
Anul 67. Septemvrie—Octomvrie 1936. Nr. 5.



            TRANSILVANIA


(Buletin de tehnică a culturii.)



Adunarea jubiliară a „Asociațiunii^

Cuvântările rostite la Blaj.

     Serbările jubiliare ale „Asociațiunii* s’au desfășurat cu
un fast neîntrecut în Cetatea culturală a Blajului, in pre-
zența a mii de Români de pretutindeni care au manifestat
încă odată pentru înaltele idealuri ale „Astrei*. Majesiatea
Sa Regele a ținut să ne onoreze împreună cu Primul-Mi-
nistru al țării, cu membrii ai guvernului și distinse perso-
nalități ale lumii culturale, festivitatea. Omagiile ce le-au
adus „Asociațiunii* au fost emoționante. In paginile ce ur-
mează, le înfățișăm eu recunoștință cititorilor noștri.



Cuvântul M. 8. Regelui Carol ll.

      Domnule Președinte,

      Doamnelor și Domnilor,

    După atâtea luminoase cuvântări, cari s’au ținut azi,
este foarte greu de a găsi ceva de adăugat. Am ascultat
programe dintre cele mai frumoase, am ascultat aducerea
aminte și cuvinte de laudă acelora, cari au condus această
„Astră* in decursul anilor. La toate cele rostite aci, nu
pot în aeeastă zi de sărbătoare decât să adaog și glasul Meu.

    Au trecut trei sferturi de veac de când, luminoasa minte
a neuitatului Mitropolit Andrei Șaguna, avu ideia hărăzită
de Cel de Sus. de a crea pentru desvoltarea minții popo-


481


i

rului român, această Asociație. Sunt sigur, eă azi, din înaltul
cerurilor, daeă privește la drumul parcurs, el nu poate
deeât să se bucure și să ne bineeuvinteze.

     Gândul, care a prezidat la ereațiunea „Astrei", a fost
îndeplinit eu vârf și îndesat. „Astra" până în ziua unirii pe
veeie a neamului românesc, a știut să fie acel element per-
manent, împreună eu bisericile noastre, și-a întărit sufletul
neamului românesc. Daeă astăzi, în cei 18 ani dela unire,
putem constata închegarea unui suflet unic al Românilor,
acest lucru se datorește în primul rând acestei Asociațiuni
culturale, care, eu mai bine de 50 ani înainte, a șters orice
granițe intre Românii de pretutindeni.

     Prăznuind 75 ani dela ereațiunea „Astrei", Eu în primul
rând și toți aeei eari simt românește, trebue să ne închinăm
eu evlavie și recunoștință în fața acelora, eari și-au pus
sufletul și toată dragostea pentru conducerea acestei Aso^
eiațiuni.

     Lor trebue să le aducem astăzi primul cuvânt de laudă,
prima slavă pentru tot ceea ce s’a putut faee în acest Ar-
deal românesc.

     Am astăzi o mărturisire de făcut eare, sunt sigur, că
tuturor Ardelenilor Ie va merge la suflet: Ființa mea
culturală, substratul omenesc al sufletului Meu, este un
produs al „Astrei", căci este un produs al dascălilor
ardeleni. Temelia culturii Mele românești a venit in praful
desagilor dascălului Cionea din regiunea Rășinari-Sibiu.
Adăpat la marile credințe naționale ale Mitropolitului Șa-
guna, el a infiltrat în sufletul Suveranului întrunirii de astăzi,
idealul eă Românii sunt un singur neam nedespărțit pe vecie.
Al doilea dascăl, care a venit și Ne-a plămădit acest suflet
național, tot de pe plaiurile ardelene își trage obârșia.
Vorbesc despre acela pe eare mulți dintre Dv. l-ați cunoscut
și iubit și eare a fost profesorul Munteanu-Murgoci. El este
acela care în timpul adolescenței Ne-a făcut legătura cu
Românii ardeleni, prin el am început să pricepem sufletul
ardelean și să-l iubim.

     Am vorbit în treeut, rămâne acum să vedem care este
opera de desăvârșit în zilele de mâine. Un ciclu întreg al
activității „Astrei" s'a îndeplinit. Acela de păstrătoare și


482

încălzitoare a sufletului românesc. Acel vis pe care întreaga
generație a omenirii l-a simțit bătând și svâenind eu putere
în sufletele noastre, astăzi s’a îndeplinit. Ce rămâne de
făcut? S’au arătat aci frumoase și înalte programe. Dar un
program nu rămâne decât un petec de hârtie, dacă în su-
fletele acelora, cari trebue să-l îndeplinească, nu există o
desăvârșită voință de izbândă. Și spun acest lucru nu ca
niște vorbe goale, citite în cărți, ci dintr’o experiență pro-
prie. Sunt aproape 20 de ani de când Eu personal duc
lupta pentru întărirea culturală a neamului Meu și dacă am
răzbit și reușit să fac — departe de visul Meu, dar totuși
ceva — este că am avut credință, voință și, mai presus de
toate, statornicie, care să Mă ducă la izbândă. Sunt sigur,
că toți membrii despărțămintelor „Astrei* vor înțelege acest
lueru și că in munca lor de toate zilele, își vor pune toată
râvna, dragostea sufletului și statornicia pentru ridicarea
și unificarea culturală și sufletească a neamului românesc.

     lată rolul primordial al „Astrei* de azi înainte. Ea a
pregătit unirea; astăzi, eu aceeași tărie și dragoste, va
trebui să o consolideze într’o cultură curat și specific ro-
mânească.

     Permiteți-Mi să adaog că această aniversare a „Astrei¹¹
a fost luminată prin cuvântarea atât de frumoasă a l. P. S. Sa
Mitropolitul Eălan al Sibiului, a fost înălțată prin acest gând,
care nu e numai un gând, ci e o necesitate imperativă a
nației românești, ca toți cei ce simt românește și crești-
nește să-și întindă mâna peste nevoile, peste micile deo-
sebiri ale zilei și să lucreze la plămădirea acestui popor
care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor creștin și tot popor
românesc este. Pentru Mine este cea mai sigură chezășie
faptul, că cuvintele acestea, care au ieșit din sufletul înalt
Prea Sfinției Sale, au fost rostite tocmai în această zi, în
eare sărbătorim 75 de ani ai „Astrei* și în care aceste doua
biserici naționale, timp de mai bine de o jumătate veac, au
luptat cot la cot și în același spirit pentru ridicarea popo-
rului românesc.

     Declarând deschisă această adunare festivă a „Astrei*,
fac cele mai calde urări și mă unesc la glasul bisericii,
ca Cel Atotputernic să bineeuuinteze lucrările „Astrei*, să




483


1*

dea tărie sufletelor membrilor ei. ea să-și îndeplinească eu
frică de Dumnezeu și dragoste nesfârșită pentru neam și
Tron, misiunea pe care o are de a lupta pentru înstărirea
și ridicarea neamului românesc. Cel Atotputernic să bine~
cuvinieze încă sufletele conducătorilor bisericilor naționale,
ca într’un auânt de patriotism și creștinism, să-și îndepli-
nească mână în mână, înalta lor misiune. — Afută-le Doamne.



    Cuuântul Președintelui „Astrei¹¹:
    Dr. luliu Moldouan

       Sire,

       Alteță Regală,

     „Astra“ ave azi o mare sărbătoare. Au trecut 75 de
ani, de eând sub ocrotirea nemuritorilor arhteret Alexandru
St. Șuluțiu și Andrei baron de Șaguna, din dorul de lumină
al românilor din Ardeal a luat ființă Asoetațiunea noastră.
Trei sferturi de veac se împlinesc, de când primul ei pre-
ședinte șt marele ei organizator, Andrei Șaguna, a precizat
împreună eu Ttmotei Clpartu, Qeorge Barițiu șt loan cav.
de Pușeariu, scopurile „Astrei" șl a pășit la realizarea lor;
scopuri spre cari șl-au îndreptat toată munca lor devotată
propovăduitorii culturii românești în Ardeal șt Banat șt în-
deosebi conducătorii, cari au urmat pe Andrei Șaguna în
președinția „Astrei" și anume: Vastle baron Popp, laeob
Bologa, Ttmotei Cipartu, Qeorge Barițiu, loan M. Moldovan,
Alexandru de Mocsonyi, losif Stevca Șuluțiu, Andrei Bâr-
seanu și Vasile Qoldlș. Cu mândrie și adâncă recunoștință
pomenim azi acești uriași ai gândirii șl înfăptuirii româ-
nești șl în același timp eu smerenie ne închinăm în fața
Marelui Rege desvobltor șl întregitor de neam Ferdinand 1,
primul nostru Președinte de onoare, Rege al tuturor Ro-
mânilor.

    Asoetațiunea noastră ave azi o zi de mare bucurie.
Adunarea ei jubilară are onoarea să fie prezidată de însuși
Regele nostru iubit.


484

     Adâneă este gratitudinea noastră pentru înalta pre-
zentă a Majestățil Voastre în fruntea adunării de azi, co-
pleșitoare cinste pentru not și preageneroasă cinstire a
acelora, a eăror amintire o serbătorim.

       Sire,

       Alteță Regală,

     Sub scutul bisericilor noastre a luat flintă „Astra
credința strămoșească i-a fost călăuză aetluității, arhiereii
înalti ea și preoții lor au ținut totdeauna să fte alături de
ea. Este o deosebită mângâiere, că așa cum înainte în
clipe de înălțare șl pe ogorul muncit îșt dădeau frățește
mâna, arhiereii noștri uenerafi, așa și azi, spre solidară ma-
nifestare pentru rosturile Asociațtunii, împodobesc în fră-
țească unire adunarea noastră jubilară.

     Ne-am întrunit azi, ca șl în 1911, tot în aeest Blaj, de
unde, cum spunea atunei Andrei Bârseanu: „au purees....
atâtea raze de lumină în toate colturile locuite de români...
unde a licărit de atâtea ort în nopțile lungi de iarnă can-
dela răbdurie a cercetătorilor graiului și trecutului nostru;
unde a răsunat odinioară glasul marilor dascăli ai nea-
mului nostru; ....de unde au pornit, plini de însuflețire, ațâți
apostoli deuotati, în toate ținuturile cu graiu românesc;
unde s’au întâlnit de atâtea ori, în uremurl grele, căutând
sfat șl îmbărbătare, aleșii neamului, întocmai ea albinele
pe lângă matcă... “

     întreaga noastră recunoștință o merită despărțământul
Blaj al Astrei, făcându-ne eu putință să ținem adunarea
noastră jubilară din nou atei în inima Ardealului, în Blajul
îndemnurilor și amintirilor mărețe.

       Sire,

       Alteță Regală,

     Să-ml fie îngăduit, ea în locul unui prea scurt Istorie
al trecutului nostru de 75 de ani, să cercetez îndemnurile
cart au determinat și îndrumat rostul „Astrei" în trecut șt
învățătura care se desprinde dtn acel lung trecut pentru
rostul Diitor al Asociațtunii. Căci eu ered, eă nu poate fi


485

agi o cinstire mai potrivită a memoriei înaintașilor deeât
ntzutnfa de a le cunoaște rostul jertfei și de a le urma
chemarea plină de dragoste ocrotitoare.

     Cu toate eă răspunderea etnică și credința adâncă
erau baza activității Astrei, nu întâlnim în programul et de
muneă o accentuare a importantei edueatiuntt moral-velt-
gioase și etnice. De fapt nici nu era prea necesară aceasta
accentuare, eăet înainte era firesc, să fit eredlnelos șl bun
român. Opresiunea streină, instinctul de conservare, tra-
diția îndrumătoare, lupta și suferința purificatoare, adânceau
credința șt solidaritatea șt în zilnice exemple se evidenția,
eă pentru român nu era altă chezășie a biruinței, deeât
încrederea în dreptatea Celui de sus și forțele proprii.

     Nu averea, et omul eu însușirile sale firești hotărea
atunci asupra reușitei în lupta, otelttoare de forte, pentru
existentă; o luptă eare selecționa eu atâta severitate va-
lorile românești menținute apoi printr’o permanentă con-
curență șt încordare fără cruțare. Șt dintre acele însușiri
omenia era calitatea de căpetenie, caracteristică româ-
nilor; omenia, eare cuprindea șt credința șt cinstea, dem-
nitatea, răspunderea etnică șl dispoziția de a lupta și jertfi
pentru binele neamului. Faptele bune ale Individului se
răsfrângeau asupra tuturor, așa eum pentru fărădelegile
singuraticilor neamul răspundea cu suferința prestigiului.
Rosturile Individului erau dlsparente fată de acele ale fa-
miliei șl neamului, iar din împletirea îndemnurilor credinței,
tradiției șl conștiinței românești un erez a rezultat nefor-
mulat în cuvinte, mat mult simtit deeât știut, eare colora
specific românește gândurile și faptele tuturor. A lupta
pentru binele etnie era identic eu jertfa adusă pe altarul
credinței, iar propovăduitorii cel mat de seamă al rostului
nostru etnie, erau preoții, ei înșiși exemple de virtuți etnice
și creștinești. Preoții cari nu se limitau să slujească oca-
zional la altarul sfântului lăeaș, el prin pilda lor șt a fa-
miliilor lor, prin necontenita lor trudă educativă ridicau
nevăzute altare în sânul tuturor familiilor, eari își înde-
plineau eu sfințenie îndatoririle față de biserică, neam șt
glia strămoșească, în cari femela română se achita eu su-
premul devotament de rolul ei de mamă, de păstrătoare


486

-a tradiției, de educatoare a generațiilor tinere, tar aeeste,
crescute în disciplină seueră șl respectuoase față de îna-
intași, își așteptau cu modestie timpul validitării meritate
prin muneă.

      lată categoria forțelor etnice, cart ne-au pregătit bi-
ruința șl pe cari, fără posibilitate de deviere, își puteau
clădi construcția lor eivilizatorie înaintașii. Era atât de fi-
rească realitatea acelor forțe șt dăinuirea lor, încât toate
energiile culturale disponibile puteau să fie rezervate cu-
cerire! progreselor eivllizațiunet. Iar între aeeste două ca-
tegorii de forțe, ale fondului etnie și ale eivlllzațiunet era
un echilibru dinamic, în permanență șt în mod automat
controlat șl menținut de interesele superioare ale neamului.

      A venit epoea libertății noastre, progresul eivillzatoriu
a luat un avânt nebănuit, armele rațiune! sporesc necontenit,
concentrate asupra ameliorării mediului, eare a rămas sin-
gura grijă, singurul gând. Dar echilibrul între forțele etnlee
și cele ale civllizatiunei a fost răsturnat. In locul crezului
unic, eare cerea credință, jertfă, lupta pentru binele etnie,
o avalanșă de crezuri, îmbrăcate în haina sistemelor po-
litice, au năvălit asupra neamului pulverizat în Indivizi, fie-
care din acele sisteme vestind înșelător, eă el singur este
menit să asigure fără multă luptă șt jertfă maximul de be-
neficiu în comoditate și avere pentru toți.

      Vrăjiți de aparenta atotputernicie a banului șl de tăria
armelor rațiunei, am uitat repede de acele forțe tainice
cart ne-au asigurat în treeut biruința. într’o vreme, când
valoarea forțelor sufletești este nesocotită și rațiunea cere
argumente șl dovezi palpabile pentru rostul șl rentabili-
tatea credinței, luptei și jertfei, au început să se năruie te-
meliile existenței noastre ea neam: credința și răspun-
derea etnieă, orânduirea firească a familiei slăbește și în
locul luptei, eare înobllează și purifică, în locul jertfei întru
apărarea patrimoniului propriu, se cultivă tot mat mult pa-
razitismul egoist, comod, exploatator al sudoare! altora.
In alte țări materialismul în oarba lui exagerare a ajuns
să serbeze orgii de distrugere, începând să îneee în sânge
-șl foc glasul credinței, soartea familiei, viitorul neamului.


487

     Dar împărăția materialismului parazitar e pe sfârșite P
Din suferințele șt cataclismele trecutului, dtn perspeettua
grozavă a distrugerii omului superior și a neamului creator,
dtn dorul de a așeza în locul parazitismului reuoltător, în
locul flețlunel egalității niuelatoare: omenia, demnitatea,
concurența și ierarhia ualortlor, dtn dorul de a ne putea
închina dtn nou în fața Celui de sus, fericiți de a ne cu-
noaște mărginirea noastră, în grele lupte o lume nouă se
naște, în care ua conduce destinele vieții minunata șt simpla
învățătură, pe eare ne-o pune la îndemână trecutul nostru,
eă chezășia biruinței în vieață nu pot fi decât forțele proprii
firești, înțelept ocrotite șl demn întrebuințate și încrederea
în dreptatea meritată a Celui de sus.

     Aceasta învățătură ne îndeamnă, ca în locul haosului
de concepții streine de sufletul poporului nostru, să așezăm
la temelia existenței noastre din nou un unic crez îm-
pletit din credința adâncă și răspunderea etnieă. Șl ca
acele temelii să poată rezista la asaltul ademenirilor civi-
lizației moderne, ele trebuese cimentate prin forța unei
concepții de vieață convingătoare, simplă, firească, eare
să ne sensibilizeze și disciplineze pe toți și să devină bu-
sola sigură, dreaptă a evoluției noastre firești.

     Vieața noastră este un dar, venit din veșnicie prin
șirul înaintașilor. Perspectivele el sunt dinainte limitate prin
zestrea de potențialități firești, pe cart le moștenim. O ze-
stre, eare alta este dela om la om în nesfârșită variațiune,
alta șt alta trebuind deci să fie limita capacității șl aspl-
rațiuntlor fiecăruia.

     Aceea zestre firească, modelată prin mediu, indică'
locul, funcțiunea, în care putem aduce fiecare maximul de
contribuție spre binele și fericirea proprie șl spre binele
patriei. Seleețiunea severă șl dreaptă spre locul potrivit
fiecăruia nu se poate face decât prin concurența valorilor
prin muncă emulattvă, care trebue să devină permanentă
ea principal stimulent al menținerii valorilor șt al progre-
sului.

     In acest sens munca nu mat este o corvoadă, ci ne-
cesitatea organică, imperativul fiziologic, de a exterioriza
în armonie șt de a menține și spori prin permanent exer-


488

etțiu energiile fizice, intelectuale, și morale specifice fiecă-
ruia, iar fericirea și rostul vieții noastre nu este belșugul
banilor el să ereiăm și proerelăm spre binele neamului
după felul specific nouă, orieât de modest ar fi: o fericire
accesibilă tuturor oamenilor sănătoși, un rost pe eare
orice om normal îl poate îndeplini, indiferent de avere șt
stare socială.

     Șt așa eum mersul vieții individuale este hotărît de
zestrea poiențlalitățtlor moștenite și potrivita lor transfor-
mare în calități prin edueațiune, de faptul variațiunei va-
lorilor și necesitatea seleețiunei și menținerii lor prin muncă
emulativă, așa și evoluția neamurilor este determinată de
aceleași forțe biologice. Forța numerică și calitativă fi-
rească este aceea, eare hotărește în lupta între popoare,
o luptă care nu trebue să fie totdeauna răsbolul sângeros
șt crud prin arme materiale, ci poate fi concurența pașnică,
cavalerească șl dreaptă a valorilor etnice, din cave cel
învins nu iese îngenunehiat, ei stimulat spre noul eforturi,
spre o nouă performanță superioară. 0 luptă, eare nici-
odată nu aduce biruința finală, căci concurența valorilor
opuse este chezășia menținerii lor și a progresului, este
chezășia menținerii vieții, este vieața însăși.

