Ânul 67. Mai—Iunie Nr. 3. TRAHSILVOIA (Buletin de tehnică a culturii.) 1 Iunie 1936 de luliu Moldovan, Președintele „Astrei¹¹. A trecut ziua „Astrei*, menită să intensifice interesul pentru instituția noastră. Pentru sprijinul binevoitor acordat, ca și totdeauna, în cea mai largă măsură, ne grăbim a da expresia respectuoasei noastre gratitudini înainte de toate l. P. S. S. Mitropolitului Nicolae, conducerii Bisericii Unite, P. P. S. S. Episeopi de ambele confesiuni și fruntașilor noștri semnatari ai apelului. Exprimăm recunoștința noastră adâncă președinților de despărțăminte și cercuri culturale și colaboratorilor lor, cari ne au ascultat apelul și au dat o nouă dovadă a devotamentului lor față de Asociație. Mul- țumim presei, care și de data aceasta a ținut să stea ală- turi de noi și să netezească drumul unei acțiuni de mare importanță pentru instituția noastră. Iar fraților, cari cu acest prilej au ținut să dea dovada simpatiei față de „Astra*, să se simtă solidari în jurul ei și să-i încurajeze activitatea prin obolul lor, le asigurăm întreaga și profunda noastră recunoștință. Rezultatul zilei „Astrei* din acest an nu-1 cunoaștem încă. 8e prea poate, că el nu va corespunde unei așteptări prea op- timiste. Căci târziu a început acțiunea și prea scurt a fost timpul de pregătire. Nădăjduim totuși, că aceasta dată va în- semna începutul unei noui epoci de rodnică afirmare pentru scumpa noastră Asociație, al unei epoci, în care partici- parea tot mai largă și mai efectivă la realizările și grijile „Astrei* a Românilor din Ardeal și Banat și simpatia fra- ților de pretutindeni, va fi un permanent îndemn și sprijin pentru o muncă iot mai conformă cu cerințele noastre. 125 i Tot despre școlile țărănești de luliu Moldovan, președintele „Astrei“. Sub aeest titlu dl Prof. D. Guști publică în Nrul 5 (Aprilie) al reuistei „Căminul cultural* un avtieol introduetiu privitor la felul, eum a început la noi realizarea instituției șeoaleițărănești. Dsa spune, eă: „... tipul acesta de școală în țara noastră a fost luat in considerare pentru întâia oară în 1932 și a fost anunțat pe calea Mesajului Regal în toamna aceluiași an. In cursul anului viitor, s’a și trecut la punerea în faptă a ideii, tntâile școli țărănești au luat ființă în iarna anului 1933—193U, cu intervenția hotărîtoare a Ministerului instrucțiunii publice, care a pus Ia cale întemeierea lor, a întocmit programe și a dat ajutoare bănești. Așa s’au putut deschide școlile dela Sighet, Brașov și alte localități Tran- silvănene, precum și aeeea dela Stânca Roșie din Bucovina..." „Paralel cu toate aceste creații s’au pornit din iniția- tivă cu totul particulară și deci cu atât mai prețioasă, cursu- rile Universităților țărănești dela Ștefănești, Reordeni și Priboeni din Muscel". „In felul acesta școlile țărănești, cursurile sau univer- sitățile țărănești s’au înmulțit. Amintesc mai ales școlile dela Poiana Câmpina, din Prahova și cea dela Fierbinți, din Ilfov, cu internate, programe și cursuri zilnice, cu pro- fesori stabili și activitate practica și care, odată ieșite din faza experienței, vor fi adevărate îndreptare pentru școlile asemănătoare ale viitorului*. Aceste afirmații le face în articolul amintit dl Prof. D. Guști în calitatea D-sale de Director general al Funda- ției Culturale Regale „Principele Carol", afirmațiuni, din eari ar reieși, eă inițiatorul și întemeetorul șeoalelor ță- rănești la noi în țară a fost Ministerul instrucțiunii, condus pe atunci (1932) de dl Prof. Guști, eare a întocmit programe și a dat ajutoare bănești, grație cărora în anul 1933—34 s’au putut deschide șeoale țărănești în Ardeal șl Bueouina. Aceste ar fi fost deei șeoale quasi oficiale întemeiate, or- ganizate șl subvenționate de Minister, iar paralel eu ele, deei 126 tot în anul 1933—34, s’ar fi pornit școlile dtn tnltlatiuâ „eu totul particulară", deci eu atât mai prețioasă, cursurile Uni- versităților țărănești dtn Ștefănești ete. Dar adevăratele șeoale țărănești „eu internate, pro- grame șl cursuri zilnice, profesori stabili și activitate prac- tică" ar fl fost abia acele din Poiana Câmplna șl Fierbinți (Ilfov) din iarna trecută. Acesta ar fi înțelesul aftrmațiunilor dlui Prof. Guști, eare cunoaște eum puțini alții, meritul Drulul llea, al des- părțământului nostru din Maramureș și al „Astrei" în ge- neral în această problemă. De fapt școala țărănească la noi în țară a fost inițiată și realizată — independent de o încercare izolată făcută, înainte, de dl A. P. Bănuț pe atunci prefect al județului Someș — întâi în cadrele „Astrei" în anul 1931 prin Drul Dasile llea, președintele despărțămân- tului „Astrei" dtn Maramureș. A fost o școală cu internat, cursuri zilnice șt profesori stabili și eu un program con- centrat în jurul problemei alblnăritului. Experiența cu această primă școală l-a îndemnat pe Drul llea să pro- iecteze o școală țărănească eu un program mat cuprin- zător, realizată prin despărțământul „Astret" dtn Maramureș în iarna 1932—33, școală eare a servit ea model pentru toate eele erelate ulterior în țară și al cărei program și organizare au rămas de atunci prtneiplar neschimbate. Inițiativa șt experiența din Maramureș a determinat conducerea „Astrei" de a face din școala țărănească una dintre principalele ei preocupări și de a insista pentru generalizarea instituțiunii noui. Așa am ajuns, eă până în prezent despărțămintele „Astrei" au înființat în total 70 șeoale țărănești dintre eari 62 eu internat, cursuri zilnice, program cuprinzător și profesori stabili, iar dintre aceste șeoale 8 au fost pentru femei. Generalizarea aceasta a școalei țărănești, desigur, nu ne ar fi fost posibilă în aceeași măsură fără concursul ma- terial important al dlui Vaida-Voevod, pe atunci Prim Mi- nistru și ₄al dlui Guști, pe atunei Ministru al instrucțiunii publice, prin subvențiile acordate în toamna anului 1933, subvenții pentru eari ținem să le exprimăm din nou adânca noastră recunoștință. 12? 1* In afară de acest sprijin material este meritul dlui Prof. Guști de a ft pledat eu ani înainte pentru înființarea unor atari instituții șt de a fi apreciat la justa valoare ini- țiativa și realizarea Drului llea, de eare a luat cunoștință în decursul verii 1932 și pe eare a încurajat o dela început prin o deosebită bunăvoință și înțelepte îndemnuri. Ne aducem aminte de entuziaste’e cuvinte, prin eari dl Prof. Guști a subliniat la adunarea noastră generală din toamna anului 1932 (Deva) importanța realizării Drului llea. Recunoscând deci cu gratitudine tot ee a făcut dl Prof. Guști pentru promovarea șeoalelor țărănești ale „Astrei", nu putem să nu subliniem faptul, eă realizarea Drului llea șt a despărțământului „Astrei" din Muramureș, dela început a corespuns criteriilor de a avea internat, cursuri și pro- grame zilnice, profesori stabili și activitate praetieă. Trebue să subliniem mat departe eă generalizarea instituției în Ardeal șl Banat s’a făcut exclusiv din îndemnul conducerii Asociațiunii noastre. Am ținut să fae aceste constatări întru apărarea me ritului inițiativei șl realizării colaboratorului nostru, a Drului Uasile llea, un merit eare, este adevărat, a câștigat foarte mult în importanță prin interesul pe care l-a arătat șeoa- lelor țărănești dl Prof. Guști șt conducerea „Astrei". Folosindu-mă de această oeaziune ași ține să fae câ- teva reflexlunt privitor la problema colaborării între Fun- dația „Principele Carol" și „Astra". Am încercat lămurirea acestei probleme, de câte ori ne întâlneam eu dl Prof. Guști; D-sa ne-a făcut chiar einsfea, de a ne căuta în Sibiu șt Cluj înainte eu câteva luni, tot numai în scopul preci- zării modalității de rodnică colaborare între instituțiile pe eari avem onoarea să le reprezentăm. De câte ori ne în- tâlneam ne înțelegeam perfect și în același fel asupra co- laborării în sensul, ea activitatea organizațiunilor noastre în Ardeal și Banat să se desfășoare după un plan stabilit de comun acord, fără a stingheri întru nimic munca și dez- voltarea „Astrei". Totdeauna dl Prof. Guști se arăta plin de înțelegere și de admirație pentru rosturile Asocia- ției noastre. Regulamentul fundației prevede, eă organele el vor înființa Cămine culturale numai în comunele unde 128 „Astea" nu este organizată, deci nu dispune de un eere cultural, iar pentru a stabili un contact mai permanent, un membru al Comitetului central al „Astrei", dl Inspector școlar Siluiu Țeposu, a fost delegat ea organ de legătură, urmând să fie consultat și să primească și să dea infor- mațiuni ori de eâteori se ua erede de cuviință în vederea celei mai perfecte armonii. De o vreme încoace însă unele fapte au început să contrazică înțelegerea schițată mai sus. Așa d. p. a fost desființată Regionala „Astrei" din Basarabia, adică conto- pită eu fundația, fără ea delegatul nostru și Comitetul Cen- tral al „Astrei" să fie în prealabil îneunoșttnțat și fără a avea aprobarea statutară. Desigur vina principală o poartă membrii Comitetului Regionalei (în afară de Președinte), eari au uitat nu numai de obligațiile impuse prin statute, dar și de acele dictate de bunăeuvitnță, de elementarul simț al recunoștinței față de Asociația noastră eare doar ea a dat vieață Regionalei din îndemnul neuitatului nostru președinte Vasile Goldiș și prin munca stăruitoare a dlui Prof. 0. (jhibu. Comitetul nostru central a luat deci cunoștință de fuziunea Regionalei eu fundația abia după împlinirea — fără formele statutare — a faptului. Când am protestat, nu contra fondului ehestlunei, căci Basarabenit sunt stăpâni a hotărî singuri organizația culturală, eare le convine, ei contra modului de procedare eu totul neobișnuit, dl Prof. Guști ne-a asigurat, eă totul s’a petrecut fără știrea D-sale. Este deei evident eă pe lângă Comitetul Regionalei vina pentru eele întâmplate o poartă hiperzelul funcționarilor fundației. Aceleași considerații se potrivesc și pentru repetatele în- ființări de Cămine culturale acolo unde „Astra" avea deja organizația ei. Să fim bine înțeleșii „Astra" nu dorește și nu poate dori monopolizarea nici unui fel de activitate culturală în Ardeal șt Banat. De când ea există, a avut o frățească atitudine față de alte organizațiunl culturale românești și s’a bucurat eă poate colabora cu ele. Ne dăm foarte bine seamă, eâ Asociația noastră va avea o situație conducă toare în vieața noastră culturală atâta vreme eât va merita o prin munca ei deosebită, căci zădarnică ar fi încercarea» 129 de a propti acea situație pe merite numai din trecut, pe protecții, plângeri sau interuențil. Atâta ureme însă, eât „Astra“ își îndeplinește rostul său românesc, nu înțelegem cum un alt așezământ cultural, tot românesc, o poate lipsi de colaborarea dorită. E atâta de muncit, și e atât de urgentă munca în domeniul cultural românesc în toată țara, încât este loc pentru multe așeză- minte în plină funcțiune, lucrând în deplină armonie șl tn- tegrându-șl eforturile spre marele scop, căruia toate trebue să-și devoteze munca. E păcat de orice clipă pierdută, de orice energie risipită sau zădărnicită. Esențială este însă o perfectă diviziune a muncii, pentrueă integrarea efortu- rilor să fie eu atât mai ușoară. Cam acesta a fost înțelesul nostru cu dl Prof. Guști atunci, când D-sa a alcătuit proiectul de lege pentru or- ganizarea culturală. D-sa a acceptat atunci, ea un impor- tant punct programatic, necesitatea existenței în toate pro- vinciile de Asociații culturale regionale, din a căror emu- lație șl colaborare să rezulte maximul de bine pentru pro- pășirea culturală a țării. Colaborarea între fundația „Principele Carol" și „Astra“ noi o dorim eu toată sinceritatea, în sensul ea ea să fie realizată în conformitate eu cerințele culturale și eu pre- stigiul așezămintelor noastre. In orice caz trebue în viitor evitat, ea din vina localnicilor sau a funcționarilor fundației buna noastră înțelegere și cooperare să fie umbrită sau compromisă. Noi eredem însă, eă atâta vreme eât înțele- gerea noastră se va limita la evitarea contactului pe teren, la pătrunderea fundației acolo unde „Astra“ nu lucrează, dorința sinceră de colaborare nu se va putea realiza șl vor fi inevitabile coliziunile și neînțelegerile. Că în această situațlune grija principală a organelor fundației va fi să se intereseze în mod special numai de punctele slabe ale organizației „Astrei", să nu privească eu ochi buni afirmarea Asoeiațiunei noastre prin o mai intensă activitate, privită atunci ea ostilă intereselor fundației. Și dat fiind faptul, eă în vieața fiecărui despărțământ și îndeosebi a fieeărui cere eultural al „Astrei" în mod firesc vor fi pe lângă epoci de înflorire și perioade de lâneezire și chiar de trecătoare 130 inactivitate, eum este firesc și toate împrejurările, unde nu rutina, ei deuotamentul, spiritul de jertfa, entuziasmul, atât de uariabile după om, hotărese felul evoluției, majoritatea cercurilor noastre culturale vor putea oferi — în decursul anilor — oeazlunea și justificarea așezării fundației în acele localități. Iar dacă Asoeiațlunea noastră ar forța înființarea de cercuri culturale în toate comunele, eu riscul evident ca activitatea să se limiteze în multe locuri la ocazionale manifestări de rutină sau la lucrări de ordin administrativ, pe baza principiului înțelegerel avute, ar putea însemna, eă fundația să și oprească pătrunderea în Ardeal și Banat. Niei una din aceste eventualități sau perspective nu trebue să se realizeze. Va trebui să ajungem la o reală colaborare, să împărțlm întâi câmpul de activitate în con- formitate eu specificul contribuției optime, pe care flecare așezământ o poate pune la dispoziție, șl să ne armonizăm activitatea, pentru a-o putea integra în modul cel mat fe- ricit pos bil spre scopul, pe eare-’l urmărim deopotrivă. 131 Figuri și fapte pilduitoare, din treeut. Vătășii sau fraternități și deeurii sau vecinătăți de luliu Moisil. Dl Henri H. Stahl publică în revista „Sociologie ro- mâneaseă¹*, din 1936 Hr. 1, pg. 18-31, un studiu despre „Vecinătățile din Drăguș“ (județul Făgăraș), adică o orga- nizație socială înlăuntrul unui sat sau oraș, pe eare Sașii o numesc „Naehbarsehaft". Dl Stahl spune în studiul D-sale, eă aceasta organi- zație păstrează „după eum au afirmai istoricii noștri, urme de foarte străueehl influențe românești". Mai spune dl Stahl eă „la cunoștința mea nu s’a făcut decât o singură încercare în aeest sens — adică un in- uentar al satelor cunoscând vecinătatea — aeeea a dlui E. Herbay, asupra vecinătăților din județul Alba. Studiul dlui Stahl este negreșit foarte interesant. Satul Drăguș este împărțit în 12 vecinătăți, eari își au organi- zația lor. Rosturile lor ar fi: Participarea și ajutorul la în- mormântări; 2. Prestarea de lucru comunal; 3. Răspândirea veștilor oficiale; 4. Ajutor mutual; 5. Cumpărarea gunoiului sau a străzii; 6. Loc de adunare și sfat; 7. Orânduirea vl- gililor la notar; 8. Privigherea sănătății; 9. Loc de propa- gandă politică; 10. Exprimare a opiniei publice sătești. Despre toate aceste puncte dl Stahl dă o mulțime de informațiuni.¹) Concluziile D-sale asupra acestei organizații sociale a satului sunt eă: „ea servește unor interese particulare ale ’) Ceeaee este regretabil în această organizare din Drăgușul de astăzi, este eă întotdeauna la alegerea eelui ee conduce „ueemătatea" — adică „tata de ueeini", trebue să dea rachiu și cine dă mai mult rachiu este ales. Deei prea multă băutură și iarăși băutură. Deei or- ganizația a degenerat. 132 gospodarilor. Dar ea este în același timp folosită, neoficial, dar sistematic de eătră administrația comunală..." șt ter- mină zteând: „daeă această instituție a vecinătăților merită sau nu merită să fie priulghiată ceva mat deaproape de eătră autoritățile de stai". * In biblioteca „Muzeului năsăudean* avem o broșurică interesantă, întitulată: „Regulamente pentru vătășil șt de- eurii" — (fraternitatea junilor șl vecinătatea familiilor) — „proiectate a se Introduce în comunitățile Districtului Țării Făgărașului", Sibiu, Tipografia dieeesană gr. or. 1864, 8° 35 pagini. Autorul broșurii pare a fi cunoscutul patriot Ion Codru Drăgușanul, om de o bogată cultură, eare după ee a făcut numeroase călătorit prin ee'e mai mari șl mai eulie state ale Europei, între 1835—1848, a publicat cartea: „Pere- grinul transilvan sau epistole scrise dtn țeri străine unui amie în patrie “.’) Broșura amintită din „Muzeul năsăudean" se află în „colecția lui loaehlm Mureșanu", fost pe vremuri juriscon- sult al grănițerilor năsăudeni, advocat șt secretar al fon- durilor grăntțerești, eare a primit-o ca „suvenir" dela Codru. Autorul în dragostea lut de a ridica satele românești a redactat aeeste regulamente, luând pildă șt dela vecinii Românilor din județul Făgărașului, care erau Sașii. I s’a prezentat ocazie pentru realizarea acestor orga- nizații, fiindcă, după încetarea absolutismului austriac, în 1860 șl restaurarea adică reînființarea Districtului autonom românesc al Făgărașului, Codru devenise pretore șl chiar vleeeapitan (viceprefeei) în județul lui, în eare a putut des- volta o activitate largă șl utilă. In precuvântarea acestei broșuri — pe 15 pagini — autorul spune între altele, următoarele: „Nu poate fi ml- Tipărit din nou — eu o prefajă de N. lorga — la Vălenii de Munte. în publieajiunile Casei Șeoalelor, sub titlul „Călătoriile unui român ardelean". Edit. 11. 