TRANSILVANIA Anul 54. August—Sept. 1923. Nr. 8—9. Nr. 1108—1923. Convocare. In înțelesul §-ului 23 din statute, membrii „Asociațiune! pentru literatura româițțMși cultura poporului român* se convoacă la Adunarea generală ordinară, ce se va țineă Ia Timișoara, în zilele de 28 și 29 August n. 1923. Programa adunatei: Marți, în 28 August 1923, la orele 11 a. tn. Ședința /., cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării generale. 2. înscrierea delegaților prezenți ai despărțămintelor. 3. Raportul general al comitetului .central pe anul 1922. 4. Alegerea comisiunilor pentru: a) examinarea raporfalui general pe anul 1922. b) censurarea socotelilor pe anul 1922 și a proiectului de buget pe anul 1924; c) înscrierea membrilor noui. 5. Prezentarea eventualelor propuneri.¹ , > * Eventualele propuneri au să fie Înaintate, !n scris, prezidiului «Asociațiunei», Sibiiu, Strada Șaguna Nr. 6, cu 8 zile înainte de adu* narea generală. 1 298 Mercuri, in 29 August, la orele 9 a. m. Ședința IL, cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul comisiunei aldse pentru examinarea raportului general, și propunerile acestei comisiuni. ; 2. Raportul comisiunei însărcinate cu censurarea socotelilor . și a proiectului de buget. 3. Raportul comisiunei pentru înscrierea de membri noui. 4. Alegerea prezidentului, și a unui membru în comitetul central, în locul membrului Gavril Precup, pe un period de doi ani (1023/24—1924/25). 5. Fixarea locului pentru ținerea adunării generale ordinare din anul 1924. 6. Dispoziții pentru verificarea procesului verbal al adunărei generale. 7. închiderea adunărei generale. După prânz la orele 4. Ședința festivă a secțiilor științifice-literare. Sibiiu, din ședința comitetului central al «Asociațiunei pentru literatura română și cultura poporului român», ținută la 4 August 1923. Dr. Octavian Russu, Romul Simu, vice-președinte. secretar. Raportul general al comitetului central al „Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român” asupra lucrărilor sale și a si- tuației acestei instituțiuni în anul de gestiune 1922/3. Onorați adunare generală! Pentrucă cetitorul să înțeleagă mai bine greutățile cu care e împreunată acțiunea culturală a instituțiunii noastre și să-și - poată da seama mai exact de situațiunea în care ne aflăm, se impun unele constatări prealabil# Înainte de răsboiu, rostul și sforțările «Asociațiunii» noa- stre pentru progresul cultural și, in parte, și economic al nea- mului nostru din Dacia superioară au fost recunoscute și spri- jinite de toată suflarea românească, pentrucă ea eră aproape unica societate cu cadre largi și ramificații în toate părțile, precum și cu o reputație bine stabilită, în care Românii din aceste părți au pus ce au avut mai bun în sufletele lor, și tn care se concentrau toate dorurile, toate speranțele, toate aspi- rațiunile lor pentru un viitor mai fericit. Mare merit are în re- cunoașterea și sprijinirea societății noastre ca a uneia din cele mai de seamă instituții românești și Banatul, și mai ales el. Fiind nevoită în 1895 să-și schimbe titlul și să-și extindă sfera de acțiune asupra întregului pământ locuit de Români, in anul următor (1896) ea a făcut «primul pas» «coborând coasta mun- ților, și înaintând spre marginile extreme ale tărâmului ocupat de neamul nostru», cum spuneă președintele nostru loan Mica Moldovanu în discursul rostit în adunarea generală din Lugoj. Urmașul său în scaunul presidial al «Asociațiunii» inimosul Român și ^profundul cugetător Dr. Alexandra Mocsonyi a de- clarat chiar categoric, că «prin aceasta se dărâmă un zid de despărțire între frații de acelaș neam, setoși de aceeaș cultură. Asociațiunea noastră în această adunare se desbracă de carac- !• 300 .— terul ei provincial și proclamă principiul solidarității naționale pe terenul cultural». După răsboiu, situația s’a schimbat radical. întregirea noa-g stră națională, la înfăptuirea căreia a contribuit mult și instituția 1 noastră, a ridicat alte probleme mai importante la suprafață și, | în rândul întâiu, pe aceea a organizării noului nostru stat ro- j mânesc. A fost nevoia să se creeze o administrație, o justiție^ J o armată românească și, mai presus de toate, să se inițieze | marea operă de refacere economică, temelia oricărui progres i cultural. Aceste acțiuni importante au angajat și angajază cele ^ mai de seamă forțe creatoare ale neamului. In consecință, pu- | ține forțe mai rămân pentru opera culturală propriu zisă. | Și aceste forțe puține, la început, păreau desorientate. Des*'J părțământul Cluj al «Asociațiunii» noastre, unde s’a limpezit mai întâiu situația culturală în sensul tradițional ardelenesc, deci favo- | rabil instituțiunii noastre, renunțându-se la societățile culturale re*'| cente ca la experimentări inutile, scrie în raportul său aceste fru- 3 moașe și prea adevărate cuvinte: «Necunoscătorii tradițiilor și re- | sorturilor noastre sufletești credeau că«Asociațiunea» noastră este | moartă și că este nevoe de noue bisericuțe în care să ne în- | chinăm culturii. Vechii ostași ai culturii din aceste tărâmuri știau 1 însă, că sub cenușă jăratecul este viu și că îndată ce se ivesc zile mai liniștite și s’au recules intelectualii după primii ani de - muncă înfrigurată de organizare și descălecare a organizării de \ stat, jăratecul din nou va da flăcări, paserea Phoenix va înviă și își va reluă sborul măreț». Și ea și-l va reluă, cu siguranță, un ceas mai curând, dacă toate forțele culturale reale se vor grupă în jurul steagului în- cercat al «Asociațiunii» noastre. Bine înțeles, nu cerem, și nici nu putem cere, desființarea asociațiilor sau a organisațiilor pro- ’ fesionale. Ar fi și absurd așa ceva. Cerem numai înregimen- > tarea, tuturor celor ce simt în sine misiunea răspândirii culturii J in massele largi ale poporului, sub steagul și în numele nostru. E interes național primordial să nu se pulberizeze forțele creind .1 cadre și organisații, care există de mult la noi și care așteaptă ’J numai muncitorii harnici să le umple cu demnitate. Rostul so- cietăților de propagandă culturală nouă este, deci, pe cap nu-l înțelegem și nu l apreciem; al celor profesionale, dimpotrivă, ; îl respectăm și-l încurajăm. Cele dintâi nu urmăresc, de cele — 301 mai multeori, decât interesul și reclama; cele din urmă, însă, servesc binele unor clase sociale importante (Asociația profe- sorilor, meseriașilor, comerciantilor, femeilor, învățătorilor, stu- denților, a clerului ș. a.). Pe cele dintâi, dacă se simt capabile, le chemăm ia muncă frățească In mijlocul nostru, fiindcă și la noi își pot câștigă merite neperitoare pentru cultura națională. Meritele vor fi, doar, totdeauna ale muncitorilor harnici, nu ale plănuitorilor sterpi sau ale reclamagiilor înfumurați. Pe cele din urmă le vom chemă și le chemăm în ajutor, dupăcum cer nevoile și interesele speciale ale vechii noastre instituțiuni. Afară de unele dificultăți de ordin general, instituțiunea noastră a avut și are să lupte și cu dificultăți de ordin particular: nestabilitatea multor elemente la spijinul cărora contam, goana după diferite situații și avantagii materiale, un egoism și o in- dolență necunoscută, înainte de răsboiu, în proporțiile de acum ș. a. Spunem toate acestea, Onorată adunare generală, nu ca scuze, ci cum am declarat chiar dela începutul acestei dări de seamă, pentru a înțelege mai bine greutățile acțiunii noastre culturale și a vedeă clar situația în care ne aflăm. Cunoașterea și recunoașterea acestor rele e cea dintâiu condiție a îndrep- tării lor. Deși am avut de luptat, deci, cu multe și mari greutăți, totuș constatăm și de astădată cu bucurie că, în unșle părți, am fost ascultați, înțeleși și sprijiniți cu însuflețire în năzuințele noastre culturale. Organe superioare de stat, înțelegând rostul eminamente național și cultural al instituției noastre, nu numai că ascultă și îndeplinesc unele cereri ale noastre, ci desfășoară acțiunea lor culturală-națională în părțile grav atinse de cultu- rile străine în cadrele și în numele instituției noastre. Inalți prelați, representanți ai ambelor noastre biserici naționale, pro- poveduesc, în visitele lor canonice, pe lângă cuvântul lui Dum- ■ nezeu, și culful societății noastre, în cadrele căreia înființează biblioteci, organisează agenturi, înscriu membri și creiază at- mosfera morală priincioasă desvoltării acestei societăți. Darnice au fost pentru noi și o seamă din institutele noastre financiare. • Marele nostru public de pretutindeni se înscrie în număr tot mai considerabil între membrii instituțiunii noastre. Până și frații noștri din America âu început să se intereseze de această 302 — instituție, înșiruindu-se intre membrii ei și ai Casei Naționale centrale. Corpul didactic; în genere: domnii profesori universitari, ; ai școalelor secundare,'ai celor medii, și ai școalelor normale, invățătorimea dela orașe și sate, iar ca întotdeauna, venerabila : noastră preoțime, au venit în ajutorul despărțămintelor noastre, ;; înscriindu-se ca membri și ținând conferențe și prelegerii ' Totasemenea și o seamă din corpul nostru medical, unii advocați, judecători, ingineri, silvicultori, nerămânând între cei din urmă nici studențimea noastră universitară. ♦ Dar în vreme ce constatăm această parte positivă și îmbu- curătoare a chestiunii, nu putem retăceă partea umbroasă, care . ne inspiră mari îngrijorări. Neștiința și sărăcia, cari le întâlnim pretutindeni în massă, mai ales, în mare parte a regiunilor dela ? granițele înspre apus-miază-noapte ale țării noastre, relele de I tot felul, cari provin din amestecul poporului nostru cu alte 1 neamuri în multe județe ale țării, lipsa de o propagandă bine 1 sistemizată de fiecare zi, cu cuvântul și cu fapta în toate sa- j tele și orașele noastre, necesitatea de a susținea propagandiști I culturali, agricoli și cooperativi în toate părțile, nevoea de a • tipări cărți bune și eftine cu cari să se complecteze bibliotecile existenta și să se înființeze biblioteci nouă în toate locurile unde | ele lipsesc și nevoea de a se înființâ case naționale și cultu- rale, — toate aceste, ca să nu mai amintim și alte trebuințe ne- . numărate și neapărate, reclamă ajutoare și sprijin înzecit din toate părțile. .3 Tocmai de aceea ne ținem nu numai îndreptățiți, dar și datori să apelăm, și cu acest prilej, la sprijinul întregei societăți 4 românești și al statului. Și condițiile ar fi date, dacă, cum s’a procedat în unele ] plase și în unele județe, toate comunele s’ar înscrie intre mem- | brii fondatori ai societății noastre, dacă aceasta ar face-o toți | particularii în stare să o facă, jertfind anual pentru «Asociațiune» măcar valoarea muncei lor de un ceas, dacă, în același timp, . statul și-ar impune o subvenție mai de seamă c'a până acum 1 pentru instituția, care a dat atâtea dovezi, în tot trecutul ei, că în- deplinește, nu se poate mai bine, o muncă indispensabilă pentru ridicarea și întărirea neamului și a patriei. — 303 — Și s’ar puteâ oare socoti drept utopie, nădejdea de a ob- țineâ dela mecenați și , pentru înaltele ei scopuri, daruri de proporția măcar a suta parte din recentul dar pus la dispoziția Academiei Române? Aceste spuse în genere, vom trece, rând pe rând, la lu- crările îndeplinite de comitetul central, de organele despărță- mintelor și agenturilor și de secțiunile științifice-literare, în anul de gestiune din urmă, prezentând onor, adunări generale rezul- tatele activității acestora și situația instituției noastre. I., Despărțămintele (filiale sau secții). Cătră aceste organe principale ale se îndreaptă, ca întotdeauna, In primul rând toate stăruințele noastre pentrucă, cu conlucrarea lor, organizăm și munca culturală și economică a satelor și ora- șelor noastre. Din anexa I a acestei dări de seamă, asupra activității despărțămintelor în cursul anului 1922/23, rezultă, că până la data de față avem reconstituite 82 despărțăminte (cu 4 mai multe decât în anul de gestiune 1921/22), anume, pe lângă cele 78 despărțăminte, reconstituite de mal- înainte: 1. Abrud-Câmpeni; 2. Agnita; 3. Aiud; 4. Alba-Iulia; 5. Almaș; 6. Baia-mare; 7. Bandul-de-Câmpie (Rîciul de Câmpie); 8. Băsești; 9. Beclean; 10. Beiuș; 11. Beliu; 12. Bistrița; 13. Blaj; 14. Bocșa; 15. Boroș-lneu; 16. Brad; 17. Brașov; 18. Ceicaf 19. Chioar; 20. Ciachi-Oârbău; 21. Cincul-mare; 22. Cluj; 23. Cohalm; 24. Copalnic-Mănăștur; 25. Dej; 26. Deva; 27. Dicio- Sân-Mărtin; 28. Dobra; 29. Făgăraș; 30. Oeoagiu; 31. Gherla; 32. Giurgeu; 33. Gurghiu; 34. Hațeg; 35. Huedin; 36. Hune- doara; 37. lara-de-jos (îndoi); 38. Ibașfalău; 39. llia-mureșană; 40. Jibou. 41. Jiit; 42. Lăpușul unguresc; 43. Mărghita; 44. Me- diaș; 45. Mercurea-Ciuc; 46. Mociu; 47. Murăș-Ludoș; 48. Mu- răș-Oșorheiu; 49. Năsăud; 50. Nocrich; 51. Oradea-mare; 52. Qrăștie; 53. Oravița; 54. Râșnov; 55 Săcele; 56. Sălciua; 57. Săliște; 58. Salonta-mare; 59. Sân-Nicolaul-mare; 60. Sărmașul- mare; 61. Satu-mare; 62. Sebeș; 63. Seini; 64. Șercaia; 65. Sibiiu; 66. Sighet; 67. Șimleu; 68. Tășnad; 69. Teaca; 70. Teiuș; 71.*’Timișoara; 72. Ținea; 73. Treiscaune; 74. Turda; 75. Vințul-de jos; 76. Vințul-de sus (Măhaciu); 77. Viștea; 78. Zârnești — 304 au fost reconstituite următoarele 4 despărțăminte: 1 1. Bran; 2. Buziaș; 3. Mercurea; 4. Reghin. • J Sau constituit de nou în acest an următoarele 5 despăr- | țăminte, anume: 1 1. Bozovi'ci; 2. Careii-mari; 3. lleanda-mare; 4. Orșova; $ 5. Zălau. | Deci în total 87 despărțăminte constituite și în funcțiune, | în diferitele regiuni, unde IV. Cursurile de analfabeți au început de nou să pre- ocupe, mai ales, pe conducătorii satelor noastre, în cari cetitul și scrisul sunt și acum mai puțin cunoscute. Comitetul central a procurat 1000 abecedare pentru analfabeți, din cari a distri- buit gratuit tuturor celor ce ni-au cerut, iar prin o circulară, publicată în revista «Transilvania» și în câteva ziare și trimisă despărțămintelor instituțiunii noastre, a recomandat cu căldură ținerea acestor cursuri și a făcut cunoscut, că «Asociațiunea» împarte celor ce țin cu succes asemenea cursuri 10 premii de ’ câte Lei 250'—. Avem nădejdea, că vor intră până la sfârșitul an. crt. rapoarte despre cursurile ținute pentrucă comitetul să distribuie premiile anunțate. V. Conferențiarii și propagandiștii culturali și econo- mici. Pentru o propagandă intensivă și de fapt folositoare în toate despărțămintele sale «Asociațiunea» a avut și are ne- apărată nevoie de propagandiști zeloși și pricepuți. De aceea înainte de răsboiu a fost angajat, în serviciul său, doi confe- rențiari harnici, unul agronomic și altul cooperatist, cari înce- puseră o frumoasă propagandă; neputându-o însă continuă — 311 această propagandă In timpul răsboiului, dnii conferențiari au eșit din serviciul «Asociațiunii». După răsboiu, nedispunând de mijloace bănești, instituțiunea noastră nu a mai putut angajâ asemenea conferențiari. Dl conferențiar Aurel Nistor, ne făcuse cele mai bune servicii aproape numai In contul unui permis de liber parcurs pe C. F. R., ce am isbutit să-1 obținem dela stat pe timp de un singur an; încetând acest ajutor' dela stat, a trebuit să în- ceteze și activitatea dânsului. Bune servicii, în mod gratuit, ne-a făcut dl Miron Benchea, care a fost numit conferențiar-propagandist al nostru pentru America. Deasemenea dl Andreiu Popovici, șef-Redactorul ziarului «America», care în coloanele acestui ziar a stăruit mult in in- teresul «Asociațiunii». însuși a înscris membri, atât la «Asocia- țiune», cât și la «Casa Națională» centrală a acesteia, trimițându-ne sume destul de considerabile. O seamă din frații noștri din America, în urma propagandei făcute, mai ales, în ziarul «America», au trimis direct «Asocia- țiunii», cum se va vedea la alt loc, parte taxe de membri ai insti- tuției noastre, parte taxe de membri ai Casei Naționale cen- trale, parte prețul unui număr mai mare sau mai mic de lozuri de ale loteriei noastre și parte abonamente la «Transilvania» sau Biblioteca poporală. In părțile Moldovei ne face bune servicii dl Qh. Ponetti, îndeosebi, prin desfacerea lozurilor și a publicațiunilor «Aso- ciațiunii». Cu data de 15 Maiu 1923 și-a început activitatea la «Aso- ciațiune» dl loan Neagoe, nou ales conferențiar propagandist al acestei instituțiuni, cu următoarele îndatoriri: a) să reorganizeze despărțămintele și agenturile neactive; b) să organizeze desp. și agenturi, noui, precum și biblioteci poporale și case națio- nale; c) să înscrie membri noui de toate categoriile și să des- facă publicațiunile și lozurile «Asociațiunii»; d) să țină și să publice prelegeri poporale, îndeosebi în scopul popularizării a tot felul de însoțiri culturale, financiare și comerciale (coope- rative); e) să înființeze astfel de însoțiri și cooperative; f) lu- crări de birou în legătură cu problemele pentru cari face pro- pagandă. 312 — Avem toată nădejdea, că dl Neagoe, prin râvna care-1 ca* | racterizează și prin experiențele sale va aduce bune servicii «Asociațiunii», pornind suflu nou de vieață prin locurile pe j unde își va face apostolia. Dl Petre Dejeu, profesor Ia școala normală de băieți a i statului în Oradea*mare, numit de curând consilier cultural al municipiului Orade, ne face cunoscut, că în chestiuni de pro- pagandă culturală ne putem adresă și d-sale. Comitetul central a decis să ne adresăm dlui consilier In chestiunile de propa* ; gandă culturală și să căutăm contact și cu alți consilieri cultu- i rali ai statului. "1 VI. Contactul cu despărțămintele și agenturile. Afară [ de corespondența aparte cu fiecare despărțământ în chestiunile ’ ce-i aparțin și afară de corespondența cu o seamă din agen- turile «Asociațiunii», comitetul central a adresat despărțămin- telor, pressei și în parte primăriilor comunale următoarele circulare: | a) Circulara cu Nr. 1675/1922 de data 28 Noemvrie 1922, 1 trimisă în peste 2000 de exemplare, în care li se atrage aten- | țiunea asupra îndatoririlor față de propaganda culturală în J timpul iernii: ținerea de prelegeri, șezători culturale și cursuri 1 de analfabeți; înființarea agenturilor, bibliotecilor poporale și | caselor de cetire; propaganda pentru loterie, pentru răspândirea $ calendarului, a Bibliotecei populare și a revistei «Transilvania». I Mai departe li-se atrage atențiunea asupra armonizării activității ' lor cu activitatea altor societăți culturale și economice, asupra propagandei cooperative și, în același timp, să lucreze după j îndrumările date de comitet pentru obținerea terenului necesar | pe seama unei Case Naționale în fiecare comună. (Pentru ob- | ținerea acestui teren s’a dat, cum amintim și în alt loc, o cir- "t culară în 4000 de ex.); j b) Altă circulară cu Nr. 710 de data 20 Maiu 1923, în care rj li se cere despărțămintelor darea de seamă obicinuită asupra activității desvoltate în anul de gestiune trecut, li se arată acti- j vitatea unei agenturi și Case Naționale model a «Asociațiunii» ?. (cea din Vereșmort, desp. Vințul de-sus), li se anunță angajarea i \ conferențiarului propagandist al «Asociațiunii», dl loan Neagoe, care pe viitor stă la dispoziția despărțămintelor și agenturilor j .noastre; ] . I f; ■ . . — 313 — c) A treia circulară a fost dată în scopul serbătorirei se- micentenarului dela moartea eroului Avram lancu; d) A patra circulară s’a dat tn scopul serbătorirei pretu- tindeni a semicentenarului dela moartea Marelui Mitropolit Andreiu Șaguna, primul prezident al «Asociațiunii»; e) S’a trimis un apel și liste de subscripții îrt 500 ex. pentru contribuiri la augmentarea fondului cultural «Andreiu Bârseanu» și alt apel și liste de subscripții pentru colectarea de abonamente la publicațiunea asupra vieții și activității lui Simeon Bărnuțiu, de dl Oh. Bogdan-Duică. VII. Propaganda noastră teatrală. Dupăcum am arătat și in raportul nostru asupra anului trecut, simțindu-se tot mai mult nevoia unui teatru românesc bine organizat, serios și în măsură de a face educația artistică și națională a publicului . nostru, dupăce multe trupe din vechiul Regat nu satisfăceau nici ca repertoriu nici ca artă dramatică, instituțiunea noastră s’a cugetat și la această problemă, cercând mai întâi să vină în ajutor școlarilor, îndeosebi celor din seminariile teologice și școalele normale, meseriașilor și diletantilor noștri de tot felul, cari jie cereau sfatul și sprijinul la reprezentațiile lor. De aceea încă în vara anului 1921 a angajat pe dl Nicolae Băilă, artist dramatic în Sibiiu, să țină cursuri de dicțiune elevilor, mese- riașilor și altor persoane dornice de a juca teatru.. Activitatea desvoltată de dl Băilă în anul 1921/22 a fost trecută în raportul comitetului pe acel an. In anul de gestiune 1922/23, din lipsa de mijloace materiale, dar mai ales din cauza desinteresării pu- blicului nostru sibiian pentru artele frumoase, activitatea dlui Băilă pe terenul teatral nu a fost prea rodnică. Deabia a putut înjghebă cu elevii și elevele școalelor noastre 2 reprezentații teatrale și anume r Feeria «Ileana» de I. Borcia, din prilejul adu- nării generale și a «Fetiței orfane» de A. Melin (Alexandru Lu- pean). Este adevărat, că acestea având , și părți muzicale au re- clamat mai mult timp pentru studiarea lor decât piezele in proză. Pe lângă câștigul material și moral al acestor reprezentații s’a putut constată desvoltarea gustului la elevii școalelor noastre pentru studiarea cantului și dorința de a deveni cântăreți-soliști. £ un nou îndemn pentru generația mai tânără, care în ariii din mrmă an neglijat aproape cu totul acest ram al artei. 2 314 - • Cursul de dicțiune, ținut Întreg anul școlar cu elevii cla- ^ selor 1—VI dela Școala Normală totdeauna ascultare, înțelegere și sprijin. —In Septemvrie 1922, -t împlinindu se 50 de ani dela moartea eroului nostru național Avram lancu; am dedicat Nr. 9 din revistă memoriei lui scumpe, aducând nu numai amintiri, documente, scrisori și însemnări despre el, ci și cântece pentru cor mixt cu solo de bariton ■ «lancu și murgii», muzfca de N. Oancea (in suplementul¹ mu- zical al revistei) și arătând ce mai e de făcut pentru eternisarea demnă a memoriei lui. — Nr. 10 al revistei «Transilvania» a , fost Închinat amintire! neuitatului nostru fost președinte Andreiu Bârseanu, care timp de 30 de ani și- mai bine a ilustrat deo- potrivă: școala, literatura, economia și cultura și-a condus timp de 11. ani cu tact și prudență deosebită «Asociațiunea» noastră până în clipa din urmă a vieții sale binecuvântate. — Pe lângă aceste mari evenimente naționale, revista noastră a semnalat, ; după cuviință-, la răbojul cronicilor sale.: centenarul nașterii lui Gustave Flaubert, tricehtenarul nașterii lui Moțiăre; semicen- , tenarul morții lui Giuseppe Mazzini; jubileul de 60 de ani al abatelui Metodiu Zavoral; serbările centenare Petofi ș. a. \ — 317 — Ca și biblioteca noastră poporală, e cerută și revista «Tran- silvania» gratuit de foarte multe societăți, casinouri, biblioteci, case de cetire ș. a., deși, între toate publicațiile similare, această . revistă are abonamentul anual cel mai redus: 50 Lei pentru membrii * Asociațiunii* și 70 Lei pentru nemembri. în consecință, facem și aici apel cătră toți membrii insti- tuțiunii noastre și cătră toți ceice doresc să urmăriască fasele importante ale evoluției culturale din țară și străinătate să spri- jiniască această publicație, făcând cât mai multe abonamente. Pe măsură ce se vor spori abonamentele, se vor face și îmbu- nătățirile dorite la această publicație: apariție mai regulată, schimbarea formatului și a caracterului ei actual într’o revistă ilustrată pentru familiile noastre ronlânești, în care fiecine să-și găsiască paginile ce-1 interesează. Acest ideal de publicație, fără sprijinul devotat și statornic al unei mulțimi din ce in ce mai mari de cetitori, nu. se poate ajunge. Lozinca binevoito- rilor și sprijinitorilor noștri trebue să fie, deci: abonamente, abonamente și iarăși abonamente! ' ' X. Biblioteca „Astra" s’a sporit cu trei fascicole valo- roase: Nr. 6 Viitorul tehnic-economic al României întregite, cu deosebită privire Ia exploatarea ^gazului natural și a forțelor hidraulice de inginerul Francisc Neugebauer și tradusă de 1. Georgescu â 10 Lei; Nr. 7. Jertfele Românilor din Ardeal, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș, aduse fn răsboiul mon- dial din anii 1914—1918 de Teodor V. Păcățian ă 10 Lei și Nr. 8. Pictori francezi prin țara noastră (1828—1856) de loan C. Băcilă, cu numeroase ihistrațiuni în text, ă 20 Lei. Nrele ante- rioare ale acestei biblioteci sunt: Nr. 1. Istoria literaturii române, epoca veche, voi. I, de Sextil Pușcariu, ă 25 Lei. Nr. 2. Tudor - Vladimirescu, dramă în cinci acte de N. lorga, ă 15 Lei ; Nr. 3. Prin România, Partea I, Ardealul de loan Georgescu, ă 30 Lei; Nr. 4. Istoria Românilor până la întemeierea principatelor voi. I de Ștefan Meteș, ă 30 Lei și Nr. 5. Cântece Poporale românești pentru cor mixt de N. Oancea, ă 25 Lei. Cu toate cererile atât de numeroase de a pune în comerț Nr. 3 și «Nr. 4 din această bibliotecă, deocamdată ele sunt re- zervate exciusiv pentru a se distribui ca premii de loterie la tragerile ce au fost și vor mai fi încă. Cine dorește să aibă ■ — 318 — ‘ aceste prețioase lucrări, să cumpere cât mai multe bilete dela | . loteria tuție, comitetul central îi donează ultimele 5 (cinci) exemplare ce mai posedă. Mulțumind comitetului central pentru această atențiune, dl Dr. Diaconovici" anunță că a încredințat pe dl luliu Moisil cu organizarea reeditării «Enciclopediei Române», care și în viitor va apăreă tot sub auspiciile «Asociațiunii» noastre. XI. Secțiile științifice-literare s’au întrunit în obișnuita ședință plenară la 13 Iulie 1923 în Sibiiu. După cuvântul de deschidere al domnului vice-președinte, secretarul literar dl loan Oeorgescu își cetește raportul către ședința plenară, făcând propunerile cuvenite, care se iau Ia cunoștință și se admit ca bază de discuție. Cele dintâi trei propuneri (de a se adresă telegrame omagiale M. Sale Regelui și A. S. R. Princi- pelui moștenitor, de a se mulțumi