Septemurre—Deeenwrie 1932. Hr. 9 12. TRANSILVANIA Organul societății culturale „Astra". _ Cuvânt de deschidere 4a Adunarea generală a „Astrei", ținută la Deva, în 2 Oe- tomurie 1932, de Dr. Gh. Preda* vicepreședinte. Onorată Adunare Generală, Reînoirea dimisiei iubitului nostru președinte Vasile Goldiș îmi dă prilejul a conduce și în acest ân desbaterile adunării noa- stre generale. Dragostea ce mi s'a arătat de Dv. în diferite împrejurări, ca* și condliapța ce ați pus-o în discuția-problemelor „Astrei", In adunările anterioare (în special în aceea dela Sf. Gheorghe, pe care am avut onoarea să o prezidez), constituiesc garanția că sarcina ce-mi revine prin statute și din partea comitetului centrâl, va fi mult ușurată. -Cu toată vitregia vremurilor, care mărește nervozitatea individuală și colectivă, nu mă îndoiesc un singur mo- ment că membrii acestei adunări vor ști să discute și să soluționeze : importantele ;probleme aduse la cunoștință, cu calmul, răbdarea și înțelepciunea ce caracteriza pe adevărații membri, dornici de binele și prosperitatea acestei instituții. Conform tradiției, deschizând adunarea generală, îmi iau permisiunea să ating, în treacăt, problema crizei mondiale, care are o repercusiune atât de puternică asupra culturii și instituțiilor, printre cari se numără și „Astra" noastră. Onorată Adunare Generală, Se știe că avântiil civilizației moderne este ieșit din multi- plicarea și răspândirea cunoștințelor, cercetărilor și descoperirilor științifice. 133 i Ele sunt* acele ce înmulțesc bogățiile omenești și schimbă, condițiile vieții noastre, făcându-o mai liberă, mai fericită. Ar urma deci ca odată cu progresul științific (pus în slujba, unui ideal moral), lumea să urce din ce iii pe măi mult treptele fericirii, iar țările să facă sforțări și realizări, ca acei ce se ocupă cu răspândirea cunoștințelor și cercetărilor (deci cu cultura), să. fie cât mai bine asigurați față de necesitățile materiale. Astăzi însă, cu tot progresul material, vedem că nu stăm pe treapta înaltă a mulțumirilor sufletești, iar cultura se arătă periclitată și acest pericol amenință din ce în ce mai mult exi- stența acelora ce o reprezintă. Astăzi savanții încep să recunoască că știința nu se arată bine organizată și că este poate prea mic segmentul de cunos- cute, din marele cerc al necunoscutelor. Intelectualii simt că munca le este rău protejată, deoarece sunt .mai puțin bine tratați ca acei ce se consacră distracțiilor publice și sporturilor. Independența acestor intelectuali este amenințată,, ‘de oarece gândirea lor zace sub presiunea intereselor materiale. Interesele economice, condiționând și subordonând cultura și pro- paganda ei, face ca în criza actuală aproape 2/3 din populația globului să fie încă , lipsită de cunoștinți și de o judecată științi- fică, Toate aceste fapte ce îndeamnă pe intelectuali să dea alarma, iar alții, mai sceptici, să declare că civilizația este în regres și că omenirea se întoarce spre animalitate. Nu privim atât de tragic criza umanității de astăzi, iar încât privește prognosticul ei și, în special, acel al crizei culturale, ‘ conservăm o doză însemnată de optimism. Nu este pentru prima oară că umanitatea trece prin astfel' de crize, iar cauzele lor numeroase și complexe s'au anihilat prin împrejurări în care au intrat în joc, pe lângă forțele cunos- cute, umane și altele necunoscute sau supraumane. Dacă noi am cerceta și astăzi cauzele crizei (redusă pentru unii numai la o criză economică financiară), am vedea că unele țin de organismul omenesc și de desvoltarea sa^ altele de mediul în care trăiește acest organism (în special) de societate. Unele sunt constante, permanente, altele modificabile, de înlăturat. Unele pot fi analizate din punct de vedere psihologic prin investigațiuni^ altele scapă acestor investigațiuni, rămânând în domeniul divini- tății sau al misticismului. . 134 Pentru a vedea până unde se pot extinde forțele umane în provocarea cauzelor crizei de astăzi și cum ar putea fi utilizate mai bine în remedierea ei, îmi iau permisiunea să analizez două din ele: I. Limitarea disocierei și regrupărei tendințelor omenești cu disproporția mare dintre aspirațiuni și- realizări și cu efectele con- trarii ce le aduc aceste realizări. Cauza, care are uri caracter con- stant și arată inferioritatea făpturei și resurselor omenești, întă- rindu-ne credința în forțele supraumane (divine). Cum această cauză nu este înțeleasă de unii și chiar rău înțeleasă de alții, contribuie să întrețină criza. II. Dezechilibrul dintre viața fizică, intelectuală și morală, cari au adus tulburări morale asupra cărora am insistat la adu- narea dela Sf. Gheorghe. Cauză, care se poate înlătură prin voința noastră. Disocierea tendințelor și a elementelor ce compun aceste tendințe (idei, imagini, sentimente etc.) constituie o primă parti- cularitate psihologică a omului. Fiecare om se naște și dobândește astfel de tendințe. Ele se separă ușor, fie prin satisfacții, fie prin obstacolele ce le în- tâlnește, pentru a se regrupa pe un alt plan, nou. Disocierea, ca și reconstrucția nouă, constituie, pot zice, o moștenire imperfectă, care permite fiecărui om să devină ceeace este. Aceste disocieri și reasocieri nu se fac după reguli bine stabilite, dar se execută într'un ritm poate mai accelerat ca cele mai rapide mijloace de comunicație de astăzi. Disocierea cu reconstrucția de gândiri și plăceri pe un plan nou creiază totdeauna ideia și plăcerea de mai bine. Sub influența acestei din urmă idei, omul simte nevoia de a-și transforma necontenit natura și mediul, în care trăiește. Mul- țumirile sufletești obținute prin aceste transformări în viață, al- ternează deci cu nemulțumirile. Omului nu i-a fost dat însă să ajusteze perfect. ideile și sentimentele sale la complexitatea condițiilor de existență cei le impunea lumea exterioară, în special societatea cu semenii săi. De aici s’au născut regrete, ezitări, ostilitate și lupte, mai mult sau meii puțin exteriorizate, iar în balanța fericirii vieții talerul nemulțumirilor se apără ceva mai greu. Orice nemulțumire a 135 1* Servit și servește însă de stimulent pentru o activitate și o ob- țihere a mulțumirii. Dacă în istoria omenirii vom găsi inovațiuni și descoperiri (de aparență supraumană), dacă omul a ajuns să transforme ideile, plăcerile, credințele, industria, arta,. știința politică etc., nu a putut transforma natura sa intimă, căci la el găsim veșnic această ne- cesitate de transformări, aceste aspirațiuni spre mai bine, iar con- trastul din el și din mediul în care trăiește, opera pozitivă și ne- gativă, adusă prin aceste transformări, ne fac să credem că în- • treaga disociere