TRANSILVANIA Nr. I. An. LIII. Ianuarie 1922. .15 63 65 66 68 Depozit general pentru vechiul regat, Basarabia și Bucovina Librăria Pavel Sara, București, Calea Victoriei 85 unde se află de vânzare toate publicațiile «Asociațiunei». Pagina 1 5 8 14 CUPRINSUL: i N. lorga: Un autor dramatic necunoscut__________ /. U. Soricu: Furtuna (poezie)------------------ /. Boroș: Revoluția lui Floria și comitatul Caraș_ Volbură Poiană: ,Clipe de seară (poezie)________ loan C. Băcilă: Portretele lui Horia, Cloșca și Crișan— —------------------------------------- loan Georgescu: Oustave FlaVibert (1821—1880) __ Volbură Poiană: Ursita ei (poezie)-------------- I. G.: Alexandru PetSfi (1823-1849)_____________ Ax. Banda: Inima mea (poezie după A. Petofi) loan Georgeseu: Tradiții și legende: «Bumbul Că- lugărului, Descoperirea minelor de aramă din Ciuc-Sândominic_______________________________ , * , Cântecul lui Budac_____________________ Victor Lazăr: Școala---------------------------- Cronică----------------------------------------- Cărți românești--------------------------------- Cărți străine — :------------------------------- Reviste românești---- Reviste străine------Blfel. ALfilVr Dela i-Asociațiane» — --------ZLzzyC. — _ /■ I Bibliografie— ₜ---— . Errata_______________ Dela Loteria «Asociațiunii»: Lista câștigurilor_ Anunțuri________________________________________ Director: A. Bârseanu. Redactor-șef: I. Georgescu. Redacția și Admin.: „Asociațiunea", Sibiiu, str. Șaguna 6. 71 72 73 79 82 91 93 94 95 96 97 98 101 Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român Vice-prezident: Dr. Vasile Sueiu, mitropolit de Alba-Iulia și Făgăraș. întemeiată la 1861. Prezident de onoare: M. 5A REGELE FERDINAND. Prezident activ: Andreiu Bârseanu, membru al „Academiei Române*. Membrii comitetului central: loan AgArbiceanu, publicist, membru coresp. al «Acad. Române». Dr. Nicolae Bălan, mitropolitul Rom. ort. din Transilvania. Dr. Victor BArlea, director de liceu. Dr. Ilie Beu, medic. Dr. losif Blaga, dir. de liceu, loan baron Boeriu, general în pens. Dr. Vasile Bologa, dir. de liceu. Dr. Lucian Borcia, advocat. Dr. loan Bunea, dir. de liceu. Partenie Coama, dir. de bancă. Dr. Elie Dăianu, protopop. Dr. Ntc. Drăgan, prof. univers. Octav. Goga, membru al «Acad. Române». Dr. loan Lupaș, prof. univ., membru al «Acad. Rom». luliu Marțian, dir. de bancă. Dr. George Moga, gen.-medic.‘ loan Moța, publicist. loan F. Negruțiu, dir. șc. norm. Dr. Zenovie PAclișanu, in- spector general, membru co- resp. al «Acad. Române». Aurel Popescu, comerciant. G. Poponea, cond. tip. arhid. Dr. George Preda, medie. Dr. Octavian Rusu, advocat. Trandafir Sccrobețiu, prof. Dr. V. Stan, dir. de șc. norm. Gavril Todica, contabil. Nicolae Togan, protopop, loan Vătășan, dir., «Albina». Fondata la i868. „Revista Transilvania" Foⁿⁱ ~ 2. Pențruca revoluția să nu treacă și în comitatul Caraș, și până când ar sosi ajutorul militar com. spre granițele comi- tatului la Mureș și Transilvania, trimite diregători comitatensi cu câte 2—3 servitori (haiduci) de ai comitatului. Și adecă: Lâ Lalașinț: pe juratul George Kiss, la Birchlș: vice- . pretorele losif Valentovics, Valea-mare: juratul losif Zimânyl, la Szelcioara-. juratul loan Sziy, la Făget: vice-pretor. Nicolau Piacsek, la Coșorița: pe vice-pretorele Andreiu Szluka, la Zsi- dovăr : vice-pretorele Anton Hamar, la Maciora: jucatul loan Hamar, la Hurmadia: juratul Andreiu Bokros, la Dubest-: pe juratul Ladislau Kamenszky, lăsânduli-se ca să privegheze ca nici dela rebeli să nu poată cineva intră în comitat, dară nicr de aci să treacă cineva. Tot atunci s’a cerut dela comanda militară din Caransebeș a face disposițiuni pentru impedecarea revoltei, și trecerea re- belilor prin pasul dela Vama-Marya. Despre ulterioarele desfășurări ale evenimentelor revolu- ționare în arhiva comitatului urmă nu mai este. AȘă se vede că dupăce revoluția lui Horia nu a avut durată lungă,— ea nu a trecut în comitatul Caraș. In legătură cu cele de mai sus, avem să amintim.că: 1. Anton lancovits numit de comisar reg. cu data de 19 Noemvrie în cauza Horaiană, la 13 Decemvrie 1784 a fost în Lugoș, de unde a făcut raport împăratului. Dela Lugoș a trecut la Deya în Transilvania. 1. Acel comisar reg, cu data de 30 Noemv. 1784 scrie cătră- •vice-comite?e comitatens Madarâsz, că dupăcum i-s’a ■ raportat — 14 — că poporul din pretura Ordviței dară mai ales cel dela Șasea este turburat din cauza tratărei dure din partea unor oficianți, și este temere ca nu cumva să se revolte. 3. Consiliul locotenențîal cu data de 31 Decemvrie 1784, Nr. 474 transmite la comitat descrierea personală a lui Horia șt dispunând ca comitatul să pună păzitori la poduri, tre- cători și în 'păduri ca să-i prindă și să observe mișcările Româ- nilor din comitat. Cu statul militar să țină raporturi de bună înțelegere. ᵥ In urmarea acestei disposițit^ni, comitatul a lăsat pretorilor, . diregătorilor dela poduri, — celor dela depozitul de sare din Valea-mare, — Ia trecătoarea dela Bircbiș, la Direcțiunea mi- nelor, din Oravița, și la comanda miliției de graniță din Caran- sebeș — că să aibă , grijă. 4. Tot Locutenența cu data de 4 Ianuarie 1785 Nr. 564 re- noiește dispoziția sa dată de mai nainte în care zice că Horia și Cloșca afirmativ prin pasul dela Feketeto ar fi fugit în Un- garia, trimițând descrierea personală ă lor.⁴ Acestea s’au tratat în Congregația generală ținută la 12 Aprilie 1785 unde se zice că Horia și Cloșca sunt prinși dejă și executați, i Boroș ■ • preposit. fâlipe de seară. Soarete-șTdesface brâul De lumină până ’n văi; Câte-o zdreanță de văpae Aruncată stă pe clăi. f Stropi de aur sfarmă prundul In izvoarele ce curg Și ’n măhramă de călugăr Vine fratele amurg. La toiag de mult iși ține Spânzurat un zurgălău, El când vine se strecoară Tot pe fnaluri de pârău. 7 In amurg un dor mă poartă La Șiret departe ’n crâng, Gol cumplit se face ’n suflet Și suspin și incep să plâng. < ^Descrierea și actul lipsesc, ci numai în protocolul congregației se pomenesc cu data 10 Ian. 1785. Vestea despre fuga lui Horia și Cloșca a fost născocită. Vezi Szilâgy o. c. pag. 214. \ . ’» Vezi raportul vice-comitetului loan Be&thy din Orade la Nic. Den- sușiauu o.- c. pag. 414. 15 Lăng’un plop adus de coapsă Luna mă ningeă de sus, . Cum s’a dus ninsoarea lunii Așâ dragostea s'a dus. Volbură Poiană, Portretele lui Horia, Cloșca și Crișan de loan C. BftcilA. In anul 1784 isbucnește revoluția țăranilor Români din Transilvania,, condusă ^e Horia, "Cloșcă" șUCnșat^' '"din cauză" asupririlor 'noBililor XTrP guri, întinzândiî-se din părțile munților apuseni în comitatele Zarandului, Abrudului, Hunedoarei, ClujuluiTAlbei, Aradului, până în comitatul Si- biiuitîî~pe la Vmțur de jos, ~șî această mișcare condusă de Horia și având de^ajutori pe'Cloșcă șî'Crișan, fi avut răsunet in toate statele Austriei, până, la Viena, jjunând pe gânduri pe împăratul losif II neștiind care este cauza. Este drept că Românii s’au plâns de multeori împăratului pentru nedreptățile ce le suferă, dar toate ordinefe date, nobilii Unguri an știut să le ocolească. Numai cqnscrierea militară din Ianuarie 1784 care hotărâ că toți ce se fac grăniceri scapă de iobăgie, primesc pământ și sunt oameni liberi^ a făcut să isbucnească revoluția. Atunci o mulțime de- comune se înscriu la grăniceri și până în luna Iulie, 81 de comune din comitatele Albei, Turdei, Zarandului și Cetății de Baltă se înscriu la regimentele grănițărești și de aci înainte nici un țăran înscris lâ grăniceri nu niai voia să asculte de nobilii Unguri, ba îi și amenință. In primele zile ale lunei Octomvrie isbucnește revoluția mai întâi în comitatul Zarandului și se întinde repede- în alte șase comitate, conducerea având-o Horia. Nobilimea face plângere guvernatorului Transilvaniei, Samuil Brukenthal, comandamentului militar din Sibiiu și în cele din urmă plângerile nobililor ajunge la urechile îm- păratului, care ordonă armatei să înăbușe revoluția punând și un premiu de 300 de galbeni asupra fiecărei căpitănii (Horia, Cloșca, Crișan). Din cauză că armata imperială lucră din răsputeri pentru potolirea revoluției și pentru prinderea lor, ei s’au retras în munții Albacului, în marea pădure a Scorăcetului și în ziua de 27 Decemvrie, Horia și Cloșca sunt prinși de 7 țărani Români conduși de doi țărani, Ștefan Trifu și Nuțul Mătieș. Horia și Cloșca sunt aduși la Alba-Iulia și indiiși în fortăreață > peste o lună este prins și Crișan, dar ca să scape de tortură se spânzură cu cifreâua dela opincă. Nobilimea ungurească puteă fi liniștită acuma că vederea morții și a flăcărilor focului dela castelele lor nu o mat aveau în față. Horia și Cloșca trebuiau să-și urmeze mai departe, drumul hotărît de soartă și să ntoară ca niște martiri pentru neamul lor. In ziua de 26 Februarie 1785 se pronunță sentința de moarte asupra lui Horia și Cloșca 1877 pag. 421—426, dă o descriere sumară a unor portrete. 2. A. Păpiu Ilarianu, în «Tesaiîru de monumente istorice», tomul III (1864), pag 297, dă .5 reproduceri litografice și la pag. 302 bis, amintește de alte portrete. 3. Nicolae Densușianu: Misiunea sa istorică în Ungaria și Transilvania §§ XXIX Iconografia revoluțiunii din 1784, îh «Analele Academiei Ro- mâne», Desbaterile. Tomul If (1879—80), pag. 176—189, dă o descriere sumară a portretelor aflate în muzeele din Ungaria și Transilvania. De- scrierea portretelor de N. Densușianu se află și în manuscriptele lui deja Academia Română Nr. 362, pag. 33-48 și Nr. 389, pag. 72. Tot în acest timp apate de N. Densușianu: Revoluția lui Horia în Transilvania și Un- garia 1784—1785. București 1884. 1 volum în 8° VI 523 p. * Nic, Densușianu: Revoluția lui Horia în Transilvania și Ungaria 1784—1785 pag. 139 nota 1. Tot pentru descrierea persoanei lui Horia vezi Nr. 4 din lucrare. 2 18 houette des deux coquins qui etaient â la tâte des mutins. Ils ont eti pris;. par smprise dans un bois pâr le lieutenant-colonel Kray».* Același lucru putem să spunem și despre Cloșca al cărui portret a- fost făcut tot de gravorul lacob Adam cu înfățișarea mai blajină ca a lui- Horia. în toate portretele, afară de fig. 6, este arătat cu capul gol și părul mare ii cade pe spate. Costumul lui este tot țărănesc, cu sarica pe umeri, prinsă la piept, nasul aquilin, mustățile mici lăsate în jos și privirea ageră (fig. 4, 6, 7, 8,11). Chiar silueta lui (fig. 12) păstrează tipul cunoscut. Adevăratul portret al lui Crișan este cel’ dela fig. 10, care concordă, și cu descrierile contimporane. înfățișarea lui dela fig. 9 de țăran voinic și cu cânele lângă el, se aseamănă cu fig. 10, iar despre silueta lui dela. fig. 16 unde este îmbrăcat ca husar, gravorul s’a condus de știrile de atunci — că eră soldat — lucru adevărat că el mai înainte a făcut armata. Si- lueta este o fantezie, ea nu ne înfățișează decât un husar și dacă n’ar fi scris dedesubt n’âm putea ghici că ea înfățișează pe Crișan.' Aceste sunt portretele lui Horia, Cloșca și Crișan cunoscute până astăzi. Aproape toate aceste, portrete se găsesc în biblioteca Academiei Române* — secția stampelor — și în descriere le-âm clasat după persoane Horia; Cloșca; Crișan; Horia și Cloșca; Horia, Cloșca și Crișan; scene din răscoala ardeleană. . , Ca o completare dau la sfârșit un indice de tablourile cronologice- ale gravurilor, execuția portretelor și un indice pe autori. , HORIA. 1. Bustul lui Horia în medalion circular, medalion format din două, țercuri concentrice având deasupra ca ornamentație niște lanțuri prinse în zid. De lanțul din mijloc atârnă medalionul, iar cele laterale sunt ter- minate cu cătuși. Fondul medalionului este format din linii orizontale foarte apropiate, iar marginele din linii orizontale mai depărtate. Meda- lionul este pe un fond negru care reprezintă un zid. Distanța între me- dalion și cadru, în partea de sus este 1 cm., iar jos 3 cm. Horia esfe.în profil spre .dreapta, figură cam grasă, având numai o , foarte mică parte din piept cu o cămașe răsfrântă la guler. Pe cap are căciulă dată mai mult pe ceafă, care ii acoperă tot capul, lăsând să se vadă toată fruntea și o parte din ureche; mustățile Sunt mici și lăsate în jos. Medalionul este așezat pe un cadru dreptunghiular în care este scris: Horja Anjiirer der Walachischen Rebellen Welcher d. 30 Dec. 1784 in der Radaker Waldung gefangen genomen Worde. Dedesubtul cadrului, în •dreapta, este numele gravorului F. M. Will exc. a. V. Gravură în aramă,’ 1785. Cadrul total 6,5X10,5 cm. Bustul liji Horia 6,5X6,5 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 421 Nr. 1; A. Papiu-Ilariana op. c. pag. 3Q2 bis. și Nic. Densușianu. op. c. pag. 183 Nr. 760. — B. A. R. Nr, inv. 475. — A. VIII 8. ¹ Âlfred Riiter von Arneth: loseph II and Leopold von Țoscana. Ihr Briefwechsel von 1781 bis 1790. Voi I, pag. 261. ’ Dăruită de V. A. Urechia în anul 1883 Aprilie 7. — 19— Reproduceri: a) Litografie făcută in Stabilim, litogr. G. Voneberg, București [1865] perftru «Tesauru de monumente istorice pentru România» voi. IV, pag. 1 volum — ce n’a apărut — împreună cu un alt portret al lui Horia (Nrl 2). Atât cadrul, cât și bustul lui Horia au aceleași dimen- siuni ca mai sus. Portret amintit de-D. A. Sturdza op. c. pag. 421, Nr. 1. B. A. R. Nr. inv. 476. — A. VIII. 9. b) Litografie făcută în Stabilim, litogr. G. Voneberg, [București 1865], împreună cu bustul lui Cloșca (Nr. 26 b) și cu un alt bust al lui 'Horia (Nr. 2). 6,5X10,5 cm. B. A. R. Nr. inv. 522. — A. VIII 55. 2. Bustul lui Horia în medalion circular format din două cercuri con- centrice având ca ornamentație deasupra un lanț prins îa amândouă păr- țile în zid și terminat cu câtuși. Fondul medalionului este .format din linii încrucișate foarte apropiate formând mici pătrățele, iar marginile medalio- nului este format din linii orizontale mai depărtate. Totul este pe un fond care reprezintă un zid. Dedesubtul meda- lionului este un cadru dreptunghiular în care este scris: Horia Walach: Rebelle. Distanța între , medalion și marginea cadrului este 1,5 cm. în partea de sus și 2 cm. în partea de jos. Horia este în profil spre dreapta. Are o parte din piept și mâna mai jos de umăr; are cămașe și deasupra o haină cu guler. Pe cap are căciulă cu fundul retezat, răsfrântă în partea de jos și dată mai mult pe ceafă acoperindu-i tot capul lăsând să se vadă fruntea și o parte din ureche. Părul îi cade pe spate, fiind retezat deasupra umărului. Mustățile mici și lăsate în jos.. Această gravură este -un pendant la Nr. I. Numele gravorului lipsește. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pg. 421 Nr. 2; Nic. Densa- șianu op. c. pg. 184 Nr. 762; A. Papiu-llarianu op. c. pg. 302 bis. Gravură în aramă.¹ Cadrul total 6,5X10 cm. Bustul lui Horia 6,5X6,5 cm. B. A. R. Nr. inv. 473. — A. VIII 6. Un asemfenea tablou se găsește .și în Biblioteca Muzeului național din Pesta? Reproduceri: a) Litografie făcută în. Stabilim, litogr. G., Voneberg, [București 1865] pentru «Tesauru de monumente istorice» voi. IV pg. 1, împreună cu un alt portret al lui Horia (Nr. 1). Atât cadrul cât și bustul lui Horia au aceleași dimensiuni ca mai sus, numai expresia figurii nu este dată atât de exactă. ' . ¹ în colecția Academiei Române (Nr. inv. 474. — A. VIII 7) se gă- sește un alt portret al lui Horia, întocmaj ca acesta, având aceleași dimen- siuni și lucrat tot în aramă, dar după execuție pare să fie ceva mai nou. ¹ Nic. Densușianu op. c. pg. 177, Nr. 727. 2' 20 — Portret amintit de D, A. Stardza op. c. pag. 421 Nr. 2. B. A. R. Nr. inv. 476. — A. VIII 9. b) Litografie făcută în Stabilim, litogr. G. Voneberg. [București 1865] Împreună cu bustul lui Cloșca (Nr. 26 b) și al lui (Horia Nr. 1) cu deo- sebire că Horia este în profil spre stânga în loc de dreapta. Dimensiunile? B. A. R. Nr. inv. 522. — A. VIII 55. Fig. 1. 