TRANSILVANIA Anul 55. Iunie 1924. Nr. S. ,-Mult pot puținii, buni, împreună!’... ' . \ - • Ce ne-au învățat serbările de „înfrățire culturală". x Așteptate cu mari speranțe, au sosit și au trecut serbă- rile proiectate, iar rezultatul lor a întrecut toate așteptările. A . fost o manifestație culturală de primul rang. In mijlocul prozei din zilele noastre, în mijlocul respingătoarelor lupte după căpă- tuială, am dat de o oază sufletească, la care,s’a oprit neamul întreg pentru o clipă, pentrucă să își recapete vigoarea și să pornească cu puteri întremate mai departe, pe Sahara vieții de astăzi. Un geniu bun ne-a condus la palmierii și la isvoarele binecuvântate ale oazei acesteia, lăsându-ne să întrevedem o «Fata Morgana», în direcția căreia să tindem cu toții, cu puteri unite. Geologii ne-au adus vestea că în Sahara, la adâncime de 100 metri, s’au aflat în timpul din urmă, mari cantități de apă, populată cu vietăți. E nădejde, că in timpul apropiat Sa- hara să fie străbătută de canaluri- de - irigațiune și să se pre- facă într’un teritoriu fertil, bucuria ochiului și oglinda propă- șirii. Geologii sufletului au dat cu varga fermecată și au arătat: aici sunt apele întremătoase 1 și poporul întreg a căzut în ge- nunchi și s’a închinat. Și-au zis cu toții, în decursul serbărilor și după serbări: Da, există un chiag sufletesc care nu se poate nimici! Există ceva mai presus de hârjonelile meschine! Există ceva «excel- sior», ce nu se poate precupeți! Ce ne unește, nu ce ne des- parte! iată lozinca cea adevărată. In acest semn vom învinge! 1 186 M Dacă e să trecem tn revistă generală tot ce au simțit șî văzut pelerinii culturii tn decursul celor patru zile de între- mare sufletească, vom găsi multe clipe de înălțare, clipe re- prezentative. Mai întâi și mai întâi festivalul dela «Ateneu», recepția, la care a luat parte și A, S. Regală Principele Carpi. Intr’alt loc va găsi cetitorul unele din vorbirile rostite acolo, dându-și pă- rerea dacă gânduri ca cele exprimate la «Ateneu» își au în- dreptățirea sau nu în zilele noastre. S’au rostit apeluri din toate taberele și din toate păturile sociale, spre colaborare, dela A. S. Regală începând până la societățile culturale bffiu- reștene. Aplauzelor sincere să le urmeze de acum înainte faptele corespunzătoare, — altfel minunata serbare ar fi fost o simplă potemkiniadă, ceeace n'a fost, n’a fost, o adeveresc fiorii răspândiți in miile de piepturi I Unul din punctele cul- minante l-au trăit, de sigur, excursioniștii când dascălul neamului, ' dl N. lorga, a dat rețeta timpului, pledând pentru ^puțintică dragoste», în mijlocul orcanelor de ură deslănțuită. «Puțintică" j dragoste»? Dragoste multă, mare, curățitoare, isbăvitoare, dra- | goste ce strânge mânile deolaltă, spre binele comuni | Alt punct culminant a fost vorbirea M. Sale - Regelui, la j «Academia Română». Tot ce intelectualitatea românească aveă | mai bun aduceă prinos de laudă capului statului. J Să amintim că pretutindeni — dar pretutindeni — am | fost primiți cu Brațele deschise din partea societăților surori? | Ne-ar -fi trebuit o lună întreagă ca să putem vizită toate so- J cietățile, pe îndelete, și să asistăm la toate recepțiile In tihna- | dorită. | Cine a rostit sacrilegul gând că Intre noi, din diferitele | provincii, sunt antagonisme iremediabile? Cine a îndrăsnit să susțină ci ne despart ziduri chinezești? Cei buni din toate ta- berele și-au dat mâna și au încins o horă mândră, intelec- tuală, care sfidează toate de Republica Elvețiană, care a păstrat față de noi, statornica și binevoitoarea sa neutralitate. Toate popoarele au văzut, cu profundă mulțumire, că/Maiestatea Voastră, întâiul dintre Suve- răni, V’ați dus și la Geneva, să vizitați «Societatea Națiunilor», dela spri- ; jinul căreia ele speră o pace statornică in lume. Onorurile cu cari Suve- ranul României a fost primit pretutindeni, nu au exemplu in istoria trecutului ■ nostru, și se resfrâng asupra patriei Române, definitiv întregite. Maiestatea Voastră asistă astăzi la vizita ce ne fac reprezentanții j societății «Astra», cărora, dessemenea; le prezintă călduroase salutări ■ Academia Română.’ ¹ | - 19$ - Ințoțdeșiina țnsțțtuțiunța noastțț < ayut cea șui mțre si^p^ție peițtțiț societațea șplturațț de peste țngpți,, ș^ioșc^nrl țnțțețupaTelș $țn|țfție pe|țp poporal român. Fondatorul «Astrei»,nțqiuritorul Mitropolit Șaguna', împre- ună cu .țirliieșretil Alexandru Șțerqa Șuh|ț, ap ayut fețțcița idee ș| înWipe- ieze această societate, pentru susținere^ progresului intelectual, și al uni- tății cujturale, și prin uțtnare naționale, a pppqpțlui roni|p, unitaje pe cațțș guvernele din Viena și Ppdapesțș au căutat țqtdeauna să o țmpiecjice, PP numai cu Românii din principatele de dincoace de Qurpăți, dar chiar inlăuntrul împărăției austro-ungare. Cp câtă greutate guvernul imperial s’a hotărât, în ș$rșit, să admită formare^ unei spcitflți culturale române^ se vede de acolo, cț i-a .trebuit un an și jumătate, până ce a pat in sfârșit aprobarea înființării sale. Pentru ce această greutate? Negreșit din cauza îngrijirii că unirea culturală ar puteă aveă urmări politice, precum a și avut. Activitatea societății din Sibiiu la București, în ziitș de 1 Iunie. 1924: a) .'Horă și Romana: N. Dragomir, I. Moga, I. Modranu, C. Aldea;. C. Frățilă, I. Cândea, C. Mocani Stela Pătruțiu, MărioaraDrago- mir, Mărie Dragomir, Maria Gherman, Maria Langa, lieaChir- top, Eugenia Gal, Dora Bogdan (din Sibiiu). d) Grupul mara- murășan: 1. Ion Timiș Buhău cu soția sa Ioana Timiș din Borșa. 2. Gavrilă Mihalca, I. Gavrilă, flăcău și Maria Mihalca, fată din Petrovai. 3. Toader Ștețiu I. Gheorge l. SivuIe și soția sa Anuță Ștețiu din Săpânța. 4, Petru Codea și soția șa Ileana Codrea din Berbești.. 5. Simion luga I. Gheorghe a Grădoaei și Floare luga I. Gavrilă din Săliște. 6, Ion Grad 1. Mihai și soția sa Ileana Andreica 1. lacob din Vișeul-de-sus;..c) Grupul pșăriesc (Țara Oașului, jud. Satu-mare): 1. Văsii Țâțu l. Mihai» flăcău și Floare Mare I. Gheorghe, fată din Boineșfi. 2. Ștefan Birtoc I. Ion, flăcău și Floare Rus 1. Ion, fată din Boinești. 3. Mihai Teodorca I. lori, -flăcău și Irina Teodorca, fată din Ne- grești. 4. Mihai Berinde IfGrigore. flăcău și Odochie Berinde, fată din Negrești. 5 Văsii Tat I. Văsii și soțiaErina (Lica) Ciocan din Certeze; d) Grupul bihorean: Flăcăii: Gheorghe Dumea, Petru Us.vath, Rusalim Thirla, Nicolae Popoviciu, Petru Popo- viciu, fetele: Eva Popa Stanciu, Eva Dumea n. Co.doban, Ana Popoviciu, Ana Stanciu, Elena Thirla, Floare Căbău, din co- ' muna Roșia jud. Bihor; e) Grupul bănățean: 1. Francisc Opriș și soția sa Paraschiva Opriș. 2. loan Lazar și soția sa Silvia Lazar. 3. loan Gulea și soția sa Elena Gulea. 4. loan Mihă- escu.și soția sa Elena Mihăescu. 5. Dimitrie, Lazar, flăcău și Ana Boamleș, fată din Chisătău, jud. Timiș; /) Grupul din Țara Hațegului: Dorica V. Șoimoșiu, Valerica Mureșan, El- vira Fulepp, Aneta ; Poenariu, Aneta Voina,, din... Hunedoara. Ppmpiliu Baicu din Orăștie, luliu Munteanu din Hațeg, Tiberip Bumbașiu din Hunedoara, Frapcisc Poenariu, Hunedoara. Ni- colae.Todea din Hunedoara; g) Grupul moților (Munții-apu- seni): 1. Remus Palade și soția Ana Palâde din Câmpeni. 2. Nicolae Obia și soția Elena Goia din Câmpeni. 3. Nicolae Danciu și soția Măriți Danciu din Bucium Izbita. 4.- Oheorghe David și soția Zonta Duna diri Bucium Izbita. 