TRANSILVANIA Anul 55. Oct.—Nov. 1924. Nr. 10-11. Nr. 1826/1Q24. Convocare. In înțelesul §-ului 23 din statute, membrii „Asociațiunii pentru literatura-română și cultura poporului român" se convoacă ]a , Adunarea generală ordinară/ ce se va ținea (n Arad, în zilele de 8 și 9 Noemvrie ”1924. Programa adunării: Vineri, in V Noemvrie 1924, la orele 6 <1. a.: Consfătuire cu domnii directori ai despărțămintelor «Aso- ciațiunii» privitor la modificarea Statutelor. Sâmbăta, in 8 Noemvrie 1924, la orele 11 a. m.t Ședința I., cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea .adunării generale. 2. înscrierea delegaților prezenti ai despărțămintelor. 3. Raportul general al comitetului eentral pe anul 1923. 4. Alegerea comisiunilor pentru: a) examinarea raportului general pe anul 1923; b) censurarea socotelilor pe anul 1923 și a proiectului de buget pe anul 1925; c) înscrierea membrilor noui; d) examinarea proiectului de modificare a Statutelor «Aso- ciațiunii». 5. Prezentarea eventualelor propuneri.* * Eventualele propuneri au să fie Înaintate, in scris, prezidiului .Asociațiunii», Sibiiu, Strada Șaguna Nr. 6, cu 8 zile Înainte de adu- narea generală. 1 362 — Dwmmecd în 9 Noemvrîe, la orele 10 a. m.: Ședința II., cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul cotnisiunii alese pentru examinarea raportulu general și propunerile acestei comisiuni. 2. Raportul comisiunii încredințată cu censurarea socotelilor și a proiectului de buget 3. Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri noui. 4. Raportul comisiunii pentru examinarea proiectului de mo- dificare a Statutelor. 5. Alegerea a 3 membri pentru completarea locurilor va- cante în comitetul central pe restul periodului de trei ani (adecă pe un an). 6. Propunerea pentru ținerea adunării generale din 1925 în orașul Reghin. '7 . Dispoziții pentru verificarea procesului verbal al adunării generale. După prâti» la orele S: Ședința festivă a secțiilor științifice-literare. Sibiiu, din ședința comitetului central al prin aceste serbări, în fața îumei. Constatând toate aceste, comitetul central se simte plăcut îndatorat a propune Onor, adunări generale să exprime mul- țumiri: Maestății Sale Regelui și Familiei Domnitoare; Guvernului, care a înțeles rostul gândurilor tinde, in temeiul statutelor, să aibă in fiecare comună o orga- nizație a sa sub numele de agentură, căreia să-i aparțină toți $ membrii societății, locuitori in comună și având la conducere un comitet, compus din un președinte, un secretar, un cassier și un bibliotecar. . in înțelesul statutelor actuale agentura are să stărue pentru înființarea unei Case Naționale Culturale, in care să fie adă- postită câte o bibliotecă poporală și în care membrii agenturii să se adune, să cetească și să discute chestiuni de cultură, de economie și în general de progres. La sfârșitul anului 1922 «Asociațiunea» aveă 2207 biblio- teci, date in grija a tot atâtea agenturi. In anul 1923/4 s’au 375 mai dat in 20 de despărțăminte 281 biblioteci pentru tot at&tea agenturi, de asemenea alte 116 biblioteci, distribuite in agenturi' din partea P. S. S. Domnului Dr. luliu Hossu, episcopul Gherlei, așa că acum instituțiunea noastră numără 2610 biblioteci In tot atâtea agenturi. Cele 287 biblioteci s’au distribuit tn despăr- țămintele: 1. Alba-Iulia; 2. Ardud; 3. Brad; 4. Careii-mari; 5. Ceica; 6. Cetatea albă; 7. Hunedoara; 8. lara-de jos; 9. Lăpușul- unguresc; 10. Lugoj; 11. Matei-Basarab;. 12. Murăș-Uioara; 13. Orșova; 14. Reghin; 15. Sânnicolaul mare; 16. Sibiiu; 17. Teaca; 18. Teregova; 19. Timișoara; 20. Zălau. Cele 116 bi- blioteci distribuite de P. S. Sa Dr. I. Hossu au fost plasate tn părțile nordice ale Ardealului. Afară de numitele 403 biblioteci comitetul central a mai dat, la cerere, frică 132 biblioteci de ale «Asociațiunii», desti- nate de asemenea pentru înființarea sau augmentarea de bi- blioteci, anume: 1. P. S. Sa Mitropolitul Blajului 30, I. P. S. Sa Mitropolitul Sibiiului 30, la diferite școale 13, pentru cinci so- cietăți de cetire 5, Centralei Caselor Naționale, București, 40, Reuniune! economice a județului Caraș-Severin 10, Bibliotecei Căminului de ucenici, Sibiiu, Bibliotecii închisorii de pe lângă Tribunalul, Sibiiu, Spitalului ortopedic, Cluj și Batalionului Vâ- nătorilor de Munte, Maramurăș, câte una. De toate s’au distri- buit tn acest an 535 biblioteci. Au mai primit: 1. P. Sf. Sa MitropolituI'Ardealului 640 ex.; dir. Lic. Gh. Lazăr (Sibiiu) p. premii 550 ex.; «Ateneul pop. Tătărași-Iași» 557 ex. = 1747 ex. Ceeace am constatat anul trecut o repetăm și de astădată: bibliotecile din agenturile «Asociațiunii» sunt adăpostite mai ales la școală. Numai puține agenturi au dulapul trebuincios pentru păstrarea bibliotecii. Inventariarea și manipularea biblio- tecilor încă lasă și acum mult de dorit. , Prin proectul de modificare a statutelor, ce prezentăm Onor, adunări generale, cercul de activitate al agenturilor se lărgește, dându-li-se noui atribuții. Prin aceasta avem nădejdea să facem din ele organisme vii, cari să aibă posibilitatea de a îmbunătăți condițiile de viață ale satelor noastre, ce Iasă atâta de dorit pretutindeni. La acest loc ținem de datoria noastră să exprimăm sin- cere mulțumiri P. Sfințiților arhierei ai bisericilor noastre, cari, — 376 — în părinteasca grijă ce poartă progresului cultural al poporului 1 nostru, nu au scăpat nici de astădatădin vedere soartea biblio- i tecilor și agenturilor din comune, distribuind, și cu ocazia vi- | zitațiunilor canonice din acest an, 176 biblioteci poporale, ce li | s’au pus la dispozițiune de instituțiunea noastră. | ■'5 HI. Casele Naționale. Una dintre problemele de cea mai - mare Însemnătate pentru ridicarea vieții culturale — economice î a poporului nostru dela ;sate și orașe, este problema Caselor > Naționale Culturale In fiecare localitate. , care incă in anii 1919/20 a fost început propaganda și a luat temeinice măsuri in favorul problemei Caselor Naționale, cum dovedește arhiva instituției, și a Fundației culturale «Principele Carol», care deasemeni a depus stăruințe de remarcat pe acest teren — să-și unească silințele și Împreună cu «Centrala Ca- selor Naționale» din București, care in Vechiul Regat-a realizat lucruri vrednice, premergând cu frumoasa Casă Națională din Breaza și Împreună cu «Societatea Clerului Andreiu Șaguna» din Sibiu, care — după cât cunoaștem — încă are in pro- gramul său de activitate problema «Caselor culturale» și even- tual cu alte societăți și instituții culturale, să caute a rezolvă prin o conlucrare armonioasă, după un plan comun bine în- tocmit această deosebit de importantă problemă a «Caselor Naționale Culturale», pentru ocrotirea tuturor instituțiilor cultu- rale-economice, ce există și se vor mai îriființă în toate locali- tățile din țara ințreagă. Importanța acestei probleme cu urmări de neprețuit pentru ajutarea desvoltării noastre in viitor, ne îndeamnă, să ne adresăm cu toată stăruința și dela acest loc și cu acest prilej și să chemăm la o colaborare frățească, la o contribuire sinceră pe toți sprijinitorii cauzelor noastre obștești, cari apreciază după cuviință această chestiune și sunt cu dra- goste și interes față de înaintarea noastră culturală-economică strâns legată de rezolyirea acestei proble, menită a aduce bu- năstare și mulțăfnire tuturor prin lumină și muncă conștientă. Evenimentul cel mai înălțător pe teren cultural-național in decursul acestui an a fost fără îndoială inaugurarea intre mari și frumoase serbări a Casei Naționale din Vidra de-sus, ridicată sub îngrijirea «Astrei», in legătură cu Casa părintească a Eroului nostru Avram lancu. Această Casă Națională inau- 379 — gurată la Începutul lunei Septemvrie a. c. în prezența MM. LL. Regele și Regina, cuprinde și Muzeul anilor 1848/49. Mfe terialul ae lemn de brad necesar l-a dat gratuit Ministerul Agriculturii. Această Casă Națională, clădită pe fundament de îbeton cu 2 pivnițe de 32><4 metpr, constă din 10 camere 6X4, a costat Lei 787,278*75, sumă ce s’a pus «Asociațiunii» la dis- poziție din partea Comisiunii monumentelor istorice, prin dl Ministru al Cultelor și Artelor, dl Alexandra Lapedatn. Destinația camerelor e: 2 camere Muzeul anilor 1848—49, 2 camere Muzeul etnografic, 1 cameră Capelă, 1 cameră Bi- bliotecă, 1 cameră Sală de lectură, 1 cameră Bancă populară» 1 cameră pentru Cooperativă și 1 cameră Sală de ședințe'și consultații. — Pivnițele vor servi de magazii de cereale. Mobiliarul Băncii populare și a Cooperativei a costat Lei .20,000, a coridoarelor și a antreului Lei 5,000, a Casei de oas- peți, care se va clădi în primăvară Lei 21,657, sume puse la dispoziția din partea Ministerului Cultelor și 'Artelor. Despre aranjamentul Muzeului și Bibliotecii a se vedeâ la capitolele respective. In mai multe comune din diferîte despărțăminte s’au luat inițiative lăudabile privitoare la ridicarea Casei Naționale. In comuna Vurpăr s’a colectat prin stăruințele părintelui Toma -Oprean frumoasa sumă de Lei 112,000*— dela parohieni, care stimă urmează să se sporească cu rezultatul colectei încuviințată .. de Ministerul Muncii și recomandată de Comitetul Central al , co- medie în 6 tablouri de. Ho berg; «Moartea Civilă», dramă în 4 acte de Giacometti; «Pe malul gârlii», comedie în 1 act de Olănescu-Ascanio; «Nevasta lui Cerceluș», comedie în 1 act de P. Locusteanu; «Casa'-de lut», dramă în 3 acte de E. Fabre și «Vicleniile lui Scapin», comedie în 3 acte de Moliăre.> . Dela 16—31 Decemvrie a jucat trupa germană, iar trupa noastră a pregătit repertoriul pentru luna Ianuarie și anume: «Bastardul», dramă în 4 acte de Dourande; «Cain», dramă în 3 acte de Al. Sabaru; «Doctorul fără voie», comedie în 3 acte de Moliâre și «Suprema forță», piesă în 4 acte de Hâralamb Lecca, care din cauza suspendării activității trupei noastre nu s’a mai putut reprezentă. în total s’au reprezentat 10 piese (4 originale, 4 franțu- zești, 1 italiană șil daneză) în 28 de spectacole, în 2 luni, în care timp au fost șî^tumeurile artiștilor din București I. M~a- nolescu, Agatha Bârsescii și N. Soreanu, fiecare cu câte 2 seri. Afară de aceste reprezentatii trupa «Astra» și-a dat con- cursul in mod gratuit, la 2 serate' (18 Decemvrie 1923 și 12 Februarie 1924) ale «Convenirilor Sociale» din Sibiiu, jucând ; piesele «Nevasta lui Cerceluș», «Doctorul fără voie» și recitând ; diferite poezii, iar la serata, aranjată în scop filantropic de «Reu- niunea femeilor ortodoxe» din suburbiul losefin (15 Februarie 1924) «Cinel-Cinel» și «Arvinte și Pepelea» de V. Alecsandri. Contingentul cel mai mare al spectatorilor l-au dat — fără îndoială — elevii și elevele școaielor noastre, funcționarii infe- riori și meseriașii. Preturile de Intrare au fost foarte mici, mai mici chiar decât la reprezentațiile, aranjate de elevi sau diletanti. Media spectatorilor a fost 200 persoane seral, afară bine- înțeles de cele oficiale și a invitatilor artiștilor, iar media în- cassărilor Lei 2,783’26, totalul încassărilor fiind de Lei 77,931’48. Din subvenția de Lei 400,000 și din incassările de igri 77,931’48 s’au plătit toate lefurile Directorului Artistic și a arti- . știlor și s’au achitat toate cheltuielile avute cu reprezentațiile până ia închiderea stagiunei (31 Ianuarie 1924), rămânând un plus de Lei 16,439’33 și un inventar (costume, cărți, bilete etc.) în valoare de cca Lei 8,000, cU toate că subvenția eră socotită numai până la 31 Decemvrie 1923. Pentru cheltuielile și lefurile dela’l Februarie 1924 până ia 15 Martie 1924 «Asociațiunea» a avansat suma de Lei 92,461’97, care sumă, în urma promisiunii .dlui Ministru al Cultelor și Artelor, va fi rebonificată instituțiunii noastre. In decursul lunei Februarie s’.au făcut demersuri la Mini- sterul Artelor prin dl Președinte Vasile Qoldis și dl Nicolae. BăUâ, ca subvenția promisă de Lei 600,000 să ni se asemneze, dar fără rezultat favorabil, astfel că la i Martie 1924 am fost siliti să suspendăm activitatea Companiei teatrale «Astra», când această trupă aveâ să înceapă un turneu de propagandă cu un ⁴ ansamblu de artiști entusiaști și disciplinati, cu un repertoriu bine studiat și potrivit împrejurărilor noastre. * - > ' « — 385 X. „Biblioteca poporală* a .Asociațiunii" s’a Îmbo- gățit tn anul bugetar trecut cu următoarele broșuri: Nn 109 David Urs de Mărgineni, biografie scrisă de dl Victor Lazar, Nr. 111 Calendarul pe anul 1924, Întocmit de dl /. Georgescu. Aceste două publicații s’au tipărit sub Îngrijirea dlui I.' Geor- gescu, fiind dsa secretarul literar. In Nr. 109 povestește dl Victor Lazar, pe înțelesul tuturor, viața plină de tendințe nobile a Colonelului Urs de Mărgineni — ca un Îndemn pentru zilele noastre. Biografia a apărut mâi întâi în rev. «Transilvania». Sub conducerea noului secretar literar, substitut, s’au pu- blicat până acum- următoarele 10 broșuri, in câte 3000 de ex. : Nr. 112. Gânduri de dat mai departe, schițe și notițe de Horia P.-Petrescu; Nr. 113. Pentru sările de șezătoare. Material de citit și răsgândit; Nr. 114. înviere și alte poezii, de Ion Borcia; Nr. 115. Clipe de întremare sufletească (de citit în șezători); Nr. 116. Icoane dela țară. Schițe din viața țărănească, de Petrea ¹ Dascălul; Nn 117. De braț cu Moșul, în povești. Povești și fabule, de-Moșul;.Nr. 118. Povești din țara Celțului. Povești cehoslovace, de Bojena Niemțovă, traduse de abatele Za- voral; Nr. 119, E primejduită «cultura»!; Nr. 120. Calendarul pe anul 1925 (în 5000 ex.); Nr. 121. Patria, poezii de G. Tîi- toveanu. Am luat In considerare Ia redactarea «Bibliotecii popo- rale» dorințele exprimate țle dl prof. Bogdan Duică, la adun, generală dela Timișoara, când a cerut pentru diferitele vârste -cărți diferite. Poveștile românești, cehești și slovace, pe lângă cele din <1001 de nopți», etq., pot satisface și pe copii șl o țărănime dornică de elementul miraculos din povești. «Gân- durile» și materialul pentru șezătorile sătești pot fi alimentul sufletesc pentru cei ce vreau -să judece în timpurile noastre, militând pentru spiritul de solidaritate socială, pentru compă- timire, pentru tendința spre ceva excelsior, spre o omenire pri- menită. Poeziile sunt pentru cetitori, cari au gustul literar mai pronunțat, icoanele dela țară, siluete prinse în genul lui loan iPop Rete*țanul. In călindar și aiurea ne dăm osteneala să aducem în opinia noastră publică, și in cea dela sate, lozinci sănătoase, viabile, despre interdependența socială — parafraze de ale unor cugetători de astăzi, ca Gustave Le Bon, Gui- lelmo Ferrero, Masaryk, etc. — 386 - Având coaiele limitate (de număr: 3 coaie; de călindarr 12, partea calendaristică cu tot) n’am putut tipări cum țn ~ fi vrut. Ajunși în impasul acesta am căutat să ne ajutăm cu un * expedient, care am ddrl să prindă rădăcini și într’alte locuri (v. raportul despre cele 25 Buletine și despre «Corespondența- Astrei Nr. 1» ale despărț. Sibiiu). XL Revista „Transilvania" a continuat să apară lunar și în anul trecut, din 1 Ianuarie 1924 pusă sub îngrijirea secre- tarului nostru literar substitut. Marele inconvenient al acestei reviste, care vrea să fie «o icoană fidelă a vieții intelectuale dela noi și de aiurea, mai cu seamă â sforțărilor pe terenul propagandei culturale, este lipsa de spațiu. In timp ce alte publicații, cu o menire nese- rioasă, huzuresc pe hârtie velină; au un tiraj respectabil, încât te întrebi, nepreocupat: au drept de existență publicații de acestea, revista «Asociațiunii» a fost silită să-și limiteze exten- siunea la 2 coaie pentru un număr. Ce s’a tipărit mai mult a fost în detrimentul altor rubrici bugetare. Din cauza lipsei de spațiu a fost silită «Transilvania» să audă reproșuri pentru cari nu e vinovată i organul «Asociațiunii» a trebuit să publice dări de seamă conștiențioase despre ser- bările dela București (1924) și Câmpeni, Vidra, etc. (1924), cu risicul de a delătură materialul ce-i stă la dispoziție dintr’alte părți. Ca să scăpăm din impasul de a apărea numai odată pe lună și și atunci cu material, ici colea, reprodus din presa zilnică, fără voia noastră,, ar fi o singură soluție: publicarea «Transil- vania» în restimpuri mai scurte, dar fiind asigurată altfel mate- rialicește. Mulțumim colaboratorilor desinteresați din anul de față și rugăm publicul și pe scriitori să întreprindă o propagandă, cât mai vie pentru organul «Asociațiunii». XII 'Biblioteca „Astra". In urma calamităților pecuniare și In urma concluzului luat de comitetul central — n’a mai apărut Biblioteca «Astra» in anul trecut, cu toate că ar fi mult jnaterial vrednic de publicat. Așa am f> publicat d. e. frumoasele tra- duceri din Goethe: «Ifigenia» și din Shakespeare: luliu Cezar — amândouă din peana regretatului loan’Borcia. Firește, munca aceasta ar trebui retribuită. Ne întrebăm: Astfel de lucrări de valoare (trad. din Shakespeare e caracterizată de.dl prof. univ.. de limba engl. Orimm ca cea mai bună traducere româneaseft 387 din Shakespeare) pot ’fi ele lăsate de cătră «Asociațiune» după ce i-au fost oferite din partea erezilor spre publicare? XIII. Secțiile științifice-literare. Deoarece se publică fn întregime procesele verbale cele 2 ale ședințelor plenare — tn rev. «Transilvania», (Anexa II.) ne vedem nevoiți a trimite pe binevoitorul cetitor la capitolul acela, dacă vreă să se informeze despre desbaterile urmate. XIV. Conferențe, prelegeri, șezători culturale. Trebue să constatăm cu viie satisfacție că in anul încheiat s’au ținut pe teritorul Ardealului serii bogate de conferențe, tn diferitele noa- stre orașe, orășele și comune. Se observă o emulație nob lă intre orașele noastre, să aibă cât mai numeroși și mai valoroși con- ferențiari. Societățile culturale surori și-au dat și ele seama de marea importanță a conferențelor bune, bine alese și ne-au oferit pu- . tința să intreprindem un schimb de conferențiari, pe urma că- ruia cultura noastră numai câștiga poate. Astfel se cunosc cei buni ai noștri, astfel se apropie, sufletește, unii de alții, și așa . se leagă relații culturale durabile. E destul să amintim, seriile de conferențe ținute in Sibiiu, Brașov, Cluj, Arad, Blaj, Timișoara, Oradea-Mare, Făgăraș, ca să constatăm interesul cel mare manifestat față de aceste serii de conferențe. Un public dornic de conferențe, un public di- ficil chiar, unul care știe face selecția cuvenită, crește mereu In număr și ne va prelucra opinia publică in viitorul apropiat, dacă ne vom da osteneala să perseverăm, sistematic, pe cărarea apucată. In rapoartele diferitelor despărțăminte vor găsi cetitorii listele conferențelor. . Paralel cu conferențele pentru intelectuali s’au ținut acelea pentru meseriașii noștri și pentru locuitorii de pe la periferiile atașelor. Li s’a vorbit despre probleme de actualitate, despre autori și pictori români de seamă (cu diapozitive), despre al- coolism» analfabetism, boalele sexuale, etc., arătându-li-se«cărarea cea bună. La Începutul și sfârșitul conferențelor au fost de obiceiu, declamații bucăți corale, etc. XV. Muzee. Mureai central fn cursul anului 1923 a fost inspectat de dl inspector generat al muzeelor Tzigara Samureaș, care a exprimat laudă «Asociațiunii» pentru bogăția și aranja- — _ 388 — ■> meatul muzeului, predând și o subvenție de 50,000 Lei din partea statului pentru colecționarea de noi obiecte pe seama acestuia. \ Au donat obiecte pe seama muzeului: d-nii Nicolae Căr- pinișan, Răhău, monede vechi, |dl notar public Romul Boca din Alba-lulia, cârma primului aparat de sburat al lui Aurel V.laicu, dl Aurel Contrea, Roma, o fotografie a mormântului Episcopului Inochentie Micu Clain, d na Catinca Bârseanu, potretul lui Ci- prian Porumbescu, Căpitan lorga o fotografie a jnormântului lui Badea Cârțan și o mască (negativ) a obrazului lui, Lega- țiunea Cehoslovacă din București o fotografie a corului insti- tutorilor cehoslovaci, dl Eliseu Gabor, Brașov, o carte po- ștală din timpul răsboiului, din lemn*de mesteacăn, dl George Sfetea un album al expoziției din 1906 din București, în 128 fotografii. S’a cumpărat pe seama muzeului 10 tablouri dela dl S. Albescu, reprezentând tipuri de țărani de pe valea Ampoiului și soldați glotași, 1 tablou al dlui Ilie Chidu, reprezentând pe martirii neamului Horia, Cloșca și Crișan. Vizitatorii muzeului încă s’au sporit față de anul precedent cu peste o mie, urcându-se numărul lor la 4612. Re- marcăm dintre vizitatori: Ateneul popular Tătărași din Iași, Corul institutorilor cehoslovaci, ziariștii cehoslovaci, Asociația medicilor psichiatri din țară, un grup de institutori și studenti români din Bulgaria (aromâni). \ - Ca membri fondatori ai Casei naționale și ai Muzeului central, achitând taxa de câte 1000 Lei s’au mai înscris d-nii: C. N. Ștefănescu, loan Neagoe, Societatea minieră Petroșani, Ilie Androne și dna Minerva Zunea. Din fondul Casei Naționale și a Muzeului s’a dat un ajutor de 1000 LeL Casei Naționale din Bârliște. Nu putem încheia capitolul de față fără să amintim, ca și anii trecuți, lipsa tot mai evidențiată a șalelor de aranjament a •obiectelbr muzeului, cari se sporesc mereu. Muzei regionale. Cuocazia serbărilor centenarului Avram lancu «Asociațiunea» a aranjat în aripa dreaptă a Casei Națio- ' nale, clădită în jurul casei marelui erou, un muzeu în patru secții: o secție a anilor 1848—49 și o secție etnografică, o secție bi- sericească și casa veche a lui Avram lancu. — 389 — Secția anilor 1848—49 numără 504 obiecte și anume: Dra- pelul mamei tancului, 10 scrisori autografe A. lancu, fotografie A. lancu, 1 fotografie lancu și prefecții, fluerul lui Avram lancu, pipa lui A. (ancu, 86 documente și scrisori referitoare la anii 1848—49, 36 proclamații referitoare la anii 1848—49, 13 puști, un ținător de praf de pușcă, 7 săbii cu teci, un cuțit cu teacă, 19 pistoale cu 2 tocuri, 8 lănci, 2 buzdugane, sfeșnicul lui A. Mureșan. Ceasul, masca și călimara lui Axente, 118 fotografii reprezentând pe A. lancu,- prefecți și oameni, cari s’au distins In anii 1848—49 și locurile unde s’au întâmplat evenimentele mai însemnate în acei ani. Drapelul fostului Regiment de casă al Moților (50 inf. Alba-Juliâ). Drapelul regimentului Horia și- alte 3 drapele etc. etc. Cele 118 fotografii -mari, încadrarea lor, geamurile și car- toanele au costat Lei'50,525'90. Mobiliarul: 24 dulapuri 2-j-l,60, lavițe, lampe și pulturi au costat 99,000, sume puse la dispo- ziția «Asociațiunii»de Ministerul cultelor și artelor. Celelalte obiecte afară de o pușcă, donația d lui Aurel Oomboș, pipa lui A. lancu, donația d*lui Origorie Nicola, o sabie, donațiad-lui Vesa, un pistol, donația d-lui luliu A lb ini, fotografia lui Horia/ donația d-lui Nicolae Muntean, un document Axente Severu, donația d-lui Oh. Muncuș, un pistol, donația dlui Chirilă Truța, o carabină, donată de dl Alexă Drăgan, o cruciuliță, donată de dl Rațiii și o suliță donată de dl loan Oroza, au fost colectate de mai înainte din partea «Asociațiunii». Secția etnografică. Secția etnografică cuprinde "84 obiecte și anhme: Fețe de masă, cătrințe, ștergare, trăisti, cârpe, ii, poale, cămăși, mărgele, peptare, căpătâie, culmăriț^ cânceauă, cojoace, țoal,e, lavițe,- furci de tors. Obiectele secției etnografice s’au co- lectat prin dnele Sabina Dr. Borzea și O. Buzoianu din Abrud, partea cea mai mare prin cumpărare, costând suma de 30,000 Lei, sumă pusă la dispoziție de Ministerul cultelor și artelor. Do- nații din partea dnei Buzoianu 9 furci de tors și 2 cane. Secția bisericească numără 38 obiecte și anume: icoane, prapore, sfeșnice, triod, cruce, fețe de masă, ulcioare, tetrapod; etc., toate »donația bisericii din Vidra medie. Dna Buzoianu a dăruit un covorel de îngenunchiat. Bisericii^ din Vidra-medie i s’a dăruit ca o mică recompensă 2 sfeșnice mari și 2 mici . noui, în schimbul obiectelor vechi donate. - 390 - ’ ' J Biserica ortodoxă din Cricău a donat un aier vechiu și | un mineiu în schimbul unui aier nou. Casa veche A. lancu. Interiorul casei A. lancu, care lipseâ ' | cu desăvârșire, s’a refăcut, după cum eră pe timpul când trăiă. | In odaia mare s’au aranjat 3 lavițe, un colțar,-un podișor, un J pat, o masă, o cameniță cu frigare, o ladă, un cuier, 13 șter- J gare, o culme, un străjac, un fol, 5 căpătâie, o gldguță, 2 icoane, j o cruce, 7 cânceauă, o ploscă, 3 farfurii, 4 linguri, o furculiță, ) o sălăriță, un ținător de briciu. In odaia mică s’au depus 2 la- . J vițe, un colțar, un pat, un scaun, un leagăn, o cameniță, o masă, | 2 cuiere, un străjac, o perină, uri ștergar, un cearceaf, 12 cân- ceauă, furculițe, linguri, farfurii și alte obiecte casnice. Obiectele toate, afară de un colțar, dăruit de dl Aurel Oomboș din Vidra de sus, au fost cumpărate, respective, schim- bate. In locul unei lavițe vechi i s’a dat respectivului o laviță nouă, în schimbul unei camenițe vechi un cuptor nou, etc. ‘ Suma cheltuită cu refacerea interiorului casei A. lancu e de ■'j Lei 8,232’— plus din contul mobiliar Lei 4,600*—, sume aco- < perite din donația Ministerului de culte. Cu îngrijirea Muzeului, până la alte dispozițiuni, a fost încredințat dl Aurel Gomboș, proprietar în Vidra de sus, în ca- litate de custode și dl Grigorie Nicola, în calitate de prezident al agenturei din Vidra, sub auspiciile despărțământului Abrud- Câmpeni al «Asociațiunii». i; Muzeul și biblioteca au fost asigurate la Prima Ardeleană pentru suma de Lei 1.000,000 —. XVI. Biblioteci. Biblioteca centrală. Biblioteca centrală a «Asociațiunii» s’a sporit în cursul anului cu 4856 volume și j anume: 2070 volume intrate în urma legii de a se trimite bi- bliotecii noastre câte un exemplar din ce apare în țară, 2296 volume donația dnei Catinca Bârseanu și a familiei fericitului-- în Domnul fost prezident al «Asociațiunii» Andreiu Bârseanu, 490 volume donația dlui profesor pensionat T. Crivăț din Bu- curești. Afară de acestea biblioteca s’a mai sporit cu colecțiile ziarelor și revistelor, ce apar în țară și ne vin în urma legii bi- bliotecilor, în număr de 638. •Cărți au mahdăruit dnii V. Străuț, T. Crivăț, Legația Ceho- slovacă din București, Soc. corală a institutorilor din Praga, dna M. Simtion și Muzeul pedagogic din București. 