3. Bustul lui Horia în profil spre dreapta într’un cadru dreptunghiular. (Fig. 1). Dedesubtul cadrului este scris Hotja Anfiihrer der Walachi- schen Rebellen, iar în partea dreaptă sunt inițialele: n. g. o. h. a. i. k. g. Pe cap are căciulă de stofă cu. marginile de blană, dată pu[in pe ceafi lăsând să se vadă toată fruntea. Părul îi iese de sub căciulă, puțin pe frunte mai mult la ceafă care este retezat scurt și la tâmple, văzându-se puțin urechea. Mustăți mari aplecate puțin in jos; privirea severă. Este îmbrăcat cu o cămașe descheiată la piept, deasupra având o sarică cum poartă ciobanii, prinsă la piept printr’nn șnur. Pe căciulă, In față, este 'Scria HORpAJ. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 422 Nr. 3. Gravură în araittă. Cadrul total 12X15,5 cm. Bustul lui Horia 12X14 cn>. — B. A. R. Nr. inv. 469. - A. VIII 2. Un portret se. găsește și în Biblioteca muzeului național din Pesta.* 4. Bustul lui Horia în profil spre stânga. Portret asemănător cu Nr. 3 și de aceleași dimensiuni. Este o fotografie pictată adusă de Nicolae Den- sușianu din Budapesta în anul 1879. Fotografia este luată după gravura de sus (Nr. 3) din colecția contelui F. Szâchenyi, dupăcum arată stampila rotundă: Ex | Bibi. corn. | F. Szeche|nyi. Dedesubtul cadrului are aceiași inscripție ca ia Nr. 3 dar fără inițialele n.g. o. h. a. i. k. g. neputându-se reproduce în fotografie. Este îmbrăcat cu o haină albastră și deasupra are sarica. Este foarte interesantă această fotografie pictată, că ne dă în colori înfățișarea și îmbrăcămintea lui Horia.² B. A. R. Nr. inv. 468. — A. VIII 1. 5. Bust în față în medalion circular, fondul medalionului format din pătrățele foarte mici, iar marginile medalionului din linii, orizontale mai depărtate. Deasupra este scris HORIA. Dedesubtul medalionului este un /». balaur înlănțuit, o aripă a oalaurului intrând în cadrul medalionului. In *** dreapta o mască străpunsă de un pumnal și prin ochiul stâng al măscit ¹ Nic. Densușianu op. c. pag. 177 Nr. 726. - ¹ Sunt câteva scrieri cari au dat ceva și despre chipul și îmbrăcă- mintea lui Horia. 1. Horjia und Klotska| oberhapt und Rathgeber [ der Aufrtthrer in Siebenbiirgen. Karlsburg und Hermannstadt, 1785. Tțaducere înlimba română, alături de textul german, în din Pesta 1866 Nr. 2, nu destul de asemănătoare și ordinea pistoalelor la brâu este schimbată, făcută după c). e) Fotografie carte de vizită, 3,5X8 cm, lași, Frații Șaraga. C. 1890. Dedesubtul fotografiei este scris: Horia Capul revoluțiunei romane di» Ardrtu. 1784. Nr. 296. B. A. R. Nr. iuv. 1056. — A. XXIV 27. 7. Horia în întregime cu fața spre stânga. Asemănare de poziție per- fectă ca la Nr. 6 — este chiar o. copie¹ cu deosebire numai, că în mâna dreaptă are o pușcă ,în loc de halebardă și expresia figurii este mai blândă. Dedesubtul 'cadrului în partea dreaptă este scria Se vend chezjean Marti» Will ă Augsbourg. Gravură în aramă 10,5X15,5 cm. B. A. R. Nr- inv. 481. — A. VIII 14. Un exemplar colorat se găsește și în biblioteca Muzeului național din Pesta.’ Reproduceri: a) O copie după această gravură este o lucrare ori- ginală in peniță făcută de( F. C. Rehe Studi. Math :■ et Philos; in Kdnigs- ■ berg 6-ten Maj. 1785. Execuția este aproape exactă, poziția lui Horia este la fel ca mai sus, numai expresia figurii nu este așa de asemănătoare.. Inscripțiile sunt scrise mai mari, .cum și insignele lui Horia și toate sunt - cuprinse într'un cadru comun — la Nr. 6 sunt în afară de cadru. CadruL total 11X20. Cadrul lui Horia 11X16 cm. Decorația lui Horia 2,3X2,3 cm. Amintit șt de Nic. Densușianu, op. c. pag. 185 Nr. 774. B. A. R. Nr. inv. 483. — A. VIII 16. 8. Bustul lui Horia îu profil sprț dreapta pe un fond negru .format din pătrățele foarte mici. Pe cap are căciulă cu fundul retezat, dată pe ceafă, lăsând să se vadă toată fruntea și părul căzându-i în șuvițe pe umăr ; ¹ Vezi descrierea-completă împreună cu insignele lui Horia de sub Nr. 6. * Nic. Densușianu op. c. pag. 178 Nr. 731. W. E. Drugulin. Allge- meiner Portrait-Katalog. Leipzig 1860 pag. 360 Nr. 9340 citează un portret al lui Horia. Horja,Wallachischer Rebeli, 1784 gefangen. Qanze Figur. _8* - J. Adam fee. Idem Nr. 9341. Horia mit Gloska. 4* Artaria exc. wustățile mici lăsate în jos și retezate deasupra buzei; fața slabă. Se vede gulerul cămășii și deasupra o haină care se încheie cu un nod în formă ?■ . de fundă, o parte din piept și din mână dreaptă. Gravură In aramă, ovală, fără inscripție? 10,3X14,5 cm. C. 1785. Portret amintit și' de D. A. Sturdza. Op. c. pag. 422. Nr. 6. B. A. R. Nr. inv. 477. — A. VIII 10. 9. Horia în întregime cu fața puțin spre dreapta, pe cap are căciulă — un fel de bonet — cu fundul roșu și cu marginile de blană; părnl eăzându-i în plete lungi pe umeri. Este îmbrăcat cu o haină din care se vede gâtul și pieptul desgolit și prinsă peste piept cu un șnur dublu și peste haină un brâu roșu în care se vede înfipt, câte un pistol în fiecare parte. Este încins cu sabie și in mâna dreaptă are un baston cu care atinge pământul și cu stânga gesticulează. Peste haină are un cojoc cu mânecile scurte și în picioare cisme scurte cu pinteni. Fața este Slabă, mustățile mari și drepte. Figura nu seamănă cu celelalte portrete și după îmbrăcăminte pare să. fie un orășean ungur. Jos în partea dreaptă sunt inițialele gravorului L. W. și dedesubt inscripția IFuA« Abbildung des Hora Hauptanfuhrer der R.ebbellen; alt 48 Jahr. Gravură în aramă, colorată, 10,5X17 cm. B. A. R. Nr. inv. 480. — A. VIII 13. Un asemenea tablou, dar necolorat, se găsește și în biblioteca Mu- zeului național din. Pesta? 10. Bustul lui Horia în față, puțin spre dreapta. (Fig. 3.J Jumătatea capului dela frunte în sus până aproape de creștet n’are păr, restul părului îi cade într’o șuviță peste urechi până deasupra umărului unde este înodat for- mând un inel. Este îmbrăcat cu cojoc de oaie prins la piept printr’un șnur. Fața este slabă, aproape spânatic, mustățile mici lăsate în jos, ochii mari și privirea severă. Este un portret care dă aproape adevărata figură a lui Horia. Ii dă costam"! țărănesc și felul cum își purtă părul, ras până la jumă- tatea capului și inelul format din Șuvița de păr în dreptul urechilor, obiceiu ce era la Moții din Transilvania. Dedesubtul bustului este scris: NIK: URSZ ALIAS HORA TUMULTUS | RUSTICANI VALACHO- RUM IN TRANSILVANIA A° 1784 EXCITATI AUTHOR | 1096? Fotografie după o veche, pictară aflată la Muzeul istoric din Viena și fotografiată de. /. Nicul eseu fotograf în București c. lăSS "UX^,5cm.' B. A. R. Nr. inv. 528. — A. VIII 61. Un asemenea tablou început însă neterminat se găsește și în bi- blioteca Muzeului Brukenthal din Sibiiu? ¹ Gravura are forma ovală fiindcă este tăiată oval și nu se poate ști inscripția ce a avut-o. * Nic. Densușianu op. c. pag. 177 Nr. 729. ’ Nr. -1096 este numărul de ordine al tabloului din galeria din Viena. ⁴ Nic. Densușianu op. c. pag. 182 Nr. 757; A. Papiu Ilarianu op. c. pag. 302 bis. — 26 -< Reproduceri: a) Fotografie carte de vizită, cu aceiași inscripție lip- sindu-i numai numărul de ordine. Photographie von Theodor Glatz. Her- mannstadt. C. 1890. 5,8X9,5 cm. B. A. R. Nr. inv. 1057. — A. XXIV 28. b) Copie fotografică după (a), mai mare și mai ștearsă, are aceiași inscripție, dar fără numărul de ordine. Numele fotografului lipsește. 13X21 cm. C. 1890. B. A. R. Nr. inv. 470. — A. VIII 3. c) Bustul lui Horia spre stânga, figură mai tristă. Heliogravură fă- cută la frații SchuUer & Comp. în Orăștie șt dată ca Premiul II la 'Re- vista Orăștiei* 1896. 13X13 cm. B. A. R. Nr. inv. 471. — A. VIII 4. F ■ ' ' '■ L — 27 — ■ ■ 11. Horia în întregime cn fața spre stânga cu capul gol, părul căzându-i ' - In inele pe umeri; în mâna dreaptă ține un topor gata să lovească și : mâna stângă în șold; la brâu două pistoale, un pumnșl și încins cu sabie. Pe umeri poartă o sarică încheiată la gât și dedesubt are o cămașe în» ? cheiată la mâneci. O cureă îl încinge dela umărul drept până la șold. La gât are un lanț de care atârnă un mic portret. Are cioareci și în picioare opinci. Totul este într’un peisagiu, în partea stângă sunt niște stânci și în -dreapta niște flori. Portretul nu se aseamănă cu nici unul din portretele ini Horia, este o fantezie. Dedesubtul cadrului, în mijloc este scris: HOREA apoi următoarele versuri: Hora șeade pe recjioră Domnii fug de se omoră Hora șeade pe bătuci Domnii fugă fără papuci. Căntecu populare. In stânga este Scuip & lith. Hbahr și In dreapta Inst. lith. A. Bilf, București. C. 1879. Litografie¹ 10 cm. X 12,5 cm., făcută prin anul c. .1895. B. A. R. Nr. inv. 435. — A. VIII 18. 12. Horia în închisoare pe un butuc cu fața spre dreapta, înlănțuit de mâni, de gât și de picioare. Lanțurile dela gât și mâni sunt prinse in zid,, iar cele dela picioare în butnc. înăuntru sunt doi soldați care-1 păzesc, unul cu pușca cu baionetă pe umăr și celalalt rezemat de pușcă. * In fund se vede o fereastră cu zăbrele. Horia are pe cap căciulă și părul îi cade pe spate. Mustățile mari, oblice și nici o expresie a figurii. Este îmbrăcat cu o cămașe și deasupra un cojoc, are cioareci și în picioare încălțăminte grosolană. Execuția este naivă. Este o copie după un tablou din Budapesta în posesia conțelui, Șzechenyi. Anul și numele pictofuIuTTipseșfe. Pictură în ulei 45cm. X 54 cin.' C. 1785. B. A. R. Colecția de tablouri. 13. Horia în închisoare pe un butuc cu fața spre dreapta păzit de doi soldați. Este aceiași scenă ca la Nr. 12 cu oare cari deosebiri: poziția sol- daților și cadrul închisorii oare cutii schimbată, însă figura și îmbrăcă- mintea lui Horia la fel ca mai sus. Anul și numele pictorului lipsește. Pic- tură în ulei 42,5X53,5 cm. C. 1785. B. A. R. Colecția de tablouri. Repnpduceri. a) Litografie publicată în «Tesauru de monumente isto- rice». Tomul 111 pag. 297 pl. 4, c. 1864, pe aceiași foaie fiind reprodus și , Cloșca la închisoare (Nr. 33). Horia este arătat ca tânăr, mustăți mici și ri- ¹ A făcut parte din colecțiunea Generalului E. Pencovici. * Horia și Cloșca erau păziți de câte doi soldați înăuntru și unul afară. 29 dicate în sus; i.se vede toată fața. Dedesubtul cadrului este scris Ho/ya^t Antuhnr der Siebenburgischen RebeUen. 10,5X14,5 cm. ’■ 14. 9 Bustul lui Horia în profil spre stânga. Pe cap are căciulă cu m»r- j i ginile de blană și restul căciulii postav cu dungi, dată pe ceafă, lăsând să 9 se vadă toată fruntea și o parte din ureche. Ochii mici, mustățile asemenea 9 . mici lăsate în ]os, gura puțin deschisă și figura grasă. Acest portret se 9 aseamănă cu Nr. 48. Este o fantezie. Dedesubtul bustului este scris Abbil- 9 dung des Horia)tlaupt der Wallachischen RebeUen. 9 Gravură în aramă 8X15 cm. Această gravură este anexă la revista 9 «Unterhaltendes Schauspiel nach den neusten Begebenheiten des Staats, 9 der Kirche, der gelehrten -Welt und des Naturreiches vorgestellt» 1785 9 Erfurt. pag. 66. Cartea se găsește în biblioteca Academiei Române S. 3013. 9 15. 1 Horjah reizt das Volk zum Aufruhr ge | gen den Adel. 9 Gravura reprezintă o scenă când Horia este în mijlocul poporului 9 și îi arată o hârtie, pe care este scris ceva. Toți oamenii sunt înarmați cu 9 puști și îmbrăcați cu haine după moda ungurească, pe cap au căciuli sau 9 pălării și par o armată regulată. Horia pe cap are căciulă înaltă cu fundul 9 de postav, părut îi cade până la umeri și este îmbrăcat cu o haină scurtă 9 ungurească cu șnururi, pantaloni și cisme scurte. De gât are un lanț de 9 care atârnă medalia lui; la brâu are un pistol și este încins cu sabie. Mu* 9 stățile le are mari și lăsate în jos. In fund se vede un sat și un deal. Această gravură este anexă la manuscrisul din biblioteca Academiei ; Române Nr. 373 foaia 22. Gravură în aramă, 8X13 cm; C. 1785. Este o fantezie, dar execuția este foarte bună. - 16.* Bustul lui Horia între stânci, înfățișind retragerea sa în munți. Jos : pe o stâncă inscripțiunea: / Nicol: Ursa ader Hora Anfuhrer da" RebeUen. —8°. ■ - Acest portret împreună cu a lui Cloșca și Crișan sunt anexate la '■ .. manuscrisul întitulat ■ cruce triplicafă, cu brațe neegale și deasupra crucii o coroană, în exergă | Hora be si Hodinestie czara plinse si plietyeste. I Rv, în mijloc deasupra unor munți o. cruce triplicată, cu brațe ne- rv egale și deasupra crucii o coroană, în exergă Hora rex Daciae. A. ’ MDCCLXXX. IV + . B. A. R. Manuscriptul Nr. 373 foaia 33. jî Pentru așa zisele «medalii» ale lui Horia se poate cdnsultâ revista hO «Numizmatikai KOzlOny» pe anul 1908 pag. 116—117, unde este un articol * asupra, medaliilor și monetelor lui Horia, scris de Oohl Odon. S In biblioteca Academiei Române, manuscriptul 363 foile 84, 85, sunt desemnate trei «medalii» ale lui Horia. I. medalie (6 cm.) are în mijloc | o cruce triplicată ieșind-dintr’o inimă străpunsă de o sabie; inima cu crucea * este așezată pe un deal cu flori. In exergă este scris Hora Bessi Ho- t dinyestye Tzara Blaplose seseleyestye ki celestye * * * : A doua medalie (6 cm.) are în mijloc un deal cu flori cu o cruce tri- plicată, de jur împrejurul medalionului este inscripția Horia Moria de Hora ș Dei Gratia rex Daciae Princeps Valachorum. ] A treia este un medalion rotund, cu toartă, (9X13,5 cm.) având în mijloc o inimă străpunsă de o sabie și câte o cruce triplicată sus și jos; la crucea de sus este un soare în triunghiu. De jur împrejurul medalio- nului scrie Horia Mora de Flora Dei Gratia Rex Daciae Princeps Vala- choram semper Aug. Deasupra este o toartă, având în mijloc o coroană cu o cruce deasupra. CLOȘCA. 24. ' Bustul lui Cloșca spre stânga, în medalion circular, medalionul format din două cercuri concentrice având deasupra ca ornamentație niște lanțuri. De lanțul din mijloc atârnă medalionul iar cele laterale sunt terminate cu căluși. Medalionul este pe un fond negru care reprezintă un zid. Distanța între medalion și cadru în partea de sus este 1 cm. în partea de jos 3 cm. Fondul medalionului este format din linii orizontale foarte apropiate, iar marginile din linii orizontale mai depărtate. Cloșca este în profil spre stânga având numai o toarte mică parte din piept cu o cămașe resfrântă, lăsând să se vadă gâtul și pieptul, cu capul gol și părul căzându-i pe spate. Mustățile sunt mici și lăsate puțin în jos. Dedesubtul medalionului este un cadru drept unghiular, pe care este așezat medalionul, cu următoarea in- scripție: Qlocska Horja Anțuhrer der Walachische | Rebellen Welcher d. 30 Dec. 1784 in der Ra = | daker Waldung gefangen genomen Worden. Dedesubtul cadrului, în partea dreaptă este numele gravorului F. M. Will exc: a. V. Această gravură este un pendant al portretului Iui Horia (Nr. I). Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 422 Nr. 1; Nicolae Densușianu pag. 183 Nr. 761. 32 Gravură în aramă. Cadrul total 6,5X10,5 cm. Bustul lui Cloșcă «,5X6,5 cm. B. A. R. Nr. inv. 493. — A. VIII 26. 25. J Bustul Iui Cloșca tn medalion circular așezat pe un fond care re-.1 prezintă un zid. Deasupra medalionului, ca ornamentație, sunt niște lan-1 țuri; de lanțul de mijloc atârnă medalionul, iar lanțurile laterale sunt ter- 1 minate cu câtuși. Distanța între medalion și cadru, în partea de sus este 1 1,2 cm. iar în partea, de jos 2,2 cm. Dedesubtul medalionului este un I cadru drept unghiular în care este scris Qloska | Wallach: Rebelle. Cloșca 1 este în profil spre stânga, cu capul gol, părul îi cade deasupra umerilor, j mustățile potrivite și lăsate în jos. Este îmbrăcat cu o haină cu guler care | se încheie la gât. Această gravură este un pendant al portretului lui Horia 1 (Nr. 2). Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 422 Nr. 2; Nicolau j Densușianu op. c. pag. 184 Nr. 763. 