TRANSILVANIA REVISTA ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA RO- MÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. 6. Noemvrie — Decemvrie. 1912. DISCURS DE DESCHIDERE ținut la adunarea generală a Asociațiunii (Sibiiu, 30 Sept. v.— 13 Oct. n. 1912) de prezidentul A. Bârseanu. Excelența Voastră, Înalt Prea Sfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, Prea Sfințiți Părinți Episcopi, Doamnelor și Domnilor! Iată-ne întruniți din nou în adunarea generală a «Asociați- unii pentru literatura română și cultura poporului român», pentru întâia oară dela memorabila adunare din Blaj, în care s’a serbat existența de 50 de ani a însoțirii noastre culturale. Vibrează și acum în inimile noastre amintirea frumoaselor zile de 15, 16 și 17 August v. 1911, când ne aflam la un loc: preoți și mireni, cărturari și plugari, tineri și bătrâni, bărbați și femei, în acel orășel, bogat în aduceri aminte istorice românești, cuprinși de vraja trecutului, mișcați până în adâncul sufletului de priveliștea miilor de oameni pătrunși de acelaș gând și de acelaș dor, în-, suflețiți de cuvintele auzite și de frumoasele producții artistice, la care avusem norocul a fi de față, purtați pe aripile vântului de primul sburător român dela noi și înălțați în sferele luminoase ale entuziasmului și ale încrederii în sine de aripile și mai în- drăznețe ale gândului, răpit de un moment de înviorare sufletească. Este timpul, să ne dăm seamă, ce a rămas pe urma acestor clipe de înălțare sufletească, ce a răsărit din semințele aruncate în inimile noastre în frumoasele zile dela Blaj de acum un an, și îndeosebi, ce pași înainte a făcut însoțirea noastră culturală de atunci încoace? Și dacă, spre a răspunde la această întrebare și pe temeiul răspunsului obținut a câștigă o îndrumare pentru viitor, am ales 32 490 din nou sediul Comitetului central, în care am serbat, înainte cu trei ani, amintirea marelui Arhiereu Andreiu Șaguna, am făcut-o, ca să ne aducem aminte de un alt bărbat, carele de asemenea a stat la leagănul însoțirii noastre și de al cărui nume e legat tot trecutul ei, timp de trei decenii și mai bine. Bărbatul acesta este George Barițiu, dela nașterea căruia s’a împlinit în primă- vara anului acestuia un veac și a cărui binecuvântată activitate este vie încă în amintirea generației mai în vârstă. Sub impresiunea pildei vii de activitate neobosită, închinată binelui obștesc, a nemuritorului George Barițiu vom cercetă deci, ce am făptuit noi, in cadrele însoțirii, din care facem parte, în curs de un an și mai bine, și în ce direcție au a se îndreptă pașii noștri de aici înainte, în conglăsuire cu menirea Asociației, în numele căreia ne-am întrunit astăzi în locul acesta. Oricine a aruncat o privire asupra raportului general al Co- mitetului nostru central, sau a urmărit cu oarecare băgare de seamă mersul instituțiunii, ai cărei membri suntem, a trebuit să observe, că lucrarea cea mai de seamă a însoțirii noastre în timpul din urmă a fost și este răspândirea luminii în straturile cele mari ale poporului, propagarea cunoștințelor folositoare și a năravurilor bune în cercuri cât mai largi, închegarea rândurilor între diferitele pături ale poporului nostru: între orășeni și săteni, între cărturari și necărturari, între intelectuali, meseriași și plugari. Lucrarea aceasta, îndeplinită cu deosebire de despărțămintele și agenturile comunale ale însoțirii noastre, s’a manifestat în sutele de prelegeri poporale ținute, în bibliotecile înființate, în deprinderea cu cetitul și scrisul a celor necunoscători de carte, în întocmirea câtorva expozițiuni mai mari sau mai mici și în premiarea produselor mai de seamă expuse, în înființarea câtorva reuniuni culturale sau economice, în încurajarea învățătorilor la o mai bună îngrijire a grădinilor școlare și, ici-coleă, în distribuirea de altoi și de mașini agricole între țăranii noștri. Și cu bucurie trebue să constatăm, că aceste nobile nizuințe, care stau în deplin acord cu menirea însoțirii noastre, încep a fi îmbrățișate în cercuri tot mai largi, că la lucrarea mântuitoare de luminarea poporului nostru iau parte tot mai multe elemente, chiar și în ținuturi, care până acum le consideram, dacă nu aproape pierdute, cel puțin nu tocmai accesibile culturii românești, în urma înrîuririlor nefavorabile străine de tot felul. Dovadă nou-înființatul despărțământ Vișeu-lza din ținutul Maramurășului, în care o mână de oameni devotați desvoaltă o activitate din cele mai lăudabile, și despărțământul Sătmar-Ugocia, în care acum de curând câțiva vrednici tineri din dieceza Gherlei au ținut o serie de prelegeri poporale, înviorând inimile poporenilor noștri din acele părți și 491 storcând chiar și aprobarea străinilor. Și tot astfel la Ceica și la Marghita din comitatul Bihariei, la Giurgeul din Săcuime și peste tot, unde a răsunat glasul chemării la vieață prin cultura națională. Toate acestea ne dovedesc, că poporul nostru e străbătut de dorul de lumină, că el începe a prețui tot mai mult cartea românească și că în sufletul lui a început a prinde rădăcini tot mai adânci convingerea, că mântuirea lui nu are să și-o aștepte decât dela sine însuși. Și în împrejurările grele de astăzi, pline de decepțiuni, de nenorociri elementare și de zângănitul armelor, această convingere este busola cea mai sigură, care ne poate con- duce la un viitor fericit. Numai prin luminarea minții, prin în- tărirea puterilor noastre trupești și sufletești, sub pavăza unor prin- cipii morale sănătoase și sub steagul iubirii frățești vom fi în stare a învinge greutățile, ce ne stau în cale, și a ne asigură un loc vrednic între popoarele, cu care am fost ursiți a viețui împreună. Deși însă, în genere, putem constată în timpul din urmă oare- care progres în lărgirea cercului de activitate al însoțirii noastre, totuș am greși, dacă am crede, că s’a făcut și se face tot, ce trebue făcut. Dimpotrivă, dacă nu voim a ne înșelă înșine, suntem datori a recunoaște, că în multe părți pătura noastră cultă încă nu este pătrunsă de ajuns de problemele «Asociațiunii», că unele despărțăminte sunt și acum cadre fără de ostași și că cei puși în fruntea lor sau nu-și fac datoria de loc, sau și de fac din când în când unele încercări, nu au destulă perseveranță, ca să le ducă la bun sfârșit, ci se opresc la mijlocul drumului, așa, că din si- lințele lor nu se alege nimic pozitiv. Dovadă, că nu toți intelectualii noștri știu prețui după cu- viință însemnătatea însoțirii noastre și sunt în stare a se însufleți pentru scopurile ei, este și numărul, relativ mic, al acelora, cari au intrat în cadrele ei: 2649, față cu numărul de aproape 10,000, câți s’a socotit mai anii trecuți, că s’ar putea înscrie ca membri. De altă parte, cum mi-am luat îndrăzneală a constată și cu alt prilej, între fruntașii noștri din diferitele regiuni ale țării nu e destulă legătură sufletească; ei nu se știu însufleți din destul pentru acelaș ideal și nu se știu supune unei discipline stricte pentru aducerea lui la îndeplinire. O parte mare dintr’înșii se mărginesc a-și vedea de necazurile proprii, iar alții, deși mai puțin egoiști, se izolează în cercul restrâns al împrejurimii nemijlocite, nevoind să știe nimic, de ce se întâmplă afară de hotarele co- munei, cercului, sau, cel mult, comitatului, în care trăesc. Spre a ilustră această afirmare, voiu aduce un singur exemplu. 