F

 Anul 59. 1927.Nr. 10—11.




                TRANSILVANIA




Sitiln, Strad.a Șag"a.zxa ©.


  Nr. 2751/192?.

Convocare.


        In înțelesul §-ului 22 din statute, membrii „Asociațiunii
   pentru literatura română și cultura poporului român — Astra¹¹
   se eonuoaeă la

     Adunarea generala ordinară,

   ee se ua ținea în Sibiiu, în silele de 4 și 5 Deeemurle, 1927.

Programa adunării:

Duminecă, în 4 Decemvrie 1927, la orele 10:

        Seruieiul diuin în bisericile românești, urmat de
   Parastas în memoria M. S. Regelui Ferdmaud L

      Orele 12. Ședința I-, cu următoarea ordine de si:

     1. Deschiderea adunării generale;

     2. Discurs comemorativ: f M. S. Regele Ferdinand, rostit
        de dl.Dr. I. Lupaș;

     3. înscrierea delegaților presenți ai despărțămintelor;

     4. Înscrierea delegaților, autorităților și societăților cul-
        turale surori și mulțumiri pentru pvesența lor, într’o
        singură aloeuție a președintelui „Astrei";

     5. Raportul general al comitetului central, pe anul 1926*)
        și completarea § 2 din statute (eu Raport speetal).

        ♦) Eventualele propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului
   „Asociațiunii¹¹, Sibiiu, Strada Șaguna Nr. 6, eu 8 zile înainte de adu-
   narea generală.


1

— 394


     6.  Alegerea eomtsiunilor pentru:

        a) examinarea raportului general pe . anul 1926, . ț
        b) eensurarea socotelilor pe anul 1926 și a proiectului
        de buget pe anul 1926,

        cj înscrierea de membri noui,
        d) întregirea comitetului central,
        e) examinarea propunerilor intrate în terminul regle-
        mentar.

Luni, în 5 Decemvrie, la orele 10:

Ședința a ll-a, cu următoarea ordine de si:

     1.  Raportul comisiunii alese pentru examinarea rapor-
        tului general și a completării § 2 din statute și pro-
        punerile acestei eomistuni;

     2.  Raportul comisiunii încredințate eu eensurarea soco-
        telilor și proiectului de buget;

     3.  Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri noui;

     4.  Propunerea pentru întregirea comitetului Central;

     5.  Raportul comisiunii pentru examinarea propunerilor
        intrate în terminul reglementar;

     6.  Fixarea locului pentru ținerea adunării generale în
        anul 1928;

     ?. Dispoziții pentru verificarea procesului verbal al adu-
        nării generale.                                       '

După prânz, la orele 16:

        Ședința festivă a secțiilor șttințiflee-literare.

        Sibiiu, din ședința plenară a comitetului central al
   „Asoeiațiunii pentru literatura română și cultura poporului
   român .„Astra ținută în 13 Noemvrie 192?.

     Vasile Goldiș,                             Romul Simu,

        președinte.                                seeretar.

     Nr. 2751—1927.

Raportul general

   prezentat de comitetul central al „Asoeiațiunii pentru
   literatura română și cultura poporului român — Astra**
   asupra lucrărilor sale și a situației acestei insiitutiuni în
   anul 1926.

          Onorată adunare generală!

        Nu putem Jncepe raportul general din acest an, fără
   de a lua act, înainte de toate, cu adâncă durere, despre
   trecerea din oiafă a Președintelui nostru de onoare
   M. S. Regele Ferdinand I, care, din anul 1920
   până în ceasul din urmă al vieții Sale, a fost cea mai
   aleasă podoabă a societății noastre.

        Mort în 20 Iulie 1927, după o domnie din cele mai
   glorioase de 13 ani și după ce nici la moarte nu și-a
   uitat de „Astra* noastră culturală, înșiruindu-o între lega-
   tarii săi, — comitetul nostru central, profund îndurerat,
   a ținut în ziua mortii o ședință extraordinară, președintele
   societății noastre, dl Vasile Goldiș, a exprimat Familiei
   Regale, din prea durerosul prilej, profundele păreri de
   rău ale comitetului central. Dsa<a luat parte la înmor-
   mântare în București și Curtea de Argeș, iar pe casele
   Asoeiațiunii a fluturat flamură de doliu până după în-
   mormântare.

        Ca un scump omagiu, ce-i datorăm nemuritorului
   Rege, Asociațiunea i-a închinat un număr din revista
   „Transilvania*, și va administra cu pietate pe cât îi va
   fi posibil va și spori fundația de Lei 100,000*—, înte-
   meiată de Dânsul pentru ajutorarea fiilor de Moți la
   îmbrățișarea meseriilor.

        Asociațiunea recunoscătoare va păstra gloriosului
   Rege al României Ferdinand I, Președintelui său de
   onoare, Vecinică amintire.


i*

396 —


        După această prea dureroasă împărtășire, în con-
   formitate cu dispozițiile statutelor, avem onoare a pie-
   zenta darea noastră de seamă asupra lucrărilor săvâr-
   șite în anul 1926, precum și asupra situației Asociațiunii
   în acest restimp.

        E fapt îndeobște cunoscatși avem datoria a-1 re-
   cunoaște, că, în urma împrejurărilor de după răsboiu,
   radical schimbate, nu numai interesul pentru Asociațiune
   a început să scadă, ci peste tot, Ia noi și pretutindeni,
   idealismul de odinioară a început să lâncezească.

        Cu atât mai vârtos însă, noi, cari am rămas cre-
   dincioși idealului pe care-1 reprezintă Asoeiațiunea în
   viața neamului nostru, am simțit și simțim datoria de a
   ne încorda toate puterile spre a reînvia în sufletul acestui
   neam interesul pentru acest așezământ atât de scump
   înaintașilor noștri.

        In cadrele planului acestei lucrări se înșiră modifi-
   carea statutelor și regulamentelor, adaptate nouilor îm-
   prejurări după răsboiu, marile serbări dela București și
   serbările de comemorare ale eroului Avram lancu.

        In urma insistențelor noastre s’au obținut în anul
   1926 ajutoare bănești dela cea mai mare parte a ju-
   dețelor, dela o seamă de orașe și chiar și dela co-
   mune rurale. Anume: au contribuit 15 județe cu suma
   de Lei 717,500'— și 16 orașe cu suma de Lei 565,000’—.

        Tabloul județelor și orașelor, cari în anul 1926 au
   votat sume mai însemnate pentru propaganda culturală
   în despărțămintele de pe teritorul lor, — îl dăm în anexa
   de sub I.

        Văzând apoi, că ajutoarele acestea, deși acoper o
   parte mai mică a numeroaselor nevoi ale Asociațiunii,
   totuși, ele sunt neîndestulitoare pentru bunul mers al ace-
   steia, am făcut apel la Statul român, pe care îl credem
   dator a sprijini, chiar în interesul său, năzuințele noastre
   de a solidariza prin cultură națiunea română.

        Apelul nostru a și avut ascultare cuvenită și, pe lângă
   subvențiile primite dela alte Ministere, Ministerul Cul-
   telor și Artelor ni-a oferit un însemnat ajutor de Lei
   5.000.000.

— 38? —


        Ca să nu ni se facă imputarea de regionalism, am
   înființat un despărțământ la București, primind spre
   acest scop an ajutor de kei ^QO,OQO‘— tot dela Mini-
   sterul Cultelor și Artelor.

        Legea teatrelor dip 1926 a trecut controlul cinema*
   tografelor în resortul Ministrului de Culte și Arte. In
   baza acestei legi la începutul anului curent acel Minister
   a întocmit un regulament al cinematografelor, tn care
   se asigură mari avantajă societăților culturale și de
   binefacere din țară. De acest favor a beneficiat șt so-
   cietatea noastră în măsură considerabilă.

        Nu ne îndoim, că dl Al, L Lapedgtu, Ministru al
   Cultelor și Artelor și membru de onoare ai sqcietătii
   noastre, care în tot timpul cât a condus acest Minister,
   a fost nu se poate mai binevoitor și darnic fâțtț de Aso-
   ciațiune, va continua aplicarea regulamentului susindicat
   și va contribui astfel la însănătoșarea tot mai efectivă a
   situațiunei noastre materiale, curn și prin subvențiuni, de
   cari ne-a făcut părtași și în alt ciclu, când dsa a Stat Ia
   guvern.

        Căci foarte multe sunt de făcut.

        Vedem doară, că nici până azi multe din despărță-
   mintele central-județene nu au măcar un local ai lor și
   un secretar plătit.

        Vom arăta aici, pentru clarificarea situației, mijloa-
   cele de cari a dispus Asociațiunea după răsboiu și în ce
   raport au stat aceste mijloace cu problemele ce instituția
   noastră și-a propus să le realizeze.

        1.      Știm că: Asociațiunea a avut să organizeze și
   reorganizeze peste 100 de despărțăminte în părțile ar-
   delene, unele chiar și în vechiul Regat și Basarabia.

        2.      Să stăruie pentru înființarea de cercuri culturale
   în comune, pe cari să le înzestreze cu începuturi de
   biblioteci.

        3.      Jn legătură cu cercurile culturale să stăruie neîn-
   trerupt pentru ca în fiecare comună să se obțină, cu pri-
   lejul reformei agrare, teren pentru o Casă Națională, în
   care să se adune și să se cultive membrii Asociațiunii

— 398 —


   și întreaga populație a comunei fără deosebire de con-
  fesiune, de păreri politice etc. ■                           •

        4.       Altă grijă ce a avut instituția noastră, a fost să-și
  dea concursul la stârpirea analfabetismului: prin distri-
  buirea de cărți, prin cursuri și premii.

        5.       Ținerea de conferențe pentru intelectuali și pre-
  legeri pentru popor, împreunate cu șezători culturale.

        6.       Sporirea Bibliotecei centrale și a bibliotecilor din
  comune, a Muzeului central și a muzeelor din des-
  părțăminte.

        7.       Promovarea culturei prin organizarea secțiilor
  literare și științifice, prin scoaterea revistei „ Tran-
  silvania", a Bibliotecei populare, a Bibliotecei „Astra"
  și a unui calendar pentru popoț.

        8.      Aranjarea de expoziții.            ¹    ,

        9.       Chivernisirea Internatului de fete și a câtorva
  fundațiuni, întemeiate de oameni , generoși pentru sco-
  puri de cultură și binefacere.


        10.      Stăruința continuă, cu toate puterile și cu toate
  mijloacele, pentru nivelarea asperităților dintre fii nea-
  mului nostru, pentru solidarizarea tuturor și pentru
  progresul neamului nostru prin cultură.

        Pentru realizarea acestor importante probleme socie-
  tatea noastră a dispus după răsboiu de următoarele
  mijloace financiare:


In anul  1919 de Lei  265.867*98

           „   „   1920  „   „   428.692*60

           „   „   1921  „   „   856.308*16

           „   „   1922  „   „   650.123*75

           „   „   1923  „   „   683.493*83

           „   „   1924  „   „ 1.405.822*59

           „   „   1925  „   „  2.647.684*—

           „   „   1926  „   „ 3.116.311*22


  ¹ In fața acestei situații ne întrebăm cu tot dreptul:
  ce însemnează aceste mijloace financiare pentru ducerea
  la bun sfârșit a atâtor probleme de importanța celor
  mai sus înșirate?

— 399 —


      Ce însemnează ele, când s. e., pentru susținerea
unei singure școale primare sătești cu 8 puteri didactice,
cu 387 elevi, numărul locuitorilor din comună fiind
2240, s’a cheltuit îji an. școlar 1926/927, suma de
Lei 557,358*—                          .

      Și când bugetul învățământului primar al școalelor
de stat, dintr’un singur oraș mai mărișor, cu 22 puteri
didactice, 1057 elevi, a fost în anul școlar 1926/927,
de Lei 3.116,311*22.

      Va înțelege deci oricine că, pentru a fi putut și
mai ■ ales, pentru a putea stărui cu deplin succes în
viitor la îndeplinirea atâtor probleme importante în tot
cuprinsul Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramu-
reșului, — Asociațiunea are nevoie de sume neasemănat
mai considerabile decât acelea de cari a putut să dispună
până acum.

      Iată motivul prea puternic, pentru care toată grija
noastră și a tuturor celor cari, de fapt, poartă interes
acestei bătrâne Asociațiuni, patrimoniu sacru primit dela
înaintașii noștri, este de a găsi cu orișice preț soluția
fericită a celei mai grele probleme de actualitate a Aso-
ciațiunii : sporirea mijloacelor materiale la măsura
nevoilor de azi și de mâine și asigurarea acestor mij-
loace, fără a le lăsa în funcțiune de bunăvoința ori lipsa
ei de către guvernele. schimbătoare ale țării.

      Suntem cei dintâi cari recunoaștem zădărnicia multor
năzuinți pentru a îndruma, între împrejurările de azi,
neamul nostru spre idealul desăvârșirei sale fizice, morale
și intelectuale, spre a restabili din nou conștiința și
rezistența națională, din care va putea răsări iar minunata
solidaritate a sufletelor, care singură poate chezășui
siguranța și fericirea neamurilor.

      Dar cu noi împreună toți aceia, cari în zorul lor
de îndreptare se cred îndreptățiți a aduce învinuiri ASo-
ciațiunii, nu trebuie să uite, că în lipsa puterii reale
orice aVant spre desăvârșire cade neputincios în mizeria
obștească și că toți, cari doresc sincer ieșire din acest
impas, trebuie să recunoască adevărul, cu începutul

400


tuturor realizărilor trebuesc să fie găsirea mijloacelor
materiaje indispensabile oricărei realizări și să dea spri-
jinul lor sforțărilor noastre în acest scop.

        Nu trebuie însă a ne pierde nădejdea, când constatăm,
   că în anul 1923 Asociațiunea a cheltuit spre scopurile
   sale 683.000 Lei, iar în anul 1926, suma de 3.116'311 Lei
   și în bugetul anului 1928, se prevede la cheltuieli și
   venite dublul acestei sume, adecă mai mult de 6 mili-
   oane Lei.

        Cum arătasem și în raportul nostru din anul trecut,
   o înoire de mare importantă s’a produs în viața Aso-
   ciațiunii, prin faptul, că singuraticii membri ai comi-
   tetului central și-au asumat sarcina de a lua contact
   cât mai des cu despărțămintele și de a sistemiza acest
   contact, pentru ca în chipul acesta să se întețească acti-
   vitatea culturală în toate despărțămintele existente, să se
   organizeze despărțăminte și cercuri culturale acolo unde
   ele lipsesc și în modul acesta să se regenereze întreg
   organismul Asociațiunii.

        Anexat sub II prezentăm într’un tablou cu titlul
   Membrii comitetului central în propagandă, felul cum
   și-au distribuit d-nii membri ai comitetului munca în
   despărțăminte și ce lucrări au îndeplinit în această calitate,
   ca și cu privire la alte lucrări reclamate de progresul
   societății; s. e., ținerea de conferențe, scoaterea a o
   seamă de publicațiuni sub egida Asociațiunii, repre-
   zentarea acesteia la diferite ocazii etc.

        Avem nădejdea, că cu modul acesta de distribuire
   a muncei culturale între membrii comitetului central,
   Asociațiunea va adauge an de. an rezultate tot mai evi-
   dente la activul său și o eră nouă de progres se va
   evidenția pas de pas în mersul acestei instituții.

        Și acum trecem la aprecierea, în scurte cuvinte, a
   activității secțiunilor literare și științifice, rămânând ca o
   dare de sfeamă mai amănunțită să o facem la capitolul
   special, destinat pe seama acestora.

— 401 —


       Deja în anul 1924 secțiunile și-au modificat pe baze
  mai largi Regulamentul lor dinainte de răsboiu.

       Unele din secțiuni, primind și ceva ajutoare, au
  avut posibilitatea să desvolte o activitate mai însemnată.

       Vrednică de amintit este, în rândul prim, activitatea
  secțiunii medicale și biopolitice, care, primind dela
  Ministerul Sănătății un ajutor bănesc mai de seamă, a
  desvoltat o activitate din cele mai îmbucurătoare.

       Darea ei de seamă despre activitatea desvoltată în
  cursul anului 1926/927, este publicată în Nr. 7—8 al
  Buletinului eugenie și biopolitic pe lunile Iulie—August
  4927, redactat de Dl Dr. luliu Moldovan, vice-președintele
  acestei secțiuni, cu începere dela 1 Ianuarie 1927.

       Această activitate este dată mai pe larg, ca și acti-
  vitatea celorlalte secțiuni, în capitolul asupra secțiunilor
  și la anexe.

       Aici credem. că ajunge să spunem, că această
  secțiune a desvoltat o propagandă intensă în domeniul
  sănătății, publice în tot cuprinsul Ardealului prin publi-
  cațiuni și conferențe.

       A publicat 7 broșuri. A ținut un ciclu de 14 con-
  ferențe pentru intelectuali în Cluj și 120 conferențe în
  57 sate din județul Cluj.

       In centrele mari ale Ardealului a pus în funcție
  cercuri culturale dependente de ea, pe cari le-a înzestrat
  cu aparate de proiecție și diapozitive.

       A ținut conferențe științifice pentru medici și confe-
  rențe medicale pentru mar ele public: în Sibiiu, Brașov,
  Orade, Tg.-Mureș și Arad.

       Secțiunea a făcut o excursie în Basarabia, fiind
  învitată din partea Comisariatului „Astrei" pentru Basa-
  rabia, participând la inaugurarea „Astrei" basarabene și
  ținând conferențele în Chișinău și Orhei.

       In adunarea generală dela Zălau Secțiunea a înaintat
  propuneri concrete pentru reorganizarea Asoeiațiunii și
  a propqp înființarea a două secțiuni noui: secțiunea
  femenină și secțiunea pentru educația fizică, cari tot
  prin concursul secțiunii medicale și biopolitice, în cursul
  anului 1927, au ajuns în stadiul de a putea lua ființă,

I




— 402 —


  cea dintâi cu colaborarea efectivă a Uniunii femeilor
  române din țară, compusă din peste 100 societăți feme-
  nine afiliate, în frunte cu Dna Maria B. Baiulescu, prezi-
  denta ei, iar cea de a doua cu concursul dlui profesor
  Dr. Coriolan Tătaru.

       Constatăm cu bucurie, că și celelalte secțiuni au
  lucrat cu stăruință în cadrele Regulamentului ce și-au
  fixat: prin conferențe, publicațiuni, etc.

       Așa: secțiunea liter.-filologică are pregătite mai multe
  manuscrise de publicat; . deasemenea secț. istorică și
  cea de științe naturale; cea geografică și etnografică,
  ca și cea social economică au început a edita o biblo-
  tecă, a lor proprie; secția școlara, în lipsa președintelui
  ei (Dl Dr. Onisifor Ghibu), trimis ca comisar al „Astrei"
  în Basarabia, nu s’a putut întruni. Nu s’a putut întruni
  nici secția artistică și cea de științe juridice, iar cea
  tehnică s’a desființat.

       Sprijinite cu ajutoare bănești mai însemnate, toate
  secțiunile vor putea desvolta din an în an o activitate tot
  mai intensă și binefăcătoare. *

       In modul acesta vom avea satisfacția de a constata
  în viitor o emulație nobilă între secțiuni și o revărsare
  de bine și progres în urma activității lor.

«

       Aici e, credem, locul să spunem câteva cuvinte și
  despre secțiile din Basarabia și despre Adunarea ge-
  nerală a societății noastre, ce era să se țină la Chișinău.

       Se știe, că la chemarea I. P. S. Sale Arhiepiscopul
  Gurie al Basarabiei, membru onorar al societății noastre,
  și a entuziaștilor săi însoțitori, cari au participat anul
  trecut la adunarea generală dela Zălau, această adunare
  hotărîse cu mare însuflețire ca adunarea generală din
  acest an să se țină la Chișinău.

       Spre acest scop comitetul central luase dispoziții
  de timpuriu. A făcut un program după asemănarea ace-
  luia cu care ne-am prezentat în 1924 la București.

       Dar intervenind durerosul eveniment al morții M.
  Sale Regelui, acest plan a trebuit să cadă.

— 403 —


       Despre activitatea desvoltată de „ Astra “ basarabeană
  în anul 1926/27 relevăm o seamă de date, și anume:

       Din raportul d-lui Dr. Onisifor Ghibu, , comisarul
  general al „ Astrei “ pentru Basarabia, prezentat în adu-
  narea generală de constituire a Regionalei „Astra" ba-
  sarabeană, ținută în Chișinău la 23 Octomvrie 1927, —
  aici, pe scurt următoarele:

' O privire în trecutul „Astrei", înființată la 1861 în
  Transilvania, de către fruntașii vieții publice românești
  ai acelei epoci, „Astra" a servit decenii de-arândul ca
  un steag, care necontenit chema pe fiii neamului la de-
  șteptare, la solidaritate și la jertfă pentru binele neamului
  românesc. Decenii de-arândul, ea a servit ca unic altar,
  la care se închinau toți fiii aceluiaș popor. Cuvântul ei
  se restrângea într’o anumită formă, până în sufletul celui
  din urmă român din Transilvania. Adunările ei erau
  chiagul, care ținea la un loc, într’un bloc, pe care nimic
  nu-l putea clinti din loc, atât sufletul, cât și trupul româ-
  nismului de peste Carpați.

       „Astra" n’a fost o simplă asociație întâmplătoare de
  oameni dornici de a răspândi în masse largi cultura na-
  țională, — ea a fost o cetate de conservare, de întă-
  rire și de expansiune a tuturor forțelor naționale acu-
  mulate de veacuri în poporul nostru. De aceea nimic
  nu a putut-o înfrânge: nici viclenia austriacă, nici bruta-
  litatea ungurească, nici anarhia, care bântuie pretutindenea
  dela răsboiul mondial încoace. „Astra" a rămas până
  în clipa de față cea mai puternică și mai solidă orga-
  nizație culturală românească.

       Vorbește apoi despre încercările neizbutite în Ba-
  sarabia cu diferite societăți: „Societatea culturală mol-
  dovenească" dela 1905, căreia i-a urmat cea dela 1917,
  „Făclia", care i-a luat locul la 1918, „Cercul moldo-
  venesc" dela 1919—20, „Propășirea", „Pe drumuri
  noui" și „Ateneul dela Nistru", cari s’a terminat cu acelaș
  insucces ca și cele cari au precedat-o.

       N’au fost mai norocoase nici încercările societăților
  dela București de a-și creia în Basarabia ramificații:
  „Liga culturală", „Fundația Principele Carol" și „Casele
  Naționale".

     In Basarabia românească au înflorit până acum
numai societățile culturale minoritare: evreești și nemțește 3

     In astfel de împrejurări neprielnice a încercat și
„Astra* noastră, care a mers în Basarabia în urma stă’ ⁵


ruințelor repetate ale conducătorilor ei sufletești, luând
asupra sa o problemă și o răspundere din cele mai grele.

      Răzimată pe măreața ei tradiție de aproape șapte
decenii și pe organizarea ei temeinică în Transilvania,
„Astra" și-a luat asupra sa să încerce și în Basarabia
românească ceeace, în împrejurări vitrege, izbutise să
creeze în Transilvania ungurească' și să desvolte apoi în
Transilvania românească.

      Astăzi, după aproape un an și jumătate, ne găsim
în fața unui moment de importanță istorică, trebuind să
supunem unei cercetări critice, metodele și rezultatele
realizate în acest răstimp de încercări și să punem în
acelaș timp bazele unei organizări definitive a „Astrei*,
nu numai în Chișinău, ci tn întreaga provincie dintre
Prut și Nistru.

      Înainte de toate constată dl Dr. Ghibu, că „Astra"
a mers în Basarabia, nu ca o societate dornică să-și
"vadă întinsă organizația ei peste întreg cuprinsul țării,
ci a mers pe urma chemării ferbinți, adresată de mai
mulți fruntași ai Basarabiei, cu diferite ocaziuni. Ea nu a
mers în numele unei autorități, ci în numele dragostei
frățești și a solidarității naționale, care aici nu izbutise
încă să se închege în forme destul de puternice. „Astra"
a căutat dela început să refacă unitatea sufletească de-
strămată de un trecut vitreg și de un prezent prea îm-
bibat de politicianism, — ea a mers să adune la un loc
pe toți conducătorii și îndrumătorii vieții naționale, de
toate categoriile și să-i ajute ca, cu silinți unite, să așeze
cât mai curând pe baze solide viața acestei provincii.

      Consecventă acestui punct de plecare, în primul ei
an de activitate, „Astra" a făcut tot ce a fost cu putință
pentru angajarea, la o muncă sistematică a tuturor ener-
giilor intelectuale din orașele Basarabiei și, în special, din
Chișinău, în strânsă legătură cu ideea solidarității națio-
nale și a servirii multiplelor interese de viață ale acestei
provincii.

- 405 —


      In scurtul timp de un an de zile „Astra" a izbutit
să creieze secțiile ei științifice și literare în forme de-
stul de satisfăcătoare. In Berarabia toate cele 10 secții
au lucrat paralel și simultan în primul an, observând o
linie de conduită unitară, în sensul unei „Academii mi-
litante".

      Ele au ținut în primul an nu mai puțin de 8CT de
conferențe, desvoliate în mijlocul unui interes public,
care nu poate fi câtuș de puțin ignorat și au publicat
12 numere din „Biblioteca „Astrei" pentru intelectuali.

      „Astra" a publicat un mare calendar popular și
gazeta „Cuvântul Moldovenesc". A înființat, din dona-
țiunea I. Bibicescu dela Țurnu Severin, 8 biblioteci mari
și frumoase, în 8 localități din județele Orhei și Lăpușna,
avându-și fiecare dulapul ei solid și frumos și toate căr-
țile legate.

      „Astra" â ținut contact intim cu tinerimea univer-
sitară basarabeană dela București și dela Iași și a căutat
să îndrumeze pe absolvenții basarabeni ai universităților
românești, spre studii de specialitate în țările latine din
Apusul Europei. Primii tineri moldoveni au fost trimiși
în Franța și Italia de „Astra" (un medic la Paris și un
inginer agricol Ia Bergamo).

      In programul „Astrei" a intrat, pe cât s’a putut, și
grijă pentru românii de peste Nistru.

      „Astra" a inițiat un contact, prin conferențe și cu
minoritățile etnice ale Basarabiei (cu Polonezii și Ucrai-
nienil). - -                                     \

      După o activitate de un an și jumătate, ca comisar
general al „Astrei" pentru Basarabia, dl Dr. Onisifor
Ghibu, vede sosit momentul retragerii sale dela condu-
cere și a luării în mână a frânelor de către un comitet
definitiv, conform statutelor Asociației, comitet, care a
și fost ales în adunarea generală de constituire, la 23 Oc-
tomvrie 1927 și se compune din floarea fraților noștri
basarabeni. Tabloul acestui comitet îl dăm în anexa: III.

      Cu *acest prilej comitetul central al insiiluțiunii noa-
stre, recunoscând munca plină de devotament pusă de
dl Dr. O. Ghibu în serviciul culturei și solidarizării fra-

— 406 —


ților noștri din Basarabia, îi mulțumește, dimpreună și
tuturor colaboratorilor săi. și speră că în comitetul Re-
gionalei „Astra “ basarabeană au intrat tot atâția da-
meni de inimă, cari vor duce ițiai departe frumoasa
operă pornită de dl Ghibu.

•

        O frumoasă inițiativă în legătură cu instituțiunea noa-
   stră este și înființarea Regionalei Dobrogene și a des-
   părțământului Constanța al „Astrei", care a avut loc
   Joi în 5 Maiu 1927, la Cercul Militar din Constanța.

        La invitarea dlui General I. Vlădescu, a răspuns
   uri număr mare de fruntași ai" vieții culturale din Con-
   stanța, cari au înțeles cu toții să sprijine o inițiativă atât
   de lăudabilă.

        Dl General I. Vlădescu, fostul comandant al diviziei
   9-a și actualmente comandantul corpului de jandarmi din
   întreagă țara, a vorbit despre activitatea ce o desfășoară
   instituțiunea noastră în Ardeal și despre rezultatele la
   cari s’a ajuns aici, arătând că față de întunerecul, în
   care zace marea majoritate a satelor din Dobrogea și
   în special acelea din Cadrilațer, ar fi potrivit să se or-
   ganizeze și acolo o asemenea regională culturală.

        întreaga asistență a primit cu o vie satisfacție pro-
punerea dlui general I. Vlădescu și declarându-se con-
stituită Regionala „Astra-Dobrogeq“ sa procedat la ale- •
ₓ gerea comitetului de conducere.

        In unanimitate a fost proclamat președinte al Re-
   gionalei, dl General I. Vlădescu; că vicepreședinte dl
   Gh. Ch. Coriolan, directorul Liceului „Mircea Cel Bă-
   trân"; ca președinte al despărțământului Constanța â
   fost ales dl N. Papadad, consilier la Curtea de Apel din
   Constanța, iar ca președinte al orașului Constanța dl
   Bucur Constantinescu, avocat din localitate.

        Precum se știe societatea noastră și-a refăcut, în
   1924, conform nouilor împrejurări, statutele și regula-
   mentele: al comitetului central, al secțiunilor literare și
   științifice, al despărțămintelor și cercurilor culturale.

— 407 —


     Se credea, că în baza acestor, statute și regulamente
vom putea lucra multă vreme.

     S’ar? și putea lucra fără șă mai facem modificări,
cel puțin în litera statutelor» dacă nu și în aceea a regu-
lamentelor.

     Totuș, în dorința de mai bine,, în anul trecut s’au
prezentat noui proiecte de modificare. ,

     1,      Dl Petru Suciu,. dir. de liceu, președintele desp.
Turda și membru al comitetului central, a prezentat un:
Proiect pentru un program de muncă economică-cultu-
rală la sate, care a fost dat secțiunii social-economice
spre studiere, în 16 Septemvrie 1926, fără a mai ști
ceva de soartea Iui până la începutul lunei Noemvrie a. c.

     2.      Secția medicală și biopolitică a prezentat pentru
adunarea generală trecută: „Propuneri pentru reorgani-
zarea Astrei", cari au fost înaintate adunării dela Zălau
cu recomandare din partea comitetului central.

     Aceste propuneri au fost studiate și de o comisie
a adunării generale, la a cărei propunere, adunarea a
hotărît:

     „Asociațiunea să alcătuiască un program de muncă
bazat pe principiul biologic-național, având grijă ca în
acest program să se accentueze orientările sociologice,
care derivă din el, privitor la deșvoltarea individului,
familiei și poporului și, admițând că Secția femeilor și
Secția educației fizice sunt absolut necesare, — să
pregătească în timp de un an înființarea celor două
secții".                                  '

     3.      In ședința comitetului central din. 22 Decemvrie
1926, dl Dr. Gh. Preda, vice-președintele Asociațiunii,
arătând neajunsurile și greutățile cu cari are de luptat
societatea noastră, a făcut propuneri pentru înlăturarea
lor prin „sistematizarea activității Astrei" și prin „me-
todizarea propagandei culturale a acesteia".

     Acest proiect de reorganizare dl Dr. Preda I-a
expus, ciî asentimentul comitetului central, și ședinței
plenare a secțiilor din 16 Ianuarie 1926; iar curând
după aceea l-a și tipărit sub titlul: „Scurtă analiză a

408


împrejurărilor de astăzi, care poate da indicațiuni asupra <
activității culturale a Astrei“.                               1

      Față de acest proiect secțiile au luat atitudine con-
trară, ivindu-se astfel un diferend între ele și între dl |
Vice-președinte Dr. Preda.                                     J

      Cu acest diferend comitetul central a trebuit să se |
ocupe de repețite ori.                                         t

      Comitetul și comisia organizatoare a Asoeiațiunii
s’au ocupat de mai multeori cu însuși proiectul din
chestiune, fiind de părerea, că în o anumită formă s’ar
putea face încercare de punerea lui în practică.                -

      In ședința comitetului central, ținută la 29 August
1926 sub prezidenția d-lui președinte V. Goldiș, s’a ho- |
tărît ca chestiunea reorganizării Asoeiațiunii să se des- j
bată de nou, într’o ședință plenară, la care să ia parte 1
și președinții secțiilor, cari vor avea să-și arete părerea: j
cum trebuie să fie întrețesut principiul biopolitic în cadrele
proiectului de reorganizare a fiecăreia din ele.                1

      Asupra modului cum a fost tratată chestiunea reor-
ganizării Asoeiațiunii în comisia de organizare, în secții ;
și în comitetul central, prezentăm un raport amănunțit *
aparte, fără a-1 mai tipări, din cauză că Raportul general |
ar deveni prea voluminos.                                       |

      In ședința plenară a comitetului, ținută în 12 Noem- *
vrie a. c., s’a rezumat problema sus -indicată, hotărîn- 1
du-se: 1. Să se schimbe Art. 2 din Statutele Asoeiațiunii |
astfel, că în alineatul prim, fraza din urmă: „cari vor         1

putea contribui Ia prosperarea literaturii și culturii, atât |
spirituale, cât și economice a Românilor" să se suprime 1
și să se înlocuiască prin următoarele cuvinte: „cari vor |
putea contribui la prosperitatea fizică, morală și intelec- |
tuală a națiunii române". — 2. Crearea unei noui secții
femenine și a unei subsecții pentru educația fizică tot
cadrele secției medicale și biopolitice. — 3. Să se in-
stituie un secretar general literar, cu sediul în Cluj
pentru concordarea activității secțiunilor literare-științifice
și pentru redactarea revistei „Transilvania", care va să
apară și mai departe în Sibiiu, — 4. Să fie delegat de

— 409 —


către președinte un membru, potrivit ca președinte per-
manent al secțiilor literare-știintifice, ale cărui atribuțiuni
se vor stabili de comitetul central, de comun acord cu
secțiile. — 5. Crearea unei organizatiuni în cadrele
despărfămintelor, cu bază de educare fizică și morală,
la sate și începerea urgentă a acestei organizări cu titlu
de experiență și demonstrațiune în județele Cluj, Sibiiu
și Brașov. — 6. Se acordă secțiilor unite dreptul de
a-și delega un reprezentat în fiecare comitet de des-
părțământ, ca membru agent de legătură. Acești agenți
de legătură vor primi instrucțiuni cari vor fi comunicate
prealabil comitetului central.

     I. Despărțămintele. Ziceam în raportul nostru din
anul trecut, la capitolul despre despărțăminte, că, pen-
truca munca despărțămintelor să se poată face în con-
dițiuni cât mai prielnice diferitelor împrejurări, în statu-
tele și regulamentele modificate se creiază norme, cari,
punându-se în practică, se vor putea obține rezultate din
cele mai îmbucurătoare; prin intensificarea activității des-
părțămintelor, în general, prin trezirea la viață a des-
părțămintelor neactive și prin înființarea de despărță-
minte noui în toate părțile.

     Când accentuasem această împrejurare, am înțeles,
și, cu noi a putut înțelege oricine, că comitetul central
s’a gândit să creieze organe intermediare între centru
și despărțămintele de plasă, anume: despărțămintele
centrale județene, cari nu numai să fie un organ de
legătură între comitetul central și despărțămintele de plasă,
dar, mai ales, să colaboreze cu ele, ducând spirit nou
în toate despărțămintele din cuprinsul județului.

     Comitetul central nici nu s’a înșelat, făcând acest
aranjament.

     Dovadă ne sunt cele câteva despărțăminte centrale
județene, cari, conformându-se dispozițiilor din statute și
regulamente, au pus în practică principiul de a servi
de orgafie intermediare între centru și despărțămintele
de plasă, între cari numim în locul prim despărțămintele:
Brașov, Sibiiu și Cluj.


2

— 410 —


       Aceste despărțăminte cu desinteresații lor președinți
  și cu zeloșii lor colaboratori: membri din comitetul des-
  părțământului, secretari, cassieri, bibliotecari etc., au do-
  vedit îndeajuns că prin intervenția despărțămintelor cen-
  trale județene, unde se găsesc elementele de cele mai
  multe de valoare culturală, se pot obține cele mai bune
  rezultate în tot cuprinsul județului.

       Să vedem mai întâiu ce a putut realiza dl Axente
  Baneiu, președintele desp. central județean Brașov cu
  colaboratorii săi.

       De unde cu un an în urmă lipsia organizația și
  lipseau mijloacele, iar rezultatele propagandei culturale
  în cadrele Asociațiunii erau cu totul neînsemnate, la sfâr-
  șitul anului 1926 s’au putut constata rezultate din cele
  mai strălucite.

       Să cetească oricine raportul desp. Brașov, pe care-1 '
  publicăm în întregime (în capitolul „Activitatea despăr-
  țămintelor în cursul anului 1926“). Este un raport, care,
  și ca formă, dar, lucrând intensiv în toate direcțiile, și
  ca fond, poate servi ca model de felul cum trebuie să
  lucreze și să se prezinte toate despărțămintele Asociațiunii.

       Pentru a înlesni tuturora înțelesul importanței ce
  prezintă lucrările arătate în numitul raport, relevăm și la
  acest loc câteva date.

       Comitetul desp. central județean Brașov a ținut în
  cursul anului 1926: 17 ședințe pentru consfătuirile ne-
  cesare la îndeplinirea lucrărilor de organizare și propa-
  gandă. A reorganizat 9 despărțăminte și a înființat 6
  cercuri culturale, înzestrându-le cu biblioteci poporale și
  cu registrele necesare și ținând viu contactul între des-
  părțământul central județean și despărțămintele deplasă.
  A făcut 49 abonamente la rev. „Transilvania*. A orga-
  nizat Biblioteca desp., care constă din 1761 opuri, așe-
  zate într’un dulap de stejar. A creiat un început de Muzeu
  al despărțământului. In centrul desp. (Brașov) Extensi-
  unea universitară a ținut 10 conferențe. Conferențiarii
  desp. au ținut 11 conferențe la sate. Desp. a ținui un
  frumos festival la 1 Decemvrie 1926. Ziua de 1 Dec.
  s’a serbat și în celelalte comune din județ. S’au câștigat

— 411


  ajutoare: a) dela orașul Brașov Lei 250,000'—, b) dela
  județ Lei 50,000'—, c) dela 30 comune din județ Lei
  69,696'—, dela alte 8 comune 31,000*—, d) dela pri-
  măria orașului Brașov s’au obținut 2 st. de lemne pentru
  încălzirea biroului.

     Din aceste ajutoare s’a dat la 6 despărțăminte de
plasă din județ suma de Lei 23,296’90.

     Un fapt de deosebită importanță, săvârșit de acest
despărțământ este închirierea pe 10 ani a Teatrului Na-
tional și cinematografului Apollo.

     Profitul net dela cinema și teatru a fost de Lei
228,246'30.

     In cursul anului s’a realizat un venit curat de
Lei 299,434'13, care adaus la capitalul inițial de Lei
33,395'60 dă suma de Lei 552,829’75, avere curată, cu
care desp. și-a început activitatea în an. 1927.

     Bugetul anului 1927 se cifrează cu Lei 1.160,000’—
la venite și toi atâta la cheltuieli, prevăzându-se, între
altele, un fond de rezervă de Lei lOOJJOO’—.

     Ca în toți anii în cari desp. Sibiiu a fost sub con-
ducerea dlui Dr. Gh. 'Preda, acum sub aceea a dlui
Silviu Țeposu, acest desp. a excelat și excelează prin
o activitate din cele mai intense. Dovadă sunt cele 210
conferențe, 4 festivaluri, 24 producțiuni teatrale și 21
șezători culturale, cari au avut loc în intervalul de timp
asupra căruia facem această dare de seamă, Ia cari, ca
să mai amintim numai o lăture a propagandei culturale,
se adaugă cele 10 buletine publicate în 11,000 ex. și
distribuite gratuit, nu numai în comunele din județul
Sibiiului, ci pretutindeni în țară, fiind căutate unele din
ele ca pâinea cea bună. A

     Activitate vrednică de remarcat au desvoltat și desp.
Blaj, Cluj, Sălaj, Târgu-Mureș ș. a.

     Despărțămintele Asociațiunii, după activitatea ce au
desvoltat în anul din urmă, și după alte criterii, se pre-
zintă astfel:

     I.      Următoarele 51 cu o activitate frumoasă și rod-
nică: Alba, Arad, Bihor (Orade), Brașov cu desp. de
plasă Săcele și Zârnești, Cluj cu desp. de plasă Almaș,


2*

— 412 —


Câmpia și Huedin, Hunedoara (cu sediul Deva) și desp.
de plasă Făgărăș, Hunedoara și Jiu, Murăș cu desp. de
plasă Râciu și Reghin, desp. de plasă Năsăud, Sălaj,
Mănăștur (jud. Satu-mare), Sibiiu cu desp. de plasă Avrig,
Nocrich și Săliște, Someș, Mediaș (jud. Târnava-mare),
Târnava-mică (Blaj) cu desp. Dumbrăveni, Treiscaune,
Turda și Tighina (Basarabia).

       II.     In rândul al doilea, în ce privește activitatea
   desvoltată, numărăm următoarele 20 despărțăminte: Hăl-
   magiu (jud. Arad), Viștea (jud. Făgăraș), Brad, Dobra,
   Orăștie (jud. Hunedoara), Năsăud (cu sediul Bistrița),
   Odorheiu (jud. Odorheiu), Cărei și Tășnad (jud. Sălaj),
   Satu-mare și Arded (jud. Satu-mare), Mercurea (jud. Si-
   biiu), Gârbou și Gherla (jud. Someș), Târnava-mare (Si-
   ghișoara jud. Târnava-mare), Lipova (jud. Timiș-Torontal),
   Covasna (jud. Treiscaune), Ludoș și Sălciua (jud. Turda)
   și Cetatea-albă (Basarabia).

       III.     18 despărțăminte reorganizate în 7926 și 1927,
   cari, nu ne îndoim, vor desvolta activitate în viitor, anume:
   Abrud, Ocna-Mureș și Teiuș (jud. Alba), Ținea (jud.
   Bihor), Bran și Râșnov (jud. Brașov), Bând, Gurghiu și
   Râciu (jud. Mureș), Crasna, Jibou (jud. Sălaj), Nocrich
   (jud. Sibiiu), Beclean (jud. Someș), Agnita (jud. Târ-
   nava-mare), Ciacova și Lipova (jud. Timiș-Torontal), Câm-
   peni, Câmpia Turzii (jud. Turda).

       IV.      50 despărțăminte înființate în 1926 și 1927,
   dela cari, în urma premenirei făcute în conducerea lor,
   deasemenea, se așteaptă activitate în viitor, anume:.
   Ighiu și Zlatna (jud. Alba), Radna și Săvârșin (jud. Arad),
   Buzău, Codlea, Feldioara, Hărman, Tărlungeni și Telîu
   (jud. Brașov), Ghelar, Pui, Sarmiseghetuza și Simeria
   (jud. Hunedoara), Toplița (jud. Mureș), Odorheiu și Cri-
   stur (jud. Odorheiu), Supurul de jos și Valea Iui Mihai
   (jud. Sălaj), Oașiu și Ugocea (jud. Satu-mare), Avrig și
   Ocna-Sibiului (jud. Sibiiu), Hendorf și Șeica-mare (jud.
   Târnava-mare), Bachnea și Iernut (jud. Târnava-mică),
   Covasna și Tg.-Săcuiesc (jud. Treiscaune) și București.

       V.      Despărțăminte vechi, în număr de 45, dela cari
   nu s’a primit raport despre activitatea desvoltată deși

— 413 —


  unele, după cum aflăm, au fost reorganizate: Aiud, Sebeș
  și Vințul de jos (jud. Alba), Ineu, Sebeș și Șiria (jud.
  Arad), Beiuș, Beliu, Ceica, Harghita, Salonta, Tileagd
  (jud. Bihor); Mociu (jud. Cluj), Caraș (reorganizat), Bocșa,
  Bozoviciu, Moldova-nouă (reorganizat) (jud. Caraș), Ciuc,
  Cincu, Șercaia (jud. Făgăraș), Baia de Criș, Geoagiu,
  Hațeg (reorganizat), Ilia (jud. Hunedoara), Maramureș
  (reorganizat), Iza, Vișeu (jud. Maramureș), Teaca (jud.
  Mureș), Băsești, Șimleul-Silvaniei, (jud. Sălaj), Baia-mare,
  Chioar, Seini (jud. Satu-mare), Caransebeș, Orșova, Se-
  verin (reorganizat provizor), Teregova (jud. Severin),
  Ileanda, T.-Lăpușului (jud. Someș), Rupeni, fost Cohalm
  (jud. Târnava-mare), Târna va-Sânmărtin, (D.-Sânmărtin,
  (jud. Târnava-mică),Buziaș, Sân-Nicolaul-mare (jud. Timiș-
  Torontal), lara, Ludoș (jud. Turda).

     Conformându-ne nouilor dispoziții ale statutelor și re-
gulamentelor, nu mai înșirăm despărțămintele după al-
fabet, cum am făcut până acum, amestecându-Ie pe cele
dintr’un județ cu cele dintr’alte județe. Ci, pentru a evi-
denția cât mai bine situația despărțămintelor noastre pe
județe, am compus tabloul, pe care-l anexăm sub IV.

     In acest tablou începem cu județul Alba, continuăm
cu județul Arad, Bihor etc., terminând cu județul Turda.
La fiecare desp. central județean, cum sunt și cele trei
despărțăminte numite acum, înșirăm, iarăș după alfabet,
despărțămintele de pe teritorul fiecărui județ, arătând
cari sunt despărțămintele de plasă, organizate de mai
înainte, apoi desp. reorganizate în anii 1926 și 1927, >
după cari urmează despărțămintele înființate în anii 1926
.și 1927, apoi desp. vechi, nereorganizate în timpul din
urmă și dela cari, în cea mai mare parte, nu ne-au sosit
aici rapoarte asupra activității lor în anul 1926, iar, în
sfârșit, arătăm plasele lipsite de despărțăminte și în cari
avem să înființăm, în fiecare, cel puțin câte un despăr-
țământ.

     Constatăm deci, în baza acestui tablou, că avem în
părțile ardelene, bănățene, crișene și maramureșene:
23 desp. centrale județene, 39 desp. de plasă, organi-

— «4 —


 zate de mai înainte, 18 desp, reorganizate în anii 1926
 și 1927, 30 desp. înființate în anii 1926 și 1927, 29 desp. J
 vechi, nereorganizate în timpul din urmă și mai sunt 51      ’

 de plase în cari până acum nu avem desp. organizate ?
 și cari aparfin altor despărțăminte foarte extinse, cari
 însă nu răzbesc să desfășoare o activitate mai pronun-
 țată în zecile de comune ce le aparțin.                      1

      Sunt, ce e drept, județe, în cari fiecare plasă își
 are despărțământul, ca s. e. jud. Alba, Brașov, Făgăraș,
 Hunedoara, Sibiiu, Târnava-mare și Turda, iar în cele-
 lalte județe, mai ales în județele: Arad, Bihor, Caraș,
 Giuc, Cluj, Mureș, Năsăud, Odorheiu, Severin, Timiș-
 Torontal și Treiscaune, vor trebui să se facă sforțări mari
 pentru ca în fiecare plasă să se înființeze câte un des-
 părțământ.

      De aici înainte cu atât mai mult organizarea des-
 părțămintelor în despărțământul central județean Brașov
 va trebui să fie un exemplu despre modul cum să se
 procedeze pretutindeni Ia organizarea despărțămintelor.

      Aici orașul Brașov, singur, formează despărțământul
 central județean și afară de el mai sunt în județ 10 des-
 părțăminte, compuse din câte 3, 4, 5 și 6 comune;
 numai desp. Bran constă din 10 comune.

      Cu o astfel de organizare este foarte mult ușurată
 munca conducătorilor și rezultatul propagandei culturale
 în fot cazul are să fie mai intens și mai mulțumitor.

      Numărul total al despărțămintelor înființate în păr-
„ țile ardelene, desp. vechi și noui (reorganizate și nereor-
ganizate) este de 158. Dacă mai adăugăm: 2 desp. în
părțile Moldovei (Ciahlău și Panciu), 5 în Basarabia (Ce;
tatea albă, Ismail, Matei Basarab, Tighina-oraș și județ,
— Tighina — Bat. de vânători), 1 desp. București, care
și-a început activitatea la sate și cele 4 despărțăminte
din Jugoslavia (Becicherecul-mare, Biserica albă, Pan-
ciova și Vârșeț), cu cari mai ținem contact numai prin
trimiterea de cărți pe seama foștilor membri de acolo,
de toate 12, — avem în total 150 despărțăminte față
de 118 în anul trecut, adecă cu 32 mai multe.

— 415 —


      Alte schimbări în ce privește organizarea, resp. aron-
darea despărțămintelor din anul trecut sunt următoarele^
cauzate de noua împărțire administrativă: Desp. Abrud-
Câmpeni s’a desfăcut în două despărțăminte, anume:
desp. Abrud și, deosebit, desp. Câmpeni; Vințul de sus
a. luat numirea de: Câmpia Turzii, iar desp. Urmeniș
din fostul jud. Cojocna s’a desființat.

      Și acum, înainte de a încheia acest capitol al ra-
portului nostru, credem că este necesar să dăm o orien-
tare, cum am dat și în anul trecut, asupra îndatoririlor,
de altfel, fixate și în statute și regulamente.

      Precum am mai accentuat în acest raport, despăr-
țămintele centrale județene sunt organe intermediare
între centru și despărțămintele de plasă. Prin mijlocirea
acestor despărțăminte avem nădejde să punem în func-
țiune toate despărțămintele existente și să creiăm des-
părțăminte noui și acolo unde până acum ele lipsesc;
iar prin colaborarea lor cu despărțămintele de plasă va
trebui neapărat, să se introducă pretutindeni un spirit
nou în viața Asociațiunii.-

      Așa cum, mai ales desp; Brașov, Sibiiu, Cluj, Mureș,
Blaj ș. a. și-au înțeles misiunea asupra căreia insistăm
aici, vor trebui să și-o înțeleagă toate desp. centrale
județene. Le și rugăm pe toate și la acest loc, să ia
contact, cât mai adeseori, cu desp. de plasă existente
și să chibzuiască împreună cu ele asupra felului de nouă
organizare, arondând despărțăminte dintr’un număr cât
mai potrivit de comune, ca s. e. la Brașov; mai departe
trimițând reprezentanți la adunările desp. de plasă și în-
grijind de conferențiari cu acest prilej. De altă parte
dând prilej și despărțămintelor de plasă să fie toate re-
prezentate, atât la ședința plenară, ce țin desp. centrale
județene înainte de adunarea lor generală, cât și la această
adunare, pentru ca să ia exemplu-de felul cum se lu-
crează la centru și astfel să se producă o nobilă emu- \
lație între ele.

      Estg de sine înțeles, că desp. centrale județene vor
trebui să fie cele mai bine organizate și active dintre
toate despărțămintele din județ.

— 416 —


       Ele vor trebui să îngrijească, în sfârșit, nu numai
de compunerea unui plan unitar de acțiune, în confor-
i mitate cu împrejurările locale, pentru toate despărță-
mintele din județ, dar în locul prim să îngrijească și de
mijloacele financiare, trebuincioase propagandei și de
distribuirea lor, cum și de alte mijloace, fără de cari
. nu se poate face o propagandă culturală efectivă, cum
sunt schiopticoanele și diapozitivele, eventual cinemato-
graful și filmele etc.

*

       II.      Cercurile culturale (agenturile) și bibliote-
  cile poporale ale Asociațiunii. Tendința din partea
  Asociațiunii prin organizarea de despărțăminte în toate
  județele și plasele a fost întotdeauna ca prin ele să
  ajungă a-și avea organele sale în scopul organizării și
  conducerii cercurilor culturale, în toate satele și orașele.
  Pentrucă toată activitatea instituțiunii noastre către sate
  și orașe se îndreaptă.

       Chiar și prin crearea de despărțăminte centrale ju-
  dețene, întâmplată în cei doi ani din urmă, nu s’a avut
  altceva în vedere, decât un mai bun aranjament pentru
  a pătrunde cu înlesnire în nucleele, cari sunt satele și
  orașele noastre și în acestea să organizăm viața prin în-
  ființarea unui cerc cultural, a unei case naționale și a
  unei biblioteci, cum și prin conferențe, șezători cultu-
  rale ș. a.

       Și această lucrare o pornisem cu aproape 3 decenii
  în urmă, când Asociațiunea începuse a tipări Biblioteca
  sa poporală și a dărui din ea în mod sistematic înce-
  puturi de biblioteci, mai ales, în sate.

       Și aici ținem să amintim, și de astădată, că în cursul
timpului, și în deosebi în ultimele 3 decenii, Asociațiunea
a distribuit în satele și orașele noastre, chiar și în ve-
chiul Regat și Basarabia, 5149 începuturi de biblioteci,
/ dintre cari în anul 1926 în total 190. Și a împărțit aceste
începuturi de biblioteci nu numai cercurilor sale culturale,
ci și bibliotecilor școlare și parohiale, bibliotecilor dife-
ritelor companii din unele» regimente, bibliotecilor unor
societăți culturale, ale spitalelor, orfelinatelor, închiso-
rilor etc.

— 41? —


      Numărul cercurilor culturale, reorganizate, asupra
cărora ni s’a înaintai raport în acest an, este de 608 și
tot atâta este și numărul bibliotecilor noastre poporale
reorganizate.

      Rămâne acum ca toate bibliotecile înființate de Aso-
ciațiune în cursul timpului să se reorganizeze și să se
sporească an de an, nu numai cu cărțile dăruite de
această societate, ci și cu cărți cumpărate de cercul
cultural și dăruite, la cerere, și din alte părți.

      Aici atragem atențiunea tuturor la înlesnirile făcute
de către desp. central județean Brașov cercurilor sale
culturale, prin cataloagele dăruite, gata, deodată cu fru-
moasele colecțiuni de cărți, puse la dispoziția lor.

      Este un început vrednic de laudă, așa, cum se fă-
cuse, cu un an în urmă și din partea desp. Cluj.

      Ș* acum încă un cuvânt de încheiere, la acest ca-
pitol. Bibliotecile nu au să rămână un capital mort. Ar
păcat!

      De aceea bibliotecarul cercului cultural, încredințat
cu exploatarea acestei comori, trebuie să fie neîntrerupt
preocupat de această misiune importantă, îngrijind ca
cărțile să fie cetite și numărul lor să sporească an de
an, deodată cu numărul cetitorilor.

      III.     Casele Naționale. In anul 1926 comitetul cen-
tral s’a adresat ven. consistoare ale bisericilor noastre
din părțile ardelene cu rugarea să pună la dispoziția
Asociațiunii fostele edificii ale școalelor confesionale, în
scopul de a Ii se da destinația de Case Naționale, în
serviciul propagandei culturale.

      Răspunsul de pretutindeni a fost, că edificiile res-
pective parte le folosește acum Statul pentru scopul în-
vățământului ; iar unde nu e cazul, edificiile se întrebuin-
țează ca locuințe pentru preoți sau pentru alte trebuințe
ale bisericei.

      In acest scop ne-am adresat și unor ministere, pre-
fecturilor de județe și unor primării orășenești. Pretutin-
deni am Jost refuzați. Din multe locuri nici nu ni s’a
dat măcar un răspuns.

— 418 —                              1


         Astfel bibliotecile noastre poporale sunt și acum
    adăpostite, cu prea puține excepții, în casa altora: la
    școli, parochii, la câte o casină etc.

         Nici chiar despărțămintele noastre central-județene
    nu-și au localul propriu, ci numai închiriat.

         Suntem deci tot la primul pas pentru realizarea
    problemei Caselor Naționale culturale: câștigarea tere-
    nului necesar pentru acest scop în satele și orașele
    noastre.

         Pentru ajungerea acestui scop comitetul central a
    stăruit și în anul 1926 cu toată energia pentru obținerea
    acestui teren, cu ocazia reformei agrare pentru expro-
    priere și împroprietărire în părțile ardelene. In urma
    acestor stăruinți Ministerul Agriculturii și Domeniilor (co-
    mitetul agrar) a dat un nou ordin, prin care Gonsilie-
    ratele agricole au fost solicitate să ne pună la dispoziție
    teren potrivit pentru această instituție, în toate comunele.

         In urma acestui ordin și a stăruințelor noastre con-
    tinue aproape toate Consilieratele agricole ni-au asigurat
    -— unele mai multe, altele mai puține—- terenuri pentru
    Case Naționale, arendându-le și depunând sumele de
    arendă la Administrația financiară din județul respectiv,
    iar recepisa de plată la cassa Asociațiunii.

         Din tabloul de sub anexa VI, se vede situația gene-
    rală a terenurilor respective, Ia data de 31 August 1927.

         Afară de Casa Națională din Sibiiu și cele din
    Țebea, Turda, Vidra și Vereșmort, Asociațiunea a- ajuns
    în posesiunea unei astfel de case în comuna Milova
    din județul Arad.

         Această casă nouă ni s’a oferit de către dl Martin
    Mairovitz din Arad, întru memoria neuitatului său părinte .
    Maurițiu, pentru ca ea să servească locuitorilor din numita
    comună drept Casă Națională culturală.

         Lucrările pentru transcrierea Casei pe numele insti-
    tuțiunii noastre le-a făcut, în mod gratuit, dl Dr. Emil
    Veliciu, advocat în Arad; iar alte piedeci, ce au mai
    stat în calea acestei transcrieri, le-a înlăturat, iarăș gra-
    tuit și cu o bunăvoință din cele mai rari, dl Dr. Vasile

— 410 —


  Avrame seu, advocat-șef al Serviciului Contencios Re-
  gional Arad, căruia i s’au adus, ca și dlui Dr. Veliciu,
  mulțumiri din partea comitetului central.

       In legătură cu această Casă Națională s’a înființat
  și un cerc cultural pentru comuna Milova, la conducere
  cu dl preot D. Canea, ca președinte.

       Această Casă Naționalăs’ainaugurat în 25 Sept. 1926.
  Ea are o cameră mare, ce servește ca sală de lectură
  și pentru conferențe, provăzută cu mobiliar. Are un dulap
  cu peste 500 volume cărți de cetit. Au scos cărți 371
  de cetitori. S’au abonat 7 foi. întrunirile se fac în Du-
  mineci și serbători. S’au ținut 3 șezători culturale și o
  reprezentație de teatru.

       Consiliul comunal a votat Lei 2000'— ca răscum-
  părare de taxă pentru locuitorii comunei.

       Ca înoire vrednică de a fi amintită cu laudă este
  înființarea Casei\culturale „Astra" din Șimleul Silvaniei.

       Dl Dr. Alexandru Aciu, senator, președintele desp.
  Șimleu și directorul instit. de credit și economii „Sil-
  vania" în dorința de a solidariza prin cultură întreagă
  populația românească din orașul Șimleu a înființat Casa
  culturală „Astra" în acel oraș.

       Regulamentul intern pentru această casa culturală
  și în general modul cum s’a proiectat concentrarea tu-
  turor societăților culturale din Șimleu în cadrul Casei cul-
  turale „Astra", sunt un exemplu mult grăitor pentru
  toate băncile românești asupra modului de a concentra
  societățile culturale dela sediul lor în scopul solidarizării
  acțiunii culturale și naționale.

       Pentru importanța acestei înoiri folositoare dela
  Șimleu (ceva asemănător a înjghebat și banca „Sebe-
  șana" din Sebeșul-săsesc dăm în anexa VII. Regulamentul
  intern din chestiune.

«

       IV.       Cursurile de analfabeți. In anul 1926/27 au
  intrat 90 de cereri pentru abecedare și anume dela
  școli prftnare de Stat, dela preoți, dela armată etc. — și
  s’au trimis gratuit 3138 exempl. de abecedare, parte
  din abecedarul de I. Ciorănescu, parte din cel de I. Bota.

—’ 420 —


      In urma avizului nostru Nr. 2192 din 1926 au fost ■
premiați cu sume de câte Lei 2000’— următorii învăță-
tori: 1. loan Giurgiu, înv. Sibiiu (jud. Sibiiu), 2. Ștefan
Tătarii, înv. Ghirișiu (jud. Cluj), 3. Ștefan Mureșan, înv.
Vecerd (jud. Târnava-mare), 4. loan Bonta, înv. Gdn-
țaga (jud. Hunedoara), 5. loan Georgescu, înv. dir.,
<5. Ilie Slavu, înv., 7. Victoria Helgiu, înv., toți trei din
Vurpăr (jud. Sibiiu) și 8. Vasile Stănilă, înv, dir. Gușterița
(jud. Sibiiu). Afară de acestea s’au dat premii de câte
2000’—Lei următorilor domni instructori din Regiunea
Dobrogea: 1. Preot Popescu Paraschivi, 2. Barbu Geor-
gescu, Ghizdărești, 3. Const. Țifrea, Dulgheru, 4. Hara-
lambie Ghergis, Oltina, 5. Ștefan Minciu, Oltina, 6.
Vasile Mihăilă, Calfachivi, 7. Eleonora Vasilescu, Asarlâc,
8. Gheorghe Șerbănescu, Facria și 9. Dumitru Dumitru,
Cobadin.

      Din desp. Cetatea-albă (Basarabia) au fost premiați
dnii: Lascar Teodorescu, Caplani; 2. Simeon Șcerbina,
Gura-Roșie; 3. Vasile Sârbu, Răscăieți și Trofin Bai-
leanu, Moldova.

      Numărul analfabeților, cari au terminat școala cu
succes este de 820.

      In an. școl. 1925/6 au fost premiați 11 învățători,
cari au instruit cu succes 474 analfabeți.

