TRANSILVANIA BULETIN de TEHNICĂ A CULTURII Nr. 3 ANUL 66 MAI-IUNIE 1935 SIBIU Anul 66. Mai—Iunie. Nr. 3 TROSILVOIA (Buletin de tehnică a culturii.) Figuri și fapte pilduitoare din trecut. Spiru Haret (1851—1912) de Petre R. Petrescu, Inspector general școlar. Capitala țării noastre s’a îmbogățit acum, de curând, •cu încă un simbol al recunoștinței, pe eare națiunea noa- stră o datorează oamenilor mart ai săi. In piața cea mare din centru, în fața Untuersltățli, se înalță azi o frumoasă șl mare statuie de marmoră, așezată alăturea șt în linia statutelor ee înfățișează pe eet 3 mari ctitori ai rostului nostru național șt cultural: Mlhai Diteazul, primul deschizător, în trecutul depărtat, al orizontului no- stru politie, realizat în 1918, Gh. Lazăr, întemeitorul școalet române, în limba națională și Ion Hellade-Răduleseu, pă- rintele literaturii române. Această statute nouă, inaugurată la 26 Iunie, a. c., ni-l arată pe cel ee a fost Spiru Haret, fost Ministru al Instruc- ției, rămas în istoria desuoltărlt noastre de stat modern eu numele de „omul școalei* șt „prietenul țărănimii'¹. Ni-l arată pe acela, eare, murind numai eu 4 ani înainte de in- trarea României în răsboiu, i-a lăsat acesteia cea mal fru- moasă șl prețioasă moștenire pentru greaua încercare la •care auea să fie supusă, l-a lăsat o bună stare morală și 109 1 materială; i-a lăsat un suflet bine închegat în năzuințele sale naționale, pentru ea prin aceste bunuri să fie în stare românul să pornească în ehip uulturese spre frații săi asupriți, să îndure eu stoicism louiturlle venite dela mulții săi dușmani șt dela boalele ee-l bântulau, iar la urmă și mai încrezător în virtuțile sale strămoșești, să înscrie pa- ginile de aur ale victoriilor de pe câmpul de luptă, precum azi înscrie, spre uimirea tuturor neamurilor, succese în politica mondială. Școala ereată de Haret și patriotismul lui luminat, întemeiate pe cinstea demnă de figurile clasice, au format timp de trei decenii acest suflet românesc. Găei Spiru Haret a întrunit în ființa sa de om întreg, în chip covârșitor, toate acele însușiri ce pătrund, răsco- lesc șt mișcă un organism social, făeându-l să-și creeze legi mai bune șl să lupte pentru împlinirea întocmai a. acestor legi. Multiplele sale însușiri șl le-a vădit Spiru Haret în tot cursul vieții lui publice și le-a pus în serviciul națiunii sale mai ales când a ocupat, în câteva rânduri, funcția de Ministru al Instrucției și Cultelor, în cele câteva perioade din răstimpul dintre 1897 și 1910. Haret a fost: 1. un mare om de știință; 2. un mare pedagog; 3. un mare reformator al șeoalei românești; 4. un democrat convins șl un adevărat om politie; 5. un mare român. Uotu căuta să dovedesc în acest articol, destinat în- semnatei reviste „Transilvania", afirmațiunile de mai sus,, culegând câte ceva din însemnata activitate a acestei per- sonalități. 1. Haret ea mare om de știință. Născut în lași, tocmai la mijlocul secolului al XIX, din părinți oarecum săraci, se distinge în școala primară din acel oraș, ea șt mai apoi, în colegiul Sf. Sava din București, prin firea lui retrasă de sburdălnieitle colegilor, promtă, decisă, dar foarte bună șt printr’o sârguință și inteligență ce se impun. Pe atunci, în perioada de formațiune ea stat a noastră, în perioada isto- rică a încercărilor noastre de a ne deștepta din somnul cel de moarte, nu aveam mijloace școlare ea azi, nici pro- fesori atât de calificați și ntet manuale. Haret s’a dedicat matematicilor, redaetându-șt singur eaetele de liceu, în lipsă 110 de manuale, cursuri, cari mal târziu sunt date tiparului și ajung să dirigeze toată gândirea matematică a liceelor și a studenților noștri până în timpul din urmă. Inseritn- du-se în facultate, în 1869, ajunge șt profesor suplinitor de matematici. Deci, din primul an de facultate, la 1874, la doi ani după luarea licenței, câștigă prin concurs prima bursă deschisă de țară, pentru studiul matematicilor la Paris, unde își ia în 1875 din nou licența cu o lucrare ee uimește pe sauanțtt profesori din acea cetate a științei. La 1878, în anul când România câștiga și formal, prin pacea dela Berlin, independența și când, prin premierea la Mont- pellier a lut V. Aleesandri ea autor al celei mai frumoase poezii dedicate gtntei latine, se ia act de eătră omenire și pe această cale, de existența unui nobil popor latin în ră- săritul Europei, atunei își susține Spiru Haret în fața areo- pagului științific din orașul luminii, la Paris, teza de doc- torat : „ Sur l’invariabilite des grands axes des orbites pla- net aires“. Această teză a fost un mare eveniment științific. Facultatea din Paris, felicită România, că produce și po- sedă asemenea talente.*) Lucrarea s’a tipărit în „Memo- riile Observatorului din Paris” și e citată de marii mate- maticieni. In această lucrare el combate pe matematicienii eu renume ea Mathteu și alții, cart susțineau chestiunea . invariabilității axelor planetelor. Ajunge profesor universitar. Este model. Ține prele- geri de o preeizlune șt claritate uimitoare. Punctual, el impunea prin exemplu. „Savantul, după el, trebue să fie omul eel mal desăvârșit al vremii sale; trebue să înfăți- șeze eel mat înalt grad de desvoltare morală atinsă până la el”.**) Spiru Haret a fost omul științei largi, nu al celei re- strânse în cadrul unei specialități. Știința pentru el era un mijloc de înălțare a nivelului cultural general. Caută să facă din ea un fluid, eare să pătrundă în adâncul vieții sub toate formele. De aceea el caută să stabilească, pe temeiul legilor njeeanteei cerești, legi de ordin social. Serie: „M6- *) Citat din uolumul omagial „Ale tale dintru ale tale”. **) Din broșura „Spiru Haret” de 1. Stmioneseu. 111 1* canique sociale" în limba franceză, în 1910. E o lucrare de curaj dar nu mai puțin de multă gândire, de profun- zime, întemeiată pe o studiere îndelungată a sociologiei, a acestei științe noui în care el erede eu toată convin- gerea. El caută să aplice și în problemele sociale axiomele din mecanica rațională. Precum în mecanică un corp ma- terial e redus la un punct, asupra căruia poate lucra o forță într’o direcție șt eu o anumită intensitate, tot așa în societate punctul, asemănător celui din mecanică, e în- fățișat prin indioid. Indiutzti, legați între ei prin anume ra- porturi, formează un corp social. Trei coordonate sociale ne pot indica euoluția unui indiuid sau a unei societăți: una eeonomieă, una intelec- tuală și alta morală. „Orice ciocnire produce în massa so- cială o pierdere de ființă vie. Și forța vie este singura și adevărata bogăție a întregii societăți. Datoria omului de stat este să cunoască toate cauzele cari ar putea provoca ase- menea ciocniri, să le studieze și să le previe. O lege ideală va fi și aceea care va determina o mișcare de translație întregului corp social, în senzul pozitiv al celor trei coor~ donate, astfel, ca toți membri societății să aibă parte egală de binefacerile legii*. „Legiuitorul are greaua sareină de a înlătura pe eât ua putea antagonismul dintre diferitele interese sociale. Presupunând eă o elasă restrânsă de cetățeni își creează un privilegiu în dauna majorității, eare e lăsată în igno- ranță, datoria bunului legiuitor e să sfarme monopolul clasei privilegiate, să-șt aleagă bune mijloace, să stea deasupra patimilor și slăbiciunilor obișnuite. Doința e ele- mentul principal al factorului personal. Omul are nevoie de o instrucție solidă pentru desvoltarea intelectului, eare trebue pus în serviciul unei voințe puternice, condusă de idei superioare. Factorul economie să fie numai un mijloc. Pentru aceasta trebue să se urmărească în primul rând modificarea naturei intelectuale șl morale a omului, eură- țându-i sufletul de urmele barbariei.*) *) „Mecanica cerească", citată de M. Nicolaeseu în cartea „Spiru Haret". 112 2. 8piru Haret ca mare pedagog. Însuși preocupările de ordin sociologie pe cari le-am anunțai mai sus șl cart au dat naștere unei opere de talia „Mecanicei sociale ne arată că Haret a fost un pedagog, un om pentru eare știința nu trebue să rămână numai un ciclu de principii abstracte, accesibile numai câtorva spirite alese, ei ea trebue să pătrundă în viata individului, a societății, prefă- cându-se in deprinderi, în legi, în reală activitate educa- tivă. Dacă adăogăm la aceasta faptul eă el, ea om de șeoala, a luptat esentialmente pentrn întemeierea șt orga- nizarea șeoalei șt rămânând prin această muncă a lui, scris cu litere de aur în analele șeoalei românești, nu t se mai poate contesta și acest titlu, de mare pedagog. Revistele de specialitate și-au îndeplinit datoria descriind pe larg sistemul său de învățământ. Noi mai trebue să menționăm că Haret a fost acela, eare în România veche a adus șeoala românească, în legătură eu cerințele vremii, eu postulatele unui Pestalozzl, Herbert, ete., dând atenția cuvenită prin legi, programe, ordine, conferințe didactice, conferințe so- ciale, cercuri culturale învățătorești, mișcării de primenire socială. A înființat „Revista Generală a învățământului“, un model de revistă, a democratizat școala, a ereeat legături firești șt trainice între diferitele instituții pedagogice, până la Universitate, a înființat „Casa Școalelor” șl „Casa Bi- sericii “, dând atenție fermelor, lucrului manual, ete. ete. 3. Haret ca un democrat convins și adevărat om po- litie. Din tot ee a lucrat se evidențiază în chip luminos grija pe eare a purtat-o el poporului de jos, masset mart a neamului nostru. Pentru aceasta erează el tot. O obliga- tivitate efectivă, o școală cât mai in legătură eu viața prac- tică. Nediferențierea șeoalei rurale față de cea urbană, în ee privește cuantumul minim de cunoștințe. înzestrarea școalelor dela sate eu localuri, material șl mal ales grija pregătirii unui personal didactic pentru popor. Toate ace- stea sunt preocupări ee vădesc spiritul democrație al ma- relui om. „ Săteanul — spune Haret într’un articol și repetă aceasta eu orice prilej — nu cunoaște pe acei ce pretind că-i vor binele, decât sub forma de prefect, subprefect, primar, perceptor și vătășel, toți aceștia înarmați eu legi 113 represive și putere de a-l pedepsi de multe ori pentru lu- cruri de cari el nici nu-și dă seama. Care din aceștia uin să se așeze la uatră, împreună cu el și să stea de vorba cu el, ea om eu om, pentru a-l învăța prietenește ceeaee e bun pentru el?“. Călăuzit de principiul sociologie al lui, demonstrat în Mecanica socială, prin raportul celor trei coordonate: in- telectual, moral, economie, Haret lucrează pentru progresul poporului în scopul acestei coordonate. Iși îndreptează privirea spre toate căile pe cari poporul sărac, lipsit de pământ, asuprit, ignorant, iși poate îmbunătăți starea eco- nomică inferioară, prin bănci populare, obștii de arendare, cooperative de producție, de desfacere, de consum, dar pune tot prețul cuvenit pe luminarea minții lui prin școală. Și de aici: reformarea șeoalei așa cum am arătat. De aci cursuri de adulai, înființare de biblioteci populare, cercuri culturale eu adulți pentru popor, serbări școlare, teatre sătești, serbări naționale. Dela el păstrăm mat accentuat res- pectul pentru oamenii mari ai trecutului, eăei el dădea in- dicații șt în ce chip se pot face comemorările celor uredniel. A organizat o acțiune puternică împotriva alcoolis- mului, a cerut sprijinul medicilor, agronomilor și tuturor oamenilor de bine. A înființat societatea pentru tipărirea bi- bliotecii populare „Steaua*, a întemeiat Liga și ziarul „De- șteptarea*, ziar popular. A susținut eu tărie binecuvântata revistă pentru popor „Albina". lar când își motiva aceste acțiuni nobile ale lui, pentru ridicarea poporului, avea curajul să afirme, scriind sau vorbind în parlament, așa cum reiese din aceste rânduri: „Astăzi*, spunea intrun articol despre chestia țără- nească, „nu este nici un om cu dreaptă judecată, care să nu înțeleagă că nu mai este cu putință ca țărănimea să fie ținută în afara mișcării intelectuale, economice și politice a țării. Exercitarea drepturilor cetățenești nu este un lucru ușor. Ea cere oarecare educație, fără care cei chemați să se bucure de drepturi noui, riscă a cădea pradă ambițio- șilor, intriganților și samsarilor de voturi sau să devină element de turburare și de nechibzuință în mersul trebu- rilor țării. 