1 Gravură în aramă, numele gravorului lipsește. Cadrul total 6,5X10,2 Ș cm. Bustul lui Cloșca 6,5X6,5 cin. C. 1785. j B. A. R. Nr. inv. 494.■ — A. VIII 27. ■ l Un a^eiMneajporțret se jgăsgște și în biblioteca Muzeului național I din Pesta.¹ “ ’ 26. I Bustul luibCloșca in profil spre stânga, (Fig. 4), cu capul gol, părul îi aco- I pere o parte din frunte și îi cade în șuvițe pe umăr și .pe la tâmple, lăsând să 1 se vadă o parte din ureche. Are ochii mari, nasul aquilin, mustățile mici j lăsate în jos, buzele întredeschise și privirea ageră. Este îmbrăcat cu o | cămașe descheiată la gât și peste cămașe are un cojoc prins în dreptul 1 pieptului"cu un șnur dublu. In interiorul cadrului, jos în dreapta, este nu- 1 mele gravorului /. Adam fee? | Dedesubtul cadrului este scris Closka Ein Gehiilfe des Rebellen 3 Horya Welcher mit ihm gefangen Worden. Gravură tn aramă 12X15,5 cm. 1 Portret amintit și de D. A. Sturdza op. c. pag. 423 Nr. 4; A. Papiu lla- j rianu op. c. pag. 302 bis; Nic. Densușianu, op. c. pag. 184 Nn 765. | B. A. R. Nr. inv. 490. — A. VIII 23. J Reproduceri: a) Litografie asemănătoare și cu aceleași dimensiuni 1 făcută în Stabilim, litogr. O. Voneberg, București, [1865], pentru «Tesauru 1 de monumente istorice» Tom. IV pag. 1. — Volum ce n’a apărut. Portret ] amintit și de D. A. Sturdza, op. c. pag. 423 Nn 4. 1 B. A. R. Nn inv. 495. — A. VIII 28. b) Litografie făcută în Stabilim, litogr. O. Voneberg, București, [1865], t dar nu așă de exactă. Este împreună cu busturrle lui Horia în medalion, •; (Nr. 1, 2 b). Dimensiunile? j B. A. R. Nr. inv. 522. — A. VIII 55. 1 ¹ Nic. Densușianu op. c. pag. 178 Nn 734. * Numele gravorului s’a șters și este scris cu creionu. r ' - ss — . e) Litografie ca aceleași dimensiuni făcută in Litografia, Parteni, lași și desemnată de R. Dubravski. Dedesubt scrie Cloșca. După ani csem- plarii găsită de D. A. Papiu Ilarianu la uni librarii din Lipsia. Portret [ amintit și de D. A. Sturdza op. c. pag. 423 Nr. 4. 6 B. A. R. Nr. inv. 496. — A. VIII 29. î d) Litografie după c de Rusz in familia din Pesta 1866 Nr. 2. > 7,5X10 cm. .... Fig.%: 27. Bnstni lui Cloșca in profil spre stânga. Dedesubtul cadrului este scris Qloska. | Ein Oeh&lțe des Rebellen Horja, iar jos in partea dreaptă sunt inițialele n. g. o. h. a. i. k. g. Este aceiași gravură ca la Nr. 26, ace- lași bust și aceiași îmbrăcăminte. Este un pendant al lui Horia (Nr. 3).- Oravură in aramă 12X15,5 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 423 Nr. 3; Nic. Densușianu op. c. pag. 184 Nr. 766. B. A. R. Nr. inv. 491. — A. VIII 24. 3 34 Un .portret la fel, dar colorat, se găsește și în biblioteca Muzeului național din Pesta.¹ 7 Tdprotucen: a) Litografie făcută de [Q.J Venrich. [București 1865], este colorată cu mâna. Bustul -lui Cloșca este In profil spre dreapta și de- desubt scrie Cloșca. 9X10,5 cm. - . B. A. R. Nr. inv, 489. — A, VIII 22. Fig. 5. 28, \ Bustul lui Cloșca în medalion circular. (Fig. 5). Cloșca este în profil spre dreapta cu capul gol și părul îi cade în neorânduială pe umeri, pe frunte și pe la tâmple lăsând să se vadă întreaga ureche. Are ochii mari, pasul asemenea, mustățile potrivite lăsate în jps, îmbrăcat cu o cămașe descheiată văzându-șe gâtul și pieptul. Ar părea că este o.lucrare tenden- țioasă și de fantezie pentrucă nu se aseamănă cu nici unul din portretele ' ¹ Nic Densușianu, op. c. pag. Nr. 178 Nr. 732. 35 | lui, dar, după inscripțiețtrebue sa fie luat atunci când Cloșca eră în tnchi- soare și nnde putem sa ne închipuim ca tocmai acolo nu avea confortul necesar pentru o toaleta cât de sumară. Din întreaga lui înfățișare se vede fc; tot aceă constituție robusta, gâtul gros cum și privirea ageră care a re- P' dat-o și gravorul I. A'dam. <■ ., Dedesubtul medalionului este un cadru dreptunghiular alb în care Fig. 6. este scris Klotschka, iar dedesubtul cadrului este scris von fii. Predicii, in Carlsburg hach dem Leben geieicfmet u.gestochen. Gravară in aramă. Cadrul total 9X12 cm. Bustul lui Cloșca 7,5X8,5 cm» B. A. R. Nr. inv. 492. — A. VIII 25. 29. Cloșca In întregime spre dreapta. (Fig. 6). Pe cap are cușmă înaltă cu fundul retezat de Sub care îi cade parul pe spate. Este Îmbrăcat cu o 3. eâtoațe ți deasupra o țundră, la brAu pistoale ți sabie, pe spate o puțeâ, | mâna stlngA in șold ți cu dreapta gesticulează, are cioareci ți în picioare a opinci. Mustățile mici, nasul aquilid ți privirea severa.. Expresia feții este.! la fel ca la Nr. 26. Acelaț păr, mustăți, gură, nas ți aceiați privire severă. Jos în partea dreaptă a cadrului este numele gravorului 1. Adam fe. De- j desubtul cadrului este scris Qloska | ein Gehiilje des Rebellen Hora, welcher j mit ihm gefangen worden. I Gravură în aramă 10,5X15,5 cm. Portret amintit de D. A. Siiudut J ' op. c. pag. 423 Nr. 5; A. Papiu llarianu op. c. pag. 302 bis; Nit. Den- sușianu op. c. pag. 136 Nr. 778. B. A. R. Nr. inv. 498. — A. Vili Jl. 1 Un aseBKuea portret cum~ți -uaul--«iterat,te află"țHa biblioteea Pesta.* - Reproduceri: a) Litrografie făcută in Stabilim, litogr. Q. Voneberg, București [1865], având aceleați dimensiuni ți aceiați inscripție, împreuna cu portretul lui Horia (Nr. 6 a).~ Amintit ți de D. A. Sturdia op. c. pag. 423 Nr. 5. B. A. R. Nr. inv. 520—21. - A. VIU 53-54. b) Litografie făcută tn Stabilim, litogr. Q. Voneberg, București (1865], împreună cu portretul lui Horia (Nr. 6 a). Dedesubtul lui Cloșca este scris 'Cloșca, Locotenentele lui Hora. 13,5X21 cm. B. A. R. Nr. inv. 519. — A. VIII 52. Fotografie carte de vizită Frații Șaraga. Iași. c. 1890. 3,5X8 cm. după una din aceste două litografii. Dedesubtul fotografiei este scris Cloșca Locotenentele lui Horia. Nr.,297. Este un pendant a lui Horia (Nr. 6 d). B. A. R. Nr. inv. 1056. — A. XXIV 27. 30. Cloțca tn Întregime spre stânga cu pălărie eu marginile mari. Pârul ti cade pe umeri, are barbă mare în șuvițe neregulate; cu mâna dreaptă se sprijină într’un baston cu cârlig ți cu stânga gesticulează. Peste cămațe are un palton lung, încins peste mijloc cu un brâu, în picioare are cisme lungi până la genunchi ți la piept între nasturi este băgată o carte., Din toată înfățișarea lui se vede că este în costum preoțeșș. Este o fantezie ți nu seamănă de loc cu celelalte portrete ale lui. Numele gravorului lipsețte. Dedesubtul cțdrului este scris Qloska.\ Ein QeMlfe des Rebellen Hora, welcher mit ihm gefangen worden: | Se vend chec leah Martin Will ă Augsbourg. Gravură în aramă 10,5X15 cm. - B. A. R. Nr. inv. 500. — A. VIII 33. * Reproduceri: a) O copie întocmai, original In peniță. Dedesubt este scris Qloska | Ein GehOlfedes Hora, welcher mit | ihm gefangen worden. Jos in partea stângă este scris Kdnigsb. d. 12 MaiJ 1786 și în dreapta Qeteich- nete durch | C. Rehe. Autorul este aceiați care a făcut și portretul lui Horia (Nr. 7 a). Cadrul total 11,5X20 cin. Cadrul cu Cloșca 11,5X16 cm. B. A. R. Nr. inv. 501. — A. VIII 34. '.■■*■ Nic. Densușianu op. c. pag. 179 Nr. 738, 739. r . ■ ■ L ' . - M — 31. Același portret al lui Cloșca ca la Nr. 30, In costum preoțesc și ta aceiași poziție. Execuția nu este întocmai, gravura este roșcati, figura lui Cloșca nu se aseamănă de loc cu cea de sus, cum și unele mici detalii la îmbrăcăminte. Jos ta partea dreaptă este numele gravorului I.Mangotft. și dedesubtul cadrului Gloska | ein Qehălfe des Rebelen Hora Welclur mit ihm gefangen. worden. Oravură în aramă 12X15,5 cm., c. 1785. B. A. R. Nr. inv. 499. — A. VIII 32. Un exemolar colorat se găsește și în biblioteca Muzeului național din PesfaTfări să se arate numele gravorului. * 32. ș . Bustul lui Cloșca ta profil spre stingă. La cap are o căciulă cu fundul de postav din care ti iese , puțin părul la ceafă. Nasul mare, ochii asemenea, buzele întredeschise, mustățile mici lăsate ta jos. Figură ase- mănătoare cu Nn 48. Dedesubtul bustului este scris: Abbildung des Klotsca | sweyten Hauptanfilhrers der Wallachen\ Rebellen. Oravură ta aramă 8X14 cm. Este anexă la revista «Unterhaltendes Schauspiel uach den neusten Begebenheiten des Staats, der Kirche, der gelehrten Welt und des Naturreiches vorgestellt» 1785. Erfurt, pag. 130; Cartea se găsește în biblioteca Academiei Rom&ne. S. 3013. 33. Cloșca în închisoare șezând pe un butuc cu fața spre stânga, înlăn- țuit de gât, de mâni și de picioare. Lanțul dela gât este prins ta zid, cel dela mâni de un stâlp așezat în fața lui, iar cel dela picioare de butuc. In față se vede o arcadă și o fereastră și sub arcadă doi soldați cu baio- neta la pușcă și rezemați de arme. Cloșca pe cap are căciulă cu fundul retezat, părul îi cade pe spate; este îmbrăcat cu o cămașe și deasupra cojoc cu mânecile scurte și în picioare opinci. Are figură de tânăr. Exe- cuția este naivă și este reprodusă», după un tablou ca și al tai Horia (Nr. 13). Dedesubtul gravurii este scris: Qloschka Siebenbârger Rebelle. Lito- grafie, 10,5X14,5 cm., publicată în «Tesauru de monumente istorice» Tom. III, (1864), pag. 297, Nr. 4, pe aceiași foaie dându-se și Horia în închisoare. (Nr. 13 a), fără numele autorului și al litografului. Reproduceri; a) Fotografie.carte de vizită, [lași, frații Șaraga c. 1890}. Dedesubtul fotografiei este scris Cloșca în Alba tulia | Nr. 195. B. A. R. Nr. inv. 1056.'— A. XXIV 27. 34. Bustul lui Cloșca ta față cu capul puțin întors spre stânga. (Fig. T). Este cu capul gol și părul despărțit la mijloc îi cade deoparte și de alta a urechilor în două coade împletite pe umeri. Este îmbrăcat cu o cămașe care are drept guler o brodătură îngustă și peste cămașe deasupra umă- rului stâng are cojocul. Fața este căm slabă, gâtul gol, mustățile potrivite * Nic. Densușianu, op. c. pag. 178, Nr. 735.X — 38 — lăsate in jos, barba mică, ochii mari ți privirea melancolică. râtul portret al lui Cloșca ca și Nr. 35. Dedesubtul bustnlni este, urmă- ; toarea inscripție: VARO 1UON ALIAS KLOSKA | 1UON HOR>E PRI- : MARIUS | CAPITANEUS. 1905. • , Fotografie 9J5)i(14,5 cm. după o veche pictură aflată în Muzeul istoric din Viena și* fotografiată de /. Niadescu, fotograf în București. c. 1890, B. A. R. Nr. inv. 528. — A. VIII 61. Fig. 7. In biblioteca muzeului Brukenthal din Sibiiu este bustul lui Cloșca, tablou neftrminat și cu aceiași inscripție. ’ Reproduceri: a) Fotografie 13X21,5 cm. mai ștearsă și numărul ga- leriei din Viena lipsește, cum și al fotografului. * Nr, 1095 este numărul tabloului din galeria din Viena. * N. Densușianu op. c. pag. 183 Nr. 758; A. Papiu llarianu op. c. pag. 302 bis. r — 3* — r r B. A. R. Nr. inv. 488. — A. VIII 21. i? b) Fotografie carte de vizită, 5,8X9,5 cm. Photographie von Theodor diate, Hermannstadt, îi lipsește însă cuvântul . * Numerele 36—40 nu se găsesc în colecția Academiei Române, le-am găsit numai amintite și descrise, le dau întocmai. * Nic. Densușianu op. c. pag. 176 Nr, 724. * Nic. Densușianu op. c. pag. 178 Nr. 733. * Nic. Densușianu op. c. pag. 178 Nr. 736. - 41 — 39. Q,, Cloșea figura Întreagă, pozițiune de căpitan de haiduc cn piștoale £■• fi sabie. Jos în colțul drept: £. Wien J. Dedesubt: Wahre Abbildung des . Kloska Ivan Spițssge ssdle des Horia iii 40 Iahr. — 8*. Se găsește în tri- bMoteca Muzeului național din .Pesta.¹ F “ ' 4a o) Cloșca, pendant la portretul lui Horia Nr. 19, având in mâna ' stângă o pușcă cu baionetă. Sus; Glocska. Jos: Ein Qekălfe des Hon, fi , imd Haubt anfuhrer der Siebenbărgischen Rebdlm die gefangennehmung £*,gescha den 30 dec. 1784 —4*. Se găsește In biblioteca Muzeului transilvan din Cluj — colecția Alexandru Mfte? b) Portretul tui Cloșca, edițiune mai nouă după exemplarul de sus. (Jjos: Glocska | nach dem einxig noch existirenden Originale. — 2°. Se găsește in biblioteca Muzeului transilvan din Cluj. Colecția Alexandru Mike.' CRIȘAN. ♦1, Bustul lui Crișan in profil spre dreapta. Siluetă în negru. Pe cap are căciulă de husar cu pană; la spatele căciulii două șnururi cu doi ciu- curi. Dedesubt scrie KrisChan Qyorg. Această siluetă este anexă la broșura * «Horja und Klotska, oberhaupt und Rathgeber der Aufrfihrer in Sieben- biirgen. 1784». Gravură în aramă 8X13,5 cm. Numele gravorului lipsește. Portret amintit de D. A. Sturdxa op. c. pag. 423 Nr. 1. Se găsește și în biblioteca Muzeului naționaljiinPesta,* * * ⁸ Reproduceri: a) Copie originală Tifpeniță făcută de T. Popu 1863. 8X13,5 cm. B. A. R. Nr. inv. 502. — A. Vili 35. b) Litografie, împreună cu siluetele în negru ale lui Horia și Cloșca cum și medalia lui Horia (Nr. 55 c) în afară Intre doi umeri cam lăți și alte ăsemine, sunt Însușiri care vădesc un bărbat nervos bine făcut și eare erir proprie acestui rebel. Pielița lui brună, umbrită Imprejurde un păr negru stufos, contribuii ți mai mult spre a da chipului său o frumuseță bărbătească». Fotografie după o^veche ■‘gjtf¹ ti» MlIBltfll isf"H<> Viena ți fotografiată de /. Maifewa^4otagnf tn'itaeurețti, c. 18§0; 9,5X15,5 cm. B. A. R. Nr. inv. 528. — A. VIII 61. ’ L Se găsește și în biblioteca Muzeului Brukenthal din Șibiiu? Reproduceri :a) Fotografie carte de muică, Phot. V. Theod. Olari. Hermannstadt, are aceiași inscripție, lipsindu-i numai numărul din galeria din Viena. 5,5X9,5 cm. c. IKK). B. A. R. Nr. inv. 1057. — A. XXIV 28. ¹ 5) Fotografie mai mare. dar mai ștearsă, după (a). 14X20,5 cm. c. 1890. B. A. R. Nr. inv. 503. — A. VIII 36. ' - 44? ■ Bustul lui Crițan între stânci. Jos pe stâncă: Qeorg Krischan | einer der Rebellen | anfuhrer. Dedesubt: Neuheuser 1785. — 8*. Acest portret este anexă la manuscrisul intitulat «Analecte ad historiam seditionis per Valachos Transilvaniae». Segăsește in biblioteca Muzeului național din . . Pesta? ' " HORIA fi CLOȘCA. 45. Busturile lui Horia și Cloșca unul în fața altuia. (Fig. 11). Horia este in profil spre dreapta, cu căciula dată puțin pe ceafă lăsând să se vadă toată fruntea și o parte din ureche; peste cămașe are o haină cu gulerul răsfrânt, nasul aquilin, mustățile mici și privirea ageră, figura grasă, buza de jos mai groasă și buzele întredeschise. Este același desen ca la Nr. 1, dar mai mare. Cloșca este în profil spre stânga, cu capul gol, părul căzându-i pe frunte și pe spate. Are o cămașe lăsând să se vadă gâtul și o parte din piept Are mustățile mici lăsate puțin In jos. Figura este uemănă* toare cu Nr. 24. Dedesubtul busturilor este scris Horja. Qloscska. ¹ Nic. Densușianu. op. c. pag. 183 Nr. 759; A. Papiu llarianu op. C. pag. 302 bis. ¹ Nr. 44 nu' se găsește în colecția Academiei Române, l*am găsit sumai amintițst descris, îl dau întocmai. , * Nic, Densușianu op. c. pag. 1T7 Nr. M. ' 41 Horja der Hauptanf&hrer and Uhrheber der Im Iahr 1784 in dem Qrossfurstenthum Siebenburgen ausg^brochenen Aufruhr der Walachm. Qlocska sein vondglicher Anhănger, und xweytes Haupt der Rebellen. | Qe- seichnet nach dem Leben, als sie den 30 Dec. 1784. in der Radaker Wal- dung gefănglich ein gebracht wurden —Za finden bey f. M. W'ill in Augsburg. Gravură in aramă, c. 1785. Bustul lui Horia 8,5X11 cm.; Bustul lui Cloșca 8XU cm., cadrul total 22,2X17 cm. Portret amintit de D. A. Sturdsa op. c. pag. 424 Nr. 1; Nic. Densușianu op. c. pag. 188 Nr. 784. B. A. R. Nr. inv. 514. — A. VIII 47. Se găsește și in biblioteca Muzeului național din Pesta.* Ffg. II. Reproduceri: a) Gravură in aramă c. 1785, cu aceiaș inscripție și aceiaș mărime, fără să arate locul și numele gravorului, insă execuția nu este ași de exactă. B. A. R. Nr. inv. 513. — A. VIII 46. 48. Busturile lui Horia și Cloșca față in față. Horia este in profil spre dreapta, cu căciulă, părul ii cade pe umeri. Are o haină încheiată la piept și gulerul cămășii deasupra, lăsând să se vadă puțin gâtul; mustățile mici, lăsate in jos și gura deschisă. Cloșca este in profil spre stânga, eu capul * Nic. Densușianu op. c. pag. 179 Nr. 743. 