391 In cursul anului, pentru a puteă continuă cu aranjarea căr- ților noui, s’au făcut și 4 dulapuri rțoiji, In suma de Lei 44,326*—, dulapuri, cari vor puteă cuprinde cărțile intrate in anul trecut și viitor. Și aici ca și la Muzeu se simte tot mai arzător lipsa de săli noui pentru colecțiile mereu crescânde ale bibliotecii.; Biblioteci regionale. Cu ocazia serbărilor centenarului A. lancu, in 2 odăi ale aripei stângi a Casei naționale, clădite în jurul casei vechi Avram lancu, «Asociațiunea» a aranjat o bi- bliotecă și o sală de lectură. Mobiliarul bibliotecii și a saiei de lectură, constător din 6 dulapuri 2+1*30, — o masă de scris cu toate utensiliile necesare, masă normală, scaune, tablouri fie pe- reți, etajere pentru ziare și reviste, masă mare, lampe, tablouri naționale pe pereți, hărți, — a costat Lei 61,000*—, sumă pusă la dispoziție de Ministerul Cultelor și Artelor. In bibliotecă s’au aranjat 809 volume, cea mai mare parte donația Ministerului Muncii, prin bunăvoința dlui Emanoil Bucuța. A mai donat cărți: Centrala Caselor Naționale, Ministerul Cultelor și Artelor și Fundația culturală «Principele Carol» și «Asociațiunea». In sala de lectură s’au aranjat diferite colecții de reviste și ziare, potrivite pentru popor. . Cu îngrijirea bibliotecii, până la a]te dispoziții, a fost în- credințat dl Aurel Oomboș, In calitate de bibliotecar și părintele •Or. Nicola, in calitate de prezident al agenturii «Astrei» din Vidra, sub auspiciile despărțământului Abrud-Câmpeni al «Aso- ciațiunii». XVII. Arhiva „Asociațiunii". Din lipsa de local și de per- sonal necesar selecționării, Arhiva «Asociațiunii» a rămas tot In starea veche. In bugetul anului 1925 se prevede angajarea dlui Teodor Păcățianu pentru studierea și selecționarea Arhivei și aran- jarea ei In una din sălile parterului Muzeului «Asociațiunii». După părerea d-sale selecționarea arhivei se poate termină in cursul unui an, așă că la sfârșitul anului!925 vom puteă raportă Onoratei adu- nări generale despre documentele de. însemnătate istorică ce se vor află In această arhivă militară și civilă. Dl O. Poponea din Sibiiu a dăruit o hartă. XVllf. Loteria „Asociațiunii" a fost aranjată, precum se știe, pentru înfăptuirea unor mari problenie culturale-naționale, ca statui lui Avram lancu, lui Horia, lui Cloșca, lui Crișan și - 392 — lui Mihaiu Viteazul; monumente comemorative la Șelimber, la Mesteacăn, la Abrud, la Fântânele, pe Câmpia libertății, la Gră- diște, la Vidra; case naționale regionale cu biblioteci și muzee în orașele noastre, case naționale cu biblioteci poporale in sa- tele noastre etc. Rezultatul propagandei și al vânzărilor din anul al IlI-lea a fost și mai puțin' mulțumitor dedât al primilor ani. 'Lipsa de interes a publicului mare și chiar al cpmisionarilor a fost de așă natură, incât tragerea a Ill-a am fost nevoiți să-o amânăm ■ pentru 31 Decemvrie 1924. , Facem deci și la acest loc un Însuflețit apel către toți . membrii și oamenii noștri de bine să sprijinească din toate pu- terile lor această mare întreprindere a noastră, dare, dacă izbu- tește, precum sperăm, va schimbă înspre mai bine atâtea as- pecte din viața noastră publică. - Ne facem o plăcere și o datorie reproducând și la acest loc frumoasa și folositoarea propunere, făcută de entusiastui nostru sprijinitor, dl I. Simionescu, prof. univ. Iași. D-sa scrie: . 393 — XIX. Averea „Asociațiunii” în anul 1923. Cum se vede din anexa IV venitele fondului general au fost in anul 1923 de Lei 683,493’83, iar cheltuelile generale de Lei 681,682’37, rămâ- nând un excedent de Lei 1,811'46, care s’a transpus fondului general ca dotație. In venitele fondului general sunt socotite și ajutoarele pri- mite în anul 1923, în sumă de 255,000’—și anume: dela Mini-, sterul de instrucție Lei 150,000'—, dela Ministerul, de kCulte 50,000'—, dela «Albina», institut de credit, Sibiiu 50,000'— și dela Cercul Militar-Civil, Timișoara, Lei 5,000'—. XX. FUndațiunile și fondurile administrate de «Asocia- țiune» au crescut in mod normal. Specificarea acestora, starea lor la sfârșitul anului 1923 și întrebuințarea veniturilor se pot vedea în darea de seamă, publicată ca anexă la acest raport. / Fondurile, mai mari sau mai mici, întemeiate de oameni generoși cu înaltul scop ca ele să fie de ajutor înaintării nea- mului, și al căror nume ele îl poartă, sunt în număr de 34; alte 4 fundațiuni au fost creiate de «Asociațiune» și augmentate prin donațiuni și colecte întru pomenirea a patru persoane binemeritate pentru cultura românească. Intre fundațiuni se numără și 1 fundațiune a Internatului de fete al «Asociațiunii», 2 fundațiuni a două despărțăminte ale «Asociațiunii», 1 funda- țiune, așa numită, a Băncilor și 1 «Bibliotecei Universității», de toate 43. Fondurile întemeiate de «Asociațiune», în număr de 24, poartă numele unora dintce bărbații distinși în trecutul nea- mului, îndeosebi pe terenul literaturii, al științelor și artelor. Afară de aceste 3 fonduri au fost ₜ întemeiate din diferite alte isvoare, 1 fond este, așa numit, al foștilor stipendiați, 5 sunt ale totatâtor despărțăminte și unul al secției medicale a insti- tuțiunii noastre. între fonduri numărăm, ca cel mai de seamă, Fondul general cu dotația Belloiu și Pană; iar înființate de «Asociațiune» și augmentate din contribuia diferite în anul 1923 sunt fondilrile: «ParteniuCosma» și «Dr. Comeliu Diaconovîch», votând comitetul pentru fiecare din ele suma de câte Lei 10,000'—. La fondul «P. Cosma» a contribuit în 1923 Reu- niunea femeilor române Sibiiu cu Lei 2,000'—, comitetul re- . 3 — 394 - gional al ocrotire! orfanilor din Timișoara, Lei 1,000'— și dl ' j loan Oprea, dir. instit. «Timișana» din Timișoara cu Lei 500*—. • La fondul «Dr. C. Diaconovich» a contribuit instit. «Albina», Sibiiu cu 5000'— și dl loan Mocionyi, Căpâlnaș cu Lei 4000'—. i Contribuiriie la fondul «Andreiu Bârseanu» s’au continuat • 1 In 1923 și 1924. Starea acestui fonu la 31 Decemvrie 1923 este | de Lei 106.431*05 De, toate sunt 34 fonduri. . F-undațiunile și fondurile împreună sunt tn număr de 78. . Intre fundațiunile date in timpul din urmă In administrarea «Asociațiunii» numărăm cu mulțumită—și recunoștință funda țiunea de Lei 100,000'—, creiată de M, S. Regele pentru aju- torarea fiilor de Moți la îmbrățișarea meseriilor. In anul 1924 ni s’au mai anunțat următoarele 4 fundațiuni, ce au să fie date în grija «Asociațiunii»: ' 1. Fund. Dnei lulia Pop, funcționară la Regia Monopo- lurilor Cluj, decedată în 19 Septemvrie 1923. Din testamentul fundatoarei se constată, că dânsa a lăsat pentru o fundație cu scop de binefacere casele sale cele mari, de lângă Vale, din comuna Șăiciua de jos și Lei 29,000 — dimpreună cu intere- sele de 8% dela termenul împrumutării dlui Gheorghe Ghidrai din aceiași comună. Executor testamentar a fost instituit Dl S. Vasinca, preot, care are la dsa toate actele, obiectele și hârtiile „ de valoare, pe cari, după pertractarea lăsământului la forurile competente, le va transpune «Asociațiunii». 2. Fund. Dimltrie Bălănestu, proprietar și comerciant In Biserica albă (Jugo-Slavia), ni s’a anunțat din partea dlui Dr. Aureliu Novăcu, advocat in Biserica albă, cu data de 5 Iunie 1924. Fund, este destinată pentru burse și are șă fie admini- strată de «Asociațiune». Ca executor testamentar este instituit dl Dr. Aureliu Novacu cu alți 3 domni. Fundația se ridică, după prețuirea dlui Dr. Novacu, la peste 850,000'— Dinari. Comi- tetul a încredințat cu reprezentarea instituțiunii noastre înaintea t autorităților și a instanțelor judecătorești pe dl Traian Oprea, 1 protopresbiter ort. rom. în Vârșeț. I . 3. Dl Qrigorie Hangea din Maer (jud. Bistrița-Năsăud) a î lăsat «Asociațiunii» în anul 1886 ca fundațiune de stipendii j suma de fl. 1,000*—, depusă la banca «Aurora» în Năsăud. Dir. f fondurilor grănițărești din Năsăud ni-a avizat cu data de 9 -j Iunie 1924, că văduva fundatorului, care a beneficiat de inte- 3 — 395 — resele fundațiunii până la moarte, a decedat. Suma de Lei 1000*— s’a primit în administrarea instltuțiunii noastre tn 1924. 4. încă înainte de răsboiu, în anul 1912, dl Nicolae Rusu, proprietar tn Poiana de Arieș (jud. Turda-Arieș), dimpreună cu soția sa d-na Cornelia n. Man, au testat averea lor «Asociațiunii», cu destinația ca din venitele ei să se deă burse elevilor săraci, cari vor studiă la școalele din Ardeal, inclusive și elevilor dela meserii. Fundatorul a decedat în anul 1912, fundatoăra, care a beneficiat' de venitele fundațiunii, a decedat în Turda la 16 Sept. 1924 și a fost înmormântată în Poiana de Arieș, alături de soțul său, în 18 Sept. 1924. Comitetul central, prin încredințatul său, dl Dr. Octavlan Russu, vicepreședintele «Asociațiunii», ajutat cu multă prevenire de dl Dr. Vaier Moldovan, președintele baroului din Turda, a luat toate măsurile de lipsă pentru aranjarea acestei fundațiuni, care pe lângă o casă nouă și edificiile economice, mai dispune și de 51 jugere de pământ. O altă fundațiune de Cor. 50 000*— lăsată de mai înainte în grija «Asociațiunii» de cătră dl Andrea Boborony, comer- ciant și proprietar în Biserica-Albă, este așezată în depozit la' banca «Luceafărul» în Vărșeț. Donațiunea ^Oheorghe Tomoșoiu* de*Lei 10,000*-r- este atacată cu proces de văduva donatorului. La expresa dorință a fundatorului Dr. Cornelia Păcuraru- Blana, osemintele dânsului au fost transportate dela Pireu {Atena) Ia Făget, comuna sa natală (jud. Târnava-mică) și au fost înhumate lângă iubiții săi părinți în 21 Octomvrie 1923. înhumarea s’a făcut într’un mod vrednic de nobilul fundator, participând din Blaj dnii loan F. Negruțlu și Dr. Alexandru Rusu, membrii ai comitetului central și dl Aurel C. Dornșa, dir. desp. Blaj al Insțituțiunii noastre, iar din Sibiiu, ca repre- zentant al comitetului, dl Romul.Simu, secretarul administrativ al «Asociațiunii». A cântat friduioșetor corul clericilor din Blaj și a predicat dl Dr. A' Rusu, arătând, in prea frumoase cuvinte, meritele defunctului. «Asociațiunea» a depus o cunună pe mormântul nobilului fundator. Cheltuelile transportului dela Pireu până la Făget și cheltuelile de* înmormântare le-au su- portat împreună «Academia Română» și «Asociațiunea», am- bele instituțiuni încredințate din partea defunctului cu admi- 3* ' 396 — nistrarea câte unei fundațiuni instituite de dânsul pentru sco- puri culturale. Fundațiunea este In pragul inactivării, iar biiului. Che- stiunea aranjării acestor două fundațiuni este supusă unui studiu serios și temeinic, cu scopul de a utiliză resp.. valoriză cât mai favorabil numitele două imobilii în- înțelesul dispozițiilor testa- mentare și în conformitate cu¹ interesele de progres ale nea- mului nostru. • ' 'O altă Fund, de seamă, care stăruim să fie aranjată în timp apropiat și într’un mod cât mar potrivit intereselor cultu- rale ale poporului nostru, este Fund. «loan Pop Motor». Nu am putut limpezi până acum situația «Fund. Dr. Oh. Anca și soția sa Ana n. Stepau» ; sperăm însă, că ne va succede să o facem aceasta în timp apropiat. Consiliul superior agricol nu a resolvit până la data de față cererea comitetului central din 1 Maiu 1923: de a nu aprobă exproprierea imobhiilor Fund. «Mihail Albon» din Blajova, făcută fără știrea noastră de comisiunea județană a jud. Timiș- Torontal. * Mai amintim, că la cererea dlui Nicolae Motora, preot în Sângeorgiul de Murăș, comitetul central i-a restituit fundațiunea ce i-a fost dat în administrare, pe motivul că dorind să o com- plecteze la Lei 100,000'— aveă să o deă In administrare» Con- sistorului Eparhiei ort. rom. a Clujului. Nu putem încheiă acest capitol fără de a scoate la iveală împrejurarea, că prin noua lege asupra adminisrtrării funda- țiunilor și fondurilor, se impune și «AsociațfUnii» noastre o lu- crare îndelungată și grea, toate fondurile și fundațiunile admi- ' niStrate de ea, având să fie prevăzute cu litere fundaționale și j cu un regulament în conformitate cu dispozițiile nouei legi, j O persoană va trebui să se ocupe astfel timp de mai multe ,’i luni numai -cu această lucrare anevoioasă, care reclamă și cu- < ♦ - 397 — , noștințe de drept, iar personalul actuâl al biroului nu este de ajuns nici pentru resolvirea celorlalte probleme, cari s’au sporit și se sporesc mereu, necum să-i mai ajungă timpul și pentru executarea lucrării din chestiune. Averea totală administrată de «Asociaținne» se urcă la suma de Lei 1.960.36478. Pentru anul 1925 comitetul prezintă Onor, adunări gene* rale, în Anexa V., proectul de buget cu Lei 3.562.085 — \ Bursele șl Bursierii. Aproape totalitatea burselor, așa cum le poate împărți «Asociațiunea», de câte 100, 200, 350 și 500 Lei anual nu mai ademenesc pe nimenea. La concursele publicate hu se găsesc reflecțanți și astfel sumele destinate pentru burse sau capitalizat, rămânând ca ele sau să se cumuleze după norme îngăduite demiterile fundaționale și astfel să se distribue sau să se amâne 'distribuirea lor pentru vremuri mai bune, când ameliorându-se valuta, vor însemnă și ele cei?lb Lista puținilor bursieri, cari au beneficiat în anul școlar 1923/24 de burse din venitul fondurilor și fundațiunilor admi- nistrate de «Asociațiune», o prezentăm în anexa VL Totdeodată, clausula din un testament mai recent ce ni s’a comunicat, în care se cere ca bursierii, ajunși în situația de a puteă restitui bursa de care au beneficiat din fundațiune, să o restitue, ca în felul acesta să poată fi ajutați cu burse mai multe și mai mari un număr cât mai însemnat de tineri lipsiți de mij- loace, — ne îndeamnă să stăruim, și cu această ocazie, la foștii noștri bursieri, pentru a restitui spre scopul indicat bursele de cari ău beneficiat. XXI Internatul de fete al „Asociațiunii". In acest in- ternat au fost adăpostite in cursul anului școl. 1923/24 în total 118 eleve, cari au urmat la Liceul de fete al statului. Veniturile Internatului in numitul an școlar -au fost de Lei 1.831,82938, iar cheltuelie pentru întreținerea elevelor de Lei 1.821,249 58. In afiul școlar 1923/4 s’au făcut' înlesniri la 3 eleve sâr- guîncioase la învățătură și sărace, adăpostite în Internat, în sum-i de Lei 18,500'—. _ 398 - ’l Bugetul Internatului pe anulzșcol. 1924/25 s’a proiectat cu j suma de Lei 2.250,000'—, iar numărul elevelor din Internat cu 120. ’ XXII. Membrii „Asociațiunii". La încheierea anului de gestiune, asupra căruia facem această dare de seamă, instituția noastră a avut: membri onorari 17, membri ai secțiunilor ■! științifice literare 377, membri fondatori ai Casei Naționale cen- trale 87, membri fondatori ai «Asociațiunii» 747, membri pe viață 2671, membri activi 11,629 (dintre cari 5044 și-au achitat taxa de membri, iar 6585 sunt în restanță cu-achitarea acesteia), | și membri ajutători 1640, In total 17,167 membri. Din consemnarea sumară a membrilor, după despărțăminte, । din anexa VII,, rezultă, că numărul membrilor «Asociațiunii» în ■ j general a crescut. Îndeosebi este îmbucurătoare creșterea la | membrii fundatori și pe viață, numărul celor dintâi crescând cu | 156, iar al celor pe viață cu 572 față de anul trecut, aceștia achitându-și în întregime și cotizația de membru. Nu e tot așă ' în ce privește membrii activi. Numărul acestora, ce e drept, a crescut față de anul precedent cu 6026, în mare parte membri ) noui, cari și-au achitat mica cotizație de 10 Lei, dar e îngrijo- rător numărul membrilor activi mai vechi în restanță cu achi- tarea taxei, număr, care se ridică la 6585 și care, cu toată mi- cimea taxei de 10 Lei, totuși ar fi dat suma de Lei 65,850*—. 'î Și e cu atât mai regretabil, că mulțime de despărțăminte, ne- ) cum să facă vr’o propagandă culturală — nouă cunoscută, — , ele nu au incassat măcar taxele dela membri, cu cari ar ajută 1 nu numai centrala în urmărirea scopurilor sale, ci ar adună și mijloace pentru propaganda proprie, în despărțăminte. Apelăm deci, și cu această ocaziune, la sentimentul de . • jertfă și datorie al organelor noastre din despărțăminte, rugân- du-le să stărue pentru incassarea taxelor restante dela membri, cum și pentru inscrierea de membri noui. Comunele noastre J n’ar trebui să lipsească din șirul membrilor fundatori sau pe viață ai «Asociațiunii», și nu cerem lucru mare și imposibil, dacă pentru scopurile mărețe, îmbrățișate de insțituțiunea noa- stră, cerem ca fiecare comună, după mărime, să ne dea dela 10 membri activi în sus și dintre fruntași câțiva membri fundatori ) și pe viață. Dintre membrii și binefăcătorii mai de seamă ai institu- — 399 - țiunii noastre, decedati in anul de gestiune 1923/4, avem du- rerea a aminti pe următorii 3 domni: a) Parteniu Cosma, director de bancă î. r., membru al comitetului nostru central, președinte al Secției economice și membru de onoare al societății noastre și unul din marii bine- voitori și binefăcători ai acesteia, timp de aproape 30 de ani, care ’a decedat în Sibiiu, la 22 Septemvrie n. 1923. b) Dr. Cornelia Diaconovlci, fost prim-secretar al «Aso- ciațiunii», inițiatorul trecerii instituțiunii noastre in Bănat și în celelalte regiuni ungurene, locuite în preponderanță de Români, înfăptuitorul nouei arondări a despărțămintelor, factorul principal la clădirea Muzeului și a nouei Case de chirie, reorganizatorul secțiunilor științifice-literare, inițiatorul Bibliotecii poporale și vrednicul factor, care a pus la cale și a redactat prima «Enci- clopedie Română», scoasă sub auspiciile «Asociațiunii», etc., — a decedat în Reșița, la 17 August 1923. c) loan O. Bibicescu, fost director al Băncii Naționale a României, întemeietorul marei biblioteci populare din Turnu- Severin, care a dăruit până la 8 Maiu 1924, 26 biblioteci cu dulap și câte 400—450 opuri, de fiecare bibliotecă, despărță- mintelor noastre din Bănat, și care în baza acestor merite a fost ales membru de onoare al «Asociațiunii», în adunarea ge- nerală, ținută la Timișoara, în 28 și 29 August 1923, — a de- cedat în Maiu 1924. Din prilejul decedării acestor bărbați, binemeritați pentru instituțiunea noastră și pentru înaintarea neamului nostru, co- mitetul și-a exprimat adânca părere de rău la procesul verbal, a lăsat ca după înmormântare să se arboreze flamura de doliu pe edificiul Muzeului «Asociațiunii» și la înmormântarea mem- brului P. Cosma comitetul central a luat parte corporativ și președintele a rostit un discurs funebru, a depus o coroană pe sicriu și a votat suma de Lei i 0,000‘— pentru înființarea unui fond cultural-economic întru vecinica lui pomenire. La înmormântarea dlui Dr. Diaconovici, neputându-se re- prezenta «Asociațiunea» prjn delegați din centru, din cauză, că a primit prea târziu dureroasa știre despre decedare, a rugat pe dl Dr.»Valeriu Branisce, membru al Secțiunii literare a in- stituțiunii noastre, să o reprezinte, să depună o cunună din partea «Asociațiunii» De mormântul binemeritatului ei memoru 400 de onoare și prim.secrefar, și să țină un discurs funebru. Pentru ; eternizarea memoriei defunctului s’a votat surna de Lei 10,000'— cu care să se pună bază unui fond cultural, care să-i poarte numele. La 7 Maiu, ziua înmormântării dlui I. O. Bibicescu au par- ticipat din Bănat' (județul Caraș-Severin) 62 persoane, delegați a 10 comune, prin 9 preoți, 9 învățători, iar restul alți intelec- tuali, țărani, muncitori și elevi de școală, fiind reprezentate și despărțămintele Caransebeș, Teregova și Moldova-n6uă, ale «Aso- ciațiunii», iar despărțământul Orșova prin o delegație de 4 per- soane. Cu autorizația dlui Dr. V. Branisce și cu consimțământul celor 4 despărțăminte, dl Coriolan Buracu, preot în Mehadia, a ținut discursul funebru în numele instituțiunii noastre. Consemnarea membrilor decedați, — cuprinzând humele multor persoane, cari și-au câștigat merite deosebite pentru in- stituțiunea noastră, nu numai ca membri și binevoitori ai ei, ci și ca muncitori harnici și desinteresați în ogorul acesteia, ca s. e. dnii: Dr. Nestor Oprean, Demetriu Coroian, Dr. Coriolan Steâ* și llie Trăilă, foști directori de despărțăminte, — o dăm în anexa VIU - . I XXIII. Ca momente de importanță deosebită amintim aici următoarele date, când comitetul nostru central sau «Aso- ciațiunea» întreagă au avut prilejul să se manifeste: a) La actul punerii pietrii fundamentate la biserica cate- drală ortodoxă română din Cluj (7 Oct. n. 1923) a luat parte, ca delegat al «Asociațiunii» însuș președintele nostru, dl Vas. Goldiș, ținând un discurs în numele nostru; b) Pentru comemorarea centenarului dela moartea lui Gh. Lazăr, la București și Avrig, în 29 Sept, și 30 Sept. 1923, a întreprins și soc. noastră de cu vreme pașii trebuincioși. S’a constituit un comitet special, din care au făcut parte membrii Dr. I. Beu,- gen. baron I. Boeriu, Dr. I. Bunea, I. Banciu, Dr. V. Mărginean, med. gen. Dr. Gh. Moga, Oh. Ne.doviceanu, Fr. Neugebauer, A. Popescu, O. Poponea, Dr. Gh. Preda, Cr. Ște- fănescu. Comitetul central a luat parte la parastasul din Sibiiu și Avrig, dl Dr. Onlsifor Ghibu a ținut un discurs ocazional la serbarea aranjată în memoria lui Gh. Lazar în București. Dnii D. Comșa și I. A. de Preda au aranjat o expoziție de in- dustrie casnică în Avrig, din prilejul serbărilor, la cari a paf- 401 ticipat și familia regală. într’o circulară (Nr. 1436/1923) au fost Invitate toate despărțămintele să comemoreze memoria iui Oh. Uazar, în zilele de 29 sau 30 Sept. Astfel am contribuit ca. obștea românească să serbeze cu cinstea cuvenită memoria marelui dascăl. «Transilvania» noastră a publicat articole refe- ritoare la redeșteptătorul nostru. (Despre, serbarea de 1 Decemvrie în alt loc); c) Despre grandioasele manifestațiuni de înfrățire sufle- tească din București, Breaza -și Văleni, în 31 Maiu, 1—3 Iunie, 1924, referăm într'alt loc; d) «Societatea Ortodoxă națională a femeilor române* a ținut să înceapă seria congreselor cu Sibiiul, în ziua de 11 Maiu 1924, când a venit și secretarul societății, dl prof. univ. Mân- drescu, cu ^Graiul Românesc*. Ambele manifestații au fost primite cât se poate de bine și «^sociația» noastră se simte mândră că a putut găzdui pe câteva sferturi de oră pe iubiții oaspeți; e) Institutori Cehi, în număr de 60, au venit sa~dea un concert și în Sibiiu. CQnduși de prof. de conservator Dolezil, corul institutorilor cehi din Praga, au secerat succese bineme- ritate. E destul să spunem că acelaș cor a câștigat premiul întâiu la un concurs internațional de coruri bărbătești, în Paris. A fost o serbătoare sufletească pentru toți câți-i-au ascultat pe trimișii cântecului Ceh. «Asociațiunea» a dat o recepție în ziua de 14 Aprilie 1924, la care a vorbit dl vjceprezident; Dr. Oct. Russu, membrul în comitet Dr. Oh. Preda, secretariul Dr. Horia Petra-Petrescu, iar din partea Cehilor oaspeți președintele socie-t tății. Corul «Reuniunii de muzică Gh. Dima» din Sibiiu, condus de dl Nicolae Oancea,-a cântat compoziții românești la cari corul institutorilor a răspuns cu cântece poporale cehoslovace și cu «Trăiască Regele»; f) Despre vizita fraților noștri Bucovineni, Basarabeni și Moldoveni, sub conducerea « Universității libere* Am Iași- Tătărași, referăm într’altă parte; ‘ - g) In zilele de 21 și 22 Septemvre 1924 s’a ținut primul congres a[ medicilor psihiatri din România, în Sibiiu. Au luat parte somități medicale și problemele discutate au .stârnit inte- resul publicului nostru sibian, îngrijindu-șe conducerea «So- cietății de psihiatrie,, endocrinologie, neurologie și psihologie» — 402 — să aibă pentru cele două conferențe pe doi talentati conferen- țiari (dl prof. Obreja și domnișoara Dr. Vlaicu). Congresiștii au* fost bineventați în Muzeu, in numele «Asociațiunii», în ziua. ■ de 22 Septemvrie, din partea membrului Dr. Gh. Preda, care a : fost ales mai apoi ca președinte al Congresului și Dr. Lazar Popovici. Conferența domnișoarei Dr. -Vlaicu ne-a fost oferiti j spre publicare în buletinele despărțământului Sibiiu; h) In Sept. 1924 ne-au vizitat frați îndepărtați, frați Ma- ~ cedo-români, studenti, studente și profesori din capitala Bulgariei, Sofia, 40 la număr, sub conducerea dlor Cicma și Pap ago ga. I-am primit cu brațele deschise, arătându-le Muzeul, condu- cându-i la mormântul marelui lor compatriot macedonean Șa- guna,'la Rășinari și luând parte la banchetul oferit lor din partea prefecturii județului Sibiiu; i) In 5 Octomvrie 1924 am putut saluta, în sfârșit, scoa- terea bustului lui Gh. Barițiu, a fostului nostru secretar general și președinte, de după grătelele școlii de fete, internatul nostru. Bustul se află acum în fața «Muzeului» nostru. S’a dat o mică, serbare din prilejul acesta. Corul Reun. de muzică Gh. Dima a cântat, condus de N. Oancea, o bucală de Beethoven, la în- ceputul serbării, iar la sfârșit un marș românesc. Președintele nostru, dl Goldiș, a rostit o cuvântare ocazională, după ce dl Dr. Gh. Preda, ca direct, al desp. Sibiiu și ca membru în co- mitetul încredințat cu scoaterea bustului, a adus la cunoștință' publicului, pe scurt, istoricul scoaterii și după ce a mulțumit celor ce au contribuit cu banul ca să se Înfăptuiască planul. Dl primar Dr. Goritz a preluat bustul in numele orașului, pro- mițând că are să-l ocrotească. Din prilejul acesta s’a împărțit în public Nr. 1 din «Corespondenta Astrei» cu fotografia lui Gh. Barițiu și articole comemorative. k) In 13—14 Octomvrie 1924 am avut plăcuta ocazie de a salută în mijlocul nostru pe 12 trimiși ai ziaristicei cehoslovace, la Sibiiu. Sosind dela Râmnicul Vâlcea, s’au oprit în Sibiiu, în 13, câteva sferturi de oră, ca să se întoarcă în dimineața zilei de 14 Oct. In onoarea lor am dat o recepțig în sala festivă a «Muzeului».. A vorbit dl preș. V. Goldiș, salutându-i ca pe,solii de pace și înfrățire, apoi membrul nostru Dr. Oh. Preda, ca_ direct. al desp. Sibiiu (în frânt.), schițând importanța «Asocia- țiunei», secr. Dr. Horia Petra-Petrescu, trăgând ‘paralele între I — 403 - Havlicek și Barițiu, «Matica slovenâkă» și «Astra». — A răs- puns in numele oaspeților. membrul nostru corespondent în secția literară, dna Dr. Jindra Hușkova născ. Flajșhansovă, lec- toră la universitatea cehă din Bratislava. XXIV. Colaborarea cu alte societăți culturale. Ca și in trecutul apropiat, așă și acum, societatea noastră și-a dat silința să se apropie de societățile culturale românești existente in vederea unei colaborări. I. Legăturile noastre cu «Centrala Caselor Naționale» sunt cele *mai bune. A fost o datorie de onoare și o datorie plă- cută, de curtuazie, să răspundem vizitelor «Caselor Naționale» din 17—19 Febr. 1923. Invitării «Caselor Naționale» din 1 Oct. 1923 i-am urmat^teitând Bucureștii în 31 Maiu, 1—3 Iunie, apoi Vălenii de Munte și Breaza de sus (3 Iunie 1924). Au luat parte aprox. 