și regrupare a elementelor sale psihologice se execută în anumite limite. Fiecare din noi este dotat deci cu oarecari frontiere per- sonale. Fiecare se naște cu anumite puteri — cari se desvoltă, dacă împrejurările o permit, — dar și cu anumite slăbiciuni. Omul se poate transforma infinit, însă între limite finite și cCqace se spune. de el se poate aplica și la umanitate. Gândul omului la o evoluție infinită, speranța la o fericire absolută, aspirația la perfecție, este tot ce poate fi mai nobil și, cu toate acestea, gândul, speranța, aspirația, pot fi periculoase dacă nu sunt proporționale forțelor și posibilităților omenești. Omul sau umanitatea, voind (în un timp scurt) să perfecționeze un lucru mai mult decât poate, ajunge să-l tulbure sau să-l strice. Exemplele istorice nu lipsesc și multe din nemulțumirile de astăzi vin tot de pe urma acestui defect, î)acă se transformă însă omul infinit, în limite finite, cum se poate realiza imperativul creștin: „Fiți desăvârșiți precum Tatăl vostru ceresc este desăvârșit" î Este drept că omul și umanitatea nu ău renunțat și nu vor renunța la această țintă, a complectării operei divine. Situația omului însă, în raport cu divinitatea, este cu totul tragică. Tragedia vitae tot atât în urină constrastului imens între opera de o visează și mijloacele de câri dispune, cât în Urină disproporției mari dintre instrumentele de cari dispune, față dă forțele, relativ infime, pe cari poate să le utilezeze. Nu intenționez . â deprecia rezultatele sforțărilor omenești. Omul a ajuns într adevăr, să măsoare pământul, să cântă- rească lumea, a mers cu studiul său asupra materiei, încât să o poată descompune, a întiezărît aspectele evoluției universale, a adus în serviciul său aiertd, apă, lumina, focul, electricitatea, Un- 136 dele etc. Meii mult: își face iluzii de reform^ cosmice, precum ar creiarea unei primăveri eterne, redresând axa terestră pe un plan eliptic și derivând Gulfstreomul, Jumătate serios, jumătate în glumă, omul se gândește la călătorii în alți aștri. Nu este vorba numai da călătoria în stratosferă a lui Piccard, dar la institutul din Franța un premiu așteaptă pe fericitul cercetător, care ar da și ar primi vre-un semn dela un astru ceresc (Planeta Marte este exclusă, ca una ce probabil, se crede mai bine cunoscută). Dar oare aceste preumblări prin aștri, oare civilizarea — să zic, — a Căii Laptelui, nu ne-ar deschide noui orizonturi, noui, aspirațiuni ? Am fi mai fericiți și mai schimbați în natura noa- stră intimă prin aceste descoperiri ? Nu am vedea, ca și în pre- zent, că orice descoperire este utilizată de om chiar contra omenirii ? Cine ar putea să ne spună dacă viitoarea descoperire a forțelor captate (de exemplu) prin disociația interatomică nu ar’ servi chiar la exterminarea umanității? Tot ce am putea spune este că pentru noi fiecare desco-, per ir e, fiecare cunoștință nouă, lărgește din ce în ce mai mulț câmpul necunoscutului, iar savantul se simte astăzi, mai departe de știința perfectă decât un ignorant, precum omul virtuos se simte mai puțin apropiat de idealul moral, decât ticălosul vulgar- Probleme noui se ridică la fiecare pas în calea omului. De abea ieșim dintr'un segment de necunoscute și intrăm în altul și mai mare și mai puternic. Cine poate ști câte sunt și cine poate avea cheia enigmei lor ? A. Comte a voit cu pozitivismul său să bareze calea cercetă- rilor, dar nu a reușit. Omul a lucrat și va lucra mereu cu profit sau pierderi, în chestiuni cari, par (pentru un moment) absurde. Și așa trebue să fie, căci dacă ar lucra altfel, atunci cu adevărat ar însemna că se îndreaptă spre animalitate, iar, dacă s'ar lăsa în pasivitate, nu ar putea avea mulțumirile și satisfacțiunile su- fletești ale activității sale. Este dat omului să vadă, precum am. spus mai sus, că toate resursele utilizate de el, toate cele adunate, sunt îndreptate și contra sa, sunt puse și în slujba negativului, formează și o operă contrară aceleia ce dorea să o îndeplinească. Acest fapt constituie odată mai mult o dovadă a relativității omenești și a faptului că toate transformările ca și tot progresul dirijat în vederea perfec- țiunei, are loc între anumite limite. 137 Insuficiența mijloacelor omenești se vede de altfel in rapor- turile omului cu ceilalți oameni, adică cu societatea și mai ales în autoritatea, pe care societatea o aduce omului. Timpul nu-mi permite a insista asupra acestor raporturi și mai ales asupra crizei de autoritate, care ocupă un loc de frunte în criza umanității. In studiul acestor numeroase și complexe cauze am vedea însă că la activitatea cunoscută a omului se adaogă și forțe necu- noscute, forțe supraumane. Aș putea chiar spune că forțele necunoscute; supraumane, conduc aproape veșnic pe cele umane și umanitatea, așa precum se arată, este avansată pe calea pe care a apucat, încât prin for- țele umane nu se poate nici opri în loc, nici îndrepta pe cale și nici întoarce îndărăt. Această umanitate se prezintă întocmai ca un 'călător, care a luat drumul îngust, pentru a se înfunda în pădure. El întâlnește în calea sa văgăuni, stânci, mărăcini, cari îl fac să sângereze, bestii, cari îl fac să lupte și să strige zadarnic după ajutor. Dar prin această luptă el și-a exercitat mușchii, voia, și-a lărgit gândirea. A putut să admire, alături de priveliști teribile și pe cele mai grandioase. Alături de nemulțumiri a putut avea și mulțumiri. Nu a putut găsi nicăiri un azil definitiv. S'a oprit ici și colo, sub aco- perișuri slabe, amenințătoare, nu mai poate însă reveni de unde a plecat și merge mereu înainte, plin de speranțe și de aspira- țiuni. Poate nu va găsi paradisul visat, dar regiuni mai ospita- liere, poate va rătăci tot atât cât pământul îi va permite să tră- iască, poate va muri în curând. El va avea mulțumirea de a se fi oțelit împrejurărilor și în acelaș timp de a fi putut zări, din când în când, cerul imens și strălucirea stelelor, dacă aceasta nu constituie o consolare pentru aștri zăriți, pentru el este un re- confort și un stimulent. Orice s'ar spune, umanitatea rămâne în situația acestui că-: lător, veșnic în tatonare, veșnic în adaptare, nerenunțând un singur moment, nici la gândirea sa vastă, nici la speranța sa infinită. Pe un fond omenesc identic și prin crize mai mult sau mai puțin acute sau grele, vor continua să înflorească și să se ofi- lească civilizații diverse, fiecare din ele profitând de resursele moștenite dela ascensori și aceasta va merge atâta vreme cât viața nu va dispare de pe pământ. Dacă dorim să ne și bucurăm 138 ■de plăcerile vieții trebue să acționării și să luptăm ca turistul ■din pădure, să căutăm, să ne sbatem și să ne adaptăm cât mai