46 (ol, păru! ti cade tn șuvițe pe frunte, la spate și la tâmple, văzându-se 1 puțin urechea; ochii mari, nasul aquilin, mustățile lăsate în jos Șj. gura j puțin deschisă. Este îmbrăcat cu o haină Cu guler alb. Deoparte și de 1 alta a tastărilor sunt niște stânei, Intre ele un câmp și în fuitd o biserică î cu ziduri* In partea de sos a cadrului atârnă de o panglică medalia tai a Horia cu Avers și Revers. Pe Av. este o inimă din; care iese două flăcări 1 și deasupra o crace cu 3 brațe neegale, asemenea și jos. De jur împrejur J| este scris HORA REX DAZIE. Pe Rv. este o coroană cilindrică așezată | pe un munte și deasupra o cruce și de jur împrejur este scris NOS PRO > CESARE. Dedesubtul bustului lui Horia este scris Hora Due Valaques Revoltes en Transilvanie. 1784. și tn limba germană cu litere gotice Hora ■■ Furst von der Rebelton der Walachen in | Stehenburgen. Sub bustul lui Cloșca; Klocska Premier Capitain des Revoltes. 1784 și în limba germană cu Utere gotice Klolschka erster Hauptmaq des Rebelteten,Inscripțiile sunt cuprinse fiecare într’iin cadru format din flori negre, asemenea și ca- drul total, Execuția portretelor este naivă. .i Gravură I» aramă, 28X20,5 cm. Numele gravorului lipsește, c. 1785. B. A. R, Nr. inv. 1962. — B. LII 13. . Se găsește și în biblioteca Academiei deștiințedta.PeSta.* ' «. -. 1 Busfurile Iui Horia și Cloșca unul in fața altuia. Horia este în profil ' spre dreapta, pe 6ap căciulă cu murginele răsfrânte, dată puțin pe ceafă, lăsând să se vadă toată fruntea și o parte din ureche; părul îi cade pe ‘ spate în șuvițe, este îmbrăcat cu o haină cu guler întors. Expresia figurii este aproape Ca la Nr, 45. Cloșca este in profil spre' stânga, cu o căciulă înaltă, rotundă, fiind tăiată peste mijloc cu două șireturi care se termină x la urmă cu doi ciucuri. Aceiași căciulă se găsește și la portretul Nr, 29. i Este dată puțin pe ceafă și se vede o parte din frunte și aproape toată urechea, părul de asemenea îi cade pe umeri. Dedesubtul bușturilor este scris Hora. Qloska. mai jos Beide Anfiihrer der Wallachischen Rebellen | ,i gezeichnet nach dan Eeben den 3 Ian; 1785, Execuția este foarte bună și j după mărturisirea inscripțiilor aceste două portrete se apropie de adevăr — asemănarea figurilor cu Nr. 45 este , aproape perfectă. Gravură în aramă. Numele gravorului lipsește. Bustul lui Horia 9,5X12,5 cm. Bustul lui Cloșca \ 10X14,5 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 424 Nr. 2; Nie. Densușianu op. c. pag. 185 Nr. 771. j B. A. R. Nr. inv. 517i — A. VIII 50. 48. Busturile lui Cloșca și Horia față în față. Cloșca este in profil spre dreapta; pe cap are un fel de scufă dată puțin pe ceafă. Nasul mare, mu- stățile mici lăsate în jos, ochii mici și buzele puțin deschise. Horia este în profil spre stânga, pe cap are căciulă cu marginile de blană și restul că- ciulii este de postav, cu dtfngi, data puțin pe ceafă. Ochii mici, mustățile * Nic. Densușianu op. c. pag. 181 Nr. 748, asemenea mici și lăsate In Jos, gura puțin deschisă și figura mai mult grasă. Execuția este naivă și aceste portrete nu se aseamănă de Joc cu adevăratele portrete ale lui Horia și Cloșca. Sunt niște fantezii. Dede- subtul busturilor este scris cu litere gotice*. . ' Wahre Abbildung ' des Klosska luon Hotja ader NikoU Urss von Kerpenjesch aus Nagy Aranyosch aus Siebmburgen. Gravură în aramă. Numele gravorului lipsește. C. 1785. Bustul lui Cloșca, 8X12 cm.; bustul lui Horia 9,5X13 cm. Cadrul total 23X18 cm. Horia asemănător Cu Nr. 14. B. A. R. Nr. inv. 516. — A. VIII 49. Se găsește^și-îa-bibifoteea “MugeufaiLjnational din Pesta anexat la manuscrisul «Processus ordinarius quo ValachusTforja~rte Flora Daciae Tytanus procedit contra Siculos».¹ 49. Bustnrile lui Horia și Cloșcă unul in fața altuia; Horia este în profil spre dreapta și Cloșca spre stânga. Îmbrăcămintea și expresia figurilor este 'aproape la iei cu Nr. 48, numai execuția este mai bună; este tot o fantezie,. Dedesubtul lui Horia este scris Horia ou Nicolas Urtz | de Nagy Aranyosch, dedesubtul lui Cloșca este scris Klotzka laon | de Kerpen yesch și între busturi Portraite veritable | de | envoyte de la Transilvanie. Gravură în aramă. Bustul lui Horia, 5,5X6,5 cm.; bustul lui Cloșca, 5X8 cm. Numele gravo- rului lipsește. C. 1785. B. A. R; Nr. inv. 505. — Ă. VIII 38. 50. Busturile tui Horia și Cloșca nnnl în fața altuia. Cloșca este în profil spre dreapta și Horia spre stânga. Pe cap, Horia are căciulă cu marginele albe întoarse, și restul căciulii de postav roșu. Părul la spate este mai mare și în inele; nasul aquilin, mustățile lăsate în jos. Este îmbrăcat cu o haină verde. Cloșca este cu capul gol și părul la spate este mai mare, învârtit ca un melc; nasul mare, mustățile potrivite, lăsate in jos și gura puțin deschisă. Poartă o haină albastră din care se vede o parte din gât. De- desubtul busturilor este scris cu litere gotice și latine: Qloska, Horiae. Wahrhaffte Abildung von Horiae und Qloska, urheber der rebellen von Transsilwani, abgezeignet in | der gefengnuss zu Carlsbdrg, națh dan sie seynd gefangen Worden in dan Radacker Wald zu Carlsburg by Abraham Kaujman, scuip: | Horiae et Qloska chefs des rdbdles en Transilvanie pris dans la fortt de Radack, dessinis dans la prison de Carlsbourg. Se trouve chez Abraham Kauffman, Qraveur â Carlsbourg. Gravură în aramă, colorată cu mâna, c. 1785. Bustul lui Horia, 9,5X11.5 cm.; bustul lui Cloșca 8X11 cm. B. A. R. Nr. inv. 515. — A. VIII 48. * Nic. Densușianu op. c. pag. 180 Nr. 745. 4» ' ⁵I* ' " Busturile Iul Horia ți Cloșca față Iu fată. Horia este fu profil rorwi \ dreapta, cu capul gol; părul îi cade în șuvițe până deasupra umărului, und$9 este înodaț formând un inel; gâtul este liber și este Îmbrăcat cu un cojodS prins cu un șnur în dreptul pieptului. Fruntea și nasul îl are mare, mustă-O țile mici lăsate în jos, fața slabă și privirea serioasă. Portret asemănător cu Nr. 10. Cloșor este In profil spre stânga, cu capul gol, are păr mare carefl ii cade pe umăr; deasupra cămășii are cojoc cu lâna afară, prins în dreptul» pieptului cu un șnur. Are gene stufoase, nasul potrivit, mustățile mici lă-» sate în jos și privirea severă. Portret asemănător cu Nr. 34, 35. Pe bustul» fiecărui este scris HORA. KLOSKA. După execuție se vede că aceste » două portițe sunt; luate după niște busturi în relief făcute în gips. Horia 9 trebuie să fie un pendant al lui Cloșca, făcnt și el în gips. Un medalion fl în gips al Ini Horia a existat, după cum mărturisește Nic. Densușianu:* 9 «Cu ocaziunea cercetărilor făcute iu biblioteca episcopiei dela Orade, Prea Sânția Să dl Canonic Paul Vela îmi comunicase, că portretul lui Horia lucrat ■ în ghips, tot în formă cum este medalionul lui Cloșca, se aflase în pose- a siunea d-sale până la anul 1869, când, încredințflndu-1 unui cunoscut ca să-l doneze Asociațiunii transilvane, această prețioasă relicvie s’a pierdut». 9 Aceste portrete poate să fie unul _din portretele^ trimise .de contele lanco- 1 viei, Împăratului losif 11, îa Viena; ât£t "Horia cât și"Cloțca sunTârătați ca *' S niște țărani.¹ ' \ 'u Gravură în aramă. Numele gravorului lipsește. C. 1785. Bustul 'j lui Horia 5X6,2 cm.; bustul lui Cloșca 5,2X6,8 cm.; cadrul total 11X7 1 cm. Portret amintit și de Nic. Densușianu op. c. pag. J87 Nr. 782. 1 B. A. R. Nr. inv. 518. — A. VIII 51. | 52. . 1 Siluetele în negru ale lui Horia și Cloșca — busturi. Horia este spre | stânga, cu căciulă, de gât are un lanț cu «ordinul» lui Horia: O inimă | străpunsă de o sabie, pe inimă sunt inițialele . i Dedesubtul bustului este, scris Nicola Hora. 1 ' ' ■ I ‘.Op. c. pag. 187. | ¹ Dl Constantin Moisil, ajutor numismat al Academiei Române, îmi comunică un bust al lui Horia, în medalion rotund de 7 cm., care este o ■ copie în gips după originalul care se află în cabinetul imperial din Viena. Horia este bust în profil spre dreapta, pe cap are Căciulă înaltă cu fundul j retezat, și de sub căciulă li cade părut in șuvițe pe umeri. Fruntea oare J lată, nasul mare puțin coroiat, mustățile mari lăsate în jos, bărbia ascuțită, față osoasă și slabă. Este îmbrăcat cu sarică și deasupra se vede gulerul hainei. Medalionul s’a primit în luna Septemvrie 1921 și se află în cabi- netul numismatic al Academiei Române, este format din două cercuri, din care al doilea mai lat, și nn are nici o inscripție. Acest bust al lui Horia, in gips, pare să fie cel pe care-1 amin- tește Nicolae Densușianu. In călătoria care o face Nicolae Densușianu la Pesta în 1870, spune că Francisc Pulszki, Directorul Muzeului național din Pesta i-a comunicat că pe la 1820 se află la Viena, un cabinet de figuri de ceară, printre care se află și Horia și Cloșca în mărime naturală și îmbrăcați în costume ro- mânești. (Biblioteca Academiei Române. Manuscriptul 394 foaia 67—68). ['I . ' ’ ■. • • - 49 — Crișan este spre dreapta și cu căciulă, dedesubtul lui scrie Glpska dvan.. Mai jos într’un cadru dreptunghiular este scris: Nicola Hora und Gloska Ivan, ojberhăupter der rebellischen Wallachen. wurden. d.3-ten la- nuar\ 1785, in der Radaker Waldung gejangen genommen, and von den Obrstlient.von Kraij, von \2-ten Szekler Regiment nack Carlsburg gebracht. Jos dedesubtul cadrului este numele gravorului Moeglich Jec & excud. Norimb. Gravură în aramă, c. 1785,16X12,5. Bustul lui Horip 5X7 cm.; bustul lui Cloșca 4X7,5 cm.', cadru cu inscripția 16X2 cm. Portret amintit de A. Papiu llarianu op. c. pag. 302 bis; D. A. Sturdza op. c. pag. 424 Nr. 3; Nic. Densușianu op. c. pag. 186 Nr. 776. ' . & B. A'. R. Nr. inv. 507. — A. VIII 40. Reproduceri: a) Litografie pentru «Revista Română», împreună cu £ bustul lui Horia in medalion circular (Nr. 4), în dreapta Horia, in stânga £ Cloșca. C. 1864. £■ B. A. R. Nr. înv. 512. — A. VIII 45. ,*•' b) Litografie întocmai publicată în; «Tesauru.de monumente istorice». <7 Tom. III, pag. 297, Nr. 2. • 53. .■ ' V Busturile lui Horia și Cloșca, siluete în negru. Horia este spre < dreapta și poartă căciulă, Cloșca este cu capul gol, părul ii cade pe frunte 7 ' și la ceafă. • - . Fiecare siluetă este inir’un medalion format din două cercuri și in ; ' mijloc un cerc perlat, deasupra o panglică inodată lăsată pe marginea ca- drului. Fondul medalionului este alb. Dedesubtul fiecărui medalion este scris Horiah. Kloczka. Aceste siluete fac parte din broșura K,urze Geschichte - der Rebellion in Siebenbiirgen. Strassburg. 1785, unde se află și insignele lui Horia, in formă ovală, zla mijloc o inimă străpunsă cu sabia dela dreapta - ' spre stânga in jos, din inimă^e prelungește in sus și in jos o cruce du- plicată, în stânga inimii este scris HO, in dreapta RA 'și jos intre brațele crucii R. D. Pe ultima pagină a acestei scrieri este următoarea notiță: N. B. Die beygefiigten Schattenrisse sind nach den in Wien gezeichnet Origi- nalen abgestochen. Die Titejvignete stellt das ordenskreutz vor, etc.¹ Gravură în aramă. ’ Numele gravorului lipsește. Cadrul cu Horia :5,5X6,5 cm.; cadrul cu Cloșca 5,5X6,5 cm.; cadrul total 12,5X8 cm.' B. A. R. Nr. inv. 506. — A. VIII 39. Se găsește și in biblioteca Muzeului național din Peșța.^~ Reproduceri : a). Copie cu cerneală în biblioteca'Academiei-Române,. manuscriptul 373 foaia 31, c. 1879. 54. Busturile lui Horia și Cloșca, siluete in negru. Horia este spre dreapta, ctf căciula dată puțin pe ceafă, părul mare. Dedesubtul bustului J Nic. Densușianu op. c. .pag. 181 Nr. 747. ² Dăruită de dl Căpitan Iulian Marțian în 1907. • N. Densușianu v. c. 181 Nr. 747. 4 50 • scrie Hora | u. Nicola Ursz, gegen 50. J. alt. Clojșca este spre stânga, eapul gol, părul căzându-i puțin pe frunte, ridicat in sus la ceafă și gunB puțin deschisă. -Dedesubtul bustului scrie Kloczka a. Gloska Iwan, 40. J.. alt. Fiecare siluetă este în câte un cadru deosebit. Dedesubtul câ^H drelor scrie: Hora Chef der Rebellen u. Kloczka sein Hauptmann IFardaiM von 2 Wallachen in der Radaker Wal | dang iiberrascht, gefangen, v. dem ob. Lient Kray, vom 2-ten Szekler Regim., nach Karlsburgin | verwahrunS& gebracht. Ester soli sich H. F. R. D. neuen, d. i. Hora Florens, Rex Daciae. | Afazofl dem original copirt; ■ gestochen u. verlegt d/on loh. Mayr in RegensburgȘ^ ]ennerl785. ' Gravură în aramă. Cadrul cu Horia 7X8,5 cm.; cadrul cu Cloșcă» । 7X8,5 cm. Portret amintit de Nic. Densușianu, op. c., pag. 184 Nr. 769i S B. Ă. R. Nr. inv. 508. — A. VIII 41. » S 55. -1 Busturile lui Horia și Cloșca, siluete în negru. (Fig. 12). Horia este*» spre dreapta, cu căciulă, părul îi cade pe spate, nasul mare și buzele, puțin II deschise. Dedesubtul bustului scrie Horja | oherhau.pt der Rebellen | in Sre- jl benbiirgen. Cloșca este spre stânga, cu capul părul lăsat puțin pe li frunte și se ridica în sus la ceafă. Nasul mare și buzele puțin deschise.' J Execuția părului este ca la Nr. 53, 54. Dedesubtul bustului scrie Klotska | 3 Freund und | Rathgeber des Horja. Deasupra siluetelor este medalii lui 1 Horia, pe Av, scrie NOS PRO CESARE și în mijloc are o coroană cu, o J cruce. Pe Rv. are 3 cercuri concentrice, în mijloc⁷o cruce triplicată, sus J și jos, în mijlocul. crucii o inimă străpunsă de oₐ sabie, de jur împrejur I scrie Horia Rex Daciae; deoparte și de alta a crucii de jos 17 84. Această | medalie este asemănătoare cu Nr. 22. Dedesubtul siluetelor este o altă trie- 1 dalie; Aversul are 2 cercuri concentrice, în mijloc este o inimă străpunsă | de o sabie și deasupra inimii o cruce chJJ brațe neegale. Intre cercuri scrie + HORIA BE. SI. HODiNYESTE, CZARA PLINSE. SI PLETE. J RV. are 2 cercuri concentrice, în mijloc p cruce cu 3 brațe neegale așezată | pe niște munți, deoparte și de alta ă crucii sunt inițialele R. D. Aceste gravuri face parte din broșura* «Horia und Klotska oberhâupt und Rathgeber der Aufriiher in Siebenbiirgen. Karlsburg und Hermannstadt J ■ 1785». I . | Gravură în aramă.’ Numele gravorului lipsește. Bustul lui Horia i . 6X7,5 cm.; . Bustul lui Cloșca 5X7 cin. Portret amintit de D. A. Sturdza .1 ,op. c. pag. 424 Nr. 4; Nic. Densușianu op. c. pag. 184 Nr. 768. ; B. A. R. Nr.-înv. 5’1. — A. VIII 44. Se găsește și în bibliotecaJ^?.euluLllâl^^ Reproduceri: a) Lucrare în peniță făcută de Teod. Popu în Pest’a | 1863. copie exactă. * Broșura se găsește în biblioteca Academiei Române. S. 3612. . * Gravura este lipită pe o foaie pe care este scris de mână, în L ’ germană câteva însemnări despre Horia și Cloșca, luat din «Convers. Lek. V pag. 388». . ' ' ’■ \ • Nic. Densușianu op. c. pag. 180 Nț. 746. ♦ 51 B. A. R. Nr. inv. 509. — A. VIU 42. b) Lucrare originală în peniță, dar nu așa de exactă. Inscripțiile de sub Horia și Cloșca sunt cu litere cursive și la medaliile de jos, între Av. și Rv. se dă în traducere germană cuvintele Hora Be și Hodinyeste. Jos în stânga este inițiala S lângă un ciocan. B. A. R. Nr. inv. 519. — A. VIII 43. Fig. 12. / c) Litografie’ exactă publicată în «Tesauru de monumente istorice» Tom. III (1864) pag. 297 Nr. 1; se află și bustul lui Crișan, siluetă în negru (Nr. 41 b). 56. Bustul lui Horia cu insignele lui și a lui Cloșca pe o foaie în folio.* Horia este spre stânga în medalion circular format din două cercuri con- centrice, pe un fond negru și medalionul este pe un fond ce reprezintă * Busturile lui Horia și Cloșca sunt asemănătoare cu cele din fig. 17. 