îp r TO&rrr J r:i ? r.r rar r ii r rr «r ur i'isr ᵣf ᵣ ₐ-tₐP c- r-r rpr C1T FRFf:*' nr nr r uru ₐnSr ^'On nnrj Obra w or nr Br sr r -ar ar sr ,or or £0 sr r nr a? or nr ar r' Fir t mi or arar cf ■’.awr >'ar r a^b< arvur □rar rimrar m ^r r or nn.’ vsr i ■t- c' ar r sr ar xr ?!’■ r pi* ar cp r ar arar? x «s- jv r p B* pr/itarr TRANSILVANIA ' An Lfttf/ lan.—Febr. 1923. Nr. 1—2. CUPRINSUL: «Transilvania*: f Dr. Vasilie Lucaciu______ George Bocit: Martirului Dr. Vasilie Lueaciu (poezie) Ion Georgescu: f Dr. loan Urban larnik—__________ A. Vlahuță: Eroilor-Martiri (poezie)------------- Dr. G. Preda: O sinucidere venită printr’un toxic amăgitor_________________________________________ A. Vlahuță: Liga'domnișoarelor române ___________ Ion Manoiu Delabran : Dela una la alta___________ George Dumitrescu: Cântecul lebedei (Dlui I. A. Bassarabescu, poezie)__________________________ Dr. G. Preda: Testamentele noastre corporale și su- fletești ________________________________________ Volbură Poiană: Tradiție (poezie)_______________- Teodor V. Păcdțian: Jertfele Românilor din Ardeal, Bănat, Crișana, Sătmar și Maramurăș, aduse în răs- boiul mondial din anii 1914—1918_______________ O. Vălsan: Domnul cel grăbit_____________________ Cronică _________________________________________ Cărți românești__________________________________ Șezătorile dela Breaza și Câmpina________________ Dela "Asocia(iune*_______________________________ Concurs pentru ocuparea postului de conferențiar-pro~ pagandist---------------------------------------- Bibliografie___________________: ______________ Bibliografie străină ____________________________ Pagina 5 9 10 14 14 17 19 31 32 55 63 73 74 75 79 81 84 Redacția și Admin.: „ Asociațiunea", Sibiiu, str. Șaguna 6. Depozit general pentru vechiul regat, Basarabia și Bucovina Librăria Pavel Sura, București, Calea Victoriei 85, unde se află de vânzare toate publicațiile «Asociațiunii» j Asociațiunea pentru literatura română ^i 1^' cultura poporului, român loan Agftrbiceanu, publicist, membru coresp. al Dr. loan Lupaș, prof. univ., membru al (Et agere et pati fortia Roma- norum #est!) Și așă i-a fost dat și lui. Intâiu să pătimiască multe pentru neam și lege, pentrucă apoi, deplin purificat prin suferințe și martiriu fără seamăn în istoria noastră contemporană, și, îm- 1 2 pri^muh cu toată aureola acestui martiriul, s& fie cel mâi ehetfiaf i săvârși fâpte mari. Cine nu cunoaște luptele te le-a purtat el ca tânăr pro- fesor de religiune și de limba română la liceul de stat din Sătmar? Dacă ar fi fost un simplu parvenit, un oportunist târ- goveț, fără principii, n’ar fi cutezat să sfideze, așă cum a sfidat el, puterea statului unguresc, fiindcă trebuiă să știe foarte bine ee 11 așteaptă (concediare din post, pe urmă temniță). Dar el a fost plămădit din aluatul rar al martirilor și eroilor, «ari nu se tem de lupte, ci se simt în ele ca In elementul lor. De aceea a avut curajul — pe acelea vremuri in adevăr extraordinar! — de a primi sarcina cea mai grea și mai odioasă ie se puteă Închipui In fostul stat unguresc, aceea de secretar general al partidului național român și de a se expune el, om sărac, cu familie număroasă, tuturor loviturilor strașnice ale pu- ternicilor zilei. Cine nu va fi mișcat și astăzi până la lacrimi recetind gazetele noastre de acum sunt 30 de ani despre bărbăția cu care s’a purtat părintele Lucaciu in fața tribunalului dm Cluj, când cu vestitul proces al «memorandului» in. Maiu 1894? Reținem din una din gazetele noastre de atunci următoa- rele momente.' La Întrebarea procurorului de stat, dacă pri- mește tălmaciu sau nu: •Dr. Va silie Lucaciu: Nu primesc tălmaciul Dacă-i vorba să apăr patria, merg în persoană, nu prin tălmaciu; dacă e să plătesc darea, o plătesc din punga mea, nu prin tălmaciu. Dregătorii sunt pentru noi șl nu noi pentru dregători, de aceea cer ca dregătorii să ne priceapă deadreptul și nu prin tălmaciu. Tălmaciul spune ungurește ce a zis Lucaciu In românește. Acesta arată că traducerea e rea. Președintele spune prin tăl- maciu că e In folosul acusatului să vorbiască ungurește sau să primiască tălmaciu. Dr. Lucaciu: Forței mă supun, dar dreptul națiunii mele este mai scump decât folosul meu, decât vieața mea. Răspunde apoi la Întrebări, spunând că e născut in Apa de 42 de ani, e gr.-cat., paroh în Șișești, are 4 copii». (Vezi «Foaia Poporului», Sibiiu, a. II, Nr. 17 din 8/20 Maiu 1894, pag. 198). Pentrucă s’a purtat așă cum s’a purtat, el a fost mai greu osândit decât toți cei 25 de inși acusați in procesul «memo- randului», anume la 5 ani de temniță. — 3 — Când s’a sfârșit lungul și odiosul proces fn ziua de 13/25 Maiu 18^4 la ora 5 după amiazi, nevasta lui Lucaciu, o ini- moasă preoteasă română, i-a zis neuitatele cuvinte: «Te sărut, dragul meu, și sunt fericită că tu ai fost învrednicii de osânda cea mai grea!* Putem învăță cu toții, cum să ne iubim neamul fiind gata a pătimi oricând pentru el dela această strălucită familie ro- mânească! Nici mai târziu, când s’au potolit luptele acestea în jurul memorandului, «leul dela Șișești» nu s’a astâmpărat. Dacă a trebuit să intre In parlamentul unguresc și să spună oarzăn ro- mânește durerile unui neam întreg, a intrat; dacă a fost nevoie să redacteze ziare și reviste și să poarte de multeori singur pe umerii săi de Hercules întreagă sarcina publicațiilor românești (ca la «Lupta» din Budapesta!), el a fost gata de orice sacri- ficii; dacă a fost să treziască. massele largi ale poporului nostru dela sate la conștiința de sine prin lumina culturii, el nu s’a ferit nici de sarcina de a fi director al despărțământului Bala- mare al «Asociațiunii» noastre, care l-a ales, mai pe urmă, di- rector de onoare al său; dacă a văzut că in țara lui, care ar trebui să fie tuturor mamă, el nu mai are ce căutâ, fiindcă ni- meni nu-1 ascultă, el a luat nu odată toiagul pribegiei în mână, ca apostolii altor vremuri, și s’a dus de a spus durerile și su- ferințele noastre nu numai fraților noștri liberi din vechiul regat, ci și in Italia, In Franța, ba chiar și la congresul rasselor din Londra. Dar unde n’a umblat acest neobosit apostol al causei noa- stre naționale? Mai ales după isbucnirea răsboiului mondial, el, simțind ce are să se întâmple, a trecut Carpații la frații no- ștri liberi, unde in calitate de președinte al «Ligei Culturale» a contribuit foarte mult la pregătirea sufletească a armatei și po- porului nostru de dincolo pentru înfăptuirea unității noastre na- ționale. Iar când a văzut că norocul armelor nu ne favori- sează el, și alți câțiva prieteni devotați, a luat din nou drumul pribegiei, colindând pe rând capitalele tuturor țărilor aliate și 'neutre. Nu vom uită niciodată aceste servicii făcute de inimosul preot cauzei noastre naționale. Și acum ne aducem aminte do țipe tul de alarmă ce l-au dat corespondenții din Cristiania 1*. 4 KjSvenhavn etc. ai marilor ziare din Budapesta văzând valul de simpatie trezit de popa Lucaciu pentru Români și de antipatie contra Ungurilor in anii grei ai răsboiului. Dar la sfârșit a biruit. Și-a văzut visul cu ochii. Deși eră Încă pe la Paris, el a fost ales de marea adunare națională din Alba-Iulia dela 1 Decemvrie 1918 între membrii guvernului provizoriu (Consiliului Dirigent) fără portofoliu, pe urmă a fost ales in două rânduri în corpurile legiuitoare ale României de astăzi. Pentru tot ce a făcut spre binele ei, această Românie, între- gită tn sfârșit prin atâtea jertfe și suferințe, ii va păstră amin- tirea cea mai recunoscătoare, punându-1 în Panteonul fiilor ei celor mai binemeritati. Transilvania. Martirului Dr. Vasilie Lucaciu. Cântă-o mierlă prin păduri . Robu-i Lucaciu, la Unguri Pentru sfânta direptate De care noi n’avem parte. Nu fii mierlă supărată, Nu-i robia ne ’ncetată. Vine-o dalbă primăvară Fi-va Lucaciu liber iară. Nu suspina înzădar Du-ihi-te pftn* la Sătmar, Unde-i Lucaciu la ’ncbisoare Nu vede nici cer, nici soare. Spune-i multă voie bună Și că-i împletim cunună, . O cunună ’n trei colori Din mai multe dalbe flori! Că el bine s’a luptat Ca Român Înflăcărat Pentru țară și națiune A pretins el multe bune. Spune-i, mierlă dragă, spune Dela ’ntreaga sa națiune, Că noi cu toți îl iubim, Pentru el în foc sărim. Du-te și te pună ’ndată La fereastra-i Încuiată, Și-i spune închinăciune Dela ’ntreaga națiune. Șistaroveț, 15/27 Iulie 1893. Fi-va Lucaciu liber iară Pentru noi In astă țară, Până-i viti nu-1 părăsim Mai bine toți ne jertfim! George Bocu, învățător. * Bravul Învățător a scris această poezie cu câteva zile numai îna- inte de moartea sa. n fond care să-i poarte numele. Venitul să se întrebuințeze precum urmează: 20% pentru sporirea fundațiunii; 40% pentru burse acordate fiilor de țărani, care îmbrățișează comerțul, mese- riile, industriile și agricultura și 40% pentru cultivarea limbii ro- mânești In sensul aspirațiunilor la care are dreptul să și le reclame in cadrul limbilor neolatine. Și fiindcă exemplul Dr. C. Păcurariu-Bianu poate servi pe cât de mustrare unora, pe atâta de pildă altora, cred necesar a insistă ceva mai malt și asupra personalității sale. r f - 27 - Dr. C. Păcurariu-Bianu este tot un fiu al Ardealului născut in 1860 în Șimleu. Studiile primare și liceale le face în Mediaș și Blaj, iar facultatea de medicină în București. Obține diploma de doctor in medicină în 1886. Contactul aspru cu vieața care face pe cei mai mulți să se plece cu resignare primului loc ce i se oferă, îl face să pri- mească postul de medic de plasă la Călugărenii lui Mihai Vi- teazul (jud. Vlașca). Cerințele imperioase ale sufletului său, unite cu setea de știință îl împinge mai departe. După un an obține spitalul din Panciu, apoi acel din"Cernavoda pe care-l organizează, parvenind prin munca sa a face ca aproape întreagă populația de naționalitate română și streină din oraș și jur să vie se caute alinare și vindecare la lumina minței și științei sale. Dorința de a cunoaște întrucât noi corespundem adevăratei santinele a latinității în orient, unită cu dragostea de frumuseța mării, îl face să treacă ca medic al serviciului maritim român, funcție pe care a ocupat-o până la moarte, căci îmbolnăvindu-se în cursul unei călătorii dela Marsilia la Constanța, este nevoit a debarcă și intră în un spital dtn Pireu, iar la 11 Aprilie 1920 moare, fiind înmormântat în un cimitir din Atena. Aceasta este in scurt vieața acestui semnalizator, dacă e vorba de faptele lui, apoi trebuie să se știe că nici numărul suferinzilor ameliorați și vindecați de mâna lui, nici chiar acela al tificilor exantematici îngrijiți cu toată lauda în timpul răsboiului la spitalul Tristian (Dorohoi) și nici legatul lăsat in- stituțiilor de cultură națională, nu pot vorbi atât pe cât vorbește testamentul național și cultura din sângele lui, testamentul pe care-l dă in vileag prin următoarele fraze scrise de el în lă- șământ: > «Asociațiunea pentru literatura română și cultura popo^ rului român» în Ardeal a avut înainte și după răsboiu, un număr însemnat de donatori care dovedesc bunele testimonii ce le au, Voiu aduce la cunoștință încă doi de a căror donațiuni se va folos) tn curând «Asociațiunea». Unul este' Dimifrie Moldovan fost consilier la cancelaria curții imperiale transilvănene. Născut în 16 Octomvrie 1811 în Deva. Tatăl său eră co- merciant Studiile și le-a făcut la Zlatna și Sibiiu. Politehnica o face în Viena, iar montanistica în Schemnitz. Până la 1848 a condus minele de aur familiare. In adunarea de pe «câmpia libertății» dela Blaj 3/15 Maiu⁻* 1848 a fost delegat să înainteze memoriul cătră împărat. — In anul următor e nevoit să fugă cu prefectul Solomon in patria mumă, in 1850 este numit adjunt la comanda districtului Alba-Iulia. In 1853 este comisar în Orăștie. In 1861 secretar la cancelaria aulică din Viena. In 1863 și 1864 deputat in dieta din Sibiiu și delegat și tn dieta cen- trală. din Viena. In 1867 anul fatal al dualismului Austro-Ungar se retrage din funcție. In toate locurile a dovedit o activitate exemplară și spirit românesc adevărat. Fiica sa Ioana măritată Bădilă tn acord cu părintele ei și cu mama ei (născută Farkaș) i-a eternizat memoria prin dona- țiunea unei case din Sibiiu în scopul întemeiere! unui cămin pe seama studenților universitari din Cluj. (Enciclop. Rom. Voi. III. pag. 314). Tereza Pipoș născută 1850 tn Zlatna. Se trage din vechea, nobila și ilustra familie a Pipoșeștilor, o familie românească din muriții apuseni. Unul din ascendenții acestei familii, Lazăr Pipoș, desco- peritorul minei de aur «Reghina» lasă 2 urmași Lazăr Pipoș, consilier montanistic tn Zlatna și Petru Pipoș, protopop tn Hondol Printre erezii acestui din urmă avem pe: loan Pipoș, fost prefect al județului Zarand (desființat de Unguri In 1872); Victor ' Pipoș a cărui copil Dr. P. Pipoș, profesor de pedagogie în \ Arad, lasă multe lucrări didactice; Petru Pipoș, fost viceconsul Austriac In București și apoi jude la Curtea de Apel în Tg.