      V.        Directorul artistic a trebuit și în anul acesta
să se mărginească mai mult la lucrări de birou, execu-
tând o mare parte din corespondența cu despărțămintele,
autorități, particulari, etc., făcând referade, în diferite che-
stiuni, pentru ședințele comitetului central, ținând evi-
dența cursurilor de analfabeți, înlocuind, în absență, pe
dl secretar administrativ, pregătind o bună parte a rapor-
tului general despre activitatea despărțămintelor, etc.

      In afară de orele de birou dl director artistic a ținut
cursul de dicțiune la școala normală „Andreiu Șaguna",
a cărei elevi și-au dat concursul la diferite ocaziuni și
festivaluri, organizate de către „Asociațiune", a ținut în
Febr. 1926 două conferențe despre dicțiune Ia liceul de

— 421 —


băieți din Dumbrăveni, iar „Reuniunii de muzică Gh.
Dima“ dsa i-a dat ajutor la reprezentata operei „De-ași
fi rege", dând îndrumările necesare ref. la partea dra-
matică și tehnică, contribuind astfel, ca director de scenă»
la frumosul succes, obținut de Reuniune.

     VI.      Conferențiarul propagandist. In timpul dela
30 Ianuarie până la 15 Aprilie 1926, conferențiarul pro-
pagandist a făcut un turneu, împărțit în patru ture, cer-
cetând 22 despărțăminte centrale județene și luând con-
tact cu factorii conducători ale acestora, în unele centre
și cu membrii comitetului despărțămintelor și cu alți
factori de seamă ai vieții noastre publice. In consfătuirile
avute s’au tratat diferite probleme mai importante ale
„Astrei", pentru a cunoaște experiențele, părerile și
dorințele- tuturor și mai ales ale președinților de despăr-
țăminte centrale județene, în vederea nouilor îndrumări»
cari urmează să se dea, referitor la activitatea din viitor
a Asociațiunii. Părerile, dorințele, experiențele conducă-
torilor de despărțăminte, apoi constatările făcute, expe-
riențele câștigate de cohferențiarul-propagandist din con-
tactul cu factorii competenți, la fața locului, în firul
discutării diferitelor probleme și a modului celui mai
potrivit pentru soluționarea lor, precum și situația de
fapt a despărțămintelor cercetate în acest turneu, au fost
arătate într’un raport general și altul special, amândouă,
amănunțite, înaintate comitetului central.

     In județul Alba a stăruit pentru reorganizarea tuturor
despărțămintelor și pentru înființarea nouilor desp. Zlatna
și Ighiu.

     In jud. Arad a pregătit terenul pentru organizarea
de noui despărțăminte, în Pecica, Radna și Săvârșiri.
A condus adunarea, ținută Ia 26 Dec^ 1926, în care s’a
organizat desp. Săvârșim

     In jud. Turda a pregătit terenul și a condus orga-
nizarea desp. Câmpia-Turdei; deasemenea a pregătit
terenul pentru înființarea desp. Câmpeni.

     Cu ocazia adunării generale dela Zălau o. ținut
poporului în piața orașului o cuvântare despre însemnă-
tatea și activitatea „Asociațiunii".

        1

— W —                             1

       Conferențiarul a săvârșit și diferite lucrări de birou,
  ocupându-se îndeosebi cu rezolvirea chestiunilor privitor
  la Casele Naționale ale „Astrei", la terenul necesar pe
  seama acestora, la câștigarea acestui teren în baza dis-
  pozițiilor Legii pentru reforma agrară și la administrarea
  terenurilor obținute în baza ordinelor Ministerului Agri-
  culturii, adresate Con'silieratelor Agricole din Transilvania.

       Comunicăm, în sfârșit, că conferențiarul nostru a
  îndeplinit în cursul an. 1926 și câteva misiuni speciale,
  în chestii de fundațiuni etc.

       VII.      Contactul cu despărțămintele și cercurile
  culturale s’a făcut, ca și în trecut: a) în scris, prin
  circulare, b) prin corespondentă aparte cu fiecare des-
  părțământ, c) prin contactul nemijlocit cu aceste organe.

       Contactul nemijlocit cu despărțămintele S’a făcut
  prin: prezident, vice-prezidenți, membrii comitetului cen-
  tral, cum se arată în anexa II, prin cassier, conferen-
  țiarul-propagandist și ceialalti membri ai biroului; iar o
  seamă de directori ai despărțămintelor central județene
  au luat și dânșii contact, atât nemijlocit, cât și în scris,
  cu președinții despărțămintelor de plasă din județul la x
  care aparțin.
  *

       VIU. Secțiile literare și științifice (vezi intro-
  ducerea raportului și anexa VI.).

       XI. „Transilvania", revista societății noastre, n’a
  ajuns nici anul acesta să fie ceeace doresc chiar și re-
  dactorii ei să ajungă, o icoană fidelă a stării noastre
  culturale din Transilvania, în special, și o icoană a cu-
  rentelor principale, cari frământă omenirea astăzi (dezi-
  deratul dlui Gh. Bogdan-Duică). Cauzele pentru ce nu s’a
  ajuns scopul dorit sunt înșirate de secretarul nostru li-
  terar subst. în rapoartele sale din ședința plenară a sec-
  țiilor, din 29 Iunie 1926 și din ședința plenară a sec-
  țiilor, din 22 Iunie 1927.

       Totuș, trebuie să accentuăm că nutrim cea mai în-
  dreptățită speranță că în viitorul apropiat să putem de-

— 423


  clara cu satisfacție că revista este așa cum am con-
  templat-o. Ce ne îndeamnă la această constatare? Mai
  întâi de toate numărul, relativ frumos de colaboratori,
  cărora le mulțumim și pe calea aceasta. Iată numele
  colaboratorilor din 1926: Al. P. Arbore, Gh. Bogdan-
  Duieă, I. Băilă, Nic. Bogdan, Ol. Boitoș, Nic. Borza,
  N. Buta, I. Boroș, Dr. Val. Bologa, Dr. AI. Borza, Dr. I.
  Bunea, Dr. N. Căliman, Dr. G. Cristescu, Cezar Gr.
  Cristea, Dr. El. Dăianu, dș. Iriha Fleury, N. Ghiulea,
  Vas. Goldiș, Anib. I. Gheorghiu, Dr. Vas. Ilea, Emil Isac,
  Marius Iliescu, Dr. Axente lancu, Dr. I. Lupaș, Victor
  Lazar, Dr. Ștef. Mărcuș, Dr. I. Mușlea, Const. Mâță,
  Dr. Sabin Manoilă, Dr. T. Neș, Dr. Enea Nicola, Dr. G.
  Preda, Dr. Cor. Petran, Petrea Dascălul (Petre Olariu),
  Dr. Horia Petra-Petrescu, Teodor V. Păcățian, Dr. Gh.
  Popovici, D. Psatta, Ștef. Roșianu, Z. Sandu (Dr. Regman),
  Dr. Virg. Șotropa, Dr. Emilian Stoica, V. C. Ștefaniu,
  Nic. Togan, Dr. Gh. Vâlsan, Oct. Vorobchievici.

       E vorba ca publicul mare să aprecieze prestațiunile
  acestor colaboratori și să sprijinească publicația „Astrei",
  ca să poată ajunge acolo unde toți oamenii de bine o
  doresc.

       Numărul abonaților a crescut în timpul din urmă
  (articolele publicate au fost remarcate și de presa străină
  „Prager Presse", „Klingsor", publ. •»KuIturamt“-ului
  german din România, „Von derHeide", „Der Weg“ etc.)

       Secr. lit. s. a publicat o broșură cu „Voci de presă
  române* despre publicațiile „Astrei".

       In amintirea fostului nostru președinte de onoare, a
  M. Sale Regelui Ferdinand I, am tipărit un număr spe-
  cial din „Transilvania", la care au colaborat dnii: preș.
  Vas. Goldiș, v.-pr. Dr. Gh. Preda, prof. Dr. On. Ghibu,
  ing. Dr. Ir. I. Popu (Delarodna), prof. Wc/or Slâvescu,
  prof. Dr. A. Borza, dir. Dr. Vas. Bologa, dna Maria
  B. Baiulescu, etc. Numărul acesta se împarte totodată
  și la adun. gen. (Congresul) nostru, în semn de pietate
  față de marele dispărut.

— 424 —


          X.       Biblioteca poporală. Și anul acesta a publicat
      „Astra" lucrări prețioase în „Biblioteca poporală a Aso-
      ciațiunii". După „Luptele lui Mihai Viteazul, povestite
      de el însuș", broșura (Nr. 137), care s’a răspândit în
      mii de exemplare din prilejul adunării generale dela
      Zălau, în mijlocul populației, a urmat o broșură: „De
      cetit și răsgândit", „material pentru șezătorile noastre
      culturale". Calendarul pe a. 1927, atât ca cuprins, cât
      și ca număr de pagini, este, desigur, unul din cele mai
      ieftine și unul din cele mai cetite calendare românești.
      O adeveresc recensiile, favorabile și vânzarea. Mulțu-
      miri merită, în special, domnii din secții pentru prețiosul
      material oferit, material așa de bogat încât a trebuit să
      publicăm o parte și într’un număr următor din biblio-
      tecă. — Secretarul nostru administrativ, dl Romul Simu,
      a publicat (Nr. 140) o instructivă conferență publică,
      pentru serbarea Unirii Ardealului, Banatului, Crișanei și
      Maramureșului cu Patria Mamă: „1 Decemvrie 1918".
      Acest număr sporit cu poezii ocazionale, a fost utilizat
      cu folos de 1 Dec., precum s’a utilizat și Ia noi con-
      ferențele, publicate la „Universitatea liberă" din Bucu-
      rești, despre însemnătatea răsboiului din 1877/8. — O
      piesă teatrală pentru copii, mult căutată și jucată, a
      fost acea publicată de noi sub numărul 141: „ Vine
      Crăciunul", de dna prof. Elena C. Sporea. Piesa a prins
      bine pe satele ifbastre, din prilejul Crăciunului, pledând
      pentru mila creștinească. — Alt număr (Nr. 142) con-
      ține sfaturi prețioase: „Fapte de împlinit", pentru întă-
      rirea și prosperitatea neamului, unele scrise, altele adu-
      nate de dl general Dragu, căruia îi mulțumim și pe
      calea aceasta pentru servicile aduse.

          Secretarul literar subst. Dr. Horia Petra-Petrescu
      a publicat broșura următoare: „Grivei" și alte schițe
      din viața poporului. — O foarte iubită carte de povestiri
      s’a adeverit a fi povestirea „Piatra credinții", de regre-
      tatul conducător bănățean Coriolan Brediceanu. Fiul
      lui Coriolan Brediceauu, dl fost ministru Dr. Caius Bre-
      diceanu, a ținut să onoreze memoria tatălui dsale, plă-
      tind, deosebit, 1000 de exemplare din această povestire,

F




— 425 —


      vrednică să se răspândească în pături cât mai largi, în
      mijlocul poporului. — Deoarece s’a simțit lipsa unei
      broșuri" în „Bibi. pop.“, în care să se descrie o gospo-
      dărie model, românească, dela țară, ca îndemn pentru
      țăranii, cari locuiesc în sate, unde lasă de dorit con-
      strucția caselor, a hambarelor, etc., am publicat din mo-
      ștenirea literară a minunatului povestitor popular loan
      Pop Reteganul (Nr. 145) o descriere plastică a „Casei
      țăranului român*. Sunt descrise pe rând și pe îndelete
      toate părțile casei și gospodăriei unei case țărănești
      sănătoase, vrednice de a fi locuită. — Ca să ne în-
      grijim și de sănătatea trupească a țăranului am dat cu-
      vântul dlui prof. loan Pop-Câmpeanu, care ne-a oferit
      manuscrisul dsale despre „Pricinuitorii boalelor (bac-
      teriile) (Nr. 146), împreună cu dl., care și-a ales inițiala
      N., oferindu-ne o prelucrare interesantă despre „Plan-
      tele de leac, medicinale*, sfaturi pentru țăranii, cari vreau
      să le valorifice.

           Alt număr (Nr. 147) conține povești și povestiri de
    ale plugarului român Adam Bolcu, remarcat ca scriitor
    și de regretatul Andreiu Bârseanu. Amintirile din Munții
    - Apuseni (Avram lancu, viața băieșilor, „Nedeia") sunt
    interesant redate. — Numărul următor aduce material de
    lectură, într’o „șezătoare poporală" (Nr. 148): „Un ceas
    de șezătoare poporală* — contribuții din peana dlor
    Teodor V. Păcățian, Adam Bolcu, (f) loan Pop-Rete-
    ganul și Horia Petra-Petrescu. — „Niță Zdrehghea*
    și alte schițe umoristice, scrise de reputatul scriitor po-
    poral Alex. Lupeanu-Melin, vor descreți frunțile în lun-
    gile nopți de iarnă multora de prin satele românești. Sunt
    scrise schițele cu mult duh și multă sănătate sufletească
    se desprinde din ele (Nr. 149). — Scriitorul și propa-
    gandistul cultural dl A. P. Bănuț ne-a îmbogățit colecția
    cu două schițe umoristice reușite, una despre „Badea"
    Gheorghe Cârțan (Nr. 151), în care ne descrie pe acum
    legendarul Cârțan (cu fotografie). — Calendarul pe1928
    a apărut* ca Nr. 150 al „Bibi, pop." Și de astădată credem
    că acest calendar poate fi trimis cu inima liniștită în
    mânile țăranilor români. Avem colaboratori prețioși, între


3

426


      cari înșirăm aici pe următorii dni: I. A. Bassarabescu,
     N. Por a, T. V. Păcățian, Petrea Dascălul, Sabin C.
     Trufia, P. Dulfu, Dr. Gh. Cristescu, prof. Dim. Comșa,
     Dr. Daniello, Dr. 1. Spârchez, dna Agnes Dr. Măcelar,
     ing. Teod. Filipescu, înv. Dumitrescu-Bistrița, Adam
     Bolcu, Dr. Horia Petra-Petre seu, etc. Schițe, poezii,
     poezii poporale, povestiri, povești, cronică culturală, sfa-
     turi economice, despre asigurări, glume — de toate con-
     ține acest calendar, înfrumsețat cu multe fotografii re-
     feritoare la moartea M. Sale Regelui Ferdinand, la în-
     mormântare, la instituirea Regentei, etc. Credem că nu-
     mărul acesta de peste 14 coaie de tipar (cu 15 Lei ex.)
     poate să figureze cu cinste ca număr 150 al „Bibi. pop.".
     Din cele constatate mai sus credem că se desprinde
     adevărul că „Bibi. pop.“ și-a dat osteneala să publice
     din toate domeniile, cari interesează viața dela țară,
     câte ceva: desfătare sufletească, cu broșuri hazlii și se-
     rioase, istorice și culturale; informații gospodărești cu
     îndrumări sănătoase.

          E vorba să se militeze mai mult pentru aceste bro-
     șuri, e vorba să se ceară publicațiile prin librăriile noa-
     stre, ca tirajul lor să sporească.

          Avem material prețios și pe anii viitori, așteaptă
     să fie publicat și să aducă foloasele dorite.

          In ședința plenară a secțiilor literare-științifice ale
     „ Astrei" (ținută în Cluj, 22 Iulie, 1927) s’a conferit pre-
     miul pentru cea mai bună lucrare scrisă pentru „Bibi,
     pop." cu „biografia lui Vas. Lucaciu“, directorului de
     liceu din Cluj, cunoscutului scriitor român Alexandru
     Ciura. Lucrarea dsale va fi tipărită într’unul din nume-
     rele viitoare ale bibliotecii.

          Apelăm la sprijinul tuturor membrilor „Astrei" pentru
     răspândirea broșurilor acestora valoroase.

          XI.       Conferențe, prelegeri, șezători culturale.

      Și de astădată suntem în plăcuta poziție de a înregistra
     serii întregi de conferențe prețioase, ținute de profesori
     universitari, de profesori de liceu, de medici și advocați,

— 42? —


      de preofi și învățători. Rapoartele speciale dau lămuririle
     trebuincioase — din ele se va convinge cetitorul despre
     temele alese.

       In decursul anului 1926 s’au ținut în cadrele „Astrei"
  772 prelegeri poporale, 167 conferențe pentru intelec-
  tuali și 109 serate artistice-literare.

       Profesorimea universitară din Cluj a escelat și de
  astădată, trimițând conferențiari în toate orașele noastre
  transilvănene mai de seamă. („Extensiunea universitară".)
  Seriile de conferențe ținute în Sibiiu, Cluj, Brașov,
  Arad, Blaj, Timișoara, Oradea-mare și Făgăraș nu pot
  fi trecute cu vederea, deoarece ne adeveresc că publicul
  românesc e dornic de conferențe alese.

       Și meseriașii noștri doresc cuvântul întremător. La
  societățile lor s’au ținut conferențe cu rezultate satis-
  făcătoare.

       Temele discutate: analfabetism, alcoolism, boale se-
  xuale, creșterea copiilor, îndreptățirea unei autorități, co-
  laborarea claselor sociale și a popoarelor. Proiecțiuni
  luminoase au întovărășit de multe ori conferențele, apoi
  declamații, piese teatrale, piese pentru diletanți, dansuri
  naționale și coruri.

       Desp. Sibiiu a ajuns cu tipărirea buletinelor la Nr. 53,
  îndemnuri pentru meseriași, țărani, etc. de a vizita mu-
  zeele din Sibiiu, cu datele trebuitoare (preț, ora vizitării,
  zilele potrivite, etc.). Exemplul ar trebui imitat. Acum,
  când unele despărțăminte dispun peste un buget mai
  mare, să se alieze chiar câteva despărțăminte, ca să ti-
  părească manuscrise valoroase, cari e păcat să stea ui-
  tate în cine știe ce saltar de masă de scris.

       Tot desp. Sibiiului a lansat „Unophot-\x\, aparatul
  de proiectat, liliputan, cu „diafUrnele*. Experiența a fost
  ■cât se poate de bună. „Diafilme" cu viața lui Christos,
  cu Ierusalimul, cu „Cerul înstelat*, cu povești din
  „1001 de nopți* (p. copiii), cu sfaturi agricole (mașini
  electrice perfecționate), medicale (boalele lipicioase, cum
  să ne îngrijim trupul, sănătatea, în casă, etc.) — au fost
  bine primite de publicul ascultător și serii proaspete
  așteaptă să fie arătate.


3*

— 428 —


           De asemenea avem la dispoziție seriile de diapozi-
     tive comandate anul trecut (Oameni mari ai literaturii
     române, ai istoriei române, primul ajutor la rănire, ve-
     deri din România, viața lui Christos) și pregătind con-
     ferențele model.

                                    •

           XII.      Biblioteca centrală a sporit în cursul anului
     1926 cu 2301 volume, cari s’au trimis în urma Legii
     bibliotecilor, apoi cu colecția de ziare și reviste, cari
     apar în țară.

           Procurări noi, contra cost, s’au făcut mai puține, ca:
     Memoriile Iui Wilson, 5 volume, Memoriile Iui Conrad
     de Hotzendorf, 2 volume, Tutankamon etc., apoi revi-
     stele L’Illustration, Excelsior, Revue des Deux, Mondes
     Mercure de France, Die Kunst, Die Woche, Die neue
     Rundschau. S’au mai compactat apoi 280 de volume,
     în special, de literatură frumoasă.

           Suma cheltuită la acest capitol bugetar e de Lei
     50,611-10.

           Biblioteca centrală a fost deschisă publicului cetitor,
     zilnic, dela orele 9—1 a. m. și 4—7 d. p. și a fost
     consultată de 4216 cetitori, cari au consultat 5812 vo-
     lume, parte îh sala de lectură, parte împrumutându-le
     acasă.

           Biblioteci regionale s’au distribuit despărțămintelor
     central județene și de plasă, reorganizate respective în-
     ființate în anul 1926; iar despre bibliotecile sătești facem
     dare de seamă în capitolul II., despre cercurile culturale
     și bibliotecile poporale.

                                    •

           XIII.      Muzeul central. Muzeul central a sporit în
     cursul anului 1926 cu 168 de obiecte, ' între cari sunt
     120 de fotografii, reprezentând vederi din Munții apuseni.
     Restul de obiecte: 41 diferite cusături, broderii și cămăși,
     aparținătoare secției etnografice, 2 secției de științe na-
     turale — paseri — donația dlui Colonel Spiess, directorul
     vânătoriilor regale și 5 cumpărate, aparținătoare secției
     bisericești. In primele luni ale anului, de altfel, a fost

— 429 —


     refăcută colecția „junilor" din Brașov, aparținătoare secției
     etnografice, apoi s’a aranjat din nou colecția de furci
     și alte crestături din lemn.

       Sumele cheltuite pentru adaptările noi, făcute la
  Muzeu, precum și pentru procurările noi și conservarea
  celor vechi, sunt de Lei 75.235*10. In această sumă intră
  și costul fotografiilor amintite mai sus cu suma de
  Lei 21.240’— și costul unui aparat de curățit, Turbator,
  cu suma de Lei 11.412’50.

       In decursul anului trecut ni s’a împrumutat, spre
  expunere în Muzeul nostru, din partea Ministerului de
  culte (dl Vasile Goldiș), 23 de tablouri de ale pictorilor
  buni ai vechiului Regat, pentru a fi cunoscute de publicul
  ardelean, vizitator al Muzeului nostru.

       Muzeul central a fost deschis, în anul trecut, publi-
  cului vizitator, zilnic, între orele 9—1 a. m- și a fost
  vizitat de 5865 de vizitatori. Intre vizitatorii Muzeului
  remarcăm pe dnii Dr. Martin Roșea, archeolog și Ale-
  xandru Oros, custode de muzeu, cari s’au interesat în
  special de secția archeologică, făcându-și diferite însem-
  nări asupra obiectelor acestei secții.

       Muzee regionale. La capitolul Muzeelor regionale
  s’a cheltuit suma de Lei 54.019’ — și anume: Lei 10.000’—
  s’au dht Muzeului regional din Săliște, Lei 10.000’—
  Muzeului regional din Sighet, Lei 14.000’— s’a folosit
  pentru acoperirea casei destinate de locuință custodelui
  Muzeului din Vidra și Lei 20.019’— s’a folosit pentru
  acoperirea premiilor de asigurare a Muzeului Avram lancu.

•

       XIV.        Arhiva Asoeiațiunii. In scopul de a revizui
  Arhiva mai veche a „Asoeiațiunii" și de a o face mai
  accesibilă amatorilor de a studia actele dela înființarea
  instituției noastre, comitetul central a hotărît scartarea
  materialului fără însemnătate și aranjarea hârtiilor ce
  sunt de reținut pentru posteritate —. în dosare provăzute
  cu rezultate, cari să înlesnească folosirea lor. îndru-
  marea lucrărilor a luat-o asupra sa dl Petre Drăghiei,
  membru al comitetului central și lucrările sunt în curgere.

— 430 —


         Arhiva Corpului XXII de Armată austro-ungar.
    Această lucrare s’a încredințat dlui Colonel î. r. Oscar
    Criste, care a îndepliriit, ani dearândul, lucrări de asemenea
    natură în Arhivele militare austro-ungare din Viena.

*

         XV.       Colaborarea cu alte societăți culturale.
    Cu deosebită satisfacție înregistrăm că am lucrat braț la
    braț, și în anul trecut, cu cele mai de seamă societăți
    culturale existente, atât cu societățile culturale, sociale,
    cât și cu cele economice, profesionale.

         1.       Despre „Astra" basarabeană, care ar trebui
    amintită aici în locul întâi, aveți într’alt capitol o dare
    de seamă, de aceea ne simțim dispensați de a mai insista,
    afară doar de a ne exprima dorința sinceră ca „Astra"
    basarabeană să prospereze și deaici înainte, spre binele
    culturii românești, fiind această societate un bastion de
    apărare împotriva întunerecului.

         2.       „Centrala Caselor Naționale", condusă cu atâta
    tact și devotament de dl general I. Manolescu, membrul
    nostru de onoare, și-a manifestat și în anul acesta sim-
    patia față de societatea noastră, învitându-ne la festiva-
    lurile aranjate, primind și din partea noastră pe repre-
    prezentanții ei cu cea mai mare dragoste.

         3.       „Extensiunea Universitară", condusă de domnii
    profesori universitari din Cluj Dr. C. Bărbat și Ștefă-
    nescu-Goangă, având întreagă garda profesorilor univer-
    sitari din Cluj — ne-a adus și de astădată reale servicii,
    oferindu-ne prețiosul concurs în alcătuirea conf^rențelor
    noastre prin orașele și orășelele ardelene. Despărțămin-
    tele noastre i-au primit ca pe purtătorii culturii românești,
    rămânându-le mulțumitoare pentru serviciile reale aduse.

         4.       Cu tot atât elan și perseverență ne-a oferit serviciile
    „Universitatea liberă" din București, de sub destoinica
    conducere a dnei Sabina Cantacuzino. Trebuie să fim
    recunoscători, în special, dnei Sabina Cantacuzino pentru
    zelul cu care a contribuit ca serbarea de 1 Decemvrie
    să reușească atât de bine în orașele noastre. Mulțumirile
    noastre și conferențiarilor „Universității libere", cari au
    ostenit pe la noi.

431


      .5. Luând parte și soc. „ Astra" cu publicațiile ei la
„Expozifia cărții* din Florența, la invitarea „Fundațiunii
Principele Carol* societatea noastră a primit o diplomă
de onoare din partea „Expoziției".

      6. Avem cele mai bune legături și cu societățile
culturale următoare: „Fundațiunea culturală Principele
Carol (acum Mihăi)*; „Liga Culturală*, condusă de dl
prof. N. lorga; „Casa Școalelor*; „Ateneul popular
1 ătăraș-Iași*; „Cele trei Cri șuri*; „Muzeul național
militar*; „Reuniunea culturală națională a meseriașilor
români" din Sibiiu, (sfințire de steag); „Asoc. învățat,
rom."; „Reuniunea română de muzică Gh. Dima" din
Sibiiu (dirigent dl N. Oancea); „Asoc. prof. sec. rom."
secția Sibiiu și alte zeci și zeci de societăți. Lista lor
se poate afla în numărul nostru administrativ (Nr. 10—11),
la dările de seamă ale diferitelor noastre despărțăminte.
Exprimăm și pe calea aceasta viile noastre mulțumite so-
cietăților acestora, cari n’au pregetat să ajute cauza cul-
turală, conștii fiind că numai astfel vom putea ieși la
lumină din sbuciumul sufletesc, în care se sbate ome-
nirea în ziua de astăzi.

' *

      XVI.      Troițe comemorative. în cursul anului 1926
s’a pregătit troița dela Guruslău, în amintirea victoriei lui
Mihai Viteazul asupra lui Sigismund Bathori.

      Troița e de beton armaf, având o înălțime de 15
metri, o grosime la bază de 6X6 m. și sus 1’50X1'52,
are forma alor 4 cruci, una în spatele celeialalte și a
fost inaugurată cu ocazia adunării generale a societății
noastre, în ziua de 14 Septemvrie 1926, fiind de față
aproape 5000 de persoane.

      Suma cheltuită de Asociațiune cu troița se urcă la
Lei •112.720'—

      Pentru pregătirea soclului unei troițe la Mirislău,
troiță a «cărei executare s’a comandat Carierei de mar-
moră Biebel din Ruschița, s’a dat suma de Lei 20.000'—

— 432 —


      XVII.      Averea Asociațiunii. Dupăcum se vede din
anexa IX., venitele fondului general au fost în anul 1926
de Lei 3,462.182'06, iar cheltuielile de Lei 3,116.311'22.
Restul de Lei 345.870'84 s’a trecut ca dotații la fonduri
și fundații.

      Ajutoarele date din partea Statului în anul 1926
sunt: Ministerul de Culte și Arte (dl Al. I. Lapedatu)
Lei 1,085*750’—; Ministerul Instrucției (dl Dr. C. An-
gelescu) Lei 600.000'—; Ministerul Agriculturei și Do-
meniilor (dl Al. Constantinescu) Lei 200.000'—; Mini- .
sterul Sănătății (dl Dr. I. Lupaș) Lei 600.000'—; Mini-
sterul Industriei Lei 100.000'—; Banca Națională a României
Lei 100.000'—; DirecțiuneaGeneralăaC.F.R. Lei 50.000'—;
„Albina", institut de credit Sibiiu Lei 50.000'—. Dl AL
I. Lapedatu a mai dat Lei 300.000'— pentru Casa Na-
țională din Cernatu-Săcelelor și Lei 200'000 — pentru
Monumentul dela Turda.

«

      XVIII.       Internatul de fete al „Asociațiunii".
Incassările internatului pe anul 1926/27 au fost de
Lei 1,836.787'54, iar cheltuielile de Lei 2,110.897'55,
rămânând un deficit de Lei 274.110'01, deficit care va
trebui să fie acoperit din partea „Asociațiunii".

      Deficitul a provenit din cauza, că în internat au putut
fi adăpostite în anul școlar 1926/27 numai 61 eleve, ale
cărora taxe de întreținere nu au acoperit suma cheltuielilor.

      XIX.      Fundațiunile și fondurile. Situația acestora
la finea anului 1926, se vede din darea de seamă a
cassierului ce o prezentăm în anexa IX.

      Averea totală administrată de Asociațiune la sfârșitul
anului 1926 se urcă la suma de Lei 5,798.579.87.

      Pentru anul 1928 comitetul central prezintă Onor.
Adunări generale, în anexa X., proiectul de buget, în
suma de Lei 8.718,400'—

     Tabloul bursierilor îl înaintăm în anexa XI.

— 433 —


      XX.        Membrii Asociațiunii. Din tabloul sumar al
membrilor (Anexa XII.) rezultă, că numărul membrilor
onorari la sfârșitul anului 1926 a fost de 17, al secțiu-
nilor literare și științifice de 340, al membrilor Casei
Naționale centrale de 86, al celor fundatori de 924, al
celor pe viață de 3537, al celor activi de 1951 și al
celor ajutători de 270, în total: 7125. Față de anul trecut
o creștere de 247 membri. La membrii fundatori este o
creștere de 55, la cei pe viață o creștere de 482 și la
cei activi o creștere de 309; din contră la membrii aju-
tători o decreștere de 1592.

      Cauzele decreșterii numărului membrilor activi și,
mai ales, al celor ajutători sunt aceleași pe cari le-am
fost relevat și în anii trecuți, anume: a) ridicarea taxei
dela Lei 10 la Lei 50 pentru membrii activi, și dela
Lei 2 la Lei 10 a celor ajutători. Iată s. e. ce ni se
scrie din partea desp. Cărei în această privință: „de
când taxele pentru membrii activi și cei ajutători... au
fost ridicate, nici un membru din aceste două categorii
nu mai plătește taxa cea nouă"; b) a doua cauză este,
că „Transilvania" și Biblioteca poporală" nu se mai pot
da membrilor în contul taxei, ci numai cu preț redus și
c) lipsa de interes mai mare a factorilor dela conducerea
unor despărțăminte în ce privește înscrierea de membri,
ceeace ar trebui să o facă mai ales pe motivul, că aceste
taxe rămân în favorul despărțământului.

                              •

      XXI.       Ședințele comitetului în anul 1926. Pentru
îndeplinirea lucrărilor Asociațiunii în anul 1926 comitetul
central a ținut 18 ședințe, rezolvind în acestea 539 che-
stiuni mai însemnate, și executând pe cât a fost posibil
și hotărîrile adunării generale trecute.

                              •

      XXII.       Momente de importanță. Din prilejul ani-
versării nașterii lui Alex. Roman, „Astra" noastră s’a
îngrijit Ca să fie ca conferențiar, care să aducă tributul
de recunoștință bărbatului reprezentativ al Bihorului, în
comuna natală Aușeu (jud. Bihor), dl G. Bogdan-Duică.

— 434 -


        La Dragosloveni, (jud. Râmnicul Sărat), din prilejul
   sfințirii casei unde a trăit poetul, omul de bine Alex. '
   Vlahuță, a sfințirii de „Casă culturală", în 31 Oct., in-
   vitată din partea familiei poetului și a „Soc. Mormin-
   tele Eroilor", a luat parte „Astra" prin delegatul ei, dl
   dir. Dr. Pas. Bologa. Dsa a rostit o cuvântare, care a
   apărut în rev. noastră „Transilvania".

        Ziua de 1 Decemvrie, „Ziua Astrei" va trebui să ’
   aibă un spor material mult mai mare de aici înainte; i
   chetele ce s’ar aranja în ziua aceasta urmând să fie |
   adăogate Ia fondul fiecărui despărțământ, pentru propa- 1
   gandă.                                                     |

        Și în anul acesta a dat centrul o circulară despăr- 1
țămintelor, învitându-le să facă pregătirile necesare pentru |
, serbarea zilei, în toate orașele și satele din Ardeal.
Această circulară s’a trimis și ziarelor. Consistoarele au
fost invitate să invite preoțimea ca să oficieze un ser-
viciu dumnezeiesc în această zi. Organele superioare
școlare au fost rugate ca domnii învățători și profesori
să fie invitați a da o serbare din prilejul zilei, cu un
program pregătit din vreme, executat cu elevii. (Permisul
obținut dela Ministerul Sănătății și Ocrotirilor Sociale,
pentru cheta „Zilei Astrei" poartă numărul 14784 din
26 Martie 1926.)

        Broșura din „Bibi. pop. a Asoc.“, „1 Decemvrie",
   scrisă de secretarul nostru admin. dl Romu Sima, s’a
   răspândit în toate satele și orașele ardelene, ca să poată
   fi utilizată la serbare, ca conferență, împreună cu poe-
   ziile Ocazionale, publicate tot acolo.

        In luna 17 Iulie 1927 am avut marea bucurie de a
   saluta în mijlocul nostru pe reprezentanți iubiți ai Ame-
   ricii de Nord, profesori universitari, profesoare și stu-
   denți universitari. Conducătorii au fost dnii: prof. de
   drept internațional în Washington Thomas H. Healy și
   de prof. univ. David Saville Muzzey tot din Washington.
   In sala festivă a „Muzeului Astrei" au fost întâmpinați
   de comitetul nostru central, în frunte cu dl vicepreșe-
   dinte Dr. Gh. Preda, care a bineventat pe oaspeți în




— 435 —


   franțuzește. Corul reun. de cântări „Gh. Dima“ a cântat
   (condus de dl N. Oartcea) arii românești și imnurile am-
   belor țări. După masă a avut loc o excursiune la Săliște.

         In August 1927 am avut ca oaspeți pe 60 de in-
    stitutori și institutoare, basarabeni și basarabene, cari
    au grăbit să ne viziteze Ardealul și vechiul Regat. Con-
    ducătorul lor a fost dl institutor C. Popa. Au fost clipe
    neuitate, de adevărată înfrățire, atât la mesele comune,
    cât și la reprezentațiile date de oaspeții iubiți.

         Societatea coriștilor cehi din Plsen (Pilsen) — Ceho-
    slovăcia — „Smetana", a fost — iarăș, primită cu cea
    mai mare plăcere, din prilejul concertelor aranjate în
    cursul a. 1927 în România și sperăm că au- dus co-
    riștii impresii bune din țara noastră — dovadă rapoar-
    tele, dările de seamă din ziare, cari ne-au sosit ulterior
    din țara învecinată și prietină.

       xxm. De încheiere rugăm Onor. Adunare generală:

         1.      Să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului
    general pe 1926.

         2.      Să dea expresiune durerii sale pentru pierderea
    membrilor și binefăcătorilor decedați ai „ Asoeiațiunii “.

         3.      Să aprobe darea de seamă a comitetului cen-
    trului despre gestiunea anului 1926 și să-l desărcineze
    de această gestiune.

        4.       Să aprobe proiectul de buget pe anul 1926.

         5.      Să întregească comitetul central prin alegerea
    unui membru pe timp de 3 ani.

         6.      Să fixeze locul pentru ținerea adunării generale
    din anul 1928.

        7.       Să ia dispoziții pentru verificarea procesului verbal.

         Din ședința plenară a comitetului central al „Aso-
    ciațiunii", ținută în Sibiiu, la 12 Noemvrie 1927.

V. Goldiș,                             Romul Simu,

președinte.                               secretar.

— 436 —


Anexa I.


TABLOUL»


subvențiilor acordate despărțămintelor pe anul 1926

£5 Dela județele:   Eei         b.  g   Dela orașele:       Eei  b. 
âE                                 ■                                
1  Alba      . .  30.000  ---      1  Arad . . .         50.000 --- 
2  Arad . . .     60.000  ---      2  Brașou. . .       250.000 --- 
3  Bihor . . .    100.000 ---      3  Bistrița. . .      30.000 --- 
5  Brașou. . .    50.000  ---      4  Blaj ....           5.000 --- 
5  Cluj ....      50.000  ---      5  Hida . . .          2.000 --- 
6  Hunedoara .    50.000  ---      6  Huedin. . .         3.000 --- 
7  Mureș . . .    50.000  ---      7  Odorheiu . .        5.000 --- 
8  Năsăud . .     10.000  ------n- 8  Reghin. . .        25.000 --- 
9  Sălaj . . .    50.000  ---      9  Satu-mare          30.000 --- 
10 Satu-mare      50.000  ---      10 Sft. Qheorghe      15.000 --- 
11 Sibiiu . . .   100.000 ---      11 Sibiiu . . .       50.000 --- 
12 Someș . . .    20.000  ---      12 Șimleu . . .        5.000     
13 Târnava-mare   30.000  ---      13 Târgu-Mureș        50.000 --- 
14 Timiș-Torontal 37.500  ---      14 Târgu sicueâc . .  15.000 --- 
15 Tretseaune .   30.000  ---      15 Timișoara           5.000 --- 
                                   16 Zălau . . .        25.000 --- 
   Total .        717.500   ------              Total . 565.000 --- 


437 —


Anexa II.


     Membrii comitetului central în propagandă.

f-                                                      .

          1.     I. Agârbieeanu: a colaborat la Transilvania și
     Biblioteca poporală.

          2.     Dp. 1. Beu: afară de participarea în mod regulat
     la ședințele din comitet, în eomisța financiară și organi-
     zatoare, eu bogatele dsale experiențe, a fost delegat al
     comitetului în județul Sibiiu, interesându-se de bunul mers
     al propagandei în acest județ.

          3.     Dr. V. Bologa: afară de îndeplinirea îndatoririlor
     în ședințele comitetului și în comisii, ea delegat al comi-
     tetului în jud. Alba, a ajutat la prgantzarea noului desp.
     Zlatna și la reorganizarea desp. Alba lulia și Teiuș; totodată
     a reprezentat Asoeiațiunea ea delegat la diferite serbări.

          4.     Dr. L. Borcia: afară de alte îndatoriri, a făcut
     prețioase servicii gratuit, ea jurisconsult, în toate chestiile
     de litigiu referitoare la fundațiuni ete.

          5.     Dr. Al. Borza : a condus împreună eu dl președinte
     N. Bogdan, desp., central jud. Cluj, și â făcut servicii și
     în calitate ’de membru al Secției de științe naturale ; delegat
     al desp., în jud. Cluj.

          6.     Dr. T. Botiș: președinte al desp., central jud.
     Arad; delegat pentru desp., din jud. Arad.

          7.     Dr. Valeriu Branișce: delegat pentru desp., din
     jud. Severin.

          8.       Dr. I. Bunea: delegat pentru jud. Odorheiu, a câș-
   tigat, la fața locului, date referitoare la chestia reromâ-
   nizării Românilor din acel județ, a participat regulat la
   . ședințele comitetului și în diferite comisii ale Asociațiunii.

          9.     Dr. Nieolae Comșa: membru în comisiile Asociațiunii.

          10.     Dr. N. Drăgan: s’a interesat ea delegat de reor-
     ganizarea despărțămintelor din jud. Năsăud.

          11.     P. Drăghici: Zelos membru în ședințele comitetului»
     în diferite comisii, în chestiile fundațiunilor, în exmisiuni ete,

          12.     Dr. A. Lazar : a condus ea președinte desp. Bihor
     cu centrul în Oradea Mare.

          13.     Dr. I. Lupaș; a servit Asoeiațiunea și secțiile ei
     ea ministru, aeordându-i ajutoare, iar în calitate de membru
     al secțiunilor, colaborând la publicațiunile societății șț
     reprezentândU'O în diferite ocazii.

          IU. Al. Lupeanu : delegat în jud. Sălaj, a colaborat la
     Bibliotecă poporală și s’a distins ea raportor în adunările
     generale trecute.

         15.     Medie General Dr. Gheorghe Moga : delegat al .

438 —


comitetului pentru desp. Eudoșul de Mureș, stăruitor în
ședințele comitetului și în diferite comisii.

     36. Dr. Vaier Moldovan: delegat al comitetului în jud.
Turda, a ajutat eu multă dragoste la aranjarea fund. Nicolae
și Cornelia Rusu, precum și la facerea unui proiect de
orgănisare economică.                                        ' ?

     77. Dr. Voieu Nițescu: delegat pentru județele Brașov
și Treiseaune, a ținut conferențe, a ajutat la reorganizarea
desp. dtn aeeste județe șt la aranjarea chestiei cinema-


tografiee a desp. Brașou.

     18.      Dr. Atanasie Popouici: ea delegat a stăruit pentru '
reorganizarea despărțămintelor din jud. Caraș.

     19.      Dr. Qh. Preda: în calitate de vlee-președinte ll., Ș
a suplinit pe uiee-președintele 1., a stăruit pentru reor- â
ganizarea temeinică a Asoc,, pregătind un proiect de
reorganizare a acesteia, precum și un proiect de modificare |
a statutelor și regulamentelor. Fără preget în ședințele |
comitetului, a mai multor comisii, a secțiunilor, ea eon- |
ferențiar, ea reprezentant al Asociațiunii în ocazii festive a
Șt eă delegat în jud. Târnava Mare, vizitând diferitele |
centre eu ocazia adunărilor.                                            |

     20.      St. Roșian: președintele desp., central jud. Târ- |
nava mică (Blaj), a stăruit între altele pentru 'înființarea |
a două desp., noui: desp. lernut și desp. Bahnea.                       1

     21.      Dr. Oetavian Russu, viee-președinteie l„ a fost g
suplinitorul desinteresat de fiecare zi al președintelui, în 1
toate chestiunile privitoare la Asociațiune, rezolvind însuși 1
o mulțime de chestiuni de ale fundațiunilor șl de altă |
natură ete. ete.                                                        1

     22.      Dr'. Eugen Seleș: președintele desp. centr., jud. j
Satu mare și delegat al comitetului pentru aeest județ. |

     23.      loan Simu: delegat al comitetului pentru jud. ' șȘ
Hunedoara șt pentru desp. Abrud din jud. Alba, a înființat ' ?
desp. Sarmiseghetuza, Pui șl Stmeria și a reorganizat f
desp. Hațeg și Abrud.                                                   >

     24.      Petru Suciu, președ. desp. Turda, a înaintat un proiect '
de reorganizare economică a Asociațiunii, a îngrijit de
renovarea Casei Naționale din Turda ; delegat pentru desp.,
din județul Someș.                                                      ?!

     25.      Silviu Țeposu: președ. desp. central județean '<
Sibiiu. a reorganizat, desp. Noerieh și a înființat desp. Avrig
și Ocna Stbiiului; membru în comisiile Asociațiunii, delegat |
în chestii de cinematograf ete., delegat pentru jud. Ctue, |
studiind chestia reromântzării românilor din acest județ. 1

     26.      Nicolae Togan: președintele comisiei financiare, 1
zelos membru al secției istorice, recenzând câteva pub- I
liciațuni din domeniul istoriei.                                        j

    27.      V. Vâlcovici: delegat al desp. din județul Timtș-Torontal. |

.   — 439 —


     28.      loan Vătășan: membru de deosebită valoare în
comisia financiară.

     29.      Dr. llie Dăianu: delegat pentru desp. din județul
Mureș; membru în secția istorică.

     30.      Dr. loan Coltor: delegat pentru deșp. din județul
Maramureș.

     31.      loan F. Negruțiu sen.: delegat pentru desp. din
jud. Târnava-mieă, membru în sfecția social-economică.

     32.     Dr. lacob Radu: delegat pentru desp. din jud. Bihor.

     33.      Dr. Alexandru Russu: delegat pentru desp. din
județul Făgăraș.


          Membrii de drept ai comitetului central:


     34.       Gh. B. Duieă: a condus ea suplinitor al președin-
telui, secțiunile literare șl științifice, președintele secției
literare, conferențiar, colaborator la publicațiunile Asoeia-
țiunii ete.

     35.       Dr. Tiberiu Brediceanu: președintele secțiunii ar-
tistice, a stăruit pentru organizarea părții artistice în desp.
Brașov (teatru și cinematograf) ete.

     36.       Dr. D. Călugăream!: președintele seeținnit științi-
fice, a ținut conferențe.

     37.       Dr. Onisifor Ghibu: președintele secțiunii școlare
a Astrei, comisar general al „Astrei" pentru Basarabia,
înființătorul secțiilor basarabene, dir. ziarului „România
nouă" (pentru intelectuali), al foii pentru popor eu titlul
„Cuvântul moldovenesc"; conferențiar.

     38.       Dr. luliu Hațieganu: președintele secției medicale
și biopolitice; conferențiar la noi și în Basarabia.

     39.       T. Pac ăfian: președintele secțiunii istorice; co-
laborator la rev. „Transilvania", la Biblioteca poporală șt
la Calendarul Asoc.


     40. Dr. Mihail Șerban: președintele secțiunii social-
eeonomiee; conferențiar.

     41. Dr. Gh. Vâlsan: președintele secțiunii etnografice
și geografice, conferențiar, colaborator la publicațiile Aso-
eiațiunii.

Nu au avut delegații:


42. I. P. 8. S. Dr. Nicolae Bălan
43. I. P. 8. 8. Dr. Vasilie Suciu
44. General 1. Boeriu,


  eari se interesează de
  chestiile culturale ale
  Asoeiațiunii cu ocazia
  ulzitațiilor canonice.


     45.     Ștefan Ciobanu, ₜ

     46.     Qctauian Goga,

     47.     Vasile Kindriș: fost președ. desp. Sighet,

     48.     loan l. Lapedatu: fost ministru,

     49.     Dr. luliu Maniu: președintele secției juridice,

     50.     loan F. Negruțiu jun.: fost președ. al secției tehnice.


i

— 440


    Anexa IU,


    Membrii Comitetului „Astrei“ Basarabene.

       7.  * /. P. S. Arhiepiscop Chirie al Qhlșinăului.

        2.      * Ion Încuie}, membru al Academiei Române, ministru
   al Sănătății publice și al Ocrotirilor sociale.

        3.      General Romul Seărișoreanu, Comandantul Cor-
   pului lll de Armată.

       4.  P. S. lustinian al Ismailului și Cetății-Albe.

       5.  P. 8. Visarion al Bălților și al Hotinului.

       6.  * Ion Pelivan, deputat, fost ministru de Justiție.

        7.      * Pan. N. Halippa, deputat, membru coresp. al Acade-
   miei Române, fost ministru al Lucrărilor publice.

        8.      Gherman Pântea, primarul municipiului Chișinău,
   președintele Camerei de Industrie și Comerț, deputat.

       9.  Vaier Pop, directorul Băncii Naționale din Chișinău.

        10.      * General Scarlat Panaitescu, membru coresp. ai
   Academiei Române, conferențiar la Uniuersitatea din lași.

       77. Eugen lonescu-Darzeu, consilier la Curtea de Apel.

        12.      * Ing. H. Profiri, subdirector al Seruiclului de Poduri
   și Șosele din Basarabia.

        13.      L. T. Boga, profesor, directorul ArhiDelor Statului,
   Secția Chișinău.

        74.      D-na Dr. E. Alistar, directoara școalei Eparhiale
   de fete.

       15.      Liuiu Marian, directorul liceului „B. P. Hașdeu“.

       16.      * Ion Macoveiu, directorul liceului „Alex. Doniei“.

       17.      Ion Drăgan, directorul șeoalei normale din Tighina.

       18.      Dr. Septelici, directorul Spitalului Central.

       19.      Dr. Papinian, directorul Spitalului „Regina Maria“.

       20.      Iconom stavrofor Ion Andronie.

        21.      Iconom V. Vasiiescu, șeful bisericii catedrale din
   Chișinău.

       22.      D. Păun, președintele Tribunalului Hotin.

       23.      Dimitrie Tiron, președintele Tribunalul Orheiu.

        24.      Vasile Chenzul, subdirector al Băncei Românești,
   președintele Corpului Contabililor.

       25.      Pavel Grosu, Inspector general ueterinar al reg. IX.

       26.      Pr. Iulian Friptu, Comrat.

       27.      Petre Firieă, mare comerciant, Chișinău.

       28.      C. Georgescu-Vrancea, auocat.


            * Cei însemnati eu steluță sunt membri de drept, în baza calității
    de președinji ai secțiilor știintijiee și literare.


■»e

x ’                     — 441 —


       29.       Ștefan Bulat, profesor fost președinte al Con-
   gresului național al Moldovenilor de peste Nistru, în 1917.

       30.      Const. Popescu, institutor, Chișinău.

       31,      T. lacobescu, institutor, fost deputat, Cetatea-Albă.

       4.       Locuri libere, cari se uor complecta prin cooptare.


Membri supleanți

     In baza ealitălii lor de secretari ai Secțiilor științifice și literare.

        1. I. Zaborovschi, profesor.

        2. St. Pamfil, profesor.

        3. Dr. C. Ceapă, medie.

        4. N. Spătariu, inginer.

        5. Anibal Gheorghiu, avocat.

        6. A. EUadi, profesor.

        7. N. Popa, institutor.

             3. Locuri libere.

Biroul „ Astrei “ Basarabene
s’a constituit în modul următor:

        Președinte: ton Q. Pelivan.

        Diee-președinti: Eug. lonescu Davzeu și N. Profiri.

        Cassier general: Vaier Pop.

        Cenzori: V. Ghenzul, C. Georgescu-Vraneea și P. Firică:

        Econom: Ec. V. Vasilescu.


4

442


Anexa IV.


       Tabloul desp. Asociațiunii după județe:

1 Nr. cri. 1 Desp. centr. | -uiou  Desp. de  | Nr. com. | Desp.     Nr. com. 1 Desp. Inf  j Nr. com. |    Desp.     Nr. com. din Plase unde  II Nr. com. |      
                 jud.             plasă org.              reorg.                ■în 1926               nereorg. și  care se com. ar fi sa se                    
                                    de mai                în 1926               și 1927                  neactive   pun           inf. noi                      
                                   înainte.               și 1927                                                                   desp.                       
                                  Abrud      8                                                                                                                  
1            Alba         17      Alud       31           Teluș     20         Ighiu      13                                                                    
                                  Sebeș      19           Ocna-Mur. 21         Zlatna     17                                                                    
                                  Vinț       8                                                                                                                  
                                                                                                                                 Chișinău    21                 
2            Arad         20      Hăimagiu   29                                Radna      13           Ineu              15      Peclca      12                 
                                  Șiria      11                                Săvârșin   17           Sebeș             25      Sf. Ana     12                 
                                                                                                                                 Spineni     14            '■■fî
                                                                                                       Beiuș             62                                     
                                                                                                       Bellu             32      Săcueni     14                 
3            Bihor        30                              Ținea     23                                 Celca             48      Salard      26                 
             (Orade)                                                                                   Mărghlta          43      Vășcău      44                 
                                                                                                       Salonta           11                                     
                                                                                                       Tileagd           32                                 ' ’j
                                                                               Buzău      3                                                                   „1
                                                                               Codiea     4                                                                     
4            Brașov       1       Sacele     4            Bran      10         Feldioara  6                                                                     
                                  Zâmești    5            Râșnov    4          Hărman     4                                                                     
                                                                               Târlungenl 4                                                                     
                                                                               Telia      4                                                                     
5            Caraș        4       Bozovici   16                                Moldova»   22           Bocșa             21      Răcășdia    26                 
             (Oravija)                                                         nouă                                              Recija      25                 
             Ciuc                                                                                                                Frumoasa                9      
6            (Mercu-      21                                                                                                     GheorghenI  10                 
             rea-Ciuc)                                                                                                           Sânmărtin   16                 
                                                          •                                                                      Aghireșu    18                 
                                                                                                                                 Bocșa       24                 
                                  Almaș      21                                                                                  Calata      15                 
7            Cluj         22      Câmpia     23                                                        Moctu             24      Crtșu       15                 
                                  Huedin     20                                                                                  Moților     14                 
                                                                                                                                 Nădășel     18                 
                                                                                                                                 Vlaha       13                 
8            Făgăraș      23      Viștea     21                                                        Cincul            18                                     
                                                                                                       Șcreata           18                                     
                                  Brad       30                                                                                                                 
                Hune-             Dobra      33                                Gheiar     19                                                                    
                doara             Hațeg      42                                Pai        30           Baia de Criș      34                                     
9             (Deva) pl.  35      Hunedoara  31                                Sarmisegh. 27           Geoagiu           22                                     
                Șoimuș            Ilia       46                                Simeria    25                                                                    
                                  jiu        11                                                                                                                 
                                  Oraștte    35                                                                                                                 
             Maramu-                                                                                                                                            
10           reș, pl.     14                                                                           Iza               13      Șugatag     20                 
             Câmpulung                                                                                 Vișeu             10                                     
             (Slghet)                                                                                                                                           


— 4113 —

|| Nr. cri. 1 Desp. centr. 1 Nr. com. 1  Desp. dej   1 Nr. com. I    Desp.     | Nr. com. | Desp. Inf.  | Nr. com. |    Desp.    Nr. com. din  Plass undi   Nr. com. |
                  jud.                   plasă org.                  reorg.                   în 1926                nereorg. șl care se com-  ar fl să se            
                                           de mai                   în 1926                   Șl 1927                 neaotlve   pun_______     Ipf. noi              
                                          înainte                   și 1927                                                                       desp.               
                                                                                                                                              Eremitul                
              Mureș                     Reghin                    Bând         14                                                             Mercurea      16        
11            (pi. Mureș   58           (pi. de sus) 23           Gurghiu      12           Toplifa                6 Teaca            18      Nlrajulul     39        
              de jos)                                             Râclu        16                                                             Mureș de sus  31        
                                                                                                                                              Reghin de jos 27        
                                                                                                                                              Bărgău                  
              Năsăud                                                                                                                          Lechinja      18        
12            (Bistrița)   24           Năsăud       15                                                                                       Mocod         30        
                                                                                                                                              Sâitgeorghb   14        
                                                                                                      -                                       Băi           11        
                                                                                                                                              Ocland                  
              Odorheiu                                                                                                                        Praid ।       30        
13            (T. de jos)  27                                                               Crisfur     32                                    S. Georglu             8
                                                                                                                                              de pădure     19        
                                                                                                                                              T? de sus     25        
              Sălagiu                   Cărei        21                                     Supurai de                                                                
14            (Zălau)      29           Șimleu       35           Crasna       25           jos         22           Băsești          39      Bucium        22        
              pi. Bocșa                 Tășnad       28           jibou        32           Valea lui   16                                                            
                                                                                            Mihai                                                                     
              Satu-                     Arded        25                                                              Baiamare         28                              
15            mare         38           Mănășhir     21           Oașlu        16           Ugocea      15           Chloar           27      Hldeaga       19        
                                                                                                                     Seini            19                              
                                                                                                                                              Balnf         24        
              Severin                                                                                                Caransebeș       37      Bircihlș      23        
16            (Lugoj)      23                                                                                        Orșova           26      Făget         22        
                                                                                                                     Teregova         20      Margina       21        
                                                                                                                                              Sacul         31        
17            Sibiiu       19           Mercurea     18           Nocrich      12           Avrig       12                                                            
                                        Sălișie      13                                     Ocna-Slbiiu 15                                                            
              Someș                     Gârbou       27                                                                                       Chlochiș      30        
18            (Dej)        33           Gherla       34           Beclean      24                                    Ileanda          51      Reteag        32        
                                        T. Lăpuș     32                                                                                                               
              Târnava-                                                                      Hendorf     15           Rupeni                                           
19            mare (Si-    24           Medlaț       17           Agnita       18           Șeica-mare  15           (Cohalm)         20                              
              ghișoara)                                                                                                                                               
              Târnava-                                                                      Bahnea      28                                                            
20            mică         21           Dumbrăveni   20                                     lemut       18           T. S. MărHn      31      Valea Lungă   20        
              (Blaj                                                                                                                                                   
                                                                                                                                              Deta          16        
              Timiș-                                                                                                                          Gataia        17        
              Torontal                               25           Clacova      17                                                             Jirpbolia     16        
21            (Timi-       24           Buzlaș       15           Llpova       27                                                             Olulvăz       16        
              șoara) pl.                Sân-Nic.                                                                                              Periam        18        
              Chișoda                   mare                                                                                                  Recaș         29        
                                        l                                                                                                     Vlnga         18        
22            Trei-        15                                                               Covasna     17                                    Bara Olt      10        
              scaune                                                                        T. Săcuesc  25                                    Ozun          23        
                                                                  Câmpeni      12                                                                                     
23            Turda        26           Luduș        31           Câmpia       21                                    lara             29                              
                                        Sălciua      14           Turzil(Vln|u                                                                                        
                                                                  de sus)                                                                                             

4*

— 444 —


Anexa V.

    Activitatea despărțămintelor în cursul i
                     anului 1926.

I. 1. Alba (desp. central județean).

     Acest desp. constă, în urma înființării nouilor despăr-
țămințe Zlatna și Ighiu, din 17 comune, auând fiecare co-
mună eâte o bibliotecă poporală.

     Prelegeri poporale s’au ținut, eu diferite subiecte cul-
turale, economice și naționale în următoarele comune: '
Bărăbanț, Ciugud, Drâmbar, Limba, Mieești șt Oarda de jos j
de către dnii l. Sandu,’ l. Magda, H. Teeuleseu, Cornel» î
Andrea V. Cucui L. Opriș, Dr. Dominie Medrea, l. Baba
și l. Demetreseu.

     Desp. are un libel de dep. la banca „Izvorul" eu
Lei 26,658.                                                 !

V.-președinte: llie Magda, preot.

        .                                                        i

                   2.  Abrud (jud. Alba).

     Aeest despărțământ a luat ființă, despărțindu-se de
desp. Câmpeni în adunarea generală, ținută la 1 Dec. 1926
șt constă din 8 comune.

     Raport nu s’a înaintat.                                *

                 Președinte: Dr. Candin Dauid. advocat.

        i

                   3.  Teiuș (jud. Alba).

     Acest despărțământ constă din «20 comune și are 20
de biblioteci poporale. Adunarea de reorganizare a acestui
desp. s’a ținut de-abia la finea anului 1926 sub conducerea
dlui Dr. Vasile Bologa, membru al comitetului central. Pre- *
ședințe al desp. a fost ales dl Petre Sueiu, preot. '

4. Zlatna (jud. Albă).                   *.

     Intelectualii din Zlatna însuflețiți de frumosul program <
și de rodnica activitate desvoltată de „Astra" au hotărît '
organizarea unui despărțământ al acesteia. La apelul căi- <
duros lansat de aceștia publicului s’a ținut o mare adu- ’
nare de constituire a comitetului, la eare au participat din ₛ
partea Comitetului central dl Dr. Vasile Bologa și eonfe-
rențiarul dl loan Neagoie.


I

— 445 —


      După cuvântul de salut rostit de dl Dr. V. Bologa, în
care arată opera culturală înfăptuită de „Astra" înuită pu-
blicul să se înscrie, într’un număr cât mai mare, ca membri
ai ei.

      Dl ing. losif lancu, inspector, vorbește despre idealele
și rosturile „Astrei", iar dl eonfererițiar loan Neagoie despre
noul fel de organizare și programul de muncă al „Astrei".

      Comitetul acestui desp. constituit în această adunare
a început organizarea și îndrumarea activității culturale a
desp. Zlatna, deplasându-se prin diferitele sate ale desp.
și ținând ședințe pentru lămurirea fruntașilor despre țin-
tele urmărite. S’au constituit subcomitete pentru organi-
zarea cercurilor culturale.

      Desp. a aranjat, eu concursul autorităților serbarea
zilei de 1 Dec. 1918, la eare dl Dr. Ovidiu Radeș a ținut 0
vorbire comemorativă.

                     Președ. desp.: loan Fodorean, preot.

II. 1. Arad (desp. central județean).

      Acest desp. constă din 20 comune, are 2 cercuri cul-
turale și 10 biblioteci poporale.

      Prelegeri poporale au ținut în comunele: Arad-Su-
burbiul Pârneava: Dl Dr. D. Memete despre „Boalele so-
ciale", iar dnii Aseaniu Crișan, dir. șe., Nic. Șoneriu, prof.,
Traian Mager, prof. și Alex. Constantinescu, prof., prele-
geri , eu diferite subiecte; Arad-Șega: Dl Dr. A. Benea
despre „Boalele sociale", prof. T. Marlș, preot Florea Co-
dreanu, prof. loan Dimitriu și dir. Aseaniu Crișan, diferite
subiecte; Miealaea-nouă: prof. C. Turle, despre religie;
Murășel: prof. Dr. Nic. Popovici, despre religie, iar la Mi-
lova s’a aranjat inaugurarea casei naționale pe lângă un
program artistic bine compus.