52 un zid.'Deasupra medalionului este uri lanț prins ’ⁿ z*^ terminat cu câtuși și între cercurile medalionului, deasupra este scris Horia. Walach: Rebdle. Horia este cu căciulă cu marginile răsfrânte și cu fundul retezat, poartă o haină cu guler. Dedesubtul medalionului într’un cadru dreptunghiular și în mijlocul cadrului este insignea lui Horia formată dinir’o stea cu 12 col- țuri, în mijlocul stelei o inimă străpunsă de o sabie; deoparte și de alta a inimii, sus, surit inițialele H^^F, iar jos R=D.Figura șt cadrul este - ceva asemănător cu Nr. 1, 2, afară de inscripție și insigne. Insignea este aproape la fel cu Nr. 21. CioȘca este in profil spre dreapta în medâliop circular format din două cercuri concentrice, pe un fond negru și inedalionul este pe un fond care reprezintă-un Zid. Deasupra medalionului este un lanț de care atârnă medalionul și lanțurile laterale sunt terminate cu câtuși. Dedesubtul me- dalionului, intr’un cadru dreptunghiular este scris-Qlbska | Wallach: Rebelle. , Cloșca este cu capul gol, părul îi cade pe spate în șuvițe. Este asemănător cu Nr. 25, numai că este în profil spre stânga. _ Intre'acestedouăpqrtrete este un chenar format din linii ondulate. Mar- ginile foii are un chenar format din linii bridnlate și încrucișate. Deasupra portretelor lui Horia și Cibșca este scris în limba german^, cu litere gotice, . Wahre Ăbbildung der zween Wallachischen Rebellen. \Hoija und Qloszca, | samt umstăndlichen Beschreibuhg und Gejangennehmung; der Tag ihrer . Gefan = | gennehmung ăber war de 14-te Decemb. 1784. Dedesubtul por-' tretelor, tot cu litere gotice sunt următoarele: Hier oben betindliche zwey Kupjerstiche șittd die Origlnal-Portrăte der Siebenburger zween Hauptrebellen Ho\ija und Closzka, welch letzterer ein grichischer Popp (Priester) ist; sechs ' andere Wallachen durch das\ausgesețzte Praemium angerpizt, und mit einem ; Commendo Szekler-Hussaren unterstuz, nahmen es auj sich be | sagte Râdels- fuhrer aufzusucken, und in die Hdn. de der Jusiiz zu liefern, Sie kamen in der Gegend des Waldesan, wo nach. den Anzeigen eines Revierjăgers er- mddte Râdelsfuhrer sich Vermuthlich aufhalten wiirden-. und als\ sie den ■ Horja bey einem'angemachten Feuer sitzend. erblickten, so murrten und schalten J sie lăut iiber ihre Herr\schaften, auf deren Befehl sie bey so rauher Winter- ' zeit Jagdfrohnen verrichten țnussten. Dâ sie nun demselben\ nâher kamen, so S băten zween von ihnen' den Horja, sich bey dem anganachten Feuer etwas wârrnen zu diirfen.\F.r gestaitete es; und als sie ihren Vortheil versehen hatten, warfen sie ihn zu Bodeh, und banden ihn also \—gleich mit Stricken, - j gaben spdann ihren ubrigen Cameraden und dem Commando Szekler-Hussaren, wdches | von Ferne postirt war, das abgeredete Zeichen, die hierauj alsobald 1 herbeykamen; Gloszka aber scklief eben in | einem hohlen Baum umweit des i angemachten Feuers, wo er an der Btelle handvest gemacht, und mit seinem] 'Spiessgesellen Horja nach Karlsburg gefiihrt wurde. jeder der beherzten sechs . ? Wallachen erhielt 100 Dukaten | zur Belohnung, und fur sich und ihre Nach- kommenschatt die gănzlicheBefreyung von allen landesfiirstlichen Ab\gaben; "-F- dent Revierjăger aber sind 500 jl. angewiesen worden. Mai jos scrie: Die oberii zween Seitenbuchstaben bey Horja, H. F., bedeuten Horja Floreat, die J Buchstaben R. D., Rex Daciae. Mai jos scrie : Der zween Hauptrebellen J veriibTe Mord und 'Uibelthaten, Verheerungen und Ver | schwârungen werden | 53 in 8° ebențalls bis den 12-ten Febr. zum Vorschein kommen. Dedesubtul chenarului scrie: In Komiszion bey Johann Georg Bulmann, Buchhăndler in der Fuggerey. Nro. 45. Gravură în aramă. Foaia 27X37,5 cm. Cadrul cu Horia 6,5X10 cm. Bustul lui Horia 5,5X5,5 cm. Cadrul cu Cloșca 6,5X10 cm. Bustul lui Cloșca 5,5X5,5 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. Fig. 13. 424 Nr. 5, dă și toate inscripțiile; Nic. Densușianu op. c. pag. 188 Nr. 784 b, îl citează după D. A. Sturdza. B. A. R. Nr. inv. 1963. — B. LII 14. ' 57. Prinderea lui Horia și Cloșca. (Fig. 13). Scena reprezintă niște munți în dreapta și un arbore în stânga. Horia este ținut de doi țărani, unul în față și altul la spate. El este cu căciulă înaltă cu fundul de postav, cu sarica pe umeri, cu pistoale la brâu și face mișcarea de a scoate sabia. — 54 — ' Lângă pom este trântit jos Cloșca și doi țărani ii leagă mânile la spate. Este cu capul gol și lângă el căciula, sarica, o pușcă, două suliți și mai încolo alt țăran trântit la pământ. In fund se vede soldați alergând, cu puștile și comandantul lor cu o frânghie înmâni. Horia seamănă puțin ; la figură cu Nr. 1, 3, iar Cloșca nu seamănă cu nici unul din portretele amintite, il face tânăr. Dedesubtul cadrului scrie Gefangennehmung des Horja, în stânga este numele desenatorului Schedy delș\ în dreapta numele gravorului Fr. StSber se. Deasupra cadrului este scris Millot 13 B.¹ Gravură ' în aramă foarte bine executată. C. 1815.9X1^5 cm., cadrul total 10X16 cm- B. A. R. Manuscriptul 373 foaia 36. J Se găsește și în «Muzeul istoric șf etnografic al Asociației». din Sibiîu, dăruit de losif Sterca Șuliițiu de Cărpeniș, cumpăfaF din Viena, dela un anticvar și poartă titlul Die Oefatigetinahme des Hora and Kloska. . 27IV1I. 1784* ' J Relativ la prinderea lui Horia se poate cercetă cu mult folos admi- rabilul studiu al dlui T. V. Păcățian, Cum a fost prins Horia și Cloșca în «Transilvania» 1921 Martie, Nr. 3 pag. 134 sq. Din acel studiu se poate i constată, că tablourile Nr 57 și Nr. 58 sunt niște fantezii. Reproduceri: a) Fotografie dăruită de V. A. Urechia în anul 1882, 9,5X16 cin. Amintit de D. A. Sturdza op. c. pag; 426 Nr. 3. _ B. A. R. Nr. inv.. 486. — A. VIII 19. ; b) Litografie exactă făcută în Stabilim, litogh G. Voneberg, bucu- rești, [1865] 9,5X16 cm? Amintit de D. A. Sturdza op. c, pag. 426 Nr. 3. ' B. A. R, Nr.-inv. 487. A. VIII 20. । c) Lfjbgrafie mărită, fără numele litografulni, 18X27 cm. are-și o ¹ mică însemnare asupra prinderii lui Horia, scrisă de mână: Arestarea lui Horia și Cloșca recte loan Varga, prin Mateș Nuț,losif Țrif și alți doi Moți, toți patru veri ăi lui Horia, puși la cale, la mandatul episcopuluFdin Sibiut, Nikitics, de protopopul Adamovics. Protopopul a primit medalia de aur țPro virtute eț merita*, Mateș Nuț și losif Trif au fost scutiți de iobăgie. Diplomele se păstrează în Muzeu, (cf. ^Transilvdfid*Nr. 4 și 7 din 1895; apoi 'MemoriuH lui losif Sterca Șuțuțiu, partea VI. pag, 94—95*). B. A. R. Nr. inv. 1965. — B. LII 16. i 58. , ■ :ț Prinderea lui Horia și Cloșca. (Fig. 14). O scenă cu totul diferită de | cea de sus. în dreapta și în stânga sunt niște dealuri. Horia este ținut j de trei țărani, unul il ține de spate,‘doi de mâni și al patrulea cu pistolul 1 în mână îi ia sabia. Cloșca* este înconjurat de soldați cu baioneta lâ armă- i și de doi țărani, dintre cari, unul îi scoate o pungă dela brâu. în fața lor j ] Din cauză că gravura este tăiată nu Se poate ști restul cuvintelor. ț Abatele Millot a scris în 1813 o istorie antică și modernă, tradusă și com- "ț E- 1 de Christiani și portretul acesta poate să fie luat din cartea Abatelui j (Nic. Densușianu «Revoluția lui Horia în* Transilvania și Ungaria 1784^—1785» pag. 22 nota 1. ' a * «Continuare din Broștfra Adaus la partea Vl-a din Memoriul lui J losif Sterca Șuluțiu de. Cărpeniș» pag.’34. 4 55 arde niște hârtii. Pe dealul din dreapta se văd soldați alergând spre cei prinși. Horia și Cloșca sunt îmbrăcați cu o haină și peste haină este sarica prinsă la piept printr’un șnur. Horia are cisme scurte cu pinteni, iar Cloșca are opinci. Portretele lor nu se aseamănă cu celelalte portrete. Dede- subtul cadrului scrie Die gefangen nehmung der beyden Haupt Rebellen in dem Gross-Fiirstenthum Siebenbiirgen, Horja und Gloska. Gravură în aramă, •c. 1785. Numele gravorului lipsește. 29X18 cm. B. A. R. Nr. inv 524. — A. VIII 57. 59? O scenă colorată înfățișând prinderea lui Horia și Cloșca. Jos: Die 5 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 425 Nr. 1; A. Papiu llarianu op. c. pag. 302 bis. B. A. R. inv. Nr. 526. — A. VIII 59. Reproduceri: a) Litografie exactă publicată în «Tesauru de monu- mente istoricei Tom. Iii (1864) pag. 297 Nr. 3-.-21,5XH cm. ¹ Ă. Papiu llarianu «Tesauru de monumente iștorice» Tomul IU pag. 301 bⁱs- . •. ² Numerele 64—65 nu se găsesc în colecția Academiei Române, le-ața găsit'amintite și descrise, le dau întocmai. - ? • Nic. Densușianu op. c. pag. 180—181 Nr. 744; 749. . Oiic. Densușianu op. c.,pag. 182 Nr. 754. ■ 59 b) Litografie exactă făcută în Stabilim, litogr. G. Voneberg, Bucu- rești, [1864] dar fără inscripția In. Wien zu haben etc. etc. 26X13,5 cm. B. A. R. Nr. inv. 527. — A. VIII 60. 67. Busturile Ini Horia, Cloșca și Crișan. In stânga este a lui Crișan, îu dreapta a lui Cloșca și deasupra a lui Horia. Aceste busturi seamănă cu Nr. 10, 34, 42, însă lipsește inscripțiile de jos. Toate sunt într’un cadru comun. Dedesubtul cadrului scrie Capii revoluției țărănești din 1784. Ta- Fig. 16. bloul este făcut la Jos. DrotleJJ, Sibiiu și editat de Librăria ^Națională* Bornemisa. Orăștie. Cromolitografie. C. 1890. Cadrul total 45X72 cm.; bustul lui Horia 15,5X25 cm.; bustul lui Cloșca 15,5X25; bustul lui Crișan 15,5X25 cm. 68.’ Horia, Cloșca și Crișan în grupă. Horia cu lanțul de aur la gât ține în mâna dreaptă o halebardă, iar în stânga o hârtie cu inscripția Hora jA’ 17\84 dem\30y(b. Jos: Hora, und die iibrigen Qehiilfen. — 12°. Se găsește în biblioteca Muzeului național din Pesta? * Nr. 68 nu se găsește la Academia Română, l-am găsit descris și îl dau întocmai. ’ Nic. Densușianu op. c. pag. 179 Nr. 741. I SCENE DIN RĂSCOALA ARDELEANĂ. 69. Scena reprezinți o cârciumă acoperită cu paie. Afară la b masă stau trei fărâm, cu o cană cu vin și se sfătuesc. Toți trei au căciuli șe sunt îmbrăcați cu cămăși și cioareci, deasupra au sarici. Lângă ei, Ir» dreapta, este un otfi"care ține un cal de frâu și bea dintr’o cană; in stânga sunt doi oameni cari ciocnesc cupele, cârciumăreasa care servește și un om> rezemat de un stâlp. Se crede că cei 3 sunt Horia, Cloșca și Crișan, dar nu seamănă cu nici un portret. C. 1785.' < Pictură In ulei 42%.34 cm. Tablou amintit și descris de Nic. Den- sușianu op. c- pag. 188 Nr. 783. Anul c. 1785. Numele pictorului lipsește. B. A. R. Colecția de tablouri. Scena înfățișează o cârciumă acoperită cu paie, în fața cârciumii trei lăutari cântă și trei oameni joacă; la o parte, în dreapta, trei inși sfe sfătuesc între ei. Se crede că cei trei ce_se sfătuesc ar fi Horia, Cloșca și Crișan, dar nu seamănă cu nici unui din tablourile cunoscute. Tablou amintit și de Nic. Densușianu op. c. pag. 188 Nr. 783. Pictură în ulei c? 1785. Numele pictorului lipsește. B. A. R. Colecția de tablouri'. . ⁷¹- * HORJAH ZERSTAERT MIT SEINEN WALLACHEN E1N ADLIEHES SCLOSS. Se6na. reprezintă pe Români sub cojrfucețea lui Horia devastând șr aprinzând un castel. Se vede o grupă de Români cu seări urcându-se pe zid și dărâmându-1 și altă grupă intrând în curtea casțelului. In primul plan îl arată pe Horia cum ii conduce $i le arată cu mâna castelul. El este cu spatele, dar se vede puțin fața întoarsă spre stânga. Pe cap are căciulă înaltă cu fundul de postav, părul este împletit într’o coadă lungă pe spate și este* îmbrăcat cu o haină scurtă ungurească. In picioare are cisme. șl este încins cu sabie. Este o fantezie. Gravură în aramă 8X13 cm. Anul c. 1785. Numele gravorului lipsește,- ț B. A. R. Manuscrisul 373 foaia 23. 72. Gravură împărțită în două. (Fig. 17). In partea de sus are: a) în stânga bustul lui Horia în profil spre dreapta într’un medalion circular șl medalionul pe un fond ce reprezintă un zid. Dedesubtul medalionului este un cadru dreptunghiular în care este scris HORJA\ Wallach: Rebelle. Îmbrăcămintea și figura la fel cu Nr. 2. -> b) In mijloc este o stea cu opt colțuri mari și alte opt mici, este identică cu Nr. 21 (vezi descrierea .dela \r. 21). $ In dreapta este bustul Lui Cloșcă în profil spre stânga, cii capul gol, într’un medalion circular și medalionul pe un fond care reprezintă 61 un zid. Dedesubtul medalionului într’un cadru dreptunghiular este scris Gloska 1 Wallach: Rebelle. îmbrăcămintea și figura este la fel cu Nr. 25. Partea de jos reprezintă atacul răsculaților asupra unor case nobi- liare, cari sunt jefuite, luând lăzi, vite, oi și chiar omorînd. Pe un deal câțiva oameni opresc o căruță cu doi cai. Gravură în aramă. Anul c. 1785. Numele gravorului lipsește. Cadrul total al gravurii 25,5X17,5 cm.; bustul lui Horia 7,5X7 cm ; Steaua 7X7 cm.; bustul lui Cloșca 7,5X7>5 cm.; atacul 25,5X10,5 cm. Tablou amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 426 Nr. 4. B. A. R. Nr. inv. 525. — A. VIII 58. Fig. 17. Indice șt tablouri.¹ I. Tabloul cronologic al gravurilor. 1784 : 41, 56, 62. 1785: 1, 2, 3, 5, 6, 6 nota 1, 7, 7 a, 8, 9, 12, 13, 14, 15, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 35, 42, 44, 45, 45 a, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, ‘ 53, 54, 55, 58, 66, 69, 70, 71, 72. 178p: 30 a. 1788 : 36. 1790 : 20. ‘ Numerele arată numărul de ordine din lucrare. 62 1815:57. J 1863: 41 a, 55 a, j 1864: 1 a, 1 b, 2 a, 2 b, 5 a, 5 b, 6 a, 6 b, 6 c, 13 a, 26 a, 26 b> I 26 c/29 a, 29 b, 33, 41 b, 52 a, 55 c, 57 b, 63, 66 a, 66 b. 1 1866 : 6 d, 26 c, 27 a. < ’ 1 1879: 4, 11, 53 a. “ > / . | • 1882 : 57 a. . X , . 1890 : 6 e, 10, 10 a, 10 b, 29 c, 34, 34 b, 35 -a, 43, 43 ₐ, 43 b, 67. ’j 1896: 10 cf , | 1899 : 34 c. . 1 , • . (necunoscut anul execuției): 16, 17, 18, 19, 34 a, 37, 38, 39, 40, 55 b, 57 c, 59,60, 61, 64, 65, 68. ' • ' j 1 II. Execuția portretelor. J ' 1. Gravuri în aramă: 1, 2, 3, 5, 6, 6 nota 1, 7, 8, 9, 14, 15, 2ț, 24, ? 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 41, 42, 45, 45 a; 46; 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, ’C 54, 55, 56, 57, 58, 62, 66, 71, 72. . „ - 2 2. Cromolitograjii:bl. 3. Fotografii: 4, 6 -e, 10, 10 a, 10 b, 29 c, 34, 34 a, 34 b, 35 a, 43, 43 a, 43 b, 57 a.' x 4. Heliogravuri:\0 e, 34 c. • 5. Bust în ipsos: 35, 5J nota 1. . ₛ' 6. Litografii: 1 a, 1 b, 2 a, 2 b, 5 a, 5 b, 6 ă, 6 b, 6 c, 6 d, 11, 13 a, 26 a, 26 b, 26 c, 26 d, 27 a, 29 a,' 29 b, 33, 41 b, 52 a, 55 c, 57 b, 57 c, 63, 66 a, 66 b. ‘ , ■ ' 7. Originale (copii): 7 a, 22, 23, 30 a, 41 a, 53 a, 55 a, 55 b. 8. Picturi: 12, 13, 69, 70. - -- , (necunoscută execuția): 16, 17, 18, 19, 20, 36, 37, 38, 39, 40, - 44,’59, 60, 61, 64, 65, 68. r III. Indice pe autori. Adam (I.) — Viena. 6, 7 nota 2, 26, 29. Aloysius (An.tonius) — Viena. 66. • Artaria — Viena 7 nota 2. Bahr (H.) — București. 11. Berecz (l.) Czezow. '5. Bilț (A.) — București, 11. ‘ Bornemisa. >— OrăȘtie. 66. '' Bullmann (Oeorg) — Fuggerey, 56. Drotleff (los) — Sibiiu. 34 c, 67. .1 Dubravscki (R.) — Iași. 6 c, 26 c. ’ Olatz (Theodor)— Sibiiu. 10 a, 34 b,.43 a. Kauffman (Abraham) — Alba-Iulia. 50. Kăre (Sigismund). 20. ' L. ,-r Wien. 9, 39. Mangot (I.) 31. 63 Mayr (loh.) —Regensburg. 54. - Millot. 57. Moeglich. — Norimberg. 52. n. g. o. h. i. k. g. 3, 27. " . Neuhauser. 36, 44. Niculesca (I.) — dhqirești. 10, 34, 43. Parte'ni. — Iași. 6 c, 26 c. Predich (HL) —• Alba-Iulia. 28. , Popu (T.) — Pesta. 41 a, 55 a. ; Rehe (F. C.) — KOnigsberg. 7 a, 30 a. Rusz. 6 d, 26 c. , _ j Schedy. .57. Schuller (Frații). — Orăștie. 10 c. ;. ᵣ * Stăber (Fr.) — Viena. 57. Șaraga (Frații). —' Iași. 6 e, 29 c, . S. 55 b. Venrich (G.) București. 27 a. . , ' Voneberg (G j — București. 1 a, 1 b, 2 a, 2 b, 5 a, 6 a, 6 b, 26 â, 26 b, 29 a, 29 b, 57 b, 66 b. ᵥ Weszelyi (los.) 23. . Will (lob. Martin), — Augsburg. 