     In acest mers al vieții, Statului trebue să-i revină prin-
cipala datorie, de a-și baza toată organizațiunea în toate
compartimentele el, pe realitatea și cerințele prosperării
firești a capitalului său uman, de a-i cunoaște evoluția,
mediul modelator, bilanțul șt topografia valorilor și de a
chivernisi prudent acel capital, ferlndu-1 de orice i-ar putea
diminua valoarea sau compromite viitorul. Statul are da-
toria, de a pune în centrul atențiunet sale permanente nu
Individul ei familia sănătoasă, de a-1 ușura acesteia cu
orice sacrificiu îndeplinirea rosturilor ei etnice șt crești-
nești; de a sport din generație în generație forțele biolo-
gice active ale populațiunei șl de a o pregăti ca să-și
poată apăra prin forțele proprii eu demnitate, patrimoniul.

     Statul are obligațiunea să ocrotească în mod deosebit
țărănimea înrădăcinată în glie șt tradiție, principala gene-
ratoare a valorilor noastre etnice, păstrându-i proporția
cuvenită șt capacitatea de regenerare a elementelor dlfe-


489

rențtate din sânul el. Statul ua trebui să grijeaseă, ea o
parte a acestor elemente de elită să rămână rurale,
pentru a feeonda șl spori capacitatea de ereiațiune șt
pentru a împodobi vieața lăuntrică, specific etnică a țără-
ntmel, Iar o alta parte, prudent îndrumată, să se ridice în
meserii, eomerf, Industrii, profesiuni libere, funcțiuni pu-
blice, în proporții dictate de cerințele reale prezente și
utltoare șl de disponibilitățile biologice ale țării. Elemente de
elită, cari formează pătura conducătoare, în eare țărănimea
cu atâta încredere șt dărnicie, uarsă necontenit ee are mai
scump, pentru a primi în schimb adeseori îndoelniee fruete
ale civilizației moderne, îndemnuri, cari îi tulbură sufletul,
când aceea pătură ar trebui să înțeleagă odată că rostul
ei principal este ocrotirea uiettl rurale ca izuor de rege-
nerare șt dăinuire etnică.

      Statul are misiunea să ușureze seleețiunea dreaptă a
ualorllor șl așezarea fiecăruia la locul indicat prin capaci-
tatea lui, asigurându-t posibilitatea, ea prin o muneă aco-
modată lui, să-șt poată da maximul de roade spre binele
patriei șt spre satisfacerea firet lui.

      Statul are însă și obligațiunea de couârșitoare impor-
tanță, să ocrotească eu toată grija șl eu orice jertfă bise-
ricile noastre, protectoare a flintei noastre etnice, să le
ferească de orice le-ar putea știrbi prestigiul șt autori-
tatea șt să grijeaseă, ea intelectualii și îndeosebi preoții
șt familiile lor, să devină, din nou, exemple de uirtutl et-
nice șt creștinești și propovăduitorii ehivernisirel înțelepte
a vieții românești.

      Politica de bază, permanentă, una numai poate să
fie: politica vieții, biopolitiea. Ea pune omul, familia, în
centrul preocupărilor, omenia în fruntea calităților șt re-
zervă materiei modestul rol de slujitor al omului; politica
bazată pe legile vieții, imuabile, eterne, pe cari omul nu
le poate nesocoti decât cu riscul suferinței etnice.

      Sistemele politice economice, individualiste și sociale,
n aplicarea lor nu pot avea alt rost decât de a servi prin
concurența lor continuă, prin intervenția lor acomodatoare
ea Instrumente de echilibrare în vâltoarea acțiunilor șt re"


490

acțiunilor sociale prea dispuse de a devia spre extreme
dăunătoare. Dacă deci btopolttiea admite șl cere ehiar in-
teruențta organizațluntlor politice, individualiste sau sociale,
intervenție regulată însă de cerințele firești ale capitalului
om, ea nu poate admite niciodată organizațiuni politice
sau acțiuni, cart ataeă temeliile existenței noastre: cre-
dință, familie, glie, neam șl patrie. Cine se lasă prins în
mrejele unei atari acțiuni un trădător este, deopotrivă de
primejdios, fie eă nu știe ee faee, fie eă urmează conștient
îndemnurile diavolești ale distrugerii.

     Dteața noastră este un dar, venit prin neam șl familie
din veșnicie, din partea Celui de sus. Focarul continuator
al vieții este familia, care numai în cadrele neamului și
pentru el are rost să existe, așa cum vieața individului
numai integrându-se în familie șl slujind neam și patrie are
rost să fie. Căci neamul este purtătorul șl scopul vieții, el
ne-a dat-o, el ne-a ridicat unde suntem, lui șt patriei trebue
să o închinăm, ca să o poată continua viguroasă în veș-
nicia vremurilor ee vin; prin el ne apropiem de D-zeu,
care prin înălțarea neamului doar ne răsplătește faptele
noastre bune șt prin suferința lui ne pedepsește abaterile
dela normele morale, dela rosturile etnice șl legile eterne
eari hotărese mersul vieții.

     Dar așa cum spațiul trebue să fie suportul timpului, me-
diul suportul și modelatorul vieții, așa în glie trebue să fie în-
rădăcinată familia și patria trebue să fie spațiul potrivit al
neamului. Nedespărțite și acomodate cerințelor firești trebue
să fie familie și glie, neam șt patrie. Când vorbesc deci de
familie înțeleg șl glia, care o adăpostește, eând vorbesc de
neam, înțeleg și patria eare-l ocrotește șt pe eare cetățeanul,
de orice neam ar fi, trebue să o iubească, dacă vrea să fie
un om de omenie. Familia dezrădăcinată, înstrăinată de glie
este ea un neam pribeag fără patrie. Ele se ofilesc, se
sting sau devin parazitare, pierzând forțele sufletești me-
nite să le asigure o dăinuire demnă. Ele pierd îndemnurile,
eari ne învață rostul existenței noastre pe pământ, res-
pectul ființei altora, truda șl jertfa pentru a viețui eu dem-
nitate șt pentru a sluji un bine superior, ne învață închi-
narea creștinească, eare o binecuvântare este.


491

     Așa este și așa ua rămâne totdeauna, eăei oricâte
mit de ani uor treee și milioane de savanti por adăuga
descoperiri la descoperiri, taina eternității ei nu vor putea-o
lămuri, pragul veșniciei nu-1 vor putea treee, deeât jert-
find vieața.

     Eu cred fiindcă sunt om, fericit eă dincolo de lumea
văzută știu veșnicia, împărăția Celui de sus, căruia a mă
închina este o trebuință a sufletului meu. Eu cred fiindcă
sunt român și știu, eă din veșnicie prtn neam mi-a venit
vieața, pe eare neamului trebue să o închin întărindu-l
în drumul său spre veșnicie, prtn neam mă aproptu deei de
D-zeu eăruia dator sunt să-l adue ea prinos pentru vieața
dăruită, jertfa luptei și faptei mele românești.

        Sire,

        Alteță Regală,

     Din truda de 75 de ani a „Astrei"* șl din atenta ob-
servare a trecutului nostru se desprinde învățătura, pe
eare mi-am permis să o schițez, concepția de vieață simplă,
firească, senină și românească. Îndemn al înaintașilor și
chemare la datorie, ea nu din vina noastrS, a eelor me-
niți să-l ocrotim, poporul nostru iubit șl bun să fie din nou
expus la suferințe și pentru ea, tari pe gândurile șt rostu-
rile noastre românești, să ne dăm toată truda și jertfa, ea
să putem intra eu fruntea ’n sus, mândri de a fi români șl
eu perspectiva înălțătoare a biruinței în vremurile grele,
eari ne așteaptă.

     Daeă altor așezăminte culturale le revine nobila sar-
cină, de a contribui la cunoașterea și sporirea patrimo-
niului social pe întreg cuprinsul țării și pentru toți cetă-
țenii, „ Astrei “ — atât de generos sprijinită de înalta bună-
voință a Maiestății Voastre — „Astrei¹*, în regiunea ei, va
trebui să-t rămână și în viitor rostul principal, de a lupta
pentru cunoașterea și sporirea din generație în generație
a zestrei noastre etnice, românești, de a lupta pentru ge-
neralizarea concepției noastre de vieață șt pentru unirea
tuturor în toate problemele mart ale neamului șt patriei
iubite.


492

     Așa uom asigura mai bine echilibrul necesar între
forțele etnice șt cele ale eiuilizațtunei, așa ne uom încadra
mai bine în măreața operă culturală concepută și patro-
nată de înaltul gând al Maiestății Voastre, așa ne uom
arăta mai bine recunoștința pentru eet ee înaintea noastră
au muneit și jertfit în cadrele „Astret“. Clipele de fată lor
le închinăm, sufletelor mari, pe cari le simțim plutind în
jurul nostru, cutremurate șt ele de nespusa bucurie, eă în
fruntea noastră se află Regele iubit al tuturor Românilor.

   Să trăiți Maiestate 1

   Trăiască Alteța Sa Regală Marele Voeuod Mihai!



    Cuuântul I. P. S. S. Mitropolitului
    Dr. N. Bălan.

       Sire,

       Măria Ta,

     Sfânta muncă închinată cu iubire binelui obștesc nu
așteaptă altă răsplată decât bucuria de a fl fost săuârșită
eu folos — dar uln zile de reculegere eând simțământul
recunoștinții celor ee au eules roadele, se întoarce către
harnicii lucrători eari au aruncat întru nădejde, sămânța în
ogorul culturii naționale.

     O asemenea zi este praznicul de astăzi al „Asocia-
țiunii pentru literatura română și cultura poporului românu,
eare în anul aeesta a împlinit uenerablla uârstă de trei
sferturi de ueae.

     Izuorîtă din mintea creatoare a neuitatului nostru ar-
hiepiscop șl mitropolit Andrei Șaguna, eare a fost șl cel
dintâi președinte îndrumător al ei, și auând și sprijinul
înaltului ierarh al bisericii surori din Blaj, ea a pornit îna-
inte de aceasta eu 75 de ani, la drum însoțită de blneeu-
uântărWe celor doi părinți șl păstori duhounieeștl ai po-
porului nostru.

     Reușind să strângă într’o deuotată oaste pe cărturarii
noștri, ale căror șiruri se îndeseau mereu pe lângă tot


493

greul asupririi, t-a trimis pe frontul luminării șl povățuirit
satelor șl orașelor din întreg cuprinsul Ardealului nostru
robit de odinioară. Prin apostolatul pe care l-a săvârșit
cu ajutorul credincioșilor săi misionari, ea a încălzit șt a
solidarizat inimile Românilor obijduiți, de dincoace de Car-
pațl, făcându-le să bată în aeelașl ritm uloiu șl pentru Iz-
bânda acelutaș ideal al unității noastre naționale.

     Această strădalnieă lucrare s’a bucurat în toată vremea
de concursul slujitorilor altarului și obștea românească se
obișnuise să uadă încă de mal natnte pe eei doi păstori
al el, dela Sibiu șl dela Blaj, umăr la umăr, în fruntea ma-
rilor înfSptulrl najionale. Căel la 1848 mitropolitul Andrei
Șaguna a venit la memorabila adunare națională de pe
Câmpia libertății, iar la 1911, eu oeazlunea aniversării
semicentenarului „Astrei¹¹, tot octogenarul mitropolit loan
Mețianu a venit la Blaj — de sigur ambii eu conștiința su-
perioară că erau chemați să reprezinte ori unde și astfel
și atei, eu colaborarea fraților lor de același sânge șl de
aceeași limbă, asptrațlunile integrale ale națiunii române.
Urmând acestei tradițiunt înțelepte a înaintașilor, am venit
șl eu, împreună eu PP. SS., frați eplseopi al mitropoliei
noastre, la praznicul de astăzi, primind eu dragă Inimă in-
vitarea ee ne-a făeut-o dl președinte al „Astrei“, pentru
ea să vadă șl de astă dată toți fiii poporului nostru,
că noi părinții sufletești ai lor, pe lângă deosebirile de
câteva puncte cari nu ele ne vor despărți vreodată, suntem
una șt eu sufletele înfrățite la marea operă de ridicare cul-
turală șt de înoire a forțelor morale ale națiunii. Zilele
tulburi, ee le străbatem, ne obligă sever la această fră-
țească solidaritate pentru a opune primejdiilor ee ne ame-
nință din afară șt curentelor subversive ee ne pândesc din
toate părțile desăvârșita unitate și putere de rezistență a
sufletului neamului, ancorat în credința în Dumnezeu și în
concepția sa creștină despre lume șt vieață. Nu putem avea
o dorință mal vie a inimilor noastre decât aeeea de a
ajuta să se resfrângă în largi unde pe întinsul pământului
românesc lumina culturii naționale, care, dacă a rămas una
și nedespărțită, ea șl sufletul neamului, atunci când pe cul-
mile Carpațllor era o graniță, eu atât mal vârtos astăzi,


494

eânduitejla soldatului român a șters nedreapta graniță și
ne-a strâns pe toți sub scutul aceleiași patrii, ea trebue
să fie fermentul de închegare a conștiința naționale totali-
tare, atât de sigură de sine și de deslinațiunea sa în lume,
încât să fie gata la orice sacrificiu pentru păstrarea și
apărarea patrimoniului național.

     Nu știu — singur Dumnezeu știe — dacă nu eumua
ne găsim în preajma jertfei supreme; atâta însă știu cu
siguranță, eă uom birui orice primejdie ee ar ueni asupra
noastră, dacă toți fiii neamului în orice clipă, uor fl gata
să răspundă eu uieața pentru fiecare palmă din pământul
scump al patriei.

     In numele Bisericii ortodoxe, eare șl-a împletit în toată
uremea uieața ei eu uieața neamului, odată eu urările
pentru o rodnică aetiuitate în uiitor. fae făgăduința de a-t
da scumpei noastre „Astre", tot sprijinul șt de atei înainte.

     Pe Majestatea Voastră, Iubitul șl înțeleptul nostru Su-
ueran, care ne-a cinstit praznicul sufletului nostru prin
Înalta Sa prezență, o rugăm să creadă în asigurarea ee
l-o facem eă suntem gata să răspundem eu tot deuota-
mentul, dela ulădieă până la opincă, la ehemarea ee ni-o
ueți face.

        Să trăiți Sivei



    Cuvântul 1. P. 8. Mitropolitului
    Dr. Dl. Nieoiescu

     „Fericit este Statul și poporul în sânul cărora inițta-
tlua, fie particulară, fie coleetiuă, are teren bogat de afir-
mare. Fericit e Statul în sânul căruia o asociație culturală
se poate bucura și se poate lua la întrecere eu altele,
pentru desăuârșirea morală și culturală a neamului. Acolo
unde un Stat însă ta posibilitățile acestor afirmări, aeolo
neamul respeetiu nu progresează. In Statul nostru ființează
multe societăți, eari se întrec să ridice masele poporului
la lumină.

     Inimile noastre tresaltă de bucurie, când Dă uedem
pe Maiestatea Doastră, inițiatorul șt conducătorul atâtor


495

acțiuni, prezidând această adunare solemnă. Cine ar fl
crezut aeum 25 de ani, la jubileul de 50 de ani al „Astrei",
eă peste un sfert de veae ne ua prezida adunarea festtuă
a „Astrei", Regele tuturor Românilor? Eu, eare am fost
de față la solemnitățile de atunci șt am auut un rol aetlu,
n’am uisat, eă o să am azi fericirea unică de a saluta pe
Maiestatea Uoastră în sala festtuă a acestui palat, ridicat
tot în numele și pentru scopurile „Astrei". Copleșit de
emoție sfântă aș putea exclama, Stre, întocmai ea Stmion
din Biblie: Slobozește Doamne, pe robul tău în pace eă
văzură ochii mei izbânda neamului întruchipată în energia
unui tânăr Rege, eare ne conduce. Emoția neamului este
mat vie și mai adâncă, uăzând în jurul „Astrei" eum fac
zid, puternic eele două biserici surori, eari s’au însoțit în
lupta pentru neam șt vor fl deapururl alături, eând e vorba
de apărarea matrlmonlului național.

      Să trăiți Maiestate, împreună eu Alteța Sa Regală
Marele Doevod de Alba-lulia, ea să puteți conduce neamul
șl „Astra" noastră seumpă la biruință 1“



    Cuuântul dlui Dp. C. Angelescu, Ministrul
    Instrucțiunii Publice

       Sire,

     Împlinirea a 75 ani de vieață șt activitate a „Asocia-
ției Transilvănene pentru literatura șt cultura poporului
român", este o sărbătoare în același timp culturală șl na-
țională. Acest caracter eapătă o semnificație șt mai deo-
sebită prin faptul, eă festivitatea are loe la Blaj, în acest
orășel mie ea întindere și populație, dar mare prin pu-
terea sa spirituală eare, pornind de atei, a radiat șl s’a
răspândit, în decursul vremurilor, pe toată întinderea pă-
mântului românesc.

     „Astra" și-a înscris prin activitatea sa un nume glo-
rios în istoria redeșteptării culturale a neamului nostru, un
drept nepieritor la recunoștința generației de astăzi, eare
culege roadele produse de sămânța aruncată în glia stră-


496

moșească, fertilizată prin munca, prin credința șl prin pa-
triotismul atâtor generații de cărturari, înscriși în rându-
rile „Astrei" și eari au înălțat prin cultură sufletul popo-
rului, sufletul neamului nostru.

     Vitregia vremurilor a impus poporului românesc din
Ardeal, eondițtuni foarte puțin prielnice, pentru o acțiune
culturală, căci șeoala oficială era pusă în slujba intereselor
opresorului, iar aceste interese, rău înțelese, însemnau înjo-
sirea, umilirea neamului românesc șt desnațlonallzarea lut.

     Este drept eă șeoala națională șl cele 2 biserici ro-
mânești din Ardeal, prin sforțările uriașe ee au făcut, au
căutat, pe lângă răspândirea cunoștințelor ee cultivă mintea,
să încălzească sufletele șl să țină trează conștiința națio-
nală, dar acțiunea lor era stânjenită de dominațiunea străină,
în mersul șl în manifestațiunile el.

     In aceste împrejurări, s’a născut „Astra". Ea a luat
naștere din trebuința, de a mobiliza inteligența românească,
în jurul ideii naționale. Armele acestei lupte au fost: cu-
vântul rostit prin graiu și prtn tipar, sfatul înțelept șl în-
treaga operă de îndrumare spre o vieață spirituală șt ma-
terială, conformă eu drepturile șl eu datoriile neamului.
Ele au pătruns adâne în masele poporului nostru, au iz-
butit să trezească puternic și să întreție vie conștiința ro-
mânească, să deștepte șl să țină caldă încrederea într’un
viitor mai bun, pregătind poporul pentru ziua cea mare,
ziua Unirii tuturor Românilor.

     Făcând aceste constatări, gândul nostru trebue să se
îndrepte eu adâncă recunoștință șt eu deosebită pietate,
către aeei mart îndrumători ai neamului, către aeei pă-
stori sufletești șl cărturari, către aeei mari patrioțt, cari
au înțeles eă un neam se înalță, eând ajunge să poseadă
conștiința despre ceea ee el este șl despre eeeaee el în-
seamnă; eă un neam se înalță numai prtn bogăția minții,
șt prin puterea credinți!.

