Black PANTONE portocaliu TRIBUNA Director fondator: loan Slavici Revistă de cultură • serie noua • anul XII • 1-15 noiembrie 2013 Andrei Marga întoarcerea la sens? Interviu George Banu 268 Consiliul Județean Cluj 4 lei Film Comedy Cluj 2013 Ilustrația numărului: Bienala Internațională de Ceramică - Cluj -(j)- Black PANTONE Black Pantone 253 U TRIBUNA Director fondator: loan Slavici (1884) Publicație bilunară care apare sub egida Consiliului Județean Cluj Consiliul consultativ al revistei de cultură Tribuna: Constantin Barbu Alexandru Boboc Gheorghe Boboș Nicolae Breban Nicolae Iliescu Andrei Marga Eugen Mihăescu Vasile Muscă Mircea Muthu D.R. Popescu Irinel Popescu Marius Porumb Petru Romoșan Florin Rotaru Gh. Vlăduțescu Grigore Zanc Redacția: Mircea Arman (manager) Claudiu Groza (redactor șef adjunct) loan-Pavel Azap Ștefan Manasia Oana Pughineanu Ovidiu Petca (secretar tehnic de redacție) Aurica Tothăzan Maria Georgeta Marc Tehnoredactare: Virgil Mleșniță Colaționare și supervizare: ’ L.G. Ilea Redacția și administrația: 400091 Cluj-Napoca, str. Universității nr. 1 Tel. (0264) 59.14.98 Fax (0264) 59.14.97 E-mail: redactia@revistatribuna.ro Pagina web: www.revistatribuna.ro ISSN 1223-8546 Responsabilitatea asupra conținutului textelor revine în întregime autorilor Zilele Tribuna Cronica în imagini TRIBUNA • NR. 268 • 1 -15 noiembrie 2013 Black Pantone 253 U Black Pantone 253 U Zilele Tribuna 2013 De la tribună.... Ani Bradea Printr-o conjunctură fericită, am fost invitată anul acesta la zilele revistei Tribuna din Cluj. Evenimentul, unul controversat pe fondul tulburărilor din bucătăria internă a revistei - pe care nu o cunosc și ca atare nu mă voi pronunța - aflat la prima sa ediție, s-a desfășurat în perioada 18 - 20 octombrie 2013 în orașul de pe Someș. Clujul, județ vecin și frate cu Bihorul, întru patimi și-ntru glie, e la o aruncătură de băț distanță și la aproape trei ore de mers cu trenul denumit pompos „regio”. Culmea e că acest regio era unul de tip „săgeată”, dar una înceată rău, care a cercetat amănunțit fiecare gară și cea mai neînsemnată haltă înainte de a le pătrunde în drumul spre țintă. Chiar m-a amuzat nedumerirea unui prieten, ce m-a sunat în acest răstimp, când i-am spus că sunt într-un tren personal (regio, mă rog) de tip săgeata albastră (parcă așa e denumirea corectă). „Cum să fie o săgeată tren personal?” - așa bine, explic, îți amintești filmul Robin Hood - prințul tâlharilor, cu Kevin Costner și acel clip pe melodia lui Bryan Adams, în care săgeata desenează o traiectorie lentă, filmată cu încetinitorul?, ei bine, așa e și în cazul acesta. Și fiindcă știam ce mă așteaptă, și fiindcă la drum nu poți pleca purtând în geantă Jocul cu mărgele de sticlă a lui Hermann Hesse, o lectură ce nu se potrivește cu divorțul tânărului cuplu aflat la a doua progenitură, pe drum și ea, despre care vorbea cu patos și înfierare o tanti de pe bancheta de alături, ce poate fi mai potrivit decât Dragostea durează trei ani și spaimele de bărbat, purtate prin varii așternuturi, ale lui Frederic Beigbeder? Controlorul a tras și el cu ochiul la copertă, în timp ce-mi căutam în portmoneu legitimația de călătorie, ei da, chiar așa s-a exprimat, că doar bilet e un termen de mult depășit. S-a întors mai târziu și s-a așezat în fața mea adresându-mi-se: „sărut-mâna, vă rog să mă scuzați că vă întrerup, dar am văzut ce citiți și legat de asta vreau să vă povestesc ce i-am spus eu unei nepoate, acum câteva săptămâni, la nunta ei. Că în primul an de căsnicie el, soțul, va asculta de ea, în cel