¹ iCOSrl \ •I'KAIISII.VAIIIA iiwiMiiiaiiiiiiwiiimiiiiiiifiiiiw^ Anul 62 \ \ \ \ Nr. 1—8 Sibiiu, Ianuarie—August 1931 „ASOCIAȚIUNEA pentru literatura română și cultura poporului român" întemeiată în 1861. PREȘEDINTE DE ONOARE: M. S. Regele CAROL II. Președinte aetiu: Vasile Goldiș. Viee-președinte: Dr. Gh. Preda. Membrii Comitetului Central: 1. I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Nico- lae Bălan Sibiu 2. Dr. Ilie Beu, medic „ 3. Dr. Vasile Bologa, cons. mitrop. „ 4. Dr. Lucian Borcia, advocat ,, 5. Dr. loan Bunea, dir. de liceu „ 6. Cioran Emilian, protopop „ 7. Colan Nicolae, rector Acad. teol. „ 8. Dr. Liviu lonașiu, medic ,, 9. Dr. Gheorghe Moga, medic-gen. ,, 10. Dr. Gheorghe Preda, medic, dir. osp. alien. ,, 11. Dr. Octavian Russu, advocat „ 12. I. U. Soricu, profesor „ 13. Dr. losif Stoichiția, medic ,, 14. Silviu Țeposu, insp. școlar „ 15. loan Vătășan, dir. gen. „Albina" „ 16. Ion Agârbiceanu, protopop Cluj 17. Dr. Alexandru Borza, prof. univ. „ 18. Dr. Nicolae Drăgan, prof. univ. ,, 19. Dr. Silviu Dragomir, prof. univ. „ 20. Nicolae Ivan, episcop 21. Dr. loan Lupaș, prof. univ. „ 22. Dr. Vaier Moldovan, prof. univ. „ 23. Dr. Petre Poruțiu, prof. univ., Cluj 24. Dr. Cornel Corneanu, advocat Caransebeș 25. Ștefan Pop, dir. de lic., București 26. Octavian Goga, fost ministru, publicist Ciucea 27. Dr. Vasile Ilea, medic, dir. osp. alien. Sighet 28. Dr. Vasile Lăzărescu, arhi- mandrit. Oradea 29. Alexandru Lupeanu, director de lic. Blaj 30. Dr. Augustin Popa, prof. 31. lacob Popa, canonic ,, 32. Ștefan Roșianu, canonic „ 33. Coriolan Suciu, prof. ,, 34. Dr. Achim Miloia, prof., Timișoara 35. Alexandru Nicolescu, epi- scop Lugoj 36. Dr. Voicu Nifescu, adv. Brașov 37. Ion Pelivan, advocat Chișinău 38. lUe Rusmir, prof. Oravița 39. loan Simu, protopop Sebeș 40. Petru Suciu Turda Membrii de drept ai 1. Gheorghe Bogdan-Duică, prof. univ. Cluj 2. Dr. Tiberiu Brediceanu, dir. la „Albina" Brașov 3. T. V. Păcătian, publicist Cluj 4. Dr. luliu Hațieganu, ministru ,, 5. Dr. luliu Maniu, fost Ministru Președinte „ Comitetului Central: 6. Dr. Victor Stanciu, prof. univ., subsecr. de Stat la Min. de Agr., Cluj 7. Florea Ștefănescu-Goangă, prof. univ. ,, 8. Dr. Mihail Șerban, rectorul Acad, de Agricultură „ 9. Dr. Gheorghe Vâlsan, prof. univ. București Anul 62. Ianuarie—August 1931. Nr. 1-8. TWTSILVAHIA Organul societății culturale „Astra“. Nv. 2509/1931. Convocare. ooQOOoo în înțelesul flrt. 22 din Statute, membrii „Asoeiafiunii pentru literatura română și cultura poporului român — Astra“ se convoacă la Adunarea generală ce se ua ținea în orașul Sțt. Gheorghe, în zilele de Duminecă 13 și Luni 14 Septemvrie 1931. Programa adunării: Duminecă, 13 Septemvrie 1931 Ora 9 a. m.: Serviciul divin în Biserica română. Ova 11 a. m.: Ședința l. eu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării generale; 2. înscrierea delegaților prezenți ai despărțămintelor; 3. înscrierea delegaților, autorităților și societăților cul- turale surori și mulțumiri pentru prezența lor din partea președintelui adunării generale; 4. Raportul general al comitetului central pe anul 1930/31; 5. Alegerea eomisiunilor pentru: a) examinarea raportului general pe anul 1930/31 ; b) cenzurarea socotelilor pe anul 1930 și a proiectului de buget pe anul 1932; e) înserierea de membri noui; 1 1 d) mod'ftearea Art. 21 din Statute și întregirea Art. 13 din Prag- matica de serviciu; e) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar;*) j) pentru întregirea comitetului central; După prânz: Ora 5 d. m : Ședința festivă a secțiilor științifice-literare. Luni, 14 Septemvrie 1931 Ora 10 a. m.: Ședința a ll-a eu următoarea ordine de zi: 1. Raportul eomisiunii pentru examinarea raportului ge- neral ; 2. Raportul eomisiunii pentru eensurarea socotelilor și a proiectului de buget; 3. Raportul eomisiunii pentru înscrierea de membri noui; 4. Raportul eomisiunii pentru modificarea Art. 21 din Statute și întregirea Art. 13 al pragmaticei de seruieiu; 5. Raportul eomisiunii pentru examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar; 6. Raportul eomisiunii pentru întregirea comitetului central; ?. Fixarea locului pentru ținerea adunării generale în anul 1932; 8. Dispoziții pentru verificarea procesului verbal al adu- nării generale. Din ședința comitetului central al Asoeiațiunii pentru literatura română și cultura poporului român „Astra“, ținută la 22 August 1931. Dr. fih. Preda m. p., Nieolae Băilă m. p., vicepreședinte. secretar. 106841 “) Eventuale propuneri au să jie înaintate. în scris, prezidiului flsoeiaimnii, Sibiu, Str. Șaguna Mr. 6. eu 8 zile înainte de adunarea generală. 2 Raportul general prezentat de comitetul central al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român—Astra" asupra activității sale în anul de gestiune 1930/31. 1. Introducere. Onorată Adunare Generală / In eiuda tuturor greutăților, de ordin material și moral, cari apasă nu numai asupra țării noastre, ei asupra lumeț întregi, comitetul central, dându-și seama, că tocmai în considerarea acestor greutăți este mai multă neuoie de un sfat bun și înțelept, dat de oameni desinteresați și eu dragoste eurată pentru promouarea culturii țăranului român și cunoscând spiritul de jertfă al membrilor ueehei noastre instituțluni culturale, a continuat eu aceeași râonă ea și în trecut să propage în massele poporului nostru cimentarea sentimentelor naționale, să dea înuățături cum să-și păstreze sănă- tatea, să-i dea sfaturi cum să-și eultiue și să-și valo- rizeze produsele muncii sale și mai ales a propovă- duit armonia șl buna înțelegere, care trebuie să do- mine sufletele cetățenilor acestei țări. Acei cari cunosc și ureau să cunoască organi- zația și îndatoririle instituțiunii noastre își dau seama, că comitetul central al acestei ueehi instituțluni nu are menirea numai de a serie și tipări broșuri în biblio- teca poporală, pentru a fi distribuite în mod gratuit țăranilor, sau a reprezenta această instituție la anu- mite serbări și festivaluri, ci este chemat să admini- streze comorile strânse eu atâta zel și muncă desin- teresată de antecesorii acestui comitet. O instituție ea a noastră, care are un muzeu eu peste 11.000 de obiecte. 3 1* o bibliotecă eu peste 50.000 volume, 74 fonduri șt fun- dațtuni, un internat de fete, menit a da elenelor o cre- ștere românească și selectă, ete., nu se poate con- duce și administra fără funcționari și cunoscători spe- cialiști în chestiuni administratiue. Bilanțul nostru cultural este desigur mai redus decât cele din anii trecuți, dar nu este mai puțin ade- vărat, că în timp ce alte instituții sim’lare și-au sistat orice activitate, din cauza crizei financiare, institu- țiunea noastră merge înainte, înfruntând greutăți finan- ciare, dar rămânând la tradiționala și nobila ei misiune. In cele ce urinează ne luăm voie a arăta capitol de capitol toate lucrările desfășurate de către comi- tetul central și organizațiile sale în subordine, rugând onorata adunare generală a le lua la cunoștință șt a da descărcare cuvenită pentru gestiunea anului 1930/31. 2. Comitetul central. Comitetul central a ținut în timpul dela 22 Sept. 1930 până la 8 August 1931, 20 ședințe și anume : 1 ple- nară, 11 ordinare și 8 extraordinare, rezolvlnd, prin 324 deeiziunt, chestiunile mai însemnate, eari în sensul Statutelor și Regulamentelor Asoeiațlunii cad în com- petența sa. Noul comitet central, în frunte cu dl pre- ședinte Vasile Goldtș, ales în adunarea generală dela Caransebeș, s’a constituit în ședința ținută la 27 De- cemvrie 1930, alegându-se de vicepreședinți al Aso- eiațiunit dnii Dr. Oetavian Russu și Dr. Gheorghe Preda. Tot în acea ședință s’au ales membri comtsiu- nllor: organizatoare, ftnanelară-cinematografieă, a pu- blicațiilor, a Biblioieetl centrale șl Muzeului șt a In- ternatului de fete, precum și jurisconsultul în persoana dlut Dr. Lucian Boreia și controlorul în persoana dlui loan Vătășan, membri ai comitetului central. In lipsa dlui Președinte Vasile Goldtș, care dela alegerea dela Caransebeș până astăzi nu a putut con- duce efectiv agendele Asoeiațiunil, fiind bolnav șl oprit de mediei de a călători și demisionând dl Dr. Oeta- vian Russu din calitatea de vicepreședinte, conducerea^ 4 efectivă a agendelor Asoeiațiunii a anul-o dl vicepre- ședinte Dr. Gh. Preda, sau în lipsa Dsale dl Dr. Uasile Bologa, ca cel mai în uârstă membru al comitetului central. Cu toate acestea dl președinte Uasile Qoldiș nu a întrerupt o singură clipă legătura Dsale eu centrul, tnformându-se de aproape de toate chestiunile mai importante șt eerând, pe lângă procesele uerbale ale comit, centr., rapoarte săptămânale din partea secre- tarului administratiu, despre situația financiară și culturală a instituțiunii noastre. Cu aet separat înaintăm onor, adunări generale demisia dlui Dr. Oetanian Russu din calitatea de membru al comitetului central, rugându-o să binenoiască a se pronunța asupra acestei demisii, întregind, eventual, comitetul central prin alegerea unui nou membru. 3. Secțiunile literare și științifice La anexa l. dăm în întregime rapoartele primite dela diferitele secțiuni. •î. Hotărârile adunării generale dela Caransebeș. In urma mandatului primit dela adunarea gene- rală din Caransebeș comitetul central a avut să stu- dieze următoarele chestiuni: 1. Seriarea cronologică a concluziunilor congre- sului cultural ținut în anul 1930. 2. Reorganizarea Astrei și modificarea radicală a statutelor. 3. Muzeul Avram lancu din Uidra. 4. Sprijinirea materialicește a regionalelor din Basarabia și Dobrogea. 5. Reorganizarea despărțămintelor și controlul activității lor. 6. Ridicarea unui cămin cultural în Cluj. 7. Propaganda culturală pentru frații români din Secuime. 8. Întregirea Art. 13 al pragmaticei de serviciu a funcționarilor Asoeiațiunii. 5 Toate aceste chestiuni au fost repartizate pentru o studiere mai temeinică eomisiunllor de organizare, financiară și a Muzeului. In urma propunerilor făcute de aceste eomisiuni, comitetul central raportează onoratei adunări gene- rale următoarele: Fiind timpul relații? scurt de când funcționează noul comitet central, de abia de o jumătate de an, comistunile nu s’au putut ocupa temeinic eu toate pro- blemele și propunerile emanate din congresul cultural și din adunarea generală dela Caransebeș, uor căuta însă în uiitor să studieze șt să adâncească aeeste probleme eu calmul necesar, nu eu pripeala, care de multe ori este dăunătoare scopurilor, punându-le în aplicare la timp potriuit și când situația financiară va permite aceasta. Cu privire la propunerea pentru reorganizarea Astrei și modificarea radicală a statutelor, comitetul central nu găsește, că momentul ar fi potrivit pentru o astfel de modificare a statutelor, roagă însă onor, adunarea generală, ea până la o modificare radicală, și temeinic studiată a statutelor să admită, în mod provizoriu, completarea Art. 21 al statutelor eu urmă- torul pasaj: „In lipsa numărul reglementar de membri la șe- dința convocată cu invitări speciale, președintele, vice- președinții sau locțiitorii acestora pot ținea, în cazuri urgente, în aceeași zi, eu o oră mat târziu decât cea convocată, ședință eu aceeași ordine de zi și eu ort care număr de membri prezenți, urmând ea hotărîrile astor fel de ședințe să fie numai comunicate într’o ședință viitoare, când numărul reglementar de membri va fi prezent". Gu privire la Muzeul Avram laneu și ajutorarea regionalelor se vorbește mai pe larg la capitolele respective, dela pag. 8 și 15. In scopul intensificării propagandei culturale în cadrele organizațiilor instltuțiunii noastre în subordine domnul vicepreședinte Dr. Qh. Preda a cercetat și 6 cercetează despărțămlntele instituțiunii noastre, in- teresându-se deaproape de activitatea, de mijloacele și de nenoile fiecăruia și dând sfaturi și îndrumări conducătorilor acestor despărțăminte. Observările Dsale sunt consemnate la capitolul „Momente de Im- portanță Comitetul central, în urma raportului comisiunii financiare nu găsește că este timpul potriuit pentru lansarea unui apel la contribuția publică în scopul ridicării unui cămin cultural la Cluj și propune chiar, ea edificarea acelui cămin să fie amânată pentru vre- muri mai prielnice, iar în cât privește cedarea veni- telor lăsămintelor făcute Astrei și cari se vor face în viitor și ale căror litere fundaționale nu vor avea sco- puri determinate, pentru ridicarea acestui cămin, co- mitetul central a dispus, ea biroul să facă un control amănunțit asupra actelor fundaționale ale tuturor fon- dațiunilor pentru a vedea cari fundațiuni și sume ar putea fi folosite în acest scop. Acest studiu însă re- clamând timp mai îndelungat și muncă suplimentară, propuneri concrete nu se vor putea face decât într’una din viitoarele adunări generale și după ce comitetul central va lua măsuri pentru aranjarea acelor acte fundaționale. Asupra problemei propagandei culturale pentru frații români din Secuime, care reclamă deasemenea un studiu temeinic și mijloace materiale importante, comitetul central va raporta deasemenea într’una din viitoarele adunări generale ale instituțiunii noastre. Cu privire la întregirea Art. 13 al Pragmaticei de serviciu al funcționarilor Asoetațiunii, comitetul propune următorul amendament: „Persoane trecute de vârsta de 50 ani nu vor putea fi angajate în nici o funcțiune retribuită de către Asoeiațlune". Toate celelalte hotărâri ale adunării generale dela Caransebeș, eari n’au reclamat un studiu aparte, au fost executate din partea biroului central al Asoeia- țiunii. 7 5. Regionala Astea Basarabeană. Regionala Astra Basarabeană, nețtnându-și adu- narea generală până la data de 15 August a. e., ultimul termen pentru trimiterea rapoartelor asupra activității culturale a anului 1930/31, nu a trimis raport. In conformitate eu dorința exprimată de către adunarea generală dela Caransebeș, ea comitetul cen- tral să dea ajutoare bănești acestei regionale, eu re- gret Dă facem cunoscut, că comitetul central nu a găsit posibilitatea de a satisface această dorință, a intervenit însă la Ministerul sănătății pentru acordarea unei sub- venții, iar în urma acestei intervenții Ministerul i-a acordat pentru anul 1931, suma de Lei 50.000. 6. Regionala Astra Dobrogeană. Raport despre activitatea culturală în cursul anului 1930/31 nu am primit. Comitetul central a intervenit la Ministerul Sănătății pentru acordarea unei subvenții pe seama acestei regionale, durere însă fără succes. ?. Activitatea despărfămintelor. Din motive bine cunoscute de toți acei cari trăiesc în mijlocul poporului și-i cunosc necazurile șt nevoile, activitatea despărțămintelor a fost ceva mai redusă deeât în anii trecuți. Cu toate acestea însă și consi- derând numărul mie de despărțăminte, eari până la data de 15 August a. e. și-au ținut adunarea generală și ne-au trimis rapoarte despre activitatea lor cultu- rală, desfășurată în anul de gestiune 1930/31, con- statăm, că numărul eonferențelor și prelegerilor po- porale de 1099, arătat în anexa Nr. IV. este față de anul trecut în creștere, deoarece acest număr îl dau numai 23 de despărțăminte (10 desp. central județene și 13 desp. de plasă) față de cele 62 despărțăminte (19 desp. central jud. șl 43 desp. de plasă) din anul trecut. Avem informațiunt că unele despărțăminte, ea de ex. Târnava mică, Orăștie, Bihor, Tg.-Lăpușului ete. cari până în prezent nu au trimis rapoarte, au des- 8 fășurat în anul 1930/31 o aetiuitate culturală foarte fru- moasă asupra căreia uom reueni în darea noastră de seamă către adunarea generală din anul 1932. In fruntea despărfămintelor central județene, eari desuoltă o aetiuitate culturală eu adeuărat frumoasă șt în sensul strict al dispozlțiunilor statutare este și de astădată desp. eentr. jud. Sibiiu, de sub condu- cerea dlui Siluiu Țeposu, care se îngrijește atât de mult, ea în fiecare eomună din județ să se țină cât mat multe prelegeri poporale, însoțite de proieețiuni eu aparatul „Aladdin“ șt manifestări artistice culturale, cât și de augmentarea bibliotecilor poporale eu cărți folositoare, cumpărate din resursele desp., preeum și de buna administrare a acestora, dăruind deodată eu cărțile un dulap pentru păstrarea lor și un registru pentru catalogarea cărților aflătoare în bibliotecă și un registru al împrumutătorilor de cărți. Darea de seamă „Până nu e prea târziu“ (un an de muncă), tipărită și în anul acesta ea broșură deo- sebită, ne dă o icoană fidelă a manifestărilor vred- nice de toată lauda, în Sibiiu, în comunele mai mari, în satele județului, — este uorba de o muncă sistematică, pornită eu mult elan și perseverență. Despărțământul Sibiiu, fiind în apropierea cen- trului „Astrei“, a lucrat mână în mână eu comitetul central, ajutând acest comitet în diferitele sale atri- buții de reprezentare. Strânsa și înțelegătoarea colaborare a despărță- mintelor de plasă Avrig, Mereurea, Noerteh șt Săliște eu despărțământul central județean le servește tuturor conducătorilor acestor despărțăminte drept laudă și ar fi de dorit ea toate despărțămintele instituțtunii noa- stre să lucreze după sistemul introdus în județul Sibiiu. Sub-seeția de educație fizică „Șoimii Carpaților“ din Sibiiu s’a înființat în luna Ianuarie 1931 și după rezultatele obținute până acum se prevede că această nouă inițiativă va da în curând roade mulțumi- toare. 9 Despărțământul central județean Brașov, de sub conducerea dlui Dr. blieolae Căliman, își păstrează locul din anul trecut, arătând șl în anul acesta o deo- sebită și frumoasă aetiuitate și putând să priueaseă eu satisfacție înapoi și eu încredere în uittor. Dacă muzeul plănuit în Brașou, e — deocamdată — „eeua în deuenire“, în schimb biblioteca despărțământului Brașou a auut în cursul anului 1930 frumosul număr de 4122 cetitori, cart au citit 4725 cărți. Remarcăm eu bucurie tipărirea reuistei „Țara Bârsei“, condusă de dl Axente Baneiu, o revistă care se ocupă și de problemele culturale ale Astrei într’un mod foarte meritoriu. Despărțământul Brașou a subvenționat această revistă eu suma de Eei 100.000⁻— un ajutor pecuniar, tot atât de frumos, a dat despărțământul și conserva- torului de muzică din Brașou, înființat sub auspiciile despărțământului și cercetat acum de peste 200 elevi și eleve. Faptele acestea vorbesc dela sine. Despărțământul central județean Cluj de sub con- ducerea dlui Dr. luliu Hațiegan, pe lângă frumosul număr de eonferențe și prelegeri poporale, ținute la sate și încadrate întotdeauna în programe artistice, a introdus în programul de activitate al despărțămân- tului inovații, cari s’au douedit a fi de un real folos în munea de culturalizare a satelor. Așa de ex. a lansat chestionare economice culturale pentru cu- noașterea apropiată a nevoilor specifice locale, cart privesc viața culturală, socială șt economică a țăra- nilor. Succese mai pozitive a obținut conducerea des- părțământului în propaganda culturală la sate prin de- monstrațiunile practice în fața țăranilor. Astfel s’au sădit în vreo câteva comune, în chiar grădinile săte- nilor, pomi fructiferi, puși la dispoziție de Camera de agricultură din Cluj ort cumpărați de despărțământ. Un deosebit concurs în această propagandă au dat pe lângă fruntașii despărțământului central județean, conferențiarii Camerit de Agricultură și ai Academiei de înalte studii agronomice din Cluj. 10 O foarte lăudabilă activitate a desuoltat' despăr- țământul Sighet din Maramurăș, condus de dl Dr. U. Uea. Cine vrea să se convingă de greutățile ce le întâm- pină un despărțământ al „Astrei" în zilele noastre, dar șl de izbânzile ce le câștigă, în urma perseve- renței pe cărarea apucată, să citească lunga șl fru- moasa dare de seamă: „Activitatea Astrei în Mara- murăș (1927—1931)“, în care va afla raportul general despre activitatea despărțământului, catalogul complet al bibliotecii centrale a despărțământului și al biblio- tecilor poporale din județ, apoi regulamentele biblio- tecii, ale Reuniunii muzicale șt ale „Palatului cultural" (eu numeroase ilustrațiuni). Despărțământul înflorește. A închiriat „Palatul cultural", are un cinematograf, a preluat Casina lo- cală ea local de întrunire a membrilor „Astrei", a cumpărat un automobil, a cumpărat și legat mit de volume de literatură română și străină bună, a început să împartă plăci comemorative pe sate eu numele celor eăzuți pe câmpurile de luptă, a înființat un cor al intelectualilor români din Sighet și o orchestră, eu cari a dat concerte reușite, a întreprins anchete sa- nitare, eu îngrijire gratuită de bolnavi, a dat atenție educației fizice („Șoimii"), a ținut un reușit curs de albinărit, distribuind mai apoi, gratuit, coșuri de al- bine sistematice. Despărțământul județean Caras — Oravița, condus de dl llie Rusmir, poate să privească și el eu satis- facție sufletească la anul de activitate expirat. In despărțământ s’a înființat un „Muzeu al Almă- jului", eu peste 200 obiecte (monede romane, ma- ghiare din veacul al XIII, arme, tablouri vechi, obiecte casnice și de îmbrăcăminte, fotografii), așezate în du- lapuri șt mese-vitrină — proprietatea despărțămân- tului de plasă Bozoviei (președ. inimosul domn pă- rintele Goriolan Buracu, căruia este a se mulțumi șt înființarea a 12 biblioteci, de câte 400 voi., eu dula- puri de stejar, dăruite de „Bibi. 1. G. Bibieescu" din Turnul Severin). 11 Tot despart- de plasă Bozoviei a tipărit în 100 de ex. un tablou eu numele Almăjenilor morți în răs- boiul mondial. Aeest tablou s’a distribuit gratuit fa- miliilor eelor eăzuțt — un exemplu vrednic de urmat și de alte despărtăminte. Tot despărt- de plasă Bo- zouiei a tipărit un Almanah al Almăjului și un calendar de părete al despărt-, eu fotografiile unor conducători vestiți ai ținutului. Are gata de tipar o lucrare mai mare : „Almăjul și Almăjenii", eu date istorice, stati- stice, economice, culturale, eu fotografii, ete. Corurile și fanfarele despărțământului sunt un alt minunat stimulent pentru viața culturală a ținutului. Despărt. Șasea a luat chiar și inițiativa înființării cor- pului pompierilor voluntari din Șasea, cumpărând uni- forme șl instrumente pe urma a 2 petreceri. Despărțământul de plasă Reghin a desfășurat și de astădată o activitate cât se poate de lăudabilă. Un despărțământ care își pricepe misiunea și care și-o îndeplinește eu seumpătate. Da cele 81 prelegeri po- porale ținute la sate s’au distribuit gratuit 1680 bro- șuri scrise și tipărite pe cheltuiala dlui Dr. Eugen Nieoară, președintele despărțământului (Despre tu- berculoză, sifilis, tifos și fumat). De ziua eroilor, după parastas, s’a ținut o serbare câmpenească, eu expo- ziție de porturi naționale și eu o expoziție de copii. Tot atunci a distribuit despărțământul 20 sape, 20 furci, 20 greble văduvelor de răsboiu, iar copiilor 200 pă- lării de paie șt peste 200 lucrări beletristice pentru tineret. Ceeaee este însă de remareat în special este, că prin intervenția conducerii despărțământului s’au dat 208 consultații gratuite bolnavilor de tuberculoză, iar președintele despărțământului Dr. Eugen Nieoară a avut sub tratament grat lit 1268 de bolnavi de sifilis. □rație armoniei care domnește între conducerea despărțământului Reghin și celelalte reuniuni, aflătoare în acest oraș, despărțământul a adunat împreună eu acestea sume frumoase de bani și a distribuit de Sft. Nleolae 55 rânduri de haine pentru eopii săraci, 22 pă- rechi de ghete, alimente ete. 12 Intre cele mat harnice despărțăminte trebuie să amintim șl despărțământul de plasă 8ălciua, care sub înțeleaptă conducere a dlui protopop Uastle Qan a desuoltat și în anul acesta o admirabilă activitate arătând în raportul general 78 prelegeri poporale și 38 serate artistice (concerte, teatru, declamări etc.) cel mai bun mijloc de a-i aduce pe țărani la prele- geri poporale. Ținem ea la acest capitol să ne exprimăm mâh- nirea, că în foarte multe cazuri conducătorii despăr- țămintelor nu țin seamă de dlspozițiunile, sfaturile și îndrumările date prin circulare de către comitetul central al instltuțiunii noastre șl astfel, prin întârzierea tri- miterii raportului ne pun în imposibilitate de a compune darea noastră de seamă anuală în așa fel ca să fie o adevărată oglindă a situației culturale desvoltată în cadrele acestei instituții. Fiind convinși că acest rău nu este o rea credință intenționată, ei numai o regretabilă scăpare din vedere, cauzată șl aceasta poate de împrejurările grele prin care trece nu numai țara noastră dar întreaga lume, nădăjduim ca în viitor această lacună să dispară. 