 JELLY BEAN 6 8 8 10 UNIX MAC OS X SOFTWARE SISTEM -* DE OPERARE WINDOWS PHONE SYMBIAN RLACKBERRY.....* SISTEM DE OPERARE este unul dintre termenii cu circulaţie reală în româna actuală, cu o paradigmă complexă. Deşi în majoritatea dicţionarelor unul dintre elementele definitorii ale termenului este [+CALCULATOR / COMPUTER], textele indică faptul că SISTEM DE OPERARE este utilizat şi în contexte marcate şi de componente semantice mai noi, [+TELEFON MOBIL / SMARTPHONE], [TABLETĂ] şi, uneori, chiar de [+CAMERĂ FOTO] sau [+OBIECT ELECTROCASNIC] ceea ce presupune modificarea definiţiilor existente astfel încât acestea să fie în concordanţă cu realitatea din domeniu. Paradigma extinsă a lui SISTEM DE OPERARE este reconstruită pe baza informaţiilor din dicţionarele şi a ocurenţelor din corpusul selectat. Aceasta nu trebuie 85 ALEXANDRU DAN ANGHELINA considerată ca fiind paradigma completă, în condiţiile în care anumiţi termeni, deşi au la rândul lor versiuni diferite, nu mai prezintă interes în perioada actuală ca anumite versiuni ale lui ANDROID. Paradigma lui SISTEM DE OPERARE este una dinamică, ce suferă schimbări frecvente în funcţie de factori extralingvistici (ieşirea din uz sau apariţia unor produse). 7.1.3. APLICAŢIE Cu o frecvenţă ridicată în corpusul analizat, termenul APLICAŢIE este, sub acestă formă, înregistrat numai de D. IT cu următoare definiţie: • realizarea unei sarcini (task) cn ajutorul calculatorului. Poate fi, de exemplu, o scrisoare (text), un desen, o secvenţă de animaţie sau contabilitatea unei firme. Denumirea exactă este, de fapt, software de aplicaţie (application software). (D. IT) Trimiterea la APPLICATION SOFTWARE impune lectura celei de a doua definiţii: • program creat pentru a rezolva anumite sarcini, de tipul editării graficelor / textelor, în contabilitate sau baze de date etc. Este diferit de programele de sistem, cum ar fii Microsoft Windows, al cărui rol este organizarea şi operarea întregului sistem de calcul şi a tuturor celorlalte aplicaţii. (D. IT) D. Inform. 1981 şi D. Inform. 2010 nu înregistrează termenul ca atare ci o serie de hiponime ale acestuia APLICAŢII ÎN TIMP REAL, APLICAŢIE WEB sau APLICAŢII INTERNET AVANSATE: • aplicaţie Web (Web application). Ansamblu de pagini Web interconectate, având un conţinut generat dinamic şi care oferă o funcţionalitate specifică (e.g., motor de căutare, magazin virtual, client de e-mail). (D. Inform. 2010) • aplicaţii Internet avansate (AIP, Advanced Internet Applications). Aplicaţii bazate pe un set de tehnologii Internet complexe, care realizează activităţi de proiectare, gestionare a datelor şi acces de la distanţă la servicii Internet. (D. Inform. 2010) • aplicaţii în timp real (engl. real time applications), aplicaţii ale calculatoarelor care impun prelucrarea imediată a datelor, timp scurt de răspuns, interacţiune frecventă utilizator-sistem de calcul, fiabilitate în funcţionare, securitate sporită a informaţiei prelucrate. (D. Inform. 1981) Modalitatea de definire a lui APLICAŢII ÎN TIMP REAL şi APLICAŢII INTERNET AVANSATE prin APLICAŢIE, arată că termenul simplu are statut de hiperonim faţă de elementele exprimate sintagmatic. Lipsa lui APLICAŢIE din lista de termeni a dicţionarelor specializate poate fi explicată prin faptul că specialiştii, buni cunoscători ai domeniului, au nevoie de explicaţii pentru o serie de termeni cu caracteristici tehnice şi funcţionale specifice, nu pentru termeni cu caracter general. 86 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ în schimb, APLICAŢIE este înregistrat în IATE şi TERMCAT în cadrul domeniilor Informatică şi procesarea datelor (IATE) şi Infrastructuri tehnologice - Sisteme şi echipamente de telecomunicaţii - Informatică (TERMCAT): • program care transformă calculatorul într-un instrument pentru efectuarea unui anumit tip de lucrări şi/sau rezolvarea unor probleme specifice (IATE) • set de programe care desfăşoară sarcini specifice pe un calculator (Conjunt de programes informătics que desenvolupen tasques especlfiques en un ordinador.) (TERMCAT) Dicţionarele specializate care înregistrează termenul definesc APLICAŢIE ca PROGRAM sau SET DE PROGRAME, cu rol specific în efectuarea anumitor sarcini, specifice calculatoarelor. Componenta semantică [+CALCULATOR] reprezintă punctul de convergenţă al definiţiilor, în timp pe rolul aplicaţiilor (editare de text, grafice sau operaţiuni contabile) reprezintă semul distinctiv. în ceea ce priveşte dicţionarele generale, APLICAŢIE este înregistrat în DEX, DEXI, DCR3 şi D. Cuv. Rec.: • Program sau ansamblu de programe destinate unei utilizări precise (elaborare de texte, gestionare de baze de date, contabilitate etc.). 0 Aplicaţie web = Ansamblu de pagini web interconectate, care oferă utilizatorilor o funcţionalitate specifică (motor de căutare, magazin virtual, client de e-mail etc.) (DEX) • Program sau complex de programe destinat unei folosiri specifice, precum elaborarea de texte, gestionarea de baze de date, contabilitatea. Lucrez cu mai multe aplicaţii deschise, 0 Aplicaţie în timp real = aplicaţie care impune prelucrarea imediată a datelor, timp scurt de răspuns, interacţiune frecventă utilizator-sistem de calcul, fiabilitate în funcţionare, securitate a informaţiei. (DEXI) • Program de calculator destinat unei sarcini sau nevoi specifice (spre deosebire de programele de sistem) (DCR3) • Program sau complex de programe destinat unei utilizări specifice (elaborare de texte, gestionare de baze de date, contabilitate etc.): se poate lucra cu mai multe aplicaţii in acelaşi timp. 0 Aplicaţie in timp real = software care presupune prelucrarea imediată a datelor, timp scurt de răspuns, interacţiune frecventă utilizator-sistem de calcul, fiabilitate in funcţionare, securitate a informaţiei. 0 Aplicaţii open-source = software al cărui cod este disponibil pentru vizualizare şi modificare liberă. (D. Cuv. Rec.) în D. ENC., APLICAŢIE este înregistrat doar în sintagma APLICAŢIE ÎN TIMP REAL şi definită (inform.) A. în timp real — aplicaţie care impune prelucrarea imediată a datelor, timp scurt de răspuns, interacţiune frecventă utilizator- sistem de calcul, fiabilitate în funcţionare, securitatea informaţiei. Deşi APLICAŢIE ÎN TIMP REAL şi APLICAŢIE OPEN-SOURCE nu sunt termeni identificaţi în corpusul textual, includerea lor în dicţionarele generale impune o precizare referitoare la modalitatea de selecţie a genului proxim. Deşi clasarea prin SOFTWARE nu 87 ALEXANDRU DAN ANGHELINA contravine sistemului noţional al terminologiei IT, SOFTWARE având statut de hiperonim de cel mai înalt nivel în cadrul paradigmei din care face parte, pentru un nespecialist, indicarea genului proxim APLICAŢIE ar fi mai productivă în decodarea sensului specializat, în condiţiile în care APLICAŢIE (hiperonimul lui APLICAŢIE ÎN TIMP REAL şi APLICAŢIE OPEN-SOURCE) este definit într-o manieră accesibilă în cadrul aceleiaşi intrări a dicţionarului. De asemenea, lipsa definiţiei lui APLICAŢIE din D. ENC. poate pune anumite probleme de interpretare, în sensul că nespecialiştii ar putea interpreta lipsa definiţiei ca absenţa unui sens specializat al lui APLICAŢIE cu statut de hiperonim pentru sintagma indicată. D. Cuv. Rec. este singurul dicţionar general care înregistrează termenul şi care nu limitează uzul acestuia în contexte specifice CALCULATOARELOR. în acest punct al analizei, paradigma lui APLICAŢIE, având în vedere informaţiile din dicţionarele specializate, poate fi reprezentată potrivit schemei de mai jos, componenta semantică relevantă şi comună hiperonimului şi hiponimelor fiind [+CALCULATOR]: * APLICAŢIE IN TIMP REAL SOFTWARE --------► APLICAŢIE APLICAŢIE WEB * APLICAŢIE OPEN-SOURCE Dicţionarele generale (DEX, DEXI şi D. Cuv. Rec.) nu utilizează în definiţii componenta [+CALCULATOR]. Din acest punct de vedere, considerăm că definiţiile sunt mai apropiate de realitatea din domeniu. în momentul de faţă aplicaţiile nu mai sunt specifice computerelor (v. mai jos). în cele aproximativ 200 de ocurenţe din corpus textual, APLICAŢIE se actualizează pe de o parte cu sensul identificat în dicţionarele specializate şi generale, pe de altă parte cu o componentă semantică mai nouă [+TELEFON MOBIL / SMARTPHONE], o situaţie similară celei sesizate în cazul lui SISTEM DE OPERARE (v. 7.1.2.). în (1) - (4) componenta semantică definitorie la nivelul sensului specializat este identică celei rezultate în urma analizei paradigmatice, [+CALCULATOR]: 1 2 3 4 (1) Cele mai multe schimbări din Windows 8.1 vizeaza aplicaţiile "moderne"... O alta schimbare la SkyDrive este ca aplicaţia Modern SkyDrive poate fi acum accesata si offline, fapt care ii ajuta pe cei care călătoresc sau lucrează pe mai multe computere. (I like IT 1.07.2013) (2) Atunci când vrei sa iti faci curăţenie prin calculator, primul impuls este sa iti cauţi un registry cleaner, adica un soft care iti face curăţenie prin calculator. [...] După ce ne-am făcut treaba cu aplicaţia si am inchis-o, vom observa ca aceasta si-a lasat urme adanci in sistem. (I like IT 14.02.2013) (3) Aveţi un calculator pe care il stiati suficient de bun dar dintr-o data se mişca lent? In cateva minute il puteti repune in viteza cu putina rabdare.... şterge fişierele temporare din browser cu aplicaţia "CCleaner" (I like IT 18.06.2013) (4) Cati dintre dumneavoastră mai fac si altceva pe calculator in afara sa deschidă prima data aplicaţia de internet, fe ca ii spune Chrome, Firefox sau Internet Explorer. Din acest moment putem face orice pe internet. Stiti ca si email-ul este o aplicaţie online sau Facebook, la fel. (I like IT, 3.02.2014) 88 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ în afară de exemplele de mai sus, analiza a evidenţiat alte contexte (5) - (19) în care se poate observa o schimbare în ceea ce priveşte utilizarea. Nu mai vorbim despre contexte specifice CALCULATOARELOR, ci despre TELEFOANE MOBILE sau TABLETE: (5) Pana acum, multi-taskingiil pe iOS era ceva relativ. De-acum insa, aplicaţiile raman cam tot timpul active. Iti invata obiceiurile.07. Poate vedea ca de-obicei deschizi aplicaţia de Facebook dimineaţa si la pauza de prânz. (I like IT, 10.06.2013) (6) In era multitasking-ului media, când toti mai mulţi utilizatori intra si pe telefon sau tableta in timp ce se uita la TV, aplicaţiile second-screen vin in completarea conţinutului TV. In aplicaţia "Romanii au talent” poţi comenta LIVE despre show direct pe smartphone si tableta si poţi da Check-in pentru ca toti prietenii sa ştie ce urmăreşti la TV. (I like IT, 12.04.2013) (7) Aplicaţia poate fi descărcata gratuit din App Store pentm iPhone si iPad, din Google Play pentru device-urile mobile cu sistem de operare Android sau scanand QR code-ul care va apa rea pe ecran in timpul emisiunii. (I like IT, 12.04.2013) (8) Aplicaţia Metroul Orange 4G este disponibila atat pentru utilizatorii de iPhone, cat si pentru cei cu telefoane Android. Orange a lansat aplicaţia Metroul Orange 4G care iti permite sa testezi inter netul de mare viteza in drum spre serviciu, spre şcoala sau spre casa. Ai acces la filme, muzica, jocuri si cârti audio, ca sa te bucuri de o călătorie mai plăcută cu metroul... Noi am testat aplicaţia pe un Nexus 5, in timpul unei calatorii cu metroul de la Piaţa Romana pana la Piaţa Iancului... Aplicaţia iti oferă mai multe scurtmetraje pe care le poţi urmări in timpul călătoriei cu metroul (I like IT, 12.11.2014) (9) Fa-ti o lista acum cu toate aplicaţiile de pe telefonul tau. După o saptamana, taie de pe lista aplicaţiile pe care nu le-ai folosit. Si mai filtrează inca o data, după alta saptamana. Acum şterge. Daca nu eşti dependent de Facebook, dar mai intri din când in când, intra din broswer. Şterge aplicaţia. (I like IT, 14.03.2014) (10) Spre exemplul pentru Android, George Buhnici a incercat aplicaţia Team Viewer. Cu ajutorul ei, putem controla de pe telefonul mobil un laptop... Pentru Windows Phone8 puteti incerca aplicaţia Lomogram. Faceţi o poza, alegeţi efectele speciale dorite si chiar o puteti decupa, sa o faceţi perfecta pentru profilul de Facebook, spre exemplu. (I like IT, 15.02.2014) (11) Cum punem pe ecranul principal o scurtătură către pagina de internet favorita? Pe Android, din aplicaţia de internet deschidem pagina si apoi din meniu alegem "Adăugare comanda rapida”. Pe iPhone, butonul de "share" si trimitem pe ecranul principal. Ecranul principal trebuie insa organizat. Puneţi aplicaţiile in foldere. (I like IT, 15.05.2013) (12) Deşi ficţiune, scenariul nostru rusinos s-a intamplat cu siguranţa multor şoferi: sa zicem ca rezervorul nostru este gol. Caut repede, pe telefonul mobil, o benzinărie, cu ajutorul unei aplicaţii.... Pentru taxi, vei avea nevoie de bani cash. E la indemana aplicaţia CautATM.... Ori, cel mai simplu, daca nu aveţi maşina, poate aveţi nevoie de aplicaţia Transport Urban, care va spune ce mijloace de transport trebuie sa luaţi, ca sa ajungeţi la destinaţie. (I like IT, 16.04.2013) (13) Hai sa vedem cateva reguli simple care sa transforme pozele făcute cu mobilul in poze pur si simplu mai bune.... Exista mii de aplicaţii foto care te vor ajuta sa faci poze mai interesante. Deja facebook are instagram, iar twitter si-a imbunatatit aplicaţia ca sa poţi pune filtre pozelor. (I like IT, 16.05.2013) (14) Bratara JA WBONE UP costa aproximativ 700 de lei. Se conectează la smartphone prin mufa de casti si are o autonomie de o saptamana. Funcţionează pe iOS, dar si pe Android, cu aplicaţia UP by Jawbone.... Fitbit Flex costa 520 de lei si se conectează la smartphone prin 89 ALEXANDRU DAN ANGHELINA bluetooth. Fitbit Flex are o autonomie de o saptamana, funcţionează pe iOS, dar si pe Android, cu aplicaţia Fitbit.... La fel face si aplicaţia S Flealth de pe Galaxy S4. Se tine de capul tau pana mergi cel puţin 8 kilometri zilnic.... Aplicaţia S Health arata o abatare de sub 50 de metri la 5 minute alergate. (I like IT, 16.11.2013) (15) Sa zicem ca sunteti la serviciu si scot telefonul mobil. Ai putea sa ai spre exemplu un iPhone si deschizi aplicaţia de control. Poţi sa vezi ca pe calculatorul de acasa se joaca Ninja Fruits. S-a jucat si prea mult Angry Birds. Asa ca poţi sa il opreşti. Ai trei opţiuni. Poţi opri aplicaţia pe loc, sa il scoţi din sistem ori sa il opreşti complet. (I like IT, 16.09.2013) (16) Daca tot ati investit intr-un telefon inteligent sau intr-o tableta, nu ar strica sa le folosiţi astfel incat sa va faceţi vieţile mai uşoare. Internetul este plin de aplicaţii care va ajuta sa nu fiţi furaţi de taximetrişti sau la restaurant.... Ca sa nu va simţiţi furaţi, aplicaţia celor de la Meridian, va spune la finalul cursei cat aveţi de plătit.... Se porneşte aplicaţia, se poate da pe funcţia Cost Control, Start Cursa si incepe sa contorizeze in paralel cu aparatul de taxat (I like IT, 12.07.2013) (17) Telefonul deştept ori tableta cer aplicaţii pe măsură.... Căutările cu vocea sau intuiţia Google (sub forma aplicaţiei Google Now) de pe Android se afla acum si pe iPad... Si aplicaţia de harţi s-a actualizat recent. Include de acum si recomandări ale prietenilor, daca petreceti suficient timp pe Google Plus. (I like IT, 21.10.2013) (18) Cei care folosesc BlackBerry 10 au acum la dispoziţie aplicaţia WhatsApp, care, din pacate, se afla la inceput si are cateva erori, asa cum se intampla cu software-urile in stadiu beta. (I like IT, 26.03.2013) (19) RATB a avut un proiect pentru a afişa in staţiile RATB timpul ramas pana la venirea maşinilor, dar ideea nu s-a concretizat. Soluţia a fost găsită de elevii unui liceu de informatica din Bucureşti: aplicaţia mobila pentru mersul autobuzelor, troleelor si tramvaielor. (I like IT, 29.05.2013) Utilizarea lui APLICAŢIE (19) în contexte referitoare la ceea ce am putea numi la modul general DISPOZITIVE MOBILE, este evident. Deşi dicţionarele nu înregistrează APLICAŢIE MOBILĂ, în bazele de date specifice termenul apare sub două forme: • TERMCAT înregistrează APLICAŢIE MOBILĂ în cadrul domeniului Telecomunicaţii - Telefonie şi îl defineşte drept program informatic care efectuează o anumită sarcină pe un dispozitiv mobil (Programa informătic que desenvolupa una tasca especifica en un dispositiu mobil). • LATE, în cadrul domeniului Sistem de comunicaţii, Informatică şi procesarea datelor, înregistrează APLICAŢIE PENTRU DISPOZITIVELE MOBILE, un termen pe care îl considerăm sinonim lui APLICAŢIE MOBILĂ. Informaţiile din LATE se limitează doar la indicarea termenului, a gradului de siguranţă (3 - Sigur) şi a unui context ilustrativ: Temele ce vor fi abordate în cadrul conferinţei din 2012 includ inovaţia prin tehnologie, dezvoltarea de afaceri şi produse din domenii precum aplicaţiile pentru dispozitive mobile, software-as-a-service şi jocuri pe calculator, dezvoltarea afacerilor web pe pieţe globale versus pieţe locale, particularităţile dezvoltării afacerilor web în Europa de Est şi finanţarea acestora. 90 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Mai mult, IATE înregistrează şi termenii APLICAŢIE PENTRU SMARTPHONE şi APLICAŢIE PENTRU TELEFOANE INTELIGENTE, dar asemenea lui APLICAŢIE PENTRU DISPOZITIVELE MOBILE nu oferă o definiţie ci numai contexte ilustrative: Google Play Store: tot ce trebuie să ştii despre noul magazin cu aplicaţii pentru Android, ce e nou şi cum îl poţi instala; Trip Journal, o altă aplicaţie de succes. Aplicaţia pentru telefoane inteligente Trip Journal, dezvoltată la Cluj de compania iQuest, este o altă aplicaţie care se bucură de mare succes Variaţia formelor se poate explica prin faptul că dispozitivele mobile din noua generaţie (TELEFOANELE INTELIGENTE, TABLETE etc.) sunt produse relativ noi alături de care a fost introdusă şi o terminologie nouă, insuficient de stabilă. Din punctul de vedere al dezambiguizării sensurilor, utilizarea lui APLICAŢIE MOBILĂ pentru a desemna APLICAŢIILE specifice dispozitivelor mobile, în complementaritate cu APLICAŢIE, utilizat exclusiv pentru PROGRAMELE specifice COMPUTERELOR pare, cel puţin în momentul actual, o posibilă modalitate de eliminare a ambiguităţii. Termen frecvent utilizat în corpusul textual, APLICAŢIE este înregistrat de anumite dicţionare generale cu sensul din domeniu, dar cu o restricţie contextuală relevantă. Conform majorităţii dicţionarelor o APLICAŢIE este un PROGRAM sau COMPLEX DE PROGRAME, care efectuează anumite operaţii în cadrul CALCULATOARELOR. Analiza sintagmatică evidenţiază o componentă semantică mai nouă şi frecventă, [+SMARTPHONE / TABLETĂ] care impune reorganizarea informaţiei prezentată în dicţionarele generale. în ceea ce priveşte hiponimele lui APLICAŢIE, analiza a evidenţiat doi termeni noi, înregistraţi în bazele de date: APLICAŢIE MOBILĂ şi APLICAŢIE PENTRU DISPOZITIVELE MOBILE. Paradigma lui APLICAŢIE, aşa cum reiese din analiza tuturor resurselor (terminografice, lexicografice şi textuale) poate fi reprezentată conform schemei de mai jos, dar nu trebuie considerată ca o paradigmă completă. Dinamica domeniului poate duce la apariţia de noi termeni, iar în timp, odată cu stabilizarea terminologiei este posibil ca unul dintre sinonime să nu mai fie utilizat. APLICAŢIE ; ’ APLICAŢIE MOBILĂ = APLICAŢIE PENTRU DISPOZITIVE MOBILE APLICAŢIE PENTRU SMARTPHONE = APLICAŢIE PENTRU TELEFOANE INTELIGENTE 7.1.4. SMARTPHONE şi FABLETĂ Progresele din electronică şi electrotehnică au dus în ultimul deceniu la apariţia de produse noi, DISPOZITIVE MOBILE cu caracteristici comune, dar şi cu anumite diferenţe ce urmează a fi discutate în subcapitolele următoare. La modul general, termenii fac parte din aceeaşi paradigmă, reprezintă hiponime ale termenului supraordonat DISPOZITIV MOBIL. 91 ALEXANDRU DAN ANGHELINA 7.1.4.1. SMARTPHONE Dintre dicţionarele specializate cercetate, SMARTPHONE este înregistrat numai în D. Inform. 2010. Absenţa termenului din celelalte dicţionare specializate se explică prin faptul că astfel de produse sunt relativ recente, iar dicţionarele mai vechi ca D. Electrotehn. (2000) sau D. IT (2006) nu dispun de o ediţie revizuită. Aşadar, D. Inform. (2010) înregistrează termenul cu forma internaţională, făcând trimitere la TELEFON INTELIGENT: • smartphone (telefon inteligent). A se vedea telefon inteligent. • telefon inteligent (smartphone). Telefon mobil care oferă funcţii avansate, similare cu cele ale unui calculator personal. Deşi nu există un standard industrial pentru producerea telefoanelor inteligente, aceste dispozitive moderne au în comun: utilizarea unor procesoare puternice, memorie şi ecrane de afişaj mari, precum şi sisteme de operare avansate. Cele mai cunoscute sisteme de operare utilizate de telefoanele inteligente sunt Symbian OS, iPhone OS, Windows Mobile, Linux, Palm WebOS şi Android. DEX, D. Cuv. Rec. şi DCR3 definesc SMARTPHONE astfel: • Telefon mobil prevăzut cu funcţii specifice unui calculator, unui aparat fotografic etc., pe care se pot descărca diferite aplicaţii (4). (DEX) • Telefon mobil multifuncţional care dispune de o tastatură reală sau digitală, putând fi folosit pentru redarea fişierelor multimedia, pentru navigare pe internet etc.; telefon inteligent. (D. Cuv. Rec.) • Telefon mobil cu funcţii de computer (DCR3) TERMCAT înregistrează termenul sub diverse domenii şi subdomenii, cu diferenţe minore în ceea ce priveşte definiţia: • Telecomunicaţii - Telefonie: Telefon mobil care permite descărcarea de aplicaţii şi utilizarea diferitelor funcţii ale unui calculator de buzunar, în special calendar electronic, e-mail şi acces la Internet. (Telefon mobil que permet la descărrega d'aplicacions i la utilitzacio de diverses funcions d'un ordinador de butxaca, especialment agenda electronica, correu electrânic i acces a Internet.) • Telefonie mobilă: Telefonul mobil care încorporează un sistem de operare pentru a descărca diverse aplicaţii şi funcţii ale unui calculator de buzunar, în special calendar electronic, e-mail şi acces la Internet. (Telefon mobil que incorpora un sistema operatiu per a la descărrega d'aplicacions i diverses funcions d’un ordinador de butxaca, especialment agenda electrânica, correu electronic i acces a Internet.) • Dispozitive mobile: Telefon mobil care permite descărcarea de aplicaţii şi navigarea pe Internet. (Telefon mobil que permet la descărrega d'aplicacions i la navegacio per Internet.) 92 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Definiţiile de mai sus selectează pentru clasarea lui SMARTPHONE genul proxim TELEFON MOBIL, rezultând că un SMARTPHONE / TELEFON INTELIGENT este un tip de TELEFON MOBIL, cu funcţii de COMPUTER, cu SISTEM DE OPERARE avansat pe care se pot descărca APLICAŢII şi care oferă acces la INTERNET. în corpusul textual termenul apare sub ambele forme, SMARTPHONE şi TELEFON INTELIGENT, dar cu diferenţe notabile de frecvenţă: 135 de atestări pentru SMARTPHONE şi 15 pentru TELEFON INTELIGENT. Deşi în textele analizate se poate observa încă variaţia la nivelul desemnării conceptului, se constată clar preferinţa pentru forma internaţională. Uneori, probabil din raţiuni stilistice, pentru evitarea repetiţiei, ambele forme termenii sunt folosite în cadrul aceluiaşi articol: (1) Numărul telefoanelor inteligente vândute in acest an va ajunge la 1,5 milioane. Sunt la moda, iar romanii nu se uita la preţ când vor in buzunar ultimul modei In 2012 au plătit in medie 160 de euro pentru un smartphone, cu opt la suta mai mult fata de 2011. (I Llke IT, 15.04.2013) (2) Degeaba ai telefon inteligent, daca nu ai si cele mai tari aplicaţii. [...] Pe piaţa au apa rut mai multe aplicaţii deosebite, compatibile cu fiecare platforma de smartphone in parte. (I Llke IT, 15.02.2014) (3) Sute de aplicaţii gratuite, care va pot scoate din impas, sunt de-acum la dispoziţia fiecărui posesor de telefon inteligent. [...] Nu contează unde eşti, important e sa ai conexiune la internet pe smartphone. Daca stai mult in maşina, Auto.ro sau carburantGPS sunt aplicaţii absolut necesare, mai ales daca şoferul nu este atent atunci când alimentează. (I Llke IT, 16.04.2013) în contextele în care se actualizează, SMARTPHONE se utilizează cu sensul identificat în dicţionarele specializate, bazele de date şi dicţionarele generale, alături de alţi termeni specifici ca APLICAŢIE, SISTEM DE OPERARE sau INTERNET: (4) Pe Nana Falemi, fost fotbalist la Steaua, l-am echipat in schimb cu un smartphone, o aplicaţie si o husa pentru antebraţ. Am vrut sa vedem cat sunt de precise fiecare dintre ele, iar rezultatele... le aflaţi imediat. (I Llke IT, 16.11.2013) (5) Bratara JA WBONE UP costa aproximativ 700 de lei. Se conectează la smartphone prin mufa de casti si are o autonomie de o s apta mana. Funcţionează pe iOS, dar si pe Android, cu aplicaţia UP byJawbone. (I Llke IT, 16.11.2013) (6) Una peste alta, Samsung Galaxy S4 este noul lider de performanta pe Android. Aduce funcţii interesante si senzori noi care nu s-au pus pana acum pe un smartphone obişnuit. (I Llke IT, 18.03.2013) (7) Aplicaţia se foloseşte de accelerometru, un senzor care se regăseşte zilele acestea pe toate smartphone-urile. El este cel care simte osciliatiile si mişcările bruşte si le noteaza pe harta din aplicaţie. Apoi, cei care vin din urma pot vedea unde sunt gropi. (I Llke IT, 22.04.2013) 93 ALEXANDRU DAN ANGHELINA SMARTPHONE este un termen frecvent utilizat în cadrul domeniului cercetat cu o poziţie bine determinată şi clar delimitată de TELEFON MOBIL, prin prezenţa componentelor semantice suplimentare [+INTERNET], [+SISTEN DE OPERARE COMPLEX], [+ACCES LA INTERNET]. Deşi conceptul este desemnat prin doi termeni, SMARTPHONE este forma preferată în majoritatea contextelor. 