800 excursioniști, in frunte cu președintele nostru și cu comitetul central, ca delegați din despărță'mintele noastre, colaboratori Ia frumosul «Poem muzical-etnografic», al dlui Dr. Tib. Brediceanu și cu membrii «Reun. române de muzică Oh. Dima» din Sibiiu, sub conducerea dlui dirigent N. Oancea (cu muzica orășenească din Sibiiu). / Un raport amănunțit despre mărețele zile trăite, se află In numărul 6. al «Transilvaniei», aici ne mărginim să amintim marele câștig moral, raportat pe urma acestei manifestații. Toate societățile culturale surori din Vechiul Regat s’au grăbit să ne salute In București, astfel, încât zilele menționate au fost nește adevărate serbări de înfrățire culturală. (V. lista societăților și autorităților, cari ne-au întâmpinat, in «carnetul călăuză» și In n. din «Transilvania». Tot acolo și recepțiile date in onoarea noastră). Propunem on. adunări generale să exprime mulțumiri tu- turor instituțiilor și societăților, cum și domnilor și doamnelorᵣ pentru marea dragoste cu care ne-au primit. II. «Liga culturală» ne-a primit la Vălenii de Munte in ziua de 3 Iunie 1924. In numele «Asociațiunii» noastre a răs- puns frumoaselor cuvinte de bineventare membrul nostru in comitetul» central, I. Pr. Sf. Sa Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan. Conductul festiv al satelor din jurul Vălenilor și a Vălenilor a fost o 'strălucită manifestare a vitalității întregului ținut. 404 Cursiștii dela «Cursurile de vară» din Vălenii de munte, ' în frunte cu conducătorul lor luminat, dl prof. Nicolae lorga, • au vizitat unele orașe și comune din Ardeal, , de Z. Bârsan; E. Munteanu a vorbit despre: Dato- J rințele tinerime! de azi. Din venitul serbării s’a pus bază la J Fondul studenților cu Lei 1000, la Fondul,Casei naționalecuk3 — 413 — ' * turale Lei 500, iar restul de Lei 800 s’a dat bisericii și școalei din Agnita. Societatea meseriașilor români din Agnita și jur și-a sfințit steagul in cadrul unor frumoase serbări. Corul de bărbați al meseriașilor români din Sibiiu, tu frunte cu dl O. Poponea, a dat uri reușit concert. Diletantii din Agnita sub conducerea dlui I. Puica au jucat piesa dramatică: Noaptea învierii. Cu alt -prilej muzica dela școala militară de tragere din Sibiiu a con- certat in favorul orfanilor de răsboiu. Tot In Agnita intelectualii români din plasa Agnita au aranjat, sub patronajul dlui prefect I. Prescurea, o serată culturală, concertând Corul studenților Academiei teologice din Sibiiu. Cu această ocaziune au vorbit: clericul Dinu, protopopul L Munteanu, prefectul 1. Prescurea și £. Munteanu despre nevoile și datorințele neamului. S’a jucat «Romana» și «Banul Mărăcihe» de elevii din Șulumberg. Cu alt prilej a concertat corul Românilor din Agnita, sub condu- cerea dlui I. Stanciu din Sibiiu. . - Învățătorii aii aranjat In comunele lor producțiuni mai ușoare cu elevii* In favorul ș coaie lor. Reuniunea pompierilor voluntari din Șulumberg a predat piesele dramatice: «Cei trei vagabonzi» și «Herșcu Boccegiul». Au vorbit preotul Emil Pă- cală și E. Munteanu. - ' — Despărțământul a fost reorganizat tn adunarea dela 9 Fe- bruarie 1923 prin d,l prim-pretor E. Munteanu, sufletul mișcă- rilor culturale din despărțământ. Afară de-Fondu) tinerimei de Lei 1027 și de fondul Casei/ culturale Agnita de Lei 513'50, despărțământul mai admini-‘ strează și fondul pentru zidirea .unei școli industriale In suină de Lei 769. loachlm Munteanu, protopop, directori 3. Aiud (jud. Alba-de-joS). Constă din 31 comune; are 12'agenturi și tot atâtea bi- blioteci poporale sătești. Prelegeri șl conferențe ținut: tn Aiud: Dr, Emil Pop: Ordinea socială; Dr. Victor. Fodor: Noțiuni de igienă, Nutrirea Repaosul; V. Ardelean: Rostul conferențelor publice, Rolul emeii, Programul nostru; Eugen Hulea: însemnătatea zilei de 1 Decemvrie 1918; D. Bucur: Crize sociale și economice; Dr. I. V. Vancea: Filosofia dreptului penal;Tos. Marian: Educația- Școala; I. Agârbiceanu: Unitatea națională; Dr. A. Dumitraș: Sănătatea; Sublocot. I. Russu: Educația fizică; Oct. Hulea< Avram lancu, Revoluția din .1848; I. Alex. Sighișoreanu: Miș- carea socială; In Poiana: Dr. E. Pop: Însemnătatea «Astrei». Serată teatrală-muzicală In Aiud la 1 Dec. 1923, aranjator V. Ardelean. Fondul despărțământului: Lei 5738*91. Dr. Emil Pop, advocat, director. , , — 414 — 4. Alba-Iulia (jud. Alba»de-jos), Constă din 37 comune ; are 12 agenturi și 9 biblioteci poporale. Activitatea desfășurată tn anii din urmă de membrii corpului didactic tn cadrele «Asociațiunii» ne este prezentată astfel: In anul 1919 s’au ținut următoarele conferențe: Tr. Popa: Probleme culturale, N. Vasiu: Despre 3/15 Maiu 1848, H. Te- -j culeșcu: Despre Delavrancea, Coșbuc/ Cerna, Codreanu și A. J Murășanu; tn anul școlar 1919/20: E. Zeplean: Despre reforma 1 agrară (2 cont), L. Opriș: Probleme culturale, A. Pipoș: Din | Învățăturile răsboiului, V. Cucui: Probleme culturale; an. școlar i 1920/21: L. Opriș: Despre poezia poporană, Tr. Achim: Despre ’ arta industrială; an. școlar 1921/22: L. Opriș: Despre Alba-Iulia, Tr. Achjm: Despre arta țărănească, H. Teculescu: Iubirea lui Eminescu, E. Zeflean:, începuturile creștinismului, C. Andrea, V. Cucui, L. Opriș și L. Muntean, fiecare câteva conferențe in .; satele din jur; anul școlar 1922/23: I. Sandu: Ziua de 1 Dec. 1918, P. Chanier: Despre E. Renan, H. Teculescu: Poezia filo- sofică, C. Andrea: 2 conferențe la sate, H. Tebulesqp: 2 confe- rențe la sate, 1. Sandu: 3 conferențe la sate, V. Cucui: 2 con- ferențe la sate, L. Muntean: 2 conferențe la sate; anul școlar 1923/24: H. Teculescu: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, E. Zefleânu: Nașterea lui Hristos in lumina științei, Dr. E. Boca: Probleme de drept, I. Sandu: D. Cantemir, N. Petrescu (prof. conf. la Universitatea din București): Educația specială, H. Teculescu: Ceva din teatrul lui Ibsen; Ighiel: D- Popescu: o prelegere poporală. Cercul studenților universitari din Alba lulia a înființat in jur câteva biblioteci. Ateneului pp- [*ular din Iași i s’a făcut o primire cât se poate de frumoasă, n numele «Asociațiunii» a vorbit 1. Sandu, vicepreș.; In cate- drala încoronării a vorbit P. S. Sa Episcopul lustinian, iar dl ȘL Meteș a ținut Conferență despre: Desvoltarea ideii unității politice. Horia Tecalesca, profesor, secretarul desp. 5. Almaș (jud. Cojocna). Constă din 35 comune; are 26 agenturi și 26 biblioteci poporale. < z w» Conferențe, prelegeri șl producțiuni artistice s’au ținut : tn Miluan: Leontin Terec, tnv. din Hida: despre «Super- țiții», — yasiliu Nossa: inv. din Hida: «Eroii neamului»; tn Ugruț: Vasile Nossa: despre «Asociațiune»; — Leontin Terec: despre «Surperstiții»; in Adalin: Aurel Mitrea: despre «Beție»; Leontin Terec: despre «Relele pe cari le aduce beția»; in Drag: loan Terec: despre «Igienă», Aurel Mitrea: despre «începutul poporului român»; in Vaidahaza: Vasiliu Pop: despre «Procese»; Leontin Terec: despre «Superstiții*; in Trestia: Vasiliu Nossa: — 415 — despre «Roadele Asociațiunii»; Leontin Terec despre: «însem- nătatea școalei»; Lucreția Duraitraș: despre: «Portul românesc»; în Baica: Vasiliu Nossa: despre: «Trecutul neamului»; Va- siliu Pop: despre «Beție»; Aurel Mitrta: despre «Curățenie»; în Hida: Aurel Mitrea: despre «Negoț», Vasiliu-• Pop: despre «Beție»; In Fizeș Sânpetru; Leontin Terec: despre «învățătură», Dr. Traian Pop: despre «Boalele venerice». In toate aceste comune s’a predat pe lângă aceste confe- rințe piesele teatrale «Viăduțul mamii» și «Culiță Ciugulit» de către înv. Vasiliu Nossa, Leontin Terec, Aurel Mitrea, Vasiliu Pop, Lucreția Dumitraș și Veronica Muradin și despre adună- rile agenturilor s’au redactat și procese verbale, satisfăcând astfel și- formal și in fond îndatoririlor prevăzute în statute și regulamente. Starea cassei -în August 1924 este de Lei 982*70. Fondul bibliotecii este de 36*35 Lei. \ Vasiliu Nossa, învățător, secretar. 6. Ardud (jud. Sătmar). Constă din 31 comune, anarținătoare plasei cu același nume. Despărțământul a fost înființat In adunarea cercuală ti* nută în Ardud, la 23 August 1924, sub prezidenția dlui Alexandru Breban, protopop, dir. despărțământului Baia-mare,/încredințat din partea comitetului central cu organizarea acestui despărță- mânt. Director al despărțământului a fost ales dl protopop Romul . Buzilla, vicepreședinte dl Dr. Ludovic Pop, primpretpr, un se* cretar, un cassier, un bibliotecar și un comitet compus din 4 membri. S’au înscris 4 membri pe^vlață și 17 membri activi. Dl Breban a ținut o conferență: despre-chemarea despărțămintelor Asociațiunii, îndemnând pe toți cei de față la „ unire și Ia lu- crare desinteresată pentru ridicarea nivelului cultural al popo- rului nostru din noul despărțământ. 7. Baiă-mare (jud. Sătmar), Constă din 35 comune, are 12 agenturi și 12 biblioteci poporale', cu câte 37, 40, 48, 78 și 117 volume. In Baia-Mare s’au ținut cursuri de limba română la școalele primare de stat de către dnii Man Alexandru, Medan George, Oheție Nicolae, Pușcaș Alexandru, Pop luliu, Ciulean loan, Bărbos Ștefan și Mihalca Vasiliu, în timp de 3 luni și având'162 de ascultători. Prelegeri s’au ținut: în Baia Mare: I. Neagoe, conferențiarul «Asociațiunii» : Activitatea Asociațiunii pe teren cultural în trecut și programa pentru viitor; General Burileanu: nate, atât In Baia-Mare, cât și tn comunele despărțământului cu concursul tuturor școalelor, a Reuniunii de cântări «Răsunetul» din Baia-Mare, înființată In anul 1923 și a trupei de cercetași a liceului «Oh. Șincai» din Baia-Mare, In decursul anului s’a făcut propagandă pentru înființarea de cooperative și bănci poporale, având ca rezultat înființarea băncilor poporale din Tăuții de jos, Baia;Mare și Baia-Sprie. Alexandru Breban, protopop, director. 8. Bandul de Cfitnpie (odinioară: Rtciu, jud. Murăș-Turda). Constă din 20 comune; are 4 agenturi și 14 biblioteci po- porale. Averea despărțământului Jn bani: Lei 245*32. Alexandru Fârnoveanu, protopop, director. 1 9. Băsești (jud. Sălagiu). ~ Coqstă din -48 comune; are 10 agenturi cu 2 biblioteci poporale, in Băsești cu 100 și tn Oarța de jos cu* 150 volume. 7 Prelegeri s’au ținut in flecare comună din partea Învăță- 1 torilor. la insistența revjzoratului din Zălau^ Avere nu are. < 2 Alexandru Achlm, secretarul desp. 7 - ' • j 10. Becicherecul-mare (jud. Torontal). ; Acest despărțământ aveă pe vremuri 7 agenturi și 3 - J biblioteci. Din comunele ce au mai rămas netrecute la Jugo- slavia se proectează înființarea unui despărțământ în cadre mai reduse, 7 11. Beclean (jud. Solnoc-Dobâca). ș Constă din 84 comune, are 62 agenturi și 41 biblioteci | poporale. i 28 agenturi au fost înființate in decursul anului 1924, luna Maiu, de către P. S. Sa Episcopul diecezei de Gherla Dr. lullu / .. . . . . — 417 — Hossu, cu ocazia vizitatei canonice în acest despărțământ. Raport despre activitatea despărțământului nu ni s'a trimis nici în anul acesta. Directorul despărțământului este dl Dr. loan Moldovan, judecător. 12. Beiuș (jud. Bihor). Constă din î06 comune; are 4 agenturi și 5 biblioteci, in Beiuș sunt 10 Biblioteci ale diferitelor școale, a corpului profe- soral, a societăților de lectură și a «Reuniunii femeilor» din Beiuș.,, Din prilejul serbătoarei de 10/23 Maiu s’au aranjat, In cadrele despărțământului, prelegeri poporale însoțite de cântări și recitări de versuri patriotice din partea elevilor dela liceul din Beiuș; tn comunele Mileac, C. Selăgeanu, despre «zilele de praznic ale neamului» .și despre «îndatoririle ce le are fiecare român intru consolidarea României Mari»; în Drăgănești: Prof. Traian Tămaș: despre «însemnătatea zilei de 10/23 Maiu» și «Ce avem ; să cultivăm In regiunile muntoase»; in Seliștea Beiușului: Pro- fesorul Origorie Rițiu, «Ziua invierii neamului românesc», și «Bogățiile pământului românesc; exploatarea lor de străini», și «Insemnătatea școalei»; in Iaca: Profesorul Origorie Rițiu: «Zilele de mărire națională» și «Meseriile Și industriile ca isvor de Îmbogățire individuală și națională»; in Petroasa: Profesorul loan Bușitia: «însemnătatea zilei de 10/23 Maiu»; in SudirciU: Profesorul Constantin Pavel «Ce Înseamnă a fi român? Ce ținută să arătăm față de străini? Ce mai avem de cucerit? Nu numai cu plugul, dar și cu arcanul să stăpânim avutul țării. Răbdare și minte». ~ Conferențe s’au ținut in Beiuș cu ocazia sărbătoare! de 1 Decemvrie pe lângă un program artistic frumos și variat, din partea dlui Camil Selăgeanu: despre «însemnătatea unirii dela 1 Decemvrie 1918 și trebuința de a întări morala și credința tn toți cetățenii țării», Canonic Petru Tămăian despre «Rolul școalelor din Beiuș Intru înfăptuirea idealului “național», și I. Neagoe, conferențiarul «Asociațiunii»; despre «Consolidarea patriei întregite»; în Vașcău: Profesorul Constantin Pavel: despre «Ținutul Beiușului, locuri și oameni». Averea despărțământului este de Lei 1026'10. Despărță- mântul are un schiopticon, 126 diapozitive și un dulap de cărți. Pentru a desvolta o activitate mai intensivă și mai rodnică s’a luat hotărârea ca Despărțământul Beiuș să se dismembreze in așa fel, ca plasa Vașcău să formeze un nou despărțământ cu sediul in Vașcău. Cantll Selăgeanu, profesor, director. 418 13. Beliu (jud. Bihor). ' .• Constă din 33 comune: are 1 agenturi și o bibliotecă. | Raport despre activitatea acestui despărțământ nu ni s’a 1 trimis. | Director al despărțământului este dl. primpretor Fildan. J 14. Biserica-albă (jud. Timiș). I Acest despărțământ se află pe linia demarcațională intre | Iugoslavia și România. Din comunele rămase țării noastre se 1 plănuește înființarea unui despărțământ cu cadre mai restrânse, i Agentură șl bibliotecă poporală se află In Răcășdia. Prezidentul t ' ei este dl Cornel Mircea, preot. . 15. Bistrița (jud. Bistrița-Năsăud). i Constă din 56 comune; are 21 agenturi și 20 biblioteci J poporale. Prelegeri poporale au ținut: Oavrilă Hordoan in Bungard: Despre folosul învățăturii și însemnătatea'«Asociațiunii», Vasile Onigaș: Despre Boalele lipicioase și Emil Bantoș: Despre îngrijirea vitelor; In Șimotelnic: Oavrilă Hordoan: Despre folosul învățăturii, Origore Șuteu: Despre urmările rele ale beuturii și loan Manciu: Despre închegarea României mari; tn Bileag: loan Manciu: Despre -cât timp perdem in nelucrare, Oavrilă Hordoan: Despre iubirea școalei și bisericei și/Origore Șuteu: Despre unele moravuri rele. In tot locul a fost popor mult la prelegeri și a ascultat cu drag povețele ce li s’a dat. George Curleanu, dir. de bancă, dir. despărțământului. / 16. Blaj (jud. Alba de jos). Constă din 49 comune: are 17 agenturi și 16 biblioteci \ cu 60, 80, 96, 100, 450 și 500 volume. Conferențe s’au ținut din prilejul comemorării zilei de 1 Decemvrie 1924 în Blaj: Al. Lupeanu: «Icoane dela adunarea > din Alba-Iulia»,' Caracostea, agr. al Univ. din Buturești: «Poezia populară». Prelegeri poporale în comuna CenÂde: Păr. Aurel Hărșan ■ «Contra beuturilor spirtuoase», «Despre creșterea religioasă a < copiilor» și «Despre datoriile fiilor față de părinți și crescători»; J în Pănade: Augustin Popa, profesor: «Despre foloasele învă- j țăturii prin.cărți și gazete bune», AL Lupeanu, profesor: «Despre J x, creșterea copiilor»; In Sâncel: Teodor Pănăzan, înv. director: 1 «Despre primejdia lăcustelor», Teodor Bărbat, student: «Despre 1 contribuția științei la desvoltarea stărei economice a poporului», 1 în Biia: Prof. luliu Maior: «Despre tovărășii», Prof.,Augustin J Popa: «Cum se pot lumina țăranii»?; in Micăsasa: Prof. loan- । — 419 — Pop-Câmpeanul: «Viermii primejdioși», Augustin Popa: Folosul cărții și al meseriilor»; în Bucerdea: Dr. loan Bianu: «Sfaturi juri- dice», Prof. S. Olzdavu: «Solidarismui național»^ loan Pop-Zăi- cani: «Cetire dinTolstoT»; în C'steiul-rom.: loan Pop-Câmpeanul: «Plantele de leac», Dr. Coriolan Suciu: «Avram lancu», Augustin Popa: Luminarea satelor prin «Asociațiune»; în Ciufud: Ioan Pop- Zăicani: «Foloasele învățăturii», Dr. C. Suciu: «Avram lancu», în Tiur: Dr. 1. Bianu: «Sfaturi iuridice», Prof. Ștefan Popr «Creșterea copiilor» și «Avram lancu»; în Veza: loan Pop: «Plantele de leac», Toma Cociș, dir.: «Cum s’a făcut România Mare?»; in Mănărade: AurelC. Dom șa: «Despre «Asociațiune» și «Îngrijirea copiilor», Ștefan Pop: <3/16 Maiu 1848»; fn Be- șinău: Augustin Popa: «Rostul învățăturii și «Asociațiunea», AL Lupeanu: «Avram lancuț; tn Ohaba: Augustin Popa: «Folosul științei de carte și «Asociațiunea», A). Lupeanu: «Avram lancu»; în Săcel: Aurel C. Domșa: «Rostul «Asociațiunii» tn trecut și azi», Augustin Popa; «Armele noastre pentru a fi stăpâni la noi acasă», loan PopZăicani: «Cetire" din Tolstoi»; tn Spini: Prof. Vaier Suciu: «Asociațiunea», luliu Maior: «Despre tuberculoză», Dr. C. Suciu: «Avram lancu»; tn Șotia: Vaier Suciu: «Asocia- țiunea», luliu Maior: «Creșterea copiilor»; în Obreja: Augustin Popa: «Cum ne putem lumina?» și despre «Asociațiune», loan Pou-C.: «Plantele de leac», Dr. Cor. Suciu: «Avram lancu»; tnjidvei: luliu Maior: «Creșterea cppiilor», loan Pop C.: «Plan- tele de leac»; tn Sântamarie: luliu Maior: «Despre o’tică», loan Pop-C. ^Plantele de leac». Prelegerile s’au ținut cu concursul școalei normale, care a dat mai multe puncte de cor, recitări. Reprezentații teatrale s’au ținut tn comunele: Țapu, Cenade, Pănade, Biia și 5 șezători literare în comuna Spini., Cursuri de analfabeți s’au ținut tn Cergăul-mic prin dl învățător losif Vereș cu 5 adulți și în Cenade prin dnii Invă- ’ țători Toma Coldea și Eugen Berariu cu 12 adulți. In Comuna Biia s’a aranjat, din prilejul adunării cercuale ținută la 10 August 1924, o expoziție de copii și una de cos- tume naționale- Pe lângă conferența dlui Al. Lupeanu, «Despre frumsețea portului românesc, «sfaturi și Îndemnuri pentru țesut și cusut», se dau 3 premii pentru cele mai frumoase costume naționale tg suma de 500 Lei, iar pe lângă sfaturile și Îndem- nurile pentru Îngrijirea copiilor, date de dnii Vaier lozon șf Flaviu C. Domșa, 3 premii pentru cei mai sănătoși și mai În- grijiți copii sub 2 ani, tn suma de 400 Lei. Tot cu ac^st prilej s’a mai acordat un premiu de 200 Lei familiei Albu, care are cei mai mulți. băejți la meserii, iar 3 premii ă 100 Lei agentu- rilor Biia, Pănade și Sâncel pentru Înființarea societăților de lectură fn aceste comune. Premiul pentrp cel mai bun cor-4irj’“ despărțământ, de 300 Lei, Întregit cu 200'Lei din partea Inte- - 420 - - - z . < ■ ' îi meietorului Păr. Hărșjanu, se va da din nou în concurs, nepre- -zentându-se de astădată nici un cor. Averea despărțământului este de Lei 6737*90. Aurel C. Domșa, protopop, director. * - ' - - . .. ■ # 17. Bocșa (jud. Caraș S6verin). • 1 Constă din 46 comune: are 3 agenturi și 4 biblioteci. Ra* ă port despre activitatea despărțământului nu ni s’a înaintat. '7 , Agentura din Vasiova sub conducerea dlui Filip Matei, pictor, | a încassat taxele dela membri și le a transpus cassei despăr- J țământului. Foarte bune servicii face «Asociațiunii» dl Petra | . Ohejiuidin Târnova, membru fondator al acestei instituții, Jn- scriind an de an membri și abonați la rev. «Transilvania» și la «Biblioteca poporală». Raport despre activitatea despărțămân- tului nu ni s’a. înaintat. Director al despărțământului este dl Mihail Oașpar, protopresbiter. în Bocșa-montană. 18. Boroșineu (jud. Arad). Constă din 34 comune. In scopul de a se înființă 25 agen- ₂ turi, la cererea dlui protopop loan Oeorgea, s’au trimis^ 25 bi- ‘ blioteci poporale. Despre înființarea agenturilor, distribuirea bi- bliotecilor și activitatea despărțământului nu s’a înaintat nici în anul acesta raport. 19. Boroșsebeș (jud. Arad). Constă din 49 comune: are 4 agenturi și 2 biblioteci « poporale. , 1 Raport despre activitatea acestui despărțământ nu ni s’a J înaintat. . 20. Bozovici (jud. Caraș-Severin). J Constă din 19 comune; are 12 agenturi și 12 bibliotecrJ poporale. Dintre agenturi au desvoltat cea mai frumoasă acti- j vitate: Bozovici și Prilipeț (festivități diferite: cu,teatru, prele-l geri, șezători culturale, etc.) ’ Prelegeri: în Bozovici: Romulus Novacovici: «Menire*«| «Asociațiunii», «Pocăiții, o primejdie națională»; ftig. Filoftei Stoica: Icoane din trecutul nostru, Dr. Dimitrie Hohoni: Boalele venerice; în Prilipeț: R. Novacovici: Scopul «Asociațiunii»,! preot N. Novacovici: Constituția. Au asistat la aceste prelegeri vr’o 3600 ascultători. Conferențe și serate culturale: în Bozovici:, concert cu fanfara din Prilipeț, aranjator: I. Bojinca, învățător^ Festivitatea școlară a gimnaziului cu bogat și variat program^ aranjator R. Novacovici sub a căruia conducere, și tn cadru| «Astrei», s’au comemorat toate evenimentele istorice și toate fi* 421 gurile măre{e ale neamului nostru, anume: Centenarul luF Oheorghe Lazăr, a 5a Aniversare dela Unirea Ardealului și* Banatului cu patria mumă, Unifea Basarabiei, a celor două prin- cipate, W Maiu, etc. Aceste serbări s’au făcut cu un variat pro- ' gram de contribuie dib partea gimnaziului din localitate și cu conferențe ținate de dl Novacovici. Agentura din Bozovici are o frumoasă Casă culturală. Coruri și fanfare sunt : Corul bise- ricesc din* Bozovici și Fanfara din Bozovici, Corul vocal și* Fanfara din Prilipeț și Corul vocal din Dalboșeț. Averea des- părțământului Lei 800. Romulus Novacovici, dir. de liceu, dir. desp. 21. Brad (jud. Hunedoara). Constă din 29 comune; are 19 agenturi și 8 biblioteci po- porale, despre cari ni se raportează că șe și cetesc. Prelegeri poporale, conferețe și șezători cp jturale s’au ținut, tn legătură cu cer- curile invățătorești, tn lOcomune. In conferențe s’a tratat: despre viață socială și culturală: a) Foloasele Învățăturii de carte, Iu- birea de țară, Lupta contra beției, Luxul, ș., a.; 6) Boalele mo- lipsitoare la omși animale; Hrana săteanului, Din istorie și- geografie: Frumsețile și bogățiile patriei, Românii și vechimea lor, etc. Din economie : îngrijirea vitelor, Grădinile de legume, . ș. a. Cu - elevii școalelor s’au recitat poezii și s’au cântat cântări naționale. Case culturale sunt In 5 comune. Direc- torul raportează, că ne mai primind membrii publicațiunile «Aso- ciațiunii» se slăbește legătura dintre popor și această instituție și se îngreunează înscrierea de membri. Amintim cu bucurie, că in comuna Crăciunești s’a Înființat la 24 Februarie 1924 o agentură a «Asociațiunii», constătătoare din 20 membri activi și 5 membri ajutători, în partea cea mai mare mineri și meseriași, în frunte cu dnii Iacob Petru, preșe- dinte, și Oeorge Jula, notar. Pavel Oprița, profesor, director. 22. Bran (jud. Făgăraș). Constă din 10 comune; are 1 bibliotecă. Raport despre activitatea despărțământului nu ni s’a trimis. Director al despărțământului “este dl Victor Pușcariu, preot în Sohodol. y . ■ 23. Brașov (jud. Brașov). Constă din 12 comune. Raport despre vre-o activitate a acestui despărțământ nu s’a trimis nici anul acesta. Urmărind însă ziarele, am putut con- stata, că sub auspiciile despărțământului s’au ținut în Brașov următoarele conferențe despre problemele minorităților și anume r ' — 422 — ’ prof. univ. Simion Mehedinți: despre «Laturea etnografici a che- stiunii minorităților», Pțof. univ. Dr. I. Lupaș despre «Laturea confesională», Prof. univ. O. Bogdan-Duică: despre «Latureaeco- nomică-culturală», Alex, Lăpedatu, ministrul cultelor șt artelor, despre: «Românii și Săcuii», iar Prof. univ. Em. Antonescu despre: «Drepturi nouă In România». Dfrector âTdespărțătnân- tulul este dl Dr. losif Blaga, inspectorul înv. secundar, Brașov. 24. Bucium (jud. Sălagiu). Compus din 13 comune, acest despărțământ, pentru a luă avânt propaganda culturală tn comunele ce-i aparțin, a fusionat - cu noul și harnicul despărțământ ațZălaului, dd'sub conducerea entUsiastului d-n Dr. Nicodim Cristea. Scopul fuzionării s’a atins spre mulțumirea tuturor. ₓ " 25. Buziaș (jud. Timiș-Tprontal). Constă din 25 comune; are avere In bani Lei 804*25. Sub drapelul «Astrei» s’a serbat în anul 1923 cu deosebit fast ani- versarea zilei de 1 Decemvrie 1918V ținând aceste serbări în unele comune chiar-și două zile. Prelegeri, conferențe și șe- zători culturale In cadrele «Astrei» până acum nu s’au ținut. Nu s’au înființat până acum nici agenturi, nici biblioteci po- porale; fn comune funcționează Insă casele culturale, cu statute aprobate. In cadrele acestor case culturale se țin iarna conve- niri, cu cari ocazii se cetește și se țin conferențe. Casele cul- turale au și câte o, mică bibliotecă. • . ■ . loan. Gefia, protopresbiter, director. 