dlui T. V. Păcățian pentru lucrarea statistică «Jertfele Românilor», precum și inst. «Albina» pentru ajutorul anual de 50,000 Lei), făcute de dl secretar literar, se primesc fără discuție. Celelalte propuneri se discută în șe- dințele singuraticelor secții. Relntrunindu-se după amiazi la ora 4 . în ședință plenară, raportorii singuraticelor secții își cetesc ra- poartele, pe urmă se deschide discuția gânerală. Se ia act de noua constituire a secției literare-artistice, precum și de aceea a secției de științe sociale. Biuroul și comitetul central e invitat să ia măsuri pentru reorganizarea secției industriale-tehnice. Publicațiile «Asociațiunii» sunt aflate, corespunzătoare posibili- tăților momentului. Secția literară-artistică, grație străduințelor dlui Dr. H. P. Petrescu, a organizat, înainte de serbătorile Cră- ciunului o expoziție de cărți pentru tinerime în localurile in- stituției noastre. Secția istorică-etnografică propune să se cen- — 319 — •sureze prealabil orice lucrare, ce urmează a se .tipări de «Asocia- țiune». D. Al. Lapedatu, membru în secția istorică, exprimă dorința de a se retipări tn ediții nouă numerele epuisate din «Bi- blioteca poporală a Asociațiunii», de a se publică în Biblioteca «Astra» numai cărți privitoare la-literatura, istoria și geografia •României și de a se preface «Transilvania» tn revistă ilustrată - pentru familii. Majoritatea secțiilor recunoaște necesitatea lansării publicațiilor, a loteriei și a apărării «Asociațiunii», așa cum le înfățișează domnul secretar literar. Dl Silviu Dragomir, membru în secția istorică, anunță ținerea unei conferențe despre Coloni- zările străine pe pământul românesc al Banatului, cu prilejul adunării generale din Timișoara. Ședința plenară acordă pre- miul Scotus Viator de 2000 Lei dlui Ion Clopoțel pentru lu- crarea sa despre «Revoluția din 1918 și unirea Ardealului cu România», purtând ca motto cuvintele: «Prin democrație la progres», asemenea premiul de 10,000 Lei pentru lucrarea pri- vitoare la anii 1848—9 și faptele de arme ale iui Avram lancu dlui Teodor V. Păcățian. Pe lângă propuneri de amănunte secția medicală cere încuviințarea unui budget de 15,000 Lei pentru o lucrare de geografie medicală, ce proectează sub con- ducerea președintelui ei, a dlui Dr. Oheorghe Preda. Secția economică cere să se rezerve locuri de case naționale cu pri- lejul reformei agrare în fiecare comună românească, să se aran- jeze expoziție de industrie casnică în Avrig, cu prilejul serbării centenare O. Lazăr și să se angajeze maestrul împletitor Karl Schrodt pentru a fi trimis In lunile de iarnă în trei regiuni deosebite (Câmpia Ardealului, Bihor și Maramureș) pentru a organiză cursuri de împletit și lucru manual. In ședința sa din 9 O c tom vrie 1922 secția economică a cooptat cu unanimitate ca membru și secretar al acestei secții pe dl Nic. Frâncu, func- ționar la «Banca Centrală», sucursala Sibiiu și a stabilit pro- grama expoziției de vite din SebeșuLsăsesc, pentru care comi- tetul central a votat suma de 3000 Lei. Din raportul asupra expoziției și a anexelor lui rezultă, că expoziția s’a ținut la •data fixată în Sebeșul-săsesc. Ca delegați ai secției economice pentru conducerea lucrărilor expoziției au fost: dl D. Comșa ca președinte al juriului și dl Nic. Frâncu ca secretar, împreună cu dnii Florian Sonea și I. S. Ordean, profesori la școala eco- nomică din Oeoagiu și membri în această secție. Afară de 320 aceștia au fost aleși 12 reprezentanti de ai expozanților. S’ata | prezentat 48 proprietari cu 66 vite cornute și 71 oi, toate din- Sebeșul-săsesc, Șugag și Câlnic. DI președinte al juriului a? * ținut Înainte de premiere o cuvântare despre însemnătatea ere* șterii vitelor și a expozițiilor. In total s’au distribuit 29 premii- J în suma de 2310 Lei. Alte cheltueli de plasare, imprimate etc.. 988 Lei. In total 3298 Lei. Pe lângă suma acordată de corni- < tetul nostru centrai, a donat în acest scop și inst. «Sebeșana» 200 Lei. Biuroul central a stăruit apoi să se aranjeze o expoziție de poame în Orăștie. Din pricina recoltei slabe secția, a renunțat la această idee. Secția școlară care a discutat în mai multe ședințe anterioare modalitățile serbătoririi Iui Oheorghe Lazăr, fixând un vast program, după înțelegerea prealabilă cu Mini- sterul instrucțiunii publice și cu alți factori, comunică programul definitiv al acestor serbări. Ședința plenară proclamă aleși pe următorii cinci membri corespondenți în secția li te rară-artistică:; dnii loan Bușiția, profesor de liceu în Beiuș; Dr. Jindra Elaj& hans, lectoră de limba română la universitatea din Bratislava, pruncise Hubic- Vertileanu, profesor de liceu în Beiuș; Antoniir 1 Kudrnac; atașat la legațiunea cehoslovacă din București și Leca Morarlu, profesor și redactor în Cernăuți, — iar pe dl Dr. loan i Coltor, profesor de teologie în Blaj, membru activ în secția șco- • ; Iară. Conform proectului de regulament al secțiilor științifice- literare alegerea acestor membri trebuie, aprobată de adunarea, generală proximă. Procesul verbal al ședinței plenare a secțiilor îl dăm tn anexa II. __ ..... ✓ ■ . XII. Conferențe, prelegeri, șezători culturale, aparținând programului primordial de acțiune culturală a «Asociațiunii», au format una din problemele noastre de căpetenie. Astfel re- marcăm cele' 9 discursuri funebre, cu prilejul morții regretatului nostru președinte Andreiu Bârseanu; cuvântul de , deschidere, rostit de 1. P. S. S. Dr. Vasile Suciu la 8 Noemvrie 1922 în Sibiiu despre regretatul nostru președinte Andreiu Bârseanu, precum și despre nouele probleme culturale ale «Asociațiunii» noastre, apoi Conferența despre testamentele noastre corporale și sufletești, rostită tot cu acest prilej de domnul Dr. Oe- orge Preda, iar în seara zilei a doua șezătoarea organisată de- unii representanți ai Societății Scriitorilor Români, membri șk în secția noastră literară-artistică. Tot între conferențele rostite — 321 la centru e de notat conferență despre «Țrei-Mihai» (Mihai Vi- teazul, Mihai Kogălniceanu și Mihai Eminescu), de dl Mihai* Eliescu, profesor în Brașov, cea despre Cehoslovăcia, ținută și la Făgăraș, cu proecțiuni de schiopticon de dl Dr. H. P. Pe- trescu; conferențele despre Louis Pasteur ale domnilor Dr. G. Preda și 1. P. S. S. Dr. Nicolae Bălan; ciclul de 3 con- ferențe despre arta românească și probleme artistice de dl I. D. Stefanescu, precum și conferență despre Însemnătatea culturală și literară a Sibiiului, rostită de secretarul nostru literar, dl loan ' Oeorgescu, cu prilejul șezătorii S. S. R., ca cuvânt de deschi* dere, in 17 Maiu 1923. Deosebit, pentru meseriașii din localitate, au ținut conferențe de interes social și religios d*nii Trandafir Scorobeț, I. Dăncilă și Dr. V. Lăzărescu. Ce s’a făcut in comunele din împrejurimi, se, poate ceti Ia despărțământul. Sibiiu, unde sunt trecute in revistă și conferențele învăță tor ești, ținute in cadrele instituțiunii noastre. , ' In fruntea tuturor despărțămintelor stă Clujul prin tru- ’ moașa serie de 24 conferențe organisate la centru, cu subiecte din cele mai variate și interesante domenii (sociologie, religie, filosofie, istorie, literatură, științe naturale, economie, medicină,, jurisprudență ș. a.), precum și cu număroase prelegeri, împreu- nate cu alte representații artistice în comunele rurale aparțină- toare despărțământului Cluj al «Asociațiunii». Sunt vrednice de toată lauda pentru activitatea-lor des- voltată pe acest teren și o seamă de alte harnice despărțăminte, cum se poate vedeă in anexa I a acestei dări de seamă. •Pentru înviorarea conferențelor e de dorit, de o parte,. înmulțirea schiopticeanelor existente astăzi in diferitele noastre despărțăminte și înzestrarea lor cu diapozitive nouă din dome- niul geografiei; istoriei și industriei naționale, apoi din acela al științelor naturale, iar de altă parte chiar procurarea unui cine- matograf ambulant care încă ar f[ de mare însemnătate pentru; educația poporului nostru. Cu ocazia seratelor dansante organizate de «Asociațiunea» noastră în diferitele centre, dar mai ales la~Sibiiu, s’a stăruit pentru păstrarea porturilor și a jocurilor neaoșe românești, cu evitarea costumelor și a dansurilor străine (shimy, foxtrot, tango și alte năzbâtii internaționale). E de datoria unei instituții românești, cum este «Asociațiunea» noastră să cultive tn rândul | întâiu ce este românesc, lăsând ce este străin in seama.străinilor. ; XIII. Muzeul central a fost aranjat din nou in vara a. 1922. Îndeosebi secția etnografică a acestui muzeu, care cuprinde t atâtea comori de artă, s’a așezat in dulapuri nouă cu geamuri * îj de sticlă pentru a puteă fi mai ferită de acțiunea dăunătoare a razelor solare, precum și a altor agenți externi. Ne mai pu- j tându-se păstră pânzele și cartoanele marelui nostru pictor Oc- ) ta'vian Smighelschi, cumpărate de «Asociațiunea» noastră dela familia acestuia cu suma de 200,000 (două sute mii) Lei, In lăzi și legături cum s’au păstrat până acum, din cauza deteriorării la care erau expuse, ne-am văzut necesitați a desființâ sala ' moastră de solemnități din edificiul muzeului nostru central și .a o destină pentru expunerea picturilor Smighelschi. Cu noul aranjament al muzeului (mobilier, cadre de tablouri etc.), am ~ cheltuit suma de 149,031 Lei 41 bani. — In cursul anului trecut muzeul nostru central s’a Îmbogățit cu 18 obiecte. Remarcăm aici generoasa donațiune de trei busturi (Horia, Cloșca și Crișan) a dlui librar din București George Sfetea; donațiunea de trei ? părechi de panglici dela drapelul fostului Regiment 64 Orăștie a dlui Col. D. Florian care, In numele ofițerilor acestui Regi- ment, ne-a mai pus in vedere și donațiunea unui tablou de mare interes istoric; dl Dr. Zos. Chiriop, advocat în Câmpeni a donat 6 sigile oficiale ale Consiliului Dirigent, resortul afacerilor interne, ca să se păstreze fh muzeul nostru ca amintiri istorice. S’a cumpărat apoi și un tablou al marelui patriot Take lones'cu. Muzeul nostru central atrage din an în an tot mai mulți visitatori. In anul expirat a fost visitat de 3509 persoane (foarte număroase licee, școli normale, medii ș. a.) Remarcăm dintre visitatorii străini pe dna și dl Henri Focillon, profesor la uni- versitatea Lyon; d-na și dl Alfred E. Zimmern; «admiratorul frances» Peroux; Dr. Giorgio Floridia; Dr. Renault. Se sporesc și membrii fondatori ai muzeului nostru central (ă 1000 Lei), mai ales Intre frații noștri din America. Astfel dl Andrei Popovici, redactorul ziarului «America» ne-a trimis 2000 Lei taxă dela dl Dr. Horia Ropcia din Cleveland-Ohio și 200 Lei dela dl Const. Dian, student la univ. Detroit-Mich. Dl Ilie Androne din New-Duluth Minți 1400 Lei. Dl Mlron Benchea, Martins Ferry, Ohio, ne-a trimis odată 3530 Lei și altă dată — 323 — 2000 Lei abonamente, taxe de membri, prețuri de bilete de loterie ș. a. Tot dl Andrei Popovid ne-a trimis apoi un cec de 10,000 Lei ca taxe de membri fondatori ai muzeului și apoi inactivă în conformitate cu dispozițiile fondatorilor. Mai multe bănci, — dela cari o seamă a fondurilor și fondațiunilor administrate de «Asociațiune» au un număr oare | care de acții, — ridicându-și capitalul de fondare, — au invitat j, instituțiunea noastră să opteze acții; unele din aceste fonduri și fondațiuni nedispunând însă de numărar, nu s’a putut optă și < pentru înlesnirea administrației s’a hotărât vinderea acțiilor. Din acțiile mai număroase, optate dela o seamă a insti- tutelor financiare, s’au distribuit fondurilor și fondațiunilor, cari au dispus de numărar. La aranjarea chestiunilor referitoare la fonduri și fonda- țiuni «Asociațiunea» a fost ajutată în mod binevoitor și șu totul gratuit de următorii domni: loan Bianu, prof. univ., membru al Aca- demiei Române, București, Dr. Lucian Borcia și Dr. Nicolae Petra, advocați, Sibiiu, Dr. loan Moldovan, adv. și judecător, Beclean, ' Ing. loan F. Negruțiu și Dr. Elie Dăianu, Cluj, Dr. Vaier Oaiția, adv. și senator și loan Geția, protopop, Buziaș, Dr. Ionel Onițiu, adv., Sebeșul-săsesc, Dr. Const. Moga, adv., Brașov, Dr. loan Nedelcu, advocat, Oravița, Nicolae Hințescu, farmacist, Bucu- rești. Tuturor acestor domni le exprimăm călduroase mulțu- miri pentru prețioasele servicii făcute fondurilor și fondațiunilor noastre, creiate de generoșii fondatori, pentru scopuri culturale și de binefacere. Averea totală administrată de < Asociațiune» se urcă la suma de Lei 1.980,896'20. Pentru anul 1924 comitetul prezintă onor, adunări gene- rale, tn anexa IV proectul de buget cu Lei 839,785'—. Bursele și bursierii. La concursele pentru burse și aju- ’ toare, ce «Asociațiunea» publică înainte de răsboiu, chiar și pentru cele de câte 40 coroane, întotdeauna se prezentau ce- reri în număr mare. La concursele pentru bursele și ajutoarele ce publicăm acum, adesea nu se prezintă de loc cereri. Cu 100, 200, 300 și chiar 500 de Lei anual, nici cel mai sărac elev nu se ține ajutat. Astfel multe burse și ajutoare nu s’au putut distribui, în lipsă de cereri la concurs, și ele au trebuit și trebue să se capitaliseze, până la vremuri mai bune, când valuta se va amelioră. Tntuș concursele pentru burse și ajutoare se vor 331 publică, cum s’au publicat și până acum, an de an, și acele la cari se vor prezentă concurenți, se vor distribui. Consemnarea bursierilor, cari au beneficiat în anul școlar 1922/23 din veniturile fondurilor și fondatiunilor, administrate de societatea noastră, o prezentăm în anexa V. XIX. Internatul de fete al „Asociațiunii". In acest In* ternât, administrat de «Asociațiune», au fost adăpostite, conform înțelegerii făcute în 1919 cu Resortul cultelor și instrucțiunii publice al fostului Consiliu Dirigent Român, elevele cari au urmat, în anul școlar 1922/23, liceul de fete al Statului, în număr de 156. Veniturile Internatului, în anul școlar 1922/23, au fost de Lei 1.340,172’03, iar cheltuielile pentru întreținerea elevelor de Lei 1.186,422*—. Restul de Lei 153,750’03 se folosește pentru reparaturile necesare la edificiul Internatului. In anul școlar 1922/23 s’au făcut înlesniri la 3 eleve sâr- guincioase la învățătură și sărace, adăpostite în Internat, în suma de Lei 3700. Bugetul Internatului pe anul școlar 1923/24 s’a proiectat cu suma de Lei 1.630,000’—, iar numărul elevelor cu 120—125. XX. Membrii „Asociațiunii". La încheierea an. de ge- stiune, asupra căruia facem această dare de seamă, instituția noastră a avut: 20 membri onorari, 402 membri ai secțiunilor științifice literare, 82 membri fondatori ai Casei Naționale cen- trale, 591 membri fondatori ai «Asociațiunii», 2099 membri pe vieață, 5603 membri activi, 6407 membri ajutători, în total 15214 membri. Constatăm și de astădată cu bucurie, că numărul mem- brilor «Asociațiunii» a crescut treptat în anul 1922/23. Din considerații de economie, în timpul acesta de scumpete extraordinară a hârtiei și tiparului, nici de astădată nu am mai putut publică ca anexă în revista «Transilvania» consemnarea nominală a membrilor; dăm însă consemnarea lor sumară, după despărțăminte, în anexa VI. Dintre membrii și binefăcătorii mai de seamă ai institu- țiunii noastre, decedați în timpul din urmă, afară de regretatul prezident al ei, despre a căruia trecere din vieață comitetul a fost raportat în darea sa de seamă pe anul 1921/22, — avem 3* 332 durerea a aminti pe P. S. Sa Arhiereul Dr. llarion Pușcariu, । membru de onoare, membru fondator și timp îndelungat vice- | prezident al «Asociațiunii», care a încetat din vieață în 8 Sep- ' temvrie 1922, în etate de 80 de ani. Din acest trist prilej co- -j mitetul central și-a exprimat adâncile sale păreri de rău; pe edificiul Muzeului «Asociațiunii » s’a arborat drapelul de doliu, s’a depus o coroană din flori naturale pe sicriul defunctului, cu inscripția: «Asociațiunea: distinsului său vice-prezident»; s’a trimis familiei, pe adresa dlui losif Pușcariu, advocat, fratele decedatului, o adresă de condolență; comitetul central, împreună cu funcționarii, au luat parte în corpore Ia serviciul religios, care s’a oficiat în Biserica catedrală din Sibiiu în 9 Septemvrie 1922, și au însoțit sicriul cu rămășițele pământești ale defunc- tului până la gara Sibiiu, de unde a fost transportat la Bran; pentru a se așeză spre vecinică odihnă în cripta familiară; iar pe dl losif Blaga, dir. de liceu, membru al comitetului nostru central, împreună cu dl Dr. Tiberiu Brediceanu, dirig. sucur- salei «Albina», Brașov, membru al Secției literare-artistice a in- stituțiunii noastre, i-a delegat să reprezinte «Asociațiunea» la înmormântare în Bran și a luat act de deces și în «Transilvania» Nr. 10 din 1922. In 28 Noemvrie 1922 a decedat dl Dr. Vasile Lucaciu, pro- topop în Satu-mare. Decedatul a fost vechiu membru al «Aso- ciațiunii», organizatorul și primul director al desp. Baia-mare al instituției noastre, cum și luptător neînfrânt pentru cele mai nobile interese ale neamului nostru. Din acest trist prilej s’a trimis dlui Dr. Epaminonda Lucaciu, fiul defunctului, o depeșă de condolență, s’a arborat flamura de doliu pe edificiul Mu- zeului «Asociațiunii» și dl Dr. Mihaiu Papp, dir. desp. Satu-mare, a fost rugat să reprezinte societatea noastră la înmormântare. In 12 Ianuarie 1923 a încetat din vieață marele savant ceh și cunoscut filoromân, membru de onoare al instituțiunii noastre, profesor universitar in Praga, Dr. Ion Urban larnik. Din acest trist prilej însoțirea noastră a arborat drapelul de doliu, a pu- blicat un articol de pomenire ca și despre Dr. V. Lucaciu In Nr. 1—2 din 1923 al rev. «Transilvania», a trimis fiului defunc- tului filoromân, dlui Dr. Hertwig larnik, dir. Bibliotecii Națio- nale din Brno (Cehoslovacia) o telegramă de condoleanță în . 1. franceză. 333 — Din prilejul decedării dlui Dimitrie Onciul, prof. univ., ilustrul președinte al Academiei Române, comitetul a trimis la 27/111 1923 o adresă de condoleanță acestei Înalte instituțiuni. Amintim Intre membrii decedați; pe dl Nicolae Petra- Petrescu, Sibiiu, membru activ al Secției noastre economice, mult timp harnic dir. al desp. Nocrich al «Asociațiunii», cola- borator la rev. «Transilvania» și la Biblioteca poporală, unul dintre Românii cei mai devotați tuturor acțiunilor folositoare binelui obștesc, întru amintirea căruia comitetul a creat un fond cu suma de Lei 1000’—, a arborat drapelul de doliu și s’a reprezentat la înmormântare, dl I. Georgescu, secretar literar al «Asoc.» ținând un discurs la mormânt, — pe dl Dr. Vasile Preda, advocat Sibiiu. membru pe vieață al «Asocia- țiunii» și pe vremuri dir. al desp. Abrud-Câmpeni, — pe dl /. E. Țieranu, librar, mai mult timp dir. al desp. Oravița, — pe dl Ion Simu, harnic învățător, Arad, vechiu membru al «Asociațiunii» și întemeietorul unui fond, dat în administrarea instituției noastre, — pe dl Dr. Petre Bucșan, medic Sibiiu, membru al Secției medicale a «Asociațiunii» și pe dl Dr. Aurel Nilvan, adv. în Șomcuta-mare, membru fond, al Asoc., fost dir. al desp. Chioar. Deasemenea amintim intre ceialalți membri decedați pe dl Ștefan Pop, canonic în Blaj, membru pe vieață, — pe dl Ge- neral Romulus A. Moga, staționat în Oradea-mare și înmor- mântat în Sibiiu, membru pe vieață, — pe dl V. Or. Borgovan, prof. în r., senator, vechiu membru al «Asociațiunii» și cola- borator la Bibi, poporală a acesteia, — pe Dr. Octavian Filipan, advocat, fost prefect al jud. Solnoc-Dobâca, membru pe vieață și pe dl Nicolae Hențiu, prim notar, Săliște, fost membru pe vieață. «Asociațiunea» a suferit o perdere mult simțită în anul 1923 și prin încetarea din vieață a d-șoarei Ana Broșteanu, timp îndelungat harnică guvernantă în Internatul de fete al instituției noastre, iar după răsboiu devotată directoară a ace- stuia. Din acest dureros prilej, pe edificiul Internatului și al Muzeului s’au arborat drapele de doliu. La înmormântare a luat parte vifce-prezidentul «Asociațiunii» cu o parte a comitetului și cu funcționarii, personalul internatului, împreună cu fetele adăpostite în Internat și un număros public din localitate. Dl Dr. V. Bologa, directorul Internatului și al liceului de fete a rostit un mișcător discurs, arătând neperitoareie merite ale de*- functei pe terenul educației ficelor neamului nostru. Inmor* | mântarea defunctei s’a făcut pe cheltuiala «Asociațiunii». | Consemnarea membrilor decedați, despre cari ni s’a raportat | din partea despărțămintelor, ori despre a cărora trecere din vieață am aflat, până la data de față, pe altă cale, o prezentăm ; ca anexa VII ia acest raport. XXI. Ca momente de importanță deosebită amintim, că comitetul central a luat parte din tot sufletul la Însemnatele . evenimente, petrecute in timpul din urmă tn sânul familiei noastre Domnitoare și în vieața noastră națională-culturală, anume: a) Intru amintirea marelui eveniment al încoronării ce a avut loc la Alba-lulia și București: la 15, 16 și 17 Octomvrie 1922, instituțiunea noastră a pus baza unui fond cu menire cul- turală, în suma de Lei 10,000.—, cu numele: Fondul încoronării ' primului Rege al României întregite Ferdinand I. b) Din acest fericit prilej biroul a trimis următoarea tele- gramă de felicitare Cancelariei civile a Maiestății Sale Regelui ‘ în București: «Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român», cu reședința în Sibiiu, pătrunsă de fiorul momentului istoric al încoronării Maiestății Voastre, înaltul ei protector și președinte de onoare, pe lângă expresiunea supunerii omagiale, Vă urează stăpânire glorioasă întru lungime de zile. Trăiți Ma- iestate, împreună cu grațioasa noastră Regină și întreaga Di- , nastie a României noastre mare, una și nedespărțită. Nicolae Togan, președinte». c) La Tedeum-ul dela Mitropolie, la defilarea trupelor și la recepțiile din 15 Oct. 1922, «Asociațiunea» a fost reprezentată prin dl Dr. Oh. Preda, membru al comitetului central. d) In ziua de 1/14 Sept. 1922 s’au împlinit 50 de ani dela înmormântarea marelui nostru erou Avram lancu. Neputându-se inaugură Muzeul istoric al anilor 1848/49, proiectat fn legătură cu casa lui Avram lancu în Vidra-de-sus, conform hotărârei ședinței plenare a secțiilor noastre științifice-literare, s’a hotărât ca deocamdată să se facă cel puțin un parastas la mormântul lui și să se aranjeze festivaluri corespunzătoare pentru pomenirea lui în întreagă țara. In acest sens s’a redactat și expediat și circulara Nr. 1163 din 1922 cătră despărțăminte și agenturi, ti- 335 — părită in Nr. 9 al revistei «Transilvania», care e închinat în în- tregime memoriei lui A. lancu. Despre parastas biroul a avizat și pe I. P. S. Sa păr. Mi- tropolit Dr. Nicolae Bălan, rugându-1 să ia măsurile necesare, precum și pe dl prefect al județului Hunedoara, pe al cărui teritor se află mormântul eroului dela Țebea. I. P. S. Sa Mitropolitul Dr. N. Bălan a luat dispoziții din partea bisericei pentru oficiarea părăstasului, care s’a făcut la 1/14 Septemvrie 1922, cu solemnitate, pentru odihna sufletului eroului A. lancu, in biserica din Țebea, unde afară de proto- popul dl Perian a vorbit dl I. Georgescu, secretarul «Asocia- țiunii» și dl Vasile Goldiș, făcând aceste cuvântări o profundă impresie asupra publicului destul de număros. D-nii I. Banciu și I. Georgescu, funcționari ai «Asociațiunii», au depus, din încredințarea Comitetului, pe mormântul eroului o coroană de flori naturale, decorată cu brad și cu o frumoasă fundă tricoloră, purtând inscripția: «Asociațiunea»: «Regelui Munților și inimilor românești». fn urma apelului făcut de «Asociațiune», comemorarea semicentenarului dela moartea eroului A. lancu s’a mai serbat și in alte centre, între cari amintim în locul prim orașul Deva, unde desp. nostru de acolo a făcut serbarea după un program ales și bogat, vorbind în liniamente largi despre însemnătatea eroului dl adv. Dr. Iustin Pop și dl Dr. Sim. Câmpean, directorul des- părțământului Deva. Conform frumosului obiceiu Introdus de regretatul nostru președinte A. Bârseanu, «Asociațiunea» serbătoriâ an de an aniversarea Unirii tuturor Românilor la 1 Decemvrie. Comitetul crede că e bine să se mențină acest obiceiu. Cum însă în anul 1922, deoparte din cauza decedării președintelui, de altă parte din cauza ținerii adunării generale numai în Noemvrie, nepu- tându-se face pregătirile necesare, dl Dr. Gheorghe Preda, care a fost invitat de comitetul Convenirilor sociale din Sibiiu, să țină o conferență in această zi, a făcut din încredințarea co- mitetului central, amintirea cuvenită de această frumoasă tradiție națională de a serbătorl ziua de 1 Decemvrie, ca ziua Unirei tuturor *Românilor. In 27 August 1922 din prilejul jubileului de 60 ani al Prea Cuvioșiei Sale Metodiu Zavoral, membru de onoare al Socie- > tății noastre tn Praga, biroul i-a trimis o telegramă, în care îi j dorește în numele instituției noastre ani mulți și fericiți. In 1 Octomvrie 1922, a avut loc o frumoasă întrunire tn sala festivă a «Asociațiunii», din prilejul venirei la noi a d-nei Caribol, reprezentanta Analelor din Paris, la care «Asociațiunea» ț a fost reprezentată prin dl Dr. Gh. Preda, membru al comite- tului centrali Dl Preda a arătat însemnătatea Analelor franceze, care voește să intre în legături cu instituția noastră. Cu această ocazie s’a constituit în Sibiiu o Secție a Analelor, care va aveă să lucreze în cadrele Secției literare a instituției noastre. In 27 Decemvrie 1922, împlinindu-se 100 de ani dela na- șterea lui L. Pasteur, întreagă omenirea a comemorat centenarul acestui mare fiu al Franței. L-am comemorat și noi, precum s’a arătat mai înainte. In zilele de 26 și 27 Martie 1923 școala comercială a statului din Sibiiu a dat sub egida «Asociațiunii» un festival, din care a rezultat un beneficiu de Lei 5000care s’a adaogat la fondul școalei comerciale pentru ajutorarea elevilor săraci, excursiuni etc. In 30 Aprilie 1923 a cercetat Muzeul și birourile . Asemenea i-â Introdus d-sa și Ia Teatrul orășenesc, prezentând publicului pe fiecare scriitor In particular. D-nii I. Oeorgescu și N. Băilă au fost Invitați de «S. S. R.» să participe și la șeză- toarea din Sighișoara, unde cel dintâi le-a făcut aceleași servicii, fiind proclamat cu această ocazie membru al «S. S. R.» Din prilejul împlinirii a 50 de ani dela moartea marelui bărbat al bisericii și neamului nostru Andreiu Șaguna, înte- meietorul «Asociațiunii», întâiul ei președinte și organizator, biuroul instituțiunii noastre a trimis, din vreme, o 'circulară cătră despărțăminte și cătră marele public românesc în chestia serbărilor, ce au fost a se aranjă la această dată importantă in analele «Asociațiunii». In serbătoarea SS. Apostoli Petru și Pavel a participat și «Asociațiunea» noastră la comemorarea semicentenară a morții providențialului bărbat. Fiind la ora 8 dimineața primirea M. S. Regelui la gară, «Asociațiunea» a par- ticipat la această primire, prin vice-președintele ei, dl Dr. Oct. Russu, precum și prin majoritatea covârșitoare a membrilor comitetului nostru central. Asemenea a fost reprezentată cor- porativ instituția noastră și la parastasul oficiat la mormântul lui Șaguna din Rășinari. Cu acest prilej dl Dr. Vaier Braniște, membru In secția noastră literară-artistică a rostit un mult apreciat puvânt omagial în numele «Asociațiunii». Tot corporativ s’a înfățișat instituțiunea noastră și la festivalul dat la ora 6 d. a. in catedrala din localitate. Dl vice-președinte a participat apoi și la masa dată In cinstea MM. LL., seara la ora 9. Nr. 6—7 din 1923 al revistei «Transilvania» a fost închinat în întregime 4 memoriei lui Șaguna. La 17 Decemvrie 1922 dl Dr. V. Bologa, membru al co- mitetului nostru central, împreună cu dl N. Băilă, propagandistul * | de teatru al «Asociațiunii» au luat parte, ca delegați la serbarea centenară dela nașterea poetului maghiar Alexandru Petdfi. ? Din prilejul venirii la Cluj a dlui Scotus Viator (R. W. Seton Watsori) comitetul a procurat pe seama d-sale «Cartea ; de aur» a dlui Teodor V. Păcățian (8 tomuri) frumos legată, pe care cu o dedicație și deosebit cu o adresă în limba franceză i-a dat-o în semn de omagiu, pe care, în lipsa dlor delegați ai comitetului I. Agârbiceanu și M. Ștefănescu, — i-au predat-o dl Dr. A. Vaida-Voevod și dl V. V. Tilea. XXII. Modificarea statutelor „Asociațiunii". Două mo- tive ponderoase au îndemnat comitetul central să numiască din sânul său o comisiune, care să se ocupe de eventuala modi- ficare a statutelor și regulamentelor «Asociațiunii». Unul din aceste motive este și starea anormală, cafe dupăcum am arătat - și la începutul acestei dări de seamă, pare a se manifestă tot mai mult și mai păgubitor în propaganda noastră culturală, în lipsa unei armonizări înțelepte a activității număroaselor asociații culturale, cari toate, fără îndoială, tind să realiseze un progres pe seama neamului. Al doilea motiv a fost două adrese, în scris, ce institu- țiunea noastră a primit, în scopul colaborării ori chiar fusionării, anume: una dela comitetul central al Ligei culturale, iar alta dela Centrala Caselor Naționale, amândouă cu sediul în Bu- curești. In ședința plenară a comitetului, convocată anume, pe ziua de 12 Maiu 1923, pentru a se ponunță asupra colaborării «Asociațiunii» cu societățile culturale și asupra modificării statu- telor, comisia din chestiune a raportat, că s’a ocupat în 5 șe- dințe cu chestia modificării statutelor și regulamentelor, și că în proectele de modificare a fixat principiile de căpetenie pentru colaborarea eventual fusionarea ce ni s’a propus din partea Ligei culturale și a Centralei Caselor Naționale, eventual și cu „• alte societăți culturale românești. 