     Numele Marilor Mttropoliți Șaguna șt Șuluț, al Ma-
rilor dascăli Timotelu Ciparlu și Qeorge Barițtu, al Ma-
rilor patrlpțl Bărnuțtu, Rațiu, Moetoni și alții, stau la temelia
acestui măreț edificiu, închinat propășirii neamului româ-
nesc, Sfinte Pisanii, ee se vor citi eu evlavie peste vea-


497


2

euri, reamintind generațiilor viitoare, de câtă înțelegere,
abnegație, patriotism șl entuziasm au fost capabili ctitorit
sufletești ai neamului nostru.

     Astăsl, eând dreptatea Istorică s’a împlinit, când neamul
românesc este tot la un loe, când nici o piedică mate-
rială nu mai stă în calea liberii lut desuoltări, astăzi, mi-
siunea „ Astrei “ nu s’a încheiat. Probleme noi se impun
atențiunii conducătorilor et: păstrarea și consolidarea nea-
mului românesc în tara întregită, păstrare șt consolidare
care, în prima linie, este o problemă de cultură șl de cre-
dință.

     Acestui mare adevăr îi datorăm noi astăzi favoarea
deosebită, eă Maiestatea Sa Regele culturii românești, ne
face marea einste de a prezida sărbătoarea aniversării
„Astrei¹¹, pentru a afirma, prin Înalta Sa prezență, drago-
stea nemărginită pe eare o poartă tuturor acțiunilor por-
nite din înțelegerea Intereselor naționale; acțiuni cari se
îndeplinesc în prima linte prin muncă Intelectuală, prin
muncă culturală.

     Încurajați de Augusta Voastră prezentă, Sire și de
marele interes pe care Ea îl dovedește în toate ocaziile
ridicării sufletești a neamului nostru, avem datoria de a
continua, fără șovăire, lupta pe eare au întreprins-o, cel
cart ne-au precedat șl a o întări, organizând-o în formele
și cu țelurile ee ne sunt impuse de noile eondițiuni de
vieață ale poporului nostvu.

     Aniversarea de astăzi, trebue deci să fie un nou semnal
de mobilizare a tuturor forțelor culturii românești, sub con-
ducerea Marelui lor îndrumător.

     Să ne dăm seama că locul ee trebue să ocupe o na-
țiune în lumea popoarelor, se stabilește după puterile ei
de creațlune șl după contribuția, pe eare ea o aduee îm-
bogățirii eulturil universale, progresului civilizației, pro-
gresului umanității.

     De aceea, strâns uniți în jurul drapelului culturii na-
ționale, să ajutăm pe Augustul Stegar, să-l poată duce cât
mal sus, ea să fâlfâie victorios din înălțimea acestei cul-
turi, peste plaiurile șl câmpiile locuite de un neam luminat»
vrednic să le stăpânească și să le folosească.


488

    Cuvântul dlui Prof. D. Guști, în numele
    Fundafiilop Culturale Regale.

       8z?e,

     Fundațiile Culturale ale Maiestății Voastre, pe eare
am cinstea să le reprezint, s’au grăbit să fie de față la
această st de bucurie a „Astrei" șt a Transtluantei. Șapte-
zeci și einel de ani au treeut de când, într’o zi din Sep-
temurie ea aceasta, a luat naștere eu Asoeiațtunea tran-
silvană pentru literatura română și eultura poporului român,
cerută încă dela 10 Mai 1860 Guvernului de atunci, eea
dintâi și eea mat puternică organizare a sufletului româ-
nesc primejduit. Românii arătau astfel eă pentru ei eultura
nu este numai o împodobire a minții, dar șt un zid de apă-
rare. De dindărătul acestui zid a ieșit după o jumătate de
secol Unirea.

     Frumos și potrtuit spunea, de aceea, marele mitropolit
Șaguna în 1861: „Să nu uităm eă puterea minții și a ge-
niului, științele șl artele sunt, eare în zilele noastre dau
popoarelor tăria șl le asigură viitorul".

     Astăzi ne adunăm din toate unghiurile pământului ro-
mânesc în cetatea creștină a Blajului, fericiți eă uremurlle
s’au plinit și eă neamul este în sfârșit unul și nedespărțit
sub sceptrul Maiestății Voastre și, oricât împrejurările s’au
schimbat în bine, menirea pe eare o faeem este tot a stră-
lucitului vlădică de odinioară: „Puterea mințit și a geniului
dă popoarelor tăria și le asigură viitorul 1“

       Inalți părinți, domnilor miniștri,
       Onorați ascultători,

     Fundația Culturală Principele Carol a fost înființată ea
să lucreze mat eu seamă la sate, pentru ridicarea țără-
nimii Prin căminele ei culturale, eare se apropie de 1500
și prin echipele studențești, care acum, în al treilea an,
au ajuns la 49, ea a încercat eu izbândă și a pus la în-
demâna oricui vrea s’o folosească, o nouă metodă de
lucru. Nu se putea ea Fundația să nu se întâlnească în
drumul ei eu „Astra", marea înainte mergătoare. Credem


499


2*

eh far că nu este ntct o societate de cultură în România cu
cave Fundația să se simtă mal înrudită. Amândouă au ea
lozincă răspunsul dat de Maiestatea 8a Regele, încă de
eând era prinț moștenitor, la întrebările ee ni le pune vi-
Itorul: „desrobirea poporului prin cultură". Ea temelia atât
a uneia eât șl a celeilalte, stă credința eă satul este însuși
izvorul nostru de uleată în trecut șt astăzi, izvor de oa-
meni, izuor de datini șl tzuor de putințe uiitoare, eă el nu
s’a bucurat de toată grija eare I se cuvenea șl eă nici o
jertfă nu este prea scumpă ea să fie așezat în rosturile
lui adevărate. Conlucrarea eu „Astra" era dela sine înțe-
leasă șt ea a avut loc, inimoasă șl binevenită, ori de eâteorl
prilejul s’a Ivit.

     Dacă îmi este îngăduit să amintesc numai câteva fapte
mai noi: nimeni n’a fost mai pătruns de însemnătatea pa-
sului pe eare Asociația l-a făeut, înființând și desvoltând
în toată Transilvania, eursurt și școli țărănești șl nimeni
ca Fundația nu le-a urmărit eu mai multă și înțelegătoare
iubire. Era vorba nu numai de un adevărat așezământ,
eare aducea ceva peste ceea ee avem la sat ea învăță-
mânt șl o întregire a lui chiar dtn sânul țărănimii, dar tot-
odată de eea mal luminoasă șt mal binecuvântată dintre
dovezi, eă „bătrâna Asoetațlune" nu este mare numai prin
trecutul el, el știe să răspundă ea nimeni altul la trebu-
ințele șt la chemările timpului de față. Dârsta, de altmin-
teri, atât pentru o societate, eât șt pentru cultură, eând ele
știu să rămână vil, adică să se potrivească vieții, necon-
tenit în schimbare, nu este cumva vreun semn de slăbi-
ciune, ei o chezășie și o putere. De aeeea la Congresul
Căminelor Culturale ale Fundației dtn anul aeesta, de sub
președinția Maiestății Sale Regelui șl în cadrul celui dintâi
Muzeu al Satului românesc, întâiul cuvânt eare s’a auzit
a fost al întemeietorului cursurilor de școală țărănească
din Maramureș și cel mai frumos loe în expoziție arătarea
eu cifre și eu grafice a desuoltărli, la Domniile Voastre, a
acestei mișcări.

     Când, la îndrumarea Maiestății Sale Regelui, ctitorul
nostru, Fundația Culturală Principele Carol a pornit la sate
oștirea eea nouă a echipelor studențești, cu tineri univer-


500

sitari fii de țărani șt eu tehnicieni pregătiți pentru toate
înfățișările uiețil țărănești, ea să aplice un program de
lucru gândit până în amănunte, cel mat mare număr șt în-
zestrat eu eele mat puternice mijloace l-am trimis aici, în
Transiluania. Satul ales ea să dea o monografie științifică,
prin cercetările oamenilor de știință, membri ai Institutului
Social Român și să ueriflee șt să îndrepte doctrina din
eare se hrănește munca echipelor studențești, a fost tot
un sat ardelean. Dlu aici dela el, unde am luerat zile și
săptămâni însumi, atât anul treeut eât și anul acesta și
după ee am inspectat personal satele eu echipe, atât din
Maramureș și Țara Oașului, eât șt dtn celelalte părți ale
Transiluaniei și ale Banatului șl Crișanet, să uă pot încre-
dința eă treaba eare s’a făeut este bună șt în folosul mat
eu seamă al „Astrei", la eare mereu ne-am gândit. Uneori,
ea în Săeelul Maramureșului, s’a putut alcătui, ehtar o
echipă regală „Astra", înființată de despărțământul local
după pilda noastră șl eu programul de lucru al Fundației.
Am hotărît, în continuare, ea toate căminele culturale în-
ființate de echipele studențești din Transiluanta, așa eum
ele înființează pretutindeni unde sunt trimise, drept o unealtă
de lucru eare să rămână la plecare în mâna satului, să
fie încredințate „Astrei".

     Dar socotesc zadarnic să mai arăt și alte feluri de
conlucrare eu „Astra" când țintele sunt aceleași, eătle ase-
mănătoare, gândul de frăție, la orice prilej, rosttt, iar în
fruntea noastră aceeași mână regală eare ne hotărăște
soarta. Fundația Culturală Principele Carol Dine atei aproape
ea în easa ei, ea să se bucure și să ureze marei sale îna-
intașe toată biruința, la eare faptele de până astăzi o în-
dreptățesc șl la eare trebuințele întregului neam româ-
nesc după unire, o împing șt o îndeamnă. Mișcător este
trecutul, eu toți marii lut bărbați, eari au dat tot ee au
auut mai bun pentru „Astra" și, eând a trebuit, au sângerat
pentru ea, deoarece își dădeau seama eă îndărătul Aso-
ciației stă ‘toată țara Ardealului, eu dorurile, eu drepturile
șl eu sufletul et: cutremurat de măreața lor faptă mă gân-
desc la el și le aduc, peste timpul scurs par’eă numai ea
să le împlinească așteptările, pioasa șt calda închinare a


501

Fundației. Dar nu mai puțin mtșeător este Dlitorul, eu tot
ceea ee urea dela noi un întreg neam și rosturile lui mat
înalte în această răspântie de oameni și de eiuiltzațtt. Pentru
pregătirea lui «Astra “ are un loc de seamă șt toți ochii
se îndreaptă eătre ea, la o zi ea aceasta, eu iubire și eu
încredere. Mulți dintre noi au fost de față la serbările de
împlinire a eineiaeet de ani de uieață, tot în aeest Blaj sim-
bolic șl ne'adseem aminte sau putem găsi în publicațiile
uremii, urările făcute de Românit ueniți, la fel dtn toate
unghiurile. Urările erau de necrezut, aproape șl pentru eei
eari le făeeaul Și iată eă hotarul urășmaș a căzut șl ele
s’au împlinit! Urmașii noștri, când se uor aduna dtn nou
la Blaj, peste alțl douăzeci și einet de ani, ea să sărbăto-
rească un seeol de eând „Astra" ne-a fost dăruită de
Pronie, să găsească deopotrtuă împlinite șl urările noa-
stre, pentru un neam românesc puternic, bogat șl strălu-
cind în lume, eu toate darurile mințit și ale sufletului.

        Sire,

      Iubim șl preamărim ziua de astăzi, pentrueă este ea
puține altele, o zi de sărbătorire a culturii, teșită eurată
dtn adâncurile neamului românese dtn Ardeal șt eare în
șaptezeci și einet de ani n’a făcut deeât să-și arate pu-
terea și însușirile. Și ne simțim eu deosebire tari șt mândri,
pentrueă ne-am înuredniett să uedem pe Maiestatea Uoa-
stră astăzi și atei, în mijlocul unei istorii pline de atâtea
fapte, ea o întrupare tânără a neamului nostru, eare a
trebuit să aștepte multe secole ea să-și admire Suueranul
sigur șl dătător de încredere la cârma destinelor noastre.

        Intru mulți ani, Maiestate!


502

    Cuuântul d*nei Maria B. Baiuleseu,

în numele Uniunii femeilor române

       Sire,

       /naZ/z Prelați,

       Înalt Guvern,

       Domnule Președinte General,

     Astăzi vibrează în inima femeilor române din Ardeal
o nespusă bucurie și mândrie, a saluta această ilustră Aso-
ciație, la jubileul său de 75 de ani dela întemeiere, în acest
Blaj cultural, în acest Blaj românesc, văzând-o strălucind
eu razele sale peste întreaga noastră scumpă Patrie —
fiindcă asupra sa veghează înaltul nostru Suveran, Regele
eulturei, Maiestatea Sa Carol al U-lea al tuturor Românilor.

     Această stea a răsărit prin unirea și frăția națională
a Inalților Arhierei și a fruntașilor cărturari ai neamului
nostru, — această stea a călăuzit și a încălzit sufletele ro-
mânești subjugate, de-a-lungul vremurilor de vitregă stă-
pânire.

     „Astra* a pătruns eu razele sale de cultură șl litera-
1ură nu numai în straturile intelectuale, ei a strălucit până
în cea mai mică colibă țărănească, sădind speranța ne-
clintită în realizarea idealului național.

     Noi femeile române am considerat această Asociație,
ea Ateneul șl Academia română de cultură a Ardealului,
Constituind Uniunea femeilor române, pentru lupta de
existență a neamului nostru, am adoptat principiile „Astrei*,
însoțind Reuniunile de femei dtn Ardeal, într’o Federație
națională, eare a activat șl activează eu deviza „într’un
cuget șt o simțire* ea o soră mai mică a Astrei, după
cum a fost numită de neultațit Președinți Andrei Bârseanu
și Vastle Qoldiș.

     Aeeste organizații patronate de Înalta noastră Dina-
stie sunt «profund reeunoaseătoare Maiestății Sale Regelui
Carol al Maret Românii șl Maiestății Sale Reginei Mame
Maria, urând eu omagii șt admirație, o îndelungată vieață
cu sănătate întregei înalte Familii Regale.


503

    Cuvântul dlui Ștefan Pop,

în numele Ligii Culturale

       Maiestate,

     Astăzi, eând eea mat ueehe Asociație culturală româ-
nească, „Astra", își încununează sub înalta egidă a Maie-
stății Doastre trei sferturi de ueae, de strălucită aetiultate,
în slujba neamului, Etga Culturală nu poate lipsi. Ea acest
mare praznic național, Liga îșt aduce prinosul ei de ad-
mirație, pornit din eei mai ales simțământ de curată frăție.

     Răsărită acum 44 de ani în preajma uremilor aspre
ale memorandului, dar înălțător moment de sbueium su-
fletesc al nației, Etga Culturală, continua șt întărea dincolo,
în Țara ueehe, sub cutele mândrului nostru treieolor, oprit
aici, ceea ee eu trei decenii mal înainte începuse „Astra"
în aeeste părți.

     Era, de-o parte șl de alta a Carpațtlor, afirmarea uo-
ințet neamului nostru, de a-șt trăt uleața lut națională, așa
eum a fost înfiptă pe acest pământ de 18 secole. In drumul
ei, pentrueă amândouă luerau în aceeași Dte a Domnului,
Liga s’a întâlnit eu „Astra".

     Trebue să recunoaștem eă „Astra", pe sfântă drep-
tate șt-a câștigat un nume nepieritor, a întemeiat o tradiție
șt a intrat de-a-dreptul în patrimoniul istoriei noastre cul-
turale. întâi prin carte, prin cartea bună ș’ ieftină pusă la
îndemâna celor mulțl, „Astra" a hrănit și a ținut mereu uie
conștiința națională a poporului nostru. Dar mat este eeua.
Prin șezătorile ei culturale, „Astra" șl-a urmărit țintă fărâ
popas, eu o admirabilă perseuerență; a creat astfel cel
mat puternic instrument pentru întărirea Dlețli noastre so-
ciale însăși.

     Pe tot întinsul țării de dincoace de munte, în Banat
șl în Țara Crișurllor, în Maramureș și în întreg Ardealul,
„Astra" șl-a semănat organizațiile ei pe despărțămlnte, ort
unde afla un suflet luminat, un bun Român.

     Ea adunările aeestor despărțămlnte, dtn uăt aseunse
șl depărtate, se adunau Românii eu mie eu mare, dela


504

vlădică până la opincă, să asculte cuvântul cumpănit al
conducătorilor firești. Alei se renolau cunoștințele, se în-
chegau prieteniile șt eu toții se bucurau de aceste splen-
dide manifestări de uleață românească. A lucra în despăr-
țămtntele „Astrei“ era o datorie, a participa la adunări,
era o mândrie.

     Astfel sub vălul greu, întins de o stăpânire vitregă,
îșt trăia șt îșl păstra mocnit ființa lut etnică, neamul. Cu
scrisul, eu vorba șt eu fapta, „Astra" l-a ajutat, l-a încălzit
șt a dat neprețuită roadă.

     Aeum, după ee de 18 ani s’au spart zăgazurile, mare
șt neasemănată bucurie ne stăpânește pe toți. Bătrânii fă-
râmând lacrimi în genele lor și tinerii eu sufletul mai aprins,
pot privi, an de an, eu mat multă încredere ziua de mâine,
siguri, eă sub înalta Maiestății Voastre oblăduire, același
neam, același suflet șl aceeași cultură, va erește șl va în-
flori pe tot întinsul Țării.

     Comitetul central al Ligii culturale, în frunte eu pre-
ședintele ei, profesorul Nieolae lorga, cunoscând minunată
solicitudine a Maiestății Noastre pentru tot ee ne este nouă
mal scump, vă urează, Maiestate, să trălțt întru mulțlantl



    Cuuântul dlui Const. Hirițeseu, în numele
                Ateneului român*)

     Ateneul Român, una din eele mal vechi instituții de
cultură din vechiul Regat al României, aproape contim-
poran eu „Astra", s’a simțit deosebit de onorat de Invi-
tația ee t s’a făcut ea să fie reprezentat la istorica serbare
de astăzi șl exprimă, prin vocea delegatului său, mulțumiri
pentru aeeastă delicată atențiune.

     Ca șl „Astra", noi cultivăm știința nu atât în vederea
producției de ereațiune, eât o folosim ea o faelă revărsă-
toare de lumină și căldură spirituală, întemeind activitatea
noastră p£ postulatul fundamental al ideii naționale româ-


     *) întrucât celelalte vorbiri n’au fost depuse lă birou, regretăm
eă nu putem publica dintre eele nerostite deeât pe aceste două.


505

neștl. Pe acest teren ne găsim alături de „Astra", în eea
mai bună situație de a-i prețui nobila strădanie și de a-t
dărui admirația noastră eea mai sineeră. Potriult cerințelor
uremii șl condițiilor de mediu deosebite, activitatea celor
două asociații s’a manifestat eu caracterele lor specifice.
Aeeea a Ateneului, a închinat eulturei un lăcaș măreț, artei
un altar urednle de cultul frumosului, iar publicului o tri-
bună și o catedră, ale căror trepte au fost urcate de
elita inteligențti șl culturii române. Activitatea „Astrei", a
seoborît în adâncurile unui popor încătușat șl oprimat în
care a strecurat lumina conștiinței de neam, i-a sporit șt
organizat puterile sufletești șl le-a pus în slujba unui ideal.
Mulțumită muncit neobosite a misionarilor „Astrei", lupta
națională a neamului românesc a căpătat sprijinul unor
masse populare luminate șl entuziaste, conștiente de drep-
tatea cauzei pe eare o apărau șl de țelurile spre eare se
îndreptau.