26. Caransebeș (jud. Caraș-Severin). Constă din 37 comune și are ’T agenturi. Despărțământul - s’a reorganizat în 10/23 August 1923 sub prezidenția dlui pro- topresbiter Andreiu Ohidiu. Membrii din Caransebeș au ținut împreună cu cercul cultural din acest oraș 10 Conferențe și șe- zători literare. Case culturale și naționale sunt în: Caransebeș, Feneș, Obreja și Glimboaca. La adunarea generală din Timi- șoara” desp. a fost bine reprezentat. S’a serbat în mod demn : ziua de 1 Decemvrie 1923, cu serviciu divin, la care au luat ., parte toate, autoritățile bisericești, civile și militare, directorul ți- nând o'vorbire despre însemnătatea zilei; iar în adunarea desp. o c.onferență cu titlul: Ai carte, ai parte. Desp. a fost repre- J zentat și la serbările de înfrățire din București. Fondul desp. J este de Lei 300*—. Andreiu Ghidiu, protopresbiter, director. cj 27. Careii-mari (jud. Sătmar). | Constă din 25 comune; are 2 agenturi: în Căpleni și Te- 1 rebești, înființate cu solemnitate și petrecere poporală. Biblia- $ I 423 teca desp. .constă din 97 voi. Conferență și serată a ținut desp. in 1 Dec/1923, când președintele dl Gheorghe Murășeah a vorbit despre necesitatea ridicării culturei poporului nostru, pe aceste plaiuri. In 10/23 Maiu, serbarea națională a fost aran- jată cu un program bogat și ales, dându-și concursul școalele din localitate. Secretarul desp. Octavian Câmpian a ținut o conferență in care a arătat activitatea «Asociațiunii» Jn trecutul neamului și rolul ce l-a âvutla înfăptuirea României-mari. Desp. a luat parte prin delegați la toate festivitățile din localitate și din comunele desp., cum a fost inaugurarea liceului «Dr. Vasile* Lucaciu», etc., unde a fost de față și conferențiarul «Asociațiunii» I. Neagoe, care Intreținându se cu președ. și secret, desp. a dat îndrumări și îndemnuri. Producțiunea cu teatru, etc. a reușit spre deplina mulțumire a tuturor, v Gheorghe Murășean, canonic onorar, director. * 28. Ceica (jud. Bihor). Constă din 49 comune; are 6 agenturi și 6 biblioteci po- porale. Prelegeri poporale s’au ținut în Dobrești de Către dl înv. pens. loan Moga, despre «Efectele distrugătoare ale alcoo- lului», și în-alfe comune din cari nu am primit raport cu titlul prelegerei și numele prelegătorulții. Reprezentațiile teatrale cii piesa «Plugarul analfabet» și cântece naționale și recitări s’au aranjat în 16 comune de către elevii școalei primare de stat din Ceica, sub conducerea dlor înv. loan Mangra și Gavril Hoblea. Asemenea și tinerimea studențească din plasă a aranjat concerte; împreunate cu reprezentații teatrale în două rânduri. Victor Pop, protopop, director. 29. Cetatea-Albă (jud. Cetatea-Albă). In colțul cel mai depărtat al românismului și cel mai în- streinat de-urgia vremilor trecute, în mândra cetate a Voevo- zilor Alexandru și Ștefan, s’au pus bazele unui despărțământ al «Asociațiunii pentru liter, română și cultura poporului român». Așezământul transilvănean, prezidat de cM Vasile Goldiș, întinde brațele sale fraților de departe, cari au stat 106 ani sub întunereculₖ țarist. Făclia luminei și limbii românești trece Car- pații, mângâie plaiurile Moldovei întregite și Încălzește astăzi căminurile țăranilor de peste Prut, cari n’au avut parte în trecut decât de fărămiturile civilizației omenești. In ziua de 8 Iulie c., în orașul Cetatea-Albă, un grup de români aib ținuț o reuniune, la care a asistat un mare număr de intelectuali, pătrunși de nevoia întemeierii unui așezământ de cultură românească pentru redeșteptarea conștiinței națio- nale la sate. — 424 — • Adunarea a aclamat ca președinte al «Astrei» pe dl Teodor lacobescu, deputat, în urma propunerii dlui lonescu-Darzeu, • președintele tribunalului. Vicepreședinte e ales dl Al.' Rotta, j fost procur, iar membri dnii lonescu Darzeu, căpitan Dumi- trașcu, It.-coJ. Topor, Al. Teodorescu (revizor școlar), D. Băr- - bulescu (fost prefect), Protoiereu' V. Făureanu (profesor, fost senator), F. Filipescu (decanul baroului), 1. Anbinder (librar), P. Solomon (subrevizor școlar), Al. Prolorenzo (profesor). Dl lonescu Darzeu acceptă și funcțiunea de secretar ai «Asociațiunii», secondat fiind, de dl căpitan Dumitrașcu, iniția- torul înființării despărțământului. ~ Persoanele prezente ;în număr de 40 s’au înscris ca membri ai «Astrei», plătind cotizațiile de 400 și 200 Lei. Despărțământul Cetatea-Albă al «Astrei», odată întemeiat, a și început să lucreze. A înființat în județ 10 biblioteci po- porale cu cărți adunate dela binevoitori ai satelor, precum șt din cele .trimise dela Sibiiu. Cea dintâiu manifestare culturală a «Asociației» a fost conferința ținută în sala Cercului cultural din Cetatea-Albă, ' Duminecă, 13 Iulie 1924, de cătră dl C. Fedeleș, profesor la Universitatea din Iași. Cu prilejul acelei conferințe, în care dl C, Fedeleș a arătat fazele istoriei și culturii neamului românesc dealungul veacu- , rilor, dl T. lacobescu, președintele «Astrei» .(secția Cetatea-Albă} a făcut un scurt istoric al activității acestui așezământ de cul- tură și a dat un călduros îndemn la toți oamenii de bine și cărtu- rarii noștri, spre a veni în ajutorul satelor moldovenești din Bâsa- > rabia, sătule de jugul străin și setoase de cultură românească. 30. Chioar (jud. Sătmar). Constă din 41 comune; are 19 agenturi, dintre cari 10în- ființate în anul 1923 de către P. S, Sa Dr.Juliu Hossu, episcop de Gherla, 1 înființată de despărțământ în Buteasa, cu care ocazie s’au înscris 31 membri activi. In fiecare agentură se află câte o bibliotecă poporală, de toate 19 biblioteci. ^Adunarea des- părțământului s’a ținut In 2 Aug/T923, cu care ocazie Augustin Oltean a ținut a prelegere pentru popor, iar Valerlu Dragoș un cuvânt comemorativ la a 50-a aniversare a morții lui A. Șâ- ’ guna; s’a cetit și o poezie ocazională în amintirea iui Â. Șa- guna și pentru birohl desp. s’a procurat portretul acestuia. La | 1 Decemvrie 1923-s’a ținut din partea despărțământului un fe- | stivai tn Șomcuta-mare, ros'tind cuvântul ocazional secretarul despărțământului, preotul Ștefan Oheție. Comitetul a ținut 2 ședințe. La conferehțele învățătorești participă și câte un delegat al despărțământului. In astfel de ocazii loan Coza, protopop, a vorbit în Pribilești despre: Nimica fără Dumnezeu, iar în Vă- — 425 — lenii Șomcutei: Qheție: Despre reuniunile de temperanță antialcoolice. Zelosul director al desp. Dr. I. Gkerman, fost prim-pretor și trecut acum in aceeași calitate la Careii mari, a înscris toate comunele din plasă, parte ca membri fondatori, parte ca membri pe viață. Averea despărțământului Lei 950*— Alexandru Nllvan, dir. de bancă, vice-preș. 31. Ciachi-Oârbău (jud. Solnoc-bobâca), Constă din 33 comune ; are 9 agenturi și totat&tea biblio- teci poporale. Prelegere a ținut în Chiachi Oârbău Virgil Bar- bulovici: Despre istoricul Unirei Românilor. Conferențe două: însemnătatea zilei eroilor, In 1923 și 1924. In Ciachi-Gârbău se află Casină Română și institutul «Opinca», reuniune de păstrare și credit. Virgil Barbulovlci, șef-judecător, director. 32. Clacova (jud. Timiș). Constă din 39 comune. Dl Dr. lulîU Coste, dir. desp., rugat de repețite ori să' reorganizeze acest despărțământ și. să organizeze și un nou desp. din comunele aparținătoare plasei Deta, nu a prezentat raport asupra chestiunilor ce i-au fost încredințate. 33. Cincul-mare (jud. Târnava-mare). Constă din 20 consune. " Raport despre activitatea acestui despărțământ în anii 1920—'1924 nu s’a înaintat. Director este dlDr. Alexandru Vasu, advocat. 34. Cluj (jud. Cojocna). Constă din 87. comune, are 17 agenturi și 17 biblioteci poporale (1510 voi.). ' Raportul comitetului cercual despre bogata activitate a despărțământului 11 dăm aici aproape în întregime, dimpreună cu magistrala'apreciere a importanței «Asociațiunii» .și a pro- blemelor îmbrățișate de ea, care e bine să fie cunoscută tu- - turor despărțămintelor noastre. Este bine ca înainte de a intră în amănunte, să medităm puțin asupra rostului «Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român» în zilele noastre, când soarele liber- tății românești se revarsă din belșug și peste ținutul nostru ar- delenesc, care a gemut atâtea veacuri în robia altor neamuri. Tovărășia noastră culturală «Astra» s’a înfiripat cu rosturi si scopuri multiple, tntr’un timp, când statul maghiar cu în- tregul aparat administrativ căuta mai mult să stânjenească nă- - - 5 — 426 — ' zuința spre Juminâ, spre carte și bunăstare a poporului româ- nesc, când cărturarii noștri Învățau prin școli străine, unde li-se , stâlcea ‘dulcea limbă românească, unde atâtea ispite încercau v să-i înstrăineze de opinca și neamul din . care s’au tras, «Aso- ciațiunea» a fost scut,ocrotitor împotriva tuturor încercărilor de desnationalizare, îndrumătorul țăranului și al intelectualului cătră o conștiință românească, cătră solidaritatea națională, care a făcut minuni, cătră ridicarea neamului prin învățătură, prin bune moravuri, muncă și traiu gospodăresc. ₍ I Asociațiunea a avut pentru intelectuali rolul unei aca- demii îndrumătoare, ocrotitoarea limbei literare și a științelor, făcând legătură de unitate* sulturală cu frații din Regatul liber; pentru întregul românism de dincoace de Carpați a substituit sau complectat organizați^ școlară și bisericească, ce stăteau sub greaua apăsare a puterii de state strătfîe; —la sate a fost ■ doctorul, agronomul și învățătorul poporului, pe care stăpâ- nirea inamică nouă nu ni i-a dat. ' Că loate aceste felurite îndatoriri «Asociația» bine le-a .săvârșit, este de obște cunoscut. Dovada cea mai nouă este șî căldura, sincera recunoștință și admirație, cu care a fost îmbră- țișată reuniunea noastră acum, de curând la București, unde M. Sa Regele, A. Sa Regală Principele Carol, Academia Ro- mână, Liga culturală, Ateneul Român, Casele Naționale, co- rurile «Carmen» și «Cântarea României», împreună cu alte zeci de Societăți culturale au ținut să-i mulțămească pentru munca devotată, desinteresată șrbinecuvântațăₜ desfășurată 63 de ani pentru înaintarea neamului și pentru întărirea»românismului "prin singurul,mijloc real de întărire și propășire: cultura. Infăptuindu-se acum visul nostru de secole, România tu- turor românilor, mulți dintre noi sunt nedumeriți de rosturile asociației noastre într’un stat național, unde toate autoritățile, f școala și biserica, armata și administrația sunt sau ar trebui să fie puse în serviciul obștei șt a ridicării ei culturale. Și totuși nu este prea greu să arătăm rosturile și terenul - de muncă, unde «Astra» este la largul 'ei, unde activitatea ei este binevenită, binecuvântată și chiar indispensabilă. Este în primul rând ogorul cultural al satelor, unde'«Aso- ciațiunea» are atâta de muncit. Deși avem școală și biserică, autorități românești de stat, totuși steagul propășirii culturale «Asociația» îl va putea purta cu mai mult succes, ca o.'tovărășie neoficială, mai pre sus de interese' de partid, clasă și confesiune. «Astra» trebue să fie școală anâlfabeților, școala celor adulți, de a căror cultură nu se interesează nici o instituție, nici o auto- ritate. Intelectualii dela oraș venind la sat sub egida «Astrei» aduc cu ei un ascendețit moral considerabil, ce depășește pe cel al localnicilor; cuvântările lor sunt primite cu încredere și — 427 — ; ascultate cu lăcomie. Apostolia lor este un fapt real, pozitiv, față de formalismul biuracrații.Biblioteca întemeiată de aștri știi dela oraș poate să deștepte interesul sătenilor știutori de carte. Ca- sele Naționale, tovărășiile "reuniunile inițiate de prezintă garanția solidarității și a trăinicie^ Rolul cel mai nobil și mai binefăcător ii poate în^ă avea «Astra» ca împăcmftoare și corectare a asperităților-din viața pu- blică de )a sate. Unde agenții și uneori chiar și corifeii parti- delor politice se înjură, unde administrația dă adjesea dovadă de nepricepere și poate chiar de corupție, unde chiar și Învă- țătorul și preotul își îndeplinesc uneori slujba numai de mân- tuială, mărginindu-se la minimul îndatoririlor oficiale, acolo adu- nările și șezătorile «Astrei» aduc totdeauna ramura de măslin a păcii, corurile noastre revarsă o undă de mângăere asupra sătenilor neglijați, netndreptățiți sau năpăștuiți, cuvântările de- legaților noștri și bibliotecile noastre răspândesc învățătură, în- tăresc credința în viitorul neamului, ridică sufletele spre idea- luri culturale, spre ‘bunurile sufletești și morale, adesea pierdute •din vedere fii lupta pentru traiu Și în frământările de înche- gare a noului nostru stat. — 4. Vineri, 7 Decemvrie, Dl Prof. R. Boilă, Inegalitatea oamenilor. 5. Vineri, 14 Decemvrie, Dl Prof. I. Popescu-Voitești. Cu- tremuri'e de pământ. 6. Vineri, 28 Decemvrie, Dl Prof. Al. 'Borze a. Sociologia vegetală. 7. Vineri, 25 Ianuarie, General Anastasiu, Originile puterei militare a Românilor. 8. Vineri, 1 Februarie, Prof. Dr. M. A. Botek, Educația fizică. 9. Vineri, 8 Februarie, Prof. V. Auger, Villon. 10. Vineri, 22 Februarie, Prof. FI. St. Goangă, Problema socială a femeii și Psichologia. 11. Vineri, 29 Februarie, Prof. VI. Ghidionescu, Cultura poporului nostru. 12. „Vineri, 7 Martie, Dl. Prof. V. Bogrea, Scriitori și public fn lumea veche. 13. Vineri, 14 Martie, Dl Prof. Dan Rădulescu, Morala biologică. — 430 — 14. Vineri, 28 Martie, Dl I. Agârbiceanp, Probleme su— / fletești. 15. Vineri, 4 Aprilie, Dl Prof. Silviu Dragomir, Din istoria: eroilor anonimi ai Ardealului. * 16 Vineri, 11 Aprilie, Dl Prof. luliu Hațegan, Concepția»' modernă a tuberculosei. ■ 17. Vineri, 9 Mal, Dl V. Meruțiu, Delta Dunărei. /s O serie de 4 conferențe anunțate a fost amânată peciclul viitor, din cauza primăverii Înaintate. x - Cu concursul direcțiunei Grădinii Botanice, despărțăfnântul > nostru Începe o serie de conferențe tratând chestiuni de botanică- și horticultura,, in Grădina Botanică a Universității. Prima a avut loc In ziua de Rusalii. 15. VI. 1924. S’a or- ganizat o agentură a «Astrei», intitulată Cluj-Orădini. Cu această ocazie s’a inaugurat și o bibliotecă poporală^ a «Astrei», dată In paza agenturii «Astrei», înființată cu sediul la Grădina Botanică, pe seama populației române, de condiție umilă, din suburbjul Hajongart saii al «Grădinilor». Vom stărui să înființăm astfel de agenturi și prin cele- lalte cartiere și suburbii ale jClujului, cari se desvoltă și se . impopulează cu români, în mod îmbucurător, lipsiți insă deo- camdată de alt chiag, decât poliția. Ținem să arătăm, de altfel, că pentru această populație românească, nădejdea noastră de.mâine, s’au organizat serbări» culturale sporadic și din partea altor societăți, Insă nici pe de- parte nu în măsura reclamată de importanța problemei: culti- varea în sens românesc a masselor. Chestiunea Palatului Cultural din Cluj a preocupat pe Comitetul Dvoastre în repețite rânduri. Prin intervenția rigu- roasă a delegatului nostru, Dl prof. E. Racoviță, s’a asigurat concursul autorităților pentru înfăptuirea acestui deziderat al timpului, care nu se mai poate amâna, fără 6 gravă prejude- care și primejduire a intereselor culturale românești din acest oraș. Rămâne, ca Consiliul orașului să pronunțe hotărlrea for- mală de cedare a terenului din dosul poștei, pentru ca isă înce- peni acțiunea de clădire. Comitetul în 3 din ședințele sale, / la număr, s’a ocupat și de chestiunea Grădinii «Retranu», pe care o administrează, j arendând-o actualmente Universității — sulevând ideea ridicării 1 unui cămin al «Astrei» pentru studenți, pe terenul de care^'-| dispune. | Comitetul despărțământului nostru a avut în două rânduri" J prilejul să salute în mijlocul său pe prezidentul întregei noastre j însoțiri,»dl Vasile’Ooldiș, care ne a pus în curent cu programul 1 de muncă al comitetului central, dându ne ocaziune să-i dorim J .spor, la munca-proiectată și să ne exprimăm dorința, de a vedea. *1 ! _ 431— • înfăptuindu-se modificarea statutelor , răspunzând ne* . voilor actuale. Iri primul rând dispoziția privitoare la întrebuințarea ta- xelor de membru vâ trebui modificată fn acel sens, ca taxele membrilor ajutători și,ordinari '(activi) să rămână în ce’a mai ' , mare parte la dispoziția agenturilor și a despărțămintelor, pentru . nevoile lor locale (cumpărare de cărți, abonamente de gazete și reviste, cheltuieli de biuroiij, urmând ca numai cotizațiile mem- brilor pe viață și fondatori să fie^yărsate in casieria centrală,t dobânzile lor. servind la întreținerea vfeței societare, a biuroului central. - - z Mai credem apoi, că este absolut necesar, că pentru co- tizația vărsată, toți membri, dacă nu și membrii ajutători, măcar ' cei ordinari, să primească regulat 6 pubiicațiede a «Astrei», fie un Anuar ori un Buletin, ori o publicație potrivită care să țină viu contactul cu membrii și să intereseze direct pe aceia, cari plătesc cu atâta- greutate și cu tot mai puțină obișnuință, un bir cultuVal^taxa de membru. Comitetul, ajutat de o seamă de membri fondatori.și pe viață, și a dat toată silința, ca șă înscrie un număr cât mai mare membri. ' Ținem să arătăm și la acest loc cât este de greu să înca- sezi taxele regulat dela membrii răsleți din Cluj încât suntem nevoiți să propunem angajarea unui încassator plătit, care să ajute in munca grea pe cassarul nostru devotat. Mai ținem să raportăm onoratei adunări generale că co-' mitetul desp. a căutat să se achite de îndatoririle sale obi- șnuite de reprezentare. ’ ' La Congresul presei române vice-prezidentul desp. a ținut un discurs potrivit, dease'menea și cu ocazia desvelirii bustului lui Gheorghe Lazăr. La serbările grandioase dela București, unde «Astra a ținut să întoarcă vizitele asociațiilor culturale din Vechiul regat, despărțământul Cluj / fost reprezentat prin trei membri in comitet: Prof. Racoviță, Prof. Dr. Botez și secre- tarul Prof. Al. Borza. Deasemenea au participat, neoficial, șk alți membri, îm- preună cu prezidentul despărțământului. Nic. Bogdan, vice-președinte. 35. Copalnic-Mănăștur (jud. Solnoc-Dobâca). Constă din 19 comune; are 19. agenturi și tot atâtea bi- blioteci poporale,' cu: 300 cetitori, in Copalnic-Mănăștur biblio- teca regională a desp. și școlară cu secția pentru învățători și elevi (600 voi.). Analfabeți pe.teritorul desp. 50%. Prelegeri: în Rușor, Preluca-veche, Emil’ Dragomir: Viața și faptele iui Avra'nr lancu; In Copalnic-Mănăștur. Cernești. Preluca-nouă și 432 — Ciocotiș, Valeriu Bărboșii: despre acfelaș subiect; tn-Cemești> -.3 1. Moldo van: Poezia poporală; în Ciocotiș, I. Danciu: Comba- • ferea boalelor contagioase; în Preluca-veche, Nicolae Nețhita:<|| Despre credință, cruțare^ reținerea dela beuturi și despre portul ‘a național; in Fânațe, NT Avram: Scopul rezentatie teatrală bine reu- nită de către trupa «Astrei», sub conducerea d-lui N. Băilă. Comitetul despărțământului a îndrumat la q activitate cui- iurală mai, pronunțată prin pilda sa și prinₓ îndrumări date și în scris. A ținut prin membrii săi în fiecare Duminecă , din Postul Crăciunului și al Paștilor conferențe în Cohalm și, pe" cât i au "îngăduit împrejurările, și în comunele din împrejurime. Se susține a fi absolut necesar ca, pentru stabilirea unei legături mai strânse între «Asociațiune» și membrii ei, să se dea '¹ - ; ' .3 — 434 — . 1 . ceva'(un calendar, o broșură) în schimbul taxei de membru> care la rigoare ar puteă fi urcată. | Emlllan ‘Stoica, protbpresbiter, director. 37. Crasna (jud. Sălaj). ' _ „ Constă din 34 comune; are 28 agenturi și 28 biblioteci» : în cursul anului 1924 a fuzionat , cu despărțământul Șimleu»-; Raport despre activitatea despărțământului mi ni s’a trimis.' 38. Dej (jud. Solnoc-Dobâca). | Constă din 52 comune; are 36 agenturi și 35 biblioteci"3 poporale, .cu 1982 volume și cu o creștere de 386 volume. In 3 Dej: Biblioteca liceului, a școalei comerciale, a casinei române- j și a despărțământului Dej al «Asociațiunii». Curs de analfabețL 1 > a ținut în Cuzdrioara* Gavril Pop, învățător, cu 25 persoane.. U In Dej s’au ținut/mrsuri de limba română, istorie și geografie i pentru funcționari. Prelegeri în Coplean: Oct. Căragian: Despre cooperative; Cășeiu, Rugășești și Chiuești: I. Neamțiu: Despre cooperative; Mănăștiur. Cuzdrioara, Teotis, Bața, Căseiu, Cățcău» j Fizeșui'Gherlei; loan Both: Despre âpicultură, iar în Cuzdri J oara și Cășeiu: Despre școli comerciale; Ocna Dejului: D. Ți- îj ganetea: Rolul cooperativelor în viața țăranului; Ileanda-mare 1 și Pănticeu: Ilarion Boțiu: Buna armonie și creșterea vitelor;: Șomcutul mic, Suk, Maia, Mihăești: Victor Mofogna: Despre cooperative; Codoș și Jichișul-de jos: loan Șanta^Despre coo- perative; Ileanda: același: Despre pomicultură, iar |n Codor» | Să ne iubim portul strămoșesc; Ileanda-mare și Bura:.M. S. 3 Vergulescu: Despre cooperative; Mica: N. Șoneriu: Despre 3 cooperative, iar în Reteag: Sfaturi practite (munca); Batiu: 1.. 4 Vorna r Despre cooperative, iar în Surduc: Despre furage (nu- 4 treț); Sasnireș șnUnguraș: Emil Patachi: Despre «Asociațiune»,. | în Eugerdin: același: Despre cooperative, iar în Giurgești și .1 Negriiești: Despre pomicultură; Pinticul-român: Anchidim Can- 3 dale: Despre meserii, tot acolo: Căp, Munteanu: Despre ar- .1 mâță; Mănășturel: I. Chira, învățător: Folosul învățăturii; Bața: Ji N. Pop: Despre procese, llie Piso: Iubirea de Dumnezeu, I. 3 Chira: Alcoolul 'și urmările lui; Șomcutul-mic: Gr. Neamțt 3 Combaterea beției; Suareș: Florica Prunduș: Creșterea unei mame bune; Zăpârț: I. Moldovan: însemnătatea istorică a co- J| munei. Zăpârț-, Sânmărghita: Cercul învățătorilor (sub a căruia egidă s’au ținut și prelegerile în ultimele 5 comune): Curățenia ' j și creșterea- copiilor; Reteag: Eugeniu Atica: Creșterea anei “j mame bune; Cuzdrioara: Dr, Liviu Micșa, senator: Mitropolitul 3 Șaguna; Giurgești: D. Țiganetea: Sărăcia poporului român; J| Dej: I. Gpron: Isus Mântuitorul (cu ocazia adunării preoților || ort.) și tot acolo, cu aceeași ocazie: Al. Baba: Cum s’ar puteă « — 435 — combate sudalma; MănăștîUr: 1. Chira: Ascultarea ca factor principal In desvoltafea poporului român; Giurgești : Eugen Podoabă (cons. agricol): Pășunile comunale și apărarea pădu- rilor, în Negrilești: același: , despre același subiect. în total 49 prelegeri. . Conferențe (11): Dej: Emil Patachi: Gheorghe Lazăr, Victor Motogna; Despre unire și pierderea și recâștigarea Ba- sarabiei. N. Vrabiescu: Unirea sufletească^ Traian - Rebrean: Unirea Principatelor, Dr. 1. Santa: Pictorul Grigorescu (2 con-⁻' ferențe cu schiopticonul). 1. Vama : Viața lui Isus (cu schiopti- conul), I. lonescu: Omul preistoric (cu schiopticonul), N. Șo- neriu: Frumsețile Transilvahiei (cu schiopticonul). Serate artistice literare (10): Dej: Școala medie de fete: «Visul florilor», dansurj-și declamări; Liceul Andreiu Mureșanu: «Arvinte și Pepelea», declamări, coruri și dansuri naționale: același: «Curcanii»-; in Codor: Școala primară:.-«Vifleemul» și declamări; Mănăștiurel: Școala primară, Dej: Școala urbană, Reteag: Școala primară:- rroducțiuni școlare; Bațâ: Al. Filip; «Barbu lăutarul», «Țiganul la târg», «Limba românească», «Cu- rățenia», etc.;Cuzdrioara:'Gavr. Pop: «Pictorul lără voie», de- clamări, cântări etc.; Ocna Dej: k>s. Chioreanu (cu elevii de liceu Dej): a) Serbare școlară cu djaloăge și recitări, b) Seratț , cil piesele: «Scriitorașul» și «Școala de menaj»,-c) Serată cu piesele': «O sâmbătă norocoasă» și «Dușmanii». Prelegerile poporale au avut rezultat practic, Înființări de cooperative In: Ocna-Dejului, Zăpârț, Suarăș și Cuzdrioara. Poporul arată interes îndeosebi față de prelegerile de conținut istorie-națlonaL \ Starea cassei: Incassări din taxe: Lei 8957*20, erbgate Lei 5826*68, în cassă Lei 313052. Cooperative sunt Dej, Cățcău, Reteag. Giurgești, Ocna- Dej, Zăpârț, Suarăș, Negrilești; Bănci (3) In Dej, 1 în Reteag; Reuniune de meseriași, Reuniune de înmormântare, Casină ro- mână și Societate filarmonică, toate în Dej. " ‘ Victor Motogna, dir. de liceu, dir. desp. 39. Deva (jud. Hunedoara). Constă din 57 comune, are 15 agenturi cu 17 biblioteci poporale. In decursul anului s’a aranjat sub egida «Astrei» un festival intru comemorarea decedatului președinte al «Astrei» Andreiu Bârseanu, din partea Societății de lectură «Alexandru Vlahuță»- a liceului «Decebal» din Deva și sub conducerea d-lui director Simion Câmpean. Tot în cadrele desp. «Asociațiunii» s’a serbat și ziua «istorică'1 Decemvrie. — 436 — Prelegeri și conferențe s’au ținut: in Toltia mare, Prof. Iuliu/a| (osan: despre «Rolul Asociațiunii și binefacerile înaintării cukj-l turale», Prof. N. Dragomir: despre «Drepturile noastre asupMJS Basarabiei», in Șoirnuș. Prof. N. Dragomir aceiași conferență,® Pe lângă aceste conferențe s’a desfășurat In aceste 2 comune 'jl și un program cu recitări și piesa teatrală « Arvinte și Pepelea» || de V. Alecsandri, predată de elevii cercetași ai liceului «Decebal». Averea despărțământului este de Lei 1,413*08. 31 luliu losan, profesor, director. . a 40. DiciosAnmârtin (jud. Țârnava-mică). Constă din 54 comune, are 41 agenturi și 42 biblioteci po- | porale Conferențele și prelegerile poporale au fost aranjate cu -șl concursul efectiv al ^profesorilor și elevilor dela școala medie 1 de stat din Diciosânmărtin, cu un bogat program de coruri, de- 1 clamări și conferențe, in: Boziaș, Nicolae ilie: Puterea învăță- turii ; Cuștelnic, același, cu aceiași temă; Șaroșul unguresc, Arpn Șerb: Necesitatea de. a îmbrățișa industriile; Cetatea de baltă, loan Vulcuțiu: Istoricul fostei cetăți a lui Ștefan cel mare; Șom- falău, Nicolae'Ilie și loan Vulcuțiu:'Îndemnuri prin exemple practice la luminare și înaintare. In toate aceste comune direc- torul desp. a vorbit în cuvântul său de deschidere: Despre Aso- ciațiune, arătând rostul ei și scopul urmărit de ea. Simeon Moldovan, protopop, director. 