- Murășului; Vasile Pipoș, protopop; Eufemia și Elisa Pipoș. Printre erezii celui dintâi numărăm pe Lazăr Pipoș, jude de ocol în llia Murășană; Maria Pipoș; Ida Pipoș și Terezia Pipoș. Donatoarea Terezia Pipoș de îndată ce se mută In Sibiiu se Interesează de aproape de instituțiile noastre de cultură, în- scriindu-se imediat printre membrii «Asociațiunii» și ai «Re- uniunii femeilor române din Sibiiu» și păstrându-și cu demnitate calitatea timp de două decenii și mai bine. Moare In 1920 în Sibiiu. La deschiderea testamentului se vede că donează 100,000 coroane In scop de a se acordă burse. Nu pot tncheiâ seria acestor însemnați donatori fără a nu pomeni și pe dl N. N. Simian din R.-Vâlcea, care a întemeiat o bibliotecă .regională In Sighetul-M armați ei constătătoare din 6000 volume în valoare aproape 15,000 Lei în amintirea fiului său Valeriu, mort în timpul răsboiului la lași. Toate aceste persoane dovedesc, precum am zis mai sus, prin testamentele lor, că au fost niște ființe pe deplin conștiente față de viitorul neamului nostru. Și dacă am aveă mulți de aceștia poporul nostru ar fi foarte fericit. Din păcate* exemplele nu sunt tocmai dese și atât epoca de mercantilism cât nouile doctrine cari au zăpăcit lumea, contribuie la modificarea în rău a clauzelor frumoase din testamentele corporale și sufletești ce ni le-au lăsat străbunii noștri. In egoismul nostru de astăzi nu ne gândim decât foarte puțin la soarta generațiilor viitoare și fie ca indivizi, fie în fa- milie sau societate ne arătăm din zi în zi mai fără interes, față de tot ce nu alcătuește o bună stare a momentului din care să tragem vreun profit. Aceea ce este mai curios e faptul că oamenii care până la oarecare punct, privesc cu indiferență ba poate chiar dis- prețuesc selecția omenească, selecția bunelor testamente ome- nești, admit și se interesează mult de selecția animală și vege- tală. Zilnic vedem perfecționându-se rassele de cai, berbeci, — 30 — | cocoși, chiar trandafiri, pere, varză, sfeclă etc. Omului i se j oprește această lege a selecției și aceasta atât In partea fizică 1 cât și în cea intelectuală și morală. ] In familii ca și în societate, nu auzim și nu ne lovim de j cât de fapte reprobabile, de niște cualificative care desvălue adevărata atmosferă bolnavă în care trăim. I Faptele acestea transpuse cu atâta ușurință în vieața politică, 1 economică, financiară, culturală (cubism, futurism, dadaism) a noastră ca și a celorlalte țări din Europa și care a făcut pe ’ poetul indian Tagore să zică, că nu este Europa cu mediul ; său moral viciat indicată, a impune o civilizație sufletească ce- lorlalte țări din lume, și dacă îi va puteă impune oricând una mecanică niciodată însă una spirituală. Cum cei mai mulți din noi doresc din tot sufletul binele 1 neamului, singura recetă sufletească ar fi, să-și cerceteze fie- i care eul intern din Sibiiu, cu autoritatea ei, cu organizațiile ei, cu.despărțămintele ei. Urmarea a fost, că comitetul central al s’a ocupat de fapt cu chestia aceasta, In ședința din 10 Iulie 1915, și a aflat și el de necesară compunerea unei statistice despre jertfele de sânge și avere aduse de poporul nostru în marele răsboiu, și anume, . cu ajutorul ambelor biserici române dela noi, ortodoxă și unită, astfel, că un anumit chesționar va fi distribuit, prin Consistoare, preoților români de ambele confesiuni, cu îndrumarea primită ■dela autoritatea lor bisericească, ca la fiecare întrebare să dee cu exactitate răspunsurile cerute. Cu compunerea chestionarului, comitetul central a încredințat, cu adresa de sub Nr. 610/1915, secțiunea istorică a «Asociațiunii». Secțiunea istorică a satisfăcut acestei însărcinări. A compus un chesționar cu peste 50 de întrebări bine precizate, la cari aveau să fie date răspunsurile dorite, și l-a prezentat comitetului central al «Asociațiunii», în Noemvrie 1915, împreună cu opinia separată a membrului Nicolae Togan, care spuneâ, că pe calea chestionarului nu se poate ajunge la nici un succes, fiindcă răspunsurile vor fi date, cele mai multe, cu superficialitate și datele primite nu vor fi autentice, ci fictive. Scopul avut în vedere se ajunge mai curând prin câte o conscripție nominală, pe care ar avei să o compună fiecare preot despre credincioșii săi plecați din sat la răsboiu, umplând cu conștiențiozitate toate rubricile acestei conscripții, pentru a se ști exact, ce s’a în- tâmplat cu fiecare din cei plecați la răsboiu. Comitetul central al «Asociațiunii» a aflat, că întru adevăr conscripția nominală e mai ușor ducătoare Ia scop decât ches- tionarul, și a decretat, ca datele statistice să fie culese pe această bază, cu conscripție nominală, cerută prin Consistoare dela fie- care preot român. Totodată a hotărât comitetul central, ca datele referitoare la jertfele aduse în avere de poporul nostru în ma- rele răsboiu, să fie eliminate cu totul din preocupările și com- binațiunile secției istorice, pentru a nu se îngreună prea tare colecționarea datelor dorite. A rămas deci să fie culese numai datele despre jertfele pe cari le-a adus în sânge poporul nostru, pentru tronul care nu ne-a voit niciodată binele, și pentru patria, care nu ne-a recunoscut de- fii ai ei. Mai aveau acum să-și spună cuvântul final în chestia aceasta secțiunile științifice-literare ale «Asociațiunii», in ședință plenară, cari apoi, — dupăce în cursul răsboiului n’au putut să fie con- vocate,* din cauză, că cei mai mulți membri erau mobilizați, refugiați, internați, sau arestați, — întrunindu-se In 2 August 1920, întâiadată după răsboiu, au luat în desbatere serioasă , ' 3 — 34 — . problema care ne preocupă, și sub punctul 23 ai procesului? verbal, luat despre ședința lor plenară, au adus cu unanimitate următoarea decisiune principiară: , împreună cu instrucțiunile amănunțite despre felul cum au să ■ 3 fie compuse aceste tablouri, dându-se celor chemați a le face | și un model de tablou, compus în o comună din județul Târnava- | mică, pentrucă munca să le fie mai ușoară. I Prelucrarea materialului care se va cuprinde In tablourile | cerute, cade în sarcina noastră, a secțiunii istorice-etnografice J a țiosul ajutor al onoratului directorat de interne, pe care venim ₍ să vi l cerem, și rugăm să ni-se acoarde, în felul următor: Imprimatele pe cari vi le vom pune la dispoziție peste câteva zile, veți binevoi a le împărți subprefecților județeni și primarilor din orașe municipale, după un conspect prezentat din partea noastră, împreună cu o circulară, dată din partea D-voastră, tn care atrăgându-fe atențiunea asupra importanței lucrării pe care avem a o face, veți insistă, ca domnii subpre- fecți să Împartă imprimatele primite fără amânare primarilor de orașe cu consiliu și secretarilor dela sate, astfel, ca fiecare primar de oraș cu consiliu și fiecare secretariat sătesc să pri- mească din instrucțiuni și din modelul de tablou câte un exem- plar, iar din imprimatele pentru compunerea tablourilor nominale, fiecare comună atâtea coaie de câte are necesitate, socotindu-se tot la câte 500 suflete românești o coală. Comuna cu 500 su- flete primește deci o coală, cea cu 1000 suflete două coaie, cu 2000 suflete patru coaie, și așă mai departe. 39 — *• L Imprimatele necesare celor 7 orașe cu drept municipal, se trimit deadreptul primarilor acestor orașe. Vă rugăm a insistă apoi în circulară, ca domnii subpre- fecți să pună subalternilor termin scurt pentru compunerea ta- blourilor, și adunându-le pe toate din județ, să Ie trimită numai decât, împreună cu răspunsurile date la întrebările noastre, ono- ratului directorat de interne, de unde le vom luă noi în primire, spre prelucrare și totalizare, compunând marea lucrare, cu a cărei înfăptuire suntem încredințați. Vă rugăm, Domnule director, să ne dați acest prețios ajutor, pe care vi-1 cerem, Intru ajungerea scopului înalt pa- triotic și național urmărit de noi, și să primiți asigurarea deo- sebitei noastre stime. Cluj, ia 23 Noemvrie 1921. Secțiunea istorică-etnografică a «Asociațiunii»: Tiodor V. Păcdțian, publicist, președinte, £)r. loan Lupaș, profesor univ., referent. Cererea noastră a primit rezolvare favorabilă la directo- ratul general de interne din Cluj încă în ziua următoare, 24 Noemvrie 1921, când a fost adresată tuturor subprefecților de județe, sub numărul 23879/1. a/1921, următoarea circulară: «Domnule subprefect! «Asociațiunea» pentru literatura ro- mână și cultura poporului român din Sibiiu, voește să compună o lucrare istorică de mare însemnătate, în care să se cuprindă toate datele statistice, referitoare la jenfele pe cari le-a adus poporul român de dincoace de Carpați în răsboiul din anii 1914—1918. Cum însă datele de cari are necesitate, nu se pot culege decât numai cu ajutorul organelor noastre administrative, ni s'a adresat prin delegatul ei, cu rugarea, ca să-i dăm mână de ajutor la adunarea lor, care se va face în modul următor: Se va compune, cu folosirea tipăriturilor date de «Aso- eiațiune», câte un tablou nominal în fiecare comună, urbană și rurală, despre toți cei plecați la răsboiu în anii 1914—1918, după modelul de tablou, compus de organele «Asociațiunii» într’o comună a județului Târnava-mică, și cu ținerea în vedere a celor cuprinse în instrucțiunile speciale formulate tot de or- ganele «Asociațiunii», pentru mai ușoara săvârșire a lucrării, care se cere prin noi, dela comunele urbane și rurale de sut> conducerea noastră. e — 40 — Fiind lucrarea proiectată din partea «Asociațiunii» de o importanță netăgăduită, din toate punctele de vedere, ne simțim îndemnați a da fnaltei noastre instituțiuni culturale din Sibiiu tot sprijinul posibil pentru cât mai grabnica înfăptuire a lucrării. In consecință, sunteți rugați, ca din imprimatele ce vi se trimit deodată cu circulara prezentă, să impărțiți fără amânare primă- riilor din orașele cu consiliu și secretariatelor comunale și cer- cuale câte un exemplar din instrucțiuni și din modelul de ta- blou, iar din tipăriturile destinate pentru compunerea tablourilor nominale fiecărei comune atâtea coaie, de câte are necesitate,, socotindu-se tot la câte 500 suflete românești din comună o coală. Datele despre poporațiunea română din fiecare comună, le aveți la biuroul județan de statistică. In tablou vin trecuți deci numai Românii, cei de altă naționalitate nu. Veți insistă, apoi, ca cele patru întrebări dela finea instrucțiunilor să se dee din fiecare comună răspunsurile dorite, și în urmă, adunând din întregul județ, atât răspunsurile acestea, cât și tablourile no- minale, cari la sate au să fie compuse în prezența preoților și a unui fruntaș mai înaintat în etate, ni le veți trimite nouă, necondiționat până la finea lanei