TRANSILVANIA Anul 57. Aug.-Sept. 1926. Nr. 8—9. Sitoîivi, str. Șag^na S. Nr. 1862 1926. Convocare. In înțelesul §-ului 22 din statute, membrii Asocia- țiunii pentru literatura română și cultura poporului român «Astra» se convoacă la Adunarea generală ordinară, ce se va ținea în Zălau, în zilele de 12, 13 și 14 Sept 1926. Programa adunării: Sâmbătă, în 11 Septemvrie 1926, la orele 17: Consfătuire cu domnii directori ai despărțămintelor, referitor ta punerea în practică a Regulamentelor „Aso- ciațiunii“, etc. Duminecă, în 12 Septemvrie 1926, la orele 1O‘/S: Ședința I., cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării generale. 2. înscrierea delegaților prezenți ai despărțămintelor. 3. Raportul general al comitetului central pe anul 1925. 4. Alegerea comisiunilor pentru: a) examinarea raportului general pe anul 1925. b) censurarea socotelilor pe anul 1925 și a proiec- tqjui de buget pe anul 1927. Eventualele propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului „Aso- ciațiunii", Sibiiu, Strada Șaguna Nr. 6, cu 8 zile înainte de adunarea generală. 1 394 c) înscrierea de membri noui. d) întregirea comitetului central. e) examinarea propunerilor intrate în termenul regle- mentar. La orele 15'h: Conferență dlui Dr. V. llea, în legătură cu Expoziția de copii. Luni, în 13 Septemvrie, la orele 10: Ședința ll., cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul comisiunii alese pentru examinarea rapor- tului general și propunerile acestei comisiuni. 2. Raportul comisiunii încredințate cu censurarea socote- telilor și proiectului de buget. 3. Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri noui. 4. Propunerea pentru întregirea comitelului central. 5. Raportul comisiuniii pentru examinarea propunerilor întrate în termenul reglementar. 6. Fixarea locului pentru ținerea adunării generale în anul 1927. 7. Dispoziții pentru verificarea procesului verbal al adu- nării generale. După prânz, la orele 16. Ședința festivă a secțiilor științifice-literare. • a) Conferență dlui Alexandru Lapedatu. b) Conferență dlui St. Ciobanu. Marți, în 14 Septemvrie, la orele 10: ai Inaugurarea monumentului lui Mihaiu Viteazu, cu conferență dlui Alexandru Lapedatu, la Guruslău; b) Panegiric ținut de dl G. Bogdan-Duieă la mormântul lui Simeon Bărnuț, la Bocșa. Sibiiu, din ședința comitetului central al Asocia- țiunii pentru literatura română și cultura poporului român „Astra", ținută la 16 August 1926. Vasile Goldiș, Romul Simu, președinte. secretar. Nr. 1852—1926. Raportul general prezentat de comitetul central al „Asoeiațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, — Astra** asupra lucrărilor sale și a situațiunii acestei instituțiuni în anul 1925. Onorată adunare generală 1 Dupăcum este în deobște cunoscut, în anii răsboiului și după răsboiu, până la adunarea generală dela Reghin, ținută anul trecut la 29 și 30 August 1925, făceam darea noastră de seamă asupra lucrărilor săvârșite dela o adu- nare generală până la alta. Adunarea generală trecută ho- tărând ca în viitor darea de seamă să cuprindă lucrările dela 1 Ianuarie până la 31 Decemvrie, de astădată ar fi să ne referim numai Ia lucrările dela August până la De- cemvrie 1925, deoarece raportul nostru precedent cuprindea, pe lângă lucrările din partea a doua a anului 1924, și lu- crările până la August 1925. In chipul acesta, însă, raportul neprezentând un întreg, socotim că, deastădată, este nevoe să recapitulăm în linia- mente generale și lucrările mai de seamă săvârșite în pri- mele 8 luni ale anului 1925. * Arătăm, deci,"și în raportul de față: 1. Cum comitetul central, cu concursul organelor sale, îndeosebi ale secțiunilor literare-științifice, s’a străduit să ridice „Asociațiunea" și să o facă, și în noile împrejurări, radical schimbate, cât mai folositoare înaintării neamului; 2. Cum înainte de răsboiu, în părțile noastre „Aso- ciațiunea* era singurul drapel cultural, care fâlfăia sus și sub ale căruia cute se aduna cu drag toată suflarea ro- mânească din această parte a românismului; 3. Cum, după răsboiu se înalță aici, ca și în tot cu- i* 396 prinsul țării noastre întregite, drapele numeroase, mari și mici, cari toate chiamă la luptă culturală; 4. Cum societatea noastră a stăruit ca, în colaborarea ce fac societățile noastre culturale, ele să nu se împiedece, ci să se ajute unele pe altele, armonizându-și lucrările înjn- teresul cauzei: a) prin înființarea, cu puteri unite, numai a unei biblioteci poporale în fiecare comună; b) prin armo- nizarea ținerii conferențelor și prelegerilor poporale; c) prin înființarea unui singur cerc cultural, cu casă națională [casă culturală, cămin cultural, casă de cetire], muzeu, etc.; 5. Cum s’a încercat inițierea problemei de armoni- zare a societăților culturale românești prin contactul ce a luat, la timpul său, președintele societății noastre cu fostul Principe moștenitor Carol, președintele de odinioară al Fun- dațiunii culturale ce-i poartă numele. * Problemele indicate în șirele precedente le-am socotit și le socotim ca fiind totatâtea probleme de importanță ca- pitală, care trebue să preocupe neîntrerupt societatea noastră și celelalte societăți culturale până la desăvârșita lor în- făptuire. In legătură cu aceste arătasem, mai departe, cum pro- iectăm îmbunătățirea mijloacelor de luptă ale „Asociațiunii" prin: Reorganizarea secțiunilor literare și științifice astfel ca, prin ele, să se pregătească pentru societatea noastră o nouă epocă de avânt, iar pentru cultura românească un prețios mijloc de înălțare, având ele să fie intermediatoare utile și necesare între marile laboratoare de știință, cari sunt: Academia, universitățile și societățile de științe și între massele mari de intelectuali și muncitori ai poporului. Arătasem cum, prin conlucrarea secțiilor se va putea face o complectă reorganizare a publicațiilor „Astrei"'■ Biblioteca poporală, Biblioteca tineretului, Biblioteca «Astra» și revista «Transilvania». Un alt moment de importanță deosebită, ce am relevat din activitatea anului 1925, în raportul nostru precedent, a fost vizita făcută fraților noștri din Basarabia, de o solie în frunte cu președintele societății noastre, la 6 și 7 Iunie 397 1925, pentru a da puteri nouă și îndemn la o viată activă pentru luminarea poporului moldovenesc. Am arătat, mai departe, în raportul nostru trecut, cum anul 1925 [până la adunarea generală dela Reghin] a fost un an al reorganizării societății noastre prin cele amintite mai sus, precum și prin: refacerea a o seamă de regulamente, în baza statutelor, modificate și ele, anume: regulamentul despărțămintelor și al cercurilor culturale, prin înființarea a 6 comisii din sânul comitetului central, pentru studiarea, prin distribuirea muncii, a diferitelor probleme, încredințate comitetului. Partea în general a raportului nostru precedent am fost complectat-o, arătând că, prin numita reorganizare, activitatea „Asociațiunii" se va putea face, pe întreaga linia, în condiții mai favorabile, mai cu seamă având în vedere că despărțămintelor și cercurilor culturale li se lasă, pentru trebuințele lor, în întregime, toate*cotizațiile dela membrii activi și ajutători, dându-li-se astfel posibilitatea de a-și spori fondul lor de propagandă culturală. Am accentuat că sporirea numărului membrilor li se înlesnește despărțămintelor și prin noile dispoziții, luate în regulament, pentru a se da acestora, în schimbul coti- zației de membru, cărți, calendarul societății și revista „Transilvania" cu preț redus. N’am întrelăsat a face cunoscut că, deși a intervenit o îmbunătățire a situației financiare a „Asociațiunii", prin ajutoare acordate din partea statului, dela unele orașe și sate, îndeosebi îmbunătățirea situației despărțămintelor, prin lăsarea a o seamă din cotizațiile dela membri în folosul lor, totuși, pentru desvoltarea continuă a „Asociațiunii", avem nevoe de jertfe tot mai multe din partea obștei românești și de ajutoare mai de seamă și permanente din partea statului, făcându-i-se acesteia cu putință, cum am accentuat și în alte ocazii, o activitate tot mai intensivă, sistematică și spornică pentru binele neamului și al patriei. * * * * După cele arătate până aci, trecem la propria activi- tate a comitetului central și a celorlalte organizații ale in- 393 stituțiunii noastre în timpul dela August până la sfârșitul lunei Decemvrie 1925. Precum se știe, în adunarea generală, ținută anul trecut la Reghin, s’a aprobat Regulamentul pentru despăr- țăminte și cercurile culturale {fostele agenturi], modificat și întregit în mod radical, astfel că prin el, întrodus și aplicat cu conștiențiositate, avem nădejdea, să se producă o pul- sație sănătoasă și puternică în organismul „Asoeiațiunii". Acest regulament a fost trimis, cu instrucții amă- nunțite, îndeosebi asupra dispozițiilor cuprinse în articolele, în cari se fixează modul de arondare și organizare a des- părțămintelor și cercurilor culturale. Pentru înlesnirea acestei organizări președintele so- cietății noastre a întreprins în lunile Septemvrie și Oc- tomvrie 1925 un turneu, în 2 restimpuri, în toate capita- lele județelor din Ardeal, Banat, Crișana, Satumare și Ma- ramureș, unde a luat contact cu organele despărțămin- telor noastre din centrele județelor, în cele mai multe lo- curi asistența membrilor instituțiunii noastre ridicându-se la mai multe zeci și chiar până la 100 persoane. In aceste ocazii președintele a avut în vedere, înainte de toate, să creieze, în baza statutelor și regulamentelor modificate, organele intermediare între centru și despăr- țămintele de plasă, prin mijlocirea despărțămintelor cen- trale, cari au fost proectate a deveni drept astfel de or- gane intermediare. Pentru ajungerea scopului președintele a stăruit, la fața locului, ca despărțământul central județean să-și aibă localul său propriu, fie și numai închiriat, constătător din una sau mai multe camere și să-și angajeze cu plată o per- soană potrivită, cu ore anumite de birou, având aceasta să îndeplinească îndatoririle impuse prin statute și regu- lamente. In urma stăruințelor președintelui, cea mai mare parte a prefecturilor de județ și o seamă din orașele de reșe- dință, cum și alte orașe și chiar sate au pus în vedere „Asoeiațiunii" mijloacele necesare pentru organizarea în modul arătat, a despărțămintelor centrale județene. 399 Asupra ajutoarelor dela județe, dela orașe și sate, cum și asupra întrebuințării acestor ajutoare vom face darea noastră de seamă în Raportul despre activitatea pe anul 1926. Organizate despărțămintele în modul arătat și având la îndemână ajutoarele de cari am amintit, împreună cu celelalte resurse, lor le revine, în primul loc, organizarea de despărțăminte nouă și reorganizarea despărțămintelor vechi de plasă, cum și organizarea cercurilor culturale in satele și orașele din despărțământul central' județean. * Ca înoire de mare importanță în viața „Asoeiațiunii". inițiată în partea a doua a anului 1925, socotim a fi ho- tărârea comitetului central, ca singuraticii săi membri să ia contact cât mai des cu despărțămintele și să sistemizeze acest contact, pentruca în felul acesta să se întețească ac- tivitatea culturală în toate despărțămintele existente, să se înființeze despărțăminte și cercuri culturale acolo unde ele lipsesc și în modul acesta să se regenereze întreg orga- nismul „Asoeiațiunii". Sub influința, mai ales, a exemplului dat de preșe- dinte care, cum am arătat, a cutreerat în toamna anului 1925, în interesul „Asoeiațiunii", toate centrele județelor ardelene, membrii comitetului au luat hotărârea, prin bună înțelegere, de a ținea și dânșii contact cu despărțămintele, îndrumând fiecare, după un plan anumit, propaganda cul- turală în despărțămintele dintr’un județ sau două. Asupra acestui plan frumos de muncă culturală, asupra lucrării însăși și asupra rezultatelor obținute pe . această cale vom raporta în anul viitor. Totuș, nu putem să nu anticipăm, și la acest loc, că unii din membrii comitetului central și-au început activi- tatea în această direcție, deja înainte de încheierea anului 1925, anume dnii: Dr. Teodor Botiș, în județul Arad, Dr. Alexandru Borza, la Cluj, Dr. Voicu Nițescu, în județele Brașov și Treiscaune, Dr. Gheorghe Preda, jud. Sibiiului Ion Simu, în jud. Hunedoara, etc. * 400 Pentru a contribui la sporirea numărului membrilor «■Asociațiunii și la ridicarea nivelului cultural al poporului nostru, comitetul central a trimis gratuit, în Noemvrie 1925, fiecărui despărțământ, în proporția activității ce desvoltă, un număr de câte 100 până la 250 ex. cărți cu menirea •de a se da membrilor ajutători, în schimbul taxei, câte un exemplar de fiecare membru, pentru membrii activi, pe viață și fundatori, cari își achită taxa, s’a trimis, de ase- menea, fiecărui despărțământ, câte un număr mai mare de exemplare din calendarul societății pe anul 1926, al cărui preț să se trimită de către despărțământ, cassei centrale. Afară de aceste s’au dat în abonament tuturor mem- brilor publicațiunile societății cu preț de jumătate, iar mem- brilor fundatori și pe viață și câte o diplomă. Pentru sprijinirea organizațiilor „Asociațiunii" (des- părțăminte și cercuri culturale] s’au trimis pe seama bi- bliotecilor poporale [dupăce ni s’au arătat unde sunt înfi- ințate asemenea cercuri] cărți din Biblioteca editată de so- cietatea noastră, iar pentru bibliotecile din despărțăminte și câte un exemplar din revista „Transilvania". * * * Aceste spuse în general, vom arăta acum, în special, lucrările îndeplinite de comitetul central și de organele sale în anul 1925, resp. dela August până la sfârșitul an. 1925. I. Despărțamintele. In darea noastră de seamă pre- zentată în anul trecut, am fost arătat și activitatea și situ- ația despărțămintelor până la August, așa că, în unele pri- vințe, puțin ar mai fi de adăogat la această dare de seamă pentru complectarea datelor pe întreg anul 1925. Am arătat, că în străduința sa continuă pentru orga- nizarea muncii culturale în massele poporului, comitetul central, ajutat de funcționarii „Asociațiunii", se sprijină în primul rând pe concursul desinteresat al despărțămintelor; mai departe am arătat că, pentrucă munca despărțămin- telor să se poată face în condițiuni cât mai prielnice diferitelor împrejurări, în statutele și regulamentele modi- ficate se creiază norme, cari, punându-se în practică, avem toată nădejdea, că se vor putea obține rezultate din cele 401 mai îmbucurătoare, prin intensificarea activității despărță- mintelor în general și prin trezirea la viață a despărță- mintelor neactive. Am constatat în acelaș timp, că în general organele desp. perseverează în munca pentru ridicarea lor și că rezultatele ce se pot obține depind, în locul prim, dela câte un mănunchiu de persoane idealiste de cari, sigur, se găsesc, și în împrejurările nu prea favorabile de azi, pre- tutindeni. Am numit și unele din aceste persoane, oameni, cari își duc povara zilelor, muncind din greu pentru agonisirea existenței pe seama familiei, — oameni, cari în Dumineci și serbători, zile când mai ales se poate face propaganda culturală, — nu cruță nici oboseli, nici jertfe, luând drumul satelor, ca să povățuiască obștea pe calea cea bună și fericitoare. Tot acești oameni, spuneam, organizează conferențe și șezători culturale pentru orășeni, trezind în oameni preo- cupări mai nobile și abătându-i dela îndeletniciri păgubi- toare. Acestora, o spunem și acum, li se cuvine toată re- cunoștința noastră și a întreg neamului nostru pentru munca lor desinteresată, muncă de adevărată apostolie în aceste zile de un materialism cum nu s’a mai pomenit la noi. La locul unde este trecută munca în special a des- părțămintelor se poate vedea și numele acestor persoane, devotate binelui obștesc: preoți, profesori, învățători, me- dici, advocați, prim-pretori, funcționari de bancă, etc., cum și munca frumoasă desvoltată de dânșii. Aceste despărțăminte, în număr de 67, le dăm în anexa I împreună cu activitatea desvoltată de ele. Dela următoarele 11 despărțăminte am primit raportul numai despre activitatea săvârșită până la adunarea gene- rală trecută și se poate vedea în revista „Transilvania" pe anul 1925; nu însă și despre activitatea lor dela 1 Sep- temvrie până la 31 Decemvrie 1925, anume: dela desp., Careii-mari, Cetatea-Albă, Chioar, Iza, Mediaș, Năsăud, desp. c®ntr. jud. cu sediul în Bistrița, Orăștie, Orșova, Sân- Nicolaul-mare, Teregova și Vișeu. Aceste despărțăminte le amintim numai la acest loc, fără a le trece, deocamdată, în seria despărțămintelor dia—.. ZyUA * 402 anexa I, cum nu Ie trecem nici pe acelea, despre a căror activitate în anul 1925 nu putem spune aproape nici un cuvânt, pentrucă nu ni-au înaintat raportul cuvenit. Aceste desp., în număr de 36, sunt următoarele: Abrud-Câmpeni, Baia de Criș, Baia-mare, Beclean, Beiuș, Beliu, Bocșa, Bran, Caransebeș, Caraș (fost Ora- vițaj, Ceica, Ciacova, Ciahlău [fost Giurgeu], Geoagiu, Beanda, Ineu (fost Boroșineu], Lipova, Maramurăș [fost Sighei], Măr- ghjta, Mateiu Basarab [Cetatea-Albă], Mercurea, Mociu, Moldova-nouă, Ocna Murășului [fost Mureș-Uioara], Năsăud (desp. de plasă], Râșnov, Salonta, Sebiș (fost Boroș-șebeș jud. Arad], Severin (fost Lugoj], Șimleu, Târnava-Sân- Mărtin (fost Dicio-sânmărtin], Teiuș, Tighina [Batalionul de vânători], Tileagd, Timiș-Torontal [fost Timișoara], Urmeniș (fost Ormeniș]. In sfârșit nu sunt trecute în seria desp. din anexa I. nici cele 4 despărțăminte: Becicherecul-mare, Biserica- Albă, Panciova și Vârșețul, ajunse la Iugoslavia și cu cari mai ținem contact numai prin trimiterea de cărți pe seama foștilor noștri membri de acolo. Le trecem însă și pe toate aceste 3 categorii din urmă în anexa V (conspectul sumar al tuturor membrilor]. Despărțăminte nouă dela sfârșitul lunei August până la 31 Decemvrie 1925 s’au înființat desp. Odorheiu și desp. Panciu. Și acum, înainte de a încheia acest capitol al rapor- tului nostru, credem că este necesar să dăm o orientare și asupra despărțămintelor centrale județene. Precum s’a mai accentuat în acest raport, comitetul central a avut în vedere să se creieze, în baza statutelor și regulamentelor modificate, organe intermediare între centru și despărțămintele de plasă, prin mijlocirea despărță- mintelor centrale județene, cum și o colaborare între aceste și despărțămintele de plasă. In temeiul statutelor „Astrei" și a nouei arondări a județelor și plaselor, aceste despăr- țăminte sunt următoarele: 1. Alba cu sediul în Alba-lulia; 2. Arad cu sediul în Arad; 3. Bihor cu sediul în Oradea-mare; 4. Brașov cu sediul în Brașov; 5. Caraș cu sediul în Oravița; 6. Ciuc cu 403 sediul în Mercurea-Ciuc; 7. Cluj cu sediul în Cluj; 8. Fă- găraș cu sediul în Făgăraș; 9. Hunedoara cu sediul în Deva; 10. Maramureș cu sediul în Sighet; 11. Mureș cu sediul în Tg.-Mureș; 12. Năsăud cu sediul în Bistrița; 13. Odorheiu cu sediul în Odorheiu; 14. Sălaj cu sediul în Zălau; 15. Satu- mare cu sediul în Satu-mare; 16. Severin cu sediul în Lugoj; 17. Sibiiu cu sediul în Sibiiu; 18. Someș cu sediul în Dej; 1Ș. Târnava-mare cu sediul în Sighișoara; 20. Târ- nava-mică cu sediul în Blaj; 21. Timiș-Torontal cu sediul în Timișoara; 22. Treiscaune cu sediul în Sf.-Gheorghe; 23. Turda cu sediul în Turda. In legătură cu acestea arătăm aici raportul dintre despărțămintele centrale județene și celelalte despărțăminte din județ, așa cum a fost fixat în noul regulament pentru despărțăminte. Fiecare din aceste 23 despărțăminte centrale jud., pe lângă agendele și atribuțiile ce le au ca despărțăminte de plasă, au și atribuții și agende generale de propagandă culturală pentru întreg județul, [Art. 8 al Regul.]. Ele vor fi reprezentate la adunările tuturor despărțămintelor din plase, prin câte un delegat (Art. 7. Regul.]. îndeosebi vor îngriji de conferențiari pentru adunările despărțămintelor de plase, adresându-se în acest scop, mai ales membrilor din secțiile literare-științifice ale „Asoeiațiunii" (Art. 16. Regul.]. Din comitetul desp. central, județean fac parte de drept prezidenții tuturor desp. din plasele județului (Art. 15. Regul.]. Despărțământul central județean ține în fiecare an, înainte de adunarea generală a desp., și o ședință plenară, la care iau parte și prezidenții tuturor despărțămintelor din județ. (Art. 18. Regul.]