32* 492 In cele câteva centre, în care avem școale secundare româ- nești sau seminare pentru creșterea viitorilor preoți și învățători, s’a făcut de o vreme încoace frumosul obiceiu de a se ținea, mai cu seamă în timpul iernei, conferențe de cuprins felurit pe seama publicului doritor de știință din acele centre. Ei bine, aș voi să știu, dacă chiar conferențiarii dintr’un loc cunosc, ce se petrece în celălalt punct; dacă, de pildă, la Brașov se urmărește, ce subiecte se tractează la Blaj, și dacă la Sibiiu ne dăm seamă de materiile tractate la Năsăud, la Brad și la Beiuș? — Tare mă îndoesc, că mi s’ar putea dă un răspuns pozitiv la această în- trebare, afară doară de vre-o informație întâmplătoare, culeasă din vre-o știre scurtă, rătăcită în coloanele nu știu cărei gazete. Eră vorba într’o vreme de un schimb de conferențiari, ce avea să se facă sub egida Asociației noastre. S’a făcut, cât îmi aduc aminte, o încercare sau două, cu succes foarte frumos, cum însumi am avut prilej a constată; dar atâta a fost tot, și mai de- parte lucrurile au rămas tot în starea de mai ’nainte. Și ce urmări favorabile ar aveă un asemenea schimb, își poate închipui ori și cine. Publicul nostru s’ar deprinde a se ocupă cu aceleași probleme, emancipându-se din când în când din cercul strâmt al intereselor locale, ne-am mai primeni ideile, ne-am cu- noaște mai bine unii pe alții și ne-am ștî prețui reciproc, — cu un cuvânt: am aduce la îndeplinire acea «unire în cuget și în simțirb, pe care o cântăm de atâta vreme, dar pe care încă n’am izbutit a o înfăptui pe deplin până acum. Dar am puteă luă și alte pilde, ca să dovedim această lipsă de legătură sufletească. Iată, avem un număr destul de frumos de reuniuni de natură diferită: de cântări, de meseriași, de învățători, de femei și una două de comercianți și agricole. Oare între aceste reuniuni aflăm legăturile de lipsă pentru o purcedere unitară spre ajungerea scopului comun, pe care-1 ur- măresc, — legături, pe care Ie observăm la însoțirile altor popoare? Așa, de pildă, de câteori se întrunesc corurile reuniunilor noastre de cântări, ca să emuleze unele cu altele și astfel să se îndemne reciproc a face progrese tot mai mari în arta sublimă și însuflețitoare a muzicei?... Sau reuniunile noastre de mese- riași se sprijinesc oare una pe alta, se interesează din destul de relațiile diferitelor centre cu meseriași români, căutând să îndru- meze tineretul la meseriile, de care avem mai mare trebuință? Sau iarăși, învățătorii noștri urmăresc cu destulă băgare de seamă lu- crările colegilor lor din alte reuniuni, căutând să stabilească o 493 unitate în activitatea ior atât de însemnată pentru viitorul po- porului nostru? Cât despre reuniunile de femei, tocmai în timpul din urmă se ventilează ideea, ca să se încerce o apropiere a lor, ceeace ar promova în mod însemnat nizuințele lor filantropice și culturale. Ce deosebire în privința aceasta la noi și la popoarele cu care locuim împreună, dar care au avut norocul a înainta mai mult în cultură!... Să luăm, de pildă, pe concetățenii noștri Sași și să vedem, ce legături strânse sunt între numeroasele lor însoțiri de tot felul. Cât de însuflețitoare sunt întrunirile societăților lor de gim- nastică și de cântări! Ce corespondență vie este între reuniunile lor de meseriași și de comercianți, și cum se înștiințează una pe alta de locurile libere la diferitele măiestrii și de trebuințele, care se simt într’o piață sau într’alta!... Dar între învățătorii lor, ce comunicare vie de idei și ce împărtășire generală la discutarea însemnatelor, dar de multeori și complicatelor probleme școlare!... Agricultorii lor de câteori se întrunesc, ca să discute cestiunile ce-i interesează!... In sfârșit femeile lor, cu preotesele în frunte, de câteori convin în adunări regionale sau chiar în congrese generale spre a se sfătui în privința creșterii tinerimii, a înain- tării economiei casnice, a îngrijirii bolnavilor și a ajutorării celor lipsiți! Am puteă zice, că pe lângă unitatea de credință și pe lângă situația materială mai bună, rezultată în urma desvohării istorice excepțional de favorabile, precum și în urma progresului în cul- tură, puterea acestui mic popor stă tocmai în legăturile sufletești dintre membri săi. Chiar și între tineretul poporului, despre care e vorba, se cultivează spiritul acesta de unitate sufletească. De câteori gim- naziștii din diferitele centre săsești se cercetează unii pe alții, în- vățând a cunoaște, pe lângă frumsețile țării, pe frații lor de acelaș sânge și de aceeaș limbă, cu cari mai târziu vor avea să lucreze împreună în vieața publică! Exemplul acesta, ce-1 avem zilnic înaintea ochilor ar trebui să-l imităm mai mult ca până acum. Să ne deprindem a ne simți cu toții membri ai aceluiaș popor, să iuăm parte la bucuriile și la suferințele obștești, să jertfim tot, ce ne stă în putință, pentru binele totalității, și astfel puterea noastră să stea în comunitatea noastră sufletească! Și fiindcă a fost vorba de conferențele literare-științifice și de însemnătatea lor, mă gândesc, dacă n’ar fi cu putință, să se 494 facă și la noi aceea, ce se obicinuește de un timp încoace la alte neamuri și ce a izbutit a face cu rezultat așa de strălucit neo- bositul apostol dela Văleni, carele, în câțiva ani de zile, dintr’un orășel, cunoscut prin prunele sale și prin țuica sa, a creat un centru cultural, cercetat de atâția tineri doritori de știință, ba chiar de vlăstare ale Familiei regale din Statui vecin, — înțeleg, dacă n’ar fi cu putință să se întocmească și la noi niște cursuri de vară, sau, — cum se mai numesc asemenea cursuri, — dacă n’am puteă aveă și noi o Universitate poporală? Condițiile pentru o astfel de instituție nu ne lipsesc. Intre profesorii noștri și între ceialalți intelectuali avem