TRANSILVANIA ilIIMIIIHIIIIIilIllllllfilIIIIH MlllliM Supliment la anul 1933. Supliment la anul 1933. TRANSILVANIA Organul societății culturale „Astra". Cuvântul de deschidere al Maiestății Sale Regelui Carol II, Președintele de onoare al Asoeiațiunii, la adunarea generală din Brașov, 8 Septemvrie 1933. Am venit cu o vie bucurie la această ședință fe- stivă a congresului anual al Asociației „A~lra“. Am venit din imboldul sufletesc, care mă mână întotdeauna spre mișcările culturale puternice ale acestei țări, dar am venii mai ales cu o deosebită bucurie la această adunare generală a vechei Asociațiuni ardelene, de- oarece am constatat cu nespusă mulțumire, că ea a priceput ce este în ziua de astăzi o problemă culturală. Au trecut vremurile când cultura însemna pur și simplu o răspândire a cărții și o întrunire de coruri și cân- tece. „Astra" a înțeles perfect de bine că astăzi cul- tura însemnează un tot în care intră — dacă aș putea întrebuința expresiunea — cultura integrală a unui neam. Astăzi, când neamul nostru are fericirea de a fi în acelaș mănunchiu, opera culturală este poate cea mai însemnată înfăptuire, căci ea este chezășia supremă a menținerii neamului nostru. Privind îndărăt asupra istoriei, oricât ar fi strălucit neamurile, prin însușirile lor vitejești și răsboinice — și printre aceste neamuri suntem și noi — totuși, neamurile cari au strălucit și pe urma cqrora au rămas cele mai adânci urme au fost acelea care au strălucit pe tărâmul culturii, al ci- vilizației și progresului omenirei. 1 i Privind în trecutul nostru, cred că avem datoria de a fi mândri de ceeace a putut produce un popor hărțuit în fiece zi de atâtea invaziuni și atâtea greutăți. Astăzi, când neamul nostru este independent și puternic — și la care văd cu bucurie atâta îndemn și atâta suflet — avem datoria — Eu am convingerea, că vom putea sta într'o zi în capul națiunilor civilizate. îmi aduc aminte din decursul călătoriilor pe care le-am făcut peste țări și mări, de un cuvânt al unuia dintre stăpânitorii indigeni ai Indiei, care vorbind de vitalitatea deosebită a nației noastre, spunea: „ Voi, acolo, în colțul vostru, în loc neuzat, sunteți un popor al viitorului*. Am aceeași credință și Eu și cred că împreună cu Asociațiile culturale vom putea duce poporul nostru acolo unde trebue să fie dus, căci pe deasupra sbu- ciumurilor, a certurilor și lucrurilor urâte, care se în- tâlnesc zilnic în viață, este totuși ceva, care rămâne permanent viu și puternic, este poporul nostru. Deschizând adunarea generală a Asociației cultu- rale „Astra", fac calda urare ca ea să poată continua pe frumosul drum început, care duce la menținerea vie și întărirea vecinică a poporului nostru, pentru care veți binemerita dela Patrie". Cuuântul președintelui ,,Asociațiunii' dl Dr. luliu Moldouan. SIRE! Suntem profund recunoscători Maiestății Voastre, Președin- telui nostru de onoare, pentru înalta cinste, ce ne faceți venind în mijlocul nostru și ne permitem cu îngăduința Maiestății Voa- stre a lua această distincțiune drept o binevoitoare apreciere a rodnicului trecut al vechei noastre Asociațiuni și totodată ca o încurajare pentru activitatea ei în viitor. E veche de fapt Astra noastră, dacă măsurăm vârsta ei după zile și ani și rodnică a fost activitatea ei îndeosebi în timpurile de restriște, când în jurul ei se concentrau și cristalizau toate gândurile bune și toate ini- 2 țiativele pentru creiarea și menținerea unei solidarități și dârze rezistențe naționale. Și are nevoie Asociația noastră de o înaltă încurajare acuma, când se simte mai mult ca orișicând nevoia unei intense activități culturale, care să restabilească solidaritatea și unirea în gând și fapte, spre binele neamului. SIRE! Aproape 15 ani au trecut dela unire, 15 ani dominați de frământări și de încercări eroice de a ne consolida din punct de vedere economic. Este incontestabil, că problema refacerii eco- nomice este urgentă și trebue atacată cu toate energiile, disponi- bile. Dar este greșită concepția, că soluționând favorabil această problemă și asigurând satisfăcător viața materială, am asigurat totodată și cel mai trainic fundament pentru prosperarea noastră în viitor ca neam și țară. Eroarea aceasta nu este numai a noa- stră și a timpului de azi. De când există state organizate princi- piul economic a hotărît unilateral alcătuirea și evoluția lor, diferen- țierile politice individualiste sau sociale, deosebirile de clase și organizarea socială în general. Or soartea unui popor și a unui Stat nu este hotărîtă de felul chivernisirei averii materiale și nu acumularea de bogății materiale este chezășia sigură pentru progres și prosperitate. Istoria civilizațiilor trecute ne arată coincidența aproape fatală între ma- ximul de acumulare de bogății materiale și începutul unui declin biologic, care a dus la dispariția poporului creiator și cu el și a civilizației respective. Totdeauna o civilizație avansată a deter- minat o deteriorare a capitalului uman. Eliminarea întâi a fami- liilor de elită, în urma unei reproduceri insuficiente, reducerea progresivă a natalității în straturi tot mai largi ale poporului res- pectiv, eliminarea selecțiunei naturale și o sporire nestingherită a elementelor disgenice de asociali, imbecili și psichopați au fost cauzele principale ale declinului. Poporul respectiv a fost înlocuit încet, dar iremediabil prin altul și oricâte încercări s'au făcut tardiv, pentru a împiedeca această evoluție fatală, ele nu au avut succesul dorit. Se impune întrebarea, care este faza de evoluție a popo- rului nostru, dacă se află în ascensiune sau declin și cari sunt perspectivele pentru viitor. Din contopirea de popoare de rase deosebite, a dacilor și romanilor în primul rând, a rezultat o nouă formațiune etnică, 3 1* poporul românesc primind ca moștenire un patrimoniu biologic. de cea mai nobilă calitate. Așezat într’un binecuvântat mediu geografic, care a atras secole de-arândul flămânzi și aventurieri, expus necontenit la năvăliri streine și lupte, poporul român nu a avut răgazul unei diferențieri progresive în epoci de tihnită re- culegere, In grozava și permanenta luptă pentru existență etnică o selecțiune naturală și socială fără cruțare a eliminat necontenit elementele debile, iar cele de calitate superioară nu au putut lua toate — ca azi — drumul centrifugal al mărirei și pieirei, ci au rămas în sânul poporului și au contribuit la menținerea sau sporirea fondului biologic propriu. Acestor eroi, gânditori, poeți și cântători anonimi se datorește vitejia, cumințenia, rezistența, poezia, muzica și arta noastră populară fără pereche. Și când a sunat ceasul Unirei, când a trebuit să înceapă epoca de o producțiune culturală, care avea să justifice și să ve- rifice nădejdile legate de fondul nostru biologic, conducătorii no- ștri au primit spre chivernisire un popor solidar, un material uman, capabil și dornic de orice prestațiune, un material aproape fără păreche ca bogăție de însușiri și potențialități firești. De atunci au trecut aproape 15 ani, în cari nu am aflat răgazul să desfășurăm o politică etnică și culturală așa cum o impunea cu mare răspundere începutul epocei de libertate și unire. O criză economică s’a abătut asupra întregei lumi, o criză născută din brusca desechilibrare a ordinei morale și economice anterioare. O dorință nemărginită de a exploata individual și co- lectiv jertfele altora s’a generalizat și așa am ajuns, să caracte- rizeze viața noastră publică în locul solidarității „a pizmei rău- tate “ și „oarba neunire" în locul selecțiunei valorilor morale și intelectuale superioare, o contraselecțiune, care ușurează ascen- siunea șireteniei dibace, a necinstei, minciunei și în loc de spirit de jertfă un parazitism fără păreche. In locul vechei noastre con- cepții de viață unitare, izvorîte din gloria și suferințele unui trecut plin de învățăminte și cuprinzând cu toată dragostea și grija soartea celor ce vor venf, o cochetare cu orice sistem de gândire, care