      Conferințe au ținut în Arad: Prof. Coriolan Petran,
despre „Monumentele de artă românească în Ardeal";
prof. V. Bărbat, despre „Condițiile de desvoltare ale cul-
turii", prof. N. Drăgan, despre „Euteranismul și literatura
românească", prof. Gh. Gtuglea, despre „Tipuri de eroi în
baladele noastre", ing. Nic. Petrescu, despre „Atlantida con-
tinentul dispărut", prof. I. Georgeseu despre „Eeonardo
d’a Vinei, om de știință", dir. Teodor Botiș, despre „Din
trecutul Ardealului", prof. T. Vasiliu, „Cancerul", colonel
P. S. Georgeseu „Armata și forțele ei morale", prof. I. D.
Ștefănescu, „Poezia lui Coșbuc", prof. Alex. Eapedatu
„Unirea", prof. loan Popeseu-Uotnești, „Eegendele despre
potoape în lumina rațiunii", prof. I. D. Ștefănescu „Mustea
lui Beethoven".

- 446 —


   ' lin afară de aceste conferințe s’a ținut la Arad în 311.
  un festival artistic, dat Sub auspiciile „Astrei* de mustea
  ttg. 93 în favorul copiilor orfani ai regimentului.

       Despărțământul a primit dela municipiul Arad un ajutor
  îft suma de Lei 50.000’— și dela județul Arad tei 60.000.—.
  Despărțământul Arad dispunea la finea anului 1926 de uti
  eâpital de Lei 140 356’—.

          Președ. desp.: Dr. Teodor Botiș, dir. acad. teol.

    <              2. Hălmagiu (jud. Arad).

       Acest despărțământ constă din 29 comune, are 9 cer-
  curi culturale și 9 biblioteci poporale.

       Ziua de 1 Decemvrie s’a sărbătorit împreună eu Cercul
  cultural al învățătorilor și acela al meseriașilor, eu care
  oeasie dl Cornel Lazar preș. desp. a ținut o vorbire oca-
  zională» In ? Nov. a ținut dl D. Cristea preot o prelegere
  despre „Albinărit¹¹ în comuna CÎneiu, iar în 20 Martie dl
  C. Lazar protop. despre „Luxul la poporul nostru*.

Președ. desp.: C. Lasar, protop.

       III. Bihor fost Oracle (desp. central județean).

       Numărul comunelor: 50, cercuri culturale eu eâte o
  bibliotecă poporală 44.

       Conferențe s’au ținut în următoarele comune: Aușeu:
  Dnii Dr. L Mateiu, Dr. Muntean, T. Popa, despre „Căsă-
  torie*, „Concubinaj*, „Alcoolism* și Dr. Aurel Lazar despre
  „A. Roman"; Gheghie: Dnii Dr. Ciupa, C. Moga șt
  Di». Gherman, despre „Testament*, „Mihaiu Viteazul* și
  „Sifilisul*; Imand: Dnii 1. Pogan și Dr. Gherman despre
  „Bolșevism*, „Tuberculoză* șl „Drumuri*; Tășad: Dr.l. Matei,
  T. Neș și Dr. Costa Romul despre „Răsbunare sau ier-
  tare*, „Aerizare*, „Sifilisul* și „Tuberculoza*; Drăgești:
  Dl Dr. Bgri S. despre „Alcoolism*, și „Cartea*: Bueium:
  Dl Dr. Bgri S. despre „Alcoolism*, „Cartea* și „Ștefan
  eel Mare*; Cetea: Dnii T. Neș, Dr. A. Lazăr și Dr. Lăză-
  reseu despre „Pentru ee a învins limba rom.?*, „D. Ale-
  xandri*. „Ocupația de iarnă* și „Nutrirea copiilor*; Du-
  bești : Dnii Dr. Găldău, T. Neș și Dr. Aurel Lazar despre
  „Boli lumești*, „Povestea neamului* și „Rachiul*; Sâm-
  bășag: Dnii U. Lăzăteseu, Dr. Matei, Dr. Muntean și Dr. I. Popa
  despre „Boli tnfecțibase* și „Impozite*; Copăeent: Dnii
  Aug. Coama, t. Cotruș și Dr. Huța despre „Cooperative*»
  „Efectele divorțului* și „FMCa de Dzeu“ ; Sân-Lazar: Dnii
  l. Pbgan și Dr. Gherman despre „Oameni mari, români*,
  „Gospodăriile sătești* și „îngrijirea copiilor miei; Abrămuț:

— 447


   Dnii l. Pogan și Dr. Qhevman despre „Școala și. viața"
  „Pentru ee nu suntem bogați ?u, „Sănătatea poporului și
  bogăția țării"; Ciuteeee: Dl Dr. Aurel Lazar despre „Ce
  face Astra"?; Corniței: Dl Dr. A. Lazar despre „Lupta
  noastră în trecut, datoriile în prezent"; Oșorheiu: Dnii
  T. Neș șt Dr. V. Lăzăreseu despre „Legăturile noastre în
  trecut eu țara mamă", „Altruismul" și „Biserica"; Teghi-
  ștea; Dl Aug. Cosma despre „Școala și biserica, Limba
  noastră"; Velența : Dnii 1. Pogan, Catona Ambrozie, Traian
  Popouiei, Dr. P. Mărcuș, Dr. I. Pap, Dr. Coșta Romul și
  Dr. I. Qherman despre Însemnătatea zilei de 24 lan., Co-
  munismul, Educația națională, Tuberculoza, Din viața sfin-
  ților, Povestea rachiului, Socialismul, 1 Decemvrie, Cartea,
  Comerțul și industria noastră, Cum se va consolida țara
  prin industria națională, Taxe comunale și Casele națio-
  nale'; Săeădat: Dr. I. Matei și Dr. T. Popa despre „Con-
  tractele" și „Tuberculoza"; Ineu: Aceiași despre „Pre-
  stații în natură" și „Bolile lumești"; Lugașul de jos: Dnii
  T. Neș și Dr. 1. Mateiu despre „Povestea neamului" și
  „Copiii"; Topa de Criș: Dnii Dr. Ciupe și Dr. T. Popa
  despre „Ștefan eel Mare" și Sifilisul"; Boroșel: Dl T. Neș
  despre „Scriitori și poeți ardeleni" Și „Inginerii români
  Q, Constantineseu și A. Dlaieu"; Bratea: Dnii Dr. T. Popa
  și Dr. I. Matei despre „Originea pop. rom.", „Bolile vene-
  rice", „Testamentul" și „Noua organizare a corn."; Tobol:
  Dnii Dr. A. Lazar și 1. Pogan despre „Ce foloase vom
  avea dintr’o industrie românească", „Rachiul", „Astra ee
  vrea"?; Cheresig: Dnii Dr. A. Lazar și 1. Pogan despre
  „Școala și agricultura", „Rolul comunei la granița țării" și
  „Oamenii noștri mari"; Beliu: Dnii T. Neș, Dr. A. Lazar
  și Aug. Coșma despre „Solidarism", „Biserica", „Coopera-
  tivele" și „Povestea neamului"; Ueuriș: Dnii T. Neș,
  A. Cosma și Dr. A. Lazar despre „Mihai Viteazul", Limba
  noastră" și „Ce ne arată trecutul poporului, nostru"; Ciu-
  meghiu: Dnii Cornel Moga, Dr. Coos și T. Neș despre
  „Biserica", „Neamul românesc", „Ce-i baptismul"?; Noj-
  orid: Dnii Dr. T. Popa și Dr. 1. Matei despre „Căsătoria
  legală și divorțul", „Poeții noștri" și „Bolile venerice"; Dad :
  Dnii Dr. 1. Matei și Dr. Muntean despre „Comerțul pentru
  ee se află în mâni străine?" „Ce-au dat Românii lehnicei" ?
  și „Boli lumești"; Abrămuț de sus: Dnii Dr. T. Popa și
  Dr. Matei despre „Testament", „Școala" și „Sifilisul"; Ce-
  naloș: Dnii Dr. I. Matei și Dr. T. Popa despre „Bolile lu-
  meet" și*lmpozite“; Râpa; Aceiași despre „Tuberculoză",
  „Contracte" și „Școală; Rontău: Aceiași despre „îngri-
  jirea copiilor" și „Sectele religioase"; Spinuș: Aceiași
  despre „Sănătatea și locuința" și „Ce vreau comuniștii?"

— 448 —


        Partea eea mai mare din aceste conferințe a fost
  încadrată în programe artistice, iar conferențele medicale
  au fost toate însoțite de filme și proieețiuni corespunză-
  toare. Oase naționale s’au înființat în comunele: Saboleiu,
  Chtș-Eaca și Cheresig. Despărțământul colaborează eu
  „Reuniunea femeilor Române din Oradea.

Președinte: Dr. Aurel Lazar, advocat.

2. Ținea (jud. Bihor).

        Acest desp. constă din 22 comune și are 5 cercuri
  culturale, fiecare eu câte o bibliotecă poporală.

        Conferențe s’au ținut din prilejul aniversării zilei de
  1 Dec. eu subiectul „ Alba-lulia“ în comunele; Râpa și Tmea.

        Teren pentru casă națională este în comuna Ținea.⁻
  Averea desp. este de. Eei 6036’36, depuși la banca „Biho-
  reana".                            '

Președinte: Dr. Cornel Vaida, advocat.

IV.  1. Brașov (desp. central județean).

        Acest desp., odinioară unul din eele mai înfloritoare
  despărțăminte ale „Asoeiațiunii", timp pe 10 ani nu a putut
  să se reeuleagă și să-și ocupe locul cuvenit între despăr-
  țămintele surori. In anul 1926 însă, sub conducerea noului
  său președinte, a dlui Axente Banciu, el își recucerește
  locul de desp. model în adevăratul înțeles al cuvântului:

        Pentru ea activitatea exemplară a acestui desp. să
  poată servi drept pildă și stimulent pentru despărțămintele
  „Asoeiațiunii" dăm în eele următoare aproape în întregime
  capitolele raportului general prezentat adunării generale a
  despărțământului și comitetului central:

        „Trebuie să facem mai întâi de toate constatarea, eă
  ogorul pe eare și-a început activitatea comitetul nostru, —
  ogor bine cultivat și întreținut înainte de răsboiu — era
  aproape în întregime înțelenit.

        Munca noastră de desțelenire și însămânțare a fost
  și este grea, întrucât rănile lăsate de marele răsboiu fiind
  încă proaspete, năcazurile oamenilor multe, e explicabil
  că nu se găsește prisosul de energie necesară desvoltării
  unei activități mai întinse și în cadrele „Astrei".

        Rezultatele obținute în cursul anului trecut ne sunt
  însă un puternic stimulent pentru continuarea și desăvâr-
  șirea operei începute.

- 449 —


       După acestea ue luăm uoie a Vă preaenta următorul

                         Raport general,
  cuprinzând datele mai importante referitoare la activitatea
  desuoltată de comitetul despărțământului central județean
  „Astra", Brașou în anul 1926.

       începutul activității a fost îngreunat mult de lipsa
  aproape totală a oricărei legături de continuitate eu tre-
  cutul, în special în ee priuește arhiva și registrele Asoeiațiunii.

       Pentru adăpostirea Bibliotecii și a obiectelor adunate
  pentru muzeul „ Astrei V precum și pentru ținerea ședin-
  țelor comitetului și purtarea agendelor de birou, am ob-
  ținut o cameră în localul easinei române.

       Considerând, că acest adăpost e numai provizoriu șl
  neîneăpător pentru nevoile Asoeiațiunii, comitetul a rugat
  eentrul, ea să intervină la locurile în drept spre a se ceda
  pe seama despărțământului Casa Prefecturii — fostă Dr. Q.
  Baiulescu, — eare de prezent n’are nici o numire specială
  și eare ar fi cea mai potrivită pentru scopurile „Astrei".

       Constatăm însă eu durere, eă cererea Centrului a
  fost respinsă de Consiliul județean, așa că toate planurile
  frumoase ee le avem, eu amenajarea unei biblioteci pu-
  blice, eg săli de lectură și a unui muzeu național, s’au
  amânat pentru timp îndelungat, tocmai când le credeam
  mai aproape de momentul realizării.

       Tot pentru ea eu timpul fiecare despărțământ și fie-
  care cere cultural să-și aibă localul său propriu am in-
  tervenit la Consilieratul agricol, cerând să se atribuie în
  fiecare comună un loe potrivit pentru construirea de „Case
  naționale" ale „Astrei". In eele mat multe comune s’au șl
  acordat terenuri spre aeest scop.

       In ee privește activitatea restrânsă administrativă și
  de birou a comitetului, ne luăm voie a raporta următoarele:

       Comitetul a ținut în anul trecut 17 ședințe, oeupân-
  du-se eu ehestiuniie de organizare, culturale și admini-
  strative ale despărțământului.

       Agendele de birou eari au fost destul de multiple și
  variate în anul expirat, au fost conduse și rezolvate în mod
  normal șl mulțumitor de secretariat.

       Actele Intrate au fost înregistrate sub 220 numeri, tar
  eele teșite sub 331.

       Secretarul comitetului dl loan Colan, trebuind să se
  prezinte pentru a-și face stagiul militar, a fost și este sub-
  stituit de dl Romulus Dogariu, secretarul Eforiei liceului
  A. Șaguna.

— 450 —


     Raportăm aet eă valorosul membru al comitetului no-
stru prof. Qh. Popa fiind transferat în Cluj, și-a prezentat
demishinea, asigurând comitetul eă și acolo unde l-a
aruncat soartea ua căuta să lucreze cu aceeași râvnă și
dragoste pentru realizarea mărețelor scopuri urmărite de
Asociațiune.

     Amintim apoi eă adunarea generală a Asociațiunii a
numit inspector al despărțământului nostru pe dl Dr. Uoieu
Nițeseu, membru în comitetul central. ,

Organizări:

     Activitatea principală a comitetului despărțământului
s’a îndreptat în anul trecut în special în direcția organi-
zării despărțămintelor și a cercurilor culturale.

     La începutul anului trecut funcționau — din eele 11
despărțăminte în câte am împărțit județul Brașov — la pre-
luarea agendelor din partea comitetului actual, abia 2 des-
părțăminte de plasă: Despărțământul Săcele și despărță-
mântul Zârnești.

     Cele 21 despărțăminte sunt următoarele:

     l. Despărțământul central județean cu cercuri cultu-
rale: Brașov-Toeile, Brașovul-vechiu, Brașov-Stupini și
Brașov-Dârste.

     11. Despărțământul Săcele: cu comunele Satulung,
Cernat, Tureheș și Baeifalău.

     IU. Despărțământul Tărlungeni: cu comunele Tărlun-
gpni, Pureăreni, Zizin și Cărpeniș.

     IV.     Despărțământul Teliu: eu comunele Teliu, Do-
bârlău, Mareoș și Budila.

     V.      Despărțământul Buzău: eu comunele Bareani, Sita-
Intorsura și Dama-Buzăului.

     VI. Despărțământul Hărman: eu comunele Hărman,
Preșmer, Sânpetru și Bod. (Această comună, a cerut aeum
în urmă să fie alăturată despărțământului central.

     VH. Despărțământul Fteldioava: eu comunele Feldioara,
Hălhiu, Crizbav, Rotbav, Măieruș și Apața.

     VIU. Despărțământul Codlea: eu comunele Codlea,
Țtnțavi, Vlădeni și Satul-Nou.

     IX.     Despărțământul Râșnov: cu comunele Râșnov,
Ghimbav, Cristian și Vulcan.

     X.      Despărțământul Zârnești: eu comunele Zârnești,
Holbau, Poiana Mărului, Tohanul nou și Tohanul vechiu.

     XI.     Despărțământul Bran: eu comunele Bran-Poarta,
Sohodol, Predeal, Simon, Moeciul de jos, Moeeiul de sus,
Șirnea, Fbndata, Peștera șt Măgura.

451 —


Organizarea despărjărtiintelor.

     S’a făeut precum urmează:

     1.     Despărțământul Fteldloara la 26 Noemvrie anul trecut
sub conducerea preș. prof, A. Baneiu» asistat de domnii
P. Muntean, Dr. U. Dogartu șt Romulus Dogariu. Preșe-
dinte al despărțământului a fost ales parohul llie loanoviciu.

     2.     Desp. Codlea: la 10 Oct. a. tr. sub conducerea
dlui Dr. Nic. Căliman, asistat de dnii protopop llie Hoeiotă
și Victor Braniște. Președinte a fost ales parohul Gh. Fl.
Preșmerean.

     3.     Desp. Râsnou: la 24 Oct sub conducerea domnului
Dr. Doieu Nițescu, asistat de dnii Gh. Cuteanu, Dr. Nic.
loaneș și Dr. Vintilă. Președinte al desp. a fost ales dl
subrevizor, dir. școlar B. Tipeiu.

     4.      Desp. Bran: la 8 Nov. sub conducerea dlui director
loan Prieu, asistat de dnii Dr. Al. Dobrescu și Dr. Pomp.
Nistor. Președinte al desp. a fost ales parohul Dietor Puș-
eartu.

     5.     Desp. Buzău: la 8 Nov.- sub conducerea dlui prof-
A. Baneiu, asistat de dnii Ion Prieu și Matei Antoneseu-
Preș, al desp. a fost ales parohul loan Modroiu.

     6.     Desp. Hărman: la 20 Nov. sub conducerea dlui
preș. A. Baneiu, asistat de dnii prof. M. Sotiriu și E. Hulea.
Preș, al desp. a fost ales parohul Dumitru Greeeanu.

     Au rămas să fte organizate în cursul anului 192? numai
cele două desp. nouă: Desp. Teliu și desp. Tărlungeni.

     Aceste două desp. s’au format din următoarele motive:

     Prin noua lege administrativă au fost alăturate jude-
țului nostru comunele: Bareani, Buzău, Dobârlău, Măreuș,
Teliu și Budila, eari aii aparținut până acum jud. Trei-
seaune. Aceste comune au fost încorporate desp. Săcele.
Mai târziu însă pentrueă desp. Săcele era prea încărcat
și pentru a se face posibilă desvoltarea unei munci mai
rodnice și intensive am grupat aceste comune precum și
comunele Purcăreni, Zlzin șt Tărlungeni în două despăr-
țăminte aparte.

Cercuri culturale.

     In anul trecut s’au arganizat următoarele cercuri cul-
turale: «,

     1.     Cercul cultural BrașoU'Tocile organizat sub con-
ducerea preș. A. Baneiu, asistat de G. Cuteanu șt Dietor
Braniște, fiind ales președinte parohul Nicolae Furnică.

— 452 —


     2.      Cercul cultural Brașov vechiu, organizat sub con-
ducerea dlui Dr. Uoieu Nițeseu, fiind ales președinte dl
Petru Debu.

     3.      Cercul cultural Preșmer, constituit la 28/1111926 sub
conducerea dlui Dr. D. Nițeseu, Dr. N. Găliman și l. Colan,
iar din partea „Astrei medicale “/Dr. 1. Bordea, Dr. Sueiu-
Sibianu, Dr. Dobreseu și Dr. T. Sbâreea. Președinte al cer-
cului a fost ales parohul loan Ludu.

     4.      Cercul cultural Tohan a fost organizat sub condu-
cerea dlui Dr. Doicu Nițeseu, asistat de dnii Nr. Nie. Că-
liman și Dr. Suciu-Sibianu.

     5.      Cercul cultural Hălhiu a fost organizat sub condu-
cerea dlui Dr. Voieu Nițeseu, asistat de dnii Dr. T. Sbâreea
și prof. Qh. Popa.

     6.      Cercul cultural Dârste a fost organizat la 10/X sub
conducerea preș. A. Baneiu, asistat de prof. Fabiu Sânjoan
și loan Bârsan. Președinte a fost ales parohul loan Broșu.

     In despărțămintele Zărnești și Săeele sunt organizate
cercuri culturale în toate comunele. Rămâne ca despăr-
țămintele reorganiz te să-și organizeze la rândul lor eu
concursul nostru cercuri culturale în toate comunele de
pe teritorul lor.

Biblioteca despărțământului central. *

     Prin trecerea în proprietatea „Astrei" a bogatei bi-
blioteci a regretatului Dr. Al. Bogdan s’a putut pune o
bază temeinică bibliotecii despărțământului.

     Auând în vedere eă regretatul profesor — în calitate
de secretar al desp. „Astra" Brașov, precum șl ea membru
activ — poate cel mat aetiv — al secției literare a „Astrei",
căreia i-a fost referent până la moarte, s’a hotărît ea
această bibliotecă să poarte numele: „Biblioteca și Casa
de cetire Dr. Al. Bogdan" „Astra-Brașov".

     In decursul anului trecut biblioteca s’a sporit eu do-
națiuni frumoase' dela: Academia Română 100 volume, Or-
ganizația bibi, populare 200 exemp., Casa șeoalelor și a
culturii poporului 235 voi., Inst. sud-est europ. 64 voi., Adv.
Gieă llieseu, Câmpina 20 voi., Dtto 16 voi.. Aurel Mureșan
1 voi. proză (L. Bolcaș) și 1 voi. Poezii (D. Bonteseu).
Fabrica de celuloză Zârnești în bani Lei 2000’—, Elevul
loan Furnică«? voi. (Istoria lui Tit Livius și predicile apo-
logetice ale sf. Atanasie. Text latin-gree)., Dl adm. financiar

— 453


Aurel Florea Colecția Rev. Transilvănene 1869—1876, Orientul
latin 1875, Familia 1873 șt alte diuerse 2? volume, Rep.
Teodor Spuderea, Brașov 5 voi., Diverse cărți veehi, Victor
Păcală 1 volum Monogr. corn. Rășinari. Dna Maria Po-
pescu-Bogdan a dăruit pe Seama bibliotecii un portret al
regretatului prof. Dr. Al. Bogdan, executat de pictorul Murnu
precum și suma de Lei 500. în bani.

     Dna și dl secretar general al primăriei Emil Soeaeiu
au binevoit a dărui pe seama bibliotecii un frumos dulap
de stejar în amintirea regretatului lor frate și cumnat, pro-
fesorul Iordan Popovieiu.

     Biblioteca a fost aranjată și catalogată în parte' de
dl secretar loan Colan. Regretăm eă din lipsa unul biblio-
tecar n’am putut să punem biblioteca la dispoziția publi-
cului, sperăm însă că până cel mai târziu la toamnă să
vedem înfăptuită și această dorință.

     Biblioteca dispune de 1084 volume: 574 legate, 510 ne-
legate, 200 broșuri.

Muzeul Asoeiațiunii.

     Comitetul a luat inițiativa punerii bazelor unui Muzeu
al Asoeiațiunii, eare să cuprindă obiecte referitoare la tre-
cutul neamului nostru. Am obținut până acum pentru acest
muzeu următoarele obiecte: 1. Dna Maria Popeseu-Bogdan
dtreetoara șe. norm. de eond. de gr. copii miei: 4 păpuși
reprezentând porturi românești din diferite regiuni ale
Țării. 2. Dl Teodor Spuderea: 5 tablouri originale pietate
de renumitul pieton brașovean Mtșu Pop, o serie de schițe
orjgtnale datorite pictorilor și sculptorilor Mișu, Nicolae
și loan Pop, cari au fost legate într’un album. 3. Dl A. Mu-
reșianu reproducerea unei fotografii a întemeietoarei și
prima prezidentă a R. F. R. Maria Păuna dec. 1862 și un
tablou reprezentând moda veche românească. 4. Elevul
Al. Mușlea o ploscă veche (cea 150 ani), o frigare veche
șt o lingură rusească.

     Dl P. Popovieiu păstrându-și dreptul de proprietate
a pus la dispoziția „ Astrei “ pentru mai mulțt ani bogatul
dsale muzeu, care însă în lipsa unui local potrivit a fost
așezat din bunăvoința comitetului Casinei române, în două
camere ale acesteia mult prea neîncăpătoare pentru mul- >
țimea obiectelor ee le cuprinde.

   ' Să nădăjduim însă, eă înțelegerea eelor chemați ne
va face posibilă realizarea frumoaselor planuri ce le avem
în vedere.

— 454 —


Conferințele „Astrei*.

       Chestiunea conferințelor a fost soluționată pentru anul
  freeut astfel:

       Conferințele pentru intelectualii dtn Brașov au fost
  lăsate în sarcina Extensiunii universitare din Cluj, confe-
  rențiarii comitetului înțelegând să desvolte activitate mai
  întinsă în comunele din județ.

       Extensiunea universitară Cluj a ținut sub egida „Astrei*
  următoarele conferențe:

       1. 16 Ianuarie 1926: Prof. univ. I. Ștefăneseu-Goangă:
  Problema socială a femeii în lumina Psihologiei. 2. 23 Ia-
  nuarie : Prof. univ. Silviu Dragomlr: N. Băleeseu și Avram
  laneu. 3. 30 Ianuarie: Prof. univ. Dietor Stanciu: Nașterea
  șt moartea ptetrilor. 4. 6 Februarie: Prof. univ. Besdechi:
  Universitatea populară în Danemarca. 5. 13 Februarie:
  Prof. univ. N. Bănescu: Din viața de familie la Bizanț.
  6. 20 Februarie: Prof. univ. I. P. Voitești: Cărbunii, Na-
  șterea și importanța lor. 7. 27 Februarie: Prof. univ C. Pe-
  tranu: Monumentele de artă dtn Transilvania. 8. 6 Martie:
  Prof. univ. Th. Capidan: Coloniile maeedo-române în Ar-
  deal și Ungaria. 9. 13 Martie: Prof. univ. Gh. Vâlsan:
  Coasta de argint. 10. 20 Martie: Prof. univ. I. Lupaș: Ac-
  tivitatea ziaristică a lui Andreiu Mureșianu.

       Conferențiarii noștri au ținut în județ următoarele con-
  ferențe: 26/lX. Feldioara: A. Banciu: „Pe ee-și întemeiază
  Asoc. dreptul de a-t cere fiecărui român sprijinul?* 10/X.
  Codlea: Dr. Nicolae Căliman: „Scopurile urmărite de Aso-
  eiațiune*. Dtet. Brantsee: „Importanța și activitatea Liceului
  Șaguna din prilejul aniversării a 75 ani de existență. 24/X.
  Râșnov: Dr. Voieu Nițeseu: Scopurile urmărite de Aso-
  eiațiune. Dr. Dintilă: Despre sifilis și combaterea lut. 9/X1.
  Bran: l. Prieu, director: „Rolul Asoctațiunit în viața nea-
  mului românesc. 8/Xl. Buzău: A. Banciu: „ Datoria noastră
  față de moștenirea ee ne-au lăsat-o vrednicii noștri îna-
  intași.

       Conferințe ținute de conferențiarii desp la organizarea
  cercurilor culturale: 1. Cercul cultural Prejmer: 28/111.
  Dr. V. Nițeseu: Rostul șt importanța Asoeiafiunii. 2. Cercul
  cultural Tohan: 28/111. Dr. N. Căliman: Importanța Asoeia-
  țiunii. 3. Cereul cultural Hălehtu: 25/lD. Dr. Doieu Nițeseu:
  Importanța Asoeiațiunii. 4. Cereul cultural Brașov vechiu:
  Dr. P. Debu: Istoricul activității culturale a Astrei. 5. Cercul
  cultural Dârate: 10/X. A. Banciu: Ce vrea Asociațiunea șt
  ee trebuie să lege pe Dârstarl de ea, Dârstea fiind satul

F                           ■




— 455 —


    de naștere al neuitatului A. Bâvseanu. 6. Desp. Asoe.
    Hărman : 21/Xl. A. Banciu : Ce a făcut Asoeiațiunea pentvu
    țărănimea noastră și datoria acesteia față de ea.

Corul Asociațiunii.

         Pentru a se putea da mat multă uiață turneelor de
    propagandă la sate, comitetul a încercat formarea unui
    cor bărbătesc al „Astrei“. S’au lansat pentru acest scop
    inuitărl și un număr îmbucurător de intelectuali dornici de
    a contribui eu munca lor pentru ridicarea șt eultiuarea
    masselor, s’a pus la dispoziția comitetului. Dl prof. Nieolae
    Oaneea și-a oferit concursul pentru dirijarea corului. En-
    tuziasmul care părea că zace la bazele înfăptuirii acestui
    faetor de propagandă, s’a fărimițat însă încetul eu încetul
    silindu-ne s’o lăsăm pentru mat târziu.

Colaborări eu alte societăți.

         Asoeiațiunea și-a dat concursul său tuturor societă-
    ților culturale și de binefacere cari i l-au solicitat în scopul
    propagandei culturale la sate. Astfel comitetul nostru a
    trimis conferențiari la ședințele cercurilor religioase ale
    preoțimii din jurul Brașovului. (Dr. Nic. Căliman șl Dr. Das.
    Dogariu). A patronat turneul teatral organizat de cercul
    studenților din Țara Bârsit în munții Apuseni șt în Banat..
    A aranjat eu concursul Extensiunii universitare din Cluj o
    serie de conferențe în sala festivă a liceului A. Șaguna.-
    A participat la Congresul Federației Reuniunii femeilor
    române care s’a ținut la Brașov. Colaborează cu socie-
    tatea Muzeul militar național, prin intermediul delegatului
    acestuia preot Ilie Hociotă.

Serbarea zilei de* 1 Deeemurie.

         Aniversarea zilei de 1 Dec. 1918 decretată ca sărbă-
    toare a „ Astrei “ s’a sărbătorit șl aici la Brașov eu toată
    demnitatea. Ea invitarea comitetului și-au dat concursul
    pentru reușita serbării toate autoritățile civile și militare,
    precum și aproape toate școalele secundare din localitate.
    Serbarea s’a desfășurat după un prea frumos program, cu
    Te-Deumw eu festival în sala Teatrului Național, eu cuvân-
    tare ocazională, declamații, coruri, dansuri naționale, or-
    chestră militară etc. S’au aranjat serbări eu această oeaziune
    și în celelalte despărțăminte și cercuri culturale din județ.

— 456 —

              Membrii desp. central județean în 1926:                   
                   Vechi Inser. în 1926 Dârste Tocile Br.-ueeht Sit. t.
Membri fondatori . 16                      3    3 ---    ---         22
„ pe viață .       62                   50      7   2     2     123    
„ activi . .       ---   138    12 32                    12         194
„ ajutători .      ---   674    ---   2               21        69?    
Total .            78    865    22 36                 35           1036

Abonamente.

         In anul 1926 s’au făcut 49 abonamente la rev. „Tran-
    silvania


Subvențiuni și ajutoare.

          Asociațiunea a fost sprijinită în anul trecut pentru
     realizarea scopurilor sale, în măsură largă de autoritățile
     noastre comunale și județene: Primăria orașului Brașov
     ne-a acordat un ajutor de Eei 250.000’—. Prefectura jude-
     țului un ajutor de 50.000’—. Pe lângă aceasta On. Prefec-
     tură a intervenit ea toate comunele din județ să ia în buget
     sume, potrivite eu situația lor materială, pentru ajutorarea
     „Astrei”. Astfel am incassat în anul trecut următoarele
     ajutoare:

     . Comuna Vulcan Lei 10.000, Moeeiul inf. 491, Simon 194,
     Măgura 95, Sernea 194, Rotbav 1000, Moeeiul de sus 293,
     Peștera 194, Predeal 300, Codlea 5000, Tohanul veehiu 1500,
     Zizin 2000, Tohanul nou 1000, Baeiu 2000, Hărman 5000,
     Int. Buzău 500, Crizbav 2000, Preșmer 3000, Hălhiu 2000,
     Sânpetru 1000, Feldioara 5000, Bod 5000, Cristian 2000,
     Ghirabav 5000, Zârneștî 9941, Sohodol 500, Tărlungeni 3000,
     Teliu 500, Vama Buzăului 494, Satu nou 500. Laolaltă
     Lei 69.696.---f- Lei 50 000 suma totală Lei 119.696.

t

          Nu ne-au trimis încă ajutoarele luate în buget urmă-
     toarele comune:

          Comuna Bran-Poartă Lei 500, Cernatu 5000 l-a lichidat
     desp. Săcele, Fundata 500, Holbau 500, Râșnov 3000, Sita-
     Buzău 500, Tureheș 20.000, Vlădeni 1000.

          Primăria orașului Brașov a mai dat apoi 2 st. lemne
     pentru încălzirea localului societății.

          Ajutoarele incassate nu s’au putut distribui despărță-
     mtntelor șt cercurilor culturale îrt întregime întrucât: 1. Ele
     s’au incassat abia numai în lunile ultime ale anului 1926,
     bă unele din ele numai la începutul acestui an. 2. Unele

                            — 457 —
   despărțăminte nu erau încă organizate. Distributrea se ua
   face în cursul anului acestuia, mai ales în biblioteci și ree-
   vizite de birou, eari, cumpărate în cantități mai mari de
   desp. central» se pot obține în condițiuni mai avantajoase.

        Până la finea anului trecut s’au distribuit următoarele,
   ajutoare:

        Desp. Feldioara cărți și reg. Eei 1885’90, desp. Co-
   dlea cărți și reg. Lei 2959’—, desp. Râșnov cărți și reg.
   Lei 2959.— , desp. Buzău cărți și reg. Lei 3569’50, desp.
   Hărman cărți și reg. Lei 3229’50, Cercului cultural Dârste
   Lei 3194’—, desp. Săeele ajutor în bani Lei 5000’— Suma
   totală Lei 23.296’90.

   închirierea Teatrului Național și a cinematografului „Apoilo“

        Mulțumită sprijinului efectiv pe care ni l-a dat dl Mi-
   nistru al cultelor și artelor, Vasile Goldiș, comitetul a ob-
   ținut închirierea pe timp de 10 ani, pe seama despărță-
   mântului, a Teatrului Național (Apollo) din Brașov, împreună
   eu toate edificiile aparținătoare lui.

        Beneficiile ce credem că vor rezulta din această în-
   treprindere ne vor da posibilitatea să realizăm mai curând
   și mai ușor scopurile ce le urmărim.

        Privitor la închirierea imobilului „Teatrului Național“
   credem necesar a raporta următoarele:         *

        In ședința comitetului dela 23 Iunie a. tr. dl Al. Bă-
   cilă, unul dintre vechii chiriași ai Teatrului, a prezentat o
   ofertă prin eare:

        a)      renunță în favorul „ Astrei “ la toate drepturile sale
   asupra Teatrului Național;

        b)      dă ea aport întreg inventarul său în mașini, mate-
   riale și mobilier, aflător în edificiul Teatrului, eare să treacă
   în proprietatea „ Astrei

        c)      ia asupra sa conducerea tehnică a Cinematogra-
   fului, condiționând să fie angajat în această calitate eu o
   leafă fixă și 50°/ₒ din beneficii.

        Comitetul, găsind acceptabil ofertul, a hotărît să între
   în tratative eu Al. Băeilă și ceilalți tovarăși ai săi, dar în
   aeelaș timp să se facă cerere la Minister pentru a se în-
   chiria, în cazul evacuării actualilor chiriași, în urma pro-
   cesului în eurs — Teatrul Național eu toate dependințele
   sale, Asociațiunii noastre.

        In baza cererii noastre și a stăruinței depusă de de-
   legații noștri, dl Dr. Tib. Bredieeanu și Dr. Uoieu Nițeseu,
   Ministerul Cultelor și Artelor eu ord. Nr. 36463 din 26/Vili


5

458 —


    1926 ne comunică, eă în ședința dela 28/VU a Consiliului
    de Miniștri s’a semnat jurnalul prin care ne aprobă închi-
    rierea Teatrului Național pe timp de 10 ani, eu o chirie
    anuală de Eet 100.000'— și eu obligația de a face repava-
    țiunile necesare.

         Pentru a se încheia aeest contract și pentru ea Aso-
    ciația să intre în folosință de fapt Onor. Ministeriu ne re-
    comandă „să căutăm să obținem dela actualii deținători
    ai imobilului o declarație de renunțare*.

         Intr’aeeea — pe când eram pe cale de a obține aeeste
    declarații, — terminându-se procesul în curs între Mini-
    ster și ueehii chiriași șl prin pronunțarea sentinței de eua-
    cuare a lor, s’a intervenit din nou pentru încheierea con-
    tractului de închiriere.

         In urma stăruințelor delegaților noșțri: Dr. Uoieu Ni-
   țeseu și Dr. Tib. Brediceanu, contractul de închiriere s’a
   încheiat la 5 Octomvrie 1926, iar în silele de 8 și 9 Oe-
   tomvrie 1926 ni s’a predat pe basă de inventar, imobilul
   și mobilierul Teatrului Național.

         Pentru conducerea și administrarea Teatrului și a
   Cinematografului s’a elaborat un regulament special în baza
   căruia în ședința comitetului dela 2? Oct. 1926 s’a instituit
   următorul consiliu de administrație, din sânul comitetului
   desp.: Președinte : Dr. Tiberiu Brediceanu, Econom: Petru
   Munteanu, Membri: loan Prieu, Dr. N. Căliman, Q. Cuteanu
   și Victor Brantsee.

         Comitetul a luat eu multă satisfacție și mulțumită la
   cunoștință jertfa dlui Dr. Tib. Brediceanu de a lua asupra
   dsale conducerea consiliului de administrație pentru ceeace
   îl exprimăm și eu ocaziunea aceasta gratitudinea noastră.

        S’a elaborat apoi un contract de angajament cu dl
   Al. Băetlă, eare apoi, revăzut și întregit, de o eomislune a
   fost aprobat de comitet în ședința dela 27 Oct. 1926.

        Cu această organizare de conducere și control Cine-
   matograful a funcționat considerând greutățile începutului,
   în eondițiunl destul de mulțumitoare, eum se ua vedea din
   raportul de casă ee se va ceti.

        O frumoasă sporire a veniturilor ne-a adus-o șt împre-
   jurarea eă impozitul pentru representațllle date de Cine-
   matograful nostru a fost redus în basa dlspostțtuntlor legii
   dela 26°/₀ la 10°/₀.

        Amintim aici eă toate edificiile ee ni s’au predat,
   precum șt mobilierul Teatrului se găseau în stare de tot
   rea. In special eoperișele caselor nu mal puteau fl lăsate
   în starea de dărăpănare în eare se găseau, fără pericolul

— 459 —


    de a se ruina întreg edificiul. De aceea, imediat după luarea
   tn primire a edificiului prima noastră grife a fost repa-
   rarea eopertșelor și apoi reparațiile urgente și absolut
   necesare în interior și exterior.

         , Edificiile fiind neasigurate le-am asigurat contra fo-
   cului pentru suma de 3 milioane Lei.

         S’a regulat apoi situația cu chiriașii ee dețineau apar-
   tamente în aceste edificii și s’a închiriat prăvălia care era
   goală.

         Prin preluarea imobilului Teatrului Național și a Cine-
   matografului, ivindu-se o mulțime de chestiuni, cari nu se
   puteau resolvi fără sfatul și îndrumarea juridică compe-
   tentă, comitetul a angajat de jurisconsult al său pe dl
   Dr. Doieu Nițeseu, după ce dânsul ne făcuse fără să aibă
   această calitate numeroase și prețuite servicii în chip ab-
   solut gratuit.

încheiere.

         Acesta este în rezumat tabloul activității desvoltată de
   comitetul nostru în cursul anului 1926.

         Treeuți peste multele greutăți pe cari le-am întâm-
   pinat atât în reorganizarea despărțămintelor și cercurilor
   culturale, cât și cu preluarea, organizarea, conducerea șt
   administrarea Cinematografului -- mai adăugând și lipsa
   unui buget după eare să ne putem orienta, ee eheltueli
   ne puteam permite și ee nu — create odată aceste înce-
   puturi și având în plus pentru anul eurent și experiența
   câștigată în anul trecut, avem toată nădejdea, eă „Astra"
   noastră se va apropia eu pași tot mai siguri de realizarea
   frumoaselor scopuri pe eari le urmărește.

         Frumoasele rezultate obținute comitetul nu are pre-
   tenția de a și le revendica numai sieși, dimpotrivă, își dă
   seama eă fără bunăvoința și sprijinul ee i s’a aeordat din
   atâtea părți n’ar fi putut realiza eeeaee a realizat.

         De aceea roagă On. Adunare generală să se exprime
   mulțumitele și recunoștința sa: 1. Dlui Ministru Dasile
   Goldiș, pentru sprijinul larg ee ni l-a aeordat. 2. Primăriei
   orașului Brașov. 3. Prefeeturel județului Brașov. 4. Casinei
   Române. 5. Tuturor donatorilor amintiți în aeest raport șt
   ta fine 6. Tuturor acelora cari prin înscrierea lor în șirul
   membrilor „Astrei" — mai ales la începutul activității
   noastre, eând nu dispuneam de fonduri — au înțeles să ne
   sprijineaseă eu obolul lor. Roagă mai departe On. Adu-
   nare generală ?. să binevoiaseă a lua la cunoștință: a) ra-
   poartele de cassă pe an. 1926; b) să aprobe bugetul pe
   5*

— 460 —


anul 192?; e) să dea descărcare comitetului pentru ge-
stiunea anului 1926; d) să designeze doi delegați pentru
Adunarea generală a Asociațiunei eare se ua ține la Chi-
șinău ; c) să aleagă un membru în comitet în locul devenit
uaeant prin demisia dlui prof. Qh. Popa.


Raportul despre mișcarea cassei desp. central județean. 1

      Activitatea sa în aeest an și-a îneeput-o Despărță-
mântui eu un capital de Lei 33.395'60, sold constatat de           |

ultima adunare generală și depus în libelul Albina Nr. 35.820.     |

In cursul anului s’au mat făeut îneassări în suma de Lei • |
427.403'93, așa eă împreună eu soldul menționat, totalul          ij

intratelor se cifrează la suma de Lei 460.799'53. Totalul          1

eșitelor se urcă la suma de Lei 129.112'80. Rezultă deci           j

eu finele anului un sold de Lei 331.686'73, eare se află în        j

ființă:

a) în libelul Albina Nr. 36.201 Fbnd de rulment Lei 280.345'23 <j
b) „           „     „ 36.54? „      „ rezeruă „      25.670'75    >

c) B                 „ 36.548 „ Casa națion. B 25.670 75


Total . . Lei 331.686'73       1

In legătură îmi iau voie a prezenta următoarele eon-

turi de încheiere:                                         
               Conto cheltuieli și venituri.               
Cheltuieli:                 Venituri: *                    
Conto Salare. Lei 38 650'--- Interese . . . Lei 16.448'23  
Fond. Casa de             Taxe delamem-                    
leet. Dr. Al.                    .                         
Bogdan. . . ,    6.825'55 brh • • • • » 15.338 ---         
Cărți, registre»                Conferențe Ex-             
ștampile Desp.                 tensiunea Univ. „   8.731'25
șl cere.. . . » 15.079'20                                  
Spese cu leg.             • Neprevăzute . ,    131-        
cărților. . . „    8.980'--- Donațiuni . . „    2.000'---  
Co. Cheltuieli. „ 25.233'60 gubvențiuni. . „ 351.554'---   
Co. Capital, ve-                                           
nit curat . . „ 299.43413                                  

Lei 394.202 48                      Lei 394.202'48

          Conto Bilanț.

Reviste . . . Lei 1.143'--- Capital final . Lei 332.829'73
Cassa. . .  . „ 331.686'73                                
            Lei 332.829'73                  Lei 332.829'73

Din cele raportate rezultă deci eă în cursul anului s’a
realizat un venit curat de Lei 299.434'13, pare adaus la

— 461 —


capitalul inițial de Eel 33.395'60, eu cape și-a început acti-
vitatea, Despărțământul ave la finele anului o auere eurată
de 'Lei 332.829'73, eare se află în Reviste eu Lei 1.143'—
și în Cassa eu Lei 331.686'73.

   Raportul comitetului de administrație al cinematogra-
   fului „Astra¹¹, fost Apollo, asupra gestiunei anului 1926
   (lOțX—311X11 1926).

      In seurtul timp ee am avut din anul trecut în admini-
strația cinematografului beneficiul realizat, grație muncii
stăruitoare depusă de eei încredințați eu conducerea cine-
matografului, eu drept cuvânt putem spune eă a fost foarte
mulțumitor, luând în considerare reparațiile șt îmbunătă-
țirile aduse imobilului.

      Spre orientarea Dvoastră ne permitem a Vă aduce la
cunoștință Contul Bilanț și contul de Cheltuieli și Venite,
încheiate de contabilul nostru eu 31/Xll 1926.

      Averea cinematografului la finea anului 1926 se com-
punea din:                                               <,

Numerar la Cassa..................... Lei 4.837'90

Disponibil în Co. Crt. la banca „ Albina “ . „ 57.300'—
Debitori:

   Alex. Băcilă, pt. plățile făcute de noi în

     contul său la noi................ . . .   „ 104.530'80

Diverși:

   Avansuri date personalului nostru:

   E. Makhay ......              Lei 4.652'—

   C. Foty........................„  1.500'—

   St. Doieu . . . . . . .        „  10.000'—  „  16.152 —

Avans. Caselor de filme pt. filme contractate :

   Partos Băla, Oradea. . .      Lei 1.500'—

   Slagerfilm, Oradea ...         „ 20.000'—

   Filmeentrala, Timișoara        „   4.000'—  „  25.500'—

Co. Astra comitetul central județean, Loco,
   pentru plăți făeute în contul reparațiunilor
   cota parte și diverse                         ■„  55.267'60

Totalul activelor: Lei 263.588'30

      Pasiva per 31 Decemvrie 1927:

Impozit comercial și .global pe durata dela

   10 Oetomvrie—31 Decemvrie 1926 . . . Lei 35.342*—
Capital final per 31 Decemvrie 1926 ...        * 228.246'30

Totalul pasivelor: Lei 263.588'30

— 462 —


Specificarea Contului de Venituri și Cheltuieli.


Cheltuieli:


  Cheltuieli de administrație:
Articole de cancelarie . .
Intteț. și chiria instr. muztc.
Intreț. aparatului de protecție
Bilete și numerotarea lor .
Porto, transport.............

Reclame, afișe .....
Reprezentații pentru copti '.
Deeor........................

Curent electric..............

Curățitul curțit etc.........

Mobilier și diferite utenzilii
Repararea mobilierului . .
Dhierse......................

Combustibil..................

Instalații electrice ....
Salarii supliment., gratificați!
Spese de voiage, diurne
Titluri pentru filme ....
Asigurarea imobilului. . .
Scena.................  .

Filme................

Salarii...................

Impozite:

  Impozit comercial . .
     ,       global ....

     „    după incassări


Lei   4.538*—

„    2.100*—

„    7.901*—

„   5.45005

B   8.021*—

„ 122.837-20

„  9.486’50

„  15.833*—

B 29.354 —

„   2.459-—

„  18.003*25

„  2.262'05

„  8.548-70

„  44.984*—

B   10.84860

,   27.282 —

B   8.158--

„   4;400*—

„  22.767 —

„       270 — Lei  355.50335

......          B  486.644*75

................„  247.973-35


Lei 25.502 —

„    9.840 —

„ 206.492— „      241.834 —


Reparațiuni:

  S’au făcut reparațiuni imobilului în sumă de
  Lei 113.729-85 din eare Lei 46.230 10 s’a
  trecut asupra Comitetului Central jud., ră-
  mânând .....................................„    67.499-75


Profit net............................  .  . . Lei 228.246*30

Total . . Lei 1,627.701-50


Venite:

Incassări după reprezentații einematogr. . Lei 1,570.298*50
    „           „ repr. teatrale șt alte speetac. „    56.159*—

Interese după disponibil la bancă . . . . „        1.244*—

Total . . Lei 1,627.701-50

— 463 —


Bugetul despărțământului pe anul 1927.


                        U en ite:

Subvențiuni:
  Primăria orașului . . . Eei 250.000*—

  Prefectura județului .  .  „   50.000*—

  Comunele județului   .  .  „   70.000*—  Eei

Taxe dela membri.......................... „

Interese ..................................„

Cinematograful „Astra⁴ sald de beneficii .  „


Chirii:

  Qh. Tulliu.............Eei     60.000 —

  M. Tisseseu.............„      36.000*—

  l. Zam..................„    12.000*

  V. Fodor............... „       9.600*—

  A. Boroianu.............„     . 9*600*—

  Clubul Partid. Poporului   „    4.800*—

  Farmacia Q. Cuteanu .   .  „   80.000*—

  In sarcina Cinematogr.:

    Mecanicul Uzinei . .     „  24.000* —

         „ Makkay . .        „   18.000*—

    Uzina „Unirea⁴ ...       „   48.000*—

    Reonom D. Munteanu       „   36.000*—

    Operator A. Boroianu     „        —*—

    Secretar 1. Fotti ...    „   12.000*—


370.000-

20.000* —

20.000*—

400.000.—


350.000*—


Total . . Eei 1,160.000*—

Cheltueli:

Salare:
  Secretar..................Eei 48*000*—

  Bibliotecar................... 36.000*—

  Servitor.................„     24‘QOO*— Eei 108.000 —

încălzit și luminat . .......................... 10.000*—

Cheltueli de birou.....................  .    „    5.000*—

    „     „ depl. conferențiari și organiz.   „  100.000*—

Mașina de scris................................ 25.000*—

Telefon......................................... 20.000 —

Sehioptieon și aparat cinematografie . .     „  100.000*—

Un aparat Radio................................ 50.000*—

întreținerea unui cor bărbătesc propag. .    „  100.000*—

Muzeu, pentru procurări .......              „   20.000*—

Conferențiari streini......................  „   10.000*—

Premii pentru expoziții........................ 50.000*—

Publicațiuni................................... 100.000*—

Reparaturi la edificii......................... 150.000*—

Neprevăzute................................. „   12.000*—

Casa Națională.............................  „  100.000*—

Fond de rezervă................................ 100.000*—

Cărți pentru bibliotecă și legat ....        „  100.000*—


Total . . Eei 1,160.000 —

464


2. Bran (jud. Brașou).

     Desp. Bran se compune din comunele: Bran-Poartă,
Sohodol, Predeal, Simon, Moeeiul de jos, Moeeiul de sus,
Sirnea, Fundata, Peștera și Măgura (10). Desp. s’a reorga-
nizat în adunarea ținută la 8 Noemurte 1926, fiind de față
delegații desp. central județean Brașou, dnii: loan Prieu,
dir. școalei comerciale, Dr. Aurel Dobreseu, deputat și
Dr. Pompiliu Nistor, președ. desp. Zărnești, împreună eu
biroul ueehiu al desp. și ur’o 50 brăneni — preoți, înuă-
țători, eomereianți și țărani.

     Dl Vietor Pușeariu, ueehiul președ. al desp., prezintă
pe delegații desp. eentr. jud., ueniți în Bran numai în
interes cultural.

     Dl Prieu uorbește despre Astra, despre despărță-
mintele și cercurile ei culturale. S’a reorganizat desp.,
realegându-se președinte dl V. Pușeariu și un comitet în
înțelesul regulamentului. Dl Dr. A. Dobreseu arată ee ar
trebui să facă poporul brănean pentru asigurarea uiitorului
său. Dl Dr. P. Nistor uorbește despre colaborarea desp.
Asoeiațiunii înueeinate în scopul unor rezultate culturale
mai de seamă.

3. Buzău (jud. Brașou).

                        *

     Aeest desp., care constă din comunele: Bareani,' Sita,
Intorsura și Dama, s’a înființat în adunarea ținută în comuna
Intorsura-Buzăului, la 14 Noemurie 1926, sub prezidenția
d-lui Axente Baneiu, președ. desp. eentr. jud., dl l. Prieu,
dir. școalei eomere. sup. de băeți șl M. Antoneseu, prof.
de liceu, în Brașou. Dl Baneiu a uorbit despre: „Datoria
noastră față de moștenirea ee ne-au lăsat urednieii înain-
tași “. Dintre eei prezenți, ur’o 50 la număr, s’au înscris 6
membri pe uiață și 16 aetiui. S’a ales președinte al desp.
părintele: loan Modroiu din Vama-Buzăulut, de asemenea
s’au ales funcționarii și membrii comitetului conform dispo-
zițiilor din regulament.

     S’au predat apoi noului comitet din partea desp. central
jud. Brașou pentru Biblioteca desp. cărți în ualoare de
Bei 2745’—, registre și rechizite de birou în ualoare de
E>ei 503¹—, cum și 40 ex. din Calendarul Asoeiațiunii pe
an. 192? și 19 cărticele din publicațlunile Asoeiațiunii.

     Părintele Qh. Negoescu mulțumește delegaților bra-
șoueni, iar dl A. Baneiu dorește ea eei puși în fruntea
desp. să traducă în faptă dorințele exprimate în această
adunare pentru binele eelor mulți.

465


4. Codiea (jud. Brașov). -

     Aeest desp. se compune din comunele (4): Codiea,
Țânțari, Ulădeni și Satul-nou. S’a înființat la 10 Oct. 1926
sub conducerea d-lui Dr. Nie. Căliman, asistat de d-niț
Ilie Hoeiotâ, protopop și Victor Branisee. Președinte aț
desp. a fost ales dl preot Gh. FI. Preșmerean. S’a ales și
comitetul desp. Dl prot. Hoeiotă arată, în firul unei frumoase
cuvântări, la sfârșitul serviciului divin, scopul venirei d-lor
în comună. Adunarea desp. s’a ținut în școală, sub prezi-
denția d-lui Hoeiotă, înseriidu-se 58 membrt. A ținut eonfe-
rență dl V. Branisee în legătură eu jubileul de 75 ani dela
înființarea liceului „Șaguna“ din Brașov. Cercuri culturale
Sunt în Țânțari și Vlădeni. Biblioteci, eu câte 60 cărți, în
Codiea, Țânțari și Ulădeni. Având în vedere, că desp. s’a
înființat numai către sfârșitul anului și eă cercurile cultu-
rale încă au luat ființă numai bine de curând și numai în
parte, nu s’a putut desfășura activitate culturală.

5. Feldioara (jud. Brașov).

     Adunarea de organizare a acestui despărțământ s’a
ținut în 26 Septemvrie 1926 sub conducerea d-lut Axente
Banciu, președ. desp. central județean Brașov, asistat de
d-nil Petru Muntean, inspector în Ministerul Muncii, membru
în comitetul central Jud., Dr. Uasile Dogarlu, medie, membru
al Secției „Astrei“ medicale și R. Dogariu, secret, comit,
centr. jud., în prezența a circa 80 persoane, bărbați șl
femei. Desp. se compune din comunele: Feldioara, Hălhiu,
Crisbav, Rotbav, Măieruș și Apața, de toate 6. Dl Banciu,
după deschiderea ședinței și-a desvoltat conferința: Pe
ee își întemeiază Asociațiunea dreptul de a-i cere fiecărui
Român sprijinul" ? S’au înscris 12 membri pe viață și 22
membri activi. S’a ales comitetul despărțământului în frunte
eu părintele Ilie loanouici, ea președinte. Desp. central
județean dăruește pentru Biblioteca despărțământului Feb
dioara: 59 voi. din autorii noștri mai de seamă, 54 numere
din bibi. Cunoștințe folositoare, 15 numere din bibi. Agricolă,
26 numere din publicațiile Asociațiunii în valoare totală de
Lei 1708‘—. Desp. central jud. a predat și registrele nece-
sare pentru agendele de birou, precum șt stampila pentru
desp. Feldioara, toate în valoare de Let 363’70. Dl Basil
Perția, farmacist, constatând lipsa unui dulap pentru pă-
strarea prețioaselor cărți, ee s’au dăruit de centrul jude-
țean ea rtn început de Bibliotecă a acestui despărțământ,
oferă dânsul un dulap spre acest scop.

     lată un exemplu frumos de felul cum se ednstitue un
desp. eu ajutorul desp. central județean și a multor oameni
de bine 1

— 486 —


6. Hărman (jud. Brașov).

     Acest desp. constă din următoarele 4 comune: Hărman,
Preșmer, Sânpetru și Bod. Bl a fost organizat în adunarea
ttnută în Hărman, la 21 Noemvrie 1926, sub prezidenția d-lui
Axente Banciu, președ. desp. central jud., asistat de d-nii
Mihail Sotiriu și doamna și de Bugeniu Hulea, delegați ai
desp. central, de fruntașii români ai comunei și de un număr
însemnat de popor.

     După serviciul divin, la eare răspunsurile liturghice
le-a dat corul mixt compus din membrii Reuniunii de lectură
și cântări „Armoniau din localitate, dl preot local Dimttrie
Greceanu în cuvinte bine simțite a bineventat pe oaspeții
brașoveni.

     Dl A. Banciu a deschis adunarea, arătând însemnătatea
„Astrei¹*. După aceea a predat 68 cărți, frumos legate, de
cuprins religios-moral, eeonomic-praetie, istorie și literar,
ea îneeput pentru Biblioteca desp. Aceste cărți reprezintă
suma de Let 2656'50, tar registrele necesare comitetului
local, eu un bogat material pentru corespondență și eu o
stampilă, reprezintă suma de Bei 473'—.

     S’au înscris: 2 membri fundatori, 12 membri pe viață,
6 membri activi și 5 membri ajutători. Intre acești membri
s’au distribuit 40 ex. din Calendarul Asoeiațiunii pe an. 1927.

     S’a ales președinte al desp. părintele Dimitrie Grecean,
eeialalțl funcționari și membri ai comitet, desp. Tot atâtea
luerurt vrednice de laudă.

7. Râșnov (jud. Brașov).

     Acest desp., compus din comunele: Râșnov, Ghimbav,
Cristian și Vulcan, s’a reorganizat tn adunarea ținută în
Râșnov la 24 Octombrie 1926, deschisă fiind de părintele
Bartolomeu Ttpeiu, eare salută pe misionarii culturii româ-
nești și arată însemnătatea „Astrei**. Dl delegat al comite-
tului central jud. Brașov Dr. Voieu Nițeseu arată scopul
frumos ee-l urmărește Asociațiunea dtn punct de vedere
economie, industrial, sanitar și cultural, demonstrând eu
numeroase exemple ee e de făcut pentru îndreptarea relelor
de eari suferim pe aeeste terene.

     S’a ales președinte al desp. părintele Bartolomeu
Tipeiu, împreună eu funcționarii și membrii comitetului. •

     S’au înscris 19 membri pe viață, 42 activi și 5 ajutători.

     Dl Dr. Nicolae Vintilâ a ținut o conferință instructivă
despre „sifilis**.

— 467 —


     S’a dat șl aici un început de Biblioteca poporală și
registrele necesare.

     A avut loc șl o serbare școlară.

     Astfel de adunări nu pot de cât să ne dea cele mai
bune nădejdi de progres.

8. Săeele (jud. Brașou).

     Numărul comunelor din despărțământ este 4. Cercuri
culturale se află 2 în Satulung, 1 în Cernatu, 1 în Tureheș
și 1 în Baeiu. Numărul bibliotecilor 5: în Satulung (Bise-
rica sf. Adormiri) cu 2400 cărți, spor de 300, cetitori 2080;
în Satulung (Bis. Sf. Arhangheli) eu 2600 cărți, spor 280;
cetitori 3000; în Cernatu cu 360 cărți, 60 spor, cetitori 180;
în Tureheș eu 1152 cărți, spor 500, cetitori 384, în Baeiu
eu 300 cărți, spor 40, cetitori 3001

     Prelegeri au ținut: în Satulung, în 28 Februarie, dl
Anania Boldor, dir.: Raportul dintre școală, eleui, profesori
și părinți, eu 180 ascultători; în 7 Martie, dl prof, Gh. Popa:
Elementul românesc în eompariție eu alte neamuri, eu
coruri și deelamări de către elevi, prezenți 200 ase.; în
14 Martie, dl Dr. O Jinga: Constituția cea nouă, prezenți
210 ase.; în 21 Martie, dl prof. Nic. Odor: Hrana la diferite
popoare, prezenți 160 ascultători; în 28 Martie, dl prof.
Dr. Gh. Popa: Anglia șl Elueția — caracterizare, eu pro-
eețiunii, 220 ase.; în 25 Aprilie, dl profes. Benovie Popouici
și protopop. Dr. losif Blaga; Evanghelia ea ba?ă a vieții,
eu coruri, 400 ase.; în Târlungeni, în 20 Iunie, preot. B.
Popovici: însemnătatea bibliei, 140 ase.; în 31 Oetomvrle,
dl B. Popovici: Importanța Astrei în trecut și prezent, și
dl Dr. Voicu Nițescu: Aristide și Cato (caracterizare), 300
ase.; în 14 Noemvrie, dl preot. Oct. Simtion: Țăranul
nostru în poezia poporală, eu coruri eu elevi, 200 ase. •
în 28 Noemvrie, dl Dr. Gh. Păiș: Despre tuberculoză, eu
170 ase.; în 12 Decemvrie, dl Dr. Căliman: Mortalitatea la
copiii sugaci, 200 ase.;

     Serate artistice etc. S’au ținut, și anume: Satulung 3»
eu teatru, cântări și deelamări, în Cernatu, Tureheș și
Baeiu produețiunl, teatru, deelamări, aranjate de casele
culturale.

     Nefiind analfabeți nu s’au ținut cursuri.

     Teren de casă națională : 400 st. □ în Satulung. Desp.»
dispune de avere în suma de Eei 7000⁻— Ajutoare a primit:
dela desp. central județean Eei 5000’— și dela comune
de asemenea Eel 5000'— A făcut 5 abonamente la reu.
„ Transilvania “ și 2 la alte publieațiuni.

— 468


      Socotelile an. 1926 se încheie la îneassări eu Eei 16.960'—
ia cheltueli eu Lei 16.033'— și eu un sold de Lei 927.

