Anul 69. Sept—Dec. 1938. Nrii 5—6. TRANSILVANIA (Buletin de tehnică a culturii.) Problema Munților Apuseni Cuvântare la Adunarea generală dela Abrud de Prof. Dr. 1ULIU MOLDOVAN. In Bilele acestea se împlinesc 50 de ani, de când Aso- ■eiațtunea noastră șt-a ținut adunarea et generală tot alei în Abrud șl cuvine-se înainte de toate, să pomenim eu drag șl eu adâncă recunoștință pe conducătorii de atunci ai „Astrei" în frunte eu neuitatul George Barlț șt pe toți acela, cari și-au dat sub scutul „Astrei" frățește mâna pentru înălțarea sufletelor și erolrea unei sorți mai bune pentru neam. Ne bueurăm, eă adunarea generală are loe în aeest eetitru al Munților Apuseni șt ni se dă astfel prilejul, de a dovedi din nou nu numai dragostea noastră pentru locui- torii acestor munți, dar șl deosebitul nostru interes șl grija ocrotitoare pentru soarta lor. De fapt Asoelațiunea noa- stră. eare înainte cuprindea în programul et de muncă eu £gală atențiune pe toți Românii din Ardeal șl Banat, de o ureme îneoaee a eresul necesar, să-și eoneentreae în mod deosebit atențiunea asupra acelor ținuturi, unde primejdia de ordin etnie este mai mare, organele publice îneă nu au putut desfSșura în măsura cerințelor activitatea lor protec- toare șl unde deci populațiunea românească și interesele etnice în general sunt mal mult ea în alte părți avlsate la intervențiunea noastră. 241 1 Ceea ee a îndemnat „Astra“ să-șt îndrepte atențiunea deosebită asupra Banatului, Secuimii, Graniței de uest șt Munților Apuseni, nu au fost însă în primul rând probleme de ordin economie. Urmărind evoluția.numerică a neamului nostru, am constatat cu îngrijorare o reducere progresiuă a natalității, accentuată în unele părți ale țării până la gradul deficitului de populație. Iar studiul trecutului ca șl feno- menele demografice, earl se petrec în toate țările eivtli- sate, dovedesc șt ne avertizează, că soartea statelor șt neamurilor, lupta între ele, nu o hotăresc definitiv nici bo- gățiile lor materiale, nici eforturile dlplomațllor, ei forța numerică șl calitativă a populației. Ua veni vremea, când ne vom da seamă de însemnătatea fiecărui suflet de Român conștient șt capabil de luptă șl când risipa inutilă de ca- pital biologie românesc nu va mat fi posibilă. Atunci se va înțelege șt aprecia mal bine, pentru ee „Astra“ și-a ales biopoliiica românească ca scop al activității sale, pentru ce a inițiat acțiunea de renaștere etnteă în mândrul Banat șt pentru ce a întreprins o acțiune de tresire la conștiința etnică originară în Secuime, unde cercetările noastre au stabilit fără posibilitate de contrazicere, că mat mult de două treimi a populației secuiești sunt de origină etnică română. Se va înțelege mat ușor atunci, pentru ee Aso- ciațiunea noastră șt-a îndreptat atențiunea asupra graniței de vest, unde în urma unui trecut mat vitreg ca oriunde pentru noi, o diabolică acțiune de maghiarizare a făcut să slăbească conștiința națională și să reducă sensibilitatea șt rezistența etnică. De sigur aici în Munții Apuseni nu avem nici primejdia iminentă a deficitului numeric șl niet lipsă de conștiință etnică. E doar cel mai românesc ținut dtn Ardeal șt Banat. Și totuși vieața românească, energiile românești în acest mare șt istoric ținut, înăbușite de mizerie, sunt deficitare. In loc să răsară dtn mijlocul lor fapte șt personalități de seamă într’o proporție, care să fie cel puțin la nivelul ce- lorlalte regiuni, lipsa unei ocrotitoare îndrumări șt vitregia mediului opresc forțele mat de seamă în afirmarea lor, le deviază sau irosesc într’o cu totul disproporționată risipire pentru asigurarea minimului de trai. In loc ca această re- 242 giune să fie un izvor de forte etnice, revărsând spre lo- curi deficitare resistențâ șt conștiință națională, se Irosește prlntr’o mortalitate excesivă un excedent, menit să eom- pletese lipsurile de uteatâ românească în alte părți. S’ar părea, că vina pentru această stare dureroasă o poartă nu atât vitregia mediului șt a vremurilor, et In- capacitatea firească, Inferioritatea din punct de vedere bio- logic a populațlunli. Nu rareori se afirmă, chtar șl de lo- calnici, eă locuitorii acestor munți ar fl vagabonsl din fire, stricați prin boli șt mtserie, proletari veșnic nemulțumiți, ostili orânduleltlor disciplinatoare, părăsiți al unui trecut glorios. Nu am putut niciodată crede atari afirmațluni. Flit acestor munți nu se pot deosebi în fondul lor biologic de înaintașii lor, tar sărăcia la țară șt în deosebi la țăranii din munți nu este nici protestatară nici proletară, el oțe- litoare de forțe șl plină de credință, răbdare șl demnitate șl în sfârșit vitregia mediului în atari eondlțtuni păstrează prin selecțiune șl nu degradeasă patrimoniul biologie. Atari earaeterisărl defavorabile se fae de altfel șl despre ardeleni în general, despre bănățeni, munteni, moldoveni, despre locuitorii tuturor regiunilor șt ele se vor repeta atâta vreme — fiindcă așa nl e firea — până le vom putea opri prin resultatul unor cercetări, menite să ne pună în lumina ade- vărată calitățile șt scăderile capitalului nostru omenesc. □ouă au fost motivele principale, cart ne-au împie- decat, să ne cunoaștem. întâi politicianismul defăimător și dominațiunea intereselor partidelor sau persoanelor poli- tice asupra Intereselor etnice șl apoi mentalitatea, care vede în acceptarea unor deosebiri firești între locuitorii variatelor ținuturi, în afirmarea unei solidarități locale sau regionale bazate pe o moștenire spirituală specifică, nu o binefacere el o primejdie, care trebue neapărat combătută. Grație înțelepciunii șt volnțil Maiestății Sale, a Negelul nostru iubit, era politicianismului a trecut, să dea bunul Dumnezeu, pentru totdeauna. Șl tot din imboldul Maiestății Sale, gifvernul regal a început să ia măsuri pentru o mai bine înțeleasă, mai rodnică manifestare a vieții pe regiuni, prin noua așezare administrativă a țării. Suntem adânc re- cunoscători, că în fruntea ținuturilor noastre au fost numiți 243 1* Inalțt Rezldențl Regali, mat aproptațl șl înțelegători față de cerințele populațiuniL Suntem recunoscători, nu fiindcă am aștepta din partea Domniilor lor beneficii nemeritate sau o părtinitoare îngăduință față de scăderile noastre, el fltndeă vedem venită vremea, când eu aspră selee- țtune șl emulațtune se vor scoate la Iveală șt se vor pune mat mult în valoare forțele noastre pozitive, pentru binele nu a unei fracțiuni de neam sau unul ținut, et pentru binele tuturor Românilor. Uedem venind vremea, când se va înțelege, eă deose- birile între ardeleni, olteni, munteni, basarabeni, bănățeni, nu sunt toate vestigii fără rost, un balast penibil al tre- cutului sau chiar o primejdie pentru o cât mal trainică unire sufletească a tuturor Românilor; că acele deosebiri Integrate înțelept spre binele comun românesc, pot fi o binefacere șl eă este ftrese șl necesar, ca ele să existe șl să dăinuiască. Doar prin glia pe care ue-am născut și pe care o iubim mai mult decât orice alt petec de pământ, prindem rădăcini în solul patriei românești. Prin tradiția eu coloritul șt fondul ei speelfie loeal sau regional, moștenită nouă prin cei ce ne sunt mat aproptațl șl mai dragi, fa- milie șl cei eu care am crescut, suferit șt luptat, prin tra- diție intră în împărăția trecutului neamului, ne facem