114 „De aceea a fost o mare greșală a oamenilor de stat, că în timp de atâtea decenii s’au desinferesat eu totul de chestia educației masselor populare. Și iată de ee eu con- sider ca o adevărată crimă, atitudinea acelora cari, sub pretexte absurde sau ridicole, caută să se opună măsu- rilor cari atât de târziu s’au luat pentru a recâștiga măcar în parte, timpul pierdut*. Haret deci, a scris, a vorbit, a lucrat efectiv pentru ridicarea culturală a poporului, pentru îndreptățirea lui la rolul politie egalitar, la îndreptățirea lui asupra pământului cum este azi. A fost prin urmare un adevărat democrat și mare om politic. tiarei a fost un mare român. Toată aetiuitatea sa amplă, a tot cuprinzătoare, a fost necontenit încălzită de cel mai sublim sentiment: iubirea de patrie. Haret a fost un mare patriot, un mare român. Toate legiuirile lui și le-a grefat pe acest sentiment. Gândirile, simțirile lui, despre o educație națională și le-a expus el clar în broșura „Școala naționalistă* din 1907, ea șl în raportul către Regele Carol l., în 1903. Vor- bind despre organizarea naționalistă a șeoalel din Ger- mania, căreia acest fel de educație l-a adus ridicarea la eulmea puterii, după Franța, ete., el conchide „Este lesne de înțeles că pentru popoarele mici, cărora nu le este permis a neglija nimic din ce le poate asigura existența neatâr- nată, ar fi o dovadă de orbire neauzită, dacă nu ar înțelege datoria ce o aude a face din școală pavăza naționalității lor*. „Datoria școalei este să desvolte și să întrețină iu- birea de patrie. Să desvolte în sufletul tinerimii iubirea ne- țărmurită de țară și sentimentul solidarității naționale. Copiii, tineretul, să se convingă că strămoșii lor au fost eroii ee au luptat și și-au vărsat sângele, ca să le conserve țara care-i adăpostește astăzi. Redeșteptați in inima lor aceeași aprinsă iubire de țară pe eare și ei trebue s'o aibă ca urmași ai acestor eroi. Siliți-vă a-i convinge că țara lor este cea mai bună țară, că neamul lor este cel mai viteaz, cel mai nobil, cel mai energic din toate neamurile. Existența unui popor nu este asigurată decât atâta timp cât toate ele- mentele lui sunt strâns unite și unire nu poate fi dacă în- 115 tregul popor nu crește și nu se întreține în simțirea de iu- bire de țară și de neam. Sufletul românesc trebue să fie inalienabil mai mult chiar decât pământul românesc*. „In ochii minții mele, spunea tot el la 1905, România viitoare nu se prezintă sub figura unui răsboinic, cu coiful in cap și cu mâna înarmată, ci sub aceea a geniului păcii și al luminii, propagând limba și cultura românească numai prin farmecul inteligența și geniul nostru propriu naționali* Acesta a fost sufletul luminos al lut Haret, alb în toată utafa, precum albă este piatra în care s’a imortalizat ființa lui fizică, Păstreze-i fiecare fiu al acestei țări icoana șl ur- meze-i fiecare, în limita puterilor de eare dispune șt pe orice fel de tărâm de îndeletniciri, pilda Dieții lui de ne- întreruptă muncă, închinată numai binelui public, neamului și patriei. 116 Îndrumări culturale. Festivalurile culturale și programele lor de I. Agârbiceanu. 1. „Astra“ are marele merit de a fi deșteptat mat întâi, la sate, Interesul țărănimii pentru festiualuri culturale, în regiunile dela apusul Carpaților. De peste șase decenii, prin despărțămtntele sale, ea a dus în mijlocul satelor mai întâi programul distracții?, instructlu șt edueatlu al așa-nu- mitelor „producții" culturale și artistice. Primele începuturi s’au făcut cu diletanțt din societatea cultă a orășelelor noa- stre, dar repede aceștia au fost schimbați eu elemente lo- cale, mai ales dintre țărănimea satelor. Inuățători șl preoți harnici șt dornici de înaintarea culturală a țărănimii, au făcut instrucția acestor diletanțt localnici șl l-au pus la lucru. Prin aceasta s’a dat un mare avânt festlualurilor cul- turale, atât prin încrederea ee a început să simtă poporul în propriile puteri, eât și prin simțământul de educativă mândrie, emulând sat cu sat. Festivalul cultural așa eum se desfășoară până azi în satele noastre, adaptat și de școală șl de alte instituții cul- turale, e realizarea „Astrei". Din tradiția ei trăim încă și azi. Tipul festivalului cultural sătesc, azi răspândit pe tot cuprinsul țării, a fost elaborat, eu decenii înainte de untre, de activitatea „Astrei". Trăsăturile principale ale acestui tip de festival sunt: 1. Producție pentru popor, pe înțelesul lut, eu elemente să- tești, nu cărturărești dela oraș; 2. Caracterul moral al pro- gramului festivalului; 3. Caracterul lui național; 4. Partea lui instructivă sau educativă; 5. Caracterul distractiv, eare nu se poate coborî nu numai în trivialitate, dar nici în aluzii distruetlqe, fie de ordin moral, fie de ordin național. Am putea spune că acest program a ereseut din în- suși sufletul și aspirațiile poporului. E de ajuns să amintim că până azi, diverse producții artistice fără perdea, cari 117 se servesc de unele trupe ambulante, cărturarilor ori ma- halagiilor orașelor, ar fi respinse eu huiduieli de un public sătesc, care s’ar simți ofensat în fața unui astfel de spectacol. 2. Bucuros ua recunoaște ori cine eă eu „producțiile culturale” dela sate, am făcut un pas înainte. Sfera mijloa- celor de hrană sufletească a poporului s’a lărgit. Ea po- veștile, poeziile, cimiliturile poporale, s’au adaos elemen- tele cari compun până azi programele festiualurllor noa- stre culturale la sate: deelamarea de poezii naționale sau religioase; cântece în cor; reprezentații teatrale; confe- rințe instruettue — în timpul mai nou documentate eu pro- ieețiunl; conferințe istorice sau de educație națională; pre- zentarea sau recomandarea cărților bune șl urednlee de citit, aflătoare în biblioteca satului ete. Prin aceasta poporul nostru a intrat în mrejile preo- cupărilor spirituale. S’a obișnuit a gândi și a-și pune pro- bleme în legătură eu necesitățile loeale sau ale uremii, — eu un cuvânt a pornit pe drumul eare duce la o mai in- tensă uiață spirituală, — singurul temei solid șt al unei mai bune vieți materiale. In chipul acesta a crescut și erește tot mai mult, din zi în zi, sentimentul de colectivitate națională. E o constatare cunoscută de toată lumea, care a ac- tivat la sate, eă un reușit festival cultural înviorează un sat mai mult decât nenumărate adunări eu earaeter politie. II înviorează în ee are mai nobil, deșteptând sau crescând sentimentul mândriei naționale șl încrederii în puterile proprii, punându-l probleme eare frământă multă vreme viața sa- tului eu tendință de realizare. Un bine întocmit și executat program cultural e ea o ploaie binefăcătoare asupra țărănime! noastre. De sigur eă programul acestor festivaluri trebue să întrunească unele eondlțiuni pentru a putea avea efectul dorit. 3. Din experiențele pe cari le avem până acuma, vom stărui asupra unor cerințe, în legătură eu programul festi- valurilor culturale. Mai întâi, o observare de ordin general: a) Aceste festivaluri nu trebue să fie prea dese. Două- irei la an, maximum patru, credem eă sunt de ajuns. 118 Și aceasta din două motiue. întâiul: nu avem posibi- lități localnice de a pregăti bune și cu efect festivaluri, la an, decât două-trei. Șt al doilea: poporul nostru încă nu este așa de avansat încât să simtă neuoia sufletească a unor producții culturale la termine dese și oarecum fixe. Festivalul cultural atrage până azi — deși cu treeut de șase decenii în unele regiuni, prin noutate, pvin caracterul de ceua sensațional. Ceeaee nu mai este cazul când se repetă în fiecare lună sau chiar la două săptămâni. întâiul motiv care militează pentru spectacolul cul- tural mai rar, e, credem, limpede pentru toată lumea. Or- ganizatorul și instructorul festivalului cultural e de obteeiu învățătorul ori preotul, mai de multe ori cel dintâi. Dată fiind munca și activitatea lui oficială, nu-i rămâne timp să pregătească multe și bune reprezentații de acestea. Elementele eu cari lucrează sunt, în majoritatea cazurilor - - alese din tineretul satului. Aceste elemente încă nu se află pe toate cărările. Știm din experiență că în răstimp de 5—10 ani învățătorul ori preotul e obligat a lucra cu aceleași elemente, fiindcă nu află altele potrivite, bine do- tate. Pregătirea unui festival cultural — când e vorba, mai ales, de o reprezentație teatrală sau de un concert al co- rului sătesc — cere mult timp, multe probe, multă risipă de timp șl energie. De aceea regula: programul cultural la date fixe, de mai multe ori pe an, — primejduește buna reușită șt poate aduce, ba chiar aduce, pierderea interesului popo- rului, un fel de desiluzie. Zece festivaluri cart isprăvesc cu destluzia țărănimii sunt mal păgubitoare decât nici un festival. Câtă vreme lucrurile s’au desuoltat în chip firesc, după necesitățile poporului, se întâmplă ea într’un sat, ea azi să fie o reprezentație poporală eu elemente localnice șt dot- trel ani să nu mal aibă loc alta. Ori și mai multă vreme. Dar era un eveniment și influența mai mult decât azi zece în serie. Nu numai pentrueă nu mat pot fi bine pregătite, adecă sunt prea* multe, el și din motivul al doilea: poporul încă nu e pregătit pentru festivaluri culturale sistematice. Ajunge suprasaturat, nu-l mat interesează șl-l plictisesc. 119 De aeeea noi credem eă e o direettuă greșită ee se dă, în afară de cadrele „Astrei“ — de către alțl factori cari impun, de pildă, o producție eulturală-artistieă eu elenii de școală odată pe luna sau tot la două săptămâni. Regula generală: să lăsăm ea festiualul cultural să nască din aspirația sufletească a satului. E o mare pri- mejdie să fie impus, să-l facem obligator. Festivalul eultural nu e permis să se banalizeze. El — pentru a fl un faetor de cultură — trebue să rămână cel puțin la considerația pe eare o are în oehli poporului: po- vestea, poezia poporală, Irozii, ritul colindatului ete. Trecând la întocmirea programului festivalului eultural vom observa eă el: b) Nu trebue să fie prea încărcat, să dureze prea mult desfășurarea lui; e) Să nu fie repetarea celui anterior sau al celui de aeum trei-patru ani; d) Să fie uariat; e) Partea distractivă să fie completată de cea instruc- tivă sau educativă; f) Să nu intre în program puncte de prea puțină im- portanță. Desfășurarea programului unui festival sătesc nu poate trece de o oră și jumătate, maximum. Cele mal potri- vite țin sți sau o oră. Dacă e o piesă teatrală în program» nu-i permis a mat pune șt altceva în program: conferințe» cântece, coruri. Aproape pretutindenea programele sunt prea încăr- cate. Am asistat la festivaluri cari au ținut 3 ore, ba și mai mult. Chiar șl festivalurile pur școlărești, de fine de an, spre pildă, sunt prea încărcate. Dacă se poate fine încordată atenția publicului un ceas, să fim prea mulțumiți. Tot ee depășește ascultarea eu interes șt eu plăcere, e nefolositor, ba ehlar primej- dios. Dacă în program e o conferință de maximum ¹/ᵢ oră, deelamările, cântecele, dansurile, nu pot trece de altă ju- mătate. Principial : șl în propaganda culturală leacul se dă eu lingurița, nu eu lingura cea mare. 120 Programul să fie variat. Cu atâta e mal distraetlu, mai ușor de ascultat, mat folositor. Un festtual în eare se pe- rindează și copii de școală și suflă fiecare câte o poe- zioară, când se repetă a zecea oară, are sala goală. Programe repetate de două ori pe an sau chiar la 2—3 ani nu mai au nici un efeet. Chiar când ar fi cele mal frumoase eorurl. „Asta o știm". „Asta am mai auzit-o". Când se aude așa între spectatorii țărani, festiualul e ratat. Și poeziile de declamat și cântecele, ba chiar și dan- surile, nu trebuese repetate decât — să zteem — după cinei ani. Sunt azi sate în cart învățătorul organizează de pildă 5—10 festivaluri culturale la an șt toate încep eu „Pe-al nostru steag" sau alta — aceeași cântare. Impresia pe eare o produce repetarea deasă a unor sunete din program e apăsătoare asupra publicului, des- curajatoare: „Apoi dacă tot astea le știți". De aceea în fiecare program să fie cel puțin 2—3 cân- tece, deseori noui. Iar poeziile să fie totdeauna altele. Che- stiunea e mult simplificată în satele eu desvoltare naturală, unde sunt 2—3 festivaluri la an sau la un an ori doi ani odată. Ea se pune mai ales în satele cărora li se impune o des- voltare artificială, împingându-le să faeă salturi mari. Dtn programul unui festival cultural, pentru a fi în tra- diția elaborată în chip firesc de aspirațiile poporului, nu poate lipsi partea educativă sau instructivă ort cât de seurt ar fi programul. Dacă nu e un vorbitor liber, trebue să fie un cetitor eare să citească un sfert de ceas dintr’o earte folositoare. Poporul instinctiv așteaptă și un profit mal sub- sistent decât singur cel distractiv. Șl dacă nu-1 are, ră- mâne deziluzionat. Dacă nu s’av putea insista asupra unei chestiuni ee-l interesează, se poate face cel puțin reco- mandarea unei cărți din biblioteca satului. * * * De sigur cele de mai sus nu cuprind decât unele ob- servări în legătură eu festivalurile poporale. Pentru a se putea ajunge la elaborarea unui program tip, ar fi necesar să- șt faeă mal mulți observările scoase din experiență, să se adune un material documentar. Am .și arătat rugămintea „Astrei" în această importantă materie. 