8. Terenurile de ease naționale. Terenurile de case naționale sunt în 815 comune și în suprafață totală de 425 jug. și 347 m. p. Tabloul sumar asupra suprafeței terenurilor și numărului comunelor în cari se află terenuri de casă națională îl dăm în anexa V. 9. Colecțiile de biblioteci poporale distribuite de Asociațiune. Numărul colecțiilor distribuite în timpul dela adu- narea generală din Caransebeș până la 20 August 1931, diferitelor instituții (oficii parohiale, spitale, închisori etc.) este de 78 colecții compuse din diferite broșuri, în număr de 50—90 exemplare, în total 7105 exemplare, dintre eari 454 au fost trimise diferitelor școli pentru a fi împărțite ea premii elevilor merituoși. 13 Afară de acestea s’au trimis tuturor bibliotecilor poporale din despărțămintele Asoeiațiunii broșurile apărute în „Biblioteca poporală" în anul 1829, în număr total de 9240 exemplare, în total deci s’au distribuit de către Asoeiațiune, în mod gratuit, 16.345 broșuri din „Biblioteca poporală" a Asoeiațiunii. 70. Muzeul central. Obiectele Muzeului central s’au sporit în timpul dela 1 Septemurie 1930, până la 20 August 1931, eu 41 obiecte și anume: S’au cumpărat un tablou „Părinții mei" de llie Ohidu eu Bei 7000’—, două tablouri eu câte 20 foto- grafii luate eu prilejul desuelirii monumentului eroilor din comuna ]ina eu Bei 800'— și o pipă ueehe din lemn de cireș eu Bei 250‘—. Afară de acestea au donat pe seama Muzeului : Erezii aduoeatului loan Preda eoleetia armelor de uânătoare a decedatului aduoeat, în număr de 26 bucăți, doamna Dăd. Preda una decorație „Coroana României în grad de comandor", una medalie „Răs- plata muncii pentru biserică el. 1." foste ale dece- datului aduoeat loan Preda și un pahar ornat ueehiu; comuna Boita 1 insignă de fier dela fosta graniță între România și Ungaria la podul peste Râul Vadului; Colonel A. Spiess un Pescăruș argintiu (Bauus argen- tatus]; loan Grozau 4 obiecte din epoca de bronz; N. Căpriță un inel ueehiu șt Dr. Calus Bredieeanu o medalie de bronz. Ba începutul anului 1931, secretarul administrația, încredințat de către Comitetul central cu inuentarizarea obiectelor din Muzeul central, a prezentat inuentarul obiectelor din Muzeul central, care conține 11.099 obiecte, obseruând că inuentarizarea obiectelor cari se află în secția științelor naturale trebuie făcută de un specialist. Deoarece aranjamentul actual al obiectelor din Muzeul central nu mai corespunde regulelor muzeale, iar așezarea lor în ultrine necorespunzătoare sunt 14 expuse deteriorării, comitetul central a rugat pe dl prof. uniD. șl director al Muzeului etnografie din Cluj, Romul Duia, să bineuoiaseă a ne sta într’ajutor pentru o nouă aranjare și selecționare a obiectelor, eeeaee D-sa a acceptat, urmând ea la 1 Sept. a. e. aceste lucrări să fie începute. Muzeul central a fost uizitat în timpul dela 1 Sept. 1930, până la 10 August 1931, de 630 persoane. 11. Muzeul Auram laneu din Vidra. In conformitate eu hotărârea adunării generale dela Caransebeș, eu privire la eventuala mutare a obiectelor din Muzeul Avram laneu la Muzeul Unirii, comitetul central a delegat pe dl Silviu Țeposu, membru în comitetul central să studieze la fața locului această chestiune. Dl Silviu Țeposu a făcut un amănunțit raport despre situația și starea actuală a Muzeului Avram laneu, ajungând la concluzia, că obiectele din Muzeul Avram laneu numai în cazul acela să fie mutate în Muzeul Unirii, dacă acesta din urmă este proprietatea instituțiunii noastre, rămânând în Muzeul din Vidra numai obiecte în legătură eu copilăria și viața marelui erou național Avram laneu. Cum dreptul de proprie- tate aF Muzeului Unirii nu este al Asoeiațiunii, comi- tetul central este de părere, ea, deocamdată, obiectele din Muzeul Avram laneu să rămână în acest Muzeu. 12. Muzeul Unirii din Alba lulia. Neprimind instituțiunea noastră pentru anul 1930 și 1931, nici un fel de subvenție pentru susținerea și augmentarea acestui Muzeu, comitetul central a fost nevoit a lăsa administrarea acestui Muzeu în grija conducerii despărțământului central județean Alba lulia, care s’a oferit a-l administra și întreținea eu mijloacele proprii. Custodele acestui Muzeu dl Eeonte Opriș a publicat în anul acesta anuarul prim al Muzeului Unirii din Alba lulia, care conține date interesante referitor la obiec- tele aflătoare în acest Muzeu. 15 13. Biblioteca centrală. După ee s’au scris fișele „Bibliotecii Centrale* (In 30 Iulie 1930 se aflau în „Bibi. Centr.“ 53.011 volume și broșuri) și s’au catalogat periodicele (tot atunci erau 1000 reuiste și 1004 ziare). Sub supravegherea seer. lit. Dr. Horia Petra-Petreseu eu puteri auxiliare, a urmat aranjarea fișelor după autori și după materie. Acum se află fișele în fișier, putând fi utilizate din partea publicului cetitor. Împrumutul cărților se în- cepe eu 1 Sept. 1931. S’au întreprins paști necesari pentru tipărirea unui catalog al „Bibi. Centrale". Se lucrează și la o catalogare a prețioaselor manuscrise și corespondențe aflătoare în posesiunea „Astrei". (Secretarul lit. a publicat ceva despre aceste manuscrise în „Transilvania", No. 11/12 1930.) Biblioteca a primit în decursul anului donațiuni dela d-nii: 1. Dr. Aurel Crăeiuneseu, consilier la con- siliul central al Bis., prof. la Acad, teolog., rev. „Tran- silvania" 1872—78, 1882, 1883, 1884 și 1889; 2. Nie. Togan, protopop gr. cat. Sibiu: Operele complete po- etice ale lui Petofi, în 2 ex. de lux, cu ilustrații; 3. „Albina* din Sibiu: 1 ex. din Șematismul ultim al armatei austro-ungare (1914), eu numele tuturor ofi- țerilor armatei; 4. D-na văd. Berta 1. A. de Preda: „Constituția bisericii gr. ort. rom. din Ungaria și Tran- silvania" de l. A. de Preda, în 1225 ex., de împărțit bibliotecilor poporale; 5. Matei Voileanu, consilier arhie- pise. Sibiiu, 225 volume și broșuri istorice, eu un dulap. Aducem viile noastre mulțumite șt pe această cale donatorilor martnimoși. Cetitori în sala de lectură au fost în anul 1930, 1876. Biblioteca centrală a primit în 1930, 1275 ziare și reviste și 2042 volume. 14. Publicațiunile Asociafiunii. „Biblioteca poporală a Asociațiunii*. Și în decursul anului acestuia ne-am dat osteneala să oferim tine- retului și publicului cetitor dela țară material variat și ales, distractiv și instructiv. Greutățile materiale ne au 16 stat în drum șt de astădată, încât n’am putut tipări cât am fi urut. In decursul anului 1930 au mai apărut, afară de cele anunțate în raportul nostru general din anul trecut: No. 177: „Conferențe pentru popor¹', de d-nii /. Agârbiceanu, Familia românească, împroprie- tărirea, Cărțile, Sărbătorile naționale; Sabin Opreanu: România, Basarabia și Gr. C. Mărcuș : Cum se face o bancă poporală. No. 178. Calendarul „Astrei*, redactat de secr. lit. Horia Petra- Petreseu; No. 179. Petrea Voinicul și alte balade, de Ștefan Caeoueanu (între ' balade și „Floarea Soarelui"); No. 180. „Din țara Hațe- gului*, pouestiri pentru popor, de /. Pop-Reteganul. In anul 1931 am tipărit până acum broșurile: No. 181. „îngerul a strigati*, poezii naționale, patriotice, de l. U. Sorieu; No. 182. „Marii cântăreți*: Alecsandri, Coșbue, Alexandreseu — 3 eonferențe (biografii și poezii caracteristice) de /. Agârbiceanu; No. 183- „Arhanghelul dela Turda*, pouestire istorică, despre ultimele zile ale lut Mihai Diteazul, de A. Nanu; No. 184. „Ce trebuie să știm despre boalele molipsitoare*, de Dr. losif Stoichiția; No. 185. „ Copiii Ursuțului* și alte pouestiri pentru popor, de loan Pop-Reteganul; No. 186. Biografii romane (cei șapte regi romani și începutul republicii) de A. W. Grube, trad. de Nieolae Petra- Petreseu. După No. 18?, care este „Calendarul Astrei* pe anul 1932, redactat de secr. nostru literar Dr. Horia Petra Petreseu, uor urma numerele: 188 „Sfânta litur- ghie a neamului nostru*, carte religioasă, eu expli- carea, pas de pas, a liturghiei; apoi 189 din operele pentru popor ale dlui Nieolae lorga, din prilejul ser- bătorirei a 60 de ani de viață a marelui nostru ani- mator cultural. După cum se uede, chiar și numai din înșirarea titlurilor broșurilor noastre, am dat atenția cuvenită subiectelor religioase, istorice (românești și streine), literaturii noastre (biografii, eseerpte caracteristice, poezii patriotice, pouestiri pentru popor) șt sfaturilor medicale. Fiecare broșură se află de uânzare pentru 17 2 prețul de 10 Lei (despărțămintele pot uinde eu prețul excepțional de 2.50 Lei exempl.) Avem cunoștință că broșurile să citesc eu mult interes. E de dorit ea propaganda pentru răspândirea lor sa fie tot mai intensivă, ea să putem tipări alte broșuri, eu aceleași calități și să retipărim acelea, cari sunt epuizate. „Calendarul Astrei“, și broșurile eu colaborări prețioase, au fost remarcate și din partea presei. Analizând broșurile „Bibliotecii poporale" ultime (No. 181—185.) „Convorbirile literare'¹ (Iunie 1931) seriu: „Dacă cărțile acestea ar străbate fiecare colibă, fiecare casă, nivelul nostru cultural ar fi altul". Revista „Transilvania", din lipsă de mijloace pe- cuniare, a fost silită să se restrângă la strictul ne- cesar. No. 1—6 din 1930 are drept conținut referadele și desbaterile pe larg ale „Congresului cultural" din Mai 1930 (Sibiu). No. 7—10 au cuprins materialul pentru numărul administrativ. No. 11- 12 au apărut după adu- narea generală dela Caransebeș, cu vorbtrile M. Sale Regelui Carol 11, a l. Pr. Sf. Sale Mitropolitul Bălan și a celorlalți, cari au luat parte la adunare, eu o dare de seamă a adunării și materialul beletristie-eultural. In anul 1931 a trebuit să luăm hotărârea dure- roasă că — din lipsă de fonduri — „Transilvania" să cuprindă, deocamdată, numai partea administrativă. « Să sperăm că în viitorul apropiat va putea să reapară organul „Astret", eu contribuția prețioasă a membrilor secțiunilor el. 15. Subvenții și ajutoare. In anul 1930 instituțiunea noastră a primit dela Stat o subvenție de Lei 500.000'—, iar dela comune urbane rurale și dela instituții particulare în total Lei 251.925'— (Tabloul donatorilor se află în anexa Nr. II). 16. Internatul de fete al Asoeiațiunii. Internatul de fete al Asoeiațiunii a funcționat în anul șeolar 1930/31 în eondițiuni corespunzătoare, adă- postind 44 eleve, în cea mai mare parte dela Liceul 18 de fete „Domnița lleana“ Sibiiu. Pentru întreținerea Internatului de fete nu am primit în acest an nici o subvenție dela Minister, în schimb institutul de credit și de economii „Albina", înțelegând importanța acestui Internat pentru educația elenelor, a dăruit și în anul acesta suma de Lei 50.000’— și a complectat vesela Internatului eu obiectele de veselă în valoare de 20.000’— Lei, pentru care ajutor exprimăm și la acest loc distinsă mulțumită. Ineassările la Internatul de fete au fost în anul 1930/31 de Lei 1.506,592’—, iar eheltuelile de Lei 1,368.664’—.rezultândastfelun escedent de Lei 137.928’— la care adăugând reportul anilor trecuți de Lei 80.871’— avem de reportat pe anul 1931/32 Lei 218.799’—. Socotelile Internatului se înaintează eu act se- parat spre censurare. 77. Concesiunile de cinematograf. Denitele după concesiunile de cinematograf scad mereu, deoarece în urma crizei generale existente concesionarii cer încontinuu reducerea chiriei pentru concesiunea de cinematograf. Alți concesionari nu au mai putut suporta spesele de regie și s’au văzut ne- voiți să închidă cinematograful. Situația actuală a concesiunilor de cinematograf este următoarea : Din cele 213 concesiuni de cinematografe stabile au fost distribuite în decursul timpului 126, din cari s’au predat: Regionalei Basarabene 21 concesiuni, Regionalei Dobrogene 5, Despărțămintelor noastre 26, iar restul de 73 s’a dat la unele primării și la particulari. Din aceste 73 de concesiuni încă nu s’au pus în funcțiune 13, au sistat funcționarea 12, au fost resti- tuite 1, s’au dat în mod gratuit 2, sunt în litigiu cu pri- măria Timișoara 4, funcționează 41, dintre cari situația la 14 cinematografe este atât de slabă, încât nu ne putem aștepta la un venit după acestea, putând conta aproape numai la venitul dela celelalte 27 cinemato- grafe. 19 2‘ Cu toate acestea s’a îneassat în auul 1930 după concesiunile de cinematograf suma de Lei 1,575.458, din eari s’a folosit suma de Lei 150.000, pentru amor- tizări la efectele fondului general disponibil. Cele 32 concesiuni pentru cinematografe ambu- lante sunt neplasate. Direcțiunea Educației Poporului de pe lângă Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor sociale, eu adresa Nr. 1514/1931, ne-a auizat că con- cesiunile de cinematograf ambulant sunt interzise. Concesiunea pentru funcționarea Casei de filme, cedată condiționat „Astrei Cinegrafice**, nu a adus, până în prezent, nici un uenit. 38. Fondurile și fundgțiunile admini- strate de Asociațiune. Fondurile și fundațiunile administrate de Aso- ciațiune sunt, cu finea anului 1930, în număr de 74, în naloare totală de Lei 6,901.455"—. Pentru anul școlar 1930/31, s’au acordat burse în suma de Eei 87.000 la 24 eleui și elene dela diferite școli. (Dezi tabloul bur- sierilor la anexa Nr. VI.) 39. Membrii Asociațiunii. Numărul membrilor de toate categoriile îl dăm la anexa Nr. Vili. 20. Colaborarea eu alte societăți. Și în decursul anului acestuia am acut prilejul să colaborăm cu „Universitatea liberă* din București și cu „Extensiunea universitară* din Cluj. Ca în anii treeuți, așa și acum, și au trimis aceste două pros- pere instituții (conduse de d-na Sabina Cantacuzino și de d-nii prof. Dr. Bărbat și Ștefănescu Goangă) pe misionarii lor culturali prin orașele noastre, lățind cuno- ștințele folositoare și sentimentele înălțătoare de inimi. „Direcția Educației Poporului*, dela „Ministerul Sănătății și al Ocrotirilor Sociale*¹, ne-a solicitat și de astădată sprijinul în despărțămintele noastre pentru „Ziua Temperanței* (2 Iunie). 20 Circulara în sensul dorit de „Dir. Educației Po- poruluP a pornit dela Centrala „Astrei¹, tot așa ca și pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai și de 1 Dec., silele noastre istorice. „Asociația profesorilor secundari¹ din diferitele regiuni și asoeiațiunile preoțești și invățătorești — deasemenea — ne-au dat tot concursul lor de câte ori am apelat la o colaborare eu ele. Tot așa și reuniunile femeilor române. Cu partea muzicală s’au îngrijit să completeze programul serbărilor noastre reuniunile de cântări și corurile, fanfarele din diferitele orașe și orășele. (Lista lor o poate afla cetitorul la rapoartele secțiilor.) Aducem cele mai călduroase mulțumiri tuturor acestor societăți și conducătorilor lor. 21. Momente importante. Dl uicepreședinte Dr. G. Preda a cerut (în șed. din 24 Iunie 1931) „să fie autorizat a merge în despăr- țăminte eu scopul de a examina aettuitatea acestora și — unde ua fi lipsă — a da îndrumări pentru re- organizarea lor, în sensul hotărârilor dela adunarea generală din Caransebeș¹¹. Comitetul central a împuter- nicit pe dl uicepreședinte să lucreze în sensul expus de dsa. In urma acestei autorizări a luat parte până acum dl Dr. Qh. Preda, în următoarele locuri la adunări generale și serbări de ale „Astrei¹¹: * 1. Deua, adunarea gen. a despărț. jud. Deua, în 19 Iulie (eu membrul din comit, eentr. Dr. Eiuiu lonașiu și seer. lit. Dr. Horia Petra-Petreseu); 2. Bocșa Montană, adun. gen. a despărț. jud. Orauița, în 26 Iulie; 3. Ighiu, adun. gen. a despărț. jud. Alba lulia, în 9 August (eu seer. lit. Dr. Horia Petra-Petreseu); 4. Ținea, adun. gen. a despărț. Oradea, în 15 Aug. Ea Boeșâ montană s’a ținut un eoneurs de coruri și de fanfare, apoi o expoziție de copii; la Ighiu un con- curs de jocuri naț. și un eoneurs de sporturi (alergări, 21 aruncări, footbal ete.); la Ținea un concurs de jocuri naționale — toate foarte reușite. Din experiențele de până acum s’au desprins pentru reprezentantul „ Astrei “ noastre două adevăruri, cari uor trebui luate în considerare în propaganda noastră uiitoare: 1. Poporul dela țară ține cu sfințenie șt acum la „Astra” noastră. In Bocșa Montană, d. e., a venit popor din depărtări de zeci de kilometri, fiindcă se dase lozinca: „Astra“ are adunare 1 — „Astra“, adeeă societatea care se ocupă eu probleme cultu- rale, fără ea să facă politică, „Astra“, care este a tuturora, de orice eonfesie religioasă sau politică ar fi. Intr’o epocă în care vrăjmășiile sunt atât de acute, „Astra” poate și este chemata șl de aici înainte să rămână eu nimbul ei idealist, platforma de colaborare cinstită — e vorba de o perversare pe cărările apucate. 11. înjghebarea unui cor, a unei fanfare, eu punctele lor de atracție, auditive, poate să formeze nucleul propagandei prin comune, în folosul „Astrei”. In Bihor și Banat d. e., corurile și fanfarele for- mează punctele de gravitație, cari — utilizate eu pri- cepere din partea conducătorilor localnici ai „Astrei” — vor fi eseelente stimulente pentru propaganda noa- stră. Cine va vrea, deci, să aibă succese șl mai vădite în propaganda sa de misionar cultural pe sate, va face bine să se îngrtjaseă de înființarea unui cor sau a unei fanfare, în strânsă legătură eu propaganda cul- turală (eonferențe, jocuri, cărți, expoziții ete.) Muzeul „Astrei” a mai fost onorat eu vizita dlor î Lucien Romier, cunoscutul profesor-soeiolog francez, în 3 Sept. 1930; Nemecek, consulul cehoslovac din Cluj, în 3 Aug. 1931; Dr. Hertruig larnih, decanul fa- cultății de litere al universității „Masaryk” din Brno, cunoscutul nostru filoromân, membru corespondent la secția noastră literară-filologică — eu 15 studenți și studente cehoslovace dela universitatea sus-mențio- nată (1 Iunie 1931). Saluturile le-au rostit domnii: viee- preș. Dr. Gh. Preda; membrul în comit, eentr. Dr. V. Bologa și seer. Ut. Dr. Horia Petra-Petreseu. 22 In 14 Dee. 1930 s’a desuelit o placă comemora- tivă în Sibiiu, din partea despărțământului jud. Sibiiu al „Astrei", pe easa în care a locuit după răsbolu, până la moarte, fostul nostru președinte, regretatul Andreiu Bârseanu. Serbarea a decurs într’un mod impunător, luând parte întreagă intelectualitatea ro- mână, împreună cu școlile și armata. Discursul festin l-a rostit membrul nostru în comitetul central, dl insp. șeol. Silviii Țeposu, totodată președ. desp. jud. Sibiiu al „Astrei“. In 19 Aprilie 1931 s’a desuelit o placă eomemoratiuă în comuna Frâua (acum: „Axente Severu"), pe casa unde s’a născut eroul național Axente Severii. Inuitată din partea „Soc. studenților rom. de pe Târnaue”, care a aranjat serbarea, „Astra“, a trimis pe seer. ei lit. Dr. tioria Petra-Petreseu, care a rostit o eunântare ocazională. Tot seer. lit. Dr. Horia Petra-Petr eseu a fost de- legat la desuelirea „Monumentului Eroilor" în comuna Sacadate (Sf. Maria, 15 Aug. 1931) — eu care ocazie a adus salutul „Astrei“. Ea serbările de 10 ani de existență ale Universi- tății române din Cluj (când a luat parte șt președin- tele nostru de onoare M. Sa Regele Carol ll.) au fost delegați din partea comitetului central să reprezinte „Astra“: dl președinte Vas. Goldiș, domnii uicepre- ședinți Dr. Qh. Preda și Oct. Russu, domnul secretar al secțiilor /. Agârbieeanu. Toți patru au luat parte la serbările înălțătoare. Misiunea uniuersitară a Franței: „ Societe d’Eylau*. societatea de propagandă franceză din Paris, condusă de Abatele Botinelli, care ne-a uizitat și în Sept. 1925, ne-a făcut plăcerea să ne cerceteze și în decursul anului trecut, în 5—6 Aug. 1930. O conferință, în fran- țuzește, a ținut Abatele Pieard de la Vacquerie despre romancierii moderni francezi, la „Cercul militar-etnii“ din Sibiiu — alta, tot în franțuzește, Abatele Botinelli despre „Mistral*, marele poet prouensal (eonferență urmată de lecturi din poeți de seamă francezi, mo- 23 derni), în sala festiuă a stabilimentului balnear Oena- Sibiiului, unde au fost oaspeți francezii în ziua de 6 Aug. Ca și în rândul trecut, „Soeiete d’Eylau“ ne-a oferit seruiciile sale pentru cimentarea unor legături trainice între Franța și România. Dl uicepreș. Dp. Gh. Preda a salutat societatea franceză în numele .. Astrei“. In ziua de Bunavestire 25 Martie 1931, a serbă- torit „Astra¹' centrală, la Sibiiu (sala „Thalia”), pe domnul profesor Nic. lorga, care — după cum se știe — a împlinit în anul acesta frumoasa Dârstă de 60 de ani, „ Astra“ și-a ținut de datorie să aducă prinosul ei de laudă marelui nostru animator cultural și sauant, trimițând și o circulară despărțămintelor în care le ruga să aranjeze în decursul anului acestuia câte un festiual lorga. Festivalul din Sibiiu a reușit cât se poate de bine, A fost cercetat de întreagă intelectualitatea română, eiuilă, bisericească, militară și de tineretul școlar. Corul mixt al școlii normale „Andr. Șaguna“, sub con- ducerea dlui prof. Tim. Popoviei și a dnei Eia T. Popo- uici, a executat cântece patriotice. Cuuântul de intro- ducere a fost rostit de uicepreș. al „ Astrei“, Dr. G. Preda, (publicat în întregime în „Telegr. Rom.“, Nr. 26/7—931), discursul festiu la ținut dl prof. I. U. Sorieu (publ. tot acolo și reprod. în broș.), iar secretarul nostru administr., dl Nicolae Băilă a recitat câteua poezii alese de N. lorga. 22. Schimbări intervenite în personalul Asoeiațiunii. Cu ziua de 1 Martie 1931 comitetul central a re- nunțat la seruieiile de contabil ale dlui Nicolae Pe- truțiu, angajând în postul de contabil pe dl loan Isailă, eare timp de un an de zile a funcționat pe lângă con- tabilul Nicolae Petruțiu ca contabil stagiar, înere- dințându-i-se pe lângă purtarea contabilității și admi- nistrarea publieațiunilor Asoeiațiunii. 