bărbați, cari se ocupă cu cercetări știin- țifice, și cari ar puteă împărtăși și pe alții din comoara cunoștin- țelor lor. Cât pentru localități potrivite pentru asemenea cursuri de vară, puține ținuturi vor fi așa de bogate ca Ardealul nostru și regiunile învecinate. Iată, așadară, o problemă, cu care ar merită să ne ocupăm și asupra căreia atrag îndeosebi luarea aminte a secțiilor noa- stre literare-științifice. Ce însemnătate ar aveă pentru noi niște asemenea cursuri, este ușor de înțeles. Pe lângă înmulțirea cunoștințelor, ele ar contribui în mod însemnat la înfrățirea sufletelor și la stabilirea legăturilor, de care am amintit mai înainte și de care avem atâta trebuință. Pe lângă legăturile intelectuale și morale însă, suntem datori, — dacă voim să asigurăm viitorul poporului nostru, — să sta- bilim între noi și cât se poate de multe legături materiale, știut fiind, că bunăstarea materială este o condiție neapărată a pro- gresului cultural. Aceasta o vom puteă face, dacă vom stărui din toate pute- rile noastre pentru înfăptuirea unei organizări cât mai complete financiare și economice între toate păturile poporului nostru. Avem, ce e drept, în privința aceasta un început destul de frumos în băncile noastre; este vorba acum, ca lucrarea începută să o ducem mai departe, căutând formele potrivite, în care întreg poporul no- stru, și în prima linie țărănimea noastră, care formează temelia nea- mului nostru întreg, să-și vadă ocrotite interesele sale materiale, deprinzându-se cu spiritul de cruțare, ajutându-se reciproc în ca- zuri de lipsă, purtând o economie mai rațională, valorându-și mai bine produsele sale agricole, folosindu-și mai bine munca sa, pă- răsind deprinderile păgubitoare, și peste tot tinzând la o vieață mai bună și mai demnă de ființa omenească. îndeosebi, în ce privește organizarea economică a țărănimei noastre, avem un îndemn cât se poate de prețios din partea acelui 495 bărbat, pe care pare că însăși Provedința l-a trimis în ajutorul poporului nostru, și care cuprinde în inima sa în adevăr nobilă interesele neamului nostru întreg: «dela Nistru pân’ la Tisa», cum zice poetul,.;, din partea marelui binefăcător, întreit de mare în modestia sa, care este domnul Vasile de Stroescu. Nu numai prin darurile sale, în adevăr princiare, și-a câștigat acest mare bărbat un titlu la recunoștința vecinică a poporului nostru, ci tot așa de mult a căutat să ne stea într’ajutor prin sfa- turile sale binevoitoare, îndemnându-ne, să ne interesăm de aproape de păturile largi ale poporului nostru, să le ușurăm greul vieții, organizându-le economicește, să le ridicăm la o vieață mai con- știe și mai neatârnată, să-i învățăm pe țăranii noștri a fi «oameni de sine știutori și stătători» și să nu-i lăsăm a ajunge «cerșitori.» Problema aceasta este, poate, cea mai însemnată, care bate la porțile instituțiunii noastre și, îndeobște, a tuturor factorilor chemați să îngrijască de înaintarea poporului, din care facem parte, și dela deslegarea înțeleaptă și nimerită a ei atârnă, de bună seamă, o parte înseninată a viitorului nostru. Recunosc, că rezolvirea unei asemenea probleme pretinde multă chibzuință, multă precauțiune, multă perseveranță și, mai ales, mult devotament; din fața ei însă nu ne putem ascunde, dacă nu voim să luăm asupra noastră o grea răspundere pentru viitor. Am însă prea multă încredere în iubirea de neam a condu- cătorilor noștri, ca să mă îndoiesc, că nu vor pregetă a-și dâ toate silințele pentru deslegarea norocoasă a acestei însemnate chestiuni și pentru desăvârșirea legăturilor sufletești și materiale ale poporului nostru în timpul cel mai apropiat. In nădejdea, că fiecare din membrii instituțiunii noastre va contribui la deslegarea problemelor, pe care mi-am luat liber- tatea a le atinge, Vă învit, să pășim la lucrările, pentru care s’a chemat această adunare generală. 496 CUVÂNT ținut de A. Bârseanu, prezidentul «Asociațiunii,, la inaugurarea bustului lui George Barițiu (Sibiiu, 13 Oct. n. 1912). Venerabili Arhierei, Onorat Public, Iubită Tinerime! Cinstind memoria bărbaților mari, popoarele se onorează pe sine. Astfel vedem, că toate neamurile mai înaintate în cultură, încă din timpuri vechi, au căutat să eternizeze amintirea aleșilor lor prin monumente, ca semn de pietate pentru cei răposați și ca îndemn și învățătură pentru cei aflători în vieață. Noi, Românii de dincoace de Munți, în urma împrejurărilor grele, în care trăim, n’am prea avut putință, să înălțăm astfel de monumente, ci a trebuit să ne mărginim a păstră amintirea acelora, cari au lucrat și s’au jertfit pentru noi, în altarul ascuns al sufletelor noastre, sau, cel mult, dacă le-am putut închină o scriere, un portret, supus stricăciunii în fiecare clipă, ori o modestă tablă comemorativă. Mai zilele, trecute s’a inaugurat la Arad bustul cioplit în marmoră al unui meritat dascăl al școalelor românești de acolo. Astăzi ne aflăm îna- intea momentului solemn al desvălirei unui nou monument, ridicat prin dărnicia publicului nostru, la inițiativa «Asociațiunei pentru literatura ro- mână și cultura poporului român». Și cui puteă închină Asociația noastră primul monument, ridicat prin stăruințele sale, decât acelui bărbat, care a stat cu credință în serviciul ei, dela primele ei începuturi, timp de peste 30 de ani, de al cărui nume e legat întreg trecutul însoțirii noastre culturale și care totodată a fost unul din vestitorii cei mai neobosiți ai deșteptărei noastre naționale și unul din scriitorii noștri cei mai de valoare? Bărbatul acesta mult meritat a fost nemuritorul George Barițiu, dela nașterea căruia s’a împlinit în primăvara anului acestuia un veac și dela a cărui trecere din vieață se vor împlini, nu peste mult, douăzeci de ani. Cine a fost Oeorge Barițiu, cunoaște ori și care Român cu oarecare cultură; iar ce a făptuit el pentru neamul său în cursul vieții sale bogate în ani și bogate în lucrări, își amintesc cu recunoștință ceice fac parte din generația mai în vârstă. Cu toate acestea nu va fi de prisos, să aruncăm o privire, ori cât de scurtă, asupra momentelor de căpetenie din vieața lui, căutând să ne înfățișăm figura lui venerabilă înaintea ochilor noștri sufletești, înainte de a o privi cu cei trupești, așă, cum a statornicit-o pentru toate timpurile simțul cald și mâna isteață a artistului. lată-1, așadară, pe tânărul fiu de preot, născut in Jucul de jos, la ve- nerabilele școli din Blaj, și apoi la cele din Cluj, căutând să-și înmulțească cunoștințele, cu hărnicia, care l-a caracterizat toată vieața, și distingându-se 497 între colegii săi, români