TRANSILVANIA REVISTA ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA RO- MÂNĂ Șl CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nf. 6. Noemvrie —Decemvrie. 1913. Discursul de deschidere ținut Duminecă 114 Septemvrie la adunarea generală din Orăștie de președintele «Asociațiunii» A. Bârseanu. Onorabilă adunare generală! Când venim a desfășură pentru a douaoară, după un restimp de aproape treizeci de ani, steagul culturii naționale în acest centru înflo- ritor românesc, prima datorie ce ni se impune, este, să salutăm din adâncul inimii pe frații și pe surorile noastre din Orăștie și să le aducem tributul recunoștinței noastre, că în împrejurările grele prin cari trecem și care, poate, pe dânșii i-au atins mai mult, n’au pregetat a ne găzdui în modul cel mai ospital, dovedind atâta dragoste față cu cei de o limbă și de un sânge cu dânșii, și atâta înțelegere pentru înaltele probleme, urmărite de însoțirea, în numele căreia ne-am întrunit astăzi aici. Orăștienii au dat o nouă dovadă, că adevărata dragoste frățească nu cunoaște nici o piedecă: potopul apelor nu o poate stinge, nici o strim- toare materială nu o poate înăbuși, și că acolo, unde este adevărată în- țelegere pentru interesele cele mari ale neamului, chiar și în împrejurările cele mai grele, se pot face minuni. In adevăr, doamnelor și domnilor, ce poate fi mai însemnat pentru un neam, ca înarmarea lui cu armele biruitoare ale științei, înălțarea lui din ce în ce mai mult pe scara nesfârșită a progresului, îngrijirea însu- șirilor sale caracteristice: a limbii strămoșești, a portului și a datinilor moște- nite dela înaintași, întărirea lui morală și materială, deprinderea lui cu tot ce este bun, drept, frumos și folositor, — cu un cuvânt: asigurarea viitorului lui și pregătirea unui viitor mai bun prin cultură? A-și creiă o soarte mai bună este nizuința firească a oricărei vietăți conștiente; a se îngriji de viitor este o datorie elementară a ori și cărui individ, și cu atât mai mult a unui neam întreg. 27 rH»’ 398 Popoarele dornice de vieață au înțeles pe deplin adevărul acestei aserțiuni și astfel le vedem pe toate lucrând din răsputeri pentru îmbu- nătățirea sorții lor, folosind orișice moment pentru întărirea morală și materială a lor, pășind mereu înainte pe calea nesfârșită a progresului și astfel croindu-și un viitor mai fericit. Chiar și în zilele noastre ne-a fost dat a vedea neamuri, mai puțin numeroase ca al nostru, smulgându-se din letargia în care se păreă că sunt prinse, și încercându-se să iasă la soare, la lumină, întocmai cum vulturii de pe crestele munților se avântă în înaltul cerului, dând do- vadă de îndrăzneală și de putere. O urmare a acestei nizuințe firești spre înaintare și spre pregătirea unui viitor mai vrednic de ființa omenească sunt toate sforțările de peste o jumătate de veac ale poporului nostru: susținerea miilor de școale și de biserici, împreunată cu atâtea jertfe, înființarea atâtor însoțiri de tot felul, îndemnurile spre trezirea conștiinței naționale, făcute cu graiul viu și cu condeiul de cei mai aleși ai noștri. Un semn al aceleiași nobile porniri spre ridicarea neamului, din care facem parte, în șirul neamurilor luminate și cu viitor, este și ființarea Asociației noastre, care încheie în acest moment 52 ani ai existenței sale și ale cărei lucrări din anul din urmă avem a le cercetă și a le judecă. Cu multă însuflețire și cu mari așteptări au pășit, cum am avut onoare a arătă și cu alt prilej, părinții noștri la întemeiarea «Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român», și dacă nu toate așteptările lor au fost împlinite, vina nu poate cădea numai asupra noastră, ci în mare parte este a se atribui împrejurărilor nefavorabile, în mijlocul cărora s’a desfășurat vieața ei de peste o jumătate de veac. Cu toate acestea, dacă voim să fim drepți, trebuie să recunoaștem, că, cu toate greutățile, cu care a avut a se lupta și în parte mai are a se luptă și astăzi, însoțirea noastră culturală înaintează treptat, cuprinzând teren din ce în ce mai larg și atrăgând în sânul său un număr tot mai mare de membri. Astăzi putem constată cu bucurie, că în toate părțile locuite de Români în această țară aproape nu mai este ținut, în care să nu fâlfâie stindardul ei biruitor, aproape nu mai este localitate, în care să nu se știe de numele ei și în care să nu pătrundă vreuna din publica- țiile ei, — nu atâta în urma străduințelor noastre, ale celor dela condu- cerea centrală, cât mai mult în urma nizuinței obștești spre lumină și în urma trezirei în cercuri tot mai largi a conștiinței naționale. Numărul tot mai mare de despărțăminte și de agenturi, miile de prelegeri și de șezători poporale, ținute cu deosebire în comunele rurale, numărul frumos de cetitori ai Bibliotecii poporale a «Asociațiunii», bi- bliotecile poporale, al căror număr crește an de an și care se vor înmulți și mai mult în scurtă vreme, în urma mărinimosului dar primit în anul din urmă din partea marelui binefăcător Vasile de Stroescu, — însoțirile eco- nomice și culturale, care încep a răsări tot mai des și care sperăm, că se 390 vor desvoltă și mai mult, sprijinite de acelaș mult meritat bărbat, încer- cările tot mai stăruitoare de a deprinde cu cetitul și cu scrisul pe cei ne- cunoscători de carte, — sunt tot atâtea dovezi grăitoare, că Asociația noastră nu lucră în pământ sterp, ci că silințele membrilor ei aduc an de an roade tot mai bogate. E adevărat, lucrarea cea mai de preț a Asociației noastre nu e o lu- crare, ale cărei efecte să se poată vedea și simți imediat, ci este mai mult o lucrare măruntă, de multeori nebăgată în seamă, dar care s’ar puteâ asemănă cu picăturile unei ploi călduțe de vară, care cad încet, domol, dar care fac, ca sămânța aruncată în pământ să încolțească, să crească și să aducă rod. Și când mă gândesc la munca desinteresată, pornită din suflet curat românesc și din dorința de a face bine celor de un neam și de o lege cu dânșii, a atâtor semănători ai semințelor culturii naționale: preoți, în- vățători, advocați, medici, funcționari, agronomi, studenți, cari nu pregetă a propoveduî an de an binele, adevărul și frumosul în sânul poporului nostru și a-1 împrieteni tot mai mult cu cartea românească, nu pot să nu le exprim din locul acesta de onoare întreagă recunoștința noastră pentru ostenelele, ce le aduc spre înaintarea neamului, din care facem parte, și să-i asigur, că jertfele lor sunt cel mai prețios prinos, ce se poate depune pe altarul obștei celei mari românești. Chiar dacă numele lor de multe ori rămâne necunoscut în cercuri mai largi, își vor află cea mai prețioasă răsplată în convingerea, că și-au îndeplinit cea mai sfântă datorință față cu frații lor de acelaș sânge. Eu văd în oamenii aceștia pe adevărații apostoli ai culturii naționale, și Vă mărturisesc, că rareori m’a impresionat așă de mult o scrisoare, ca neajutorata cartă poștală a unui biet cantor din părțile de Miază-noapte ale Ardealului, el însuș abia cunoscător de carte, care se adresează bi- roului Asociațiunii în chipul următor: «Onorată Asociațiune. Rog, să ne trimiți g(a)ratis 12 abecedare c’am înființat 12 analfabeți și numai Visuri și Epistole cetesc, și ni-i foarte lipsă ca să deprin(dem) la cetit, și să ne trimeți și a 2-a carte de cetire 4 exem- p(o)lare; acî de trei săptămâni ne învățăm și pot ceti și să (va) face bun spor, încât face bine a ne trimite». Câtă vreme vom aveă în mijlocul nostru asemenea oameni, cari să ia pe umerii lor de bună voie crucea apostolici, putem privi cu încredere in viitor, siguri fiind, că razele de lumină împrăștiate de ei vor pregăti zorile unei vieți mai mândre naționale. Dar: ogorul este întins, lucrul este mult; aveă-vom oare muncitori îndeajuns, ca să nu rămână nici un petec de loc nelucrat, ci fiecare col- țișor să aducă la timpul său roadele așteptate?... Negreșit, în timpul din urmă s’a făcut un pas însemnat pentru lumi- narea poporului nostru și pentru înzestrarea lui cu cunoștințele cerute de vremile de astăzi; dar cu toate acestea, cât mai este de făcut în viitor, ca 27 400 poporul nostru să poată ajunge, măcar în parte, pe celelalte neamuri, care, favorizate de împrejurări, ne-au apucat mult înainte pe cărarea fără sfârșit a progresului, -— căci nu trebuie uitat, că dacă am izbutit a face câțiva pași înainte, nici celelalte neamuri n’au stat pe loc, ci au progresat și pro- gresează necontenit! Lucrarea pentru luminarea poporului nostru este abia începută; ea va trebui urmată în viitor cu o energie din ce în ce mai mare, și la această lucrare mântuitoare trebuie să-și deă partea sa fiecare om, care se bucură de un grad mai înalt de cultură, fiecare Român cu cunoștință de carte, — și anume, datoria sa față cu frații săi mai puțin luminați va fi cu atât mai mare, cu cât mai bogat este capitalul său de cunoștințe. Altfel toată știința lui va fi o avere moartă din punct de vedere național. Sau, cum a zis cu atâta dreptate săptămânile trecute unul dintre bărbații noștri de școală cei mai luminați și mai de inimă: «La dreptul vorbind, valoarea noastră, a celor cu lumină de carte, nu se socotește după măsura, în care suntem «dobă de carte», cum zice Românul, adecă nu se măsură după găletele de învățătură, ce am încărcat în hambarele sufletului nostru, ci după bo- găția de lumină, ce știm să răspândim în jurul nostru din învățăturile ago- nisite, după bogăția de bine, ce pot să profite alții dela noi. Un om foarte învățat, din a cărui învățătură nu profită nimeni nimic, nu se deosebește prin nimic de un om cu desăvârșire prost și neînvățat'. Credem însă, că oamenii noștri cu carte își vor îndeplini pe viitor și cu mai multă sfințenie ca până acum datoria lor față de frații lor mai mici și mai lipsiți de învățătură, și nu-și vor ascunde lumina minții lor «sub obroc», cum zice Scriptura, ci o vor pune pe masă, ca să lumi- neze tuturor. îndeosebi așteptăm dela tinerimea noastră universitară, ca încă de pe băncile școalei să se pregătească pentru chiemarea ei viitoare de lu- minătoare a poporului, și după îndeplinirea conștiențioasă a îndatoririlor ei față cu institutele înalte, pe care le cercetează, să nu pregete a împăr- tăși și altora din comoara cunoștințelor agonisite, deprinzându-se astfel a trăi în mijlocul poporului, din care a răsărit, și pentru acest popor. Și cu bucurie constatez, că în unele părți tinerimea noastră mai răsărită a și în- ceput a face astfel. Urmând în chipul acesta mai departe, tinerii noștri universitari își vor câștigă un titlu la recunoștința neamului nostru întreg și astfel ne vom deprinde cu toții a consideră pe acești tineri, nu ca pe «copiii nimănui», cum au fost numiți cu oarecare amărăciune, ci ca pe copiii noștri ai tuturor. Dar nu numai bărbații pot avea loc în această campanie purtată sub drapelul strălucitor al culturii naționale, ci în aceeaș măsură pot da mână de ajutor și femeile. La vatra familiară, în școală ca profesoare, în reu- niunile culturale și de caritate, ele încă pot contribui în mod însemnat la triumful luminii și la întărirea sentimentului național, și anume cu atât mai mult, cu cât formarea generațiilor tinere stă în prima linie în mâna femeii, ca mamă. 401 Ar fi de prisos, să caut a arătă însemnătatea femeii, ca păstrătoare a graiului național și a obiceiurilor străbune, deoarece este un lucru prea cunoscut. Fac însă constatarea îmbucurătoare, că, conștii de chiemarea lor, femeile noastre încă iau parte din ce în ce mai activă la lucrarea de înăl- țare și de întărire a neamului nostru. Astfel prin colaborarea stăruitoare, conștientă și armonică a tuturor factorilor de vieață ai poporului nostru, putem speră, să vedem odată gintea noastră ocupând cu cinste, între celelalte ginți, locul, ce i se cuvine in urma originei sale nobile și a însușirilor alese, cu care a dăruit-o Dumnezeu. Viitorul mai bun al unui neam se făurește prin muncă neobosită, prin devotament desăvârșit și de multeori prin jertfe grele. Ce muncă ar puteă fi însă prea grea, ce jertfă s’ar puteă numi prea mare, când e vorba de asigurarea viitorului neamului nostru?.. Părinții noștri au dovedit-o; noi n’avem, decât să le urmăm exemplul! Cu acestea declar adunarea generală a «Asociațiunii» deschisă. Lectura științifică la noi/) Domnilor și Doamnelor! In cele două decenii din urmă, grație talentelor grupate în jurul re- vistelor «Luceafărul», «Sămănătorul» și «Vieața românească», literatura noastră beletristică cucerește teren tot mai larg în massele cetitorilor. Pentru a dă o cultură generală societății noastre, iar de altă parte a pune o stavilă puvoiului de scrieri de senzație, pe cari în asemenea împrejurări speculația fără suflet le vâră pe toate ușile în casa cetitorului și cari corup gustul și strică moravurile, câțiva bărbați de știință s’au gândit, că a sosit vremea a pune la îndemâna cetitorului nostru o lectură sănătoasă și din domeniul științelor. La popoarele apusene s’a simțit de mult lipsa unei literaturi de po- pularizare a științelor. Învățați de talia unui Galileo Galilei, Mihael Fa- raday, Ion Tyndall, Hermann v. Helmholz, Humbolt ș. a. s’au coborît cu graiul și cu scrisul în mijlocul lumei laice însuflețindu-o pentru proble- mele mărețe ale științelor. La aceste neamuri de oameni, — de cari noi am rămas așa departe, — lumea se pasionează tot așa de mult pentru o des- coperire științifică, pentru o conferență cu proiecțiuni ca și pentru o pro- ducțiune muzicală. La noi domnii G. Țițeica și G. Longinescu, profesori universitari în București, edau prima revistă de popularizare a științelor, întemeiată la a. 1904, «Natura». Revista apare în câte 10 fascicole pe an, formând colecția anuală un volum de circa 320 pag. cu un cuprins variat, interesant și *) Conferență ținută la adunarea generală a «Asociațiunii», în 15 Septemvrie 1913, în Orăștie. 402 foarte instructiv. Abonamentul anual e 5 lei. lată la întâmplare titlul câtorva articole și informațiuni: Privire generală asupra chimiei. Paralelogramul puterilor. O expediție la antartic. Ceva despre inteligența animalelor. Navigațiunea aeriană. Un astru mort, o lume nouă. Torpila și torpilorul. Mugurii. Toporașul. Cvadratura cercului. Ultima teoremă a lui Fermat ș. a. Toate lucrările sunt scurte, fără pretenția de a face știință înaltă, clare, accesibile, oricărui cărturar și mai presus de toate străbătute de o caldă dragoste pentru obiect, care ne cucerește dela întâiele rânduri. Pentru ilustrare îmi iau voie să vă citez câteva rânduri din «Topo- rașul» de Dr. I. Simionescu, profesor la universitatea din lași: «Fără să vrei, dragă tinere, privirile-ți sunt atrase de buchețelul de toporași de pe masa ta de lucru. Fără să vrei, căci orice carte ți-ar stă înainte, va- lurile de abur cald, ce se ridică din mustul pământului bătut de primele raze ale soarelui de primăvară, dă năvală în odăița ta, în care toporașii sunt semnul viu al anotimpului plăcut. Fără să vrei te uiți la ei, căci na- tura e mai ademenitoare decât orice carte. Se prea poate ca tu singur să fi adus acel buchețel în odăița ta puțin luminată. Ai rupt o floricică; — măcar că n’ai auzit nici un oftat, ai distrus o vieață, sau la dreptul vor- bind ai distrus speranța de ani ai acestor vietăți. Ce-ți pasă? Durerea lor mută nu ai prins-o, ți-ai deșteptat plăcerea și ți-ai satisfăcut-o. Nu te opri însă aici. Scoate una din floricelele înviorate de amăgeala apei din păhar, pune-o dinaintea ta și cu două ace încearcă să-i descoperi taina vieții ei. Ceeace te izbește, când o observi e că nu toate foițele colorate și încondeiate cu acele șuvițe mai violete, ce răsar din câmpul albicios, sunt la fel. Una, cea de sus, cea mai mare are îndărăt un pinten. Despică-1 cu acul. E plin cu apă, care nu e nici rouă nopții ascunsă de frica soa- relui, nici ploaia străbătută printre foițe. E dulce ca mierea și fabricată din vârful verzui al celor două stamine mai lungi în coadă. Albina har- nică, abiâ desmorțită din frigul iernei, o caută cu dor. Atrasă de parfumul floarei, chiemată de culoarea petalelor, insecta atentă sboară de-a dreptul la un toporaș». Dupăce, urmând în felul acesta, arată actul minunat al fecundațiunei, termină astfel: «Și iată cum, dragă tinere, observarea numitei floricele, ce-ți stă înainte, poate să te ridice la gânduri, pe cari le găsești și în cărțile mi- nunate, cu cari îți ostenești ochii. Fără să vrei toporașul, cules la mar- ginea pădurei îți chiamă mintea spre comparări cu animalele, acestea cu omul și la urmă nu numai natura întreagă îți apare sub altă lumină, dar chiar raporturile tale cu oamenii întră într’un orizont mai larg, deprinzân- du-te a vedea în fiecare ființă din juruți nu o unealtă a dorințelor tale, ci o inimă și un suflet ca și al tău cu bucurii, ce nu trebuiesc sfărmate, cu dureri, ce nu trebuiesc întețite și scormonite. (Natura a. IV. Nr. 8. p. 254—257). 403 Dl Andrei Lăzărescu, profesor de liceu, înainte în Craiova acum în București, pentru a formă în tinerime gustul de a ceti lucrări științifice, a întreprins editarea unei biblioteci științifice, în care au apărut până acum următoarele lucrări: 1. Davy, Apologia chimiei (traducere). 2. A. Cauchy, Șapte lecțiuni de fizică generală, (tradusă de St. Mihăescu). 3. A. Lăză- rescu, Fața economică a pământului. (Omul și natura. Evoluția comer- ciului. Marile căi de comunicațiune). 4. I. Tyndall, Căldură și frig (tra- dusă) Em. Feriere. Darvinismul (tradus). Aceste broșurele sunt culese, ori prelucrate din cele mai bune cărți de asemenea natură din literatura franceză. Limba traducerei e neaoș ro- mânească, cu totul lipsită de franțuzismele, cari mișună în multe din scrierile științifice ale fraților noștri din Țară. Pentru a vedea cuprinsul edificator al acestor scrieri, îmi iau voie a reproduce un scurt pasaj din lecțiunile de fizică generală ale celebrului matematician și fizician A. Cauchy. «Considerând în om numai ceeace descopere ochiul la prima ve- dere, cine ar puteă ghici întinderea și măreția operelor sale, puternica stăpânire, pe care o exercită în întreaga natură? Corpul lui ocupă mai puțin spațiu decât al mai tuturor animalelor, care-i sunt date în supunere. Înălțimea de-abiă atinge a 10-a milioana parte din distanța celor doi poli, pe când el înalță spre cer imensele clădiri și măsoară spațiul, ce-1 des- parte de planetele atât de depărtate, încât ochiul nostru, fără ajutorul unei bucățele de sticlă —• minune și ca martore a geniului său — nu le-ar putea nici măcar zări. Durata lui pe acest pământ se reduce la un mic număr de ani, iar mintea lui îmbrățișează secolile scurse dela creațiunea lumii. Puterea lui este mai mică decât a celor mai multe din ființele, ce-1 înconjoară, iar el își ia dreptul de stăpân al leului și elefantului, silește vânturile oceanului să-i poarte vasele la țărmul dorit și cântărește în ba- lanța sa corpurile, cari rotesc pe deasupra sa în ceriuri. Dar geniul său puternic nu se arată numai când cu compasul în mână străbate câmpiile eterului. Și mai uimitor este acest geniu, când desvăluind secretele na- turii descompune elementele și ne scoate la iveală o lume nouă de obiecte, a căror micime le-ar ascunde pentru totdeauna vederii noastre. De ce trebuie în adevăr să ne mirăm mai mult? Că îl vedem so- cotind în teoriile sale asupra corpurilor cerești distanțe mai lungi de mii de miliarde de metri și mase de 3—400 de mii de ori mai mari ca a globului nostru, sau când îl vedem socotind, în teoria sunetului, vibrațiuni așa de repezi, în cât se repetă de 8000 de ori pe secundă, ori socotind în teoria luminii lungimea valurilor, cari nu se ridică nici la ‘/ioo,ooo dintr’un fir de păr? Și de una și de alta, D-lor, pentrucă sufletul omului e făcut după chipul și asemănarea acelui D-zeu, a cărui înțelepciune o întâlnim dela admirabila organizație a unei muște până la aceste mândre stele, cu care a țintuit bolta cerească. 404 Dar dacă ne place să contemplăm întinderea cea mare a cunoștin- țelor, câștigate de om prin munca lui, putem pretinde, că ar puteă aici pe pământ să pătrundă natura însaș a corpurilor și să descopere limpede ca la lumina zilei secretele, care le mișcă? Nu, căci a cunoaște plămă- deala însaș a lucrurilor este un drept cu totul divin, de care se bucură numai ființa întru toate perfectă, și de care se pot împărtăși mai mult ori mai puțin, nu numai spiritele cerești, dar însăși omul, când într’o zi i-va fi dat să se adâncească în izvorul de lumină și să vadă în D-zeu tot ade- vărul». (p. 7). La noi în Ardeal d-I Gavril Todică, membrul secțiunei noastre ști- ențifice, stărue de ani cu o însuflețire și un zel de admirat pentru îndru- marea publicului nostru la cetirea scrierilor de popularizare a științelor. «Noi Românii din Transilvania și Ungaria — scrie dl Todică — o ducem rău în privința activității știențifice. Profesorii de licee desvoaltă o activi- tate, ce abia răsbate în afară de cercul strâmt al elevilor lor. Ingineri, medici nu avem, cari să lămurească lucrurile deslușit ca dincolo, un doctor Urechiă, sau inginer Petculescu în admirabilele lor pagine de vulgarizare. Alți intelectuali sunt împiedecați prin însăși meseria lor, de a se dedică sistematic științelor naturale, fizice și exacte. O revistă de specialitate lipsește, constituind o altă piedecă pentru acei puțini, cari s’ar puteă emancipa din sfera apatiei generale. Aceștia sunt siliți să se mărginească la câte un foileton pripășit prin ziarele poli- tice, sau să-și ia refugiul la reviste din străinătate, cum face dl 1. Corbu din Bistrița. Să nu uităm, că adevărata cultură a unui popor nu se poate înfiripă numai cu literatură frumoasă, fără temeiul solid al științelor exacte, cari transformă suprafața globului și condițiile de existență ale omenirei. A nu le acordă atenția cuvenită însemnează a cugetă copilărește, cum — de altminteri — cugetat-au și înaintașii noștri, D-zeu să-i ierte. Că și aceștia s’au trudit cu zor să formeze bunăoară fonduri de teatru, lăsând grija școa- lelor poporale românești în sarcina zilelor noastre, când aproape e prea târziu... Adecă, întâi teatru, apoi bucovnă pentru copii. Întâi mezeluri apoi pânea cea de toate zilele»... «Constatăm cu regret, că intelectualii noștri duc groază de științe. Să nu le amintești lucruri științifice, că li se sburlește părul pe vârful capului. De unde această aversiune? Din lipsa totală de îndeletnicire cu asemenea studii. «Ignoti nulla cupido». (O. Todică, Studii științifice a. I. fasc. 1. p. 27). Cu câtă convingere adâncă și cu câtă căldură pledează dl Todică pentru tema sa, dovedesc șirurile, ce urmează: «Adevărata religiune, unirea spiritului în căutarea adevărului, nu poate fi decât opera științei. Opera acelor spirite curagioase și desinteresate, cari se vor ști eliberă de fățărnicie, de doctrine si judecăți false și cari, de altă parte nu vor cădea în ateismul miop și îngâmfat al oamenilor su- 405 perficiali, cari nu văd mai departe de vârful nasului. Opera acelor spirite sincere și luminate, cari vor ști aplică toți ramii științei întru cercetarea constituțiunei intime a universului și a ființelor.» «Știința adevărată și religia adevărată sunt surori gemene unite, a căror despărțire ar provoca moartea amândurora». — «Nu științele sunt nereligioase, ci lipsa de cultură științifică dă naștere ireligiosității. Acela e nereligios, care se retrage îndărătnic dela studierea universului. Suntem ne- religioși, când neglijăm studierea fenomenelor, totdeauna de rost adânc, și desprețuim sau acuzăm cu perdere de vreme pe aceia, cari își jert- fesc vieața pentru cunoașterea minunilor firei. Noi suntem nereligioși, ei sunt mai aproape de divinitate, ale cărei șoapte tainice le aud din toate depărtările, din toate colțurile naturei. Știința le evoacă sentimente tainice, le inspiră darul liniștei sufletești și al fericirei. Noi? Epigoni — mici de zile, mari de patimi — ne împotrivim în- dârjiți a cunoaște grandioasă arhitectură a ceriurilor nemărginite și a mi- crocosmului infinit, pe când ne pasionăm groaznic de năsbâtiile cutărei princese. Criticăm cu pedantism ridicol distichoane grecești, ignorând cu desăvârșire incomparabilul poem, gravat de dalta vremii în straturile pă- mântului». «Științele micșorează durerea sau curmă boalele. Ele măresc fertilitatea pământului, smulg trăsnetele din nori; luminează noaptea cu lampe feerice, întind spre depărtări imense vederea omenească; ne fac să pătrundem adâncimile oceanelor; să ne ridicăm în aer; să străbatem pă- mântul cruciș și curmeziș în sborul locomotivelor; să alergăm pe oceane cu corăbii; ce fac dela 10 noduri în sus împotriva vântului. Fiind deci evident, cât de adânc se înrădăcinează științele în vieața noastră materială și morală, nu e destul să auzim cu o ureche despre ele, iar pe ceialaltă să le dăm afară, ci trebuie să le acordăm atenția, să le îmbrățișăm cu toată căldura, de cari sunt vrednice» (Op. cit. p, 10—12). Dl Todică nu se mulțămește numai cu propaganda, ci dă publicului nostru laic câteva lucrări de cuprins științific. Temeinicia cunoștințelor, stăpânirea materiei, bogăția limbei, cu care-și îmbracă dl Todică scrierile sale, îi asigură un loc de cinste între scriitorii noștri. Grija de căpetenie a dlui Todică se îndreaptă necontenit la lipsa de pregătire a publicului nostru, folosind toate mijloacele pentru a-1 scoate din apatie. Dreptaceea la momente potrivite face câte o mică abatere, totdeauna de spirit, luminându-și subiectul cu citații din vreun clasic latin, ori grec, dintr’un poet clasic al nostru, ori din graiul cuminte și șăgalnic al săteanului nostru și chiar din sfânta Scriptură. In «Din trecutul poștelor» cetim: «Regula generală a discuțiilor noastre este : că unde suntem doi vorbim despre al treilea. Dar a ajunge de vorbă nu e bine nici pentru bărbat și e rău pentru o femeie. A purtă știri nu e permis decât Uniunei poștale; a se face cineva poștă e lucru urît. Ucigă-te crucea drace Ce nu dai babelor pace? Să mai facă rugăciuni, Să nu tot poarte minciuni '. (Op. cit. p. 65). 