Anul 68. Mai—Iunie 1937 Nr. 3. TRANSILVANIA (Buletin de tehnică a culturii.) „Ziua Astrei’* de Dr. luliu Moldovan, Președintele „Astrei¹⁴. „Ziua Astrei* are rostul de a strânge rândurile în jurul Asoeiațlunei noastre, de a 1 asigura mijloace materiale pentru desăvârșirea programului de muneă șl, în deosebi, de a fi un prilej de manifestări culturale, specifice rosturilor „Astrei". In afară de aeeste scopuri ziua „Astrei* va avea menirea să accentueze în fiecare an o altă problemă sau cerință etnică de covârșitoare importanță, dând astfel o modestă contribuție la soluționarea ei. Toate aeeste rosturi va trebui să le îndeplinească șt „ziua Astrei* din acest an. Pregătită mai bine, acțiunea noastră va trebui să dea roade neasemănat mat bogate, pentru a învinge mai ușor indiferența eelor meniți să ne ajute, pentru a angaja la o muneă tot mal stăruitoare și rodnică energiile intelectualilor, dornici de a restabili ve- chea noastră solidaritate șl de a contribui dezinteresați — peste partide și confesiuni — la propășirea noastră culturală. „Ziua Astrei* va trebui să ne asigure mijloacele ma- teriale suficiente, pentru a feri în viitor venerata noastră Asociație de a eerșt zadarnic ajutoare oficiale șl pentru a ne spori activitatea șl a angaja la o tot mai largă con- tribuție armata de colaboratori, dornici de a ne da tot concursul lor întru realizarea programului nostru. De fapt. 145 1 școlile noastre țărănești, ajunse — grație prea-generoasei danii a Maiestății Sale — la peste 50 în anul acesta, vor trebui considerabil sporite, ea să-și poată împlini rostul lor. Șl, pe lângă un număr tot mai mare de cursuri și șeoli țărănești de seurtă durată, va trebut să înființăm în câteva centre mal importante din Ardeal și Banat școli superioare țărănești, de o durată mal lungă, de 3—4 luni, eu poslbi-' lități de instrucție șt demonstrație mai bogate șl cu elevi selecționați dintre eei mai distinși absolvenți ai școlilor țărănești, tipul de azi al „Astrei". Da trebui să ne gândim, ea — pe lângă școlile mult sporite pentru țărance — să înființăm, pentru femeile dela țară, centre de instrucție mai amplă — în deosebi practică — în domeniul artei națio- nale, a industriei casnice, a gospodăriei, a ereștertt co plilor, ete. Să nădăjduim, eă se vor afla donatori însuflețiți de rostul acestor instituții șt hotărîțt să ne facă prin ge- neroase danii posibilă realizarea acestor școli, pe cari le eredem de o covârșitoare importanță. Va trebut să dispunem de mal multe mijloace mate- riale pentru a putea generaliza organizațiunea „Șoimii Gar- pațllor", o altă ereațtune a „Astrei", menită să disciplineze spre bine tineretul, să imprime gândurilor șt faptelor ace- stuia pecetea răspunderii șl demnității etnice. In cadrele „Astrei" a fost gândită șl creată și această organlzațtune, o parte integrantă a ei va trebui să rămână totdeauna, căci numai adresându-se sufletului mat primitor șl generos, minții mai educabile a tinerel generații, „Astra" va putea nădăjdui să înlocuiască concepția de vieață materialistă, azi dominatoare, eu una eare să închine neamului șt prin neam lui Dumnezeu jertfa, lupta șt rodul existenței noastre. „Astra" va trebui să sporească șeoltle pentru mese- riași, după modelul celei create la Tg.-Mureș, din inițiativa președintelui despărțământului nostru de acolo, apoi șco- lile pentru muncitori, muncitoare șt alte categorii, de a căror întărire și propășire profesională și etnică, azi nu se prea interesează nimeni. „Astra" va trebui să lupte mat hotărît, să întreprindă o acțiune mai sistematică, pentru a păstra șl regenera o tradiție înțeleaptă, portul, dansul și cântecele rămase dela. 146 înaintași, eari — ele, în deosebi — în ansamblul lor — sunt capabile, să creeze ambianța caldă, proprie șt nece- sară sufletului românesc, protectoare pentru ființa și firea noastră românească, pavăză în acelaș timp față de ade- menirile civilizației moderne. Tradiție, port, dans șt cântec, eari au un rost eu mult mai adânc în vieața neamului, decât de a fi studiate șt catalogate în muzee de curiozități, de a servi ea decor în zile de sărbătoare sau ea să ne mân- drim generos — de sus de tot — eu ele în discuții de salon, în loe să ne închinăm eu modestie și smerenie în fața acestei eomori, pe eare, sporită șt regenerată, trebue să o lăsăm moștenire urmașilor. Căci mai mult îi va ajuta pe aceștia să rămână români, comoara moștenită a creației șt înțelepciunii românești dtn trecut, decât toate comorile materiale ale lumii, toate cunoștințele luate din cărți șl toate artificiile civilizației. Dar, înainte de toate, Asoetațiunea noastră va trebui să se intereseze în mod deosebit de ținuturile cu probleme etnice grave, eari cer de atâta vreme o urgentă șl radi- cală soluțtune. Așa eum din îndemnul șt pe drumul trasat de „ Astra “ s’a început o acțiune românească în Secuime, așa eum în Banat „Astra“ a reușit să solidarizeze în ca- drele unei Regionale pe intelectuali, în scopul unei mat energice lupte contra declinului etnie, care atât de dureros caracterizează acel ținut, așa Asociația noastră va trebui să-și îndrepte toată grija ocrotitoare către românii dtn Munții Apuseni șt către populația românească de-a-lungul graniței de Vest, pentru ea eu o zi mai de vreme să si- steze urmările desbinătoare ale luptelor politice șl confe- sionale, să solidarizeze în jurul necesităților proprii, etnice, toată suflarea românească din acele ținuturi, să elaboreze programe de muncă, obligatoare pentru toți șl să angajeze, prin forța solidarității, prin convingerea rezultată din evi- dența dezastrului ee amenință, pe toți la o rodnică cola- borare, la o progresivă asigurare a viitorului elementului românesc, la o continuă executare a programului de muncă, independent de eonstelațlunile politice ale zilei șt de in- terese și ambiții personale sau locale. Când vom reuși să facem, ea — eel puțin în acele ținuturi, atât de amenințate, 147 1* unde orlee greșală, indiferentă, desblnare, slăbiciune echi- valează eu slăbire șl suferință etnieă, — când vom reuși, ca cel puțin acolo, desblnarea sau indiferenta să facă loc unei solidarități etnice, luptătoare, atunci abia ne vom simți descărnați de o mare grijă. lată punete programatice, cari cer și merită interes și jertfă. Șt cerem interes șt jertfă, susținând dreptul no- stru la ele și datoria fiecărui bun român de a ni le da, nu prin promisiuni, cart poate nu se împlinesc, el prin fapte, prin realizările începute șt prin tot prestigiul „Astrei*, care eu atât mai mult merită interes și jertfă, eu eât munca în ca- drele Asoeiațiunii a fost și este destnteresată șt nu așteaptă ea recompensă ntet diurne, niei jetoane, niei salarii. Dar „ziua Astrei" din acest an va auea să sublinieze și una dintre eele mai imperioase cerințe de ordin etnie: unirea sufletească a tuturor românilor. Conferințe, cuvân- tări, publicațtuni, șezători, toate manifestările culturale ale aeelei zile vor trebui să accentueze realitatea unității noa- stre etnice, necesitatea unirii sufletești, roadele acestei uniri și primejdiile desbinării, vor trebui să caute eu toată dragostea și să prezinte eu toată convingerea și mândria fapte bune, merite, jertfe, creații, vieți românești închinate binelui, din toate provinciile Țării românești. Șt ea un ră- sunet al acelor manifestări să rămână îndemnul șl dorința, ca înainte de toate să căutăm totdeauna părțile bune ale fraților de pretutindeni, să învățăm în sfârșit să ne iubim, stimăm, să prețuim meritele șt jertfele tuturor, cari doar ele împreună ne-au adus patria, eare ne unește. „Astra* noastră nu va trebui să facă eforturi deosebite, pentru a corespunde acestei chemări, căci de când ea există, spo- rirea rezistenței etntee prin unirea tuturor în euget șt sim- țiri t-a fost una dintre principalele năzuințe. lată gânduri,puncte programatice și fapte, cari — suntem siguri — ne vor aduce noul adeziuni, noul colaborări șl sprijinul material, necesar întăririi scumpei voastre Aso- clațiunt. 