și străini. Istoria lui Petru Maior îi îndreaptă aten- țiunea asupra trecutului poporului românesc și a originei sale nobile, iar prigonirile, ce le vedeă zilnic în jurul său, împotriva fraților săi de acelaș graiu și de acelaș sânge, îl hotărăsc să-și închine vieața sa luminării nea- mului, din care făcea parte, și desrobirii lui din jugul asupritor al feuda- lismului. După terminarea cursurilor liceale din Cluj, tânărul Barițiu întră în seminarul din Blaj, hotărît a îmbrățișa cariera preoțească, întocmai cum făcuseră marii săi înaintași: Samuil Micul, George Șincai și Petru Maior. Ca seminarist, el urmează cu aceeaș hărnicie a-și înmulți cunoștințele, și astfel superiorii lui, convinși de destoinicia tânărului, îi încredințează o catedră la gimnaziul, la care învățase el însuș și la care alergau ațâți tineri români din toate părțile țării. Abia își începe însă tânărul profesor cursurile sale 'de Fizică, când iată, că este chemat ca dascăl într’altă parte, unde se simțiă mai mare lipsă de carte românească, dar unde lipsiă omul, care să stâmpere setea celor doritori de învățătură. Erau negustorii români din Brașov, cari do- rian să-l aibă pe Barițiu ca învățător la școala lor primară, de curând în- ființată, și dintre cari unii îl cunoșteau pe tânărul profesor blăjan, ca in- structor al fiilor lor. Și tânărul Barițiu nu pregetă a urmă acestei chemări, deși condițiu- nile, ce i se oferiau, erau de tot modeste. Dar ținta, ce strălucea înaintea ochilor săi sufletești, eră mai presus decât ori și ce interes material. Eră dorul de a respândî lumina și în acest centru românesc, și astfel a con- tribui la înălțarea neamului său, rămas așa de tare înapoi, în urma ne- dreptății timpurilor. Cu glas de aramă vestește el noilor săi concetățeni însemnătatea cărții românești și-i îndeamnă a îmbrățișă cu toată căldura cauza școlară. «Școli, școli, bărbați brașoveni», strigă el cu putere, tellus, Ovid. Met. 8, 791. & palus, Hor. A. P. 65 arena, Verg. Georg. 1, 70 u. dgl. — Steriles nimio crasso sunt semine, Lucr. 4, 1236; vgl.: Galii Tanagrici ad partus sunt steriliores, VarroRR. 3, 9, 6; fo * vacca, Verg. Aen. 6, 251; multae (mulieres), 532 Lucr. 4, 1247; viri, d. i. Eunuchen, Catull. 63, 69. semen, id. 67, 26; ova, Plin. 10, 60, 80 u. dgl.». Dar sterilis și sterilus a fost cunoscut și latinei poporale. Dovadă ne sunt: rtr. stierl, tic. șterlu «bestia che non da latte (v. G. Korting, Lateinisch-Roumanisches Worterbuch, ed. III, Paderborn. 1907, p. 915). Mai observăm apoi că știră, despre care vorbim, nu are nimic comun cu planta numită știr < srb. unu = Amarantus frumentacens, nici cu rus. ipHpKit;, bg. tzuriH, srb. faunii, pol. szczery < p. sl. uithp* = «wahr», «echt». împrejurarea că cuvântul știră îl mai găsim în graiul țăranilor din valea Rodnei, precum și observările de mai sus pe cari ni le-a sugerat acest cuvânt, în sfârșit faptul că cuvântul sterp se află numai în limba albaneză (sterp. și șterpori «versiege») și în câteva dialecte italiene (v. Pușcariu, I. c.; it. sterzare, fr. etreper par a se derivă direct din latine- scul exstlrpo-are, cf. și stirpe sco,-ere «zum Stengel werden»), ne fac să bă- nuim că nici etimologia * exstlrpis,-e ori * exstlrpus,-a,-um a acestuia din urmă nu este cea adevărată, ci trebue să o căutăm tot acolo, unde am găsit și pe cea a lui știră, în vre-o variantă a cuvântului atflgoa, Această variantă pare a fi ari^icpoc-, pe care încă îl găsim cu înțe- lesul de «unfruchtbar», chiar și despre femei, și care trebue să fi avut și o formă oriotpog (cf. OTiyyog s. n. «alles Harțe, Feste, bes. Leder, Haut, Fell, vorziiglich die harțe Ruckenhaut der Thiere», orktyfiioe, arigrpvioQ «hart, fest, stram, bes. vom Leder», are^dw, etc.). Această formă a dat poate încă în latina vulgară o formă *sterpus (ce privește trecerea lui y în p să se compare ^^oorfaro^ > proaspăt, iar pentru sincoparea lui l în latina vulgară calldus > caldus, etc.), care însă nu ni-s’a păstrat în ro- mânește, căci am avea *șterp (cf. *șterc < stercus, șterg < extergo, aștern s românesc: alb. fșat (< fossatum), ștrep — rom. sat, strepede, comp, scăpărare, spuză (v. Ov. Densușianu, Hist. I. roum., p. 355). Din albaneză a putut trece ușor și în dialectele italiene amintite, mai ales dupăce acestea nu se aflau cine știe în ce depărtare mare de Albanezi. Ba abruzz. șterpe «che non ha piu latte» păstrează chiar și fonetismul albanez, cf. însă ven. anela sterpa «pecora vergine... che non ha fruttato» și breșe sterpada «agnello che non ha ancora partorito» cu s, nu cu ș. Din sterp cu înțelesul de «unfruchtbar» și «care nu mai are lapte» s’a derivat stârpi, stârpi [mgl. stirpis, stărpes] = «a încetă de a avea lapte», «a secă», cf. vizii că si stărpi apa = «er sah, dass das Wasser versiegte», la care s’a adaus în urma schimbului de conjugare înțelesul de «ausrotten» al lui *stârpa, care împreună cu it. sterpare, fr. etreper, cum am mai amintit și cum observă bine și d-l Pușcariu (I. c.), pare a se derivă de-adreptul din lat. exstlrpo, — are din stlrps (cf. lat. stlrpesco, — ere «zum Stengel werden»). Tot din stărpi, sterp se derivă apoi și 533 sterpariu [ar., mgl. stirpar] = «Hirt unfruchtbarer Schafe» și stârpiciune [mgl. stirpitșuni] «Unfruchtbarkeit; Missgestalt». Istoria cuvintelor puse în fruntea acestei notițe formează, cum vedem, o interesantă pagină a istoriei păstoritului românesc, care încă ne lipsește. Natural, cu aceasta nu vrem să zicem că această pagină noi am schițat-o mai aproape de adevăr. Vrem numai să îndreptăm atențiunea lexicogra- filor noștri și în altă direcție, deoarece cea urmată de ei până acum nu ne lămurește deajuns. Sfârăi. în Codicele sturdzan și în alt codice tot atât de vechiu, care cuprinde texte identice cu ale Codicelui sturdzan și pe care-1 numim Co- dicele Todorescu după numele celui care l-a găsit, aflăm verbul a sfârăi cu un înțeles neobicinuit astăzi, lată propozițiile în care-1 găsim: și vădzu acolo... smoală clocotindu ca focul spr-inșii și ca mare sfrărăila (Codicele sturdzan, p. 57), și vădzu acolo... smoală clocotindu ca focul spr-inșii și ca mare svârâindu (Cod. Tod., p. 92 f. 45 v°, r. 1) și atunce vor vede toți păcătoșii mare de foc clocotindu și sfrăindu (Cod. sturdz., p. 84). atunci voru vede toți păcătoșii mare de focă clocotindu și svărăindu (Cod. Tod., p. 156 f. 77 v°, r. 2—3). Despre acest sfrărăi, sfrăi al Codicelui sturdzan sau svârâi al Codicelui Todorescu Hasdeu (Cuv., II, p. 382) ne spune, că e o expresiune onomatopoetică pentru «sgomotul valurilor mării, yloiod⁰?