41. Dobra (jud. Hunedoara). Constă din 31 Comune, are 4 agenturi și 10 biblioteci, dintre cari una tractuală preoțească, în Dobra. Conferențe șLpre- * legeri: Dobra: Dr. Laurențiu Petric: Combaterea morburilor sifilitice; Fetești: losif Morariu: a) Reprivire asupra originei neamului românesc; b) Combaterea unor obiceiuri rele și cre- dințe deșarte la țăranii pădureni; Rădulești: Vasile Șei ban: Despre școală și folosul bibliotecilor sătești: Brăsuri: losif Mo- rariu: Deșpre Asociațiune, Petru Hădan: Cultivarea viței de vie: Lăpușnic: losif Morariu: Folosul bibliotecilor sătești în legătură cu Casa culturală, Emil Șuiaga: Sfaturi igienice; Teiu : losif Morariu: o) Despre Asociațiune și b) Urmările beției, Aurel Oprean: a) Cultivarea pomilor (In legătură cu grădina de pomi a statului în hotarul comunei Teiu). Ascultători la aceste prelegeri: 630. In Dobra se atlă: bancă, reuniune de । meseriași, reuniune de femei pentru înfrumsețarea bisericei, J cor bisericesc, cooperativă forestieră și casă culturală, în Lă- j pușnic și Brâznic: casă culturală; în Rădulești : magazin de j bucate. S’au examinat grădinile de legume în comuna Dobra 1 și s’au distribuit 3 premii, de: 50, 30 și 20 Lei pentru cele mai bine cultivate din ele. • losif Morariu, protopresb., director. | — 437 — 42. Făgăraș (jud. Făgăraș). Constă din 28 comune, are 10 agenturi și 27 biblioteci ' poporale. Biblioteca centrală constă din 308 voi. și s’a utilizat de elevii din cursul inferior al liceului «Radu Negru» din Fă- găraș. Mai sunt și frumoase .biblioteci parohiale. Prelegeri po- porale: In Beclean: D. Purice: Despre momente mari din tre- cutul nostru; iar un grup de 100 elevi de liceu, sub condu- cerea prof. E. Roșală, au executat frumoase exerciții gimna- stice, Galați: Dr. I. Lupu: a) Profilaxia gravidității, b) Nou năs- cuții și îngrijirea lor; Al. Popa, preot: Breaza, Voivodenii-mari, Beclean, Dridif și* Vaida-Recea. Prelegeri .din stupărit; iar D. Cațaveiu: Din pomărit, Conferențe în Făgăraș: Dr. H. P.-Pe- trescu, despre Cehoslovacia și conducătorii ei (proecțiuni lu minoase); D. Madăveiu: Viața și moartea; corul liceului și al școalei medii de fete, câte o cântare; I. Simionescu (prof. univ.): însemnătatea zilei de 1 Decemvrie 1918. Au mai vorbit: V. Literat și Dr. I. Pap, primarul orașului, declamări și cântări* Dir. desp. a emis ideea unui Muzeu regional în Făgăraș. Ul- terior ministerul cultelor și artelor a asemnat spre acest scop- Lei 10,000. Averea desp. Lei 2000'50. Vaier Literat, prof., dir. desp. 43. Geoagiu (jud. Hunedoara). Constă din 35 comune, are 11 agenturi și 11 biblioteci poporale. Case naționale s’au clădit vre-o 10 — chiar la stăruin- țele conducerii despărțământului, în conțelegere cu parohiile. Casa națională dn Geoagiu are un capital de Lei 1885. Averea desp. Lei 1473. In Geoagiu și Almășel: Cooperative de consum; în Geoagiu Reuhiune de muzică și cântări și pasină română; în Rapold: «Clubul național». Pentru susținerea unor legături' mai strânse cu membri se reclamă, chiar în schimbul ridicării taxelor, trimiterea rev. «Transilvania» și biblioteci poporale pe seama agenturilor. Dr. loan Mărghita, advocat, director. 44. Gherla (jud. Solnoc-Dobâca) Constă dincomune/ are 17 agenturi și 16 biblioteci. Despre activitatea desp. tn anul 1923—24 nu ni s’a îna- intat raport. Director al desp. este rev. domn Grigoriu Pop* canonic în «Ohețla. -• 45. Giurgeu (jud. Ciuc). Copstă din 9 comune, are 2 agenturi- și 2 biblioteci. Raport despre activitatea acestui desp. in anul 1923/24 nu s’a înaintat. Dir. desp. este dl Aurel Nicolescu, comerciant. . ‘ — 438- — . 'jl . 46. Gurghiu (jud. Murăș-Turda). ■ . Constă din 28 coniune; are 4 agenturi și 8 biblioteci popo- J rple. înființat în anul 1913 și reorganizat în anul 1922, acest, 1 desp. sub conducerea stăruitoare a dlui director,. Simeon Zekan,'^ a desvoltat activitate îmbucurătoare și In anul 1023/4. A ținui.'J adunare cercuală și prelegeri, a înscris membri și în colaborare j| cu cercul cultural al învățătorilor ar fi putut să-și continue ac-Z| tivitatea cu folos. Cu toate acestea partea precumpănitoare aj membrilor a fost de părerea, Că s’ar puteâ desvoltâ o activitate îj mai intensă dacă desp. s’ar reorganiza, atășându-se iarăși la desp. < Reghin, dela care s’a fost desfăcut. De această părere au fost ■’ și conducătorii desp. Reghin. Astfel în adunarea comună a J desp. Gurghiu și Reghin, ținută în 6 Mâiu 1924, s’a hotărlt : fusionarea acestor două despărțăminte. • . ■ Prelegeri poporale s’au ținut în Hadac 4 iar în. Ourghiu<| 2: elevii de școală cu această ocazie au cântat Și declamat, 1 Anume: în Hodac-, Dr. Ceușan: Originea și peripețiile prin 1 cari a trecut neamul românesc, S. Zehan: Problemele de re- | solvat în împrejurările de față, Dr. Eugen Nicoară: despre J sifilis, loan Borșan: însemnătatea școalei. In Gurghiu: Z. Zehan: '.a despre trecutul cetății Gurghiului, Dr. E. Nicoară: despre sifilis. In 6 Maiu 1. Neagoe, conferențiarul «Asociațiunii» vorbește: | Despre problemele «Asociațiunii» in timpul de'față. In agen- .1 turile Gurghiu, Hodac; Ibănești și Cașva s’a dat și câte o re- 1 prezentație de teatru. Averea desp. Lei 115. Simeon Zehan, preot, director. * . ■ ' ■ ■ i 47. Hălmagiu (jud. Arad). ' Constă diș ₍33 comune; are 5 agenturi și 5 biblioteci po-3 * porale cu 225 voi. și 250 cetitori. Prelegeri poporaje s’au ținut 5 în colaborare cu cercul religios al desp. Hălmagiu al Asocia- țiunii clerului ortodox-român. A. Șaguna». Conferențiari în . Hălmagiu: Dr. Pavel Oprișa: Din legendele Zarandului; Cornel , Lazar: a) Despre șezătorile culturale; b) Reuniunile de înmor--' mântare. Dr. A. Petroescu: Boalele molipsitoare; loan Mizeș^ ; ■ Unirea Transilvaniei; 1. Tămaș a declamat: Poezii umoristice; I Fr. Kirsch : Poutpouri solo în vidlină. S’a serbat ziua de 1 De-; cemvrie cu serviciu divin și festival, loan MizeȘțyorbind: Despre ; însemnătatea zilei; C. Lazar a cetit și comentat: Vorbirea ținută3 la Alba lulia în 1 Decemvrie 1918 de dl V. Ooldiș; același aJH vorbit: Despre Casele Naționale. Averea deșpărț.: Bibliotecă/® Lei 1500, dulapul bibliotecei Lei 300, stampilă Lei 90 și banifl gata Lei 300. In Hătmagiu se află: Societatea'meseriașilor șHM comerciantilor A. lancu, o Cooperativă și «Crișana», șucursaloB băncii «Crișana» din Brad, aceste 2 din urmă dau pdsibilltat^fl ' populației se ajungăJa bani cu interese modeste și la cerealeM — 439 — cu preț ieftin. Despărțământul, care s’a organizat în 23 Sep- temvrie 1922, cu .concursul dlui Dr. Pavel Oprișa, direct, desp. Brad, a anunțat că va colaboră cu cercul religios al clerului, cu cercul cultural al învățătorilor din plasă și cu Societatea mese- riașilor și începutul de colaborare s-a șî făcut. Cornel Lăzar,protopresbiter, director. 48. Hațeg (jud. Hunedoara), Constă din 96* comune: are 4 agenturi și 14 biblioteci Despre activitatea acestui desp. tn anii 1922—1924.nu s’a înaintat raport. Dr. Cornel Popescu, protopresbiter. 49. Huedin (jud. Cojocna). • Constă din 46* comune: are 8 agenturi și 8 biblioteci pop. Prelegeri poporale s’au ținut: în Măierău: Sabin Truța, preot: despre stupărit, în Sâncraiu: Sabin Truța: despre Igiena poporală șr îmbrățișarea carierelor practice, în Dăngăul-mic, Victor Oiurgiuca, preot; despre Beție,' acelaș în Călata-mare s despre Credința religioasă I? poporul nostru, în.Mănășturul- unguresc: Alex. Bo^riu, preot: despre Rătăcirile religioase mo- rale iă poporul nostru, în Călata-mare: Teodor Toader, preot: despre însemnătatea cetitului, Dumitru Păltineanu, preot: despre Biblie, Ana Ciuhan, înv.: despre Portul românesc, Alex. Ilieșiu, înv.: despre Folosul meseriilor și Din trecutul nea- mului românesc, în Fildul de mijloc: 1. Ciuhan înv.; despre Industria națională și despre «Relele alcoolului», yirgil lonescu, ₛ ing.. silvic: despre Cultura pădurilor, în Poeni: Aurel Muntean, protopop: despre Însemnătatea cooperației, același în Huedin» despre Băncile poporale, același în Finciu: despre învățătură, acelaș in Fântănele: despre Luptele Românilor în. anii 1848/49, acelaș în Sebeșul-mare .' despre Avram lancu, în Hodiș:: I. Topan, preot: deșprer țjairea (ace putere, Teod. Lung: despre Însem- nătatea Asociațiunii ^i 'despre Cooperație. Producțiuni teatrale- corale s’au ținut în Corn. Huedin, Fildul de mijloc și la Fân- tânele, sub conducerea dlui înv. -I.'Ciuhan din Huedin, s’au ucat piesele «Fericirea Roqiâniei» și Beția, declamări și coruri- n Vălcăul unguresc, sub conducerea fruntașuiui țăran din Că- atele: loan Mateiu s’a jucat Cinei Cinei de V. Alecsandri, în Mănășturui-unguresc piesa Curcanii de Ventura, -"Sub corjdu- ' ₜ. cerea corp.-didactic dela școala civilă din Huedin, iar în Hodiș piesa Fetița orfană de I. Melin, dialoage, monoloage și Coruri. Manifestări importante s’au făcut. la Huedin și- Fâhtânele, unde pe locul istoric, în ziua de 7 Iulie, s’a comemorai prin celebrarea sf. Liturghii, a Unui parastas pentru eroii anilor 1848/49,/prin vdrbiri, producțiunf teatrale, cântece și jocuri na- ' ționale, aniversarea învingerii strălucite a Românilor de sub 440 conducerea tribunului Nic. Corcheș asupra armatei lui VasvânyS La această serbare fhăreață au luat parte cca 5000 de oameni. In anul acesta s’a Înființat o Casă de cetire tn com. Că* lata-mare, din inițiativa păr. T. Toader. In Huedin s’a înființat o/bancă poporală «Fântânele», dȘ cooperativă de aprovizionare și desfacere «Avram lancu> și cooperativă pentru exploatări de păduri «Horia». In Hodiș s’a Înființat o cooperativă de aprovizionare șif desfacere. Averea desp. s’a sporit cu un Imobil de 2 jugăreq fânaț, primit prin expropriere In hotarul comunei' Măierău urma bunăvoinței dlui consilier Dr. O. Popescu și a dlui agrononw •Leontin Savu. . yj Aurel Muntean, protopresbiter, director, 50. Hunedoara (jud. Hunedoara). | ‘ ’sȘ Constă din 52 comune: are 22 agenturi și 22 biblioteci^ poporale; In aceleași comune și încă In. alte 7 se. află câte o' bibliotecă - bisericească, de toate 29 biblioteci, In * Hunedoara/; deosebit biblioteca casinei, a școalei medie și a celei primare^ Cursuri de analfabeți au ținut: in Nădăștia inferioară: Oheorghe / Rain, preot ort. cu 15 persoane (analfabeți 73%). Jn Rudar Teodor Murgău, preot ort cu 24 persoane. Prelegeri poporale:! Toplița: Andreiu Ludu: Andreiu Șaguna și Astra, T. Popaș| Oheorghe Lazăr și școala, Dr. V. Hâncu; Sfaturi contra alcoo- - lismului, dh. Hențiu (cu corul din Ghelâri) .* Coruri naționale,^ Teline; Dr. E. Elefterescu: Portul românesc, Dr. V. Hâncu Sfaturi higienice, Nădăștia superioară; A. Ludu; Vieața mo-î| rată, Oh. Rain; Astra, Nădăștia inferioară; A. Ludu: casa cul-j turală,Batiz; Oh. Rain; Cetitul — biblioteci, 1. Truca; casa cui-1 turală, Dr. V. Hâncu; Istoria Românilor și datoririțele Româ-g nilor de azi, Sâncraiu; Dr. E. Elefterescu; Portul național, T|| Popa; Oheorghe Lazăr, Hășdat; A. Ludu; Credința strămotj șească, N. Macrea; Bibliotecile poporale, Oh..Rain; Casa cul-|l turală, Socet; A. Ludu; Datoriile cetățenești, I. Bratulescu; con-1 cubinagiile, Oh. Tarcea;. Casa culturală, N. Macrea; Cartea ro-a , muneascâ, Ghelar; Dr- V. Hâncu; Istoria Românilor și dato-1 rințele Românilor de azi, Diletanții din Ohelar; Teatru. Nu-â mărul ascultătorilor la aceste prelegeri; 6450. Conferențe și se-j| rate, artistice (6); toate in. Hunedoara, T. Popa; Oh. Lazădl Viorica Ludu și Olga Cioflică; Cântece naționale la pian3 Școala medie; Coruri, A. Ludu; Armonizarea claselor sociale^ Ing. I. Onciu; Industria națională, I. Brânuoveanu; Doine, P3 Baicu; Cântece la vioară, dna Hortensia Ludu; 2 cântări, solo3 voce și pian, I. Brâncovean; Conferență (la 1 Dec.), CoriM școalei civile; Marșul legionarilor români, M. Rădulescu; recH] tare, Școala civilă; Prin jertfă la unire (poem), Oh. Tarceaa| 441 Caritatea, Școala primară.- Recitări și coruri naționale, Ing, Gh. Tullea.- Unirea națională, Zoe Constantinescu; Dan, căpitan de plaiu (recitare), A. Constantinescu și d-ra Zoe Constantinescu; Serenadă, Chindia și Cimpoiul (pian), Ing. I. Brătășanu.- Ro- mânii din Basarabia, Școala medie și cea primară; Recitări și coruri naționale; Uzinele statului; Uvertură națională și Turtu- caia-Balcic (orhestră). Ascultători la aceste conferențe; 4,800. Case naționale (culturale), fără edificiu propriu, funcționând in școală;in Cerișor, Nudăștia inferioară și Peștișul-mare, in Ghelar și Govășdia (in casă închiriată), in Socet și Teliuc au câte un fond pentru acest scop, in Hunedoara; casină română care funcționează foarte bine. Everea despărțământului; Intrate; Lei 6,096-35, Eșite; Lei 2,311-10, Sald Lei 3,785-25. Bănci; în Hune- doara 2, Cooperative câte una, în Hunedoara, Govășdia, Ce- rișor, Vadu-Dobrii, Răcăștia; Reuniuni de femei; în Hunedoara, Alun, Vadra-Dobrii, Batiz, Călan, Ghelar, Nădăstia inferioară, Sâncraiu, Buitur, Runcul-mare și Teliuc. O reuniune de mese- riași și alta de comercianti; în Hunedoara. Cor mixt; in Hu- nedoara, Ghelar și Pestișul-mare, cor bărbătesc în Ruda. Fan- fare; în Hunedoara; Fanfara uzinelor statului, iar în Batiz, Cin- ciș și Zloști fanfare. Adunările generale și le-a ținut desp. în mod serbătoresc în diferite locuri, cu toate satele din împre- jurime, participând mii de oameni, cu fanfare, coruri, conduct etnografic, jocuri, teatru. In Hunedoara s’a înjghebat și un în- ceput de Muzeu regional cu a porturi românești, monede vechi, cruci, obiecte casnice și minerale. ~. Andreiu Luda., protopop, director. 51. lara de jos (jud. Turda-Arieș). Constă din 23 comune; are o agentură și 3 biblioteci. Ra- port despre activitatea desp. în anul 1923/24 nu s’a trimis. Di- rector al desp. este dl Teodor Felea, preot. 52. Ibașfalfiu (jud. Tărnava-mică). Constă din 37 comune; are 12 agenturi, fiecare cu câte o bibliotecă poporală, constătătoare din 40—170 volume. Pre- legeri s’au ținut în Curciu: Dr. Ilarie Holom, advocat, despre , I. Neamțu, Despre cooperative; în Nemșa: i 1. Miuța, Din istoria «Astrei», V. Vezan, Despre plantele medi- cinale; în Moșna: Dr. I. Moldovan, Despre Cartea funduală, ’ I. Biriș, Despre meserii; în Ațăl: Dr. P. Vlad, Despre tubercu- loză, Dr. E. Sămpetrean, Despre Rolul «Astrei»; în Șeica-mare: 3 Dr. E. Sămpetrean, Despre «Astra», Dr. Oct. Deac, Despre tu- berculoză; în Hașag: aceeași 2 domni conferențiari și aceleași 1 conferențe. Dr. E. Sămpetrean, judecător, director. | 64. Mercurea (jud. Sibiiu). | Constă din 13 comune; are 4 agenturi și 9 biblioteci. j Cu ocazia adunării cercuale, ținută la 12 August 1924, în ,* comuna Reciu, s’au ținut următoarele conferențe și prelegeri: Avram S. Păcurariu, protopop, dir. desp., arată istoricul «Aso- ciațiunii» și activitatea ei dela întemeiere și până în prezent, J precum și țănta cătră care tinde spre luminarea poporului român în toate direcțiunile; Romul Pop, preot din Gârbova: Despre • desvoltarea simțului religios-moral în popor; Romul Nicola, în- : vățător din Gârbova: Despre îmbrățișarea meseriilor și comer- ciului; Dr. Dumitru Nicolae, medic: Despre tuberculoză și mor- ; buri molipsitoare; Cornel Muntean, secretar comunal, a explicat poporului nouile legi de impozite. . Averea despărțământului la 12 August 1923 eră de Lei 472’23. Raport despre activitatea despărțământului pe anul 1924 z < nu am primit. Avram S. Păcurariu, director. 65. Mercurea-Ciuc (jud. Ciuc). Constă din 12 comune; are 2 biblioteci, pop?rale. Curs de analfabeți a ținut în Sărmaș: loan Batențean cu 20 analfa- beți, cari au învățat a scrie și a ceti. Afară de acest curs s’au ’ ținut mai multe cursuri de limba română în orașul Mercurea- Ciuc șt la sate de cătră învățători în legătură cu Cercurile cui- turale, cari au ținut conferențe în fiecare lună sub conducerea | revizorului școlar sau a unui subrevizor. Prelegeri poporale 3 s’au ținut de către diferiți învățători, membri ai Cercurilor cui- J turale, fiind de față mult popor din comune în: Ghimeș: | Ce vrea «Asociațiunea», în Frumoasa: Folosul pomilor, în M.- | Ciuc: Frumsețea limbei române, în Voșlab•. Boale molipsitoare, l în Varviz: Folosul școalei, în Sărmaș: Curente nouă în litera- tură, în Gălăntaș: Obiceiuri rele , în popor, în Racoș: Folosul j școalei, în Șumuleu: Despre șezătoare. Învățătorii școalei pri- ț mare de stat au ținut mai de multeori producție cu școalele J -1 447 — in M.-Ciuc, iar in aproape toate satele Învățătorii au aranjat producții, din cari au obținut venite pentru augmentarea biblio- tecilor școlare. S’au înființat 2 cooperative: una în Ghimeș și alta In Lunca-de-sus. Poporul arată interes mai ales față de conferențele economice. S’a aranjat In legătură cu Asociația învățătorilor o expoziție de lucruri manuale, vizitată și de dl Dr. C. Anghelescu, ministrul .instrucțiunii publice. Averea des- părțământului: Lei 5779’88. în orașul M.-Ciuc s’a predat des- părțământului lotul pentru Casa Națională din acest oraș. Nicolae Comanlcla, revizor școlar, director. ,66. Mpciu (jud. Cojocna). Constă din 18 comune; are 5 agenturi și 6 biblioteci. Despre activitatea acestui - despărțământ în anul 1923/24 nu s’a înaintat raport. Director dl Simeon Ciuca, preot-protopop. 67. Moldova Nouă (jud. Caraș-Severin). Constă din 22 comune, are 8 agenturi cu câte un început de bibliotecă populară, iar biblioteca din Moldova Nouă la finea anului 1923 a constat din 923 cărți, dintre cari 422 au fost donate de biblioteca O. 1. Bibicescu din Turnu-Severin. Din prilejul înființării acestui nou despărțământ, în ziua de 2 Decemvrie 1923. Președintele Asociațiunii dl Vasile Goldiș a vorbit despre n anul 1923/24 nu s’a trimis. Directorul despărțământului e dl Aron Demian, director de liceu. 75. Oravița (jud. Caraș-Severin). Constă din 24 comune; are 6 agenturi și 4 biblioteci poporale. Nu a intrat raport despre activitatea despărțământului In anul 1923/24. 76. Ormeniș (jud. Cojocna). Constă din 14 comune. Acest despărțământ s’a înființat in ziua de 2 Martie 1924 sub conducerea dlui Dr. Vasiliu Dancu, directorul liceului din Sărmașul mare, care a ținut și o confe- rență. Director al despărțământului a fost ales dl Dr. Aurel Ooșa, primpretorul plasei. Din prilejul adunării de constituire s’au înscris 12 membri pe viață. ♦ 77. Orșova (jud. Caraș-Severin). Constă din 23 comune; are 16 agenturi, parte înzestrate cu biblioteci poporale. — 450 — J Prelegeri și conferențe s'au ținut la Băile Herculane: Pro-: | fesor Traian Țăran: despre «Modalitățile eftinirei mijloacelor de I traiu»; Prof. univ. Traian Lascu: despre «Puterea și efectele culturii»; tn Globucraiova: Prof. Traian Țăranu: despre «Insem< f| nătatea «Astrei»; Dr. Zărnea: «Însemnătatea cărții»; In Zupalnic: | C. Dure, preot: «însemnătatea «Astrei» tn trecut și tn prezent»; | în Cuptoare: Prof. Tr. Țăranu: «Chemarea «Asociațiunii»; Co- i riolan Buracu, preot, dovedește prin exemple că Dumnezeu este | atotputernic. In agenturi s’a serbat ziua de 1 Decemvrie 1923 | cu disertațiuni ocazionale, coruri, declamațiuni, teatre etc. | Averea despărțământului: Lei 6751*— 1 Agenturile de nou înființate sunt cele din comunele: Băile- | Herculane, căreia ti aparține și comuna Pecinișca. Plavisevița cu j Tisovița, apoi Globucraiova, Petpic, Jugalnic, Cuptoare, Cru- ] șoveț, Cornereva și Globurău. Pretutindeni directorul și secre- ț tarul despărțământului, Însoțiți și de alți zeloși cărturari, au mers ᵥ tn comunele respective, au ținut adunări de popor, au tnscriă • membri și au constituit agenturile, plasând bibliotecile poporale. ₛ S’au ținut conferențe și serbări, tinerimea școlară producându-se cu cântări, declamări, etc. Conducătorii acestui nou despărță- mânt își dau multă stăruință să organizeze cât mai bine, tn ca- | drele «Asociațiunii», comunele ce-i aparțin. Detyre agenturile de nou înființate s’au luat procese verbale. Agenturile din Eșel- nița, lablanița și Mehadia au înaintat raport despre activitatea lor. Lt.-Colonel Lazăr Gamber, director. 2 78. Panciova (jud. Torontal). Constă odinioară din 16 comune, aveă 5 agenturi, 5 bi- J blioteci poporale și o casă culturală tn Satul-nou. In acest des- 1 părțământ trecut la Jugo-Slavia mai avem de pe vremuri 2 J membri fundatori și 6 pe viață. $ 79. RAșnov (jud. Brașov). Constă din 5 comune; are 5 agenturi și 5 biblioteci. M Răport despre actinitatea despărțământului fn anul 1923'24 I nu s’a trimis. Director al despărțământului este dl I. Nan, preot 80. Reghin (jud. Murăș-Turda). Constă din 40 comune; are 20 agenturi și 18 biblioteci poporale, 11 biblioteci bisericești și școlare, 2 biblioteci biseri> cești și 1 școlară. Prelegeri poporale au ținut tn: Săcal: Dr. Eugen Nicoară: Despre pericolul boalelor venerice, Ariton M. Popa: Despre meserii, Dr. Al. Cțușian: Din istoria neamului românesc, Gheorghe Maior: Despre Asociațiune, tn Idicel: Dr. E. Nicoară: Sfajturi igienice, Dr. A. Ceușian: Din istoria neamului, Gheorghe Maior: Rostul Asociațiunii, Enea Popa: Dreptul de vot; in 451 Hodac: Sitneon Zehan: Plăgile sociale după răsboiu, Dr. E. ■ Nicoară: Sfaturi igienice, Dr. A. Ceușian: Istoria neamului, loan Batea: Îndemnuri centru școală, loan Borșian: Despre educare, în Gurghiu: S. Zehan: Istoria cetății Ourghiu, Dr. E. .Nicoară, îndreptări pentru viitor; în Adrian: Zaharie Pop: Moravuri rele la Români, Dr. E. Nicoară: Despre flagelul boalelor venerice, Enea Popa: îndreptări morale, I. Batea: Despre școală; în Răstolița: Dr. E. Nicoară: Din trecutul neamului și Despre sifilis, Oh. Maior.* Rostul Asociațiunii, loan Luca; Alcoolismul; In Breaza: Dr E. Nicoară.* Istoria neamului și despre sifilis, Alex. Mol- dovan.* Datini rele, Petru Pragai.* Despre meserii, E. Popa.* Valoarea muncii; tn Ooenești .* Dr. E. Nicoară .* Istoria neamului și despre sifilis, Alex. Roman.* Educația copiilor, loan Butnar.* Alcoolismul; Dr. Al. Ceușian.* Din istoria neamului, Dr. E. Nicoară.* Fragelul boalelor venerice, I. Butnar.* Despre alcoo- lism, Dr. I. Șara .- Portul național și Industria casnică; în Suseni .* Ariton M. Popa.* Despre meserii, Dr. Al. Ceușian.* Din istoria neamului. Dr. E. Nicoară.* Flagelul boalelor venerice; în Chi- terul de sus.* Ce ar trebui să știm despre țară și neam, și Despre sifilis, loan Suciu.* Datini rele, luliu Orama.* Despre ură, Dra I. Șara.* Rostul școalei, Romul Catarig.* Despre educație; în Aluniș.* Dr. E. Nicoară.* Din Istoria neamului și despre sifilis, Oh. Maior.* Rostul Astrei, I. Suciu.* Datini rele, Gheorghe Drișcu.* Despre însemnătatea jurământului, Simion RusSu.* Declamare. Prelegerile (52) au fost ascultate de 3190 auditori. Confe* rente și serate artistice s’au ținut în Reghin 6, anume.* a) Dr. E. Nicoară.* însemnătatea zilei de 1 Decemvrie, Ar. M. Popa.* Ideia unirii la poporul român, Dșoara Florina Borda .* «Unirea» monolog ocazional de D. Al. Ceușian, Enea Popa .* «Pașa Hassan» de Oh. Coșbuc, Corul meseriașilor români din Reghin.* «La Turda» și «Trei colori»; ascultători 220, beneficiul net Lei 1453 trecut la fondul despărțământului,* b) Elevii și elevele liceului din Reghin .* Matineu pentru elevi «Moș Crăciun», poem oca- zional de Dr. A. Ceușian, Dansuri alegorice și tablouri vii.* ascultători 800; matineul a fost aranjat de Reuniunea femeilor române din Reghin pentru ajutorarea copiilor săraci; c) Socie- tatea Tinerimea și Societatea meseriașilor români.* «Funcționarul dela Domenii», comedie în 3 acfede Locusteânu, Corul socie- tății meseriașilor români.* Punctele de cor; beneficiul în favorul Societății meseriașilor români din Reghin și jur; ascultători 1000; d) Societatea Tinerimea română din Reghin și jur; «Cântecul cocoșului», trialog. de Zaharie Bârsean, «Burlacii», piesă locali- zată de Dr. A. Ceușian, puncte de cor, cântări ocazionale, dan- suri alegorice, Tablou viu; beneficiul In favorul Societății tine- rimea română. Ascultători 900. e) Stud. S. Russu; Poezie eroică ocazională; Dra Florina Borda,Carnaval de Bucarest; Al. Turcea - 452 - J ■ ■’S monolog; Augustin ftoman Cântări cu vocea; Elevele liceului J Tablou viu, Diletantii Societății Tinerimea română «Militărește», | piesă Intr’un act de I. Russu Șirianu; Corul meseriașilor cu Ș cântări patriotice (cor); și elevii liceului.* Călușerul — Bătuta beneficiul In favorul bisericii române din Reghin; ascultători .** 600; f) Societatea meseriașilor români cu ajutorul tuturor socie- | tăților culturale din Reghin: Serbare poporală cu jocuri, seara 3 reprezentație cinematografică, filmul boalelor venerice, de Dr. Mol* dovan, beneficiul 1/3 in favorul casinei, 2/3 in favorul societății - meseriașilor români din Reghin. Și in unele comune s’a lucrat -i piu li pe terenul acesta. Pentru casa națională s’a obținut un lot fh Reghin și s’au luat tn proiect case naționale in 5 sate. Inte- resul pentru conferențe și serbări culturale e mare. Averea despărțământului.* Lei 3557*11. Numitele societăți din Reghin colaborează in cea mai mare armonie cu despărțământul Aso- ' țiațtunii, pentru întărirea poporului nostru prin cultură.¹ ' In comunele Hodac, Gurghiu, Adrian, Breaza, Rastolițg,, Oornești, Chiberul de sus și Aluniș au fost ținute conferențe în legătură cu cercurile clturale învățătorești, unde elevii de școală au contribuit la reușita și ridicarea nivelului serbărilor prin cântări și declamări. Coruri bisericești sunt, afară de Reghin .* in Suseni, Hodac, Gornești. *. x - Dr. Eugen Nlcoară,¹ medic, director. 