148 De „ziua Astrei¹¹ de Ion Breazu. Tâlcul zilei. Când conducerea bătrânel șl vrednicei noastre Aso- eiațtuni pentru literatura română șl cultura poporului român s’a gândit să facă din a doua si de Rusalii „ziua Astrei¹¹, de bună seamă eă a auut în uedere tâlcul adânc, pe eare Biserica îl atribue acestei sărbători. Căci așa precum Spi- ritul Sfânt a eoborît, în aeeastă zi, asupra capetelor chi- nuite de îndoială și neliniște ale Apostolilor, dându-le pu- terea să ducă pretutlndenea adevărul cel veșnic, duhul so- lidarității șt al conștiinței naționale, sentimentul răspunderii față de semenii noștri șt față de viitorime a eoborît asupra neamului nostru, în ziua când vrednicii lui conducători au întemeiat „Astra “. Asemenea eelor doisprezece Apostoli, eare au împărtășit tuturor învățătura eea mântuitoare, de mai bine de trei sferturi de veac, vestitorii „Astrei¹* au răspândit pe întreaga întindere a pământului românese, dar mat ales la Românit de dincoace de Carpați, duhul jertfei pentru binele comun, credința în veșnicia neamului șl în virtuțile lui creatoare, binefacerile culturii șt ale civilizației. Dar credințele, asemenea flăcărilor, se sting dacă nu sunt hrănite fără întrerupere. De aceea an de an sfânta noastră Biserică îșt amintește ziua binecuvântată când lim- bile de foc au cutremurat pe eei doisprezece Apostoli, dându-le curajul să fie nebiruițl în lupta pentru Domnul. An de an „Astra" va chema, în ziua aeeasta și ea întreaga suflare românească pentru a-t vesti adevărurile pentru eare a luat ființă șt pe eare vrea să le sădească în fiecare con- știință românească. „Astra" mai actuală decât oricând. Șl nu ne îndoim eă chemarea el nu va fi ascultată. Pentrueă ea izvorăște din grija neprihănită pentru nevoile veșnice ale neamului nostru. Cei ee au pus temeliile ace- stei societăți au îngemânat-o eu poruncile eterne ale ființei noastre naționale. Ținem să o spunem aceasta pentrueă s’a erezut, în întâii ani de după Unire șl se mal crede și 149 astăzi de către unti Români seurțt la minte șt pestriț la inimă, eă „Astra" nu mat are nici un rost, deoarece o mare parte din adeuărurile pentru eare a fost întemeiată au fost atinse prin actul istorie dela 1918, iar eele pentru eare trebue să luptăm fără odihnă — preeum e de pildă cul- tura — pot fi înfăptuite mai de grabă de alte instituții, ocrotite astăzi de statul național. Mit șt mii de fapte la eare asistăm zilnic, uneori plini de reuoltă, alteori de descura- jare, de eele mat multeori indiferenți, vin să aducă însă o dureroasă desmtnțire acestei erezii, impunând tnteruenția grabnică a „Astrei". Vechea noastră solidaritate între clase, între oraș șt sat, este pe drumul de a dispare eu totul. Intelectualul și orășanul, proaspăt ajuns la huzureală, se simte tot mai strein de țăran, iar acesta din urmă uede în „domn" mat adeseori un exploatator, decât un frate de același sânge și de aceleași credințe. Sentimentul de răs- pundere și jertfă pentru interesele permanente ale nea- mului au fost înlocuite cu Indiutdualismul orb șl hrăpăreț. Omenia, eea mai aleasă dintre virtuțile de altădată, nu mai este deeât o amintire de basm. Nu ea este aeeea care faee astăzi loe valorilor în societate, el obrăsnicia șl min- ciuna. Patrimoniul nostru național, limba, portul, dansul, cântecul, în loe să rămână drept eea mai scumpă comoară a noastră, pavăza nebiruită a ființei noastre naționale, dis- pare sub oehit noștri, în statul întregit, lăsându-ne fără apărare în fața primejdiilor eare se ridică uriașe la ori- zont. Familia, izvorul cel mai curat al fericirii noastre ea oameni și ea neam șl-a pierdut nimbul sacru de odinioară. Legile eare alcătuiau altădată tăria ei, sunt călcate eu ci- nism și inconștiență, atât de cei de sus, eât și de cel de jos. Pentru cultura mulțimilor se face mal puțin decât în alte țări mai sărace șl mat puțin înapoiate decât a noastră. In fața acestui spectacol catastrofal, scepticismul șl descurajarea pune stăpânire până și pe sufletele eele mat robuste. Urmăriți zilnic presa, ascultați convorbirile parti- culare între oameni din toate categoriile sociale și vă veți convinge de năprasnica întindere a acestor miasme otră- vitoare. lată de ee „Astra" simte mai mult decât oricând da- toria de a-șt intensifica acțiunea salvatoare, punând în joe 150 întreg capitalul el de Idealism șl muneă solidară pentru «apărarea șl creșterea patrimoniului național. Serbările „Astrei". In „ziua Astrei" ea va chema la datorie pe toți Ro- mânii. așezându-i pe frontul unic al intereselor perma- nente ale națiunii. In sanctuarul el orice pasiune de partid și de confesiune va fi înăbușită. Ea serbările organizate de „ Astra", în această zi, nu se va vorbi decât despre ceea ee ne unește șl ne înalță, nu vor fi arătate decât comorile eele mal de preț ale etnicului nostru. Căci „Astra" are îneă privilegiul serbărilor neprihănite, eând chiar șl Inimile eele mal împietrite se încălzesc și se umplu de vrednicie ro- mânească. Vă aduceți aminte de praznicul dela Blaj, eând am sărbătorit trei sferturi de veac dela întemeierea Asoeta- țtunli. Regele Țârii, sub a cărui înaltă ocrotire s’au desfă- șurat aeeste festivități, după ee a mărturisit eât de mult este legat de „Astra" șt de Ardeal, prin eea mal aleasă parte a sufletului Său, a învrednicit Asoeiațiunea eu nobila mi- siune de a lupta, ea șl mai înainte, pentru consolidarea Unirii „într’o cultură eurat și specific românească"; arhiereii celor două biserici românești ne-au oferit priveliștea atât de întăritoare a bunel înțelegeri șl a colaborării în via nea- mului; reprezentanții guvernului șl ai celor mal de seamă instituții de cultură ale noastre au încărcat eu elogii „Astra"; zeci de mit de Intelectuali șl țărani, alergați în orășelul acesta eare abia-i mat putea cuprinde, s’au cuminecat în această zi luminată de toamnă din potirul solidarității șl al încrederii în destinele noastre. Seriem aceste rânduri sub impresia puternică a unui alt spectacol, organizat de Astra. eare dacă n’a avut am- ploarea eelut din toamnă, a fost tot atât de pur șt de rar. Dl președinte al „Astrei" a adresat un apel către conducă- torii tuturor despărțămlntelor șt al secțiunilor noastre li- terare șl științifice pentru a participa la o consfătuire în zilele d£ 8 și 9 Mai, la Cluj, în eare să se discute proble- mele capitale eare au figurat în programul din aeest an al „Astrei". Et bine, eu toate eă toți acești președinți sunt 151 îneăreațl de treburi, ocupând eu toții importante funcțiuni sociale, eu toate eă „Astra" nu le acordă jetoane de pre- zență, ba nu le restitue ntei măcar cheltuelile de tren, peste 50 din ei au dat ascultare chemării conducătorului Aso- eiațiunii. Timp de 8 ore et au discutat, eu un interes ne- obosit șl într’un spirit de idealism eum rar se întâlnește astăzi, problemele „Astrei", care sunt de altfel probleme ui- tate ale neamului. Nici o umbră de dihonie politică sau confesională n’a pătat aeeste discuții. A fost o zl de splen- didă emulație pentru eultura mulțimilor românești, pentru păstrarea și creșterea comorilor noastre etnice. In stua eare a urmat acestor discuții înălțătoare, o Duminecă de Mai, btneeuuântată de Dumneseu eu toate darurile primă- uerit, toți acești conducători ai organizațiunilor noastre au alergat la 40 km. de Cluj pentru ca într’o poiană însorită să admire priveliștea unică a 1500 de Șoimi și Șoimane, cântând și dansând într’o perfectă disciplină, îmbrăeați în frumoasele lor costume naționale. Mit de țărani, din peste 20 de comune, au asistat la aeest spectacol, umplându-șt sufletul cu mândria de a fi Români. „Lacrimi de bucurie șt de nădejde în uiltorul neamului mi-au năpădit ochii" — mt-a declarat unul din președinții noștri din Secuime, eare a asistat la această sărbătoare. Toți cei de față au așezat Icoana acelei zile în tainița eea mat de preț a su- fletului lor, unde le ua serul îndemn de fiecare zi pentru a săuârși șt et asemenea fapte, în despărțămtntele lor. Auem credința eă în „ziua Astret", pe întreg cuprinsul Ar- dealului și al Banatului, uor auea loc în curând asemenea manifestări ale puterii și frumuseții românești. Apelul la ofranda publică. In această zi „Astra" nu ehiamă însă românimea numai la sărbătoare, et și la jertfă materială pentru atingerea scopurilor înscrise în programul ei. Lipsită de orice sprijin din partea statului, „Astra" e neuoită să recurgă astăzi la ofranda publică, așa eum a făcut înainte de Unire, eând dela Vlădică până la opincă mtt de Intelectuali șt țărani ardeleni, s’au înscris printre