5. Candin David și soția Jeni David din Bucium Poeni; h) Grupul mărginenilor ' 2 202 (jud. Sibiu): Nicolae Floca și soția fiarta Floca, Nicolae Irimie și soția Floare Irimie și alții din comuna Răhău. Mini Cristiu, Nuțtcă Herța, Mfrrioara Sandu, Jenica losof, I. Cărată, Dna I. Cărată, Maria Borcea, Nicolae Borcea, Dr. loan Cup, Alex. losof, Stan Hetțâ, Ionel Comșa, (din Sălișteă-Sibiiuluî); i) Gru- pul călușerilor din Lăslăul românesc, jud. Târnava-mică: Flă- căii : Vintilă Hi e, vătav, Constantin Gloabă, loan lors, Chirilă Vasile, loan Pepelea, loan Găhdilă, Vian Oprean. < //. QrufHirile decorative: a) din Morfaca (jud. Cojocna), Gh. Negru, Veronica Lucaciu și Veronica Blogoșru, Silvia Comșa, Meteș; b) bănățean: Dșâara Sempronia Brediceanu din Lugoj, Petru Andreșoni și soția Marfa Andreșoni din Luncani (jud. Caraș-Sevetin), Romulus lovițescu și sbțiâ sa Ana lovi- țescu din Zărnești (jud. Caraș Severin); c) din jurul Brașovului: Eugenia Dr. T. Brediceanu, Octavia Stinghe, Margăreta Piso, Stelă Diișoiu; d) din Bârgău: (j. Bisfrlța-Năsăud) Andrei Năuc. I. Ciurâ, Măria Tanca, Rodorica Cot; e) din Cohalm: jud. Târ- nava-mare) Gheorghe Spornic, Gheorghe Danciu, Măria Comșfc, Domnita Lttngu. Ii. Programul concertului românesc ce a ayut loc SărrțbMă, ta 31 Maiu n. 1924, In sala Teatrului Național din București cu concursul D-nei M. Dr. Vilt, soprăn; D-șoărei P. Luca, mezo*sopran; D-nii I. CriȘan, prof. la Conservatorul na- țional de muzică din Cluj, băriton; G. Erdeli, tenor; PompiliU MutfeȘeafhu, iehor; N. Topolog, bariton și a Orchestrei oraȘului Sibiiu. Dirigent: N. Oancea. Cântece populară românești pentnrcor mixt: 1. Aug. Bena: a) Foaie verde tămâiță; b) Pentru mândra rtieâ... 2. T. Bredi- ceanu: Șekătoăre. 3. N. Oancea: Cătălina, cu solo de Sopran D-Șoarâ P.Lucâ, text de I. U. Sorictt. 4. Fr. Hubic: Patru câm- tfece poporirledfn Bihor: a) Trimis-a ’mpărătul carte; ty Dusu s’a bădița dus; d) Toată lumea; d) Mărită-ți bade fata. 5. G. Dima: Fântână cu trei izvoariț. 6. I. Vidu: Preste deal, cu Solo de ba- riton, Domnul Nicolae Topolog. 7. I. Mutfeșianu: Mănăstirea Argeșului, baladă populară, pentru cor mixt, soli și orchestră, In trei părți, tekt de Vasrfe Alfecsandri: Ana, soția Fui Manole (Soprăn) D-nS M. Dr. Vflt; fftanole (tenor) Dl Oh. Erdeli; Negru- Vddă (bariton) Dl I. Crișăn; Ciobanul (bariton) 'Dl N. Topolog; Nătâtbftil (tenor) Dl P. Mureșeahu. 203 — Sâmbătă, 31 Măiu, lâ Atetieul Român. Orchestra filarmo- nicii și corul Cântarea României (clirig. dl Marcel Botez). Cu- vântul A. S. R. Principele Caro). Saluturile: Primăria capitalei (Dl Costinescu). I. P. S. Sa mitropolitul primat, președintele co- mitetului de primire. Ateneul ministrul instrucț. Dr. C. Ati- geleVcd; Universitate!» — rfectoriil E. Pâhgrăti; Ligă Culturâlâ — N. lorga; Centrala caselor naționale — prof. G. Țițeica; Universitatea liberă — prof. Mih. Dragomirescu; Fundația Prin- cipele Carol — D. S. Mugur, preș.; Răspunsul «Asociațiunii» —' Vas. Goldîș; Producțiuni: Orchestră filarmonică și corul Cântărea Româniși (Marcel Botez). La Breaza; Sibienilor le-a foit dat, lunile trecute, să asculte pe dl general I. Manolescu, vorbindu-le în ciclul de conferențe despre organizația nea- mului din punct de vedere militar și cultural. Adusese dlgeneral nește hărți gigantice pe cari le-a comentat tn fața spectatorilor. Erau însemnate etapele culturale, erau înșirate lozincile sănătoase — eră o trecâre în re- vistă â energiilor din sate și orașe. Ceeace dl general trată teoretic a vrut Să redea practic, și i-a reușit minunat. Conducătorul «Caselor Naționale» este un organiZatfir de prima forță. Dela București, unde ne-â pus în uimire cu spiritul dSâle de orga- nizare, ne-a adus în satul natal, Să ne arată «Puterea neamului», cum striga