de-al doilea ea de el, iar începând cu al treilea nu vor mai asculta niciunul de nimeni și de nimic”. Iată, mi-am spus în sinea mea, un controlor de bilete sfătos, un adevărat gânditor propovăduindu-și propria filosofie de viață prin vagoanele prelungi și suple ale săgeților albastre. Experiența asta devenise deja interesantă și încă nu văzusem Clujul. M-a așteptat în gară un prieten până atunci virtual, unul care a trecut repede granițele realității, după aproximativ o lună de zile de tastat mesaje pe facebook și căruia îi datorez invitația la zilele Tribuna, scriitorul Alexandru Petria. Un personaj nonconformist, care mi-a arătat Clujul altfel, în după-amiaza zilei de vineri (programul oficial debutând doar seara la ora 20), într-un periplu pe la toate tutungeriile și locurile în care am căutat un anume tip de tutun vrac. O experiență inedită, de altfel, prilej de discuții cu și despre poezie, cu metafore presărate printre picăturile mărunte și reci, stoarse deasupra noastră dintr-un nor murdar. E clar că m-am dus la Cluj cu sufletul meu de poet la purtător, aflată pentru prima dată la o astfel de manifestare și hotărâtă să privesc lucrurile din acest unghi. Doar că nu a fost nevoie de vreun efort în acest sens, evenimentele au curs frumos și amețitor în același timp, programul de sâmbătă nelăsând loc de plictiseală ori pauze nejustificate. Zilele revistei Tribuna au debutat în seara de vineri 18 octombrie 2013 cu o cină festivă, oferită invitaților la restaurantul hotelului Belvedere, unde s-au desfășurat, de altfel, toate activitățile. Un cadru elegant, rafinat, o primire caldă din partea gazdelor, invitații fiind întâmpinați și prezentați unii altora de către managerul Mircea Arman. „Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a doua”, primul popas, un simpozion cu tema: Cultura română între noțiunile identitate națională și integrare europeană. Printre cei care au luat cuvântul au fost: acad. Alexandru Boboc, acad. Nicolae Breban, profesorul Andrei Marga, criticul literar Gheorghe Grigurcu. în foamea mea de a nota fraze memorabile rostite de greii zilei, pe fila albă liniată cu roșu a agendei au rămas afirmații precum: „importante nu sunt cărțile, ci temele” - Nicolae Breban sau: „între modernitate și post-modernitate nu există o ruptură, ci o continuitate”; „un model este mai ușor de urmat decât o normă de respectat”; „poezia este un element de stabilitate în cultură” - Alexandru Boboc, fiecare dintre acestea putându-se constitui la rândul lor în teme generoase pentru viitoare dezbateri. Programul zilei de sâmbătă a fost monopolizat de numeroasele lansări de carte. Amintesc aici: Nicolae Breban - Cânturi, carte de poezie apărută la editura Tribuna, 2012; Mircea Arman - Metafizica greacă, editura Academiei & editura Tribuna, 2013; Nicolae Boboc - Filosofie și muzică, editura Tribuna, 2013; Andrei Marga - Sincronizarea culturii, române - un proiect, editura Tribuna, 2013; Constantin Barbu și Paul Tudor - Integrala manuscriselor Cantemir, vol. 1 - 35, editura Revers, 2013 sau lacob Altman - Aproape totul despre criza economică, editura Grinta, 2012, o prezentare deosebit de interesantă, întreruptă la finalul unei zile prea pline și reluată duminică, atunci când editura Grinta a mai lansat o serie de cărți, printre care și cea de proverbe comentate Unde dai și unde crapă, o ediție de buzunar, autor Lucian Perța, care a încântat audiența cu parodiile sale după autori celebri ai poeziei românești contemporane și nu numai. Tot duminică, Ștefan Doru Dăncuș a prezentat un proiect mai amplu al editurii Singur, aflat la primele volume, respectiv: O altfel de istorie a literaturii române contemporane, precum și alte cărți apărute la această editură în 2013. De departe apariția zilei, tonică și efervescentă, care a dat culoare prezentărilor și pauzelor dintre prezentări a fost criticul literar Alex .