păr- tași de suferințele șl gloriile lut, prindem posesiune de toată minunata creație anonimă etnică, care a noastră de- vine șt ea, o parte a ființei noastre românești. Pe această cale se plămădește și întărește conștiința de român. Așa ne contopim cu neam șl patrie șt cu cât legăturile locale etnice sunt mat intime, mal conștiente, cu atât mat adâncă șt mai trainică este legătura eu neamul și țara. Legături și deosebiri moștenite, pe cari nu le pot ascunde sau re- nega, așa cum nu mă pot lăpăda ntet de numele meu, nici de credința moștenită dela părinți atâta vreme, cât vreau să fiu un om de omenie. La aceste particularități determinate de felul moște- nirii spirituale, se adaugă altele de ordin biologic, datorite unei moșteniri organice variate. Deosebiri accentuate prin așezarea geografică și evoluția etnică proprie, cari toate fac ea munteanul, moldoveanul, ardeleanul, olteanul..., să 244 dispună pe lângă caracterele generale ale neamului, de vlrtutl. capacități, scăderi, eari le sunt proprii. Deosebiri, în eari de fapt rezidă forța de adaptare, rezistență, creație a neamului. Unirea mare nu a întregit numai patria mamă eu pro- ulnetl înzestrate eu însemnate șl variate bogății materiale, eari împreunate dau o fericită unitate economică, el a în- tregit șl neamul, adueându-i în subdiviziunile nouț etnice, diferențiate din punet de vedere firesc, noul forțe vitale românești, complectând organismul etnie eu nouț funcțiuni necesare desăvârșirii vieții românești. In programul de îndrumare spre calea cea bună a țării, eare în același timp este programul de rodnică evo- luție etnică, intră deci nu numai bogățiile noastre mate- riale, el înainte de toate bogăția în tipuri de Români, dife- rențiate în firea șl forțele speeiftee lor. fiecare incomplet din punet de vedere etnie, toate împreună formând abia unitatea fericită a organismului etnie desăvârșit șt echili- brat, eapabll de rezistență șt veșnică dăinuire. Pentru a putea însă preciza rostul funcțional pe eare trebue să-l îndeplinească acele variate tipuri de Români, va trebui înainte de toate să încercăm eu toată dragostea șt obiectivitatea, să ne cunoaștem șl să precizăm topo- grafia valorilor șl potențlalltăților ea șt a scăderilor, ca- racteristice Românilor, pentru ea apoi să se respecte, cultive, pună în valoare virtuțile românești, oriunde le-am găsi. Nu aș putea ilustra mal bine dezastrul creat prin po- liticianism. centralism șt nesocotirea capitalului nostru uman, decât prin exemplul Munților Apuseni. Locuitorii acestor munți contau înainte numai ea număr de votanțt. Asupra comorilor materiale de alei se concentra tot Interesul șl lor li s’a recunoscut — fără discuție — însemnătatea deose- bită în mecanismul economie al țării. Să se recunoască o funcțiune deosebită în marele mecanism al vieții românești șl capitalului uman dtn acest ținut, la aceasta nime nu s’a gândit. Considerați ea inferiori din fire, un capital uman parazitar, locuitorii acestor munți au fost părtași de com- pătimirea șl nu de considerația șt încrederea noastră. Ex- ceptând inimoasa și atât de temeinic gândita acțiune a 245 d-lui fost* prim-ministru Vaida din 1933, mobilul tuturor încercărilor de îndreptare a fost mila și nu interesul uitai al țării. Nu ocrotirea plină de nădejde șl încredere a fiilor acestor munți, pentru ca să deulnă un nesecat izvor de multă șt mândră uleață șt creație românească, nu aceasta ocrotire a fost preocuparea programelor de îndreptare, ei exploatarea bogățiilor materiale șt în mod secundar, asi- stența plină de milă șl jenă a locuitorilor, penibili de mulțl pentru o rapidă șt onorabilă lichidare a unei probleme, atât de penibilă șt ea. Or locuitorii Munților Apuseni nu sunt inferiori popu- lației românești din orice altă parte a țării. Așa ne-o do- uedește istoria, așa este concluslunea conslderațlunllor de ordin biologic șt așa ne-o spune rezultatul cercetărilor pe cari „Astra" le-a întreprins pentru studiul capitalului ome- nesc din acest ținut. De stgur există și aict scăderi: de- licte sllulce la ordinea silei, risipirea fără minte șl fără prevedere a pădurilor, alcoolism, gușă, tuberculoză, cu ur- mările lor degradante, scăderi însă, cart nu pot fi gene- ralizate, cart sunt remedlabile și datorite lipsei de ocro- tire și îndrumare sănătoasă. Ele nu ating fondul firesc să- nătos al locuitorilor din covârșitoarea majoritate a comunelor. Cercetările noastre ne arată chiar, eă acel fond fi- resc șt în deosebi eel psihic al locuitorilor din acești munți este superior mediei din multe alte regiuni cart ne-au putut serul spre comparație. In afara regiunilor gușate am aflat aproape în toate părțile cercetate ale Munților Apuseni aceeași factură biologică superioară, alterată doar la supra- față prin mizerie, suballmentare, boit, lipsa de grija ocro- titoare șl disciplinatoare. Dacă o stare de vădită insufi- ciență în deosebi fizică șl socială, apare mal frecventă, vina o poartă pe lângă mediu șt poate mal mult ea acesta, vitregia acelora, Intelectuali șl autorități, cart ar ft trebuit să ocrotească șt să îndrumeze spre bine vieața româ- nească de aici. Șt dovada vitalității, înțelepciunii, superio- rității capitalului om din acest ținut: poporul de atei într’o minunată capacitate de adaptare, ee-t drept eu o prea du- reroasă șl inutilă risipă de scumpe energii vitale, a con- tinuat să-șl organizeze el singur vieața economică, să-șt 246 diferențieze șt specializeze, pe comune ocupațtuntle șt pro- ducția, să le Integreze în însoțiri, rezultate în mod firesc, prin obtcetu, de-a-lungul nremurtlor de părăstre. Șl dacă trebue în unele părțt să-șt părăsească pentru multe luni în an uatra familiară, nu o face nici din plăcere, nici din îndemnul irezistibil al unei firi nestatornice și vagabonde, ci fiindcă aceasta a fost până acuma singura soluție pentru asigurarea existenței familiei lui. Fondul biologie al fiilor acestor munți este cel veehtu, capebtl de fapte și atitudini de vitejie, înțelepciune, dâr- zenie, răbdare șl rezistență, așa eum le cunoaștem din trecut. Un fond biologic de elită păstrat ea atare prin se- veră seleețlune de-a-lungul veacurilor, zăcământ de ne- prețuite energii vitale românești, cari în interesul suprem al țării merită cel puțin aceeași considerație, aceeași ocro- titoare ehivernlsire, ea șl comorile materiale și pe eare nu-l mat putem lăsa pradă irosirii prin boli șl mizerie. Ținutul Munților Apuseni este o unitate din punct de vedere istorie, economic șt biologic, o unitate, eare im- pune alcătuirea șl executarea sub o conducere locală a unul program de muncă propriu, menite să asigure eea mat înțeleaptă ehivernlsire șt eea mat românească rodire a comorilor materiale șl omenești de alei. Un program de realizări economice Imediate, de atâtea ori discutat șt for- mulat, va trebui să fie pus în sfârșit în aplicare, satisfăcând cerințele cele mat urgente privind: drumurile, agricultura, ereșterea vitelor, pomicultura, regimul silvie șl cel minier, organizarea unei mat raționale desfaceri a produselor eco- nomice actuale. O energică campanie pentru combaterea plăgilor, cari rod vigoarea șt vleața populațlunei, trebue să înceapă șt în acelaș fel ar trebui satisfăcute cerințele urgente din domeniul bisericesc, șeolar, administrativ, fi- nanciar șt cultural, pentru ea investind energii șl mijloace surprinzător de puține, să se poată schimba — în seurtă vreme — aspectul vieții românești de atei. In același timp însă ar trebui ereat un centru de cer- cetări aici la Abrud, care să studieze în amănunte mediul .