TRANSILVANIA Apare odată la două luni sub conducerea unui comitet de redacție compus din: Prof. Dr. luliu Moldovan, Dr. Gh. Preda, I. DăncilS, Dr. Horia Petra-Petrescu, Prof. Al. Dima. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i Sir. Șaguna Nr. 6, Sibiu. ABONAMENTUL: 100 Lei anual. Pentru străi- nătate 200 Lei anual. Prețul unui număr 20 Lei. Cuprinsul: Pagina Conuoeare la adunarea generală .......................... 213 Introducere........................................215 Aetluitatea Comitetului eentral....................217 Anexa 1.: Dtn Raportul secretariatului general al Secțiilor......................................232 Anexa ll.: Aetluitatea despărțămintelor.........258 Anexa IU.: Bilanț general al „ Asoelațiunii" pe a. 1338 315 Anexa IV.: Bilanț general al Internatului de fete al „Asoelațlunit" pe anul școlar 1936/37 . 330 Anexa V.: Proiect de buget pentru „Asoeiațiune" șt pentru fondurile șl fundațlunile admini- strate de ea pe anul 1938 .......................... 334 Anexa VI.: Tabloul bursierilor „Asoelațiunii" pe anul școlar 1936/37 ..................................... 352 Anexa Vil.: Tabloul sumar al eonf. șt preleg. pop. după categoria materiilor tratate . . . 354 Anexa VIU.: Tabloul sumar al eonf. și preleg. popo- rale, al bibliotecilor poporale șl al desp. eentr. jud. șl de plasă eu președinții lor 355 Anexa IX.: Tabloul membrilor decedați...................358 Anexa X.: Tabloul sumaral membrilor „Asoelațiunii" pe anul 1936/37 .................................... 359 Anul 68. Septemvrie—Octomvrie 1937. Nr. 5. TRANSIL VA1TIA (Buletin de tehnică a culturii.) Cuvânt de deschidere a Adunării Gene* rale a „Astrei" din Timișoara de Prof. Dr. luliu Moldovan președintele „Asoeiațiunii". Prea Sfințiți Părinți, Doamnelor și Domnilor, O mare bueurte simțim din prilejul aeestei adunări generale. Pornește doar azi — eu auântul unei zile mart — la drum Regionala noastră din Banat șl se împlinește în acest fel o veche cerință a aeestei scumpe provincii: Sub ueghea veehel noastre Asociațlunl, Banatul șl-a ereat în sfârșit din contopirea sub o conducere proprie a despăr- țămtntelor „Astreio însoțire culturală, menită să eontrtbue eu o dragoste mat apropiată de bucuriile șt durerile pro- prii, eu o înțelegere mal adâne înrădăcinată, în trecutul regiunii, la însănătoșirea șt propășirea vieții românești. Alarma ne-a dat-o declinul numeric tot mai accentuat al elementului românesc din Banat, progresiva reducere a natalității, fatală șl chiar salutară după părerea unora, grozavă însă pentru toți acela, pentru cari nu prezentul șt comoditatea Individului, cl viitorul neamului șl al țării este rostul existenței noastre; pentru cart nu belșugul banilor și roadele civilizației moderne, cl tezaurul vieții șt tradiției românești, este chezășia viitorului nostru. Prăbușirea natalității în aproape toate statele Europei și perspectiva unei progresive reduceri a populației lup- tătoare au făeut să Intre tot mat mult șt între preoeupă- 365 1 vile oamenilor de stat, bilanțul de profit șl pierderi al ca- pitalului uman, starea și mișcarea populației și să se pri- vească cu îngrijorare crescândă evoluția viitoare a popu- lațtuntl. îngrijorare justificată prin exemplul prăbușirii atâtor state și dispariția atâtor neamuri în urma declinului etnic șt întărită prin cercetări recente de previziune a po- pulațtunei, de necontestată seriozitate. Așa un autor german, a calculat evoluția viitoare a populațiunit patriei sale, fă- când abstracție de emigrări șt tmigrațlunt și luând ea- bază proporțiile și tendințele natalității șl mortalității dtn 1930. Rezultatul cercetărilor a fost, eă populația Germaniei,, după încă un spor trecător, se va reduce progresiv, pentru ca peste 50 de ani să nu rămână din actuala populație de peste 64 milioane, decât vreo 40 milioane, tar peste 120' ani numai 20 milioane de urmași. Un studiu similar a făcut un autor francez privind evoluția numerică a populației Franțet, arătând, eă din 41 milioane, eât erau în 1931, peste 50 de ani nu vor rămâne decât 29 milioane de locuitori. Iar statornicul șl priceputul nostru colaborator, Dl Dr. Râm- neanfu, a calculat după o metodă proprie șt în baza da- telor puse la dispoziție de dl Dr. Sabin Manutlă, evoluția viitoare a populației Banatului, arătând că din 939.472 lo- cuitori, câți erau în 1930, peste o sută de ani nu vor mat rămâne decât 553.535, ceea ee însemnează o reducere eu. mult mat mult de 40%. In același declin, mat mult sau mat puțin accentuat au intrat toate popoarele civilizate șl veți înțelege pentru ee harta demografică a Europei peste vreo 100 sau 200 de ani. prezintă Interes nu numai pentru statisticieni, cl în mod cu totul deosebit șl pentvu bărbații de stat, eart în preve- derile Iov vor trebui să la în foarte serioasă considerare procesul declinului șl combaterea lut. Dar gravitatea problemei nu zace numai în reducerea numerică a populațiunit, ei în deosebi în declinul calitativ,, datorit îmbătrânirii el progresive șl faptului, că elemen- tele de elită sunt acele cavi arată natalitatea eea mai scă- zută șt cavi sunt deci în primul rând expuse dispariției. In oriee caz, tot mat arzătoare ua deveni grija eum se vor putea apăra granițele cu o populație băștinașă progresiv* 366 diminuată șt cum se ua putea păstra patrimoniul specific al popoarelor de ast, dată fiind tneuttabtla tmtgrațiune de elemente tot mai streine ea ftre șt sânge. Elemente menite să anthtlese eu vremea eforturile spre afirmare șt ereațiune a popoarelor autohtone, să ducă la năruirea edificiilor eul- turii lor, înfăptuite eu atâta trudă și mândrie șt să faeă, ea ’ntv’un sfârșit precipitat să se irosească și ființa lor etnteă, diferențiată în milenii de lupte șt jertfe. Un sfârșit tragic, daeă fatal așa ar trebui să fie, rușinos însă șt re- voltător daeă s’ar datori numai nepăsării și egoismului unor urmași comozi șt nevolnici. Se prea poate eă realitatea nu va urma exact pre- vederile demografilor. Dar niei odată hazardul evenimen- telor nu a schimbat spre bine mersul evoluției deficitare șt nu se eunoaște un singur exemplu în istoria lumii, eând intervenția conștientă a statelor intrate în suferință să ft fost capabilă să oprească definitiv declinul și să refacă vigoarea firească a neamurilor. Și nici nu se putea să fie altfel, eăei lupta s’a dus totdeauna prin măsuri de supra- față numai, incapabile să atace răul la rădăcinile lui rămase ascunse în tainele mecanismului funcțional al unităților fi- rești, generatoare de vieață, cart sunt familia șt neamul. Căci tatnie a rămas șt azi aeel mecanism, ea șt când o forță diavolească ar fi împiedecat neamurile, să-și cunoască ființa, firea șl rostul lor. De fapt nu e de mirat, eă avem atâtea așezăminte pentru studiul și învățământul oricărei probleme în legă- tură eu individul șt eu mediul fizic șt social, pentru cer- cetarea vieții în general și starea șl mișcarea bunurilor materiale, privindu-ne pe noi sau eu totul streine de ro- sturile noastre și nu avem o singură instituție și nici brumă de interes pentru studiul familiei și atât de puțin pentru studiul curentului de vieață românească, care este neamul nostru? Nu trebue să ne mire faptul, eă facem loc în su- fletele noastre eu atâta ușurință oricărui produs de gân- dire și simțire streină, că ne batem pentru a ne putea orândui vieața după sisteme de gândire, importate de oriunde și în același timp nesocotim îndemnurile minunatei noastre tradiții, elaborată eu dragoste ocrotitoare de lungul 36? 1* șir al generațiilor trecute pentru înțeleaptă și fireasca în- drumare a ulețit noastre românești? Uimitor de redus este interesul nostru pentru tradiție și rostul nostru etnic. Și totuși atâta ureme cât nu uom adânci cunoașterea lor șt nu ne uom conforma cerințelor lor, zadarnică ua fi orice încercare, de a preuent sau opri declinul, de a păstra în ulgoare neamul. Așezămtntele de cart dispunem ast, pentru studiul lor, puftne șt răzlețe cum sunt și cretate mat mult pentru scopuri de cercetare șl în- registrare savantă, nici pe departe nu corespund scopului preclsat de noi. O serie de noui centre de cercetări tre- buesc erelate, pentru a lămuri toate tainele utețtt noastre românești, o nouă grupare de Instituții eu o concepție uni- tară la basa lor, cu scopul, spre care să-și integreze efor- turile, de a ajunge la cuprlnzătoarea cunoaștere a familiei și neamului șt de a preciza etica și politica potrlutte firet și rosturilor noastre românești; cu scopul de a scoate la iueală șt de a pune în adeuărată lumină comoara părăsită a patrimoniului moștenit dela înaintași, de a ne cunoaște utrtuflle și defectele și de a ne putea îndruma uteața vllto- rulut spre rostul biologic șl creștinesc al neamului nostru. §i firesc este ca în căutarea adeuărulul prlulnd pa- trimoniul nostru etnie, să ne adresăm întâlu ereațtuntlor isuorîte din poporul dela tară, căci acolo putem afla, după eum spunea Aurel C. Popoulei, o întreagă filosofie politică, o întreagă economie politică, o întreagă morală parte cre- ștină, parte profană, o întreagă estetică, în baza cărora s’ar putea da cea mal adeuărată șl cea mat luminoasă sinteză a tuturor eondițtuniior neapărat necesare pentru existenta șl descălțarea normală a Statului și poporului român. Aeeea nouă grupare de instituții de cercetări șt învă- țământ ua trebui să cuprindă: un centru de studiu al isto- riei noastre etnice, care să lămurească originea noastră, ca șl aceea a popoarelor, din a căror contopire ne-am plămădit, să studieze în continuitate euolufla firească a neamului nostru, lupta lui pentru afirmare șt spațiu, nu în- șirând numai cronologic evenimente de suprafață, ci lă- murind mersul neamului în totalitatea lui, forțele lăuntrice 368 ea $1 cele externe, hotărttoare pentru evoluția ealltattvă șt cantitativă a neamului; un centru de cercetări arheologice; un centru de cercetări antropologice pentru studiul com- poziției rasiale a neamului nostru: un centru de cercetări etnobiologice pentru cunoașterea legilor firești, cari ne conduc vieața, pentru studiul familiei șt neamului privind rostul, geneza, structura șl diferențierea lor pe categorii funcționale; un centru de cercetări etnogeografice, pentru studiul relațtunllor atât de Importante dintre neamul nostru șl mediul așezării sale; un centru de biosociologie, pentru studiul Influențelor mediului social șt tn deosebi a civili- zației moderne, asupra unităților firești, cart sunt familia șl neamul; un centru de etnografie și altul de artă popu- lară; un centru pentru studiul obiceiurilor juridice rezul- tate din năzuințele înțelepte ale înaintașilor, de a șt orândul vieața economică și socială în conformitate eu cerințele etnlee; un centru de etică șl filozofie românească pentru studiul idealului social șl al concepției de vieață specifice neamului; un centru de etnopsihologie pentru studiul su- fletului românesc; un centru de etnopatologie, eare să stu- dieze fenomenele morbide de cart sufere neamul șt eari pot să-l compromită viitorul, fie ele datorite unei moște- niri tarate, fie mediului viciat șl în deosebi parastttsmului social; un Institut de demografie, care 'să studieze evoluția numerică a neamului nostru șl raportul de forțe eu alte neamuri; și în sfârșit un vast institut de etnoeugenie și biopo- litică, cu rostul de a faee sinteza rezultatelor obținute de institutele înșirate șt de a desăvârși cunoașterea realității noastre etniee șt studiul organizațlunit de stat șt sociale, în eare nu capitalul material, ct capitalul om, prezent șl viitor, înrădăcinat in glte. credință șt treeut, eu însușirile și rosturile sale firești, să fie punctul de plecare și scopul tuturor acțiunilor, tn toate domeniile, menite să se integreze spre binele țării românești. In flecare