*; «bătrânul Aristia care, în traducerile sale homerice, a întrebuințat — dacă ne aducem bine aminte — grecismul «marea flisvăindă», ar fi spus curat românește și mult mai energic: «marea sfrărăindă». Noi știm că astăzi a sfârăi înseamnă numai un sgomot ascuțit făcut de unsoare ori vr’un obiect unsuros, d. p. carne care începe a se frige ori chiar a se arde, sau de vr’un lichid care s’a vărsat pe foc ori pe vr’un obiect fierbinte. Figurat și familiar îl mai întrebuințăm în fraze ca: a în- ceput a le sfârăi inimile unul după altul (Creangă), fugea de îi sfârăiau călcâiele, etc. Nu-1 întrebuințăm însă nicicând pentru a însemnă «sgomotul valurilor mării», rplolo^oc. Dar nici din cele două propoziții citate nu putem ștî cu siguranță că oare marea ori focul «sfârăiă», căci, ce e drept, odată se zice «mare», dar a douaoară se spune «mare de focu». Astfel poate că Hasdeu a greșit, când a spus că a sfârăi în cele două propoziții în- seamnă «sgomotul valurilor mării». E cu putință adecă să însemne și numai «sfârăirea» produsă de «marea de foc» în trupurile «păcătoșilor», cari ardeau în ea. Cât privește etimologia, cuvântul poate să fie onomatopoetic, dar se poate aduce în legătură și cu grecescul ocpagayeM (— opagayew), care însuși pare a fi o expresiune onomatopoetică și înseamnă: 1. în mediu «lautem Knalle zerplatzen, rauschen, prasseln, zischen».: mpagayevvro Si oi itvQt (dipai offakțtov, Od. IX, 390 «es zischte die Wurzel des Auges von dem Feuer» adecă «îi sfârăiau rădăcinile ochiului Ciclopului când i-1 arse Odysseus cu pârghia aprinsă»; 2. ca și arpQiydw, «bis zum Zerplatzen voii sein, Strotzen, voii sein»: ovSara orpagayEvvro, Od. IX, 440. Dr. Nicolae Drăganu. 534 HÂRTII VECHI. Sunt așa de prețioase cărțile vechi, și vrednice de multă cinste sunt cei ce le adună și le păstrează. Hârtiile vechi sunt firele țăsăturei istoriei neamului nostru. De aceea tot ce poate contribui la înfiriparea și complectarea cărții mari a neamului e bine să se scoată la lumină, e bine să ajungă în ochii celor chemați a ne toarce firul, din care să se țese odată istoria întreagă a poporului românesc. Având fericirea de a puteă resfoi prin hârtiile ce le păstrează vrednicul preposit dela Blaj I. M. Moldovan, între altele am dat de certificatul de botez al fericitului George Barițiu. Certificatul e scris în latinește, și e datat din 30 Iulie 1836. Serbătorind chiar în anul de față ani- versarea nașterii marelui Barițiu orice amintire referitoare la dânsul credem să fie pri- mită cu interes. 1. Cuprinsul certificatului de botez e următorul: Infra scriptus vigore praesentium notum facio omnibus quibus expedit, univer- sis et singulis, juxta extractum matriculae A. Zsukiensis Parochiae Gh. ritus unitae, admodum Reverendum Dominum Georgium Baritz, anno Domini 1812, die 4-a lunii per admodum Reverendum Dominum Simeonen Papp Parochum Hoszumacskasiensem et Dominam Patrinam Szeki Cristinam baptizatum esse. In cujus rei fidem praesentes nominis mei subscriptione et usualis sigilii opres- sione roboratas extra dedi litteras. Sig. A. Zsukini die 30 lulii 1836. (L. S.) Qregorius Roh, m. p. Parochus Gcatholicus A. Zsukiensis. et. V. Arhidiaconus Tract. Katanaensis. Pe îndosul certificatului la călcâi să află scris de mâna lui G. Barițiu următoa- rele: «Ziua nașterei mele după însemnările tata meu a fost 12/24 Maiu 1812». 2. O altă hârtie pe care o publicăm în întregime e o scrisoare din timpul domniei neuitatului vodă loan A. Cuza, adresată lui George Barițiu în Brașov de ministrul cul- telor R. St. Cantacuzino, în care îi cere binevoitorul concurs pentru de a-i recomandă și trimite profesori dintre confrații români de dincoace. E semnificativă nota lui Barițiu de pe indosul scrisorii unde spune: «Profesori nu se pot găsi așa curând. Respunsla scri- soarea privată. Ardelenii sunt foarte desgustați din cauza persecuțiunilor suferite în principate mai vârtos în țara românească. Iată cuprinsul scrisorei: Principatele-unite Ministeriulu lassi, 1861 Noemvrie zile 15. Culteloru și alu Instrucțiune! Publice din Moldova Secțiunea: Școalelor Oficiul invetiementului Nr. 12,680. Domnul meu! împrejurarea în care subscrisul la intrarea sa în Ministeriu, au găsit invetie- mântul public de aici l’au convins ca pentru a-l pune pe o cale regulată dela care să se poată asceptă un rezultat real pentru terra urmeza nevoia a i-se face o reorgani- 535 sare radicala, la care nu putem inse proceda fără se avem nutnerul trebuitor de pro- fesori capabili și devotati invetiementului roman. O asemine trebuintia îndemna pe subscrisul a se adresă către Dstre cerandu-ve binevoitoriul concurs pentru capatarea profesorilor trebuitori despre aleturatele liste dintre confrații Romani de acolo. Cunoscintia ce în mai multe rânduri ați avut ocasiune a face de terra nostra in genere și de invetiementul ei in deosebi simțemintele bine cunoscute de care sinteti inspirat pentru tot binele nostru național fac pe subscrisul a crede, Domnul meu, că nu veți refusa sincerul Dstre concurs la care am onore a face apel, precum sper și nime din Românii de acolo nu va fi care se nu primească cu bunavointia și multiu- mire posturile care guvernul Mariei-Sale Alexandru loan I. li offeresce pentru a servi naciunei. Subscrisul are mai departe deplina încredere ca persoanele ce Dstre veți pute recomandă pentru asemine posturi — vor posedă fara îndoială toate însușirile trebuitoare de sciință și moralitate. Trebuie numai se ve adaog ca împrejurările cer o cât mai curânda regulare asia ca ne ar trebui dela Dstre o depesie telegrafica in trei cuvinte prevestitore resultatului ce putem asceptă de acolo pentru cele de mai sus. Ascept dar se binevoiești a-mi face cunoscut condițiunile speciale și cheltuielile ce s’ar necesită pentru a grăbi sosirea aici a persoanelor ce’mi veți pute recomandă. Nu ne’ați pute face mai mare plăcere decât inscriindu-ne între ele și persoana Dstre insusi, care ne ar fi foarte de trebuințe pentru un post de inspector sau director superior. Primitine rog, Domnul meu cu aceasta ocasiune incredintiarea perfectei mele considerațiuni. Ministru R. St. Cantacuzino. 