81. Săcele (jud. Brașov). In toate cele 7 comune din Săcele s’au înființat Case cui- .4 turale, cari sunt totatâtea agenturi ale »Asociațiunii>, șî lucrează > la cultivarea poporului, atât prin cărțile de citit, ce i se pun la dispoziție, cât și prin conferențe, producțiuni, șezători culturale etc. In Satulung, la cele 2 bisarici, sunt 2 căminari culturale, ț având fiecare biblioteca sa cu câte 1500 volume, precum și . aproape toate revistele periodice apărute până acum, donate < de Ministerul Cultelor, dimpreună cu câte 5000 Lei de fiecare j Cămin cultural. Numărul cetitorilor este anual de 4—500 și se cetesc până la 1000 de cărți. Biblioteca s’a sporit in anul 1923 | cu 170 de cărți. In Satulung s’au ținut 6 șezători culturale, cu cântări corale și declamări. La 1 Decemvre 1923 a vorbit: Ze* novie Popovici: Despre însemnătatea Căminurilor culturale, prof. Gheorghe Popa: Despre Unirea Ardealului cu patria-mumă; La 9 Decemvrie: Z. Popovici: Despre «marele Arhiereu A. Șa- guna; la 23 Decemvrie: stud. univ. Victor Jlnga: Despre as- pecte din frământările de astăzi. Alte 2 șezători s’au ținut la cealaltă biserică, cu aceleași subiecte, de către prof. Gh. Popa și V. Jinga. Casele de citire au dat la Crăciun și Paști câte o petrecere cu cântări, teatru și declamări. Și in ce- — 453 — lelalte comune aparținătoare despărțământului s’au aranjat pe- treceri in folosul Caselor de citire. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut, aceștia lipsind aproape' cu totul. Toți intelectualii lu- crează pentru adunarea mijloacelor. în scopul înființării unei Case naționale. , Zenovie Popovici, preot^ director. 82. Sălciua (jud. Turda-Arieș) Constă din 23, comune; are 10 agenturi și 10 biblioteci poporale. In 12 comune se află biblioteci parojiiale și școlare In agenturi s’au distribuit cărți de cetit, s’au ținut șezători cul- turale șl conferențe, iar în câteva locuri s’au abonat și foi po- porale. Statul a deschis in acest an 2 școale de cătun.- in Ponor și Sălciua de sus, pentru stârpirea analfabetismului, care dă în acestfe părți cam 35^ din totalitatea locuitorilor.. Prelegeri aU ținut.- în Baia de Arieș.- Vasile Gan .- 2 prelegeri de cuprins re- ligios-moral, loan Ardelean.- 2 prelegeri de conținut cultural, Gheorghe Alexandrescu.- 3 prelegeri de conținut istoric, de fiecare câte 500 ascultători; în Brăzești.-. V. Gan.- Explică cele 10 porunci divine, Vasile Spân.- o prelegere cu îndemnuri cul- turale, fiecare cu câte 400 ascultători; in Sălciua de sus.* loan Ardelean .- Ce cariere să îmbrățișeze fii poporului, Gh. Crișan.* Higiena copiilor, ascultători.* 360; în Lupșa și Poșeaga de sus.* V. Spân, P. Sabău, Gh. Alexandrescu și I. Oltean, fiecare câte o prelegere. Serate culturale cu cântări, declamări,' coruri, teatru po- poral și conferențe s’au ținut.- în Baia de Arieș, Brăzești, Cioara, de sus, Sălciua de jos,, Ponor și Șasavința. Corpul didactic al școalei medii. «Petru Șpan» din Baia de Arieș (I. Andealean, Oh. Alexandrescu și V. Gan); in Lupșa, Lupșa-Hădărău, Sălciua de sus, Poșaga de sus și Șasavința.-. Corpul didactic al școalelor primare din aceste localități (preoții și învățători locali); ascul- tători Ia aceste șezători și conferențe.- 2750. Numărul total al prelegerilor.-. 25, al șezătorilor.- 30 și al producțiuuilor artistice.* 32. In agenturile Lupșa, Ponor și Sălciua de sus, unde există și Case Naționale s’au ținut și șezători culturale cu poporul fn zile de iarnă, cetindu șe foi poporale și fntreținându-se partlci- panții asupra nevoilor lor zilnice. Conferințele învățătorilor din plasa Baia de. Arieș au ținut și ședințe publice, împreunate cu prelegeri pentru popor, in comunele unde au avut loc aceste conferențe. Tot astfel au lucrat și preoții fn conferența lor ge- nerală, cât .și cercurile preoțești; au ținut în fiecare comună cel puțin câte o consfătuire, in cari au vorbit poporului. Despăr- țământul are cinematograf, care valorează Ia 10,000 Lei; dar ii lipsesc diapositivele și filmele. S’au înființat și 4 tovărășii. Des- părțământul reclamă conferențe de specialiști, In cari să se dea orientări nouă asupra economiei pământului și creșterii vitelor; — 454 reclami, mâi departe, cărți pentru a fi distribuie poporului și-^ scoate la iveală greutățile de comunicație,, cari stânginesc pro* j paganda culturală In comunele și cătunele' mai îndepărtate dela^ centrul despărțământului. Vasile Gan, protopresblter, director. 83. SAliște (Jud. Sibiiu). Constă din 11 comune; are 8 agenturi și 6 biblioteci po- porale, pe lângă alte biblioteci parohiale, școlare și invățătoreștl. Activitatea acestui despărțământ pe anul 1922/23 (raportul a sosit prea târziu pentru a se publica tn darea de seamă din anul trecut) a fost următoarea: Conferențe s’au ținut In Săliște: Dr. Dumitru Borcia, pro- topop, dir. desp.: Din viața și activitatea președintelui Andreiu Bârseanu, Aiex. losof, prof.: Din viața și faptele Iui Avram lancu, Dr. D. Borcia: Despre Mitropolitul Andreiu Șaguna, Dr. Mih. Lupaș, medic: Despre moștenirea boalelor. Dumitru Banciu: Chestiuni sociale, economice și de igienă, Dumitru Roșea, stu- dent: Aspecte din viața poporu’ui francez (această conferență a fost desvoltată In două Dumineci), Prof 1. D. Ștefănescu (Bu- curești): Despre nobleță neamului nostru, Prof. Si'viu Țeposu, Sibiiu: Despre Mihai Viteazul și Ferdinand i, înfăptuitorii uni- tății naționale. Dr. D. Borcia: Rolul bisericii fn desvoltarea noa- stră culturală, dedus din isvorul de înțelepciune al Bibliei, N. Martin: Doctrina socialistă, Prof. N. Borcia: Mișcări in atmos- feră. 5 din aceste conferențe au fost însoțite de recitări și coruri, executate de cătră elevii școalelor civile din Săliște sub condu- cerea dlui prof. de muzică O. Oancea. Mai departe amintim că Reuniunea de cântări sub condu- cerea dlui O. Miha, Invitată la congresul «Ligii culturale», ținut : la Galați, a concertat la Galați și Ismaii. Prelegeri poporale s’au ținut fn Aciliu: Preotul- 1. Avram: 'i despre Andreiu Șaguna și școalele confesionale, și despre viața și faptele eroului Avram lancu, Iile David, inv.; despre mândrie; J despre fățărnicie și minciună, și despre lăcomie și beție, inso-1 țite de cântări, declamări și dialoguri, executate de cătră elevi, | sub conducerea învățătoarei A. Hodoș; in Cacova: N. Tămașiu: J Despre diferitele impozite de azi, I. Hanzu, preot: despre cre-J| șterea vitelor și despre nobilitarea pomilor; In Galeș: N. Ră-3 chițan: despre eroul Avram lancu, Avram Tâmpănariu: despreț eroul necunoscut al neamului nostru; fii Gurarâului: Preotul^ 1. Manta sen.: despre importanța cpnferențelor și explicarea a imnului regal, Ilie Brad, Inv.: a cetit din Răsboiul României dințai 1916—1918 de O. Hulea, preot 1. Manta jun.: despre Avrama lancu, N. Hanzu, inv.: despre Tudor Vladimirescu, Ilie Brad,® Inv.: despre Horia, Cloșca și Crișan, Fiorin Manta: despre r<«S a — 455 — voluția din 1848 tn vechiul Regat și independența română, preot I. Manta sen.: Reprivire asupra conferențelor ținute și învățătu- rile scoase din ele pentru actualitate, preot 1. Manta sen.: despre trecutul comunei Ourarâului, N. Hanzu, Inv.: despre Vlad Țepeș, Florin Manta: despre Mircea cel bătrân; în Mag: Preotul Al. Vlad: despre Avram lancu și revoluția din 1848, despre Andreiu Murășan, Andreiu Șagtina și Andreiu Bârseanu, Paraschlva Aldea, înv.: despre revoluția lui Horia; în Sibiei: loan Dobrotă, inv.: despre unirea Principatelor și roadele acelei uniri, despre cul- tura pomilor, Un capitol din istoria nouă a poporului nostru, și 10/23 Maiu, zilele de mărire ale neamului, Preotul V. Popo- vici : îndemnuri spre mai bine, Tr. Popovici, tnv.: însemnătatea și folosul paserilor și pomilor; în Tilișca.* Preotul Petru luga; însemnătatea Încoronării Suveranilor la Alba-Iulia, Combaterea joctMui de cărți și a altor rele sociale și despre, eroii neamului nostru, loan Bratu; Despre sudalme, Despre unire șl bupăînțe- gere și Însemnătatea paserilor și a pomilor, Pant. Bratu.* Despre răsboiul mondial și urmările lui, Liviu luga, student.* Despre naționalism, O. Păcurariu .* Despre limbă, lege și obiceiuri, Pre- otul loan losof; Despre desbinarea bisericii române sub Ata- nasie Anghel, Dr. M. Lupaș, medic; Despre primul ajutor la diferite boale și boalele lipicioase; în Topârcea.* Învățătorii din comună au ținut prelegeri despre Educația copiilor, Cum ar ' trebui să se poarte tinerimea față de bătrâni și superiori și Despre Însemnătatea și folosul băncilor poporale; în Vale.* Dr. D. Borcia, protopop.* Deșpxe'* activitatea Mitropolitului Andreiu Șaguna, Pr. 1. Avram,.* Despre caracterele oamenilor, Preotul I. Hanzu; Despre oierit, Prof. Const Criștîu; Scopurile «Asocia- țiunii», și Despre Avram lancu, Preotul O. Ittu ; Foloasele În- vățăturii, Nobilitarea caracterelor, și Despre pomărit; fu Orlat; Petru Olariu, Înv..* Despre Împlinirea datorinței cătră patrie. Afară de aceste prelegeri s’au mai ținut in comunele Vale ' și Topârcea și conferențele preoțești, și In Săliște și Cacova con- ferențele cercului cultural al Învățătorilor, csri au consimțit la armonizarea activității lor cu a despărțământului «Asociațiunii». Producțiuni teatrale-corale s’au aranjat în comunele Săliște (Fetița orfană, de A. Melin, muzica de N. Oancea); Galeș (1 producțiune teatrală); Cacova (2 prod. teatr.); Ourarâului (2 prod. teatrale-corale .* Sticla din urmă și Nunta țigănească); Mag (1 prod. teatrală cu piesele; Rănitul, Arvinte și Pepelea, Bărbatul și femela și Achim Filărul); Sibiei (2 prod. teatrale.* Licuriciul și Vecțșțltatea periculoasă); Tilișca (2 prod. teatrale- muzicalț); Topârcea (2 prod. teatr.); Vale (2 prod. teatr.): Orlat (2 prod. teatrale-muzicale cu piesele O șezătoare la țară, Biletul de tramvaiu și un dialog).' Cursori de andlțabețl nu s’a ținut, nesimțindu-se lipsa lor. — 456 — ii In comuna Mag s’au înființai «Casa culturală ~și Uniunea l junilor», cea din urmă sub conducerea diui Oh. Oana, stud. îh ' medicină. ; Averea despărțământului Ia 20 Oct. 1923 era de Lei 2090'17.¹ Colecta pentru monumentul Avram lancu Ia 20 Oct. 1923.; era de Lei 760. M Dr. Dumitru Borcia, protopop, director. 84. Salonta-mare (jud. Bihor). Constă din 10 comune; a Raport despre activitatea despărțământului In anul 1923/24 nu s’a trimis. Director al despărțământului este dl Dr. MoiăS ■ Coșiu, advocat In Salonta Mare. 85. Sân-Nicolaul-Mare (jud. Timiș-Torontal). Constă din 18 comune; are 4' agenturi. Cea din Cenadul'- 1 Mare a ținut; 3 prelegeri poporale și a dat un concert; cea din . I Sara va le; a ținut 3 prelegeri poporale, o conferență economică | și a dat 2 concerte; cea din Igriș; a ținut o prelegere și a aranjat o petrecere poporală; cea din Valcani.* a ținut 2 prele- | geri și a aranjat o petrecere cu cântări și joc. Biblioteci popo- | râie 9; in Sân Nicolaul Mare: a) Biblioteca «Astra», b) a Reu- j niunii de lectură și cântări «Doina», c) a Corului bisericesc y gr.-catolic, d) a Studenților universitari cercul bănățean, toate | cu 550 voi. și 105 cetitori; In Cenadul-MareBibi. «Astra», ț b) bisericească, c) a universitarilor, toate.cu 345 voi. și 135 ce- j titori; in Saravale; a) Bibi. «Astra», b) școlară, toate cu 549 - voi. și 128 cetitori; în Igriș.* Bibi. «Astra» cu 44 voi. și 18 ce- J ‘■titori; In Valcani.* a) Bibi. «Astra», b) școlară, c) Cercul univ. j cu 246 voi. și 30 cetitori. Analfabeți 30%. Prelegeri: In Cena- J dul-Mare; Dr. I. Demian; a) Necesitatea bibliotecilor poporale, 1 b) Mihail Eminescu, viața și scrierile poetului, G. lonescu.* j Munca puterea ei de înnobilare și foloasele ei, D. Bozian; a) 1 Monografia comunei Cenadul-Mare, b) Daspre alcoolism, Victor | Deciu; Poezia poporală și frumsețile ei. Școlarii au declamat J patrulogul «Beția» și dialogul «Păpușa» și Iubiți învățătura, L , Raibaian; Cetiri din M. Eminescu. Corul bisericii gr.-cat. din Sân-Nicolaul-Mare, condus de Andraș, a cântat mai multe poezii, < s’a predat monologul «Martorul Cui iță Ciupelitu» de N. Badeir, ; «Curajul țiganului» de Chitim și piesa teatrală «Pe aicea nu se ■ trece». Atât in Cenadul-mare cât și In Sânnicolaul mare a ținut i prelegeri economice.- loan Molnar; Despre lucrarea pământului, ț Cultura napilor de zăhar, Cultura macului, porumbului etc., cu j mult interes ascultate; in Saravale.\1. Molnar.- Depre cultura j macului, Isacu.- Originea neamului; tot aici un concert muzical- / declamatorie și o șezătoare Jiterară cu diferite monoloage, de- ; 457 — clamări și cftniări. Ascultătorii Ia aceste prelegeri 1260. Au plăcut mai mult prelegerile din istorie și economie. Se reclamă con- ferențiari economici și alți specialiști. Averea desp.; Lei 502*95. Coruri; al Reun. de lectură și cântări din Sân-Nicolaul-mare, care are o sală de lectură și o bibliotecă, Corul bisericii gr.- catolice din această localitate, Corul bisericii gr.-ortodoxe din Nereu, 2 Coruri vocale tn Valcani. Cooperative sunt; tn S&n- Nicolaul mare, Saravale, Igriș și Nereu. învățătorii și preoții tși au reuniunile lor și peste tot se văd Începuturi de organizare tn reuniuni culturale, societăți sportive, etc., dar de o activitate sistematică și rodnică nu poate fi vorba. Puterile se fărimițesc tn prea multe direcțiuni. Dr. loan Demian, advocat, director. 86. Șărmașul-mare (jud. Cojocna). Constă din 16 comune; are 3 agenturi și 3 biblioteci po- porale. La inițiativa comitetului central, cu stăruința dlui dir. al desp. Gavril Hintea și a dlui Dr. Vasile Dancu, dir. licealui din localitate, s’a ținut tn Șărmașul-mare un curs de tmpletit răchită sub conducerea maestrului de tmpletit Carol Schrodt. Raport despre activitatea despărțământului pe anul 1923/24 nu s’a trimis. 87. Satu-mare (jud. Satu-mare). Constă din 37 comune; are 7 agenturi și 16 biblioteci. Din cele 30 biblioteci poporale, trimise de centrală, s’au dat dlor Dr. Traian Burcuș, Felician Zach și Lucian Bretan, cari au descălecat la sate, unde au ținut prelegeri poporâte și au înființat biblioteci. In decursul anului 1923/24 despărțământul a comemorat centenarul lui Oh. Lazăr, cu care ocazie dl Dr. Eugen Seleș a . ținut o conferență despre marele dascăl Oh. Lazăr și a aranjat serbarea zilei de 1 Decemvrie 1923 cu un program deosebit. Cu ocazia unei șezători, aranjată la Casina română, dl Oeorge Dragoș a vorbit Despre industrie și bogățiile Transilvaniei. Averea despărțământului este de Lei 2373. Dr. Eugen Seleș, dir. de liceu, director. 88. Sebeș (jud. Sibiiu). Constă din 17 comune; are 18 agenturi și 18 biblioteci poporale, dintre cari 8 constătătoare din un număr mai Înse- mnat de volume. Se găsesc tn despărțământ și biblioteci paro- hiale, pedagogice, a școlarilor, etc. Cursuri de analfabeți au ținut: tn Răhău; preotul N. Cărpinișan și inv. N. Floca, tn Petrifalău; Cercul cultural, al înv. ^din Sebeș, tn Lahcrăm; I. Lașiță,Vpreot și I. Pavel inv. Prelegeri poporale au ținut; in 7 — 458 — Răhău: N. Cărpinișan: conferențe și cetiri biblice, N. Floar j Biserica și școala (445 ascultători); InPetrifalău; 1. Ooția; Istorie,'^ I. Floca; Apicuitură (300 ascultători), tn Câlnic; Cerc cuK.z Gârbova.* asupra a diferite subiecte (170 ascultători), asemenea^ și tn Pianul de jos .* 1. Culea, I. Muntean, N. Todoran, Savu N. Savu, (300 ascultători), tn Deal.- Gr. Bădilă.* începutul neamu-/ lui românesc și tncreștinarea lui, I. Dobre: Cultura și folosulj pomilor, l, Bădilă; Musca columbacă și mijloacele de combatere^ (200 ascultători), In Lancrăm .* 1. Cucu.- Banul ca mijloc de schimb, Silviu Cărpinișan.' Însemnătatea caselor culturale, Petru Chirca: Avram lancu, I. Lașită; Necesitatea înființării caselor naționale : In fiecare comună, D. Antal ; Impresii din călătoria sa In'ig Moldova. Conferențe și serate artistice/ tn Răhău, societatea 3 culturală (cu concursul elevilor școalei din loc) .* Serbare muzl- 3 cală-teatrală-declamatorică (ascultători 250), In Pianul de jos.-J Reuniunea de muzică ($i fanfara); ca tn Răhău (ascultători 300), 1 In Câlnic; Reuniunea femeilor și Reuniunea fanfarei.- Serată- teatrală-declamatoriei (ascultători 250), tn Lancrăm; Studențimea * din loc; Matineu cultural și șezători culturale, loan Lașiță; 4 Ștefan cel mare, Mihai Viteazul, 1. Pavel.- Răsboiul pentru nea- । tftrnare, Horia, Cloșca și Crișan, Avram Savu; Unirea tuturor | Românilor, Nicolae Floca; Școala și educațiunea tinerimii (ascul- j tători 300), In Răchita; llie Tatu; Relele provenite din alcoolism; 1. Rsica; Sfaturi pentru gospodari, N. David; Cercetarea bisericii ' și puterea rugăciunii, 1. Cărpinișan; Cum lucrează străinii, I. 4 Chivescu.- Despre Ștefan cel Mare, llie Dănil; Prelegere din * domeniul igienii; In Sebeșul săsesc; Silviu Cărpinișan; a) ; Sentimentul religios la Români, b) Privire istorică asupra vieții - culturale naționale la Români; Trifan Pușcariu; Sentimentul j național la Români. - Prelegerile din Lancrăm au avut ca rezultat practic; Infiin- | tarea unei Case Naționale. Averea despărțământului este- de j Lei; 4056*40. Unele agenturi n’au Înaintat raport. | Silviu Cărpinlșlanu, profesor, director. | 89. Seini (jud. Satu-mare). i Constă din 55 comune; are 63 agenturi și 63 biblioteci, 'a poporale, înființate aproape toate de cătră P. S. Sa Episcopul 1 Dr. luliu Hossu, din prilejul vizitatiunilor canonice. | Raport despre activitatea despărțământului in anul 1923/24 1 nu s’a trimis. Director al despărțământului este dl Gavril Sabo, , preot-protopop, Bicsad. 5 90. Șercaia (jud. Făgăraș). j Constă din 20 comune; are 11 agenturi și 17 bibliotecii 3 , Raport despre activitatea despărțământului pe anul 1923/24 J nu s’a trimis. Dir. desp. este di Dr. Nicolae Boeriu, advocat — 459 — 91. Sibiiu (jud. Sibiiu). Constă din 37 comune; are 37 agenturi cu 37 biblioteci. La aceste biblioteci se mai adaugă cele înființate de Ministerul cultlfcr și artelor, bibliotecile parohiale,, școlare și cele dăruite de «Fundațiunea Principele Carol», «Casa școalelor» și per- soane particulare. Au fost vizitate toate comunele din partea comitetului cen- tral al desp. (Dr. Oh..Preda, direct; Dr. Horia Petra Petrescu, secr.; T. Doboiu, casier demisionat apoi prof. I, Isac; N. Mu- șoiu, controlor; in comitet: S. Țeposu, prof., P. Drăghicj, se- nator, Marcovici, colonel, Dim. Comșa, prof., N. Iordan, dir. șc. prim., f Tr. Petrașcu, med, 1. Isaicu, prof. — apoi la adun. gen. ' din Porcești, 2 Aug. 1924, — pe lângă cei înșirați, dnii: S. Țe- posu, v.-preș., in comitet dnii: Oh. Nedoviceanu, dir, de bancă și Fl. Vasiliu, consilier, jud. de ocol.) . In fiecare comună au rostit vorbiri, cu sfaturi ae actualitate (împotriva boalelor de tot felul, a alcoolismului, a depresiunii morale, cu sfaturi despre creșterea copiilor, - despre cooperative), pe lângă lecturi bele- tristice și împărțirea de broșuri și cărți folositoare. Oratorii și - conferențiarii cei mai harnici au fost dnii: Dim. Comșa, Oh. Nedoviceanu; N. Mușoiu, 1. Neagoe, etc. (Lista întreagă și o dare de seamă amănunțită, de 52 de pag., găsesc cei ce se in- teresează, în «Buletinul 20 al desp. Sibiiu, al «Asociațiunii», unde se referează pe larg despre comunele vizitate, întrebările puse de conducători, comitetele locale, conferențele din Sibiiu — pentru intelectuali și meseriași, — seratele muzicale [cu pro- gramul specificati] și adunarea cercuală, anuală.) •—Conferențele pentru intelectuali s’au bucurat de mare tre- cere. Au fost două serii. Scria I, 4 Noemvrie 1923: Festivalul I: I. P. Sf. Mitropolit Dr. Nic. Bălan: Sf. Scriptură și intelectualii noștri. Concert dat de corul școalei normale (dir. prof. Tim. Popovici);— 11 Noemvr. Dr. O. Preda: Din problemele ori- ginei și evoluției viețuitoarelor și, în special, a omului (cu pro- lecțiuni luminoase); — 18 Noemvr. prof. N. L lonescu: Idea- lismul american; — 21 Noemvr. Maria P. Chițu: Dante Ali- ghieri și «DivinaComedia»; — 4 Dec. Aniv. Unirii: Festivalul (I: «Cântarea României» cu «Universitatea liberă» — concert. Dis- curs dl I. G. Duca și preș. secț. Sibiiu a «Asoc. gen. a prof. sec.» S. Țeposu: Cuvântări festive. Concert coral al lic. Gh. Lazăr (dir. prof. N. Oancea); — 4 Dec. I. Dăncilă: Contribuții la creșterea și formarea sufletului ostașului nostru; — 9 Dec. I. Bratup insp. șef al învăț.: Experimente din fizica modernă (cu experimente); — 16 Dec. Dr. Horia Petra-Petrescu: Mila și compătimirea socială In literatură; — 19 Dec. dl senator Drăghici: Reforma calendarului; — 23 Dec. prof. univ. O. Bog- dan Duică: Simeon Bărnuțiu; — 30 Dec. prof. I. V Pătrășcanu: 7* — ⁴⁶⁰ — ' J Faust in literatura universală. — Seria a 11-a de conferențe șiq concerte: 27 lan. 1924 Muzica de cameră I (franceză și italian^-J (concertele aranjate de dl Dr. I. Crețu, dir. de bancă); 3 J^ebr.j Muzica de cameră (germană și nordică); 10 Febr. Muzica de | cameră (cehă, rusă, polonă); — 14 Febr. prof. I. D. Ștefănescu: i Din trecutul artistic al Transilvaniei; — 15 Febr. prof. Ma- a muianu: Sistemul nervos și funcțiunile sufletești; — 17 Febr. J Cele mai frumoase tablouri din galeria Brukenthal (cu vederi a luminoase); — 2 Martie, prof. Dr. V. Lăzărescu: Creștinismului și științele oculte; — 9 Martie, gen. I. Manolescu: Sociologia ! răsboiului în cultura generală română; — 16 Martie, Festival ! Eminescu: conferențe: Dr. Horia P.-Petrescu despre Eminescu, | prof T. Popovici despre Porumbescu. Progr. muz. aranjată de | dl prof. T. Popovici în folosul «României June» (Viena);—23 J Martie, Dr. I. Lupaș: ‘Cum a devenit Sibiiul centru bisericesc, politic și economic al Românilor ardeleni; — 23 Martie, ing. Cristea: Unde mergem?; — 6 Apr. Insp. învăț. Dr. N. Regman: Spiru Haret, întemeietorul educației naționale; — 20 Apr. prof. univ. Dr. losif Popoviciu: Concepția în studiul limbei române; . — a doua zi de Paști: vicepreș. camerei, dl. N. Bălănescu: ’ Oameni mari, puțin cunoscuți la noi (Tagore și W. Whitman); — 4 Maiu, prof. Teodor Crivetz: Bugetul României 1861—1900^ — 22 Iunie, prof. D. Caracostea: Influință germană la Emi- i nescu; — 23 Iunie, prof. I. D. Ștefănescu: Arta românească la expoziția internațională din Veneția; — 24 Iunie, prof. 1. D. Ștefănescu: «Ce poate învăță cineva la Paris în trei luni •; de zile». Conferențele pentru meseriașii din Sibiiu s’au ținut, in lo- calul Soc. meseriașilor, următoarele: — 8 Noemvrie 1923; Dr. O. Preda: Muncitorul față de problemele societății actuale; — ' 29 Noemvr. Dr. Lazar Popovici, insp. sanitar: Importanța cu- noștințelor social-higienice pentru sănătatea publică; — 31 lan. \ 1924: Dr. Horia Petra-Petrescu: Cum caută oamenii pe Dum- nezeu; — 27 Oct. prof. Boicescu: Grigorescu (cu proiecțiuni luminoase). I Prelegeri la sate'. In Avrig, Boița, Brad, Bungard, Cașolț, | Daia-săs., Hamba, Loamnăș, Mândra, Mohu, Noul-săs., Ocna- | Sibliului, Poplaca, Porcești, Racovița, Rășinari, Râul-Sadului, j Roșia- săs.. Ruși, Săcădate, Sebeșul de jos, Sebeșul de sus, Șe- | limbăr, Slimnic, Șura-mare, Șura-mică, Tălmăcel, Tălmaci, Tur- | nișor, Veștem, Vurpăr. (V. raportul special.) Ospiciul de alienați din Sibiiu ne-a pus la dispoziție câte o trăsură, câteodată chiar două — pe sate. Afară de întrunirile «Asociațiunii» noastre ne-au mai fost aduse Ia cunoștință următoarele conferențe și lecturi in agen- turile noastre: Boița, în 19 Dec., 23 Dec. și 30 Dec. explicarea — 461 Evangheliilor, de păr. Druhora, mai apoi coruri și declamațiuni, conduse de învăț. locali; — Cisnădie, cont 27 Apr., de șeful gării, dl Oh. Dumitrescu, despre evoluția pop. rom.; —-18 lyiai, întrunirea Invățătorească, conf. pentru popor de dl învăț* dirig. din Veștem și dș. înv. din Șelimbăr; — Loamnăș, repr. teatr. și cor cu teologii ort. din Sibiiu; — Poplaca, conf. dl înv. Crețu din Rășinari. Casele culturale, naționale, etc. In Avrig e plănuită, în cazarma de jandarmi; în Cristian există o sală de cetire; locul pentru casă e expropriat; în Daia săs. e cerut locul; în Mohu au 53,000 lei adunați; în Noul săs. au promisiuni de loc; în Ocna Sibiiului au cerut local; în Porcești au un «Cămin cui* tural>, ridicat din 1922 de locuitorii corn, plecați în America; în Rășinari plănuiesc — (dela minist. cult, dați bisericii spre acest scop: 30,000 lei; strânși în sat 17,000; au început un muzeu local); — în Roșia săs. există un comitet al casei culturale, cu cotizații benevole de 50 de lei de pers.; in Rusciori există «Casa culturală Nicolae lorga»; în Sebeșul de jos a cumpărat banca locală o casă cu 150,000 lei; E plănuită, afară de aceea, o casă culturală; în Sebeșul de sus se adună în sala frumoasă a coo- perativei (inf. 1920); acolo și o sală de lectură; în Slimnic pro- ectată; in Șura mare este din 1922; in Șura mică s’au adunat 2,000 de lei până acum; au loc; in Tălmăcel e proiectată; in Turnișor s’au adunat 20,000 lei; de 2 ani un «cămin cultural», sală p. lectură în școală, (capital 2000 lei, cotizație 10 lei anual) ; în Veștem s’au adunat bani (Dl Nedoviceanu a donat 10,000 lei); în Vurpăr au adunat 20,000 lei pentru casa culturală. Societăți pentru tinerime sunt in: Cristian (în cadrele bisericii), Oușteriță (bis.), Noul săsesc (cu jude, subjude, pristav, teta fecioriior= prima instanță, curatorul = a doua instanță l), Por- cești (a meseriașilor), Rășinari (p. fetițe adulte), Roșia săsească (cu statute din Sibiiu), Sadu (se organizează acum), Sebeșul de jos, Șura mare (cu statute), Tălmăcel^pe cale de a se inf.), Vurpăr (statutele din Sibiiu). Adunarea cercuală s’a ținut in Porcești, de Sf. llie (2 August 1924), la care comitetul s’a completat cu următorii dni: Silviu Țe- posu, prof., președintele soc. prof. sec. rom. secția Sibiiu, vice- preș.; Gh. Nedoviceanu, director de bancă și FI. Vasiliu, judec, de ocol, consilier, membri în comitet (medicul Dr. Tr. Petrașcu a decedat). Totatunci s’a sfințit steagul ^Căminului cultural Prin- cipele Mihaiu* și s’a dat o reprez. teatrală-muzicală reușită. Ținem să mulțumim și'pe această cale dlor conferențiari, institutelor de bani «Albina», «Banca Românească», Prima ar- deleană, âpoi «Caselor Naționale» (gen. Manolescu), dlor P. 1. Simian, A. Dr. Măcelaru, dlor Cr. Ștefănescu, I. Petri, Gruia, T. Doboiu pentru sprijinul intelectual și pecuniar dat despărț. (O 462 dare de seamă specificată, in raportul casierului din de Alfred Moșoiu, (300 ase. și Lei 551 incaș.), n) aceleași persoane și acelaș program, cu aceiași ascultători. S’au mai dat serate și in alte comune, fără a se fi Înaintat raport. In Vereșmort se află societate de lectură și Soc. Sf. Maria. Soc. pentru tinerime se află in toate comunele. Reuniuni: in Feidioara și Hidiș. Activitatea despăr- țămintelor este lipsită de rod din cauza alcoolismului ce bân- tuie teribil la sate: ar trebui să se facă tot posibilul pentru curmarea acestui flagel, aducător de nefericiri. luliii Căpâlnean, preot, director. 