Februarie 1922, ca să le putem pune toate Ia dispoziția «Asociațiunii», dovedind prin aceasta, că i-atn înțeles toți patrioticele intențiuni, pe care Ie are cu com- punerea însemnatei lucrări din întrebare, și îi dăm cu dragă voe tot sprijinul pentru înfăptuirea ei. Cluj, la 24 Noemvrie 1921. (L. S.) Pentru directorul ge- neral: A. Pălăgheșiu m. p., consilier ministerial». O circulară asemănătoare s’a adresat și primăriilor din orașele cu drept municipal, cu deosebirea, că acestora li s’a. trimis deadreptul imprimatele de cari aveau trebuință și li s’a spus, să compună tablourile nominale cerute de «Asociațiune» cu ajutorul poliției de stat, ale cărei organe vor umblă din casă în casă pentru adunarea cu succes a datelor statistice dorite. Circulara directoratului general de interne a fost expediată din Cluj in 30 Noemvrie 1921, la adresa tuturor primăriilor din orașele cu drept municipal și a tuturor subprefecților de județe, iar în zilele dela început ale lunei Decemvrie li s’au trimis tuturor, in colete poștale, și imprimatele, pe cari ni le făcuse tipografia «Ardealul» din Cluj, ieftin și cu o promptitudine rară.. Jn șase zile ne-a dat gata 25,000 de coaie, tipărite pe toate fe- — 41 — țele, cu linii orizontale și verticale, ceeace Înseamnă, că fiecare z coală a trebuit să treacă de patru ori prin mașina de tipar. A și umblat mașina în cele șase zile, ziua și noaptea, fără a ni-se fi socotit suprataxă de noapte, în vederea scopului cultural, căruia aveau să servească imprimatele. Imprimatele noastre erau următoarele: a) coaie cu rubrici și linii, pentru compunerea tablourilor nominale In fiecare co- mună; b) tabloul-model, compus in comuna rurală Cuștelnic - din județul Târnava-mică, și c) instrucțiuni, referitoare la cule- gerea datelor statistice despre jertfele aduse de poporul român din Ardeal, Banat, Crișana, Sătmar și Maramurăș în răsboiul mondial din anii 1914—1918. Instrucțiunile aveau textuarea următoare: •Nrul 1163 Asoc. —T92L Înalta noastră instituțiune culturală, — «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român», cu sediul în Si- biiu, — se ocupă de mult, încă dela începutul răsboiului mon- dial, cu ideea culegerii datelor, foarte însemnate și necesare pentru istoria contemporană a neamului nostru, referitoare la jertfele pe cari le-a adus în cursul marelui răsboiu mondial po- porul român din ținuturile mai nainte aparținătoare Ungariei, iar acum alipite pe vecie la patria mumă. Realizarea ideei frumoase, de a eterniza noi, cei rămași în vieață, numele și faptele eroilor, cari și-au vărsat sângele pentru neam pe câmpul de luptă, la diferite fronturi, și ale vi- tejilor noștri, scăpați cu vieața, cari au pus lumea ?n uimire cu eroica lor purtarț în fața morții, a fost însă mereu amânată, . până în anul acesta, când secțiunile științifice-literare ale «Aso- ciațiunii» au decretat în mod imperativ culegerea fără întârziere a datelor din întrebare, după planul croit în privința aceasta din partea secțiunilor istorice-etnografice a «Asociațiunii». Natural, că o lucrare atât de mare, cum e cea contem- plată din partea noastră, nu se poate face, decât cu binevoi- toarea colaborare a organelor administrative din cele 22 de județe românești de dincoace de Carpați. Cătră aceste organe de toată încrederea ale statului român, eu hotare acum lărgite, ne adresăm deci cu rugămintea, să bi- ■nevoiască a ne da mână de ajutor la ajungerea scopului pe — 42 — | •care-1 avem în vedere. Iată despre ce e vorba: Ne rugăm să | ni-se compună în toate orașele și în toate comunele rurale, | câte un tablou nominal despre toți locuitorii români, cari au | participat intr’o formă sau alta la răsboiu! mondial din anii | 1914—1918. Referindu-se datele pe cari le adunăm numai la poporul român, cei de altă naționalitate nu au să fie trecuți îu tablou. | Tabloul nominal, pe care-1 cerem, se va compune după | modelul alăturat, cu folosirea tipăriturilor trimise de noi, și se- ' | parat pentru fiecare comună. j Cu toate, că rubricile din tablou sunt destul de clare, astfel, | că oricine se poate ușor orientă în privința lucrării care i se | cere, ținem totuși de necesar, să mai dăm explicările și îndru- mările următoare: . In tablou vin trecuți cu numele toți cei plecați din oraș sau comună rurală in cursul răsboiului, fie ca soldați mobili- ! zați, fie ca lucrători de răsboiu, punându-se câte un 1, la cd dintâi în rubrica 7, iar la cei din urmă în rubrica 8. Mai via trecuti apoi în tablou și cei arestați sau internați în cursul ră- sboiului, punându-se la fiecare din ei câte un 1 în rubrica 9, iar cei refiigiați se trec cu câte un 1 în rubrica 10. Dacă s’au refugiat, sau au fost internate familii întregi, se trece în rubrică numărul tuturor membrilor din familie. Ca refugiați sunt a se consideră numai cei trecuți peste Carpați, în vechiul regat român. In tabloul nominal sunt a se trece și aceia, cari în pri- măvara anului 1919 au fost asentați (recrutați) la ordinul de chemare al Consiliului Dirigent, pentru a luptă la frontul dela Tisa, în contra trupelor maghiare. Mobilizați pe loc sunt aceia, cari deși chemați în regulă sub arme, au foșt lăsați totuși în posturile avute, ca funcționari publici, sau ca lucrători in fabrici. La fiecare dintre cei chemați din comună la răsboiu, să > se noteze cu exactitate ocupațiunea, pentrucă să putem stabili, că dintre aceia, cari au participat la răsboiu, câți au aparținut clasei intelectuale, câți au fost comercianții, câți meseriașii și câți plugarii? La fiecare dintre cei trecuți in tablou se va umpleă apoi cu câte un 1 și rubrica corespunzătoare din rubricele 11—16, și anume: dacă respectivul a murit ca erou pe câmpul de luptă, i se pune un 1 în rubrica 11, dacă a murit altcum, dar tot în. I — 43 — ?. urma răsboiului, i se pune un 1 in rubrica Î2, dacă a venit acasă ca invalid, tn rubrica 13, dacă a venit bolnav, rănit, dar s’a insănătoșat, în rubrica 14, și dacă s’a reîntors sănătos acasă, In rubrica 15. Cei dispăruți până astăzi se trec cu câte un 1 in rubrica 16. Decorațiile primite tn cursul răsboiului. vin trecute la fie- care dintre cei decorați tn rubrica 6 pe scurt, astfel: aur, ar- - gint I. argint II. bronz, crucea Carol, etc. In fine rubricele 17 și 18 vor fi umplute conform stării faptice din fiecare fa- milie, al cărei cap nu s’a mai reîntors din răsboiu. Ca văduve și orfani se consideră și urmașii celor dispăruți. Rezultatul final al rubricelor 7, 8, 9, 10 trebue să consune cu rezultatul final al rubricelor 11, 12, 13, 14, 15, 16. Aceste tablouri vor binevoi a ni le compune, domnii pri- mari ai orașelor, prin câte un funcționar de absolută încredere, sau prin organele poliției de stat, iar domnii secretari cercuali și comunali, personal, separat pentru fiecare comună, cu exac- titatea reclamată de însemnătatea lucrării, pe care avem însăr- cinarea a o face, și care are să fie un monument neperitor, ri- dicat eroilor noștri, morți și vii, cari cu sângele lor și cu vitejia lor au înfăptuit idealul nostru național: unirea întrun stat a tu- turor Românilor. Pentru a se puteă face o lucrare desăvârșită, cei încredin- țați cu compunerea tablourilor vor trebui să meargă din casă în casă, sau să cheme la primărie pe rând capii de familie pentruca din gura celor interesați să afle starea lucrului din fiecare familie și să primească informațiile pentru umplerea co- rectă a rubricelor din tablou. La orașe ar putea fi invitați prin publicațiuni afișate după obiceiul locului și inserate și în ziarele locale, toți aceia de pe teritorul orașului, cari au participat Ia răsboiu, ca să se pre- zinte la primărie in anumite zile, pentru a fi trecuți in tabloul nominal și pentru a se luă dela ei informațiile necesare. In locul celor morți sau dispăruți se va prezentă careva din familie. E de sine Înțeles, că dacă o familie cu membri, cari au luat parte la răsboiu, s’a mutat din comună altundeva in cursul vremii, cei îndreptățiți a fi luați In tablou se vor trece în tabloul comunei, în care familia își are în prezent locuința. Fiecare va fi conscris deci în comuna în care își are locuința în prezent. — 4'4 — 1 i La compunerea tablourilor e necesar să fie de față și preoții», cari își cunosc pe toți credincioșii, iar la sate și câte un fruntaș < din sat, mai înaintat în etate, care nu a fost la răsboiu, a stat tot acasă, le-a văzut toate și știe tot ce s’a petrecut în sat în cursul răsboiului. ; Tabloul nominal, subscris de toți: preoți, primar, secretar etc. se va înaintă 'apoi sub-prefectului județan, care adunând . toate tablourile din județ, le va trimite directoratului general ’ de interne din Cluj, de unde le va luă în primire delegatul autorizat al pentru totalizate și prelucrarea ma- terialului adunat In comunele, în cari se folosesc mai multe coaie de im- ' primate pentru compunerea tabloului nominal, coaiele au se < fie bine cusute laolaltă, pentruca să nu se piardă printre ta- " blourile altor comune. ’ Deodată cu tabloul nominal, rugăm să se mai trimită sub- prefectului județan, separat din fiecare comună, urbană și ru- J fală, câte un raport în care să se cuprindă răspunsurile date la următoarele întrebări: I 1. Care e valoarea aproximativă a contribuțiunilor bene- | voie, făcute de Românii din comună în natură în cursul răs- 1 boiului ? Anume, albituri date pe seama spitalelor, ciorapi, mă- 1 nuși, pumnășei, căciule de zăpadă, trimise celor dela front, aii- 3 mente date armatei în mod gratuit pela începutul răsboiului, etc. | 2. La care sumă se urcă toate pagubele de răsboiu, pe j care le-a avut comuna? î 3. In toamna anului 191p fost-a revoluție în comună? | Cum s’a urzit, cum s’a desvoltat, fost-au în comună devastări, | stricăciuni, vărsări de sânge, cine a fost omorât sau vulnerat, I și in urmă cum a fost stânsă revoluția? S’a format gardă na- | țională în comună? Sub a cui conducere? | 4. La adunarea mare dela Alba-Iulia, ținută la 1 Decemvrie j 1918 câți locuitori din comună au participat, la a cui îndemnare și sub a cui conducere? Rapoartele acestea, adunate dela toate' comunele, domnii > subprefecți (în orașele cu drept municipal domnii primari) încă. ■ le vor trimite, împreună cu tablourile nomipale, directoratului general de interne din Cluj, pentru a fi predate spre studiare delegatului cele compuse de preoți, dintre cari câte unul ne-a dat mono- -ș grafia întreagă a comunei sale. Și rapoartele acestea sunt aran- ■ jate după județe. La «Asociațiune» sunt depuse în fine și te- jș blourile sumare, compuse de mine, despre datele noastre sta- j tistice, adunate și totalizate pe județe (orașele municipale și ora- J șele cu consiliu separat), — așteptându-și eventuala publicare, 1 — atunci, când «Asociațiunea» va dispune de mijloacele nece- sare pentru tipar. Deși ni s’au trimis tablourile ^nominale din toate cele 22 de județe de dincoace de Carpați, cu 7 orașe municipale, 33 ț •i 1 — 49 — orașe cu consiliu și 4183 comune rurale, totuș nu avem adunat încă Întreg materialul: ne lipsesc tablourile nominale din 69 de comune rurale, din diferite județe, în cari comune, cine știe, din ce Împrejurări locale, tablourile n’au putut să fie compuse , până acum. S’a scris însă, In 16 Noemvrie 1922, respectivilor - subprefect, să ni-le trimită cu grăbire și pe acestea pentru a ne complectă colecția, și cu toată siguranța le vom primi în timpul cel mai scurt. Eu însă și până la sosirea acestor puține tablouri, cari ne mai lipsesc, am făcut încheierea datelor adunate, și anume astfel că la cele 69 comune, în restantă cu tablourile, am trecut date aproximative, în proporția datelor dela celelalte comune din' județul respectiv. După sosirea tablourilor, datele vor fi recti- ficate, dar deosebirea, fie In plus, fie în minus, nu are să fie mare, ci aproape disparentă, pentrucă la sume, cari trec în zeci de mii, sute de mii și milioane, unimile, zecimile și sutimile nu mai numără și nu schimbă întru nimica rezultatul final. După încheierile mele, datele statistice, adunate din 22 județe, cu 40 comune urbane și 4183 comune rurale, ni se pre- zintă dupăcum urmează: Poporațiunea română din-teritoriile de dincoace de Carpați e de_______ _____________________________; _ 2.979,614 suflete. Din poporațiunea aceasta, au luat parte la mișcările impuse de răsboiu: a) la partea activă, ca soldați pe front__________________ 449,796 b) la partea sedentară, pentru servicii auxiliare, sau mo- bilizați ’pe loc______________________________________ 34,578 c) pentru a fi arestați ți internați______________________ 1,734 d) au fost refugiați „ ...