membrii et sau au învredni- cit-o eu fundațiunl, din eare au fost ajutați generații întregi 152 de tineri români intelectuali și meseriași. Asoeiațiunea faee apel la obolul public având convingerea eă este o datorie a tuturor Românilor eonștiențt să ajute societatea eare adă- postește, în aceste vremuri de grea încercare, atâtea din supremele noastre nădejdi. Tuturor celor eare la apelul nostru răspund plângându-se de numeroasele impozite și taxe ee li se eer astăzi, le amintim situația de dinainte de Unire, eând țăranul șt intelectualul român de dincoace de Carpați, pe lângă birurile eătră stat, eare nu erau deloe mai ușoare deeât astăzi, mal trebuia să susțină bisericile șt școlile. Gheorghe Barițtu a afirmat la adunarea gene- rală a „Astret“ din 1892, eă din 1848 șt până la acea dată Românit din Ardeal șt Banat au jertfit nu mal puțin de treizeei de milioane pentru susținerea acestor instituții, — sumă considerabilă pentru acele vremuri. Șl totuși et mal găseau în fundul pungii câțiva gologani pentru a ajuta opera culturală a „Astrei“. Am uitat aproape eu totul gestul daniei pentru binele obștesc — acesta e durerosul adevăr eare trebue rostit în auzul tuturor. Apettturtle de îmbogă- țire au crescut în așa măsură încât nici câștigurile cele mal fabuloase nu le pot satisface. In iureșul aeesta săl- batec după acapararea de bunuri materiale dania este o floare rară și plăpândă, care erește mat de grabă în gră- dina celor săraci șl a copiilor de pe băncile șeoalet decât a bogaților. Puținele noastre monumente publice sunt ri- dicate sau de eătră stat sau din contribuția modestă a ti- neretului șeolar. Donațiunlle sunt atât de rare șt de ne- obișnuite, încât cei eare le fac sunt priviți eu îngrijorare de opinia publică. De aceea ajutoarele pe eare le acordă astăzi „Astra“ sunt eu totul neînsemnate față de bursele de dinainte de răsbotu, eând atâția tineri șt-au făcut o carieră din sprijinul et. Șt eum statul însuși, dtn prea generos eum era odată, a devenit extrem de sgâreit, vom ajunge nu peste mult ea ttnerti săraci șl merituoși să nu mai poată pătrunde în Institutele înalte de învățământ, nici în măsura în eare ^iu pătruns înainte de Unire, susținuți din bursele fundațlunllor bisericești șt ale „Astrei". Carterele superioare vor rămânea atunci la dispoziția celor bogați, eare, durere, în mare parte nlei măcar Români nu sunt. Aceasta este 153 perspectiva sumbră a atlet de mâine, mat întristătoare decât cea de astăzi, când din prea marea generositate a statului numărul intelectualilor a crescut eu deasupra de măsură. Dar pentru a vedea cât de mult a pierit această vir- tute a daniel vom aminti eă „ Astra “ a fost uitată până și de aceia eărora le-a ajutat prin stipendiile ei să ajungă si- tuații materiale la eare nici măcar n’au cutezat să se gân- dească. Bineînțeles eă sunt șt excepții — unul dintre foștii bursieri ai Asociațiunii este astăzi între sprijinitorii ei eei mai generoși — eea mai mare parte din ei nu-și aehită însă niei măcar taxa de membru activ, eare faee eeva mai puțin decât costul unui bilet la cinematograful pe eare îl frecventează săptămânal... Cât de neobișnuit, eoborît par’eă de pe alt tărâm, pare, față de această atitudine, gestul Iul Andrei Bârseanu, eare din salarul lui modest de profesor a restituit „Astrei¹⁴, în 1910, suma de 2400 coroane, adică bursa Asociațiunii, eu care și a putut urma studiile uni- versitarei Sau gestul tot atât de rar al lui Titu Matoreseu, eare a înapoiat șl el Mitropoliei din Blaj stipendiul, eu care a putut să devină cel mal strălucit elev al Theresianumulul din Vtena... „Astra¹⁴ are nevoie însă de ofranda publică mai mult chiar decât înainte de răsboiu, pentrueă propaganda cul- turală se faee astăzi în alt ritm șt eu alte mijloace, eare reclamă eheltueli mult mai mart. Dacă ea nu a adoptat îneă, în măsura în eare ar fi dorit, metodele moderne de propagandă culturală, a făcut-o nu pentrueă n’ar fi apre- ciat aeeste metode, ei pentrueă i-au lipsit resursele ma- teriale. Totuși, fie cu mijloacele vechi, fie eu metodele noi, atâtea câte și-a permis să-și însușească, propaganda ei continuă eu o energie în creștere. Să ne fie îngăduit să amintim o parte măcar din rea- lizările el din acest an, bineînțeles în mod eu totul sumar șt incomplet, rămânând ea raportul prezentat la adunarea generală din toamnă să le încresteze pe toate pe răbojul lui. O facem aeeasta pentru ea cel ce vor da ascultare chemării noastre să se convingă șl din graiul cifrelor șt al faptelor, cât este ea de îndreptățită. 154 In domeniul organizării. „ Astra" are peste 150 de despărțăminte și mai bine de 1000 de cercuri culturale, risipite pe întreg cuprinsul Ar- dealului șt Banatului, precum și în Basarabia, Dobrogea șl capitala țării. Legătura între aeeste organizații se faee printr’o corespondență bogată, prin circulare șt prtn re- vista Transilvania, eare se trimite gratuit tuturor despăr- țămtntelor, ducând în paginile et îndrumări pentru organi- zarea și intensificarea propagandei culturale. Pentru ea această legătură dintre Comitetul central al „Astrei" și or- ganizațlunlle ei externe să fie mai strânsă, a fost angajat în aeest an un secretar de propagandă, în persoana celui ce semnează aceste rânduri. Săptămână de săptămână acest secretar a străbătut întreg cuprinsul „Astrei", nizuin- du-se să așeze toate despărțămintele pe acelaș front de luptă culturală, împărtășind metode șt generalizând inițta- tiue eu totul necunoscute înainte în centrele noastre mai izolate. Dar eele mai frumoase înfăptuiri ale „Astrei" în aeest domeniu sunt organizarea regiunii secuizate și întemeierea Regionalei Banatului. De ani de zile Asoeiațlunea a făeut apeluri stăruitoare la factorii de răspundere din stat sau din aceste regiuni primejduite, a inițiat anchete sistematice pe teren și conferințe între specialiști pentru ea o acțiune masiuă de saluare a ținuturilor amintite, grâu atinse dtn punct de uedere etnie, să înceapă eu un ceas mai de ureme. Astăzi ea are satisfacție de a vedea această acțiune pe drumul cel bun. In Secuime a început lupta pentru readu- cerea la românism a elementelor înstrăinate, tar Banatul ș-ia constituit, la sfârșitul lui Februarie, Regionala, reușind să grupeze în cadrele ei toate elementele de valoare ale ținutului. Porunca eea dintâi din programul acestei Regio- nale este împiedecarea dezastrului etnte, provenit din scă- derea natalității, dezastru eare amenință să contamineze șt regiunile învecinate Banatului. * Conferințe. Raportul nostru general din anul precedent numără la aeest capitol peste 4000 de conferințe, cea mai mare 155 parte din ele fiind rostite la sate. Numărul lor în aeest an ua fl eei puțin egal. El ar putea fi îndoit de mare, daeă am auea posibilitatea să oferim despărțămintelor mijloacele de deplasare la sate, pe eare ni le reclamă eu insistență. Un număr însemnat de conferințe a fost rostit apoi lu orașe, ele constituind uneori singura hrană sufletească ee s’a oferit intelectualilor din centrele noastre mat modeste. Daeă am auea posibilitatea să rambursăm conferențiarilor ehel- tuelile de deplasare, numărul acestor conferințe ar crește și el în mod considerabil, ridicând astfel ntuelul intelectual al orașelor noastre de provincie. Publieațiuni. Biblioteci. Din aceleași pricini, Secțiunile literare și științifice n’au putut continua publicațiunile lor, în ritmul de altădată. Doar Secțiunea literară și filologică a tipărit o Antologie de povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire. Treizeci de scriitori de dincoace de Carpați au fost scoși astfel dtn uitarea în eare au fost aruncați fără să o merite. Se- cretarul Secțiunilor, Părintele Ion Agârbieeanu continuă eu minunatul său eondeiu, propaganda, prin articolele săp- tămânale, publicate în gazetele noastre populare. Revue de Transylvanie, cea mat bună publicație a noastră, de luptă împotriva revizionismului, n’a putut fi ajutată decât într’o foarte mică măsură; excelenta revistă Gând Româ- nesc, eare a grupat în paginile ei eele mai alese condeie ale Ardealului nou, luptă și ea eu enorme greutăți materiale. „Biblioteca populară" a continuat să apară tot în atâtea numere (10 la an) și în aeelaș număr de exemplare (eâte 5000 de fiecare număr). Șoimii