și vieața specifică regiunii, să stabilească eare ar trebui să fie evoluția în viitor șl să precizeze mijloacele pentru 24? asigurarea evoluției dorite. Să precizeze însă nu numai plantele șt animalele potrivite economiei dtn acești munți, ei șt felul muncit acomodat capacității de creație și însu-r ștrilor omului dtn variatele părți ale regiune!. In baza re- zultatelor acestor cercetări să se alcătuiască apoi pro- gramul de muneă btopolttic definitlu, supraveghiat șl ne- contenit acomodat cerințelor tot prin acel Institut de cer- cetări. Ar ușura mult executarea programului de muneă, dacă Munții Apuseni ar constitui o unitate administrativă. Până atunci o expozttură a guvernului, un comisariat secondat de o puternică instituție de credit, ar putea forma împreună eu institutul de cercetări eu specialiștii săi, unitatea de con- ducere șl supraveghere, Chiar șt în acest fel însă realizată suprastructura tehnică șl administrativă, nu o credem su- ficientă pentru asigurarea scopului pe eare trebue să-l ur- mărim. Pentru a solidariza toată suflarea românească din acești munți în jurul rostului etnie șt patriotic, pe care trebue să i îndeplinească șl pentru ea din surplusul de energii eliberate să poată beneficia tot mat mult țara și neamul, o comunitate de interese și sufletească ar trebui să fie realizată alei, o organizație grănicerească, eu un regiment ea centru, ea șeoală de disciplinare etnică, de educație ostășească, patriotică și eugenieă, în scopul de a pune în valoare capitalul om de ale’, a-i da un rost precis șt mândru, a crea adevăratul bastion de suport al graniței de vest, a întări prin surplusul de vleață curată re- vărsat de aici prin eolonit la graniță, zidul sufletelor tari și ho- tărîte la luptă șl jertfă, eare să ne străjuiască țara către apus. Nu cerem privilegii pentru locuitorii acestor munți. Nu vrem să creștem nici privtlegiați, nici părăsiți ea be- neficiari nevolnici al unui trecut de glorie. Munca șl lupta să rămână și de azi înalnie mijloacele de seleețiune a va- lorilor șl de afirmarea lor. Dar nieio energie să nu mai fie zadarnic cheltuită, nieio vieață zadarnic risipită, nieio bogăție aservită altui scop decât întăririi și înălțării vieții românești de aici și de pretutindeni. Am ilustrat eu exemplul Munților Apuseni o problemă de ordin mat general. Șt în alte părți ale țării, în marea 248 familie românească, există fracțiuni etnice, înzestrate cu un patrimoniu biologic șt spiritual distins, specific lor, eare ar trebui scos la iueală șt pus ca atare în ualoare pentru a putea îndeplini în marele mecanism al uteții românești funcțiunea uitală, eare-t reutne. Respectarea în acest fel a specificului local sau regional, evident totdeauna în limitele dictate de interesele generale românnști, punerea la con- tribuție spre binele general a energiilor locale, așa cum ele sunt și acomodând sarcini șl răspunderi puterilor lor, este o problemă de covârșitoare însemnătate, Soluționarea fericită a acestei probleme ua auea darul, să aducă la al- tarul patriei rodul tot mal sporit al muneil șt creației ro- mânești, împodobit și necontenit stimulat prin bueurta șt mândria, eă acel rod poartă pecetea tndtutdualltățit crea- toare, oricât de modestă ar fl ea fericită, să poată împlett în flecare gând șl în fteeave faptă o părticică a sufletului ei românesc. Și noi ceilalți Români din Ardeal șt Banat, nu urem să fim priullegiați sau să beneficiem de rodul munelt altora. In trudă șl jertfă urem să ne dăm contribuția la consoli- darea șl propășirea patriei, râunită doar atât amar de ureme. Ar fi însă timpul să se restabilească odată încre- derea în noi, în patrimoniul pe care-l întruchipăm și purtăm și pe eare doar nu l am moștenit nici dela trântori, nici dela nevolnici. Cum ne-au fost înaintașii așa suntem și not șl nu dorim altceua, decât să ni se dea prilejul, ea înca- drați eu deplină încredere în orteât de aspră muncă pentru consolidarea României, să putem face fraților iubiți dovada capacității, omeniei, devotamentului noastru fără margini. In atât amar de trudă șl suferință a rodit veacuri de-a-rândul patrimoniul nostru etnic și cu atâta dragoste șl modestă mândrie a fost — în vremuri de mart prefaceri șt mari nevoi — ridicat la altarul destinului eomun, încât merită o atentă cercetare, o frățească punere în valoare, nu pentru a ne cinsti pe noi, ei pentru a împlini visul generațiilor, cari l-ai| plămădit cu rostul ca prin el să slujească în ueet binele neamului unit. Unit în libertate în patria românească sub soarele inimii părintești a Regelui tuturor Românilor; libertate, patrie șl tron, cari niciodată nu uor avea apără- 249 tori mat hotărîțl la jertfe șl izbânză, decât pe noi. Românii dtn Ardeal și Banat, earl doar veacuri de-a-rândul șt înefi proaspăt am simțit ee-s suferințele robiei. Din acești munți a plecat în uremuri grele pentru po- porul nostru de atâtea ori către împărații străini de su- fletul nostru, apelul demn șl hotărît după dreptate pentru Români. Tot de alei ne îndreptăm eu dragostea, devota- mentul șl încrederea de fii credincioși, de astădată eu si- guranța ascultării părintești, gândul către Regele nostru iubit și-l rugăm respectuos, să facă să încetese neîncre- derea nemerttată între frați, să fie respectat șt pus în va- loare patrimoniul firii șl tradiției noastre eu aceeași ocro- titoare înțelegere, eu aceeași dreptate, dar și cu aceeași severă șeleețiune, eu aceeași aspră sancțiune a eelor vl- novați, pe earl le dorim aplicate tuturor; să se facă odată dreptâte fiilor acestor munți, pentru ea eliberați de mizerie, de nesocotirea comorii românești a sufletului lor, să-și poată da mândri, în luptă șt jertfă, contribuția specifică lor, la înălțarea șl propășirea patriei. Au trecut 50 de ani. de când Asoclațlunea noastră șl-a ținut adunarea ei generală tot aici la Abrud. Erau vremuri grele pentru poporul nostru și totuși „Âsfra¹* își putea desvolta — în limita legilor draconice — activitatea el culturală și își păstra, de sigur ciuntită, dar totuși își păstra, inițiativa faptelor bune îninteresul neamnlui. Șl de atunel îneoaee, ea șl înainte „Astra** numai bine a făcut causei românești, aceasta flindu-i doar rostul existenței. Daeă n'ar ft fost decât adunările generale, cart mobilizează întregi regiuni, pentru pregătirea lor, trezesc conștiința na- țională și adâncesc solidaritatea românească șt existența „Astrei*¹ ar fi deplin justificată. Daeă n’ar fi decât miile de conferințe șl șezători la an, miile de broșuri cari se răspândesc anual și publicațiile variate ale Asoeiațiunti șl ar trebut să fim mândri că o avem. Daeă n’ar fi decât aeeea eu totul dezinteresată și generoasă cheltuială de energii din partea intelectualilor, acea caldă înfrățire eu țărănimea, fără alt rost decât de a înviora șt înfrumuseța vteața dela țară șl mult bine s’a făcut. Dar „Astra“ a făcut mat mult. Din inițiativa el și în cadrele „Astrei“, s’au 250 realizat doar Școlile țărănești în România, din Inițiativa „ Astrei “ s’a ereat organizația „Șoimii Garpațtlor", s’a pornit