1, 7, 24, 30, 45, 62.' , * , 2, 4, 5 b, 8, 10 b, 12, 13, 13 a, 14 (Erfurt), 15, 16, 17, 1§,'19,' 21, 24, 32 (Erfurt), 33, 34 a, 35, 35 a, 37, 38, 40, 41, 41 b, 42, 43 b, 45 a, 46, 47, 48, 49, 51, 52 a, 53, 53 a, 55, 55.c, 57 a, 57 c, 58, 59, 60, 61, 63, 64, 65, 66, 66 â, 68, 69, 70, .71, 72. _ . Din literaturi străine. Gustave Flaubert. (iezi-iese). . In 12 Decemvrie trecut s’au împlinit 100 de ani dela nașterea lui Gustave Flaubert, unul din cei mai însemnați scriitori ai Franței și ai în- trfgei literaturi universale. < Locul lui e între romantismul și naturalismul secolului trecut De aici perfecțiunea lui, întrunind în sine calitățile cele mai distinse ale unei direcții literare cași a celeilalte. Admira pe Victor Hugo până 1a îndumne- zeite. Avea însă o mulțime de prejudiții și mânji de romantic selbatic. Ură de moarte pe burghes, vieața și morala lui, lubiâ.cu frenesie tot ce era străin, enoțm, exotic. De aici apropierea lui de Gautier și Baudelaire. Pentru el arta eră totul. Ea înlocuia metafizica și chiar religiunea lui. Numai prin artă omul cunoaște, trăiește și creiază. Afară de artă nu e decât ilusiune și imbecilitate. Fanatismul artistic a lui F. nu e o beție a închi- puitei sale exaltate; el e ultima etapă a unei cugetări filozofice care n’a voit să se opriâscă la scepticismul pesimist. * . . - 64 - . | - • ' ¹ . v ? Din respect și devoțiune pentru artă scria cu atâta îngrijire migă- - loasă. El eră de convingerea, că graiul e echivalentul desăvârșit al cuge- tărei. De aceea căută uneori zile întregi o expresiune potrivită. Aflarea ; unui adjectiv îl făceă de multe orLsă asude strașnic. E interesant ce spune 4 în privința aceasta-o nepoată a lui despre el: e ridică dela masă, ? traverseazăcabinetul eu pași mari, scandând silabele. E fericit: o clipă de -triumf după uu sbucium lung, obositor». , ■ - Lucrâhd cu atâta îngrijire, nu e mirare, că deja cel dintâiu roman al său •‘Madame Bovary* i-a adus nemurirea. Dar și celelalte lucrări ale lui dovedesc aceleași ^calități distinse «L’âducation sentimentale», «Conteș», «La lâgende de Șt. lulien l’Hospitalier»,., «La tentation de St. Antoine» și mai ales “Saldmmbo*, roman inspirat din Vieața vechei Carta - gine, a cărei civilizație punică a încercat s’o învieze în strălucitoarele sale pagini.. _ . Românește sunt traduse, pe cât știm, cel dintâiu și cel din urmă în editura «Minervei» de pe vremuri. Ca specimen caracteristic, lăsăm să urmeze intrarea pfeotnlui în scena eu agonia doamnei Bovary: / ; Fragment din „Madame Bovary". Când intrară, camera eră plină de o solemnitate lugubră. Pe masa de lucru acoperită cu un șervet alb, se aflau cinci sau șase mingi de bumbac, pe o tavă de argint, lângă un crucifix intre lumânări arzânde. Emma, cu bărbia în piept, deschidea pleoapele peste măsură: și bietele ei mâni și-le trăgea pe cearșaf, cu gestul acela hidos și blând al -celor în agonie cari voesc par’că să se.acopere mai dinainte în giulgiu. Palid ca o statue, și cu ochii roșii ca niște cărbuni, Carol, fără să vor- bească, sta în fața ei, la piciorul patului, pe când preotul sprijinit într’un genunchiu, mormăiă încet niște cuvinte. Ea iși întoarse fața Încet, și păru cuprinsă de bucurie, văzând deo- dată patrafirul violet, regăsind fără îndoială în mijlocul unei potoliri ex- traordinare voluptatea perdută a primelor sale avânturi mistice, cu viziuni de beatitudine eternă. Preotul se ridică spre a luă crucifixul; atunci ea își lungi gâtul ca cineva căruia-i e sete, și lipindu-și buzele de corpul Omului-Dumnezeu, ₓ depuse din toată puterea ei muribundă cea mai setoasă sărutare de iubire pe care a dat-o ea vre-odată. Pe urmă dânsul recită Misereatur și Indul- jgentiam, își înmUiă degetul cel mare al mânei drepte în untdelemn și în- cepi! miruirea: mai întâi pe ochii cari râvniseră atât de mult toate măre- țiile. pământului; apoi pe nările însetate după adieri calde și după parfu- tnuri amoroase; apoi pe. gura, care se deschisese pentru minciună, care 65 gemuse de orgoliu și strigase Iti desfrâu; apoi pe mânile cari se desfătau Ia atingerile plăcute, și in «fârșit pe talpa picioarelor așa de repezi altă- dată când alergă să-și sature doânjele și cari acum n’au să mai umble. Preotul iși șterse degetele, aruncă in foc firele de bumbac înmuiate in unt de lemn, și se întoarse lângă muribundă spre a-i spune că acum trebuie să-și împreune suferințele cu ale lui Isus Christos și să ceară în- durarea divină. Sfârșindu-și îndemnurile, încercă să-i puie în mână o ceară sfințită simbol al gloriilor cerești de cari avea se fie înconjurată peste puțin. Emma prea slabă, nu putu se tncbiză degetele,- și lumânarea, de n’ar fi ținut-o. dl Bournisien, ar fi căzut jos. — ' Acum numai eră așă de palidă, și fața ei aveă o expresie de seni- nătate, ca și cum ungerea o vindecase. Preotul nu pierdu ocazia să observe lucrul acesta; și explică chiar lui Bovary că Dumnezeu, câte odată, prelungea vieața persoanelor când socoteă el trebuincios pentru mântuirea sufletului; și Carol își aminti de ziua când ea, aproape să moară, primise împărtășania. — Nu trebuiă poate -să pierd sperânța, își zise el. ’ , ’ In adevăr, Emma privi împrejur incet, ca cineva țâre se deșteaptă dintr’un vis; apoi, cu o voce lămurită ceru oglinda și rămase aplecată câtva timp de-asupra ei, până in clipa când începură să-i curgă lacrămi • mari. Atunci își dădu capul pe spate scoțând un suspin și căzu din nou pe pernă. Imediat pieptu-i începu să respire cu repeziciune. .Limba întreagă îi eși afară din gură; ochii roșindu-i-se, păleau ca două globuri de lumină, cari se sting, încât s’o crezi c’a și murit de n’ar fi fost accelerația îngro- zitoare a coastelor sale, scuturate de o răsuflare furioasă, ca și cum su- fletul s’ar fi smuhcit ca să se desprinză. Felicită îngenunche înaintea cru- cifixului, și chiar farmacistul își îndoi puțin genunchii, pe când dl Canivet privea vag spre piață. Bournisien își reîncepu rugăciunile, cu fața înclinată pe marginea patului, cu anteriul lui lung care se târâ după el. Carol era de partea cealaltă, în genunchi, cu brațele întinse spre Emma. Ii luase mâi- nile și i le strângea tresărind la fiecare bătae a inimei sale, ca la o nouă lovitură a unei ruini care se prăbușea. Pe măsură ce horcăitul devenea mai puternic, preotul își iuțea rugăciunile: se amestecau cu suspinele 'înă- bușite ale lui Bovary, și câteodată totul părea că dispare in murmurul surd al silabelor latine, cari sunau ca un glas de clopot. Slrsita ei. Din ghemul razelor de lună Ea și-a ’mpletit boboc de floare; H tremură in colțul gurii, . Cu ea II poartă până moare. Din raza de lumină albă Ea și-a făcut mărgăritare-, In gură le-a ’nșirat pe-o rază* Le-arată lumei până moare. Volbură Poiană. 5 ' ' . ~ — 66 — _ ' . Alexandru Petâfi. (lesa- ie-a©). S’au împlinit o sută de ani, de când s’a născut în cea dintâi oră » anului 1823 la Kis-KOrCs în Ungaria, ca fiul unui «bun cârciutnar bătrân». Alexandru Petrovici, cum se numiâ el la Început, având o vieață foarte sbuciumată. într’ucâtva el se aseamănă și prin vieața sa cu Eminescu. Ca J elev a fost'-eliminat din liceu. Ca actor într’o trupă ambulantă n’a avut ■ noroc. Că soldat, înrolat de bună voie, a indurat toate mizeriile posibile,, cutreierând țara pe jos, flămând, sdrențos, adăpostindu-se prin șanțuri și grajduri. Intrând, în sfârșit, în redacția unei foi din Budapesta, a început să publice poezii cu mare resunet. în mișcarea tineretului maghiar din 15 ; Martie 1848 a fost unul din conducătorii principali cu celebra sa poezie «Sus Maghiare!» (Talpra Magyar!), devenită imn național. Isbucnind mai apoi revoluția, pe care Maghiarii obișnuesc a o numi «răsboiul pentru li- bertate», a părăsit condeiul și a prins sabia, luptând în armata generalului poloti Bem în contra Muscalilor, și căzând în una din aceste lupte la Si- ghișoara în 1849. în scurta lui carieră de abiâ 26 jprf el apare ca un meteor pe ceriul literaturei maghiare și al celei univ’erâale. Mai rar poet liric, care să se ' poată asemănă cu el. Pe lângă adâncimea și-sinceritatea simțire! el aduce atâtea elemente noqe. El/își cântă nu numai iubita, ci și părinții, frații, nevasta, copilul, prietenii, dușmanii etc. Enric Heine, marele liric german, a cunoscut numai câteva poezii de Petâfi in niște slabe traduceri germane și a trebuit să-i recunoască geniul, zicând foarte inodest despre sine, că poeziile sale lirice sunt numai niște ingânături de copil pe lângă puternicul graiu bărbătesc al lui Petofi. Un elogiu mai mare-nu se putea aduce ace- stui poet tipic al pustei și rassei maghiare.-Unele din poeziile lui lirice sunt traduse și în românește de St. O. losif și O. Goga.~ Mai slabe sunt poeziile sale epice și Încercarea sa de roman «Funia călăului» (Hohâr kotele) absolut neizbutită. Cu atât mai delicioase șunt -însă descrierile și scrierile lui de călătorie, din care traducem una: pe cea care înfățișează amorul poetului pentru Szendrey Julia, cunoștința lui dela Ardudul județului Sătmar, mai târziu nevasta lui atât de curând văduvită..- Scrisori din călătorie. Ardud, 26 Maiu 1847. Prietene, ieri țkam adresat scrisoarea mea din urmă dela- Baia-mare sau cu un veac înainte? așă schimbare s’a. întâmplat cu mine într’o zi, cum n’aș fi crezut nici într’un secol. Doamne, Dumnezeule 1 Regatul pentru un cal! exclamă Richard III. Restul vieței pentru o oră tihnită! exclam eu, ca'să pot descrie întâmplările, ca să pot înfățișă dragostea iubitei mele, cași care n’a mai fost,. 67 'Sunt fericit. Pentru vecie. E noapte, noapte înstelată, cu lumină de lună, fără sgomot. Nici un glas, nici un suspin... numai 6 privighetoare cântă... e inima mea. Copilă slăvită, slăvită! pe tine te caut dela începutul tine- reței mele. M’am dus la fiecare femeie, am îngenunchiat înaintea ei și m’am închinat Am crezut, că ești tu. Când am îngșnun- chiat, am văzut, că nu ești tu, că în locul Dumnezeului celui adevărat mă închin idolilor, m’am sculat și m’am dus mai de- parte. In sfârșit te-am aflat. Tu ești picătura cea dulce, care-mi tămăduieȘti sufletul atât de mult chinuit de otrăvitoarea mea soarte cu păharul osândirei. Slavă Domnului, că n’a venit prea târziu leacul. , . Copilă slăvită, slăvită! A trebuit să aleagă între două: între părinții ei și între mine. M’a ales pe mine. Ea lumina ochilor părinților ei, cari din copilărie i-au ghicit' și împlinit toate gândurile și dorurile ei, cari i-au dat.de toate,, numai vorbe rele nu. De altă parte stăm eu... veneticul ne- cunoscut, stropit cu noroiu de prejudecăți și lovit de săgețile calomniei, care, deși n’am ajuns să-i spun: eu nu sunt așă, cum mă văd, și mai ales cum vrea lumea să mă vadă! totuș am fost învrednicit să fiu alesul ei. O, în fata aceasta locuește Dumnezeu, care vede în inimile oamenilo'r, care vede adânc sub suprafața noroioasă a mărei perlele curate. Fie binecuvântat numele ei, precum sunt eu printr’însal In Septemvrie mă căsătoresc, prietene, mă căsătoresc... Scump mi-am câștigat neatârnarea, dar mai scump mi-o vând. Și ce preț mai mare aș puteă dobândi, decât pe lulia mea?... Uite, iarăș ți-am scris despre ea, și numai despre ea. De geaba, inima mi-a fost atât de plină, încât a trebuit să se re- verse, altfel ar fi crepat. înțelegi ceva din scrisoarea mea, pri , nimica? Îmi închipui turburarea. Bucuria umblă prin inima și capul meu, ca omul biat prin odaie; aruncă mobilele, răstoarnă masa, sdrotțește scaunele, sparge geamurile și face tot felul de prostii. Un tânăr nebun, selbatec e bucuria neașteptată. încă și ceasornicul capului meu: mintea mi-a trântit-o la pământ. Mâne plec peste Orade la Pesta, iar de-acolo în străinătate. Cele din urmă luni ale burlăciei mele le petrec călătorind. - ' 5* 68 Voiu privi marea, pe care atât de mult doresc să o vid, fiindcă | doar e Înrudită cu inima mea: adâncă și viforoasă. Voiu cercetă J patria iui Shakespeare, Shelley și Byron, Întunecata Anglie, și voiu vedeâ și patria lui Băranger, strălucita Franță și pe Bă- ' ranger Însuși, pe apostolul cel mai mare al libertăței, noua J răscumpărătoare a lumei. Bubuiturile de tun ale revoluției din j Iulie sunt resunetul căutărilor lui Băranger. Oricine să pome- 1 nească cu evlavie numele lui sfânt. El e cel dintâiu poet al lumei. Trad. I. Georgesat. < Snima mea, după Al. PetBți. . i Doamne, să știu, mult aș da: Mai făcut-ai ți-aUorâ Inimă cum e a mea? De-ai făcut, și într’acele Pus-ai simțeminte grele *1 Și fierbinți ca ale mele? Inima mea-i adăpost Pentru prieten credincios, Cum zău, multe n’or fi fost. Moale pernă ’n suferinți Pentru -bieții mei părinți: Părăsiți, îmbătrâniți. Eo grădină, de flori plină, De cele mai parfumate Flori a dragostii ’rjfocate. ■ E o mină-a cărei vână De oțel de spadă-i plină, Pentru-a libertății mână. . Ci este oare pe pământ Ceva buri, ori ceva sfânt, Sau frumos fără cuvânt, Ce ea n’ar îmbrățișă, Către care ruga sa N’ar sburâ, nu s’ar plecă?... ■ - «9 — Dar și inima-ml bogată Ineetă-va să mal bată, Cum lactată toate-o dată; Da, și inima-mi bogată Incetâ-va să mai bată.... Mut’o fi șl înghețată. in pămănt apoi, eăndvâ Cu atu inimi șl a mea In praf sur d amestecă; Chiar cu de acelea poaU, Ce n’au fost tn veci mișcate -De porniri mai avântate. Nu, o nu! inima mea Nar fi drept cu a altorâ In,acelaș loc să stea.... Prietinilor, al meu dor E s’o ardeți, dacă mor. Ace. Bcwciu. Tradiții și legende.¹ : - ' . i. z , „Bumbul Cfilugărului*. — Legendă — Acolo, unde se împreună hotarele comunelor Hosman,' Nucet și Săcădate. se (nalță un deal cu creasta moțată, dur- dulie, ca și cum ar fi un nasture sau bumb uriaș, despărțitor de ape și de hotare, e dealul numit «bumbul călugărului». Ca atâtea dealuri cu numiri ciudate iși are și acesta po- vestea sa. - * Pentru a răspunde cu fapte învitărei făcute de societatea de folklor din Anglia cu prilejul adunărel generale a . 78 Mulți vor constată cu surprindere, că tocmai tn Statele Unite din- America-de-Nord chestiunea școalei educative, nu a Celei producătoare numai de-buni tehnician! și financiari, preocupă toată Inmea. Aceasta s’â Îngrozit insă de curentul materialist și demagogic al zilelor de astăzi și a început o acțiune de îndreptare: prin pressă, prin întruniri, prin societăți, interesând astfel întreaga populațiune adultă. Propaganda a prins: In Cin- cinnati s’a refuzat un credit pentru construcțiuni și S’a votat; pentru anul acesta, supta de două milioane dolari pentru școale nouă. Cazurile de felul acesta se înmulțesc mereu, căci mulțr cetățeni americani au început să nu ^se mai uite în gura oamenilor de partid fiind convinși, că programele partiddor sunt pentru amețirea cetățenilor. Ce s’a făcut la noi ? Foarte puțin. Statul, care suntem obișnuiți să facă totul, dela Unirea celor două Principate încoace s’a interesat prea, puțin de învățământul primar în propbrție cu ceeace a cheltuit pentru cel secundar și superior. Societatea nu a contribuit cu nimic și va treimi o educare specială a cetățeanului român, ca să ajungă la convingerea, că și el trebue să jertfească* alături cu.statul, pentru educațiune, care e o chestiune de existență pentru orice popor. Și tocmai faptul, că mai ales în Dacia inferioară poporul — la orașe ca și la sate — nu a fost obișnuit cu jertfe personale pentru școală, a contribuit în cea mai mare măsură să nu o pre- țuîască,,sau dacă o prețuiește, o face numai întru cât școala ii asigură avăntagii materiale; Pressa? Cea specială, câtă brumă există, se ocupă mult de mărunțișuri și când se ridică peste acestea, o face prea rar și prea nesistematic. Să nu uităm și faptul, oft ea e citită numai de un număr foarte restrâns chiar și dintre membri corpului .didactic, căci părinții nu au ajuns Să se intereseze atât de mult de educațiunea copiilor lor, încât să creadă necesar a citi re- viste de specialitate. Pressa zilnică, în marea ei majoritate în serviciul par- tidelor și producând în cetitori nu dorința de ce e bun și frumos, ci în- vrăjbire, e străină cu totul de chestiunea educațiunii. Iar când totuși citim ceva și despre educațiune, putem fi siguri, că e vorba de scrisul vr’unui partizan politic sau de nevoia de umplutură. Care organ de publicitate s’a preocupat de lucrarea «Altă creștere» a dlui Mehedinți sau de cea din urmă a dlui Cristu Negoescu? bfici unul. Dela pressa, cum o avem acum, nu ne putem așteptă — cu toatecă din punct de vedere moral nu e infe- rioară celei americane, care nu e la înălțime — la o acțiune, căci ceice o susțin, bănește