Carpaților. Numărul lor a ereseut în aeest an eu aproape 5000, cifra lor totală ridieându-se astăzi la aproximativ 15.000, cifră care ne umple de încredere în viitorul acestei bine- cuvântate inițiative de disciplinare a tineretului în spiritul educației integrale șt al devotamentului pentru Rege, Țară șl Neam. ]udețul Cluj a fost contaminat în întregime cu 156 organizațtunt șolmănești; Someșul a luat-o pe urmele lut; Mureșul stă gata să-l întreacă. Cucerirea Munților Apu- seni se face, eu pași siguri, prin poarta Ziatnel. La Satu- Mare numărul Șoimilor întrece eifra de 2000; La Mediaș, Deva, Aiud, Zălau s’au înfiripat organizații proaspete. Pe urmele lor satele își schimbă înfățișarea. Portul e resta- bilit în frumuseța lui inițială; dansul românesc de asemenea; cântecul răsună pretutindeni. Șeoala Țărănească Asemenea Șoimilor, ea faee parte din metodele noi de propagandă ale „Astrei¹¹, eare au fost însușite într’o splendidă emulație de o mare parte din despărțămtntele noastre. In acest an, „Astra¹¹ a organizat 52 de școli țără- nești, adecă aproape de două ori mai multe ea în anul treeut. Din aeeste instituții 39 au fost pentru bărbați, iar 13 pentru femei. Daeă socotim o medie de 25 de țărani pentru fiecare din ele, atunci numărul eleuilor se ridică la 1300. Din 1931 până astăzi „Astra¹¹ a auut 120 de școli țără- nești, dăruind satelor peste 3000 de țărani și țărance de elită, prin eare idealurile „Astrei¹¹ au deuenit pilde uii șl per- manente în mijlocul păturei noastre rurale. Cea mal mare parte dtn aceste șeoli au fost subuenționate de conducerea centrală a „Astrei¹¹ — subvenții desigur modeste, din eare au fost gâzdulți eleuii șt li s’a împărțit premii la sfârșitul cursurilor. La unele din aeeste șeoale s’au organizat cooperative, pentru cumpărarea de mașini agricole. Astfel elevii- coloniști din Salonta au reușit să atingă eea mal bună calitate de grâu din întreaga țară, eu toate eă sunt Moți, eoborîți dela munte abia de câțiva ani. Un distins profesor al Academiei Agricole dtn Cluj ne-a declarat eă daeă șeoltle țărănești vor continua eu aeelaș avânt, în zece ani se va sehtmba eu desăvârșire fața satelor noastre. Prin nlmie, ea prin ele și prin Șoimii Carpațtlor, nu se refaee solidaritatea noastră socială, atât de grav amenințată. Aproape 4oțt țăranii eare au luat cuvântul la serbările de închidere ale cursurilor au ținut să-șt mărturisească sur- priza de a regăsi în „domni¹¹ adevărațt părinți sufletești. 15? Șeoale pentru meseriași, muncitori și seruitoare. Pentru saluarea elementului românesc, al eăvui număr crește atât de anevoie în orașele ardelene, „ Astra “ a Inițiat în aeest an o muncă sistematică în spiritul celei inaugurate prin șeoalele țărănești. Deocamdată nu poate însă însemna pe răbojul ei deeât o școală pentru meseriași, organizată de despărțământul nostru dtn Târgu-Mureș. Inițiativa aceasta a fost privită ea o adevărată binecuvântare de numeroșii ei elevi, fapt eare ne face să credem eă va avea aceeași putere de expansiune ea șl școala țărănească. Eforturi serioase s’au făeut pentru organizarea de școli muncitorești. N'am reușit în aeest an — șt nu din vina noastră — să realizăm deeât câteva cursuri pentru muncitoare la Gluj, datorite Secției femenlne a „Astrei“. O inițiativă originală, eare merită să fie imitată în eea mai largă măsură, am înscris la activul despărțământului nostru din Reghin, condus de inimosul lui președinte Dr. Eugen Nieoară, care a ținut în timpul iernii cursuri duminicale pentru educația servitoarelor. Proiecte pentru anul viitor. lată o parte măcar din înfăptuirile anului trecut, pentru eare „Astra “ crede eă are dreptul la recunoștința și ofranda publică. Să amintim proiectele pentru anul eare vine ? Ele depind într’o mare măsură de generozitatea eu eare vom fl ajutați. Gândul nostru este să facem din toate despărță- mintele celule vil ale organismului “Astrei “, înzestrându-le pe fiecare eel puțin eu eâte o școală țărănească pentru bărbați șl una pentru femei, eu organizații șotmănești, eu biblioteci populare bine organizate, eu muzee regionale, istorice șl etnografice, în eare vieața loeală să renască în toată splendoarea el. Gândul nostru este să grupăm despăr- țămtntele dtn Munții Apuseni șl de pe frontiera de Deșt după modelul celor dtn Secuime șl Banat, sărind în aju- torul acestor regiuni, astăzi în amarnică părăsire, făcând dtn ele puncte de rezistență nebiruită ale etnicului nostru. Gândul nostru este... Dar oprim aici filmul visurilor noastre. Ne place să vorbim mai mult despre realizări, deeât despre visuri, oricât de dragi ne-ar fl acestea. 158 Rezultatul Ofrandei Publice din anul 1936/193? Pentru ea publicul românese șl conducătorii despăr- tămintelor Instituțluntt noastre să poată auea o oglindă fidelă despre spiritul de jertfă al poporului nostru pentru ueehea instituție culturală „Astra" șt scopurile ei, dăm mat jos 3 tablouri, în care indicăm despărțămlntele, eu preșe- dinții lor, eare și-au dat toată silința să colecteze eu listele de subscripție trimise de centru, preeum și al celor eari nu au colectat nimte și al acelor cari nici măcar nu au ținut să răspundă la apelul centrului sau să retrimită cel puțin listele de subscripție. T. despre rezultatul „Ofrandei publice" cu liste de subscripție în anul 1956/1937 | Nr. ert | Numele des- Numele președintelui Sonii co- Suma a- pă tământului despărțământului letiali semnată centrului 1 Sibiu Siluiu Țeposu, insp. gen. școlar 79.771 39.885 2 Brașou Dr. Nieolae Căliman. medie 59.412 59.412 3 Reghin Dr. E. Nieoară, medie, insp. gen. san. 21.559 11.500 4 Petroșani losif laneu, ing., insp. gen de mine 15.080 9.237 5 Timișoara Dr Patriciu Țiuera, protopop 14242 7.121 6 Miere.-Ciue Petre Pasnieu, președ. de Tribunal 10.418 5.335 7 Mediaș Const. Mușlea, dir. sue. Albina H.601 4.275 1 Sighet Dr. Vasile Dea, medie 8.085 --- fi Tg.-Mureș Dr. loan Bozdog, dir. lie. 6.86? 3.433 10 Cluj Dr. luliu Hațieganu, prof. uniu. 6.091 3.000 11 Deua Dr. Emil Caba, medie 6.089 3 000 12 Sebeș Dr. Vasile Dana, protopop 5.596 2.79b 13 Brad Candin Ciocan, dir. lie. 4.840 2.440 4 Turda Dr. Const. Aldea, adu. uieepreș. 4.379 2.190 15 Plba lulia Eugen Hulea, profesor 4.374 2187 16 Blaj Alexandru Lupeanu, dir. lie. 4.315 2.157 17 Bistrlja loan Pauel, reu. școlar î r. 4.18b 2.090 16 Nâsăud luliu Moisil, prof. 4.091 2 380 19 Gipoua Seuer Boeu, f. Ministru 4 0 14 2.002 20 Baia Mare Alexandru Breban, protopop 3.73 ? 1.847 21 Satu Mare Dr. Ergen Seleș, dtr. lie. 3.489 1.744 22 Oeiand Dr. Maeedon Cionca, primpretor 3.432 1.746 23 Dumbrăueni Nieolae Negruf, dir. lie. 3.428 1.714 24 Hunedoara N. Sueiu, protopop 3 328 3.068 25 Sf. Georghe Petre Mareu, dir. gim. 2.953 1.450 26 Caransebeș Dr. Cornel Corneanu, adu. 2.815 2 815 2? Dieiosânmărt. loan Duleujiu, dir. gim. 2.758 2.000 28 ighiu Petru Cireo, preot 2.745 1.373 29 Boeșa Rom. C Maneiu, ing. uieepreșed. 2.730 1.365 30 Sânmărttn Siluiu Boih, prof. 2.840 1.320 31 Bozoulel Alexandru Boldeseu 2.638 1.319 32 Seini Alexandru Brâneouan. preot 2.375 1.138 159 | Nr. cri. | Numele des- Numele președintelui Soma eo- Suma a- părțământului despărțământului leciată uemnată centrului 33 Sebiș Dr. Teodor Popa 2.318 1.159 34 Budila Iordan Cureubâtă, preot 2.250 1 125 35 Săeueni Cornel Chișiu, primpretor 2.135 2.109 3b Pui Dr. Mihai Tirea, adv. 2.015 2 015 37 Moldova Nouă loan Oravltianu, preot 1.072 986 38 Vașeău Mihufia, secretar 1.847 900 39 Copalnie M. Emil Dragomir preot 1.845 1.125 40 Orăștie Aron Demian, dir. lie 1.831 1.017 41 Cetatea Albă T. lacobeseu, deputat 1.780 874 4s Aiud Ovidiu Hulea, prof. 1.750 --- 43 Ozun Dietor Folea, preot 1.697 845 44 Gherla Dr. Emil Preeup, dir. lie. 1.675 1.675 45 Moeiu Dr. E. Mureșianu, eons. la C. de Apel 1.663 832 46 Bran Dr. Aurel Stoian, medie 1.646 823 47 Câmpia Turzii Onoriu Savu, preot 1.632 816 48 Cineul loan Brumbea înv. dir. 1.592 1.592 40 Zârnești Iile Piso, preot 1.551 752 )O Ciaeova flugustin Ghilezan, protopop 1.516 828 51 Hărman Dimitrie Greeeanu, preot l 500 1.500 52 Codlea Gh. Fl. Preșmereanu, preot 1415 1.201 53 Bând luliu Nan, preot 1.403 701 54 Șiria Dr. Sitnion Pop-Zaslo, primpretor 1.380 640 5b Buziaș loan Gejia, protopop 1.32? 1.327 56 Biled Dr. loan Demian, not. publie 1.246 615 âl Șimleu Dr. loan Osian, dir. lie. vieepreș. 