centru universitar aeeste instituții să se grupeze, într’o academie sau facultate de etnologie șl blo- polltleă, pentru studiul cuprinzător dar șl pentru învăță- mântul în toate domeniile înșirate, prin eare potrivit ce- rințelor fiecărei categorii, să treacă toți studenții universitari, 389 învățământ introdus șt în academii șt școli normale, urmând ea materii selecționate să fie cuprinse în programa școlilor primare șt secundare. Iar cercetătorilor în nouile științe șt propagatorilor adevărurilor, renăscute din comoara tra- diției noastre, să se ceară pe lângă eompetința în specia- litate, o nețărmurită dragoste de neam, o adâncă credință creștinească, o înțelegere șt dreaptă judecată pentru nă- zuințele altor neamuri creștine spre aeelaș ideal, pentru ea ura, disprețul și cosmopolitismul să nu tulbure mersul și ualoarea muncit lor luminatoare. In aeest fel uom erea mat ușor nu numai centre de adâncire a problemelor etnice, dar șl o nouă mentalitate disciplinatoare, bazele unei noul concepții de uieață, eondtțtunile unei noul civilizații, mai respectuoase față de rosturile firești ale vieții noastre românești. Doamnelor și Domnilor, Neprețuită este comoara tradiției noastre șl a forțelor firești moștenite dela înaintași și nu numai înregistrarea și prezentarea lor ocazională în lucrări savante, muzee, ex- poziții, manifestări sărbătorești, va putea să rămână sin- gurul nostru interes pentru ele. Căci numai trălndu-le și sporindu-le necontenit, ele își vor putea îndeplini rostul lor ocrotitor de neam. Altfel zădarntcă a fost truda și jertfa înaintașilor, comoara agonisită în milenii de luptă și creație, se va risipi șl risipită va rămâne pentru totdeauna, căci niciodată nu vom mai fi în stare a o reface activă și în- drumătoare pentru vteața noastră românească. lată pentru ee apărarea firet și tradiției este un punct principal al programului nostru de muncă șt pentru ee în viitor va trebui să desfășurăm o muncă mai intensă și mat sistematică în această direcție. In deosebi ne vom ntzui, ea eresul biopolttte al Astrei să cuprindă biruitor sufletele tuturor Românilor, ne vom ntzui tot mat mult ea gândurile șt faptele înaintașilor să rămână vil și pilduitoare în amin- tirea noastră șl ca portul, dansul, cântecul, tradiția româ- nească să-și reia în vieața noastră locul eare li se cuvine. Vom organiza pe lângă șotmtadele noastre, întreeeri locale, pe județe șt pe regiuni, ca mijloc de emulație în scopul 370 păstrării șt regenerării specificului nostru, pentru ea apoi să trecem la o emulație pe aeelașt plan între noi șt-cele- lalte neamuri conlocuitoare și poate chiar și cu neamuri de țărani din alte țări, ca mijloc de a ne cunoaște șt a ne prețui mai bine, de a scoate la suprafață și de a pune larg în ualoare comoara creației românești de totdeauna. Șl cum țărănimea a fost și trebue să rămână tsuorul de vigoare șt vieață românească, firesc este ca ea să fie obiectivul de căpetenie al gri jet noastre. Firesc este să cerem, ca ea să rămână ferită de tot ee ar putea-o în- străina de menirea et firească, să eerem ea să rămână legată de mediul rural în toată simplicitatea lui, eare doar el este singurul eei natural șl acomodat rodirii veșnice a vieții românești. Să-i întărim rezistența față de influențele ostile rostului el firese șl să lăsăm orânduirea vieții et etnice în grija tradiției, comoara dragostei șt înțelepciunii înaintașilor de totdeauna. Să facem, ca obiceiurile cardi- nale, moștenite prin tradiție, să devină esența legilor noastre, ea statul român să concretizeze în forme juridice sufletul românesc de totdeauna și să corespundă formei spre eare s’a trudit șt se trudește necontenit vieața lăuntrică a nea- mului. Așa grija ocrotitoare, sfatul înaintașilor de totdeauna, veșnicul parlament al neamului, va hotărî orânduirea vieții noastre de azi și de mâine șt va înstăpâni poporul pe soartea lui în sensul unei democrații, unei suveranități a etnicului, pe eare eu drag o acceptăm eu toții. Așa au gândit eei ee înaintea noastră au adus jertfa dragostei și muncii lor românești în cadrele Astrei șt între ei unul dintre cei mat străluciți, eruditul Timotet Ciparlu, fost vrednic președinte al Astrei. In zilele aceste se împli- nesc 50 de ani dela moartea lui șt cuvine-se, să închinăm memoriei lui o eltpă de reculegere, ea omagiu al recu- noștinței noastre profunde. Dar așa se va împlini șt visul atâtor gânditori șt luptători bănățeni, mart fii al neamului românesc. Pe ei pe toți, ca ^1 pe toți înaintașii creatori al specificului bănățean, îl cuprind cu adâncă recunoștință în gândul meu când evoc eu închinare amintirea fostului nostru președinte, a înțe- leptului și generosului Alexandru Moesonyi. Iar dintre cei 3?1 ce sunt cu noi, să-mi fie permis a pune în fruntea tuturor ca exemplu al dragostei roditoare pentru tradiția româ- nească un alt mare fiu al Banatului, pe care uom avea bucuria să-l sărbătorim asi în plină vigoare, pe Tiberlu Brediceanu, sufletul mare, compositorul nostru fără seamăn, produs șt el al geniului bănățean. Bănățeni, Aveft comoara unui patrimoniu etnic, eum rar se află pe plaiurile țării șl chiar în largul lumii. Aveți exemplul șl îndemnul vieții luminoase a marilor români dtn trecut șt de asi. Aveți mijloace mut bogate decât oriunde în țară pentru înfăptuiri spre binele etnic, șl aveți alături de vot toată dragostea șt grija ocrotitoare a întregului neam. Adăugați votnfa șl unirea generatoare de izbândă șl faceți ca această scumpă provincie să înceteze de a fi izvorul durerii noastre, faceți să devină mândrul exemplu al pro- pășirii noastre românești. Prea Sfințiți Părinți, Doamnelor și Domnilor, Să dea bunul Dumnezeu, ca binecuvântată să fie munca românească a Regionalei noastre dtn Banat șt rodnic să fie sfatul Adunării de față, ca să ne putem sluji tot mal bine neamul șt țara și să cinstim înaltul gând al Aceluia, eare este augustul îndrumător șt ocrotitor al activității culturale românești, Majestatea Sa, Regele nostru Iubit. Cu gândul respectuos la El șl cerând binecuvântarea Celui de sus, declar deschisă adunarea generală. 3?2 Expunere programatică la Adunarea Generală a Astrei, în Timișoara, la 12 Sept. 1937 de Sabin Evuțian președintele Regionalei „Astra Bănăjeanâ". Prea Sfințiți Părinți, Domnule Președinte, Doamnelor, Domnilor, Banatul, eare a trăit primit flori al zămislirii neamului românesc și al eSrut pământ — alături de atâtea bogății naturale — poartă nenumărate urme de frământări istorice, „țara simțământului artistle, unde cântecul e la el acasă* (Goga), mândrul Banat piere 1... Populația bănățeană, „care odinioară, prin rara ei disttnețlune sufletească, era po- doaba neamului nostru* (Dr. 1. Moldovan), populația bănă- țeană „eu sufletul deschis șt primitor pentru tot ee e nou șt ee însemnează progres, dar șt eu sentimentul sfințeniei pentru eele moștenite dela strămoși" (S. Pușearlu), popu- lația bănățeană se stinge I... Aeeste strigăte de alarmă au răscolit o țară, — cercetările, studiile șt statisticele făcute în această direcție de cei mat buni șt distinși fii al Banatului au avut darul să intereseze pe toți factorii conducători, încât azi depopularea acestei provincii este o problemă eare a depășit cadrul regional. Dacă în intențiile Astrei intră șl creări de regionale,, eea a Banatului își datorează existența în primul rând tocmai maret probleme a depopulării, problemă a cărei resolvlre nu moi sufere amânare șl care solicită Interesul șl munca tuturor fiilor săi. Astra Bănățeană, în vederea grelei activități ce o așteaptă, șt-a refăcut cadrele pe baza principiului descen- tralizării, cretnd, în locul celor cinci despărțăminte existente cu o jumătate de an în urmă, douăzeci șl șapte de des- părțăminte, reactlvându-le cercurile culturale din trecut și împrospătându-le cu altele noul. Țelul el fiind specific, formarea cadrelor tinde mat ales la câștigarea șl strân- gerea în grupe compacte de muncă a energiilor active. Pentru a solidariza în jurul mare! probleme tot ceea ce 373 «linte românește, ea a pus temelie unei sincere șt strânse colaborări eu instituțiile sociale-culturale, care au dat do- vadă de continuu interes șt neîntreruptă muncă pentru problemele de uieață ale Banatului. Suntem adânc recunos- cători în special Institutului social Banat-Crtșana, Caselor Naționale, Asociației corurilor șt fanfarelor. Șoimilor Ro- mâniei șl Reuniunii Femeilor Române, pentrueă, la rândul lor, ne-au arătat suflet sincer, brațe deschise șl o voință hotărîtă. Factorii cu răspundere din administrația Banatului l-au pus în uedere Astrei Bănățene întreg concursul lor. Județul Timlș-Torontal și Municipiul Timișoara, prin dl prefect Dr. Di- mltrie Nistor șt dl primar prof. Augustln Coman au șl făeut dovada largului șt neprecupețitului lor sprijin moral șl ma- terial, înșirându-se între primii ctitori al Astrei noastre Bănățene. Dl prefect de Timișoara, având colaborarea distinsului medic insp. gen. Dr. losif Nemotan, a trecut chiar la realizări pentru combaterea mortalității în general, a eelel Infantile în special. * Sub aceste auspicii, eu cadre lărgite, bunăvoințele câștigate, solidaritatea sufletească asigurată șt cu energiile de muncă strâns grupate. Comitetul Astrei Bănățene șt-a fixat șt cadrele programatice. De sigur aeeste eadre nu pot depăși pe eele ale Astrei Centrale, ele pot însă Inten- sifica unele preocupări după cerințele speetflee regionale. Una din problemele bănățene de capitală importanță, foarte dureroasă, eare eere tuturor un interes permanent, multă strădanie și un devotament până la jertfă, este pro- blema cunoscută sub numirea de declin etnie. Bl se ma- nifestă numeric prin depopularea vădită a Banatului pe urma scăderii treptate a natalității și creșterii în același timp a mortalității infantile, — biologic prin îmbătrânirea sau reducerea vigorii populației pe urma lipsei iot mal simțite a elementelor tinere proereatoarea și pe urma plă- gilor sociale de tot felul, — în sfârșit, după expresia dlui Dr. P. Rămneanțu, sanghln pe urma reducerii treptate a compoziției biologice caracteristică Bănățenilor. Cauzele reale sunt arătate în concluziile cercetărilor tot mat multe și mal luminoase. 374 Dl Dr. 1. Nemoianu, în conferința sa «Mortalitatea In- fantilă în Banat** (Revista Institutului Social Banat-Crtșana, an. 11. Nr. 6—9). grupează cauzele în morale, sociale și medicale. Ea cele morale înșiră: desagregarea familiei, dispariția iubirii față de copil, părăsirea copiilor, fenomenul speeifie bănățean în materie de alimentație a sugacilor, Indolența părinților față de starea sănătății copiilor șl. mat presus de toate, concepția materialtstă-liberallstă asupra rostului uiețil, generalizată în Banat, — între eele sociale foarte numeroase, subliniază în deosebi lipsa de cultură a femeilor dela țară (analfabetism mare în raport eu cu- noștința de carte a bărbaților, superstiții, practice dăună- toare sănătății); în fine cauzele medicale, între ele unele specifice locale. Dl Dr. P. Rămneanțu. în studiul său „Soluțiuni în le- gătură cu problema declinului etnic al populației românești din Banat** (Revista Institutului Social Banat-Crișana. an. IV. Nr. 14). prezintă următoarele cauze: a) determinante: depresiunea sufletească, lipsa de credință, criza de Ideal, lipsa de conștiință cetățenească șt națională, egoism șt iubirea materiei; b) adjuvante: începerea uiețil conjugale la vârsta pre- coce, lipsa de educație a femeilor, desconsiderarea insti- tuției familiei, lipsa spiritului de economie; e) primare: lipsa de educație igienică a familiei, lipsa de ocrotire prenatală a mamei și a copilului sub un an, lipsa de prevedere periodică a preșcolarilor șt a școlarilor, nedeplstarea la timp a tubereuloșilor activi, alimentația defectuoasă, avorturi, alcoolism; d) diferite cauze de deces. Un alt profund cunoscător al stărilor sociale bănățene, Dr. C. Grofșoreanu (în raportul anchetei sale etico-juridiee în eomuna Beltnț, către Institutul Social Banat-Crtșana) spune că «Banatul și-a pierdut credința, și-a pierdut mo- rala, șt-a pierdut idealismul, sbătându-se în ghtarele unui materialism eras și feroce. In Banat se clatină sfințenia familiei, se năruie iubirea copiilor față de părinți șl dra- gostea părinților față de copil, — se prăbușește principiul 375 autorității înlăuntrul familiei șl se sdrunctnă simțul datoriei șl al disciplinei in afară de cadrele ei* In sfârșit, dl președinte al Astrei Dr. I. Moldouan in cuvântarea sa dela Adunarea generală din Tg.