1924. O schijă biografică a lui Codru se află în cartea: „Oameni aleși* 11. Români, de dl 1. Simioneseu. București, Edit. 11. 1928. Ed. Cartea Ro- mânească. 133 rare și ntee nu ne mirăm, eă poporul nostru șl anume lo- cuitorii Țării Oltului» în timpurile dinainte n’au putut să-și desuolte uieața națională, comunală șt socială câtuși de puțin, pentrueă bine știm, eumeă factorii principali spre aceasta nu numai i-au lipsit eu totul, ei din contră încă i-au stat în cale câte stăvili și piedece poate eineoa să-și înehiputaseă. Dar aeum în curs de trei ani și mai bine, de când Districtul Făgărașului s’au restaurat¹) și au căpătat ofieiari (funcționari) publici mat tot români și se servește eu dulcea sa limbă națională română, aeum de eând pie- deeile seculare binișor s’au delăturat, — toată lumea a așteptat șt așteaptă, ea poporațtunea șt comunitățile acestui district să pășească, ea uriașii înainte". Dar „în aeeastă Țară a Oltului au contribuit diverse confesiuni, diverse clase sociale și felurite moduri de ad- mintstrațiune în una și aceeași comunitate, la unul șt același popor, eare de lungul se prefăcură în atâtea prejudiții ee viază încă cu toată puterea"... „trebue să avizăm la remedii amăsurate, spre a înlătura aceste prejudiții, spre a pune fundamente solide pentru deșteptarea șt progresiva tnea- minare a poporului nostru spre cultura adevărată șl spre elvilizațlune". Vorbește apoi de moralitate, de instituțiile șeolare și bisericești. Dorește „să vedem la român un respect și o venerațiune raționată pentru legi șt pentru eei chemați a le executa, eăet numai frica și temerea, ea să nu cadă în pedeapsă sau apucături eum s’ar putea îneunjura urmările călcărilor premeditate sau nepremeditate ale preseriptelor, nu sunt ee se așteaptă dela un popor civilizat..." Apoi „o activitate potențială pentru economia domestică și rurală..." ... „îmbrățișarea studiului, artelor și meseriilor industriare șt comerciale... spre a^ șl agonisi stare materială indepen- dentă, ea să nu-1 vedem vegetând pururea la coarnele plu- gului șl înmulțind un proletariat agricol..." Apoi amintește o mulțime de metehne, eari ar trebui înlăturate... *) Districtul Făgărașului s’a înființat în 186J, deodată eu Districtul autonom românesc al Năsăudului și eu cel al Zarandului. 134 Venind la problema de „a aduee poporul nostru la mat bună aprețiere a uiețlt sociale comunale șt să-l înda- tinăm eu ordine stabilă, venind în ajutorul instituțiunilor fundamentale șt a principiilor sale de moralitate neper- feefionate eu remedii praettee de desuoltare“ — spune eă: „Asemeni remedii aflăm în tnstituțtuntle comunale la po- porul sas în patria noastră, voim a zice Statutele elemen- tare, eum e așa numita fraternitate a junilor și așa zisa vecinătate a economilor sau părinților de familie. Spiritul comunal și buna ordine la poporul sas din aceste tnstitu- țiuni își trage începutul, eăei la aeest popor individul îndată ee ajunge la pricepere se astrânge regulelor școlare, sub ascultarea învățătorului împreună cu toți eei de o etate eu dânsul. La 15 ani, după ee a gustat instrucțiunea religioasă și instrucțiunea primară de lipsă unui agricultor, parohul eu solemnitate îl emancipa de copilărie și prin dare de mână îl introduce în Societatea junilor, eari formează o reuniune regulată. Alei junele rămâne sub curatori și prepușl aleși, până ee pășește la căsătorie și îndată după aceasta se aeomodă institutului de vecinătate, altă asoeiațtune comu- nală, bine șt eu scop organizată, ea să sprijineaseă și să ușureze chemarea oficiului comunal șt parohial". „Omul, după firea lui e animal șl îneă de cele mat vele, pentrueă e înzestrat de natură eu dexterități mari șt eu rațiune, va să zică facultate spirituală, ea să-și poată plănui eâte apucături aseuțtoase, spre a-șt mulțumi poftele sensuale. Lăsându-se omul în voia sa șl în desfrâul pof- telor animale înăseute, ar deveni monstrul eei mai cumplit pe fața pământului. „Deci ea să devină omul moral, are lipsă de disci- plină și disciplina cere eoreețiunt perpetue, de eâte ori se întâmplă abatere sau călcare". „Multe am mai avea de zis, însă încheiem șl punem înaintea ochilor poporațtunti noastre statutele împru- mutate dela Sași și prelucrate după lipsele și împreju- rările nbastre, eu îndemn, ea să se adopte în fiecare comunitate și rugăm pe toți bărbații deștepți, buni șl iu- bitori de înaintarea fericirii Românului, ea să se unească 135 într’o societate pretutindeni șt să eonluere la introducerea acestor instituțiuni, eari singure sunt în stare a ne ajuta spre regenerarea națională șl socială¹¹. * Reproducem în următoarele rânduri cele două inte- resante șt instruetiue regulamente. I. Regulamentul uătășese sau ordinea fraternității din Distrietul Țării Făgărașului. 1. Vătășia și agregarea într'insa. 1. Dătășie se ehtamă legământul tuturor junilor de parte bărbătească dintr’o comunitate, de cum ies din școală până se căsătoresc și formează o societate, ee se guver- nează după următoarele preseripte, sub ueghiarea din partea bisericească șl mlreneaseă. In această societate este dator să intre tot tinărul român din comunitate sau șt străin, ce se ajlă în sat pe mat mult timp în serviciu sau la lucru. Tinerii se încorpo- rează îndată ce ies din școală șl rămân în vătășie până se însoară sau se strămută din sat. Feciorii mat vechi (bă- trâni) de 30 de ani sau eu defecte corporale, daeă vor cere, se pot scoate deregătorește din vătășie. Tot tinărul intrând în vătășie plătește în cassa socie- tății 20 erueeri, apoi eând iese din vătășie, însurându-se s’au strămutându-se iară 20 cr. v. a. Numai străinii se în- corporează fără taxă, daeă au ateste bune. U. Prepușii vătășiei- 2. Dătășia are prepuși preoții și deregătorii comunali, apoi doi patroni aleși odată eu curatorii bisericești, din doi în doi ani, de eătră comunitate. Patronii sunt de față la toate adunările vătăștei sau fraternității, precum la în- tâmpinări, petreceri șl dansuri, unde se întrebue stea- gurile vătășeștt. El țin buna ordine între feciori, prtve- ghează șl sunt eei dintâi judeci al junilor. 136 111. Vatașii. Alegerea, drepturile și datoriile lor. 3. In tot anul, eu o săptămână înainte de Crăciun, ju- dele, preoții șl patronii junilor candidează la toți feciorii din sat trei juni mai așezați, din cari se alege, eu majori- tatea «olurilor, uatauul primar. Flecare poate cere șter- gerea dtn eandldațiune aducând motlue, însă cine se alege de uatau, nu se mal poate dispensa, decât numai plătind 2 florini u. a. în cassa uătășlei; 4. Din cei doi candidați rămași șl îneă doi, ee se adaugă lângă ei, se alege un uiee-uatau șl un econom al uătășlei; 5. Vatauul primar are dreptul de a demanda (porunci) feciorilor în treblle uătășlei, sau eând se cere eeua dela mai mari, adică preoții șt judele comunal, tot ee e de lipsă șt flecare e îndatorat la ascultare șl reuerință (respect) sub pedeapsa de 10 er.; 6. Uatauul șade, merge șl uorbește pretutindeni îna- intea feciorilor șl e în uătășle, ee e judele în sat; ?. Din contră are uatauul șl îndatorirea de a priueghia junii în biserică, în societate șl pretutindeni cu punctuali- tate, a-i admonl ori unde la ordine și reuerință eătră bă- trânețe și a pedepsi după preseripte, pe cei ee lipsesc la adunări. Când uatauul nu pedepsește pe asemeni neascul- tători ftindu-i lucrul cunoscut sau înștiințat, apoi singur cade în gloabă îndoită ea un june de rând; 8. Adunarea se ține în toată luna sau cel puțin în tot pătrarul de an, eând nu sunt afaceri intețitoare. Uatauul publică adunarea uătășlei totdeauna la ieșirea din biserică la sine sau la un patron al uătășlei, însă niei când la zile de sărbători principale. Vatauul deschide adunarea șl uor- bește asupra tuturor lucrurilor fără să-l întrerupă junii, cari numai în ordinea sa șl poftiți, pot să răspundă sau să uoteze, la pedeapsa de 20 er. ; 9. Uatauul depune rațiune despre uenite și cheltuieli la finitul anului, adică în ziua de alegere nouă, totodată resemnând deregătoriei. Pentru alegere poate candida iară fostul uatau, daeă află mai marii eu cale; 13? 10. Datauul șl patronii junilor se îndatorează a eere sfat la preoți și denegatori oricând nu știu, ee să facă singuri 11. Când se face petrecere de dans, uătaști amândoi cer uoe dela jude și dela preoți, apoi se înțeleg eu toți junii, eari eu ee să eontribuiaseă la petrecere ; 12. Întâmpinări șl eomitiuărl eu steaguri sau fără stea- guri se fae totdeauna eu încuviințarea mai marilor comu- nali și uătașii sunt responsabili de toată desordinea, ee s’ar putea întâmpla în așa cazuri; 13. Viee-uatauul ține locul uatauului în toate cazurile eând acesta e împiedeeat. • IV. Datoriile junilor. 14. Junii încorporați în uătășie sunt fratați șl așa în- datorați în public a se titula unul pe altul „fratate" ; 15. Ca fratați feciorii sunt datori ascultare deplină ua- tauulut lor, însă asuprindu-se, se pot plânge la patronii so- cietății, la deregâtorl și la preoți; 16. Junii încorporați în uătășie trebue să cerceteze biserica și să se cuminece toți în ]oia mare; 17. Cine lipsește odată dela biserică fără a fi înștiințat pe uatau, se globește eu 5 er. bani noui; 18. Cine lipsește dela eatehisațlune fără înnoirea pa- rohului se globește eu 10 er.; 19. Cine uine prea târziu la biserică, adică la Uturgte după euanghelie, la ueeernie după „Doamne strlgat-am“, se globește eu 5 er.; 20. Fratațit se pedepsesc eu 5 er. dacă se poartă pro- stește dueându-se la biserică sau întorcându-se; 21. Mergând la biserică cei mai tineri dau pasu ori- cărei persoane mai bătrâne ea sine, sub cearta de 5 er.; 22. In biserică fiecare june merge la locul său, după închinăciune la icoană, apoi are să salute pe ueelni în dreapta și în stânga, sub pedeapsă de 5 er.; 23. Cine se poartă neeuuiineios în biserică șt uorbește tare, se pedepsește eu 5 er.; 24. Dumineca și sărbătoarea fiind înmormântări, toată vătășia trebue să meargă, altmintrea se îndatorează numai la moartea unul fratat; 138 25. ]oeul de cărți nu se iartă junilor nici eând și nieătri sub pedeapsă de 40 er.; 26. Pușeatul în întrul satului încă este oprit în toate ocaziunile sub aceeași pedeapsă; 27. Flueratul și piez nitul eu biciul în sat, fără ntei un scop, ea o sălbătăeie, se punește eu 5 er.; ,28 . Junele ee se prinde, fie singur fie eu alții pustiu pe uliță noaptea, după eină, se punește eu 30 er.; 29. Cine se prinde în șezătoare, în timp de post, se pedepsește eu 30 er.; 30. In timp de eâșlegi se iartă cercetarea șezătoarei junilor, însă trebue să se poarte frumos și să întrebue glume omenoase, apoi înaintea fetelor să iasă și să se în- toarcă drept aeasă. Care ține calea fetelor pe drum se punește eu 20 er.; 31. Ea danțuri (horă), cari totdeauna au să țină numai o zi, fiecare june joaeă și bea în ordinea sa. Cine ealeă ordinea, face gâleeauă sau alte neeuuiințe, se ceartă eu 10 ee.; 32. Junele ee se îmbată la orice oeazlune cade în pe- deapsa de 10 er.; 33. Când junii fac petrecere, cer uoie la patronii uă- tășiel, ee șt eâtă beutură să întrebuințeze. Aceasta se în- tâmplă la adunările patrariale; 34. Cine înjură pe altul, îndată se globește eu 10 er.; 35. Junii au se curețe fântânile pe eâmp șt să plan- teze pomi, mai ales frăgari (duzi) la locuri publice. Cine nu ascultă de Datau se pedepsește eu 30 er.; 36. Toate pedepsele preuăzute în aeest Statut le depun în dublu uătașii, eând cad în asemeni abateri. NB. In toată comuna se mai pot adăuga ee s’ar afla de lipsă. IL Regulamentul deeiirial sau ordinea ueeinătăjii pentru Districtul Țerii Făgărașului. ⁴ I. Deeuria și organizațiunea ei. 1. Conuiețulrea în societăți mal miei și mai mari, în sate, opide (târguri) șt cetăți (orașe), eare adue singura- 139 ttetlor membri ai societății atâtea foloase, le impune șt datorințe cătră societate, a eăror împlinire acurată îi con- diționează perpetuitatea șl ajungerea scopului el. După principiul, eă cei ee loeuese mat aproape mai des se ating, prin urmare mal mult se pot ajuta șl și prt- veghia unii pe alții, — după exemplul altora și în aeest district toată comunitatea se ua împărți în Decuriel 2. Fiecare decurie va consta din 25 de familii și se va mărgini cât se poate după stradele ce custă în sat. Când într’o stradă ar fi casele așa de încheiate, cât să nu se poată despărți numărul de 25, atunci se pot cu- prinde șt mai multe în una decurie, asemenea se pot lua și mat pufine, daeă localitatea reeere secțiunea la număr mai restrâns eu prima organizare. Pe viitor casele cele nouă se vor adaege la deeuria existentă în eurs de 10 ani neîntrerupt. 11. Deeuriuni, alegerea, drepturile și îndatoririle lor. 3. Pentru toată deeuria se va alege un Decuriun șl un Vice-decuriun prin tofl membrii decuriel, din doi în doi ani, în ziua de Sân-Medru. Acești funcționari, nefiind ptedect legale, încă se pot realege pe un period de doi ani, mai mult însă nu. Fără cauză întemeiată nimeni nu se poate retrage dela acest serviciu, altmintrelea cade în pedeapsă de 2 florini v. a. ee se salve în cassa decuriel. Singur judele comunal șt juratii sunt exceptați; 4. Decuriunit au drept de a mâna pe fiecare membru în serviciul deeurlal de rând șl pe neascultători sau abă- tuti dela ordine a-t pedepsi. îndatoririle deeuriunilor sunt: 1. A priveghia de aproape membrii decuriel de toată vârsta și sexul în pozițtunea- lor cătră comunitate, fie bi« serieeaseă, fie eetătiană sau domestică, a mustra dis- ordlnea mai înainte șl repetindu-se după legea deeurlală a înfllge pedepsele dictate; 2. A ținea în stare bună reculsitele pentru stânsul fo- cului, eum tulumbe, seări, cârlige și vasele de apă câști- gate de fiecare decurie; 140 3. A cerceta căminele șl localitățile, unde se faee foc, cât mat des în cuprinsul deeuriel sale; 4. Când se întâmplă aprindere (Incendiu) sau Inun- dațtune, a comanda prompt ajutor; 5. A conduce lucrările deeuriel șl când se dă eulua ajutor la clădire de casă sau alteeua, a însemna fiecărui membru împlinirea datoriei sale; 6. A da ajutor eu toată deeurla la lucrările principale, cum e semenatul, cositul, seceratul șl căratul bucatelor acelor membrii ai deeuriel, ee cad în beteșug șt nu și pot săuârși aceste lucrări la timpul său; 7. A cura (îngriji) pentru curățirea străzilor, stârpirea bălților și întreținerea pardoselel; 8. A publica ordinațiunlle oficiului comunal șl parohial; 9. A eonehema deeurla la ședință și a împăca eauze mărunte între membrii deeuriel; 10. A nu suferi batjocuri, înjurături șl blesteme, nici larmă în ueetnătate, apoi a domoli toată gâlceava și mat ales a nu suferi oameni beți în ulițe și în curți, ei a-i trage la pedeapsa cuvenită; 11. A trage la răspundere pe toți aeeta, cart maltra- tează vitele șl a le impune pedepse, apoi a veghia strâns cazurile de boale; 12. A veghia ea fiecine să cerceteze regulat sfânta biserică și să se afle la conductele morților în bună ordine. III. Adunanțe deeuriale, timpul, locul, scopul și lucrările. 5. Deeurtunul poate eonehema adunanța deeurială de patru ort într’un an adecă: la Sântu-Uasile, Sântu-Qeorge, Sântu-Petru șt Sântu-Medru, apoi altmintrea numai în urma vreunei ordinațiuni, sau după eerere și încuviințare de oficiul comunal. Ținând adunanțe ilegale deeurtunul con- vocator se ceartă eu mulptă (amendă) de 2 fl. șt partiet- panțli culpabili la asemenea adunări eu eâte un florin v. a.; 6. La ₜadunanțele patrariale se pertraetează următoa- rele afaceri, adecă: 1. Se citește ordinele deeuriale; 2. Se dă rațiune despre fondul decurial; 3. Se reeep membrii noui în de- 141 2 eurle, unde bărbații plătesc 20 erueeri șl uăduuele 10 er. taxă; 4. Se cercetează reeuisitele de stânsul focului; 5. Se arată și se ceartă neeuuiințele singuraticilor membrii. IV. Datopințele bisericești, eetățene și domestice ale membrilor deeuriei. ?. Toți locuitorii din eomună de ambe sexele, eari nu se numără între copii sub putere părintească sau ea ser- vitori sub puterea domnilor săi, fie săteni, fie străini, sunt îndatorați a se înscrie în deeurla respectivă, bărbații plă- tind 20 șt femeile 10 er. v. a., apoi au să asculte de or- dinele deeuriale și să se bucure de drepturile șt benefi- ciile ei. Pentru copil și servitori e totdeauna părintele familiei responsabil, asemenea pentru oaspeții străini. Ca să nu se întâmple nenorociri în sat prin copiii mărunți, sau acestora să nu le amenințe pericolul, fiecare membru se îndatorează, sub aspră pedeapsă, eșind la câmp a-i lăsa sub grija unei femei bătrine, ee rămâne în sat, sau a altei persoane, niei decum însă singuri. Datorințe speciale ale decupialiștilop in comunități. A) Datorințe bisericești. 