1.235 618 58 Făgăraș Vaier Literat, prof. 1.150 575 59 Gurghiu Leon Ternoveanu, preot 1.138 1.081 80 Saeul Vasile Soeeneantu, preot 1.085 1.000 61 Bara Olt Dr. Liviu Brătfălean, medie 1.0*2 521 62 Topica Or. loan Luea, notar pubhe 1.008 504 63 Băsești Laurenjiu Bran, preot 3.000 500 64 Vama Buz. loan Modroiu, preot 1.000 1.000 65 Teiuș Dr. Bălufiu, primpretor 950 933 56 Zlatna loan Fodorean, dir. de bancă 946 473 67 Huedin Aurel Muntean, protopresbiter 920 920 68 Gheorghenl Teodor Chtndea, dir. lie. 815 400 68 Ținea loan Catone, protop 814 731 10 Râeiu Nieolae Vuleu, proprietar 756 756 71 Salonta Cornel Safta, dir. gim. 630 315 7< Vișeul de sus Dr. Ivan Dan, medie 600 600 73 Gârbou Gavril Deae, preot 590 580 n Dej George Mânzat, protopop 457 230 75 Reșija Dr. N. Roșu, medie --- 500 78 Praid Emil Sămărghifean, preot 493 246 77 Teliu Aurel Radu, preot 480 200 78 Jibou Dumitru Uea, dir. șe. 454 227 79 Crasna Dr. Ludovic Ciato, adv. 390 390 80 Tg. Săeuese 1. Rafirotu, preot secretar 370 185 81 1. G. Duea Iustin Salanfiu, dir. șe. 300 300 82 IHa luliu ]osan, protop 245 120 83 Râșnov Eugen Popeseu 240 240 84 Arp. de jos Dr. Olimpiu Boeriu, medie 200 200 85 Luduș Dr. Daler Russu, protopop 175 175 86 Dela Petru Bizeria, preot 65 65 87 Vinful de jos Dr. Nieolae Dragomir, medie 50 25 Total .... 371.743 227.438 160 TaTolouil despărfămintelor cari au restituit listele de subscripție fără sume semnate. Nr. crt. Numele Numele președintelui despărțământului despărțământului 1 Arad Dr. Iustin Marșieu, aduoeat 2 Constanta loan loneseu, institutor 3 Lugoj Tiberiu Mităr, dir. lie. 4 Orșova Tr. D. Țăranu. profesor 5 Ineu Mihaiu Cosma, adm. protopop 6 Ha{eg loan David, prof., secretar ? Beelean loan Câreu, controlor financiar 8 Mercurea Niraj. loan Oltean, preot, vicepreședinte 9 Vtnga Sava Seeulin, protopop 10 Șomeuta Mare Alexandru Ntlvan, dir. de bancă 11 Teaea Dr. Aurel Caliani, advocat 12 Șereaia Petre Basarabeseu, judecător 13 lara Teodor Felea, preot, secretar 14 Viștea de jos Pavel Borsea, paroh 15 Săvârșin Petre Binehiei, preot 'T’a.’bloul despărfămintelor cari nu ne-au restituit nici cel puțin listele de subscripție. Nr. crt. Numele Numele președintelui despărțământului despărțământului 1 București Ștefan Pop, dir lie. 2 Oradea Dr. Teodor Popa, advocat 3 Oravija llie Rusmir, profesor 4 Zălau Leontin Qhergariu, dir. lie. 5 Odorheiu N. Steriopol, dir. lie. 6 Sighișoara H. Teeuleseu, dir. Ite. 7 Beiuș Dr. Nieolae Flueraș, dir. Ite. 8 Tășnad Alexandru Mihujiu, protopop 9 Săeele loan Tăraș, profesor 10 Cărei A. Cosa, profesor 11 Peeiea Eugen Imbuzean, primpretor 12 Câmpeni loslf Furdui, protopop 13 Covasna Dr. loan Culca, aduoeat 14 Recaș luliu Tioldan, preot 15 Hida Romul Rusu, primpretor 16 Oașu George Pușeașiu, ing., șef silvie 1? Tg. Lăpușului Ștefan Getia, protopop 18 Hșlmeu Vasile Dragoș, primpretor 19 Șarmășel Bungărdean, pretor 20 Agnita Dr. Romul Curta, advocat 21 Ocna Mureșului Dr. Ionel Rișca, advocat 22 Baia de Criș Dr. Nerua Oneu, advocat 161 2 X o Numele Numele președintelui 2 despărțământului despărțământului 23 Abrud Dr. Candin Dauid, advocat 24 Geoagiul de jos Alexandru Romaș, prof., vicepreședinte 25 Nădlae Dr. Paul Oprișa, medie, „ 26 Gomloșul mare Ștefan Cioroianu, protopop 27 Feldioara llie loanoviei, preot 28 Șeica mare Dr. Oetavtan Deae, medie 29 Dobra losif Morariu, protopresbiter 30 Șasea montană G. Târba, preot 31 Hendorf Valeriu Rodeanu, dir. șeolar Comitetul central al „Astrei" exprimă viile sale mul- țumiri tuturor eelor, eari au răspuns la apelul tnstituțlunlt noastre, semnând obolul lor pe listele de subscripție ee ll s’au prezentat de către conducătorii despărțămintelor sau cercurilor culturale ale Instituțtunit noastre, precum șt tuturor acestor conducători pentru felul eum au înțeles să execute hotărîrea adunării generale șl a comitetului central eu prlulre la ofranda publică pentru „Astra". Nădăjduind, eă rezultatul ofrandei publice dtn anul curent ua fl eu mult mat satisfăcător decât cel din anul trecut șt eă comitetul central ua auea posibilitatea materială- de a realiza, în urma acestui rezultat, cât mai multe probleme culturale din programul său de muncă, așteptăm dela con- ducătorii despărțămintelor șl cercurilor culturale, ea de ziua „Astrei" să desuolte o cât mat intensivă propagandă, pentru ea rezultatul ofrandei publice să fie cât mat mulțumitor. Dr. Gh. Moga, m. p. vicepreședinte. I. Isailă, m. p. contabil. 162 Figuri și fapte pilduitoare, din treeut Partenie Cosma (100 ani dela nașterea sa) Cei ce uor face propagandă de „ziua Astrei" să citească șt articolul de față, luând la cunoștință aetiultatea atât de urednlcă de toată lauda șl de ueelnleă pomenire’ a aceluia eare a fost Partenie Cosma, fostul director general al „Albinei" din Sibiu șl membru aetlu al Comitetului central al „Astrei" noastre. La începutul anului acestuia s’au împlinit 100 de ani dela nașterea distinsului financiar și a bunului ehluerni- sttor al auerli „Astrei", al bărbatului eu orizonturi largi șt al omului faptei. Sibiul a comemorat pe Partenie Cosma în ziua de 9 Mal, prtntr’un parastas în catedrala română ortodoxă, al Bisericii, a cărei fiu șt conducător deuotat a fost, prtntr’un pelerinaj la mormântul eelui răposat șl prtntr’un festival comemorativ, în Aula Academiei teologice ort. române, după o masă dată la hotel Buleuard. Ca creștin ortodox a fost sărbătorit de însuși 1. Pr. Sf. Sa Mttrop. Nicolae al Ardealului, ea om de finanțe din partea actualului dir. gen. al „Albinei", dl l. Vatașianu, șt a președ. Consiliului de adm, dl Dr. I. Beu, în numele gu- uernulut a uorblt dl T. V. Paeeseu, în numele Senatului dl senator A. Boiu, în numele „Solidarității" dl Dr. Aurel Vlad, în numele „Băncii Naționale" dl Ion 1. Lăpedatu, tar în numele „Asfrez" noatre a uorblt dl Dr. V. Bologa. Regretăm eă, din lipsă de spațiu, nu putem publtea în întregime uorbirea dlui Bologa, de altfel cetitorul o poate găsi în „Reutsta Economică", numărul special, dedicat lui Partenie Cosma. lată eâteua părți marcante din uorbirea, plină de elo- elnță și de căldură, a reprezentantului societății noastre. 163 2* La adunarea generală dela Sighișoara (1879) a avut Partente Coama pentru întâia oară prilejul să se informeze despre atmosfera eare domnea în sânul societății, o atmo- sferă de opoziție, de neliniște, deoareee revendicările unora nu corespundeau eelor prestate, din lipsă de fonduri, în mare parte. „Din frământările acestea a răsărit o eră nouă în sânul Asoelațiunii, iar desbaterile agitate ale adunării au fost eei mat bun prilej pentru Partenie Cosma ea să cu- noască în toate amănuntele uieața internă a Asoelațiunii, să-l cunoască oamenii eu intențiile șl năzuințele lor pentru desuoltarea instituției în uittor, eărora s’a atașat apoi eu toată bunăeredtnța. „După stabilirea sa în Sibiu 3—4 ani nu a luat parte la mișcările Asoelațiunii. Abea în 1879 îl găsim luând parte la desbaterile adunării generale din Sighișoara. In 1880 apoi se faee reconstituirea organelor Asoelațiunii, în Turda șt atunci a fost ales întâia dată membru în comitetul eentral al Asoelațiunii, al cărui stâlp a rămas. „După adunarea gen. (dtn 1880) s’au luat măsuri pentru aranjarea expoziției [agricole-industriale) șl în Mat 1881 începuseră să sosească obiectele pentru expoziție, din toate ținuturile locuite de poporul român. Dar eând mer- geau lucrurile mal bine, ea un fulger din senin, a sosit un ordin dela prefectura dtn Sibiu, dtto 22 Iunie 1881, eă Asoeta- țtunea nu e îndreptățită după statutele sale să aranjeze expoziții și e îndrumată să se conformeze strict prescri- selor dtn statute. Comitetul Asoelațiunii a remonstrat, dlreet la Ministerul de interne, împotrlua acestui ordin neînte- meiat, cu atât mai vârtos, eă Asoetațlunea a mai aranjat în treeut astfel de expoztțtl pentru promovarea intereselor culturii poporului român, dar înzadar. Ministerul din Buda- pesta n’a cedat. Atunci, ea să nu se întrerupă lucrările, pornite eu atâta trudă, intelectualii români din Sibiu au luat asupra lor, ca particulari, continuarea lucrărilor pentru expoziția română. Au ales din sânul lor 15 membri, ea Comitet eentral al expoziției, eare șt-au ales apoi preșe- dinte pe vigurosul bărbat Partenie Cosma, atunci