lupta pentru întronarea unor noul principii în orân- duirea obștească șt familiară a vieții românești, s’a inițiat sistematica cercetare a Românilor din regiuni primejduite din punct de vedere etnie și s’a alcătuit programe de muncă pentru ocrotirea lor. Și câte fapte bune puteau să fie încă realizate, daeă eram părtași de un sprijin înțe- legător pentru rostul șt capacitatea noastră. Credem că șt această muneă merită o mal atentă cer- cetare șt o mai frățească punere în valoare spre binele obștei românești. Să ni se facă cinstea încadrării în pro- gramul general al activității culturale românești, stabilit de comun acord, la executarea căruia vom colabora eu drag șl mândrie, dar să ni se păstreze independența în limitele legilor și a conștiinței noastre de buni Români, chezășia unei permanente rodiri a inițiativei faptelor bune pentru neam și țară. Aveam toată încrederea eă așa va fl. Cu gândul respectuos la Augustul nostru patron .Ma- iestatea Sa Regele iubit al tuturor Românilor șl invocând binecuvântarea Cerului pentru munca noastră, declar des- chisă adunarea generală. Adunarea generală dela Abrud [11, 12 și 13 Septemvrie 1938) de Al. D. Printre preocupările programatice ale „Asoetațtunlt” una de seamă a fost oblăduirea pe eare conducerea ei a înțeles s’o dăruiască ținuturilor în mai grea suferință etnică sau economică. Așa se explică grija „Astrei” pentru re- giunea de uest, pentru Banat, pentru Românii din Secuime și acum în urmă — prin Adunarea generală — pentru Munții Apuseni. Moții alcătuese într’adevăr acel neam de Români cart a trăit totdeauna o amară șl trudnică Dieață, dar în sânul căruia marile virtuți obștești au știut să se aprindă în vâlvătăile răsmtrtței, atunci când era nevoe. S’a vorbit despre suferințele lor atât, s’au ținut de atâtea ort nume- roase șt strălucite cuvântări, s’au făgăduit grabnice îndrep- tări, dar prea puțin s’a săvârșit într’adevăr spre binele lor, pentru ridicarea acestor oameni dârzi, dar chlnuițt de o aprigă sărăcie. Ca un act de recunoștință pentru glorioa- sele fapte ale trecutului lor, al acelui trecut înaintea căruia apar uriașii martiri dela Alba — Hori a, Cloșca, Crișan — sau aprigul căpitan ee a fost Avram laneu, „Asoeiațiunea“, a ținut Adunarea generală Ia Abrud, aducând în tăcutul oraș freamăt șt voie bună de pe toate meleagurile româ- nești. Au venit oaspeți mari și miei închtnându-se eu toții unui popor șl unei epoci de încordare etnică în lupta pentru păstrarea purității naționale. Au vorbit omagiind activitatea „Astrei”: P. 8. 8. Ni- colae Colan, ea reprezentant al guvernului șt al bise- ricii ortodoxe, P. 8. 8. luliu Hossu, ea reprezentant al bisericii unite, domnul profesor N. lorga, consilier regal, în numele Etgit Culturale, cu verbul său apostolic tot mal înflăcărat, eerând „o singură nebiruită voință¹¹, dl prof. C. Rădulescu-Motru, președintele Academiei Române eu glasul său autorizat, dl general 8auu, aducând salutul Mi- nistrului Apărării Naționale, dl prof. Ștefan Șoimeseu, ideo- logul Străjil Țării în numele Ministerului Bdueațlunlt, dl inspector general sanitar 1. Stoiehiția, în numele Ministe- rului Sănătății, dl prof. luliu Hațiegan, în numele Universt- 252 tâțtt din Cluj, dl Adrian Meniu apoi a cuvântat pentru Funda- țiile Regale, dl general Amza în numele Societății de Radio- difuziune, dl prof. Bogdan loneseu în numele Ateneului Român, dl Teodor laeobeseu, președintele „Asoetațtei ge- nerale a învățătorilor", dna Dr. Căliman în numele Fede- rației Asociațiilor Femenine, dna Borza în numele Reuniunii Femeilor din Abrud, dl prof. Angeleseu în numele Străjlt Țării, dl Dragoș Viteneo în numele Societății pentru cul- tură din Bucovina, dl Colonel Mareei loneseu, prefectul jud. Alba, dl căpitan Cristea ea primar al Abrudului șl ultimul dl /. Mieu în numele despărțământului Abrud. Toate aeeste alese euuântărt pentru eare „Asoetațtunea" rămâne recu- noscătoare, au fost precedate de discursul președintelui — al dlut prof. Dr. luliu Moldouan — pe eare-l publicăm în numărul de față, după ce mai înainte a evocat în fraze înfiorate de emoție amintirea Reginei Marla. M. S. Re- gelui Carol 11, președintele de onoare al „Astret", i s’a trimis dintru început o telegramă de omagiu și impresio- nant devotament. S’au ales apoi 5 comisiunl pentru exa- minarea raportului general, înscriere de noi membri, pentru examinarea propunerilor comitetului central, pentru între- girea acestui comitet și pentru alegerea censorilor. A doua zi la — 12 Septemvrie — a avut loe cea de-a 2-a ședință în cursul eăreia dl prof. dr. Ștefan Maneiulea a dat eitlre raportului general privind activitatea „Astret" și comitetului central după ce mai întâi a închinat mișcătoare cuvinte Reginei Maria șl apoi membrilor decedați ai comitetului central: laeob Popa, Ștefan Roșianu, Oetauian Goga și Alex. Lupeanii'Melin. Păr. protopop loan Simu propune apoi șt Adunarea generală alege prin aclamații pe noii membrii ai comitetului central în persoana dlor Dr. D. Sfă- niloae, rectorul Academiei Teologice din Sibiu, prepoztt capttular Victor Maeauei din Blaj, canonic Gh. Dănită șl prof. dr. Ștefan Maneiulea din Blaj. Sunt eu toții cărturari șl oameni distinși cari vor cinsti comitetul șl vor sprijini eu sfatifl lor opera de ridicare a „Astret". Un moment în- duioșător șt semnificativ pentru interesul ce înconjoară „Asoetațtunea", a fost discuția iscată în jurul orașului unde urmează a se ține viitoarea adunare generală. Păr. pro- 253 topop 8. Flusan a propus Odorheiul, Dr. Aurel Gociman Clujul. Dr. Vasile Bologa: Hațegul. Comitetul eentral ua ho- tărî după o liniștită chibzuință în ultima instanță, fericit de această frumoasă întrecere dintre orașe. In ajunul ședinței inaugurale însă, a auut loc consfă- tuirea președinților de despărțământe eare a fost închi- nată desuoltăril referatelor despre „Problema Moților*. Cel dintâi a uovblt dl ing. loan Popa, — Zlatna despre „Pro- blema minieră*. Lucrarea s’a desuoltat mai ales pe linii Istorice. Distinsul referent a expus pe baza unul bogat jna- terial documentar, felul exploatării miniere din eele mat îndepărtate uremt șl până astăzi. A reeșit eu limpezime din prețioasa expunere a dlut Ing. Popa — continuitatea Îndeletnicirii miniere a localnicilor, dar șl opreliștile stă- pânirii eare cola să îndepărteze pe Români dela exploatare. Dl prof. /, 8afta a referat apoi despre „Problema econo- mică în Munții Apuseni*, înfățișând în concluzie o seamă de acțiuni menite a ridica regiunea șt anume: construirea de drumuri, căi ferate, șosele cart să aibă șt scopuri stra- tegice, împăduriri masive și sistematice, pătrunderea mai susținută a capitalurilor românești în Munții Apuseni spre a crea întreprinderi economice naționale, câmpuri de experiență agricolă, desuoltarea creșterii vitelor, valori- ficarea fructelor, în sfârșit crearea unei bănet care să asi- gure mijloacele de finanțare a tuturor acestor activități. Dl Dr. Petre Râmneanțu susține referatul despre „Ca- pitalul biologic uman* în Munții Apuseni, (lucrat împreună eu dl M. Beniuc), bazat pe importante cercetări proprii. In ținut trălese 500.000 de suflete, dintre earl 88% sunt Ro- mâni. D-sa a clasificat din punct de vedere economie po- pulația în 3 eategortt: o parte eu venit bun, alta mijlocașă, ultima eu o stare rea. 