121 Material pentru conferințe, șezători, ete. Nepotrivirea între prețurile produselor |ărănești și cele industriale. de Nieolae Martin. De vre-o câțiva ani încoace o mare sărăcie a pus stăpânire pe satele noastre. Izvorul acestei sărăcit se află în nepotrivirea dintre prețurile produselor țărănești șt cele industriale. S’a făeut socoteala că dela 1928 încoace (anul, în care reaua stare economică a țării a devenit amenin- țătoare) prețurile produselor țărănești au scăzut în mijlociu eu 75°/o, pe când cele industriale numai eu 2O°/ₒ. Aceasta înseamnă eă dela 1928 încoace puterea de cumpărare a țăranului a scăzut mal mult de jumătate, că aeelaș țăran, ea să cumpere aceeași cantitate de mărfuri, pe care a cumpărat-o în 1928, trebue să dea îndoitul produselor sale. Ca să ne facem ideie însă în ee măsură a scăzut pu- terea de cumpărare a țăranului dela 1914 încoace, dăm următoarele date : Un agricultor putea să cumpere în 1914 eu 100 kgr. porumb 50 kgr. fier, azi numai poate cumpăra decât 1?; putea să cumpere 199 kgr. ciment, azi numai 52; putea să cumpere 30 kgr. cuie, azi numai 10. („Uniunea Came- relor de comerț", Buletinul Nr. 43.) Urmările acestei stări de lucruri nu pof fi decât dintre cele mal rele. Țăranul nostru nu-șl mat poate înzestra gos- podăria eu lucrurile șl uneltele trebuincioase decât într’o măsură de tot mică, din care cauză sufere lucrarea pă- mântului; nu-și mai poate cumpăra îmbrăcăminte și încăl- țăminte, pentru el șt familie, decât de calitate îndoelnieă și eu trudă mare; eu greu îșl mal poate crește copiii la școală, pentru că n’are eu ee. Iar daeă ceasul rău îi mat trimite șt vre-o boală în casă, ne putem închipui nenoro- 122 elrea bietului țăran. Intre astfel de împrejurări gospodăria lui este sortită ruinti, iar familia decăderii. Să uedem acum cine a pricinuit nepotrivirea aceasta de prețuri de pe urma căreia sufere țăranul nostru. După credința celor mai mulți nepotrivirea aceasta au pricinuit-o: 1. înțelegerile dintre fabricanți de a-și vinde măr- furile la prețuri mari (cartelurile de prețuri); 2. Opreliștea mărfurilor de peste hotare (eontingentarea); 3. Vămile ur- cate pentru mărfurile din străinătate (tariful vamal); 4. Dările pe mărfurile de mare întrebuințare (taxele de consumație). Să le luăm pe rând. 1. Cartelurile de prețuri. Ce sunt aceste carteluri ? Sunt înțelegeri făcute de fabricanții dinlăuntrul țării ee produe aceeași marfă, prin cari se obligă să nu-și vândă produsele decât la un anumit preț și eare, în cele mai multe cazuri, este un preț de jefuire. Țăranii sunt siliți să cumpere la acest preț, pentru că nici un fabricant nu vinde marfa mai ieftin, iar din străinătate nu se poate aduee, din cauza opreliștii șt a vămii urcate. Câteva exemple ne vor lămuri măsura în eare aceste carteluri scumpesc viața. Geamurile până la 1930 se vindeau de cartelul fabri- cilor de stielă eu 105 Del metru patrat. In luna Martie a acestui an a luat ființă în orașul Ploiești o nouă fabrică de stielă, ee n’a voit să intre în cartel, vânzându-și marfa în liberă concurență. Prețul geamurilor a scăzut în seurtă vreme dela 105 Lei la 40. Vă puteți deci închipui cât a câștigat acest cartel de pe spatele satelor și orașelor 1 S’a întâmplat însă ea fabrica aceasta să înceteze lucrul și să închidă porțile. Cartelul de stielă a ridicat repede prețul geamurilor la 115.50 Lei. Dacă am aduee aceste geamuri din străinătate, ele ar costa, la Galați sau Constanța, numai 37.60 Lei, însă vama de Lei 64 la metru ne împiedecă să facem acest lucru. Să luăm acum produsele de fier. Legătura de tablă se cumpără Ia Galați eu 640 Lei; adusă din Anglia costă numai 380» Cuiele italienești — mai bune decât ale noa- stre — se pot avea la Galați eu Lei 6.20; cartelul flerului le vinde eu 10 Lei. Sârma adusă din Anglia ar veni la 123 'prețul de Lei 4.80; la noi se Diode eu Lei 10. („Situația actuală a comerțului românesc" de prof. N. S. Peneseu, senator.) Toate aceste mărfuri le-am aduce mat ieftin din străinătate dacă vama prea urcată nu ne-ar împiedeca, încât cartelul fierului dictează prețurile după plac. Cartelate sunt însă și uleiurile, cimentul, zăharul, hârtia, țesăturile de bumbac (cele imprimate) ș. a., tar anul acesta a mai luat ființă un cartel și anume cartelul de piatră vâ- nătă. Cum Țara Românească este o țară producătoare de «in, are nevoie de foarte multă piatră (700 vagoane) pentru stropitul uiței de uie. Prima grije a cartelului a fost ur- carea prețului eu 2.50 Lei la hgr., eeeaee la 700 uagoane înseamnă un spor de 17,500.000 Lei. Gândindu-ne acum eă prețul Dinului e aproape de einste, cum ar mal putea su- porta o urcare a pietrii vinete ? Din aceste câteva exemple se desprinde ușor învă- țătura eă așa-zisele carteluri scumpesc in chip simțitor uiața. Nu avem niei chiar slaba mângăere ca aceste câ- știguri mari, făcute pe spinarea populației, să între în mâini românești. Cartelurile ar trebui, deci, sau desființate sau puse sub supravegherea statului. 2. Opreliștea (eontingentarea). Ea sfârșitul anului 1932 (22 Noemvrte) s’a adus o lege, eare oprește aducerea de mărfuri din străinătate fără îngăduința Ministerului de in- dustrie șl eomerț. Legea aceasta s’a adus eu scopul de a încuraja vânzarea produselor țărănești peste hotare, aducând astfel cât mal mulțt bani în țară, de a stăvili adu- cerea de mărfuri din străinătate, ținând banii pe cât se poate în țară și de a apăra prin aceste măsuri valoarea banilor noștri. După 2 ani și jumătate de aplicare, legea a dat cu totul alte roade decât cele așteptate. Chemată să aducă în țară eât mai mulțt bani, dimpo- trivă, îl împuținează, precum ne arată cifrele următoare : In mii de Lei 1932 + Eei 4,710.269 — 1933 4- „ 2,428.978 — 1934 + „ 517.017 — 124 Chemată să încurajeze vânzarea produselor țărănești peste hotare o descurajează : 1932 — tone 9,056.959 1933 — „ 8,777.730 1934 — „ 8,852.306 Chemată să stăuileaseă aducerea de mărfuri dtn străi- nătate, dimpotriuă, îl dă auânt: în mii de Lei: 1932 — tone 449.980 Lei 12,011.325 1933 — „ 466.962 „ 11,741.850 1934 — „ 635.874 „ 13,095:971 iar în loc să apere ualoarea banilor noștri o micșo- rează eu ’/s, eeeaee face ca mărfurile aduse din străină- tate să fie tot eu atâta mai scumpe. Un alt izuor de scumpire a mărfurilor aduse din străinătate sunt dările ce se plătesc la sosire (suprataxa de eontingentare), dintre cari amintim doar câteva: Fire de lână nealbite, nerăsucite Lei 8'--- la hgr. r. n n albite „ „ 6 --- Țesături de lână, postavuri țărănești „ 48---- - Fire de bumbac, bătaia nealbită „ 1.60 n n » » albita „ 2 --- » n „ » „ urzală nealbttă „ 4 --- n r> r n n n albită „ 450 w T> Țesături de bumbac „ 15-25- Opreliștea aceasta de mărfuri ar trebui, deci , să fie sau desființată sau așezată pe alte temeiuri decât cele de azi. 3. Vămile. Pentru a nu mai aduce mărfuri din străi- nătate și pentru a face cu putință înființarea de fabrici, cari să producă în țară tot ce ne trebue, s’au așezat uămi mari pe toate mărfurile streine. Mulțumită acestor uămi a luat ființă, mal eu seamă dela Unire încoace, o mulțime de fabrici pentru a căror existență statul și populația țării au adus jertfe mari. A fost neuoie de aceste jertfe, pentru că fără ele n’am fi reușit să avem o industrie puternică șt 125 2 eare să acopere în. bună parte trebuințele noastre. Azi însă, eând bunul mers al industriei nu mat e amenințat,, când mașinile sunt plătite (amortizate), iar unele din fa- brici au rezerue mari din câștigurile de până acum, so- cotim că timpul jertfelor în paguba populației tării ar trebui să înceteze. Vămile sprijtnesc industria noastră în mijlociu eu 150%, iar la adăpostul acestui sprijin fabricanții țin înăuntrul tării prețuri prea mari la mărfurile lor. Câteva exemple ne nor lămuri asupra acestui sprijin: Țesături de lână, postavuri țărănești Eel 300 la kgr. A(ă de cusut pe mosoare •n n n r> gheme Țesături de bumbac 4500 „ , 7400 . 100 Vămile sunt, deci, o unealtă de scumpire a mărfurilor în folosul fabricantului șl în paguba populației. O micșo- rare a lor ar fi foarte bine venită. 4. Dările pe mărfuri de mare întrebuințare (taxele de consumație). Pentru ca să-și creeze izvoare nouă de venit,, statul a pus unele dări pe mărfurile, cari se întrebuințează^ mai mult. Astfel: Eel 70 --- la kgr. de Esență de oțet (80°); •n 14 --- n 7» 77 Zahăr; 71 25 --- n 77 77 Ceai; 7? 25'--- n 7? 77 Cafea; n 25'--- 77 77 n Drojdiute; 71 15'--- 7) 71 77 Parafină (din eare se fac făcliile- șl lumânările); y> 5'--- n 5) 77 Ulei; n 5 --- r> 77 » Orez curățit; r> 3 50 77 77 Sodă de săpun; n 0'20 77 71 Făină (taxa la făină va fi sporită după toate semnele eu 0.95 Eel); 5» 0'30 » 77 77 Ciment. In ce măsură apasă însă darea aceasta (urmată de alte dări mai miei) asupra produselor petrolifere ne-o aratăi grăitor de tot cifrele ee urmează: 126 La 1 uagon de 10.000 Kgr. lenziflă ușoară Benzină Bea Felrel MîlWllă Păenra Dare de consum 65.000 10.000 15.000 15.000 2.500 „ , drum 15.000 2.500 ---•--- 2.500 ---•--- „ comunală 1.200 1.200 700 600 300 „ pe cifra de afaceri 6.000 1.750 1.500 1.750 ---’--- Total 87.200 15.450 17.200 19.850 2.800 Transport per C.F.R. 8.800 8.300 7.500 4.100 4.300 96.000 23.750 24.700 23.950 7.100 1 uagon costă franco gara Sibiu 111.800 40.800 33.500 31.600 11.600 statul încasează afară deimpoz.peuenitș.a. 96.000 23.750 24.700 23.950 7.100 Fabricantului îi ră- mâne 15.800 17.050 8.800 7.650 4.500 Lumea satelor noastre se plânge șt de scumpirea bumbacului, fără să cunoască prletnele. Cifrele ce urmează vor lămuri îndeajuns de ce bumbacul, de eare nu ne putem lipsi, e așa de scump. La 1 pachet de 5 funfi (englezești) kgr. 2'50 se plătește: Bătaia nealbliă. Bătaia alină. Oiaală nealbltă. Bizală alină Vamă Lei 4 5 10 12’50 Suprataxă de eontingentare 7» 4 5 10 11’25 Taxă fixă 30 30 30 30 6% impozit pe cifra de afaceri » 9 10’20 10’20 14’25 Statul încasează la 1 pachet Lei 47 --- 50’20 6020 68 --- + 44% primă economică (valutară) r> 41’55 49'90 57’75 66 --- Total de pachet, fără spesele de transport Lei 88 55 100’10 117.95 134 --- Să vedem acum eare este soarta zăharului, un produs de cea mal mare însemnătate pentru viața satelor noastre. Se știe că zăharul are o foarte largă întrebuințare, ea leac șl ea aliment. Ca leac se folosește contra boalet seet, micșorând cantitatea de spută (seuipit) șt liniștind tusa. Zăharul are șt însușirea de a preîntâmpina unele boli, mai eu seamă tuberculoza. Folosul cel mare însă e în nutriția (nutremântul) omului. Pus în mâncări și în anumite băuturi, zăharul reușește să dea corpului omenesc căldura șl tăria trebuincioasă, întărind puterea de muncă a țăranului. Din 127 2’ nefericire însă țăranul român consumă cel mai puțin zăhar. Cifrele ce urmează Ilustrează această tristă stare : Țara: Consumul anual pe eap de locuitor Danemarca .... .....50.5 kgr. Anglia...... .....46.4 „ Suedia ..... .....45.2 „ Elveția ..... .....44.7 „ Austria..... .....30.2 „ Germania..... .....29.3 „ Belgia...... .....23.3 „ Franța ...... .....21.7 „ Polonia..... .....13.- . Italia...... .....10 - „ ]ugoslavia .... .....9.1 „ România..... .....4.7 „ Cauza eă țăranul nostru consumă așa de puțin zăhar este scumpetea. îi este greu să dea 31 Del pe 1 ehilogram de zăhar, bucăți, într’un timp când produsele lut se uând la prețuri de mizerie. Cercetând alcătuirea prețului la zăhar, găsim că taxa de consumație, darea de venit, darea de cifra de afaceri șt transportul pe C. F. R., dau la olaltă 24 Lei, eeeaee în- seamnă aproape 80°/ₒ din prețul unui ehilogram de zăhar. Aceasta faee ea țăranul nostru să se lipsească de un ali- ment de mare însemnătate pentru el, punându-și viața în pericol șl sleindu-și puterea de muncă. Toate acestea fae ea prețurile produselor industriale să fie prea ridicate față de prețul produselor țărănești, încât țăranul este silit să dea îndoitul și chiar întreitul produselor sale, pentru a putea cumpăra cantitatea de mărfuri fabricate, pe eare o cumpăra pe vremuri. Care ar fi leacul acestei stări de sărăcie pentru țăran? După credința celor mat mulți, leacul cel mai potrivit ar fi reducerea prețului produselor industriale la nivelul celor țărănești. Aceasta s’ar putea faee prtn desființarea carte- lurilor, așezarea opreliștii de mărfuri pe alte temeiuri, prin micșorarea vămilor, a dărilor șl taxelor pe mărfurile de mare întrebuințare. In elipa, în eare se va înfăptui un echi- libru de prețuri între produsele țărănești șl cele industriale, în acea clipă va dispare una din principalele cauze ale sărăciei noastre de azt. 128 Din activitatea „Astrei" culturale. Raportul Secret avi atu lui general al Secțiunilor științijice-litevare ale „Astrei", dela ZI Mai 1934—21 Mai 1935 de Ion Agârbiceanu. ON. ȘEDINȚĂ PLENARĂ! Dela raportul prezentat în anul trecut, în ședința plenară dela 21 Mai, am onoare a raporta în următoarele despre activi- tatea Secțiunilor noastre până la 21 Mai 1935. 1. Cu prilejul adunării generale a „Astrei", ținută la 8 și 9 Sept. 1934 la Târgul-Mureș, ședința festivă a Secțiunilor a des- chis-o dl preș. luliu Moldovan, în fața unui mare public, select. Conferențiarul festiv, dl Sextil Pușcariu, și-a desvoltat conferința „Perspective literare", de o deosebită însemnătate pentru mișcarea literară din Ardeal, cu concluziuni optimiste pentru noul avânt al literaturii din această regiune. A relevat importanța revistei „Gând românesc", ce apare sub auspiciile „Astrei", Conferen- țiarul a fost viu aplaudat. 