permite ancorarea în cadrele lui a frământărilor și aspirațiunilor individualiste scutite de obligațiuni etnice. Moartea își merge drumul ei înainte, iar natalitatea a în- ceput să scadă. In Banat bilanțul de profit și pierderi a capita- lului uman abia se mai menține, în unele părți fiind chiar defi- 4 citar, în Ardeal, Oltenia, Bucovina natalitatea intră în declin și acest declin se va generaliza și accentua, dacă vom continua cu lipsa unei ocrotiri conștiente și sistematice a capitalului nostru biologic. înțelegem, că părințeasca noastră guvernare să fie absor- bită în grijile ei de situația economică dezastruoasă și să angajeze toate forțele ei în căutarea și aplicarea urgentă de soluțiuni ca- pabile să restabilească echilibrul vieții materiale. înțelegem mai departe, ca partidele politice, doritoare de a guverna, să nu în- trebuințeze în lupta între ele mănuși și laude reciproce. Dar nu înțelegem sub nici un cuvânt și sub nici o formă, să mai asistăm noi, cei ce mai avem energii disponibile și toți trebue să le avem — să mai asistă pasiv la desfășurarea unei evoluțiuni, care poate să ne compromită viitorul fără a ne da toată contribuția noastră devotată și hotărîtă, pentru protecțiunea etnică, a neamului ro- mânesc. Așa cum în politica externă uniți și solidari trebue să fim în jurul acțiunei dictate de interesele superioare ale țării, așa uniți și solidari trebue să fim în jurul programului de politică etnică. Acel program va trebui să asigure continuitatea acțiunei peste durata de guverne și generații. Realizarea lui va trebui să fie o sfântă obligațiune a tuturor fiilor neamului, iar inițierea lui, educațiunea spre o solidară înțelegere și devotată colaborare, o îndatorire a națiunei organizate în puternice societăți culturale. Această organizațiune trebue să cuprindă în grija sa toate vrâ- stele și toate clasele sociale, să infiltreze în sufletul copilului deja sentimentele pregătitoare ale unei discipline morale, să organizeze tineretul pentru a-i fortifica trupul, a-i înălța sufletul creștin spre culmile conștiinței, răspundere! și jertfei naționale și pentru a-i disciplina mintea spre cunoașterea capacității și a rosturilor sale ca om și român. Iar vrâstelor mai înaintate să impună obliga- țiunea de a produce valori pozitive spre binele neamului, contri- buind cu toată dragostea și toată energia la educația și ocrotirea generației viitoare. Dacă grija pentru copil și tineret trebue să fie una dintre principalele preocupări ale organizațiunei culturale, tot așa de mare trebug să-i fie solicitudinea pentru țărănimea noastră, pă- strătoarea tradiției sănătoase, a vigoarei încă nediferențiate, nă- dejde și ea a viitorului. Să ne apropiem de țăranul nostru nu cu gestul superiorității generoase, care-și ușurează conștiința distri- 5 buind daruri în zile de sărbătoare, ci cu toată modestia cuvenită celei mai prețioase comoriᵣ de care dispunem. Să-l păstrăm în strânsă legătură cu glia, să-l ajutăm să-și păstreze: port, cântece, dansuri naționale, tot ce este specific românesc creiat de el și să nu permitem desrădăcinarea lui în masse și devierea spre ade- menirile distrugătoare ale vieții urbane, ci să-i aducem lumina culturii, a așezămintelor necesare înaintării lui, acolo, la sate. Să inaugurăm⁻ deci o politică prudentă de conservare, să facem ca țăranul să contribue activ la înaintarea lui pe toate tărâmurile, creind în acest fel o organizațiune de permanentă și conștientă activitate culturală la sate, mai apropiată nevoilor și aspirațiunilor țăranului român, mai adânc înrădăcinată în sufletul lui. Să studiem calitățile firești ale neamului nostru, evoluția lui calitativă și cantitativă, iar din comoara trecutului să între- buințăm mai mult și mai insistent fapte și evenimente pilduitoare pentru formarea conștiinții naționale îndeosebi a tineretului. In afară de aceste preocupări principale societățile mari cul- turale vor da tot concursul lor devotat înaintării masselor popu- lare și pe alte tărâmuri, îndeosebi cel economic, colaborând cu alte organizațiuni și așezăminte, capabile să activeze cu mai multă competință în domeniul specialității lor. Aceste au fost principiile, pe cari le-au pus în mare parte la baza organizațiunei Astrei făuritorii și conducătorii ei de-lungul deceniilor. Acomodate cerințelor vremurilor noui, acele principii vor trebui să ne călăuzească activitatea și în viitor. Comparându-ne cu alte neamuri, ne-am obișnuit a ne plasa modest în urma lor, popor de țărani fiind, care în arena între- cere! culturale azi nu poate încă concura cu alte neamuri mai înaintate în cultură. Dar să fim mândri și recunoscători soartei, că acum, la apusul unei civilizații, ne-a păstrat în țărănimea noa- stră acea admirabilă rezervă de energii, care ne permite — pru- dent chivernisită — să intrăm într'o epocă de ascensiune, acum, când atâtea alte neamuri, sunt pe calea să-și epuizeze forțele. Viitorul este al popoarelor de țărani de azi, al vigoarei păstrate și oțelite în lupte și suferințe și nu al acelora, cari crescuți în sfera comodității moleșitoare a civilizației moderne, își pierd vi- itorul cultivând și exploatând momentul spre binele individual sau filozofând și visând ficțiunea unei umanități unite peste granițe de neamuri și țări, scutită de lupte și suferințe. 6 SIRE, Din cetatea aceasta veche a conștiinței românești, unde Andrei Mureșianu a înălțat imnul deșteptării noastre naționale, să îngă- duiți, să începem urgenta acțiune de solidarizare, de trezire din amorțirea de moarte a unei civilizații materialiste. O Românie veșnică nu este posibilă decât dacă poporul român, pe care-1 ocrotește, va fi capabil de a o binemerita prin continua punere în valoare a calităților sale firești superioare și necontenit selecționate și prin forța numărului de a-i apăra gra- nițele. Idealul veșniciei poporului românesc trebue să fie scopul suprem al programului nostru, un program care nu va- viza di- strugerea altor neamuri sau oprimarea lor, ci sporirea vigoarei și rezistenței proprii. Este în firea poporului român, că politica noa- stră etnică nu poate să fie agresivă, acaparatoare, intolerantă. Vigoarea noastră ca neam este destul de mare, ca să ne per- mitem și în viitor generozitatea — firească — de a lăsa și nea- murile conlocuitoare să evolueze ca atari în limitele dictate de interesele patriei comune, de a înțelege nevoile lor firești și de a admite și dori chiar o emulație spre bine din pașnica măsurare a forțelor noastre pozitive și productive. Dacă vom fi și vom ră- mâne tari ca forță numerică și culturală, va fi justificată și bine- meritată întâietatea noastră, dacă însă vom fi mai slabi odată, nici o forță terestră, nici un artificiu și nici o bogăție materială nu va putea împiedeca declinul nostru și izbânda lor finală, așa cum nici cruzimile cele mai grozave, nici legile cele mai dibaci ticluite pentru desnaționalizarea noastră nu au putut decât vre- melnic să întărească situația maghiarilor în Ardeal și să îm- piedice triumful cauzei noastre. SIRE! In uriașa operă de înălțare culturală a poporului nostru, din care V'ați făcut un scop al vieții, „Astra" Vă roagă respectuos să îngăduiți a Vă fi o modestă, devotată și entuziastă colabora- toare. Să înălțăm către Cel de sus rugăciunea fierbinte, ca Măria Ta, simbol și strălucitor exemplu al demnității, bărbăției și cumințe- niei, să afle puterea și bucuria de a pune în frumoasa noa- stră țară în valoare toate însușirile distinse ale neamului nostru și a tuturor cetățenilor români. Iar când, la 1 Decemvrie al acestui an, vom sărbători la Alba lulia 15 ani dela unire, să facem ca 7 aceea zi să fie înscrisă în istoria neamului ca ziua redeșteptării naționale, a unirei sufletești a tuturor românilor, treziți la reali- tatea, că sunt numai o verigă în șirul generațiilor nației noastre, conștii de obligațiunea de a jertfi totul pentru binele acestui neam și hotărîți de a-și apăra pentru veșnicie țara românească, dove- dind astfel că sunt vrednici de ea. Să