24 23. Situația financiară a Asociațiunii. Situația financiară a Asociațiunii este arătată In anexele despre socoteli și buget. (Anexele 11. și IU.) 2%. Propuneri. De încheiere rugăm Onor, adunare: 1. Se ia act eu aprobare de cuprinsul raportului general pe anul 1930/31; 2. Să dea expresiunea durerii sale pentru pier- derea membrilor și binefăcătorilor decedați ai Aso- ciațiunii; 3. Să mulțumească tuturor binefăcătorilor, cari au făcut donațiune în acest an pentru așezămintele Asociațiunii; 4. Să aprobe darea de seamă a comitetului cen- tral despre gestiunea anului 1930 și să-l desărcineze de această gestiune; 5. Să aprobe bugetul pe anul 1932; 6. Să aprobe în mod prouizoriu modificarea Art. 21 din Statutele Asociațiunii; 7. Să aprobe întregirea art. 13 din Pragmatica de seruiciu a funcționarilor Asociațiunii; 8. Să întregească comitetul eectral; 9. Să fixeze locul pentru ținerea adunării gene- rale ordinare din anul 1932; 10. Să ia dispoziții pentru uerifiearea procesului uerbal al adunării generale. Din ședința plenară a comitetului central al Aso- ciațiunii, ținută în Sibiiu, la 22 August 1931. Dr. Gheorghe Preda m. p., vice-președinle. Nicolae Băilă m. p., secretar. 25 Anexa I Raportul Secretariatului general al Secțiunilor literare*științifice ale „Astrei“, dela 14 Iunie 1930-21 Mai 1931?) DOMNULE PREȘEDINTE, ONORATĂ ȘEDINȚĂ PLENARĂ, Despre activitatea Secțiunilor literare-științifice ale „Astrei" dela ultima ședință plenară de sfârșit de an, ținută la 14 Iunie 1930, până azi, am onoarea să Vă prezint următorul raport: I. In cursul anului 1930/31 Secțiunile au organizat o ședință festivă, cu prilejul adunării generale dela Caransebeș, ședința a fost prezidată de M. S. Regele Carol IL, președintele de onoare al „Astrei". Au ținut conferențe cu acel prilej membrii noștri, d-nii G. Bogdan-Duică și loan Lupaș, contribuind în mod însemnat la ridicarea nivoului serbărilor. D-nii G. Bogdan-Duică și Dr. loan Lupaș au fost felicitați de M. S. Regele. La 10 Septemvrie biroul Secțiilor a ținut o consfătuire în care s’a pus și s'a discutat ideia înființării unei universități po- porale, în decursul anului 1930/31. La 27 Septemvrie s’a ținut o ședință plenară a Secțiunilor, convocate pentru examinarea unui proiect de program a cursurilor universității poporale. Au participat la discuțiile din cari a eșit programa definitivă a cursurilor poporale domni: G. Bogdan-Duică, FI. Ștefănescu-Goangă, I. Clopoțel, Silviu Dragomir, I. Agârbiceanu, Sabin Oprean, I. Florinescu, Dr. Pavel Roșea și alții. La 30 Octomvrie 1930 s'a ținut o ședință a membrilor din secții cari au primit să facă cursuri la Univ. poporală, pentru stabilirea orarului. *) Ședința plenară a Secțiilor s'a întrunit la 21 Mai, cu prea puțini membri. Raportul de față s'a dat numai în rezumat. 26 La 16 Noemvrie o nouă ședință a conferențiarilor în care se stabilește definitiv orarul. La 16 Martie s'a ținut o ședință a prezidenților secțiunilor în legătură cu destinația unui ajutor de 100.000 Lei pus în vedere de Educația poporului pentru Secții pe anul 1931, din care însă până acum nu s'a vărsat nimic. II. Secțiunile până la 31 Decemvrie 1930 și-au avut localul propriu la „Ardealul". Cu 1 Ianuarie 1931, în urma imposibilității de a ni se mai acorda ajutor pentru chirie dela Comitetul central, am renunțat la local, cu avizarea Comitetului central și a pre- ședintelui. Nu ne-a încurajat nime să-l ținem mai departe. Cu știrea, și aprobarea Comitetului central, neavând unde depozita mobilierul, trebuind să evacuăm cele două camere, am vândut 30 scaune simple și masa cea lungă Universității, cu suma de 9500 Lei pe cari i-am trimis Comitetului central, la cererea acestuia. Din mobilierul de inventar al Secțiilor mai avem azi 5 scaune simple și 7 cu brațe, 3 cuere, depozitate în pod la „Ardealul" ; 3 scaune cu brațe și 5 simple date „Șoimilor Carpaților" împrumut; o masă de scris și un dulap, depozitate la „Ardealul", conținând reviste, cărți și acte. Depozitul de cărți primit dela Oficiul de desfacere al „Astrei" și predat în desfacere și depozit general la „Ardealul". V. Fodor, librărie, la 12 Dec. 1930, cu 40%; cuprinde cărți în valoare de 331.362 Lei din cari la rabat revin 132.545; și de Lei 970 din care rabat 388. Cărțile Secțiunii istorice „Epocele principale din istoria românilor" în valoare de 101.920 Lei, au fost retrase din depozit din partea Secțiunii în anul 1930. Subt titlul de salar pentru secretarul general, dar în realitate și ca acoperire a tuturor cheltuielilor de birou, se plătește de Centru dela 1 Martie 1931 suma de 5000 Lei, minus impozitul după salar, aproape cincisute Lei, din partea Comitetului central, prin „Albina". III. Activitatea culturală a Secțiunilor în anul 1930/31, lip- sindu-ne un organ de publicitate și mijloacele de lucru din anii trecuți, s'a desfășurat în două direcțiuni, mai cu seamă, — pe lângă concursul membrilor noștri la întreaga mișcare culturală științifică din Ardeal, ba din întreaga țară. 2? Și anume : 1. Colaborarea la ziarele poporale cu articole săptămânale s a continuat și în 1930/31, suplinindu-se în acest fel lipsa unei gazete a „Astrei", și venind în contact săptămânal cu cca. 50—60.000 cititori ai următoarelor ziare poporale în care sau publicat articolele : Foaia Noastră, Glasul Ardealului (Cluj); Unirea Poporului (Blaj); Foaia Poporului, Cuvântul Poporului, Lumina Satelor (Sibiiu), Neamul românesc pentru popor (București-Chitila); Cultura Poporului (București); Cuvânt Moldovenesc (Chișinău). După aceste ziare adeseori au reprodus și alte organe de publi- citate pentru popor articolele noastre, scrise în 1930/31 exclusiv de secretarul general al Secțiunilor. • IV. Universitatea poporală. începutul ei se datorește unei consfătuiri a biroului Secțiunilor literare-științifice, din care consfătuire s'a lansat următoarea adresă către membrii din Cluj ai Secțiunilor: Domnule membru, Secțiunile literare-științifice ale „Astrei", luând în considerare că în Cluj avem o numeroasă populație românească: slujbași inferiori, mici negustori, comercianți, meseriași, muncitori calificați, calfe etc., cari dela Unire au putut avea prea puțin contact cu cultura și știința românească, — intenționează să înființeze o Universitate poporală pentru îmbogățirea cunoștințelor acestui public, și încadrarea lui sufletească în ritmul vieții și al actualității culturale, științifice, economice și naționale românești. Secțiunile „Astrei" intenționează să înființeze această Uni- versitate poporală din convingerea că vechea și binemeritata noastră instituție culturală are și azi datoria să îngrijească de creșterea puterilor sufletului național în toate straturile sociale. Funcționarea Universității poporale se proectează pe un res- timp de 4 luni, dela 1 Noemvrie—1 Martie, zilnic două ore de cursuri, dela 7—9, seara, pentru a putea participa publicul căruia ne adresăm. Materiile pe cari le proectăm a fi predate în primul an ar fi următoarele ; Literatura română; Etica; Istoria românilor arde- leni ; Geografia, în special economică a României; Economia 28 politică; Finanțele; Socialismul și comunismul; Pregătirea indu- strială; Avuțiile României mari; Vecinii României; Constituția României. Materiile s’au fixat definitiv, indicându-se și membrii cari să le predea, în ședința plenară dela 27 Septemvrie, după cum urmează : 1. Literatura română . , . 2. Educația și cultură , 3. Istoria Românilor 4. Geografia econ. a României 5. Economia politică . . . 6. Lecturi Biblice . . . . 7. Pregătirea industrială . . 8. Vecinii României . . . . 9. Constituția României . , 10. Igiena aplicată . . . . 11. Curs de 1. română pt. inițiați 12. Enciclopedia muzicală . G. Bogdan-Duică Dr. Pavel Roșea Dr. loan Lupaș Dr. I. Florinescu Vasile Vlaicu I. Agârbiceanu Dr. L. Rusu Dr. S. Florinescu Dr, Lazar Chirilă Dr. M. Zolog Dr. C. Sudețeanu A. Bena secția literară; „ școlară; „ istorică; geogr.; „ soc. econ.; „ literară; „ soc. econ.; „ geogr; „ școlară; „ medicală; „ școlară; „ artistică. După cum apare din acest program, toate secțiile și-au dat concursul la aceste cursuri. Cursurile au ținut 2 ore la zi, dela 7—9; fiecărui profesor revenindu-i una oră la săptămână. Publicitatea pentru .începerea cursurilor, a împărjir i orelor etc., în lipsă de mijloace bănești, am făcut-o numai prin ziare. Deschiderea cursurilor nu s'a putut face decât la 24 No- emvrie, în loc de 1 Noemvrie cum era proectat, din motivul că nu am putut ajunge mai de grabă la o sală potrivită, în care să putem ținea 2 ore zilnice de curs, dela 7—9, Universitatea nu ne putea oferi sală decât pentru un ceas. Prin bunăvoința con- ducerii Academiei de înalte studii comerciale și industriale din Cluj, ni s'a pus la dispoziție o sală încăpătoare în clădirea Aca- demiei, dintre șalele ei de curs în mod cu totul gratuit pentru care sprijin îi aducem dlui rector și corpului profesoral și pe această cale toate mulțumitele. Cursurile s’au deschis deci la 24 Nov. prin o cuvântare a dlui Dr. G. Moroianu, rectorul Academiei, și însuși membru activ al secției social-economice, printr’o desfășurare de progam făcută de secretarul I. Agârbiceanu. Apoi dl Dr. P. Roșea și-a făcut introducerea la cursul său: Educație și cultură. Prezenți' la deschidere 70—80 ascultători. 29 Cursurile au ținut până la 12 Februarie în loc de 1 Martie, cum se proectase, fiind foarte bine cercetate înainte de Crăciun, iar după Crăciun cu mult mai slab. Răspunzând la apelul secretariatului au cerut să fie înscriși, dându-și profesiunea și domiciliul numai 30 inși. Cursurile, în medie, au fost ascultate de 50 inși, afară de ultimile săptămâni după Crăciun. Cum nu și-a însemnat fiecare profesiunea, notez aici câteva, pentru a arăta că ne-a venit public la care ne-am adresat: func- ționari, la tribunal, impiegați de mișcare la C. F. R. (4), pan- tofari, învățători, funcționar inferior (4), mecanici (5), șefi de atelier (4). In total s'au ținut de către cei 12 conferențiari în restimpul dela 24 Nov, 1930—12 Februarie 1931 — 94 de conferențe — cursuri. Pentru a arăta importanța acestor conferențe lăsăm să urmeze aici rezumatul câtorva cursuri: Cursul de istoria Românilor (I, Lupaș). 1. Rolul factorului geografic în trecutul poporului român; importanța Dunării și a Carpaților; 2. Rolul factorului etnografic; calitățile și defectele ele- mentului de baștină geto-dac; invaziile elementelor scitice, gre- cești, celtice, romane, germanice și turanice; 3. Factorul religios și însemnătatea lui în desvoltarea po- porului român; 4. Factorul rațional = limba ca păstrătoare a unității po- porului răvășit sub felurite cârmuiri străine ; 5. Factorul tradițional •= obiceiurile populare și importanța lor educativă în trecutul Românilor; 6. Factorul juridic și importanța lui ca element de cohesiune în trecutul poporului român; 7. Factorul moral: conștiința poporului român despre me- nirea sa istorică; trezirea, progresul și biruința conștiinței națio- nale în năzuințele de înjghebare ale statului român întregit. 8. împărțirea istoriei Românilor în epoce și legătura dintre ele: criteriul organic (morfologic), ca temeiul cel mai sigur pentru o împărțire rațională; 30 9. Epoca veche până la 1241. 10. Epoca medie până la Mihaiu Viteazul. N. Secrt. Secția istorică prin dl I. Lupaș a mai ținut 8 con- ierențe istorice: în Cluj (1), București (2), Caransebeș (1), Brașov, (1), Sighișoara (1), Mediaș (1), Arad (1). Cursul de geografie (A. Florinescu). Cursul a cuprins două părți: 1. Geografia României și 2. Țările vecine. In prima parte am avut dorința să fac să reiasă mai în evidență frumusețile, bogățiile și caracterul pământului țării noastre, cum și posibilitățile de viață economică. In partea a doua, pe lângă geografia propriu zisă a fiecărei țări, am dorit să desvolt legăturile economice dintre, noi și fiecare țară învecinată cu noi, cum și lucrurile bune, pe cari ar fi bine să le introducem și la noi. Dar, cauzele pentru cari s'au suprimat aceste cursuri tn’au făcut să nu-mi pot pune în aplicare planul pe de-a-întregul. Din materialul propus am făcut: 1. La Geografia României, așezarea pământului românesc cu influențele asupra întregei plăsmuiri a lui (munți, podișuri, câmpii), apele pământului nostru sau, cum îi spunem noi geo- grafii, rățeaua hidrografică, insistând asupra importanței și foloa- selor ei și în special asupra Dunării, Am arătat bogățiile naturale ale subsolului țării noastre (minereuri, petrol, sare, gaz-metan, etc.) și ale apelor (pești, vegetația lacustră), cum și foloasele ce se pot trage. Aici m'am oprit forțat. Vream să vorbesc despre popoarele conlocuitoare pe pământul românesc, de industrie, de agricultură, comerț, de relații comerciale, etc., dar nu s’a mai putut face nimic, 2. Din partea a doua a cursului, am putut trata doar urmă- toarele capitole : a) Partea de geografie fizică (munți, ape, climă) și morfologie generală a pământului acestor țări; b) Am tratat în rezumat, din toate punctele de vedere, ur- mătoarele țări: Cehoslovacia, Polonia și Iugoslavia, arătând și le- găturile politice și economice ce le avem și le putem avea noi cu popoarele acestor state; c) Marea Neagră și comerțul nostru și al țărilor de mai sus, pe ea. 31 Cursul: cultură și educație. (Dr. Pavel Roșea) Lămurirea acestor noțiuni prin analize făcute asupra vieții popoarelor cari au avut meritul de a contribui la progresul cul- turii și educației. Stabilirea adevărului că dacă viața culturală este produsul unei credințe, a unor idealuri cari trăiesc cu putere în conștiința oamenilor, tot concepția despre lume și viață, fie în forma de credință religioasă, fie în forma de concepție filozofică, determină felul educației, scopul și mijloacele ei. Credința de a fi în slujba unei idei este factorul care stă la baza, atât a ridicării omului la cât mai înaltă umanitate prin educație, cât și a creierii valorilor culturii. Cultura și eduțația sunt noțiuni corelative, fiindcă numai un om format prin educație aleasă și integrală poate creia valori culturale și numai preocuparea pentru cultură poate da îndemn la o mai bună și continuă educație. Ambele sunt manifestări ale vieții sociale și ambele sunt menite să înalțe, să înfrumusețeze și să dea Un înțeles superior societății și indivizilor cari o alcătuesc. Materialismul, care glorifică rezultatele civilizațiunilor tehnice -— a cărei utilitate nimeni nu o poate contesta — îl înstrăinează însă pe om dela sine însuși, creiază o educație unilaterală și se pune deacurmezișul oricărei înălțări culturale. Cultura nu poate răsări decât pe temeiul umanității, iar umanitatea este rodul unei stăruitoare educațiuni, făcută sub inspirația unor bunuri ideale. Răsboiul mondial — o pildă înspăimântătoare de măcel și de distrugere ce le poate produce civilizația materială — a avut un înțeles prin aducerea la biruință a unor idei superioare de a organiza viața popoarelor. După eforturile răsboiului ne găsim în o perioadă de obo- seală și desechilibru și ne găsim copleșiți de toate greutățile cari pun la încercare înțelepciunea și eroismul generației de azi. Nu s'a cristalizat încă suficient o nouă orientare, nu s'a ivit în con- știința mulțimii un nou ideal, care să unească sforțările pentru o muncă pozitivă. Trebuie să întărim chemarea spre idealul înălțării noastre prin educație și cultură. In acest scop este nevoie de o continuă stăruință de a ne cunoaște, privind adânc în conștiința 32 noastră; este nevoie să ne obișnuim cu o severă disciplină de autocontrol, să luptăm împotriva atâtor ispite cari tind să ne ade- menească ; este nevoie mai presus de toate să ne întărim credința neșovăitoare în principiile ordinei morale. Această ordine morală este una, dictată și prin mintea și prin inima noastră, ordinea morală înfățișată prin principiile moralei creștine. Educațiunea morală în lumina principiilor moralei creștine. Educația națională, cu considerațiuni asupra rolului important al familiei pentru cultivarea conștiinței naționale. Educația cetățenească. Considerațiuni asupra spiritului de cari sunt animate partidele noastre politice și asupra felului cum ele înțeleg să practice principiile democrației la noi. Educația fizică privită ca o mare problemă pentru afirmarea noastră ca națiune și ca stat. Problema culturalizării poporului prin școală și armată. Cursul: Igiena aplicată (Dr. M. Zolog). Conf. I. Ce este igiena ? Scopul igienei. Diferența între me- dicina curativă și preventivă. Valoarea sănătății. Valoarea omului după etate, sex, stare civilă, sănătate etc. Importanța economică a igienei. Conf. II. Dușmanii sănătății omului: Microbii. Forma și fi- ziologia lor. Fenomenele lor de viață : Mișcarea, reproducerea etc. Conf- UI Pătrunderea microbilor în organismul uman. Poarta de intrare a diferiților microbi. Lupta între organism și microbi. Imunitatea activă, pasivă. Seruri și vaccinuri. Conf. IV. Febra tifoidă. Originea, decursul și profilaxia boalei. Desinfecția la patul bolnavului și desinfecția terminală. Cursul: Enciclopedia muzicală (A. Bena). Enciclopedia muzicală (în fond și formă poporală). 1. Noțiunea, originea și desvoltarea enciclopediilor. Impor- tanța și necesitatea cunoștințelor enciclopedice muzicale pentru cultura generală a intelectualului de astăzi. 2. Despre muzică în general. Reprivire istorică, din care se vede importanța ce i s’a dat muzicii — mai mult sau mai puțin — la toate popoarele și în toate timpurile. 33 3 3. Despre teoria muzicii și importanța ei. Confuziuni de noțiuni provenite din necunoașterea ei și neînțelegerea operelor de artă muzicală, cu cari ne întâlnim zilnic, cu mult mai des chiar, decât cu ori care alt ram de știință. 4. Despre instrumentele muzicale, la popoarele primitive, la poporul nostru și despre cele dintr'o orhestră simfonică și de operă. * ¥ * Mă simt dator ca în numele Secțiilor să aduc cele mai căl- duroase mulțumite domnilor conferențiari. Au suplinit la câteva cursuri d-nii Dr. Sabin Oprean și Dr. Ol. Stefanovici, prof. la Academia Comercială. Călduroase mulțumiri aducem Academiei comerciale, pentru sala ce ne-a pus-o la îndemână pentru cursuri. Din experiențele avute proectăm ca la toamna viitoare, continuând cursurile Univ. poporale, să le facem cu un singur curs, de un ceas la zi, două ore zilnice dovedindu-se a fi prea îngreunător, și numai înainte de Crăciun. V. In afară de această activitate a Secțiilor au fost recensate materialele trimise secțiilor de Secretariatul literar din Sibiiu, pentru a fi publicate în Biblioteca poporală „Astra“. Așa a cen- surat dl C. Martinovici din secția soc. econ. lucrarea „Cultura pomilor" de Ieronim Mardan, dl Dr. Danielo din secția medicală lucrarea „Sifilisul" de Dr. Eug. Nicoară; Secția istorică a cen- surat două lucrări destinate Bibi, poporale. VI. Biroul Secțiilor a cerut prin adresa No. 1 dela 15 Ianu- arie 1931 Ministerului Muncii etc. un ajutor pentru anul 1931. Cu No. 00.711 Febr. 18, 1931 Direcția culturii pop. avizează că ni s'a designat un ajutor de 100.000 Lei, de ridicat în 4 rate „pentru publicații de cunoștințe generale și activitate de cursuri serale". Cu No. 16/931 am cerut ordonanțarea întâiei rate (25.000) pe numele d-lui președ. del. al Secțiilor dl G. Bogdan-Duică, dar până azi n'a sosit nimic. Acesta e raportul despre activitatea Secțiilor literare-știin- țifice ale „Astrei" dela 14 Iunie 1930—21 Mai 1931 pe care Vă rog să binevoiți a-1 lua la cunoștință. Detailat ați luat cunoștință de raportul fiecărei secțiuni, între cari se ridică subs. de Ed. fizică. Cluj, la 20 Mai 1931. ION AGÂRB1CEANU secretarul gen. al Secfiilor. 34 Raportul Secțiunii literare-științifice pe anul 1930/31- Neapărând, din pricini bugetare, nici un număr literar-știin- țific din revista „Transilvania" în cursul anului 1930/31, membrii Secțiunii au fost nevoiți să-și publice diferite contribuții în alte reviste și ziare. Colaborarea lor prețioasă ar fi fost asigurată revistei și anul acesta. In Bibi. „Astra" pentru popor au publicat câte-o broșură membrii Secției I. Agârbiceanu „Marii cântăreți" și I. U. Soricu, o colecție de poezii naționale „îngerul a strigat". Dl George Bogdan-Duică a ținut o conferență la ședința festivă a Secțiilor, la Caransebeș, subt prezid. M, Sale Regelui, vorbind despre bănățeanul I. Maniu; apoi la Teatrul Național din Cluj despre Axente Severa în Aprilie, a. c. Dl I. Agârbiceanu, tot în numele „Astrei", a ținut vorbirea festivă de 1 Dec. 1930 la Teatrul Național din Cluj. Dl G. Bogdan-Duică, președintele secției noastre a făcut cursuri de literatură română la Universitatea poporală. Dl I. Agârbiceanu a făcut la aceeași Universitate un curs de Lecturi biblice. Mulți dintre membrii noștri au continuat și anul acesta acti- vitatea de publiciști și conferențiari, unde li s'a dat posibilitatea, — „Astra" reducându-și sau suprimându-și publicațiile, din lipsă de fonduri. Cluj, la 20 Mai 1931. Președinte: G. Bogdan-Duică. Secretar : I. Agârbiceanu. Dare de seamă despre activitatea Secțiunei artistice a „Astrei" pro 1930/31 Ca și în ultimii ani, Secțiunea artistică a „Astrei¹*, din totală lipsă de mijloace bănești, nu a putut îndeplini decât în parte programul său de muncă. Cele mai remarcabile rezultate sunt realizate și în anul acesta prin Conservatorul de muzică „Astra" din Brașov, care în Iunie a. c,, încheie al treilea an al activității sale. Și în anul școlar 1930/31 au fost înscriși peste 200 elevi români, sași și unguri, cari au urmat la cursurile de piano (6 catedre), vioară (3 catedre), violoncel (1 catedră), canto (2 catedre), teorie (1 ca- tedră) și muzică de cameră (1 catedră). In cursul anului au avut loc mai multe concerte interșcolare, date de elevi, și s’au conti- 35 5* nuat așa zisele „concerte educative" de muzică clasică, date de profesorii Conservatorului. Aceste concerte — șase ,1a număr — s'au început la 15 Februarie a. c., și s'au ținut, fără întrerupere, în fiecare Duminecă la ora 11 a. m.; și punându-se spre acest scop, în mod benevol, la dispoziție sala „Honterus", concertele s'au oferit publicului, de astădată, cu totul gratuit. Rezultatul a fost, că la unele concerte afluența a fost așa de mare, încât ușile salei au trebuit să fie deschise pentru ca și publicul rămas pe culoare să poată asculta. Programele au fost compuse exclusiv din muzică de cameră: trio-uri, quartete, quintet'e, executate la instrumente de coarde și piano, — iar la ultimul concert s'a cântat un septet de instrumente de suflu cu colaborarea unor membri ai Capelei orășenești din localitate. Orchestra simphonică a Conservatorului, înființată în anul trecut, a conlucrat, sub conducerea directorului acestui așezământ, dl Const. Bobescu, la mai multe ocazii, dintre cari amintim aci festivalele dela 1 Dec. 1930, ziua „Astrei" și 10 Maiu a. c. Anul școlar se va încheia prin 4 concerte publice date cu elevii Conservatorului. Ținem să observăm la acest loc, că municipiul Brașov, în- demnat de frumoasele rezultate realizate pe terenul muzicei prin Conservatorul „Astra", a decis înscrierea în buget a unei con- siderabile sume de bani, venind astfel în ajutorul acțiunei desfă- șurate de acest institui artistic-cultural, o împrejurare pentru care și pe aceasta cale aducem conducere! municipiului mulțumitele noastre cele mai sincere și cordiale. Brașov, 18 Maiu 1931. Președinte Dr. T. Brediceanu. Dare de seamă despre activitatea Sec|iei medicale și biopolitice a „Astrei", dela 50 Iunie 1930—30 Iunie 1931. Activitatea secției în cursul intervalului indicat mai sus s'a desfășurat în mod normal, conform programului stabilit. S'au ținut în total peste 150 de conferențe, despre combaterea diferitelor plăgi sociale (alcoolism, tuberculoză, sifilis etc.), distribuindu-se cu aceste ocazii și numeroase broșuri de propagandă. In regiunea Cluj aceste conferențe au fost toldeauna înca- drate într'un program executat în colaborare cu Despărțământul 36 și care cuprindea în afară de partea medicală și una culturală și mai multe puncte distractive. Aceste festivale ale „Astrei" au avut întotdeauna darul să adune foarte multă țărănime în jurul lor și numeroase comune ne-au adresat rugămintea ca ele să fie repetate. In cursul acestui an secția și-a sporit numărul organizațiilor sale provinciale, înființându-se un nou cerc cultural la Timișoara, sub prezidenția d-lui Dr. Cândea, secretar fiind dl Dr, P, Corcan. Acest cerc dispune de un aparat de proiecții cu diapozitive și promite să desvolte o vie propagandă sanitară în Timiș-Torontal. Cu toate dificultățile materiale prin cari trecem, secția în colaborare cu Despărțământul, au izbutit să producă ceva și în domeniul realizărilor practice. In comuna Feleac, din apropierea Clujului, s’a cumpărat un teren pentru zidirea unei case culturale. Această clădire va putea fi în curând terminată, materialul necesar și mijloacele bănești fiind adunate. In afară de sală do lectură, bibliotecă, sală de conferențe etc,, va dispune această casă de o baie populară și de un serviciu de consultații gratuite pentru boli sociale, va avea deci și un important rol în ameliorarea stării sanitare a populației. In ce privește publicațiile secției, „Buletinul eugenie și bio- politic" își continuă regulat apariția; cărți sau broșuri noi n'au putut fi editate, din lipsă de fonduri. In „Biblioteca populară" a „Astrei" va fi scoasă însă în curând lucrarea d-lui Dr, E, Nicoară, președintele cercului cultural Reghin, despre sifilis, Subsecția educației fizice a desvoltat și în cursul acestui an o frumoasă activitate, despre care se va redacta o dare de seamă deosebită. Cluj, la 1 Iulie 1931, Președinte: Secretar: ss, Prof. Dr. luliu Hațieganu. ss. Docent Dr. L. Daniello. Raportul Secției juridice. I. Ședințe s'au ținut 2, în cari s'au discutat chestiunile pri- vind secția. In ședința din Febr. a. c,, s'a hotărît ținerea unui ciclu de conferențe pentru juriștii practiceni, seria de conferențe proieclată însă a fost amânată pentru sezonul de toamnă. 