. Iar agendele și atribuțiile Adunării generale a despăr- țământului central județean sunt normate astfel: Examinează toate chestiunile de interes comun, prezentate de ședința plenară a comitetului central județean, precum și toate hotărârile acestuia referitor la gruparea comunelor în des- părțăminte, fixând terenul lor de activitate. Examinează și aranjesfeă toate lucrările de propagandă culturală, stabilind programul de muncă, prezentat de ședința plenară a comi- tetului, pentru întreg județul, îngrijesc ca toate despărță- 404 mintele din județ să poată lucra, trimițându-Ie conferențiari, schiopticon, diapozitive, eventual cinematograful despărță- mântului central județean, etc. (Art. 14. ReguL). Despre activitatea despărțămintelor centrale județene în baza dispozițiilor înșirate aici, avem toată nădejdea, să prezentăm on. adunări generale, la anul, date cât mai îmbucurătoare. Cu atât mai mult, pentrucă mare parte a acestor despărțăminte au primit pentru anul 1926 și aju- toare de propagandă culturală dela județe, orașe și chiar dela unele comune rurale. II. Cercurile culturale [agenturile) și bibliotecile poporale ale „Asociațiunii". In darea noastră de seamă prezentată onor, adunări generale din anul trecut, se cu- prind date asupra cercurilor culturale și a bibliotecilor până la sfârșitul lunei August 1925. După această dată s’a tipărit Regulamentul pentru despărțăminte și cercurile culturale (agenturi], aprobat de adunarea generală dela Reghin și s’a distribuit despărță- mintelor, în număr deajuns pentru toate comunele ce le aparțin, împreună cu instrucțiunile de lipsă. In acest regulament despărțămintele și cercurile cul- turale au o îndrumare amănunțită și precisă asupra tuturor problemelor ce le revin. Se dau îndrumări la înființarea și organizarea cercurilor culturale, a Casei naționale sătești și a acelora dela sediul despărțământului, la biblioteci, muzeu, serviciu de colportaj, cursuri, conferențe, serbări, expoziții, etc., tot atâtea instituții și probleme, menite să îmbunătățească condițiile de viață a comunelor noastre, ce lasă atâta de dorit. Mai amintim, că în cursul timpului și îndeosebi în ultimii 25 de ani „Asociațiunea" a distribuit în satele și orașele noastre 2959 de biblioteci poporale (în jumătatea a dcfua a anului] 188, dintre cari cercurilor culturale ale „Asociațiunii" 153, iar la școli, spitale, orfelinate, închisori, etc. 35. Aceste biblioteci sunt a se chivernisi mai bine decât până acum de către cercurile culturale reorganizate. Ele se vor spori an de an cu cărți dăruite din editura „Aso- ciațiunii", având conducătorii lor să îngrijească de sporire 405 și cu cărți din alte edituri, ca în chipul acesta populația dela sate și orașe să aibă la îndemână hrană bună sufle- tească, ce în mare parte i-a lipsit până acum. La această lucrare de organizare și utilizare a Biblio- tecilor populare le revine o parte însemnată despărțămin- telor și mai ales celor centrale județene. Raportul despărțământului Cluj, referitor la organizarea bibliotecilor din despărțământ poate servi ca exemplu vrednic de urmat tuturor despărțămintelor și cercurilor culturale ale instituțiunii noastre, asupra felului cum trebue să se procedeze pentruca bibliotecile, cât de mici ar fi ele, să devină instituții sistematice, trainice și folositoare pen-' tru cultura neamului. III. Casele Naționale [Casele culturale]. Afară de Casa Națională din Sibiiu instituțiunea noastră are, cum am arătat și în raportul nostru trecut, câte o astfel de casă în Vidra, Turda, Țebea, Vereșmort și sperăm că la anul să putem arăta, în urma stăruințelor noastre, o serie întreagă de astfel de case, puse în serviciul culturii românești în diferite sate și orașe. Pentru întocmirea unui proect tip de Casă Națională pe seama comunelor, cari nu dispun de multe mijloace financiare, pentru tencuiala și văruirea interioară a clădi- rilor din Vidra, pentru transformarea halei din Țebea în Casă culturală s’a cheltuit suma de Lei 80.015, dăruită de Ministerul Cultelor și Artelor, iar în scopul reparării Casei culturale din Turda ni s’a asigurat din partea aceluiași Minister suma de Lei 50,000. Dar, drept primul pas pentru realizarea problemei Caselor Naționale culturale îl socotim a fi câștigarea tere- nului necesar pentru acest scop în toate satele și orașele. Comitetul central a stăruit și în anul 1925 cu toată energia pentru obținerea acestui teren cu ocazia reformei agrare pentru expropriere și împroprietărire în părțile ardelene. In urma acestor stăruinți, Ministerul Agriculturii și Dome- niilor [£omitetul agrar] a dat un ordin nou, prin care toate consideratele agricole au fost solicitate să ne pună la dis- poziție teren potrivit pentru această instituție în toate comunele. 406 Ce privește terenul pentru Casele Naționale, pe lângă datele publicate în raportul general din anul 1925 [revista Transilvania Nr. 9—10] am mai primit în trimestrul ultim un tablou dela Consilieratul agricol Sibiiu despre terenurile cari s’au dat în cadrele Reformei agrare în 15 localități din plășile Nocrich și Sebeșul-săsesc, județul Sibiiu. Dela Consilieratul agricol Târnava-mare—Odorheiu, pe lângă tabloul despre terenul dat în 80 comune, publicat și în raportul nostru din anul trecut, am mai primit și o rece- pisă a Percepției Cristur în sumă de 1976 Lei, reprezen- tând prețul de arendă a loturilor predate pentru Casele Naționale. Am primit apoi un tablou dela Consilieratul agricol al județului Timiș-Torontal, cu data de 26 Sept. 1925, despre terenurile rezervate în 83 comune din acest județ în estindere totală de 140 jug. cad. și 721 st. □. Se exprimă și la acest loc deosebita noastră mulțumită Consi- lieratului Agricol și organelor de expropriere și împro- prietărire din acest județ pentru prețiosul concurs dat insti- tuțiunei noastre. Cu mulțumită amintim încă odată și concursul primit dela Consilieratele agricole: Târnavâ-mare — Odorheiu, Mureș, Sătmar, Maramureș și Turda, amintit în raportul nostru către adunarea generală din 1925. Constatând acestea cu mulțumită și bucurie avem speranța că în cursul anului 1926 toate Consilieratele agricole se vor grăbi să dea teren în fiecare localitate pentru Casele Naționale ale „Astrei" și vor contribui astfel la rezolvirea acestei impor- tante probleme, dându-ne plăcuta ocaziune de a ne putea exprima față de toți recunoștința noastră în rapoartele generale viitoare. IV. Cursurile de analfabeți. Referitor la cursurile de analfabeți am prezentat darea noastră de seamă pe anul școlar 1924/5, arătând că, în urma circularei trimise despărțămintelor noastre și ziarelor la sfârșitul an. 1924, au cerut informațiuni în chestiune 38 învățători și învăță- toare din diferite regiuni ale țării, chiar și din vechiul Regat și din Basarabia, iar abecedare pentru analfabeți au cerut 27 din aceștia, cărora li s’au trimis peste 1300 ex., parte din abecedarul de I. Ciorănescu, parte din cel 407 de I. Bota. Numele celor premiați cu câte Lei 2000, în număr de 14 și numărul de 504 al analfabeților instruați cu succes, le-am dat în raportul nostru trecut. Pentru complectarea datelor susindicate amintim aici că în toamna an. 1925 am trimis de nou o circulară des- părțămintelor noastre și ziarelor, în care am pus în ve- dex e celorce se vor distinge prin instruarea în citire, scris și socotit a unui număr mai mare de analfabeti 30 premii de câte Lei 2000. In urma acestei circulare ni s’au cerut inlormațiuni și abecedare din partea a 46 învățători, preoți și protopopi, cărora li s’au trimis toate informațiunile și în total 1392 abecedare. Raportul cu numele premia- ților din 1926 îl vom da în raportul pentru adunarea ge- nerală din 1927. V. Conferențiarul propagandist al „Astrei". Ca și în trecut a îndeplinit și în timpul dela adunarea ge- nerală din Reghin, 29-30 August 1925, până la finea anului toate lucrările, cari i s’au încredințat. In lipsa unui permis de călătorie pe C. F. R. nu a fost în situația de a putea desvoltă o activitate mai pronunțată de propagandă în organizațiile Asoeiațiunii. A putut lua contact abia cu câ- teva despărțăminte: Aiud, Alba-lulia, Șighișoara, Teiuș și cu unele comune, înființând și o bancă populară „Co- moara" în comuna Cetea. A pregătit terenul pentru în- ființarea despărțământului central județan Odorheiu și a condus lucrările organizării acestui despărțământ, care s’a făcut în adunarea ținută la 6 Decemvrie 1925, Cu pri- lejul acesta aranjându-se o frumoasă și reușită produc- țiune teatrală de către tinerimea română din Odorheiu. conferențiarul nostru propagandist a ținut înainte de pro- ducțiune o conferință despre „Rolul Astrei". A săvârșit diferite lucrări de birou, ocupându-se în deosebi de pro- blema Casei Naționale și a terenului necesar acestora. A servit cu îndemnuri în diferite chestiuni culturale-econo- mice și de organizare tuturor acelora, cari i s’au adresat în asemenea chestiuni, căutând totodată modalitățile cele mai potrivite pentru aplicarea noului Regulament al des- părțămintelor, cercurilor culturale și regiunilor, dela ob- servarea cărora atârnă, în bună parte, desvoltarea vii- 408 toare a Asoeiațiunii, în baza tradiției și a principiilor ideale, cari au călăuzit pe marii ei conducători din trecut VI. Directorul artistic. Activitatea directorului ar- tistic în timpul dela 1 Septemvrie—31 Decemvrie 1925 s’a mărginit, în lipsă de mijloace materiale pentru a putea fi trimis în despărțăminte cu scopul de a da îndrumări re- feritor la aranjarea de manifestațiuni artistice, în scopul hotărârilor dela adunările generale din Arad și Reghin, numai la lucrări de birou și ținerea cursului de dicțiune la școala normală „Andreiu Șaguna” din Sibiiu cu cla- sele I—IV. VII. Contactul cu despărțămintele și cercurile cul- turale s’a făcut, și dela August până la 31 Decemvrie 1925, ca și în prima jumătate a anului trecut: a) în scris, prin circulare, b) prin corespondență aparte cu fiecare despărțământ, c) prin contactul nemijlocit cu aceste organe. S’au dat circulare referitor la diferitele serbări națio- nale, la cursurile de analfabeți, la problemele ce trebue îmbrățișate de despărțăminte în cursul anului și la pregă- tirea dărilor de seamă asupra activității acestora. îndeosebi a lămurit comitetului central cele mai importante probleme cuprinse în Regulamentul pentru despărțăminte și cercu- rile culturale, deodată cu trimiterea acestui regulament numitelor sale organizațiuni. Contactul nemijlocit cu despărțămintele centrale jude- țene a fost luat, cum s’a mai spus, ca niciodată până acum, de președinte, de cassier și de conferențiarul propagandist Totdeodată s’au luat dispoziții ca în anul 1926 acest contact să se facă în proporții mai mari cu concursul mem- brilor comitetului central. VIII. Expoziții. La sfârșitul anului 1925 [25 Oct.—2 No- emvr.) a avut Sibiiul ocazia să poată admira în „Muzeul- Astrei” o expoziție de odoare bisericești, țesături româ- nești și străine, picturi românești de prima ordine. «-Expo- ziția de studiu», cum au numit-o organizatorii, dnii: prof. /. D. Ștefănescu și prof. în r. Dim. Comșa, a stârnit un viu interes. Conferențe despre arta românească și străină, de- spre muzică (cu explicări muzicale, executate de artistul 409 Dimitriu din București], despre arta țesutului covoarelor — a ținut neobositul profesor-conferențiar dl I. D. Ștefă- nescu, dir. Inst. de studii și educ. art. al Fundației cultur. Carol, căruia i se exprimă și aici mulțumită pentru munca culturală prestată. Obiectele aduse de dsa, cu multă trudă, din diferite regiuni ale țării și acelea din posesiune proprie au stârnit admirația cunoscătorilor. Astfel am făcut cuno- ștință cu pânze de Grigorescu și Verona, cu lucrul mânilor țărancelor române, despre cari cunoscutul recenzent, dl Emil Sigerus, a scris, din prilejul apariției voi. II al „Al- bumului de țesături și broderii românești*' al dnei Minerva Cosma [sprijinit și de „Astra"!] că „parcă ar fi fost cusute în sec. al XVI-lea, sub ochii unei femei din familia Medi- ceilor, în Italia, și nu din partea țărancelor române, cu mânile bătătorite [de muncă], după îndeplinirea unei munci grele, la câmp". Despre expoziția aceasta s’a scris în „Transilvania" pe larg (nr. 12J. încep să se țină iarăș expoziții de copii printr’unele despărțăminte și reluarea aceasta este cât se poate de îndreptățită. Mișcarea eugenică, pornită cu atâta compe- tență de dnii Dr. I. Hațieganu, Dr. I. Moldovan pretinde pe drept cuvânt, o mai mare atenție față de copiii noștri. Dacă înainte de răsboiu, sub conducerea „Astrei", s’au aranjat expoziții de acestea, cari promovează generațiile viitoare, dând mamelor prilejul la o emulație frumoasă în îngrijirea celor ce mâine vor fi cetățenii maturi ai țării — acum este desideratul acesta și mai imperios. Ministerul Sănătății, în fruntea căruia se află de astădată un membru din comitetul nostru central, a înțeles aceasta și sprijinește mișcarea noastră. Chiar și la adunarea generală dela Zălau se va ținea o astfel de expoziție, după cum a fost la Să- liște, la adun. gen. a desp. jud. Sibiiu. Dorim ca din prilejul adunărilor generale, mai cu seamă, să se aranjeze în fiecare despărțământ câte o expoziție, fie ea de tablouri, de țesături, de instrumente agricole, de date cooperative, de- copii, de poame, de vite, ca astfel să fie aceste adunări totodată o trecere în revistă a puterii sau slăbiciunii dintr’un domeniu oareșcare, ca să stârnească astfel o emulație spre tot mai bine. 2 410 ' IX. Secțiile literare și științifice. La „Anexe" se pu- blică în revista „Transilvania" resumate din procesele ver- bale ale ședințelor plenare, de aceea ne simțim dispensați de a insista aici asupra ideilor, cari s’au desbătut din pri- lejul acestor ședințe ale secțiilor. Aici ne simțim datori să accentuăm cu deosebită sa- tisfacție că, paralel cu activitatea secțiilor noastre din Tran- silvania, s’au înființat în Basarabia, sub conducerea trimi- sului nostru special, al dlui membru în comitetul central, Dr. Onisifor Ghibu, zece secții basarabene. Aceste secții s’au apucat serios de muncă, publică la rubrica stabilă, zilnică, din ziarul basarabean „România Nouă": Buletinul «Astrei», articole valoroase, din toate domeniile și promit publicarea a o mulțime de scrieri de propagandă, de nea- părată trebuință pentru frații noștri din Basarabia. Secre- tarul general al secțiilor basarabene, dl profesor, membru al „Academiei Române", Șt. Ciobanu, va ținea la adunarea dela Zălau o conferență despre „Contribuția Basarabiei la cultura românească", ca să ne apropie și mai mult sufle- tește, de acest minunat colț de țară, iar secțiile basarabene ne-au promis că vor fi reprezentate toate prin cel puțin un delegat, astfel, încât ne vor prileji o frumoasă și durabilă înfrățire culturală la adunarea generală dela Zălau. Lăsăm să urmeze felul cum s’au constituit secțiile ba- sarabene, cu numele secretarilor lor: Comisar general pentru Basarabia: Dr. Onisifor Ghibu, prof. la Universitatea din Cluj, membru coresp. al Aca- demiei Române. Secretar general al Comisariatului și al secțiunilor literare și științifice: Ștefan Ciobanu, membru al Academiei Române. Secretarii secțiunilor literare și științifice: secția literară-filologică, T. Hotnog, secția isto- rică, I. Zaborovschi, secția științifică, St. Pamfil, secția geografică-etnografică, L. T. Boga, secția școlară, I. Ma- caveiu, secția economică, T. Al. Știrbu, secția medicală, Dr. C. Ceapă, secția tehnică, ing. D. Dron. Sediul central pentru Basarabia: Chișinău, str. Alexandru cel Bun 67. Sediul despărțămintelor și al centralelor cercurilor cul- turale sătești: Cetatea Albă, Ismail, Tighina. Nu putem să trecem cu vederea aici nici foarte me- 411 ritoasa afirmare a secției noastre medicale și biopolitîce. Broșurile tipărite în tirfipul din urmă de această secție co- respund unei necesități ardente, tratând teme capitale, pri- vitoare la vitalitatea neamului. Conferențele ținute la Cluj, parte intelectualilor, parte medicilor chemați din întreagă Transilvania [despre sifilis și despre ftizie [oftică] au reușit peste așteptări de bine. Anunțăm apariția în viitorul apropiat a unei «-Biblioteci geografice-etnogr atice», sub conducerea președintelui acestei secții, dl prof. universitar, membru al Academiei Române G. Vălsan. Numele dsale și al colaboratorilor dsale ne sunt o chezășie că și această bibliotecă va corespunde așteptărilor ce le nutrim. X. „Transilvania", revista societății noastre, n’a ajuns nici în anul acesta să fie ceeace doresc chiar și redactorii ei să ajungă, o icoană fidelă a stării noastre culturale din Transilvania, în. special și o icoană a curentelor principale, cari frământă omenirea astăzi [desideratul dlui Gh. Bogdan- Duică.] Cauzele pentruce nu s’a ajuns la scopul dorit sunt înșirate de secretarul nostru literar substitut în rapoartele sale din ședința plenară a secțiilor, din 29 Iunie 1926. Totuș, trebue să accentuăm că nutrim cea mai îndrep- tățită speranță că în viitorul apropiat să putem declara cu satisfacție că revista, este așa cum am contemplat-o. Ce ne îndeamnă la această constatare? Mai întâiu de toate nu- mărul mare de colaboratori prețioși și de articole remar- cabile, pe cari le-am primit pentru această revistă. E de ajuns să înșirăm chiar numai numele colaboratorilor „Tran- silvaniei", ca să se vadă că nu ne lipsesc colaboratorii și articolele bune cari așteaptă să vadă lumina tiparului. Numărul abonaților a sporit vădit, presa comentează, articolele din revistă cu interes și remarcă multe din ele [în „Societatea de mâine", „Universul literar", „Cosinzeana", „Țara noastră", „Patria", „România", „Cuvântul", etc.] — e vorba «pa să se găsească modalitatea apariției regulate și să se facă o propagandă mai vie în jurul organului „Astrei". Aceasta o poate aștepta, pe drept cuvânt, organul de publicitate al primei societăți culturale ardelene. 2* 412 XL „Biblioteca Astra**. Biblioteca aceasta are de înregistrat câteva prețioase contribuții. Lucrarea anunțată în a. trecut: «Contribuțiuni la istoria ziaristicei românești ardelene», a membrului nostru în comitetul central, dl Dr. 1. Lupaș, a apărut și a fost primită cu mult interes din partea presei și a publicului cetitor. Chiar și presa germană din Ardeal și un organ de publicitate din Germania s’a inte- resat de această lucrare temeinică a istoricului nostru. — A doua lucrare tipărită în „Bibi. Astra" [Nr. 12] a fost aceea a secr. secției medicale și biopolitice Dr. A. Voina, actualul consilier la „Ministerul Muncii": « Valorificarea ca- pitalului uman prin igiena națiunii». Tot o contribuție a secției acesteia a fost aceea a dlui Dr. D. Stanca : «Ancheta sanitară, ca bază de plecare a combaterii plăgilor sociale» [Nr. 13]. Două publicații vrednice de a fi cetite de toți in- telectualii noștri și de a fi comentate și puse în practică. — Dl prof. univ. Victor Stanciu ne-a dat prețiosul concurs cu lucrarea dsale: «Pământul și istoria», insistând asupra legăturii ce există între evoluția istoriei și bogățiile pămân- tului — în special Ardealul. Ca avantgardă a publicațiilor în legătură cu Mihai Viteazul am publicat broșura Nr. 15: «■Portretele lui Mihai Viteazul», de dl bibliotecar al Acad. Rom. loan C. Băcilă. Sub tipar se află o lucrare a secr. nostru lit. subst. despre scriitorii români, retribuția operelor lor și depen- dența între starea scriitorilor și starea culturală. No. 1 din „Bibi. Astra": Dr. Sextil Pușcariu: «Istoria literaturii române», epuizat, se va retipări la toamnă, fiind cerut cu multă insistență din toate părțile. XH. Biblioteca poporală. Anul acesta a publicat „Astra" în „Biblioteca sa poporală" lucrări prețioase. No. 129 cu- prinde biografia fostului nostru președinte Vasile bar. Pop, scrisă de păr. protopop Dr. Elie Dăianu, ca omagiu al „Astrei" față de luminoasa personalitate a fostului ei con- ducător. — «Calendarul» pe a. 1926 s’a epuizat. Cele 12 coaie de material beletristic s’au bucurat de colaborarea multor pene dibace. — Sfaturi practice pentru țărănime conține No. 131: «Dușmanii omului», [vrășmașii sănătății și ai averii], scrise de dl prof. din Blaj loan Pop-Câmpeanu. 