Ștefănescu. Aflat într-un turneu de promovare a cărții Convorbiri cu Alex. Ștefănescu de Ioana Revnic (în următoarea zi, acesta s-a aflat împreună cu autoarea la Oradea, unde a participat la lansarea organizată în librăria Mircea Eliade), Alex Ștefănescu a vorbit și despre Istoria literaturii contemporane, cartea sa apărută în 2005 la editura Mașina de scris, dar și despre o altă carte, apărută la aceeași editură în 2012, Cum e să fii femeie? - dialog cu Lia Faur, despre a cărei naștere autorul a mărturisit cu o candoare specifică: „încă din copilărie mi-am dorit să înțeleg cum sunt alcătuite fetele, prin ce diferă de băieți. Nu era o curiozitate erotică, ci tehnică. De-a lungul întregii vieți m-am întrebat: cum e să fii femeie? După ce am trecut de șaizeci de ani, m-am gândit că ar fi păcat să mor fără a fi aflat un răspuns.” Figura carismatică a lui Alex Ștefănescu a dominat și masa de prânz, care a pus punct primei ediții a zilelor revistei Tribuna. Alex Ștefănescu, prin poveștile sale savuroase, întâmplări adevărate, cum spune: „eu niciodată nu povestesc decât ceea ce mi se întâmplă”, a generat un exod masiv de la celelalte mese spre a noastră, unde m-am bucurat de vecinătatea agreabilă a scriitoarei clujence Hanna Bota, cercul de scaune lărgindu-se continuu până când masa propriu-zisă a devenit o biată insuliță la care nimeni nu mai ajungea facil. Una peste alta, ediția 2013 a zilelor revistei Tribuna a fost, în viziunea mea, un eveniment reușit, o sărbătoare a culturii românești în general, care, întotdeauna, în toate formele de manifestare, e datoare a-i reuni pe slujitorii ei și a le oferi prilejul de a-și dovedi, în primul rând, că există, că sunt vii și că scriu din această postură. Spun asta cu gândul la un prieten, scriitor și profesor, care a fost întrebat la clasă de către un elev: „domnule profesor în zilele noastre mai trăiesc scriitori?” TRIBUNA • NR. 268 • 1 -15 noiembrie 2013 3 Black Pantone 253 U Black Pantone 253 U Mesaj din partea Președintelui Senatului, Crin Antonescu Qfywrt StlmațHnrvItațial Revistei TriburU. Doamnelor țl domnilor. Tmi face p dcqțnțilJ plăcere S3 adfHQ Uri Cuvânt de încurajare ji dr susținea noii direcții a reviste* Tnijc»Kr cu oteiia primei rcrtii a Mrtar Tobuno. Vechea rwffeM in-fl*MJt8 de Igw Slavici puWiMrca de cuvânt ți de aEjMsfM a românismului transilvan, se prezinți astill Într-C nouă înfățițarr, av£n0 n ncidâ. dkf ki dLuidi' timp, vecile menire xi aspirație, accța dr a fi purtătoarea de Stindard j culturii românești din Transilvania, a valorilor ci, cate sunt aLelud^. mereu aceleași, cu ac tuturor romanilor Trubule să Vi jpcm că primesc In flecare hlrlâ, & da!â la două 1:plim n această revistă care se regăsește, nwreu, pe biroul meu de la Senat hUrtwwwr, âSiidetea, Ci endnj Boboc, la Acad. DR.Popescv, Prof. dr Andrei Marfa, frgf.dr irtnel Popescu, Prcf. dr. Mircea Muthur Proi. dr. Grigore Zanc, Prof.dr. Adrian Dini» Rpciireru ți alții, de o maro valoare, pe cam însă scurta mea alocuțlun? nu II V3 rnal enumera, dar pc care, sunt convine, îl cunoașteți-ți Jiapncciati CU lB|ll Am un țmărrt dp laudă țl mulțumire pentru flnanțatorul iBvistei, respectiv Comllmr Județean CM cât țl pentru represenrapiul acestuia domnul Hgm Uiorsani» cfru