      Bugetul pe anul 1927, prevede la îneassări și eheltueli
suma de Lei 18.200'—

      Din frumosul raport al desp., dăm aiei următoarele
părți :

      Reorganizarea Desp. nostru a găsit în plină desuoltare
în satele noastre organizațiile de interes loeal eu caracter
pur cultural ale caselor de cetire. — Este acel curent
sănătos pe care cei din jurul lor îl desuoltă din an în an
spre desăvârșire. Un rost al Astrei în aeeste condiții ar
fi fost șters eu desăvârșire la prima vedere. Dar proble-
mele de interes națlonal-soeial nu se privesc prin reflecții
în graba gândurilor. — Astra e menită să trateze probleme
generale ale Săeelelor să coordoneze mișcările disperate
ale organizațiilor nucleare. Acestea sunt ideile ee ne-au
condus la reorganizarea Desp. nostru și pe eari comitetul
nostru șl le-a fixat ca idei călăuzitoare, în activitatea “Astrei".

      Comitetul nostru a ținut în decursul acestui an 14
ședințe în eari s’au discutat chestiuni ee priveau, fie defi-
nirea rolului, „Astrei" în cele 7 sate, fie de organizare a
cercurilor culturale, acolo unde nu există sau organizare
de conferințe ee s’au ținut în Satu-lung. — S’au fixat
planuri de activitate destul de variată, pe eare o vom
înfățișa în fața Dstră.

      Conferințele ce s’au ținut aveau și vor avea rostul
acela de a da norme călăuzitoare, în uiața socială a
Săeelelor, de a da îndrumări sănătoase pentru buna des-
uoltare a satelor noastre. S’au ținut 12 conferințe de cătră
Dnii: A. Boldor, Gh. Popa, T. ]inga, prot. Blaga, D. Nițeseu,
Dr. Căliman, Dr. Păiș, pr. Simtion, N. Odor și pr. Z. Popo-
viei. — Pe această cale aducem mulțumirile noastre Dior
conferențiari eât și publicului, eare a știut și a înțeles
necesitatea lor, luând parte în număr destul de frumos.

      Ne-a preocupat chestiunea ridicării unui monument
eroilor ee ne-au adus întregirea neamului prin jertfa nepre-
cupețită a sângelui lor. — Am întrat în legătură eu Aso-
ciația învățătorilor din eele 4 sate, eare a strâns de aeum
câțiva ani un fond frumos în acest scop. — Nu am putut
să ajungem la un rezultat real, chestiunea fiind pusă din
partea Dior eu totul pe un alt plan. — Acest monument
totuș va fi ridicat prin inițiativa „Astrei" și se va ridica
chiar fără fondul creat prin interesul ee a fost din partea
Asociației înv., dinpreună eu unii intelectuali. — Atunci
când totul va fi aranjat de noi am fi deosebit de mulțumiți
dacă poporul nostru va ști să răspundă eu toată însu-
flețirea unei subscripții în acest scop.

— 469 —


     Necesitatea din ee în ee mai aeeentuată a unei case
Naționale așezată, într’un loc unde într’adevăr să-și aibă
un rost real, ne-a făcut să ținem legături eu comitetul
format, de mai înainte în aeest scop, eare a strâns un
fond de peste 200 mit Lei și eu Dl Al. Lapedatu eare
atât de frumos înțelege să privească chestiunile Săee-
lene, repartizând 300 mii Lei, pentru o casă Națională și
avem nădejdea, ea în seurt timp să avem construit aeest
lăcaș ee va fi izvor de gânduri, îndrumări și inițiative
sănătoase pentru Săeelele noastre.

     Gândul nostru era să desfășurăm o activitate în cele-
lalte trei sate: Tărlungeni, Pureăreni și Ziztn, o activitate
culturală și economică Pentru această am făcut patru
drumuri în aceea regiune; am găsit buna voință a popo-
rului ee aștepta eu toată inima o inițiativă de aeest fel.
Am găsit lipsa de interes desăvârșită a majorității, dintre
intelectuali, lipsă de interes ee te întristează și te revoltă.
Biblioteci ee nu s’au deschis de când le-au primit din
partea unor donatori ee au înțeles graiul vremii, biblioteci
în eari singurii cercetători erau șoarecii. Din cauza, fie a
desbinărli în eari se găseau unii dintre intelectuali, fie a
indolenței manifestată de alții, nu am reușit, deeât poate să
desvoltănyși să îneurajem inițiativa eâtorva prea puțini și
prea tineri ea să poată face ceva. Să nădăjduim eă în
seurt timp vor ajunge, organizați în despărțământ aparte»
la rezultate, eari să le facă cinste acestor factori ee tre-
buesc să fie promotori de idei frumoase pentru interesul
obștesc. — In Tărlungeni am înființat o bancă populară din
inițiativa D-lui Dr. D. Jingași eare după o vegetație destul
de lungă, a început să lucreze mai puțin aeum, ea să ia
complecta dezvoltare mai târziu.

     Tot din inițiativa „ Astrei “ serbărilor naționale li s’au
dat fastul cuvenit. In special serbarea de 10 Maiu, ee
întrupează atâtea date însemnate a istoriei poporului
nostru s’a făcut printr’o organizare eu mult interes în
cadrul unei manifestări ee iese dtn obișnuința Seeelenilor.

     Din primul moment Despărțământul nostru s’a isbit
de lipsa de fonduri, necesare unei bune activități. In urma
unui apel eătră Primăriile Despărțământului nostru, ni s’au
pus la dispoziție, sume ee ne-au dat posibilitatea să ne
mișcăm. Adueem pe această cale viile noastre mulțumiri
tuturor șt în special primăriei comunei Cernatu, ee ne-a
dat anul trecut 5000 Lei, și anul acesta luând în buget
aceeaș sumă, exemplu ee a fost urmat și de celelalte
primării.

— 4?0


      Comitetul nostru a auut nemărginita durere de a
pierde din sânul său un membru ee prin firea blândă și
pașnică, înțelegătoare a oamenilor și a vremurilor, prin
inteligența vie; încadrată într’un suflet ee uibra la bucuriile
neamului și simțea toate durerile obștești, prin aceea
inteligență ee ueșnie frământă gânduri sănătoase; pentru
satul și Săeelele noastre a lăsat un gol adânc simțit, acela»
eare a fost și ua rămânea urednie, uiu în sufletul nostru,
părintele Oaneea. Soartea de prea multe ori vitregă
răpește toemai pe acela, cărora o viață de om nu le este
de ajuns ea să-și dea toată inima și sufletul acelora pe
cari îi conducea. — Cred eă sunt în. asentimentul unanim
al Adunării Generale, dacă vă voi asocia la simțămintele
de pietate și recunoștință ale comitetului nostru, față de
omul ce trebuie să ne rămână întipărit în sufletul nostru,
ce trebuie să ne fie exemplu în conduita noastră, față de
omul ee a știut să ereeze un drum pe care va trebui să-l
urmăm.

      Deasemenea plecarea Dlui profesor Gh. Popa la Cluj
ne-a lipsit de sfaturi chibsuite, de omul ce totdeauna era
gata de muncă, pentru Săeelele din eari a plecat, de firea
Dlui entuziastă șl încrezătoare și mal ales de un con-
ferențiar excelent.

      Din cele ee v’am înfățișat v’ați putut face o ideie
limpede aâupra activității desfășurate de comitetul nostru.
Desigur eă nu avem, cuvinte să spunem eă am făcut mult.
Dar pentru cine a luerat câțiva ani în acest domeniu al
propagandei culturale, știe cât de mari sunt greutățile ee
le întâmpini, câte deziluzii întâlnești în aplicarea gândurilor
ce ți-at propus, știe mal ales, eă nu trebuie să aștepte
rezultate imediate, et aceste rezultate vin după un timp
destul de îndelungat. — Am dori ea Adunarea Generală
să judece principiile după cari ne conducem, să judece
faptele înfățișate și mai ales să contribuie prin îndrumări,
ce le-ar da viitorului comitet, numai astfel acest raport va
fi într’adeuăr folositor propagării culturii în Satele noastre.
— Dorim ca „Astra“, îmbrățișată de interesul Dvoastre, să
însemne un factor de progres al Săcelelor, să ridice
aceste Săcele într’o frumoasă lumină, să fie exemplu
pentru alte regiuni, să fie mândria noastră a mocanilor,
încrezători în necesitatea ființei et uniți în cuget și ’n
simțiri să facem, prin puteri uniți din țara aceasta frumoasă
și bogată, o țară locuită de o nație sănătoasă la minți
șt la trup.

     Președintele desp. dl Zenovie Popoviei, preot, secretar
loan Tapași, profesor.

4?1 —


9. Târlungeni (jud. Brașov).

      Acest desp. se compune din comunele: Târlungeni,
Pureăreni, Zizin și Cărpeniș. Despre activitatea desfășurată
în acest desp., înființat în 1927, vom prezenta raport în
anul viitor.

10. Teliu (jud. Brașov).

      S’a înființat în adunarea desp., ținută la 25 Martie 192?»
în comuna Teliu. Constă din comunele: Teliu Dobârlau,
Măreuș și Budila. Despre felul eum s’a organizat acest
desp. vom raporta în anul viitor.

11. Zârnești (jud. Brașou).

      Condus de o serie de ani eu multă dragoste și înțe-
legere a nevoilor poporului nostru dela sate de către dl
Dr. Pompiliu Nistor, medie, președintele său, acest des-
părțământ a desvoltat o frumoasă activitate culturală și în
anul 1926. Din raportul prezentat comitetului central dăm
aici următoarele:

      Despărț. a pornit în anul trecut eu frumoase nădejdi
la muneă, desvoltând în primele luni ale anului o frurhoasă
activitate, mai ales în ee privește prelegerile și șezătorile
culturale, pentru ea să se oprească în avânt, parte în urma
agitațiilor inerente diverselor alegeri politice, dar în parte
și pentru puținul interes al unora din cei chemați să eon*
lucre pentru „cultura și literatura poporului rOmân“.

      Punctul cel mai vulnerabil, deși ar trebui să fie cel
mai prețios în activitatea noastră, a fost și de astădată:
lipsa de funcționare a bibliotecilor, și în special a celei
din Zărnești, care de-abia aeum se aduce în ordine, eare
însă nu s’a înmulțit și din care în întreg anul trecut nu s’a
cetit nici o singură carte.

      In anul trecut am activat toate cele 4 cercuri culturale,
cari își au organele lor alese de membrii respectivi și cari
au început să-și aibă gospodăria proprie a lor, încro-
pindU'Și și o modestă sumă de bani, proveniți din taxele de
membri activi și ajutători și menită pentru cumpărarea de
cărți și abonarea de reviste pentru biblioteci. Centrul Desp.
a renunțat la cele 50% ee i-s’ar cuveni din taxele de membri,
tocmai pentru a dovedi eă comitetul Desp. eând se duce
în comune eu prelegeri, nu merge pentru a strânge bani,
ei lasă toi pentru comuna respectivă orice ofrandă și
jertfă a locuitorilor.

      In anul trecut am luat contact eu comitetul central
județean la ale cărui ședințe am participat după putință.

— 472 —


încercând să ne coordonăm activitatea, eerându-i și pri-
mind dela el prelegători aproape ori de eâte-ori am cerut,
și dela eare am primit pe 1926 un prim-ajutor de 5000 Lei.
Pe viitor această colaborare va fi tot mai strânsă, atât de
ordin material, cât și personal, intelectual, având a primi
dela el și dela Secția medicală a Desp. Central județean
bani, cărți, aparate de proieețiuni, filmuri, ete.

     Resumând în cele ee urmează viața de 1 an, rapor-
tăm eă :

     1. Adunarea Generală ordinară a anului 1925 s’a ținut
la Zârnești, în prezența unui foarte frumos (250—300)
număr de popor și intelectuali, între eari toți preoții și
învățătorii comunelor, elevi ete., precum și în prezența alor
nu mai puțin de 8 delegați ai Comitetului Central județean.
In adunare, o adevărată sărbătoare, s’au cetit rapoartele
comitetului ueehiu, s’au ținut 4 vorbiri, prelegeri, elevii au
declamat șt au cântat în cor; s’au înscris 3 m. fondatori,
15 pe viață, 42 activi și 12 m. ajutători și s’a ales noul
comitet pe 5 ani, în număr de 15, conform listei din proe.
verb, al ședinței ad. generale.

     Comitetul nou-ales a ținut 3 ședințe.

     II. In desp. s’au ținut în 1926 următoarele prelegeri,
parte ținute împreună eu Cercul Cultural al Învățătorilor,
la ale cărui șezători desp. a luat totdeauna parte activă:

     1.       24. 1. 1926, Zârnești, prezenți 250 ascultători, popor
și elevi; pe lângă declamații șt eor, a vorbit Dr. Nistor P.
„Eugenia ea baza propășirii națiunii”.

     2.       28. ll. 1926, Poiana-Mărului, împreună eu cerc. cult,
al învăț. 300 ascultători. Nieuloiu loan, înv. P.-Măr. „Iubirea
de școală”. Mețianu loan, înv.-dtr. Zârnești „Ai carte, ai
parte” 1 Dr. P. Nistor, medic Zârnești „Puericultura și în-
grijirea sugacilor”.

     3.       14. IU. 1926, TohanuLvechiu, șezătoare, 300 ascul-
tători, declamații, eor șt Tamaș Mireea, preot Toh.-veehiu :
Raportul cerc. cult. Toh.-v. pe 1925. Dr. Căliman N., medie,
Brașov: „Politica eugenieă”. Dr. Suciu Sibianu, medie,
Brașov: „Contra alcoolismului”, eu 12 înscrieri în Liga ,
contra alcoolismului.

     4.       25. UI. 1926, Zârnești. 300—350 ascult., adunarea g-lă
și cere. cult, al învățătorilor, pe lângă rapoarte, declamații
și cântări. Dr. P. Nistor, medie, Zârnești: Activitatea pe
1925 și program, cult, pe 1926. Spârehez loan, înv., Zârnești:
„ îngrijirea pomilor roditori”. Dr. Ștefan Ulptu, med., Preșmer:
„Boalele molipsitoare și combaterea lor”. Dr. Nițeseu Voieu,
deputat, Brașov: „Ce e cultura”? și rolul „Astrei”. Dr.
Căliman Nie.» medie, Brașov: Salutul desp. jud. Brașov.

— 473 —


     5.      25. IV. 1926, Tohanul-nou, împreună eu cercul cult,
înuăț. pe lângă cor, declamații ș. a. 200 ascult. Qaroiu Șt.
înv. Zărnești: „Viermii de mătase". Popa Traian, învățător
Toh.-veehiu: îndemn pt. construcția unei școli. Dr. Nistor
P. medie, Zărnești: „Industria casnică și portul rom.*

     6.      14. VI > 926, .Poiana Mărului, șezătoare cu declamații
300 ascult. Dr. Nistor P. medie, Zărnești; ,Despre turbare
și apărarea de ea“. Alexandreseu Mihai, judecat., Zărnești
„justiție și dreptate".

     7.      14. XI. 1926. Tohanul-vechiu, șezătoare, coruri, dee-
lamări, 300 ase. Dr. Nistor, Zărnești: „Igiena casei pentru
combaterea boalelor sociale". Hodârnău Mih., protopop,
Brașov: „Muncă și cinste". Dr. Căliman N.» medie: „Cre-
șterea și alăptarea sugacilor".

     8.      21. XI. 1926, Toh.-vechiu, Popa Traian, înv.: „Puterea
școalei".

     lll.     Cu ocazia prelegerilor s’au organizat din nou toate
cercurile culturale în cele 3 comune — afară de centru,
unde a funcționat comitetul Desp. — alegându-se câte un
comitet dtn 4 membri, dându-li-se câte un protocol pentru
înscrierea proeeselor-verbale ale ședințelor și șezătorilor,
câte un registru de cassă și bibliotecă. Amintim aici, eă
ne-mat având legături cu comuna Holbau, aceasta a trecut
împreună eu biblioteca et și 220 Lei, fond la alt despărț.

     IV.      Desp. a susținut în Zărnești o sală de lectură în
o clasă a școalei centrale, pentru care s’au abonat:
Libertatea, Foaia Poporului, Lumina Satelor, Cosinzeana,
Natura, Albina, Transilvania și la eare președintele a dat
ziarele abonate de el. Au participat în mod neregulat, între
5 și 20 de cetitori, în sărbători, ziarele și revistele au fost
apoi luate acasă de cetitori, unde de sigur au mai fost
cetite și de alții. Da trebui însă sistemizat un serviciu de
control și de esplieări de către membrii Com. Desp. pt. a
face mai eficace cetirile.

     V.      Desp. are 4 biblioteci; câte una în fiecare comună :

     1.      Zărnești: 250 volume, din care o parte 'împrumutate
și nerestituite, nu a funcționat în întreg anul; s’a început o
nouă catalogare.                      ‘

     2.      Tohanul-veehiu: 80 volume, contopită cu a școalei,
cu 500 volume, din eari au cetit 51 cetitori 26? volume
(Bibi. înv. Traian Popa).

     3.      Tqhanul-nou: 86 volume, împreunată eu a școalei
cu 160 volume; au cetit 33 bărbați și 36 elevi 76 volume
(Bibi. înv. I. Tănăseseu).

     4.      Poiana Mărului: 25 voi. na funcționat.

     VI. Membrii Desp. s’au înmulțit în toate comunele și
de tpate categoriile:


6

— 474 —


      Ea l/l 1926, au fost — după ștergerea celor morți, a
celor mutați și celor ee au .refuzat să plătească cotele
restante:

      4 membri fondatori, 29 pe uiață, 15 acttui, 20 ajut.,
         = total 67; iar la 31. XII.:

      7 membri fondatori, 52 pe uiață, 72 actiui, 65 ajut.,
         = tolal 196 membri.

      Repartizați pe comune sunt:

Zârnești 7 memb. fond., 32 pe uiață, 39 actiui, 16 ajutat. = 49,

Toh.-u. ---   ;      „   15 ,   „   15   „   13   „ = 43,  
Toh.-n. -   ,      ,    2 „   „   12   „   15   „   = 29,  
P.-Măr. -   9      B    3 „ .  „    6   „   21   „  --- 30.

      Cu tot numărul ereseut, mai sunt mulți cart lipsesc
din șirul membrilor, chiar între protopopi, ingineri, învă-
țători, negustori, meseriași etc.

      Vil. Auerea despărțământului se vede din bilanțul anexat,
pentru timpul de 25 IU.—31. XII. 1926; avem de amintit
inouația, că fiecare eere cult, are fond propriu, la eare se
afectează toate uenitele cercului respectiv, inclusiv taxele
de membri activi și ajutători (la cari a renunțat Despărț.
pentru eota de 50°/ₒ) șt eari sunt menite să îmbogățească
bibliotecile pentru a le spori.

      Fondurile totale sunt:

           Centrul Zârnești . . . Eei 16.WT56

           Tohanul-uechiu ...»         ,   . 790'—

„ nou .....             , 1.350'—

           Poiana Mărului . . . .      »   260'—

18.8 OU'56

           Fondul Ion Ionică . . . Lei 636'—

Total: Lei 19 .MO'56


      In Bugetul desp. pe anul 1927 a fost prevăzută suma
de Lei 5600’— la întrate și tot atâta la eșlte.


Venitele desp. în 1926:


      Saldo din anul trecut.................Eei   5.908*56

      Taxe dela membri....................... ,   8.800*—

      Interese.........................  .   „    251*—

      Ajutoare.......................  .  .  „ 10.000*—


      Total: Eei 24.959*56
      (anume:
      dela desp. central Brașov .... Eei 5.000'—
      „ eoop. de consum Z&rnești . .             „ 2.000*—

         „     „ forestieră ......               „ 2.000*—

         „ comuna Zârnești.......................... 1.000*—-)

— 475 —


      E ș i te le: •

      Taxe trimise comit, centr. Sibiiu . Lei 6.700'—

      Registre...........................  „    806'—

      Calendare pentru membri-.        ... „    600'—

      Prelegeri ete. ........              B    449'—

      Saldo (depuneri..................  . „ 9.534*35

         „ (eassa) . . . . .         . . . „ 6 870'21


Total : Lei 24.959'56


       Membrilor ajutători și centrelor cult, ale desp. li s’au
distribuit 100 ex. din publieațiunile Bibi. Asoc., trimise
dela acestea prin desp. Brașou. Membrilor aetiui și pe
viață li s’au distribuit ex. din. Calendarul Asociațiunii, tar
elenilor distinși 75 ex. ca premii.

       In activitatea sa dl Dr. Nistor a fost ajutat de eătre
dl secretar D. Pană, de dl Șt. Mețtan, cassier ș. a. și a
colaborat eu Cercul învățătorese.

      V.  CaraȘ fost Oravtța (desp. central județean).

       Despărțământul acesta a ținut adunarea de constituire
în 29 Decemvrie 1926, alegându-se în fruntea lut dl prof.
I. Eugmtr dela liceul din Oravtța. Membrul comitetului cen-
tral dl Dr. A. Popoplel a stăruit foarte mult pentru a ajunge
la o organizare definitivă a acestui desp. și sperăm, că în
raportul viitor vom piitea relata despre o activitate cât mai
rodnică a acestui desp.


VI. 1. Cluj (desp. central județean).

      D-nil Nicolae. Bogdan șt Atanasie Popa, președintele
și secretarul acestui despărțământ, fruntaș între despărță-
mintele , Asociațiuniine prezintă raportul despre fru-
moasa activitate desvoltată în anul 1926. Acest raport îl
publicăm în întregime, pentru a servi de exemplu șt altor
despărțăminte in propaganda pentru luminarea poporului.
El a fost prezentat în adunarea desp. ținută în Luna de sus,
la 29 Matu 192? și este de următorul cuprins:

      Continuând tradiția Astrei de a eutreera comunele
ascunse prin văile șt pădurile județului Cluj, am putut și
în acest an să culegem roade de muncă activă tn ogorul
culturei poporului nostru.

      Drumul este deschis, dar în cale ne stau multe pie-
deci. MaLe mult de lucru, mat ales eă din 72 comune ale
acestui despărțământ tn cursul acestui an s’au înființat
cercuri culturale numai în 5 comune, având eu acest an în
total 36 cercuri culturale, alături de bibliotecile populare,
cari sunt mai multe.


6*

— 4?6 --


     Anul acesta programul nostru a auut un alt caracter:
cercetarea cercurilor înființate mai de mult, întărirea celor
slăbite și cunoașterea greutăților de activitate din comune.
Nu s’a avut în vedere numai înființarea de cercuri noi, ei
mai mult cunoașterea situației reale și dacă cercurile cul-
turale răspund rostului și scopului lor.

     Programul de activitate a fost bogat în planuri. Dar,
și acum ea și în alți ani, numai în parte s’a putut realiza
din motive: personale, locale, materiale și sociale.

     Motivele personale sunt de o importanță depsebită,
fiindcă prin persoane se reoglindește drumul ascendent
sau descendent al vieții și pulsației Astrei.

     Față de anii treeuți, nu suntem în ascensiune și nu
ni-se .deschid perspective mari, nici pentru viitor fără un
efort deosebit. Avem nădejde în efortul oamenilor de bine»
eu atăt mat vârtos, că cercetarea fiecărui cătun ni-se im-
pune pentru o coordonare în lucrările noastre eu Biserica
și Școala.

     Lumea este frământată de multe probleme și mâi ales
problema echilibrului moral. Conferențiarii Astrei fac
această operă în măsura timpului și a numărului lor. Nu-
mărul conferențiarilor în acest an a fost mai redus din
pricina multelor ocupațiuni și a lipsei de timp.

     Ni se dă prilejul însă cu o deosebită bucurie să con-
statăm că un alt organ al Astrei, anume Astra^medicală,
eu sursele materiale necesare și suficiente, caută să facă
față acestor greutăți, dându-ne concursul cerut și trimițând
în seci de comune seci de oameni profesioniști pentru a
duce lupta pentru sănătatea și vigoarea trupească.

     împrejurările locale încă ne-au fost o piedică iei și
colo, în. special în timpul friguros, când în multe comune
nu se poate străbate așa de ușor, știut fiind eă județul Cluj
este nenorocit în privința posibilităților He comunicație
mulțumitoare.

- Piedeetle materiale încă sunt un impas greu, bugetul
nostru fiind foarte redus, tar șurșele bugetare nefiind prea
bogate.                     .                     . . ■ '

     Comitetul central al Astrei prțntr’o ordonanță caută să
soluționeze problema aceasța, punând în vedere despăr-
țămintelor județene să pună în aplicare dispozițlunile Regu-
lamentului, înființând despărțăminte de plasă. In așa fel
este nădejde eă în timp de 4—5 ani să nu măi fie nici o
epmună în întreg județul unde să nu fi ridicat Astra' drapelul
său cultural,                    .   . . ₍ ‘           !

< Așa, eă pentru noul an- ne 'vine ea preocupare prin-
cipală organizarea acestor despărțăminte și încredințarea

— 47? —


IQ'r în mâini destoinice. O plasă mai ușor poate ft cercetată
și mai ușor poate fi condusă decât un județ. Descentrali-
zarea a dat roade bune peste tot și credem și aiei în cu-
rând se uor douedi.

      Cu toate greutățile de eari am amintit, am ajuns să
cercetăm în aeest an comunele. In :

      24 Oetomuriel926 Șardul-Clujului unde dl Const. leneiea
delegatul desp. a înființat un cere cultural și o bibliotecă
populară.

      ]ueul de jos în 14 Noemurie; locul de naștere al ma-
relui istorie șt gazetar Gheorghe Barițiu, unde dl At. Popa
seeret. desp. â pus bazele cercului și bibliotecii populare.

      8tolna în 21 Noemurie, Unde dl At. Popa a înființat
cercul și biblioteca populară.

      Turea în 28 Noemurie, dl Dr. Axente lancu a înființat
cercul cultural și biblioteca populară.

      Florești în 5 Deeemurie, unde era neuoie să mergem
mai de multă ureme pentru reorganizarea cercului. A fost
delegat dl înu. Gh. Iftimie, care în 13 Februarie 1927, îm-
preună eu dl Gh. Bujoreanu bibi. desp. a reorganizat cercul
cultural, alegând un nou comitet în locul celui ueehiu, care
a demisionat.

      Mănăștur suburbiul Clujului în 6 Februarie, pentru
reîntregirea bibliotecii.

      Someșul rece în 13 Februarie a fost dl At. Popa pentru
a uedea ee este și ee se face pe acolo. Aici a fost oare
cândua cerc cultural, dar azi nu mai este. In această co-
mună Astra a mers la inuitația dlui Dr. Dominie Stanca în
propagandă sanitară.

      Gilău în 13 Februarie dl At. Popa a predat biblioteca
de întregire, iar șezătoarea s’a ținut abia în 27 Februarie
cu un program bogat și ales.

      Luna de sus în 5 Martie, tot la inuitația dlui Dr. D.
Stanca a reprezentat Astra, ținând conferință dl At. Popa.

      Feleae în 3 Aprilie, a fost delegat dl Gh. Popa prof.
sec. întregind biblioteca cercului cultural din comună.

      După Paști nu s’au mai ținut șezători populare, fiind
luna Maiu, luna sărbătorilor de tot felul și când eleuți sunt
ocupați cu pregătiri pentru serbări, concursuri, festiuități ete.

      In fiecare comună s’au organizat șezători populare la
eari s’au ținut conferințe, s’au executat bucăți muzicale,
s’au' declamat poezii, monoloage și s’au făcut proiecții eu
diapozitiue și cinematograf.

      Conferințele au auut caracter cultural, medical și-eco-
nomic. *

      Da șezătorile organizate de Astra s'au ținut urmă-
toarele conferențe

4?8 —


      Docent Dr. Axente laneu, dir. asilului de copii: Mor-
talitatea infantilă. Dispensariile de copii, Combaterea tuber-
culozei și sifilisului în cadrul dispensarului Principele Mircea
din Cluj-Mănăștur, Rosturile Astrei. Dr. Tiberiu Spâreheg:
Maladiile sociale, Despre alcoolism, Primejdia boalelor
infeețioase. Dr. Liviu Telia: Oftiea. Dr. Dominic Stanca
Sifilisul și bolile de sânge, de 3 ori. Constantin leneicaₜ
prof.: Scopurile Astret, Folosul cetitului. At. Popa prof. see.:
Rosturile Astrei, Credințe deșarte, Euna, lumea din vecini*
Cartea cea bună, Creșterea în dragoste. Gheorghe Bujo-
reanu, asist, univ.: Folosul învățăturii. Gheorghe Popa, prof.
see.: Astra și cultura poporului român. Gheorghe Iftimie,
învățător: Bănet populare» de 2 ori. Rosturile Astrei, Peri-
colul streinilor șt lupta contra lor, Unitatea sufletească a
Românilor și din afară de România. Vasile C. Stefaniu,
învățător: Educația copiilor, Folosul cărții. Dr. N. Mihailă:
Sifilisul și primejdia lui, îngrijirea copiilor. Dr. Ion Stroia:
Bolile de plămâni. I. Cristorian: Foloasele cetitului.

      Ea toate Ocaziile am avut și în acest an concursul
elevilor școalei normale de învățători din Cluj, eari au
adus eu sine nota veselă și frăgezimea tinereții. S’au distins
eu declamări elevii: Sumaș Ovidiu el. IV și Bârlea Ion
el. V, la vioară Herlea Eaurean el. VI, Trifu Vastle el. VI»
la cântare Purcel Gavril și s’au executat monoloage, anec-
dote ete. Și eu această oeaaie ne întărim convingerea și
nădejdea, eă acești colaboratori ne vor fi cei rtiai buni
sprijinitori ai Astrei prin locurile unde vor ajunge.

      Nu ne-a lipsit nici concursul în special al d-nilor stu-
denți în medicină, cari ne-au fost tovarășii siguri pentru
ori-ee eventualitate* Ee mulțumim șt pe această cale și
dorim ea râvna cu eare vin s’o ducă în toate locurile;,,
fiindcă opera de luminare medicală este la baza sănătății
poporului nostru*.

      Un concurs prețios ni s’a dat și prin gazeta Foaia
Noastră, scrisă de dl prof. Victor Lasăr, prin eare a pus
în curent satele eu mișcarea noastră șl a dat lămuriri pre-
țioase despre felul cum trebue făcută propaganda la sate»
alături de instrucțiuni șl învățătură din toate domeniile de
preocupare ale țăranului, scrise la înțeles șt cu deplină
competență.

      Ea 1 Noemvrie 1926 în cadrele Astrei dl G. Blondei!
prof. la Academia de înalte studii comerciale șl industriale
din Paris, a ținut o eonferență despre: Starea generala
economică dela răsboiu incoace, iar la 1 Decemvrie 1926
dl prof. Gh. Șerban a ținut cuvântarea ocazională.

— 479 —


      Ziua de 1 Decemvrie 1936 a fost serbată eu tot fastul
cuvenit, contribuind și artiști dela Opera și Teatrul Național,
precum și șeoalele normale de băieți și fete. Credem de
bine ea și pe această eale să aducem tuturor eele mai
călduroase mulțumiri.

      Cheta din sala Teatrului a adus o sumă de Eei 519 75,
depuși la dl casier. Pentru viitor ar fi bine, daeă aeest
festival s’ar face ori eu prețuri populare, ori eu gratuitate
deplină. Ar fi și mai bine dacă această zi ar fi îhchinată
șeolărimei, mai ales eă procentul eel mat mare al școla-
rilor este format din copii din jurul Clujului.

      Biblioteci populare în cursul acestui an s’au înființat
în 13 comune și în. total s’au distribuit 3164 cărți, dintre
eari 2532 la bibliotecile din nou înființate, iar 454 ea între-
gire la eele deehi. S’au mat primit dela centrala din Sibiiu
1000 cărți. In special s’au înființat la clinicele universității
și la închisori, unde se stmția cea mal mare trebuință.

      Administrația Casei Petran a fost încredințată dlui ca-
sier Ant. Mandeal, fiind D-Sa în legătură directă eu centrul.

      Din dorințele exprimate șt anul trecut repețim pe una,
cea mai arzătoare: obținerea unul local potrivit și anga-
jarea de oameni cu timp și răspundere. Sunt două lucruri
fără de eari nu poate fi organizația noastră, alături de alte
organizații, fie oficiale (cercuri învățătorești, preoțești), fie
particulare din țară.

      Ajutoare în cursul acestui an am primit dela prefec-
tura județului Cluj 50.000 Lei pentru despărțămintele active
din județ. Suntem mulțumitori mai ales eă avem promisiuni,
eă în aeest an subvenția va fi eu mult mat mare.

      O dorință aproape realizată este un aparat de pro-
iecție pe eare nădăjduim să-l avem în curând, mai ales, eă
este deja comandat.

      înainte de a încheia nu pot să nu amintesc de unele
cercuri culturale, eari au înțeles rostul vremii și muncesc
cât se poate mai bine. Anume cercurile culturale din Chiu-
teni, unde sunt mart nădejdi, Mănăștur șl Florești, celelalte
vor fi ajutate și vor fi ridicate la nivelul cuvenit.

      Cu îmbunătățiri anuale vom ajunge să ne ridicăm
peste greutățile zilei șt să putem brăzda tot mai adânc în
țărâna verde â satelor noastre astfel, ea Astra să se im-
pună prin viață, vigoare și enevgle.

      Dea Dumnezeu ea și sămânța, eare se pune astăzi în
ogorul sufletesc al acestei comune să fie grljită șt culti-
vată în oșa fel, ea să fie un centru pentru populația de
aici și alături de faptele frumoase și bune ale acestui
popor, făcute pentru biserica lor strămoșească să sporească
în muncă și fapte, pentru țară și conștiința noastră ro-
mânească.

— 480 —


2. Almaș (jud. Cluj).

       Despărțământul numără 3,3 comune eu 28 de cercuri
  culturale, 27 biblioteci poporale inel, biblioteca centrală
  a despărțământului eu 300 uolume.

       In decursul anului s’au ținut prelegeri în următoarele
  comune și eu următoarele subiecte: în Adalin, despre
  „Boalele molipsitoare", dl Dr. Traian Ștefan Pop și despre
  „Asociația și puterea ei", dl Vasiliu Nossa; Voivodeni,
  despre „Creșterea copiilor", dl Dr. Traian Ștefan Pop;
  Sânmihaiul Almașului, despre „Educația sufletului", dl
  Dr. Stmion Tămașiu și despre „Foloasele învățăturii", dl
  Vasiliu Nossa; Miluan, despre „Bolile epidemice și com-
  baterea lor", dl Dr. Traian Șt. Pop și despre „Luxul și
  relele născute dintr’ânsul", dl Aurel Mitrea; Hida de-
  spre „însemnătatea comerțului", și „Rolul școalei în uiața
  unui popor" dl Anton Ciuea. In comunele: Hida, Sâm-
  petrul-Almașului, Strâmba, Drag, Ugrut s’au ținut pre-
  legeri eu proeețiuni luminoase de către conferențiarii
  secției-medicale ai „Astrei", din Cluj: Dr. Tiberiu Spârehez,
  Rubin Popa, Liuiu Telea și Daler Bologa, despre bolile
  molipsitoare: Tuberculoză, Sifilis și despre Alcoolism,
  fiind însoțiți în toate comunele de eătre dl Dr. Traian Pop.

       Serbarea de „1 Decemvrie 1918“ s’a sărbătorit cu
  concursul școlilor în Hida, Sâmpetrul-Almașului, Ugrut și
  Drag, ținându-se conferințe de preamărirea zilei de Dnii
  Dr. Simion Tămaș, Dasiliu Nossa, Dr. Traian Șt. Pop,
  Petru Nteola și Dumitru Preda.

       Despărțământul a aranjat șt două petreceri la Hida,
  una la 25 Iulie 1926, iar alta la 2 Ianuarie 192?, eea din
  urmă împreunată eu o reprezentație teatrală de I. E. Cara-
  giale „O noapte furtunoasă", jucată eu coneursul d-șoarelor
  Viorica Mielea, Ueroniea Muradin și a dlor Dr. Tr. Pop,
  Anton Chtffa, Dirgil Moldovan, Simion Pop și loan Tureu.

       S’au ținut cursuri de analfabeți în Hida, Sâmpetrul,
Almașului și în Sânmihaiul Almașului. Teren pentru case
• naționale s’a expropriat pe seama comunelor Zimboru,
• Almaș și Mesteacăn. Celelalte cere, cult., nu au teren.

       Averea desp., se urcă la suma de Eei 11.000 — și
  mobiliarul casei de eetire din Hida, a cărei primărie a
  donat desp. Eei 1500'— S’au făcut 2 abon., la rev. „Tran-
  silvania", șl 3 abon., la „Biblioteca poporală; gratuit s’au
  primit ziarele „Patria" și „Tribuna". Pentru cercul „Voi-
  vodeni s’a abonat „Foaia noastră". S’a colaborat cu cercul
  cultural al învățătorilor dtn partea căruia au dat eoneurs,
  dnii Dasiliu Nossa și Aurel Mitrea.

                Președintele desp. Dr. Traian Ștefan Pop.

— 481 —


3. Câmpia (jud. Cluj).

      Numărul comunelor din acest despărțământ este de
23, având 12 cercuri culturale, fiecare cu câte o bibliotecă
poporală.

      In fiecare din aceste cercuri culturale s’au ținut câte
-2 conferințe și anume: „Folosul cărții®, Dr. Vasile Dancn,
„Pacea între oameni", Vasile Aburan, „Boalele venerice",
Dr. Divin Capșa, „Administrative", loan Bungărdean, „Chestii
morale", Oct. Russu, cart au fost însoțite de corul gimna-
ziului „Samuil Mieu" din Sărmaș.

    , Activitatea față de anul trecut a fost mai mare. Pe
lângă cele 3 cere, cult., eu bibliotecile lor s’au mai înființat
9 cerc, cult., cu 9 biblioteci.

           Președintele desp. Dr. Vasile Dancu, dir. gim.

4. Huedin (jud. Cluj).

      Ca șl în anii trecuți, așa activitatea acestui despărță-
mânt pe tărâmul cultural-artistic și național a fost una din
cele mai frumoase pe timpul dela 23. VtH. 1925 până la
23. VIU. 1926.

      Bibliotecile existente s’au îmbogățit și altele noul
au fost înființate. Pe lângă biblioteci ale „Astrei" s’au în-
ființat și biblioteci școlare. Activitatea din trecut, cunoscută
din rapoartele precedente, se întregește eu noul raport
despre activitatea pe anul 1926.

      Principiile de cart comitetul desp. a fost condus au
fost: Continuarea intensivă a propagandei culturale prin
conferințe pentru intelectuali și popor, eternizarea, prin
ridicarea de monumente, în amintirea evenimentelor mai
importante din trecutul neamului, sărbătorirea demnă și
glorificarea virtuților înaintașilor noștri pentru ținerea trează
a sentimentului național în rhassele largi ale poporului și
mai eu seamă a tineretului.

      lată conferințele ținute în Huedin: dl loan Georgeseu»
dir. șe. despre „Perseverența în știțnță" șț dl Aurel Muntean,
președ. desp. despre „Uiaja, patimile și moartea Mântui-
torului. nostru ,lsu8 Hristos"., Din partea Bxtensiunei Uni-
versitare Cluj: dl prof. univ. M. Botez despre „Diața lungă",
dl prof, univ. Capidân despre „Coloniile macedo-române
în fosta aUhgarie"^ dl prof. Univ. I. Paul, despre „Spiritul
național în literatura română și loan Creangă". Toate aceste
conferințe au¹ fost eetcetatS/ d&'tin -țidblie măre, ddntrte
de lumină. '           ;                        ■’s-';

— 482 —


      Pe sate s’au ținut următoarele prelegeri poporale: dl
M. Ciungar, prof., despre „Meserii", în Ciuleni": dl Traian
Potra, dir. glmn. din Huedin, despre „Iubirea de neam și
țară", în eom. Butent; dl Teodor Eung, preot în Boeiu,
despre „însemnătatea școlii¹¹, în comuna Ciuleni; dl Dumitru
Păltinean, preot în Nadășu, despre „Sectarism și comba-
terea lui", în Bedeeiu; dl Onisim Rus, preot în Dăngău,
despre „însemnătatea bisericii“ în Bedeeiu. Dl A. Muntean,
președ. desp. a ținut prelegeri poporale în Ciueea, Rișca
și Bedeeiu despre „Astra" și „Despre eroismul național".
Conferințe au mai ținut d nii Dr L. Grapint în Valea-Dră-
gănului despre „Bolile contagioase", Dr. V. Pașea în Nadășu
despre „Tuberculoză". Dl loan Ctuhan a ținut conferințe
în Sfăraș despre „Pământul românesc și școala românească
sub aripile Astrei". Dl lordăeheseu, ing. silu. în Huedin a
uorbit despre „Pădurile țării românești în prezent și în
trecut". In eom. Brătșor dl 1. Ciuhan a uorbit despre „Școala
românească și educația morală", în Nadășu, acelaș despre
„Cultura românească, desuoltată eu sprijinul Astrei", în
corn. Bedeeiu acelaș despre „Refacerea Românlei-Mari și
idealul de eare trebuie să fie condus fiecare român", tot
în Bedieiu acelaș despre „Pentruee trebuie să îngrijim de
păduri", acelaș în Fildul de sus despre „Trecutul nea-
mului românesc". D-șoara Ana Ciuhan, înuățătoare din
Huedin a uorbit în Bedeeiu despre „Nimie nu e frumos,
ee nu e natural și combaterea rumeuelelor", despre „folosul
înuățăturei la femei" și despre „Portul național", înuățătorul
din Stana a uorbit despre ^Creșterea uitelor" în Nadășu,
tot acolo a uorbit dl D. Cobârzan, înuățător din Brăișor
despre „Opera pedagogică a lui ]. ]. Rousseau și uiața lui";
dl Blidar, înuățător din Nadășu despre „Iubirea de înuă-
țătură".

     In 25. IX. au ținut conferințe în comunele de pe teri-
torul desp. despre „Ideea națională" d-nii Dr. Cătuneanu,
prof. uniu. Dr. l). Pop, prof. uniu.» Dr. Roman, aduoeat, dl
Beleuță, eăp. inualid și anume în comunele Cătata, Călățele
și Mănăstireni.

  , S’au serbătorit eu fastul euuenit zilele istorice: „1 Dec.
1918", „2?1 Ianuarie", „10 Maiu" și „Ziua Eroilor" eu eare
ocazie aii uorbit dl prof. N. Făt, dl T. Potra, dir. gimn., dl
A.. Muntean, dl dir. I. Georgescu și dl Q. Rus, preot

     S’au dat 3 reprezentații teatrale, una la 27. XH- cu
ocazia serbării gazetei „Huedinul"; anume „Piatra din casă"
de D. Alecsandri, alta la 9. H ^Fericirea României" piesă
teatr. de dl l. Ciuhan, înuățător, a treia „Suflet de părinte"
de V. Costescu s’a jucat a doua zi de Rusalii.

— 483


     Evenimente mat însemnate din desp. au fost: Meetlngul
Moților ținut în Huedin Ia 29. XU. în cauza revendicărilor
lor (pășune și păduri), înființarea Stațiunii meteorologieo-
elimatologice la 10. 111. în curtea gimnastului din Huedin
de către Inst. Metereologic din Buc. și editarea gasetei
„Huedinul" în cadrele desp. „Astrei" pentru răspândirea
mat cu efect a învățăturii și culturii în popor. Gazeta a
stat sub direcția d-lui A. Muntean, având de redactor resp.
pe dl Nicolae Christofir, seer. la gimn., care părăsind
Huedinul a fost înlocuit prin dl prof. N. Ciungar. Gazeta
săptămânală a apărut o jumătate de an într'un tiraj de 300
exemplare, însă ,din lipsă de mijloace a trebuit să-și sisteze
apariția. Ajutor pentru editarea ziarului au dat dl Al. La-
pedatu 5000'— Lei, dl f. prefect al jud. Cluj 3000'— Lei,
dl Dr. Andrei dtn Huedin 1000'— Lei. Ineheerea s’a făcut
eu un deficit de 5000'— Lei, eare sumă a fost, deocamdată,
acoperțtă de către președ. desp. dl A. Muntean.

     In adunarea generală a desp, din 23. Vili. 1926 ținută
la Cătata s’a hotărît ridicarea unui monument în memoria
eroilor șt a luptelor naționale desfășurate pe teritoriul desp.,
punându-se baza unui fond. Au contribuit următorii: dl mi-
nistru Al. Lapedatu 2000'— Lei, dl f. prefect al jud. Septimiu
Mureșan 2000'—Lei, primăria orașului Huedin 2000 — Lei,,
dl A. Muntean 500'— Lei. Câte 100'— Lei ău donat dl Dr.
Gh. Popeseu, șef. jud. de ocol, dl N. Pop, dir. șc. prim.,
dl Dr. 8. Gal, advocat, dl G. PipOș, controlor. Dl I. Ciuhan
124'— Lei. In total suma fondului este de 7024’— Lei. A
doua ședință a biroului desp. în chestia monumentului, a
ales un comitet în frunte cu dl A. Muntean,, care și-a luat
asupra sa această problemă a monumentului. Comitetul s’a
întrunit de 4 ori, pentru discutarea mersului propagandei
culturale și a ridicării monumentului.

     Dela biroul central s’au primit două pachete eu cărți
pentru cercurile culturale Buteni și Hodtș.

     Pe lângă donațiile de mat sus, s’a mai primit suma
de Lei 3000'— dela dl ministru Al, Lapedatu pentru pre-
mierea costumelor muntene și a copiilor mai bine dpsvoltați.
Drept începutul unui fond pentru clădirea unei case națio-
nale la Huedin s’a primit suma de Lei 2000'— și pentru
biblioteca desp. 1000'— Lei dela primăria orașului Huedin..
Din suma din urmă s’au plătit Lei 700'— pentru rev. „Soc.
de Mâine" iar 300'— Lei pentru cărți. Aetiuitatee aceasta
faee fală trecutului glorios al acestui despărțământ.


                   Președintele desp. dl.Aurel Muntean.

— 1184 —


VII. I. Făgăraș (desp. central județean).

      Despărțământul constă din 22 comune. Conferențele
dela centru s’au ținut în cea mai mare parte în colaborare
eu „Extensiunea Universitară", iar prin prelegerile poporale
am venit în ajutor și Cercurilor culturale ale învățătorilor.
— Am veghiat eu deosebită luare aminte ea subiectele
acestor prelegeri să fie alese eu multă prudență și eu
simțul răspunderii, pentru fiecare cuvânt rostit. — Scopul
a fost să mărim dragostea țăranului nostru pentru legea,
pentru graiul și pentru portul său, pentru bunele obiceiuri
din bătrâni. — S’a arătat trecutul nostru plin de suferințe
și situația actuală gravă a altor țări, ea astfel prin contrast
să înțeleagă țăranul eă la noi astăzi este mai bine ea în
trecut și mai bine eâ în alte părți. — S’a vorbit despre
datorințele cetățeanului. — Supunere înaintea legilor. Despre
munca eu împărțeală și traiul moral și igienic. — Pentrueă
efectul prelegerilor să fie mai mare, conferențiarii nu s’au
preaentat singuratici, ei eâte 2—3 în o comună, însoțiți de
câte o echipă de elevi ai șepalelor noastre, cari au cântat
diferite cântece patriotice și au recitat poesioare potrivite.

      După aceste lămuriri de ordin general, privitoare la
gândul ee ne-a călăuzit și felul cum l-am realizat, ne luăm
libertatea a prezenta un tablou sinoptic de activitatea
desfășurată sub formă de Conferențe și Serbări la centru,
și Șezători culturale la sate.

Conferențe la centru.

      1. In 22 Noemvrie 1925, Dl prof. universitar P. Qrirtim
despre „Shakespeare". 2. In 29 Noemvrie 1925, D-l prof.
universitar C. Petran despre „Monumentele de artă româ-
nească din Transilvania" (eu proeețiunl). 3. In 6 Decemvrie
1925, D-l prof. universitar V. Staneiu despre „Nașterea
și moartea pietrelor". 4. In 12 Decemvrie 1925, D-l prof.
universitar G. Giuglea despre „Poezia lirică italiană în
evul mediu".                         ■

      Conferențele s’au ținut în sala de gimnastică a liceului
„Radu-Negru". — D-hit conferențiari, membrii ai „Exten-
siune! Universitare", au'fosit prezentați publicului din partea
președintelui despărțământului, făeându-se o scurtă și
demnă caracterizare a activității fiecăruia. — Ei s’a înlesnit
totdeauna luarea contactului eu publicul participant. — Et
s’a pus la dispoziție cameră deplin corespunzătoare și au
fost împărtășiți de toată atențiunea cuvenită.

      Serbări. Serbările s’au organizat totdeauna eu eon-
cutisiil' șebalelor române de fbâfe categoriile, din localitate

— 485 •—


și s*au ținut în prezența autorităților civile și militare. —
Flecare școală a contribuit, fie cu o cântare, fie cu o
recitare de poezii, cari au încadrat conferență sau vorbirea
rostită deșpre însemnătatea zilei. — 1. La 1 Decemvrie
1925 a vorbit D-l Dr. Șt. Damian despre «însemnătatea
zilei de 1 Decemvrie în legătură eu scopul Astrei". 2. La
1 Decemvrie 1925, a vorbit D-l Ing. Cezar Cristea despre
«Unirea Ardpalulut eu România". 3. La 24 Ianuarie 1926,
a vorbit U-l prof., R. Ursu despre „Unirea românilor". —-
4. Lp „Ziua Eroilor" 1926, a vorbit D-l prof., D. Mirean
despre „Eroii- naționali în legătură eu menirea neamului
nostru", ti* 5. La 1 Decemvrie 1926, a vorbit D-l prof..
B. Mureșap despre „însemnătatea zilei de 1 Decemvrie
1918. (Idealul ee trebuie urmărit pe viitor.)

  .     ' Șezători culturale la sate.

      In comuna Calbor. — 1. La 8 Noemvrie 1926, a vorbit
D-l Gh. Dragoș despre „Noul calendar și sărbătorile". —
2. D-l profp Oct. Popa despre „Creșterea copiilor". —
3 D-l revizor școlar Gh. Codrea despre a. „Explicarea
pouel legi școlare" și b.. „Demonstrație practică; sădirea
unui pom". — însoțiți de corul Șc. medii de fete, sub
conducerea . D-lui prof E. Roșală. ~ Zn comuna Șine a
noua. — 4. - La 14 Noemvrie 1926, a vorbit D-l prof,
D.' Purice despre „învățăminte din trecutul neamului nostru
— 5. D-l Marineseu Alexandru despre „Cât timp pierde
țăranul iarnă, degeaba". — Însoțiți de un grup de 15
elevi dela Șc., normală, cari au recitat poezii, au cântat
din gură și vioară. -- In comuna Rîiișor. — 6. La 14
Noemvrie 1926, a vorbit D-l prof. 8. Budu despre „Insem-
nătatea Istoriei. Patriotismul". — 7. D-l Prof. Oct.'Popă
despre „Creșterea copiilor". — însoțiți de D-nil Gh. Dragoș,
dir. șc., medii de fete, prof. Bărbat Al., E Roșală șl 22
elevi din el. VI a liceului „Radu-Negru", eari au cântat șt
ap recitat poezii. In comuna Vlădeni, — 8. La 14 Noem-
₍vvie 1926, a vorbit D-l prof. M. P. Răduleț despre .„Primejdia
sectelor religioase din punct de vedere național".
Cercul învățătoreâe. Elepii din ăeeea localitate, cari aii
cântat și recitat. — In comuna- Ohaba. — 9. La 21 Noem-
vrie 1926, a vorbit D-l Gh. D. Băcânu pVof., lă Șc. norm.»
despre „Creșterea tinerilor între 16 șl 21 ani". — 10. "D-l
Coetșlu l. prof. Șc., norm., despre „Din trecutul Regi-
mentului 1. de granița". ■— Concomitent eu . cercurile cul-
turale ale,^învățătorilor,/. O echipă , de 7 elevi dela Șc
norm., cari au.,eântQt, și recitaf poezii. — In comuna C incul,
— 11. La 21 Nppmvrip,. 1’926, ă vprbit D-l Dr. Șt; Damian

— 486 —


dir. lie. Radu-Negru", despre „Ce ne Cere Asociația". —
12. D-l Gh. Dragoș dir. Șe., medii de fete despre „Greșeli
tn creșterea copiilor". — 13. D-l prof. E. Roșală a condus
corul mixt al Făgărașului eonstătător din elene dela șe.
medie șt elevi dela liceu șt alte forțe în număr de 40. —
S’au cântat frumoase eănteee profane și bisericești. —
Mare a fost efectul asupra publicului. — In comuna Hures
— 14. La 21 Noemvrie 1926, a vorbit D-l prof. P. Bențla
despre „Testament". — 15. D-l prof. Al. Marineseu despre
„Cât timp pierde țăranul iarna (sărbătorile băbești)". —
Însoțiți de o echipă de 17 elevi dela Șe. nprm. In ebmuna
Cuciulata. —16. La 28 Noemvrie 1926, a vorbit D-l' Gh.
Dragoș dir. Șe. med., despre „Noul calendar și sărbătorile".
— 17. D-l Prof. Oet. Popa despre „Creșterea copiilor⁴. —
D-l prof. E. Roșală a condus eorul elevelor dela șe. medie
și elevilor dela liceu în număr de 36. — în comuna Comana
de jos. — 18 La 28 Noemvrie 1926, a vorbit D-l prof. Oet.
Popa despre „Creșterea copiilor". — Corul aeelaș ea în
comuna Cuciulata. — In comuna Lisă —19. La 6 DCâem-
vrie 1926, a vorbit D-l prof. P. Bențla despre „Testamente*.
— In comuna Porumbacut de jos. — 20. La 6 Decemvrie
1926, a vorbit D-l Gh. V. Băeanu prof. Șe. norm., despre
„Supunerea față de legi". — 21. D-l Cocișiu l. prof. Șc.
norm., despre „Respectul față de conducătorii neamului". —
în comuna Netotu.— 22. La 13 Decemvrie 1926, a vorbit
D-l prof. P. Benția despre „Procese".—

     Biblioteca centrală este adăpostită la liceu. — Cărțile
ei au făcut un bun serviciu instructiv șt edueattv-național,
fiind împrumutate și elevilor, eu deosebire eelor din cursul
inferior. — Conform inventarului, biblioteca constă din
319 volume. — In eomune, după informațiile primite, se
găsesc btbliotect parohiale. —

X. Museul Etnografie.

     Ministerul Cultelor și Artelor a pus la îndemâna direc-
țiunii liceului „Radu-Negru" suma de 10.000 Lei în vederea
înființării unui museu etnografie pentru Țara Oltului. — Cu
această sumă s’au făcut instalațiile necesare: dulapuri șt
cuiere. — S’au făcut unele achiziții, ea daruri benevole,
destul de interesante. — Șt liceul a pus la dispoziția
acestui muzeu unele fotografii cu vederi interesante și cu
portul din diferite comune ale Țării Oltului. — Afară de
cele menționate în raportul adunării generale anterioare,
mat amintim următoarele daruri benevole, făcute de atunci
încoace: Cocan Z. (Mândra) 1 carte bisericească, șt 2
perechi pumnașl. — Opriș l (Dfldtf) 2 ulcioare vechi. —

— 487 —


Potor l. (Bruiu) 1 ulcior vechiu. Trettu T. (Șinearnouă)
1 ulcior vechiu. — Opreiu Gh. (Rueăr) 1 ulcior vechiu.
Prof. R. Ursu. (Făgăraș) 1 ținătoare de ou și 1 ținătoare
de scobitori. — Donațiuni făcute de diferiți elevi: 1 carte
bisericească (rânduiala slujbei D-zeeștt). 1 reuorver vechiu.
8 monede. 1 ploscă. 3 buc. paseri scobite în lemn și
1 monedă. —                 '

     Afară de acestea hi s’au mai pus în uedere și alte
daruri benevole prețioase : burră oară D-l Zevedetu Crtșan,
maestru frizer, Brașov, ne-a promis unele obiecte de
valoare etnografică. —

     Starea averii despărțământului este de Eel 5076 depuși
la banca „FUrniea". — In bugetul comunei Făgăraș pe
exercițiul 1927, s’a prevăzut și s’a pus la dispoziția despăr-
țământului suma de 5000 Lei. — In bugetul județului pe
exercițiul 1927, s’a provăzut suma de 25.000 Lei, eare nu
s’a pus încă la îndemână. — Afară de aceasta s’a provăzut
în bugetele celor mai multe comune din județ potrivit Cu
situația lor materială, diferite sume pentru cercurile culturale.

     Societatea Vânătorilor din județul Făgăraș a pus la
dispoziția despărțământului nostru suma de 600 Lei, ca
donație pentru scopuri culturale în loc de cunună pe sieriul-
regretatului membru ordinar al numitei societăți, loan
Dejenariu, fost contabil-șef la banca „Furnica", înscriindu-se
totodată ea membru fondator al „Astrei".

               i

Președ. desp.

Dr. Ștefan Damian,

dir. lie. „Radu-Negru".

2. Viștea (jud. Făgăraș).

     Numărul comunelor din despărțământ: 21 șt are în
fiecare comună un cere cultural eu câte o bibi, poporală.

     In cursul anului 1926 s’au ținut în comunele despărț.
prelegeri în eari s’au susținut scopurile „Asociațiunii" în
legătură eu programele cercurilor religioase preoțești și
cercurilor culturale învățătorești, Prelegerile au avut su-
biecte referitoare la închegarea statului șt culturii române.

     Serate artistice și sociale s’au ținut aproape în toate
comunele desp., înzistându-se în eonferențele introductive
ale acestor serate asupra păstrării obiceiurilor și portului
național românesc. Teren pentru case naționale nu a primit
nici o comună din despărțământ.

                        Președinte: Pauel Borzea, preot.

•VIII. 1. Hunedoara fost Deva (desp. central jud.).

     In urma dispozițiilor noului regulament, respective a
arondării noi a plaselor, despărțământul nostru s’a împărțit
în două, formându-se un nou despărțământ în com. Simeria.
astfel despărțământul central județean a rămas cu 34 de
comune eu sediul în Deva, dintre eart comune în 19 avem
organizate cercuri culturale eu biblioteci poporale.

     Averea în bani la finea an. 1926 a fost de Del 3.434’88,
iar în realități o scenă portativă, eare însă mai reclamă
unele completări.

     In decursul anului despărțământul nostru a desvoltat
următoarea activitate culturală:

     In colaborare eu cercul cultural al reuniune! învăță-
torești din plasa Șoimuș și eu concursul elevilor dela
lieeul „Decebal** din Joc, în cursul anului 1926, despărță-
mântul a .ținut prelegeri poporale și festivale în comunele
Honidol, Nevoeși, Mintia, Breteleiu și Dețel, unde s’au în-
ființat și cercuri culturale eu biblioteci. Activitatea cea
întensă în cursul acestui an a desvoltat-o despărțământul
în centrul de plasă, în Deva. Sprijinit de prețiosul concurs
al Extensiunii Universitare din Cluj, a aranjat în 2 cicluri
deosebite, conferințe eu conținut știențifie și educativ pentru
massele intelectuale și pentru elevii institutelor din Deva.
Așa în ciclul lan.—April 1926, în ziuă de 16 lan. Dl prof.
univ. Sextil Pușcariu a vorbit despre : Liga națiunilor (eu
proiecțiuni). In 29 lan. dl prof. 1. Lupaș a vorbit despre
Avram laneu. In 13 Febr. dl Colonel Dr. Mamant Dimitrie
din Timișoara, a ținut o conferință importantă despre:
„Crucea roșie aiurea și la noi“. Cu această ocaziune s’a
făcut și un viu apel către public, pentru a se înscrie ea
membri la Crucea roșie și a faee colectă în sprijinirea ei.
In 2? Febr. dl prof. M. Botez a vorbit despre : „Alcoolismul
și viața modernă**, iar în 6 Marțțe dl prof. N. Bogrea despre:
„Ce datorim apusului românesc“.

     Ciclul de toamnă al conferințelor Extensiunei, la in-
vitarea despărțământului, a deschis-o la 19 Oct. 1926, dl
prof. Nieolae lorga, eu remarcabila sa conferință despre :
„Pictura .veche în bisericile române din Ardeal**, A urmat
apoi în 13 Nov. dl prof. Sextil Pușcariu, cu eorțf. despre:
„Romanitatea limbei noastre**. In 27 Nov. dl prof. M. Botez,
care a'vorbit despre : „Educația fizică și sporturile** șt în
fine, la 11 Dec. dl prof. 1. Popeseu-Voineștt, despre: „Cu-
tremurele de pământ “ (eu proiecțiuni).

     Serbarea națională de 1 Dec. 1918, încă a fost un
prilej de manifestație .culturală, aranjată de cătră despăr-

489 —


țământul „Astrei¹. Programul bogat, execuția artistică a
diferitelor puncte din program, a fost un loc de atracție
pentru publicul din Deua.

     Adunarea generală anuală a despărțământului s’a ținut
în comuna Hondol, la 11 Iulie 1926, eu eare ocaziune s’a
constituit în acea comună șt un cerc cultural șt s’a înființat
o bibliotecă poporală. Tot afund s’a ales șt președintele
șt biroul despărțământului pe un ciclu de 5 ani șt anume:
Ca președinte a fost ales dl prof. hiltu Josan, oice-preșe-
dtnte dl aduoeat Dr. Bug. Tătar, de secretar părintele Aug.
Radu, preot în Deua, de eassar dl Ntc. Dragomir. Cel dta
urmă refuzând a-și prelua oficiul, s’a considerat ea abdicat.