7.1.4.2. FABLETĂ FABLETĂ, este probabil unui dintre cei mai noi termeni utilizaţi în corpusul textual analizat, nefiind înregistrat în dicţionarele româneşti (specializate sau generale). Termenul este definit însă în OED şi TERMCAT: • smartphone cu ecran de dimensiuni intermediare între cele ale unui smartphone standard şi ale unei tablete (A smartphone having a screen which is intermediate in size between that of a typical smartphone and a tabiet computer) (OD) • Dispozitive Mobile / Telecomunicaţii - Telefonie: smartphone cu dimensiuni apropiate de cele ale unei tablete, între 5 şi 7 inci (Telefon intebligent la mida del qual s'acosta a la duna tauleta, entre unes 5 i 7polzades) (TERMCAT) Definiţiile de mai sus plasează termenul în paradigma SMARTPHONE-URILOR, dimensiunea (ecranului) fiind diferenţa specifică. FABLETĂ se actualizează în corpusul ILike ITm 13 articole (16 ocurenţe): (1) Ar fi fost ciudat sa spunem acum un an as a ceva dar phabletul chinezesc de 7 inchi arata ca un iPhone uriaş, costa la jumătate si impacheteaza tehnologii de ultima ora. Printre altele este cel mai rapid telefon pe reţelele 4G de pe care poate trage un film inainte ca punga de popcorn sa se umfle in cuptorul cu microunde. (I Llke IT, 1.03.2014) (2) De asemenea, Huawei este un brand care a crescut enorm in ultimii doi ani. Phabletul lor are ecran HD si tehnologii care sa-l faca interesant pentru inca doi ani de acum incolo. Chinezii de la Huawei au adus Ascend Mate 2, 6.1 inch phablet cu 4G, camera frontala de 5mp, 13 pe spate, se mişca rapid si cu siguranţa va veni la un preţ foarte scăzut. (I Llke IT, 7.02.2014) (3) Dincolo de poze si performanta, pentru clientul roman primează preţul. Acolo va bate detaşat G PRO 2, phablet ului coreean de la LG. (I Llke IT, 1.03.2014) (4) Pentru a fi mai uşor de vorbit la phableta gigant al lui Sony, producătorul i-a făcut accesorii speciale, adica un dispozitiv prin bluetooth pe care il poţi pune la camasa sau poţi vorbi la ureche cu el. (I Llke IT, 27.09.2014) (5) Producătorul american HP isi mai incearca o data norocul un lumea telefoanelor si a tabletelor, cu un hibrid, un "phablet", numit Slate7. (I Llke IT, 22.03.2014) (6) Puneţi la socoteala si primul phablet Nokia anuntat marţi, 6 inci, Full HD. (I Llke IT, 23.10.2013) (7) Sony Xperia Z Ultra - este o phableta foarte deşteaptă, rezistenta la praf, dar mai ales la apa. Conform producătorilor, acest gadget poate sta in apa la o adâncime de 1,5 metri, timp de 30 de minute. (I Llke IT, 2.10.2013) (8) Surse spun ca am putea vedea si o noua tableta de 8 inch, care ruleaza Windows 8. [...] LG ne-a aratat deja smartphone-urile performante pentru 2014. LG G2, LG G-Flex si Nexus 5. 94 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ LA MWC anul trecut au aratat Optimus G Pro. Un phablet de 5,5 menit sa-l sufoce pe conaţionalul Galaxy Note 3 de la Samsung. (I Llke IT, 20.02.2014) (9) Vorbim despre phablete, noua specie de aparate deştepte care nu se pot hotari daca ne ajuta sau ne incurca in viata reala. (I Llke IT, 27.09.2013) (10) Vorbim despre Samsung Galaxy Note 3, un phablet spectaculos, si Sony Xperia Z Ultra, mai mare decât Note 3. cu un ecran de 6 inch fitil HD, poate cel mai tare ecran pentru a vedea filme pe o phableta, care vine intr-o husa de piele. (I Llke IT, 27.09.2013) (11) Asa ca HTC are oficial in acest moment prima fableta, de fapt primul smartphone Android cu senzor de amprenta. (I Llke IT, 23.10.2013) (12) Daca buzunarul pantalonilor tai este suficient de adanc si rezistent, te poate interesează Lumia 1520, primul phablet Windows Phone care ajunge de acum si in Europa. Dincolo de poze si performanta, pentm clientul roman primează preţul. Acolo va bate detaşat G PRO2, phabletiilul coreean de la LG. [...] Romania este in primul val de lansare pentru toate aceste smartphone-uri. începând cu aprilie le veţi vedea la operatorii mobili si au un preţ de plecare care variaza in jurul pragului de 2500 de lei. (I Llke IT, 1.03.2014) (13) Noul Nexus are un ecran full-hd, cu un procesor foarte puternic. Ca viteza, se compara cu Galaxy S4. Singurul pe care nu il bate este Note 3, dar acesta nu mai este un telefon ci un phablet. (I Llke IT, 7.11.2014) Analiza contextelor arată că termenul este utilizat sub două variante formale, FABLET(Ă) şi PHABLET(Ă) şi, în acelaşi timp, genul acestuia nu este încă fixat, oscilând între feminin şi neutru. în ceea ce priveşte sensul, în majoritatea contextelor (1) - (12) FABLET(Ă)/ PHABLET(Ă) este utilizat corect, ca hiponim al lui SMARTPFIONE de care se diferenţiază în cadrul paradigmei prin dimensiunea ecranului. în (13) informaţia prezentată poate duce la decodarea incorectă a sensului termenului. Dacă în (11) şi (12) FABLET(Ă)/ PHABLET(Ă) este considerat (un tip de) SMARTPHONE, în (13) informaţia prezentată este contradictorie: Singurul pe care nu il bate este Note 3, dar acesta nu mai este un telefon ci un phablet. FABLET(Ă)/ PHABLET(Ă) este un termen recent intrat în română, fapt ce duce atât la variaţia formei, cât şi a genului cu care este utilizat în comunicarea semi- şi nespecializată. Din punct de vedere conceptual-semantic, termenul face parte din paradigma mai largă a DISPOZITIVELOR MOBILE, fiind hiponimul imediat al lui SMARTPHONE. SMARTPHONE şi FABLETĂ, sunt termeni recenţi în română, analiza evidenţiind prezenţa lui SMARTPHONE în DEX, D. Inform. 2010 şi în bazele de date internaţionale, în timp ce FABLETĂ apare în TERMCAT şi în OED. La nivel conceptual-semantic, relaţia dintre termeni este una de hiponimie, unde SMARTPHONE este termenul supraordonat, iar FABLETĂ hiponimul. După modelul aplicat de Bidu-Vrănceanu şi Forăscu (2005: 34) relaţia dintre termenii analizaţi mai sus poate fi reprezentată astfel: Dimensiune smartphone mică (sub 5 inci) medie (între 5 şi 7 inci) SMARTPHONE + + - FABLET(Ă) / PHABLET(Ă) + - 4- 95 ALEXANDRU DAN ANGHELINA 7.1.5. TABLETĂ Spre deosebire de FABLET(Ă) / PHABLET(Ă), TABLETĂ este înregistrat în mai multe dintre dicţionarele şi bazele de date consultate. Dicţionarele specializate înregistrează termenul cu sensurile: • tabletă / tabiet / tablette / Suprafaţă plană specială, permiţând reperarea fiecărei poziţii conţinute şi servind cel mai adesea ca locator. (D. Electrotehn.) • Tabiet PC. Calculator mobil echipat cu touchscreen sau cu tabletă grafică, componente care permit operarea cu ajutorul unui creion digital, acesta înlocuind mouse-ul şi tastatura. în particular, Tabiet PC se referă la produsul (anunţat de Microsoft în anul 2001) care rulează sistemul de operare Windows Tabiet PC edition. (D. Inform. 2010) în bazele de date, TABLETĂ este definit ca: • Telecomunicaţii - Telefonie / Dispozitive mobile: Dispozitiv echipat cu un ecran tactil care ocupă aproape toată suprafaţa cu funcţii similare unui computer (Aparell dotat d'una pantalla tăctil que n’ocupa prăcticament tota la superficie, amb funcions similars a Ies diin ordinador. (TERMCAT) • Informatică şi procesarea datelor, Tehnologie şi reglementări tehnice: un tip constructiv de calculator portabil, devenit posibil prin continua miniaturizare a componentelor electronice precum şi pe baza unor invenţii tehnologice ingenioase. (LATE) Pe lângă definiţie, IATE indică şi alţi doi termeni pe care îi consideră siguri în româna actuală: CALCULATOR TABLETĂ şi COMPUTER DE TIP TABLETĂ. în ceea ce priveşte dicţionarele generale, termenul apare cu următoarele definiţii: • Calculator mobil sub forma unui dispozitiv plat, de dimensiuni reduse, cu ecran tactil, senzori, microfon şi cameră video. (DEX) • Dispozitiv folosit de utilizator pentru introducerea manuală a imaginilor grafice în terminal. (DEXI) • 1. (Şi tabletă PC) Calculator portabil de mici dimensiuni, de ultimă generaţie, la care accesul se face prin touch screen, fără a mai fi necesare tastatura sau mouse-ul. 2. (Şi tabletă grafică) Unitate de intrare a unui calculator care permite achiziţia şi digitalizarea graficelor, a imaginilor grafice etc., cu ajutorul unui pad pe care se poate scrie. (D. Cuv. Rec.) • tabletă2 sf. \ \ tabiet PC, tabletă PC < <în urmă cu un an, o mână de producători mari de computere au participat la lansarea cu tam-tam a primelor Tabiet PC-uri la New York. în esenţă, este vorba de computere portabile capabile să recunoască scrisul de mână aplicat pe ecranul acestora, dar care pot lucra şi ca nişte laptopuri obişnuite.» (DCR3) Analiza definiţiilor lui TABLETĂ arată că termenul are două sensuri: 96 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ 1. DISPOZITIV (PERIFERIC) utilizat pentru introducerea datelor în COMPUTER, după cum reiese din D. Electrotehn. şi DEXI. în D. Inform 2010 şi D. Cuv. Rec. sensul este asociat termenului TABLETĂ GRAFICĂ {Numită şi tabletă de digitizare (digitizing tabiet), este un dispozitiv de intrare care permite desenarea manuală a figurilor şi introducerea automată a acestora în calculator. Constă dintr-o suprafaţă plană pe care se poate desena folosind un creion special, precum şi din circuite traductoare care transmit calculatorului poziţia acestuia.). 2. (tip de) COMPUTER, cum este definit în DEX, D. Inform. 2010, D. Cuv. Rec. (sensul 1), IATE şi TERMCAT. în DCR3, deşi definiţia se limitează la indicarea unui sinonim, TABLET PC, informaţiile din contextele ilustrative sunt suficiente pentru decodarea sensului de „tip de computer”. Cele două sensuri ale termenului arată şi evoluţia conceptual-semantică a acestuia. De la sensul mai vechi de DISPOZITIV (PERIFERIC), pe baza asemănărilor fizice (formă, dimensiuni) şi, parţial, a modului de utilizare (prin atingere) s-a dezvoltat sensul mai nou de tip de COMPUTER. La prima vedere, se poate vorbi despre polisemia termenului. în realitate, prin indicarea sintagmelor TABLETĂ PC şi TABLETĂ GRAFICĂ (D. Cuv. Rec.) sau prin înregistrarea termenilor TAULETA TACTIL şi TAULETA GRĂFICA (TERMCAT), TABLETĂ PC şi TABLETĂ GRAFICĂ (D. Inform 2010) sub intrări diferite, se constată că este vorba despre doi tenneni şi, în consecinţă două concepte diferite, la nivelul terminologiei IT. Aşadar, TABLETĂ PC şi TABLETĂ GRAFICĂ nu sunt hiponime ale lui TABLETĂ, ci elemente din paradigme diferite. în contextele analizate, TABLETĂ îşi actualizează doar al doilea sens, cel privind tipul de COMPUTER. Aceasta se poate explica prin faptul că TABLETELE GRAFICE sunt dispozitive utilizate de specialiştii din diverse domenii (IT, design etc.), în timp ce TABLETELE (PC), datorită caracteristicilor tehnice ce le permit să funcţioneze asemenea unui COMPUTER au o utilizare mult mai largă. Ţinând seama că în corpusul analizat nu se actualizează nici TABLETĂ GRAFICĂ, nici TABLETĂ PC, ci numai TABLETĂ, este necesară o prezentare sintetică a caracteristicilor celor două care să susţină afirmaţia că în corpus se actualizează doar sensul de tip de COMPUTER. Aceasta presupune ca în corpus TABLETĂ să apară în aceleaşi contexte cu anumiţi termeni care desemnează caracteristici tehnice şi funcţionale ale COMPUTERELOR / SMARTPHONE-urilor, absente în cazul TABLETELOR’GRAFICE: SISTEM DE OPERARE, MEMORIE (RAM), posibilitate de a utiliza APLICAŢII. sistem de operare memorie (RAM) posibilitate a utiliza aplicaţii TABLETĂ PC + + + TABLETĂ GRAFICĂ - - - 97 ALEXANDRU DAN ANGHELINA ❖ SISTEM DE OPERARE (ANDROID, IOS, WINDOWS MOBILE) (1) Surse spun ca am putea vedea si o noua tableta de 8 inch, care ruleaza Windows 8. (I Like IT, 20.02.2014) (2) Nexus 10, tableta de la Google care ruleaza un Android de foarte buna calitate. (I Like IT, 4.02.2014) (3) As a se ia lumina in era digitala. Cu ajutorul unei aplicaţii pentru tableta sau telefon, Candle. Lumanarea poate fi descărcata gratuit pe iOS si Android, insa, atentie, se stinge daca suflaţi spre ea. (I Like IT, 3.05.2014) (4) Cloud-ul devine acum parte din meniu. Sincronizează instant tot ce e ai pe tableta sau telefon. Si nu trebuie sa fie toate cu Windows pe ele. (I Like IT, 28.06.2013) (5) Microsoft Surface RT este genul de "device” care incearca sa reinventeze segmentul din care face parte. Este vorba despre o tableta care ndeaza sistemul de operare Windows si care beneficiază de interfaţa Metro. (I Like IT, 4.02.2013) ❖ MEMORIE (RAM) (6) Tableta va avea 2GB RAM si un procesor de 1.5 GHz Qualcomm Snapdragon S4 Pro cu o grafica Adreno 320, fata de procesorul Nvidia Tegra 3 inclus in varianta originala Nexus 7. (I Like IT, 29.07.2013) ❖ posibilitate de a utiliza APLICAŢII (7) Aplicaţia este valabila pentru Android, BlackBerry, iPhone, iPad, iPad Touch, Windows 7 mobile device, tableta, Mac sau PC. (I Like IT, 27.08.2014) (8) în aplicaţia "Romanii au talent” poţi comenta LIVE despre show direct pe smartphone si tableta si poţi da Check-in pentru ca toti prietenii sa ştie ce urmăreşti la TV. (I Like IT, 12.04.2014) Consacrat prin uz şi înregistrat ca atare în dicţionarele generale, TABLETĂ este un termen care desemnează în realitate două concepte diferite, TABLETĂ GRAFICĂ şi TABLETĂ PC. D. Inform. 2010 şi D. Cuv. Rec. definesc ambii termeni, sub două intrări diferite sau, după practica lexicografei nespecializate, în cadrul aceleiaşi intrări (TABLETĂ), dar cu indicarea a două sensuri (1. TABLETĂ PC, 2. TABLETĂ GRAFICĂ). In corpus, sensul cu care se actualizează termenul este cel de „tip de COMPUTER”, în timp ce sensul mai vechi nu este atestat, probabil din cauză că TABLETA GRAFICĂ, un dispozitiv cu rol în anumite activităţi practice specializate, nu prezintă importanţă pentru nespecialişti. Termen relativ nou în română, TABLETĂ pare să nu se fi stabilizat. în IATE, alături de forma atestată şi în corpus sunt indicate drept elemente sigure CALCULATOR TABLETĂ şi CALCULATOR DE TIP TABLETĂ, mai transparente în ceea ce priveşte legătura semantică şi conceptuală cu hiperonimul COMPUTER. 98 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Asemănarea între TABLETĂ şi FABLET(Ă) / PHABLET(Ă) este una de natură formală, analiza definiţiilor şi a contextelor evidenţiind caracteristici specifice pentru fiecare dintre acestea. Incluşi în paradigma DISPOZITIVELOR MOBILE, tennenii fac parte din (sub)paradigme diferite, COMPUTERE pentru TABLETĂ, respectiv SMARTPHONE-uri pentru FABLET(Ă) / PHABLET(Ă). Dimensiune smartphone computer medie (între 5 şi 7 inci) mare (peste 7 inci) TABLETĂ - + - + FABLET(Ă) / PHABLET(Ă) + - + - în cadrul domeniului pe care îl cercetăm, paradigma din care cei doi termeni fac parte poate fi reprezentată sub forma de mai jos: DISPOZITIV Jt COMPUTER ELECTRONIC (MOBIL) < TELEFON MOBIL LAPTOP DESKTOP TABLETĂ SMARTPHONE —► TABLETĂ 7.1.6. WIDGET SMARTPHONE-URILE, TABLETELE, COMPUTERELE etc., oferă utilizatorilor metode variate de afişare a informaţiilor. Una dintre metodele din ce în ce mai folosite de SISTEMELE DE OPERARE moderne instalate pe o gamă largă de dispozitive electronice este reprezentată de WIDGETURI. Deşi nu se actualizează foarte frecvent în corpus, WIDGET este un termen cu care orice utilizator de SMARTPHONE, TABLETĂ etc. intră zilnic în contact, fiind parte componentă a SISTEMELOR DE OPERARE de pe dispozitivul utilizat. 99 ALEXANDRU DAN ANGHELINA > e 1 :i re c. - a n pr i n c i pa I fmagsnî de fundat Tranziţii Obsecre w*dg«?t Miniaturi xx Pagină principală < Pagină principală ■ ........................................-................ . \ Descărcate , ^ n Ci' Ceas digital Ceas dual Ceas Meteo 4x1 4x2 4x1 ¥V 'VV - ^ fi 08:08“ 28: xy ^5^ Imaginea arată diversele opţiuni pe care le are, în cazul acesta, un utilizator de SMARTPHONE: schimbarea imaginii de fundal sau modificarea informaţiilor afişate pe ecranul principal prin adăugarea de (OBIECTE) WIDGET, care pot afişa diverse informaţii precum ora şi data, informaţii meteorologice etc. WIDGET sau OBIECT WIDGET, este înregistrat în D. Inform. 2010 cu mai multe forme WIDGET VIZUAL, WIDGET PENTRU DESKTOP şi WIDGET PRNTRU WEB, cu distincţii conceptual-semantice, ce fac ca termenii să ocupe poziţii bine stabilite în cadrul paradigmei elementelor grafice: • widget vizual (GUI widget). Numit şi control, prescurtare pentru window gadget, este un element vizual de bază al unei interfeţe grafice (GUI), utilizat pentru afişarea informaţiilor într-un aranjament care poate fi modificat de utilizator. Un widget facilitează un tip specific de interacţiune cu utilizatorul Denumirea a fost utilizată prima dată în 1988 pentru elementele interfeţei grafice dezvoltate în Athena Project (mediu pentru uz educaţional creat de MIT, DEC şi IBM). Aceste widget-uri nu trebuie confundate cu cele pentru desktop sau pentru Web. Widget-urile pot fi grupate în următoarele categorii: selecţia şi afişarea colecţiilor de date (e.g, buton, slider, listă derulantă, spinner, meniu, bară de instrumente), navigare (e.g., tab, scrollbar), introducerea textului (e.g, casetă de text), ieşire (e.g, etichetă, tooltip, bară de stare, bară de progres), containere (e.g., fereastră). (D. Inform. 2010) • widget pentru desktop (desktop widget). Instrument interactiv afişat pe desktop, care furnizează un serviciu specific (e.g., ştiri recente, starea vremii, afişarea orei, calendar, dicţionar, calculator, vizualizator de imagini). Widget-urile de acest tip sunt găzduite de un motor de widget-uri (widget engine). Iată câteva exemple de astfel de widget-uri: gadget-urile Microsoft pentru sistemul de operare Vista şi serviciile Windows Live, widget-urile dashboard pentru Mac OS X, portlet-urile pentru Google Desktop, widget-urile Yahoo!. (D. Inform. 2010) 100 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ • widget pentru Web (Web widget). Porţiune de cod portabilă care poate fi instalată şi executată într-o pagină Web de către un utilizator fiară a necesita o compilare suplimentară. în mod obişnuit, acest tip de widget-uri utilizează DHTML, JavaScript şi Flash. (D. Inform. 2010) în TERMCAT, WIDGET este definit după cum urmează: • Electronică. Informatică. Telecomunicaţiifien. widget / control) Element al unei interfeţe grafice prin intermediul căruia utilizatorul poate interacţiona cu un program sau o aplicaţie. (TERMCAT) • Electronică. Informatică. Telecomunicaţiifien. gadget). Program simplu care dispune de o interfaţă grafică specializată disponibil pe un computer sau pe o pagină web pentru a facilita accesul rapid la informaţii sau la anumite funcţii utilizate frecvent. (TERMCAT) Compararea definiţiilor din cele două resurse specializate care înregistrează termenul arată că în timp ce D. Inform. 2010 înregistrează trei termeni pe care îi consideră diferiţi, ce nu trebuie confundaţi, a doua definiţie din TERMCAT reuneşte sensurile lui WIDGET PENTRU DESKTOP şi WIDGET PENTRU WEB. în cadrul paradigmei elementelor grafice (prin care utilizatorul poate interacţiona cu dispozitivele), WIDGET GUI are statut de hiperonim, iar WIDGET PENTRU DESKTOP şi WIDGET PENTRU WEB reprezintă termenii subordonaţi. Componenta semantică distinctivă la nivelul sensului specializat al tennenilor este „localizarea”, cu valori diferite pentru hiponimele lui WIDGET GUI: afişat pe desktop, pentru WIDGET PENTRU DESKTOP, respectiv, pe o pagină web, pentru WIDGET PENTRU WEB. Distincţia bazată pe localizare pentru cele două hiponime ale lui WIDGET GUI, devine mai vizibilă dacă se consultă şi definiţiile lui DESKTOP şi a lui PAGINĂ WEB: • desktop (suprafaţă de lucru). Porţiune de pe ecran care simulează suprafaţa unui birou prin folosirea unor pictograme şi meniuri. Este caracteristică interfeţelor grafice bazate pe ferestre (e.g., Microsoft Windows, Mac OS, Linux). (D. Inform. 2010) • desktop Suprafaţa ecranului ~ Suprafaţa de lucru aflată pe monitorul unui calculator. Este asemuită adeseori cu spaţiul de lucru de pe un birou, de unde provine şi numele. Pe calculatoarele PC sau Macintosh (care folosesc sisteme de operare cu interfaţă de tip grafic) termenul se referă la întrg fundalul ecranului. Aici apar ferestrele, menuiurile şi casetele de dialog ale programelor şi aplicaţiile software. (D. IT) • pagină Web (Web page). Document din World Wide Web vizualizat într-un browser. Poate fi statică sau dinamică. (D. Inform. 2010) • Web page Pagină Web ~ Fiţier creat în baza codului HTML. Standardul HTML include informaţii pentru marcarea porţiunilor documemntului, în aşa fel încât fiecare dintre ele să apară ca entităţi distncte (text, imagini, animaţii, secvenţe sonore), în momentul în fişierul este accesat şi încărcat de un program de navgare pe Internet numit browser. (D. IT) 101 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Aşadar, DESKTOPUL este locul unde se regăsesc elemente grafice, fiind caracteristic SISTEMELOR DE OPERARE, deci COMPUTERELOR, TABLETELOR, SMARTPHONE-URILOR, iar o PAGINĂ WEB reprezintă un document care face parte din WORLD WIDE WEB, la modul general din INTERNET. Deşi nu se actualizează cu frecvenţa lui APLICAŢIE sau SISTEM DE OPERARE, WIDGET este unul dintre termenii cu care utilizatorul ia contact frecvent şi este un bun candidat pentru a fi inclus în ediţiile următoare ale unor dicţionare de tipul DCR sau D. Cuv. Rec. în corpus, WIDGET se actualizează în contextele următoare: (1) Si pentru ca se apropie concediile, iar versiunea WEB a Ştirilor ProTv are o secţiune noua de vreme, noul design al rn.stirileprotv.ro integrează si un widget special cu prognoza meteo. Inca de pe Homepage, utilizatorul poate afla temperatura oraşului in care se afla, dar si cum va fi vremea in următoarele trei zile. Pentru informaţii suplimentare, pe ore, este nevoie de un simplu clickpe oricare din casetele widget-ului. (I Like IT, 27.04.2013) (2) Telefoanele moderne se lauda ca ar fi deştepte, dar pun in dificultate orice utilizator. Cel puţin la prima incercare, un smartphone poate par ea intimidant. Dar daca ii faci cateva mici modificări, orice super telefon poate deveni prietenos. lata cateva aplicaţii care v-ar putea ajuta: [...JZopper Widget este o aplicaţie in care poţi sa iti faci propriile widgeturi. (I Like IT, 3.03.2014) (3) Pentru mai multa economie, dezactivează Location Mode si Automatic Syncing. Când ai telefonul incarcat la 100%, da-i un restart. Nu il baga la incarcat când ajungi la munca, lasa-l sa se descarce si baga-l in priza abia după ce ai primit mesaj ca nu mai ai baterie. Daca eşti la munca, si ai Wi-Fi, nu sta pe 3G. 3G-ul consuma mai mult. Opreşte bluetooth si NFC. Haptic Feedbacksi sunetele la atingere. Widgeturi puţine, spre deloc. (I Like IT, 14.03.2014) (4) Pe Android exista astfel de widgeturi. Pe iPhone puteti folosi o aplicaţie ca iTorch Flashlight. Are si SOS, stroboscop sau ii poţi regla puterea. (I Like IT, 15.05.2013) Analiza contextelor arată că, formal, termenii înregistraţi în D. Inform. 