406 «Mulți vor întrebă: ce rost au amănuntele în unele chestii și nici o amintire despre altele?» — se întreabă dl Todică (Prefața, Studii șt. anul II. fasc. I). — «Rost educativ, — ne răspunde. Mai bucuros îmbrățișez chestii pu- ține și le fac perceptibile cu mijloacele, ce-mi stau la îndemână, fie și cu poezii, decât să tescuiesc în câteva coaie toate chestiile economice dela tre- buințe până la mișcările socialiste de astăzi». Dl Todică își pusese de gând să tipărească o întreagă serie de studii științifice, (Pagini răslețe, Economice, Filosofice, Astronomice), dând anual 4 fascicole de circa 12 coaie pentru 5 coroane. In a. I. 1910 volumele fă- găduite au și apărut, cuprinzând un minunat caleidoscop cu «pagini răs- lețe»: Ne trebuie cultură științifică; Cum lucrează alții și cum lucrăm noi; Să ne cunoaștem; Din trecutul poștelor; luțala de propagare a fenome- nelor electrice; Invențiunea matematică; Apă zonată. Oabriel Lippmann; Arme otrăvite; Atmosfera; Despre vânturi; Meteorologia și prognosticul timpului. Metoade nouă în prevederea timpului; Lupta împotriva grindinei; Isprăvile fulgerelor; Fenomene atmosferice. In anul al doilea dl Todică a tipărit studii de interes economic fi- nanciar: Trebuințe. Bunuri. Producțiunea și consumul și diferite alte chestii de actualitate. Din anul al 111-lea a apărut numai o broșură: Zări din univers. Toate acestea strădanii, atât de lăudabile ale dlui Todică au poticnit deocamdată, lovindu-se de nepăsarea publicului nostru. Pe coperta ulti- mului volum din a. 1. cetim acest atestat trist despre interesul cetitorului român: «Cu acest fascicol duplu termin a. întâi al publicației. Cetitorii se pot convinge, că în loc de 12 coaie, câte le punea în vedere Prospectul meu am dat 21 coaie. Pentru a puteă întimpină spesele simțitoare, reclamate de publicație și îndeosebi pentru a puteă tipări partea astronomică cât se poate de ilustrată, rog pe restanțieri să nu mai întârzie cu achitarea abonamentului de 5 coroane. Pe cât se poate aș dori să mă rețin dela prezentarea chi- tanțelor prin postă. Rog îndeosebi așezămintele culturale, ca, pi in abo- narea de câteva exemplare, să promoveze o lucrare, menită exclusiv răs- pândire! științelor exacte în sânul intelectualilor noștri». Simple, dar grele vorbe! Reviste maghiare oferă dlui Todică onorare frumoase pentru artico- lele sale, nouă ni le dă de cinste, cu dragă inimă românească, numai să iasă «spesele simțitoare» de tipar. Dar ne-având sprijinul trebuitor con- tinuă lucrarea numai în proporția mijloacelor, ce le poate riscă personal. In timpul din urmă, pe cât sunt informat, începe a-i veni un frumos sprijin din partea unei clase, dela care nu ne-am fi așteptat și anume din partea meseriașilor. Un însuflețit coleg în cultivarea și răspândirea științelor astrono- mice are d. Todică în dl I. Corbu dela Bistrița. Lucrările dlui Corbu 407 sunt apreciate și în străinătate, iar în revistele române «Natura» și «Orion» sunt cetite cu mult interes. Câteva din acestea le-a adunat în volum, în- soțindu-le de o astronomie poporală, scrisă la priceperea ori cărui inte- lectual. Cartea poartă titlul sugestiv: «Ad astra». Pentru răspândirea cunoștințelor astronomice apare în București re- vista «Orion». Din scrierile celebrului răspânditor a cunoștinței ceriului: Camille Flamarion avem în biblioteca pentru toți Nr. 357—359 «Ce e ceriul»? tradusă de dl V. Anestin și în Nr. 379 «Sfârșitul lumii», tradusă de dl M. Costin, — cartea dlui Corbu însă e superioară numitelor-scrieri ale lui Flamarion, pentrucă se știe apropia cu mai mult meșteșug de price- perea omului laic, îl știe luâ cu sine și ridică la înălțimi amețitoare de unde privind înapoi simte o adevărată fericire, că a putut să se ridice și el așa de sus cu mintea, — pentiu mine e superioară mai ales pentrucă e străbătută de nizuința de a servi culturei noastre românești. «Cine poate înfrăți mai bine popoarele» — scrie dl I. Corbu — și propovădui ideea păcii, decât astronomia, punând pe om și pământul în fața universului, arătându-i ce nemernic e, cât e de izolat fizicește de alte lumi în spațiu și ce aproape și înrudiți suntem nu numai oa- menii, dar toate viețuitoarele și chiar toate organismele de pe pământ — toți copii ai aceleiaș mame comune, ai Pământului. Nicăirea ca în fața altarului nemărginirii, în fața universului nu ne putem pătrunde așa de mult de idealul frățietății, de faptul, că nu suntem decât oameni, oricărei rasse, sau religii am aparținea. «Națiunile mai puternice, sau mai norocoase, exploatează și bru- talizează pe cele mai slabe, ca pe niște turme de sclavi căutând — ceeace e și mai revoltător — chiar cu munca și agoniseala acestora a le despoiă de firea lor, a le desnaționaliză. par’că n’am fi toți oameni și frați, pen- trucă vorbim limbi deosebite». «Aici numai știința e chiemată și poate să ajute, eliberând și ridicând pe om deasupra tuturor ideilor înguste și nenorocite, scoțându-1 din ig- noranță și barbarie și crescându-1 cetățan adevărat al universului!» (Pag. 6-7). Capitolele: Astrul zilei. Un Astru în agonie. Un Astru mort-—o lume nouă. O expediție la antartic. O lume veche. O lume moartă. Luceafărul. Otrăvitoarea cerească. Varietatea lumilor. Un cataclism ceresc. Iar când nu va mai fi Pământ... Curiozități de pe alte lumi. Spre desrobire... exeel- zilor! — sunt scrise cu mult avânt și deosebit de interesant și se pot ceti tot atât de ușor, ca și un roman cu «Crimile Parisului» ori «Misterele Londrei», numai cu deosebirea, că pe când acestea ruinează — acelea înalță și curățesc sufletul. — Tot d. I. Corbu a mai scris Noua teorie cosmogonică. In anii din urmă aflăm tot mai des în «Luceafărul» câte o lucrare din sfera științelor naturale, scrisă cu așa meșteșug, că nu ști să o clasi- fici între scrierile științifice ori mai curând în cele beletristice; Con- 408 damnatii fără vină (Țințarii). Cu casa în spate sau Biografia unui melc. Legenda funigeilor. Spre al șaselea continent. Cum vin oaspeții ca- selor noastre în vilegiatură? (Interviev acordat trimisului nostru special). Vieața în natură. Dl V. Stanciu — căci de scrisul său e vorba — e atât de familiar în lumea plantelor, animalelor, a pietrilor chiar, încât, când se coboară la ele, toți și toate se mișcă, îl încunjură, îl întreabă, parcă-i cer vești din lumea noastră, dându-i și ele cu atâta inimă deschisă știri din lumea lor... La dl Stanciu toate au o vieață, un graiu particular, nespus de atrăgător. Și când scrie cronici științifice. (Cutremur de pământ; Spre al șaselea continent; Prefacerile elementelor ș. a.), cu o îndemânare proprie știe înviă și personifică, făcând atrăgătoare și lucruri, după natura lor greu accesi- bile laicilor. Avem nădejdea, că urmând în feliul acesta, când ne va da volumul, vom aveă o lucrare, ce se apropie ca valoare artistică, de «România pi- torească» a măiestrului A. Vlahuță. O muncă folositoare pentru formarea gustului de cetit scrieri știin- țifice face și d. T. L. Blaga, dând în cronica științifică dela «Foaia inte- resantă» din Orăștie aproape în fiecare săptămână diferite cunoștințe și informațiuni din domeniul științelor fizice. D-nii A. Ciortea și T. L. Blaga au terminat în anul acesta cursul de fizică experimentală, care, ce e drept, e întocmit pentru clasele superioare ale școalelor secundare. — din el însă oricare intelectual poate culege cu ușurință cunoștințele fizice, indispensabile oricărui om cu aspirații de cultură. Din higienă avem publicația folositoare a d-lui Dr. Beu în Biblioteca poporală a «Asociațiunei» : Cărticica sănătății. Iar d. Dr. A. Chețan ne-a dat o scriere ușoară și de interes din științele naturale: Bureții. In Botanică ni se ridică cel mai de seamă botanist dela Florian Por- cius, anume dl. prof. Ales. Borza, care-și publică lucrările mai ales în Foaia școlară» din Blaj. Precum vedem, D-nelor și D-lor, condeele destoinice pentru a în- firipă o viguroasă literatură de popularizare a științelor nu ne lipsesc. Lipsește însă un public cetitor, ori mai bine zis încurajarea și sprijinul acestui public. Ceeace face pe intelectualul român dela noi refractar pentru chestiile de știință e baza șubredă a acestor cunoștințe încă din școală. Cu puțină bunăvoință însă oricare om cu minte sănătoasă își poate câș- tigă elementele de lipsă pentru a înțelege orice scriere de popularizare a științelor. La o stare înfloritoare economică, la industrie și comerciu desvoltat, numai un popor pe o treaptă mai înaltă de cultură generală poate ajunge. Americanii, cari dominează lumea cu comerciul și industria lor, mul- țămesc aceasta stare înfloritoare îndemnurilor și scrisului unui mare apostol al răspândirei științelor, lui Beniamin Franklin. 409 Dacă vrem să ieșim din fașele copilăriei, ce le-am purtat atât de mult și să ne trezim în veacul electricității, în care trăește lumea de azi și mai ales, dacă neamul nostru nizuește la un rol conducător, ce zilele noastre i-am hărăzit între popoarele din orientul Europei, atunci trebuie să pricepem și noi pe modestii noștrii Franklini și să-i urmăm. Dr. 1. Radu. Chestiunea concentrării profesorilor români sub scutul „ Asociațiunei Raport cetit în ședința secției școlare, ținută la 30 Iunie (12 Iulie) 1913 în Sibiiu, de Dr. Onisifor Ghibu, referentul secției.*) Onorată Secție Școlară! Domnilor Profesori! Sunt mai bine de trei ani de zile decând s’a ivit ideea, ca secția școlară a «Asociațiunii» noastre să încerce a duce la îndeplinire chestiunea veche și însemnată a strângerii într’un mănunchiu a profesorilor dela di- feritele școale secundare și superioare române din aceasta țară. Vă este încă în vie memorie discuția ce s’a încins în ziaristica noastră ia 1910 în jurul chestiunii «congresului profesorilor» sau a «organizării» profesorilor, — precum și ceeace a urmat după această discuție. Din tot ce s’a scris și vorbit atunci și de atunci încoace, precum și din pașii întreprinși mai târziu de secjia școlară a «Asociațiunii», s’a des- prins pentru toți o convingere: convingerea necesității absolute a unei legături apropiate între profesorii noștri dela toate școalele, fără deose- bire de confesiune, — o legătură, care să promoveze și interesele culturale particulare ale profesorilor, cât și interesul culturii poporului nostru în ge- neral. Necesitatea aceasta nu e nouă; ea a existat și înainte de aceasta cu cincizeci de ani. De cincizeci de ani se repetă, din interval în interval, vocile cari cer o organizare a profesorilor noștri, și de cincizeci de ani ele răsună înzadar. Toate încercările făcute dela 1862 încoace au eșuat — profesorimea noastră stă și azi fără nici o legătură între sine; despre ea se poate zice și azi, ceeace zicea un profesor în «Tribuna» din 1910 (2 i/II): «sine lege vagatur». Ar fi de prisos, cred, să insist aici asupra necesității concentrării pro- fesorilor. O simțiți doar cu toții, câți ați dat ascultare chemării noastre și ați venit azi aici, și o simt și aceia, cari nu sunt de față și pe cari, de- sigur i a reținut mai mult convingerea, că nici astăzi nu se va puteă face *) Vezi «Transilvania» 1913 pg. 381—384. 410 aceea, ce nu s’a făcut timp de mai bine de o jumătate de veac. De con- știința necesității acesteia au fost pătrunși toți profesorii români, cari în cursul timpului au servit la diferitele noastre școli în acele condiții mo- deste, pe cari cu toții le cunoaștem. Nu despre această necesitate voiu vorbi deci, ci mă voiu mărgini numai la amintirea fazelor și peripețiilor prin cari a trecut această che- stiune dela început până azi. Cel dintâi care a accentuat necesitatea apropierii profesorilor români a fost profesorul de limba română dela gimnaziul din Sătmar, P. Bran. Gimnaziul din Sătmar fiind clasat, la 21 Octomvrie 1861, din partea con- siliului locotenențial de școală mixtă, limba românească aveă să servească de limbă auxiliară la acest institut. P. Bran dându-și seamă de răspunderea cea mare, pe care o avea în calitate de profesor de limba română, precum și de puțina pregătire, ce o aveă în direcția aceasta, în care aveă să mun- cească atât el cât și profesorii dela celelalte gimnazii în cari limba ro- mânească se introdusese ca limbă de predare, pe lângă cea ungurească- nemțească sau rutenească (Lugoj, Baia-mare, Arad, Timișoara, Sighetul- Marmației), sau ca obiect de învățământ (Sibiiu, Oradea-mare și Brașov) — se întreabă într’un articol publicat în «Amicul familiei^ (Sibiiu, 1862 pg. 99—101 și 109—112): «-după care plan și cu ce rezultat se propune limba română în gimnaz:ile din Ungaria și Transilvania?» «Asta nime nu o a întrebat dela noi — zice el, — nici binefăcătorii dela cari, sau prin cari avem puțintică remunerațiune, nici Suveranul nostru în privința limbei materne: Națiunea, în a cărei interes ne sacrificăm. Dar acum — continuă Bran — a sosit timpul, ca în locul nepăsării acesteia, care mai mult nu se poate suferi, să pășiască la mijloc energica părtinire a intereselor na- ționale binecumpănite și în meritul acesta. Mijloacele conducătoare la scopul acesta ar fi: congregațiunile învățatorești. In acestea ar aveă oca- ziune respectivii profesori de limba română dela toate institutele, sub pre- zidenția s. e. a unui dintre directorii gimnaziilor românești, în toată va- cațiunea a-și comunică experiențele, ideile, opiniunile și convingerile sale despre așezarea unui plan general, care ar fi să se observe peste tot — cu modificațiunile ici sau colea cerute de împrejurări, despre cărțile cari ar fi să se întrebuințeze... cu un cuvânt despre mijloacele prin cari s’ar puteă mai ușor înaintă învățarea limbei române în gimnazii. Congrega- țiunile acestea, și până când s’ar organiză peste tot starea învățământului la noi și s’ar ridică institute naționale proprii mai înalte, ar aveă înalta misiune de a cere seamă dela fiecare: ce se cuprinde cu treaba instruc- țiunii, cum s’a neguțătorii? și cât a dobândit cu talanții ce i-au fost în- credințați spre scopul acesta salutar?... In fine congregațiunile acestea ar fi chemate de a se consultă despre modurile prin care profesoriile de limba română — care în multe gimnazii depind numai dela bunăvoința, care ușor poate degeneră în capriciu, a unora și altora — s’ar puteă așeză 411 pe un fundament statornic, prin urmare de a păși în numele națiunii la un fel de învoială cu înaltul Guvern spre folosul și onoarea națiunii. Congregațiunile acestea deci nu se pot destul recomandă în considera- țiunea și părtinirea respectivilor». Chemarea aceasta a profesorului Bran, prin care se semnală mai întâi o necesitate națională nouă, n’a avut nici un răsunet. Aproape în aceiaș timp gândul unui congres al profesorilor români îi frământă și pe niște tineri români cari studiau la Viena, între 1861 și 1863. Acești tineri erau: N. Cristea, mai târziu redactor al «Telegrafului român» și asesor consistorial în Sibiiu, Dr. loan Meșotă, directorul de mai târziu al liceului din Brașov, D. Cioflec, învățător Ia școala de fete din Brașov și 1. Dorea, la cari se mai alăturase și Barbu Constantinescu, di- rectorul seminarului central, și mai târziu profesor la Facultatea de teologie din București. In desele lor convorbiri acești tineri s’au convins despre «necesitatea unei conțelegeri a reprezentanților învățământului, însă — zice la 1870 N. Cristea, în «Telegraful român» pg. 105 — recunoscând greu- tatea de a ne puteă adună în pripă din toate părțile românimei, doriam a ne convinge în parte fiecare despre răsunetul ce ar află o propunere pentru o astfel de adunare. Prevăzurăm, dară, conțelegeri particulare, pentrucă să nu facem un lucru de capul nostru, și rezultatul acelora să ne îndreptățiască a lucră mai departe sau a tăceă cu totul despre lucru până Ia timp acomodat». Nici din aceste planuri nu s’a ales nimic. La 1870, ideea e reluată de insuflețitul profesor dela Brașov Dr. Va- sile Glodariu, care lansează un «Apel cătră toți frații profesori din toate institutele mai înalte de învățământ, de toate specialitățile și gradele, cătră toți frații profesori ai institutelor medii, pedagogice sau preparandiile comerciale, reale, industriale și agronomice, precum și cătră toți învățătorii școalelor normale și rurale (sătești) din tot cuprinsul Românimei». (Tele- graful român, 1870, 21 Iunie). Purcezând dela maxima: «Consilia multorum salus reipublicae» entuziastul apostol care, necunoscând granițe politice pentru un popor răspândit în atâtea țări, duce mai târziu făclia culturii românești la frații din Macedonia, convoacă pe 20 și 21 Iulie o «conferință generală» a tuturor dascălilor români de pretutindenea, la Avrig, «leagănul și mormântul regeneratorului națiunii noastre, Gh. Lazăr». «Despre mo- mentuozitatea și necesitatea imperativă a unei atari conferențe generale, — zice Glodariu — cred că este pătruns tot dascălul român, căci confe- rența generală este ca pânea de toate zilele, și precum organismul ome- nesc fără pâne nu poate trăi, așa și instrucțiunea (învățământul) româ- nească nu poate prosperă, nu poate face progresele dorite, nu poate co- răspunde postulatelor și recerințelor prezente și împrejurărilor celor com- plicate și intereselor celor felurite. — Unde să se discuteze întrebăciunile 412 cele mai vitale care taie în toată vieața școlară; unde să se caute prin- cipiile cele mai sănătoase și mai acomodate cu indigințele și cu aspira- țiunile noastre, să se adopteze mijloacele cele mai logice, să se introducă didactica cea mai practică și cea mai ușoară, dacă nu într’o conferință generală a noastră? Conferința generală este acel motor puternic, carele înaintează prosperitatea morală, spirituală, materială și formală a învăță- mântului. Conferența generală însuflețește, desmorțește, încălzește, crește, întărește și înalță puterile înțelesuale, morale și materiale ale corpului didactic... Ideea de conferență generală a tuturor dascălilor români nu este o idee momentană, pripită, ci și ea, ca toate ideile mari, mântuitoare, a răsărit de mult în mintea noastră, numai cât anul acesta a scos-o din adâncul său la lumina zilei — și să credem, că a venit și pentru dânsa timpul ca să se pogoare din înălțimea ideilor pe pământ și să se întrupeze»... Dar timpul încă nu venise. Glodariu credea, că pentru un lucru așa de mare ca o conferință generală a tuturor profesorilor și învățătorilor români de pretutindenea ajunge o singură condiție: însuflețirea. Dar s’a înșelat, căci realitatea i-a rostogolit in cale piedeci serioase, cari l-au făcut să-și ia gândul dela un plan așa de măreț. N. Cristea îl face atent, că în afară de însuflețire, mai e nevoie pentru un lucru ca acesta și de pregătiri serioase și de un program definitiv. Și timpul fizic e prea scurt (patru săptămâni!) «Numai Apelului ii trebue două—trei săptămâni până să ajungă la toți cătră cari e îndreptat — zice Cristea. Acum, dupăce capătă apelul nu pleacă toți, ca la ordinul de oaste, a doua zi și cel dela Orșova, Becicherecul mare, Ciaba, Baia-mare, Cernăuți, Suceava etc., va trebui să se gândească, dacă nu de alta, de spesele călătoriei peste tot, și iată, că-i trebuie câteva zile; iară cei din România, Basarabia, și dacă vor voi să vină și cei din imperiul turcesc, nesmintit, că au lipsă de pa- șapoarte, cari iarăș nu se pot scoate în una sau două oare. Pune, că acestea s’au terminat toate, calculul de mijloc, în 8 zile. Călătoria pănă la Avrig d. e. dela Chișineu, Bolgrad, Ismail, ori va veni omul peste Bu- covina, ori peste Moldavia, cere iară cel puțin 8 zile, omul să lucre numai la pregătirea călătoriei și încă are lipsă de vre-o patru săptămâni». Apoi Avrigul e rău ales, ca loc de întrunire, căci acolo nu există nici o sală mare, în care mai multe mii de dascăli români să-și poată ținea ședințele și, apoi, ar fi imposibil de a găsi și locuințe pentru atâția inși. Cristea pro- pune Sibiiul ca loc de întrunire, de unde apoi se poate face foarte ușor și la Avrig o excursie. Peste tot trebuesc pregătiri mai serioase. Trăgându-și mai bine sama cu realitatea, se vede că Glodariu însuși s’a convins, că conferența generală nu se poate ținea așa de curând și de ușor, cum credea el în entuziasmul său fără hotar. La 11 Iulie dă deci o «Înștiințare» că «conferința se amână deocamdată, din cauza împrejurărilor ivite». Amânată a rămas pentru totdeauna, căci Glodariu nu s’a mai ocupat de ea. 413 Ideea o reia Dr. Meșotă din Brașov la anul 1875, adresându-se în numele corpului profesoral de acolo, cătră direcțiunea gimnaziului din Blaj și întrebându-o dacă n’ar consimți să se țină în Blaj, la 28 Aprilie a acelui an, «o întrunire a profesorilor din Ungaria și Transilvania» ? Blăjenii au primit propunerea precum și planul fixat, dar întrunirea n’a ajuns să se poată ținea, din motive pe cari nu le cunoaștem. A trebuit să treacă un alt deceniu, pănăce la 1884, patronatul liceului din Năsăud, se adresează consistoriilor ambelor biserici, cerând ca acestea să permită profesorilor dela gimnaziile de sub jurisdicția lor, să ia parte la o simplă «conferință colectivă a profesorilor dela gimnaziile româ- nești». Nici încercarea aceasta nu s’a putut realiză după cum s’a contem- plat; ea s’a poticnit pe neașteptate. Adresa patronatului din Năsăud, sosită la Consistorul din Sibiiu în 30 August 1884, a fost transpusă abia la 13 De- cemvrie direcțiunii școalelor medii din Brașov spre opinare, dar acolo che- stiunea s’a pertractat abia la 15 Martie 1885. Răspunsul profesorilor din Brașov a fost favorabil, dar sosise prea târziu, abia la 19 Aprilie 1885. Patronatul din Năsăud în aceste împrejurări hotărâse încă la 13 Decemvrie 1884, ca conferența colectivă să fie convocată la Blaj, «măcar de ar participă la ea chiar numai gimnaziul din Blaj, Beiuș și Năsăud, cari s’au declarat că vor participă la proiectata conferință». La 8 Aprilie 1885, așadară înainte de ce ar fi sosit la Sibiiu răspunsul Brașovenilor, conferința profesorilor dela cele trei licee se și deschide și anume în prezența comisarului ministerial Păi Săndor, director suprem în Cluj și ține trei zile, discutând o serie întreagă de probleme mari, cari nici azi nu sunt rezolvite (cum e chestia manualelor de școală). In această conferință s’au lucrat și niște statute pentru o «reuniune a profesorilor dela gimnaziile greco-catolice». Ele au fost înnaintate guvernului spre aprobare, dar se vede, că acolo au și rămas, neaprobate. Conferința asta a avut totuș ca urmare edarea unui număr de manuale bune, cari s’au întrebuințat cu folos pănă în timpurile mai nouă. După conferința aceasta însă n’a mai urmat alta, care să con- tinue munca începută. Abiă în deceniul următor, la 1892, se fac iarăș pași de natura celor amintiți. Anume direcțiunea gimnaziului din Blaj se adresează liceelor românești cu întrebarea, dacă n’ar fi bine să se întrunească toate la o conferință colectivă, în care să se ia nouă măsuri cu privire la edarea de manuale? La această nouă recercare gimnaziul din Năsăud a răspuns afirmativ. Cel din Brașov a aderat și el la această idee, dar, mai întâi, a cerut dela autoritatea sa superioară concesiunea necesară. Răspunsul fu: «ținerea din oficiu de atari conferințe profesorale interconfesionale, nefiind constatată necesitatea lor, nu se încuviințează, ci corpul profesoral se îndreaptă a se conformă cu privire la elaborarea și edarea manualelor școlare de lipsă, inviațiunilor consistoriale ce i s’au dat în acest obiect» (Nr. 816 școl. 1893). «Conferința» plănuită deci nu s’a ținut. 