-Mureș, sln- tetlsează : In Banat populația „se stinge în urma unei uletert sufletești, a unui egoism șl materialism exagerat, eare re- fuză să subordonese dorințe șt pasiuni poruncilor credinței în Dumnezeu, să subordonese plăceri, confort șt tratu ușor cerințelor etnice*. Resultă dtn toate aceste preeisărt ale oamenilor spe- cialiști, eă problema declinului etnic în Banat are mat ales un substrat etic- social: o mentalitate peruertttă, rezultat al unei bunestărt materiale șt al unui grad de cultură, mat ales la bărbați, mult ridicat față de alte regiuni românești, — slăbind însăși această bunăstare economică concepția morală a populațlunil bănățene așezată în Județele Timiș- Torontal și Caraș. A reface această mentalitate, însănătoșind-o morali- cește și îmbogățind-o culturalicește. pentru a face primul mare pas în vederea restabilirii capitalului biologic al Ba- natului, tată cea mat de căpetenie datorie a „Astrei Bă- nățene*. Obiectivul nostru ua ft deci eu precădere satul bă- nățean șl, aici, celula oricărui neam care se respectă șt eare urea să trăiască, familia... Trebue să-i redăm familiei bănățene tăria credinței în sfințenia căsătoriei, pe de o parte prin popularizarea noului cod penal, în special a dispozițiilor prluitoare la avorturi, concubinaj, degradarea rasei prin căsătorii timpurii, — de altă parte prin eonutn- gerea de a se căsători eu toate formele legilor dumne- zeești șl omenești, prin nășit de onoare șt eu asigurarea unor privilegii comunale sau județene. Trebue să-t redăm femeii bănățene mândria șl dulceața simțământului de mamă șt căldura dragostei pentru copti, prin infiltrarea stmță- mtntelor religios morale și formarea unor concepții de bto- pollttcă și eugenie, pentru a urca numărul căsătoriilor șt a născuțllor uit, a sport rezistența fizică șt capacitatea psihică a locuitorilor și pentru a combate mortalitatea In- fantilă șt generală. Trebue să consolidăm familia bănățeană 3?6 prin îndrumarea șl educația în primul rând a femeii bănă- țene, eăel numai prin consolidarea familiei putem să asi- gurăm supremația numerică a Românilor în Banat șl să ajutăm întărirea rasei. In aceste scopuri, „Astra bănățeană** înțelege să des- chidă șeoll țărănești permanente șl bineorganisate, în care să pregătească pe dlfusorll practici ai Ideii de regenerare. Încoronarea acestor școli țărănești ua fl universitatea ță- rănească, pe eare ua urma-o elita țăranilor bănățeni, pentru a fi pregătită ca îndrumătoare nemijlocită a satelor bănă- țene. Va da osebită grijă șeoalelor practice pentru țărance și muncitoare. Articolele publicate în periodice populare, conferințele, broșurile ilustrate ete., uor desăvârși educația maselor populare. Alături de această grea muncă de schimbare a unei mentalități prlntr’o educație sistematică și entustastă, „Astra Bănățeană ua cunoaște și îndatorirea de a sugera facto- rilor cu cădere realizările menite a da populației o nouă vigoare de regenerare șl a reduce mortalitatea Infantilă șl generală deopotrluă, realizări cari reclamă mijloace ma- teriale peste putințele unei asociații culturale. O a doua mare problemă se referă la bunul sufletesc al Banatului. E necesar să fie încurajat, păstrat și conso- lidat tot ceea ce există calitativ bun, după cum e o Impe- rioasă cerință să se refacă sau reînutoreze tot ce e slăbit, corcit, înstrăinat. Numai astfel se poate valorifica întregul bun sufletesc al acestui colț de țară. In această direcție, în domeniul Istorie „Astra Bănățeană“ va aduna mărturiile Istorice referitoare la Românii bănățeni, inventariind șl des- criind monumentele istorice, inventariind șt studiind arhi- vele județene, orășenești șt parohiale, — va aduna legen- dele Istorice despre înființarea satelor bănățene eu depla- sările lor în cursul timpurilor, — va aduna date în legă- tură eu revoluția dtn 1918 șl eu Unirea, în vederea înfiin- țării unul Muzeu al Unirii, — va aduna date privind miș- carea culturală eu începere din veaeul trecut (asociații culturale, corale, ete.) și va inventaria operele de artă veehe bănățeană; în domeniul etnografie va aduna tipurile caracteristice de costume din diferite regiuni, studtlndu-le 37? șt publicând rezultatele acestor studlt în broșuri de pro- pagandă, albumurl cu costume șl motive de țesături șt cu- lori, pentru combaterea înstrăinării dela portul original, — ua studia așezările românești în orașele, satele șl că- tunele bănățene șt a diferitelor gospodărit (de șes, deal, munte), eu nomenclatura obiectelor de gospodărie, agri- cultură șl diferite oeupațluni, — în domeniul muzeologie ua aduna obiecte etnografice pentru realizarea unul muzeu etnografie central, prtn mijlocirea muzeelor de plasă, — tar în domeniul artistic ua tezauriza cântecele șt dansurile bănăfene. „Astra Bănățeană” înțelege să dea atențiune șt desgropării numelor ueehl românești fie de localități, fie de persoane, nume înlocuite sau mutilate în cursul timpu- rilor urăjmașe (partea programatică a fost publicată mat pe larg în Luceafărul an. II). — Dar, mal este un lucru — a spus d-nul profesor Dr. 1. Lupaș în 1930 la Congresul cultural al „Astrei” — mat este un lucru eare trebuește mat presus decât toate cerințele trecătoare: răspândirea șt adâncirea culturii na- ționale, trezirea sentimentului de iubire și entuziasm pentru ualorlle netreeătoare ale acestei culturi”. Pentrueă — întărește Regele culturii la serbările dela Cluj în Iunie a. e. — „cultura... este partea nepieritoare a patrimoniului național, care dă dreptul. unui popor de a suprauețut eternității”. „Astra Bănățeană” ua ține deei mereu la suprafață șt problema de cultură națională, deopotriuă la sate șt la orașe, pentru fortificarea adeuăratelor granițe șt consoli- darea românismului. In deosebi ua stărui la orașe pentru a trezi șt întăvt în sufletul tuturor intelectualilor români o conștiință unitară asupra culturii naționale românești, eare ua trebui să domtneze toate ramurile de aetiuitate, mal alea aici, la frontiera de uest, unde zidul de baionete cere șt un puternic zid de suflet românesc. Nlei un mijloc încercat șt bine douedit din partea „Astrei” ureme de trei sferturi de ueac nu ua rămâne neaplteat de noi. Inițiattuele noastre hotărîte se uor întemeia însă mal uârtos pe îndrumările sincere ale celor eart au ctitorit începuturile „Astrei Bă- 3?8 nățene", ale eminentului președinte Dr. 1. Moldouan și ale vrednicului său colaborator Dr. Gh. Preda. * Izvorîtă dtntr’o supremă necesitate, având deplină ini> țiatiuă stând fără clintire pe solidaritatea neprihănită a tu- turor Românilor din cuprinsul Banatului oricare ar fi locul nașterii lor, aslgurându-șt prieteneasca colaborare a aso- ciațiilor șt instituțiilor eulturale-soetale, precum șt înțele- gătorul șt jertfelnicul concurs al autorităților administrative,, activând numai pentru scopurile bine definite și deuotân- du-se în special problemelor specifice bănățenești, „Astra Bănățeană“ crede cu tărie, că va contribui cu deplin folos la regenerarea patrimoniului etnie și, prin el, la însănăto- șirea șt înviorarea sufletului bănățean, pe acesta integrându-l în unitatea sufletească a neamului românese, iar pe acela punându-1 podoabă în patrimoniul sacru al României Mart. Maiestatea Sa Regele Carol al 11-lea a pronunțat la Cluj, în vara acestui an, celebrele cuvinte: „... țăranului... îi dăruim sufletul șt munca noastră 1“ „Astra Bănățeană” ta în deviza sa aceste mărgăritare regale: „Țăranului bănățean îl dăruiește sufletul șt munea sa 1* 379 Figuri și fapte pilduitoare, din trecut. Timoteiu Cipapiu Cuvântare rostită în comuna sa natală, Pănade, cu ocazia desnelirii plăcii comemoratine, Ia împlinirea celor 50 ani dela moartea sa de Dr. Gh. Preda, Vicepreședinte al „Astrei". „Toate lucrurile pe eari le vedem săvârșite pe lume — slee Carlyle — sunt întruparea gândurilor șt realtsărll practice a oamenilor și, în special, a oamenilor mari. Mintea oamenilor mari sau a eroilor, clară șt prevăzătoare, dă vieață gândulut obscur al unei întregi epoci, el aduce la lumină șl formulează clar aspirațiile șt dorințele uneori confuze, ale generației întregi. Eroul sau omul mare cro- iește drumurile pe eari pășește multă vreme omenirea drumuri eari devin dtn ce în ee mai largi*. Sunt oameni mari ai popoarelor cart prin energia șt munca lor nu au contribuit la descoperirea adevărului în științe, nu au făcut invențiuni, nu au creat ceva în artă, au lucrat însă în direcțiuni sociale, economice, naționale sau morale, pentru binele neamului lor. Prin comparații, deci, eu semenii lor s’au arătat mal atenți, mal stăruitori pentru nevoile sociale, naționale, morale din acel timp ale țării, ale instituției dtn care făceau parte, făcând semenii să îna- inteze mat ușor, mat repede, pe calea nevoilor simțite. Convinși de valoarea utilitară a ideilor sau faptelor lor, acești oameni mari sau eroi, pornesc la luptă pentru punerea în practică a ideilor, ntei o ptedecă nu-t oprește, nici o tentațlune nu-i abate, nici o amenințare nu-t înspăi- mântă. A vorbi de el, de vieața lor, de felul eum s’au re- semnat în fața loviturilor înfricoșate ale soartei ort a lovi- turilor dușmanilor, este o datorie eu atât mat mare de îm- plinit, eu cât curentul materialist al vremurilor, lupta pentru existență, împinge pe mulțl astăzi să oficieze cultul per- 380 soanelor influente, a persoanelor mat mart prin postțtâ lor materială, decât prin faptele lor exemplare. Precum noi am moștenit dela părinții noștri respectul pentru el, pentru moșit șl strămoșii din cart ne tragem, pentru tnvățați, artiști, conducători, deci oamenii mari șl eroi al poporului, suntem datori să înrădăcinăm în sufletul generației mal tinere, cultul pentru acel ee au adus o con- tribuție la înfăptuirea unei culturi, unei Idei de libertate sau de unire. Cu cât un popor trece prin mat multe greu- tăți eu atât este mat năcăjit sau la o grea răspântie, cu atât prinde mat bine amintirea oamenilor cari au luptat eu greutăfl la înjghebarea unirii noastre șl aeest fapt ne în- tărește. ne ofelește în lupta din vteață. Cultul șt cunoștința ulețlt înaintașilor noștri merituoși sau eroi, are un rol Important nu numai asupra edueațtet generațiilor, asupra uolnțlt șt caracterului nostru, dar șl asupra lărgirii cunoștințelor noastre generale și profesionale. Se împlinesc 50 ani dela moartea marelui cărturar șt președinte al „Astrei", Tlmotelu Clparlu șl ne este dat, odată mal mult, să comemorăm prin desoellrea acestei plăci pe aeest mare fruntaș al ulețlt noastre politice, na- ționale șl culturale, eare — pentru binele neamului — a jertfit cei mat mulți șt mat frumoși ani ai vieții sale. Tot astăsi se întâmplă ca prin glasul meu, glasul unul fiu al Moldouel, deei a regiunii din eare-șt trăgeau ori- ginea strămoșii lut Tlmotelu Cipartu (Dumitru Clparlu, din 1721, 818 șl Popa Mitrea, era de origină din orașul Piatra, din Moldova), sie prin glasul meu, ea vicepreședinte al „Astrei", această societate să dea expresie sentimentelor sale de admirație șt recunoștință față de marele dispărut. Eram prea mie șt prea departe de Ardeal ea să pot cunoaște personal pe marele om de cultură șt luptător na- țional, născut în satul dus. Vă rog însă să credeți că nu sunt străin nici de activitatea acestui bun șt desăvârșit pa- triot și cărturar, după cum nu sunt străin de vieața șt ac- tivitatea *altor înaintași sau ehtar de Istoria Ardealului șl de suferințele poporului ardelean. De altfel istoria poporului ardelenesc, istoria vieții Iul sociale și politice și, în special, istoria culturii lui se 381 2 confundă pot atee după crearea „ Astrei“ eu Istoria bătrânel Asociații culturale. „Astra” în adevăr nu a contribuit numat le închegarea culturii ardelenești, în eadre morale și naționale, ea a fost factorul important al închegării întregit vieți sociale șt na- țtonale în eadre populare, căci poporanismul în Ardeal nu a fost o utopie, un dor sadarnle a câtorva suflete 'alese, a fost un fapt real, netăgăduit șl legătura vie între popor șt conducătorii lui firești, era un resultat concret, social, al felului eum acești conducători lucrau pentru poporul român. Uieața șl activitatea lut Ttmoteiu Clparlu vine să con- firmă odată mat mult acest fapt. In adevăr Ttmoteiu Cl- parlu prtn crearea .Beneficiului Pâinii" (eare ajuta stu- denții săraci), prtn crearea .