2010, WIDGET VIZUAL, WIDGET PENTRU DESKTOP şi WIDGET PENTRU WEB nu sunt utilizaţi în comunicarea semi- sau nespecializată, unde se preferă hiperonimul WIDGET. La nivel semantic, contextele oferă informaţiile necesare dezambiguizării sensului lui WIDGET şi la interpretarea sa drept WIDGET PENTRU DESKTOP, respectiv WIDGET PENTRU WEB. în (1), prezenţa altor termeni specifici domeniului IT (versiunea WEB, HOMEPAGE), termeni ce se află în strânsă legătură cu INTERNETUL, face ca WIDGET să poată fi interpretat ca WIDGET PENTRU WEB, deci ca un element specific unei PAGINI WEB, al unui SITE. în (2) - (4), se observă că WIDGET apare alături de termeni din sfera WIDGET GUI WIDGET PENTRU DESKTOP (localizare: DESKTOP) WIDGET PENTRU WEB (localizare: PAGINĂ WEB) 102 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ telefoniei mobile sau a sistemelor de operare. Aici, sensul contextual al lui WIDGET este cel de WIDGET PENTRU DESKTOP. Utilizarea lui WIDGET şi nu a hiponimelor sale în contextele de mai sus se poate explica prin faptul că, din punct de vedere funcţional, cele două tipuri de WIDGETURI oferă aceleaşi funcţii: afişarea de date utilizatorului. Deşi apare cu frecvenţă limitată în corpus, WIGDET este unul dintre termenii cu care orice utilizator de SMARTPHONE ia contact. La nivel paradigmatic, termenul dispune de două hiponime, localizarea (pe DESKTOP, respectiv pe o PAGINĂ WEB) fiind semul distinctiv la nivelul sensului specializat. Din punct de vedere sintagmatic, se constată utilizarea exclusivă a hiperonimului. Cu toate acestea, o decodare corectă a sensului este posibilă, contextele oferind suficiente informaţii suplimentare. 7.7.7. WI-FIşi BLUETOOTH Dintre termenii cu care orice utilizator de SMARTPOHNE intră frecvent în contact fac, de asemenea, parte WI-FI şi BLUETOOTH. Diferitele opţiuni sunt afişate pe ecranul dispozitivelor şi permit realizarea diverselor operaţiuni ca, de pildă, oprirea / pornirea sunetului de apel, conectarea la diverse reţele sau interconectarea diverselor dispozitive. Wdsr* \ 0X«-*e?oeh / GP0 AUÎO 1OLK# Ho %îl> Sc t cKot f 1 ;i 10- %‘fK Vo'utr« Mul?» Auto yyS 0 /s Dintre lucrările specializate cercetate, WI-FI apare înregistrat în TERMCAT în cadrul a două (sub)domenii, telecomunicaţii şi dispozitive mobile: 103 ALEXANDRU DAN ANGHELINA • Telecomunicaţii. Tehnologie utilizată în reţelele fiară fir, bazată pe standardul IEEE 802.11b. Notă: Wi-Fi este o abreviere care corespunde termenului englezesc „wireless fidelity” (Tecnologia usada en Ies xarxes Asense filA i que es basa en Testăndard IEEE 802.11b. Nota: Wi-Fi es una abreviatura que correspon a la denominacio anglesa wireless fidelity (fiidelitat sense fii) • Dispozitive mobile. Tehnologie utilizată în reţelele locale fără fir. Notă: Wi-Fi este o abreviere care corespunde termenului englezesc „wireless fidelity,> (Tecnologia usada en Ies xarxes sense fii d'abast local. Nota: Wi-Fi es una abreviatura que correspon a la denominacio anglesa wireless fidelity (fiidelitat sense fii) Printre dicţionarele generale care înregistrează termenul se numără DEX, DCR3 şi D. Cuv. Rec.: • Tehnologie care permite conectarea dispozitivelor electronice prin intermediul undelor radio şi transmiterea rapidă a datelor. (DEX) • Ansamblu de protocoale de comunicare fără fir conforme normelor instituite de Wi-Fi Alliance. Termenul desemnează atât normele, cât şi certificatul de conformitate cu acestea. (DCR3) • Ansamblu de tehnologii care asigură transmiterea de date printr-o reţea wireless. (D. Cuv. Rec.) La nivel paradigmatic, conform definiţiilor atât din TERMCAT, cât şi din dicţionarele generale, WI-FI trebuie interpretat drept „(tip de) tehnologie” care permite transferul de date între dispozitive prin intermediul unei reţele fără fir. BLUETOOTH este înregistrat atât în dicţionarele specializate tipărite, cât şi în TERMCAT: • Protocol creat de Bluetooth Special Interest Group pentru descrierea standardelor de comunicare radio în banda de 2,4, GHz, între diverse dipozitive electronice (PC-uri, telefoane mobile etc) (D. IT) • Bluetooth. Set de specificaţii pentru o reţea wireless personală (Personal Area NetWork), bazată pe undele radio. Permite schimbul de informaţii între diverse dispozitive (e.g, telefoane mobile, laptopuri, desktopuri, aparate foto digitale). (D. Inform. 2010) • Telecomunicaţii. Tehnologie care permite interconectarea perifericelor prin intermediul undelor radio. Suplimentar, poate forma mici reţele pentru transmiterea de date. (Tecnologia que permet la interconnexio d'ordinadors amb periferics per radio. Addicionalment, permet de formar petites xarxes per a transmetre veu i dades.) (TERMCAT) • Dispozitive mobile. Tehnologie fără fir (wireless) care permite interconectarea dispozitivelor prin intermediul undelor radio. Notă: denumirea Bluetooth este marcă înregistrată. (Tecnologia sense fii que permet la interconnexio entre dispositius per radiofireqiiencia. Nota: La denominacio Bluetooth es una marca comercial.) (TERMCAT) 104 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ BLUETOOTH este înregistrat şi în dicţionarele de cuvinte recente ca DCR3 şi D. Cuv. Rec.: • Set de specificaţii pentru o reţea wireless personală, care creează o cale prin care se poate face schimb de informaţii între aparate, precum telefoane mobile, laptopnri, calculatoare personale, imprimante, camere digitale şi console video, printr-o frecvenţă radio sigură şi de rază mică. (D. Cuv. Rec.) • Cale de comunicare, pe o frecvenţă radio de rază mică, între diferite aparate (telefon, laptop etc.) (DCR3) Asemenea lui WI-FI, BLUETOOTH este definit ca „tip de tehnologie / set de specificaţii” care permit interconectarea diverselor dispozitive, fără fir (wireless). Paradigma din care fac parte termenii poate fi reprezentată astfel: TEHNOLOGIE PENTRU INTERCONECTAREA DISPOZITIVELOR conectare tară fir (wireless} WI-FI şi BLUETOOTH înţelese cu sensul de mai sus (tip de tehnologie), fac parte dintr-o paradigmă mai largă a tehnologiilor care pennit interconectarea dispozitivelor electronice, alături de IRDA, WiMAX şi ETHERNET, fiecare dintre aceste tipuri de tehnologii având caracteristici tehnice specifice care le diferenţiază: • IrDA (Infrared Data Association). Protocol de comunicaţie pentru schimbul de date în reţele personale wireless, care foloseşte lumină infraroşie (http://www.irda.org/). Permite telefoanelor mobile, calcula- toarelor personale, PDA-urilor şi altor dispozitive să se conecteze între ele cu diverse scopuri. (D. Inform. 2010) • WiMAX (Worldwide Interoperability for Microwave Access). Tehnologie pentru comunicaţii care asigură transmiterea fără fir a datelor în bandă largă (până la 3 Mbit/s) folosind o varietate de moduri de transport. WiMAX se bazează pe standardul IEEE 802.16 (denumit Broadband Wireless Access). (D. Inform. 2010) • Ethernet. Familie de tehnologii pentm reţelele LAN, standardizate ca IEEE 802.3. Reţelele Ethernet utilizează o topologie de tip stea sau magistrală, cu ajutorul unei combinaţii de cablu bifilar torsadat (pentru reţea) şi fibre optice (pentru conectarea la backbone). (D. Inform. 2010) Definiţiile de mai sus sunt utile în identificarea paradigmei extinse din care fac parte WI-FI şi BLUETOOTH. O primă distincţie între termenii paradigmei extinse ţine de modalitatea prin care se pot interconecta dispozitivele: cu fir, pentru ETHERNET, respectiv, 105 ALEXANDRU DAN ANGHELINA fără fir (wireless) pentru WI-FI, BLUETOOTH, IRDA şi WIMAX. Suplimentar, în cadrul tehnologiilor fără fir, se poate distinge între comunicarea prin intermediul undelor radio (WI-FI, BLUETOOTH şi WIMAX) sau comunicarea prin lumină infraroşie (IRDA). TEHNOLOGIE PENTRU INTERCONECTAREA DISPOZITIVELOR Dintre termenii paradigmei, în corpusul I Like IT se actualizează doar WI-FI şi BLUETOOTH ceea ce se datorează, cel mai probabil, faptului că toate SMARTPHONE-URILE dispun de aceste două tehnologii utile în accesarea intemetului şi transferului de date. a) WI-FI (1) Insa isi fac curaj sa intre in acest domeniu al camerelor de acţiune si nume vechi, precum Sony, care vin cu un produs care se numeşte, simplu, Ac tio n Cam. Este puţin cam mare, dar are un senzon de imagine Exmor R si Steady Shot, adica stabilizare optica pe camera, ceea ce ii permite sa obţină imagini de calitate. De asemenea, are integrata tehnologia Wi-Fi, ca sa poţi vedea de la distanta ce ai filmat. (I Like IT, 28.01.2013) (2) Si aerul condiţionat ştie sa se conecteze la internet prin Wi-Fi. Locul telecomenzii este luat de smartphone sau tableta, iar cu o aplicaţie speciala controlaţi temperatura. (I Like IT, 30.05.2013) (3) Jawbone UP se conectează la telefon si descarcă informaţiile doar prin mufa căştilor. Pentru ca nu are nici bluetooth, nici wifi, economiseşte bateria, care rezista o saptamana. (I Like IT, 16.11.2013) (4) Calculatorul nostru se leaga la net si cu cablu si prin wifi. Daca ii dai net pe cablu, ca oricum nu o sa il tot plimbi prin casa, o sa devină hotspot. Adica o sa faca o reţea wifi de mare viteza, (I Like IT, 11.11.2013) (5) Doamnelor si domnilor, acest avion este echipat cu o conexiune WiFi la internet. (I Like IT, 19.03.2013) (6) In America, jumătate din flota aeriana e deja echipata cu conexiune WI-FI, chiar si la 10 mii de metri altitudine. Iar restul incearca sa tina pasul cu acest nou standard. (I Like IT, 19.03.2013) (7) Se poate conecta la un PC, care sa faca streaming de jocuri direct pe consola, are conexiune Wi-Fi. (I Like IT, 7.06.2013) (8) Chiar daca e patron de restaurant si Jamis a inovat. Restaurantul lui e primul din lume cu Wi-Fi gratuit. (I Like IT, 16.07.2013) 106 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ (9) De asemenea, in acelaşi meniu puteti vedea care sunt aplicaţiile care consuma cel mai mult internetul pe 3G. Le alegeţi pe cele dorite si bifaţi "restrictionarea datelor de fundal". Din acest moment, aplicaţiile respective nu se vor mai actualiza automat in background si nu vor mai consuma internetul mobil, decât in Wi-Fi. (I Like IT, 12.11.2013) (10) Dropbox se instalează rapid si iti permite sa faci poza pe mobil si când ajungi pe un wifi, le urca automat in contul din cloud. De acolo le poţi vedea pe alte mobile, tablete sau calculatoare. (I Like IT, 16.05.2013) (11) Daca eşti la munca, si ai Wi-Fi, nu sta pe 3G. 3G-ul consuma mai mult. Opreşte bluetooth si NFC. (I Like IT, 14.03.2014) (12) Pentru poze exista cel puţin trei soluţii de stocare gratuita in cloud. Dropbox, facebook sau Google+. Dropbox funcţionează cel mai bine dintre toate si iti va urca automat in contul tau poza originala prin wifi sau 3G, cum alegi. (I Like IT, 20.04.2013) (13) Intre timp, in sala, lucrurile se complica. Internetul prin wifi cedeaza jenant iar jurnaliştii nu reusesc sa trimită decât foarte greu poze si informaţii pe site-uri. (I Like IT, 18.03.2013) (14) Pad Mini 2 vine cu mult aşteptatul ecran Retina si procesorul A 7, de pe iPhone 5S si iPad Air. Porneşte de la 399 de dolari pentru wi-fi si ajunge 529 daca vrei conexiune 4G. (I Like IT, 26.10.2013) (15) Acum, el poate vedea starea vremii direct din "lock screen" (cu "Forecast") si are un centru de notificări cu wifi integrat, luminozitate, localizare, hot-spot si 3G. (I Like IT, 21.03.2013) (16) E deja pe Android sau Blackberry spre exemplu. De-acum poţi sa opresti/pornesti wi-fi far a sa mai intri in Setări. Tragi de ecran in sus si apare o bara cu care controlezi funcţiile telefonului. Ai chiar si buton de lanterna. Cei de la Apple au tinut sa se laude cu asta. (I Like IT, 10.06.2013) (17) Ca sa reziste si bateria mai mult, cele de mai sus vor ajuta. Daca vreţi si mai multa baterie puteti face următoarele: opriţi semnalele de wifi, bluetooth atunci când nu folosiţi internetul. (I Like IT, 18.11.2013) După cum am arătat în cadrul analizei paradigmatice, WI-FI este un tip de tehnologie care permite interconectarea dispozitivelor electronice prin intermediul undelor radio, sens cu care termenul se actualizează în (1) - (4). în restul cazurilor (5) - (17) WI-FI se actualizează cu sensuri diferite de cel indicat de dicţionarele cercetate, sensurile fiind dependente în cea mai mare măsură de context: „conexiune care se realizează prin intermediul tehnologiei WI-FI”, „scurtătură care activează funcţia ce permite dispozitivului să se conecteze la reţea prin WI-FI” sau „adaptor wireless”. Sensul „conexiune care se realizează prin intermediul tehnologiei WI-FI” apare fie explicit în construcţia CONEXIUNE WI-FI (4) - (6), fie poate fi dedusă contextual, ca în (7) -(14). Pentru înţelegerea sensului contextual al lui WI-FI din (7) - (14), considerăm necesară prezentarea definiţiei lui CONEXIUNE: legătură fizică stabilită între două sau mai multe dispozitive de comunicaţii (e.g., calculatoare) prin intermediul cablurilor electrice, al cablurilor cu fibre optice sau al undelor radio. (D. Inform. 2010). De pildă, (14) poate fi reformulat, parafrazând WI-FI, după cum urmează: Pad Mini 2 vine cu mult aşteptatul ecran Retina şi procesorul A7, de pe iPhone 5S şi iPad Air. Porneşte de la 399 de dolari pentru varianta care dispune de conexiune care se realizează prin intermediul tehnologiei WI-FI si ajunge 529 daca vrei conexiune care se realizează prin intermediul tehnologiei 4G. 107 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Sensul „scurtătură care activează funcţia ce permite dispozitivului să se conecteze la reţea prin WI-FI” este mai greu de explicat doar pe baza contextelor şi a informaţiilor din dicţionare, din mai multe motive. Buton nu este un termen specific domeniului IT şi sensul este stric dependent de anumite realităţi extralingvistice. Imaginea de la începutul subcapitolului, care prezintă opţiunile pe care un utilizator le are la dispoziţie, este relevantă în interpretarea sensului lui WI-FI din (15) şi (16). Un alt punct de plecare în explicarea sensului lui WI-FI din (15) şi (16) îl reprezintă definiţia lui INTERFAŢĂ GRAFICĂ: interfaţă cu utilizatorul care include următoarele patru elemente: fereastra (window), pictograma (icon), meniul (menu) şi dispozitivul de selecţie (pointing device), folosit pentru manevrareaferestrei.(D. Inform. 2010). După cum se poate observa, o INTERFAŢĂ GRAFICĂ dispune de patru elemente: FEREASTRĂ, MENIU, DISPOZITIV DE SELECŢIE şi PICTOGRAMĂ. Printre altele, una dintre funcţiile pictogramelor este aceea de a permite accesul rapid la un program sau la un fişier (D. Inform. 2010), sau în cazul SMARTPHONE-URILOR la anumite funcţii. Opţiunile sunt dispuse grafic sub forma unor „butoane virtuale” pe care utilizatorul poate să le „apese”, astfel activând diverse funcţii ale dispozitivului. In (16), buton pentru lanternă poate fi parafrazat prin „scurtătură care activează funcţia de lanternă a dispozitivului”. Din aceste motive, considerăm că în (15) şi (16) WI-FI face referire la „scurtătura” care activează sau dezactivează funcţia respectivă. Ultimul dintre sensurile lui WI-FI, ADAPTOR WIRELESS, hiponim al lui ADAPTOR DE REŢEA, poate fi observat în (17). Din nou, trebuie să apelăm la extralingvistic pentru a putea explica sensul contextual. Din punct de vedere structural, COMPUTERELE, SMATRPHONE-URILE etc. sunt construite din mai multe componente alimentate la o sursă de energie, o baterie în cazul dispozitivelor mobile care atunci când sunt funcţionale consumă o anumită cantitate de din energia disponibilă. ADAPTOR DE REŢEA este definit în D. Inform. 2010 ca adaptor LAN (LAN adapter) sau placă de reţea (network cârd), este un dispozitiv utilizat pentru conectarea unui calculator la o reţea locală, iar ADAPTOR WIRELESS drept o placă de reţea utilizată pentru conectarea calculatorului la o reţea fără fir. (D. Inform. 2010) Reiese din definiţiile celor doi termeni că ADAPTOR WIRELESS este o componentă a unui computer sau, mai nou, smartphone, prin intermediul căreia se interconectează dispozitivele electronice. Aşadar, într-un context ca (17) unde tema abordată este „cantitatea de energie disponibilă a bateriei”, formularea opriţi semnalele de WI-FI trebuie interpretată ca „opriţi / dezactivaţi adaptorul wireless”. b) BLUETOOTH (18) Noi sa ne continuam antrenamentul. Ramanem in sfera sportiva dar ne mutam la un meci de baschet. Aceasta nu este o minge obişnuita, este o minge cu bluetooth si merge cu telefonul. -Joe, cum funcţionează? - Se conectează la telefon prin bluetooth si, in esenţa, după ce ai făcut conexiunea, 'înregistrează date despre antrenament. (I Like IT, 1.03.2014) (19) Ca sa înţelegeţi mai simplu, sa porţi Glass este ca si cum ai avea un televizor la trei metri in fata ochilor care te urmăreşte permanent. Este legat prin bluetooth la smartphone si poate face destule lucruri. (I Like IT, 12.09.2013) 108 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ (20) Ei, iata ca in sfarsit telefoanele revin la origini, atunci când telefonul mobil rezista in stand-by o luna. Are si bluetooth si funcţionează. (I Like IT, 15.10.2013) (21) Casca de protecţie are de-acum bluetooth. Se conectează in cateva secunde la telefon, iar motociclistul nu mai trebuie sa traga pe dreapta pentru convorbire. (I Like IT, 19.05.2013) (22) Jawbone UP se conectează la telefon si descarcă informaţiile doar prin mufa căştilor. Penfru ca nu are nici bluetooth, nici wifi, economiseşte bateria, care rezista o saptamana. [...] Fit bit Flex costa 520 de lei si se conectează la smartphone prin bluetooth. [...] Fit Bit Flex e mai noua si e pe val. Are luminiţe si vorbeşte cu telefonul prin cel mai nou bluetooth, adica 4.0. [...] FitBit One costa 520 de lei si poate fi ataşata la pantaloni, se conectează prin bluetooth la aplicaţia de smartphone, Fitbit. (I Like IT, 16.11.2013) (23) Cookoo Watch este cel mai nou - un proiect care a prins viata pe Kickstarter, o platforma unde cele mai tari idei ajung sa fie finanţate din donaţii. Se conectează la telefon prin bluetooth si vibrează atunci când cineva te suna. (I Like IT, 20.02.2013) (24) Slate 6 are un display HD, GPS, Bluetooth si vine cu Android 4.2, adica specificaţii ale anului 2012, la jumătate de preţ. (I Like IT, 22.03.2014) (25) Ceasul de mana vine in prezent după primul secol de succes. Anul acesta, moda aceasta e "pe val” si se schimba foarte rapid. Chiar si cel mai banal ceas primeşte bluetooth. Adica devine accesoriu pentru telefoanele mobile. [...] Ceasul de la Zenano se conectează la bluetooth. Ai acces la mesaje, insa iti trebuie un degeţel fin ca sa nimereşti. [...] CookooWatch este cel mai discret dintre toate ceasurile inteligente. Se conectează prin bluetooth la telefon ca sa te anunţe când primeşti un apel, mesaj sau o cerere de prietenie pe Facebook. (I Like IT, 26.10.2014) (26) Tastatura laser este si ea la moda. Poate fi conectata la un smartphone, tableta ori laptop prin cablu sau bluetooth. Bateria rezista 3 ore si este uşor de luat la purtător, pentru ca nu e mai mare decât o bricheta. (I Like IT, 28.01.2013) (27) Epic Mobile Projection Keyboard este un dispozitiv care se poate conecta la orice platforma mobila (telefon sau tableta) sau chiar PC si MAC prin intermediul bluetooth. (I Like IT, 3.09.2014) (28) Noile apariţii nu vor costa mai puţin de 200 de euro. Dar cat ati plaţi pentru un ceas de firma? Dar daca ar fi si deştept adica sa aiba bluetooth si sa primească apeluri, mesaje, sa masoare paşi? [...] Hai sa vedem cateva dintre funcţii, pentru ca poate fi controlat prin bluetooth de pe telefonul mobil. Sa zicem ca primeşti un mesaj, un e-mail, un apel, notificări de pe Facebook sau Twitter sau daca vrei sa asculţi muzica. (I Like IT, 4.03.2014) (29) Siri: Gata, cea mai buna asistenta vocala a devenit acum si mai buna si nu mai vorbeşte cu tine pe un ton robotizat. Are de-acum o voce normala. Evident, ca nu o sa primim romana prea curând. Abia a invata franceza si germana. Ştie de-acum mai multe juneţii, inclusiv de control, precum Măreşte Luminozitatea sau porneşte bluetooth-ul. [...]Siri a primit un upgrade important in iOS 7. Va avea o noua interfaţa si va folosi servicii precum Twitter, Wikipedia si Bing pentru a da răspunsuri, dar va avea acces si la serviciul iDevice, prin care veţi putea creste sau diminua puterea ecranului sau veţi putea activa Bluetooth-ul. (I Like IT, 10.06.2013) (30) Daca eşti la munca, si ai Wi-Fi, nu sta pe 3G. 3G-ul consuma mai mult. Opreşte bluetooth si NFC. (I Like IT, 14.03.2014) (31) Ca sa reziste si bateria mai mult, cele de mai sus vor ajuta. Daca vreţi si mai multa baterie puteti face următoarele: opriţi semnalele de wifi, bluetooth atunci când nu folosiţi internetul. (I Like IT, 18.10.2013) 109 ALEXANDRU DAN ANGHELINA (32) Cookoo are insa un atuu si mai important: te avertizează când telefonul tau a prins picioare si a ieşit inaintea ta din bar. Adică, mai pe româneşte, te avertizează când telefonul a ieşit din raza de acţiune a bluetoothului. (I Like IT, 20.02.2014) Asemenea lui WI-FI, BLUETOOTH este utilizat în corpus nu doar cu sensul din domeniu, „tip de tehnologie”, ci şi cu un sens suplimentar, „dispozitiv care permite conectarea prin BLUETOOTH”, asemănător cu sensul de DISPOZITIV WIRELESS. Sensul standard (tip de tehnologie) se actualizează (18) - (24), iar contextele (25) - (32) sunt definitorii pentru sensul de „dispozitiv concret”. WI-FI şi BLUETOOTH sunt doi dintre termenii domeniului IT cu care nespecialiştii intră în contact fie prin intermediul mass-mediei, fie prin utilizarea dispozitivelor electronice personale. La nivel paradigmatic, termenii sunt incluşi în categoria TEHNOLOGIILOR PENTRU INTERCONECTAREA DISPOZITIVELOR alături de alte elemente specializate ca WIMAX, IRDA sau ETHERNET, fiecare având caracteristici tehnice care le diferenţiază în cadrul paradigmei. Analiza contextelor în care se actualizează WI-FI şi BLUETOOTH a evidenţiat, pe de o parte, utilizarea acestora cu sensul indicat de lucrările specializate şi de dicţionarele generale, pe de altă parte sensuri noi, dependente contextual ca „scurtătură (care activează funcţia care permite dispozitivului să se conecteze la reţea prin WI-FI)”, „conexiune care se realizează prin intermediul tehnologiei WI-FI” sau „adaptor wireless” (sens comun pentru WI-FI şi BLUETOOTH). Pe bază de analogie, corelată şi cu asemănarea formală (WIRELESS - metodă interconectare a dispozitivelor fără fir / WI(reless)-FI(delity) - tehnologie utilizată în interconectarea dispozitivelor prin unde radio), WI-FI a ajuns să fie utilizat ca sinonim pentru WIRELESS (fără fir) Sensul, „scurtătură”, poate fi explicat prin caracteristicile dispozitivelor cu ecran tactil (touchscreen) care pentru a facilita interacţiunea utilizatorului cu dispozitivul utilizează o serie de „butoane virtuale” care pot fi „apăsate” şi care activează / dezactivează anumite funcţii. 7.1.8. MEMORIE MEMORIE este, alături de SISTEM DE OPERARE, unul dintre termenii înregistraţi în dicţionarele specializate încă din 1981. De asemenea, sensul informatic al termenului este înregistrat şi de dicţionarele explicative generale şi de cele de cuvinte recente. In lucrările specializate, termenul este definit astfel: • (engl.: memory (storage)) Echipament sau subsistem aparţinând unui sistem de calcul având rolul de a păstra informaţia. Efectuează operaţii de citire şi scriere a informaţiei localizate printr-o adresă. (D. Inform. 1981) • memorie, 1 [dispozitiv] / storage (device) /memoire, 1 [dispositif] / Unitate funcţională a unui sistem de prelucrare a datelor în care acestea pot fi introduse, păstrate şi regăsite. (D. Electrotehn.) 