414 Eră aproape firesc ca după atâtea încercări neizbutite nici să nu se mai gândiască nimeni la astfel de lucruri. Și în adevăr așa a și fost Până la finea deceniului următor, timp de 18 ani, nu se mai face nici o amintire despre această chestiune. La 1909, într’un articol prim al ziarului «Tribuna* din Arad (Nr. 221), cineva, ocupându-se mai deaproape cu secția școlară a «Asociațiunii», propune ca aceasta să caute a strânge pe toți profesorii noștri secundari în congrese, cari să se ție cel puțin din «trei în trei ani». Scurt timp după aceasta vine un tânăr profesor și, în coloanele «Telegrafului român* din Sibiiu (Nr. 7, 21 Ianuarie v.), accentuiază nece- sitatea unui «congres al profesorilor români», apelând la d-1 A. Bârseanu, «care — cum zicea autorul articolului — va ști află mai bine cum să ne adune și să ne îndemne la o muncă unitară, menită să ne desrobiască sufletele». Urmarea acestui articol a fost pedeoparte că «Tribuna* a con- tinuat să-și desfășure părerile ei cu privire la congresul profesorilor, iar pedealtă, că seminarul din Arad «s’a declarat pentru constituirea profe- sorilor români într’un congres și, ca punct de plecare a enunțat înțele- gerea prealabilă a colegiilor profesorale din Mitropolia ortodoxă română, prin direcțiunile lor», rămânând ca după aceasta să se facă mai departe pașii necesari. Direcțiunea seminarului din Arad se și pune in înțelegere cu cel din Sibiiu și Caransebeș apoi cu gimnaziul din Brașov și Brad, cu școala comercială și cu cea reală din Brașov și cu școalele civile de fete din Arad și din Sibiiu. Toate aceste școale răspund afirmativ, cu excepția gimnaziului din Brad și a școalei de fete din Sibiiu, cari n’au răspuns de loc. Se fixează și timpul și locul ținerii ședinței «Comisiei pregătitoare» (Sibiiu, 24 Aprilie v. 1910), după care aveă să se ție însuși congresul. Nici această încercare însă n’a răușit. Consistorul din Sibiiu, răspunzând direcțiunii gimnaziului din Brașov în această chestiune, a enunțat că «nu încuviințează o asemenea organizare a profesorilor noștri, din cauză că nu are baze și nu cadrează cu organizațiunea școalelor noastre depuse în Statutul organic al bisericii noastre. Chiar și conferințele învă- țătorești, — zice actul consistorial Nr. 2939/1910 — prevăzute altcum în «Statutul organic», întâmpină greutăți și dificultăți din partea organelor sta- tului, cu atât mai vârtos ne-am expune cu organizarea conferinței ce se intenționează. De aceea nu poate întră consistorul în duetul de idei cu acea conferință». Pașii făcuți pănă aci din partea seminarului din Arad s’au oprit. Doar «Biserica și Școala* din Arad a scris, în legătură cu hotărîrea consisto- rului din Sibiiu: «E rândul profesorilor să lumineze pe Consistorul ar- hidiecezan, că Statutul organic nu este sfârșitul vieții noastre culturale, ci începutul ei, întocmai cum Sf. Scriptură nu este sfârșitul, ci numai înce- putul vieții creștinești» — dar lucrurile s’au oprit aci. * 415 Acestea sunt fazele prin care a trecut chestiunea «organizării pro- fesorilor» dela 1662 până la 1910, când ea a fost luată în mână de secția școlară a «Asociațiunii». E foarte instructivă această tristă odisee de aproape o jumătate de veac a unei chestiuni, care dacă ar fi fostluatăîn mână din partea forurilor competente, cu destulă energie, s’ar fi putut rezolvi încă acum cincizeci de ani, când vremurile nu erau așa de vitrege ca astăzi. Vedem aici pe deo- parte dorința vie a tuturor seriilor de profesori dela 1862 și pănă astăzi, de a se asocia, în vederea împlinirii multelor lipsuri ale culturii lor și a noastre, pe de alta vedem zădărnicia tuturor încercărilor de a rea- liză acest just postulat al unei tagme de oameni cu un rol cultural atât de însemnat. In fața acestei situații se părea, că profesorimea română are să aleagă între două posibilități: sau să renunțe pentru totdeauna la o organizare, sau să între în organizarea existentă a profesorilor dela școalele de stat, în care au intrat și profesorii confesiunii romano-catolice și re- formate (cari, de altfel, își au și reuniunile lor separate). Dar iată, că presa noastră, adeseori hulită pentru amestecul ei în chestiunile culturale, găsește ea o soluție. Această soluție jertfește, ce e drept, forma, dar e capabilă de a păstră și de a duce la bun sfârșit în- tregul fond al chestiunii. într’un articol prim al «Tribunei* (29 Ianuarie v. 1910) întitulat: «Profesorii noștri secundari și «Asociațiunea», se face anume propunerea pozitivă ca toți profesorii secundari să fie declarați membri ai secției șco- lare a «Asociațiunii», în care formă ar fi dată posibilitatea unei concen- trări a tuturora — fără ca statul sau consistoriile să poată excepționâ din vre-un motiv această modalitate. Propunerea aceasta a prins repede rădăcini și a început să preocupe în mod serios și «Asociațiunea» și pe unii profesori, cari au venit și în publicitate cu părerile lor. Intr’aceea revista «Luceafărul*, în urma unui articol al dlui O. Precup, profesor în Blaj, a făcut o anchetă cu privire la modalitățile de realizare a concentrării profesorilor, publicând, în Nrii 8 și 9/1910, răspunsurile tuturor directorilor școalelor medii, cari răspunsuri, deși indicau căi foarte diferite, totuși în general se reduceau la necesi- tatea de a întreprinde toți pașii posibili pentru realizarea asocierii pro- fesorilor. Rezultatul a fost că, încetul cu încetul, s’a format o opinie publică pentru asociarea profesorilor în modul propus de «Tribuna». Erâ însă o piedecă în statutele secțiilor științifice-literare, cari prevăd un număr limitat al membrilor singuraticelor secții (5 ordinari și 5 corespondenți). Piedeca aceasta a fost înlăturată prin adunarea generală a «Asociațiunii», ținută la Blaj în 1911. §. 3 din Regulamentul general al secțiunilor știin- țifice literare ale «Asociațiunii» a fost modificat în sensul, că numărul membrilor corespondenți ai secțiilor s’a lăsat nelimitat. După schimbarea aceasta secțiunea școlară și-a dat seama de datoria ce o așteaptă și la 2 Decemvrie 1911 se întrunește în Sibiiu, într’o ședință la care a invitat 28* 416 și pe profesorii din Sibiiu, în scopul de a discută mai deaproape pașii ce trebuiau făcuți. In ședința aceasta s’a decis ca să se facă o adresă confidențială cătră direcțiunile școalelor medii și superioare româ- nești, în care să se facă cunoscută intenția secției școlare de a declară membri corespondenți ai secției pe toți profesorii (inclusiv profesoarele) dela școalele noastre și pe toți cateheții români dela școalele străine. Totodată s’a decis să li-se comunice și «schița de program» ce s’a sta- bilit în această ședință și în care s’au fixat 16 probleme de însemnătate mai mare pentru școalele medii. Secția școlară a și făcut, în Ianuarie 1912, o circulară cătră toate direcțiunile, cerând ca să se declare dacă consimt sau nu cu programul și cu intențiile secției școlare. Această circulară a fost primită cu uri adevărat entuziasm de către profesorii noștri dela toate școalele, cu excepția seminarului din Gherla și a preparandiei din Oradea mare, cari — fiind prea departe de Sibiiu — n’au răspuns nimic. Intre aceea, întrunindu-se secțiile științifice-literare din 1912, secția școlară a propus ca 113 profesori să fie declarați membri corespondenți ai ei. Ivindu-se în ședința plenară multe nedumeriri, o hotărîre asupra acestei propuneri s’a amânat până la 1913, până când chestia se va studia și mai temeinic. Pornită odată în direcția pomenită, secția școlară nu a lăsat lucrurile din mână, ci în ședința ei ținută la 2 Octomvrie 1912 în Sibiiu, a decis ca la proxima ei ședință din 12/25 Oct., care aveă să se ție la Blaj, să fie convocați toți profesorii, în scopul de a discută, pe lângă «unele probleme actuale ale secției școlare», și «chestiunea manualelor în școalele medii» (In program mai eră și o «conferință» a dlui O. Precup, profesor la Blaj). Invitările pentru această ședință se și tipăriseră, când deodată se ivește părerea, că, din cauza timpului prea scurt, ședința să se amâne pe mai târziu. Amânându-se ședința, ea s’a ținut la 30 Octomvrie în Blaj, participând la ea însă numai un număr mai restrâns de profesori din Blaj și dl Dr. V. Bologa din Sibiiu (cei dela celelalte școale n’au fost convocați). In această ședință s’a decis ca secția să se adreseze tu- turor școalelor, cerând ca acestea să înainteze biroului secției până la 1 Februarie 1913: a) Lista manualelor pe cari le folosesc la diferite materii de învă- țământ, b) Lista manualelor necorăspunzătoare, pe cari, în lipsa altora mai bune, le întrebuințează, c) Lista manualelor cari lipsesc, d) Declarația particulară a profesorilor, că la ce manual lucrează, respective, la pregătirea cărui manual s’ar angajă. Acestei cereri au satisfăcut, cu excepția tuturor seminariilor teolo- gice, a preparandiei din Oradea mare, a școalei reale și a celei comer- ciale din Brașov, toate școalele noastre. Strângându-se prin aceasta, un material de studiu foarte interesant, secția școlară, în a 3-a ședință a ei ținută la 2/15 Maiu în Blaj, a decis ca referentul ei să-l studieze și să-l 417 tipărească, trimițându-l înainte de ședința plenară a secțiilor din 1913, tu- turor profesorilor, ca material de studiu. Totodată s’a hotărît ca ședința a 4-a a secției să se ție la 30 Iunie v. în Sibiiu, având să fie invitați la ea profesorii dela toate școalele noastre, în scopul de a discută chestiunea manualelor și a luă și măsurile necesare în această chestiune. O altă hotărîre a secției, adusă în această ședință a fost, să pro- puie ședinței plenare a secțiunilor din acest an, ca deocamdată să fie de- clarați membri corespondenți ai secțiunii școlare toți profesorii ordinari dela acele școale, cari au răspuns afirmativ la apelul din Ianuarie 1912 al secției, și cari sunt membri ordinari sau pe vieață ai «Asociațiunii», rămânând ca ceilalți să fie declarați în anul viitor. Dupăcum Vă este cunoscut, biroul secției și-a împlinit chemarea de a pune la dispoziția tuturor profesorilor materialul de studiu relativ la manuale și de a convocă la această ședință pe toți profesorii. * Și cu acestea, dupăce am percurs toate fazele prin care a trecut chestiunea asocierii profesorilor, am fi ajuns la ziua de astăzi. Nu cred să mai fie între D-Voastră vreunul, care să nu fie adânc convins, că azi o asociare a profesorilor români din această țară e o ne- cesitate mai mare chiar decât oricând până acum. Profesorii de stat, cei romano-catolici și cei reformați își au organizarea lor, profesorii sași tot așa. Dacă ne uităm la profesorii români din Bucovina, cari până bine de curând erau răslețiți și slabi, vedem că și ei au întemeiat, nu mai demult ca în anul 1911, un «cerc» al lor, pe baze naționale, care a început o luptă lăudabilă în contra utracvismului; tot asemenea sunt organizați și profesorii români din Macedonia. La noi în Ungaria s’au adunat în conferență generală învățătorii ro- mâni de ambele confesiuni, apoi femeile române. Pe teren financiar găsim organizația rezistentă a «Solidarității» băncilor. Numai profesorii români, adevărații intelectuali ai neamului nostru, stau răslețiți și decepționați în urma multor încercări zadarnice de a se uni. A sosit însă ceasul, ca această stare păgubitoare și pentru profesori personal și pentru cultura noastră în general, să înceteze. Și dacă o «organizare» propriu zisă, cu o bază ca a asociațiilor profesorilor de stat, cu «congrese» ș. a. m. d. nu e posibilă, dupăcum s’a văzut din expunerile de mai sus, — să mulțămim lui Dumnezeu că avem totuș o instituție, sub aripele căreia ne putem adăposti și încălzi și noi, după dorul sufletului nostru. In cadrele secției școlare a Asociațiunii încap toți profesorii noștri și Dvoastră credem, că intrând în această secție veți lucră cu întreg devotamentul în toate direcțiunile, pe cari le veți crede frumoase și utile pentru cultura româ- nească. In acest semn al «Asociației» noastre, credem că vom învinge toate greutățile și vom face posibilă o înaintare reală a neamului nostru, ce așteaptă de mult «o dreaptă sărbătoare». 418 Dela secția școlară a Asociațiunii. In conformitate cu hotărîrile aduse în ședința plenară a secțiilor știin- țifice-literare ale «Asociațiunii» dela 1/14 Iulie a. c. și aprobate de On. Comitet Central în ședința dela 9 August a. c. secția școlară a adresat următoarele circulări: I. Cătră Consistoarele metropolitane și eparhiale ale am- belor biserici. Prea Venerat Consistor! Voind secția școlară a «Asociațiunii pentru literatura română și cul- tura poporului român» să servească în mod mai efectiv interesele școa- lelor noastre, a îmbrățișat în cadrele ei și problemele învățământului se- cundar. In anul acesta școlar ea a declarat membri corespondenți ai ei pe cei mai mulți profesori secundari și superiori, pe cari i-a și convocat la o consfătuire în chestiunea manualelor de școală, despre care a pu- blicat și o broșură, din care ne luăm voie a alătură un exemplar sub Transpunându-Vă totodată sub •/. un exemplar din Raportul, pe care l-a înaintat secția școlară ședinței plenare a secțiilor științifice-lite- rare, ținută Ia 1/14 Iulie a. c., Vă rugăm să binevoiți a sprijini și din partea D-Voastră cum veți află mai bine străduințele secției școlare și, deocamdată, în special pe cele referitoare Ia edarea de manuale corăs- punzătoare. Primiți, Vă rugăm, asigurarea deosebitei noastre venerațiuni. Blaj-Sibiiu, Septemvrie 1913. In numele secțiunii școlare a Asociațiunii: loan F. Negruțiu m. p., Dr. Onisifor Ghibu m. p., prezident. referent. II. Cătră direcțiunile școalelor medii și superioare. Domnule Director! In alăturare sub 7. ne luăm voie, a Vă transpune raportul înaintat ședinții plenare a secțiilor științifice literare ale «Asociațiunii pentru litera- tura și cultura poporului român», de cătră secția școlară, la 1/14 Iulie a. c. Cu acest prilej ne permitem a Vă rugă ca acum, dupăce cei mai mulți profesori dela școalele noastre secundare și superioare au intrat în șirul membrilor secției, să binevoiți a face acest raport obiect de studiu în conferințele D-Voastre profesorale și a căută mijloacele cele mai efec- tive pentru ducerea în îndeplinire a hotărîrilor luate de secția școlară în chestia manualelor, 419 Pentru a Vă pune în curent și cu amănuntele discuțiunilor din șe- dințele celor trei subsecții ale profesorilor, ne luăm voie ca, în legătură cu broșura subsemnatului referent: «Chestiunea manualelor în școalele noastre secundare», să Vă comunicăm în cele următoare părerile și hotă- rîrile acestora. 1. Subsecția profesorilor gimnaziali a hotărît: 1. Să fie rugate corpurile profesorale a unifică planul de învățământ al gimnaziilor, pentru ca să se poată întrebuința apoi în toate aceleași manuale. 2. Să se unifice terminologia științifică. 3. Toți profesorii de Geografie dela toate școalele medii să se în- trunească în scopul edării unui Atlas românesc și a unei cărți de cetire geografică. 4. Dintre manualele cari ne lipsesc de cea mai mare necesitate este, deocamdată, publicarea unei Gramatici române, a unei Istorii a literaturii române și a unei Antologii române. 5. Profesorii gimnaziali vor formă o subsecție constătătoare din patru comisiuni de specialiști: o) Comisiunea profesorilor de religie, b) Comisiunea filologică, c) Co- misiunea științelor reale, d) Comisiunea istorică. Aceste comisii vor aveă să se întrunească de câteori va cere tre- buința, pentru a discută și a luâ măsurile de executare a hotărîrilor. II. Subsecția profesorilor de școale normale (Preparandii) a accentuat, că aproape pentru toate materiile lipsesc manualele necesare, cari să fie la nivelul pedagogic și Jimbistic reclamat de trebuințele noastre culturale. Și anume ne lipsesc manuale bune pentru: 1. Religie,, 2. Limba și lite- ratura română, 3. Stilistica română, 4. Studiile pedagogice, 5. Stilistica ma- ghiară, 6. Retorica maghiară, 7. Limba germană, 8. Matematică, 9. Geo- metrie, 10. Istoria patriei, 11. Istoria universală, 12. Constituția patriei, 13. Botanică, 14. Zoologie, 15. Biologie, 16. Chemie și mineralogie, 17. Fi- zică, 18. Igienă, 19. Muzica vocală, 20. Lucrul manual, 21. Gimnastică. 2. Se iau următoarele angajamente: o) 1. F. Negruțiu se angajază a lucră în colaborare cu oricare alt coleg, manuale pentru Gramatica limbii române, Constituția patriei și Gim- nastică. b) Dr. Vasile Stan: Limba română. c) Eugen Todoran: Limba maghiară și Limba germană. d) Dr. Pavel Roșea: Studiile pedagogice. e) Ascaniu Crișan și Vaier Suciu: Matematică și Fizică. f) Ștefan Pop : Istoria patriei și universală, Istoria literaturii și Anto- logia română. g) Dr. O. Ghibu și Dr. P. Roșea: Organizația învățământului po- poral. 420 h) Dr. Onisifor Ohibu și Dr. Pavel Roșea se angajează să scoată o nouă ediție din «Psihologia pedagogică» de Emanuel Martig. Toți profesorii preparandiali sunt rugați să caute atingere cu profe- sorii de sub punct, a—h. în scopul unei colaborări binecuvântate. 3. Pentru a puteâ întrebuința aceleași manuale în toate școalele nor- male trebuie unificat planul de învățământ Ca bază se va luă planul sec- ției pedagogice a seminarului «Andreian», din Sibiiu. 4. Profesorii de geografie dela toate școalele secundare să colabo- reze la edarea unui Atlas și a unei cărți de cetire geografică. 111. Subsecția profesorilor dela școala civilă de fete a stabilit urmă- toarele : 1. Pentru limba română se tipărește acum o carte de cetire (cl. I.— II.) având de autori pe dnii Dr. V. Bologa, Dr. E. Precup și dna An- gela Sălăgean născ. Buteanu (Beiuș). In înțelegere cu celelalte corpuri didactice vor pregăti și cărți de cetire pentru cl. 111. și IV. 2. In toate școlile să se introducă manualul de limba maghiară de Ana Frențiu (tipărit de Asociațiune), rămânând ca la a doua ediție partea I. a cărții (gramatica) să fie făcută românește. 3. Să se ia măsuri pentru scrierea unor manuale de limba germană. 4. Tot astfel pentru manuale de Istorie, deoarece cele întrebuin- țate de prezent nu corespund. 5. Profesorii de geografie să colaboreze la edarea unui Atlas și a unei cărți de cetire geografică pentru toate școalele medii. 6. Manuale speciale de Zoologie și Botanică pentru școalele civile de fete vor tipări profesorii V. Stanciu și Dr. Al. Borza. 7. Chimie și Mineralogie tipărește profesorul V. Stanciu. 8. Fizică împreunată cu elementele de geografie astronomică și Fi- zică va tipări profesorul M. Șerban. Q. Dna Roza M. Șerban (Blaj) se angajează să lucreze împreună cu vre-un alt profesor sau profesoară, un manual de Economie de casă și de Pedagogie de casă. 10. Prof. M. Șerban se angajază ca în colaborare cu alt profesor, să lucreze un manual de Aritmetică și Geometrie. Onorată Direcțiune! Comunicându-Vă aceste date, Vă rugăm să binevoiți a stărui pe lângă dnii profesori, ca să-și dea tot concursul la opera pe care o urmă- rește secția școlară, deocamdată cu privire la manualele de școală cari constitue o mare mizerie a învățământului nostru. Concursul acesta va constă din căutarea legăturilor cu colegii de aceeași specialitate dela ce- lelalte școale și din cooperarea lor. Din partea biroului secției școlare, în actuala lui organizare, nu se poate așteptă ca el să conducă și să exe- cute lucrările; el numai iniția le poate. Executarea lor cade în sarcina în- tregei profesorimi. 421 In ce privește «Fondul pentru tipărirea de manuale», Vă rugăm ca să căutați în cercul D-Voastră toate modalitățile după cari s’ar puteă spori acest fond. Din parte-ne credem că, deocamdată, ar fi bine să se decreteze, ca o parte a taxelor dela examenele private și de corigență să intre în acest fond, iar din venitul curat al conferințelor publice, pe cari le țin profesorii cu diferite ocaziuni, să se dea asemenea jumătate la acest fond. Rugându-Vă încă odată, Domnule director, să puneți la inima dlor profesori și membri corespondenți ai secției, îmbrățișarea cu cel mai cald interes a problemelor secției școlare a Asociațiunii, Vă rugăm să primiți încredințarea deosebitei noastre stime și considerații. In numele secțiunii școlare. Blaj —Sibiiu, în Septemvrie 1913. loan F. Negruțiu m. p., Dr. Onisifor Ghibu m. p., prezident. referent. III. Cătră membri secției școlare. P. T. Domnule! începând cu anul 1914 «Transilvania» va apărea lunar, sub supra- veghiarea unui comitet de redacție designat de secțiile științifice-literare ale «Asociațiunii». Decretându-se această revistă și de organ al profeso- rilor dela școalele noastre superioare și medii, în urma propunerii făcute de secția literară la 1/14 Iulie a. c., biroul secției școlare apelează prin aceasta la toți membri ordinari și corespondenți ai acestei secții, rugându-i să colaboreze de aici înainte cu articole și informații, cari privesc educa- ția și învățământul în școalele noastre superioare și medii. Niciodată n’a existat la noi Românii din Ardeal și Țara ungurească vre-o revistă în care să se fi tratat în mod sistematic probleme de educație cari privesc aceste două grade ale învățământului, ceeace a fost, de sigur, un mare rău. Nici azi n’avem o astfel de revistă și lipsa ei constitue o pagubă reală pentru cultura noastră. Lipsa unei astfel de reviste face ca nici să nu se scrie la noi aproape nimic, ceeace ar privi învățământul su- perior și secundar, în afară de lucrările, cari se publică în Anuarele școa- lelor noastre medii, și în jurul cărora nu se încinge aproape niciodată discuție. Răul acesta se poate reduce în mare parte prin «Transilvania» reor- ganizată și declarată organ oficial al profesorilor. Sperăm că toți membrii secției noastre, apreciind importanța acestui moment, vor colabora de aici încolo la «Transilvania», care, în această formă, e menită a aduce foloase simțite învățământului și culturei nea- mului nostru. 422 Toate articolele de natură pedagogică și școlară, menite a se pu- blică în «Transilvania», se vor trimite pe adresa referentului secției șco- lare, ca'e e și membru în comitetul de redacție al revistei. In numele secției școlare a «Asociațiunii». Blaj - Sibiiu, Octomvrie 1913. loan F. Negruțiu m. p., Dr. Onisifor Ghibu m. p., prezident. referent. IV. Cătră toți membri, ordinari și corespondenți, ai secțiilor științifice-literare. P. T. Domnule! ' Secțiile științifice-literare ale «Asociațiunii» au hotărît, în ședința lor dela 1/14 Iulie a. c., să organizeze în viitor cursuri de vară, asemenea celor ce s’au ținut în anii din urmă și la frații noștri din România și din Bucovina. Secția școlară, care a fost însărcinată cu ducerea în îndeplinire a acestei hotărîri, a aflat de necesar ca, în scopul pregătirii terenului, să Vă adreseze următoarele întrebări: 1. Credeți că, în împrejurările actuale, ar fi necesar să se țină cur- suri de vară? 2. Credeți că aceste cursuri s’ar puteă ținea în împrejurările ac- tuale? 3. Cum Vă închipuiți că ar trebui organizate aceste cursuri ? 4. In ce loc s’ar puteă țineă și când? 5. Ce fel de cursuri V’ați angaja D-Voastră să țineți? Răspunsul la aceste întrebări Vă rugăm cu insistență să-1 trimiteți, pe adresa referentului secției școlare, până cel mult la 1 Februarie 1914. In numele secției școlare. Blaj — Sibiiu, Octomvrie 1913. loan F. Negruțiu m. p., Dr. Onisifor Ghibu m. p prezident. referent. 423 ofioieilâb. Nr. 1655-1913. PROCES VERBAL luat în ședința primă a adunării generale ordinare a < Asoeiațiunii pentru literatura română și cultura poporului român», ținută în Orăștie, la 14 Septemvrie nou 1913. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Oct. C. Tășlăuanu. 1. Prezidentul în fața unui public număros, întrunit în sala cea mare a hotelului central din Orăștie, deschide adunarea generală la orele 11 fără un sfert, rostind un discurs, în care îndeamnă pe intelectuali, să contribue cât mai mult, în cadrele «Aso- ciațiunii» la luminarea poporului. Discursul prezidentului se alătură la procesul verbal. Domnul Dr. Aurel Vlad salută adunarea generală în numele despărțământului Orăștie, iar Dl Dr. luliu Maniu în numele «Societății pentru fond de teatru român». Prezidentul mulțumește oratorilor și salută pe următorii oaspeți: Barbu Ștefanescu Delavrancea, Virgil Arion, Alexandru Florescu și losif Andrae, primarul orașului. Prezidentul comunică adunării știrea dureroasă despre căderea mortală, lângă Câmpina, a aviatorului Aurel Vlaicu, care voia să treacă Carpații spre a veni, în sbor, la serbările «Asociațiunii». Adunarea generală, adânc întristată, își exprimă părerile de rău prin ridicare. 2. Prezidentul anunță, că înscrierea delegaților prezenți ai despărțămintelor se va face Ia consfătuirea confidențială, ce va urmă îndată după ședința primă. Se ia act. 3. Se prezintă raportul general al Comitetului central despre activitatea «Asocia- țiunii» în cursul anului 1912. Raportul general al comitetului central, fiind publicat în revista «Tran- silvania», se consideră cetit și se decide a se da spre censurare comisiunilor examinatoare. 