106844 Cuprinsul anului 1926. I. Poezii. Pag. Bârseanu Andr.: Mama 616 XI-XII Brădeanu Dumitru: Țăranii 250 VI Fleury Irine: „lazzy" . . . 570 X Geraldy P. (după) Mărgean Radu: Gingășie 612 XI-XII Icarus: Albatrosul ... 112 III Iliescu Marius: Aștept doar vremea să’nflorească merii 80 II j Iliescu Marius: Amintiri și O zi vrăjită 270 VI Iliescu Marius: Dumineca 280 VI Isac Emil: Vers............ 4 1 Mărgean Qeorge: ? ... 319 VII Mărgean George: La miez de noapte ............... 327 VII Paltin Radu: Pe ’nserate 166 V Paltin Radu: O noapte fer- mecată .................. 226 VI Paltin Radu: Fantasme . 233 VI Psatta D.: Revenire 345 VII Sandu Z.: Mamă (poezie în proză).....................35*3 VII Sandu Z.: Valul............571 X , * , „Se ’ntreabă min- tea sănătoasă” . , . . . 659 XI-XII II. Proză. Dascălul Petrea: Dacă n’ai noroc, schijă.............. 565 X Petra-Petrescu Horia: La „focul de veghe" (file) . 593 XI-XII Vorobchieuici Octav.: Apele morjilor, schiță .... 66 II III. Culturale (studii, etc.). , * . Pentru ce: nul? II , • , Zeflemeaua ... 24 I Pag. . * . Dr. loan Lupaș, la 25 ani de activitate cult. 97 III . * , ■j- Vasile Stroescu 154 IV . * , Cum va fi lumea peste 50 de ani ? (Gerns- back)....................168 IV . * , O carte pentru ma- Imele române (Un apel) 157 V . * . Opera lui Creangă și pictorii noștri (studiu) 240 VI , - * . Ion Gorun (Alex. " Hodoș) biogr. și bibliogr. 366 VII Bogdan-Duică G.: DupăȘe- limbăr. „Descrierea ne- norocirii Transilvaniei" de W. de Bethlen............ 22 I B.-D. O.: O scrisoare dela ” 1848 (losif Mâny) .... 71 II B.-D.: Șiria, â propos la Slavici ................... 79 II B.-G: D.: O scrisoare a lui V. Alecsandri .... 134_III B.-D. G.: Avram laneu (art. al lui Axente Severu) . . 184 IV B.-D. G.: Două notițe biq- grafice: loanPrale șiloan Rusu ■ .....’. . 177 V B.-D. G.: Actualizări (citate din „Gazeta transilv." 1848) . ................... 178 V B.-D. G.: Un manuscript pi -, lui Alecu Beldiman (cil clișeu)............... . . . . 364 VII B.-D. G.: O gazetă din i848 (Știri despre românî) . . 569 X Boitoș Ol.: „Prietenii Dic- ționarului" ...............179 V ni Pag’ Bogdan Nic.: Eligibilitatea membrilor corpului didac- tic p, corpurile legiuitoare 163 IV Boroș I.: Frica de o răs- coală nouă a românilor din Zarand, la 1800 629 XI-XII i BorzeaNicolae: Amintiri din ¹ vremea iobăgiei (1841-1848 251 VI Bufa N.: f Vas. Bogrea (bio^r., apreciere) 546 X Cristescu Dr. Gr.: Misio- narismul cult, al „Astrei" 264 VI Dăianu Dr. Elie: Clujul de demult. (O scrisoare a dlui Francisc H. Longrin) 27,541, II Dăianu Dr. Elie: Hârtii vechi....................... 362 VII Ghiorghiu Anibal L: Mol- dovanul din Basarabia . . 550 X Goldiș Vas.: Noua tndru- / mare a „Astrei", disc, de desch. șed. plen, a sec). 14 Febr. 1926, Cluj ... 49 II Isac Emil: Propaganda ar- tistică (conf.) .............581 XI-X1I Lupaș Dr. loan: Vas. Stro- eseu (panegiric) . 158 IV Marin Ilie: Ne chiamă sa- tele! ...................... 221 VI Marin Ilie: Non olet (nu mi- roasă rău!) . . . 260 VI Mărcuș Șf.: Cărări bătăto- rite ....................... 346 VII Mâță Constantin: Din ne- cesitățile culturale ale Ba- sarabiei : tineretul basa- rabean să fie îndreptat spre Apus................... 632 XI-XII Mușlea Ion: Interes pentru folklorul românesc în Ar- deal, înajjitea apariției ba- ladelor lui Alecs. (1852) 555 X P.-P. H.: O carte prețioasă („Miscellanee" de Alex. ’ Lăpedatu)..................... 6 1 P.-P. H.: Spre o reculegere a gazetăriei la noi . . Sărbătorire dlui Dr. I. Lu- paș, biografie, Scrisoarea dlui V. Goldiș, vorbirile dlor Oct. Russu, Dr. V. Bologa, art. Dr. Onisifor Ghibu ..................... P.-P. H.: Pacea dela Ver- sailles, amintiri ... Petra-Petrescu Dr. Horia: Responsabilitatea socială a bogaților (Ruskin, Pe- stalozzi, Franklip, Tolstoi) P.-P. H.: Familia Dumba și Viena (art. de Hugo Witt- mann) ................... P.-P. H.: Material pentru „Șezătoriliterare": Ștefan O. losif (biografie și a- precieri).................. P.-P. H.: O carte prețioasă pentru „ridicarea popo- rului": Spiridon Popescu : „Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporu- lui" (rec.) ............... P.-P. H.: Lectură p. popor. Introducere și Ist. mare- lui împărat Alex. Mace- don (analiz.) . . P.-P. H: Ultimele zile ale Austro-Ungariei, (rec. cărții lui Werkmann, secr. Imp. Rege Karl) .... P.-P. H.: Cetiți povești l „Pov. ardelenești" de /. Pop-Reteganul. Analiză) P.-P. H.: Sobolii. (Când lucrau legionarii români din Praga mână ’n mână cu Sokolii)................ P.-P. H.: Cum au vrut să ne maghiarizeze (citate din Oscar Fodor)............... Pag. 113 III 129 111 169 IV 188 IV 167 V 182 V 320 VII 241 VI 271 VI 327 VII 370 VII 626 XI-XII IV Pag- Păcâ/ian Teodor V.: Docu- mente din a. 1848—9: Un ordin al lui Aur. lancu, o proclamație a 'români- lor Kossufhiști din Ardeal 356 VII Petran Dr. Coriolan: No- țiunea, utilitatea și studiul istoriei artelor (lecfie de desch. la ist. art. Cluj) . 193 V Preda[Dr. Gh.: Impresii din- tr’o călătorie în Orient, conf. Constantinopolul și Atena ...................... 309 ¥11 Preda Dr. Oh.: Impreșit din- tr’o călătorie în Orient, Câteva conșidcrațiuni de ordin politic și social . . 227 Stoica EmiUan: -f- loan Ursu (biogr. și aprec.) .... 301 Serbătprirea dlui Dr. Vasile Bologa.............• . . 613 Șotropa Virg.: „Taica Axen- tie" (amintiri)..............159 Vâlsan G.: Prima vizită la Titu Maiorescu (amintiri) 17 I Cruciada femeilor pentru pace................... . 639 Xl-Xll Soarta intelectualilor în Bol- șevicia, Ce spune istori- cul Gugl. Ferrero, Dem- nitatea banului.............. 642 Xl-Xll III a) Culturale (știinjă popularizată) Bologa Dr. Valeriu: Date nouă despre loan Molnăr- Piuariu, ca medic și ca autor medical............... 73 11 vi VII Borza Dr. Al.: Florile din mun)ii lui Avram lancu jl^-V Căliman Dr. Mc.: Școala și sănătatea publică'. . 192 IV Ghiulea M: Ideologia coo- peratismului.................100 III lancu Axente Dr. Societățile de binefacere românești și asistenta copiilor pă- răsiți ......................109 III Pag. jlapcu Dr. Axente: Aspecte recente din opera ger- mană de ocrotire maternă și infantilă.................. 266 VI [•l/pncu Dr. Axente: Confe- rințele „Astrei medicale", despre tuberculoză . . . 349 VII llea Dr. Vas.: Desvoltarea intelectuală n copilului . 196 IV Man&Hă Dr. Sabin: Fii- « jruri cinematografic ca factor de educație morală a societă|ii, în Statele Unite...................... 10 1,11, 60 Neș T. Cinematograful . . 619 XI-XII Jhjpooici Dr. Gheorghe: Rolul social și educativ . al doctorului de copii . . 135 III l Pcgjooici Dr. Oh. Razele ultraviolete și rachitismul. XI-XII Raporturi cu puericultura 602 XI-XII , * , O invenfie epocală jy (folosirea diferentii de temperatură a mărilor, ca putere motrice) .... 635 XI-XII IV. Cronici. Arbore Al. P.: „Istoria so- cială" de Sf. Zeletin (rec.) 36 1 B. N.: Calendarul diletan- tului de teatru, pe anul 1926 (rec.) .................. 95 11 Boitoș Olimpiu: Congresul filologilor români la Cluj 205 IV Boitoș Olimpiu: Bustul lui Coșbuc....................... 382 Vil B.-D. G.: Manuscriptul lui — Al. Beldiman................. 575 X B.-D. G.: Carpații .... 576 X B.-G. D.: Cum se scria acum 60 de ani la Cluj .... 576 X B.-D. G.: Descripția Basa- rabiei {rec.)................ 654 Xl-Xll B.-D. G.: Ereditate artistică ? (Leon Coșbuc).............. 655 Xl-Xll B.-D. G.: Ironie istorică lif. (cu manuscrisul lui Al. Bel- diman) .................... 656 Xl-Xll V Pag. Bunea Dr. /.: Un instructiv manual didactic: Noțiuni de psihologie generali și militară, de Dr. Gh. Preda 576 X Caragiale și Gârleanu în italienește......................383 Vii Fetele tinere de azi (păre- rile \vAGast.Rageot, Mar- cel Prdvost. Ivonne Sar- cey, episc. Herscher, Fe- lix Salten, etc.) .... 206 V Lazar Victor: Munca pentru cultura poporului la ve- cini (Polonia, după „Pra- ger Preșse")................. 209 IV Lupta pentru lumină tn fări străine (16 articolașe) . . 287 VI N. G.: Lupta științifică împo- triva șerpilor veninoși . . 146 IU N. G.: Un arbore producător de unt........................148 IU Nicola Dr. Enea: Tribunul Matei Nicola................. 286 VI PyDr.: Congresul soc. de psihiatrie, neurologie; etc. 575 X P.-P. H.: Un „cenaclu" lite- rar, din „Jean Chrisfophe" de Romain Rolland . . . 148 111 P.-P. H.: „Niculai Milescu" în China" de Ion Simio- nescu (rec.)................. 656 Xl-Xll P.-P. H.: O piesă teatrală p.popor: „Sănu mai Spui lanimef" de Petrea Das- călul ....................... 658 XI-XU Perrin L: Infinitul mic. Vii- torul culturii . . . 659 Xl-Xll Preda Dr. Gh.: „Igiena Na- țiunii' de Dr. I. Moldo- oan (rec.) ... . 34 1 Ștefaniu V. C.:- Profesorul Vid. DOzăr................. 652 Xl-Xll . * . Patru cărfi de înire- mare sufletească: l.Foer- ster: „Hristos și viata omenească", tradusă de Pag. Dr. N. Colan; 2. Dr. Gr. Cristescu: „Sinteze etico- sociale”; 3. Pompeiu Mo- rușca: Femenlsm și fe- minitate în lumina evan- gheliei" ; 4. Dr. Nic. Co- lan: „La luptă dreaptă!” 204 IV . * . O traducătoare cehă (Dr. Jindra Hușkovâ) . . 209 IV . ” . Lipsa de măsură (după episcopul Seb. Herscher) 211 IV . * . O primejdie p. mun- citorii intelectuali (L- Bă- rard) ......................211 IV . * . Contribuții benevole pentru sfat (în Franța și România)......................196 V . * . „Institutul social ro- mân' .........................198 V . * , „Casa școalelor" pu- blică un concurs (societ. „Steaua'}.....................199 V , * , Texte p. conferenfe cu proiecfiuni luminoase („Casa școalelor") . . . 201 V , * , Tablouri istorice p. „Casele nafionale" . . . 202 V . ’ . O precursoară rom. a „omenescului" din noi (dș. Elena Văcărescu) . 203 V , * , f Zoe Romniceanu 216 V , * , Dș. Elena Văcărescu 217 V . * * Glasul prez. „Uniunii femeilor rom.", dna Ma- ria B. Baiulescu (despre lux)....................... 217 V . * . Lectora de limba rom. din Bratislava: dna Dr. Jindra Hușkovâ .... 218 V . * , MărioaraDr.M. Șer- ban: Studii despre che- stiunea shakespeare - iană (rec.) .....................218 V , • , Aurelia Pop-Florian: .Valuri sufletești" (rec.) 219 V VI Pan, , * , „Năpasta* în italie- nește ..................... 220 V (nt.) Dr. Vas. Bianu: În- semnări din răsboiul Ro- mâniei Mari 1 (rec.) . 280 VI . * . Nex cauzal tn istorie (Sir Edw. Grey) . . . 281 VI , * . Împotriva minciunii (Masaryk) . . ... 282 VI . ’ . „Bhiff* și „bunk* . . 282 VI , * . Cum scrie un german despre țăranul român (Ernst Jekelius) 286 Vi . * . Burnett: „Micul lord “ trad. (rec.) ... 300 VI . * . „Brazdă nouă* în Ba- sarabia ... . . 381 VU * * * Virgil Bărbat șiFlorian Ștefănescu-Goangă: „Ex- tensiunea universitară" (rec.).........................199 V X.: Un monument din a. 1913 576 X Ce mărturisește Foerster 387 Vil Fiji miloși cu — animalele 387 Vil Dreptul la satiră............ 388 VU O conferenjă de cooperație intelectuală . . 389 VU Zidurile chinezești 389 Vil Sfaturile unui financiar franc. 390 Vil Clemenceau despre tole- rantă . . 391 VU O comisie de lectură — în Franja ... 392 VU Cum se restrâng oamenii într’alte țări . . 392 VU DinChișinău: „Uniunea cre- știnilor ortodoxi" . . 