110 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ • memorie, 2[spaţiu] / memory [storage] /memoire, 2[espace] / întregul spaţiu adresabil într-o unitate centrală şi în alte memorii interne, utilizabil pentru executarea instrucţiunilor. (D. Electrotehn.) • Memory Memorie - Un calculator dispune de două tipuri de memorie (unde sunt stocate datele): memorie ROM (pe hard disk) şi memorie RAM (memorie cu acces aleatoriu), utilizată de microprocesor. In timp ce primul tip de memorie este numai pentru citire (Read Only Memory), cel de-al doilea tip este unul volatil Astfel, memoria ROM este alcătuită din date scrise direct pe disc, ele nefiindpierdute decât în cazul unor erori sau defecţiuni, în timp ce datele aflate temporar în memoria RAM pot dispărea definitiv în momentul când computerul este oprit brusc, fără a se fi reuşit salvarea (scrierea) lor pe hard disc. (D. IT) • memorie (memory). Partea unui sistem de calcul în care se păstrează programele şi datele. Cele mai importante caracteristici ale memoriei sunt: amplasarea (în CPU, memorii externe, memorii interne), capacitatea (dimensiunea cuvântului, numărul de cuvinte), unitatea de transfer (cuvântul, blocul), metoda de acces (acces secvenţial, direct, aleator, asociativ), performanţe (timpul de acces, durata ciclului, rata de transfer), tipul memoriei (memorie cu semiconductori, memorie magnetică), caracteristici fizice (volatile sau nevolatile, cu sau fără posibilitate de ştergere). Memoria internă principală păstrează temporar programele şi datele. Pentru operaţiile interne ale CPU sunt utilizaţi regiştrii. Memoria internă principală este extinsă cu o memorie-tampon rapidă, cu dimensiuni mici, numită memorie cache. Pentru păstrarea datelor şi a fişierelor de programe pe termen lung sunt utilizate memoriile externe, cele mai folosite fiind discurile magnetice. De asemenea, discurile asigură o extensie a memoriei principale, denumită memorie virtuală. Cele mai rapide memorii sunt regiştrii CPU, urmate de memoria cache, memoria principală şi discul magnetic. Cu cât memoria este mai lentă (i.e., creşte timpul de acces), cu atât scade costul pe bit, creşte capacitatea şi scade frecvenţa cu care CPU o accesează. (D. Inform. 2010) • memorie / dispozitiv de stocare, parte componentă a unui sistem electronic de calcul în care se memorează informaţiile. (IATE) • subsistem electronic, ce are capacitatea de a înmagazina temporar sau permanent un volum determinat de informaţie. (Subsistema digital que es capag d'emmagatzemar temporalment o indefinidament un volum determinat d’informacio ) (TERMCAT) Definiţiile din lucrările specializate oferă o imagine complexă a lui MEMORIE. O primă observaţie ţine de polisemia termenului, care pune anumite probleme de interpretare chiar în cadrul terminologiei specialiştilor. Pentru diferenţierea formală a sensurilor, D. Electrotehn. apelează la informaţii suplimentare: DISPOZITIV respectiv SPAŢIU, în timp ce terminologia engleză diferenţiază sensurile exprimate de română prin MEMORIE, folosind termenii STORAGE pentru componenta fizică şi MEMORY pentru capacitatea de memorie, după cum rezultă din sinonimele incluse în definiţiile de mai sus. 111 ALEXANDRU DAN ANGHELINA D. IT defineşte MEMORIE prin două hiponime, ceea ce poate duce la erori în interpretarea sensului sau chiar la opacizarea acestuia. Explicaţiile dintre paranteze pot ajuta la 0 oarecare decodare a sensurilor hiponimelor utilizate, însă sensul termenului-intrare rămâne opac. In urma lecturii definiţiei, un utilizator cu grad scăzut de specializare nu va putea identifica în mod corect sensul. în IATE, alături de MEMORIE apare şi DISPOZITIV DE STOCARE, a cărui definiţie indică un sens clar, „unitate funcţională pentru stocarea datelor”, sens ce poate fi echivalat cu memorie, 1 [dispozitiv] din D. Electrotehn. TERMCAT, D. Inform. 2010 şi D. Inform. 1981, operează cu definiţii mai generale care înglobează atât sensul de DISPOZITIV (D. Electrotehn., IATE), cât şi cel de SPAŢIU (memorie, 2[spaţiu] în D. Electrotehn.). Se constată astfel că , în cadrul domeniului IT, MEMORIE este asociat cu două concepte: SPAŢIU DE STOCARE şi DISPOZITIV utilizat pentru stocarea datelor. în dicţionarele destinate publicului larg, MEMORIE este înregistrat cu următoarele definiţii: • Parte a calculatorului electronic în care se înregistrează instrucţiunile, cuvintele, valorile numerice etc. după o codificare prealabilă; memorator. (DEX) • Parte a calculatorului electronic în care sunt stocate instrucţiunile, cuvintele, valorile numerice etc., după o codificare prealabilă. (DEXI) • Parte componentă a calculatorului care efectuează operaţiunile de citire şi scriere şi care permite înregistrarea, stocarea şi redarea informaţiei necesare alcătuirii unui program. AMemorie virtuală - zonă de stocare temporară (pe hard-disk) la care se apelează ori de câte ori un program necesită mai multă memorie RAM decât cea care se găseşte instalată într-un calculator. 2. Cârd de memorie v. cârd. (D. Cuv. Rec.) • Organ esenţial al unui ordinator care permite să se culeagă şi să se păstreze informaţiile destinate unui tratament ulterior. (DCR3) în DEX şi DEXI, selectarea genului proxim parte (a calculatorului), face imposibil de determinat dacă parte se referă la un DISPOZITIV sau la SPAŢIUL pe care un dispozitiv îl are la dispoziţie pentru stocarea de informaţii. La ambiguitatea definiţiei contribuie folosirea unor termeni strict specializaţi pe care un vorbitor nespecialist nu îi cunoaşte ca: instrucţiuni, cuvinte, valori (numerice). Dintre aceştia, doar INSTRUCŢIUNE este înregistrat cu marca diastratică (inform.), dar cu o definiţie strict specializată (Unitate sintactică a programului unui calculator, care conţine informaţia şi care indică operaţia de efectuat), ceilalţi doi termeni nefiind înregistraţi cu sensul specializat din domeniu. Putem accepta, dar cu anumite rezerve, o interpretare concretă a lui parte ca unitate funcţională (componentă fizică) numai în condiţiile în care cel care consultă definiţia are cunoştinţe, cel puţin medii, în domeniu. Sensul lui MEMORIE indicat de dicţionarele generale nu diferă fundamental de sensurile indentificate în lucrările specializate. în afară de D. Electrotehn., care diferenţiază formal MEMORIE1 de MEMORIE2 prin adăugarea de elemente între paranteze (memorie, 1 [dispozitiv] / memorie, 2[spaţiu]), în celelalte cazuri se observă preferinţa pentru definiţii generale, care subsumează sensurile de SPAŢIU DE STOCARE şi DISPOZITIV. 112 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ în ceea ce priveşte paradigma din care face parte MEMORIE, aceasta este una dintre cele mai dezvoltate din cadrul domeniului IT. Fiecare dintre sursele specializate cercetate indică o serie de termeni subordonaţi apăruţi prin ceea ce Mortureux (1997: 83) numeşte sinapsie. Hiponimele rezultate sunt, fără excepţie, sintagme dezvoltate cu două sau mai multe elemente: • LATE: MEMORIE ROM PROGRAMABILĂ CU ŞTERGERE ELECTRICĂ (EEPROM), ~ DINAMICĂ CU ACCES ALEATORIU (DRAM), ~ CACHE, ~ BUFFER (MEMORIE TAMPON), ~ INTERNĂ (MEMORIE CENTRALĂ / MEMORIE PRINCIPALĂ), ~ DE SISTEM, - RAM VIDEO • TERMCAT: MEMORIE EXTERNĂ, ~ CACHE, ~ RAM, ~ CENTRALĂ • D. Inform. 1981: MEMORIE PRINCIPALĂ (CENTRALĂ / INTERNĂ / OPERATIVĂ), ~ EXTERNĂ (SECUNDARĂ / AUXILIARĂ), , ~ CU ACCES SECVENŢIAL, ~ CU ACCES ALEATOR,, ~ CU PERMANENTĂ,, ~ VOLATILĂ • D. Inform. 2010: MEMORIE CACHE, ~ FIZICĂ, ~ SEMICONDUCTOARE, ~ VOLATILĂ, - FLASH, RAM, EEPROM, EPROM • D. IT: MEMORIE CACHE, - CU ACCES ALEATOR (RAM), -VIDEO, -VIRTUALĂ • D. Electrotehn.: MEMORIE ADRESABILĂ PRIN CONŢINUL, - ASCUNSĂ, -ASOCIATIVĂ, - AUXILIARĂ, - CAPACITIVĂ, ~ CARE POATE FI ŞTEARSĂ, -CRIOGENICĂ, - CU ACCES DIRECT, - CU ACCES SECVENŢIAL, - CU BULE, - CU LINIE DE ÎNTÂRZIERE, - CU LISTĂ DIRECTĂ, - CU N INELE PE BIT, -CU UN INEL PE BIT, - DE MASĂ, - DINAMICĂ, - ELECTROSTATICĂ, -EXPANDATĂ, - EXTERNĂ, - EXTINSĂ, - INTERMEDIARĂ, - INTERNĂ, -MAGNETICĂ, - MAGNETICĂ CU PELICULĂ SUBŢIRE, - NEREMANENTĂ, -NEVOLATILĂ, - NUMAI PENTRU CITIRE, - PE TAMBUR MAGNETIC, -PERMANENTĂ, - PRINCIPALĂ, - RAM, - REALĂ, - REMANENTĂ, -REPROGRAMABILĂ NUMAI PENTRU CITIRE, - REUTILIZABILĂ, -SECUNDARĂ, - STATICĂ, - TAMPON, - VIRTUALĂ, ~ VOLATILĂ [NEREMANENTĂ]. Pe lângă relaţia de hiponimie, foarte bine reprezentată în cazul lui MEMORIE, analiza elementelor subordonate relevă prezenţa a altor două relaţii semantice, polisemia şi sinonimia. Astfel, D. Electrotehn. adoptă tratarea polisemiei ca omonimie, deziderat teoretic exprimat şi de alte lucrări de specialitate (Bidu-Vrănceanu 2007: 113). Aşadar, omonimia şi nu polisemia este preferată de D. Electrotehn., care distinge între MEMORIE1 „unitate funcţională a unui sistem de prelucrare a datelor în care acestea pot fi introduse, păstrate şi regăsite” şi MEMORIE2 „întregul spaţiu adresabil într-o unitate centrală şi în alte memorii interne, utilizabil pentru executarea instrucţiunilor”. Având în vedere că termenii denumesc două concepte diferite şi că se regăsesc doar în dicţionarul destinat specialiştilor din domeniu, considerăm că înregistrarea în articole diferite de dicţionar respectă criteriile terminologiei interne (Bidu-Vrănceanu 2010: 14-15,2012: 14). 113 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Cercetarea resurselor specializate arată că şi sinonimia, de asemenea factor de ambiguitate, este prezentă la nivelul terminologiei interne: MEMORIE CARE POATE FI ŞTEARSĂ = MEMORIE REUTILIZABILĂ, MEMORIE CU FERITE = MEMORIE CU INELE MAGNETICE, MEMORIE NEVOLATILĂ = MEMORIE REMANENTĂ, MEMORIE RAM = MEMORIE CU ACCES DIRECT, MEMORIE INTERNĂ = MEMORIE CENTRALĂ = MEMORIE PRINCIPALĂ etc. In concluzie, definiţiile lui MEMORIE din toate resursele cercetate indică o dublă utilizarea a termenului: 1 .„unitate funcţională / dispozitiv de stocare a datelor ” (HARD-DISK, UNITATE FLASH USB etc.), şi 2.„spaţiu adresabil într-o unitate centrală şi în alte memorii interne, utilizabil pentru executarea instrucţiunilor” (MEMORIE RAM, MEMORIE CACHE etc.). De fapt, în cazul lui MEMORIE, nu se poate vorbi despre o singură paradigmă, ci despre două paradigme distincte: DISPOZITIVE DE STOCARE A DATELOR şi (tip de) SPAŢIU: MEMORIE1 ------► DISPOZITIV MEMORIE2 ——► SPAŢIU * CÂRD DE MEMORIE * UNITATE FLASH USB * HARD-DISK - MEMORIE AUXILIARA MEMORIE RAM MEMORIE CAPACITIVA în corpus, MEMORIE se actualizează în următoarele contexte: (1) Pana sa ajungeţi victima, nu uitati de aplicaţii care va pot proteja datele. In plus, cu un singur click va puteti bloca celularul de la distanta ori puteti sa stergeti toate informaţiile din memoria lui. (I Like IT, 21.06.2014) (2) Pe cei mai mulţi utilizatori de smartphone nu-i interesează telefonul in sine, chiar daca e scump. Importante sunt evident datele stocate in memoria lui. (I Like IT, 10.04.2013) (3) Un launcher si un wallpaper inchise la culoare pot ajuta display-ul sa consume mai puţin. De asemenea, cu cat sunt mai puţine aplicaţii in memorie, viata bateriei va fi mai lunga. (I Like IT, 14.03.2013) (4) Aveţi un calculator pe care il stiati suficient de bun dar dintr-o data se mişca lent? In cateva minute il puteti repune in viteza cu putina rabdare. [...] Pune un hard mai mare sau un SSD. [...] Pune o memorie mai mare. (I Like IT, 18.06.2013) (5) Sa incheiem cu jucăriile. Gadgeturile cu butoane si ecrane. Apple a innoit laptopurile sale ultrasubtiri, Macbook Air. Au memorii mai rapide, procesoare mai noi si bateriile tin acum chiar si 12 ore. (I Like IT, 10.06.2013) (6) Camera la Z2 are aproape 21 de MP, senzor mai mare, poze mai clare in lumina scăzută si filmare 4K. Culorile display-ului sunt mai vii, memorie mai buna si sunet stereo. (I Like IT, 1.03.2014) 114 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ (7) Noul XBOX One este extrem de performant si din specificaţii. Are procesor cu 8 nuclee, memorie de top si citeşte discuri Blu-Ray. Nu e bun doar la jocuri aşadar, ci si pentru a imparti ecranul in doua pentru jocuri si TV sau jocuri si conversaţii pe Skype. (I Like IT, 22.05.2013) (8) Vafio bătălie fantastica pentru fiecare client, insa vânzările cele mai mari nu se vor face de pe urma acestor modele de top. Pana si Apple a scos o varianta mai accesibila a lui iPhone 5C, cu mai putina memorie si ceva mai ieftin. (I Like IT, 22.03.2014) (9) Nu este vorba doar de ecran, care este mai mic, ci si de procesor, care este mai slab, camera are doar 8 megapixeli, iar memoria RAM este de 1 GB si 8GB de stocare interna. (I Like IT, 5.03.2014) (10) Sa nu uitam de megapixeli. Sa fie mulţi dar nu oricum. Camera a ajuns la 16MP, se deschide foarte repede si focalizează instantaneu. Mai nou, filmează si 4K, dar limitarea este de 5 minute sau cat tine memoria interna. (I Like IT, 1.03.2014) (11) Memoria: HTC One Mini - nu are cârd slot, 16 GB intern, 1 GB RAM. (I Like IT, 30.07.2013) (12) Memoria RAM e sigura: 2 GB. Standard, deja de aproape un an. (I Like IT, 14.03.2014) (13) Muzica preferata, filmele si jocurile vor putea fi accesate chiar daca nu sunt salvate pe un cârd de memorie. In cazul in care ati făcut pasul de la un telefon vechi la un smartphone, in centrele specializate se poate face un transfer de date. (I Like IT, 10.04.2014) (14) Dar ne va impresiona totuşi cu un Sony Xperia Z2, nume de cod Sirius. Ciudat e ca are acelaşi procesor si memorie RAM ca ZI, dar totul este impins in sus la performanta. (I Like IT, 22.02.2014) (15) M2 are un ecran de 4,8 inci, o camera principala de doar 8 megapixeli si un 1 GB de memorie RAM, dar are aceeaşi caracasa rezistenta la şocuri si la umezeala. (I Like IT, 22.03.2014) (16) Un dezavantaj insa al acestor tablete construite de Google si Asus este cel al memoriei de stocare. (I Like IT, 26.08.2013) (17) Hartia s-a udat, stickul de memorie s-a stricat, iar bardul... a reuşit cineva sa mi-l strice. (I Like IT, 5.06.2013) (18) Cine vrea sa faca fotografii mai serioase se poate apuca de vineri. Sunt anunţate reduceri de pana la 30% pentru camerele foto profesionale si de pana la 40%> pentru obiectivele foto. Dar si la baterii, genţi pentru camere sau cârduri de memorie care pornesc de la cateva zeci de lei. (I Like IT, 21.11.2013) (19) Recent adus de la CES din Las Vegas si scump cat o vacanta de trei luni la Mamaia este acest stick de memorie, de un Terrabyte. Costa 2500 de euro. (I Like IT, 11.02.2013) Dintre termenii care fac parte din paradigma lui MEMORIE (dispozitiv sau spaţiu de stocare), în corpus au fost identificate următoarele elemente: MEMORIE, MEMORIE INTERNĂ, MEMORIE RAM, CÂRD DE MEMORIE şi STICK DE MEMORIE. Deşi în cele mai multe dintre cazuri, contextul oferă suficiente informaţii pentru a decoda sensul unui termen polisemantic, în corpus au fost identificate o serie de contexte în care nu se poate preciza cu exactitate dacă MEMORIE este utilizat cu sensul 1. „dispozitiv” sau cu sensul 2. „ spaţiu adresabil într-o unitate centrală şi în alte memorii interne, utilizabil pentru executarea instrucţiunilor”. Din această categorie, a contextelor care nu oferă suficiente informaţii pentru decodarea sensului cu care termenul este utilizat, fac parte (5) - (8). în schimb, contextele (1) - (4) oferă indicii care pot duce la decodarea sensului lui MEMORIE. Pentru aceasta trebuie avut în vedere că un dispozitiv electronic (COMPUTER, 115 ALEXANDRU DAN ANGHELINA SMARTPHONE, TABLETĂ etc.) dispune de mai multe tipuri de MEMORIE, fiecare cu proprietăţi funcţionale diferite. Conceptele de care suntem interesaţi aici sunt MEMORIE INTERNĂ, care stochează temporar date necesare funcţionării dispozitivului, şi MEMORIE (dispozitiv de stocare), care poate stoca permanent date (si pe care utilizatorul le poate modifica sau şterge). Acestea fiind spuse, în (1) - (3) actualizarea lui DATE, care pot fi şterse (1) sau stocate (2), face ca MEMORIE să fie interpretat cu sensul de DISPOZITIV. în (4) sensul lui MEMORIE diferă de cel din (1) - (3). în acest caz nu mai putem vorbi despre DISPOZITIV, ci despre MEMORIE RAM. Interpretarea se bazează pe de o parte pe actualizarea lui HARD (dispozitivul), pe de altă parte pe criterii extralingvistice. De cele mai multe ori, dacă un computer este „lent”, problema poate fi cauzată PROCESOR, HARD-DISK, sau de MEMORIA RAM. în condiţiile în care HARD-DISK (HARD) este deja prezent în text, singura interpretare plauzibilă a sensului lui MEMORIE rămâne MEMORIE RAM. Actualizarea lui MEMORIE INTERNĂ în (10) - (11) şi al lui STOCARE INTERNĂ (9) (interpretată aici ca MEMORIE INTERNĂ) necesită câteva precizări în legătură cu sensul acestora. Perechea formată din MEMORIE INTERNĂ - MEMORIE EXTERNĂ, subordonate lui MEMORIE2 (spaţiu de stocare), reprezintă două concepte cu distincţii funcţionale clar indicate de dicţionarele specializate ale domeniului. în aceste trei contexte (9-11), MEMORIE INTERNĂ nu trebuie interpretat ca MEMORIE2 (spaţiu de stocare a datelor), ci ca MEMORIE1 (dispozitiv pe care sunt stocate datele). Pentru explicarea acestui sens, diferit de cel indicat în dicţionarele specializate, trebuie, din nou, să apelăm la extralingvistic, mai exact, la modul în care sunt construite SMARTPHONE-URILE. Fără a intra în prea multe detalii tehnice, un SMARTPHONE poate dispune de două dispozitive de stocare a datelor: un dispozitiv intern, care nu poate fi accesat fizic de către utilizatori, şi un dispozitiv extern (un cârd de memorie, pe care utilizatorul îl poate conecta sau nu la SMARTPHONE. în acest caz, distincţia MEMORIE INTERNĂ -MEMORIE EXTERNĂ nu se face pe baza criteriului canalului de comunicaţie („numai prin intermediul canalelor de intrare-ieşire”, pentru MEMORIE INTERNĂ, respectiv „fără utilizarea canalelor de intrare-ieşire” pentru memorie externă), ci pe baza criteriului poziţionării fizice a dispozitivului pe care pot fi stocate datele (în interiorul / exteriorul SMARTPHONE-ULUI). MEMORIE se actualizează în corpusul cercetat (17-19), şi în cadrul unor tenneni exprimaţi sintagmatic, hiponime ale lui MEMORIE1: CÂRD DE MEMORIE, STICK DE MEMORIE. în cadrul domeniului IT termenii reprezintă DISPOZITIVE DE SOTCARE A DATELOR: • unitate flash USB (flash USB drive). Dispozitiv de stocare reinscriptibil bazat pe tehnologia de memorare flash, integrat cu interfaţa USB. O astfel de unitate constă dintr-un mic circuit de memorare, protejat în interiorul unei carcase realizate din material plastic, conectorul USB fiind acoperit de un capac detaşabil. (D. Inform. 2010) 116 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ • cârd de memorie (memory cârd). Dispozitiv pentru stocarea datelor bazat pe tehnologia de memorare flash. Cârdurile de memorie simt utilizate în principal în camere foto şi video digitale, PDA-uri, telefoane mobile, playere muzicale, console de jocuri etc. Sunt caracterizate prin aşa-numitul factor de formă (f 'orm factor), care se referă la dimensiunile acestora. (D. Inform. 2010) Deşi la nivel formal termenii diferă, STICK DE MEMORIE - UNITATE FLASH USB, la nivel semantic nu se constată diferenţe. In opinia noastră, forma utilizată în corpus (STICK DE MEMORIE) este un calc după engl. memory stick, care nu pune probleme de interpretare a sensului. în ceea ce îl priveşte pe CÂRD DE MEMORIE, nu se constată neconcordanţe, tennenul fiind utilizat atât cu fonna, cât şi cu sensul indicat de D. Inform. 2010. O caracteristică importantă a lui MEMORIE este, la nivel paradigmatic, numărul mare de elemente subordonate (hiponime) care se formează de la termenul-hiperonim. Astfel de situaţii în care hiponimele se formează de la un termen-hiperonim, termenul subordonat rezultat conţinând şi tennenul supraordonat, fac ca relaţia să fie clar reprezentată, evitându-se astfel orice fel de ambiguitate, indicând în acelaşi timp o structurare precisă din punct de vedere conceptual a domeniului. De asemenea, nu se poate vorbi despre paradigma tennenului, ci despre două paradigme distincte: MEMORIE1 (dispozitiv utilizat în stocarea datelor) şi MEMORIE2 (spaţiu utilizat de dispozitivele electronice pentru efectuarea anumitor operaţiuni). Polisemia termenului este tratată ca omonimie de D. Electrotehn., care indică sub intrări separate cele două sensuri pe care MEMORIE le are în tenninologia IT. Această departajare fonnală respectă dezideratul tenninologiei specialiştilor care stipulează ca termenii să fie monoconceptuali şi monoreferenţiali. Relaţia de sinonimie este prezentă doar la nivelul hiponimelor lui MEMORIE (MEMORIE CARE POATE FI ŞTEARSĂ = MEMORIE REUTILIZABILĂ, MEMORIE CU FERITE = MEMORIE CU INELE MAGNETICE etc.). Ca termen-hiperonim, MEMORIE nu dezvoltă relaţii de sinonimie cu alte elemente specifice terminologiei IT. La nivel sintagmatic, analiza contextelor în care se actualizează MEMORIE arată că termenul este utilizat pe de o parte cu sensul din domeniu, fie că vorbim despre MEMORIE1, fie despre MEMORIE2, pe de altă parte cu sensuri neatestate în lucrările specializate. Dintre sensurile mai noi, perechea MEMORIE INTERNĂ - MEMORIE EXTERNĂ este reprezentativă. Dacă în dicţionarele specializate, termenii sunt hiponime ale lui MEMORIE2, sensul contextual al termenilor îi plasează în paradigma lui MEMORIE1. 7.2. Termeni aparţinând câmpului semantic al INTERNETULUI 7.2.1. INTERNET Utilizat în multe dintre activităţile cotidiene INTERNETUL este, probabil, unul dintre cei mai utilizaţi termeni în comunicarea nespecializată. Aceasta se datorează faptului că, în perioada 117 ALEXANDRU DAN ANGHELINA actuală, majoritatea DISPOZITIVELOR ELECTRONICE (MOBILE) sunt conectate la INTERNET, iar utilizatorii îl utilizează pentru socializare, plăţi, cumpărături etc. Dicţionarele specializate şi bazele de date ale domeniului înregistrează termenul cu următoarele definiţii: • Reţea imensă formată din milioane de calculatoare gazde din mai multe organizaţii şi ţări din lumea întreagă. Este constituită fizic din mai multe reţele mai mici, iar datele se transferă folosind un set comun de protocoale. (D. Electrotehn.) • cea mai întinsă reţea (devenită mondială) de comunicaţii computerizate. Internetul este proiectat sub forma unei reţele care înglobează alte reţele. Prin interconectarea a milioane de computere sunt facilitate serviciile de comunicare la distanţă şi mass-media, transferul de fişiere, poşta electronică, grupurile de discuţii, procesele de administraţie (e-government), învăţământul, divertismentul (muzica, filmele, emisiunile distractive) [...] (D. IT) • Reţea globală alcătuită din alte reţele, prin intermediul căreia calculatoarele pot comunica folosind suita de protocoale denumită TCP/IR. Fiecare reţea este alcătuită din diverse calculatoare conectate prin diverse modalităţi (cablu electric, fibre optice, wireless). Pe la mijlocul anilor ’80, colecţia de reţele interconectate existentă atunci a fost văzută ca o reţea globală. Nu a existat, totuşi, o zi oficială de naştere a Internetului. Tehnologia care stă la baza funcţionării acestuia este comutarea de pachete (pachet switching). Internetul le oferă utilizatorilor o serie de servicii, dintre care pot fi amintite: poşta electronică (e-mail), transferul de fişiere (FTP), conectarea la distanţă (telnet) şi World Wide Web (sau Web) (D. Inform. 2010) • Electronică. Informatică. Telecomunicaţii: Reţea mondială de computere formată din reţele interconecate folosind diferite protocoale standard, care permit schimbul de informaţii între utilizatori. Notă: numele este un acronim format în engleză din inter(connected) net(works). Scris cu majusculă (Internet) subliniază caracterul unic şi este considerat nume propriu, scris cu minusculă (internet) este interpretat ca mijloc de comunicare, ca televizor, telefon sau radio. (Xarxa informatica mundial constituîda per un conjunt de xarxes connectades per mitjă de diversos protocols estandarditzats que permet Tintercanvi d'informacio entre els usuaris. Nota: La denominacio internet es un acrânim format a partir de Tangles inter (connected) net(works). S'escriu amb majuscula inicial (Internet) si es voi remarcar el seu caracter de referent unic i es considera un nom propi; s'escriu amb minuscula inicial (internet), en canvi, si sfinterpreta corn un mitjă de comunicacio mes, anăleg a d’altres corn ara la televisiâ, el telefon o la radio.) (TERMCAT) Din definiţiile specializate, se observă că INTERNETUL este o reţea de computere interconectate care oferă utilizatorilor o serie de servicii. Pe lângă informaţiile strict necesare pentru identificarea referentului, dicţionarele specializate furnizează şi date de natură enciclopedică, utile pentru cei care sunt interesaţi şi de „istoria” conceptului. 