      Alăturarea acestor două nume este pilduitoare pentru
rolul important pe eare-l are inițiativa privată în ridicarea
culturală a poporului.

      Chiar atunci eând statul politie este reprezentantul
natural al unei națiuni, el totuș nu poate concentra în mâna
lui toate instrumentele de luminare a masselor, nu poate
ține frânele tuturor acțiunilor de cultură. Câmpul special
de acțiune al statului este, fără discuție, șeoala organizată.

      Extensiunea culturală este mai degrabă opera aso-
ciațiilor private, născute dtn sentimentul de solidaritate al
celor puțini șl aleși de sus, eu massa celor mulți de jos,
călăuzite de urmărirea unui ideal de lumină, adevăr șl
propășire. Rolul statului cultural pe acest teren este să
observe, să îndrumeze și să ajute.

      Cu atât mai mult se impune încurajarea inițiativei pri-
vate, eu eât adevărata stare de cultură a unui popor nu
se măsoară după numărul Instituțiilor oficiale, adeseori
anemice, trăind o Dieață artificială în umbra paragrafelor
bugetare, ei după uieața ee răsare spontan dtn excedentul
energiei cerebrale, din voința de a cunoaște, de a afla,
dtn dorința de lumină șl impulsul spre acțiune al marilor
masse. Ea e Independentă de conjunctura politică și via-


506

bilă în orice timp, modelându-și doar aspectul după porunca
vremurilor. Dacă în timpul opresiunii politice dinainte de
Untre, „Astra" trebuia să lumtneae asupre drepturilor lut
un popor fată de care statul era uiireg, astăzi rolul său
nu e mai pufin mare, eând trebue să-și conjuge sforțările
cu ale statului legal, pentru a completa pe atâtea căt in-
strucția și educația poporului, să-l călăuzească pe drumu-
rile spre dobândirea bunei stări materiale, spre util și frumos,
să-t dea pârghiile trebuincioase acțiunilor de solidaritate
națională, să-i mărească puterile sufletului spre a le pune
conștient șl cu folos în slujba patriei.

     Șl ee frumoasă pildă înfățișează aetiultatea așa de
felurită a „Astrei" 1 Noi cărturarii dela orașe, ne plecăm
capul eu admirație în fața acestei Imense munci, săvârșită
eu discreție șl sub anonimat, eare răscolește pe tăeute
adâncurile mulțimii eu mijloace sublime în simplitatea șt
curăția lor. Lumina pe eare o dărulți poporului, acele căr-
ticele, scrise eu dragoste de adeuăr, eu sinceră simțire,
eu euget curat și respect pentru sufletul omenesc, răspân-
dite în zeci de mit de exemplare în orașele șl satele Ar-
dealului, sunt o hrană sufletească sănătoasă și substan-
țială, înftnit mal prețioasă șl mal vrednică de cinstire, deeât
acea morbidă produețtune de pângărtre a sufletului tine-
resc, eare sub pretextul unui estetism rafinat, ascunde
preocupări mercantile și reprezintă un aspect decadent al
scrisului românesc de astăzi. Cultura adevărată inobilează
iar nu vulgarizează gândirea, se adresează la ce este mai
ales în puterile spiritului, nu la ce e mai josnic în slăbi-
ciunile trupului.

     Ateneul Român va chema în eurând intelectualitatea
țării la o strălucită sărbătoare a culturii românești: inau-
gurarea acelui grandios monument de artă eare este Marea
Frescă Națională. Visul de aur al generației eare a ridicat
Palatul măreț, a devenit o realitate. Desfășurarea feerică
a fazelor Istoriei Românilor, va arăta sufletelor noastre
mișcate, șpopeea neamului, alternanță de episoade sumbre
șt luminoase: epoci de primejdie, când Românul trebuia
cu fierul în mână să-și apere vatra și hotarul și tablouri
de reculegere sufletească, când condeiul șl teascul tipo-


50?

grafie luau locul areulul, sâneței șt tunului. Aetul final este
eei pe eare-l trăește generația de astăzi: apoteoza cul-
turii. Ecoul eelor din urmă bubuituri de tun din răsbolul
eei mare abia s’a stins la orizont șt nouri negri încep să
se îngrămădească Iarăși amenințători pe cer. Dar pe trep-
tele edificiului minunat întrupat prin unirea țărilor române,
închegat eu sângele eroilor, Uoeuodul Țării adaogă în
Cartea Neamului o nouă pagină de lumină, la eele scrise
de un Matei Voeuod, de un Brâneoueanu șl de alțl mart
îndrumători de cultură. De sub cupola Ateneului Român adue
act uiziunea acestui tablou de eroism, de muncă șt de nă-
dejde, o fac ofrandă Asociație, Transiluane eu prilejul prăz-
nuirll a trei pătrare de ueae de muneă șl îi cer îngăduința
ea împreună s’o depunem dinaintea treptelor tronului Ma-
iestății Voastre, Sire, ea prinos al Asociațiilor de cultură
Națională, închinat Aceluia în eare ele uăd pe strălucitul
lor prețuitor, îndrumător șl protectori



Cuuântul dlui Profesor Grigore Nandriș
în numele „Societății pentru cultura și literatura
română din Bueouina“*)

     Să-mt fie îngăduit să adue la aeeste serbări jubilare
ale Asoeiațiunii transilvănene salutul omagial al Societății
pentru cultură dtn Cernăuți. In uremurtle de grăbite pre-
faceri prtn cari trecem, sărbătoarea de trei sferturi de ueae
de muneă șl de jertfă pe altarul neamului este izuor de
întărire șl de nădejde.

     Am uenlt dela marginea de nord a țării pentru a aduce
din partea Românilor bucoutneni închinare glorioasei tra-
diții culturale a Asoeiațiunii transilvănene șt pentru a ex-
prima, odată eu urările de prosperare, sentimentul de re-
cunoștință pentru o camaraderie de muneă șl de luptă
care durează de 75 de ani. Această camaraderie ne a fost
foarte scumpă în drumul ce l- am străbătut prin întunereeul
stăpânirii străine către lumina idealului național, care a


     •) Cuuântarea n’a putut fi rostită din cauza programului prea în-
cărcat.


508

călăuzit paști asoeiațtuntlor noastre dintru început. Ea ne-a
dat tărie șl îndemn la luptă, ea ne-a inspirat credință șt
nădejde în izbânda finală a nizuințelor noastre.

     Asoetațiunea transilvăneană a fost pentru sora el de
sub cealaltă stăpânire străină camaradul credincios de luptă
pentru aceeași credință strămoșească. De aceea dela în-
ceput printre membrii săi de onoare, Societatea pentru
cultură a înscris eu mândrie pe mltropoliții de bineeuvân-
tată amintire Andrei Șaguna, Alexandru Sterca-Șuluț, pe
Bănățeanul Proeopie luașcovici, urmașul marelui Șaguna
și mai târziu patriarh al Carlouățului, pe episcopul loan Po-
pasu, pe canonicul Timoteiu Cipariu, pe Qheorghe Bariț,
pe Vincenț Babeș, pe Andrei Moeioni de Foen, pe Ladislau
Vasile Popp, profesor din Blaj șl fost președinte al Aso-
ciației. Aceștia împreună eu Alecsandri, cu Eliade Rădu-
lescu, eu principele Grigore Sturdsa, cu Bolintineanu, eu
Kogătniceanu, eu Constantin Hurmuzaehi din țara liberă,
împreună eu Basarabenti Stamate, Vasile Stroescu, Poli-
hronie Sârcu făceau parte din Societatea pentru cultură
din Cernăuți, pentru care n'au existat hotare politice des-
părțitoare de neam, eu toate că stăpânirea vremelnică a
străinilor îi interzisese titulatura imitată după titlul Asocia*
țiunii transilvănene, înlocuind „cultura poporului român" din
titlul original prin „cultura română din Bucovina", eare se
părea mat puțin subversivă.

     Stăpânirea străină t-a schimbat numele, dar nu i-a putut
schimba țelul șt năzuințele, eare erau aceleași pentru earl
se înființase eu un au mai înainte Asociațiunea transilvă-
neană. Ctitoria Hurmuzăeheștilor, a Zotenilor, a Flondo-
renilor, a Catargltlor, a Grlgorenilor a urmărit de-a-lungul
deceniilor același ideal cultural șt național ea și sora ei
mai mare, ctitorie a marilor Andrei Șaguna, Alexandru
Sterca-Șuluț și a tuturor Românilor din cuprinsul Ardea-
lului visurilor noastre.

     Salutând astăzi Asociațiunea transilvăneană, eu pri-
lejul împlinirii a trei sferturi de veac de activitate rodnică
pentru ridicarea culturală a poporului românesc, ne în-
chinăm eu evlavie sfintelor umbre ale tuturor înaintașilor,
cari au râvnit către cele nepieritoare jertfind vieață din


509

vieața lor pentru binele șt pentru luminarea neamului ro-
mânesc.

      Aducem în aeeste clipe festive închinare Blajului,
acestei cetăți de lumină a neamului, eare ne-a trimis, în
ellpe hotărîtoare pentru destinele Românilor din Bueouina,
pe începătorul noult școli românești din Moldova de sus,
pe Aron Pumnul. Mormântul lut păstrat eu eulauie la Cer-
năuți este legătura ueșnleă între domniile noastre și noi.

      Profesorul de filosofie dela liceul din Blaj, unul dintre
organizatorii memorabilei adunări din Dumineca Tomel
(30 Aprilie 1848) de pe Câmpia Libertății, a uenit să aducă
pe plaiurile noastre scânteia sfântă a libertății șt a drep-
tății naționale șl a fost primit eu dragoste de frate de Ro-
mânii bucovineni.

      Sufletul entuziast al acestui fiu al Ardealului s’a în-
frățit pe vecie eu Moldovenii din Bucovina, unde-și doarme
somnul de veci după o rodnică activitate culturală și na-
țională. Desigur nu este o întâmplare eă primul nume al
Societății pentru cultură a fost: Reuniunea de lectură, eare
amintește lepturariile crainicului ardelean pe eare ni ba
trimis Blajul. De pe patul de suferință al ultimilor săi
ani, dascălul de limba română al lui Emineseu, urmărla și
îndruma eu înfrigurare pașii tinerii societăți românești, în-
ființată ea un stăvilar împotriva străinismului ee invadase
Moldova lui Ștefan din Boian la Datra Dornii.

      Omagiul nostru se îndreaptă în aeeste clipe nu numai
trecutului de lupte dureroase șt de suferințe eomune. Cu-
prindem în aeest omagiu șt bucuria de a ne găsi, după
împlinirea năzuințelor tuturor generațiilor trecute, alături,
în slujba aceluiași ideal de înălțare culturală a poporului.
Drumul ee l-am străbătut este eei mal bun îndrumător
pentru ealea pe eare trebue să mergem.

      Admirăm devotamentul, spiritul de jertfă șl abnegația
pilduitoare a conducătorilor glorioasei Astre șl exprimăm
credința nețărmurită eă Asoeiațiunea Transilvăneană eare
timp de mai mult de jumătate de secol a îndrumat destinul
poporului românese din Transilvania, va crește și va în-
flori în epoca în eare vteața ei se împletește eu vieața în-
tregului neam românese ale cărui destine sunt îndrumate
de Voevodul culturii românești, Augustul președinte de
onoare al Asoeiațiunii transilvănene.


510

îndrumări culturale.




    Șeoala fărăneaseă pentru femei

Referat eitit în adunarea Generală a Astrei dela Blaj, din 19 Sept. 1936>

de Dr. N. Căliman,

     Șeoala țărănească la noi. ea de altcum în toate țările,
s’a născut din anumite necesități. Ea s’a născut acolo,
unde aceste necesități o cereau mai mult șt atunci când
oameni înțelegători și dornici de mai bine, aveau șt o
anumită reeeptiuitate pentru neuotle lumii dela sate.

     Așa a luat ființă la noi Șeoala țărănească pentru
bărbați șt tot astfel a luat ființă și școala țărănească
pentru femei.

     Despre șeoala țărănească de bărbați s’a vorbit în
adunările generale dela Tg. Mureș și Satu-Mare. Eu astăzi
mă votu limita la capitolul important al „Șeoltt țărănești
pentru femei“.

     Cu tot rolul atât de important al femeii pentru viața
morală șt de sănătate fizică a familiei, cu toaiă importanța
pe eare femeia o are în viața unui popor și al unui Stat,
educația femeii muncitoare șt a femeii țărance a fost tot-
deauna șt poate la toate popoarele, lăsată pe al doilea plan.

     Și dacă roadele științei șt ale evoluției societății
asupra bărbaților țărani tot au mai lăsat ceva urme, dacă
pentru bărbați s’au mat depus năzuinți pentru educația lui,
cel puțin în anumite domenii, pentru femeia muncitoare
și femeia dela țară roadele științei au rămas un ceva ne-
cunoscut, evoluția societății n’a lăsat asupra el aproape
niei o urmă și năzuinți pentru scoaterea ei din starea în
eare se găsește, nu s’au depus din nici o parte.

     Chiar în școala primară, singurul loc unde se crede
eă se faee șl educația femeii țărance, ea e lăsată pe al
doilea plan»

     Bărbatul este îndemnat la învățătura de carte eu
anumite scopuri pentru viață. El trebuie să știe carte ea


511

să poată ajunge conducător odată. Șt flecare are dorințe
de conducător. El trebuie să știe carte ea să poată ajunge
odată alegător. Trebuie să știe carte ea să poată ajunge
odată la oraș. Trebuie să învețe carte ea să poată ettl o
carte bisericească sau o gazetă ete.

     Pentru femele însă, nici un îndemn și niei o încurajare,
nici chiar pentru învățătura de carte. Așa eă eele mai
multe din ele ies din școala primară eu cunoștințe atât de
puține și de rudimentare. încât în primit ani după școală
se pierd și puținele eunoștitnțe câștigate. Șt se pterd eu
atât mai mult, eu eât cunoștințele din șeoala primară eum
se dau azi. nu au aproape niei o legătură eu niața.

     Iar după șeoală nimeni nu-și mai bate capul cu edu-
cația femeii dela țară. Pentru societățile femenlste și eele
ereiate de femeile din oraș, eu anumite scopuri sociale
șl de binefacere, femeia țărancă este aproape inexistentă.
Aeeste societăți lucrează la orașe, cu anumite scopuri
foarte frumoase, dar de educația țărancei se îngrijese
mult prea puțin. Școli practice pentru femeia țărancă
lipsesc complet.

     Șl astfel fără o pregătire corespunzătoare în timpul
școlii, fără niei o pregătire în timpul de după șeoală.
țăranca noastră își duce și organizează modul de uiață
îneă șl azi, tot numai după șeoala străbunicelor de acum
2-3000 ani. eare nu este alta deeât șeoala ignoranței,
șeoala superstiției și șeoala întunereeulut. Cu această
șeoală își naște țăranca copiii, eu ea îl crește, eu ea îi
înmormântează, această scoală îi servește de îndrumătoare
pentru prevenirea șl îngrijirea boalelor, ea este singura
îndrumătoare pentru alimentația familiei, și pentru gos-
podăria casei.

     Șt astfel, femeia dela sate lipsită fiind de ori ce cu-
noștiințe pe eari ni le dă progresul omenirii, să nu ne
mirăm, daeă noi ținem recordul în mortalitatea generală.
Să nu ne mirăm de Ioc dacă din eei mat roditor pământ,
eu grădini în eari buruienile cresc până la streșinile ca-
selor, țăranca nu are un fruct sau un zarzavat, pe care
să-l pună în oală șl chiar dacă are unele materii prime,
țăranca nu știe eum să le folosească pentrueă acestea să


512

poată fi întăritoare de organism și dătătoare de vigoare
trupească. Șt astfel să nu ne mirăm, daeă în eea mai bo-
gată șl în eea mal roditoare țară, auem un țăran subali-
mentat, fără putere șl fără ulagă. Să nu ne mirăm, daeă
în unele ținuturi romanești natalitatea scade vertiginos, șl
în întreaga țară din eopii năseuți ne moare tot al 4—5 copil,
înainte de împlinirea primului an.

      Toate acestea să nu ne mire. Nu poate fi altfel. Fără
cele mat elementare noțiuni de igienă, de alimentație șl
îngrijirea copilului, fără eele mal elementare noțiuni de
economia casnică rațională, țăranca noastră duce viața
străbunicelor sale, eu aceleași rezultate, ale timpurilor
din besna trecutului.

      Șl ori ee măsuri s’ar lua din partea Statului, pentru
sporirea populației șt pentru întărirea șt sporirea vigoare!
poporului românese, atâta timp eât țăranca noastră va fi
lăsată în situația în care se găsește astăzi, nu va cădea
nici mortalitatea generală, nu va scădea nici mortalitatea
infantilă, nu va crește nici natalitatea, și nu se va întări
nici puterea șl vigoarea poporului român, fiindcă obiceiuri
cu rădăcini de mit de ani, sapă mereu mormintele mieilor
năseuți șt rod zi eu zi din vigoarea poporului românese.
Cred eă atâta timp eât țăranca noastră va trăi în ignoranța
de astăzi, zi eu zi, se va măeina mereu puterea morală șl
fizică a poporului nostru șt nu vom putea ieși din greutățile
timpului de față, eari apasă atât de greu asupra poporului
nostru, vrednic de o altă soartă.

      Așa eă trebue făcute toate sforțările și toate încer-
cările din partea Statului șt a Societății, ea țăranca noa-
stră să fie ridicată din situația în eare se găsește astăzi.

      Șt eu țăranca noastră se pot faee adevărate minuni.
Nu-t lipsește nici inteligența, niei voința, șl nici dorința de
a ieși dtn situația precară în eare se găsește. Aeei cart
au contact mat intens eu satele noastre, se pot convinge
ușor eum umplu țărancele noastre sălile în cart se țin
conferințe șl eu câtă atenție și dorință de a ști, ascultă ele
conferințele. Profesorii și profesoarele, eari au ținut cursuri
la școala țărănească de femei din Brașov, au rămas eu
toții adânc impresionați de inteligența, de simțul artistic,


513


3

de simțul practic, de dorința de a cunoaște șt a ști a ță-
rancei noastre. Așa eă în țăranca noastră avem eel mat
admirabil material, din eare șl prin eare se pot faee ade-
uărate minuni pentru îndreptarea șl schimbarea situației
morale și materiale, în eare se găsește asl țăranul nostru.
Trebue căutate numai mijloacele cele mat bune șl eele
mat corespunzătoare, prin care țăranca noastră să poată
ajunge mal ușor la eunoștllnțele de eare are neapărată
nevoie pentru organizarea gospodăriei, pentru educația
și îngrijirea copiilor șl pentru păstrarea șl îngrijrea sănă-
tății morale șl fizice a ei șl a familiei.