287 VI Cum laudă un francez uni- versitatea din Cluj (Edm. Delege) . . . 299 VI „Palatul femeii' 383 VII Încă și mai și! (Dansurile moderne) ..................... 385 VU „Parlamentaritisl* ... 585 VU Comemorarea lui Eminescu, Coșbuc, Caragiale, D. Zamfirescu................. 378 VU Pag. IV. CRONICA CULTURALĂ A dispărut râsul ? . . 92 II Arbore Alex. P.: „Situa- fiunea Universității din Iași", de Dr. Al. Slăti- neanu (rec.).................. 42 I Arbore Alex. P.: „Megle- noromânii" de Th. Capi- dan (rec.).................... 86 11 . * . Biblioteca „Sămă- nănătorul." (rec.) . 45 1 . * . Biblioteca publică Dr. Alex. Bogdan (Brașov) 199 IV Boitoș O. Amintirea lui Alex. Roman, vorbirea Dr. Aurel Lazăr ......... 650 Xl-XU . * . Ce are să ne spună un episcop japonez, creș- tin (Motoda.) ... 46 1 Crăciun loachim: „Istorio- grafia română ardeleană" de Alex. Lăpedatu (rec.) 83 11 Cristea Gr. Cezar : „Orașe din România . Mare" de 1. Simionescu (rec.) 43 1 EschenbachMariadeEbner. O parabolă.; alta . 92 93 11 Eerrero despre „ura între popoare".....................90 11 Ghiulea N.: „Rolul agro- nomilor în agricultura Jării “ de M. Chirifeseu-Arva (rec.) . . .........143 111 „însănătoșirea națiunii" (a- pelul Crucii Roșii Cehos- lovace) 200 IV Intru amintirea lui Alex, Vlahuță (vorb. Dr. V. Bologa) ................. 647 Xl-XU In a . intirea lui Ilarie Chendi fvorb. A. P. Bănuț) ■ • 648 Xl-Xll Lupta de clase sociale ? (I. H. Thomas)................ 92 11 h. p. p.: „Din via(a preo- țească* de I. Agârbi- ceanu (rec.) ...... 142 111 Vii Pag. Pentru cei ce proslăvesc stările din Uhgaria (citat 7 din „Pester Lloyd” . . 93 11 „Politețe parlamentare" . . 93 11 Preda D. G.: O vrednică octogenară (dna Emilia Rațiu) ......... 41 1' Preda Dr. G.: „Călăuza sta- , țiunilor balneare și cli- matice și a apelor naturale românești” (rec.) .... 89 11 Roșianu Ștefan: Împotriva sudalmelor, o propunere lăudabilă . . . . . . . . 140 111 Un testament: /Dr. Nic. Șerban) ........ 94 11 Votul, femeilor (Elena Vă- cărescu)............. . 241 V V. Dela .Asociațiune”. Șed. XVIII 5 Dee. . . . 31 1 „ XIX 1? Dee. ... 32 1 Cine a trimis obiecte pt Expoziția artistică de studiu...................33 1 • Aetiuitatea seeț. medicale (dare de s. de Voina Dr. Aurel) ...............37 1 Secția artistică..........39 l Seepa școlară ... . 40 1 Publicațiile recente ale „Astrei”.....................45 1 Biblioteca („Buletinele"), editată de desp. Sibiiu 46 1 Ultim, publ. din Bibi. pop. a „Asoc.”..................46 1 De uorbă eu cetitorii . . 81 1 Pentru eeiee vreau înain- tarea (rec. lucrărilor: l „Valorificarea capitalu- lui uman prin igiena na- țiunii” âe Dr. Aurel Voina și „Ancheta sanitară" de Dr. Dominic Stanca) 91 ll Pag. Secția tehnică..........95 ll Apel p. Muzeul „Astrei” 96 11 Un binefăcător al „Astrei” D. 1. Monostireanu . . . 139 111 Circulară (cal. „Astrei”) 212 IV în legătură eu eonf. dlui Meteș..................212 IV Circulară (Case Naționale) 377 Vil Rapor ul pentru adunarea gen. ordinară, eu Vil anexe (activitatea des- părțămintelor în a. 1925, activitatea secțiilor lit. știlnț., socotelile „Astra” pe a. 1925, bilanțul gen. la 31 Dee. 1925, venit și spese la 31 Dee. 1925, proiectul de buget pe a. 1927, bugetul pe a. 1927, conspectul sumar al membrilor „Astrei”, lista bursierilor și aju- toarelor date de „Astra” în a. școlar 19'25—26, consemnarea membri- ’ lor decedați ai „Astrei” în anul 1925) Nr. Vlll-lX 393—540 Vorbirea dlui preș. Vas. Goldiș, dela congresul (adun, gen.) dela Zălau 541 X în numele culturii, cuvân- tarea dlui Dr. I. Lupaș, la Zălau.............. 543 X Cuvântarea Arhiepiscop. Gurie la Zălau .... 546 X Ce ne unește, nu ee ne desparte 1 Adun. gen. (eongr.) Zălau ... 562 X Boitoș Ol. eonf. secțiilor 573 X Profesor francez, confe- rențiar sub auspiciile „Astrei” ............... 578 X Circulară (Ziua „Astrei", 1 Dee.)................. 579 X viii Pag. floia (premii p. instruirea analfabetilor) ... 580 X Ce cuprinde Nr. 11—12 845 Xl-Xll Preș. Vas. Goldiș (fondul p. 1. L. Caragiale, la Jub. soe. „Carmen⁴⁴, la Bră- ila, soc. „Ggra“); utee- preș. Dp. Q. Preda la Mediaș și București 646 Xl-Xll Apel de Crăciun 1926 646 Xl-Xll VL Ilustra^ani. Expozlf.de studii: I. D. Ște- fănescula „Astra⁴⁴, Sibiiu, Dec. 1925: Sala Origo- rescu......................... 5 1 idem: Picturile dlui Ve- r.na........................17 1 idem : D. Comșa — Sala cu țesători naționale . . 21 1 Lupaș Dr. loan (foi.) . . 97 111 Pag. . Dr. I. Monastireanu: (fot.) 139 111 t Vasile Stroescu: (fot.) . 154 IV Garoafa albă sau „petru- șeiete** ...... 175 V Țărani din Bucovina . . . 223 VI Țărancă din vechiul Regat . 243 VI „ „ Bucovina . . . . 245 VI Adun., gen., a desp. Jud. Sibiiu la Săliște, 1926 (supl.).................la No. Vil Bogrea V.: (fot.) .... 547 X Bologa Dr. Vas: (fot.) 614 Xl-Xll Cugetări. Branly (16), A. France (16); Ruskin, Leonardo, Aulard (70); . * . (78); Gusiave Le Bon (157); La Roche- faucauld (187); . *» (18 i); llie Marin (308); « * » 269; ♦ * * 279; Thales, La Harpe (353. Vil) Bibliografii: pg. 95, 152, 212, 220. V, 300. VI, 578. X, 660. I Pagina _ 1 D 4 E P TRANSILVANIA An. 57 Ianuarie 1926 Nr. I CUPRINSUL: Pentru ce: nu! ? ________________________ Emil /sac: Vers (poezie)..._______________B H. P.-P.: O carte prețioasa (de Alex. Lăpedatu) ._____6 Dr. Sabin Manoilă-. Filmul cinematografic ca factor de educație morala a societății in Statele Unite ______ 10 ■(j. Vălsah'-. Prima vizita lâ Titu Matortsicu 2. j___. 17 G. Bogdan-Duică: După Șelimbăr—-----------------------22 .*, Zeflemeaua-------.--------------------------------24 Dr. Elie Ddian-. Clujul de.demult (Fr. H. Longin) ____27 Cronică-, de H. P.-P., Dr. Oh. Preda, Al. P. Arbore, Cezar Or. Cristea, Dr. Aurel Voina etc.............. ... 31 £ 1. Redacția și Admin.: „Asociațiunea*, Sibiiu, strada Șaguna 6. le Depotit general pentru vechiul regat, Basarabia ți Bucovina; Librăria Pavel Sura, București, Calea Victoriei 85, unde se afla de vânzare toate publicațiile «Asociațiunii». Asoeiațiunea pentru literatura română și cultura poporului român. Lupaș loan Dr., prof. univ., membru al Acad. Rom., Cluj. Lupeanu Alex. (Melin), profesor, bibliotecarul bibi, centr., Blaj. Moga Gheorghe Dr., tnedic-ge- neral în r., Sibiiu. Moldovan Vaier Dr., decanul baroului advocațial, Turda. Nițescu Voicu Dr., adv., Brașov. Negruțiu loan F., sen., direct, școlii normale, Blaj. Popovici Atanasie Dr., dir. la școala normală, Timișoara. Preda Gheorghe Dr., dir. spita- lului de boli mintale, Sibiiu. Radu lacob Dr., prepozit capi- tulat, Oradea-mare. Roșianu Ștefan, prof., asesor consist, Blaj. Rusu Alex. Dr., canonic, Blaj. Russu Octavian Dr., adv., Sibiiu. Seleș E. Dr., dir. de lic., Satu-m. Simu loan, protopop gr.-cat. Sebeșul-săsesc. Suciu Petru, dir. de liceu, Turda. Suciu, I. Pr. Sf. Sa Dr. Vasile, Mitropolit gr.-cat., membru de onoare al Acad. Rom., Blaj. Țeposu Silv., insp. școlar, Sibiiu. Togan Nic., prot. gr.-cat., Sibiiu. VâlcoviCi V., directorul Politeh- nicei din Timișoara. Vătășan L, dir. de bancă, Sibiiu. MEMBRI DE DREPT, în baza alegerii de președinți ai secțiilor.- Bogdan-Duică G., prof. univ., membru al Acad. Rom., Cluj. Brediceanu Tiberiu Dr., direct, de bancă, Brașov. Călugăreanu D. Dr., prof. univ., membru coresp. al Acad. Ro- mâne, Cluj. Ghibu On. Dr., prof. univ., mem- bru cor. al Acad. Rom. Cluj. Izitezzielată. la. 1861. Președinte de onoare: M. SA REGELE FERDINAND. Prezident activ: Vice-prezidenți: Vasile Goldiș. Dr. 0. Russu și Dr. Gh. Preda. Membrii comitetului central: Agârbiceanu Ion, scriitor, șef- redactor, membru coresp. al Acad. Române, Cluj. Bălan, l. Pr. Sf. Sa Dr. Nicolae, Mitropolit gr.-or., Sibiiu. Beu Ilie Dr., medic, Sibiiu. Boeriu loan, baron, general de corp de armată, în r., Sibiiu. Bologa Vasile Dr., director la liceul de fete, Sibiiu. Borcia Lucian Dr., decanul ba- roului advocațial, Sibiiu. Borza Alex. Dr., prof. univ., Cluj. Botiș Teodor Dr., dir. Academiei teol. ort. române, Arad. Branisce Vaier Dr., publ., mem- bru onor. al Acad. Rom., Lugoj. Bunea loan Dr., direct, liceului «Oh. Lazăr>, Sibiiu. Coltor loan Dr., canonic, Blaj. Comșa Nic.Dr., med. jud., Sibiiu. Dăianu E. Dr., prot. gr.-cat., Cluj Drăganu Nicol.Dr., prof. univ., membru coresp. al Acad. Ro- mâne, Cluj. Drăghici Petre, senator, Sibiiu. Goga Octavian, scriitor, mem- bru al Acad. Rom., etc., Ciucea. Kindriș Vasile Dr., adv., Sighe- tul-Marmației. Lapedatu l. loan, prof. la Acad, de înalte studii comerc., Cluj. Lazar A. Dr., adv., Oradea-mare. ■ » <** > Hafieganu /. Dr., prof. univ., Cluj. Mm luliu Dr., adv., Cluj. Negruțiu loan F. jun., inginer, Cluj. Păcă(ianu TeodorV., publ., Cluj. Șerban Mihail Dr., profesor la Acad, de agricultură, Cluj. Vâlsan Q. Dr., profesor univ. membru al Acad. Rom., Cluj. TRANSILVANIA Anul 57. Ianuarie 1926. Nr. 1, SlToli-u., «tx. Șag'vina S. Pentru ce: nu!? Trăim într’o epocă de transiție — o auzim pretutindeni. Criză, criză, criză, oriunde te întorci și te uiți! Nu numai la ; tioi, in țară, pretutindeni. Antagonismele cele mai crase își stau față In față. Criză in învățământ, fiindcă pedagogii nu știu cum să in- struiască mai bine pe tinerele mlădițe pentru o lume atât de anostă, ca să n'o caracterizezi altfel. Criză in parlamentarism, fiindcă se clatină bolțile parlamentelor sub povara multelor-in- vective și sporovăieli, debitate, de cele mal multeori, de oa- meni nepregătiți. De aici o criză a ideii democratice, care promitea marea și sarea «demosului», poporului. Criză, firește, Ia bursă, fiindcă bursa vrea să fie seismograful pieții publice, dar este —. vail — de multe ori și locul de Întâlnire a ființelor fără de scrupul (viitorii cioclii ai omenirii bolnave?). Până să se găsească locul potrivit pentru omul potrivit —, mai va l Fiecare vrea să fie — cel puțin deputat. E așa de frumos să tai și să spânzuri și să imbeți cu apă rece mulțimea! Cine are simț de responsabilitate, cine cântărește oricare cuvințel, cine are inimă — acela sufere cumplit. De când ia în mână ziarul, dând in el de șantagiuri, de trageri pe sfoară, de crime cu duiumul, se ingrețoșează: Acesta-i homosapiens? Oamenii aleargă pe la Stokholm, ca să invoce spiritul sfânt într’ajutor, se plimbă pe Lago Maggiore, la Locarno, ce- rând «spiritul dela Locarno, care întreabă «ce ne unește?» — dar când e la adecă li se pune In drum câte o criminală pla- stografiare de bilete de bancă, a unor oligarhi, cari cred că mai pot domni cu «fokos»-ul și toate sentimentele nobile, umane, sunt problematice, in fața criminalilor, cari atentează la viața ta. 1 2 Cei mai de seamă economiști, diplomati, cugetători, din toate neamurile, dau țipetul de alarmă: Potoliți patimelel E primejduită: cul-tu-ral Cultura, la care au lucrat generații de generații, veacuri de veacuri. De cele mai multe ori se aleg ceice admoniază cu un rânjet de frondeuri, rânjet, care vrea să tălmăcească gândul: ce-mi pasă mie de cultură? mie să-mi meargă bine!' «Nu-ți poate merge bine!» ripostează economistul, diplo- matul, cugetătorul, dnțelege! Interesele tuturora se țin lanț. Numai o transacție cinstită, la masa verde, poate să ne aducă la liman verde. Altfel vom da, iarăș, de limanul pârjolit de granate. Și... vreți alte Niagare de sânge omenesc nevinovat?...» Ți se răspunde: e sen-ti-men-ta-lism 1 Și, in vreme ce ești luat peste picior, fiindcă invoci rațiunea detronată, se răs- pândește cu o iuțeală vertiginoasă: șomagiul, sifilisul și pelagra și sărăcia și demagogia cea mai respingătoare. Nu e timp de pierdut! iți spune respicat conștiința. Criza .aceasta de autoritate a lozincilor sănătoase o să fie.fatală pentru toți, din toate taberile. In locul bârfelilor de stâlpi de cafenea avem nevoie de lozinci, cari întremează. In locul criticelor co- rozive avem trebuință de pusul umărului, să scoatem carul din pietri. Nu e vorba acum dacă cutare ace nasul mai strâmb — biet Cyrano! — sau dacă cutare se uită șașiu, nici cei cu nasul drept și cu ochii teferi n’au s’o ducă bine, dacă nu se împotrivesc curentului de denigrare păcătoasă a tot ce se să- vârșește' astăzi. Mai sunt autorități, cari trebuiesc ascultatei Mai sunt lozinci, cari trebuiesc luate in seamă I Nu tra- geți totul in noroi! Nu pârjoliți cu vorba înveninată orice tre- sărire de viață cinstită, curată! Are să se răzbune amar ținuta voastră. Mai sunt mulți, cari muncesc din greu I Se mai află mun- citori la cultura generală, cari aduc cărămidă lângă cărămidă. Se .mai .găsesc oameni, cari n’au lozinca: Dă-i la mir! lozincă dureroasă 1 Lumea trebue să mai aibă altare, cărora să li se Închine, altfel... Altfel... dar mai bine să servim cu o poveste. Nu e po- veste. E o întâmplare adevărată, a cărei autenticitate o garantăm. 