advocatul „Albinei¹¹. Sub președinția sa s’a lucrat eu multă însufle- 164 |lre, în adevăr dela Vlădică până la opincă, șl în 37 August 1881 s’a deschis tn Sibiu cea mat strălucită expoziție româ- nească agricolă șl de industrie de casă ee s’a văzut vreo- dată în sânul poporului român din Transtlvânta“... „In deosebi femeea română a dovedit la această expoziție ee însemnat factor cultural este în sânul poporului român. Neobositul președinte al expoziției, Partente Cosma, în bărbătescul său cuvânt de deschidere, dupăce expune greutățile șl piedeeile ce au trebuit înlăturate pentru aran- jarea expoziției, apoi importanța și învățămintele unei exposlțll în vieața popoarelor civilizate, eu un scurt rechi- zitoriu oficialității preocupate... se exprimă astfel: „Talentul, gustul estetic, dlligența și ingeniozitatea femeii române se manifestă in expoziția noastră într’un mod admirabil. Indu- stria de casă a țărancei române ar faee onoare oricărei națiuni ciuilizate*. „... „Reuniunea Femeilor Române¹*, (din Sibiu), al cărei patron era însuș Arhiepiscopul șl Mitropolitul Miron Ro- manul, iar președintă d-na Hartă Cosma, soția fericitului Partenle Cosma... a pregătit toate pentru înființarea unei șeoale primare de fete tn Sibiu... deschisă tn 30 Oct 1883 eu mare însuflețire.. (Asoetațtunea șl»a luat ea țintă să în- ființeze o școală superioară de fete cu internat, tn eare să se poată concentra fetițele noastre din toate provinciile locuite de români, după terminarea învățământului primar, ea să'șl poată continua învățământul superior la vatra noa- stră părintească. 8ă nu mal fie avizate pururea la institute străine de limba noastră, de tradițiile șt de aspirațiile noa- stre..., în toamna anului 1885 edificiul (Șeoalei de fete al Asociațiunii) era sub acoperiș. Cât sbuetum sufletesc însă până a ajunge la acest rezultat și câte frământări prin nesfârșitele comistuni, cari aveau să studieze, să apro- fundeze și să prezinte proiectele de rezoluțtuni, nu se poate spune, lar dela acestea Partente Coama niciodată nu lipsea și cuuântul său cumpănit șt convingător, nu odată a fost hotăritor în deetztunlle ee se luau... (Lipseau banii). Colecte... s’au deschis (în 1885), când zidirea era sub aco- periș și când se știa de aproape ce cheltuieli mat sunt de acoperit. Atunci a lansat Comitetul un apel către publicul 165 român, să eontrlbue la colecta pentru zidirea șeoalei... co- lecta mergea încet șl acoperirea cheltuelllor era grabnică, iar fondurile Asoclațlunit se sleiseră. Atunci s’a arătat su- fletul eei mare al Iul Partenle Cosma, în toată lumina stră- lucirii sale, morale șt patriotice. A luat asupra sa grija colecției pentru școala Asociațiunii și prin legăturile sale personale, oficiale sau de prietenie, a continuat colecta 8 ani de zile până în 1893, eu un rezultat foarte frumos, peste 100,000 de floreni, ceea ce ar corespunde astăzi la 8—10 milioane Lei“. „Cu acest ajutor mărinimos s’a terminat zidirea șeoalei în oara anului 1886, s’a înzestrat eu mobiliar, rechizite șco- lare, ete. și s’a dat menirii sale, tar în 15 Sept. 1886, s’a deschis cea dintâi șeoală superioară de fete eu internat în sânul poporului român din Transtluania. Șt s’a făeut aeeasta, împotriva tuturor greutăților timpului, mulțămltă bărbăției fericitului Partenle Cosma, mulțămită ostenelilor sale neobosite șt stăruinței lui de fier, eare n’a cedat o elipă, până n’a dus la izbândă opera începută eu atâta trudă pentru educația națională a fiicelor poporului român“. Când guvernul maghiar a urut să turbure activitatea Asociațiunii și, în 1895, a cerut să se șteargă din titlul Aso- eiațiunli, (după 35 de ani de existență), euuântul „transil- vană", să se înlocuiască „poporul român" eu „locuitorii eu buze valahe ai Ungariei", să se elimine cuvântul „ex- pozițtuni" din statuie, ea președintele să fie întărit de Mi- nisterul de Interne ș. a. — toți paști întreprlnșl de Aso- etațlune au fost dietațt de Partenle Cosma. „E rândul să constatăm, că toată această campanie exasperată pentru susținerea statutelor în spiritul geniului străbun, a purtat-o Partenle Cosma, eu concursul solidar al Comit Asoe., eu condeiul său iscusit, eu sufletul său nobil și eu bogăția cunoștințelor sale juridice. — Glorie memoriei salel" „... Intre imobilele Asociațiunii din Sibiu se pot ob- serva două clădiri mat impunătoare, ca dimensiune și ca importanță. Una e casa de chirii a Asociațiunii, zidită în 1903—4, pentru sporirea mijloacelor ei de muncă. A doua - e zidită în 1904—5 spre parcul George Barlțiu, pentru Mu- 166 zeul etnografie al Asoeiațiunii, eare s’a șl deschis în Sept. 1905, eu frumoase serbări naționale șt o bogată expoziție istorică șt de industrie easnleă, mult Instructivă, eare a serult apoi de bază Muzeului central. „Clădirea acestor două imobile, eu organizarea șl în- zestrarea Muzeului etnografie al Asoeiațiunii, tot puterni- cului său concurs, moral și miterial, este ase mulțumi, eă s’a putut realiza, ea un nou efort în progresul instituției (eu „abilul colaborator“ Dr. Cornel Dlaeonoviet)⁰. Când a fost să se țină adun, gen., în 1902, pentru în- tâia dată în 8ătmar, în Baia mare, președ. Moesongl fiind bolnav, uteepreș. losif Șt. Șuluțlu, octogenar, a primit Partenie Cosma să conducă adunarea. „Partente Cosma niciodată nu se feria din calea vre- unei îndatoriri pentru interesele obștești ale poporului român. ... In Bala mare s’a făeut o primire strălucită re- prezentanților Asoeiațiunii, eum rar s’a văzut, eăreia i-a urmat adun, gen., eu un succes strălucit, atât moral, eât și material⁰. Oratorul „Astrei⁰ ne-a arătat deci pe eei sărbătorit: ea organizator de prima ordine, ea animator de eea mai bună calitate, încât pe drept cuvânt societatea noastră trebue să-t aducă întreg tributul de laudă, întrebând însă opinia publică, în fața acestui exemplu: Sunt mulți succe- sori de ai lui Partenie Cosma ? Fie ea apelul să nu rămână fără de răsunet I 167 Indt’umări culturale. Contribuția „Astrei" la practicarea igienei și profilaxiei mintale de Dr. G. Preda, uieepreședinte. Statutele „Astrei" prevăd, îfttfe alte multe mijloace de realizare a scopurilor el, șl „orice alte organizații legale, eari uor putea contribui la promovarea literaturii și culturii, atât spirituale, eât și economice a românilor, pe baza prin- cipiilor biopolttiee: prosperitatea Intelectuală, morală și fizică*. Acest alintat a fost Introdus în 1927, la stăruințele de- puse de actualul președinte, profesor Dr. 1. Moldouan, eare — prin numeroase lucrări, apărute în „Biblioteca Eugenleă șl Biopolitică a Astrei", a susținut eă aetiuitatea „Astrei* este în eea mai mare parte o operă de educație șl eă atunci eând este vorba de probleme ee interesează în- treaga națiune, „Astra* trebue să colaboreze eu Școala șl Biserica în respectarea necesităților biologice, pentru ridicarea capitalului biologie românesc. „Necesitatea unei orientări în vieața individuală, a fa- miliei șl în vieața de stat, punând răspunderea biologică la baza întregei activități și organlzațlunt*, impune pentru stat un program unitar de activitate, în cadrele căreia toate organizațiunile — deet șl „Astra* — trebue să șl dea contribuția, căutând printr’o educație științifică șl siste- matic întreprinsă, să fie respectat tot ceea ee ar putea ameliora șt ridica starea corporală șl spirituală a indivi- zilor. Ca o consecință a acceptării acestui principiu, secția medicală a „Astrei" s’a organizat în 2 subsecțil (medicală și igienică, eugenleă și blopolttlcă), fiecare din ele cu numeroase șt importante atribuții, prevăzute în regula- mentul general al secțiilor. 