118 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ în dicţionarele generale, INTERNET este înregistrat cu următoarele sensuri: • Reţea informatică mondială, în cadrul căreia computere conectate la diferite reţele locale pot comunica între ele şi cu ajutorul căreia persoane din diferite părţi ale lumii pot face schimb de informaţii sau pot trimite şi primi mesaje. (DEXI) • Reţea internaţională de calculatoare, formată prin interconectarea reţelelor locale şi globale, destinată să faciliteze schimbul de date şi informaţii în diverse domenii. (DEX) • Reţea informatică mondială în cadrul căreia calculatoarele conectate la diferite reţele locale pot comunica între ele şi cu ajutorul căreia persoane din diferite părţi ale lumii pot face schimb de informaţii sau pot trimite şi primi mesaje; (abrev. curentă) net. (D. Cuv. Rec.) • Reţea informatică mondială în cadrul căreia computere conectate la diferite reţele locale pot comunica între ele. (DCR3) Compararea definiţiilor lexicografice cu cele terminografice arată că lucrările destinate publicului larg definesc corect termenul (reţea de calculatoare care facilitează schimbul de date şi informaţii între utilizatori), reuşind în acelaşi timp să ofere o definiţie uzuală, în termeni uşor de decodat de către nespecialişti. Contextele în care se actualizează INTERNET evidenţiază utilizarea tennenului cu mai multe sensuri: • utilizare cu sensul identificat în dicţionarele specializate şi generale, REŢEA DE COMPUTERE (a) • utilizarea lui INTERNET cu sensul de CANTITATE DE DATE (b) • utilizarea lui INTERNET cu sensul CONEXIUNE (LA INTERNET) (c) (a) utilizare a lui INTERNET cu sensul din dicţionarele specializate şi generale, fără modificări semantice generate de uz: (1) Intre timp Yoit Tube a amintat in urma cu cateva ore ca azi e ultima zi de j'unctionare si ca de marţi va difuza timp de doi ani doar cele mai apreciate clipuri. Apoi, peste zece ani, cel mai apreciat clip de pe internet va ji singurul care se va mai vedea pe YouTube. (I Like IT, 1.04.2013) (2) Pe internet au aparut deja imagini cu carcasa noului telefon, dar si ale cutiei, dintr-un plastic lucios. (I Like IT, 1.08.2013) (3) Fondatorul si preşedintele Facebook a insistat ca noul serviciu nu este unul de cautare in sens larg pe Internet, ci doar pe Facebook, astfel ca nu este un concurent direct al GOOGLE. (I Like IT, 1.02.2013) (4) Potrivit agenţiei Bloomberg, in urma anunţului, acţiunile Facebook au scăzut cu mai puţin de 1%, pana la nivelul de 30,75 dolari. Acţiunile Google Inc. (GOOG) au crescut, insa nesemnijicativ, după ce Facebook a dat asigurări ca noul serviciu de cautare nu va fi unul in sens general pe Internet. (I Like IT, 1.02.2013) (5) Am incercat sa va aratam cum magazinele se muta pe internet. Acum, o sa vrem sa mutam si sala de curs pe internet. (I Like IT, 1.07.2013) 119 ALEXANDRU DAN ANGHELINA (6) In ediţia iLikeIT de sambata, de la 10:30, George Buhnici discuta despre siguranţa pe internet si despre interceptări telefonice cu doi oameni cheie din industrie: vicepreşedintele Comisiei Europene si părintele criptografiei. (I Like IT, 1.11.2013) (7) Am creat pentru test unul care se numeşte agendaincloud@gmail.com. Pe langa email, ea pastreaza in contul si contactele. Ba chiar fiecare contact este trimis imediat după creare in internet. (I Like IT, 1.04.2013) (8) Casa nu mai aparţine de mult părinţilor lui Jobs. Fiul le-a dăruit acţiuni la Apple asa ca au avut bani sa se mute in ceva mai spaţios. Tot intr-un garaj a luat naştere si cel mai important nume de pe internet. (I Like IT, 11.07. 2013) (9) In lumea muzeelor exista un gigant numit Smithson.01. 30 de milioane de oameni ii trec pragul in fiecare an. E departe, in Statele Unite, dar la un click distanta pe internet. (I Like IT, 12.06.2013) (10) Pe internet exista si manuale de ghidaj pentru cei pasionaţi de interiorul aparatelor de tot felul, asa cum este cazul site-ul I Fix It. (I Like IT, 19.03.2013) în cele mai multe dintre contextele studiate (1) - (10), INTERNET se actualizează cu sensul „reţea de computere”, fără a prezenta modificări la nivelul sensului specializat. (b) utilizare a lui INTERNET cu sens de (CANTITATE DE) DATE (11) De asemenea, in acelaşi meniu puteti vedea care sunt aplicaţiile care consuma cel mai mult internetul pe 3G. Le alegeţi pe cele dorite si bifaţi "restrictionarea datelor de fundar. Din acest moment, aplicaţiile respective nu se vor mai actualiza automat in background si nu vor mai consuma internetul mobil, decât in Wi-Fi. (I Like IT, 12.11.2013) în această situaţie, INTERNET apare în contextul a consuma internetul, ceea ce face ca termenul să nu mai poată fi considerat drept „reţea de computere”, ci mai degrabă impune o interpretare a lui INTERNET ca DATE, sau, mai exact CANTITATE DE DATE alocate pentru consum. Interpretarea lui INTERNET ca DATE se bazează şi pe o serie de contexte, extrase de pe site-urile companiilor de telefonie mobilă, care arată că utilizatorii au la dispoziţie o cantitate limitată de date pe care le pot utiliza, sau, după cum apare în (11), a le „consuma”: • [...] vei primi în mod automat Extraopţiunea Extra L la preţul de 6,95, cu următoarele beneficii: 1000 minute naţionale/fix intemaţionale/SMS-uri naţionale, 200 minute internaţionale către mobil, I GB trafic de date (https://www.telekom.ro/cartela-telekom/) • [...] vei primi în mod automat Extraopţiunea Extra Voce M la preţul de 5,95 cu următoarele beneficii: 1000 minute naţionale/fix internaţionale/SMS-uri naţionale, 200 minute internaţionale către mobil, 500 MB trafic de date (https://www.telekom.ro/cartela-telekom/) • Oferta 5 include un bonus de 50 de minute/SMS-uri naţionale şi 500 MB. (https://www.vodafone.ro/personal/servicii-si-tarife/cartela-vodafone/oferte-promotionale/#tab-1) 120 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Explicarea conceptului de TRAFIC DE DATE, aşa cum apare în contextele de mai sus, este necesară pentru înţelegerea modificărilor semantice suferite de INTERNET în (11). TRAFIC DE DATE reprezintă transferul de DATE între două sau mai multe DISPOZITIVE ELECTRONICE. Procesele care stau la baza acestui transfer sunt DOWNLOAD-ul şi UPLOAD-ul: • upload (încărcare). Procesul prin care se transferă o copie a urnii fişier de la calculatorul local la un calculator aflat la distanţă, prin intermediul unei reţele. (D. Infonn. 2010) • download (descărcare). Procesul prin care copia unui fişier este adusă de pe un calculator aflat la distanţă pe calculatorul local (care l-a solicitat), prin intermediul unei reţele. (D. Infonn. 2010) In ceea ce priveşte CANTITATEA DE DATE care poate fi folosită, aceasta se exprimă cel mai frecvent în multipli ai lui BYTE, MEGABYTE şi GIGABYTE: • bit (bit). Prescurtare de la binary digit (cifră binară), este cea mai mică unitate de informaţie pe care o poate manipula calculatorul. Un bit exprimă una dintre cifrele binare 0 sau 1. Un grup de 8 biţi (denumit byte sau octet) poate reprezenta diverse tipuri de informaţii (e.g, un caracter). (D. Inform. 2010) • byte (binary term). Denumit şi octet în limba română, este o unitate de date formată din 8 biţi. Mărimea memoriei calculatoarelor se exprimă de obicei în multipli ai byte-ului (e.g, kilobyte, megabyte, gigabyte etc.) (D. Infonn. 2010) • megabyte (megaoctet sau megabit). Notat MB, are 220 (sau 10242) bytes (sau octeţi), adică 1.048.576 bytes. (D. Inform. 2010) Aşadar, TRAFICUL DE DATE presupune transferul unui fişier de la un DISPOZITIV la altul prin intermediul unei reţele (INTERNETUL s.n.). Având în vedere că orice fişier are o anumită dimensiune, iar cantitatea de date alocată pentru utilizator este limitată, procesul de TRANSFER DE DATE poate fi interpretat ca un proces care „consumă” datele alocate. Considerăm că în situaţiile în care INTERNET se actualizează în contexte de tipul a consuma INTERNETUL, sensul termenului nu mai este cel de „reţea de calculatoare”, ci prin diverse mecanisme analogice ajunge să fie utilizat cu un sens nou, „cantitate de date”. (c) INTERNET cu sensul de CONEXIUNE LA INTERNET (12) Sfanţ ramane insa GPS-ul clasic. Deşi costa mai mult de 100 de euro, nu are nevoie de internet, iar in fiecare an primiţi gratuit harţi noi. (I Like IT, 11.08.2013) (13) Utilizatorul poate configura notificările memento astfel incat acestea sa ramana mereu active. Suporta si comenzi rapide de la tastatura, iar funcţiile suplimentare includ note adaugate pentru fiecare activitate. Cata vreme ai internet pe un dispozitiv vei putea folosi Wunderlist. Are aplicaţie pentru toate plaftormele mobile dar si pentru laptopuri. (I Like IT, 11.03.2013) 121 ALEXANDRU DAN ANGHELINA (14) Unul dintre primele lucruri pe care le descoperi după ce ai plecat de acasa e ca e greu sa gasesti internet si cel mai greu e sa gasesti un hotspot wi-fi gratuit. Oare unde găsesc unul in tot aeroportul asta? Sigur exista o aplicaţie si pentru asta. (I Like IT, 16.07.2013) (15) Wi-Fi Finder este aplicaţia gratuita care va spune in fiecare oraş unde găsiţi internet gratis. (I Like IT, 16.07.2013) In corpus, INTERNET se actualizează şi în contexte unde termenul trebuie interpretat cu sensul de CONEXIUNE (LA INTERNET): ’ • conexiune (connection). Legătură fizică stabilită între două sau mai multe dispozitive de comunicaţii (e.g., calculatoare) prin intermediul cablurilor electrice, al cablurilor cu fibre optice sau al undelor radio. (D. Inform. 2010) In (12) - (15), a avea nevoie de internet, a avea internet sau a găsi internet, trebuie interpretate ca a avea nevoie de CONEXIUNE la internet, a avea CONEXIUNE la internei sau a găsi o CONEXIUNE la internet. Cel mai probabil, utilizările din (12) - (15) sunt trunchieri ale unor structuri / sintagme care iniţial conţineau şi termenul CONEXIUNE. Revenind la INTERNET şi la definiţia acestuia, se constată o legătură strânsă între conceptul de INTERNET şi cel de CONEXIUNE: INTERNETUL reprezintă o reţea de COMPUTERE interconectate prin intermediul unei CONEXIUNI de diverse tipuri (prin cabluri electrice, fibră optică, unde radio). Aceasta presupune că utilizarea conceptului de INTERNET, presupune, chiar dacă nu în mod explicit, conceptul de CONEXIUNE, după cum se poate observa în (12) - (15). In majoritatea contextelor cercetate, INTERNET se actualizează cu sensul indicat în dicţionarele specializate şi generale, „reţea de computere”. Au fost însă identificate şi situaţii în care termenul, pe baza unor mecanisme analogice, este utilizat cu sensuri noi, strict dependente contextual ca DATE sau CONEXIUNE LA INTERNET. 7.2.2. WEB Deşi în corpusul I Like IT nu apare cu frecvenţă ridicată, WEB este unul dintre termenii specifici domeniului, înregistrat în mai multe dintre resursele terminografice şi lexicografice analizate. în resursele terminografice WEB este definit ca: • World Wide Web. Denumit, pe scurt, Web, este un sistem de documente de tip hipertext legate între ele şi care pot fi accesate prin Internet. Documentele, stocate în diferite locaţii pe diverse servere, pot fi regăsite cu ajutorul unui sistem de identificare denumit URL (Uniform Resource Locator). Web-ul este unul dintre serviciile Internetului, alături de FTP, e-mail, telnet, chat etc. Webul a fost inventat în 1989 la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva (Elveţia) de către Tim Bemers-Lee şi alţi cercetători. (D. Inform. 2010) • Web: Set de documente bazate pe un limbaj hipertext ce dispun de link-uri între ele. Una dintre pagini, accesată iniţial şi numită, de regulă, Home, dirijează utilizatorul 122 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ către restul documentelor. Astfel de fişiere înlănţuite pot fi stocate pe sisteme de calcul diferite, conectate la Internet, chiar în diverse părţi ale lumii. (D. IT) • web / Totalitatea sistemelor de calcul şi a datelor care constituie reţeaua Internet. Abreviere pentru World-Wide Web (www). (D. Electrotehn.) • (Informatică, Sistem de comunicaţii) sistem de hipertext în care utilizatorii se pot deplasa de la o pagină la alta datorită hiperlegăturilor dintre ele. (IATE) • {Informatică. Internet) Sistem bazat pe utilizarea de hypertext care permite căutarea de informaţii pe internet, accesul şi vizualizarea acestuia. (Sistema basat en Tus de Thipertext que permet de cercar informacio a Internet, accedir-hi i visualitzar-la.) (TERMCAT) Din definiţiile specializate ale termenului, prin combinarea informaţiilor din diversele surse, WEBul se poate defini ca „un serviciu al intemetului bazat pe un sistem (de documente) hipertext, prin care utilizatorii au acces la diverse informaţii”. D. Electrotehn. nu defineşte tennenul asemenea celorlalte dicţionare şi baze de date specializate, ci într-o manieră care apropie sensul lui WEB de cel al lui INTERNET, discutat mai sus. Deşi variaţia este un fenomen real în cadrul domeniului, nu o considerăm, cel puţin aici, ca fiind posibilă. INTERNET şi WEB trebuie văzute ca două concepte diferite, unde INTERNET are statut de holonim, în timp ce WEB, CHAT, E-MAIL etc, sunt părţi componente ale acestuia, meronime. CHAT E-MAIL INTERNET (reţea mondială de computere) FTP WEB în dicţionarele generale, WEB este definit după cum urmează: • Totalitatea sistemelor de calcul şi a datelor care constituiereţeaua internet. (DEX) • Sistem hipermedia care permite accesul la internet. (DEXI) • Sistem hipermedia care permite accesul la resursele de pe internet. (D. Cuv. Rec.) • Prescurtare pentru World Wide Web, reţeaua mondială de documente hipertext interconectate, ramură a Intemetului. (DCR3) 123 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Dintre cele patru dicţionare generale care înregistrează termenul, definiţia din DCR3 este cea mai apropiată de definiţiile specializate. DEXI şi D. Cuv. Rec., definesc termenul drept „sistem hipermedia”, nu „hipertext”. O altă observaţie ţine de ceea ce am numi funcţionalitatea WEBului. Sistemul hipertext / hipermedia permite accesul la anumite resurse de pe INTERNET, nu accesul la INTERNET, înţeles ca „reţea mondială de computere”. în schimb, definiţia din DEX diferă de cele din restul dicţionarelor generale, fiind foarte apropiată de cea prezentată de D. Electrotehn., unde sensul lui WEB se suprapune parţial peste sensul lui INTERNET. Trebuie, de asemenea, menţionat şi caracterul ştiinţific al definiţiilor din dicţionarele generale. Pentru decodarea sensului lui WEB, nespecialiştii trebuie să consulte şi definiţia lui HIPERTEXT sau, după caz, a lui HIPERMEDIA. DCR3 nu înregistrează termenul HIPERTEXT utilizat în definirea lui WEB, în timp ce în DEXI şi D. Cuv. Rec. HIPERMEDIA este definit astfel: • Sistem de hipertext în care se pot insera legături (linkuri) către elemente video, audio, grafice sau de text. (DEXI) • Extensie a unui hipertext care permite facilităţi multimedia, permiţând crearea unor legături între texte, sunete, imagini sau elemente video. (D. Cuv. Rec.) Din nou, se constată caracterul ştiinţific al genului proxim, SISTEM DE HIPERTEXT, respectiv, EXTENSIE A UNUI HIPERTEXT, combinat cu informaţii uzuale „realizează legături între elemente de diverse tipuri”. Suntem de părere că în acest punct, un nespecialist, pentru decodarea sensului lui WEB, trebuie să consulte o a treia definiţie, a lui HIPERTEXT: • Sistem de stocare a imaginilor, a textelor, a fişierelor informatice etc., care permite stabilirea de legături directe cu alte texte, fişiere, imagini, date. (DEXI) • Sistem de trimiteri care permite trecerea de la o anumită porţiune dintr-un document la o alta, de la un document la altul etc., cu ajutorul hiperlinkurilor, constituind un mod nesecvenţial de prezentare a informaţiilor. (D. Cuv. Rec.) Analiza definiţiilor lui WEB din dicţionarele generale evidenţiază caracterul ştiinţific al acestora, fiind necesară consultarea suplimentară a definiţiilor genurilor proxime utilizate. Decodarea corectă a sensului lui WEB se poate face numai după ce au fost consultate şi definiţiile lui HIPERMEDIA, care pune probleme de interpretare prin utilizarea genului proxim SISTEM HIPERTEXT sau EXTENSIE A UNUI HIPERTEXT şi, în final, a lui HIPERTEXT care dispune de o definiţie uzuală, formulată în termeni care nu pun probleme de decodare. în corpusul textual, WEB are 6 ocurenţe, semnificativ mai puţine decât INTERNET cu care are o legătură strânsă din punct de vedere conceptual-semantic. 1) Fondatorul si preşedintele Facebook a insistat ca noul serviciu nu este unul de cautare in sens larg pe Internet, ci doar pe Facebook, astfel ca nu este un concurent direct al GOOGLE. "Nu este vorba de căutări in reţeaua world wide web. Este vorba de căutări pe FACEBOOK, 124 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ conţinutul este foarte mare si este intr-o dinamica permanenta", a explicat Zuckerberg la sediul Facebook din California. (I Like IT, 1.02.2013) 2) Daca Facebook ar largi aria de cautare si pe restul internetului, lucrează deja la asta impreuna cu Microsoft, si ar invia Facebook Stores s-ar putea ca reţeaua lui Zuckerberg sa devină in cativa ani coloana vertebrala a internetului. Individul care sta pe internet nu va fi "confundat" cu naţia in care trăieşte. Va avea caracter, ca in viata reala. Iar Facebook va sti sa-i ofere ce vrea far a ca utilizatorul sa ceara. începutul lui Web 3.0. Ramane de văzut cum va juca Mark Zuckerberg. (I Like IT, 25.01.2013) 3) Si pentru ca se apropie concediile, iar versiunea WEB a Ştirilor ProTv are o secţiune noua de vreme, noul design al rn.stirileprotv.ro integrează si un widget special cu prognoza meteo. Inca de pe Homepage, utilizatorul poate afla temperatura oraşului in care se afla, dar si cum va fi vremea in următoarele trei zile. (I Like IT, 27.04.2013) 4) Tot aici, pe ProTv News, vor putea urmări LIVE si programele Ştirilor ProTv, dar si emisiunile cu un succes foarte mare atat pe Tv, cat si pe web- "Romania te iubesc" si "După 20 de ani". (I Like IT, 27.04.2013) 5) Crypto.cat - aplicaţie gratuita pentru chat-ul criptat pe web, de tip "open source", valabila pentru Mac OSX si ca extensie pentru Google Chrome, Mozilla Firefox si Apple Safari. (I Like IT, 27.08.2013) 6) Consola are o camera Kinect care urmăreşte mişcările mâinilor si incheieturile, si poate măsură chiar si bătăile inimii, in timpul jocului. De altfel, Microsoft si partenerii sai pregătesc o mulţime de jocuri pentru Xbox One in următorul an. Mai mult, compania l-a convins pe Steven Spielberg sa faca un serial web inspirat din jocul "Halo", care a contribuit enorm la succesul consolelor Microsoft de pana acum. (I Like IT, 22.05.2013) în (1) - (4) se observă utilizarea „standard” a termenului, sensul acestuia fiind cel indicat de dicţionarele specializate şi generale, „sistem de documente interconectate unde utilizatorul poate face diverse căutări”. în (5) - (6) analiza sintagmatică arată utilizări ale lui WEB unde sensul termenului nu mai este acela de „sistem de documente”. în (5) WEB nu este utilizat cu sensul prezentat mai sus, ci mai degrabă cu un sens apropiat, dacă nu identic, cu INTERNET. După cum se poate observa din definiţia prezentată de D. Inform. 2010, web-ul este unul dintre serviciile Internetului, alături de FTP, e-mail, telnet, chat etc. Pe de altă parte, D. Inform. 2010 defineşte CHATul ca formă de conversaţie în timp real în Internet purtată prin intermediul serviciului IRC. Din aceste două definiţii, ale lui WEB şi CHAT, reiese că sensul pe care WEB îl are în contextul aplicaţie gratuită pentru chat-ul criptat pe WEB poate fi parafrazat prin aplicaţie gratuită pentru chat-ul criptat pe INTERNET. în (6) WEB apare în imediata vecinătate a lui serial. în condiţiile în care SERIAL WEB nu este înregistrat în niciuna dintre resursele terminografice şi lexicografice utilizate în analiză, sintagma nu poate fi considerată ca un termen specific domeniului IT. în opinia noastră, WEB este utilizat în acest context cu sensul de „difuzat pe internet”, spre „deosebire de difuzat la televizor”. în această interpretare, avem în vedere sensul de „mijloc de comunicare”, nu cel de „reţea de computere”, după cum apare în nota explicativă din TERMCAT. 125 ALEXANDRU DAN ANGHELINA înregistrat de dicţionarele specializate, bazele de date şi dicţionarele generale, WEB este unul dintre termenii importanţi în domeniul IT, definit ca un „serviciu al intemetului”, alături de CHAT, E-MAIL etc. Dintre toate resursele cercetate, D. Electrotehn. şi DEX pun probleme de încadrarea termenului în cadrul unei anumite paradigme, prin definirea aproape identică cu INTERNET. La nivel sintagmatic, în corpusul I Like IT, termenul apare, atât cu sensul indicat de dicţionare, cât şi cu sensuri strict dependente de context, ca: a) „difuzat pe INTERNET”, unde INTERNET trebuie interpretat ca „mijloc de comunicare”, asemenea televizorului sau telefonului; b) „INTERNET”. în acest caz, prin metonimie WEB (partea componentă, meronimul) este înlocuit prin holonimul său, INTERNET. 7.13. SITE în strânsă legătură INTERNETUL şi WEBUL, SITE-URILE sunt utilizate zilnic de specialişti şi nespecialişti deopotrivă, pentru a accesa diferite informaţii. Frecvent utilizat, termenul este înregistrat atât de dicţionarele şi bazele de date specializate, cât şi de lucrările destinate publicului larg: • site Web (site Web). Ansamblu de pagini Web interconectate, aflat în proprietatea unei persoane, organizaţii sau companii, găzduit pe un calculator care rulează un server Web şi având asociată o adresă vizibilă pentru utilizatorii din Internet. (D. Inform. 2010) • sit [Ioc] / site / site / Termen generic utilizat uneori pentru un calculator conectat într-o reţea. Notă: Uzual se foloseşte termenul de “Internet site’\ desemnând un calculator conectat la Internet şi ale cărui servicii pot fi utilizate prin conectarea la reţea. (D. Electrotehn.) • Loc pe Internet format dintr-un set de pagini web al unei companii, organizaţii persoane publice, unde se pot consulta anumite informaţii. (Lloc d'Internet format per un conjunt de păgines web que una empresa, una organitzacio o una persona publicaperque s'hipugui consultar la informacio que conte.) (TERMCAT) • Web site. Locaţie de pe un computer conectat la Internet, pe care rulează un program server al sistemului WWW (World Wide Web). Serverul web este astfel configurat încât să asigure o accesare facilă a paginilor web. (D. IT) Analiza definiţiilor specializate arată că un SITE reprezintă „un ansamblu de pagini (web), cu o anumită adresă, prezente pe un computer conectat la internet, unde utilizatorii pot avea acces la informaţii”. Asemenea situaţiei de la WEB, D. Electrotehn. defineşte termenul diferit de celelalte resurse consultate. în acest caz, SITE nu este considerat „un ansamblu de pagini web”, ci un COMPUTER conectat într-o reţea (INTERNET), care oferă anumite servicii. De asemenea, trebuie menţionată forma cu care termenul este înregistrat în dicţionarele specializate, WEB SITE, spre deosebire de forma consacrată de uz, SITE. în 126 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ cadrul terminologiei IT, precizia termenilor este foarte importantă, exprimarea sintagmatică de tipul WEB SITE având rol în delimitarea diverselor tipuri de SITE-uri. Prezentăm în continuare tipurile de SITE-uri identificate în D. Inform. 