3 Pe timpul bolșevismului iui BCIa Kuhn. într’un oraș de ^provincie. S’au intronat comuniștii. Tăiau și spânzurau. Moarte •«burghezilor»! Pentrucă erai născut «burghez», erai vrednic de •disprețuit. Numai dacă purtai lavariera roșie, comunistă, la gât/ «lumai dacă știai să scuipi și să înjuri mai țigănește, erai ade- vărat «tovarăș». O ceată de tovarăși, pleava societății, voia să-și răsbune asupra familiei unui advocat și — fără multă vorbă — i-a adus în -casă 6 Întreagă familie de... țigani de laie. Cu puterea. In ^adar au fost protestările nevestii advocatului, în zadar lacri- mile ei, în zadar constatările ei îndreptățite: dar cum credeți că mobilele astea sunt pentru oameni ca ceice mi i-ați trimis; n’a ajutat nimic: puradeii, erau vre-o 5—6, cu mama lor și cu țSibiiu) Decemvrie 1925. Sala Grigorescu. 6 O carte prețioasă. „Miscellanee* * de Alexandru Lăpedatu. In locul neobrăzatelor romane sau a pieselor și «revistelor*- ultra-decoltate ale' epocei noastre, am pune în mânile cetitorilor remânb aceste Miscellanee, aceste articole amestecate, cărora autorul le-a dat sub- titlul: «cuvinte.comemorative, panegirice, ocazionale și politice.‘» Sunt o ' colecție de discursuri și de articole ocazionale — cu acelaș fir roșu: evo- carea unor oameni cinstiți, preaslăvirea unor idei .curate, nobile, apelul spre închegarea rândurilor, apărarea punctului de vedere românesc, corect.. In atmosfera noastră, supra-incărcată cu lozincile cele mai absurde, găsește cetitorul atent un fir al Ariadnei din labirint. Află un arsenal întreg de argumente valide, pe cari va trebui să le lanseze în societatea de astăzi, dacă vrea ca atmosfera să se purifice. Nu e sporovăială — și vai, multă, sporovăială ne mai este dat să ascultăm în zilele noastre1 — nu este ven- trilocistn, sunt reflecțiile unui istoric și scriitor de bun-simț, care a scris aceste articole, printre picături, cum s’ar zice, pentru lămurirea obștei ro- mânești. Profesorul de istorie comemorează pe mama lui Ștefan cel Mare la> mănăstirea Probota, pe Neagoe Vodă la universitatea din Cluj, pe Mihafe Vodă Viteazul in «Teatrul Național* din lași și pe Petru Maior la o ser- bare « universității din Cluj. Cu căldură, cu cucernicie, cum se cuvine memoriei celor evdcați, |n ^Cuvinte Panegirice* își amintește cu duioșie și eu recunoștință de Aurel C. Popovici, al cărui trup neînsuflețit îl dorește în Ardeal, adus de pe țărmurul lacului Letnanulm, din Geneva; de Gavriil Precup; de prietenul Dr. loan Seurtu; de fostul nostru președinte Andreiu Bârseanu.¹' într’o serie de articole se ocupă dl Lăpedatu cu «Teritoriul etnic și politic al românilor din Transilvania și Ungaria*, arătându-ne teritoriul etnic șa teritoriul politic, problema sâcuiască, problema Beatului, problema graniței' nordvestice, raporturile etnice din teritoriul politic al românilor din Tran- ¹ București. Tipogr. «Cărților Bisericești*, Str. Principatele unite 60, 1925, 220 pag. Prețul? * Dăm încheierea elocuentă: «Arareori bărbat, care să se fi ridicat,, numai și numai prin muncă stăruitoare și onestă și prin meritele reale și unanim recunoscute, acumulate pe urma unei astfel de munci, la posturile și demnitățile cele mai mari și mai însemnate, fără a le fi căutat, fără să Ie fi râvnit măcar. Și iarâș, arareori om, care odată ajuns la astfel de po- sturi și demnități să le fi știut purta și reprezenta cu mai multă râvnă șt conștiintiositate, cu mai multă jertfă de sine și devotament, cu mai multă podoabă și cinste. Fie aceasta < ons.atare pentru societatea noastră de azi,, pentru tinerime îndeosebi, mai totdeauna nerăbdătoare șț grăbită, adeseori, vanitoasă și orgolioasă și câteodată superficială și neserioasă, fie, zic, un memento, care s’o aducă la o concepție de viață mai ideală și mai serioasă, asemenea celeia a bărbatului ilustru și binemeritat, pe care tocmai pentrm aceasta o națiune întreagă îl conduce astăzi la mormânt cu sentimente și- cuvinte de sinceră iubire și adâncă recunoștință. 7 lilvania și Ungaria — servind toate acestea ca «studiu de orientare etno- grafica și politică, scris in preajma conferenței de pace dela Paris», unde dl L. a fost un'atât de prețios reprezentant, ca istoric-etnograf expert al României. Dacă într’un loc aduce dl tăpedatu laudă dlui De Mârtonne pentru marile servicii adușe României ca savant, In fața areopagului dela Paris, pe drept cuvânt are și dsa dreptul să-și revendice un însemnat merit pentru lămurirea problemelor românești, acolo. Altă serie. de articole tratează probleme bisericești (despre consti- tuantă, etc.J. pledează pentru o alianță sinceră între Cehoslovacia și Ro- mânia și arată ce rost mai poate avea o universitate maghiară in Cluj. in «Cuvinte ocazionale», ne indică «Câteva relațiuni și considerațiuni CU privire la granița noastră de Nord-Vest» (o conferență a actualului UMtru meâtbru de onoare, ținuta la adunarea generală a noastră, în Oradea- mare. 19201); insistă asupra sentimentelor'de iubire ale Franței față de noi, ta diferite prilejuri, și se bucură de punerea pietrii fundamentale a ca- tedralei române în Cluj, noul «Sion românesc». O deosebită atenție merită seria de articole, scrise de istoricul ro- mân in decursul zilelor de restriște, petrecute în lași. Sunt articolele apă- rute in ziarul dlui N. lorga, in «Neamul Românesc». Documente ale vremii — puneri la punct judicioase. Ca oricare om, care judeca, a căutat să-și dea seama despre nexul cauzal al desfășurării evenimentelor istorice și a ajuns să motiveze cu toată pătrunderea unui istoric conștiențios. Acum, după debandadă, pun câțiva foști conducători austro-ungari și ei degetul pe rană și-și recunosc păcatele, nu-i vorbă, post jestum. Dacă in 1917 nu se știa Încă la Iași că Tisza a opus un veto declarației, de răs- boiu la consiliul de coroană (nu poate fi vorba deci de «politica ultra- răsboinică» a lui TisZa, cel puțin la începutul răsboiului — mai târziu s’a dat după păr, vorba românului!)¹, astăzi ștfm din documentele secrete că acest Ștefan Tisza a mărturisit, într’un tâte â igte cu Wilhelm 11, în. 23 Martie 1914, că «are de gând să, acorde și mai multe concesii românilor în ceeace privește biserica, școala, terene, pe cari — de fapt — au fost tratați aspru, pe nedreptul* («beabsichtige den Rumănen in bezug auf Kirche und Schule, auf welchen Gebieten sie in der Tat ungerechtfertigt hart behandelt worden sind, noch weitere Konzessionen zu machen») — că nutrește speranța «că cu timpul tot va dispărea nemulțumirea Românilor, ne- mulțumirea, care poate că In unele privințe nu este neîntemeiată.* («.. Dass doch mit der Zeit die jetzt vielleicht in manchem nicht unberechtigte Un- ¹ In memorandul secret, înaintat împăratului Rege Fraucisc losif, aducea Tisza, la punct 3, ca argument contra declarației de răsboiu: «Țin momentifl actual, când Romani a e ca și pierdută pentru noi (vezi bine l trad.) și când n’am câștigat un echivalent (ErsatzJ pentru ea, și când sin- gurul stat la care conta Bulgaria, zace istovit, la pământ, — de foarte ' nepotrivit (pentru declararea unui răsboiu).» (v. «Tisza, contrarul răsboiului» de maiorul Seeliger, după cartea prof Dr. A. Weber, în «N. Wiener Jomnal», 3 Ian. 1926) 8 zufriedenheit der Rumănen schwinden werde» — citatele sunt din «darea de seamă» a ambasadorului Germaniei la Viena, Heinrich (Enric) von Tschirschky und BOgendorf, publicată și în Montgelas: «Leitfaden zur Kriegsschuld», 1923, pg. 189—J91)¹. Dacă dl L. numără între cehi, în 1917, pe contele Czernin, iarăș, nu i-a putut ceti tn suflet acestui cameleon politic, caie în sale din 1919 (ed.-II) declară că este «o pedeapsă grozav de dreaptă că biata Ungaria aceasta, care a contribuit atât de mult Ia căderea noastră defini- tivă (a A. U.), a suferit mai greu decât oricare pe urma căderii acesteia, și că românii cei atât de mult de disprețuiți și urmăriți (persecutați) de ea au fost aceia, cari au repurtat cele mai mari triumfuri din pământul unguresc» («Im Weltkrieg» pg, 128) — iar într’un panegiric la adresa «eroului național (?) Ștefan Tisza* *» în 1925, declară: «încă după multe secole vor numi, plin de respect, fiii Ungariei, eliberați de mult de sub stăpânirea streină, apăsătoare, numele acestui viteaz bărbat, care a luptat ca nime altul». («Erinnerungen an Graf Ștefan Tisza» Budapesta, 1925, pg. 31). Dl L. remarcă talentul de propagandiști în streinătate a cehilor și pledează pentru o imitare a sistemului de propagandă inaugurat de Ma- saryk, Beneș, etc. De când a scris, dl L. articolele au ieșit la iveală docu- mente secrete, bunăoară acela al marelui stat major german (publicat, In parte, de maiorul Seeliger în *N. Wiener Journal», 9 Aug. 1925), document, înecare se spune, cuvânt de cuvânt: «Că au trecut (la dușman) întregi trupe cehe am considerat-o drept o dezertare ordinară și nu ne-am gândit la aceea ce simțeminte poate avea un popor întreg,- care se află în tabără «dușmană» — și nu ne-am gândit că și noi nu obicinuim să considerăm de desertoare trupele germane ce s'au desfăcut, ce au deșertat, la Lipsea, de lângă Napoleon». (Dacă insuș statul major german califică astfel ținuta cehilor — ce să zicem de ținuta noastră, câtă vreme și Tisza și-a calificat conduita față de noi ca mai sus?!)