339 — Modificările principale propuse de comisie sunt următoarele: § 2 al statutelor «Asociațiunii» să se întregiască astfel: «Asociației» i se va puteă alipi orice însoțire culturală na- țională din cuprinsul României-mari,’ care urmărește scopul pre- văzut la § 2, și care se obligă a lucră în cadrele statutelor și regulamentelor existente ale «Asociației». «Pentru desvoltarea inițiativei și ușurarea administrației in- terne fiecare însoțire culturală alipită se va puteă administră independent (autonom). «Un for superior ales din sinul comitetelor centrale vă ar- moniză interesele tehnice și administrative, regulând cercul și terenul de activitate a fiecărei din aceste însoțiri culturale ali- pite «Asociației». Conform propunerii comisiei comitetul central ar fi fost să se compună din 50 membri. El ar fi avut să țină ședințe plenare și ordinare. Ședințelor plenare li s’ar fi reservat, între altele, alegerea prezidentului și vice-prezidentului etc. S’a mai propus urcarea taxelor ș. a. modificări de mai puțină însemnătate. După desbateri îndelungate și serioase toți membrii co- mitetului s’au declarat pentru o colaborare cât mai strânsă cu numitele două societăți, cum și cu alte societăți culturale ro- mânești. încât privește însă modificarea statutelor, cei mai muiți membri au exprimat convingerea, că statutele actuale ale so- , cietății noastre admit o colaborare cât de strânsă cu alte so- cietăți. Punându-se in sfârșit la vot, mai întâi, chestiunea co- laborării și apoi aceea a modificării statutelor, comitetul a ho- tărât cu majoritate de voturi: a) o colaborare cât mai strânsă, dacă se poate, cu toate societățile culturale similare românești; b) să nu se modifice deocamdată statutele «Asociațiunii». In baza Invitării Ligei culturale'Nr. 92 dela 4 Maiu 1923, comitetul a delegat pentru congresul acesteia, care aveă să se țină la Galați, în zilele de 27 și 28 Maiu 1923, pe d-nii membri Dr. Zenovie Pâclișanu și Dr. Onisifor Ghibu, cari, în spiritul desbateților și hotărîrilor luate in ședința plenară a comitetului cu privire la colaborarea cu alte societăți culturale, să discute mai deaproape chestiunea colaborării cu «Liga Culturală», fără însă de a luă hotărîri definitive, cari și-le reservă comitetul. — 340 — Dl Dr. Ghibu a accentuat, atât în ședința plenară a corni* tetului «Asociațiunii», cât și tn congresul și la alte serbări culturale în comunele de pe teritorul acestui despărțământ, sunt tot atâtea semințe să- nătoase, cari ajungând tn pământul cel -rodnic și însetat de știință și învățătură, cum sunt bunii și harnicii noștri român» din jud. Cojocna, vor aduce roduri însutite și înmiite spre fo- losul neamului nostru și al omenirii întregi. Toate aceste lucrări amintite mai sus se datoresc în rândul întâiu vrednicilor apostoli din fruntea despărțământului- Almaș,. cari n’au pregetat a cutreeră satele răspândind lumină, îndru- mând și întărind prin munca frumoasă de propagandă săvâr- șită din îndemn curat, din dragoste de neam și fără de plată,, ba chiar cu jertfe, ceeace ridică valoarea acestei lucrări; iar în rândul al doilea se datorește reușita frumoaselor lucrări, fac- torilor înțelegători, cari au venit In ajutor, pregătind poporul și premergând cu exemplu bun. In felul arătat s’a pus bază solidă și trainică muncii cul- turale în acest despărțământ al «Asociațiunii». Munca săvârșită va rămâneâ, ea va spori și va crește și va asigură dreptul de existență și desvoltarea In viitor a instituțiunii noastre, iar mun- citorii zeloși și pricepuți vor trăi grin faptele lor în amintirea* — 353 — locuitorilor din aceste părți din neam in neam meritând cu prisosință mulțămita și recunoștința noastră și a tuturor oame- nilor de bine. Fericit poporul, care are astei de conducătorii Când in toate despărțămintele 1922, nu ni s’a trimis. Fildan, primpretor, director. 13. Biserica-Albă (jud. Timiș). I. Numărul comunelor 31. II. Numărul agenturilor 1. Această agentură a înființat-o dl Cornel Mircea, preot tn Răcășdia. I s’a trimis o bibliotecă poporală. III. Numărul bibliotecilor 1. IV. înainte de războiu numai din Răcășdia aveă «Asocia- țiunea» 110 membri ajutători. Acest despărțământ se află pe linia demarcațională între lugo-Slavia și România. Biserica- Albă și comuna lam au trecut la Iugoslavia; iar din comunele rămase țării noastre din fostul desp. Biserica-Albă s’au luat dis- poziții ca să se organiseze un nou despărțământ. Agentura «Asociațiunii» din comuna Răcășdia, înființată cu 14 membri activi, abonați totdeodată și la Biblioteca poporală, și 19 membri ajutători, a aranjat, împreună cu Reuniunea de - . lectură, cant și muzică «Voința», 2 șezători culturale. Prima s’a ținut în 17 Decemvrie 1922, a doua în 31 Decemvrie, ambele cu câte un program bogat și ales. La a doua șezătoare dl Dr. I. Fira, medic de plasă, a ținut o conferență despre sifilis. Public numeros a cercetat ambele șezători. Gh. Guga, cassarul agenturii. 14. Bistrița (jud. Bistrița-Năsăud). I. Numărul comunelor: 62. II. Numărul agenturilor: 21. III. Numărul bibliotecilor: 20. IV. Din procesul verbal al adunării despărțământului ținută Ia 28 August 1922 in comuna Șielul-mare se constată, că despărțământul s’a reconstituit, alegându-și director pe di George Curtean. Raport general despre activitatea acestui despărțământ pe anul de gestiune 1922/23 n’a intrat. Despăr- țământul și-a angajat din sânul său și doi conferențiari, pe dnii t Nicolae lanul și Oregoriu Șuteu. In adunarea generală susamintită, dl Leon Scridon, pre- fect In penziune, a cetit o conferență despre vieața, activi- tatea și caracterul integru al fer. Andreiu Bârseănu, fost prezi- dent al «Asociațiunii». ~ ~ . .. . * George Curteqn, director. — 357 15. Blaj (jud. Alba-de-jos). 1. Numărul comunelor: 42. II. Numărul agenturilor: 14. ¹ III. Numărul bibliotecilor: 16. IV. Numărul prelegerilor: 25. V. Adunarea desp. s’a ținut In comuna Șoroștin, la 30 Iulie 1922, cu rezultate foarte frumoase, țin&ndu-se prelegeri, înscriindu-se membri și destinându*se diferite premii in inte- resul înființării de coruri, a îmbrățișerii meseriilor, a înființării societăților de temperanță și pentru înființarea societăților de lectură la sate. Rev. dl Dr. loan Bălan, canonic, s’a retras dela condu- cerea despărțământului, atât din cauza prea numeroaselor d-sale ocupațiuni cât și din cauză că este suferind. Dr. loan Blana, advocat, sub-director. 16. Bocșa (jud. Caraș-Severin). 1. Numărul comunelor: 35. II. Numărul agenturilor: 3. 111. Numărul bibliotecilor: 4. IV. Comitetul central a stăruit pentru înființarea unui nou desp.'al , din Târnova, ne face foarte bune servicii, înscriind membri la «Aso- ciațiune» și abonenți la Bibi, popor, etc. Mlhul Oașpar, protopop, director. 17. Boroșineu (jud. Arad). I. Numărul comunelor: 34. . II. in scopul de a-se Inființă 25 agenturi, la cererea dlui director loan Oeorgea, protopop, s’au trimis 25 biblioteci po- porale de ale . Despre localitățile unde s’au în- ființat aceste agenturi, încă n’am primit raport Dl director ne informează, că în mai multe comune din acest despărțământ sunt case culturale și societăți poporale de lectură. j₀{M Qₑₒᵣgₑ₍ₗᵢ pᵣₒtopop, director. 18. Boroșsebeș (jud. Arad).. I. t Numărul comunelor: 45. II. Numărul agenturilor: 4. III. Numărul bibliotecilor: 2. IV. In urma retragerii dela conducerea acestui despărță- mânt a dlui Dr. Aurel Orozda, a fost rugat dl luliu Bodea, i — 358 — '1 protopop onorar în Buteni, să-1 reorganizeze. Raport încă nu ni s’a trimis. Sperăm că fruntașii noștri cărturari din această || parte a țării, nu vor întârziâ a reorganizâ acest despărțământ, 1 cu menire așa de frumoasă pentru progresul cultural-național J și economic al neamului nostru din acele părți. 19. Bozovicl (jud. Caraș-Severin). ' I. Numărul comunelor: 18; -.4 II. Dl Maior în retragere Romulus Boldea, agricultor î» Borlovenii-vechi, a înființat un nou desp. al «Asociațiuni», con- stătător din comunele plasei Bozovici. Adunarea de constituire s’a ținut la 27 Februarie 1923, în orașul Bozovici. S’au înscris cu aceea ocaziune: 15 membri pe vieață, 114 membri activi și 27 membri ajutători, dela cari s’a încassat suma, de Lei 4274*— Director al desp. a fost ales dl Romulus Novacovici, dir. liceului din Bozovici și s’a ales și comitetul desp. Dl Novacovici a ținut o conferență despre «Menirea Aso- ciațiunii». Un elev și o elevă au declamat. Direcțiunii desp. i s’au trimis 16 biblioteci poporale. Până la 27 Februarie 1923 s’au fost înființat 8 agenturi ale «Asoc.» 20. Brad (jud. Hunedoara). 1. Numărul comunelor: 72 (înainte de răsboiu). II. Numărul agenturilor: 8 „ „ „ 111. Numărul bibliotecilor: 27 „ „ „ IV. Despărțământul s’a reorganizat în adunarea cerc., ținută în Brad, la 10 Septemvrie 1922, alegându-se director dl pro- fesor Dr. Pavel Oprișa, care până la sfârșitul an. trecut a ținut cu comitetul desp. mai multe ședințe, a înscris un număr în- semnat de membri, de toate categoriile, a aranjat mai multe șezători culturale, a pus la cale cursuri de .analfabeți, pentru cari comitetul central a trimis 120 abecedare, cum și 12 serii de. cărți pentru bibliotecile din agenturi, a inițiat o acțiune pentru * a se ridica o statue ostașului necunoscut și un muzeu regional al desp. Brad. A desfăcut și un număr mai mare de bilete de loterie. Despărțământul a stăruit mult ca aniversarea a 50-a dela ' moartea eroului Avram lancu, inițiată de «Asociațiune», în în- țelegere cu I. P. S. S. Dl Dr. N. Bălan, Mitropolit, și care s’a ținut în Țebea la 1/14 Sept. 1922, să reușească cât mai mul- țumitor. V. Dintre agenturi, între cari se numără și noua agentură din Baiade-Criș, a desvoltat o activitate frumoasă agentura — 359 — din Ruda-Musariu. Din raportul prezentat asupra activității acestei agenturi dăm următoarele: ₓ 1. Biblioteca agenturei dispune de 76 numere. 2. Numărul cetitorilor acestei biblioteci este de 45—50. 3. Până la data de 6 Mai 1923, în fiecare sărbătoare și Duminecă s’au (inut șezători culturale, cu scopul de a combate: beția, superstițiile, lenea și toate moravurile rele; apoi comba- terea diferitelor curente sociale (anarhia, bolșevismul etc.); re- înfiltrarea simțului național; curățirea limbei de cuvinte străine,, precum și a diferitelor obiceiuri Introduse de dușmanii popo- rului român. S’a făcut, apoi și o propagandă aprigă pentru portul național. Conferențiari au fost dnii: Gheorghe Mihoc, Alexandru Moldovan și Aurel Sida, secretarul Agenturii. In cadrele agenturei, s’a format din partea dlui A. Sida un cor mixt din 4 voci, cu care în fiecare Duminecă și sărbătoare se dau răspunsurile liturgice la sfta biserică. Cu ocaziunea conferențelor culturale preoțești și învățăto- rești din acest an, ținute în comunele Podele, Luncoiul-de-sus, Luncoiul-de-jos și Criștior, pentru ridicarea nivelului sărbătoresc al acestor conferențe, acest cor a dat răspunsurile liturgice, ase- menea în cadrul conferențelor a aranjat și câte un concert 4. In comuna Ruda-Musariu această agentură a aranjatt 5 producții teatrale împreunate cu concert. Venitul acestor producțiuni este destinat pentru fondul «Casei culturalo pe care agentura intenționează a o edifică dacă împrejurările ne vor permite. Actualmente fondul agenturii este de Lei 3000’—. Preșe- ședinte al agenturii este dl Gheorghe Mihoc. In vederea organizării unui despărțământ nou în județul Hunedoara, care sfcuprindă cele 38 comune ale plasei *Baia- de-Criș*, dl Dr. Pavel Oprișa, directorul despărțământului Brad, împreună cu dl Dr. Zoe German, primpretorul plasei au în- ființat în 24 Decemvrie 1922 agentura: «Baia-de-Criș» la care s’au înscris ca membri activi toți învățătorii, iar țăranii ca membri ajutători. După știrile, cari Ie avem, în acest despărțământ, sunt dese manifestațiile culturale, cari au de scop cultivarea poporului dela sate, aranjându-se în continuu serbări populare cu concerte și teatru. Pe teritorul plasei acesteia funcționează și 3 case culturale. VI. Desp. a trimis cassei centrale taxe dela membri Lei 9,147 — Petru, Rusu, subrevizor școl., vice-președ. desp. 360 21. Bran (jud. Făgăraș). I. Numărul comunelor: 10. II. Despărțământul s’a reorganizat In adunarea ținută în ] 2 August 1922, alegându-se președinte dl Victor Pușcariu, paroh ' în Sohodol. S’a dat o bibliotecă pe seama despărțământului. 1 22. Brașov (jud. Brașov). | S’au luat dispoziții, ca acest despărțământ să se desfacă tn I următoarele 5 despărțăminte: 1. Brașov, 2. Săcele, 3. Râșnov, 4. ‘ Feldioara, 5. Hărman. — Dintre acestea s’au fost constituit des- părțămintele: Brașov, Săcele și Râșnov. Raport pe anul acesta > n’avem dela despărțământul Brașov. 23. Bucium (jud. Sălaj). 1. Numărul comunelor: 13. II. Dl director al despărțământului n’a înaintat raport despre reorganizarea desp. și despre activitatea desvoltată In anul 1922/23. Vasile L. Pop, protopop, director. 1 24. Buziaș (jud. Timiș). I. Numărul comunelor: 33. II. Numărul bibliotecilor: 5. '? III. Despărțământul s’a reorganizat în ședința din 20 August 1922, ținută In Buziaș. Președinte a fost ales Dl loan Geția, ' protopop. Cu această ocaziune s’au înscris 4 membri fondatori, 7 membri pe vieață și 12 membri activi. Din taxele de membri § s’a trimis la Cassa centrală suma de 3000 Lei. £ Despărțământul dispune de un fond în sumă de 601 Lei, 1 depus la banca și altele. La cererea despărțământului, Comitetul central a intervenit la județele Sătmar și Solnoc-Dobâca, pentru cedarea casei fo- stului județ Chioar de «Casă națională» și se nădăjduește re- zultat favorabil. IV. Averea despărțământului a fost de 568 Lei 84 bani.. Dr. loan German, primpretor, director. 29. Ciachi-Gârbău (jud. Solnoc-Dobâca). 1. Numărul comunelor: 42. II. Numărul agenturilor: 9 în comunele: Ciachi-Gârbău,. Surduc, Solomon, Panticeu, Sotelec, Brighez, Bezded și Cernuc. III. Numărul bibliotecilor: 11. Cu concursul agenturei centrale din Ciachi-Gârbău s’a înființat o casină pentru intelectuali, căreia agentura i-a pus Ia dispoziție biblioteca sa, care numără 246 de opuri. Tot cit concursul agenturii centrale s’au ținut mai multe festivități dintre cari este de remarcat serbarea eroilor la ziua înălțării Domnului, în anul 1922, cu care ocazie ținându-se și adunarea generală a despărțământului și ancheta primpretorilor au participat mulți intelectuali din județ și țărănime din localitate și jur. Bibliotecile au fost conzultate în mod îmbucurător. IV. Avere despărțământul nu are, afară de teritorul pus în prospect sigur pentru «Casă națională» în comunele Ciachi- Gârbău, Olpret și probabil în Surduc. — Taxe de membri s’au trimis la centru în suma de 900 Lei. V. Despărțământul a colectat pentru fondul cultural An- dreiu Bârseanu suma de 146 Lei. VI. Desp. are 50 membri pe vieață, 84 activi și 67 aju- tători, în total 201. VII. Cu ocazia adunării generale dl Dr. Victor Muntean a ținut o disertație despre «Asociațiune». Virgil Barbolovici, judecător, director. 30. Ciacova (jud. Timiș). I. Numărul comunelor: 17. II. Dl Dr. luliu Coste, dir. desp., rugat încă în anul 1921 să reorganizeze acest despărțământ și să organizeze și un nou desp. al «Asociațiunii» din comunele aparținătoare plasei De ta,, nu a prezentat raport asupra chestiunilor ce i-au fost încredințate^ - 363 — 31. Cincul-mare (jud. Târnava-mare). I. Numărul comunelor: 20. II. Dl Dr. Alexandru Vasu, ales fiind cu ocazia reorga- nizării acestui despărțământ ca director, nu a înaintat raport despre activitatea desvoltată în anii 1920—1923. 32. Cluj (jud. Cojocna). I. Numărul comunelor: 71. II. Numărul agenturilor : 25 (înainte de răsboiu). III. Numărul bibliotecilor: 25 (înainte de răsboiu). IV. Cu scopul de a servi ca exemplu vrednic de urmat despărțămintelor acestei instituțiuni, dăm în extras, o parte a raportului prezentat comitetului central din partea zeloșilor conducători ai despărțământului Cluj asupra activității desvoltate în timpul din urmă. Despărțământul Cluj al «Astrei» deși este egal de vechiu cu însăși însoțirea mumă, care de 60 ani sintetisează năzuințele culturale ale unui popor, totuși și a reluat activitatea normală târziu după răsboiu, din motive binecunoscute de toți. înfăptuirea fericită a României tuturor Românilor nu a fost numai un prilej de bucurie pentru un popor desrobit, nu a însemnat numai întâlnirea sub cerul liiripede al libertății na- ționale a fraților, atâtea veacuri despărțiți de vitregia timpurilor, ci a impus greaua sarcină și a marcat începutul unei epoce de organizare a vieții de stat românești pe aceste plaiuri, ce îrti- brăcaseră o haină străină sub dominația îndelungată a unui neam străin ce ni s’a suprapus. Munca a fost grea, întrecând aproape puterile noastre. Și totuși cu satisfacție putem constată, că această muncă titanică a dat rezultate mulțumitoare. In scurtă vreme au răsărit cadrele unei organizațiuni de stat românești, cu toate resorturile ei complicate. Orație muncii uriașe și însuflețite, pline de abnegații a păturii intelectuale românești din Ardeal, oțetită prin suferințele rezistenței naționale de pe vremuri, și¹ mulțumită mânei de ajutor dată de atâția dintre cei mai buni și mai nobili fii ai românismului din regatul vechiu, s’a înfiripat o administrație românească, justiție și armată, s’a pornit o acțiune economică românească, s’a înfăptuit aproape opera de justiție socială și națională a împroprietăririi țăranilor și înainte de toate s’au întemeiat instituțiunile oficiale culturale nenumărate. Chfar Clujul nostru a fost sediul și martorul celor mai remarcabile înfăptuiri In această privință. O lungă serie de instituții de cultură a luat aci ființă ca prin vrajă. S’a înființat Universitatea și Academia de Agricultură, 5* ; -I — 364 — Conservatorul de Muzică și artei dramatice', Opera Română și Teatrul Național, Academia de Comerț, Școala tehnică, 2 licee ,'i și 2 școli normale, școala civilă și numeroase școli primare, societăți și asocieri profesionale. Generația de jertfă — cum cu drept cuvânt se numește generația de azi — și-a făcut datoria către patrie cu vârf și îndesat aproape până la sleirea puterilor de muncă. ’ . Să nu ne mirăm deci, că absorbiți de această muncă ofi- cială, și indispensabilă, n’au mai putut jertfi în primii ani din | aurul curat al sufletului lor în măsură cuvenită pe altarul insti- * tuțiilor culturale neoficiale, unde se desfășurase pe vremuri - atâta muncă ideală, plină de elan și dragoste pentru limbă și neam. j Necunoscătorii tradițiilor și resorturilor noastre sufletești -s credeau că «Asociațiunea» noastră este moartă și ca este nevoe ' de noui bisericuțe în care să ne închinăm culturii. Vechii < ostași ai culturii din aceste tărâmuri știau însă, că sub cenușă ₓ jăratecul este viu și că îndată ce se ivesc zile mai liniștite și q s’au recules intelectualii după primii ani de muncă înfrigurată de organizare și descălecare a organizării de stat, jăratecul din nou va da flăcări, pasărea Foenix va învia și își va reluă J sborul măreț.' | In anii 1918—22 despărțământul nostru a fost aproape J inactiv. Din inițiativa inimoșilor profesori universitari Marin I Ștefănescu și Sextil Pușcariu s’au ținut în iernile 1919/20, 1920/21 și 1921/22 frumoase cicluri de conferențe la Universitate în cadrele «Astrei», cu un succes moral desăvârșit. La atâta s’a mărginit însă întreaga activitate a «Asocia* țiunii» în despărțământul Cluj. Încercările regretatului profesor Gavril Precup de a pune în picioare comitetul și de a porni i o activitate extensivă, nu a reușit. A împiedecat această reîn- | viere și faptul, că două societăți culturale nou înființate au urmat timp îndelungat tratative de fuzionare ori colaborare cu j «Astra», ținând pe vechii noștri membri în expectativă pru- dentă. Intâiu «Cele Trei Crișuri» doreâ să se fixeze în Cluj, figurând ca o secție a «Astrei». După enunțarea programului I său s’a retras însă la Oradea-Mare. Pe urmă a venit societatea । «Cultura Poporului» cu inițiatorii ei dornici de muncă și pro- pagandă, substituind așazicând «Astra» în orașul Cluj timp în- delungat. După ce și-a împlinit menirea de propagandă națio- ,1 nală în timpuri grele,, a cedat acum locul probatei noastre «Asociații». După aceste premise a convocat în sfârșit părintele Ion J Agârbiceanu adunarea de reorganizare a despărțământului Cluj, 3 Ia 15 Ianuarie 1923. 