2010, subdiviziuni conceptuale (hiponime) ale termenului supraordonat SITE: • site FTP (FTP site). Ansamblu de fişiere care se găsesc pe nn server FTP. • site WAP (WAP site). Site creat sau convertit dinamic utilizând WML şi accesat folosind un browser WAP instalat pe un terminal mobil (e.g, telefon, PDA). în opinia noastră, deşi în D. Inform. 2010 nu este înregistrat SITE cu sens generic, SITE WEB, SITE FTP şi SITE WAP sunt hiponime ale acestuia, fiecare având anumite caracteristici care îl departajează de celelalte elemente din paradigmă: SITE SITE WEB SITE FTP SITE WAP * -► i seme distictive. relevante la nivelul sensului specializat rulează pe un server WEB rulează pe un server FTP destinat dispozitivelor mobile în dicţionarele generale termenul este înregistrat cu următoarele definiţii: • Grup de documente HTML, conexe, împreună cu fişierele, scripturile şi bazele de date asociate, care este oferit de un server HTTP din World Wide Web. (DEXI) • Loc în care se pot accesa informaţii utile (texte, imagini, sunete, programe) într-o reţea de calculatoare, de obicei internet. (DEX) • Server de date, care cuprinde una sau mai multe pagini web, la care accesul se face printr-o reţea, mai ales prin internet; website. (D. Cuv. Rec.) • Grup unitar de pagini de pe Internet, aparţinând de obicei unei organizaţii, dedicate unui subiect sau câtorva subiecte de interes pentru proprietar. (DCR3) Deşi adresate nespecialiştilor, definiţiile din dicţionarele generale prezintă grade diferite de specializare. Cea mai tehnică şi mai opacă dintre definiţiile de mai sus este cea din DEXI, care utilizează o serie de termeni ca DOCUMENT HTML, SCRIPT, SERVER HTTP, dificil, dacă nu imposibil de decodat de către nespecialişti. Dintre aceste trei elemente pe care le considerăm factori de ambiguitate, doar SERVER, nu şi SERVER HTML, este înregistrat în DEXI şi poate aduce o oarecare îmbunătăţire asupra decodării sensului lui SITE: (inform.) 1. (într-o reţea locală) Calculator pe care rulează un software administrativ, care controlează accesul la reţea şi la resursele sale şi oferă resurse calculatoarelor ce funcţionează ca staţii 127 ALEXANDRU DAN ANGHELINA de lucra în reţea. 2. (în internet sau în alte reţele) Calculator care răspunde comenzilor trimise de un client. în aceste condiţii, consultarea definiţiei lui SITE poate duce cel mult la o decodare parţială a sensului. Pe o poziţie intermediară, în ceea ce priveşte gradul de specializare a definiţiei se plasează D. Cuv. Rec., ce utilizează doi termeni specializaţi SERVER DE DATE şi PAGINĂ WEB. Analiza celor doi termeni arată că SERVER este înregistrat cu o aceleaşi două sensuri ca în DEXI şi poate contribui la o oarecare decodare a sensului în schimb, în definiţia lui PAGINĂ WEB se pot observa informaţii pe care le considerăm tehnice şi neadecvate pentru un dicţionar general, o formă de balast ce ar trebui eliminat: Pagină web = secţiune de date aflată pe internet, de obicei în format HTML sau XHTML, care poate avea hyperlinkuri pentru navigarea de la o pagină sau de la o secţiune de pagină la alta. Referinţele la formatul paginii (HTML, XHTML), deşi corecte din punct de vedere ştiinţific, nu sunt absolut necesare. Eliminarea lor ar duce la o definiţie mai scurtă, cu mai puţini termeni ce trebuie consultaţi de către utilizatorii dicţionarului. La polul opus se plasează definiţiile din DEX şi DCR3. Deşi nu beneficiază de marcă diastratică, DEX defineşte SITE într-o manieră accesibilă, uşor de decodat. Chiar dacă mai generică, utilizând pentru clasare genul proxim „loc” şi nu „grup / ansamblu de pagini (de pe internet)”, ca în cazul lui DCR3, în definiţia din DEX nu se constată utilizarea de termeni care pot pune probleme de decodare. Fiind un termen frecvent utilizat în comunicarea nespecializată, în mass-media, SITE se actualizează în cele mai multe dintre textele din corpusul I Like IT cu sensul indicat de dicţionarele cercetate: 1) Acum este motorul care creste Twitter. Americanii au cumpărat tehnologia lor si au integrat-o in site-ul folosit de jumătate de miliard de pământeni. (I Like IT, 10.07.2013) 2) Asa a aparut proiectul mândrie si beton. Cei care au infiintat si un site cu acelaşi nume cauta finanţare pe internet ca sa scoata un album foto cu pozele adunate in ultimii trei ani. 150 de lei este suma standard, iar donatorii vor primi cartea ilustrata, cu fotografiile satului romanesc modern. (I Like IT, 11.04.2013) 3) Daca veţi cauta pe google.ro cuvintele "sochi 2014" veţi avea afişate cele mai noi informaţii in limba romana, sochi20l4.com este site-ul oficial al evenimentului. (I Like IT, 11.02.2014) 4) Una dintre tacticile folosite de hackeri este cea cu wallpaper-ul de Valentine's Day: dai o cautare pe Google, gasesti un wallpaper drăguţ, iar când intram pe acel site vedem ca am castigat un telefon. (I Like IT, 11.02.2013) 5) Colecţii celebre, muzee si instituţii de cultura au succes din nou, mai ales in rândul tinerilor, după ce si-au deschis porţile pe site-uri cu expoziţii virtuale. (I Like IT, 12.06.2013) 6) Sa luam de exemplu site-ul Amazon. După ce adaugam un produs in coşul nostru, vom descoperi ca apar cateva probleme, mai exact unele nu pot fi livrate. (I Like IT, 13.02.2013) 7) Originalul este un videoclip de 24 de ore, primul de acest fel, ce infatiseaza oameni de toate rasele si etniile, care se plimba, danseaza si, pur si simplu, se bucura de viata. Varianta scurta a viralului a făcut deja 58 de milioane de afisari pe YouTube, in timp ce varianta integrala poate fi urmărită pe site-ul www.24hoursofhappy.com. (I Like IT, 14.02.2014) 8) Pentru persoanele care se pricep mai puţin la calculatoare, exista site-ul Ninite.com, unde avem la dispoziţie browsere, programe de messenging, programe de ascultat muzica sau de văzut filme si tot felul de alte adăugiri de sistem. (I Like IT, 14.02.2013) 128 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ 9) Pe site-ul airbnb.com găsiţi, conform anunţului de pe website, locuinţe pe care le puteti inchiria direct de la proprietari din peste 34.000 de oraşe din 192 de tari: castele vechi in Scoţia, case moderne in Japonia sau cutii futuriste in Germania. (I Like IT, 14.11.2013) 10) Black Friday este ziua in care tot ce ştim despre comerţul Online este pus la incercare. Pe noi ne interesează trei lucruri. Sa avem reduceri adevarate, stocuri suficiente, iar site-urile sa nu mai cada. Nu exista un singur magazin Online care sa nu pice rusinos testul anul trecut. (I Like IT, 13.11.2013) 11) Enciclopedia Dacica este impresionant cate lucruri poţi sa afli de aici. Un site uriaş cu toti conducătorii Daciei, triburi, arme folosite de ei. (I Like IT, 17.02.2014) In câteva dintre contexte, (12) - (13), se constată variaţia la nivelul desemnării. După cum am arătat mai sus, un SITE poate fi de mai multe feluri: WEB, FTP sau WAP. Acesta din urmă este un tip de SITE, creat special pentru dispozitivele mobile. în corpus, au fost identificaţi doi termeni care pot fi consideraţi sinonime ale lui SITE WAP, SITE PENTRU / DE MOBIL şi MOBISITE. Exprimarea sintagmatică a primului dintre aceştia (SITE PENTRU / DE MOBIL) beneficiază de transparenţă maximă şi este format după un model productiv în cadrul terminologiei IT (de la termenul supraordonat, prin adăugarea anumitor determinanţi, se formează un hiponim care conţine formal şi hiperonimul). 12) Un ziar nu este tipărit doar pe hârtie, are si un website, un site pentru mobil, are o replica digitala, asa ca trebuie sa măsurăm toate aceste platforme pentru a stabili audienta intregului ziar. Acelaşi lucru este valabil si pentru televiziune si radio, spune Irena Petric, preşedinte European Media Research Organisation. (I Like IT, 3.06.2013) 13) Sa incepem cu o idee simpla. Ai ceva de donat, dar nu ai timp sa cauţi pe cineva care sa merite darul tau. Pentru sânge avem de acum sieudonez.ro. Site-ul si aplicaţiile de mobil ajuta deja oameni care depind de ajutorul nostru. (I Like IT, 18.11.2013) Al doilea dintre termenii sinonimi cu SITE WAP, MOBISITE, se actualizează în contexte unde se menţionează explicit faptul că acest tip de site este conceput pentru DISPOZITIVELE MOBILE, în mod special pentru SMARTPHONE-URI: 14) www.stirileprotv.ro, site-ul numărul 1 in clasamentul SATI.RO in fiecare zi, are, incepand de astazi, un nou mobisite. [...] Fotografiile de pe rn.stirileprotv.ro sunt mai atractive, la o rezoluţie mare, care se va incadra perfect pe display-ul unui smartphone, indiferent de diagonala ecranului. [...] Conţinutul este mai uşor de parcurs, pentru ca noul rn.stirileprotv.ro este mai bine structurat. Userii vor putea ajunge mai repede la secţiunile pe care le prefera-atat de pe homepage-ul mobisite-ului, cat si din meniu. Informaţiile noi si relevante din timpul zilei vor fi mai uşor vizibile, pentru ca update-ul in timp real al evenimentelor va fi mai bine semnalat prin butoane roşii- BREAKING NEWS, UPDATE, ULTIMA ORA, la accesarea homepage-ului. [...]Cititorii vor putea sa consume ştirile din categoriile preferate si cu un simplu scroll, pentru ca aceste categorii sunt mai bine evidenţiate in noul mobisite. [...] O informaţie mai bogata dar mai bine structurata, transforma, practic, rn.stirileprotv.ro intr-un portal de ştiri pentru device-urile mobile. Articolele celorlalte site-uri din Internet ProTv-www.incont.ro (site-ul economic al www.stirileprotv.ro),www.sport.ro,www.foodstory.ro, 129 ALEXANDRU DAN ANGHELINA www.procinema.ro sunt scoase in evidenta in categorii speciale, aşezate după prima jumătate a mobisite-ului. [...] Stirileprotv.ro este cel mai citit site zilnic in Romania, cu o medie de 418.540 de vizitatori unici si 594.883 de vizite, in timp mobisite-ul rn.stirileprotv.ro are o medie zilnica de 116,299 de vizite, cu o creştere de 170% fata de anul. (I Like IT, 27.04.2013) Distincţia dintre un SITE WEB (accesat de cele mai multe cu un computer) şi un SITE WAP (destinat smartphone-urilor) este vizibilă şi din forma adresei SITE-ului: www.stirileprotv.ro, pentru varianta WEB, respectiv, rn.stirileprotv.ro, pentru varianta WAP, unde „m” arată că SITE-ul este optimizat pentru a fi accesat pe dispozitivele mobile. Analiza textelor a evidenţiat şi un caz unde în imediata vecinătate a lui SITE apare denumirea YAHOO, ceea ce la prima vedere face ca YAHOO să fie interpretat ca un anumit tip de site: 15) Atacul a pornit de pe site-ulyahoo.com si actioneaza prin mailul yahoo. Cei care au utilizat mess-ul nu au fost afectaţi. (I Like IT, 6.01.2014) Definiţiile termenului din D. Inform. 2010 şi D. IT arată că, de fapt, YAHOO nu este un SITE, ci un PORTAL: • portal Web (Web portal). Prezintă informaţii din diverse surse şi oferă diferite servicii, intr-o modalitate unitară. Separat de motoarele de căutare, portalurile Web oferă alte servicii, ca: e-mail, ştiri, petrecerea timpului liber, diverse informaţii. Iată câteva exemple de portaluri Web: MSN, Yahoo!, AOL. (D. Inform. 2010) • Yahoo!. Corporaţie publică americană care furnizează servicii Internet în întreaga lume [...] Oferă servicii de căutare (Yahoo! Search), e-mail (Yahoo! Mail, cu spaţiu de stocare nelimitat), director Web (Yahoo! Directory), ştiri (Yahoo! News), hărţi Online (Yahoo! Maps), partajare video (Yahoo! Video), conversaţie pe Internet (Yahoo! Messenger), călătorie (Yahoo! Travel) etc. (D. Inform. 2010) • Portal. In sistemul WWW de pe Internetun site proiectat special pentru a deveni o rampă de lansare către alte axplorări. In general, portalurile dispun, pe lângă alte facilităţi, de un motor propriu de cătare şi de colecţii de hiperlinkuri, drupate după anumite reguli. (D. IT) • Yahoo!. Celebru portal web lansat în aprilie 1994. [...] Acum include uriaşe structuri arborescente cu informaţii sau servicii furnizate gratuit, din diverse domenii: financiar-bancar, meteo, sport, ştiri, adrese de e-mail gratuite etc. (D. IT) Aşadar, distincţia SITE - PORTAL se face în baza criteriului serviciilor furnizate către utilizatori. Dacă un SITE este conceput ca un ansamblu de pagini (web) unde utilizatorul poate avea acces la anumite informaţii, un PORTAL este o structură complexă ce oferă utilizatorilor servicii de diverse feluri (e-mail, ştiri etc), servicii care nu sunt oferite de SITE-uri. în uz, diferenţele dintre SITE-uri şi PORTALURI sunt vizibile la nivelul adresei unde se regăseşte informaţia. Dacă pe un SITE toate informaţiile sunt prezente la aceeaşi adresă, în cazul unui PORTAL informaţiile sunt prezentate mai mult sau mai puţin sintetic pe o pagină principală cu o numită adresă, accesul la informaţia completă fiind posibil prin accesarea altor adrese. 130 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ smartphone Căutare ro > en (domeniu: Orice domeniu, tipul de căutare: Toate) Sistem de comunicaţii, Informatică şi procesarea datelor [COM] aplicaţie pentru aplicaţie pentru telefoane inteligente smartphone app smaitphone application Rezultat 1-1 al 1 pentru smartphone __________completă tf:> b< # kzS C fk *♦* Ipte Hi. , ★ * * * frvs&rAcsve Tsrminok3§y ter Europe internet ro > en (domeniu: Orice domeniu, tipul de căutare: Toate) Sistem informatic. Sistem de comunicaţii [COM] RO EN TCP/IP Protocol de control al transmisietfProtocol TCP/IP Transmission Control Protocol/lnternet Protocol | Căutare ; Rezultat 1- 10 al 18 pentru internet Inregistraie _________________________completă co După cum se poate observa din imaginile de mai sus, SITE-ul care poate fi accesat la adresa http://iate.eiiropa.eii/SearchByQnery.do oferă informaţii despre doi termeni (SMARTPHONE şi TCP/IP), fără vreo modificare la nivelul adresei. Pentru PORTALURI, exemplificăm cele spuse mai sus cu o serie de articole pe diverse teme, care pot fi accesate prin intermediul ro.yahoo.com/?p=us. 131 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Cete mai grele deci/,ii ale Regelui Mi Iun fcsme socwle ptaTâii ta 0 O *1» top vsoeo O 6* «?$>*>n ‘ j * * > 1 [22 4.2015] Formele articulate, de flexiune şi de plural se scriu hyperlinktil. hyperlinkului ş a rn d. 27436/2015 Analiza informaţiilor din dicţionarele şi bazele de date specializate impune două precizări preliminare. în primul rând, conform definiţiilor specializate din D. Inform. 2010, D. IT şi TERMCAT, un HIPERLINK (uneori LINK) este un „element component al documentelor electronice sau paginilor web care asigură legătura cu alte documente sau pagini web, ori cu părţi ale aceluiaşi document”. în IATE, LINK, termenul care dispune şi de o definiţie, este considerat drept „element (adresă) care face legătura între modulele unui program sau între diverse componente fizice ale unei reţele de computere”. în al doilea rând trebuie menţionat că resursele cercetate înregistrează trei forme: HYPERLINK, HIPERLEGĂTURĂ şi LINK. în dicţionarele generale apar atât LINK, cât şi HIPERLINK (HIPERLEGĂTURĂ): • LINK, linkuri, s.n. Adresă prin care se conectează fie modulele unui program, fie modulele hardware ale unei reţele de calcul. (DEX) • link s.n. (inform.) Conexiune a două elemente într-o structură de date prin utilizarea unor variabile de tip index sau pointer. (DEXI) • hiperlegătură s.n. (inform.) Cuvînt, simbol, imagine, element etc. într-un hipertext, care realizează legătura cu un alt element din acelaşi document sau dintr-un alt document. (DEXI) • link, linkuri s.n. (Inform.) 1. Cod sau adresă prin care se conectează fie modulele unui program, fie elementele unei liste dintr-un calculator; legătură. 2. Hiperlink: am găsit un link pentru site-ul instituţiei. (D. Cuv. Rec.) • hiperlmk, hiperlinkuri s.n. Legătură de la un hipertext către un alt document web, care poate fi activată printr-un click pe un cuvânt, pe un grup de cuvinte sau pe o imagine marcate în mod special; trimitere web. (D. Cuv. Rec.) Conform definiţiilor din dicţionarele generale, într-o interpretare diferită de cea din lucrările specializate, în cadrul domeniului există două elemente care realizează legături: 137 ALEXANDRU DAN ANGHELINA 1. între module ale unui program sau componente fizice (hardware) ale unei reţele -LINK, cu o restricţie contextuală de tipul [-WEB] / [-INTERNET]; 2. între documente hipertext, pagini web sau în cadrul oricărui alt document electronic -HIPERLINK, în contexte caracterizate de [+/- WEB] / [+/- INTERNET]. Dintre dicţionarele generale, D. Cuv. Rec. este singurul care indică două sensuri pentru LINK, cel de „conexiune / legătură între module ale unui program sau componente fizice (hardware) ale unei reţele”, dar şi sensul mai nou de „legătură între documente (hipertext) sau pagini (web), legătură web”. Distincţia LINK - HIPERLINK care reiese din analiza definiţiilor din dicţionarele generale este absentă din D. Inform. 2010, care înregistrează o serie de termeni, hiponime ale lui HIPERLINK. De reţinut că în D. Inform. 2010, LINK şi HIPERLINK sunt trataţi drept variante ale aceluiaşi termen, asociaţi unui singur concept. Astfel, toţi termenii (simpli sau exprimaţi sintagmatic) care îl conţin formal pe LINK reprezintă hiponime ale lui HIPERLINK, definit ca „element de legătură (imagine, propoziţie etc.)” în contexte [+ WEB] /[+INTERNET]: • backlink (legătură înapoi). Denumită şi incoming link, este o legătură către site-ul propriu, putândfi plasată atât în paginile acestuia, cât şi pe site-uri externe. [...] • dead link (legătură moartă). Legătură către o pagină care nu mai există, a fost mutată sau se află pe un server nefuncţional. Unele motoare de căutare folosesc metode speciale pentru a elimina acest tip de legături. • deep link (legătură în adâncime). Legătură către o pagină Web care nu este pagina principală a site-ului. Se referă în special la legăturile care duc către pagini situate în „ adâncimea ”site-ului • inbound link (legătură de intrare). Se referă la legăturile incluse în alte site-uri şi care duc către site-ul propriu. • incoming link (legătură de sosire). A se vedea backlink • link-uri nereciproce (non-reciprocal links). Legătură (link) situată pe site-ul A către site-ul B, acesta din urmă neavând legături către site-ul A. Acest tip de legături are o relevanţă mai mare pentru motoarele de căutare decât cele reciproce. • link-uri reciproce (reciproca! links). Două legături, una situată pe site-ul A către site-ul B, iar alta situată pe site-ul B către site-ul A. De multe ori, relevanţa lor este pusă la îndoială de motoarele de căutare. 138 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ BACKLINK DEAD LINK DEEP LINK INBOUND LINK INC OM ING LINK LINK-URI NERECIPROCE LINK-URI RECIPROCE T [h-WEB] [+INTERNET] înainte de a trece la analiza contextelor în care se actualizează LINK, precizăm că acolo unde este posibil, alături de text, vom ataşa şi o serie de imagini. Aceasta se datorează faptului că un LINK este un element vizibil pentru utilizator, un element grafic (propoziţie subliniată, imagine etc.), ce considerăm că trebuie să fie vizibil în cadrul analizei. Acestea fiind spuse, LINK se actualizează în corpusul I Like TTîn 10 contexte, uneori LINKUL în sine fiind prezent pentru a direcţiona utilizatorii către alte pagini prezente pe internet. (1) Pe telefonul medicului se putea trimite un link de instalare a unui soft specializat de controlare a smartphone-ului. Astfel se puteau afla coordonatele GPS. (I Like IT, 23.01.2013) (2) De preferat evitarea click-urilor pe link-uri primite in e-mail. Daca este nevoie totuşi, atunci trebuie sa se faca cu atentie. (I Like IT, 23 mai 2013) (3) Se ajunge intr-o noua fereastra, se alege un nickname si o parola, se confirma link-ul de inregistrare de pe e-mail. se verifica atat Inbox cat si Junk. (I Like IT, 8.05.2013) (4) Flickr era un blog de poze. Tumblr este o combinaţie intre un Facebook si Twitter. Iti faci cont in doar 30 de secunde si poţi posta instant poze, linkuri, citate, etc. (I Like IT, 21.05.2013) (5) Nu daţi click pe linkurile din mesaje de la necunoscuţi. Acelaşi lucru e valabil şi pentru linkurile pe care le primiţi pe reţele sociale. Verificaţi legitimitatea acestor linkuri inainte de a le accesa, deoarece ele pot fi manipulate sa va redirecteze către un exploit pack care va va instala o copie de Zeus în fundai. Alternativ, daca lucraţi cu linkuri, luaţi în calcul instalalrea unei soluţii de securitate capabila sa verifice reputaţia site-ului pe care urmeaza sa-l vizitaţi şi sa blocheze paginile periculoase. (I Like IT, 6.06.2013) (6) Ideea din spatele Summify este cum sa iti dai seama din sutele, iar in unele cazuri miile de articole pe care le primeşti de la prietenii tai si din reţelele tale sociale, care dintre ele chiar merita sa le citeşti. Nimeni nu are timp sa citească toate linkurile pe care le primeşte. (I Like IT, 10.07.2013) (7) Pentru cei care vor sa intre pe lista de aşteptare a serviciului Graph Search, pot accesa acest link. (I Like IT, 15.01.2013) [+/- WEB] [-- INTERNET] 139 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Pentru cei care vor sa intre pe lista de aşteptare a serviciului Graph Search, pot accesa acest link. (8) lata cateva linkuri de unde puteti obţine detalii despre atacurile informatice care au loc pe plan internaţional. (I Like IT, 12.02.2014) lata cateva linkuri de unde puteti obţine detalii despre atacurile informatice care au loc pe plan internaţional: - ► Q!0tâl.i:Md:J:âan - harta a tacurilor de tip DDoS. realizata de Google. - ► 6 chr;m-tsrachn >-;j - o harta realizata de Deutsche Telekorn. (9) lata cateva linkuri de unde puteti obţine o gramada de informaţii despre Jocurile Olimpice Soci 2014. (I Like IT, 11.02.2014) (10) lata cateva linkuri pentru cei care vor sa incerce un AudioBook sau un eBook. (I Like IT, 16.10.2013) lata cateva linkuri pentru cei care vor sa încerce un AudioBook sau un eBook; -► Proiectul Gutenberg (audiobooks) -► Ivona Mim Reader (orice text de pe computer este citit "de calculator" -► Cateva cârti In format electronic, in limba engleza: Interpretarea lui LINK din contextele de mai sus drept „element grafic, interactiv prezent pe PAGINĂ WEB sau într-un document electronic (pe care utilizatorul poate da click), cu rol în direcţionarea acestuia spre diverse alte PAGINI WEB, documente electronice etc.”, după cum este definit în dicţionarele specializate, este susţinută de utilizarea lui LINK în contexte unde se actualizează şi alţi termeni specifici domeniului, ce reprezintă SITE-URI, BLOGURI, E-MAIL etc., în general concepte asociate direct cu INTERNETUL. Prezenţa explicită a LINKURILOR (elemente marcate special în cadrul articolelor) în anumite situaţii (7) - (10) este un indiciu suplimentar că, cel puţin în contextele de mai sus, LINK este utilizat cu sensul din dicţionarele specializate, nu cu cel din dicţionarele generale, cu excepţia lui D. Cuv. Rec., unde sensul 2. al lui LINK este HIPERLINK. LINK este unul dintre termenii specifici domeniului IT care pun anumite probleme de interpretare. 140 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Dicţionarele specializate îl înregistrează atât pe LINK, cât şi pe HIPERLINK, dar îl definesc doar pe cel din urmă. Pentru LINK se face doar trimiterea la HIPERLINK. în schimb, dicţionarele generale disting între LINK şi HIPERLINK. Excepţie face D. Cuv. Rec., care îl înregistrează pe HIPERLINK sub sensul 2. al lui LINK. Analiza contextelor în care se actualizează termenul a evidenţiat utilizarea lui LINK doar cu sensul din dicţionarele specializate „element grafic, interactiv prezent pe o PAGINĂ WEB sau într-un document electronic (pe care utilizatorul poate da click), cu rol în direcţionarea acestuia spre diverse alte PAGINI WEB, documente electronice etc.”. Deşi LINK (variantă a lui HIPERLINK) poate să apară şi în contexte [-WEB] / [-INTERNET], analiza nu a evidenţiat o asemenea utilizare. 