liber, cât mai satisfăcător. Din respect pentru rațiunea clară și pentru experiența unită la un înțelept scepticism, trebue și în criza de astăzi să lucrăm astfel ca partea animalică din noi să o facem să fie cât meii ro- bustă, cea socială cât mai disciplinată, iar cea psihică așa fel încât să nu vatăme sănătatea celei dintâi și soliditatea celei de a doua. In adoptarea noastră trebue să domine, poate, principiul „festina lente". Să nu uităm că ritmul accelerat poate aduce pentru unii indivizi sau pentru o parte a societății o agerime în anumite direcții și un folos prin bogățiile scoase din natură. Dar mobilitatea prea vie a spiritului cu dispersiunea intelectuală și sentimentală, împiedecând pe om să reflecteze mai serios, îi cau- zează daune, mai ales în cele religioase și politice. Să nu uităm faptul că dacă unii intelectuali se adaptează ușor vremurilor și se arată grăbiți în realizarea aspirațiilor lor științifice, massa populară merge încă lent și noi nu putem în timp scurt forța ritmul marilor afaceri și interese omenești, așa precum mărim viteza mașinelor, pe cari le punem în mișcare. Pășind pe calea propagandei culturale și spre realizarea marilor aspirațiuni culturale, să nu uităm niciodată de cele 2/3 de analfa- beți de pe suprafața globului. In sfârșit să nu uităm că regulele noastre de conduită de- rivă — este drept,. — din natura noastră, din funcțiunea noastră, în societate, dar și dintr'un drept superior, pe care ni-1 dă legea sacră, morală. In discursul de deschidere al adunării generale din anul trecut, arătam în detaliu această criză morală. Pentru remedierea ca și pentru reabilitarea echilibrului între forțele noastre psihice, făceam apel la morala religioasă. Trebue să constat cu plăcere și să aduc la cunoștință că mulți sociologi (între cari J. Luchaire) ajung la aceleași concluzii, iar biseridh a luat atitudinea cuvenită. • O alianță universală pentru o amiciție internațională prin biserică (în care sunt reprezentanții tuturor bisericilor creștine) lucrează pentru o pregătire morală între indivizi și popoare, iar congresul internațional al religiilor, 139 în vederea ‘ soluționării problemelor actuale, ce va avea loc lai Chicago 1933, sperăm că va găsi mijloace pentru o dezarmare • a instinctelor reacționare, înainte de a păși în arenele internaționale trebue să lucrăm și să ne antrenăm în. cele naționale,, căci numai astfel vom îm- piedeca ca netrebnicii dinlăuntru! granițelor să-și facă de cap, la adăpostul forurilor internaționale. Astăzi, prin amestecul moralei în toate chestiunile (mai ales în cele politice) s'a ajuns, din nefericire, să se decoreze cu pretexte morale jocul intereselor. Din toate părțile se aude apelul la simțul moral. Nu mai poți distinge pe cel de bună credință, de cel de rea credință. Toți s'ar simți ușurați să vadă odată pe scena oficială pe ade- vărații factori morali, căci nu trebue să se uite faptul că în mintea poporului nostru prosperitatea materială, ca și cercetarea progre- sului social, nu se separă nici de cercetarea virtuților și nici de divinitate. Mulți din cei prezenți vor dori, de sigur, să nu mai audă vorbe, ci₄fapte, unii mi-ar putea obiecta că dezarmarea imorali- tății nu este leacul, care să suprime criza umană, în special cea economică (șomajul, frontierele, vămile, prohibiția, etc.), sau cea culturală, de care am vorbit. Acestora din urmă le răspund că dacă greutățile zilelor epocei prezente ne-au adus neîncredere ți frică, este foarte adevărat că această neîncredere s'a dublat cu greutățile vieții. Greutatea apoi dublată a vieții a desvoltat și mai mult neîncrederea, încât o face să apară ca răul cel mai prin- cipal, care trebue atacat. Pesimismul otrăvește astăzi mai mult ca oricând viața și se pare că disperarea și defăimarea prin . noi înșine întrece chiar dușmănia și ura. Profeții nenorocirilor s’au mutat în toate țările. Pretutindenea există și o literatură, - care caută să demonstreze că umanitatea este bolnavă și condamnată la convulsiuni spăi- mântătoare. Ei bine, nu vom ieși din cercul vițios de mai sus cu văi- căreli, oftări, defăimări și defetism, ci prin bărbăție și privind li- niștit faptele. Viața o considerăm eternă, formele se schimbă continuu- Și în viața omului, ca și în acea a umanității, avem epoci mai 140 grele, altele mai ușoare. Fiecare din ele își are importanța, pentru mulțumirea noastră, pentru destinul țării noastre, pentru civili- zație. Cât timp viața există pe pământ și cu ea omul, umanitatea nu poate să dispară prin mizerie, dizordine, neputință sau răsboiu. Umanitatea apare astăzi, este drept, într'o criză puternică. Dar va ieși din ea, precum a ieșit și altă dată, prin forțele umane și prin cele supraumane. Pentru aceasta suntem datori să acționăm și să ne lăsăm numai în seama puterilor divine și acum răspund și acelor din Dv. cari cer fapte. Faptele depind de Dv., de noi toți. Activând sub influența sugestiunilor ce mi-am permis să le fac, pășind mereu în viitor și pe un piedestal moral ireproșabil, din când în când trebue să ne întoarcem privirea la trecut, la civilizațiile moarte, cari ne ajută să corectăm defectele civilizațiilor vii. Trecutul ne spune că în crize identice ascendenții noștri își împreunau forțele, întărindu-și voința și credința. Și înainte de a se gândi la reorganizări de instituții, meditau la reorgani- zarea mentalității omenești. Să-i imităm. Membrii „Astrei", pe frontispiciul căreia ar trebui să stea veșnic cuvintele lui A. Bârseanu: „uniți în cuget și ’n simțiri", trebue cei dintâi să dea exemplu. Munca lor comună, unită la aceea a intelectualilor singu- ratici sau grupați în alte societăți culturale, va putea, chiar în criza actuală, ridica intelectualismul la nivelul ce-1 impun necesi- tățile sociale, interesele neamului și acele ale umanității. Cum an decurs desbaterile la cele două ședințe ale adunării generale din 2 și 3 Oct. 1932, In Deva. Ședința întâi s'a ținut Duminecă, în 2 Octomvrie. Preșe- dinte a fost dl Dr. Gh. Preda, iar notar dl Nic. Băilă. Din comitetul central au luat parte următorii membri: I. Agâr- biceanu, Mitropolit Dr. Nic. Bălan* Dr. Ilie Beu, Dr. Vasile Bo- loga, Dr. Tiberiu Brediceanu, Dr. Nic. Colan, Dr. luliu Hațieganu, Dr. V. Ilea, Dr. luliu lonașiu, Alex. Lupeanu-Melin, Episcopul Dr. Alex. Nicolescu, Dr. Voicu Nițescu, Dr. Augustin Popa, 141 lacob Popa, Ștefan Pop, Ilie Rusmir, Ștefan Roșianu, loan Simu, Dr. Victor Staneiu, Dr- losif Stoichiția, Silviu Țeposu și loan Vătășanu. Reprezentanții guvernului, qi autorităților și societăților cul- turale au fost următorii: D-nii Dimitrie Guști, Ministrul Instruc- țiunii PubliceDr. Voicu Nițescu, Ministrul domeniilor și