* ¹ Tot in cartea aceasta extrem de importanta dare de seamă secretă a ambasadorului la cartierul imperial von Treutler din 14 Iunie 1914, despre convorbirea dela Konopischt între Wilhelm II și Arhiducele Francisc Fer- dinand. Acesta spunea: Ungaria e «arena de întâlnire a câtorva familii și forma oligarhică de guvernament însemnează o siluire formală a elemen- telor nemaghiare, cari constitue mai mult de 50% din populația generală». Wilhelm trimite vorbă reprezentantului său Tschirschsky să i amintească mereu lui Tisza: *Herr gedenke der R_umănen!» (Dle, adu-ți aminte de români! — adecă:-dă-le drepturi). In zadar am așteptat în presa noastră comentarul acestei conversații, cu toate că foștii conducători ai Germaniei și ai Austro-Ungariei iși mărturisiau astfel ei înșiși slăbiciunea... * O întrebare foarte îndreptățită: poate fi erou național acela, care, mânat de un «patriotism de pustă» (epitetul e al cont. Czernin), fără de țlair politic, aventurează întreagă politica poporului său iubit, aducându-1 la dezastru? Atunci fiecare exaltado este erou național. * Secretarul fostului Imp. și Rege Karl, dl Karl Werkniann, scrie în «N. Wiener Journal» (9 Aug. 1925) despre «Politica Imp. Karl»; «Această misiune (de a menține A.-U.) i-a fost îngreunată în decursul răsboiului deja Imp. Fr. losif prin declarația unui cancelar german, că răsboiul mon- dial ar fi răsboiul germanismului împotriva slavismului. Regele K... - 9 Ca aceleași argumente solide salută dl L. (și conferența e publicată în franțuzește in volum, așa, cum a fost ținută) pe profesorii și studenții francezi, oaspeți în România, în a. 1921, arătându-le, în aula universității -din Cluj, cât de retrogradați am fost, cu forța, de o nobilime maghiară mioapă. Le descrie martiriul nostru cultural, punând întrebarea îndreptățită: -câtă vreme cultura noastră nu s’a bucurat de sprijinul guvernului maghiar după cum trebuia, cum s’a așteptat dela npi entuziasm față de un astfel de stat? (După cum întreabă dl Sextil Pușcariu acelaș lucru, la jubileul studiu de acesta se impune. Dlui L. să-i fim mulțumitori pentru minunatele pagini oferite spre- meditare. Să se plimbe cartea dsale din mână în mână — nu Într’o plim- bare de plăcere, ci intr’o plimbare, care-ți deschide ochii să vezi prin pâcla. deasă din ziua de astăzi, spre un far... fătul ce-ți prevestește .pământul solid sub picioare... fi. P.-P. Filmul cinematografic ca factor de edu- cație morală a societății în Statele Unite. Una din primele observațiuni, pe care esțe silit să o facă europeanul sosit In Statele Unite cu gândul de a studia biolo- gia șt patologia societății și riațiunei americane este lipsa evi- dentă a individualității atât de mult apreciată in Europa noa- stră. Mecanizarea vieții moderne americane a produs un nou tip de cetățean stăpânit de mașină și stăpân pe mașină. In- ¹ Chiar și oficiosul bolșevic «Istvestia» a declarat. în August 1925 că A.-U. a fost o «temniță a naționalităților» și că independența Cehoslovaciei și Poloniei «marchează un progres în evoluția umanității», (v. «Gazette dfc Prague», 15 Aug. 1925) 11 dividualitatea este tot mai rară și massele se uniformizează* totr’o societate omogenă, cu milioane de cetățeni cari trăesc la fel și gândesc la fel. Dacă faci o plimbare pe celebrul Fifth Avenue din New- York, vei vedea mii de persoane de ambe sexe îmbrăcate aproape uniform. Dacă nu ne multămim cu observatii super- ficiale ușor ne putem convinge, că uniformitatea de aici di- feră foarte mult de uniformitatea din Paris sau București. Nu adoptarea generală a ultimei mode este cauza uniformității, după cum se întâmplă la noi.' La noi, ițioda indică anumite linii, decoruri, culori, etc., pe cari femeile europene (foarte ade- seori croitoresele), le respectă cu sfințenie la confecționarea toaletei. Totuș, fantezia, gustul și spiritul eclectic al europe- nilor face, ca principiile de modă să fie aplicate din caz în caz cu cea mai perfectă armonie cu forma și particularitățile fizile spe- ciale ale fiecăruia. Spirite mai artistice încearcă o armonizare a modei, chiar și cu structura sufletească sau cu dispoziția de sezon. Aici din toate acestea nu vedem nimic. Toate hainele siînt confecționate de mașină și diferinta este cel mult în decor mărime și culoare, fără nici o adaptare personală. Dacă ar fi vorba numai despre îmbrăcăminte, ar fi inutil să insist asupra acestei uniformizări. Fenomenul este însă ge- neral și privește întreaga structură sufletească a americanilor. E bine, e rău, este de văzut Ceeace trebue însă remarcat este faptul, fenomenul uniformizării s’a produs chiar în Statele Unite, cari au o populație compusă din emigranti și urmași de emigranti, de origine etnică cât se poate de mixtă, începând cu spanioli și englezi și terminând cu zecile de variatiunl de negri, cari dau un aspect atât de particular acestei țâri. Cum s’a făcut această miraculoasă uniformizare sau compoziție sufletească șt uniformă prezentafie externă? Nu se pot reduce cauzele la una singură. Fără îndoială că necesitățile de toate zilele, viata mai mult urbană decât ru- rală, aglgmerațiunile de masse în nenumăratele fabrici, in- strucția publică, etc., au determinat în mare parte formarea ac- tualei structuri sociale americane. Vreau la locul acesta să insist asupra unui Jactor care în timpul de fată are o influintă determinantă asupra formării sc- 12 - cietății și națiune! americane. E vorba de filmul cinematografic. Nimeni nu contestă, că cinematografia este cel mai im- portant mijloc de educație al națiunei americane. Legiuitorii, de comun acord cu păzitorii moralei publice, au recunoscut rolul determinant ce-1 are filmul în viața modernă americană și după cum era natural și-au dat toată silința ca să utilizeze acest formidabil factor in favorul populației și să nu o lase sub nici un pretext la discreția unor trusturi, cari ar urmări un singur scop: maximul de beneficiu material. A urmat deci in mod firesc o mișcare pentru reglemen- tarea filmului. Nu vreau să detaliez aci ce a însemnat pentru spiritul public democrat din America idea reglementării. Este suficient să amintesc în treacăt două fapte. In Statele Unite, «țara coșurilor de fabrici > industria filmului ocupă locul al doilea în ce privește capitalul învestit și brațele de muncă an- gajate. (Prima este industria automobilelor.) A aplica o lovi- tură unei industrii atât de importante este un act de mare curaj. Al doilea fapt este, că tn America teatrul a intrat in faza de agonie, chiar în urma desvoltării rapide a cinematografului. Acest stat-cu 120 milioane locuitori* abia are câteva teatre dra- matice pe tot teritorul său. (Din 84 orașe mari numai două au operă 1) Cinematograful a ocupat pe toată linia locul teatrului. Desigur însă, că teatrul n’a avut niciodată numărul fantastic de vizitatori, pe cari îl are cinematograful acum. In toate orașele există nenumărate săli de teatru de dimensiuni fantastice și unde adeseori trebue să faci coadă câte 20—30 minute pentru a obține bilete. Deci cinematograful este instituția cea mai frecventată din Statele Unite și el suplinește și rolul teatrului, atât de mult cultivat în Europa. Se poate reglementa o astfel de instituțiuae populară, într’o țară democratică? Răspunsul este afirmativi Filmele cinematografice se cen- surează în o serie de state și orașe din Statele Unite și chiar acum se află dedus pe masa congresului din Washington proiectul de lege pentru Introducerea cenzură filmului pentru toate țările din Statele Unite. De prezent cenzura filmului există în Statele: New-York, Pensilvania, Virginia, Ohio, In- diana, Maryland și Kansas și în orașele Chicago, Detroit, Bo- ston, Katisas Miss și Honston. In curând însă cenzura va fi generală pentru întreaga țară. 13 Ce a determinat introducerea cenzurei filmărilor și cum se face cenzura? Atât moraliștii, cât și opinia publică a observat, că unele filme au efect demoralizator asupra spectatorilor și Îndeosebi asupra ti- neretului. Era natural, ca atunci, când răul a ajuns destul de departe, să se producă o reacțiune. Reacțiunea s’a produs si- multan la două categorii de oameni: la preoți și la artiști.'Ar- tiștii au înființat în foarte multe orașe așa-numite «Better Mo- vies Picture Soc.» cari au avut ca scop propagarea ideii îmbu- nătățire! filmurilor. Este firesc, că artiștii au fost preocupati de problema filmului din punct de vedere 'artistic. Preoții de toate confesiunile au mers însă mult mai departe. Bazați pe supra- fața lor morală respectabilă și atât de diferită de cea a preo- ților din Europa, ei au întreprins și unele anchete, cercetând influențele filmului asupra diferitelor categorii de oameni. De ex. ancheta privitoare la influlnța filmelor asupra criminalilor a dat un rezultat surprinzător. Din anchetele făcute prin ju- decătorii s’a stabilit că peste 50°/^ a ucigașilor au executat crima după tâlcUirea de uddere văzută la cinematograf. In tim- pul anchetelor, la procese, judecătorul punea următoarea între- bare criminalului: , care a censurat toate filmele Înainte de reprezentare și le-a aprobat sau refuzat In baza articolelor legii și regulamentelor de cenzură. Cum operează Board of Censors? Cenzura se execută In felul următor: Filmul este Înaintat 1a oficiul de cenzură, unde rulează In fața unui cenzor^ care notează observațiunile întt’un proces verbal. Dacă filmul este admis, i se aplică clauzula. «Approved by Maryland Board of Censors Nr....> adecă numărul curent, și această clausulă se proiectează îndată după titlul filmului la fiecare reprezentație. {Dela înființare până acum s’au aprobat vre-o 46,000 de filmuri în Maryland 1) Dacă filmul are scene cari bu sunt aprobate de cenzor, se comunică reprezentantului filmului, că trebuie să se cutare scenă. După operația cerută de cenzor se face o nouă rulare și filmul se aprobă. Dacă filmul este aflat imoral, cenzorul 11 respinge. Repre- > zentantul filmului are drept de apel.. In prima istanță de apel ' filmul este proectat in fața tuturor membrilor din cari se compune oficiul de cenzură. Dacă și ei resping filmul-, repre- ' sentantul filmului poate apela la curtea de apel, și filmul ru- lează In fața judecătorului. Arareori s’a ajuns până la judecător, deși filmul respins de judecător este o admirabili marfă pentru statele fără cen- zură și pentru Europa... Faptul, că In cele mai importante state din America s’a Introdus cenzura, a determinat marile Întreprinderi de filme să respecte cât mai mult regulele după cari se judecă filmele de cenzori, încât astăzi, de fapt, se resping relativ puține filme d. e. în Maryland după ultimele date ce le-am obținut dela au fost censurate 5335 filme într’un an. Dintre aceștia 57 adecă ri°/₀ au fost respinse definitiv și 1192 adecă 22,3% au fost condamnate la operație parțială, după care li s’a acordat aprobarea. In al șasălea an de cenzură aproape un sfert din. filme sunt refuzate parțial sau total de censoril 15 Singure aceste cifre ar fi suficiente pentru justificarea exi- stentei cenzurei cinematografice in Maryland. Și In celelalte state situația este asemănătoare. Șeful cenzurei, doctorul O. Heller afirmă, că cenzura din Baltimore este foarte liberală. Cari sunt normele prescrise de lege pentru cenzurarea iilmelor? Un lucru este sigur, că oficiul de cenzură, in deplină cunoștință a nepopularității sale și expus la cea mai minuțioasă controlă de însăși opinia publică, care In totdeauna e dispusă să distrugă reputația unor censori, cari ar fi inconsecventi, lu- crează cu cea mai perfectă conștiențiositate. Câteva scăpări din vedere sau acte de neglijentă