37 II. Activitatea membrilor Secției s'a desvoltat în specialitatea fiecăruia. Membrii loan Papp și Traian Pop au luat parte la elaborarea proiectelor de reforme judiciare ale Ministerului de justiție (organizația judecătorească, legea corpului advocaților, codul de procedură penală și codul penal). Membrul Romul Boilă a publicat împreună cu profesorii Negulescu și Alexianu: Codul administrativ adnotat". Membrul V. Onișor. a publicat ediția II., complect refăcută și pusă la curent, din „Tratatul de drept administrativ român", un volum de 943 pag. Membrul Camil Negrea a publicat din voi. IV. al „Dreptului civil valabil în teritoriile ardelene, comparativ cu codul civil român", fascicolul I., cuprinzând: Căsătoria, efectele juridice ale ei și încetarea căsătoriei, 217 pag. Membrul George N. Leon a publicat voi. II., din „Elemente de știință financiară", cuprinzând: impozitele asupra consumației, creditul public, bugetul, un voi. de 515 pag. și o broșură: „Con- siderațiuni critice asupra politicei noastre economice și financiare", 20 pagini. Cluj, la 20 Maiu 1931. Vicepreșed. Secției V. Onișor. Darea de seamă despre activitatea Secției femenine- biopolitice a „Astrei“, pe anul 1930. „Secția femenină-biopolitică" a „Astrei", formată din mem- brele „Uniunii femeilor române" continuă munca sa, potrivit scopului urmărit; principala ei preocupare fiind grija pentru în- tărirea și îndrumarea spre mai bine, a familiei românești, baza generației viitoare. Pentru realizarea acestui scop — „Uniunea", prin membrele ei, a desvoltat următoarea activitate: La Cluj: „Reuniunea femeilor greco-catolice“, prin doamna Livia Dr. Boilă, prezidentă — a înzestrat mai multe biserici cu odăjdii, promovând cultul religios în folosul moral al tinerimii. D-a Elena Bratu, prezidentă „Societății femeilor creștine", ajută studenții săraci; cei debili sunt trimiși de Soc. la sanatorii, le dea ajutoare, împrumuturi, ce vor fi restituite după 10 ani dela începutul carierei — unii din studenți sau studente sunt împărțiți 38 pela familii. In felul acesta Societatea apără tinerimea nu numai prin ajutoare materiale, ci și prin ridicarea moralului. S’au organizat mai multe cantine la periferiile Clujului pentru populația lipsită; se ajută îndeosebi familiile cu copii. La Beiuș: „Reuniunea fem. rom.“, cu (prezidenta Angela Sălăgeanu-Buteanu) a organizat un azil de femei infirme. Sau ținut conferențe medicale în 14 comune. Pentru deșteptarea inte- resului gospodăresc și economic, s’au organizat diferite expoziții: de flori, agricole, etnografice. Pentru strângerea materialului ne- cesar acestor expoziții au fost cutreerate 44 comune. La Dobra-Arad: „Reuniunea fem. rom.“, (prezidentă d-na Olimpia Moraru) s’a organizat o expoziție de copii, urmărindu-se deșteptarea interesului și ambiția mamelor pentru problemele de educație. La Brașov: „Reuniunea fem. rom." pentru ajutorarea vădu- velor (prezidentă d-na Tini Socaciu) are un azil pentru văduve in vârstă, în azil sunt adăpostite 9 femei, cărora afară de locuință, încălzit, luminat li-se dă 500 lei lunar. Soc. a mai ajutat, în 1930, 200 văduve cu alimente, lemne îmbrăcăminte. La Timișoara '. „Reuniunea fem. rom." (prezidentă d-na Aurelia Dr. Ciobanu) susține, în internatul său, 12 copii români din Timoc- Jugoslavia. „Asociația femenină", (prezidentă d-na Smaranda Celăreanu) a înființat un dispensar pentru femei fără mijloace, unde primesc consultații medicale gratuite. Turda „Soc. de lectură a fem. rom.", (prezidentă Lucreția Mureșanu) a organizat o școală de gospodărie pentru fete. So- cietatea dispune de o bibliotecă foarte frumoasă. La Cernăuți: „Societatea Doamnelor Române", (prezidentă d-na Alma de Volcinschi) a organizat un cămin pentru ucenice și o școală de industrie casnică, unde se lucrează și odăjdii. Pentru desfacerea produselor are Soc. un bazar permanent. Iași „Cercul de gospodine", (prezidentă d-na Maria Petrovici) susține 5 dispensării frecventate de 1300 copii, cărora li se dă îngrijire medicală, alimente, medicamente, se învață mamele cum să-și îngrijească rațional copiii. Societatea are și grădini de copii, unde 150, copii sunt ocupați, îndrumați. In urma activității Soc. mortalitatea infantilă a scăzut dela 40—50% la 15°/₀ Soc. cheltu- ește anual 500.000 lei din care 200.000 lei primește dela stat. 39 Societatea ,,Cantina Școlară", (prezidentă Alexandrina Praja) alimentează zilnic 540 copii, în 32 cantine. In 1930 s'au cheltuit 440.000 lei, neprimindu-se nici o subvenție dela stat. Societatea „Colonia Școlară „Spira Haret“, (prezidentă Maria N. Crupenschi) a susținut în 1930, la colonia din Bicaz- Neamț 150 copii debili. „Reuniunea fem. rom." Școala Profesională, (prezidentă d-na Zoe Mârzescu), Soc. îndrumează fetele spre meserii, promo- vează învățământul profesional-național. Trimite anual din cele mai bune eleve ale școlii bursiere la Paris, la școlile de artă indu- strială și decorativă. „Asociația creștină a femeilor Române", (prezidentă d-na Elena Col. Stoenescu), urmărește ajutorarea întregului tineret femenin, prin înființarea de căminari așezăminte de educație și recreație pentru îndrumarea morală și intelectuală a tineretului. La Congresul „Uniunii", din Septemvrie 1930, când s'a serbat și 50 de ani de existență a Reuniunii din Abrud, s'au discutat interesante probleme: In urma apelului Soc. „Frăția de Cruce" din Cluj, din care relevăm următorul pasaj înduieșetor" : „Țara moților cea mai pără- sită așteaptă cu înfrigurare dreptate și ajutor". S'a desbătut pro- blema moților. La propunerea d-nei prezidente a Uniunei „Reuniunile și Societățile femenine", întrunite la Congres s'a decis să contribuie prin modestele lor mijloace la rezolvarea acestei probleme, luând în scutul lor 35 fete și 2 băeți de moți. Acești copii vor urma în școli profesionale, menaj, gospodărie de meserii. Discutându-se problema analfabetismului, care la noi pre- zintă un procent ridicat, societățile femenine au decis să-și dea tot concursul pentru ameliorarea acestei probleme. D-na Ella Negruzzi, directoara „Asociației femeniste“, a re- levat problema muncii femenine atât de exploatată azi din cauza lipsei legiferării ocrotitoare. Femeia primește un salar mult mai mic, nu i se dă concediu în timpul sarcinei. S'a mai discutat și problema vieții poporului dela țară — gospodăria rurală, igiena poporului — neajunsurile ei. Poporul nu progresează din lipsă de cunoștințe și îndrumări. Dacă țăranul român s'ar ridica la nivelul țăranilor din statele apusene ar pre- zenta o bogăție economică nebănuită. 40 Pentru ameliorarea în parte a acestor stări d-na Ella Negruzzi a inființat „Școli de gospodării", pentru fete la țară, în com. Tărtă- sești-Ilfov, Cepari—Argeș, Telega - Prahova. Pentru îndreptarea stărei precare a igienei poporului se pro- pune înființarea dispensariilor la țară. D-na Maria Pop, prezidenta „Asociației femeniste" și dl ajutor de Primar la Craiova — la chestiunea activității femenine în politică accentuiază, că femeia nu lucrează din punct de vedere politic, ținta ei e îndreptarea, îmbunătățirea situației, spre binele copiilor ei. Incheiând schițarea pe scurt a activităței secției femenine a Astrei, rugăm să ni se dea tot concursul, pentru a putea realiza scopul urmărit, atât de greu, dar atât de frumos. Prezidentă: Maria B. Baiulescu. Darea de seamă despre activitatea Subsecției de educație fizică și morală și a Asociației „Șoimii Carpaților“ din Cluj, pe anul 1930/ 1. In timpul dela 14 Iunie 1930 până la 29 Iunie 1931 aso- ciația noastră a continuat munca de organizare. Entuziasmul caracteristic începutului a culminat în serbarea de jurământ din 15 Iunie, care s'a desfășurat cât se poate de frumos, atât pe Arena Sportivă, cât și la Teatrul Național. Cu acest prilej s'a sfințit drapelul cohortei „Mărășești" și a centuriilor „Ecaterina dela Jiu“ și „Avram lancu". Mulți dintre cei invitați au căutat să-și arate alipirea la nizuințele asociației bătând cuiul triunghiular în mânerul drapelului, în calitate de naș al lui și de sprijinitor al nostru. Ținem să mulțumim binevoitorilor noștri și credem că în silințele noastre vom avea sprijinul moral, atât de necesar tuturor acțiunilor bune. In registrul nostru s’au făcut numeroase dedicații cu prilejul baterii cuielor. Suma colectată este destinată fondului Arenei Sportive. Setbarea dela „Teatrul Național¹* a surprins prin noutatea ei. Programul variat, alcătuit din coruri și gimnastică liberă, la aparate și dansuri naționale, a mai avut și 2 scenete, una cu 41 subiect antic, din Homer, iar alta a reprezentat un aspect al spor- tului modern, mai ales abaterile și exagerările lumei sportive, așa cum le-a văzut Președintele nostru. Cu ziua de 15 Iunie nu s’a încheiat anul, ci s’a căutat ca Asociația să contribue cât de puțin la bunul nume al Țării noastre și peste hotare. După vizita din Mai 1930, la Uzhorod (Cehoslo- vacia), am luat parte la marile serbări ale SokoIilor-«Iugoslavi, ținute la Beograd, în 28—29 Iunie 1930. Asociația și-a dat tri- butul ei, organizând pe neașteptate un admirabil festival de seară la „Teatrul Național", la care a asistat M. S. Regele Alexandru cu M. S. Regina Marioara, cu înalții demnitari ai statului și nu- meros public. Festivalul a avut un succes desăvârșit. Șoimii noștri au arătat elanul, stăruința românească și dragostea de neam. Drept semn al mulțumirii M. S. Regele — proprio motu — a decorat cu ordinele „Sf. Sava“ pe Președintele nostru, Dr. luliu Hație- ganu și pe profesorul Sava Golumba, dirigintele corului. Șoimii au luat parte și la defilarea pe străzile Beogradului și au asistat la serbările sportive de pe stadion. Alături de cei dela Cluj au participat atunci și Șoimii Româ- niei, organizație bănățeană din Sânicolaul Mare, care azi, în- cadrată, face parte din Asociația noastră. La Beograd au luat parte 80 de Șoimi, 40 de coriști și 10—15 asistenți, sub conducerea Președintelui, Dr. I. Hațieganu, a Prefectului Dr. L. Rusu, a profesorilor S. Ilieșiu, Sava Golumba și A. Chintian. S'au luat numeroase fotografii de către șoimul P. Borteș. Cu toate ostenelele drumului de câte 2 zile, Șoimii s au arătat rezistenți și viguroși, calități, cari vor trebui cultivate, fiind de preț, atât pentru individ, cât și pentru asociație. Timpul vacanței unii membri, parte din inițiativa asociației, parte din inițiativă proprie, au participat la tabăra de vară al O. N. E. F-ului la Tekirghiol, luând parte și la concursul de înnot, câștigând premiile cele dintâi. Pentru tabăra de vară Min. Sănătății a dat ajutorul său, cu scopul de a cunoaște și acest sport și pentru a fi de folos instrucția în cadrul asociației. Alți membri au întreprins excursii în munți, fiecare căutând a realiza una din cerințele noastre: de a ne cunoaște țara și a iubi natura. 42 Toamna a adus cu sine alte griji. Pentru serbările aniversare (de 10 ani) ale Universității din Cluj, ținute sub înaltul patronaj al M. S. Regele Carol II și Șoimii noștri și-au avut partea lor. Serbările au decurs într'o atmosferă de mare praznic și cu un entuziasm de nedescris. La Universitate, la Arenă, la Teatru, peste tot a fost bucurie la acest praznic. La Arenă Șoimii au executat un scurt program și au defilat alături de celelalte societăți sportive din Cluj. Drept urmare a serbărilor a fost că M. Sa a primit înaltul patronaj al asociației noastre, ceeace pe noi ne bucură foarte mult, știind că inima Primului Român ne va da tăria și căldura, în toate împrejurările, fie grele, fie ușoare. Cu prilejul vizitei profesorului Faure au dat Șoimii un festival, la Căminul studențesc „Avram Iancu“, cu program muzical și dansuri. Deasemenea a căutat să contribuie la ridicarea nivelului ser- bărilor naționale prin participarea activă, în zilele de 24 Ianuarie și 10 Mai, contribuind cu puncte sportive muzicale și dansuri la festivalurile organizate la Teatrul Național. Au luat parte la „Maialul Brașovenilor“ din 27 Mai, la primirea premianților societății „Tinerimea Română" din 22 Mai și la primirea dlui prim-ministru Nicolae lorga, cu ocazia vizitei sale din 20 Mai 1931. Participările asociației la toate festivalurile s’au făcut în baza invitațiilor organizatorilor. In Aprilie am avut vizita dlui Colonel Virgil Bădulescu, Directorul general al O. N. E. F-ului, cu care prilej Asociația a executat un program muzical, iar dsa a ținut o foarte interesantă și instructiv conferință despre structura și organizația O. N. E. F-ului. Cu acest prilej dsa a donat asociației un număr de bro- șuri din publicațiile institutului și un frumos album cu vederi și aspecte din viața institutului de educație fizică. Vizita reprezen- tantului O. N. E. F-ului a stabilit o legătură între „Șoimii" și O. N. E. F. pentru o colaborare în domeniul educației fizice și pentru a cunoaște directivele date de acest institut în privința metodelor mo- derne pentru instruirea, familiarizarea și răspândirea educației fizice. Șoimii au dat concursul și Despărțământului Astrei Cluj, ieșind la sate, în special echipa de dansuri, condusă de Ilie 01- teanu și corul. S'a făcut și o legătură cu cercul cultural al „Astrei" din Feleac, în vederea organizării unei unități de șoimi în această comună, aleasă de Despărțământ, pentru un cerc cultural model. La fel se încearcă ca să se organizeze o unitate și la Nă- săud, alături de unitățile din Sighet și Sibiiu. 43 Pentru realizarea unui postulat artistic și cultural, din ini- țiativa dlui Sava Columba și cu cel mai deplin concurs al Pre- ședintelui șoimilor, s'a organizat și fanfara Asociației, procurân- du-se instrumente în valoare de 80.000 Lei. Instrucția s'a în- ceput abia în Martie și deja în Mai fanfara s’a putut prezenta cât se poate de bine. Dorim ca fanfara să fie mijloc . de popu- larizare, nu numai a cântecelor și dansurilor românești, dar mai ales de a avea o muzică proprie, nefiind nevoiți a apela la con- cursul altora. Tot fratele Sava Columba a organizat și o orchestră sim- fonică, cu colaborarea unor valoroase forțe muzicale, alături de membri ai asociației. Dacă azi nu toți membri muzicanți sunt și membri activi ai Asociației în viitor vor fi. Corul a continuat cu învățarea numeroaselor cântece și se crede că anul viitor va executa și liturghia lui Sabin Drăgoiu. Toate stăruințele și munca neîncetată a dlui Sava Columba au dat dovadă că dacă se pune dragoste desinteresată, se pot face lucruri grele și frumoase. Instrucția șoimilor s'a făcut și în anul acesta ca anul trecut. Odată pe săptămână s'a ținut oră de gimnastică, iar Lunea conferințele obișnuite. Conferințele au fost ținute de către dnii: Prof. Dr. luliu Hațieganu, vorbind despre valorile sportului, raționalizarea Iui și organizarea Asociațiilor de educație fizică. Dr. L. Telia, despre bolile de inimă, provocate de exa- gerările sportului. Dr. L. Rusa, despre disciplină. At. Popa, despre principiile asociației noastre și calitățile conducătorului de unitate. L. Faur, despre sisteme gimnastice și — în special — gim- nastica suedeză. Odată pe săptămână s'au mai învățat dansuri naționale, instruite de dl Ilie Olteanu. Gimnastică la aparate, instructor dl Albiu Morariu. Scrima, în două grupe, instruită de dl D, Deheleanu, I. Boldor și Virgil Ludu — și box, instructor dl I. Boldor. Este și o secție turistică, condusă de dl Ionel Arnăutu, care aproape în fiecare Duminecă și sărbătoare a făcut excursie in Munții Gilăului sau prin regiunile Clujului. 44 S'a organizat și un curs de sky, sub conducerea și instrucția dlui L. Faur, Cum numărul cererilor de înscriere înaintate în cursul lunilor Noemvrie —Februarie a ajuns aproape la 1000, am fost nevoiți ca să formăm grupe de către 60—80 șoimani și șoimane, ținând singuraticele grupe de șoimani ședințe de gimnastică în toate zilele săptămânii, în afară de Dumineca și Lunia, în sala noastră, iar șoimanele, în zilele de Marți, Miercuri și Joi, în sala de gim- nastică a liceului de fete „Regina Maria“, pusă la dispoziție cu o deosebită amabilitate și cu totul gratuit de către On. Comitet școlar, la propunerea dlui director Nicolae Bogdan, Ținem ca și pe această cale să aducem cele mai călduroase mulțumiri pentru sprijinul deosebit ce ni s'a dat de către conducerea liceului de fete „Regina Maria“ din Cluj, Față de numărul mare de membri cari s’au anunțat, Aso- ciația a fost nevoită să facă apel și să angajeze și pe ceilalți pro- fesori de educație fizică din Cluj și astfel a angajat încă, alături de cei din anul trecut, pe dnii Teofil Faur, Lucian Boldor, pentru șoimani, pe dna S, Angheliu și FI. Handa, pentru femei. Dna R. Mateescu, fiind anul acesta în concediu, plecată în străinătate, n'a putut să-și continue munca începută anul trecut. Nădăjduim că vom avea prilejul de a o vedea continuându-și colaborarea prețioasă. In conducerea administrativă s’a făcut o schimbare în cursul anului. Dl A. Daina și-a luat sarcina de secretar, iar cu plecarea dlui Dr, I. Bosica, cassierul asociației, sarcina de cassier a luat-o dl Ionel Arnăutu, iar cea de contabil dl I. Leuca. Conducerea grupelor a fost încredințată vătafilor, cari au stat într'ajutor profesorilor cu prilejul orelor de gimnastică. Astfel au fost încredințați cu această îndatorire șoimanii: Marius Caliani, Eremia Bodeanu, Flavius Tripon, Ionel Arnăutu și Aurel Daina, iar la Șoimane, alături de dna Elena Șenchea, ca șefă a centuriei șoimanelor, ajutoare au fost: Delescu Bălașa și Florica Sandu. Asociația noastră a fost, prin activitatea sa, un bun mijloc de propagandă pentru educația fizică și pentru cultivarea sportu- rilor. Mulțimea cererilor de înscriere este o indicație că tinerimea noastră căută un mijloc de instruire și afirmare, caută un mediu familiar românesc. Cu toate acestea frecvența n'a fost mulțumi- toare, ba în lunile Maiu și Iunie a fost slabă, fie din pricina 45 examenelor, fie din lipsa de stăruință și de voință. împrejurarea aceasta impune Asociației pioblema metodei speciale pe care trebuie s'o pună în aplicare cu anul viitor. Asociația pentru viitor nu va face apelurile de anul trecut pentru înscrieri, ci va face apel la cei înscriși deja și aceia cari n'au fost exmatriculați din pricina frecvenței insuficiente. Nu se va organiza festival de jurământ, decât numai în cazul când se va putea face pregătirea necesară, atât materială, cât și formală. Va trebui să ne formăm pe viitorii instructori, profesorul de educație fizică fiind îndrumător, un instructor și va trebui ca să îndeplinim și formele statutare de conducere și administrație. In baza convorbirilor avute de Președintele nostru cu înaltele cercuri conducătoare ale Statului, s'a revenit ca — până Ia alte împrejurări — asociația să renunțe la organizarea unităților mici între anii 3—17, urmând ca cercetășia să se ocupe de aceste categorii, iar Șoimii cu cei dela 17 ani în sus. Renunțarea și temporară nu ne dă posibilitatea creierii spiri- tului familiar pe care asociația vrea să-l introducă și cultive, cu atât mai vârtos că cercetășia nu are între principiile ei de bază și acest principiu. Vizita-medicală reglementară s'a făcut de către dl Dr. Telia, pentru șoimani și tot de dsa, în colaborare cu dșoara Dr. M. Bulgaru, pentru șoimane, în lunile Februarie—Aprilie. O altă problemă care este actuală este aceea a terenului. Ni s’a dat prin comitetul agrar județean, dar s'a luat din nou pentru Academia de Agricultură. Avem nădejdea că terenul promis să fie în posesiunea noastră cât mai curând, fiind un mijloc indispensabil de instrucție și de practică. In cursul anului s’au organizat și unitățile din Sibiiu, sub conducerea dlui Dr, L. lonașiu și la Sighet, sub conducerea dlui Dr. V. Ilea. Pe ziua de 7 Iunie, aniversarea unui an când M. S. Regele Carol II-lea, reîntorcându-se în Țară, a aterizat lângă Cluj, asociația proiectase o serbare de fine de an cu participarea unităților din Sibiiu și Sighet și a asociației „Șoimii României'¹ din Sânnicolaul mare. împrejurările politice, între cari și intrarea în guvern a Președintelui nostru, a făcut ca aceste serbări să fie amânate pentru ca să se poată desfășura așa cum se cere. 46 In ziua de 21 Iunie o delegație de 19 șoimari a luat parte la serbările organizate de asociația „Șoimii României'’ din Sâni- colaul-mare Banat, cu participarea Sokolilor din Becicherecul- mare și Chichinda, cu un program sportiv atât pe arena sportivă „Banatul", cât și la Teatrul Național din Timișoara. Membrii noștri au executat exerciții de gimnastică la aparate, iar dl At. Popa a ținut o conferință despre scopurile și organizarea asociației noastre. Serbările dela Timișoara au avut un succes moral desăvârșit, cel material nu s'a putut realiza complect, angajamentele fiind prea mari, atât față de Sokoli, cât și față de cei din Timișoara. Cu acest prilej, în baza înțelegerii avute, s'a hotărît ca asociația din Banat să fuzioneze cu asociația noastră, împli- nindu-se un vechiu dor al ambelor societăți. Această fuziune va realiza o unitate de scopuri și de mijloace, ceeace va contribui la întărirea și răspândirea ideilor dela baza asociației — „Șoimii Carpaților". In cursul anului am căutat un prilej de cunoștință între membri celor 2 asociații, dar nu s'a putut. I-am cunoscut, în parte, cu prilejul reprezentării filmului lor, luat la diferitele ser- bări în Banat sau .Iugoslavia. însuflețirea și sacrificiul tradițional al bănățenilor se menține și trebuie să fie un mijloc de a păstra bunele obiceiuri românești din acel colț de țară. Am făcut o dare de seamă destul de sumară a anului trecut. De greutăți materiale nici nu pomenim, fiind destul de mari în criza actuală. Nădăjduim să trecem peste ele și vom ține seamă cu în- ceputul anului viitor, muncind în cerc mai restrâns și căutând să înaintăm, pas de pas, spre realizarea programului nostru. Președinte: Dr. luliu Hațieganu. m. p, Secretar-Ispravnic: At. Popa, m. p. 47 Anexa: II. Nr. 2522—1931. Onorată Adunare Generala! Ne luăm uoie a Vă prezenta în alăturare conturile de încheiere ale „Asoeiațiunii" pe anul financiar 1930. Anul expirat eu toată criza și redueerea aproape totală a subvențiilor, s’a încheiat totuși mulțumitor pentru Aso- ciațtune, aceasta în urma măsurilor luate de a se cheltui minimul posibil eu administrația, tipărirea publieațiunilor ete. Sunt unele poziții la cari s’a cheltuit mai mult decât a fost bugetat, d. e. pentru tipărirea reuistet „Transilvania" s’a prevăzut în buget Lei 80.000 și s’au cheltuit Lei 180 926; eu tipărirea calendarului și a bibliotecii poporale bugetat Lei 150.000 și cheltuit Lei 293.948, iar pentru „Secțiile științi- fice și literare" nu s’a bugetat nimic și s’au dat Lei 220.000. In schimb, s’a cheltuit mat puțin decât s’a prevăzut în buget aproape la toate celelalte poziții, iar la „spese de administrare" (salare, bani de evartir. cheltueli de birou, emisiuni) s’a cheltuit eu aproape Lei 600.000 mai puțin decât a fost bugetat. La venite, avem îneassări în plus față de cum au fost prevederile bugetului, la Dobânzi după efecte și în eont-eurent eu Lei 39’400’— Publicații (Bibi. pop. calendar și Transil.) eu „ 37.452’— Cinematografe eu ..........................