2, In ședința plenară dela 16 Noemvrie s’a făcut comemo- rarea președintelui Secției literare, G. Bogdan-Duică, de către dl președinte luliu Moldovan și de către membrii Secției literare Ion Agârbiceanu și Olimpiu Boitoș. Comemorarea a fost deosebit de impresionantă, dispărutul savant fiind unul dintre cei mai mari prieteni și colaboratori ai „Astrei" în uitimele două decenii. Președintele arată că „Astra" se va î igriji să se picteze și să se așeze portretul lui G. Bogdan-Duică în sala de ședințe a Sec- țiilor. Dl P. Panaitescu propune, și secțiile primesc, să se ia ini- țiativa pentru a se realiza un bust la Sibiu, a fostului președinte delegat al Secțiilor. Secretarul dă citire scrisorii d-nei Constanța Bogdan-Duică, prin care avizează că ține.la dispoziția Secțiilor un libel de depunere la „Albina", a Secției literare și o dovadă dela Banca Națională, Aceste valori sau și ridicat și se păstrează la Secretariat. Dovada dela Banca Națională, Cluj, e asupra sumei 129 depuse de 50.000 Lei, iar libelul la data de 21 Iulie 1934 de Lei 30.450. Suma dintâi era destinată pentru tipărirea lucrării „Istoria literaturii ardelene dela 1848 până azi", pe care o pregătea ră- posatul G. Bogdan-Duică. Dl I. Lupaș anunță Secțiile că, din prilejul comemorării re- voluției lui Horia, D-sa a pregătit o lucrare comemorativă, care va apare ca Nr. 2 în biblioteca Secțiunii istorice. Dl preș. luliu Moldouan anunță că prin membrii Secțiu- nilor noastre s'a făcut o importantă anchetă în Secuime și alta în Banat. Concluziile cercetărilor vor fi desbătute în viitoarele șe- dințe ale Secțiunilor. Secretarul general arată că Adunarea generală a proclamat ca membri activi ai Secțiunilor pe toți cei propuși în ședința ple- nară dela 21 Mai 1934. Raportează că în Biblioteca poporală a „Astrei" au apărut următoarele lucrări, cercetate și recomandate de secțiuni: I. Lupaș: Scurt manual de istoria românilor; Petrea Dascălul: Tot omenia-i mai tare; Gh. Brânduș: Valorificarea muncii țărănești; E. Boșca: Poezii pop. din jud. Năsăud; D-na Monasterianu: Dragostea-pârdalnica (adapt. teatru pop.); Nic. Lupu: Noroc și veselie. Au rămas să fie tipărite în 1935: Olimpiu Boitoș: Povestiri eroice; G. Bujoreanu: Plante de leac și veninoase. Propune următoarele subiecte pentru Bibi. pop. în 1935 O piesă poporală; O broșură cu conferințe poporale: Zile mari; O broșură cu dovezi împotriva revizionismului; O broșură despre școlile superioare țărănești; O broșură cu materialul tratat în cea mai bună școală sup. țărănească. 3. In ședința plenară dela 25 Ianuarie dl I. Matei evocă fi- gura lui Nicolae Cristea, iar dl D. Petruț a lui Zaharia Boiu, dela nașterea cărora sau împlinit 100 ani. Amândoi conferențiarii au fost călduros aplaudați. Cele două figuri culturale ale veacului trecut au trăit pentru câteva clipe în mijlocul nostru. Pentru Biblioteca poporală Secțiunile, prin raportorul Secției literare I. Agârbiceanu, mai recomandă: Stâlpul satului, piesă po- porală de Petrea Dascălul, și o broșură’de poezii poporale, din co- lecția I. Dumitrașcu. Iar prin raportul dlui Sabin Opreanu reco- mandă o monografie: Praid, Un sat secuizat, de I. Dumitrașcu. Manuscrisele trimise pentru Bibi. pop. „Creșterea ovinelor", cu recenzie nefavorabilă, de dl prof, Grigore Sârbu și „Creșterea 130 bovinelor¹¹, tot cu recensia nefavorabilă a dlui I. Oțoiu, au fost retrimise la Comitetul central. Dl V. Stanciu, preș. Secției șt. na- turale a pregătit și a înaintat o conferință poporală model despre: „Bogățiile miniere ale Munților Apuseni". Pentru valoarea ei deo- sebită se va publica și în „Transilvania" și într’un volumaș din „Bibi. pop. Astra“. 4. In ședința plenară dela 19 Februarie dl Dr. P. Râmneanțu a prezentat concluziile cercetărilor de analiză a sângelui a popu- lației din Secuime, făcută sub auspiciile subsecției eugenice și biopolitice. întreaga ședință a fost umplută cu această expunere de o capitală însemnătate pentru stabilirea originii etnice din ju- dețele Ciuc, Odorheiu, Treiscaune și o parte a jud. Mureș. Ana- liza sângelui s’a făcut la 22.000 locuitori. E cea mai vastă cer- cetare ce s’a făcut la noi în acest domeniu. Materialul adunat va fi publicat într’un volum. Dnii I. Moldovan, S. Dragomir, R. Vuia au arătat importanța deosebită a cercetărilor și felicită pe dl Râmneanțu și colaboratorii pentru munca de câteva luni, 5. In ședința plenară dela 7 Martie dl Dr. L. Daniello, pre- ședintele echipei grupării „Gând românesc", într’o foarte intere- santă conferință, arată cum s’a făcut ancheta dela Măguri, prin 17 colaboratori, anchetă inițiată de desp. Cluj al „Astrei“. Cei mai mulți din anchetatori sunt membri ai Secțiunilor noastre. Dl Dr. Daniello arată cercetările făcute de echipa medicală și prezintă o parte a concluziilor la cari s’a ajuns. Asemenea prezintă și rezultatele anchetei biologice. Membrii secțiilor au constatat marea importanță a acestei anchete și și-au exprimat dorința ca anchete similare să se facă și în alte regiuni ardelenești. Felicită pe dl Dr. L. Daniello și pe cei 17 colaboratori anchetători în diferite domenii. Materialul adunat se va publica într’un mare volum, dim- preună cu concluziile. 6. In ședința plenară dela 28 Martie, a vorbit dl Tiberiu Morariu tot despre ancheta dela Măguri, sub raport topo-geo- grafic și etnografic, relevând și insistând asupra unor obiceiuri străvechi descoperite în aceea comună de munte: focul viu, cultul falusului, subt numele de „moșii". Descoperirile acestea vor face mare vâlvă între etnografi. Dl I. Prodan, a vorbit despre Originile comunei Măguri, prezentând rezultatele anchetei făcute de echipa istorică. Amândoi 131 conferențiarii au fost aplaudați călduros și membrii Secțiunilor au constatat importanța anchetei și sub acest raport. 7. In ședința plenară dela 11 April a vorbit dl Romul Vuia despre „Așezările rurale în România și vechimea lor“. Confe- rința a fost însoțită de proiecțiuni, din care cauză s’a ținut la Universitate. Dl R. Vuia, cu un mare aparat științific, arată că satul românesc e cel mai vechiu în Ardeal, făcând un studiu comparativ cu satele din alte țări și cu cele străine dela noi. 8. Secretariatul general a continuat și în anul acesta a pu- blica săptămânal articole de interes general cultural, național, economic, în următoarele ziare poporale: Foaia Poporului, Sibiu; Unirea poporului, Blaj; Poporul românesc, Chitila; Neamul ro- mânesc, Vălenii de munte; Foaia noastră, Cluj; Glasul Ardea- lului, Cluj. Câteva în „Albina" și „Cuvânt moldovenesc". în- semnez că gazeta din Chișinău, o foarte bună gazetă poporală, numai rar mai publică din articolele trimise de mine, după ce înainte le publicase câțiva ani regulat. Gândesc că din lipsa de spațiu la gazetă. Mai observ că, deși toate articolele mele săptă- mânale poartă mențiunea: Dela Secțiile Astrei, în unele ziare se omite această mențiune, dându-se numai iscălitura mea. In chipul acesta Secțiile au ținut contact săptămânal cu masele cititorilor țărani, abonați la ziarele pomenite. Toate chel- tuelile împreunate cu biroul Secțiilor, poștă, cursor, tipărituri, se acoperă din onorarul ce se dă Secretariatului. 9, Aduc la cunoștința Secțiunilor că e nădejde să avem în curând un studio pentru Radio la Cluj, care va fi legat de postul dela Bod. Membrii noștri vor avea atunci un teren de largă ac- tivitate culturală, fiind a se lua în programul Studioului dela Cluj și o oră a „Astrei". Mai menționez cu mândrie pentru membri Secțiilor noastre cele două reviste ce apar aici sub auspiciile „Astrei" : La Revue de Transylvanie, ajunsă la voi. IV., condusă de dl S- Dragomir și dl D. Roșea și „Gând românesc", de sub conducerea dlui I. Chinezu și dl Boitoș. Amândouă revistele sunt scrise în mare parte de membrii Secțiunilor noastre. Cea dintâi menținându-se la programul ei strict științific a publicat în cele 4 volume studii extrem de bogate, care răstoarnă multe din temeiurile propagandei revizioniste în străinătate. Cea de a doua aduce contribuții literare, culturale, științifice de va- 132 loare. Amândouă revistele și-au stabilit o bună reputație în in- tervalul așa de scurt, de când apar, Deasemenea unii membri ai Secțiunilor au colaborat în cursul anului trecut și la revista „Tran- silvania", buletin de tehnică culturală. ON. ȘEDINȚĂ PLENARĂ, DOMNILOR MEMBRI, Rugându-vă să binevoiți a lua spre știre raportul de mai sus, vă rog să desemnați un conferențiar pentru Adunarea ge- nerală din acest an. Cluj, la 21 Mai 1935. Secretariatul general al Secțiilor. ION AGĂRBICEANU. Raportul Secției literare. Secția a avut de îndurat o mare, ireparabilă pierdere, prin moartea președintelui G. Bogdan-Duică. Mai mulți membri ai Secției au colaborat la „Transilvania" și „Revue de Transylvanie". Dl H. Petra-Petrescu a îngrijit de biblioteca pop. a „Astrei" și a redactat calendarul. I. Agârbiceanu a scris săptămânal articole pentru șase gazete, a cenzurat diferite manuscrise intrate pentru „Biblioteca poporală". A ținut conferințe în cadrele „Astrei". Cluj, 10 Mai 1935. Secretariatul Secțiunii: I. AGĂRBICEANU. Dare de seamă despre activ. Secției medicale și biopolitiee pe 1934—1935 Din cauza greutăților materiale (Secția n’a avut nici un buget pe anul trecut) ne-a fost imposibil să desvoltăm o activitate independentă mai largă, atât la Cluj, cât și în celelalte centre din Ardeal. Membrii noștri au activat în cadrul manifestărilor despărțămintelor. Trebue de altfel să remarcăm, că unele dintre cele mai active despărțăminte ale „Astrei", cum sunt cele dela Cluj, Brașov, Sighet, Reghin, sunt conduse actualmente de medici. Ct\, toată lipsa de mijloace munca depusă de membrii noștri este, totuși, apreciabilă. Ea a constat pe de-o parte în continuarea propagandei igienice prin conferințe cu proiecțiuni și prin diverse publicațiuniᵣ 133 pe de altă parte în anumite realizări practice, în domeniul me- dicinei preventive. In ce privește conferințele nu putem da aci cifra lor exactă, fiindcă nu am primit încă rapoarte dela toate cercurile noastre culturale, numai în centrele Cluj, Brașov, Reghin și Sighet nu- mărul lor se ridică la 405. In domeniul propagandei trebue să menționăm în mod deo- sebit activitatea cercului Reghin, care și-a procurat singur, din bani donați de președintele său Dr. Nicoară, un aparat cinema- tografic cu mai multe filme medicale, pe cari le-a rulat în 60 de comune. Secretarul Secției medicale a ținut la Cluj o conferință pentru intelectuali, vorbind despre „Sănătatea satului românesc dinAr- . deal". La Cluj s'au ținut 6 conferințe pentru soldați. O propagandă igienică, mult mai eficace decât cea prin con- ferințe, a fost întreprinsă de Secția noastră prin numeroase lecții de igienă, pe cari membrii noștri le-au ținut în cadrul Școlilor țărănești ale „Astrei". Semnalăm aci că la Reghin s’a organizat pentru prima oară un curs de igienă pentru femei, cu 40 participante, cari au fost instruite în privința alimentației adultului și mai ales a copilului, în igiena prenatală, primul ajutor în caz de boală etc. La capitolul realizărilor trebue să menționăm în primul rând ancheta sanitară Întreprinsă în comuna Măguri, jud. Cluj, în cursul căreea s’a examinat, fizic și radiologie, aproape întreagă populația satului, pentru a se depista tuberculoza. S'au făcut aproape 1000 analize bacteriologice pentru sifilis, s’a stabilit starea igienică a populației prin anchete amănunțite, intreprinse în fiecare familie, s’a studiat alimentația populației și în fine s’a întreprins un studiu demografic al satului Măguri. La această anchetă, care a durat 2 săptămâni, au participat domnii: Dr. Daniello, Râmneanțu, Benetato, Ardeleanu și Săcărea, ajutați de mai multe surori de ocrotire. Rezultatele ei vor fi în curând publicate în monografia sa- tului Măguri și în diverse reviste științifice. O altă cercetare importantă, inspirată de dl prof. luliu Moldovan, președintele „Astrei" și condusă de dl Petru Râm- neanțu, a fost asupra originei etnice a populației din Sud-Estul Transilvaniei, pe baza compoziției serologice a sângelui. 