8. Duminecile șl sărbătorile instituite de biserică și recunoscute de Stat se serbează acasă, în public și în bi- serică eu evlavia cerută în sens adevărat creștin și eu demnitate. Toată persoana sănătoasă se îndatorează a cer- ceta sfânta biserică la oficiul de dimineață șt seară în acestea zile și numai în cazuri de neapărată necesitate se va absolve de această datorință prin deeurlun. Cine între- prinde călătorie fără înștiințare sau peste încuviințare se globește eu 20 er. v. a.; 9. Dacă un deeurialist lipsește de două ort de rând dela biserică, se arată preotului, eare-l mustră înaintea publicului; 10. Dânatul înainte de finitul Sfintei liturgit e oprit la pedeapsă de 40 er.; 142 11. ]oeul de eărțl eu bani e oprit sărbătoarea șt lu- erătoarea. Cel ee joacă se globește eu 40 er. șt eei ee îșt dă casa spre aceasta eu 1 fl. u. a.; 12. Cine merge în eârelumă pe timpul Sfântului oficiu se globește eu 50 er. u. a.; 13. Cine se află pe stradă beat se globește eu 20 er.; 14. Cine merge beat la biserică șl faee necuviințe sau scandal, se ceartă eu pedeapsă aspră prin judele eomunal; 15. Cine vorbește în biserică se globește eu 5 er.; 16. Societăți și adunări sub timpul biserieese sunt oprite și elne le sufere în casa sa plătește mulptă 20 er. v. a. 17. La biserică trebue să meargă bărbați și femei eu rândulală bună șt așa să se și întoarcă. Povești sgomotoase, râsuri șt resfețe pe ealea bise- rieel se ceartă eu 20 er. v. a.; 18. Dumineca șl sărbătoarea nu este iertat a luera până la apusul soarelui, afară numai eând ar fl să se seape obiecte sau bucate de pericolul focului, al inundării, sau altele ea acestea, sub pedeapsă de 40 er. v. a.; 19. Dumineca șt sărbătoarea nu merge nimeni la ju- decată, nu scoate nimica de vânzare, niei cumpără ceva, până la ieșirea biserieel de seara, sub pedeapsa de 20 er. v. a., afară de cazuri urgente.; 20. Cine ține servitori e îndatorat a-i trimite Dumineca la biserică și dacă n’au treeut vârsta de 15 ani și la școala repetitorie, altmintrea se ceartă eu 10 ev. în tot cazul; 21. La înmormântări deeurialtștii, atât bărbați eât șt femei, merg în ordine bună, doi eu doi, altmintrea se glo- bese eu 5 er.; 22. Daeă într’o deeurie moare un străin, fiind sărae se înmormântează eu cheltuiala din casa deeurială, tară daeă are avere, apoi deeuria în bună ordine își eere re- bonifteare. B) Datorințele cetățene. 23. li> curți, șuri, staule, pe ulițe, apoi șt în eâmp, lângă fânuri sau bucate adunate e oprit a fuma eu pipa și sugara, la pedepse de 30 er., asemenea se va pedepsi și acela, ee ies eu luminarea fără fănar din casă; 143 2* 24. Pușeatul în sate, la nunti șl alte festtuitățl e oprit la pedeapsă de 50 cr. v. a., afară numai asupra unui animal turbat, sau asupra unui animal răpitor sub euulineioasă grijă; 25. Foe din vecinătate se aduce numai în vase eo- pertte, la pedeapsa de 20 er.; 26. Cuptoare de pâine nu ieste iertat a se face în loc liber, nici în tinde neeoperite cum se cuvine; toate cele ee se vor afla la vizitațiune de periculoase se vor dărâma; 27. Spre cercetarea localităților menite pentru foe se fac în tot pătrarul de an vizitări prin deeurtuni și aflân- du-se neeurățtte sau negrljite, respectivii economi (săteni) se globese eu 30 er., în caz repețltlv eu 1 fl. v. a.; 28. Pentru cazuri de nenorociri de foe se împart băr- bații unei deeurti așa, eă la fiecare cârlig, flecare seară și flecare ciubăr de apă să fie eâte doi, apoi eeialalți ser- vesc la tulumbe și întrebuese securile; muierile șl copil eară apă eu propriile vase. Când arde într’o deeurie, atunci celelalte aleargă la stâns, pe eând vecinii focului au să-și salveze averea. Cine lucră cu bărbăție la stânsul focului, se laudă în pu- blic șt eare se uttă, se pedepsește de antestite (primar). In genere, în fiecare sat trebue tot locuitorul să ieae parte la stânsul focului după respectiva ordine locală; 29. Daeă la cineva din negrije se aprinde căminul, afară de pedeapsa legală, pentru concursul deeuriei la stângere, plătește în cassa deeuriei 1 fl. v. a.; 30. Daeă se aprinde pe câmp vr’o elaiă de fân sau arde în satul veein, după ordinațiunea deeurtunllor, fiecare bărbat e dator a merge la stâns eu orice unelte apte spre aceasta, la pedeapsa de 30 er.» neaseultând; 31. Dara se îndatorează tot locuitorul a ținea pururea o cadă sau un ciubăr plin de apă în curte, la pedeapsă de 20 er.; 32. Fiindcă poporul sătean sărăcește tare prin foe și prin furtul vitelor, toată adunanța deeurială ar fi să mijlo- cească într’aeolo, ea membrii ei să se astgureze la res- pectivele institute, sau și între sine, spre ajutorare în caz de daună; 144 33. Aruncarea de neeuvățil pe stradă, precum mortă- ciuni, gunoaie, spălăturl, varză aeră putredă, dreue de poame șl altele, apoi topitul cânepii înlăuntrul comunei e strâns oprit șt eontrauententli se uor pedepsi eu câte 20 er. dtn caz în caz; 34. Flecare decurlalist e îndatorat a arăta cazurile de boală în familia sa sau între vitele sale deeuriunulul, la pedeapsa de 50 er. C) Datopințele domestice. 35. Părintele familiei trebue să prestee familiei sale eum se cuvine și să cureze, ea între muiere, copii și ser- vitori să domnească armonie, pace șt liniște, apoi ea niei unul din aceștia să înjure, să batjocorească sau să ble- steme, fie în casă, fie în curte sau și pe uliță, sub propria răspundere; 36. Cine înjură, batjocorește sau hulește în auzul al- tora, fără a ieși aeusator la respectiva devegătorie, se pe- depsește întâi eu 10, apoi eu 20 er. v. a.; 37. Certe mărunte în sinul familiei sau domestice le împacă deeurlunul și numai când nu poate se caută mat încolo; 38. Unde se țin societăți, petreceri sau jocuri iertate, apoi șezători, ziua ort noaptea, Domnul casei sau soția sa sunt datori a veghia, până se desființează adunarea, sub pedeapsă de 20 er.; 39. Tot locuitorul, proprietar de casă, curează ea iarna până la 9 ore șt vara până la 10 cel mult, toți oamenii săi să intre în curte, pentru cel ee lipsesc rămâne responsabil însuși. Pclnzându-se vreunul după aeest timp pe uliță se globește eu 10 er.; 40. Cine chinuiește o vită sau un animal, fie al său propriu, fie al altuia, se pedepsește eu 20 er.; 41. Cine-și negrljește clădirile se admonește prin de- curiun spre a și-le repara și neaseultând un timp deter- minat se pedepsește eu 20 er.; 42. Eă lucruri publice nu se trimit copii sub 16 ani, ei numai oameni mari. Cine vine târziu plătește 10 er., cine nu vine de loe, 40 ev.; 145 43. Când cere elneva noaptea eortel, tot economul e dator a-l pvtmt creștinește, tar dacă ctneua noaptea ar de- nega ospitalitatea străinului, arătându-l ueetnul său se glo- bește eu 20 er.; 44. Din contră cine aeuprtnde oameni suspect! sau chiar îl tine ascunși, fără a faee cunoscut’ oficiului co- munal, se pedepsește eu un florin; 45. Asemenea e oprit a da locuință femeii fugită dela bărbat la gloaba de 20 er. Așa lueru se iartă însă singu- rului părinte filei sale ; 46. Toate aceste pedepse le încasază respeetiuul deeurtan; cui se pare pedeapsa deeuriunulul nedreaptă sau asupritoare, eeareă dreptate la judele (primarul) co- munal, eare decide, în sensul acestui statut, definitiv; 47. Ea Sâmedru deeurltle dau rațiuni regulate despre uenite șl cheltuieli la oficiul comunal, căruia singur se eu- Dine controla. NB. In toată comuna se mai pot adauge paragrafi. * Din aceste vechi regulamente, de 72 ani, reiese eă organizațiile amintite au de scop disciplinarea șl educarea poporului din diferite puncte de vedere, a desvolta într’însul respectul, buna purtare în societate șl biserică, ordinea, a-1 feri de diferite obiceiuri rele... dar și simțul de ajutor mutual, pentru binele public, pentru cultivarea igienei per- sonale șl publice, ș. a. Avem deci în aceste regulamente o cărticică de bună educație, de omenie... 146 Material pentru conferințe, șezători, ete. Coopepatiuele noastre eele mai oeehi ■Conferință finută la 28 Martie 1936, în cadrul conferințelor secțiunilor literare și științifice ale „Astrei¹⁴ de Vasile Vlaicu, din seefia soeial-eeon. Problemele cooperației românești s’au găsit întotdeauna în centrul preocupărilor „Astrei¹⁴ și în special ele au format grija de căpetenie a secțiunii soeial-eeonomtee. Raportul dintre Asoeiațlunea „Astra¹⁴ șt cooperația românească este destul de bine cunoscut. Se știe, eă prima eooperatiuă românească de credit a înființat-o în comuna Rășinari din Sibiu fostul secretar al „Astrei¹¹ Visarion Roman, întemeietor șt al „Albinei¹⁴ în anul 1867. Fundațiunea de 50.000 coroane din 1912—13 a me- cenatului boier basarabean Dasile Stroeseu a fost pusă sub îngrijirea „Astrei¹⁴ numai în scopul promovării intere- selor cooperatiste. Numeroși conferențiari eooperatișii au fost susținuți de către „Astra¹⁴ dtn acest fond, în aetiuitatea lor coope- ratistă, precum au fost dntt Vasile C. Osuadă, luliu Eneseu, Gheorghe Stoica ete. După răsboiul pentru reîntregirea țării, în anul 1925, „Astra¹⁴ modifieându-șl statutele șt reorganizându-șl sec- țiunile literare și științifice, a făcut dtn secțiunea sa eco- nomică o secțiune social-economică exclusiv de dragul șt pentru interesul cooperației, A editat și a difuzat 3 lucrări în materie de cooperație din peana dlor N. Ghiulea, prof. unlD. și Ion Pop-Câmpeanu. Că na stat departe „Astra¹⁴ de problemele coopera- ției românești se douedește și prin euulntele ee le-a rostit Jostul președinte al secției social-economice a „Astrei¹⁴, dl 147 Dr. Mihail Șerban, la congresul cooperației ardelene din 21 Septemurte 1928, finul în Cluj, în aula primăriei. Apreciind importanța și menirea național-economică, a cooperației românești, președintele secțiunii soelal-eco- nomlee a „Astrei" spunea euulntele următoare : ... „Ea noi, în România reîntregită, totul se găsește în stare de stagnare sau de regres tocmai în epoea de tran- ziție spre închegarea economică a României-Mari”. Recunoscând aceste stări, ueehea Asociație transil- uăneană, eare răspunde la numele magie de „Astra", a hotărît, ea secțiunea ei social-economică, eu toate eă aeest titlu cuprinde un câmp uast de preocupări, să renunțe la. toate celelalte de ordin social-politie-economie șl științific și să se concentreze eu întreaga sa putere exelusiv numai asupra problemei cooperatiste. Mai eu seamă la noi, în Ardeal, problema saluării economice prin cooperație este de o îndoită importanță... Așadar saluarea noastră prin cooperație, daeă nu urem să sucombăm în concurența po- poarelor. Șl iată problemele economice, sociale șl politice a eăror rezoluare Astra-eeonomieă o Dedea prin cooperației Cooperația prezintă următoarele auantagtt șl anume: Auantajul marilor exploatări, diulzlunea muncii prin cooperație, organizarea agriculturii, economia de muncă și de material, exploatarea avantojitlor tehnice șt ale des- coperirilor științifice, înlesnește punerea în aplicare a di- stinșilor intelectuali, cunoașterea șl exploatarea pieței', naționale, eliminarea speculei șt a exploatării consumato- rilor, unirea Intereselor producătorilor eu acelea ale con- sumatorilor, subordonarea proeedurel de producție nece- sităților consumului real, eliminând concurența neloială,, prin euitarea supraproducțlunil, euitarea tensiune! econo- mice internaționale, euitarea grevelor, lockouturilor, trustu- rilor, cartelelor etc. Cooperația este un stimulent spre forțări economice șl spre privațiuni în scop de economisire, înviorează pro- cesul de formațiune al capitalului național, trecând punctul de greutate al acestui proces dela marile averi spre eco- nomia mieilor existențe și însemnează readucerea institu- 148 țiel creditului la funcțiunea sa normală. Cooperația ate- nuează contrastul de interese dintre orașe și sate și sub- ordonează capitalul muneii, desrobind-o pe aceasta. Cooperația are o directă înrâurire asupra distribuirii echitabile a uenltulul național între factorii de producție, fără ea procesul de formare al capitalului să sufere; coope- rația distruge uzura, reduce la minimum de fricțiuni raportul dintre patroni și salarlațl, deoarece produce un număr mare de muncitori independenți, emancipează munca intelectuală de exploatarea capitalului, separă atrlbuțiunlle Statului de acelea ale societății, asigură creditul agricol, industriali- zează agricultura, prouoeând un maximum de rentabilitate. In sfârșit, cooperația reduce tnteruențtonismul de stat la minimul necesar, promouează sinceritatea democratică, șt înlesnește formarea reprezentanțelor eorporattoe. Din acel congres al cooperației translluănene s’a des- fășurat apoi eu ajutorul „Astrei", o adeuărată ofenstuă coope- ratistă, eu broșuri și conferințe. Accentuăm : eu ajutorul „Astrei" și al conferențiarilor el. Astăzi cooperația din România este aproape de punctul ideal al perfecțiunii. Conferința de astăzi, — o nouă douadă de interesul ce „Astra" îl poartă cooperației, — are de scop a scoate la iueală o chestiune din istoria cooperației, un fel de lux, pe eare ni-l putem permite astăzi, dat fiind, eă cooperația românească și-a ajuns aproape apogeul său șl nu mat simte nici o neuoie de ajutorul „Astrei" pe terenul realizărilor. De fapt, în stadiul de astăzi al lucrurilor, cooperației românești nu-i mai lipsește aproape nimic, după ee șt-a realizat toate dorințele. Are autonomie, independență, or- ganizație proprie, îndrumare, autocontrol, izuoare de ali- mentațiune centrală pentru toate unitățile eooperatlue și, ee e mai mult, dispune de o armată întreagă de contabili specialiști în cooperație, propagatori instruițt în școlile proprii. Cooperația românească are astăzi și un propriu înuățământ de specialitate eu școli de grad secundar șl și de grtîd academie, adică șeoalele de contabilitate șl educație cooperatistă din Luduș șt din Lugoj, precum șl școala superioară de studii eooperatlue din București. 149 Istoria cooperației românești cuprinde 4 epoee sau faze mari istorice și anume: /aza eroică, dela 1891 la 1903, apoi epoca legalizării mișcării de cooperație dela 1903 la 1918, după eare urmează fasa etatisiă ceniralisatoare dela 1918 până la 1923 șl în sfârșit faza sau epoca autonomistă dela 1923 încoace. Institufta cooperației se compune din unități coope- ratiste de 3 grade și anume: în primul grad sunt coope- rativele sătești, în gradul al doilea sunt federalele de coope- rative, iar în gradul al treilea sunt centralele de aprovi- zionare eu toate cele de lipsă, precum Banca Centrală cooperativă, centrala cooperativelor de producție, aprovi- zionare șl valorificare agricolă, Centrala cooperativă de Consum și Centrala cooperativă de îndrumare, organizare șl control. Numeroase legi s’au creat în eursul timpului pentru regimul cooperației precum: în faza eroică regimul legal era acela al Codului de comerț din 1887 resp. al Legii Comerciale din Transilvania dela 1875. In faza de legalizare a mișcării cooperației avem legea lui Splru Haret din 1903. In faza etattstă eentraltzătoare s’a trăit sub re- gimul deeretului-lege Duca din 1918, prin eare a fost creată Casa Centrală a Cooperației, ea instituție de stat, eu eele 5 secțiuni, iar în faza autonomistă avem legea Rădueanu din 1929 eu modificările dtn 1930, 1933 șl 1935. Aceste premise erau strict necesare spre a se înțelege mal bine conferința de astăzi, eare tratează o categorie specială de cooperative românești. Cooperativele noastre cele mai vechi se găsesc eu totul în afară de cadrul oficial al cooperației descrise mai sus. Dar nu numai atât. Anul înființării acestor coopera- tive se pierde pur șl simplu în negura trecutului istorie al neamului nostru de pe ambele versante ale Carpaților. După natura activități! lor, cooperativele noastre eele mai vechi nu sunt nici de credit, ntei de eonsum, ntei de producție șl nici de valorificare agricolă, el sunt coope- rative specifice poporatiunii rurale românești și mat ales a poporatiunii rurale dela munte, ocupându-se de toate lu- crările oierltului: pășune, păstorire, lână, lapte, brânzeturi. 