___________________ 3,436 Total . 489,544 Soartea lor, îndurată în timpul răsboiului: a) au murit pe câmpul de luptă ____________________________ 41,739 b) au murit în temniță, în pribegie, în spital, acasă, în urma boalelor sau rănirilor_______________________■___ 11,275 c) s’au reîntors acasă ca invalizi________________________ 25,406 ■d) -răniți, bolnavi, însă în prezent sunt sănătoși________ 37,898 e) deplin sănătoși_________________________________________ 343,387 f) sunt dispăruți până astăzi— 29,839 Total . 489,544 în urma celor morți și dispăruți au rămas: a) văduve de răsboiu__________________________________________ 38,630 J>) orfani de răsboiu_________________________________________ 79,226 4 — 50— • J După clasele sociale au luat parte la mișcările impuse de răsboiu "■ ■■ dj intelectuali_____________________... — —________________ 6,547 b) cemercianți și meseriași _ _---------------------------- 14,668 e) plugari muncitori______________________— — 468,329 Total . 489,544 Au fost decorați în cursul răsboiului ... ------------ 44,191 S’au făcut contribuhri benevole pentru armată, in albituri, alimente etc., în sumă de_______________ 11.884,169 Lei Pagubele de răsboiu suferite de singuraticele co- tnune, se urcă la suma de_________—__________, _ 285.598,471 Lei. Repartizate pe orașe municipale, pe orașe cu consiliu și pe singuraticele, județe, datele de sus sunt cele trecute tn ală- turata cRecapituhție generală» (Vezi anexa de sub A), pag. 51} lat* felul cum sunt compuse tablourile sumare, se poate vedeă din alăturatul tablou sumar al județului Sibiiu. (Vezi anexa de sub B) pag. 52-—54). Cele de sus sunt deci datele statistice, adunate și totali- tate de mine, și astfel cum s’a expus mai sus, tn această dare de seamă, a fost urzită, inițiată, făcută și terminată cu bun sucees lucrarea însemnată a culegerii datelor despre jertfele aduse de poporul român de dincoace de Carpați în marele răsbpiu mondial din anii 1914—1918. Și s’a făcut în timpul scurt de 12 luni lucrarea, pe care dacă organele statului o fă- ceau, n’ar fi terminat-o nici în trei ani. Și s’a făcut lucrarea, cu o cheltuială numai de 40,000 Lei (30,000 Lei spesele mele de întreținere în Cluj și Sibiiu, 10,000 Lei imprimatele) pe când dacă o făceă statul, cheltuiă cu ea multe milioane. S’a făcut lucrarea cu bunul gând, de a fi de folos generației de astăzi, dar mai ales generațiilor viitoare ale neamului românesc, cari se vor bucură In măsură cu mult mai mare decât noi de roa- dele izvorâte din jertfele aduse de poporul român in răsboiul mondial, și de foloasele unirii Românilor de pretutindenea în- tr’un singur stat mare național, care e: România-Mare I Diciosânmărtin, la 4 Decemvrie 1922. Teodor V. Păcățian. Recapitulare generală.____________ A,ex> A Curent | o '*> ut contri- Anlaatpartelamlșc derăsbolu 5oartea Indurată în timpul răsboiulul In urma de- După clase sociale « i ir decorati >enevole î de răs- niță,tn s cedatilor și au luat parte la miș- u e isboiului armată comunei chemați fiind "ee* cărn- spital, S’au reîntors acasă u dispăruților cările impuse de Comunele E o V _ total 'St ii ptă alelor i invalizi > C xd au rămas răsboiu “5 din n ° mărul cele S’au f Ac Păgubi _- C partea se pentru a fi ai fost reft orți pe rți tn tem niți bolnr ieplin si unt disf V *G 1 comerciant! lugari <0 județ 85 Cd cursul rl buiri b boi ale 52 2 i servicii a । stați sauinte ttl de li ibegie, tn să in prezi nătoși 3 ' cd telectuali ■ și meseriași E O *3 pentru in « « mob. pe 1 urma ba nt sănăto *o s §■<§ z £ £ O-s 3 E mo w •u e Q. 3 .E « o *2*5 cj ed pr Z î n L e i a» în 1 Orașe municipale 87317 1519 __ --- 4956 576 14 2 202 108 496 1183 3361 198 309 539 933 1747 2868 2 Orașe cu consiliu 102168 2335 731600 11218000 9119 944 62 131 592 246 708 1799 6363 548 722 1595 1054 2698 6504 3 Jud. Alba-lnfer. . 161057 2319 563200 1328800 25136 1852 146 27 2257 627 1299 1909 19263 1806 2064 4694 331 827 26003 4 „ Arad . . ■ 230284 3668 1587500 2020000 3s402 1593 3 11 3580 664 1932 2856 28909 2068 3301 6061 309 1020 38680 b „ Bihor . . 275018 4478 --- - --- 43141 2332 8 7 4205 796 2842 3388 31479 2778 3700 8491 235 583 44670 6 „ Bistrița-Năs. 81127 1728 1351283 4288576 13370 1252 6 10 1463 423 693 968 10110 989 1125 2564 144 172 14330 7 „ Brașov . . 23975 336 129300 59420000 3089 401 198 244 357 94 184 212 2903 182 238 577 104 385 3443 8 „ Caraș-Severin 314816 3581 640500 4121000 51704 5306 30 18 4669 1721 2817 3989 41198 2664 5026 8278 534 1203 55321 9 „ Ciuc . . . 28979 566 597400 66315000 3237 313 96 1124 359 136 281 382 3335 281 301 876 33 58 4683 10 „ Cojocna . . 162332 1715 675665 4210000 27130 <2046 16 22 2380 615 1'64 1707 21477 1811 2191 4993 219 258 28737 il „ Făgăraș . . 83660 853 891500 21003000 12092 1329 205 605 1246 369 770 942 10518 786 1142 2289 401 383 13447 12 „ Hunedoara . 257768 3907 885360 10201000 39840 3306 264 40 3840 1011 '867 3304 36767 2721 3340 5887 300 874 42276 13 „ Maramureș . 75388 873 46900 419500 9645 753 _ 1 1037 171 953 698 6500 1040 1039 2556 36 73 10290 14 „ Mureș-Turda 83090 955 381550 41089000 12664 781 12 7 1295 217 754 775 9561 862 1099 2392 116 258 13090 15 „ Odorheiu 10847 50 158'0 2080U0 558 128 3 3 59 29 38 96 418 52 4Q 89 6 37 639 16 „ Sălaj . . . 146974 2272 304100 801000 23645 1344 16 5 2227 522 1136 1693 17735 1697 1995 4386 163 479 24368 17 „ Sătmar • . 168447 1911 420<00 46984v0 19472 946 34 4 1645 354 1280 1627 13886 1664 1520 3447 133 300 20023 18 „ Sibiiu • . 102628 1687 900000 34057000 13860 2315 293 794 1454 515 816 1784 12088 605 1050 2158 396 1173 15693 19 , Solnoc-Dobâca 177722 2639 437120 329345 30956 1649 22 20 2472 831 1670 1972 22595 3i07 2666 5818 288 421 31938 20 „ Târpava-Mare 61703 840 426400 8520000 9953 1002 111 65 1009 355 522 893 7798 554 743 1701 180 483 10468 21 „ Târnava-Mică 551,6 883 75736 3350 8413 852 13 2 659 269 377 656 6694 625 605 140 c 80 156 9037 22 „Timiș-Torontal 155596 2846 238600 7645000 26381 1937 38 4 2333 691 1520 3088 19427 1301 2535 3644 272 608 27480 23 „ Treiscaune • 31359 241175 3590000 4127 280 134 280 448 102 297 415 3342 2l7 287 941 84 146 4591 24 „ Turda-ArieȘ 122243 1599 342770 122500 18898 1337 IO 17 1951 409 990 1502 14120 1283 1592 3852 179 326 19750 Total . 29796l4|44101|l 1884169 285598471 449796:34578 1784 3436 41739 11275 25406|37898 343387 29839 38630]79226 6547 14668 4683291 g V* QJ NÎ'-O'OOOxJO'l.J'^WtCH-O'DOCKJOiU’^U^^ Numărul curent Aciiiu . . . . din 1 Comunele Alțina . . . . județ Amnaș . . . Apoldul de jos Apoldnl de sus Avrig . . . Bendorf . . Boița . . . Brad . . . Bungard . . Cacova . . Cacova Sebeșulu Câlnic . . Căpâlna . . Cărpiniș . . Cașolț . . Chirpăr . . Cisnădie . . Cisnădioara . Cornățel . . Cristian . . Daia-Săsască Deal . . . Dobârca . , . Fofeldea . . . Galeș .... S tR rn QJ O* 0'GOGa*0'©'©Q1J*-4«*JO»W**J00 00 ^4*t\0^ Poporațiunea ro- mână a comunei Numărul celor decorati -<*- 9.^00-.^ o. | oXI I I tn cursul răsboiului g i gggg, , 8, 2 K^cu-oo ooSggg | în Lei S’au făcut contri- g-l-iȘog-LLS1 8' 8888881 gggggg buiri benevole --- s bo pentru armată »oieS ~ co oo J* m Pagubele de răs- Q© reS S2J 4*©oo o-* o cr boi ale comunei gg|,ggg.888o 888 g în total °°1 1 8881 1 1 I §1 1 i gggg ggg! 1 g S 2 w £ fq 23 8 1 2 2 K °'UODOOjU OC ca soldati pe B“ ' h5 1 _■--- u>| | I | I 52 un 1 to £1 00 g 95 O 5--- 1 >52 3i _____front O la partea sed. 9 ptru servicii aux. fio sau mob. pe loc w» ^gJJJJJJ_lJ 1 1 1 1 1 l 1 9,0»! 1 9>M 1 1 K pentru a fi are- -Ș-.I pai! mișc răsti ■Șg-J IM»I i 1 1 I 1 1 1 -„I I stați sau intern, au fost refug morti pe câmpul co g « a 2 2 5 de luptă ea ol 1 Or-MWfcăWOO'O 1 ^-| morti în temniță, în 'tea ludo pribegie, în spital, în urma boaleior J^2rtoo_t9U»Q, 1 u2c| u>-,li-qomău,2o ca invalizi rată răniti, bolnavi, u reutoi in timpii însă In prezent sunt sănătoși deplin sănătoși "sacasă I0QS8I Ii g&LsaaS&LLfeș 1 ■uooa4m5^0.~£MMOSO,,e sunt dispăruți Q>O-JO IjLQ I | C-OOauiO'lto'uioîq^O văduve 1 au r 1 cedatilor și 1 în un ămas 1 disnarutilor s fi» orfani Q. f* sstsei ESI 21 l SISKgXEÎăSKgs?^^ i ’Q .^Mln । WM| ^olw“4k„MiCk-^u; intelectuali C » E'Q 1,^ ffio comerclanți upă clsse so- sM^sgșgi gsH|wj£6g|si£Z ;'c>9PEi/ooozgore'ooooo6fcg --- oo --- -jSwooîo-r! tn cursul răsboiului 22000 2500 2500 WW | IM ---O WMOUIQOI oo S’au făcut contri- 200000 30000 sS IsissgSslS1§§ buiri benevole 55000 2000 oo oooooooooo oo 0 pentru armată U* Ut -* r OQ ---IO 1 Șl §8 »8 i --- mi । , ---rîSfffi Pagube de râs- O o Ut c ' $ 1 Q9 g§1 gggllg§ 1§“SoȘ boi ale comunei o o o o ss§§ § s§ §1 §l§ ii hssi în total O o o COOOOs] Soo**. la partea activă, I chei Anltat "*00-0^0 -C»WC'-* ca soldati pe front 3 la partea sed. fiO 3. U3 Ni --- WODoSoo ptru servicii aux. șț >O CP *Q -U sau mob. pe loc g. 1 1 1 1 _ S5 i 1 1 1 1 1 1 1 1 1 _ . ■ ■ pentru a fi are- 5" a 1 1 HQP 1 - 1 1 ■ ’ 1 ' I 1 W 1 |_t. | Qx stati sau intern. c» 1 u< 1 1 1 1 00-1 au fost refugiați MM rîsfi 6 14 CM 17 morti ne câmpul 16 N3~*N3 0 l £ *. 58 M O Î3 M --- 8 “ 00 “ £ io 8 de lupfă morti în temniță, tn s> oomqi (O 1 W-4 1 *■_! MW-WMIW*. - K W ă 5 K3 O pribegie. In spital s in urma boalelor ca invalizi eo irată 24 Ut NO 1 m qj NO , răniți, bolnavi, i relntc s timpv u< tu Ut <*3Ot0t|UOQDUtZja>cn£3!X£>.»’??£3 tnsăde prezent sunt sănătoși irs acasî 0) M 00 Ut NO *- SșișȘisȘȘșigH^s deplin sănătoși î răshol QibJA»q WOxJOGJ WMQ*O"4 f* b-k *-A sunt dispăruți § W M NO NO *- NO no 0 NO M M 00 00 --- *o văduve In urma.de- cedațil» și --- W --- W CjOsO^NO orfani dispărutilor IM --- --- wSiOioKolSm 00 Ud NO \C au rămas £aj t--- *---n * 09 1 NO 40 1 1 w ■--- W*.M --- UMMOU M 0 W intelectuali ? » »U 1 1 upă ci leaul mișc, bO comercianți ise de 5 SO W S;păSJB2E8oS plugari it parte AW-OlOOiSui ile im- ăsboiu • M 55 Domnul cel grăbit, Mikail Săbăreanu, inginer, Întors de cărând din America. Andră faleș, profesor secundar. în București, in casa lui Săbăreanu. Seara Ajunului. — Ei acum, Săbărene, trebue să fii mulțumit. Dolarii tăi, schimbați, sunt suficienți ca să*ți dea o avere respectabilă. Șf oricum, cu câteva milioane se poate trăi convenabil și la noi. — Da. Dar nu acesta e gândul meu... — Vrei să te Întorci în America? Legăturile sunt mai puternice acolo? La urmă poate ai dreptate. Situația ta de in- giner e atât de bună — mai ales în America. — Prea multe întrebi și Ia urmă răspunzi singur. Na vreau numai decât să mă întorc în America, mai ales acum dupăce am venit aci și am început să trăesc vieața voastră. Nâ am legături de care să nu mă pot desface când doresc. Oca* pațiunea mea de inginer e bine plătită, mi-e dragă, dar, ași cum o fac, e o simplă meserie care nu implică nici inițiativă, aici realizări sensaționale. Cum nu sunt lacom de bani, ori- când mă pot desface de ea fără multe regrete. — Atunci ce ai de gând, — dacă îmi dai voe să te ta- treb, în temeiul legăturilor noastre de copilărie. — Sigur că iți dau voe. M’am învățat cu întrebări di- recte, fără reticențe, fără amabilități, fără amplificări. Acestea încarcă inutil convorbirea. E o perdere de timp care aproape «lă irită. — Bine. Mă voiu