și opinia publică ar fi revoltată. In afară de cenzurarea filmelor la centrală, oficiul de cen- zură acordă o insignie unor personalități, cari fac serviciu be- nevol de inspecție pe circumscripții, și cari controlează și proce- siunile fixe fotografiile, reclamele și inscripțiile din șalele de cinematograf și fac raport oficiului ’de cenzură. Acești inspec- tori aveau și locuri gratuite, acum însă s’au suprimat pentruca să nu devină și mai nepopulară instituția. Acum au intrare li- tieră, dar stau in picioare in cursul controlei. Principiul oficiului de cenzură este următorul: Trebue să vegheze să nu se strecoare filme imorale pe scenele teatrelor, «dar se facă tot posibilul pentru a «salva» după putință toate iilmele. Interpretarea legii in materie de cenzură este destul «de anevoioasă, pentrucă nu poate prevedea toate cazurile cari se pot produce în miile de filmuri. S’au stabilit insă totuș câteva principii generale, cari au fost cuprinse intr’un regulament și din cari spicuesc următoarele idei. , Filmul se judecă în special după efectul ce-1 produce asupra tineretului și adolescenților. Elimină deci tot ce excită curiozitatea în materie de sexualitate și crimă, și acolo, unde ăotuș, astfel de scene nu pot fi complet evitate, se cere încer- carea de a transforma scena in așa fel, ca să nu poată fi în- țeleasă cu ușurință de copii și tineri nematuri. Nu se poate aplica aceeaș măsură pentru toate filmurile. Arta nu poate fi ' supusă la articole de regulament. întotdeauna se judecă, dacă un film este în general hun, «dar conține scene inadmisibile sau dacă filmul este rău, fără a avea scene prea păcătoase. In cazul prim cenzura e ușoară. Se taie părțile escepționate. In al doilea situația este mai grea. 16 Nu se admit piese cu subiectul următor: dragoste nepermisă, scene ' amoroase, «suprapasionante», atentate criminale contra femeilor, ' prostituție și bordeie, arderea și uciderea de oameni, disprețul legii, în special din partea funcționarilor publici, și în general, uciderile și sinuciderile. Se persecută în special scenele de otrăviri. Nu se admite prezentarea adulterului pe scenă, sau pre- sentarea in lumină simpatică a beției, brutalizarea femeilor, co- piilor sau chiar și a animalelor. Opiu, morfina, boalele sexuale, cadavre, executări, sau strangulări și spânzurări — fie chiar și în comedii. Sunt urmă- rite filmele în cari se comit sacrilejuri. Nu se admite materiali- zarea religiei. Se evită scene cu privire la drferințe de rasse și națiuni sau scene în cari se pune față in față capitalul și munca. ' Aceste sunt principiile generale, cari aplicate zilnic au condus la formarea unei mentalități speciale de «censori», care judecă dintr’o privire orice film. Care este rezultatul practic al cenzurării filmelor? Poate o pierdere din punct de vedere artistic, dar un câștig incom- parabil din punct de vedere moral. ... \ Dr. Sabin ManoiU. «Progresele științelor vor face din viitorul răsboiu o mă- celărie, ca aceea pe care am văzut-o și am suferit-o, dar incom- parabil mai vehementă și mai îngrozitoare: va costa, în loc de 8 sau 10 milioane, viețile a 100milioane de oameni, adecă: va stârpi, în parte, neamul omenesc și îl va strica cu totul». Ce- lebrul savant fizician francez Branly (Iulie, 1924). * «Dacă vrem să fim întâia națiune a lumii, să fim in urma rațiunii, a înțelepciunii, a înțelegerii pline de cumințenie a ceeace este cu putință de ajuns și a bunătății, în urma con- templării, lipsite de patimă, a contemplării ce cuprinde întreagă omenirea: să fim, după frumoasele cuvinte ale lui Goethe, buni europeniAnatole France (Martie, 1922). 17 i, >,. . I i ■' T • 1 ’i * • ' •’ Prima vizită la Titu Maiorescu.¹ •:> ¹ ... ’ i- • 20 Noemvrie 1904. — Ieri, am fost la Maiorescu. Unsa- Icmașcu tapet roșu închis, în care un , tablou zâmbitor .al doamnei 'Maiorescu, câteva busturi, o splend>dă Venusdin.Melos în bronz, .servind drept calorifer, și obicinuitele lucruri din casă. O masă ta mijloc,.parcă de cireș. Toate ușile odăii.deschise; una>răs- puadedntr’un salonaș- de muzică luminos, galben, aba în, biblio- tecă, alta nu știu unde, căci stau cu, spatele spre ea. Maestrul Expoziția de studiu: l. D. Ștefănescu la «Astra* (Sibiiu) Decemvrie 1925. Picturile dlui Verona. vine la mine, îmi dă mâna, mă îndeamnă să mă așez -t cu fața in lumină, el în întunerec — se așează aproape de mipe. Îmi face o, introducere lungă, în care îmi spune că cetin- .du-mi unele poezii a văzut , in care găsește — dina- dins? — patru din poeziile mele: Unui cântăreț de la (ard, Cântecul viorilor, Munților, Călugărul. înainte de a incepe ana- liza lor, imi pune In vedere printr’o cuvântare cu foarte multe cotituri, că tot ce va spune el, eu sunt liber să nu primesc, sunt dator chiar să-I trec prin conștiința mea și apoi să decid; însă dacă public, dacă arăt și altora ce simt eu, e bine să știu ce răsunet au gândurile mele in sufletul altora. El, timp de 40 de ani neîntrerupt, de când a inceput «Junimea», a citit tot ce ‘ s’a produs ca literatură, mai ales ca poezie, In țara românească. .De la această obicinuință nu s’a abătut de cât de vre-o doi ani, de când se ocupă cu publicarea Figurilor parlamentare, lucru pe care ii crede însemnat, căci cu părere de rău vede că dela un timp obiceiul memoriilor s’a pierdut cu totul, —din cauza multelor gazete ieftine — și o întreagă epocă importantă pentru neamul românesc ar dispărea dacă nu s’ar afla cineva să o fi- xeze. Despre Cuza, de pildă, acum nu se știe mai nimic; nu se știe cine a fost el, de unde a fost, cum a trăit, ce impresie a făcut unei persoane din vremea lui. Și Cuza a fost Domn al țării noastre timp de șapte ani, subt el s’a făcut Unirea. — Deci timp de doi ani l-a ținut această datorie de a fixa ce știe el despre epoca in care a trăit. In timpul acesta a neglijat li- teratura — speră însă că in vacanță se va pune in curent — și a citit numai pe apucate, dar totuș i-a ajuns ca să vadă se vede și in versurile mele și de aceia m’a chemat să vorbim de ele. După cum mi-a mai spus, eu nu trebue să iau orbește toate vorbele lui, insă e bine să-i ascult părerea: el nu-mi face concurență, fiindcă n’a scris niciodată nici poezie, nici nuvelă, însă poate să mă ajute pentru că are o experiență de patruzeci de ani in ale literaturii românești. De altfel tot rolul său in li- teratura românească s’a mărginit la citirea cu atenție a celor scrise. Și speră că observările Iui vor folosi, precum crede că au folosit și cele trecute. La masa aceasta — masa de lemn de 19 'vișin din fata mea — Eminescu a citit și chiar a creat cele mai brumoase poezii ale sale,¹ Caragiale a citit toate dramele sale, de la Conu Leonida până la Năpasta, și tot la masa aceasta s’a citit tot ce s’a publicat mai bun In âni sufletul chiar iii timpul somnului. Credea că și-a putut ascunde per- ect' infirmitatea auzului său, șî a fost profund jignit când, la senat, un adversar politic a făcut o aluzie stupidă la «surzenia» lui.. 21 de bucurie, mă mișcăm nervos pe scaun, ii sorbeam vorbele -ca pe o beutură amețitoare. El de sigur simțea asta, și ca să văd dacă observă și aȘ' vrdt-o — nii-'âm ridicat privirea spre el. Insă nu se uita la mine, ci cu ochi zâmbitori, privea prin ușa deschisă'de la spatele meu; Și sunt sigur, a fost ci- neva ăcblo de sigur doamna Maiorescii¹ — care îmi trudea bucuria și zimbea și ea. Am siguranța aceasta numai'din privirea lui Maiorescu, o privire, care evident vorbea cu o altă, prietenă... Trecând prin odaia aceia se va fi oprit să mă vadă.. o, Expoziția de studiu: D Comșa la *Astra-> (Sibiiu) Decemvrie 1925. Sola cu țesături naționale. Apoi, când am plecat, îl văd vorbind, vioiu, ducându-mă până îa ușe și zicându-mi: «la revedere» (m’a poftit pe mine și pe Cerna, pentru Duminecă, la dejun), pe când eu umblu cu umerii strânși, intimidat de prietinia aceasta, silindu-mă din toate puterile *să nu alunec pe parchet, lovindu-mă dureros de ciu- bucul ușii, tocmai fiindcă nu vream să mă ating de nimic.. M’a poftit la masă... Voi avea în față pe doamna Miio- rescu și iar pe e'... Când mă gândesc la dejunul acela am o. strângere de inimă... G. Vfllsafl. 22 După Șelimbăr... S’a ridicat o troiță în cinstea unei victorii, care merită încă un semn, despre care la Șelimbăr nu s’a făcut pomenire. Ce a însemnat lupta dela Șelimbăr pentru țiranii din Ardeal a povestit cronicarul cult al vremii, dar trup și suflet din trupul și sufletul boeresc al clasei sale ne- meșești; a povestit Ungurul Wolffgang de Bethlen, în istoria sa (Ediția dela Sibiiu, 1785, voi. IV, p. 429). Descrierea nenorocirii Transilvaniei. «Mai departe, la vestea nefericitei lupte date Ia Sibiiu,. care foarte iute a străbătut toată provincia, neamul Valahilor,, care locuește în Transilvania prin mahalale și sate, făcând fn unele părți conspirație, se alătura veneticilor de un neam cu ei și prădau, Împreună ori despărțiți, dealatul întregii provincii, toate erau pline.de tulburare, supărare și lacrimi; nicăiri nu puteai rămânea fn siguranță; fiecare se smerise subt mâna pu- ternică a lui Dumnezeu; pedeapsa dată de Dumnezeu pentru păcatele neamului transilvănean se schimbase in turbare; fie- care iși vedea cu ochii cea din urmă zi a vieții; nimeni nu putea să. iasă din Transilvania, chiar și dacă ar fi voit, căci' Valachii din Transilvania, câștigând, 'din această împrejurare, Încrederea că au cil pătat un pdncioe din neamul lor (cum nă- dăjduiau ei) și apucând după obiceiu, lănci ascuțite și suliți. țineau drumurile și ucideau ici și colo pe ceice fugeau, pe față și In ascuns, ori pe cei rămași acasă. Năvăliau in casele nobi- lilor, le prădau bunurile și nenorocirea, jalnică in sine, o făceau și mai groaznică de văzut și de auzit. Așa a murit Franeise Teke, unul dintre comiții comitatului Turda, Ladislau Boronkai, și alți mai mulți bărbați străluciți din nobilime. Căci acești Va- lachi transilvăneni, din princina lenei înnăscute, au avere cam puțină și neîngrijită și astfel aproape cei mai mulți dintre ei se năzuesc să-și ușureze sărăcia de acasă cu furturi, tâlhării, jafuri: Iar acum, când slujbașii valahi le încurajau trădarea și sfârșitul războiului le dădea cutezanță, nădăjduiau că orice vor fi să- — 23 — vârșit, va rămânea nepedepsit și nemustraț Și cu acest prilej hoțiau cu atât mai fără milă, căci mai înainte, când lucrurile in Transilvania erau liniștite, fuseseră obicinuiti să fie pedepsiți cu cele mai grele chinuri, iar furcile, temnița, săcurile, căngile, gropile nici odată nu se murdăriau mai mult cu altfel de ne- legiuiti decât cu Valahi. Se zvonia că Mihaiu, înainte de In- trarea sa, ațlțase pe ascuns tot poporul Valahilor transilvăneni cu aiutorul tainic al preoților lui (pe care îi numesc călugări, cu un cuvânt împrumutat dela Greci), ca să prigonească și să măcelărească noblimea, ca nu numai el însuși cu armele pe față, ci și alții, prin omoruri făcute pe furiș, să ajungă să piardă no- bilimea. Astfel, pe ceice stătuseră în șir de bătaie împotriva dușmanului nemilos soartea nemulțămită i-a expus să-i piardă', . ucigându-i, iar pe lângă aceasta, pe ceice îi scăpase din pri- mejdia luptei, ca să-i măcelărească, pe unii într’un loc, pe alții intr’alt