413 — O colecție de «Icoane, chiuituri, povestiri'», conține Nr. 132, adunate și scrise de regretatul fost președinte Andrei Bârseanu. Colecția este întovărășită de o fotografie și de biografia și aprecierea celui dispărut. — O foarte bine primită broșură a fost «-Povestea vieții lui Vasile Alecsandri», scrisă pe înțelesul tuturor de dl prof. univ. Gh, Vâlsan. [Nr. 133] Dlui Vâlsan i-a reușit să redea farmecul poeziilor Iui Alecsandri și să povestească viața poetului într’o limbă neaoșe, frumoasă românească, cu escerpte caracteristice din opera bardului nostru, încât cărticica aceasta este o minunată introducere la cunoașterea atmosferei din poe- ziile lui Alecsandri și a poetului însuș. — Din povestirile isto- rice ale lui 7. Al. Lapedatu am publicat în anul acesta două broșuri [134 și 136] cu «Moartea lui Asan» și «Amor și răsbunare», o lectură sănătoasă, plină de bun simț și într’o formă’ acceptabilă. — Cu note muzicale, cu poezii de de- clamat, cu conferențe, cu cuvinte respicate, puse la inimă, ne-am apropiat în broșura No. 132: «0 șezătoare la țară» ca să dăm țăranilor români nutremânt pentru lungile seri de iarnă. — No. 136 conține darea de seamă, autentică, a lui Mihai Viteazul despre faptele sale, dare de seamă gă- sită anii trecuți în biblioteca din Florența. Broșura aceasta este un â propos potrivit din prilejul serbătoririi lui Mihai la Guruslău, la adunarea noastră generală. Ne-am îngrijit ca lucrarea să se tipărească în mai multe exemplare, ca să poată fi distribuită în massele poporului și a celorlalți participanți. Calendarul pentru 1927 este tipărit și așteaptă să fie expediat în viitorul apropiat Au contribuit la îmbogățirea calendarului o mulțime de scriitori, medici, economiști, etc., încât putem pune lucrarea aceasta cu inima împăcată în mânile țăranului român. Va avea distracție și sfaturi prac- tice, după cum o dorește cel mai bun pedagog. E vorba să se facă o propagandă cât mai intensă pe satele noa- stre, pentru ca scrisul unor scriitori, medici, etc. ca I. A. Bassarajpescu, I. Agârbiceanu, T. V. Păcățianu, Dr. I. Mol- dovan, Dr. I. Hațiegan, Dr. A. Voina, Dr. Gh. Preda, D. Comșa, Gavriil Todica, etc. etc. [note muzicale de dl Dr. Tib. Brediceanu] să nu rămână în beciurile „Astrei", ci să se răspândească spre binele tuturora. 414 Pentru viitor avem manuscrise prețioase, cari așteaptă să fie publicate. înainte de Crăciun vom publica o piesă de teatru, în 2 acte, pentru copiii de școală dela sate, o piesă, care e chemată să evoce mila față de orfani și să aducă adevărata dragoste creștinească în casele oamenilor. Vom publica o colecție de poezii de declamat, simțindu-se lipsa unei astfel de colecții. Vom da o atenție deosebită și cărților de economie și gospodărie sătească. Secția medicală și biopolitică ne sprijinește, paralel, publicând sfaturi împotriva ofticei, a boalelor lumești, a beției. Secția geografică și etnografică va contribui cu broșurile ei la cunoașterea mai bine a ținuturilor noastre, încât aceste trei serii de publicații vor tipări lucrări, complectându-se reciproc. «■Biografia V. Lucaciu» pentru popor n’a putut încă apărea fiindcă secția istorică încă nu și-a terminat analiza lucrărilor intrate la concurs. Vom raporta la timpul său. La concursul pentru cea mai bună piesă teatrală po- porală, într'un act, n’au intrat la secția literară lucrări de valoare, încât secția s’a văzut nevoită să publice un nou concurs, acesta de 10,000 de lei, pentru o lucrare inedită, pentru popor, ce urmează să se tipărească în „Bibi. pop.“ Apelăm din nou la sprijinirea bibliotecii din partea tuturora cărora le zace la inimă viitorul poporului. XIII. Conferențe, prelegeri, șezători culturale. Și în anul acesta avem de înregistrat, cu bucurie, serii întregi de conferențe prețioase, contribuții de ale profesorilor uni- versitari și de liceu, ale medicilor și advocaților, ale preo- ților și învățătorilor noștri. Din rapoartele speciale ale dife- ritelor despărțăminte se va convinge binevoitorul cetitor despre bogăția acestor conferențe. (Acolo și listele confe- rențiarilor). Cu deosebire profesorimea universitară din Cluj a escelat, trimițând „Extensiunea universitară”, ca un roi de albine harnice, conferențiari prin orașele întregei Transil- vanii. E destul să amintim aici seriile de conferențe ținute în Sibiiu, Cluj, Brașov, Arad, Blaj, Timișoara, Oradeă-mare și Făgăraș, ca să constatăm că există un curent sănătos, — 415 că publicul este dornic de conferențe și că suntem pe cărarea cea bună. Nu numai intelectualii de pe la orașe doresc să asculte conferențe valoroase, și meseriașii noștri și țărani de pe la sate. Huma primitoare așteaptă — e vorba să se arunce sămânța germinatoare de fructe sănătoase. Ce teme s’au discutat mai cu seamă din prilejul ținerii conferențelor acestora? Despre analfabetism, alcoolism, boale sexuale, creșterea copiilor, îndreptățirea unei autori- tăți raționale, colaborarea cuminte a tuturor claselor sociale și a popoarelor [interdependență). In mare parte s’au folosit și proiecțiuni luminoase. Declamații, bucăți corale, piese teatrale, de diletanți, dansuri naționale, etc., au întovărășit de multe ori conferențele. Desp. Sibiiu a început să tipărească unele conferențe și încercarea aceasta a prins bine. Acum a ajuns desp. Sibiiu la buletinul său 44, serie, care conține și câteva con- ferențe. Ar fi de dorit ca să se încetățenească obiceiul acesta și la alte despărțăminte, mai cu seamă acuma, când budge- tele despărțămintelor sunt mai mari ca în anii trecuți. Desp. Sibiiu trimite din buletinele sale câteva exemplare și tuturor celorlalte despărțăminte. Acelaș sistem să fie imitat de celelalte despărțăminte. „Universitatea poporală" din Chișinău a tipărit câteva conferențe caracteristice din timpul din urmă, ținute acolo — acum, când dl Șt. Ciobanu este secretarul secțiilor basa- rabene — s’ar putea prea bine ca viitoarele conferențe să se tipărească sau sub egida „Astrei", în Basarabia sau să se publice în „România Nouă" a dlui Dr. Onisifor Ghibu. Am comandat la „Casa școalelor' serii de diapozitive pentru skiopticon. Unele sunt gata, altele se termină în viitorul apropiat. Ne vom îngriji ca să se tipărească vreo- câteva conferențe tip, pentru diapozitivele speciale, ca învă- țătorul, preotul, etc., din cutare sat, dacă vrea să vorbească poporului, ajutat fiind de proiecțiuni luminoase, să aibă la îndemână un text potrivit pentru mentalitatea țărănimii. (Viața lui Christos, Oamenii mari ai literaturii române, ai istoriei române, primul ajutor la rănire, vederi din România.] 416 Ne-a sosit și un cinematograf perfecționat, cu un skiop- ticon, din Paris, pentru „Muzeul central" al „Astrei". Vom fi deci în stare să oferim publicului sibiian reprezentatii îngrijite de cinematograf, cu filme educative și distractive, ireproșabile. Aparatul este din cele mai bune, încât va putea servi de model și celorlalte despărțăminte ale noastre. XIV. Muzee. Muzeul central .-Pentru complectarea datelor publicate referitor la Muzee în raportul nostru trecut [până la sfârșitul lunei August 1925J mai prezentăm aici urmă- toarele date: După închiderea expoziției artistice s’au văruit din nou camerile 2, 3, 4, 8, 9 și 10 ale etajului I. S’a făcut mobiliar nou în camerile 4, 8 și 9 ale aceluiaș etaj. In camera 2 s’au aranjat portretele bărbaților binemeritați ai Ardealului, în camera 3 lăsământul artistic al pictorului Mișu Pop, în camera 4 și 8 colecții din secția etnografică, în camera 9 obiecte de industrie casnică și colecția „Junilor" din Brașov, iar în camera Nr. 10 archeologia. Procurări de obiecte noui s’au făcut la secția etno- grafică în număr de 106 obiecte, la secția bisericească 1 și la secția artelor frumoase 6. Suma totală cheltuită în anul 1925 cu mobilierul nou, cu procurarea obiectelor, cu văruirea și cu conservarea se urcă la Lei 148,986’71. Toate colecțiile expuse publi- cului se află aranjate în 17 camere, o sală mare și cori- doarele de legătură între ele. Tot la acest capital ținem să amintim, că în decursul anului s’a restituit „Asocia- țiunii" suma avansată în anii trecuți pentru cumpărarea lăsământului Oct. Smigelschi. Muzeul e deschis pentru public în zilele de lucru și sărbători, dela orele 9—13. Pentru școli și escursioniști, și după masă, dela 16—18. In ședința comitetului central dela 20 Noemvrie s’a ajuns la înțelegere cu Muzeul Național Militar din București, delegați fiind din partea acestuia dl general Radu Rosetti și dl C. Moisil, dir. arhivelor Statului ca Asociația, atât în muzeul central, cât și în muzeul regional să facă și secții de ale armatei cu concursul lor. S’a început deja numirea delegâților pentru fiecare despărțământ, 417 Muzee regionale. Este în interesul nostru cultural ca comorile artei noastre țărănești, apoi obiectele prețioase, atât cu privire la originea cât și cu privire la faptele noastre din trecut să stea la dispoziția cercetătorilor în cât mai multe centre. Drept aceea comitetul nostru central își dă toată silința să înfiripeze cât mai multe asemenea muzee. Idealul nostru ar trebui să fie ca cel puțin în fiecare centru mai de seamă să ne avem muzeul nostru regional. In anul 1925 s’a cheltuit la acest capitol, cu adaptarea la Țebea, apoi cu procurări de obiecte și mobiliar: la Vidra, Hunedoara, Sighet și Săliște suma de Lei 91,019’—. XV. Biblioteca centrală. Biblioteca centrală a Aso- ciațiunii a sporit în cursul anului trecut cu 2280 cărți întrate în urma legii de a se trimite bibliotecii noastre toate publi- cațiile ce se editează în țară, apoi cu colecțiile ziarelor și revistelor ce au apărut în cursul anului trecut. Devenind sala de lectură prea mică pentru cetitori, în cursul anului 1925 s’au amenajat 2 săli noi în parterul edificiului, ca săli de lectură, și anume: una pentru ziare și reviste, iar a doua pentru cărți. Sala pentru ziare s’a pro- văzut cu dulapuri sistematice, în cari numărul curent al ziarului sau revistei e expus în față, iar sub ea, în raft, colecția completă a anului curent. In dulapurile sălii de lectură sunt expuse 192 de ziare și reviste, din țară și străinătate, cari se cetesc mai des. In sala de lectură a ziarelor e loc pentru 22 de cetitori deodată. Sala de lectură pentru cărți e provăzută cu mese și scaune și încap deo- dată 18 cetitori. Cu adaptarea sălii de lectură și cu procurarea de cărți și ziare străine s’a cheltuit în anul 1925 suma de Lei 76,513’50. Biblioteca Asoeiațiunii ocupă în parter în total 4 ca- mere mari, cu cărțile și ziarele catalogate, 2 camere ca săli de lectură și 4 camere în subsol, ca depozit de cărți, ziare și*reviste. Biblioteca e deschisă publicului în fiecare zi de lucru dela orele 9—13 și 16—18, iar sala de lectură pentru ziare și reviste dela orele 9—13 și 16—19. In Dumineci și sărbători dela orele 10—12. 418 Bibliotecile sătești. Referitor la aceste biblioteci se găsesc date în capitolul II. despre Cercurile culturale și bibliotecile poporale. XVI. Arhiva Asociațiunii. Lipsindu-ne și în anul 1925 sumele necesare studierii arhivei, pentru a nu mai sta, totuș, aceasta în subsol, s’a curățat de praf și de umezeală și s’a aranjat, după ani, în cutii special comandate. Din subsol, astfel aranjată, s’a transpus în parter, în o odaie cu totul separată. Cercetarea și studiarea ei din partea doritorilor devine astfel cu mult mai ușoară și mai comoadă. XVII. Loteria Asociațiunii. La 1 Februarie s’a înce- put tragerea a IV-a și ultima a loteriei la cari s’au sortat 54,918 câștiguri. Lista de trageri e dată la tipar și în scurt timp va fi terminată. După terminarea ei și plătirea tuturor câștigurilor se va face încheierea generală a soco- telilor ei, raportându-se proximei adunări generale despre rezultat. XVIII. Colaborarea cu alte societăți culturale. Ca în trecutul apropiat așa și acum am avut deosebita satis- facție de a constata că societatea noastră a putut lucră braț la braț cu multe societăți culturale, sociale, economice și profesionale. 1. Dacă vizita noastră dela Rusalii 1925 [Chișinău] a fost bine primită de cercurile basarabene — legăturile noastre s’au strâns și mai tare de atunci încolo cu frații noștri din Basarabia. Comisarul nostru general pentru Ba- sarabia, dl Dr. Onisifor Ghibu, a fost părtașul atenției gene- rale, ca exponent al „Astrei" și activitatea lăudabilă ce o desfășoară, în legătură cu societățile basarabene existente, ne este o dovadă mai mult că se poate lucra spre binele obștesc pe teren cultural fără ca să contracarezi activi- tatea altora, ci în bună frățietate. Urmând pe. cărarea aceasta vom ajunge ca „Astra" noastră să fie binecuvân- tată și din partea populației basarabene, atât de dornică după lumină, nutremânt sufletesc sănătos. 2. Legăturile noastre cu „Centrala Caselor Naționale", de sub înțeleaptă conducere a dlui Gen. I. Manolescu, sunt 419 dintre cele mai strânse. In acest expozeu de politică cul- turală „relațiile externe" cu societatea dlui Manolescu tre- buesc remarcate cu toată hotărârea, fiindcă dau roade bogate și sunt cât se poate de îmbucurătoare. Dl Mano- lescu, membru de onoare al nostru, nu întrelasă prilej potrivit de a nu ne cerceta — așa mai pe urmă la adun, gen. a desp. jud. Sibiiu, când ne-a adus daruri și invitări speciale pentru Breaza de sus. 3. Servicii evidente ne-a adus instituția „Extensiunea universitară" din Cluj, o instituție, care din an în an prinde tot mai mult teren, făcând cunoscuți publicului ardelean pe toți corifeii științei dela universitatea din Cluj. Și de astădată și-au înțeles misiunea profesorii, clujeni [în frunte cu omul cu vederi largi, care este dl prof. univ. Bărbat și secretarul său, dl Ștefănescu-Goangă), iar despărțămintele, către cari s’au adresat, le-au oferit întreg sprijinul lor nepre- cupețit. 4. «Fundațiunea culturală Principele Carol» ne-a trimis de conferențiar pe dl l. D. Ștefănescu, direct. Inst. de studii și educ, artistică, căruia trebue să-i fim recunoscători pentru devotamentul cu care a servit din prilejul „Expo- ziției de studiu" arta românească. 5. Avem cele mai bune legături și cu societățile cultu- rale următoare: «-Liga culturală», de sub conducerea dlui N. Iorga; «Universitatea liberă», de sub conducerea dnei Sabina Cantacuzino; «Casa școalelor»; «Ateneul Popular lași-Tătăraș», condus de dl Ifrim; «Cântarea României», dirijată de Marcel Botez; «Cele trei Crișuri», condusă de dl Bacaloglu ; «Muzeul național militar» ; «Reuniunea culturală națională a meseriașilor români" din Sibiiu; «Asoc. învățăt. rom.»; «Reuniunea română de muzică Gh. Dima», din Sibiiu, dirijată de dl N. Oancea; «Asoc. prof. sec. rom», secția Sibiiu și cu alte zeci și zeci de societăți, al căror nume nu-1 înșirăm aici, din lipsă de spațiu, dar cari toate și-au oferit serviciile cu bucurie de câte ori veterana societate „Astra" le-a solicitat colaborarea. Numele tuturor societăților, cari ne-au sprijinit îl găsește binevoitorul cetitor în numărul administrativ al „Transil- vaniei" [Nr. 8—9], la dările de seamă ale diferitelor noastre - 420 — despărțăminte. Exprimăm și pe calea aceasta viile noastre mulțumite acestor societăți, cari n’au pregetat să ajute cauza culturală, conștii fiind că numai astfel putem ieși la lumină din sbuciumul sufletesc, în care se sbate omenirea în ziua de astăzi. XIX. Troițe și monumente artistice. Societatea „Mormintele eroilor" ne-a pus la dispoziție 4 troițe. Una din ele a fost inaugurată în cadrul unor frumoase ser- bări, în ziua de 15 Noemvrie, la Șelimbăr, pe movila unde sunt înmormântați eroii căzuți în lupta lui Mihai Viteazul cu Andrei Batory. Inaugurarea s’a făcut în cadrele unor frumoase ser- bări. Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. Sa Mitropo- litul Nicolae Bălan cu asistență numeroasă. Din partea guvernului au participat la inaugurare, dnii miniștri AL Constantinescu, ministrul de agricultură și dl Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor și artelor. Cu această ocazie dl ministru AL Lapedatu a ținut o prea fru- moasă conferență despre Mihai Viteazul, dăruind și suma de 100,000 Lei pentru ridicarea de troițe în amintirea lui Mihai Viteazul: la Guruslău și Mirislău. Restul de 3 troițe a fost trimis despărțământului Cluj pentru Fântânele, des- părțământului Abrud pentru Buceș și despărțământului Blaj pentru Mihalț, urmând să fie inaugurate în anul viitor. înainte de a trece la alt capitol ținem să mulțumim și la acest loc 1] Societății „Mormintele eroilor" pentru troițe, 2] Corpului VII de armată din Sibiiu pentru spri- jinul acordat la nivelarea terenului, facerea șoselei, din șo- seaua națională la troiță, și 3] Comunelor din plasa Si- biiului, fără deosebire de naționalitate, pentru cele 800 cară de petriș și nisip la petruirea șoselei. XX. Averea Asociațiunii. După cum se vede din anexa III, venitele fondului general au fost în anul 1925 de Lei 2,647.684’—, iar cheltuielile de Lei 1,942.306’—, putând în felul acesta amortiza deficitul anului 1924 în suma de Lei 202,631’82, putând restitui Asociației avansul dat la cumpărarea lăsământului Smigelschi și interesele de Lei 286.326’75. Restul s’a trecut ca dotație la fonduri și fundații. 421 Ajutoarele date din partea statului sunt: ministerul de culte și arte (dl Alexandru Lapedatu] Lei 1,200,000, mi- nisterul instrucției [dl Dr. C. Anghelescu] Lei 680,000, mi- nisterul de agricultură și domenii (dl AI. Constantinescu] Lei 200,000, ministerul sănătății publice (dl N. Săveanu] Lei 20,000. Ajutoare dela particulari mai importante sunt: „Albina" inst. de credit Lei 50,000, prefectura județului Arad Lei 50,000, dl C. Bârsan, București Lei 25,000, Banca centrală pentru industrie și comerț, Cluj, Lei 10 mii. XXL Internatul de fete al Asociațiunii In acest in- ternat au fost adăpostite în decursul anului 1925/6 în total 80 eleve, cari au urmat la liceul de fete al statului. Incas- sările internatului au acoperit cheltuielile. Dintre adaptările făcute de internat în decursul anului cele mai importante sunt: baia cu 6 tușuri, 3 bideuri, 2 puține și 3 lighiane mari. S’au provăzut cu lighiane noi de faianță în dormitoarele elevelor. S’a întrodus conduct de apă în toate dormi- toarele și pe coridoare. In internat au fost adăpostite în decursul anului 3 fetițe transnistriene, dintre cari una a urmat școala primară, iar alte două un curs de cusut. Bugetul internatului pe 1926 7 s’a fixat Ia Lei 2,600.000 la o sută de eleve. XXII. Fundațiunile și fondurile administrate de „Aso- ciațiune" au crescut în mod normal. Specificarea acestora, starea lor la sfârșitul anului 1925 și întrebuințarea veni- tului, se pot vedea în darea de seamă, publicată ca anexă la acest raport. De însemnătate este hotărârea adusă de comitet cu privire la selecționarea ce se impune a se face între fon- durile și fundațiunile date în administrarea „Asociațiunii", în ce privește împrejurarea de a fi decretate, în baza legii celei nouă, de persoane juridice aparte. Dl Petru Drăghici, președintele comisiunii pentru fundațiuni, a luat asupra sa însărcinarea de a face această selecționare și totodată a revizui clispozițiunile lor speciale pentru a se vedea, întrucât ele, în împrejurările de azi, pot fi realizate cu efect practic. Fundațiuni nouă în cursul anului 1925 au întrat în administrarea instituțiunii noastre două, anume: Fondul Di- — 422 — mitrie Balanescu de Lei 20,000‘— în hârtii de valoare și fund. Ion Oncescu de Lei 2,500'— asemenea în hârtii de valoare. Mai amintim următoarele: Pentru fundațiunea de Lei 100,000'—, creiată de Al, Sa Regele Ferdinand I s’au compus literile fundaționale (Sta- tutele]. In legătură cu cele amintite în ultima dare de seamă referitor la fundațiunea Nicolae Rusu și soția Cornelia, n. Man din Poiana de Arieș, facem cunoscut că Ministerul Agriculturii și Domeniilor, respective Statul, la rugarea comitetului central, a renunțat să-și exercite dreptul de preemțiune în favoarea proprietarilor, cari au cumpărat imobiliile acestei fundațiuni, și în consecință se poate Inta- bula dreptul de proprietate pe numele acestor cumpărători. In urma acestei soluționări favorabile, se vor putea achita în scurt timp legatele prevăzute în dispozițiile testamentare și fundațiunea se va putea inactiva. In baza raportului d-lui Dr. I. Tolciu, advocat în Cluj, referitor la desbaterea succesiunii după luliana Pop și con- form părerii executorului testamentar averea acestei fun- dațiuni se ridică la valoarea de aproape Lei 300,000'—. Averea totală administrată de «-Asociațiunea la sfârșitul anului 1925 se urcă la suma de Lei 2.457,536'72. Pentru anul 1927 comitetul central prezintă onor. Adunării generale, în anexa IV, proiectul de buget cu Lei 5.255,000'—. Bursele și bursierii. In legătură cu cele raportate în Adunarea generală trecută lista bursierilor, o prezentăm în Anexa VI. XXIII. Membrii „Asociațiunii*¹. Din consemnarea su- mară a membrilor (Anexa V) rezultă, că numărul membrilor onorari la sfârșitul anului 1925 a fost de 17, al secțiunilor de 338, al membrilor fundatori ai Casei Naționale centrale de 95, al celor fundatori de 869, al celor pe viață de 3055, al celor activi (cu taxa achitată] de 642 și al celor ajută- tori de 1862, în total 6878, deci un minus de 2499 la mem- brii activi și ajutători față de numărul lor, prezentat în darea de seamă precedentă. Numărul ultimelor 2 categorii de membri fluctuiază dela an la an. Statornic în creștere ră- 423 mâne de regulă numărul membrilor fundatori și pe viată, cari își achită cotizația deodată, rămânând astfel membri în permanență. Decreșterea numărului membrilor activi socotim că se datorește, în primul rând, ridicării taxei pentru această ca- tegorie de membri dela Lei 10 la Lei 50. Tot din această cauză, mai ales, nu se sporește, ca pe vremuri, numărul membrilor ajutători, a cărora taxă s’a ridicat dela Lei 2 la Lei 10. A doua cauză, după cum rezultă din dările de seamă ale despărțămintelor, este că nu se dă membrilor, în schimbul taxei, echivalentul în publicațiuni, care se da odinioară; pentru taxa de Lei 10 revista „Transilvania", și și pentru Lei 2 Biblioteca poporală. Dar în urma referin- țelor radical schimbate, poate vedea oricine, că aceasta nu mai este posibil. Ceeace s’a putut s’a făcut de mai ’nainte, anume: se dă de câțiva ani încoace membrilor „Transilvania" și Bi- .blioteca cu preț redus, iar cu începutul anului 1926 s’au trimis la 115 despărțăminte 17010 broșuri din Biblioteca poporală, pentru a se da membrilor ajutători în schimbul co- tizației și 4200 exemplare din Calendarul „Asociațiunii" pe anul 1926, pentru a fi date în schimbul taxei membrilor activi. Acest expedient poate, cum sperăm, să contribue în viitor la sporirea numărului membrilor, dacă conducă- torii despărțămintelor noastre vor face în mod stăruitor uz de el. A treia cauză a scăderii numărului membrilor activi și ajutători credem că este lipsa de orice interes a unor conducători de despărțăminte, nu numai pentru propaganda culturală, ci și față de scrierea de membri și încasarea taxelor, chiar și acum când, pe baza modificării statutelor, de taxele dela membrii activi și ajutători beneficiază numai despărțămintele și cercurile culturale. Apelăm deci, și de astădată, la sentimentul de jertfă și datori^ a organelor noastre din despărțăminte, rugându-le să stăruie pentru achitarea taxelor restante dela membri și pentru înscrierea de membri noi. Ținem să remarcăm greaua pierdere a următoarelor persoane marcante din viața noastră intelectuală-socială: — 424 — 1. Marele mecenat, boerul basarabean Vas. Stroescu, cel ce ne-a sărit într’ajutor, cu graiul viu și cu banul, în timpuri grele, răspândind carte românească sănătoasă prin satele noastre și sprijinind școala, biserica și cooperația, cu mână darnică. 