flăcăul ce anunța sosirea cortegiului festiv, călărețul furtunatec, cu steagul fâlfăitor în mâhă. . De fapt a fost «Putereâ neamului» ce ne-a arătat. Ochii multora s’au umplut de lacrittni. Mulți ardeleni au rămas extaziați de admirație, admirație nefățărită. Ceeace le-a fost dat să vadă Stă cea mâi categorică desmințire a minciunii sfruntate că în satele din România veche Câte numai ' întuneric, mizerie și oftat. Cine susține așa ceva, după cele Văzute lâ Breaza, susține cel mai păcătos și revoltător neadevăr. Câtă inimi, Căt bUn-simț în toate Manifestările ținutului 1 A fost o serbătoare sufletească ! Copilașii durdulii, sugarii, puftâți și arătați de ma- mele lor, să ne deă îndemn de â lucră cu puteri unite pehfrtt risipirea neîncrederii și a calomniilor. Atunci își va fi ajutfs ținta idefeliSttil gebâ/al, care, modest Cum nu sunt mulți astăzi, își permitea luxul să râdă di dchfi săi blânzi, fericit că a contribuit 1ă ridicarea initoelOf¹ consângenilor săi. Ca informații concrete servească următoarele hote: La BreâZa au luat parte, pe lângă sutele de excursioniști, friihtașii: 1. P. S. Sa Mitro- litul Primat Dr. E. Cristea; 1. P. S. Sa Mitropolitul Pîtneh al MOIdbvei (orfgitfcr din ProVîța de jos, din apropiere) -, generalul MoșoiU, Miniștrii; profesorii tthiv.: Țițeica, Marin ȘtâfMneScu, Dr. 1. Lupaș; gen. PopîfteânU, 2* - 204 — maiprul Băgulescu, președ. «Asociațiunii» Vas. Goldiș și secretarii ei, (R. Sinții; Dr. H. P.-Petrescu) precum și casierul, dl 1. Banciu, cu conferea- . țrartil I.Neagoe, dna Smara (Qheorghiu), dna Constanța Hodoș, etc. etc. La gară au fost întâmpinați de un cor, compus ad hoe, ăl eleViloY corului superior dela liceul din Câmpina și din membrii societății corale •Breaza». Conducător talentatul scriitor pentru tinerime și dibaciul diri- gent T. Castrișeanu, o podoabă a corpului didactic. In numele bisericii,a salutat pe oaspeți bătrânul preot din localitate Samson. Primarul Marin . Rădulescu a bineventat pe oaspeți în numele comunei. învățătorul T. Ca- strișeanu a apoteozat ziua de înfrățire. Tuturora le-a răspuns dl - Goldiș. ? Apoi au pornit excursioniștii pe sub arcuri de trtumf, în mijlocul răndu- ' rilbr de elevi, mii de școlari dela cele 10 școli din Breaza și jur și a ti- nerilor cercetași cari — și aici — au dat probe de minunată destoinicie. In satul, care e ceva mai depărtișor dela gară, ad fost primiți trimișii Ș «Asociațiunii» de o mare de țărani, de foști luptători, de liceul de fete din Câmpina, de membrii «Centralei Caselor Naționale», de membrii băncii populare «Caraimanul», etc.'/ .4 In sala festivă a Casei Naționale «România Mare» din Breaza, care a. putut găzdui de sigur peste.2000 de persoane, s’a început recepția cu imnul regal, cântat de corul «Breaza». > In mijlocul unui entuziasm de nedescris au vorbit următorii: dl pre- fect al județului, dl revizor școlar, învățătorul Georgescu,- preotul Opriș ^(de origine din țara Făgărașului, un vrednic reprezentant al nostru în ținu- ’ turile acestea!), dl Dr. Eremia Popescu, președ. băncii poporale «Carai- țnanul». Tuturora le-a răspuns Mitropolitul Moldovei, cu amintirilnduio- șetoare,și .în numele ^Asociațiunii»' — dl Dr» I. Lupaș. A urmat conductul etnografic, în fața 'Casei Naționale, înaintea pu- -î blicului adunat în loji și pe afară. Au defilat următoarele sate, echipe, etc.: călăreți tineri din com. Provița de jos; car împodobit cu cetină, cț săteni din Predeal, doborând brazii la pământ, cu joagărele lor ; car alegoric din Posada cn produsele industriei cutiilor de lemn; car cu lucrarea uneltelor de / muncă, agricolă; coporâi, furci, lopeți, etc., din satul Gena; car cp sătenii din Bănești, cuj sămănătoare și tăvălugi, 2 care bazar ea