4. Se trece la alegerea comisiunilor. La propunerea dlui Oct. Sglimbea, director de bancă în Orăștie, se aleg: a) în comisiunea pentru examinarea raportului general, dnii: Dr. Vasile Lucaciu, Dr. Elie Dăianu, Dr. luliu Maniu, Dr. Vaier Moldovan și Vasile Damian. b) în comisiunea pentru censurarea socotelilor anului 1912 și a pro- iectului de buget pe anul 1914, dnii: Dr. Francisc Hossu-Longin, Dr. Aurel Muntean, Vasile Domșa, Dr. Tiberie Brediceanu și Vasile C. Osvadă. c) în comisiunea pentru înscrierea membrilor dnii: Oct. Sglimbea loan Moța, Simion Corvin, protopopul Petean, Nicolae Tănase, Dr. George Dubleș, Romul Albu și Dr. Romul Boca. d) în comisiunea pentru candidarea prezidentului, viceprezidentului și a membrilor comitetului central, dnii: Dr. Teodor Mihali, Dr. Aurel Vlad, loan Teculescu, Traian Oprea și Dr. Iustin Pop. 5. Prezidentul învită pe notar să dea cetire propunerilor, cari s’au prezentat în timpul reglementar. Notarul resumă propunerea dlui George Dobrin, înv. în Bucium (desp. Șercaia), care cere să se înființeze in fiecare comună «Sfatul păcii». Propunerea se dă spre studiate comisiunii pentru examinarea ra- portului general. 424 6. Prezidentul ridică ședința la orele ll'/₂, invitând pe directorii și pe delegații despărțămintelor să rămână la consfătuirea confidențială. D. C. M. S. Andreiu Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu. notar. S’a cetit și verificat: N. Ivan. Dr. V. Bologa. PROCES VERBAL luat în ședința a doua a adunării generale ordinare a „Asociațiunii pentru literatura română și eultura poporului român", ținută în Orăștie, la 15 Septemvrie nou 1913. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Oct. C. Tăslăuanu. 7. Prezidentul deschide ședința la orele IO¹/, a. m. în sala cea mare a hotelului central din Orăștie, mulțumind comitetului, care a aranjat frumoasele serbări poporale Duminecă după prânz, apoi dă cuvântul notarului, care cetește următoarele scrisori și telegrame, sosite pentru adunarea generală: dela dl Dr. loan Urban-Iarnik, profesor universitar în Praga și membru onorar al Asociațiunii, o scrisoare, și telegrame dela: Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul I. Mețianu, Sibiiu, — Maria Baiulescu, Brașov, în numele Uniunii femeilor române din Ungaria, — Liga Culturală din Pitești, — Reu- niunea meseriașilor din Săliște, — Românii din Blaj, — Românii din Jibou și jur, — Corul din Caransebeș, — Revista preoților din Ohiroc, — Traian din București. Se ia act. 8. Urmează raportul comisiunii pentru examinarea raportului general al Comi- tetului central al «Asociațiunii». Raportorul comisiunii, dl Dr. Vaier Moldovan, după o introducere, în care relevă momentele mai importante din activitatea «Asociațiunii» în ultimul an, face următoarele propuneri adunării generale: a) să ia act de cuprinsul raportului general al comitetului central și acestuia să-i exprime mulțumite pentru activitatea desfășurată. Se ia act cu aprobare și se mulțumește comitetului central. b) să învite comitetul central, să facă o conscriere a tuturor știutorilor de carte români din Ungaria, cu ajutorul Consistoriilor și al băncilor. Se primește. c) să ia la cunoștință, că școala civilă de fete cu internat a «Asociațiunii» și-a încheiat și în anul școlar trecut socotelile cu pierdere și, apreciind însemnătatea cul- turală și națională a acestei școale, să aproabe acoperirea acestor pierderi din fondul general. Să-și exprime însă dorința, că starea aceasta să nu se perpetueze și în viitor și jertfele să fie numai transitorii. Propunerea se va discută împreună cu propunerea comisiunii finan- ciare în aceeaș chestiune. d) Să mulțumească tuturor binefăcătorilor, cari au făcut donațiuni pentru așeză- mintele instituțiunii noastre și pentru scopurile culturale urmărite de «Asociațiune», în special mecenatului Vasile Stroescu. Se mulțumește tuturor donatorilor, în special D-lui V. Stroescu, că- ruia, la propunerea prezidentului, i se va trimite o adresă din partea adu- nării generale. e) Să primească hotărîrea Secțiilor științifice-literare cu privire la reorganizarea revistei «Transilvania», invitând comitetul să o realizeze în cadrele bugetului actual. In jurul acestei propuneri s’a încins o discuție vie, la care au luat parte dnii: R. Furdui, 425 Dr. Silviu Dragomir, Dr. V. Braniște, Dr. E. Dăianu și Dr. I. Lupaș, care a reînoit propunerea secției istorice, ca revista să apară lunar, în felul de pănă acum, spre a puteă aduce informații mai multe din diferite ramuri ale literaturii și științii, și dând suplimente pentru eventuale studii sau acte mai importante, când va cere trebuința. Punându-se la vot, propunerea Dlui Dr. loan Lupaș se primește cu majoritate de voturi. f) să ia la cunoștință, că comitetul central a studiat conștiențios chestiunea în- semnată a clădirii internatului din Cluj și să-1 invite să stăruie și în viitor pentru rea- lizarea acestei idei mari. Se ia la cunoștință și comitetul central se invită să lucreze și mai departe pentru întruparea ideii. g) Să aproabe «Regulamentul pentru folosirea bibliotecii și a sălii de lectură», pregătit de Comitet și publicat în revista «Transilvania». Se aproabă. h) In ce privește propunerea dlui George Dobrin, de a se înființă în fiecare co- mună un sfat al păcii, chiemat să judece și să împace, după putință, neînțelegerile din comună, adunarea generală să încredințeze juriștilor din secția istorică studierea acestei propuneri. Se primește. i) Dl R. Patiția, adv. în Alba-Iulia, stărue, ca adunarea generală să ia dispoziții și pentru înființarea școalelor de agricultură și meserii din Munții-apuseni, atât de im- portante pentru existența național-economică a Românilor din acele părți. Adunarea generală învită Comitetul central, să facă, la timp potiivit, un apel pentru a adună mijloacele materiale necesare pentru înființarea acestor școale. 9. Urmează raportul comisiunii pentru censurarea socotelilor pe 1912 și exami- narea proiectului de buget pe anul 1914. Raportorul, dl Vasile C. Osvadă, face o ex- punere amănunțită asupra situației financiare a «Asociațiunii», constatând, că socotelile «Asociațiunii» pe anul 1912 s’au găsit în deplină regulă și în conformitate cu registrele și piesele justificative, și face următoarele propuneri adunării generale: a) să aproabe socotelile și bilanțul anului 1912 și să dea comitetului central ab- solutor pentru gestiunea administrativă a anului 1912. Se aproabă și se dă absolutor comitetului central. b) să hotărască, ca în viitor comitetul central să facă și dările de seamă asupra activității întregi a «Asociațiunii» tot cu data de 31 Decemvrie a fiecărui an, la care dată se încheie și socotelile «Asociațiunii». Se primește. c) să se încredințeze comitetului central să intervină la Vener. Consistoare ale Bisericilor române din patrie, să permită și să sprijinească introducerea în toate bise- ricile românești a unui disc al «Asociațiunii». In jurul acestei propuneri se naște o dis- cuție vie, în urma căreia, adunarea generală primește propunerea comisiunii. Discurile sau cassetele, care se vor așeza în biserici, să fie făcute din partea «Asocia- țiunii». și să fie cumpărate de particulari pe seama bisericilor, în caz când vor fi admise de Vener. Consistoare. d) să se încredințeze comitetul central, să insiste pe lângă toate băncile noastre sădea din cvota de binefacere pentru «Asociațiune», în fiecare an, 1% din venitul curat. In acest scop comitetul central să se pună în legătură cu «Solidaritatea», asociația băn- cilor noastre, cu ajutorul căruia să se insiste, ca toate băncile noastre, să destineze 1% a cvotei de binefacere pentru «Asociațiune». Se primește. e) să se primească bugetul anului 1914. Se primește. 426 10. In legătură cu propunerile de sub punctul 9 c și d., dl Dr. Teodor Mihali, deputat, propune ca pentru propagarea cunoștințelor agronomice in sânul poporului nostru, să se mai înființeze două posturi de conferențiari agronomici, ale căror chel- tuieli se angajează să le supoarte singur. Adunarea generală primește cu însuflețire propunerea dlui Dr. Teodor Mihali, făcându-i ovații. Fiind timpul înaintat, prezidentul ridică ședința la orele 12*/₂, anunțând că se va continuă după prânz. Continuarea ședinței a doua. După prânz la orele 5*/₄, prezidentul redeschide ședința. 11. Domnul Octavian Sglimbea, raportorul comisiunii pentru înscrierea mem- brilor noi, raportează că s’au înscris următorii membrii: Membri fundatori-. 1. Dr. loan Pop, medic Orăștie. 2. Casina Română, Orăștie. Membri pe vieață: Dr. Romul Dobo de Rusca, medic, Orăștie; Dr. Cornel David, medic, Orăștie; loan Moța, preot, Orăștie; Reuniunea Economică; Reuniunea de în- mormântări; Augustin Deac, advocat; Dr. Octavian Sglimbea, dir.; Dr. Sever Orbonaș, adv.; Leo Bohățel, inginer; Nicolae Opincar, măcelar; losif Petean, protop. gr.-cat.; Constantin Baicu, înv.-dir.; Cornel Demeter, farmacist, toți din Orăștie; Dr. Petru Puican, advocat, Bozovici; Nicolae Todea, preot, Balșa; loan Lucăcel, înv. Balșa; «Oeogeana» inst. de credit, Oeoagiu; losif Stupinean, prot. gr.-cat. Oeoagiu; Nicolae Popovici, preot, Cib; Petru Lula, preot, Turdaș; «Cugereana», inst. de credit, Cugir, Constantin Olariu, întrep. Cugir; Dr. Ștefan Chirilovici, adv. llia-Murășană ; Dr. loan Elekes, me- dic, Sebeșul-săsesc; Nicolae Borza, protop.. Făgăraș. Membri ordinari: Sebastian Bornemisa, librar; Aurel Pascu, comersant; loan Inișca, comersant; Basiliu Vulcu, comersant; Gregoriu Vulcu, comersant; Silvestru Oprean, comersant; loan Rob, comersant; Aurel Muntean, corn., Artemiu R. Brașai, corn., Petru Belei, cassar de bancă; Simion Vlad, contabil; Nicolae Branga, func. de bancă; Valeriu Orbonaș, func. de bancă; Ilarie Buzdugan, func. de bancă; Oeorge Cușuta, cassar de bancă; Simion Damian, func. de bancă; luliu Florea, func. de bancă; Clara Florea, soție de func. de bancă; luliu Turdașan, func. magistr.; Măriți Turdașan, soție de func. magistr.; loan Vărmăgean, pantofar; Dumitru Rob, proprietar; Simion Căr- pinișan, măcelar; Nicolae Părău, întreprinzător; Maria Părău, soție de întreprinzător; Dr. Simion Vulcu, când, de adv.; Brutus Brassai, măsar; loan Marta, privatier; Vasile Domșa, protopop; Ana Damian, văduvă de preot; Dr. Nicolae Damian, când, de adv.; Dr. loachim Tolciu, când de adv., toți din Orăștie; Irinuța Faur, privatieră, Abrud; «Balomireana» inst. de credit, Balomir; Ștefan Onea, preot, Almașul-mare; Dionisie Bobei, preot, Petreni; Asinefta Bobei, preoteasă, Petreni; Maria Groza, proprietară, Petreni; lonuțiu Ștefanescu, întrep., Cugir; Oeorge Băluțiu, contabil, Cugir; Nicolae Olariu, întrep., Cugir; Traian larca, medic veterinar, Dej; Eftenie Costescu, preot, Boi; Nicolae Andrei, preot, Căstău; Oeorge Dănilă, înv. Căstău ; Vasile Necșa, preot, Mărtinești; Dionisie Costea, preot, Nadașdie; Dr. Iustin Cloșca luga, adv. Karsdorf; loan Popovici, protop., Oeoagiu; Adam Roșiu cassar, Oeoagiu; Ludovica Todică, soție de contb. Oeoagiu; Dr. Serafim Trif, adv, Oeoagiu; Simion Filimonescu, preot, Renget; Nicolae Fieru, adm. Bobâ'na ; Samoilă Manulescu, propr. Orăștioara de sus; Octavian Bude; preot, Pischinț; Petru Muntean, preot, Parța; Adam Groza, preot, Coșteiul- mare; Adam Teodor, preot, Turdaș; Iulian Vulcu, propr., Vințul de jos; Valeria Vulcu n. Suica, Vințul de jos; loan Goția, propr. Vințul de jos; Emil Lupea, funcț. de bancă, Vințul de jos; lacob Danciu, cassar, Vințul de jos; Traian Mihăilă, preot Romoșel; Avram Dubleș jun, înv, Romoșel; Ilie Bura, înv., Romoșel; Petru Stefănescu, întrep., Romoșel; Alexiu Danilescu, notar, Vadei; losif Dumitru, preot, Beriu; loan Olariu, preot, Bucii m; Romul Albu, preot, Vinerea; Nicolae Mihailă, propr. Vinerea; Porfirie F Nicoară, înv., Vinerea; George Popa, preot, Vinerea; Dr. Simion Dragomir, adv., 427 llia-Mrirășană; Adam Cristea, privatier, Orăștie; Adam Basaraba, preot, Romos; Ro- mulus Sabău, preot Foit. Membri ajutători: 131. Se ia act cu plăcere. 12. Urmează alegerea prezidentului, viceprezidentului și a membrilor comitetului central pe un nou period de trei ani. Raportorul comisiunii, dl loan Teculescti, pro- pune, iar adunarea generală alege cu unanimitate pe următorii: prezident: Andreiu Bârseanu; viceprezident: Dr. Vasile Suciu; membri în comitetul central: Dr. Ilarion Pușcariu, Parteniu Cosma, Nicolae Ivan, Octavian Ooga, Dr. Nicolae Bălan, Dr. loan Lupaș, Dr. Octavian Russu, Ni- colae Togan, loan F. Negruțiu, Gavriil Precup, loan Agârbiceanu și Oct. C. Tăslăuanu; membri suplinitori: Dr. Vasile Bologa, Dr. llie Beu, Dr. Lucian Borcia, Arseniu Bunea, Romul Simu și Dr. loan Rațiu. 13. Urmează fixarea locului pentru adunarea generală din 1914. Despărțământul Năsăud invită adunarea generală pentru anul viitor la Năsăud. Se primește. 14. Verificarea proceselor verbale ale adunării generale se încredințează mem- brilor cu locuința în Sibiiu, cari au participat la adunarea generală. 15. Prezidentul, fiind ordinea de zi terminată, după un discurs de încheiere, în care mulțumește tuturor celor ce au participat la lucrările adunării generale, declară adunarea generală închisă. D. C. M. S. Andreiu Bârseanu, prezident, Oct. C. Tăslăuanu, notar. S’a cetit și verificat: N. Ivan, Dr. V. Bologa. PROCES VERBAL luat în ședința festivă a secțiilor științifice literare ale rAso- eiațiunii pentru literatura română și cultura poporului român», ținută în Orăștie la 15 Septemvrie nou 1913. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Oct. C. Tăslăuanu. 1. Prezidentul deschide ședința la orele 4'/« în sala cea mare a hotelului Central din Orăștie, dând cuvântul dlui profesor Dr. 1. Radu, membru al Secției științifice, care vorbește despre popularizarea științelor la noi Românii. E ascultat cu interes de public și aplaudat. 2. Pe urmă dl profesor Dr. Silviu Dragomir, membru coresp. al Secției istorice, rostește o conferință despre drepturile istorice ale Românilor pe pământul crăiesc, de un interes special pentru locuitorii Orăștiei și ai jurului ei. Conferență a fost viu aplaudată. 3. Prezidentul mulțumind ambilor conferențiari, închide ședința la orele 5¹ ² ³/,. D. C. M. S. Andreiu Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, notar. 428 Ședința a Xlll-a a comitetului central, ținută la 11 Septemvrie 1913. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membri prezenți: Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, Dr. I. Beu, N. Ivan, Dr. O. Russu, R. Simu și c as si erul /. Banciu. Adunarea generală: (424 și 425 Nrii 1554 și 1521—1913). Pentru adunarea generală au intrat două propuneri: a) dl George Dobrin, învățător în Bucium (desp. Șer- caia) propune să se înființeze în fiecare comună «Sfatul păcii», alcătuit din preotul sau preoții, învățătorul sau învățătorii și 6 fruntași din comună, cari vor judecă toate neînțelegerile dintre locuitori. Scopul acestei instituții este să înlăture, în viitor, procesele de prisos dintre sătenii noștri. Propunerea se recomandă adunării ge- nerale; b) dl Valeriu Bora, student la teologia din Blaj, propune: 1. ca celorce vor instrui cu succes un număr de analfabeți să li se plătească o anumită sumă; 2. Asociațiunea să se îngrijească de manuale bune pentru instruarea analfabeților. Ambele propuneri sunt rezolvate din partea Asociațiunii. — (427 Nr. 1574 1913). Se înaintează adunării generale un raport în ce privește lu- crările făcute în chestiunea internatului din Cluj. Despărțăminte: (429 Nr. 1550—1913). Bocșa. Cu ocazia adunării cercuale dl M. Oașpar, protopop, a cetit un studiu despre întemeierea comunei Bocșa montană (adun. cerc, din 28 Aug. 1913). — (430 Nr. 1555—1913.) Cluj. Retrăgându-se directorul din fruntea despărțământului, cu convocarea adunării cercuale a fost încredințat dl Dr. E. Dăianu. - - (431 Nr. 1565—1913). Cu ocazia adunării cercuale, ținute în comuna Domnin,Jdl Alex. Man a ținut o prelegere despre «Foloasele învățăturii și lipsa de școală» și s’a aranjat o expoziție de copii, împărțindu-se premii în sumă de K 66 (adun, circ, din 31 August 1913). — (432 Nr. 1545—1913). ^Sebeș. Desp. a ținut 26 de prelegeri. Cu ocazia adu- nării cercuale, ținute în comuna Pian, dl Sebastian Stanca a ținut o prelegere: «Momente din istoria comunei Pian». S’au mai ținut prelegeri în 9 comune (șed. cerc, din 6 Februarie, 20 Martie, 14 Iulie și 20 Iulie; adun. cerc, din 2 Aug.-, șed. comit, cerc, din 2 Septemvrie). Muzeu: (433 - 436 Nrii 1566, 1558, 1529 și 1528-1913). Colecțiile Muzeului s’au sporit cu următoarele obiecte: o călimară, un stil și o pălărie de paie, rămase dela Axente Severii, dăruite de Constantin Pop, tipograf; două monede romane găsite în Gră- diște, dăruite de Ascaniu Crișan, profesor; un ban de aramă din 1800, dăruit de losif Pop. absolvent de teologie ; un ban de argint din 1847, dăruit de loan V. Bologa, student. Școala civilă de fete: (439 Nr. 1561—1913) La cererea direcțiunii se angajează ca profesor provizor pe un an dl Sabin Oprean. Membri: (438 Nr. 1591-1913) Cassierul raportează că s’a înscris: a) membri pe vieață: «Asociațiunea pentru sprijinirea meseriașilor și învățăceilor români» din Brașov; Simion Pop, preot, Văoiu; b) membri ordinari: loan Suciu, restaurateur, Brașov; 1. G. Nica, comerciant, Brașov; Orațian Flonta, preot, Cățelul-rom.; llie Călăuz, preot, Crasna; Dr. Emil Murășan, Mociu; Dr. Valentin Dragoș, preot, Peceiu; loan Pop, preot, Țapu-mare. Extras din procesul verbal al ședinții. Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar. 429 Ședința a XlV-a a comitetului central, ținută în 4 Octomvrie 1913. Prezident: Andrei Bârseanu.. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membrii prezenți: /. Agârbiceanu, Dr. N. Bălan Dr. V. Bologa, Dr. Lucian Borcia, Ars. Bunea, P. Cosma, N. Ivan, 1. F. Negruțiu, Dr. II. Pușcariu, Dr. I. Rațiu, R. Simu și N. Togan. Adunarea generală: (441 Nr. 1655 — 1913). Secretarul prezintă procesele verbale ale adunării generale; s’au luat următoarele deciziuni: biroul se însărcinează să facă conscrierea tuturor știutorilor de carte români din Ungaria; se numește o comi- siune financiară permanentă în persoanele d-lor N. Ivan, N. Togan și Dr. L. Borcia, care va avea să studieze situația financiară întreagă a «Asociațiunii» și va căută să găsească noi mijloace de venit; chestiunea reorganizării revistei «Transilvania» se dă spre studiare comisiunii financiare permanente, care, în înțelegere cu biroul Asociațiunii, va face un raport comitetului central; pentru întruparea căminului studențesc din Cluj, biroul se încredințează ca, împreună cu direcțiunea desp. Cluj, să se ocupe la timp potrivit cu chestiunea parcelării gradinei Petran și să redac- teze un apel pentru o colectă publică, dupăce se va mai îmbunătăți situația eco- nomică-financiară; propunerea d-lui O. Dobrin se dă spre studiare secției istorice ; pentru adunarea mijloacelor materiale necesare pentru înființarea școalelor de me- serii și agricultură din Munții apuseni, biroul se încredințează, ca la timp potrivit să prezinte comitetului un proiect de apel pentru o colectă publică ; biroul se în- vită că, în viitor, să încheie raportul general cu sfârșitul anului precedent adunării generale, cum se încheie și socotelile Asociațiunii; se încredințează biroul să ceară tuturor Consistoarelor noastre permisiunea de a introduce în biserici cassetele Aso- ciațiunii; biroul se încredințează să ceară băncilor noastre să dea din cvota de bi- nefaceri a fiecărui an 1% Asociațiunii; se mulțumește d-lui Teodor Mihali pentru angajamentul ce l-a luat de a pune la dispoziția Asociațiunii suma necesară pentru înființarea alor două posturi de conferențiari agronomici. Biroul se încre- dințează să-i comunice că cheltuelile împreunate cu angajarea celor doi conferen- țiari se urcă anual la suma de K 7000 (câte 2000 Cor. salar și câte 1500 Cor. chel- tueli de drum). In caz când dl Dr. Teodor Mihali dorește ca aceste posturi să fie permanente sau de o durată de mai mulți ani, comitetul central va publică concurs pentru ocuparea acestor două posturi. In caz când angajarea conferențiarilor va fi numai pe un an sau doi, comitetul central cu suma primită dela dl Dr. Teodor Mihali va exmite conferențiari angajați numai pentru un turneu de prelegeri și mai ales în ținuturile dela periferii: Maramurăș, Sătmar și Bihor. Monumentul Aurel Vlaicu: (442 Nr. 1678 1913). La propunerea biroului, comitetul central decide să adune prin contribuții publice suma necesară pentru ridicarea unui monument lui Aurel Vlaicu la Orăștie. Pentru acest scop la adunarea ge- nerală s’a adunat suma de K 298-24, colectele făcute de ziarele dela noi să se con- centreze Ia Asociațiune, care se va îngriji de comandarea, executarea, așezarea și desvălirea monumentului. Asociațiunea subscrie pentru acest scop suma de K 500. înmormântarea lui Vlaicu: (443 Nr. 1679 1913). La înmormântarea lui Aurel Vlaicu din București, Asociațiunea a fost reprezentată de dl secretar Oct. C. Tăslăuanu. Fundațiuni: (444 - 447 Nrii 1643, 1648, 1651 și 1680—19'3). Bursa din Fundațiunea Teodor Sandul a elevului Nicolae Ignat, absolvent al școalei speciale pentru in- dustria lemnului din Cluj, se declară vacantă. Mihail Albon din Buziaș și-a testat Asociațiunii averea. Se decide ca elevul Băleanu să fie trimis din donațiunea dini Stroiescu în străinătate pentru a-și continuă studiile de tâmplărie. Despărțăminte: (448 Nr. 1586 1913). Beclcan. Cu ocazia adunării cercuale din Caianul mic, dl loan Băieșu, preot a ținut o prelegere despre alcoolism. In cursul anului s’au ținut în 15 comune 36 de prelegeri, s’au înființat 14 agenturi nouă și s’au ținut în 3 comune cursuri pentru analfabeți. 29 430 - (449 Nr. 1671—1913). Buza. Despărțământul Beclean e încredințat să înființeze un nou despărțământ din comunele aparținătoare cercului Ceuchișului, afară de no- tariatele din Săntioana și Sucutard, cari vor aparțineă desp. Gherla. Sediul desp. va fi Buza. — (450—451 Nr. 1581 și 1672—1913). Beiuș. Conferențiarul agronomic a ținut prele- geri în 6 comune. In cursul anului trecut s’au ținut 6 prelegeri poporale și 8 con- ferințe. Despărț. are 3 agenturi și 4 biblioteci poporale. Director al desp. s’a ales dl Dr. loan Ciordaș împreună cu un nou comitet (șed. comit, cerc, din 31 August, 20 Sept, și adun. cm. din 21 Sept. 1913). (452 Nr. 1585-1913) Blaj. Cu ocazia adunării cerc, din Bucerdia-grânoasă, dl Gavril Precup, profesor, a ținut o prelegere despre cruțare, dragostea de neam și de limbă. Director al desp. s’a ales dl A C. Domșa. In Bucerdea-grânoasă s’a înființat o agentură și o bibliotecă poporală (adun cerc, din 7 Sept. a. c.) — (453 Nr. 1550 -1913) Bocșa Cu ocazia adunării cercuale ținute în Bocșa-montană dl Mihail Gașpar a ținut o prelegere despre trecutul comunei Bocșa (adun. cerc, din 28 Aug. a. c.) - (454 Nr. 1577—1913) Reșița. Din comunele aparținătoare cercului adm. Reșița se înființează un nou desp. Cu înființarea lui se încredințează dl Petru Ieremia, preot în Câlnic. — (455 Nr. 1576 1913) Cluj. Cu ocazia adunării cercuale din Gilău dl Dr. Virgil Russu a ținut o prelegere despre «Cântecele poporale . Director al desp. a fost ales dl Dr. Victor Poruțiu (adun. cerc, din 7 Sept. a. c) — (456 Nr. 1610 — 1913) Făgăraș. Comitetul cercual își prezintă dimisia. Dl Oct. C. Tăslăuanu e încredințat cu reorganizarea despărțământului. (457 Nr. 1584 — 1913) Oiurgeu. Dl Vasile Urzică a ținut în Tulgheș adunarea de reorganizare a despărțământului. Director al desp. a fost ales dl Aurel Niculescu. Desp. se compune din următoarele comune: Bicaz, Bilbot, Corbu, Dămuc, Șărmaș, Telec, Tulgheș, Valea-Jidanului și Varviz. Sediul desp. e Tulgheșul. 