„ 9.458’— Subvenții eu...............................„ 101.925 — Taxe de administrare eu..................„ 68.841’— La celelalte poziții sunt dtferințe mai miel în plus sau în minus, o diferință mai mare de îneassare în mtns este la „Taxe de membrii", fiind luată în buget suma de Lei 80.000 și s’au îneassat numai Lei 39.790, deci eu Lei 40.210 mai puțin. 48 Deoarece în urma scăderii cursului aproape la toate efectele și acțiunile, s’a redus simțitor și uăloarea acțiunilor pe cari le are Fondul General Disponibil șl fiind acestea până acum inuentarlsate cu nominalul sau eu prețul de cost, care la unele este peste nominal, Comitetul Central a în- cuviințat, ea acțiunile să fie inventarizate la valoarea de curs. Primită propunerea aceasta, situația conturilor se prezintă în felul următor: Ineassările Fondului General au fost de Lei 2,593.004'41 șt anume: Taxe de membri fondatori șt pe viață Del 27.560'— „ „ „ activi.................... „ 12.230'— Dobânzi de eont-curent................. „ 54.596'— „ după efecte....................... „ 59.804'— Abonamente la revista „Transilvania¹¹ „ 31.884'50 „ și îneassări la Bibi. pop. „ 80.567'50 Chirii ............................. „ 112.400 — Taxe de administrare ...... „ 50 688'41 Muzeul Central...................... „ 35.891'— Subvenții dela stat și bănci ete. . . „ 701.925'— șl anume: Lei 500.000'--- dela Ministerul instrucțiunii 100.000'--- „ Banca Albina r> 10.000' - „ „ Oașia 25.000 --- „ Soc. Universul, Buc. n 60.000'--- „ Munieip. Sibiu r> 6.925'--- „ Diferite primării Cinematografe . . ...... „ 1,425.458 --- Lei 2,593.004'41 Cheltuelile Fondului General au fost de Lei 2,348.501'75 și anume: Biblioteca Centrală.............................Lei 103.468'— Muzeul central (cheltuit) ..... „ 31.697'— „ „ (depus la „Albina “) . „ 39.194'— Revista „Transilvania"......................„ 180.926'— Biblioteca pop. și calendar .... „ 293.948'— Contribuții, apă, canal, asigurări . . „ 61.448'— Transport Lei 710.681'— 49 4 Report Eei 710.681'— Reparaturi............................. ₙ 29.293'— încălzit............................... „ 88.567' — Luminat................................... 24.964'— Grădină............................. „ 800'— Salare................................... 920.580 — Bani de euartir..................... „ 14.268'— Gheltueti de birou.................. „ 82.737'50 Esmisiuni........................... B 86.303'— Taxe de membrii fond, și pe viață „ 27.560 — Capit. euotet de 2O°/ₒ din chirii . . „ 22.480'— Cheltueli neprevăzute............... , 105.250'25 Secțiile științifice și literare .... „ 220.000'— Despărțăminte....................... „ 15.018'— Eei 2,348.501'75 Cheltuelile au fost mai miei decât venitele eu Eei 214.502.66 care se raportează pentru anul viitor. Fondurile și Fundațiunile au crescut în mod normal. Creșteri mai însemnate sunt: Fund. N. Rusu-Poiană, eu Eei 143.542 îneassări din pretensiunile ce le-am avut pentru pământul vândut, Fund. I. Bădilă Moldovan eu Eei 267.378 50 îneassările chiriilor imobilului Fundațiunii, Fund. Al. 1. Eape- datu, eu Eei 39.531'—dobânzi după depuneri, Fondul de Pensii al funcționarilor, eu Eei 82.346'—din eot'zațiile funcționarilor, cari au fost urcate anul acesta și contribuția Asoeiațiunit, Fund. M. Cogălnieeanu, eu Eei 39.441'50 realizați din aren- zile terenurilor de case Naționale și Fund. 1. Mânăstireanu cu Eei 34 335 dobânzi după efectele dela împrumutul Unirii. In anul acesta avem următoarele fonduri noul, primite spre administrare : Fondul Monumentului A. Bârseanu de Eei 55.554'— rezultând din donația „ Asoeiațiunii” de Eei 50.000 și restul din colecte și Fond. Monumentului M. Viteazul de Eei 275.291'— o depunere încassată dela Banca Centrală Suc. Turda. In cursul anului expirat au obvenit următoarele schim- bări în stocul efectelor. Vânzări de aețli în 1930, proprietatea Fondului Ge- neral Disponibil: 50 7 buc. „Sentinela” ă Lei 100. 3 „ „Mureșana” Reghin â Lei 100. 1 „ Casa de Păstr. Șasea Montană, â Lei 50. 300 „ „Albina” â Lei 500 (vândute Fond. Gen. ina- lienabil). 300 „ „Albina” â Lei 550 (vândute Fond. Gen. ina- lienabil). 6 „ „Sebeșana” â Lei 500. 8 „ „Luceafărul” â Lei 50. 150 „ „Reșița” â Lei 500. 20 „ „Carpatina” â Lei 500. 3 „ Scrisul Foneiar rural, de nominal Lei 14.320. 6 „ „Vlădeasa” Huedin, (vechi) â Lei 200. 7 , „ „ (optări) „ „ 428. 1 . Rentă 1891 de 4°/0 nominal Let 1000 200 „ „Făgețeana” de nominal Lei 40. 10 „ „Economul” Cluj, nominal Lei 100. 2 „ „Vatra” Cluj, de nominal Lei 200 (vechi). 4 „ „ , « „ „ 210 (optări). 1 „ „Aurora” baia mare â Lei 50. 3 buc. „Silvania” Șimleu, ă Lei 270 (vechi). 1 , „ „ „ „ 510 (optări). 12 „ Vajdahunyadi Takp. â Lei 50. Vânzări în favoarea diferitelor Fonduri și Fundațiuni: Fund. Nichita 5 buc. Ipar es Gazd, Bank r. t. de nom. 110. 4 Kdzepszolnokmegyei tkp. de nom. 100. 5 r> vechi plus 2 noul Szilâgyeseh es Videke de Lei 1000. 80 w Economul, Cluj (opțiuni) de nom. Lei 100. 2 Ti Someșana, Dej, (opțiuni) de nom. Lei 110. Fund. Anca 6 Ti Casa de Păstr. Șasea-Mont, de nom. Lei 50. 2 Ti Delmagyarorszâgi Bank es r. t. Timișoara, â Lei 100. 51 4* Fund. T. Sandul 12 bue. „Luceafărul" Vârșeț ă Lei 50. 56 n „Someșana" Dej, (opțiuni) ă Lei 105. Fond. N. lorga 1 r> Banca Centrală, Cluj â Lei 85 (opțiuni). Fond. D. Balăneseu 40 T> Banca Centrală, Cluj ă Lei 85 (opțiuni). Fond. G. Sândeanu 11 •n Banca Centrală, Cluj ă Lei 85 (opțiuni). 26 „Someșana" Dej, (opțiuni) ă Lei 105. Fond. l. Boaaeu 1 n Banca Centrală Cluj, (opțiune) Lei 85. Fund. Sueiu 5 n vechi și 2 bue. noui Szilâgy- eseh es Videhe, a 200. P/2 n „Someșana" Dej, de nom. Lei 115 (opțiuni). Fund. Peiran 540 Y) „Economul" Cluj, (opțiuni) â Lei 100. Fond. de pensii 15 Sebeșana, Sebeș-Alba ă Lei 500 (opțiuni). Fund. Onceseu 8 '5 Sebeșana, Sebeș-Alba â Lei 500. Averea totală administrată eu finea anului 1930 se ureă la Lei 10,849.401'38 un plus de Lei 1,993,871 99 față, de anul precedent. Terminând Dă rugăm: a) să luați la cunoștință acest raport. b) să dispuneți eensurarea conturilor de încheiere „Bilanț" și „Venite și Cheltueli", dimpreună eu celelalte tablouri anexate și aflându-le în ordine, să dați descărcarea pe anul de gestiune 1930. Dr- Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p., vice-președinte. secretar. Nicolae Petruțiu m. p., expert-contabil. 52 Bilanț general la 31 Decemvrie 1930 53 Anexa: II a) F. M. A e T l U A Lei b. Lei b. 76 Cassa ............ --- 77 Re a 1 i t ă J i: Edificiul Muzeului....... 350.000 „ din str. Șaguna 6 . . . 300.000 „ Internatului de fete . . . 250.000 10.972 „ din str. Șaguna 8 . . . 100 000 --- 1,000.000 Efecte: 122 Efectele fondului general inalineabil 315.000 70 „ „ , disponibil 64.105 --- 79 „ fondurilor și fundațiunilur 1,601.330 80 Optări de aefii........ 147.876 2,128.311 81 Depuneri spre fructificare .... 5,501476 \ l 1 \ Transp. 1 8,643.759 --- 54 F. M. P A S 1 D A Lei b. Lei b. 1 Fondul general inalineabil . . . 1,365.040 --- 2 „ „ disponibil .... 1,062.735 50 3 Fundajiunea N. Rusu Poiană . . . 1.231.917 --- 4 „ 1. Bădilă Moldouan . 871.798 31 5 „ Al 1. Lapedatu . . . 545.838 --- 6 „ Dr. Păeurariu Bianu . 523.921 --- 7 Fondul de pensii al funcționarilor 469.474 --- 8 „ Muzeul Unirii...... 58.339 ---- 9 „ C. Brâneoueanu. . . . . 267.650 --- 10 Fundajiunea l. Petran...... 220 288 --- 11 Fondul M. Cogălnieeanu .... 236.003 --- 12 Fundajiunea Andrei Bârseanu . . 195.873 _ 13 Fondul A. Murășianu pt. statuie 187.096 --- 14 Fundajiunea Regele Ferdinand 1. . 180.586 _ 15 „ - Mănăstireanu.... 298.916 _ 16 „ P. Mureșianu .... 143.650 ---- 17 „ 1. Rusu Brad .... 146.775 --- 18 „ 1. Albon...... 99.792 --- 10 „ D. Bălăneseu .... 100.568 _ 20 „ 1. Olteanu..... 94.631 --- 21 Fondul N. lorga........ 94.819 --- 22 Fundajiunea G. Sândeanu .... 71.211 --- 23 Fondul Intern, de fete al „Astrei" . 79.082 --- 24 Fundajiunea Dr. 1. Miehita .... 72.2J2 89 25 „ G. Fillepp . . . . . 52.237 64 26 „ S. Munteanu ... . 47.884 --- 27 Fondul Muzeul Central..... 39.194 --- 2B Fundajiunea Boboroni..... 36.826 --- Transp. | 8,794.347 34 55 F. M. A C T l U A Lei Lei 123 62 83 127 84 88.B9M88 87 85 124 Report Diverși debitori: Fondul general inalineabil Co. sep. Fundatiunea T. Sandul Co. sep. . „ luliana Pop Co. sep. . „ Dr. Niehita Co. sep. . Internatul de fete................ Diuerși........................... Răspunzătorii..................... Bon în Cont-Curent la .Albina" Idem pt. monumentul A. Bârseanu Transp. | 8,643.759 315.000 19.622 1.776 — 9.365 - 252 295 — 551.512 j 50 417.371 188 1,566.942 38 222.300 — 56.400 — I li____________ l|l0,489.401 38 56 F. M PASIVA Lei b. Lei b. Report 8,794.347 34 29 Fondul V. Alexandri...... 37.306 --- 30 Fundajiunea T. Sandul..... 38.623 38 31 Fondul A. laneu ........ 33.315 --- 32 Fundajiunea G. flnea...... 27.701 --- 33 Fondul Partenie Cosma .... 25.963 ---- 34 „ C. Diaeonouieh..... 23.699 --- 35 „ A. Mureșian...... 24.238 --- 36 „ G. Barijiu...... 23.458 --- 37 B G. Goșbue ....... 21.793 --- 38 Fundajiunea A. Buda ..... 19.537 ---■ 39 Fondul A. Vlaieu . -...... 18.787 --- 40 Fundajiunea D. Sueiu . . . . . 20.013 --- 41 ,. G Forro..... 16.918 --- 42 „ l. laneu...... 16.398 ---■ 43 „ G. Boeriu .... 16.601 --- 44 „ N. Marinouieiu . . . 14.491 --- 45 „ S. Pop Maior . . . 14 366 ---. 46 ,, D. 1. Moga..... 13.938 ---- 47 „ l. Roman..... 13.912 --- 48 Fondul M. Emineseu ...... 13 580 --- 49 „ Biblioteca Uniuersităjii Cluj 12.401 --- 50 „ N. Petra Petreseu .... 10.658 --- 51 Fundajiunea N. Densușianu . . . 10.282 --- 52 „ 1. Galianu..... 9.091 ---■ 53 „ 1. Balomiri..... 8.930 - 54 Fondul Casina Română..... 8.842 --- 55 Fundajiunea Anonima Dobâea . . 8.663 --- 56 „ Vasile Ladislau Baron Pop 8.539 ---- 57 „ N. Opineariu .... 8.441 --- 58 ,, E. Bașotă ..... 8.140 --- Transp. 9,320.971 72 57 loan Vătășianu m. p., controlor. Examinând acest bilanț, am constatat, ca este exact și COMISIUNEA Dr. Liuiu lonașiu m. p. Dr. llie Beu m. p. Aprobat în ședința plenară a Comitetului Dr. Gh. Preda tn. p.. uteepreședinte. 58 F. M. PASIVA Lei b. Lei b. Report 9,320.971 72 59 Fundajiunea 1. Bozaeu..... 7.602 --- 60 , Oneeseu ..... 11.408 --- 61 „ R. Râureanu .... 7.215 --- 62 „ Stipendia|ilor .... 6.432 --- 63 „ 1. Simu...... 6.271 --- 64 „ DespărJ Timișoara . 5 845 --- 65 „ 1. Cau. Pușcariu . . 5.769 --- 66 Fondul Carmen Sglua..... 6.035 ---. 67 „ D. Birăujiu....... 5.630 --- 68 „ S. Stoica....... 5.266 --- 69 „ Absoluentelor șeoalei Asoe. 3.072 --- 70 „ Internatul Petran .... 2.983 --- 71 „ Bustul Emineseu și 'Barițiu 2.183 --- 72 Fundajiunea l. Hangea..... 2099 --- 73 Fondul Dr. Liuiu Bran de Dement) 2.082 --- 74 Fundajiunea DespărJ. Torae . . . 1.062 --- 75 Fondul Șe. eiuile de fete a Asoe. 1.258 --- 120 „ Mon. A. Bârseanu .... 55.554 --- 121 Transitoriu .......... 437.000 --- 128 Fondul Mon. M. Diteazul .... 275.291 --- 129 Serbarea de 1 Deeemurie 1928 103.870 --- De reportat pe anul 1931 .... 214.502 66 Total 1 10.489.401 38 Nieolae Petrujiu m. p., expert-contabil. in consonanță cu cărțile de contabilitafe purtate corect. FINANCIARĂ: Emilian Cîoran m. p. Central, ținută Ia 22 August 1931. Nieolae Băilă m. p„ secretar. 59 Venite și eheltueli f. M. GHELTUELl Bugetat Cheltuit J>ei b. Lei b. | Gei b. Biblioteci: 91 Biblioteca centrală ... 100.000 --- 103.468 --- Muzee: Muzeul central...... 50.000 --- 31.697 --- Depus eu libel la „Albina* 39.194 --- 70.891 --- Publicații: 95 Reuista Transiluania .... 80.000 --- 180.926 --- 96 Calendar (Bibi, poporală) . . 150.000 --- 293.948 --- 474.874 --- Conservarea realităților: 08 Apă, canal, hornar, ete., im- pozit, asigurări..... 75.000 --- 61.448 --- 99 Raparaturi........ 50.000 --- 29.293 --- 100 încălzit......... 130.000 --- 88.56? --- 101 Guminat......... 25.000 --- 24.964 --- 102 Grădină...... . . 5.000 --- 800 --- 205.072 --- Subuentil: Pt. amortizări la efect. Fond. gen. disponibil..... 30.000 --- Spese de administrare: 103 Salare......... 1,200.000 --- 920.580 - 104 Bani de euartir...... 50.000 --- 14.268 --- 105 eheltueli de birou..... 300 000 --- 82.737 50 106 Esmisiuni . . ...... 150.000 --- 86.303 --- 1,103.888 50 Fond general inalineabil: Taxe de membri fondatori și pe uiață . ....... Capitalizarea euotei de 20% 80.000 --- 27.560 --- din chirii........ 22.400 --- 22 480 --- 50.040 --- Transport | 2,038 233 150 60 31 Deeemurie 1930. f. H. UEN1TE Bugetat 1 n e a s s a t Lei b. E>ei b. Lei b. Dobânzi: Dobânzi după efecte.... 75.000 --- 59.804 --- 110 Dobânzi de eont-eurent . . 54.596 --- 114.400 --- Publicații: 96 Ineassări din uânzarea ealen- darului și bibi. pop. . . . 75.000 --- 80.434 50 97 Biblioteca „Astra“..... 133 --- 95 „Transiluania‘‘ reu..... 1 31.884 50 112.452 --- Cinematografe: I 115 După concesiunile Asoeiațiunii 1,416 000 ---- 1,425.458 --- S u b u e n f i i: Subu. dela Mtn. Instr. (ed. pop.) 400.000 --- 500.000 --- „ „ Banca Națională . 100.000 --- 100.000 --- 100.000 --- „ „ „ Oașa. 10.000 --- „ „ Soc. Uniuersul, Buc. 25.000 --- ,, „ Municipiul Sibiu . 60.000 --- „ „ dif. primării rurale și urbane ..... 6.925 --- 701.925 --- Taxe de membrii: Taxe de membri fond, și pe uiață 80.000 --- 27.560 --- „ „ „ aetiui.... 2.230 --- 39.790 --- D i u e r s e : Muzeul Central transpus din anul trecut....... 34.871 --- Dobânzi........ 1.020 --- 35.891 112 Chirii,.......... 112.000 --- 112.400 --- 113 Taxe de administrare . . . 50.000 --- 50.68S 41 163.088 41 Transport | 1 2,593.004 41 61 f.M. CHELTUELI Bugetat Cheltuit Lei b. Lei b Lei b. Report Diverse: Cheltueli neprevăzute . . . 127.239 --- 25 Secțiile științifice și literare . 105.250 2,038.233 50 107 Despărjăminte...... 220.000 340.268 25 109 De reportat pe anul 1931 . . 15.018 214.502 66 Total . . --- 2,593.004 41 Sibiu, la 31 Decemvrie 1920. loan Vătășianu m. p., controlor. Examinând acest cont am constatat că este exact și COMISIUNEA Dr. Liuiu lonașiu ru. p. Dr. llie Beu m. p. Aprobat in ședința plenară a Comitetului Dr. Gh. Preda m. p., vicepreședinte. 62 63 TABLOU despre efectele fondului general inalienabil și a fondului general disponibil la 31 Decemvrie 1930. A. Titluri. Fondul general inalienabil. £ₑi 600 acțiuni „Albina", Sibiu...................... . - ■ 315.000'— Fondul general disponibil. £ei Lei 10 de aetiinl nom. Lei 1000 B -ca Agrară, Cluj curs 300"--- 3000'--- 211 „ 11 „ „ 250 „ Centrală „ „ 150"--- 31.650'--- 2 ,, 11 „ „ 500 „ Românească, Buc.,, 500'--- 1000'--- 40 „ 11 „ „ 500 „ „Bihoreana", Oradea 10'--- 400'--- 6 „ 11 „ „ 50 ,, „Concordia", Uzdin 50'--- 300'--- 2 „ 11 „ „ 500 „ „Coroana", Cluj curs 100'--- 200 --- 6 „ 11 .. 50 ,, „Corvineana" Huned. 50'--- 300 --- 100 „ 11 „ „ 100 „ „Făgețeana", Făget 100'--- 10.000'--- 60 „ 11 „ „ 500 ,, „Forestiera", Cluj 250' -- 15.000' --- 1 „ 11 ,, „ 500 „ „Minerva", Beclean 500'--- 500'--- 21 „ 11 „ „ 100 ,, „Sătmăreana", Seini 5'--- 105'- 7+2 „ 11 „ „ 200 „ „Someșana", Dej curs 200'--- 1400'- 10 „ 11 „ „ 500 „ „Timișana", Timișoara 10'--- 100'--- 2 „ 11 „ „ 50 , „Vulturul", Tășnad 50'--- 100'--- 1 „ 1» „ 50 ,, „Zărăndeana", Băița ---'--- 50 --- 64'105'--- B. Optări de titluri. Fondul general disponibil. 1 titlu prov. de 250 acțiuni nom. Lei 1000 Lei Lei „Astra cinegrafică", Sibiu curs 1 ... 250'--- ------ 1 titlu prov. de 1500 acțiuni nom. Lei 1000 „Astra cinegrafică", curs 1...... 1500'--- 1750'--- 66 titlii prov. nom. Lei 500 „Bihoreana", Oradea curs 10 .......... 660'--- 660'--- 12 titlii prov. nom. Lei 500 „Victoria", Arad . 6000'--- 8410'--- Sibiiu, la 31 Decemvrie 1930. Nicolae Petruțiu m. p„ expert-contabil. 64 Anexa III. Ne. 2524—1931. Onorată Adunare Generală! Auem onoare a Dă prezenta în alăturare proiectul de buget pentru Asociațiune pe anul 1932, care față de cel din anul 1931 este mai redus eu Lei 1.064.681, fiind veni- tele fixate numai la suma de Lei 2.254.319. Suma veniturilor este întreagă distribuită pentru aco- perirea eheltuelilor, rămânând pentru capitalizare la fondul general inalienabil numai taxele de membrii fondatori și pe via(ă și cota parte din venitele după efectele fondului general inalienabil șl după ehirii. In baza acestui buget s’a luat la cheltuieli sumele ne- cesare pentru tipărirea bibliotecii poporale și a calenda- rului eu Lei 300.000'—, al anuarului „ Astrei“ eu Lei 50.000'—; s’a redus suma pentru salare la Lei 885.000'— fa{ă de Lei 1.200.000'— fost bugetate pentru anul 1931, iar pentru Secțiile științifice din Cluj s’a luat numai onorarul secre- tarului în suma de Lei 60.000'— La ceilalți titlii s’au restrâns eheltuelile la sumele absolut necesare pentru funcționarea Asoeiatiunii. Bugetul fundațiunilor și fondurilor s’a fixat în cadrele normale. Propunem Onor. Adunării generale să aprobe acest buget al instituțlunet noastre pentru anul 1932. Sibiu, Ia 18 August 1931. Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p., vicepreședinte. secretar. 65 5 Proieet de buget pentru Aso Anexa III a) CHELTUEL1 L> e i b. L e i b. I. Fondul general. Biblioteca centrală .... 30.000 --- Muzeul Central...... 50.000 --- Biblioteca populară si calend. 300.000 ---- Anuarul „Astrei* (2 volume) . 50.000 --- Gonseruarea realită- țilo r: Impozite către stat, taxe eo- munale șt taxe pentru apă, canal, asigurări..... 178000 --- Reparaturi....... 30.000 --- încălzit......... 90.000 --- Luminat......... 25.000 --- Grădină......... 1.000 --- 324.000 --- Spese de administrare: Salare......... 885.000 _ Bani de cuartir...... 25.000 --- Spese de birou (imprim, porto) 100.000 --- Cheltueli pentru propagandă 100.000 --- 1,110.000 --- Secțiile științifice Cluj: Onorar pt. secretarul seeț. . 60.000 --- Fondul de pensiuni: Contribuția Asociafiunei la augmentarea acestui fond . 16.000 --- Fondul gen. inalienabil: Taxe de membrii fondatori și pe viață........ 50.000 --- Capitalizarea evotei de 20% 10.000 după interesele de efecte . --- Capitalizarea evotei de 20% din ehirii........ 120.000 --- 180.000 --- Diverse: Neprevăzute....... 134.319 --- Transport . j 1 1 2,254.319 --- 66 eiațiune pe anul financiar 1932. UEN1TE Lei b. L e i b. l. Fondul general. Fondul gen. disponibil: Interese de efecte .... --- Dobânzi de eont curent . . 80°/o din interesele după efec- 5.000 tele fondului general inalie- 20.000 nabil ......... 40.000 65 000 Publicații: Ineassări din vânzarea bro- șurilor din biblioteca popu- lară și a calendarului . . . 50.000 Cinematografe...... 1,000.000 --- S ub d e nți i: Subvenție delabanca „Albina" din Sibiu........ 100.000 Fondul gen. inalienabil: Taxe de membri fondatori și pe viață . . ...... Capitalizarea evotei de 20°/o 50.000 după interesele de efeete . 10.000 60.000 Diverse: Chirii......... 705.000 --- Taxe de administrare . . . 60.000 Report din anul trecut . . . 214.319 979.319 _ Transport . 2.254.319 | --- 67 5* CHEETUEEl Lei b 1 b. E> e i Report . 2,254.319 --- 11. Fundațiuni. Fundațiunea Mihail Albon: Taxă de administrare . . . 880 Ajutoare ........ 3.765 Capitalizare....., . . 1.255 . LL±______ 5.900 Fundațiunea Dr. Gh. Anca: Taxă de administrare . . . 370 --- Capitalizare....... 2.130 2.500 Fundațiunea Ioana Bădilă și 1 lohana Moldouan n. Farhas / 230.000 „Intru memoria lui Dimitrie Moldouan*: Taxă de administrare . . . Reparaturi la casa din Sibiu, 13.000 Str. A. laneu No. 9 . . . . 60.000 r Capitalizare....... 157.000.. ii'. Fundat, studiosului de a V-a el. 'I gimnaz.EmiliuDionisiuBașiota Motiu Dembul din Abrud: Capitalizare....... 440 Fundat. Andreiu Bârseanu: Taxă de administrare . . . 2.700 Capitalizare....... 15.600 18.300 Fundat. Dimitrie Bălănescu: Taxă de administrare . . 1.050 Capitalizare ....... 5.950 7.000 Fundat. Andreiu Boborony: Taxă de administrare . . . 620 --- Capitalizare..... . 3480 4.100 Fundat. Gh. Boeriu din Vad: J..LI. _l Taxă de administrare . . . 380 Ajutoare ........ . 1.635 Capitalizare....... I 545 . 2.560 Transport . 2,525.119 --- 68 DEMITE E e i ib- E e i b. Report . 2.254.319 --- 11. Fundațiuni. Fundațiunea Flihail Albon: Interese de depuneri . . . 5.900 --- Fundațiunea Dr. Qh. Anca: Interese de efecte..... 1.800 --- Interese de depuneri . . . 700 2.500 --- Fundațiunea Ioana Bădilă și lohana Moldouan n. Farkaș • „Intru memoria lui Dimitrie Moldouan^ : Interese de efecte..... 2.000 Interese de depuneri . . . 58.000 Chirii ......... 170.000 _ 230.000 --- Fundaț. studiosului de a V-a el. gimnas. Bmiliu Dionisiu Bașiota Motiu Dembul din Abrud: Interese de depuneri . . . 440 --- Fundaț. Andreiu Bârseanu: Interese de efecte..... 