150 Deci ele sunt cooperative generale de consum, producție șt valorificare. Statutele lor nu sunt scrise și totuși funcționează fără piedeci de sute de ani. Față de impozanta construcție legislativă și față de cadrul modern eu fațada atât de strălucită a cooperației oficiale, cooperativele noastre cele mal vechi n’au niei o suprafață. Cooperativele noastre cele mai vechi au numai fond șl adâncime. Ele au tocmai aceea ee lipsește cooperației oficiale: unitățile cooperative, într’un număr covârșitor, într’un număr nebănuit de mare. Cooperativele noastre eele mai veehi n’au dispărut în noianul vremurilor, ei ele există și astăzi și avem în fiecare sat românese câte 2—3—4 cooperative. Ele sunt stânile care cuprind, adăpostesc șl se îngrijesc de oițele oamenilor din sat. Dacă ești turist și urci la munte, nu trebue să treci pe lângă o stână de oi așa, eum tree străinii grăbiți, eare se feresc de mirosul „opincii*. Intrați în stână șl vorbiți eu oamenii, eu ciobanii, eu păcurarii, eu muntenii, eu mun- tenițele și veți găsi atei ultimele vlăstare ale cooperati- velor noastre eelor mai veehi. (Jieritul reprezintă fondul cooperației noastre naționale. Cu ocazia conferințelor sătești, pe eare conferențiarul Dvs. de astăzi le-a ținut prin satele despărțământului Cluj, s’a întâmplat, ea vorbitorul să întrebe pe săteni: — „ Aveți D-voastră alei în sat vreo cooperativă * — „N’avem niei una, Domnule 1“ răspunseră sătenii. — „Bine-ațl vorbit D-voastră, oameni buni"— ziceam eu, fiindcă aveți numai două și pentrueă pe eea de-a treia ați desființat-o. “ Era cazul din Cubleșul-Român, jud. Cluj, unde sătenii aveau două stâni, — astăzi poate eă au trei, — și unde ținuseră în tovărășie, eu arendă, moșia de 31? jugăre a contelui Telehi, dar eu timpul au cumpărat-o șl au împăr- it- o, desjăeând tovărășia. — „Dar stânile Dvs. nu sunt cooperative, nu sunt to- vărășii?" — „Stânile noastre știm, eă sunt tovărășii, dar nu știm să fie eooperatiue“, ziceau sătenii. Și*apoi vorba, uorbă aduce: stână, touărăște, coope- rativă, este același lucru. Nu departe de noi, alei în cartierul Mânăștur al ora- șului Cluj, avem două stâni în tovărășie de oameni; în So- meșul Rece am cercetat 2 stânt-tovărăștt, la Măguri o stână, a Pițulul, pe dealul Bănteenilor vedeți o stână pe roate tot cu oile oamenilor din sat și așa mai departe în flecare sat românesc, unde vedeți o turmă de ol, să știți, eă oile sunt proprietatea oamenilor din sat. Aceasta este majori- tatea turmelor cart pase pe dealurile și prin munții Româ- niei dela Nistru, pân’ la Tisa. Aceasta este cooperația noastră eea mat veche: oie- rltul. Dar eum stă eu vechimea acestor cooperative? Din faptul, eă oieritul a fost oeupațiunea principală a poporului înainte de agricultură chiar, apoi din faptul, eă stânile sunt răspândite în tot cuprinsul țării și în sfârșit din faptul, că stânile noastre se găsesc pe diferite trepte ale progresului, dela cele mai primitive, până la eele mat per- fecte, eum sunt de ex. cele din regiunea Mărginenilor din jud. Sibiu și ale Mocanilor din regiunea Brașov, re- zultă, că stânile, cooperativele noastre naționale, au o ve- chime egală eu istoria neamului șl a poporului însuși. Apoi tot despre vechimea acestor cooperative se tratează și atunci, când cercetăm variația obiceiurilor poporale eu prilejul scoaterii oilor la pășune, eu prilejul serbării po- porale eare în une'e locuri se numește „încurarea mieilor¹¹, eu un folclor nespus de bogat. In unele loeuri este obi- ceiul, eă la Sf. Gheorghe, eu prilejul scoaterii oilor la munte, se fac jocuri poporale eare se încep eu aprinderea focului prin frecarea lemnelor și eu săriturile oamenilor peste acest foc sfânt. Ori, problema oferitului cuprinde o serie bogată de lucrări științifice, geografice, etnografice și literare în lite- ratura noastră. Doar partea economică a fost trecută eu vederea. 152 Oieritul nostru național, cooperația aceasta românească de o vechime preistorică, este și ea o problemă de cul- tură, dar trebue să fie și o problemă economică apreciată la justa ei valoare. Briliantul acesta național nu are numai laturea „Mioriței*, ci are și strălucirea splendidă a laturii sale economice, de oarece ea a susținut in neamul acesta timp de secole și mii de ani vlaga în poporul nostru. Mal este oare de lipsă reproducerea diverselor texte dtn literatura oieritului spre a vă convinge, eă stânile noa- stre dela munte sunt cooperativele noastre eele mai vechi? lată ee serie dl Romul Vuia, distinsul etnograf al „Astrei* și Dlreetor al Muzeului etnografie din Cluj în lu- crarea sa: „Câteva observări și constatări asupra păsto- ritului*, publicată în Lucrările Institutului de Geografie al Univ., Cluj, 1924. ... „Proprietarii de oi din fieeare sat se împart în câte trei sau patru tovărășii, la tot atâtea stâni. Numărul oilor dela o stână variază între 300 și 400. Stâna portativă e formată din părți de eoperiș de șindrilă așezate pieziș pe pământ și proptită de un stâlp. O desvoltată vieață pasto- rală a fost găsită pe Retezat, la Păpușa șl Drăgășani. Pro- prietarii turmelor de aici sunt Polenari șt Mărgineni, ve- ntțl deci aici dtn regiuni mai îndepărtate. Nteăert în ex- eursiunile noastre nu am întâlnit turme atât de numeroase și stâni atât de spațioase, ea în aeeste locuri. Numărul oilor dela o stână variază între 2000 și 3000.“ Iar dl Dr. G. Preeup, în lucrarea sa „Păstoritul în Munții Rodnei* serie așa: „In vremurile vechi erau pro- prietari, cart singuri formau eâte o stână, suportând sin- guri toate grijile unei turme de 2—3000 de ol șl numai eei săraet erau nevoițt să se „însâmbreze* pentru a forma o stână, cum fac astăzi toți fără deosebire de bogat și sărac*. Daeă deci a reușit conferențiarului Dv. să lumineze problema cooperativelor noastre celor mat vechi Identifl- cându-le eu stânile oamenilor întovărășiți în felul acesta din moși strămoși, atunci conferința și-a ajuns scopul. Raportul dintre această cooperație națională mat mult ignorată decât necunoscută șl dintre cooperația oficială dela masa verde a birocratismului este identic eu raportul 153 dintre legile scrise și nescrise. Avem mii de legi serise făurite și promulgate de Corpurile noastre Legiuitoare, Camere șl Senaturi. Mii de legi serise și neaplteate. Avem însă o singură lege pusă în aplicare șl respec- tată eu multă sfințenie: este legea nescrisă, legea pământului. Ea fel, avem o Instituție oficială a cooperației șt de altă parte avem sute și mii de cooperative, eari funcțio- nează astăzi pentru băgați șt săraci întocmai așa, cum luerau în vremurile veehi pentru Românit săraci, păstorind oile oamenilor și liberându-le laptele sau produsele de lăptărie în proporția exactă a numărului de oi ale fiecărui părtaș. Cheltuelile eu întreținerea ciobanului șl a pășunii se împart de asemenea în mod proporțional exaet. Stânile din suburblul Mânăștur cuprind numai câte 150 ol mânzări, iar pășunea este urbarială, gratuită pentru proprietari, ea foști urbarialiști. Daeă socotim, eă după legea administrativă avem în Transilvania și Banat 4100 comune șt eă într’o comună funcționează cam 2—3 turme de oi, rezultă, eă prin hota- rele satelor noastre și prin munți se țin cam 8—12.000 stâni-cooperative șl se înțelege eă aceste cooperative au susținut vieața în poporul nostru prin satisfacerea nevoilor de hrană și de îmbrăcăminte. Din lâna acestor oi s’a sus- ținut șt mare parte din industria de lână din străinătate. Cu oaia se scoate sărăcia din casa omului, zice vorba românească șl acesta este motivul, pentru eare „Astra“ soeial-eeonomieă găsește de cuviință a atrage atențiunea asupra acestei forme de gospodărie poporală, eare se faee la noi de mii de ani în forma cooperatistă. Trăim astăzi în epoca congreselor șt a conferințelor. Și fiind vorba de oierttul nostru, nu va fi eu totul deplasat să amintim și despre cel mai recent congres al oierilor din România ținut în Poiana Sibiului în luna Noemvrte anul treeut. Moțiunea acestui congres sună astfel: „Congresul constată, eu multă amărăciune, eă oierii ro- mâni se împuținează și oieritul deeade din următoarele motive: Rasele de oi degenerează, produsele lăsând de dorit din punctul de vedere al calității, lipsa de pășuni, tmpost- 154 bilitatea de a valorifica produsele din cauza impozitului sugrumător și a taxelor prea multe și variate. Pentru ea oierii tării, factori de cultură, sociali și de pro- ducție, să nu piară și pentru ea oleritulsă progreseze se cere: Oferitul să fie ajutat în scopul de a putea faee o cre- ștere de oi rafională, prin o continuă selecționare șt o eât mat substanțială hrănire, să se înființeze pe regiuni școlistâni, în eari oierii să înuețe ce e mai necesar din uasta și compli- cata știință a oierituiul, în special fabricarea brânzeturilor. Să se asigure pășuni pentru toate anotimpurile, or- ganizându-se islazuri-model, să se dea golurile din munții statului în proprietatea comunelor, eu obligația de a se- măna iarba cea mai potrivită, tăieturile să fie libere la pă- șunat, porțiile, rezervele de stat să fie declarate pășuni pentru oi șt să fie arendate după un plan propus de Uniunea Oierilor, șanțurile să fie libere la pășunat..." Ne oprim atei, pentrueă moțiunea Congresului oie- rilor este cu mult mai lungă șt pentrueă partea citată mai sus este suficientă pentru încheierea conferinței prin ur- mătoarele eoneluztuni: 1. „Astra" social-economică va face bine, dacă va aduna cât mal multe monografii de ale stânilor de oi în- tovărășite prin satele din diferitele regiuni ale țării, cu- prtnzându-le într’un studiu sistematic, urmărind diversele stadii ale oierituiul nostru în cooperative; 2. Cooperația noastră oficială ar faee bine, daeă ar lua act de zecile de mii de cooperative pe eare le avem moștenire din vremurile străvechi și ajutându-le și per- feeționându-le, să construiască organizația solidă a coope- rației noastre pe butucul acesta străveehlu și viguros; 3. N’ar fi rău, dacă „Astra" ar organiza eu binevoi- torul concurs al acelora, eari se găsesc în situația de a putea pune o mână de ajutor în scopul de a organiza una sau două școli-stâni de eare vorbește moțiunea Congre- sului oierilor. Ar fi posibilă o asemenea șeoală-stână în Hoia-Clujului, la stâna Ministerului de Instrucție, resp. a Par- cului etnografie de sub conducerea dlui R. Vuia și o altă șeoală- stână la Cojoena, la turmele Academiei de Agricultură. Și apoi, vorba veche: Cele bune să s’adune, cele rele să se spele. 155 Bucătăria țărancei române — Conferință poporală — de Sabina Dr. Trifu n. Cimoca, Directoare Șe. normale de menaj. Cluj. Iubite sătence, Mă bueur și sunt fericită că mi s’a dat plăcuta ocazie să stau eu d-voastră de uorbă în scris, deși mai mult aș fi dorit să ne uedem și să ne sfătuim, acolo, unde uă găsiți d-uoastră, la tară, în mijlocul atâtor frumuseji pe eare Dumnezeu le-a dăruit pământului românesc. Câmpul înuerzit și împodobit cu flori dătătoare de miresme plăcute, eare înuiorează făptura omenească, grădinile mari pe cari le auefi d-noastră, aerul sănătos și liniștea din satele în eare uă găsiți, sunt comori neprețuite eari dau omului tărie, sănătate și dragoste de muncă. De câte ori mă gândesc la satele noastre românești, de unde răsar atâtea minți luminate cari fae mândrie neamului nostru, în primul rând îmi apare în fata ochilor săteanca noastră harnică, uoinieă și neobosită de muncă, dornică de a (uera tot mai mult, pentru binele și fericirea familiei. Femeia româncă și-a cunoscut și-și cunoaște în deajuns dato- riile ee le are în vieață. Rolul ei în uieața de familie și în societate este de mare însem- nătate. Ba trebue să fie în prima linie soție denotată și credincioasă, mamă bună, iubitoare și eefăteaneă luminată. Femeile țin casele eu iubirea caldă și grija lor. Sărace ori bo- gate, libere sau căsătorite, femeile au o mare înrâurire asupra Bieții morale a societății. Fericirea familiei de ele atârnă. Ele dau uieată și înfrumsețează eu priceperea lor locuința, în eare își caută odihnă soțul, iar copiii bucuria. Pe lângă datoria de soție, femeia are în familie nobila și impor- tanta datorie de mamă. Ca mamă este forța covârșitoare eare dă copilului aripi în vieață. Să ne uităm în jurul nostru la copiii eari erese învăluiți de dragostea de mamă și în același timp la eei lipsiți, la eei orfani. Pe eel dintâi îi vom vedea veseli și eu dragoste pentru vieață, iar pe ceilalți veșnic triști și cuprinși de dureri. In grija ei de a crește copiii, femeia mamă trebue să desvolte în copil în primul rând simță- mintele religioase, eari nu se pot învăța mai târziu, daeă nu s’au cul- tivat îu copilărie de eătre mamă Simțământul religios se desvoltă, atunci eâud copiii văd în jurul lor persoane religioase. Astăzi mai ales când trăim vremuri așa de grele, când îngrămădim în sufletul nostru atâtea necazuri, atâtea .dureri, singură credința este în stare să le învingă pe toate. 156 Oamenilor eu credință nu le ua fi greu să înuingă și să înfrunte ^greutățile vieții — și deei să dueă la îndeplinire dorințele și gândurile lor bune. Știind însă eă sufletul își are lăcașul în corpul nostru și eă numai într’un eorp sănătos poate fi o minte sănătoasă datoria noastră este s’avem o deosebită grife pentru sănătatea noastră, eare este eea mai prețioasă comoară a omului. Tot mamei îi eade sarcina de a auea grife de sănătatea familiei prin buna îngrijire a easei, îmbrăeăminfii și mai ales a felului de hrană, a copiilor și soțului ei. Grija ei trebue să se îndrepte mai ales spre hrana familiei, eăei de felul ei depinde bunul mers al sănătăfii. Aș vrea să vorbim — iubite sătence — mai mult despre aeest important lucru, despre alimente, eari aleătuese hrana noastră și pe urmă să tragem învățături, eari să formeze firul roșu, adieă drumul ee trebue să i urmeze o bună gospodină în alegerea hranei și în pregă- tirea mâncărilor. In corpul nostru — dragi gospodine — introducem felurite sub- stanțe, eare au putere de a repara pierderile ee le suferă corpul no- stru, prin muneă și oboseală, eare dau căldura trebuincioasă și ajută la creșterea organismului — adieă a corpului nostru. Aceste substanțe se numesc alimente. Dintre alimente unele sunt mai bogate în substanțe care dau căldură, altele cuprind substanțe ee ajută la repararea pier- derilor, la întremarea omului și la creștere. Copiii au nevoe mai ales de alimente eari ajută la creștere (lapte, ouă, earne). Iarna, când e gerul mare, omul trebue să se nutrească eu sub- stanțe eari să-i dea căldură, pentru a putea sta față frigului și a lupta eu el. Cu toatele știm foarte bine, eă pentru ea o sobă să dea multă căldură, trebue să așezăm într'însa multe lemne. Tot așa e și eu corpul nostru. Vara eând munea de pe câmpuri este în toiu, eând de dimineața până seara munciți la eâmp alături de tovarășii de vieață ai d-voastră, aveți o arzătoare trebuință de substanțe eare să vă întremeze. Să vedem aeum, eari sunt alimentele eele mai nutritoare, de eare trebue să țineți seamă pentru fiecare mâncare. Ocupația dv. de căpetenie este cultura cerealelor, a zarzavatu- rilor, a grădinilor de pomi și creșterea animalelor. Cu aeeste lucruri eu drept cuvânt, vă puteți ocupa pentru a avea hrana trebuincioasă pentru familie. Dintre cereale, mai hrănitor este grâul, eare este bogat în sub- stanțe nutritoare și reparatoare. E hrănitoare și secara, atunci eând se face pâne dintr’însa, amestecată eu făină de grâu. Porumbul e hrănitor și e singura cereală care conține și sub- stanță grasă. Porumbul e bun și nutritor eând e copt — mămăliguța făcută din mălaiu bun și copt — e foarte bună și plăcută la gust și mai ales nutritoare. 157 3 Porumbul conținând grăsime, daeă nu este eules eând e destuF de bine eopt, se încinge și se mueegăește ușor — se face în el un fel de otrauă, căreia i-se ziee pelagrozeină, iar eând se mânâneă mai multă ureme un astfel de porumb, oamenii se îmbolnăuese de pelagră sau pârleală, o boală foarte grea, eare se cunoaște după petele roșii și crăpăturile ee le are pe piele bolnavul. Durerile sunt din eele mai grozave, iar boala duee la moarte sau alte nenorociri, ea nebunia. Pentru a ne feri de această groaznică boală, trebue să avem grije și să semănăm porumbul de timpuriu, să-l culegem eopt pă- strându-l în pătule uscate și aerate. Pe lângă cereale în hrana noastră de toate zilele, trebue să intre legumele, eare sunt foarte trebuincioase omului. Avem legume uscate și verzi, cari ar trebui să fie nelipsite dela masa de toate zilele a oricărui om. Dintre legumele uscate: fasolea, mazărea, lintea, bobul, ciupercile, sunt foarte nutritoare conținând substanțe de eare are nevoie organismul pentru desvoltare. Astfel sunt cartofii, varza, guliile ete. (apoi urmează verdețurile — salata, spanacul, cicoarea, lăptuci și altele). Fructele aleătuese un aliment foarte necesar. Ee găsim din belșug în grădinile do. mai ales merele perele, prunele, nucile, strugurii. La fiecare masă este bine să se mănânce fructe coapte așa eum le-ați eules, eăei sunt foarte folositoare sănătății și întăritoare. Conțin multe săruri de eare are nevoie sângele și oasele corpului. Merele sunt bune mâncate împreună eu coaja, eăei în eoaje și sub ea, se găsesc substanțe hrănitoare. Să se mănânce fructe, dar nu în cantitate de tot prea mare, eăei în acest caz poate îmbolnăvi organismul. D-voastră creșteți în gospodărie animale, înire acestea sunt va- cile, oile, caprele — eare ne dau laptele, untul, brânza. Aceste ali- mente sunt foarte nutritoare, ele ajută la formarea și întremarea orga- nismului. Laptele e alimentul eare conține absolut toate substanțele de eare are nevoie organismul. Copilul eând e mie, mânâneă numai lapte, eare-l întărește și-i dă putere de a se face mare, de a crește. Să ne ferim însă de laptele stricat și să fim eu băgare de seamă pentrueă prin el se poate lua: oftica,holera, tifosul, searlatina. Sămânța în lapte poate să vină din aer, dela vita bolnavă, sau de pe mânile celui ee a muls vaca și nu s’a spălat. Din lapte preparăm brânza șt untul. Smântână bătută sau aleasă dă untul, care e grăsimea cea mai nutritoare și ușor de mistuit. Carnea e nutritoare, are substanțe eare întremează și în același timp și substanțe eare dau căldură. Vitele ee se taie trebuese să fie sănătoase. Să nu se mănânce earne de vite eare aveau părul sbârlit, răsuflarea grea, nările useate, oehii stinși, ori eare urinează sânge. O earne bună are o culoare frumoasă, roză sau roșie, eu gră- simea albă-gălbuie și miros plăcut. 