1 se dăruesc câte 5 ex. din toate publicațiunile poporale ale Asociațiunii pentru înființarea de biblioteci poporale (adun, de reorg. din 9 Sept. a. c.) - (458 Nr. 1664—1913) Ineu. Se iau dispoziții pentru înactivarea noului despărțământ. (459 Nr. 1614—1913) Lăpușul-unguresc. Cu ocazia adunării cercuale din Capolnoc- Mănăștur, dl Andreiu Ludu a ținut o prelegere despre «Limba în afirmarea noastră culturală», (adun. cerc, din 1 Sept. a. c.) — (460 Nr. 1660- 1913) Mociu. S’a constituit noul comitet (șed. comit, cerc, din 11 Sept. a. c.) — (461 Nr. 1649—1913) Reghin. S’a decis ca desp. să se desfacă în două: desp. Re- ghinului de sus și desp. Reghinului de jos. Secretarul Oct. C. Tăslăuanu se încre- dințează să participe la adunarea cercuală pentru a săvârși dismembrarea, (șed. comit, cerc, din 25 Sept. a. c.) - (462 Nr. 1573 1913) Sătmar. Cu ocazia adunării cercuale din Mădăraș dl Mihail Vaida a ținut o prelegere despre «Abuzurile și vițiile dela pomenile morților. S’a ținut și o întrecere de coruri din 5 comune, împătțindu-se premii în sumă totală de K 300, (adun. arc. din 10 August a. c.) — (463 Nr. 1596—1913) Teologii din Gherla, în cursul verii au ținut prelegeri în 17 comune de pe teritorul desp. Seini și Baia-mare, înscriind 265 membri ajutători. — (464 Nr. 1417—1913). Șercaia. Cu ocazia adun. cerc, din Veneția de jos dl losif Comanescu, preot, a ținut o conferință despre trecutul comunei Veneția de jos, iar Gh. Comșa, student în drept, a vorbit despre însemnătatea negoțului și meseriilor. S’au înființat agenturi în 9 comune. Director al desp. s’a ales Hariton Pralea (adun, cerc, din 2 Aug. a. c.) 431 — (465 Nr. 1653—1913). Viștea. La cererea părintelui Pavel Borzea se decide înfiin- țarea unui nou despărțământ în Viștea. Cu convocarea și conducerea adunării de constituiie se încredințează secretarul Oct. C. Tăslăuanu. — (466 Nr. 1668—1913). Zârnești. Cu ocazia adunării cercuale din Poiana Mărului s’a aranjat o expoziție de copii; s’au împărțit premii în sumă totală de 123 Cor. S’a reales directorul și comitetul cerc. Desp. propune ca bursierii Asociațiunii să fie obligați a face examen din limba și literatura română. Comitetul central în le- gătură cu propunerea desp. decide ca bursierii «Asociațiunii» dela Universități să fie obligați a se înscrie membri la societățile studențești române (adun. cerc, din 31 Aug. a. c.) Muzeu: (468—470 Nrii 1473, 1638 și 1636—1913). Colecțiile Muzeului s’au sporit cu următoarele obiecte: s’a comandat lucrarea «Motive der Hausindustriellen Strickerei in der Bucovina»; o furcă de tors cu roată dăruită de Vasile Văleanu; 5 monede polone, dăruite de Dr. Aurel Pinția advocat. Cărți cumpărate: (473 Nr. 1645—1913). Conform decisiunii comitetului central din 22 Iunie 1911 se cumpără pentru bibliotecile despărțământului 100 ex. din volumul Oh. Stoica, 'Alte vremuri» apărut în «Biblioteca scriitorilor dela noi» editată de Librăria S. Bornemisa. Emigrarea în America (474 Nr. 1’62—1913). Premiul de 100 Cor. dat la concurs pentru cea mai bună lucrare scrisă contra emigrării poporului nostru în America se dă lucrării De ce să nu mergem în America? de loan losif Șchiopul. Conferențiarul agronomic: (479 Nr. 1676 - 1913). Conf. agr. își prezintă raportul despre activitatea desfășurată în Iulie - Septemvrie și planul de activitate pentru Octomvrie Decemvrie. Membri noi: (483 Nr. 1677—1913). Cassierul raportează că s’au înscris următorii membrii noi: /. Membri fundatori: I. «Vulturul» institut de credit și economii, în Diciosânmărtin; 2. Dr. loan Pop, medic, Orăștie; 3. «Casina română»; 4. Dr. Ștefan Pop, medic, Gherla; 5. «Mărgineana», institut de credit, Poiana; 6. luliu Poruțiu, dir., Almașul- mare; 7. «Porumbăceana», inst. de credit, Porumbacul-inferior. //. Membri pe vieață: 1. Dr. Romul Dobo de Rusca, medic, Orăștie; 2, Dr. Cornel David, medic, Orăștie; 3. loan Moța, preot, Orăștie; 4. «Reuniunea economică», Orăștie; 5. «Reuniunea de înmormântare», Orăștie; 6. Dr. Augustin Deac, advocat, Orăștie; 7. Dt. Oct. Sglimbea, dir, Orăștie; 8. Dr. Sever Orbonaș, adv., Orăștie; 9. Nicolae Opincar, măcelar, Orăștie; 10. losif Peteanu, protopop, Orăștie; 11. Con- stantin Baicu, înv. dir. Orăștie; 12. Cornel Demeter, farmacist, Orăștie; 13. Dr. Petru Puican, adv., Bozoviciu; 14. Nicolae Todea, preot, Balșa; 15. loan Lucăcel, învăț., Balșa, u. p. Geoagiu; 16. losif Stupineanu, protop., Oeoagiu; 17 Nicolae Popoviciu, preot, Cib, u. p. Zlatna; 18. Petru Lula, preot, Turdaș; 19. «Cugireana», in- stitut de credit, Cugir; 20. Constantin Olariu, întreprinzător, Cugir; 21. Dr. Ștefan Chiriloviciu, adv. llia-Murășană; 22. Dr. loan Elekeș. medic, Sebeșul-săsesc; 23. «Venețiana», inst. de credit și econ., Veneția-inf.; 24. loan Pașca, preot, Cățcău ; 25. loan Pampu, învăț., Fofeldea; 26 «Creditul», institut de credit, Zernești. ///. Membri ordinari-. 1. Dr Vasile Hâncu, med. arh., Blaj; 2. Coriolan Zuiac, preot, Vasiova; 3. Cornel Spinean, învăț. Vasiova; 4. Dr. Cornel Nicolaeviciu, adv., Bocșa-Montană; 5. Dr. Laurian German, dir. de bancă, Cluj; 6. Dr Sever Dan, adv., Cluj; 7. Dr. Virgil Russu, adv., Oilău; 8. Nicolae Maier, înv. penz., Gilău; 9. Vasiliu Șuteu, preot, Oilău; 10. Constantin Frâncu, Feisa; 11. Mihail de Czompo, privatier, Lugoj; 1-’. Octavian Popa, preot, Săcahtl de câmpie; 13. Dr. Teofil Tanco, medic, Năsăud; 14. loan Nicoară, comerc., Piatiul de sus; 15. Zaharie Tătar, not., Pianul de sus; 16. Vasile Oana, preot, Pianul de sus; IZ. Simion Ohibu, preot, Pianul de sus; 18. Danii Petrașcu, not., Strugari; 19. Comuna bis. gr.-or. Laz; 20. 29 « 432 Dumitru Oana, înv., Pianul de sus ; 21. Dr. losif Băilă, adv., Sebeșul-săsesc ; 22. Alexandru Gerghel, învăț., Ida-mare; 23. Aurel Sorobetea, preot. Caianul mic; 24. Simion Popan, preot, Figa; 25. Dr. loan Prodan, adv. Beclean; 26. Sebastian Bor- nemisa, librar; 27. Aurel Pascu; 28 loan Inișca; 29. Basiliu Vulc; 30. Oregcriu Vulc; 31. Silvestru Oprean; 32. loan Rob; 33. Aurel Muntean; 34. Artemiu R. Brassai, comercianți; 35. Petru Belei, cassar; 36. Simeon Vlad, contabil; 37. Ni- colae Branga, funcț.; 38. Vaier Orbonaș, funcționar; 39. llarie Buzdugan, funcționar; 40. Gheorghe Cușuta cassar; 4'. Simion Dămian; 42. luliu Florea; 43. Clara Florea; 44. luliu Turdășian, funcționari; 45. Măriți Turdășian, soție de funcționar; 46. loan Varmagean, pantofar; 47. Dumitru Rob, proprietar; 48. Simion Cărpinișan, mă- celar; 49. Nicolae Părău, antr. Orăștie; 50. Maria Părău; Dr. Simion Vulc, când. , de adv.; 52. Brutns Brassai, măsar; 53. loan Marta, privatier; 54 Vasile Domșa, protopop; 55. Ana Damian, văd. de preot; 56. Dr. Nicolae Damian, când, de adv; 57. Dr. loachim Tolciu, când, de adv.. toți din Orăștie; 58. Irinuța Faur, Alma; 59 Ștefan Onea, preot, Almașul in.; 60. ma Cocișin, înv., Panade; 110. losif Nedici, co- merciant, Oravița română; 111 Petru Bernat, preot, Secaș; 112. Beniamin Colceriu; 113. loan Pop, protop Hunedoara; 114. Alexandru Socaciu, când, de adv., Șer- caia; 115. Emilian Aldea, preot, Veneția inferioară; 116 Nicolae Roșea, învăț. Ve- neția inf.; 117. -Unirea , inst. de credit, Vad; 118. loan Bunea, preot, Vad; 119 Gheorghe Bârăscu, preot, Comăna de sus; 120. Nicolae Dobrin, notar, Comana de jos; 121. Gheorghe Pop, notar, Pârău; 122. Petru Medeșan, preot, Fekete-bâtor 123. loan Jiga, propr, Feketetot; 124 Salvator Mihâlyi, adv, Vășcău; 125. «Dră- ganul', institut de credit. Beiuș; 126. Marcu Boldovina, preot, Dobra; 127. Dionisiu Vaida, prot. Gherla; 128 Atanasiu Pascu, preot, Mintinl Gherlei; 129. luliu Pop, Lojard; 130 Pompein Vlădniiu, preot. Fizeș: 131 Mihaiu Roman, proprietar, Min- fiul-Gherlei ; 132. Dr. Virgil Murășan. adv, Murășoșorheiu; 133. loan Bucur, cassar la fii. «Albina >, Murășoșorheiu; 134 Nicolae Lazar. preot, Muncsal; 135. Teodor Vasinca, propr , Toroc'zk’ogyertyjânos; 136 loan Pop, preot, Omlăsalja; 137. «Reu- niunea înv români Selăgeni», Șimleu. Extras din procesul verbal al ședinții Oct. C. Tăslăticirtii m. p., secretar. 433 Ședința a XV-a a comitetului central, ținută la 1 Noemvrie 1913. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membri prezenti: Dr. N. Bălan, Dr. I. Beu Dr. V. Bologa, Dr. Lucian Borcia, P. Cosma, N. Ivan, I. F. Negruțiu, Dr. //. Pușcariu, R. Simu, Dr. V. Suciu, N. Togan și conf. cooperativ N. lancu. Bibliotecile Stroescu: (487 Nr. 1842 -1613). Secretarul adm. prezintă lista cărților ce sunt a se cumpără din donațiunea de 15 mii cor. a dlui V. Stroescu. Se vor alcătui 150 de biblioteci din câte 70 de cărți cumpărate cari vor costa legate cam 90 cor. 70 bani una și la cari se vor mai adăuga cărțile tipărite pe cheltuiala dlui V Stroescu și broșurile apărute în biblioteca poporală a «Asociațiunii». Cele 150 de biblioteci se vor trimite despărțămintelor Gherla și celor din comitatele Maramurăș, Bihor și Sătmar. Bibliotecile se vor trimite pe lângă revers și directorii despărț. vor fi obligați a raportă, in ce comune le-au plasat. După primirea răspunsului dela desp. biroul va face un raport dlui Stroescu. (488 și 489 Nrii 1799 și 1837—1913). Se recomandă dlui Stroescu să dispună tipă- rirea următoarelor lucrări : Dr. 1. Lupaș, Din trecutul Românilor ardeleni, 23 mo- nografii istorice poporale și Mitropolitul Andreiu Șaguna, monografie istorică poporală; Dr. Marius Sturza. medic în Viena, Sfaturi igienice pentru poporul român, 5 conferințe de igienă practică. Publicațiunile Asociațiunii: (490 Nrii 1829 și 1843 -1913). Secretarul adm. raportează ce broșuri vor apărea iu 1914 în Bibi pop a Asoc. • ; se vor tipări in câte 12 mii ex. Comitetul central, în urma raportului comisiunii financiare permanente, decide: Dela 1 Ianuarie 19I4, revista «Transilvania să apară lunar, în formatul vechiu 8°, in mărimea de 2'/. coaie de tipar numărul. în revistă în viitor să se publice numai articole scurte pe înțelesul tuturora. Numerile pe Iulie ;i August vor cuprinde partea oficială cu rapoartele comitetului cătră adunarea generală. Articolele de specialitate și documentele nu se vor publică deocamdată până când Asociațiunea va dispune de mijloace materiale, ca să editeze Analele Asociațiunii. Pentru tipărirea revistei «Transilvania» pe 1914 se preliminează suma de 7500 cor., adecă cu 1500 cor. mai mult, decât cea prevăzută în bugetul aprobat de adunarea generală. Din această sumă se vor achită toate cheltuelile revistei (tipar, colaborări și expediție). Casa lui lancu: (491 Nr. 1811 1913). D-l Dr. Zosim Chirtop, advocat in Câmpeni, raportează că s’a acoperit casa lui Avram lancu din Vidra-de-sus. Cheltuelile de 635 cor. s’au achitat din fondul Avram lancu. Fundațiuni: (492 - 496 Nr. 1730 -1913). Fericitul Mihail Albon, fost funcționar de poștă și telegraf, proprietar în Blajova, lasă întreaga avere de K 4500 Asociațiunii, din venitul căreia se vor împărți burse elevilor săraci, români, cari urmează o școală de meserii sau comercială. Uzufructul averii îl are văduva până e în vieață. — Din fundațiunea Dr loan Nichita s’au împărțit ajutoare bisericilor și școalelor din Sălagiu în sumă de K 780. — Ministerul a aprobat literile fundaționale ale «funda- țiunii Balorniriene» — Comitetul centrai decide ca în viitor mediciniștilor să li .se deie bursele și pentru prepararea riguroaselor. Despărțăminte: (497 Nr 1827- 1913). Abrud—Câmpeni. Locotenentul Basil Barbul, dela batalionul 4 al regimentului de infanterie Nr. 64, a instruit în scris și cetit 60 de soldați (ședința comit cercual din 4 August 1913). (498- 500 Nrii 1727, 1795 și 1707 1913). Noul comitet s’a constituit. S’au luat dis- poziții pentru organizarea prelegerilor și conferințelor sistematice (șed. comit, din 5, 18 și 26 Oct. a. c) — (501 Nr. 1707 - 1913). Bistrița. Cu ocazia adunării cercuale din Brașfalăul de sus d-nii G. Tripon și 1. Corbu au ținut prelegeri. S’au împărțit 2 premii de câte 5 cor. la cei mai iscusiți pomologi. Director al desp. a fost ales Dr. Alex. Pop, medic (șed. comit, cerc, din 9 Sept, și adun. cerc, din II Sept. a. c.) 434 — 502 Nr. 1808-1913). Diciosânmărtin. Cu ocazia adunării cercuale din Bazna d-1 Constantin Mușlea a ținut o prelegere despre «însemnătatea însoțirilor». Iar d-1 Aurel Nan despre «Sentimentul religios în poezia poporală». Directorul și membrii din comitet au fost realeși (adun. cerc, din 2 Aug., șed. comit, cerc, din 15 Oct. a. c.) — 503 Nr. 1754—1913). Dobra. Cu ocazia adunării cercuale din Câmpeni s’au ținut 2 prelegeri poporale și s’a aranjat o expoziție de cusături și țesături, împărțindu-se 20 premii de câte 1, 2, 3 și 5 cor. (adun. cerc, din 7 Sept. a. c.) — (504 Nr. 1745 - 1913) Gherla. D. prof. V. Bojor a ținut prelegeri în 6 comune. S’a decis ca în Gherla să se înființeze o bibliotecă pentru meseriași. 1-se dăruesc câte 6 ex. din toate publicațiunile poporale de cari dispune «Asociațiunea», (șed. comit, cerc, din 9 Octomvrie 1913). — (506 Nr. 1797—1913) Reghin. Cu ocazia adunării cercuale ținute în Reghin secre- tarul Oct. C. Tăslăuanu a ținut o prelegere despre Șt. O. losif. S’a înființat un nou desp. al Gurghiului. Director s’a ales dl Grigore Nicoară, protopop onorar. — (507 Nr. 1755—1913) Ilia. Adunarea de constituire s’a ținut în 28 Septemvrie, ale- gându-se director Dr. Ștefan Chirilovici, advocat. — (509 Nr. 1812 - 1913) Răcășdia. Se aproabă înființarea unui nou desp. Răcășdia ce se va compune din 23 comune aparținătoare desp. Oravița Cu înființarea noului desp. se încredințează dl Dr. George Dragomir, protopop. — (510 Nr. 1774-1913) Viștea S’a înființat la 19 Octomvrie a. c. Director al desp. s’a ales Pavel Borzea, preot. Cu ocazia adunării de constituire s’au împărțit între popor 108 broșuri din Biblioteca poporală a «Asociațiunii». Muzeu: (513-515 Nrii 1748, 1747 și 1806—1913). Colecțiile muzeului s’au sporit cu următoarele obiecte: 7 monede (6 de bronz austriace și 1 de nichel, belgiană) dă- ruite de G. Dengel, sergent major; o monedă comemorativă austriacă din 1900 dăruită de G.Joandrea, tipograf; - o cătrință și două căpătuie din Ciuguzele, dă- ruite de Susana Brânzău. Cooperative: (531 Nr. 1839—1913). Noul conferențiar cooperativ prezintă un program de muncă. Extras din procesul verbal al ședinței Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar. Ședința a XVl-a a comitetului central, ținută la 6 Decemvrie 1913. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membri prezenți: I. Agârbiceanu, Dr. V. Bologa, Dr. L. Borcia, Ars. Bunea, P. Cosma, N. Ivan G. Precup, Dr. /. Pușcariu, R. Simu și N. Togan. Fundațiuni: (533, 534, 535 și 536 Nrii 2067, 2068, 1986 și 1886 — 1913). Bursa de 200 cor. din fund. Boeriu se dă elevului Victor Radu. Bursa de 40! cor. din fundațiunea T. Sandul se dă lui loachim Sociu, măestru lăcătuș, student la politechnica din Miinchen. După fundațiunea Olteanu, direcțiunea financiară cere un echivalent de K 963. Jud. cerc, din Șimleu a șters secvestrul pentru suma de K 2955 pus pe casa din Șimleu, aparținătoare fund Dr. I. Nichita. Despărțăminte: (544 Nr. 1861 — 1913). Aiud-Teiuș. 1 s’au pus la dispoziție 400 de abecedare pentru instruirea analfabeților (șed. comit, cerc, din 30 Oct. a. c.) — (545 Nr. 1905 -1913). Agnita. Cu ocazia adunării cercuale din Agnita s’au aranjat prelegeri poporale, o expoziție de lucruri de mână și s’a reales comitetul cercual (adun. cerc, din 5 Oct. a. c.) — (546 Nr. 1844 1913). Baia-mare. Adunarea de constituire a noului desp. s’a ținut în Baia-mare, la 4 Iulie a. c. Director al desp. s’a ales dl Dr. V. Lucaciu. I s’au votat 100 cor. pentru aranjarea prelegerilor poporale. 435 — (547 Nr. 1934 — 1913). Beiuș. Conferențiarul agronomic al «Asociațiunii a ținut dela 22 Octomvrie până la 11 Noemvrie a. c. 40 de prelegeri în 13 comune de pe teritorul desp. La toate prelegerile a fost însoțit de dl Dr I. Ciordaș, direc- torul desp. (șed. comit, cerc, din 14 Noemvrie a. c.) — 548 Nr. 1984 1913). Brad. Cu ocazia adunării cercuale din Valea Brad s’a aranjat o reprezentație teatrală, s’a jucat «In sat la Tânguești» de V. Onițiu și «Arvinte și Pepelea» de V. Alecsandri (adun. cerc, din 16 Noemvrie a. c.) - (549 Nr. 1951 — 1913). Beclean. Directorul raportează că înființarea noului desp. Buza s’a amânat până la primăvară. (550 Nr. 1885—1913). Cohalm. Cu reorganizarea desp. se încredințează dl 1. Bercan, protopop. ⁴ - (551 Nr. 1967 — 1913) Gherla. In Gherla s’a înființat o bibliotecă poporală și s’a ținut o serată literară (șed. comit, cerc, din 18 Noemvrie a. c.) (552 Nr. 2059—1913) Gurahonț. Cu înființarea unui non desp. alcătuit din comunele aparținătoare cerc. adm. Boroșșebeș se încredințează Dr. Aurel Grozda, advocat, în Buteni. — (553 Nr. 2001 1913) Ilia. Noul comitet s’a constituit. 1 se trimit cărți pentru în- ființarea celor 15 biblioteci poporale (șed. comit, cerc, din 21 Noemvrie a. c.) - (554 - 555 Nrii. 1892 și 2035 1913) Jiu. Cu ocazia adunării cercuale din Lupeni dl loan Duma, preot, a ținut o prelegere despre «Asociațiune». Director al desp. s’a ales Nicolae Zugravu, (adun, cerc din 7 Septemvrie a. c. și șed. comit, cerc, din 20 Noemvrie a. c.) - (556 Nr. 2009—1913). Ineu. Comitetul s’a constituit. Dl Dr. Teodor Burdan, advocat în Boroșineu, e încredințat să provoace pe calea legii pe dl Dr. loan Suciu, ad- vocat, să predee actele Asociațiunii desp. Ineu (șed. com. cerc, din 3 16 Noemvrie a. c.) — (557 Nr. 1907—1913) Lipova. Cu reorganizarea despărțământului se încredințează dl Dr. Marta, advocat. - (558 Nr. 1965 — 1913. Lugoj. La adunarea cercuală din Căvăran s’au ținut 4 prelegeri poporale. Dl Dionisie Rațiu înaintează un raport despre feliul cum trebuie să se înființeze cooperativele sătești, (șed. comit, cerc, din 29 Octomvrie a. c. adun. cerc, din 3 Noemvrie a. c. șed. comit, cerc, din 16 Noemvrie a. c.) - (559 Nr. 1945- 1913). Ndsâud. Comitetul cercual a decis ca adunarea generală a Asociațiunii din 1914 să fie invitată la Năsăud. Desp. desfășură o activitate model. Iu cursul anului a aranjat 133 prelegeri, 8 conferințe literare și 38 șezători popo- rale. Agenturi și biblioteci poporale sunt in toate 36 comunele. La adunarea cer- cuală, ținută in Rebrișoara, dl Emil Precup, prof. a ținut o prelegere «Sfaturi gospo- dărești», s’a aranjat o expoziție de industrie casnică, împărțindu-se între expozanți premii în sumă de K 116. (șed. comit, cerc, din 10 Sept. 2 Oct. și 5 Noemvrie, adun, cerc, din 2 Noemvrie a. c.) - (560 Nr. 1873—1913. Nocrich. La adularea cercuală din Alțina s’au ținut 2 prelegeri. Intre popor s’au împărțit mai multe broșuri (șed. comit, cerc, din 19 Iulie a. c.; adun. cerc, din 13 August a. c.) (561 Nr. 2034 — 1913). Panciova. S’a decis să se țină adunarea cercuală în Satul-Nou la 21 Decern, a. c. (șed. comit, cerc, din 2 Dec. a. c.) — (562 Nr. 1894 19131. Seini. Adunarea cercuală s'a ținut in Seini, la 19 Oct. a. c., cu care ocazie dl director George Șuta a făcut istoricul vechiului despărțământ Sătmar-Ugocia. — (563 Nr. 1775 - 1913). Șimleu. Comitetul cercual a decis ca din cercul pretorial Crasna să se înființeze un nou despărțământ. Pe teritorul desp. s’au ținut mai multe conferințe și prelegeri (șed. comit, cerc, din 17 Sept, și 30 Oct. a. c.) — (564 Nr. 1952— 1913). Timișoara. S’a fixat terminul adun. cerc, și s’a stabilit un program de muncă (șed. comit, cerc, din 17 Noemvrie a. c.) 436 - (565 Nr. 1976—1913). Viștea. A luat dispoziții pentru o activitate mai sistematică în cadrele despărțământului (șed. comit, cerc, din 19 Noemvrie a. c.) Muzeu: (567 - 570 Nr. 1913, 1899, 1845 și 1944—1913). Colecțiile Muzeului s’au sporit cu următoarele obiecte : 2 medalii de bronz, una reprezentând pe Ștefan cel mare, alta pe O. Barițiu, dăruite de 1. Banciu. — o monedă de argint din 1729, dăruită de loan Simian. Un blid vechiu de lemn împodobit cu flori, dăruit de P. Sabău. Membri noi: (583 Nr. 2069 1913). Cassierul raportează că s’au înscris următorii membri noi: 1. Membri jundatori-, 1 Augustin Dragoș de Desești, propr Baia mare; 2 loan Ni- stor, protop., Baia sprie //. Membri pe vieață: 1. Teodor Murășan, înv penz., Blagea ; 2. Andreiu Russu, înv penz, Săcalul de câmpie; 3 Dr. Coriolan Bohățel, adv., Baia mare 4 Nicolae Barbu, propr, Laposhidegkut; 5 loan Brăhaiță, preot, Laposbânya; 6 Sigismund Magyar, dentist, Nagybânya; 7 Dr Aurel Nistor, adv. Nagybânya; 8. George Pașca, preot, Alsoujfalu; 9. Nicolae Șandru, învăț., Nagybânya; 10. Dr loan Sălă- geanu, medic, Nagybânya; 11 Dr Ștefan Pop, medic, Gherla; 12 Dr. Pompiliu Nistor, medic, Zărnești. III. Membri ordinari: 1. Nicolae Ticaciu, preot, Bazna; 2. loan Popeneciu, preot, Balâzstelke; 3. loan Scumpu, preot, Alsobajom; 4 Aurel Murășan, ing silv, Imbuz; 5 Petru Coseiue, func pens, Mediaș; 6. Dr. Eugen Șelar, medic, Hațeg; 7. Dr lancu llona, inginer, Hațeg; 8. Dr Fabiu Bontescu, adv. Hațeg; 9. loan Comșa, comerc, Zârnești; 10 loan Sperchez, fnvăț, Zârnești; 11 Nicolae Rimbețiu not., Poiana mărului; 12. Gheorghe Ouiman, comerc., Poiana mărului; i3. Dr. Romul Curta, adv Agnita; 14. Emanuil Dutctș, propr, Proștea; 15. George Albu, preot, Felgyogy; 16 Letiția Dr. Bologa, Sibiiu; 17. Vasile Dancea, preot, Gârbo- vița; 18. loan Frâncu, preot, Cetea; 19. Dr Aurel Ijac, medic, Teiuș; 20 Vasile Maxe, preot, Gârbova de sus; 21 Augustin Ocneanu, înv Cacova; 22 Dr. loan Maior, adv Aiud; 23 Frații Popa, comerc, Teiuș; 24 Traian Rațiu, preot, Ca- cova ; 25. Petru Suciu, preot, Teiuș; 26. loan Dăncilă, preot, Felgyogy; 27 Teodor Bob, comerc, Mănăștur; 28 Nicolae Todor, farm , Mănăștur; 29 Gheorge Purdea, preot, Nyârfâs; 30 Vasile Pop, preot, Haragoș; 31. Vincențiu Pandrea, preot, Arâny- kiît; 32. Dr. Sabin Varna, adv Huiedin; 33 Enea Romanțan, preot, Huiedin; 34. Petru Manole, contabil, Petroșeni; 35 Nicolae Zugravu, protop. Lupeni; 36. Victor Șai dru, preot, Lupeni; 37 Sebastian Rusan, preot, Vulcan; 38 loan Moga, învăț, Bihardobrosd ; 39. Tit Pop, preot, Misztotfalu; 40 losif Stan, preot, Girodtotfalu; 41 Varile Suciu, înv, Olâhkekes; 42. Virgil Șurani, preot, Gyorkefalu ; 43 Nicolae Lupan, preot, Kisbânya; 44 Dr Gavriil Oșianu, când, de adv., Nagybânya Extras din procesul verbal al ședinții Oct C Tăslăuanu m p., secretar Litere fundaționale pentru Fundațiunea Balomiriană. § L Fericiții Simion Balomiri, fost primar în Sebeș și soția sa Rosalia, prin testa- mentul lor făcut în 17 Martie 1878 în Sassebeș, au creat o fundațiune prin următoarele dispoziții: « ..Testăm și legatăm spre înființarea unui fond de stipendii 2000 fl. v. a. zi două mii fiorini valută austriacă și îndatorăm pe erezii noștri ca acest legat după moartea noastră și dupăce se va încheia pertractarea lăsământului nostru să-l numere la comi- tetul «Asociațiunii transilvane pentru literatura și cultura poporului român». 437 Capitalul de 2000 fl. v. a. are să se depună la vreo cassă de păstrare cu garanție deplină spre fructificare până când va ajunge la suma de 20.000 fl. v. a. Dtipăce va fi crescut capitalul la 20.000 fl v. a. din interesele anuale de cel puțin una mie fiorini v. a. se vor înființa stipendii pentru tinerimea română fără distingere de confesiune. îm- părțirea stipendiilor se lasă la buna chibzuire a comitetului respective a adunării gene- rale a As ciațiunii Transilvane. Fundațiunea să poarte numele (Fundațiunea Balomiriana» și la împărțirea stipendiilor rudeniile familiei noastre vor aveă preferență . § 2. Această fundațiune va purtă numele: «Fundațiunea Balomiriană» și se va ad- ministra separat de celelalte fonduri și fundațiuni ale «Asociațiunii». § 3. Averea fundațiunii se compune dintr’un libel de depunere cu Nr. 24/012 la banca poporală societate pe acții «Agricola» din Sassebeș în suma de K 4000, care libel a fost primit din partea oficiului de cassă al «Asociațiunii». Pentru administrarea conform testamentului a acestei fundațiuni, «Asociațiunea» ia toată tăspunderea. § 4. Averea fundațiunii se va capitaliza până va crește la suma de K 40.000, iar atunci din venitul ei curat, după scăderea taxei de administrare se vor împărți burse tinerilor români fără deosebire de confesiune. S 5. Bursele din această fundațiune se vor împărți prin concurs. Bursierii vor bene- ficia de bursă pentru întreaga durată a studiilor, dacă vor dovedi din an în an pur- tare morală bună și un progres mulțumitor în studii. Concurenții cari vor dovedi prin acte in regulă că sunt înrudiți cu fundatorii vor fi preferiți. Mărimea și numărul bur- selor le va stabili, din an în an, comitetul central. § 6- ■ Asociațiunea» va înainta în fiecare an Ministerului de culte și instrucțiune pu- blică un extras al socotelilor acestei fundațiuni pentru a dovedi că venitul ei a fost întrebuințat conform dispozițiilor acestor litere fundaționale. § 7. In caz când Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român s’ar desființa, asupra sorții acestei fundațiuni va decide comitetul centrai sau adunarea generală a «Asociațiunii». § 8. Fundațiunea se va inactivă, când averea ei va crește la suma de K 40.000. § 9. «Fundațiunea Balomiriana», din venitul ei curat va plăti fondului general al ■ Aso- ciațiunii pentru literatura română și cultura poporului român» o taxă de administrare de 5% din venit. § 10. Aceste litere fundaționale s’au făcut în două exemplare, dintre cari unul se pă- strează la «Asociațiune», iar unul la Ministerul de culte și instrucțiune publică. Sibiiu, clin ședința comitetului central al Asociațiunii pentru literatura ramând și cultura poporului român», ținută la 9 Februarie 1913. Andreiu Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, secretar. 