     Considerând eă pe lângă agendele și atribuțiunile
proprii, despărțământul eentral județean mai are șt agende
de propagandă culturală pentru înfreg județul, a grăbit să
strângă legăturile cu birourile celorlalte despărțăminte de
plasă ale județului, înțelegându-se asupra mijloacelor șt
măsurilor ce sunt a se lua de comun acord în scopul
intensificării culturale și bunului mers al agendelor, des-
părțămintelor. In acest scop s’au concentrat Ia Deua toate
datele și informațiunile despre actluitatea și starea des-
părțămintelor cu finea anului 1925 șt s’au luat măsuri, ca
în viitorul apropiat să se poată ține o adunare a tuturor
președinților despărțămintelor de plasă, în scopul fttaeti-
uărei unui program comun de propagandă.

     Iar pentru popularizarea în cercuri eât mai largi a
asociației noastre și pentru înscrierea membrilor, fiecărui
preot și învățător din comunele aparținătoare despărță-
mântului central județean, s’a adresat un călduros apel»
însoțit de o coală de subscripție. Durere eă în acest scop
resultatul nu satisface așteptările noastre.

     Peste tot, cu escepțfa unor despărțăminte de plasă,
în activitatea despărțământului central județean și a celor-
lalte despărțăminte de plasă, pulsează o nouă viață și în
viitorul apropiat se vor recolta roStfele unei aeffoftățt
mat largt.

                       Președinte: faftu }osăn, profesor.


2. Brad {jud. Hunedoara).

     Despărțămânibil'Brad, care se compune dtn 30 comune
mr s’a reorganizat încă.' Biroul desp*. s’a întrunit în diferite
rânduri luându-se dispoziții întru câștigarea localului pentru
trebuințele despărțământului, organizarea de conferințe,
prelegeri poporule, cursuri de analfabeți etc.


7

— 490 —


     Ziua de 1 Dee. 1918 s’a sărbătorit eu fast deosebit în
lieeul „Avram laneu“, luând parte toate institutele de învă-
țământ din Brad. Cu această oeasiune s’a colectat suma
de Lei- 447’50. Asemenea și în celelalte comune ale desp.
s’a sărbătorit această si eu fastul cuvenit.

     Din raport rezultă eă activitatea pe anul 1927 prezintă
un frumos început de activitate culturală pornită de un mă-
nunehtu de oameni de bine, suflet și înțelegere, eari conduc
desp., despre care se va relata mat detaliat în raportul
general pe 1927. Președintele Dr. Pavel Oprișa, prof., fiind
bolnav, a fost înlocuit prin dl. viee-președ. Gh. Pârvu, prof.

    '            3. Dobra (jud. Hunedoara).

     Are 4 cercuri culturale și 13 biblioteci. Adunarea des-
părțământului plasei pentru reorganizare s’a ținut în 6 Dee.
1926. Din raportul despre activitate reese eă prelegeri s’au
ținut în combinație eu cercurile religioase preoțești în co-
munele Haldea, Fintoag, Lăsău, Rădulești, Lăpușnie, Brâznie
șt Bătrâna dnii losif Morariu protopop, Emanoil Șuiaga
preot și Petru Hâdan preot. După reorganizare s’a mai
ținut 1 ședință. Altă activitate, după eum ni se raportează,
comitetul nu a desvoltat.

    Președ. desp. este părintele protopop losif Morariu.

4. Hunedoara (jud. Hunedoara).

     Acest despărțământ s’a desfăcut potrivit hotărîrii luate
în adunarea generală a desp., ținută la 2 Maiu 1926, în
Peștlșul-mie, în 2 despărțăminte, primul eu sediul în Hu-
nedoara, al doilea eu sediul în Qhelar.

     Desp. Hunedoara constă din 29 comune, având 17
cercuri culturale eu eâte o bibliotecă poporală.

     Conferențe au ținut în comunele: Hunedoara: Dl Dr.
Dasile Hâneu, medie, despre „Tuberculoză", Dșoara E.
Maehedon, profesoară „Cuvânt festiv" la aniversarea zilei
de 24 lan., Dl Dr. loan Lupaș despre „ Contribuția preo-
ților", Dl Silviu Olaetu, prim-eontabil, despre „Datori", Dl
Dr. V. Hâneu, despre „Boalele venerice", Dl Emilian Po-
peseu, inginer, „Cuvânt festiv" la aniversarea zilei de 10
Maiu, Dl Qh. Zemora, profesor, „Cuvânt festiv" la ziua
eroilor, Dl Teodbr Popa,, dir. șeoalei medii, „Cuvânt festiv"
la aniversarea zilei de 1 Dee., Dl Sextil Pușeariu, prof.
univ. despre „Romanitatea limbei noastre" și Dl Protopop
Dr. V. Dana, despre „Minunile lîii Cristos în fața științelor
medicale"; Buitur: Dl Prot. Dr. V. Dana, despre „Credință,

— 491


                                            *
lumină, patrie“ și Dl Nic. Pintea, prof despre „Originea
neamului românesc"; Batiz: Dl G. Hain, preot, despre
„Euminea.ză-te șt vet fi" (însemnătatea culturii), Dl Dr. Emil
Eleftereseu, profesor, despre „Moaștele Sf. Parasehtve"
și Dl Gh. Zemora, prof. despre „Rolul femeet creștine în
familie"; Mânierăv : Dl Dr.D. Oana, despre, „Rolul Astrei",
Dl Teodor Pop, „Rostul vieții, șf^uri și îndrumări" șt l.
Brâneoveanu, prof. despre „Tovărășii". Toate aeeste eon-
fevențe au fost încadrate în programe artistice, eu piese
teatrale, coruri, recitări, ete., aranjate de către conducă-
torii școalelor din Hunedoara. Cursuri de analfabeți s’au
ținut în comunele: Griseni și Nădăștia inf., iar la propa-
ganda culturală a desp. au colaborat și cercurile religioase
ale preoților și cele culturale invățătorești, precum și cer-
curile „Sf. Gheorghe" ale tinerimii adulte.

                  Președinte: Dr. Vasile Oana, protopop.

5. Jiu (jud. Hunedoara). '

     Acest desp. constă din 12 comune și are 8 cercuri
culturale, fiecare eu câte o bibliotecă poporală.

     Prelegeri poporale, însoțite de program distractiv,
compus din coruri, recitări, dansuri naționale ete. s’au ținut
în comunele: Petroșeni: Dl U. Stanciu, prof. univ. Cluj,
despre „Vulcanii noștri și darurile lor", Dl l. Popescu-
VoiteȘti, prof. univ. Cluj „Nașterea și importanța cărbunilor",
l. Duma, protopop, despre „Domnițele române", .1. Clopoțel,
ziarist, „împăratul Marc-Aurelian", Dr. M. Sofonea, medie
„Sifilisul șt urmările lui", Dr. M. Botez, prof. univ. Cluj»
„Sănătatea și factorii sociali", Dr. I. Predeseu-Rion, prof.
univ. Cluj „Cum poate fi nasul dușman", D. Bărbat, prof.
univ. Cluj, „România de azi și foloasele ei", Dl Fl. Ștefă-
neseu-Goangă, prof. univ. Cluj „Psihologia și carierele";
Vulcan: Dl Seb. Rusan, preot „Foloasele învățăturii", Dl R.
Eehent, dir. șe. „Din Istoria națională", Dl Hossu-Eongin,
înv. „Un subiect istorie", Dl Seb. Rusan, preot „1 Dec.
1918", Dl R. Eeheni, dir. șe. „Despre sănătate"; Etvezeni:
Dl l. Bora, înv. „Credința strămoșească"; Ebnea: Dl D. Pop,
preot „Scopul Astrei", Dl Gh. Ittu, dir. șe. - Bolile molip-
sitoare la copii", Dl Gh. Bărdaș, înv. „Importanța mese-
riilor" șl Dl C. Stângu, înv. „Cărbunele de pământ". Cursuri
de analfabeți s’au ținut în comunele Eupeni și Petrila.
Averea desp. a fost la 31 Dec. 1926 de Eei 1162511. Au»
colaborat eu desp. societățile miniere din Petroșeni, Eupeni
și Eotiea, școlile șl cercurile invățătorești.

Președ. cțesp*î ‘lⁿ9- Jâneu.

?*

— 492 —


fr. Oăștie (jud. Hunedoara).

     Despărțământului aparțin 34 de comune, are 2 cercuri
culturale eu câte o biblioteca poporală. Conferințe s’au
ținut ta. Orăștle: Dl Sextil Pușcariu, prof. uniu. despre „Ro-
manitatea limbei noastre “ șt Dl Ștefăneseu-Goangă, prof.
uniu. despre „înțelesul șt valoarea culturii", iar Dl Aton
Demian, dir. de liceu despre „1 Decemvrie 1918". Averea
desp., este de Lei 10.418*— Ajutoare a primit dela comuna
Uaidei Del 200*—, tar dela cercul noi. Martineștl Eei 2150*—.
In decursul ultimilor ani am întreprins o seamă de pași
spre a realiza anumite gânduri, anumite dorințe, de mani-
festare și înălțare culturală, dintre cari unele s’au realizat
integral sau în parte. Am intervenit ca fruntașa comună
natală a neuitatului geniu Aurel Dlaleu, ea un prinos de
recunoștință din partea posterității, să se numească „Aurel
Ulateu". Am comemorat, ta cadrul unei serbări, 12 ani dela
tragica moarte a lui Vlaieu, ta comuna sa natală, în anul
1925, a 2-a zi de Rusalii, — din eare prilej am bătut o
placă comemorativă pe casa în eare s’a născut. Am inițiat
strângerea unui fond, spre a se ridica o statuie lui Vlaieu,
la Orăștle. Avem deja o machetă efectuată de sculptorul
Sptrtdon Georgescu, din București. Tot spre acest scop
de manifestare a eultuhri eroilor-genii, și eade-se să o
relevăm aci eu deplină recunoștință și spre pildă vie altora,
— dl Inginer Lungu din Cluj s’a angajat ea personal, dsa»
și pe spesele dsalesă construiască fundamentul statuii lui
Dlaleu, din beton armat. Am contribuit eu obolul sufletelor
noastre ca toate serbările noastre național-cnlturale să se
serbeze după merit

Președ. desp.: A. Demian, dir. de liceu.

IX. 1. Maramureș (desp. cenfr. jud.)

     Acest despărțământ constă din 13 comune. In primă-
vara anului 1928 s’a ținut un ciclu de conferințe și pre-
legeri poporale, aranjate de secția medicală a „Astrei",
sub conducerea D-lui Dr. llea, iar propaganda la sate de
către aceeaș secție sub conducerea D-lui Dr. Gh. Păcurar.

        Președ. desp. Dr. /. llea, dir. ospic. de alienați,

X. t. MUPBȘ (desp. central județan).

     Domnul loan Bozdog, profesor, președintele despărță-
mântului Tg.-Mureș, în raportul său despre activitatea multi-
laterală și rodnică pentru anul trecut ne înfățișează o dare
de seamă din cele mai frumoase, din care motiv lăsăm să
urmeze raportul aproape în întregime:

— 4S3 —


     Problemele grele și variate, a căror vezoLuire și-a
fixat-o ea țintă societatea noastră, fae un progres ce e
drept lent, dar sigur, pretutindeni și așa și în acest județ.

     La noi avem împrejurări speciale între cari ne putem
mișca mai greolu. dar unde rostul nostru e mai necesar
și mai reclamat poate ea în orișicare uite părți. Dacă în
alte părți despărțămintele Asoeiațiunii nu trebuie să-și
cheltuiască energia cu deșteptarea ort chiar numai cu in-
tensificarea conștiinței naționale la noi — unde împre-
jurările trecutului au alterat pe alocuri, au sufocat pe multe
locuri, iar într’o parte au ucis complect această conștiință,
trebuie să avem cea mai delicată șt principală îndatorire
de a reînvia, ort de a rechema la nouă viață această che-
zășie a trăiniciei unui neam.

     Dispoziția sufletească a mulțimii și aplicarea ei pentru
îndeletniciri culturale depinde mult și dela situația șl orga-
nizația economică ee o are, așa» eă părțile românești ale
județului unde situația ne este mai bună, sunt mai vioaie,
mai aplicate și dornice de mișcări culturale. Aici suntem
chemați și ascultați eu drag și interes ort de eâteorl vom
merge. In alte părți, unde vlaga țărănimei noastre e mai
stoarsă, domnește încă o grea și apăsătoare apatie, neîn-
credere și indiferență. Avându-le toate acestea în vedere,
în anul trecut de activitate ne-am propus și am încercat
să risipim aceste piedecl din calea noastră prin diferite
mijloace la cari am putut recurge.

     In locul prim, pentru a ne face cât mai cunoscuți șt
pentru a avea contactul continuu și neîntrerupt eu massele
românești am întemeiat și dela 1 Decemvrie 1926 scoatem
fără întrerupere gazeta despărțământului nostru „Astra“,
eu aceleași puncte de propram pentru propaganda scrisă,
pe cart le propovăduim prin toată activitatea noastră.

     Acest organ — eum e și natural — e pe calea înce-
putului, dibuește îneă și se luptă eu mart greutăți și în
special eu cel al adaptării.

     Nădăjduim însă eă prtn materialul variat, pe care ne
vom năzui să-l selecționăm și mai mult în viitor, am făcut
un pas înainte și vom. face și mai mult în viitor. Chiar
numai faptul în sine, eă am reușit să coordonăm într’un
mănunehiu de muncă spre acelaș scop oameni eu păreri
și tendințe individuale și sociale atât de opuse — încă e
un rezultat. Gazeta noastră vrem s’o desvoltăm într’un
organ de popularizare al ideilor și țelului urmărit de Aso-
eiațiune*

     In ee privește administrarea culturală a despărțămân-
tului nostru și anul aeesta am făcut un pas înainte spre
deeentralizare, reușind să reorganizăm plasa Gurghtu în

— 494


frunte eu harnicul preot Eeon Târnăveanu șt plasa Toplifa
în frunte eu dl Dr. Nicolae Vasu, medie și un comitet vi-
guros, dela eare avem eele mai frumoase speranțe.

     Ne-au mai rămas îneă peste 60 comune sub îngrijire.
Grijă noastră de mâne este chemarea la viață a plasei
Teaca și înființarea alor două cercuri culturale: unul în
Mereurea-Niraj și altul în Sovata.

     Cercurile culturale au rămas tot eele din trecut, adau-
gându'Se la ele unul nou în Șineai, aparținător de altfel
despărțământului Răelu și eel din Cerghidul-mare.

     Am augmentat vechile biblioteci și am înființat și altele
nouă în următoarele eomune: Pogăeeaua, Ueța, Ivănești,
Vaîdet, Dileu, Cerghidul-mare, Ungheni, Nasna, Berghia,
Bolintineni, Murgești și Cristești.

    ? In comunele Ogari și Murgești am cumpărat cărți și
reehisite școlare pentru orfanii de răsboiu și copiii săraci
în valoare de 1000 Eel. Restul bibliotecilor populare cele
mai avem le vom distribui în noul turneu de toamnă. Asupra
acestor biblioteci avem rapoarte îmbucurătoare dela d-nii
învățători; ele se citesc și se împrumută de țărani.

     Biblioteca despărțământului nostru îneă s’a augmentat
eu câteva publicații noui, trimise de Comitetul Central și
cumpărate de noi.

     Prelegeri poporale s’au ținut în următoarele locuri și
de eătre următorii domni: Cioranu E. în Tg.-Mureș „Rolul
național al Asoc. Meseriașilor¹*. Cioranu E. în Pogăeeaua
„Băncile Populare în desvoltarea noastră economică
Cioranu E. în Chinar „Băncile Populare în desvoltarea
noastră economică¹*. Dr. Chirileanu și E. Cioranu în Moșun,
Veța și Șard „Tuberculosa¹¹ și „Băncile Populare¹¹. I. Bosdog
și Ionel Cionea în Ogari și Ivănești „Importanța educației
familiare¹* „Raportul între familie și școală**. 1. Bosdog,
Ionel Cionea și Onisie Rusu în Șineaiu, „Folosul eetitului¹*,
„Educația copiilor¹* și „Cultul oamenilor mari**. Dr. I. Uesean,
l. Henteș și Preot Ion Roman în Bărdești și Sântana „Băr-
bații mart ai neamului¹*, „însemnătatea cooperației**, „Bi-
serica și școala¹*. Dr. Ion Pantea, Dr. I. Chirileanu și 1. Gal
în comunele Petea, Uaideiu și Dileu „Sfaturi juridice¹*,
„Primele ajutoare în caz de boli și accidente“, „Coope-
rația în țările streine și la noi“. Ionel Cionea Șt Eucian
Cioranu în Cerghidul-mare și Ungheni „Cooperativele și
băncile populare*', „Eegătura între șeoală și vieață". Dr.
Adrian Popeseu șt Traian Popa în Nasna, Mieești, Sân-
eraiu și Berghea „Însemnătatea silei de 1 Deeețnvrie",
„Sufletul românesc în mișcările revoluționare". I. Bosdog
și Dr. Eeehtnțan în Bolintineni și Murgești „Unirea tuturor
Românilor", „Bolile molipsitoare șt venerice". I. Cionea și

— 495 —


L. Ciocanii în Cristești „Cooperativele sătești¹*, „Scăderile
sociale’*. 1. Bozdog, Tr. Popa și 1. Modreanu în Mureșeni
„Comoara noastră: Copiii**, „Din trecutul satelor din rasa
orașului Tg.-Mureș**, „Trei sfaturi**. 1. Bozdog, Tr. Popa,
Em. Căliman în Bărdești „Școala și familia**, „Trecutul
satului Bărdești**, „Beția și urmările ei**. I. Bozdog, Gr.
Ciortea și Traian Popa în Ungheni și Tirimia-mare „Cru-
țarea și luxul**, „Revoluția din 1848 și Unirea**, „3/15 Maiu
la Blaj**. Traian Popa și 1. Meeu în Cristești „Semințele și
însemințtrea**, „Trecutul ținutului Mureș**.

      In oraș s’au aranjat următoarele conferențe: Traian
Popa „Legăturile orașului Tg.-Mureș cu Principatele în sec.
XVI—XVII**. Dr. N. Crețu „Viața și opera lut Pestalossi**.
Nic. N. Săueanu „Răsboiul pentru independență**. Serbare
teatrală eu elevii liceului Papiu llarian „Cain**.

      Am lucrat mână ’n mână eu Soe. „Tinerimea Română**
și Asociația Profesorilor Secundari la organizarea eonfe-
rențelor Extensiunei Universitare Cluj.

      Cursurile de analfabeți compuse de revizoratul șeolar
au fost sprijinite și încurajate și de noi, dar n’am avut po-
sibilitatea fizică să ne ocupăm mai intensiv și de această
chestiune atât de importantă pentru satele noastre.

      Averea societății noastre în urma ajutoarelor acor-
date de comună și județ e îmbucurătoare, așa, eă am putut
face față tuturor nevoilor de propagandă, având încă la
dispoziție suma de 80.000 Lei, la care se mai adaugă suma
de 50 000 Lei votată de comună pe anul acesta și 50.000
Lei preliminate de județ pentru toate despărțămintele
noastre.

      Am ajutat în chip efectiv și material și Liga Culturală
eu ocazia congresului ținut aici, scoțând un număr festiv
al gazetei noastre în onoarea congresiștilor și contribuind
și eu suma de 3000 Lei la acoperirea speselor de aranjare
a serbărilor.

      Am colaborat și în aeest an eu Cercurile Culturale
învățătorești, eu Asociația Prof. Secundari, cu Extensiunea
Univ. dela Cluj, Universitatea Liberă dela București, So-
cietatea Tinerimei Române din loc, cărora le exprimăm
șl pe această cale salutul și mulțumirile noastre.

Președ. desp.: Prof. I. Bosdog. ²


2. Bând (jud. Mureș).

      Aeeșt desp. constă din 14 comune și are 5 cercuri
culturale.

      Prelegeri poporale au ținut "în comunele: Bând: Dl
Emil Tătar, preot despre „Rolul social al bisericii”; Gre-

— 496 —


beniș: Dl Emil Tătar, despre „ Asociațiune “ și dl Mih. Olă-
neseu, despre „Originea Românilor" și Șeulia: Dl Mih.
Olăreseu, despre „Originea Românilor", iar o reprezentație
teatrală eu piesa „Se face ziuă", jucată de elevii liceului
Al. Papiu-llarlan din Tg.-Murăș în comuna Bând.

     Teren pentru casă națională au obținut comunele:
Bând, Grebeniș, Șeulia, Oroiu, Mădăras, Țiptelnic, Șeușa,
și Petea.

     Averea desp. la 31 Dec. 1926 a fost de Eei 3280"—

     Despărțământul a colaborat eu cercul cultural învă-
țătorese din Bând.

Președinte: Emil Tătar, protopop.

3. Burghiu (județul Mureș).

     Are 12 comune eu tot atâtea biblioteci școlare și pa-
rohiale. Despărțământul s’a reorganizat în adunarea ge-
nerală din 1 August 1926 alegându-se de președinte al
desp. dl Leon Târnăveanu, paroh. Tot eu aeeaștă ocazie
s’au stabilit unele puncte din programul de activitate.

     S’au ținui următoarele prelegeri poporale: în comuna
Hodae-Pădure: dl Eeon Târnăveanu, paroh, despre „Tre-
cutul neamului și rolul „Astrei", dl Dasile Gllgor, preot,
despre „Pocăiții", dl loan Batea, învățător, despre „Stu-
păritul" și dl Romul Cătărig, subre vizor, despre „Folosul
școalei"; Căcueiu; dl loan Batea, învățător, despre „Me-
serii", dl Nteolae Vicol, învățător, despre „Creșterea co-
piilor"; Glăjărie: dl loan Batea, înv., despre „Orijinea nea-
mului românesc, dl Alex. Șiara, înv., despre „Școala";
Sânmihaiul de pădure: dl loan Suciu, înv. despre „Rolul
„Astrei", dl Simion Ciolaca, înv., despre „Economia ra-
țională", dl Dietor Nleoară, despre „Sudalmă", dl Romul
Cătărig, subrevizor despre „Meserii".

     In afară de aceste prelegeri s’au ținut în toate co-
munele din desp. cursuri de analfabeți eu rezultat bun.

     Avere nu are despărțământul și n’a primit nici un
ajutor.

     Despărțământul a colaborat eu cercurile culturale
preoțești și învățătorești.

                Președ. desp.: Leon Târnăveanu, preot.

4. Râciu (jud. Mureș).

     Acest despărțământ constă din 16 comune, are 4 cer-
curi culturale, fiecare cu câte o bibliotecă poporală, iar
■în 14 comune se află atât bibliotecă parohială cât și școlară.

— 49? —


     Prelegeri poporale s’au ținut în următoarele comune’:
Crăeștl: Dnii Teodor Bad, subrevizor școlar, despre „Fo-
loasele șeoalei" și Nicolae Stăneseu, înv. despre „Comba-
terea beției"; Râeiu: Dnii Cornel Preancu, înu., despre
„Agricultură" și Gregoriu Manotiă, preot, despre „Eco-
nomia rațională"; Șineai: Dl Simion Nicoară, preot, despre
„Asociațiune* și despre „Alcoolism"; Mtlașul-mare: Dnii
Teodor Bad, despre „Foloasele șeoalei", tar Nicolae Stă-
neseu, despre, „Băncile Populare"; Lechința-mieă: Dnii
Dr. lacob Fiek, medic, despre „Legumleultură", iar Cornel
Blaj, înu., despre „Libertate și datorie către patrie"; Mi-
lășel: Dnii Cornel Preancu, despre „Apieultură", iar Gre-
goriu Manoilă despre „Economia rațională"; Oroșfaia:
Dnii Teodor Bad, despre „Foloasele șeoalei", Nicolae
Stăneseu, despre „Urmările alcoolismului", Petru Bur-
ghelea, înu., despre „Asociațiune" și Nicolae Stăneseu,
despre „Boalele molipsitoare"; Pogăeeaua; Dnii Nicolae
Vuleu, proprietar, despre „Asociațiune" și despre „Coo-
perative agricole", iar Petru Burghelea, despre „însem-
nătatea șeoalei șt foloasele ei"; Bozed: Dnii Simion Ni-
eoară, despre „Asociațiune" și despre „Alcoolism", iar
Teodor Bad, despre „Folosul cărții"; Comlod: Dnii Petru
Burghelea, despre „Boalele molipsitoare", iar Nicolae Stă-
neseu, despre „Ai carte, ai parte"; Culptu: Dl Petru Bur-
ghelea, despre „Economia agricolă".

     Serbarea silei de 1 Decemvrie s’a serbătorit în co-
munele : Râeiu, Oroșfaia, Lechința-mieă și Ulieș, unde au
ținut conferențe despre însemnătatea acestei sile dnii Si-
mion Nicoară, preot, Petru Burghelea, înv., loan Brânzeu,
preot, Nicolae Stăneseu, înv. șt Qheorghe Ntcolau, înu.
Teren pentru casă națională se află în fieeare comună din
despărțământ, dat conform dispo ițtilor legii agrare. Des-
părțământul a colaborat eu cercurile culturale învățătorești.

           Președintele desp. Nicolae Vuleu, proprietar.

5. Reghin (județul Mureș).

     Adunarea generală ținută în Reghin, a decis arondarea
după plase a acestui despărțământ, constătător din 62 co-
mune, alegând delegații, cari să organizeze noulle des-
părțăminte.

     Astfel constă despărț. Reghin astăzi din 21 comune.
Activitatea însă nu s’a restrâns numai asupra acestuia, ci a
format, q$a zicând, sufletul în acțiunea unor despărțăminte
noul, dându-le eel mai mare ajutor.

     Comitetul desp., credincios frumosului trecut șt-a con-
tinuat cu multă asiduitate calea de propagandă culturală

— 498 —
pentru luminarea satelor noastre. Harnicii conferențiari au
fost neîntrerupt la muncă desinteresată pentru binele obștesc.

      In flecare din eele 21 comune ale desp. se află un
cere cultural, iar numărul bibliotecilor poporale sunt în
număr de 23, eu 8345 de volume, cari peste an sunt cer-
cetate foarte bine.

      Invățătorlmea deșteptată lucrează din răsputeri la în-
drumarea poporului, ținând unde este de lipsă cursuri
pentru aualfabeți.

      In fiecare comună a desp. se află teren pentru casă
națională.

      Prelegeri s’au ținut în următoarele comune : în Comori,
despre „Igiena săteanului" dl Dr. E. Nieoară, medic și
despre „Meserii și industrie", dl l. Suciu în Beiea sup.
despre „Educația prin „Astra", dl Dr. E. Popa, adu. și
despre „Meserii șl Industrie" dl l. Suciu, prof.; în Burghiu
despre „Trecutul Burghiului", dl ing. Mărin ; în Periș despre
„Educație" și „Alcoolism", dl prof. I. Suciu și despre „Pa-
gini istorice", dl l. Butnar, învățător: in Șerbeiu despre
„Igienă și șeoală„, Dr. E. Nieoară; lerbuș, despre „Infecția
baecilară", dl Dr. E. Nieoară și despre „Socialism", dl 1.
Suciu; în Solouăstru, despre Boli molipsitoare", dl Dr. E.
Nieoară, despre „Gospodărie", dl 1. Cotta, înu., și despre
„Originea noastră", dl 1. Butnar, înu.; în Săeal, despre
„Filosoful", dl Dr. E. Nieoară, despre „Astra", dl Dr. B.
Popa; în Idieel-sat, despre „Astra", dl Dr. E. Popa și
despre „Tuberculoză", dl Dr. V. Nieoleseu; în Petelea,
despre „Datini rele", dl Moldovan, înv., despre „Alcoolism",
dl 1. Cotta, înv.; în Apalina, despre „Igiena săteanului", dl
Dr. E. Nieoară; în. Nadășa, despre „Tuberculoză", dl Dr.
E. Nieoară.

      Cu- ocazia acestor prelegeri s’au distribuit broșuri
sătenilor înscriși ea membri ai „Astrei" și elevilor meritoși.
In afară de prelegerile înșirate mai sus au mai ținut și
cercurile culturale învățătorești, conferințe în comunele:
Suseni, leeiu, Luier, Râpa de jos, Râpa de sus, Dumbrava,
Porcești, Aluniș, Maiorești> Murăreni, Mureș-mort, Filea,
Cuiești, Deda și Deda-Bistra.

      In Reghin s’a ținut următoarea serie de conferințe :
la 1 XII. despre „însemnătatea zilei de 1 Decemvrie", dl
Dr. E. Nieoară, despre „Evenimentele din 1 XII. 1918 și
despre „Absolut și relativ", dl Dv. Augustin Maior, prof.
univ.; la 5 XII. despre „Literatura română și elementele
ei de unificare", dl Dv. Vladimir Ghidioneseu; la 11 XU.
despre „Fiziologia omului", dl Dr. E. Nieoară, despre
„Neamul românesc", dl Dv. E. Popa; la 19 XU. despve
„Graiul și sufletul omenesc", dl Dr. Giuglea, prof. univ.

— 499 —


     Serate artistice s’au organizat de asemenea la. Reghin
în 12 XII. eu un frumos program la grădina de copii, tn
26 XII. s’a jucat piesa lui l. E. Caragiale „ O noapte fur-
tunoasă” la Soe. meserieștlor, în 13 ll. concert, la Ețceul
din Reghin, în 14 ll. 1926 concert, în comuna Suseni.

     Desp. are avere în numerar 30.662 Lei depunere, din
eare cheltuieli au fost de 4.02? Eei. Cu deplasare nu s’a
cheltuit nimic, auând transportul absolut gratuit eu auto-
mobilul președintelui desp. Ea leuista „Transilvania” pe
anul 1926 s’a făcut 1 abonament, la Bibi, popor, a „Astrei”
29 abonamente.

     S’a colaborat eu cercurile culturale învățătorești, eu
„Extensiunea Universitară”, eu „Soe. Meseriașilor” din
Reghin, eu „Reuniunea femeilor” din Reghin și eu „Gră-
dina de copii.

Președinte: Dr. E. Nieoară, medie-șef.

6. Toplița (județul Mureș).

     Despărțământul acesta constă din 6 comune. Ea 5 VI.
a. e., s’a ținut adunarea generală a despărțământului pșntvu
organizarea sa. Adunarea de constituire și de alegere a
comitetului a fost prezidată de dl Dr. Nicolae Vasu. Din
partea Comitetului Central a participat dl N. Bosdog, pre-
ședintele despărțământului centr. jud. din Trg.-Mureș. S’au
înscris 14 membri fondatori, 22 pe vieață, 1 activ, S’a fixat
un program de activitate pe anul 1927, despre eare se va
raporta la timpul său.

Președinte : dl Dr. Vasile Vasu.

XI. 1. Năsălld, fost Bistrița (desp. central județean).

     Acestui despărțământ aparțin 36 de comune. Din ra-
portul trimis reiese’ eă în anul 1926 nu s’a ținut în Bistrița
niei o conferință, afară de o conferință ținută de dl Emil
Isae, inspectorul artelor din Transilvania, despre „Propa-
ganda artistică”. Averea desp. eu finea anului 1926 a fost
de Eei 39.043’20. Ajutoare a primit desp. dela Prefectura
județului Eei 10.000'—, tar dela orașul Bistrița Eei 30'000'—.

Președ. desp.: Gheorghe Curteanu.

2. Năsăud (jud. Năsăud).

     Corală din 32 comune, are 20 cercuri culturale, fiecare
eu câte o bibliotecă poporală. Prelegeri poporale s’au
ținut în următoarele eomune : Rebra-mare: Dl N. leremeiu.
înv. dir. despre „Unirea neamului”; Rebrtșoara: Dl Ma-

— 500 —


cedon A., înv. despre „Vijeliile prin carta trecut neamul";
Salda: Dl N. Mihăesc, înv. dir. despre „însemnătatea silei
de 1 Dee. 1918“; Tăure: D-nii M. Maneiu, preot șt G. Avram
despre „Ziua 1 Dec. 1918“; Sângtorgiu-Băi: Dl S. Sohorca.
înv. dir. despre „Ziua de 1 Dee. 1918“; Șanț: D-nii Pamfll
Grapini, arhidiocon și M. Cotul. înu. dtr. despre „Unirea
tuturor Românilor"; Rodna: Dl S. Pop, preot despre „Unirea
neamului"; Mintin: Dl Oet. Bulbuc, preot despre „Însem-
nătatea silei de 1 Dec. 1918"; Coșbuc: Dl Anton Demian.
înv. dir. despre „Ziua de 1 Dec. 1918"; llva-mare: Dl 0.
Sassu, înu. dir. despre „însemnătatea zilei de 1 Dee. 1918“;
Poenile Zăgvii: Di A. Drăganu, preot despre „Din trecutul
neamului"; Maieru: Dl luliu Ciorba, preot despre „Cum
s’a făcut unirea neamului?"; Nepos: Dl D. Mariea, notar
despre „însemnătatea unirii neamului"; Teleiu: Dl laeob
Pop, preot despre „Triumful cauzei naționale"; Dl l. Pă-
curariu, prof., președ. desp. despre „Uijeliile prin eari a
treeut neamul nostru"; Zagra: Dl D. Ziuvelin, preot despre
„însemnătatea zilei de 1 Dec. 1918". In Năsăud s’au ținut
următoarele conferențe: l. Păeurariu, prof. despre „Privire
asupra evoluțiunii neamului nostru"; General Traian Mo-
șotu despre „Răsboiul independentei 1877“, l. Păeurariu
despre „10 Maiu 1877", Uarion Boțlu, prof. despre „1 Dee.
1918“, Prof. Mateescu, Cluj, despre „Străbunii noștrii",
Sextil Pușcariu, prof., Cluj, despre „D. Alexandri" și Sandu
Manoltu, dir. șe. norm. despre „Pestalozzi" și „Beethoven",
iar din prilejul inaugurării brustului lut Gh. Coșbuc au
vorbit d-nii l. Păeurariu, președ. desp., și V. Blehtgeanu,
dir. de liceu. Cu concursul elevilor de liceu s’a aranjat
o serată artistică literară eu piese muzicale și teatru.

Președintele desp. loan Păeurariu, prof.

XII. 1. Odorheiu (desp. central județean).

        Activitatea acestui despărțământ s’a mărginit mai mult
   la societatea românească din orașul Odorheiu, lipsind
   deocamdată mijloacele pentru a interprinde o propagandă
   culturală mai intensivă la sate. In cursul anului 1926 s’au
   ținut în Odorheiu următoarele conferințe: Dl Prof. I. D.
   Ștefănescu despre „Monumente de artă veche la poporul
   român", „Introducere în studiul artei românești", „Arta
   populară română șl note comparative asupra artei săeuilor"
   și despre „Arta bisericească în timpurile străvechi"; Dl
   Prof. Aurel Nanu despre „Elementul roman în Dacia" și
   „Diata și faptele lui Mihai Viteazul", D-na Prof. Aposto-
   lescu. Sibiu, despre „Viata și poezia lulii Hașdeu", Dl prof.
   Ion Kosa despre „Straturile geologice ale Bărăganului", Dl

— 501 —


   prof. lahlovsky despre „Comunismul lut Platou" șt „Clasi-
   cismul greeo-latin**, Dl prof. Ion Steriopol despre „Spicuiri
   din istoria universală a teatrului" și „începutul arfei dra-
   matice la not“, Dl prof, Bakossi despre „De roman de la
   table roade" și „Din clasicii germani** șt Dl Dr. losif, dir.
   băncii Cetatea despre „Chestiuni economice** șl „Principii
   politice-economice", Dl prof. 1. Kosa despre „Ploaie** șt
   Dl prof. P. Qogu despre „Unire". Tot în cadrele desp. s’a
   representat „Fântâna Blandasiei** de D. Alecsandri cu con-
   cursul elevilor dela liceul de Stat, sub conducerea dlui
   prof. Steriopol. Auepea desp. este de Lei laUGO’—- depusă
   la banca „Cetatea**.

Președ. desp.: luliu Laslo, protopop.

          XHf. 1. Sălaj (desp. central Județean}. '

       Despărțământul central Județean al „ Astrei “ Zălau,
  pe lângă îndatoririle reglementare față de celelalte des-
  părțăminte de plasă dtn Județ, s’a îngrijit și de înființarea
  cercurilor culturale din plasa centrală Bocșa.

       In afară de cele 28 cercuri culturale și biblioteci po-
porale ale , Astrei înființate în anii trecuți, s’au mai în-
ființat în acest an asemenea cercuri cult și bibi, poporale
în următoarele 4 comune: Coșeiu, Jac, Quruslău șt Romtta.
* Numărul total al cercurilor culturale din plasa centrală Bocșa
este astfel 32. Pretutindenea în aceste comune s’au ținut
conferențe de dntt N. Cristea, loan Duca, loan lordaehe»
loan Șflrbu, Gh. Matieșanu, L. Ghergartu, Cornel Pop șt Tttu
Pop. S’au reorgantsat despărțămintele de plasă dtn Crasna,
Jibou în cadrele unor serbări impunătoare. Din partea despăr-
țământului central Județean au participat la aceste întruniri
festive dl președinte Dr. N. Cristea, Gh. Matieșan, secretar,.
I. lordaehe, econom șt Deontln Ghergariu, redactorul ga-
zetei «Meseșul¹*, pus în serviciul „Astrei*. Toți aceștia au
conferențiat despre rolul șt scopurile „Astrei¹¹, precum și
despre alte probleme culturale și românești.

       Pentru serbarea de 1 Decemvrie comitelui desp. a
  hotărft să nu se facă chetă, deoarece caracterul național
  al serbării ar fi știrbit prin molestări de astfel șl așa destul
  de dese. S’a oferit totuși publicului un frumos program,
  la care a putut intra cât mal multă lume fără taxă. Cele
  mai multe comune au fost' împroprietărite cu teren pentru
  case naționale, tar comitetul a intervenit la Consilieratul
  agricol de câte ori s’a ivit vreo nedumerire în aceste che-
  stiuni.

       De asemenea s’a intervenit la Prefectura județului șl
  la Primăriile orășenești ca să prevadă în bugetele lor căi

— 502 —


   mai mari ajutoare și subvenții pentru „Astra". Rezultatul
   acestor intervenții a fost pe anul 1926 suma de Eei 84.600—,
   iar în 1927 Eei 100.000⁻— din bugetul județului. O deose-
   bită activitate a desfășurat despărțământul nostru în legă-
   tură eu adunarea generală din anul trecut, care a avut loc -
   în centrul județului, la Zălau. Pregătirile făcute eu bună
   vreme și-au adus roadele îmbelșugate. Felul eum au reușit
   aeeste serbări dela Zălau, Guruslău șt Boeșa-română, a
   fost arătat de ațâți scriitori de seamă și bărbați însemnați
   ai neamului prin toate gazetele^ ziarele și revistele de
   frunte din țară, încât nouă nu ne revine decât a fi foarte
   satisfăeuți de aprecierile poate prea elogioase la adresa
   noastră. Apreeiatorii obiectivi arată cu minuțiozitate însem-
   nătatea expoziției de copii, de broderii, cusături și țesă-
   turi românești, a conductului etnografic, precum și a ex
   poziției de fructe, eari toate împreună au stârnit admirația
   tuturor vizitatorilor. Vom păstra în veșnică amintire acele
   memorabile zilei, eari au făcut să se cunoască și să se
   înfrățească și mai mult fiii acestui neam; de pretutindeni,
   îndeosebi amintim eu plăcere vizita celor 80 de frați basa- .
   vabeni, cari în frunte eu l. P. S. Arhiepiscopul Gurie au ținut
   să ne orioreze eu prezența d-lor și să ridiee mult festivi-
   tatea ședințelor în eari s’au luat hotărîri atât de impor-
   tante pentru propășirea „Astrei" în viitor. Deosebită recu-
   noștință datorăm tuturor sprijinitorilor, eu concursul cărora *
   s’a putut ridica frumosul monument dela Guruslău în amin-
   tirea luptelor vitejești date acolo de marele Mihai Voevod.
   Astfel comunele: Guruslău, Badon, Bocșa și Borla au pre-
   stat o muncă în valoare de circa 600.000 Eei, desp. jud.
   al „Astrei" a contribuit eu 60 000 Eei, iar județul Sălaj eu
   60.000 Eei, rtdicându-se în acest mod costul monumentului,
   al podului și al drumului, până la suma de 720.000 Eei.
   Eu Bocșa-Română, locul de naștere al nemuritorului Si-
   mion Bărnuțtu, desp. nostru a îngrijit mormântul marelui
   dispărut și a hotărît să înființeze acolo cea dintâi casă
   națională pentru fondul căreia avem deja suma de circa
   20.000 Eei. In toate lucrările în legătură cu adunarea ge-
   nerală, au făcut deosebit serviciu de aranjare și organi-
   zare dnit: N. Nistor, l. Mango, E. Ghergariu, Gh. Capătă
   și N. Osan, cărora le exprimăm și pe această cale mul-
   țumită. Primăria orașului Zălau a donat desp. cent, al
   „Astrei" chiar în mijlocul orașului un teren pentru a se
   ridica acolo Casa Națională Șl muzeul național al „Astrei"
   din județul Sălaj.

      Infilnțându-se în eele din urmă și despărțămintele de
plasă dela Supurul de jos și Valea lui Mihaiu, vechea noa-
stră Asoclațlune s’a făcut cunoscută până la punctele ex-

— 503 —


treme ale județului și ale țării înspre frontiera de vest. ,
Auem eonoingerea. eă activitatea culturală ee se desfă-
șoară în aceste părți, ua fi dintre cele mat binefăcătoare.
Incă în cursul acelor adunări de organizare s’au înscris
la „ Astra “ peste 500 de membri. Cu concursul societății
„Mormintele Eroilor*, desp. eentr. jud. al „Astrei* a orga-
nizat la Chendrea în 2 Iunie, o manifestație culturală dintre
cele mai frumoase, unde în amintirea eroilor căzuți în lup-
tele dela 18*18, s’a ridicat o frumoasătroiță eu frumoase,
moiiue românești. (A costat circa 15.000 Eei, iară munca
prestată de comunele din jur se evaluează la circa 10.000
Eei). Ea această solemnitate a asistat peste 4000 oameni
de pe ualea Almașului și credem eă a auut minunate
efecte întru redeșteptarea conștiinței naționale. Despărță-
mântul nostru a ținut strânse legături sufletești eu cele-
lalte instituții culturale surori, cum e Extensiunea Univer-
sitară din Cluj, Societatea Culturală „l. Bibieeseu* din
Turnu-Severin, Societățile studențești „Sălăjana" din Cluj
și „Someșana* din București, precum și toate școlile și
cercurile culturale învățătoreștl. In urma participării pre-
ședintelui nostru la serbările societății» l. Bibieeseu din
Turnu-Severin, desp. Zălau a obținut de acolo 2 bogate
biblioteci eu dulapuri masive eu tot, în valoare de circa

.20.000 Eei. Cooperativa „Albina* susținută în bună parte
de membri „Astrei* a pro pășit mult în acest an, ridieân-
du-și capitalul dela suma de Eei 50.000 la suma de Eei 250.000.
Casina română din localitate a fost și ea ajutorată în mod
simțitor de „Astra*. Grație împrumutului de 50.000 Eei
acordat de desp. s’a putut cumpăra un frumos aparat
Radiofonie, eare e în bună funcțiune și azi. Ea fel și că-
minul de ucenici se menține în condiții mulțumitoare, în-
treținând 30 de învățăcei.

                 Președinte al desp.: Dr. Nicodim Cristea.

2. Cărei (jud. Sălagtu.)

      In cursul anului 1926, au fost vizitate toate cercurile
culturale din despărțământ, în eari s’au ținut conferențe
odată eu ședințele cercurilor culturale învățătoreștl, înfiin-
țându-se în fiecare cere cultural câte o bibliotecă poporală.
Contactul eu satele fiind foarte greu, comitetul desp. a
crezut, eă mai potrivit și eficace se poate face propagandă
culturală editând o gazetă scrisă pe înțelesul poporului,
în eare 8$. se trateze chestiuni, cari interesează mai mult
pe românii din aeeste margini ale țării. Această gazetă
se numește „Graiul Neamului* și apare odată pe săptămână.
Serbările naționale au fost serbătortte eu fastul euvehlt șl

— 504 —


eu concursul conferențiarilor Extensiunii universitare din
Cluj și Universității Libere din București și al școalelor
din Caret.

Președ. desp.f: 3. Mureșan, preot, canonic.

3. Jibou (județul Sălaj.)

        Are 32 de comune. Adunarea de reorganizare a
   desp. șt alegerea noului comitet a avut Ioc tn 30 Decemvrie
   1926. Președintele desp.: dl Dumitru Hisa, dir. șc.


4. Șifttteu (județul Sălaj.)

         Constă din 30 comune, cu 17 cercuri culturale șl 30
   biblioteci poporale. Raportul despre activitatea pe anul
   1924—1925 și 1926, sosind prea târziu, acesta se publică
   de abea acuma.

         Desp., a dat tot concursul său organizării serbărilor
   naționale. La Șimletr șt în alte sate din despărțământ s’a
   desfășurat o activitate culturală din cefe mal frumoase.
   Conferințe an țintit dnii Dr. loan Ossian dir. llc., vice-
   președinte desp., loan Oltean, loan Oprea, profesor Ulcior
   Pop, profesor, Dr. Alexandru Aefu, advocat, președ. desp.,
   Dr. Ludovic Ctato, advocat, Dîmifriu Matetu, Olimpiu Coste,
   protopop, Dr. Emil Lobonțfu, profesor, Tănase Pușcă,
   profesor. Ajutor mare în propaganda culturală a dat des-
   părțământului : Liceul „Simeon Bărnuțiu⁵ * * * * * ¹¹, cu corul, prof.,
   de muzică d. Emtl Hoinar șt cohorta eereetaștlor de sub
   conducerea dlor profesori T. Pușcă, L. Sima și Eugen
   Toroh, școala normală de fete. Cercurile culturale ale învă-
   țătorilor au desvoltat deasemenea o activitate frumoasă în
   educația morală a-poporului. L P. S. Sa Episcopul diecezei
   în ftecare Duminecă șt sărbătoare cercetează comunele
   și în admirabile predici și conferențe, împrăștie lumina
   culturii atât de necesară poporului.

Președ. desp.: Dr. Al. Aciu.


5. Tășnad (jud. Sălaj.)


Acest desp., constă din 28 comune și are 4 cercuri


   culturale.cu câte o biblioteci poporala. —


Prelegeri poporale s’au ținut în următoarele comune:


   Boian; Dl înv. Boticaș AL, despre „Horea șt călătoria la


   Viena"; Păgaia; și Reghea: acelaș despre „Revoluția lui


Horea, Cloșca, și Criș®n“; Pătălușa: acelaș, despre. Auram
lancu"; Sărăuad; Dl Teodor Vaido, preot, despre „Politica

— 505


  de ieri și azi"; Cănaș: Dl înv. Filip despre „Cultivarea
  portului șt datinelor naționale"; Cig: Ion Rusu, înv., despre
  „O luptă între săteni și procesele". —

                   Președinte: Domițian Cupșa, protopop.

      XIV.   1. Satu-mare (desp. central județean.)

      Aeest despărțământ constă din 38 comune, Activitatea
  acestui desp., s’a mărginit în anul 1926, numai la centru,
  lipsind descinderile, la sate. Conferințe s’au ținut din
  partea Dlui Prof. univ., E. Panaiteseu despre „Unitatea
  Națională și conștiința de Stat" și a Dlui Dr. Uietor Bujor,
  canonic despre „Dzeu, ziditorul lumii", și despre „Omul în
  lumina eredințti creștine", iar președintele desp., a ținut o
  prelegere poporală țăranilor din comuna Eozna, jud. Someș
  despre „Datorințele țăranului român în zilele de azi". —
  Despărțământul a primit, drept ajutoare pe anul 1926, dela
  orașul Satu-Mare Eel 30.000'—, iar dela Prefectura jude-
  țului Eei 50.000*—

           Președ. desp.: Dr. Eugen Seleș, dir., de liceu.

2. Arded (județul Satu-Mare.)

      Aeest despărțământ constă din 25 comune, pre 3
  cercuri culturale și 2 biblioteci poporale.

      Prelegeri și șezători culturale, împreunate eu concerte
  și reprezentații teatrale s’au ținut în următoarele comune:
  în Vechiș: Dl Vasile Ardelean, preot despre „Menirea
  Astrei și foloasele mari pe cari le aduce" Mădăraș: Dl
  1. Florea, profesor în Satu-Mare despre „înfăptuirea Ro-
  mâniei Mari", Dl Vasile Cueu, dir. șe., despre „însem-
  nătatea zilei de 10 Mai", Dl Qh. Pop, despre „Trecutul
  românilor din Ardeal", dl Romul Buzlla, dir. desp., despre
  „Asociațiune". Amaț: Dra M. Costin înv., și Augustin
  Pintea despre „Ravagiile grozave ale alcoolului; Rușani:
  Dl R. Radu, dir. șe., despre „Istoria Românilor". Zilele
  de 24 Ianuarie, 10 Mai și 1 Decemvrie s’au serbătorit eu
  concursul elevilor sub conducerea Dl Dasile Cueu, dir.
  șe. prim., din Mădăraș, având pe lângă frumoasa con-
  ferință și programe artistice bine compuse. — Președintele
  desp. Romul Busilă, protopop. —

3. Baia-Mare (județul Satu-Mare.)

      Raportul despre activitatea acestui despărțământ pe
  anul 1925, sosind prea târziu pentru a-l fi putut publica în
  anul trecut, se publică acuma. Aeest despărțământ numără
  38 de comune, cu tot atâtea biblioteci poporale. Activitatea


8

— 506


  acestui despărțământ s’a manifestat ea și în anul pre-
  cedent prin organizarea de șezători poporale, concerte,
  împreunate cu petreceri, prelegeri poporale, teatru ete.,
  din partea comitetului desp., și a cercurilor culturale înuă-
  țătorești. D. Gheorghe Medan, dir., de șe., și seer. desp.,
  a desuoltat o aetiuitate foarte frumoasă prin prelegerile sale.
  Comitetul, intrând în legătură eu Extensiunea Uniuersitară
  din Cluj a organizat un ciclu de 3 conferințe fiind confe-
  rențiari d. Nieolae Drăgan, prof. uniu., d. Gheorghe
  Bogdan — Duică. prof. uniu., d. Dr. O. Ghibu, prof. uniu.
  Dl Vasile Goldiș, președintele aetiu al „Astrei\ a uizitat
  acest despărțământ la 23 Sept., eu eare ocazie a ținut o
  conferință și a dat îndrumări pentru aetluitatea uiitoare.
  S’au aranjat serbări publice la 10 Mai, 15 Mai, 1 Deeemurie
  și ziua eroilor. Ea aceste serbări au uorbit dnii l. Bozga
  și A. Goza. Pentru reușita acestor sărbări și-au dat con-
  cursul toate școlile din Baia-Mare, eu echipele de cercetași
  și eereetașe ale șeoalelor. Cercul cultural BaiaSprie a
  a înființat șt pus în funcțiune o „Casă Națională“. A mai
  dat ființă unei bănei-poporale eu o circulație anuală de
  aproape 3'/z milioane Eei, pentru ajutorarea țăranilor.
  Desp. a înființat o easină română șt a luat măsuri pentru
  înființarea unei „Cooperatiue de Consum". In eereul
  acesta cultural s’au aranjat deasemenea serbări publice
  și petreceri eu ocazia zilelor 10, 15. Mai, 1 Deeemurie,
  ziua eroilor, auând tot concursul intelectualilor școlilor
  primare și școalei de arte și meserii. Cercul cultural Tăuții
  de jos au sărbătorit prin șezători și conferințe publice
  zilele istorice de peste an. In 16 August s’a aranjat o
  serată artistică literară eu un program f. bogat, partea
  muzicală sub conducerea dlui 1. Sima, profesor de muzică.
  Cercurile culturale Fernesiu și Șurdești din inițiatiua pre-
  ședinților lor au înființat câte o eooperatîuă de consum.
  Cercurile culturale din Sisești, Dănești, Tăuții de sus,
  Satul nou de sus, Groși, Tămaia, Ardusat au sărbătorit
  zilele istorice prin ținerea de prelegeri poporale de către
  conducătorii cercurilor. Averea despărțământului' se urcă
  la suma de Eei 6100'—, în numărau. Preș, desp.. Alexandru
  Breban, protopop.

4. Copalnie-Mănăștur (jud. Satu-mare).

       Acest despărțământ constă din 20 comune și are
  19 cercuri culturale, fiecare cere auând câte o bibliotecă
  poporală.

       Prelegeri poporale s’au ținut în comunele: Gop.-Mă-
  năștur: Dl Dr. G. Hoehtheil despre „Sifilis", dl Teodor

— 507 —


Pașea, înv. dir. despre „Respectul datorit bisericii"; Co-
pâlnie; Dl Nic. Avram, protopop „Istoricul Astrei¹', dl T.
Pașea, înv. dir. „Datoriile soților între dânșii"; Preluca-
nouă: Dl T. Pașea despre „Stricăciunile beuturilor spir-'
tuoase" și dl Nic. Avram despre „Cumpătare"; Fânață:
Dl Emil Dragomir, preot despre „Păstrarea credinței stră-
moșești și a portului", dl Ștefan Neehita, înv. despre „Fo-
loasele școalei", Teodor Bota, înv. despre „Măestrti; Bre-
beni: Dl E. Dragomir, despre „Relele ee vin din lene, lux,
procese și beutură", dl Ștefan Neehita despre „Iubirea de
școală"; Cernești: dl E. Dragomir despre „Urmările pro-
cesărilor, luxului, risipei și urei" și dl Ștefan Neehita,
despre economie; Trestia: Dl Nic. Hurdueaș, înv. despre
„Horea, Cloșca șt Crișan" și în Cărbunar: Dl Qrigorie
Roman, înv. despre „Iubirea de neam*. Reprezentații tea-
trale s’au aranjat în comunele: Copalnie-Mănăștur, Căr-
peniș și Berința, jueându-se piesele „A fost odată", „Duș-
manii" și „Hora Românului".

     Fondul despărțământului este de Lei 3661’—. Cu acest
despărțământ au colaborat în propaganda culturală cercu-
rile învățătorești,. eari au ținut'în cursul anului 1926,15 pre-
legeri poporale.

Președinte Nieolae Avram, protopop.

5. Țara Oașului (județul Satu-mare).

     Aeest despărțământ constă din 16 comune.. Comitetul
central al „Astrei" a încredințat pe dl Dr. Eugen Seleș,
președ. desp. centr. jud. din Satu-mare și pe dnii membrii
Qavril Barbut înv., Emil Buia și prof. Adrian Damian eu
reorgantsarea desp. Țării Oașului..

           Președintele desp.: Ceeil Demian, protopop.


XV.   1. Severin (desp. central jud.)

     Reorgantsarea acestui despărțământ a început în
24 Noemvrie 1926 prin alegerea unui comitet de inițiativă
în frunte cu dl loan Marilă, revizor șc. al jud. Severin și
sub egida acestui comitet se aranjează conferințe și ser-
bări în diferitele localități ale acestui județ. Prima serbare
a organizat-o acest comitet cu ocazia aniversării zilei de
1 Deeenyirie 1918, căreia i-au urmat în anul 192? confe-
rințele publice ale Extensiune! Universitare din Cluj, despre
cari se va raporta în darea de seamă către adunarea ge-
nerală a anului viitor.


b*

— 508


2. Orșova (jud. Severin).

     Acestui desp. aparțin 26 de comune. Activitatea acestui
desp. în anul 1925/26 a fost foarte redusă, parte din cauza
timpului neprielnic, parte din cauza lipsei de concurs în-
destulilor. Ziua de î Dee. a fost serbătorltă eu deosebită
însuflețire și eu un program literar-artistie bogat, la eare
euuântul festiv a fost ținut de dl prof. Tr. U. Țăranu, iar
programul artistic executat de către elevii școalelor se-
cundare din Orșova.

Președ. desp.: Tr. V. Țăranu, prof.

3. Teregova (județul Severin).

     Ca și în anul 1924, activitatea acestui despărțământ a
fost și în anul 1925, frumoasă. Sostndu-ne raportul însă
prea târziu, se poate publica de-abia în raportul din anul
acesta. Armonizând activitatea cercurilor culturale ale
preoților șt învățătorilor eu aceea a „Astrei", ea a fost
foarte redusă. Prelegerile poporale din cele 10 cercuri
culturale au fost ținute eu programe foarte variate și fiind
bine cercetate de poporul dornic de lumină. Din bună-
voința mai multor binefăcători s’au distribuit eălindare și
cărți. Raport despre activitatea acestui despărțământ pe
anul 1926 nu ne-a sosit.

Președ. desp.: Ing. Petre Fotoe.

XVI.   1. Sibiiu (desp. central județean).

     Intre cei dintâi conducători de despărțăminte ai „Astrei”,
Cârt iși înțeleg pe deplin rostul de îndrumători culturali în
cadrele societății noastre, se numără conducătorii despăr-
țământului Sibiiu.

     Conformându-se noului regulament de organizare,
dânșii au căutat să săvârșească o organizare sistematică
în județul Sibiiu eu despărțăminte pe plăși, eari la rândul
lor să se îngrijească de organizarea pe comune a cercu-
rilor culturale „Astra”.

     In comitete au stabilit sistemul funcțiunilor retribuite
în special pentru funcțiunile legate permanent de birou,
cum sunt deocamdată cea de secretar și eassier.

     Au reușit să organizeze despărțăminte noui de plasă :
1. Aurig, 2. Ocna, 3. au reorganizat desp. Noerieh, 4. Să-
Hștea continuându-și cu vigoare activitatea, ea și 5. Mer-
eurea, 6. Oprind pentru desp. central județean plasa Turnișor.

     Constatăm, eă • acest desp. și-a publicat darea de
seamă asupra activității sale pe anul 1925/26 în Buletinul

509


43 al desp., sub titlul: „Puneți umărul*, iar pe 1926/27 în
Buletinul 50 al desp. sub titlul „Dare de seamă despre ac-
tiuiiatea culturală din 1926127*.

     Astfel datele despre activitatea acestui harnic des-
părțământ o scoatem din aceste două dări de seamă, re-
strângându-ne numai la activitatea pe anul 1926, după ee
datele despre activitatea din an. 1925 am fost trecut-o în
raportul nostru trecut, iar activitatea pe jumătatea l. ă
anului 1927 rămânând să fie trecută la anul, în raportul
nostru pentru anul 1927.

     Adunarea generală a desp. din anul 1926 s’a ținut la
4 Iulie 1926 în comuna Săliște, tar cea din anul 1927 la
15 Iunie 1927 în comuna Avrig.

     Adunarea generală din Săliște a fost deschisă șl con-
dusă de către dl președinte al desp. central județean Silviu
Țeposu prin o cuvântare impresionantă despre însemnă-
tatea culturei în general și despre importanța „Astrei*,
pentru răspândirea eulturei în massa poporului nostru. A
vorbit apoi dl Dr. I. Lupaș, membru al comitetului central
al „ Astrei “, la aceea dată ministru al Sănătății și Ocroti-
rilor sociale, eare a sprijinit reușita serbării și prin mijloa-
cele bănești: Eei 30.000*— eu eare a pus bazele unui fond
școlar „D. Lăpedatu*, pentru asistența medicală a elevilor
săraci dela șeoalele din Săliște și Lei 15.000'— pentru
premierea copiilor expuși din prilejul Expoziției de copii,
aranjată îh aeeeaș si.

     Cuvinte bine simțite au rostit și ceilalți oratori: păr.
protopop Dr. D. Borcia, președ. desp. Săliște al „Astrei*
și dl loan Minulescu, ea trimis al dlui V. Goldiș, ministru
al cultelor și artelor.

     Dl Dr. Gh. Banu, secretar gen. al ministerului sănă-
tății publice, a ținut o instructivă conferență despre „Or-
ganizarea protecțiunii copiilor in mediul rural*. Dl Dr. Mihai
Lupaș, medic în Săliște, a ținut să aceentuesș, că condu-
cătorii sălișteni au întemeiat un dispensar pentru protee-
țiunea copiilor, eă au o soră de ocrotire șl eă s’a înființat
o societate de doamne, eu menirea de a veni într’ajutor
femeilor gravide.

     S’a aranjat și un conduct etnografic, la care au luat
parte 11 sate, eu învățătorii lor, eu steaguri și eu muzi-
canți în frunte, în mijlocul unei veselii generale.

     A urmat „serbarea poporală* la „Netedu*, unde s’au
jucat joeuri naționale de reprezentanții satelor, cari au luat
parte la .adunare: Săliște, Aeiliu, Caeoua,- Galeș, Gura-
Râului, Mag, Orlat, Rod, Săeel, Sibiel, Tilișca și Vale.

     Seara a dat „Reuniunea de cântări din Săliște*, sub
conducerea dlui profesor Gh. Oancea, un bine reușit eon-

— 510 —


cer/. In mijlocul concertului a ținut dl General I. Mano- ’■
/eseu, președintele „Centralei Caselor Naționale¹¹, eonfe- 1
rența mult aplaudată despre „Cultura și apărarea națională*. 1

      Date mat amănunțite despre adunarea generală dela 1
Săliște se cuprind în buletinul susamtntlt (Nr. 43) p. 32—45, |
ta care este anexată q fotografie binereușită a celor ee |
au luat parte la adunare.                                   |

      Despre adunarea generală a desp. eentr. jud., ținuți»
eum era arătat mal sus, în Aurlg, ne vom întreține în ra- 1
portul general al comitetului central către adunarea ge- |
nerală din anul Dlitor. Alei uom arăta, din raportul pre- J
zentat în numita adunare, numai datele referitoare la ae- i
tivitatea desp. în partea a doua a anului 1926.