0 earne rea și eare nu trebue mâncată, e de culoare neagră-verzuie, lipicioasă eu miros rău. Căr- nurile aceste din urmă nu trebuese mâncate. Cărnurile animalelor prea 158 slabe sau prea bătrâne să nu se mănânce pentrueă ele își pierd puterea de hrană. Mai periculoase sunt cărnurile dela animalele ee au fost bol- naue de dalae, oftică, răpciugă, bubare sau acelea ee au uiermi. Unele animale, au în earne niște beșieufe, în eari se găsește capul unui uierme zis „tenie* eare daeă mâneam carnea, ee nu-i bine friptă, intră în intestine — aiei sparge beșleufa, scoate capul, se agafă de intestine și formează o panglică eare crește până la 15 metri. Orice earne trebue bine de tot friptă, eăei altfel putem păți mari necazuri. Uiermi găsim uneori și în carnea de porc și aceștia sunt și mai rău făcători sănătății. Viermele acesta se numește „Triehină". Când cineva mânâneă o earne sau slănina porcului ee are triehină, se îmbolnă- vește și moare. Multe nenorociri s’au întâmplat die cauza eărnurilor rele. De aceea, iubite sătence, vă rog să fiji eu băgare de seamă când luați o earne. Ba trebue să fie proaspătă de tot. Când omul este bolnav trebue să mănânce alimente ee se mi- stuese ușor așa: lapte, unt, ouă moi de tot și a. m. d. Să se înlăture cărnurile de pore, vânat, eari se mistuie foarte greu (carnea de pore în 5 ore). Carne de pui să mănânce bolnavul, fiindcă este cea mai ușoară. Legumele se recomandă fierte și eu unt, varza însă nu, pentrueă e foarte grea de mistuit. O gospodină eare ține la sănătatea familiei, va fi eu multă bă- gare de seamă când alege alimentele și eând le prepară pentrueă sănătatea — eare este eea mai scumpă comoară a omului — după eum am mai spus, să nu sufere. Omul nu se poate nutri numai eu legume, cereale, fruete sau ier- buri — acestea fiind mai sărace în substanțe eari ajută la formarea, întărirea și întremarea corpului și repararea forțelor pierdute. O mâncare este bună și folositoare sănătății noastre, atunci eând are într’însa legume și earne. La masă e bine să avem toate alimen- tele mai sus amintite împreună. Legumele, earne, cereale, verdefuri, fruete în măsura potrivită. Gospodina bună faee mâncarea potrivită eu ocupația, munca celor din casă, va avea grije de numărul persoanelor de starea lor de sănătate și de anotimp. Vara de exemplu, eând are atâtea legume în grădină, pe eare nu le pot avea toate gospodinele dela oraș, decât eumpărându-le cu bani, gospodina dela fără va găti pentru fiecare masă mâncăruri eu legume proaspete și fruete. Ce să- nătoase sunt roșiile, plăcute la gust și răcoritoare sunt fructele! Pri- măvara va faee supe și mâncăruri eu zarzavaturi și legumele ee se jae mai repede, gătite eu carne de miel mai ales și găină, pe eare o are la easă. Toamna își aduee acasă toate legumele și fructele din eare poate pregăti atâtea mâncări bune. Iarna e mai greu pentru gospodinele eari nu-și pun legume a le avea în timpul iernii. Știu eă aproape toate gospodinele își pun eu multă pricepere la păstrat zarzavaturi și legume. 159 3* Fiindcă am uorbit mai înainte despre pregătirea mâncărilor și grija gospodinei pentru alegerea lor, dafi-mi voie — iubite sătenee — să uă dau mai multe rejete bune pe eare aș dori să ui le însemnati și daeă uă plac să pregătiti după ele. Aiei ueji uedea diferite feluri de mâncări bune și ușor de făcut, mai ales eă toate le auefi la îndemână, flm pus trei feluri de mâncări într’o zi. Nu cer timp prea mult pentru pregătirea lor, așa eă le putefi faee fără să stati la îndoială. Încep eu mâncările de Primăuară. Noi la oraș spunem eu un singur euuânt la felurile de mâncări ee se dau înlr’o zi Ia aceiași masă „Menu“. lată menuul de pregătit pentru o săptămână (de primăuară). Gătim pentru 2 persoane. Daeă sunteți 4—8—10 în familie, luati materialul îndoit, întreit, împătrit, ș. a. m. Daeă n’aueji timp să pregătiti toate trei felurile pentru o mâncare, pregătiti și două, numai pregătiti! Mâneăpi de primăvară. Luni. Supă de măeriș. Cartofi cu carne. Cornutele eu brânză de uaei. 1. Supă de măepiș. Măsuri. (2 persoane). O farfurie eu frunze de măeriș eurăfate și spălate, o ceapă, 3 fire zarzauat, o jumătate lingură făină, două linguri grăsime, 4 linguri bulion, sare după gust, 2 linguri smântână, un gălbenuș. Prepararea: Punem 4 pahare de apă într’o oliță să fiarbă; eând a dat în eloeot, se pune sare și zarzauatul eurăfat și tăiat felii. Când zarzauatul a fiert de jumătate, se adaugă măerișul lăsându-se să fiarbă. Faeem un sos din făină, ceapă, bulion (pătlăgele fierte) și-l adăugăm supei. Când a fiert îndeajuns, se dă jos de pe mașină, lăsăm să se răcească puțin, și punem la masă după ce i-am adăugat smântână și gălbenușul de ou, pe eari le-am frecat într’o farfurie amesteeându-le eu câte putină supă. 2. Cartofi eu carne. Măsuri: 300 grame carne, sau două bucăți mai mari, o farfurie întinsă plină eu cartofi eurăfati și tăiati sferturi, sare, un uârf de lin- guriță de piper, 3 linguri grăsime, o ceapă, 3 linguri pătlăgele fierte, pătrunjel uerde. Prepararea; Punem carnea să se prăjească într’o eratiță; eând s’a prăjit se scoate afară, iar în grăsimea rămasă punem o lingurifă făină, apoi adăugăm ceapă tăiată mărunt, iar eând s’a prăjit, stingem eu pătlăgelele fierte și apă caldă. Acest sos se toarnă peste carne și se lasă să fiarbă. Prăjim cartofii, îi sărăm și-i adăugăm sosului eu carne. Punem apoi eratifa la cuptor și lăsăm să scadă. Când punem mâncarea la masă, așezăm deasupra pătrunjelul uerde tocat. 160 3. Copnulețe eu bpânză de uaei. Măsuri: 3 linguri de unt proaspăt, 3 linguri brânză de uaei, un uârf de eufit sare, un ou întreg, 3 linguri făină. Prepararea: Amestecăm făina, untul, brânza de uaei, oul și sarea la un loe, până ee căpătăm un aluat, ee nu se mal prinde de scândură, apoi se întinde aluatul în pătură de grosimea unei muchi de cuțit. Tăiem din aeest aluat pătrăfele cât dorim de mari. Le umplem eu următoarea cremă: 2 linguri brânză de uaei, amestecată eu o lin- gură zahăr praf, eoaje rasă de lămâie, eâteua stafide și uanilie, ea să aibă un miros plăcut. Inuârtim fieeare pătrat sucind aluatul ea să că- pătăm un corn. Punem eornurile într’o tauă, le ungem eu ou, le coacem și când le ducem la masă, le presărăm eu zahăr praf. Marii. Borș de miel. Sărmăluțe de steuie eu carne. Seouergi eu magiun. 1. Borș de miel. Măsuri: Un sfert de kg. carne de miel (2—4 bueăti), 3 fire zar- zauat, o ceapă, sare, un gălbenuș, o lingură smântână, pătrunjel uerde tocat, mărar și leuștean tocat, o lingură orez. Prepararea: Punem deodată într’o oliță să fiarbă 4 pahare de apă eu carnea și sarea. Când a dat în eloeot, se ia spuma și se adaugă zarzauatul eurătat și crestat în patru și o ceapă. Când a fiert carnea se adaugă orezul, lăsându-se să fiarbă. Acrim după gust și-l seruim eu smântână și ou (amestecăm oul eu smântână într’o farfurie, luăm din borșul de miel pufin câte puțin eu lingura amestecând în același timp oul eu smântână, amestecul acesta îl punem în olifa eu borș). Mai sănătoasă este această supă acrită eu borș (ehisăli{ă) fiartă eu o ceapă. Pentru a auea un gust mai plăcut, îi punem pătrunjel, mărar și leuștean tocat mărunt. 2. Sărmăluțe de șteuie eu carne. Măsuri: O farfurie eu șfeuie eurăfită și spălată, 2 linguri orez, sare, piper, 2 linguri făină, 4 linguri pătlăgele fierte. 200 grame carne de ruânzat tocată, 150 grame earne de porc tocată, o ceapă, un ou, 3 linguri smântână, mărar uerde și pătrunjel uerde tocat (o jumătate de lingură). Prepararea: Carnea toeată o amestecăm eu sare, piper, oul erud, orezul ales și stors într’o cârpă udâ, uerdefurlle tocate mărunt. După ee le-am amestecat bine, facem sarmalele, le așezăm într’o eratlfă (frunzele de șteuie se opăresc foarte pufin în apă clocotită). Faeem un sos astfel: Punem o lingură de grăsime să se topească, adăugăm făină lăsăm pufin să se coloreze, apoi se pune ceapa tăiată mă- runt, lăsăm să se prăjească, apoi punem pătlăgelele fierte (4 linguri) și apă caldă. Turnăm aeest sos peste sarmale, le fierbem până ee scade sosul pe jumătate. Le seruim la masă eu smânfînă. 161 3. Seouergi eu magiun. Măsuri: 0 eeașeă făină, de un leu drojde de bere, două ouă, două linguri de zahăr praf, eoaje de lămâie, o jumătate lingură smân- tână. O eeșeufă mieă lapte. Prepararea: Topim drojdia în lapte, apoi se pune o lingură de făină și se lasă să ereaseă. Când are beșieufe se amestecă eu restul de făină, sare, zahărul praf, gălbenușele, eoaja de lămâie, smântână. Batem aluatul până faee bășici, apoi punem două linguri de unt topit. Lăsăm aluatul să ereaseă, întindem a’uaful într’o pătură de grosimea unui jumătate de deget, umplem eu magiun, după gust Impăturăm o foaie deasupra și prăjim în grăsime încinsă. Când o ducem la masă, punem deasupra zahăr pisat. Miercuri. Supă de fasole uscată. Mâncare de linte eu eârnaj. Găluște de cartofi eu prune uscate. 1. Supă de fasole uscată. Masuri: Un pahar de apă de fasole, 3 fire zarzauat, o ceapă, verdejuri, o eeșeufă unt de lemn (sau ulei de sâmburi ori floarea soarelui). Prepararea: Alegem fasolea, o spălăm și o punem să fiarbă eu apă reee fără sare. Când a fiert de jumătate, punem înăuntru zarza- vatul tăiat subfire și ceapă tocată mărunt și prăjită în unt de lemn. Când a fiert, sărăm și punem înlăuntru tot felul de verdefuri tocate mărunt. 2. Mâncarea de linte eu cârnaț. Masuri: Un pahar și jumătate de linte, sare, o ceapă, două linguri grăsime, piper, patru bueăji eârnaj, o jumătate eăpăfină usturoiu, trei linguri pătlăgele fierte. Prepararea: Lintea aleasă, spălată, se pune la foc eu apă rece. Când a fiert pe jumătate, se adaugă un sos preparat din: grăsime, ceapă și pătlăgele fierte. In timpul fiertului se pune și usturoiul bueăfi întregi eurăfit de eoaje, sărăm mâncarea, lăsăm să seadă. într’o tigaie prăjim eârnajit în grăsime, pe eari îi seruim la masă împreună eu lintea. 3. Găluște de cartofi cu prune. Masuri: Cinei cartofi mari, sare, patru linguri făină, trei linguri zahăr praf, trei linguri pesmet (prezlu), 3 linguri grăsime, 12 prune, o linguriță scorțișoară, un ou. Prepararea: Fierbem cartofi. îi eurăjim și îi dăm prin râzătoare, îi amestecăm apoi eu ou, sare, făină și frământăm foarte bine aluatul. Luăm câte puțin din aluat, îl întindem și la mijloc punem câte o prună și învelind pruna facem găluște. Le fierbem în apă clocotită eu sare, apoi le scurgem de apă și ie punem într’o eratită. Turnăm deasupra pesmet (prezlu) prăjit în grăsime amestecat eu zahăr pisat și scor- țișoară pisată, iar când le servim punem zahăr pisat deasupra. 162 Joi. Supă de carne eu lăieței. Friptură de pui eu salată uerde. Prăjitură eu nueă. 1. Supă de eapne eu lăieței. Măsuri: O jumătate de kg. os de uită eu măduuă, sare, patru fire zarzavat, o jumătate jelină (jeler), 4 linguri făină, sare, o jumătate de ou, uerdeață și o eeapă. Prepararea: Punem carnea spălată la foe eu apă rece și sare. Când s’a ridicat spuma, se adună și se pune tot felul de zarzavaturi curățat și crestat în patru. Streeurăm și fierbem înăuntru tăieței pre- parați dtn: făină, sare, ou. O seruim punând deasupra pătrunjel toeat mărunt. 2. Friptură de pui eu salată uerde. Măsuri: Un pui, sare, 2 linguri de grăsime, 2 bucăți salată uerde căpățină, o lingură unt de lemn, o lingură oțet. Prepararea: Puiul curățat se sărează, se așează într’o tigaie sau eratiță și deasupra se pune grăsime fierbinte lăsându-se să se frigă. Când s’a fript, șe taie în bucăți și se duee la masă eu salată pregătită astfel: Se spală salata, se amestecă eu sare, unt de lemn și oțet. 3. Prăjitură eu nueă. Același aluat ea la seouergi, însă ungem eu o cremă de nuci preparată astfel: 4 linguri de nuci tocate mărunt se fierb într’un sfert de pahar de lapte eu două linguri zahăr și puțină uanilie. Ungem foaia de aluat eu această cremă, facem un sul și-l eoaeem într’o tauă tăiat bucăți sau întreg. Vineri. Supă de urzici. Ghiueeiu de post. Compot de mere. 1. Supă de urzici. Măsuri: O farfurie eu urzici curățate, spălate și foarte bine opărite în apă eu sare, o eeapă, 3 fire zarzavat, o jumătate lingură făină, două linguri de grăsime, 4 linguri de pătlăgele fierte, sare, 2 linguri smân- tână și un gălbenuș. Prepararea: Punem 4 pahare de apă într’o oliță să fiarbă. Când a dat în clocot, se pune zarzavatul curățat și tăiat felii. Când zarza- vatul a fiert, se pune sarea și urzicile opărite lăsând să fiarbă. Facem un sos din făină, grăsime, eeapă tocată mărunt, pătlăgele fierte și-l adăugăm la supă. Când a fiert destul, o luăm dela foe șl o lăsăm să se răcească puțin, apoi îi adăugăm smântână și oul eum am făeut la supa de măeriș. Pentru post se faee fără ou și smântână, iar în loc de grăsime punem unt de lemn sau uleiu. 163 2. Ghiueeiu de post. Luăm pentru două persoane în măsură potriuită tot felul de zar- zauafuri ea: eeapă, moreoui, pătrunjel, fasole uerde, mazăre uerde,. uarză albă, douleei, ardei roșii, îi tăiem felii rotunde și le așezăm într’o eratifă punându-le în straturi și între straturi se pune și puțin orez. Turnăm deasupra unt de lemn (uleiu) fierbinte, sărăm, iar uara putem pune deasupra și felii de roșii. Punem cratifa la euptor să fiarbă, numai eu zeama ee se scurge din zarzauaturi. Când este gata, adieă' eând a fiert zarzauaturile, se aerește eu putină zeamă de lămâie sau sare de lămâie, iar deasupra presărăm uerdeajă (pătrunjel) toeat. 3. Compot de mere. Măsuri: 4 mere, 5 linguri zahăr, unu și jumătate pahar de apă și uanilie după gust. Prepararea: Punem să fiarbă într’o eratijă curată zahărul eu uanilie și apa. Când a dat în eloeot, punem merele eurăjate de eoaje și sâmburi și tăiate bueăji să fiarbă. In sirop (zeama de pe ele) putem pune și eoaje de lămâie. Sâmbătă. Ciorbă de cartofi. Varză ea la Cluj. Tăiefei eu mae. 1. Ciorbă de cartofi. Măsuri: 4 cartofi eurăjafi și tăiafi după plăcere, 3 fire zarzauat, o jumătate lingură făină, 2 linguri grăsime, 2 linguri smântână, un ou, pătrunjel uerde, o eeapă, 2 linguri pătlăgele fierte. Prepararea: Într’o olijă punem grăsimea să se îneingă, adăogăm ceapa, zarzauatul tăiat în felii, cartofi eurătaji și tăiati și pătlăgele fierte. Stingem eu 4 pahare apă caldă, lăsăm să fiarbă adăogând și sare, eând a fiert se dă la o parte, se amestecă făina, gălbenușul și smân- tână și se pune în ciorbă. Deasupra presărăm uerdefuri tocate. 2. Varză ea la Cluj. Masuri: 0 uarză, 4 linguri grăsime, 4 linguri smântână, o eeapă, 300 grame carne de pore tocată, un uârf de eutit piper, 150 grame slă- nină afumată. Prepararea: Tăiem uarza foarte fin, ea și tăiefeii pentru supă,, apoi o punem la prăjit în grăsime încinsă. Pe de altă parte, prăjim ceapa, fătată mărunt, apoi se adaugă carnea tocată, pe eare o lăsăm să se prăjească bine. Așezăm apoi un rând de uarză, un rând de carne tocată, și tot astfel până se termină. Deasupra auem grije să fie uarză, adăugăm smântână și o punem în euptor să se rumenească. 3. Tăiefei cu mae. Măsuri: 2 ouă, 2 linguri făină, sare, 4 linguri mae, 2 linguri zahăr,, o jumătate pahar lapte. 164 Prepararea: Facem aluat de tăiefei tăindu-i mai groși ea eei de supă, li fierbem în apă eu sare și-i scurgem bine de apă. Maeul îl fierbem în lapte eu zahăr, apoi se amestecă eu tăiefei scurși de apă. li seruim eu zahăr deasupra. Dumineca. Supă eu gălușle de gris. Pui în pesmet (prezlu) eu mâncare de cartofi. Ruladă eu marmeladă de măceș. 1. Supă eu găluște. Se prepară supa ea și la supa eu tăiefei dela menuul de Joi, se strecură și se fierbe înăuntru găluște preparate astfel: 1 lingură de unt frecat spumă, amestecat eu 1 ou întreg, puțină sare, 2 linguri gris, pufină uerdeafă. Luăm din eompozifie eu lingura și fierbem găluște. 2. Pui în pesmet. Măsuri: 1 pui, 6 linguri grăsime, sare, 5 linguri pesmet, l ou, 6 cartofi, 2 linguri pătlăgele fierte, 1/2 eeapă, uerdeafă. Prepararea: Puiul eurăfat, tăiat bueăfi, sărat, date fiecare bucată prin ou și pesmet. Prăjim în grăsime multă încinsă și seruim la masă eu mâncare de cartofi, eare se pregătesc astfel: prăjim eeapa tăiată mărunt, apoi punem cartofi eurăfifi și tăiafi sferturi, sărăm, adaugăm pătlăgele fierte (bulionul) stingem eeapa ealdă, lăsăm să scadă șt seruim eu uerdeafă. 3. Ruladă eu marmeladă. Măsuri: 3 ouă, 3 linguri făină, zahăr praf, 3 linguri marmeladă. Prepararea: Frecăm gălbenușul oului eu zahăr praf până se în- groașă, apoi se adaugă albușele spumă și făină. Ungem o tauă eu grăsime și presărăm făină, întindem aluatul astfel format ea să fie groasă de 1 deget. Când s’a copt, se răstoarnă pe un seruet ud, ungem eu marmeladă, rulăm (sucim), lăsăm să se răcească, tăiem felii ro- tunde, presărăm eu zahăr praf. II. Mâncări de Vară. Luni. Ciorbă de roșii eu orez și măruntaie. Gulii umplute. Prăjitură eu cireșe. Ciorbă de roșii eu orez și măruntaie. Măsuri: Măruntaie dela un pui, 1 eeapă, 1 hgr. roșii, 3 fire zar- zauat, 1 lingură grăsime, 1 lingură făină, sare. 165 Prepararea: Punem apă să {iarbă odată eu: sarea, roșiile spă- late și tăiate în două, zarzavaturile eurăfate. Lăsăm să fiarbă foarte bine, apoi trecem totul prin străeurător. încingem grăsimea, punem făină, lăsăm să rumenească puțin, adăugăm ceapă tăiată mărunt și mărun- taiele dela pui, eare au fost fierte separat și tăiate felii subțiri. Punem totul în supă strecurată, lăsăm să mai dea un clocot. Seruim eu ver- deajă tocată. Gine urea, pune și pujin zahăr. 2. Gulii umplute. Măsuri: 4 gulii, 1 lingură orez, 2 linguri grăsime, 1 uârf de eu|if piper, 1 ou, l lingură făină, 2 linguri pătlăgele fierte (bulion), 2 linguri smântână, pătrunjel tocat mărunt, 200 grame carne de uifel tocată. Prepararea: Curățăm guliile de coajă și le scobim înăuntru eu o linguriță. Carnea se amestecă eu: sare, piper, verdeață, ceapă pră- jită și eu ou. Umplem guliile, iar la capete le dăm prin făină. Le prăjim după aceea și le așezăm într’o eratijă. Preparăm un sos ea și pentru sarmale (găluște). (Vezi Marji la Mâncări de primăvară) turnăm peste gulii, lăsăm să seadă și să fiarbă guliile, apoi le servim eu smântână deasupra. 