2. Mitropolitul Vladimir de Repta, al Bucovinei, mem- brul nostru de onoare, veneratul cap bisericesc, surghiunit pe timpul răsboiului din cauza sentimentelor sale românești. 3. Profesorul universitar, istoricul /. Ursu, membru activ al secției istorice, o podoabă a istoriografiei române. XXIV. Ședințele comitetului în anul 1925. Pentru îndeplinirea lucrărilor „Asociațiunii" în anul 1925 comi- tetul central a ținut 19 ședințe, între cari una plenară, la 26 Septemvrie, resolvind în aceste 588 chestiuni mai în- semnate. Numărul actelor întrate și rezolvite în cursul anului, cele mai multe pe cale prezidială, este de 6095. XXV. Deciziunile adunării generale trecute. Din datele înșirate în raportul general prezent onor, adunare generală se poate convinge, că comitetul central și-a dat toată silința să îndeplinească, pe cât s’a putut, o parte în- semnată a lucrărilor ce i s’au indicat de cătră adunarea generală trecută, anume: 1. In ședința plenară din 26 Septemvrie 1925 s’a constituit, realegându-se dl Dr. Oct. Russu I-ul vice-pre- ședinte, dl Dr. Gh. Preda al II-lea vice-președinte, dl Dr. L. Borcia jurisconsult și dl Dr. Nicolae Petra, jurisconsult substitut. 2. Președintele a făcut turneul amintit în desp. din centrele județelor ardelene. 3. S’au ales comisiunile pentru perioada 1925—1930. O parte din membri comitetului central au primit delegații pentru inspectarea despărțămintelor din județele ardelene. 4. S’au dat instrucții despărț. referitor la organizarea lor și a cercurilor culturale. 5. Conferențiarul prop. de asemenea a luat contact cu unele despărțăminte. 6. S’au făcut demersuri de nou la minister pentru teren de case naționale. — 425 7. S’au distribuit abecedare pentru analfabeți și s’a făcut apel Ia preoți și învățători ca să țină cursuri pe seama analfabeților și adulților. 8. S’a făcut propagandă prin circulare pentru aran- jarea de expoziții. 9. A executat hotărârea adunării generale ca, înce- pând cu raportul de față, rapoartele să cuprindă activitatea Asoc. pe timpul dela 1 Ianuarie până la 31 Decemvrie. 10. S’a stăruit la Secțiile literare științifice ca să des- volte o muncă cât mai intensivă și sistematică în cadrele Asoeiațiunii și ca nivelul publicațiunilor societății mereu să se ridice. 11. S’a aranjat arhiva corp. XII Armată Austr. Ung., nu s’a putut studia însă, din cauza lipsei de mijloace. 12. S’a făcut ultima tragere a loteriei, rămânând ca în 1926 să se închee socotelile. 13. S’a mulțumit donatorilor, etc. 14. S’au luat dispoziții pentru sporirea numărului membrilor Asoeiațiunii. 15. S’au luat dispoziții pentru extinderea activității Asociației în Basarabia. 16. S’au luat dispoziții pentru serbarea zilei de 1 De- cemvrie [Ziua Astrei]. 17. S’au tipărit regulamentele aprobate de adunarea generală și s’au făcut cele de lipsă pentru punerea lor în practică. 18. Cu începutul anului 1926 comitetul a sporit, după putință, retribuția funcționarilor și a făcut pregătiri în scopul asigurărilor pentru timpul bătrânețelor și imposibilității de muncă. 19. A căutat și aflat mijloace pentru înlesnirea de- plasării conferențiarilor din despărțăminte. 20. Pe cheltuiala instit. „Albina" s’au întreținut 4 băieți transnistrieni în școala pentru orfanii de răsboiu din Orlat, iar 3 fetițe au fost adăpostite în Internatul Asoeiațiunii. 21. S’a ridicat o troiță la Șelimbăr în amintirea bi- ruinței lui Mihai Viteazul asupra lui Andreiu Batory. 22. S’au cerut ajutoare pentru propaganda culturală dela Stat, dela județe și orașe. 3 426 O parte a hotărârilor adunării generale a rămas să se execute în anul 1926, timpul dela Septemvrie până la Decemvrie 1925, fiind prea scurt pentru executarea lor. XXVI. Momente de importanță. In decursul celor 4 luni până la sfârșitul anului 1925 a avut „Astra" să însem- neze unele zile de sărbătoare, cari merită să fie însemnate în cronica de față. Despre turneul dlui președinte [/. Goldiș în cele 22 județe [vizita despărțămintelor județene] s’a vorbit într’alt loc. Tot domnul președinte Goldiș a reprezentat „Astra" la congresul «Uniunii femeilor române», în Timișoara (13—14 Sept], rostind un discurs de salut în numele societății noastre. Am fost reprezentați și la congresul învățătorilor, la Arad, în 5 Sept. Ținem să însemnăm cu deosebită satisfacție că obiecte din „Muzeul nostru central" din Sibiiu au fost arătate la expozițiile de artă românească din Paris și din Geneva și au contribuit astfel la buna reușită a acestor expoziții. Re- cenziile măgulitoare privitoare la obiectele expuse cu pri- cepere de dl director al „Muzeului național etnografic", prof. Al. Tzigara-Samurcaș, ne adeveresc succesele obținute. Despre serbările dela Șelimbăr (Mihai Viteazul] se relatează într’alt capitol. Tot asemenea despre «Expoziția de studiu» a dlor prof. Dim. Comșa și I. D. Ștefănescu, din Sibiiu. In ziua de 14 Noemvrie au salutat membrii comit, cen- tral al „Astrei" pe dl Alex. Lapedatu, în sala de ședințe, când dl Lapedatu, pe atunci ministru al artelor, a predat brevetele și decorațiile fiecărui membru și funcționar, de- corat din prilejul serbărilor Avram lancu. In Sept, am putut saluta în sala festivă a „Astrei" pe nește excursioniști francezi din Paris («Societe d'Eplau), conduși de abatele Botinelli. Primirea a fost așa de căldu- roasă, încât frații noștri francezi și-au adus aminte de „Astra" și acasă în Franța, trimițându-ne salutări și cărți prețioase. In Dec. am pus Ia dispoziție soc. „Principele Mircea", filiala Sibiiu, o parte a muzeului, pentru o expoziție reușită, de lucru de mână. — 427 — XXVII. De încheiere rugăm Onor. Adunare ge- nerală : 1. Să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului ge- neral pe anul 1925. 2. Să dea expresiune durerii sale pentru pierderea membrilor și binefăcătorilor decedați ai „Asociațiunii". 3. Să aprobe darea de seamă a comitetului central despre gestiunea anului 1925 și să-l desărcineze de această gestiune. 4. Să aprobe bugetul pe anul 1927. 5. Să întregească comitetul central prin alegerea unui membru pe timp de 4 ani. 6. Să fixeze locul pentru ținerea adunării generale ordinare din anul 1927. 7. Să ia dispoziții pentru verificarea procesului verbal al adunării generale. Din ședința plenară a comitetului central al „Aso- ciațiunii", ținută în Sibiiu, la 16 August 1926. Dr. Oct. Russu, Romul Simu, vice-președinte. secretar. 3' 428 Anexa I. Activitatea despărțămintelor în cursul analul 1925. 1. Agnita (jud. Târnava-mare). Are 24 biblioteci poporale, fiecare din câte 80—200 volume, înființate în anul 1921. Reorganizarea desp. a rămas să se facă în anul 1926, dupăce în anul 1925 desp. a rămas fără președinte prin retragerea dela conducere a vechiului director, dl loacMm Muntean, protopresbiter, trecut la pensie. 2. Aiud (jud. Alba). Pe lângă datele publicate în și cuvânt explicativ al zilei. 5. S’au tinut cursuri de limba română pentru minoritari. Au urmat cursurile 90 persoane, timp de 3 luni. 6. La Mercurea-Ciucului s’a dat teren pentru clădirea «Casei Astrei». In alte comune însă nul 7. S’au înscris comunele din județ cu suma de 125,000 Lei pentru «Astra». Până în prezent s’au încassat 82,000 Lei. 8. Despărțământul Ciuc este abonat la revista ^Societatea de mâine*, în viitor se va face abonament și la «Gazeta Tran- silvaniei». . Cum s’a arătat mai sus, desp. are și un Iot pentru o casă națională și o bibliotecă, cum au puține despărțăminte. Notăm aici, ca să servească de exemplu și altora, cum a fost ea cre- iată din următoarele mijloace și donatii, făcute de următorii marinimoși, inimi iubitoare de cultură și de către următoarele autorități: Prefectura județului Ciuc a donat Lei 5000, cu cari s’au cumpărat 131 cărți, primăria orașului Mercurea-Ciuc a donat Lei 3000 cu cari s’au cumpărat 122 cărți, Simoreschi O., Foc- șani a dăruit 19 cărți, Storescu, Focșani a dăruit 6 cărți, Eugen Sonnensieb, Mercurea-Ciuc a donat Lei 1000 cu cari s’au cum- părat 23 cărți, Dr. M. Dobreanu, Gheorgheni a donat Lei 700 cu cari s’au cumpărat 20 cărți, Revizoratul școlar, M.-Ciuc a dă- ruit 230 cărți, d-na Ad. P. Pașnicu, M.-Ciuc a dăruit 13 cărți, Un anonim a dăruit 24 cărți, Al. Dumitrescu, cons. ag. a dăruit 733 cărți,. Bernat Zaharie, M.-Ciuc a donat Lei 200 numerar, Comuna Mădăraș a donat Lei 700 numerar, Comuna Ineu a donat Lei 700 numerar. Dl notar public I. M. Cristea, M.-Ciuc se înscrie ca membru și a promis p donare pe seama «Astrei» de Lei 5000. Afară de acestea, au mai ajutat încă și unele persoane . membre ale despărțământului, cu munca depusă Intru aranjarea bibliotecii și arhivei despărț., iar o societate anonimă, Banca •«Harghita* din M.-Ciuc, a jertfit câteva mii de Lei pentru aco- perirea de cheltuieli ce a avut despărțământul nostru, afară de spesele specificate mai înainte. Laudă și recunoștință se cuvine tuturor donatorilor și sprijinitorilor. Preș. V. Draga. Secretară Adellna Pașnicu. 17. Cluj (desp. central județean). . Drept complectarea raportului asupra intensei și lăudabilei activități a despărțământului Cluj, publicat în Nr. 9—10 din 1925 al rev. «Transilvania», dăm în cele următoare raportul despre — 443 — activitatea acestui desp., prezentat adunării generale din 4 Iulie 1926, cu excepția părții referitoare la activitatea din anul crt., ■care rămâne să o dăm in anul viitor. Am a]uns la finea anului cu bine. Cu încredere am pornit pe drumul tăiat de înaintașii noștri și căutăm să ne continuăm calea in spiritul și cerințele zilelor de azi. De 64 ani de zile -bătrâna . David Sava citește și explică: «Vecinii» lui Slavici; d) Curciu: Traian Pop: «Scopul cercurilor culturale». David Sava: Despre alcoolism și urmările beției». Petre Ciocan: «Necesitatea câști- gării de hrană sufletească din cărți bune»; e) Hundorf: Cornel Schiau: «Nașterea poporului român și rolul său». David Sava: «Despre naționalizarea industriei și comerțului, Îndemn la Îmbră- țișarea meseriilor»; f) Vameș-Odriheiu: Cornel Schiau: «Despre bogățiile patriei, importul-exportul, sprijinirea industriei și comer- țului făcute de români». Vasile Șerban: «Creșterea copiilor»; g) Idiciu: Cornel Schiau: «Despre contracte și testamente»; h) Agrișteu: Cornel Schiau: «Păstrarea credinței, limbii, obiceiurilor, portului românesc, ca factori principali ai conservării națiunii noastre». David Sava: «Despre bunalnțelegere». Vaier Tătar: «Despre alcoolism»; /) Ormeniș: Cornel Schiau: «Despre datoria de a ne emancipa tn lupta pentru a ne câștiga locul de frunte pe toate terenele, Intre minoritățile etnice cu cari trăim»; l) Zagăr: Cornel Schiau: «Despre meserii și comerț». Alexandru Costea : «Peritruce trebue să ne supunem legilor și autorităților puse să le execute». In orașul Dumbrăveni (Ibașfalău), In con- formitate cu statutele «Astrei», la inițiativa directorului despăr- țământului, s’a înființat un Cerc Cultural «Astra». Dl Dr. Holom a arătat scopul cercului cultural. Dl C. Schiau arată originea strălucită a neamului românesc, ne Îndeamnă la păstrarea credinței, limbii, portului și obiceiurilor, cari au contribuit fn cea mai mare măsură la conservarea nea- mului românesc. După terminarea conferenței s’a constituit cercul cultural In frunte cu dl Dr. I. Holom. S’au Înscris 20 membri ajutători și 51 membri activi; iar dela 8 donatori s’au tncassat Lei 2000 pentru aranjarea unei camere pe seama cercului cultural. In a doua ședință a vorbit: Dr. Ilarie Holom, advocat «Despre testamente verbale». D-nul Romul Albu și Dumitru Scurtu, prof.: «Despre elementele constitutive ale naționalității noastre». In urmă s’au distribuit cărți de citire membrilor prezenți. Cercul cultural «Astra» din Dumbrăveni dispune de sală de cetire modest aranjată; are o mică bibliotecă, donată de «Aso- ciațiune», are jurnale abonate și fn fiecare Duminecă și sărbă- toare este bine cercetată. Averea este de 1356 Lei 50 bani. Dr. ilarie Holom, advocat, președ. 21. Făgăraș (desp. central județean). Despre activitatea acestui despărțământ ca Întregire a ra- portului publicăm, după darea de seamă prezentată în adunarea cercuală ținută tn Făgăraș la 21 Noemvrie. 1925, următoarele: 450 Numărul membrilor, tn urma urcării taxelor, a scăzut față de anul precedent, mulți membri refuzând să se mai înscrie pe anul 1925; la sate nu s’a înscris nici un membru activ. La stăruințele d-lui primpretor I. Tulbure toate comunele s’au în- scris ca membri pe viață sau fondatori afară de comuna Dridif. Prelegeri poporale de conferențiari dela centru despărță- mântului nu s’au ținut. Conferențe pentru intelectuali în Făgăraș au ținut membrii Extensiunei Universitare din Cluj, cu începere dela 1 Martie 1925 și anume: Prof. V. Stanciu, despre «Influință bogățiilor subsolului asupra istoriei poporului nostru». G. Giuglea, Limba ca oglindă a vieții culturale, P. Grimm: Despre literatura și su- fletul poporului englez; I. Paul, Pedagogia țărănească și V. Bărbat: Instituțiunile culturale ale unul popor. Serbări s’au organizat: o serbare de 1 Decemvrie 1924 cu concursul școalelordin oraș: Liceul, școalele de notari și Școala Normală. Directorul despărțământului a vorbit despre «Activi- tatea comitetului național al Unității Române dela Paris în de- cursul răsboiului pentru întregirea neamului»; Serbarea zilei de 15 Maiu 1925 s’a ținut deodată cu cea dela 10 Maiu și s’a făcut cu concursul tuturor școlilor românești, din oraș. Domnul D. lonescu-Sachelarie, direct, școalei normale de învățători, a vorbit despre însemnătatea zilelor de 10 și 15 Maiu. Biblioteca centrală. Adăpostită in liceu a fost sporită cu 128 volume, dela următorii dăruitori: Dr. T. L. Crișan 32 broș.; Prof. D. Purice 28 broș.; V. Literat 37 broș.; Farm. V. Grama 4 broș.; I. Lazar, tip. 3 broșuri. In 1924—5, au mai dăruit elevii G. Drăghici 7 broșuri; I. Metea 4 broșuri; Val. Gorun 3 broș.; L. Taflan 3 broș.; I. Stan 1 broș.; D. Albu 1 broș.; Mir. Sasu 1 broș.; Col. Maier 1 broș.; și Banca «Furnica» 3 broșuri. Cu această ocazie li se exprimă mulțumiri. Cărțile au fost împru- mutate spre cetire elevilor din cursul inferior al liceului, și anume: în iarna 1923—1924. Directorul desp., prof. V. Literat, a dat 1661 cărți la 251 elevi; In iarna 1924—5, cateh. 1. Stir- bețiu a dat 886 cărți la 198 elevi. Punându-li-se la dispoziție o încăpere proprie în localul prefecturii, biblioteca încă putea fi transportată și adăpostită acolo. Starea bibliotecii, după inventar, la această dată e 319 volume. Bibliotecile de pe sate nu le-am mai sporit din centru. Cum au fost întrebuințate, nu avem știre. Afuzca regional al Țării Oltului. Ideia emisă de desp. încă din Octomvrie 1923 despre necesitatea înființării unui muzeu merge foarte încet spre realizare. Ministerul cultelor și artelor a asemnat direcțiunii liceului «Radu Negru» o sumă de 10,000'— lei pentru acelaș scop. La liceu s’au adus câteva obiecte de către 451 elevi. In numele «Astrei», directorul despărțământului a colec- ționat spre acest scop, câteva obiecte dela următorii dăruitori din Beclean: 1. Budai, trei ulcioare de pământ; Văd. Paraschiva Cosma 2 fotografii grupuri de locuitori din Beclean, in portul autentic de acum câțiva ani; dela Domnica N. Orama o foto- grafie grup, pusă în ramă și dela Mat. Țuțurea din Beclean tot 6 fotografie grup făcută acum 20 ani și pusă in ramă, dela loan Cosma (137) 1 ploscă. S’au mai colecționat prin elevi câ- teva. ouă «pistrițe», cărora li s’a notat numele desemnelor și procedeurile de incondeiere. La liceu s’au adunat pentru muzeu dela elevii următori: Cocan Z. (Mândra) 1 ulcior; Pică P. (Râușor) 2 buc. pumnași și 2 monete; Bârsan I. (Beclean) 2 ulcioare; Cocan O. 2 mo- nede ; Anghel A. (Vaida Recea) 1 furcă de tors; Milea M. (Ileni) l ulcior; Opreiu O. (Rucăr) 2 ulcioare; Corșatea I. (Ileni) 1 ploscă și 1 diplomă de nobilitare; Moldovan H. (Pojorta) 2 ploști, 1 pușcă veche, 1 țeavă de pușcă, 1 vârf de suliță, 1 corn de praf de pușcă, 1 pistol, 1 teacă de sabie veche, 1 sabie scurtă veche, 1 păr. zăbale pentru cai, 1 curcubătă, 1 biciu de piele, 1 icoană veche. Liceul «Radu Negru» mai are încă o serie de 80 foto- grafii cu vederi luate din satele noastre; case interesante, por- turi, interioare de case — cari fotografii încă se potrivesc foarte bine tn muzeu. Chestiunea muzeului «Țării Oltului» n’ar trebui dată uitării, ci merită să fie preocuparea continuă a despărțământului. Ea poate fi urmărită și mai ușor acum, pentrucă prin nouile sta- tute pot conlucra și celelalte despărțăminte din «Țara Oltului». Nădăjduim că viitorul comitet va designa un membru sau doi, cari să se ocupe mai cu deadinsul in această direcțiune. In adunarea generală din 21 Noemvrie 1925 s’a făcut reor- ganizarea despărțământului, în frunte cu dl Dr. Ștefan Damian, ca președinte și dl D. Idnescu Sachelarie, ca vice-președinte. Tot în această adunare dl inginer C. Cristea din Arpaș propune ca pe lângă Extensiunea Universitară din Cluj, să se mai orga- nizeze conferențe cu conferențiari dintre localnici, cari să iese mai des și la sate. Promite și D-sa să stea în ajutor cu câteva conferențe, eeeaee să ia cu plăcere la cunoștință. Starea averii despărțământului este de Lei 5876, depuși la banca «Furnica». Fost președ. dl prof. V. Literat, profesor. * 22 GArbAu (jud. Someș). Pe lângă cercurile culturale de până aci s’a mai înființat unul în Bârglez. Pe teritorul despărțământului sunt 9 biblioteci In 9 comune, inclusive Oârbău, care are 246 cărți cu 62 cetitori; despre numărul cetitorilor din celelalte comune nu s’a raportat. 452 — Teren pentru casă națională s’a dat in Surduc, Olpret și Păn- ticeu, câte 400 st. Președinte dl Vlrgll Barbulovici, judec. 