sau cu scrisul, nu se pot. ridică la înălțimea unei propa- gande de'felul acesta. - întrunirile noastre? Sunt toate politice, chiar și cele ale oamenilor ' de școală. Tot cam așă și majoritatea societăților, din cari nu poate lipsi politica de partid. Trebue să apelăm deci tot la conducătorii statului, la oamenii noștri politici, chiar poiiticiani, cu toate că și în timpul -dela Unirea cea mare încoace au dat, prin certele lor și prin neinteresare față de binețe neamului, dovadă, că sunt preocupați de alte lucruri.' Ceva trebue să se facă însă, nu imitând orbește pe străini, dar nici desconsiderând ce fac ei. Să se re- nunțe însă la obiceiul de-a pune două-trei persoane — de sigur foarte 79 onorabile și cu râvna de-a produce ceva bun — să alcătuiască proiecte 1» biurourile ministeriale. Facă-se o anchetă mare, la care să fie invitați toți despre cari se crede, că merită să fie chemați — nu înțeleg numai spe- - cialiști — și chiar și ceice înșiși se cred chemați. Desigur, că foarte mult din materialul strâns va fi pleavă. Nu face nimic! Să nu se uite apoi, că po- pulația României e mai mult ca îndoită, decât a fost înainte. Se poate, ca din sistemul rusesc, care a stăpânit în Basarabia, să nu fie mult de luat, dar în Dacia superioară învățământul are un trecut de multe veacuri. Ma- terialul prelucrat să fie dat publicității, de va fi nevoe chiar cu tamtam american, pentruca să se intereseze și pronunțe cât mai multă lume. Apoi numai să se fixeze principiile generale ale educațiunii neamului și să' se alcătuiască legile și regulamentele speciale. Va trebui oarecâtva timp pentru pregătirea, aceasta, dar rezultatul va fi, că am ajunge la ceva bun și am scăpă de deăsa schimbare a tuturor legilor și regulamentelor de felul acesta — o specialitate a României vechi. Iar faptul, că unirea în regulai mente șl chiar legi nu se face cu destulă grăbire, poate' să nemulțumească, numai pe cei obișnuiți Să creadă, că forma e fondul. Victor Lazăr CRONICAJOLITICĂ. Hărți etnografice. Pe lângă ar- gumentul dreptului istoric, stăpânitorii noștri de,ieri își întemeiază pretenția de a stăpâni tot ei, și pe viitor, teri- toriile ..de dincoace de Carpați, între altele, și pe argumentul superiorității lor numerice. Pentru cei desorientați, se înțelege. Și astfel de desorientați, , din nenorocire, sunt destui și între Români; mai ales în părțile mai în- vârștate cu elemente străine. Intrată odată această credință fplșă in sufletul țăranilor atâta vreme subjugați, în- colțește și se‘ înfiripă repede și ghim- pele îndoielii în statornicia domina- țiunii noastre peste aceste plaiuri. Ce dezastruoasă poate fi această stare de «pirit pentru consolidarea tinerului nostru Stat, e la mintea oricui. De aceea, trebuie să căutăm, "prin orice mijloace, să smulgem din rădă- cină acest ghimpe din sufletul Româ- nului. Și cât mai repede. Căci, până ce nu vom face aceasta, nimic trainic nu vom putea zidi, fiindcă străinul,, cu' șoaptele lui, va găsi întotdeauna, în această îndoială, terenul propice- de a-1 clătină -și- mai mult pe bietul nostru țeran în șovăiala lui. Mai contribuie la sdruncinarea în- crederii în stabilirea stăpânirii româ- nești, aici, și aspectul neromânesc al orașelor cu mulțimea străinilor, ieri- alaltăieri -încă stăpânii temuți ai săi. De unde să știe bietul Român din ținuturile polietnice, în ce raport nu- meric se află acești străini față de ele- mentul românesc, în alte părți, în țara întreagă ? Românului care n’a ieșit din plasa sau din județul său, înzadar îi vei spune,. că numărul nostru covârșește mult pe cel al străinilor din țară. Nu-ți crede. El crede, ceeace vede. Și străinul, folosindu-se de neștiința ' și de îndoiala lui, îi dă mereu să în- — 80 - țeleagă, că stăpânirea noastră, aici, nu paste fi da lungă durată. Iar ofi- - ciafitatca, uneori în lipsa mijloacelor de comhâtere, se muțumește eu marea contrarului celor susținute și răspândite de dușman. Și un «o hi, Domnule 1» al țăra- nului, pentru reprezentantul Statului român, pare suficientă dovadă, că cel adineaori nedumerit, acum e deplin lămurit asupra situației reale. ....Poporul Statelor-Unite se gă- sește în acel moment din istoria .lui, în care amestecul de rase din care se compune trebuie să se desăvârșească întâiu pentru ca să dea naștere unei națiunii. • Critica pe care o fac Americanii sistemului nostru economic este cât se poate de nejustificată gândindu-ne că la dânșii nu există o -protecțiune a copiilor Iți ceia ce privește munca. — Disprețul lor față de europeni că mai tolerează în vremurile noastre regi, împărați sau astfel de diștincțiuni nemotivate de capacitatea și vrednicia individului n’au nici 6 valoare pentru că și ,1a dânșii exjstă regi, reprezentați prin șefii marilor întreprinderi ea a oțelului, ferului etc., și având la înde- mâna lor mijloace de subjugare mai periculoase și mai eficace pentru lumea întreagă decât acelea ale monarhilor europeni. in privința toleranței, Americanii cari au protestat de atâtea ori Împo- triva persecuțiunii Evreilor din Europa,. sunt aceia cari fac tramvaie, trenuri, săli de spectacole, universități speciale pentru Negri, și nu numai pentru cei sălbatici, dar chiar și pentru acei cari - și-au asimilat cultura modernă. Aceasta arată vre-un spirit de toleranță din partea lor? Alături de aceste aspecte, nu toc- mai mulțumitoare, pe cari le înfăți- șează vieața americană, cum se poate explică totuși , adică acea notă a entuziasmului particula- rist pe care continentul american ti exercită asupra Europenilor ? Incontestabil că există in vieața americană o parte bună care se ma- nifestă prin deosebita" grijă care se pune în-comoditatea și îngrijirea ora- ~ șelor, In continua sforțare a sufletului american spre educațiunea dramatică a poporului întreg, mișcare condusă chiar de universități, în remunerarea umană a lucrătorului american, precum și acea tendință sufletească generală de idealism social al poporului ame- ricari prin care se arată că fiecare in- divid este un puternic și călduros par- tizan al unei cât mai largi dreptăți sociale. ' Explicațiunea faptului că deși po- porul american care nu a dat naștere 6*. 1 la nici un sistem nou de civilizație, are totuși mai multă idealitate și aleargă cu mai multă sete după fericire, după frumos, după bine după toate produ- sele omenești cu adevărat superioare, se pare c’ar sta in unul din fiind sinonim cu , numai acele state au dreptul să existe căre-și validează această putere; statele mici și bicisnice — «Kleinstaaterei» — sunt o contrazicere a acestui principiu și pri< urmare este îndreptățită distru- gerea și Înglobarea lor In cuprinsul statelor mai mari. Pacifismul, âr fi după părerea ge- nerală, reprezentat de Statele-Unite. Pentru studierea și stabilirea acestei chestiuni autorul întreprinde o cerce- tare a atitudine! pe care au avut-o Statele-Unite în afacerile de politică internațională. Ideia păcii, a fost susținută de în- treaga presă americană, iar Carnegie unul din cei mai mari bogătași ai Americei și-a făcut un ideal din această ¹ ideie susținândn-o prin toate mijloa- . cele materiale și morale. Alături de particulari ca cel citat, statul însuși a j urmărit prin toate organele. Ini ideia \ păcii, instituindu-se In ziua de 18Maiu o serbare a păcii In cinstea zilei de ¹ 18 Maiu-1899 când s’a deschis primul congres pacifist dela Haga, zi pe care toată școlărimea americană trebuie s’o serbeze cu cea mai vrednică pompă. Atât s’a cultivat de mult această ideie încât chiar străinii cei mai cunoscă- . tori cari an studiat diferitele aspecte ale civilizațiunii americane au ajuns la concluziunea că Americanii iubesc pacea mai mult decât Europenii. Dl V. Bărbat se oprește însă să cerceteze faptele cari aruncă o lumină nouă asupra Americanilor și cari precizează locul și însemnătatea lor față de noastră a Europenilor. însușirile pacifiste ale poporului american nu pot fi atribuite calităților de de oarece acest popor având în generalitatea lui un caracter ; înrudit deci cu Englezii, ace- . ’ știa din urmă nu s’ar puteă nici odată lăuda cu pacifismul lor, de oarece posesiunile lor din lumea întreagă in suprafață de 11.908,378 mile pătrate cu o populațiune de 411.600,000 lo- cuitori sunt cele mai bune dovezi că aceste întinderi teritoriale n’au putut să vină de-a gata fără răsboaie. Se poate spune că poporul englez «n’a devenit dușman al instituției ar- matei de uscat decât atunci când aceasta i-a devenit inutilă, prin tăierea legăturilor cu continentul, că el a cui-, tivat apoi puterea lui navală atâta timp cât a fost ceva de cucerit în lumea din afară de Europa și că el nu a devenit pacifist decât In ziua când alături de - 85, - suficiența lui politica de popor insular, își asigurase pentru vecie suficiența materială, grație celui mai întins im- periu ce a existat cândva>. Trecând Ia analiza afirmațiunei lui lames-Mark-Baldwin (La neutralii/ amtricaine, sa cause et son. remide publication de la fqndation Harward (Felix Alean Paris 1916), că pacifismul american ar avea un aliat tn oarecari forme de gândire, pe jumătate filozo- fice, răspândite in America cari s’ar fi găsind în doctrina religioasă a pu- ritanilor, autorul arată că după o cer-' cetare mai amănunțită a statutului su- fletesc al puritanilor ajungem la con- cluziunea că acesta eră acela al . Principiul de izolare preconizat in testamentul său politic din 1796 de primul președinte aj republice! anglo- saxone din America care recomandă concetățenilor săi «să se mulțumească, să lege relațiuni dț afaceri cu alte țări, dar să încheie cât de puține tra- tate politice cu putință, cu ele> s’a manifestat neîntrerupt, oficial și. parti- cular, dela revoluție până la venirea lui Monroe la preșidenție. Lupta diplomatică ce se dă între Statele-Unite de oparte și sfânta alianță., de altă parte care se sileă prin toate mijloacele să readucă Spaniei ascul- tarea coloniilor din America, revoltate — 86 - ți declarate independente', -r are ca rezultat din partea noii pnteri ameri- cane, declarațiunea că ea contestă dreptul Rusiei la orice stabilire teri- torială in continentul lor, și că ea Iși asumă principiul că ^continentele ame- ricane nu mai pot fi locul de coloni- zări noul europene». Acest principiu de izolare iși gă- sește precizarea definitivă în mesajul prezidențial al lui Monroe din De- cemvrie 1823 din care transcriem par- tea esențială pentru a-1 face mai bine cunoscut cititorilor: «Ocaziunea a fost găsită nimerită, zice președintele, re- ferindu-se la conflictul cii Rusia, să se proclame ca principiu, ideia că continental american n’are să mai fie de aici Înainte loc de colonizare pen- tru nici una din -puterile europene...» Noi n’am luat nici o parte *la răs- boaele puterilor europene și nici nu este conform -cu politica noastră să facem ață ceva. Noi nu ne preparăm de răsboiu decât atunci când au fost atăcate interesele noastre... < Sistemul politic al puterilor aliate este cu totul diferit, în privința aceasta, de cel ame- rican. Diferința aceasta purcede din di- ferența care există Intre formele lor respective, de guvernământ. Și pentru ca să-l apărăm sistemul nostru de gu- vernământ pe care l-am câștigat pier- ■ zând atâta sânge și bogăție și care a fost formulat de cumințenia cetățenilor noștri cei mai luminați ți grație Că- ruia am trăit apoi o stare de fericire fără pereche, noi tot poporul ameri- can, suntem gata la orice* sacrificii. Noi ne simțim deci datori față de ade- văr țt de națiunile cu cari Statele- Unite întrețin relațiunîamicale, să de- clarăm că noi vom considera orice încercare, a lor de a - întinde sistemul lor politic și In emisferul acesta, ca periculoasă păcii ți siguranței noastre. Noi nu ne-am amestecat în trebârile coloniilor și dependințelor vreunei pu- teri europene. Dar atunti când este vorba de guvernăminte cari s’au de- clarat independente și care-și mențin această independență^ pe care noi am recunoscut-o, noi nu vom privi inter- vențiile cu scopul de ale subjugă din nou, decât ca o manifestare nepriete- nească la adresa Statelor-Unite». Această faimoasă declarație a lui Monroe, care oprea amestecul Euro- penilor în treburile de dincolo de ocean, nu puneă nici un frâu insă do- rințelor Statelor-Unite de a câștigă cât mai mult teren, amestecându-se în afa- cerile statelor limitrofe și punând chiar stăpânire pe ele, cum s’a întâmplat cu Texasul pe care Statele-Unite <1 cedase Mexicului în schimbul Floridei și a regiunei dela nordul golfului Mexic, dar pe care prin acelaș procedeu ca și cu orașul Noul-Amsterdam — după ce au cercat de câteva ori să-l cumpere dela Mexicani și n’au reușit, — l-au câștigat în răsboiul din 1846—1848 îm- preună cu Noul-Mexic, California, Ne- vada, Ut ah, Arizona din centrul și de pe coasta vestică a Americei. Indrăsneala lor merge mai de-₁ parte chiar, ca tn cazul provinciei Jucatan (în 1848) care desfăcându-se de Mexic și voind să se alipească ₑ Spaniei, sau Angliei, a atras declara- țiunea președintelui Polk, din 29 Apri- *lie 1848 prin care se spune . In 1913 o mare revistă americană spunea că Americanilor nu le mai tre- buie pământuri, căci au destule și. au numai nevoie de locuitori. In discuții! nea tratatelor de arbi- traj încheiateîntre Statele-Unite, Franța și Anglia, tratate cari făceau parte dintr’un program foarte bogat al pre- ședintelui Taft, s’a relevat din partea unui senator american dăcă nu cumva aceste tratate aplicabile în cazuri «ju- stițiabile» n’ar pune cumva în pericol vechea doctrină a lui Monroe, cerân- du-șe tot odată ca să se propue un amendament prin care chestiunile in legătură cu principiul monroean să nu poată fi și chestiuni de arbitraj; după cum deasemenea când a fost vorba de Liga Națiunilor, Americanii au dorit să se amestece in treburile altor țări, ■ dar n’au permis cuiva să facă acelaș lucru cu ale lor. Această grijă de a păzi principiul lui Monroe a mers și mai departe, de oarece cu prilejul discuțiunilor milițiilor - americane ș’a cerut «să se precizeze mai bine doc- trina lui Monroe, sau și mai bine zis să fie adusă la curent, în sensul că ea să nu însemneze numai că puterile extra- americane n.’au voe să pună piciorul in continentul cel nou ci și Că nego- țul Statelor-Uniței trebuie să aibăprio- ritate asupra celui străin, încete două Americi*. Ipocrizia aceasta ascunsă în dosul principiului lui Manroe pare~c’a făcut chiar pe Americani să roșească, căci ei an Început să lupte pentru înlătura- rea lui și pentru stabilirea «unui sistem internațional american stabil*. Unii voesc să Creeze un curent panamerican pentru apărarea intereselor generale americane, care deja posedă astăzi și un biurou central permanent la Wa- shington («Panamerican Union» 1891); alții, mai ales cei din nord, aspiră să creeze un fel de Zollverein, o uniune vamală a tuturor republicelor ameri- cane, sub care uniune probabil că' se ascunde gândul ca să ajungă la acelaș rezultat la care a dus acest sistem va-' mal pentru unitatea Germaniei,cu-sin- gura deosebire, că rolul de heghe- monie al Prusiei, tl va aveă de dată aceasta Statele-Unite, față de toate celelalte republici latine americane,’ Considerabila expansiune econo- mică a silit pe Americani însă Să se îndrepte nu numai către republicele latine din America centrală și de sud, ci și spre apus. Dupăce cumpărară Alaska dela Ruși și Luîsitania dela Francezi ei s’au îndreptat spre Pacific, Încheind la început In 1878, o con- venție cu Anglia și Germania in ve- derea unui protectorat în comun asu- pra insulei Samoa, Mai târziu iși deschid drum pentru interesele și influența lor în Asia; pentru consolidarea și menținerea ace- - 8» - stei influinți, ei pun stăpânire pe in- . sulele Filipine, după răsboiul cu Spania din 1898 și pe insula