trăiți Maiestate! Trăiască Măria Sa Marele Voevod! Trăiască Dinastia Română! Trăiască România! Cum au decurs ședințele adun, generale. Ședința 1 a adunării generale s'a ținut în 8 Septemvrie 1933 a. m., în sala cinematografului „Astra". Prezenți: Președintele de onoare M. Sa Regele Carol al II-lea. Președinte: dl Dr, luliu Moldovanu; Notar: Nicolae Băilă. Din membrii comitetului central au fost de față domnii: loan Agâr- biceanu, Gh. Bogdan-Duică, Dr. Vasile Bologa, Dr. Lucian Borcia, Dr. Tiberiu Brediceanu, Dr. loan Bunea, Dr. Nic. Colan, Dr. luliu Hațieganu, Dr. V. Ilea, Dr. Liviu lonașiu, Alexandru Lupeanu- Melin, Dr. loachim Miloia, Dr. Gheorghe Moga, Dr, Alex. Nico- lescu, Dr. Voicu Nițescu, Dr. Gheorghe Preda, Dr. Augustin Popa, lacob Popa, Ștefan Pop, Ștefan Roșianu, Ilie Rusmir, Dr. losif Stoichiția, I. U. Soricu, Coriolan Suciu, Petru Suciu și Silviu Țeposu. Reprezentantii Guvernului, ai autorităților și societăților cul- turale : dnii; Dimitrie Guști, Ministrul Instrucțiunii Publice, Cul- telor și Artelor, Dr. Voicu Nițescu, Ministrul Agriculturii și Do- meniilor, Dr. Emil Hațiegan, Ministrul Ardealului, Dr. Viorel V. Tilea, Subsecretar de Stat la Prezidenția Consiliului de Miniștri; Dr. Vas. Stan, Episcop și Dr. A. Niculescu, Episcop — repre- zentanți ai Bisericilor ortodoxă și unită ; Emanoil Bucuța, secretar general la Ministerul Instrucțiunii Publice; Constantin Nedelcu, inspector la Ministerul Instrucțiunii; Gheorghe Cuteanu, Prefectul județului Brașov; Dr, Cornel Voicu, primarul municipiului Brașov; Dr. Sextil Pușcariu, prof. univ,, delegatul „Academiei Române" ; general I. Manolescu, deleg, „Centralei Caselor Naționale" ; Ștefan Pop, deleg. „Ligii Cultu- 8 rale"; Grigore Nandriș, deleg. „Asociațiunii pt. cult.“ din Bu- covina ; Dr, luliu Hațiegan, deleg. „Universității" din Cluj și al „Extensiunii universitare" din Cluj; Tudor Popescu, deleg. „Soc. femeilor ortodoxe române" ; colonel Bacaloglu, deleg, soc. „Cele trei Crișuri"; Adrian Maniu, deleg. „Soc. Scriitorilor români"; canonic Ștefan Roșianu, deleg. Oficiului Național al Cooperaț. române; Coriolan Buracu, deleg, soc. „Teatrul" și „Biblioteca Bibicescu" din Turnu-Severin. Reprezentanții presei, domnii: Stelian Popescu, f. ministru, directorul ziarului „Universul", lordache, reprez, „Universului", L. Nasta, reprez. „Adevărul", Petre Canarache, reprez. ziarelor „Dimineața", „Curentul" și „Cuvântul", Marchidan, reprez. „Vi- itorul", I. Brote, reprez. „Gazeta Transilvaniei", I. Bran-Lemeny. reprez. rev. „Brașovul literar", I. Breazu, reprez. rev. „Societatea de mâine", Zeidner, reprez. Ligii Națiunilor, Reprezentanții zia- relor minoritare: „Kronstădter Zeitung", „Brassoi Lapok" și „Brassoi Napl6“. Reprezentanții despărțămintelor Asociațiunii și Regionalelor. „Astra Basarabeană", Regionala din Chișinău, prin dl Dr. F. Pop, Despărțământul Cetatea Albă prin dl Teodor lacobescu, Despărț. Lăpușna prin dl Diaconescu, Despărț.: Abrud prin Dr. Candid David, Alba-Iulia prin Dr. Romul Boca și Leonte Opriș, Blaj prin Alexandru Lupeanu, Dr. Traian Denghel și Dr. loan Bianu, Bozovici prin Coriolan Buracu, Brașov prin Dr. N. Căliman, Bu- curești prin Ștefan Pop și Laurențiu Moldovan, Caransebeș prin Dr. Gh, Repede, Caraș (Oravița) prin Ilie Rusmir, Cluj prin Dr. luliu Hațiegan, Atanasie Popa, I. Chinezu și Olimpiu Boitoș, Cristur prin C. Șerban-Cornilă, Dumbrăveni prin N. Negruț și Dr. Ilarie Holom; Făgăraș prin Dr. Ștefan Demian și Vaier Li- terat, Gârbău prin Dr. Victor Muntean, Lugoj prin Tiberiu Miter, Jiu prin loan Duma, Mediaș prin Const. Mușlea, Mureș prin Dr. loan Bozdog, Oradea prin Dr. Teodor Popa, Reghin .prin Dr. Eugen Nicoară (cu 10 membri), Sebeș Alba prin Dr. V. Oana, Sibiiu prin Silviu Țeposu și Dr. Liviu lonașiu, Sighet prin Dr. V. Ilea, Sighișoara prin Horea Teculescu, Treiscaune prin Aurel Ni- stor și Viștea prin Pavel Borzea. Afară de cei înșirați mai sus mai erau de față mulți membri din Brașov și alte localități, precum și un numeros și distins public. 9 M. S. Regele dă cuvântul următorilor: Dl Ministru Guști aduce elogii trecutului glorios al Asocia- țiunii, invocând pe marii antecesori, între cari și pe loan Popasu, „adevăratul întemeietor al școalelor naționale centrale" din Brașov. „Astra" a fost „conștiința unui neam și cetatea culturală mereu asediată, dar niciodată luată, din caro sufletul lui s'a apărat și pregătit pentru ziua biruinței". Ea a „mobilizat" mijloacele ome- nești și a „spiritualizat" întreaga obște românească. îndreptățirea „Astrei" și de aici înainte nu poate să o tragă nimeni la îndo- ială, deoarece și astăzi trebue să apelăm la ceeace a apelat „Astra" în decursul deceniilor, la iubirea de neam, la încrederea nețărmurită în rosturile și puterile lui fără de asemănare, la ra- liarea rândurilor tuturor românilor, de orice partid și de orice confesie ar fi, sub flamura „Astrei". Cârmuirea țării urmărește cu vie simpatie propaganda cul- turală a societății ardelene. De sistemul ei de propagandă și de experiențele „Fundației culturale Principele Carol" s'a folosit dl Ministru atunci când a compus un proiect pentru un „Senat Cul- tural", contemplat ca o adunare a reprezentanților societăților culturale existente, sporită cu marile personalități ale țării și cu delegații Ministerelor. Amintește publicațiile ieșite recent sub îngrijirea d-sale : în- tâiul „catalog" al bibliotecilor poporale, cu cărți și muzică dela toate editurile și „programul de lucru pentru acțiunea culturală". Vorbește pe larg despre „ Uniunea Fundațiilor Culturale Re- gale", aducând elogii planului și entuziasmului de adevărat ctitor cultural al M. Sale Regelui Carol II. Ministerul d-sale va da în acest an „Astra" „cel puțin o cincime" din suma acordată pentru propaganda culturală (din cele 5,000.000 Lei). Premiile de încurajare a învățătorimii în propa- ganda ei culturală, pe sate, încă se vor urca Ia un milion de Lei; învățătorimea fiind propagandista cea mai înflăcărată la sate a scopurilor „Astrei", va beneficia astfel, indirect și „Astra". Dl Ministru se gândește la o mare „Asociație pentru aju- torarea școlii primare și a culturii poporului", în luptă cu anal- fabetismul, prin creiarea de „Case culturale", biblioteci poporale, etc. Asociația aceasta să aibă ca Președinte de onoare pe M. Sa, pe capii celor două biserici, pe capii Ministerelor cu atribuții cul- turale, pe capii Acad. Rom. și ai Universităților, ale celor mai 10 însemnate instituții din Stat, comunale și particulare și pe repre- zentanții marilor noastre societăți culturale. Pledează pentru „inițiativa particulară", care s'a adeverit că a „făcut minuni" până acum. Laudă cursurile dela „Școala țărănească" a desp, jud. Sighet și promite că va sprijini astfel de întreprinderi. Promite tot sprijinul guvernului la propaganda întreprinsă cu atâta intensitate de societatea noastră și aduce omagii marelui ei protector, M. Sale Regelui. In numele I. Pr. Sf. Sale Mitrop. Dr. Nicolae Bălan, îm- piedecat de a veni, a vorbit, ca reprezentant al Bisericii orto- doxe române, P. Sf. Arhiereu Dr. Vasile Stan, vicarul Mitropo- liei Ardealului. P. Sf. Sa a adus binecuvântarea Bisericii, consta- tând că și în trecut și în prezent „puterea de extindere și de pătrundere a „Astrei" a crescut în inima mulțimilor în proporția muncii desinteresate a slujbașilor bisericii: „preoți și învățători confesionali". „Preoții își vor păstra cu sfințenie această calitate (de ferment valoros), câtă vreme imperativele sufletului românesc profund creștin vor dicta și direcționa mersul culturalizării mas- selor poporului". P. Sf. Sa Episcopul Dr. Alexandru Nicolescu, al Lugojului, a vorbit în numele Pr. Sf. Sale Mitropolitul Dr. V. Suciu, reținut din cauză de boală, ca reprezentant al Bisericii greco-catolice rom. Pr. Sf. Sa aduce elogii M, Sale, într'o avântată cuvântare, citând din Racine și Corneille, pasagii celebre. Aduce urări de bine totodată „Asociațiunii", care a avut și are întotdeauna un ideal sublim, ca idealul cântat de Andreiu Murășianu în poezia „Frumos e omul, Doamne"... Amândouă vorbirile celor doi arhierei au fost lung ovaționate. Ca reprezentant al „Acad. Române" a vorbit dl prof. univ. Dr. Sextil Pușcariu. D-sa evocă adunările generale din trecut, norocoasa ideie de a ține aceste adunări tot în alte și alte lo- curi, ca să fie locul de întâlnire a tot ce avea românimea mai de seamă, într’o „atmosferă de desinteresată înfrățire între domn și țăran", care „călea oțelul rezistenței naționale". Alex. Odo- bescu a prevestit bine unitatea politică, atunci când a luat parte la o adun. gen. a „Asociațiunii" în Brașov, înainte de răsboiu. Toate puterile să ni le adunăm, ca să înălțăm neamul prin cul- tură. Ovații prelungite. 