438 Nr. 1596 1913. O pildă vrednică de urmat Publicăm acest raport și rugăm tinerimea noastră universitară, pe elevii seminariilor noastre teologice și ai 'preparandiilor să-l cetească cu luare aminte și să urmeze pilda frumoasă a teologilor din Gherla. Raport despre prelegerile poporale ținute în cursul verii în 17 comune de pe teritorul despărțămintelor Seini și Baiamare ale Asociațiunii din partea d-lor luliu Lupan, secr. al agenturii principale Baia-mare a băncii generale de asigurare, Alexandru Papp teol. abs. Vasile Papp teol. abs. și ascultător al Pedagogiei superioare din Budapesta, Adrian Lupan teol. an. IV, Vasile Zoicaș și Constantin Gheție teol. an. II. însuflețiți de rezultatul frumos și îmbucurător al prelegerilor pop., ce s’au ținut iu anul trecut din partea celor 6 teologi sătmăreni, ne-am hotărît să continuăm munca începută în anul trecut, ne-am hotărît să ținem și în anul acesta prelegeri pop., prin comunele fostului desp. Sătmar- Ugocea al «Asociațiunii». Teritorul acesta locuit în mare parte de Români, eră până mai ieri — alaltăeri un «terra incognito» înaintea multora dintre intelectualii români, deși fostul desp. Sătmar-Ugocea a fost înființat de mult, desfășurând chiar dela început o activitate rodnică, în ținutul acesta peri- clitat. In ținutul «Sătmar-Ugocea», locuit de patru naționalități: Români, Șvabi, Ruteni și Maghiari, se dădeau cele mai înverșunate lupte între na- ționalități. Românii sufereau micile asupriri locale ale administrației, — dovadă oprirea prelegerilor poporale în cercul Seinilor. In lupta aceasta șvabii și rutenii au căzut numai Românii se mai țin cu o îndârjire și cu o îndrăzneală oarbă. Țărănimea în toate locurile Sătmarului e trezită la conștiință națională, ba chiar în locurile acelea unde limba noastră eră amenințată, s’a trezit poporul făcând minuni de rezistență împotriva epis- copiei de Hajdudorogh. Chiar și în comunele aproape de tot maghiarizate se trezește poporul. E interesantă petiția comunei Pete pentru introducerea limbii de propunere Română în școala lor conf. E interesantă, fiindcă Românii din Pete nu știu aproape nimic românește. Cităm din această petiție în original, cu propria lor ortografie maghiară: «— — — ■ — mert mi nem akarvăn, hogy az iskolăban magyarul tanuljanak, hanem csak olăjul, mert mi ugyan nem vagyunk olăjok, hanem akarjuk, hogy a fiaink olăjok legyenek». Și aceasta în o comună, unde D-zeu știe de când nu s’a vorbit românește nici un cuvânt. Ce să mai pomenim de Dobeni, Moftineni, Botizeni, Odoreeni, ei au conștiința națională tot mai trează, Ne-am hotărît să ținem prelegeri poporale în aceste părți ca, întrucât stă în puterile noastre, să dăm țărănimii puțină lumină, să o facem mai bună, mai capabilă pentru lupta națională, culturală și economică. In anul acesta am fost luat în program 30 de comune, dar durere, în urma opreliștii patronului dela Seini, care, ca și în anul trecut, tot așa și în anul acesta, a oprit ținerea prelegerilor în cercul său și în urma îm- prejurărilor extraordinar de triste, n’am putut ținea prelegeri numai în 17 439 comune. Astfel ținutul unde mai mult ar fi fost lipsă de prelegeri pop., cercul Seinilor, nici anul acesta nu s’a putut împărtăși de foloasele și bo- gățiile învățăturii românești. Prelegerile s’au ținut în ordinea următoare: In 12 Iulie în comuna Tăuții dt jos. Comună mărișoară cu 1100 de locuitori dintre cari Români 580, ceialalți maghiarizați și jidani. Starea ma- terială a locuitorilor e mijlocie, ocupația lor e agricultura, pomăritul și vieritul. Comuna a suferit foarte mult în urma exundărilor din anul acesta; și acestei împrejurări se poate atribui faptul, că prelegerile în anul acesta n’au reușit așa de bine, ca în anul trecut. Prelegerile s’au ținut la 10 ore a. m. în localul școalei conf. din loc, în fața alor vre-o 70 de ascultători. Au fost de față M. On. Dr. Tit Pop, paroh local, iar ca reprezentant al administrației, notarul cercual din loc. Dl A. Lupan, a vorbit despre rostul tovărășiilor, insistând pentru înființarea mai cu seamă a tovărășiilor pentru valorizarea productelor economice și altele, potrivite trebuințelor locale. Dl A. Papp a vorbit despre legislatură, descriind în colori vii chipul în care se fac legile în țara noastră. După el mai vorbește dl luliu Lupan despre folosul asigurărilor de tot felul în legătură cu banca gene- rală de asigurare. Toți au fost ascultați cu atențiune și însuflețire. La sfârșit s’au împărțit între ascultători 20 de broșuri poporale, cari le-au primit cu cea mai mare bucurie. Membrii, la fața locului nu s’au înscris fiind oamenii de tot năcăjiți, în urma enormelor pagube pricinuite de ploile necontenite. Lista pentru înscrierea membrilor ajutători, s’a lăsat de altcum zelosului paroh local, părintelui Tit Pop, care luptă mult pentru combaterea alcoolismului, care își întinde mrejele și asupra acestei co- muni periclitată și din alte puncte de vedere, prin conviețuirea locuitorilor români cu alte neamuri. Tot in 12 Aug. la 1 (J oare a. m., Domnii V. Papp și N. Zoicaș au ținut prelegeri, în curata și frumoasa comună Mocira. Comuna are 900 de locuitori, toți români deștepți și cruțători. Starea materială a locuito- rilor e bună, ocupația lor agricultura, pomăritul în parte și legumăritul, cu care câștigă mult. Și această comună a suferit mult în urma exundărilor. La prelegeri au fost de față vre-o 100 de ascultători, M. On. D. Andrei Pop paroh local și dl N. Costin învățător precum și notarul K’ss, în cali- tate oficioasă. Părintele Andrei Pop, prin câteva cuvinte de introducere, vorbește despre însemnătatea prelegerilor pop. în legătură cu «Asocia- țiunea». După el vorbește dl K Zoicaș despre tovărășii și dl K Papp despre legislatură. Ambii au fost ascultați cu mare atențiune. S’au îm- părțit apoi între ascultători 15 broșuri poporale. Lista pentru înscrierea mem- brilor ajutători, s’a lăsat dlui N. Costin, înv. în loc. După am. la 3 oare tot domnii V. Pap și V. Zoicaș au ținut pre- legeri în com. Recea, despre tovărășii și legislatură, după cuvintele de introducere, M. On. D. Ștefan Cherecheș.j paroh local, fiind ascultați cu însuflețire s’au prezentat în număr de vre-o 120 de bărbați și 440 femei. La fața locului s’au înscris 4 membrii ajutători. Intre ascultători s’au împărțit 15 broșuri poporale. Comuna are 1000 de locuitori, toți ro- mâni, materialicește sunt situați destul de bine, ocupația lor e agricultura și in parte pomăritul, dar mulți dintre locuitori sunt numai zileri. In 13 Iulie s’au ținut prelegeri *în com. Fernezciu din partea domnilor V. Papp și V. Zoicaș, comuna are o situație frumoasă, într’o vale sub poalele Igneșului. Comuna are 2000 de locuitori, dintre cari 1350 români, ceialalți unguri, nemți, jidani. Locuitorii sunt lucrători la topitoarele era- riale, cari sunt cele mai mari din toată Ungaria, iar în parte tăietori de păduri. Economia câmpului tânjește, fiind pământurile slabe și puține, de altcum fumul sulfuric ce iese neîncetat din topitoare, otrăvește atât pe locuitori cât și plantele. Locuitorii dealtcum, sunt sârguincioși și cruțători. Prelegerile s’au ținut la 10 ore a. m. în ciutea școalei conf. din loc. Au fost de față vre-o 300 de ascultători. On. D. Vasile Pop, capelan în loc, prin câteva cuvinte de introducere, vorbește despre însemnătatea Asociațiunii, indemnându-i pe ascultători să asculte cu drag și însuflețire pe tinerii conferențiari. După el vorbește di V. Zoicaș, despre alcoolism zugrăvind în colori vii stricăciunile beuturii, îndeamnă apoi pe ascul- tători să se organizeze împotriva alcoolismului în reuniuni de tempe- ranță. După el, ia cuvântul dl V. Papp și vorbește despre însemnă- tatea învățăturii, îndemnând pe ascultători la sprijinirea școalei româ- nești, la cetirea cărților și foilor românești, cari sunt unele dintre cele mai bune mijloace, pentru apărarea bisericii, școalei și prin ele a limbii noa- stre strămoșești, primejduită mult în această comună. Încheie apoi cu un călduros apei, pentru înscrierea membrilor ajutători, la care ascultătorii au răspuns cu însuflețire inscnindu-se la fața locului 25 de membrii ajutători. On. Domn Vasile Pop, capelan, a luat inițiativa pentru înființarea unei agenturi locale. între ascultători s’au împărțit 15 broșuri pop. Pentru zilele 12 și 13 Iulie, au mai fost luate în program, comunele Băița și Firiza, din partea domnilor A. Popp și A. Lupan, dar prelegerile nu s’au putut țineă, deoarece, in urma extindărilor mari, s’a întrerupt co- municația. In 20 iulie, s’a ținut prelegeri din partea domnilor V. Popp și V. Zoicaș, în comuna Chiuzbaia; comuna are o situație romantică, e așezată nemijlocit sub poalele Igneșului, într’o vale incunjurată de păduri frumoase. Comuna are 1000 de locuitori toți români. Ocupația lor e economia câm- pului, pomăritul și vieritul. Dar izvorul principal de câștig e tăiatul de păduri. Ei sunt tăietori de păduri vestiți și cântați în întreaga țară, ba chiar și în străinătate. Starea materială a locuitorilor e bună, ca dovadă servește faptul, că în decursul celor 20 de ani din urmă, au cumpărat pă- mânturi la Baiasprie și Baiamare exclusiv dela străini, în preț de vre-o 400,000 coroane. Sunt oameni foarte deștepți și cruțători, în comună nu se află numai un singur jidan, birtașul e țăran, comerciantul e țăran, tot țărani din comună sunt și întreprinzătorii de păduri cari duc lucrătorii la 441 tăiat. Vre-o 30 de inși abonează foi poporale: Solia satelor. Poporul român. Libertatea. în comună există o asociațiune de credit «Pcrșeiub, care pri- vește înapoi la o existență de 26 de ani. Mai de mult comuna a avut o industrie de lână, înfloritoare, dar d- când pășunile au ajuns pe manile statului, numai tânjește, dar încă și azi, oierii câștigă destul de frumos cu brânza renumită de Chiuzbaia. Prelegerile s’au ținut înainte de ameazi la 10 ore, în localul școalei conf. din loc, în fața alor vre-o 140 de ascul- tători, au fost de față M. On. D. Nicolae Lupan, paroh local și dl M. Eperjessy notar cerc. în calitate oficioasă. Dl V, Zoicaș a vorbit despre tovărășii, iar dl V. Popp, despre însemnătatea învățăturii. S’au înscris 8 membrii aju- tători dintre cari și notarul Eperjessy, iar ulterior 14. deci cu totul 22 de inși. Intre ascultători s’au împărțit 15 broșuri pop. După ameazi la 4 ore tot domnii V. Popp și V. Zoicaș, au ținut pre- legeri în înfloritoarea comuna Tăuții-de-sus, situată între Baia-mare și Baia- sprie, de-alungul liniei ferate, comuna are 800 de locuitori, dintre cari 600 români, ceialalți unguri și jidani. Starea materială a locuitorilor e buni- șoară, ocupația lor e economia câmpului și pomăritul, din care e de re- marcat, cultura castanilor nobili Mulți dintre locuitori sunt lucrători la minele erariale din Baia-mare. Comuna are cale ferată și lumină elec- trică. La pre'egeri au fost de față zelosul preot local M On. D. losif Stan, paroh, dl M. Eperjessy, notar cerc, și dl 1. Porumb, învățător în loc. Ascultători au fost vre-o 200 de inși. Obiectul prelegerilor au fost tovă- rășiile din partea d-lui V. Zoicaș și însemnătatea învățăturii din partea d-lui V. Popp. S’au înscris 16 membrii ajut. S’au împărțit apoi intre ascultători 15 broșuri poporale. Tot în 20 Iulie s’au ținut prelegeri din partea domnilor A. Papp și A. Lupan, în comuna Siurdești. Comuna are 1100 locuitori, toți români. Starea materială a locuitorilor e mijlocie, ocupația lor e economia câm- pului, care nu tocmai înfloritoare, și pomăritul. Mulți dintre locuitori se ocupă cu cărăușitul, dela care au câștiguri destul de frumoase, trans- portând materialul de mine, din comuna învecinată Capnic, la topi- toarele din Fernezeiu. Prelegerile s’au ținut la iO ore a. m. înaintea bise- ricii din loc. Au fost de față vre-o 250 de țărani precum și M. On. D. luliu Șiurani, paroh local. Dl A. Papp a vorbit despre alcoolism, iar dl A. Lupan despre însemnătatea învățăturii. Prelegerile au fost ascultate cu însuflețire și au avut un rezultat destul de frumos, înscriindu-se 20 de membrii ajutători. Intre ascultători s’au împărțit 20 de broșuri poporale. După ameazi la 4 ore, tot domnii A. Papp și A. Lupan, au ținut pre- legeri în fruntașa comună jișești, cunoscută întregii lumi românești. Co- muna are 1100 de locuitori toți români. Starea materială a locuitorilor e bunișoară, ocupația lor e agricultura și pomăritul înfloritor, in parte mai restrânsă se ocupă cu cărăușitul și cu tăiatul de păduri. Comuna are o biser.că impozaniă zidită în stil bizantin, un monument artistic «Mănăstirea din Șișești", la care .in gloate de țărani cu procesie din întreg Sătmarul, 442 din Sălaj și Maramurăș, căutându-și și aflându-și mângâiere sufletească la icoana Maicii noastre Preasfinte făcătoare de minuni, și în cuvintele pă- rințești, dulci și pline de farmec ale părintelui Vasile Lucaciu. Prelegerile s’au ținut în pavilionul de lângă biserică. Au fost de față părintele Dr. V. Lucaciu, On. D. Victor Farcaș, capelan, ambii cu familiile lor, notarul Weiszîn cal. of.; precum și un număr frumos din inteligența din jur, mai cu seamă dame. Țărani au fost vre-o 400 de inși. După cuvintele fru- moase de introducere a părintelui Lucaciu, ia cuvântul dl A. Popp și vor- bește despre stricăciunile beuturii, după el vorbește dl A. Lupan despre însemnătatea învățăturii românești în legătură cu «Asociațiunea». Prele- gerile au avut un rezultat strălucit; s’au înscris 44 de membrii ajutători. ntre ascultători s’au împărțit 20 de broșuri poporale. La sfârșitul prele- gerilor, părintele Lucaciu mulțămește conferențiarilor în numele poporului, pentru osteneala ce au luat-o asupra lor, răspândind lumina învățăturii românești în comuna Șișești. In 27 Iulie s’au ținut prelegeri din partea domnilor V. Papp și V. Zoicaș în comuna Dumbrăviță. Comuna are 1100 de locuitori. Starea materială a locuitorilor e mijlocie, ocupația lor e agricultura și în parte pomăritul, dar mulți dintre locuitori sunt numai zileri. Prelegerile s’au ținut în localul școalei confesionale din loc, la 10 ore a. m. Au fost de față dl înv. Borcutean și notarul Varjas în cal. of. Ascultători au fost vre-o 80. Dl V. Zoicaș a vorbit despre alcoolism și dl V. Papp despre însem- nătatea învățăturii. Prelegerile au avut un succes frumos, înscriindu-se dintre ascultători 20 de membrii ajutători. S’au împărțit apoi între ascul- tători 15 broșuri poporale. După ameazi la 4 ore domnul V. Papp, a ținut prelegere în comuna Groși, care are 1100 de locuitori, toți români. Ocupația lor e agricultura și pomăritul, starea materială e bunișoară, dar astăzi sunt angajați locui- torii foarte mult, deoarece au cumpărat în comun o avere domnească cu 280,000 cor. Prelegerile s’au ținut în școala confesională din loc, fiind de față Mult Onoratul Domn Emanuil Câmpean, paroh local și dl învăț. Florian. Dl. V. Papp a vorbit despre legislatură, celor 80 de țăreni, cari s’au prezentat la prelegere, — având un rezultat frumos și înscriindu-se 16 membrii ajutători, s’au împărțit între ascultători 15 broșuri poporale. Tot în 27 Iulie s’au ținut prelegeri din partea domnilor V. Papp și A. Lupan în comuna Tetiș. Comuna are 900 locuitori, toți români. Starea materială a locuitorilor e bunișoară, ocupația lor e numai agricultura; mulți sunt numai zileri. Comuna a suferit mult în urma exundărilor. Prele- gerile s’au ținut la 10 ore a. m. în curtea școalei confesionale din loc. Ascultători au fost vre-o 300. Au fost de față Mult Onor. Domn Augustin Mosolygo, paroh local, On. D. Teofil Zoicaș, proprietar și dl învățător Suciu. După cuvintele de introducere al părintelui Mosolygo, a vorbit dl A. Papp, despre ravagiile alcoolismului și după el dl A. Lupan despre însemnătatea învățăturii. Prelegerile au fost ascultate cu mare atențiune 443 și însuflețire și au avut un rezultat strălucit. S’au inscris 50 de membri ajutători. S’au împărțit între ascultători 20 broșuri poporale. După ameazi la 4 oare tot domnii A. Papp și A. Lupan au ținut prelegeri în micuța dar frumoasa și curata comună Ocoliș. Comuna are 600 de locuitorii toți români, ocupația lor e economia câmpului și pomă- ritul. Starea materială e bună. Locuitorii fac o economie bună și rațională. Prelegerile s’au ținut în școala conf. din loc. Au fost de față vre-o 100 de ascultători precum și dl învățător N. Câmpean. Dl A. Papp a vorbit despre alcoolism, iar dl A. Lupan despre însemnătatea învățăturii. Prele- gerile au avut un rezultat foarte frumos, înscriindu-se dintre ascultători 23 de membrii ajutători. S’au împărțit între ascultători 20 de broșuri po- porale. Cu ziua de 2 August s’au început prelegerile în 5 comune românești din comitatul Ugocea. In 2 August, înainte de ameazi la 10 ore, dl A. Papp a ținut o pre- legere despre tovărășii, în comuna Gherța-mică. Comuna are 1800 de locuitori toți români. Ocupația lor e agricultura, pomăritul și în parte vieritul. Starea materială a locuitorilor e mijlocie, dar în urma exundă- rilor din anul acesta a sărăcit mult comuna, silind pe mulți, să ia în mână cârja pribegiei spre America. Și acestei împrejurări i se poate atribui faptul că prelegerile din acest an n’au succes așa de bine, ca în anul trecut, nu numai în comuna Gherța-mică ci și în celelalte comune, din Ugocea, cu excepțiunea comunii Gherța-mare. Prelegerea s’a ținut la ora fixată în școala confesională din loc. Au fost de față M. On. D. loan Dobossy paroh și vre-o 100 de ascultători. Lista pentru înscrierea membrilor s’a lăsat în grija părintelui Dobossy. Intre ascultători s’au împărțit 20 de broșuri poporale. Tot în 20 August s’au ținut prelegeri din partea domnilor A. Lupan, I. Lupan și V. Zoicaș în fruntașa comună Turț, care are la 4000 de lo- cuitori, dintre cari 3500 români, ceialalți unguri și jidani. Comuna e așezată pe un teritoriu de peste 2000 iugăre, și cu toate, că e așa de împrăștiată, are o situație destul de plăcută. Starea mat. a locuitorilor e mijlocie, ocu- pația lor e agricultura, și pomăritul, în parte mai restrânsă se ocupă și cu vieritul. Prelegerile s’au ținut în pavilionul școalei confesionale din loc fiind de față M. On. D. loan Pop paroh local, On. D. loan Hoțea capelan, notarul cercual în cal. of.; precum și toată inteligința românească din Turț. Iar dintre țărani vre-o 300 de bărbați și femei. Dl A. Lupan a vorbit despre tovărășii, Dl I. Lupan despre rostul asigurărilor și dl V. Zoicaș despre legislatură, trezind între ascultători un viu interes, față de temele lor prelegeri. Lista pentru înscrierea membrilor s’a lăsat zelosului capelan, părintelui Hoțea, iar pentru școala confesională din loc, s’au lăsat 50 de broșuri poporale. După am. la 4 ore tot domnii I. Lupan, A. Lupan și V. Zoicaș, au ținut prelegeri în comuna Gherța-mare. Comuna are o situație plăcută și 444 numără 1100 locuitori, toți români. Ocupația lor e agricultura și po- măritul. Starea materială e bunișoară. Prelegerile s’au ținut în curtea școalei confesionale din loc, la ora fixată. Au fost de față M. On. D. Justin Pop, paroh local, On. D. loan Hoțea, capelan și Dl N. Lemenyi, proprietar ambii din Turț și dl învățător local Breten. Di V. Zoicaș a vorbit despre stricăciunile beuturii, dl I. Lupan despre folosul asigurărilor și dl A. Lupan despre însemnătatea învățăturii și despre «Asociațiune». Prelegerile au fost ascultate cu mare atențiune și însuflețire și au avut un succes foarte frumos, înscriindu-se 22 de membrii ajutători. S’au împărțit între ascultători 25 de broșmi poporale. în 3 August s’au ținut prelegeri în comuna Bătărei din partea dom- nilor Constantin Oheție și A. Papp. Comuna are 1700 de locuitori, dintre cari 1400 români, ceialalți unguri și jidani. Starea materială a locuitorilor e bunișoară, ocupația lor e agricultura, viticultura și în parte pomăritul. Prelegerile s’au ținut la 10 ore a. m., în curtea școalei confesionale, fiind de față M. On. D. lacob Pop, paroh local, On. D. Cornel Pop, profesor de pedagogie în Gherla și On. D. N. Paul, învățător local, Dl C, Oheție a vorbit despre tovărășii și dl A. Papp despre legislatură. Au fost ascultați cu mare atențiune. Intre ascultători s’au împăițit 20 de bro- șuri poporale. După am. la 4 oare, domnii A. Papp și A. Lupan, au ținut prelegeri în comuna Tarna-mare. Comuna are 2000 de locuitori, dintre cari 1000 români, ceialalți ruteni, unguri și jidani. Ocupația locuitorilor e agricultura. Starea materială nu e chiar bună. Prelegerile s’au ținut în curtea casei parohiale din loc. Au fost de față M. On. D. Antoniu Kovâts, protopop, On. D. Atanasiu Doroș catehet în Sighet, cu familiile lor. Iar dintre țărani vre-o 150 de inși. Dl A. Papp a vorbit despre legislatură și dl A. Lupan despre tovărășii, stârnind ambii între ascultători însuflețire. La fața locului s’au înscris 3 membrii ajutători iar lista pentru completarea membrilor s’a lăsat părintelui Kovâts. Intre ascultători s’au împărțit 25 de broșuri po- porale. Afară de program s’au mai ținut prelegeri în comuna Apa, din partea domnului V. Papp despre însemnătatea învățăturii. S’au înscris 20 de membri ajutători. Dl A. Lupan a ținut în 29 Iunie în comuna Chiuzbaia o prelegere istorică despre Începutul Românilor și în 17 August una despre legislatură. Cu aceasta am ajuns la sfârșitul raportului nostru. Dacă luăm în considerare împrejurările extraordinar de grele, suntem îndestuliți. 265 de membrii ajutători e un număr destul de frumos, chiar și între îm- prejurări normale. Poporul, care de mult nu a suferit pagube așa de mari, a făcut ce a putut pentru «Asociațiune». Să amintim numai Tetișul, unde riulețul Tetișel de 11-ori iar rîul Lăpuș de 6-ori au exundat și totuși s’au înscris 56 de membri. Nici nu se poate descrie supărarea, ce ne cuprindea 445 văzând hotarele sub apă, văzând munca unui an nimicită. Două comune din pricina exundărilor, nici nu le-am putut cercetă, iar în multe locuri strigătele de însuflețire a țăranilor se pierdeau în tunetele și fulgerile nourilor. Dar supărarea trece, amintirea pagubelor se va șterge, iar nouă ne rămâne bucuria muncii săvârșite. Dacă vedem, trecând printr’un sat, tăblițele elegante, ale «Băncii generale de asigurare», al căror motto e, «prin noi înșine», în care mult se spune țăranilor; dacă vedem Dumineca, după ameazi, oamenii șezând înaintea căsii și cetind gazete ori cărți; dacă întrăm într’o casă și vedem pe grindă broșurile verzi ale «Asociațiunii»; dacă se va face câte o tovărășie, — în Tăuții de sus s’a și luat inițiativa pentru înființarea unei tovărășii pentru asigurarea vitelor, — dacă se va susținea și pe mai departe o școală, care de altcum eră pe pierdute, noi suntem mulțumiți și suntem răsplătiți, cum nici împărații nu pot răsplăti. Aducându-ne aminte de însuflețirea, cu care am fost întimpinați, sperăm și știm, că Sătmarul e mântuit mântuit din puterea lui proprie. Noi din partea noastră vom continuă munca, pânăcând fiecare român sătmărean, va fi om cu carte și cu convingere tare, că el e român. Noi lăsăm urmașilor noștri din seminar de moștenire, — continuarea muncii noastre, până la învingerea deplină. Datorință avem să continuăm munca începută, să învățăm și să deșteptăm poporul. Înainte de ce am termină raportul, ne ținem de datorință, să mul- țămim la acest loc, în rândul intâiu, comitetului central, pentru ajutorul material și moral și mai cu seamă pentru cele 500 de broșuri, cari ni-le-a pus la dispoziție, cu scopul de a le împărți între țărani, cu ocaziunea pre- legerilor, în rândul al 2-lea M. On. D. George Șuta, arhidiacon și pro- topop, în Borlești, dir. desp. Seini, M. On. Domn Dr. V. Lucaciu, dir. desp. Baia-mare și M. On. D. Antoniu Kovâts, protopop în Tarna-mare, pentru exoperarea autorizației oficioase de a ținea prelegeri în aceste 17 comune, dându-ne și de altcum tot concursul lor prețios, pentru reușita bună a prelegerilor; iar în rândul al 3-lea tuturor preoților și intelectua- lilor români din Sătmar, cari au contribuit foarte mult la succesul nostru, pregătind înainte poporul, aducând jertfe materiale chiar, arătând prin acestea în chip strălucit simțul național al inteliginței sătmărene atât de mult tras la îndoială. Baia-mare, la 12 Septemvrie 1Q13. Alexandru Papp, cleric abs. luliu Lupan, secretar la «Banca gen. > Vasile Papp, cleric abs. Vasile Zoicașiu, teol. II.-t. Adrian Lupan, teol. IV-t. Constantin Gheție, teol. Il.-t. 30 446 No. 1751/1913 CURSURI PENTRU ANALFABEȚI. — Circulară cătră direcțiunile despărțămintelor ~ Asociațiunii’. — Domnule director! Vremurile în cari trăim ne impun o apropiere sinceră de popor, cu gândul curat de a-1 smulge cât mai curând din întunerecul neștiinței și a-1 ridică în rândul neamurilor culte, conștie de menirea lor pe lume. Viitorul poporului nostru numai atunci va fi asigurat, când el va aveă o puternică cultură națională, care îl va ajută în lupta pentru existență ală- turi de celelalte popoare. Condiția primă a oricărei culturi conștie e cunoștința de carte, fără de care astăzi un popor nu-și mai poate îndruma soartea pe cărări mai bune. Scăderea cea mai mare a poporului nostru e tocmai lipsa cuno- știnții de carte. Putem spune că analfabetismul e cauza la mai toate relele de cari pătimește poporul nostru. E timpul suprem ca toți cărturarii să se aștearnă pe muncă serioasă pentru a scăpă pe țărani de rușinea analfabetismului, care constitue o primejdie pentru însăși existența națională a poporului nostru. In anii din urmă « Asociațiunea» și-a dat toată silința să organizeze cursuri de analfabeți. In multe părți ele au reușit și au dat rezultate îm- bucurătoare. Nădăjduim că și consistoarele o vor sprijini în această stră- duință a ei. Asociațiunea își ține de datorință a îndemnă și în acest an toate despărțămintele sale să reiee aranjarea cursurilor de analfabeți în toate comunele de pe teritorul despărțămintelor. In ce privește organizarea acestor cursuri să servească de îndrumare următoarele: 1. Directorii despărțămintelor să trimită această circulară domnilor preoți și învățători, învitându-i ca într’o Duminecă sau sărbătoare, după terminarea slujbei, să aducă la cunoștința poporului înființarea cursului de analfabeți, explicându-le însemnătatea lui. In aceeaș Duminecă să în- scrie pe toți țăranii (bărbați și femei) cari doresc să urmeze cursul. Propaganda pentru înscriere să urmeze și după aceea la toate oca- ziile potrivite. 