1 Un număr foarte mare de intelectuali a răspuns la che- J marea delegatului comitetului central. Un sentiment de mulțU' J mire și bucurie se puteă citi de pe fețele celor adunați, că a. J — 365 — sunat ora redeșteptării, că ne-am recules tn sfârșit, că ne-am decis să reluăm firul tradițional al muncii culturale neoficiale, consfințit de atâtea jertfe, dar răsplătit de atâtea mulțumiri su- fletești și încununat de strălucita biruință a neamului românesc, manifestată în actul unirei. S’a ales, prin aclamare, comitetul Dvoastră, având: ca președinte pe dl Marin Ștefănescu; vice-președinte N. Bogdan; secretar general Al. Borza; cassier A. Mandeal; controlori A. Ciortea și I. Agârbiceanu; secretari S. Stanca și P. S. Simu, membri E. Racoviță, I. Matei, Al. Ciura, P. Roșea, E. Dăianu, O. Ghibu, S. Dragomir, 1. Lupaș, 1. Oțoiu, Dr. M. Botez, S. Tămaș, V. Pop, Gilău, I. Mihalca, Aghireș. Acest comitet în răstimpul scurt de 0 luni de zile, a căutat să se achite cât mai complect de îndatoririle ce și-le-a luat A ținut pe lângă numeroase conveniri ale biuroului și ale comisiilor speciale cinci ședințe plenare, la care au asistat și câțiva membri fondatori și pe vieață. In aceste ședințe s’au discutat, apoi toate problemele culturale cari cad în sarcina între împrejurările actuale. S’a alcătuit programul acțiunei culturale la sate, in cele 71 comune ale despărțământului nostru și programul cultural de realizat în Cluj. 1. înainte de a porni acțiunea la sate, a trebuit să ne in- formăm de starea culturală actuală a comunelor noastre, cău- tând să facem de o parte legătura cu activitatea din trecut a «Aștrei», de altă parte ca să satisfacem nevoile culturale cele mai arzătoare ale prezentului. S’au trimis deci la fruntașii tu- turor comunelor ce se țin de secția noastră apeluri tipărite și chestionare pe cărți poștale de răspuns. O altă serie de apeluri a fost adresată către instituțiile culturale, societăți etc. din Cluj, cerând sprijin in acțiunea cul- turală. Zece societăți și instituții s’au grăbit să promită ajutorul moral solicitat. in sfârșit s’a făcut un apel prin jurnalele locale, cerându-se sprijinul moral și material indispensabil pentru ducerea la bun sfârșit a gândurilor noastre bune. S’a alcătuit un program amănunțit și s’a compus lista con- ferențiarilor număroși cari s’au anunțat la biurou. Prima adunare — șezătoare culturală s’a ținut sub cele mai bune augurii în comuna fruntașe Gilău, unde întreg satul în frunte cu intelectualii conduși de parohul Dr. V. Pop, au as- cultat cuvântările și corurile frumoase. S’a reînființat agentura «Astrei» și s’a pus începutul unei biblioteci, cu 110 volume, donate de comitetul central din Sibiiu și de comitetul nostru. In scurt răstimp au urmat șezătorile poporale și înființarea bibliotecilor poporale în comunele: 1. Someș-sat, 2. Feneșul- 366 săsesc, 3. Apahida, 4. Someșul-rece, 5. Aghireș, 6. Feleac, 7. Baciu, 8. Alton și 9. Măcicașul-unguresc. ș Au ținut cuvântări și prelegeri instructive domnii: Marin j Ștefănescu, Dr. S. Tămaș, profes. d-na Demetrescu, O. Ghibu, •• A. Ciortea, P. Roșea, Al. Borza, Șt. Roșian, V. Lazar, 1. Oțoiu, ionel Precup, P. Simu, I. Nicoară, generalii Anastasiu și Petala, -k P. S. Sa Episcopul N. Ivan, protopopul Dăianu, medicii Dr. j Botez și Dr. Gane. .J Pretutindeni s’au înființat biblioteci și agenturi sub con- ducerea intelectualilor, cari prezentau mai multe garanții de j statornicie și stăruință în munca culturală. Poporul a ascultat pretutindenea cu sfințenie cuvântările \ misionarilor noștri; eră fericit că vede intelectuali români cari nu-i cer nimic, cari nu propovăduesc idei ce pot despărți oa- menii, ci evanghelia curată a idealurilor culturale ce înfrățesc pe toți, îndreptându-le privirea cătră bunurile și frumusețile su- fletului, cătră problemele mari ale românismului azi biruitor prin arme, mâne biruitor priiț cultură, veșnic menit să stăpâ- nească moșia-și străbună. । Proporții deosebit de mărețe a luat serbarea dela Feleac, 2 unde s’a reînviat memoria unui mare fiu al comunei, profesorul j Miclea, care a ajuns pe vremuri rector al Universității din lași. ] S’a desvălit portretul acestui’ vrednic bărbat, s’a însemnat casa | lui natală cu o placă comemorativă pe urma cuvântării profe- i sorului Dr. Onisifor Ghibu, și unde s’a pus bază unui fond de Lei 2160 pentru ajutorarea copiilor săraci. La Alton deasemenea i s’a pus bază unui «Fond al meseriașilor români» din inițiativa ' dlui Roman, fost deputat, advocat în Constanța, care a contri- \ buit cu suma de Lei 1000, iar dl general N. Petala cu Lei 500. Delegații și conferențiarii comitetului din Cluj ai «Astrei» * au fost însoțiți în expedițiile lor culturale de număroși intelec- tuali din Cluj, printre cari n’au lipsit nici reprezentanții glori- j oasei noastre armate, domnii generali Anastasiu și Petala. 1 Corul episcopiei ortodoxe, al studenților, al școalei nor- ’ male de băieți și fete a contribuit mult la succesul desăvârșit j al șezătorilor. * J Problema grea a transportului delegaților și corurilor a i fost deslegată cu concursul primăriei Cluj, prefectura Cojocnei, | prefectura poliției, direcția sanitară, direcția grădinii botanice și | pretura Gilău. 1 Trebue să constatăm însă și la acest loc, că greutățile tran- -a sportului sunt cea mai serioasă piedecă în calea acțiunii noa- J stre, constituind adesea o'adevărată calamitate pentru înaintarea 1 culturală. 3 II. Partea a doua a activității noastre s’a desfășurat | orașul Cluj. . 1 — 367 — In cursul iernii și a primăverii s’a urmat regulat cu con- te rențele inițiate de profesorul Marin Ștefănescu, prezidentul despărțământului. S’au ținut 22 conferențe din partea celor mai de seamă profesori ai universității noastre, tratând diverse su- biecte, care de cari mai interesante și probleme de cultură fundamentale, cari au avut darul să adune in sala mare Nr. IV, a Universității un public pe cât de select, pe atât de dornic de lumină și orientări largi ce se desprindeau din conferențele ți- nute. Rând pe rând au expus câte o chestiune de mare interes d-nii Bogdan Duică, Marin Ștefănescu, Cassiu Maniu, Yves Auger, G. Oprescu, Dr. Botez, I. 'Agârbiceanu, D. Pompei, A. Lăpădatu, FI. Șt. Goangă, V. I. Bărbat, Al. Borza, N. Bănescu, V. Bogrea, Dr. Mihail, Romul Boilă, Sextil Pușcariu, I. Ursu, Dr. Minea, V. Stanciu, C. Petran, I. Popescu, D. Theodorescu, = 23 conferențe, urmăriți cu viu interes de public, ce adesea nu mai aveă loc in cea mai încăpătoare sală a Universității. O altă manifestare culturală a noastră in Cluj a fost reu- șitul festival, aranjat la ziua eroilor în Teatrul Național. O sală arhiplină a ascultat cuvântările dlor Marin Ștefănescu și Vaier Pop, cântecele d-nei Lia Pop și a unei serii întregi de cântăreți și declamatori. Venitul material de peste trei mii Lei a servit . la acoperirea cheltuelilor avute cu înființarea bibliotecilor la sate. De o desăvârșită însemnătate pentru vieața culturală a Clujului în vijțpr este acțiunea pornită de comitetul D-voastră pentru ridicarea unui palat cultural, unei mărețe «Case Națio- nale», care să adăpostească nu numai «Asociațiunea» noastră, ci și toate celelalte societăți și asociații culturale din Cluj, cari tânjesc acum din cauza lipsei de local și a imposibilității, de a-și institui organe proprii pentru* o bună organizare și ad- ministrare. Acum ni se pare încă aproape numai ca un vis măreț o clădire pompoasă, în stil românesc, în centrul Clujului, unde își are biurourile și biblioteca despărțământul «Astrei», și mai târziu chiar comitetul central al «Asociațiunii», cu toate organele sale de conducere și administrare. Alături se înșiră localurile, mai mici sau mai mari închiriate de societățile culturale române și chiar minoritare; Sindicatul ziariștilor, Societatea Franco-, anglo- și ceho-rotnână, reuniu- nile de femei, meseriași, comercianți, profesori, societățile știință și artă, societăți sportive, vânătorești, casina română, etc. Pe lângă localurile proprii toate aceste societăți și corporațiuni pot folosi în anumită ordine localurile mari comune. O cassierie și serviciu de administrație comun poartă grija unei bune chi- verniseli și gospodării. Săli potrivite cuprind muzee, biblioteci și pinacoteci, servind și pentru expoziții temporare. Săli de -spectacole, dans și cinema se găsesc in această clădire, din care .nu lipsesc un bun restaurant și buffet-uri. 368 — Acest tablou, schițat mai întâiu de marele organizator,, profesorul E. Racoviță, nu mai este acum din domeniul viselor ireale și nerealizabile. Pași mari și hotărâți s’au făcut spre în- făptuirea lui. Găsind comitetul D-voastră, că locul viran din dosul poștei este cel mai potrivit pentru clădirea palatului pro- iectat, — dupăce terenele oferite cu multă bunăvoință de pri- mărie s’au dovedit de necorăspunzătoare, — a făcut pașii ne- cesari pentru obținerea lui dela proprietarul actual, Statul. Toți membrii guvernului au apreciat favorabil intențiile noastre; Ministerul de domenii a cedat locul despărțământului Cluj al , «Astrei»; acum se fac formalitățile întabulării. Avem deci loc. Urmează clădirea palatului. Lucrările pregătitoare au fost în- credințate unei comisiuni, care lucrează cu zor. Primul dar pentru fondul de zidire se datorește Ministerului Instrucțiunii publice, care a vărsat suma de Lei 50,000’— în cassa despăr- țământului nostru. Bineînțeles că suma de câteva zeci de mi- lioane, necesară o așteptăm în primul rând dela guvern. Vom organiză însă și noi o colectă largă, apelând și la prietenii noștri ca aceia dela asociația «Caselor Naționale», cari ne-au și promis tot sprijinul. Apelăm însă in primul rând la sprijinul de jertfă și de ac- țiune a tuturor membrilor noștri, dela care atârnă înfăptuirea * grabnică a casei proectate. «Asociația» mai are în Cluj o proprietate. Este grădina fun- dațiunii Petran, care în scurt timp va fi dată destinației. Pentru ca să complectăm tabloul activității noastre in Cluj, trebue să mai facem amintire de acțiunea pornită pentru Înscrierea de noui membri. Această acțiune a fost încununată de frumos succes și avem nădejdea, că în curând nu se va mai găsi român în Cluj, și despărțământ, care să nu fie Înregimentat în legiu- nii^ glorioase ale «A,strei», care trebue să dea mare bătălie pentru biruința culturală a neamului nostru. Numărul membrilor noui este de 625, și anume în Cluj: membri fondatori 8; membri pe vieață 53; membri activi 38; membri ajutători 1. In agenturi: Membri pe vieață 5; membri, activi 500; membri ajutători 20. Dela acești membri s’a incassat suma de Lei 18,771.41. Bineînțeles, că taxele statutare, cari au fost ridicate de altfel nu de mult printr’o decizie a comitetului central, se pot tntrebuință numai in infimă parte pentru scopurile despărță- mântului. Cerem sprijinul rnpral efectiv si activ al tuturor membrilor noștri, căci ceeace se lucrează la «Astra» pentru obște se face, pentru promovarea culturală a tuturor, a neamului întreg. Adunarea generală s’a ținut la Cojocna, unde a avut loc și o frumoasă șezătoare. 369 — Vineri, 29 Iunie st n. c. s’a celebrat în Aula Universității aniversarea de 50 de ani dela moartea lui Andreiu Șaguna. 33- Cohalm (jud. Târnava-mare). I. Numărul comunelor: 27. II. Despre activitatea despărțământului pe anul 1922/23 nu a intrat raport. Dănilă Sasu, preot, director. 34. Copalnic-Mânăștur (jud. Solnoc-Dobâca). I. Numărul comunelor: 20. II. Numărul agenturilor: 13. III. Numărul bibliotecilor: 13. IV. Numărul membrilor: 9 membri fondatori; 12 membri pe vieață; 56 membri activi și 518 ajutători in total deci 595 membri incassându-se suma de Lei 7,596 taxe. V. Adunarea cercuală a despărțământului s’a ținut la 2 Iulie 1922. Cu această ocazie s’au înscris membri noi, s’a ales comitet nou, cu dl Nicolae Avram, protopop ca director. Tot atunci părintele loan Medan a ținut o conferență: despre «îm- brățișarea meseriilor și comerciului». VI. Pentru fiecare agentură nou înființată s’a trimis din centru câte-o bibliotecă poporală, precum și calendare pentru membrii înșcriși. Vil. Pentru răspândirea culturii intelectualii de pe teritorul despărțământului s’au aranjat în 7 grupe pentru a ținea- confe- rente in comune. In general, datorită vrednicilor conducători, dlui primpretor Al. Pop și a celorlalți intelectuali, âcest tinăr despărțământ a desvoltat activitate lăudabilă și in anul 19?3. Nicolae Avram protopop, director. 35. Crasna (jud. Sălaj). I. Numărul comunelor: 33. 11. Despre reorganizarea și activitatea despărțământului nu s’a înaintat raport. 36. Dej (jud. Solnoc-Dobâca). 1. Numărul comunelor: 52. II. Numărul agenturilor: 37, în comunele: 1. Bața; 2. Be- nediug; 3. Bogata-Română; 4. Cășeiu; 5. Câțcău; 6. Cetan; 7. Ciceu-Cfirabia; 8. Ciceu Giurgești; 9. Ciceu-Mihăești; 10. Codor; 11. Coplean; 12. Cremenea; 13. Curtuiușul Dejului; 14. Cuz- drioara; 15. Dej; 16. Gârbău; 17. Gichișul-de-jos; 18. Lelești; 19. Maia; 20. Mănăștur; 21. Mica; 22. Negrilești; 23. Nireș; ' 1 - 370 - ' 24. Ocna-Dejului; 25. Pinticul-român; 26. Reteag; 27. Rugășești; 28. Sânmărghita; 29. Sălișca; 30. Suareș; 31. Suia; 32. Șomcutul- mic; 33. Unguraș; 34. Urișor; 35. Uriul-de-sus; 36. Vad; 37. Zăpârț. • ; III. Numărul bibliotecilor: 36, cu câte 50 voi. dăruite de \ comitetul central, afară de 8 comune, cu câte un plus de voi. dăruite de despărțământ, anume: 1. Bața cu 6; 2 Cuzdrioara cu 37; 3. Dejul cu 30; 4. Ciceu-Qiurgești cu 20; 5. Ciceu-Mi- hăești cu 6; 6. Mănăștur cu 10; 7. Reteag și 8. Uriul-de-sus cu J câte 6. Agentura din Curtuiușul-Dejului n’are bibliotecă. To- talul cărților 1921, din cari 1800 dăruite de comitetul central, ' iar 121 dăruite de despărțământ. In Dej mai există: Biblioteca Liceului, a Școalei medii de fete, a Casinei, a Bibliotecei școalei primare și a celor 2 biserici românești. . IV. In cele 37 comune, unde s’au înființat agenturi, dele- gații despărțământului au ținut cu acest prilej 37 prelegeri vor- bind despre «Asociațiune», totdeodată în următoarele 15 co- • mune: 26 prelegeri cu următoarele subiecte: ’ Dej: 1. Vieața și faptele lui Mihaiu Viteazul și 2. Originea ; poporului român, de V. Motogna, dir. desp.; 3. Foloasele învă- țăturei, de Dr. I. Șanta, prof.; 4. Plantele medicinale, de N. j Șoneriu, prof.; 5. Războiul și credința, de I. Varna, prof.; 6. > Școala și familia, de Dr. I. Șanța, prof.; 7. Din trecutul neamului, f de E. Patachi, prof.; 8. Animale dispărute și 9. Despre paseri i de N. Șoneriu, prof., cu schiopticonul liceului; în Ocna-Dej ului :■ 5 ■10. Despre credință, de I. Varna, prof.; 11. Sfaturi practice, de " O. Cărăgian, prof.; în Cuzdrioara: 12 Despre meserii, de N. Șoneriu, prof.; 13. începutul neamului nostru, de V. Motogna, : direct, desp.; în Mihăești: 14. Foloasele învățăturii, de Dr. 1. ' Șanta, prof.; în Suia: 15. Despre scopurile «Asociațiunii», de O. Cărăgian; în Maia: 16. Foloasele învățăturii, de O. Cărăgian; în Șomcut: 17. Foloasele învățăturii, de O. Cărăgian; în Qiur- : gești: 18. învățături practice, de N. Șoneriu, prof.; în Reteag: . 19. Ploi, vânturi, zăpadă etc. de D. Țiganetea, prof.; 20. Răz- : boiul de întregire a neamului, de R. Fischer, prof; în Cetan: ș 21. Creșterea copiilor, de D-șoara Prunduș, institutoară; în Să- ■ lișca: 22. învățături din răsboiul pentru întregirea neamului, de J R. Fischer, prof.; în Urișor: 23. Despre știința de carte, de Dr. 1. I Șanta, prof.; în Bârsău: 24. Despre alcoolism, de I. Varna, | prof.; în Codor: 25. Foloasele învățăturii, de Dr. I. Șanta, prof.: j în Oâlgău: 26. Puterea, credinței, de I. Stănilă. Deci în total 1 63 prelegeri. V. Conferențe și serate pentru intelectuali s’au ținut în Dej 13, anume: 1. Trecutul Românilor din Dej, de George Mânzat, preot, ș Matineu cu cântări, recitări și teatrul Florin și Florica; 2. Pa- ‘ I 371 triotismul și cunoașterea trecutului, de V. Motogna, direct, lic. Dej, Matineu cu program artistic; 3. Răsboaiele lui Traian cu Dacii, de V. Motogna, direct, lic. Dej, Șezătoare cu program artistic; 4. Vechile cetăți românești (cu proiecțiuni), de Dr. loan Șanta, profesor, Șezătoare cu program artistic: 5. Avram lancu, de Dr. I. Șanta, Serbare aniversară; 6. Poetul Vlăhuța și 7. Cu- rente literare, de E. Patachi, Șezătoare; 8. Cutremurul de pă- mânt și 9. Bumbacul și cafeaua, de Nicolae Șoneriu, profesor, Șezătoare cu proiecțiuni; 10. Despre radiu, de G. Popescu, prof. Șezătoare cu experiențe; 11. Razele X., de D. Țiganetea, prof. șezătoare cu experiențe; 12. Cultura și religia și 13. Rolul social al femeii, de I. Varna, profesor, Șezătoare. VI. a) Despărțământul n’are schiopticon, dar folosește al liceului; b) Ca rezultat al prelegerilor ținute la sate remarcăm, că s’au înființat mai multe cooperative sătești, țăranii își dau copiii în mai mare măsură la școală, asemenea au început să îmbră- țișeze meseriile și negoțul. VII. Numărul membrilor: fondatori 13, pe vieață 24, activi 246 și ajutători 429, total 712. VIII. Starea actuală a casei: Lei 729'18. La centru s’au trimis din taxele de membri 7425 Lei, iar din venitul petre<- cerei 500 Lei. IX. Adunarea generală a despărțământului s’a ținut Ia 15 Iulie 1923 în comuna Cuzdrioara, fiind de față mulți intelec- tuali din Dej și popor din Cuzdrioara și comunele învecinate. După deschiderea adtftiării, prin cuvântul președintelui, despre însemnătatea operei săvârșite de «Asociațiune» în trecut și despre problemele, pe cari e chemată să le rezolve în viitor, dl Dr. Liviu Micșa, senator, membru în comitetul cercual, co- memorează figura măreață a mitropolitului Andreiu Șaguna, primului președinte al «Asociațiunii» noastre. Pentru câștigarea de membri noui pe 1923 se hotărește emiterea listelor de înscriere în toate comunele despărțământului. La rândul propunerilor, membrul pe vieață dl Dr. Gheorghe Ciupe, sub-prefectul județului, constată cu cea mai mare bu- curie, că actualul comitet, ajutat de profesorimea din Dej, a desvoltat o activitate atât de bogată și frumoasă. Aduce elogii și învățătorimii din Cuzdrioara, care a aranjat o serbare cultu- rală cu ocaziunea adunării despărțământului și propune să se aducă iryilțămită protocolară comitetului și colaboratorilor săi, ceeace adunarea primește cu unanimitate. După partea oficială urmează frumoasa serbare poporală, aranjată de învățătorii din Cuzdrioara și Mănăștur cu elevii școalelor primare. S’au re- citat poezii, s’au executat dialoguri și frumoase jocuri naționale. — 372 — La serbare și-a dat prețiosul său concurs și muzica regimen- tului 81 din Dej. .3 Activitatea desfășurată de acest despărțământ merită toată | lauda și recunoștința tuturor oamenilor de bine. Prin această -J activitate bogată despărțământul Dej și-a asigurat un loc de* ia frunte între cele mai active despărțăminte ale «Asociațiunii» și 3 vrednicii lui conducători pot servi ca model întru răspândirea. 1 luminii și culturii în massele poporului. ~g 37. Deva (jud. Hunedoara). 1 I. Numărul comunelor: 57. | II. Numărul agenturilor: 14. | III. Numărul bibliotecilor: 16. IV. Adunarea generală a despărțământului Deva s’a ținut J în comuna Bârsău la 13 August 1922. Fiind dl Dr. loan Dobre, dir. desp. bolnav de un timp mai îndelungat adunarea a fost ,« prezidată de dl Dr. Iustin Pop, advocat, membru fondator al j «Asociațiunii». S’au înscris 6 membri pe vieață, 33 activi, 24 ajutători și s’au încassat taxe dela membrii vechi, trimițându-se | cassei centrale suma de Lei 1452'—. S’au distribuit cărți mem- brilor noui. S’a reorganizat despărțământul, alegându-s^ di- rector dl Dr. Simeon Câmpean, advocat. | Cu această ocaziune dl Dr. Victor Jula a ținut o prelegere || despre îngrijirea femeilor în timpul gravidității și desore îngri- j jirea copiilor. S’a aranjat și o expoziție de copii. Din suma' || de Lei 200, pusă la dispoziție de dl Dr. I. Pop s’au premiat J 4 copii cu câte Lei 50. Corul meseriașilor din Deva a cântat = mai multe cântări, iar elevii școalei din Bârsău au declamat și ? executat un trialog. ț Comitetul despărțământului a aranjat la 21 Noemvrie 1922: / o serbare comemorativă la 50 ani dela moartea eroului na- J țional Avram lancu. Serbarea a reușit peste așteptări. Din ve- nitul curat al serbării în sumă de Lei 3931'50 s’a înființat sub* J patronajul «Asociațiunii» fondul «Bustul Avram lancu», pentru. ridicarea unui bust în Deva. Domnii Dr. Iustin Pop și Dr. S. J Câmpean, advocați, au ținui cu această ocazie frumoase cu- vântări pentru preamărirea eroului. Sub conducerea părintelui Nicolae Duma ca delegat al £ comitetului despărțământului Deva s’a constituit o agentură în? | comuna Vărmaga, înscriindu-se mai mulți membri activi și aju- l tători. In alte comune încă sunt agenturi în curs de înființare. Pentru pomenirea neuitatului președinte A. Bârseanu, di- ; recțiunea Școalei Normale de băieți din Deva a aranjat în ziua. ' Sf. Andreiu un festival cu recitări și cântări din poesiile lui. | Acest despărțământ desvoltă activitate îmbucurătoare pentru luminarea poporului român din județul Hunedoarei. - 373 — V. Adunarea desp. din anul 1923 s’a ținut în Hărău la 5 August. In cursul anului s’au ținut 20 conferențe. VI. Numărul membrilor: 7 fond., 33 pe vieață, 97 activi și 185 ajutători. Simeon Câmpean, advocat, director. 38. Diciosâmnartin (jud. Târnava-mică). I. Numărul comunelor: 59. II. Numărul agenturilor: 41. III. Numărul bibliotecilor: 42. IV. Despre activitatea acestui despărțământ în anul 1922/23 nu s’a înaintat raport. Simian Moldovan, protopop, director. 39. Dobra (jud. Hunedoara). I. Numărul comunelor: 30. II. Numărul agenturilor: 2. III. Numărul bibliotecilor: 2. IV. La cererea despărțământului s’au trimis 14 biblioteci poporale pe seama agenturilor în înființare. losif Morarul, protopop, director. 40. Făgăraș (jud. Făgăraș). I. Numărul comunelor: 29. II. Numărul agenturilor: 3 (în anul 1922) în Beclean, De- jani și Dridif. Altele s’au mai înființat în primăvara anului 1923. 111. Biblioteci de ale «Asociațiunii» avem în 27 de comune, toate primite dela Comitetul central. Cărțile din biblioteca dela Dejani au fost cetite în scurtă vreme și li s’au mai împrumutat cărți și din Biblioteca centrală a despărțământului. Cetitorii sunt în deosebi doritori de lectură istorică. IV. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut, pentrucă numărul neștiutorilor de carte între tineri e disparent. V. Conferențe împreunate cu coruri și declamări, s’au ținut în Făgăraș din partea corpului didactic în iarna arfului 1922. Și anume: Romul Ursu, prof.: «Fazele de desvoltare ale istoriei po- porului românesc»; Dumitru Macoveiu, prof.: «Structura cor- pului omenesc»; Eftimie Pandrea, prof.: «Din trecutul Făgăra- șului»; Teodor Rănea, dir. șc. primare: «Conlucrarea familiei și a școalei pentru buna creștere a copiilor»; Profesor Eliescu, Brașov: *«Barbu Ștefănescu Delavrancea»; Victor Florea, prof.: «Religie și știință»; Mihaiu Novacu, prof.: «Despre curentul electric»; Ermit Roșală, prof.: «Aerul, gțmnastîca, jocurile și sportul ca mijloace pentru păstrarea sănătății»; Dr. loan Lupa, I — 374 — I medic: «Boli parazitare animalice»; Vaier Literat, prof.: «Im- presii de călătorie în Franța». Declamațiile și corurile au fost ’ executate de elevii școalei primare și liceului cum și de ele- ' vele școalei de fete. In deosebi se menționează cu lăudăm stră- duințele prof. E. Roșală, care a dat cel mai mare număr de J puncte de cor, cântate cu elevele școalei medii de fete din loc. Au ținut prelegeri: Prof. D. Macoveiu despre: «Drepturile și datorințele cetățeanului» (in Beclean); prof. V. Literat'. «De- spre unitatea sufletească (în Dridif și Beclean), «Munca pentru cultivarea sufletului» (în Dejani), «Despre Spiru Haret» (în Be- clean) și «Despre Avram lancu» (în Făgăraș). VI. Averea despărțământului Lei» 1390’70. VII. In 1923 desp. a desvoltat o activitate foarte îmbu- curătoare: prin prelegeri, conferențe, înființarea de agenturi și înscrierea a număroși membri. 41. Geoagiu (jud. Hunedoara). vi 1. Numărul comunelor: 36. v II. Despărțământul a ținut adunarea cercuală în Geoagiu : la 13 Februarie’1923. In această adunare s’a reconstituit corni- ' tetul cercual, realegându-se de director dl Dr. loan Marghita,. 1 s’au înscris 13 membri pe vieață, 58 membri activi și 18 membri ajutători. S’au trimis cassei centrale din taxe de membri Lei v 563, rezultatul colectei pentru fondul «Andreiu Bârseanu» Lei ' 645 și abonamentul la revista «Transilvania» pe anul 1923 Lei 50, în total suma de Lei 1258. J Dl Fiorian Sonea a ținut o instructivă conferență din do- ’ meniul agriculturii. Drept concluzie despărțământul roagă co- j mitetul centra^ să intervină la forurile superioare competente pentru introducerea unor cursuri agronomice de 6—8 săptă- । mâni pentru fiecare» județ. % Despre înființarea agenturilor și plasarea bibliotecilor po- i porale trimise din centru nu s’a raportat. J Dr. loan Marghita, advocat, director. __ 1 42. Gherla (jud. Solnoc-Dobâca). | 1. Numărul comunelor: 62. 4 II. Numărul agenturilor: 17. | III. Numărul bibliotebilor: 17. i IV. Despărțământul a desvoltat în trecutul apropiat o ac- 1 tivitate foarte frumoasă pentru luminarea poporului din acele | părți. Îndeosebi merită recunoștința noastră activitatea de pro- pagandă culturală săvârșită de P. S. S. dl episcop al Gherle» Dr. luliu Hossu, cu ocaziunea vizitațiunilor canonice, înființând și în acest an agenturi în mai multe zeci de comune și distri- buind biblioteci poporale. 375 V. Despre activitatea despărțământului desvoltată în timpul din urmă nu ni s’a înaintat raport, decât din partea dlui cassier al despărțământului, care a trimis taxele încassate dela unii membri noi și comunicând că în comuna Sânmărtin s’a înființat o agentură. Qrlgoriu Pop, canonic, director. 43. Giurgeu (jud. Ciuc). I. Numărul comunelor: 9. II. Numărul agenturilor: 2. III. Numărul bibliotecilor: 2. IV. Despre continuarea îmbucurătoarei activități a desp., începute în lunile prime ale anului 1922, până la data de.față nu s’a înaintat raport. Aurel I. Nicolescu, comerciant, director. 44. Gurghiu (jud. Murăș-Turda), I. Numărul comunelor: 28. 11. Numărul bibliotecilor: 8. 111. Numărul agenturilor: 4. Despărțământul Ourghiu, sqb conducerea dlui Simeon Zehan, preot, ca director, a început să desvolte activitate cul- turală îmbucurătoare în anul 1922. — S’au ținut prelegeri po- jorale în patru comune. In Caș va: Despre «Asociațiune» și sco- jurile ei, de dir. desp. Simeon Zehan; Despre combaterea uxului și a beției, de Alex. Donescu; Despre stupărit, de loan Cotta. In Ibănești: Despre «Asociațiune* și scopurile ei, de dir. desp. Simeon Zehan; Despre morala creștină, de Alex Donescu; Despre însemnătatea școalei, de Romul Cătărig; In Hodac: Despre «Asociațiune» și scopurile ei, de dir. desp. Simeon Zehan; Despre școală și însemnătatea ei, de R. Cătărig; Despre combaterea luxului și beției, de Alex. Donescu; Despre meserii, de loan Batea. In Ourghiu a cetit dir. desp. unele crâmpeie mai însemnate din istoricul Cetății Gurghiului. Cu ocaziunea ținerii prelegerilor s’au înscris mai mulți membri și s’au constituit agenturi în numitele comune. — S’a compus și un plan de activitate pentru viitor. Totodată s’a cerut desfacerea despărțământului în două despărțăminte. Simeon Zehan, preot, director. 45. Hălmagiu (jud. Arad). * I. Numărul comunelor: 33. II. Numărul bibliotecilor: 4. III. Dl Cornel Lazar, protopop și vechiu director al ace- stui despărțământ a fost rugat încă în Iulie 1921 să reorganizeze — ³⁷⁶ “ 1 despărțământul. Nu a prezentat însă raport nici despre reorga- j mizarea, nici despre activitatea acestui despărțământ. ; 46. Hațeg (jud. Hunedoara). | I. Numărul comunelor: 105. II. Numărul agenturilor: 4. III. Numărul bibliotecilor: 14. /■ Despre adunarea despărțământului anunțată pe ziua de 13 August 1922, despre plasarea celor 50 biblioteci poporale trimise ' | -din centru pentru agenturile «Asociațiunei» ce urmau a se în- 5 ființă în diferite comune, despre desfacerea acestui vast despăr- > țământ în 3 părți; desp. Hațeg, Pui și Valea Streiului și în : general despre activitatea desvoltată de acest vechiu despăr- țământ pe anul 1922/23 nu am primit raport Dr. Cornel Popescu, protopop, director. 47. Huedin (jud. Cojocna). I. Numărul comunelor: 42. II. Numărul agenturilor: 8. i III. Numărul bibliotecilor: 8, în următoarele comune cu ț agenturi și provăzute cu câte 78 cărți: 1. Mănășturul-unguresc. /i 2. Călata-mare. 3. Beliș. 