106. Vișeu (jud. Maramurăș). Constă din 10 comune. In adunarea despărțământului Vișeu-lza ținută la 2 Dec. 1923, in Vișeul de sus, s’a desfăcut acest despărțământ in două și anume; tn despărțământul Vișeu și desp. Iza. Din acest prilej dl protopop Emil Bran, dir. desp. Iza, in cuvântul de deschidere al adunării, a făcut comparație intre starea socială a Românului iobag din Ardeal și al celui nobil din Maramurăș și a arătat trecutul și activitatea ciațiune» și rostul cărții. Oh. Mateșanu: Despre meserii și negoț la Români (15Q ase.); Boz na.’ Dr. N. Cristea; Despre «Asocia- țiune» și rostul școalei tn zilele noastre, Gheorghe Pop, prim- pretor; Despre meserii și comerciu (100 ase.); Hereclean; Dr. N. Cristea.* Despre importanța în 4 camere ale restaurantului , având și o sală mare de conferențe și dans. Aici e mult de lucru, conștiința națională fiind adormită în multe părți ale Sălajului. Averea Casinei este de Lei 44,314. Corul casinei este condus de dirigintele loan Mu- ? șeteșcu. La sf. Paști a cântat în ambele biserici românești. Bănci i poporale sunt în Zălau și Unguraș, iar în Buciumi s’a înființat j o cooperativă. 1 Directorul despărțământului, Dr. Nicodim Cristea, a vândut 1 în anul acesta, cu concursul Revizoratului școlar, al Adminis- | trației financiare și a Preturei plasei Zălau, 1000 lozuri de ale | loteriei Astrei; iar ca director al desp. Almaș alte 1000 de lo• zuri; drept aceea insistă la comitetul central să sprijinească din rezultatul bănesc al loteriei înființarea unei Case Naționale cu 1 — 476 — Muzeu In orașul atât de pătruns de străinism ZJJau. Dkeetor# desp. * vândut îa apest ăn 59 șr, din Galtfldwrl AimMtaMi și* Sept 17 jgKHwgepțe reyist| «Țrayșilvșuiș?. Țoț Jânsul * teRffî JftMWea R^PfrU strângere ffP&Jpr da wfoare gm iM »W « p*o# urn a «watu» wfcu MwM car* lipșpșțe tn $P?I jydeț. DI pmf ^ff Wgff* Swprcșș ■> dăruit în ș^est segp sțypa dp Lej 5000. Pr. Nitodlu Cjțstea, primar, director, 109. Zârnești (jud. Făgăraș). Constă din 5 comune; are 4 agenturi și ^ i>iț>l|ot£ci po- porale. pfntre agenturi, cea din Zârnești si Tohanul-vechiu funcționează, cea din Tohânul-riou și Poiana-Mărului stagnează. In Zârnești este și o bibliotecă a bisericii și alta a școalei, cari nu sunt publice; iar biblioteca școalei din Tohânul-vechiu și Tohanul-nou șțjnt contopite cp * despărțij#|n|ului. Analfabeti aproximativ 30%. Prelegeri poporale.* Zârneșfi, Dr. P. Nistor, Pregătirea unirii prin Înaintași -(300 ase.), Iliș Piso, Stăpânire* de sine (150 ase.), Dr. P. Nistor, România înaintea cooferenței dela Lausanne și Moscvș (150 ase.); Ilie Piso, Cataractele deia Niagara, isvor de energie (cetire, 150 ase.); Dr. P. Nistor, Sfa- turi medicale (100 ase.); Ilie Piso, Cpm a învățat mdș Toma carte, de O. Coșbuc (cetire, 100 ase.); Aurel Bănuț, Despre cul- tură și civilizație (200 ase.) și Cartea părintelui Reteveiu (schiță proprie, 200 ase.); I. Piso, Sfat bun la vreme potrivită, de loan Pop Reteganul (cetire, 60 ase,); I. Piso, Unirea Ardealului (vor- bire ocazională, 150 ase.): Ilie Piso, Sfaturi economice (100 ase.); -Poiana-Mărului.* Dr. P. Nistor, Despre «Asociațiune» (250 ase.) și Pregătirea unirii prin Înaintași (250 ase.); Tohanul-vechiu.* Dr. P. Nistor, «Asociațiunea» ca factor cultural al unirii (500 ase.); Dr. Voicu Nijescu, Foloasele cooperației, Dr. Nicolae Căliman, medic, Brașov, Ravagiile beției, Zârnești.* Dr. P. Nistor, Pilda de solidaritate și jertfă arătată de Tohanul-vechiu la adunarea generală (în legătură cu cercul cultural al învățătorilor, 150 ase.); ir. P. Nistor, Desăvârșirea unirii prin cultură (vorbire comemo- rativă, 100 ase.)) Poiana Mărului .* Dr. P. Nistor. Școala și me- nirea ei culturală (in legătură cu Cercul cultural al Învățătorilor, 150 ase.). In urma prelegerilor s’au Înființat de mai Înainte 3 cooperative și o bancă poporală, în Zârnești șl Tohanul-vechiu sală de lectură. Averea desp..- Lei 9067. Reuniuni de femei sânt în Zârnești și Tohanul-vecniu: Cooperative.In Zârnești, Poiana- Mărului și Tohanul-nou; Bancă poporală tn Tohanul-vechiu; Banca «Creditul» in Zârnești; Coruri In Zârnești și Tohanul- vechiu; Asociația foștilor voluntari (Desp. al Uniunii f. v.). Dir. desp. a Împărțit 200 ex. Călindarul Asociațiunii tn 1923 și 50 ex. in 1924, cedând rabatul despărțământului. Co- 8* — 476 operativadin Zârnești a înscris membrii ei In 1923 ca membrii,6 ajutători ai «Asociațiunii», cumpărând Calendarul «Asociațiuniist* Desp. susține «Casa de lectură» In Zârnești,⁴ In o salăfc- școalei, unde pe lângă biblioteca de 250 voi. stau la dispoziția** cetitorilor foile Albina, Natura, Neamul românesc pentru popor^ Cosinzeana, Transilvania, Libertatea, Lumina satelor, Foaia * Poporului, Conștiința românească, precum și alte 3 ga-; zete dăruite de dir. desp. Casa de lectură este cercetată zilnic^ toamna, iarna și primăvara, de câte 20—50 cetitori, larvara de câte 5—10. Desp. a organizat In 1923 6 serată dansantă cu un : venit de Lei 5183. Desp. a conlucrat in 1923 și 1924 cu «Cercuâ cultural al învățătorilor», luând parte la adunările lor și ținândc prelegeri. Asemenea s’a conlucrat cu Soc. foștilor voluntari. Dr. Pompiliu Nlstor, medic, director. 110. Baia-de-Criș (jud. Hunedoara). 1 Intre despărțămintele de nou înființate se numără și desp- 1 Baia-de-Criș, cu 7 membri pe viață și 20 activi. Dl Dr, Nicolae 4 Oncu, dir. desp. a desvoltat, dimpreună cu părintele loan Indrel» ' | președintele agenturii «Asoc.» din Țebea ș. a. membri ai insti- 1 tuțiuniLnoastre de acolo, o activitate lăudabilă pentru restaurarea* | cimiterului erelor dela Țebea și facerea Casei Naționale cum* j și pentru aranjarea serbărilor Avram lancu din aceea localitate. | î $ — 477 A nex» : II. Secțiile științifice-literare ale „Asociațiunii pentru literatura romftnă și cul- tura poporului român" (Astra), Sibiiu. Nr. 2013/1924. Proces Verbal ■luat în ședința plenară a secțiilor științifice-literare, ținută în Sibiiu, în 14 Iulie, 1924. Ședința l-a. Președinte: , Notar: ’Vasile Goldiș. Dr. Horia Petra*Petrescu. 1. Membrii prezenți: din secția literară-artistică .• Dr. Vaier ’tBranisce, Oh. Bogdan Duică, Enea Hodoș, Dr. Horia Petra- iPetrescu (activi) și Nicolae Băilă, Nicolae Oancea, (corespon- denți); din secția istorică-etnografică; Vasile Ooldiș, Virgil Șo- tropa, Nic. Togan, Matei Voileanu (in ședința a 11-a a mai venit și dl protopop Dr. Ilie Dăianu); din secția școlară.* I. F. Negruțiu, Dr. I. Stroia (activi), Dr. I. Bunea, Dr. A. Crăciunescu, Dr. I. dlcuș, D. Lăpedatu (Săliște) (corespondețj); din secția economică: D. Corn șa, I. A. Preda, Romul Simu, Dr. I. Vecerdea; din secția de științe sociale: Dr. Lucian Borcia și P. Drăghici; din secția 'medicală Dr,. Oh. Preda. 2. Dl președ. Vasile Goldiș deschide ședința plenară la ora 10 a. m. in sala de ședințe a Muzeului, urând sosit» tuturora^ Pentru întâia oară îi este dat să conducă o ședință plenară a secțiunilor. Mai liitâi de toate vreă să releve trei momente însemnate: 1. manifestațiile grandioase de înfrățire culturală din București, Breaza și Văleni, in 31 Maiu, ■ 1, 2 și 3 Iunie, a. c. 2. creșterea prestigiului societății noastre și dincolo de hotarele Ardealului și 3. serbările din prilejul centenarului nașterii lui Avram lancu, din August, Septemvrie viitor. Dl președ. descrie în colori vii manifestările de înfrățire culturală din București și aduce prinos de recunoștință tuturora, cari au contribuit la buna reușită. La loc de frunte stau M. Sa Regele cy A., Sa Regală Principele moștenitor, apoi societățile culturale, In frunte cu dnii 1. Manolescu dela «Casele Naționale» N. lorga dela «Liga Culturală», dna Sabina Cantacuzinodela «Universitatea liberă, etc. etc. Mulțutnește dlor Dr; Tiberiu Bre- ■diceanu pentru aranjarea «Poemului»; dlor Nicolae Oancea,. - 478 - dirig. și Dr. 1. Stroia, președ. «Reuniunii de muzică pentru reușita concertelor; dlor Dr. I. Lupaș, Dr. Sextil Puș-JI cariu, pentra^MlfeftMetaJfiWg,ÎÂ Recita «t&teter Naționale» (gen. 1. Manolescu), celorlalte instituții, cari nejau primit la Biwgm eureștl: < Academia Română»/ Universitatea, «Universitatea liberâ»;J| «Cântarea.României», «Șoc. ortodoxă a femeilor române», etc.j|| 'Cere itn'piderilicit^â & ă aditab Ăbilțtttffifi "fi afa fd&Ata ple-^a| nară a secțiilor. II Ședința plenară e de acord cu dl președinte ca ,3 persoanelor Și ăbdiMăt^dt fhenfionate să li se exprime jj mulțumiri pentru buna-primire. U 3. Dl preșdrf? dăsc/M thai Ap0î cttttt gîinttește manifestările || de pietate la mormântul dela Țebea, unde zace eroul național J Avram lancu, apoi la CAftrpem; Vlăft, Găina și Cluj, din același 3 prilej. Descrie grosso modo programul ce va aveă să se 3 stabilească in înțelegere cu M. S. Regele care a promis parti- | ■cipăfea cu întreagă familia regală. Serbarea gK ne o serbare 1 națibnafâ a țării iniregi; Gotnitetul organizătot Să fte piis sub | prezidenția de Onoare i însuș M. S Regelui. Ca Atâtor festiv | crede eă ăr fi potrivit di pTof. ubrv. Dr.* Silviu DragOmir, carta | a primit 6 bursă — fa Ittderhnbl dlui prezident, pe lângă dl mi- | nistru de extdfne 1. G. Dufca» ca să studiere arhivele dWi Viena | șl care 4 descoperit acte importanta ndcbnoicuth, referitoare la i Ăvrătn lanț» (volumul se va tipări diâ partea «Casei Șeoălelor*). ți Toate societățile culturale de seamă din țară vet fi invitate să participe din partea «Asooia^uhesir. Pentru krrferiajarea casfci ț lui lăncii din Vidră & primit dl prezident asigurarea bă chel- ; tuelile se vor acoperi din fondurile «stteiefătii dultbtate «I. G. Brătianu» (ca -1.100,000 lei). La Găina urmează să se ridice o troiță. La Cluj Să st țfoâ & rtterb revistă fnilitatt. L4 Cătnpeni 6 Ședltiță feătivă â MkOCiăfiunii», Wrhâtid ba tWntei prift Qe> tomvrie kă se fifiă O adunare gtnetâlă d tn j oraș ăl nostru (Atăd Sâb Cluj). fepiiiifl sefbăfW AVrâm lătteb Să se țină in Țbbea, ubde se Vâ Oftară lin ă**rV»6îtt divitt fi faăhfc Ha» £6nVtriiltă Beate Să fMMM.AiteHz^â 94& 1 (iilor ca Să tfrmeze peftrăctărite. | SectiilC se (tedM SaflsMctite! db pății Și ovedindu-se cursurile acestea de folositoare, propune secția ca comitetul central să aprobe și să pună la dispoziție sumele necesare pentru alte cursuri similare (ev. și cursuri de împletit " cu papură și paie); 9. Secția a pregătit, din încredințarea co- «nitetului central, o lucrare referitoare la aranjarea cursurilor și prelegerilor economice plănftite a se face de cătră «Asocia- țiune» cU ajutorul dat din partea Ministerului de agricultură, lucrarea a fost înaintată Ministerului și utilizată, de sigur, acolo pentru activitatea Ministerului. IX Dl Dr. Val. Branișce atrage atenția biroului «Asoc.» -asupra ordinațiunilor din «Mon. of.» Nr. 27, Regulam. 87, April 1924. Dl R. Simu dă lămuririle necesare.* biroul a - âvut în vedere cererea ministerului și va lucră în consecință, înaintând tablourile cerute până Ia 6 Aug. — 4â2 — Jși 14. Dl preș, pune lâ desbatere diferitele puncte ale sec-1 țiiibf» iăr plenul fibtârfeȘtfe.' 1 DIDr. Si/r/a Dragomir este rugat cu una- | nimitate, să țină conferență festivi la serbarea Avram- 3 ■ lancu ; _ ? 3 2 . DlO. Bogdan-Duică este rugat, du unarii- | mitate, să țină conferență festivă la adun/gen. dela» toansni; . | 15. LuândU-âe fn discuție tipărirea «Almanahului secțiilor j Asoeiâ|ihriii* Dr. Oh. Preda accentuează că Âltiiaftahul âcesth 3 să aibă un caracter popularizator, de vulgarizare jdl D. Comșa s cere să fie variat și ca fiecare membru șă fie ,obligat de a ca- ; laboră cu câte un articol pe an; dl d. Bogdan-Duică cere ca | în voi. 1 să se prezinte ceva sistematic, o orientare desăvârșită- ț a, condițiilor de existență a poporului românesc (să se referi < și la Mșramurăș și Basarabia); să aibă tendințe practice; Dl . Dr. V Bologa pledează pentru editarea Almanahului și ape- ‘ș iează la dragostea membrilor diferitelor secțiuni i ședința» în drnta rapoartelor șecțiuftilot Și i i dezbaterii în plfen, âdereâză lâ propunerea dlui ăect_' lit sUbst câ să se tipărească — deocamdată — Utl ; alrriânah, cate să conțină o sinteză a condițillo de vidță ale poporului român. Cu aștetherea tihUi plăti J amănunțit este încredințat secr ut Măi apoi ze vor dâ tirCulâre, etc Setr lit să își așteâfnă planul lit o a dunăre â secțiilor, la toamnă 16. In privință studierii athivei Corpului XII de armată.. • austromngar, după ce constată dl G Bbbdan Duiăă făptui @a a găsit; frunzărind actele* unele amănunte interesante pentrtt ; viața socială Se deleagă secția istorică de a studiă arhiva, J in prima linie dl Th: V. Păcățianu lî. iii ceeace privește înființarea unei secții a muncitorilor, se- J amână desbaterea dacă e îndreptățită ăau nu o astfel de secție» pentru ia toamnă» când se vor reor* | ganiză secțiile. 1 18. Tot așâ 1 fee amână la toamnă hotărârtă dacă sedțiă teh- J nifeă va desfHnță saU nu. 19. Deasemenea . întrebarea dacă e eu cale să se înființeze o> ,J| subsecției siivieăr '-S •4«r- 20. Luându-se tn dCsbăWfe propunerea dlui Ehea Hodoș, privitoare la la un eventual câștig, din vânzarea cărții (Câteva °/o)> propune, și plenul primește,, ca au- torul șă primească și după exemplarele vândut? un procent anumit din câștig, după acoperirea cheltuielilor. 21. Venind la Jesbatere redactarea rev. < Transilvania* și â t&iblibtecli jityidrate*, după c? dl G. ESdgdăn-buică, în numele sfetțid, ăd ddtlâfă âattefăâttt de felul de redătfâr? fși exprimă și plenul mulțumită sa și cere să se continue redactarea In âceeaș direcție, apelând la Colaborare ia toți membrii din secții. 22. âecți£i MtiHlJinice i ăe exprimă rtiul(iirriftă $i se dă împuternicire comisiei financiare de a oferi mij- loacele necesare pecuniare pentru ținerea expoziției 2!L t)l prd§. Gtiidfș dtt# de Părere tdă si § 6 dtfbdftze an ₓ fittoi de ImtMlncdH! d muncit casnice, iârttâ, lă sate $i câ planaf fasta sa fii fâetit în legâttifll cu Minierul de donienll ți de agricultură. £f| țfrfeȘ. ăe va iHferfiăit tiîăi de aproape de un astfel de platt. 24» Propunerea de a se numi ■,. awzoăr/ noi Dr» Steichițs și Dr. Comea din Sibiiu; ea membrii corespondenți ip seoția medicală, este primită. ? Numiții domni sunt denumiți membrii corespondenții ( 25. Dl prof. D. Cotnșa e de părere Gă k fi cu cale ca la serbările din, Munții Apuseni șă se țină și o expoziție ml- nleră sau de lu&a .di mână Jșcoala din Abrud — care are o colecție frtimoasă încă de din.’nainte de răsboiu),, ca să arate șl Moții streinilor Id ce se pricep» După d discuție, la care ia parte di p£eș. și dl Dr. V. Bologa, s4 hOlăteșăe dâ dl D. Gomșd să bătătorească la ' față l&ttltti $i să refereze Mai apoi dacă se poate - înjghebă ceva sau nu. . 484 26. Propunerea secției literare ca să se institue din nour postul de administrator M pentru publicațiile «Asoc.» (expediție, etc.) se trans- ,a pune comitetului central spre studiare. .3 > 27. Dl Dr. Bortea citește un raport (Nr. 1206/924) al sec-.J| țiel științelor sociale (sosit mai târziu) și un document din partea 19 decanatului facultății de drept și științe de stat din Cluj. Ra-«J| portul cere decentralizarea tn teritorii mai restrânse și o acti- vitate a secțiilor științifice tn jurul univers, din Cluj, pretinde M modificarea statutelor, etc. Se încinge o discuție mai lungă, la a care iau parte dnii G. Bogdan-Duică, sen. Drăghici, 1. A. de || Preda, Dr. Gh. Preda, Dr. V. Branisce, Dr. Vecerdea. jl Resultatul a fost concluzul următor: «După ce propunerea secțiunii sociale de a numi membri ac- i tivi trece peste numărul de 15 — este deci o vătă- < mare a dispozițiilor din regulament — e antiregula- / mentară, atât propunerea aceasta, cât și propunerea schimbării sediului, la Cluj, (in legătură cu organi- - zarea viitoare a secțiilor) — amândouă propunerile j se amână până la schimbarea statutelor și a regula- t meritului. Votul acesta nu este considerat ca o re- j probare cu privire la persoanele propuse». 28. Dl preș, aduce la cunoștința șed. plen., și aceasta pri- tnește, ca statutele cele nouă să fie desbătute, după ce au fost 1 studiate le comisia instituită anume și de comitetul central și j din partea unei ședințe plenare a secțiunilor ] la Cluj. Mai apoi se va institui și o comisie cu misiunea de a schimbă regulamentul conform stătu- \ telor schimbate. r 1 ■ Dl Dr. G. Preda aduce propunerea secției me- dicale, ca comisia pentru schimbarea regulamentului j secțiunilor științifice-lit. să se compună din președinții secțiilor sau un delegat al fiecărei secții; proiectul să | fie trimis fiecărui delegat al secției; comisia să se 1 întrunească în Cluj. Elaboratul să se aducă la cunoștința : Comitetului central. Se ia următorul concluz (O. Bogdan Duică): Se constituie o comisie constătătoare din președinții tu- J turor secțiilor, eventual din delegații secțiilor, cu me- j nirea studierii regulamentului lecțiilor, cari să propună ? schimbările în legătură cu statutele schimbate ale 1 «Asociațiunii». Dl G. Bogdan Duică e încredințat ca ' convocarea. Dsa va comunică resultatul comitetului central. 485 29. Dl profesor D. Comșa pledează pentru anexareaunor societăți, cari au avut o viață înfloritoare, dar acum sunt cuprinsei de somnolență, ca d. e. «Soc. dc agricultură* din Sibiiu. Se dă consimțământul, în general. 30. Dl preș. își desvoltă unele păreri privitoare la o de- centralizare in viitorul apropiat, la o împărțire a «Asoc.» după regiuni (nu numai despărțăminte), cu comitete regionale, cu congrese din 3 în 3 ani, în diferite centre ale țării. La desba- tere iau parte dnii: Dr. V. Branisce, care accentuiază orgoliul local al diferitelor ținuturi și punctul de vedtere just că numai când vom fi rugați să trecem In Muntenia, Moldova, Basarabia*, cu despărțămintele noastre; dl Dr. O. Preda, care cere propu- neri concrete, ca să putem deliberă asupra înființării de des- părțăminte pe unde n’au mai fost. Ideia cu regiunile este acceptată, în principiu. 31. Dl Dr.'Oh. Preda relatează despre pașii întreprinșr de o comisie instituită anume, în colaborare cu Sfatul Negu- storesc din Sibiiu, pentru scoaterea bustului lui Qh.J3aritiu în parcul de'dinaintea Muzeului. Lucrarea e încredințată dlui Chidu și terminul e fixat eu 20 August. La predarea bustului Invită on. comitet central. Vor fi Invitați urmașii'lui O. Barițiu, Acad. Rom., membrii secțiunilor, etc. Se ia act. 32. Ca diurne se stabilesc: 200 de lei pe zi,'plus banii de drum, clasa a ll-a. Sibiiu, 15 Iulie n. 1924. V. Ooldiș, Dr. Horia Petra-Petrescu, . președinte. secretar. S’a cetit și verificat: Dr. G. Preda. D. Comșa. -486 - <• J Atm j Raportul «I conferențiaruJui-PFPpjțgandiștal „Astrpi" jBătre adunare* j generală din Arad (8 și 9 Noemvrie 1924). -I Activitatea mea la r Asociațiune» am început-o cuziuadal 15 Maiu '1923. ,nainte de tpate am cereetat arhiva instituției, 3 partea privitoare la activitatea de conferențiar, pentru a-mi câj știgă orientările necesare la săvârșirea lucrărilor pe cari le aveam 1 de îndeplinit în baza atribuțiunilor, ce mi s’au dat- Am, căutat | apoi să mă inițiez și în afacerile de birou și în ce privește orga* | nizația societății. După multe stăruințe și intervenții mia succes | a exoperă un permis de liberă circulație pe C. F. R., cu bine- I voitorul concurs al dlui director al Centralei Băncilor Popuțare | din București, Țifu Axentp, și astfel delăturată fiind și această greutate, am .ajuns îh situația de a mă puteă deplasă în toate | părțile unde cereă trebuința- 1 Dela început mi-am dat seama, că toate stăruințele dela 1 centrul «Asociațiunii? numai așă vor fi încoronate de succeș, 1 dacă'organele pe cari se bazează activitatea instituției noastre în provincie, adecă despărțămintele și agenturile (cercurile cuL- - turale), vor fi la înălțime. In urmare am nizuit cu oeazia reor- ganizării despărțămintelo.r, lâ cari am participat, să ajungă la 5 conducerea acestora ca directori și secretari, bărbați însuflețiți j pentru cauzele obștești, cu dragoste de muncă desinteresată i pentru ridicarea aproapelui și cu înțelegere superioară pentru < problemele culturale economice ale «Asociațiunii» și pentru în- < datoririle frumoase cu cari este împreunat postul onorific de . ș director sau secretar, în care a fost ridicat prin încrederea ob- ștei. Qei aleși aproape toți au răspuns cu vrednicie cinstei ce | li s’a făcut și au/desvoltat o activitate deosebit de frumoasă și folositoare pentru luminarea poporului, coborând în Dumineci și sărbători la sate, împrăștiind cunoștințe binefăcătoare și în- ₃ tărind credința într’un ideal prin îndemnuri calde și sincere. J Cu ocazia reorganizării despărțămintelor și înființarea cer- • curilor culturale, precum și la alte ocazii am ținut conferențe, | îndeosebi despre «Asociațiune» și problemele eî, căutând să J atrag atențiunea și bunăvoința tuturor, pentru a ne da concursul, | înscriindu-se de membri, abonând publicațiile acesteia și cola- borând pentru ajungerea scopurilor ei. Am vorbit apoi despre datorințele noastre culturale ca români în nouile împrejurări, J accentuând necesitatea organizării economice prin înființarea diferitelor societăți și cooporative de tot soiul. Nu mai puțin | am stăruit întotdeauna pentru câștigarea interesului straturilor largi ale poporului față de carte, prin care se poate căpătă^ adevărata cultură și înțelegerea superioară a rosturilor vieții.' - 4§7 - Am scp8 în relief cu toate ocaziunjle frumusețea ideal# a vieții și superioritatea bunurilor spirituale și a muncii 4e$uterișsafc, prestată în dragoste In folQșuJ tuturor, fără gândul lâ răsplșji, cum spțjne așă de frumos poetul Vlahuță; «Sfântă mun# e acgea, țe răsplată ’rt ea-și găsești... O deosebită atențiune am dat problemei Caselor Națio? riale. jQa continuare a lucrărilor din anii precedenti, întreprinse zuind spre acelaș scop: înaintarea culturală-economică a poporului nostru atârnă in măsură co- ' vârșitoare înflorirea neamului, consolidarea și fericirea patriei. M’am prezentat In călătoriile mele' la diferitele autorități ■ bisericești, civile și militare. La forurile administrative am in- - tervenit mai ales în scopul de a se luă dispoziții, ca toate co- 1 munele să se înscrie în șirul membrilor fondatori sau pe v-ațâ ; la «Asociațiune», iar la celelalte a torități pentru a exoperă bine- > voitorul concurs In vederea ajungerii scopurilor instituției noa- ' stre. — Cu bucurie și mulțămire constat, că pretutindeni unde- m’am prezentat în numele «Astrei» am fost primit cu toată căl- dura și atențiunea, primind asigurări pentru tot concursul. Mă. simt dator a mulțăml și la acest loc tuturor, cari intr’un fel sau* ’ altul s’au grăbit a mi veni in ajutor la îndeplinirea misiunefe mele. Vechii membri și conducători ai «Asociațiunii» din păr- țile mărginașe de nord ale țării tresăriau de bucurie la auzul numelui «Astra», exprimându-și mulțămirea, că Centrul Iși în- dreaptă trimișii săi și spre acele părți expuse, unde mai ales- este trebuință de propagandă culturală-năționaiă prin prelegeri,. ■ conferințe, răspândirea de cărți bune, aranjarea de expoziții, de serbări culturaie, Întemeierea de organizații economice de tot , felul, etc. Mari nădejdi se puneau Iii propaganda culturală prin trupa teatrală «Astra». Având «Asociațiunea» în decursul anului curent 1924 fe- ricitul prilej de a merge la București pentru a pune bază în- ; frățirii culturale cu diferitele Societăți culturale și de a aranjă mărețele serbări pentru comemorarea eroului nostru național* Avram lancu, din încredințarea Comitetului central am luat, parte la pregătirea acestor serbări culturale-naționale, atât pentru ; București, cât și pentru Țebea și Vidra, călătorind și stăruind. in toate părțile cu tot devotamentul pentru reușita lor. | Mi-am dat silința să reprezint «Asociația» la toate serbă- * rile pentru cari am primit încredințare. Am luat parte activă la. aranjarea expoziției de industrie casnică, cu ocazia serbărilor lai j — 489 — Gheorghe Lazăr din Avrig. —- După putință am desfăcut lozuri de ale loteriei «Asociațiunii». In baza hotărârei de a se estinde activitatea «Astrei», in Patria mamă și in celelalte părți ale țării, am inscris cu ocazia trecerii prin București mai mulți membri și aici tn capitala țării urmând a se înființă la timp potrivit și un despărțământ Acestea ar fi pe scurt, chestiile, de cari m’am ocupat tn calitate de conferențiar-propagandist al «Astrei». — Afară de acestea am luat parte și la alte lucrări de ale instituției, la lu- cruri de birou, de locuințe, primirea și conducerea oaspeților «Asociațiunii» și altele multe, cari nu se pot specifica toate într’un raport general, se pot afla Insă toate mai amănunțit în rapoartele speciale, prezentate onoratului comitet central. înainte de a încheia țin să observ, că poporul nostru e dornic de învățătură și are însușiri alese pentru cultură, trebue numai să ne apropiem de el cu sinceritate și să-i dăm cuno- ștințele necesare in mod potrivit și în formă atrăgătoare și astfel îi vom puteă câștigă interesul pentru tot ce-i bun, frumos, nobil xși folositor. încă a constatare. Știm că noi românii am fost asupriți veacuri dearâncțul și astfel n’am putut ținea pas pretutindeni cu celelalte neamuri. Ajunși acum la libertate va trebui deci să îndeplinim In timp relativ scurt aceea, ce alte popoare au îndeplinit în decurs de secole. Pentru aceasta se cere o lu- crare sistematică, intensivă și conștientă, ca prin ea să luminăm, organizăm și ridicăm poporul nostru la nivelul, ce îl impune rolul său înalt de neam conducător de stat. Această lucrare de înaintare și întărire culturală-economică, care a fost și este și va fi scopul «Astrei», va putea fi săvârșită numai, dacă toți cărturarii noștri, își vor pune mintea și inima în serviciul cauzei, îndeplinind fiecare în cadrele «Asociațiunii», tn sfera specia- lității și ocupațiunii sale, o muncă de propagandă cât mai rod- nică. Această muncă o pretinde neamul in aceste vremuri grele de frământări naț onale-culturale dela toți fii săi buni, cari doresc a se bucura de stima și recunoștința lui. Munca de propa- gandă culturală desinteresată astăzi nu mai poate fi un privi- legiu pe seama unor muncitori aleși, ci ea este o datorință na- . țională pentru toți. Condus de ideile și principiile atinse tn acest raport am Intrat cu dragoste și sinceritate în serviciul «Astrei», având totdeauna in vedere scopul ideal, de-a contribui cât mai mult la înaintarea, binele și fericirea neamului și prin aceasta la ri- dicarea vechei noastre «Asociațiuni» la strălucirea ce i se cu- vine in Rqmânia-Mare, pe baza prestațiunilor ei din trecut. Sibiiu, 20 Octomvrie 1924. loan Neagoe, conferențiar-propagandist. 