3. Prăjitură eu cireșe. Măsuri: 1 păhar de apă eu făină, jumătate păhar unt, 3 linguri zahăr praf, un ou întreg, sare, 1 gălbenuș. Prepararea: Toate aceste măsuri se amestecă la un Ioc și se frământă până se desprinde de pe scândură. Apoi se așează într’o tavă, aluatul să fie gros de un deget. Deasupra aluatului punem cireșe curățate de sâmburi, amestecate eu smântână și zahăr praf 1 lingură (1 cană cireșe, 2 linguri smântână). Le coacem la un foc mai slab, iar după aceea le răcim și le tăiem bueăfi și le servim. Mărfi: Supă de carne eu orez. Carne eu sos de mărar și smântână. Fragi eu zahăr șl frișeă. 1. Supă de eapne cu orez. Măsuri: Ca la supa de carne de Duminecă, strecurată și fierbem înăuntru 2 linguri de orez. Servim eu verdeață tocată. 2. Carne cu sos de mărar și smântână. Măsuri: Carnea fiartă dela supă, două bueă(i mari, 3 linguri gră- sime, 3 linguri smântână, 1 farfurie întinsă eu mărar eurătat și spălat, 2 linguri făină, jumătate eeapă tocată, foarte mărunt. Prepararea: Prăjim în grăsime carnea fiartă, apoi scoatem carnea ți facem următorul sos: punem făină să se rumenească însă nu prea mult, adaogăm eeapă tăiată mărunt și mărarul. Când s’a prăjit, stingem sosul eu supă sau apă caldă turnând pufin eâte pufin. Lăsăm să fiarbă sosul eu carnea, iar în momentul servirii adaogăm smântână. 166 3. Fragi eu zahăr și frișeă. Măsuri: 1 pahar de fragi, 1 pahar de frișeă de pe laptele dulee, 3 linguri zahăr. Prepararea : Fragile eurăfate de eodije și spălate se amestecă eu zahărul praf și frișeă, se seruese. Miercuri: Supă eu douleeei. Mazăre iahnie eu friganele (sau ochiuri). Compot de cireșe sau uișine. 1. Supă de douleeei. Măsuri: Cantităfi aceleași, ea și la supa de maeriș și se prepară ca și supa de maeriș eu deosebirea, eă se pun douleeei. (Vezi la Primăvară Luni). 2. Iahnie de mazăre eu ochiuri. Măsuri: 1 farfurie întinsă eu mazăre uscată, jumătate eeapă, 2 linguri grăsime, 1 lingură făină, 4 ouă, 2 fire zarzauat, sare. Prepararea: Punem mazărea la fiert eu apă reee. Când a dat în eloeot se adaogă zarzauaturile tăiate în 4, bine înfeles eurăfate și spă- late. Când a fiert se sărează, se strecoară, se trece prin sită. Încingem grăsimea, se adaogă făină, lăsăm să se prăjească, adaogăm eeapă tăiată mărunt, stingem eu mazăre trecută prin sită, lăsăm să dea eâ- tena eloeote, servim eu ochiuri, eari se prepară astfel: încingem gră- sime, punem ouăle, sărăm, piperăm și Ie lăsăm să se prindă bine al- bușul. 3. Compot de cireșe (sau uișine). Măsuri: 1 păhar eireșe (sau vișine), 5 linguri zahăr, pufină va- nilie, 1 jum. păhar apă. Prepararea: Punem să fiarbă apa eu zahărul și vanilia. Când s’a legat puțin, punem cireșele (vișinile), spălate și eurăfate de eodije, lăsăm să fiarbă și apoi le servim. Joi. Borș de pui. Fasole verde eu carne. Poale în brâu eu brânză. 1. Borș de pui. Măsuri: jumătate pui, 3 fire zarzavat, sare, 1 gălbenuș, jumătate eeapă, 2 linguri smântână, verdeafă mărar, leuștean, borș (ehisălijă), 1 lingură orez. Prepararea: Punem apă să fiarbă eu earne de pui tăiată bucăți și sarea. Când*am luat spuma, se adaogă zarzavaturile eurăfate șt tăiate felii și eeapa erestată în patru. Lăsăm să fiarbă, apoi aerim după gust adaogând orezul și lăsând să fiarbă. Servim borșul la masă tocmit eu ou și smântână și mai adaogăm și verdețuri tocate foarte mărunt. 167 2. Fasole verde eu carne. Măsuri: Una farfurie plină eu fasole aleasă, 2 bucăți carne po- trivite, 1 ceapă mieă, 2 linguri grăsime, uerdeață, 1 lingură făină. 2 lin- guri smântână, 3 linguri bulion (pătlăgele fierte). Prepararea: Carnea prăjită în grăsime încinsă, turnăm peste carne un sos preparat ea și pentru sarmale (Vezi Marți la Menuul de Primăvară) și când a fiert de jumătate, punem în sos fasolea eare a fost prăjită în grăsime. Lăsăm să scadă, seruim eu smântână și ver- deață. 3. Poale in brâu eu brânză. Măsuri: Pentru aluat același ea și la dospit, 4 linguri brânză, sare, 2 linguri zahăr praf, eoaje de lămâie, 1 lingură smântână. Prepararea: Aluatul tăiat pătrate potrivite. Preparăm din brânză frământată eu sare, zahăr praf, eoaje de lămâie și smântână ame- stecate, umplutura. Punem în fiecare bucată de pătrat puțină brânză preparată, strângem colțurile opuse, le ungem eu ou. Ie coacem într’o tavă și le servim presărate eu zahăr praf. Vineri: Borș de cartofi. Sarmale din varză dulce. Fructe (poame). 1. Borș de eaptofi. Se prepară ea și supa de cartofi. (Vezi Vineri la Menuul de Pri- măvară). Se pune însă mai puțină apă și se acrește eu borș (ehisâliță). 2. Sarmale de varză dulee. Se prepară ea și sarmalele din frunze de gulii (stevie), la urmă însă se acrește eu zeamă de lămâie. Se pune numai carne de porc tocată, spre deosebire de celelalte. 3. Fruete. (Poame). Se servesc diferite ea: mere, pere, prune și altele. Sâmbătă: Supă de gulii (earalabe). Rasol de găină eu hrean și eu roșii. Mere umplute eu orez. 1. Supă de gulii. Măsuri: 1 farfurie întinsă plină, nu prea tare eu gulii, 2 linguri grăsime, jumătate ceapă, 3 linguri smântână, 1 gălbenuș de ou, sare, 3 fire zarzavat, puțină paprieă, verdeață, mărar, pătrunjel, tocate. Prepararea: Guliile se curăță de eoaje, se taie rotund felii, apoi se taie în lung cât degetul jum. de lungi în formă de bețe, late de un jumătate de deget. Punem să fiarbă, când a dat in clocot punem zarza- 168 Daturile tăiate rotund. Guliile se înăbușese de-o parte eu grăsime în- cinsă. Când zarzavaturile au fiert pe jumătate, punem și guliile lăsând să fiarbă bine. Apoi mestecăm smântână eu făină crudă și gălbenușul de ou, iar eând supa s’a răcit, o tocmim, cine urea și-o poate acri eu agrișe sau eu prune uerzi. 2. Pui gătit țărănește. Măsuri. 1 pui mai mie, 4 eepe, 4 roșii, 5 ardei uerzi grași, sare, 1 lingură mazăre uerde, 1 lingură pătrunjel, 3 linguri grăsime. Prepararea: Puiul eurătat, spălat, spintecat, se taie în bucăți po- triuite, se serează, se pune într’o eratiță în grăsime încinsă: un rând de eeapă tăiată felii, un rând de carne de pui, unul de roșii tăiate felii, iar earne, ardei tăiat mai mare, uerdeață și tot așa până la ter- minate, însă așa ea deasupra să fie tot roșii. Acoperim eu eapae era- tița și o punem în cuptor, lăsăm să scadă. Când carnea s’a fiert, seruim la masă eu sosul ee s’a lăsat din zarzauaturi. 3. Mere umplute eu orez. Măsuri: 4 mere, 4 linguri zahăr, 1 păhar lapte, eoaje de lămâie, 3 linguri orez și sare după gust. Prepararea: Merele eurăfate de eoaje, le scobim de sâmburi și le scoatem miezul dinăuntru, însă nu prea mult. Punem lapte să fiarbă eu sare puțină și eoajă de lămâie, apoi adaogăm orezul eurăfat și spălat. Când a fiert, punem zahăr după gust ea să fie dulee, tar eând s’a răcit punem în orez miezul de mere curățit de sâmburi și tăiat felii subțiri. Merele eari le-am scobit, le fierbem așa întregi în apă eu zahăr, eând s’au răcit, le umplem eu miezul și orezul, preparate. Daeă este, se pot decora eu dulceață. Duminecă. Supă de găină eu lofeă. Rasol de găină eu hrean și eu sos de roșii. Plăcintă eu nuci (sau eu mere). 1. Supă de găină eu iofeă. Măsuri: Se prepară ca și cea din carne de uită, lofea este pre- parată ea și tăieței, însă să taie în pătrate. 2. Rasol de găină eu sos de poșii. Măsuri: jumătate păhar de apă de bulion (pătlăgele fierte), ju- mătate ceapă, 1 lingură făină, 2 linguri grăsime, 2 linguri zahăr. Prepararea: Punem grăsimea să se încingă, apoi adăugăm făina și o lăsăm să se prăjească puțin. Când are o culoare gălbuie, punem ceapa tăiată mărunt, iar eând ceapa s’a prăjit, stingem eu bulion și puțină zeamă de supă sau apă caldă, ea să căpătăm un sos pe eare îl lăsăm să fiarbă foarte bine. La urmă adaogăm zahăr după gust șt seruim eu găină fiartă și tăiată bucăți, rămasă dela supă. 169 3. Plăcintă cu nuci (sau mere). Se prepară la fel ea și prăjitura eu nuei. (Vezi Menuul de Pri- măuară la ziua Joi) eu deosebirea eă nu se mai înuârte aluatul, ei se așează într’o tauă o foaie pe fund, groasă de 1 deget, la mijloc erema de nuei (sau mere) deasupra altă foaie, lăsăm pufin să dospească, ungem eu ou și eoaeem la foe potriuit. Seruim eu zahăr deasupra. IU. Mâncări de Toamnă. Luni. Supă de mere. Ardei umpluti cu earne. Gutui coapte eu zahăr. 1. Supă de mere. Se prepară la fel ea și supa de gulii (Vezi Menuul de Vară ziua de Sâmbătă). 2. Ardei umpluți cu carne. Toeătura se prepară la fel ea pentru sarmale (Vezi Menuul de Primăuară în ziua de Mărfi). Ardeii se eurăfă de seminfe, se opăresc puțin în apă eloeotită eu sare, eând s’au răeit se umple eu earne așa fel ea fiecare ardei să rămână gol de 1 deget Se prăjesc eu gră- sime, se așează într’o eratifă, turnând deasupra un sos ea și la sar- male, lăsăm să fiarbă. Seruim eu smântână șt uerdeafă tocată. 3. Gutui coapte cu zahăr. Măsuri: 4 gutui, 2 linguri zahăr, 4 linguri apă. Prepararea: Gutuile așa eu eoaje le scobim de seminfe, iar în mijlocul fiecăruia din gutui umplem eu zahăr Se așează într’o eratifă, punem apă pe deasupra. Se pun în cuptor, eând sunt moi, le lăsăm să se răcească. Ee seruim apoi așa reei. Marți. Supă de sfeelă. Varză eu earne de pore. Clătite eu urdă. 1. Supă de sfeclă. Supa de sfeelă se prepară la fel ea și supa eu douleei. (Vezi la Menuul de Varză, ziua de Miercuri). 2. Varză eu carne de pore. Măsuri: jumătate uarză mai mieă, 2 bueăfi earne de pore mai mari, 1 eeapă, 1 linguriță paprieă, două linguri smântână, 4 linguri grăsime. Prepararea: Punem grăsimea să se încingă, adăugăm eeapă tăiată mărunt, lăsăm să se prăjească, punem uarza tăiată subțire ea 170 și tăiețeii, apoi așa crudă, punem apă sau zeamă de uarză (dacă nu este prea aeră), paprieă. Lăsăm să fiarbă, acoperită la cuptor. Seruim eu mămăligufă. 3. Clătite eu urdă. Măsuri: 2 ouă, 3 linguri făină, pufină sare, 2 linguri grăsime, ju- mătate pahar lapte. Prepararea; Spargem ouăle întregi, le amestecăm eu sare, făină și subțiem eu lapte. Apoi facem clătitele și le umplem eu urdă ame- stecată eu zahăr și mărar (3 linguri de urdă, jum. leg. mărar, 2 linguri zahăr praf). Miercuri. Supă de jasole fueără. Mâneărieă de bureți eu smântână. Compot de prune proaspete. 1. Supă de fasole fueără. Se prepară la fel ea și supa de gulii (Veai Menuul de Vară, ziua Sâmbătă). 2. Mâneărieă de bureți eu smântână. Măsuri: 1 farfurie eu bureți, adâncă, 2 eepe, 2 linguri bulion (pă- tlăgele fierte), 3 linguri grăsime, 3 linguri smântână, jumătate legătură eeapâ. Prepararea: Bureții se curăță și se spală foarte bine. Ineingem grăsimea, punem ceapa tăiată mărunt să se prăjească, apoi adăogăm bureții. Lăsăm să se prăjească bine. Când a fiert de jumătate, se amestecă făina eu smântână și se toarnă deasupra lăsându-se să mai fiarbă, li roșim eu bulion și ii seruim eu uerdeață tocată mărunt. 3. Compot de prune proaspete. Se prepară la fel ea și compotul de cireșe sau uișine (Vezi Menuul de Vară, ziua de Miercuri). Joi. Ciorbă de roșii și zarzavat. Put la frigare eu sos de usturoi. Lapte de pasăre. 1. Ciorbă de roșii și sarsauat. Se prepară la fel ea și ciorba de roșii eu măruntaie (Vezi Me- nuul de Vară, ziua de Luni), eu deosebirea eă în loc de măruntaie punem mai mult zarzavat de supă. 2. Pui ia frigare eu sos de usturoi. Măsuri: 1 pui, sare, o lingură de unt, apă caldă, 1 eăp. usturoiu. Prepararea: Puiul curățat, spintecat, sărat, se așează într’o fri- gare și se frige pe jar la foc mie, în timpul friptului se unge eu apă, 1?1 în eare am pus unt proaspăt și sare. Când s’a fript, se dă puiul prin usturoiu toeat mărunt șt amestecat eu pujină apă. 3. Lapte de pasăre. Măsuri: 3 ouă, 3 linguri zahăr, 1 pahar eu lapte, pujină uanilie. Prepararea: Punem laptele să clocotească eu uanilie. Batem albușul spumă tare, luăm eu lingura de masă și-l fierbem pe amân- două părțile. Amestecăm gălbenușul eu zahărul, subjiem eu laptele ee a rămas dela fierberea albușului și mai lăsăm pufin să se îngroașă pe mașină acest sos. Turnăm apoi peste albușele fierte, seruim reee la masă. Vineri. Salată țărănească (praz, cartofi ori sfeclă). Roșii umplute eu orez. Fructe. 1. Salată țărănească. Măsuri: 1 fir de praz, 3 ouă, 3 cartofi, 4 bucățele de sfeclă, o eeșeujă de eafea de unt de lemn, o eeșeujă de cafea de ofet de uin. Prepararea: Legumele se fierb așa întregi în apă eu sare, dar fiecare deosebit. Se taie apoi felii prazul fiert, sfecla, cartofii felii ro- tunde și ouăle fierte tari fot felii rotunde, se amestecă eu unt de lemn și ofet și se seruese. 2. Roșii umplute cu orez. Măsuri: 4 roșii mari, 3 linguri orez, 1 eeșeujă de eafea de unt de lemn, sare, piper, 1 lingură zahăr, 2 eepe, pătrunjel și mărar toeat. Prepararea: Punem unt de lemnul să se încingă, adăogăm eeapa tăiată mărunt, lăsăm să se rumenească pufin (să fie gălbuie) apoi punem orezul ales și stors într’o cârpă udă. Stingem eu pufină apă ealdă, lăsăm să înflorească pe jumătate. Când s’a răeit, amestecăm orezul eu sare, piper, verdefuri și umplem roșiile eare au fost spălate, tăiat capacul în așa fel, ea să se tină într’o parte și scobite înăuntru. Se așează într’o eratijă, turnăm deasupra un sos ea și la ardei um- pluti eu carne. Punem să se fiarbă orezul. In sos putem pune și puțin zahăr. Seruim reci eu uerdefuri tocate deasupra. 3. Fructe. Mere, pere, struguri, prune. Sâmbătă. Păpară eu mămăligu(ă. Friptură din carne de porc eu sos de zarzauat. Tăiefei eu lapte. 1. Păpară cu mămăllguță. Măsuri: 4 ouă, 1 lingură grăsime, sare, una eeapă. Prepararea: Punem grăsimea să se încingă, punem eeapa, lă- 172 sând-o să se prăjească pujin. Batem ouăle întregi eu sare, punem peste eeapa prăjită, amestecăm până ee deuin tari cum uoim și seruim eu mămăligufă caldă. 2. Friptură din carne de pore eu zarzauat. Măsuri: 4 bueăfi earne de pore, sare, piper, 2 linguri grăsime, 4 fire de zarzauat, 2 cepe, pufină paprieă. Prepararea: Punem grăsimea să se încingă, adăugăm carnea sărată lăsând-o să se prăjească pufin, apoi punem eeapa tăiată felii și zarzauaturile tăiate tot felii. Din eând în eând mai adăugăm pufină apă. Lăsăm să fiarbă carnea și să seadă bine. Zeama ee s’a lăsat apoi o seruim la masă (Cine dorește poate trece prin sită sosul și zarzauaturile după ee au fiert.) 3. Tăieței cu lapte. Măsuri: 2 pahare lapte, 2 ouă, 6 linguri făină, sare, 3 linguri zahăr. Prepararea: Faeem tăiefei din făină, ou, sare. Punem laptele să •clocotească, adăugăm tăiefăi uscati, eând au fiert, îndulcim eu zahăr. In timpul fiertului putem pune uanilie sau eoaje de lămâie. Duminecă. Supă de pui. Pui eu sos de roșii. Pâinea Episcopului. 1. Supă de pui. Măsuri: 1 pu’, 3 fire zarzauat, sare, 1 lingură orez, 2 linguri smântână, 1 gălbenuș, uerdeafă. Prepararea: Se prepară ea și supa de găină (uezi Menuul de Vară, ziua de Duminecă) dar Ia supa de pui, puiul se taie în bucăți. Când a fiert punem orezul. Cine dorește poate să acrească eu ehi- sălijă (borș) supa și o tocmim eu eeua smântână, la masă o seruim astfel. 2. Pui eu sos de roșii. Se prepară la fel ea și carnea eu sos de roșii (Vezi Menuul de Vară, ziua de Duminecă) eu deosebirea eă puiul nu se mai pune la fiert înainte, ei numai se prăjește și apoi se fierbe eu sosul. 3. Pâinea Episcopului. Măsuri: 3 ouă, câte 3—4 linguri de: zahăr praf, făină, nuci și stru- guri useaji. Prepararea: Frecăm gălbenușurile eu zahărul praf, când s’a în- groșat, batem albușurile spumă, le amestecăm ușor în gălbenușe pu- nând totodată făină. Strugurii uscafi și nucile tăiate subfiri. Ungem o eratijă eu grăsime și făină, punem compoziția groasă •de 2 degete și o eoaeem la un foc potriuit. Când s’a răcit, tăiem bu-. •căji pătrate sau dreptunghiulare, o presărăm eu zahăr praf și seruim 173 4 IV. Mâncări de Iarnă. Luni. Ciorbă de linte. Chifteluțe marinate. Orez eu lapte. 1. Ciorbă de linte. Măsuri: jumătate farfurie linte, 3 fire zarzauat, 1 fir usturoi uscat, 1 eeapă. Prepararea: Alegem lintea, o spălăm și o punem să fiarbă eu apă reee. In timpul fiertului, îi adăugăm zarzauaturile eurăfate și lăsate așa întregi și eeapa întreagă curățată lăsându-le să fiarbă bine pu- nând și usturoiu, eine urea poate să faeă și puțin rântaș eu făină și bulion. Sărăm la urmă și seruim. 2. Chifteluțe marinate. Măsuri; 250 grame (jum. font) carne, sare, piper după gust, un ou întreg, 1 eeapă, 3 linguri grăsime, puțin miez de pâine, 3 linguri bulion, 2 linguri făină, 3 linguri oțet, 5 boabe de piper, 5 foi de dafin. Prepararea; Carnea tocată se amestecă eu: sare, piper, eeapă măruntă și pregătită, oul întreg și pătrunjelul uscat. Frământăm bine, formăm chiftele, le dăm prin făină șt le prăjim în grăsime încinsă. Facem un sos ea și la ardei umpluți, pe eare-l acrim eu oțet și în el punem să fiarbă boabe de piper și foi de dafin. Lăsăm apoi să fiarbă bine ehifteluțele. 3. Orez eu lapte. Măsuri: 4 linguri orez, sare, 2 pahare lapte, puțină uanilie, 3 lin- guri zahăr. Prepararea: Punem laptele să clocotească eu puțină sare, când fierbe, punem orezul lăsăm să fiarbă bine, apoi la urmă punem zahărul. Marți. Supă de ouă. Cârnați eu cartofi sdrobițl și eeapă. Tăieței eu mac. 1. Supă de ouă. Măsuri: 4 ouă, 1 eeapă, 3 fire zarzauat, 2 linguri smântână, uer- deață, 1 gălbenuș, 1 lingură orez, 3 linguri oțet, zeamă de carne. Prepararea: Toate oasele dela cărnuri le punem să fiarbă eu puțină sare. Sfreeurăm zeama și fierbem zarzauaturile ea și la supă, apoi punem orezul și spargem 4 ouă. Când s’au întărit, acrim eu oțet după gust și tocmim eu smântână și eu uerdeață. 