11 Ca reprezentant al „Universității" și „Extensiunii universi- tare" din Cluj, vorbește prof. univ. Dr. luliu Hațieganu. D-sa aduce în legătură adun. gen. de astăzi cu aceea de acum 71 de ani, condusă, tot în Brașov, de Mitrop. Șaguna și laudă „perseve- ranța de fier“, precum și „sacrificiul de inimă" al „Asociațiunii", „factor indispensabil al vieții naționale și culturale". Citează pa- sagii din testamentul marelui Rege, privitoare la idealismul lumi- nătorilor culturali — promite în numele instituțiilor, M. Sale Re- gelui actual, tot devotamentul și sprijinul și urează spor la muncă „Asociațiunii". Ovații. Dl Dr. C. Voicu a vorbit ca primar al municipiului Brașov, omagiind pe „Voevodul culturii Românești", promițând că orașul se va strădui să fie tot mai corespunzător dorințelor regale. Aici s'a tipărit întâia psaltire românească, în 1577, de către diaconul Coresi; dela Școalele din Brașov s'a răspândit dragostea de cultură românească; peste 4 ani va serba 100 ani de existență decana zia- risticei române, „Gazeta Transilvaniei" ; aici își doarme somnul de veci cel ce a cântat pentru întâia dată: „Deșteaptă-te române!" Brașovul își va pricepe și pe viitor chemarea. Aduce omagii și re- cunoștință „Asociațiunii" in numele populației municipiului Brașov. Președintele despărț. central județean Brașov al „Asocia- țiunii", dl Dr. Nic. Căliman, vorbește în numele despărțămân- tului. D-sa schițează celelalte trei adun. gen. ale „Asociațiunii" ținute în Brașov: întâia adunare generală, din 1862, condusă de Mitrop. Șaguna și celelalte două, din 1883 și 1906. Mitrop. Șa- guna a vorbit atunci ca un profet, plin de încredere și dând în- demnuri practice, pline de înțelepciune. Entuziasmul celorlalte două n’a fost atâ de mare ca acela al celei dintâi, din cauza unei oarecari „deprimări" „cauzate de neîmplinirea prea multor nă- dejdi și de oprimarea, tot mai intensificată, a dominației străine". Astăzi primește Brașovul „cu toată însuflețirea și bucuria". Poate arăta „rezultate, la cari s’a ajuns în acest județ prin munca, unirea și colaborarea tuturor românilor". Aduce mulțumiri pentru „marele sprijin" dat de dl Ministru Dr. Voicu Nițescu, membru în comitetul central. Omagiază pe dl președinte Dr. luliu Mol- dovan pentru „concepția atât de admirabilă și originală" în pri- vința capitalului biologic național și aduce cele mai mari urări de bine și de prosperare M. Sale Regelui, protectorul culturii românești. — Poftește „bine-ați venit" tuturor. Ovații frenetice. 12 (Textele acestor vorbiri se păstrează la dosarul adunării ge- nerale.) Deoarece timpul a fost înaintat oratorii anunțați pentru ședința I a adun. gen. n'au putut să-și țină toți vorbirile la această ședință. Următorii domni au luat cuvânt la ședința a Il-a a adu- nării generale. Dl prof. C. Nedelcu, citește salutul dlui gen. I. Manolescu, președintele „Caselor Naționale", așezământ, care s'a născut în toiul răsboiului, așa-zicând în tranșee, având ca prototip chiar această „Asociațiune" transilvană. Omagiază pe M. S. Regele și dorește „Sănătate!" societății noastre. Fiind absentă din Țară d-na Alexandrina Cantacuzino, preș. „Societății ortodoxe române¹', vorbește dl prof. Tudor Popescu, subliniind misiunea bisericii strămoșești pentru închegarea statului celui nou, pe bazele preceptelor creștine. Și aceste vorbiri au fost lung aplaudate. Părintele canonic Ștefan Roșianu, reprezentantul „Oficiului național al cooperativei române", fiind absent dela această șe- dință a trimis în scris salutul acestui oficiu biroului central al „Asociațiunii". După aceste vorbiri dl președinte Dr. luliu Moldovan, pre- zintă adunării generale raportul general pe anul 1932/33. Adunarea generală, considerând acest raport ca cetit, trece la alegerea comisiunilor și anume: 1. Pentru examinarea rapor- tului general pe domnii: Moșoiu, canonic Macaveiu, Teodor la- cobescu, Virgil Nistor, loan Duma, losif Blaga, I. Hodărnău, G. Bogdan-Duică și G. Cuteanu; 2. Pentru censurarea socotelilor pe anul 1932 și a proiectului de buget pe anul 1934, precum și pentru censurarea socotelilor Internatului de fete pe domnii: Curcă, Precup, Murăroiu, Pricu și Florea; 3. Pentru înscrierea de membri noui: Dr. Stinghe, Chinezu, Ardelean, Balcăș și Neguș. Cu acestea programul primei ședințe fiind epuizat, ședința se declară închisă. Ședința a II-a a adunării generale s’a ținut în ziua a doua, în aceeaș sală. Dl președinte Dr. luliu Moldovan deschide ședința la ora 11 a. m., în» prezența unui distins public. Mai întâi se dă cetire următoarei adrese a dlui Vasile Goldiș: 13 Arad, 20 August 1933. Onoratului Comitet eentral al Asociațiunii pentru literatura română și eultura poporului român „Asta" S i b i i u. Vă mulțumesc din tot sufletul pentru bucuria și cinstea ce mi-ați făcut trimițându-mi și mie personal invitarea de a lua parte la adunarea generală a Asociațiunii din anul acesta la Brașov. Fiind însă tot greu bolnav, regret că nu pot da urmare acestei invitări, deși sufletul meu va fi acolo, mai vârtos la Brașov, unde în cursul vieții noastre triste din jugul maghiar 12 ani de zile mi-a fost hărăzit de soarte să fac parte din corpul profesoral al liceului „Andreiu Șaguna" și alături de ceialalți buni colegi să picur în sufletele tineretului român idealul sfânt al neamului nostru, care spre negrăita noastră fericire s'a realizat în 1 De- cemvrie 1918. Aș fi prea mulțumit să pot expune viața noastră din acelea vremuri în orașul plin de tradiții scumpe românești al Brașovului, dar soarta mea tristă și voia bunului Dumnezeu mă ține legat aci în modestul meu cămin pradă durerilor și su- ferințelor, de care nu pot spera mântuire, decât tot prin milo- stivirea marelui Dumnezeu prin desnodământul firesc și fatal. Cu toate acestea sufletul meu se bucură în singurătatea sa de tot ce se face pentru progresul, înălțarea și fericirea scum- pului nostru neam românesc. Voiu fi deci cu voi și la Brașov bucurându-mă de făptuirile voastre salvatoare și trimițându-Vă de aci din depărtare urările cele mai sincere pentru munca Voa- stră, ce veți depune pe altarul scumpei noastre Asociațiuni acolo la izvorul atâtor bune ticluiri de sute de ani pentru neamul ro- mânesc și unde astăzi un mănunchiu de oameni cu zel și dra- goste neîntrecută muncește în cadrele Asociațiunii din nou re- înviată pentru aceleași nobile scopuri ale gloriei românești. îndeosebi aș dori ca cineva din cei prezenți să facă obștei cunoscută dulcea mea mângâiere văzând, că Astra din Basarabia n’a lăsat în paragină sămânța sămânată de noi în acel scump colț de țară românească, ci dimpotrivă muncește cu zel și înfocare pentru scopurile ei și azi-mâne poate că va întrece chiar năzu- ințele venite dela Sibiiu. Mitropolia Chișinăului și Mitropolia Si- 14 biului sunt chemate prin destin să îndrume spre noua viață neamul nostru. Se va pomeni odată acolo și modestul meu nume, care cu multă râvnă, dar fără îndoială cu puțin rezultat a dat tot ce a putut produce energia sa pentru a lega tot mai strâns acestea două centre culturale românești. Dorul meu de bine și dragostea mea cu voi V. Goldiș m. p. După aceasta se citesc scrisorile și telegramele omagiale, primitele dela următoarele personalități: dl prim-ministru Dr. Alex. Vaida-Voevod, Dr. luliu Maniu, Mitrop, Pimen al Moldovei, președ. Camerei Deputaților Cicio-Popp, Episcop Nic. Ivan, de- canul Universității Cernăuți Dr. Alecu Procopovici, prof. la Poli- tehnica București, fost Ministru V, Vâlcovici; președ. desp. Arad Ascaniu Crișan, dir. Nicolae Bogdan, Cluj, Episcop Grigore, Arad, f. Ministru G. lonescu-Șișești, Episcop D. Valeriu Frențiu, Oradea și consilier la Curtea de Apel, Timișoara M, Tigoianu. Adunarea generală ia act cu mulțumită de felicitările ace- stea și autoriză biroul să trimită telegrame de mulțumire dlor: Vas. Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod și Dr. luliu Maniu. Dl Constantin Nedelcu, delegat din partea „Centralei Ca- selor Naționale¹¹, aduce salutul acestei instituții. Dl Tudor Popescu salută adunarea generală în numele „Societății ortodoxe a femeilor române¹ '. Adunarea aplaudă și ovaționează societățile susamintite. Se intră în ordinea de zi. Raportor al comisiei pentru cen- zurarea raportului general pe anul 1932/33 este păr. protopop loan Duma. Comisia „reînoiește expresia sentimentelor de recu- noștință pentru activitatea fostului președinte, dl Vasile Goldiș, care din motive de sănătate a fost nevoit să se retragă dela con- ducere“. Societatea a intrat într’o „fază spornică". „Menținându-și cadrele tradiționale, cari sunt fixate de principiile naționalismului, „Asociațiunea“ își îmbogățește terenul de culturalizare a masselor românești cu noui directive." La pifhctul 4 al raportului general propune comisia ca să se renunțe deocamdată la alegerea de membri noui în secțiuni. „Având în vedere", propune comisia, „constatarea raportului se- 15 cretariatului general al secțiilor: 1. că din 127 membri ai sec- țiilor literare-științifice interes nu arată decât 25—30, aproape aceiași, la toate ședințele; 2. că zeci de membri dela alegerea lor în secții nu s au prezentat niciodată la ședință, suntem de părere că leacul acestei stări bolnăvicioase trebue să fie radical. In consecință propunem: 1. desființarea totală a secțiilor actuale; 2. reînființarea lor încredințată unei comisiuni din 4 membri ai „Academiei Române", aleși de „Academie" și 3 membri ai „Astrei", dintre cari, firește, unul va fi președintele „Astrei" ; 3. titlurile membrilor realeși sau aleși din nou. se vor cerceta după normele „Academiei Române" ; 4. o comisie de reconstituire va fixa și numărul și misiunile secțiilor viitoare; 5. până la sfârșitul acestei lucrări a comisiunei de reconstituire art. 8 din Regulamentul sec- țiilor, despre încetarea mandatului membrilor actuali să fie aplicat cu severitate și urgență". In legătură cu hotărârile adunării generale din Deva — pri- vitor la comitetul de censori — comisiunea acceptă propunerea comitetului central ca să se aleagă în fiecare an o comisie de censori (deci nu o comisie permanentă). Pe anul acesta propune alegerea dlor: Dr. Nicolae Comșa, Constantin Popp, Dr. Gh. Proca, Trandafir Preda și Romul Pop, toți din Sibiiu. Comisia laudă activitatea Regionalei „Astra Basarabeană", deoarece această activitate „constitue una dintre cele mai fru- moase pagini din istoria de până azi a Asociației noastre". Comisia propune să se exprime recunoștința adunării ge- nerale pentru munca desvoltată de despărțămintele centrale și de plasă, cari au înaintat la timp rapoartele, menționând cu laude speciale, despărțămintele: Brașov, Cluj, Maramureș, Sibiiu, ca despărțăminte central-județene și despărțământul de plasă Reghin. Iși exprimă comisia totodată regretul că unele despărțăminte, deși lucrează, nu trimit rapoartele la timp, astfel încât biroul nu are putința să ne dea o informație completă despre activitatea sa culturală. Comisiunea ia cu bucurie la cunoștință de cele aproape 40,000 de broșuri răspândite de societate (în valoare de 329,000 Lei) pentru bibliotecile poporale și despre vânzarea a vreo 7000 de exemplare din publicațiile proprii, în valoare de cca 47,000 Lei. Constată cu plăcere că a sporit în anul din urmă numărul cetitorilor „Bibliotecii centrale", dovadă că s'a trezit gustul de cetit în măsură mai mare. In ce privește publicațiile 16 „A,sociațiținii“, constată comisiunea că ele se fac cu bună ale- gșre. E de dorit ca lucrările, cari au un conținut practic să fie tot așa de numeroase ca și cele literare. Se menționează apariția, sub egida „Asociațiunii" și cu ajutorul ei, a revistei „Gând ro- mânesc" și se cere ca prin o circulară călduroasă să se insiste la toate despărțămintele ca să se aboneze la această revistă. Raportul comisiunii se termină cu punctele obicinuite: ex- primarea durerii pentru pierderea membrilor și jbinefăcătorilor decedați, a mulțumirii adusă tuturor binefăcătorilor donatori și luarea la cunoștință, cu aprobare, a cuprinsului raportului ge- neral pe anul 1932/33. Dl președ. Moldovan, deschizând discuția, în general, și neluând nimeni cuvântul, declară raportul de primit în general. Urmează discuția în special. Toate punctele din raport sunt primite fără de discuție, afară de propunerea comisiunii referi- toare la reorganizarea secțiilor, respective alegerea membrilor. Dl Atanasie Popa pledează pentru propunerea secțiilor cu privire la alegerea dlui Grațian Mărcuș în secția economică (membru corespondent). Dl Gh. Bogdan-Duică face istoricul propunerii secțiilor și susține propunerea comisiunii. După unele explicații date de domnul secretar al secțiilor, dl I. Agârbiceanu, cu privire Ia alegerea membrilor, crede dl preș. Dr. luliu Moldovan, că nu ar fi un procedeu bun dacă s'ar aplica un tratament radical. D-sa propune să se primească propunerea secțiilor, în sensul ca membrii secțiilor să fie aleși din 5 în 5 ani. Dl Dr. Eugen Nieoară pledează pentru o propagandă a membrilor secțiilor și în despărțăminte, cu conferențe, pentru în- viorarea despărțămintelor. Adunarea generală primește propunerea secțiilor în sensul ca: membrii secțiilor să fie aleși din 5 în 5 ani și comitetul central să fie îndrumat la modificarea regulamentului secțiilor și luarea de măsuri pentru punerea acestei propuneri în aplicare. Dl raportor loan Duma mai adaogă observarea că pe mor- mântul fostului președinte Andreiu Bărseanu încă nu se află o cruce și face apel la comitetul central ca să se îngrijească să se ia măsuri pentru punerea unei cruci. Dl Dr. N. Căliman, președ. despărțământului județean Brașov, promite că se va îngriji să se 17 2 așeze crucea pe mormânt, îndată ce va primi indicațiuni din>. partea comitetului central. Adunarea generală ia act de această- promisiune. Dl prof. I. Chinezii mulțumește raportorului pentru apre- ciarea revistei „Gând Românesc" și pentru propunerea înaintată (circulară secțiilor). Dl Aurel Precup înaintează, ca raportor, propunerile comi- siei pentru censurarea socotelilor „Asociațiunii" și a „Internatului de fete", precum și a bugetelor acestora pe anul 1934. Comisia propune aprobarea bilanțului și a gestiunii financiare a „Asocia- țiunii" și a „Internatului de fete" și descărcarea comitetului central de gestiunea a. 1932 pentru amândouă așezămintele. Co- misia mai susține și propune, alături de comitetul central, ca in- ventarul Bibliotecii și al Muzeului „Asociațiunii" să nu fie eva- luate la valoarea lor. reală și trecute astfel în averea „Asocia- țiunii" și ca pe viitor comisiunea de censurare a gestiunii anuale să fie aleasă anual din sânul membrilor „Asociațiunii", locuitori în Sibiiu, însă în afara comitetului central, pentru ca astfel să se poată verifica în amănunțime gestiunea anuală a comitetului central. Mai apoi propune comisiunea ca gestiunea „Internatului de fete" al „Asociațiunii" să fie pe viitor specificată detailat și să formeze o anexă mai amplă a raportului general anual. Tot- odată propune comisiunea aprobarea proiectului de buget pe anul 1934. Adunarea generală ia act cu aprobare de acest raport și dă descărcarea cuvenită comitetului central pentru gestiunea anului 1932 a „Asociațiunii" și a anului școlar 1932/33 la „In- ternatul de fete", aprobând totodată și bugetul pe anul 1934. Adunarea generală ia act și de dorința comisiei pentru în- scrierea de membri noui, exprimată prin dl Dr. Nic. Căliman, că se va raporta direct comitetului central numele celor înscriși și sumele încasate. La punctul: stabilirea locului unde se va ținea viitoarea adunare generală, anunță dl președ. Dr. luliu Moldovan, că s’au primit invitări din trei orașe: Cetatea-Albă, Lipova și Tg. Mureș. Se lasă în grija comitetului central ca să decidă. Pentru verificarea proceselor verbale sunt încredințați mem- brii prezenți, veniți dela Sibiiu. 