Învățătorului Poporului” (foaia gândită și serlsă pentru popor) și prin multe alte acte șt fapte se așeasă pentru totdeauna în sufletul acestui popor. Altora le-a revenit șl le va reveni meritul de a privi această vieață și activitate a marelui dispărut sub diferite aspecte (ea prepozlt șl canonic, decan eatedral, Vicar ge- neral arhleplseopese, președinte al tribunalului matrimo- nial pentru diecezele sufragane, profesor șl filolog națio- nalist, membru al Academiei române ete.) îmi iau permi- siunea să rezum câteva momente mai Importante din ac- tivitatea vieții sale ee-l leagă de „Astra”, unde a ocupat întâi scaunul de vicepreședinte șl apoi pe acel de preșe- dinte. Tlmotetu Clparlu a făeut parte din cel 176 subscrtftort cari adresează în 1860 o eerere guvernatorului Trasilvaniel (Principele Llchtenstein) pentru a 11 se aproba să se adune la Sibiu, în scopul de a înființa o societate de cultură a poporului românesc. Dar Tlmotelu Clparlu nu a figurat numat printre ini- țiatorii șl fondatorii „Astrei”, el a elaborat șt un proiect de regulament eare, deși nu a avut răsunetul așteptat, do- vedește odată mat mult interesul șt dragostea ce o de- punea în slujba ideii ee vroia s’o înfăptuiască. Ea 5 Noemvrie 1861, pe baza meritelor câștigate, este ales vicepreședinte al „Astrei”, președinte fiind ales marele Arhiereu Andrei Șaguna. 382 Aetiuitatea sa din primii 6 ant de existentă ai „Astrei" este din eele mat meritorii. A condus (în lipsa președin- telui) adunările generale din Blaj (1863), Hațeg (1864) șt Abrud (1865). Conținutul discursurilor șt disertațiilor sale era nu numat bogat, dar șt prețios. Astfel cuvântul din 4 Noemurie 1861, la Inaugurarea „Asociației Române Transilvănene" este plin de învățături istorice și politice pentru Românii dtn Ardeal; disertația dela Brașov (1862), întitulată: Limbă și literatură română, aceea dela Abrud (1865) despre: Tablele cerate șt aceea dela Alba-lulla (1866) despre: Ortografia română șl prin- cipiul etimologie, eontribuese la promovarea scopurilor ur- mărite de Asociație. A fost ales președinte la adunarea generală din Blaj (1877). In discursul său declară eă nu se opune dorinței generale a adunării șt că primește această sarcină la o vârstă destul de înaintată (avea 72 ani), speră însă că prin ajutorul vicepreședintelui, comitetului și celorlalți oficiali șl membri ai „Astrei", să realizeze mat departe scopurile ei" și roagă pe toți să albă înaintea ochilor această instituție mântuitoare. Deși în ultimii ani, starea de debilitate a sănătății sale nu t-a îngăduit să lucreze la „Astra" eu aceeași stăruință și rezultate ea în tinerețe, totuși, trebue să recunoaștem eă din strălucirea numelui său (ea muncitor, cugetător, om deplin) se răsfrângea un mănunehlu bogat de raze lumi- noase asupra instituției culturale, eare se onora pe sine, onorându-l eu scaunul de președinte. De altfel șt în aeest răstimp nu a încetat Timoteiu Ct- pariu un singur moment să-și arate iubirea șt recunoștința sa față de instituția ee o presida șt din avutul său modest a donat un loz de stat, în valoare de 500 florini, dispunând ea acesta să stea sub administrația „Astrei". iar venitul cupoanelor și sorttrlt să se împartă egal între fondul „Aca- demiei Române" și eel al Asociației. In aeest rezumat al vieții marelui dispărut, nu se poate vorbi eurn trebue de multiplele și importantele publieațtunt științifice, istorice, literare, filologice și, in special, de prin- cipiile și gramatica sa (analitică și sintetică), premiate de 383 2* Academia Română șt prin eare se apropie de trecutul eel nou românesc (după expresia d-lui Prof. lorga) mai mult ea oricare altul. Biblioteca lui Tlmotelu Ciparlu era una din eele mal bogate și variate. începând cu manuscrisele de cronici ale Moldovei și până la versurile arabe (legate în marochin roș) sau poezia lirică a timpului, totul îți indica cât de largă este rasa interesului său științific șl literar, — eât de mare este erudiția sa. In această bibliotecă șt-a petrecut el eel mai mulțt ani al vieții sale și în frăția spir’telor acestor mari oameni morțl, — foști autori ai cărților, — uită el necasurtle ce t le puteau aduce oamenii uit, acel oameni migăloșt cari drămuiau cu cumpăna farmaciștilor activi- tatea mințit sale avântate. Nu a avut nevoie nici în tinerețe șl nici la bătrânețe de multă odihnă șt cei cel-au cunoscut povestesc cum deseori, noaptea, trecea dela somn la lumina cărților, tar lampa din odaia sa, ca un simbol prevestitor, nu se stingea niciodată. Adele și faptele lui Tlmotelu Ciparlu ea și ale multor alțt înaintași de-ai noștri constttuesc dovada de ceea ce a putut și de ceea ce poate da poporul nostru pe teren cultural, național șl politie. Dacă astăzi suntem liberi, în o țară liberă și daeă brâul unirii încinge trupurile noastre, pentru aceasta li- bertate șt unire Tlmotelu Ciparlu a adus contribuția sa, mat ales în anii 1848—1851. Se cuvine deei, atunei, eând comemorăm 50 ani dela moartea lui, când privim o clipă îndărăt la drumul stră- bătut de el șl de alțt înaintași, să ne oțeltm puterile, pentru eât mai multe șl mat bune cuceriri în viitor și, umăr la umăr, să activăm pentru împodobirea operei ee ni s’a lăsat. Cercul cultural din Pănade, în unire eu despărțământul Blaj șt împreună eu atâția binevoitori colaboratori, a luat inițiativa de a comemora 50 ani dela moartea lui Tlmotelu Cipariu, prin așezarea acestei plăci comemorative. Asociația culturală „Astra “ exprimând sincere mulțumiri inițiatorilor ce au căutat să imortalizeze persoana acestui mare cărturar șt luptător naționalist, — se închină eu respect memoriei lui, păstrându-l veșnică admirație șt recunoștință. 384 îndrumări culturale. Portul național*) de I. Milola. Despre portul național șl despre alterarea acestuia s'a vorbit șl s’a scris atât de mult în ttmpul dtn urmă încât acest subiect nu mat are astăst aproape ntet o atracțtune. Șt aceasta în deosebi pentru faptul eă mat de multeort, cei ce au tratat acest subiect atunci când nu erau spe- cialiști, n’au căutat să adâncească realități, n’au sesizat cauze șl efecte, el s’au mulțumit să privească problema portului nostru dela depărtarea ureunut birou în care toată legătura eu problema pusă se rezuma poate la vreun opreg agățat în perete. Nu e de mirare deei daeă subiectul s’a banalizat șt daeă prtn chiar această împrejurare nu se mat bucură de atențiunea pe eare aceasta gingașă problemă o merită. S’au dat sugestii, s’au scris rețete infailibile pentru stăuilarea dispariției portului național, s’a dat alarmă șl s’au luat măsuri — câteodată caraghioase — cari nu odată au avut efectul de a altera „oficial* șl mat mult portul no- stru. Se poate spune eă în acest domeniu al portului na- țional domnește prea multă desorientare, atât ea principii, eât șl ea mijloace, în deosebi eă aproape întotdeauna pro- blema portului național a fost rezolvftă pe toată întinderea pământului românesc, deodată, eu aceleași sugestii de mijloace. lată de ee fără ca să plâng pe ruinele acestui lerl- chon, îmi volu da silința a privi problema în față, bazat pe constatări făcute la fața locului în întreg Banatul. Unele dintre cauze și efecte se vor potrivi poate și la celelalte provincii ale țării, unele iarăși vor avea un aspect loeal ea urmare a unor împrejurări ee nu se găsesc aiurea. *) Observații în legătură eu alterarea portului național în Banat Comunicare făeută în ședtnja Președinților de Despărjăminte eu ocazia Adunării generale a „Astrei* în Timișoara. 385 Este Incontestabil că portul bănățean s’a alterat mult în timpul din urmă. Mal puțin înainte, mal mult, după răs- botu. Este iarăși adeuărat eă aceasta alterare în unele lo- curi a luat proporții atât de mari, îneât se poate uorbt aproape de dispariția costumului românese. Aeeasta con- statare ne ua umplea sufletul de îngrijorare dar nu e mat puțin adeuărat eă în acelaș timp găsim centre de înutorare eari eehiualează cu pierderea suferită pe aloeurea. Și atunci se pune întrebarea: căror factori se datorește al- terarea șl eărorc păstrarea respeettu renașterea portului original? Aș fi prea pretențios să deeretea cauzele gene- rale, uoiu expune însă câteua din constatări. Se afirmă întotdeauna eă apropierea orașului influen- țează în rău euoluțta portului. Sunt de părere eă cel puțin pentru Banat aceasta teorie nu corespunde adeuărulul. De pildă unul dintre eele mal frumoase costume, atât la băr- bați, eât și la femei se păstrează în imediata apropiere a Lugojului în satele: Chixetău, Belint, letar, Budinj, Ohaba, Babșa, apoi între Lugoj și Timișoara de-a-lungul liniei fe- rate la Topolouăț, 8uștra, Izuin ș. a. Cel mult s’ar putea trece la capitolul: euoluțle — șt nu alterare — înlocuirea materialului mal greolu, lână și cânepă, eu pânză mat fină. In acelaș timp cătune ascunse între dealuri și munți, departe de orice oraș, au introdus în port schimbări im- portante pe cari nu le găsim în centrele supuse influenței orașului. De pildă în jurul Caransebeșului, în cea mai să- racă regiune a Banatului, la poala munților a dispărut aproape complect eatrânța țesută, fiind înlocuită eu șorțuri confecționate din pânză de prăuălie. Acelaș lucru se poate constata și pe aproape întreg întinsul Almăjulut preeum și în regiunea muntoasă din jurul Făgetului, lei colo doar pe fundul lăzilor de zestre se mat găsește câte o catrânță uitată, eare a scăpat ea prin minune pieței Caransebeșului, Lugojului, Oraulțel sau Timișoarei. Tot în jurul Timișoarei — în Qhiro-da, Cerneteaz, ete. eu toată apropierea orașului portul n’a fost părăsit, ei se păstrează eu relattu ușoare alterări, în chipul original. Este poate starea materială eare Influențează mersul lucrurilor? Răspundem: în oarecare măsură da, însă eele 386 constatate, eât pricește apropierea sau depărtarea orașului, ne preuln să fim prudent! șl în easul acesta știut fiind eă de pildă satele din împrejurimea Lugojului sunt bogate și totuși își păstrează în întregime portul, în timpul ee satele în eare a dispărut complet eatrânța și alte piese de îm- brăcăminte sunt sărace șt eu toate acestea se cumpără foarte mult dtn prăuălte. Se ua obtectiona poate eă populației sărace nu-l dă mâna să-și mal confecționeze în casă lucrurile, fiind mai ieftine cele din prăuălte. Această populație săracă este eea așezată în regiunea de deal, unde am constatat dispariția catrânței. De ce aeeastă populație săracă persistă în schimb în a-șl faee în casă tot restul îmbrăcămintei șt de eenu-șl cumpără dtn prăuălte și pânza pentru