      Seria conferențelor și serbărilor ținute în Sibiiu, in
anul 1986 au fost: 17 Ianuarie F. Ștefăneseu-Goangă, se-
cretar general al Extensiunii Universitare, Cluj: Problema
socială a femeet în lumina psihologiei. 24 Ianuarie Silviu
Dragomir: Un erou uitat: loan Buteanu 1848—49. 31 lan.—
1 și 2 Febr. I. Bratu, tnspeetor-șef școlar: O serie de trei j
prelegeri despre Radiofonie, originile șt aplicațiile ei, eu »
audiții radiofonice. 7 Februarie N. Băneșcu: Viața de fa-
milte în Bizanț. 15 Febr. U. Staneiu: Bogățiile miniere diri
Valea Oltului și Carpații Sudiei. 21 Febr. I. P. Voitești:
Geologia șt legendele potoapelor. 28 Febr. G. Bogdan-
Duieă: Analize literare din operele lui Mihail Sadoueanu.
7 Martie Ștefan Meteș: Situația Românilor în legătură eu Sașii.
14 Martie Emil Panaiteseu: Tablouri și scene din Roma cre-
ștină. 22 Martie Dna Marioara Șerban: Problema Shahes- ;
peare-iană. 25 Martie Al. Tzigara-Samureaș: Arta Roma- •’
niei-Mari. 28 Martie Dr. Gr. Crlsteseu: Senzații spirituale ’
din Țara Sfântă. 7 Aprilie Dr. General Dieol: Stațiunile
noastre balneologiee. 11 Aprilie N. Bălăneseu: Religia și
Știința. 1 Noemvrie Dl Dr. G. Preda, vicepreședintele
Astrei: Impresii de călătorie în Egipet, eu proieețiuni.
7 Noemvrie Dl prof. 1. D. Ștefăneseu: Portretul în arta ro-
mânească. 8 Noemurie, aeelaș subiect (continuare). 8 No-
emvrie seara: Despre G. Eneseu. 14 Noemvrie Dl prof.
Sexttl Pușeariu: Romanitatea limbei noastre. 1? Noemvrie
Dl prof. 1. D. Ștefăneseu: Opera și personalitatea lui Ula-
huță. 21 Noemurie Dl prof. D. Teodoreseu: Dacia înainte
de Romani. 28 Noemurie Dl prof. E. Panaiteseu: Dacia
romană. 1 Deeemurie, festival eu concursul liceului de bă-
ieți „Gh. La^ar", al cărui cor a dat partea muzicală alcă-
tuită din mai multe cântece patriotice, și al conferenția-
rului» trimis de „Casele Naționale”, dl prof. Marin Ștefă-
nOScu, tratând subiectul: Cauzalitate și finalitate. 6 Decern- i

— 511 —


vrie Dl secretar gen. Dr. Q. Banu: Probleme moderne de
igienă socială. 5 Decemvrie Dl prof. C. Diculeseu: Ținu-
turile daeo-romane în epoca mlgrațiunilor. 12 Decemvrie
Dl prof. N. Bănescu: începuturile vieții românești șt in-
fluentele Bi anțului. 19 Decemvrie Dl prof. Al. Lapedatu:
întemeierea dinastiei române.

     Desp. a colaborat în centru eu Asociația profesorilor
secundari, secția Sibiiu, cu Asociația medicilor, secția Si-
btiu, eu Extensiunea Universitară din Cluj și cu Ministerul
Sănătății publice, serviciul propagandei.

     In vizitele și serbările la sate desp. a avut în special
concursul corpului didactic local.

     In 17 Ianuarie. Dnii 8. Țeposu și Dr. H. P.-Petrescu
au vizitat comuna Brad, eel dintâi vorbind despre „Che-
marea Astrei* și despre trecutul glorios al neamului no-
stru, al doilea cetind din cărțile aduse pentru bibliotecă.

     In 21 Februarie. Dnii 8. Țeposu și Dr. ti. P.-Petrescu,
însoțiți de dl V. Păcală, inspector general șeol. au vizitat
comuna Noul. Programa ea și la Brad. Au mai vorbit po-
porului părintele Teodor Pădurean și dl l. Dragomir, înv.
dirig., iar dl înv. G. Vlad a executat cu copilașii frumoase
cântece poporale și jocuri naționale.

     In 28 Februarie. S’a vizitat Poplaca. Delegații noștri
au fost dnii profesori l. Popa, 1. Isaeu și V. Hurdu, la eare
s’a alăturat și scriitorul român dl /. Ciocârlan, în trecere
prin Sibiiu.

     Au vorbit: l. Popa despre „Suferințele Românilor în
trecut" și dl l. Ciocârlan „Sfaturi gospodărești”, fiind pri-
miți de corpul didactic și de dl preot Q. Modran, eare
le-au dat concursul aranjând șt o frumoasă producție
școlară.

     ?. Martie. S’a vizitat comuna Veștem de către dnii
Dr. L. lonaș, eare a vorbit despre „Alcoolism", dl Dr. Horia
Petreseu și dl profesor Aurel Crăeiuneseu, eare a vorbit
despre „Credință".

     Din partea intelectualilor locali s’a desfășurat un pro-
gram ales, fiind și adunarea cercului cultural didactic.

     14 Martie. La Racovifa. Conferențiarii dnii 8. Țeposu
și A. Giuglea, vorbind primul despre „Trecutul neamului
românesc și datoria de a progresa prin cultură", al doilea
despre „Foloasele societății pentru oameni".

     Dl înv. Mihail Ogrean, le-a dat un prețios concurs
prin producția școlară aranjată și prin caldele cuvinte de
prezentare.

     In aceeși zi. La Sebeșul de sus. Au vorbit: dl 8. Țe-
posu despre Scopurile „Astrei*; dl Al. Giuglea despre
„Monedă* — fiind primiți de părintele loan Mateiu.'

— 512 —


      In aceeași zi. La Cristian. Conferențiari dl l. Isac și
 /. Popa eare a vorbit despre „Unirile Românilor". Sub
 conducerea dlui înu. Uie Brad s’a desfășurat și un bogat
 program de serbare școlară, fiind și adunarea, cercului
 cultural înuălătorese, din partea căruia a uorbit dl învă-
 țător 8toia din Orlat.

      21 Martie. La Șelimbăr. Conferențiar dl 8. Țeposu,
 „Scopurile „Astrei" și necesitatea muncii unite", fiind primit
 și ajutat eu o frumoasă producție școlară de dl învățător
 loan Modran.

      25 Aprilie. Șură mare și Hamba. Reprezentanții „Astrei"
 au vizitat în ziua de 25 Aprilie comunele Șura mare și
 Hamba, fiind primiți eu dragoste de întregul popor în frunte
 cu pr. Andrei Miilea și corpul didactic dnii A. Nedeleu
 (Hamba), /. Opriș și N. Dușe și dna M. Restanță, eari le-au
 dat și un frumos eoneurs prin aleasa producție școlară de
 coruri și recitări ee au însoțit eonferențele trimișilor „Astrei".

      Au vorbit: Dl 8. Țeposu, inspector școlar, președin-
 tele despărțământului Sibiiu, despre „Datoriile naționale
 ale Românilor în noul nostru Stat" (la Hamba) și despre
 „Menirea Asociațiunii „Astra" în România întregită" (la
 Șura mare), îndemnând pe ascultători să se facă membri
 ai acestei Asociațiuni. Iar dl P. Petreseu, inspector școlar,
 a vorbit în Hamba despre „Relele de eare suferim și re-
 mediul lor"; apoi în Șura mare, despre „Viitorul neamului
 nostru". Ambii vorbitori au fost ascultați eu deosebit interes
 de un public ee nu mai avea loc în sălile șeoalelor pri-
 mare, dovedind astfel folosul activității „Astrei".

      La 15 August, dnii Dr. G. Preda, Dr. H. Petreseu,
 V. Moșoiu, ducând împreună și un distins oaspe, pe dl
 N. Bălăneseu, preș. Ateneului din Giurgiu, participă la ani-
 versarea soc. economice din Bungard „Țăranul harnic",
 îneurajându-o prin povețe folositoare.

      La 15 Noemvrie, vorbește în Poplaca despre portul
 național și despre arăturile -de iarnă, dl prof. D. Comșa.

      La 21 Noemvrie merg la Noul-săsesc dnii S. Țeposu,
 vorbind despre trecutul neamului, Gh. Nedovieeanu, vor-
 bind despre organizarea pentru viitor a neamului, păr.
 T. Pădureanu, despre vindecarea relelor, cari bântuiese
 satele, Dr. L. lonașiu, despre alcoolism și boalele lumești,
 înv. I. Popa din Daia, combătând jo tul de cărți, Dr. H. Pe-
 treseu arătând medicamente împotriva bârfelii și a batjo-
 curii.

      La 28 Noemvrie dnii președinte S. Țeposu vorbește
 despre Astra și rolul ei, D. Comșa despre port, apoi despre
 nutrețe, Dr. H. Petreseu despre importanța cooperației, prof.
 I. Popa despre importanța meseriilor, — la Țurnișor.

— 513


      La 5 Decemvrie la Cașolț vorbește poporului dl Dr. țl.
Petreseu despre însemnătatea culturii și armonisarea so-
cială, iar Dr. I. Stoiehiță despre tuberculoză.

      La 12 Decemvrie Astra e invitată de soc. eeon. .Ță-
ranul harnic “ din Bungard spre a ținea conferențe culturale;
vorbește dl 1. Popa despre importanța meseriilor, Qh. Maior,
îndeamnă la împreună lucrare, arătând ee desbină pe oa-
meni și cum se pot feri de acele păcate sociale, iar dl Dr.
N. Regman despre credință și muncă, cari aduc fericirea.

2. Avrig (jud. Sibiiu).

      Aeest desp. s’a constituit la 13 lunte 1926 prin lăuda-
bilele silințe ale d-lui Gh. Bedelean, dir. Școalei normale
și președintele noului desp., care a aranjat eu elevii școalei
sale o frumoasă serbare.

      Din partea desp. central au mers și au dat concursul
d-nii Dr. Gh. Preda, 8iluiu Țeposu și Dr. H. P.-Petreseu.

      Desp. Avrig constă din 12 comune, eu 8 cercuri orga-
nizate, eu 12 biblioteci școlare, parohiale șt ale Astrei.

      Din activitatea culturală a desp. în an. 1926 notăm:
La 15 August elevii din Avrig, eart cercetează școale se-
cundare joacă: ,0 noapte furtunoasă” și țin mal multe
declamări. La 26 Septemvrie dl învățător Ogrean, din Ra-
eovița, în Avrig combate luxul, dl subrevlzor 1. Stoica arată
însemnătatea școlii, dl învățător N. Ursu din Bradu demon-
strează eum ar putea progresa poporul nostru, dl învățător
l. Măndue din Raeovița arată cum se alungă sărăcia din
casa omului. La 19 Decemvrie preotul Tr. Maxim din Avrig
vorbește în Avrig despre Astra, tar dl învățător G. Mareș
din Avrig, despre solidaritatea națională. La 6 Ianuarie,
Reuniunea meseriașilor români din Avrig dă o reprezentație
teatrală, jucând piesa ,0 ședință comunală” și coruri.

      La 13 Iunie 1926, dl președinte S. Țeposu vorbește
de însemnătatea Astrei, Dr. H. P.-Petreseu cetește sehița
„Din răsboiu”, Dr. Gh. Preda, vorbește despre combaterea
boalelor, iar dl D. Bedelean schițează programul de muncă
al despărțământului. La Raeovița, dl înv. Ogreanu vorbește
despre datorii șl drepturi și despre virtuțile sociale, dl Dr.
T. Bude arată graiul statisticei sporului poporului din Ra-
eovița, O. Sumea, înv.-dir. în Săeădate, vorbește despre
creșterea copiilor, dl T. Călin, înv.-dir. în Sebeșul de sus,
arată urmările rele ale răsboiului, dl subrevlzor șe. I. Stoica
schițează eare e rolul cetățeanului în Țara românească și
și dl D. Bedelean, prof. Sibiiu, vorbește despre importanța
învățătorului. In Sebeșul de jos, înv.-dir. T. Nicola dtn

— 514 —


   Tălmăeel vorbește despre atelierele școlare. In Tălmăeel
   dl Dr. D. Nicolae, medie Tălmaetu, vorbește despre cură-
   țenie și locuință. In Săcădate dl notar comunal de acolo,
   l. Grădinar vorbește despre asigurarea vitelor, și eum se
   înființează o cooperativă; dl O. Sumea, înv.-dir. de acolo,
   despre prăsirea vitelor, iar dl subrevizor șe. I. Stoiea,
   despre edueațiune. In Tălmaeiu vorbește dl Dr. D. Nleulae
   despre sănătate și curățenie. In Boița aeelaș conferențiar
   la 21 Nov. despre curățenie. In Raeovița vorbesc dl pre-
   ședinte Țeposu, din trecutul Neamului și fostul secretar al
   despărțământului nostru Al. Giuglea despre foloasele cul-
   turii. In afară de acestea au mai fost două reprezentații
   teatrale: una la Sebeșul de Jos și alta la Bradu.

        Trebue să menționăm cu bucurie și cu laudă, eă în-
   vățătorul-dir. Traian Nieola și păr. I. Roman din Tălmăeel,
   ajutați și de ceilalți învățători s’au acomodat dorinții din
   apelul nostru Nr. 107/926 șl au dat viață cercului cultural
   din comuna lor, ținând conferențe bineeereetate de popor,
   tot din două în două săptămâni, și în cadrele soe. tinerimii
   Sf. Gheorghe păr. I. Roman a ținut 10 șezători culturale.

        In acest desp. școalele au aranjat frumoase producții
   școlare.

3. Mereurea (jud. Sibiiu).

        Aeest desp. are 18 comune. In toate comunele sunt
   biblioteci parohiale și școlare. Conferențe au ținut: 8, cer-
   curile învățătoreștl: 6, despărțământul Astrei de acolo, în
   total 14 șl trei producții teatrale. Se adaugă la aeest număr
   cele ținute din partea reprezentanților despărțământului
   județan, despre eari s’a raportat în altă parte, conferențe
   ținute la Cunța și Mereurea.

        Cu bucurie trebue să luăm la cunoștință, că și preotul
   loan Crăciun din Spring este dintre eel puțini, eari s’au
   tneălzit de apelul nostru Nr. 10? 926. In timpul iernii a ținut
   patru conferențe religioase, una contra alcoolului, și patru
   prelegeri din agricultură.

Președinte al desp. este dl Avram Pacurariu,
protopresbiter în Mereurea.

4. Noerich (jud. Sibiiu).

        Acest desp. constă din 12 comune eu 8 cercuri cultu-
   rale (agenturi) și 14 biblioteci în 6 comune. Desp. și-a ținut
   adunarea de reconstituire în 27 Iunie 1926, eu concursul
   d-lor Dr. Ucuș, ales președinte, protopop Ion Alexandru
   și înv.-dtr. Stmeon Dragoman, delegat al desp. eentr. jud.
   fiind dl prof. D. Comșa.

515 —


      In total s’au ținut 18 conferențe și anume: In comuna
Hosman a ținut conferență dl Dr. E. llcuș despre îngrijirea
copiilor miei, păr. Petrișor din Alțina despre sfatul păcii
și dl agronom D. A. Popa despre cultivarea loturilor do-
bândite prin reforma agrară. In Săsăuș dl Dr. llcuș a vorbit
despre creșterea copiilor miel și despre tuberculoză, iar
dl D. A. Popa despre pământ, felurile și cultura lui. In
Uurpăr. dl înv.-dir. Petru Popa dtn Cornățel arată, eă trebue
să începem lupta împotriva beției, dl Dr. llcuș vorbește
despre tuberculoză și dl S. Dragoman, înv.-dir. Noerieh
despre muncă și supunere. In comuna Alțina dl agronom
D. A. Popa vorbește despre cultura legumelor, dl înv.-dir.
P. Popa din Cornățel despre lupta împotriva beției, dl Dr.
llcuș despre tuberculoză și dl înv. N. Bălăban din Fofeldea
despre credință. In Cornățel vorbește dl înv.-dir. loan
Qeorgescu din Vurpăr despre neajunsurile provocate de
lux, dl înv. Bălăban din Fofeldea despre credință, iar dl
Dr. llcuș despre boalele sociale. In comuna Fofeldea dl
Dr. llcuș vorbește despre îngrijirea copiilor miei și despre
tuberculoză, iar dl agronom D. A. Popa despre cultura
cartofilor.

      Activitate permanentă n’a desvoltat mai nici un cere
cultural, deeât doar un început promițător din partea d-lor
preot Bologa și înv. S. Dragoman din Noerieh, cari au
aranjat festivaluri eu conferențe la ocazii mai însemnate.
Toate șeoalele însă eu ocazia eonferențelor au aranjat
producții școlare, eari au deșteptat interesul părinților față
de adunările culturale.

5. Oena-Sibiului (jud. Sibiiu).

      Fiind organizat mai târziu, acest desp. nu a putut să
desvolte o activitate mai de seamă.

6. Săliște (jud. Sibiiu).

      Din activitatea despărțămintelor de plasă din jud.
Sibiiu, demnă de toată lauda este munca depusă de desp.
Săliște de sub conducerea d-lut protopop Dr. Dumitru
Boreia șt eu concursul corpului didactic șt bisericesc.

      Conferențe folositoare și serbări înălțătoare au orga-
nizat, atât în comuna de reședință, eât și în comunele dtn
plasă, dlnstind zilele mari și luminând poporul.

      lată raportul despre activitatea acestui despărțământ:
Comuna Săliște. — Ea 5 Noemvrie: Primirea oaspeților
Universității libere săsești din Sibiiu. Reuniunea de cântări:

— 516 —


concert. Dr. D. Borcia: Bineventare.- Apoi s’a vizitat insti-
tuțiile publice mai însemnate din Săliște. La „Pavilon" s’au
jucat dansuri naționale.

       La 1 Deeemurie a conferențiat d-ra Aurelia Banciu
  despre adunarea dela Alba-lulia. Coruri și recitări eroice.

       La 24 Ianuarie : Comemorarea zilei de 24 Ianuarie.
  Inu. I. Peligrad eonferentă despre Domnitorul „Alex. Ion
  Cuza“, apoi program artistic.

       In postul Paștilor: Piesa „Rapsozii¹¹, s’a jucat de școala
  superioară de comerț. Dl Profesor Ilie Hașegan a confe-
  rențiat despre „Liga Națiunilor⁰. Un deosebit fast s’a dat
  festivalului „Beethouen" eomemorându-se în acelaș timp și
  „Pestalozzi". Dir. D. Lăpădat a uorbit despre viața și opera
  lui Beethouen, iar dl D. Boreia despre Pestalozzi, au urmat
  coruri, recitări, lectură din scrierile lui Pestalozzi.

       Ziua de 10 Mai s’a sărbătorit în anul acesta într’un
  mod deosebit. S’a ținut între altele: Un Festival în sala
  festiuă a Școalei primare. Au cântat șl recitat toate Șeoalele
  din localitate. A conferențiat d-na Dr. Alice Voineseu, conf.
  Universității Libere din București, urmând apoi defilarea
  ^coaielor în Piața Mare.

       Sibiel. In sala cea mare a Casei culturale s’au ținut
  în total 11 șezători literare. La aceste șezători elevii și
  elevele Școalei primare șt Grădina de copii miei au recitat
  poezii potrivite momentelor serbate, au cântat eoruri, s’au
  jucat dansuri naționale, s’au citit bucăți alese din literatura
  noastră șl străină și s’au ținut conferențe de eătre dascălii
  st ceilalți intelectuali ai satului.

       S’au jucat 10 piese de teatru și alte 5 eu elevii Școalei
  primare, 2 eu Soe. „Sf. Gheorghe¹¹, 2 eu Soe. „Cetățenia
  Deeebâl", 1 eu Școala Normală, Sibiiu, toate urmate de
  câte o conferință. Tineretul a fost organizat în Soe. „Sf.
  Gheorghe".

       Asociația corpurilor didactice din Săliște a aranjat în
  numele „Astrei" o șezătoare artistică-literară. Biblioteca a
  fost des cercetată. Ea cuprinde un număr total de 1863 cărți.

       Vale. Preotul Gh. Ittu a ținut o eonferență despre
  „Iubirea de patrie și cultul eroilor", alta despre „Pomărit".
  Soc. de lectură „M. Eminescu" a Școalei civile de fete
  din Săliște a aranjat o șezătoare ariistieă-literară. Pretorul
  Gh. Salomie a ținut o eonferență „Despre stupărit".

       Galeș. La 1 Ianuarie: Produețiune de teatru de eătre
  intelectuali. La 6 Ianuarie: Produețiune de teatru de eătre
  tineretul Soe. „Sf. Gheorghe". La 24 Ianuarie: Prof. D.
  Floașiu, eonferență despre: loan Cuza voevodul și felul

517 —


  Constituției sale introdusă în tară. La 24 Ianuarie: Produc-
 tiune de teatru de către „Reuniunea Meseriașilor". La 30
 Ianuarie: Notarul comunei tine conferență despre Băncile
 populare.

       A doua si de Paști a predicat în biserică prof. D.
 Floașiu. Motto: „Aceasta este ziua în eare să ne bucurăm
 și să ne ueselim". La 30 Aprilie: Lectură pentru tineretul
 Soe. „Sf. Gheorghe", din Mehedinți: „Altă creștere".

       Săeel. — 4 conferențe șt anume: 1. Părintele l. Hansu.
 Caeova: „Plantele medicinale șt folosul lor la diferitele
 morburi". 2. Inuățător N. Ghiurgiu, Săeel: „Economisirea
 banului". 3. I. Daneea, Gurarâu: „Folosul meseriilor". 4.
 Părintele Flueuș, Săeel: „Despre unele obiceiuri rele.ee
 s’au încuibat în viața socială a poporului".

       Caeova. — 3 conferințe șt anume: 1. loan Hansu:
 „însemnătatea legumelor din punct de vedere igienic”. 2.
 Staneiu Stroia: „Creșterea copiilor”. 3. loan Hansu: „în-
 semnătatea culturii pomilor dtn punct de vedere al renta-
 bilități muncit pământului din ținutul acesta”.

       Opiat. Corpul înv. a aranjat o doua si de Crăciun o
 produețiune de teatru, dl înv. Dobrotă, Siblel, a ținut o conf.
 despre: „Puterea exemplului". Reuniunea meseriașilor a
 dat și ea a doua si de Paști o produețiune de teatru.

       Mag. S’a ținut 5 șezători: 1. In 30 Noemvrie s’a come-
 morat Andrei Șaguna șt Unirea Ardealului eu patria-mamă.
 Despre „Șaguna" a vorbit înv. llie Tareea, despre „Adu-
 narea dela Alba-lulia" preotul A. Vlad. 2. 19 Decemvrie,
 înv. llie Tareea, conf. despre „Crucea Roșie". Preotul A.
 Vlad, conf. despre „Radiofonie". 3. 2 Februarie. Cuvântare
 despre însemnătatea silei de 24 Ianuarie. A. Vlad, conf.
 despre „Compoziția aerului". 4. 20 Martie. înv. llie Tareea»
 conf. despre „Oftică". Preotul A. Vlad, conf. despre „Greu-
 tatea, presiunea și ondulațtunile aerului". 5. 3 Aprilie. O
 șezătoare eu program pur artistic. Toate conferențele au
 fost bogat încadrate de coruri, recitări, dansuri naționale și a.

       In total deci: în Săliște și desp. s’au ținut 27 confe-
 rințe și 6 reprezentații teatrale, iar în Stbiel 11 șezători
 literare, 10 reprezentații teatrale eu 10 conferențe.

       Adunarea generală din an 192? și-a ținut-o desp. la
 5 Iunie.

. *

       Comitetul desp. centr. jud. Sibiiu a continuat și în an.
 1926 opera de organizare și de îndrumare a activității cul-
 turale din Sibiiu, din plasa Turnișorului șt a celei din ju-
 dețul întreg.

— 518 —                              1


     In ședința din 3 Sept. 1926 s’a discutat ee caracter și ț
îndrumare să se dea aetiuttății culturale dela centru. S’a •
dat autorizație președintelui să organizeze eielul de eon-
ferențe din toamna și iarna trecută, apelând la conferențiari
sibieni șt streini de Idealitate, cari să desuolte subiecte
din domeniul istoriei, literaturii, educației sociale și al
tgienii sociale, eu gândul de a experimenta, daeă opinia
publică ar accepta, organizarea unei universități poporale.

     In ședința a doua dela 25 Octomvrie tr., comitetul s’a
ocupat de chestiunea propagandei la sate. S’a dat
mandat biroului să sintetizeze într’un apel către toată eăr-.
turărimea satelor discuțiile, ee se rezumau: în a sistemiza
și permanentiza activitatea cercurilor culturale. In această
ședință s’a decis și sărbătorirea prin un banchet a unui
activ și valoros membru al său, octogenarul dl prof. D.
Comșa.

     In ședința a treia dela 1 Noemvrie tr., comitetul a apro-
bat apelul prezentat de birou. S’a preocupat de chestiunea
vehiculelor pentru transportarea conferențiarilor la țară,
chestiune eare dă mult de gândit, neputându-se găsi altă
soluție decât tot apelul la oamenii de bine, proprietari de
vehicule. S’a preocupat și de activitatea ee s’ar putea des-
fășura între ucenicii români din Sibiiu. Chestiunea publi-
cațiilor despărțământului s’a dat spre studiere unei comisii.

     In ședința a patra s’a făcut dare de seamă despre
activitatea de până aici, s’a discutat din nou chestianea
vehiculelor, s’a decis — conform părerii comisiei exmise —
să se publice șase buletine proprii la an, în câte 2000 ᵥ
exemplare, iar patru să se eomplecteze prin mărirea tira-
jului eu 2000 exemplare a unor broșuri din biblioteca pp-
porală a Astrei. S’a discutat necesitatea alcătuirii unei
monografii culturale a județului, pentru a se putea lucra
real. S’a aprobat procurarea unui aparat de proieețtuni
luminoase eu prețul de 15,000 lei.

     Ea ședințele comitetului a participat ea delegat al co-
mitetului central dl Dr. /. Beu, membru al acestui comitet.
Majoritatea membrilor comitet, centr, jud. au depus râvnă
șt devotament pentru „Astra".

     Biroul desp. centr. jud., eu abatere dela dispozițiile
regulamentului n’a funcționat prin rotația membrilor func-
ționari ai comitetului, fiindcă, i-ar fi lipsit toemai ceeace
trebuie să reprezinte biroul: concentrarea și continuitatea
reclamată de organizație, ei secretarului ales, în schimbul
unei remunerații, i s’a dat obligamentul de p rezolvi toate
lucrările ee aparțin biroului. Renunțând la 15 Septemvrie
tr. dl secretar A. Qiuglea, comitetul a ales pe preotul Qh.

— 519 —


Maior. Președintele, vicepreședintele, secretarul șl cassierul
s’au întrunit în fiecare săptămână, Lunia, pentru a se eon-
sfătui și a discuta împreună diferitele chestiuni ale des-
părțământului.

     Biroul central județean în primul rând a căutat să
execute concluziile comitetului și în al doilea rând a făcut
studiu asupra unor chestiuni de amănunt, purtând șl co-
respondența de lipsă, ea programul fixat să poată fi înde-
plinit cât mai mulțămitor. Ca fapte mai importante amintim
eele două apeluri la țară. Unul a fost adresat intelectualilor
din plasa Turnișorului, și al doilea, de eare a mai fost
vorba, celor din județ. In eel dintâi s’a pus la inima con-
ducătorilor să lucreze împreună, lăsând la o parte ambiții
mărunte sau micile neînțelegeri locale, privind numai pro-
blema mare a cultivării unui neam ea al nostru, șl cerând
să ne comunice eând și cu ee fel de sfaturi să le cercetăm
comuna. In al doilea, în afară de apel la împreună lucrare,
dam și îndrumări practice eum s’ar putea sistemiza și per-
manentiza activitatea culturală la sate. Ea primul apel,
adresat la 49 de intelectuali, n’am primit decât un singur
răspuns, și acela negativ, — la al doilea, trimis îți 300
exemplare, abia am primit 13 răspunsuri, ineompleete și
din eari prea puțin Se poate alege; nici unul nu pomenește,
eă ar fi gata să înceapă munca pe eare o dortam.

     Fără a ne da răspuns, au început munca, conform
dorinții noastre, spre lăuda lor, conducătorii din comuna
Tălmăeel, Șpring și Sibiel.

     Față de aceste constatări, biroul a crezut, eă activi-
tatea nu poate da roade, decât dupăce se va afla în pose-
siunea unor date culturale pozitive despre fiecare comună
din județ. Așa s’a ajuns la ideea monografiei culturale a
județului, eare reclamă cercetarea județului, comună de,
comună, de către unul sau doi membri ai comitetului,
punându-li-se bineînțeles la îndemână mijloace de transport
și de alimentare. Din lipsă de mijloace bănești, comitetul
a hotărît să se facă întâi o încercare cu un chestionar
amănunțit, eare să se trimită în fiecare comună. — Lucrarea
chestionarului e în curs.

     Activitatea culturală a „Astrei¹¹ în întreg județul Sibiiu
se rezumă (în întreg anul 1926 șt până la începutul lunei
Iunie 1927) la 210 conferențe, 4 festivaluri, 24 producții
teatrale, plus 21 șezători eulturale (dintre cari cele din anul
1927 nu sunt arătate și în special în raportul nostru).

     Cu bucurie ne luăm voie a raporta, că poporul și pu-
blicul în general ne-a primit eu deosebită atenție șt tn
număr impunător, în întreg județul.

520


     Cât privește Casele naționale dela sate, în tot județul ]
nu stăm mai bine ca în despărțământul central. Nu putem
număra decât patru, eari să aibă numai această menire.
Terene și începuturi de fonduri au mai multe comune, dar
suntem departe de realizarea scopului lor. In tot locul ni
s’au pus însă la dispoziție șalele de învățământ ale școa-
lelor românești.

     Rezultatul moral îl socotim satisfăcător, și nădăjduim
să-l mărim și cantitativ și calitativ. Până aeum ne-am lovit
de lipsa de însuflețire — cauzată credem și de prea multele
societăți create după unire, cari toate vor luminarea po-
porului și din cauza nobilei lor ambiții, acum aproape se
stânjenesc una pe alta, afară de cazul fericit, eă își dau
mâna.- Nu mat puțin s’a pus cruciș dorințelor noastre lipsa
mijloacelor de transport. Sperăm, eă ambele neajunsuri
sunt trecătoare.

     Căci iată ce intenționăm pentru viitor:

     1.       Pentru transportarea conferențiarilor la sate —
neaflând altă soluție — am început să ne preocupăm din
nou și foarte serios de procurarea unui automobil.

     2.       Cât privește societățile, eari și-au pus și problema
cultufală a, satelor, credem eă trebuie să ajungem la co-
laborare, măcar în înțelesul de a alcătui un program comun,
de adunări sau conferințe, participând fiecare societate
eu câte un punct.

     3.       Faptul, eă ne-am propus o intensă activitate cultu-
rală în Sibiiu, spre eare scop am aranjat conferențe pentru
fiecare sărbătoare și Dumineeă din sezonul conferențelor,
a adus cu sine oareeari nemulțumiri de ale diferitelor so-
cietăți și școli sibiene, eari doriau să se manifesteze tot
în asemenea zile, pentru eari e mai predispus publicul
sibian. Ca să evităm astfel de neajunsuri, ne propunem, ea
pe viitor să invităm toate direcțiunile șeoale lor și toate
societățile din Sibiiu să fixeze din bună vreme caracterul^
și data festivităților proprii, angajându-ne să le introducem
eventual în programul conferințelor noastre. începutul s’a
făeut anul aeesta eu festivalul Școalei normale „Andreiu
Șaguna", care a ținut o ședință festivă în amintirea lui
Pestalozzi, introdusă în seria de conferințe și festivaluri
ale Astrei. Rugăm să ni se dea încuviințare pentru a în-
cerca acest lucru.

     4.       Tot în vederea intensificării și sistemizării muncii
culturale din județ, anul viitor dorim să stăruim eu totdina-
dinsul pentru organizarea și activarea cercurilor culturale.

     5.       Pentru a stimula această muncă rugăm On. Adu-
nare generală să voteze în bugetul anului viitor, dacă cel
actual nu ar suporta, trei premii â 2000 Eei, trei premii

— 521 —


â 1000 Eei și două premii ă 500 Eei, pentru a se distribui
de comitet acelor intelectuali ai satelor, cari uor desfășura
cea mai rodnică muneă în cadrele cercurilor culturale în
timpul dela 15 Noemurie până la 1 Aprilie ale fiecărui an.
Premiile dorim să se ia an de an în buget, până eând ne
uor permite împrejurările.

     6.      Pentru sprijinirea propagandei culturale cerem să
se aprobe cumpărarea dela centrul județean de aparate
de proieețiuni pentru fiecare despărțământ de plasă, în
fiecare an măcar unul.

     7.      Pentru grandioasa casă culturală din Sibiel, atât
pentru frumoasa primire ce s’a făcut Astrei acolo, eum șt
pentru aetiuitatea deosebită desfășurată de localnici, pro-
mițându-se, să bineuoiți a aproba cumpărarea unui aparat
de proieețiuni.

     8.      Comuna Râul-Sadului, auând comunicație mat ușoară
dinspre Tălmaeiu, rugăm să fie trecută la despărț. Aurig.

     După aprobarea acestor măsuri, menite să intensifice
și ajute aetiuitatea din uiitor, rugăm onorata adunare să
bineuoiaseă a exprima călduroase mulțumiri:

     1.      Tuturor eeloree au sprijinit ajungerea rezultatelor
despre eari am raportat, deci în primul rând tuturor eeloree
au bineuoit a ținea conferințe în Sibiiu și la țară pe teritorul
despărțământului nostru județean, și în parte:

     a)      Asociației profesorilor secundari din România, Secția
Sibiiu, dintre membrii căreia trebuie să releuăm cu laudă
pe dl prof. loan Popa, care n’a pregetat să se deplaseze
la țară ori de câte ori a fost rugat.

     b)       Asociației medicilor, Secția Sibiiu, eare asemenea
a atașat câte un conferențiar la ieșirile noastre culturale
la țară, distingându-se la fel prin participare nepregetată
dl medie Dr. I. Stoiehiță.

     c)      Extensiunii Uniuersitare din Cluj și

     d)      Ministerului Sănătății Publice, cari ne-au trimis
distinși conferențiari pentru Sibiu dintre prof. uniuersitari.

     e)      Cercurilor culturale înuățătorești și înuățătorilor, cart
au colaborat eu Astra.

     f)      Școalei normale „Andreiu Șaguna" și Eieeului „Gh.
Eazăr" din Sibiiu, pentru prețuitul concurs la festiualurile,
aranjate de Astra.

     g)      Tuturor celorlalți conferențiari, bineuoitori șl spri-
jinitori ai Astrei, cari au colaborat eu noi în numele ure-
unei societăți sau instituții.

     h)      lar în deosebi, pentru munca depusă în cadrele
comunei proprii, dlor: Tr. Nicola, înu. și pr. 1. Roman din
Tălmăeel; pr. 1. Crăciun din Șpring și 'corpului didactic
din Sibiel.


9

— 522 —


        2.      Tuturor celor ee au bineuoit a ne pune la dispo-
   ziție mijloace de transport, fără de care ajutor eu greu
   am fi putut face cât am făcut. In primul rând rugăm să se
   exprime mulțumiri dlui Col. C. Radulian, comandantul gar-
   nlzioanei Sibiiu, eare eu foarte multă amabilitate ne-a pus
   la dispoziție trăsură ori de câte ori am cerut-o, eutreerând
   mai ales eu aceasta, cele mai multe și mai depărtate co-
   mune din desp. central; apoi On. Primării a Municipiului
   Sibiiu, eare ne-a dat trăsura în două rânduri: On. Direc-
   țiuni a Ospiciului de alienați din Sibiiu, a Spitalului eiui| și
   a Școalei normale „A. Șaguna"; apoi On. Serviciu sanitar
   județean, eare ne-a pus la dispoziție, în repețite rânduri,
   automobilul, la fel dlui l. D. Petri, proprietar de cinema-
   tograf Sibiiu, și dlui Candrea, eari îneă ne-aii dat mașinile.
   Nimeni n’a eerut și n’a primit vre-o remunerație pentru
   însemnatul serviciu adus despărțământului nostru.

        3.      Să se exprime mulțumiri fostului secretar, prof. Al.
   Giuglea, eare, părăsind Sibiiul, a renunțat la postul pentru
   care a pus mult suflet.

Președ. desp. centr. jud.:

Silviu Țeposu, inspector școlar.


XVII. 1. Someș fost Dej (desp. central județean).

        Acest despărțământ constă din 51 comune și are 37
   cercuri culturale, având fiecare câte o bibliotecă poporală.

        Prelegeri poporale s’au ținut în următoarele comune:
   Griul de sus și Reteag: Dl Grigorie Didiean, prof. despre
   „Supunerea față dte legi și respectul față de autorități";
   Bața și Mihăești: Dl Aug. Mihali, funcț. de bancă despre
   „Albinărit"; Cătcău și Vad: Dl Eugen Tbrbk, prof. despre
   „Strămoșii noștri"; Oena-Dejului: Dl Dr. loan Șanta, prof.
   -despre „Familia"; Guzdrioara și Mănăștureni: Dl Aug.
   Mihali, despre sfaturi practice"; Giehișul de sus: Dl Petre
   Gherebețiu, prof. despre „Mașini", „însemnătatea crucii
   roșii" șt „Boalele cele mai lățite la poporul nostru"; Coplean:
   Dl Oct. Cărăgian, prof. despre „Când e o familie fericită"?;
   Bața și Reteag: Dr. loan Șanta, prof. despre „Binefacerile
   milet creștinești" și „Iubirea deaproapelui"; Mica: Dl Dr.
   Șoneriu, prof. despre „Binefacerile învățăturet"; Găseiu:
   Dl Grig. Didiean, prof. despre „Bolile molipsitoare"; Be-
   neding: Dl Aurel Rainhard, stud. univ. „Doește și vei putea";
   Selișga: Dr. Oct. Cărăgian, despre „Păcatul risipei"; Pintic:
   D-nii A. Rainhard, Tiberiu Pop, stud. și Petre Gherebețiu,

— 523


   prof. despre „Faptele bune“, „Cum să ne apărăm sănă-
   tatea” șl „Bolile infeețioase”; Calna și Bogata: Dl Ciaeo
   Pompeiu despre „începutul neamului românesc”; Rugăsești
   și Urieiul de sus: Dl Gh. Ciupe despre „Alcoolism”; Ganeiu:
   Dl Constantin Pop despre „Datoriile creștinești ale bărba-
   ților”. Afară de acestea, comitetul desp. a luat măsuri, ea
   1 Dee. 1926 „Ziua Astrei” să fie sărbătorită în toate co-
   munele de pe teritorul despărțământului, ținându-se cuvân-
   tări și reeitându-se poezii patriotice.

     In toamna anului 1926 s’au tinut următoarele conferențe
și serate aranjate de despărțământ, eu concursul Exten-
siunii universitare din Cluj: Serbarea „Crucii roșii”, eon-
ferența d-lui prof. univ. D. Teodoreseu despre „Viața
romană în Dacia stfperioară”, conferență d-lui prof. univ.
Bărbat despre „Originea și fazele culturii omenești”, eonf.
d-lui prof. univ. Dieuleseu despre „Slavii și pământul ro-
mânesc”, eonf. d-lui Dr. Coriolan Petranu despre „Biserl-
cele de lemn din Ardeal”, eonf. d-lui prof. univ. V. Staneiu
„Cum s’au născut mineralele în România” și eonf. d-lui
prof. I. Ștefăneseu „Arta bizantină în mănăstirile românești”.
Desp. a colaborat eu Ext. univ. Cluj, eu Societatea studen-
ților Someșeni și eu Soc. de lectură a elevilor cercului
A. Mureșan.

Președintele desp.: Victor Motogna, .prof.

2. Beelean (jud. Someș).

     Constă din 82 comune, eu 62 cercuri culturale și 41
biblioteci poporale. Activitatea acestui despărțământ a în-
ceput numai după reorganizarea lui dtn 18 Oct. 1926. Co-
mitetul a lansat un apel către preoții și învățătorii din desp.
pentru o reorganizare a cercurilor culturale și a bibliote-
cilor poporale. S’au ținut serbări culturale eu ocazia
serbărilor naționale. Sperăm că în raportul viitor vom
putea relata, despre o eât mai rodnică activitate culturală.

            Președintele desp.: Ștefan Bușița, protopop.

3. Gârbou (jud. Someș).

     Pe teritorul acestui despărțământ se află în total 34
de comune, dintre eari numai în 6 există cere cultural eu
câte o bibliotecă poporala. — Prelegeri poporale au ținut
în comunele: Briglez despre „Stricăciunile beuturilor spir-
toase“, dl Gavril Deae, preot în Gârbou și în Gârbou despre
„însemnătatea zilei 1 Dee.“ dl Uirgll Barbulovtei, iar o pro-


8*

— 524 —


duețiune teatrală și concert s’a aranjat în Briglez de către
d-nii Qeorge Pop, preot și Miele, învățător. Teren pentru
casa națională au comunele Surdue și Olpret câte 400 st. □.

        Președintele desp.: dl Virgil Barbulovici, judec.

4. Gherla (jud. Someș).

     Acest desp. constă din 34 comune, cu 5 biblioteci
poporale. Activitatea desvoltată de aeest desp. a fost una
din cele mai frumoase. In strânsă colaborare eu Exten-
siunea Universitară din Cluj s’au aranjat șezători culturale
și conferințe publice din eele mai diferite domenii.

     In Gherla s’au finut următoarele conferințe: dl Dr.
Bezdeehi, prof. univ. din Cluj despre, „loan Gură de Aur";
dl Dr. I. Tripon din Cluj despre „Destinul omului pe pă-
mânt“; dl 1. D. Ștefănescu despre „Arta bisericească";
dl Dr. Coriolan Petran, prof. univ. din Cluj, despre „Capi-,
tole din istoria artelor"; dl Dr. Ștefănescu-Goangă, prof.
univ. din Cluj, despre „Capitalul uman"; dl Dr. Petre Grimm,
prof. univ. din Cluj, despre „Spiritul religios în literatura
engleză"; dl Dr. Gheorghe Vâlsan, prof. univ. din Cluj,
despre „O știință nouă „Etnografia"; dl M. Botez, prof.
univ. din Cluj, despre „Vieața lungă"; dl Dr. Virgil Bărbat,
prof. univ., despre „Baza progresului uman"; dl Ionel
Alexandru, prof din Gherla, despre „însemnătatea zilei de
1 Decemvrie"; în luna Decemvrie au mai ținut conferințe
la Gherla dnii Dr. Emil Precup, directorul liceului din
Gherla, despre „Poezia poporală", Sterian Marinescu, prof.
Itc., despre „Problema de fizică", dl Em. Pioraș, prof. lie.,
despre „Chestiuni religioase". In comuna Stoiana dl Dr.
Emil Precup, dir. lie. Gherla, despre „Sufletul românului
în poezia Sa". In corn. Sic dl Dr. E. Precup despre acelaș
subiect; dl Gheorghiade, elev cl. Vil Gherla, despre „Fo-
loasele industriei".

     Ea 31 Dee. 1926, averea desp. în numerar a fost de
Lei 10.607’43. — S’au făcut 20 abonamente la rev. „Tran-
silvania".

             Președintele desp.: Qrigorie Pop. canonic.

XVIII.   1. Târnava-mare (desp. central județean).

     Acest despărțământ constă din 23 comune, are 10
cercuri culturale și 30 biblioteci. In cursul anului 1926 s’au
tinut în Sighișoara următoarele conferențe: Dnii prof. D.
Bărbat despre „Femeia în trecut, prezent și viitor"; C. Pe-
tran despre „Arta românească în Transilvania", Th. Ca-
ptdan despre „Românii în Peninsula balcanică"; C. I.

— 525 —


Urechia despre „Problema longevității și senilității*; Ște- •
fănescu-Goangă despre „Neam, popor, națiuni"; P. Grimm
despre „Sufletul poporului englez în operele sale“; Slluiu
Dragomir despre „Eroii noștri: Prefectul Const. Romanu";
Dr. Gh. Petreseu despre „Cancer și ultimele cuceriri știin-
țifice"; Dr. Ștefan Chelemen țiespre „Tuberculoză", Dr. O.
Ganea despre „Sifilis" și „Tuberculoză", Dr. A. Căpățină
despre „Tuberculoză", Stelian Voineseu despre „Răsboiul
independenței șl unirea principatelor", A. P. Bănuț „Amin-
tiri despre Coșbuc, losif, Cerna ete." și despre Beethouen,
Horia Teeuleseu despre Beethouen, despre „ Precursorii
întregirei neamului", „Basarabia noastră", „Doi luptători
pentru întregirea neamului: Tache lonescu și Nieu Fili-
peseu", „Frânturi din povestea neamului" și la Ziua Eroilor
„In amintirea eroilor", prof. Nisipeseu Petre dpspre „Newton
șt Volta" și prof. A. Mireea despre „Centenarul Roman-
tismului". Prelegeri poporale la sate nu s’au ținut, nedis-
punând desp. de nici un fel de mijloc de transport. In toate
comunele din desp. însă s’au ținut conferențe de către D-nii
preoți și învățători în ziua de 1 Dec.

     Teren pentru casă națională s’a dat în fiecare comună
din despărțământ. Despărțământul a primit în anul 1926’
suma de Eei 30.000, drept subvenție dela Prefectura jude-
țului. Problema analfabetismului a fost luată în mână, oficial,
de eătre Revizoratul școlar al județului șl soluționată în
marginile puterilor sale.

                     Președintele desp.: Dr. A. P. Bănuț.

2. Agnita (jud. Târnava-mare).

     Raportul despre activitatea acestui desp. pe anul 1925
primindu-se prea târziu și neputându-se publica în raportul
general din anul trecut, se publică mai la vale.

     Dl loaehim Muntean, proto-presbiter, președintele
desp. retrăgându-se dela conducere a fost încredințat dl
Emil Păcală, preot, ea președinte al despărțământului. Din
cauza schimbării statutelor de organizare ale desp. „Astrei",
aeest despărțământ nu a avut timpul necesar pentru reor-
ganizare.

     Totuș, s’a desvoltat o activitate destul de frumoasă
prin diferite conferințe și prelegeri poporale. In deeursul
anului 1925 desp. a organizat următoarele manifestări cul-
turale eu un program bogat. In comuna Bârghiș a vorbit
dl Dr. Aurel Pop despre „Bolile molipsitoare", dl Dr. Romul
Curta, adto. despre „Anarhia ee domnește în Rusia în urma
bolșevismului", dl Emil Păcală îndrumând poporul la unire,
muncă și credință. In comuna Coveș dl Oet. Stoian, notar,

526 —


a vorbit pe înțelesul tuturor despre unificarea administra- *
tiuă, despre relația în eare stă fiecare cetățean eu numita
lege, dl Dr. Culca, advocat, despre- redactarea și forma
testamentelor, dl Dr. Curta despre „Anarhia în Rusia pe
urma comunismului⁰.

                      Președ. desp.: Emil Păcală, preot.

3. Mediaș (jud. Târnava-mare).

     Acestui despărțământ aparțin 17 comune. Conferințe
s’au ținut în cursul anulm 1925/26 în următoarele comune:
în Mediaș : Dnii prof. Sextil Pușeariu, prof. univ., despre
„Liga Națiunilor⁰, Ștefan Bezdeehi, prof. uniu. despre „O
țară eare n’o cunoaștem, Dania⁰, Ștefan Pop, prof. Blaj
despre „Poezia poporală⁰, loan Pop-Câmpeanul, prof. Blaj
despre „Cultul Florilor⁰ și Dr. Coriolan Sueiu, prof. Blaj
despre „Protopopul Ștefan Moldovan și revoluția din 18*18°;
în Dârlos: dl Dr. Petru Dlad, medie, despre „Boalele mo-
lipsitoare⁰ și în comuna Buzd, acelaș, despre „îngrijirea
sugacilor⁰ și despre „baeeili⁰, iar dl Dr. E. Sâmpetrean,
despre „Rostul Astrei⁰ și despre „Cruțare⁰; în Dupușul:
dl Dr. Eugen Sâmpetrean, despre „Rostul Astrei⁰, despre
„Cruțare⁰ și despre „Necesitatea de a-și îngriji țăranii bine
vitele⁰. Ziua de 10 Maiu s’a serbat în cadrele „Astrei⁰ eu
un program foarte bogat.

     Adunarea generală a desp. s’a ținut în anul 1926 în
comuna Biertan, fiind de față și dl viee-președinte al „Astrei⁰
Dr. Gheorghe Preda, eare a ținut o foarte instructivă con-
ferință despre „Activitatea și menirea „Astrei" în trecut,
prezent și viitor" Cu aceeași ocazie a mai vorbit despre
menirea „Astrei" dl Dr. Aurel P. Bănuțiu, iar dl Dr. Petru
Vlad, medie „Despre îngrijirea eopiilor miei".

                  Președ. desp.: Dr. Eugen Sânpetrean,

eons. la curtea de Apel.

4. Rupeni (Cohalm, jud. Tărnava-Mare).

     Activitatea acestui desp. în cursul anului 1926 s’a măr-
ginit la propaganda culturală făcută în eadrele „Astrei" de
către membri eorpului didactic al cercului cultural învă-
țătorese din Crihalma, în frunte eu dl Dionisie Calefariu,
dir. șe. S’au ținut următoarele prelegeri: în ]ibărt: despre
„Foloasele învățăturii", dl D. Calefariu, dir. șe., despre
„Arma eea mai puternică din lume, arma învățăturii" dl
Gavril Pică și despre „Beție" dl Gh. Maiean, înv. din Ti-
eușul-Nou; Lovnie: despre „Ce trebuie să facă poporul
român ea să fie fericit pe acest pământ ?“ dl D. Calefariu,

                          — 52? —
despre „Relele ee izvorese din lene, risipă și minciună"
dl l. Bufa, învățător din ]ibărt; despre „Muncă și omenie",
dl Qh. Bucur, înv. Crihalma. Crihalma: despre „păcatele¹
noastre" dl D. Calefariu; despre „Beție" dl Qh. Maiean
înv. Cueiulata: despre „Cum pot ajuta părinții pe învățători
în munca lor", despre „Beție" dl Qheorghe Maiean, înv.
Ungra: despre „Păcatele noastre", despre „Rolul muncii
în desvoltarea materială și intelectuală a plugarului" dl
Qheorghe Andron, înv. din Fântâna. Hoghiz: despre „Fru-
musețile și bogățiile țării noastre", despre „lubirea de țară"
dl Qh. Nieiu, dir. șe. din Ondulată; despre „învățătura ea
eea mai bună și mai valoroasă comoară" dl Dionisie Ca-
lefariu, înv.

     Seria de prelegeri ținute în decursul anului 1926 în
comuna Crihalma este pe eum urmează: In 24 lan. eu
ocazia aniversării unirii Moldovei eu Muntenia, dl Dionisiu
Bucur, preot, a vorbit despre însemnătatea zilei, căruia
i-au urmat recitări de poezii, corul adulților din comună,
condus de dl Dionisie Călefariu, eare a mai vorbit și de-
spre „Nizuința de unire la poporul român". La 10 Maiu dl
D. Bucur, preot, a vorbit despre importanța zilei, dând
sfaturi pentru realizarea unirei sufletești a tuturor româ-
nilor, căruia i-a urmat un program variat. „Ziua eroilor"
s’a serbătorit eu un program foarte variat și eu o prele-
gere a dlui D. Bucur. Ziua de 1 Decemvrie de asemenea
a fost sărbătorită. A doua zi de Paști s’a ținut o produe-
țiune teatrală- corală, jueându-se piesele „Florin și Floriea"
și „Țiganul în căruță" de către tinerimea adultă. In ziua a
doua de Crăciun s’a serbat pomul de Crăciun eu un^ pro-
gram eonstătător din dansuri ritmice și un tablou viu de-
spre Nașterea lui Isus Cristos eu elevii grădinei de copiii
sub conducerea d-rei Emilia Bovariu, iar dl D. Calefariu
a desvoltat o prelegere despre „Fii milostivi" după eare
s’au împărțit daruri elevilor merituoși, iar eelor sărac,
haine.                         ,

     In fruntea tinerimei organizate în Soe. eu statute apro-
bate, stă însuflețitul dir. șe. dl D. Calefariu, care în fiecare
săptămână a lunilor Ianuarie, Februarie, Martie, Noemvrie,
Decemvrie a organizat șezători culturale pentru adulți. In
Aprilie, Maiu, Iunie 1926 s’a ținut odată pe lună ședință
culturală în Crihalm.

     Tinerimea împreună cu eei doritori de a se cultiva,
se folosește de biblioteca școlară „Principele Carol" și
bibi. „Steaua", eari au împreună ?28 voi. De bibi, ș’au fo-
losit în anul 1926 315 persoane. In șezătorile cult, amintite
să vorbea despre operile cetite. Teren pentru casa națio-
nală din Crihalma s’a 'Obținut prin reforma agrară.

— 528 —


XIX.      1. Blaj (desp. centr. județean).

        Din raportul despre activitatea acestui despărțământ
   în cursul anului 1926 dăm următoarele: Comitetul șt-a dat
   silința să ducă la bun sfârșit sarcina ce-a luat asupra sa.
   In numeroase ședințe a desbătut toate chestiunile priuind
   desp. și a căutat căile eele mai bune de sporire ale activi-
   tății. — S’a îngrijit ea desp. să fie bine reprezentat în afară.
   La adunarea generală ținută la Zăku desp. nostru a avut
   un grup frumos de membri, cari, în eomisiuni și ședințe,
   au avut o activitate remarcabilă — La toate serbările și
   manifestațiunile culturale și naționale din centrul desp. am
   fost nu numai bine reprezentați, ei am dat și tot concursul
   efectiv cerut. Așa, în deosebi, la organizarea grandioaselor
   serbări naționale de 3/15 Maiu și la minunat reușitele serbări
   ale „Ligii Culturale", în 27—29 Iunie.

        Comitetul a căutat, mai departe, să înfăptuiască gân-
   durile depuse în nouile statute ale „Astrei" și îndemnurile
   venite dela comitetul central. Ca desp. central județean,
   am reușit să înființăm două desp. noui în plasele lernot și
   Bahnea. Din rapoartele delegaților noștri, sub conducerea
   cărora s’au ținut adunările de constituire (Dr. Coriolan
   Suciu la lernut și păr. Șt. Roșianu la Bahnea) precum și
   din felul cum s’au alcătuit comitetele respective, se vede
   eă nouile desp pleacă la drum eu însuflețirea caldă, care
   garantează o rodnică activitate în ținuturi până acum lipsite
   aproape cu totul de binefacerile „Astrei". Le urăm viață
   lungă și spor ia muncă. — In plasa Ualea-Lungă nu am
   constituit desp. nou. Credem că e mai bine, eel puțin de-
   ocamdată, să rămână comunele acestei plase încadrate
   desp. Blaj, fiindcă Blajul este centrul lor de gravitație
   firească. Din cauze lesne de înțeles nu am putut înfăptui
   o altă dorință a centrului: secretar plătit și un local propriu
   al desp. cu ore de ofieiu fixe. Bugetul redus, eu eare
   suntem, nevoiți a luet’a, nu ne îngăduie aeest lux, oricât ar
   fi el de folositor.

        Activitatea culturală în sinul desp. s’a desfășurat, în
   general, în alviile croite în anii de mai înainte.

        In Blaj, la centrul desp., am organizat, eu concursul
   șeoalelor din loe, o reușită serbare de 1 Decemvrie și am
   continuat seria conferențelor publice începută anul trecut.
   In îneăpătoarea sală de gimnastică a liceului de băeți,
   totdeauna arhiplină, au vorbit: în 28 Febr. dl prof. E,
   Panaiteseu dela univ. din Cluj; în 7 Martie dl v.-preș. al
   „Astrei", Dr. Preda și în 14 Martie dl prof. Augustin Maior
   dela univ. din Cluj, ca trimis al „Extensiune! Universitare *.

529 —


         Grija de căpetenie au format-o însă, în chip ftrese,
   satele. Am căutat calea de-a le da îndrumări și îndemnuri
   mai sistematice șt mai intense deeât în trecut. In scopul
   acesta, după repețite consfătuiri eu intelectualii desp-lui,
   am format echipe de câte 2—3 intelectuali, cari au luat în
   grija lor câte un grup de 3—5 sate. Anul acesta noua orân-
   duire încă nu și-a putut arăta deplin roadele. Le așteptăm
   pe viitor.

         6u toate greutățile, s’au ținut în cursul anului 28 pre-
   legeri poporale, in 19 comune din desp. lată seria lor:
   ? Martie, Cisteiu, păr. Șt. Roșianu: „Fiica Domnului și
   ținerea poruncilor lui, condițiuni ale existenței unui neam*;
   Păr. luliu Busoiu: „Foloasele morale și materiale ale stu-
   păritului"; In 23 Aprilie, Obreja, păr. Roșianu: „Importanța
   economică și morală a muncii"; 23 Aprilie, Cisteiu, înv.
   Toma Cociș: „Infrânarea cheltuielilor inutile, cari păgubesc
   individul și țara". In 11 Iulie, Crăeiunel, păr. Roșianu: „Con-
   dițiunile fericirei unui popor", și păr. Busoiu: „Ce ne dă
   și ee ne învață albina"?; Spini, Dr. Coriolan Suciu: „Ro-
   mânii și ungurii în cursul veacurilor"; Dr. Zaharie Boilă:
   „Importanța eulturei în viața poporului nostru" și păr. Sep-
   timiu Costea: „Despre turbare". In 11 Iulie, Sâneel, Dr.
   Boilă: „Despre contracte și testamente" și Dr. C. Sueiu:
   „Din trecutul românilor ardeleni", In 11 Iulie, Ueza, prof.
   Simeon Girdavu: „Iubirea de țară și solidarismul național";
   Toma Cociș: „Creșterea copiilor". — In aceeaș zi, dnii S.
   Girdavu șt Toma Cociș au ținut prelegeri și în comuna
   Ciufud. — In Făget dl prof. Laurean Puia: „Marele învățat
   al neamului Spătarul Mileseu" și dl Teodor Megieșan:
   „Creșterea copiilor". — In aceeaș zi dnii Puia și Megieșan
   au ținut prelegeri și în Crăeiunelul de sus. — In 18 Iulie,
   lelod, Dr. Cor. Sueiu: „Din trecutul neamului" și Dr. Boilă :
   „Sfaturi iuridiee pentru popor". — In? Noemvrie: Pănade,
   Dr. C. Sueiu: „Timoteiu Cipariu"; eu prilejul unei serbări
   locale, destinate pentru crearea unui fond din eare să se
   ridiee un monument părintelui filologiei române. — In 7 Nov.
   Cisteiu, păr. Roșianu: „Băncile poporale", în legătură eu
   învățătura bisericii despre bunurile materiale. — In 8 Nov.
   Șoroștin, Dr. Sueiu: „Locuitorii străvechi ai țârei noastre".
   — In 21 Nov. Biseni, păr. Roșianu: „Călăuzirea vieții cre-
   știnești", stăruind pentru înființarea unei societăți împotriva
   sudălmilor și pentru întemeerea unei bănci poporale. — In
   21 Nov. Colibi, păr. Roșianu: „împotriva sudălmilor". — In
   5 Dec. Ohaba, păr. Roșianu: „Ținerea poruncilor dzeești,
   cel mai puternic mijloc pentru înălțarea neamului. — In 5
   Dec. Tău, păr. Roșianu: „însemnătatea morală, culturală
   și economică a repaosului domlnieal". — In 5 Oct. Ciufud,
   păr. Sever Frățilă: „Astra".

— 530 —


      Pretutindeni trimișii noștri au fost primiți eu multă
dragoste șt ascultați cu bucurie.

      Dela teorie am început să trecem anul acesta la re-
alizări practice. Pe lângă propaganda pomenită pentru
cooperative și bănci poporale, am reușii să înființăm, prin
stăruințele păr. Roșianu, o bancă poporală în Cisteiu. Am
făcut apoi pregătiri pentru deschiderea unui curs de indu-
stria casnică, în comune. In acest scop comitetul central
ne-a acordat un ajutor de zece mii tei. Nădăjduim să
putem deschide în curând pomenita școală.