23. Gherla (jud Someș). Activitatea acestui despărțământ dela 1 Septemvrie până la 31 Decemvrie 1925 conform rapoartelor primite se poate rezuma in următoarele: S’au aranjat șezători in comunele din jurul Oherlii: la 11/X 1925 în comuna Orman, unde dl E. Precup a vorbit des- pre spiritul de jertfă, iar elevul Oheorghiade Oheorghe a vorbit despre școală și foloasele ei. O altă șezătoare s’a aranjat In Mintiul Gherlii Ja 6/XI1. unde elevul Mureșan Nicolae a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Decemvrie. Aici s’au Împărțit jăranilor mai multe broșuri și calendare. Elevii dela liceu și-au dat concursul lor prin cântări, recitări de poezii și piese tea- trale. La 1 Decemvrie a avut loc In Gherla o serbare națio- nală, aranjată cu concursul tuturor școlilor din localitate. Con- ferența ocazională a ținut-o dl adv. Dr. losif Macaveiu. Despărțământul a dat concursul cuvenit și conferențiarilor trimiși în localitate de Nr. 9—10 1925, care este complectat cu următoarele date: 1. Numărul comunelor: 37. 2. Numărul agenturilor: 20, în Boz, Brădățel, Runcșor, Buriuc, Câmpuri-Surduc, Cărmăzinești, Fueș-Băgara, Furcșoara, Gialacuta, Glodghilești, Godinești, Gothatea, Gurasada, Ilia^ Bretea, Tătărești, Visca, Zam, Micănești și Almaș-Seliște, fiecare cu câte o bibliotecă poporală. 3. Prelegeri au ținut în legătură cu Asociația clerului ur- mătorii: C. Moldovan în comuna Visca și Fueș-Băgara, la Ziua Eroilor, împreună cu Pr. loan Laslo. In aceea zi au ținut cu- vântări și disertații în comuna Sârbi: Pr. S. Andrica și G. Si- medrea, iar în Câmpuri-Surduc Pr. 1. Budoiu și Longhin Popa. 4. La 1 Decemvrie s’a ținut o serbare/ națională în comuna Ilia. Corpul profesoral al școalei medii a contribuit cu o pro- ducțiune a elevilor la înălțarea acestei zile, prin declamări și piese teatrale. 5. Case culturale s’au înființat In: Ilia, Zam, Fueș- Băgara și Câmpuri-Surduc. 6. Cooperative sunt în: Ilia, Almaș- Săliște, Zam, Câmpuri-Surduc și Gurasada. 7. Bănci populare sunt în: Ilia și Sârbi. 8. Averea despărțământului se cifrează la. suma de 1639 lei. Adunarea desp. s’a ținut în comuna Băcea la 4 Octqpivrie 1925; dl protopop Constantin Moldovan, președintele despăr- țământului, vorbind despre Însemnătatea cooperației,, dl I. Paștiu,. notar, despre: Unificarea administrativă. Au mai ținut prelegeri» dnii: P. Portase, agronom regional, și 1. Stanca, dir. școlar. Co- mitetul desp., s’a reconstituit pe timp de 5 ani în frunte cu vechiul președinte. 31. Ismail (desp. Reg-tul 28 Inf.) / Acest despărțământ se compune din 14 cercuri culturale organizate pe companiile Reg-tului. Numărul căiților la fiecare cerc cultural câte 61, iar numărul cetitorilor 100—150. Prelegeri s’au ținut în fiecare companie — cerc cultural — de către ofi- țerul comandant. Școala analfabeților s’a făcut în regiment. S’au făcut — o spunem cu mulțumire și laudă — 27 abonamente la revista «Transilvania», pentru 27 ofițeri membri. Membrii ajutători: tot Reg-tul. / 461 * - 32. Jibou (jud. Sălaj). Are 6 cercuri culturale și 3 biblioteci poporale. Comitetul desp., în colaborare cu cercurile culturale învățătorești, a ținut prelegeri in toate comunele, fruntașe ale desp., a luat măsuri pentru înființarea bibliotecilor poporale, pentru deschiderea caselor naționale, cum și in chestia cooperativelor și școalelor •de adulți. Președinte este dl preot Laurențlu Bran. 33. Jiu (jud. Hunedoara). Dl Ing. losif lancu, președ. desp., ni-a trimis următorul raport: 1. Despărțământul Jiu cuprinde 12 comune aflătoare in plasa Jiu. 2. Cercuri culturale se află în 8 comune și anume in: Lupeni, Vulcan, Bărbătenii de jos, Aninoasa, Livezeni, Petroșeni, Petrila, Lonea-. Celorlalte comune din plasă incă li s’a făcut adrese ca să înființeze cercuri culturale. 3. Despărțământul are 8 biblioteci poporale. In Petroșeni sunt 242 cărți cu 76 cetitori, Livezeni 56 cărți, Lonea 56 cărți, Bărbătenii de jos 108 cărți, Aninoasa 56 cărți, Vulcan 105 cărți, Lupeni 408 cărți și Petrila 56 cărți. 4. Cursuri de analfabeți s’au ținut in comuna Petrila cu 15 auditori. 5. Prelegeri poporale s’au ținut în Petroșeni: 1. In 15 Noemvrie 1925 Materialism și spiritualism de către secretarul despărțământului; 2. 22 Noemvrie 1925 Alcoolismul și viața modernă de cătră Dr. M. Botez, profesor universitar; 3. 29 Noemvrie 1925 însemnătatea unirii Ardealului de cătră I. Duma, protopop; 4. 13 Dec 1925 Importanța comerțului și a meseriilor de către Șt. Peneș, comerciant. Prelegerile air fost ascultate de peste 300 muncitori, de fiecare dată. In Livezeni: în Octomvrie Despre bunul gospodar, P. Turcu, dir. școlar. In Vulcan s’au ținut următoarele prelegeri. Despre credință de păr. S. Rusan. Școala la români de R. Leheni, dir. școlar, Munca și dragostea de țară de păr. S. Rusan, Originea neamului românesc de A. Bociat, înv., Avram lancu de P. Hossu-Longhin, Dr. M. Botez Despre alcoolism. Din celelalte cercuri culturale n’am primit situația prelegerilor. 6. Serbare cultura’ă am ținut în 29 Noemvrie 1925, când am aniversat unirea Ardealului. 7. Sase naționale, expoziții, cooperative, bănci populare despărțământul n’a înființat. Comitetul despărțământului a hotărât înființarea unei case naționale in Petroșeni. 8. In anul 1925 despărțământul a avut 13 membri fnnda- iori 33 membri pe viață și 279 membri activi. — 462 9. Averea despărțământului cu finea anului 1925 este 17,006 Lei 6 bani. 10. Despărțământul in activitatea-i culturală a fost sprijinit de către primăria Petroșeni, liceul de stat, școlile primare, Direc- țiunea minelor Lonea, Direcțiunea minelor Petroșeni, Extensiunea Universitară, cărora le exprimăm mulțumiri și de astă dată. 34. Lfipuș (jud. Someș). Dl Zaharie Mânu, protopresbiter, președintele desp. in Tg.-Lăpușului, a complectat raportul prezentat și publicat anul trecut in «Transilvania» cu următoarele date: La acest despăr- țământ aparțin 30 comune, situate pe teritoriul plasei Tg.-Lăpuș și 3 comune pe al Ilenzii mari. In fiecare comună am înființat câte o bibliotecă și am rugat pe intelectualii noștri să organi- zeze cercuri culturale (agenturi). Fiecare bibliotecă constă din 48—52 volume. Eu, personal, am înființat cu ocaziunea predării bibliotecii cercuri culturale in comunele: Baba, Corueni, VălenL Borcut, Vima-mare, Vima-mică și Peteritea. In Văleni am înscris și 12 abonați la biblioteca poporală. Casă națională avem numai in Rphla. Dela comisia de împroprietărire am cerut teren pentru case naționale' și cererea ni s’a și rezolvit până acum in unele comune. Nădăjduim că vom primi teren in fie* care comună. Averea despărțământului cu finea anului 1925* face Lei 7126'55. Ajutoare dela județ n’am primit. Conferențe am ținut subsemnatul in comunele: 1. Baba: necesitatea hranei sufletești și cetiri potrivite din cărți pentru popor. Am distri- buit cărți gratuit intre știutorii de carte, am organizat cercul cultural, înscriind 20 membri și le-am predat o bibliotecă. 2. Corueni: «Folosul meseriilor», «îndemnuri pentru îmbrățișarea! comerțului și negoțului și Cercetarea școalelor de meserii». Apoi cetiri din cărticelele bibliotecii poporale ale «Astrei». Am distribuit mai multe broșuri gratuit. înscriind membri, am orga- nizat cercul cultural și le-am predat o bibliotecă. 3. Văleni: Ara vorbit despre «Astra», arătând ce a făcut, ce face și ce voește să facă. Am cetit poporului bucăți alese din cărticelele biblio- tecii poporale. Am înscris 25 membri ajutători și 12 abonați la bibliotecă, am organizat cercul cultural. 4. Borcut: Am des- voltat înțelesul înțelept al poporului: «Ai carte ai parte». Am înscris 28 membri; tineretul l-am organizat in societate cultu- rală, care a aranjat 2 reprezentații teatrale corale. Soc. are un capital de Lei 700—. 5. Sudul de sus. Aici prin învățătorul Stoi- cescu s’a organizat tineretul; s’au Înscris membri 34, li s’a dat o bibliotecă. Tineretul a dat o reprezentație teatrală. Amintim aici, că in aceste comune, afară de ultima, s’a. ținut și serviciul divin, cu predică. La fața locului deplasarea pe cheltuiala proprie. 6. Organizația tineretului s’a făcut tn mai — 463 mai multe comune ortodoxe prin preoțime, pe baze de statute votate de Asociația preoților. S’a înființat in despărțământ și societatea «Trezrto», cu statute prohibind consumarea alcoolului la servicii religioase, ceeace a dat bunișor rezultat; aceste in colaborare cu frații preoți uniți. 35. Luduș (jud.fiTurda). Despre activitatea acestui desp. până la adunarea cercuală ținută la 16 Aug. 1925, când s’a făcut și reorganizarea desp., dl Protopop Enea Pop Bota, președ. desp.; ni-a trimis urmă- toarele date: S’au înființat 2 biblioteci poporale, anume In Sânger și !n Bogata de Mureș. S’au ținut in 4 comune: 6 prelegeri popo- rale, anume: în Sângerul de Câmpie: «Isvoare noui de bună- stare» de Enea Pop Bota și «Rolul «Astrei» in zilele de acum» de Augustin Cioba, preot; in Bogata de Mureș: «însemnătatea meseriilor și negoațelor în România Mare» de Enea Pop Bota și «Însemnătatea și folosul șcpalei» de loan Modrigan, preot- profesor. Prelegerile au fost însoțite de cântări și declamări executate de elevii gimnaziului de stat din Ludoșuț de Mureș. In cadrele cercului cult, al învățătorilor din Ludoș s’au ținut următoarele conferențe: In Ludoșul de Mureș: «Cum ar trebui îmbrățișate meseriile» de E. P. Bota și in Grind Cristur: «Rolul școalei primare» de Laurean Șușman, înv. Cu ocaziu- nea adunării dl preot-prof. I Modrigan a ținut o frumoasă con- ferență despre: «Începutul trezirii conștinții naționale la români dincoace de Carpați». Tot cu ocaziunea adunării s’au înscris 24 membri activi, domni și doamne. 36. Mfinăștur (jud. Satu-Mare). Activitatea acestui despărțământ în cursul anului 1925 se caracterizează prin stăruințele lăudabile și zelul conducătorilor, îndeosebi a președintelui despărțământului părintele protopop Nicolae Avram și a secretarului dl înv. Ttodor Pașca, de a îndemna pe toți la lucru și a arăta că astăzi, când ne aflăm în țară liberă, activitatea acestei instituții, nefiind împiedecată de nimenea, datoria o are fiecare intelectual a lucra pentru sco- purile ei. Cum se spune în Procesul verbal al adunării desp. din 1 Noemvrie 1925 de cătră președintele desp., care «își es- primă regretul față de năpăsarea, care s’a manifestat In general între irțțelectuali. Apelează la bunăvoință celor de față, ca să dea tot concursul față de această instituție «Astra», ca astfel să năzuim la contopirea sufletelor și la tăria României Mari...» (acelaș Proces verbal). Se mai caracterizează activitatea acestui desp. și prin influința conducătorilor de-a îmbrățișa cu căldură, — 464 de-a ținea seamă și a executa dispozițiile cuprinse în circularele Comitetului Central și în Statutele și Regulamentele instituției, eeeaee este un punct de tărie și nădejde pentru o frumoasă activitate în viitor. Despre activitatea despărțământului dela Adunarea gene- rală cercuală, ținută la 7 Decemvrie 1924 în Bîrința, până la sfârșitul anului 1925, lăsăm să urmeze unele părți din rapoartele comitetului despărțământului. Nu putem să incepem raportul general din acel an fără de a aminti că activitatea despărțământului în acest an de ge- stiune a fost tot așa de restrânsă ca în anul trecut. Cauzele sunt de căutat poate că pe mulți dintre ceice și-au luat unele angaja- mente față de acest despărțământ, în această epocă de mate- rialism, afacerile personale i-au împedecat de a se interesa mai deaproape de scopurile nobile ale .acestei instituții; iar alții fiind îngreunați peste măsură din partea oficiului, care îl poartă cu nouă îndatoriri, cu toate că au fost cuprinși de bunăvoință și dragoste față de acest așezământ cultural, n’au avut timpul ne- cesar ca să poată mai mult lucra pe acest teren. însemnătatea și menirea acestei instituții este pe deplin recunoscută, prin urmare toți, cari simțim în sufletul nostru iu- birea de neam și dând mâna, infrățindu-ne și alungând vălul indiferentismului, să ne punem In șerviciul acestei societăți culturale. Să lucrăm cu puteri reinoite ca să ajungem la acti- vitatea dela începutul înființării acestui despărțământ. In fiecare comună de pe teritorul despărțământului se află constituită câte o agentură și câte o bibliotecă, în total 19. Fiecare bibliotecă are câte 59 volume afară de C.-Mănăștur unde biblioteca agenturii are 60 volume, iar cea regională a despărțământului constă din 92 volume. Activitatea agenturilor . a fost foarte restrânsă, n’au incassat nici chiar taxele de membru pe anul curent. Comitetul cercual în decursul acestui an a ținut mai multe ședințe în cari a rezolvat agendele despărțământului. In ședința din 29 Apr. a. c. conform adresei Comitetului central Nr. 673/925 s’a hotărât ca z'ua memorabilă de 15 Maiu 1848 să se serbeze tn toate comunele de pe teritorul despărțământului, acest concluz aducându-se la cunoștința tuturor președinților agenturilor. In centrul despărțământului aceasta serbare s’a aranjat într’un mod impunător în piață pe lângă un program bogat, unde s’au ținut cuvântările: * Adunarea de pe câmoul libe>td(il din 1848 șl re- voluția Românilor» prin Teodor Pașca, învățător, și < Iubirea de neam și patrie» prin dl Nicolae Avram, protopop, direct, desp. iar seara a fost retragere cu torțe. Agenturile Rușor și Vad de sub conducerea preotului Emil Dragomir la fel au serbat aceasta zi memorabilă, despre ce au raportat comitetului nostru. La fel ne-a raportat și agentura Cerneș’i despre aceasta serbare. 465 — Din prilejul jubileului de 25 ani al dlui Zaharle Bârsan desp. i-a trimis o telegramă de felicitare. Comitetul cercual a colaborat împreună cu cercurile cul- turale invățătorești fn ce privește ținerea de prelegeri poporale. Pe întreg teritorul despărțământului s’au ținut 17 prelegeri și anume: La 21 Decemvrie 1924 In Vad «Ingrășarea pământului», prin loan Șovrea învăț., «Iubirea de patrie» prin preotul Pavel Picu, «îmbrățișarea meseriilor» prin învăț. Teodor Bota; La 28 Decemvrie 1924 in Brebeni învăț. Oheorghe Tarta «Foloasele școalei». In 22 Februarie 1925 «Prin ce mijloace s’ar putea ajuta economul ca să-și înmulțească veniturile sale» prin înv. Teodor Bota în Cernești. In Berința la 15 Martie 1925 «Revo- luțiile române și cauzele lor» prin înv. Oavril Hereș și «Obli- gativitatea învățământului și cursurile de adulți» prin înv. Gri- goriu Roman; La 22 Martie .1925 în Trestie «Albina și foloa- sele lor* prin Origorie Bărbos învăț. La 26 Aprilie 1925 fn Căr- bunar «Albinărit» prin înv. loan Bârle. La 26 Aprilie 1925 in Fânață «Portul național» prin Învăț. El vira Oheție. La 17 Maiu 1925 in Cărpeniș «îmbrățișați meseriile și negutătoria» prin Învăț. Origoriu Roman. La 24 Maiu 1925 în Preluca-Veche «Pădurea și foloasele ei» prin loan Bârle învăț. «Combaterea 'credințelor deșarte» prin înv. Origoriu Roman, și «Cercetarea bisericii, prin înv. Teodor Bota. La 16 August 1925 In Copalnic- Mănăștur «Tuberculosa și apărarea contra ei» prin Leon Prodan, student în medicină. La 25 Octomvrie 1925 In Copalnic «Iubirea de bine» prin învăț. Origoriu Roman și «Iubirea de școală» prin învăț. Teodor Bota. Producțiuni teatrale s’au aranjat în Lăschia la 4 și 30 Ianuarie 1925 prin învăț, Elvira Oheție; în Fânață la 11 Ianuarie și 1 Februarie prin învăț. loan Danciu, in Ciocotiș la 15 Februarie prin învăț. Origoriu Bărbos; în Copalnic-Mănăștur prin învăț. Elena Oheție; in Berința la 26 Aprilie prin învăț. Origoriu Roman și in Copalnic-Mănăștur la 21 Aprilie și 3 Maiu 1925 prin în- vățătorul Teodor Pașca și Eleonora luga. In 1 Noemvrie 1925 s’a ținut adunarea generală cercaali a despărțământului în Copalnic-Mănăștur, reorganizându-se cu aceea ocaziune despărțământul in frunte cu părintele protopop Nicolae Avram, ca președinte. Dr. Oh. Urdea, fost subprefect, mare proprietar și vicepreședinte și următorii funcționari: T. Pașca, secretar și bibliotecar, Alexandru China, casier, loan Pe- trovan, controlor și Emil Dragomir, econom La această adunare a ținut preotul Emil Dragomir din Rușor un discurs ascultat cu intereâ din partea celor prezenți despre: Baronul Vasile Pop, fost președinte al «Astrei*. Tot în această adunare s’a hotărât, ca adunarea viitoare să se țină în comuna Făurești, iar «ca un mijloc de a îndemna spre o mai mare activitate» adu- — 466 — narea primește propunerea păr. E. Dragomir de a se aranja în vara anului 1926 o expoziție în C.-Mănăștur. Conform adresei Comitetului Central Nr. 2439/1925 comitetul desp., prin adresa sa Nr. 18/1925 a Invitat toate cercurile culturale (agenturile} depărțământului, ca să serbeze comemorarea zilei de 1 Decem- vrie 1918. Această serbare s’a ținut cu deosebită solemnitate în toate comunele pe lângă programe bogate, c'u vorbiri oca- zionale, coruri școlare și recitări de poezii patriotice. S’au des- făcut de către despărțământ cele 20 exemplare în toate ținuturile locuite de români, dar, mai ales aici, în acest colț al românismului atât de greu încercat și atât de meșteșugit desnaționalizat în cursul ultimilor 4 decenii. Astăzi, când rapor- turile sociale și personale între intelectualii români dela orașe sunt din zi în zi mai otrăvite și mai slăbite, nicăiri nu se simt mai dureros efectele valurilor politicianismului ca în- acest ținut numit după stările de fapt săcuiesc, dar care după stările de drept e un leagăn străvechiu al românismului. începând din marginele orașului, unde trăiesc sute de familii vechi românești, al căror glas a amuțit și a căror port s’a pierdut, până la capătul văii Nirajului, și până jos spre valea Târnavei, unde se extinde despărțământul nostru sunt nenumărate* familii și gospodării românești pierdute încă pentru noi. Tot 467 așa e și pe Valea Mureșului in sus și In jos, dela oraș, cum și spre marginele Câmpiei, alterate și ea de-a binelea. /. Despărțământul nostru, care anul trecut se extindea pe mai mult ca a/> din teritorul județului, căci aveam toată Câmpia, Valea Mureșului dela Reghin in jos, Valea Mirajului și a celorlalte văi cu peste 100 comune, am reușit să-l descentralizăm și să dăm unele părți din el altor oameni de bine și apostoli ai muncii culturale, cari luptă și ei cu acelaș devotament și căl- dură ca și alte despărțăminte. S’a organizat adecă din nou despărțământul Bând, sub conducerea harnicului protopop Em. Tătar, având vre-o 19—21 comune și desp. Râciu, sub conducerea inimosului și încercatului ' președinte Nic. Vulcu, fost timp Îndelungat președintele desp. Tg. Murăș. Despărțământul nostru are In total 85 comune, extinzân- du-se și astăzi peste 4 plase, ceeace face imposibilă cutreerarea de câte 2 ori pe an a tuturor comunelor. Vom face tot posi- bilul însă ca la Miercurea Nirai, având deja promisiunea preo- ților și învățătorilor de acolo să înființăm până la anul nou un despărțământ. Astfel desp. nostru ar rămâne numai cu două plase, căci plasa « Eremitul > — durere — deși are mulți români desnaționalizați, cere timp până va putea fi organizată. II. Cercuri culturale (Agenturi) Încă nu putem menționa decât doară la Tirimia mare, Voiniceni, Bădești, Remetea, St Gheorghe și Sf. XBa, Mureșeni și Ungheni, din motivul că în acest an â trebuit să facem cunoscută societatea și scopul, dar Ia anul va urma sistemizarea muncii începute. III. Numărul bibliotecilor noastre populare a crescut în chip îmbucurător, înființându-se în comunele Șincai, Iuda, apoi la liceul Papiu Ilarian, Unirea, Școala sup. de comerț, Școala normală de băieți și școala de arte și meserii, în sfârșit una la Cercul Reuniunii Meseriașilor și Ia închisoarea locală. ■ Am adunat spre acest scop circa 2000 cărți dela Casa Școalelof, Centrala Cooperativelor, AmbuIatorUl Policlinic din Tg. Murăș, Librăria Ardealul și dl losif Bucur, apoi dela frații Lucian Șerban și Sabin Cioranu, Tipografia Arhidiecezană, Sibiiu. 'Tuturor marinimoșilor donatori le exprimăm și pe această cale cele mai vii și simțite mulțumiri. Avem încă 14 biblioteci popo- rale clasate și aranjate cari vor fi distribuite la toamnă. Inven- tarul în dublu și clasarea bibliotecilor e o inovație Introdusă, care ne îndreptățește la cele mai frumoase speranțe. Atât noile cât și vechile biblioteci, au avut cetitori în număr frumos, după rapoartele ce le avem. IV. Prelegeri poporale s’au ținut în următoarele locuri și de către următorii domni: 468 21 Sept în Râciu; La 27 Sept, in Voiniceni: Dr. 1. Bozdog: Problemele Astrei în trecut și viitor; Dr. Lechințan: Primejdia boalelor venerice și combaterea lor; Traian Popa: Viata lui Gh. Șincai; Producție teatrală și dansuri cu elevii liceului din T. Mureș; Dr. 1. Bozdog, conferență despre Rostul învățăturii și meseriilor; Tr. Popa: G. Șincai; 4 Octomvrie în Herghelia: L. Cioran: Cooperația aiurea și la noi; Dr. Ursace: Primejdia boalelor venerice și combaterea lor; Gr. Ciortea: Originea nea- mului român. 4 Octomvrie: Cenaș: Cei de sus și aceleași subiecte. 4 Octomvrie: Brădești: Dr. I. Bozdog: Povestea nea- mului ; C. Cionca: Scopul reformei agrare; Dr. V. Suciu: Despre lege. 11 Octomvrie: Bolintineni: Dr. I. Bozdog: Frumsețea limbei, datinelor și portului românesc; Nicolae Suciu: Istoria poporului nostru. 