134 Concluziile la cari se ajunge după ce se examinează sân- gele, recoltat dela 20.092 persoane din Sud-Estul Transilvaniei, demonstrează că secuii din județele Ciuc, Odorheiu și Trei-Scaune, în general, au aceeași origine etno-antropologică ca și românii. Rezultatul anchetei este publicat în „Buletinul Eugenie și Biopolitic" (voi. VI.) Nr. 1—2—3, din anul 1935. „Buletinul Eugenie și Biopolitic" al „Astrei" a reapărut la 1 Ianuarie 1934. Anchete sanitare cu caracter mai limitat, mai ales în cazuri de epidemii, au fost organizate în mai multe comune din jud. Brașov și Mureș. Tot în aceste județe s’au făcut de către membrii noștri, aproximativ, 25.000 vaccinări pentru combaterea difteriei, scarla- tinei și tuberculozei. Pentru a coordona activitatea tuturor cercurilor noastre de medici, Secția noastră a hotărît, într'o ședință ținută la Cluj, la 19 Mai, a. c., și la care au participat mai mulți membri din pro- vincie, să țină în fiecare an, cu ocazia Adunării generale a „Astrei", una sau două ședințe plenare, în care să se prezinte rapoarte despre anumite probleme importante și să se discute programul pentru anul viitor. Cele dintâi ședințe de acest fel urmează să se țină la Satu-Mare, discutându-se tehnica propagandei igienice, chestiune, despre care va prezenta un raport dl Dr. Daniello și tehnica anchetei sanitare, chestiune prezentată de dl Dr. Stoichița. O mare parte din activitatea Secției medicale și biopolitice se desfășoară în cadrul subsecției sale de educație fizică, despre care s'a întocmit un raport special. Președinte: Prof. I. HAȚIEGANU. Secretar: Dr. L. DANIELLO. DOMNULE PREȘEDINTE, ONORATĂ ADUNARE, La 11 Mai 1935, când s'a făcut darea de seamă și s'a votat biroului descărcare asupra gestiunii financiare din 1934/35, Sec- țiunea avea la Banca „Albina" din Cluj depuneri de 9747 Lei, în libelul Nr. 8279 și 67.359 Lei în libelul Nr. 10.308, în total 77.106 Lei. Cheltuelile din acest an s’au urcat la suma de 9220 Lei. 135 Secția istorică cu durere aduce la cunoștință să în cursul acestui an a pierdut prin deces pe membrii săi activi N. Togan și V. Lazăr, pe cari i-a comemorat prin cuvântul dlui vicepre- ședinte I. Lupaș, în ședința din 30 Ianuarie 1934. Publicațiunile Secțiunii noastre au sporit prin monografia dlui vicepreședinte I. Lupaș: „Răscoala țăranilor din Transilvania în anul 1784“, tipărită ca Nr. 2 din „Biblioteca Istorică Astra". Secțiunea noastră, având banii blocați, numita monografie s’a ti- părit cu ajutorul material al Societății Mica și al L. A. R., am- bele primind în schimb un număr corespunzător de exemplare din această lucrare, conform hotărîrii consemnate în procesul verbal al ședinței din 11 Oct. 1934. Ținem să menționăm că în aceeași ședință s’a decis a fi reținute 300 exemplare pentru a fi vândute în beneficiul Secțiunii noastre. In ceeace privește activitatea științifică a membrilor Sec- țiunii noastre, amintim că dl vicepreședinte I. Lupaș, a mai pu- blicat lucrarea „Trecutul nostru românesc — scurt manual de istorie națională” — apărut ca Nr. 209—212 din „Biblioteca po- porală a Asociațiunii", apoi studiul „L'Empereur Joseph II et Horia", precum și un necrolog asupra lui Vasile Goldiș, tipărite în revista „Revue de Transylvanie’*. Dl Silviu Dragomir a continuat publicarea revistei „Revue de Transylvanie¹’, colaborând cu următoarele studii: „La conven- tion scolaire entre la Roumanie et la Yugoslavie et son applica- tion“ ; „La Hongrie et le probleme de la Transylvanie" ; „France et Transylvanie"; „La politique minoritaire de la Roumanie" ; „Les martyrs de l'ignorance"; „Les modifications de Ia loi sur Ies minoritaires"; „Les Roumains de Transylvanie et le revisio- nisme hongrois". Dd. C, Marinescu, C. Daicovici, I. Crăciun și I. Moga au colaborat la revistele „Revue de Transylvanie" și „Gând Românesc". Deosebit de ședințele administrative Secțiunea noastră a ținut în ultima Miercuri a fiecărei luni ședințe cu caracter științific, în cadrul cărora s’au făcut următoarele comunicări: I. Lupaș, Cercetări biologice privitoare la poporul român. C. Marinescu, Un tratat militar necunoscut al lui Despot Vodă. C. Daicovici, Contribuții la istoria Daciei Porolissensis și Malvensis. 136 I. Moga, Părerile istoricului maghiar Emeric Lukinich despre individualitatea istorică a Transilvaniei. O. Podea, Darea de seamă despre publicațiunea Istoria Ro- mânilor de Seton Watson. Conferințe în cadrele „Astrei“ au ținut: D-nii I. Lupaș S, Dragomir, C, Marinescu, St. Meteș, C. Daicovici și I. Moga. De încheiere amintim că în ședința din 30 Ianuarie 1935 s’a decis ca Secțiunea să pregătească o serie de monografii, în- fățișând istoria Românilor în lumina ultimelor rezultate științifice. In acest scop s'au angajat a lucra : dl Daicovici: Epoca veche până la părăsirea Daciei, iar dl S. Dragomir: Epoca năvălirilor până la invaziunea Tătarilor. Cluj, 18 Mai 1935. p. Președinte: /. LUPAȘ. Secretar: I. MOGA. Darea de seamă despre aetiuitatea Secției artistice a „A.strei“ pe 1934/35. Secția artistică relatează și de astă dată despre activitatea oare s’a desfășurat în sânul Conservatorului de muzică „Astra" din Brașov, care în Iunie, a. c., împlinește al 7-lea an al exi- stenței sale. Ca și în anii precedenți această activitate s a desfășurat pe de o parte prin instrucția sistematică acordată elevilor săi — și în anul acesta peste 100, pe de altă parte prin concertele interșcolare (3), date de elevi și de muzica de cameră (10), date de profe- sorii Conservatorului în scop de propagandă a muzicei clasice. Pe lângă toate rezultatele, de țoală lumea apreciate și re- cunoscute, în acest an s’a sistat Conservatorului și ultimul ajutor bănesc de Lei 10.000 lunar, pe care l-a avut până aci dela Primăria municipiului Brașov, rămânând ca de aci încolo acest institut de artă să se susțină — dacă va fi posibil — exclusiv din taxele de învățământ încasate dela elevi. Nu mai puțin regretabilă este nestrămutata hotărîre a di- rectorului Conservatorului, dl Constantin Bobescu, de a părăsi Brașovul la finea anului școlar curent. Plecarea dsale, înseamnă nu numai* o mare pierdere pentru însăși instituția noastră, ci — în general — pentru înaltul nivel al manifestațiunilor muzi- cale publice, aranjate și conduse într'un șir de ani de dsa. In 137 viața muzicală a orașului nostru rămâne un gol care în curând cu greu se va mai putea împlini. Dl Dr, Coriolan Petran a publicat următoarele lucrări în cadrele Secției artistice: Studii, articole, recenzii: 1. „L'histoire de l'art hongrois au service du revisionisme" în „Revue de Transylvanie" I. 1, 1934; 2. „La part des trois nationalites de Transylvanie dans la formation de son caractere artistique". „Revue de Transylvanie" I. 4, 1935; 3. „Miiller Reitzenstein-Rosemann; Die deutsche Kunst in Siebenbiirgen" (Recension) in „Revue de Transylvanie" I. 4, 1935 ; 4. „Bisericile noastre de lemn din Ardeal în lumina recen- telor aprecieri ungare" în „Gând Românesc" II. 5, 1934; 5. „România în imagini" în „Gând Românesc" II. 6, 1934. 6. „Cercetări recente asupra barocului din Ardeal și Cri- șana" în „Gând Românesc" III. 1, 1935; 7. „Discuții asupra sintezei artei ardelene" în „Gând Ro- mânesc" III. 2, 1935; 8. „Discuții asupra sintezei artei ardelene" în „Gând Ro- mânesc" III. 4, 1935 ; 9. „Die Gleichwertigkeit der europăischen Rassen" în „Gând Românesc" III. 5. Conferințe: „Istoria artei ungare în serviciul revizionismului", conferință ținută la Cluj, în localul Secțiilor, în 1934. Brașov, 18 Mai 1935. Președinte: T/B. BREDICEANU. Raportul Secției soeial-eeonomiee către ședința plenară a: Secțiunilor „Astrei*'. Dat fiind, că dintre cei 12 membri activi ai Secțiunei social- economice 4 au decedat, iar alți patru și-au transpus domiciliul definitiv la București, apoi unul locuind la Sibiu, afară de sub- semnatul mai numără numai încă 2 membri activi în Cluj. Astfel fiind, activitatea Secției în anul expirat s'a redus numai la aceea că s'a achitat de însărcinările primite dela Centru. 138 Observăm aci în deosebi referatele asupra lucrărilor desti- nate de a fi publicate de „Astra". 1. „Creșterea ovinelor", recenzată de dl profesor Gr, Sârbu și 2. „Creșterea bovinelor", recenzată de dl profesor I. Oțoiu, membru corespondent. Din cauza descomplectării Secției în măsura arătată mai sus, nu am mai putut întruni nici cel puțin 3 membri spre a face pro- puneri pentru cooptarea de noi membri, ca secțiunea să poată cât de cât funcționa. Pentru completarea Secției voi face pro- puneri prin Comitetul central On. Adunări generale. Președinte: Dr. M1HAIL ȘERBAN. Raportul Secției Științelor naturale. DOMNULE PREȘEDINTE, ON. ADUNARE GENERALĂ, Secția științelor naturale, în lipsa mijloacelor materiale, a fost nevoită să-și restrângă activitatea în anul 1934. Membrii Sec- ției au publicat mai multe lucrări în diferite reviste, ziare și cărți. In cursul anului trecut Secția a pierdut pe valorosul său membru fost președinte, Dr, Ambr. Chețianu. In cadrul Secției științelor naturale a ținut, în sala de ma- tematici a Univ, dl prof. P. Sergescu o conferință asupra Istoriei științelor la Români, conferință care a fost cercetată de mult pu- blic din oraș, avizat prin afișele ce Secția le-a tipărit cu această ocazie. Dl V. Stanciu a ținut o conferință la Sebeș-Alba asupra credințelor religioase ale omului primitiv. O conferință model a fost prezentată din partea Secțiunei: „Bogățiile miniere ale Munților Apuseni". Dl Dr. G. Bujoreanu a prezentat un manuscris cu titlul: „Boli, leacuri și plante de leac, cunoscute de țărănimea română". Fondul Secțiunei depus la „Albina" cu libelul de depunere Nr. 6489 în suma de Lei 55,322 s’a redus conform cu dispozi- țiile legii conversiune! la suma de Lei 48.108. Sperăm că în viitor ni se va putea elibera această sumă, ca să o folosim pentru sco- purile Secției. Cluj, 21 Mai 1935, Președinte : VICTOR STANCIU. V.-secretar: E. POP. 139 Secția geograjicm-etnograjlea. DOMNULE PREȘEDINTE, ON. COMITET, Activitatea Secției geografice-etnografice a „Astrei", a des- voltat în anul curent următoarea activitate: Membrii Institutului de geografie și studenții înaintați, au -desfășurat în mai multe sate o activitate variată și utilă, după îndrumările directorului, prof. V, Meruțiu. Stând de vorbă cu sătenii, au adunat date interesante pentru studii monografice, dintre cari unele au ajuns la încheere, gata de publicat. Anexez la sfârșit o listă a acestor monografii. Deosebit, în senzul popularizării, membrii acestei Secțiuni au desfășurat, în anul 1934/35, următoarea activitate, publicând mai multe broșuri: Dl Tiberiu Morariu, a publicat următoarele broșuri: a) Noui contribuțiuni la păstoritul Evreilor maramureșeni, Sibiu 1934; b) Satul lui Coșbuc, Cluj 1934; c) Prin Munții Rodnei, București 1935, Dl Laurian Someșan: Păstoritul în Munții Călimani, Bucu- rești 1934. D-ra Alexandrina Hațiegan: Câteva contribuțiuni asupra ba- smului Văii Sebeș, Cluj 1934. Dl Radu V. Meruțiu: Contribuțiuni la studiul regiunei Baia- Mare—Baia-Sprie, Cluj 1934. Dl Tiberiu Morariu a ținut câteva conferințe: 1. In cadrul „Astrei", Secția Cluj, în ședința din 28 Martie a. c., a vorbit despre: „Rezultatul cercetărilor monografice din corn. Măguri, sub raport antropogeografic și etnografic"; 2. In Salva, jud. Năsăud a vorbit despre: „Importanța cre- șterii oilor și valorificarea produselor"; 3. A lucrat, în cadrul grupării „Gând Românesc", la an- cheta monografică-socială a comunei Măguri. Lucrări monografii geografice privitoare la diferite regiuni din Transilvania. 1. Plasa Sibiu: Binder Heda, 2. Plasa Ocna Sibiu: Stanca Doina, 3, Regiunea Ecedului (jud. Satu-Mare): Sălăgean Eleonora, 4. Valea Nerei: Vior Maria, 5. Situația prezentă a pop. agric. 140 comunelor de pe malurile Oltului ardelean: Micu Veturia, 6. Valea Turului: Maca vei Emil, 7. Plasa Miercurea Nirajului: Pântea Lucia, 8. Valea Pojortei și Valea Sâmbetei: Negrea Valeria, 9. Plasa Arpașul de jos: Stanislav Emilia, 10. Beretăul și împrejurimea: Margareta Popa, 11. Plasa Abrud: Silaghi Angela, 12. Plasa Șercaia: Popa R. Maria, 13. Regiunea de șes din Satu-Mare: Burai B., 14. Plasa Gârbău: Podoabă Lucia, 15. Regiunea plasei Mocod: Vida Leontina, 16. Valea Câmpiei Ardelene: Hărșan Olivia, 17. Plasa Zălau: Rusu Livia, 18. Plasa Vișeu: Timiș Au- relia, 19. Regiunea salină dela Turda : Vlasa Maria, 20. Basinul superior al Bistriței Aurii: Sasu Viorica, 21. Plasa Copalnic-Mă- năștur: Sovrea Minodora, 22. Plasa Ileanda-Mare: Lazar Livia, 23. Comuna Rășinari: Schiau Adrian, 24. Plasa Tileagd: Bulzan Tiberiu. Președinte: Prof. V. MERUTIU. Raport asupra activității Secției de Educație Fizică a „Astrei" „Șoimii Carpaților" pe anul 1934—35. Secția de Educație Fizică a „Astrei" și-a continuat cu aceeași intensitate activitatea din anul trecut. S'au creat în 1934 — 35 10 organizații de șoimi în județul Cluj, în comunele: Ciucea, Așchi- leul mic, Berind, Coruj, Călățele, Chirea, Someșul rece, Borșa, Vultureni, Suat și tara. împreună cu organizațiunile mai vechi avem în județul Cluj — în total — 30 de comune, cari lucrează sistematic după programul nostru de educație integrală, întregit de „Astra" Secția Medicală și Biopolitică, Despărțământul Cluj. Ideologia șoimărească a prins rădăcini adânci în sufletul ță- ranilor. Introducerea acestei organizațiuni la sate credem că mar- chează o nouă etapă în desvoltarea culturală a țăranilor. Ele- mentele sătești sunt foarte disciplinate și se pot lăsa ușor modela atunci când au conducători entuziasmați, cari știu să sacrifice cât de puțin pentru ridicarea nivelului cultural al fiecărui cătun. Putem enunța că în satele din județul Cluj, unde s'au înființat or- ganizațiile șoimărești ale „Astrei" ele au schimbat aspectul satului prin participarea lor activă la renașterea culturală și biopolitică a țăranilor. Toate organizațiile sătești au desvoltat programul schițat de centru: conferințe, lecturi, teatru, dansuri naționale, costumul na- țional obligator pentru fiecare membru. S'au făcut exerciții de 141 3 gimnastică. In fiecare din aceste comune avem coruri țărănești- Nu a lipsit nici conținutul religios, pentru a le da educație in- tegrală. Aproape în toate comunele „șoimii" au format coruri bi- sericești. Fiecare organizație poate fi considerată ca un nucleu cultural. Prin propaganda activă, țăranul nu mai este un simplu spectator, el ia parte efectiv la toate manifestațiunile, simțindu-se răspunzător pentru reușita serbărilor. In fiecare Duminecă am fost invitați de diferite sate pentru a asista, de cele mai multe ori, ca spectatori la manifestațiunile culturale înălțătoare și reconfortante ale „șoimilor". Preocupările noastre s’au redus numai la coordo- narea programelor de muncă și îndrumări prin conferințe. Organizațiunile șoimărești nu s'au mărginit numai la o acti- vitate îngrădită în sfera satului, ci au organizat mici turnee cul- turale cu program de teatru, dans, cor, gimnastică în satele din jur, ajungând și până la 20 kilometri depărtare, dovedind prin propagandă activă, că înțeleg ideologia noastră de sănătate, dis- ciplină și conștiință națională. Aceste turnee au înafară de im- portanța propriu-zis culturală — mai ales pe aceea de a desvolta emulația între sate. Ele trezesc în primul rând ambiția satului, care pornește în turneu, apoi trezește interesul satelor prin care trec până în comuna unde desfășurarea programului executat de săteni este nespus de instructiv și sugestiv. Cele mai frumoase succese, atât în ce privește organizațiu- nile existente, cât șinoile organizații, le-am obținut prin aceste turnee. In fiecare din ele am vizitat 5—6 sate vecine, unde — de sigur — cu timpul, se vor face înjghebări similare. Bunul mers al organizațiunilor a fost asigurat în existența și funcționarea Caselor Naționale. In Suat se inaugurează ase- menea casă în 26 Mai, iar la Mociu și Sâncrai s'au început lu- crările pentru o clădire similară, „șoimii" dând contribuțiunile lor prețioase. In cursul acestui an am înființat și instruit două fanfare ță- rănești, în comunele Suceag și Feleac. Organizațiunile mai vechi cu o disciplină adâncă în întreaga lor activitate au luat parte la câteva serbări mari, dovedindu-se demne de rolul important, pe care l-au avut în desfășurarea progra- mului. La adunarea generală a „Astrei" dela Tg.