4. Morlaca. 5. Săcueu. 6. Sebeșul-mare. ‘ 7. Ciucea. 8. Butene. Desp. are și o bibliotecă centrală în Huedin cu peste 200 volume. Poporul a început să cetească și a se ’ interesă de cărți. IV. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut din lipsa de învă- țători, iar preoții au fost siliți să provadă învățământul primar. ’ ’ V. A) Prelegeri pentru popor s’au ținut în următoarele locuri: 1. Mănășturul-unguresc: Prelegători: Teodor Toader, preot: Despre creșterea copiilor; Aurel Muntean: Despre calea spre • D-zeu și Traian Sava, preot: Despre exemplele bune; 2. Sebeșul-mare: Aurel Muntean: Despre Gheorghe Lazăr; » 3. Mănășturul-românesc; Victor Giurgiuca: Despre îndrep- tarea moravurilor. Alte prelegeri: Despre iubirea lui D-zeu și | a deaproapelui; -i 4. Ciucea: Aurel Muntean: Despre Băncile poporale. S’a înființat bancă poporală; J 5. Săcueu: Aurel Muntean: Despre învățătură și despre | cooperative; | 6. Dânc: Vasile Ferghete, preot: Despre însemnătatea | serbărilor naționale; | 7. Nadișul-român: Dumitru Păltinean: Despre îndreptarea | moravurilor din popor; 8. Finciu: Aurel Muntean: Despre importanța învățăturii ₜ la poporul hostru românesc. J a 377 B) Conferențe pentru intelectuali s’au ținut în Huedin la 22 Aprilie, în localul Cabinei române. Conferențiari: Dr. Vasile Pașca, medic: Despre vaccinare și Aurel Muntean: Despre vieața și opera lui Mihail Eminescu, cu care ocaziune s’a făcut o colectă de 200 Lei pentru monumentul lui M. Eminescu, ce voește să ridice «România jună» în Cluj. Banii s’au trimis la «Patria» Cluj. VI. Pentru augmentarea fondului «Andrei Bârseanu» încă s’a făcut colectă care s’a trimis la centru .prin secretarul desp. dl Traian Potra din Huedin, iar la 28 Iunie pe calea oficiului ppresb. s’au mai trimis Lei 102"—. VII. Cooperativele înființate de despărțământ prosperează foarte bine, mai ales cooperativa «Sebeșana» din Sebeșul mare, «Bologana» din Bologa și VII. Conferențe și serate muzicale culturale An Hunedoara. * s’au ținut 5 și anume: La 1 Aprilie 1922: «Refacerea morală.'^ prin educația sufletească», de protopopul A. Ludu. Coruri și 1 recitări de școala medie. La 1 Decemvrie 1922: 1. «Pagini de-, aur din trecutul neamului românesc», de A. Ludu. 2. «Codrule 1 codruțule» și «La noi sunt codri verzi de brad», solo de voce-, și pian, de d-na Hortensia Ludu. 3. Coruri naționale și recitări, patriotice de școala medie. 4. «La Alba-Iulia», recitare. 5. Doine,..- de I. Brâncoveanu. 6. «Imnul întregirii», de Marculescu, recitat; de d-na Zoe Constantinescu. La 13 Decemvrie 1922: 1. «Despre-, cei 3 mari Andrei ai neamului» (Șaguna, Murășan și Bârseanu)»J de A. Ludu. 2. «Imnul lui Șaguna», «Deșteaptă-te Române»»^ ᵥ «Pe-al nostru steag e scris unire», coruri de școala medie. 3-/ «Sonată», de Beethoven, pian de d-șoara Elisabeta Onciu. 379 «Arii poporale», vioară cu acompaniare de pian, de A. și Zoe Constantinescu. La 19 Decemvrie 1922: «Despre caritate», de A. Ludu. Coruri și recitări de școalele medii și primare. Aju- torarea orfanilor de răsboiu și elevilor săraci de cătră Reuniunea femeilor rproâne și filiala Societății ocrotirea orfanilor din răs- boiu. La 31 Decemvrie 1922: 1. Documente despre «Familia Corvinilor» din analele Academiei Române*,, de Dr. Em. Elef- terescu. 2. «Urare de Anul Nou», de Dr. Vas. Hâncu. 3. «Pot- pouri naționale», de muzica uzinelor. VIII. Case Naționale: 5, in Hunedoara (casina română}, Ohelar, Oovășdia, Nădăștia-inferioară și Peștișul-mare. IX. Averea despărțământului la 31 Decemvrie 1922: Lei 3670-35. X. Adunarea despărțământului s’a ținut in comuna Cri- șeni (Calan) la 24 Septemvrie 1922. A. Ludu, director. 49. lara-de-jos (mai inainte îndoi — jud. Turda-Arieș). I. Numărul comunelor: 29. II. Numărul agenturilor: 1. III. Numărul bibliotecilor: 3. IV. Raportul despre* activitatea despărțământului in anul 1922 nu nisa trimis. luliu Cadar, pretor, director. 50. Ibașfalău (jud. Târnava-mică). 1. Numărul comunelor: 37. II. Numărul agenturilor: 9. III. Numărul bibliotecilor: 9. IV. Despărțământul a incassat taxe dela membri; despre activitatea sa in genere nu a Înaintat raport pentru anul 1922/23. La adunarea generală din Noemvrie 1922 despărțământul a fost reprezentat prin directorul său, dl Dr. Ilarie Holom, Împreună cu alți 9 membri ai «Asociațiunii». V. Despărțământului i s’au trimis 20 biblioteci poporale pentru a le plasă in agenturi. 51. Ileanda-mare (jud. Solnoc-Dobâca). Acest despărțământ s’a înființat in adunarea convocată de delegatul comitetului central dl Victor Motogna, dir. liceului «Andreiu Mureșianu» din Dej, și ținută in Ileanda-mare la 15 Iunie 1923. Despărțământul constă din comunele aparținătoare plasei Ileanda-mare, in număr de 52. Director al despărțământului a fost ales dl Vaier Cosma, preot in Ileanda-mare. S’a ales totodată și comitetul despăr- țământului. 6* 380 - ' ' '' 52. Iiia-Murâșană (jud. Hunedoara). * | I. Numărul comunelor: 46. • I II. Numărul agenturilor: 26. IU. Numărul bibliotecilor: 26. IV. Case" culturale sunt: 4. V. Cooperative sunt: 3. VI. Adunarea despărțământului, cu rezultate frumoase s’a ' ținut în 2 August 1922 în comuna Zam, despre care s’a ra- ' pontat în anul 1922. , Constantin Moldovan, protopop, director. 53. Jibou (jud. Selagiu). I. Numărul comunelor: 37. II. Numărul agenturilor: 3, una mai veche în Chechiș, care stagnează, iar două, înființate în cursul anului, în Someș- J Odorheiu și în Gâlgău, cari desvoaltă o activitate culturală de toată lauda. III. Numărul bibliotecilor: 3, biblioteca proriu zisă a des- părțământului cu 246 cărți, apoi biblioteca agenturii «Gâlgău» • cu 120 cărți și cea din Chechiș, al căreia număr de cărți nu a ’ fost arătat din partea agenturei. • IV. Dl loan Cioban, învățător, a ținut curs de analfabeți ■ în comuna Gâlgău. V. Cooperative de desfacere în comun și valorizare s’au' înființat, prin conlucrarea desp., în Gâlgău și Creaca. ' VI. In comuna Gâlgău s’a înființat cu conlucrarea desp. un cămin cultural, care prin contribuirile benevole ale sătenilor - și la stăruința preotului și învățătorului este provăzută cu masă, scaune, dulap pentru cărți și abonează 7 foi cari sunt la dis- poziția sătenilor. VII. Numărul membrilor: 3 fondatori, 6 pe vieață, 38 activi, și 22 ajutători. VIII. Averea desp. la finea anului 1922 a fost Lei 289'31. IX. Desp. vechiu al Jiboului s’a desfăcut în două des- părțăminte, unul al Jiboului și altul al Zălaului. Cel dintâiu ț compus din 37 comune, iar al doilea din 49 comune. Laurențiu Bran, preot, director. •« 54. Jiu (jud. Hunedoara). | I. Numărul comunelor: 14. II. In anul 1922 despărțământul a avut 13 membri fon- f. datori, 22 membri pe vieață și 54 membri activi în total 89. ; III. A avut o singură agentură în comuna Vulcan. IV. Despărțământul a avut 2 biblioteci poporale: una de': 150 volume în Petroșeni și alta în Vulcan. z i ■ -j 381 V. Cursuri de analfabeți s’au ținut de' către membrii despărțământului I. Albu și David Al , retribuiți fiind de socie- tatea «Petroșani», în comunele Petroșani și Vulcan. VI. In cursul anului 1922 despărțământul a ținut 3 pre- legeri poporale, Împreunate cu recitări și concert. Astfel în 10 Decemvrie a vorbit dl institutor I. Zepa «Despre educația în familie», în 17 Decemvrie dl primpretor Dr. G. Drăgan «Despre rostul administrației» și în 31 Decemvrie dl profesor Dr. E. Giurchescu, având ca subiect «Din lumea stelelor». Fiecare pre- legere a fost împreunată cu recitări și coruri. La reușita acestor serate au contribuit: liceul de stat din Petroșeni, școlile primare din Petroșeni, cari au dat recitările și corurile, iar societatea «Petroșani» a dat orhestra. Prelegerile au fost ascultate de muncitori, asistând la fiecare 400 muncitori. VII. Averea despărțământului în anul 1022 a fost 4108 Lei. VIII. Adunarea desp. s’a ținfut în Petroșeni la 12 Noem- vrie 1922 cu rezultate lăudabile. |ₙg [ₐₙcᵤ, director. 55. Lipova (jud. Timiș). I. Numărul comunelor: 25. II. Dl Aurel Cioban, advocat în Lipova, nu a prezentat nici in acest an rapprt despre activitatea despărțământului. , 56. Lfipușul-unguresc (jud. Solnoc-Dobâca). I. Numărul comunelor: 27. II. Numărul agenturilor: 16. III. Numărul bibliotecilor: 14. IV. Membri înscriși pe anul 1923: a) pe vieață 1; b) activi: 33; c) ajutători: 456. In comunele unde s’au înscris membri s’au organizat și agenturi, dintre cari unele funcționează cu râvnă. Agenturi sunt în: Boereni, Rohia, Poiana-porcului, Borcut, Suciul-de-jos, Suciul-de-șus, Groși, Larga, Lăpușul-român, Do- bric, Costeni, Libotin, Văleni, Vima-mică, Inău, Mașca. îndeosebi lucră agenturile din Suciul-de-jos, care are 6 ziare abonate, cea din Rohia cu 3 .ziare, din Borcut cu 3 ziare și cea din Poiana- porcuiui cu 3 ziare. V. Biblioteci sunt în: Boereni, Rohia, Poiana, Borcut, Suciul-de-jos, Suciul-de-sus, Groși, Larga, Lăpușul român, Do- bric, Costeni, Libotin, Lăpușul-unguresc. Numărul cărților din fiecare bibliotecă e de 48—50, donate dela centru. întreg despărțământul are 620— 630 volume. Despre numărul cetitorilor nu avem date sigure. Cooperative sunt 3: Lăpușul-unguresc, Rohia și Suciul-de- sus, cari funcționează regulat. » 382 VI. Case Naționale sunt: una in Rohia, edificată prin zelul q| parohului Nicolae German, iar în Suciul-de-jos Casă culturală, ,1 aranjată în edificiul școalei. kj VII. Prelegeri s’au finut la adunarea generală din 2 August $ 1922, de Zaharie Man: Cuvânt de deschidere, desvoltând textul: « «Și nu omul individual, ci munca întregii societăți creiază cui- -|| tura»; nut o conferență despre ' faptele și vieața lui Avram lancu. Elevii școalei medii au predat două monoloage și o piesă teatrală. * In 5 August 1923 s’a ținut adunarea generală a despărță- * mântului cu o ședință festivă în amintirea morții mitropolitului / Andreiu Șaguna, după un program bogat și select. S’au ținut prelegeri poporale în comunele: Suciul-de-jos, "• Suciul-de-sus, Groși, Larga, Lăpușul-român, Borcut, Văleni, Rohia, Boereni, Poiana-porcului, Dobriținaș și Stoiceni. Amin- tesc, că 'în unele comune ne-am unit cu «Asociația preoților Â. j Șaguna», fiindcă suntem tot aceiași membri și la una și la alta. , ; Conferențiari au fost următorii și au vorbit: 1. Z. Man:’ < Despre «Asociațiune» și însemnătatea ei pentru neam. Numai îmbrățișând Românul industria, meseriile și comerciul va deveni ' adevărat stăpân pe țara lui. Sfaturi și îndemnuri pentru buna , creștere a copiilor în familie. 2. Alexandru Mânu, preot-prof.: ? Datorința părinților de a-și purtă copiii la școală. Din păcatele noastre: beția, pizma, mândria, jurământul strâmb, înjurăturile, concubinajul. Supunerea și respectul față de legile țării. Să nu : ne umilim în fața străinilor. 3. Constantin Mânu, înv.-dir.: Datini bune și datini rele. 4. Dr. Grigore Mânu, medfc: Primul ajutor ; medical. Boalele venerice. 5. Nicolae Cristea, învățător: Despre ! meserii, industrie și comerț. 6 Procopiu Cotuț, înv.: Rolul s școalei în vieața noastră. 7. Vasile Latiș, înv.: Despre curățenie. ; Conferențiarii s’au deplasat în două grupe. Pentru conferențiari x dl prim-pretor 1. Bărbos a pus la dispoziție trăsuri gratuite din ; fiecare comună. Averea despărțământului e de Lei 2,92P—. ? Zaharie Mana, protopop, director. — 383 57. Lugoj (jud. Caraș-Severin). I. Numărul comunelor: 111. II. Numărul agenturilor: 2. III. Numărul bibliotecilor: 12. IV. Desp. nu a fost reorganizat nici in anul trecut, deși ^reorganizarea lui a devenit așa de necesară, mai ales prin îm- prejurarea, că el se compune din comunele a 5 plase, fiecare «din ele având nevoe de câte un desp. aparte. Avem însă nă- dejdea, că dl Dr. Gheorghe Popovici, protopresbiter, dir. desp., va satisface, printre multele d-sale îndatoriri, cât mai îngrabă posibil, și acestei arzătoare chestiuni de organizare culturală. Dlui Grecu, secretarul «Reuniunii economice a jud. Caraș- Severin», care în numele acestei reuniuni ne-a cerut 14 biblio- teci poporale pentru a le plasă in sate, i s’a dat acest număr de biblioteci, având să le distribue cu ocazia expozițiilor ce Reuniunea aranjază, luând în fiecăre caz contact cu despărță- mintele, resp. agenturile «Asociațiunii», pentru o colaborare mai strânsă între societatea noastră și între numita reuniune. 58. Mărghita (jud. Bihor). I. ‘Numărul comunelor: 43. 11. Numărul agenturilor: 8. III. Numărul bibliotecilor: 8. IV. In urma retragerii dlui Dr. luliu Chiș, advocat, dela conducerea despărțământului a fost ales, in această calitate dl Vasile Bianu, primarul Mărghitei. In 15 Iulie 1923, Ministerul Cultelor și Artelor, în înțele- gere cu «Asociațiunea» a aranjat o manifestațiune culturală In Mărghita, Ministerul fiind reprezentat prin dl Dr. Zenovie Pâ- clișanu, director general al Ministerului Cultelor și de câțiva artiști; 59. Mediaș (jud. Târnava-mare). I. Numărul comunelor: 28. II. Numărul agenturilor: 3. III. Dl director al desp., Dr. Eugen Stoipetrean, judecător, a stăruit pentru înscrierea unui număr însemnat de membri, de toate categoriile, dela cari ni-a transpus taxele încassate. Desp., i s’a trimis 300 ex., cărți pentru facerea unei propagande cât mai intensive în cadrele instituției noastre. • 60. Mercurea (jud. Sibiiu). I. Numărul comunelor: 24. II. Numărul agenturilor: 4 III. Numărul bibliotecilor: 9. 384 IV. Desp. și-a tinut adunarea cercuală în comuna ApolduH- | de-jos la 19 Octomvrie 1922. Directorul, dl Avram S. Pecurariir d a vorbit: Despre «Asociațiune»; Ilie Beu: Explicarea legii agrare^ J loan Popa: Prelegere din stupărit; Dr. Dumitru Nicolae: Pre- j legere din higienă. S’au înscris membri noui și s’au încassat. ; taxele dela membrii vechi. S’a reconstituit desp. realegăndu se- comitetul cel vechiu în frunte cu dl protopresbiter A. P. P&- curariu. ' 61. Mercurea-Ciuc (jud. Ciuc). 1. Desp. a fost înființat în 5 Iunie 1922 și constă din toate comunele județului Ciuc, afară de 8 comune, cari for- \ mează desp. Oiurgeu al «Asociațiunii». II. Despărțământul a avut în 1922 următorii 42 membri: > 1 fondator, 17 pe vieață și 24 membri activi, cari toți și,-au ' ahitat taxele, dintre cari s’a trimis centrului suma de Lei 3,920 ce i se cuvine din taxe, rămânând pe seama despărțământului suma de Lei 120-—. III. Agenturi nu s’au putut inființă în cursul anului 1922, însă sunt pe cale de înființare. IV. Pe teritorul desp. există o singură bibliotecă a «Aso- ' ciațiunii»: în Orașul Mercurea-Ciuc, la sediul despărțământului și care se compune din 100 cărți. Din cauză că desp. nu a dispus până în prezent de un dulap pentru bibliotecă, in care să se poată aranja cărțile, în cursul anului 1922 nu au prea fost consultate. V. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut. VI. Prelegeri s’au ținut: 1. La 5 Iunie 1922: Despre «Drepturile și datorințele po- porului român în noua situație», ținută în comuna Livezi de dl I. Vlad, preot. 2. La 5 Iunie 1922: «Despre procese», ținută în comuna Livezi de dl Nicolae Lateșiu, sub revizor școlar. 3. La 16 Iulie 1922: Despre «Drepturile și obligămintele cetățenești», ținută în comuna Voșlobeni de dl Dr. 1. Lupaș, profesor universitar. 4. La 16 Iulie 1922: Despre «Foloasele învățăturii», ținută în comuna Voșlobeni de dl 1. Vlad, preot. 5. La 12 August 1922 despărțământul a aranjat o produc- țiune teatrală-corală, cu un program bogat și bine ales, având o reușită morală și materială peste așteptare în acest centru săcuiesc cu o mână de Români. S’a jucat: comedia «Cinel-Cinel» de V. Alecsandri; dia- logurile: «Locotenentul și țiganul» și «Nu plânge Dăniluț». S’a cântat de corul despărțământului: «Serenada» de Marschner;. «Cântarea» de Mezetti, «Voiajul în China» de Bazin și «MarșuL — 385 — ’ Călărașilor» ‘de T. Popovici; s’a declamat și s’au executat jocuri naționale în costume naționale românești. VI. Averea despărțământului: S’a încassat din taxele membrilor pe 1922 suma de Lei 120’— Venit curat dela producțiunea din 12 August 1922 suma de...................................... . „ 6,715'90 Dobândă după banii depuși la Banca «Harghita» din loc suma de ............................. . 223 34 Total ... Lei 7,059'24 Minus cheltuelile: Pt. un dulap de bibliotecă ... Lei 1,500'— „ o ștampilă a despărțământului. „ 65'— „ hârtie de note și cărți de teatru . „ 78'50 = Lei 1,643'50* Total averea în bani, în 20 Iunie 1923 . . .Lei 5,415*74 VIL Pentru înființarea unei Case Naționâleîn sediul des- părțământului, s’a înaintat cerere la Comisia agrară din orașul Mercurea-Ciuc încă la 20 Iulie 1922 pentru darea unui lot de casă pe seama despărțământului. Vili. In 16 Martie 1923 a încetat din vieață dl Adrian Roșian, secretarul literar al desp., în care despărțământul își pusese mari nădejdi. Nicolae Comaniciu, revizor școl., director. 62. Mociu (jud. Cojocna). I. Numărul comunelor: 28. II. Numărul agenturilor: 5. III. Numărul bibliotecilor: 6. IV. Despărțământul s’a reorganizat în anul 1921, când s’a desfăcut în două: în despărțământul Modului și despărțământul Sărmașului-mare. In anul 1922/23 directorul despărțământului a " încassat taxe- dela membri și le-a înaintat cassei centrale. Simion Ciuca, protopop, director. 63. Murâș-Ludoș (jud. Alba-de-jos). I. Numărul comunelor: 28. 11. Numărul agenturilor: 9. III. Numărul bibliotecilor: 14. IV. Despărțământul s’a reorganizat în anul 1921. Adu- narea despărțământului din anul 1922 s’a ținut în Murăș-Ludoș, la 29 August. Directorul a vorbit: «Despre scopurile și nizu- ințele «Asociațiunii» și a parentat pe fostul președinte al insti- tuțiunii noastre A. Bârseanu. S’au ținut 5 conferențe: din partea directorului 3, iar din partea d-lor I. Bosdoc, profesor și luliu Căpâlnean, preot, câte una. S’au înscris membri noui și s’au încassat taxele dela membrii vechi. S’a reales director al des- 386 părțământului vechiul director și comitetul cercual, s’au trimis reprezentanți la adunarea generală a «Asociațiunii» și s’au luat j dispoziții -pentru a se obțineă teren pe seama Caselor Națio-ᵥ nale, ce ar fi să se înființeze în comune. J Adunarea despărțământului din anul 1923 s’a ținut în 5 August 1923. Cu această ocazie s’a înscris un număr frumos de membri. Din raportul comitetului cercual rezultă că in acest an s’au ținut următoarele conferențe, anume: în Chimitelnic, ' Enea Pop Bota, protopop: «Isvoare noui de bunăstare» în Cheța de-Murăș, loan Vulcuțiu, director școlar: «Importanța > școalei»; în Bogata-de-Murăș, loan Vulcuțiu, director școlar: , «Credința la strămoșii noștri romani și daci»; în Zau, loan Vulcuțiu, director școlar: «Despre măiestrii» și țonel Oltean, " student în drept: «Poesia poporană» ; în Oheja, Enea Pop Bota, ; protopop în LudoșUl-de-Murăș: «însemnătatea negoțului și mă- iestriilor în România Mare» și I. Constantinescu, profesor la școala cooperatistă din Ludoș: «Băncile populare și societățile cooperatiste»; în Ludoș, loan Modrigan, preot în Oheja: «Oheorghe Lazăr». In Cheța, Bogata și Zau conferențele au fost însoțite de cântări, executate de corul școalei medii de băieți din Ludoșul- de Murăș. Enea Pop Bota, protopop, director. 64. Murâș-Oșorheiu (jud. Murăș-Turda). Acest despărțământ, reorganizat îndată după răsboiu, a desvoltat câtva timp o activitate exemplară. In adunarea din 18 Aprilie 1922 a fost ales nou director al despărțământului dl loan Cheri, director de liceu. Dl A. Filimon a ținut cu acea< , ocazie o conferență: despre însemnătatea arheologică a jude-- ¹ țului Murăș-Turda. S’au înscris membri și s’au încassat taxe dela ei. » Raport despre o altă activitate a despărțământului nu a intrat. 65. Murăș-Uioara (jud. Alba-de-jos). I. Numărul comunelor: 29. II. Numărul agenturilor: 6. III. Numărul bibliotecilor: 6. Dupăce dl director Emil Pop, protopop, s’a retras dela J conducerea desp., comitetul a încredințat cu reorganizarea ace- j; stuia pe dl loan Modrigan, preot și profesor #în Oheja. Pentru « agentura din Murăș-Uioara, înființată în legătură cu Reuniunea - meseriașilor și comercianților români din localitate, s’a trimis o < bibliotecă poporală. 387 66. Năsăud (jud. Bistrița-Năsăud). I. Numărul comunelor: 34. II. Numărul agenturilor: 33. III. Numărul bibliotecilor: 34. IV. Desp, a ținut ultima adunare cercuală în comuna Mocod, la 18 Ianuarie 1923 și totatunci și o adunare de comitet Di- rectorul a vorbit despre «Asociațiune», iar dl Dr. Alexandru Ciple: despre vieața primilor creștini. S’a reconstituit comitetul desp. realegându-se director dl loan Păcurariu. S’au aprobat so- cotelile și bugetul desp. și s’a constituit agentura din Mocod. Se constată că acest despărțământ se numără intre despărțămintele, cari au mai mulți membri fondatori și pe vieață. Membri fon- datori la Casa Națională centrală are 4; iar pentru ridicarea unei Case Naționale în Năsăud banca «Mercur» din acel oraș -a donat suma de Lei 100,000*— ' Agenturi are desp. în fiecare comună de pe teritorul său, cu excepția Cârlibabei. Biblioteci ambulante are 2, iar începuturi de biblioteci în toate comunele; ele însă reclamă sporire. Din cauza greutăților de comunicație și mai cu seamă a inundației năpraznice venite asupra comunei Năsăud, intelectualii de acolo, trebuind să sprijinească acțiunea de ajutorare a celor loviți de nenorocire, n’au putut să țină prelegeri poporale. înainte de catastrofă însă, predincioși tradițiilor, profesorii dela Liceul «Gheorghe Coșbuc», membri ai «Asociațiunii», au ținut conferențe pentru intelectuali și elevi în sala de gimna- stică a liceului, anume domnii: loan Păcurariu, Vasile Bichi- gean, Vichentie Simiganovschi, Emil Mărcușiu, Ștefan Scridon, Dr. Alexandru Ciple, loan Partene și Mihail Lipan. S’au ținut prelegeri pentru soldații batalionului staționat în Năsăud. Corpul didactic al școalei urbane de stat din Năsăud a desfășurat o activitate intensivă ținând prelegeri poporale îm- preunate cu producțiuni (declamări, cântări și mici teatre) în Năsăud și satele învecinate. Emil Stefănuțiu, preot în Feldru, a aranjat reprezentații teatrale cu cântări în Feldru, în Telciu (cu ocazia consacrării bisericii monumentale de acolo) și în Năsăud (cu prilejul ex- cursiei studenților universitari din Cluj la Hordou și Năsăud.) Prpducțiuni $i prelegeri poporale s’au ținut și în comu- nele: Rodna-Veche, Rodna-Nouă, Ilva-Mare, Sângeorgiul-Român, Rebrișoara și în alte comune, dela cari nu ne-au sosit rapoarte. loan Păcurariu, profesor, director. 388 67. Nocrich (jud. Sibiiu). ~ I. Numărul comunelor: 15. -i II. Numărul agenturilor: 15. III. Numărul bibliotecilor: 15. J IV. Desp. și-a ținut adunarea cercualăiîn Nocrich, la > Octomvrie 1922, sub conducerea dlui Eugen Muntean, dele- ? gatul comitetului central, care a vorbit despre «Asociațiune» și • a parentat pe regretatul nostru președinte al «Asociațiunii» < Andrei Bârseanu. Se constată, că desp., nu a putut desvoltă mai multă activitate, mai ales și din cauză că in comune s’a pornit, din alte părți, înființarea de case culturale-naționale,» paralizându-se in mod neînțeles și nearmonic activitatea «Aso- -* ciațiunii», și având ca urmare o lipsă de activitate rodnică și binefăcătoare. Intelectualii din Nocrich au aranjat șezători cui- . turale, iar cu poporul, Îndeosebi, a ținut școală în serile de iarnă. La luminarea poporului a contribuit în mod însemnat - cercul cultural al învățătorilor din plasa Nocrich, precum și gru- i purile culturale preoțești. In adunare s’a constituit comitetul, desp., alegându-se de director dl loan Alexandru, preot. Pentru agentura «Asociațiunii» din Țichindeal s’a dăruit o bibliotecă, poporală. 68. Orade (jud. Bihor). I. Numărul comunelor: 175- II. Cu reorganizarea despărțământului a fost încredințat dl Dr. Aurel Lazar. Adunarea de reorganizare s’a ținut la 15- ¹ Martie 1923 în Oradea-mare cu un succes deosebit de îmbu- : curător. La apelul dlui Dr. A. Lazar, a răspuns un număr fru- mos de intelectuali, și s’au înscris la «Asociațiune»: 12 membri - fondatori, 22 membri pe vieață și 27 activi încassându-se suma de Lei 6790. Dela comitetul vechiu s’a primit suma de Lei 78 35 bani. Director al despărțământului a fost ales cu aclamațiuni dl Dr. Aurel Lazar. S’a ales și un comitet de acțiune. In vederea organizării propagandei' culturale, la propu- nerea președintelui, s’a împărțit despărțământul în 10 secții, \ alegându-se pentru fiecare secție persoanele potrivite în scopub organizării prelegerilor poporale. Reorganizat astfel despărțământul a început propaganda», culturală la sate în mod vrednic de toată lauda, luând in pro- ' gramul de muncă colaborarea cu Reuniunea femeilor și alte- societăți culturale. O serbare frumoasă a aranjat despărțământul în ziua de— sf. Gheorghe în fruntașa comună Cefa. Președintele despărță- : mântului dl Dr. A. Lazar, însoțit de prefectul județului dl Iulian» Pefer a dus cu sine la Cefa o mână de oameni cu inimi calde,. — 389 .'simțitoare, cum sunt dl Dr. Ștefan Muntean, secretarul desp. «Astrei», dl Dr. Romul Costa, fiul comunei Cefa și o delegație ; a tinerilor universitari, condusă de președintele organizațiimei lor, dl loan Magyar. La Cefa sunt intimpinați cu flori de locuitorii comunei, in irunte cu prim-pretorul plășii dl Dr. A. Oreavu și notarul comunei dl •Oh. Petca, care adresează cuvinte de binevenire intelectua- lilor sosiți. De aci se îndreaptă toți spre biserică, care este arhiplină și dă înfățișarea unei învieri. La sfârșitul liturgiei păr. Dr. Muntean, tălmăcește evangelia și scoate in relief rolul femeii in vieața familiară a țăranului, mișcând inimile femeilor din Cefa, emoționate de însemnătatea ce li se dă. Terminată slujba dumnezeiască, toată lumea se adună in fața primăriei, unde dl Dr. Lazar, reamintește cu câtă însuflețire a îmbrățișat poporul din Cefa In trecut «Astra». Arată însem- nătatea «Asociațiunii» in-cadrele țării nouă, îndemnând poporul să-și cultive sufletul cu cultură, cu carte românească, căci căr- turarii, în frunte cu dl prefect al județului au venit la Cefa în numele culturii, în numele cărții românești. O fetiță dela școala primară oferă dlui președinte un bu- chet însoțit de o scurtă recitare. Au rostit cuvântări calde, înălțătoare de inimi și întărire sufletească, cari au contribuit nespus de mult la luminarea și îndrumarea tuturor, prefectul județului dl Iulian Peter, dl Dr. Ștefan Muntean, secretarul «Astrei» și dl Dr. Costa, fiul co- munei. Președintele societății' universitarilor dl Magyar,, mulțu- mește conducătorilor «Astrei», arătând rolul tinerimei și nece- sitatea colaborării. Un elev cântă doina «Mânce-te bade amarul», altul reci* tează poezia «Negru Vodă», iar dl Mărcuț, student universitar declamă poezja «Mare e Dumnezeu» și cântă doina «Arză-te focul pădure». Dl Dr. Lazar încheie conferențele, dând țăranilor îndemnuri frumoase, în urma cărora atât în Cefa, cât și pentru comunele Marțihaza și Atiaș, de unde încă erau de față mulți locuitori, s’a înființat câte o agentură a «Astrei». Din Cefa reprezentanții «Astrei» pleacă la Inand, unde sunt bineventați de părintele Bonaț. Dl prefect al județului spune emoționat de însuflețirea cefanilor, că e condus de ideea cul- turii pentru unirea Românilor într’un cuget și vrea să strângă legăturile sufletești dintre popor și intelectuali pentru înăl- țarea țării. Dl Dr. Lazar arată scopul venirei și însemnătatea cărții. V’am adusxărți, spune Dr. Lazar, să le cetiți, să vă deschideți mintea ca să simțiți românește, să cunoașteți trecutul vostru, neamul vostru și țara voastră. — 390 Părintele Dr. Muntean arată însemnătatea bisericei șl rolul J ei din trecut pentru cauza națională. | Domnii Magyar și Mărcuț declamă poesiile: «Noi vrem j pământ» și «Anul 1848». Se hotărește apoi și aici înființarea agenturei «Astrei»,. 