141 8. Concluzii Delimitarea domeniului IT în relaţie cu domenii adiacente este urmărită la nivelul particularităţilor lingvistice care reflectă situaţia extralingvistică. Perspectiva lexicală, dinspre dicţionare spre texte, poate preciza raportul dintre standardizare şi inovaţie în cadrul domeniului. Identificarea tipurilor de relaţii semantice dintre termeni reprezintă un alt criteriu pe baza căruia se poate caracteriza o anumită terminologie. Frecvenţa relaţiei de hiponimie indică o terminologie cu o structură conceptual-semantică bine definită şi ierarhizată, în timp ce prezenţa sinonimiei şi a polisemiei sunt caracteristici ale terminologiilor mai noi, unde o anumită formă încă nu s-a impus. Perspectiva textuală, ce are în vedere în primul rând uzajul termenilor în contexte variate, poate semnala anumite forme care pe criterii semantice şi de frecvenţă pot fi considerate candidaţi pentru includerea în dicţionarele specializate şi generale. înainte de a fi incluşi în dicţionare, termenii domeniului IT circulă în mass-media unde pot să apară diverse modificări ale sensului specializat. Identificarea termenilor frecvent utilizaţi în textele nespecializate şi descrierea acestora reprezintă un obiectiv important nu doar în descrierea terminnologiei IT, ci în descrierea tuturor domeniilor specializate pentru care nespecialiştii îşi manifestă interesul. Contextele în care apar termenii specifici domeniului prezintă interes din mai multe puncte de vedere. în primul rând, prin analiza poate determina gradul de difuzare al unei anumite terminologii, în funcţie de tipul de text în care apare (strict specializat, cu specializare medie sau nespecializat). în al doilea rând, prin determinarea frecvenţei cu care termenii se actualizează în anumite texte se poate calcula gradul de abstractizare al acestora şi se pot compara diversele eşantioane de texte. Din perspectiva descrierii lingvistice a terminologiei IT, analiza trebuie să facă precizări referitoare la modalitatea de formare a termenilor şi la tipul de termeni prezenţi în cadrul domeniului. La nivel formal, distincţia termen simplu - termen exprimat sintagmatic este importantă pentru analiză. Din punct de vedere semantic, o caracteristică importantă a domeniului IT o reprezintă numărul mare de elemente subordonate (hiponime) care se formează de la un termen supraordonat (hiperonim). De cele mai multe ori, hiperonimul este reţinut formal în cadrul hiponimului, ceea ce face ca o mare parte a elementelor subordonate să fie termeni exprimaţi sintagmatic. O asemenea modalitate de formare a noilor termeni indică o bună structurare conceptual-semantică a domeniului IT, având, de asemena, avantajul transparenţei. Deşi în majoritatea cazurilor terminologia IT dispune de hiponime transparente, analiza a evidenţiat şi cazuri în care relaţia hiperonim - hiponim nu poate fi dedusă pe baza formei. Paradigma SISTEMELOR DE OPERARE este unul dintre cele mai bune exemple ALEXANDRU DAN ANGHELINA pentru ilustrarea relaţiei de hiponimie dintre termeni care nu prezintă similarităţi formale. După cum am arătat la 7.1.2. paradigma lui SISTEM DE OPERARE conţine termeni a căror formă nu prezintă niciun indiciu referitor la poziţia acestora în paradigma unde SOFTWARE este hiperonimul de cel mai înalt nivel, SISTEM DE OPERARE este pe de o parte hiponim al lui SOFTWARE, pe de altă parte hiperonim pentru o serie de termeni care reprezintă anumite tipuri de sisteme de operare: ANDROID, IOS, WINDOWS, MAC OS etc. Polisemia, considerată factor de ambiguitate, este tratată de lucrările specializate ca omonimie. In cazul în care un termen dispune de mai multe sensuri în cadrul domeniului, cum este cazul lui MEMORIE, OCTAL, ZECIMAL etc. dicţionarele specializare înregistrează sensurile termenului sub intrări diferite, adăugând informaţii suplimentare între paranteze: MEMORIE 1 [dispozitiv] / MEMORIE 2[spaţiu], OCTAL l[valoare sau stare] / 2[calificativ al unui sistem de numeraţie], ZECIMAL 1 [valoare sau stare] / 2[calificativ al unui sistem de numeraţie]. Tratarea termenilor polisemantici în asemena manieră, ca omonimie, face ca polisemia să fie o relaţie semantică inexistentă la nivelul lucrărilor specializate (dicţionarelor specifice domeniului). Polisemia reală a termenilor poate pune anumite probleme de interpretare în textele unde aceştia se actualizează. De exemplu, MEMORIE poate fi interpretat, după cum am arătat, drept DISPOZITIV sau SPAŢIU DE STOCARE. în condiţiile în care contextul nu oferă informaţii suplimentare, există posibilitatea ca sensul termenului să nu poată fi decodat. Sinonimia, considerată, alături de polisemie, un factor de ambiguitate în cadrul limbajelor specializate, unde precizia comunicării este condiţionată de monosemantismul termenilor, este un fenomen real la nivelul domeniului IT. Analiza dicţionarelor specializate arată că anumite concepte sunt desemnate prin doi termeni. Astfel, au fost identificaţi termeni pe care D. Electrotehn. îi include în lista de cuvinte-intrare, dar nu îi defineşte. Pentru aceştia se face trimitere la ceea ce D. Electrotehn. numeşte descriptori (termeni recomandaţi) spre deosebire de ne-descriptori pe care îi consideră specifici limbii: ACCES SELECTIV => ACCES DIRECT, ACCES SERIAL => ACCES SECVENŢIAL, ELEMENT DE INFORMAŢIE BINARĂ => CIFRĂ BINARĂ, ELEMENT DE ÎNTÂRZIERE => CIRCUIT DE ÎNTÂRZIERE. Conform D. Electrotehn., ACCES DIRECT, ACCES SECVENŢIAL, CIFRĂ BINARĂ şi CIRCUIT DE ÎNTÂRZIERE sunt termenii recomandaţi, în timp ce ACCES SELECTIV, ACCES SERIAL, ELEMENT DE INFORMAŢIE BINARĂ şi ELEMENT DE ÎNTÂRZIERE sunt termeni specifici limbii, nerecomandaţi în comunicarea specializată. La nivelul corpusului textual, relaţia se sinonimie apare cu frecvenţă redusă. Analiza paradigmatică a lui SITE a evidenţiat că în domeniului IT termenul este hiperonim pentru SITE WEB, SITE FTP şi SITE WAP. Ultimul dintre aceştia este un tip de SITE realizat pentru a putea fi vizualizat în condiţii optime pe dispozitivele mobile (SMARTPHONE, TABLETĂ). Deşi SITE WAP nu apare în corpusul textual, analiza arată utilizarea unor termeni pe care îi considerăm sinonimi, SITE PENTRU MOBIL, SITE DE MOBIL şi MOBISITE. Aceştia, în opinia noastră, sunt mai transparenţi şi oferă posibilitatea recuperării parţiale a sensului fără consultarea definiţiei lui SITE WAP. Antonimia este o relaţie semantică relativ limitată cantitativ în raport cu hiponimia şi sinonimia. în cadrul domeniului IT se poate vorbi despre o antonimie „reală” şi o 144 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ pseudoantonimie, o aparentă opoziţie de sens ca în cazul perechii MEMORIE INTERNĂ -MEMORIE EXTERNĂ. Definiţiile termenilor arată că aceştia reprezintă anumite componente ale dispozitivelor electronice, elemente care îndeplinesc funcţii specifice, dar care nu se află în relaţie antonimică. Caracterul metaforic al termenilor trebuie, de asemenea, avut în vedere. Identificarea termenilor metaforici şi explicarea originii acestora corelate cu identificarea tiparelor de redare a metaforelor terminologice din limbile de origine în română reprezintă direcţii de cercetare ce pot contribui la caracterizarea domeniului IT. în urma analizei metaforelor s-a observat că diferenţele dintre acestea variază în diferite grade. Perechile BRIDGE - PUNTE, BACK DOOR - POARTĂ SECRETĂ prezintă diferenţe minore în ceea ce priveşte semantismul elementelor metaforice. în cazul BOWL - POTCOAVĂ, JUMPER - CĂLĂREŢ diferenţele semantice observate sunt mai numeroase, semele comune ca [pentru acces] sau [care este / vine deasupra] motivând alegerea acestora. Metafora BACKBONE - MAGISTRALĂ este reprezentativă pentru observarea modificării domeniului din care se selectează componenta (domeniul medical pentru engleză respectiv domeniul transporturilor pentru română). în cadrul perechii DISINFECTION -DEVIRUSARE s-a observat redarea metaforei din engleză printr-un termen format în interiorul limbii române, prin derivare, de la a vinisa. Analiza informaţiilor din D. Electrotehn. şi D. IT arată că tipul dicţionarului, strict specializat (D. Electrotehn.) sau semispecializat (D. IT), dictează într-o oarecare măsură termenii definiţi. D. Electrotehn. include şi defineşte o serie de termeni care, după părerea noastră, sunt utilizaţi exclusiv în comunicarea dintre specialiştii în domeniu, în timp ce D. IT, un dicţionar adresat unei categorii mai largi de cititori, include nu doar termeni strict specializaţi, ci şi termeni utilizaţi de nespecialişti (sigle şi prescurtări specifice comunicării pe internet, nume de programe frecvent utilizate de majoritatea celor care folosesc un computer etc.). în ceea ce priveşte definiţiile lexicografice se constată eterogenitatea acestora, de la definiţii strict specializate, la definiţii accesibile. Un alt aspect important ce trebuie menţionat este lipsa mărcii diastratice. Absenţa acesteia are efecte asupra decodării sensului unui termen, pentru nespecialişti, dar pune probleme şi în cercetarea dicţionarelor. Mărcile diastratice au rol în indicarea situaţiilor lingvistice şi extralingvistice de comunicare corectă şi se dovedesc utile în construirea listelor de termeni necesari analizei. în ceea ce priveşte prezenţa sau absenţa mărcii diastratice au fost identificate două situaţii care pot pune probleme, fie pentru încadrarea termenului într-un domeniu, fie în realizarea listei de termeni specifici domeniului. HARDWARE şi SOFTWARE, înregistraţi în dicţionarele specializate de IT şi informatică au parte de un tratament diferit în DEXI, în sensul că doar SOFTWARE este marcat prin (inform.), în timp ce pentru HARDWARE nu se indică marca diastratică. Tot în DEXI, BIT şi MEGABIT beneficiază de mărci diastratice diferite - {inform.) pentru BIT şi (cib.) pentru MEGABIT. Deşi nu se poate indica cu exactitate o valoare standard pentru fiecare tip de definiţie (uzuală, mixtă sau ştiinţifică), am considerat că intervalul 0-33% este reprezentativ pentru definiţiile care nu pun probleme de decodare a sensului specializat, definiţiile cu 145 ALEXANDRU DAN ANGHELINA GRS cuprins între 33% şi 66% sunt considerate definiţii mixte, iar definiţiile cu GSR mai mare de 66% au fost plasate în categoria definiţiilor specializate, care nu permit accesul nespecialiştilor la sensul termenului. La modul general, ambele dicţionare generale cercetate cu mijloace statistice sunt accesibile nespecialiştilor, chiar dacă DEX are un GRS cu 1% peste valoarea de referinţă pentru definiţiile uzuale. Cercetarea corpusului textual, a termenilor consideraţi de importanţă în perioada actuală când intemetul şi dispozitivele electronice mobile, mai ales smartphone-urile sunt utilizate în aproape orice activitate cotidiană, a evidenţiat următoarele: • temele principale ale articolelor din corpusul textual sunt intemetul şi diversele dispozitive utilizate în telecomunicaţii. Temele abordate în textele din corpus arată că în perioada actuală intemetul şi dispozitivele electronice ocupă un rol central. Aceasta se poate explica prin faptul că mediul on-line îşi dovedeşte utilitatea în multe dintre activităţile cotidiene, de la divertisment, la operaţiuni financiar-bancare. • în corpus sunt utilizaţi atât termeni vechi în română (SOFTWARE sau SISTEM DE OPERARE), înregistraţi încă din 1981 în D. Inform., cât şi termeni noi care desemnează ultimele apariţii din domeniul IT (FABLETĂ). In ceea ce priveşte termenii, s-a constatat că aceştia pot fi incluşi în două câmpuri semantice: domeniul intemetului (INTERNET, WEB, SITE, LINK şi VIRAL) şi câmpul termenilor referitori la dispozitivele electronice (PC, SISTEM DE OPERARE, SMARTPHONE, TABLETĂ, FABLETĂ, WIDGET, WI-FI, BLUETOOTH şi MEMORIE). în cazul lui INTERNET, WEB, WI-FI sau BLUETOOTH au fost identificate utilizări unde sensul contextual nu poate fi echivalat cu sensul indicat de dicţionarele specializate sau generale : • pe lângă sensul „de bază”, „reţea de computere”, INTERNET se actualizează în corpus cu sensul DATE, în contexte ca a consuma INTERNETUL de pe mobil sau CONEXIUNE (LA INTERNET), în contexte de tipul aplicaţia funcţionează fără INTERNET; • WEB, definit ca „serviciu al intemetului”, alături de CHAT, MAIL etc., se actualizează în contexte unde sensul trebuie interpretat ca „difuzat pe internet” {serial WEB) sau chiar INTERNET {aplicaţie gratuită pentru chat-ul criptatpe WEB); • WI-FI şi BLUETOOTH dezvoltă pe lângă sensul „tip de tehnologie pentru interconectarea dispozitivelor” şi sensurile „scurtătură” (element grafic care activează funcţia ce permite dispozitivului să se conecteze la o reţea prin intermediul tehnologiei WT-FI sau BLUETOOTH), „conexiune fără fir” (wireless = metodă de interconectare a dispozitivelor fără fir) sau „adaptor wireless” (componentă fizică a dispozitivelor electronice care permite conectarea la o reţea fără fir prin WI-FI sau BLUETOOTH). Analiza contextelor în care se actualizează perechea MEMORIE INTERNĂ -MEMORIE EXTERNĂ arată utilizarea termenilor cu sensuri noi, diferite de cele indicate 146 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ de lucrările specializate. Dacă dicţionarele domeniului le plasează pe MEMORIE INTERNĂ şi MEMORIE EXTERNĂ în cadrul paradigmei lui MEMORIE2 (SPAŢIU DE STOCARE), în texte termenii sunt utilizaţi ca hiponime ale lui MEMORIE1 (DISPOZITIV). Modificarea semantică poate fi explicată prin faptul că un SMARTPHONE poate dispune de două dispozitive de stocare a datelor: un dispozitiv intern, care nu poate fi accesat fizic de către utilizatori, şi un dispozitiv extern (un cârd de memorie, pe care utilizatoail îl poate conecta sau nu la SMARTPHONE. în acest caz, distincţia MEMORIE INTERNĂ - MEMORIE EXTERNĂ nu se face pe baza criteriului canalului de comunicaţie („numai prin intermediul canalelor de intrare-ieşire”, pentru MEMORIE INTERNĂ, respectiv „fără utilizarea canalelor de intrare-ieşire” pentru memorie externă), ci pe baza criteriului poziţionării fizice a dispozitivului pe care pot fi stocate datele (în interiorul / exteriorul SMARTPHONE-ULUI). Reiese de aici importanţa contextelor în decodarea corectă a sensurilor termenilor, mai ales în cazul elementelor caracterizate de polisemie intradomenială.. Trebuie menţionat că, deşi anumite contexte oferă suficiente „indicii” referitoare la sensul cu care este utilizat un termen, sunt necesare şi anumite cunoştinţe referitoare la domeniul IT. . La nivelul exprimării, analiza resurselor specializate şi a corpusului textual a evidenţiat următoarele aspecte: • în corpusul terminografic s-a observat preferinţa pentru termeni formaţi din unul sau mai multe elemente, termeni exprimaţi sintagmatic, ce conţin de cele mai multe ori şi hiperonimul. Având în vedere că hiponimia este cea mai importantă relaţie semantică la nivelul domeniului IT, exprimarea sintagmatică se dovedeşte funcţională în decodarea parţială a sensurilor hiponimelor.; • spre deosebire de corpusul terminografic, în corpusul textual s-a observat preferinţa pentru termenii simpli. Un exemplu în acest sens este SITE. Deşi terminologia IT dispune de SITE WEB, SITE FTP şi SITE WAP, în corpus se preferă utilizarea termenului simplu, SITE. De asemenea, analiza a evidenţiat un termen nou în domeniu, un hiponim simplu, MOBISITE, utilizat alături de SITE PENTRU MOBIL. Noul termen are avantajul corpului fonetic mai mic, fiind în acelaşi timp suficient de transparent pentru nespecialişti. Deci, terminologia IT are o serie de particularităţi lingvistice în exprimarea simplă / complexă a termenilor, cu consecinţe în desemnarea relaţiei de hiponimie. Prezenţa polisemiei şi a sinonimiei, distinctă la nivelul dicţionarelor faţă de texte este, din nou, o caracteristică specifică acestei terminologii. Prin anumite particularităţi conceptual-semantice, terminologia IT este o terminologie „tare”, ceea ce ar implica un caracter închis. Aspectele extralingvistice, care indică un interes larg, conduc spre deschiderea acestei terminologii. Utilizarea unora dintre termenii domeniului de către nespecialişti antrenează o determinologizare în grade şi forme diferite, ceea ce constituie o altă particularitate a acestui domeniu. 147 ALEXANDRU DAN ANGHELINA La modul general, limbajul specific domeniului cercetat poate fi considerat stabil din punct de vedere conceptual-semantic. Cu toate acestea, polisemia şi sinonimia sunt relaţii semantice prezente atât în lucrările specializate, cât şi în textele din mass-media. 148 Bibliografie Adelstein Andreina, Cabre, Maria Teresa, 2001, The specificity of anits with specialized meaning: polysemy as explanatory factor, (http://www.upf. edu/ pdi/ dtf/teresa.cabre/ publi cat .htm) Akalya. B, Nirmala Sherine.F, 2012, „Term Recognition and Extraction based on Semantics for Ontology Construction”, în IJCSI International Journal of Computer Science Issues, Voi. 9, Issue 2, No. 2, p. 163-169. Alexandru, Cristina, Francpois Gaudin, 2005, Les contextes: ă la source du terme? în Daniel BLAMPAIN, Philippe THOIRON, Marc VAN CAM PENHOUDT (eds.), Mots, termes et contextes. Actes des septiemes Joumees scientifiques du reseau de chercheurs Lexicologie Terminologie Traduction, Bruxelles, Belgique - 8, 9, 10 septembre 2005. Bamden, John, Sheila Glasbey, Mark Lee, Katja Markert, Alan Wallington (eds.), 2003, Proceedings of the Interdisciplinary Works hop on Corpus-Based Approaches to Figurative Language held in conjunction with the Corpus Linguistics 2003 conference UCREL technical paper number 18. UCREL, Lancaster University. Barque, Lucie, Alexis Nasr, Alain Polguere, 2010, From the Definitions of the Tresor de la Langue Frangaise to a Semantic Database of the French Language, în Anne Dykstra, Tanneke Schoonheim (eds.), p. 245-252. Bejoint, Henri, Frangois Maniez (eds.), 2005, De la mesure dans les termes: hommage ă Philippe Thoiron, Presses Universitaires Lyon. Bidu-Vrănceanu Angela, 1993, Lectura dicţionarelor, Bucureşti, Editura şi Atelierele Tipografice Metropol. Bidu-Vrănceanu Angela, 1997, „Mărcile stilistice (diastratice) în DEX şi importanţa lor normativ-didactică”, în Limbă şi literatură, voi. I, Bucureşti. Bidu-Vrănceanu Angela, 2000, Lexic comun, lexic specializat, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. Bidu-Vrănceanu Angela, Narcisa Forăscu, 2005, Limba română contemporană. Lexicul, Bucureşti, Humanitas Educaţional. Bidu-Vrănceanu Angela, 2007, Lexicul specializat în mişcare. De la dicţionare la texte, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. Bidu-Vrănceanu Angela, 2009, „Semantica şi lexicografa în analiza lexicului comun şi a celui specializat”, în Analele universităţii Dunărea de jos din Galaţi, fasc. XXIV, anul II, nr. 1 (2), EuropluS. ALEXANDRU DAN ANGHELINA Bidu-Vrănceanu Angela, 2010, Terminologie şi terminologii, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. Bidu-Vrănceanu Angela, 2011 Rolul lingvisticii în terminologie, în Doina Butiurcă, Inga Druţă, Attila Imre (eds.), p. 21-33. Bidu-Vrănceanu Angela (coord.), 2012, Terminologie şi terminologii //, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. Binon, Jean, Thierry Selva, Serge Verlinde, 2005, L'informatiqne an service de la lexicographie în Henri Bejoint, Fran£ois Maniez (eds.), p. 109-123. BLAMPAIN, Daniel, Philippe THOIRON, Marc VAN CAM PENHOUDT (eds.), 2005, Mots, termes et contextes. Actes des septiemes Journees scientifiques du resean de chercheurs Lexicologie Terminologie Traduction, Bruxelles, Belgique. Bourigault, Didier, Monique Slodzian, 1999, „Pour une terminologie textuelle”, în Terminologies nouvelles, 19, p. 29-32. Briu, Jean-Jacques (ed.), 2011, Terminologie (I): analyser des termes et des concepts, Peter Lang SA, Bem. Busuioc, Ileana, Mădălina, Cucu, 2003, Introducere în terminologie, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. Butiurcă, Doina, Inga DRUŢĂ, Attila IMRE (eds.), 2011, Terminology and Translation Studies. Plurilingual Terminology in the Context of European Intercultural Dialogue, Scientia Publishing House, Cluj-Napoca. Cabre, M. Teresa, 1998, Terminology theories, methods and aplications (trad. de Janet Ann DeCesaris), John Benjamins B. V., Amsterdam. Cabre, Maria Teresa, Bach, Cârme, Estopâ, Roşa, Feliu, Judit, Martinez, Gemma, Vivaldi, Jorge, 2004, The GENOMA-KB project: towards the integration of concepts, terms, textual corpora and entities, în Maria Teresa Lino, Maria Francisca Xavier, Fâtima Ferreira, Rute Costa, Raquel Silva (eds.) p. 87-90. (http://www.upf.edu/pdi/dtf /carme.bach/docums/lrec2004_genomakb.pdf) Cabre, Maria Teresa, Roşa Estopâ, 2003a, On the units of specialised meaning used in professional communication, în Bertha Troft (ed.), p. 1-11. (http://www.academia .edu/5031276/0N_TH_E_UNITS_0_F_SPECI_A_LISED_MEANING_US_ED_IN_ PROFESSIONALCOMMUNICATION) Cabre, Maria Teresa, Theories of terminology. Their description, prescription and explanation, 2003. (http://www.hf.uib.no/forskerskole/cabre.pdf) Dagmar Sageder, „Terminology Today: A Science, an Art or a Practice? Some Aspects on Terminology and Its Development”, în Brno Studies in English, voi. 36, nr.l, p. 123-134. (http://www.phil.muni.cz/plonedata/wkaa/BSE/BSE%202010-36-l/BSE%2020 10-3 6-1 %20( 123-134)%20Sageder.pdf) De Besse, Bruno, 1997, Terminological Definitions, în Sue Ellen Wright, Gerhard Budin (eds.), p. 63-74. De Santiago, Paula, 2012, The communicative situation as frontier between words and constituents of terminological variants în Ruth Fjeld Vatvedt, Julie Matilde Toijusen, (eds.), 2012, p.595-599. 150 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Depecker, Loî’c, 2011, Comment aborder le concept d’nn point du vue linguistique, în Jean-Jacques Briu (e<±), p. 17-32. Depierre, Amelie, 2005, Methode de calcul du degre de specialization des termen et des textes, în Henri Bejoint, Fran9ois Maniez (eds.), p. 269-279. Druţă, Inga, 2008, „Metafora terminologică”, în Revista Limba Română, Nr. 5-6, anul XVIII, (http://hmbaromana.md/index.php7gCFmumar &n=8) Dykstra, Anne, Tanneke Schoonheim (eds.), 2010, Proceedings of the XIV Euralex International Congres, 6-10 July, Leeuwarden. Elisenda Bemal, Janet DeCesaris (eds.), 2008, Proceedings of the XIII EURALEX International Congress (Barcelona, 15-19 July 2008), Institut Universitari de Linguistica Aplicada Universitat Pompeu Fabra Barcelona. Faber, Pamela, Clara Ines Lopez Rodriguez, 2012, Terminology and specialized langnage, în Pamela Faber (ed.). Faber, Pamela (ed.), 2012, A Cognitive Linguistics View of Terminology and Specialized Language, Waller de Gruyter GmbH & Co. KG. Bcrlin/Boston. Fjeld Vatvedt, Ruth, Torjusen, Julie Matilde (eds.), 2012, Proceedings of the 15th EURALEX internaţional Congress, 7-11 August, Oslo. Fontenelle, Thierry, Philippe Hiligsmann, Archibald Michiels, Andre Moulin, Siegfried Theissen (eds.), 1998, EURALEX'98 Proceedings, voi. II, Liege: University of Liege, English and Dutch Departments. Fran9ois Gaudin, 2005, „La socioterminologie”, în Langages 39, nr. 157, p. 80-92.