      Dar oricât bine ar face această muneă dela centru în
sate, răspândind lumina și cimentând legăturile sufletești
dintre intelectuali și’săteni, efectul ei este trecător. Rostul
ei este mai mult să îndrumeze și sprijinească munca siste-
matică șt continuă ce ar trebui să se desfășoare în comune
prin organizațiile locale: cercurile culturale. Acestea trebue
să fie focarele adevăratului și continuului spor cultural

      De aceea ne am sirăduit să sporim numărul cercurilor
culturale din desp., tinzând spre idealul de-a avea în fiecare
comună politică unul. Pe lângă cele 18 câte am avut în
trecut, s’au înființat din nou cercuri culturale în: Iclod,
Ciufud, Crăciunel, Sâncel; toate cu bibliotecă și un frumos
' număr de membri. — Cercurile culturale mai vechi însă
par amorțite. Cel puțin cunoștință oficială despre activitatea
lor nu avem. Deși am ținut contactul eu ele prin scrisori
și le-am cerut rapoarte în scris pe chestionare anume
tipărite în acest scop, abia am primit câteva rapoarte despre
serbarea zilei de 1 Decemvrie (dela Roșia, Țapu, Crăciunel)
și un raport despre activitatea cercului cultural Ueza. —
Apelăm din nou, și pe această cale, la conducătorii cercu-
rilor culturale să nu pregete a ne trimite rapoartele cerute,
pentru a putea ținea seamă de activitatea lor.

      In ee privește membrii, desp. are: membri fondatori
13,.pe viață 46, aetivi 45, ajutători 73, în total 177. — Ob-
servăm eă înscrierea de membri și, mai ales, încassarea
taxelor, este azi un lucru foarte greu. Singurul mijloc de
a spori numărul lor ar fi: să se dea tuturor, în schimbul
taxei, cărticele trimise direct dela centru

      Averea desp. prezintă, după raportul cassierului, un
activ de 11,338*30 Lei; din cari depuși la „Patria“ în Blaj
768? Lei, lar în cassă 3651*30 Lei.

      Comitetul mulțumește călduros tuturor acelora, cari
l-au ajutat în străduințele sale, fie prin munca, fie prin aju-
torul lor material, conferențiarilor? conducătorilor de cer-
curi culturale, donatorilor și proprietarilor de vehieole, cari
ne-au înlesnit ieșirile la sate.

Președ. desp.: Ștefan Roșianu, prof.

— 531 —


2. Dumbrăveni (jud. Târnava-mieă).

      Acest desp. are 37 comune eu 17 cercuri culturale,
fiecare din aceste cercuri posedând câte o bibliotecă po-
porală.

      S’au tinut următoarele prelegeri și conferințe: In Co-
roiu-Sânmărtin: despre „Sărbătorile naționale” dl Vasile
Șerban, înu. în Easlăul-mare; despre „Grădinile de le-
gume”, dna Cornelia Botă, înu. în Suplae și despre „Bise-
rica și școala” dl Gherasim ]ors, înv. în Damos-Odorheiu;
Ciaeăș: despre „Rostul propagandei culturale la sate”
dl Traian Pop, înv. în Dumbrăveni, despre „Foloasele în-
vățăturii”, dra Cornelia Timar, înv. în Alma șt despre „Su-
ferințele românilor din Ardeal sub regimul veehiu” dl loan
Helgiu, înv. în Ernea; Sântioana: despre „Foloasele cuno-
știnței de carte” dl Tănase Beeuș, înv. în Șmig, despre
„Credința și iubirea creștinească” dl David Sava, înv. dir.
în Dumbrăveni; Dumbrăveni: despre „Viața lumii” dl M.
Botez, prof. univ. din Cluj, despre „România de azi” dl
Virgil Bărbat, prof. univ. din Cluj, despre „Cultura Națio-
nală” dl Ștefăneseu-Goangă, prof. univ. dtn Cluj, despre
„Analiza din poeții noștri”, dl Gheorghe Bogdan-Duică, prof.
univ. din Cluj; Alma: despre „Solidaritate” dl Cornel
Schiau, s. rev. șc., despre „Supravegherea tinerimei adulte”
dl loan Helgiu, înv. în Agrișteiu: despre „Infrânarea poftelor”,
dl loan Ciotloș, înv. dir. în Nadeș și despre „Iubirea de'
Patrie” dl P. Popa, înv. în ]agăr; Bălăușer: despre „Rolul
graiului, portului și obiceiului în viața națională” dl Cornel
Schiau,, despre „Iubirea de mamă și patrie” dl loan Boeriu,
înv. în Țigmandru și despre „Datorințele față de neam și
țară” dl Ștefan Bradi, student; Coroiu: despre „Îngrijirea
pomilor” dl Gherasim ]ors, înv., despre „Îngrijirea pasă-
rilor de casă” dra Elena Șerban, înv. în Laslău și despre
„Bolile molipsitoare” dl Cornel Schiau; ]acul românesc:
despre „Urzica, ca plantă medicinală” dl Dasile Ștef, înv.
și despre „îmbrățișarea meseriilor” dl Cornel Schiau, înv.;
Lăslaul-mare: despre „Gunoirea pământului” dl Moldovan,
preot, despre “Îngrijirea și creșterea copiilor” dra Cor-
nelia Botă, înv. și despre „Bolile molipsitoare” dl Gh. Zolog,
înv.; Nadășul-săsesc: despre „Supunerea șl respectul față
de autorități” dl Alexandru Costea și despre „Tovărășii”
dl V. Șțef; Șoimuș: despre „Alcoolism” dl V. Șerban, înv.,
despre „Curățenia în locuințe, ca mijloc pentru menținerea
sănătății” dra Hermina Pădureanu, înv. din Șoimuș și despre
„Meserii”, dl G. Sitea, înv.; Vaidaeuta: despre „Bogățiile
românilor” dl Teodor Schiau înv., despre „Industria cas-
nică la femela română” dra Cornelia Botă, înv. și despre

532 —


îngrijirea rațională a oițelor “ dl Pompiliu Susan, îno.;
Vamoș-Odriheiu: au uorbit despre „Obligativitatea învăță-
mântului dl Teodor Schiau, și despre rolul tovărășiilor"
dl Gh. Florescu; Țigmandru: despre „Patima beției și ur-
mările ei“ d IValer Tătar, înv., despre „Plantele medicinale"
dl Al. Costea și despre „Păcatele noastre de toate silele"
dl loan Ciotloș; Jagăr: despre „Foloasele învățăturii", dl
Al. Costea și despre „îndrumarea vieții noastre" dl loan
Boeriu; Blăjel: despre „Datorința de-a ne emancipa pe teren
cultural, ecouomieșiindustrial" și despre „Creșterea copiilor"
dl N. Feșteu.

     Despărțământul și-a desfășurat această frumoasă șt
rodnică activitate în strânsă legătură cu Extensiunea Uni-
versitară din Cluj și eu „Cercurile culturale înuățătorești".

           Președintele desp. Dr. Ilarie Holom, advocat.

XX.      Timîș-Torontal (desp. central județean).

     Aeest despărțământ constă din 24 comune.

     Despărțământul Timișoarei n’a putut desvolta o deo-
sebită activitate culturală în cursul anului 1926 din motivul,
eă membrii comitetului acestui despărțământ au renunțat
aproape eu toții de a mai face parte din aeest comitet,
fiind aproape toți funcționari și neavând timp disponibil.

     Intre astfel de împrejurări era imposibil ea să se des-
voite o activitate mai pronunțată în cadrele acestei institu-
țiuni culturale.

     Ceeaee s’a făcut, a fost eu prilejul aniversării de
1 Decemvrie, ținăndu-se o mare serbare culturală în Timi-
șoara sub auspiciile Astrei, iar pe sate eu preoțimea trae-
tuală și eu concursul învățătorilor am aranjat mai multe
cercuri culturale.

     In eursul anului 1926 am primit dela o mulțime de co-
mune de pe teritorul județului Timiș-Torontal sume de bani
însemnate, dela Primăria municipiului Timișoara suma de
5000 Eei, iar dela Prefectura județului Timiș-Torontal suma
de 37.500 Lei ea ajutoare pe seama despărțământului no-
stru. Banii sunt depuși la bancă.

     Pe teritorul acestui județ, la insistența și concursul
nostru moral, s’au zidit o mulțime de case naționale, eari
vor servi în viitor ea locale pentru adăpostirea societății
noastre culturale. Daeă nu s’a putut face anul trecut multă
ispravă, așa eum era de dorit, din cauza împrejurărilor in-
dependente de noi, eu atât mai bucuroși suntem de a vă
putea anunța din vreme o activitate mai apreciabilă ee am
inițiat-o deja în anul curent și sperăm s’o continuăm eu
multe șanze de reușită până la sfârșitul anului.

- 533 —


     Spre orientare accentuez numai eă pe teritorul ace-
stui județ aproape în toate centrele de plase s’au orga-
nizat sub auspiciile noastre despărțămintele Astrei, rămâ-
nând să se mat organizeze unele cercuri culturale.

     Despre toate acestea vom raporta mat detailat la
timpul său.

Președintele desp,. Dr. P. Țîucra, protopop.

2. Ciaeoua (jud. Ttmiș-Torontal).

     Constă din 27 comune. Reorganizarea acestui despăr-
țământ s’a făcut în 2? II. 1927. In fruntea despărțământului
nou organizat a fost ales de președinte dl Augustin Qhi-
lezan, protopresbiter gr. ort.

3. Lipoua (jud. Ttmiș-Torontal).

     Constă din 2? comune, are 2 cercuri culturale cu 2 biblio-
teci poporale. In anul trecut s’au sărbătorit: ziua de „1 Dee.
1918“ și ,10 Mai“ în Lipoua, eu care ocaziune au vorbit
despre însemnătatea zilei dnii Petru Izdrailă, profesor și
Fabrieiu Manuilă, protoereu. A ținut curs de analfabeți în
comuna Dorgoș dl Vasile Groza, preot. Activitatea în anul
1926 a fost mai puțin intensiuă, deoarece de-abia la înce-
putul anului 1927 s’a făcut reorganizarea acestui despăr-
țământ.

     Îndată după reorganizarea desp. s’au făcut demersuri
pentru obținerea din partea Statului a unei case pe seama
desp. și s’a primit un răspuns favorabil. Se speră eă ob-
ținând localul potrivit și activitatea va fi mai rodnică îrt
viitor.

              Președ. desp. Fabrieiu Manuilă, protopop.

   XXI.     1. Trei-Scaune (desp. central județean).

     Activitatea acestui despărțământ a luat o desfășurare
foarte îmbucurătoare, eare promite a ridica elementul româ-
nesc din aceste părți la adevărata valoare.

     In intervalul dintre 15 V. șt 31 XII. 1926 despărțământul
acesta a avut foarte multe greutăți din cauza timpului scurt,
a lipsei totale de fonduri și a lipsei unui local propriu.
Ultima greutate s’a ridicat obținând dela primăria Sf. Gheoghe
o sală și o cameră pentru scopurile „Astrei".

     Fără putință materială de-a începe o activitate mai in-
tensă la sediul desp. comitetul șt-a îndreptat totuș, acțiunea
în afară organizând desp. de plasă, înftițând desp.: Tg.-Să-
euiesc cu subeentrul Brețeu șl desp. Oaun, pe lângă desp.
Govasna, deja existent.

— 534 —


      Comitetul central» jud. s’a deplasat în diferitele co-
mune ale desp., îndrumând începuturile de organizare, re-
zultatele fiind aeum foarte promițătoare.

      Astfel la organizarea desp. Tg. Săeuiese în adunarea
din 12 Iulie 1926 președ. de trib, și președ. desp. centr. jud.
dl M. Tigoianu, însoțit de dnii Dr. Crețu, Roșu și Aleman, a
ținut o frumoasă conferință despre rolul și scopurile „Astrei",
îndemnând pe români să-și strângă rândurile pentru sal-
varea cauzei naționale. In aceeași zi a desuoltat dl Aleman,
într’o conferință, subiectul „Despre beție", în adunarea din
comuna Brețeu.

      Activitatea exterioară a comitetului s’a manifestat în
diferitele comune ale jud. prin conferențe însoțite de
proeețiuni luminoase. Astfel în comuna Covasna dl Dr. Crețu
a ținut o conferință despre „Bolile contagioase și modul
de apărare", urmată de prelegerea dlui Dr. Roșu, expli-
când tendințele culturale ale „Astrei". In comuna Valea-
Mare dl Dr. Crețu și dl Dr. Dintilă au vorbit despre tu-
berculoză șl despre „Sifilis". Tot aceleași conferențe le-am
ținut și în comuna Brini și Araei. Cu ocazia constituirii
cere. cult. Ozun dl președ. M. Tigoianu a vorbit despre
„Rolul uniuersal al culturii ea singur mijloc de a se ridica
valoarea unui neam" și dl Dr. Vintilă despre „Sifilis", înso-
țită de proteețiuni luminoase, distribuindu-se și broșuri eu
acelaș subiect. Mijloacele de transport al conferențiarilor
au fost puse la dispoziție de către medicul primar al ora-
lului Sf. Qheorghe dl Dr. Crețu, în afară de deplasarea
la Ozun.

      Activitatea la centrul desp. a fost tot așa de activă și
pe deplin satisfăcătoare. In 8 Aug. 1926 a avut loe o fru-
moasă serbare câmpenească eu coruri și sport, eare a
adus pe lângă aportul moral și un aport material de eea
B0.000 Del, eare sumă a ajutat mult la îndrumarea organi-
zației.

      S’a dat apoi și un fast cuvenit serbării zilei de 1 De-
cemvrie 1918 cu eare ocazie s’a sfințit noul local al se-
diului desp. Aici s’a menajat sala de lectură, îmbogățind
bibi, până atunci formată numai din broșurile „Astrei" și
vreo treizeci de volume de lit. pop., trimise de „Casa Șeoa-
lelor" eu alte cărți noui. Așa, în urma unui apel și .repe-
tate stăruințe pe lângă publicul românesc din sediul desp.,
s’a putut strânge prin donațiuni benevole și prin cumpă-
rături vreo 1000 volume conținând în special autori clasici
și moderni și eari reprezintă o valoare de vreo 10—12.000 Gel.

     Au donat dnii: Qh. Stoieeanu adtor financiar 14 voi.,
Vineențiu Rauea-Răueeanu 13 voi.» ing. Zehan 8 voi., 1. Bur-
•ghele 60 voi. șl reviste, protopop Nistor 9 voi., Stăneseu,

— 535 --


farm. 10 voi., adv. Roman 13 voi., Cerchez, subinsp. 8 voi.»
Bratu 2 voi., Daleriu Toma 4 voi., Izidor R.-Răueeanu 6 voi.
Biblioteca posedă 1032 voi. Pentru înfrumsețarea sălii de
lectură au mai donat dna Ee. Dobrovtei năse. Codreanu
2 tablouri originale în pastel: tabloul M. Sale Regelui Fer-'
dinand I. și M. Sale Regina Maria, a căror valoare arti-
stică întrece suma de Lei 16.000 și dl Dr. Crăciun 2 ta-
blouri în valoare de 7000 Lei., dna ing. Mihalaehe, dir. fa-
brice! de tutun din Sf. Gheorghe, un dulap pentru biblio-
tecă, dl M. Tigoianu 12 tablouri reprezentând scriitori și
literați români, dna Eugenia Popeseu un eostum național
boițenesc, pentru secția muzeului desp. în înființare.

     Sub auspiciile acestea încurajatoare neobositul birou
al desp. a organizat un cor mixt compus din 70 persoane,
cu concursul doamnelor, domnișoarelor, elevelor de liceu,
al școalei normale, al dlor ofițeri, sub conducerea pricepută
a dlui Gr. Dobrovtei. fost primproeuror. Acestui cor i-a
reușit să dea publicului desp. cele mai rari și neașteptate
bucurii sufletului românesc setos de o viață culturală, de
eare a fost lipsit din cauza vitregiei regimului apus. Pentru
întâia dată s’a dat în ținuturile acelea un concert public
cu bucăți din operele compozitorilor străini (Baeh, Kreutzer)
și și ai celor români. Concertul a stârnit admirația întregei
asistențe — minoritari și majoritari — atât ea ținută (co-
stume naționale) cât și ea prestațiune. In afară de acesta
mai există un cor mixt bisericesc, condus de dl L. Lungu-
lescu, mai presus de oriee laudă.

     Desp. a mai cumpărat șt un aparat de cinematograf,
eu anexa de aparat pentru proieețluni luminoase, pentru
eonferențele dela sate.

     Bugetul pe anul 1926 (până la 31 Decemvrie 1926) se
prezintă astfel: încasări 172.781 Lei 50 b. Cheltueli 74.579 Lei
91 b., rezultând astfel un excedent bugetar de 98.201 Lei
91 b., destinat întreg „fondului de eonstruețiuni“. Acestui
excedent se mai adaugă și fondul inalienabil al corului
„Astrei“ de 8.758 Lei. Iar bilanțul general încheiat în 31
Decemvrie 1926 prezintă în total un fond în bani și mate-
rial de 139.516 Lei 59 bani, din cart 106.959 Lei 59 bani
sunt depuși la băncile din Sf. Gheorghe spre păstrare.

     Noul buget propus de comitet prevede la venituri șt
cheltueli 200.000 Lei din eare cea mai mare parte s’a afectat
fondului de clădire a palatului „ Astrei“.

     Noul capital . Fondul pentru edificare “ s’a înscris în
buget din .cauza, eă la stăruința dlui Zaharie Crișan, Pri-
măria Sf. Gheorghe a binevoit să cedeze gratuit un teren
de cea 600 m. p. în centrul orașului pentru clădirea pala-
tului cultural. Îndată ce fondurile necesare se vor strânge
se va trece la executarea lui.

— 536 —


      Pentru a cunoaște de ee frumoase sentimente sunt |
pătrunși unii membri ai acelui despărțământ al „Astrei" 1
ne pilduiește un gest pe eât de rar pe atât de frumos |
făcut de un modest funcționar, de domnul loan Sociu, șef .1
• portărel pe lângă tribunalul Treiseaune, care a donat suma J
de Lei 20.000 pentru fondul de construcție.                    I

      Din cele relatate mai sus resultâ o aetiuitate neîntre- |
ruptă șt persistentă, eare denotă un suflet mare la membri |
conducătorilor desp. și la publicul, eare înțelege eă numai |
printr’o muncă neprecupețită și închinată progresului ob- j
ștesc se ua putea ajunge la descătușarea eulturală-națio- y j
nală, eare trebuie să urmeze celei politice.                   |

       Președintele desp. M. Tigoianu, președ. de tribunal. |

2. Couasna (jud. Treiseaune).                  j

      Acest despărțământ s’a înființat, fiind de față și dele- ș
gații desp, centr. jud., la 14 Martie 1926 și cuprinde 22 eo- i
mune. — Din prilejul înființării desp. au ținut conferențe
dnii Dr. Roșu, aduoeat, despre „Seopul Asociațiunii", Dr. j
Crețu, medie despre „Sfaturi despre sănătate", iar dl ]urea» $
primpretor, despre „Foloasele culturale, aduse de soc. J
Astra". In restul anului 1926 comitetul desp. a organizat
mai multe șezători culturale-artistice, eu programe uariate
și bine aranjate, ținându-se și următoarele prelegeri popo-
rale: dl Dr. V. Stroescu despre „Tuberculoză și profilaxia
ei", dl Tteușan, preot, despre „Diața Sfinților", Dr. U.
Stroescu despre „Importanța caselor de cetire", „Sfaturi
către mame" și dra Qheorghiu, prof, despre „Electricitatea
atmosferică". Despărțământul are o bibliotecă eu 205 de
uolume.

                      Președintele desp.: Dr. V. Stroescu,

XXII 1. Turda (desp. central județean).

      Numărul comunelor 28; numărul cercurilor culturale 28;
numărul bibliotecilor 22. Despărțământul a aranjat eu con-
cursul Extensiune! Uniuersitare din Cluj un ciclu de 6 con-
ferințe literare pentru intelectuali, împreunate eu eoruri,
executate de Reuniunea corală și acela al elenilor, sub
conducerea dlui prof. I. Caranica. Pentru popor s’au ținut
în 18 comune prelegeri poporale și anume în com. Mihai
Viteazul a uorbit dl prof. Gr. Biji, despre Importanța șt ;
scopurile Astrei", dl prof. H. Culef, despre „Pomicultură" ; j
în Cristești, dl prof. Gr. Biji, despre „Foloasele cărții", dl j
prof. H. Culef, despre „Pomicultură"; în Martinești, dl prof. J
P. Junie despre „Ziua de 10 Mai", dl prof. V. Deac despre ;

537 —


scopurile „Astrei"; în. Geamii mic, dllovian Mureșan, protop.,
despre „Ziua de 10 Mai", dna protopop Mureșan despre
„Portul românesc", dl Petru Suctu despre „Foloasele coo-
perativei" ; în Tureni, dl Ion. Mureșan, protop., despre „Ziua
de 10 Mai", dna protopop Mureșan despre „Țesăturile ro-
mânești", dl Petru .Suctu despre „Țăranca română"; în
Cheta, dl T. Oțel, dir. de șe., despre „însemnătatea Astrei",
dl prof. T. Ontga despre „Ziua de 10 Mai"; în Cornești, dl
prof. V. Deae despre „Ziua de 10 Mai", dl P. Giurgiu»
institutor, destre „Astra"; în Sândeni, dl Popeseu, judecător
despre „Ziua de 10 Mai", dl l. Cârnațiu, protopop, despre
„Scopurile Astrei"; în Vâlcele, dl prof. D. Pop despre
„Ziua de 10 Mai", dl prof. Gr. Biji despre „Pregătirea ro-
inânului pentru România Nouă"; îti Oprișani, dl prof. Mih.
Găzdac despre „Ziua de 10 Mai", dl N. Nistor, revizor șe.,
despre „Astra"; în Rediu, dl prof. U. Cerghizan, despre
„Sentimentul patriotic", dl A. Oltean despre „Ziua de 10
Mai"; în Alton, dl prof. V. Cerghizan despre „Lipsa șt fo-
losul cărții"; în Copăceni, dna Colonel Fodoreanu' despre
„Femeea română", dlBozdog, dir. de fabrică, despre „Me-
serii", di P. Suctu despre „ Cooperație", dl prof. I. Atanasiu
despre „Ingrășămlntele artificiale"; în Mihai Viteazul, dl
Dr. Ep. Rusu despre „Alcool", dl U. Roșea, revizor, despre:
„Rolul Astrei"; îh Poiana, dl Dr. Ep. Rusu despre „Bolile
molipsitoare"; în Petreștii de jos, dl E. Mureșan, dir. de. șe.»
despre „Importanța Astrei", dl Gomboș, stud. în drept»
despre „Ziua de 10 Mai"; în Petreștii de mijloc, aceiași
cu aceleași subiecte.

     In ziua de 8 Mai a conferențiat dl General Manoleseu,
trimis dtn partea Universității libere dtn București, despre
„Răsboiul din 1877".

     Pentru repararea Casei Naționale a primit subvenții
Lei 80.000’— dela comitetul central, dela primăria orașului
Turda Lei 40.000’—. Alte subvenții sunt prevăzute și votate
pe anul 1927 și anume din partea jud. Turda 150.000’— și
a primăriei Turda Lei 40.000’—.

     Avere: imobilul „Casa Națională"; în bani numerar eu
ziua de 15. DU.: 93.223'— Lei, în subvenții votate: 190.000’—
Lei. Total 283.223 — Lei.

Președinte: Prof. Petru Sueiu, dir. de liceu.

•      2. Câmpeni (județul Turda).

     Are 12 eomune. Desp. s’a reorganizat independent de
Abrud în Noemvrie 1926, alegându-se în fruntea comitetului
dl losif Furdui, protopop. Adunarea de reorganizare a fost
io

538 —


condusă de dl Dr. Ualeriu Moldovan, decanul bar. .adu. J
din Turda, membru în .comitetul central, ea delegat al ace-
stuia. Se promite o activitate rodnică pe 193?. Raport i
despre activitatea pe anul 1936 nu am primit.

ț

     3. Câmpia-Turzii, fost Dtnțul de sus (jud. Turda).

     Acestui despărțământ aparțin 31 comune și a fost re-
organizat la 13 Dec. 1936. Președ. desp. este dl Mihail
llieșiu, preot în Câmpia-Turzii.

4. Luduș (jud. Turda).

     Alegerea noului birou al desp. Luduș s’a ținut la
1 Dee 1936, eu eare ocazie s'a ales din nou de președ,
al desp. dl protop. Enea Pop Bota. Tot în ziua aceasta
s'a serbat ziua de 1 Decemvrie 1918 eu un program bine
întocmit, executat de elevii gimnaziului, elevii de educație
fizică și a școalei cooperatiste și a celei primare. Dl loan
Modrtgan, preot-prof., vieepreș. al desp., a ținut o confe-
rință despre „1 Dec. ca triumful sentimentului național-ro-
mânesc “. Diferite piedeet din anul trecut nu. au permis d
activitate mat mare. Noul comitet al desp. promite desfă-
șurarea și executarea unui program cât se poate de bogat.

5. Sălciua (jud. Turda).

     Despărțământului aparțin 14 comune, are 8 Cercuri
culturale, fiecare eu câte o bibliotecă poporală. — Confe-
rințe s’au ținut în comunele: Bala de Arieș, Sălciua, Gea-
măna, Ponor și Lupșa, de către dnii: loan Ardelean, Șt.
Liueseu, D. Liciu, P. Oțel, V. Butură, Gh. Amanet, l, Buchilă,
losif Gutean și N. Giurgiu. Afară de aceste 'conferințe s’au
mat aranjat în decursul anului 1936 și 11 șeaători literare-
artiatice în diferite comune din desp. — Averea desp. la
finea anului 1936 era de Lei 1355'40 în numerar șt un
aparat de cinematograf în valoare de Let 6500'—.

                   Președ. desp.: Vasile Gan, protopop.

     XXIII. 1. Cetatea Albă (desp. centrai jud.).

     Are 103 comune, eu 34 cercuri culturale, din eari 3
comune au trecut-la jud. Tighina, eu 28 biblioteci poporale
cu 11390 volume și 4000 volume ce se află încă la T.-Severin
în biblioteca Bibicescu șt cari se vor trimite la C. Albă.

     Desp. a aranjat prelegeri in comuna Satu-Nou, cu care
ocazie a vorbit dl P, Bedthovschi, învățător, despre .Ne»

- 839 -


cesitatea cărții¹¹; în comuna Carahasan a vorbit dl T.
Ungurean, preot, despre „Cultura sistematică a pomărltului* ■ ‘
în Cetatea Albă a vorbit despre „Ardeal*¹ dl U. G. Mireescu.

       Cursuri de analfabeți au tinut tft comuna Moldova dnii
  învățători T. Răileanu șl O. dmiiadgi, în Satu-Nou dl P.
  Bedlhovschi, în Bairamcea dl Em. Baidan, în frumușica
  Nouă dl P. Harea, îh 1‘dșlâe dnii M. Hotpan și P. Sbldrrioh,
  în Puredri dnii S. Silvestru Și Pr. Gacictievlel, tn Slobozia
  df U. Surugiu, tn Crasna dl Â. Guleutcit, dl î. Covâlencb,
  în Teplița dl W. Kappel.

       Ăuerea desp. la 15 August a fost de Del TD00‘—“. Aju-
  toare nu a primit. A făcut un abonament la :rev. „SoCle-
  tatea de mâine¹¹, un abonament la „Foaia Noastră¹¹ și 50 la
  „Albina¹¹. Desp. colaborează cu Căminul Fundației „Prin-
  cipele Carol¹¹.

Președintele desp. e dl T. laeobescu.

XXIV. 1. tighina (desp. centrat județean}.

       Aeest. desp. îndepărtat al „Astrei¹¹ continuă a desvolta
o activitate frumoasă întru trezirea conștiințelor românești
atât de greu încercate până la Unire. In raportul câtime
adunarea generală din anul 1926 (Transilvania Nr. B—9),
am relatat despre activitatea acestui desp. dela 1/1 1926—
27/Vll 1926, iav dela această dată până la sfârșitul anuliil
1926 a aranjat școala profesională „lulia Hajdeu⁴. în eâ-
, drele „Astrei¹¹, o serie de conferințe de către dra Ada Sei-
șanu, despre „Unirea 'transilvaniei cu Țară mamă¹¹* Dșoara
Olga Dasiltu despre „Explicări rdferltoarfe la îndreptarea
calendarului¹¹ și dl D. tsoghin, protoereu, despre „însemnă-
tateaîndreptării calendaruluiPrCșed. desp. este Dșoara
Âda Seișanu, direetoara șcbalei profesionale „lulia Hașdeu*. ;


10*

— 540 —


Anexa VI.


Tablou

despre terenurile date pentru Casele Naționale ale „Astrei**, conform datplorfl           
primite dela Consilieratele Agricole până la 51 Aug. 1927.         3                      
0)                   li lin m-  Cât teren s'a dat?                                       
9  Consilieratul                                ---                                      
O                    Mtt S i IU                                 Observări                
3  Agricol al jud.      imi     )ug. cad.  St. p.                                        
                                                                                      ■  
1  Alba                                                     11 flsjiis llllt.         •5 
2  Arad              9          2         200                                            
3  Bihor             12         4         600                                            
4  Brașou            12         2         1186                                          1
5  Caraș                                              li si li nt Ini inimnetărlrti      
8  Ciue              28         6         971                                            
7  Cluj              21         6         1475                                           
8  Făgăraș           1                    283                                            
9  Hunedoara         5          1         800                                            
10 Maramureș         23                             $1 littmi li lin ti im iisuntii.     
11 Mureș             84            21     503                                            
12 Năsăud            9          2         400                                            
13 Odorheiu          18         3         865                                           j
14 Sălaj             1                    400                                         •Ti
15 Satu-Mare         85            18     600                                            
16 • Seuerin         22         12        1200                                           
17 Sibiu             22         10        972       si ut iim 11 lin ti iile iistmiii    
18 Someș                                                     11 nims ililt.              
19 Târnaua-Mare      67         18.....   783                                            
20 Târnaua-Mieă      1                    1000                                           
21 Timiș Torontal    83            140    721                                           *
22 Treiseaune        9          3            559                                         
23 Turda             72            18     400                                            
   Total . .            582        272    1098                                           
   Pentru terenurile date în arendă s’a îneassat și uărsat la >                           
dispoziția „Astrei   suma       de Lei 89.384             80 b. adecă optzeci-           
șinouă mii treisute  optzecișipatru Lei 80 bani.                                       •V



— 541


Anexa VII.


    Regulamentul intern*)

pentru Casa Culturală „Astra¹⁴.

Proiect.

     1.      „Stluania⁴⁴, pred ân du-șt sala ședințelor sale în scopul
Casei Culturale pe timp nedeterminat șt pe orele de după
amtazi (4—8), Dumineca și în sărbători, dela 11—1 și d. a.
dela 2—8, Astra se înnoiește să se adăpostească, dimpreună
cu bibliotecile lor și eu mobiliarul cât va încăpea, șt insti-
tuțiile: Societatea Praporgescu, Reuniunea Femeilor Române
Sălagene și Casinoul Român, menținându-și fiecare' orga-
nizația și averea separat inventarizată, punând însă la
dispoziție comună toate resursele lor intelectuale și mate-
riale pentru același scop, stabilit împreună și supun&ndu-se
toate statutelor proprii în ce privește organizarea lor se-
parată, cu deosebirea stabilită în acest regulament, primit
și aprobat în bună înțelegere de toate instituțiile de sus,

     2.      In Casa culturală poate intra orice român sau ro-
mâncă, eare se supune statutelor uneia din cele 4 tnstttu-
țiuni și regulamentului comun atei prezentat, plătește taxele
stabilite de comitetul comun și observă ordinea, bunăCu-
vitnța și adaptarea la drepturile comune ale membrilor.

     3.      Scopul Casei culturale prezente este, ca până la
instalarea unei case mart culturale, să servească comitetelor
de loeal de întrunire, membrilor de sală de lectură și
R. F. R. S. de local de ceaiuri culturale șt mai ales va fi
locul de întâlnire al intelectualilor noștri dela sate în zi
de târg.

     4.      Intre banca „ Silvania¹⁴ și Casa culturală nefiind un
raport formal de chiriaș și locatar, când institutul va avea
nevoie de , cele două odăi în întregime și pe timpul de după
amiazi, e în drept fără nici o motivare, eu 30 de zile înainte
de evacuare, a abztce folosința localului, mai ales are acest
drept și atunci, când membrii instituțiilor prin gălăgie, stri-


     *) S’a primit în ședința dela 26 Oet. Maiordom al noului loeal a
fost ales: dl. Vasile Buzagiu.

- 5»a -                               .1


'1
căciunl, necurățenie și alte inconueniente ar prilejul neplă- |
ceri san pagube băncii, conlocuitorilor sau mobiliarului. }

         5.       Soetet|țtlș șppt dațp^ce ș țțradA loșșțul la euacuare
    în starea de âzi; șunț responsabile pentru pagubele făcute -
    de membrii lor, sunt datoare ea dela 15 Oct. 1927 să su-
    poarte și să achite luminatul, încălzitul, curățitul și serviciul
    și să achite instalația electrică, sobe» ete.

         fu Șplș ce$ nțjțrfi e șafă de lectură, cea mică e sala
    Astrei fi q Comit. Ft. p. Ft S. Atei se întrunesc eorultelele și î
    șș . păaWlșM

         7.       Mq4uI și timpul întrebuințării bibliotecilor se ua
    afișa în QeprcI eu $ș. Marioara Bran, bibliotecara R. F. R. S. .
    șl cu dl Hornul Brdely (subst. Utetor Andreiu. easșier) bt-
    blioteparul Astrei.

         B.       Ga^ețele le procură comitelui comun. Fără știrea
    și aprobarea matordomului ales și a bibliotecarilor, nici
    gasetă, ulei carte n’are voie nimeni a ridica.

         9.       Gei prezenți sunt datori a păstra Ițuiște, a ocoli
    price discuții vehemente, mai ales politice șt confesionale,
    îți modul cu ar PUiea jigui pe cel de altă credință, nelimitând
    însă libera părere șt espresiunea ei calmă.

         Orice gest sau vorbă, ce ar jigni pe cei prezenti,
    trivialități, lărmuire, necurățenie, neplată, nesupunere bunei-
    cuviințl și regulamentului aduce eu sine excluderea celor
    uinovați prin comitetul comun, iar neajungând la acord
    comun și pașnic, evacuarea instituției sau a membrilor
    nesupuși.

         Flecare președinte al instituțiilor va convoca comitetul
    propriu, cornițele por alege un epmițet comun, care ua
    stabili bugetul, va fixa taxele, va îndeplini înscrierea taxelor,
    plățile necesare șl un servi ea juriu disciplinar în orice
    conflict al membrilor. Acesț comitet va putea propune șt
    un pap regulament, conform trebuințelor de comun acord
    stabilite.

         Șiraleul-SHpant ei, Ip gț Qetomurte 1937.

                                     Penta>H Casa culturali a Hâtrei:

                                        Dr. Alexandru Adu,

                                             directorul SUuonlel.

președ. despttrț. Aatret.

— 543 —


Anexa VIII.                 I


    Din activitatea secțiilor literare-științifice.

       De stgur eea mai aeiivă seeție a „Astrei* este secția medicală și
biopolttieă, condusă de dnii prof. uniu. Dr. luliu Hafiegan și Dr. luliu Mol-
dovan. Cine cetește raportul înaintat de dl secretar 8. Dr. Tib. Spârchez,
se conuinge de orizonturile largi, de agendele multiple, de noblețea
intenftunilor conducătorilor acestei seetil. Sunt probleme vitale pentru
noi problemele tratate din partea specialiștilor mediei, de multe ort ad
usum Delphint, ea să poată străbate adevărurile în pături cât mai largi
șt numai mulțumitori putem fi organizatorilor acestor eieluri de eonfe-
renje pentru publicul mare, din orașe, pentru studenfime, pentru me-
dicii, eari vreau să se fină în curent eu progresele științei, la comba-
terea plăgilor sociale, pentru țărănimea dela sate. Cele două biblioteci
(una medteală șt igienică, alta eugenieă-biopolttieă), „Buletinul eugenie
și biopoUtic¹*, din eare au apărut până acum 10 prea interesante nu-
mere, seriile de planșe, de diapozitive și de cinematograme — toate
adeveresc eă domnii mediei din Ardeal, dându-li-se o directivă atât de
salutară, înțeleg să fie adeuărafi aposioli sociali șt eă sunt în întâiele
rânduri ale combatanților tn marele răsboiu, împotriva calamităților na-
turii, ale ignoranței și ale boalelor.

       Broșurile apărute in „Bibi, eugeniei și biopolitică" a „Astrei" până
in prezent: 1. Prof. Dr. I. Moldovan: Igiena Națiune! 2. Prof. Dr. I. Mol-
dovan : Blopolitica. 3. Prof. Dr. I. Hațiegan: Infecția tuberculoasă șt pro-
filaxia ei. 4. Prof. Dr. I laeobovtei: Cancerul. 5. Asistent B. Daniello:
Tratamentul tuberculozei pulmonare. 7. Problema tuberculozei (confe-
rințele ținute la cursul de perfecționare pentru mediei, ținut la 1—8
Iulie 1926).

       Sub ttpar, lucrarea dlui docent Dr. Goia: Bolite infeeto-eonta-
gioase. In pregătire: 1. Prof. Dr. Tătar: Bolile venerice. 2. Prof. 1. Ni-
țescu: Alcoolismul. 3. Docent Dr. lancu: îngrijirea copilului.

       Broșurile au fost răspândite în tot cuprinsul Ardealului, la preoți»
învățători, alți intelectuali și la licee, fiind primite eu mult entuziasm.

       In afară de eele două biblioteci, secția medteală șt btopolitieă a
„Astrei" a căutat să împrăștie ideile sale prin conferințe ținute la orașe
și sate.

       Astfel, tot în vederea orientării inteetualilor, a organizat la Cluj
un eielu de conferințe pentru publicul mare, ținute între 10 Martie și
5 Maiu 1926, tratând importanta problemă a sifilisului. Conferințele, în-
soțite de proiecțiuni, au fost ținute în sala a IV-a a Universității, bucu-
rându-se de o mare afluență a publicului. Au vorbit dnii:

       1. Drf Daleriv Bologa: Istoria sifilisului. 2. Prof. Dr. C. Tătar: Ge-
neralități despre sifilis, infecții și mantfestațiuni. 3. Prof. Dr. 1. Minea:
Sifilisul șt boalele interne. 4. Prof. Dr. I. Minea: Sifilisul și sistemul

544


nervos. 5. Dr. Aurel Voina: Ereditatea sifilisului. 6. Docent Dr. Stanca:
Sifilisul și căsătoria. 7. Prof. Dr. I. Moldovan: Etiologia și profilaxia
socială a boalelor venerice.

           In colaborare cu celelalte secții ale „Astrei“ au ținut conferințe
     la sate dnii:

           Doeent Dr. lancu, Dr. Hăngămiț, Dr. Daniello, Dr. Anca, Dr. Telea
     și Dr. Spârchez, tratând în mod cât se poate de popular, chestiuni din
     domeniul boalelor sociale, ținând seamă în cele mai multe cazuri de
     nevoile locale

           Pentru procurarea planșelor necesare propagandei secției, mai
     ales a propagandei la sate, s’a publicat un concurs cu 5 premii de
     câte 5000 Lei, pentru cele mai bune planșe, reprezentând: Combaterea
     tuberculozei, combaterea alcoolismului și boalelor venerice. Concursul
     s’a ținui la Institutul de Igienă din Cluj, în ziua de 16 Aprilie 1926. Au
     fost prezentate 3 serii de planșe din partea pictorilor Demian, Florian
     Murășan, Zoltan Balint șt 1. Toroh. Seriile de planșe nu au putut fi ac-
     ceptate în întregime, neeorespunzând întru toate scopurilor urmărite.

           S’a aeordat un premiu de 1000 Lei pentru planșa pictorului De-
     mian, reprezentând aleoholismul, eare este găsită corespunzătoare,
     atât din punct de vedere al subiectului dat, eât și din acela al execu-
     tării artistice.

           Pentru a-și procura celelalte planșe, secția medicală și biopoli-
     tieă va publica un nou eoneurs.

           O propagandă tot atât de frumoasă a fost începută de centrele
     culturale. înființate în cadrele seefiei noastre medicale. Rostul acestor
     cercuri este să stabilească prin membrii lor contactul imediat eu ma-
     rele public și să răspândească în straturile largi ale acestuia cuno-
     ștințele medicale șt igienice, necesare scopului ee ne-am fixat.

           Astfel de cercuri funcționează în toate eemrele mat mari ale Ar-
     dealului: Oradea-mare, Arad, Brașov, Sibiiu, Tg.-Mureș, Mediaș, Re-
     ghin, Satu-mare,' Sighet, I ugoj.

           Cu concursul Facultății de medicină s’a organizat un curs de
     perfecționare, Jinut dela 1—8 Iulie 19 6. Caracterul cursului de perfec-
     ționare a fost pur științific, căutând să prezinte probleme de interes
     țnedieo-soeial în lumina concepțiilor științifice actuale.

           S’a expus în mod cât se poate de complect problema tubercu-
     lozei, insistându-se asupra părților, eari interesează în special pe me-
     dicul practician. S’au ținut în total 16 lecții:

           1. Prof. Dr. Titu Vasiliu: Coneepțiuni noul în infecția tuberculoasă.
     2. Prof. Dr. Titu Canea: Tuberculoza infantilă. 3. Prof. Dr. PredeseuR.:
     Tuberculoza largingeană. 4. Dr. Daniello: Metodele diagnosticului elinie
     și de laborator al tuberculozei pu monare. 5. Prof. Dr. Nițeseu: Noțiuni
     noui în alimentație, eu deosebită considerație la alimentația bolnavilor
     de tuberculoză. 6. Prof. Dr. N. Negru: Diagnosticul radiologie al tuber-
     culozei pulmonare, 7. Prof. Dr. Hațieganu: Formele chimice ale tuber-
     culozei pulmonare, ale adultului. 8. Prof. Dr. Canea: Tratamentul și

— 545 —


     combaterea tuberculozei infantile; 0. Prof. Dr. Tătar: Tuberculoza cu-
     tanată. 10. Docent Br. Țeposu: Tuberculosa genitală. 11, Dr. Eiuiu Pop:
     Tratamentul medical al tubereulosei pulmonare. 12. Prof. Dr. lacobouiei:
     Tratamentul chirurgical al tubereulosei pulmonare. 13. Doeent Dr. Qoia:
     Tabloul elinie al limfogranulomatozei și relațiile ei eu tuberculosa.
     14. Prof. Dr. Tătar: Tratamentul tubereulosei cutanate. 15; Prof. Dr.
     Ureche: Tuberculoza sistemului nervos.

      In afară de lecțiile teoretice, s’au executat lucrări practice de la-
borator, în legătură cu diagnosticul, tratamentul șt profilaxia tubereu-
losei.

      Cât priuește aetiuitatea publicistică, s’a colaborat la revistele
„Transilvania" șt „Societatea de mâine", s’au scris'mai- multe articole
în ziarele locale șt în eele din capitală.

      Secția a ținut în decursul anului 4 ședințe ordinare, la eari au
participat și membrii din provincie și în eari s’au discutat probleme în
legătură eu preocupările secției, ținându-se de fiecare dată și' confe-
rințe despre câte o problemă medicală.

      Despre propunerile pentru reorganizarea „Astrei", aduse din
partea secției medicale-biopalilice (v. proe. verb. șed. XIII, comit, centr.
9 Sept. 1926. Decis. 346, ete.) se refereasă într’alt loc.

      Daeă secția tehnică a dispărut, în urma hotărîrii membrilor ei și
a decisului ședinței plenare extraordinare ultime a secțiilor noastre
(cauza e a se căuta în existența unor societăți pentru ingineri și teh-
nicieni, eari ele însele, lucrează în direcția contemplată de noi), ni s’au
născut două ramificații, eari prevestesc roadă bună: O secție femenină
și alta, de educație fizică. Adunarea gen. dela Zălau a încuviințat
această înființare și de atunei secția medicală și biopolitieă, încredin-
țată eu ducerea în îndeplinire a acelui decis, a întreprins pași hotă-
rîtort. Comitetul secției menționate a avut mână norocoasă, adresân-
du-se dnei Maria B. Baiulescu, președinta „Uniunii femeilor române",
eare numără 100 de societăți feminine, fiindcă dsa e chemată în primul
rând să cimenteze relațiile între „Astra" și femeile române. Într’o lu-
minoasă șt plină de vervă eonferență, a lămurit dna Maria B. Baiu-
leseu, eeeaee înțelege dsa sub „rolul biopolitie al femeii române" și
punctul de vedere luat de dna președintă trebuie aplaudat de toată
suflarea românească. Dna Baiulescu eaută să evoce responsabilitatea
socială în domnișoarele și mamele române, oferindu-le prilejul de a
ajuta propășirea generală (la asistența socială, pe teren cultural, pe
terenul economie — ea infirmiere, conducătoare, de bucătării poporale,
de asile pentru ocrotirea copiilor, pentru ocrotirea orbilor, în sanatorii
de reeonvaleseenți și bătrâni, ete.), ea și femeia să formeze o zală,
eare ține strâns complexul națiunii. Conferență aceasta plină de spirit
ar fi putut fi rostită la „Universitatea „Analelor" din Paris.

      Dna Baiulescu serie în Bulei, secț. med. și biopoi.: „Crezul no-
stru l-am spus în eonf. (noastră), statutele și regulamentul nostru are
identice punete de directivă socială șt culturală ea șt Astra, astfel eă

— 540 —


     Uniunea femeilor române, eare șt In trecut a font nora eea mat mică
    a flatrei, eu dragă inimă a luat asupra-și aplicarea rolului său tu secția
    biopolttieă feminină¹*.

           Fie această mărturisire de credință de bun augur, nu numai a
    dnei Baiuleseu, oi șt a tuturor domnișoarelor și doamnelor rotnăne,
    cari ișt pricep rostul pe hunei

           Subseeția de educație fteied a fost încredințată dlui prof. Dr. Tă-
    taru din Gluf, un cunoscut amator de sport. Auspiciile sunt și aici
    cele mai bune, șunoscându-se zelul de care este capabil dl profesor.
    A intrat în legătură eu organizația „Soholiștilor¹¹ din Cehoslovacia și.
    societatea a primit cu multă bucurie ideia de a servi cu informațiile
    necesare, pentru înlghebarea secției noastre de educație fizică. fltât
    de departe a mers condescendența cercurilor cehoslovace, încât în
    viitorul nu prea îndepărtat vom putea saluta în mijlocul nostru oeehipă
    de „sokoliști¹¹, eari să ne arate aievea ce poate presta organizația
    „so.holisță¹¹.

           Secția litevarâ-filologică a „Astrei¹¹ a premiat o lucrare a dlui dir.
    Alex. Ciura (Cluj) despre „Viața lui Vas Lueaeiu*; lucrarea va apare
    în „Bibi, pop.¹¹ a „Asociațiunii¹¹, apoi a publicat eoneurs, în înțelegere
    eu comitetul central, pentru eea mai bună lucrare ee se va înainta în
    manuscris, până în 1 lan. 1920, eu tema: „Viața și opera tui G. Bariț
    până la 1848/9, inclusiv*. Premiul; 80,000 bei. (Altă lucrare: „Viața și
    opera lui Q. Bariț dela 1848/9 până la moartea sa“.)

           Secția artistică a dorit în .1925 să organizeze o expoziție ambulantă
    în eadrul sumei bugetate (de 30.000 Eei), dar a amânat pe mai târziu
    acest proect In schimb a trimis biroul .Astrei¹¹ o circulară, adresată
    publicului mare, la rugarea' secției artistice, rugându-l să ne îneunoș-
    tințeze despre existența tablourilor pictorilor mai ueehi ardeleni (în
    circulară se aflau Indicați mai mulți pictori).

           Secția soeial-eeonomieă a început tipărirea unei „Biblioteci soeial-
    economice*, sub conducerea dlut vieepreș. al secției, Dr. N. Ghiulea.
    Cunoscutul economist, eare este dl Chiulea, a tipărit Mo. 1: „Cooperația .

           Secția geografieă-etnograflcă a eerut îneă din ling. 1916, să aibă
    putința să tipărească .sub indicațiile șt sub supravegherea ei o „Biblio-
    tecă geografică-etnografieă a Astrei*.

           Aeum a început tipărirea unei biblioteci speciale, din eare au apărut
    întâiul și al doilea număr: Dr Sabin Opreanu: „Sâcuiaarea românilor
    prin religie*. Gh. Vâlsan : O știință nouă: Etnografia. Președintele acestei
    secții, dl prof. univ. G. Vâlsan, are un vast plan de aețtune, înaintat și
    eentrului nostru. O mulțime de manuscrise, gata de tipar, așteaptă lu-
    mina silei — e vorba ea să se găsească mijloacele pecuniare ea aeeste
    foarte prețioase contribuții culturale să nu rămână în saltarele mesP
    secției geograftee-etnograftee.

           Secția șeotarâ. lipsind dl președ. Dr. On. Ghibu un an de zile
    din Cluj șt secr., Dr. P. Ueuș, fțiad dus la Berlin, in călătorie de studii,
    n’a putat să >uă ședințe ea ta trecutul mai apropiat — tn schimb s’a
    manifestat pe altă cale, eu conferențiari, eu lucrări tipărite, eu propa-
    gandă la sate.

- -


        Secțiunea istoriei a „Astrei¹¹ o hotărît ta 31 Oct. 108?: șe ua
tipări ta viitorul șpraptat „Bjblloteeg secției istorice a, â>șiwH“- Cu
redactarea bibliotecii a foșt încredințai dl tacepreșed-, șl secției, flr. loan
Lupaș. E>a început se ua tipări q broșură de sinteză: „Epopile pmeif^le
în ipioma, comânjlop", apoi w urma broșuri. ta eari se uor trata mai
amănunțit evenimente așp personalități, importante din istoria națională.
S’au angajat să lucreze următaawle teme următorii domtUtaBembri:
Dn G, Mateeacu despre Șjțuația Dietei Pădă ta eucerirea rșmană;
De. Emanoil PonaUeseu, despre Troieniși Eteeebaț; Dr. Diculesca despre
epocș năvălirilor; Al. Eipedatu despre epoca întemeierii principatelor
române. Fiecare broșură, de eirșa 6 egale dg tippr.nu ua costa mai
mult de 4D-1-50 Let

        Pentru ziua de Sf. Petru și Papei s’a convocat la 6tuj (29 Iunie)
192? o ședință plenari a secțiilor. Ședința n’a întrunit numărul de 20
de membri activi, îneât nu a putut ațtaee hotărîrt valide. Punctele dis-
cutate au fost prezentate comitetului central, spre apreeiare și apro-
bare. Până la o ratificare din partea unet nouă ședințe plenare a
secțiilor s’a hotărît, ta șed. VIU. a comit central (dtp 10 talie 1926), că
comit, centr. „se ua interesa de înființarea postului de administrator*
„cerut la eentru. pentru propaganda și expediția publicațiilor „Astrei",
se vor organisa posturile de secretari retribuiti, în fiecare despărțământ
fudefean; ea secretar al secțiilor, pronizor, este aprobat dl Olimpiu
Boitoș (eare a ocupat acest post până la demisia dsale, eu aiua de
1 Noemvrie 1927) — aeum este dl Virgit Bogdan, prof. la „lie. Gh. Barit“
din Cluj.

        Desprindem din raportul seer. lit. s. Dr. Horia Petra-Petrescu
(la șed. pl. a secțiilor 22 Iunie) următoarele:

        Revista noastră „Transilvania* a avut în rubrica bugetului din a.
treeut 150.000 lei. Constat, pe baza socotelilor autentice, dela tipografiile
dtn Sibiiu, eă tiparul, hârtia și broșatul au costat .170.684 tei, și 50 de
bani, deci eu 20.684 lei 50 bani mat mult, chiar numat spesele de tipar
șt hârtia! Prețurile s’au urcat la tipografii într’un mod vertiginos, mâna
de lucru e foarte scumpă. N’am avut sume fixe nici pentru clișee, nici
pentru corector, nici pentru colaboratori. Singur, de multe ori am fost
chemat să scriu articole șt bucătărie la cronică, recenzii, ete., ba de
multe ori să multiplic și unele adrese.

        Ca să redactezi o revistă și mai cu seamă una, ca aceea a
„flstce.“, îți trebuie răgaz. Trebuie să ai timp să citești cărți, multe
cărți, să selecționezi, șă împărți volume pe ta reeenzenți, să soliciți arti-
cole, cari de 2—3—4 ori îțiviu.gratuit, dar cari — mai apoi — ajung tot mai
rare, pe lângă toată bunăvoința și suni înlocuite cu articole de a doua
mână, ceeace nu cred eă e consult pentru o revistă ca „Transilvania".

        Mai e nevoie de un administrator, cerut de atâta vreme, și de
dvoastră șt de mtae. Un administrator, eare aă lanseze publicațiile
toate, ale „Astrei*. eare să țtnă evidența, eare aă cutreiere chiar ora-
șele, ea eniare alt pricepător întru răspândirea cărții celei bune, un

— 548 —


administrator, care să-și rebonifiee leafa tn câteva luni, „Astrei”, tn
urma destoiniciei sale, a spiritului său de întreprindere.

          Fără de astfel de eireumstanfe favorabile tipăriturile cele mat
    prejtoase umezesc prin magazii, fiindcă nu este cine să le desfacă și
    fiindcă nu se poate pretinde dela o singură persoană să șl citească,
    să și scrie, să șt corecteze, să și supraveghieze expediția șt să și
    fină evidenta vânzării prin sate șt orașe.

          Acestea simt simple constatări — nu vreau să fie recriminări. '
    Uri pro domo al meu, pe seama aceluia, eare — ea cutare neeunoseător
    al stărilor reale — serie, de-a eălare, eă publicațiile „Astrei” tânjesc,
    eă „Astra” e „anchilozată”, eă trebuie primenită.

          Adeeă mai bine: n’a fost, pentru eă, după eum veți auzi îndată:
    sunt șarise eă rolul aeesta nemulfumttor, de negație nevoită, e pe eale
    să înceteze.

          Măi sunt și alte circumstanțe, eari stau în eale ea „Transilvania”
    să ajurigă publicația dorită de toti. Qândifi-vă numai eă numărul dublu,
    administrativ, (8-+9J ) eare se tipărește an de an și eare nu cuprinde
    nimic cultural propriu-zts și ntmie literar, a costat 42.847 lei 50 bani,
    ocupând două luni, încât revista, eare ar trebui să încălzească publicul,
    nu lună de lună, ei săptămână de săptămână, ai impresia, eâte odată,
    eă apare din Paști în Crăciun.

          Cântărifi argumentele acestea și numai după aeeea da(i-vă
    verdictul.

          Ușor se poate riposta și acuzei, eare s’a adus redactării din
    partea unui domn, eă revista trebuie primenită.

          Criteriul, de eare m’atn lăsat condus a fost, eă o revistă a „Astrei”
    are voie să vorbească despre ideile lansate de un Ferrero, de un
    Masarijh, de un Dr. Dtetor Babeș, de un Ruskin, Gusta ue Ge Bon, Pe-
    stalozzi, apoi despre Beethouen, dar și despre muzica românească a
    unui Tiberiu Bredieeanu, despre tezele istorice ale istoricului Alex. ta-
    pedatu, despre argumentele ee trebuie să le poseadă eel ee are să
    riposteze unuia, care susține eă nu s’a vrut desna|ionalizarea noastră
    în fosta Austro-Ungarte, ete. Dacă idei sulevate de eel înșirați mai sus,
    și aș mai putea înșira o serie întreagă de sociologi și oameni de prima
    •ordine, eitaji și comentați, sunt retrograde, atunci, da, și tenorul revi-
    stei noastre este „anchilozat”.

♦ * *

          Dna Marfa B. Baiuleseu, în frumoasa dsale eonferenjă, {imită în
    eadrele „Astrei” (Cluj, 30 Martie), constată eu foarte mare dreptate eă
    femeia din zile'e noastre „este fals inițiată (despre menirea-i nobilă de
    femeie, ea factor social) din toate romanele perverse, pe eari poate
    pune mâna”, ... eă „generafiunea nouă este euprinsă de o aprinsă și
    febrilă poftă de plăceri, eare-i sdruneină eorpul și duhul” (v. „Buletinul
    eugenie și biopolitie”, Nr. 5).

          Daeă vrem să contrabalansăm „romanele perverse", eari — du-
    rere!— au început să se euibăreaseă și în bibliotecile românești de
    pe la noi, daeă vrem ea tinerimea română să nu ajungă desvlăguită


          ') Aeum 10—11.

— 549


înainte de vreme, infieiindu-se de ee are rău, imoral, strelnătatea — să
ne îngrijim să-i dăm și nutremânt sufletesc bun, romane alese, româ-
nești șt streine, romane, eari dau de gândit și lansează îndemnuri spre
o viată primenită.

       In viitorul nu prea îndepărtat ar putea apărea o eoleefie: „Ro-
manul Astrei*, în eare să-și dea mâna Slavici și flgârbieeanu. Bjdrnson
și Selma Lagerlof, Wells șl Kipling, H. Bordeaux și Hămon, Bojer și
Diehenș, și atâfia alfi scriitori de seamă, eari răspândesc binele și
frumosul, militând, eu artă, pentru o înălțare sufletească a cetitorilor.
Legate eu gust, comentate, selecționate de erittei literari talentati, „Ro-
manele „Aștrel* să fie chemate a forma baza unei biblioteci familiare
române, care se respectă. După ee am ereseut eleve române pentru
casele românești .să dăm șt romanul cinstit pentru aceleași case.

       Mă veți întrelja: de unde putinjâ de a tipări?

       Am să răspund eu constatarea îmbucurătoare eă fondurile „Astrei*
încep să sporească vădit

       De aceea cred eă vom putea discuta de aici înainte altfel, pe o
platformă concretă și despre eventualul „Roman al Astrei* și despre
Anuarul sau Almanahul secțiunilor, despre „Biblioteca tineretului* și
despre ^Enciclopedia Română*, fiindcă — până eând, în timpul din
urmă eram, în eeeaee privește paralele pentru publicații, strâmtorati»
de aiet înainte avem toată nădejdea eă ne vom putea permite, spre
binele tuturora, ea să edităm lucruri de valoare, numai administratori
iscusiti să se găsească.

       Cu constatarea aceasta îmbucurătoare și — ered — cât se poate
de îndreptățită, apelez la dvoastră, din secții, ea să contribuții din
greu , eu luminile dvoastră, ea aceste desiderate atât de evidente să
se înfăptuiască în viitorul cât mai apropiat.

       In legătură eu referada aceasta despre publicațiile „Astrei per-
mttett-mi să Vă amintesc și propaganda, pe care o faee desp Sibiiu
eu „diafUrnele*, apăratului mititel de proiee{iune „Unophot*, despre
eare am referat în „Transilvania" noastră. „Diafilmele* acestea sunt
pelicule de cinematograf, folosite la aparatul „Unophot*, potrivit și la
electricitate și eu acumulatori. Conferenje-tip am pregătit deja câteva.
Am cetit astfel de conferențe și am arătat diafilmul în multe sate și în
Sibiiu, la Soe. meseriașilor români, apoi la Academia ortodoxă —
(vorbind acolo despre ' „Taylorism*). Experiențele câștigate în desp.
Sibiiu le fructificăm deja în alte despărțăminte. Așa a comandat entu-
ziastul nostru propagandist, păr. protop. Aurel Nistor un „Unophot* pentru
Sf. Gheorghe și împrejurimi. Cu informatii servesc oricând.

       O altă posibilitate de manifestare a „Astrei* este aeeea eu ajutorul
aparatelor „Radio*. Nu va trece mult și pom avea instalate câteva
aparate de difuziune în câteva orașe de ale noastre (Cluj, Sibiiu. Arad,
ete.). Sibifal are de gând să-și instaleșe aparatul Mareonl în viitorul
apropiat și specialiștii ne spun eă într’o rasă de 80 de km. dela Sibiiu
fiecare easă țărănească ar avea putința să-și procure eâte un aparat

— 550 —


„Radio" Ieftin — Chiar șt de >100—500 Lei— cu eare. să asculte ee            1

emitem șt ee transmitem noi dela Sibiiu. Posibilitățile de desboltare,       1

Veți eorteede, sunt foarte mart. De pe aeiima hi s’a făcut propunerea        |

ca să înjghebăm în Sibiiu un program săptămânal, bisăptămânâl 3aU            3

cum putem și vrem, eu eonferenfe, audiții mușinate, declamații. Nu este      |

o ehimeră ideea, eă peste câțiva ant președintele „Astrei" sau eonfe-
rențtarul ei să poată vorbi ta microfonul de pe masa de birou al „Hstrei",
odată pe săptămână la sute, de mii de ascultători. Trăim doară ta epoca      ;

televiziunii și a sborului lut Lindbergh! E vorba să ținem pas cu strei-      i

nătatea șt să ne pricepem să adaptăm ee este adaptabil.

       Despre „Filmul Astrei“ Veți putea atrsl ta viitorul apropiat, iarăș,
numai lucruri bune. Mulțumită îndeosebi perseverenței dlui Custode
și casier al „Astrei" !. Baitefu, Bom avea o serie de „Filme Culturale"
ce se vor impune ea să fie rulate în cinematografele noastre. Filmul
întâi („Astra") se află aproape gata și o să-l vedeți rulând în orașele
noastre. Pe rând vor veni: universitățile, bisericile, celelalte instituții
culturale, serbări etnografice ete.

* * *

       „Astra" noastră are o misiune de îndeplinit, aceasta să ni-o
ținem totdeauna înaintea ochilor. O misiune eurată, mare, sfântă. Ar
trebui să înventesi un epitet, care să exprime și mai bine superioritatea
misiunii acesteia, în epoca noastră cu epitetele ornante , devaluate,
•degradate, pângărite, în eea mai mare parte.