300 dintre sate îșl au asigurată hrana numai pe 3 luni ale anului. Totuși spiritul de jertfă neegalat caracterizează această populație plină de inițiativă șl di- namism. Suferințele biologice sunt pricinuite mat ales de tuberculoză șt boli de inimă. Mortalitatea copiilor este de asemeni foarte mare. Dl prof. /. Micu a expus la rându-1 „Problema școlară* susținând următoarele propuneri: crearea de cămine șeo- 254 lare în satele eu multe eătune, repararea de către stat a localurilor existente de școli, acordare de subvenții, îm- proprietărirea școlilor eu pământ pentru practica agricolă, înzestrarea lor cu ateliere șl săli festive, să se creeze In- ternate la Mogoș, Bucium, Câmpeni, Albae, Scărișoara, Vidra, Eupșa sau Săleiua, transformarea regiunii în zonă culturală după modelul Secuimii, înființare de șeolt miniere, normale ete. Propunerile dlui prof, 1. Mieu ar duce de sigur la realizarea unui învățământ românesc ideal în Munții Apuseni. Privite în ansamblul lor, referatele au oferit eontri- buțluni însemnate de cunoaștere a realităților din Munții Apuseni, Inaugurând astfel o operă de cercetări ee tre- buese să stea la baza oricărei acțiuni culturale. Printre momentele de seamă ale Adunării generale, conferința dlui prof. N. lorga, — în cadrele ședinței festive a Secțiilor literare și științifice — despre „Iredentismul istorie maghiar față de Români" a răsunat ea o alarmă desfășurând în fraze cutremurate de emoția adevărului, un drept românesc pe eare atacurile filologilor șt Istoricilor nnguri nu-l vor spulbera nicicând. Inspirat ea totdeauna, cu acel suflu al profeției prin eare se rostește pareă în- tregul destin al neamului, dl prof. N. lorga a adus îneă o contribuție temeinică la consolidarea României de astăzi. De asemeni avem de remarcat conferința dlui loan Chinesu despre Oetavian Goga, fostul secretar literar și membru în comitetul central al „Astrel", caracterizat Istoric șt estetic de mintea vioaie și pasiunea tulburătoare a cri- ticului dela Cluj. Adunarea generală dela Abrud n’a fost însă numai creația puterilor intelectuale ale „Astrel". Poporul ținutului a luat parte eu avânt sărbătoresc închegând acel neuitat -cortegiu etnografie ee a defilat prin fața tribunelor, venind •dinspre Dealul Mare, eu carele Iul alegorice măestrtt alcă- tuite înfățișând îndeletnicirile ținutului: mtnlerltul, lemnă- rltul, agricultura, apoi grupurile de Moți șt Moațe, în costu- mele lor tradiționale în frunte eu părinții lor sufletești. A fost o priveliște strălucită pe care Cel de sus a binecu- vântat-o hărăzlndu-t un timp minunat. H55 Demonstrația Șoimilor de pe poiana dtn fața tribu- nelor s’a săvârșit eu disciplina celor 500 de flăcăi șl fete din Jurul Zlatnei, de pe Valea Amlașului șt Ampotulut. Băr- bații eu sulițe eu stegulețe în uârf, femeile eu tulnice, înfi- ripând simbolic „Chemarea Munților" șt „Atacul", apoi jocurile loeulut frământând pământul sub picioarele vigu- roase ale țăranului trăit alături de marele rezervor de energie al naturii. Tribunul Șoimilor, dl prof, luliu Hafie- gan, a rostit cu aeest prilej avântate cuvinte asupra tâlcului mișcării inaugurate șl conduse de d-sa. Demonstrația a fost cu putință datorită strădăntllor dlul loan Popa, prefectul Șoimilor din Munții Apuseni, șt a d-lor dr. Onoriu Che- țianu șl Omeciu, oameni de ispravă cart au organizat șl în- drumat neobosit mtșcarea loeală a Șoimilor. Manifestări ale țărănimii s’au mat produs sub forma corurilor dtn Abrud șt Abrud-Sat (dirtgent prof. C. Hagea), Bistra (dir. inv.-dir. I. Coroiu), Brad (prof. I. Pâruu), Șard și Zlatna (pr. M. Fodoreanu), eare au cântat eu prilejul unui concert. * * * Adunarea generală dela Abrud șl-a împlinit cu priso- sință rostul. Intelectuali șt țărani laolaltă au trăit clipe de neuitat într’o frățească înțelegere șl românească voie bună. Au fost eu toții o Inimă șl un gând, închinate amândouă poporului viteaz al Moților. O astfel de manifestare a meritat mulțumirile Preșe- dintelui „Astrei", eari s’au îndreptat eătre acel cari au contribuit la strălucita el realizare, Guvernului Țării pentru alesul său ajutor material, orașului Abrud, dlul /. Micii, președintele desp. local, care într’un timp scurt a desfă- șurat o muncă uriașă, dlul /. Popa, tribunul Șoimilor din ținut, presei, ea șt tuturor colaboratorilor miel și mart. Adunarea generală dela Abrud va rămâne neștearsă în amintirea noastră șt în Istoria „Asociațtunt" ca un glas de tulnic ce vestește o primejdie — chinul vieții sbuctu- mate a Moților, — dar șt o nădejde: tămăduirea suferinței prin voința oamenilor de ispravă ai neamului. 256 Material informativ și cronici 0 nouă ctitorie regală: Legea Seruieiului Social La 13 Oetomvrie 1&38, M. S. Regele a sancționat prin Înaltul De- cret Regal Nr. 3.526 Legea Seruieiului Soeial, menită — prin luminatele ei dispoziții — a organiza educația națională pe bazele științei și în perspeetiua unei strălucite încununări etice : Statul cultural. Intru eât „Asoeiațiunea a fost însărcinată eu aplicarea Seruieiului Soeial în ținuturile Mureș. Someș și Timiș, publicăm mai Jos Legea în- ființării noii instituțiuni — în toată întinderea ei — spre a fi cunoscută .și adâneită de cercurile culturale și despărțămintele noastre. LEGE PENTRU ÎNFIINȚAREA SERVICIULUI SOCIAL CAPITOLUL l Atribuțiile Seruieiului Soeial. Apt. 1. — Pentru munca de ridicare a satelor și orașelor se în- ființează o instituție autonomă numită Seruieiul Soeial. Această instituție are de seop: a) A pregăti și eonduee tineretul de ambe sexe, absoluenții din toate categoriile de șeoli, în munea de reorganizare a satelor, înțe- leasă ea o obligațiune cetățenească și națională; b) A crea, în acest seop, ea organ de execuție al său, Căminul Cultural, eu menirea de a eonduee vieața satului, prin conlucrarea lo- cuitorilor în interesul obștesc și prin coordonarea și unificarea activi- tăților depuse în sat de autorități și de inițiative particulare; e) A organiza și eonduee opera de cunoaștere a țării, prin cer- cetări monografice, eare uor forma temelia lucrărilor Seruieiului Soeial; d) A organiza șeoli pentru educarea sătenilor și orășenilor în uederea activității Căminelor Culturale și șeoli pentru pregătirea tine- rilor chemați la Seruieiul Soeial. CAPITOLUL II • Conducere și administrare. Apt. 2. — Conducerea și administrarea Seruieiului Soeial este încredințată unui Consiliu Superior de îndrumare și unui Comitet Per- manent. 257 Art. 3. — Consiliul Superior de îndrumare hotărăște direetiuele generale ale Seruietului Soeial și coordonarea aetiuităjii ministerelor, seruieiilor publice și soeietăfilor culturale. El stă sub Înalta președenjie a M. S. Regelui și este alcătuit din următorii membrii: 1. Președintele Consiliului de Miniștri, 2. Ministrul de interne, 3. Ministrul educației naționale, 4. Ministrul cultelor și artelor, 5. Ministrul sănătății, 6 Ministrul agriculturii și domeniilor, 7. Ministrul economiei nafiouale, 8. Ministrul muncii, 9. Ministrul lucrărilor publice și al comunicațiilor, 10. Ministrul finanțelor, 11. Ministrul apărării naționale, 12. Președintele Seruieiului Soeial, 13. Comandantul Străjii Țări’, 14. Subsecretarul de Stat al propagandei, 15. Președintele Asoeiajiunil pentru literatura română și cultura poporului român („Astra“J din Transiluania, 16- Directorul general al Fundatei Culturale Regale „Principele Carol". 