1 care s’a și constituit ca și în comunele, Cefa, Marțihaza și Atiaș. •-) Dela Inand delegații «Astrei» pleacă la Oepiu, unde erau ,■ -j adunați țăranii în număr foarte frumos. Dl Dr. Lazar arată necesitatea îmbrățișării industriei' și comerciului. In Oepiu dea- j semenea se hotărește înființarea agenturei «Astrei» făcându-se și înscrieri de membri. Reprezentanții desp. Orade al «Astrei»,. mulțumiți de rezultatul îmbucurător al primei descinderi în pro- J vincie, îmbărbătați de încrederea cu care au fost primiți, au hotărât să nu scape nici o ocazie de a coborâ în mijlocul po- - porului dornic de lumină. j III. Amintim cu multă bucurie, că P. S. Sa Părintele episcop .* Dr. Valeriu T. Frențiu, în dorința de a înființa agenturi de ale- . «Astrei», cu ocaziunea vizitațiunilor canonice în dieceza Sa, a ) cerut comitetului central 50 biblioteci poporale, cari s’au și pus- imediat la dispoziția înaltului prelat. Tot cu bucurie amintim, că dl Petre Dejeu, prof., numit fiind de consilier cultural al municipalității Orade, asigură «Aso- ' j ciațiunea» de tot sprijinul Dsale. I In urma celor de mai sus constatăm cu deosebită satis- facție și mulțumire sufletească, că «Asociația» se bucură de ■- îmbrățișare călduroasă din partea tuturor intelectualilor întele-' gători, având concursul tuturor factorilor de seamă din. părțile mărginașe și expuse ale țării. Astfel nădăjduim, că prin munca • conștientă și bine organizată, săvârșită cu dragoste de lumină- ₍ torii poporului, «Astra» va ajunge la realizarea problemelor •' sale spre înaintarea neamului și întărirea țării noastre. ’j Dr. Aurel Lazar, advocat, director. ’ 69. Or&știe (jud. Hunedoara). | I. Numărul comunelor: 27. II. Numărul agenturilor: 4 J III. Numărul bibliotecilor: 12. | IV. Despărțământul și-a ținut adunarea generală în Orăștier ) la 8 Iulie 1923, în sala de teatru a hotelului central. Preșe- dintele dl Dr. Aurel Vlad, comemorează în cuvântul de deschi- | dere, prin cuvinte alese, pe cel mai mare arhiereu român, care- a fost Andreiu Șaguna, la semicentenarul morții sale. Amintește â mai departe, că tocmai în anul acesta se împlinesc 10 ani dela< 3 moartea lui A. Vlaicu și roagă pe toți cei de față să-i dea^ sprijinul pentru a reorganiză despărțământul, desvoltându-se 6- | — 391 — activitate cât mai rodnică in viitor și a luă măsurile necesare- ca ța toamnă să se poată aranjă serbări demne de memoria lui A. Vlaicu. — La această adunare s’au înscris: 1 membru fondator, 22 membri pe vieață și mai mulți membri activi, în- cassându-se suma de 4110 Lei. Urmează reorganizarea despărțământului. Dl dir. al desp.. Dr. A. Vlad, fiind ocupat in alte directii, roagă adunarea să. aleagă alt director. La propunerea comisiei de candidare se alege dir. al desp. dl Aron Demian, dir. liceului «A. Vlaicu» din Orăștie. Noul director mulțumește pentru Încrederea manifestată față de D-sa, totodată aduce mulțumiri fostului director dlui Dr. A. Vlad, pentru munca și spijinul ce dă vieții noastre cul- turale pe toate terenele. Iși desfășură apoi disertația despre marele Arhiereu A. Șa- guna, apoteozând pe marele bărbat a) bisericei, neamului și al culturii românești. Dl prof. O. Pârvu, delectează adunarea cu câteva puncte de cor, executate de maturizanții liceului «A. Vlaicu», cari ter- minând în zilele acelea cu examenul de maturitate, și-au ținut de datorință â-și mai da incă odată prețiosul lor concurs. Liceanii: d-șoara O. Lupan, d-nii G. Secași și C. Ivan au jucat piesa teatrală: inițiativa preotului și învățătorului din comunele respective. 392 — Director al desp. este dl lt.-colonel Lazăr Gamber. Incre-c| dințat cu constituirea desp. a fost dl preot din Mehadia CoriolairJ Buracu, care s’a achitat, cum nu se poate mai bine, de sarcina J ce a luat asupra sa. Cassei centrale i s’au trimis drept taxe/q pentru lozuri vândute dela loteria «Asociațiunii» suma de Lei 1 16,122. Abia la început, acest desp. se numără între despărță- mintele fruntașe ale «Asociațiunii», care în scurt timp a des- voltat o activitate foarte îmbucurătoare și promite rezultate Îm-^J belșugate pentru viitor, mulțumită zelului și stăruințelor depuse"** de vrednicii conducători ai acestui despărțământ. Lazat Gamber, It-colonel, director. 71. Panciova (jud. Torontal). Acest despărțământ, încorporat la lugo-Slavia, eră unul / din cele mai harnice despărțăminte ale «Asociațiunei», a constat / din 16 comune, cu 5 agenturi, 5 biblioteci și o casă culturală In Satul-nou. 72. Râșnov (jud. Brașov). /< I. Numărul comunelor: 5. ■ .* II. Numărul agenturilor: 5. / III. Numărul bibliotecilor: 5. 4 IV. Acest despărțământ, constătător din fruntașele comune: ' Râșnov, Ohimbav, Cristian, Vulcan și Codlea s’a organizat de | cătră dl Aurel Nistor, conferențiarul cultural al «Asociațiunii», J în adunarea ținută îh Râșnov la 2 Iulie 1922. ' V. Case culturale: 1, Râșnov. ~ /j loan Nan, preot, director. 73. Reghin (Jud. Murăș-Turda). I. Numărul comunelor: 31. II. Numărul agenturilor: 7. III. Numărul bibliotecilor: 31.¹ , IV. Imediat după reorganizarea despărțământului, la 19 J) Februarie 1923, s’a compus un comitet de propagandă cultu* rală, cu scopul de a eșî după putință în fiecare sărbătoare în ’ comunele despărțământului, având în vedere ca subiect de con- 1 ferență în prima linie lămurirea poporului despre menirea «Aso- ciațiunii», combaterea bolilor venerice, răspândite în mod îngri- / jitor în satele noastre românești, și însuflețirea poporului pentru / * în toamna anului 1921 s’a fost dat din partea câte o serie de cărți pentru toate comunele (124) din județul Murăș-Turda; ; câte o serie de cărți s’a dat deasemenea și din partea dlui C. Brătășanu, deputat și a altor oameni de bine. ' / 393 idealul național prin pilde istorice. N’au lipsit din programul de propagandă nici conferențele de caracter mai general, prin cari s’au evidențiat căile de progres pe care trebue să apuce fiecare bun român. De vreme ce reconstituirea despărțământului este de dată recentă, comitetul de propagandă nu a putut cercetă până acuma decât numai următoarele comune din despărțământ: La 18 Martie 1923 s’a organizat prima serie de conferențe în comuna Filea, ținute de domnii Dr. Eugen Nicoară, despre bolile venerice, dl Gheorghe Maior, despre rostul «Asociațiunii» și dl Dr. Alexandru Ceușianu, despre originea faptelor vitejești și viitorul neamului românesc, mulțumind din partea comunei domnii Gheorghe Căzan, preot și Petru Boțan, secretar. Aici s’a predat o bibliotecă complectă pentru întregirea bibliotecii poporale existente deja în comună. La data de 25 Martie 1923 a descins comitetul în comu- nele Râpa-de-sus și Râpa-de-jos, unde domnii Dr. Eugen Ni- coară, Gheorghe Maior și Dr. Alexandru Ceușianu au ținut vorbiri cu acelaș subiect, mulțumind în numele poporului pă- rintele loan Maloș, secretarul Petru Boțan și învățătorul Ște- fan Șular din Râpa de-sus. S’a înființat în ambele comune câte o bibliotecă poporală. La data de 22 Aprilie s’au ținut conferențele- cu subiectul sus amintit în comuna Maiorești, tot de aceiași conferențiari, în- ființându-se și o bibliotecă poporală. Tot asemenea s’au ținut conferențele la data de 10 Iunie 1923, în comuna Rușii-munți, unde a mulțumit în numele poporului părintele Ciril Dumbrava. S’a înființat o bibliotecă poporală. La data de 17 Iunie 1923 s’a ținut ședință în comuna Murăreni, unde au vorbit domnii Dr. Eugen Nicoară, Gheorghe Maior, Dr. Alexandru Ceușianu și Enea Popa, înființându-se totodată și o bibliotecă poporală. In 24 Iunie 1923 au ținut conferență în comuna Dum- brava profesorul loan Suciu despre unele obiceiuri rele pe la sate, Gheorghe Maior despre menirea «Asociațiunii» și Enea Popa despre muncă, progres și cinste. Au mulțumit în numele co- munei secretarul Petru Boțan și studentul loan Deac. S’a înființat și aici o bibliotecă poporală. La data de 8 Iulie 1923 a descins un grup de conferen- țiari în comuna Lueriu, ținând conferențe domnii Ariton M. Popa, protopop, despre necesitatea școalei și a meseriilor, Dr. Eugen Nicoară, despre rolul «Astrei» și flagelul boalelor vene- rice, Mjhail Macavei, profesor, despre unirea ce trebuește să domnească în popor și Dr. Alexandru Ceușianu, despre tre- cutul glorios și viitorul neamului. A răspuns în numele popo- rului părintele Alexandru Runcan, mulțumind și pentru biblio- teca poporală înființată acolo. 7 — 394 — I Judecând in general succesul obținui până acuma, propa— j ganda culturală intreprinsă, promite cele mai bune rezultate» : Pretutindeni poporul, condus de vrednicii conducători ai satelor,. a primit pe conferențiari cu cea mai sinceră dragoste. Ca do- . vadă poate servi faptul că in toate comunele parcurse până» j acuma s’a Înscris un număr neașteptat de mare de membri noui, contribuindu-se astfel in mod efectiv la întărirea «Aso- ciațiunii» in ținutul nostru atât de mult neglijat. V. Despărțământul are la 30 Iunie 1923: 2 membri fon- datori, 20 pe vieață, 161 activi și 162 ajutători, total 345. VI. Averea despărțământului la 30 Iunie 1923 Lei 1649,93.. Dr. Eugen Nicoară, medic, director. 74. S&cele (jud. Brașov). 1. Numărul comunelor: 8. II. In toate comunele aparținătoare acestui despărțământ- s’au înființat agenturi ale «Asociațiunii» deodată cu case de sfat și cetire pentru cultivarea poporului. 111*. Biblioteci există în fiecare comuna și sunt cetite de numeroși cetitori. Biblioteca din Satulung (2 biserici) numără aproape 5000 volume. IV. Pentru a aveâ o casă culturală proprie, biserica a cedat o casă a sa pentru a cărei reparații , a votat 35,000 Lei iar restul de 15,000 Lei, s’a colectat, așa că în luna August se va puteă. luă în folosință. V. In scopul promovării culturii poporului s’au aranjat: In decursul anului aproape în fiecare comună «Șezători literare» cu program variat. In serbătorile Crăciunului s’a dat o produc- țiune cu cântări, declamări și teatru. In 22 Aprilie un grup de studenți din Brașov, sub conducerea dlui prof. Gh. Popa, a dat un festival în corn. Satulung, la care prof. Gh. Popa a ținut o foarte instructivă conferență despre «Folosul cetitului și ce să. cetim?» La Rosalii studenții universitari din țara Bârsei fiind invitați au dat un festival cu program variat și bogat. S’au aranjat mai multe petreceri câmpenești. La 29 Iunie s’a făcut în Săcele comemorarea a 50-a dela moartea marelui arhiereu Șaguna. După parastasul oficiat în toate bisericile în susnumita zi, la orele 4 p. m. s’a aranjat un mare festival, cu discurs comemorativ, cântări și declamări in fața unui public numeros. In general vieața culturală pulsează în mod satisfăcător în comunele din acest tinăr despărțământ și sperăm, că pe viitor stăruințele harnicilor conducători vor da roade tot mai îmbucurătoare. Zenovie Popovici, preot, director. 395 — 75. Sâlciua O ud. Turda-Arieș). I. Numărul comunelor: 22. II. Agenturi comunale sunt 10, !n comunele: Baia-de-Arieș, Lunca, Lupșa, Ocolișul-mare, Ponor, Poșaga-de-jos, Poșaga-de-sus, Sălciua-de-jos, Sălciua-de-sus și Șasavința. Activitatea din agenturi s’a mărginit la ținerea de cetiri și aranjarea de șezători. IU. In cele 10 agenturi avem 10 biblioteci cu 665 volume. Numărul cetitorilor s’a urcat la 582. IV. In iarna anului 1922/23 s’au ținut 2 cursuri de anal- fabetiin Mogoș-Miclești și Șasa. Conducătorii cursurilor au fost: Macaveiu Cutean și Victor Bârsan, învățători. Aceste cur- suri au fost urmate de 15 adulți. V. Numărul prelegerilor ținute e de 23. Conținutul pre- legerilor a fost parte religios-cultural, parte istoric și economic. Cele mai multe prelegeri le-a ținut corpul profesoral al școalei medii «Petru Șpan» de aici, anume directorul loan Ardelean, profesorul Oheorghe Alexandrescu și protopresbiterul Vasile Gan, apoi Vasile Șpan, preot, Petru Sabău, preot, Victor Bârsan, învățător și Vasile Gan, preot. învățătorii plasei cu ocazia confe- rențelor lor semestrale și lunare încă au ținut prelegeri și pentru popor. VI. Serate culturale (șezători), împreunate uneori și cu teatru și producții aranjate de preoții și învățătorii locali, au fost de toate 26. E de remarcat și aci faptul, că elevii școalei medii «Petru Șpan>, conduși de profesorii lor s’au perondat până acum prin 5 comune, jucând teatru, aranjând șezători cu cântări, declamări și cetiri amusante publicului asistent. VII. Expoziții nu s’au aranjat. VIII. Cooperative sunt în despărțământ 4. IX. Case culturale iarăș 4. X. Averea despărțământului e de 1500 Lei în bani gata și depuneri. XI. Despărțământul s’a organizat din nou în adunarea cercuală a sa din anul 1922. XII. Membri are desp.: 15 pe vieață, 26 activi și 35 ajutători. Vasile Gan, protopresbiter, director. 76. Sdliște (jud. Sibiiu). 1. Numărul comunelor: 15. II. Numărul agenturilor: 6; aceste agenturi se află în Ca- cova, Galeș, Gurarâului, Orlat, Sibiel și Tilișca. III. Numărul bibliotecilor: Aproape în toate comunele din despărțământ sunt biblioteci școlare, parohiale, învățătorești sau de alt fel, din cari locuitorii pot împrumută cărți de cetit tn toată vremea. Biblioteci poporale ale «Asociațiunii» sunt 6 cu 643 7* — 306 — « volume; Cacova cu 247 voi.; Mag cu 275 voi.; Sibiel cu 50 voi. J și Aciliu cu 50 volume. 3 IV. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut, deoarece în acest j despărțământ sunt puțini neștiutori de carte. In generațiile mai 3 tinere aproape nu se mai găsesc analfabeți | V. Prelegeri aranjate în Săliște și jur. In acest despărță- 1 mânt pulsează vieața românească și se fac sforțări pentru pro- greș în toate direcțiile. Intru realizarea acestor străduințe nobile 3 se întrec sprijinindu-se reciproc: Despărțământul, prin directorul | său Dr. Dumitru Borcea, protopop în Săliște, Cercul cultural al 1 învățătorilor, Reuniunea meseriașilor, Reuniunea economilor, j Reuniunea femeilor, Reuniunea de cântări și Reuniunea pom- pierilor, ținând prelegeri, aranjând serate, conveniri sociale, în J . cercul membrilor lor. j Despărțământul a aranjat următoarele prelegeri: In Săliște: ' 1. Relele sociale de după răsboiu și mijloacele pentru comba- J terea lor, de dl Vaier Pop, prim pretor; 2. Combaterea boalelor J infecțioase, de Dr. Mihaiu Lupaș; 3. Despre economia de munte, ’j de răposatul loan Chirca. In Sibiel: 1. Despre unirea princi- patelor române, de I. Dobrotă, înv.; 2. Precauțiuni contra febrei j tifoide, de răposatul Dr. Petrache Bucșan; 3. Spicuiri din re- 1 vista: «Plugarul luminat», de economul 1. Topârcean; 4. La 1 *Ziua eroilor*, când s’a făcut desvălirea frumosului monument 1 al eroilor din Sibiel, ricjicat de dl loanăș Petra, au vorbit: 1. I Despre cultul eroilor, Dr. D. Borcea; 2. Despre oamenii mari j ai neamului, I. Manta sen.; 3. Despre virtuțile cetățănești-crești- | nești, Dr. N. Petra; 4 Din istoria comunei Sibiel, loan Oroza, notar. La 10 Maiu: 1. Despre însemnătatea zilei, Valeriu Po- poviciu. La alte ocaziuni: 1. Despre educație, subrevizorul N. * Bembea; 2. îndemnuri pentru luminarea minții, Val. Popovici; 3. Ce să cetească poporul, I. Dobrotă. La ziua încoronării: 1. Despre zilele de mărire ale neamului, Val. Popovici. 2. Lucră- / rile de toamnă pentru cultura pomilor, V. Popovici. In Tilișca: 1 1. Despre educația intelectuală și morală a tinerimii, I. Bratu; ' ■ 2. Despre apa cea vie, conf. de conținut religios, de preotul / loan losof. La ziua eroilor: 1. Despre eroii căzuți in luptă, J Pant. Bratu. Cu plăcere constatăm aici faptul, că în conformitate șj cu circulara «Asociațiunii» Nr. 1163/1922, dintre toate comunele i din despărțământ, singură Tilișca a sărbătorit in luna Septem- vrie după vrednicie, cu un program ales pe Avram lancu, vor- ? bind poporului din «Vieața și faptele eroului» dl I. Bratu, dir. / școlar. Cu această ocazie s’a colectat pentru monumentul lui < lancu suma de 150 Lei. In Cacova s’au ținut 2 prelegeri prin // preotul I. Hanzu: 1. Prevenirea și combaterea tifosului. 2. Des- pre cele mai alese soiuri de poame din Cacova și jur. In Qura- fiului: 1. Despre folosul însoțirilor, au vorbit preoții loan Manta * și Ionel Manta, în vederea înființării unei cooperative. 2. Corn- < 397 — baterea unor obiceiuri rele din comună, de I. Manta sen. 3. în- semnătatea Reuniunilor de meseriași, de I. Manta sen. In Orlat? 1. Despre vierit, de I. Stoia, înv. Cu ocazia adunării «Cercului cultural» al învățătorilor din plasa Săliște a ținut o conferență. profesorul C. Criștiu despre Avram lancu. De prezent intelec- tualii din Orlat sunt preocupați de înființarea unei «Casine» ori — «Casa de lectură» pentru intelectuali, meseriași și plugari. In Qaltș: 1. însemnătatea cultului eroilor de Nicolae Răchițan, preot. In Aciliu: 1. Despre Mitropolitul Andreiu Șaguna și Ro- mânii din Ardeal, părintele I. Avram. Cercul cultural al învățătorilor din plasa Săliștei a ținut următoarele prelegeri: In Orlat: 1. Unire și bunăînțelegere, de I. Bratu. In Săliște: 1. Rolul școalei românești, de Ilie Brad. 2. Rolul familiei în educațiune, de loan Bratu. 3. Importanța cercurilor culturale, de Dr. loan Lupaș. In Cacova: 1. Despre scopul urmărit de cercurile culturale, combătând relele din popor, de 1. Bratu. 2. Sănătatea și păstrarea aceleia, de I. Do ■ brotă. 3. Despre stupărit, de Alexandru Vlad, preot. La ținerea acestor ședințe și-a dat concursul și «Corul bărbătesc» din Săliște, executând frumoase cântări naționale, religioase și cântece poporale de conținut diferit. VI. Serate artistice cu cântări și declamări, cu jocuri na- ționale și producțiuni teatrale s’au ținut în Aciliu, Cacova, Galeș, Gurarâului, Mag, Orlat, Săliște, Sibiel și Tilișca. Au fost aran- jate mai ales de învățători cu elevii de școală și de alte societăți, nu însă în cadrele «Asociațiunii». VII. Prin conlucrarea membrilor agenturii s’a înființat în Sibiel o «Sală de lectură», unde locuitorii cetesc jurnale, cărți, reviste și discută chestiile de interes obștesc. S’a hotărât și zi- direa unei «Case Naționale», împreunată cu pavilon de joc, cu o casă de cetire, care să servească și de sală pentru pro- ducțiuni teatrale. VIII. Prin conlucrarea membrilor «Asociațiunii* s’au în- ființat cooperative in Gurarâului și Orlat, însă nu în cadrele «Asociațiunii». Qᵤₘiiᵣᵤ Borcia, protopop, director. 77. Salonta-Mare (jud. Bihor). I. Numărul comunelor: 13. II. Acest despărțământ, care s’a organizat prin dl Dr. Moise Coșiu, advocat în Salonta-Mare, în adunarea ținută la 2b August 1921, s’a desfăcut din despărțământul «Ținea». Raport despre activitatea desp. în anul 1922/23 nu s’a îna- intat. Ceeace am putut află este, că s’a stăruit pentru câștigarea unui teren pe seama «Casei Naționale» în comuna Salonta-mare. Dr. Moise Coșiu, advocat, director. — 598 — 1 78. Sân-Nicolaul-mare (jud. Timiș-Torontal). ] I. Numărul comunelor (odinioară 31): 7. J II. Numărul agenturilor: 3, în Saravale, Cenadul-mare și < Valcani. Agentura din Valcani s’a organizat de cătră dl Dr. loan Demian în adunarea ținută la 19 Decemvrie 1922, vorbind po- ■ , porului despre „Asociat iu ne*. Dl Gh. Popovici a vorbit despre ' stricăciunile cauzate de alcoolism. Dl Gh. loanovici a cântat la violină; au urmat apoi cântări solo, coruri, declamații și un ! dialog despre bunacuviință. S’au inscris 14 membri activi și s’a { constituit agentura sub prezidenția dlui Petru Han. Agentura din Cianadul-mare a fost organizată tot de cătră dl Dr. I. Demian la 24 Decemvrie 1922, vorbind poporului despre „Asociațiune". S’a executat apoi un frumos program artistic, cântând corul Genăzenilor și al Sânmiclăușenilor, după care au urmat declamări. Dl L. Cioban a vorbit despre «rolul conducă- torilor față de popor și viceversa*, dând o mulțime de sfaturi cu privire la îmbrățișarea meseriilor și a comerțului. S’au înscris 2 membri fondatori, 8 membri pe vieață, 24 membri activi și 19 abonenți la Biblioteca poporală a «Asociațiunii*. In sfârșit s’a constituit agentura alegându-se președinte dl Ghe- ; orghe lonescu, preot. Agentura din Saravale s’a constituit în adunarea din 28 August 1922 cu 17 membri activi și 4 ajutători. Toate aceste trei agenturi au funcționat și funcționează. ■ In comuna Valcani au tinut prelegeri poporale învățătorii Eremie și George Popovici, preotul Ștefan Oprean și notarul P. Han, primii doi ținând disertații despre educația copiilor, alcoo- lism și urmările lui stricăcioase în o serie de 3 prelegeri, iar ; părintele Șt. Oprean despre cultură și religie. Corul copiilor de a școală au cântat «Pe-al nostru steag e scris unire*, «Hora unirii* și «Trăiască Regele*, etc. iar notarul P. Han a disertat despre dato- rințele cetățeanului față de stat, constituția țării și despre adtni- nistrație. In Cenadul-mare agentura de asemenea a ținut 4 serate și i prelegeri poporale, la cari părintele V. Deeiu și părintele G. lonescu j au ținut prelegeri, cetind bucăți frumoase din operile lui G. Coșbuc și Vlahuță, apoi despre morală și însemnătatea creșterii popu- j lațiunei, apoi despre meserii. învățătorul D. Bozian a cântat cu | corul copiilor de școală mai multe cântări naționale, religioase â și a declamat poesii frumoase din G. Coșbuc și V. Alecsandri. | Tot această agentură a aranjat și o petrecere poporală cu cântări de cor și cu jocuri naționale (călușerul și bătuta). In Sân-Nicolaul-mare despărțământul „Asociațiunii* de ase- ? menea a aranjat trei serate literare foarte succese. Au disertat | Dr. I. Demian, dir. despărțământului despre «Vieața și activitatea sl ■ J 399 "literară a lui Andreiu Bârseanu, fostul președinte al „Asociațiunii*, despre „Astra* și frumoasa ei chemare în zilele noastre, apoi despre folosul comerțului și industriei cu referință la țara noastră, și cu frumoase îndemnuri pentru îmbrățișarea acestor ocupațiuni. Părintele A. Stefi Oprean a disertat despre groaznicele perderi ale populației bănățene prin avorturi și lipsa de sfințenie In căsă- torie, dl Ludovic Cioban, dir. al școalei poporale, despre alcoolism și urmările dezastruoase ale acestui flagel, părintele Petru Fleșeriu a disertat despre Vasile Lucaciu și vieața lui, L. Cioban despre însemnătatea științei în economia națională. Țăranul isteț și plin de satiră Ion Voichiță a declamat mai multe bucăți comice din operile lui T. Speranță, domnii învă- țători Pavel Anuichi și George loanovici, cu vocea și violina au «cântat mai multe bucăți artistice: Doina Oltului, Plânge Bistrița, Doina ciobanului, Doina Mureșului, diferite cântări la violină. Acești doi domni învățători au stat despărțământului în ajutor cu cântările de voce și violină nu numai în Sân Nicolaul-mare, ■ci și în satele din jur ca Valcani și Cenadul-mare cu ocasiunea adunărilor de constituire ale agenturilor, necruțând osteneală și timp și făcând frumoase servicii la reușita acestor adunări. Totasemenea corul reuniunei de cântări „Doina** din Sâu- JNicolaul-mare a contribuit în această comună și îndeosebi în Cenadul-mare la succesul moral al seratelor și adunărilor ținute. III. Averea despărțământului Sân-Nicolaul-mare constă în pre- zent din o depunere de Lei 410*25 la „Banca Centrală Bănățană*, pentru industrie și comerț, fii. Sân-Nicolaul-mare (centr. Timișoara). Agentura din Valcani are 70 Lei depuși la banca „Vălcă- neana* din Valcani, iar agentura din Cenadul-mare 215 Lei. La sfaturile și îndemnul dat de „Asociațiune*, și cu con- cursul despărțământului s’au înființat cooperative sătești în: Sân- JNicola'il-mare, Saravale, Igriș și în comuna Nereu. Fiecare coo- perativă a deschis și câte o prăvălie. IV. Adunarea despărțământului s’a ținut la 21 Noemvrie T922 în Sân-Nicolaul-mare sub conducerea dlui Dr. I. Demian, directorul despărțământului, vorbind deșpre acțivitatea „Asocia- țiunii** în trecut și despre însemnătatea ei pentru viitor, iar în legătură cu acestea descriind vieața și activitatea literară a fostului președinte al „Asociațiunii* A. Bârseanu, împreună cu meritele dânsului pentru această instituțiune. S’a discutat și aprobat planul de activitate al despărțământului pentru anul viitor. S’a făcut apoi înscrierea de membri și abonamente la Biblioteca poporală a „Asociațiunii*. Dl Ștefan Oprean, preot, a ținut o conferență ■cu titlul: „Mai rău decât răsboiul*, tn care a sbiciuit relele obiceiuri ale sistemului de un copil și perderilor de sarcini, obicinuite în părțile bănățene. In sfârșit s’a declamat și cântat. Dr. I. Demian, advocat, director. — 400 — ■ J 79. Șărmașul-mare (jud. Cojocna). ✓ • I. Numărul comunelor: 16. II. Numărul agenturilor: 3, în Șărmaș, Țag și Țăgșor. III. Numărul bibliotecilor: 3, în Șărmaș, Țăgșor și Sân— georgiul-de-Câmpie. IV. Numărul membrilor: 1 fondator, 2 pe vieață și 51 activi. ’ V. Acest despărțământ a fost desfăcut din desp. Mociu și organizat aparte ca nou despărțământ în adunarea din 4 Oc- tomvrie 1921. Adunarea generală a desp. din anul curent s’a ținut la 2 August n. a. c. in piața-mare a târgului de vite din Șărmaș, împreunată cu conduct etnografic, la care au luat parte peste 5000 de săteni de pe «Câmpie», cu expoziție de țesături, se- < rată artistică și dansantă, cari au reușit peste așteptare. Prezenți au fost la această adunare și dl Dr. Zenovie < Pâclișan, membru coresp. al Academiei, director general în Mi- nisterul cultelor și artelor, însoțit de distinși artiști ai Teatrului ' Național din București, dl Dr. loan Georgescu, secretarul ge- i nerâl al «Astrei», dl Sever Dan, deputat ș. a. J Această adunare a fost una din cele mai reușite adunări culturale; pe câmpia Ardealului, în tot cazul cea mai de seamă, j Qavril Hintea, preot în Șărmășel, director. j 4 80. Satu-mare (jud. Satu-mare). | I. Numărul comunelor: 40. 