spâeel, poale ete. daeă este mat ieftină? De alteum daeă uom ține seamă că acele părți de îmbrăcăminte cari au fost înlocuite eu material cumpărat în prăuălte, în regiunea muntoasă, au fost țesute cândua din lână și decorate eu fir de lână, ne uom da seama eă nu putea să coste mai mult deeât daeă s’ar cumpăra din dugheană, eăet întreg materialul acesta a fost confecționat în casă. Alta ar fi situația daeă și în aceste regiuni muntoase s’ar purta oprege șt eătrtnțe țe- sute în fir de aur, sau spăeele împodobite eu grele motlue inspirate din lumea uegetală, brodate șl acestea în fir. Acestea într’adeuăr costă incomparabil mai mult deeât aeeeașl piesă confecționată din material cumpărat. In rezumat: eă în unele regiuni muntoase au dispărut unele piese de îmbrăcăminte, aceasta se datorește unor factori pe eare nu 1 putem preciza. In orice caz, nu poate fl uorba de cauze materiale, greu de combătut, et — cred — de modă, de gust alterat, eare ar putea să reulnă la forme originale, tot atât de ușor preeum s’a îndepărtat. Să punem aeum față în față două extremități: centrele cari se înstrăinează șl centre cari se înuiorează. In prima categorie putem pune Comloșul- bănățean, Secusiglul, Igrlșul, deci Torontalul de nord șt satele dtn plasele Ciaeova, Bă- taia, Qiuluăz. Cât prtuește Nordul Torontaluhit părăsirea portului se explteă ușor prin mediul etnie în eare trăiește populația românească. Apropierea șl eonloeulrea Șuabllor, 38? depărtarea nu prea mare a Ungurilor, Influenta Sârbilor, sunt factori eari n’au întârziat să lase urme simțite tn evo- luția ueehiulul port bănățean. O revenire în aeeste centre este mal grea ca ort șl unde, deoarece trecerea dela co- stumul frumos la costumul practic, s’a făeut de mult deci a căpătat o putere de tradiție. Mat greu de explicat este alterarea portului în plasele CiaeoDâ, Giulvăx, Bătaia. Act cred că se poate invoca aeei rău eare este în bună parte șt eausa depopulăril: făloșenla, ușurința, imoralitatea, inconștiența. Nu veți găsi nici unde o nevastă atât de fardată, atât de încărcată de albele șl de creme și nici una care să eheltuie mai mult pe ghete de lac sau de «piele de flșeal“, ciorapi de mătasă „erăp- dășănuri* ete. ca nevestele din Jebel, Qtulvăs, Qhtlad șl jur. Și răul se introduce repede, lată de pildă ee am con- statat în comuna Clopodia unde an de an mă duc de Ru- salii, la rugă. In patru ani consecutivi costumul femeiesc s’a schimbat în felul următor. In 1932 am găsit bluza de erăpdășân* înlocuind spăcelul cusut. In 1933 călrtnta ță- sută sau brodată a dispărut fiind înlocuită cu un șorț de „crep de Chine“ cusut de bluză. In anul următor a dis- părut șl opregul, respectiv cătrința dindărăt, fiind și aceasta înlocuită cu un șorț tot de crep de Chine șl tot cusut de bluză. In aceasta a treia etapă deci, avem o bluză de mă- tasă de eare spânzură în fată șl îndărăt câte o fășie din același materie. In al patrulea an cele două făștt sunt îm- . preunate șl la lături, încât ne dau o haină dintr’o bucată, constând din bluză și fustă. Așa cum se poartă servitoa- rele dela oraș, așa se îmbracă „găzdărlțele“ noastre din aeeste centre l Cauză acceptabilă nu avem pentru aeeste centre, motivele nu le putem găsi deeât în acea alterare sufletească pe eare am amintit-o. Ce să mai sie de neve- stele din Jebel și Ghtlad eare pare eă au uitat complect de răsboiu și de furcă șt care pe lângă atâtea lucruri ori- bile cu care și-au înlocuit portul original, au mat adoptat șl pălăria. Nu se va crede poate acest lucru șl totuși este dureros de adevărat. Ml-a fost dat să văd la o nuntă din ]ebel în luna lui Octomvrte țărance eu pălării de cucoană, puse pe ceafă și împopoțonate cu o întreagă grădină de 388 sarzavat. Este cel mat oribil spectacol pe care îl poate prezenta ambiția șl făloșenta nevestelor dtn Banat. Dac ntci bărbații nu se lasă mat prețos în aceste centre: Chin* tușul a dispărut, fiind înlocuit cu căput cumpărat, confec- ționai din stofă sau piele, în picioare se poartă numai ghete, în cap numai pălării colorate, iar la gât cravată 1- In aceste centre deci munca de combatere este mat grea ca oriunde, căci înainte de toate trebuese eliminate nu cause externe, materiale, ei prostia. Ori, știut este eă acesta e un lucru greu de făeut. Șl acum să amintesc un centru eare poate să con- firme din plin că nu este totul pierdut, că posibilități de reîntoarcere mai sunt și că bunul simț al țăranilor noștri n’a pierit de tot. Mă gândesc la comuna Birehtș șt jur. Regret din tot sufletul că din motive pe cât de străine de noi, pe atât de dureroase, a trebuit să renunțăm la corte- giul etnografic plănuit pentru festivitățile Adunării generale a „Astrei", în cadrul căruia aș fl prezentat întreg Banatul în diferite aspecte de port. S’ar fl putut vedea eu acest prilej unul dintre eele mai splendide costume bănățene, executat șl aranjat cu un bun gust neîntrecut, costum re- născut prin vrednicia conducătorilor șl prin istețimea și; conștiința țărănimii de acolo. Ei bine, portul dtn Birehtș se perfecționează din an în an, nu eu elemente străine, de împrumut, ci refăcând tsvoadele vechi desgropate dtn cele mai adânci ascunzișuri ale lăzilor. Șt dacă în acest centru s’a întâmplat o minune, n’ar fl cazul să vedem căror factori se datorește aceasta, pentru ca în viitoarele noastre lucrări să putem aplica șt aiurea mijloa- cele dovedite de eficace? Este incontestabil că munca persistentă pe eare au depus-o an de an conducătorii co- munei Birehiș — domni șt doamne — și înțelegerea eu eare au îndrumat lucrurile, ferind refacerea portului de influența externă — este primul factor eare a înrâurit bine- făcător această reînviere. Al doilea sunt premiile eare se distribuie de către conducătorii comunei în fiecare an la „Ruga“ dela Sf. Maria mică nevestelor șl fetelor cart și-au făcut pentru această ocazie costumul cel mai frumos șl în același timp cel mai fidel local. Al treilea, este sănătatea 389 fizică șl morală a acestei comune, un bun slmf înnăscut șt foarte desvoltat, teren bun pentru sugestiile șt învățătu- rile intelectualilor dtn comună. Am rămas surprins de desaprobarea eu care comentau nevestele șl fetele din Blrehiș acele costume ale „goa- stelor“ venite la rugă, cart erau Imitații — frumoase nu-t uorba — fie ale porturilor din Vechiul Regat, fie având mo- tive scoase de prin cărți șl caiete. Cât privește materialul se poate spune eă numai re- giunea de deal șt munte mat folosește exclusiv pânză țe- sută în casă din cânepă sau tn. In regiunea de șes — fă- când abstracție de regiunea mai sus amintită în eare se constată o alterare pronunțată — s’a Introdus pe o seară destul de largă pe lângă pânza țesută în easă, „sada“ șl „etnarul" cumpărate în prăvălie. In domeniul isuoadelor se poate constata răspândirea unor Influențe străine. Felul eum aceste motlue s’au Infiltrat în patrimoniul artistic rural, se poate aplica, cred eu succes, în chiar acțiunea de combatere a înstretnărll. Foarte răs- pândite sunt tsvoadele D. M. C.-ului ale fabricii germane de ață, care făcând reclamă produselor sale, dtstribue o mulțime de eatete, în mod gratuit. Șt este lueru știut eă aceste isuoade nu sunt românești el motlue decorative oarecare combinate pentru uz impersonal. Se mat găsesc pe la țărance fot de prin diferite al- bumuri, unele românești — ea acela atât de valoros al lut — Comșa — altele străine. Ori lipsindu-le discernământul, țărancele aplieă deavalma eeea ee le pare lor frumos. Trebue să amintesc act și un amănunt care ilustrează ignoranța, s’ar putea alee oficializată șt eare eontribue în plus la alterarea aspectului original al costumului bănățean. ■Costumul nostru femeiesc se bucură de oarecare faimă. In consecință cucoanele bueureștene l-au îmbrățișat eu multă simpatie. Dar necunoscând felul cum se prezintă în •realitate sau eunoseându-l, însă voind totuși să-l aranjeze după gustul propriu, s’au apucat și au pus opregul în față. In toate fotografiile făcute în București apare costumul bă- nățean falsificat Ca mal sus. Iar intelectualele noastre, spre noroc nu toate, neșttind nici ele eă e un fals la mijloc, au 390 adoptat acest fel de a pune opregul în față șt îndărăt, ceea ee hotărît este o erezie. Să controleze oricine ceea ee spun, la o serbare națională, când fetitele de școală apar în grup în „costum național". Nu pot să mă ocup aci mai pe larg de multele ele- mente eare au contribuit la alterarea portului sau la în- viorarea lui. Totuși dtn această sumară expunere se pot trage următoarele eoneluzlunt, bazate pe realități. Nu se poate și nici nu trebue fortat un costum țără' nese acolo unde acesta a fost părăsit pentru mottue prac- tice, de mai de mult. Cel mult în aeeste centre se poate îneerea o influențare indirectă — ca să nu se simtă eă e impusă — prin modele de isvoade pe care Ie-ar răspândi prin sate forurile eu răspundere și asociațiile de cultură — în primul rând „Astra“ ea astfel să înlocuiască pretu- tindeni caietele D. M. C.-ulut șt alte isvoade de inspirație străine. Se poate insista asupra unei reîntoarceri la co- stumul original numai pentru zilele de Duminecă și săr- bători, eăei la Comloș șt Nerău înzadar se va mai îneerea o revenire la portul țărănesc, pentru zilele de lueru. Să se evite oficializarea sau uniformizarea porturilor prin introducerea unor isvoade impuse în deosebi de în- vățătoarele dela sate care, după cum am putut constata, forțează isvoade de pretutindenea, ehiar neromânești. Nimte să nu se faeă în mod artificial, ei să se in- fluențeze lucrurile dela mare distanță fără ea țărancele să simtă aceasta. O calitate a țăranului bănățean este aceea că se in- spiră ușor și imită tot așa de ușor șl răul ea șl binele. Această înclinare trebuește neapărat exploatată, bine în- țeles cu multă socoteală șt cu multă prudență. Intelectualii satelor pot faee enorm de mult, dovadă exemplu dela Birehiș. Totul este însă să albă și priceperea necesară șl răbdarea favorită dtn dragostea față de co- morile noastre artistice. Nu e de-ajuns de a se interveni odată, âontaetul eu țărănimea noastră trebuește ținut ne- întrerupt, iar corespunzător împrejurărilor specifice, locale, trebuește găsit și stimulentul potrivit. 391 Acordarea de premii este un mijloc cât se poate de eficace. Aceasta trebuește să se facă cu prilejul unor con- cursuri aranjate pe câteoa centre apropiate între ele în concepția decorativă. Concursurile să se facă cât se poate de seuer, tar juriul respecțlu să fie condus de cea mai desăvârșită obiectivitate știind să șt motiveze de ce a pre- miat anumite costume. „Astra* își va putea face un nepieritor merit eu pa- tronarea astorfel de concursuri și cu îndrumările pe care le poate da la astfel de ocazii. In sfârșit tipărirea de catete, conținând tsvoade ori- ginale. după regiuni, ar fi, cred. Iarăși un mijloc foarte potrivit pentru combaterea înstrăinării portului. Răspândind aceste tsvoade în satele noastre șl contând pe ușurința inspirației femeii bănățene, aceste caiete vor putea înlocui eu succes broșurile D. M. C.-ului nemțesc. Mai eu seamă dacă pe lângă catete, intelectualul sau intelectuala satulut mal pune și o vorbă înțeleaptă eare să meargă la inimă. Repet ea încheiere: Nlmie forțat, nimic artificial, ntmle impus cu sila cl condusă mâna țărancei pe neobservate. Să-l plaeă ei cutare tsvod șt deci să 1 aplice șt nu să-t placă doamnei șt să trebuiască să-l primească ca pe o poruncă dela stăpânire. Tot eeea ee se faee să răspundă gradului de cultură Ia care se găsește țăranul din Banat eăet orteum, acest țăran nu se mat poate întoarce la anumite forme primitive, în deosebi atunci când nevoia estetică a fost copleșită de cea practică. Influența căsătoriei asupra fertilității și etnicului unui neam*) de Dr. Petru Râmneanfu. 