       Cine ia la cunoștință oscilațiile grave ale seismografului vieții
«Odaie, culturale, politice ac.uale, nu numai la noi, ei și într’alte țări,
cine își pune grosav de marea și dureroasa întrebare: ce lăsăm drept
moștenire generațiilor viitoare, dacă perseverăm pe cărările dihoniei,
ale negațiunii îndârjite ?; cine aude — și trebuie să audă 1 — glasurile
■de alarmă: e primejduită cultura dtn temelii 1 acela va avea datoria
categorică de a mărturisi: „Astra", în ținuturile unde își are sfera de
activitate, este un faetor de salvare de primul rang.

       Ați văzut, poate, unii din dv., fotografiile mutilaților de răsboiu,
într'unul din recentele numere âle rev. „lllustratiOn¹¹, a mutilaților grav,
a așă-mimlților: „pueules cassăes". Ce grozav 1 Șrapnelele, gazele
•asfixiante și obuzele au nimicit buzele, nasul, obrazul, fruntea acestor
nenorociți luptători, între¹ eari — de sigur — se vor afla unii, cart n’ar
fi fost ta stare, în timp de pace, să atace pe cineva nici chiar eu o
vorbullță mal aspră — acum sunt’aeeste victimă ale răsboiului ca nește
pestllențtațt al societății, s’au urtit și vreău să trăiască într’un eastel
singuratec, că să nu aducă oroarea în mijlocul oamenilor eu fețele >
tefere. M’

       N’aBem noi pe conștiitîță șt altfel de .guâtilles eassăs". mutii ăț
sufletește, eu nemiluita? Nește lozinci deșănțate ea aceea a comu-
nismului, a luptei de clase sau ea lozinca: Dă-l la tnlr 1“ nu mutilează,
spre primejduirea complexului, sufletele ă siite de mit, a milioane de
oameni?

— 551


      „Astra" să nu fie chemată să salveze conștimfe omenești, ea să
nu fie mutilate, ea mutilatii greu al răsboiului „savant", ehimie, aerian,
subteran? Să nu oferă „Astra" măștile împotriva gaselor asfixiante
intelectuale ?

      Dar pentruea să-șl poată îndeplini această sfântă misiune, ea să
contribuie astfel la înaintarea generală, la o pacificare a spiritelor,
spre eare trebuie să tindă oriee om eu creier sănătos în altele noastre
— auem trebuin|ă, domnilor, de un „Sesam, desehlde-te!" — ea tn po-
vestea din 1001 de nopți, auem trebuință de o doză mărleieă de bună-
voinfă reciprocă..

      Știu, că în epoca noastră, în care gingășia șl bunăvoința par’e’ar
fi sentimente foarte demodate, e aproape temerar să ceri așa ceua.

      Bunăvoință? Când diatribele eele mai revoltătoare țâșnesc ea
nește rachete ale spiritului, dar șt pustiesc în juru-le, mânuite de mâni
incendiare? Bunăvoință, eând „obrasnicul mâneă praznicul!" pare Că
este un motto favorit pe multe meleaguri ? Bunăvoință, când toate ză-
gazurile pâre eă sunt rupte, ea la inundațiile Iul Mississipi, și eând ne
întrebăm: „Ce mal fu șt asta?"

      Da, totuș, bu-nă-vo-in-ță! Să ne dăm toată truda să considerăm
„Astra" noastră ea o platformă neutrală, Unde toți putem contribui spre
înaintarea noastră culturală. Așa a fost în trecut „ffstra", așa să fie șt
de aci înainte l O pepinieră, unde se plămădesc ideile bune, generoase,
nobile șl de unde se transplanta în lung șt ’n lat, ea să dea roade
îmbelșugate.. Un atelier cultural, de eare se apropie fiecare eu dragoste
de frate și lasă maliția și zeflemeaua laoparte, pentrucă să colaboreze.
Un pristol, de pe care se arată sfânta-sfintelor mulțimii: ehiagul unei
societăți omenești utab//e —<■ tot ee unește!

      „Ce ne unește?" iată întrebarea întrebărilor, eare ttebttle rostită
de intelectualii români în zilele noastre vuleaniee. Ce ne unește?, ea
să nu regretăm odată eă am întrebuințat altfel timpul, vai, atât de scumpi
Să învățăm dela Habilli dtn Afviea de nord ? Petru Kropothin po-
vestește despre obiceiurile Kabiltlor, în eartea sa „Ajutorarea mutuală"
șl definește noțiunea autohtonă „Âna/a". „Anaja" e un fel de „Tabu",
un fel de loc sacru, pe care n’al voie să-l tragi în vâltoarea patimilor.
Chiar și în decursul râsboiuluil „Astfel este piața principală (sărie el)
„Anaja", cu deosebire dacă se află la graniță și dacă acolo se adună
Kabili șt streini; nimenea nu are voie să tulbure pacea pieții târgului
și dacă se naște o neliniște e sufocată imediat diti partea streinilor,
eari s’au adunat in orașul cu târgul. Strada, pe eare umblă femeile din
sat spre fântână este, de asemenea, „Anaja", tn eau de răsboiu"...

      Habilii înțeleg, instinctiv, eă suht unele loeurt, de unde purcede
ceua dătător de viață,, ocrotitor; negrii Afrteet de nord pricep eă n’at
dreptul să pângărești totul, că n’al îndreptățirea să tai toate podurile
de salvare, fiindcă atunei este primejdie pentru îofi. De aceea uln eu
„flnaja" lor.

      Să nu fie șt „Astra" noastră un fel de „Anaja", de unde țâșnesc
apele întremătoare? O simplă, mare întrebare

— 552 —


           Obișnuiesc să arăt unuia și altuia, care mă întreabă de ce nu e
     vrednic de aprobare vacarmul unor diseutil pestilențiale eu diatribe
     disgratioase, eu învinuiri usturătoare, corosive, o carte, în eare autorul,
     dl Renâ Fiildp-Miller, ne prezintă „Spiritul și înfățișarea bolșevismului*.

           După ee arăt interlocutorului meu multe din eele 500 de ilustratii,
     fotografii luate la fața locului, în Bolșevicia. un prețios corp delict al
     propagandei nefaste comuniste, unde arta, religia, instituțiile sociale,
     în cea mai mare parte, sunt puse ’n moalele eapului — explic ilus-
     trațiile : „Burghezia în decursul comunismului de răsboiu — doamne
     din societate trebuie să curețe zăpada' (pe străzi)"; „Fosta" burghezie,
     la munca zilnică, în decursul comunismului de răsboiu" — „Membre
     ale fostei societăți de elită își vând lucrurile în piața din Moscova".
     Fotografii autentice, foarte elocvente l Documente omenești: unde a
     putut ajunge o clasă socială, într’o epoeă, dacă n’a domnit bunăvoința
     reciprocă, dacă aristocrația a fost îmbibată, în mare parte, de un „odi
     profanum volgus et areeo", daeă conducerea n’a fost sănătoasă și
     întunereeul prea mare în massele poporului dela fată.

           Salvarea, și acolo, ar fi putut să vină dela zeei de „Astre", cari
     ar fi trebuit să fie „Anaja" din punct de vedere cultural, social, fiindcă
     atunci burghezia n’ar fi ajuns la aman, pentru simplul fapt că Dzeu a
     lăsat-o «ă se nască, din întâmplare, ea burghezie, eu „burjui".

           De sigur, referințele dela noi sunt altele, de sigur poporul, dela
     tară, la noi, este refractar, din naștere, ideilor comuniste — eu toate
     acestea exemplul rusesc ne poate servi drept memento și poate con-
     tribui ea întrebarea; „Ce ne unește?" să se nască mat întetlt pe
     buzele noastre.

           „Ce ne unește 1“ Ar trebui să fie zugrăvite aeeste trei cuvinte
     pe troițele dela răspântia drumurilor sau dela căpătâiul nțorfilor de
     .răsboiu, unde de multe ori ne rugăm, dar — după rugăciune — ehiar
     și după un sfert de oră — contribuim din greu la ee ne desbină!

           „Ce ne unește?", o întrebare însângerată, eare — firește — nu
     este rodomontadă, niei o perioadă oratorică, eu cascade â la Cgrano
     de Bergerae, eu panașe, dar o întrebare, eare poate contribui șă fie
     mai aproape eolaeul de salvare, pe marea furtunoasă de astăzi.

           De aceea: daeă vreți să contribuiti ca să nu sporească mutilatii
     trupești și sufletești, dacă sunteți convinși eă n’are dreptul de existentă
     la noi o atmosferă ea e ea din Bolșevteia, daeă sunteți pătrunși eă o
     „Anaja" pentru „Astra" trebuie decretată, nu o „Anaja" servilă, ei o
     „Anaja", eare îndeamnă la colaborare rodnică, atunci dati această
     întrebare mai departe și lucrați 'întru toate «măsurat categoricului
     imperativ al ei: „Ce ne unește 1“

           Sunt gânduri din mijlocul furtunii, dar gânduri și întrebări, pe
     eari trebuie să le frămânți și să fi le pui, daeă vrem ea aă ieșim
     .din grozavul impas tn care ne-a adus soarta, pe toți oamenii, în zilele
     noastre de grea încercare".                       ..

Socotelile „Asociațiunii^
pe amil 1926

Și

Bugetul pe anul 1928.


11

554


     Anexa IX.

      Nr. 2782/1927.

Onorată adunare generală l

        In alăturare ne luăm libertatea a Uă prezenta contu-
   rile de încheiere ale Asoeiațiunii pe anul financiar 1926,
   Ineassările fondului general au fost de Lei 3,462.182 06
   și anume: taxe de membri fondatori și pe viață Lei 136.410’—,
   taxe de membri aetiui și ajutători Lei 39.550’—, interese de
   efecte Lei 54.252’46, interese de cont eorent Lei 44.030’66,
   abonamente la reuista „Transilvania" Lei 33.875’—, abona-
   mente la Biblioteca poporală Lei 28.204’—, Chirii Lei 132.066.50,
   taxe de administrare Lei 29.135’—, ajutoare pentru^ case
   naționale Lei45.454’30, ajutoare delastatșibănei Lei2,785.75Q—
   și reportul pe anul precedent de Lei 133.454’14. Ajutoarele
   dela stat sunt date: de Ministerul Cultelor și Artelor
   Lei 1,087.756’—, pentru muzee, biblioteca centrală, case
   naționale, troițe comemorative; de Ministerul de Instrucție
   Lei 600.000’— pentru biblioteca poporală, conferențe, cursuri
   •de analfabeți, expoziții; de Ministerul de agricultură
   Lei 200.000’— pentru tlpărireă de cărți economice, eonfe-
   rențe agricole, ete. și de Ministerul Sănătății și Ocrotirilor
   Sociale Lei 600.000’—, pentru tipărirea de cărți medicale.
   Ministerpl de industrie Lei 100.000’—, Direcția Cenerață
   C. F. R. Lei 50.000’—, Ajutoarele dela bănci sunt dela banca
   Națională a României Lei 100.000, dela banca „Albina" din
   loc Lei 50.000’—.

        Cheltuielile fondului general au fost de Lei 3,116.311’22,
   și anume : biblioteca centrală Let 50.611’10, biblioteca po-
   porală Lei 330.821’40, muzeul central Lei 75.235’10, muzee
   regionale Didra, Săliște, Țebea Lei 54.019’—, case naționale
   regionale Lei 45.100’—. troițe Lei 112.720’—, conferențe și
   prelegeri Lei 119.117’50, diapozitive Lei '40.000’—, Premii
   în cărți orfelinilor Lei 100.067’50, expoztțiiLei 10.000’—,
   cursuri de analfabeți Lei 37.709’—, revista „Transilvania"
   Lei 196.102’80, apă, canalizare, asigurări, contribuții Lei
   29.84706, reparaturi Lei 66.447’70, încălzit Lei 93.664’50,

— 555 —


   luminat Eei 14.034'56, grădină Eei 4.482'—. salar e. Eei
   732.500' , bani de epartir Eei 25.200'—, spese de cance-
   larie Eei 84.938*50, emisiuni și primiri Eei 148.465'—•, spese
   extraordinare Eei 70.494*50, secțiile literare șt științifice
   Eei 636.175*—, biblioteca „Astra" Eei 38.558*—.

         Cheltuielile au fost deci mai miei de cât veniturile eu
   Eei 345.870*84, eare sumă s'a folosit parte ea dotați! fon-
   durilor proprii, parte s’a reportat pentru anul uiitor și anume:
   S’au dotat 16 fonduri proprii eu Eei 155.925*43 și s’a re-
   portat în contul anului uiitor Eei 189.945*41.

         Fondurile și fundațiunile administrate de Asociațiune
   au crescut în mod normal. Creșteri peste normal e la
   fondul C. Brâneoueanu de Eei 126.000*—, datorită donațiu-
   nilor Creditului Minier Eei 50.000*—, Creditul Industrial
   Eei 25.000*—, Băncii românești Eei 20.000*—, Societății Eu-
   peni Eei 15.000*—, Banea de credit Eei 5000*—,. Dacia Ro-
   mânia Eei 3000*—, Soe. română de asigurări Eei 3000.—,
   Uzinele Reșița Eei 2000*—, Banea continentală Eei 2000*—
   Clădirea românească Eei 1000*—, la fondul l. Petran de
   Eei 55.000*—, datorită unor incassări de chirii restante, la
   fondul D. Bălăneseu de Eei 50.000*—, incassări noi la fond
   din uânzarea unor efecte. In stocul efectelor s’a primit 103
   acții „Făgețeana" Făget și 10 acții „Timișana" Timișoara

         S’au mai primit și în administrarea Asoeiațiunii un.
   fond nou din partea Dlui ministru Alexandru Eapedatu
   pentru Casa națională din Cernatu în suma de Eei 300.000*—

         Auerea totală administrată de Asociațiune eu finea
   anului 1926 se ureă la suma de Eei 3,798.379*87, un plus de
   Eei 1,340.843*15 față de anul precedent.

         Terminând, Dă rugăm, 1, Să luați la cunoștință acest
   raport, 2. Să cenzurați conturile de încheiere, bilanț și
   venite și spese și aflându-le în ordine să hotărîți descăr-
   carea pe anul de gestiune 1926.

     Dr. Octavian Russu m. p.,             Romul Simu m p.» ,

uieepreședinte.                     secretar.


11*

- 556 -


Mhm; jk f)


        Bilanț geherdl td


ACTIVA


Lei


b.


Lei


b.


r44


68

87

88

89


90

91

92


efiăSa M nntoerar...................

  ffe ăiită'f f:

Eâffiiftfl ftiWetrtui .........

Casa Nr. 6 .....................  .

Intentatul de fete..................

Casa Nr. 8..........................

  Efecte:

Efectele fondului general . . . . .
    „        fondurilor și fondațiunilor .

    „    optări de aefii...........

Depiitferi âp’re /tildii/icate .... .


192890


25


7000b

60000

50000

30070


361910

830510

83771


20


210000


1276191

1050813


20

36


82


Transport


272S894

        31 Deeemurie 1926.

    1- ’ 1 ........... -                                                                                                       Lei b. Lei       b.  
                                                              PASIVA                                                                                
    Fondul general eu donația Beloiu                                                                                                                
    și Pană • •    ..........                                                                                                         400000।       
  1 Fundatiunea Nieolae Russu, Poiana                                                                                                 3542î         
ap  de Arieș............                                                                                                              334202        
184 Fundatiunea Dr. Păeuraru-Bianu . .                                                                                                Ș3170Q        
180 „     l. Al. Lăpedatu-Gematu                                                                                                      200000 .      
14  ,      d.e penzii a Junei-Asqe.                                                                                                   ^7' ;         
15  „     Const Brâneoveanu .                                                                                                         WR8I;         
5   „      }oan Petran.....                                                                                                           13363Ș        
128 „      Regele Ferdinand l. .                                                                                                      ,104577 ' 90  
155 „      Andrei Bârseanu . . .                                                                                                      99787     98  
 ȚI „     Grigore Sândeanu . .                                                                                                        94902     £5; 
170 „      Bădil^ Moldouanu . .                                                                                                       90352     55; 
  0 „     loan și E. Russu Brad                                                                                                       75728     56' 
 58 „ '     Petre Mureșanu . . .                                                                                                      73616     31  
 65 „     loan Albon......                                                                                                            60134     60';
151 „      Dimitvie Balaneseu . .                                                                                                     54769     15! 
3   „     loan plteanu.....                                                                                                           52714     96  
7   „     Grigqrie Filepp ....                                                                                                        45365     50: 
8   „      Nieulpe lorga.....                                                                                                         36075     44; 
o   „       Internatului de fete . .                                                                                                  30747     64< 
12  n      loan piehita.....                                                                                                          25201     40  
10  „      Sidoqia Munteanu . .                                                                                                       24400     68; 
aja „      Mihali Cogălnieeanu .                                                                                                      24360     89 ș
11  „    Teodpr Sandul ....                                                                                                           22472     96: 
152 ,     Bobqroni.......                                                                                                             20872     ---1
 22 „     Auram laneu.....                                                                                                            10420     60i 
1^0 „      Partqnie Cosma . . .                                                                                                       18847     90r 
 28 „      Vasile Alexandri . . .                                                                                                     18278     72; 
139 „     Dr. Gomei Diaeonouieh                                                                                                       16357     40  
31  „      Gheqrghe Anea . . .                                                                                                        15840        $
1(0 „      Andrei Mureșanu . . . /                                                                                                    15186     26: 
17  „     Adarp Buda.....                                                                                                             14210     66; 
24  „      Gheqrghe Barifiu . . /.                                                                                                    13001     33( 
33  B     Gheqrghe Goșbue ./ .                                                                                                        12261     39iȘ
ȘO  „     Grtgqrie Forro ....                                                                                                         12553     60! 
35  *„    loan ^aneu ..... .                                                                                                                    50! 
1   „       loan Sueiu . . . j .  .                                                                                                             _J  
' 1.                                                                                                               ■'       /           8313329 5Sj 
                                                         ^Transport                                                                                 


— 558 —


ACTIVA


95

94

96

165

100


169

83

166

153


Transport

  Diverși debitori:

Fundafia Sândeanu eont sep. . .

    „    Sandu      „    „ . . . .

    „    flnea      »    „ ... .

    „ luliana Pop.................

Internatul de fete prin Diverși. . .

  D isponibil la bănei în eont. eor.
Albina institut de eredit Sibiiu . . .
Banea de Scont Sibiiu............

Banea Cpntrală Cluj.............•

Avansuri.............. ..........


Transport

Lei.   b.  Lei    
           2729894
25502  13         
10576  62         
1956   30         
1300   ---        
283000 ---  322335
668500 ---        
69650  ---        
7000   ---  745150
              1000

| 3798379


b.


82

— 559 —

                   PASIVA               Lei        b. Lei     b.   
     Transport                                        3313329 53   
30   Fondul Bărnuțiu ..........                       12100   ---  
31   „ V. Stroeseu........                            12000   ---  
32   „ N. Grigoreseu.......             ■ ... • .-    12000   ---  
33   „ • N. Bălcescu . ......,                        12000   ---- 
34   „ l. Mteu Glatn . . '.....                       12000   ---  
35   „ Gheorghe Lazăr .....                           12000   ---  
37   „ loan Creangă .......                           12000   ---. 
38   „ A. baron Șaguna.....                           12000   ---• 
44   „ Alex. Odobeseu ......                          12000   ---  
45>  „ Timotei Cipartu......                          12000’  ---  
48   „ l. M. Moldovan......                           12000   ---  
4?   „ Titu Maioreseu ......                          12000   ■--- 
48   „ Aurel Dlateu. .         I . .                  12000   ---  
49   „ Alexandru Ion Cuza ....                        12000   ---  
50   „ Mihail Fîmineseu.....                          12000   ---•-
40   Fundațiunea Nieulae Marinovleiu .                11183   74   
41   „      1. Pop. Maior.....                        11085   84   
. 28 „       Ion Roman . . . . . .                    10894   68.  
56   „     loan Moga .....                            10830   17;  
27   „      Bibi. uniu. Cluj . ...                    9253    46   
20   „      Gheorghe Boieriu . .                      9169    55   
m    „     Nieulae Petra-Petreseu                     5468    ---. 
29   „      Stipendiatilor flsoeia-                                
     țiunii..............                             4955    50   
42   Fundațiunea Nieulae Densușiamț .                 4987    66   
52   ,,      desp. Timișoara . . .                    46 9    ---- 
43   „      N. Opineariu.....                         3475    66   
53   „      loan Balomiri.....                        3417    84   
168  „      l. Oneeseu......                       •  2845    ---■ 
54   „    Radu Riureanu ....                          2530    43   
57   „      loan Gallianu.....                        2139    32   
59   „      l. Bozacu.......                          2772    51   
66   „       Internatul Petran . .' ; ' * '           1949    56   
127  „    Carmen Sylua ....                           1870    ---' 
55   „     Anonima Dobâea . . .                       1810    01;  
71   „       l. Cau. Pușeariu . . .                   1672    99;  
150  „      l. Hangea......                           1568    ---  
60   „      D. Birăuțiu......                         1533    97:  
     4                                                        1    
                                                              !    
                             Transport                3603462 42'  


580


ACTIVA     Eei


Transport

  Arehiuele Asociațiunii...............

  Bibliotecile Asociațiunii ..... .

  Muzeele Asociațiunii.................

  Mobiliar.............................


Lei


3798379 87


Total . . |


3798379 > 87


  Sibiiu, la 31 Deeemurie 1926.


Dr. Vasile Bologa m. p„
controlor.



             Examinând acest cont am constatat că este exact și

  Sibiiu, la 19 Noemurie 1927.
                                           COMISIA D E

Nicolae Togan m. p. Q                   Dr. Ilie Beu m. p.

o

Aprobat tn ședința comitetului

Dr. Octavian. Russu, ,m. p.

uiee-președiiMe.

— Sfii


PASIVA.


Lei


  72

61

  64

  76

100


Transport

Fundafiunea Sim. Stoica..........

            E. D. Bașota . . . . .
            Ion Simu ............

            desp. Torae..........

            Diverse..............


n


Total . .


loan Baneiu m. p.,

eassier-eontabil.


In consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect


REVIZUIRE:

b. Lei      b  
   3603462     
   1392     42!
   1353     84 
   1150     17 
   107-6    03:
   189945 : 41:
   3798379   87

Med. gen. Dr. Gh. Moga m. p.              loan V&tfișan m. p.


central, ținută la 36 Noemvrie 1B27.


Romul Simu m. p..
secretar.

— 562


Venite și cheltuieli la


'Anexa: IX b) g


fț

F.M.            QH B E T UlB L 1            Lei    b. Lei     b. ■
     Biblioteci:                                                  
172  Biblioteca poporală . . . .,. . • •    33C821 40             
  80 Biblioteca centrală........            50511  10 381432  50  
     Muzee:                                                       
162  Muzee regionale.........               54019                 
159  Muzeul central..........               75235  10 129254  10  
     Case naționale:......                                        
     Case naționale regionale.....                                
163  Conferințe și prelegeri:                                     
158  Conferințe poporale . . .... . ..      119117    45100       
181  Dtapositiue .............              40000  50 159117  50  
     Premii:                                                  50  
     Premii în eărfi orfelinilor.....                             
182  Exposifii:                                       100C67      
161  Expoziții de copii......  . - .                  10000       
     Cursuri de analfabeti:                                       
     Cărfi și abecedare........                                   
164  Publicații:                                                  
171  Revista Transiluania........           196102    37709       
177  Biblioteca flstra........  .           38558  80 234660  80  
     Conservarea realităților:                                    
114  Apa. canal, asigurări . . . . .        29847  06             
179  Reparaturi.............                6S447  70             
174  încălzit..............                 93664  50             
113  Luminat..............                  14034  56             
116  Grădină..............                    4482    >208475 82  
     Spese de administrare:                                       
173  Salare...............                  732500                
109  Bani de evartir . ; . . . . . . . .    25200                 
176  Spese de cancelarie.......             84938                 
124  Esmisiuni și primiri........           148465 50 991103  50  
     Seefiite științifice:                                        
     Diverse ajutoare secțiilor științifice                       
115  Diverse:                                                     
167  Troife eommemorative.......            112720    636176      
175  Spese extraordinare.......             70494  50 183214  50  
                                  Transport           3116311 22  


563


        31 Deeemurie 1926.

                   VENITE                 Eei     b.  Eei        b.
    Report din anul precedent:                                     
16? Troițe eommernorative.......          74247   50               
100 Diuerși pentru reparaturi.....          54206 64               
142 Premii.............  . . '               5000      133454 14   
    Taxe de membri:                                                
183 Taxe de membri fondatori și pe viată  136410.                  
147 „    „      , ■ activi și ajutători . 39550   ---  175960 ---  
    Interese:                                                      
121 Interese de eont efecte . .   . . .   54252   46               
10? „ de eont-eorent și depuneri          44'030  66    98283 12:  
    A b o nam en t e :                                             
171 Abonamente la Rev. Transilvania .       33875  _               
1?2 „       „ Biblioteca poporală':         28204 --- 62079   ---..
    Diverse:                                                       
157 Chirii . ......  .                     132065 50               
122 Taxe de administrare.......             29135 "*■              
163 Ajutoare pentru case nafioriale . .   45454   30  206655  80:  
    Subvenții:                                                     
117 Ministerul cult, și artelor 1087750'=                          
117 „     instrucțiunii . . 600000*---                             
117 „      sănătăfii . . .  600000*:---                            
11? ,     agriculturii . . 200000*---                              
;i? „     industriei . . . lOtOOO ---                              
117 „    C. F. R..... 50000---                                     
117 Albina.......... 50000*---            2685750                  
177 Banea Națională a României . . .       100000 --- 2785750      
                                                      •       1    
    Transport |                                     1 3462182    00


- w -

F.M.              CHELTUIELI              Lei    b.      Lei    b-
                                Transport              3116311 22’
     Dotafii:                                                     
14   Fondului de pensii al funcționarilor 103939 ---.             
   1 „ general al Asociațiunii . .         44986 43               
31   „ Vasile Sfroeseu.....                  500                  
32   „ Nieulae Grigoreseu. . . .             500 ---              
33   „ Nieulae Bălcescu.....                 500 ■---•            
34   B 1. Mieu Clain.......                  500 ---.             
35   „ Gh. Lazăr ....... .                   500 ---              
37   „ loan Creangă ......                   500 ---              
38   „ Andrei Șaguna......                   500 ---              
44   B Alexandri^ Odobeseu . . .             500 ---           ■ i
45   „ TțgiQtei Cipariu......                500 ---.             
46,  „ loan ,M. Moldouan ....                500 ---              
47   „ Titu Maiorescu......                  5 0 ---              
48   „ Aurel Ulaicu.......                   500 ■---             
49   B Alex. 1. Cuza.......                  500 ----             
50   B Mihail Bmineșeu.....                  500 ---    15592Ș  43
 100 Report iu contul anului uiitor . . .              18994Ș  41,
Total . .                                      1       $462182 06;

        Sibiiu, la 31 Decemvrie 182$.

Dr. Vasile Bologa m. p.
controlor.



            Examinând acest epnf am constatat eă este exaeț și in
            %

      Sibiiu, la 19 Noemvrie 1927.

COMIS ,1 A D E

Nicolae Tcțgan m. p.           Dr. Ilie Beți m. p.



;                                         Aprobat in ședința comitetului

i            ;                                                         '

j                      Dr. Octavian Russu m. p.»

uiee-președinte

— 565


loan Banciu m. p.

casster-contabil.

eonsonanfâ eu cărțile de contabilitate purtate coreei.

REVIZUIRE:

     Med. gen. Dr. Gh. Moga m. p.         loan Vătâșaii m. p.

central, finută la 26 Noemurie 1927.

Romul Simu m. p.

          •                 secretar.

— 566 —


   Anexa X.

   Nr. 2823/1927

         Onorată adunare generală,

      In alăturare ne luăm uoie a Vă prezenta proiectul de
buget al „Asociațiunii" pe anul 1928.

• l. Cheltuieli:

      1.      Biblioteci: a) Biblioteci poporale; serii de cărți
pentru eompleetarea bibliotecilor existente și înființări noui,
fie în editură proprie, fie cumpărate Bei 200.000’ ; b) Bi-
blioteci regionale : serii de cărți pentru eompleetarea biblio-
tecilor existente și înființări de biblioteci noui Bei 50.000'—;
c) Biblioteca centrală: compactare Bei 50.000 —, procurări
de cărți și ziare străine Bei 25.000’—, mobiliar Bei 25.000’—,
în total pentru biblioteci proiectăm Bei 350 000’—.

      2.      Muzee: a) Muzee regionale. Muzeelor din Vidra,
Sighet, Hunedoara, Făgăraș, Blaj, Brașou, Turda, Țebea,
Săliște și Târgu-Mureș Bei 100.000’—; b) Muzeul central:
pentru eonseruare și procurări de obiecte noui Bei 100.000’—,
mobiliar Bei 50.000’—, eonseruare Bei 50.000’—, în total
pentru muzee proiectăm Bei 300.000’—

      3.      Case naționale: a) Case naționale sătești Bei 200.000;
i>) Case naționale regionale, proiecte și emisiuni Bei 100.000;
c) Casa naț. centrală (întregirea acesteia) Bei 500.000’—,
în total pentru case naționale proiectăm Bei 800.000’—.

      4.      Conferențe și prelegeri: a) Conferențe poporale și
diafilme Bei 300.000'—; b) conferențe pentru intelectuali,
spese de drum și deplasare Bei 100.000’—, în total pentru
conferențe și prelegeri proiectăm Bei 400.000’—.

      5.      Premii: a) Premii poporale, pentru încurajarea agri-
culturii, comerțului, ete. Bei 50.000’—; b) premii pentru inte-
lectuali, pentru premiarea de scrieri la dispoziția secțiilor
Bei 50.000’—, în total pentru premii proiectăm Bei 100.000’—.

      6.      Expoziții: a) Expoziții poporale, pentru aranjarea de
expoziții agricole, de jocuri, de copii Bei 50.000’—; b) expo-
ziții pentru intelectuali la dispoziția secțiilor Bei 50.000’—,
în total pentru expoziții proiectăm Bei 100.000’—.

      ?. Cursuri pentru analfabeți: pentru abecedare, cărți
și premierea conducătorilor de cursuri proiectăm Bei 100.000.

      8.      Publicațiuni: a) publicații literare (pentru editarea
reuistei „Transiluanie" și Biblioteca Astra) Bei 450.000’—;
Jj) publicații poporale (calendar și alte tipărituri mărunte) Bei
150.000'—, în total pentru publicații proiectăm Bei 600.000’—.

— 56? —


      9.      Conservarea realităților: apă, canalizare, asigurări
Lei 50.000'—, reparaturi Lei 50.000'—, încălzit Lei 90.000'—,
luminat Lei 20.000'—, mobiliar Lei 50.000'—, grădină Lei
5.000'—, în total pentru conservarea realităților proiectăm
Lei 265.000 —,

      10.      Spese de administrare: a) Salare Lei 1,182.440—,
bani de euartir Lei 60.000'—, spese de cancelarie Lei
240.000'—, esmisiuni și primiri Lei 200.000'—în tbtal pentruj
spese de administrare proiectăm Lei 1,682.440'—.              I

      11.      Secțiile literare și științifice: pentru trebuințele
secțiilor proiectăm Lei l,500.(X)0'—, secretar șt lo’eal pentru¹
secții Lei 490.000' -, în total pentru secții proiectăm Lei
1,990.000'—.                                                  ;

      12.      Diverse: troițe eomemoratiue Lei 150.000'—, sub-
venții internatului Lei 200.000'—, spese neprevăzute Lei
62.560'—, în total la diverse proiectăm Lei 412.560'—.

      Cheltuieli totale Lei ?,419.400'—.

      11. Venite:

      1.      Taxe de membri: taxele membrilor fondatori și pe
piață Lei 150.000'—, taxele de membri activi și ajutători
rămân la despărțăminte, în total proiectăm pentru membrii
fondatori și pe viață Lei 150.000'—.

      2.      Interese: după efectele fondului general Lei 50.000’—,j
după depunerile aeeluiaș fond Lei 50.000'—, în total la
interese proiectăm Lei 100.000'—.                             i

      3.      Abonamente: abonamente la revista „Transilvania*
Lei 100.000'—, la Biblioteca poporală Lei 50.000'—, în total
la abonamente proiectăm Lei 150.000'—.                        ;

      4.       Diverse: la chirii Lei 62.000'—, la taxe de admini-'
strare Lei 28.000'—, ajutoare pentru case naționale Lei
.50.000'—, în total la diverse proiectăm Lei 140.000’—•

      5.      Cinegrafie: venite dela cinematografe Lei 3,500.000’—.

      6.      Ajutoare: ajutoare dela stat, bănci și particulari
pentru acoperirea cheltuielilor proiectăm Lei 3,060.000’—.

      Totalul venitelor Lei 7,419.400’—.

      Bugetul celorlalte fonduri și fundațiuni administrate de
„Asociațiune" e făcut după normative de administrare și
nu prezintă nimic ee ar necesita o mențiune specială.

Dr. Octᵥ Russu,                             Romul Simu,

     vicepreședinte.                              seere^r,, • , "

— 568 —


Bugetul „Asoeiațiunii'⁶


Anexa X. a).

CHELTUIELI                        Lei      b.       Lei  fa.
        l. Fondul general         200.000                   
Biblioteci:                       50 000  ---               
Biblioteci poporale.....          100.000                   
„ ■ regionale ....                                          
Biblioteca centrală.....                                    
M u 8 e e:                        100.000                   
Muzee rcgibnale......             200.000 ---               
Muzeul central                                              
Case naționale:                                             
Case naționale sătești . . .      200.000 ---               
. K      >,     regionale .       100.000                   
întregirea casei naționale cen- . 500.000                   
trale .........                                             
Conferințe și prele-                                        
geri:                             300.000                   
Conferințe și diaftlme pentru     100.000 ---               
popor                                                       
Conferințe pentru intelectuali            ---               
Prerii ti:                        50.000                    
Premii poporale      . . . .      50.000                    
„ pentru Intelectuali . .                     350.000       
Expoziții:                                    300.000       
Expoziții poporale                50.000      800.000       
pentru intelectuali .             50.000  --- 400.000       
Cursuri de analfabeti:                        loo.ooo       
Abecedare și onorar condu-                    100.000       
cătorilor de cursuri . .                      100.000   --- 
            Transport                         2.150.000 ---•


— 569 —


        pe anul financiar 1928.

VENITURI                        Lei     b.     Lei    b.i
1. fondul general.                                       
Taxe de membri:                                          
Taxe de membri fondatori și                              
' pe viață                      150.000 ---              
Taxe de membri aetiui și aju-                            
tători ..........                           150.000      
Interese:                                                
Interese de efecte.....                 ---              
  Interese de eont-corent și     50.000                  
       depuneri........          50.000     100.000      
Abonamente:                                              
Abonament la revista Tran-                               
silvania           .....                ---              
Abonament la Biblioteca po-     100.000                  
porală .........                 50.000     150.000      
Cinegrafie:                                              
Cinematografele Asociațiunii                3.500.000 ---
1 Diverse:                                               
Chirii. ,.....                   62.000 ---              
Taxe de administrare             28.000                  
Ajutoare pentru case naționale   50.000     140,000      
Subvenții:                                               
Subvenții și ajutoare de câști-                          
gat pentru aeop. bugetului                  3,060.000 ---
                                                         
Transport .                                 7,100.000 ---

12

— 570 —

          CHELTUIELI            Lei       b,-                Lei       b. 
           Transport                                         2,150.000 ---
Publicații:                                                               
Reuista Trausiluania și Bib-              ---                             
lioteca Astra.......            450.000                                   
Calendar..........              150.000                      600.000      
Conservarea reali-                                                        
tăților:                                                                  
 Apă, canal, asigurări și con-                                            
       tribuții ........           50.000                                 
Reparaturi.........             50.000                                    
încălzit ..........             90.000                                    
Luminat ....  .....             20.000                                    
Mobiliar..........              50.000                                    
Grădină.....                        5.000 lll II U         1 265.000      
Spese de admini-                                                          
strare:                                                                   
Salare...........               1,182.440 ---                             
Bani de euartir                    60.000                                 
Spese de cancelarie și porto    240.000                                   
Esmisiuni și primiri       . .  21)0.000                     1,682.440    
Secțiile științifice și                                                   
literare:                                                                 
Subvenții pentru trebuințele              ---                             
secțiilor.....                                                            
  Birou, secretar, aranjament   1,500.000                                 
        și chirie......         490.000                      1,990.000    
Diverse:                                                                  
Subvenție internatului de fete    200 000                                 
Monumente comemorative            150.000                                 
Neprevăzute ...                    62.560 ---                412.560      
11. Fundațiunea Dr. G. Anca:                                              
Replătire din datorie               1.000 ---                             
Taxă de aministr. și capitaliz.       600                        1.600    
Transport .                                                  7,101.600    


— 571

— 572 —

          CHELTUIELI           I>ei    b.  Lei           b.  
Transport                                              ---- /
111. Fundaț. Bădilă Moldovan :                               
Taxă de administrare ....      2.000         7,101.600       
Capitalizare........           200.000 ---     202.000       
   IV. Fundațiunea Bașota:                                   
Taxă de administrare și ca-                                  
pitalizare                                                   
V. Fundațiunea (i. Boeriu:                             ---   
Stipendi și ajutoare                                         
Taxă de administrare și ca-    500         100               
pitalizare                     300     --- 800               
V/. Fundațiunea A. Buda:                                     
Ajutor muzeului din Hațeg .    1.000   ---                   
Capitalizare      ......       200         1.200             
VU. Fundațiunea Densușianu:                                  
Taxă de administrare . . .          35 ---                   
Capitalizare.......            365         400               
Vili. Fundațiunea an. Dobâea:                                
Taxă de administrare și ca-                                  
pitalizare                                             ---   
IX. Fundațiunea N. Marinoviei:                               
Taxă de administrare           100         100               
Capitalizare                   900     --- 1.000             
X. Fundațiunea Dr. Moga:                                     
Taxă de administrare . . .     100     ---                   
Capitalizare ......            900         1.000             
XI. Fundațiunea Dr. Niehita:                                 
Ajutor la șeoală                       ---                   
 Taxă de administrare și ca-   500                           
  pitali: are '■    ... • ■    2.500             3.000       
          Transport                1 ■     | 7,311.200       


— 578 —

           VENITURI            Lei         b. Ikei      b.        
Transport .                                   7,101.600 ---       
///. Fundaț. Bădilă Moldovan :                                    
Interese de efecte și depuneri 2-000                              
Chirii..........               200.000 ---    ‘ 202.000 T------   
   IV. Fundațiunea Bașofâ:                    100                 
Interese de eont-eorent . . .                           ---       
V. Fundațiunea Q. Boeriu:                                         
Interese de efecte        . .     750‘                            
,      „ eont-eorent . . .          50 1---<■ 800       i---------
V/. Fundațiunea A. Buda:                                (         
Interese de efecte.....        200     ---                        
„       „ eoitt-eorent . . .   1.000             1.280' ț_____    
VII. Ftindațtunea Densușianu:                                     
Interese de depuneri .    . .  350     1                !         
„     „ eont-eorent . .             50              400           
Vili. Fundațiunea an. Dobâca:                                     
Interese de eont-eorent . .                   100       ---       
IX. Fundațiunea N; Marinouici:                          c         
Interese de depuneri ....      530     ---                        
„ eont-eorent . .              470                1.000 ---       
X. Fundațiunea Dp. Moga:                    •                     
Interese de depuneri                ii                  î         
„ eont-eorent. .                              .1 iooo>            
XI. Fundațiunea Dp. Niehifa\:t         > ■.             >         
Interese de efecte             2.8QQ   17"                        
„ eoWkeorent. . .                  200            V;.M:           
Transport .                                   7,311.200 --- '     


— 574 —

          CHELTUIELI           Lei     b.  Lei       b.  
Transport .                                7,311.200 --- 
XII. Fundațiunea P. Mureșan:                             
Taxă de administrare .         900     ---               
Capitalizare      ......       7.100           8.000 .---
XIII. Fundațiunea l. Olteanu:                            
Taxă de administrare . . .     500     ---               
Capitalizare........           4.500       5.000     --- 
XIV. Fund. C. Păeurariu Bianu:                           
Taxă de administrare . . .     3.000   ---               
Capitalizare........            27.000     30.000    --- 
XV. Fundațiunea 1. Petran:                               
Stipendii . .                  3.000                     
Taxă de administrare șt ea-                              
pitalizare ........            5.000   ---     8.000 --- 
XV/. Fundațiunea l. Roman:                               
Taxă de administrare . . .     100     ---               
Capitalizare........           900             1.000     
XVH. Fundațiunea l. Russu:                               
Stipendii ..........                                     
Taxă de administrare și ca-    , 3.000                   
pitalizare . .    .....        5.000           8.000     
  XVIII. Fundaț. T. Sandul:                              
  Replătire din datorie ....   2.000                     
Stipendii și taxă de adminl-                             
strare .........               1.400           3.400 ----
XIX. Fund. Regele Ferdinand:             9               
Taxă de administrare și burse  6.000                     
Capitalizare ...               6.000       12.000        
Transport .                                7,386.600     


— 575 —

VENITURI                       Lei         b.   Lei        b. 
Transport .                                     7,311.200  ---
Xll. Fundațiunea P. Mureșanu:                                 
Interese de efecte.....        7.300       ---                
„ cont-corent . .                      700 ---  8.000      ---
XIII. Fundațiunea I. Olteanu:                                 
Interese de efecte ...         4.000       ----               
„     „ cont-eorent . . -      1.000       ---. 5.000      ---
XIV. Fund. C. Păeurariu Bianu:                                
Interese de efecte .    . .    16.000      ---                
„     „ dep. și cont-cor.           14.000 ---      30.000 ---
XV. Fundațiunea l. Petran:                                    
Interese de efecte .   ...     3.500       ---                
„     „ dep. și cont-cor.      4 500       ---  8.000      ---
XV/. Fundațiunea l. Roman:                                    
Interese de depuneri ....              500 ---                
„ cont-corent .                        500 ---  1.000      ---
XVII. Fundațiunea l. Russu:                                   
Interese de efeete .           4.500       ---                
„     „ cont-corent . .        3.500       ---  8.000      ---
XVlll. Fundațiunea T. Sandul;                                 
Interese de efeete                   3.400 ---                
„     „ cont-eorent . . .              --- ---  3.400      ---
XIX. Fund. Regele Ferdinand;                                  
Interese de depuneri ....           10.000 ---                
„      „ eont-eoi^ejd , h- ■ ; • ; .2.0001 ---  12.000     ---
Transport .                                     17.386.600    


578 —

         CHELTUIELI          Get        b. Lei       b.                    
         Transport                                   ---                   
XX. Fundațiunea A. Bârseanu                                                
Taxă de administrare ■ . .   1.500         7,386.600                       
Capitalizare                     8.500 ---    10.000                       
XX/. Fundațiunea N. lorga:                                                 
Taxă de administrare . . .         500 ---                                 
Capitalizare........         4.500         5.000     ■_____________________
XXII. Fundațiunea Boboroni:                                                
Taxă de administrare și ca-                                                
pitalizare                                           i---                  
XXIII. Fundaț. D. Balanescu:                                               
Taxă de administrare               700           300                       
Capitalizare                     6.300 ---     7.000                       
XXIV. Fundaț. 8. Munteanu :                                                
Taxă de administrare . . .   300       ---                                 
Capitalizare......               2.200         2.500                       
XXV. Fundaț. Dv. Sândeanu:                                                 
Replătire din datorie . .    7.000     ---                                 
Capitalizare......               1.000         8.000                       
Sibiiu, la 31 Iulie 1927.                  7,419.400                       
            Dr. Vasilie Bolo ga m. p.,     M 18 1 A                        
                   controlor 7.            gan, m. p                       
Sibiiu, la 19 Noemurie 192           e 0                                   
Dr. Ilie Beu, m. p.            Nicolae  To                                 

Aprobat în ședința comitetului

 Dr. <  )ctavian RuMtt 'tfi  f.'; p»’
       DieC'prezfrdenfc; ' ■         


577

VENITURI                        F ei     b. Lei       b. 
           Transport                        7,386.600    
XX. Fundațiunea A. Bârseanu:                             
Interese de efecte     ...      5.000                    
      „ dep. și eont-eor.       5.000  ---     10.000 ---
     XXI. Fundațiunea N. lorga:                          
  Interese de efecte      . . . 4.500  ■---              
„     „ eont-eorent                500      5.000        
•                                                        
XXII Fundațiunea Boboroni:                               
Interese de depuneri .                                ---
XXIII. Fundaț. D. Bălănescu:                             
Taxă de interese de efecte      1.000             300    
Interese de dep. și eont-eorent 6.000  ---  7:000        
XXIV. Fundaț. S. Munfeanu:                               
Interese de depuneri ....       2.200  ---               
„     „ eont-eorent . .            300      2.500        
XXV. Fundaț. Dr. Săndeanu:                               
Interese de efecte              3.500  ---               
„ depuneri                      4.500       ff.000       
                   loan' Banciw m. p.,  1   7,419.400    
                   eassler-eont abil.                    

  DE REVIZUIRE:

  Med. General Dr. Gh. Moga, m. p. loan Văt&șan, m. p.

  central,*¹ ținută la 26 Noemvrie 1927.

Romul Simu m. p.,
secretar.

578


Anexa XI.


Tabloul bursierilor și ajutoarelor date de .,Asociațiune“.

în anul școlar 1926/27.


  1. Bratu Elena, elevă el. l-a la liceul „Domnița
     Ileana”, Sibiiu (ajutor)....................Lei 5000'—

  2. Brediceanu Olga, elevă el. Ul-a la liceul
     „Domnița Ileana”, Sibiiu.................... „ 1000‘—

3.  Cimoea Miron, elev el. Vll-a la liceul               ,

     „Regele Ferdinand”, Turda; din .fonda-

     țiunea „loan și Zinca Roman*, Lei. 100'—

     și un ajutor extraordinar de Lei 2500’—     „ 2800'—

  4. Cioban Virgil, elev el. Vll-a la liceul de ,
     Stat, Ștmleul-Silvaniei; din fondațiunea
     „loan și Eeaterina Rusu*. . •         ...      „ 1000'—

5.  Constantinescu Veturia, el. Vll-a la liceul

     „Domnița Ileana”, Sibiiu (ajutor) ....      „ 1000'-—

  6. Dumitreseu Pia, elevă el. Vlll-a la liceul
     „Domnița Ileana”, Sibiiu (ajutor) ....         „ 1000'—

7.  Ivan Silviu, elev. el. U-a la Școala Gomer-

, eială, Săliște; din fond. „T. Sandul*

     Lei 500'— și din fond. „Gheorghe Boeriu*
     Lei 300 —................................ „     800 —

  8. Olteanu Axente, stud.' an. 1. la facultatea
     de științe, București (ajutor).............. „ 2500'—

  9. Oțel Vasilie, elev el. Vll-a la liceul „Re-
     gele Ferdinand”, Turda; din fond, „loan
     și Eeaterina Rusu*.......................... „     100'—

10. Pampu Aurel, stud. an. IV. la facultatea

     de filozofie, Cluj; din fond, „loan Petran* „ 1000'—

11. ' Peehaița loan, stud. an. UI. la facultatea
     de medicină, Cluj; din fond. „ loan și Eea-
     terina Rusu*................................. „ 1000'—

12. Rusu loan, stud. an. IU. la facultatea de

     drept, Cluj; din fond, „loan Petran* . .    „ 1000'—

13. Sănduleseu Ștefania, elevă în el. IU. a li-
     ceului „Domnița Ileana”, Sibiiu (ajutor) „ 5000'—

14. Ajutoare din fond „Gh. Boeriu” la 4 elevi
     dela școala primară din Vad pe anul
     școlar 1925/26. .................... . . . .     „   80 —

■ ■ ■ ■ ■ • ■ ■

— 579 —


Anexa XII.


        Tabloul sumar

al membrilor „Asociațiunii"


I. Membrii onorari . ................................17

II. Membrii secțiilor . ............................340

III. Membrii fondatori ai Casei Naționale ...          86

IV.  Membrii din despărțăminte etc.

                            Membiii   Membrii  Membrii      
                            fondatori pe viață activi  Total
1.  Desp. I. Alba lulia . . 10        11       ----    21   
2.  n     Aiud . . .        7         85       1       95   
3.  n     Sebeș ...         4         43       --      47   
4.  n     Vințul de jos .   3         39       19      61   
5.  n     Abrud . . .       2         15         62    79   
6.  n     Ocna Mureș.       ■ ---     10       ---     10   
7.  99    Teiuș . . .       3         13         12    28   
8.  »     Zlatna . . .      8         21         12    41   
9.  99    Ighiu . . .       1         7        ---- .      8
10. 99    II. Arad . . .    43        79       ---       122
11. 99    Hălmagiu . .      9         37       ---     46   
12. n     Șiria . . .       ---       5        -----       5
13. 99    Boroșineu . .     4         23       ---     27   
14. 99    Boroșsebeș .      1         6        ---         7
15. 99    Săvârșin . ;      6         17       ---     25   
16. 99    Radna . . .       4         12         54    70   
17. 99    III. Bihor . . .  30        52       ------. 82   
18. 99    Ținea . . .       " ---     10         14    24   
19. 99    Beiuș . . •       2         24       ---     26   
20. 99    Beliu . . .       •----     1        ---         1
21. 99    Ceica '. . .      1         13       ---_    14   
22. 99    Mărghita . .      ■ 2       11       --.     15   
23. 99    Salonta mare      3         4        ---         7
24. 99    ÎV. Brașov . . .  37        147        281     465
25. 99    Săcele . . .                   14       9    25   


580 —

                                  Membrii  Membrii  Membrii      
                                 fondatori pe viață activi  Total
26. Desp.      Zărnești . .      7         55       69        131
27.            Bran . . .        6         12         10    28   
28. n          Râșnov . .                  2        41      43   
29. »          Codlea . .        1         ---        31    32   
30.            Feldioara . .     ---       10         22    32   
31. 99         Hărman . .        1         1        64      66   
32.            Buzău . . .       ---       ----       16    16   
33. n          Teliu . . .       ■---      ---.     ---       ---
34. 99      V. Caraș . . .       --- '     18          6    24   
35. 99         Bozovici . .      1         17       ---     18   
36. 99         Bocșa . . .       2         10       ---     12   
37. 99         Moldova nouă      1         9        1       11   
38. 99         Recița . . .      ---       ---      ---       ---
39. 99   VI.   Ciuc . . .        2            19    ----    21   
40. 99^    VIL Cluj....          30        131      1         162
41. 99         Almaș ...         3         27         21    51   
42. 99         Câmpia (Șermaș)   1         3        ---     4    
43. 99         Huedin. . .       5         63       ---     68   
44. 99         Mociu . . .       2         9        ---     11   
45. 99-  VIII. Făgăraș . .       13           63    ---     76   
46. 99         Cincul mare .     3         9           1    13   
47. 99         Șercaia . .       3         27       ---     50   
48. 99         Viștea de jos     3            43    1       47   
49. 99   IX.   Hooedoara (Deva). 8         34       '■---   42   
50. 99         Brad . . .        1         41          5    47   
51. 99         Dobra . . .       ---       9         ■ ---  9    
52. 99         Hațeg . . .       2         7        1       10   
53. 99         Hunedoara         9         27       ---     36   
54. 99         Mia mureșană      ---         . 2    1       3    
55. 99         Jiu ... .         13           28    ---     41   
56. 99         Orăștie. . .      20        61       ---     81   
57. 99         Baia de Criș .                 14    ---     14   
58. 99         Geoagiu de jos    8 ,          36    ---_    44   
59. n          Simeria . .           --- , 8          39    47   
60. r          Pai . ; . .       2            36    ■ . --- 58   
61. 99 ’       Sarmisegetuza     ---       ' 2        62    64   
62. 99         Ghelar . . .           .--- 2        ---     2    


— 581

                                        Membrii  Membrii                        Membrii                             
                                       fondatori pe viata                        activi                        Total
63. Desp. X. Maramurâș(Sighet)         3         17       ---                                                  20   
64. 55              Iza . . . .        ---       23       ---                                                  23   
65. n               Vișeu . . .        ---       3        ---                                                      3
66. J9       XL     Mureș . . .        22        45       ---                                                  67   
67. 55              Bând . . .         ---       4        ---                                                      4
68. 55              Răciu . . .        ---       3        -------------------------------------------------- ■     3
69. 55              Reghin . .         8         36       2                                                    46   
70. 55              Gurghiu . .        ---       5        25                                                   30   
71. 55              Teaca . . .        2         12       1                                                    15   
72. 55              Toplița rom. .     ----      1        ---                                                      1
73. 55         XII. Năsăud (Bistrița). 18        25       ---                                                  43   
74. 55              Năsăud . .         22        81       1                                                      104
75. 55       XIII.  Odorheiu . .       ---       ■        2                                                        2
76. 55              Cristur . .        1         8                                                                 9
77. '     55 XIV.   Sălaj . . .        7         77       111                                                    195
78. 55              Băsești . .        11        51       14                                                   76   
79. 55              Jibău . . .        5         44       37                                                   86   
80. '     55        Tășnad . .         2         52                                29                          83   
81. 55              Careii mari .      22        56                                18                          96   
82. 55              Șimleu . . .       6         28                                20                          54   
83. 55              Crasna . .         1         21       25                                                   47   
84. 55              Valea lui Mih.     3         10       6                                                    19   
85. 55       XV.    Satu mare          6         8                                 58                          72   
86. 55              Ardud . . ,        ---       ---      ---                                                    ---
87. 55              Cop, Mănăștur .    11        16       14                                                   41   
88. 55              Oașu . . .         --- .     1        ---                                                      1
89. 55              Seini . . .        1         6        ---                                                  7‘   
90. 55              Chioar . .         16        43       2                                                    61   
91. 55              Baia mare          33        72       ---                                                    105
92. 55              Ugocea . .         1              --- 63                                                   64   
93. 55       XVI.   Severin . .        10        29       3                                                    42   
94. 55              Orșova . .         7         65       ---                                                  72   
95. 55              Teregova . .       3         7        ---                                                  10   
96. 55              Caransebeș .       21        22       1                                                    44   
97. 55       •XVII. Sibiiu . . .       60          170    253                                                    483
98. 55              Nocrich . .        5         23       ---                                                  28   
99. 55              Săliște . . .      10        41       1                                                    52   


582 —

                                    Membrii  Membrii  Membrii Total
                                   fondatori pe viață activi       
100. Desp. Mercurea                5         28       24      57   
101. w    Avrig . . .              ---       22       9       31   
102. 55   Ocna Sibiiu .            ---       ---      34      34 ; 
103. ,5   XVIII. Someș . .         16        41       ---     57   
104. n    Ciachi-Gârb.             ---       49       1       50   
105. 55   Gherla . .               5         17       ---     22   
106. 1'1  Lapuș. Ung. .            3         15       ---     18   
107. n    Beclean . .              1         12       6       19   
108. 55   Ileanda mare             1         1           \--- 2    
109. 55   XIX. Târnava mare        8         17       1       26   
110. n    Agnita . *               1         11       -----7- 12 ' 
111. y>   Cohalm Rupea             3            21    ---     24   
112. 55   Mediaș . .               30        40       ---     70   
113. 5,   Hendorf . .              ---       7        13      20   
114. 55'  Șeica mare .             ---       ---        26    26   
115. n    XX. Târnava mică (Blaj)  12        43       ---     55   
116. n    Dumbrăveni (Ibaș.j       21           21    ---     42   
117. v    Diciosânmărtin ’.        3         14             ■ 17   
118.      Bahnea . .               ---       ---      4       4    
119. 55   Iernut . . .             5         25       3       33   
120. 55   xxi. Tiffliș-ior. Moara) 21        135      1       157  
121. 55   Buziaș. . .              3         11               14   
122. 55   S. Nicolaul mare.        4            28    ---     32   
123.      Ciacova . .              3         26       4       33   
124.      Lipova . .               8         30         19    57   
125. 55   XXII. Treiscaune .       12        37         62    111  
126. 55   Covasna                  1         ---        50    51   
127.      Tg. Săcuesc .            ---       ---      ---     ---  
128. 55   XXIII. Turda . . .       4         48       2       54   
129. n    lara . . .               3         15         20    37   
130. 55   Ludoș . . .              5         16         29    50   
131. 55   Sălciua . .              ---       31       ---     31   
132. 55   Câmpia Turzii            ---       10         11    21   
133. >5   Câmpeni . .              7         13       ---     20   
134. 55   Cetatea Albă             ---       1        1       2    
135. 55   Ceahlău . .              2         10       ---     12   
136. ' 55 București. .             35        40       84      159  


— 583

137. Desp. Tighina Batal.   Membrii                        
138. „       Tighina oraș  fondatori  Membrii Membrii Total
139. Afară de desp. . . .          1 pe viață activi      1
                                   1       60       5     1
                                  56                  121  
     Total .               924           3537    1951  6855
V.   Membrii ajutători . .                            270  
                                     Total .           7125

  VI. La despărțămintele arătate mai sus adăugăm și ur-
      mătoarele 11 despărțăminte :

      1. Supurul de jos (Sălaj); 2. Tănlungeni (Brașov)
și 3. Tileagd (Bihor); 4. Panciu (Moldova); 5. Ismail
(Rgt. 28 Inf. Radu Negru) și 6. Matei Basarabu Rgt.
35 Inf. Cetatea Albă (Basarabia); 7. Constanța (Do-
brogea) ; 8. Becicherecul mare, 9. Biserica albă 10. Pan-
ciova și 11. Vârșeț (Iugoslavia).



Anexa XIII.

TABLOUL
membrilor decedați ai „Asoeiațiunii" în 1926/27.
I. M. Sa Regele Ferdinand I.,
Președintele de onoare al „flsoeiafiunii‘.
II. Marchizul Robert de Flers,
Membru onorar al „Asoeiațiunii¹¹.

III. Binefăcătorii „Asoeiațiunii":

  1. Monasttreanu D. I.» fost magistrat Cluj, întemeietorul
     unei fundațiuni. dată în grija „Asoeiațiunii”.

  2. Sândean ]ustina, Uăd. fundatorului Dr. Qrigore Sân-
     deqp, Sibiiu.

  3. Căpitan lorga, Lugoj.

  4. Maeșai Aron, inginer, Cluj, membru al secției tehnice
     a „Asoeiațiunii”.

— 584 —


IV.  Membrii fondatori:

1. Breban Alexandru, consilier la Curtea de Apel, notar
    public, Cluj.                                      *

2. Coroianu luliu, advocat, Cojoena.

3. Hurbean loan, maior în retr., Sibiiu.

4. lustian, Dr. Aurel, medie, Tg. Mureș.

5. Mihu, Dr. loan, proprietar, Uinerea.

6. Mondp, Dr. Andrei P., medie, Bistrița.

7. Pop, Dr. Laurențiu, aduoeat, Dir. al Desp. Abrud
    Câmpeni.

8. PopODiei, Dr. Nicolae, medie primar, ete., Oradea.

9. Topan loan, preot, Hodiș.

10. Derzariu Emil, director la banca „Trattsiluania", Sibiiu.

V.  Membrii pe viață:

1. Bilasko, Dr. Gheorghe, prof. uniu., Cluj.

2. Chereeheș, Dr. loan, aduoeat, Președ. de Tribunal, Dej.

3. Cionte Demetriu, preot-pvotopop onorar, Dumbrăuița.

4. Elekeș, Dr. loan, medie, Sebeșul-săsese.

5. Fruma, Dr. loan, aduoeat, Sibiiu.

6. Keri loan, Dir. liceului. Cărei.

7. Lueaciu Petru, inginer, București.

8. Lugojan Nicolae, general, Sibiiu.

9. Mărginean, Dr. Victor, Insp. gen. al Asig. Soe., Sibiiu.

10. Metian, Dr. lancu, senator, Zârneștt.

11. Orghidan, Dumitru, comerciant, Brașou.

12. Panțu loan C., profesor, Brașou.

13. Sauiei Aurel, easâler al corn. Lipoua.

14. Suciu Petru, preot, Președ. Desp. Teiuș.

15. Tdma loan, preot ort., Doboli de jos.

16  Tureu, T. Leontin, sub-reuisor școlar, Hida.

VI.  Membrii activi:

1. Dănilă Ieronim, protopop, Dir. al Desp. Moeiu.

2. Paul, Dr. loan, profesor uniu., Cluj

3. Popescu Teodor, Cluj.

4. Szabo Găurii, protopop, Președ. Desp. Țara Oașului,
    Bicsad.



      Erata : 1. La pag. 412, șirele 1 șt 2 deasupra, să se cetească
astfel: Câmpia și Huedin, Făgăraș, Hunedoara (eu sediul Deua) și
desp. de plasă Hunedoara și Jiu, r urăș eu desp. de...

      2. Tot la pag. 412 pt. IV, șirul ?: desp. Odorheiu s’a trecut din
eroare, a doua oară, dupăee el a fost trecut la locul unde i se 'euuine,
mai sus, în pt. II, șirul 5.

      3. La pag. 432, șirul 2 din jos, se rectifică suma bugetului Aso-
eiafiunii pe 1828, astfel: Lei 7.419,900 — în loc de Lei 8.718,400 —