18 Dl președinte Dr. luliu Moldovan aduce viile sale mulțu- miri conducătorilor despărțământului central județean Brașov pentru primirea făcută și reușita strălucită a acestei adunări ge- nerale — în special dlui Dr. Tiberiu Brediceanu, pentru organi- zarea manifestațiunilor artistice și a conductului etnografic, atât de bine reușit. Aduce mulțumiri călduroase dlui prefect și dlui primar, pentru sprijinul dat despărțământului Brașov, precum și tuturor cari au alergat să ia parte la această minunată manife- stație culturală, care a avut înalta cinste de a fi onorată chiar și de Maiestatea Sa Regele Carol II, președintele de onoare al „Asociațiunii". Cu acestea a declarat închisă ședința a Il-a a adu- nării generale. Ședința festiuă a Secțiilor științifiee-literare s'a ținut în ziua de 8 Septemvrie, în sala festivă a „Camerii de comerț și industrie", la ora 6 p. m. A prezidat dl Dr. luliu Moldovan. De față au fost domnii: Ministru Dimitrie Guști, secretar general la Minist Instr. Publ. Emanoil Bucuța și un numeros șj distins public. Conferențiar: dl Dr. Sabin Manoilă, care a vorbit despre „Problema populației în România". D-sa, ca specialist, a arătat, pe baze științifice, datele cele mai recente ale statisticelor din 1930—1933. Problema a fost desvoltată din punct de vedere de- mografic, în special cu privire la Ardeal. (Număr, naționalitate, populație urbană și rurală, ocupație, mortalitate, natalitate, lo- cuitori pe clădiri, etc., cu tabele grafice, diagrame.) Conferențiarul a fost viu aplaudat. Ședințele eu prezidenții despăpțămintelop. La ora a. m. s'a ținut, în 9 Sept. întâia ședință cu prezidenții despăr- țămintelor, în sala „Camerei de comerț și industrie". Dl președinte a deschis ședința în prezența dlor: Dimitrie Guști, Ministrul Instrucțiunii Publice, Nicolae lorga, Emanoil Bu- cuța, Apostol Culea și a mai multor prezidenți din despărțămin- tele „Asociațiunii", pe lângă un numeros public. Dl președinte a dat cuvântul dlui Silviu Țeposu, care și-a desvoltat conferența d-sale despre: „Colaborarea societăților cul- turale cu prganele Statului și ale autorităților locale". Dl Țeposu a arătat că problema ce se discută a fost pusă mai întâi la congresul cultural dela Sibiiu al „Asociațiunii", con- 19 2* greș convocat de dl Vasile Goldiș, apoi s’a ajuns la proiectul de organizare al culturii, lansat de Ministrul Instrucțiunii Publice. Analizează proiectul de lege al dlui Ministru Dimitrie Guști și insistă pe lângă patru puncte: 1. Statul să uu se amestece în activitatea secietăților parti- culare, ca să nu li se ia autonomia- Hotărârile „Senatului cul- tural" vor da numai directive societăților culturale. Ar fi de dorit ca acest punct de vedere șă fie precizat și în lege, nu numai adeverit de dl Ministru Guști personal; 2. In comitetele județene să intre reprezentanții tuturor so- cietăților culturale locale; 3. Să se desvolte o strânsă colaborare cu autoritățile locale; 4. Asociațiile mâți culturale să-și limiteze teritoriile de ac- tivitate și să țină congrese regionale. (Lucrarea dlui Silviu Țeposu a apărut în întregime în bro- șura: Biblioteca „Astra", Nr. 18.) Dl prof. univ. Dr. luliu Hațieganu și-a desvoltat mai apoi tema aleasă de d-sa: „Programul de muncă pentru despărțămin- tele și cercurile culturale". A arătat mai întâi semnele crizei morale de astăzi: Țăranii și-au oprit plugul, căutând să se adapteze în noua situație. In- telectualii s’au divizat și au ajuns materialiști, în mare parte. Idealul național și idealismul au scăzut. „Asociațiunea" a ținut la vechea tradiție, deși a fost con- testată, în parte, în primul deceniu după unire. Ce e de făcut de aici înainte? Statul și societățile cultu- rale să colaboreze, ca să ne putem bucura de rezultatele muncii acesteia. Principalul scop al „Asociațiunii" să fie: cunoașterea cât mai aprofundată a satului și trezirea energiei satelor noastre, lu- minarea și educarea mai cu seamă a tineretului. Astfel să ajungă satul și la bunăstare materială, pe lângă câștigarea culturii. „Aso- ciațiunea" să pledeze pentru o educație integrală: om, caracter, sănătate trupească și sufletească. Piopaganda culturală este astăzi o știință — o muncă de fiecare zi. înainte de toate să se reorganizeze organismele societății: Comitetul central și Secțiile, Fiecare centru să aibă un comitet, fiecare sat un cerc cultural. Dl conferențiar stăruie asupra elementelor unei propagande folositoare: a) să se cunoască trebuințele satului; b) propagan- 20 diștii să se recruteze din sânul preoțimii, învățătorimii, a medi- . cilor, agronomilor și al tinerimii. Și femeia să contribue la pro- paganda culturală. Și copiii! Propaganda să fie: Unitară, Variată, masivă, măsurată, adaptată referințelor locale, durabilă și urmată de fapte. Ne trebue conferențe model, universități poporale îh centrele mai mari, propagandă scrisă, în foi poporale, în foi vo- lante. Pledează pentru filmele indigene, cele streine fiind de multe ori rele. Recomandă expozițiile ambulante și organizarea tinere- tului în soc. „Șoimii Carpaților". Educația fizică să aibă ca răzim un cuprins etic și național. Ca mijloc de propagandă să ne în- ființăm mai întâi de toate cămine culturale, (Și această lucrare a apărut, în întregime, tipărită în bro- șura susmenționată.) Dl președinte mulțumește dlor referenți și anunță conti- nuarea ședinței (cu discuții) pentru ora 5 p. m. A doua ședință cu prezidenții despărțămintelor a fost des- chisă, într'acelaș local, de dl președinte Moldovan, la ora 5. De față: dl Ministru Dr. Voicu Nițescu, prof. univ. N. lorga, Pr. Sf. Sa Episcop Dr. Alexandru Nicolescu, dnii referenți: prof. univ. Dr. luliu Hațieganu și prof. Silviu Țeposu, numeroși pre- ședinți de despărțăminte și un distins public din Brașov și alte localități. Dl prof. N. lorga începe șirul discuțiilor, stabilind faptul că d-sa a fost acela care a sulevat mai întâi ideia de solidaritate între societățile culturale românești de după răsboiu. Credea ne- cesară o astfel de solidaritate între vechile societăți culturale. Dl Ministru Guști a vorbit despre toate societățile, deci și despre acelea, cari s’au creiat după răsboiu, — de drâgul unor per- soane și pentru câțiva oameni. D-sa s'a gândit numai la colabo- rarea a 3—4 societăți mai de seamă, dar nu i-a reușit. Trebuia să învie societatea întreagă românească și societă- țile culturale trebuiau refăcute. La proiectul dlui Guști își are rezervele sale dl Silviu Țeposu. Și „Liga Culturală" a refuzat amestecul statului, deoarece statul român își schimbă prin mi- niștri săi concepțiile de conducere, iar societățile românești, cul- turale, vechi își au o unitate de conducere. Fluctuația miniștrilor, cu concepții diferite, ar fi în dauna conducerii societăților noa- stre culturale. Statul să dea ajutor, nu cu subvenții, ci biblioteci, târguri de cărți, calendare, icoane, etc. Statul de azi n'are mulți 21 bani. Funcționarismul este marea pacoste a statului și aici este primejdia: să nu funcționarizeze și instituțiile culturale. Avem să elaborăm acum cultura națională, nu să o uniformizăm. Și mi- noritățile ne pun o problemă. „Asociațiunea” și „Liga" n'au lucrat împreună, fiindcă nu ne-am gândit de unde plecăm fie- care și care e cercul de activitate ai fiecărei societăți. După cum a arătat dl Dr. luliu Hațieganu, „Asociațiunea" este pentru popor. „Liga" a militat în trecut pentru ideia de li- bertate la românii de pretutindenea, cu adaosul: deșteptarea sim- țului național în