1. Generalități. Căsătoria e actul cel mat important din vteață. Ea constltue rădăcina famtltel șt e baza existenței unui neam șl a omenirii în general. Gran- doarea viitoare a unei națiuni depinde de potențialul *) Referat ținut la Adunarea generală dela Timișoara. 392 generator, cantitativ șt calitativ al indivizilor eart se căsă- toresc. Aceștia în primul rând, trebue deet să asigure nea- mului o fertilitate ureată și să-t păstreze absolut nemodl- fleate, toate însușirile și mai ales pe cele etnice sau ra- siale. determinând tn același timp creșterea proporției de multiplicare a stratului de populație cu calități ereditare de-asupra mediei și reducerea proporției celor inferiori șl neapți în lupta pentru existență. Astfel, viitorul biologie al neamurilor aproape eă des- consideră Interesul actual al indivizilor șt apelează numai la funcțiunea lor generatoare, capabilă să le păstreze șl să le uree patrimoniul ereditar. Căsătoria apare deet mat mult ea o datorie eătre so- cietate șl neam decât ca o afacere Individuală. Ea nu este un simplu contract civil șl ntet numai o „taină* de mare însemnătate creștinească, el e momentul hotărîtor pentru vitalitatea unul neam. A dezerta cantitativ dela această contribuție, îngro- șând rândul celibatarilor, înseamnă o desfacere din lanțul biologie al neamului șl o Irosire ea niște rotițe neangre- nate. De altă parte, a fl ostil sau numai a desconsidera calitatea patrimoniului ereditar prin simplă nepăsare, în marele răsboiu demografie desfășurat astăzi, atât de intens de naționalismul celor mat multe popoare, pecetluiește pe orice individ ea indezirabil. Dar vieața legată prin căsătorie fiind naturală șl aso- ciată de o muneă mal Intensă șt de multă fericire, lasă să se înțeleagă că indivizii cari o ocolesc trăiesc în condiții anormale. De fapt studiile consultate și statisticile întoc- mite așa ne și demonstrează: celibatarii au o frecvență mai urcată a morbidității și o medie a vieții mai redusă decât Indivizii căsătoriți. Disprețul față de căsătorie a determinat apunerea Spartei, a Atenei șl a Romei de altădată. Curtezanele eare au ecltQsat respectul față de familie și mame, au distrus idealurile conducătorilor, au Instalat eonrupțla în vieața de stat, au răzvrătit plebeea șt au risipit astfel neamuri atât de distinse. 393 Într’un studiu pe material dela noi am documentat, e& la proporții scăzute de căsătorii, populația reacțtoneasă cu o natalitate mică.*) Instituția căsătoriei priuită și dorită de eugenlștl șt de oameni convinși de realitatea legilor ereditare, în sensul principiilor expuse, la eele mai multe națiuni civilizate e și realizată, de obicelu, e consfințită de religie șl e impusă de lege, sub forma numită monogamle. Ea nu e un ideal perfect șl poate nu va fi universal acceptată în viitor, dar este cea mat bună dintre toate formele întâlnite până astăzi, atât pentru vteața familiei, cât șl pentru fertilitate și cali- tățile fizice, psihice și morale ale neamurilor. Evoluția curentelor sociale și a stării economice a populației șt mal ales unele momente sociale specifice unei sau altei regiuni, au modificat însă profund șt importanța instituției căsătoriei șt prin aceasta au schimbat șl fertili- tatea șt însușirile etnice’ și caracterele morale și psihice ale populației. Conform titlului acestui modest raport vom reflecta numai referitor la influența căsătoriei asupra ferti- lității șt asupra caracterelor etnlee ale neamului nostru. 11. Analizând în mod sueelnt condițiile de realizare a căsătoriei la noi și privtndu-le întâi în raport eu fertilitatea șl numai în mediul rural, constatăm, eă poporul nostru dela nașterea lut șl până astăzi nu a eunoseut decât mo- nogamia, prin alegere și foarte rar prin captură. Momentul alegerii, până la mijlocul secolului trecut și în unele pro- vincii chiar până la sfârșitul secolului, a fost determinat numai de însușirile țăranilor, înțelese sub cuvântul de „trunchi⁰. S’a analizat „trunchiul familiei⁰ șt dacă s’a găsit apt, familiile au decis căsătoria. Această formă de căsă- torie ne-a asigurat aproape până mat Ieri, o fertilitate ur- cată și proprietăți alese. Dela primele împroprietăriri ale țăranilor șl mai ales după ultima, populația noastră rurală, a început însă să se stattflee din punct de vedere economie. Această diferen- țiere în zilele noastre a determinat ca instituția căsătoriei să aibă la bază factori noul pe eei economiei. *) Bul. Eug. și Biopolitie. Nr. 1—2. 1936. 394 Populația României de astăzi în mare parte pare a fi produsul selecției economice. In realitate însă nu e așa. lată de ee: familiile eare își înzestrează copiii, dau prin aceasta douadă, eă au în* sușlrt fizice șt mintale normale sau chiar superioare, altfel nu ar fi fost capabile să agonisească nici o avere. In fond, calitățile biologice însoțind în mod strict pe eele econo- mice, nu privează ulltoarea familie de transmisiunea cali- tăților hereditare alese. Destul de frecvent aceste calități sunt păstrate șt chiar urcate prin căsătoria unui tânăr sărac, dar a cărui fizie șl destoinicie, a atras atenția unei familii bogate. Foarte rar are loe însă, o căsătorie între un in- divid eu calități economice, fizice șt psihice distinse șl altul eare le are sub media normalului. Această stratificare economică urmată de eea socială influențând baza căsătoriei, constatăm că are o influență profundă asupra fertilității și dacă privim populația întreagă, vedem eă se repereută indirect șl asupra calității. Prin studiile pe eare le-am făcut aici în Banat și în Transilvania, cât șl dtn eele făeuie de alțt cercetători, re- iese eă fertilitatea diferențială în raport cu starea eco- nomică, variază foarte mult dela clasa bogată la eea să- racă. Familiile înstărite au fertilitatea atât de redusă, încât nu își pot menține numărul, iar eele sărace și-au păstrat-o destul de urcată. Realitatea pe eare o erează această dife- rență de fertilitate a familiilor eare se căsătoresc pe baza zestrei materiale, duce la dispariția lor numerică și în con- secință la pierderea calităților lor alese. Familiile sărace având fertilitate mat mare, urcă nu- mărul global al populației șt eontribuese eu partea lor la disgenleă la creșterea proporțională a elementelor eu ca- lități inferioare, cari astfel coboară potențialul biologic al întregei națiuni. La această influență, a momentelor eare determini căsătoria civilă urmată șt de eea religioasă, asupra ferti- lității se mai adaugă și produsul stărilor create de căsă- toria eivtlă neeompletată de eea religioasă, de concubina} și de căsătoria de probă. Aceste căsătorit incomplete, prin nesiguranța lor, neînțelegerea dintre soți, întreruperile free- 395 vente, eontribuese și mai mult la reducerea fertilității. In special atei tn Banat, unde în orașe 19,4% dintre noi năs- cuțl sunt nelegitimi, iar în sate 20,0% (1934), constttuesc o adevărată plagă cu repercusiuni cunoscute asupra redu- cerii fertilității. In raport eu proprietățile etnice ale păturet noastre rurale, constatăm că, căsătoria, auând loe aproape numai în interiorul comunității, rar și între familii din aceeaș re- giune, s’a realizat în mod strict după sistemul numit endo- gamte. Istoria, registrele bisericești ale eununaților și eele dela Oficiul de stare cioilă, ne douedese numai practi- carea acestui sistem, exceptând pe alocurea unde țigănit ne Dulnereasă capitalul etnic. Sistemul nu a fost impus prin legi speciale, cum de ex.: Grecilor le-a fost tntersis să se căsătorească eu bar- bari. Romanilor patricieni cu plebee, sau Hindușilor cu in- divizi din caste străine. Pare că numai profunda noastră conștiință religioasă ne-a determinat să fim atât de endo- gamtct. Prin urmare e clar, sistemul de căsătorie ne-a pă- strat compoziția etnică a elementului dae autohton și a celui colonizat Roman, cu totul neamestecate eu alte nea- muri. Acest sistem de căsătorie pe eare îl urmează și astăzi masa populației rurale, nu înseamnă că-l izolează și-l slăbește plasma ancestrală distinsă, lată de ce: neamul nostru grație condițiilor geografice destul de aspre, s’a format extrem de încet. Primele grupări de familii, aseun- zânduse printre munți de năvălirile barbare, s’au căsă- torit numai între ele. Dovadă șl astăzi în satele dela munte populația nu are decât 3—4 nume de familii. Am treeut deei deja peste pericolul eonsanghtnitățit șt al izolării. Prin formarea de organizațiuni la început miel, pe urmă mart regionale, iar astăzi a unui stat care cuprinde majoritatea etniei noastre, adică cea mal mare parte a Românilor din orice parte a lumii ar locui ei, posibilitățile de amestec și-au deschis orizonturi enorme. Vor trece poate sute de ant până când populația din Basarabia șl Moldova se va căsători eu cea din Oltenia șt Banat. Putem să ne pro- nunțăm deei, eu multă certitudine, eă ascensiunea noastră 396 biologică numai acum începe. Numai acum flecare pro- vincie istorică are posibilitatea să contrlbue în mod larg și liber la construirea și închegarea specificului nostru etnic. Nouă ne incumbă datoria, la care trebue să ne gândim serios, ca să cultivăm posibilitățile ca taft Românit să con- tribue cu particularitatea lor la mosalcul de mâine al vi- talității noastre, eare ne va asigura locul pe eare îl me- rităm. Clar nu avem nevoie de tnfusta în sângele nostru a niei unui element etnie străin. Națiunea noastră poate să progreseze, să se înalțe, să eontribue eu oricât la des- voltarea artelor, științelor, a dreptului șl la orice ee e spre binele nostru șl al omentrel, numai bazată pe resursele etnice proprii stabilizate și pline de tradiții. IU. In mediul urban individualismul șl materialismul fiind mat bine reprezentate, consecințele lor asupra căsă- toriei și Indirect asupra fertilității șl pătrunderii elemen- telor străine, inferioare șl chiar dlsgenlce în corpul nostru ■etnie, le întâlnim mal frecvent. Tinerii din mediul civilizat, dorind încă dinainte de căsătorie numai confortul individual, adeseaorl desconsi- derând la alegerea de soț sau soție chiar capitalul ere- ditar, recurg în urmă aproape fără excepție la sterilitate voluntară șt la avort. Ea acestea mal adăugându-se șt vârsta înaintată, la eare se leagă căsătoria ne explică su- ficient, corelația atât de strânsă dintre starea socială a populației șl fertilitatea redusă. Fertilitatea populației orașelor noastre a scăzut la un nivel atât de inferior și datorită lipsei de paralelism dintre ceea ee se înțelege sub civilizație și ceea ee numim cultură. Prima e de import ușoară de imitat, mal ales eă e mecanizată. Populația de astăzi a orașelor, venită în mare parte aproape direct dela sate, 1 se supune repede. Cultura necesitând însă pregătire de bază, necesitând și o susținere continuă se însușește mult mai lent șl dificil. Să ilustrăm cu un exemplu din sânul nostru de aici: Aso- ciațtunet noastre încă din 1926 dela adunarea de Zalău, t s’a infîltrat în mod larg șl documentat principii de eu- genie șt biopolitteă. Pe atunci străinătatea niei nu s’a gândit la un asemenea sistem de promovare a capitalului național 397 3 uman. Cu toate acestea, astă st vedem eă sunt state în care acest program e trătt ehiar de cel mal umil cetățean, iar- noi am rămas aproape numai cu același auocat al susți- nerii acestui sistem de gândire, cu șl atunci. Dacă acceptam de atunci aeeastă grijă șt îl pregătlam teren larg, astăsi elitele noastre sociale dtn mediul urban s’ar prezenta cu o altă frecvență șt la un alt potențial biologic. Trecând la evoluția etnica a populației noastre din- orașe eare trebue să fie organul cugetării, al dinamismului șl al exteriorizării naționale, constatăm eă plasma ei ger- minativă dela răsboiu încoace nu e îndreptată înspre aceste scopuri. Aproape toate orașele și mai ales eele din provinciile