loc, nu ostași înarmați sau în luptă deschisă, ci aproape hoți neînarmați și prin vicleșug». Textul lui Bethlen este disprețuitor, dar mărturi- sește clar că disprețuiții, Valahi ardeleni erau veseli de venirea celor de un neam cu ei (latinește: advenis po- pula ribus suis sese adjungebint), fericiți că le vine domn român (latinește quod sui generis Principem nacti essent), încrezători într’un bun sfârșit, care le măria îndrăzneala. Acestea au fost atunci motivele sufletești, care au înar- mat pe țărani și i-au mânat pe drumurile marelui Domn. Nicolae Bălcescu a cunoscut pe Bethlen, pe care l-a întrebuințat mult. Insă Bălcescu era de părere că Mihaiu Viteazul nu a înțeles tot folosul ce I ar fi putut trage din elementul țărănesc ardelean, cu ajutorul căruia ar fi trebuit să stârpească nobilimea, pentru a iniția viitoarea Dacie. Instinctul țărănesc fusese mai isteț... Problema dăinuește încă. Cu astfel de arme în legi și în pace, se realizează ce țărănimea a încercat și după Șelimbăr: desființarea tiranilor nobilitari. După Șelimbăr era cu vre o 160 de ani după revoluția dela 1437, cu vre-o 185 înainte de a lui Horia, care în alți - 24 - % V 64 de ani se repeți în anul 1848. pela 1848 până la 1918 fost-au 70 de ani. Anii sunt și întâmplare; oricum ftisă, dela Horia încoace timpurile 'de îndrăznea’ă nouă se"ăctirteaZă, 'sunt'cil' câte ’ un veat:mâi Scurte. Spre tfntor — fi:vor el'd și inâi ‘s'citffeZ'S’â riădâjdliim Că ceidî aii înțeles odată* 'îrivremuri de întunerec, ce' treb ie să facă pentru șine și neam, vor înțelege tot atât de bine în vremurile de înțelegere sporită ce le trăim acum. < • ■ O. Bogdan-DuicA. Zeflemeaua. / । : ii ‘ De-aș avea puterea, dar nu o am, aș aduna toate zefle- melele, cari clocotesc prin cafenele, prin restaurante, prin ziare, prin culoarele p’ârlamentarte, și le-aș recomanda disprețului public. Zeflemeaua — ea este una din'• cangrenele ce mistuie bietul suflet omenesc de azi! Zeflemeaua ,e accidul corosiv, care primejduiește răspândirea lozincilor sănătoase, vrednice dC a dăinui. îri fața zeflemelei nu este nimica sfânt. Totul este sus- pectai totul este tras tn nbrbf I Iți feYnutgi dm adâncul sufletului icteia răspândită, motivată, — cutare saltimbanc, ce folosește zeflemeaua ca o trampolină personală, literară sau socială, îți înfige stiletul zeflemelei, rănind ideia rănindu-i aderenții ce i-ar putea câștiga. Mrtea sănătoasă îți dictează directiva spre ceva €xcelsibr,'ceva "superior, ceva lipsit de veninul palavrelor d6 cafenea — zefletneâua îți retează'aripile, prefăcându-te tn biet Icâr ce sângerezi pfe nedreptul. . ¹ n ■ s Cu zeflemeaua am- ajuhs la răsboiul mondial. Mariana isterică, cu căCiulița frigiană și Herr Professorul miop și cu că- mașa Jăger erau prototipul unor popoare, cari trebuiau să tră- ias’că lângă olaltă. In Austria. defunctă erau italienii «Katzel- macher->i,1ar in Franța sunt, câte odată*, «Mâccarbnarii» și până la , — ■27 — Clujul de demult. Unul dupfl altul dispar românii, cari au ilustrat oarecând viața ro- mânească in acest centru al Ardealului. Oare când... de mult, când era un eroism a te manifesta românește in Clujul unguresc. Azi Clujul e românesc. Azi nici nu-și pot închipui,, cei nou veniți, tineri și bătrâni, că $i inainte de 1918 au fost români ade- vărați românii în Cluj, cari manifestau românismul integral, pe față. Ori de câte ori dispare câte o nouă figură de pr arenă mă cuprinde e duioșie și-mi zic, cu Vlăhuță: «câți eroi fără de slavă!» Mă gândesc atunci de nou la datoria, ce o avem, de a da slava cuvenită eroilor ce au fost în Clujul de demult. Ar fi o galerie întreagă de figuri ilustre, cari ar trebui evocate... Într’un film literar. Cel din urmă a fost Danie) Ilariu Monasterianu, care ne-a părăsit. Discret, aproape în secret, s’a retras și a dispărut, neobservat, și s’a dus. la Sân-Marghita sa. Discret, dar generos. N’a lăsat locul gol. Și-a pus monument cul- tural, fondațiunea sa de 500,000 lei, încredințată «Astrei» noastre. Și până voiu avea răgazul și putința de a deschide, în «Transilvania»' Astrei, galeria iluștrilor români din Clujul de demult — dau aci infor- mațiile, ce ca un biin material, mi le trimi'e venerabilul Francisc H. Longin,. fost și dânsul în tinereța sa unu) din sufletele eroice ale românimei din Cluj. 11 dau, sper, și spre mulțămirea sa și_ spre îndemnul tuturor acelora,, cari au astfel de material, de a face'și ei asemenea. Cluj, 1 Februarie 1926. Dr. Elie Dăian. Băsești, 23 Ianuarie 1926. Domnule Protopop! îmi spuneați că aveți de gând, ca să scrieți ceva despre Clujul de mai de mult și-mi cereați oare cari date. V’am spus că eu posed foarte neînsemnate amintiri și momente și numai de prin anul 1866—7, școlar, când mă aflam și eu ca student de a șaptea clasă, la gimnazul rpmano-catolic de acolo. V’am mai amintit, că pe atunci, studenții români, aveau o «societate de lectură», In cadrul căreia era o viață românească foarte pre- țioasă întru cât se închegaseră toți intelectualii, cari se aflau pe atunci In Cluj ca într’o familie. La întrebarea mea, că ce știți D-Voastră despre aceea so- ■cietate, iTii-ați răspuns că nu știți nimica, decât că vă aduceți -aminte, că ați publicat, cândva, despre viața de mai nainte In Cluj. Aranjând acum scrisorile mele, pe cari am de gând, ca să le așez, in biblioteca Universității de acolo, — lângă cele - 28 — I < I depuse deja, rămase după socrul meu, George Pop de Băsești, | iată că dau de o epistolă, ce v-o alătur aict.în copie sub 1)— | în care prin anul 1880 mi se cer date relativ la numita socie- J tate a studenților români din Cluj, — la care nu știu dacă am 1 răspuns. Vă alătur acea scrisoarfei ca să servească- de o că* 1 lăuzăⁿbrin'ⁱc{S,e‘:s*ar, 0utrf(’ăflâ’vire-o¹:utmă2 ' | ' v,‘ Varii măi amintit,‘că acum mă ocup cu «Amintirile» mele | și că am- ajuns cam până ia anul 1866 i ' " Ifi aceld '«AmintiFi»; în caietulIV la pagina 29, capitolul XXV/ sub titlul" «La Cliij», mă odup și' cn'amintita societate. Dacă nu vă va plictisi, (mi iau voie a vă comunica câteva pagini, începând dela pagna 38, așa precum urmează: hfc-HeDat attiajiinsi’îrftr’b ăită'atmosferă. ' In’acel ariȘcola'stic, —: la stăfuințâ și conlucrarea protopo- pului de atunci loan Pamfilie și a capelanului Chifa s’a recon- struit: «Societatea junimei studioase gromâne din Cluj». — S’a ales' de președirtte'-protopopul¹ gr.-cat. loan Pamfilie,? de vice- președinte Văsilie'Midăl, student de” a Vll-ă Clasăglffln. — repaușat mâi ‘atiiif trtecdți, câhdtâr In pehziuneși mare proprietar îrf Cd- riiuna Odorheiul de Someș, jud. Sălaj, — de notar Grigorie Moldovan, —vestitul Moldovan-Ge«gely — care, neprimind uu stipendiu dela Blaj, a devenit cel mai nerușinat dușman al nea- mului său, — student — de a IH-ă clasă gimn. — de cassar luliu Coroian, student de a Vlll-a clasă gimnazială, trăește și azi, — devenit celebru și acesta, — iar de bibliotecar am fost ales eu. Ședințele se țineau In locuința, respective cancelaria pro- topopului, — o chilie destul d" încăpătoase, — și tot în ace* cameră să aranjau «seratele declamatorice și de cântări», devenite ap oape singurele.distracții ale inteligenței române de atunci din Cluj. ’ ’ Interesându-mă mai conștiențios de înjghebarea bibliotecii, cu rezultat mulțumitor, — am ajuns în contact mai ^es cu sim- paticul protopop, care și el, m’a distins prin confidența sa și încurajare D-saie mi-axht «Lepturariui» lui Aronie Pumnul, ih •care a apărut, — pe aici Încă necunoscută ^«Sentinela Română», dfe' Vâșile Alecsandri — indemhânau-mă, că să o învăț bine și iot odată instruindd-mă să o declamez, cum să accentuez și unde să fac gest. - 29 - , : 1 :! -- ’ / J . -■ < I ■ ₜₗ , Ce s’a alțs de acea șopietațe ,și de, biblioteca încirjp^tă rr>părți fără de concurs. — A murit fostul notar, pretor, dir. de bancă și membru fond', al «Astrei» luliu Porutiu. .Co- mitetul se ridică,în sein n-de doliu.-— Membrii noi: desp? Tighina 12 fond., 53 pe-viațâ-; desp.Tășnad 1 pe viață, 6 activi; desp. Aiud; < 1 fond., a pe viață-,' 7 activi,. -15 ajutătorii;- desp. Sibdu, 1 pe viață, 1 ajut.; afară de despărțăminte 2 activi; desp. Trei- scaune 1 activ; desp. Almaș 1 pe Viață, 12' activi, 18 ajutători; des|>. Tighina 50 ajutători; desp. Cincul- mare -7 fondatori, 19 pe viață, 39 ac- tivi, 89 ajută ori; desp. Reghin 3 fond., 3-pe viață, 14 activi, 25 ajutători; desp. Câmpulung 1 pe viață; desp. Brașov 1 pe-viață; desp. T. Mureș l- fond., 2 peviață; desp. Făgăraș 1 pe-viață, — La premiarea celor mai buni colindători in lași (preseara Cră- ciunului), din partea «Ateneului po- . pular Tătăraș-Iași>-contribue și «Astra» cu un premiu de 500 lei pentru un elev de școală. — Dl membru îu-co- mitetul centr. loan bimu este rugat să reorganizeze desp. Hațeg. ■ Ședința a XlX-a (extraord.) din 17 Dec-. Preș. Dr. Oct. Russu. Se . iau la cunoștință rapoarte trimise din partea despărțămintelor despre serbătorirea zilei, de: 1 Decemvrie și a chetei din «Ziua Astrei». Așa d. e. despărță- mântul- -Târgul' Murăș a adunat cu cheta în orașul T. Mureș 2600 lei, despărțământul Jiu 1024 lei (salviri benevole), despărțământul Sibiiu,,în orașul Sibiiu: Comuna Bobota a co- lectat 33 lei. Sumele colectate, deastă- dată, rămân pentru propagandă în des- părțăminte. Se exprimă mulțumiri dlui prefect. — Desp. Făgăraș- a .înscris în timpul din urmă 14 -membri activi noi. Desp. s’au constituit din nou, in ziua de 21 'Noemvrie. Președinte Dr. Ștef. De- 1 mian, dir. lic.; Vicepreședinte D. nescu Sacheiarie, dir. școalei normale; -4 secretar Oh. -Dragoș; drr. școalei civ. casier Nicolae Borza înv..casierla«Fur- d nica»;,controlor.: Gh, Frâncu,contabil; I bibliotecar. Vaier Lite-at, prof. și O | membri Jn comitet. Dlui prof.-Vaier ; Literat i se.exprimă mulțămiri pentru , activitatea-de'până acum., -!- Desp. \ Sebeșul săsesc în adunarea, cercuală din 25 Octomvrie s’a rt constituit astfel: preș. Strgiu Medianu, protopop ; vice- președinte Silv Cărpinișan, direct. \ școlar; secretar loan Gotia,. învățător ; ’ casier loan Androne, șef-perceptor ; bibliotecar Baiu Crăciun, inspector I șilvic; econom Oh. Albu, direct. șco- lar și .8 membri in comitet. Preșe- dinte dl pnmpretor L Șandru din desp. Cincu-mare înaintează un raport des- pre frumoasa activitate din anpl 1925. Conferențe in comunele Boholț, Bruiu, Cincul-mare. Cercuri culturale in co- muna Boholț și Rodbav. Membrii cu taxe achitate pe 1925: 7 m. fond.; IȘ.m. pe viață; 39 m. activi; 39 m. ajut. Abonamente la Bibi. pop. 19, pe anii 1924—6; 2 pe anii 1925 6; 25 pe anul 1926. Abonamente la rev «Tran- silvania»: 30*pe anul 1926. — Mem- brul in comit, centr. Dl Voicu Nițescu. referează că numeroase «Case de... cetire» din jud. Brașov, vreau să intre în cadrele «Astrei». Conformându-se. dispozițiilor din Statute și regulamente, «Casele, de. cetire» sunt binevenite. ... — Desp Sibiiu s’a reorganizat în chipul următor; preș. Silviu Țeposu, insp. școlar; v.-preș. Dr. L. lonașiu; casi.er I. Isac, prof-; controlor N. Mușoiu ; seer. Giuglea, prof.; membrii în comitet: Dr. Gh. Preda, P. Drăghici, col. Mareovici, Dim. Comșa, N. Iordan, dir. șc. prim., Teod. Doboiu, I. Isaic, prof.; Dior Dr. Gh; Preda și Dr. Horia Petra.