     Șeoala primară nu poate corespunde acestui scop,,
fiindcă prin ea trece femeia la o vârstă, eând nu poate
încă înțelege necesitățile vieții șt școala primară așa eum
se faee, are mult prea puțină legătură eu adevărata viață.
Cunoștințele necesare vieții, femela nu șt le poate eâștiga
decât atunci eând ea-și înțelege necesitățile și rosturile
vieții.

     Școlile profesionale și de menaj, așa eum sunt ele
făcute azi, sunt mai mult pentru femeia dela oraș. Țăranca
trecută prin aeeste școli, nu mat rămâne adevărată țărancă,
devine o dezrădăcinată și astfel aeeste șeoli nu pot co-
respunde scopului pe care trebue să-l urmăm prin ele,
pentru edueația femeii dela țară.

     Conferințele încercate șl de noi în număr atât de
mare, pentru țărancele noastre, de asemenea nu pot servi
prea mult scopul, pe cave trebue să-l urmărim. Imbulzala
mare dela astjel de conferințe, împreunarea conferințelor
eu diferite producții teatrale și de coruri, participarea
mare a copiilor, toate acestea fae, ea femeile să nu poată
fi destul de atente, și astfel conferința ori eât de bună șt
corespunzătoare ar fi, să nu-și poată ajunge adevăratul
scop de luminare și îndreptare.

     Pentru țărancă trebue create șeoli, eari să răsară șt
să crească din nevoile și necesitățile satului românesc,
eari sunt totodată șl nevoile și necesitățile eele mai ar-
zătoare și ale aproape întregului popor al nostru.

     Aeeste școli țărănești pentru femei, trebue să îm-
brățișeze toate cunoștințele, din lipsa cărora se submt-


514

nează mereu vigoarea șt sănătatea fizică șt morală a sa'
telov noastre.

     Ele trebue să ereeze o țărancă, eare teșită dtn aceste
școlt să se stmptă mai legată de satul în care s’a născut,
o țărancă ce urmează să deutnă cea mat bună păstrătoare
a portului, a cântecului șt a tuturor obiceiurilor bune din
satul în care s’a născut șl în eare trebue să frătască.

     In aeeste șeoll țărănești trebue să t se scoată din
capul țărancei noastre gândul, eă adeuărata fericire ar ft
numai utața dela oraș, gând atât de mult înrădăcinat în
satele noastre, încât fiecare țăran șt țărancă mai des-
ghețată are suprema năzuință de a ajunge la oraș. Trebue
să i se arate țărancei, eă satul poate oferi o adevărată
viață de sănătate fizică șl morală, dacă știe cum să*și
organizeze și conducă această viață.

     Principiile eari trebue să stea la baza școlilor ță-
rănești pentru femei, trebue să fie scoase din lipsurile
vieții satelor noastre, acestea fiind și lipsurile eele mai
distrugătoare și ale vieții întregului nostru popor.

     Avem o mortalitate generală excesiv de mare. Bolile
sociale ne decimează poporul dela sate, și macină mereu
din valoarea capitalului biologie uman. Scăderea amenin-
țătoare a natalității în foarte multe ținuturi ale țării și mor-
talitatea infantilă mai mare ea în ori șt cave altă țară,
amenință foarte serios însăși existența poporului nostru.
Subalimentațta, urmată de bolile sociale ale țăranului
nostru, duce tot mai mult către scăderea vitalității poporului
nostru, șl astfel către o lâncezeală fizică a țăranului. De-
presiunea morală a satelor noastre, distruge zl eu zi, în-
crederea poporului în viitorul său.

     Din toate aeeste lipsuri ale satelor noastre, eari sunt
adevărate subminări ale vieții și exlstențli noastre ea na-
țiune și ea Stat, nu ne ua fl greu ea să scoatem principiile
fundamentale pe eare să se ridice școlile țărănești pentru
femei.

     Eu aș formula aeeste principii eam în următorul fel:

     1.      Selecționarea, întărirea șt conservarea capitalului
biologie uman al neamului nostru.

     2.      întărirea și promovarea valorilor specifice naționale.


515


3*

      3.      Scoaterea în evidență a comorilor sufletești ale
neamului nostru.

      4.      Încadrarea vieții individuale în interesele superioare
ale familiei șl neamului.

      m aceste principii încadrat și din ele alimentat pro-
gramul școlilor țărănești pentru femei, ar ține seama de
Interesele permanente șt vitale ale întregului popor ro-
mânesc șl s’ar acomoda și specificului fiecărei regiuni
unde se eretază.

      Astfel, pentru întărirea, selecționarea șl conservarea
capitalului biologie uman, 11 s’ar da țărancelor în aceste
școli, toate cunoștințele necesare despre ereditate, impor-
tanța familiei, îngrijirea trupească și sufletească ale copi-
lului, bolile sociale, bolile molipsitoare, igiena individuală
și a familiei, igiena casei șl a curții, alimentația sugactului
șt a omului, punându-se eel mal mare preț, pe partea
practică a pregătirii și producerii alimentelor necesare
pentru alimentația țăranului.

      Și dacă în trecut femeia șl-a îndeplinit în mod mat
mult inconștient menirea ei, așa eum au ajutat-o puterile
șt cunoștințele ei slabe, școala țărănească trebue să o
îndrumeze aeeentulndu-1-se mereu eă ea este păstrătoarea
focului sacru al familiei, de priceperea șl buna ei ehlver-
ntstre depinde în mare parte prosperitatea familiei, de să-
nătatea fizică și puterea morală a fiilor el depinde viitorul
neamului și eă activitatea și suferința ei de fiecare clipă,
este veriga importantă care leagă lungul șir de înaintași
de eei ee vor să vie.

      Astfel trebue să i se arate femeii importanța copilului
în familie, prin copil familia câștigând în extensiune șt în
putere, să se insiste asupra importanței copilului, privită
prin interesul național, un neam fără copil fiind sortit unei
ptetri sigure, femeia să înțeleagă că prin familie se asi-
gură viitorul neamului și să înțeleagă eă această sarcină
atât de importantă peatru existența șl viitorul neamului, îi
revine în întregime numai ei. Trebue să se creeze prin
toate mijloacele din nou acea mândrie de familie și copil,
eare exista odată la femeia româncă, să se pună din nou
la loeul, de cinste în familie, acea mândrie familiară, eare


516

desconsidera șl disprețuia pe acele femei eare nu aveau
copii.

     Să nu se creadă, după se spune foarte deseori, că o
stare înfloritoare economică ar fi de ajuns pentru crearea
unei situații bune de sănătate fizică șl morală, pentru con-
servarea intactă a capitalului biologic uman.

     Exemplul Banatului, în această privință este foarte
concludent: un țăran eu o situație economică mai înflori-
toare ea în orteare parte a țării, eu o mortalitate infan-
tilă însă foarte mare și eu eea mat redusă natalitate.

     Anumite obiceiuri, o anumită morală familiară, pot
anihila toate efectele bune ale unei stări economice bune.

     Banatul ne arată mat bine, că nu e de ajuns să avem
numai o stare economică bună, el trebue creată în fa-
milie acea morală, eare scl știe folosi starea economică
bună, pentru interesele familiei și ale neamului. Și acest
lueru se poate faee mai bine, prin o educație a femeii,
eare să se facă, în școala țărănească pentru femei.

     In aceste școli, pentru crearea adevăratului suflet ro-
mânesc, să se insiste în mod deosebit asupra valorilor
specifice naționale. Să se scoată în evidență adevăratul
suflet românesc, plin de abnegație, gata totdeauna de jertfă
pentru interesele superioare ale neamului șl pentru de-aproa-
pele său, eurajlos și vileag fără cruzimi, blând fără a fl
laș, bun, mărinimos șt eu un simț foarte desuoltat pentru
dreptate șt libertate. Cu lecții de morală creștină și de
istorie națională să se pună în evidență toate aeeste cali-
tăți ale sufletului românesc șt să se arate că acestea
sunt eele mat scumpe valori sufletești ale neamului nostru,
eari trebue sădite în sufletul copiilor, cărora mama română
le dă naștere, ea astfel ele să treacă din neam în neam,
în vecii vecilor.

     Pentru păstrarea adevăratelor comori ale sufletului
românesc, trebue să se lucreze în aeeste școli eu vorba
și cu fapta. Portul și cântecul românesc, arta șt obiceiu-
rile românești, sunt comori ale sufletului românesc eari
ne vor deosebi de alte popoare totdeauna. Acestea trebue
păstrate și desvoltate. Lecții practice și teoretice vor lu-
mina pe țăranca noastră asupra valorii acestor comori su-


517

fleteștt, dându-i-se toate îndrumările necesare, pentru pă-
strarea șl desuoltarea lor.

     Toate lecțiile teoretice șt practice din aceste domenii,
nor fi făcute eu refrenul eternului principiu biologic, eă
uieafa tndlutdulut are sens șt scop, numai atunci, daeă ea
se încadrează în uieafa grupului din care tndtuldul face
parte. în uieafa neamului șt eu refrenul unui alt principiu
biologie, eă într’un organism utu șt sănătos. întregul lu-
crează în interesul tuturor părților șl toate părticelele și
cele mat neînsemnate, prin o perfectă colaborare lucrează
pentru bunul mers al întregului.

     Numai astfel se ua putea ajunge la o încadrare de-
săuârșită a ulefit indiuiduale în interesele superioare ale
neamului și numai astfel uor putea fi combătute multe din
obiceiurile șt principiile familiare șl naflonale ale popo-
rului nostru, cari eu siguranță daeă uor fi continuate, uor
duce la distrugerea familiei și la subminarea uiitorulul nea-
mului.

     Aceste principii ne-au determinat pe noi, cei dela
Desp. Brașou al „Astrei" să inițiem în Brașou, Șeoala
țărănească pentru femei.

     Ea formarea programului acestei școli, nu ne puteam
îndrepta după experiența altora. încercările în această pri-
uință erau foarte puflne. Ceea ee se făcuse până acum la
noi, erau numai mici începuturi de școli țărănești gospo-
dărești, eart aueau ca seop, aproape exclusiu numai eco-
nomia casnică a femeii.

     Și dacă pentru școlile țărănești pentru bărbați în
multe țări găsim o experiență de zeci, chiar multe zeci de
ani, pentru școala țărănească a femeii nu ne pot da ntei
alte țări aproape nici o îndrumare, deoarece nlel ele nu
au în aceasta prlulnță prea multă experiență, fiind școala
țărănească pentru femei prea pufin realizată și în alte țări.

     Astfel, la realizarea șeolii țărănești pentru femei, ea
șt la alcătuirea programului șeolii, ne-am lăsat conduși
numai de principii schițate mai sus.

     In aeeste principii, noi uedem cuprinsă întreaga edu-
cație a femeii dela sate, așa eum noi am dori să se faeă,


518

In Interesul familiei șl al neamului, precum șt în Interesul


Individual al femeii.

     Astfel programul nostru a cuprins următoarele materii:


Industrie casnică: Năvodtt șt țesut, cusături națio*
  nale șl port național, croit, uopstt, rufărta copilului,
  tricotaj, broderie, cârpit...............................42 ore

Alimentația: Prepararea șt conseruarea diferitelor
  alimente.................................................23 „


Igiena femeii....................................

îngrijirea șl alimentația copilului..............

îngrijirea casei șl a curții (igiena Individuală) . .
Boli sociale șt infecțioase......................

Asistența socială................................

Pomicultura șt legumicultura................

Plante medicinale................................

Avicultura.......................................

Zootehnie........................................

Etmba română.....................................

Istoria Românilor................................

Morală creștină..................................

Demografie.......................................

Coruri...........................................

Dansuri naționale................................


3

8

8

4

2

3

1

1

1

4

4

2

1

5

5


li
fi

n
n

»
n

n
n


n


     Orarlul a fost următorul:

     (Vest tablourile de pe pagina următoare).


     Școala țărănească pentru femei, în Brașov, a avut un
răsunet eum nici nu ne așteptam. Intelectualii satelor au
primit această școală eu eea mai desăvârșită înțelegere,
iar țăranii șl țărancele noastre au primit-o eu o adevă-
rată însuflețire.

     Șeoala a fost plănuită de noi pentru 30 de femei. Ea
o simplă invitație a noastră însă, eătre președinții cercu-
rilor culturale, s’au anunțat aproape 100 de femei șl am
fost nevoițl să deschidem șeoala eu 61 de femei. Profesorii
și profesoarele eărora ne-am adresat pentru ținerea cursu-
rilor teoretice șl practice, au luat asupra lor această sar-
cină grea eu multă însuflețire șt foarte multă înțelegere.
Durata șeblit a fost de o lună. Credem eă acest timp e
prea scurt, durata ar trebui să fie de 45—60 de zile.
Etatea elevelor a fost între 18—35 ani. Elevele au arătat


519
                         1                                            9---10                                  00         O         
                         Ol                                          10---11                                           1 cu        
             5---6                                                   11---12                                  CD                   
                                              La Șeoala Profesională 20 eleve.                         Vizită medicală |           
                                              Dra Leont. Popeseu, Dra Ileana Doidoș:                                               
                                              Importanta firelor textile.                                                          
                                              Portul românese.                                                               s     
                                              Țesutul: cusături românești.                                                   s     
                                  Ion Colan:  ba sediul școalei 40 elene.                                                          
                   Dr. P. Nistor: L. română:  Dra Florentina Popeseu:                                                              
                   Igiena curții.  lecturi    Diferite cusături românești.                                                         
 Dna Nadina lor-   Ova Nițeseu :              Dna Maria Popeseu: Dra Eueia Nasta:    Dr. Pomp. Nistor: 1 Vizită medicală   Marți   
     guleseu:      Fierberea și                 Gospodăria și    Importanța că-      Igiena apei                                   
Dansuri naționale. frigerea alimen-            importanța ei în  sătoriei și rolul   potabile.                                     
                   telor.                        economia ru-    social al femeii.                                                 
                   (Șe. de menaj).                 । rală.                                                                         
  loan Brânzea:        Dna Titi Colan:        Dna Maria Popeseu: Dna Natal. Popeseu: Dr. Nie. Căliman: Vizită medicală 1 ! Miercuri
       Cor.            Eeejii praetiee           Alimentația          Istorie.       Mortalitatea su-                    i_____ ___
                         de tricotaj.              omului.          Formarea po-     gacilor și cauza                              
                                                Importanța și      porului român.    ei.                                           
                                                  felul ei.                                                                        
  loan Brânzea:    Dra Nițeseu:               Da Școala Profesională 20 elene.                         Vizită medieală   1 O i     
       Cor.        Preparate din              Dna beontina Popeseu și Ileana                                                       
                   brânză de uaei.            Voidoș:                                                                              
                   (Șe. de menaj)             Țesut. (Practic și teoretic).                                                        
                                              ba sediul școalei 40 elene.                                                          
                                              Dra Eugenia loneseu:                                                                 
                                              Rufăria copilului.                                                                   
Dna Nadina lor-    Dra Nițeseu:               ba Șeoala Profesională 20 elene.                         Vizită medieală | Vineri    
guleseu :          Preparate din              Dra beonlina Popeseu și Ileana                                                       
Dansuri najionale  spanac și fasole           Voidoș:                                                                              
                   (Șe. de menaj)             Diferite neuedeli.                                                                   
                                              Ea sediul școalei 40 elene.                                                          
                                              Dra Florentina Popeseu:                                                              
                                              Croitul unei bluze.                                                                  
- - - . ---                                   Dna Maria Po-      Dna Valeria         Dr. Nie. Căliman: Vizită medieală 1 Sâmbătă 1 
                                              peseu:             Căliman:               Alimentația                                
                                                  Eaptele și     b. română.             sugaetului.                                
                                               deriuatele lui.                                                                     

Oesp. ,Â8tRA“ fiva$OD. , &           Săpt. 1. 9—14 Martie 1936.

Șeoala farăneaseă pentpu femei.


520

521


Desp. ,ASTRA“ Brașou.

Școala țărănească pentru femei.


Săpt. 11. 16—21 Martie 1936.

Ora    Luni                M a r J i         M i e r e u r i           I o i        Vineri              Sâmbătă               
8-9                                                                                                     Dr. N. Căliman :      
                                                                                                        îngrijirea sugaeiului.
       Dra Leont. Popeseu,                   Dr. N. Căliman:    Dra Leont. Popeseu, Dra Leont. Popeseu, Dr. N. Căliman:       
       „ ileana Voidoș,    Dr. P. Nlștor:    Infăreatul și ali-   „ UeanaVoidoș:      „ UeanaVoidoș:    Lecție practică       
       » Fior. Popeseu:    Igiena casei.     mentația suga-       Țesut. Diferite     Țesut. Diferite   pentru îngrijirea     
       Diferite cusături                     ciului după un          neuedeli.           neuedeli.      copilului la amb.     
       naționale.                            an.                DraEug.loneseu:     Dra Florentina      policlinic.           
9---10                                       Dna Nat. Popeseu : Explicarea ge-      Popeseu:                                  
10-11                      Dra Lucia Nasta:  Istorie,           nurilor de          Diferite tipare     Dna Val. Căliman:     
11-12                      Asistenta so-     întemeierea        broderii.           de mâneci și        Mama în litera-       
                           cială la sale.    principat, șt a                        gulere.             tura română.          
                                             dinastiilor naf.                                                                 
                           Dna M Popeseu:    Dna M Popeseu:                                             Dna M. Popeseu:       
                           Carnea și ouăle   Legumele.                                                  Fructele.             
                           Valoarea și felul Importanta și                                              și pregătirea         
                           lor de pregătire. pregătirea lor.                                            lor.                  
  1                                                 ZL/E            S    -A-                                                   
3---4  Dna Dr. Munteanu:   Dna M. Osiceanu:  Dna Titi Colan:    Dna M. Osiceanu :   Dna M. Osiceanu:                          
       Igiena femeii.      Preparate din     Lecții practice    Preparate din       Prăjituri.                                
4-5    Dna Dr. Cărpinișan: ouă.              de tricotaj.       carne tocată.                                                 
       Igiena indiuiduală. (Șe. de menaj).                      (Șe. de menaj)                                                
5---6  Cinematograf.       1. Brânzea:       1. Brânzea:        l. Brânzea:         Dna Nad.lorguleseu:                       
                           Morala creștină.  Cor.               Cor.                Dansuri naționale.                        


Desp. .ASTRA" Brașov.

Șeoala țărănească pentru femei.


Săpt. IU. 23—28 Martie 1936.