(http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/lgge_0458726X_2005_nu m_39_157_976) Fran9ois Gaudin, Socioterminologie: Une approche sociolinguistique de la terminologie, Ed. I, Dulculot, Bruxelles, 2003. Gellerstam, Martin, Jerker Jărborg, Sven-Goran Malmgren, Kerstin Noren, Lena Rogstrom, Catarina Rojder Papmehl (eds), 1996, Euralex '96 Proceedings , II, Goteborg University, Department of Swedish. Glatigny, Michel (ed.), 1990, Les Marques d'usage dans Ies dictionnaires: XVIIe-XVIIIe siecles, Lexiquie, 9, Presses Universitaries de Lille. Glatigny, Michel, 1990, Presentation: Timportance des marques d'usage, în Michel Glatigny (ed.), p. 7-16. Heid, Ulrich, Ştefan Evert, Egbert Lehmann, Christian Rohrer (eds.), 2000, EURALEX 2000 Proceedings, voi. I, Institut fur Maschinelle Sprachverarbeitung, Universitat Stuttgart. Hickey, Dona J., Figures of Thought: For College Writers, Mayfield Publishing. (http://www-personal.umich.edu/~jlawler/meta4compute.html) Humbley, John, 1997, „Is terminology specialized lexicography? The experience of French-speaking countries”, în Journal of Linguistics, nr. 18, Hermes. ISO 1087-1:2000: Terminology work - Vocabulary - Part 1: Theory and Application. (www.iso.org) Izwaini, Sattar, 2003, A corpus-based study of metaphor in information technology, în John Barmden, Sheila Glasbey, Mark Lee, Katja Markert, Alan Wallington (eds.), p.1-8. (http://ucrel.lancs.ac.uk/papers/techpaper/vol 18.pdf) 151 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Jamet, Denis L., 2010, „What do Internet metaphors reveal about the perception of the Internet?”, în Metaphoric.de, nr. 18, p. 7-32. L’Homme, Marie-Claude, Alain Polguere, 2007, „Mettre en bons termes Ies dictionnaires specialises et Ies dictionnaires de langue generale”, în Colloque en l’honneur d’Henri Bejoint, Lyon, p. 1 -15. (http://www.academia.edn/3136550/Mettre_en_bons_term es_les_dictionnaires_sp%C3%A9cialis%C3%A9s_et_les_dictionnaires_de_langue_g %C3%A9n%C3%A9rale) Lakof, George, Mark Johnson, 2003 Metaphors we live by, Chicago, The University of Chicago Press. Lawler, John, 1999, Metaphors We Compate By, în Dona J. Hickey. Lerat, Pierre, 2005, Du bon usage du Web en terminologie, în Henri Bejoint, Fran^ois Maniez (eds.),p. 124-133. Lino, Maria Teresa, Maria Francisca Xavier, Fâtima Ferreira, Rute Costa, Raquel Silva, 2004, Proceedings of the Fourth International Conference on European Language Resources and Evaluation (LREC 2004), Lisbon. Maniez, Fran9ois, 2005, Identification automatique des adjectifs relationnels: approche fondee sur hitilisation d’corpus en langue de specialite în Henri Bejoint, Frangois Maniez (eds.), p. 134-152. McClintock, Barbara, 2010, „Translating IT metaphors is not always easy”, în Language Update, 7/4, p. 34-36. Meyer Ingrid, Victoria Zaluski, Kristen Mackintosh, Clara Foz, 1998, Metaphorical Internet Terms in English and French, în Thierry Fontenelle, Philippe Hiligsmann, Archibald Michiels, Andre Moulin, Siegfried Theissen (eds.), p. 523-531. Meyer, Ingrid, 2000, Computer Words in Our Everyday Lives: How are they interesting for terminography and lexicography?, în Ulrich Heid, Ştefan Evert, Egbert Lehmann, Christian Rohrer (eds.), p. 39-58. Mortureux, Marie-Fran^oise, La lexicologie entre le langue et discours, Paris, Editura Sedes, 1997. Nedobity, Wolfgang, 1983, „The General Theory of Terminology: A Basis for the Preparation of Classified Defining Dictionaries”, în Dictionaries: Journal of the Dictionary Society ofNorth America, nr. 5, p. 69-75. Norme DLR: Norme tehnice de redactare (copie dactilografiată) Oliveira, Isabelle, Sabine Ploux, 2009, Vers une methode de detection et de traitement automatique de la metaphore în Marc Van Campenhoudt, Teresa Lino, Rute Cotfta (eds.), p. 429-440. Pierre-Andre Bouvet, Michel Mathieu-Colas, 1999, „Les champs ’domaine’ et ”sous-domaine’ dans les dictionnaires electroniques”, în Cahiers de lexicologie, Didier Emdition, pp. 173-191. Rey, Alain, 1990, Les marques d usage et leur mise en place dans les dictionnaires du XVIIe siecle: le cas Furetiere , în Michel Glatigny (ed.), p. 17-29. Rizea, Monica, 2009, De la monosemie la polisemie în terminologia ştiinţifică actuală, teză de doctorat, (http://rd.softwin.ro/index.php/ro/publicatii) 152 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ Sager, Juan C., 1990 , A Practicai Course in Terminology Processing, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam / Philadelphia. Sala, Marius, Maria Staciu Istrare, Nicoleta Petuhov (eds.), 2013, Lucrările ccelui de-al V-lea Simpozion Internaţional de Lingvistică, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan -Al. Rosetti”, Bucureşti. Shelov, S. D., 2003, On generic definition of a term: an attempt of linguistic approach to term definition analysys, în Troft, Bertha (ed.), p. 52-58. Silaski, Nadezda, Kilyeni, Annamaria, 2011, „The money is a liquid metaphor in economic terminology - a contrastive analysis of English, Serbian and Romanian”, în Professional communication and translation studies, 4 (1-2), p. 63-72. Siqueira, Maity, Ana Flâvia Souto de Oliveira, Dalby Dienstbach Hubert,Galeno Fae de Almeida, Larissa Moreira Brangel, 2009 „Metaphor Identification in a terminological dictionary”, în Iberica 17, p. 157 - 174. Solomonick, Abraham, 1996, Towards a Comprehensive Theory of Lexicographic Definitions, în Martin Gellerstam, Jerker Jărborg, Sven-Goran Malmgren, Kerstin Noren, Lena Rogstrom, Catarina Rojder Papmehl (eds), p.481-488. Ştefanescu, Ariadna, 2007, Aspecte pragmatice: incursiuni în limba română actuală, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. Stoichiţoiu lehim, Adriana, 2001, Semiotica discursului juridic, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2006, Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. Tănăsescu, Florin Teodor, 2010, Termeni, concepte şi definiţii în terminologia unui limbaj de specialitate, în Florin Teodor Tănăsescu, Dan Matei (eds.). Tănăsescu, Florin Teodor, Dan Matei (eds.), 2010, Coloviul 3T. Terminologie -Terminografie - Terminotică, Ed. a IX-a, Editura Agir, Bucureşti. Temmerman Rita, Marc Van Campenhoudt, 2014, Dynamics and terminology: An interdisciplinary perspective on monolingual- and multilingual culture-bound communication, în TEMMERMAN Rita, Van Campenhoudt Marc (ed.), p. 1-15. Temmerman Rita, Marc Van Campenhoudt, 2014, Terminology and Lexicography Research and Practice. 16. Dynamics and Terminology, John Benjamins B. V., Amsterdam/Philadeplhia. Temmerman, Rita, 2000, Towards New Ways of Terminological Description: The sociocognitive approach, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins. Ten Hacken, Pius, 2008, Prototypes and Discreteness in Terminology, în Elisenda Bemal, Janet DeCesaris (eds.), p. 979-987. Topală, Vlad Dragoş, 2009, Jargonul informatic: între terminologie şi expresia colocvială, în Analele Universităţii din Craiova, anul XXXI, nr. 1-2, Editura Universitaria. Trif, Radu-Nicolae 2006, Influenţa limbii engleze asupra limbii române în terminologia informaticii, Bucureşti, Editura Academiei Române. Troft, Bertha (ed.), 2003, Journal of the International Institute for Terminology Research -IITF-, voi. 14, Termnet Publisher. 153 ALEXANDRU DAN ANGHELINA Van Campenhoudt, Marc, Teresa Lino, Rute Costa (eds.), 2009, Passeiirs de mots, passenrs d’espoir lexicologie, terminologie et traduction face au defi de la divers ite .Actes des Huitiemes Journees scientifiques du Reseau de chercheurs Lexicologie, terminologie, traduction, Lisbonne. Varga, Cristina, 2005, Terminologia interfeţei GUI. Problematica metaforelor orientaţionale. (http://www.litere.uvt.ro/vechi/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm3_2005/cvarga.pdf) Vasileanu, Monica, Anabella-Gloria Niculescu-Gorpin, 2013, Redactarea în format electronic a DLR. Câmpul „ definiţie’posibilităţi de organizare, în Marius Sala, Maria Staciu Istrare, Nicoleta Petuhov (eds.), p. 628-647. Vâzquez Garcia, Merce, Antoni Oliver Gonzâlez, 2009, Utilisation de strategies statistiques potir la recuperation autom atique de termes, în Marc Van Campenhoudt, Teresa Lino, Rute Cotfta (eds.), p. 419-428. Wright, Sue Ellen, Gerhard Budin (eds.), 1997, Handbook of Terminology Management. Basic Aspects of Terminology Management, voi. I, John Benjamins B. V., Amsterdam. Zafiu, Rodica, 2003, Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti. D. Cuv. Rec. = Elena Dănilă, Andrei Dănilă, 2011, Dicţionar ilustrat de cuvinte şi sensuri recente în limba română. Bucureşti, Litera Internaţional. D. Electrotehn. = Gleb Drăgan, Florin Teodor Tănăsescu, Aurelian Panaitescu, Ana Maria Vizanti, Onica Paraschiva, 2000, Dicţionar explicativ pentru ştiinţele exacte. (Român-Englez-Francez): Electrotehnică (ELTH 4). Tehnologia informaţiei. Bucureşti, Editura Academiei Române/ Agir. DEX = Coteanu, Ion, Luiza Seche, Mircea Seche, 2016, Dicţionarul explicativ al limbii române, ed. a Il-a, rev., Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold. D. Inform. 1981 = Dicţionar de informatică, 1981, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. D. Inform. 2010 = Traian Anghel, Dicţionar de informatică, 2010, Bucureşti, Corint. D. IT = Dinu, Cristian, Dicţionar IT, 2006, Cartea de buzunar, Bucureşti. D. Medic. = dr. Mincu, A. , dr. G. Ionescu-Amza, dr. Stela Cămaru, Dicţionar medical, Voi. I—II. 1969, Bucureşti, Editura Medicală. DCR3 = Florica Dimitrescu (coordonator), Alexandru Ciolan, Coman Lupu, 2013, Dicţionar de cuvinte recente, Ediţia a IlI-a. Bucureşti, Logos. DE = Dicţionar enciclopedic, 2009 [Voi.] I—VII. Bucureşti, Editura Enciclopedică. DEXI =. Dima Eugenia, 2007, Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române, Chişinău, Arc & Gunivas. DSL = Bidu-Vrânceanu, Angela, Cristina Călăraşu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaş, Gabriela Pană Dindelegan, 1997, Dicţionar general de ştiinţe ale limbii. Bucureşti, Editura Ştiinţifică. 154 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ MDN = Marcu, Florin, 2002, Marele dicţionar de neologisme. Ediţie revizuită, augmentată şi actualizată. Bucureşti, Saeculum. OED = Oxford Dictionaty (http://www.oxforddictionaries.com/) IATE = InterActive Terminology for Europe (iate.europa.eu/SearchByQueryLoad.do?method=load) TERMCAT = Centrul de terminologie pentru limba catalană (termcat.cat) Wordnet = WordNet. A lexical database of english. (wordnet.princeton.edu) www.stirileprotv.ro/stiri/ilikeit www.capital.ro www.gadgetrends.ro www.gandul.info www.libertatea.ro www.scientia.ro www.telekom.ro www.vodafone.ro www.zf.ro www .ziardecluj. ro www.ziare.com Lucon = Lucon. Lucene based concordancer (sourceforge.net/projects/lucon/) 155 ANEXE Anexa 1 Termeni comuni DEX -DEXI 1. A ÎNCĂRCA SISTEMUL 2. ACCESA 3. ADRESĂ 4. ALGOL 5. ANTIVIRUS 6. APLICAŢIE 7. ARTICOL 8. ASAMBLARE 9. BIBLIOTECĂ 10. BUCLĂ 11. BYTE 12. CÂMP 13. CHAT 14. CITITOR DE CARTELE 15. COBOL 16. COMPUTER 17. CONTROLER 18. DIBOL 19. DIGIT 20. DIGITAL 21. DIGITALIZA 22. DIGITALIZARE 23. DIGITIZA 24. DIGITIZARE 25. FORTRAN / FORTRĂN 26. GRAF-PLOTTER 27. HARD 28. HARDWARE 29. ICON 30. IEŞIRE 31. IMPRIMANTĂ 32. INPUT 33. INTERNET 34. INTRARE 35. ÎNCĂRCARE 36. LAPTOP 37. LECTOR 38. LECTURĂ 39. LISTA 40. MAGISTRALĂ 41. MEGABIT 42. MEMORIE 43. MODEM 44. NAVIGA 45. OCTET 46. OFF-LINE 47. ON-LINE 48. ORGANIGRAMĂ 49. OUTPUT 50. PAROLĂ 51. PASCAL 52. PERFORATOR 53. PERTINENT 54. PRINŢ 55. PRIN TA 56. PROCESOR 57. PROGRAMA 58. PROGRAMATOR 59. RETROACŢIUNE 60. REŢEA 61. SCANA 62. SISTEM EXPERT 63. SITE 64. SOFT 65. SOFTWARE 66. SUBRUTINĂ 67. TABLETĂ 68. UPDATA 69. UPGRADA 70. VIRUS 71. WEB Anexa 2 Termeni nerecomandaţi de D. Electrotehn. (literele A - C) 1. ACCES ALEATOR(IU) => ACCES DIRECT 2. ACCES SELECTIV => ACCES DIRECT 3. ACCES SERIAL => ACCES SECVENŢIAL 4. ADRESĂ REALOCABILĂ => ADRESĂ RELOCABILĂ 5. ADRESĂ RELOCATABILĂ => ADRESĂ RELOCABILĂ 6. AFIŞAJ => AFIŞARE 7. ALGORITM DE PAGINARE => ALGORITM DE ÎNLOCUIRE DE PAGINĂ 8. A ALINIA => A CADRA 9. AMORSĂ DE SFÂRŞIT DE BANDĂ MAGNETICĂ => CAPĂT (DE BANDĂ MAGNETICĂ) 10. AMPLITUDINE A ERORILOR => INTERVAL AL UNEI ERORI 11. APARAT PERIFERIC => (ECHIPAMENT) PERIFERIC 12. APEL => APELARE 13. ARANJARE => ARANJAMENT 14. ATRIBUIRE DE RESURSE => ALOCARE DE RESURSE 15. BAZĂ A SISTEMULUI DE NUMERAŢIE => BAZĂ DE NUMERAŢIE 16. BIT [CIFRĂ] => CIFRĂ BINARĂ 17. BLOCARE TOTALĂ => INTERBLOCARE 18. BUCLĂ ÎNCHISĂ => CICLU ÎNCHIS 19. CALCULATOR DE BUZUNAR => MAŞINĂ DE CALCULAT 20. CARACTER CU AVANS DE RÂND => CARACTER CU SALT (INTERLINII) 21. CARACTER DE COMANDĂ A ECHIPAMENTULUI => CARACTER DE COMANDĂ A DISPOZITIVULUI 22. CARACTER DE COMANDĂ AL FORMATULUI => COMANDĂ DE PAGINARE 23. CARACTER DE CONFIRMARE POZITIVĂ => CARACTER DE CONFIRMARE A RECEPŢIEI [POZITIV] 24. CARACTER DE CONTROL => CARACTER DE COMANDĂ 25. CARACTER DE CONTROL AL COMUNICAŢIEI => CARACTER DE COMANDĂ ÎN TRANSMISIA DE DATE 26. CARACTER DE CONTROL AL POZIŢIEI DATELOR IMPRIMATE 27. AFIŞATE SAU ÎNREGISTRATE => COMANDĂ DE PAGINARE 28. CARACTER DE EXTINDERE A CODULUI => CARACTER DE SCHIMBARE A CODULUI 29. CARACTER DE SCĂPARE => CARACTER DE IEŞIRE 30. CARACTER DE SERVICE => CARACTER DE COMANDĂ A DISPOZITIVULUI 31. CARACTER DE TRECERE LA PAGINA URMĂTOARE => CARACTER DE SALT DE PAGINĂ 32. CARACTER SONERIE => CARACTER DE APEL 33. CĂUTARE SECVENŢIALĂ => CĂUTARE LINIARĂ 34. CEAS => TACT 35. CELULĂ DE MEMORIE (A UNUI SUPOR DE DATE) => ELEMENT DE MEMORIE 36. CICLU INFINIT => CICLU ÎNCHIS 37. A CIFRA (ÎN FORMĂ DIGITALĂ) => A DIGITIZA 38. CIRCUIT DE ECHIVALENŢĂ => POARTĂ DE ECHIVALENŢĂ 39. CIRCUIT DE EXCLUDERE => POARTĂ DE EXCLUDERE 40. CIRCUIT DE IDENTITATE => POARTĂ DE IDENTITATE 41. CIRCUIT DE INCLUDERE => POARTĂ DE INCLUDERE 42. CIRCUIT DE PRAG => POATRĂ DE PRAG 43. CIRCUIT NU => POARTĂ NU ALEXANDRU DAN ANGHELINA 44. CIRCUIT NU-SAU => POARTĂ NU-SAU 45. CIRCUIT NU-ŞI => POARTĂ NU-ŞI 46. CIRCUIT SAU-EXCLUSIV => POARTĂ SAU-EXCLLUSIV 47. CIRCUIT SAU (INCLUSIV) => POARTĂ SAU (INCLUSIV) 48. CIRCUIT ŞI => POARTĂ ŞI 49. CITIRE CU AUTOMENTINERE (FĂRĂ PIERDEREA INFORMAŢIEI MEMORATE)=> CITIRE NEDISTRUCŢIVĂ 50. CITIRE DE PARAZIŢI => INFORMAŢIE PARAZITĂ 51. CLAVIATURĂ => TASTATURĂ 52. COD "2 DIN 5" => COD DOI DIN CINCI 53. COD AL INSTRUCŢIUNII => COD MAŞINĂ 54. COD OPERAŢIONAL (AL UNUI CUVÂNT DE INSTRUCŢIUNE) => COD (DE) OPERAŢIE 55. COD ZECIMAL CODIFICAT BINAR => NOTAŢIE ZECINALĂ CODIFICATĂ BINAR 56. CODIFICARE LINIARĂ => PROGRAMARE FĂRĂ BUCLE 57. COFDIFICATOR 58. 2 [CONVERTOR DE DATE] => CODOR [CONVERTOR DE DATE] 59. COLECTARE DE DATE [ÎN PRELUCRAREA DATELOR] => CULEGERE DE DATE [ÎN PRELUCRAEA DATELOR] 60. COMANDĂ (ÎNTR-UN PROGRAM) => INSTRUCŢIUNE ÎNTR-UN PROGRAM 61. COMPLEMENT BAZĂ MINUS UNU => COMPLEMENT RESTRÂNS AL BAZEI 62. COMPLEMENT FAŢĂ DE NOUĂ => COMPLEMENT LA NOUĂ 63. COMPLEMENT FAŢĂ DE UNU => COMPLEMENT LA UNU 64. COMPLEMENT FAŢĂ DE ZECE => COMPLEMENT LA ZECE 65. A CONDENSA => A ÎMPACHETA 66. CONECTAT => ON-LINE 67. CONVERSIE ANALOGIC-DIGITALĂ => CONVERSIE ANALOGIC-NUMERICĂ 68. CONVERSIE DIGITAL-ANALOGICĂ => CONVERSIE NUMERIC-ANALOGICĂ 69. CONVERTOR ANALOG-NUMERIC => CONVERTOR (ELECTRONIC) ANALIGIC-DIGITAL (CAD) 70. CONVERTOR DIGITAL-ANAOGIC (CDA) => CONVERTOR NUMERIC-ANALIGIC 71. A CORECTA => A REARANJA 72. CREION FOTOSENSIBIL => INDICATOR OPTIC 73. CUPLOR AL UNITĂŢILOR PERIFERICE => CUPLOR DE INTRARE-IEŞIRE 74. CUVÂNT CHEIE => CUVÂNT REZERVAT 166 Anexa 3 Termeni identificaţi în corpusul textual 1. 3G 47. CARACTER 2. 4G 48. CÂRD SD 3. ACCELEROMETRU 49. CD / COMPACT DISC 4. ACCES 50. CHAT 5. ACCESA 51. CHECK-IN 6. ACCESARE 52. CHIP/CIP 7. ACOPERIRE 53. CLICK / CLIC 8. ACTIONS PER MINUTE 54. COD 9. APM 55. CODARE 10. ACTIVA 56. CODIFICAT 11. ACTUALIZA 57. COMANDĂ RAPIDĂ 12. ACTUALIZARE 58. COMPUTER 13. ACTUALIZAT 59. CONECTA 14. ACTUALIZATĂ 60. CONECTARE 15. ADAPTOR 61. CONECTAT 16. ADD-ON 62. CONECTOR 17. ADMINISTRATOR 63. CONEXIUNE 18. ADRESĂ 64. CONEXIUNE DE BANDĂ 19. AFIŞA LARGĂ 20. AGREGATOR 65. CONFIGURA 21. ALGORITM 66. CONFIGURAŢIE 22. ANALOG 67. CONT 23. ANALOGIC 68. CONTROLER 24. ANDROID 69. CONVERSIE 25. ANTISPAM 70. CPU 26. ANTIVIRUS 71. CRIPTARE 27. ANULARE 72. CRIPTAT 28. APLICAŢIE 73. CRIPTOGFRAFIE 29. AUTENTIFICA 74. DATE 30. AUTENTIFICARE 75. DATE DE FUNDAL 31. BACKGROUND 76. DECODA 32. BACK-UP 77. DECODARE 33. BETA 78. DECONECTA 34. BIT 79. DECRIPTA 35. BITCOIN 80. DEFRAGMENTA 36. BLANK 81. DESCĂRCA 37. BLOG 82. DESCĂRCARE 38. BLOGGER 83. DESKTOP 39. BLOGSPOT 84. DESPACHETAT 40. BLUETOOTH 85. DEVICE 41. BOOT 86. DEZACTIVA 42. BROWSER 87. DEZINFECŢIE 43. BUG 88. DIAGNOSTICA 44. CABLU DE DATE 89. DIGITAL 45. CALCULATOR 90. DISC BLU-RAY 46. CANAL 91. 92. DISLIKE DISPLAY ALEXANDRU DAN ANGHELiNA 93. DISTRIBUI 140. HDMI 94. DOODLE 141. HDMI 95. DOWNLOAD 142. HDR 96. DRAG AND DROP 143. HOMEPAGE 97. DRIVER 144. HOMESCREEN 98. DUAL CORE 145. HOSTING 99. DUAL-SIM 146. HTML 100. EMAIL 147. HUB 101. EBOOK 148. ICONIŢĂ 102. ECHIPAMENT 149. IMPRIMANTĂ 103. E-COMMERCE 150. IMPRIMATĂ 104. ECRAN TACTIL 151. rNBOX 105. E-LEARNING 152. INFECTA 106. EROARE 153. INFECTARE 107. EXIF 154. INFECTAT 108. EXPANSION 155. INFECŢIE 109. EXPANSION PACK 156. INFORMAŢIE 110. EXPLOIT PACK 157. INSTALA 111. EXTENSIE 158. INTERNAUT 112. FEED (RSS FEED) 159. INTERNET 113. FEREASTRĂ 160. IP 114. FHD/FULLHD 161. IT 115. FIRMWARE 162. JAILBREAK 116. FIŞIER 163. JAVA 117. FLAGSHIP 164. JUNK 118. FLASH MEMORY 165. KEYLOGGER 119. FOLDER 166. KEYWORD 120. FORUM 167. KITKAT 121. FRECVENŢĂ 168. LAPTOP 122. FULLSCREEN 169. LCD 123. FUNDAL 170. LIKE 124. GADGET 171. LINK 125. GB/GIGA 172. LINUX 126. GEST 173. LOCKSCREEN 127. GHZ 174. MAIL 128. GIF 175. MAILBOX 129. GIGABYTES 176. MALWARE 130. GPS 177. MALWARES 131. GSM 5 178. MARKETING DIGITAL 132. HACKER 179. MARKETING-ONLINE 133. HACKERIŢĂ 180. MB/S 134. HACKING 181. MBPS 135. HANDSFREE 182. MEMORIE 136. HAPTIC FEEDBACK 183. MENIU 137. HARD 184. MESSENGER 138. HARD DISK 185. MESSENGING 139. HARDWARE 186. MHL 170 TERMINOLOGIA IT ÎNTRE SISTEM ŞI UZ 187. MICROPROCESOR 231. PROGRAMATOR 188. MICROSD 232. QHD 189. MICROSDSLOT 233. QHD/QUADHD 190. MICROUSB 2 234. QRCODE 191. MICRO-USB 2.0 235. RAM 192. MONITOR 236. REGISTRY CLEANER 193. MOUSE 237. RESTART 194. MULLTITASKING 238. REŢEA DE SOCIALIZARE 195. MULTI-TASKING 239. REŢEA SOCIALĂ 196. NECONFIGURAT 240. REZOLUŢIE 197. NET 241. ROM 198. NEWSFEED 242. ROUTER 199. NFC 243. SCANA 200. OCTA-CORE 244. SCANARE 201. OFF-LINE 245. SCROLL 202. ON-LINE 246. SEARCH BAR 203. OPENOFFICE 247. SEMNAL 204. OS 248. SERVER 205. OVERCLOCK 249. SHARE 206. PAGINA 250. SHORTCUT 207. PANOU DE 251. SHUTDOWN ADMINISTRARE 252. SIM 208. PANOU DE CONTROL 253. SISTEM DE OPERARE 209. PATCH2 254. SITE 210. PC 255. SMARTPHONE 211. PERIFERIC 256. SMARTWATCH 212. PGP (PRETTY GOOD 257. SMS PRIVACY) 258. SOFT 213. PHABLET(Ă) / FABLET(Ă) 259. SOFTIST 214. PHISHING 260. SOFTWARE 215. PLATFORMĂ 261. SPAMA 216. PLAYER 262. SPECIFICAŢIE 217. PLUG-IN 263. SPYWARE 218. POKE 264. SSD 219. PORT USB/ INFRAROŞU 265. SSL 220. PORTAL 266. START MENU 221. POST 267. STATUS 222. POSTA 268. STICK DE MEMOMRIE 223. POSTARE 269. STICK USB 224. PRINTA 270. STOCA 225. PRIN TING 271. STOCARE 226. PROCESOR 272. STREAMING 227. PROFIL 273. SUPORT 228. PROGRAM 274. TABLETĂ 229. PROGRAM DE 275. TASKBAR MESSENGING 276. TASTATURĂ 230. PROGRAMA 277. TERMINAL ALEXANDRU DAN ANGHELINA 278. TERRABYTE 279. THUMBS UP 280. TOOL 281. TOUCHPAD 282. TOUCHSCREEN 283. TRANSFER DE DATE 284. TROIAN 285. TWEET 286. UBUNTU 172 Anexa 4 Termeni înregistraţi la litera A în D. ELECTOTEHN. 1. ABANDONA 37. ADRESARE INDIRECTĂ PE 2. ABATERE DE ARANJARE MAI MULTE NIVELURI 3. ABATERE SISTEMTICĂ 38. ADRESARE REPETITIVĂ 4. ABSTRACTIZARE A 39. ADRESARE SIMBOLICĂ DATELOR 40. ADRESĂ 5. ACCES (LA INFORMAŢIE) 41. ADRESĂ A INSTRUCŢIUNII 6. ACCES ALEATORIU 42. ADRESĂ ABSOLUTĂ 7. ACCES DIRECT 43. ADRESĂ AUTORELATIVĂ 8. ACCES DIRECT ÎN 44. ADRESĂ CALCULATĂ MEMORIE 45. ADRESĂ DE BAZĂ 9. ACCES MULTIPLU CU 46. ADRESĂ DE PISTĂ DETECTAREA 47. ADRESĂ DE REFERINŢĂ PURTĂTOAREI ŞI 48. ADRESĂ DIRECTĂ DETECŢIA COLIZIUNILOR 49. ADRESĂ EFECTIVĂ 10. ACCES SECVENŢIAL 50. ADRESĂ INDIRECTĂ 11. ACCES SERIAL 51. ADRESĂ REALĂ 12. ACCESA 52. ADRESĂ RE ALOC ABILĂ 13. ACTUALIZARE DE FIŞIER 53. ADRESĂ RELOCABILĂ 14. ACUMULATOR 54. ADRESĂ SIMBOLICĂ 15. ADAPTA 55. ADRESĂ VIRTUALĂ 16. ADAPTARE 56. ADUNARE PARALELĂ 17. ADAPTOR 57. ADUNARE SERIE 18. ADAPTOR DE CANAL 58. AFIŞA 19. ADAPTOR DE 59. AFIŞARE COMUNICAŢII ASINCRONE 60. AFIŞARE INTERMITENTĂ 20. ADAPTOR DE LINIE 61. AFIŞARE ÎN MOD PAGINĂ 21. ADĂUGA1 62. ALFABET 22. ADĂUGA2 63. ALFANUMERIC 23. ADMINISTRARE A 64. ALGEBRĂ RELAŢIONALĂ CONFIGURAŢIEI UNUI 65. ALGORITM SISTEM 66. ALGORITM 24. ADMINISTRATOR CRIPTOGRAFIC 25. ADMINISTRATOR AL 67. ALGORITM DE COMPRESIE BAZEI DE DATE 68. ALGORITM DE ÎNLOCUIRE 26. ADRESA DE PAGINĂ 27. ADRESABIL 69. ALGORITM DE PAGINARE 28. ADRESARE 70. ALIMENTARE CU HÂRTIE 29. ADRESARE ABSOLUTĂ 71. ALINIA LA DREAPTA 30. ADRESARE 72. ALINIA LA STÂNGA AUTORELATIVĂ 73. ALOCA 31. ADRESARE CALCULATĂ 74. ALOCARE A MEMORIEI 32. ADRESARE CU PROGRESIE AUTOMATĂ 75. ALOCARE CU PRELEVARE FORŢATĂ 33. ADRESARE DIRECTĂ 76. ALOCARE DE RESURSE 34. ADRESARE IMEDIATĂ 77. ALOCARE DINAMICĂ (A 35. 36. ADRESARE IMPLICITĂ ADRESARE INDIRECTĂ RESURSELOR) ALEXANDRU DAN ANGHELINA 78. ALOCARE DINAMICĂ A 112. APLICAŢIE (A UNEI MEMORIEI MULŢIMI A ÎNTR-0 79. ALOCARE DINAMICĂ DE MULŢIME B) MEMORIE TAMPON 113. ARANJA 80. ALOCARE PARŢIALĂ 114. ARANJA PRIN FUZIONARE 81. ALOCARE STATICĂ DE 115. ARANJAMENT MEMORIE TAMPON 116. ARBORI B 82. ALTERAT 117. ARGUMENT 1 83. AMORSĂ DE ÎNCEPUT DE 118. ARGUMENT2 BANDĂ MAGNETICĂ 119. ARHITECTURA REŢELEI 84. AMORSĂ DE SFÂRŞIT DE 120. ARHITECTURA UNUI BANDĂ MAGNETICĂ CALCULATOR 85. AMPLIFICATOR DE LINIE 121. ARHITECTURĂ CLIENT/ 86. AMPLIFICATOR SERVER OPERAŢIONAL 122. ARHIVĂ 87. AMPLITUDINE A 123. ARTICOL ERORILOR 124. ASAMBLA 88. ANALIZĂ A CERINŢELOR, 125. ASAMBLOR ANALIZĂ A DATELOR 126. ASAMBLOR- 89. ANALIZĂ A DATELOR DEZASAMBLOR DE [BAZE DE DATE] PACHETE 90. ANALIZĂ A INFORMAŢIEI 127. ASENDENT 91. ANALIZĂ DE SISTEM 128. ASERŢIUNE 92. ANALIZĂ FUNCŢIONALĂ 129. ASERVIT 93. ANALIZOR 130. ASIGURARE A CALITĂŢII 94. ANSAMBLU (DE RESURSE) (UNUI SISTEM) 95. ANSAMBLU CAPETE- 131. ASINCRON DISCURI 132. ASISTAT DE CALCULATOR 96. ANTET 133. ATAŞA 97. ANTET AL MESAJULUI 134. ATENUARE 98. ANTET DE BANDĂ 135. ATOMIC 99. ANTET DE BLOC 136. ATRIBUIRE DE RESURSE 100. ANTRENARE A IMAGINII 137. ATRIBUT 101. ANULA ACŢIUNEA ÎN 138. ATRIBUT PRIM CURS 139. ATRIBUTE ALE 102. APARAT PERIFERIC FIŞIERULUI 103. APĂSA (O TASTĂ SAU UN 140. AUTENTIFICA BUTON) 141. AUTENTIFICARE 104. APEL RECEPŢIONAT 142. AUTOMAT 105. APEL SISTEM 143. AUTOMATIZARE 106. APELA 144. AUTORIZA 107. APELANT 145. AUTORIZAŢIEI 108. APELARE 146. AUTORIZAŢIE2 109. APELARE 147. AVANS DE LINIE 110. APELAT 148. AXIOMELE LUI 111. APLICA (O MULŢIME A ARMSTRONG ÎNTR-0 MULŢIME B) 176 Termeni înregistraţi la litera A în DIT 1. ABANDONA 43. AUDIO ASISTENT 2. ACCELERATOR GRAFIC 44. AUTO TRASARE 3. ACCELERATOR VIDEO 45. AUTOCAD 4. ACCENT 46. AUTOEXEC.BAT 5. ACCENTUARE ALINIERE 47. AUTOPLAY FORŢATĂ 48. AUTORESPONDER 6. ACCES ALEATORIU AL DATELOR 49. AUTOSETAREA LA PUNEREA SUB TENSIUNE 7. ACCES SECVENŢIAL 50. AUTOSETUP 8. ACCESA 51. AUTOSYNC 9. ACCESIBILITY OPTIONS 52. AUTOTIPIE 10. ACCESSWARE 53. AVI 11. ACRONIM 54. AGENT 12. ACTIV 55. AGP1 13. ACTIVATE WINDOWS 56. AGP2 14. ACTIVE MOVIE 57. AJUSTARE 15. ACTIVEX 58. ALARMĂ FALSĂ 16. ACTUALIZA 59. ALDIN 17. ACUMULATOR 60. ALEGE 18. ADA 61. ALFANUMERIC 19. ADAPTOR 62. ALGORITM 20. ADAPTOR GRAFIC 63. ALIMENTARE (CU ENERGIE 21. ADAPTOR VIDEO ELECTRICĂ) 22. ADĂUGA 64. ALIMENTARE CU HÂRTIE (A 23. ADĂUGA (ÎNTR-0 BAZĂ DE IMPRIMANTEI) DATE) 65. ALINIERE 24. ADB 66. ALINIERE COMPLETĂ (ÎN 25. ADMINISTRATOR DE REŢEA TERNOREDACTARE) 26. ADMINISTRATOR DE SISTEM 67. ALOCA 27. ADNOTARE 68. AMALGAMAREA CULORILOR 28. ADOBE ACROBAT 69. AMD 29. ADOBE ACROBAT READER 70. AMPERSAND 30. ADOBE ILUSTRATOR 71. AMPLIFICATOR VIDEO 31. ADOBE PAGE MAKER 72. ANALIZĂ A DATELOR 32. ADOBE PHOTOSHOP 73. ANALOG 33. ADOBE PREMIERE 74. ANIMAŢIE 34. ADOBE SYSTEM 75. ANONIMAT INCORPOORATED 76. ANSI 35. ADRESĂ ABSOLUTĂ 77. ANSLSYS 36. ADRESĂ DE MEMORIE 78. ANTET 37. ADRESĂ DE PORT 79. ANTIVIRUS 38. ADRESĂ DE POŞTĂ 80. ANULAREA EFECTELOR ELECTRONICĂ 81. ANUNŢ 39. ADRESĂ IP 82. AOL 40. ADRESĂ REALĂ 83. AOL INSTANT MESSENGER 41. ATRIBUT DE FIŞIER 84. APARAT DE FOTOGRAFIAT 42. ATX DIGITAL ALEXANDRU DAN ANGHELINA 85. APELA 104. ARPANET 86. API 105. ASAMBLOR 87. APL 106. ASCENDER 88. APLICAŢIE 107. ASCII 89. APLICAŢIE CLIENT 108. ASCUNDEREA 90. APLICAŢIE DIN MENIUL ELEMENTELOR WINDOWS 109. ASDF-JKL 91. APPLE COMPUTER 110. ASIMETRIC 92. APPLE FILE EXCHANGE 111. ASL 93. APPLE SHARE 112. ASM 94. APPLE TALK 113. ASOCIERE A DATELOR 95. ARANJAREA AUTOMATĂ A 114. ASTERISC CUVINTELOR 115. ATA1 96. ARANJAREA AUTOMATĂ A 116. ATA2 TEXTULUI (ÎN 117. ATAC TEHNOREDACAREA 118. ATENUARE COMPUTERIZATĂ) 119. ATENUARE ATRIBUT 97. ARCHIE 120. ATIC 98. ARGUMENT 121. ATM1 99. ARHITECTURĂ 122. ATM2 100. ARHITECTURĂ DE REŢEA 123. ATOM 101. ARHITECTURĂ DE TIP 124. ATRIBUI 102. 103. CLIENT/ SERVER ARHIVAREA FIŞIERELOR ARHIVĂ 125. ATRIBUT DE ARHIVĂ 180 Tiparul s-a executat sub cda 4349/2018 la Tipografia Editurii Universităţii din Bucureşti