adaptă. Ce ai de gând? — Nu-mi place starea pe care o găsesc aci la întoarcerea mea după mai bine de doisprezece ani în țară. Și eu acum țin la țara asta. Vreau să îndrept ce nu-mi place. Și cred Ci pot ceva. Tu mi-ești prieten, dragă Jaleș. Te știu corect, cia- stit și modest: Ai rămas profesor de liceu. Să mă ajuți. — Îmi dai voe să fac ochii mari? — Fă-i. — Nu sunt încă obișnuit cu maniera americană. Dar voia încercă* Să vedem. Explică-te. — E adevărat. Cu voi trebue explicații multe. Ți-le voia 4a. Poate îți mai aduci aminte cum am plecat din România. Inginer eșit proaspăt dela Ah, ce frumos și ce mișcători De când nu i-am auziti Doamne, ce de amintiri ■ înduioșate îmi aduc glasurile acestea I Dulce copilărie, unde ești? Să se prăpădească neamul acesta In care trăesc atâtea virtuți cu rădăcini in milioane de inimi, cu neclintite obiceiuri de mii de ani... — Neamul nu se prăpădește. A trecut el prin secole de năvăliri și nu s’a prăpădit La subțioara frunzei veștede așteaptă mugurul care va crește viguros. Nu cobi tu după soartea nea- mului. — i-auzi, cer copiii. Nu le dai nimic? — Ce să le dau. (Se caută prin buzunare. Celalalt zimbește).. . Ioanei... Nai Dă copiilor... să se bucure... — Banii... Prin Ioni... Nu te ai îngrijit să le pregătești, după datina aceia de mii de ani, mere și covrigi și nuci... — Ei, asta el De asta îmi arde miel Am și uitat că e Ajunul... — ...Nu te-ai dus să le spui o vorbă bună. Așă începi să-ți împărți milioanele... — De ce mă cerți. Gândul meu a fost bun. — Știu, știu. Și totuș a fost aproape inutil darul tău. Copiii au trecut pe lângă casa ta și n’au văzut, că în ea veghiază un gând bun. Și nu vor vedeă nici alte case ca noaptea asta sfântă nu se va coborî o rază de dragoste în inima lor... Banull... Acum se stradei cum să împartă banii tăi și ce să cumpere... Și vor crește 1 așă, și nu vor ști ce e bine. Și mai târziu nu vor puteâ distinge ș fapta bună de cea rea... — Exagerezi. — Poate. Dar exagerarea nu arată că n’am dreptate. j — Ce să fac? '*■ | — Ai venit aci, în mijlocul neamului tău, nu aveă trufia 1 să-i îndrepți sufletul cu milioanele tale. E o ofensă și o absur- | ditate. Fă-ți datoria măruntă. Fii inginer bun, cum eu caut să. | fiu profesor bun. | ii ale tale. Și In bunătate și de ceartă la coltul - 67 - — Atât? Când nedreptatea, necinstea se obrăznicește pe toate drumurile? / — Atât, deocamdată... Și nu e puțin... Te frămânți să îndrepți neamul și nu te-ai gândit la bucuria curată pe care ai fi putut-o face micilor copii. In clipa aceasta ai fost sărac, cu toate milioanele tale. Mai sărac decât spălătoreasă din marginea orașului, care a eșit cu mâniie ude și a întrebat: —«Câți sun- teți, maică ?> Și le-a umplut traista și a sărutat pe cel mai micuț cu nasul înghețat. Aceia îndreaptă sufletul neamului mai bine decât tine, cu milioanele tale cu tot. — Ești rău și nedrept. Fiecare trebuie să-și facă datoria după puteri. — Tocmai. Dar puterile tale nu sunt pentru datoria pe care ți-o iei. Ea te strivește și te obosește. Datoria e plăcere, când e bine Înțeleasă. Fă-o Intâiu pe cea pe care poți să o faci cu plăcere. Fă-o mereu. Așă aduni daruri pentru neamul tău, mai târziu. ----Mai târziu, când mai târziu? — Când vei auzi atrigându-se marea: , în o grandioasă manifestare a solida- rității Națiunii Române în străduin- țele sale culturale^. Se cuvine să aducem și noi pri- nosul recunoștinței noastre marelui Român, luliu Maniu, urându-i tncă mulți ani de rodnică activitate. Dr. L. Borcia. * Centenarul nașterii lui Louis Pasteur, marele binefăcător al ome- nirii, s’a serbătorit in Franța și in lumea întreagă la 27 Decemvrie 1922. El s’a serbătorit și la noi in București, Tași, Cluj etc. S’a serbătorit și in Sibiiu Duminecă in 28 Ianuarie 1923, când înaintea unui număros public, compus din ce are societatea sibiană mai di- stins: der, armată, corp didactic, func- ționărime, elevi, eleve etc. dl Dr. G. Preda, directorul ospiciului de alienați din localitate a desvoltat intr’o fru- moasă conferință vieața și opera lui L. P. insistând asupra momentelor vieții lui atât de Înălțătoare (dragoste de părinți, de locul natal, de familie, de știință, de patrie și de Dumnezeu), precum și asupra rezultatelor obținute de el în lunga și rodnica sa' activitate științifică. Sericicultura, agricultura, chimia, fisica, chirurgia, medicina etc. etc. datoresc foarte mult geniului uni- versal al lui L. P. El a descoperit cauza și leacul boalelor viermilor de mătase. El baccilul boierii paserilor. El pe acela ai brâncei infecțioase a porcilor. El metodele antiseptice și aseptice prin cari a salvat vieața atâtor bolnavi la operațiile chirurgicale, pre- cum și femeilor lăuze (febra puerpe- rală) etc. etc. Dar prin ceeace s’a făcut 69 — cunoscut în lumea întreagă, devenind' unul din cei mai însemnați binefăcă- tori ai ei, este că el a descoperit leacsri turbării, deși n’a ajuns să cunoască' perfect baccilul ei. Asemenea el a aflat leacul difteriei și al febrei tifoide. Dac* n’ar fi fost această descoperire știin- țifică a lui, răsboiul mondial și, deci, și cel purtat pentru întregirea noastră națională nu s’ar fi purtat eu succesul pe care-1 vedem.. La aceste și alte multe fapte și amănunte interesante,, expuse cu arta proprie d-lui Dr. O» Preda. 1. P. S. Sa păr. mitropolit-Dr- N. Bălan a binevoit a adăogi câteva considerații de natură religioasă, în- tregind imaginea personalității lui L. P. cu partea cea mai luminoasă: cu idealitatea, cu credința lui religioasă, cu avântul lui mistic spre dumnezeire. I. P. S. Sa a reamintit nu numai de- clarația categorică făcută de L. P. contra generației spontanee sau echivoce, ci a descris amănunțit și experimentul științific prin care el a dovedit impo- sibilitatea acestei teorii, pledând, în schimb, cu toată puterea convingerii sale ștințifice extraordinare pentrn con- cepția tradițională religioasă a crea- țianismuluL A fost mișcătoare și ală- turarea ce a făcut I. P. S. Sa între finul, subtilul, elegantul, dar necredin- ciosul Renan — vasul de cristal — și între delicatul, seriosul, conștimțiosui și atât de credinciosul L. P. — vasul de fer — la Academia Franceză. De care parte eră să fie victoria » această ciocnire de idei, nu mai încăpea în- doială. Din toată expunerea se de- sprindeă convingerea: Dacă cercetăm lucrurile lumii acesteia, oricât de amă- nunțit și serios, să le cercetăm numai cu un ochiu, ca și L. P., iar cn cel- lalt să privim mereu spre infinit și veșnicie. Să ascultăm și pe înțelepții lumii acesteia, dar să nu ne uităm nici de cuvântul lui Dumnezeu. Iar dacă — 70 — scriem sau muncim in laboratoare, să facem aceasta numai cu o mână, pe când cu cealaltă să ne ținem de pârghia credinței in Dumnezeu, precum se ține copilașul de pulpana mamei sale ca să nu cadă. Atunci orice greutăți ni a’ar ridică in cale nu vom sucombă. «Nebiruit e omul câud luptă cu cre- w dință I» vorba poetului nostru național. «Asociația» ți publicul sibian se poate felicită de distinșii conferențiari cari ii inalță sufletul cu astfel de ex- puneri luminoase. I. O. Un jubileu. începând cu Nt. 1—2 din a. c. «Telegraful Român», organul . oficios al arhidiecezei ortodoxe ro- mâne din localitate, trece in al 71-lea an de existență. Chiar dacă n’ar fi altceva decât raritatea prilejului ți încă ar merită să fie semnalată. Dar mai este ceva. In deosebi pentru noi. In coloanele venerabilului nostru con- frate s’a lansat mai intâiu ideea în- ființării unei societăți culturale româ- nești mări, care să înfrățească pe toți Românii, fără deosebire de culoare politică sap confesională. Ideea lansată cu atâta succes înainte cu șase decenii și mai bine a prins. Sprijinită de în- temeietorul ziarului, de nemuritorul' mitropolit Andreiu Șaguna,* această idee a condus pe înaintașii noștri la înființarea «Asociațiunii», care incă a fost patronată și prezidată glorios in anii critici ai începuturilor ei de marele Întemeietor al ziarului: întâiul nostru președinte. Urăm Încă ani mulți de rodnică activitate decanului presei noa- stre bisericești. t Adam M&ller-Guttenbrunn, cel mai mare om de litere al compatrio- ților noștri Șvabi din Banat, a murit in 5 Ianuarie a. c. la Viena, unde a și fost înmormântat în cimitirul cen- tral. Când înainte de aceasta cu câ- teva decenii el veniă la Sibiiu să în- vețe o meserie, nimeni nu bănuiă ce talent puternic de mare scriitor se as- cunde in umilul învățăcel de bărbier. Abiă când el deveni ziarist, remar- când u-se prin interesantele sale cro- nici teatrale, se puteă simți, cum are să se desvolte scriitorul. A fost ceva profetic in toată opera și ființa lui. El a fost între puținii, foarte puținii cugetători din Europa centrală, cari au prevăzut năruirea aglomeratului de popoare austro-ungar, fiindcă pierise cheagul dreptății dintr’însul. Lucrări ca «Ootzendămmerung», «Meister Ja- kob und seine Kinder» ș. a. atât de mult prigonite de stăpânirea maghiară de pe vremuri au o însemnătate epo- cală. Toată conștiința națională ger- mană a compatrioților Șvabi se dato- «; rește scrierilor lui A. M.-Q. și școalet' * sale. Călăuziți de spiritul lui, com- patrioții Șvabi vor face în 50 de aut ceeace Sașii din Ardeal au făcut in 800 de ani, precum a spus Dr. Ah- 1 dreas Konrad la o serbare comemo- ș rativă in Lugoj: o organizație popu- . Iară desăvârșită sub toate raporturile. și E mișcătoare partea finală din această j cuvântare, unde zice că, cetind scrie- nle lui, pătrunzându-ne de concepția ’ i lui de vieață, îi vom păstră și amili- tirea cea mai demnă. Pentrucă nu J poate fi o amintire mai trainică pentru un scriitor și cugetător decât triumful | ideilor sale favorite. In acest sens el ,1 nu mai e mort, ci trăește prin opera | și ideile sale dealungul veacurilor. 1 Din timp in timp vom simți cum se I ridică din mormânt geniul său inspi- | rându-ne la none opere de adevărată i frumusețe și mărire națională. — La | frumoasa serbare din Lugoj au asl- 1 stat și Ungurii în frunte cu Dr. Elemer | Jakabffy. 1 A fost desigur o foarte meritată | atențiune din partea dlui prof. univ. | <* — 71 4hi Cluj Dr. losif Popovici că l-a propus să fie decorat ți A. M.-G. de guvernul român pentru lupta frumoasă ce a purtat pentru izbânda unui ideal Comun. Pagubă, că răposatul scriitor n’a mai primit decorația, ci numai în- științarea prietenului său iubit. Și atâta a fost de ajuns să-i însenineze puțin clipa amară a tnorții, precum cetim îatr’un ziar șvăbesc. * CRONICĂ ECONOMICA. O nouă îndrumare economică a poporului nostru e de neapărată ne- voie, mai ales acum după împărțirea «roșiilor mari prin reforma agrară a statului nostru. Dacă marii moșieri, oari până acum aveau gospodării mi- nunate pe proprietățile lor de mii de iugăre (pogoane), astăzi abiă mai ră- mân cu 2 —300 iugăre, ei nu trebuie să desnădăjduiască, ci să se pună pe lucru mai strașnic decât până acum, năzuindu-se a produce atâta pe pă- mântul ce le-a mai rămas cât produ- ceau înainte pe proprietățile lor mai îatinse. Micii proprietari, țăranii, cari alcă- tuesc în cea mai mare parte țara cu ale lor 80°/« și dintre cari muiți au primit acum părți frumoase de pă- mânt, încă trebuie să învețe a le lucră bine, mai bine decât până acum. Să învețe a lucră pământul așă cum îl lucrează țăranul din Danemarca dela 1872 încoace! Adevărat că, pentrnca să avem și noi plugari luminați ca în Dane- marca, ar trebui să avem numai în Ardeal, Banat, Crișana și Maramurăș 15—20,000 școli de plugărie bună, nu 5—6 câte avpm astăzi. Cu bunăvoință și cu silință se pot face însă și la noi multe lucruri bune. ta Noemvrie 1919 ministrul de agricultură francez Ricard a introdus economia ca studiu obligatoriu în școala primară franceză. Lloyd George, fostul minisțru-președinte englez incit a ținut diferite cuvântări în mai multe orașe engleze arătând, cât de înapoiată e Anglia în privința economică față de Danemarca și chiar față de Germania! 