17. Administratorul Casei Șeoalelor, 18. Inspectorul general al Pregătirii Premilitare, 19. Inspectorul general al muncii de Folos Obștesc, 20. Un secretar dintre directorii Fundației Culturale Regale „Prin- cipele Carol“. Art. U. — Organul de conducere și administrare al Seruieiului Soeial este un comitet permanent, numit prin înalt decret regal, compus din un președinte și doi membri, dintre eare unul desemnat dintre membrii Asoeiațiunii pentru literatura română și cultura poporului român („Astra") din Transiluania. Președintele comitetului permanent de conducere și administrare este inamouibil și are rangul și atribuțiile unui Ministru de Stat; el este conducătorul efeetiu al instituitei șt poartă titlul de președinte al Seruieiului Social. Președintele Seruieiului Soeial ua fi conuocat să ia parte la șe- dințele Consiliului de Miniștri, ori de eâte ori uor fi aduse în desbatere chestiuni priuitoare la Seruleiul Social. CAPITOLUL 111 Obligatiuitatea Seruieiului Soeial. Art. 5. — Absoluenfii de ambe sexe, ai uniuersităfllor, ai școlilor și institutelor superioare sau speciale, sunt obligati să împlinească Seruieiul Soeial la sate și să prezinte pentru a-și primi diploma un certificat doueditor. 258 De asemenea diplomele obținute în străinătate nu pot fi echiva- late și valorificate decât după prezentarea acestui certificat. Certificatul de împlinire a Serviciului Social este obligator la nu- mirea într’o funcție publică, precum și la acordarea liberei practice Durata Serviciului Social nu poate fi mai mare de un an. Serviciul Soeial se împlinește în tot cursul anului. Serviciul Soeial obligator se face la sat după prevederile cu- prinse în regulamentul de organizare și funcționare al Serviciului Soeial. Apt. 6. — Inspectoratul general al muncii de Folos Obștesc, precum și taberile de muncă, organizate de acest Inspectorat și Inspectoratul Pregătirii Premilitare, eu tinerii elevi sau studenti, precum și eu tinerii săteni din formațiile premilitare, vor sta sub autoritatea Serviciului Soeial. Apt. 7. — Autoritățile de Stat și, în deosebi, Ministerul Educației Nafionale, Administrația Casei Șeoalelor și a Culturii Poporului, Mini- sterul Cultelor și Artelor, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Domeniilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Economiei Națio- nale, Ministerul Internelor șt Propagandei cărora le corespund ramurile principale de activitate ale Serviciului Soeial sunt obligate a da tot sprijinul, atât al puterilor publice, cât și al mijloacelor materiale, pentru aplicarea acestei legi. CAPITOLUL IV Căminul Cultural. Art. 8. — Serviciul Soeial se execută prin Căminele Culturale. Apt. 9. — In acest seop se înființează în fiecare sat un cămin •cultural, iar la orașe cămine culturale orășenești. Apt. 10. — Căminul Cultural este o unitate de lucru, alcătuită și condusă de localnici, săteni, intelectuali și fii ai satului pleeafi din sat. El este organul de execuție al Serviciului Social. Scopul Căminului Cultural este de a ajuta, întări și adânci ac- țiunea Biserieei, a Șeoalei și a autorităților de Sfat El va coordona și unifica toate activitățile desfășurate în sat de organele de Stat și sociale, prin desvoltarea armonică : 1. A culturii sănătății, prin preîntâmpinarea și combaterea bolilor, precum și prin educația fizieă a poporului 2. A culturii muncii, prin îndrumarea ei către o mai bună producție, 3. A culturii minții, sufletului șl de educație națională, pe toate tărâmurile vie|it obștești. Căminul Cultural este persoană juridică, el este condus de un sfat cultural, eu un președinte ales șl un director numit. Directorul Căminului Cultural face pacte de drept din consiliul comunal. Un ctatut, un regulament, precum și instrucțiuni speciale vor arăta chipul eum organizează și administrează Căminul Cultural. Unitățile de lucru la sate ale Instituțiilor de Stat pentru educația tineretului și ale Societăților care și-au însușit programul Serviciului Soeial vor lucra prin Căminele Culturale. 259 2* Clădirea Căminului Cultural ua adăposti în despărțiri distincte, cele trei seetti: 1. Sanitară (dispensar și farmacie, baie, maternitate); 2. Economică (eooperatiue, brutărie, măcelărie, remiză de unelte agri- cole, ete.); 3. Culturală (sală de festivități, conferințe, radio, ete., bi- bliotecă eu sală de lectură, muzeu, sală pentru școli țărănești, eu ate- liere de făsătorie și meșteșuguri țărănești). In localul Căminului Cultural își uor avea sediul de asemenea unitatea locală a „Străjii Țării", formațiile locale ale Inspectoratului Pregătirii Premilitare, formațiile postmilitare, organul local al Inspec- toratului Muncii de Folos Obștesc, precum și orice organizație de cul- tură, edueajie și muneă obștească, încadrate în programul Serviciului Social. Comunele sunt obligate a pune la dispoziția Căminului Cultural, în centrul satului sau lângă instituțiile comunale, terenul necesar pentru construcția localului său Comitetele muncii de Folos Obștesc și ale Pregătirii Premilitare, pe ținuturi, județe, municipii și comune, preuăzute de Legea Muncii de Folos Obștese și Legea Pregătirii Premilitare, se contopesc în sfaturile Căminelor Culturale respeetiue. Art. 11. — Preo|ii, membrii corpului didactic, funcționarii admini- strației (notarul, secretarul comunal, primarul, pretorul), precum și orice profesioniști salarizati de Stat, t*nut, jude{ sau comună, sunt obligati să-și încadreze activitatea de muncă obștească în Căminul Cultural. Cei ee se sustrag acestei obligatii vor fi supuși la sancțiuni dis- ciplinare, la cererea Seruieiului Social, către șefii autorităților respective. In fiecare an se vor trimite autorităților respective pentru statele de serviciu, fișele de activitate ale funcționarilor de Stat, ținut, județ Și comună, care au lucrat în cadrul Căminelor Culturale. Ministerele și autorităt le ținuturilor, județene și comunelor, vor da întâietate la numire și înaintare persoanelor eare au luerat în cadrul Căminelor Culturale. Art. 12. — Pentru coordonarea activității Căminelor Culturale din cuprinsul unui județ, se erează in fiecare capitală un cămin cultural județean; de asemenea, se înființează Cămine Culturale orășenești centrale, menite să coordoneze activitatea Căminelor Culturale din oraș. Directorul Căminului Cultural județean, precum și directorul Cămi- nului Cultural orășenesc central, vor fi numiti. Directorul Căminului Cultural județean este consilierul cultural al prefectului, iar directorul Căminului Cultural orășenesc este consilierul cultural al primarului. Prefectul face parte de drept din sfatul Căminului Cultural jude- țean. De asemenea primarul face parte de drept din sfatul Cămtnului Cultural orășenesc. Art. 13. — In toate județele tării sau în fiecare plasă se vor alege unul sau mai multe sate eare vor fi declarate sate-model. Ținuturile, Camerele de Agricultură, precum și orice alte instituții sau servicii publice din județele în care se aleg satele-model sunt da- 260 toare să înscrie în bugetele lor sumele necesare pentru realizarea programului de lucru al acestor sate-model. Apt. IU. — Ținuturile uor auea ea organ de conducere și coordo- nare al Seruieiulut Social din cuprinsul lor, o secție anume