agri- culturii ; I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Nic. Bălan, reprez. Bisericii ortodoxe române ; P. S. Sa Episcopul Dr. Alex. Nicolescu, reprez. Bisericii gr. cat. române; I. Agârbiceanu, canonic, reprez. Episco- pului ;'Dr. luliu Hossu, Cluj; col. D. Amzulescu, reprez. Armatei; Dr.' Ieronim Atirescu, pref. jud. Hunedoara ; Petre Perian, pri- marul, orașului Deva; Dr. Sextil Pușcariu, reprez. „Acad. Ro- mâne" ; Aurel Iliescu, reprez. „Ateneului Român", București; Dr. S, Bolintineanu, reprez. „Centrala Caselor naționale" ; Ștefan Pop,"reprez. „Liga culturală", București; Coriolan Buracu, reprez. Soc. „Teatrul" și „Biblioteca Bibicescu", Turnu Severin; colonel C. Băcaloglu, reprez. „Cele trei Cri șuri", Oradea; Ștefan Roșianu, reprez. Oficiul național al cooperației; D-na Fodoreanu, reprez. „Principele Mircea", Turda; Dr. luliu Hațieganu, reprez. Univ. Cluj; T. V. Țoni, reprez. Asociația învățătorilor; T. lacobescu, Boga și Dr. Pop, reprez. Regionala „Astra Basarabeană". Reprezentanții presei au fost domnii: Vas. Munteanu, ziarele „Adevărul" și „Dimineața" ; Dr. Nic. Regman, Dr. Gociman și Cilea, ziarul „Universul"; I. Tolan, ziarul „Cuvântul"; Grațian Mărcuș, ziarul „Patria" ; Ilie Măgeanu, ziarul „Cuvântul Popo- rului" și loan Clopoțel, rev. „Soc. de mâine" și „Sindicatul zia- riștilor, ardeleni". Reprezentanții despărțămintelor „Asociațiunii“ : Alba-Iulia: Dr. Romul Boca, Al. Baba, Ilie Magda și L, Opriș; Bihor: Ștefan Mărcuș, Dr. T. Popa și Dr. Romul Pop: Brad: I. Indreiu, Virgil Perian, Dr. Pavel Oprișa și I. Bocaescu; Brașov: Dr. N. Căliman, Dr, Stinghe și Dr. Moșoiu; București: Ștefan Pop și Leonte Mol- dovan; Caransebeș : Gh. Repede ; Caraș : Ilie Rusmir, Coriolan Buracu; Cetatea Albă : T. lacobescu și lordanovici; Cluj: Dr. luliu Hațieganu, Dr. Spârchez și Atanasie Popa ; Diciosânmărtjn: I. Vul- cuțiu, loan Lupeanu și Aron Șerb; Deva: Const. Sporea și V. Dragu ; Dobra: Gh. Babeș și Mih. Simedrea; Dumbrăveni: N. Ne- gruțiu; Hunedoara: loan Brâncoveanu, Nieolae Suciu; Jiu: I. 142 Duma; Lipova: Fabrițiu Manoilă și Vasile Groza; Orăștie: Dr. Victor Boroș și Dr. I. Solomon; Mercurea: Pântelimon Bratu; Ocna Murășului: Dr. Ionel Rișca; Orșova: Traian Țăran; Re- ghin : Dr. Eugen Nicoară; Severin: Dr. Vasile Lohan; Sibiiu: Sil- < viu Țeposu, Dr. Liviu lonașiu, V. Nistor, Petre Petrescu și Dr. Nic. Regman; Sebeș: Dr. Vasile Oana și V. Suciu; Sighet: Dr. Vasile Ilea; Someș : Dr. V. Motogna; Târnava mică: A. Lupeanu și Ștefan Roșianu; Tg. Mureș: Dr. D. Baciu, Dr. Enea Pop-Bota, Popa Traian; Turda: Dna Fodoran și Mihail Gazdac; Vințul de jos: Constantin Oancea și „Casa Națională" din Milo va: Dimi- trie Ganea. Afară de cei specificați aici au mai luat parte alți numeroși membri ai „ Asociațiunii“, din Deva și alte localități. După serviciul bisericesc, oficiat în amândouă bisericile ro- mânești, a deschis dl vicepreședinte al „Asociațiunii", Dr. Gh. Preda, adunarea generală. D-sa scuză absența dlui președinte Vasile Goldiș, care din cauză de boală este împiedecat de a lua parte și exprimă mulțumirile „Asociațiunii" celor ce s’au grăbit să ia parte la această adunare, în primul rând, guvernului, repre- zentat prin domnii miniștri Dimitrie Guști și Dr. Voicu Nițescu, Inalților prelați, autoritățile?, societăților surori, delegaților des- părțămintelor și celorlalți prezenți. După bineventare își desvoltă dl Preda vorbirea, publicată în întregime în numărul de față. • Adunarea generală ovaționează pe orator. I. Pr. Sf. Sa Mi- tropolitul Dr. Nicolae Bălan a restit o cuvântare plină de în- demnuri nobile și de idealism. Ca păstor sufletesc accentuează rolul însemnat al Bisericii în epoca noastră și pledează pentru o încredere în forțele spirituale ale poporului românesc. Idealul Bisericii și al culturii să ne călăuzească întotdeauna în activitatea noastră, „Asociațiunea" a fost întotdeauna sub ocrotirea Bisericii. Și de aici înainte Biserica binecuvântă activitatea rodnică a so- cietății culturale. A luat cuvântul dl Ministru al Instrucțiunii Publice Dimitrie Guști. După ce arată începutul „Asociațiunii", cu marii ei idea- liști, citează din vorbirea Mitrop. Șaguna, dela adunarea generală din 23 Oct. 1861. Cere un program minim pe seama societăților culturale și, în special, pe seama „Asociațiunii". Activitatea va 143 trebui să se resume în patru aspecte: sănătate fizică, morală, econotnică-financiară și intelectuală a poporului. Pentru asigu- rarea sănătății fizice trebue să se întreprindă o cruciadă de igienă și educație fizică. La acest program trebue să-și dea concursul atât societățile culturale, cu „Asociațiunea" în frunte, cât și au- toritățile de stat cu atribuții culturale. Aduce la cunoștință celor prezenți că Dsa, ca Ministru al Instrucției Publice, a convocat la sfârșitul lunii Octomvrie un „Senat cultural". Termină, cetind o scrisoare din 1922 a M. Sale Regelui Carol al II-lea, atunci prinț moștenitor, unde actualul nostru rege subliniază datoria supremă de a desrobi poporul prin cultura, care nu însemnează școala propriu-zisă, ci aplicarea la viața de toate zilele a celor învățate în școală. Vorbirea dlui Ministru este ascultată cu viu interes și ce- tirea scrisorii M. Sale Regelui este însoțită de aplauze și excla- mația : „Trăiască Regele culturii!" Președintelui de onoare al „Asoeiațiunii", M. Sale, i se tri- mite din mijlocul adun, generale, o telegrama omagială. Totodată să decide să se expedieze telegrame omagiale și dlui Ministru- președinte Dr. Alex. Vaida-Voevod și dlui președ. al „Astrei" Vas. Goldiș. In numele Bisericii unite vorbește P. S. Sa Episcopul Lu- gojului Dr. Alexandru Niculescu, dorind „Asoeiațiunii" spor la munca întreprinsă, perseverență pe cărarea apucată. înaltul prelat este ovaționat. In numele P. S. Sale Episcop Dr. luliu Hossu din-Cluj, salută adunarea dl canonic I. Agârbiceanu, accentuând că numai intensificarea virtuților spirituale va contribui la regenerarea nea- mului. Armata și-a avut oratorul în persoana dlui colonel Dumitru Amzulescu, promițând concursul ei la menținerea culturii. Frățeasca dragoste, care domnește între instituțiile „Acad. Române", „Extensiunea universitară" din Cluj și „Asociațiunea" pentru difuzarea armonică a culturii în toate păturile țării, a ex- primat-o dl prof. univ. Dr. Sextil Pușcariu. Ca reprezentant al „Universității" din Cluj a vorbit dl prof. univ. Dr. luliu Hațieganu. Aduce admirația pentru trecutul glo- 144 rios al „Asociațiunii" și urările de bine pentru viitor. Universi- tatea și „Asociațiunea¹¹ trebue să trăiască într'o interdependență fiziologică, trebue să fie ceeace sunt creierul și inima pentru neamul românesc. Părintele protopop loan