11 Octomvrie: Varța: Traian Popa: începutul neamului românesc; VI. Mavrodineanu: Rosturile Astrei; Dr. Chirileanu: Primejdia boalelor venerice și combaterea lor. 11 Octomvrie: Laureni: Cei de sus, aceleași conferențe. 11 Octom- vrie: Sântioana: Ing. C. Popescu: îndrumarea elementului rom. spre industrie, comerț și meserii; L. Cioranu: Organizarea economică a satelor prin cooperație. 11 Octomvrie: Șard și Moșun: L. Cioranu: Organizarea economică a satelor prin cooperație; Dr. Lechințan: Primejdia boalelor venerice și com- baterea lor. 25 Octomvrie: La desvelirea plăcii comemorative alui O. Șincai în Șincaiu: Dr. Bozdog: Combat, analfabetismului prin școală; Dr. V. Roman: Cooperația; Tr. Popa: Viața și opera lui Gh. Șincai. 1 Noemvrie: Sf. Gheorghe: Inaugurarea pietrii - fund, pentru școală: Dr. I. Bozdog: Cauzele desnaționalizării ținutului și N. Suciu: Importanta școlilor primare. 1 Noemvrie Chinar:L. Cioranu: Organizarea economică a satelor prin • cooperație; Dr. Lechințan: Primejdia boalelor venerice și com- baterea lor. 8Nov.: Chinar : La inaugurarea școlii: Dr. I. Bozdog: Importanța școlii din punct de vedere național; Ier. Puia: Impor- tanța morală a școalelor. 15 Nov.: Tirimia Mare: Dr. I. Bozdog: Foloasele școlii, industriei și comerțului; Ing. N. Popescu: . însemnătatea și .menirea camerelor agricole; Dr. Le,chintan: Plăgile sociale ale alcoolului, tuberculozei și boalelor venerice. 15 Nov.: Maiad: Ier. Puia: Importanța școlii de stat ca mijloc de întărire a elem. cultului rom.; G. Tărnăvean: Frumsețea limbii , materne și foloasele școlii; L. Maior: Importanța jertfelor pentru școală. 16 Nov.: Tg. Mureș: V. Ghidionescu, prof. univ.: Uni- ficarea elementelor culturii rom. 22 Nov:: Ivănești: C Drăgan: Originea neamului rom.; A Dongorozi: Tovărășiile sătești; Dr. Chirileanu: Tuberculoza și mijloacele de apărare; 29 Nov.: Bând: (reorganizarea desp.) Dr. I. Bozdog: Rosturile Astrei pentru viitor; L. Cioranu: Cooperația sătească. 29 Nov.: Ungheni :’ Prof. Gr. Ciortea: Din trecutul neamului; Dr. Lechințan: Alco- olism, tuberculoză, boli venerice. 1 Dec. Serbarea zilei cu un 469 bogat program artistic. Vorbește prof. Gr. Ciortea. 1 Dec. Tr. Popa la Mureșeni. 1 Dec. Dr. I. Bozdog: Nazna Micești. S’a comemorat această zi tn toate comunele despărțământului, in urma unei cereri circulare a noastre și a revizorului școlar. 7. Dec. Tg. Murăș (Ext. Univ.) Democrația. Tot la inițiativa societății noastre și în special datorită 'zelului dlui secretar Cioran s’a dat atenție deosebită și organi- zărilor economice; Inființându-se 3 bănci poporale tn județ și anume Iar Solovăstru, luda și Banca Meseriașilor români din T.-Mureș, figurând Intre fondatorii acestei din urmă și desp. nostru. V. Cursurile pentru analfabeți impuse de Revizoratul școlar au fost sprijinite și încurajate și de noi, dar n’am avut posi- bilitatea fizică să ne ocupăm mai intensiv și de această chestiune la sate, in schimb am deschis un curs de limba română pentru meseriașii tom. desnaționalizați, tn palatul camerii de comerț, care a durat 6 luni sub conducerea dlui prof. Gr. Ciortea, pe care l-am onorat cu câte 1000 iei lunar. Un alt curs pentru adulții desnaționalizați am ținut la Remetea, prin dl înv. Teo- doru. Aici s’a făcut și un început de Casă națională. VI. Averea desp. nostru e mult superioară celei din trecut. S’au incassat restanțele aproape în întregime, așa că membrii sunt la rând cu cotizațiile. VII. Despărțământul nostru a solicitat dela început și a colaborat frățește cu Soc. tinerimii române, Asoc. prof. secundari (până la un timp), cu Revizoratul școlar, Cercurile Culturale ale învățătorilor și cu Extensiunea univ. din Cluj. Ținem să mulțumim din adâncul sufletului nostru pentru prețiosul ajutor ce ni l-a dat în special dl Dr. Em. Dandea,. fostul primar al orașului, care ne-a pus la dispoziție trăsuri gratuit și alte înlesniri, apoi dlui sub-prefect P. Roșea, pentru servicii similare. Mulțumim cercurilor învățătorești pentru aten- țiunea și colaborarea frățească, tot așa și Soc. Tinerimii române. Pentru anul viitor vom continua și duce cu un pas înainte destinele desp., spijiniți de bunăvoința și ajutorul întreg și nepre- cupețit al tuturor membrilor despărțământului. 38. Nocrich (jud. Sibiiu). Raportul despre activitatea desp. s’a publicat în anul 1925. Din activitatea desp. în lunile Sept.—Dec. 1925, conform dării de seamă a dlui președinte loan Alexandru, adm. protopopețe, notăm următoarele: Dl Dr. Ilcuș, medic în Nocrich, a ținut con- ferențe îh llimbav și Țichindeal: Despre îngrijirea copiilor mici. Cercurile religioase ale preoților și Cercurile culturale ale în- vățătorilor din plasa Nocrich au colaborat cu desp. «Asocia- țiunii» în comunele Nocrich, Săsăuș și Țichindeal. 470 ^.ISStarea de avere a desp. la sfârșitul anului 1925: Lei 258 în numărar, Lei 751-33 depunere la banca «Speranța» din Hosman și Lei 114’80 la banca «Cordiana» din Fofeldea. 39. Oașiu (jud. Satu mare). Este compus din comunele plasei cu acelaș nume. In toate comunele acestui despărțământ se află câte un cerc cul- tural (agentură). Desp. a ținut o adunare, în care s’a vorbit despre băncile poporale, despre cooperative, despre casele na- ționale și în contra alcoolismului. Președintele desp., dl pro- topop '.Oavril Sibo, a decedat. 40. Odorheiu, desp. central județean (jud. Odorheiu). Singurul județ ta care «Asociațiunea» sub dominațiunea străină și mașteră pentru noi a trecutului n’a putut pătrunde și nu a avut nici o organizație, a fost județul Odorheiu. Aici elementul românesc, înainte vremuri numeros, fiind In cursul timpului înstrăinat și desnaționalizat în mod forțat, era pe cale să dispară. împrejurările noui, favorabile în România întregită, au făcut posibilă, ba au impus c.hiar extinderea «Astrei» și în aceste părți expuse. Începutul s’a făcut în orășelui Cristur, se- diul plasei cu acelaș nume. Inițiativa s’a luat din partea bu- nului român, dlui pretor loan Lie. Dupăce prin stăruințele lău- dabile depuse de d-sa. s’a pregătit terenul cu concursul pre- țios al mănunchiului de intelectuali români din Cristur și jur, conștii de datorințele ce le au față de neam, s’a organizat des- părțământul Cristur al «Astrei» in adunarea ținută sub condu- cerea conferențiarului nostru propagandist la 21 Maiu 1925. Din prilejul organizării acestui așezământ cultural, s’au aranjat înălțătoare manifestațiuni culturale-artistice, cari au stors și admi- rația cetățenilor de altă naționalitate, veniți în număr mare la aceste serbări. La câteva luni de zile după organizarea acestui despărță- mânt, a luat ființă și despărțământul central județean Odorheiu. Inițiativa pentru înființarea acestui despărțământ revine părin- telui loan Popa, care, bazat pe însuflețirea și munca tinerimei române din Odorheiu, având concursul binevoitor al autorită- ților noastre, precum și dragostea de cauză și interesul intelectualilor români din Odorheiu și jur, a pregătit te- renul, înscriind și mai mulți membri. Astfel prin stăruințele tuturor oamenilor de bine s’a organizat despărțământul central județean Odorheiu la 6 Decemvrie 1925, într’o frumoasă adu- nare, ținută la prefectura județului, alegându-se părintele pro- topop fuliu Laslo de președinte, dl sub-revizor Adrian Mărgi- nean, de vice-președinte, dl judecător Mih. Constantlnescu de 471 secretar, precum ceialalți și funcționari și membri în comitet, conform regulamentului. Tot în această adunare s’a întemeiat fondul Casei Națio- nale din Odorheiu, din venitul producțiunii aranjată de tine- rimea română de acolo, în preseara adunării. Beneficiul curat al producțiunii în sumă de Lei 7,358 a fost depus la banca «Cetatea» din localitate, ca bază a fondului pentru Casa Na- țională, care are deja asigurat în cadrele și prin organele înțe- legătoare ale Reformei agrare din acest județ, și un teren intra- vilan la loc potrivit, în centrul orașului Odorheiu. Cu mulțumire sufletească constatăm, că prin stăruințele depuse pentru gruparea la un loc pe teren cultural a româ- nilor din Odorheiu și jur, prin însuflețirea și dragostea cu care a fost îmbrățișată și realizată însemnata chestiune a organizării despărțământului central județean Odorheiu, s’a pus bază unui așezământ solid în cadrele «Astrei», Implinindu-se astfel o veche dorință a ei; iar felul cum s’a ales noul comitet din cei mai de seamă intelectuali români din Odorheiu, este, credem, o ga- ranță, că noua instituție, atât de necesară în situația dată, va ii un așezământ folositor în vremurile mari, cu grea răspundere in fața viitorului și în împrejurările excepționale ale vieții rom. din aceste părți. După aceste constatări pline de nădejde pentru activitatea despărțământului, cu bucurie amintim și la acest loc, că pe lângă partea aceasta oficială a organizării despărțământului, partea artistică-culturală a manifestării vieții noastre cu această ocaziune a fost la înălțime și merită toată lauda și recunoștința noastră. Ne împlinim o deosebit de plăcută datorință, când scoatem în evidență și aici producțiunea artistică-culturală aran- jată cu multă dragoste, zel și pricepere, de către însuflețită ti- nerime română din Odorheiu. Această tinerime, pregătindu-se temeinic sub conducerea dlui judecător M. Constantinescu, a dat în seara de 5 Dec. 1925 o reprezentație teatrală foarte reu- șită, jucându-se piesa genialului nostru Caragiale «O scrisoare pierdută», interpretată cu mult talent artistic, încât a impus și numărosului public minoritar, care a fost de față la produc- țiune. Reprezentației i-a premers conferența dlui 1. Neagoe, despre rolul «Astrei», care a fost ascultată cu vie atențiune, făcând ,o impresie bună și fiind apreciată chiar și din partea asistenței de alte naționalități. Frumoasa serbare a fost un eve- niment cultural artistic de seamă în acest oraș, formând un în- ceput îmbucurător și înscriind o pagină luminoasă în cronica nizuinț^lor noastre culturale din acest ținut, care va vesti hăr- nicia și vrednicia tinerimei însuflețite în frunte cu destoinicii conducători, precum și a publicului nostru din această locali- tate. Totodată cu mulțumire sufletească amintim și loiala înțe- 472 — legere a locuitorilor minoritari din Odorheiu, prezenți la ser- bare, fa(ă de manifestatiunile noastre culturale și artistice, despre ce au dat dovadă prin participare in număr mare la aceasta serbare a sufletului românesc. Aici au avut și prilejul de â se putea orienta asupra rolului înalt al «Astrei» și asupra muncii* culturale folositoare și alese, desvoltate de această instituție, care contribue la crearea de raporturi normale atât de dorite și necesare pentru asigurarea unei conviețuiri pacinice, priete- nești, chiar între toți locuitorii acestei țări. 41. Panciu (jud. Putna). Dl Dr. Antochi Panciu, raportează că in adunarea ținută la 20 Septemvrie 1925, a pus bazele Societății «Astra» cu de- numirea * Despărțământul Astra Panciu-» pentru tot județul Putna. A înființat și 2 cercuri culturale ale «Astrei» în Panciu șa Crucea de jos, cu cătunele Dumbrava și Satul nou. 42. Reghin (jud. Mureș). In sediul acestui desp. s’a ținut adunarea generală a «Astrei» Ia 29—30 August 1925. Atunci s’au Împlinit 50 de ani dela moartea Baronului Ladislau Pop, al doilea președinte al «Aso- ciațiunii», ale cărui oseminte sunt așezate in cripta de lângă bi- serica marelui Petru Maior din Reghin. Despărțământul a aranjat cu această ocaziune înălțătoare serbări, spre mulțumirea nume- roșilor oaspeți. Despărțământul constă din 62 comune, având 52 cercuri culturale (agenturi). Extinzându-se desp. asupra mai multor plăși, în baza statutelor urmează să se înființeze mai multe despăr- țăminte în interesul intensificării propagandei culturale. Biblio- teci poporale sunt în toate comunele, fiind bine cercetate în cursul lunilor de iarnă, mulțumită harnicilor învățători, cari s’au nizuit a produce o circulație a cărților prin comune. Condu- cerea desp. a publicat concurs pentru cursuri de analfabeți. In urma acestui concurs s’au cerut 50 abecedare pentru adulți și s’au ținut cursuri în toate comunele. Pentru premiare au fost propuși domnii învățători: Alexandru Roman din comuna Apa- lină, loan Batea, diriginte In comuna Gurghiu, Gh. Uilăcan în com. Hodac și loan Pop din com. Sânmihai, cari au ținut exa- menul prescris și au arătat frumoase rezultate, distingându-se și prin activitate frumoasă culturală. Comitetul desp. s’a nizuit a face o serioasă propagandă culturală, străbătând și in anul acesta cu mult zel comunele necercetate încă. Se aduce mulțumită și pe această cale har- nicilor conferențiari, cari tn sufletele lor încălzite de dragostea de neam au simțit datoria să alerge pe sate și să împărtășească 473 — pe locuitorii dornici de lumină cu schintei rupte din flacăra sufletului lor. Cu bucurie amintim, că cu deplasările nu s’a spesat nimic, având conferențiarii la dispoziție gratuit trăsura președintelui desp., dl Dr. Eugen Nicoară, medic, care faptă vrednică de urmat merită toată lauda și poartă in sine răsplata pentru generosul și înțelegătorul președinte al despărțământului. S’au serbat zilele de 10 Maiu și 1 Dec. aproape in toate comunele cu fastul cuvenit. Comitetul a organizat pentru in- telectualii din Reghin două conferențe cu concursul nu se află in nici o comună, in cele mai multe insă sunt biblioteci parohiale și în toate bogate biblioteci școlare, dăruite în 1921 de Ministerul Cultelor. Casa națională, proprietatea bisericilor, se află în comu- nele : Augustin, Cata, Cohalm, Drăușeni, Jibert, Merchiașa, Vă- leni, toatef cu câte 2 camere, afară de Cohalm cu 3 camere, în cari iarna se adună cetitorii odată pe săptămână. In cele mai multe comune de pe teritorul despărțământului s’au acordat prin reforma agrară teren Dentru Casele naționale, care însă s’a pus sub controlul și folosul oficiului național de educație fizică. De Încheiere se observă că pentru a tnpintena pe inte- lectualii din județ *a ° activitate culturală sistematică și pentru a coordona această muncă pe teritoriul Întregului județ, precum și pentru susținerea unei corespondențe continue cu toți fruntașii din județ, se simte absoluta necesitate de instituirea cel puțin a unui funcționar retribuit. Averea desp. ia sfârșitul anului 1925: Lei 3,568*—. 45. Sficele (jud. Brașov). Numărul comunelor din. acest desp. este 7, cu tot atâtea biblioteci și anume; Satulung Sf. Adormire, biblioteci cu 2200 cărți și 450 cetitori, Satulung Sf. Arhangheli cu 2300 cărți și 400 cetitori, Cernatu cu 400 cărți și 100 cetitori, Turcheș, cu 400 cărți și 100 cetitori, Baciu cu 500 cărți și 200 cetitori, Tăr- lungeni, cu 300 cărți și 60 cetitori și Purcăreni, cu 300 cărți și 100 cetitori. Cercurile culturale grupate in jurul Caselor de cetire au desvoltat o frumoasă activitate culturală prin conferențe, pro- ducțiuni, dar mai ales prin stăruințele de a deprinde poporul să citească cât mai mult. Casele de cetire sunt deschise^ in Dumineci și sărbători și sunt bine cercetate de locuitorii, cari cetesc reviste, ziare și se aprovizionează cu cărți pe întreaga — 477 — săptămână. In Duminecile postului Nașterii Domnului s’au tinut 3 șezători culturale în Satulung și anume: la 22 Nov. a vorbit pr. Z. Popovici despre: «Evanghelia și viata creștinilor», cetin- du-se și diferite bucăți religioase, cu 140 ascultători, la 29 No- emvrie a vorbit dl prof. Gh. Popa, din Brașov, tratând părți însemnate din Istoria Românilor, 170 ascultători; la 1 Decem- vrie păr. Z. Popovici a arătat însemnătatea zilei de 1 Dec. 1918; iar dl prof. Gh. Popa a continuat subiectul său din Istoria Românilor; elevii de școală au cântat în cor și au de- clamat; ascultători 220. Ziua de 1 Decemvrie s’a serbat în toate comunele desp. cu vorbiri, cor și declamări. La sărbătorile Nașterea Domnului, Anul nou și Botez de asemenea s’au aranjat serbări cu producțiuni teatrale și coruri, având succes moral și material. In cadrele reformei agrare s’a dat teren pentru Casă Națională în Satulung și se stăruește pentru ridi- carea unei Case Naționale a Săcelelor. Preot Zenovie Popovici, președ. desp. 46. Sălaj (desp. central județean). In baza statutelor modificate, desp. din plasa centrală a ju- dețului se numește desp. central județean, poartă numele ju- dețului și are sediul totdeauna la sediul județului. Astfel desp. Zălau poartă pe viitor numele de Sălaj. Raportul înaintat de dl Dr. Nicodim Cristea, președintele desp., este următorul: Deoarece în raportul nostru Nr. 13/1925, înaintat Comi- tetului central al «Astrei» tn 8 Iulie 1925 am arătat pe larg, pe lângă activitatea desfășurată de despărțământul Zălau în anul 1924 și pe acea desfășurată în anul 1925 (până la înce- putul lunei Iulie), de data aceasta, conform regulamentului, ra- portăm numai ceeace s’a făcut în a 11-a jumătate a anului trecut, ca astfel tn raportul anului 1926 să se poată arăta roadele muncii noastre de pe un an complect. Putem afirma antici- pativ, că odată trecute frământările, cari au reținut atâta lume dela munca constructivă, despărțământul nostru își va face datoria și în viitor cu acelaș zel și devotament, ca și în trecut, întru trezirea la viață a tuturor despărțămintelor din județ, ca astfel, in frățească colaborare, să se ajungă cât mai grabnic scopul ce-1 urmărește cu atâta stăruință vechia și nobila noastră instituțiune «Astra». 1. Numărul comunelor aparținătoare despărțământului Sălaj esta» de 28, precum urmează: 1. Aghireș, 2. Agrij, 3. Badon, 4. Bodia, 5. Bogdana, 6. Bozna, 7. Bucium, 8. Ciu- mârna, 9. Gârceiu, 10. Hereclean, 11. Poptelec, 12. Păușa, 13. Treznea, 14. Țigani, 15. Unguraș, 16. Zălau, 17. Brebi, 18. Bocșa, 19. Curitău, 20. Dobrin, 21. Fetindia, 22. Mirșid, 23. — 478 — Moigrad, 24. Răstolț, 25. Sângeorz, 26. Vașcapaua, 27. Sighet, 28. Chieșd. 2. In toate aceste comune despărțământul nostru își are cercul cultural (agentura) cu biblioteca sa, cari sunt conduse de comitetele locale, conform statutelor. Activitatea lor a fost arătată In raportul trecut. Numărul volumelor la nici o bibli- otecă nu s’a sporit în afară de ultimele două. In general se constată puțin interes fată de carte, poporul neîntelegând încă deajuns rostul ei. Cu toate acestea s’au făcut mari sforțări, atât de conferențiarii noștri, cât și de învățători prin cercurile lor culturale pentru deșteptarea gustului față de lectură, ca astfel țăranul nostru prin carte să se cultive și să se lumineze. Cert e, că pe acest teren rămâne Încă mult de făcut. 3. Cursurile de analfabeti s’au tinut pretutinderea, conform dispozitiunilor ministerului instrucțiunii. După rapoartele îna- intate nouă se constată, în general, un rezultat mijlociu, iar în unele comune chiar satisfăcător, ca de ex. îh comuna Țigani. 