condusă de un comitet și un director numit dintre personalitățile culturale ale Jinutului. Directorul secției ținutului este consilierul cultural al Rezidentului Regal. Apt. 15. — In ținuturile în eare funcționează o societate culturală, eu ramificații pe tot cuprinsul lor și eu aetiuitatea preuăzută de această lege, ea poate fi însărcinată cu aplicarea Seruieiulut social în ținuturile respeetiue, statutele ei rămânând neschimbate. Celelalte societăți culturale, persoane juridice, sunt datoare să-și însușească programul de actiuitate al Seruieiului social și să colabo- reze eu Căminul Cultural ea o see(ie a lui, fiind libere, în același timp să-și urmărească scopurile speciale înscrise in statute. Nerespeetarea acestei preuederi, eare ar duee la stingherirea aetiuităfii Căminului Cultural, atrage după sine o interuenfie motiuată pentru retragerea personalității juridice sau a aprobării de funcționare. CAPITOLUL V . Institutul de Cercetări Sociale al României Art. 16. — Se înființează Institutul de Cercetări Sociale al Româ- niei în scopul de a organiza, conduce și coordona lucrările din toate domeniile sociale consacrate cunoașterii științifice a tării și neamului. Institutul ua contribui la stabilirea planului de lucru al Seruieiului So- cial, prin cunoașterea {arii, cu ajutorul cercetărilor monografice ale satelor și orașelor. Sediul Institutului este la București. Institutul ua cuprinde și Institute de cercetări regionale eare uor lucra sub direetiuele și sub controlul Institutului din București. Institutul dobândește prin această lege personalitate juridică. Bl se organizează și se conduce prin propriile sale organe, aleătuindu-și statutele, regulamentul de funcționare ; de asemeni își administrează patrimoniul. In uederea coordonării lucrărilor pentru cunoașterea fării, Insti- tutul este însărcinat a federaliza Institutele publice și particulare cate au actiuitate în legătură eu aceste lucrări. Comitetul permanent al Seruieiului Social ua desemna, în termen de eel mult trei luni dela publicarea acestei legi, persoanele eare uor face part^ din comitetul de organizare al acestui Institut și eare uor fi alese dintre membrii Institutelor ee se uor federaliza. Comitetul de organizare al Institutului ua redacta statutul și regu- lamentul lui. Seruieiul Social ua aloca în fiecare an sumele necesare funcțio- nării Institutului și ua pune la dispoziție localul necesar acestui Institut. 261 CAPITOLUL VI Școlile de îndrumare ale Seruleiului Social Ari. 1?. — In vederea unei pregătiri gospodărești și eetătenești a ■■săteanului, adaptată nevoilor locale și planului de reorganizare a viefii satelor românești și în uederea pregătirii sătenilor pentru munca ee o vor desfășura în Căminul Cultural, se organizează cursuri și școli țărănești. In același scop, se creează pe lângă unitățiile oștirii, cămine culturale ostășești. Ari. 18. — Pentru pregătirea conducătorilor de Cămine Culturale, precum și pentru pregătirea corpului didactic al școlilor țărănești, se organizează cursuri temporare șî școli permanente. Ari. 19. — Pregătirea tuturor tinerilor obligati a împlini Serviciu! Soeial, precum și formarea cadrelor de conducere ale acestui Serviciu, se vor înfăptui prin cursuri și școli permanente, organizate după pro- gram special. Ari. 20. — Pentru buna lor îndrumare în programul Serviciului Soeial, toți conducătorii satului, funcționarii administrativi și profesio- niști salarizati de Stat, județ sau comună, arătațl în art. 11 al acestei legi, vor fi ehemafl la cursuri de perfecționare. Ari. 21. — In programul școlilor și cursurilor organizate de mini- stere și instituțiile anexe se vor trece lucrări de îndrumare în munca de ridicare culturală a satelor și orașelor, potrivit eu programul de lucru al Serviciului Social. CAPITOLUL Vil Personal Apt. 22. — Funcționarii superiori și inferiori ai Serviciului Soeial și ai subdiviziunilor lui sunt asimilati funcționarilor de Stat; ei vor ji supuși ierarhiei funcționarilor de Stat și vor fi plătiți după gradul ee-i au, potrivit eu normele de salarizare în vigoare pentru funcționarii din ministere. Ei se bucură de stabilitate, prin derogare dela legile cu dispoziții contrare celei de fa{ă. Membrii corpului'didactic primar și secundar pot fi detașa]! eu anumite atribuții pe lângă Serviciul Soeial sau secțiile sale. Timpul cât aceștia sunt astfel detașați li se fine în seamă pentru definitivări, îna- intări, gradajit si ani buni pentru pensie. Toate numirile, detașările și angajările se vor face prin deeizii date de către președintele Serviciului Soeial. Deciziile de numirea definitivă a funcționarilor Serviciului Soeial se publică în Monitorul Oficial. Anii de serviciu prestați la Serviciul Soeial se vor calcula la drepturile de pensie, când funcționarul trece la altă instituție de Stat, județ sau comună, respeetându-se, la numire, gradul pe eare funcțio- narul l-a avut la Serviciul Soeial. 262 Toate dispozițiile din deeretul-lege pentru organizarea și funcțio- narea „Străjii Țării" (promulgată eu înaltul decret regal Nr. 3’24 din 7 Oetomurie 1937 și publicată în Monitorul Oficial Nr. 233, partea l din .8 Oetomurie 1937), priuitoare la funcționarii detașați din învățământ sau din alte ministere sau instituții de Stat (arf. 12 și 14 din deeretul-lege „Straja Țării"), se aplică și Serviciului Social. CAPITOLUL VIU Buget; local Apt. 23. — Bugetul Serviciului Social eonstitue un buget autonom, •care se supune spre aprobare Consiliului superior de îndrumare. Cheltuielile din bugetul Serviciului Social se aprobă, conform prevederilor bugetare, de eătre președintele comitetului permanent de conducere și administrare. Fondurile Serviciului Social sunt alcătuite din: 1. Subvențiile anuale date de Stat și de Ținuturi. 2. O contribuție de 2 la sută din veniturile ordinare ale comunelor. 3. Deniturile publicațiilor proprii și ale altor întreprinderi. 4. Donatii și legate. Toate aceste venituri se depun într’un cont speeial, la Banca Na- țională, constituind „Fondul Serviciului Social". Statul, Ținuturile și comunele vor pune la dispoziție localurile ■necesare instituției Serviciului Social. Corespondenta instituției Serviciului Social este scutită de taxe poștale. CAPITOLUL IX Dispoziții finale Apt. 24. — Un regulament de organizare și funcționare a Ser- viciului Social se va aleălui de aeeastă instituite prin organele ei de conducere în termen de maximum 3 luni dela publicarea acestei legi. Apt. 25. — Fundația Culturală Regală „Principele Carol" este în- sărcinată eu aplicarea Serviciului Social prevăzut în legea de fată. Dat, în Sinaia, la 13 Oetomurie 1938. CAROL Președintele Consiliului de Miniștri, Miron, Patriarhul Românei Ministrul Internelor ₜ și ministrul edueajiunii naționale ad-tnterim. Armând Călineseu Ministrul justiției, Uietor lamandi 263 In marginea numărului de față al „ Transilvanie? și al celui viitor. Din regretabile motive de ordin ma- terial, împotriva voinței și avântului nostru, numărul 5 — 6 al buletinului apare de abia aeum încheind anul 1938 al apariției „Transilvaniei¹¹. Am închinat acest număr Adunării gene- rale dela Abrud care nu putea lipsi din cronica revistei noastre, publi- când deocamdată numai discursul dlui președinte al „Astrei* și o dare de seamă asupra felului cum au de- curs