Ora               Luni          Mărfi               Miercuri                 1 o i        Vineri              Sâmbătă            
8-8                                                                                                                              
                                                                                                              Dr. N. Căliman :   
          Dra Fl. Popeseu :     Ing. Barbu:         Dr. N. Căliman:   Dra Fl. Popeseu:      Dna Dr. Suru :    Bolile sugaeiu-    
9-10      Tipare de bluze       Creșterea și        Desvoltarea       Diferite tipare          Broderii.      lut: Raehllism,    
          românești.            ualorifiearea       copilului.        de bluze.                               sifilis, blenora-  
                                găinilor.                                                                     gia ochilor.       
                                Dra Lucia Nasta:    Dna Nat. Popeseu:                                         Dr. Sueiu Sibianu: 
10---11                         Date demogra-       Istorie.                                                  Legile vieții tru- 
          Dra Leontina Popeseu, fice în România     Reuolufiile na-   Dra Leont. Popeseu, Dra Leont. Popeseu, pești șisufletești.
          . Ileana Voidoș :     și Brașou.          ționale.          „ IleanaVoidoș:     „ IleanaVoidoș:                        
          Cusături pe bluze     Dra M. Popeseu:                       Țesut.              Țesut.                Dna M. Popeseu:  
11 --- 12 românești.            Grăsimile.          Dna M. Popeseu:                                             Educația și în-  
                                Valoarea și         Făinoasele.                                               grijirea copilului 
                                pregătirea lor.                                                                  după doi ani.   
                                                                                                                                 
          Dna Dr. Munteanu :    Dna M.T. Popeseu:   Dna Titi Colan:   Dna M. T. Popeseu :                                        
3---4     Igiena sareinei și    Preparate din       Tricotaj             Preparate din    Dna M. Ț. Popeseu:  Dna Dr. Suru :     
4-5       lăuzie)._____________ cartofi.            Dna Val. Căliman:        gris.         Un menu complet.   Broderii.          
          Dr. P. Nistor:        (Șc. de menaj).     L>. română.       (Șe. de menaj).       (Șe. de menaj).                      
          Vaccinări.                                Poezia națională.                                                            
5---6     1. Colan:             DnaNad. lorgulescu: Baie.             1. Brânzea:         Dna Nad.Iorgulescu:                    
          Cartea românească.     Dansuri naționale                    Morala creștină.    Dansuri naționale.                     


Desp. „ÂSTRV Brașou.

                           Școala țărănească pentru femei.


Săpt IV. 30 Martie—4 Aprilie 1936.

Ora                Luni                  Marți       Miercuri                  J o i        Vineri          Sâmbătă
           Dra Leont. Popeseu,      Ing. Al. Netna:  Dr. N. Căliman:    Dna Dr. Suru :      Repetiții gene-        
9---10      „ Ileana Voidoș :       Cultiuarea le-   Bolile infeețioase Broderii.           rale.                  
            Vopsitul lânei eu       gumelor.         ale copilului.                                                
             plante uegetale.                        DnaNat.Popeseu:    Dra Leont. Popeseu,                        
                                    Dna M. Popeseu:  Istorie.           „ Ileana Voidoș:                           
10-11                               Luxul și păca-   Răsboiul mon-      Bxplieațiiasupra                           
                                    tele iui.        dial și întregirea croitului.                                 
                                                     neamuluni.                                                    
                                    Dna M. Popeseu:  Ing. Al. Nema:                                                
11-12                               Plante medi-     Pomii roditori.                        Examen.                
                                    cinale.                                                                        
                                                                                                                   
       Dr. N. Căliman:                                                                                             
3 -4   Analiza sângelui             Dna Titi Colan:  Dr. Sueiu Sibianu:                       Serbare de           
       dela toate elenele:          Lecții practice  Legile respi-      Dr. Sueiu Sibianu:      sfârșit            
             Dna Dr. Muntean:       de tricotaj.     rației.            Legile digestiei.     de școală.           
4---5   Bolile infecți. la om: tu-                                                                                 
       berculoza. sifil. și blenor.                                                                                
5-6    Dr. Al. Suru :               1. Brânzea:      DnaNad.Iorgulescu: 1. Brânzea :                               
       Creșterea porcilor.          Morala creștină. Dansuri naționale  Cor.                                       


în tot timpul școlii cea mai desăvârșită disciplină și înțe-
legere șl cel mai mare interes pentru toate cursurile teo-
retice șl practice.

      Ea baza noului Stat românesc trebue să stea două
Idet fundamentale: ideea națională șt ideea țărănească.
Ideea națională, fiindcă acest Stat s’a ereat prin sângele
șt suferințele de sute șt mit de ani ale poporului româ-
nesc șt astfel numai el poate anea dreptul, ea să clă-
dească șl să patroneze un Stat în granițele României Mart.
Șl ideea țărănească, fiindcă azi 80°'ₒ ale poporului nostru
o formează țăranul și cred că tot țăranul ua forma masa
poporului nostru timp îndelungat.

      In crearea șt desuoltarea noului Stat, însă, bazat pe
aceste două idet fundamentale, femela țărancă, crescută,
în școala țărănească de femei, după principiile schițate
mal sus, ua trebui să aibă un rol de o covârșitoare Im-
portanță.

      De aeeea, ,A.stra“ noastră a binemeritat încă odată
dela neamul românesc, că a Inițiat șt a îmbrățișat eu atâta
căldură, ideea școlii țărănești pentru femei.

      Șt nor binemerita dela neamul nostru toți aceia, Stat,
oficialități, Societăți și particulari, eart vor îmbrățișa școala
țărănească pentru femei, fiindcă noi avem convingerea, că
nu se va putea clădi Stat românesc nou, eu suflet nou și
sănătate fizică șt morală, prosper și puternic, fără un țăran
nou, eare să fie educat de mamele, cari vor trece prin
școlile țărănești pentru femei, după principiile arătate mai sus.


524

Din activitatea „Astrei" culturale.





    Adunarea jubiliară dela Blaj a
    „Astrei" culturale

de AL O.

     Cei 75 de ani al „Asoeiațiunii* au eunoseut la Blaj —
în zilele de 19, 20 șt 21 Septembrie — o strălucită consa-
crare din partea întregii lumi culturale românești ee șl-a
exprimat încă odată, prin glasul autorizat al fruntașilor
uiețti noastre spirituale, recunoștința șl devotamentul pentru
ueehea societate de cultură. Au fost trei zile de înaltă săr-
bătoare, de solidarizare a conștiințelor românești de pre-
tutindeni, de manifestare hotărîtă a uotnțtt de ridicare a
neamului. Distinsa prezență a Maiestății Sale Regelui a
încununat serbarea spiritului național eu o aureolă istorică,
înaltele Sale cuvinte au exprimat îneă odată legătura Sa
trainică și ealdă eu acest Ardeal al atâtor jertfe istorice,
cu bătrâna dar îneă viguroasa noastră „Astră*. Vor rămâne
neuitate vorbele regale: ,Am astăzi o mărturisire de făeut,
o mărturisire eare sunt sigur eă tuturor Ardelenilor le ua
merge drept la suflet: ființa Mea culturală, substratul ome-
nesc al sufletului Meu este un produs indirect al „Astrei*,
căci este un produs al dascălilor ardeleni".

     O admirabilă jerbă de cuvântări a precedat discursul
Regelui. Aleșii oratori nu s’au mulțumit numai să desfășoare
obișnuitele cuvântări ocazionale, ei șt-au arătat tot entu-
ziasmul lor pentru opera „Asoeiațiunii*, s’au închinat evla-
vios în fața unui treeut strălucit, dar au făeut să fulgere
nu odată profunde Idei conducătoare ieșite din adâncul
neamului și tinzând să-t lumineze calea viitorului. Au avut
verb înflăcărat șt substanțial totdeodată /. P. 8. 8a Mitro-
politul Dr. Nieolae Bălan și l. P. 8. 8a Mitropolitul Dr.
Alexandru Nieoleseu, dl Dr. C. Angelescu, Ministrul Instruc-
țiunii Publice, dl prof. Dr. D. Guști, reprezentantul „Funda-


525

țtllor Culturale Regale®, dl prof. loan Lupaș, în numele
Academiei Române, dl Ștefan Pop, delegat al Ligii Cultu-
rale șt dna Maria Baiulescu în numele „Uniunii Femeilor
Române®. Publicăm în prima parte a numărului, alături de
euuântarea-program a președintelui nostru, impresionantele
omagii ee au fost aduse „Asoclațlunit®, eare-șl exprimă
și pe această cale sentimentele el de mișcată gratitudine.
Ele se îndreaptă de asemeni și către atâtea distinse per-
sonalități ale Dieții noastre culturale, eari nu și-au putut
desDolta cuvântările, precum sunt dnli Fl. Ștefănescu'Goanga
delegatul Untuersitățllor, Const. Kirifeseu. al „Ateneului
Român®, O. Ghibu, al „Ligii Antlrevlztontste®, Dr. Grigorie
Nandriș al „Asociației pentru cultură din Bueoutna®, general
N. Negreanu al „Centralei Caselor Naționale®, l. Nisipeanu
delegatul „Asociației profesorilor secundari®, V. Țoni, al
„Asociației generale a învățătorilor®, Ion Marin Sadoueanu
al „Societății scriitorilor români®. Victor Papilian al „Aso-
ciației scriitorilor români din Ardeal®, Dr. losif Stoichția
în numele „Asociației medicilor®, dl Nae Dumitrescu în al
„Tinerimii Române®, Dr. luliu Hațiegan în al „Ueehtlor bur-
sieri ai Asoeiațiunil®, Afanasie Popa în al „Oficiului de edu-
cație al tineretului român® ea și localnicii: dnil Al. Lupeanu-
Melin, sufletul șt organizatorul acestor serbări, primarul
Blajului și reprezentantul meseriașilor din Blaj.

     Partea propriu zis sărbătorească a Adunării jubiliare
dela Blaj nu s’a redus însă numai la ședința festivă din a
a doua zi. Conducerea despărțământului, împreună eu co-
mitetul central, au semănat mai toate orele eu desfășurarea
unui program ee a fost menit să înfățișeze puterile spiri-
tuale ale „Asoetațiunii® șt ale Ardealului. S’au organizat
astfel în clădirea liceului de băieți patru expoziții: una
etnografică și alta agricolă a Târnavelor, una eultural-isto-
rică șt alta de picturi, eu tablourile pictorilor ardeleni,
Mtșu Pop șt Oetavian Smigelsehi, eare au fost toate onorate
eu prezența Majestății Sale. Manifestările culturale n’au
mat contenit, precipitate de aceeași impresionantă dorință
de a oferi un dar eât mal bogat dtn partea „Asoeiațlunli®.
După defilarea celor 22 sate din județul Târnava-Mieă,
conduse de dl Dr. Ion Bianu, vieepreșed. „Astrei® desp.


526

Blaj, a unor comune din Țara Oltului, a Bârset, Dalea Mu-
reșului, regiunea seeuizată, cercetașll liceului din Turda,,
eleull liceului „Qh. Eazăr" din Sibiu și altă multă și entu-
ziastă lume ce a ținut cu prezenta el să cinstească pe Su-
veranul țării și idealurile naționale ale „Astrei*¹, organizația
„Șoimilor¹¹ și-a arătat de data aceasta prin secțiunile ei din
părțile Clujului, Reghinului șt Zlatnei, toată soliditatea șt
măestria, realizând prin aeeasta însăși eea mat potriuitâ
propagandă pentru generalizarea instituției. Corul „Șoi-
milor", de sub conducerea păr. Ștefan Răeășanu, a trezit
entuziasmul tuturor. Elementul țărănesc a fost pus însă la
contribuție și în a treia zi, eând s’a organizat în Palatul
Cultural un festival țărănesc de coruri și jocuri naționale,
executat de „Șoimii" despărțămintelor Cluj și Reghin. Nu
putem sublinia îndeajuns importanța colaborării directe
țărănești la manifestările „Astrei¹¹. Doctrina activistă a
„Asociațiunii¹¹ a început să-și dea roadele. Din element
pastu, reeeptiu al propagandei realizate de cărturari, țăranul
a devenit el însuși aettu, creator. Comoară a ulrtualttăților
istorice românești, el a fost omagiat de altfel și la festivalul
artistic muzical din eea de-a doua seară a serbărilor,
când sub conducerea personală a dlui Tiberiu Brediceanu
eu sprijinul Operei Române din Cluj și cu al dșoarei Va-
lentina Crețoiu dela Opera Română din București, s’a cântat
mai ales muzică națională de Enescu, luliu Mureșianu șl
laeob Mureșianu, spre a se încheia apoi seara eu acea
idealizare a uteții țărănești, sclipind de culori șt uoe bună,
de umor și idilă, de paritate rustică și sănătate fizică ee
șl-au găsit expresia muzicală în actul dlui Tiberiu Bredi-
ceanu: „La seceriș". Când în eele din urmă, în sală a ră-
sunat puternic, hotărîi și dominator „Deșteaptă-te Române",
atmosfera ee s’a închegat atinsese culmea entuziasmului
național și concentra par’eă deodată pe de-asupra anilor
și împrejurărilor, esența însăși a menirii noastre istorice.
Un înalt moment cultural l-a constituit apoi conferința dlui
Ministru Al. Lapedatu, eare a înfățișat asistenței pagini im-
presionante din istoria neamului în conferința despre „Ma-
nifestul revoluționar din 1885" eând Români Ardeleni uenițl
în (ara mumă au lansat o îndrăzneață proclamație menită
să grăbească Unirea Românilor.


527

      In această atmosferă de continuu fast, lucrările adu-
nării generale s'au putut totuși tine cu avântul mal crescut
ca în alte dăți.

      După primirea la gară a comitetului central salutat de ca-
nonicul Dănilă, de primarul Blajului șl dl Alexandru Lupeanu-
■Melin, președintele desp. dtn Blaj, căvora U-au răspuns
din partea conducerii „Astrei" dnll Dr. Gh. Preda șl ge-
neral Dr. G. Moga, invitații au asistat la sfințirea noului
palat cultural din Blaj și au felicitat apoi, prin președintele
„Astrei", pe l. P. S. Sa mitropolitul Alexandru Nleoleseu,
nou înscăunat.

      Lucrările propriu zise au început eu președinții des-
părțămlntelor eu eari s'au ținut două ședințe, în zilele de
19 și 21 Septemvrie.

      In eea dintâiu, dl Dr. N. Căliman a citit referatul d-sale
despre „Școala țărănească pentru femei* publicat în nu-
mărul de față al „Transilvaniei". Dl președinte luliu Mol-
douan prezidează apoi dtseuțiunlle în jurul acestei probleme,
exprimându-șl dorința ea flecare despărțământ să-și orga-
nizeze o astfel de școală, comitetul central venind în ajutor.
Opiniile ee îneep a se expune, depășesc chiar problema
oeupându-se șt de alte chestiuni adiacente. Păr. protopop
Oetauian Popa, reprezentantul desp. Făgăraș, ridică pro-
blema combaterii depopularizărlt. La invitarea dlui preșe-
dinte, dl 8iluiu Țeposu — din partea desp. Sibiu — referă
asupra expertențli ee a făeut cu șeoala țărănească pentru
femei dtn Săliște șl propune întocmirea unui manual pentru
împrospătarea cunoștințelor foștilor elevi. Dl Dr. Teodor
Popa, — din desp. Oradea — vorbește în sensul descen-
tralizării șeoalelor țărănești eare urmează a fi înființate
și în desp. de plasă, socotește eă luna Oetomvrie ar fi eea
mai potrivită pentru activitatea școalei șt în sfârșit eă fo-
stele eleve devin cele mat bune propagandiste pentru viitor.
Dl protopop loan Duma (Petroșani) constată eă se dă prea
puțină importanță eticei față de joeurl și recomandă de-
asemeni descentralizarea șeoalelor țărănești. Dl prof. Iu-
lian Dumitriu (Sibiu) se ocupă mai ales eu recrutarea pro-
fesorilor, eari trebue să fie aleși eu grlje, dintre eel eare
au darul de a răseoli sufletele țăranilor, lecțiile să se pu-


528

bllce spre a fi de folos șl altora, să se accentueze în
program latura economică șl în special legumicultura la
sate, dândU'Se de asemeni Importantă costumelor, jocurilor
șt obiceiurilor naționale loeale. Dl avocat Breban (Deva)
se ocupă eu recrutarea elevilor șeoalet țărănești, iar dl
Eugen Nieoară (Reghin) expune experiența șeoalel din des-
părțământul său, unul din eele mat active centre ale „Aso-
etațlunii⁴. Dl prof. llie Rusmir (Oravtța), insistă șl Dsa asupra
reînvierii jocurilor și portului național la țărani, iar dl V.
Netea (Reghin), se oeupă eu probleme privind estetica lo-
cuinței țărănești, farmaciile dela sate, timpul șl programele
șeoalel țărănești. Dl Cionea (desp. Oeland) repune problema
românilor secuizați. In sfârșit dl Dr. luliu Hațiegan expune
o Idee excepțional de însemnată. Dorind presărarea în-
tregului pământ românesc eu șeoale țărănești, d-sa cere
însă să se înființeze o „șeoală centrală țărănească¹¹ eu ca-
racter permanent unde să se elaboreze prin experiență
continuă, doctrina șeoalel. Discuția se încheie printr’un
binemeritat elogiu pe eare dl Președinte îl aduce dlui V.
llea, Inițiatorul șeoalelor țărănești la noi.

     A doua ședință eu președinții despărțămintelor a avut
loc la 21 Septemvrie, sub președenția dlui Dr. G. Preda.

     Dl Al. LupeanU'Melin, președintele desp. Blaj șt or-
ganizatorul festivităților, a desvoltat referatul D-sale despre
„Ziua Astrei¹¹, eu următoarele idei esențiale : „Astra⁴ are
nevoie de oameni însuflețiți pentru idealurile el, et nu de
„oameni de paradă⁴ eare să participe la activitatea instituției
prezentându-se numai odată pe an la Adunările ei generale.
Însuflețirii trebue însă să i se adaoge și pregătirea. Vi-
itorii preoți și învățători să fie pregătiți încă din școală
pentru misiunea lor culturală. Bisericile și Universitățile
să ereeze catedre pentru învățarea metodelor de propa-
gandă culturală. Ca mijloace de culturalizare, dl Lupeanu-
Melln propune: 1. bibliotecile sătești; 2. serbările naționale
care ar trebui organizate de „Astra" eu sprijinul tuturor
instttuțtunilqr loeale; 3. teatru eu piese sătești scrise în
graiul regional al publicului în fața căruia se reprezintă;
4. fiecare organizație a „Astrei⁴ să aibă drept simbol, un
drapel; 5. organizarea de fanfare șt coruri sătești. Pentru


529


4

strângerea mijloacelor materiale, d*sa recomandă la satet
a) în anumite sile ale anului să se strângă dela săteni pro.»
duse în natură, deoarece listele de subscripție nu dau te»
sultate; b) să se adune bani cu discul în biserică, iar
orașe: a) câte un leu la biletele de intrare la diferite spee-
tacole; b) președinții de despărțăminte să viziteze per»
soanele cu dare de mână șt autoritățile, solleitându-le spri-
jinul; e) doamnele diferitelor reuniuni să adune contribuții'
și pentru „Astra" în preajma sărbătorilor de Crăciun șt
Paști. Referentul mai cere în sfârșit ea organizațiile „Astrei"
să se manifeste în toate direcțiile.

      Interesantele propuneri ale dlut Al. Eupeanu-Melln uor
forma obiectul discuțiilor șl hotărîrii comitetului central,
eare ua încerca o aplicare generală a lor. Secția medicală
și biopolitică a ținut de asemeni o ședință în seara zilei
de 19 Septemvrie, sub președenția dlut Dr. luliu Hațiegan,
când dnii Dr. Pompiliu Nistor și C. Radu au desvoltat
referatele lor despre „Organizarea sanitară rurală* și „Pro-
blema spitalelor*, aducând noi eontvlbuțiunt întru ridicarea
nivelului nostru sanitar.

      Nu mat puțin fructuoase au fost observațlunile ee s’au
făeut la raportul general, în ședința dela 21 Septemvrie,
prezidată de dl vicepreședinte Dr. Q. Preda.