Duma salută în numele Asociației clerului „Andreiu Șaguna"; dl președ. al „Asociației învățăto- rilor" din întreagă țara, T. V. Țoni, promite sprijinul desinteresat al tuturor învățătorilor; dl adv. Aurel Iliescu, vorbește în numele „Ateneului Român"; dl Ștefan Pop în numele „Ligii culturale" ; dl Dr. Bolintineanu în numele ,'Centralei Caselor Naționale"; dl colonel Bacaloglu în numele soc. „ Cele trei Crișuri" din Oradea. Toate aceste discursuri au fost primite cu prelungite aplauze. Fiind ora înaintată anunță dl președinte că ceilalți oratori vor avea cuvântul la banchet și în ședința a doua. Raportul general, tipărit, este considerat de cetit și se aleg comisiunile, la propunerea dlui Constantin Sporea, directorul școalei normale din Deva. Comisiunile alese au fost următoarele : 1. pentru exami- narea rap. general pe a. 1931/2, domnii: L Bratu, N. Bogdan, I. Chinezu, A. Popa, Dr. N. Regman, G. Repede, P. Perian, C. Sporea, I. Zugravu și T. lacobescu; 2, pentru comisiunea cen- surării socotelilor pe a. 1931 și a proiectului de buget pe anul 1933, domnii: N. Duma, N. Negruțiu, D>. Groza, Perian-Brad, L. Moldovan; 3. pentru comisiunea examinării raportului privitor la gestiunea din trecut și la loteria „Asociațiunii", domnii: C. lo- nescu, I. Hațieganu, Mircea Oprea, Vaier Candrea, Țraian Gherman și lacob Popa. (Dl Dr. luliu Hațieganu nu primește, deoarece este membru în comitetul central.); 4. pentru înscrierea de membri noui, dnii: prof, Ghinea, A. Filimon și St. Petrescu; 5, pentru examinarea propunerii în cauza demisiei dlui președinte Vas. Goldiș, • domnii: Dr. Sextil Pușcariu, I. Atirescu, Dr. I. Beu, C. Buracu, Dr. V. Macaveiu, Dr. Aug. Popa, Dr. V. Olariu, Dr. V. Ilea, Dr. I. Stoichițiă și Virgil Nistor; 6. pentru exami- narea propunerilor intrate în termen reglementar, domnii: V. Dragu, Petre Petrescu, protop. I, Duma, protop, I. Simu și Dir. Moșoiu; pentru e^oziție și coruri, doamnele: Sporea, Amzulescu, Fodo- reanu, Dr, Moșoigo, A. Vlad și domnii: Dr. Tib. Brediceanu, Malasz, Emanoil Bucuța, . Caliani, cap, Mazilu, Breazu, Apostol Culea și T. V. Țoni. 145 ” După alegere vorbesc domnii: Ștefan Mărcușiu (Oradea), dorind ca membrii comit, central să nu facă parte din nici o co- misiune, iar dl Dr. Seb. Bomemisa, cerând ca la ședințele co- misiunilor să aibă oricare membru dreptul să se intereseze la comisii de anumite chestiuni, participând cu vot consultativ. Adun, gen. admite aceste puncte de vedere cu observarea că membrii Com. Central pot lua parte numai în comisiile cari nu au de controlat gestiuni financiare. La dorința dlui Ministru.D. Guști de a participa și la șed. a doua, de Luni, dl președ. anunță că ședința aceasta se va deschide la ora 9 în loc de 10 a. m. Cu acestea s’a exhauriat programul ședinței I. Deoarece oratorii anunțați la ședința I. n au putut lua toți cuvântul la adun. gen. au vorbit la „Masa comună", în localul „Casinei Române". „Masa comună" a avut pe următorii oratori: I. Pr. Sf. Sa Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan; dl Ministru Dimitrie Guști; Dr. Aurel Vlad; P. S. S. Episcopul Dr. Alexandru Ni- colescu și dl pref. Dr. Ieronim Atirescu, în numele județului Hu- nedoara; D-na Jeana Fodoreanu, în numele soc. „Principele Mircea" și „Asociației femenine" din Turda; dl Constantin Sporea, în numele desp. centr. jud. Deva. Ședința festină a secțiilor științifice-literare s'a ținut în după-amiaza zilei de 2 Octomvrie, la ora 5*/2. Ședința a fost prezidată de dl Dr. Gh. Preda. Dsa a arătat, în cuvântul de deschidere, scopurile urmărite de secții și realizările de până acum, apoi a dat cuvântul dlui prof. univ. Dr. luliu Hațieganu, dl Dr. Silviu Dragomir, nepu- tând lua parte ca conferențiar din motive neprevăzute. Dl prof. Dr. luliu Hațieganu și-â desvoltat interesanta dsale conferință: „Educația fizică a femeii" (întovărășind conferența cu numeroase proiecțiuni luminoase). Numerosul public a ovaționat pe conferențiar. Ședința a doua s'a ținut Luni, a doua zi, Ia ora 9, a. m. Mai întâi s'au cetit telegramele trimise M. Sale Regelui, dlui prim-ministru Alex. Vaida-Voevod și dlui Vasile Goldiș. Tele- grama trimisă M. Sale a fost de următorul conținut: 146 „Membrii „Astrei" culturale, întruniți în adunarea generala în orașul Deva, trimit Augustului președinte de onoare cel mai respectuos omagiu și devotament, dorind Voevodului culturii ro- mânești viață lungă cu domnie fericită, spre binele neamului ro- mânesc și scumpei noastre Patrii. Să trăiți, Maiestate, împreună cu Marele Voevod Mihaiu și întreaga Familie!“ Dlui prim-ministru. s’a expediat următoarea telegramă: „Membrii „Astrei", întruniți în adunarea generală dela Deva, trimite guvernului prezidat de dvoastră omagiile lor, solicitând bunăvoință și sprijin pentru toate nizuințele culturale ale acestei societăți", Dlui Vasile Goldiș i s'a trimis telegrama următoare : „Adunarea generală Vă mulțămește pentru urări, dorind, alinare grabnică suferințelor dvoastră. Nădăjduim că bunul Dum- nezeu va reda iar pe vrednicul și venerabilul nostru președinte culturii românești, spre binele și progresul neamului". Secretarul administrativ, dl Nic. Băilă, a cetit mai apoi te- legramele și scrisorile, primite dela: Sanctitatea Sa Patriarhul Dr. Miron Cristea (București), I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Vasile Suciu (Blaj), I. P. S. Sa Mitropolit Pimen, al Moldovei (Iași), Va- sile Goldiș, președ. Asociațiunii (București), Episcop Nic. Ivan . (Cluj). Adunarea generală a luat act și și-a exprimat mulțumită ei, tuturora. Dl canonic Ștefan Roșianu, a vorbit în numele „Oficiului național al cooperației", salutând adunarea, și mulțumind că s’a adus în discuție marea problemă a cooperației. Dl Leon Boga, ca reprezentant al „Astrei Basarabene", a dat un raport amănunțit despre activitatea acestei regionale. A arătat că „Astra Basarabeană" a înființat 129 cămine muncito- rești, 190 biblioteci, a ținut 2086 conferențe, 102 festivaluri și 510 spectacole de teatru. „Cuvântul Moldovenesc", care se tipă- rește tot sub egida „Astrei Basarabene", s'a răspândit în peste 2,000.000 de exemplare, mai ales pe sate. Apelul dlui Boga la colaborare a aflat aplauzele unanime ale adunării generale. După ce dl președinte Dr. Gh. Preda constată că reprezen- tantul șoc. „Teatrul" din Turnu-Severin, dl Coriolan Buracu, și reprezentantul studențimii universitare din Cluj — prenotați ca 147 oratori — nu se află în sală, dă cuvântul dlui T. lacobescu, ca raportor al comisiei pentru examinarea raportului general. Co- misiunea constată în raportul său că „Astra", luptând cu mari greutăți în drumul ei, a izbutit, totuș, să înfrângă obstacolele și să continue