boier. Dl N. lorga arată cum lucrează „Liga" în ziua de astăzi și e de părere ca „Asociațiunea" și „Liga" să-și repartizeze terenul de activitate din întreagă țara. „Asociațiunea" să între cu „Liga" în satele din România pentru țărani, iar „Liga" să organizeze conferențe pentru clasa burgheză. Comite- tele să nu se confunde, ci să aibă un secretar comun, ca ele- ment de legătură. Oratorul asigură că a adus propunerile acestea cu toată sinceritatea, dorind să contribue la o colaborare practică cu „Asociațiunea". Dl general I. Manolescu, președintele „Centralei Caselor Naționale", aduce la cunoștința ascultătorilor că activitatea din anii din urmă a „Asociației" din Bucovina este din cele mai lău- dabile, nu cum a afirmat dl lorga. Totodată arată că „Breaza" e făcută de „Casele Naționale", deci și societatea aceasta e che- mată să ia parte la discuție. Dl președinte Dr. luliu Moldovan mulțumește dlui N. lorga pentru participarea d-sale la această ședință. Mai departe arată că „Asociațiunea" este pentru o colaborare, dar crede că fiecare provincie trebue să aibă câte o societate născută acolo. „Aso- ciațiunea" a aderat la o conducere unitară — deoarece e con- vinsă de necesitatea unei politici culturale naționale unitare. Pentru realizarea programului național e nevoie de un for su- prem și nu crede că se va afla vre-odată un guvern, oricare ar fi el, care să stânjenească activitatea și inițiativele luate de so- cietățile noastre culturale. Dl Dr. Grigore Nandriș, președintele societății culturale din Bucovina, mulțumește dlui I. Manolescu pentru rectificările aduse afirmațiunilor dlui prof. N. lorga și arată activitatea societății bu- covinene. Atitudinea luată față de proiectul Ministerului Instruc- țiunii este ca aceea a „Asoeiațiunii". 22 Dl Al. Rally vorbește în numele „Fundațiunilor Regale”. Anunță totodată reapariția revistei „Albina” pentru popor și ple- dează pentru abonarea revistei în despărțămintele și „cercurile culturale" ale „Asociațiunii". In schimb se va ocupa revista și cu activitatea culturală a societății ardelene și oferă 30% din abo- namentele ce se vor face în urma acestei recomandări. Dl Gh. Bogdan-Duică roagă pe dl Rally să-și înainteze aceste propuneri în scris. Dl Florian aduce, în numele dlui N, lorga, care a trebuit să plece, unele lămuriri: d-sa spune că dl lorga a omis invo- luntar „Casele Naționale" din propunerea d-sale, iar în ceeace privește societatea de cultură din Bucovina dl lorga a vizat si- tuația culturală a orașului Cernăuți și nu activitatea societății pentru cultura română. Dl lorga își menține oferta de colaborare, chiar și dacă „ Asociațiunea" va adera la proiectul dlui Ministru Guști. Dl T. lacobescu vorbește pentru proiect și pentru o cola- borare cu Statul. Dl Dr. Eugen Nicoară propune să se tipărească referatele dlor Dr. luliu Hațiegan și Silviu Țeposu și secțiile să fie îndru- mate să compună conferențe model. Biserica să fie sprijinită de „Asociațiune", tipărind o broșură împotriva diferitelor secte re- ligioase, cari prind teren. D-sa mai pledează pentru broșuri, cari să conțină următoarele teme: mortalitatea infantilă, sfaturi pri- vitoare la bucătărie pentru țăranca română, agricultura și pomăritul. Dl Dr. N. Căliman, președintele despărțământului central județean Brașov, arată meritele ce și le-a câștigat dl Ministru Dr. Voicu Nițescu pentru „Asociațiune", lăsând ca edificiul în care se află cinematograful despărțământului și conservatorul ‘,Astra" să fie în posesiunea despărțământului, facilitând astfel mult prosperitatea despărțământului Brașov. Dl Căliman mai vor- bește despre Casele naționale și despre câștigarea tineretului la munca constructivă a „Asociațiunii". Primește referatele. Dl Ministru Dr. Voicu Nițescu accentuează datorința tuturor intelectualilor de a se înrola în slujba culturii și de a lucra în cadrele „Asociațiunii". De orice partid politic să fie cineva — este irelevant, când e vorba de colaborare la „Asociațiune" — toți au numai o chemare: de a sprijini societatea culturală. Statul este dator să se îngrijească pentru ca societățile culturale să pro- .spereze. Promite că va interveni la Ministerul de finanțe, ca să 23 se reducă impozitul la cinematografele „Astrei", cari funcționează în regie proprie. Dl Dr. Vas. Ilea-Sighet a arătat ce rezultate a avut cu ci- nematograful despărțământului. Pledează și d-sa pentru tipărirea referatelor dlor Hațiegan și S, Țeposu. Vorbește pe larg despre „Școala țărănească" din Sighet, arătând la ce rezultate frumoaSe a ajuns despărțământul Sighet. Păr. protop. Aurel Nistor laudă referatele de dimineață. Pledează pentru legături permanente între conducători, ajun- gându-se la organizarea pe regiuni. Așa să se înființeze o regiune, din care să facă parte județul Brașov și toată săcuimea. Crede că răspândirea gratuită a cărților nu e bună din punct de vedere educativ. Pledează pentru editarea de broșuri cu povești, ilu- strate frumos și pentru un schimb al copiilor din săcuime, cu cei din Vechiul Regat. Legătura cu „Liga" să se înfăptuiască în timpul cel mai scurt. Dl I. Agărbiceanu arată că și-a spus cuvântul în privința colaborării cu societățile culturale, în secții. Păr. protopop Câmpeanu accentuează că trebue să ne în- grijim ca să se reromanizeze românii din Săcuime și propune ca „Asociațiunea" să intervină pentru introducerea limbii românești în școală și în biserică, in satele maghiarizate. Dl Laurenfiu Moldovan, delegat al despărțământului Bucu- curești, aderă la propunerile raportorilor. Dl Ștefan Popescu, preot și președ. „Cercului cultural" din co- muna Fundulea, de lângă București, aduce salutul cercului acestuia. Dl I. Rusmir vorbește despre „fișa satului" și propune o „fișe generală“ a fiecărui sat, cerând stabilirea unui chestionar-tip. Dl Diaconescu, președintele despărțământului Lăpușna (Ba- sarabia), arată cum lucrează Regională „Astra Basarabeană" în acest despărțământ, analizând pe larg activitatea și constatând fru- moasele experiențe cu înființarea de cămine culturale. Tot despre Basarabia și viața ei culturală vorbește dl Druță, constatând că țărănimea primește „Astra" cu multă încredere și că și concursul autorităților nu lasă de dorit. In fiecare sat unde este un „cămin cultural" s'a înființat un fel de universitate po- porală sătească, cu următoarele secții: secția literară, secția arti- stică, religioasă, școlară, sportivă, sanitară, juridică, agricolă, coope- ratistă, comercială și gospodărească. 24 După ce s'au primit din partea tuturor oratorilor amândouă^ referatele, mulțumește dl președinte tuturora pentru interesul arătat și discuțiile interesante și închide ședința. In ziua a doua (9 Sept.) s'a vizitat, la ora 10, a. m. Expo- ziția de vânătoare, în „Camera de Industrie și Comerț". (Or- ganizator : dl Dragoș Navrea.) La ora 12, a. m. 1. Expoziția: Mișcări naționale la Ro- mânii ardeleni, în localul Bibliotecii „Astra". (Materialul expus- a aparținut: Bibliotecii „Astra", Brașov; dlui Aurel A. Mure- șianu și dnei Maria Dr. V. Branisce. Organizatori: dna Valeria Căliman și prof. Ion Colan); 2. Expoziția : Brașovul in fotografie. Organizatori: Pre- fectura și Primăria Brașov; 3. Expoziția: Pictori brașoveni de azi: D-na Popa, d-șoarâ Olga Branisce, dl V. Maximilian. (In sala Bibliotecii „Astra".)