3. Scrisoarea ce urmează este o nouă contribuție pentru istoricul meseriilor și negoțului românesc în Ardeal. In Iunie 1908 lumea românească a fost surprinsă de iubileul de 100 ani a Reuniunei pielarilor din Porcești, de care nimeni nu-i trecea prin minte că există. Scrisoarea, ce publicăm face mărturie, despre cooperația pieptănarilor din Galiș. Corporația aceasta s’a afirmat mai întâi la 1862 cu prilejul primei expoziții românești de producte agricole și industriale, pusă la cale de spiritul neobosit și in- vențios al lui G. Barițiu când cu prima adunare generală a Asociațiunei la Brașov. — Nu știm, dacă mai există astăzi. lată cuprinsul ei: Ilustră Comisiune! Cu mare dorire așteptând toți meserieșii români, ziua de 16 luliu a anului aces- tuia din care zi să între în viață toate meseriile și manufapturile de mâni române lu- crate, prin care și noi subscrișii așternem umilita noastră Recomandație cu aci alătu- ratul model ca meserieși cu nominăria de «Peptenarii din comuna Galișiu», arătându-ne totdeodată și meseria noastră faptică în următoarele: Mai mult de un secul, de când strebunii noștrii învățând aceasta meserie dela străini numai din isteciunea naturală alor, nefiind pe timpul acela nici libertate a puteă învăță ca români nici o artă, dacă totuși înaintându-se prin copiii lor aceasta meserie, până încât acuma noi strenepoții lor ocupăm aceasta meserie prin care ne câștigăm hrana vieții la vreo 9 familii, dar acuma cu mari greutăți deabia putem purtă aceasta me- serie din cauzele următoare: 1. Meseria aceasta a noastră ca Peptenari au fost cu totul neștiută în țări străine cum că se lucrează aceasta artă prin unii economi de oi, care pe lângă trecerea cu 536 vitele lor în principatele Dunărene și Bulgaria, au mai deprins vinderea de pepteni de lână, lucrați de români, pentru (sic) în diverse părți au fost cunoscută aceasta meserie numai dela meserieșii sași din Brașov și Sighișoara, dară de meseria din comuna noastră Galeșiu nici însuși jurnalele noastre române din Brașov și Sibiiu în nominativa consignație a tuturor meseriilor din Transilvania, n’au adus nimica în memorie despre meseria noastră, că s’ar lucra prin români undeva. 2. Aceasta meserie o purtăm foarte cu mare greutate din cauza că neavând noi capitale din care am puteâ cumpără materiile trebuincioase la aceasta meserie, pentru aceea nici nu putem purtă peste anul întreg, ci numai pe vară, pentrucă pe iarnă neputându-i vinde, cu câștigăria de pe vară de abiă ne putem țineă viața pe iarnă, și din cauza aceasta nici nu putem face o cătățime mare, precum am face. Dară totuși că la contribuțiunea de venite după legile provinciale din anul 1849 am fost supuși la o sumă de contribuțiune forte mare, precum și la taxa anuală la camera comercială din Brașov am fost membrii la plătire. 3. Neavând noi la corparația meseriei noastre nici o căpetenie, dela care ar trebui să atârne regularea acestei meserii, merge foarte neregulat atât cu lucru cât și cu vânzarea acestora, strâcând unul la altul prețul lor din cauza sărăciei și a neregu- lării din care din zi în zi tot mai mare sărăcie cășună. Deci noi pe lângă toate împedecările avânde, umilit rugăm pe Ilustra Comisiune a ne primi acest model al nostru, măcar foarte întârziat, dară totuși să fim și noi nu- mărați ca cei de al unsprezecelea ceas, și a luă la desbatere și apoi dacă ar fi prin putință a-1 dă în public nu numai în jurnalele noastre ci și într’altele străine, și mai cu seamă în părțile orientului, unde poporul mai mult cu lucrarea lânei se ocupează, la aceasta meserie dacă s’ar află neguțători să cuprindă o cătățime mai mare, am puteâ corporația întreagă a meseriașilor noștri pe an până la 20000 de bucăți de părechi, care sunt trebuincioși pentru lucrarea lânei atâta de cea țurcană (lână mare), cât și pentru cea țigaie, toată părechia să poate cumperă cu un prețiu de cei mai fini cu 2 fl. v. a. cei de mijloc cu 1 fl. 50. v. a. și cei mai de rând cu 1 fl. v. a. Pe lângă care sintem ai Iluștrii Comisiuni Galiș iu, din 16 luliu 1862. Supuși servi: loan Sasu, Niculae Markul, Andrei Marcu, George Sas, Maria Sas, Dimitriu Dragomir, ț Avram Marcu, f Bucur Marcu, f Qavrilă Marcu. Subscris prin: loan Sas, ca membru al corporat. Peptenarilor. Prof. G. Precup. 537 VIEAȚA CULTURALĂ ÎN MARAMURĂȘ. Despărțământul Vișeu-Iza. Cetitorii revistei noastre își aduc aminte că în vara anului 1911, «Asociațiunea» a izbutit, după multe încercări, să pătrundă și în Mara- murăș, înființând despărțământul Vișeu-Iza. Se cunosc și greutățile pe cari a avut să le învingă delegatul comitetului central, d-nul Octavian C. Tăs- lăuanu, încredințat cu conducerea adunării de constituire, și însuflețiți! căiturari cari au stăruit și lucrat pentru înființarea acestui despărțământ. Adunarea de constituire a fost o adevărată luptă, între cărturarii cu con- știință românească și între cei cu sufletul înstreinat conduși de pretorul Papp Simon. Numai mulțumită tactului prezidentului adunării de ronsti- tuire s’a evitat o încăerare pe care o doreau potrivnicii culturii românești. Cărturarii aleși în fruntea despărțământului au avut să lupte cu greutăți enorme, până au reușit să înceapă o activitate sistematică. Di- rectorul despărțământului, dl Emil Bran, preot în Dragomi. ești, și comi- tetul cercual au știut să învingă toate piedicile, izbutind să desfășoare o activitate exemplară, care poate servi de pildă și altor despărțăminte. Pu- blicăm mai la vale actele primei adunări cercuale a despărțământului Vișeu-Iza, cari pot fi socotite ca documente pentru redeșteptarea culturală a Maramurășului. Nădăjduim că cărturarii din Sighetul-Marmației și vor da toată silința, ca să înființeze despărțământul Sighet al «Asociațiunii», pentru a complectă propaganda culturală în Maramurăș. Nr. 2007, 012. Cuvânt prezidial rostit de Emil Brâu directorul despărțământului «Vișeu-Iza» al 'Asocia- țiunii pentru literatura română și cultura poporului român» cu ocaziunea deschiderei celei dintâi adunări cercuale, ținută în biserica cea nouă din comuna Dragomirești la 1 Decemvrie n. 1912. Onorată adunare! Fraților! Ziua de astăzi, rânduită pentru închinăciune lui Dumnezeu, este una dintre cele mai însemnate zile din vieața noastră a Românilor cari trăim pe pământul strămoșesc al falnicilor descălecători Bogdan și Dragoș-vodă, pentrucă astăzi ținem aici, cea dintâi adunare generală a despărțământului «Vișeu-Iza» al «Asociațiunei pentru literatura română și cultura poporului român». Astăzi dă și Maramurășul cel dintâi semn de vieață culturală româ- nească petrecută în curs de un an, asemenea fraților noștri din Ardeal. Astăzi am deschis primaoară ușile acestei biserici pompoase, la care opt ani am lucrat, cu multă tiudă, dar și cu mai multă nădejde, ca D-voastră să intrați aici mai întâi, cari vă știți însufleți pentru limba și cultura românească; cari știți că Dumnezeu întru înțelepciunea sa a format toate neamurile și le-a hotărît limba, graiul de înțelegere și pu- terea de gândire, ca fiecare neam deosebit să le cultiveze, ca pe cele mai învederate semne a dărniciei dumnezeești; cari