produsele fabricilor de hârtie, mobile și frângberie din Bușteni ; un careu locuitorii dinPoiana-Țapu- lui cari arătau cum șefaee varul ;muncaaădarilor și pietrarilor arătată In care alegorice din comunele Cornnl.de sus și de jos; «carul.muncii» cu locui- torii com. Poiana-Câmpina—• băteau nicovalași suflau din foșjele forjei —; j Buștenarii ne-au arătat bogăția subsolului cu o sondă|n miniatură; o șeză- toare țărănească veselă ne-a oferit sațul Brebu — carul era urmat de flăcăi Și fete, cântând și chiuind,-cu lăutari după ei; țesutul straiului ni l-a adus înaintea ochilor săteucele din comuna Taleași alte femei, călări, in urma carului,; cu desagii plini de strae; Telega cu industria tricotajului; .Azuga cu produsele locale. Comarnicul cu o nuntă țărănească; Secărja cu o stână în cari ciobanii mulgeau oile și mestecau- mămăliga; Câmpina cu un car al școalei de meserii; Sinaia cu pietrarii ei veștiți; Provița Cu un car în care se arătă cum se lucrează hambarele; — venea apoi Breaza cu diferitele ei care: carul «Centralei Caselor Naționale» cu deviza muncii și faptele — 205 - săvârșite; carul «Caselor Naționale» locale; al atelierului de industrie casnică» al asistenții sugacilor; carul băncii «Caraimanul» (o ședință .festivă, in de? cursul căreia președ. arătă pe un afiș cum a începUbbanca cu 36 lei, ătutn 30 de ani, și cum a ajuns la capitalul actual de 4 milioane lei; carul casei Elena Georgescu (cusături naționale, eu peste 160 lucrătoare); carul con- structorilor de case țărănești (în miniatură t punerea primului căprior, etc.) ; carul șindrilarilor, al cofăritului, altul gata, pentru «târgul moșilor»; carul fabricării țuicii; carul corului dinBreaza; carul luptătorilor, I. O. V., cu up grup de foști luptători din Brecaza, grupul cercetașilor;,carul grădinei de copii (micuții cântau «Tăiăscă Legele»!) cu inscripția «Năd^jâeă patriei»; autocamioane din Sinaia cu -activitatea sportivă ă soc. «Ete dragnîin^nților» și acelea ale Câmpinei, cu o sondă in miniatură. j Chiar numai lista aceasta sumară a carelor alegorice, poate da in- formații prețioase cetitorilor despre bogăț'a conductului festiv. Lista ca- relor am luat-o după frumoasa revistă «Răsăritul», organul «Caselor Na- ționale», și tot de acolo însemnăm: Că și-au câștigat merite pentru- buna- reușită dnii: Th. Pupăzeșcu, un tinăr pictor și Th. Castrjșeanu, diligentul corului șl sufletul corpului didacti&_Știm că și dl loan Manolescu, repu- tatul artist dramatic, de origine din Breaza, a ostenit mult pentru reușita serbărilor dela Breaza. Onoare lor și laudă tuturora cari au contribuit la măreața manifestare! - La Vălenii de munte. Delegația ardeleană a avut în frunte pe 1. P. S. Sa Mi- tropolitul Nicolaje Dr.. Bălan. In gara din Ploești s’au urcat în tren dnii lorga, general Leonte, protopopul județului Prahova N. Va’ileșcu, inspectorul școlar Ciocârdia, Ardelean, Costescu, Munteanu-Râmnic, profesori dela liceul din Ploești, elevii li- ceului și școlii normale de comerț din Ploești, șL o mulțime mare de intelectuali. Pe. tot drumul spre Văleni — au fost toate gările frumos Împodobite cu ghirlande de flori și frunze de stejar v— și tricolor, la sosirea trenului elevii școlilor pri- mare au Întâmpinat pe oaspeți cu cântece patriotice, și s’au atașat apoi cu toții spre Văleni. ᵣ In gară lume multă așteptă sosirea oaspeților. Primarul Pa'pazol urează^ bun sosit. I. P. Ș. Sa mulțumește pentru en- tuziasta primire in acest focar de lumină, de unde marele das- căl ai neamului, dl N. lorga, a răspândit lumina culturii pe în- treg teritoruî țării românești și urându-le bine v’am găsit, ii asigură de toată dragostea de frate, aici unde fie simțim acasă ca la noi — 206 — După acestea Întreg