168 Orice educație însă a marelui public (fie eă eâte fă- cută în înțelesul medical șl igienic, fie în aeel eugenie șt biopolitic) nu se poate întreprinde deeât pe călea mintală. A face o educație mintală indiulduală sau colectivă, cu scop de a conserva și desuolta sănătatea mintală a omului șt a mediului în eare el trăiește, înseamnă a aplica o parte din știinja igienei șl profilaxiei mintale eare face parte integrală din Igiena- generală. După răsboiul mondial se impunea eu atât mai mult aplicarea măsurilor de igienă și profilaxie mintală (deci contribuția „Astret" era eu atât mal de folos), eu cât febra de idei și plăceri, vârtejul de interese și pasiuni, ambițiile exagerate, parvenirile neașteptate, iluziile prea mari, ur- mate de decepții, ete. aduceau — pe lângă emoții șl eo- motit sufletești — practici vicioase șl rele moravuri, ce sdrunetnau destul de puternic sănătatea mintală a indivi- zilor și mediului. In numeroase articole, publicate în „Buletinul Eugenie și Biopolitic” (din anii 1928—1930)*) arătam eă factorii de perturbare sufletească, deși sunt de ordin afeetlv, pot fi influențați pe cale intelectuală. Făcând cunoscut șt vulgarizând cunoștințe șt precepte ee Intrau în cadrul Igienei șl profilaxiei mintale (șl cavi priveau vleața Individuală, familiară, socială, națională, etc.), am crezut eă folosese: a) medicilor, cart doresc să apro- fundeze sufletul și să vadă defectele sau slăbiciunile clien- țtlor lor; b) educatorilor, (în special din învățământ) ce s’ar fl îneuveat, observând marea diversitate în caracterele edueaților; e) directorilor de conștiință (în special preo- ților) cari rămâneau uimiți, poate, în fața complexității pro- blemelor; d) părinților lipsiți de abilitate pentru salvarea sufletelor Iubite dtn criza prin care treceau (șl pe eare nu o putea înțelege complect); în sfârșit e) suferinzilor adevărațl sau pseudo-suferinzilor (adică cart se cred su- ferinzi numai în mintea lor) și eari ar fl căutat salvarea prin el fcișiși. *) Pentru detalii se pot vedea numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, li și 12 din 1928; &’și 6 din 1929; și 5—12 din 1930. 169 Membrii „Astrei⁴ (în special preoții, învățătorii) au căutat de altfel în toate vremurile, să însoțească propa- ganda culturală șt eu o educație mintală, în special morală. Fără de a cunoaște deci numirea de igienă șl profi- laxie mintală, fără a cunoaște cadrul destul de vast al acestei științe, et o practicau, căutând să dea poporului, pe lângă însușiri intelectuale superioare, și deprinderi mo- rale bune. Preceptele sufletești aparțineau domeniului moralei creștine șt erau răspândite pretutindeni (în special acolo unde șeoala nu putea pătrunde). Știm eă religia creștină, susținând dualismul dintre tendințele sufletești superioare șl eele corporale, inferioare (animalice), recomandă supunerea acestora din urmă eelor dintâi. Adevărată și sănătoasă personalitate — după mo- rala creștină — nu poate să se găsească deeât în adâncul vieții snfletești șt nu poate să se desvolte deeât pe mă- sură ee spiritul își dobândește o suveranitate asupra re- lelor tendințe. Dar supunerea instinctelor nu trebue să fie făcută or- bește, et prtn o conștiință, o voință liberă. Această voință care pornea din inițiativa individului (fără nlei o altă re- eomandație) sau eare venia sub o influență din afară, avea drept scop un triumf al părții spirituale asupra părții cor- porale eare caută să se desvolte prea mult în detrimentul celei dintâi. Daeă analizăm preceptele morale ale igienei mintale pure, vedem eă nu se deosebesc prea mult de aeelea ale moralei creștine. Ele sunt, în realitate, regule ee mențin șt întăresc sănătatea mintală, adică bunele idei (gândirea) șt bunele sentimente, căutând a pune frâu tuturor tendințelor ce le-ar vătăma sau ar strtea buna armonie ee trebue să existe între partea sufletească și eea corporală. Negreșit eă această educație morală se practică de toate societățile culturale; apostolii culturali fiind în aeelaș timp șl mediei sufletești. Medicina sufletească nu se adresează numai Indivi- dului, el șl mediului 0 purificare mintală a mediului per- mite, negreșit, o conservare a sănătății mintale (în cadrele l?0 evoluției normale) a tuturor indivizilor ee trăiesc în aeest mediu. Odată deci eu Imunizarea mintală prtn Infiltrarea bu- nelor Idei și sentimente, odată eu bunele exemple, per- suasiunt, sugesttuni, ete., date prin graiu și scris, se în- treprinde șl o apărare socială prin curățirea mediului șt mai ales o împiedecare a eontaglunet ee ar uenl prin idei absurde, antisociale sau cari desorganizează statul, preeum șt acele ee le-ar aduce plăcerile și luxul exeeslu, litera- tura pornografică, scenele indecente, filmurile imorale, ete. Opera de purificare a mediului aparține mai mult pro- filaxiei mintale. Ea are drept seop să izoleze elementele rele și să preutnă pe indiuizii eu anumite tendințe și tem- peramente contra furtunii de idei șt sentimente rele (fami- liare, soeiale, politice, economice, ete.). „Astra", prin organizațiile periferice, în special prin numeroasele filiale ale societății sale medicale, aetiuând pentru ridicarea capitalului biologic românese, (poate mai mult ea alte societăți culturale) activează deet și pentru întărirea sufletească, adică pentru formarea de bune ca- ractere. Contribuind la desuoltarea laturet morale din impor- tanta problemă a Igienei șl profilaxiei mintale, „Astra" combate tendințele imorale, antisociale, antiromânești, acele tendințe cart caută să distrugă în suflete: avântul generos, încrederea în conducători șt în instituțiile de stat. „Astra" este cel mat bun antidot contra ierbel veninoase eare caută să paralizeze nu numai scopurile ei, dar ortee bună aeti- uitate dtn țară. Ea samănă pretutindeni dragostea, cre- dința, speranța, optimismul, ete.; face o adevărată operă de igienă și profilaxie mintală pentru eare toți guvernanții trebue să-t poarte recunoștință. Daeă „Astra" nu și-a realizat complect programul fixat, aceasta se datorește grelei situații financiare prin care treee și în prezent. Regulele de bună funcționare sufletească, de adevă- rată igienă mintală (în partea lor morală) sunt însă uneori primite eu rezervă de popor. Aeest fapt provine, în parte, de aceea fiindcă poporul nostru este prea individualist șl 171 nu acceptă bucuros măsuri ce ating prea mult exercițiul uiețll sale silnice. Dar această reseruă se datoreșts, tn mare parte șl faptului că masele populare au dese oca- slunl (mal ales pe cale politică) să se convingă Cum re- comandările date de unit intelectuali sunt călcate în pi- cioare de alții. In extremul Occident, ea șl în Occidentul Europei (în special în Belgia șl Olanda), igiena șt profilaxia mintală sunt aplicate de societăți particulare, create în acest scop. Ele aetlueasă uneori singure șt pe cont propriu, alteori prtn subuențlunl șl în colaborare eu organisațitle sanitare, de ocrotire șl de apărare socială ale statului. Ea noi problema se pare eă nu a ajuns la maturitate. Igiena mintală oficială se reduee la un eod de profilaxie mintală, aplicabil la tndtulzll, eari prin predispoziția lor înăscută sau câștigată, se găsesc într’o alarmantă stare sufletească. Trebue să recunoaștem însă eă nu numai acești din urmă, dar chiar subiecți normali au neuole pentru o men- ținere a sănătății mintale de bunele exemple șl sugestiunl, deei de educația mintală șt morală. Se știe eât de puternică este Influența ee exercită asupra noastră actele săvârșite de alții șl eât de ușor, de exemplu, ne lovește foamea, eând vedem pe alții mâncând eu poftă. Imaginea însuflețită, dată sub forma scenelor de teatru sau ehlar aceea a filmelor de cinematograf, are o Influență tot așa de puternică. Starea de suflet Creată prin ansamblul de condlțlunt scenice, deposedează pentru un moment individul de spi- ritul critic, îl supraexcltă Imaginația, îl încălzește simțurile, îl deșteaptă instinctele, ete. șl atunci eând aceste scene se repetă mereu, îl pot crea obișnuințe mintale bune sau rele, după eum au fost șl actele ee l-au impresionat. Dacă scenele Indecente înlesnesc satisfacerea ten- dințelor rele pentru acei ce le văd, nu mal puțin nuditatea vizuală dtn fotografii sau schițele, scrierile șt povestirile pornografice, îndemnurile imorale, ete. nu fac deeât să 122 înrăutățească sănătatea mintală a individului, să eorupă mediul (familiar, social, ete.) șl să înmulțească infracțiunile. Este drept eă flecar® acțiune își are reaețtunea el. O reaețtune a pornit în ultimul timp (prin numeroase lucrări șt reulste) contra literaturii care „prin dispozițiuni spre triulal și senzualitate, prin anarhia în sintaxa și forma poeziei, prin negatiuismul unor atitudini pretins critice, nu exprimă decât invazia unui extremism literar, a unei ade- vărate avantgarde literare". „Academia română" a luat o inițiativă de a combate, de a urmări sancționarea autorilor de scrieri pornografice. Poate eă ac trebui o activitate întinsă, nu numai asupra acelor ee-și fac din literatură o profesiune comercială, dar și contra acelor ee comercializează profesiunea artistică șt chiar pe cea politică. „Astra", consecventă cu trecutul și activitatea ei, crede eă nu se mat poate tolera fâlfâirea steagului eu rele exemple șt sugestiunt, eă nu se mat poate permite acelor ee Igno- rează biologia, igiena șl profilaxia mintală, să eontribue prin faptele lor ea anumite stări constituționale să par- curgă eât mat repede distanța dintre bine șt rău, dintre cinste șl infracțiune. Fără a putea interzice eu totul spiritelor curioase cer- cetarea anumitor domenii umane necurate, „Astra" are da- toria să devină cât mai activă pe acest teren și lucrând în colaborare eu autoritățile statului, eu organizațiile de igienă șt profilaxie mintală și eu tnstituțluni culturale ee au luat o ofensivă în această direcție, să eontribue la o curățire sufletească a acestor domenii. A întârzia ar fi un păcat, nu numai față de înaintași, dar șl față de urmași, deoarece perpetuarea mediurtlor rele erează deprinderi cari în serii de generații pot ajunge să se înrădăcineze ea rele ineltnațiuni șt tendințe. 