activitatea ei binefăcătoare pentru ridicarea la lumină și viață nouă a țărănimii noastre. Cităm din procesul verbal, verificat: „Sforțările lăudabile ale conducătorilor acestei instituțiuni au fost în ultimul timp, totuș, criticate, fie dintr'o neînțelegere a rosturilor „Asociațiunii", fie din. interese lăturalnice. Comisiunea constată că se exagerează în această critică, atunci când se face o paralelă între mișcarea culturală de dinainte, de răsboiu și acțiunea sa după întregirea neamului. Lipsa de activitate despre care se vorbește în ultimul timp, se datorește numai situațiunii grele economice, care influen- țează și asupra vieții morale. Totuș, comisiunea găsește, cetind cu atențiune raportul comitetului central că sforțările ce s’au depus nu au rămas infructuoase, că se muncește cu spor în mai multe despărțăminte, unde se află oameni înțelegători și însufle- țiți de dorul de a face binele celor însetați de lumină și adevăr". După trecerea în revistă a tuturor punctelor din raportul general, comisia propune: a) să se apirobe cuprinsul raportului general pe anul 1931/32; b) să ia parte cu pietate la pierderea membrilor și binefăcătorilor „Asociațiunii"; c) să mulțumească tuturor binefăcătorilor, cari au făcut donațiuni în acest an Asociațiunii; și d) „comitetul central să aducă lămuriri precise, cari nu sunt cuprinse în raport, asupra unor chestiuni, ce au fost obiect de discuțiune și au fost publi- cate și în presă; aceste explicățiuni sunt necesare asupra: Mu- zeului central, Internatului de fete, Astra cinegrafică și loteria Asociațiunii". Dl Dr. Sextil Pușcariu constată că nu vrea să tulbure nici- decât festivitatea, dar cuvântul „criză" se găsește în raport pe fiecare pagină. Cu toate acestea a avut „Asociațiunea" un mi- lion venit dela cinematografe. Cauza crizei o află în consumarea nepotrivită a fondurilor. Trebue desbirocratizată societatea. Trebue să se caute un nou ideal, să încetăm epoca de imitare și să im- punem o cultură românească. Pentru realizarea acestui ideal trebue să facem apel la tineret, îndemnându-1 la activitate. Aduce 148 ca exemplu despărț. Sibiiu: tineretul poate acționa în cadrele „Asociațiunii" cu folos. — Dl Pușcariu crede că președintele trebue să fie în afară de politica militantă. Să nu ne facem nă- dejdi numai cu subvențiile Statului, Exprimă câteva nedumeriri privitor la coordonarea muncii în domeniul culturii, cum a ex- pus-o dl Ministru Guști. Pledează să i se lase dreptul de iniția- tivă fiecărei regiuni, conform trebuințelor locale, făcând o com- parație plastică cu râurile din Ardeal, cari contribuie la creșterea Dunării. Dl Ministru Dimitrie Guști arată cum concepe dsa proiec- tatul „Senat Cultural", ca o completare a Senatului celuilalt, po- litic. Unificarea politică să fie desăvârșită prin unificarea culturală. Cheia de organizare autonomă a culturii, expusă în dis- cursul dsale de ieri, i se pare că găsește aprobarea adunării ge- nerale. Ține să accentueze că nu există două compartimente deo- sebite, unul de cultură a poporului, iar celalalt de cultură su- perioară. Cu noul proiect, al „Senatului Cultural", dorește să alcătuiască un program minimal de acțiune culturală — luând în considerare atât cultura poporală, cât și cea superioară. Aduce la cunoștință că va convoca în scurtă vreme pe reprezentanții tuturor societăților culturale și personalitățile culturale marcante, la București, ca să discute împreună proiectul pentru organizarea culturii. Promite toată solicitudinea soc. „Asociațiunea". Plecând, în inspecție, la Brad, își ia rămas-bun dela adunarea generală. Dl președinte Dr. Gh. Preda mulțumește dlui Ministru pentru deosebita cinste ce a făcut instituțiunii prin prezența dsale la adun. gen. și dă cuvântul dlui Ștefan Mărcuș (Oradea), care cere informații despre neîncassarea chiriei pentru Liceul de fete, dela Ministerul Instrucțiunii Publice. După explicațiile necesare — pri- mește adun, gen., cu aprobare, raportul comisiunii, autorizând totodată ca — din prilejul împlinirii a zece ani dela’ moartea fostului președinte Andreiu Bârseanu — să trimită biroul central o telegramă omagială dnei văd. Catinca Bârseanu. Ia cuvântul dl raportor al comisiei pentru verificarea ge- stiunii și bilanțului pe a. 1931 și a proiectului de buget pe a 1933, dl L. Moldovan. Dsa constată că contul de gestiune pe 1931 este în conformitate cu verificările făcute de dl controlor loan Vătășanu și de comisia financiară. Comisiunea își exprimă toată 149 2 încrederea în verificările și lucrările făcute — dorește însă ca de aici înainte organele, cari propun și fac cheltuieli să nu-și veri- fice singure actele de gestiune, deoarece aceasta revine comite- tului de censori. Acești membri ai comitetului de censori să nu facă parte din comitetul central. Comisiunea propune să se mo- difice statutele în sensul acesta. Comisiunea a mai constatat că la capitolul: cheltuieli, la trei articole bugetare, s’au depășit pre- vederile înscrise în buget. Această depășire este pe deplin justi- ficată, dar pe viitor să figureze în bilanț nu numai averea imo- biliară și efectele, ci și averea mobilă, cu care s'a mărit patri- moniul „Asoeiațiunii¹*, ca „Muzeul**, Biblioteca, etc. Comisia remarcă cu multă satisfacție că dl Ministru al In- strucțiunii Publice a făgăduit tot sprijinul moral și material al Ministerului, în timpul acesta de criză și propune descărcarea comitetului central la gestiunea financiară a a. 1931, la „Asocia- țiune“, precum și la gestiunea financiară a Internatului de fete pe a. 1931. In ceeace privește proiectul de buget pe a. 1933 comisiunea constată că este alcătuit cu o reducere de 18°/₀ față de bugetul anului în curs și propune a se aproba cu observația ca art. „Neprevăzute", la cap. cheltuieli, în suma de Lei 61,000 să se scindeze în „Neprevăzute" cu suma de Lei 11,000 și un art. nou, întitulat „Fond pentru deschidere- de credite extraor- dinare", cu suma de Lei 50.000. După ce la discuții ia cuvântul dl Dr. Sebastian Bornemisa (Cluj), susținând că pe concesiunile de cinematograf s ar putea avea un venit mult mai mare dacă s ar întreprinde pași energici pentru încassarea restanțelor și după clarificările date de dl președ. Dr. Gh. Preda, că instituția nu are monopolul asupra concesiunilor de cinematograf și astfel oricine poate primi dela Minister sau dela altă instituție culturală o concesiune, iar re- stanțele se încassează anevoie, prin procese și dupăce dă unele informații de apărare, privitoare la „birocratismul" dela centru — adunarea generală ia act cu aprobare de informațiunile dlui președinte și aproabă în întregime raportul și propunerile comi- siunii, dând astfel descărcare