alipite practică un sistem de căsătorie incompatibil eu o fertilitate normală și mai ales opus trecutului șl viitorului nostru. Exogamla pare că a dovedit o modă. In orașele din Basarabia, Transilvania, Banat șt Crfș- Maramureș, dela 27—35% dintre Români își iau soții de neam străin nouă. Neamul soliilor căsătorite eu Români, în Basarabia, Transiluanta, Banat, Criș'Maramureș în anui 1936. Mediul urban. (Date dela inst. Central de Statistică). NEAMUL SOȚIEI Provincia Român Ungur German Eureu RuS Total Rutean Alte Ucrainean Cifre 905 662 --- 3 4 200 36 Basarabia 0/ 100 73.2 --- 0.3 0.4 22.1 4.0 /o Transilvania Cifre 1729 1272 356 75 12 2 12 0/0 100 73.6 20.6 4.3 0.7 0.1 0.7 Banat Cifre 602 391 83 104 2 --- 22 °/o 100 65.0 13.8 17.3 0.3 --- 3.6 Crtș- Cifre 953 606 307 19 12 3 6 Maramureș °/o 100 63.6 32.2 2.0 1.3 03 0.6 Căsătoriile mixte în unele orașe din Ardeal au devenit chiar catastrofale pentru elementul românese. Ne având 398 îneă prelucrate șl chiar nici sosite date din toate orașele Ardealului, exemplificăm numai prin câteoa, eu cele dtn Dej, Zalău, Cărei, Baia-Sprle, Odorhelu șt Gheorgheni. Neamul sofiilor căsătorite eu funejionari de Stat și meseriași români, dela 1920—1 iulie 1936, in eâteua orașe din Ardeal. Funefionari de Stat Meseriași Total | Românce Unguroaice Evreice Nemțoaice Alte neam. Total Românce 'S Evreice Nemțoaice Alte neam. | Orașul o D C3 CD Dej Cifre lb5 117 43 3 --- --- 1/3 103 70 --- --- --- °/o 100 70.9 27.3 l.b --- 100 59.5 40.5 --- --- --- Zalău Cifre 93 47 43 1 --- --- 40 IU 30 --- --- --- ’/o 100 50.5 48 4 1.1 --- --- 100 25.0 75.0 --- --- --- Cărei Cifre IdO 101 44 3 10 2 129 86 75 --- 63 5 °/o 100 63 1 27.5 1.9 6.3 1.2 100 37.6 32.8 --- 27.5 2.2 Bata Sprie Cifre 28 12 14 --- 1 1 64 22 42 --- - - % 100 42.9 50.0 --- 3.6 3.6 00 34.4 65.6 --- - - Odorhel Cifre 89 22 43 --- 3 1 22 3 18 1 “/o 100 31.9 62.3 --- 44 1.4 10'1 13.6181.8 4.5 - --- Gheorgheni Cifre 41 14 27 --- --- --- 27 7| 19 --- 1 - % 100 342 65.8 --- --- --- 100 25.9| 70.4 --- 3.7| --- Chiar în aeeste orașe am ales numai două profesiuni, mai caracteristice: funcționarii de Stat, cart eonstltuese clasa diriguitoare șl meseriașii, eari formeasă elasa de mijloc, atât de redusă la noi. Ak&w/w//;/or Ctt&Âw/e Ct/£/7CșfosW e/r j/?/ foc&/ev vom putea fi apoi apreeiati după cuviință de opinia noastră publică. Vom spicui în eele ee urmează din rapoarte intrate după tipă- rirea rapprtului nostru general. Despărțământul eentral judefean Sălaj. Raportul lui amintește de 9 despărtăminte de plasă organizate și anume: Zălau, Șitnleul Silnaniei, Cavei, Valea lui Mihaiu, Tășnad, Supurul de Jos, Crasna, Jibou și Bă- sești. Dintre acestea n’au înaintat însă rapoarte deeât Zălaul, Băseștii. și Careii. Numai despre ele relatează și raportul pe eare îl avem îna- inte. întrucât despre bogata șt pilduttoarea aetiuitate a desp. Caret,, condus de dl Aurel Cosa, directorul liceului „Vasile Dueaeiu" din aeeL oraș, am uorblt în cuprinsul raportului nostru general, rămâne să în- șirăm aici faptele mat importante ale desp. Zălau și Băsești. 414 întâiul este condus de dl prof. Eeoniin Ghergariu, directorul IU eeulut de băieți din Zălau. Despărțământul a auut în vedere, ta anul trecut, atât orașul, cât și satul. întrucât prluește activitatea din Zălau, principala preocupare a comitetului a fost gruparea Românilor și uni- ficarea lor sufletească, pentru a putea astfel lupta eu puteri unite în acest oraș, adeuărată insulă de streini într’o mare de sate eurat ro- mânești. „Era mare neuoie de aceasta — spune raportul — întrucât toți Românii din Zălau fiind funcționari, sunt uentți din diuerse părfi ale fării, fără a auea nimie sufletește în afară de obârșia comună¹¹. In acest seop a fost creată „Casa Națională a Astrei¹¹, instalată într’un local din plin centrul orașului. O bibliotecă de 800 de uolume, stă-atei la dispo- ziția intelectualilor; o sală de lectură cu revistele și ziarele curente, două săli de distracții și jocuri reunesc aproape zi de zi pe Românii din Zălau. Tot acolo a fost pusă la dispoziția lor o popicărie modernă, foarte freeuentată, aducătoare de frumoase câștiguri, pe care despăr- țământul le transformă în bunuri culturale. Tot Casa Națională adăpo- stește un început de Muzeu regional, pe eare președintele despărță- mântului îl organizează pe cheltuială proprie. Au fost adunate până acum numeroase piese istorice, etnografice și religioase. In căminul „Astrei¹¹ își tin apoi ședințele toate reuniunile românești din localitate. Astfel întreagă mișcarea națională din Zălau se grupează în jurul „Astrei¹¹ — o notă bună pe eare ținem s’o subliniem eu toată căldura, întrucât prea numeroase sunt exemplele de ceartă și bârflre, pe care ni le oferă orașele și uneori și satele noastre. Despărțământul are apot și un organ de publicitate: Gazeta Sălajului, eare apare săptămânal sub conducerea președintelui, redactori fiind dnit Grațtan Măreuș și Emil Gaurtș. Gazeta este un organ de informatii și afirmare românească pentru intelectualii județului. Apărând sub egida „Astrei¹¹, această foaie își păstrează întreg prestigiul pe linia Intereselor permanente ale ro- mânismului. Ea are aproximatiu 900 de abonati. Despărțământul a început colectarea sumelor pentru ridicarea unui monument la Zalău lui Gheorghe Pop de Băsești, marele Român al cărui cult e atât de viu în această regiune. Gândul veehiu al acestui despărțământ, de a se încadra mai bine în noua ideologie a „flstrei¹¹, a putut fi înfăptuit în aeest an prin înte- meierea a trei organizații șotmănești. Despre ele și despre șoimiada dela flgrij, organizată a doua zi de Rusalii, am relatat în raportul no- stru general. De astădată suntem în măsură să adăugăm eă alte trei comune sunt în curs de organizare. Clubul sportiv „Unirea¹¹ din Zălau s’a alăturat șt el Șoimilor. Au fost rostite câteva conferințe la sate șl în Zălau, eu prilejul serbărilor naționale. • Despărțământul Săsești, prezidat de părintele protopop Laurenjiu Erau, are o mare protectoare în d-na Elena Hossu-Longin, fiica lui Gheorghe Pop de Băsești. D-sa sprijinește și stimulează toate acțiu- nile acestui despărțământ, ale cărui mijloace sunt de altfel destul de 415 4* modeste. Ga adunarea generală dtn August 1936, la care au participat aproape 3000 de țărani, d-sa a mtșeat adânc asistenta, pouestind amin- tiri jdtn lupta pentru românism a „Astrei* sălăjene. Cu acest prilej — adunarea a avut loe in Sărăsig — a fost organisată și o exposifie de țesături țărănești. A fost întemeiat în anul treeut un eere cultural eu sediul in co- muna Biușa, cu participarea mai multor comune înuecinate. In acest eere au fost rostite mat multe conferințe. S’a făeut chiar o încercare de școală fărăneaseă, deocamdată eu țărani din această localitate, flu fost rostite 8 conferințe la 16 eleni țărani. Despărțământul a mai înte- meiat o cooperativă la Cehul Siluaniet, cu scopul de a promova vteafa economică românească a regiunii. La 10 Mai 1937 a fost organizată în aceeași localitate o serbare grandioasă, la care au participat 35.000 de fărani. S’au tinut eu aeest prilej eonfertnje, a cântat corul fărănese din Tohat, mai mult a impresionat însă jocul călușerilor din Băsesti. Să nădăjduim eă aeest despărțământ, trezit la uieajă nouă, va înălța iarăși prestigiul „Astrei* în aeeastă regiune, unde numele Aso- etajiunll a fost odată atât de prețuit. Nu se amintește nimic în raportul Sălajului despre reorganizarea despărțământului din Șimleul Siluaniei. Avem însă satisfacția de a anunța că și aici se ivese zorile unei înviorări. Ga adunarea generală din Iunie, vechiul comitet, condus de dl Dr. A. Aeiu, și-a prezentat demisia, în locul d-sale fiind ales altul sub președinția dlui Dr. I. Ossian, di- rectorul liceului „Simeon Bărnujiu" din Șimleu. Noul comitet, în fruntea căruia se află un intelectual atât de distins, adânc cunoscător al ne- voilor locale, promite pentru iarna aeeasta o școală țărănească pentru bărbafi și una pentru femei, întemeierea de cercuri culturale, promo- varea vieții românești în orașul de reședință al despărțământului, tot atât de impestri|at cu streini ca și Zălaul. etc. Despărțământul central judejean Turda și-a schimbat și el condu- cerea, în primăvara trecută. In locul dlui Petre Sueiu, directorul liceului „Mihatu Viteazul", ridicat la rangul de președinte de onoare, a fost ales la postul de conducere dl avocat Dr. Const. C Aldea. Ajutat de câțiva colaboratori entuziaști, d-sa a colectat în anul trecut frumoasa sumă de 48.000 Gei, din care o mare parte a fost utilizată pentru înte- meierea unei biblioteci publice, în acest oraș lipsit de o astfel de in- stituție. Din donatii (în fruntea cărora stau Fundațiile Regale șt Casa Șeoalelor), din cumpărări avantajoase dela librăriile din capitală și din fondul amintit, s’au achiziționat până acum 1200 de volume de aleasă calitate, care stau la dispoziția cetitorilor. Această frumoasă bibliotecă este așezată într’o sală spajioasă a Casei Culturale, complet renovată, într’un spirit românese, în cursul anului treeut. In aceeași Casă Na- țională se află o spațioasă sală de conferințe, câteua încăperi pentru un Muzeu regional, în eare se găsesc deja piese de interes istoric șt etnografie, colecționate de vechiul comitet. Turda va auea deei șt ea un Muzeu regional al „Astrei". 416 Acestea au fost realizările mai de seamă ale noului comitet tn cursul anului trecut Bl promite să poarte de grijă și de despărtămtn- tele de plasă ale județului, lăsate in părăsire. Auem tneredere tn energia lui tinerească. Despărțământul de plasă Biled (]ud. Timlș-Torontal), condus de dl Dp. 1. Demian, notar publle, a organisat, tn cursul anului treeut, cercuri culturale la Biled șt Lovrin, a recrutat 5? de membri, a rostit confe- rințe în câteva comune, posedă o bibliotecă de 150 volume. Despărțământul de plasă Copalnic-Mănăștur (jud. Satu-Mare). condus de dl Emil Dragomir, protopop, ne anunjă că are cercuri culturale or- ganizate tn 20 de comune, toate dispunând și de biblioteci. In aceste cercuri au fost Jfnute tn cursul anului treeut 57 de conferințe din toate domeniile. Pagina eugenieă. Contraseleețiunea socială prin natalitatea diferențiată de Or. I. Facâoaru. Problema eare faee obiectul rândurilor de fajă a fost discutată pe larg în diferite alte articole și lucrări. Ne vom abține să dăm so- luții, — care pot fl găsi’e în scrierile amintite — limttându-ne să în- tregim discuita mai veche a acestei chestiuni eu câteva date recente. Amintim tn prealabil concluziile din articolele noastre anterioare: 1. Superioritatea ca și inferioritatea biologică a indivizilor șt a grupelor etnice sunt ereditar condiționale. Acțiunea mediului, realizările igienice, Instruirea, ete., ameliorează condițiile de vieajă și conduita socială, dar nu schimbă dispozițiile ereditare; 2. Straturile sociale dlsgeniee sunt mai prolifice decât straturile normale și eele mai puțin prolifice sunt straturile sociale superioare. Caracterul rezumativ al rândurilor noastre ne silește să renunjăm la înfățișarea unui material demonstrativ suficient. O laeună pentru cla- rificarea problemei de fajă este o a treia idee fundamentală — pe care rămâne să o discutăm tnlr'unul din articolele viitoare — dar pe eare trebue totuși să o menționăm aiei pe scurt: 3. Pă măsură ce ne ridicăm dela baza piramidei sociale către oârful et. îusestrarea biologică naturală medie crește progresiv. In alji termeni eficienta culturală șt socială medie se menține în raport invers cu capacitatea prolifică. Familii numeroase tn mediul cărturăresc sunt asi cașuri excepționale. In boerimea noastră ea și in nobilimea occi- «1? dfentală o prolificitate mai ridicată deeât aceea a claselor largi era regula, așa eum e firese dinpunet de ufedere social șt eum e de dorit