100 de iugăre engleze (arătură și pă- șune) în 1920 nu puteau hrăni mai mult ca 48—50 de oameni, pe când în Ger- mania acelaș pământ, mai bine muncit, dă brană la 70—75, iar în Danemarca, încă și'mai bine muncit, la 80—85 ințL (De noi, Românii, nici nu mai vorbim t Noi abia trăim 13—20 inși pe o astfel ' de proprietate). Ca să vedem și mat bine deose- birea între un fel de lucru și altul, nu va strică să amintim: câte bucate scoate Englezul de pe pământul său și câte scoate Danezul și Germanul? Mai departe ce-i pot aduce Englezului vitele prăsite și ținute pe o propietate de 100 iugăre și ce-i aduc Danezului și Germanului? Pe o moșie de 100 iugăre Englezul produce 750 măji metrice de bucate (grâu, secară ș. a.), iar Germanul 165* și Danezul 2400. (Noi? Nici 300 măji metrice!) Aceeaș moșie Englezului îi produce 20 măji metrice de carne, pe când Germanului 27*5, cum arată Lloyd Oeorge. Apoi lapte Englezul are 85 măji metrice, pe când Germanul 140, iar Danezul 280. Unde suntem noi față de gospodarii aceștia? Azi mâne ia orașele noastre nu mai primesc lapte nici bolnavii, nici copiii, necum oamenii sănătoși! Ceeace pot face Germanii și Da- nezii în țările lor cu mult mai sărace, pentruce n’am puteă face și noi Iu țara aceasta neasemănat mai bogată ? Putem, numai să voim! Ministerul de agricultură din Ba- varia a dat ordin încă din I9U ca grădinile tuturor școlilor și bisericilor trăsnește prin cap la noi să dezinfec- teze grajdurile oiri cotețele porcilor?! ' La itoi oamenii poartă proces, dacă , mnsttf de gunditi al Unuia se scurge * în cdftea celuilalt, îir loC sări prindă' în basene de ciment, fiind partea ce» mai prețioasă din gunoiul animație.. La noi nici idee n’au oamenii cum să-și pună in valoare produsele lor 1 economice! Pentru așă ceva se cere gust, pricepere, deșteptăciune! Aici trebuie să vină dascălii și preoții cu pilda lor luminătoare și îndreptătoare. , Și vor veni, fiindcă și interesele lor o poftesc aceasta. Dar câte alte ramuri nu mai sunt în economia mică?! Cultivarea iepu- rilor de casă, a caprelor, a caprelor de Angora, a oilor de Astragan, de Prusia, a porumbilor ș. a. Belgia, de pildă, câștiga nespus de mult din pieile de iepuri de casă, cu cari umple în- treaga Europă. In Ceho-Slovăcia sunt districte întregi cari trăesc numai din porumbi. E datoria preoților și învățătorilor noștri să împrietiniască pe țărani cu toate aceste ramuri de economie. S’ar putea scrie cărți întregi — șr se vor și scrie! — despre toate ace- stea. De când sunt mici, din școală, oamenii trebuie învățați să muncească, să se însoțească, să prețuească munca lor și a altora și să se bucure de roa- dele muncii lor In măsura străduin- țelor arătate. In școaiele orășenești Încă ar trebui să se învețe mai multe meșteșuguri și dexterități de mână, mai mult desemn, chimie, fizică și alte lucruri practice decât limbi ți istorie care de- multeori stârnește ntt- mâi patimile râie și aduc și alte nă- cazuri asupra oamenilor. Dar despre acestea altădată. Un dascăl și plugar bătrân: /. G., sen- — 72 să se—planteze cu pomi roditori și elefM ȘcoâlelOr din localitate să fit înâîltdrtți a-i cultivă și îngriji. In 1919 și ministrul dă agricultură francez Ri- carda obligat pe învățători să scoată peelevi cel puțin de două ori pe săp- tămână la câmp și să-i învețe, cum cresc, cum se desvoaltă, cum se pră- pădesc și cum trebuie să fie îngrijite sămănăturile'. Mai departe că fiecare grădiitiă de lângă școală să fie gunoită și cultivată de înșiși elevii școalei, pe lângă Supravegherea cuvenită. L&ngă ToWouse (în Franța de sud) este un ordin călugăresc care Învață pe săteni, cum să cultive și valorifice pometul. Harta și geografia economică a Frătiței au desemnat-o și scris-o, în ceti mai mare parte, învățătorii dela școaiele primare și agricole. Acolo fiecâre comună își are harta și de- scrierea sa amănunțită, care înfățișează uri tittmai natura pământului (bumos, lutos, argilos, nisipos ș. a. m. d.), ci arată totodată ce se poate cultivă în el. (La noi? Nici pomeneală de așă ceva I) Astăzi lucrarea pământului nu se poate mărgini numai ia arat, la grăpât, la săiiiănat și la gunoitul cu gunoiu dă grajd. Gunoitul cu gunoiu de grajd e «dtevărată robie, care duce și la să- răcie. De aceasta trebuie să ferim pe țărânii noștri. Noi încă nu știm ce săruri, ce părți folosește din pământ fiecare plantă ? 1 De aceea și lucrarea pământului nostru e ca vai de loc. De aceea producem de obiceiu numai 4 măji metrice și avem recoltă bună de pomet abiă la trei—patru ani odată. Noi încă nu ne dăm seamă că și porcului — deși e porc — încă îi tre- bbește curățenie, și că cloțanii (șobo- lanii) cu murdăriile și infecțiile lor sUăt cauza atâtor boale pentru aceste dobitoace atât de folositoare. Cui îi — 73 — Cărți Românești. Calendare pe 1923 au apărut mai multe ca altă dată. Abiă este foaie, bancă sau instituție mai de seamă care să nu-și fie menajat cetitorii sau sprijinitorii prin câte un frumos ca- lendar de perete, unele splendid ilu- strate in una sau chiar și mai multe colori. Sunt nnmăroase și calendarele și almanahurile literare, de învățătură și petrecere. Remarcăm: . A doua zl dimineața am vizitat Casa Națională din Breaza și atelie- rele în legătură cu ea. Casa Națională constă din: Sala de solemnități, ceva mai încăpătoare decât fosta sala noastră; are scenă cu decorațiile necesare; un balcon și insta- lații de cinematograf, garderobă, cassă și vestibul etc. In subsolul acestei săli e pivnița șl popicăria. Lângă sală se află o cameră mai mare pentru șe- dințele comitetului local, apoi o sală de bibliotecă cu aproximativ 2000 vo- lume așezate frumos în rafturi. Ur- mează apoi două încăperi pentru dis- pensarul «copiilor sugaci» (o mică far- macie locală). In dosul dispensarului sunt băile de vană, iar în subsol băile de duș. La o depărtare cam de 100 pași dela edificiul principal, care cuprinde toate cele amintite până aici, se află pavilionul de dans în formă rotundă. Lângă el scrânciobul și dănăuștd. Câțiva pași mai înapoi, intr’o vălcică, se află o cișmea, ridicată tot de Ca- sele Naționale, iar pe platoul de dea- supra vâlcelei un vast teren îngrădit cu sârmă pentru exerciții sportive atât pentru oamenii mari, cât și pentru copii. Casa Națională din Breaza cu toate dependințele ei ocupă un terițor de aproximativ trei iugăre. După visitarea Casei Naționale, am trecut la atelierele de industrie casnică, unde ni s’a oferit o mică gu- stare. Atelierele acestea au șase răs- boaie, dintre cari unul cu forță elec- trică. La acestea lucrează 33 orfane din răsboiu: covoare, cămăși, fote,, pânză de casă etc. In legătură cu atelierele se află și un bazar, în care se desfac, pe lângă produsele acestor ateliere, și alte articole, dresând astfel pe orfeline nu numai în producerea, ci și în desfacerea mărfurilor. Educația orfelinelor e desăvârșită sub toate raporturile. Ele fac totuL Ele își curăță, ele își pregătesc me- najul, ele își pregătesc mărfurile și tot ele și-le și vând. Servitorime nu exlsU. Chiar și în bazarul lor de desfacere din București se duc cu schimbul câte două în fiecare lună, ca să-și desă- vârșiască școala. Capitalul începător al atelierului a fost în 1920 de 22.000 Lei. Astăzi e 500.000 Lei. - 75 - Și când te gândești că răsboaiele Reuniunii noastre din Sibiiu, mult su- perioare ca tehnică, stau demontate In podul casei noastre naționale și nu aduc nici un folos! Nn s’ar puteă cumpără și instală din partea noastră «are aceste răsboaie Într’o comună românească * potrivită, bunăoară la Siliște ? După visitarea atelierelor din Breaza la ora 10 a. m. în 24 Dec. a. c. am plecat cu camioneta Caselor Na- ționale la Cftmpina, unde, dupăce •e-am așezat bagajele la camera re- aervată pentru noi la Hotel Bulevard, am trecut să vedem terenele petroli- fere ale Societății «Steaua Română». Sub conducerea dlui Ing. șef D. Me- țianu și a altor notabilități din Câm- pina (medici, profesori, revizor școlar etc.) ni s’au dat explicațiile necesare pentru a înțelege felul cum se ex- ploatează petrolul. Am trecut apoi la "vastele rafinerii ale petrolului și de- rivatelor sale (benzină, gaz lampant, poslete, păcură etc. etc.), arătându- ni-se fiecare instalație aparte. La amiazi s’a servit o masă co- mună în sala cea mare a Hotelului Bulevard, unde erau de față pe lângă notabilitățile amintite înainte și dnui primar al Orașului. După masă am vizitat școala pri- mară din localitate, un adevărat museu în chipuri și icoane, representând toate personalitățile și evenimentele mari ale neamului nostru. Spre cea mal plăcută surprindere a noastră am aflat aici și Un tablou mai mare represen- tând pe toți foștii președinți ăi «Aso- ciațiunii > noastre, casa noastră na- țională centrală și școala noastră de fete. A urmat apoi în sala Monovici o șezătoare a Caselor națtotiale cu aproape aceleași puncte ca la Breaza, la care a fost de față tot ce a avtrt Câmpina mai de seamă. Mai către seară, după șezătoare, am fost invitați la o gustare în ospi- taliera casă a dlui Ing. D. Mețianu. In casa dlui Mețianu s’a vorbit despre . viitoarea șezătoare a Caselor Națio- nale ht Sibiiu în 11 Februarie 1923, pentru care s’au anunțat o mulțime de oaspeți 'Câmpineni, dintre cari amintim pe: dl Ing. D. Mețianu, 04 Bunescu, scriitorul Jean Bart dimpreună cu doamnele lor etc. etc. Notăm că venitul curat atât al șe- zătorii din Breaza, cât și al celei din Cftmpina a fost destinat pentru alte scopuri decât ale Caselor Naționale, cu toate că cheltuelile de întreținere pentru oaspeți în număr de 50 per- soane, artiști, artiste etc. au privit ex- clusiv pe Casele Naționale. Dela „Asociațiune". Biblioteca Curții Regale din Bu- curești a binevoit a procură 30 exem- plare din Nr. 105/6 al «Bibliotecii po- porale a Asociațiunii» (Avram lancu) in ziua^de 16 Decemvrie 1922, iar mai înainte a comandat câte 15 exemplare din Nr. 92 (Satul meu, un sat din Ar- deal) și Nr. 98 (Istoria lui Tudor Vla- ■dlmirescu). Această deosebită și înaltă atențiune, pentru modesta noastră bi- bliotecă poporală e un îndemn de a anăreă pe viitor in condiții și mai bune ca până acum, iar pentru biblio- tecile publice, pentru oamenii cu dare de mână și de inimă, pentru îmbogă- țiți! de răsboiu îndeosebi ar puteă servi ca exemplu de modul cum au să răspândiască cultura în popor, spri- 76 — jinind publicații îngrijite de cei mai buni scriitori pentru popor care-i avem noi. Condoleanțele la moartea pre- ședintelui Andreiu Bârseanu. Ca o întregire a celor publicate în Nr. 10 din 1922 al acțștei reviste lăsăm să ur- meze ți acestea: Dela castelul Peleș A. S. fi. Principele Carol: «Cu adâncă părere, de rău am primit vestea morții soțului D-Voastră. Vă rog să primiți cele mai sincere condoleanțe». Președintele consiliului de miniștri, dl Ion I. C. Brătianu: «Aflu cu adâncă durere încetarea din vieață a scum- pului D-Voastră soț care în vremurile grele ale stăpânirii străine a luptat pentru cauza națională și în care cauza română perde un fruntaș eminent Românii cari împărtășesc cruda D-V. jale îi vor păstra o recunoscătoare amintire». Dl ministru de finanțe Vintilă I. C. Brătianu: «Mă unesc cu toți bunii Români la marea durere ce vă isbește». Dna și dl General Văitoianu: «Sincere condoleanțe». Ministrul sănătății publice, al muncii și ocrotirilor sociale dl O. Q. Mănescu: «Din canza consiliului de miniștri care are Joi~ dimineața la Si- naia regret că nu pot luă parte ia în- mormântarea veneratului D. V. soț. Vă rog să credeți însă că gândul meu este alături de D. V. și cu inima de Român și de prieten iau o vie parte la durerea ce încercați. Numele lui Andreiu Bârseanu rămâne neperitor In istoria culturală ți națională a nea- mului și ministernl muncii și ocroti- rilor