-Mureș, atât concertul, dela „Teatrul Național", precum și festivalul, dela „Arena sportivă", au stârnit uimirea și admirația întregului pu- 142 blic, iar serbarea de 1 Dec. dela „Teatrul Național" din Cluj, cu program susținut în întregime de „șoimii" din comunele, Sâncrai, Florești, Suceag, Feleac și-a datorit reușita unei executări per- fecte a tuturor punctelor oferite de „șoimi". Succesele obținute cu prilejul acestor două mari festivități, ne-a îndemnat să organizăm două concerte populare, în sala „Pre- fecturei" din Cluj, în zilele de 30 Nov. și 20 Dec. 1934, cu co- munele Sâncrai și Suceag. Serbarea de 10 Mai a „șoimilor" s’a făcut și în acest an la Topa-Mică, cu succes mai mare decât în anul trecut. Au luat parte 15 organizațiuni, fiecare cu 100—200 membri, toți îmbră- cați în costume naționale românești, din imboldul și cu ajutorul „Astrei". Prin programul bogat și variat, prin tot felul de între- ceri de coruri, costume, dansuri, gimnastică, fugă, sărituri etc. serbarea, numită de noi „Șoimiadă", a avut un caracter de „olim- piadă" țărănească. Paralel cu această activitate a „șoimilor" dela sate — cea mai importantă pentru noi în timpurile de față — au activat și „șoimii" dela oraș, la Cluj. In sala de gimnastică, bine înzestrată, sub conducerea dlui Prof, Chețianu, s'a desfășurat un program de muncă sistematică. Trebue să încrestăm aci frumoasa activitate, desvoltată de organizațiunile din celelalte centre: Sibiu, Brașov, Arad, Făgăraș, Tg.-Mureș și — în special — Zălau, care a reușit să înjghebeze nuclee active la sate. Am primit numeroase adrese prin cari ni se cer îndrumări pentru înființare de „șoimi" în multe sate, nu numai din Ardeal, dar și de celelalte provincii, ceeace însemnează că există un en- tuziasm, care cere să fie trecut în fapte. Un progres important este marcat la Cluj, în anul acesta prin lucrările executate la „Arena Sportivă" din Parcul Mihai. Ceeace a realizat profesorul Hațieganu în adevăr este uimitor. Nu peste mult Clujul va vedea deschizându-se porțile celei mai frumoase „Arene sportive" din țara. Aci tineretul dela oraș, ca și dela sate, va putea face educație fizică în cele mai bune con- diții oferite de tehnica și organizarea modernă a sportului. Această arenă va fi focarul principal, unde se vor forma și de unde vor porni cei mai aleși îndrumători de mâine, în crezul „șoimilor". 143 3* Profesorul Hațieganu a ținut in anul acesta o conferință în sala IV-a a Universității, despre educația fizică a tineretului, iar conferința D-Sale la radio a transmis în toată țara părerile sale competente cu privire la educația tineretului. Activitatea noastră își datorește succesul mai ales entuzias- mului cu care se lucrează în general, entuziasm, bazat pe cre- dință în binele răspândit din organizațiile noastre. Avem convingerea deplină că „Astra" „Șoimii Carpaților" oferă un cadru prielnic de a pregăti elemente viguroase, sănă- toase, conștiente și utile țării. Președinte: Prof. Dr. I. HAȚIEGANU. Secretar: Dr. SPÂRCHEZ. Noile noastre școale țărănești de Al. D. 11. In precedentul nostru număr, utilizând primele rapoarte ee ne-au fost trimise, am publicat o dare de seamă asupra eelor dintâi rezultate ale șeoalelor țărănești ale „Astrei“. Bucuria pe eare o manifestam atunci, ne este însă din nou susținută de alte roade ce s’au adăugit ulterior, douedind încă odată temeinicia, seriozitatea și entuziasmul ee frea- mătă în sufletul conducătorilor șeoalelor țărănești. Le în- fățișăm dar și pe acestea eu aceeași înaltă șt adâncă mul- țumire. Despărțământul Gheorghenilor abia înființat în Noem- vrie trecut sub președinția dlui director de liceu T. Chindea, a dovedit un entuziasm șl o putere de înfăptuiri ee se di- stinge în mod deosebit. Printre primele sale realizări are a se lăuda eu drept cuvânt — eu școala țărănească a desp., ee a fost urmată de 14 săteni, între 20 Martie și 3 Aprilie. Dintre aeeștia 7 au fost Români eari șl-au păstrat ființa lor etnică, iar ceilalți 7 Români maghiarizați sub raportul portului și al limbii. Vorbindu-li-se numai românește, ță- ranii maghiarizați au început a se exprima eu mai multă ușurință în limba strămoșilor, școala îndeplinindu-șl astfel 144 în mod modest, dar hotărît, funcția ei de naționalizare. S’au predat cunoștințe de Agricultură, Aplcultură, Creșterea vi- telor șt valorizarea produselor, Pomicultură, Igienă șt me- dicină, Legile șl așezămintele tării, Cooperația și asociatii țărănești, Cultura la sate și organizarea „Astrei", Cuno- ștințe generale de Istorie și Geografie, Educație fizică, De- prinderi religioase. Profesorii ce au servit la altarul școalei au fost: agronom Paldău, inginer silvie Gheorghiu, api- cultor Hiehes, prof. I. Beju, pomieultor Crișan Gheorghe, medie Dr. Naghî Andrei, prof. T. Auastasiu, dir. înv. Gh. Ciuehi, Școala țărănească din Gherla. prof. losif Duma, dir. înv. Gh. Pasat, dir. înv. T. Angheluță, șl prof. T. Chindea. Inutil să menționăm 'eă fapta desp. Gheorgheni eare are în ținuturile lui maghiarizate o mi- siune specială de îndeplinit, ne umple inima de bucurie și îneredere în conducătorii harnici șl înțelepți ee are. Despărțământul Oravița de sub președinția dlui prof. llie Rusmir, a făcut să funcționeze o foarte sistematic al- cătuită școală țărănească în intervalul dintre 15 lanuarie‘e. șt 15 Februarie eu un număr de 2? eleui-tărant. Cu spri- jinul soc. U. D. R., al Camerii Agrieole-Caraș, eu cel al Centrului Astrei, eu eel al țăranilor chiar, s'aujputut în- jgheba sumele necesare organizării școalei. 145 Programul de lueru amănunțit înfățișat în amplul ra- port ee ne-a fost înaintat, s’a compus din „două unități principale" șt anume: 1. studii de specialitate agricolă eu ramurile ajutătoare și 2. cunoștințe de cultură generală și națională. Au dat importantul lor concurs dnii: prof. llie Rusmir, predând Botanica, Dr. A. Perian și Dr. Medt: Zootehnie, Ing. agron. P. Grecu și /. Retezan: Agricultura, Prof. llie Neagoie: Fizico Chimice, prof. Al. Atanasiu, Albina, dele- gatul Uniunii Camerelor Agricole: Apicultura, Ing. C. Cin- ghița: Silvicultura, Studiul Cooperației și Tehnica de con- ducere a gospodăriei model, eurs predat de prof. T. Țundre. Partea ll. de educație națională și cetățenească a cuprins cursurile următoare : Limba și literatura română eu dl prof. N. Roșu, Istoria eu specială privire asupra Banatului eu dl prof. 1. Buzea, Aritmetică practică eu prof. llie Neagoie, Economie politică eu Ing. Mălăeseu, Codul penal eu dl Dr. Traian Mica, Codul civil eu dl Dr. M. Radovan, avocat, Locuințe și acarete eu dl D. Boitor constructor, Igiena eu Dr. I. Fira șt Dr. D. Cărăbașiu. S’au mat ținut șl o serie de conferințe eu subiecte generale, dar practice de către dnit căpitan Motoc, maior Renoiu, Dr. Bolboca, prof. Dr. Li- ghezau, dtr. înv. Moisi, administrator financiar Codariu, ing. Ciughița. Cursurile și-au atins din plin ținta, așa cum o dove- desc frumoasele scrisori ale țăranilor, propaganda pe eare o fac în satele lor pentru școală, hotărîrea de a înființa o mare cooperativă județeană ete. Despărțământul Sibiului de sub președinția dlui in- spector școlar Silviu Țeposu, a organizat de asemeni o școală țărănească a cărei conducere a încredințat-o dlui prof. Iulian Dumitru. Cursurile eari au durat trei săptămâni, dela 18 Martie la 6 Aprilie e., au numărat 19 elevi țărani bine aleși, avându-se în vedere ea toți să albă aceiași în- deletnicire șt anume agricultura șt cel puțin 5 jugăre de pământ. O inovație pe eare o semnalăm eu toată bucuria, e invitarea despărțământului eătră Prefectura de Vâlcea de a-șt trimite patru elevi țărani din acest județ, făeân- 146 ■du-se astfel un înduioșător pas de către apropierea su- fletească între țăranii celor două prouineii. Cursurile au fost de patru categorii șl anume : 1. prae- tice priuind agricultura șt științele ajutătoare, predate în mod intuitlu la ferma școalei normale, la unele gospodării din Turnișor, la Târgul de uite ete.; 2. cunoștințe econo~ mice și Juridice; 3. cultură generală și 4. produețiuni arti- stiee și corale date în fața țăranilor de către elenii șeoa- lelor primare și apoi șezătoarea de închidere eu program Școala țărănească din Gheorgheni. alcătuit de elenii țărani chiar, cart după o serie de coruri șt recitări eu subiect național, au reprezentat eu deosebit succes comedia în trei acte a lut „Petrea Dascălul: „Tot omenia-i mai tareu. însemnăm în cele ee urmează, numele profesorilor ee și-au dat prețiosul lor concurs întru reu- șita minunatei șeoale țărănești din Sibiu. I. Da Agricultură: 1. Dl Inginer agronom N. Statou, profesor la Școala Normală, Sibiu; 2. Dl Inginer agronom losef Sehobel, dela Reun. săsească de agricultură, str. Bi- sericii Nr. 1; 147 11. La pomicultură: 1. Dl lerontm Mardan, profesor pensionar; 2. Dl Aurel Barbu, învățător, Școala primară Nr. 1; 3. Dl Traian Nleola, înuățător, Școala primară Nr. 1; UI. Creșterea vitelor: 1. Dl Dr. Prim medic veterinar al municipiului Nieu Georgeseu: 2. Dl Dr. veterinar Că- pitan V. Agrișanu, Reg. 36 Artilerie; 3. Dl Dr. veterinar Loeot. Li viu Pe trișor, Reg. 36; IV. Apicultura: Dl Romulus Simu, secretarul Astrei în pensiune; V. Asigurarea vitelor: Dl Elie Duma; VI. La Cooperație: 1. Dl Traian Petrișor, asesor con- sistorial; 2. Dl Mina Grădinaru, subinspeetor cooperatist;: 3. Dl Dr. Aurel Vasiu; Vil. Economie generală: 1. Dl Dr. Valertu Curea;. 2. Dl Nieu Martin; Vili. Contabilitate. Ținerea socotelilor: 1. Dl Vasile Mu- șolu, administratorul ospleiului; 2. Dl N. Gherman, direc- torul Șeoalei primare Nr. 1; IX. instrucția religioasă: 1. Dl loan Dăneilă, protopop Locotenent-colonel; 2. Dl Gheorghe Maior, profesor la- Școala Normală; 3. Dl Dr. Nleolae Tărehtlă, profesor la Academia Teologică; X. Igienă: 1. Dl Dr. I. Stoiehlția, Inspector general sa- nitar; 2. Dl l. Cosma, Prim-medicul județului; XI. Cultură generală: 1. Dl Silviu Țeposu, Inspector șeolar secundar; 2. Dl 1. Dragomir, revizor școlar; XII. 1. Dl 1. Sandu, directorul Șeoalei Normale de bă- ieți ; 2. Dl 1. Nanu, profesor la Școala Normală de băieți; XIII. Română: 1. Dl Dr. D. Bologa, profesor la Școala Normală; 2. Dl Alexandru Dima, profesor la Liceul „Gh. Lazăr“; XIV. Geografie: Dl 1. Isac, profesor la Liceul „Gh. Lazăr“; XV. Drept: 1. Dl Dr. Chlrion Bânda, Prim-președin- tele Tribunalului Sibiu; 2. Dl Dr. Visarion Pop, judecător președinte, Tribunalul Sibiu; 3. Dl Dr. V. Alămorean, ju- decător, la Judecătoria Mixtă, Sibiu; 4. Dl Dr. Augustin Bidian, advocat; 5. Dl Dr. Gheorghe Bărbat, advocat; 148 6. Dl Iulian T. Dumitru, advocat și prof. la Școala Comer- cială sup. de băieți; XVI. Cântece: Dl l. Tănase, institutor; VVll. Șezători: Dl Petre Olariu, învățător; XVIII. Regizarea piesei teatrale: Dl N. Băilă, secretarul Astrei centrale. In aeeiaș ordine de idei a șeoalelor țărănești, mai e loeul să amintim aci Cursul de apicultura ținut la Gusu (Sibiu) sub conducerea învăț, director Gh. Micu, între 22—30 Mat, pentru preoții și învățătorii din comunele în- vecinate. * * * Nu putem încheia înregistrarea rezultatelor șeoalelor țărănești fără a sublinia încă odată înțelepciunea eu care au fost organizate, spiritul sistematic ee le-a călăuzit, simțul realist ee le-a animat șt fluturarea de idealism ee le-a în- viorat tot timpul. Cum s'a organizat și cum a decurs școala pentru țărance din Gherla de Emil Precup, dir. liceului, preș. desp. Gherla. Ideea șeoalelor țărănești am îmbrățișat-o eu căldură și însuflețire la adunarea generală a „Astrei" dela Tg.-Murăș, unde am asistat, ea delegat al despărțământului Gherla. Frumoasele și instructivele conferințe ee s’au ținut, precum șl manifestațiunile culturale țărănești, desfășurate acolo, mt-au umplut sufletul de dorul șt încrederea optimistă în po- sibilitatea de organizare a unor șeoale țărănești în Gherla. îndată ee am sosit acasă dela Tg.