4. Conferențe și sărbători culturale. Un eveniment rar, care iese din cadrele serbărilor obiș- nuite a fost manifestația culturală, aranjată de către Ateneul Popular Tătărași, tn ziua de 28 August, tn orașul Zălau și la mormântul marelui român Simeon Bărnuțiu, fiu al Sălajului. Pentru a scoate în evidentă solemnitatea și însemnătatea acestei vizite făcute de frații noștri moldoveni, dăm cuvântul prețioasei gazete «Cultura Poporului>, în care dl Cornel Meza prezintă felul, cum au decurs aceste frumoase serbări, atât la Zălau, cât și la Bocșa română: Sosim la ora 10 și ceva în sunetul muzicei militare a Regimentului 7 Vân. de munte. Acelaș decor ca pretutindeni și aceeaș afluență de persoane, cu toată ploaia, ee strica farmecul călătoriei. O studentă din Cluj, d-ra Cozma, oferă tn numele studenților locali, o splendidă jerbă de flori președintelui nostru dl Ifrim. Câteva cuvinte de bună venire schimbate în sala re recepție a gărei, unde a vorbit primarul orașulqi, dl Nicodim Cristea, șef cultural al orașului Zălau, fiind și director al despărțământului local al «Astrei». Răspunde din partea noastră dl Ifrim. Mai in trăsuri și automobile, mai pe jos, după cum obișnuiau bărbații, pornim către sala Prefecturei, unde era aranjată recepția și a treia șezătoare artistică-culturală. Iau cuvântul dnii Victor Pop, directorul școalei normale și pro- fesorul C. Stamboliu, care tratează subiectul: «Ce leagă, pe ieșeni de amintirea marelui Simeon Bărnuțiu». Sala plină a răsplătit îndeajuns executarea programului artistic, în care se remarcă conducerea măeastră a dirijorului V. Popovici, dna M. Cogălniceanu, dnii Ciolan, Barbu, Stefanovici, Vasiliu, artiști dela Teatrul National din Iași și neîntrecutul dansator C. Țărcuș, ce totdeauna era rugat să mai reapară la rampă. Vi- 47» — brând de emoție, fratele Ifrim încheie șezătoarea, ca să putem fi din timp la masa ce ne aștepta in localul școalei normale. Era prima masă la care luam parte toți pelerinii. ...O mare surpriză însă ni-s'a făcut tn Zălau tn timpulmesei, când ni-s’a împărțit la toți comesenii câte un număr din ziarul local «Meseșul», Închinat pelerinilor și conținând frumoase ar- ticole semnate de fruntașii intelectuali ai orașului ca: dnii Dr. Nicodim Cristea, Cornel Pop, Nicolae Nistor, ș. a. Cer iertare cetitorului, dacă voiu abuza de răbdarea lui, citând câteva prea frumoase fraze din articolele prime. Astfel din articolul de fond Intitulat: «Zi de sărbătoare», semnat de N. Nistor, redau: «Frumoasa activitate desfășurată de așeză- mântul din capitala Moldovei, a ridicat această instituțiune tn scurt timp in rândul celorlalte organisme culturale recunoscute ca: mai mult de o noapte. Deaceea astăzi sosirea Ateneului popular Tătă- rași o privim ca pe o zi de sărbătoare, la care ia parte toată lumea românească a orașului și a satelor din apropiere. E frumos să ne amintim de înaintașii noștri, cari ne-au păstrat prin faptele lor unitatea noastră națională, dar e mult mai frumos să ne mândrim cu faptele noastre de astăzi, cari tind închegarea tn hotarele tânărului nostru stat, a armoniei sociale, care ne ’va păzi în viitor de grele încercări prin care au trecut strămoșii noștri. Și munca care o desfășură astăzi această instituție cul- turală din Iași, n’o putem numi decât o faptă frumoasă». In sfârșit, redau o parte din articolul dlui C. Pop, directorul școalei normale: «Pe acest pământ presărat cu urmele obâr- șiei se găsește, la o distanță circa 12 km. de Zălau, In direcția nord-estică, deasupra comunei Moigrad, ruina castelului roman «Porolissum», de unde vegheau asupra siguranței imperiului roman, soldații Leg. XIII gemina. Și astăzi in urma plugului es nenumărate obiecte, cari vestesc in mod indiscutabil, prezența strămoșilor noștri pe aceste plaiuri. Ca dovezi că Împărații romani s’au străduit foarte mult, să lege cât de strâns aceste părți ale imperiului cu eterna cetate Roma, servesc numeroasele urme ale drugului lui Traian. Acest drum pleca din Cluj (Napoca Romanilor) pe valea Someșului, peste satele sălăjene Bucium, Bozna, LJnguraș, Romita, Stâna, până la Porolissum, iar alt ram al acestui drum atingea comunele Buciumi, Crasna, trecând o ramură pe sub Meseș. Nimic nu dovedește mai relatant trăi- — 480 — nicia acestei grandioase opere a strămoșilor noștri, decât faptul că țăranii din Sălaj in unele locuri și azi transportează din pădure lemnele și varul pe drumul lui Traian. Dar pe teri- toriul acestui județ se găsesc urmele și altor evenimente isto* rice. Astfel între Zălau și Șimleul-Silvaniei se întinde câmpia dela Guruslău, unde Mihaiu Viteazul în tovărășie cu Basta câștigă bătălia dela Guruslău, la 3 August 1601. La distanță de o oră și jumătate dela Zălau este Bocșa-Română, unde s’a născut și-și doarme somnul veșnic Simeon Bărnuțiu, duhul și organizatorul marilor evenimente din 1848. Fiul Sălajului este și harnicul episcop al românilor, Grigore Maior, născut la 1715, în comuna Sărăuad, mort la Alba-lulia în 1795 și înmormântat în cripta episcopală din Blaj. In butul multor neajunsuri, ine- rente stărilor postbelice noi să muncim din răsputeri la ridi- carea templului Înfrățire! tuturor românilor, fără pe care reali- zarea visului nostru milenar este un cadou al providenței greu de menținut. Neajunsurile să ne aducă aminte adevărul, s’a serbat în Baia-de-Arieș. 7. Pentru ziditi de Case Naționale acum se fac preparativele (Lupșa). Deo- camdată șalele școalelor servesc și de Case Naționale. Despărțământul colaborează strâns cu cercurile preoțești și invățătorești de pe teritorul său, elementul de elită al des- părțământului formându-1 preoții și învățătorii. 48. Săliște (jud. Sibiiu). Fiindcă anul trecut raportul desp. Săliște ni-a sosit după Încheierea raportului general, dăm cu această ocazie raportul despre bogata activitate culturală pe anul 1925, în întregime. In desp. sunt 13 comune. Cercuri culturale (agenturi) sunt în comunele: Săliște, Galeș, Tilișca, Vale, Sibiel, Orlat și Ou- rarâului. Biblioteci sunt in Săliște: Biblioteca paroh ială-protopo- pească cu 1780 voi.; Aciliu: Bibliot. par. și a Sibiiu. Conferențiarul: Dl 1. Simionescu, prof. universitar, lași.. Cu acest prilej s’a organizat și cheta publică instituită in toate orașele Ardealului în folosul și aprobată de On. Min, al ocrotirilor sociale. Cu ocaziunea aceasta s’a încasat suma de lei 3402 «Asocia- țiunea» precum și comitetul despărțământului, aduce și pe calea aceasta mulțumite sincere tuturor persoanelor de bine, cari au contribuit la reușita chetei. — După masă s’a ținut în sala Pre- fecturei o serbare școlară. Dr. loan Șanta, prof. de liceu, a ținut un discurs despre însemnătatea zilei. A cântat muzica militară, apoi «Ce te legeni codrule» de Eminescu, cântată de E. Bindea și acompaniată la pian de M. Bindea. «Zeitz» concert executat de I. Lang și Al. Kolomyczuk. «Ștefan Vodă și Codrul», cân- tată de Al. Kolomyczuk cu ac. Ia pian de Dș. Cimponeriu. Corul elevilor a cântat o serenadă, iar cel al fetelor: «Șezătoare» și «Mehedințianul». La sate după cum reeșe din rapoartele trimise, ziua de 1 Decemvrie a fost serbată tot prin Te-Deum, urmat de o serbare școlară. 4. In 12 Decemvrie. Prof. univ. 1. Lupaș și-a desvoltat conferență «Activitatea ziaristică a lui Andreiu Murășanu». S’au recitat poeziile: «Omul frumos», de A. Mu- rășanu rec. de A. Precup, apoi «Orfana din munți» de P. $u- vagău. A cântat corul elevilor piesa «Românașul», solo de vioară executat de 1. Lang și muzica regimentului 81. 5. In Reteag s’a ținut din inițiativa dlui Florian Pop, șef de poștă, o petrecere poporală cu care ocaziune 's’a luat ființă «Societatea arcăsească», cea dintâi societate de natura aceasta de pe teritorul despăr- țământului. Bănci poporale de pe teritorul despărțământului sunt 2, și anume: în Ocna-Dejului și Cuzdrioara iar cooperative în- ființate cu concursul despărțământului sunt 1. Dej, 2. Reteag, 3. Poieni, 4. Câțcău, 5. Suia, cari în urma capitalului mic de cari dispun funcționează anevoie. S’au făcut pașii de lipsă Ia locurile competente ca în fie- care oraș și sat să se dea din partea organelor de expropriere teren pentru casa națională. Expropierile în cea mai mare parte — după informațiunile verbale primite — s’au și efectuat. S’a intervenit și pentru înbunătățirea stării materiale a despărțămintelor. 56. Tfimava-mare, desp. centr. (jud, Târnava-mare). Acest despărțământ, numit mai înainte Sighișoara, fiind reorganizat în adunarea din 15 Martie 1925, când s’a ales nou comitet, în frunte cu dl A. P. Bănuț ca președinte, în cursul anului 1925, timp de 9¹/, luni, a desvoltat o lăudabilă activitate, avându-se în vedere mai ales lipsa unui concurs din partea unor factgri însemnați ai vieții noastre publice din acest centru județan, precum și o seamă de alte greutăți amintite în raportul trimis la centru. Activitatea desvoltată o cuprindem în următoarele: — 496 — S’a înscris un număr însemnat de membri fondatori, pe viată, activi și ajutători. In bună înțelegere cu di consilier agricol, care are o deosebită solicitudine pentru resolvire'a acestei im- portante chestiuni, desp. a reușit să dobândească pentru aproape toate comunele din județ, inclușive Sighișoara, câte un teren potrivit pentru casele naționale. Un ajutor însemnat a dat desp. întru ajungerea scopurilor sale dl Aurel Mosora, proprietarul hotelului «Steaua de Aur», punând la dispoziție în acest hotel o cameră pentru trebuințele «Astrei». Aici s’a așezat arhiva și se va aranja biblioteca, pe care o va întemeia președintele desp. neprimind nici o carte dela conducerea anterioară a des- părțământului. Tot aci au fost primiți și găzduiți conferențiarii «Extenziunei Universitare». Câte o echipă de conferențiari s’a deplasat în localitățile: Sighișoara (sat), Albești, Hașfalău (Vâ- nători) și Daneș, vorbind poporului și distribuind cărți de ale «Astrei». Dl A. P. Bărnuț a fost în Cine și Cohalm, unde a ținut conferențe. Cercurile culturale (agenturile) există numai pe hârtie. S’a trimis de către conducerea desp. o circulară tuturor preo- ților și învățătorilor, încă în luna Maiu 1925, fiind rugați să comunice situația locală. S’au primit numai 3 răspunsuri și anume dela dnii preoți: Moise Fliter din Șapartoc, A. Stoico- viciu din Mihai-Viteazul și U. Stoicoviciu din Molâncrav. Din răspunsuri se vede letargia în care trăește cultura locală; bi- blioteca zace în colț, societățile culturale vegetează — alcoolul și boalele sunt însă în floare I «Pentru a spori venitele extrem de anemice ale despăr- țământului — spune dl președinte A. P. Bănuț în raportul său — am intervenit oficial la primărie și la Banca națională, sucur- sala din loc, pentru un ajutor bănesc, ca să putem face mai ușor față nevoilor noastre. Din acelaș motiv al lipsei, cred că retribuția materială a secretarului va rămânea mereu un plum desideuum. Dealfel eu personal am fost și cu ocazia discuției din urmă, pe care am avut-o cu dl Neagoe la Sighișoara, — pentru gratuitatea muncei tuturor funcționarilor «Astrei», în con- formitate cu vechea și buna tradiție de apostolat, ferit chiar de umbra mercantilismului. — Iar referitor la munca din cursul anului 1926 ni se spune în raport: «Dacă Dumnezeu ne va ajuta vom căuta să pătrundem în cursul anului acestuia prin toate comunele despărțământului, intemeiând sau reorganizând cercurile culturale». Bazați pe calitățile cari 11 caracterisează pe actualul președinte al acestui desp. suntem îndreptățiți a nă- dăjdui, că frumoasele planuri de muncă se vor și realiza, spre ridicarea culturală a locuitorilor români din acest ținut. 57. Tftrnava-mică (desp. central județean). După vechea împărțire «Despărțământul Blaj» al «Astrei», acum numit Târnava-mică, după numele județului al cărui reșe- 497 — dință a devenit Blajul, in baza nouei legi administrative, avea în raza activității sale 18 comune, situate, parte in județul Târ- nava-mică, parte, in Alba-inferioară. In 17 din aceste comune au înființat cercuri culturale cu 16 biblioteci poporale. In 12 Septemvrie 1925, cu ocazia adunării generale a des- părțământului, ținută in comuna Veza, s’a ales un comitet nou, tn frunte cu păr. Ștefan Roșlanu, profesor la Academia teologică din Blaj, ca președinte, și cu dl Dr. loan Blana., advocat In Blaj, ca vice-președinte, iar ca membri mai mulți profesori și alți intelectuali din Blaj și din comunele ținutului. Noul comitet ’ aprobat de centru prin scrisoarea dela 27 Noemvrie 1925 cu nr. 2257, a și ținut tn scurt timp după alegerea sa mai multe ședințe, la cari au invitat pe toți cărturarii Blajului, luând in amănunțită desbatere problemele de realizat in noul ciclu de activitate. Astfel, in ședința dela 36 Noemvrie 1925, s’a ajuns la concluzia, că propaganda culturală prin comunele despărță- mântului să se facă după un plan unitar și metodic, Îmbrățișând anumite grupe de chestiuni, In conformitate cu lipsurile generale și locale, cele mai ardente, ale poporului nostru. Planul alcătuit cuprinde următoarele grupe de probleme, de cari conferențiarii și propagandiștii despărțământului, vor ținea seamă In prele- gerile și cuvântările lor: 1. Teme moralizătoare, In conformitate cu prescripțiunile doctrinei creștinești; combaterea urâtului obicei al înjurăturilor și sudălmilor, cari înjosesc in mare măsură nivelul satelor noastre; combaterea alcoolismului și propagandă intensă pentru Închi- derea cârciumelor In zile de Duminecă și sărbători; 2. Chestii agrare, povețe economice, tovărășii, cooperative, bănci populare; 3. Educația' copiilor, sfaturi medicale pentru mame; 4. Sfaturi de igienă generală, curățenia, aerisirea locuințelor; 5. Povețe administrative, elemente de constituția patriei, sfaturi de drept; are o menire deosebită și foarte importantă, în scopul de a ridica elementul românesc și a-1 prezenta populației străine cu toate însușirile lui alese, cu comorile lui de artă și astfel a-1 impune respectului lor. Nă- dăjduim, că tn viitor conducătorii desp. prin executarea unui program de muncă potrivit, vor ști lucra spre ajungerea acestui scop înalt. Medic Dr. loan Popa, președ. desp. 63. Turda (desp. central județan). 1. Numărul comunelor 29; 2. Numărul cercurilor culturale 27; 3. Numărul bibliotecilor 21. Desp. nu a putut ținea confe- rențe decât în 5 sate din jurul Turzii. Despărțământul a aranjat un ciclu de 25 conferențe de popularizare din literatura și istoria Românilor, ținute de dnii profesori T. Mureșan și P. Suciu, a aranjat o serie de șezători literare cu concursul Extenziunii Universitare din Cluj. Au conferențiat următorii dni profesori universitari: M. Botez: Educația fizică și ereditatea; S. Dragomir: I. Buteanu; Gh. Giuglea: Românii din Iugoslavia; V. Bogrea: Iubirea de patrie. La aceste șezători, la partea muzicală ne-a dat concursul dl prof. 1. Caraneia cu corul elevilor dela liceu. 5. In 3 Oct. 1925 a vizitat orașul nostru dl președinte Vasile Goldiș. Aluat contact cu autoritățile administrative și cu intelectualii români, — 503 — cu cari a ținut o consfătuire la Casa Culturală. 6. Subvenții a prirpit despărțământul următoarele: dela primăria orașului . Turda 20,000 Lei pentru despărțământ și 20,000 Lei pentru Casa Culturală. 7. Casa Culturală are lipsă să fie de urgență reparată. Nădăjduim că în toamna 1926 va fi reparată, spre a se evita in feliul acesta, o mai mare deteriorare, care ar primejdui întreg edificiul. 8. Reorganizarea pe bazele nouă nu s’a putut face din cauza recentelor mișcări politice, cari au angajat pe foarte mulți intelectuali. Se va face la toamnă cu prilejul adu- nării generale a despărțământului, care o vom ținea in Turda. '9. Avere tn bani 46,000 Lei. 64. Vințul de jos (jud. Alba). Unul dintre cele mai mici despărțăminte, cu numai 7 co- mune, având sediul in Vințul de jos, care este și sediul plasei. Conducătorii acestui despărțământ, in colaborare cu cercurile culturale tnvățătorești, au cutreerat toate comunele aparțină- toare despărțământului, ținând prelegeri instructive. Afară de prelegerile arătate in raportul nostru din anul trecut s’au mai ținut, la 29 Iunie 1925, in comuna Blandiana, in fața alor 300 ascultători, următoarele prelegeri: Credințele deșarte de către C. Oancea, preot in Cioara; Rostul Cooperației, de către dl președinte al desp. K Vasilca, pretor, Vințul de jos și îmbră- țișarea meseriilor, de cătră lacob Stanca, preot, Vințul de jos. Ziua de 1 Decemvrie s'a serbat in Vințul de jos, arătându-se însemnătatea zilei (1 Dec.) de către di I. Ooția, dirigintele școalei, după care a urmat o reușită producțiune școlară, asi- stând la 180 ascultători. Curs pentru analfabeți a ținut dl în- vățător llie Terchilă in comuna Tărtăria, având 18 ascultători. Teren pentru Casă Rațională este în Vințul de jos 1 jugăr și 1400 stângini pătrati. » 65. Vințul de sus (jud. Turda). Pe lângă activitatea frumoasă a desp., publicată în raportul nostru trecut, ni s’au mai comunicat următoarele date din partea dlui președinte al desp. luliu Căpâlnean, preot. Numărul comunelor aparținătoare desp.: 17. Cercuri cul- turale, cu biblioteci poporale, se află în următoarele 14 comune; 1. Vereșmort cu 490 cărți cu un spor de 132 cărți; 2. Inoc 50 cărți; 3. Ciugudiu de jos 50 cărți; 4. Ciugudiu de sus 50 cărți: 5. Decea 50 cărți; 6. Răsboeni-Cetate 50 cărți; 7. Sânmărtin 50 cărți; 8, Hidiș 50 cărți; 9. Cucerdea 50 cărți; 10. Măhaciu 50 cărți; II. Dumbrău 200 cărți; 12. Cicău 50 cărți; 13. Vai- dasig 50 cărți; 14. Ormeniș 50 cărți. In Vereșmort există și câte o bibliotecă parohială și șco- lară, cum și una proprie a preotului. 504 In 15 Nov. 1925 dl I. Căpâlnean a ținut în Vereșmort con- ferența cu titlul: Adevărata avere stă in pământ și vite; ascul- tători 280. Cursuri de adulți s’au ținut în torfte comunele. Casă na> țională se află în Vereșmort, (fosta școală conf.) în care ceti- torii se adună zilnic. In toate comunele desp. s’a dat teren (câte 400 st. □> pentru casă națională. 66. Viștea (jud. Făgăraș). Pentru complectarea raportului pe 1925, publicat în ra- portul nostru din anul trecut, in baza raportului primit dela acest desp., mai adăogăm următoarele, referitor Ia organizația eco- nomică: Cooperative de consum 21, Bănci populare 13, Bănci, societăți pe acțiuni 8. In privința seratelor artistice se disting comunele: Viștea de jos, Porumbacul de jos și de sus, Arpașul de jos, Cârțișoarele, Viștea de sus și Drăguș. Preot Pavel Borzea, președ. desp. 67. Zftrnești (jud. Brașov). In acest despărțământ, pe lângă cele 16 prelegeri și 7 șe- zători culturale, s’au mai ținut până la finea anului 1925, conform raportului primit, încă următoarele prelegeri: în Zârnești la 6 Dec. 1925 ..----- 12912 06 ,, Anca n n --- ------ ““ 2130 30 „ luliana Pop------- 2000 --- 72874 62 Disponibil labănciîn cont cor. Albina institut de credit Sibiiu---- 220544 --- Banca de Scont Sibiiu------- 63030 --- Banca centrală Cluj --- -------- 26280 --- 309854 --- Contul avansuri_________ 5500 Transport _ 2457536 72 515 Pasiva Lei b. Lei b. Transport --- 2091011 35 Fondul Al. Odobescu------ 11500 _ loan Micu Moldo van____ Î1500 _ ,, Titu Maiorescu______ 11500 ,, Aurel Vlaicu________--- 11500 --- Al. loan Cuza_______ 11500 _ ,, Mihail Eminescu_______ 11500 _ Vasile Stroiescu--- _____ 11500 _ .. Niculae Grigorescu_____ 11500 __ Niculae Bălcescu_____ 11500 _ In. Micu Clain______ 11500 _ Fundația loan laneu________ 11245 60 Nic. Marinoviciu---______ 10417 74 loan Roman _ _ ____ _ 10339 68 I. Pop Maior_______ 10317 84 loan Moga________ 10076 17 ,, Gh. Boieriu_______ 8420 55 Bibi. univ. Cluj_________ 8412 46 .. Nic. Petra Petrescu_______ 5121 Niculae Densușianu _ _ »_ _ 4721 66 M foștilor stipendiați ______ __ 4635 50 M despărțăm. Timișoara_____ 4219 --- Niculae Opincariu______ 3250 66 loan Balomiri _______ 3113 84 loan Bozacu_________ 2579 51 ,, loan Oncescu_______ 2500 --- .. Radu Riureanu__,____ 2352 43 loan Gallianu______ _ 1981 32 ,, Internatului Petran______ 1861 26 ți Carmen Sylva _ _____ _ 1732 --- yț Anonimă Dobâca _ _ ___ 1676 01 Cavaler Pușcariu_____ 1541 99 H I. Hangea-------- 1452 ---- D, Birăuțiu_______ 1418 97 Simion Stoica______ 1289 84 E. D. Bașota--- _____ 1253 17 dgspărț. Torac_______ 1076 Transport _ 1 2323017 j 55 — 516 — Sibiiu, la 31 Decemvrie 1925. Dr. Vasile Bologa m. p., controlor. Examinând acest cont am constatat că este exact și în Sibiiu, la 7 August 1926. COMISIA Niculae Togan m. p. Dr. llie Beu m. p. Aprobat în ședința comitetului Dr. Octavian Russa, vice-președinte — 517 — Pasiva Lei b. Lei b. Transport Fundația loan Simu------------------- Contul premii_____________________— „ Monumente artistice „ Diverse_________________________ Total 2323017 1065 5000 74247 II 54206 || 2457536 55 72 28 I 8 loan Banciu m. p., casier-contabil. consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. DE REVIZUIRE: Petre Drăghici m. p. loan Vătășan m. p. central, ținută la 16 August 1926. Romul Simu m. p., secretar. 518 Anexa III b). Venite și spese la CHELTUELI Lei b. Lei b. 1 1 Biblioteci: Biblioteca centrală..... 76513 50 Biblioteci poporale..... 255293 95 331807 45 Muzee: Muzeul central 148986 71 Muzee regionale...... 91019 --- 240005 71 Case naționale...... 100015 --- Monumente artistice .... 25752 50 Conferințe și prelegeri.... 61312 --- Expoziții......... 50210 15 Cursuri de analfabeți .... 33718 --- Publicații: Revista Transilvania..... 113284 65 Alte tipărituri....... 28080 --- 141364 65 Conservarea și întreți- nerea realităților: Apă, canal, asigurări, contribuții- 32275 29 Reparaturi ........ 8412 20 încălzit ......... 31033 25 Luminat ......... 9215 91 Grădină......... 1384 --- 82320 65 Spese de administrare: Salare.......... 539570 --- Bani de cvartir...... 30600 --- «1 ' Spese de cancelarie..... 45397 03 668781. Esmisiuni........ 53214 --- 99139 03 Secțiile științifice și literare . . Interese de cont corent . . . 41829 50 Spese extraordinare .... 66050 50 Transport 1942306 14 — 519 — 31 Decemvrie 1925 * VENITE Lei b. | Lei b. Taxe de membri: Taxe de membri fondatori și pe viață ......... 51063 --- Taxe de membri activi și aju- tători......... 51415 50 102478 50 Interese: Interese de efecte..... 47058 56 „ „ de cont-corent . . 34102 84 81161 40 Abonamente: Abon. la rev. «Transilvania» . 