2. Cursurile vor dură de regulă din Noemvrie până în Februarie. Cursurile se vor ținea în fiecare săptămână, în 3—4 zile, câte 2 ore, mai ales seara. In caz când numărul celor înscriși la curs ar fi prea mare, se vor împărți în grupuri (grupul femeilor și bărbaților sau grupul tinerilor și bătrânilor). Cursurile se vor ținea în școală sau în alt local potrivit. Cheltuelile de luminat sau încălzit le va suportă comuna politică sau bise- ricească eventual se vor acoperi dintr’o colectă făcută între cei înscriși la curs. 447 3. Cursurile vor fi ținute de domnii preoți sau învățători. Se vor propune, după metodele cunoscute, următoarele obiecte: 1. Cetirea, 2. Scrierea și 3. Socoteala. Pentru Cetire, Asociațiunea, la cerere, împarte gratuit atâtea Abece- dare de I. Bota, câte are lipsă fiecare comună. Pentru acest scop trebuie să se cunoască numărul ascultătorilor și fiecare comună să ceară numai atâtea abecedare de câte are lipsă. Ar fi păcat ca abecedarele să se ri- sipească fără nici un folos. 4. La sfârșitul anului se va face un examen, în fața directorului des- părțământului sau a unui membru al comitetului cercual, eventual a dlui protopop. Examenul va fi public și după terminarea lui se vor aranja și alte sărbări (coruri, reprezentații teatrale, jocuri etc.). Cei cari au făcut progrese mai mari, vor fi distinși cu câte un premiu (de pildă un abo- nament la «Biblioteca poporală a Asociațiunii» sau la o foaie poporală). înainte de examen se va face din partea instructorului o listă a celor ce s’au prezentat. Lista va fi întocmită după modelul de mai jos: Lista celor ce au urmat cursul de analfabeți din comuna ținut dela 191 până la desp. 191 Nr.ji Numele celui ' Vâᵣₛₜₐ ce s’a prezentat j la examen Progresul general ce l-a | făcut (a învățat a scrie, ___! a ceti și a socoti: pe de- bărbat | temele |. Plⁱⁿ sau numai în parte) Observări (a fost premiat? a știut carte mai înainte ?) Această listă, semnată de instructor și de președintele examenului, se va înainta comitetului central al Asociațiunii. Pentru a răsplăti întrucâtva munca săvârșită, comitetul central a decis să împartă 10 premii de câte 50 cor. între acei domni preoți și în- vățători cari până la 1 Maiu anul 1914 vor dovedi că au instruit în scris și cetit mai mulți analfabeți în cursul iernii 1913114. Pe lângă aceste premii, despărțămintele sunt rugate să împartă și alte premii, fie din averea lor, fie din donațiunile băncilor și particularilor. Un mijloc foarte bun pentru a trezi între țăranii neștiutori de carte interesul față de scris și cetit sunt șezătorile culturale, care trebuie să se țină Dumineca și în sărbători. La aceste șezători să se discute cu țăranii chestiunile ce-i interesează pe ei, apoi preotul sau învățătorul să le po- 30* 448 vestească întâmplările mai însemnate cetite prin gazete, să le cetească din vre-o carte bucăți potrivite, să cetească chiar și câte un țăran priceput, iar tineretul să declame și să cânte diferite poezii și cântări. Aceste șezători dau vieață scrisului și cetitului, pe care le învață ceice urmează cursurile de analfabeți. Poporul încetul cu încetul trebuie dedat, ca cunoștințele lui de carte să le întrebuințeze în vieața practică pentru trebuințele lui reale, căci altfel toată învățătura lui n’are nici o valoare. Cu ocazia șezătorilor, cărturarii să explice țăranilor rostul «Asocia- țiunii», să-i îndemne să se înscrie membri ajutători, arătându-le broșurile ce le primesc în schimbul taxei de 2 cor. și cetindu-le din aceste broșuri. Tot cu ocazia acestor șezători să se înființeze și agenturi de ale Aso- ciațiunii. Atragem atențiunea tuturor directorilor de despărțăminte, a preoților și învățătorilor, că cursurile de analfabeți nu pot fi oprite de organele administrative ale statului, fiindcă, conform statutelor aprobate de gu- vernul țării, Asociațiunea e îndreptățită a aranja asemenea cursuri, cari țintesc promovarea culturii noastre. Dnii directori ai despărțămintelor, în raportul lor anual cătră comi- tetul central, să raporteze despre toate cursurile de analfabeți, cari s’au ținut pe teritorul despărțămintelor, chiar și când ele nu s’ar fi ținut în cadrele Asociațiunii. Sibiiu, 16 Octomvrie 1913. Andreiu Bârseanu m. p., Octavian C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. Nr. 1856—1913. ACȚIUNEA COOPERATIVELOR SĂTEȘTI. — Circulară cătră toate despărțămintele «Asociațiunii». — Domnule Director! Vă este cunoscută acțiunea începută de Asociațiune cu sprijinul ge- nerosului donator, dl Vasile Stroescu, pentru emanciparea țărănimii noa- stre pe teren economic și moral prin înființarea de bănci poporale și alte cooperative sătești. Istoria altor neamuri, azi puternice și mai înaintate decât noi, ne dă dovadă în deajuns, că existența și înaintarea unui popor este strâns legată de puterea lui economică și morală. Cu cât un popor este mai bine or- ganizat economicește, cu atât mai ușor poate ținea piept în lupta grea de concurență cu celelalte neamuri. Cele mai înaintate popoare din alte țări au să mulțămească azi puterea lor în mare parte organizației cooperative. Cârmuitorii ace- stor țări și popoare recunoscând că organizația economică prin coo- perative este baza pentru asigurarea unui viitor mai bun, au sprijinit-o cu toate mijloacele disponibile. 449 Vremurile grele și împrejurările vitrege în cari trăește poporul no- stru, ne impun datorința, ca să sprijinim înfăptuirea cât mai în grabă a organizației economice a țărănimii prin înființarea de bănci poporale și alte cooperative sătești. Iată, de ce Asociațiunea noastră își ține de datorință a îndemnă cu toată stăruința pe toate despărțămintele sale să sprijinească mișcarea coo- perativă. Pentru realizarea cu succes a acestei idei mărețe, Asociațiunea a angajat în anul acesta un nou conferențiar cooperativ în persoana dlui Nicolae lancu, care, pe lângă pregătiri academice frumoase, dispune, în urma unei activități practice de aproape 10 ani, de bogate experiențe în ce privește înfăptuirea, organizarea și conducerea de bănci poporale și cooperative. Munca acestui conferențiar va puteâ fi numai atunci încoronată de succese reale, dacă el va fi sprijinit de toți factorii vieții noastre sociale și îndeosebi de domnii conducători ai despărțămintelor Asociațiunii. Vă rugăm deci, să binevoiți a conlucra cu toată stăruința posibilă in despărțământul ce-1 conduceți, la propagarea mișcării cooperative. îndeosebi Vă rugăm, să binevoiți a ne comunică în cel mai scurt timp posibil, cari sunt în despărțământul Dumneavoastră comunele cari reclamă înființarea urgentă de bănci sătești sau de alte cooperative. Tot- odată Vă rugăm să ne indicați care este ocupațiunea de căpetenie și care ar puteă fi izvorul principal de câștig al locuitorilor români din co- munele respective. Domnul conferențiar cooperativ Vă va seryî la fața locului cu toate deslușirile și instrucțiile necesare, va înfăptui înființarea cooperativelor și activarea lor și va supraveghiâ activitatea însoțirilor înființate. Așteptăm deci răspunsul Dumneavoastră în cel mai scurt timp po- sibil, pentruca conferențiarul cooperativ să Vă poată aviza despre timpul în care va sosi în despărțământul Dumneavoastră pentru a înființă bănci sătești sau alte cooperative în locurile unde se simte trebuința lor și pentruca să pregătească și să lumineze publicul nostru mare și pe condu- cătorii lui prin adunări și conferințe regionale despre scopul adevărat al cooperativelor. întreagă corespondența în chestia cooperativelor să se adreseze di- rect domnului conferențiar cooperativ la biroul «Asociațiunii» (Sibiiu, str. Șaguna, Nr. 6). Din ședința comitetului central al «Asociațiuniii pentru literatura ro- mână și cultura poporului român», ținută în 1 Noemvrie n. 1913. Biroul Asociațiunii: Andreiu Bârseanu m. p., Romul Sitnu m. p., prezident secretar substitut. 450 Nr. 2159—1913. CIRCULARĂ cătră On. Direcțiuni ale despărțămintelor «Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român». Domnule Director! Importanța ce o au prelegerile poporale pentru înaintarea culturală și întărirea economică a țărănimii dela sate e îndeobște cunoscută. Cu ajutorul lor putem îndeplini una dintre cele mai importante probleme ale instituțiunii noastre: răspândirea culturii la sate. Experiențele de până acum dovedesc, că poporul arată cel mai mare interes față de sfaturile și îndrumările, pe cari i le dă cărturărimea cu ocazia prelegerilor. In des- părțămintele, în cari comitetele cercuale s’au îngrijit să se țină prelegeri sistematice și practice se pot constată rezultate reale îmbucurătoare. Și atunci, când țăranii se vor convinge că intelectualii se îngrijesc din toată inima de soartea lor năcăjită, când vor vedeâ că domnii dela orașe vin în mijlocul lor să le arete, cu vorba și cu fapta, căile și mijloacele cari le pot înlesni traiul, îi vor primi cu dragoste frățească și se va întări și mai mult încrederea țărănimii în conducătorii săi. Având în vedere deci importanța națională a acestor prelegeri, nădăj- duim că toate despărțămintele noastre își vor da silința să aranjeze în toate comunele de pe teritorul lor asemenea prelegeri poporale. Comitetul central, pentru a înlesni ținerea prelegerilor poporale, mai ales în despărțămintele lipsite de mijloace materiale, a votat spre acest scop, pe anul 1914 suma de 2000 coroane, care se va distribui în părți egale, de câte 100 coroane, între 20 de despărțăminte ale «Asociațiunii». Pentru orientarea On. direcțiuni ale despărțămintelor ne permitem a înșiră principiile călăuzitoare, pe cari trebue să le aibă în vedere la aran- jarea prelegerilor poporale și condițiunile, ce trebuie să le îndeplinească despărțămintele pentru a puteă fi împărtășite de ajutorul de 100 coroane ce-1 dă comitetul central: 1. Comitetele cercuale să stabilească, în cursul lunei Ianuarie 1914, lista comunelor, în cari se vor ținea prelegeri poporale, având mai ales în vedere acele comune, unde până acum nu s’au ținut nici prelegeri po- porale și nici adunări cercuale și prin urmare «Asociațiunea» e mai puțin cunoscută. Se va mai avea în vedere situația scăpătată a comunelor și neapărata trebuință de a se face ceva pentru povățuirea locuitorilor spre a-i ajută în cele economice. 2. Comitetele cercuale vor face apel la întreagă cărturărimea de pe teritorul despărțământului să țină prelegeri și să aranjeze șezători la sate în Dumineci și sărbători. Dacă pe teritorul despărțământului se găsesc specialiști în ale economiei, de exemplu preoți și învățători, cari în timpul din urmă s’au cvalificat în pomărit, vierit, stupărit etc., precum și medici, 451 advocați, funcționari de bancă ș. a. m. d. trebuie invitați să țină prelegeri în diferite comune, tratând subiecte din specialitatea lor. 3. E de dorit ca prelegerile poporale să fie de mai înainte pregătite, dar să se țină liber — nu cetite — și cu demonstrațiuni practice. Tot ce se poate arătă și experimentă, să se arete și să se experimenteze, așa de exemplu: a) La cultura pământului, să se arete diferite soiuri de mașini și unelte agricole, și unde se poate, să se pună chiar in lucrare, ca cei pre- zenți să se poată convinge de avantajele lor! b) Tot așa să se procedeze la prelegerile despre pomărit, arătând cum se face în practică sămânatul pomilor, strămutarea, altoirea și formarea coroanei lor, etc.; c) La cultura viei, să se arete, de exemplu, cum se face rigolarea pă- mântului, altoirea viței, etc.; d) La cultura legumelor, să se arete diferitele soiuri de semințe mai alese și specii din legumele cele mai frumoase și mai rentabile etc.; e) La prăsirea vitelor să se scoată la iveală foloasele lăptăriilor, să se arete cum trebuie să fie corpul unei vite, semnele unei vaci bune de lapte, soiurile mai însemnate, îngrijirea și curățirea vitelor și mai cu seamă creșterea vițeilor, etc. f) La stupărit să se arete, de exemplu, coșnițele sistematice, diferitele soiuri de recvizite și mașini practice, și așa să se procedeze și la alte ramuri ale agriculturii. Despărțămintele, cari nu au pe teritorul lor conferențiari specialiști se pot adresă comitetului central pentru a trimite pe conferențiarul agronomic și pe cel cooperativ să țină prelegeri. Despărțămintele cari au schiopticoane le vor întrebuința la prele- gerile poporale, fiindcă s’au dovedit a fi foarte potrivite pentru a deșteptă interesul țărănimii față de prelegeri. Diapozitive se pot împrumută dela «Urania», din Budapesta (VIII Răkoczi ut 21) și dela desp. Brașov, Brad și Hațeg cari au câteva prelegeri cu diapozitive. Cele mai bune dintre prelegeri să se înainteze comitetului central, care le va censură prin organele sale și le va publică în revista «Tran- silvania* sau în «Biblioteca poporală a Asociațiunii^ ca prelegeri model. Cele mai bune patru prelegeri model din diferitele ramuri comitetul central le va premia cu câte 50 cor. 4. Cu ocazia prelegerilor poporale să se înființeze agenturi și biblio- teci poporale, cari vor primi gratuit toate publicațiunile «Asociațiunii». Tot cu ocazia prelegerilor poporale, conferențiarii să facă propa- gandă între popor pentru a se înscrie membri ajutători (cu taxa de 2 cor.) la Asociațiune, spunându-le, că în schimbul taxei de 2 cor. vor primi 10 broșuri și un Calendar în fiecare an. 452 5. Toate prelegerile să se tină sub conducerea unui delegat al co- mitetelor cercuale. Membrii comitetelor cercuale să-și împartă conducerea și prezidenția prelegerilor, ca toți să lucreze deopotrivă la reușita acestora. Să se facă propagandă, ca la prelegeri să ia parte’și poporul din comu- nele învecinate. 6. Comitetele cercuale să compună în luna Ianuarie 1914, lista pre- egerilor, pe cari au de gând să le țină în cursul anului, indicând atât co- munele cât și numele conferențiarilor, precum și numele membrilor din comitet, cari le vor prezida. Listele să se înainteze comitetului central cel mult până la i Martie 1914, arătând, dacă doresc să fie împărtășite de ajutorul de ioo cor. Acele dintre despărțăminte, cari nu vor înainta lista prelegerilor po- porale până la terminul indicat mai sus, nu vor putea fi împărtășite de ajutorul de ioo cor. O prelegere economică nu se va putea remunera cu mai mult de 10 cor. din partea despărțămintelor. Așa încât despărțămintele cari primesc ajutorul de 100 cor. vor avea să țină cel puțin 10 prelegeri economice. Despre rezultatul practic al prelegerilor vor avea să raporteze în raportul general despre activitatea despărțămintelor în cursul anului 1914. Deodată cu înaintarea listei prelegerilor poporale comitetului central, să se arete și câte agenturi și biblioteci poporale vor să înființeze, cerând un număr corespunzător de exemplare din publicațiunile poporale ale «Asociațiunii». O deosebită importanță trebuie să dee despărțămintele tovărășiilor sătești, căci înființarea lor e singurul mijloc pentru organizarea economică a poporului nostru. Comitetele cercuale să încredințeze o persoană de pe teritorul despărțământului, să studieze amănunțit organizația tovărășiilor și să cutriere comunele aparținătoare despărțământului, arătând țăranilor importanța acestora și îndemnându-i să le înființeze. Informațiuni în tot ce privește tovărășiile se pot primi în viitor dela Asociațiune, care a angajat un conferențiar cooperativ, care stă exclusiv în serviciul acțiunii cooperative. Pentru a putea face o propagandă cât mai intensivă în favorul tovărășiilor, despărțămintele să ceară sprijinul moral și material al băn- cilor. Ceice vor izbuti să înființeze tovărășii de credit, de producțiuni, de valorizare etc. să fie împărtășiți de premii, ca încurajare. Deasemenea să se dee premii și gospodarilor, cari vor înființa pepiniere de viță ameri- cană, grădini de pomi, gospodării model etc. In părțile, unde e teren prielnic pentru negoț despărțămintele să se îngrijască a angaja un specialist — eventual mai mulți, — ca să țină cur- suri de negoț pentru țărani, în cari să li se spună: 1. Folosul negoțului, la sate; 2. întocmirea unei prăvălii; 3. Marfa cu care trebuie să înceapă negoțul; de unde se poate procură această marfă; 4. Părți mai de căpe- 453 tenie din legea comercială; 5. Pregătirea hârtiilor trebuincioase pentru cererea dreptului de a deschide prăvălie; 6. îndrumări pentru purtarea socotelilor; 7. Despre însoțirile de consum etc. Atragem atențiunea despărțămintelor și asupra expozițiilor etnografice, de copii, de produse agricole, de vite etc., cari s’au dovedit foarte po- trivite pentru promovarea culturii în sânul poporului nostru. Cu ocazia adunărilor cercuale, fiecare despărțămât să aranjeze o asemenea expoziție și să împartă premii între cei ce se disting. Obiectele mai prețioase dela expozițiile etnografice să se răscumpere pentru «Muzeul Asociațiunii». Comunicând onoratelor direcțiuni acest program de acțiune, le atragem atențiunea să iee cu ajutorul comitetelor cercuale dispozițiuni, pentru a câ- știgă ajutoare materiale și din alte părți (averea proprie, venitul petrece- rilor donațiuni dela bănci etc.) ca să se poată îndeplini întreg programul. în așteptarea răspunsului D-Voastră, Vă rugăm Domnule Director, să primiți încredințarea deosebitei noastre stime. Sibiiu, 24 Decemvrie 1913. Andreiu Bârseanu, Oct. C. Tăslăuanu, prezident secretar Nr 2160-1913. Apel. în preajma Anului-Nou ne permitem a face un călduros apel cătră toți sprijinitorii culturii poporului român să binevoiască a-și răscumpără felicitările de Anul-Nou în folosul Muzeului Asociațiunii. Mijloacele materiale de care dispune Muzeul sunt așa de restrânse» încât înzestrarea lui înaintează foarte încet. Și aceasta e o mare pierdere pentru noi, căci prețioasele obiecte de mare însemnătate etnografică și istorică, cari sunt o comoară a trecutului nostru și tot atâtea mărturii ale vieții noastre culturale, dispar sau sunt adunate cu sârguință de străini. E timpul suprem să ne îngrijim ca cel puțin o parte dintre aceste comori ale poporului nostru să le adăpostim în muzeul primei noastre institu- țiuni culturale. Dacă contribuirile pentru înzestrarea Muzeului ar fi mai mari, această instituțiune ar luă un avânt, care ne-ar face cinste. Facem deci apel călduros cătră toți cărturarii români să ci.ntribue cu sume cât mai mari pentru înzestrarea Muzeului nostru național. Numele donatorilor se vor publică în ziare și in rev. «Transilvania Sibiiu, 24 Decemvrie 1913. Andreiu Bârseanu, O. C. Tăslăuanu, prezident. secretar. 454 Lista contribuirilor Ia fondul inițiat de „Asociațiune" pentru ridicarea unui monument lui Aurel Vlaicu. La adunarea generală din Orăștie 294 cor 24 fii. V. Or. Borgovan, Turnu-Severin 10 coroane. Virgil Onițiu 10 cor. Gheorghe Chelariu 10 cor. Dr. losif Blaga 10 cor. Dr. loan Bunea 4 cor. loan Petroviciu 5 cor. Aurel Ciortea 10 cor. Gheorghe Vătășan 4 cor. Axente Banciu 6 cor. Nicolau Sulică 5 cor. Dr. Alexandru Bogdan 5 cor. T. Liviu Blaga 6 cor. Dr. Constantin Papuc 3 cor. Dumitru Lupan 5 cor. Vasile Neguț 5 cor. Nicolae Bogdan 5 cor. Pavel Percea 5 cor. Dr. Constantin Lacea 5 cor. Dr. Sterie Stinghe 4 cor. Vasilie Micula 5 cor. Dionisiu Nistor 3 cor. Gheorghe Dima 5 cor. Petru Prașca 5 cor. Romnl Dogar 5 cor. Suma totală 129 cor. Clasa I gimn. 3’20 cor. Clasa III gimn. 6’70. Clasa IV gimn. 3 90 cor. Clasa V gimn. 4'60 cor. Clasa VI gimn. 20'30 cor. Clasa VII gimn. 15'10 cor. Clasa VIII gimn. 24'20 cor. Clasa I reală 90 fii. Clasa 11 reală 50 fii. Clasa III reală 60 fii. Clasa IV reală 1 80 cor. Suma totală 81'82 cor. Interniști clasa VIII gimn. 15'40. Interniști clasa VII gimn. 27'53 cor. Interniști clasa VI gimn. 16'22. In- terniști clasa V gimn. 16 02 cor. Interniști clasa IV gimn. 2 cor. Interniști clasa III gimn. 1'20. Interniști clasa IV. reală 1'20 cor. Interniști clasa II comercială 4 cor. In- terniști clasa I comercială 6 cor. N. N. 29 fileri. Suma 90 cor. Toți din Brașov. loan Perian, preot 2 cor. loan Faur, înv. penz. 1 cor. Nicolae Tăbieș 2 cor. loachim Florea 2 cor. loan Trif 40 bani, loan Hurdea 1 cor. Gheorghe Adam 50 bani, Simeon Turlea 50 bani, Iliaș Vasilie 20 bani, loan Uibariu 1 cor. loan Macra 1 cor. Samson Nișca 1 cor. Petru Macra 2 cor. loan Macra 1 cor. Maria Toderaș 40 bani, Gheorghe Mun- tean 20 bani, Augustin Pasca 20 bani, loan Cristea 50 bani, Aron Ranta 20 bani, Maria Sicaie 60 bani, Nicolae Becșa 40 bani, Nicolae Barbu 40 bani, Darula Feier 60 bani, George Pașca 1 cor. N. N. 60 bani, Pompiliu Baicu, 1 cor. suma totală: 22'10, cor. Toți din Crișcior. Dr. Ilarion Pușcariu, Sibiiu 25 cor. Dela locuitorii din Porcești prezenți în America au sosit următoarele sume în dolari: Nicolae Deneș 2'25 cenți, Achim Butta 2 doi. Andreiu Simon 1 doi. Gheorghe Bruzlea 1 doi. Vasile Mujat 50 cenți, Nicolae Oâlea 50 cenți, loan Sarchiș 50 cenți, loan Crăciun, 50 cenți, loan și Ana Hozas 50 cenți, loan Filip 50 cenți, Vasile Pascu 50 cenți, loan I. Purece 1 dolar, Toma I. Pascu 1 doi. Toma Filip 25 cenți, Toma Mujat 50 cenți, Gheorghe Deneș 50 cenți, Nicolae Gaștei 50 cenți, Maniu Faur 25 cenți, Tudor Istrate 2 dolari, loan G. Laslea l dolar, llie Gligore 50 cenți, Vasile Contara 25 cenți, loan Simeon 25 cenți. Toți din Porcești. loan Bucelea l dolar, Nicolae Cotiga 25 cenți, loan Șerban 25 cenți. Toți din Viștea inferioară. Gheorghe Săsărman, Viștea de sus 50 cenți, Toma Cojocariu 25 cenți, lacob Tudor 50 cenți, Oavrilă Vidu 25 cenți, Mihaiu Mareea 25 cenți, Miron Chelariu 25 cenți. Toți din Sâmbăta de sus. loan Gavrilă, Țințari 25 cenți, Nicolae Negru, Beșimbac 25 cenți, Gheorghe Bârsan 50 cenți, Paraschiva Bârsan 25 cenți. Ambii din Corbi. loan Marian, Bârghiș 50 cenți. Suma totală 112 coroane 70 fileri. Nicolae Opriș, preot, Șura mare a adunat cu discul 6 cor. 2 fii. Adunat cu discul in bis. gr.-or. rom. din Petea de Câmpie 3 cor. 90 fii. loan Mihaiu, propr. Sibiiu 10 cor. Augusta Dr. Moldovan 10 cor. Dr. Vaier Moldovan 10 cor. Dr. Augustin Rațiu 10 cor. Dr. Vasile Mureșan 3 cor. Dr. loan Sârbu 2 cor. Nicolae Rațiu 5 cor. Dr. loan Boieriu 10 cor. loan Pesteanu 2 cor. Gheorghe Pătăcean 10 cor. Aurel Goșa 2 cor. Dr Ci. Tripon 10 cor. < Arieșana», inst. de credit 10 cor. losif Urca 1 cor. luliu Vlad 2 cor. lovian Mureșan 10 cor. Cornel Todea 1 cor. Teodor Qlodean 1 cor. Nicolae Mocan 1 cor. Silviu Bologa l cor. Eugenia Mesaroș 5 cor. Toți din Turda. Mai mulți 1'60 cor. L. Perian 2 cor. G. Drăgan 3 cor. G. Moldovan 3 cor. Nedescifrabil 2 cor. Nedesci- frabil 1 cor. Traian Cosma 2 cor. Boicai takarekpenztăr 2 cor. Artemiu Balaș 2 cor. loan Belu 2 cor. Petru Mihoc 2 cor. Olivia Sida 2 cor. Otilia Popp 2 cor. losif Maier 1 cor. Petru Popa 2 cor. Maria Popa 1 cor. Petru Bena 1 cor. Aurel Mihuțiu 2 cor. 455 Avram Mihuțiu 1'10 cor. Adam Butan 1 cor. Măriți Butan 1 cor. loan Trif 1 cor. Ilarion Drăgan 1 cor. Petru Qabor 1 cor. Nicolae Todor 1 cor. Maria Aron 2 cor. Faur Ni- colau 2 cor. losif Radu 2 cor. Sofia Borozan 1 cor. «Zărăndeana» inst. de credit 10 cor. Nicolae Topica 2 cor. loan Ghisa 2 cor. Melania Olariu 2 cor. Dr. Cornel Moldovan . 