-Murăș, primul gând mi a fost îndreptat spre țărancele din satele învecinate șl aveam intenția, ea mai târziu să am grijă șl de țărani. Intențtunea mea de a deschide o școală pentru ță- rance am eomunteat-o domnișoarei directoare a Școalei Normele de fete din Gherla, dela care am aflat cu bucurie, că un număr de 3 fete din comuna Petrești, cercetează 149 Școala Normală de fete, unde se interesează de țesături și cusături eu motiue naționale. Destea aceasta mi-a întărit nădejdea, că se ua putea deschide o școală pentru țărance, în eare să se predea tot felul de cursuri, cari interesează direct viața țărancelor noastre: câmpul, gospodăria casnică, familia, biserica, istoria națională, geografia țării, literatura, muzica și dansul. Primită ideea eu însuflețire șl de domnișoara direc- toare, eare eu plăcere ne-a pus la dispoziție localul Șeoalet Normale de fete, primul pas spre realizare, prin aceasta era făcut șt urma să găsim profesoarele și profesorii ne- cesari și să recrutăm elevele, eari aveau să urmeze aceste cursuri. In aeest scop am convocat prlntr’o eireulară pe ziua de 12 Noemvrte 1934, la ova 4 d. a., în localul Șeoalei Normale de fete, pe profesoarele: A. Suelu, Eug. Petruțiu, El. Covaelu, Marla Piovaș, Eug. Neamț; pe profesorii: El. Sigartău, Aug. Taloș, 8. Mihali, Em. Piovaș și Pavel Mulnav și pe domnii doctori: Dr. Șt. Pop și Dr. Dirgil Balint. Aci li s’a comunicat dorința noastră de a deschide o școală pentru fete țărance și li s’a adresat vugavea de a ține cursuri la această școală. Toate doamnele și domnișoarele și toți domnii invi- tați au primit eu drag să țină gratuit cursuri și s’au angajat să compună o programă analitică, cave să se discute pe specialități, în ședința dela 22 Noemvrie 1934, eând să se fixeze în mod definitiv și apoi să se înceapă școala. Pe ziua de 19 Noemvrte 1934 au fost convoeațt la liceu preoții șt învățătorii din satele apropiate ale plasei Gherla, cărora li s’a adresat rugămintea de a ne recomanda 2—3 fete știutoare de carte, eari să urmeze șeoala de țărance. Toți au primit eu plăcere invitarea șl ne-au trimis un tablou de fetele recomandate. După ținerea conferinței profesorilor, la 22 Noemvrte, în cave s’a fixat programa analitică, fetele au fost chemate să se înscrie și să înceapă cursurile, pe ziua de 26 Noem- urte, când s’au înscris 34 de fete din comunele: Mlnttu. Buneștl, Stlivaș, Livadă, Bonț, Ntma, Hășdate șl Țiop și 150 s’au îneeput cursurile regulat, după oftctarea serutciulul dlDtn în capela Șeoalei Normale. In această zi li s’a publicat orarul, eare auea să se desfășure în fiecare săptămână, în zilele de Luni și Ui- neri, zile de târg în Gherla, dela orele 8—13 și delal4—16, când fetele trebuiau să se întoarcă în satele lor pe jos, căci Școala Normală de fete, neauând dormitoare șt pa- turi disponibile, nu auea posibilitatea de a le interna. Astfel au urmat cursurile regulat, ea externe, în zi- lele de 26, 30 Noemurie, 3, 7, 10, 14, 17 Decemurie, 11,14, 18, 21, 25, 28 Ianuarie șl 1 Februarie, în total 14 zile, iar în ziua de 3 Februarie 1935, dupăce s’au spouedit șl cu- minecat, a auut loc încheierea șeoalei, cu un frumos fe- stival, aranjat de domnișoara Eug. Petruțiu șl desfășurat în fata unui public numeros, de intelectuali șl săteni, cari au rămas ulu impresionați de calitățile ascunse și nebă- nuite și de talentul, eu eare aceste însușiri sufletești s’au manifestat eu această oeaziune. Efectul acestor manifestări naționale șl culturale ale fetelor îmbrăcate în costume na- ționale șt culturale, a stors laerăml dtn ochit celor prezenți, ale căror suflete s’au umplut de încredere șl de mândrie națională. Bucuria aceasta, de a lua parte până la sfârșit la aceste cursuri, nu au auut-o toate fetele înscrise. Dintre cele 34 de fete înscrise, nu au terminat școala deeât numai 18 și anume: 11 dtn Mtnttu, 1 din Stluaș, 4 din Eiuadă șl .2 dtn Hăjdate. Celelalte s’au retras pe rând, motivul: timpul de iarnă nefavorabil și oboseala împreunată eu deplasarea pe jos la Gherla, iar o mică parte dtn ele a fost oprită de bârfitorii invidioși ai satelor, eare le-au batjocorit. Programa acestor cursuri a fost din ramurile de muncă și de preocupare femeiaseă, la sate. S’au predat urmă- toarele materii: 1. Religia, eu dlEm. Pioraș: Păcatul, postul, cumpătul, luxul, beția, lenea, caritatea, familia, societatea, creștinismul și virtuțile ^sociale; 2. Română, eu domnișoara E. Petruțiu: Scrisori, pe- tiție, chitanță, lecturi model în proză și poezie, îndrumări pentru întocmirea programelor șezătorilor sătești; 3. Istoria, eu dl S. Mihali: Originea poporului român. Luptele Românilor din Ardeal pentru libertate. Străduin- țele Românilor spre unire, libertate șt neatârnare. Răsboiul mondial și revizionismul; 4. Geografia, eu dl E. Stgartău; Frumusețile, bogățiile și populația țării românești. Industria casnică șt importanța ei. Import șt export. însemnătatea pădurilor; 5. Pedagogia, eu doamna Eugenia Neamț și dl Aug. Taloș: Rolul mamei în familie și societate. Exemplul în educația copiilor. Femeia ea gospodină; 6. Matematica, eu domnișoara A. Sueiu: Balanța, cân- tarul, măsuri de greutate, capacitate, lungime. Operațiunile principale. Inventarul; 7. Gospodăria, eu domnișoara Elena Covactu: Bucă- tăria, cămara, pivnița, rețete pentru conserve pe iarnă, supă de gâtnă și sos de pătlăgele, sarmale, ciorbă de pertșoare, cartofi clădiți, prăjitură eu jumărt de porc, încondeierea ouălor, vopsirea ouălor, lapte de pasăre șl friptură de porc; 8. Lucrul manual, eu doamna Marta Pioraș: Costumul național, broderiile românești, țesutul de scoarțe, cusătu- rile românești, exerciții la mașina de cusut, tiparul iței; 9. Igiena, eu domnii: Dr. Ștefan Pop și Dr. Virgil Ba- lint: Igiena în general (viața mierobiană ete.), boalele in- fecțioase (searlatlna, dtfteria cu demonstrații microscopice), variola, varteela, febra tifoidă, tifosul exantematie, paratl- fosul, tuberculoza, sifilisul, alcoolismul. Puericultura (boa- lele copiilor miei, îngrijirea copiilor, igiena infantilă, ali- mentația, îmbrăcămintea, sporturile ete.) Concepție, fecun- dare, graviditate, îngrijirea gravidei, hereditatea, anatomia organelor genitale femeeștt, despre lehuste, ajutorul, igiena lehuziei. Gazele de răsbolu, infecția individuală și colec- tivă, măști și măsuri de siguranță a populației dulie, to- xicologie (alimente, mușcăturile de șerpi, intoxicațiile și tratamentul lor. Bale. 10. Agricultura, eu dl Pavel Molnar: Cultura cânepii, a inului. Florile de ghtveeiu șl de grădină. Pământul de grădinărie. Răsadnița și sămânatul în răsadniță. Cultura legumelor. Cultura cepei, a conopidei, a hreanulul șl a guliei. Importanța creșterii păsărilor, noțiuni de rasă, ra- 152 sele pure șl corcite. Găini pentru ouă, carne șt mixte. ln- grășarea păsărilor, elaponizarea. Laptele șl derluatele lut. Creșterea și îngrășatul porcilor, rasele de porci, boalele. Făina șl pâinea. 11. Educația, cu domnișoara A. Sueiu: Salutul, ținuta în școală șl în societate, eonuersația. Despre ordine, prie- tenie, uorbe triviale, sentimentul religios. Cetitul ziarelor, veștile din lume. 12. Dexterități, cu domnișoarele Ana Zimveliu șt M. Mânzat: Dansuri naționale (Hora, Sârba și Someșana), cântece naționale, patriotice și bisericești, deelamărl și audiții la Radio, în timpul liber. Educația fizică. Tot timpul cât au ținut cursurile două eleve ale Școlii Normale au petrecut între țărance, îndrumându-le și con- tribuind la desvoltarea unui sentiment de atmosferă fami- liară, între fetele cari la început se grupau după comune, ferindu-se de tovarășele lor din alte comune șt deștep- tându-le totodată sentimentul de solidaritate, de disciplină șt de dragoste adevărată și împrumutată. Profesorii și-au ținut regulat cursurile, au semnat în condica de prezență, ce se păstrează în arhiva despărță- mântului și au procedat metodic, profitând toate elevele absolvente, deși au avut pregătiri deferite. S’a remarcat în deosebi progresul și profitul moral. Fetele, la început stân- gace, greoaie, nepoliticoase și înțepate la vorbă și ma- nieră, în timpul seurt cât au urmat această școală, au ajuns scuturate, ambițioase, complesante, atente, sprintene șl vioaie, în așa măsură încât, gătite frumos și curate aveai impresia eă vezi în fața ta fete eu educație bună și -trecute prin școli. însuflețirea și mândria lor pentru cele învățate în școală au dus-o acasă în sat, unde Mtntiuaneele, eare sunt cele mal multe din aceea eomună, au creat în jurul lor o atmosferă favorabilă mișcării culturale în sat și eu coeziunea inaugurării eastnel din eomună, au aranjat un festival urmat de dans, în ziua de 10 Martie, la eare au ținut să mă învite șl pe mine și pe d-șoara Sueiu, eare ne am simțit obligați să luăm parte șl să ne bucurăm, văzând eu ochii, eă sămânța aruncată de școala țăran- 153 celor din Gherla, a dat roade folositoare. Venitul acestei serbări a fost întrebuințat, jumătate pentru cercul eultural al Astrei, iar jumătate pentru șeoala primară. In afară de aceasta, la adunarea generală a despărțământului din Gherla din 2 Iunie, absoluentele noastre și-au lăpădat haina lor obișnuită, cumpărată din prăuălie și s'au pre- zentat — în corpore — în frumosul nostru costum național săliștenese, plăcând tuturora prin uniformitatea hainei și prin disciplina mișcărilor. Suntem recunoscători pentru ceeaee am putut face profesoarelor și profesorilor, cari ne-au dat seruieiul lor gratuit și dlut președinte Dr. luliu Moldouan, eare ne-a acordat încurajarea morală și materială. Gherla, 4 Iunie 1935. 154 Material informații) și eroniei. ,,Buletinul Eugenie și Biopolitie“ al „Astrei“ de Dr. Gh. Preda. Se știe eă asociația culturală „Astra“ la propunerea făcută în 1926 de președintele ei aetual, dl profesor Dr. 1. Moldovan, a acceptat și aprobat ea scop fundamental al activității sale, grija pentru prosperitatea biologică a po- porului român. Prin numeroase broșuri șl discuțtuni a căutat propu- nătorul să explice șl să conuingă pe membrii „Astrei* asupra importanței acestui punct statuar. Conutns eă numai principiul biologie al națiunii poate constitui fundamentul pe care se poate clădi un sistem de organizare și funcționare sanitară, profesorul Moldouan a expus un program biopoltttc indicând mijloacele prin care se poate călăuzi poporul în evitarea unei decăderi biolo- gice prouenite tot atât prin degenerarea progresiuă here- ditară, cât șt prin exagerata utilizare a fructelor rele ale civilizației. Cum în atribuțiile Secției medicale șt btopolitice a „Astrei*¹ intră propagarea cunoștințelor din domeniul ht- gienei șl a plăgilor sociale, tot ei îi incumbă și obligația de a apliea principiul biologic prin respectarea cerințelor eugentce și inițtarea unei politici bazate pe capacitatea reală biologică a cetățenilor, eu scopul dominant al pros- perității lor biologice. Pentru a nu pierde în privința aceasta, contactul eu lumea științifică medicală șt cu acei ce se interesează de problemă, profesorul Moldovan, în colaborare eu secția medicală șt blopolitică a „Astrei", condusă de profesorul 1. Hațieganu, a inițiat în 1926, sub efigia acestei secții, seoaterea'unui buletin, întitulat „Buletinul Eugenie și Bio- politie“. 155 Până în 1931 acest buletin luptând eu grele împreju- rări materiale, a publicat după directivele Inițiatorilor ar- ticole de o însemnătate deosebită. Distinși profesori ai facultăților noastre, numeroși me- diei membri ai „Astrei", au colaborat alături de profesorul Moldovan șt șeoala sa, aducând contribuția lor atât în do- meniul eugenie, cât și în aeel biopolitic. Ar fi foarte greu să rezum cuprinsul sau ehlar titlu- rile din numerile apărute până în 1931. Pot spune eă bogatul conținut, plin de numeroase ob- servațluni și experiențe, a fost cântărit, judecat și așezat apoi la baza unei legiferări sanitare din 1930. Încă din 192?, referindu-mă la problema biologică a nației noastre, am atras atenția, eă — deșt organizarea socială șt politică pleacă dela factori biologiei avansați intelectualleește, adică din minți luminate adaptate evoluției și transformării mediului, — totuși, este greu ea în com- plexul de disarmonii mintale dintre acești factori, adus atât prin interpretabile variate ale problemei, cât șl prin concepții di- ferite politice de partid, să se aducă colaborări sincere și să se ajungă la o înțelegere'și la o promtă și complectă apli- care a măsurilor ee privesc chiar interesul vital al neamului. In adevăr variatele opttei mintale ale unor conducă- tori ai vieței noastre de Stat ea șt tendințele prea demo- cratice șl rău înțelese ale altora au contribuit la ciuntirea legii șt la erearaa greutăților de aplicarea ei. La începutul anului 1931 buletinul îșt încetează apa- riția, iar în 1934 reapare sub efigia Subseețiel eugenlee și biopolitiee a „Astrei". Perseverând în ideile șt principiile sale profesorul Moldovan arată într’un articol al buletinului din 1934, eă: „reluând firul publicațiilor eugenlee șt biopolitiee înțelege să militeze din nou pentru principiul biopolitic statuar al „Astrei", continuând să-și pună energiile în serviciul pros- perării etnice a neamului șl a afirmării tot mai hotărîte a acestui principiu în organizația noastră de Stat și socială". Este imposibil ea în cadrul acestui articol să rezum și lucrările apărute în numerile buletinului din anul treeut șl din acest an. 156 Remarc totuși eă sub pana profesorilor: Moldouan, Hațleganu șl Popoviei, a dr.