cortegiul in frunte cu chipeșii călă- reți și cu muzica militară s’a îndreptat spre pavilionul anume qpnstruit in piața orașului pentru a asistă la defilarea conduc- tului etnografic. întreg orașul a fost pavoazșt cil flori și drapele. A urmat conductul etnografa. Defilarea s’a început cu cercetașii cu elevii liceului, școlii normale, școlii de tomerț din Ploești, cu orfanii de rășboiu, călăreți din Y^!eⁿⁱ» car cu Pa*ru '³⁰¹ — cu industria casnică — fete teșind la răsboili și torcând — ^Șezătoarea». — Copii dela școalele din Ploești. Comuna Cerași. Car cu 4 boi — fetele cosând, apoi un car cu industria șindilii — cimpoierul, car cu 4 boi. Comuna Bătrâna — stâna de oi, cu oieritul — cimpoi și industria lemnului, pădurăritul. ferestrăul. Comuna-Mânecii pământeni — car cu fete — indusțria casnică și albinăritul. Comuna Mânecii ungureni — Soc. Drajna — ferestrău, industria lemnului. Comuna Scăiași — industria olăriei, șezătoare de fete. pomuna Vălenii de munte-, călăreți, care cu 4 boi, cu școala elementară de meserii, cu industria ferului și rotăriei, industria pielăriei, cismăria, fiertul țuicei, fabricarea apelor ga- zoase, carul cu industria țesutului covoarelor și scoarțelor. Car cu alegoria «României mari», de fetele dela «Școala, de misionare». Car cu toți lăutarii din Văleni. Ultimul car al băncii poporale. Teleajeri din Homorât. Urmează apoi vizitarea mănăstire! zidite pe la 1670, a școa- lei de misionare, unde dl lorga a dat explicările necesare, apoi orfelinatul «Principele Mircea», și Universitatea populară de toată dragostea tuturor credincioșilor, in numele caroră că păstor al lor Vă exprim toată recunoștința pentru tot binele ce l-ați făcut ta luminarea sufletului lor și al neamului Întreg, căci 'pe urma muncii D-Voastră a urmat solidaritatea cugetului și sfințire!. române ști ».s z •' «Cu aceste sentimente — mulțumind incă odată pentru" ■, atât de călduroasa și frățeasca primire, implor binecuvântarea Tatălui ceresc asupra tuturor și asupra celorce vor veni in ' această casă să-și lumineze mintea și să-și nobileze inima >. Profesorul Munteatiu Râmnic a mulțumit tuturor pentru reușita acestor serbări, in special dlui primar Popasol și aju- ' tătorilor săj. După această lumea se îndreptă la masa câmpenească din grădină, atât de frumos și cu gust aranjată de damele din so- cietatea orașului. Furtuna deslănțuită asupra orașului a silit pu- blicul — în mijlocul celei mai bune dispoziții — să se Împră- știe și să caute'adăpost contra ploii ce se revărsă din belșug. N’au scăpat neudate nici doamnele, nici domnii, cari nu s’au depărtat decât când ploaia a devenit torențială. Cu trenul de 3'13 p. m. oaspeții ardeleni și ploeșteni s’au Întors spre casă. * V. N. 209 Cronica zilelor de „înfrățire culturală". Sâmbătă, 31 Mal n., orele 7 jum. dim. sosirea comitetului central al «Asociațiunii» la gara de Nord, cu I. P. S. Sa Mitropolitul Dr. Nicolae Călan în frunte. Salutul de bun-sosit rostit de un reprezentant al Caselor Naționale, al Primăriei capitalei, al Societății pentru invățătura poporului, etc. Răspund: I. P. Sf. Sa Mitropolitul Nicolae și președ. «Asociațiunii» dl Vasile Goldiș. — La orele 11 recepția festivă dela Ateneu. De față A. S. R. Principele Caro), ministrul instrucției publice Dr. Angelescu,- Mitropo- litul Primat I. P. S. Sa Dr. Miron Cristea,*etc. etc. Vorbiri și cântări: or- hestra filarmonică și corul Cântarea României (dirig. dl Marcel Botez); -cuvântul A. S. R. Principele Carol; salutul Capitalei (dl Costinescu); salutul președ. comitetului de primire (I. P. S. Sa Mitropolitul Primat) ; salutul Ateneului (dl ministru al instr. Dr. C. Angelescu); salutul Uni- versității (dl rector E. Pangrati) ; salutul Ligii Culturale (dl N. lorga); sa- lutul centralei Caselor Naționale (dl prof. O. Țițeica); salutul nniv. libere <(dl prof. Mih. Dragomirescu); salutul Fundațiunii Principele Carol (dl preș. D. O. Mugur); răspunsul «Asoc.» (dl Vas. Goldiș). Orhestra Filar- monică și corul «Cântarea României» (dirig. dl Marcel Botez) cu «Pe-al -nostru steag i~scris unire». — Masă comună in diferite restaurante. — După masă: vizitarea «Fundațiunii Principele Carol» și a «Societății orto- -doxe a femeilor române» cu preș. «Asoc.» și I. P. Sf. Mitropolit Dr. Bălan în frunte. La soc. ort. producținne de coruri și jocuri naționale. (Dna Ale- xandrina Cantacuzino, discurs de bună*venire. Răspunde I. P. S. Sa Mitro- politul Dr. Bălan.) Paralel vizitarea altor instituții culturale, muzee, în . echipe. ■ " La ora 6 d. a. conferență dlui prof. univ. și ntembru-al Academiei Române Dr. loan Lupaș, la «Fundațiunea Carol», despre «Asociațiune», -cu proiecțiuni luminoase. — Seara la 9ore, în Teatrul Național: Concertul românesc, dat de «Reuniunea Română de cântări din Sibiiu Oh., Dima», -condusă de dl dirig. N. Oancea (v. progr. detailat intr’alt loc). Dumineca, in 1 Iunie n. Vizitarea soc. «Tinerimea Română». La ora 10 serviciul divin la Mitropolie, slujit de I. P. S. Sa mitropolitul Primat. — La ora 11: depunerea unei coroane pe mormântul «Eroului necunoscut» in parcul Carol. (Corul «Carmen» condus de măiestrul Chiriac: «Imn de slavă».) «Românii ardeleni, liberatorului lor», pe pantlica tricoloră. — Masa -comună la școala de infanterie (școala militară din ■ Dealul Spirei). Cu- vântări: Mitropolitul Primat; prof. Țițeica (Casele Naționale); Mitropolitul Dr. Bălan; prez. V, Qoldiș; țăranul Opriș din Bănat; măiestrul Chiriac; gen. Dragu; etc. etc. — După masă: Vizitarea «cercului profesorilor se- cundari». Vizitarea Societății de cultură macedo-română. (Discursuri: dl lonaș Grădișteanu, preș., dl președinte V. Goldiș, dl I. Const. Cicma, etc.) La 5 ore «Poemul» dlui Dr. Tiberiu Brediceanu, la «Teatrul Na- țional» (v. progr. detailat intr’alt loc). •«- O parte a publicului la «Târgul Moșilor», unde s’au premiat costumele cele mai frumoase. — La ora 6 conferență dlui prof. univ. și membru al Academiei Române Dr. Sextil 210 —, Pușcariu, la «Fundațiunea Carol», despre numele «Asoqpțiunii prof. sec.» dl prof. Șuluț; d-nii adv. Condeescu și Albulescu, în numele stud. Răspunde preș, V. Ooldiș. De aici se Împart excursioniștii în două: unii la Văleni, cu 1. P. Sf. Sa Mitrop. Dr. Bălan- în frunte, alții la Breaza, cu dl Vasile Ooldiș în frunte. (Rapoarte speciala despre Văleni și Breaza.) Seara a plecat fiecare excursionist spre că- minul său. Beethoven și -- Shimmy. — O întftmplarp și comentarul ei. — Un ziar parizian «Excelsior», a relatat in vioaiele-i cronici' cotidiane, despre o întâmplare. 30 de rânduri, dar ce rânduri,, oricât de măruntele au fost literele și oricât de strânse rându- rile. Dupăce le-ai cetit Iți veneă să dai poruncă: «Publicați vestea cu litere de-o șchioapă! Scrieți articole de fond, ca co- mentar la cele întâmplate!» Indrăsneață ideje I Veți înțelege și dvoastră pentruce. Ascultați mai întâi celece s’au întâmplat și cântăriți și parafraza care urmează, comentarul... — 211 In Bonn, orașul de pe marginea Rinului, orașul în care s’a născut Beethoven, se poate vedeă și în ziua de astăzi odăița, arhimodestă unde a văzut pentru întâia dată lumina zilei unul din cele mai mari genii ai omenirii. O mansardă cu o singură fereastră, cu păreții goi, ca mobilă: bustul compozitorului, cu cununi de lauri — atât. Ajungi în odăița aceasta, în care a îngenunchiat și Caragiale al nostru, ca într’o biserică sufleteascăr dupăce ai dat într’o curticică bătrânească, cu păreții îmbrăcați în