știți că mai presus de toate cultivarea limbei strămoșești, cum este frumoasa și în- 35 538 cântătoarea limbă românească, te îndătorește alăturea cu mărirea lui Dumnezeu! înainte de ce vom arătă fructele ostenelelor noastre de un an, re- coltă mijlocie după câtățime, de mare preț însă după bunătatea și feliul sămânței aruncate, — dați-mi voie fraților să vă desfășur îndemnul ce ne-a stăpânit, când am făcut cea dintâi strungă în granița muntoasă a Maramurășului culturalicește înorat; strungă prin care să străbată și la noi razele de lumină culturală românească, raze mult strălucitoare prin celelalte părți ale țării noastre locuite de frații noștri de aceiaș sânge, de aceiaș neam. Tot omul cu mintea la loc știe, că atâta preț are un neam, cât cân- tărește puterea de vieață a aceluia. Iară puterea de vieață o ridică și o crește, frumuseța și bogăția graiului, iscodirile minții mărturisite toate prin lucrarea socotită a tuturor fiilor acelui neam. Dumneavoastră, toți maramurășeni băștinași, nu sunteți numai o parte întregitoare a neamului românesc, ci sunteți și strănepoții celor mai viteji români de oarecând, cari v’au lăsat ca moștenire limba și legea străbună și, drept mărturie a hărniciei lor, averi întinse, munții cu pășunile grase și — diplomele boierești! Strămoșii d-voastră, au fost odinioară mândria neamului românesc. Oa- meni puternici în războae, voinici și biruitori; boieri dăruiți cu nobilime dela Craii țării noastre și dela Voivozii Ardealului, pentru vitejia și înțelepciunea lor. Cinste și dărnicii, cari — durere — cu vremea s’au întunecat, că ne- poții de voivod și-au perdut rostul vieței în învălmășala onorurilor și în chivernisirea trufașe, fără de socoteală a bunurilor moștenite! Aveți datorință deci, datorință sfântă de sufletul, inima, mintea și cu un cuvânt de întreg sufletul d-voastră ca să vă deșteptați; să învă- țați carte, cultură românească și să vă desfătați ca și într’o grădină de flori bine îngrijită în frumuseța literaturii, a scrierilor românești, că numai așa vă puteți face vrednici de numele falnicilor străbuni și vă puteți croi o stare mai fericitoare decât aceasta de acum! A trecut vremea aceea fraților, când diploma boerească îți făcea cinste și te scutea de multe slujbe și de dări nenumărate. Diploma feri- citoare de astăzi e cartea, învățătura, cultura națională, cari își reclamă locul cuvenit în casele d-voastră! Stăpânite fiind bisericile noastre din Maramurăș vreme îndelungată, de cătră vlădicia rusească dela Muncaciu, rând pe rând cărturarii no- ștri, preoții și învățătorii, s’au desfăcut de cătră corpul națiunii româ- nești, ba mulți au fost înlocuiți chiar prin conducători străini de limbă și de neam; iară peste poporul de rând cu încetul s’a așezat umbra neștiinței, buimăceala și ceața uitării de sine. Și a trăit așa, în amor- țeală, până când parohiile noastre s’au încorporat cătră noua dieceză românească a Gherlei; când primul Episcop ai nostru loan Aiexi în vizi- tațiunea canonică a străbătut prin toate comunele din Maramurăș întă- rind poporul în credință, sfătuindu-l cu părintească iubire să-și pă- zească cu sfințenie limba, legea și obiceiurile românești, iară pe condu- cătorii lui, pe preoți și pe dascăli cu îngrijire i-a îndatorat la cultivarea limbei strămoșești. Prin această rânduială norocoasă, simțul național și dorul propășire! în cunoștințele limbei românești, s’a trezit în piepturile celor mai nobili 539 și mai puternici domni ai noștri puși în fruntea cârmei comitatului și a bisericei. Fișpanul losif Man și vicarul Mihail Pavel mai târziu Episcop, amândoi de fericită pomenire, frații Petru și Dr. loan Mihăly, vicișpanul Vasile Mihalca, Vasile lurca, protopopii comite Lazar și Mihalca, toți se pun pe lucru să desrobească pe frații lor boieri ajunși în cătușele nemiloase a neștiinței. La anul 1861 înființează «Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramurăș», pe care o conduce cu multă înțelepciune și cu putere de vieață însuș fișpanul. Nu peste multă vreme se formează în Sighet o «societate de lectură», iară pentru creșterea dascălilor se de- schide «Preparandia română» în fruntea căreia e chemat de profesor loan Bușița, cel mai destoinic învățător din Ardeal. Lucrările acestor redeșteptători săvârșite cu gând curat și cu iubire de neam în pământul înțelenit a culturei neamului românesc din Maramurăș, au prins curând rădăcini și au început a-și aduce rodurile îmbucurătoare. In toate satele s’au deschis școale românești conduse de dascălii ieșiți de sub mâna profesorului Bușița, cari și pe d-voastră v’au învățat în copilărie, între altele și adevărul cuprins în versurile de tot frumoase ale poetului nostru Gheorghe Sion: «Mult e dulce și frumoasă limba ce vorbim» «Altă limbă armonioasă ca ea nu găsim». Rezultatele acestei porniri culturale, n’au putut ținea la suprafață și la înălțimea cuvenită pe urmașii întemeietorilor așezămintelor po- menite. Adormirea boierului român losif Man, perderea lui Bușița și de- părtarea vicarului Pavel, a pricinuit și adormirea simțămintelor românești și a dragostei de limbă în Maramurăș. Preparandia s’a închis. «Asocia- țiunea» înființată pentru răspândirea culturei românești și-a restrâns mar- — ginile activității, la susținerea mehanică a unui convict. încolo, vieață so- cială românească nicăiri. Asociațiunea culturală îngenunchiată, sala de lectură închisă până în ziua de astăzi, reuniuni de neguțătorie, tovărășii econo- mice românești, nici de poveste în întreg Maramurășul. Limba și litera- tura română, cele mai scumpe daruri primite dela Dumnezeu, nebăgate în seamă și scoase din familiile cărturarilor; ziaristica română necuno- scută, încât nicăiri nu s’a potrivit sfatul poetului: «Vorbiți scrieți românește pentru Dumnezeu» ca și la noi în Maramurăș 1 între aceste împrejurări triste, poporul băștinaș, lăsat în voia lui și stăpânit în mare parte de cele mai urîte patimi, cum e beția, desfrâul, uciderea și alte asemenea, primea cu veche mândrie boierească în mij- locul său pe toți străinii perciunați, cari din toate darurile și bogățiile îm- părătești, câte le-au fost primit străbunii lui — numai diplomele i le-au mai lăsat 1 Ei! și diploma e carte fraților! Să vă fie de învățătură, că această carte numai oamenilor cuminte și cu socoteală s’a dat și a fost cinstea potrivită cu vremile de atunci. Cinste pe care nu-i iertat să o întunece nepoții de boieri — prin vieață orbecătoare! Dacă voiți dar să stați și d-voastră cu fruntea ridicată și să pomeniți cu fală numele strămoșilor viteji datori sunteți, să vă cunoașteți neamul, limba și