2. Cârnați eu cartofi sdrobiți și ceapă. Măsupi: 6 cartofi mari, 2 linguri grăsime, sare, 2 cepe, 4 bucăți cârnați. 174 Prepararea : Fierbem cartofi spălati așa în eoaje. Se eurăjă și se sdrobese eu ajutorul unei furculițe. Prăjim eeapa măruntă în gră- sime și amestecăm eu cartofi. Seruim eu eârnafi prăjiți și ei deasupra. 3. Tăieței eu mae. Se prepară la fel ea și tăiefei eu nuei. Macul se fierbe ea și la cozonacul eu mae. Miercuri.] Ciorbă de fasole. lahnie de cartofi eu murături. Compot de mere și pere. 1. Ciorbă de fasole. Se prepară ea și supa de fasole eu singura deosebire, eă se acrește eu borș (ehisăliță) sau oțet. Dezi Menuul de Dară, ziua de Sâmbătă și Menuul de Toamnă, ziua de Mereuri). 2. lahnie de cartofi eu murături. Se prepară la fel ea și mâncarea de cartofi, dar în loe de gră- sime punem unt de lemn (Dezi mâncări de Primăuară, ziua de Luni) pentru a se putea serui reci. 3. Compot de mere și pere. Dezi mâncări de Primăuară, ziua de Dineri. Joi- Borș eu perișoare. Carne eu eastraueți murați. Găluște din brânză de uaei. 1 . Borș eu perișoare. Masuri; zeamă de earne, 1 lingură orez, un jumătate font de carne toeată, 2 ouă, sare, piper, mărar toeat, pătrunjel, leuștean tocat, 2 linguri smântână, o eeapă, 1 lingură grăsime, ehisăliță, 3 fire zarzauat. Prepararea: Punem oasele la fiert, sfreeurăm zeama și fierbem înăuntru zarzauaturile întregi, curățate și crestate în patru. Carnea to- eată se amestecă eu: sare, piper, ouă erude întregi, eeapă pregătită, orezul ales formând perișoarele eu mână udă, le punem să fiarbă în zeama de earne, acrim și seruim ciorba adâugându-i smântână șt găl- benuș. Punem și tot felul de uerdețuri tocate mărunt. 2 Castraveți eu earne. Măsuri: 2 bucăți earne de pore, o eeapă, 3 linguri grăsime, 2 lin- guri bulion, 1 lingură făină, 4 eastraueți murați în saramură. Prepararea: Carnea tăiată bucăți se prăjește. Turnăm deasupra un sos de roșii, ea și la ardei umpluți (Dezi Mâncări de Toamnă, ziua de Luni.) Castraueții se curăță de coajă, se prăjesc, se pun în sosul eu carnea și se mai lasă să scadă la cuptor. 175 4* 3. Găluște din brânză de uael. Măsuri: O eană de apă plină eu brânză de uaei, sare, 4 linguri făină, 2 ouă, 4 linguri pesmet, 3 linguri zahăr praf, fum. linguriță scor- țișoară, 2 linguri grăsime. Prepararea: Se amestecă brânza de uaei eu făina, ouăle, za- hărul puțin, sare și se fae găluște miei, eare se fierb în apă clocotită eu sare, se dau prin pesmet prăjit, ea și găluștele de cartofi. Vineri. Supă de fasole uscată, păstăi. Prune eu sos de zahăr ars. Mere coapte. 1. Supă de fasole uscată, păstăi. Se prepară la fel ea și supa de linte useală. 2. Prune eu sos de zahăr ars. Măsuri: o farfurie întinsă eu prune uscate, 2 linguri făină, 2 lin- guri de zahăr tos (cristal), 2 linguri grăsime, sare. Prepararea: Încingem grăsimea, punem făina, zahărul, lăsăm să se rumenească bine, stingem eu apă caldă, punem prunele în sos, lăsăm să fiarbă până ee scade. 3. Mere coapte. Se prepară la fel ea și gutuile coapte. (Dezi Menuul de Toamnă, ziua: Luni). Sâmbătă. Ciorbă de moare eu eârnafi. Tocană eu mămăligută. Gris în lapte eu sos de zahăr ars. 1. Ciorbă de moare cu cârnați. Măsuri: 2 bue. cârnaji tăiafi felii rotunde, zeamă de varză, 2 lin- guri smântână, 3 fire zarzavat, apă, sare, un gălbenuș, î linguriță făină, I eeapă. Prepararea: Punem apă să fiarbă eu zarzavaturile tăiate felii rotunde, apoi feliile de eârnafl. Când au fiert se acrește eu zeama de varză, fiartă eu o eeapă separat. Adăugăm smântână și verdeafă to- cată mărunt. 2. Tocană cu mămăliguță. Măsuri: jumătate farfurie de earne de pore. tăiată bucățele miei, 4 cepe, 1 lingurijă paprieă, 3 linguri grăsime, 2 cartofi. Pregătirea: Punem grăsimea să se încingă, adăugăm ceapa, tă- iată mărunt. Când s’a prăjit punem carnea, o mai lăsăm să se pră- jească, punem paprieă, stingem eu apă caldă și lăsăm să fiarbă, la urmă adăugăm cartofi eurăfafi și tăiafi bueăji. 176 3. Gris in lapte eu sos de zahăp ars. Măsuri: 2 pahare lapte, 4 linguri gris, 2 linguri zahăr, eoaje de lămâie și pentru sos: 3 linguri zahăr, un sfert păhar apă. Se prepară ea șt orezul în lapte. Sosul: Ardem zahărul și stingem eu apă. îl turnăm apoi peste orezul pus într’o farfurie. Seruim astfel. Duminecă. Supă de uită eu sdrențe. Carne de uifel (uită) în pesmet. Cozonac eu nucă. 1. Supă de uită eu sdrente. O preparăm ea șt celelalte supe de earne. Pentru sdrenje: 1 ou, 1 lingură făină, sare, se amestecă toate și eu lingurița se toarnă în supă, eare clocotește. 2. Carne de nițel in pesmet. Se prepară ea și puiul în pesmet. 3. Cozonac eu nueă. Aluat dospit, ea la gogoși (paneoue). Se întinde o foaie și se presară deasupra eu nuei foeate. amestecate eu albuș de ouă, se faee sul aluatul (pătura) și se eoaee. * * * Aeeste sunt rețetele pe eare doriam să ui le dau, eu gânduri bune și dragoste ee nutresc în suflet, pentru du. mame bune, soții credincioase și femei harnice. Dorința mea este să le puteți faee pe toate eu ușurință și să uă bucurați apoi când ueți uedea pe toți ai casei mulțumiți. Și bucuria noastră ua fi mare, când uom uedea eă du. ueți auea grije de sănătate, pentru bunul mers al familiei și societății. îngrijind de sănătatea familiei, ueți aduee mult bine societății și Țării românești. 1?? Din activitatea „Astrei" culturale. Despărțământul Baraolt (Trei Scaune) Despărțământul de plasă Baraolt, eare șl-a organizat eu deosebită grijă cercurile culturale, s’a străduit — în re- giunea secuizată unde actiuează — să aducă importante seruieli cauzei naționale. In comuna Baraolt s’au ținut — tot timpul iernii — de 2 ori pe săptămână ședințe serale pentru Românii seeui- zați cu leețiunt de 1. română, istorie, geografie a patriei, predate de către d nit pr. loan Tălnariu, înu. N. Baneiu, înu. N. loneseu. Serbări naționale și o serată la 10 Martie e. au adus contribuția lor de întregire a programului de re- naționalizare a Românilor. In comuna Armeniș s’au ținut de asemeni, sub con- ducerea președ. Andrei Boeriu șl Virgil Bârsan, 18 ședințe serale cu Românii secuizați. La 28 Aprilie 1935 s’a înfă- țișat sătenilor prima reprezentație teatrală în 1. română sub conducerea înu. G. Sângeorzean șt L. Anghel. In comuna Băjenii- Mari, președintele cercului cultural pr. I. Qareea a ținut 12 conferințe, tar dl înu. Searlat Mi~ haileseu 6 conferințe eu un cuprins național. S’a organizat un cor pe patru uoei compus din Români secuizați. Pre- ședintele faee de asemeni mari sforțări pentru a introduce portul național în comuna sa. In comuna Belin, un cere cultural abia înființat la 14 Dec. 1935, sub președinția pr. Nieodim Belea, se află în plină aetiuitate. In comuna Aita-Mare de sub președinția pr. loan Bunuș s’a înființat un cor al „Astrei” eare a șl dat eâteua eoneerte. Efortul principal al acestui desp. și al cercurilor lui culturale tinde să adune într’un mănunehlu pe Românii din acest ținut, spre a purcede împreună la lupta de refacere a sufletului național. 1?8 Despărțământul Astra*Băsești Primim raportul general al acestui desp. eu activitatea ■ce a desfășurat între 15 Dee. 1935 șl 1 Aprilie 1936. S'au ținut mai multe ședințe culturale la 15 Dec., la 19 lan., la 2 Februarie, la 8 Martie șt la 25 Martie. Cu aeest prilej s’au desvoltat conferințe urmate de recitări și cântece. Au conferențiat: înv. Gh. Moș., dir. înv. V. Romocea în comuna Horoat, dl înv. Simeon Gudea șt iarăși V. Romocea în co- muna Biușa, d-na Elena Pop de Băsești a cărei continuă activitate alături de „Asoeiațlune“ e pentru noi un prilej de înaltă mândrie, dl D. Fortajoiu, dl prof. T. Pop și pr. V. Jude în comuna Stremt, protop. Laurențiu Bran, președin- tele desp. și de. /. Covaciu la Ulmeni. Fapte de o deosebită semnificație au fost două: 1. Da 2 Februarie s’a ținut la Cehul Silvanlei o ședință de con- stituire a unei cooperative centrale pentru toate comunele plășli eu eare prilej s’au înscris 35 membrii eu acțiuni ă 500 Lei; 2. Ea 25 Martie, societatea culturală „Tinerimea Română" din Ulmeni a treeut în cadrele desp. cu biblio- teca, muzeul șl toată averea ei. E natural să subliniem această dtn urmă hotărîre a unei societăți eare a înțeles eă pentru izbânda idealului eultural-națlonal, o strângere a rândurilor înseamnă o creștere a puterii șt entuziasmului. Despărțământul Budila Harnica activitate a acestui desp. de sub președinția pr. Iordan Curcubăta nu s’a desmințit nici în ultimul an. La 29 Martie s’a ținut Adunarea generală în localul Casei naționale de aei. Au fost înfățișate roadele muncii desp., care a organizat 2 produețtunl literare și 5 festivaluri. In număr apreciabil conferințele au fost ținute de către: Pre- ședintele desp. de 17 ori, prof. dr. D. Staniloae odată, 8f. Șandru licențiat, B. Sandu înv. dir. 1, înv. d-na luința de 2 ort, înv. dir. Belei de 4 ori, înv. A. Coman 1, înv. P. Chicoș 1, înv. dș. Stanicei 1, înv. d-na Chicoș 1, pr. /. Gre- ceanu de 2 ori, pr. A. Radu de 3 ori, pr. N. Frateș 1, ca- sier V. Oagă de 2 ori, Const. Onea 1 șl Gh. Drăgan 1. Mai subliniem însfârșit propaganda desp. pentru școala ță- rănească șl legătura pe eare o menține eu foștii elevi al școalei’ 179 Despărțământul Oeland (Odorheiu) Sub președinția dr. Cionea Macedon a avut loe Adu- narea generală la 15 Februarie e. în fața unei numeroase- asistențe. Echipa de propagandă a desp. a făcut 7 depla- sări în diferite comune constituind eereurt culturale, rulând filme distractive, organizând coruri ca la Oeland și Cră- eiunel de pildă. Desp. s’a îngrijit de asemeni de asistența copiilor de Români seeuizați, împărțtndu-le ajutoare în haine,, ghete ete. In cadrul cercurilor culturale, s’au înființat cursuri de limba română, s’au organizat șezătort culturale ea la Merești, Vărghlș, Mărtiniș și Brăduț. In Mărtiniș s’a luat și inițiativa întemeierii unei fanfare. Meritul principal al desp. constă însă firește în func- ționarea unei șeoale țărănești eu 30 eleul-țărani, Români seeuizațt și eu încă 7 auditori suplimentari. Despărțământul Ozun (Trei Scaune) A organizat șezători în comuna Lunea Calnieului eon- ferențând pr. Gh. Lineu și pr. V. Folea, la Biefalău șt Co- molău unde au vorbit pr. Mihail Petru, dl Romulus Platoș, iarăși Gh. Lineu și V. Folea. S’au mai ținut șezători la Chiehiș, Bacei, Sântionlunca une au fost șl 3 serbări câm- penești eu un ales program cultural. 1 Decemvrie s’a săr- bătorit eu un deosebit fast. Biblioteca desp. s’a îmbogățit eu 350 volume. Un cere nou cultural s’a înființat la 25 Martie e. la Chiehiș sub președinția pr. Gh. Lineu. Despărțământul Salonta Ea 29 Marile e. șl-a ținut aeest desp. Adunarea ge- nerală. înfăptuirea lui eea mai de seamă o eonstitue desigur înrădăcinarea șeoalei țărănești în tradiția despărțământului. Intr’adevăr din 1934 șt până azi (1936), șeoala țărănească a funcționat neîntrerupt școlarizând 100 țărani prin 101 leețiuni. Se cade să subliniem încă odată șl pe această eale, munca devotată a d-lor 1. Nanu înv., C. Safta prof., A. Chinez înv. pens., T. Bodeseu medte vet., I. ]iglău agronom, 1. Petvicală agronom, /. Corlufan ing. agricol, A. Guiaș înv., 180 dr. M. Coșiu avocat, Cosma medie, dr. C. Gherghariu medie, C. Bașiașiu avocat. Ca o completare a șeoalei țărănești, a mai luat ființă din inițiativa desp. o cooperativa agricolă numită „Astra" având ea țel procurarea uneltelor agricole pentru coloniștii eare au frecventat școala. Capitalul a fost subscris de eătre desp. și anume 7500 Lei, iar 20.000 de eătre 35 țărani. Cu sprijinul Camerei de agricultură eare a format un centru de exploatare a mașinilor agricole pe lângă cooperativă, aceasta a reușit să achiziționeze 3 mașini de semănat ce- reale, 2 mașini de semănat porumb, 1 trtor, 2 mașini de prășit porumb și una batoză de porumb. S’a oferit astfel țăranilor membrii ai cooperativei posibilitatea de a-și mări rentabilitatea muneii lor. Prin darul Casei Șeoalelor, s’au pus bazele bibliotecii despărțământului eu 228 volume. O activitate socială și ar- tistică deosebită s’a făcut apoi eu putință prin crearea — în anul treeut — a unui cor bărbătesc, devenit mai târziu mixt. Despăp|ământul Sân-Mărtin (Ciue) Deși reorganizat încă din Oct. 1934, desp. n’a activat până în Oct. 1935 eând vicepreședintele său, azi ales pre- ședinte, — dl Silviu Gh. Both — s’a ocupat eu grijă de vieața lui, încercând mai eu seamă să închege o atmosferă prielnică luptei viitoare. S’au ținut de aceea dese consfă- tuiri. S’au organizat cursuri de limba română eu premilitari ea și ședințe literare. Un club sportiv a luet de asemeni ființă. S’au cumpărat cărți în valoare de aproape 5000 Lei. Despărțământul Săuârșin Constituit abia la 22 Iulie 1935 sub conducerea d-lul P. Binchicui, desp. de față a activat eu o frumoasă înțelegere a realităților. In comuna Petriș s’a ținut prima întrunire și șezătoare a desp. eu conferințele d-lut dr. Toroh Andrei șl a preșe- dintelui. fh comuna Toc au vorbit Președintele, Viee-pre- ședintele, iarăși dr. Toroh A. șl Gh. Puia. S’au distribuit sătenilor 100 volume din biblioteca poporală. 181 Reliefăm □ ideie interesantă a acestui despărțământ: printre conferențiari vor fi invitați de aeum înainte și ță- ranii mal cărturari. Instinctul creator eare trăește în fiecare om, va putea fi astfel cultivat și la țărani. Activitatea despărțământului central ju- dețean Timișoara Sub președinția protop. dr. Patrichie Țiurca, despăr- țământul nostru din Timișoara s’a străduit să organizeze și pe meleagurile Banatului lupta culturală pe care „Aso- eiațiunea“ o duce cu atâta dezinteresat devotament, pe tot întinsul cuprins al Ardealului. Raportul asupra activității desp. central județean pe anul 1935, înfățișat Adunării ge- nerale ținute în comuna Sânmihaiul român la 22 Martie a. c. prezintă realizările lui mal de seamă. In cadrul orașului, „Astra" a organizat sau a cola- borat la alcătuirea programelor diferitelor festivități națio- nale ea la Ziua cărții, la 1 Decemvrie ș. a., sprijtnând de- asement strângerea ajutoarelor pentru înfometațti dtn Ba- sarabia. Eforturile propagandei s’au îndreptat însă mai ales către sate, unde s’au desvoltat conferințe și s’au ținut ser- bări eu important răsunet. In Timișoara au fost 3 conferințe — întrucât orașul e captat de alte societăți preeum „In- stitutul social de Deșt", „Asociația corpului didactic se- cundar", „Universitatea liberă" —, iar la sate 96. Au con- ferențiat d-nit păr. Andrei Jebeleanu (de 2 ori), păr. Gh. Albu (de 2 ori), înv. Marius Bueătura (de 2 ori) păr. Ejtimie Secoșan, păr. Teojil Nistor, pr. Const. Micu, dl Const. Dă- nilă, păr. Al. Bocșianu, pr. dr. Patrichie Țiurca, înv. Dim. Moise, înv. loan Cocioba, păr. Meletie Sora. Cu prilejul sărbătoririi dela 10 Mai, președinții cercurilor culturale au ținut în satele lor 2? conferințe. Ziua de 1 Decemvrie, ziua „temperanțel" s’au bucurat de asemeni de concursul con- ferențiarilor despărțământului. Din rapoartele bibliotecarilor se constată tot astfel o bună frecventare a bibliotecilor. In anul 1935, s’au distribuit 214 eărțt-broșuri. Biblioteca desp. avea la finele anului trecut 3803 volume. Numărul cercurilor culturale reorganizate de desp. central județean e de 27. 182 Material informații? și cronici Păr. N. Colan, episcop al Clujului Comitetul central al Asoeiațiunii și redacția buletinului nostru au în- registrat — în ultima vreme — o bu- curie pe care no pot exprima în deajuns. Păr. N. Colan, rectorul Aca- demiei Teologice Ortodoxe din Sibiu, membru al Comitetului central al „Astrei* și al redacției „Transilvaniei*, a fost ales la sfârșitul lui Aprilie episcop al Clujului, Vadului și Pe- leecului. Cuvântul nostru entuziast nu poale lipsi dar la acest fericit prilej. P. S. 8. Nicolae Colan a fost întot- deauna un luptător deuotat al „Astrei*. eu mintea lui cumpănita și inima fier- binte pentru idealurile revistei. A con- ferențiat în nenumărate rânduri în ca- drele desp. Sibiu și a urmărit eu o grijă deosebită ședințele comitetului central ale desp. Sibiu și ale redac- ției „Transilvaniei*. înțelepciunea și sentimentele sale distinse nor constitui desigur un ales și sfânt dar pe care Dumnezeu a știut să-l facă eparhiei Clujului. Suntem totdeodată convinși că și pe viitor, din înaltul loc pe care-1 deține, P. S. S. Nicolae na rămâne același sprijinitor stăruitor și inimos al Aso- ciațiunii noastre, care- i urează o fe- ricită și îndelungată păstorire a su- fletelor sale credincioase. * O lucrare ualoroasă in „Biblioteca poporală a Asoeiațiunii Astra* : „Boli, leacuri și plante de leae, cunoscute de țărănimea română¹⁴, de dr. George Bujorean. (No. 229-233, Prețul 25 bei). Pentruea și cetitorii reuistei noa- stre să cunoască importanța publi- catei acesteia (de 404 pagini) — retipărim din „Prejața“ d-lui prof. uniu. Dr. Valeriu D. Bologa (din Cluj) următoarele rânduri: „Dl Dr. Qeorge Bujorean a strâns eu o sârguințâ urednieă de admirat toate informațiile priuitoare la ar- senalul terapeutic al poporului român. Nu s’a mulțumit de a despuia aproape tot ee s’a tipărit până acuma în di- recția aceasta, ei a cules el însuși nenumărate leacuri băbești din toate părțile României întregite. Ceeaee a făeut dl Bujorean este un fel de inventar general al medicinii populare românești cunoscute până acuma. Munca aceasta ne pare deosebit de utilă și necesară. Cu ajutorul cărții d-lui Bujorean ne putem da seama despre ceea ce s’a strâns până acuma și putem să ne facem bine socoteala pentru uiitor în ee direcție să mai apucăm pentru ea să putem începe studiul definiție al etnogra- fiei medicale românești. De aceea cred eă aceasta lucrare va deveni o operă de informație fundamentală pentru orice etnograf și medico- istoric român. „Dar cartea d-lui Bujorean se adre- sează înainte de toate intelectualului și omului eu carte de sat. Ba nu urea să fie eum se ua părea poate. 