1 II. Numărul agenturilor: 7. | III. Numărul bibliotecilor: 7. , | IV. Acest despărțământ în trecutul apropiat a desvoltat o> | activitate satisfăcătoare. Raport despre activitatea sa în decursul » i anului de gestiune 1922/23 nu ne-a sosit. 1 Conducător: Dr. Mihai Pop, advocat ,! învățătorilor din plasa Sebeș a ținut 81. Sebeș (jud. Sibiiu). i I. Numărul comunelor: 23. j II. Numărul agenturilor: 20. j III. Numărul bibliotecilor: 18. IV. Cercul cultural al 5 conferențe. In Lancrăm: Despre plantele de leac: loan Pavel. Despre fericire: Alexandru Duvlea. In Câlnic: Românul în lumina ade- vărată: Teodor Trifa. In Sebeș: Despre Alba-Iulia, istoricul ei.. Raport general despre activitatea desp., pe anul de ge- ; stiune 1922/23 nu ni-s’a trimis. ' 'i Director: Sergiu Mediana, protopop. | 401 82. Seini (jud. Satu mare). I. Numărul comunelor: 63. II. Despre adunarea generală a acestui despărțământ ce a fost convocată pe ziua de 24 August 1922 cu un program bogat nu s’a raportat comitetului central. Nu s’a înaintat până acum nici raport despre activitatea despărțământului. Qavril Szabo, protopop, director. 83. Șercaia (jud. Făgăraș). I. Numărul comunelor: 18. II. Numărul agenturilor: 11. III. Numărul bibliotecilor: 17. Raport despre activitatea despărțământului pe anul de gestiune 1922/23, nu s’a înaintat. Dr. Nicolae Boeriu, advocat, director. 84. Sibiiu (jud. Sibiiu). I. Numărul comunelor: 37. II. Numărul agenturilor: 7. III. Numărul bibliotecilor: 22. La aceste biblioteci se mai adaug incă 14 înființate de Ministerul cultelor și artelor în Tălmăcel, Șelimbăr, Poplaca, Sadu, Bungard, Monu, Avrig, Porcești, Sebeșul-de-jos, Sebeșul- de-sus, Veștem, Brad, Cașolț și Racovița cu câte 100—200 cărți. IV. Conferențe pentru intelectuali, aranjate de secretarul literar al «Asociațiunii» Dr. I. Georgescu, în Sibiiu: Cu prilejul adunării generale, ținute în 8 și 9 Noemvrie 1922 în Sibiiu: 1. Testamentele noastre corporale și sufletești: Dr. O. Preda. 2. Tot atunci s’a organizat de unii membri ai Societății Scrii- torilor Români, membri în acelaș timp și ai secției literare-ar- tistice a «Asociațiunii» o șezătoare literară. 3. «Trei Mihai»: M. Eliescu. 4. L. Pasteur: Dr. G. Preda și 1. P. S. Sa Mitropolitul Dr. N. Bălan. 5. Cehoslovacia cu proiecțiuni de schiopticon: Horea P.-Petrescu. 6. Arta română și alte probleme artistice, 6 conferințe: I. D. Ștefănescu, profesor. 7. însemnătatea cul- turală și literară a Sibiului: Dr. I.Georgescu, cu prilejul șezătorii S. S. R. in Sibiu, la 17 Maiu 1923. V. Conferențe pentru meseriașii din Sibiiu încă s’au ținut mai multe: 1. Armata națională $i socialismul. 2. Existența lui Dumnezeu etc. de către domnii: Trandafir Scorobețiu, I. Dăncilă,. Silv. Țeposu, Dr. Lazar Popoviciu și Dr. Vasile Lăzărescu, în cadrul Reuniunii meseriașilor. VI. Prelegeri la sate: 1. In Sadu, Tălmăcel și Șura-mare< cu subiectele; Despre economia rațională și despre pomărit: Profesor Demetriu Comșa. 2. In Bungard: Despre societățile — 402 — de asigurare de vite: Vasile Moșoiu. 3. In Bungard și Mohu: . Regenerarea morală prin biserică și școală: Trandafir Scorobeț, asesor consistorial. învățătorii noștri, ca și in anii trecuți, încă au ținut mai multe conferențe, cari au fost împreunate în unele locuri cu ' producțiuni școlare: teatru, dans, declamări și coruri. In Por- cești: Despre originea și trecutul neamului românesc: Mih. Ogrean. Despre muncă și cruțare: losif Stoica. Despre păstrarea ' obiceiului și portului țărănesc: loan Dragomir. Sfaturi higienice: Nicolaie Crețiu. In Sebeșal-de-sus: Despre puterea sufletului românesc: loan Ciolan. In Șelimbăr: Vieața și faptele voevo- dului Mihaiu Viteazul: Mih. Ogreanu. Despre legătura dintre școală și familie, relevând dragostea de muncă ce trebue să se desvoalte la educația tineretului: N. Crețiu. Vieața româ- nească în trecut și viitor: loan Ciolan. Despre tovărășii: T. Stoia. etc. etc. VII. S’a luat inițiativa pentru înființarea de Case culturale în Mohu, Noul-săsesc, Vurpăr, Rășinari, Sibiiu, Poplaca, unde s’a înființat și o cooperativă. Unele din aceste comune dispun în scopul alcătuirii caselor culturale, de fonduri, cari întrec suma de Lei 100,000-—. VIII. Societăți pentru tinerime sunt pe cale de a se în- ființa în mai multe comune. IX. Numărul membrilor: 71 fondatori, 161 pe vieață, 312 activi și 46 ajutători. X. Desp. și-a ținut adunarea cercuală în Ocna-Sibiiului la 12 August 1923, în care s’a reorganizat, alegându-se noul co- mitet, în frunte cu d-nul Dr. Gheorghe Preda, directorul Ospi- ciului de alienați Sibiiu, s’au înscris membri și s’au ținut două instructive conferențe, una: despre trecutul istoric al Românilor din județul Sibiiului, de dl Ștefan Meteș, membru corespondent al Academiei Române și alta: despre însemnătatea cooperativelor de dl Nicolae Ciulea, prof. univ. Adunarea a hotărât să se de- sfacă desp. în 3 despărțăminte noui: al Sibiiului, Ocnei și Avrigului. Mai departe ținem să mulțumim, și la acest loc, d-lor Ti- motei Popovici și Nicolae Oancea, primul profesor la școala normală - Trandafir Scorobeția, asesor cons., director. — 403 — 85. Sighet (jud. Maramurăș). 1. Numărul comunelor: 35. II. Numărul bibliotecilor: 35. Toate aceste biblioteci au fost dăruite de centrală. In Șimleu, s’a înființat o frumoasă bibliotecă pentru tinerime, din darul activitate culturală cu scop de a Închegă rândurile in sânut '■ conducătorilor vieții românești din Șf. Oheorghe, ținând î» ' această localitate mai multe șezători culturale și artistice, la cari ’ a participat și ofițerimea și la cari și-a dat concursul și or- hestra ofițerilor-elevi ai școaielor de aplicație ale infanteriei. J Eugen Popescu, revizor școlar, director. ‘ 94. Turda (jud. Turda-Arieș). > 1. Numărul comunelor: 29. ' II. Numărul agenturilor: 19. III. Numărul bibliotecilor: 19. IV. Activitatea despărțământului, dela 15 Iunie 1922 până: ' la 15 Iunie 1923, se rezumă în următoarele: j 1. A ținut 30 de prelegeri poporale cu subiect diferit, îir j 12 comune, și anume: Petru Suciu, dir. de liceu: 9; Dr. V. jȘ Cerghizan, prof.: 4; Dr. V. Moldovan, advocat: 3; Dr. Savu, ;■?_ prim medic jud.: 2; Gr. Biji, prof.: 2; O. Bugner, prof.: 2; J Mihail Găzdac, dir. de școală: 2; loan Murășanu, prof.: 2; i Aurel Nanu, prof.: 1; Gr. Rațiu, prof.: 1 și Teodor Murășanu, prof.: 2, total 30. Ș 2. A reorganizat 12 agenturi și anume: Ceanul-Deșert, Banabic, Tur, Sând, Ceanul-Mare, Beiu, Luna-de-Arieș, Sân- craiu, Grind, Hărastăș, Petridul-de-jos și Petridul-de-sus, în- • | scriind alți 15 membri pe vieață, 208 membri ordinari și 13 ■’ membri ajutători și înființând 18 biblioteci cu peste 600 de 3 volume, primite dela centru. V. Despărțământul are pe anul 1922—23: 2 membri fon- ’.j datori, 46 membri pe vieață, 290 membri activi și 270 membri 1 ajutători, total 608. i Adunarea despărțământului din anul 1923 s’a ținut în co- j muna Ghiriș, la 7 Iulie. Cu această ocazie desp. a aranjat o j expoziție de țeseturi și cusături, o expoziție de copii din co- munele: Ghiriș, Luna, Sâncraiu, Poiana, Cristișiu, Agârbiciu și Urca, și o întrecere de jocuri românești. Au fost expuse aproape 200 obiecte din industria de casă, din comunele: Ghiriș, Luna, Sâncraiu și Agârbiciu, distribuindu-se 15 premii în valoare de Lei 670’—. i .•jj La expoziția de copii au luat parte circa 300 de mame ' cu odraslele lor. S’au împărțit 21 de premii în valoare de i Lei 1,100-—. 1 407 La întrecerea de jocuri românești au luat parte flăcăii șr tineretul din Ghiriș și din Luna-de-Arieș, cărora li s’a distribuit premii în suma de Lei 350*—. Despărțământul are o avere în bani de Lei 5,000*—. Petru Suciu, dir. de liceu și dir. desp. ' 95. Vârșeț (jud. Timiș). Acest despărțământ, înainte de răsboiu eră unul din cele mai active despărțăminte ale «Asociațiunii». Orașul Vârșeț cu câteva comune trețând la lugo-Slavia, din restul comunelor ră- mase la noi se va organiză un nou desp. al instituției noastre. întrucât se poate, comit, central va căută să țină legătură și cu desp. de peste graniță: Biserica-Albă, Becicherec și Panciova,., încorporate la lugo-Slavia, trimițându-le cărți și încurajându-le. 96. Vințul-de-jos (jud. Alba-de-jos). I. II. turală de Numărul comunelor: 24. Numărul agenturilor: 1 în Daia-română, căreia i s’a trimis o bibliotecă poporală. III. Acest despărțământ s’a constituit la 25 Iunie 1922 de dl Vasile Vasilca, pretor în Vințul-de-jos și se compune din co- munele aparținătoare plasei cu același nume. S’a înscris un- număr frumos de membri și s’a pus la cale o activitate cul- ----------o seamă. Vasile Vasilca, pretor, director. 97. Vințul-de-sus (jud. Turda-Arieș). I. Numărul comunelor: 17. II. Numărul agenturilor: 4. III. Numărul bibliotecilor: 4. IV. Despărțământul s’a reorganizat în adunarea cercualăs din 17 Iulie 1921, iar adunarea generală pentru anul trecut s’a ținut în 23 Maiu 1922. Directorul desp. dl /. Căpâlnean este și președintele agen- turei «Asociațiunii» din Vereșmort, in care calitate a desvoltat o activitate culturală din cele mai îmbucurătoare. A înființat în Vereșmort o agentură și o casă națională în cadrele cărora s’a desvoltat un program vrednic de toată lauda. S’au abonat și cetit regulat 10 diferite ziare. S’a deschis biblioteca Casei Naționale, care numără 200 volume. S’au aranjat 14 reprezentații teatrale, corale, declamatorice, în cari s’au predat 32 piese teatrale, s’au declamat 19 poezii. S’au aranjat și 2 tablouri vii, la Crăciun și Ia Anul-Nou. Succesul cultural și educativ este din cele mai îmbucurătoare. Dela reprezentații s’au încassat în cursul anului Lei 7000, cu cari s’a făcut o bină 408 stabilă și s’au dat premii școlarilor la finea anului școlar. Acum ! ar dbri să înfiripeze o orchestră și să-și zidească Casa Națională.,] loan Căpâlnean, preot, director. 98. Vișetl-Iza (jud. Maramurăș). ' 1. Numărul comunelor: 20. II. Numărul agenturilor: 4. III. Numărul bibliotecilor: 1. IV. Dl Emil Bran, directorul acestui despărțământ, rapor- tează, că în conformitate cu circulara comitetului central Nr. 1675/1922, a luat dispoziții pentru reorganizarea despărțămân- tului, care nu a mai funcționat dinaintea răsboiului. Comitetul executiv a întocmit programa de activitate și seria prelegerilor poporale pentru toate comunele continuând pretutindeni pro- - paganda de deșteptare. 99. Viștea (jud. Făgăraș). I. Numărul comunelor: 24. II. Numărul membrilor: 4 fondatori, 39 pe vieață și 70 activi., Aceștia din urmă înscriși toți la adunarea generală a des-" părțământului, ținută în 25 Maiu 1922 în Porumbacul-de-sus. Membri activi prin agenturi nu s’au înscris. Se atribue lucrul , acesta împrejurării că Biblioteca «Asociațiunii» nu apare regulat. III. Agenturi și biblioteci: 22. * Despre activitatea agenturilor directorul despărțământului' arată că nu i s’a raportat, dar cunoscând oamenii conducători, ; este convins că au ținut în decursul iernii prelegeri. Are cu- noștință că în mai toate satele s’au ținut la serbătorile Crăciu- nului producțiuni teatrale. La sate sunt gazete abonate în număr j încă prea mic, dar și din acestea unele mai mult strică decât folosesc. Spiritul materialist și neinteresul față de cultura și lumi- narea proprie, — dăinuește. IV. In chestia losurilor «Asociațiunii» nu s’a putut face nimic. Atâta că cu ocazia prelegerilor s’a publicat în fiecare sat numele celor ce au câștigat. Câștigurile în despărțământul Viștea au fos’t numai în cărți. Vor căută în toamna și iarna anului 1923 să facă mai mult, precum se vor sili să ajute munca centrului și pe alte căi. Cu ocazia prelegerilor ținute s’au împărțit broșurile date de biroul central în număr de 700. Directorul despărțământului Pavel Borzea, in legătură cu cercurile religioase, a ținut 5 conferențe religioase-culturale în: Corbi, Viștea-de-sus, Ucea-de-sus, Drăguș și Feldioara. — 409 — Secretarul despărțământului Augustin Șandru a ținut tn cadrul «Asociațiunii» 16 prelegeri în comunele: Arpașul-de-sus, Ucea-de-sus, Corbi, Feldioara, Viștea-de-jos, Viștea-de-sus, Rucăr, Beșimbac, Drăguș, Sâmbăta-de-sus-Răsăriteană, Sâmbăta-de sus* Apuseană, Sâmbăta-de-jos, Voivodenii-mari, Ludișor, Voila și Bruiu. Spesele de deplasare (cărăușia) în sumă de mai bine de Lei 800 Ie-a plătit Cooperativa de Consum din Viștea-de-jos. In prelegeri s’a arătat rostul «Asociațiunii», însemnătatea cărții și s’a insistat îndeosebi asupra necesității organizării țără- nimii in cooperative de aprovizionare și desfacere In comun. S’a înființat din partea despărțământului în Feldioara, Corbi și Rucăr câte o cooperativă, cari merg bine. Convingerea conducătorilor desp. Viștea este că coo- perativele trebue să devină niște cetățui economice, cari să sprijinească ridicarea culturală în satul lor. In legătură cu propaganda aceasta s’au concentrat în Coo- perativa din Viștea-de-jos 14 cooperative, cu scopul aprovizio- nării în comun și cu scopul ca din venitul acestei centralizări să fie sprijinite tendințele culturale în despărțământul Viștea. Averea despărțământului este un fond de Lei 500 în ad- ministrarea centrului, — precum.și un schiopticon cu diapo- zitive: «Vieața lui Hristos». Ținerea adunării cercuale este proiectată pentru finea lunei August 1923 în Viștea-de-jos, la care va fi Invitat să participe și centrul prin delegat. Pavel Borzea, preot, director. 100. Zălau (jud. Selagiu). I. Numărul comunelor 46. 11. Din comunele aparținătoare plasei Cehul-Silvaniei, s’a înființat un nou despărțământ al «Asociațiunii», în adunarea ținută la 29 Iunie 1923. In urma propunerii dlui Dr. Zenovie Pâclișanu, director general în Ministerul Cultelor, s’a ales directorul desp. dl Dr. Nicodim Cristea, primarul orașului Zălau, împreună și biroul și membrii comitetului cercual. Cu această ocazie, sub prezidenția dlui Dr. Z. Pâclișanu, s’a ținut și o manifestațiune culturală. S’au înscris: 4 membri fondatori, 22 membri pe vieață și 20 membri activi, dela cari s’a încassat suma de Lei 6250'— taxe și un dar de Lei 100'— dela dl Dr. Oh. Pop, advocat in Zălau, total deci Lei 6350'—. Despărțământului i s’au trimis 15 biblioteci poporale, cari să se plaseze în agenturile ce se vor înființă în comune, îm- preună cu statutele și regulamentele «Asociațiunii». Dr. Nicodim Cristea, primar, director. 8 — 410 101. Zărnești (jud. Făgăraș). I. Numărul comunelor: 5. 1 II. Numărul agenturilor: 5. 1 III. Numărul bibliotecilor 5. IV. Desp. și-a ținut adunarea generală in 3 Decemvrie J 1922 și a înaintat raportul despre activitatea desp. în anul trecut 1 împreună cu taxele dela membri, cu abonamentele la revista j , cu abonamentele la calendarul Principelui moștenitor, cerând aprobarea celor două texte. Se acordă. 8. Se ia act de telegramele și scrisorile sosite până în momentul de față. Scrisoarea d-lui Virgil Șotropa, profesor în < Năsăud, se cetește pentru a se atrage atenția întregei ședințe plenare a secțiilor științifice-literare asupra nevoii de a salvă ■> arhivele orașelor noastre, amenințate cu înstrăinare și distrugere. 9. Intâiu își cetește fiecare secție raportul ei particular, î pe urmă se începe discuția generală punct de punct. Raportul ’ secției literare-artistice îl cetește dl Dr. H. P.-Petrescu. Al celei istorice, președintele acestei secții dl T. V. Păcățian. Al celei- de științe sociale dl P. Drăghici. Al celei medicale dl Dr. Preda. Al celei de științe naturale dl A. Ciortea. Al celei școlare dl - Dr. I. Coltor, raportor ad-hoc. Al celei economice dl loan Neagoe, raportor ad-hoc. Se ia act de toate aceste rapoarte. 10. Secția literară, luând în considerare că majoritatea membrilor se află la Cluj propune să fie ales președinte dl O.; Bogdan-Duică, iar raportor dl Dr. Nicolae Drăgan. i Se ia act. | 11. Secția de științe sociale se constitue astfel pe un timpii de trei ani: Președinte dl luliu Maniu, vice-președinte dl Luciani Borcia, iar raportor pe timp nedeterminat dl Petru DrăghiciJ Se primește. j 12. Biuroul și comitetul central al «Asociațiunii» e rugat»; să ia măsurile necesare pentru reorganizarea secției tehnice-in-' dustriale. ] Se admite $ — 415 13. Publicațiile «Asociațiunii», așa cum apar in prezent sunt bine îngrijite și corespund posibilităților momentului, con- form părerii secțiilor: literară-artistică, medicală și economică. Aceasta din urmă iși exprimă dorința ca aceste publicații să îmbrățișeze din ce in ce mai mult și chestiuni economice. Secția istorică-etnografică insistă in special asupra necesității de a se censură prealabil de cătră singuraticele secții lucrările ce urmează a se publică. Se ia act 14. In legătură cu publicațiile «Asociațiunii» d. Alexandru Lapedatu face câteva observații asupra modului cum aceste pu- blicații sunt îngrijite în prezent; exprimă dorința de a se reti- pări numerele epuisate din «Biblioteca poporală», precum și aceea de a se respectă caracterul «Bibliotecii Astra», ca o bi- bliotecă de cercetări asupra limbei, literaturei, istoriei și geo- grafiei naționale, iar privitor la revista «Transilvania» își spune părerea că această revistă ar îndeplini un rol mai important ca revistă pentru familie, ilustrată, și cu apariție mai regulată, având caracter literar și cultural mai pronunțat decât are în prezent Se ia act de observațiunile d-lui Lapedatu și se va țineă seamă de ele pe măsură ce mijloacele finan- ciare ale «Asociațiunii» vor îngădui înfăptuirea lor. 15. Secțiile: literară-artistică, medicală și economică recu- nosc și admit importanța lansării publicațiilor, a loteriei și a altor cauze a «Asociațiunii», așa cum a expus-o secretarul literar. Cea istorică observă că acestea nu intră in atribuțiile ei, rămâ- nând ca biuroul și comitetul central al «Asociațiunii» să caute mijloacele pentru o resolvare norocoasă a lor. Se ia act. 16. Dl Silviu Dragomir, membru în secția istorică, e în- sărcinat să rostească o cuvântare cu prilejul adunării generale dela Timișoara. Se ia act și biuroul va îngriji ca această hotărlre să se execute. 17. Secția literară-artistică își exprimă din nou dorința ca tratativele dintre «Asociațiune» și «Societatea pentru fond de teatru român» să se intensifice și să ducă la bun rezultat Se ia act, Această dorință se va comunică din * nou și «Societății pentru fond de teatru român». 18. Secția literară-artistică își mai exprimă dorința de a organiză expoziția de cărți începută in Sibiiu și în alte orașe, - precum și aceea de a se distribui din nou premiul «Andreiu — 416 — Mureșianu», mai mult ca o distincțiune de ordin moral decât 1 ca o recompensă materială. ' ■! Se ia act, rămânând ca secția, In înțelegere cu comitetul central, să caute a înfăptui aceste dorințe, a 19. Sec(ia istorică-etnografică constată că la premiul '1 Scotus Viator de 2000 Lei a intrat o singură lucrare intitulată j «Revoluția din 1918 și unirea Ardealului cu România», purtând f motto: «Prin democrație la progres». Secția și ședința plenară acceptând concluziile raportorului propune a se decernă acestei J lucrări premiul de 2000 Lei, pe lângă condiția specificată în -ₜ raport de a se complectă manuscrisul cu un capitol despre * intrarea armatei române în Oradea-mare. Primindu-se propunerea, se desface plicul și se constată numele autorului distins cu acest premiu: Dl loan Clopoțel. ] 20. La concursul de 10,000 Lei pentru istoria anilor 1848/9 j a intrat asemenea o singură lucrare, a d-lui T. V. Păcățian, căruia secțiunea și ședința plenară, în baza considerațiunilor și motivelor invocate în raport, propune asemenea a i se acordă premiul de 10,000 Lei și a se publică lucrarea în «Biblioteca Astra». ' Biuroul e însărcinat a comunică această hotărlre comitetului central. 21. Secția medicală propune a se dă o mai mare desvol- j tare publicațiilor die combatere contra plăgilor sociale și in special contra alcoolismului, căutând în acest scop a conlucră și cu cercurile științifice din străinătate. * ’ Se ia act și biuroul, precum și comitetul sunt rugate a luă măsurile necesare în vederea acestui scop. 22. Dl Dr. Dobrescu, membru corespondent al secției medicale, e dispus a retipări pe cheltuiala sa lucrarea de mult epuisată din biblioteca poporală a «Asociațiunii»: «Cum să trăim ?» ilustrând-o și cu figuri în text, după care «Asociațiunea» ar ; urmă să pregătească clișeele necesare. Propunerea d-lui Dr. Dobrescu se primește cu • Ș mulțumită și biuroul e invitat a află modalitățile pentru 4 o cât mai grabnică înfăptuire a acestei propuneri. i 23. Membrii secției promit tot concursul lor devotat pre- ț ședintelui secției încât privește elaborarea geografiei medicale, j Se primește. | 24. Pentru înfăptuirea problemelor sale, secția medicală propune a i se votâ suma de 15,000 Lei. J Se ia act și propunerea se transmite comitetului central. | 417 — 25. Secțiunea economică insistă ca comitetul central a) «Asociațiunii» să intervină Ia ministerul agriculturii ca, cu oca- ziunea exproprierilor, să se facă reserve de case naționale din terenurile menite pentru lărgirea vetrei satelor, precum și din cele două iugăre ce se pot reservă, in basa art. 40 din legea agrară, pentru școli și biserici, să se destine câte o parcelă și pentru zidirea de case naționale în fiecare comună. Se primește. Hotărârea se comunică comitetului central pentru a face intervențiile necesare. 26. Secțiunea școlară e de părerea că «Asociațiunea» trebue să se ocupe de comemorarea centenarului morțU lui Gheorghe Lazăr prin comitetul ei central. Secțiunea a luat contactul cu ministerul instrucțiunii publice, dupăce ea stabilise un program al serbărilor centenare și, la avizul acestuia, de comun acord cu comitetul de organizare al serbărilor de comemorare, a fixat programul următor: Serbările vor țineâ 3 zile, 30 Sept, până 2 Oct In ziua intâiu ele vor aveă loc la București cu un parastas la mitropolie, cu o serbare la Ateneu, cu o conferință a d-lui O. Adamescu, un < pelerinaj Ia . statuia de pe Bulevard, o ședință Ia Academia Română cu cuvântare de dl loan Bianb, iar seara festival'la teatrul național cu piesă istorică despre O. Lazăr de dl. N. lorga. In ziua a doua, ser- barea să aibă caracter școlar și să se țină la Avrig, unde liceele G. Lazăr din Sibiiu și București să fie conducătoarele serbării, fiind delegați profesori și elevi din întreaga țară. In ziua a treia se va comemoră la Sibiiu din partea Consistorului și a Seminarului cu asistența școlilor locale. Ministerul de instrucție să ia măsuri să se serbeze in toate școalele de toate gradele și categoriile această aniversară. Liceele să fie invitate să fixeze un premiu anual de 300—500 Lei pentru cea mai bună lucrare făcută de elevii cl. VIII, asupra lui Gh. Lazăr. Lucrarea pre- miată să se cetiască într’o ședință festivă. Bustul lui Gh. Lazăr să se așeze in aula universităților și a școlilor superioare. Să se răspândiască chipul lui Gh. Lazăr. Consistoarele bisericilor românești să fie invitate a publică circulare cătră toate paro- hiile pentru comemorarea acestui centenar cu care ocaziune să se distribue exemplare din broșura comemorativă „tipărită de «Asociațiune». Programul acesta acceptat, după mai multe dis- cuții la care au participat d-nii Dr. I. Coltor, Dr. V. Braniște, Dr. G. Preda, Dr. S. Dragomir și V. Stoica * se comunică comitetului central pentru executare în înțelegere cu celelalte comitete organisatoare. 27. In legătură cu comemorarea lui Gh. Lazăr secția eco- nomică propune să se aranjeze, cu ocaziunea aceasta, o expo- ziție locală de industrie casnică In comuna Avrig. Se primește. 418 28. Secțiunea școlară constată că, între împrejurările schim- g bate, trebue schimbat și rostul secțiunii școlare care s’a orga* | nizat in forma de acum la 1914. In consecință propune că 1 președintele secțiunii să elaboreze noul proect de reorganizare i al secțiunii. î Se primește. Președintele secției va fi rugat să ¹ elaboreze acest proect. i 29. Secția de științe sociale, așa cum s’a constituit deo* \ camdată, ia angajamentul ca în timp de un an să prezinte în ședințele secțiunii trei probleme sociale (conferințe, expuneri, < comunicări), care să serviască ca obiecte de discuție și să fie tratate și în publicitate. Se ia act. 30. Dl A. Ciortea, membru în secția de științe naturale, * dupăce constată neactivitatea secției și cauzele acestei neacti- ' vități, propune a se adresă membrilor acestei secțiuni întrebarea, dacă vor și pot să se angajeze la o muncă mai intensivă în cadrele sectei sau renunță la calitatea lor de membri? Dl Dr. I. Radu i-a comunicat că, pe lângă toată bunăvoința, nu-i rămâne timp să munciască ceva și pentru secția aceasta. O premenire se impune, mai ales acum când nevoile sunt mult mai mari decât în trecut. E nevoie de o bibliotecă pentru popularizarea „ științelor și de 5—8 conferențiari buni. Numai ceice țin cel . puțin o conferință anual și scriu o broșură să fie admiși ca membri. Dacă nu se introduce un spirit mai activ în sinul secției, nu e nici un motiv care să justifice existența ei. Se ia act. Biuroul și comitetul central sunt in- vitate a luă măsuri pentru reorganizarea acestei secțiuni. 