8.000 --- 18.300 --- Interese de depuneri . . . 10.300 Fundaț. Dimitrie Bălănescu: Interese de efecte.....। 2 000 Interese de depuneri . . . 5.000 --- 7.000 --- Fundaț. Andreiu Boborony: Interese de efecte..... 3.200 --- 4.100 --- Interese de depuneri . . . 900 Fundaț. @h. Boeriu din Vad: interese de efecte..... 2.500 --- 2.560 - - interese de depuneri . . . 60 Transport . 1 2,525.119 | --- 69 CHEETUEEl L e i b. Ij e i b. Report . 2,525.119 --- Fundațiunea Adam Buda: Taxă de administrare . . . 120 --- Capitalizare....... 680 --- 800 --- Fundațiunea Gregoriu Bozacu: Capitalizare....... 150 --- Fundațiunea Balomireană: Capitalizare....... 400 --- Fundaț. Dimitrie Birăuțiu: 300 --- Capitalizare....... Fundaț. anonimă Dobâca : Capitalizare....... 400 --- Fundațiunea Georgiu Filep: Taxa de administrare . . . 420 Capitalizare....... 2.380 --- 2.800 --- Fundațiunea Gregoriu Forro: Taxă de administrare . . . 130 Capitalizare ....... 770 --- 900 --- Fundațiunea loan Gallianu; Capitalizare....... 500 ---- Fundațiunea Gregoriu Hangea: Capitalizare....... 120 --- Fundațiunea Avram laneu: Taxă de administrare . . . 590 Capitalizare....... 3.360 --- 3.950 --- Fundațiunea loan laneu: Taxă de administrare . . . 130 --- Capitalizare....... 770 --- 900 --- Transport . 2,536.339 --- 70 UENITE G e i b. G e i b. Report . 2,525.119 --- Fundajiunea Adam Buda: Interese de depuneri . . . 800 --- Fundajiunea Grigorie Bozaeu: Interese de efeete..... 50 ___. Interese de depuneri . . . 100 --- , 150 --- Fundajiunea Balomireană : Interese de depuneri . . . 400 --- Fundat. Dimitrie Birăujiu: Interese de depuneri . . . 300 --- Fundaj. anonimă Dobâea: Interese de depuneri . . . 400 --- Fundajiunea Georgiu Filep: Interese de depuneri . . . 2.800 --- Fundajiunea Gregoriu Forro: Interese de depuneri . . . 900 --- Fundajiunea loan Gallianu : Interese de depuneri . . . 500 --- Fundajiunea Gregoriu Hangea: Interese de depuneri . . . 120 --- Fundajiunea Auram laneu: Interese de efeete .... 3.600 Interese de depuneri . . . 350 --- 3.950 --- Fundajiunea loan laneu: Interese de depuneri . . . 900 _ Transport . 2,536.339 --- 71 CHBETUBLl E> e i b. L e i b Report . 2,536.339 --- Fundaț. comerciantului Nicolae Marinovieiu senior din Re- ghinul-săsesc : Taxă de administrare . . . 120 Capitalizare ........ 680 ' - 800 Fundațiunea Dr. loan Moga și soția Ana nasc. Bologa : Taxă de administrare . . . 100 Capitalizare....... 600 700 Fundațiunea soților Niniță și Danii 1. Monasterianu : Taxă de administrare , . . 4.050 - Capitalizare....... 22.950 - 27.000 Fundațiunea Sidonia Munteanu: Taxă de administrare . . . 700 --- Capitalizare....... 4.000 4.700 1 Fundațiunea Petru Mureșianu: 1 ' --- Taxă de administrare . . . l 1.500 Capitalizare....... 1 8.500 10.000 i Fondul Statuia A. Murășanu: 1 --- Taxă de administrare . . . 1 1.850 Capitalizare..... . j 10.650 12.500 1 Fundațiunea Dr. loan Niehita: | Taxă de administrare . . . i 900 Capitalizare....... 1 5.100 6.000 ■ Fundațiunea loan Olteauu: l Taxă de administrare . . . 1.420 Ajutoare ........ 4.040 Capitalizare....... 4.040 --- 9.500 Transport . 1 | 2,607.539 --- 72 UENITE Lei b. L e i b. Report . 2,536.339 --- Fundaț. comerciantului Nicolae Marinouiciu senior din Re- ghinul-săsesc : ! Interese de depuneri . . . 800 --- Fundațiunea Dr. loan Moga și i soția Ana nasc. Bologa, Interese de depuneri . . 700 --- Fundațiunea soților Ninița și Danii l. Monasterianu: Interese de efecte .... 24.000 Interese de depuneri . . . 3.000 -----------------------------------------i 27.000 --- Fundațiunea Sidonia Munteanu: Interese de efecte .... 3.200 Interese de depuneri . . . 1.500 4700 --- Fundațiunea Petru Mureșianu: Interese de efecte . , . . 8.000 Interese de depuneri . . . 2.000 --- 10.000 --- Fondul Statuia A. Murășanu : Interese de depuneri . . , 12.500 --- Fundațiunea Dr. loan Nichita: Interese de efecte .... 6.000 --- Fundațiunea loan Olteanu: Interesâ de efecte . , . . 8.000 --- Interese de depuneri . , . 1.500 9.500 --- Transport . | || 2,607.539 --- 73 CHEETUELl E e i b. E e i b. Report . 2,607.539 --- Fundaț. Nicolae Opineariu: 400 --- Capitalizare....... Fundațiunea loan Oncescu: Capitalizare .... . . 650 - Fundațiunea loan Popp Maior: Taxă de administrare . . . 120 --- 800 --- Capitalizare....... 880 Fundaț. Dr.C.Păcurariu Bianu: Taxă de administrare . . . 5.700 --- Capitalizare....... 32.300 38.000 Fundațiunea loan Petran: Taxă de administrare . . . 6.300 --- Ajutoare ........ 17.850 Capitalizare....... 17.850 42.000 --- Fundațiunea M. Sale Regelui Ferdinand 1. al României: Taxă de administrare . . . 1.800 --- Capitalizare....... 10.200 12.000 Fundaț. Radu M. Râureanu: Capitalizare....... 400 - Fundaț. loan și Zinca Roman: Taxă de administrare . . . 100 Capitalizare....... 600 700 Fundațiunea loan Russu, medie și soția sa Caialina: Taxă de administrare . . . 2.430 Ajutoare ........ 9.640 --- Capitalizare....... 4.130 16.200 ___ Transport . 1 2.718.689 --- 74 DENITE L e i b. E> e i b. Report . 2,607.539 --- Fundaț. Nieolae Opincariu: Interese de depuneri . . . 400 --- Fundațiunea loan Onceseu: Interese de efecte..... 400 Interese de depuneri . . . 250 --- 650 --- Fundațiunea loan Popp Maior; Interese de depuneri . . . 800 --- Fundaț. Dr. C. Păcurariu-Bianu: Interese de efecte .... 17.000 Interese de depuneri . . . 21.000 --- 38.000 --- Fundațiunea loan Petran: Interese de efecte .... 22.000 Interese de depuneri . . . 2.000 Arendă pt. grădina din Cluj . 18.000 _ 42.000 _ Fundațiunea M. Sale Regelui Ferdinand l. al României: _ Interese de depuneri . . . 12.000 --- Fundaț. Radu M. Râureanu: Interese de depuneri . . . 400 --- Fundaț. loan și Zinca Roman: Interese de depuneri . . . 700 --- Fundațiunea loan Russu, medic și soția sa Cătălină: Interese de efecte .... 13.000 Interese de depuneri . . . 3.200 --- 16.200 _ Transport . | 2,718.689 --- 75 -1 li CHEETUEEl L e i b. Il bei b. l| Report . li --- |j 2,718.689 II Fundaț. N. Rus și soția sa Cor- ll nelia Mac din Poiana deArieș: Taxă de administrare . . . 12.C00 ---i Ajutoare ........ 52.500 -1 Capitalizare....... 17.500 |-ij 82 000 --- Fundaț. Dr. Gregoriu 8ăndean: 1.1 Taxă de administrare . . . 790 -!i Ajutoare........ 1.500 --- I! Capitalizare....... 3.010 -1 5.300 --- Fundațiunea Teodor Sandul: i! Capitalizare ...... . ! 600 --- 1 Fundațiunea loan Simu: Capitalizare....... I 350 --- Fundațiunea Simeon și Petiția ■1 Stoica: !l Capitalizare....... 250 ---- Fundațiunea Demetriu Sueiu: Taxă de administrare . . . 300 --- Capitalizare....... 1.700 - 2.000 --- Total . 1 i 2,809.189 --- Sibiu, la 18 August 1931. loan Vătășanu m. p., controlor COMISIA Dp Lîdîu lonașiu m. p. Dp. liie Beu m. p. Aprobat în ședința plenară a Comitetului Dp. Gheorghe Preda m. p., uieepreședinte. 76 UENITE L e i b. L e i b "1 4.500 Report . 800 Fundaț. N. Rus și soția sa Cor- nelia tdan din Poiana de Arieș : Interese de depuneri și deia diferiți debitori..... Fundaț. Dr. Gregoriu Săndean: Interese de efecte .... Interese de depuneri . . . Fundațiunea Teodor Sandul; --- Interese de efecte .... Fundațiunea loan Simu: Interese de depuneri . . . 2,718,689 Fundațiunea Simeon și Getiția 82.000 Stoica: 5.300 Interese de depuneri . . . ' 600 Fundațiunea Demetriu Suciu: 350 Interese de efecte . . . . 1.900 250 Interese de depuneri . . . 100 2 000 Total . j 2,809.189 loan Morariu m. p., eassar. loan Isailă m. p., contabil. FINANCIARĂ: Emilian Cioran m p. central,'ținută la 32 August 1931. Nieolae Băllă m. p., secretar. 77 Anexa IV. Confepențele și prelegerile poporale ținute în eunsul anului 1930/31. N r. Hii»le coiHerîBllaiiiliil Subiectul Localitatea Despărț. crt. 1 Sextil Pușcariu 0 pagină din istoria con- timporană Alba-Iulia Alba-Iulia 2 P. Grimm Anglia țara și oamenii n .. 3 Virgil Bărbat Rolul femeii în societatea de azi ti 4 Dr. Nicolicea Funcțiunile vieții omenești .< .. 5 G. Bogdan-Duică Originile ideilor de unitate națională .. 6 Dr. Bitay Din trecutul Transilvaniei .. .. 7 Leonte Opriș Miinchen .. 8 Ovid Hulea Lourdes n 9 Dr. Bitay Legătura între Transilvania și țările române ti 10 C. Urzică Figuri mărețe din trecutul neamului ti 11 Dr. Romul Boca Siberia, țara și oamenii n .. 12 I. Sandu Personalitatea lui N. lorga » 13 Dr. R. Boca însemnătatea Astrei Bărăbanț 14 Leonte Opriș Patimile și moartea D. N. I. Christos 15 Dr. Romul Boca Legătura dintre marea in- dustrie și agricultură Drâmbar ,, 16 L. Opriș Țările culte din răsărit, Japonia 11 .. 17 11 11 Respectul ce este în apus față de avutul altuia .. ti 18 Dr. Nicolicea Puterea vindecătoare a soa- relui față de multe boale Seușa .. 19 A. Floașiu Trecutul romanilor Ciugud 11 20 Dr. R. Boca Ajutorarea în agricultură prin cultura altor plante mai rentabile decât grâul, care zilnic scade din preț Limba .. 21 Dr. R. Boca Cauzele crizei mondiale de azi Straja 11 22 L. Opriș Ruinele romane din Pom- peiu .. 23 L. Opriș Cauzele dezastruoase din trecut și azi ale cămătăriei Dumitra 24 Dr. R. Boca Puterea industrială a țări- lor din apus asupra agri- culturii noastre Hăpria 25 L. Opriș Cum trebuie să lucrăm și să cruțăm Ghirbon 11 26 Dr. R. Boca Cum ne putem valoriza mai bine produsele noastre Berghin 11 27 L. Opriș Mai multă minte și mai puțină făloșenie Henig 11 78 Nr. Humele mlețențlaiuliJi Subiectul Localitatea Despărț. cri. Dr. Nicolicea Tratamentul gâlbinării Pâclișa Alba-lulia 29 Dr. R. Boca Cultivarea plantelor ule- ioase ca cele mari rentabile Oarda de jos 30 Irimie Răduțiu însemnătatea Bibi. pop. Glâmboaca Avrig 31 Gh. Mareș Importanța Statului 11 32 Irimie Răduțiu însemnătatea cărții Sebeșulde sus 33 Căp. I. Berghia Biserică, școală și armată .< 1, 34 Vas. Berghia Viața lui Cristos j a expli- ff 1, 35 Grădina Zoologică J cat i'im n ,, 36 Gh. Mareș Organizarea popor, român Bradu 11 37 Dr. Traian Bude Tuberculoza Sebeșul de jos 1 1 38 Vas. Berghia A explicat filmul Roma Avrig 1 1 39 Gheorghe Mareș Rolul și însemnătatea Astrei Boița 1 1 40 Dr. Tr. Bude Tuberculoza 11 1 1 41 Irimie Răduțiu însemnătatea cărții Bradu 42 Căp. I. Berghia Stările de azi din Rusia 11 11 43 Gh. Mareș Explică filmul New-York » 1 44 Tr. Maxim Patimile lui Cristos Avrig 11 45 Gh. Mareș Astra și bibliotecile pop. Săcădate 11 46 Octavian Sumea Creșterea copiilor 1 1 47 Dr. Tr. Bude Istoricul Astrei și curen- tele sociale dăunătoare unității naționale Racovița 11 48 Liviu Florian Cultura cărții 1 1 49 Valeriu Florian Aspecte din viața culturală a comunei Racovița 50 M. Ranga însemnătatea zilei de 1 Dec. Avrig 1 1 51 Traian Maxim Patimile lui Cristos 11 52 Gr. Chialda însemnătatea zilei de 10 Mai 11 53 Protop 1. Gândea însemnătatea zilei eroilor 1 ' 54 Col. T. Teodorean Importanța zilei eroilor 11 55 V. Druhora însemnătatea Astrei și fo- loasele învățăturii Boița 1 1 56 loan Branea Dragostea de carte 11 11 57 ,, ,, Biserica pocăinții 11 1 1 58 Nic. Bobeș Supunerea la legi și res- pectul față de autorități 11 11 59 11 V Unirea principatelor n 1! 60 însemnătatea zilei de lOMai 11 61 Un an de domnie a M. S. Regelui Qarol al II-lea ,, 11 62 •1 ” Din scânteia mică se face focul mare 11 63 N. Morariu Pomicultura 11 64 Patima judecăților ti 11 65 I. Ciolan Valorizarea produselor ța- rănești ti 66 Ilie Mateș însemnătatea zilei de l Dec. Glâmboaca 11 67 11 „ „ „ 24 Ian. .. 68 11 „ ,.10 Mai 11 69 • 1 însemnătatea zilei eroilor 1! 11 70 Va'er Florian Regalitate Racovița 11 71 * însemnătatea cult, raționale a pământului 11 11 72 11 Aniversarea urcării pe tron a M. S. Regelui Carol II-lea 11 79 Fir. crt. Numele eoiMniM Subiectul Localitatea Despârț. Datorințele copiilor Avrițj 3 Pomăritul rațional Despre recensământ Sfaturi pt. sănătate Alcoolul și efectele lui Lectură din nuvela Hagi Tudose Lectură din Judecata Vulpii Despre cercul cultural loan Mânduc însemnătatea serbătorii Cră- loaneș Olariu ciunului Dorina Olariu Despre bolșevism 73 11 Combaterea unor obiceiuri 74 Eugenia Veleanu rele dela Crăciun 75 Stefania Drăghici Lectură din trei povestiri 76 Liviu Florian de Tolstoi 77 loan Tatu Combaterea alcoolismului 78 N. Stoica Boalele venerice 79 Octav. Sumea Despre apicultură (in fie- 80 Ilic Bucur care Sâmbătă din lunile 81 N. Jangalău Noemvrie și Decemvrie) Racovița 82 loan Georgescu însemnătatea zilei de 1 Dec. Săcadate 83 Octavian Sumea însemnătatea Unirii Prin- Sadu 84 Toma Mâhăra cipatelor Sebeșul de jos 85 loan Popica Unirea tuturor românilor H 86 Dumitru Roman însemnătatea zilei eroilor n 87 loan Mihu Patriotism și eroism v 88 Dumitru Bunea Unirea Ardealului la Patria Tălmăciți 89 Dumitru Botărel Mamă 90 E. Crăciun Unirea Principatelor 91 Vasile Posa Evenimentele ist. legate de 92 Traian Nicola ziua de 10 Mai 93 Manda Bacău Ziua eroilor 94 Toma Bobanga Ziua mamei 95 Vas. Posa Urcarea pe tron a M. S. 96 M. Crăciun Carol al Il-lea 97 Toma Bobanga Insemnătateazileide lOMai 98 Dr. D. Nieolae Eroii neamului 99 Pomicultura ioo Despre loan Creangă 101 Despre sădirea porqilor și 102 arboriLr 103 însemnătatea zilei de 8 Iun. '04 Comemorareazileide lOMai 105 însemnătatea zilei și eroii 106 neamului 107 Despre sifilis 108 Sfaturi pentru popor*) *) In cercurile culturale Sebeșul de sus și Tălmăcel preoții și învățătorii au ținut mai multe prelegeri despre „însemnătatea scrisului și a cetitului", Foloasele școalei și îndemnul de a cerceta copiii cât mai regulat școala", „Despre însemnătatea zilei de 10 Maiu", „Despre Patrie și patriotism", „Despre situația de azi și îndreptarea ei", „Despre pomărit, igienă etc.“ Numele con- ferențiarilor și titlul conferențelor nu ni s'a arătat în raportul despărțământului. 80 cri. unele conleren|janlsi Subiectul Localitatea Despărț. I.D. Stefănescu, prof. Ilustrația liturghiei în pic- Iii9 tura veche românească Brașov Brașov 110 V. Ghidionescu, prof. univ. Solidaritatea 111 P. Grimm, prof. univ. Anglia : țara și oamenii J» 112 V Stanciu, ,, ,, Mai putem avea vulcani 11 113 activi în țara noastră ? 114 Dr. Liviu Câmpeanu, 115 docent Brașovul climateric și pro- 116 blema tuberculozei 117 Ing. N. Petrescu Atlantida continentul dis- 118 părut 119 Eugen Hulea, prof. Evoluția ideii de unitate națională la poporul ro- mân Val. Căliman, prof. Personagiile femenine în opera lui Ionel Teodo- reanu Eftimie Mărculescu, prof. Din înțelepciunea Asiei Atanasie Bălăcescu, prof. Cauzele progresului civili- zației Dr. Nic. Căliman, medic Alimentarea rațională a omului modern 120 General A. Cornă- țeanu Spiritul de dominare .. 121 Dr. V. Stinghe, med. Freudism (Psichanaliză) ’» 122 P.Teodorescu.prof. „Cartea Junglei” de Rud- jard Kipling. (Considera- țiuni estetice) 123 Caius Popescu, ing. Centenarul Căilor Ferate ,, ,124 Dr. V. Stinghe Igiena neamului Brașov-Scheiu '125 N. Furnică, preot Urmarea legii și păcatele ce se pot săvârși 126 A. Căpățină, avocat Câteva fapte penale 127 V. Micu, ing. Din trecutul edilitar al Bra- 128 șovului 129 Bujor Măzgăreanu, 130 inginer Criza economică și reper- cursiunile ei asupra po- pulației din Scheiu A. Căpățină, avocat Organizarea socială in Scheiu C. Mușlea, pr.-prof. Din trecutul Românilor din Scheii Brașovului ■> 131 I. Colan, prof. Intelectual și muncitor 132 Dr. V. Stinghe, med. Din trecutul Junilor bra- șoveni 81 6 Wr. Humele conlereflliarulul Subiectul Goealitatea Despărț. ert. 133 Dr. Ulpiu Ștefan Boli contagioase (la cercul învățătorilor) Prejmer Brașov 134 Gen. A. Butunoiu Arta naț. în serv, neamului Dârste .135 Dr. Ulpiu Ștefan Sănătatea (a rulat filmul „Binefacerile soarelui") Sânpetru 136 Dr. A. Stoian Tuberculoza Bran-centr. 137 Moeciuldejos 138 MOEciul de ies-Chela 139 Predeal 140 Dr. 0. Nema <, Târlungeni .. 141 Zizin .. 142 Dr. Birt .. Inieisure Ura® 143 Dr. A. Stroian .. Catunu Floroafa 144 Dr. I. Lupu Tuberculoza, cu rularea fil- Bran-Poarta <145 mului despre tuberculoza Brașov 146 Dr. Cojocariu Idem Turcheș .. 147 Dr. Al. Sulică .. Satulung .. 148 Dr. Daciu Sibianu Despre alcoolism Satulung .. 149 Dr. O. Nema Tuberculoza Purcăreni 150 Budila 151 Dr. V. Stinghe ,, 152 Dr. U. Ștefan îngrijirea copilului (a rulat Prejmer ’’ 153 filmul „Copilul tău") 154 Dr. Tălășescu Tuberculoza Hărman .. 155 Dr. U. Ștefan Dobârlău .. 156 Dr. Gh. Dogar Măeruș 157 Dr. Birt Istarsura fluzăului 158 Vama Buzău 159 Dr. Runceanu Sita Buzău .. 160 Dr. Iliescu Feldioara 161 Dr, Brătănescu Rotbav 162 Maeruș .. 163 Dr. Ticușan Vlădeni .. 164 Dr. Lazarovici Despre alcoolism .. 165 Dr. Cărpinișan Tuberculoza Codlea 166 Dr. T. Sbârcea Râșnov 167 Dr. Beraru Despre alcoolism 168 Dr. Sonea Tuberculoza Cristian ,, 169 Dr. P. Nistor Profilaxia tuberculozei soc. Zârnești 170 și ind. Poiana mărului 171 Dr. A. Gogonea Boala tuberculozei ff ,, 172 letonul vechio 173 Dr. Neguș Tuberculoza Holbav 174 Dr. Păiși Satulung 175 Dr. O. Nema Sifilisul Târlungeni 176 Dr. U. Ștefan Boli venerice (a rulat fil- mul „Pericolul dragostei") Prejmer Tuberculoza (a rulat filmul Teliu 177 „Tuberculoza") Bran 178 Tuberculoza (a rulat filmul 179 „Tuberculoza", ungurește) Dr. U. Ștefan Tuberculoza [a rulat filmul Dr. A. Stoian „Tuberculoza") 82 Nv. Humele conferențiarului Subiectul Localitatea Despărț. crt. 180 Dr. V. Dogariu Tuberculoza (a rulat filmul ..Tuberculoza1' Marcoș Brașov 181 Dr. A. Sulică Sifilisul Râșnov 182 Dr. V. Borbil Cristian .. 183 Dr. N. Călimaa Holbav 184 Vulcan .. 185 Dr. Dogariu Codlea << 186 Dr. I. Lupu Crizbav 187 Dr. Ticușan 11 .. 188 Vlădeni .. 189 Dr. I. Gancevici Brâu 190 Dr. A. Gagonea Moeciulde jos .. 191 Dr. A. Stoian Tohanul nou .. 192 Dr. Suciu Sibianu Zârnești 193 Dr. I. Beraru Tohanul vechiu .. 194 Dr. V. Stinghe Poiana Mărului 195 Dr. I. Benția Rotbav 196 Dr. Gh. Brâtănescu Bod .. 197 Dr. T. Sbârcea Prejmer .. 198 Dr. I. Runceanu (cu film) Teliu ,, 199 Dr. P. Nistor intorsura Buzăului 200 Dr. I. Birt Idem școală ,, 201 Dr. I. Nema Târlungeni ,, 202 Dr. Păiși Purcăreni .. 203 Dr. A. Cojocarii Budila ,, 204 Dr. U. Ștefan Satulung ,, 205 Dr. Tălășescu Dârste 206 Col. Oprescu Solidaritatea națională (s'a Brașov 207 Ion Colan rulat și un film) Budila 208 Dr. V. Dogariu Păstrarea sănătății 209 Ion Colan Intelectual și muncitor (a rul. Holbav filmul,.Soarele binecuv.") Cristian 210 Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătății 211 Dr. N. Căliman Creditatea, izvor de boală Vlădeni,Țânțari și de sănătate Dârste 212 Idem Feldioara .. 213 Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătății Feldioara, Bod 214 Dr. V. Dogariu Boli venerice (sifilisul) fil- Bod 215 Dr. N. Căliman mul „Copilul tău" Budila 216 Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătății Hârman 217 Dr. V. Dogariu Sifilisul 218 Aurel Căpățină Sfaturi practice din dome- Budila niul dreptului civil Prejmer W 219 D. Cațaveiu Idem 220 Dr. N. Căliman A rulat filmul „Soarele binefăcător", Creditatea, Tohanul nou izv. de boală și sănătate Moeciul de jos 221 Ing. B. Măzgăreanu Despre criza economică Rotbav 222 Dr. Klein Tuberculoza Sânpetru 223 Bod 224 Dr- Tartler Hălchiu 225 Dr. Meltzer „ (nemțește) 226 Dr. Hornung .. Ghimbav 227 Dr. Klein .. . .. Bod 83 6* Nr. Numele conlerenliaiumi Subiectul Localitatea Despărț. ert. 228 Dr. Tartler Tuberculoza Ghimbav Brașov 229 ,, (nemțește) Codlea 230 Dr. Franck Țânțari 231 Vlădeni .. 232 Dr. Tartler Codlea 233 Dr. Klein ,, (și nemțește) Sânpetru 234 Dr. Tartler Despre alcoolism Hălchiu 235 Dr. Franck Tuberculoza (și ungurește) Crizbav 236 Idem Satu nou 237 !1 1’ Sifilisul Hălchiu 238 • t H ,, Țânțari .. 239 Dr. Klein Feldioara Importanța cooperației în 240 I. Curcubătă viața popoarelor Budila Budila 241 Dș. Stănicel însemn, pomului de Crăciun 242 I. Curcubătă Confesionalism Românii și neamurile de 243 altă limbă 244 H Buna înțelegere atacată de partidele politice Cum să ferim copiii de relele din viață Rolul cântecelor vechi față de așa numitele cântece moderne Românii ca apărători ai creștinismului Gripa și pneomonia apă- rarea și mijloacele de vindecare (cetire) Munca și econ. ca mijloace de mântuire a românului Boalele pomilor, prove- 245 niența și mijloacele de 246 vinderare (cetire) 247 Primejdia anarhiei propa- 248 gată in Rusia in forma 249 botezului și înmormân- 250 tării roșii 251 Dș. Stănicel însemnătatea educației în 252 I. Curcubătă îndreptarea vieței sociale 253 Dș. Stănicel Roza de Tannenburg (cet.) ■■ 254 I. Curcubătă Vechimea cunoașteriifoloa’ selor cult, ale Astrei în Budila și credința străbună 255 .. Faci bine ești fericit 256 .. Despre minciună Mijloacele de cari trebuie să se folosească economii de azi ca să scape de 257 n criza economică 258 Dr. N. Căliman Boale în genere și în special boalele molips. și moștenite r, 259 I. Curcubătă Criza morală și mijloacele de asanare Dobârlău 260 Pr. Cojocariu îngrijirea cimitirelor 84 Mp. ert. 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 Humele conlefenllarului Subiectul Localitatea Despărț. Pr. Grecianu însemnătatea Duminecei Bacei Budila Pr. Frateș Analfabetismul cauza al- Marcoș Cluj I. Curcubătă coolismului Teliu Moise Grecean însemnat. Oastei Domnului Budila înv. Purdilă Despre cele 10 porunci r> I. Curcubătă însemnătatea zilei de 1 Dec. Ciucea Dr. V. Stinghe însemnătatea zilei eroilor Feleac Dr. Cojocariu Tuberculoza Cluj, Reg. 32 I. Curcubătă Sifilisul și metoadele de ,, Teatr.Naț Pr. Frateș ferire și vindecare „ Reg. 32 Prof. Colan însemnătatea zilei de 1 Dec. Aghireș I. Curcubătă Foloasele Astrei Ticu Dr. Ulpiu Ștefan Sufer. ca mijloc de mântuire Gilău înv. Călborean Mândria naț. solidaritatea Florești Dr. V. Dogariu în combaterea polit. satelor Apahida Prof. Dr.I.Hațieganu noastre și vorbăreții zilei Feleac Prof. Dr. loan Goia însemnătatea teatrelor Hida I. Agârbiceanu Despre sănătate Măcicaș Prol. iioly. "silvia Bragemfr Despre lux Zimbor Insp. At. Popa Chirurgia la înțepături, Păniceni p " n ulcer, sifilis, apendicită, Gârbău II H " vătămătura și piatră la Borșa Insp. lencica ficat și fiere, arătând și Ciumafaia Septimiu Popa modele de apendicită și Nădășel Prof. Florian piatră la ficat Tăuți Prof. Ilieșiu Despre rostul „Astrei" in Gădălin Asesor Stanca viața poporului rom. Luna de sus Mureșan abs. teolog Cultura ca armă de luptă Someșeni Prof. Curea a „Astrei" Soimeni H Despre primejdia sifilisului, Vechea 331 V ” ofticei și beției Vultureni 332 Despre oftică 333 11 11 Rostul „Astrei" in cultu- Ciumafaia ralizarea satelor Jucul de sus 334 M 11 Idem Jucul de mijloc 335 Despre oftică Valea drăganul. 336 Dr. Mohaistud.med. Despre sifilis Panticeu 337 Dr. Petran „ „ Idem Dârjea 338 Dr. Nicolae,, „ Despre boale Agârbiciu 339 Bujoreanu Despre plantele medicinale Borșa .. 340 Ciobanii, stud. Despre școală și educație 341 loan Pop „ Despre educație Agârbiciu .. 342 Ing. agr. Micu Cum să se lucreze pământul Tăuți 343 Cosciuc, ing, agr. Pomicultură rațională 344 Pomicultură rațională. (De- Dumbrava monstr. practice) Vechea 345 Nemeșiu Despre pomărit Păniceni 346 .. ■> Di etea .. 347 Ing. Suiaga holoasele pomicultura Agârbiciu .. 348 Plantele de nutreț Aschileul mic 349 .. n " ii Ugruțiu 350 ii ii ii Vultureni 351 11 n ii Borșa 352 îngrijirea vitelor Jucul de sus 353 11 Plantele de nutreț Valea drăgan. 