-ilor: Zolog, Râmneanțu, Cosma, Comșia, Făcăoanu, Prodan, Tureu, David șt alții s’a scris articole cari priuese : organizarea sanitară șt — în special — aceea a instituțiilor publice, educația fizieă, biologia indi- viduală familiară și a nației, biologia instrucției școlare, ac- tivitatea plășilor model, mișcarea populației, directive în combaterea boalelor infeețioase, studii asupra raportului dintre hereditate șl psihism, ete., eu un cuvânt documente prețioase pentru susținerea principiului biologie al nației demne de a fi cunoscute nu numai de lumea științifica me- dicală, dar de toți intelectualii țării noastre. Este greu, ea membru al „Astrei" și colaborator al buletinului, să uzez de meritatele calificative pentru acei ee-1 conduc ea și pentru acel ee aduc contribuția lor. Am crezut necesar însă să scot în evidență activitatea acestui buletin de oarece concepțiile de viață și politică sanitară, expuse încă din 1926 de profesorul Moldouan, cuprinse — în parte — în această publicație, sunt aplicate intensiv în state mat mari ea noi. Acei ee trec astăzi prin Germania pot cerceta șl se pot convinge atât de noutle întocmiri biopolitiee, cât și de apli- carea unei educații eugentee și biopolitiee eare îndreaptă mintea fiecărui cetățean spre rasă, neam, mamă și copil. Galvanizat sufletește de conducătorul său, deplin în- crezător în el și în destinul propriu, poporul german afirmă astăzi prin aetele sale pe teren biopolitte, eă este pătruns atât de necesitatea, cât și de responsabilitatea de a da generațiilor actuale posibilitatea de validitare în raport eu materialul biologie al fiecăruia și eă trebue să pregă- tească pentru generațiile viitoare pentru națiune și rasă un nivel biologie eât mai ridicat. Deși nu suntem de acord cu toate principiile, cari stau la baza politicei de astăzi a Germaniei — în special exagerarea principiului rasstst, — totuși, subliniem faptul că șt în noua organizare a statului german, ea și în conducerea destinelor Italiei, rolul co- vârșitor îl are biopolitiea. Profesorul Moldouan șt școala sa au lansat încă din 1926 aceste lozinci. 157 4 Prin reapariția „Buletinului Eugenie șlBtopolltie", atât con- ducătorul, eât și colaboratorii săi continuă lozincile. Este timpul ea poporul român conștient de sine și de menirea sa, să dea atenție acestei chemări, lucrând în consecință, iar Buletinul apărut sub efigia „Astrei“, să se bucure de tot spri- jinul moral și material, eare trebue acordat oricărei publtea- țtunt ee se ocupă eu atâta râvnă de interesele eele mal vi- tale ale neamului. Știri culturale din Cehoslovacia. In 21’ Martie, a. e., a ținut „Institutul Masaryh, pentru educația poporu- lui" *), adunarea sa generală, sub prezidenția dini prof. Dr. Fr. Pastrneh. Din raportul general es- eerptează „Prager Presse" urmă- toarele : Secția teatrală a adunat material pentru o lege a teatrului și a început tipărirea unui reper- toriu de piese teatrale pentru tea- trul de diletanți, eu eritiei informa- tive despre diferitele piese reco- mandate. Secția cinematografică are astăzi ureo 800 filme culturale, de o lungime de cea 300,000 m., din eari s’au compus în anul trecui 1250 programe. Pentru școlile din Praga a aranjat 161 reprezentații speciale. Împreună eu „Institutul de Stat de diapozitive" s’au dat în cinemato- graful eultural 61 de reprezentații. Seeția literară a expediat 12,000 de voi. bibliotecilor publice și a lucrat mal departe la eataloagele-model. Seeția pentru teatrul de păpuși a înregistrat toate teatrele de mario- nete din Cehoslovacia și a ținut o strânsă legătură eu „Organizația internațională de teatru de mario- nete" (Usima). Seeția artistică a aranjat expoziții ambulante eu re- produceri de ale operelor pictorilor cehoslovaci moderni. Șt celelalte secții, pentru radio, recreație ete. au lucrat eu succes, conform pro- gramului. Interesante sunt datele referitoare la manifestațiile ale diferitelor so- cietăți culturale din Cehoslovacia. Conferințele culturale ținute de di- feritele instituții culturale au ajuns în anul 1934 la respectabila sumă *) Vezi No. 6 din 1934 al „Transtlv.". de peste 45,000. In limba cehă și slovacă s’au ținut, în sumă rotundă, 40,000 de conferințe de acestea. Numărul ascultătorilor s’a ureat la 3.800,000. S’au ținut afară de aceea 3300 de cursuri culturale, eu 61,500 ore de predare, cercetate de 95.000 ascultători. S’au angajat 25,000 de reprezentații de teatru de diletanți, mai mult de 11,000 de reprezentații eu filme educative. Reprezentații eu teatrul de marionete au fost de aproape 8000, iar expoziții cea 400. In Cehoslovacia se află în timpul de față 11,500 comisii culturale lo- cale și mai mult de 500 comitete culturale de plasă. Interesante sunt datele privitoare la teatrul de marionete. După ulti- mele statistici se află în Cehoslo- vacia mai mult de 3000 de teatre de marionete, în școli, în organiza- țiile soholiste, orel-iste (sobolii ca- tolici), muncitorești. De Rusalii s’a ținut o adunare generală-eongres al tuturor teatrelor de marionete din Cehoslovacia. E>a congres era vorba să ia parte peste 400—500 repre- zentanți ai organizațiilor și institu- țiilor, eari dau reprezentații de ma- rionete, eu scop educativ și eultural. In Praga (Zizhov) s’a aranjat din acest prilej o expoziție a teatrelor de marionete și s’a început o școală a acelora eari se îndeletnicesc eu jocul de marionete, în legătură eu mișcarea soholistă. Dești dela „Astra" slovacă (Matiee Slovensha]. „Matița Slovacă", de- spre eare a fost vorba tot în No. 6 (1934) al revistei noastre, și-a pu- blicat, în numărul dedicat raportu- lui general anual, al revistei sale 158 „Slouensko” (o „Transiluanie” a lor), planurile pentru uiitorul apropiat. Însemnăm și noi aiei, ea să se nadă eu ee se oeupă diferitele seefii. Secția literară urea să tipărească operele scriitorilor 1. Holly, Andrei Sladkouiei și poeziile complete ale poetului laneu Krăl. B uorba să se tipărească din nou operile epuizate ale scriitorilor Huiezdoslau (eu nu- mele adeuărat Paul Qrszăgh, eel ee „a realizat o nobilă sinteză între, tendințele naționale tradijionale șt tendințele moderne și a însemnat punctul eel mai înalt al cugetării și poeziei pe pământul slouae“, după criticul H. jelinek), Kukucin (fonda- torul realismului literar în Slouaeia). Aetiuitatea scriitorilor actuali nu ua fi neglijată. Secțiunea linguistieă urea să reuadă terminologia de specialitate și să editeze dicționare de ale singuraticelor discipline. Se ua urma colectarea materialului pentru marele dicționar slouae. Do- rește să scoată monografii priui- toare la singuraticele dialecte slo- uaee. Secția istorică pregătește un număr istorie al teu. „Sbornik”, pentru eare are deja unele contri- buții. Va edita o serie de opere („Spisy”). Ca întâiul uolum ua fi un studiu istorie-topografie despre Ta- tra de luan Houdek. Se pregătesc manuale informatiue, referitoare la orașe și ținuturi, însemnate din cauza trecutului sau frumuseților lor natu- rale. Secția artistică își ua continua înainte de toate editarea operelor muzicale și ua publica concurs pentru nouă compoziții muzicale. Concurs literar între școlile medii din Cehoslovacia. Soc. centrală a profesorilor eehoslouaei a instituit în anul acesta pentru întâia dată un concurs literar între eleuii șco- lilor medii, cerând aprecieri priui- toare la opere literare (proză) im- portante din literatura cehă, apărute în ultimii 4 ani. Eleuii au dat probe de multe cunoștințe literare și de- stoinicie în alegerea operelor. 161 lucrări au fost lăudate. S’a arătat în publicitate cari [autori sunt mat iubiți. „Școlile țărănești" înfloresc în Ce- hoslouaeia, jpe lângă toată criza economică. Statistica din 1931 a Ministerului pentru cultura poporului și a Ministerului Instrucției a în- semnat pentru anul 1030 : 21 școli superioare, poporale de Stat, între cari 5 germane, 8 orășenești și 3 sătești, fleelaș Minister a auut 16,461 biblioteci comunale, eu 953,775 ce- titori. O „Școală țărănească liberă", o instituție culturală agronomică, in- dependentă, și-a ținut, în Februarie, a. e., adunarea generală, în Praga, la eare a luat parte și un repre- zentant al guuernului. Din notițele de mai sus se poate constata eu toată dreptatea că Ce- hoslouaeia este una dintre cele mai bine organizate țări în eeeaee pri- uește organizația răspândirii cul- turii în massele largi ale poporului. • „Biblioteca poporală a Asoeiațiunii „Astra¹⁴, urmează să apară, tipărind lucrări uredniee de remarcat în ca- drele acestui organ de publicitate. In anul acesta a intrat seria a ll-a a „Bibliotecii” în anul al 25-lea, o uârstă, care numai spre cinste îi poate serui. No. 219 pub'ieă „Povestiri istorice" — de Ion Pilimon. Pe 80 de pagini . se descrie 1. „Arderea pe rug a lui Baba Novac", generalul din Mihai Viteazul, în 5 Febr. 1601, în Cluj; 2. „Cum au pătruns țăranii români în cetatea Clujului, în anul 143?“, (în le- gătură eu reuoluția răsboiul eiuil transiluan din 1437) și 3. „Bilele pro- cesului Memorandului", eu descrie- rea — pe larg — a procesului, eu cele petrecute în Ardeal pe uremea aceea, eu sărbătorirea memoran- diștilor. Broșura are, ea sub-titlu — pe drept euuânt — „Din trecutul românesc al Clujului” și ua aduce bune seruieii conferențiarilor no- ștri (mai eu seamă lectura entuzias- mului românesc ee domnea în Cluj, pe uremea Memorandului). Nr. 220 din bibliotecă e întitulat „Munți, animale și pământ" și con- ține două legende, una a stâncii Detunata, din Munții Apuseni, alta despre „Căpeâni", apoi o lucrare, mat lungă: „Iubirea de animale și de pământ la romani și la români". Autorul: loan Pop-Reteganul, dela a cărui moarte s’au împlinit 30 de ani. (Cu fotografie și „euuânt înainte”.) Cu deosebire trebue remarcată lucrarea „Iubirea de animale și de 159 4* pământ*, putând fi utilizată prea bine și de conferențiarii noștri pe sate, deoarece poeziile eitate de I. P.-R. din poeziile poporale și din autorii români, în fauorul tezei: românul își iubește animalele și pământul, sunt frumoase, iar paralelele eu lucrarea pământului pe vremea romanilor, dau îndemn de emulație. Limbajul lut l. P.-R. — ea de obiceiu — cât se poate de potriuit pentru menta- litatea țărănească. Nr. 221 cuprinde o frumoasă co- lecție de „Cântece oltenești", adu- nată de cunoscutul folhlorist, dl ll. I. Dumitrașcu, astăzi șef de gară în Praid, lângă Sonata. Ca și de alte dăți, aduce d-;a și acum seroieii folklorului nostru, strângând eu o sârgutnță vrednică de apreciat, din comunele Olteniei, de unde este și dsa, cântece po- porale, cari vor apropia și mai mult — sufletește — populația de aeolo, de eea din Ardeal. Și numai poporul dela sate e che- mat să cunoască această colecție? Nu și cei dela orașe ? Ascultați gingășie oltenească și gândiți-vă la bădărăniile, cari se cântă în zilele noastre, aiureai Frunză verde, —• o peliniță, Fă-mă, Doamne, — o porumbiță, La Lenuța pe altiță; Fă-mă, Doamne, — un porumbel, La Leana pe umerel, Să-i ciugulesc din cercel, Din cercel și din sprânceană, Că am la inimă rană! (din jud. Dolj). Materialul poate fi citat eu folos în șezătorile noastre șt de confe- rențiarii, cari vreau să arate men- talitatea țărănească, identică în toate regiunile. Broșurile acestea trebuese răs- pândite în pături cât mai largi, eu atât mai mult, eu cât sunt și ieftine (80—48—36 pagini pentru eâte 5 Lei 1) și dau nutremânt sănătos poporului. Bibliografie. Reviste, ziare: Revista Fundațiilor Regale, an. 11., 5—6, Mai și Iunie 1935. Arhivele Olteniei, an. XID., 77—78, lan. și Febr. 1935. Viața Basarabiei, an. IV., 5—6, Mai și Iunie, 1935. Klingsor, an. XII., 5—6, Mai și Iunie, 1935. Atheneum, an. 1., 1 Febr., 2 Mar- tie—Aprilie, 3 Maiu—Iunie 1935. Cele 3 Crișuri, an. XDl., Martie și Aprilie 1935. Societatea de mâine, an. XII., 3—4, Martie și Aprilie, 1935. Marea-norstră, an. IV., 4—5, Apri- lie și Mai, 1935. Luceafărul, an. 1., 6 Iunie, 1935. Făt-frumos, an. X., 1—2 Ianuarie și Aprilie, 1935. Viața literară, an. X., t—15 Mai, 20 Mai—5 Iunie, 1935. Satul, an. D., 54 Mai, 1935. Junimea literară, an. XXIV., 3—4 Martie și Aprilie, 1935. Moldova nouă, an. 1., lan.. Martie, 1935. Orientări, an. 1D-, 3 Martie, 1935. Sic cogito, an. D., 4 Aprilie 1935. Buletinul institutului economic ro- mânesc, an. XID., lan., Martie. 1935. Unirea, Blaj, an. XV., 15 și 22 Iu- nie, 1935. Unirea, Tg.-Măgurele, an. XI., 28 Aprilie, 1935. Buletinul grupării intelectuale „Thesis“, pe anii 1933—35, Sibiu. Scânteia, Gherla, an. Dl, 8—6. Cărți: Tudor Pamfile și Victor ton Popa: «Cuiul lui Pepelea", Buc. bibi., „Car- tea satului*, pag. 120, 1935. /. C. Vissarion: „Invietorul de morți", Bue., bibi. „Cartea satului*, pag. 118, 1935. Publicațiile grupării „Thesis": Al. Dima: „Al Odobescu" (Privire sintetică asupra operei și persona- lității) 1935, Sibiu, pag. 30. Licu Pop: „Al. Xenopol" 1935, Si- biu, pag. 26. Mireea Alexiu: „Băjenie" (Creio- nările unui ostaș) 1935, Sibiu, pag. 65. George Fonea: „întoarcere în vreme" (Poeme) 1935, Sibiu, pag. 77. 160