3 cor. Toți din Băița. Nicolae Perianu, Săliște 1 cor. Nicolae Pop, Ormindea 3 cor. Avram Boticiu, Hărțăgani 3 cor. Nicolae Pârvan, Săliște 1 cor. George Moga, Hărță- gani 2 cor. Arazie Cirae, Ormindea 2 cor. Torie Radu, Hărțăgani 1 cor. Toder Mihilă, Săliște 1 cor. Torie Petru, Săliște 1 cor. Lazar Costan, Crăcinești 1 cor. Elia Moldovan 2 cor. Silvia Popica 2 cor. Virgina Onea 1 cor. Eugenia Moldovan 3 cor. Nicolae Mi- huțiu 2 cor. Gheorghe Drăgan 2 cor. Petru Mihuțiu 1 cor. Maria Moldovan 1 cor. Toți din Băița. Nicolae Păcurar, Săliște 2 cor. Petru Popa, Săliște 4 cor. loan Moga, Hărțăgani 2 cor. Elena Branea, Porcurea 1 cor. Lazar Stanca, Trestia 2 cor. Nedesci- frabil, Trestie —-20 cor. loan Radu, Trestia —-20 Lazar Saju, Valișoara 1 cor. Lazar Popa, Săliște 1 cor. David Sabin, Ormindea 1 cor. Petru Perian, Băița 1 cor. loan Borza, Ormindea 1 cor. Roma Drăgan, Băița 1 cor, Petru Nita, Hărțăgani 1 cor. loan Moga, Hărțăgani 1 cor. «Mercur», inst. de credit 25 cor. «Aurora», inst. de credit 10 cor. Iu- lian Marțian 10 cor. Dr. Tudor Moisil 10 cor. Dr. Alexă David 6 cor. Emil Tișca 5 cor. loan Tomuția 5 cor. Macedon Linul 5 cor. Eugenia Greavu 5 cor. Virgil Șotropa 5 cor. Alexandru Haliță 5 cor. Oavrilă Scridon 5 cor. loan Gheție 6 cor. Ștefan Scridan • 5 cor. Vasile Bichigeanu 2 cor. Victor Motogna 2 cor. Emil Mărcușiu 2 cor. Dr. Emil Precup 1 cor. Dr. Nicolae Drăgan 2 cor. Leonida Pop 1 cor. Dr. Valeriu Seni 3 cor. Augustin Bena 2 cor. Dr. Alexandru Cziple 1 cor. Cornel Sanjuan 2 cor. Teodor Simon 2 cor. loan Bujur 1 cor. Emil Domide 2 cor. Olimpiu Ghita 1 cor. Antoniu Hangea 1 cor. Dr. Ștefan Jarda 1 cor. Simion Pop 3 cor. Dr. Simion Nestor 2 cor. Petru Tofan 2 cor. lacob Maiorean 3 cor. Dr. Pavel Tanco 3 cor. Dr. Constantin Moisil 2 cor. Va- leriu Tanco 2 cor. Văd. Cornelia Lup Popa 2 cor. Dr. Teofil Tanco 3 cor. Alexandru Pălăgiesiu 3 cor. Gheorghe Mihalca 1 cor. loan Mărginean 2 cor. Toți din Năsăud, loan Ursa, preot 1 cor. Vasilie Arniciu 1 cor. Gheorghe Ivașcu ¹ cor. Dionisie German 20 fii. Teodor Anghel 20 fii. Ilie Medrea 10 fii. Toader Gavrila 20 fii. Toma Pâlcar 20 fii. loan Man 10 fii. Nicolae Man 10 fii. Petru Man 10 fii. Man Lazar 4 fii. loan Stan Gligor 20 fii. Toma Ursa 10 fii. Simion Macre 10 fii. Gligor Ursa 10 fii. loan Demea 10 fii. Gligor Ursa 10 fii. loan Ursa 1. Toader 4 fii. loan Man a Vesinchi 10 fii. Petru Morariu 20 fii. Vasile Bacilă 20 fii. Petru Nicula 10 fii. Gligor Cărbunar 20 fii. lancu Toma 20 fii. Simion Vasiu 50 fii. Tudor Păleau 20 fii. Toți din Meteș. Gligor Ursu 1. loan, Năsăud 20 fii. Dr. Lohan, profesor, Segedin 10 cor. Basiliu Ivan 5 cor. Gavrilă Călugăr 5 cor. Dumitru Păcurar 2 cor. Andrei Milea 1 cor. Emile Popa 1 cor. loan Jurj 1'50 cor. loan Modal 1’50 cor. Darie Rotar 1’50 cor. Simion Butar 1'50 cor. Vasile Avram 1’50 cor. Toți din Stolac. Teodor Hărșianu 1 cor. Aurel Hărșianu 1 cor. Victor Hărșianu 1 cor. în 23/XI. în biserică dela popor T28 cor. în 30/XI. în biserică dela popor 1’70 cor. Gheorghe Saracu 20 fii. Vasile Moga 50 fii. Augustin Bologa 60 fii. Adrian Nistor 20 fii. N. N. 50 fii. Marian Lung 10 fii. Gheorghe Mureșan 20 fii. Teofil Lung 20 fii. Traian Beldeanu 40 fii. Gavrilă Sturza 20 fii. Alimpie Mărginean 50 fii. loan Mureșan 20 fii. Gheorghe Lung 20 fii. loan Bercia 20 fii. Gheorghe Oroianu 20 fi). Toți din Chimitelnic. Vaier Dăian 2 cor. Gheorghe Pop 2 cor. Aurel Breaz 40 fii. Mihailă Săbău 60 fii. Arseniu Florea 1 cor. Alexandru Pataki l cor. Remus Laslo 30 fii. Ciprian Meteș 10 fii. Petru Cârnaț a Onichi 20 fii. Cula Breaz 1. Petru 20 fii. Ni- colae Breaz 60 fii. loan Florea 20 fii. Andreiu Pataki 2 cor. Vian Barna 20 fii. Petru Stânea 1 cor. Onu Cârnaț lui Petru 20 fii. loan Barna 1 cor. loan Raceu 1 cor. Toți din Mihalț. Aurel Nistor 5 cor. Marioara Nistor 5 cor. Gheorghe Rafiroi 5 cor. Gheorghe Axente 5 cor. Const. Cioflec 2 cor. loan Colț 1 cor. Ilie Nerna 1 cor. Gheorghe Brânduș 1 cor. Gheorghe Ștefan 1 cor. Alexandru Brânduș 1 cor. Maria Alex. Brânduș 1 cor. Gheorghe Nema 60 fii. Achim Cincășel 1 cor. Văd. Floarea Neme 60 fii. Alec- sandru Cucii 1 cor. Reveca Nema 40 fii. Alexandru Colț 1 cor. loan Rafiroi 1 cor. 456 Achitn Rafiroi 1 cor. Gheorghe Colț I. lordache 1 cor. Gheorghe Tanțăreanu 1 cor. Achim Leuca 1 cor. loan Ștefan 1 cor. loan Cincășel 1 cor. Alexandru Axente 1 cor. Dumitru Axente 1 cor. Toți din Arpătac. Valentina Toma, Dobolii inf. 1 cor. Virgil Pop, preot 2 cor. Gheorghe Lincu 1 cor. Gherasim Popa 1 cor. Nicolae Stavrus 1 cor. Dumitru Staicu 1 cor. loan Mihui 1 cor. Ștefan Barbu 1 cor. Romul Pârvu 1 cor. Gheorghe . Mihui 1 cor. Ștefan Mihui 1 cor. Maxim Bărăscu 1 cor. loan Orecu 1 cor. Gheorghe Halmaghi 1 cor. loan Hagea 1 cor. loan Griguța 1 cor. Savu Pitic 1 cor. Gheorghe Badiu 80 fii. loan Latcu 60 fii. Gheorghe Popa 60 fii. loan Dima 50 fii. Dumitru Bechoi 40 fii. Dumitru Grădinar 40 fii. Marin Marcu 40 fii. Irimie Mihu 20 fii. Dumitru Hogea 20 fii. Eugenia Pop 1’50 cor. Toți din Cristian. «Cassa de păstrare» 100 cor. «Poporul», inst. de credit 30 cor. Petru 1. Comșa 25 cor. Ionel Comșa 25 cor. Petru Dragitș 20 cor. Dr. Nicolae Comșa 20 cor. Dr. Nicolae Calefariu 15 cor. Dr. I. Lupaș 10 cor. Corpul învățătoresc 10 cor. Dr. loan Cupu 10 cor. Nicolae Hențu 10 cor. Dr. Nicolae Petra 10 cor. Constantin Herța 10 cor. Dumitru St. Herța 5 cor loan St. Herța 5 cor. loan Schitia 5 cor. Dr. Dumitru Borcia 5 cor. loan Popa 5 cor. Dumitru B. Comșa 5 cor. loan Chiica 5 cor. loan Popoviciu 5 cor. R. Crăciun 5 cor. Dr. Onisifor Sora 5 cor. loan Herlea 5 cor. loan Bârsan 5 cor. Toți din Săliște. Letiția Dr. Schuster, Cisnădie 10 cor. Victor Pop, Sibiiu 5 cor. lordache Roșea 5 cor. loan St. Banciu 5 cor. Dumitru Banciu 5 cor. Mărioara Herța 5 cor. Ionel D. Comșa 5 cor. Toma lanculo- vichiu 3 cor. Toți din Săliște. loan Banciu, cassar, Sibiiu 3 cor. Nicolae Lupaș 3 cor. ■ Nicolae Domnariu 3 cor. lacob Steflea 3 cor. loan Juga 3 cor. Niculescu Patruțiu 3 cor. Nicolae Tâmpănariu 3 cor. Petru Tailovichiu 3 cor. Dumitru Roșea 3 cor. loan Pătruțiu 2 cor. Matei Tomoiagă 2 cor. Ana N. Popa 2 cor. Doamna Chirca 2 cor. loan Oprean 2 cor. Vasilie Dâdârlat 2 cor. Doamna Anton 2 cor. Ilie Mârțiu 2 cor Nicolae Apolzan 2 cor. Marina Miilea 1’30 cor. Lupea Comșa 1 cor. Maria Roșea 1 cor. Maria Regheriu 1 cor. Dumitru Moga 1 cor. loan Bucșan 1 cor. Ana Miclăuș 1 cor. Dumitru Comșa 1 cor. Maria I. Roșea l cor. Oprea Borcia 1 cor. Nicolae Jurca 1 cor. Ilie Beju 1 cor. Dna Tâmpănariu 1 cor. Dșra Truța 1 cor. Dșoara Stoica 1 cor. Nicolae Moisin 1 cor. Ilie Măgeanu 1 cor. Contribuiri mai mici 13T8 cor. Dumitru Luca 2 cor. Stan Helimu 40 fi). Savu Aldea 10 fii. Filip Seracu 40 fii. Nicolae Helimu 30 fii. Gheorghe Bucur 30 fii. Maria Helmu 10 fii. Nicolae losif 40 fii. Nicolae Bucur 30 fii. Ironim losif 40 fii. Domnica Helmu 20 fii. Gheorghe Bucur 20 fii. Bucur Dracea 20 fii. Moise Seracu 16 fii. Bucur Bucur 20 fii. loan Isvan 20 fii. Maria Albu 50 fii. Savu losif 20 fii. Gheorghe Bucur 20 fii. lacob Vorilă 40 fii. Stan Albu 20 fii Nicolae Gaiță 20 fii. Irimie Seracu 20 fii. Lazar Bucur 20 fii. Alfred Biiller 30 fii. Zaharie Stanciu 10 fii. Toți din Draoș Popo- renii din Surduc-Solona 12’64 cor. Pahomiu Pop, 1 cor. Ludovica Pop 1 cor. Ștefan Szeles 60 fii. Alexandru Popan 30 fii. loan Szabo 20 fii. Cornel Pop 30 fii. Sabin Pop 10 fii. Ștefan Pocol 1 cor. Toți din Lozna-Mare. Banca Olteana , Viștea-de-jos 10 cor. Economii gr.-or., în biserică Viștea-de-jos 5 cor. Economii gr.-cat., în Viștea-de-jos 3 cor. Aurel Boizea 1 cor. Nicolae Borzea 1 cor. Nicolae 1. Borzea 50 fii. Gheorghe Dionis Stanciu 50 fii. Augustin Șiandru 1 cor. Gheorghe Boieriu 1 cor. loan Stanciu 1 cor. Emil Petrișor 20 fii. Elena Barițiu 1 cor. Augustin Șiandru 20 fii. Pavel Borzea 1 cor. Toți din Viștea-inferioară. «Chiorana», inst. de credit 20 cor. Nicolae Nylvan 10 cor. Gheorghe Radocea 2 cor. loan (indescifrabil) 5 cor. Dr. Baciuschi 1 cor. Izidor B. Hangea 2 cor. Teodor Blaga 2 cor. loan Buteanu 2 cor. Augustin Ungur 1 cor. Alec- sandru Nylvan 2 cor. Dr. Aurel Nylvan 2 cor. Indescifrabil 2 cor. Dr. C. Papp 2 cor. Dr. Aurel Tarța 2 cor. Dr. T. Dosa 2 cor. Paul Fetti 2 cor Indescifrabil 1 cor. Toți din Șomcuta-mare. Dr. Voicu Nițescu 10 cor. Victor Braniște 6 cor. Silvestru Moldovan 8 cor. loan Boțea 4 cor. loan Lacea 2 cor. Constantin Bobancu 6 cor. N. Flușturan 2 cor. loan Spuderca 2 cor. «Gazeta Transilvaniei» 20 cor. Dr. Aurel Dobrescu 10 cor. Dr. Horia P. Petreseu 6 cor. loan Zernoveanu 2 cor. Gheorghe Drăghiciu 1 cor. Du- mitru Sfetlsa 1 cor. Nicolae Ardelean 2 cor. Vasile Stinghe 1 cor. N. N. 5 cor. Vasile Ursoiu 1 cor. Dr. Alexandru Dobrescu 10 cor. Dr. loachim Ciurea 10 cor. Dr. Alee- 457 sandru de Simon 5 cor. Ilie Hociotă 5 cor. Dr. Tiberiu Brediceanu 10 cor. Oh. To- moșoiu 30 cor. Vasilie Mereț 2 cor. Peteu 2 cor. Dr. Traian Pop 10 cor. Aurel P. Bănuț 5 cor. loan Brenciu 4 cor. Gheorghe Baboie 4 cor. Radu Ardelea 4 cor. Vasile Lacea 4 cor. losif Moldovan 2 cor. Aurel Oămuiea 2 cor. losif Oncioiu 6 cor. Traian Florean 5 cor. Dr. Emil Dan 10 cor. Toți din Brașov. Poporenii gr.-cat., Luna, prin dl Gavrilă Pop 10 cor. Petru Jugan 1 cor. losif Herbei 20 fii. Partenie Brânda 40 fii. Vasile Raica 4 fii. Atanasie Ardelean 10 iii. Anghel Orșa 4 fii Sebastian Dreghiciu 10 fii. Ambroziu Igna 10 fii. N. N. 20 fii. Adam Orșa 20 fii. Nicolae Sârb 30 fii. Nicolae lacob 30 fii. Anghel Tripa 40 fii. Tirezia Crișan 20 fii. Niculiță Sârb 40 fii. Toți din Glodgilești. Poporul din Hodac prin preot Teodor Branea 6 cor. Nicolae Vlad Stejar 2 cor. Ni- colae Opreanu 2 cor. loan Pacală 1 cor. Const. Țântea 1 cor. Const. Sava 1 cor. Du- mitru Pamfiloi 1 cor. Pavel Străulea 1 cor. loan Prode 1 cor. Pamfile Istrate 1 cor Ni- colae Vraciu 1 cor. Nicolae Joldu 1 cor. Dumitru lancu 1 cor. Toți din Jina. Emil Bozdog, Vingard 1 cor. Nicolae Cornea, Săliște 2 cor. Nicolae Paca 1 cor. loan Bog- danei 1 cor Ilie Beschiu 60 fii. loan Bebeșelea-Sterp 60 fii. Vasile Istrate 50 fii. loan Morariu 50 fii. loan Țimpea 40 fii. loan Lazăr 40 fii. Nicolae Barb 40 fii Zaharie Stoica 40 fii. Luca Sava 30 fii. Zaharie Prode 20 fii. Ana Naiță 20 fii. Vasile Nicoară 20 fii. Dumitru Botariu 20 fii. loan Nicoară 20 fii. Const. Străulea 20 fii. loan Cătană 20 fii. Const. Străulea 20 fii. Luca Dănuleț 20 fii. Gheorghe Barb 20 fii. Vasile Sterp 20 fii. loan Beschi 20 fii. Dumitru Paca 10 fii loan Arsiu 10 fii. loan Moga 10 fii. loan Bebe- șelea 10 fii. Const. Ordeanu 10 fii. Cornel Morariu 10 fii. Marina Sava 10 fii. Petru Sterp 10 fii Petru Hulea 10 fii. Maria Bogdănel 8 fii. Nicolae Branga 50 fii Toți din Jina. Dr. Ștefan Chirilovici, advocat 30 cor. Dr. Alexandru Dragomir, advocat 10 cor. Du- mitru Datca, vice-notar 5 cor. Dumitru Sulică, când, de adv. 5 cor. Valeriu Ozetea, când, de adv. 5 cor. losif Datcu, contabil 5 cor. Mihai Marian, croitor 6 cor. loauichie Olariu, cassar de bancă 5 cor. Nica Savu, învățător 2 cor. Dr. Simeon Dragomir, advocat 10 cor. Zevedeiu Mureșan, protopop 10 cor. loanichie Olariu, cancelist 1 cor. Dr. Victor Gerasitn, advocat 5 cor. luliu Orbonaș, proprietar 5 cor. Eugeniu Tordășan, proprietar 1 cor. Petru Blaj, econ. 1 cor. Toți din llia-Murășană. George Stoicoviciu, notar, Burjuc 1 cor. Regina Dragomir, văd. de notar, Gurasada 5 cor. Dr. Laurențiu Petric, medic, Dobra 20 cor. Romul lacob, paroh, Gurasada 1 cor. George Popa, jude comunal, Tătărești 60 fii Alionte Sârb, jude comunal, Glodgilesd 50 fii. Sofron Olariu, paroh, Tisa 2 cor. Nicodim Ardelean, proprietar, Săcămaș 5 cor. «Orientul-», institut financiar, Dobra 10 cor. Lazar Vraciu, dir. de bancă, Dobra 5 cor. loan Faroga, cassar, Dobra 5 cor. loan Colibaș, econom 50 fii. Partenie Băbuța, econom 1 cor. George Dan, faur 1 cor. Petru Gabrian, econom 20 fii. Mihaiu Crișan, econom 12 fii. losif Dingeriu, econom 30 fii. Dumitru Colibaș, econom 30 fii. Damaschin Crișan, econom 20 fii. Teodor Crișan, econom 4 fii. Nicolae Popa, econom 10 fii. Petru losan, econom 50 fii. loan lancu, econom 20 fii. Mihai Moise, econom 6 fii. Nicolae Marian, econom 20 fii. George Poleac, econom 20 fii. loan Arbonaș, econom 20 fii. Toți din Ilia-murășană. Oeorge Niculă, econom 40 fii. loan Carmazan, econom 1 cor. Vasilie Niculă 40 fii. Petru Bretotean, econom 40 fii. Teodor Moisin econom 40 fii. loan Dimperi, econom 40 fii. losif Balaj, econom 40 fii. lancu Niculă, econom 40 fii. Dumitru Niculă 1. Sofron, econom 20 fii. Antonie Niculă 1. losif, econom 20 fii. losif Mariș, econom 20 fii. luliu Dan, econom 20 fii. loan Niculă, econom 20 fii. Petru Herciu, econom 20 fii. Balaj Ludovic, econom 20 fii. loanichie Curiu, econom 20 fii. loan Niculă 1. Alexă, econom 20 fii. loanichie Niculă, econom 10 fii Alexa Niculă, econom 10 fii. loan Curiu, econom 10 fii. loan Niculă 1. losif, econom 10 fii. Ștefan Feher, econom 10 fii. losif Moisin, econom 10 fii. Partenie Codrean, econom 10 fii. loanichie Niculă, econom 10 fii. loan Niculă 1. Miclăuș, econom 10 fii. Petru Marian, econom 10 fii. loanichie Coste 1. Du- mitru, econom 10 fii. loanichie Curte, econom 10 fii. losif Niculă, econom 10 fii. Ludovic Niculă, econom 10 fii. loan Herciu, econom 10 fii. Petru Nogi, 4 fii. loanichie Coste 1. Alexe, econom 6 fii. loanichie Pavel, econom 10 fii. Toți din Gothatea. Nicolae Chirciu, 458 paroh 1-44 cor, Traian Bornemisa, econom T30 cor. Anghel Blaj 1 cor. Oeorge Inera, econom 1 cor. Avisalon Bornemisa, econom 50 fii. Dumitru Adam, econom 20 fii. Ursu Breteanu, econom 20 fii. loan lancu, econom 10 fii. Roman Madoșa, econom 6 fii. losif Negrilă, econom 10 fii. loan Jurca, econom 1 cor. Irimie Blaj, econom 10 fii. Nicolae Adam, econom 40 fii. losif Madoșa, econom 10 fii. «însoțirea de credit» I cor. Biserica gr.-or. română l cor. Damaschin Toade, econom 10 fii. Crăciun Popa, econom 10 fii. Nicolae Sorincă, econom 20 fii. Ursu Blaj, econom 10. Toți din Almaș-Săliștea. Vichentie Nandra, pantofar 2 cor. Adam Nandra, pantofar 1 cor. Radu Zaharie, morar 1 cor. Alexandru Sinai, oficiant 1 cor. George loan, econom 1 cor. Adam luga, econom 40 fii. George Olariu, econom 20 fii. Emanuil Lupoș, econom 30 fii. George Morariu, econom 20 fii. losif Nișca, econom 30 fii. Nicolae Fântână, tâmplar 1 cor. losif Fărcaș, econom 1 cor. Partenie Moisescu, comerciant 2'20 cor. Toți din Dobra. George Șindea, econom, Mihăiești 10 fii. Pentru Andrica, econom, Mihăiești 10 fii. losif Șoie, econom 20 fii. loan Popovici, econom 40 fii Adam Sabău, econom 40 fii. Arsenie Tudor, econom 20 fii. Zenovie Soie, econom 20 fii. Petru Spăiiosu, econom 20 fii. loan Soie, econom 20 fii. Constantin Herciu, econom 10 fii. Todosie Hander, econom 20 fii. Moise Oprea, econom 10 fii. Arsenie Oprea, econom 10 fii. Petru Soie 10 fii. loan Buble, econom 10 fii. Visalon Suciu, econom 10 fii. Toți din Pane. Lazar Mihutin, econom, Stre- gonea 20 fii. Samson Fărău, econom, Stregonea 20 fii. Mihaiu Ursu, econom 40 fii. George Șindea, econom 20 fii. Petru Șindea, econom 20 fii. loan Petraș, econom, 20 fii. Toți din Roșcani. loan Tudor a Savuți, econom, Pane 20 fii. Toma Șindea, econom Roșcani 1 cor. Solomon Jurcoane, paroh 2 cor. loan Popa, econom 20 fii. Traian Popa, econom 10 fii. Crăciun Popa, econom 20 fii. Ursu Dobrean, econom 10 fii. Trandafir Dobrean, econom 20 fii. losif Crișan, econom 20 fii. Andronic Hodo, econom 10 fii. loan Crișan. econom 20 fii. Ilie Dobrean, econom 20 fii. Nicolae Queți, econom 10 fii. Mihaiu Nicoară, econom 1 cor. Solomon Negrilă, econom 15 fii. To- dosie Butaș, econom 15 fii. Flore Popa, econom 20 fii. Petru Flore, econom 10 fii. losif Nicoară, econom 10 fii. Andronic Adam, econom 20 fii. loan Biriș, econom 10 fii. Toma llonca, econom 10 fii. Teofil Dehelean, econom 10 fii. Romul Coste, econom 20 fii. Toți din Micănești. loanichie Oprean, paroh 1 cor. loan Oprean, econom 20 fii. Petru Lazar, econom 20 fii. lanes Oprean, econom 10 fii. Dumitru Betea, econom 10 fii. Maria Reu, econoamă 10 fii. Evuța Oprean, econoamă 4 fii. Aron Hențu, econom 10 fii. loan Crișan, econom 20 fii. losif Oprean, econom 10 fii. losif Mateiu, econom 10 fii. loan Dobreiu, econom 20 fii. Toți din Tirnavița. Antonie Gașpar, econom 20 fii. loan Gașpar, econom 6 fii. Dumitru Jurca, econom 10 fii. Tanasie Ursa, econom 20 fi). Maria Cizmaș, econoamă 20 fii. Serafim Roșiu, econom 10 fii. Maria'Popa, eco- noamă 10 fii. Todosie Fodor, econom 8 fii. Lina Cărneauț, econoamă 10 fii. Maria Mane, econoamă 10 fii. Lina Pavel, econoamă 8 fii. Andronic Pașta, econom 10 fii. losif Ciun, econom 8 fii. Evuța Crișan, econoamă 10 fii. Oaftia Mane, econoamă 10 fii. Maria Gașpar, econoamă 10 fii. losif Crișan, econom 10 fii. losif Bogdan, econom 10 fii. Lina Olariu, econoamă 6 fii. losif Poșta, econom 20 fii. Tudosie Gașpar, econom 20 fii. Maria Puse, econoamă 10 fii. Petru Roșu, econom 10 fii. lanes Crișan, econom 10 fii. Petru Crișan, econom 6 fii. Todosie Ciun, econom 10 fii. loan Dan, înv. 1 cor. losif Corne, econom 4 fii Gaftia Mateiu, econoamă 10 fii. Maria Corne, econoamă 10 fii. Botiana Ciun, econoamă 10 fii. Miron Fodor, 1 cor. losif Gașpar, econom 6 fii. Petru Gașpar, econom 20 fii. Oerasim Jusca 10 fii. Toți din Boz. Adunați cu discul în biserica din Tătărești 1’84 cor. Longin Popa, paroh, Tătărești T16 cor. David Car- mazan econom. Uleș 14 fii losif Andrica, înv. 1 cor. Nicolae Berariu, econom 1 cor. Sofia Molnar, econoamă 60 fii. loan Matinca, econom 50 fii. Danilă Mariș, econom 2 cor. Nicolae Liga, econom 10 fii Trandafir Mărgău, econom 10 fii. loanichie Be- rariu, econom 20 fii. Vasile lacob, econom 20 fii. lacob loan, econom 10 fii. Ștefan Antonie, econom 10 fii. Samson Stana, econom 10 fii. Alexandru Lase, econom 10 fii. loan Matinca, econom 10 fii. Alexa Vesa, econom 20 fii. Trăian Olariu, econom 20 fii. 459 Axente Popa, econom 10 fii. Teofil lacob, econom 10 fii. loan Oruia, econom 20 fii. Petru Mura, econom 10 fii. loanichie Martin, econom 20 fii. Adam Todoriciu, econom 10 fii. loan Cristea, econom 10 fii. Dumitru Moisin, econom, 10 fii. losif Achim econom 10 fii. George Liga, econom 10 fii. loan Matinca 1. losif, econom 10 fii. Flore Liga, econom 10 fii. Rafila Liga, econoamă 10 fii. Savia Ilca, econoamă 10 fii. Ana Berariu, econoamă 4 fii. Veronica Matinca, econoamă 10 fii. Anghelina Matinca, econoamă 10 fii. Gligor Petrișor, econom 10 fii. Adam Tocoi, econom 10 fii. Adam Achim, econom 10 fii. Veronica Gruia, econoamă 10 fii Nicolae lonaș, econom 10 fii. Dionisie Liga, econom 10 fii. Toma Tomșa, econom 4 fii. Flore Delean, econom 10 fii. loanichie Petruțiu, econom 20 fii. losif Olava, econom 1 cor. Toți din Zâm. Alexandru Arbonaș, jude comunal 2 cor. Olivia Arbonaș, femeia judelui comunal 1 cor. Miron Furdui, econom 40 fii. losif Stanilă, econom 20 fii. Alionte Borca, econom 20 fi) Vasilie Pe- truț, econom 20 fii. George Mureșan, econom 20 fii loan Furdui, econom 20 fii. George Mureșan, econom 20 fii. Amos Stănilă, econom 20 fii. losif Crăciun, econom 20 fii. Oeorge Popovici, econom 30 fii. Arcadie Munduca, econom 40 fii. losif Crișan, econom 20 fii. losif Brânda, econom 20 fii. Vasilie Mureșan, econom 20 fii. George Maris, econom 10 fii. Ludovic Stănilă, econom 20 fii. loan Munduca, econom 20 fii. loan Petruț, econom 20 fii. loan Mureșan, econom 20 fii. losif Șuba, econom 50 fii. Fetele tinere 62 fii. Toți din Lăsău. Soc. «Sentinela românăFortWayne, Indiana, 5 d. Nicolae T. Lăpădat, Șord, Tânava mică 1 d. Neagu Popa, Alma mică, Târnava mică 1 d. Vasile Suciu, Bărnădia, Târnava mică 1 d. Zaharie Bodogoion, Feleagu, Odorheiu ung. 1 d. Sofica Bodogoion, Feleag, Odorheiul ung. 50 c. Gheorge Lazaru, Ferehazi, Târnava mare 50 c. Va- sile Banciu, Buzat, Timișoara 10 c. ț- Tonosie Maxim, Mei Nodeș, Timișoara 25 c loan Mediu, Buzat, Timișoara 10 c. George Arsa, Hodoș, Timișoara 10 c. Vasile Bocerean, Buzat, Timișoara 15 c. Vasile lovonuț, Buzat, Timișoara 50 c. Nedui Mihai Buzat, Timișoara 25 c Vasile Rechișan, Buzat, Timișoara 25 c llie Grusia, Boiul mare, Târnava mică 20 c. Gheorghe Suciu, Boiul mare, Târnava mică 25 c. Nicolae Suciu, Boiu mare, Târnava mică 25 c. King Moris, Fort Woyne, Indiana 50 c. Colman Laioș, Mei Nodeș, Timișoara 25 c. Qgucis Alex., Mei Nodeș. Timișoara 20 c. Gheorghe Berenean, Mei Nodeș, Timișoara, Nicolae Gheorghe, Receș, Timișoara 20 c. Achim Lup, Feleagu, Odorh. săcuiesc 50 c. Cristea N. Țeții, Mocidoneon, Bru- tori în Woyne lud. 1 50 d. Mihailă Stoica, Boiu mare, Târnava mică 50 c. loan Maorii Scorei, Sibiiu 50 c. Ștefan Câmpean, Șmig, Târnava mică 50 c. Vasile Popa, Lepindea, Târnava mică 50 c. Nicolae Bertea, Alma mică, Târnava mică 50 c. Gheorge Lăpădat, Oțăl, Tânava mică 25 c. loan Baciu, Beia, Odorheiu săcuiesc 20 c Șofron Kiss, Alma mică, Târnava mică 10 c Pavel Bleahu, Alma mică, Târnava mică 15 c. loan Don- gulea, Ernea, Târnava mică 25 c. Toder Dan, Alma mică, Târnava mică 25 c. llie Cucu Boiu Mare, Târnava mică 25 c. Filon Bogdan, Boiu Mare, Târnava mică 25 c Danilă Bolind, Ernea, Târnava mică 25 c loan Becuș, Lepindea, Târnava mică 50 Toder Dan, Șord, Târnava mică 25 c. Nicolae Gligor, Șord, Târnava mică 25 c. Toder Diacu, Șord, Târnava mică 25 c. Bartolomeu Jacon, Soieș, Târnava mare 25 c. Mihailă Kiss, Feher- hazi, Târnava mare 25 c. Nicolae Ștefan, Ernea, Târnava mică 25 c Dumitru Holom, Lepindea, Târnava mică 25 c. Filon Popa, Alma mică, Târnava mică, 25 c NicoJaie Mihailă, Feleagu, Odorheiu, 10 c. Dumitru Constantin, Hosfalău, Târnava mare, 25 c Achim Gligor, Feleag, Odorheiul săc, 25 c. Moise Dița, Feleag, Odorheiul săc., 25 c. Zosim Dan, Alma mică, Târnava mică, 25 c. loan Ștefan, Feleagu, Odorheiul săc., 25 c Avram Țața june, Ernea, Târnava mică, 25 c. Gheorghe Drăghici, Feleag, Odor- heiul săc., 25 c. loan Fiscu, Boiu mare, Târnava mică, 25 c. loan Kiss, Ernea, Târnava mică, 15 c. loan Zecki, Ernea, Târnava mică 25 c Mihailă N. Tescula, Boiu mare 25 c. Nicolae Pop, Boiu mare, Târnava mică, 25 c loan Kertes, Alma mică, Târnava mică '50 c. Gheorghe Cimpeon Șord, Târnava mică, 15 c Dumitru Nilca, Hoșfalău, Târ- nava mare 15 c Dumitru Bogdan Lepindea, Târnava mică, 50 c. Mihailă Coman, Hoș- falău, Târnava mare, 25 c. Mihailă Dilbea, Ferehazi, Târnava mare 20 c. Gheorghe 460 Dilbea, Feerhăzi, Târnava mare 10 c. loan Soiu, Hoșfalău, Târnava mare, 25 c. loan Popa, Lepindea, Târnava mică, 75 c loan M. Dărloșan, Ernea, Târnava mică, 10 c Victor Necșa, Lepindea, Târnava mică, 50 c. Benefi Sandor, Szaszdalya, Târnava mică 10 c. loan Moldovan, Șoimuș Rominescu, Târnava mare, 10 c. Filon Popovici, Lepindea Târnava mică, 10 c Ambrose Tâmpean, Szaszdalya, Târnava mică, 25 c Nicolae Suciu, Pianul de jos, Sibiiu, 50 c. Bucur Velțan, Veștem, Sibiiu, 25 c. loan Fera, Oușterița, Sibiiu, 50 c. Oeorghe Rotori, Trapold, Târnava mare, 25 c Dr. Valentin Poruțiu, ad- vocat 10 coroane, Vasile Ranta, jude în pensiune 10 coroane Petru P. Barițiu 5 co- roane, Valeria Oarga 2 cor. Dr. Amos Frâncu 10 cor. Valentin Drăgan 5 cor. Dr. Ba- siliu Bașota 10 cor. Nicolae Căciulă 2 cor. C. G. Farago 2 cor. losif Oarga 5 cor. Sabin Nemeș 2 cor. Nicolae Marcu 1 cor. Emil Cutean 1 cor. Văd. Comanescu 2 cor. Dr. Eugen Bianu 5 cor. Ana A. Pop n. de Lemenyi 3 cor. Petru Simu 1 cor. Tuliu Roșescu 2 cor. Teodor Tuader, preot în Muntele Rece 1 cor. Olivia Telea 5 cor. Dr. E. Câmpianu 5 cor. Aron Deac, prof. 2 cor. Dna Steți 80 fii. Gavriil Carșai 5 cor. Dr. Laurian German și soția 10 cor. Dr. Morariu 10 cor. Amalia Pap 2 cor. Anton Man- deal 10 cor. lllyes Victor 10 cor. Dr. Nemeș 5 cor. Dr. Dan 5 cor 1. Baciu 1 cor. Dr. Blaga 1 cor. Dr. luliu Pordea 20 cor. Dr. Fiățiegan 10 cor. Ladislau Pap 1 cor. Elis Dr. Isac 5 cor. Dr Petersberger, adv. 2 cor. Ida Dr. Ilea n. d^ Ciato 3 cor. Zinca Pantea 2 cor. Dr. Stoichiță 1 cor. Dr. Florian 3 cor. Victor Stănilă 1 cor. Teodor Târziu 1 cor. Petrea Danciu 2 cor. Dr. Socol, adv. 10 cor. 1. Hațiegan 3 cor. Teodor Hur- ducaciu, înv. 1 cor. Niculae Necri'escu 1 cor. Morărescu din Pata 1 cor. Mihail Ilieș, preot, Aiton 2 cor. Iustin Nașcu, preot, Booș 1 cor. loan Crișan, preot, Tothaza 1 cor. Vasile Cerghizan, preot, Corpadea 1 cor. Vasile Câmpian, preot, Vaidacămăraș 1 cor. loan Șuteu, preot, Bothaza 1 cor. Iustin Poruțiu, preot, Dezmir 1 cor. Vasile Rusu, Ghi- rișul român 1 cor. Vincențiu Pandrea, preot, Aruncuta 1 cor. Aurel Poruțiu, Rediu 1 cor. Aurel Șchiopul, Giurfalău 1 cor. loan Petean, preot, Jucul-nooil 1 cor. Eliseu Moga 2 cor. loan Pop, preot, Jucul-de-jos 2 cor. Dan Nițiar 10 fii. loan Nițiar 10 fii. Nicolae Burlec 10 fii. loan Soi 10 fii. Petru Burlec 10 fii. loan Nițiar 10 fii. loan Mojoatră 10 fii. loan Pădure 10 fii. Gavril Petresc 10 fii. loan Cocotă 10 fii. Maria Șerb 10 Alimpiu Suciu 1 cor. Toți din Iscroni. Exc. Bar. Duka de Cadar 10 cor. Tovie Perian, preot 2 cor. Nicolae Grozav, econom 20 fii. Nicolae Ciosa, econom 20 fii. Constantin Gancu, grădinar 1 cor. Moisă Popăț, econom 20 fii. Vidu Crăciun, econom 40 fii. Gruia Po- poviciu, econom 20 fii. loan Sabadușiu 1 cor. Valeriu Frățilă 40 fii. Mateiu Câmpian 1 ‘20 cor. Alecsandru Poșa 20 fii. lacob Orian 1 cor. Aureliu Stupariu 20 fii. Oregoriu Suciu 40 fii. loniță Brad, preot gr.-cat. 1 cor. loan R. Poșia, înv. pens. 2 cor. Toți din Pănade BIBLIOGRAFIE. Dr. O. Ghibu: 1. Anuar pedagogic (1913). Sibiiu 1913. Prețul 2 50 cor. Dr. O. Ghibu : Chestiunea manualelor în școalele noastre secundare. Extras din “Transilvania» 1913 Istoria școalelor năsăudene, scrisă cu prilejul jubileului de 50 de ani de existență (1863— 1913) a gimnaziului superior fundațional din Năsăud de Virgil Șotropa și Dr. N Drăganu, cu 17 ilustrațiuni. Prețul 5 cor. Năsăud 1913. Cuprinsul: Scoale române în secolul XVII și XVIII. Fondurile școlare năsăudene. Școala normală și institutul militar. Școale triviale. Școale comunale naționale. Școala de fete. Preparandia. Reuniunea Mariană. Bărbați ieșiți din școalele primare năsăudene. — Gim- naziul. Organe superioare, afaceri administrative, disciplină, examene. Personalul di- dactic. Elevii. Conspectul maturizanților dela gimnaziu (1871—1913). Pedeli. Servitori. Bibliografie. Erată.