sociale care vă numără printre strălucitele sale colaboratoare își în- deplinește o pioasă datorie depunând pe cosciugul marelui dispărut cununa omagiilor ce-i sunt datorite». Ministrul instrucțiunii dl Dr. An- gelescu: «întors astăzi în București am aflat despre moartea distinsului D. V. soț. Luând parte la durerea D. V.. Vă rog a primi condoleanțele mele». Ministrul cultelor și artelor, dl C. Bana: «Aflu tocmai acum marea per- dere pe care împreună cu D. V. o încearcă întreg neamul românesc. Rog. primiți sincerele mele condoleanțe». Ministrul comunicațiilor, dl Gene- răi Traian Moșoiu: «Primiți, Vă rog,, cele mai sincere condoleanțe din par-, tea unui fost școlar al mult regreta- tului D. V. soț care împărtășește pe deplin dnrerea D. V.» Aceiaș în numele funcționarilor ministerului de comunicații: «Primiți,. Vă rog, cele mai sincere condoleanțe pentru perderea marelui Român An- dreiu Bârseanu». Dl Dr. Ștefan Cicio-Pop, tost mi- nistru și soția'. «Cuprinși de adâncă jale transmitem dureroasele noastre condoleanțe la moartea ilustrului vo- stru soț, marelui nostru literat și prea- nobilului Român». Dl Vasilie Goldiș, fost ministru’. «Adânc îndurerat deplâng trecerea din vieață a bunului și marelui D. V. ■ soț, a scnmpului și în veci neuita- tului meu amic și coleg în sarcina dăscăliei românești». Dl Dr. V. Branisce fost ministru’. «Cutremurat de vestea trecerii la cele de veci a iubitului D. V. soț și neui- tatului meu coleg, prieten și soț de luptă și muncă, Vă rog primiți since- rile mele condoleanțe. Familiei ser- vească de mfingăere în aceste zile de încercare vieața frumos trăită în ser- viciul binelui obștesc și al progresu- lui în lumină libertate. Fie-i odihna lină și amintirea binecuvântată. Dl N. torga, profesor universitar: «Nu am cuvinte să-mi arăt durerea. Plângem vechea noastră prietenie la. 77 mormântul omului și nobil și bun, a •cărui prietenie de mulți ani a fost «na din cele mai curate ale vieții noastre. Numai nevoile cursurilor mă •opresc de a mă rugă alături de D.V. lângă rămășifele lui>. Dl D. Ondul, președintele Acade- miei Române-. «Cu adăncă mâhnire aflu de nemăsurata nenorocire ce V’a lovit și de marea perdere ce noi toți am suferit prin moartea scumpului D. V. soț, mult regretatului nostru coleg. In numele Academiei Române și al meu personal Vă rog să primiți expresiunea celor mai adânci simțe* minte de profundă părere de rău cu care luăm parte la nemărginita D. V. Jale». Directoratul general al instrucției publice Cluj-. «Regretând profund moartea distinsului director regional Andreiu Bârseanu Vă exprimă sincere condoleanțe. Am hotărât ca școala superioară de comerț din Brașov să poarte numele neuitatului profesor. Director general Dr. I. Mateiu. I. P. S. Sa Pimen, mitropolitul Moldovei-. «Cu adâncă durere am aflat de moartea soțului D-VoaStră, patriotul luminat, fala țării, a nea- mului, a Academiei Române, Andreiu Bârseanu. Particip cu D. V. la durerea ce încercați». P. S. Sa loan 1. Papp, episcopul Aradului-, «Trecerea din vieață a bu- nului și distinsului D. V. soț îndo- liază întreg neamul românesc. Primiți, Vă rog, adânc simțitele mele con- doleanțe». P. S. Sa I. Badescu, episcopul Caransebeșului-. «Adânc îndurerat pen- tru trecerea din vieață a soțului D. V., a nobiltfiui și merituosului fruntaș al neamului nostru Vă rog să primiți sincerile mele condoleanțe». Au mai adresat depeșe .de con- doleanțe : Vicepreședintele Crucei roșii din București, Balș, luliu Valaori, se- cretar general, Dr. T. Mihali și soția, I. și Alexandrina Bianu, Dr. Mihai Popovici, Sturdza-Iași, Sabina Canta- cuzino din București, Olga Gigarliu din Craiova, Elena Odobescu din Bu- curești, Preot Curea, Deva, Dr. Al. Pteancu, Cluj, Simion Gocan, Oradea- mare, Zoe Or. Rămniceanu, Băile Her- culane, Ilie Stan, directorul «Astrei» din Oradea-mare, Mugur, director .ge- neral al fundației culturale «Principele Carol», Teodorescu, director general al societății, Petroșani, Heinrich Schlandt, Rektorstellvertreter d. Hontarusschule din Brașov, Amalia Pop, Alba-Iulia, O. Ghibu, Cluj, Qr. C. David, direc- torul desp. Abrud, Desp. Hunedoara, Societatea pentru ajutorarea alienaților (Sibiiu) Dr. Preda, Director Orghidau, Brașov, General Glodeanu și familia, Alba-Iulia, Preot I. Prișcu, Brașov, Prof. Ghidionescu, Cluj, Dr. O. Russu și soția, Băile Sovata, V. M. Kogăl- niceanu, Bazargic, Soc. «Tinerimea Română, Reghin, I. Păcurariu, direc- torul desp. Năsăud, Direcțiunea liceu- lui, Turda, Aurel Sțerca-Șuluțiu, Plo- ești, Dr. Brediceanu, Brașov, «Gazeta Transilvaniei», Brașov, Colonel Vasi- lescu, Constanța, Colonel Ganea, Chi- șinău, Dr. G. Dobrin, Lugoj, Fr. Hossu- ' Login și soția Elena, Baia-mare, Re- uniunea femeilor române. Reghin, Al. Lăpedatu, Cluj, Dr. Al. Borza, prof. univ. Cluj, Sabina Dr. Borzea, Abrud, Dr. L. Pop, Abrud, Dr. A. Lazar, Ora- dea-mare, Maricuța Dima, Bran, Emilia Ardelean, Deva, V. și D. Bontzescu, Băile Sovata, Tatiana și Lt. Col. Carp, Iași, Col. I. Manolescu, președintele caselor naționale, București, Gh. Sta- nescu, Brașov, Dr. German, directorul desp. Chioar, Șomcuta-mare, Familia Advocat Moga, Brașov, Elena Severin, lași, E. Safrano, Brașov, O. și V. Deleu, Cluj, E. Z. Munteanu, Alba-Iulia, Col. — 78 Origoriu, Brașov, Dr. C. Velican, Aiud, Anha Popp, Cluj, Dr. Marina Sturză, Băile Sovata, A.Broșteanu, Oeoagin, Dr. Oh. Popa, Oradea-mare, Dr. A. Vlad și Dr. I. Margita, Oeoagin, Prof. Oprescu, Cluj, Marfa Iepure, Baia- mare, Col. Florian, Orăștie, Familia Moga, Arad, Alessiu, Cluj, Arhitect V. O. Stefănescu, București, Sever Pop, director, Cluj, Aurelia Pipoșin, Cluj, M. Tipza, Ec. Oeorgev, Botoșani, Fam. Orghidan, Brașov, Dr. Dimitraș, Zâr- nești, M. și L. Popescn, Brașov, FI. Ohiulea, lași, C. Hodoș, București, Advocat Băltărețu, București, Col.’Gu- rița, Btftiaș, Fam. Bologa, Teiuș, Cpt. Peneș, Petroșeni, Maior Tocineanu, Lugoj, Preot Stefănescu, Băbeni, Ari- stia Marinescu, București, Dr. Sotiz, Cluj, Fam. Damian, Brașov, Maior Arbore, Fălciu, O. Mirza, Alba-Iulia, Fam. Bârsan, Ploești, Col. Boerescu, Tg.-Mureș, Z. Munteanu, președintele reun. meseriașilor, Alba-Iulia, Alexan- drina Adi, Sibiiu, Orfanii din Orlat, Col. Bacaloglu, Oradea-mare, Dr. Oa- lea, Dej, Sucursala «Albina», T.-Mureș, Cpt. Madgearu, Sibiiu, C. Căciulă, Dej, 1. Pătlâgianu, Cluj, Sucursala «Albina», Cluj, O. Tripon și soția, Cluj, Dinescu, Ploești, Prof. V. Bogrea, Botoșani, I. Ciurcu și fam, Brașov, L. Dr. Coroianu, Cluj, Credittrans, Cluj, Sabina Cioflec, Brașov, N. Bogdan, Cluj, Ing. Negruțiu, Cluj, N. Bănescu, Cluj, Școala de meserii, Brașov, los. Pușcariu, Brașov, Victoria Onițiu, Bra- șov Oh. Barbulescu, Ploești, Fam. Dr. Marinescu, llva, Dr. St. Stinghe, Brașov, Didina Mureșianu, Horez, A. și I. Eremia, Brăila, Margareta Olatco, llva, Fam. Sporea, Deva, Murgoci, Dorha-Vatra, M. St. Cepescu, Ora- dea-mare, D. Eremia, Ghimpați, Fam. Breban, Borgo-Prund, Corpul didactic al județului Brașov, O. și R. Boilă, Cluj, Maroș, Oradea-mare, Dr. Ni- coară și Cheți, Reghin, Col. Marcovici» T.-Mureș. Au mai trimis scrisori și bilete de condoleanțe: Dna Pia Alimăneștianu, Maria Pillat, București, Dr. Oiurea, București, Al. Alessiu, București, V. Păcală, Cluj, S. Cpt. Blănariu, Bârlad, Dr. K. Ziegler, Păltiniș, Dr. Med. C. Jickeli, Sibiiu, Col. Țuhași, Abrud, Tr. Smeu, Alba-Iulia, A). Praja, Iași, Dr. L. Micșa, Dej, Oertrud Eremie, Dorohoi, Sidonia O. I. Docan, Cluj, A. Popp n. de Letnâny, I. M. Roques, Sibiiu, M. Stefănescu, Iași, Fam. Breia- stbrfer, Sibiiu, Fam. Bologa, Brașov, E. Marinovits Munteanu, Reghin, Ca- tinca Ștefan, Sibiiu, General I. Popo- vici, Ing. Pascal Zlatco. Techirghiol, Fam. Dr. Gundhart, Maria Crișan, Si- biiu, 1. C. Panțu, Brașov, Victoria Dr. St. Erdeli, Orăștie, Fam. D. Evol- ' ceanu, profesor universitar, București, Fam. Ing. Const.Davidescu, București, Fam. Cornelia T. Eremie, București, Familia Dumitru Eremie, București, Fam. Dr. Mih. Mirinescu, București, Fam. O. Fugaciu, București, Dl Nic. loaniu, șef de cabinet minis. de culte șt arte, București, Dl Const. Banu, minist. cultelor și artelor. București, Dna Emilia Str. Popescn, București, Dna M. Murgoci-Ionescu, București, Dna Maria B. Baiulescu, Brașov, Dna Maria Or. Popescu, Brașov, Dna Elena Dr. Mureșianu, Brașov, Dna Emil Bologa, Brașov, Fam. Dionisie Arde- leanu, Deva, Fam. Direct. losif Bo- teanu, Deva, Dna Dora Col. Buiucliu, Timișoara, Fam. O. L. Dimitriu, Cons. la Curtea de apel, Constanța, Fam. Ing. G. P. Ispirescu, Constanța, Dna Elena Borcia, Paris, Dna Alfred E. Zimmern, London, Dna Elena Cen. Oroza, Brăila, Dl Marin Ștefănescu, prof. universitar, Cluj, Dl Valeriu Bologa, Cluj, Dl losif Popoviciu, prof. universitar, Cluj, Dna Lucia Bologa, 79 Cluj, Dl Ionel Comșa, dir. de banei, Cluj, Dl Victor Oărtner, Bistrița, Dna losefina Comloși, Dobra, Dna Locot. Col. Simonis, Sibiiu, Dna Ana Rebega, Sibiiu etc. etc. Fruntașul despărțământ Cluj al «Asociațitmii», reconstituit in 15 Ia- nuarie a. c. sub conducerea Inimoasă a dlui profesor universitar Marin Ștefănescu ne-a trimis incă la sfârșitul anului trecut următorul program de conferențe ce urmează a se țineă in fiecare Vinere dela 8 Decemvrie 1922 până la 22 Iunie a. c. Publicăm acest admirabil program ca să servească de îndemn și de model și altor despăr- țăminte ale noastre să facă și ele la fel. 1. Vineri 8 Decemvrie: a) Cuvânt de deschidere de dl prof. Marin Ște- fănescu; b) Conferința dlui prof. C. Maniu: Unitatea sufletească politică. 2. Vineri 15 Decemvrie: Prof. O. Bogdan-Duică, Sistemul social și po- litic al lui T. Maiorescu. 3. Vineri 22 Decemvrie: Prof. Yves Auger, Andr6 Chenier. 4. Vineri 29 Decemvrie: Prof.O. Oprescu, Pictorul Th. Aman. 5. Vineri 26 Ianuarie: Prof. Ma- rin Ștefănescu, Explicația filosofică a Evangheliei. 6. Vineri 2 Februarie: Dr. M. A. Botez, Probleme de populație. 7. Vineri 9 Februarie: I. Agârbi- ceanu, O carte necitită. 8. Vineri 16 Februarie: Prof. D. Pompei, Henri Poincafâ. 9. Vineri 23 Februarie: Prof. A. Lăpedatu, Politica lui Mihai-Viteazu. 10. Vineri 2 Martie: Prof. FI. Șt. Goangă, Spre o nouă organizare so- cială printr’o nouă orientare științifică. 11. Vineri 9 Martie: Prof. V. I. Bărbat, Lupta de clasă și lupta pentru cultură. 12. Vineri 16 Martie: Prof. N. Bănescu, Un umanist bizantin: Mihail Psellos. 13. Vineri 23 Martie: Prof. \V. Bogrea, Traian. 14. Vineri 13 Aprilie: Prof. Dr. Mihail D., Expresiunea ochilor. 15. Vineri 20 Aprilie: Prof. Romul Boilă, Individul și Statul Modern. 16. Vineri 27 Aprilie: Prof. Sextil Pușcariu, Liga națiunilor. 17. Vineri 4 Maiu: Prof. I. Ursu, Patriotismul. 18. Vineri 11 Maiu: Prof. O. Serra, Giovanni Cena: un poet umanitarist. 19. Vineri 18 Maiu: Prof. Dr. I. Minea, Cei doui creeri. 20. Vineri 25 Maiu: Prof. V. Stanciu, Aurul nostru. 21. Vineri 1 Iunie: Prof. I. Po- pescu-Voinești, Chestiunea Petrolului. 22. Vineri 8 Iunie: Prof. D. Theo- dorescu, Sarmizegetuza. 23. Vineri 15 Iunie: Prof. C. Petran, Arta Ardealului. 