9 - 490 — Anexa IV. Nr. 1893-1924. Onorată adunare generală/ In alăturare ne luăm libertatea a Vă transpune conturile de încheiere ale ,Asociațiunii⁸ pe anul financiar 1923. Incassările fondului general cu reportul anului anterior aw fost de Lei 683,49383 și anume: taxe de membri fondatori șl a pe viață Lei 119,16815, taxe de membri activi (50%) Lei- 99,861’95, interese de efecte Lei 64,565’20, interese de cont cor. 1 Lei 14,26914, abonamente la rev. ,Transilvania" Lei 10,174 75, abonamente la Biblioteca poporală Lei 11,418*25, chirii Lei 43 615 25, Taxe de administrare Lei 14,555’—, din cărți vândute Lei 10,597’80, ajutoare Lei 255,000’—, și anume: Ministerul instrucțiunii, Lei : 150,000’—, Ministerul cultelor pentru Muzeu Lei 50,000*—, ,A1-. bina" institut de credit și economii, Sibiiu Lei 5Q,000’—, și Cercul militar civil din Timișoara Lei 5000’—, reportul din anul trecut j Lei 50,000*—, și venite extraordinare Lei 268’34,—. Creștere mai ș importantă față de anul precedent este la taxele de membri Lei % 44,224’20. - ' 1 Cheltuielile au fost de Lei 681,682’37, și anume revista | «Transilvania* Lei 165,014’74,-prelegeri poporale Lei 51,095 85, | Încălzit Lei 49,046; Spese de cancelarie Lei 45,50680, biblioțeca J poporală Lei 29,365*70, secția artistică Lei 26,000*—. Premii și 3 expoziții Lei 18,000*—, reparaturi Lei 17,13180, emisiuni Lei | 10,584’— Luminat Lei 5,296 80, bani de cvartir Lei 3880’—. Im- | pozite Lei 2433’30, secțiile științifice Lei 1651, grădina Lei 691’—, J interese de cont curent Lei 7962; spese extraordinare Lei 54,778’26, | și salare Lei 193,234*65. Restul de Lei 1811*46 s'a dat fondului | general ca dotație pentru anul viitor. Fondurile și fundațiunile administrate de „Asociațiune* au crescut în mod normal. Creștere peste normal e la fondul A. Bâr- seanu de Lei 39,246’05, datorită noilor incassări. In stocul efec- telor fondurilor și fundațiunilor s’au făcut următoarele schimbări; s’au scos dela efectele fondului general 12 acții „Luncana*, ră- s scumpărate cu numerar, dela efectele fondurilor și fundațiunilor Lei 29,000’—, scrisuri fonciare „Albina* sortate și anume Lei y — 491 24,000'—, la fundația Olteanu și Lei 5000'—, la fundație Bădila- Moldovanu. La fundațiunea Bozacu s’a rescumpărat tn numărar o acție .Murășana* din Reghin in valoare de Lei 50*—. In decursul anului trecut am primit în administrație și ur- mătoarele fonduri nouă. Fondul Dr. Cornel Diaconovich în suma de Lei 9000’—, și fondul Partenie Cosma în suma de. Lei 3500’—. La ambele fonduri s’au mai subscris și alte sume, urmând să fie incassate în anul financiar 1924. In comptul optării de acții am mai optat pe lângă acțiile de mai înainte 100 acții Uzinele Reșița. Averea administrată de Asociație cu finea anului 1923 se urcă la suma de Lei 1,961,364*78. Terminând Vă rugăm: 1. Să luați la cunoștință acest raport. 2. Să cenzurați conturile de încheere, Bilanț, Venite și Spese, și aflăndu-le în ordine să hotărâți descărcarea pe anul de ge> stiune 1923. Sibiiu, 31 Decemvrie 1923. Dr. Octavian Russu, m. p. vice-prezident. Romul Simu, m. p. secretar. 9' 4& Anexa IV a) Bilanț general la Activa Lei b. Lei ===î|i Contul Cassa_________________ 2403 70 R e a 1 i ă ț i: Edificiul Muzeului__________j 70000 „ din strada Șaguna Nr. 6---, 60000 ,, internatului de fete------ _ 50000 „ din strada Șaguna Nr. 8 ----- 30000 --- 21MOO 1 --- 1 Efecte: ' Efectele fondului general _____--- --- 249210 _ ,, fondurilor și fundațiunilor____ 539210 --- Optări de acții__________, _ --- --- 203737 20 9K15Î 20 Depuneri spre fructificare____... --- 319637 aa, 1- 1 r 1 1 1 i Transport _ ■' 1 1524198 281 493 31 Decemvrie 1923. Pasiva Lei b. Lei b. Fondul general cu donația Beloiu și Pană 303094 93 Dotația anului curent ---_____.-- 1811 46 304906 39 Fundațiunea Dr. Pâcurariu-Bianu ----- 311905 67 „ Andrei Bârseanu----- 106431 05 „ Dr. Origorie Sândeanu-- 104777 56 „ Petru Mureșan_____ 89986 15 „ loan Albon------ 64099 96 „ loan Petran------- 63776 64 Fondul de pensii al funcționarilor----- 60979 --- „ loan Olteanu________ 60673 44 „ Constantin Brancoveanu--------- 49000 ---' „ Nicolae lorga_________ 47531 40 „ Internatului de fete------ 40336 68 Fundațiunea Orig. Filepp_______ 36782 f2 „ loan și Ecat Rusu____ 34554 60 „ Regele Ferdinand I------ 30000 --- „ Sidonia Munteanu____ 28828 96 „ Teodor Sandul______ 27475 40 „ loan Nichita------- 27867 90 „ Bădilă Moldovan---- 25083 86 „ Mihail Cogălniceanu--- 20863 --- „ Nicolae Motora------- 17075 38 Fondul Vasile Alecsandri _ ------- 14519 28 „ Adam Buda de Galați_____ 13491 70 ,, George Barițiu______---____ 13206 33 „ Andrei Mureșan-------- 12947 26 „ Avram lancu__________ 12667 60 „ George Coșbuc-------- 12630 --- „ Sitnion Bărnuțiu______ 11911 --- „ George Anca________ 10929 20 „ George Boieriu_______ 10259 55 „ Vasile Stroiescu_________ 10000 --- „ Nicolae Grigorescu_______ 10000 --- „, Nicolae Bălcescu _______ 10000 --- „ Inoc^nțiu Micu Clain_____ 10000 --- „ George Lazar _.__________ 10000 --- „ loan Creangă------- 10000 --- „ Andrei baron Șaguna .____ 10000 --- Transport _ 1.735,497 58 494 Activa Lei h. Lei bᵣ Transport — Fundațiunea Teodor Sandul c. sep.----------- „ Orig. Sândeanu „------------------ „ Oeorge Anca------------------ „ Nicolae Rusa----------------- Contul Albina ___________________________ „ Diverși debitori____________________ Bibliotecile Asociațiunii (centrală, region. și sătești)_______________________________ Muzeele__________________________________ ... Archiva _________________________________ 1524198 | 21 I 18367 76 jl 173521,1*! 4958 86I 11 33- 134714 7» 261761 75'■ 495 Pasiva Lei b. Lei b. Transport --- 1.735,497 58 Fondul Alexandru Odobescu----- 10000 --- Timoteiu Cipariu------ 10000 --- ,, loan Micu Moldovan----- 10000 --- „ Titu Maiorescu ---------- 10000 --- „ Aurel Vlaicu -------------- 10000 --- „ Alexandru Ion Cuza------- 10000 --- „ Mihail Eminescu------- 10000 --- „ Pr. Cornel Diaconovich------ 9000 --- „ Origorie Forro_______ 8925 01 „ loan Suciu---------- 8248 76 „ Biblioteca univ. Ciuj----- 6088 76 „ loan Roman--------- 5410 68 „ loan lancu --------- 5044 41 „ Nicolae Marinoviciu------ 4593 74 „ foștilor stipendiati----- 4097 50 „ Pop Maior---------- 4460 84 „ Partenie Cosma------ * 3500 --- „ Nicolae Densușianu----- 3276 66 „ despărț. Timișoara---c.-- 3180 --- „ Nicolae Opincariu ‘------ 2873 66 „ Teodor Mihali -------- 2557 63 „ loan și Z. Balomiri----- 2263 51 „ Radu Rinreanu------ 2075 43 „ Simion Bozacu__________ 1775 51 „ loan Oallianu--------- 1687 32 „ Dr. loan Moga ------- 1623 17 „ Carmen Sylva_______ 1500 --- „ Anonima Dobâca--------- 1410 01 „ Dimitrie Birăuțiu------ 1146 97 „ cultural al băncilor----- 1043 05 „ E. D. Bașota______--- 878 17 „ internatului Petran______ 695 66 „ loan Simu_________ 695 53 „ Ana Broșteanu________ 650 --- „ Nicolae Petra-Petrescu____ 640 ---> „ despărțăm. Viștea inter._____ 550 --- . » „ >> Deva-------- 531 97 „ loan cav. Pușcariu_____ 444 61 „ despărțăm. Ceica_______ 501 40 „ Simion Stoica________ 289 84 Transport _ 1.897,157 38 496 Activa Sibiiu, la 31 Decemvrie 1923. Dr. V. Bologa m. p., controlor. Examinând acest cont, am constatat ca este exact și în | Sibiiu, la 22 Octomvrie 1924. Nicolae Togan, m. p. Dr. Ilie Beu, m. p. Aprobat în ședința comitetului Dr. Octavian Rusu, m. p. vice-prezident. 497 Pasiva Lei b. Lei b. Transport _ X 1.897,157 Fondul depozitul Nichita._______ 212 „ despărțăm. Jibău_________ 128 08 „ „ Torac------- 53 17 „ „ Vișău Iza__1_____ 35 49 „ secției medicale _ ---______ 20 54 » despărțăm. Crasna_____ 7 34 Contul oferte pentru Muzeu______ 43.473 39 „ Vasile Stoiescu _____...____ 20.277 39 Total _ 1961364 78 loan Banciu m. p., cassier. consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. DE REVIZUIRE: Aurel Popescu, m. p. loan Vătășan, m. p. central ținută la 23 Octomvrie 1924. Romul Simu, m. p. secretar. — — Anexa IV b). Venite și spese la F. M. CHELTUELI Lei b. Lei b. 103 Contul Salare...... 193234 65 138 „ Revista „Transilvania" 165014 74 105 „ Spese extraordinare . 54778 26 112 „ Prelegeri poporale 51095 85 108 „ încălzit...... 49046 --- 137 „ Spese de cancelarie . 45506 80 104 „ Biblioteca poporală . 29365 70 125 „ Secția artistică . . . 26000 --- 142 „ Premii și expoziții . . 18000 --- 106 „ Reparaturi..... 17131 80 124 „ Emisiuni...... 10584 ---■ 113 „ Luminat...... 5297 27 109 „ Bani de locuință . . 3880 --- 114 „ Contribuție..... 2433 30 115 „ Secțiile științifice . . 1661 ---• 116 „ Grădina...... 691 --- 107 „ Int. de cont- eorent. . 7962 ---- Escedent 1 Fondului general, donație . . 1811 46 Total . 683493 83 ii Sibiiu, la 31 Decemvrie 1923. Dp. Vasile Bologa, m. p. controlor. Examinând acest cont am constatat, că este exact și in de contabilitate, Sibiiu, la 22 Oefomurie 1924. COMISIUNEA DE Nieolae Togan, m. p. Dp. llie Beu, m. p. Aprobat in ședința comitetului Dp. Oetanian Russu, m. p. uieeprezident. — 499 — 31 Deeemurie 1923. F. M. VENITURI Eei b. Lei b. 11? Contul Ajutoare . . . . 255000 ---. 132 n Transpuneri din anul treeut....... 50000 _ 134 r> Taxe de membri fun- datori și pe vieață . 119168 15 133 n Taxe de membri aetiui 99861 95 219030 10 121 .» Intferese de efecte . . 54565 20 10? n „ „ cont-ert. . 14269 14 68834 34 138 n Abonamente la reuista „Transilvania" . . . 10174 75 104 11418 25 21593 --- 99 Abon. la „Bibi. Pop." 120 Cărți vândute .... 10597 80 122 n Chirii....... 43615 25 123 » Taxe de administrare 14555 --- n Spese și venite extra- 268 34 ordinare ..... Total . 683493 83 ii loan Baneiu, m. p. eassar. consonanță cu documentele de cassă și cu registrele purtate corect. REVIZUIRE: Aurel Popescu, m. p.. loan Vătășan, m. p. central*ținută la 23 Oetomurie 192Q. Romul Simu, m. p. secretar. / — 500 — Anexa V. ' . -Jl Nr. 1894. ■ . Onorată adunare generală! J ln alăturare ne luăm voie a Vă prezentă proiectul de J buget al „Asociațiunii" pe anul 1925. l. Cheltuieli: ’:-l 7. Biblioteci: întregirea a 4000 biblioteci poporale ale ; | „Asociațiunii" eu broșuri folositoare Lei 200,000’—; înfiin- | țarea a câte unei biblioteci regionale înₓfieeare sediu de 1 despărțământ, pe lângă stocul de cărți ce îl mai auem | Lei 60,000’-; procurări noui, compactare și aranjament la | biblioteca centrală Lei 100,000’—; în total proiectăm pentru 4 biblioteci Lei 360,000’—. | 2. Muzee: pentru amenajarea Muzeului din Vidra, a | cimitirului din Țebea și a celorlalte Muzee regionale i Lei 100,000’—; amenajarea Muzeului central, procurarea de J obiecte noui și eonseruare Lei 100,000’—; în total pentru Muzee proiectăm Lei 200,000’—. . J 3. Case Naționale: întregirea Casei Naționale din Vidra, | amenajarea Casei Naționale din Turda și altele, Lei 400,000’—; proiecte de Case Naționale regionale și Casa Națională centrală Lei 100,000’—; în total pentru Case Naționale 1 proiectăm Lei 500,000’—. j 4. Conferențe și prelegeri: diurnele conferențiarilor 1 populari Lei 150,000’—; spesele de drum ale conferenția- ș rilor, pentru intelectuali Lei 50,000’—; în total proiectăm -4 Lei 200,000’—. j 5. Premii: încurajarea agriculturii, comerțului, creșterii ș de copii, jocuri, porturi, Lei 50,000’—; premierea scrie- | rilor științifice literare Lei 50,000’—; în total pentru premii j proiectăm Lei 100,000’—. * ’ 6. Expoziții: ajutor la aranjarea de expoziții agricole, 1 porturi, jocuri de copii Lei 75,000’—; spese de aranjare J a unei expoziții Smigelschi la București, eventual în eon- j binație cu alți pictori ardeleni Lei 25,000’— ; în total pentru | expoziții proiectăm Lei 100,000’—. । 7. Cursuri de analfabeți: ținerea de cursuri de anal- fabeți la sate (în cărți și premii), proiectăm Lei 100,000’—. a 8. Publicații: revista „Transilvania" și biblioteca „Astra" jj Lei 150,000’—; Biblioteca poporală (Calendar Lei 50,000’—); 1 în total pentru publicații proiectăm Lei 200,000’—. • 'u 501 9. Conservarea realităților: apă, canalizare și asigurări Lei 30,000'—; reparaturi Lei 15,000'—; mobiliar Lei 50,000'—; grădină Lei 5,000'—; în total la conservarea realităților pro- iectăm Lei 100,000'—. 10. Spese de administrare: salare Lei 6B1.240'—; bani de locuință Lei 42,400'—; spese de cancelarie Lei 20,000'—; luminat L. 5,000'—; încălzit L. 45,000'—; esmisiuni L. 74,000'—; secțiile științifice Lei 30,000'—; despărțăminte Lei 240,000'—; în total m spese de administrare proiectăm Lei 1.137,640'—; 11. Cheltuieli extraordinare: aranjamentul arhivei. Plata pe un an de zile a dluiT. Păcățianu, cât vațineâ selecționarea și aranjarea arhiuei istorice a „Asociațiunii” Lei 72,000'—; tocuri de păstrat arhiua și alte spese Lei 18,000'—; în total pentru aranjarea arhiuei proiectăm Lei 90,000'—. 12. Capitalizare: cheltuieli neprevăzute prevedem suma de Lei 397,360'—; în total cheltuieli Lei 3.485,000'—. II. Venite: 1. Tax,e de membri: Taxele de membri fondatori și pe vieață le proiectăm eu suma de Lei 150,000'—; taxele membrilor activi și ajutători rămân la despărțăminte. 2. Interese: după efectele fondului general Lei 30,000'—, iar la depunerile aceluiaș fond Lei '5,000'—; în total la in- terese proiectăm Lei 35,000'—. 3. Abonamente: 500 de abonamente la revista „Tran- silvania” â Lei 100'—, Lei 50,000'—; Calendarul Lei 10,000'—; în total la abonamente proiectăm Lei 60,000'—. 4. Diuerse: La chirii Lei 132,000'—; taxe de admini- strare L. 8,000'—; în total la diverse proiectăm L. 140,000'—. 5. ' Ajutoare: cheltuielile administrative Lei 1.200,000'—; Muzee Lei 200,000’—; Biblioteci Lei 400,000'—; Case Na- ționale Lei 500,000'—; Cursuri de analfabeti Lei 100'000'—; Expoziții Lei 100,000'—; Conferențe Lei 200,000'—; Premii Lei 100,000 —; Publicații Lei 200,000'—; neprevăzute Lei 100,000'—; în total la ajutoare proiectăm Lei 3.100,000'—. Totalul venitelor Lei 3.485.000'—. In ce privește bugetul fondurilor și fundațiunilor ad- ministrate de „Asoeiațiune” e făcut după normativul de administrare și nu e nimic ce ar necesită mențiune specială. Dr. Octavian Russu, m. p. Romul Simu, m. p. uiceprezident. secretar. — 502 — Anexa V a) Bugetul „Asoeiafiunii3 Esmisiuni........ 74000 --- Secțiile științifice . . . . . 30000 --- Despărțăminte ... . *. . . 240000j --- 1137640 Cheltuieli extraordinare: Aranjamentul arehivet . . . 90000 3 Capitalizare: Fondului general..... 397360 //. Fondațiunea Dr. Anca. 3485000 ■ Replătire din datorie . . . 205 _ Taxe de admin. și alte spese 45 --- Capitalizare ....... 25 --- 275 UI. Fondaf. Bădilă~Moldouan. Taxe de administrare . 7 . 200 _ Capitalizare....... 35000 --- 35200 -- $ Transport 3520475 * F5 505 — INGASSAR1 Transport //. Fondațiunea Dr. Anca. Interese de efecte.......... UI. Fondația Bădilă-Moldovan. Interese»de efecte. . . . . „ cont-curent . . Chirii...................... 275 50 750 34400 3485000 3485000 275 Transport 35200 3520475 10 — 506 — INCASSĂR1 Lei b. Lei bJ Transport 3520475 --- /V. Fondațiunea Bibi. unin. Cluj. Interese de efecte . . . . 300 --- 300 ---- V. Fondațiunea Bașota. Interese de efecte . . . . 5a _ 50 --- VI. Fondațiunea Boieriu. f Interese de. efecte..... 410 --- 410 --- V//. Fondațiunea A. Buda. Interese de efecte..... 650 _ 650 --- VIU. Fondul Densușianu. Interese de depozit .... 125 __ 125 --- IX. Fondațiunea Dobâea. Interese de efecte și depozit 75 .___- 75 --- X. Fondațiunea Marinouieiu. 1 Interese de efecte..... 200 200 XI. Fondațiunea Moga. Interese de efecte..... 100 . .. . 100’ --- XII. Fondațiunea Nichita. Interese de efecte. . . . . 1500 --- 1500 --- XIII. Fondațiunea Olteanu. * Interese de efecte..... 3000 --- 3000 --- XIV. Fond. PăeurarU'Bianu. Interese de efecte și depuneri 30000 30000 Transport 3556885 — 507 — CHELTUIELI Lei b. Lei b. Transport --- /V. Fondațiunea Bibi. univ. Cluj. Diferite spese . . ... . 60 3520475 Capitalizare ....... 240 --- 300 V. Fondațiunea Bașotă. Taxă de administrare . . . 10 Capitalizare . ... . . . 40 --- 50 --- VI. Fondațiunea Boieria, Stipendii și ajutoare .... 240 --- Taxă de administrare . . . 90 Capitalizare ....... 80 410 V//. Fondațiunea Ă.. Buda. Ajutpr muzeului din Hațeg . 200 Capitalizare . ...... 450 _ 650 _ V///. Fondul Densușianu. Țaxă de administrare . . . 25 --- Capitalizare . > . .... 100 125 _ IX. Fondațiunea Dobâea. Taxă de administrare . . ; 15 Capitalizare . . . . . . . 60 / 75 ___ ... X. Fondațiunea Marinoviciu. Stipendiu și taxă ..... 65 --- Capitalizare . ...... 135 200 _ XI. Fondațiunea Moga. Stipendiu și taxă..... ?0 Capitalizare . . . ' . . . . 30 / 100 --- XII. Fondațiunea Niehita. Ajutor 'la șeoale ..... 500 --- Taxe de administrare . . . 200 Capitalizare....... 800 1500 XIII. Fondațiunea Olteana, Ajutor la șeoale..... 1000 --- Taxă de adm. și capitalizare 2000 3000 --- XIV. Fond. Păcuraru-Bianu. Taxe de adm. și alte spese 4000 Capitalizare....... 26000 --- 30000 _ Transport 3556885 10* 508 CHELTUIELI r. Almaș .... 4 25 451 227 707 6. Ardud . . . --- 4 17 21 7. Baia Mare . . 26 68 61 149 304 8. Bandul de Câmpie --- 7 --- 21 28 9. 99 Băsești ... 4 . 21 48 79 153 10. Becicherecul-m. --- 1 --- 3 4 11. Beclean . . . 1 12 ■■ --- 52 65. 12. ir Beiuș . . . . 2 10 1 40 53 13. Beliu .... ■ --- --- 5 5 14. Biserica-Albă . 3 6 --- 4 13 15. Bistrița . . . 16 20 41 18 95 16 Blaj .... 16 51 67 81 215 17. fi Bocșa .... 2 9 43 25 79 18. >> - Boroșineu . . 4 18 --- 27 49 19. n Boroșseb'ș . . 1 5 4 17 27 20. 7? । Bozovici . . . 1 17 --- --- 18 21. V Br^d .... 1 59 127 15 202 22. ff Bran .... 1 6 --- 16 w 23 23. if Brașov . . . *26 55 ----• 197 278 24. ff Bucium . . . --- 1 --- --- 1 r 512 Memlifl MemM Membri acllvl Membri activi in fonflatorl pe viață cari au achitat în rest cu taxa total 25 Desp. Buziaș . . . 3 ir 11 10 35 26. Caransebeș . . 21 24 35 44 124 27. Carei-mari . . --- 2 .30 --- 32 28. Ceica . . . . 1 10 23 14 48 29 »» .Chioar . . . 16 47 2 130 195 30 Cetâtea-Albă- . 20 20 --- --- 40 31. O Ciachi Gârbău . •--- 56 8 63 127 32. Ciacova . . . 1 1 38 11 52 33. Cincul-mare --- 1 --- 64 65 34. ' li Cluj . . . . 24 118 78 108 328 35. >» Cohalm . . . ' 3 23 165 71 262 36. Copalnic-Măn.. 11 15 2 70 98 37. 1 > Crasna . . --- 2 --- 6 8 38. Dej . . . . 18 36 244 135 433 39. Deva .... 8 36 94 239 377 40. Diciosânmărtin. 3 12 12 68 95 41. Dobra . . . --- 8 3 73 84 42. Făgăraș . . . 13 48 306 114 481 43. • ,» Oeoagiu . . . 8 36 1 225 270 44. V Gherla . . . 4 21 7 60 92 45. Giurgeu . . . 1 10 --- 94 105 46. M Gurghiu . . . --- 5 58 21 84 47. H Hălmagiu . . 6 25 10 2 43 48. 1, Hațeg . . . 2 34 --- 22 58 49. n Huedin . . . 6 64 70 25 ,1i65 50. j» Hunedoara . . 10 27 102 272 411 51. >> Jara de jos . . 2 8 19 22 51 52. »» Ibașfalău . . 19 19 5 33 76 53. Ileada-Mare . r- --- --- 2 20 22 54. n Ilia-Murășană . --- 1 2 20 23 55. M Iza . . . . . --- --- 19 22 41 56. H Jibou .... 3 5 63’ 40 111 57. )> Jiu..... 13 23 52 _ 54 142 58. >» Lăpușul-Ungur. 3 9 35 77 124 59. Lipova 7 . . 7 18 14 11 50 60. ff Lugoj .... 9 14 5 21 49 61. Mărghita. . . 2 11 --- 12 25 - 513 --- Memftrt Membri Membri activi Membri activi in fondatori pe viată cart au achitat în rost.cn taxa total 62. Desp. Matei Basarab . ---. --- 70 --- 70 63. ff Mediaș . . . 20 30 43 144 237 64. n Mercurea . . 5 18 39 59 121 65. n Mercurea - Ciuc 2 19 --- 29 50 66. n Mociu. . . . 2 9 23 69 103 67. 99 Moldova Nouă --- 8 --- --- 8 68. »».. Murăș-Ludoș . 5 13 38 174 230 69. 99 Murăș-Oșorheiu 19 28 4 87 138 70. >9 Murăș-Uioara . --- . ' 18 5 23 71. Năsăud ... 21 82 8 76 187 72. >9 Nocrich ... 5 15 38 66 124 73 ff Oradea-Mare . 31 51 37 82 201 74. 99 Orăștie. . . . 23 58 12 33 126 75. 99 Oravița . . . ---- 11 84 32 127 76. 19 Ormeniș . . . --- 6 ■--- --- 6 77. 99 Orșova . . . 5 63 216 --- 284 78. ■9 Panciova . . 1 9 --- ■T6 26 79. 99 ’ Râșnov . . . --- 2 2 48 52 80. 99 Reghin . . . 2 21 214 11 248 81. 99 Săcele . . --- 2 2 57 61 82. 99 Sălciult . . . --- 28 34 69 131 83. 99 Săliște. . . . 7 33 40 130 210 84. 99 Salonta-Mare . 3 4 --- 10 17 85. .99 Sânnicolaul-m.. 5 ' 26 137 7 176 86. 99 Sărmașul-mare. 1 2 47 15 65 87. 99 Satu-mare . . 5 17 9 81 112 88. 99 Sebeșul-săsesc . 4 39 113 158 314 89. 99 Seini .... 2 4 1 8 15 90. >9 Șercaia . . . 2 20 --- 59 81 91. 99 Sibiiu .... 67 159 110 258 594 92. 99 Sighet . . . 3 16 1 43 63 93. 19 Sighișoara . . 2 2 12 16 32 94. 99 Șimleu . . . 1 11 93 105 95. 99 Tășnad ... 1 14 --- 56 71 96. 99 Teaca .... 3 11 11 37 62 ■97. 99 Teiuș .... 3 1 14 17 35 98. 99 Teregova . . 3 7 138 --- 148 514 ■Membri Membri Membri activi Membri activi la 4 londatorl pe viață cari an achitat ta rest cu taxa total i 99. Desp. Timișoara . . 21 133 437 23 614 : 100. !> Ținea ... --- - 11 1 38 50,< 101. >» Treiscaune 4 33 2 241 280 ’ 102. Turda . . . 2 38 95 135 ' 103: Vârșeț . . . 1 17 2 13 33 1 104. u Vințul de jos. 2 28 54 58 142 j 105 )J • Vințul de sus --- 1 --- 7 8 -J 106. >> Vișeu.... . ------ . 4 1 _ 16 21 107. v. - Viștea . . . 4 44 --- 255 303 1.98. țț : Zalău . ’. . 5 28 395 ■ ■ 428 10(9. ff . Zârnești . . 6 38 39 48 131 110, 91 Baia de Criș . --- 7 20 ” --- * 27 UI. Afară de desp. 75 103 154- 289 621 Total . . 747 2671 5044 6585 15528 V. Membri ajutători 1640 Total . . 17167 515 Anexa VIU. CONSEMNAREA membrilor decedați ai „ Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român “ în anul de gestiune 1923/24. I. Membri de onoare. 1. Bibicescu, I. tr., Dir. al B&ncii Naționale, București. 2. Cosma Parteniu, Dir. i. r. la banca ,Albina", membru în comitetul central și președinte' al secției economice a ,Aso- ciațiunii“, Sibiiu. II. Membri fondatori 1. Herbay Silviu, general, București. 2. Ivașco loan, prepozit al capitlului catedral al episcopiei gr.- cat. Gherla. 3. Marcu, Dr. Isidor, prepozit capitular. Blaj. 4. Necșa Baziliu, paroh gr.-ort., Apoldul de sus 5. Opreăn, Dr. Nestor, advocat, Sânnicolaul-mare. 6. Petrașcu, Dr. Traian, medic, Sibiiu. 7. Pop Mateiu, Simion, prepozit capitular și prelat papal, Blaj. 8. Popovici, Constantin A., mare proprietar, căpitan în r., Brașov. 9. Steer, Dr. Coriolan, advocat, secretar al desp. Tâșnad. III. Membri pe viață. 1. Coroian Demetriu, protopop, dir. desp. Tâșnad. 2. Cristolovean Romulus, dir. școalei primare, Râșnov. 3. Fabian, Dr Petru, canonic gr. cat., Gherla. 4. Gamber Nicolae, Lt. Colonel, Timișoara. 5. Morcan, Dr. Traian, advocat, Câmpeni. 6. Seni Ignat, institutor pensionar, Năsâud. 7. Trăilă Ilie, advocat, fost dir. de desp., Orâștie. 8. Hango, profesor, Brașov. ₀ IV. Membri activi. 1. Nestor Silvestru, dir. școalei civ., membru al secției școl. Blaj. 2. Pop Iulian, fost primar al orașului Cluj. 3. Pușcariu losif, advocat, Brașov. 4. Simtion Petru, librar, Sibiiu. Sunt: n n O idee bunâ. D nul I. Simionescu, profesor universitar în Iași; scrie în ziarul „Viitorul* Nr. 4342 din 4 Septemvrie 1922, între altele, și aceste frumoase cuvinte: „In Anglia se obișnuește a se serba amintirea morților căzuți în răsboiu prin câteva clipe de nemișcare. In ziua aniversării, la anumit ceas, câteva minute încetează orice activitate. Oamenii se opresc din mers, unde i-au prips clipa, E o pauză de reculegere în forfota vieții, e rugăciunea mută a fiecăruia pentru sufletele celor dispăruți. Chiar și indicațiunile ce ar însemnă o grevă generală se obișnuește acum a se arătă prin încetarea lucrului pentru câteva momente. Să facem cu toții un gest analog, ca semn ăl solidarității etnice. Gândul tuturora, numai într’o singură zi să fie a sacrifică chiar din nevoile curente cei 20 Lei pentru cumpărarea unui bilet al „Asociațiunii* din Sibiiu. Ca din pământ ar răsări Muzeul lui Avram lancu, mărețul monument de pe Câmpia Libertății, acel de lângă Turda ca și Casele Naționale din centrele înstrăinate. Nu numai că am căpătă încredere în noi, dar am stârni și fiorii îngri- jorării în acei care se bizuesc mult în reușita unel- tirilor lor ascunse, pe lipsa noastră de solidaritate ca și pe nesocotirea însemnătății, pentru viitorul nostru, a împrejurărilor prin care trăim ca niște orbi*. Sunt încă 2 trageri, la care se împart câștiguri în suma de 3.000,000 (trei 1 câștiguri de câte 100,000 Lei 6 n 50,000 » 12 n 9 25,000 9 30 n 10,000 n 60 n » 5 000 400 * 9 1,000 » A treia tragere e Ia 31 Martie 1924. Tot al cincilea număr câștigă! Grăbiți și cumpărați! Cercați-vă norocul vostru și al copiilor voștri! ,ASOCIAȚII!NEA' Sibiiu, strada Șaguna Nr. 6.