comitetului central. Raportor al comisiei pentru censurarea raportului privitor la gestiunea din trecut și loteria „Astrei" a fost dl Ștefan German. Comisia a constatat că: 1, comitetul central a luat toate măsurile de 150 rigoare, dictate de împrejurări pentru așigurarea pretențiunilor „Asociațiunii¹* față de I. Banciu, fost cassier și C. Simtion, fost ajutor de cassier. Deasemenea el nu are nici o vină în ceeace privește gestiunea susmenționaților foști funcționari; 2. In ce pri- vește gestiunea și responsabilitatea foștilor funcționari I. Banciu și C. Simtion, chestiunea este deferită justiției și numai forurile judecătorești sunt chemate să aducă sentință în cauză; 3. Refe- ritor la gestiunea loteriei „ Asociațiunii “, comisiunea propune adu- nării generale acceptarea raportului dlui expert-contabil Romul Pop, din care reiese că „Asociațiunea" a realizat din această loterie un beneficiu de Lei 447.100 și să considere această ge- stiune ca definitiv încheiată, întrucât un control mai amănunțit al gestiunii nu se poate face, iar tragerile, făcându-se în ordine, fără nici o reclamație, nu mai există nici un motiv de verificare; 4. comisiunea propune adun. gen. să hotărască să nu se mai aducă în discuțiune chestiunea gestiunii din trecut până la pro- nunțarea justiției și ca adun. gen. să-și exprime întreaga încre- dere în actuala conducere. Se aprobă în întregime, unanim. Raportorul comisiunii pentru înscrierea de noui membri, dl A. Filimon, citește numele celor 24. membri activi, înscriși. Adunarea gen. aprobă. Păr. protopop I. Duma e raportorul comisiunii pentru exa- minarea propunerilor intrate în termenul reglementar. Dl ing. Baiu Crăciun a adus mai multe propuneri. Referindu-se la pro- punerea dlui B. Crăciun cu privire la demisia dlui Vasile Goldiș, dl I. Duma, declară că „orice intervenție pe lângă dl președinte Vasile Goldiș de a reveni asupra demisiei este zadarnică, dsa declarând categoric că ea este irevocabilă". Dl Crăciun a mai cerut ca Sibiul să rămână și de aici înainte sediul „Asociațiunii", ca să se asigure mijloacele materiale, ca revista „Transilvania" să apară de sigur și pe mai departe, regulat, ca să se editeze discursurile rostite la adunările generale de președinții din anii 1861—1922 și să se publice în volum conferențele ce se rostesc la despărțămintele noastre. Comisia a propus ca problemele să fie încredințate comitetului central, spre studiare și — când mijloacele materiale vor permite — să fie realizate. In ceeace privește propunerea dlui Grațian Mărcuș ca adun, să aleagă o comisiune compusă din 5 membri, care să depună prâximei adunări generale, fie ordinară, fie extraordinară, un proiect pentru modificarea generală a Statutelor „Asoeiațiunii", comisiunea a propus ca să se primească părerea comitetului central, în sensul că „pentru moment acest proiect să nu formeze obiect de studii și discuții, avându-se în vedere împrejurările grele de azi și mai ales inițiativa de federalizare a Societăților culturale, pornite din partea dlui Ministru al Instrucțiunii Pu- blice, cum și faptul că statutele unei societăți serioase, cum este „Asociațiunea", nu pot fi modificate în esența lor la intervale prea scurte “. La discuție vorbesc domnii: Dr. N. Căliman, care dorește o modificare a statutelor în ceeace privește raportul între des- părțămintele central-județene și despărțămintele de plasă; Dr. Liviu lonașiu, care arată că art. 38 din statute și art. 8 din Regula- mentul pentru despărțăminte sunt destul de clare în privința co- laborării, eventual modificându-se cel mult regulamentul, cu atri- buțiile despărțămintelor central-județene asupra celor de plasă; prof. I. Chineza (Cluj), în numele tinerimei; Dr. Seb. Bomemisa pentru alegerea comisiei de 5; dl președ. Dr. Gh. Preda, cu lă- muriri; Dr. Sextil Pușcariu, care pledează pentru modificarea statutelor și pentru participarea dlui Grațian Mărcuș, în comisia plănuită. Adunarea generală aprobă raportul eomisiunii împreună cu propunerile formulate în raport. Dl prof. Chineza (Cluj) vorbește, cu consimțământul adun, gen,, cerut de dl președ,, aducând propunerea în adun. gen. ca „Asociațiunea" să lucreze mai intensiv cu tinerimea română. La Cluj este o pleiadă de tineri, cari bucuros își oferă serviciile în cadrele „Asoeiațiunii". Și „Transilvania" să fie redactată după toate recerințele moderne și să se angajeze în mai mare măsură contribuția și colaborarea tineretului clujan. Dl Dr. I. Stoichiția, constată că „Transilvania", dacă e vorba să se reorganizeze să ajungă o „Familie" sau un „Luceafăr" din trecut, pentru familiile române. Dl președinte al studenților în drept din Cluj, Eugen Pop, interpelează în privința fundațiunilor „I. Petran și Bădilă-Mol- dovan", iar domnul Dr. Ilie Beu dă informațiile necesare. Ca raportor al eomisiunii pentru propuneri în cauza demi- siei dlui Vasile Goldiș, dl Coriolan Buracu comunică conținutul 152 unei scrisori a dlui președinte și propune ins numele comisiunii ca: „Adunarea generală să-și exprime regretele sincere că dl V. Goldiș, din cauză de boală, se vede nevoit a-și da demisia în mod irevocabil și luând act cu durere în suflet de această demisie adun, gen, să transmită dlui V, Goldiș urarea fierbinte, ca Atotputernicul să-i redea sănătatea și să ni-1 păstreze încă mulți ani pentru neamul nostru". Totodată arată raportorul că comisiunea și-a însușit cu însuflețire propunerea comitetului cen- tral ca — în semn de recunoștință pentru cele prestate, — dl V, Goldiș să fie proclamat membra de onoare al „Asoeiațiunii", iar diploma de onoare să i se predea de cătră o delegație, com- pusă din președintele, care va fi ales, împreună cu doi membri ai comitetului central, designați de acesta. Propunerea se primește cu unanimitate. Comisiunea, inspirându-se din tradiția consfințită la vechea noastră instituțiune culturală și căutând persoana vrednică de a fi propusă ca succesoară președintelui demisionat, propune, în unanimitate, pe dl prof. univ,, fost subsecretar de stat Dr. luliu Moldovan. La pronunțarea numelui dlui prof. univ. Moldovan adunarea generală îl ovaționează îndelungat pe dsa ca nou pre- ședinte. După observația dlui Dr. Seb. Bornemisa că alegerea de președinte n'a fost înscrisă în ordinea de zi a adunării generale și riposta dlui președ. Dr. Gh. Preda, că nu se putea ști de mai mainte hotărârea adun, generale, dar faptul că comisiunea aleasă ' de adun, gen., în unanimitate, aduce propunerea de. alegere, e o dovadă de consentimentul general, dl președ. Preda cere, con- form tradiției, să se aleagă o comisiune să. invite pe nou-alesul domn președinte de a veni în mijlocul adun. gen. La propunerea dlui Coriolan Buracu se aleg domnii: Dr. Ilie Beu, Dr. Sexiil Pușcariu, Dr. luliu Hațieganu și L. Boga. In timp ce comisia a invitat pe dl președinte, dl Dr. Preda a dat, adun. gen. informațiile necesare privitoare la „Astra cine- grafică", „Muzeul" central și „Internatul de fete" al Asoeiațiunii. Dl Dr. luliu Moldovan, intrând în sală, este aclamat îndelung: de asistență, iar dl Dr. Gh. Preda salută pe noul președinte, aducându-5 la cunoștință votul unanim al adun. gen. și expri- mându-și convingerea că nou-alesul, în turma marilor sale calități, va duce societatea pe drumul marilor ei idealuri. 