24. Vineri 22 Iunie: Prof. Em. Pa- naitescu, Columna lui Traian. CONCURS pentru ocuparea postului de conferențiar*propagandist al » „Asociațiunii". «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român» publică concurs pentru ocuparea postului de conferențiar- propagandist al «Asociațiunii», in următoarele condițiuni: 80 - I. Conferențiarul-propagandist va aveă să îndeplinească următoarele lucrări: a) să reorganizeze despărțămintele și agenturile neactive | și să organizeze nouă despărțăminte, agenturi și biblioteci po- J porale; 1 b) să înscrie membri de toate categoriile pe seama «Aso- 3 ciațiunii» și să desfacă publicațiunile și biletele de loterie ale | acesteia; j c) să țină și publice prelegeri poporale îndeosebi în scopul înființării â tot felul de cooperative • și bănci poporale, cum și \ pentru înființarea altor însoțiri culturale; unde e terenul prielnic să stee într’ajutor, la fața locului, cu toate cele de lipsă pentru înființarea cooperativelor și însoțirilor acestora, cum și să adune date statistice asupra cooperativelor și însoțirilor; d] lucrările de birou le va îndeplini în unul din biurourile «Asociațiunii». II. Retribuția confențiarului-propagandist va fi: a) salar fundamental anual de Lei 4,200'—, plătit în rate lunare anticipative; b) ajutor anual de scumpete Lei 24,000'—, achitat de ase- menea in rate lunare anticipative; c) cu ocazia călătorilor va primi o diurnă de Lei 50'— și bilet permanent pe Căile Ferate. III. Ceice vor să reflecteze la acest post, să-și înainteze, până la 1 Martie nou 1923 Comitetului central al «Asociațiunii» în Sibiiu (strada Șaguna 8) cererile, însoțite de următoarele acte: a) certificat de botez; b) certificatele școalelor secundare și speciale ce le-au urmat; c) certificat despre praxa ce au Jfăcut-o; d) eventualele lucrări, pe cari le-au scris sau publicat; e) prezentarea unui memoriu scurt, în vederea viitoarei lor activități la «Asociațiune». IV. Conferențiarul propagandist se va angajă provizor pe un an, cu începere dela 1 Martie 1923. Sibiiu, din ședința Comitetului central, ținută la 28 Ia- nuarie 1923. Dr. Octavian Russu, Romul Simu, vicepreședinte. secretar. — 81 — Bibliografie* Horia Petra-Petrescu: Gogii. Piesă poporală in 3 acte. Sibiiu 1922, editura ți tiparul W. Krafft. Format 8° mic, pagini 01, prețul 12 lei. O recomandăm «ălduros pentru ideile sănătoase ce cuprul împotriva unor bolnăvicioase țendențe de comunism anarhic, ale , , -ntome se resimt în unele carul 3iu>P. părți și la nâî. Dr. loan Bălan, Vieața lai /sus scrisă pe Înțelesul tuturor. Blaj 1922. Format 8" mic, pagini 227, prețul 22 Lei 4~ porto. lată o lucrate religioasă fără ten- dință confesională, ceeace e foarte rar în zilele noastre. Din cele 227 de pa- gini ale lucrării de față abia o pagină va fi care să nu poată fi aprobată în întregime de oricare Român. Nu e lucru mare ce ne dă în aceste pagini părintele Dr. 1. B. E însăși povestirea evangelică, fără artificii retorice și ar- tistice, ca să fie cu atât mai înțeleasă de cei mulți. Aceasta însă nu exclude, din contră ar trebui să determine pe alți autori să ne dea «vieți ale lui lsus> cum sunt atâtea în literaturile mari a- pusene, și cum ne-a dat în timpul mai nou Oiovanni Papini în incomparabila sa «Storia di Cristo». Vorba unui mare poet ți cugetător francez tradus și în românește: A minții cea mai naltă iscusință Și cel mai. de pe urm’ al ei cuvânt E să străvadă marea Ta ființă Și să se ’nchine numelui Tău sfânt! De aceea când salutăm și reco- mandăm apariția lucrării de față, nu putem să nu exprimăm dorința de a vedeă«și alte Tucrări similare datorite Sf. Sale și altor suflete cu alte preo- cupări din alte ordini de idei. Aldx. Lapbdatu, Dr. ton Scurta 1877—1922, retipărire din ziarul «în- frățirea», cuvinte de amintire duioasă asupra celui ce a fost un student ini- mos, dascăl harnic și publicist de seamă. In deosebi sunt scoase în .relief meritele lui Dr. I. Sc., în ce privește bibliografia operelor lui M. Eminescu, pentru care avei cult deosebit. El voia să facă și o fondație la facultatea de litere și filosofie a universității din Cluj pentru a se premia cele . mai bune lucrări privitoare la Eminescu și opera lui. Neprimind Dr. I. Sc. des- păgubirile de răsboiu sperate, rămâne ca alții să facă această fondație. Df A. L. prietenul său începe cel dintâiu lista cu 500 Lei. Vivant sequentes. Banii iscăliți se trimit numitei facultăți la Cluj, universitate. • - Au apărut în editura «Cartea Ro- mânească» și se află de vânzare la principalele Librării din Țară: A. Bădărdu: Furnicile.' Prețul 2 Lei. Dr.I. Gheorgkiu: Vieața microbi- lor. Prețul 2 Lei. C. Sandu-Aldea: Nuvele. Prețul 1 Leu. G. Rotică: Poeții. Prețul 1 Leu. A. Macedonschi: Năluci din ve- chime. Prețul 1 Leu. P. Ispirescu: Povestiri. Prețul 1 Leu. P. Dulfu: Din isprăvile lui Păcală. Prețul 1 Leu. /van Turgheniev: Povestiri vână- torești. Prețul 3 Lei. I. Slavici: Din valurile vieții. Pre- țul 3 Lei. N. V. Gogol: Taras Bulba, roman din vieața căzăcească, tradus de L. L. Brflndza, voi. 1. Prețul 3 Lei. N. V. Gogol: Taras Bulba, roman din vieața căzăcească, tradus de L. L. Brândza, voi. II. Prețul 3 Lei. 0 a. 82 - Ion. O or un: Robinson în țara Ro- - mânească, povestire din zilele noastre. Prețul 16 Lei. A. Vlahuță: Opere complecte. Drep- tate. Prețul 15 Lei. Mihail Lungeanu: Sfârșituri, po- vestiri ți ic.oane din vieața țărănească. Prețul 16 Lei. /. Agârbiceanu: In întunerec, po- vestiri și schite. Prețul 20 Lei. D. Anghel: Opere complecte, poezii. "Prețul 20 Lei. Dr. V. Teodora: Boalele venerico- sifilitice, (boale lumești, boale sexuale). Prețul 15 Lei. Pierre Loti: Pescar de Islanda, ' traducere de Sandu Aldea. Prețul 18 lei. N. Bațaria: Sărmane Leile. Pre- țul 22 lei. Maria N. D. Costeanu: Sbuciu- mul unui Savant. Prețul 16 lei. Al. Odobescu: Doamna Ohlajna. Prețul 2 lei. Ion Creangd: Dănilă Prepeleac. Prețul 2 lei. Louisjacolliot: In țara Fachirilor, traducere de Nicolae Pantelea. Prețul 3 lei. Alphonse Daudet: Nivemeze. Pre- țul 3 lei. D. Q. Chițoiu: Temeiul îmbună- tățiră vitelor. Prețul 2 lei. Dr. Emil Qheorghiu: Sifilisul și alte boale lumești. Prețul 2 lei. M. Sadoveanu: Amintirile căpra- rului Gheorghiță. Prețul 20 lei. M. Visarion: Sub călcâi. Prețul 20 lei. Vasile Alecsandri: Dridri. Prețul 2 lei. Ion Popovici Bănățeanu: Din vi- eața meseriașilor arddeni. Prețul 1 lei. N. Gane: Nuvele. Prețul 1 leu. G. Năstase: Basarabia. Prețul 2 lei. Prof. I. Simionescu: Finlanda. Prețul 2 lei. /. Simionescu: Calendarul Qospo- ,■> dărilor'pe 1923, cu un adaus gratuit: un calendar de perete. Lei 7'50. j St. O. iosif: A fost odată, poveste | în vetsuri. Prețul 10 Lei. Florian Cristescu: Păsărele și Pă- | puși. Prețul 10 Lei. 5 Qeorge Budtr. 100 poezii pentru copii. Prețul 10 Lei. | Ludovic Leist-, Le Franțais parlC. Culegere de conversațiuni francezo- i române. Prețul 30 Lei. ? V.Pop: Ce pățește omul bun. Pre- 1 țul Lei 13 50. /. L. Caraglale: Opere complecte. Teatru. Voi. I. Prețul 20 Lei. M. Sadoveanu-, Guy de Maupas- sânt. Povestiri alese (traducere). Pre- țul 24 Lei. Ludwig Leist: Deutsches Lesebuch. filr die Privat-Elementarschulen Rumâ- niens. Vierter Teii. Prețul 27 Lei. I. D. Barzan: Probleme născute \ după răsboiu, economlce-financiare-so- ciale. Prețul 18 Lei. M. Eminescu: Brumoasa lumii. Pagini alese Nr. 96-97. Prețul 2 Lei. P. Isoirescu: Făt-frumos cu părul de aur. Pagini alese Nri 98—99. Pre- țul 2 Lei. Români din patru unghiuri. Pa- gini alese Nr. 100—102. Exemplar fe- stiv cu ocaziunea încoronărei. Prețul 3 Lei. Anton Pan: O șezătoare la țară I. Pagini alese Nr. 103—104. Prețul 2 Lei. /. Poppvici-Bănățeanu- Din vieața „ meseriașilor bănățeni. Pagini alese Nr. 105—106. Prețul 2 Lei. A apărui Almanahul ziarelor 'Ade- vărul* șt 'Dimineața*. Un volum de 240 pagini cu o copertă in 4 culori artistic executată și cu un material bo- gat și variat: literar, artistic și infor- mativ, având colaborarea dlor: I. Sla- vici, Mihail Sadoveanu, 1. Agârbiceanu, Radu D. Rosetti, Ion Teodorescu, Gala — 83 — Oalaction, Septimiu Popa, Ion Pri- beagă, A. de Hertz, Claudia Millian, Al. D. Stamatiad, etc. etc. Prețul 15 Lei. A apărut în editura «Viața Româ- nească», s. a., București, Calea Vic- toriei 37: Pierre Benoit: Atlantida. Celebrul roman premiat de Academia franceză. Singura traducere autorizată pentru România. Prețul 22 Lei. M. Sadoveanu: Lacrimile Ieromo- nahului Veniamin. O inspirată expu-' nere a istoriei neamului. Prețul 12 Lei. Radu Rosetti: Amintiri. Marele is- toric și povestitor însuflețește epoci, datini și figuri istorice din trecutul no- stru cu o admirabilă bogăție de amă- nunte. Prețul 26 Lei. C. Stere’. Ante-Proect de Consti- tuție al Partidului țărănesc, în care puternicul gânditor și jurist desfășoară o luminoasă și largă concepție demo- cratică. Prețul 20 Lei. St. O. losif: Cântece. Versurile duiosului și marelui cântăreț, de de- mult epuizate, apar acum într’o nouă ediție. Prețul 16 Lei. G. Ibrăileanu: Spiritul critic în cultura Românească. Cel mai de seamă critic ce avem azi expune magistral evoluția spiritului critic la noi. Prețul 26 Lei. G. C. Stănilescu: Curs practic de Desen Geometric cu aplicațiuni indu- striale, pentru uzul școalelor de me- serii, licee reale, școli speciale, maeștri și lucrători. Prețul 32 Lei. G. C. Stănilescu: Curs practic de Tehnologia Materialelor, pentru dife- rite ramuri industriale, pentru lucră- torii în lemn și diferite metale. Prețul 24 Lei. Radu D. Rosetti: Printre picături. (Ediția II.) Prețul 20 Lei. Radu D. Rosetti: Din sala pașilor pierduți. Prețul 18 Lei. Ion G. Botez, inginer agricol: Pă- mântul și cunoașterea lui. «Biblioteca agricolă populară» Nr. 1. Prețul 4 Lei. D I. Ștefănescu, inginer agricol: Plantați pomi roditori. «Biblioteca agricolă populară» Nr. 2. Prețul 4 Lei. A. D. Carabella, inginer agricol: Semănați lucernă, cea mai bună plantă de nutreț. «Biblioteca agricolă popu- lară» Nr. 3. Prețul 4 Lei. Wllhelm R. Rnechtel, inginer agri- col: Omizile cari atacă frunzele po- milor roditori. «Biblioteca agricolă populară» Nr. 4. Prețul 4 Lei. Dr. Emil Gheorghiu: Oftica (tu- berculoza), cunoștințe folositoare. Seria B. Nr. 13. Prețul 2 Lei. « In editura «Vieața Românească» au apărut: Gherea-Dobrogeanu: Studii critice. Voi. I și voi. II (ediția nouă). Prețul fiecărui volum 35 Lei. Jerome și Jean Tharaud: Umbra Crucii (roman) singura traducere ro- mână autorizată. Trad. de P. Cioră- neanu. Prețul 24 Lei. Elena Farago: Să fim buni (po- vești pentru copii). Prețul 15 Lei. Ern Gârleanu: Din lumea celor cari nu cuvântă (ediție nouă). Prețul 16 Lei. N. Batzaria: Colina Indrăgosti- ților (nuvele orientale). Prețul 24 Lei. Radu D. Rosetti: Din. Egipt (ed. nouă). Prețul 25 Lei. Povești pentru copii: O serie de 6 volume cu multe și frumoase planșe în câte 4 culori. Prețul fiecărui volum 14 Lei. C. G. Millean’. Din pacostea unui nume (schițe umoristice). Prețul 12 Lei. Dr. Elie Ddianu: Legea strămo- șească; cuvântare rostită în ziua tăierii capului Sf. loan Botezătorul în bise- rica din Apahidâ. București 1922. — 64 Bibliografie străină. Până când vom fi in măsură să publicăm o dare de seamă mai docu- mentată asupra broșurilor de propa- gandă și de informație ale diferitelor state aliate și amice nouă, ne facem o plăcere Înregistrând următoarele pu- blicațiuni ale republicei vecine ceho- slovace: L’enselgnement dans la Republique Tchdcoslovaque. Notes pr^senties â nos amis de l’etranger par l’institut pedagogique I. A. Komensky preș le ministere de l'instruction publique, Prague. Redige par [ean Mauer, bi- blidthecaire de l’institut pedagogique. 1920 Societe d’edition «L’effort de la Tchecoslovaquie, Prague. Les grands TMco-Slovaques. Dr. Joan Herben-. Le premier president de la Republique Tcheco-Slovaque T. O. Masaryk. Traduit par le Prof. Eugene Bestaux. Prague. Edite par le comite de propagande du Bureau des Etrangers 1919. Jean Huss dans la viile de Jean Calvin. Une page de l’histoire, des relations internationales des idâes. 1921. Edition du ministere des affaires etrangeres de la Republique Tcheco- alovaque. Reponse faite par M. Benes ă la *sâance de la chambre du 30 Mai 1922 aux interpeliations relatives â son ex- pos6 du 23. . Carte BaWologique de la Repu- blique Tchecoslovaque Chansons popu- laires tehecoslovaques choisies et tra- duites par Hanus lelinek, harmonisees par laroslav Kricka, edition Heun, Geneve. La Revue Franțaise de Prague, premiere annee Nr. 4 (30 decembre 1922). Journal des debats politiques et litteraires, supplâment illustree, Avrii 1921. La Tchecoslovaquie. Svetozor. Revue illustree. Text teheque, franțais, allemand, anglais.