ședințele. In numerele ce vor urma — în marginea posibilităților — vom înregistra și alte merituoase ecouri dela acea Adunare. Numărul I/I939 al „ Transilvanie? va fi — în mare parte — închinat colaborării „Astrei* cu „Serviciul So- cial* cuprinzând o prezentare des- volfată a ședinței festive a comite- tului central dela 28 Ianuarie la care au luat parte și a vorbit expunând documentat și călduros principiile Legii Serviciului Social, dl Ministru D. Guști, un Apel al dlui prof. luliu Moldouan, președintele nostru, ur- mând apoi articole și studii îndru- mătoare scrise de directorii și in- spectorii ținuturilor ardelenești și bă- nătăfeni, ea și de alți colaboratori distinși ai revistei noastre. AI. D. Bibliografie. Reviste, ziare: „L Europa Orientale", fase. 3—12. „Hotarul*, Nr. 3—12. „Viața Basarabiei*, 3—11. „Satul*, Nrii 69- 98, 1939—99. „Cultura Creștină*, Nrii 1—11, 1,2. „Scânteia*, Nr. 1—5, 8—12. „Ramuri*. Nr. 4, 6—12. „Arhiva", 1—4. „Cele trei Crișuri*, 3—12. „Răsăritul*, 1—12. „Isvorașul*, 2—10. „înnoirea*, 13—24,1—5,7,8,1939, 9. „Rev. Teologică *, 4—8,10,11,12,1938, 1, 2—3. „Viața Creștină*, 6, 7, 14—32, 34, 35, 1938, 1—4. Convorbiri Lit. 1—5, 6—10, 11—12. „Neamul Rom. pt. popor*, 7—13, 16—18, 24, 1938, 1—2, 3. „Timocul*. 7—10. „Făt Frumos*, 1—5, 6. „Gazeta Cărților*, 19—22, 1—10. Rev. St. V. Adamaehe, 1—3, 4. „Luceafărul*, 3—12. „Gregorianu M.*, 1—4. „Speranță*, 10. „Școala Țăranului*, 1—2. „Economia*, 5. „Nepiînk es Nyeluunh*, 1—2. Șoimii Carpaților, 2—3. „Sic Cogito*. 1, 4, 5—8, 9, 10—12, 1939—1. „Viața Literară*, 14. „Acțiunea Cooperatorilor*. 1—7. „România Aeriană*, 2—3, 5, 6—10. Orientalia Cristiania, 111. Buletinul Instit. Econ. Rom., 7—9. „Arhivele Olteniei*, 92—94. Renașterea Basarabiei, 2—8. „Curentul Bacăului*, 210. „Unirea*, 15, 26, 27, 28. 1938; 5/939 Cărți : „Haplea la stăpân*. „Cu privire la Emineseu*, Barbu Eăzăreanu. „Cu privire la Asachi și Heliade*. 264 „Școala Românească Dobrogeană*, Helgiu V. „Anuarul Liceului Comercial de băieți din Arad“. „Soc. pi. cult, și Lit. Română in Bucovina*, Dare de seamă. Jertfa zidirii la „Ucrainieniși la Ruși“. „Oameni din Sălaj*, 1. Ardeleana Senior. Datoria preotului către limba bise- rieeaseă Seriban. „Conferințele Extensiunii Acade- mice* anul 1935—3i. „Concordia*, Oet. Eupaș. Fundația Cult. Reg. Principele Carol 1934—1938. „Pedagogi rom. Contemporani*, Dr. H. Brandseh. „Ephemeris Dacoromâna* annuario della seuola Rom. di Roma. „Cu privire la traduceri și tradu- cători*, Barbu Lăzăreanu. „Cu privire la Teatru*. Barbu L>ă- zăreanu. „Cultura Românească*, Catalog. 265 Sumarul buletinului de tehnică a culturii „Transiluania" Anul 1938*) Articole de fond: - M. S. Regina Maria a României --- --- 3-4; Dima Al. : In fața unui nou an --- --- --- --- --- 1 ; 1 D. AL: Adunarea generală dela Abrud (11, 12 și 13 Septemvrie) --- --- --- --- --- --- 5-6; 251 Moldooan Dr. luliu: Apel --- --- --- --- --- --- --- --- 2 ; 65 Moldooan Dr. luliu: Cuvântul Președintelui „Asociațiunii" la adunarea generală dela Abrud --- --- 5-6; 241 Preda Dr. Gh „Astra“ și despoliticianizarea --- --- --- 2; 68 Figuri și fapte pilduitoare din trecut. Ardeleanu loan: Din frământările Românilor Sălăjeni --- 1 ; 10 Bologa Dr. V.: începuturile revoluției din 1848/49, in jud. Alba --- --- --- --- --- --- --- 2; 73 P. H. P.: Politicianizarea înfierată de ,.Astra“ 2; 71 Preda Gh. Dr.: Etica creștină in opera culturală a lui V. Goldiș --- --- --- --- --- --- --- 1 ; 4 îndrumări culturale. Agârbiceanu I. : Generația de azi in clădirea României Mari 1 ; 16 Breazu I. ; Carența elementului conducător rural --- 1 ; 22 Breazu I. : Români cari nu vorbesc românește --- 2 ; 84 Chelcea Ion: Obiceiu, Comunitate, Cultura poporului 2; 88 Dima Al.: Noi probleme ale școalei țărănești --- 1; 26 Dima Al. : Noua așezare Constituțională și „Astra" 2 : 78 Teculescu Horia: 0 propunere --- --- --- --- --- --- 2; 80 ") Prima cifră indică numărul revistei, a doua numărul paginilor. 266 Pagina eugenică, demografică și biopolitică. Comșia Dr. Ovidiu: Biopolitică și învățământ --- --- --- --- 1 ; 34 „ „ „ Biopolitică și învățământ 11. --- --- --- 2; 101 Făcăoaru Dr. I.: Inteligența naturală în raport cu clasele 1 ; 1 sociale --- --- --- --- --- --- --- --- 1; 38 Râmneanfu Dr. P.: Speranța medie de a trăi --- --- --- --- Material pentru conferințe, șezători, etc. Agârbiceanu I.: Noua constituție --- --- --- --- --- --- 2 ; 104 Popescu I. Dr., Sibiu: Scrisul bolnav și sănătos --- --- --- --- 2; 113 Voicu Sev.: Optimismul literaturii ardelene --- --- --- 1 ; 45 Din activitatea „Astrei" culturale B. I.: Străbătând despărțămintele --- --- --- 2 ; 50 Moga Dr. Gh.: Activitatea Comitetului Central --- --- 3-4; 133 Moldovan Dr. I. și Băilă N.: Convocare --- --- --- --- --- --- 3-4; 129 Moldovan 1.: Introducere --- --- --- --- --- ■--- --- 3-4; 131 . * , Activitatea Secțiunilor literare-științifice ale „Astrei" --- --- --- --- --- --- --- 3-4; 145 , * , Activitatea despărțămintelor --- --- --- 3-4; 152 , * , Bilanț general al „Asociațiunii" pe a. 1937 3-4; 189 , * . Bilanț general al Internatului de fete al Asociațiunii pe anul 1937/38 --- --- --- 3-4; 206 , * . Proiect de buget pe anul ,1939 --- --- 3-4; 210 . * , Tabloul bursierilor „Asociațiunii" pe anul 1937/38 --- --- --- --- --- --- 3-4; 228 , * , Tabloul sumar al conf. și preleg. poporale după materiile adnotate --- --- --- --- 3-4; 231 , ’ , Tabloul sumar al conf. și preleg. pop. al bibliotecilor pop. și al desp. central jud și de plasă cu prezența tor --- --- --- 3-4: 232 , * , Tabloul membrilor decedați --- --- --- 3-4; 235 , * , Tabloul sumar al membrilor „Asociațiunii" 3-4; 236 pe 1937/38 --- --- --- --- --- --- --- Material informativ și cronici. B. I.; Străbătând despărțămintele ---■ --- ---• 2 ; 121 D. Al.: Bustul lui Coriolan Brediceanu la Lugoj 1 ; 56 D. Al.: Planul de organizare al școalelor țărănești * al Regionalei Banat a „Astrei" --- --- 1 ; 62 D. Al.: 0 nouă școală țărănească la Oravița --- 1; 63 D. Al.: Revista regionalei bănățene : „Luceafărul" 1; 63 D. Al.: Reorganizarea desp. Câmpeni--- --- --- 2; 225 D. Al.: Desp. Abrud --- --- --- --- ■--- --- 2; 125 267 D. AL: Școala țărănească a desp. Tg.-Săcuesc --- 2; 125 D. AL: Școalele țărănești ale desp. Ocland --- 2; 125 D. AL: Cu fruntea ridicată --- --- --- --- --- 2; 126 D. AL: Șoimii Carpaților --- --- --- --- --- 2 ; 127 D. Al.: Congresul Federației Societăților Culturale din Arad --- --- --- --- --- --- --- 2 ; 127 D. AL. „Luceafărul" --- --- --- --- --- --- 2 ; 128 D. AL: Jzvorașul --- --- --- --- --- --- --- 2 ; 128 D. AL: In marginea numărului de față al „Tran- silvaniei" --- --- --- --- --- --- --- 5-6; 265 D. AL: Nr. 1/1939 al „Transilvaniei" --- --- ' --- 5-6; 265 P. H. P.: Agatha Bârseseu a împlinit 75 de ani --- 1 ; 56 P. H. R: Muzeul regional al desp Brașov și do- natorul lui --- --- --- --- --- --- --- 1 ; 58 P. H. P.: „Vatra" --- --- --- --- --- --- --- --- 2; 123 * Universitatea populară a desp. Sibiu --- 1 ; 60 * * * „Sectarii" roman de Agârbiceanu ---■ --- 1; 64 * * Bibliografie --- --- --- --- --- --- --- 1 ; 64 • ¥ Convocarea Președintelui --- --- --- --- 2; 121 Redacția: Morții Comitetului central --- ---■ --- 1; 56 * 0 nouă ctitorie regală: Legea Serviciului Social --- --- --- --- --- --- --- --- 5-6; 257 268