din punct de uedere biologie. Inuersarea acestui proces bio-etnie este unul din eele mai primejdioase simptome. Să analizăm efectele acestui proces din punct de uedere al seleefiunei sociale. ' Admițând că auem două grupe de populație A și B la început tn proporfii egale, să vedem după Lenz evoluția raportului lor numeric, dacă factorii demografiei variază: a) In grupa Ă ating perioada de reproducere trei copii în medie de fiecare căsătorie, iar în grupa B patru copii. Socotind o gene- rație egală eu 33 de ani, proporția eelor două populatii va fi peste o ăută de ani de: —28%, B—72%. Peste 300 de ani: A—7%, B-93%; b) Chiar daeă am admite eă numărul copiilor în eele două po- pulatii ar rămâne egal, să zicem patru eopii, dar eă succesiunea ge- nerațiilor ar fi deosebită (etatea lă căsătorie), în A 33 de ani, în B 25 de ani, am avea după 100 de ani: în A—33%, înB—67%, după 300 de ani; în A—ll°/o, în B—89%; e) Combinând eele două condiții, așa eum le găsim des în rea- litate, deoarece indivizii eăsătorifi de timpuriu au de regulă eopii mai numeroși și admițând eă în grupa A ating etatea de reproducere trei eopii de familie tn medie după 33 de ani, iar în grupa A am avea patru copii după 25 de ani situația ar fi atunei după 100 de ani: A—17.5°/o« B—82.5%. După 300 de ani: A-0.9%, B—99.1»/o. Populafia din lotul A este aproape dispărută. Profesorul Thomsen faee ipoteza, eă daeă în urma răsboiulut de 30 de ani 1610—1648 când Germania a pierdut 2/3 din populație, fata ar fi fost populată din nou eu negri, așa îneât ei să fie în proporție egală eu albii și daeă negrii s’ar fi căsătorit tn medie la 25 de ani și ar fi avut în medie 4 eopii de familie, iar albii s’ar fi căsătorit la 33 de ani și ar fi auut 3 eopii de familie, am avea astăzi la 1000 de cetățeni germani 991 negri și 9 albi. Situația reală în Afriea de sud indieă astăzi o și mai mare deosebire. După recensământul din 1921 sunt la 1000 de albi 25.7 eopii, iar la 1000 de negri sunt 50.6 eopii. Bi au deei un număr dubi Iu de eopii. Tabloul real este atunci: Albi: Negri: Albi: Negri: 2 eopii: 4 eopii: După 0 ani 50% 50% 1:1 După 100 ani 6% 94O/o 1:16 După 300 ani 0.025% 99.975% 1:4096 Copleșirea albilor de către negri în Afriea de sud este mai ra- pidă în realitate, pentru motivul eă ei formează dela început marea majoritate a populației. Din punet de vedere al seleefiunei sociale fe- iiomenul rămâne identie pentru oriee corp etnic, în care natalitatea diferă esenfial dela o clasă socială la alta. In Prusia, — spune Sens — funcționarii superiori șl profesioniștii liberi indicau 2.0 nașteri în medie de familie, pe eând lucrătorii neinstruiti aveau 4:1 copii în medie. Ra- 418 portul fiind 2:4 rezultă tabela următoare, daeă socotim la 33 de ani durata generației: Grupa A. Grupa B. A:B După 0 ani 50.0% 50.0% 1: l După 100 ani 11.1% 88.9°/o 1 :8 După 300 ani O.2°/o 99.8% 1:512 Populajia de felul grupei A dispare in decurs de 300 de ani, un. fragment de timp neînsemnat în vieafa unui popor. Părerea eurentă eă clasele de jos sunt un izuor nesecat de înzestrare superioară este o iluzie lipsită de orice bază reală. „Rezervoriul înzestrării superioare s’ar putea păstra în clasele de jos eu toată ascensiunea elementelor •de ualoare numai atunci” — afirmă Leng și ne însușim părerea lui — „când aeeste elemente s’ar înmulji mai repede ea elementele neînze- strate. Tocmai contrariul este eazul, așa eum am văzut. Și pentrueă familiile aflate în ascensiune sunt menite la rândul lor dispariției, ur- marea inevitabilă este secarea rezeruoriului de înzestrare superioară în populafia întreagă”. Situa|ia la noi nu se deosebește eu mult. Daeă în treeut carac- terul agrar al fării noastre anihila într’o măsură asemenea efeete, nu mai este eazul astăzi eu desuoltarea uleții industriale și urbanizarea 'progresiuă. Ca pretutindeni, populafia crește în primul rând în dauna elementelor de ualoare biologică, pe eând elementele disgeniee, re- zultate din proletarizarea statului intelectual și muncitoresc în deosebi se înmulfese și domină terenul într’un mod îngrijorător. Posibilitățile de câștig în industrie înlesnesc propagarea acestor elemente. Primejdia prevalării și a domițjării elementelor inferioare din punet de vedere biologie asupra elementelor superioare este unul din motivele pentru eari în politica demografică a factorului calitativ trebue să t se dea Importanta cuvenită. Repetăm în chip de concluzie ceea ce d-sa a formulat Cu un deceniu și jumătate în urmă. E necesar să se precizeze: natalitatea pe clase și categorii so- ciale; cauza diferentelor și aplicarea unui complex de legiuiri menite să comprime prolificitatea disgenicilor și a straturilor de o scăzută va- loare biologică, pe de-oparte, iar pe de altă parte, să se încurajeze ■eu mijloace concrete căsătoria și prolificitatea persoanelor de ambe .sexe superior înzestrate. 419 Material informativ și eroniei. Sosind vestea mortii membrului nostru. în Comit, eentr. Al. Lupeanu- Melin la încheierea numărului, art. eomem. ua apare tn număruluiifor. • Rectificare: Streeurându-se tn ta- bloul eonferinjelor, tinute de des- părfămlntele „Asoelațiunii*, publicat în ti-rul 4 al rev. „Transilvania", o eroare privind desp. central Jude- țean Mercurea-Ciuc, indieându-se numărul de 68 în loe de 373 con- ferințe, câte s’au finut de fapt în aeest despărțământ, facem prin aceasta cuvenita rectificare. Biroul eentral al „Astrei¹¹. * Sărbătorirea lui Tiberlu Breăieeanu s’a săvârșit în cadrul adunării ge- nerale dela Timișoara, odată eu re- presentarea de către Opera Ro- mână din Cluj a scenei sale lirice „Seara cea mare". A fost un mo- ment înălțător pentrueă s’a arătat și cu acest prilej consonanta ce există între sufletul românesc șt folclorul musteai pe eare l-a ridicat la nivelul artistic, scumpul nostru maestru. In numele „Astrei" a vorbit celălalt mare creator muzical con- temporan Sabin Drăgoî, rostind ur- mătoarea cuvântare: Ilustre Maestre, Scump prieten, „Azi, când vreau să te cânt, să te preaslăuesc, simt că vorbele mele sunt prea sărace, palide pentru a zugrăvi figura, sufletul și faptele tale, monumente cioplite deapururi fn gra- nitul conștiinței românești. Născut tn Lugojul însorit și ferme- cat al traiului românesc, unde răsu- netul pașilor sacri ai profeților nă- dejdilor de ieri și tmplinirilor de azi deabea s'au ogoit, ursitoarele ți-au înconjurat leagănul într’o horă, te-au îndrăgit, ie-au vrăjit și te-au înzestrat eu darurile lor eele mai negrăite, ea să se fericească de tine făt natu, ea să fii nesfârșit de bogat, iar din avuția ta nesecată sâ risipești măr- găritare strălucitoare: raze luminoase- în sufletele întunecate de obidă. Ele- te-au cununat cu nemurirea! Răsărit pe firmamentul cerului mo- horii al vieții noastre de neam ea un luceafăr sorocit acelor vremuri, tu le-ai fost o blândă mângâiere, te-ai strecurat tn sufletele oropsite prin cântecele tale și le-ai ușurai povara așteptării maibinelui de azi. In timp ee alți sortiți ai neamului căutau calea mântuirii și luptau eu arme mai violente pentru fericirea lui, cu tăria graiului răsfieat intru re- dobândirea dreptului nostru milenar, tu ai ales unealta cea mai subtilă și sublimă: muzica, a cărei putere ma- gică e bănuită din cele mai îndepăr- tate timpuri. Adevăr grăese ție: Nu- mele tău va supraviețui pe acele ale ortacilor tăi! Cântecele noastre au mai ispitit și și pe alți îndrăgostiți de întinsa câm- pie a sufletului românesc, dar îm- prejurările neprielnice nu le-au scos în cale decât puține fructe vermă- nouse, căzute in calea trecătorilor- la întâmplare. Tu însă ai ochit fruc- tele sănătoase, trainice, din vârful pomului, coapte la lumina și căldura nemijlocită a soarelui și le-ai cules eu grija și sfințenia ritualului, pe care numai grădinarul harnic le resimte- și înțelege când culege fructele gra- dinei sale, roadele muncii sale. Când împrejurările fericite te în- drituiau, ți-ai încununat menirea du- rând așezăminte unde cântarea — dragostea ta veșnică — este stăpână, iar credința este frumosul, Opera Română ți Conservatorul dtn Cluj, un templu și o școală a muzieei, ca să se înfrupte de vraja ei binecu- vântată, cât mai mulți doritori. Fie-mi îngăduit a statornici că dacă hărnicia, înțelepciunea și nu mai puțin obo- seala ta nu ar fi grăbit înfăptuirea acestor focare de cultură in acele timpuri de proaspătă și caldă însu- flețire, timpurile eari au urmat, nu mal permiteau putința de a le în- temeia. In viața atât de rodnică și bine- cuvântată a bătrânei și veneratei noastre „Astre“, eare azi iți aduce prinosul ei de recunoștință șt omagiu prin modestul meu graiu, ai fost un slujitor credincios și devotat, un stâlp de reazăm, căreia nu i-ai precupețit serviciile și darurile tale, de cari te-a învrednicit Tatăl cel ceresc spre lu- minarea poporului nostru. Pentruca sărbătorirea să fie vred- nică de mărirea ta, Regionala Bănă- țeană a „Astrei* a ales cadrul ace- stui prasnic, țara ta de obârșie Bă- natul, care te-a născut, crescut și oferit neamului plocon neprețuit, Opera ,Română din Cluj, al cărei părirte generator ești eu drept cuvânt, în semn de dragoste și nemărginită admirație a venit — la chemarea noastră — spre a însufleți opera ta cea mai capitală tn fața bănățenilor, cari n’au avut fericitul prilej Încă de a o cunoaște, ea să vadă, să audă, să creadă șt să se bucure și scu- lându-se tn picioare Uit natu dintFun suflet și fntr’un glas să strige eu mine împreună: 8ă trăiești iubit fiu al țării, podpabd nestemată a nea- mului, făt-frumos al artei românești] Bănatul tinerețe! tale, care este mat îndreptățit a se mândri de gloria ființei tale, în dorința de a pecetlui amintirea neștearsă a zilei de azi, se alătură prin Asociația Corurilor- șl Fanfarelor Române din Banat, al cărei președinte de onoare suntem fericiți a te ști tn fruntea noastră și în semn de omagiu îți oferă această cunună de lauri modestă, semn al gloriei și biruinței de eare te-ai în- vrednicit, pe eare te rugăm să-l pri- mești eu aeeeaș dragoste de care suntem încălziți. Iar corul „CratNou" care te poartă în suflet și nu uită garoafele del» Brașov îți oferă acest mânunehiu de trandafiri*. La aeeste înaripate euvtnte, ma» teatral Ttb. Bredlceanu a răspuns: Doamnelor ți Domnilor, Iubite jrate Drăgoi. Iți mulțumesc din toată inima pentru frumoasele cuvinte pe eari le-al ro- stit în numele Asoeiațiunei pentru li- teratura română și cultura poporului român, în numele Regionalei Bănă- țene a acestei instituțiuni, a Asoeia- țiunei corurilor și fanfarelor dtn Ba- nat și în numele Societății corale „Graiu Nou“ din localitate. Aprecierile aduse la aeeastă oea- ziune activității mele tn ogorul mu- ticei românești îmi sunt eu atât mai' valoroase și mă Impresionează eu atât mai mult, eu cât ele vin tocmai din partea ta, scump prieten, care prin minunate opere de artă de eea mai autentică factură românească, ai ridicat biruitor, la înălțimi nebă- nuite, steagul muzieei noastre na- ționale culte. înțelegător și echitabil eumpenttor al unor vremuri trecute, ai apreciat roadele ostenelilor mele, eu drept cuvânt, sub unghiul de vedere al epocet în care am activat și tn care rolul meu, ea și a altora, a fost, să continuăm lupta începută de înaintași, 431 pe multe tărâmuri, pentru apărarea ‘Cauzelor sfinte ale neamului nostru. Unul din aeeste tărâmuri era ee/ XX., Nr. 1—5. Femeia Satelor (Deva), a. 111., Nr. 3. Hotarul (Arad), a. IV., Nr. . Junimea literară (Cernăuți), a. XXV., Nr. 4-12. Izvorașul (Bistrița-Mehedtnți), a. XVI., Nr. 3. Gazeta cărților (Ploiești), a. VI., Nr. 17—18. 19—20. Jj’Europa orientale (Roma), a. XVII., Nr 111-IV. Luceafărul (Timișoara), Nr. închi- nat „Astrei Bănățene", a. III., Nr. 3—4. Neamul Românesc p. popor (Bu- curești), a. XXV., Nr. 8, 9—10. 428