Hawai. Principiul de izolare Insă rămâne uitat și pentru necesități economice de ordin occidental ei întemeiază o societate pentru explotarea Chinei ().In lupta pentru stăpânirea Pacificului, Statele- Unite găsesc 'rezistența Japonezilor, față de cari Americanii luară de mult măsuri oprindu-i să mai emigreze In America; după răsboiul ruso-japonez din 1905 această rivalitate eși și mai mult Ia iveală ațâțată tncă de escen- dentul pe care-1 căpătase Japonia in aceste ținuturi mondiale după acest răsboiu. , America și-a îndreptat ochii și asupra Atlanticului, căci numai In 1911, ea a exportat In Europa marfă in valoare de șase miliarde opt sute mii lei, înființând chiar fabrici la Frank- furt, Turin, Veneția, Varșovia etc. Creșterea paterei Germaniei, ce căută să-și întindă stăpânirea în toate părțile lumii a adus o serie de con- flicte Intre ea și America. ' Aparițiunea Germanilor in 1878 in Pacific și pretențiile ridicate de ei asupra insulei Samoa, organizarea cur- selor de vapoare intre extremul orient, Australia și imperiul germanic prin so- cietatea de navigațiune din 1886, Loy- dul german, obținerea de concesiuni de către Germani în 1896 in Tim-Tsin și Hauketi precum și ocupațiunea lui Kiao-Tcen in 1897, stabilindu-se astfel temeinic in partea răsăriteană a Paci- ficului, scotocirea mării Antilelor in căutarea unor stațiuni de cărbuni și ” a unor porturi de escală, încercările de a pune mâna pe insula Sf. Toma din Indiile occidentale daneze precum și coldnizărea intensă cu elementele germane cele mai bune și cele mai În- drăznețe în America latină, ca în Ve- nezuela, Guatemala, Brazilia și chiar in Mexic, au pregătit, ațflțându-1, acest conflict care s’a ivit între Germani și Americani, silitidu-i pe aceștia din urmă să iasă cu totul din izolarea și pacifismul lor, și folosindu-se cu bu- curie de Împrejurările politice ale mo- mentului să intre cu Japonia și Anglia, în răsboiu împotriva puterilor centrale. Căutând să explice psihologicește caracterul de pacifism ipocrit al Ameri- canilor față de spiritul răsboinic ger- man, care este numai un tip mai curat al tipului de vieață politică a Europei, autorul arată că acolo «fiecare nou venit din ori și ce țară ar fi plecat se simte oarecum din cauza spațiului celui mare ce există Intre el și neamul Tui de origine, rupt, putem zice de ace- sta din urmă și mai repede sau mai încet Înclină capul in fața bogăției și mijloacelor de asimilare ale țării celei noui, devenind un bun cetățean anglo- american» (175). Pentru a înțelege și mai bine aceasta reproducem după F. Roz „ Am cântai 842, „ 27 „ „ Plant 99 99 „ Plaut 99 845, „ 3 „ 97 ,, Cini 99 99 „ Cinci 99 845, „ 12 n 99 „ părsăeâ ' 99 99 „ părăsea 99 848, „ 12 „ 99 „ strânge 99 99 „ stânge 99 849, „ 22 „ 99 „ cu joc 79 99 ,, un foc 850, „ 12 „ 99 „ al căruia 99 99 „ al căreia » 851, „ 15 „ țț „ Craiu 99 99 „ Craiul 99 851, „ 39 „ „ stă M 99 » sta țț 854, „ . 6 „ 99 „ mormânt 99 99 ,, mornânt țț. 858, „ 17 Și 18 „ „ Ciudatu-s 99 99 „ Ciudate-s 99 858, „ 18 „ 99 » o 99 99 „ a x 99 860, „ 29 „ 99 „ Acte R. 99 99 „ An. Ac. R. tn ^fticolul «Relativitatea universală a lui A. Einstein»: Pag.,881 rândul 6 în loc de «educativ» se citește: «deductiv». „ 895 „ 9 „ „ „ «nu» să se citească «ne». „ 896 „ 14 atributul «reciprocă a> nu se citește. 7 98 ASOCIAȚIUNEJA PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN FONDATĂ LA 1881. Recunoscută persoană morală prin articolul de lege 2602 din 22 Iunie 1921, publicată ■<► -o- în Monitorul Oficial Nr. 92 din 29 Iulie 1921 p. 3576. -o- -o- Președinte de onoare: M. Sa Regele FERDINARD I. z'' SECȚIA LOTERIEI. ' Lista câștigurilor sortate la tragerea I. ținută in Zilele 31 Decemvrie ,1921 vechiu (13 Ianuarie nou) — 20 Ianuarie 1922 vechiu (2 Febr. nou). ' La această tragere se iau în considerare biletele vândute până la În- ceputul tragerei. Plata câștigurilor începe la 1 Martie st. n. a. c. Contra biletului câștigător și durează până la 31 Maiu st. n. a. c. Câștigurile ne- reclamate până la această dată rămân în beneficiul fondului V. Ălec- sandri pentru tipărirea de lucrări poporale. Pentru mai mare siguranță se recomandă câștigătorilor să-și controleze numerii câștigători nu numai în ziaje, ci și'îri lista câștigurilor trimisă de «Asociațiune» tuturor redacțiunilor precum și comisionarilor. 100,000 Lei Seria Z. Nr. 10660. 50,000 Lei Seria R. Nrii 4927, 48381. 25,000 Lei Seria A. Nr. 41901. Seria I. Nr. 44791. Seria L. Nr. 48947. Sgria M. Nr. 3808. 10,000 Lei Seria A. Nr. 33300. Seria C. Nr. 45437. Seria D. Nrii 45661, 12353. Seria R. Nr. 24477. Seria S. Nrii 1589, 39040. Seria T. Nr. 47437. Seria U. Nr. 7798. Seria Z. Nr. 19783. S^OOo Lei Seria B. Nrii 299, 7461, 13847. Seria 'D. Nrii 13507, 48592. Seria G. Nr. 1232. Seria H. Nr. 7278. Seria M. Nrii 18245, 23743. Seria N. Nrii 6310, 11875, 34762. Seria S. Nr. 49562. Seria T. Nrii 3043, 9144, 25073, 41651. Seria U. Nr. 32556. Seria V. Nr. 3935. Seria Z. Nr. 48864. 2,dbO Lei Seria A. Nrii 6045, 25186, 45561. Seria B. Nrii 7881, 10150, 15485. Seria C. Nrii 10322, 22577. Seria D. Nr. 19483. Seria E. Nr. 43618. Seria F. Nrii 2969, 32064. Seria G. Nrii 9333, 30496, 34430. Seria H. Nrii 5844, 7844, 8382, 17181, 23136, 38330. Seria I. Nrii 48128, 49032. Seria L. Nr. 5453. Seria M. Nrii 13054, 15226, 22653, 45510. Seria N. Nrii 11746, 19578, 38512, 39621, 48543. Seria 0. Nrii 202, 22977, 26112, 32375, 33219. Seria P. Nrii 898, 26794, 36375. Seria S. Nrn 943, 22677, 31114, 34987, 49018. Seria. T. Nr. 44019. Seria U. Nrii 25922, 29303. Seria Z. Nr. 33853. z 1,000 Lei Seria A. Nrii 433, 940, 9102, 9593, 13944. Seria B. Nrii 4850, 6828, 20929, 22150, 23572, 25271, 26181, 35447, 42309. Seria C. Nrii 6602, 21761, 25049. Seria D. Nrii 3513, 5276, 18581, 38357, 38834, 39867, 42942. Seria E. Nrii'1246, 23763, 32229, 33748, 43899. Seria F. Nrii 1873, - 90 - 7016, 17418, 35213, 36866, 42524. Seria G. Nrii 9313, 13941, 16105, 19370, 19968, 25415, 32444, 49197. Seria H. Nrii 953.1, 11932, 23069, 25152. Sej-ia I. Nrii 13345, 15778, 23431, 43108, 45544. Seria L. Nrii 18476, 19508,30428. Seria M. Nrii 2735, 4142, 5407, H437, 24982, 26726, 34783. Seria N. Nrii 1802, 5825, 8020, 17844, 25175. 28780, 42082. Seria O. Nrii 2959, 3001, 9605, 28448, 30042, 35377, 43304,43436. Seria P. Nr. 48794. Seria R. Nrii 1160, 5227, 143?1, 25353. Seria S. Nrii 4912, 23463, 26044, 32572,36873, Seria T. Nr. 35542. Seria U. Nrii 2722, 34820, 47033. Seria V. Nrii 6979, 19735, 40717. Seria Z. Nrii 4954, 17050, 17793, 27013, 30118, 41«07. . 1 500 Lei Seria A. Nrii 10043, 18933, 20 54, 27483, 34416, 35307, 35697, * 44490, 47160, 47257. Seria . B. Nrii 2645, 6701, 7992, 14017, 14182, 15394, 18636, 18664, 20839, 30750, 38751, 40743, 45013. Seria C. Nrii 2000, 8017, 904’, 12150, 18751, 21407, 23074, 23588, 46054, 48937. Seria D. Nrii 8565, 12661, 27094, 33072, 43963, 44962, 45580, 47270, 48832, 49224. Seria E. Nrii 3022, 3959, 4512, 11169, 13676, 22924, 38539, 44153, 46172. Seria F. Nrii 9370, 19568, 20274, 28802, 34781; 35543, 41145. Seria O. Nrii 1769, 3753, 6478, 6925, 7251, 20007, 24389, 30247, 33986, 36996, 46675, 47104. Seria Ș. Nrii 3268, 4022, 7872, 11742, 14088, 22574, 31320. 32926, 36514,38379,38703, 39168, 42405, 48601. Seria I. Nrii 2755,10592,10954,16119, 19424, 32621,41402,_ 46206. Seria L. Nrii 8757, 18233, 24125, 24274,-28370, 34495, 39190. Seria M. Nrii 6061, 13992, 14832, 19623, 20721, 32968, 33174, 33823. Seria N. Nrii 2734, 3433, 3713, 6763, 9410, 9665, 12179, 15520, 16403, 22903, 35450, 37309, 41723, 43727. Seria O, Nrii 5082, 8729, 10711, 13047, 24831. Seria P. Nrii 7713, 24754, 29613, 29666, 31886, 35913, 40284, 43614. Seria R. Nrii 1163, 3730, 9587, 22427, 43205. Seria S. Nrii 229, 1103, 4048, 4540, 6594, 8426, 13721, 18383, 19721, 21328, 23384, 32439, 35467, 39921, 41310. Seria T. Nrii 735, 11433, 11535, 15582, 28598, 32537, 32745, 32880, 34774, 37349, 41443, 43947. Sena U. Nrii 24034, 27684, 28241, 33557, 37558, 38203, 42419, 46933, 48399, 48459. Seria V. Nrii 4786, 5339, 10364, 10993, 20185, 21793, 28737, 29026, 29193, 38096, 38562, 3935', 41463, 42310, 45793. Seria Z. Nrii 3200, 6409,9078,17525,39077,42209,46864,48860. 200 Lei Seria A. Nrii 3220, 6385, 7011, 12581, 15990, 18832, 19555, 21614, 24049, 25419, 25981, 29871, 31736, 32302, 36088, 36091, 36661, 41583, 43361, 43924, 48298. Seria B. Nrii 752, 1889, 2768, 5081, 5128, 8143, 8896, 9703, 14198, 15448, 16276, 16611, 17188, 1.7468, 23058, 23108, 28370, 31923, 32546, 32700, 33654, 33732, 35060, 38327, 39213, 40279, 40428, 42708, 44910, 45245, 47404. Seria C. Nrii 4616, 7366, 7758, 7810, 14751, 15112, 16173, 19675, 19679, 23618 25637, 27913, 31063, 31277, 35799, 40413, 42140, 43417, 44286, 46289. Seria D. Nrii 2473, 3783, 7445, 9162, 9980, 10988, 12422, 12596, 13222, 13238, 13443, 16478, 18238, 18249, 18659, 23065, 23238, 25540, 25579, ’ 29026, 30964, 31971, 32541, 33380, 33843, 33943, 35688, 37998, 38527, 39046, 44525, 49398. Seria E. Nrii 322, 2074, 4505, 5227, 5323, 6101, 8608, 9916, 12543, 15141, 13149, 17927, 18235, 26436, 27513, 28798, 31527, 33173, 33376, 35280, 37044, 45834, 47045, 49339. Seria F. Nrii 2072, 4718, 8801, 10060, 10847, 13392, 19811, 21563, 22120, 23286, 24561, 25427, 28013, 36819, 42508, 42760, 44630, 45992, 46053, 48040. Seria. G. Nrii 2316, 4929, 8654, 11640, T l — 100 — 14083, 15859, 19907, 21078, 21860, 26675, 29360, 35419, 41388, 45130, 46078, 46266, 46534, 49970. Seria H. Nrii 2130, 2798, 3461, 3516, 4666, 5123, 5620, 6953, 7710, 9241, 9541, 9961, 10697, 11461, 11682, 17316, 18748, 18758,19236, 19354, 21446, 21857, 21868, 23760, 23854, 24631, 24668, 25900, 26666, 26768, 29274,29662,36403,36832,37730,38533,39235,39744,40015,41520,41798,44354, 44951,48552,49875. Seria I. Nrii509,1153,1199,2271,8719,11790, 14202,16160, 17135, 20173, 24785, 27026, 27618, 34459, 36233, 38815, 39806, 39840, 40134, 42947, 44348, 44637, 48189. Seria L. Nrii 2710, 3248, 3947, 3987, 4484, 4834, . 5757, 8470, 9662, 1.4994, 15936, 16315, 18700, 19454, 20886, 21868, 24013, 29678, 31683, 33018, 34536, 41454, 45765. Seria M. Nrii 2042, 6985, 13973, 14071, 15075, 16969, 19971, 21879, 22058, 23251, 23307, 24940, 25537, 27563, 33043, 33187, 33274, 36625, 40653, 48120. Seria N. Nrii 597, 2511, 3898, 5062, 6930^9892, 17261, 21002, 21170, 22955, 25372, 27077, 28441, 28808, 30202, 30222, 30562, 30688, 33706, 35762, 36113, 36747, 39933, 40763, 41188, 41281, 41624, 43247, 45496, 46652, 48290, 49510. Seria O. Nrii 2501, 8831, 10596, 11220, 13521, 16550, 24734, 25752, 26068, 26578, 30925, 33101, 33567, 36133, 37117, 38938, 42501, 42910, 43709, 47906, 48202, 49400. Seria P. Nrii 229, 313, 591, 1.085, 3744, 3903, 5472, 5913, 9044, 12570, 14976,15436,20385, 24611 28225, 29180, 29500, 30230, 30995, 31137, 37577, 42891, 49309. Seria R. Nrii 1303, 3272, 6037, 6680, 9115, 10908, 15684, 16374, 21832, 23616, 32233, 32373, 32612, 36771, 39849, 41925, 44977. Seria S. Nrii 95, 165, 409, 1566, 3115, 4004, 6679, 7563, 8867, 9039, 9042, 9578, 10816, 11294, 11885, 12000, 13859, 14139, 15389, 19634, 22311, 23828, 24294, 25198, 27162, 38085, 38173, 42093, 43290, 43837. Seria T Nrii 2118, 4110, 4279, 7025, 7537,10543, 19206, 23370, 23685, 25019, 25893, 25910, 29306, 36329, 37724, 41721, 41876, 44282, 45555, 45963, 46068, 46472. Seria U. Nrii 203, 416, 3504, 4361, 4662, 5042, 5293, 10648, 17651, 22463, 22766, 22865, 23878. 25906, 27505, 28582, 30767, 36049, 37322, 39551, 41204, 43353. 44825, 46893, 48352, 49926. Seria V. Nrii . 10, 1736, 2662, 4217, 4255, 5815, 7684, 8833, 10069, 13728, 14503, 19109, 20648, 24107, 26691, 30688, 32360? 34008, 39665, 4Î655. Seria Z. Nrii 116, 468, 1794, 1992, 3457, 3500, 4060,. 7618, 7812, 10897, 11129, 12510, 13933, 21501, 22730, 25496, 28450, 28648, 29215, 30215, 31668, 34103, 34459, 35124, 35284, 39084, 39457, 44173, 46133, 47687, 47858. - • (Va urmă). Toți depositarii și persoanele cărora li s’a trimis «Ca- lendarul Asociațiunii pe 1922** sunt rugați să ne trimită sau prețul sau- să ne restitue exemplarele nev&ndute Încă pentru a le trimite in alte părți, unde ni. se cer cu insistență. Administrația „Blbllotecel poporale a Asodațlunel¹¹ Sibliu. - . ' l Cel mai vechiu și mai consolidat institut financiar românesc din Transilvania „ALBINA", INSTITUT DE CREDIT ȘI DE :: :: ECONOMII, SIBIIU. :: :: FILIALE: Brașov, Cluj, Lugoj, Mediaș și Târgul-Murășului. .. AGENTURI: Sânmărtin. :-: Capital societar Lei 10.000,000 — Fonduri de rezervA și pensiuni Lei 7.500,000*—, Depuneri spre fructificare' și în Cont-Curent Lei 179.000,000-. = Acordă: împrumuturi cambiale (scont), Împrumuturi hipotecare, Cont-Curent, finan- :-: țează întreprinderi etc. :-: :-: Primește depuneri spre fructificare ^pe libele și în Cont-Curent 4l/ₛ—5% după terminul de abzicere, plătind .'. însuși .darea de interese. .*. Etnite acreditive, îngrijește încassări do* cecuri și asignațiuni asupra oricărei pieți, mijlocește tot felul de afaceri de bancă. Orice informațiuni se dau gratuit și prompt atât de Centrala din Sibiiu, cât și de filialele și agenturile institutului. Direcțiunea. SOC. ANONIMĂ PE ACȚIUNI 400.000,000' - ❖ BANCA BOMANEASGA G^® gJ® 5^9 G$9 g£> . CAPITAL LEI BUCUREȘTI, strada Smardan 5. I Cumpărări și vânzări de efecte pu- - bliee, avansuri pe depozite de efecte publice și orice transacțiuni finan- ciare, Conturi-Curente și emisiuni de X scrisori de credit pentru orice țară; Sucursale: Arad, Bălți, Bazargic, Brașov, Cernăuți, Chi- șineu, Cluj, Constanța, Galați, Ismail, Oradea-mare, Sibiiu, Târgul-Mujeș, Timișoara și Tulcea j&<- tați ilt Stul i Mii București :: Sucursala Sibiiu :: Strada Cisnădîei Nr. 36. ' Sucursale: Brăila, Constanța, Focșani, Galați, Râmnic-Vâlcea, Sibiiu, Tulcea, Turnu-Măgurele. :: Capital Lei 150.OOO,OOO-~ s: Face împrum- in Cont-Curent simplu cu gajuri și cambial. Primește depuneri spre fructificare bonificând dobânda de 5”/o conform condițiunilor în vigoare. Cumpără și vinde efectiv tot felul de monede străine: mărci, dolari, lire italiene, franci etc. Tratează și vinde orice fel de mărfuri, textile, coloniale, cereale, vinuri etc. Emite acreditive șl cecuri în întreaga Românie, cam șl în străinătate. Prin o organizare specială poate da oricând și oricui infor- mațlunile dorite in chestiunile economice și financiare cerute. SU- as- 8 11 Pagina aceasta să se taie, și după umplerea rubricilor, să se trimită Asociațiunii, Sibiiu, str. Șaguna Nr. Rugăm pe toți aceea, cărora le stă la inimă înaintarea însoțitei și, printr’âusa a nea- inului nostru, să binevoiască a umpleă acea- stă pagină arătând în ce calitate doresc să ~ fie sprijinitorii noștri. /Isociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român Sediul: SIBIIU, strada Șaguna Nr. 6. Despărțâ minte și agenturi în tot cuprinsul Daciei superioare = Fondată la 1861. = Președinte de onoare: M. Sa REGELE FERDINAND I. < Președinte activ : Vicepreședinte activ: Andreiu Bârseanu. Dr. Vasile Suciu. Subsemnatul....................‘................ domiciliat în............................... _ poșta ultimă (în orașe strada și Nr.) ..............județul.............. doresc a sprijini «Asociațiunea» în calitate de: itumi i nnMuni i nmm ivii »»>» JYlembru fondator al caselor naționale j - odată 1000 n „ al „Asociațiunii". . } pentru 400 yt pe vieață al ■«.„ . . ) totdeauna 200 » activ al , „ • • io : n ajutător, al „ . . ) anual 2 ■ n i n < i'H'i n*y MW» t A A A Răspândiți publicațiile Aso ci ați un ei: revista „TRANSILVANIA* și „BIBLIOTECA* POPORALĂ : :-: . >: A ASOC1AȚIUNE1* :-: :-: • Rugăm să ni-se comunice Îmbunătățirile dorite. subscrierea. II Sprijinul femeilor e foarte bine venit II » f » y w I tR Pagina aceasta să se taie, și după umplerea rubricilor, să se trimită Asoclațlușli, Sibliu, str. Șaguna Nr. 6.'