-Petrescu, dimisionați, li 33 - se exprimă mulțumiri pentru ac- tivitatea depusă. — Pentru înfiin- țarea unui desp. județan în județul Odorhei (în 6 Dec.) e delegat confe- rențiarul «Astrei», dl I. Neagoe. — Noul comitet al desp. Blaj este urmă- torul : Preș. Ștefan Roșianu, prof.; v.-preș. Dr. I. Bianu, adv.; secr. Dr. Augustin Popa, prof.; casier loan Pop Câmpeanu, prof.; controlor luliu Maior, prof.; bibi. Toma Cociș, înv. dir.; econom Dr. Zah. Boilă, adv. — Raportul desp. Blaj se va publica la timpul său. — Desp. Jiu aduce la cunoștință realegerea comit, desp. (8 Noemvr.) în frunte cu preș. I. lancu, inginer, completat cu încă 5 membri. — In urma invitării lic. și felicitându-1 pe d-sa, felicităm în a- celaș timp secția la care se lucrează cu atâta interes pentru binele nu nu- mai al , dar al națiunei întregi. Dr. G. Preda. « St. Zelestin: Istoria socială, pag. 24, București. (Editura revistei < Pagini agrare și socialo). Autorul, îndeajuns de bine cu- noscut publicului nostru prin lucră- rile de cercetare istorică asupra des- voltării burghezimei române, lămu- rește în cele câteva cuvinte introduc- tive că a scris aceste câteva pagini, în legătură cu cele discutate cu pri- lejul congresului profesorilor de isto- rie din anul trecut. Fiindcă unanime păreri s’au ri- dicat împotriva felului de a se preda istoria în învățământul nostru secun- dar, propunându-se o schimbare de cuprins și metodă, din care noua în- fățișare va trebui să rezulte o înțele- gere a acestui studiu în sensul unor ■ idei clare asupra desvoltării societă- ților și o părăsire completă a «istoriei tradiționale cronologice*, de aceea autorul broșurei de față își permite ■ să facă câteva propuneri în această privință. Trebuind părăsită istoria tradițio- nală, care s’a mărginit la înșirarea cro- nologică a faptelor cu o foarte slabă accentuare a cauzalității și înlănțuirii evenimentelor, tocmai din cauza ace- ■ stei cauzalități, dl Zeletin înlătură in- dividualulîn.expunerea istorică și pune în locul lui curentele colective, cu o accentuare deosebită asupra socialului a fost ales dl Dr. Gh. Preda, vicepre- ședintele «Astrei». Intr’o atmosferă foarte cordială, dl președinte a făcut o largă expunere a programului ace- stei secții, menită să desfășoare o în- tinsă activitate pentru ridicarea nive- lului salubrității noastre publice și mai ales pentru Îmbunătățirea stării sani- tare a populațiunii rurale. — Dl Dr. Preda, fost preș, al secției pe când func- ționa la Sibiiu, face un istoric al trans- formațiunilor prin cari a trecut secția până în prezent, de când a fost orga- nizată de dl Dr. Alexandru Vaida- Voevod și avea 5 membri activi și 5 corespondenți. Principalul ei scop a fost propaganda igienică la ța ă și dacă până în prezent nu s’au putut realiza rezultate destul de aparente cauza nu trebuie căutată decât în lipsa de concurs a confraților medici. Și faptul acesta a fost unul dintre moti- vele, cari au determinat mutarea la Cluj a acestei secții în speranța unei reînoiri insuflate de spiritul științific al acestui centru universitar. Secția medicală a «Astrei» va ac- ționa prin două subsecții, una medicală știențifică și alta eugenică și biopoli- tică, aceasta din urmă stând sub con- ducerea dini prof. Dr. I. Moldovan; d-sa face o expunere a intențiilor ace- stei subsecții și apelează la concursul unanim al medicilor pentru înfăptuirea programului biopolitic, asupra căruia va da lămuriri largi într’una din șe- dințele viitoare. — Dl prof. O. Ghibu, președintele secției școlare, fiind de față la această ședință, face o serie de observațiuni culese din Îndelun- gata d-sale activitate în cadrele sec- țiilor științifice și-și exprimă nădejdea în bogăția roadelor, cari vor izvorî, din colaborarea intimă a diferitelor secții. Din discuțiile cari urmează se des- îprind mai multe propuneri prețioase ; privitoare la modalitățile de acțiune în vederea obținerii unui profit me- dico-social optim. Se preconisează de- plasarea conducătorilor secției în di- ferite centre pentru cimentarea legă- turii dintre medici (Dr. Preda), se \ lansează ideia de a avea pioneri ai secției pe despărțăminte (Dr. C. Cor- ’ nea), se propune aranjarea expozițiilor de copii (Dr. V. llea) și lărgirea nu- mărului de membri activi și cores- pondenți (Dr. Nicoară). Dnpăce se rezolvă chestia cotizațiilor (20 lei lu- nar) prima ședință a «Astrei medi- cale» se ridică. Ședința a doua s’a ținut la 13 De- cemvrie, în acelaș loc. Cu ocazia acea- sta dl prof. Hațiegan a ținut o con- ferință despre sifilisul visceral, iar se- cretarul secției a făcut o dâre de seamă despre activitatea de până acum a sec- ției și a lămurit perspectivele realiză- rilor viitoare imediate. S’a anunțat ținerea alor 2 serii de cursuri de per- fecționare pentru medici, una în Iulie 1926 despre tuberculoză, iar alta in Oc- tomvrie, despre sifilis. Pentru adu- narea generală a secției, care se va ține, concomitent cu adunarea gene- rală- a «Astrei», se va face apel la două personalități marcante din lu- mea științifică medicală românească, pentru a ține câte o conferință de in- teres general din domeniul medicinei sociale. In Martie c. se va ține la Cluj un ciclu de conferințe publice des- pre sifilis. Tot la această ședință se prezintă primul număr din Biblioteca engenică și biopolitică a «Astrei», scrisă . de dl prof. Dr. I. Moldovan despre “Igiena Națiunii*. Broșura aceasta, ' - 39 — executată in condiții tehnice exce- lente, aduce pe tapet cele mai vitale probleme de a căror echitabilă solu- ționare depinde progresul integral al poporului român. ^Igiena Națiunii* se adresează păturii intelectuale și ur- mează să fie răspândită cu concursul membrilor secției. In curând se va inaugura o a doua bibliotecă a secției medicale și biopoli- tice tratând pe înțelesul cărturarilor che- stiuni medicale, medico-sociale, igie- nice și profilactice, de interes general. Propaganda in păturile țărănești ale poporului se va mai face și cu aju- torul planșelor colorate, în vederea se- lecționării cărora se va deschide un concurs de premii. Secția medicală a recrutat o echipă de 12 conferențiari, cari stau la dispo- ziția despărțământului din Cluj al , care (ală- turi de mari luptători ai neamului), a contribuit și cohtribue la susținerea și întărirea sentimentului național, — ne exprimăm cu recunoștință admira- ția față de ființa care a știut, cu atâta resemnare, nu numai să consoleze pe acei ce au suferit, dar să sufere ea însăși ca o adevărată martiră a neamului. Și cu ocazia împlinirii celor 80 de primăveri îi urăm cu toată drago- stea și din toată inima «mulți și feri- ciți arii». Dr. O. Preda (Sibiiu). • Dr. Al. Slătineantr. Situațiunea Universității din Iași (Iași 1925). Dacă răposatul rege Carol, care a zis la o mare sărbătoare organizată de Universitatea din lași că Univer- sitatea este cheia de boltă a unui stat, ar fi mai trăit și astăzi, ca să se informeze din raportul rectorului a- cestei Universități în ce hal a ajuns această înaltă școală, de bună seamă că și el, care-și dădea seama bine de minciuna politică și culturală în care trăiam, ar fi rămas serios mișcat de cele cuprinse în memoriul de față. In timp ce o sumedenie de bani din bugetul ministerului de instruc- , țiune se cheltuesc, între altele, prin susținerea acestei eflojescențe de gim- nazii-ciuperci, cari au apărut în toate părțile României, cu profesori ca vai de lume și cu niște școlari slab pre- gătiți, cari vor alcătui o nouă pletoră de paraziți bugetivori, — ni-e dat ca să citim aceste lucruri neînchipuite, pentru un stat, care-și dă seama de însemnătatea culturii în adevăratul înțeles al cuvântului, — în expunerea situațiunii Universității din lași. Universitatea din Iași prin noua ei situațiune în cadrele României în- tregite are un rol foarte însemnat în pregătirea culturală în senz național, a țării. Pentru a-și îndeplini această sarcină, ea are nevoie de un ajutor grabnic și eficace din partea statului, pentru a ieși din această stare de inferioritate în care se află. Zicem aceasta pentru că din expunerea rec- torului ei se vădește lămurit că față de numărul mare de studenți pe care-* are acum, această Înaltă școală este lipsită* de lucrurile cele mai indispen- sabile ale unui învățământ. modern. Fără clinici nu se poate face medicină adevărată, dupăcum fără laboratori nu se poate măcar închipui studiul științei; lipsa unei organizări serioase a bibliotecei centrale a Universității face imposibilă folosirea unui mare număr de cărți ce se irosesc prin piv- nițe, de umezeală sau altfel de vrăj- mășii ale vremei. Facultățile n’au săli de cursyri, cte- unde decurg o mul- țime de conflicte între studenți. Aju- torarea facultății de știință cu micros- coape din partea fundațiunii ameri- cane Rockfeller, ne face să ne gândim la halul de depriciere in care a ajuns cultura la noi, într’o vreme cănd ni-e dat să citim zilnic fraude de milioane din cassa statului sau răsfățarea unui lux obraznic din aceiași bani ai avu- tului public. Aceste câteva lucruri, ilustrate cu graficele așa de conclu- dente dela sfârșitul acestei expuneri din care reese starea de inferioritate a Universității ieșene, ne fac să înțe- legem întârzierea unei consolidări economice și culturale a statului nostru in raport cu problemele pe cari le-au pus vremurile de după războiu, pre- 43 cum și agitațiunile nesfârșite ale stu- dențimii noastre universitare. Alex. P. Arbore. • Orașe din România Mare de I. Simionescu (Edit. Cartea Româneasca) Ințeptul profesor universitar dela lași oferă neamului nostru in zile tulburi, de nevroză, materialism, parvenitism și critică sterilă, o carte de mare în- semnătate. Un suflet liric, sensitiv, pasionat iubitor al naturii, in care încadrează toate icoanele sale prinse in admi-. rabile clișee, ceeace denotă un fin ob- servator al lucrurilor, iubind fanatic comorile țării noastre, pe cari in xe- nomania generală o ignorăm temeinic. «Orașele din România» apar ca o troiță de răspântie să ne Întoarcă pe calea adevărată, legându-ne de glie, tradiție și trecutul sfințit prin jertfe, iubind patria mai pe sus de ori ce, apro- piindu-ne de ea, cercând să cunoaștem bine pământul și poporul nostru, acest isvor curat de energii românești. Un caleidoscop minunat a 70 orașe cutreerate de dascălul — apostol ce nu s’a înfundat comod in fotoliul se- natorial sau a cel al catedrei pe care o ridică la nivelul amvonului, detestând sedentarismul ori viața confortabilă in vre-o localitate balneară, unde aproape numai ai loc de pletora burgheziei parvenite ai nababilor răsăriți peste noapte, in timpul micilor vacanțe pleacă la muncă grea, ia toiagul pri- begiei, cercetând avutul, podoaba și minunile țării pe cari apoi le desco- pere atenției noastre in opera-i de artă, care este produsul unui om de știință, pozitjyă și al unui artist tot- odată. Infiorându-sejin fața zidurilor mute dar atât de elocvente, când asculți si- nistrul glas al vântului ce le Însufle- țește, dând glas unui întreg trecut în- gropat in multele ruine de castele, cetăți, biserici, cu cari e presărat pă- mântul românesc și mai ales Ardealul, cercetează toate așezămintele de cul- tură : școli, biserici, muzee, ce