verdeață și dupăce ai urcat niște trepte solide, largi, prin* tr’un antreu luminos. Intr’altă odaie e păstrat, ca relicvie, pianul la care exersă Beethoven. Nu mai trebue să pierzi multă vorbă cu acela -care s’a. lăsat înfiorat de a măiestrului (și băgați de seamă, acesta erâ din Transilvania care a organizat cursuri și biblioteci în nu- meroase orașe, subvenționate uneori "de cătră organele administrative lo- cale». (v. Buletinul Muncii, Cooperației și Asigurărilor sociale, din Martie, Apri- lie, Maiu 1924, pag. 140.) • Institutorii cehi din Praga la „Asociațiune**. Fotografia reprodusă aici e luată in ziua de 14 Aprilie a. c. înaintea Muzeului «Asociațiunii». Ne arată pe măiestrul, dirigent de cor, profesorul de conservator din Praga, M. Dolezil, în-mijlocul tinerelor noa- stre coriste ale Reuniunii române de muzică din Sibiiu «Oh. Dima». Diri- gentul român, dl prof. Nic. Oancea, zimbește satisfăcut, și d-sa, cu ochii. E doară după recepția corului institu- torilor cehi din Praga in sala festivă a «Asociațiunii», a doua zi după stră- zlucitul concert, dat de «Societatea co- rală a institutorilor din Praga». într’aceea a primit dl Dolezil din partea M. Sale decorația de «Bene merenti», c). I, pe urma succeselor repurtate în Sibiiu, București și Ploești. O veste care va interesâ'și pe ce- titorii noștri: institutorii cehi au fost Invitați să participe ia deschiderea jo- curilor olimpice la Paris. Au dat 3 concerte reușite acolo, dupăce au vi- zitat orașul-martir,Verdun. In 5 Iulie, în, fața'a 25,000 de ascultători, cu tot ' ce. lumea dțiortivă și intelectuală din Franța are mai de seamă, fiind repre- zentate 45 de națiuni (cu 5000 de atleți) — au cântat cehii spre deliciul tuturora. Mai apoi au dat un concert- pentru telefonia fără de fir, un concert ce s’a auzit în întreagă Franța. — Se știe că în 1912 au câștigat, tot în Paris, premiul Întâi la un concurs in- ternațional dXtoruri. „Cele trei Crișuri¹¹ (Iunie a. c.). i Scriind despre «Ateneul Român» și mi- .J siunea lui, a «Ateneului» care și-a ales cat ți țintă mai mult ridicarea culturală a ora- 1 șelor, conduc, soc. Cele trei Crișuri,. 1 dl G. Bacâloglu, urmează: «..Eu pro- | pun o legătură strânsă între Ateneul Român și celelalte, cum ar fi în Ardeal M «Astra» și «Cele trei Crișuri». Ar fi a o conlucrare și o completare a for- țelor».In acelaș număr dureroase 4 date din Banat despre natalitatea ță- 4 rănimii noastre de acolo. Un număr frumos, vioiu redactat cu contribuții 1 interesante de Dr. Babeș, Volbură Po- | iană, Keresztury, Miksozăth (trad.) etc- J In „Revista arhivelor** (a. I. Nr. 1) scrie dl Ștefan Meteș, la «Miscellanea», j despre artic. dlui Băcilă din «Transil- vania» «Portretele lui Horea și Cloșca*. 1 Iată acum o știre foarte prețioasă care ne spune că mai sunt și alte portrete ale acestor răsvrătiți. Contele Vas Samu* I scrie la 16 Dec. 1865 o scrisoare cătră -3 Gh. Bariț, în care amintește și de niște _ J tablouri, cari înfățișează pe Horia și 1 Cloșca în mărime naturală și întreabă ■ că oare nu le-ar cumpără Carol Vodă al României. (Bibliot. Academiei Ro- j mâne Mss. 1006 f. 45—6.) E sigur că % nici Carol Vodă, nici un alt român ml J a cumpărat aceste tablouri, deosebit \ de însemnate pentru noi. Cred că și astăzi sunt in proprietatea acestei fa- , milii sau a urmașilor ei. Ar fi bine 1 să se cerceteze pe I9 diferitele familii aristocratice ungurești din Ardeal, ca să se afle aceste tablouri și apoi, prin cei în drept, și cu bani, să ajungă în proprietatea Românilor, fie particulari, fie o instituție publică». — 0 bogată cronică am fost siliți să amânăm din lipsă de spațiu. — Poemul muzical etnografic" al dlui Dr. TIBER1U BREDICEANU (în București, 3. V. 1, 2. VI. 1924).