      Dl luliu Moisil, președintele desp. Năsăud, amintind
făgăduiala dlui Mussolini de a dărui României o copie în
mărime naturală a columnei lui Traian, socotește că loeul
acestui monument ar fi la Blaj și că „ Astra“ ar trebui să facă
demersurile necesare. Această propunere ua fi pusă în dts-
euțtunea comitetului central. Dl Dr. Onisifor Ghibu cere ea
„ Astra" să se ocupe eu refacerea unității noastre religioase,
ridicând marea problemă a unirii bisericilor, ceea ee pro-
voacă justa observație a dlui președinte al ședinței eare amin-
tește eă statutele „Asoetațtunii" opresc diseuțiunlle de ordin
confesional. Păr. eanonte Roșianu arătându-și de asemeni
dorința întru unirea celor două biserici, se raliază punctului
de uedere al dlut președinte. Se diseută apoi problema
refacerii „Astrei" basarabene. Dl Dr. losif Stoichiția soco-
tește apoi eă preocupările „Astrei" au devenit extrem da
importante odată ee ea se tntereseasă de îmbunătățirea


530

capitalului nostru biologie șt a creat instituții precum:
„Școala țărănească”, „Șoimii Cîarpațllor”, „Revue de Tran-
sylvanie”, „Transilvania”, ete. lâu parte la discuții mai de-
parte dnii Dr. Laurențiu Oanea, eare din partea desp.
București mulțumește comitetului central pentrti frumoasa
sa activitate ea și pentru interesante sugestii date despăr-
țămintelor, dl Const. Nedeleu accentuează rolul „Astrei”
întru păstrarea tradiției românești, Iar dl T. lacobescu faee
apel la puterile „Asoeiațiunii” pentru desțelenirea provittetet
de peste Prut. Raportul general este în sfârșit aprobat atât
în general, eât și în particular. Se aprobă de adunare șl
celelalte rapoarte ale eomistunilor. După o sumară discuție
în jurul desemnării locului unde se ua ține viitoarea adu-
nare generală, dl președinte Dr. G. Preda închide ultima șe-
dință mulțumind și omagiind mal întâi pe M. Sa Regele,
eare a binevoit să onoreze Adunarea eu Înalta Sa prezență,
guvernul, personalitățile eare au reprezentat diferite aso-
ciații de cultură, presa și relevând meritele deosebite ale
președintelui desp. Blaj — dl Al. Lupeanu-Melin — șt al
comitetului de organizare în frunte eu reverendistmul ca-
nonic Victor Macavei.

*
* *

     Serbările jubiliare ale „Asoeiațiunii" s’au încheiat lă-
sând în sufletele tuturor amintiri neșterse. A fost o excep-
țională solidarizare a energiilor românești în jurul celei
mai veehi instituții de culturalizare pe care o avem. A fost
o totală și mișcătoare recunoaștere a muncii istorice ce a
cinstit edificiul spiritual al „Astrei". A fost totdeodată și o
integrală aderare la obiectivele prezentului așa cum au
înțeles să le lumineze adaptându- le cadrului de vieață actual,
președintele „Asoeiațiunii" — dl Dr. luliu Moldovan. Impe-
rativele destinului nostru istoric au răsunat încă odată de
pe amvonul „Astrei" sub privegherea înțeleptului nostru
Rege întru fericirea scumpei noastre patrii.


531


4*

    Activitatea despărțământului București,

pe anul 1935/36.

     Sub conducerea dlul prof. Ștefan Pop, ea președinte șt
a dlui Aug. Caliani, desp. București eu toată situația spe-
cială în care se află între atâtea societăți culturale eu ace-
leași scopuri ea șl „Astra” — și-a det toată silința ea
steagul „Asociațiunii” să fluture și în capitala țârii. Ea di-
feritele oeazluni ee s’au ivit, la congresul Ligii Culturale,
la congresul Caselor naționale, la eei al Ligii Antirevlzio-
nlste, la sărbătorirea din 31 Mai 1935 a lui M. Kogălni-
eeanu, „Astra” a fost totdeuna reprezentată de către pre-
ședintele desp. — dl Ștefan Pop, — dl prof. Avram Todor,
dl Aurel CSlugăru ș. a. S’au organizat de asemeni serbări
într’un cadru excepțional de bogat la 28 Februarie 1935
s’au comemorat în sala Aro, martirii neamului Horia, Cloșca
șl Crișean printr’o luminoasă conferință a dlui Zenovie
Pâelișanu, membru eoresp. al Academiei Române, prin re-
citările dtn „Horia” al lui Cotruș, ale artiștilor ton Mano-
leseu și Gh. Vraeca, prin cântări naționale ale dlor Dinu
Bădescu, Valentina Crețoiu și Șerban Tassian ea șt prin
execuțiile corului înuățâtorilor condus de N. Oaneea. La
1 Decemvrie 1935 s’a organizat serbarea Unirii Transilva-
niei eu țara mamă la „Ateneul Român*. A conferențiat dl
Ștefan Pop, șl-a dat concursul său prețuit eorul „Agilul
Elena Doamna*. 2U Ianuarie a fost comemorat împreună eu
„Liga Culturală”, eonferențiând tot dl Ștefan Pop.

     Desp. București are trei cercuri culturale la Fudulea-
Ilfov, Brănești și Braniștea-Dâmbovița, unde a întemeiat
câte o bibliotecă.

     Conducerea despărțământului ne anunță, de asemeni
eă va faee toate demersurile necesare pentru a da un răs-
puns potrivit doleanțelor dtn Apelul „Astrei” centrale.

     Ținem să exprimăm șl pe această cale, mulțumirile
noastre eele mat vii pentru contribuția desp. București, la
opera „Asociațiunii”.


532

    Aetiuitatea despărțământului Năsăud.

    Strădulnțl deosebite depune aeest despărțământ pentru
realizarea unei aetiuttăti culturale mai Intense. In anul
1935/36 s’au ținut o seamă de conferințe, desuoltaie de dnii
V. Bichigean, directorul liceului despre „Horațiu*, dl pro-
curor loan Coljescu din Cluj despre „Necesitatea și mijloa-
cele de însănătoșire a vieții publice¹¹, dl Dr. V. Mihordea
despre „Problema renașterii*. Ea 7 Iunie s’a făeut ser-
barea jubilară a „Astrei¹¹, eu eare prilej a vorbit dl luliu
Moisil, președintele desp. șl dl profesor Dr. Marin Oancea.




    Programul de aetiuitate pe anul 1936/37

al despărțământului Arad.

     Despărțământul nostru își propune să realizeze în
1936/37 următorul program de activitate:

1. Organizarea cercurilor culturale existente.

     Cu prilejul „Săptămânii Astrei”, am constatat eă sunt
unele cercuri culturale, înființate sub durata vechiului co-
mitet, cart deși au fost îndrumate din partea noastră să
organizeze serbări culturale pentru comemorarea celor
75 ani de existență ai „Astrei”, nu au dat nici un semn de
vieață. Interesându-ne mal deaproape de situația în eare
se găsese aceste cercuri culturale, am stabilit eă ele nu
au la aetivul lor nici un fel de realizări. Considerând eă
existența unor astfel de cercuri culturale Inactive constituie
un serios obstacol în desfășurarea acțiunii noastre, vom
căuta ea tuturor acestor eereurl culturale să le dăm o nouă
organizare, pentru a putea fl puse în funcțiune.

     2. Program de muncă pentru cercurile culturale.

     Socotim, că una din cauzele principale, care deter-
mină o parte din cercurile noastre culturale să se mențină
în Inactivitate, este lipsa unul program de activitate. Pentru


533

înlăturarea ©peștul Ingonueutețif, despărțământul ștqbllește
pentru cercurile culturale de sub suprauegherea sa urmă-
torul program de aetiuitate:

Program pentru ridicarea vieții satului.

A)  Sănătate:

     a)       Organizarea unei farmacii de prim-ajutor șt a unui
dispensar, pe lângă casa culturală;

     b)       Organizarea unei campanii pentru desfundatul șan-
țurilor, astupatul bălților șl pentru construirea de closete;

     c)      Construirea unei băl populare;

     d)       Să se dea sfaturi sătenilor, prin conferințe, eu pri-
vire la aertsitul locuinței, pregătirea hranei, timpul de lucru
și de odihnă, preuenirea șl combaterea bolilor;

     ej Combaterea căsătoriilor premature, a concubina*-
jului și a divorțurilor;

     f)      Organizarea educației fizice a tineretului;

B)  Muncă.

     a)  Agricultură:

     Propagandă pentru lucrarea rațională a pământului și
în special pentru determinarea sătenilor de a-șl procura
mașini agricole.

     Aducerea unui selector în comună pentru selecțio-
narea semințelor;

     b)  Pomicultura:

     Organizarea unei pepiniere comunale.

     Sfaturi pentru îngrijirea pomilor.

     Organizarea valorificării fructelor.

     c)  Veterinare:

     Propagandă pentru creșterea vitelor de rasă.

     Procurarea șt îngrijirea animalelor de reproducție.

     Organizarea valorificării produselor animale.

     Cunoașterea bolilor vitelor;

     d)  Industria casnică:

     Propagandă pentru creșterea vitelor de rasă.

     Propagandă pentru portul costumului național.

     Organizarea valorificării produselor industriei eașniee;
     e) Șosele, poduri, garduri:


534

     Organizarea unei campanii pentru repararea gardu-
rilor, șoselelor comunale șt pentru repararea podurilor;

     f) Organizarea unui teren de sport.

C) Minte.

     a) Școala:

     Organizarea de eursurt pentru analfabeți.

     Propagandă pentru frecuentarea regulată a școlii.
     Ajutorarea copiilor săraci eu cărți și rechizite șeolqre i
     b) Casa culturală:

     Organizarea de șezători culturale.

     Organizarea horei.

     Procurarea unui aparat de radio ;

     c) Biblioteca:

     Procurarea de cărți, reulste șl ziare.

     Organizarea sistematică a împrumutului de cărți;

     d) Colecționarea folhlorului;

     e) Organizarea unui muzeu al satului.

D) Suflet.

     a) Biserica:

     Propagandă pentru frecuentarea bisericii.

     Încurajarea „Oastei Domnului*.

     înființarea unui cor bisericesc.

     Organizarea unui eurs pentru învățatul glasurilor bi-
sericești ;

     b)  Ridicarea unei cruci în amintirea eroilor:

     c) îngrijirea cimitirului;

     d)  Cinstirea memoriei oamenilor mari ai satului.

     Pentru aplicarea acestui program, despărțământul no-
stru ua sta la dispoziția cercurilor culturale eu îndrumări
detailate și eu delegați, cari se uor transporta la fața lo-
cului. în cazuri de neuote.

     3. Organizarea unor cicluri de conferințe în oraș șl județ.

     4.      Fixarea unor table eomemoratiue pe casele eu im-
portanță istorică dlii Arad (ueehiul seminar, fostul edificiu
al Tribunei, ete.)

     5.      îngrijirea mormintelor marilor figuri arădane, ră-
mase fără urmași (M. U. Stăneseu, Aurel Sueiu, Augustinl ete.)


535

     6. înființarea unor noul eereuri culturale.

     ?. Colaborarea eu societățile culturale federalizate, j
In cadrele acestei colaborări, se ua organiza și con-
gresul cultural al Federației Societăților Culturale din Arad,
care este menit să eonstitue cel mat însemnat eveniment
al mișcării culturale din aeeasta regiune.

     Propunerile de mat sus sunt semnate de dl Dr. Iustin
Marsieu, președintele despărțământului șt Drd. Dupaș, se-
cretar.


530

Material informativ și cronici.




        „tatliliiim nnftii Win umilii și tiliin niinim imiii W.


    Circulară către despărțămintele „Asociațiunii".

Nr. 3*193/1936.                    Sibiu, la 20 Oetomurie 1936


          Domnule Președinte,

     Pentru realizarea unei legături eât mal vil între comi-
tetul central șt diferitele noastre despărțăminte, „Asoeia-
țlunea* a hotărît numirea unui secretar propagandist în
persoana dlui loan Breazu, profesor în Cluj. D-sa va lua
în permanență șt sistematic contact cu toate despărță-
mtntele noastre, înfățișându-le vederile comitetului central
șt contribuind la Intensificarea propagandei culturale prin
reliefarea problemelor și principiilor conducătoare ale edu-
cației colective. Despărțămintele sunt rugate să blnevoiască
a da tot sprijinul lor misiunii dlui loan Breazu.

     Cu acest prilej, vă mal rugăm să acordați și în acest
an, atențiunea Dv. organizării cât mat reușite a serbărilor
dela 1 Decemvrie, ziua Unirii Ardealului eu patria mamă.

     Despărțămintele cart n’au trimis încă listele de sub-
scripție privind ziua „Astrei“, sunt invitate a ni le expedia
necondiționat până la 15 Noemvrte a. e.» întrucât urmează
a fi înaintate Prefecturii județului Sibiu.

     Primiți, Dă rugăm, asigurarea deosebitei noastre stime
și considerațiuni.

   p. Președinte :                          Secretar :

  ss. Dp. Moga.                             ss. Băilă.


537

   „Ce să cetească țjoporul?" Celtica
acerbă, necruțătoare, eare descura-
jează, se scrie, de cele mai multe
ori, de niște ignoranți patenți sau
de niște oameni, eari ureau să-și
pună în vânzare marfa Iov, făcând
pe cititor sau pe ascultător să creadă
eă facerea lumii numai dela ei pur-
cede. E o trampolină și o reclamă,
cari sunt respingătoare în fața celui
eare a controlat și și-a dat oste-
neala să se intereseze șt de eeeaee
s’a ereiat în afară de operele lan-
sate de cutare și eutare editor sau
•de eutare seriitor-„eritie“, în câr-
dășie nemărturisită eu editorul.

   Daeă ai sta să judeci după con-
statările „criticului", atât literatura
pentru copii și pentru tineret, eât și
cea pentru țărănime ar trebui să
umble și ași de-a bușilea, fără să
se fi împieiorogat încă — fiindcă
așa îi place „criticului"! Că și-au
dat mulți osteneala să presteze eeua
în domeniul acesta, eă există zeci
și sute de publicații vrednice de a
fi remarcate, de a fi trimise în pă-
duri eât mai largi — de asta nu-și
bate capul „criticul", pe eare-ți vine
să-l tragi de mânecă, alunei, când
aruncă la gunoi tot scrisul de dina-
intea sa, și să-i strigi.- ești nedrepți

   De sigur, în comparație eu multe
neamuri producția noastră nu este
bogată, dar nu stăm nici atât de rău
eum trâmbiță cutare defetist cultural.

   In eele ee urmează o mică con-
tribuție la eele susținute în privința
literaturii pentru popor. Ne referim
la revista noastră, în eare s’a pu-
blicat, acum 36 de ani chiar l, un re-
pertoriu bibliografie pentru biblio-
tecile poporale, eompus sub supra-
vegherea directă a regretatului An-
drei Bârseann. In anul 1025 a apărut
edi»at de desp. Sibiu, un „Buletin"
întitulat „la-mă eu tine!“, eu o listă


de 100 lucrări ieftine și bune, com-
puse de o seamă de profesori șl
scriitori. Buletinul s’a epuizat, tipă-
rindu-se până acum 2 ediții.

  In 1890 publica „Transilvania" (în
n. 10) un articol întitulat: „Ce să ce-
tească poporul ?“ din care spicuim:
„E timpul, credem, să fie destegată
această chestiune de mare impor-
tanță pentru cultura și progresul po-
porului nostru". „Nu ne putem plânge
de lipsa scriitorilor pentru popor".
In favorul tezei se menționau urmă-
toarele biblioteci de pe atunci, eari
conțineau, în mare parte, material
vrednic de cetit și de clasa țără-
nească: „Biblioteca copiilor*, „Bi-
blioteca de lectură pentru tinerime*,
redactată de l, M. Râureanu. „Bi-
blioteca poporului*, „Biblioteca Tri-
bunei*, „Biblioteca pentru toți*,
„Colecția Șaraga*, „Biblioteca de
popularizare*. „Biblioteca noastră*,
„Biblioteca istorică poporalăromână*,
„Biblioteca poporală*. Autorul (S.)
urmează: „...dispunem de scrieri și
multe și în mare parte bune, așa:
1. Cărți poporane... vreo 60; 2. Fol-
hlor (poezii poporale)... vreo 40;
3. Folhlor (povești, snoave, anecdote,
proverbe, ghicitori)... vre-o 80; 4.
De economie... vreo 35; 5. De știin-
țele naturale... vreo 10; 6. De medi-
cină și igienă... vreo 30; 7. De istorie
și geografie... vreo 80; De literatură
frumoasă... vreo 140, de toate ureo
500, fără a număra scrierile de cu-
prins religios, eari se redue mai
numai la cărți de rugăciuni, daeă
exeepționăm cărțile compuse în uzul
elevilor din șeoale poporale".

  Să ne oprim puțin și să punem
întrebarea: n’ar fi eu cale ea din
zecile de biblioteci, eari au apărut
de alunei încolo și și din bibliotecile,
eari au urmat să apară, din lista de
mai sus — să se facă o selecție eon-


538

știentioasă din partea unor cercuri
competente, ea să auetn o listă eât
mai bogată a acestor cărți ieftine
șl bune? Lista tipărită de „Funda-
țiile Regale¹¹ și-a pus, în parte, acea-
sta problemă, dar n’a luat în consi-
derare toate bibliotecile, niei pe eele
epuizate, între ele și unele înșirate
mai sus, euidențiind numerele, cari
ar merita să fie reeditate, o muneă
aneuoioasă, dar pe urma căreia am
auea o recoltă destul de bogată.

  Lista aceasta de luerări, eari s’au
epuizat — ar trebui stabilită din
partea unei instituții ea „Astra", ea
„Fundațiile Regale" și predată edi-
torilor dornici de a tipări material
ales.

  Dar să reuenim la autorul artico-
lului din reuista noastră. „Printre
aeeste scrieri (cea S00)“, constată
el, „își fac intrare în casa țăranului
nostru o mulțime de cărți de pre-
uestiri, cărți de noroc ș. a. între eari
se numără Păseălia sau Gromou-
nie(ul), Zodiile, Roata norocului,
Oglinda norocului, cărțile de uisuri,
cărțile de joc eu întrebări, earte de
desfăcut farmecele ș. a.“.

  „De materialul de eare dispunem,
poporul cetește iei-eolea câte un că-
lindar (tot cam la 50 de indivizi, so-
cotind și cărturarii, câte un eălindar) ;
citește gazete (tot cam la 125 indi-
vizi un exemplar). Cum se caută
celelalte feluri de scrieri nu se prea
poate exprima în cifre; desiul însă
eă se tipăresc, an de an, scrieri in
deajuns și din ele multe se tree.
Aeesta e semn eă poporul începe a
ceti tot mai mult.

  „Multe din scrierile ee ajung în
măna poporului nu sunt destul de
potriuife pentru el; fieeă limba în
eare sunt scrise le faee greu de
înțeles și prin urmare puțin sau de
loc folositoare; fie eă materialul


tractat mi corespunde realelor lui
trebuințe, ei dă nutremânt numai fan-
tastei și dorințelor, ee nu e lipsă a
se nutri, s. ex. cum e Roata noro-
cului, cărțile de uisuri, zodiile, Epi-
stolia (căzută din cer) ș. a. Tocmai
de aceea alegerea cărților bune și fo-
lositoare pentru cultura poporului se
impune de mult, și tot așa se impune
și lucrarea altor cărți, ee ne lipsesc
aproape eu desăuărșire. Intre aceste
se numără fără îndoială și cărțile
de cuprins religios, eele relatiue la
educație, ș. a.

  lată sumarul și dorințele unul pro-
pagandist eultural din 189-d

  In anul următor, 1900, publică re-
uista noastră (Nr. I) un „repertoriu
bibliografic"' pentru bibliotecile po-
porale, eare e „un operat eu con-
cursul a diferiti specialiști" și — în
special — eu „ualorosul concurs"
al despărțământului Brașov, care,
se poate zice, a spart ghiața în
această priuință.