173 Păreri relativ la problema salvării șl cultivării specificului nostru etnie de Dr. Tib. Brediceanu. In ședințele seețiunet artistice ale „Astrei" am pus, în anii din urmă, mai de multe ori în dtseuțtune problema apărării și înviorării unor laturi ale speeifteului nostru etnie, arătând tot odată șt nepretențioasele mele păreri eu pri- ntre la soluționarea eât mal neîntârziată și mat favorabilă a acestei probleme. Ceea ee am relatat în chip nerbal la amintitele ocazii și ceea ee dl președinte al „ Asoetațiunei" noastre, Dr. luliu Moldouan, îmi cere să concretizez de astă dată șl în scris, ar fi aproximativ următoarele: Datinele strămoșești șt îndeletnicirile artistice ale po- porului nostru, atât de multiple șt bogate în manifestările lor, dispar din zi în zi: sunt, față de treeut, într’un declin eare trebue să umple de îngrijorare inima oricărui bun român. Cu deosebire dela răsboiu încoace lumea dela țară arată un desinteres Inexplicabil față de ceea ee a fost drag și seump înaintașilor noștri și prin ee, în cursul vea- curilor, mal mult s’a afirmat sufletul genuin al neamului no- stru. Dispare industria easnieă : țăsăturile, cusăturile, portul național de atâtea feluri, dispar crestăturile în lemn șt ehe- ramlea atât de artistic executată de mâna isteață a țăra- nului român, — dispare muzica satelor noastre și eu aceasta deodată șl nenumărate texte de doine, eânteee, colinde, balade, eânteee de cununii și bocete, — deci o bună parte a creației literare a poporului nostru. Daeă această literară creație în parte, totuși, a putut fi salvată mat din vreme și poate fi salvată și de act înainte mal ușor prin faptul, eă colecționarea ei nu întlmpină prea mari greutăți, — d. p. în oricare sat, un învățător eu tragere de inimă și eu în- țelegere pentru produsele de aeest gen ale țăranilor no- ștri, poate lesne întocmi o bună eulegere de poezii po- porale chiar șt numai prtn anumite îndrumări șl îndemnuri date copiilor dela școală ea să noteze tot ee în această 174 privință pot afla dela părinții, rudele sau eunoseuțtt lor, — mustea nu se poate colecționa și nota eu succes decât de eătre oameni de specialitate, tnstruițt șl rutinațt în se- lecționarea șl descrierea melodiilor, — o muncă destul de dificilă, chiar șt în cazul eând culegerile se fae, după sistem modern, adică prin înregistrarea melodiilor eu aju- torul aparatelor fonografiee. De altă parte dintre toate ar- tele poporale tocmai culegerea muzicii poporale pare a fi mai urgentă: de o parte fiindcă în treeut acest lucru s’a neglijat considerabil și constitue azi o pierdere aproape ireparabilă, de altă parte fiindcă originalitatea șl caracterul specific al muzieet noastre, după ținuturi, se pierde prin influința nefastă a melodiilor de toate felurile, răspândite, mat ales prin plăcile de gramofon șt prin radiodifuziune, până în eele mai depărtate șl mai ascunse sate. In fine paralel eu dispariția minunatelor noastre melodit de joe e amenințat de pierire și genul de artă tot atât de prețios, dar căruia t s’a dat mat puțină atențiune până aeum : dansul poporal ea eoreografle. Din cauza metodelor mance șl in- suficiente, până aeum, pentru notarea exactă a mișcărilor de dans, dansurile noastre poporale, în ee priuește laturea eoreografteă a lor, putem spune eă, în general, au rămas neeoleeționate, — împrejurare eare de asemenea formează o pagubă națională, având în uedere iarăși varietatea, bo- găția șl farmecul deosebit al dansurilor românești, remar- cate chiar de istoriografi străini, eu sute de ani înainte. Dar în fața acestor stări, totuși, ar fi o greșală daeă ne-am pierde curajul și ne-am lăsa cuprinși de desnădejde. In comparație eu alte neamuri, eari unele abia mai au o artă poporală, iar altele au pierdut-o eu totul, în țara noa- stră lucrurile stau alteum: poporul nostru dispune îneă de multă artă valoroasă și specifică a sa. Avem îneă sufi- ciente izvoare de cercetare și nu ne lipsesc posibilitățile de a reconstitui chiar ceea ee prin neeulttvare a început să dispară. Dar daeă aceasta e situația artei noastre poporale în prezent, atunci nu mai avem timp de pierdut. Lăsând la o parte ori șt ee fel de interese mat depărtate, să ne așternem pe lucru, să mântutm arta poporului nostru eare ne-a mat 175 rămas, eăei săvârșind această muneă mântuim tot ce ea- veicterizează și ce exteriorizează mai mult specificul etnic al negmului nostru românesc. Împlinirea aeestei jnunel e o imperioasă datorință a generației de astăzi. Pentru ori -și ee întârziere sau întrelăsare suntem răspunzători nu numai față de înaintașii noștri, eari au pus temeliile șl dela eari am moștenit această minunată șt neîntrecută artă, qi șt față de urmașii noștri eari eu drept cuvânt nu ne-ar putea Ierta nici odată dauna pe eare am cauzat-o națiune! prin întreruperea neglijentă și uinouată a unei ueehl șl merituoase tradiții. Munca de saluare trebue să înceapă cât mai eurând din următoarele principale motive : 1. Ftlndeă adevărațll susținători al artei noastre tra- diționale sunt, întâi șt întâi, bătrânii țărani șt bătrânele ță- rance cari, azi-mâine, pleacă dintre noi. Et sunt mat ales cari cultivă eu sfințenie această artă, eari o înțeleg așa preeum trebue să fie înțeleasă șt eart ni-o pot și împăr- tăși în felul în care trebue să ne rămână păstrată; 2. Al doilea motiv eare reclamă accelerarea operei de mântuire a artei noastre poporale este împrejurarea, eă vecinii noștri dela vest, potrivnici de veacuri, în neso- cotită lor acțiune revizionistă, profitând de indiferentismul nostru, intensifică din ee în ee mai accentuat sistematica lor procedură de a aduna și de a fixa în tipar șl imagini șt de a lansa în lume, ea și eând ar aparține patrimoniului lor, multe din eele mai tipice obiceiuri și eele mat verita- bile produse artistice ale poporului nostru;*) 3. Un ol treilea motiv eare ne îndeamnă ea să grăbim colecționarea a tot ee aparține avutului nostru artistic na- țional, este materialul de dovadă eu care ne trebue să ne înarmăm, în scop de propagandă, pentru toate acele pri- lejuri, la eari alte popoare obtșnuesc a se prezenta eu asemenea documente pentru susținerea cauzelor lor po- litice șt culturale ; *) A se uedea în privința aceasta documentatele studii ale dlui Dr. C Petranu, v.-președintele seețiunei artistice a „Astrei", publicate în Reuue de Transylvanie, Tom. 1. nr. 1 și 4 și Tom. 11. nr. 3 176 4. In fine, dar numai pe urmă, trebue să ne gândim la saluarea artei noastre speetfiee, mat ales a celei ueehi, de o parte pentru folosul șl îndreptarea pe adeuărata cale a desDoltărll artei poporale noui, — de altă parte pentru interesele artei noastre naționale superioare, culte: baza de pornire șt de orientare pentru Dtttor, atât a uneia cât șl a celeilalte, neputând ft alta decât creația artistică popo- rală pe eare am moștenit- o din bătrâni. Șt acum să uedem eari ar ft mijloacele pentru ajun- gerea mat curând a scopurilor noastre. Acestea pot fl de multe feluri. Pe lângă eele de mat de mult în uz, asupra cărora credem eă nu e lipsă să mat insistăm aci, ne oprim