86 Nr. inele eonleienliaiMl Subiectul Localitatea Despărț. cri. Importanța alegerii seminții Cluj întrebuințarea mașinilor în < f agricultură Covasna Idem FăgSraș Despre cooperative Gârbou >1 h Ilia 354 „ Astra 355 „ foloasele băncilor 356 populare 357 Rostul „Astrei" 358 Importanța apei în agricult. 359 Ing. agr. Potlog Despre pomărit 360 „ „ Sorescu Tuberculoza 361 Irig. agr. Sorescu însemnătatea zilei de 1 Dec. 362 Mărcuș G. Sifilisul și celelalte maladii 363 Ing. agr. Rogojeanu venerice 364 ,, „ Cosma Despre ziua eroilor 365 Dr. Vasile Stroescu Despre sărbătorirea in- 366 Dobroș iun. dependenței republicei 367 Dr. Vasile Stroescu Cehoslovace 368 Pr. Ticușan America și criza economică 369 Nic. Pariza și financiară 370 Adămoiu Chirion Despre turism și întinerire 371 Dl Miieea Seeio nbiiano Despre comemorarea gene- 272 Pariza Nicolae ralului Berthelot 373 Benția Procopiu însemnătatea zilei de 1 Dec. 374 Mirean Voina Importanța unirii tuturor 375 Constantinescu Nic. românilor Borșa 376 Virgil Barbulovici însemnătatea zilei de lOMai Jucul de sus 377 Gavril Deac Reprivire asupra formației Someșul rece 378 Protop. luliu Josan poporului român și asupra Sânm Haini filmajuliil 379 Pr. loan Laslo formației soc. Astra Panticeu 380 Protop. luliu Josan însemnătatea ce a avut și Florești 381 înv. dir. Vica Savu are soc. cult. Astra în cul- Ticu 382 Dr. Dumitru Sulică tura poporului Ardelean Agârbiciu 383 Del. șet. Hltelae lănaseanu Propaganda antivenerică Someșul rece 384 Puterea credinții Vultureni 385 Munca nobilitează pe om Ugruțiu 386 Ce foloase aduce nvățătura Covasna 387 Biserica in serviciul Astrei Făgăraș 388 Pregătirea zilei de 1 De- Gârbou 389 cemvrie prin Astra Poptelec Roadele unirii noastre cu Bârglez Patria Mamă Hăsmaș*) Cauzele Crizei economice Brănișca și finan. de azi Ilia Educația în familie și rolul H mamei n *) Ziua Astrei, ziua de 10 Mai, ziua eroilor, ziua de 8 Iunie s’au serbat atât in Gârbou, cât și in comunele de pe teritorul acestui despărțământ prin servicii divine, festivale școlare cu cântări și prelegeri poporale. 87 "Ne. ionele cQBterențiarului Subiectul Localitatea Despărț. ert. Cum e bine și folositor să Ilia prăznuim noi sărbătorile Maramureș naționale Mercurea Precedențele istorice zilei de 24 Ianuarie 1859 Istoricul zilei de 10 Mai însemnătatea sărbătorilor naționale Mamele celebre Eroii noștri din răsboiul întregirii neamului Prin ce putem noi come- 390 Protop. luliu Josan mora mai demn pe eroii 391 Adv. stag. I. Costea noștri 392 loan Orgonaș însemnătatea zilei de 1 Dec. 393 Protop. luliu Josan Lupta împotriva gazelor 394 H tt H otrăvitoare 395 înv. Valeria Pop Therapia gazelor otrăvi- 396 Protop. luliu Josan toare 397 Dr. V. Ilea Arta engleză 398 Lt. Busuiocescu Despre Mihail Cogălniceanu 399 Dr. I. Chișiu Scene din istoria românilor 400 Coriolan Petranu Rosturile Astrei 401 I. Cătuneanu Foloasele albinăritului 402 Dumitru Preda însemnătatea Astrei în tre- 403 Dr. V. Ilea cut, prezent și viitor 404 Aurel Micu Astra și binefacerile ei 405 Mateiu Scorobeț Despre pomicultură 406 loan Crăciun Cultura viței de vie 407 Mateiu Scorobeț Drepturile de moștenire ale 408 Ilie Bunea omului și ale statului 409 Dr. Aurel Crețu Astra dela început și până 410 I. Neagu azi 411 M. Scorobeț Despre pomărit 412 Dr. A. Crețu Despre zestre și dreptul de 413 P. Bratu proprietate asupra imobi- 414 I. Bunea lului, asupra solului și 415 Dr. A. Crețu aerului de deasupra pro- 416 P. Bratu prietății, iar al statului 417 M. Scorobeț asupra sujb-solului și ae- 418 Dr. A. Crețu rului 419 I. Bunea Astra, foloasele ei în tre- 420 Dr N. Colan cut și azi 421 Dr. H. P.-Petrescu Pomicultura și boalele ei Testamentele în scris și Ilia verbal, vânzări și promi- H siuni de zestre Sighet Răsboiul și urmările lui Breb Despre pomicultură Călinești Despre vânzările pământu- Dobârca rilor și despre testament Spring Cultura viței de vie Drașov însemnătatea culturală a Cărpiniș Astrei Gârbova Lectură din lucrările sale Apoldul de jos dif. poezii M >« H 88 Kamele canierentiaroiui 422 Lația 423 M. Scorobeț 424 Dr. O. Vraciu 425 M. Scorobeț 426 V. Lazar 427 I. Popa 428 429 H 430 ti t’ 431 I. Preda 432 - •-n ■* ti 433 Nic. Fărcaș 434 Nic. Rădoiu 435 V. Natanail 436 I. Topârcean 437 I. Munthiu 438 11 ” 439 11 t> 440 Bogdan En. 441 tf H 442 * 11 Jt 443 L Mironescu 444 .. 445 „ ” 7~\ 446 Dr. Oprean Oct. '147 „ « " 448 Virgil Gusan 449 Dr. Oprean Oct. 450 Stanciu V. 451 Pr. David 452 Nic. Opriș 4S3 ⁴ • 467 Beția și urmările ei Ocrotiți pomii și arborii Despre caracter însemnătatea zilei de 1 Dec. pentru poporul român M Boalele venerice dina P. Acelenescu Căutați mai intâiu împără- ția și dreptatea lui D-zeu și toate se voradauga vouă 468 Avram Tâmpănariu Cooperativele și folosul lor 469 pentru popor 470 I. Romul Sava Parabola sămănătorului 471 C. Sava Criza mondială Dragostea de neam și le- 472 P. Acelenescu gea strămoșească 473 Dr. E. Dobrotă Călătoria sa ]a Ierusalim 474 A. Tâmpănariu Secta pocăiților .. 475 C. Sava Radio și radiofonie .. .. 476 G Bucurenciu Patrie și patriotism Poiana 477 N. Muntean Criza economică .. .. 478 I. Ghișe Sărbăt. și credințe deșarte .. 479 I. Bârsan Sărbătorile băbești Reciu 480 Combaterea luxului .. Orientarea agriculturii că- tre Zootehnie : Creșterea vitelor și paserilor Spring 481 1. Crăciun Cultivarea virtuților în o- 482 1. Rieger mul de azi 483 I. Crăciun Lectură religioasă-morală însemn. Astrei pt. cultura pop. român din Ardeal 484 Lucrarea rațională a pă- 485 mântului 486 însemnătatea zilei de lOMai 487 V. Vecerdea Școala română și însem- 488 I. Oravițan nătatea ei în zilele de azi Moldova nouă Moldova nouă Despre sifilis și celelalte boale sexuale 90 N r. Numele conlerenllaruliil Subiectul Boealitatea Despărț. ort. 489 Alex. Moisi Despre sifilis și celelalte boale sexuale Moldova nouă Moldova nouă 490 Const. Popescu Idem Podina Matei 491 loan Oravițan însemnătatea zilei de 1 Dec. Moldova nouă 492 Constantin Arcan 493 Alex. Vlădulescu însemnătatea zilei de 24 Ian. ,, ,, 494 Const. Popescu însemnătatea zilei de 10 Mai Ti 495 Constantin Arcan Idem*) .. ,, 496 Simion Dragoman Importanța recensământului Nocrich Nocrich 497 Dorina Dop Munca, datorie socială H 11 498 Aug. Cichîndelean Pomăritul .. 499 Simion Dragoman Cultura ca factor de fortifi- care națională Benești ,, 500 Aug. Cichindelean Despre pomărit ,1 501 loan Ghicășan A explicat filmele Altoitul, Vederi din locurile sfinte, Viața lui Isus 502 Simion Dragoman Importanța graiului în pro- greșul omenirii Vurpăr 503 Dorina Dop Munca, factor de îmbogățire .. .< 504 Dr. loan Tatu Tuberculoza .. 505 Simion Dragoman Rolul Astrei în culturali- zarea pop. nostru dela sate Țichindeal 506 loan Ghicășan Importanța Bibliei H 1 1 507 A expl. film, vederi din lo- curile sfinte și viața lui Isus 508 Simion Dragoman Cartea și binefacerile ei Marpod 509 loan Ghicășan Importanța bibliei „ . r 510 loan Nuță A explicat filmul: „Viața lui Isus" .. 511 Nic. Bălăban A explicat filmul: „Vederi din locurile sfinte “ 11 ’f 512 Simion Dragoman Contribuțiile Astrei la cui- tura poporului Ilimbav 513 Petre Popa îngrijirea vitelor și a vi- țeilor sugaci, precum și mulsul vacilor Cornețel 514. Combaterea luxului și fru- museța portului românesc << << 515 Nașterea poporului român și încreștinarea lui ,, .< 516 Insemnătateazileide 10 Mai .. 517 V. Florea Mamele celebre 518 Preot Florea Educația tineretului 519 Nic. Pandrea Despre secte Ghijasa de jos 520 Iubirea deaproapelui 521 Sfânta Treime <1 . . 522 Viața Mântuitorului • Ț 523 Emil Popescu Răsboiul dela 1877--- 1878 11 524 Familia Regală în timpul « răsboiului pentru între- girea neamului 525 H Românii din Penins. Balcan. 11 11 *1 Începând din 18 Februarie in fiecare Duminecă și sărbătoare după masă la orele 3 și seara la orele 7 s'a vorbit țăranilor despre diferitele rele sociale. 91 timele conleren|(afQlu! Nr. ert. Subiectul Localitatea Despart, 526 Etnii Popescu Creditul agricol prin băn- cile populare Ghijasa de jos Nocrich 527 Economiile mărunte 528 Activitatea și jertfele Astrei .. 529 H Creșterea pasărilor în mod rațional 530 Puterea științei de carte .. 531 Gazele de luptă și protecția contra lor 532 Nudițan N. Constituția .. 533 loan Alexandru Datorii și drepturi 534 Mai multe prelegeri cu su- biect religios, cultural, economic și patriotic Ilimbav 535 Simion Dragoman Importanța recensământului Nocrich 536 însemnătatea zilei de 1 Dec. 537 „ „ „ 24 Ian. 538 ,, Importanța arborilor și a pomilor 539 Dorina Dop Munca, datoria socială .. 540 însemnătatea zilei de 8 Iunie 541 loan Ghicășan Patimile Mântuitorului 542 însemnătateazileide lOMai 543 Cultul eroilor 544 însemnătatea zilei de 9Iun. 545 Cornel Stănuleț „ „ „ iDec. Săsăuș 546 „ „ „ 24 Ian. .. 547 „ „ „ lOMai .. 548 însemnătatea zilei eroilor .. 549 Gh. Banda Cultul eroilor 11 550 Gh. Bărdaș însemnătatea zilei de 1 Dec. Vurpăr 551 Toma Oprean Purtarea în biserică 552 N. Manițiu Despre economie .. 553 G. Bărdaș Unirea Principatelor rom. (t 554 însemnătatea zilei de 10 Mai .. 555 N. loniță H 11 11 l« 11 .. 556 N. Manițiu Cultul eroilor 557 Const. Nedelcu Subiectul neindicat Oravița Oravița 558 I. Conciatu Idea de Stat in sudul Ba- natului 559 G. A. Popescu Ascensiunea Alpilor .. .. 560 Constantin Vrabete însemnătatea zilei de 1 Dec. .. 561 I. Cucu Meseriile la noi 562 I. Jianu 0 revoluție în știință (teo- ria lui Einstein) 563 I. Rusmir Cultul eroilor .. 564 V. Vărădeanu .. 565 I. Rusmir Problemele Almăgiului Bozovici 566 Obiceiuri vechi Ticvanulmare 567 Satul de eri și de azi Răchitova 568 Despre mamă Broșteni 569 Pomicultura Goruia 570 Satul de eri și de azi Gârliște 571 Femeia și gospodăria Ciclova rom. .. 572 V. Vărădean Politicianismul și Statul Cacova 573 Nic. Jucu Tuberculoza 92 Nr. Humele conleien|!arulul Subiectul Localitatea Despărț. Foloasele pădurii și despre cultura salcâmului Secășeni 574 Andreiu Mălăescu Rolul școalei și al bisericii Domnecea Gravita 575 D. Ilițescu în educația poporului') 576 Dimitrie Morariu Urcarea pe tron a M. Sale Regele Carol al II-lea Pecica Pecica. 577 n r> Rostul Astrei și roadele a- cesteia aduse neamului românesc 578 Dr. Emil Zinveliu Tuberculoza .. 579 Dr. E .ea Bențea Despre sifilis 580 Nicolae Ardelean însemnătatea zilei de 1 Dec. 581 Insemnătateazileide 10 Mai 582 Dr. Alex. Ceușianu începutul neamului Ro- mânesc Reghin Reghin. 583 Alex. Pop Voivodatele Române 584 Dr. E. iVicoară Gânduri de toamnă în natură 585 Dr. E. Popa Inocențiu Micu .. 586 Dr. E. Nieoară Viața lui Mihai Viteazul .. .. 587 Cancerul (cu proiecții) 11 588 11 . ff 11 Viața și luptele lui Ștefan cel Mare 589 11 ff M Nu fumați (cu proiecții) .. 590 Dr. S. Russu Petru Rareș 591 A. Pop Luptele lui Mihai Viteazul 592 Dr. D. Harșia Liga Națiunilor ,, 593 Dr. I. Harșia Cultul istoriei 594 Dr. E. Nieoară Funcțiunile normale și 595 M 11 11 anormale a glandelor cu secreție internă Problema tuberculoziei (cu proiecții) 596 Unirea Principatelor 597 11 11 11 Un prieten a României: Gen. Berthelot 598 loan Maloș Există Dumnezeu 599 Dr. E. Nieoară Când și de unde a venit sifilisul (cu proiecții) 61,0 Dr. V. Nicolescu Certificatul medical la căsă- 601 Dr. Alex. Ceușian torie Diplomația secretă și răs- boiul mondial 602 Dr. E. Nieoară Pasteur și opera lui ,, 603 Vladimir Nieoară Dreptul femeilor 604 Dr. Liviu Russu Generația nouă, școală nouă 605 Prof. Dr. M. Botez Civilizație și sănătate .. .. 606 Pr.jf. Dr. Aug. Maior începutul Universului 607 Prol Or. ștelanescu 6oangă Neam, Popor, Națiune 608 Dr Eugen Nieoară Credința și igiena neamului Jabenița 'II 609 Pericolul alcoolului asupra viitorului neamului Ibănești sat -1 *) S’au mai ținut conferențe la toate cercurile culturale în ziua de 2 Noemvrie 1930 despre combaterea bolilor venerice. 93 Nr. Humele conlerențiarului Subiectul Localitatea Despârț. ert 610 Dr. Eugen Nicoară Alcoolismul și urmările lui Ibănești păd. Reghin 611 Credința și igiena 612 „ .. '< Prevenirea bolilor prin Dumbrava igienă zilnică Deda Bistra 613 Dr. V. Nicolescu Sifilis 614 Dr. E. Nicoară Păstrați sângele strămoșilor Sântmihaiu curat Deleni 615 Dr. V. Nicolescu Sifilis .. .. 616 Dr. Tr. Pop .. Deda 617 Dr. V. Pop Aluniș 618 Dr. D. Lupu Hodac 619 Dr. Dostal Mihai Viteazul și credința Sântu 620 Dr. E. Nicoară lui Breaza 621 Omul în natură Râpa de sus .. 622 Dr. V. Nicolescu Boli venerice Sântu 623 Dr. E. Nicoară Sifilisul Maiorești 624 N. Handrea Albinăritul .. 625 Ștefan Șular Cauzele Crizei t» V 626 Dr. Eugen Nicoară Omul, natura, D-zeu Beica de sus 627 Dr. V asile Nicolescu Gaze, microbi și apărarea lor 628 L. Șuteu Lucrul manual .. .. 629 Dr. E. Nicoară Credința tare sănătate bună Fărăgău .. 630 Nu fumați Idicel sat 631 Dr. V. Nicolescu Sifilisul Idicel sat 632 Dr. E. Nicoară Cum va fi neamul sănătos Rușii Munți 633 A. Pop Familia și cultura 634 Dr. V. Nicolescu Microbi, gaze ca luptă de răsboiu Ierbuș 635 Dr. E. Nicoară Examene în viață Filpișul mare 636 Chelemen Șt. Se facem bine '< ,, 637 Ciloca I. Ceva despre recensământ .. 638 Dr. E. Nicoară Rostul vieții Ibănești 639 Dr. Al. Ceușianu Isus împrocesuat 64 J Dr. Nicolescu Gaze și microbi în viitorul răsboiu Suseni 641 A Pop. Familia și școala 642 Dr. E. Nicoară Păstrați credința și cură- Iernuțeni țenia Voivodeni 643 A. Pop Cartea și familia 644 luliu Pop Credința strămoșească Urișiul de sus .. 645 L. Șuteu Ce să lucreze fetele iarna 646 Gh. Sălăgean Ingrășarea vitelor Râpa de sus .. 647 St. Șular Cauza crizei 648 Dr. E. Nicoară Criza sanitară, morală și socială Urișiul de sus 649 Dr. E. Nicoară Tuberculoza Urișiul de jos .. 650 luliu Pop Sectarismul 651 Dr. E. Nicoară Credința și sănătatea Petelea .. 652 A. Pop îndrumarea tinerilor 653 Dr. E. Nicoară' Sifilisul Râpa de jos 654 Ștefan Șular Criza economică ,, 655 Dr. V. Nicolescu Certificat de căsătorie Gornești 656 Albu Autori români traduși la ,, ,, străini 94 tir. Humele CBiUerenliarului Subiectul Boealitatea Despărț ert. 657 Dr. E. Nicoară Igienă și credință Nadășea Reghin 658 Dr. V. Nicolescu Certificat de căsătorie ,, 659 Dr. E. Nicoară Nu fumați Morăreni 660 Tomșa loan Prin ce arăt, iubirea de țară ,, 661 Vișoiu Al. Trei proverbe 662 A.. Pop O mamă celebră Reghin 663 Dr. E Nicoară Cinstirea Mamei ,, 664 Dr. E. Popa Cultul Astrei Breaza 665 Liviu Rusu Petelea 666 I. Pop Martirii creștinilor Șerbeni 667 I. Oltean Ascultarea părinților ,< 668 Dr. E. Nicoară Trei dușmani .. 669 Drumurile binelui Căcuci 670 Nu fum ți Apalina 671 Â. Pop îndrumarea vieții ,, 672 Branea G. Apicultura 673 Dr. E. Nicoară Igiena și credința St. Mihai 674 A. Pop Să citim st. Minai iFetii;! 675 Dr. E. Nicoară Pericolul fumatului Petriș 676 Bungărzean L Rostul școalei Petri? iDimtiMj 677 lecu îngrijirea casei Dumbrava irettlîi 678 Dr. V. Nicolescu Certificat de căsătorie 679 Dr. E. Nicoară 10 Mai Tg. Mureș 680 If «• H Igienă trupească și suflet. Ettihenll le ?us 681 Dr. V. Nicolescu Certificat de căsătorie 682 Dr. E. Nicoară Eroii lernuțeni 683 A. Pop Ziua eroilor St. Mihai 684 Dr. E. Nicoară Cinstiți morții Beica 685 Bolile fumătorilor Chiheiui le iu 686 Tuberculoza Beica de jos 687 St. Mihai 688 Beica de sus 689 Dr. Cornel Danei Creșterea copiilor Șasea Șasea m- 690 Combaterea tuberculozei 691 Alcoolismul 692 Combaterea bolilor venerice 693 Dr. Traian Mica Concubinajul .. 694 .. .. >. Programul Astrei ,, 695 însemnătatea zilei de 10 Mai 696 Dr. Par. Licareț Istoricul Astrei 697 Preot G. Târba Conferință religioasă 698 loan Isvernaru Eroii neamului 699 Dr. Gh. Preda Idealuri trecute și viitoare Bocșa mont. 700 Baia de Arieș Sălciua 701 Hădărău 702 Brărești 703 Lunca 704 Lătureni 705 Conferențiari au Lupșea 706 fost: preoții, învă- Toate prelegerile au avut Ocoliș 707 țătorii școalelor și conținutul religios, cultu- Ponor 708 un expert al coo- ral și economic Posaga de jos 709 perativelor din Cluj Saitas 710 Geamăna 711 (lalea SiieMii 712 Vidolm 713 (linia Geam .. 95 Nr. Numele conlmnUaruiiH Subiectul Loeclitatea Despărț- ert. 714 Dr. M. Lupaș A explicat diafilmul Sifilis 715 Coman Oțetea însemnătatea zilei de 1 De- Săliște Sălișfe cemvrie 716 Petre Petrescu Omul de mâine 717 H. P.-Petrescu Lectură din lucrările sale 718 lacob Steflea însemnătatea zilei de 10 719 Constantin Țintea Mai 720 S. Țeposu însemnătatea zilei de 10 11 721 N. Martin Mai 11 Despre cultură și impor- tanța ei Despre cultură și depozi- tarul ei: cartea Aciliu 722 I Tolu Rostul bibliotecilor popo- rale Galeș 723 A. losof A explicat diafilmul: Isto- ria românilor 724 I. Tolu Rostul bibliotecilor popo- rale Vale 725 A. losof Explicat diafilmul: Istoria românilor 726 N. Martin Elementele culturii Sibiel 727 Dr. M. Lupaș Rostul bibliotecilor popo- rale 728 I. Tolu Creștinism și democrație Săcel 729 A. losof Câteva pagini de istorie națională 730 N. Borcia Rostul bibliotecilor popo- 1I rale 731 Dr. D. Borcia Despre rolul Astrei și bi- bliotecile poporale Tilișca 732 S. Țeposu Titlul neindicat 733 N. Colan Idem 734 I. Tolu Rolul bibliotecilor popo- rale Mag 735 N. Martin Elementele culturii 736 Dr. losif Stoichiția Microbii patogeni Orlat 737 N. Martin Elementele culturii 738 Toma Miclăuș Creșterea, îngrijirea și boa- lele pomilor Aciliu 739 II ” însemnătatea zilei de 1 De- cemvrie 740 N. Martin Despre credință .. 741 Toma Miclăuș Muncă și economie 742 Datinile și obiceiurile cre- știnești 743 Unirea Principatelor 744 N. Martin Iubirea de școală ti 745 P. Orăștean Creșterea stupilor și foloa- sele lor 746 T. Miclăuș Relele urmăii ale judecă- ’ 1 ților 747 P. Orăștean Folosul citirii cărților 11 748 Despre impozite 749 I. Bărbat Iubirea deaproapelui 750 I. Giurgiu Educ, morală ca baza vieții Amnaș 96 Nr. Nanele conleren|laralol Subiectul Localitatea Despărț. ert. Virtuțile creștinești și na- Amnaș Sălișfe 751 I. Giurgiu ționalismul 752 n « MitropolitulȘagunaca apo- 753 H 11 stol al neamului românesc Familia Brătianu și unirea tuturor românilor 754 N. Jurca Din trecutul neamului .. 755 I. Giurgiu Eroii și generația de azi .. 756 T. Miclăuș însemnătatea zilei de 10 757 M. Ciorogar Mai Diferite momente din isto- ria neamului 758 P. Orăștean Jertfele eroilor .. 759 I. Ivan Conservarea vinului 760 P. Orăștean Creșterea viermilor de mă- tase și foloasele lor 781 T. Miclăuș Altoirea pomilor 762 A. losof Epoca străveche a neamu- lui nostru și epoca năvă- lirilor barbare 763 Apărarea ortodoxiei in sa- Galeș 764 tele din margine în sec. 11 H al XVII, și Popa loaneș D. Floașiu din Galeș împăratul Constantin cel mare și maica sa Elena 765 I, Tatu Cultul oamenilor mari 766 Nic. Hanzu Importanța învățăturii: Bi- 767 I, Bologa serica, Șcc-da și Astra 768 N. Hanzu Credința strămoșească și 789 T. Adam sectarii dela noi 770 A. Vlad Izvoare noui de venit pt. sătenii noștri Necesitatea unirii între să- teni i » Andreiu Șaguna înființă- Gurarâului ,1 torul Astrei Mag i» 771 I. Tarcea Adunarea dela Alba-Iulia , i 772 A. Vlad Crucea, originea introdu- u 773 u n cerii ei în cult însemnătatea zilei de 10 Mai 774 I. Tarcea Cruțarea pădurilor 775 A. Vlad Cruțarea păsărilor folosi- toare și nimicirea celor stricăcioase 776 I. Becicheri ViațaDomnuluilsus Cristos Orlat 777 Dr I. Olar Tuberculoza 778 I. Stoia Pomicultura 779 C. Ghișe însemnătatea zilei de 1 De- 780 11 cemvrie însemnătatea zilei de 24 Rod Ianuarie 11 781 I. Hânsa Boalele pomilor 782 Elis. Ghenie însemnătatea zilei de 10 Mai 97 7 Nr. lamele eoiferenilerelnl Subiectul Eoealitatea Despărț. ert. ’783 Dr. E. Dobrotă Tuberculoza Rod Săliște 784 V. Popoviciu Lucrări practice in grădina Sibiel 785 de pomi Ridicarea vieții morale la sate 786 I. Dobrotă Cultura pomilor 787 Combaterea insectelor și 788 criptogamelor in pomărit •< - Ajutorul săracilor și nece- sitatea socială 789 Sărbătorile naționale 790 M. Bembea Sărbătorirea unirii dela Alba-lulia 791 Iubirea către Rege ,< ,, 792 Din istoricul satului Sibiel ,, 793 Combaterea sudalmelor 794 Despre îngrășămintele chi- 795 mice ale pământului Gunoiul și suprafosfatul la I. Muntean cultura plantelor 796 P. fuga Scopul urmărit de Astra Tilișca 797 Biserica, pavăza credinței și legei strămoșești .. 798 I. losof însemnătatea zilei de lOMai 799 G. Păcurar Cultura rațională și farme- cul școalei .. 800 I. losof însemnătatea zilei eroilor 801 I. Frăcea Albinăritul ,r 802 N. Ilea Pomicultura 803 Obiceiurile strămoșești pă- «04 strate prin tradiție Țopârcea Influența mediului asupra tineretului 805 I. Știrban Nașterea Domnului 806 N. Balteș Importanța zilei de 24 Ian. 807 I. Știrban Băncile populare și co- operația ,, 808 N. Balteș Răsboiul dela 1877 «t 809 N. Ilea Eroii trecutului și eroii vii n 810 Regele Carol al 11-lea 811 I. Știrban Cultivarea omului prin ci- tire Vale 812 G. Ittu Puterea crucii 813 Mitropolitul Andreiu Șa- guna 814 Ziua Unirii 815 N. Simian Cum să sărbătorim naște- rea Mântuitorului .. 816 G. Ittu Unirea Principatelor 817 >» Emanuil Gojdu și caritatea 818 Cultivarea pomilor și foloa- sele ce aduc ei 819 Mila și ajutorul 820 N. Simian Combaterea paraziților la pomii fructiferi prin stro- pire 98 Nr. limls conlereuliarulni Subiectul Localitatea Despărț. cri. 821 G. Ittu Lucrările de primăvară la Vale Săliște pomi, altoirea 822 N. Simian însemnătatea zilei de lOMai 823 G. Ittu Cultul eroilor 824 N. Simian Cinstirea eroilor .. .. 825 G. Ittu Îngrijirea copiilor mici .. 826 Alcoolismul și ravagiile lui 827 Regele Carol al II-lea 828 N. Simian Rolul școalei în viața po- 829 Dr. Gh. Preda porului Contrastul în lume și viața omenească Sibiu Sibiu 830 Dr. D. Stăniloaie Biserica grecească de astăzi ... 831 I. D. Ștefănescu Explicarea liturghiei ortod. ,, 832 813 Amintiri despre Caragiale, 834 Vlahută și Delavrancea 835 Pictura bizantină și veche 836 românească în Ardeal Contribuții la educația po- Em. Bucuță porului 837 I. U. Soricu Ziua de 1 Decemvrie 1« 838 D. D. Roșea Tendințe caracteristice în 839 Silviu Țeposu filozofia contimporană 840 I. D. Ștefănescu Personalitatea lui Andrei 841 Dr. los. Stoichiția Bârseanu 842 Despre stil în artă, stil în arhitectură, pictură, sculp- tură și muzică Stilul in arhitectură, stilul egiptean, chaldeian, stilu- rile grecești Un nou metod de a trata tuberculoza 843 Dr. G. Bolintineanu Igiena primei copilării 844 Dr. Oct. Filipescu Concepția actuală a apen- 845 Bogdan-Duică dicitei Despre variantele Lucea- fărului lui Eminescu 846 D. Bolintineanu; Conrad 847 0 legendă de V. Alexandri 848 (Boeri Mustafa) 849 Dictatură și constituționa- 850 lism Despre arta engleză (cu pro- iecțiuni) Coriolan Petran Continentele și problema Ion Popescu-UBitEîti mobilității lor 851 Pamfil Șeicaru Federalizarea Europei 852 Dr. Romul Cândea Desvoltarea statului român 853 Dr. R. Bussy 1859 --- 1866 (Politica int.) 854 G. Marinescu Desvoltarea statului român 1859---1866 (Politica ext,) Desvoltarea statului român 1859 --- 1866(Desvolt. cult.) ’’ 99 7* Nr. Humele eonlwenlianiltil Subiectul Localitatea Despărț.. ert. 855 Vladimir Nicoară Drepturile femeilor Sibiu 856 Emilian Cioran Viața și patimile lui Isus 857 Silviu Țeposu (cu proiecțiuni) 858 loan Isaicu Viața și patimile lui Isus 859 Dr. H. P.