31. Dl Marin Ștefănescu propune pentru lansarea loteriei . Lei 13,936*—, abonamente la biblioteca poporală Lei 11,448*54, interese de efecte Lei 42,085*85, interese de cont-corent Lei 9,890*31, chirii Lei 11,725*—, taxe de administrare Lei 7,770*—, ajutor din partea statului Lei 200,000*—, și In fine reportul pentru biblioteca poporală de Lei 150,000*—. Creștere mai în- semnată față de anul anterior este la taxele de membri de Lei 59,802:40, dovada cea mai eclatantă de interesul ce marele pu- blic îl arată față de instituțiunea noastră. Cheltuielile au fost de Lei 531,696*67 și anume: biblioteca poporală Lei 104,774*45, revista Transilvania Lei 83,769*50, sec- țiile științifice-literare Lei 79,404*—, încălzit Lei 32,649*28, spese de cancelarie Lei 22,393*91, reparaturi Lei 21,599*52, spese ex- . traordinare Lei 20,652*70, prelegeri poporale Lei 15,734*—, emi- siuni Lei 8,565*—, tipărituri mărunte Lei 5,468*35, luminat Lei . 5,501*19, bani de cvartir Lei 4,670*—, interese de cont-corent Lei 3,080*97, contribuție Lei 1,642*80, grădină Lei 1,381*— și salare Lei 120,310*—. Restul de Lei 118,527*08 s’a folosit parte în amortizări, parte ca dotații pentru anul viitor și anume: la edificiul mu- zeului s’a amortizat Lei 10,000*—, la casa din strada Șaguna Nr. 6 Lei 5,000*—, iar ca dotații s’au dat bibliotecii pentru mo- biliar Lei 15,000*—, fondului general Lei 16.731*08, fondului de pensii al funcționarilor Lei 21,796*—, iar bibliotecii poporale pentru tipărirea de cărți noui în viitor Lei 50,000*—. Fondurile și fondațiunile administrate de «Asociațiune» au crescut în mod normal. Creșteri peste normal au fost la fon- ■ dația Păcurariu-Bianu de Lei 236,000*—, la fundația Petre Mu- reșanu de Lei 44,671*—, la fondația Albon de Lei 60,000*—, ’ provenite din vânzări de case și moșii și la fondul Constantin Brâncoveanu de Lei 16,000*—, provenite din incassările taxelor de membri fondatori noui la Casa națională centrală. ~ In stocul efectelor fondului și fondațiunilor s’au făcut 4 schimbările următoare: s’au scos din contul optărilor de acții — 421 792 acții Albina, Sibiiu, 240 acții Forestiera, Cluj, 180 acții Cri- șana, Brad, 100 acfii Uzinele Reșița, 25 acții Sebeșana, Caran- sebeș, acții cari s’au repartizat pe diferitele fonduri cari dispu- neau de numărar. In contul optării de acții, pe lângă cele avute, am mai optat 10 acții Centrala cărții din București în valoare de Lei 5,000’—. In decursul anului trecut am mai primit ca fondații nouă dela familia Andreiu Bârseanu Lei 50,000'—. La acest fond a mai contribuit familia Tiberiu și Dumitru Eremie Lei 5,000'—, «Asociațiunea» a contribuit Lei 10,000'—, «Albina» institut de credit Sibiiu Lei 10,000'—, iar pentru mărirea fondului s’a lansat liste de subscripții. Un anonim a mai contribuit câte Lei 5,000'— pentru casele naționale ale «Asociațiunii» din comunele Vurpăr și Roșia, județul Sibiiu. Decedând in cursul anului văduva lohana Moldovan născută Farkaș, care a testat averea sa «Asociațiunii», am mai primit 2 libele Albina despre Lei 7,000—, o obligație cu 4¹/ₐ% a Cassei de păstrare săsești de Cor. 10,000'—, precum și chiria realităților în suma de Lei 10,276'—, sumă care s’a adaugat fondațiunii Bădilă-Moldovan. Averea administrată de «Asociațiune» (afară de imobile) se urcă la suma de Lei 1.980,896'20 din cari subtrăgând pozi- țiile transitoare de Lei 165,459'78, rămâne o avere de Lei 1.815,436'42. Terminând Vă rugăm: 1. Să luați la cunoștință acest raport. 2. Să censurați conturile: Bilanț Venituri și Cheltuieli și aflându-le în ordine, să hotărâți descărcarea pe anul de ge- stiune 1922. Sibiiu, la 31 Decemvrie 1922. Dr. Octavian Russu m. p., Romul Simu m. p., vice-prezident. secretar. 422 — Anexa III a). Bilanț general la Activa Lei b. Lei b. Contul Cassa . •..... 3172 99 Realități: Edificiul Muzeului . 80000’--- Amortizare . . . 10000’--- 70000 --- Edificiul din str. Șa- guna Nr. 6 . . . 65000’--- Amortizare . . . 5000’--- 60000 --- Edificiul din str. Șaguna Nr. 8 30000 --- „ internatului de fete 50000 --- 210000 --- Efecte: Efectele fondului general . . 249810 --- „ fondurilor și fondațiunilor 568260 --- Optări. de acții noi..... 56637 20 874707 20 Depuneri spre fructificare . . 314285 21 Transport | 1402165 40 — 423 — 31 Decemvrie 1922. Pasiva Lei b. Lei b. Fondațiunea Păcurarii-Bianu 285493 85 35 Fondul gen. cu donația Belloiu 16731 08 93 și Pană........ 56 Dotația anului curent . . . 324119 65 Fondațiunea O. Sândeanu . . 302224 96 „ ■ Petru Mureșanu . 104777 94 ,, Andreiu Bârseanu 81409 64 „ Mihail Albon . . 67185 40 „ Ion Olteanu . . 62760 68 Fondul de penzii al funcț. . . 60133 62 Dotația anului curent . . . 60000 60 Fondațiunea Ion Petranu .' . . 55383 96 „ Niculae lorga . . 46011 61 „ Const. Brâncoveanu 45050 90 „ Internatului de fete 40007 40 Fondațiunea Gr. Filepp . . . 37153 38 ,, Ion și Ecat. Russu 33018 28 „ Regele Ferdinand I. 30000 70 „ Sidonia Munteanu 28509 33 „ 1. Bădila-Moldovanu 38204 24385 26 „ loan Nichita . . 21796 --- 26554 60 „ Teodor Sandul 23878 20 Fondul Mihail Kogălniceanu . 20359 55 Fondațiunea N. Motora . . . 15463 Fondul Vasile Alecsandri. . . 14414 „ Adșm Buda din Rea . 13491 „ Gheorghe Barițiu . . 13206 ,, Andreiu Mureșanu . . 12947 „ Avranj lancu .... 12821 „ Gheorghe Coșbuc . . 12350 Fondațiunea Gheorghe Anca . 10367 „ Gheorghe Boieriu 10306 Fondul Simion Bărnuțiu . . . 10000 „ Vasile Stroiescu . . . 10000 „ Nicolae Origorescu . . 10000 „ *Nicolae Bălcescu . . . 10000 „ Inocențiu M. Klein . . 10000 „ Gheorghe Lazăr . . . 10000 Transport 1648292 50 424 Activa Lei b. Lei b. Transport . 1402165 40 Fondațiunea T. Sandul cont. sep. 17492 76 „ G. Sândeanu . . 14966 16 „ G. Anca .... 4850 80 „ N. Russu .... 11 33 Contul cărții în editura proprie 14313 75 „ Albina....... 186435 „ Diverși-Debitori . . . 340661 Bibliotecile Asociațiunii (centrală, regionale și sătești) .... Muzeele Asociațiunii (centrale și regionale....... Arhiva Asociațiunii ..... Mobiliar......... Transport . 1980896 20 — 425 Pasiva Lei b. Lei Transport . 1648292 Fondul loan Creangă .... 10000 „ Andrei baron de Șaguna 10000 „ Alexandru Odobescu . 10000 „ Timoteiu Cipariu. . . 10000 „ loan M. Moldovanu . 10000 „ Titu Maiorescu , . . 10000 „ Aurel Vlaicu .... 10000 „ Alexandru Ion Cuza . 10000 „ Mihail Eminescu . . . 10000 Fondatfunea Gr. Forro . . . 9015 „ loan Suciu . . . 7735 „ Bibi. univ. Cluj . 6088 „ Ion Roman . . . 5642 „ loan lancu . . . 5094 „ Mihail Marinoviciu 4639 „ Pop Maior . . . 4430 Fondul stipendiatilor .... 3937 Fondațiunea N. Densușianu. . 2984 „ N. Opincariu . . 2873 „ desp. Timișoara . 2880 „ Teodor Mihali . . 2557 „ 1. Balomiri . . . 2263 „ Radu Riureanu . 2051 „ Ion Gallianu . . 1687 „ I. Bozacu . . . 1656 „ Dr. I. Moga . . 1623 „ Carmen Sylva . . 1500 „ anonimă Dobăca 1392 „ Dimitrie Birăuțiu . 1145 „ culturală a băncilor 983 „ E. D. Bașota . . 858 „ internatul Petran . 695 „ I. Simu .... 655 „ despărțăm. Viștea. 550 Fondul despărțământ. Deva 506 „ „ Ceica . 501 „ „loan cav. Pușcariu . . 444 „ Simion Stoica .... 289 „ dep. Nichita .... 212 Transport . 1 1815191 b. 50 |88 O 00 O iU O I Ut U H O O o- I -• O W Ut O I C'OiUia>■ >u - co o> o ►- 9 — 426 — Sibiiu, la 31 Decemvrie 1922. Dr. Vasile Bologa m. p., controlor. Examinând, acest cont am constatat, că este exact și în COM1S1UNEA Sibiiu, la 31 Iulie 1923. Nicolae Togan m. p. Dr. Ilie Beu m. p. S’a aprobat în ședința comitetului Dr. Octavian Russu m. p., vicje-prezident. — 427 - Pasiva Lei b. Lei b. Transport . 27959 Fondul despărțământ. Jibou . . 15000 86 1815191 „ „ Torac 128 „ „ Visău-Iza 53 88 „ secției medicale . . . 35 17 „ despărțământ. Crasna . 20 49 Contul Darul Vasile Stroiescu 7 54 „ Biblioteca..... 19777 34 „ donația anului curent . 42959 39 „ Biblioteca poporală . . 50U00 86 „ Oferte pentru muzeu . 52722 53 Total . 1980896 20 loan Banciu m. p-, cassier — contabil. consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. DE REVIZUIRE: loan VAt&șan m. p., rev. expert. central ținută la 4 August 1923. Romul Simu m. P-> secretar. 9* — 428 — Anexa III b) Venite și spese la Cheltuieli Lei b. Lei b. --- ■ f Salare.......... 120310 r' Biblioteci poporale..... 104774 45 ram J Revista «Transilvania» .... 83769 50 £ Secfiile științifice-literare . . . 2454 --- Secția istorică........ 35950 --- Secția artistică....... 41000 --- 79404 ■--- '■1 încălzit......... 32649 28 Spese de cancelarie. . . . . 22393 91 ,1 Reparaturi...... . 21599 52 J Spese extraordinare..... 20652 70 Prelegeri poporale..... 15734 --- '3 ■ 1 Exmisiuni........ 8565 --- Tipărituri......... 5468 35 Luminat......... 5501 19 Bani de cvartir...... 4670 . --- i| Interese de cont-corent . . . 3080 97 'U Contribuție........ 1642 80 Grădină......... f 1381 --- Amortizări: Edificiul Muzeului ..... 10000 --- Casa de chirii din Strada Șa- guna Nr. 6....... 5000 --- 15000 --- ■ Transport . . 546596 67 Șt — 429 — 31 Decemvrie 1922 Venituri Lei b. Lei 'b. Taxe de membri fondatori și pe vieață......... Taxe de membri activi și ajută- 97346 tori (50%) ....... 77459 90 174805 90 Ajutoare......... / 200000 Biblioteca poporală..... 150000 178472 Secția artistică....... 28472 15 15 Interese după efectele fondului general........ 42085 85 * Interese de cont-corent . . . 9890 31 51976 16 Revista «Transilvania» .... 13926 Biblioteca poporală..... 11448 54 25374 54 Chirii.......... 11725 Taxă de administrare .... 7770 - Transport . . 650123 75 •s 430 Cheltuieli Lei b. Lei b. Transport . . 546596 67 Dotați pentru anul viitor: Bibliotecă: pentru mobiliar . . 15000 --- Fondul general...... 16731 08 Fondul de pensii...... 21796 --- Biblioteca poporală pentru cărți noui.......... 1 50000 --- 103527 08 Total . . 1 650123 75 Sibiiu, la 31 Decemvrie 1922. Dr. Vasile Bologam. p.,* controlor. Examinând acest cont, am constatat că este exact și In consonanță Sibiiu, la 31 Iulie 1923. .îi COMISIUNEA Nicolae Togan m. p. Dr. Ilie Bea m. p. S’a aprobat In ședința comitetului Dr. Octavian Russn m. p., vice-prezident. 431 432 — Anexa IV- | ' ■ . ■ Nr. 937—1923. Proectul de buget. I ■ Onorată adunare generală! In alăturare ne luăm voie a Vă prezentă proectul de buge|A’ al «Asociațiunii» pe anul 1924. S Cheltuieli: s 1. Biblioteci: Pentru întregirea celor 3000 de biblioteci- poporale ale «Asociațiunii» cu broșuri folositoare, prevedem - « suma de Lei 40,000’— pentru înființarea câte unei biblioteci regionale In fieștecare sediu de despărțământ, prevedem pe lângă stocul de cărți ce îl avem suma de Lei 10,000'—, pentru | întregirea bibliotecii centrale a «Asociațiunii» cu cărți și reviste străine, pentru compactare și conservare, luăm suma de Lei 3 10,000’— In total pentru biblioteci prevedem în buget suma de Lei 60,000’—. J 2. Muzee: Pentru înființarea și susținerea câte unui muzeu regional în fiecare centru de despărțământ prevedem suma de " Lei 50,000’— iar pentru întregirea și conservarea muzeului central alte 50,000’— Lei, în total pentru muzee Lei 100,000'—. J 3. Case Naționale: Pentru ajutorarea caselor naționale să- J teșii prevedem suma de Lei 20,000’— iar pentru a celor regi o- hale, Lei 5,000’— asemenea și pentru casa națională centrală. iț In total pentru case naționale Lei 30,000*—. ' 4. Prelegeri șl conferențe: Pentru salarul, diurnele confe- 1 rențiarului și alte conferențe preliminăm suma de Lei 70,000’— iar pentru conferențele de la orașe Lei 5,000’— Iri total pentru : j prelegeri și conferențe Lei 75,000’—. 3 5. Premii: Pentru încurajarea agriculturei, culturii vitelor, grădinelor, comerțului etc. prevedem suma de Lei 5,000’— iar '1 pentru instruirea de analfabeți preliminăm o sumă de Lei 5,000*—. In total pentru premii Lei 10,000’—. j 6. Expoziții: Expoziții proiectăm atât pentru popor cât și . pentru intelectuali, pentru aranjarea câte unei expoziții agri- , cole, de porturi, de tropii, de jocuri și frumuseță preliminăm suma de Lei 5,000’— iar ajutor pentru aranjarea unei expoziții de pictură suma de Lei 5,000*—. In total pentru expoziții pre- vedem suma de Lei 10,000*—. 7. Publicații: Pentru editarea revistei «Transilvania» precum 5 și a bibliotecii «Astra» preliminăm suma de Lei 100,000*—. Pentru ș biblioteca poporală a «Asociațiunii» precum și pentru bibliotecai > 7, 433 — tineretului Lei 20,000*—. In total pentru publicatii suma de Lei 120,000*—. 8. Conservarea și adaptarea realităților: canalizare, apă, contribuție etc. reclamă o sumă de Lei 3000*—, grădina, repa- raturi etc., o sumă de Lei 8000*— iar mobiliarul suma de Lei 10,000*—. In total pentru conservarea și adaptarea realităților suma de Lei 21,000-— P. Cheltuieli de administrare: Prevedem: Salare pentru biroul central suma de Lei 256,680-—, pentru secțiile științifice- literare Lei 10,000-—, tipărituri mărunte suma de Lei 6000-—, pentru luminat Lei 2,000’—, pentru Încălzit Lei 20,000-—, exmisiuni Lei 5660-—, bani de cvartir Lei 5660-—. In total pentru cheltuieli de administrare Lei 306,000-—. 10. Taxe: Taxele membrilor fondatori și pe vieață le ca- pitalizăm cu Lei 30,000’—. In total suma cheltuielilor e de Lei 762,000*— Venite: 1. Taxe de membri: Taxele ce sunt a se incassâ dela membri fondatori și pe vieață le prevedem cu suma de Lei 100,000’—, taxe de membri activi (50%) Lei 100,000-—, taxele membrilor ajutători Lei' 10,000*—. In total prevedem încassări la taxe de membri Lei 210,000*—. 2. Abonamente: 1000 abonamente la revista «Transilvania», ă 50 și 75 Lei aduc o sumă de Lei 50,000*—, abonamente la biblioteca poporală â 25 și 35 Lei și vânzarea de cărți vor aduce suma de Lei 25,000*—. In total abonamente Lei 75,000*—. 3. Interese: După efectele fondului general Lei 15,000 —. După depunerile aceluiașfond Lei 3000*—. In total Lei 18,000*—. 4. Subvenții și ajutoare: Pentru trebuințele generale pre- liminăm suma de Lei 300,000*—, iar pentru muzee Lei 100,000*—.. In total la subvenții și ajutoare Lei 400,000*—. 5. Diverși: La chirii prevedem suma de Lei 52,000*—, taxe de administrare suma de Lei 5000*—, extraordinare Lei 2,000*—. In total diverse venite suma de Lei 59,000*—. Totalul venitelor Lei 762,000. Bugetul fondurilor și fondațiunilor administrate de <4po-.. ciațiune» e făcut după normativul de administrare și afară de mici excepțiuni, notate în particular la fiecare fond sau fonda- țiune, nu e nimic ce ar merită mențiune specială. Sibiiu, in 3 Iulie 1923. a» Dr. Octavian Russu m. p., Romul Simu m. p., vice-prezident. secretar. 434 Anexa IV a) Bugetul „Asociațiunii^ .i'H Cheltuieli Lei b. Lei b. /. Fondul general. 4 Biblioteci: 1 a) Biblioteci poporale. .'■1 Serii de cărți pentru 3000 biblio- <• teci poporale...... 40000 b) Biblioteci regionale. Serii de cărți pentru 100 biblio- teci regionale...... 10000 --- c) Biblioteca centrală. Compactare și aranjament . . 10000 --- 60000 Muzee: al Muzee regionale. Procurări de obiecte noui și con- servare . . ....... 50000 --- d b) Muzeul central. Procurări de obiecte noui și cons. 50000 ---- 100000 ---’ Case naționale: a) Case naționale sătești. Planuri și emisiuni la fața locului 20000 1 b) Case naționale regionale. Planuri șf emisiuni la fața locului 5000 --- ■1 c) Casa națională centrală. Capitalizare ........ 5000 --- 30000 --- Conferențe și prelegeri: a) Conferențe poporale. Salarul conferențiarului și alte conferențe....... 70000 Transport . 70000 1 --- 100000 1 & i 1 a — 435 pe anul 1924. Venituri Lei . b. Lei b. / I. Fondul general. Taxe de membri: Taxe de membri fondatori și pe ■--- vieață......... 100000 Taxe de membri activi (50%) • 100000 „ 1„ „ ajutători (50%) 10000 210000 ____Interese: După efectele fondului general 15000 După depunerile fondului gen. 3000 _ 18000 Abonamente: Abon. la revista «Transilvania» 50000 „ „ «Biblioteca poporală» 25000. ------ 75000 --- Ajutoare: Ajutor pentru trebuințele gene- rale .......... --- Ajutor pentru muzeele «Asocia- 300000 țiunii» ......... 100000 400000 Diverse: Chirii dela realitățile «Asocia- țiunii» ......... 52000 Taxe de administrare .... 5000 Venite extraordinare .... 2000 --- 59000 Transport . 762000 --- 436 — Cheltuieli Lei b. Lei b. Transport . 70000 --- 190000 --- b) Conferențe pentru intelectuali. Spese de drum și diurne. . . 5000 ------ 75000 ---__. V Premii: a) Premii poporale. Pentru încurajarea agriculturii, comerț., creșterii de copii. . 5000 --- b) Premii pentru intelectuali. Pentru instruarea analfabeților . 5000 --- 10000 ------------------------------------------- . Expoziții: a) Expoziții poporale. Ajutor la aranjarea de expoziții agronom, și corn...... 5000 - b) Expoziții pentru intelectuali. Ajutor la aranjarea unei expoziții 5000 _ 10000 --------------------- ■■ Publicații: a) Publicații literare. Revista «Transilvania» și «Biblio- teca Astra» 100000 __ - b) Publicații poporale. Biblioteca poporală și a tinere- tului vezi și Biblioteca pop. . 20000 120000 Conservarea realităților: Apă, canalizare, contrib., asig. . 3000 Reparaturi........ 5000 ---’ Grădină......... 3000 Mobiliar ......... 10000 21000 Transport . --- 426000 --- — 437 — 438 — Cheltuieli Lei b. Lei b. Transport . 426000 --- Spese de administrare: ..sA' Salare .......... 256680 --- . ■ V Secțiile științifice-literare . . . 10000 --- Spese de cancelarie și tipărituri 6000 --- Luminat..... . . . 2000 --- încălzit....... . 20000 --- . Bani de cvartir...... 5660 --- Esmisiuni......... 5660 --- 306000 --- Capitalizare Fondului general capit. taxelor membrilor fond...... 30000 --- 762000 --- //. Fondațiunea Dr. Anca. ■ ■ v- Replătire din datorie .... 205 Taxă de adm. și alte spese . 45 --- Capitalizare........ 25 --- 275 --- III. Fondaț. Bădilă-Moldovan. Taxă de administrare .... 200 Capitalizare........ 35000 --- 35200 --- IV. Fondaț. Bibi. univ. Cluj. Diferite spese....... 60 _ Capitalizare ........ 240 ------ 300 --- V. Fondațiunea D. Bașota. Taxă de administrare .... 10 _ / Capitalizare........ 40 --- 50 --- VI. Fondațiunea Boieria. Stipendii și ajutoare .... 240 ---_ •> ; Taxă de administrare .... 90 --- Capitalizare........ 80 --- 410 --- Transport . | 798235 1- 439 Venituri Lei b. Lei b. Transport . 762000 --- 762000 --- //. Fondațiunea Dr. Anca. Interese de efecte..... 275 275 ///. Fondaț. BădUă-Moldovan. Interese de efecte..... 800 --- Chirie .......... 34400 35200 IV. Fondaț. Bibi. univ'. Cluj. Interese de depunere .... 300 300 V. Fondațiunea D. Bașotă. Interese de efecte..... 50 50 VI.'■Fondațiunea Boieria. Interese de efecte..... 410 410 Transport . 798235 --- — 440 — Cheltuieli Lei b. Lei b. Transport . 798235 --- ■'1 VII. Fondațiunea 4. Buda. Ajutor muzeului din Hațeg . . 200 --- Capitalizare........ 450 --- 650 --- VIII. Fondul Densușianu. ■ Taxe de administrare .... 25 Capitalizare........ 100 --- 125 --- IX. Fondaț. anonimă Dobâca. Taxă de administrare .... 15 Capitalizare........ 60 --- 75 --- X. Fondațiunea Marinoviciu ■* Stipendii și taxă de adm. . . 65 _ Capitalizare........ 135 --- 200 --- J XI. Fondațiunea Moga. Stipendii și taxă de adm. . . 70 _ Capitalizare........ 30 --- 100 --- XII. Fondațiunea Nichita. Ajutor școalelor din Sălaj . . 500 V Taxe de adm. și alte spese . . 200 --- Capitalizare........ 800 • --- 1500 --- XIII. Fondațiunea I. Olteana. ■ .■’l Ajutor la diferite școale . . . 1000 --- Taxă de adm. și capitalizare . 2000 --- 3000 XI V. Fondaț. Păcurar-Bianu. 1 Taxe de adm. și alte spese . 800 Capitalizare........ 30000 30800 --- Transport . 834665 ■ — 441 — Venituri Lei b. Lei b. Transport . 36235 --- VII. Fondațiunea A. Buda. Interese de efecte ..... 650 650 ' VIII. Fondul Densușianu. Interese de depozit .... * 125 125 IX. Fondaț. anonimă Dobâca. Interese de efecte și depozit . 75 75 X Fondațiunea Marinoviciu. Interese de efecte . . . . . 200 200 XI. Fondațiunea Moga. Interese de efecte . . . . 100 100 XII. Fondațiunea Nichita. Interese de efecte..... 1500 --- 1500 --- XIII. Fondațiunea I. Olteana. Interese de efecte . . . . . 3000 3000 XIV. Fbndaț. Păcuraru-Btanu. Interese de efecte și depuneri 30800 30800 Transport . 834685 --- 10 - 442 Cheltuieli Lei b. Lei b. Transport . 834685 --- XK Fondațiunea I. Petran. Stipendii......... 1000 1 Taxi de adm. și capitalizare . 1500 --- 2500 XVI. Fondațiunea Roman. i Stipendii......... 100 --- Taxă de adm. și capitalizare . 150 250 XVII Fondațiunea I. Russu. Stipendii......... 500 --- Taxe de adm. și capitalizare . 550 1050 --- J XVIII. Fondațiunea T. Sandul. Stipendii . ...... . ' 700 --- Taxe de adm. și replătiri din dat. 700 1400 ___________________, Total . 839885 --- î Sibiiu, la 3 Iulie 1923. • * Dr. Vaslle Bologa m. p. - controlor. • ■ Aprobat in ședința comisiei Dr. Iile Beu m. p. Nfcolae Togan m. p- Aprobat In ședința comitetului^ 1 Dr. Octavian Russu m. p vice-prezident. -443 Venituri Lei b. Lei b. Transport . 834685 --- XV. Fondațiunea I. Petran. - Interese de efecte și depozit . 2500 --- 2500 --- XVI. Fondațiunea Roman. Interese de efecte ..... 250 --- 250 --- XVII. Fondațiunea I. Russu. Interese de efecte..... 1050 --- 1050 --- XVIII. Fondațiunea T. Sandul. Interese de efecte . . . . . 1400 --- 1400 --- : Total . 839885 | --- \ loan Banciu m. p., cassier-contabil. financiare, ținută la 4 Iulie 1923. loan Vfttfișan m. p., revizor expert. central, ținută la 5 Iulie 1923. Romul Simu m. p., secretar. 10* 1 _ 444 — Anexa V. 500-— ■ I 200-— 1 d 100'— 1 100- 1 lista burselor și ajutoarelor date de ,,/Isociațiune“ pe anul școlar 1922/23. 1. Domițian Batiu, stud. în med. an. V la univ., Cluj; din fondațiunea t Avram lancu* . . . 2. Maria Betea, elevă în cl. III-a a școalei civile de fete a Statului, Făgăraș; din fondațiunea tQh. Boeriu* . ₛ................................. 3. Mlron Cimoca, elev în cl. III-a la liceul „Regele Ferdinand*, Turda; din fondațiunea tloan șl Zinca Roman*..................................... 4. Coriolan Cioban, elev în cl. VI-a la liceul ,Si- meon Bărnuțiu“, Șimleu; dinfondațiunea «.loan șl Ecaterlna Rusu*............................... 6. loan Maxim, stud. univ. in-an. II la Facultatea de științe, Cluj; din fondațiunea 1 Ceica ..... 1 5 13 19 28. 99 Chioar..... 1 15 69 85 29. 99 Ciachi-Gârbău . . --- 50 37 87 #3 446 — Membri Membri Membri • fondatori pe vieață activi In total ' 30. Desp. Ciacova . . . . . --- 1 12 13^ 31. Ciflcul-mare . . . --- ■ 1 59 60 32. •> Cluj...... 21 69 85 175 33. Cohalm ..... 1 8 88 96 : 34. Copalnic-Mănăștur . 3 • 10 53 66 35. Crasna...... --- 3 38 41 ■ 36. P Dej ...... 14 26 174 214 37. n Deva ... . . . 7 26 115 148 | 38. . >9 Diciosânmărtin . . 3 12 64 79 1 39. n Dobra..... --- 5 36 41 1 40. n Făgăraș..... 7 23 160 190 1 41. Geoagiu..... 7 36 60 103 1 42. f»-x Gherla ..... 6 25 24 55 1 43. n Giurgeu ..... 2 10 93 105 J 44. 99 Gurghiu ..... --- 4 21 25 1 45. n Hălmagiu .... 1 1 1 3 1 46. » Hațeg..... 2 30 3 35 i 47. n- Huedin..... 5 50 12 67 ] 48. >> Hunedoara .... 8 30 229 267 1 49. 99 Jara-de-jos .... --- --- 3 3 1 50. n Ibașfalău . . . . 18 16 30 64 51. tf llia-Mureșană . . . --- 1 5 6 52. >» Jibou...... 5 6 65 76 53. Jiu....... 13 20 52 85 54. 99 Lăpușul-unguresc . 2 3 97 102 55. 99 Lipova..... 2 4 12 18 ? 56. 99 Lugoj..... 8 10 6 24 1 57. 99 Mărghita .... 2 10 11 27 58. 99 Mediaș ..... 10 19 184 213 J 59. 99 Mercurea .... 3 15 43 61 - ' 60. V Mercurea-Ciuc . . 3 17 29 49 j .61. 99 Mociu..... 2 6 22 30 1 62. 99 Murăș-Ludoș . . . 3 6 85 94 | 63. 99 Murăș-Oșorheiu . . 17 21 3 41 1 64. 99 Murăș-Uioara . . . --- 1 3 4 65. 99 Năsăud..... 20 75 18 113 1 66. 99 Nocrich ..... 5 15 50 70 67. 99 Oradea-mare ... 31 50 41 -122' 1 - 447 - Membri Membri Membri fondatori pe vieață activi In total 68. Desp. Orăștie ..... 19 51 33 103 69. „ Oravița..... --- 16 10 26 70. „ Orșova..... 5 46 180 131 71. „ Panciova ..... 2 6 --- 8 72. „ Râșnov ..... --- 2 50 52 73. „ Reghin ...... 2 16 160 178 74. „ Săcele . . . . . 2 2 57 61 75. „ Sălciua..... --- 19 7 26 76. „ Săiiște..... 6 30 46 82 77. „ Salonta-mare ... 3 3 5 11 78. „ Sânmiclăușul-mare . 5 ' 20 66 91 79. „ Sărmașul-mare ... 1 2 62 65 80. „ Satu-mare .... 4 15 18 37 81. „ Sebeșul-săsesc . . 2 26 113 141 82. „ Seini...... 1 4 10 15 83. „ Șercaia..... 2 20 55 77 84. „ Sibiiu..... 70 153 392 615 85. „ Sighet..... --- 12 30 42 86. „ Sighișoara .... 1 2 25 28 87. „ Șimleul ..... 1 12 21 34 88. „ Tășnad ..... 2 15 14 31 89. „ Teaca-..... 3 12 15 . 30 90. „ Teiuș...... 1 11 12 91. „ Timișoara .... 12 30 14 56 92. „ Ținea ...... --- 10 12 22 93. „ Treiscaune .... 4 33 50 87 94. ,, Turda..... 2 28 70 100 95. „ Vârșeț ..... --- 16 2 18 96. „ Vinjul-de-jos ... 2 21 58 81 97. „ Vințubde-sus ... --- 2 7 9 98. „ Vișeu-lza .... --- 4 5 9 99. „ Viștea ..... 4 43 67 114 100. „ Zălau...... 4 22 20 46 101. „ Zârnești ..... 6 27 25 58 102. „ Afară de desp. . . 69 95 180 344 Total . . 591 2099 5603 8797 V. Membri ajutători ...... 6417 Total 15214 448 Anexa VII. . a CONSEMNAREA | membrilor decedați ai „Asociațiunii pentru literatura 1 română și cultura poporului român* în anul de 1 gestiune 1922/23. L Membri de onoare. 1. Diaconovich, Dr. Cornel, fost secretar general al «Aso- ciațiunii», Reșița. . 2. larnik, Dr. I. Urban, prof. universitar, Praga. 3. Pușcariu, Dr. Ilarion, arhiereu ortodox, Sibiiu. n. Membri fondatori. 1. Nilvan, Dr. Aurel, advocat, Șomcuta-mare. IU. Membri pe vieață. 1. Filipan, Dr. Octavian, advocat, fost prefect, Dej. 2. Hențu Nicolae, fost prim-notar comunal, Săliște. 3. Moga, General A., Oradea-mare. 4. Petrescu, Nicolae-Petra, dir. de bancă î. r., Sibiiu. 5. Pop Ștefan, canonic, Blaj. 6. Preda, Dr. Vasile, advocat, Sibiiu. 7. Vârtic Gheorghe, prim-pretor, Năsăud. IV. Membri activi. 1. Adam, Dr. Gheorghe, advocat, Timișoara. 2. Aron Aurel, preot, Aiud. 3 Borgovan, Vasile Gr., prof. î. p., senator, București. 4. Dragomir Regina, rentieră, Sibiiu. 5. Henegar Vaier, prof., Sebeșul-săsesc. 6, Lita losif, protopop, Hususeu. 7. Lucaciu, Dr. Vasile, protopop, Satu-mare. 8. Maior, Dr. loan, advocat, Aiud. 9. Moldovan Dimitrie, protopop, Sighișoara. 10. Pop Andreiu, prof. de relig., Baia-mare. 11. Roșian Adrian, secret, desp., Mercurea-Ciuc. 12. Simu loan, învățător, î. p., Arad. 13. Țieran, loan E., librar, Oravița.