153 Dl președ. Dr. Luliu Moldovan a mulțumit pentru marea -cinste ce i s’a făcut și a adus tot prinosul său de recunoștință pentru munca depusă de dl Vas. Goldiș. Evocă memoria glorio- șilor înaintași, pe urmele cărora se va nizui să pășească. Va aduce „Asociațiunea" în serviciile M. Sale Regelui, Augustul ei președinte de onoare. Ca fiu credincios al Bisericii, va solicita concursul Bisericii și va oferi puterile sale la dispoziția acesteia. Programul „Asociațiunii" este destul de larg ca să încapă în .el toate idealurile și nu crede că este nevoie de inovații în cadrele . acestui program. Dsa se gândește la o educație în spirit național. Situația de astăzi, după dsa, a cam îndepărtat massele de acest spirit, care este singurul chiag de mărire și consolidare al unei națiuni. Atât educația fizică, cât și cea culturală trebue să aibă coloritul pronunțat al acestui spirit național. Națiunile s’au ridicat numai prin bogăția lor morală și spirituală. Disa aduce apoi elogii dlui Dr. Preda și comitetului central pentru asigurarea și chivernisirea bunurilor „Asociațiuni", are cuvinte de recunoștință pentru activitatea Regionalei „Astra Ba- sarabeană" și încheie promițând că va lucra din toate puterile pentru înflorirea societății iubite. încheie cu: „Dumnezeu să-mi încălzească inima și sufletul pe drumul luminii"! Dl vicepreșed. Dr. Gh. Preda scuză absența celuilalt domn vicepreșed. Nic. Togan și propune să i se aducă mulțumiri pentru munca depusă în serviciul societății, zilnic, în mod conștiințios și onorific. Adunarea generală ovaționează propunerea și o primește. Tot dl vicepreșed. Dr. Gh. Preda mulțumește adun. gen. în numele comitetului -central pentru încrederea votată și asigură adun. gen. că și de aici membrii comitetului central vor ști să-și îndeplinească datoria. Dl Coriolan Buracu asigură pe dl președinte de toată dra- gostea și devotamentul membrilor „Asociațiunii". Se trece la fixarea locului pentru ținerea adunării generale ■din anul 1933. Dl Dr. Nic. Căliman învită „Asociațiunea" pe anul viitor la Brașov. Adun. gen. primește cu bucurie invitarea, lăsând comit, centr. eventuala schimbare, dacă ar veni alte împrejurări la mijloc. 154 Verificarea proceselor verbale s'a încredințat membrilor din Sibiiu, prezenți la adun. gen. Dl vicepreș. Preda încheie adun, gen., mulțumind despărț. jud. Deva, autorităților locale, reprezentanților comisiilor, repre- zentanților societăților surori, presei, apelând lâ concursul tutu- rora și de aici înainte. Voci de presă. „Gazeta Hunedoarei", Nr. 40 din 5 Octomvrie 1932: Adunarea generală de Duminecă și Luni, a „Astrei" a avut ■caracterul unor mari și frumoase festivități culturale. Orașul nostru a avut cinstea ca în aceste zile să găzduiască doi membrii ai guvernului, Inalți prelați, diferite personalități cul- turale, din țară, reprezentanții diferitelor societăți culturale, un număr mare de intelectuali din jur și județ (din cari mai nume- roși au fost preoții și învățătorii) și un public numeros din loc. Nu au lipsit nici țăranii. Iii special Duminecă după masă, străzile erau pline de popor din jjir venit să asiste la serbări. Au fost reprezentate la serbări toate regiunile din județul nostru, prin țărani și țărance, costumați în costumele lor specific naționale. In special Duminecă, atât în biserică, cât și pe stradă nu vedeai decât oameni veniți să asiste la această adunare. Orașul avea un caracter sărbătoresc. Serbarea de defilare a carălor și șezătorilor, a ocupațiunilor țărănești, cu frumoasele lucruri expuse, a impresionat foarte mult publicul. Deasemenea și vizitarea expoziției etnografice din Sala fe- stivă a Prefecturii ne-a dat ocazia să cunoaștem costumele spe- cifice naționale ale diferitelor regiuni din județul nostru și să ad- mirăm njunca țărancelor noastre și a tuturor femeilor, cari, ex- punând asemenea lucruri frunjoase, ne-au dat posibilitatea de a ne prezenta bine în fața publicului participant și în special a di- stinșilor oaspeți, cari au rămas impresionați de frumusețea lucru- rilor văzute. 155 Ședințafestivă cu interesantele cuvântări, conferințele, pro- gramul artistic executat Duminecă seara, concursul de cântai de luni după masă, ne-a dat prilejul de a trăi zile de sărbătoare și de a vedea un program cultural și o adunare generală așa de bine reușită. Și pe lângă toate aceste manifestări culturale distractive, seriozitatea în care au decurs desbaterile „Astrei" și alegerea președintelui, ne-au cimentat încrederea și dragostea în marea asociațiune culturală „Astra",. Câteva zile frumoase de toamnă, orașul nostru a fost centrul de atențiune a întregii țări- In zilele de 2 și 3 Octomvrie, Astra și-a ținut aici obișnuita ei adunare generală anuală. Eveniment anual, dar care, pentru aceiași localitate, se repetă numai după decenii de ani. Din ce localitatea este mai mică — și noi nu avem norocul de a ne socoti între centrele mari, — pregătirile unei manifestațiuni, care să intre cu demnitate în șirul acelora, cari fac fala și cinstea trecutului de peste șaptezeci de ani al Astrei, devin cu atât mai grele. Județul nostru, cu o întindere atât de mare, cu o situație geografică și economică descentralizată, cu centre -urbane în afară de capitală, cari și ele au găzduit, în mod impozant și demn, adunări generale de ale Astrei, uneori manifestări de ordin și mai general național și cultural — Astra la Orăștie și Comemo- rarea lui laneu la Baia de Criș — sunt motive cari îngreuiază organizarea unei astfel de manifestațiuni culturale. Totuși — cu excepția câtorva centre — concursul se poate socoti ca general. •* * * Premierea concurenților: 1. S’au prezentat ca concurențir a) Corul țărănesc din Câmpuri-Surduc; b) Corul țărănesc din Sântohalm ; c) Corul mixt din Dobra; d) Corul bărbătesc din Brad. ■ Corurile din Câmpuri-Surduc, Brad și Dobra au fost clasi- ficate primele ca reușite, iar corul din Sântohalm al doilea. Li se acordă câte o diplomă și bibliotecă. Igreț Savia din Câmpuri- Surduc, cântăreață solistă în cor, primește o diplomă; 156 2. S'au prezentat lâ concura lirmătOatele fanfară: ățf Fănfara