23927 _ Abon. la «Biblioteca poporală» 23380 60 47307 60 Chirii.......... 125955 50 Ajutoare dela bănci și particulari 112983 --- Taxe de administrare . t . . 27798 Ajutoare dela stat: Ministerul de culte și arte . . 1200000 „ „ instrucție . . . 680000 --- „ „ agric. și dom,enii 200000 ---- 2100000 ,, sănătății și ocrotirii . 20000 ---■ 50000 --- Venite și extraordinare . . . / \\\\ 1 Transport || II 2647684 | --- 1 - 52Q - CHELTUELI Lei b. Lei b. Transport 1942306 14 A m ortizări: Amortizarea deficitului din 1924. 202631 82 Amortizarea lăsământului artistic O. Smigelschi...... 286326 75 488958 57 Dotații fondurilor: Fondului general..... 50000 ------ „ Bădilă Moldovan . . 12965 12 „ Vasilie Alexandri . . 4000 --- „ Nic. Origorescu . . 1000 --- „ Sițn- Bărnuțiu . . . 2000 --- „ Vasile Stroiescu . . 1000 --- „ Nicolae Bălcescu . . 1000 _ „ I. Micu Clain . . . 1000 --- „ Oh. Lazar . . . ., 1000 --- „ loan Creangă . . . 1000 --- „ A. Șaguna .... 1000 --- ,, N. Densușianu . . . 1000 ------ „ Alex. Odobescu . . 1000 --- „ Timotei Cipariu . . 1000 --- „ 1. Micu Moldovan 1000 „ Titu Maiorescu . . . 1000 ~r „ Aurel Vlaicu.... 1000 ■--- ,, Al. 1. Cuza .... 1000 --- „ Mih. Eminescu . . . 1000 --- „ Internat. Petran . . 1000 --- r Cavaler Pușcariu . . 1000 --- „ Sim. Stoica .... 1000 --- „ despărț. Torac . . . 1000 --- 87965 15 Dotații pentru anul viitor: Contului Troițe...... 74247 50 Contului diverse pentru rep. . 54206 64 128454 14 Total . | 1 | 2647684 --- Sibiiu, Ia 31 Decemvrie 1925. Dr. Vasile Bologa tn. p., controlor. Examinând acest cont am constatat, cd este exact și în consonanța Sibiiu, la 7 August 1926. COMISIA Nicolae Togan m. p. Dr. Ilie Beu tn. p. Aprobat în ședința comitetului Dr. Octavian Russu tn. p., vice-președinte 521 VENITE Lei Lei b. Transport 2647684 Total 2647684 |— loan Banciu m. p. ca documentele de cassă și cu registrele de contabilitate purtate corect. DE REVIZUIRE Petre Drăghici m. p. loan Vătățan m. p. central, ținută la 16 August 1926. Romul Simu m. p., secretar. 9 1 522 Anexa IV. Nr. 1740—1926. ! Onorată Adunare generală, In alăturare ne luăm voie a Vă prezenta proiectul de buget al „Asociațiunii" pe anul 1927 = I. Cheltuieli: 1. Biblioteci: a) Biblioteci poporale; serii de cărți pentru complectarea bibliotecilor existente și înființări noui în editură proprie Lei 200,000'—; b) Biblioteci regionale: serii de cărți pentru complectarea bibliotecilor existente și înființări de biblioteci noui Lei 50,000'—; c) Biblioteca cen- trală: compactare Lei .50,000'—; procurări de cărți și ziare străine Lei 50,000'—; mobiliar Lei 40,000'—, în total pentru biblioteci proiectăm Lei 400,000'—. 2. Muzee: a) Muzee regionale. Muzeelor din Vidra, Sighet, Hunedoara, Făgăraș, Blaj, Brașov, Turda, Țebea, Săliște și Târgu-Murăș pentru conservare și procurări de ' obiecte noui Lei 150,000'—; b) Muzeul central, procurări de obiecte noui Lei 100,000 —, mobiliar Lei 50,000 —, con- servare Lei 50,000'—, în total pentru muzee proiectăm Lei 350,000'-. 3. Case naționale: a) Case naționale sătești, pentru casa națională din Bocșa-Română, adaptarea casei Coșbuc din Horaău în casă națională Lei 500,000'—; b) case na- ționale regionale, proiecte și esmisiuni Lei 50,000'—; c) casa națională centrală întocmirea proiectelor pentru în- tregirea casei naționale Lei 150,000 —, în total pentru case, naționale proiectăm Lei 700,000'—. 4. Conferențe și prelegeri: a) Conferențe poporale diur- nele conferențiarilor și directorului artistic Lei 100,000'—, procurarea de schiopticoane și diapozitive Lei 100,000'—; b) conferențe pentru intelectuali, spese de drum și depla- sare Lei 100,000'—, în total pentru conferențe și prelegeri proiectăm Lei 300,000'—. 5. Premiu: a) Premii poporale, pentru încurajarea agri- culturii, comerțul, etc. Lei 50,000'—; b) premii pentru in- telectuali, pentru premierea de scrieri la dispoziția secțiilor Lei 50,000'—, în total pentru premii proiectăm Lei 100,000'—. 6. Expoziții: a) Expoziții poporale, pentru aranjarea de expoziții agricole, de jocuri de copii Lei 50,000'—; b) ex- poziții pentru intelectuali la dispoziția secțiilor Lei 50,000'—. în total pentru expoziții proiectăm Lei 100,000'—. 7. Cursuri pentru analfabeți; pentru abecedare, cărți — 523 și premierea conducătorilor de cursuri proiectăm Lei 100,000-. 8. Publicațiuni: a) publicații literare, pentru editarea revistei „Transilvania" și Biblioteca Astra Lei 200,000"— b) publicații poporale, calendar și alte tipărituri mărunte Lei 150,000—, în total pentru publicații proiectăm Lei 350,000—. 9. Conservarea realităților: apă, canalizare, asigurări Lei 50,000—, reparaturi Lei 50,000 —, încălzit Lei 50,000"—, luminat Lei 20,000"—, mobiliar Lei 50,000"—, grădină Lei 5,000"—, în total pentru conservarea realităților pro- iectăm. Lei 225,000"—. 10. Spese de administrare: a) Salare Lei 1.200,000"— bani de cvartir Lei 60,000"—, spese de cancelarie Lei 40,000"—, esmisiuni și primiri Lei 100,000"—, în total pentru spese de administrare proiectăm Lei 1.400,000"—, 11. Secțiile științifice și literare: pentru trebuințele sec- țiilor proiectăm Lei 1.000,000—. 12. Diverse: aranjarea arhivei „Asociațiunii" Lei 100,000"—, troițe comemorative și cheltueli neprevăzute Lei 130,000—, în total la diverse proiectăm Lei 230,000"—. Cheltuieli totale Lei 5’255,000—. II. Venite: 1. Taxă de membri: taxele membrilor fon- datori și pe viață Lei 100,000"—; taxele de membri activi și ajutători rămân la - despărțăminte, în total proiectăm pentru membri fondatori și pe viață Lei 100,000"—. 2. Interese: după efectele fondului general Lei 40,000"—, după depunerile aceluiaș fond Lei 5000"—,. în total la in- terese proiectăm Lei 45,000"—. 3. Abonamente: abonamente la revista „Transilvania" Lei 100,000’—, la Biblioteca poporală Lei 50,000"—, în total la abonamente proiectăm Lei 150,000"—. 4. Diverse: la chirii Lei 132,000"—, la taxe de admi- nistrare Lei 28,000"—, în total la diverse proiectăm Lei 160,000—. 5. Ajutoare: ajutoare de- câștigat, dela stat, bănci și particulari pentru acoperirea cheltuielilor proiectăm Lei 4.800,000"—. Totalul venitelor Lei 5.255,000"—. Bugetul celorlalte fonduri și fondațiuni administrate de „Asociațiune" e făcut după normativele de administrare și nu prezintă nimic ce ar necesita o mențiune specială. Dr. Oct. Russu, Romul Simu, vice-președinte. secretar. 9* 524 Anexa IV a) Bugetul „ Asoeiațiunii 132000 „ „ «Biblioteca poporală» 28000 •? Diverse: Chirii .... z. .... . Taxe de administrare .... • • Transport . 455000 - — 526 — Cheltuieli Lei b. Lei 'b. Transport . Conferențe și prelegeri: a) Conferențe poporale. Diurnele conferențiarilor și di- --- rector artistic...... Schiopticoane și diapozitive 100000 b) Conferențe pentru intelectuali. 100000 1450OOO1 Spese de drum și deplasare 100000 300000 Premii: a) Premii poporale. Pentru încurajarea agriculturii, comerțului, etc. . . . . --- ■ b) Premii pentru intelectuali. Pentru premierea de scrieri prin 50000 • mijlocirea secțiilor .... 50000 100000 Expoziții: a) Expoziții poporale. Aranjarea de expoziții agricole, de copii, etc....... b) Expoziții pentru intelectuali. Aranjarea de expoziții artistice prin secțiile științifice . . . Cursuri de analfabeți: - Ținerea de cursuri, cărți, premii Publicații: a) Publicații pentru intelectuali. . Revista «Transilvania» și Biblio- teca «Astra»....... 50000 b) Publicații poporale. 50000 100000 Calendarul «Asociațiunii» și alte 200000 100000 tipărituri mărunte..... 150000 350000 Transport . 2400000 --- . 52T Venituri Lei b. Lei b. Transport . 455000 Ajutoare și subvenții: 4800000 Ajutoare și subvenții de câștigat pentru acoperirea bugetului în curs . . . . •. . . Transport . | 5255000 --- 528 Cheltuieli Lei b. Lei b. Transport . 2400000 --- Conservarea realităților: Apă, canal, asigurări, contribuții 50000 --- Reparaturi........ 50000 ---• încălzit......... 50000 ---• Luminat......... 20000 --- Mobiliar......... 50000 ------ Grădină......... 500(T --- 225000 Spese de administrare: Saiare.......... 1200000 --- Bani de cvartir...... 60000 --- Spese de cancelarie .... 40000 --- Esmisiuni și primiri .... 100000 --- 1400000 --- Secțiile științifice-literare: Subvenții pentru trebuințele sec- țiilor......... 1000000 --- Diverse: Aranjarea materialului arhivei . 100000 --- Neprevăzute și troițe comemo- 130000 rative......... --- 230000 --- 5255000 II. Fundația Dr. Anca. Replătire din datorie .... 1000 Taxă de administrare și capi- taiizare......... 600 --- 1600 ------ UI. Fundația Bădllă-Moldovan. Taxă de administrare .... 450 Capitalizare........ 140000 --- 140450 --- IV. Fundația Bațota. Taxă de administrare și capita- 100 lizare.....■'.... --- V. Fundația Boeriu. Stipendii și ajutoare..... 500 --- Taxă de administrare și capita- lizare ......... 300 - 800 --- Transport . 5397950 --- 529 — Venituri Lei b. Lei b. Transport . - 5255000 II. Fundația Dr. Anca. --- Interese de efecte..... 1000 5255000 Interese de depuneri .... 600 --- 1600 III. Fundația Bădilă-Moldovan. Interese de efecte și depuneri 2000 --- Chirii.......... 138450 140450 IV. Fundația Bașota. --- Interese de cont-corent ... V. Fundația Boetlu. Interese de efecte . . . . . 750 100 Interese de cont-corent . . . 50 --- 800 Transport . --- 5397950 --- — 530 - Cheltuieli Lei b. Lei b. Transport . --- VI. Fundația A. Buda. Ajutor muzeului din Hațeg . . --- Taxă de administrare și capita- 1000 5397950 lizare ......... 200 1200 VII. Fundația Densușianu. Taxă de administrare .... 35 --- Capitalizare........ 365 400 VIII. Fundația anon. Dobăca. Taxă de administrare .... 15 Capitalizare........ 85 100 --- IX. Fundația N. Marinovlcia. Taxă de administrare . . . 100 Capitalizare........ 900 1000 _ X. Fundația Dr. Moga. Taxă de administrare . . . 100 Capitalizare. ....... 900 1000 XI. Fundația Dr. Nlchltâ. . Ajutor la școale, ca premii . . 500 --- Taxă de administrare . . . . 300 Capitalizare........ 2200 3000 XII. Fundația P. Mureșan. Taxă de administrare .... 800 --- Capitalizare . ....... 7200 8000 XIII. Fundația I. Olteana. Taxă de administrare .... 500 --- Capitalizare ........ 4500 5000 XIV. Fond. Păcuraru-Blanu. Taxă de administrare .... 3000 --- Capitalizare. . ... . . . 27000 30000 Transport . 5447650 --- 531 Venituri Lei b. Lei b. Transport . VI. Fundația A. Buda. Interese de efecte..... 400 5397950 Interese de cont corent . . . 800 --- 1200 VIL Fundația N. Densușianu. Interese de efecte..... 350 Interese de cont-corent . . . 50 --- 400 VIII. Fundația anon. Dobâca. Interese de efecte..... Interese de cont-corent . . ■ . 100 100 IX. Fundația N. Marlnovldu. Interese de depuneri .... 530 --- «B Interese de cont-corent ... 470 1000 X. Fundația De. Moga. Interese de depuneri . . . . 830 --- Interese de cont-corent . . . 170 1000 _ XI. Fundația Dr. Nlchlta. Interese de depuneri ... . 100 --- Interese de efecte . . . . . 2700 Interese de cont-corent . . . 200 3000 XII. Fundația P. Mureșan. Interese de efecte ..... 7300 --- Interese de cont-corent . . . 700 8000 --- ■ XIII. Fundația I. Olteana. Interese de efecte..... 4000 --- Interesă de cont-corent . . . 1000 5000 XIV. Fond. Păcuraru-Blanu. Interese de efecte ..... ' 18000 Interese de dep. și cont-corent 12000 30000 Transport . 5447650 --- 532 •— Cheltuieli Lei b. Lei b. Transport . 5447650 --- XV. Fundația Petran. 3000 Stipendii....... . 800 --- Taxe de administrare .... 4200 8000 Capitalizare........ XVI. Fundația I. și Zinca Roman. Taxă de administrare .... 100 --- Capitalizare . . . . . . . . 900 1000 XVII. Fundația I. și Ecat. Rusa. Stipendii . ........ 3000 --- Taxă de administrare .... 800 Capitalizare........ 4200 8000 XVIILFandația T. Sandul. Replătire din datorie .... --- Taxă de administrare și sti- 1000 pendii ......... 2400 3400 1 1 5468050 | --- Sibiiu, 31 Iunie 1925. Dr. Vasile Bologa m. p., controlor. Sibiiu, la 31 Iulie 1925. COMISIA Dr. Ilie Beu m. p. , Nicolae Togan m. p. Aprobat in ședința comitetului Dr. Octavian Russu m. p., vice-prezident. 533 Venituri Lei b. Lei b. Transport . --- XV. Fundația I. Petran. Interese de efecte ... . . . 3500 Interese de depuneri .... 4000 5447650 Interese de cont-corent . . . 500 8000 XVI. Fundația I.și Zinca Roman. Interese de depuneri . . . . 500 Interese de cont-corent . . . 500 --- 1000 XVII. Fundația I. șl Ecat. Rusu. Interese de efecte..... Interese de depuneri .... 4500 Interese de cont-corent . . . 3500 --- 8000 XVIII. Fundația T. Sandul. Interese de efecte..... Interese de cont-corent . . . 3400 3400 loan Banciu m. p., 5468050 cassier-contabil. DE REVIZUIRE: Petre Drăghici m. p. loan Vătășan m. p. central, ținută la 16 August 1926. Romul Simu m. p., secretar. - 534 - % Anexa V. , _____ __________ ■ CONSPECTUL SUMAR i AL MEMBRILOR „ASOCIAȚIUNII". In total: L Membrii onorari ....................................17 J II. Membrii secțiilor............................... 338 Jj III. Membrii fondatori ai Casei Naționale.............95 IV. Membrii din despărțăminte, etc.: 1. Desp. Abrud Câmpeni . 2. „ Agnita..... 3. „ Aiud . . . . . . 4. „ Alba ...... 5. „ Almaș..... 6. „ Arad ...... 7. „ Ârdud..... 8. „ Baia de Criș . . . 9. „ Baia Mare. . . . 10. „ Bând ..... 11. „ Băsești..... 12. „ Becicherecul Mare 13. „ Beclean...... 14. „ Beiuș...... 15. „ Beliu...... 16. ,, Bihor...... 17. ,, Biserica Albă . . 18. „ Bocșa..... 19. „ Bozovici . . . . 20. ,, Brad...... 21. „ Bran...... 22. „ Brașov ..... 23. „ Buziaș . . . . . 24. „ Câmpia [Șărmaș] . 25. ,, Caransebeș . . . 26. „ Caraș [Oravița]. . 27. „ Careii Mari . . - 28. „ Ceica.....■. Membrii Membrii Membrii fondatori pe viață activi In total , 9 28 2 39 | 1 19 _ 20 7 86 8 101 ■ 13 25 1 39 3 26 24 53 37 -70 17 124 — 4 — 4 — 14 — 14 26 67 ♦ — 93 - 8 - 8 5 22 --- 27 1 1 1 12 13 2 24 25 51 1 1 31 51 ---- 82 - 3 6 --- 9 - ț 2 10 --- 12 * 1 17 --- 18 1 40 30 71 6 12 3 21 27 64 --- 91 3 11 ---- 14 1 2 --- 3 21 23 3 47 --- 16 --- 16 10 41 107 158 1 13 --- 14 535 Membrii Membrii Membrii fondatori pe viafă activi In tota 29. Desp. Cetatea Albă. . . --- ---- --- --- 30. Chioar..... 16 43 2 61 31. Ciacova ..... 2 2 --- 4 32. Ciahlău [Giurgeu] . 2 10 --- 12 33. Cincu . ..... 3 8 20 31 34. Ciuc...... 2 19 --- 21 35. Cluj...... 27 128 19 174 36. Cristur..... 1 8 2 11 37. - Dobra..... --- 8 36 44 38. Dumbrăveni . . . 21 21 ------ 42 39. Făgăraș ..... 13 63 15 91 40. Gârbău [Ciachi G.]. --- 48 7 55 41. Geoagiu..... 8 36 --- 44 42. Gherla ... . . 3 15 ---. 18 43. Hălmagiu .... 6 26 --- 32 44. Hațeg..... 2 34 --- 36 45. Huedin ..... 6 64 --- --- 70 46. Hunedoara [Deva]. 8 42 --- 50 47. Hunedoara.... 9 31 --- 40 48. lara . . x. . . . 2 14 16 49. Ileanda..... 1 1 --- 2 50. Ilia. . •..... ------ 1 --- 1 51. Ineu (Boroș-I.) . . 4 25 --- 29 52. Ismail „Ren. 28 Intant" . ---- --- --- 53. Iza . ...... ------ 23 r--- 23 54. ’ Jibău...... 3 7 --- 10 55. Jiu....... 13 28 --- 41 56. Lăpuș...... 3 15 --- 18 57. Lipova ..... 7 18 25 58. Ludoș. ..... 5 16 28 49 59. Mănăștur (Cojalnlc M.) . 11 16 6 33 60. Maramureș . . . 3 17 20 61. Marghita .... 2 11 13 62. „Matei Basarab" . --- --- _ - --- 63. Mediaș..... 28 40 --- 68 64. _ * Mercurea .... 5 19 ------ 24 65. Mociu..... 2 9 11 66. Moldova Nouă . . 1 9 --- 10 536 — Membrii Membrii Membrii ■ fondatori pe viată activi In total 67. Desp. Mureș..... 21 36 39 96 68. „ Năsăud (flesp cenir. jnfl. Bistrița] .... 17 20 28 65 69. „ Năsăud (tap. ăe plasă). 22 81 103 70. „ Nocrich .... 5 20 --- 25 71. „ Oașu [Țara Oaș). --- 1 1 72. „ Ocna Mureșului . --- 19 --- 19 73. „ Odorheiu .... •MM --- -MM» 74. „ Orăștie..... 23 59 3 85 75. „ Orșova. .... 7 65 --- 72 76. „ Panciova.... 1 9 --- 10 77. „ Panciu.'.... --- --- ---. 78. „ Râșnov .... --- 2 ---■ 2 79. „ Reghin. . . . . 8 35 19 62 80. „ Râciu..... --- ------ --- --- 81. „ Rupeni (Cohalm). 3 22 25 82. „ Săcele..... --- 3 1 4 83. „ Sălaj [Zălau] . . 6 32 41 79 84. „ Sălciua..... --- 30 --- 30 85. „ Săiiște..... 9 41 --- 50 86. „ Salonta .... 3 • 4 --- 7 87. „ Sânnicolaul Mare. 4 28 --- 32 88. „ Satu Mare . . . 6 8 . --- 14 89. „ Sebeș (jud. Alba). 4 45 49 90. „ Sebeș [jud. Arad). 1 6 7 91. „ Seini..... 1 6 --- 7 92. „ Șercaia . . . . 3 .27 --- 30 93. „ Severin (Lugoj) . 9 17 --- 26 94. „ Sibiiu..... 63 169 14 246 95. „ Șimleu..... 1 11 --- 12 96. „ Șiria...... --- 2 2 97. „ Someș [Dej] . . 16 41 --- 57 98. „ Târnava Mare (Sighișoara) . . . 7 16 32 55 99. „ Târnava Mică (Blaj) 11 43 42 96 100. „ Târnava Sân Măr- 3 14 --- 17 tin [Dicio S. M.J . 101. „ Tășnad . . . . 1 27 5 33 — 537 — M-mbrii Membrii Membrii fondatori re viată activi In total 102. Desp. Teaca ..... 3 12 --- 15 103. „ Teiuș 3 15 _ 18 104. „ Teregova. . . 3 7 _ 10 105. „ Tighina (oraș șl jud). --- --- --- 106. „ Tighina [Batalion de Vânători] . . --- ---. 23 23 107. „ Tileagd .... --- --- --- --- 108. „ Timiș-Torontal [Timișoara] . . . 22 132 ■ --- 154 109. „ Ținea ..... --- 10 1 1 --- 10 110. „ Treiscaune . . . 12 35 1 48 111. Turda..... 3 48 --- 51 112. „ Urmeniș (Ormcnlș> . ---- 6 --- . 6 113. „ Vârșeț..... --- 16 --- 16 114. „ Vințul de jos . . 3 39 20 62 115. „ Vințul de sus . . --- 8 3 11 116. „ Vișeu..... --- 3 --- 3 117. „ Viștea..... 3 43 --- 46 118. „ Zârnești .... 4 32 1 37 119. „ Afară de desp. . 95 124 13 232 Total . 869 3055 642 5016 V. Membrii ajutători............................... 1862 6878 io - 538 - Anexa VI. ' lista bursierilor și ajutoarelor date de ,,^socia|lune“ în anul școlar 1925/26. 1. Betea Maria, elevă în cl. VII-a a școalei normale de învățătoare „Regina Maria", Sf. Gheorghe; din fund. «G/z. Boeriu din Vad⁹.......................................Lei 200’— 2. Cimoca Miron, elev cl. Vi-a la liceul „Re- gele Ferdinand", Turda; din fundațiunea «■loan și Zinca Roman⁹.......................„ 100’— 3. Cioban Virgil, elev cl. Vl-a la liceul de stat, Șimleul-Silvaniei; din fund. „loan și Ecaterina Rusa"................................. 1000’— 4. Huțiu Sabin, stud. la facultatea de științe, Cluj; din fund. «loan și Ecaterina Rusu⁹ „ 1000 — 5. loan Silviu, elev cl. I-a la școala comer- cială, Săliște; din fund. „Teodor Sandul⁹ Lei 500 — și din fund. «Gheorghe Boeriu⁹ - Lei 300. ..................................... 800 — 6. Oțel Vasilie, elev cl. VLa la liceul „Regele Ferdinand", Turda; din fund. «loan și Ecaterina Rusu⁹........................ 100'— 7. Pampu Aurel, stud. an. III la facultatea de filosofie, Cluj; din fund, «loan Petran⁹ . „ 1000'— 8. Perhaița-loan, stud. an. II la facultatea de medicină, Cluj; din fund, «loan și Eca- terina Rusu⁹ .............. 1000’— 9. Rusu loan, stud. an. II la facultatea de drept, Cluj; din fund. «loan Petran⁹ . .. „ 1000’— 10. întreținerea a 3 eleve transnistriene: Ta- tiana Stratulat, Agripina Tabuscic și Agapia Vlădică, în Internatul de fete al „Aso- ciațiunii" .................................... 70000’— 11. Ajutoare din fund. «Gh. Boeriu⁹ la 4 elevi dela școala din Vad pe anii școl. 1921/22-1924/25 .................................... 320- ,‘Ă) 539 — Anexa VII. Consemnarea membrilor decedați ai Asociațiunii pentru literatura ro- mână și cultura poporului român „Astra" în anul 1925. I. Membri onorari. ”1. Repta, Vladimir de; Mitropolitul Bucovinei. 2. Stroescu Vasile, proprietar și senator de Soroca, Basarabia. II. Membru al secțiunilor literare și științifice. 1. Ursu, Dr. loan, profesor univ., Iași. III. Membri fondatori. 1. lonașu Petru, proprietar, Arad. 2. Poruțiu luliu, pretor, dir. de bancă, Almașul-mare. 3. Răuca Răuceanu Elie, învățător, Hăghig. 4. Simon, Dr. luliu, preot, Iclodul-mare. IV. Membri pe viață. 1. Balint, Dr. Lucian, advocat. Sibiiu. 2. Pop Nicolae, preot, Ormindea. *] *] Numele decedaților până la adunarea generală din August 1925 [10 fundatori, 9 pe viață și 4 activi] s’a publicat în Nr. 9—10 al rev. „Tran- silvania" din 1925. MM w „ALBINA- INSTITUT DE CREDIT ȘI DE ECONOMII ►>< ► >< w ►<»< ►X< Fondat la 1872 SIBIIU Fondat la 1872 Cel mai vechiu institut de credit românesc din întreagă România. Sucursale: BRAȘOV, BUCUREȘTI, CLUJ, DICIOSÂN- ---------- MĂRTIN, LUGOJ, MEDIAȘ, TG.-MURĂȘ, TIMIȘOARA. mm Capital societar .... Lei 50.000,000’— Fondări de rezervă . . . „ 27.000,000*— Depuneri spre fructificare „ 350.000,000*— W HlH r4 MJ WW ț&p ►3 i'M FU? Primește: Depuneri în Cont-Corent și Depuneri spre fructificare în livrete, plătind însuși darea de interese " :: :: :: :: Bancă autorizată pentru operațiuni de Devize. încuviințează tot felul de împrumuturi. îngrijește plăți și încasări în țară și străinătate. Face toate operațiunile de bancă. Orice informațiuni se dau gratuiț atât de Centrala din Sibiiu, cât și de sucursale. ►< < w w w MM MM W w w MM ■i