preocupă mai ales pe omul de cultură, care e domnia sa. Prinde specificul local, atât de mi- nunat pus in decorul romantic al idi- lelor pastorale și naturii, fără a ignora nevoile sufletești ale populației băști- nașe, lacunele de administrare sau or- ganizare cultural-economică și mai ales națională, neputându-și zăvori unele accente de durere și răsvrătire contra unor stări de lucruri ce nu mai pot dăinui fiind periculoase ideii de-stat sau măcar alterării caracterului nostru național, criticând blând, cu tâlc mol- dovenesc și îndemnând la pribegie (excursii), spre cunoașterea țării; iată ce se desprinde din cele 300 de pa- gini minunate. In graiul simplu, blajin și totuși, convingător, acest trudnic muncitor pe ogorul vulgarizării cunoștințelor despre toate tezaurele neamului ne-a dat atâtea, broșuri de popularizare știențifică și seria de articole-foileton in ziarul «Viitorul», de unde sunt ex- trase și majoritatea articolelor reunite în acest volum. Biblioteca Populară: «Cunoștințe Folositoare», editată de Cartea Româ- nească, e pusă sub directa d-sale con- ducere, iar ca autor în această colecție are numerile: 13, (spre Everest), 6, 19, (Omul dela Cucuteni), 3, 9, (Vi- ața plantelor) 12, etc. șt aceste bro- șurele minunate merită toată atenți- unea împreună cu toate cele de acest gen ale altor autori. Cât de frumoase accente ii smulg pădurile noastre, devenind liric în fața splendorilor sau abia stăpânindu-și lacrimile zăvorâte sub pleoape in preaj- ma ruinei lor, a coastelor despădurite, — 44 ■o va afla camaradul silvic ce va în- drăsni a deschide volumul, sfielnic, sau mai puțin grăbit. Despre lașul părăsit cu câtă du- rere vorbește asemănându-1 cu: din Blaj, dovadă că are calități remarcabile, ce inspiră dragoste pentru problemele superi- oare. «Cartea unui om» are gânduri nobile, intr'o formă modernă. Dacă dl Isac părea de avangardă înaintea răsboiului, în ipostasul ultim e în- trecut, ca formă, de alții, dar nota etică s’a reliefat mai |bine, în favo- rul d-sale. * Publicațiile recente ale „Astrei*. Biblioteca «Astra*, cea mare, a înce- put să apară din nou. Nr. 11 conține «Contribuțiuni la istoria ziaristicei ro- mânești ardelene* de dl prof. univ. și membru al Academiei Române. Dr. loan Lupaș. învățatul profesor clujan, totodată membru în secția istorică a «Astrei», ne vorbește cu competința-i recunoscută despre «în- ceputurile și epocele istorile ale zia- risticei românești grdelele», despre «Novele și gazete românești» la 1817,. despre «cea mai veche revistă lite- rară românească», despre activitatea de ziarist a lui Andreiu Mureșanu, etc. Cine vrea să cunoască sbuciumul sufletesc al românilor ardeleni, cu opreliștile puse la cale de oblădui- rile streine, cine vrea să răspundă la întrebarea: de ce publicistica româ- nească ardeleană nu s’a ridicat la ti- rajul și popularitatea publicisticei streine? acela va trebui să citească această meritoasă lucrare. (Prețul 30 de Lei). — Nr. 12e scris de dl Dr. Aurel Voina, asistent ia Institutul de Igienă și Igienă socială din Cluj, și ne arată «Valorificarea capitalului uman, prin igiena națiunii*. Probleme vi- — 46 — tale sunt tratate într’o formă potri- vită pentru intelectualii noștri, dând merinde de drum in privința euge- niei, a științei despre igiena rasei. Plăgile sociale actuale sunt trecute în revistă și li se arată gravitatea. Nr. 13 cuprinde o lucrare a dlui Dr. Dionisie Stanca, medic (Cluj) și dă sfaturi practice pentru o anchetă so- cială-medicală la sate. «Anchetă sani- tară ca bază de plecare a plângerilor sociale». Amândouă lucrările ultime sunt editate totodată de secția tnedi- , .cală a «Astrei». * Biblioteca („Buletinele") editată -de desp. Sibiiu a sporit in timpul din urmă cu următoarele numere: Nr. 36: «Câteva din impresiile unei călătorii în'nordul. Africei» de' Dr. O. Preda. Vicepreșed. II al «Astrei» relatează deșpre călătoria șa întreprinsă in 1925. Descrieri pline de plasticitate. Amă- nunte antropologice, psicologice. (20 lei) — Nr. 37. Păcat pentru păcat, co- medie într’un act, de Oct. Vorobchie- vici (Ismail). O comedie pentru dile- tanți. Trei persoane. Potrivită la ora- șele noastre. — Nr. 38. Conferența publică: 24 Ianuarie 1859, de dl insp. școlar din Sibiiu Petre Petrescu. Co- memorarea zilei de serbătoare națio- nală. Text potrivit, atât la țară, cât și la oraș. — Nr. 30 «Meșterul Nicu» (po- vestire din viața lui Nicolae Grigore- scu) de Horia Petra-Petrescu. Lectură pentru șezătorile culturale, la orașe și în comunele mai înaintate. Pove- stirea face parte dintr’o serie de po- vestiri, întitulate «Abecedar literar ro- mân». (Portrete literare-culturale: ispi- rescu, Creangă, Eminescu, Alecsandri, Bălcescu, etc.) — Nr. 40. «Când un om și-a dat cuvântul». Piesă Într’un act, în versuri, pentru orașe și comune mai mari, fruntașe, de dl Gheorghe Vâlsan. O piesă cu tendință morală, In- trinsecă artei. Sbuciumul unui părinte, care aude că singurul său fiu este asasinat de unul, care a comis fapta în stare de beție. Ucigașului i-a promis găzduire, fără să știe cu cine are a face. Ucigașul se călește — e tată de familie. Bătrânul îl iartă, ca să nu aducă in m'zerie o familie întreagă. Reliefată nobleță de inimă. — Buletinele 37—40 se împart gratuit, cât ajunge tirajul. Ultimele publicații din „Biblio- teca poporală a „Asociațiunii". Con- țin : Nr. 130. Calendarul «Asociațiunii» pe an. 1926. Bine primit din partea presei române. — Nr. 131. Dușmanii omului (Vrășmașii sănătății și ai averii) de prof. loan Pop-Câmpeanu. Broșură plină de învățături practice pentru ță- rănime. — Nr. 132. Snoave, chiuituri, po- vestiri, adunate de Andreiu Bârseanu, cu o biografie și fotografie a fostului președinte al «Astrei». O colecție din cele mai reușite chiuituri, snoave și povestiri, colectate de Ă. B. La sfârșit un capitol din «Călătoria lui Stanley», tradusă și publicată de A. B. Material escelent pentru șezătorile noastre. — Nr 133. Povestea vieții lui Vas. Alecsan- dri, de Oh. Vâlsan. Scriitorul, mem- brul «Acad. Rom.», prof. univ. din Cluj, dl Gh. Vâlsan, ne-a dat o mi- nunată descriere a vieții lui Alecsan- dri, cu citate caracteristice, cu aprecia- rea operelor sale. Se poate ceti cu mult folos de țărani.— Nr. 134. va con- ține material pentru o șezătoare lite- rară-muzicală la sate: poezii, o po- vestire, sfaturi despre tovărășii, contra luxului, note muzicale p. 4 și 2 voci. (Calendarul costă 12 lei — e aproape epuizat — celelalte numere costă 5 lei.) * Ce are să ne spună un episcop Japonez, creștin. E vorba de epis- copul Motoda din Tokio. A vorbit 47 cinci minute la «congresul mondial pentru creștinism practic» din Sfock- holm, 1925, dar aceste cinci minute k-a umplut cu atâta înțelepciune, în- cât a dat dovadă că a studiat decenii să ajungă la esența celor rostite în fața trimișilor bisericilor creștine. «Despre creșterea unei înțelegeri mari bune între 'Ost și Vest» a vorbit episcopul galben — și mulți din albii noștri ar fi trebuit să îngălbenească de rușine, dacă n’ar fi pierit rușinea, par’că, de pe lume... Ascnltați — vorbirea a apărut ti- părită în limbile europene, ca să aibă europenii la ce medita, când își vor pune întrebarea: care este adevăratul creștinism — răscolirea urilor fără de sfârșit sau strângerea rândurilor? De altfel acuza aceasta grozavă: ceea ce săvârșiți astăzi în Europa nu e creștinism! ne-o aruncă și un Ta- gore și un Oandhi și mulți alții, dar fără rezultat, fiindcă patimile sunt prea pronunțate și nebunia își mai cere tributul. Numai două pasag'i din vorbirea episcopului din Tokio — ca să le pu- nem în ramă și să le cetim in zile de reculegere. «In Japonia căutăm soluția pro- blemei întâlnirii celor două mari emis- fere mondiale nu prin «occidentalizare» sau «orientalizare», ci prin aceea ca să se ia ce are mai bun Occidentul și mai bun Orientul.' încercăm să adu- țem în mișcare un curent cultural nou, în care să se contopească Occidentul cu Orientul și să-și găsească astfel norocul și pacea, de cari să se poată împărtăși întreagă lumea. «Cum să se numească această nouă cultură? Credem: cultură creș- tină, in cel mai adevărat senz' al cu- vântului. «Vedem cu toții, recunoaștem cu toții că pacea- lumii poate fi ajunsă decât numai prin Hristos, care Insuș este principele păcii; cu toții suntem lămuriți pe deplin că El dorește să ne folosim de toate mijloacele posi- bile, omenești, ca să ajungem sub conducerea spiritului Lui la pacea aceasta. «Pacea nu va veni niciodată la noi dacă nu vom căuta pacea și dacă nu ne vom trudi să o prindem.* «Primul pas spre întruchiparea păcii este o participare împrumutată la gânduri și la idei. Dacă înțelege unul pe celalalt în ceeace privește vorba și fapta, se pot resolvi și ocoli astfel multe.complicații nefericite. De aici trebuința unei creșteri interna- ționale, atât in vest, cât și în ost. Aceasta nu o spun pentru ca să de- josesc valoarea creșterii naționale, care este în' ziua de astăzi atât de apreciată. «Țin numai de important ca să se desvolte pe lângă o creștere națio- nală o creștereinter națională, fără ca să colideze întreolaltă. Nu e necesar vreun conflict între aceste două creșteri. «Sunt păstorul cel bun și îmi cu- nosc oițele, iar oițele mele mă cunosc», a spus Isus Hristos. Faptul, că domnește o armonie complectă între Hristos și credin- cioșii Săi, se bazează pe aceea că se cunosc intreolaltă. Numai dacă un om cunoaște pe alt om sau un popor pe alt popor așa de bine ca Hristos pe oițele Sale și acestea pe El, numai atunci va apărea între amândouă păr- țile spiritul unității și al păcii. Aici zace taina armoniei reciproce. 'Afară de aceea ar trebui ca nu numai să tindem să ne pricepem reci- proc sufletul și spiritul, ci și să ne respectăm împrumutat munca noastră și locul nostru pe lume și în legătura socială. Sf. Paul spune: «Există deo- SIBIIU, STRADA ȘAGUNA 6. Pentru legătorul de cărți și cetitor 1 Deoarece paginația e 1 greșită la Nr. 4 spre 5, am însemnat pe lângă numărul I paginei și numărul (1, 11, 111, etc.), ca să se poată controla în ce număr a apărut articolul. Rugăm pe legătorul de cărți să-’lege colecția după număr! Ș REVISTĂ LUNARA, CULTURALĂ-LITERARĂ Organul „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român" („Astra"). An. 5?. 1926. y cuprinsul y n ANULUI 1926. g o 48 sebiri în daruri, dar e un singur spirit, și există deosebiri în posturi dar este acelaș Stăpân, și există deo- sebiri în fapte, dar e acelaș D-zeu, care lucrează în toate». Aceasta ai putea numi funda- mentul democrației spirituale, pe care se razimă toate legăturile de prietiuie. Acelaș principiu are valoare pen- tru relațiile între om și om, între popor și popor, între rassă și rassă. Auzim adeseori expresia «the ‘ West for the West and the East for the East» (Vestul pentru Vest și Estul pentru Est). N’am cunoștințe de ajuns din limba engleză, ca să pricep ceeace se înțelege prin aceasta, ade- seori au fost însă înțelese corect sau greșit (aceste cuvinte), ca motto pentru un naționalism strâmt, ca o concu- rență arogantă, de rassă. Idealul nostru creștinesc ar trebui să fie: Nu Ostul pentru Ost $i Vestul pentru Vest, ci Ostul și Vestul spre binele omenirii întregi.