1B3 pentru un cititor superficial, un fel de doctor de casă al țăranului. Chiar autorul aeeentuiază acest lucru în mat multe rânduri. El sfătuiește pe făran să se adreseze la caz de neuoe medicului. Altceva vrea dl Bujorean: să-i arate cărturarului dela sat șt țăranului mal răsărit eă me- dicina populară trebue făcută cât mai bine cunoscută eelor eari cer- cetează, eă ei sunt în primul rând ehemafi să informeze asupra ei pe înuătajii, cari vreau să o studieze. Din acest îndemn, dacă el va fi urmat de cât mai mulji, poate să rezulte în viitor acea studiere te- meinică a medicinii poporului român, pe eare am amintit-o mai sus. „Se poate în sfârșii prevedea încă un folos care ua urma din aeeastă lucrare. Starea sanitară a țăranului nostru lasă încă mult de dorit. De aceea se impune și se pregătește din partea eelor ehemafi o ridicare a stării sanitare a poporului nostru. Cel eare este chemat în primul rând să desăvârșească aeeastă operă este medicul sătesc. Din păcate însă țăranul nu are încă totdeauna în- credere desăvârșită în el. O apro- piere sufletească între medie și fă- ran se va putea înfăptui abia atunci când medicul dela sat ua ști să pătrundă mat bine în gândirea me- dicală a făranului, ua ști să-i vor- bească și din punet de uedere me- dical în limba lui. O sinteză între medicina științifică și ceea ce e bun în medicina populară poate deueni un preflos factor în marea operă de popularizare a igienei și medieinei la sat. Când odată uom ajunge acolo, ea valorile real-lerapeutiee din lea- curile băbești să fie bine puse la punct de știință și sâ fie aplicate de medicii noștri, atunci nu uom face numai enorme economii în aprovi- zionarea noastră eu medicamente, ei uom ajunge acolo ea țăranul să primească eu mai multă încredere prescrierile medicului. „De încheiere să-mi fie permis să insist asupra unui capitol deosebit de important din lucrarea d-lui Bu- jorean. In culegerile noastre de me- dicină populară se vorbește mult despre plantele de leac ale româ- nului. Cei mai mulfi culegători fol- cloriști nu sunt însă botaniști. Așa se întâmplă eă informațiile etno- botaniee din literatura noastră a bundă de erori. In ultimul timp vreo eâfiua botaniști de seamă în frunte eu re- gretatul Panfu, au încercat să facă ordine în acest haos. La aeeastă operă a adus un aport important institutul de Botanică sistematică din Cluj. Dl Prof. Al. Borza și colabo- ratorii săi au contribuit foarte mult la aeeastă operă de precizare și rectificare. Inspirat de Domnia sa, dl Bujorean ne dă la sfârșitul eărtii sale o listă a denumirilor de plante românești, controlate pe eât s’a putut șt identificate eu nomenclatura știin- țifică. Lista aceasta reprezintă o contribuție științifică de mare valoare nu numai pentru botanist ei și pentru etnograf, medie și filolog. Pentru ea trebue să fim deosebit recunoscători autorului, inspiratorului său șl Insti- tutului în eare ea a fost lucrată*¹. * Dr.B. Nicoară și V. Neiea: „Murăș, Murăș, apă lină". (Edit. „Astra“, Desp. Reghin, 1938, pag. 328). Ne aflăm în fafa unei bogate culegeri de lite- ratură populară din regiunea Mură- șului de sus. O foarte potrivită pre- zentare a prețiosului uolum, schi- țează păr. I. Agârbiceanu în prefața din eare cităm: 184 „Volumul de fată se înfățișează ea o colecție de literatură poporală din regiunea cursului superior al Mure- șului. Autorii — Dnii De. Eugen Ni- eoaeă și Vasile Netea — prin indi- carea volumului ea întâiul, ne arată eă dorese să continue eu colecțio- narea și publicarea tezaurului arti- stic al poporului nostru din această regiune. „Volumul întâi apare în editura des- părțământului Astrei din Reghin, al cărui președinte este dl Dr. Eugen Nieoară. Alte șapte lucrări științi- fice de popularizare au apărut în aceiași editură, eare în realitate nu e alta deeât simjul de jertfă al pre- ședintelui desp. Reghin. Dsa faee — de-o lungă serie de ani — o intensă, frumoasă, pricepută și rodnică muneă de culturalizare a satelor din regiune în cadrele Astrei. Prin marea lui dragoste pentru luminarea popo- rului și prin marile jertfe bănești ee le aduce în fiecare an, dl Dr. Eugen Nieoară a ridicat despărțământul Astrei din Reghin între eele mai aeiiue pe eare le are ueehea noa- stră Asociație culturală. „Mărturisim însă eă nu ne așteptam să uedem și o eoleejie de literatură poporală — peste 300 pg. întâiul uolum — datorită aetiuităfit sale și a dlui Vasile Netea. Numai înțele- gerea și dragostea pentru poporul din eare s’au ridicat a putut faee să se ehelfueaseă pricepere, timp și bani pentru a aduna comori de eari azi prea putini mai uor să știe, și îneă prea pufinl să cheltuiască. „Dl Vasile Netea, publicist de talent și mare iubitor de literatură, i-a fost un eolaborațpr prejios în adunarea șt orânduirea materialului de fajă. „Volumul e împărfit în 11 capitole, începând eu un Glosar de euuinte folosite în regiune, mat neînțelese în alte părți, și sfârșește eu eâteua poezii poporale din uremea răsbo- iului mondial. Materialul ee ni se dă în aceste capitole e într’o bună parte cu- noscut sau mai pufin cunoscut, ori cuprinde uariante interesante¹¹. Iar din prefața autorilor, cităm: „ Mișcarea folkloristieă românească e în declin... „Tot mal rare sunt eoleefiile de literatură populară ee se ivesc, sfi- oase, în vitrina librăriilor, alături de invazia nestăvilită a romanelor, și tot mai pufini și mai necunoscut! sunt intelectualii eari să coboare în vatra unui sat, căutând și altceva în afara plăcerilor estivale și a in- tereselor electorale. „A prins temei părerea eă lite- ratura populară a fost definitiv in- ventariată, și eă sufletul poporului a încetat să mai toarcă firul de aur al cugetării și al poeziei, îndestu- lindu-se eu zestrea trecutului și eu eonfinutul eărfllor de propagandă culturală. „Acei eari cred în aeest chip ne fae să bănuim două lucruri: ori sunt niște seeptiei eu un prea pretențios spirit critic, sau, eeeaee ni se pare mal probabil, nu cunosc satul româ- nesc decât din vilegiaturi, ori din localurile de întruniri. „Poporul n’a încetat niciodată să ereieze, fiindcă creația e în funcție de bătăile inimii și de încordările creierului, eare sunt la fel de fră- mântate ea și ieri, ea și totdeauna. „Flăcăii și fetele n’au încetat să se iubească, dramele iubirii sunt ace- leași ca și altădată, cum aceleași sunt dorurile, regretele și lacrimile, fleeleași sunt cugetările frunților în- cărunțite, și aeeeaș este nestinsa credință în datini, în descântece, în superstiții. In afară de civilizația ultramodernă pe eare țăranul e in- 185 uitat stăruitor să și-o însușească, și în afară de toate schimbările ce aparent se petrec în mediul rural, făranul are o ueehe uatră lăuntrică pe eare n'a încetat niciodată să ardă foeul ueehiu al credințelor și plăsmuirilor urzite de mintea lui bună. „Țăranul ascultă astăzi plăci de patefon, nu-i e străină nici radio- fonia, a început să citească litera- tură, eând are ocazie merge la ci- nematograf, arareori e refractar a- eestor manifestări, le soarbe fru- musețea, dar cu totul altfel de sen- zații trăiește când își aude dorul întrupat în trilurile trâștiei, ori în cântarea unei săeerătoare, și altfel rămâne pe gânduri în jurul vetrei plină de jăratec când ascultă, din gura plină de bagău a îneăruntijilor bătrâni, povești și tâlcuri de odini- oară, și altfel se poartă în cadrul unei șezători decât într’o piesă de teatru în eare e pus să joace roluri dela șezătoare. „Țăranul acceptă azi povețele și tratamentul doctorului, dar nu oco- lește descântecul șt crede în su- perstiții. „El se găsește la început de îndru- mare nouă, dar viguros înfipt în eredinfa și datinile unei viefi se- culare. „In sufletul lui e o luptă. „In această luptă vor fi biruite multe din vechile lui datini și credinți, poate se va petrece o altoire bine- făcătoare, și de aceea credem eă e bine să adunăm eeeaee carac- terizează și hrănește substanțial firea prin eare el s’a păstrat dealungul veacurilor. „Din aceste gânduri a început să curgă „Murășul eu apa lină“ din paginile ee urmează. „Bucățile din această earte sunt culese din jurul Reghinului, de pe valea Mureșului, până spre Toplifa, șt au multe surori, încă netipărite, ee vor apare, pe rând, în volumele viitoare. „Când ne-am apueat de lucru in- tenționam să tipărim o earte de vreo 200 de pagini, eu caracter an- tologie, dar când am așezat eaet lângă eaet, am văzut eu uimire eă materialul cules abia ar putea fi cuprins în câteva volume. „Ne-am supus deci acestei recolte bogate, și am purces la drum eu primul volum. „Celemai multe dineoleefiilefolklo- ristiee de până aeum au un eonfinut unitar, limitat la un anumit soiu de produejii populare, unele înfățișând numai chiuituri, altele numai colinde și, în sfârșit, altele numai snoave. „Noi ne-am abătut dela această regulă și am urmărit să înfățișăm aspectul integral al sufletului popo- rului de pe aceste meleaguri, în- cepând eu portul, apoi cu limba, șt sfârșind eu diferite specii de lite- ratură populară". * Cursurile de uară ale Uniuersită|ii Populare „ti. lorga“ din Vălenii-de- Munte vor îneepe și anul acesta la 15 Iulie, sub conducerea personală a d-Iui profesor lorga. Rostul acestei universități — eare împlinește anul acesta două zeci și nouă de aui dela înfilnfarea ei — este bine cunoscut: o școală supe- rioară, liberă de programe și obli- gatii oficiale, o tribună și un amvon pentru cultivarea virtujii și energiei nafionale, pentru discutarea chib- zuită a problemelor sociale și pentru edueafia morală șt sufletească, la îndemâna tuturor celor doritori de lumină curată, de cuvânt adevărat. înainte de răsboiu se întâlneau la Vălenii-de-Munte frați din provinciile 186 subjugate pentru a-și spune dorul și durerile, pentru a trăi aiei ceasuri de reculegere și a sorbi puteri nouă spre a duce mai departe lupta pentru unitatea națională, fleum, când Ro- mânia Mare ne poate adăposti pe toți eei de o eredinfă și de o limbă, această școală urmărește crearea sufletu'ui unitar al tuturor locuitorilor tării, întărirea solidarității naționale și armonizarea tuturor claselor so- ciale. La promouarea acestei opere, Uniuersitafea ehiamă întreaga inte- lectualitate și în deosebi tineretul din toate unghiurile terii. Pentru minoritari vor funcționa și anul acesta cursuri speciale de limba și literatura română. Duminicile și sărbătorile ver auea loc serbări cu caracter cultural și artistic sau se uor organiza excursii. Dintre conferențiari cităm pe ur- mătorii : Agârbieeanu Ion: Optimismul cre- știn. Andrieșeseu Ion, profesor la Universitatea din București: Ce spun timpurile cele mai vechi? Angeleseu O. Dr., Ministru: Subiect rezervat. Băreăcilă Al., profesor; a) Senatul și Poporul — ea factori politiei ai Romei republicane; b) împăratul și Armata, — ea factori politici ai Ro- mei, dela August la Dioelejian. Ca- raeostea D., profesor la Universi- tatea din București: a) Probleme de versificație românească; b) Tehnica romanului românesc. Fortunescu D. C., profesor: Trei mari puteri: graiul, scrisul și fapta, lonescu Oh. Sisești, fost ministru: Evoluția țărănimii și Statul modern, lonescu Nae, confe- rențiar la Universitatea din Bucu- rești: Ce am îftvătat din statistică. lorga Nicolae, profesor la Universi- tatea din București: Ce ordine se poate stabili în lume. Irimescu Șt. Dr.: Tuberculoza în cadrul situațiilor sociale și economice. Maniu Adrian, scriitor: Mitologia în poveștile ro- mânești. Manoileseu Mihail, fost mi- nistru: Ordinea naturală a corpo- ratismului. Munteanu-Râmnie D., pro- fesor: a) Un ctitor nedreptăfit al uni- tății naționale: Andreiu Mureșianu (profesor, ziarist, poet și autor al imnului „Deșteaptă-te Române"; b) încercări recente de a reînvia genul fabulei. Popeseu 1. Sibiu Dr.: Mani- festările patologice ale omului nor- mal. Sergiescu Petre, profesor la Universitatea din Cluj: Subiect re- zervat. Teodosiu Dumitru, profesor: Criza șeoalei. Torouțiu E. L, pro- fesor: Idei creatoare în perioada semănătorismului. Vâlcovici V., pro- fesor la Universitatea din București: Știin{a și viața de Stat. Vlădeseu /., Conferențiar la Universitatea din Bu- curești: cronicari și istoriei români, (5 leejii) ș. a. * Propaganda radiofonică în Cehoslo- vacia, cu autobusul de propagandă. Societatea cehoslovacă de radio- fuziune lansează pentru întâia dată un autobus special, eare străbate din 12 Aprilie până la sfârșitul lui Iunie Slovacia moravă, „Valahla- moravă" și Slovacia medie. Autobusul este prouăzut eu cele mai nouă și perfecte invenții tehnice. Antena o are pe acoperiș și sche- letul autobusului face legătura cu pământul. Organizatorii s’au îngrijit de o oră a copiilor, de aparate de proieețiuni luminoase pe pânză, ele. Sub cerul liber se vor putea Jmea conferințe poporale despre radio- fonie. Puterea dinamică este purtată de autobus. Se mai află în autobus șl o co- lecție de plăci de gramofon, și de reprodus și de recepționat. * 187 Propaganda radiofonică in Cehoslo- vacia. Direcția „Radiojurnalului" din Praga a publicat în imprimeria Statului, un uolum de peste 1000 de pagini, eu multe ilustrații și un re- sumat francez la sfârșit, despre eei „Zece ani dintâi ai radiofoniei tn Cehoslovacia". Redactoarea, d-na Patzâhovâ, și-a împărfit materialul în trei părți: istoria radiofoniei ee- hoslouaee (650 pagini); partea sta- tistică (oO); organizarea (50) și partea tehnică (170). Cehoslovacia a fost una din cele dintâi state, eare s’a îngrijit de in- stituții pentru difuzarea radiofonică (aproximativ un an după inaugura- rea oficială a emisiunilor stațiunii din Londra și într’o epocă în eare în Franfa exista o singură stațiune, aceea dela turnul Eiffel) Postul din Praga, din 1923, a fost completat eu posturile regionale din Brno (1925), Bratislava (1926), Koș’ee (1927), Mo- ravshâ Ostrava (1929) și Praga 11 (1934). Fiecare post își are raionul său de activitate: Slovacia centrală și occidentală, Slovacia orientală și Rusia subcarpatică, regiunea indu- strială a Nord Estului Moraviei. Radiofonia din Cehoslovacia își are redacțiile autonome speciale: o redacție agricolă, una muncito- rească, alta pentru industrie, co- merț și meserii. Fiecare branșă își are anumite ore pe săptămână — programele fiecăreia având să fie aprobate de autoritățile Societății Radiofonice. Agenția Telegrafică Cehoslovacă transmite în anumite ore prin toate posturile știri poli- tice, economice și culturale. Ministerul Instrucției publice s’a îngrijit să se organizeze, încă de prin 1930, programe pentru copii și tineret. In 18 Martie 1932 a vorbit președintele Masargh eu tinerimea, în eunoseutu-i ton familiar. Din 1925 începând s’a Jinut cont de trebuin- țele tinerimii — trimijându-se scurte conversații eu copiii și piese teatrale pentru ei, împrumutate în parte, din repertoriul clasic al teatrului de ma- rionete (există chiar o revistă, eare se oeupă numai eu teatrul de ma- rionetei). Pentru radio-ul tinerimii și-au dat concursul în a. 1935: 695 institutori, 1236 aetori și 2895 copii. Există o revistă săptămânală anume redactată pentru tinerime (Mica Te- lefonie fără de fir) eare e chemată să servească, paralel, învăjământul școlar în legătură eu cele ascultate la radio. Așa sunt puși în legătură copiii și tinerimea eu capodoperele muzicale și literare, pe eari n’ar ft în stare să le cunoască în școală, inspirându-le astfel „curiozități fe- cunde" și desvoltându-le gustul. Bibliografie. Răsăritul, anul XVIII, Nr. 3—4,5—6; Căminul Cultural, anul 11, Nr. 3, 6; Luceafărul, anul ll, Nr. 5, 6; Steaua Transilvaniei șiRenașterea Națională, anul lll, Nr. 27, 30; Cultura Creștină, anul XVI, Nr. 3,4, 5; Steaua Dreptății, anul XV, Nr. 15, 16, 17,18, 19, 22. 23, 24; Neamul Românesc, anul XXIV, Nr. 7—8, 9,10, 11; Diața Basarabiei, anul V, Nr. 2, 3—4; Sie eogito, anul VI, Nr. 3, 4, 5; L’Europa orientale, anul XVI, Nr. lll—IV, V—VI; Frontul, seria II, Nr. 3; Scânteia, anul Vil, Nr. 3; Jiul, anul IV, Nr. 3—5; Revista fundațiilor regale, anul IU, Nr. 5, 6; Cele trei Crișuri, anul XVII, Nr. 3—4; Satul, anul VI, Nr. 66, 67; Pagini li- terare, anul lll, Nr. 5; Diața literară, anul XI, Nr. 7; Făt-Frumos, anul XI, Nr. 3; Ramuri, anul XXVII, Nr. 3—4; Le progres roumain, anul 11, Nr. 5—6; Revista teologică, anul XXVI, Nr. 5—6; Narodna Starina; Rânduri, anul 11, Nr. 8—9; Da și Nu, anul 1, Nr. 4; Hotarul, anul lll, Nr. 4—5; Gregorianu, anul XVII, voi. XVII; Atheneum, anul 11, Nr. 1; Junimea li- terară, anul XXV, Nr. I—3. 188