  De aici înainte, seria reuista, „nu
se va mai orbeca în alegerea scrie-
rilor pentru bibliotecile poporale, el
se ua putea faee pretutindenea în-
ceputul, pășind sigur din primul mo-
ment pe această eale".

•

  Librarul — propagandist eultural.
Academicianul francez Qeorge Du-
hamel, bunul romancier și obseruator
social, directorul reuistei „Mereure
de France", descrie în reuista sa¹
cum își înehipue pe adevăratul librar.

  „Comerțul librăriei nu este unul
dintre acelea, pe cari poți să le în-
cerci fără de o pregătire specială.
Trebue să fie întouărășit de o pro-
fesie, adecă de cunoștințe tehnice,
de o experiență, de metode de lueru,
de un gust al obseruației, de un simț
psihologie. Un librar bun, un ade-
uărat librar, oricât de împouărat ar


530

fi el de grija materială, nu rămâne
niciodată desorientat în privința au-
torilor și a operelor, pe cari le vinde.
Bl iși găsește timpul necesar ea să
citească și să se informese. Întocmai
ea un medie sau ea un advocat,
trebue și librarul să-și cunoască
clientela, să cunoască eu dibăcie
plăcerile lui Onisim, pasiunile lui
Teodu’, nenorocirile Brigittei, opi-
niile lui Busebiu. Un librar demn de
această frumoasă profesiune nu se
mulfumeșie niciodată, ei tot mai mult
și mai mult observă oamenii, pentru
ea să le vândă multe cărți și ea să
tragă foloase din aceasta. Librarul
intervine la cumpărări, iși dă oste-
neala de a impune pe Claudel unora,
de a aelimata pe Giraudoux altora,
să trudește aici să germineze eu
Gide și dincolo să grefeze pe
Mauriae. *) Un librar, eare Iși iu-
bește meseria, găsește plăcerea în
reaețiunile delicate: gândește, având
eutare operă în mână: „Vreau să
încerc să fie iubită de Matei. Poate
eă n’are să mi se brodească, dar
— în fine — tot o’neere". Poate să
Joaee pe toate coardele (persua-
siunii) și chiar și pe eele mai sub-
tile. Am auzit, zilele trecute, pe un
librar eum spunea, în prezența mea,
unuia din mușteriii săi: „Cum, nu-fi
plaee cartea asta?’ Să mă mire.
Niei dlui B. nu-i plaee. Eram deci
aproape ea sigur, eă lucrarea de
față are să te încânte...“

  „Cunosc astfel de librari. Ei pot’
daeă ar dori-o, să formeze inima
unui oraș, să-l miște, să-l călău-
zească uneori.

  „Stabilimentul unei librării reeere
o punere în circulație de fonduri,
cari nu sunt niciodată mediocre.
Cheltuielile generale sunt eonside-


•) 8erittori de seamă, în ufeață.


rabile. Un librar bun trebue să aibă
în zilele noastre un te’efon. Trebue
să aibă un material complet de
bibliografie și de doeumentafie. Tre-
bue, în sfârșit, să dispună peste un
personal instruit sau, eum se spune,
calificat.

   „Există librării veritabile în toate
orașele noastre de provincie, când
sunt de o oareșeare importanță ...
Vieața acestor librării este o condiție
esențială in problema cărții, adecă...
in problema culturii*.

   Observațiile acestea juste credem
eă se potrivesc, în mare parte, și la
noi, dorind și not să sporească nu-
mărul librarilor, cari sunt propa-
gandiști culturali de prima ordine.

   Bibliotecarul: îmblânzitorul de cărți!
Câteva idei dureroase din... Spania:
memento pentru eei ce tipăresc cărți
rele, eu nemiluita. Marele filosof
spaniol Jose Ortega IJ Qasset a ținut,
în 1935, vorbirea de deschidere a
congresului al doilea internațional al
bibliotecarilor în Madrid, lată ee a
declarat, intre altele:

   „Avem deja prea multe cărți. Daeă
continuă fiecare nouă generație să a-
eumulezehârtletmprimată în aceeași
proporție ea generațiile acestor an
dtn urmă, problema ee o pune ex-
cesul de eărți va fi, într’adevăr, în-
grozitoare. Cultura, eare a eliberat pe
om de codrul primitiv, îl lansează
din nou drept în mijlocul codrului
de cărți, eu nimie mai pu|in greu de
descurcat și mat puțin înăbușitor.

   „Nu numai eă există prea multe
cărți, dar se mai produc, în fieee zi,
într’o abundență torențială. Multe din
ele sunt nefolositoare sau stupide
prezența lor și conservarea lor este
un punct mort pentru umanitate.


540

   „...Bibliotecarul va avea (misiunea)
să exercite poliția cărții, Va trebui
să ajungă îmblânzitorul cărții în furie“.

*

   „Trenuri de plăcere literară¹⁴. Un
ingenios articol publică revista fran-
ceză ,E>es nouvelleshtferaires¹⁴ (nou-
tățile literare), în n. din 13 Iunie, din
peana dlui Roger Deuigne. O ple-
doarie pentru „trenuri de plăcere
literară¹⁴!

   Autorul se întreabă, pe drept cu-
vânt: eum, numai plăcerea sportului
de shy să-și aibă „trenurile" ei „spe-
ciale⁴⁴?

   Ideia i-a venit dela serbările po-
porale, organizate de conservatorul
muzeului ]ean jaeques Rousseau din
Charmettes șt de orașul Chamberg.
In Charmettes s’au strâns legăturile
sentimentale ale lui Rousseau, ma-
rele pedagog, și dna de Warens,
aeum 200 de ani.

   Nu surâde, eetitorulel, exclamă
autorul planului. Trenuri speciale,
din capitala și din orașele Franței,
duc trupuri tinere să respire aierul
cristalin al înălțimilor, trupuri îmbă-
tate de un frig sănătos. De ee n'am
ajuta acelorași trupuri să uree și
înălțimi culturale, sufletești, eu același
elan?

   Trebue să se creeze pe seama
maselor poporale trebuința după
frumusețe și după emoții literare.

   In favorul tezei sale — i se pare
un om, eare lovește înte’o brichetă
ea să capete sehintei — în favorul
ezei, aduce ea exemple: Italia fas-
cistă, eu sărbătorirea lui Dante și a
lut Virgiliu; „Germania hitleristă, eu
cultul ei asiduu și imperios al eroilor
spiritului și ai artei¹⁴; Anglia tradi-
țională, în eâre un popor întreg pe-
lerinează la locul nașterii lui’Shahes-
peare (Stratford pe Avon); Rusia-
souietieă, în eare se „orchestrează⁴⁴,


ea o „simfonie barbară și căldu-
roasă", mari „manifestații culturale
ale maselor". (Am putea eita cultul
scriitorilor în Cehoslouaeia; vezi
eroniea noastră din nr. 2, a. e„ des-
pre „Bunica⁴⁴, de Bojena Niemțovă.)

   Francezul ajunge la concluzia: „O
civilizație spirituală și sentimentală
este salvată, atunci eând, un popor
întreg este depozitarul ei. Să nu
lăsăm ea această civilizație fragedă,
resonabilă și fină, pe eare scriitorii
noștri o formulau pentru univers, să
ajungă o știință moartă⁴⁴.

   Valuri de entuziasm, stârnite de eă-
lătorii-pelerinagit prin locurile, eari
au strânsă legătură eu istoria lite-
raturii, ar fi cât de dorit să se răs-
pândească și la noi. Cu toate eă
cultul scriitorilor nu este atât de
desvoltat ea într’alte țări, Lunea dela
Mireești, lașul, Brașovul, Sibiul,
Bucureștii, ete. ar avea să ne po-
vestească atâtea, privitor la trecutul
literar, daeă excursioniștii ar fi con-
duși de conducători inițiați în materie.

   0 istorie a propagandei pentru cul-
tura poporului cehoslovac. A apărut
o istorie a propagandei, scrisă de
dl Trnha. „Prager Presse⁴⁴ (din 28
August, a. e.) aduce o dare de seamă
mai lungă, din eare spicuim, câte-
odată cuvânt de cuvânt, pasagil mar-
cante. Ne interesează lucrarea, de-
oarece luăm la cunoștință sistemul
de a lucra al autorului ceh, servin-
du-ne totodată de model pentru o
lucrare similară.

   Faptul eă populația din Cehoslo-
vacia se află pe una din treptele
eele mai înalte ale vieții culturale,
ale popoarelor Europei, în zilele
noastre, este a se atribui organiza-
ției foarte ramificate a acestei vieți
culturale. Începutul acestei organi-
zații datează îneă de pe la sfârșitul


541

secolului al XVlll-lea — iar desuol-
tareă â mers, paralel eu evoluția
spre progres, în see. al XlX-lea.
Organizarea aeeasta este strâns le-
gată sau — mai bine zis — este
aproape ehiar expresia caracteri-
stică a structurii sociale a poporului
eehoslouae.

  Puterea principală a residat mai
îndelung în masele țărănești și
în locuitorii burghezi ai orășelelor,
lipsind națiunii eehoslouaee pătu-
rile burgheziei mari și nobilimii,
clase, eari — la alte națiuni — sunt
hotărîtoare eând e uorba de diree-
tiuele de dat în priuinta culturii na-
ționale.

  «Majoritatea eouârșitoare a băr-
baților conducători, în toate dome-
niile, își are obârșia dela țară, din
prouineie (citatele sunt din articolul
reeensentului — subscris dh), Pe
de altă parte, a jucat cartea în pă-
turile țărănești, începând încă de pe
vremea husiților, un rol important.
B cunoscută darea de seamă a lui
Aeneas Sgluius Pieeolomini despre
femeile taborite, eari citesc Biblia.
Țăranul și reformatorul Petre Chel-
eleky este, nu-i uorbă, o înfățișare
singuratică în măreția sa, dar figura
„pismâk“-ului, a știutorului de carte,
este tipică pentru satul ceh, mai eu
seamă in ținuturile, în eari au trăit
mai departe tradițiile reformațiunii,
eu toate eă în forma unui bun cul-
tural scăzut. Și eontra-reformațiunea
și- a repurtat succesele eu ajutorul eu-
uântului seris. Dacă a și fost aeeasta
o cultură exelusiv religioasă, confe-
sională, totuși, astfel s’a pregătit te-
renul pentru cultura modernă pro-
fană, eare a prins teren în țările
eehoslovaed în cortegiul raționalis-
mului, din jumălea a 2-a a see. al
XVlll-lea estic, ăl ideilor demo-
cratice ale Revoluției și eare a pus


bazele la renașterea națională, a
eărel istorie ar putea Jl pe drept cu-
vânt, concepută ea o Istorie a cul-
turii poporale.

   O astfel de istorie, susține autorul
articolului, n’a fost scrisă până acum.
Dr. Toma Trnha a seris-o de astă-
dată.

   Ce conține istoria aceasta, în linia-
meute generale? Mal întâi, în linii
mari, descrierea factorilor, eari au
colaborat în decursul celor 150 de
ani din urmă la desvoltarea culturii
poporale a poporului cehoslovac;
eele două eorporațiuni științifice din
Praga, universitățile, diferitele so-
cietăți, muzeele și expozițiile, bi-
bioteeile, teatrul, editura, în special;
eea organizată în societăți de edi-
tură, presa, partidele și organiza-
țiile lor culturale, societățile, ete.
Chiar și numai înșirarea de mai sus
ne arată eă numea n’a fost ușoară
pentru autor. Acesta a știut-o și ne
dă o privire sumară a evoluției și
directivele principale ale culturii po-
porale.

   Insistă mai eu seamă asupra multi-
lateralității și complexității evoluției
culturii poporale — refuzând, con-
știent, de a faee o clasare critică,
într’adevăr istorică, a singuraticelor
elemente — lăsând în grija viitorilor
istoriei prelucrarea materialului din
punef de vedere monografie, a sin-
guraticilor sectoare. Seopul prin-
cipal i-a fost: precizarea cadrelor
generale ale evoluției. Vrea să do-
vedească eumeă nu există o cultură
poporală curată (abstrăgând dela
popularizarea inteleetualistă a ștt-
inții), eă cultura poporală este însuși
nucleul dezvoltării culturale șl a eul-
u ril unei națiuni, eă nu se poale
despărți eii nici un preț cultura po-
pdfrălă de curentele eultural-politlee,
sociale și economice, „In sfârșit re-


542

   e postulatul unei expuneri a evo-
luției culturale — în cașul concret;
al poporului cehoslovac — expunere,
eare are să cuprindă, sinoptic, toate
domeniile vieții spirituale și eare
trebue adusă în legătură cu întâm-
plările politice, economice și sociale*.

  Va-să-zieă: interdependenta!

  In 11 capitole tratează autorul:
cursurile universității poporale, ex-
tensiunea șeoalelor medii, Academia
Delnieha, școala Ustredni Delnieha,
tendințele agrariene în privința șeoa-
lelor poporale culturale, opera cul-
turală a organizațiilor pentru edu-
cația fizică, a organizațiilor națio-
nale de apărare, edueafia artistică,
opera culturală în mișcarea femeilor
cehoslovace, studențimea și presa
în serviciul culturii peporului. Al
doilea capitol ne descrie pașii în-
treprinși pentru ereiarea unei cen-
trale ideale în folosul întregii munci
în domeniul culturalizării poporului
și aetiuitatea soc, „Osvetovg Svaz“,
până la sfârșitul răsboiului. Capitolul
ultim încearcă să lămurească direc-
tiva și esen(a desvoltării „Svaz’-ului,
eare — între timp — a ajuns un
^Institut pentru cultura poporului",
eare poartă numele lui Masaryh.

  Autorul consideră ea principiu su-
prem, nu numai al Institutului Ma-
sargk, ei — în general — a întregel
munci culturale poporale în Ceho-
slovacia, colaborarea tuturor fac-
torilor, cari lucrează in domeniul
culturii poporului.

  Cum a prevestit președintele nostru
Andreiu Bârseanu, in 1907. furtuna ee
se ua deslăn|ui din eauza împilării
popoarelor. „Progresul omenimel
schimbă neîncetat felul de vieajă al
popoarelor șl pretinde dela ele o
pregătire din ee în ee mai spirituală
și corporală pentru lupta de trat,


dacă nu voiese să fie sdrobite de
alte popoare, ba chiar șterse de pe
jata pământului. Dacă însă acest
progres a făeut omenimea mat fe-
ricită ea ma! înainte, sau nu?...
aceasta este altă întrebare*.

  „Al doilea moment caracteristic al
timpului de fafă e nizuința, din ee în ee
mai pronunțată a maselor celor mari
ale poporului de a-și asigura și ele
o soarfe mai bună, o vieafă mai
demnă, m'zumfă, care adeseori dă
naștere la conflicte graue, ba este
a produce chiar sguduiri sociale pu-
ternice și eare prin urmare trebue
să preocupe nu numai pe bărbații
de stat, ci pe orice om cugetător.

  „Libertatea politică, câștigată după
mari lupte și după multe vărsări de
sânge în eursul veacului trecut, na
fost în stare a aduce pentru toate
treptele sociale libertatea economică
și mulțumirea așteptată. Omul mai
pufin favorizat de soarfe se simte
și astăzi rob al celui mai puternic,
cel sărac se simte exploatat de cel
eu avere, proletarul, eare nu are
alt izvor de trai pentru sine șl pentru
familia sa, decât puterea brafelor
sale, se vede silit a jertfi o parte
din sărăcia sa pentru înmulțirea mi-
lioanelor capitalismului. Nu este de
mirare deci, eă aproape în toate
părfile îi vedem pe tofi aceștia agi-
tându-se, ea să poată răsufla mai
liber, însoțindu-se unii pe alții» ea
astfel să încerce eu puteri unite.aeeea
ee nu pot Îndeplini izolati, organi-
zându-se și formând împreună un
lanj puternic, eare se întinde în toate
țările eu oarecare înaintare.

  „Se pare, ea și când un răsboiu
crâncen s’ar pregăti în lumea întreagă,
un răsboiu social, cum nu s’a mai
văzut până acum și care nu se poate
asemăna decât cu cataclismele cele
mari ale naturii: eu potopul de odi-


543

nioară sau eu erupfiunile vulcanice,
-eari au schimbat întreagă înfățișarea
pământulu'.

   „Ferice de statele, ai căror con-
ducători înțelepți le știu feri prin
măsuri luale la timp de asemenea
cataclisme nimicitoare

   „Principiul național se manifestă în
ziua de azi cu mal multă putere de-
cât ori și când...*

   „Chiar și propagatorii cei mai ze-
loși ai înfrăfirii între popoare, chiar
și campionii eei mai înfocafi ai le-
găturii claselor muncitoare din di-
feritele țări, nu înțeleg sub această
înfrățire și sub aceste legături des-
ființarea unităților naționale și con-
topirea popoarelor, ei recunosc fără
rezeruă însemnătatea ideii naționale


pentru progresele omenimei și tre-
buința neapărată a susținerii șt spri-
jinirii ei“.

(V. „Transiluania“, 38 (1907) Nr. 4).

*

  Rectificare, In numărul treeut al
revistei noastre, fiind vorba despre
„Publicațiile Asociațiunii¹¹ (pag. 243)
se serie: „Din 1911 s’a reorganizat
biblioteca (Biblioteca poporală), ajun-
gând, sub conducerea dlui Octauian
Goga, una din eele mai bine con-
duse biblioteci poporale*.

  Constatăm că biblioteca aceasta a
fost condusa în decursul anilor 1911
—1914, cu multă competință, de către
dl Octavian C. Tăslăuanu.

  Facem cuvenita reelifieare.

Redacția,


Bibliografie.


  Gazeta eărtilor, an. V., 5—6,12—20,
39. 40, 41, 42, 43.

  Solia Dreptă)ii, an. XV.

  Reuue de Transgluanie, Tome 11., 4.

  Neamul Românese pentru popor,
an. XXIV., 17—18, 19, 20.

  Căminul cultural, an. 11., 8, 9.

  L'Europa orientale, XVI., faseieola
V1I-X.

  Cultura creștină, XVI, 7—8.

  Viata Basarabiei, V., 7—8, 9, 10.

  Satul, an. VI., 71.

  Arhioele Olteniei, XV., 83—85.

  Scânteea, Vil., 8—9.


  Izvorașul, XV., 7—8, 9, 10.

  Via)a literară, XI., 8.

  Răsăritul, XVIII., 7—8.

  Luceafărul, an. ll„ 9.

  Gregorianum, an. XVII., fase. UI.

  Opinia, l., 14—15.

  Fapta, 1., 3.

  Făt-Frumos, XV., 4.

  Ramuri, XXVII., 5-7.

Cărți:

  loan Ardeleanu: Istoria învățămâm
tului românese din Sălaj, pg. 80.


544