-Petrescu (cu proiecțiuni) 860 loan Popa Viața și patimile lui Isus 861 Dr. los. Stoichiția (cu proiecțiuni) 862 Dr. H. P. Petrescu Viața și patimile lui Isus 863 Silviu Țeposu (cu proiecțiuni) 864 Dr. Liviu lonașiu Din începutul neamului ro- 865 Dr. los. Stoichiția mânesc 866 Dr. H. P. Petrescu Despre secte și lupta con- 867 loan Dragomir tra lor 868 loan Isaicu Romanul Sadoveanu „Bal- 869 I. Berghia tagul". Serbătorirea Iui 870 Dr. H. P. Petrescu Sadoveanu (50 ani) 871 loan Dragomir Despre rătăcirile omului 872 Dr. los. Stoichiția dela calea adevărului 873 Dr. H. P. Petrescu Boalele molipsitoare 874 loan Isacu Lectură proprie și din T. 875 loan Dragomir Păcățian 876 Nicolae Colan Trecutul neamului nostru 877 Emilian Cioran Boalele molipsitoare 878 Silviu Țeposu Rostul Astrei 879 Nicolae Colan Despre Tuberculoză 880 loan Dragomir Cărțile mai nou apărute 881 Dr. N. Petra și din Niță Zdrenghea 882 loan Popa Importanța bibliotecilor 883 I. Berghia Credința în D-zeu 884 Mina Grădinar Biserica, Școala, Armata 885 loan Dragomir Lectură din A. Bârseanu 886 loan Popa și T. Pacățianu 887 Iubirea de carte 888 Boalele sociale 889 Lectură din A. Bârseanu și 890 Z. Bârseanu 891 Rostul Astrei Bibliotecile la sate Despre Colinde Procesul între orașul Sibiu și comuna Rășinari în sec. al XVIII. Solidaritatea națională Rostul bibliotecilor la sate Cultură și civilizație Sibiu Prietinii sinceri Cărțile Rușcîori Rostul cultural al Astrei Șura Mică Figuri reprezentative în Cașolț istoria neamului nostru Veștem Rostul cultural al Astrei Cristian Cooperația la noi și în alte Rășinari țări Aciliu Rostul bibliotecilor Bungard Explicări din Noul Testa- Sibiel ment, pe baza a lor 50 Mohu tablouri (cu proiecțiuni) Cristian 100 Nr. Humele cofUerenllarelul Subiectul Localitatea Despărț. ert. 892 Sibiu 893 Emilian Cioran Exol. din Noul Test., pe baza Ju]rn'?or 894 loan Popa a lor 50 tabl. (cu proiecț.) g^aTd ' 895 Silviu Țeposu Importanța culturală Hamba .. 896 Dr. Liviu lonașiu Boalele infecțioase ,, ,, 897 898 Virgil Nistor |E lIcări din Nou] Testa- Sadu 899 loan Dinu j m^nt (50 tabl cu proiecț, Cisnadia 900 loan Dragomir Rolul Astrei in culturali- zarea satelor ,, 901 Virgil Nistor Explicări din Noul Testa- ment (50 tabl. cu proiecț.) Tălmăcel .. 902 Silviu Țeposu Rostul cultural al Astrei Tilișca .. 903 Petre R. Petreseu Naționalismul integral ,, 904 Nieolae Colan Rostul bibliotecilor la sate ,, 905 Traian Petrișor Rostul cărții. Moralitatea Gușterița 906 loan Isacu încrederea in puterea nea- mului românesc ,1 907 Dr. A. Gâlea Sebeșul de jos ,, 908 loan Dinu Sebeșul de sus ,, 909 Virgil Nistor Avrig ,, 910 911 loan Isaicu Explicări din Noul Testi- 912 Nieolae Colan ment (50 tablouri cu pro- $ura Mare 913 loan Dinu wcțmrn) Ruși 914 Virgil Nistor Slimnic .. 915 loan Popa Tălmaciu firma 916 Dr. loan Stanciu Tălmaciu 917 loan Dragomir Rolul Astrei ,, .. 918 loan Isaicu Bradu .. 919 loaji Dinu Săcădate 920 Trand. Scorobețiu Poplaca .. 921 Mohu 922 loan Isaicu Veștem 923 loan Dinu Glâmboaca .. 924 Virgil Nistor , XT Penimbacul de ios 925 Dr. A. Gâlea Explicări din Noul Testa- Gușterița 926 Emilian Cioran ment (50 tablouri cu pro- Rășinari .. 927 loan Dinu iecțiuni |)aia .. 928 loan Isaicu Cașolț .< 929 Nieolae Colan Cornățel 930 loan Dinu Nucet .. 931 Trand. Scorobețiu Ocna-Sibiului 932 loan Isacu .. .. 933 Noul .. 934 loan Dinu Roșia .. 935 Dr. Liviu lonașiu Rostul cultural al Astrei Daia .. 936 loan Isacu Pagini din teatrul glorios al neamului nostru ,, .. 937 loan Dragomir Importanța cărții și a me- seriilor ,, .. 938 Dr. Liviu lonașiu Activitatea Astrei în trecut și astăzi Noul ,, 939 Dr. H. P. Petreseu Lectură proprie șialți autori 11 940 Gh. Lățea Cultura rațională a pă- mântului 101 NA Nunele eealereiliirulul Subiectul Localitatea Despărț. ert. Importanța bibliotecilor la 941 Nicolae Colan sate Apoldulde jos Sibiu 942 Dr. H. P. Petrescu Lectură proprie și alți autori 943 T. Spineiu Folosul cărții agricole 944 loan Isacu Iubirea față de D-zeu și deaproapele Cisnădia 945 loan Dragomir Folosul mare al cărții 946 loan Isacu Frumusețile și bogățiile țării noastre Marpod 947 T. Spineiu Agricultura rațională 948 Mina Grădinar Cooperația la noi și în alte țări Ilimbav 949 Emil Baca Boalele infecțioase ,, ■ 950 Timotei Spineiu 0 nouă îndrumare spre creșterea vitelor Chirpăr 951 Mina Grădinar Foloasele cooperației 952 loan Isacu Pagini din trecutul glorios 953 loan Dragomir al țării noastre 954 loan Isacu întoarceți-Vă la o viață 955 Mina Grădinar nouă. Folosul bibliotecilor Săsăuși Profitul moral și material Fofeldea al României din răsboiul mondial Folosul Băncilor populare și al tovărășiilor 956 loan Berghia Iubirea gliei strămoșești 957 loan Dragomir Rolul Astrei și rostul biblio- tecilor la sate Tălmaciu firma 958 loan Isacu Facerea de bine 959 loan Dragomir Rolul Astrei în culturali- zarea satelor 960 Mina Grădinar Importanța tovărășiilor Poplaca 961 Dr. H. P. Petrescu Lectură propie și din alți autori 962 loan Isacu Virtuțile creștinești 963 loan Dragomir Folosul bibliotecilor Bungard 964 T. Modran Clevetirea, cel mai mare 965 păcat al omului 966 Educația religioasă a co- ’■ piilor până la vârsta de școală Dragostea și ajutorarea deaproapelui 967 N. Boicean Sifilisul și urmările lui 968 Cum să scriem și să vor- 969 bim românește Viața și faptele M. S. Re- gelui Carol II-lea 970 I. Măsariu Credințele deșarte .. 971 Explicarea fericirilor Cașolț 972 I. Tatu Tuberculoză și tifos 973 Bogățiile României 974 I. Răceu Insemnătateazilei de 1 Dec. Cristian 975 însemnătatea zilei de 10 Mai 102 Mr. Bonele ttglereg|larmil Subiectul Loealitalea Despărț. ert. Personalitatea și activita- Sibiu tea multi-laterară a dlui 1 f profesor Nicolae lorga ff Sifisul și relele lui 1 ♦ 1 Decemvrie, sărbătoare M națională însemnătatea zilei de 24 Ianuarie însemnătatea zilei eroilor Cultul mamei îngrijirile ce trebuesc date copiilor mici Aniversarea urcării pe tron 976 a M. S. Regele Carol 11. 977 Insectele vătămătoare, po- 978 milor fructiferi și comba- 979 terea lor 980 I. Răceu Școala și Biserica 981 G. Coțofană Obligativitatea învățămân- 982 V. Stănilă tului primar și avantajiile 983 loan Todea absolvenților școalei pri- 984 V. Stănilă mare cemplecte (VII. cl.) 985 I. Todea Boalele molipsitoare și 986 V. Stănilă combaterea lor 987 I. Todea însemnătatea zilei de 1 Dec. 988 V. Stănilă Unirea principatelor 989 Ilie Stoichiția Ingrășămintele naturale și 990 I. Todea artificiale 991 I. Dragomir însemnătatea zilei de 10 992 G. Vlad Mai în istoria noastră 993 Oprea Olariu Rolul școalei primare 994 ff însemnătatea meseriilor 995 ff însemnătatea lucrului ma- 996 f f nual în școala primară 997 Pr. Brote însemnătatea meseriilor și 998 înv. lonescu îndemnul populației de 999 Pr. Brote a-și duce copii la mesei ii 1000 I. Marin Foloasele învățăturii și a 1001 scrisului 1002 Frumuseța țării noastre 1003 Păcatele neunirii și stăru- 1004 ințele bunilor români la 1005 înfăptuirea idealului naț. Foloasele plantațiilor Iubirea acelora cari au su- ferit și s'au jertfit pentru înfăptuirea României mari Datoriile ce le avem către Cristian Tron, Rege și Patrie Daia Luptele românilor în contra Gușterița catolicismului în legătură Noul cu unirea Poplaca Poezia lui 0. Goga Rășinari Lectura din scriptură >♦ îngrijirea, ajutorarea oame- H nilor săraci și bolnavi Râul Sadului 103 Nr. Hisitle eonferestiarBlfli Subiectul Localitatea Despărț. ert. 1006 P. Rădoiu însemnătatea Astrei Râul Sadului Sibiu 1007 I. Marin îngrijirea copiilor și dato- ria lor față de părinți ,, ,, 1008 I. Banda Despre alcoolism Roșia ,, 1009 Ziua eroilor „ „ 1010 Ziua mamei „ ,, 1011 Tuberculoza ,, „ 1012 I. Modran Urmările beției Șelimber „ 1013 Cultura grâului și a po- rumbului ,, „ 1014 Cultul eroilor ,, ,, 1015 Asociații și cooperative ,, ,, 1016 G. Ludu Viața românilor din Tran- silvania sub stăpânirea ungurilor ladUatlU-filM 1017 Cum s’a făcut unirea prin- cipatelor ,, 1018 S. Meteșan Zile mari din Viața popo- rului nostru ,, „ 1019 G. Ludu Dinastia română și Regele nostru ,, ,, 1020 N. Topolog Păstrarea obiceiurilor cre- știnești ale strămoșilor Turnișor „ 1021 P. Vulcu Unirea dela 1859 și cea dela 1918 „ „ 1022 Dr. I. Lupaș I. M. Piuariu Sighișoara Târnava mare 1023 S. Pușcariu D. Golescu ,, ,, 1024 G. Bogdan-Duică D. Bolintineanu ,, „ 1025 Al. Hodoș Statele Unite ale Europei ,, „ 1026 Suciu Sibianu Despre sport „ 1027 Dr. O. Ganea Primejdiile primăverii ,, ,, 1028 Z. Tbrbk Petrografia județului Târ- nava mare ,, ,, 1029 A. Radu Părinții bisericești „ ,, 1030 ♦ » însemnătatea zilei de 24 Ia- nuarie ,, ,, 1031 însemnătatea zilei de 10 Mai . * ,, 1032 A. Stoicoviciu însemnătatea zilei de 1 Dec. ,, 1033 Horia Teculescu Despot Vodă ,, „ 1034 M. Sadoveanu ,, ,, 1035 General Berthelot ,, ,, 1036 Take lonescu ,, ,, 1037 Cauzele răsboiului mondial ., ,, 1038 .. 50 ani de regalitate (10 Mai) ,, 1039 In amintirea eroilor ,, ,, 1040 8 Iunie „ „ 1041 Cel mai vechiu prieten al Ardealului (N. lorga) ,, „ 1042 Emilian Stoica N. lorga și biserica noastră ,, <■ 1043 Dr. G. Petrescu N. lorga și generația nouă „ .. 1044 L. Constantinescu N. lorga și școala româ- nească „ „ 1045 H. Teculescu N. lorga și unitatea nea- 1046 A. P. Bănuț mului „ ,, Rostul Astrei Biertan „ 104 Nr. Sumele tonleienllarilul Subiectul Localitatea Despărț. crt. Bolile de copii Târnava mare Regele Carol al H-lea Timiș Oameni mari din județul Târnava-mare Despre meserii Criza economică Radiofonia Alcoolism Rostul școalei Frământările neamului no- stru până la întregire Despre loan Ursu Idem Idem 1047 Rostul caselor culturale 1048 Conștiința culturală 1049 Despre biblioteci poporale 1050 A. Șaguna 1051 Dr. A. Căpățină însemnătatea recensămân- 1152 H. Teculescu tului 1053. R. Barcianu însemnătatea zilei de 1 De- 1054 loan Savu cemvrie 1918 1005 loan Medrea Mama lui Șaguna 1056 Dr. I. Ghizdavu Cucerirea orașelor prin in- 1057 S. Șerban dustrie și comerț 1058 H. Teculescu Iubirea de patrie 1059 P. Grim Lupta dela Possada 1060 D. Bucur Rolul Astrei 1061 H. Teculescu Dragoste de carte 1062 Radu Barcianu însemnătatea Astrei 1063 H. Teculescu Viața și faptele tribunului Biertan 1064 Z. Harhoiu dela 1848 Axente Sever Sighișoara 1065 E. Stoica însemnătatea zilei de 10 Boiu 1066 H. Teculescu Mai *) Proștea 1067 E. Stoica Viața cult, la sate Cața 1068 Radu Barcianu Spiritul de cruțare lipsit po- Beia 1069 M. Galan porului nostru Aței 1070 Preot Muntean Combaterea luxului Criț 1071 Radu Barcianu Rostul Bibi. pop. Daneș 1072 Preot Dobre Luxul și urmările lui Apold 1073 E. Stoica Despre educația copiilor Saeș 1074 Preot D. Bucur Despre conservarea popo- Frâua 1075 Dr. Patrichiu Țiucra rului român Crihalma 1076 Alexa Pută Rolul tinerimei în desvol- Fratelia 1077 Traian Barzu tarea neamului din punct Izvin 1078 Octavian Albani de vedere moral Stanciova 1079 Traian Barzu Sentimentul de solidari- OanactUUaiieș 1080 Ștefan Giulveza tate și de dragoste ce Herneacova 1081 A. Brancu trebuie să domine la po- Șag 1082 Dr. Patrichie Țiucra porul nostru Bucovăț-Brod 1083 A. Brancu Educația copiilor Beregsău *) Amintim ca un model activitatea părintelui D. Bucur, care a cutreerat cu aparatul ,,Aladdin“ ținând conferințe potrivite pentru popor In comunele : Veneția, Cuciulata, Crihalma, Hălmeag și Comana de jos, întemeind și biblio- teci poporale în aceste comune. 105 Nr. Humele coeterențiarelBl Subiectul Localitatea Despărț. ert. Dr. Patrichie Țiucra Combaterea boalelor in- 1084 fecțioase Cermeteaz Timiș 1(85 Sănătatea fizică a poporului Ge armata 1086 Melentie Sora Educația tineretului Izvin ,, V. Popoviciu Combaterea boalelor in- Beregsău fecțioase Sft. Gheorghe Col. Constantinescu însemnări și aspecte din 1087 Nordul Dobrogei Treiscaune 1088 Dr. Miron Crețu Combaterea bolilor conta- 1089 gioase 1090 ,, învingerea tuberculozei 1091 Căp. V. Chirnoagă Dunărea internațională Mihai) Ogreanu Educația morală din punct losif Popoviciu de vedere biologic 1092 Mihail Ogreanu Viața lui Isus și locurile 1093 sfinte Covasna 1094 Educația adulților Valea-mare 1095 Originea românilor Ariușd : 1096 Dr. loan Vintilă Alăptarea sugacilor Valea-mare fl Aurel Nistor Puterea credinței adevăra- Bicsad 1097 tei creștinești Ariușd 1098 Ierusalim și locurile sfinte 1099 Ilie Paștină Sfintele Taine 106 Anexa V. Tabloul terenurilor de Case Naționale și a suprafețelor până la 15 August 1930. Nr. Nr. comunelor în S u p r a f a t a ert. eari se află teren jug. eat. 1. Alba-lulia 30 11 1347 2. Arad 12 4 600 3. Bihor 99 34 1203 4. Brașou 14 3 604 5. Caraș 3 --- 1200 6. Clue 33 8 738 7. Cluj 38 11 475 8. Făgăraș 8 1 1283 9. Hunedoara 18 4 1305 10. Maramureș 4 1 811 11. Mureș 99 26 452 12. Năsăud 12 3 --- 13. Odorheiu 18 3 1233 14. Sutumare 65 16 324 15. Sălaj 28 8 --- 16. Seuerin 13 8 200 17. Sibiiu 18 5 1117 18. Someș 78 18 1C87 19. Târnaua mare 70 17 1127 20. Târuaua mieă 5 1 920 21. Ttmiș-Torontal 83 137 112 22. Treiseaune 9 3 559 23. Turda 58 14 1328 Total 815 347 425 107 Anexa VI. Tabloul bursierilor „Asoeia|iiinii“ pe anul școlar 1930/31 1. Ștefan Șarlea, eleu la șeola de ueenîel industriali, Blaj din Fundațiunea „Mihail Albon“.....................................Bei 2500— 2. loan Ghișoiu, stud. Aead. Com. Cluj din Fundațiunea „Mihail Albon“................. „ 2000’— 3. luan Virgil, eleu la școala de arte și meserii, Deua din Fund. „Dr. Gheorghe Anca“...................................... „ 1000— 4. Linia Blaga, stud. Facultatea de Ittere șl filozofie București, din Fundațiunea „loan Petran“.............................. „ 4000— 5. Iustin Muntean, stud. Facultatea de drept Cluj, din Fundațiunea „loanPetran“ . . „ 4000— 6. Mihail Novac, stud. Facultatea de drept șt litere București, Fundațiunea „loan Petran“.................................... „ 4000— ?. loan Flucuș, stud. Facultatea de litere și filozofie Cluj, Fund, „loan Petran“ „ 4000’— 8. Ștefan Ciortea, eleu cl. Vili. Seminarul teologie Sibiu, Fundațiunea „loan și Eeaterina Rusu“............................ „ 2000— 9. Virgil Gligor, eleu el. IU. lie. Blaj Fund, „loan și Eeaterina Rusu“................... „ 2000⁻— 10. Aurelia Sasu, elevă el. 1. lic. Blaj Fund, „loan și Eeaterina Rusu“................... „ 2000⁻— 11. Dobra Gh. Marină, elevă el. II școala sup. de comerț Sibiu, Fundațiunea „loan și Eeaterina Rusu“............................ „ 2000⁻— 108 12. Mireea Groza, eleu el. 111. eomerț Ll- poua, Fund, „loan și Eeaterina Rusu" Lei 2000‘— 13. lancu Gh. Simu, stud. școala politehnică Timișoara din Fund. „Nieolae Rusu și so}ia sa Cornelia".......................... „ 15.000’— 14. Zenouia Suciu, stud. Facultatea de litere Cluj, Fund. „Nieolae Rusu și soția sa Cornelia"................................... „ 15.000’— 15. Titu G. Suciu, eleu el. 111. lie. Turda Fund. „Nieolae Rusu si soția sa Cornelia" . „ 10.000’— 16. Emil Felderean, eleu el. 111. Sem. ped. uniu. Cluj, Fundatlunea „Nieolae Rusu și soția sa Cornelia"...................... „ 10.000’ — 17. Liuiu Bârsan, eleu el. 1. lie. Tg.-Mureș, Fundațiunea „Nieolae Rusu și so{ia sa Cornelia"................................... „ 2500 — 18. Minerua Sândean, eleuă el. IV. școala de eomerț Cluj, Fund. „Dr. Gr. Sândean" „ 1500 — 19. Strâmbu loan, eleu el. V. primară co- muna Vad, jud. Făgăraș...................... „ 250’— 20. Boeriu Maria, eleuă el. V. primară co- muna Vad, jud. Făgăraș...................... „ 250’— 21. Coșgaria Maria, eleuă el. IV. primară comuna Vad, jud. Făgăraș.................... „ 250 — 22. Boeriu Elena, eleuă el. IV. primară co- muna Vad, jud. Făgăraș...................... „ 250 — 23. Coșgaria Emilian, eleu el. 11. primară comuna Vad, jud. Făgăraș.................... „ 250’— 24. Raiea Cornelia, eleuă el. 11. primară co- muna Vad, jud. Făgăraș...................... „ 250 — Toți aceștia din urmă din Fund. „Gheorghe Boeriu". ______________ Total . Lei 87.000’— 109 Anexa VII. TABLOUL membrilor deeedați ai Asoeiațiunii (despre a cărora deees am primit știre (în an. 1930- 31. 1. Membri fondatori ai „Asoeiațiunii": 1. Dr. Filaret Musta, arhiereu-viear episeopese, Caran- sebeș ; 2. Dr. Aurel Lazar, aduocat, președ. desp. eentr. județean Oradea; 3. Dr. Constantin Popa, aduoeat, Sibiiu; 4. Dr. Lazar Popovieiu, medie, Sibiiu; 5. Dr. Ștefan Albu, medie, dir. inst. obstrette. Arad; 6. Spiridon Moian, maior î. r.» Sibiiu. 2. Membri secțiunilor literare și științifice: 1. loan Vidu, compozitor, Lugoj; 2. Dimitrie Comșa, prof. î. r., Sibiiu; 3. Coriolan llieș, inginer, Cluj; 4. Vasile Osvadă, dir. de bancă, Cluj; 5. Carol Mesaroș, inginer. Turda. 3. Membri pe viață: 1. Dr. Atanasie Moga, medie, Sebeș-Alba. 4. Membri fondatori ai „Casei Naționale": 1. loan D. Petri, dir. de baneă și de cinematograf, Sibiiu. 110 Anexa VIII. Tabloul sumar al membrilor „Asoeiațiunii". 1. Membrii onorari ...............................15 11. Membrii Secțiilor............................. 343 lll. Membrii fondatori ai Casei Naționale..........110 IV. Membrii din despărțăminte ele. Membriii Membrii Membrii fondatori pe viață activi Total 1. Desp. l. Alba..... 9 12 --- 21 2. n Abrud..... 2 20 --- 22 3. r> Atud..... 7 91 --- 98 4. v Ighiu..... 1 6 --- 7 5. rt Ocna Mureșului . --- 10 --- 10 6. n Sebeș .... 5 43 --- 48 7. n Teiuș..... 3 16 --- 19 8. r Uințul de jos . . 3 38 --- 41 9. n Zlatna..... 8 20 --- 28 10. i‘ 11. Arad..... 37 80 --- 117 11. TI Hâlmagiu . . . 9 37 ___ 46 12. 1’ Ineu..... 5 33 --- 38 13. n Nădlae . 6 --- --- 6 14. Peeiea .... 8 27 3 38 15. Radna .... 4 12 --- 16 16. r> Săuârștn ... 6 21 --- 27 17. T) Sebeș..... 1 6 --- 7 18. tt Siria..... --- 6 --- 6 19. Tt lll. Bihor (Oradea) . 29 52 --- 81 20. ft Beiuș..... 2 24 ---- 26 21. y> Beliu..... --- 1 ---. 1 22. n Ceica..... 1 13 --- 14 23. Mârghita.... 2 11 --- 13 24. ■n Salonta mare . . 3 4 --- 7 111 Membrii Membrii Membrii fondatori pe viață activi Tota 25. Desp. Ținea ..... 1 10 1 12 26. IV. Brașou .... 43 236 222 501 27. w Bran..... 6 12 --- 18 28. Budila..... 4 6 23 33 29. r> Buzău ..... --- ---- --- --- 30. r> Codlea .... 1 --- --- 1 31. n Feldioara ... --- 10 --- 10 32. Barman .... 2 3 5 33. n Râșnou .... --- 10 --- 10 34. n Săeele .... --- 19 --- 19 35. Teliu..... --- --- --- 36. n Zărnești .... 7 56 --- 63 37. n V. Caraș (Granița) --- 22 62 84 38. n Bocșa..... 2 10 --- 12 39. w Bozouiel .... 2 46 173 221 40. n Moldoua Nouă . 1 9 --- 10 41. r> Reșița..... --- --- 53 53 42. r> ,, Uichentie Babeș “ --- --- --- --- 43. D VI. Cine (Mercurea Cluc) . 2 19 21 44. n Sânmărtin . . . --- --- --- 45. n Vil. Cluj...... 44 153 --- 197 46. Y> Almaș..... 3 22 --- 25 47. n Câmpia (Șermaș). 1 3 --- 4 48. Huedin .... 5 68 --- 73 49. n Moeiu..... 1 13 --- 14 50. r VIU. Făgăraș .... 13 64 --- 77 51. n Cineul mare . . 3 9 --- 12 52. n Șereaia .... 3 27 --- 30 53. Y) Uiștea de jos . . 3 41 --- 44 54. r> IX. Hunedoara (Deua) 9 35 --- 44 55. n Baia de Criș . . --- 14 --- 14 56. Y> Brad..... 3 51 --- 54 57. r Dobra..... ■--- 9 --- 9 58. □eoagiul de jos . 7 37 --- 44 59. Y) Qhelar .... --- 2 --- 2 60. n Hațeg . . . . 3 10 --- 13 61. n Hunedoara . . . 10 37 --- 4? 62. llia-Mureșană --- 7 --- 7 112 Membrii Membrii Membrii fondatori pe viață activi Total 63. Desp. ]iu......13 38 --- 51 64. „ Ocăștie .... 22 78 --- 100 65. „ Pui...... 2 36 --- 38 66. „ Sarmisegetuza . --- 1 --- 1 67. „ Simeria .... --- 9 --- 9 68. „ X. Maramureș (Sighet) 4 20 --- 24 69. „ Iza......--- 23 --- 23 70. „ Uișeu.....--- 3 --- 3 71. , IX. Mureș (Tg. Mureș) 22 45 --- 67 72. , Baud.....--- 4 --- 4 73. „ Gurghiu .... 1 8 --- 9 74. „ Răeiu ..... 2 8 --- 10 75. „ Reghin .... 8 37 --- 45 76. , Teaca .... 3 16 --- 19 77. „ Toplița .... 9 11 --- 20 78. „ XII. Năsăud (Bistrița) 16 5 --- 41 79. „ Năsăud .... 22 85 --- 107 80. „ XIII. Odorheiu ... 1 --- --- 1 81. „ Gristur .... 1 8 --- 9 82. „ XIV. Sălaj (Zalău) . . 7 77 ■--- 84 83. „■ Băseștt .... 11 51 --- 62 84. , Careii mari . . 22 58 --- 80 85. „ Crasna .... 1 19 --- 20 86. , ]ibdu..... 5 51 --- 56 87. , Șimleu .... 8 28 --- 36 88. , Tășhad .... 2 52 --- 54 89. „ Uâlea lui Mihaiu 3 10 --- 13 90. , XV. Satumare ... 6 10 --- 16 91. „ Ardud .... --- --- --- 92. „ Baia mare ... 32 63 --- 95 93. » Ghioar .... 16 41 2 61 94. , Mănăștur ... 11 19 --- 30 95. , OdȘU.....--- 1 --- 1 96. , Seini..... 1 6 --- 7 97. „ Ugoeea .... 2 --- --- 2 98. „ XVI. Seuerin (Lugoj) . 10 28 6 44 99. » Caransebeș . . 22 30 349 401 100. , Orșoua .... 10 65 238 313 113 « Membrii Membrii Membrii fondatori pe viață activi Total 101. Desp. Teregoua . . . 3 7 63 73 102. T> Sacul..... 1 --- 10 11 103. ,, XVII. Sibiiu..... 67 185 767 1019 104. 7? Aurig..... --- 31 169 200 105. •n Mereurea . . . 5 32 298 335 106. Y) Noerich .... 5 28 360 393 107. Y> Oena-Sibiulul . . --- 2 173 177 108. 71 Săliște .... 11 47 238 296 101. Y> XVII. Someș (Dej) . . 17 42 --- 59 110. r> Beelean .... 1 15 3 19 111. r Ciachi-Gârbâu . --- 43 28 71 112. r> Gherla .... 5 17 --- 22 113. Ueanda mare . . 1 1 --- 2 114. n Lăpușul ung. . . 4 15 --- 19 115. v XIX. T. mare (Sighișoara) 10 18 --- 28 116. w Agnita .... 1 11 --- 12 117. ti Hendorf .... --- 8 --- 8 118. n Medaș .... 21 28 --- 49 119. » Rupeni (Cohalm) 4 19 5 28 120. ii Șeica-mare . . 8 15 --- 23 121. n XX. T. mieă (Blaj) . 11 46 2 57 122. 17 Bahnea .... --- --- --- --- 123. ■n Dieiosânmărtin . 5 17 --- 22 124. n Dumbrăueni . . 21 21 --- 42 125. 77 lernut..... 5 25 --- 30 126. ?i XXI. Timiș-Torontal . 17 111 --- 128 127. 7? Buziaș .... 3 11 36 50 128. 71 Ciaeoua.... 3 26 3 32 129. 7? Gomloșul mare . --- --- --- --- 130. 71 Deta..... 1 5 --- 6 131. 71 Giuluăz .... --- --- --- --- 132. Jimbolia. . . . . 2 --- --- 2 133. 71 Lipoua .... 8 37 --- 45 134. 71 Periam .... --- ---■ --- --- 135. 7? Reeaș .... --- 4 --- 4 136. 7? Sânieolaul mare 4 37 --- 41 137. 7? Dinga .... 2 6 --- 8 138. 77 XXII. Treiseaune . . 12 42 110 164 114 Membrii Metnbi rii Membrii fondatori pe via ța activi Totai 139. Desp. Souasna • ■ 1 5 23 29 140. n Ozun . . ■ ■ ■ --- 3 --- 3 141. Tg. Săeuese . . --- --- --- --- 142. „ XXIII. Turda .... 6 50 --- 56 143. Câmpeni . ■ • 7 la --- 20 144. Câmpia Turzii . 1 14 3 18 145. lara . . , • 2 15 --- 17 146. Budoșul de Mureș 5 18 --- 23 147. Săleiua .... . --- 34 --- 34 148. 11 București . . . 35 51 --- 86 149. Ceahlău. . . - 2 10 --- 12 150. .. Cetatea Albă. . --- 1 --- 1 151. r> Constanța . . . --- --- --- --- 152. n Tighina-Batalion 1 --- --- 1 153. r> Tighina-Oraș . . 1 --- --- 1 154. Afară de Despărțăminte . . 61 83 5 149 Total 1005 : 3968 3428 8401 Membrii ajutători..... 2010 Total 10.411 Membrii onorari, ai secțiilor șl caselor naționale . . . 468 Total 10.879 115 8* Cuprinsul. Pagina. Convocare la adunarea generală.............................. 1 Raportul general............................................ 3 Anexa l.: Raportul secțiunilor științifiee-literare . 26 Anexa 11.: Socotelile „Asoeiațiunii* pe anul 1930 . 48 Anexa UI.: Bugetul pe anul 1932 ........................... 65 Anexa IV.: Activitatea desp. în cursul anului 1930/31 78 Anexa V.: Tabloul terenurilor de case naționale . 107 Anexa VI.: Tabloul bursierilor „Asoeiațiunii* . . . 108 Anexa VU.: Tabloul membrilor decedați......................110 Anexa Vili.: Tabloul sumar al membrilor....................111 116