- Organizatorii manifestației de educație fizică a „Șoimilor" „Astrei",. Brașov au fost domnii: Ing. Bujor Măzgăreanu și căp. V. Scârneciu. Anexe. i. Mărețele manifestări culturale ale adunării generale din Brașov au fost comentate cu multă dragoste din partea presei noastre. „Gazeta Transilvaniei", decana presei românești (anul al 96-Ieal), a scos un număr festiv, în 16 pagini, cu multe foto- grafii și contribuții prețioase. La loc de frunte a tipărit cuvintele regale ale M. Sale Regele Carol al II-lea dela vizitarea așeză- mintelor „Astrei" din Sibiiu și un articol de fond al dlui ministru^ Dr. Voicu NițeScu: Puterea „Astrei". „Dacă odinioară tribunii și luptătorii dela 1848 socoteau ne- cesară înființarea „Asoeiațiunii..." cu scopul de-a se consolida roadele dobândite în revoluție și de-a pregăti poporul transilvă- nean în vederea unor realizări naționale și mai importante, nu mai puțin generația răsboiului de întregire și cea următoare ei se socot datoare să păstreze și să întărească acest patrimoniu cultural. Unitatea națională dobândită cu atâtea jertfe trebuește în- tărită. Cultura este instrumentul cel mai puternic pentru înfăp- tuirea acestui gând. „Astra" este organismul chemat pentru a 25 iace această operă de consolidare națională. La capitalul ei, re- zultat dintr'o muncă îndelungată, plină de abnegație și însuflețire, astăzi se adaugă și sprijinul solid al Statului Român și al Regelui Țării, care o prezidează. Datori sunt deci toți cei cari sunt con- vinși de rolul culturii în consolidarea unui popor și în prospe- rarea lui, să-și pună toate puterile pentru menținerea, întărirea și înflorirea „Astrei". Noi, brașovenii, hotărîți păstrători ai unei tradiții bogate în fapte pilduitoare, dorim ca în acest oraș, care .se mândrește cu o veche cultură, cu întâiul organ de publicitate românesc și care a trăit cel dintâi unirea fraților de dincolo și de dincoace, să se reînstăpânească în felul „Astrei" noastre vi- goarea spiritului luptătorilor de altă dată, pentru a face din ea piedestalul, pe care să se așeze solid România întregită". Numărul festiv al „Gaz, Transilv." mai conține articole pre- țioase din penele dlor: Dr, N. Căliman, I. Colan, I. AL Bran- Lemeny, N. Baboia, Tib. Brediceanu, loan Brânzea, Gh. Enescu, ing. Bujor Mâzgăreanu, Romulus Cosma, V. Branisce, etc. despre despărțământul jud. Sibiiu, despre importanța „Gaz. Transilv.", despre Brașovul de altă dată și de azi, despre românii din Schei, Ciprian Porumbescu, opereta „Crai nou" și „La șezătoare", edu- cația fizică și „Astra", trecutul economic al Brașovului, învăță- mântul din județ, Brașovul-Vechi, etc. Un număr, care face onoare ziarului și românilor brașoveni. Tot atât de vrednic de laudă și de remarcat este numărul 5 din revista „Țara BâPsei*’ (a. V. Sept.-Oct. 1933), redactată de fostul președ. al desp. jud. Brașov, merituosul profesor Axente Banciu. Numărul acesta este dedicat, în parte, „Asoeiațiunii". In „Ante festum“ scrie dl Axente Banciu, după ce a arătat marea importanță a societății noastre în trecut, despre „Astra" de astăzi: „oază... cu verdeață înviorătoare, cu apă răcoritoare. De aceea, peste bord cu ambițiile de situații fără muncă! Peste bord vani- tățile înfumuraților! Peste bord adversitățile și merele discordiei politice! Peste bord ranchiunele personale! Sufletul nostru e dornic de inimi curate, gânduri curate, mâni curate. De suflete altruiste". Atât numărul citat, cât și cel următor, de după adun, gen., conțin material prețios privitor la „Astra" și brașoveni, la mo- mentele însemnate ale serbărilor (fotografii numeroase) dela con- ductul etnografic, expoziția de documente și cărți, etc. 26 Din celelalte organe de presă — cităm — din lipsă de spațiu — numai următoarele pasagii: „Dimineața 10 Sept. 1933: „Cea mai veche societate de cultură din țara noastră, „Astra", una din marile mândrii ale Ardealului cultural de odinioară, își sărbătorește astăzi șapte decenii de existență, la Brașov. Până la 1918, când s'a făcut Unirea, două au fost pârghiile puternice ale românismului: Liga Culturală în Regatul vechiu și Astra în Ardeal. Și cu atât mai mare este meritul vrednicei aso- ciații transcarpatine, cu cât a avut să lupte cu dificultăți imense. A face cultură, românească, într'o provincie robită, sub un regim care nu avea alt scop decât desnaționalizarea Ardealului — a fost un lucru extrem de greu. „Astra" a împlinit această operă cu o vrednicie, pentru care nici o laudă nu este prea mare. Dacă în 1918, în ceasul unirii, am găsit peste munți grai românesc, carte românească, suflet românesc, — aceasta se da- torește într'o mare măsură acțiunii neostenite a „Astrei". In fiecare județ s'a creiat un cerc al acestei asociații, s'au tipărit cărți, s'au rostit conferințe, s'au organizat serbări, care — toate — au avut acelaș scop: menținerea culturii românești. După unire, ,,Astra“ și-a înțeles rostul, tot așa de bine ca și înainte de marele act al unirii. Din 1919, „Astra" și-a întins ac- țiunea pe întreg cuprinsul țării și a devenit un admirabil instru- ment de unificare, o afirmare viguroasă a unității noastre sufletești. Acțiunea desfășurată de secția basarabeană a „Astrei" este, între Prut și Nistru, una din mândriile noastre. Dorim acestei asociații să-și continue activitatea, atât de profund necesară, cu acelaș elan, cu aceiași putere ca și până acum". „Dimineața¹¹, 9 Sept. 1933 : „Expoziția. Demn de relevat este faptul că, concomitent cu aceste festivități, „Astra" a organizat o bogată expoziție retros- pectivă, din care se evidențiază toate frământările naționale din timpul autonomiei Transilvaniei, luptele naționale, precum și în- treaga mișcare culturală și națională, dusă de-alungul vremurilor, până la unire. Organizată cu multă pricepere de d-na Valeria Dr. Căliman și dl prof. I. Colan, expoziția aceasta prezintă un interes deo- sebit prin faptul că se pot găsi aci documente din timpul revo- 27 luției dela 1848, proclamația comitetului național revoluționar român, semnată în original de August Trib. Aurelian, Simeon Bărnuț, Nicole Bălășescu, FI. Micaș, Timotei Cipariu și loan Bran, precum și alte manuscrise ale lui Andrei Mureșanu, Axente Sever, Simion Balint, etc. Un amănunt interesant îl constitue faptul că eri despărță- mântul „ Astrei “ din Brașov a primit, între alte donații pentru îmbogățirea expoziției și o bogată colecție de documente origi- nale din epoca revoluției dela 1848, între cari mai multe manu- scrise ale lui Avram laneu. Cercetând amănunțit aceste documente, d-na Căliman și dl prof. Colan au găsit între ele un act de importanță rară, o scrisoare prin care Avram laneu, relatează comandantului austriac al fortificațiilor din Alba-Iulia, întreaga situație din țara Moților și-i cere să-i trimită munițiile necesare pentru stăvilirea acțiunii Ungurilor. In afară de acest document prețios, se mai găsesc în expo- ziția retrospectivă a despărțământului „Astrei" din Brașov, dife- rite brOșuri și documente, din care se poate reconstitui cu ușu- rință întreaga epocă a luptelor naționale. In secția luptelor naționale se găsesc apoi documente im- portante din timpul luptelor duse de Români în Parlamentul ma- ghiar, acte din timpul procesului memorandumu-lui, cum și dife- rite autografe ale martirilor neamului. O secție specială se referă la presă și la ziariștii ardeleni, pu- nând în lumină importanța acestor elemente în mișcarea națională. Continuând cu expunerea documentelor privitoare la acțiunea ardelenilor, până la unire, organizatorii prezintă apoi un intere- sant material, prin care se reconstitue impunătorul act dela 1918, precedat de manifestele românilor voluntari din Rusia, cunî și alte manifeste tipărite la Roma. încheind acest capitol, trebue să menționăm și interesantele documente privitoare la executarea martirilor Dr. Ciordaș și Bol- caș, cari în timpul revoluției dela 1918 au fost puși să-și sape singuri groapa și au fost apoi înmormântați de vii la Beiuș." Un monument Iui Andrei Mureșanu. „Tot cu prilejul acestei manifestări, „Astra" care a îmbrățișat atâtea inițiative frumoase, între cari și inițiativa lansată prin co- 28 Ioanele ziarelor „Adevărul" și „Dimineața" pentru ridicarea unui monument bardului Andrei Mureșanu, va da o cât mai largă răspândire lăudabilei acțiuni întreprinsă în vederea proslăvirii autorului cântecului redeșteptării naționale. In acest scop despărțământul local al „Astrei" a lansat apelul de mai jos: Către toți bunii Români. Orașul Brașov, adânc pătruns de datoria pe care-o are față de memoria redeșteptătorului conștiinței noastre naționale, a ho- tărât ridicarea unui monument lui Andrei Mureșanu. Inițiatorii își dau pe ăeplin seama de greutățile vremurilor