literatura română; să le îndrăgiți acestea mai presus decât orice 36’ 540 bun pământesc, căci zice-se: blăstămat e ceice nu-și știe neamul său și nu grăește în limba sa! Toată lumea înaintează. Toate neamurile s’au pornit pe întrecute. Și neamul românesc e pe cale, și dacă nu el e cel dintâi pe drum, nu cali- tățile lui sunt de vină, aceste sunt mai presus decât a oricărui neam, ci înstrăinarea lui de școală și încrederea prea mare în trăinicia lui. Priviți la alte popoare, cari jertfesc mai mult decât noi pentru sus- ținerea școalelor lor, ce rezultate frumoase ajung pe toate caile! Acolo e țărișoara Danemarca abia cu 2.500,000 locuitori, între cari nici un om nu este care să nu știe ceti și scrie. Unde sunt o sumedenie de școli pentru bărbați, numite universități poporale, de cari acum s’a deschis și la noi una în Blaj. în tot satul au bibliotecă. Oameni deștepți și sârguincioși, ei înaintează și în cele economice. Trimet unt, oauă, brânză, grăsime și păsări în Anglia. Au peste 1.300,000 vite cornute de soiuri foarte bune, 4 rase de cai și o mulțime de alte vite alese. Țara e împărțită în 1070 comune, cam atâtea câte sunt în 7—8 comitate de ale noastre; în aceste au peste 1300 societăți economice, industriale, de consum și reuniuni de credit. Pe fiecare sat se vine deci mai bine decât una so- cietate. Afară de aceste au topitoare de fier, fabrici de unelte pentru pescuit, de zăhar, de pânzături și pânză de corăbii, de mobile, de pă- lării, de lucruri de artă, ceasornicărie, porțelanuri, fabrică de rachiu, de bere, ș. a. La toate aceste au ajuns prin carte. Asemenea spor arată și locuitorii din Șvaiț. Vrednici de laudă și de recunoștință sunt pentru înaintare în cultură și în economie și frații noștrii din comitatul Sibiiu. Când vom ajunge și noi românii din Maramureș, să știm folosi după menirea lor și cu pricepere, darurile primite dela Dumnezeu? Când vom merge alăturea cu popoarele civilizate sau și numai cu frații noștri din Ardeal ? Atunci și numai atunci, când și noi vom învăță! Când ne vom deșteptă ca să putem deslegă ce e bun din ce e rău și vom cunoaște rostul vieței! Bineștiind că această învățătură o răspândește mai ales «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român», care deșteptarea noastră o ajută pe diferite căi, prin toate mijloacele ducătoare la scop, sfătuindu-ne și luminându-ne prin prelegeri, șezători și cu deosebire prin cărticelele bibliotecei poporale, din cari tot membrul ajutător pentru taxa de două coroane pe an, primește în toată luna câte o carte folositoare și pe deasupra, la capătul anului un călindar bogat. Cel mai ferbinte dor m’a nutrit dela începutul venirei mele între d-voastră, ca să împământenim acest așezământ măreț și în frumosul Maramurăș. Să dăm mână frățească și împrumutat să ne ajutăm unul pe altul. Idealul acesta,.întrupat cu mult năcaz acum e anul, a fost — precum se dovedește acum — mana dorită de d-voastră și e stâlpul de lumină al nostru, al conducătorilor. Precum veți află din raportul comitetului noi ne-am străduit după putință să facem bun început. 562 sunt înscriși astăzi dintre dumneavoa- stre de membri ajutători la «Asociațiune»: 541 Peste șease mii de cărți economice, culturale și literare, frumuseți de limbă, magazin de povețe, încep să răspândească lumina în casele dumneavoastră și să vă îndrepte spre înălțare! Inșirați-vă cu toții sub steagul ocrotitor al «Asociațiunei» culturale române! Cetiți cărticelele bibliotecei poporale din cari vă veți lumină mintea, ascultați prelegerile și sfaturile fraților cărturari și în scurtă vreme lenea, fudulia deșartă, ura și scârba dintre frați, figurile grețoase ale beu- tonlor, uciderea și închisorile pedepsitoare vor da locul cuvenit sârgu- inței, cumpătului, dragostei frățești, îndestulirei, păcii și bunei înțelegeri 1 Tot prin «Asociațiune» veți scoate și sărăcia încuibată în lada cu diploma boerească și veți înaintă în tot ce e bun, plăcut și de folos 1 Și acum rugându-vă să fiți cu ascultare fraților, în vremea adunării și cu băgare de seamă la celece fruntașii d-voastră vor spune în cursul vorbirilor — vă salut cu dragoste frățească și declar adunarea generală de deschisă. Raport general despre activitatea comitetului despărțământului « Vișeu-lza» al «Asociațiunei pentru liter alura română șl cultura poporului român», prezentat la I-a adu- nare generală convocată și ținută în Dragomirești la 1 Decemvrie n. 1912. Onorată adunare generală! Poporul român din Maramurăș a trăit până acum în privința cultu- rală cu totul separat de întregul neamului românesc din această țară. Partea covârșitoare a poporului român din Maramurăș fiind de origine nobilă a fost în credința că mai bine se va conservă dacă și în privința culturală va trăi separat de frații săi din alte părți. Condus de cel mai mare separatism, cultura poporului român din aceste părți până acum decurând, se mărgineă Ia școală, în care învăță puțin a scrie și a ceti. Școalele rurale confesionale s’au înființat pe timpul absolutismului. Școalele aceste au fost foarte folositoare, dar pentru ridi- carea culturală a poporului n’au fost de ajuns, cu atât mai mult, cu cât puținele cunoștințe câștigate în aceste școale, le uită țăranul român, mai cu seamă dacă lipsește ocaziunea de a repetă cele învățate și dacă lip- sește imboldul și agitația spirituală, care trezește și nutrește interesul față de cultură. Pentru ridicarea culturală a poporului român din acest ținut, nu s’a făcut aproape nimic. Intelectuali s’au mărginit în mod mehanic la agen- dele oficiului lor, încolo nu s’au interesat de soartea culturală a poporului, care a rămas de tot înapoi. Rezultatul acestei stări a fost și decadența economică. Poporul lăsat în întunerec, scăpătat și economicește a dat îndărăpt pe toate terenele. Nepăsarea aceasta față de cultura românească a rezultat și stagnarea dureroasă ce se observă în vieața intelectualilor noștri. Afară de legăturile de rudenie nu mai există nici între aceștia altă legătură spre ceva scop obștesc, mai înalt, că le lipsește simțul solidarității ca efluxul unei culturi naționale superioare. Convenirile ce se aranjau, nu erau de loc potrivite, să stârnească simț de solidaritate și dragoste de 542 neam în oameni, las că nici nu se cunoșteau, dar nefiind vre-o organizare oareșicare între dânșii, nu produceau nici un rezultat vrednic de pome- nire cu laudă. în anii 1860—1870 intelectuali de pe acele vremuri, ce-i drept cu multe jertfe și cu mare greu, au pus bazele unei preparandii românești în Sighet; au înființat «Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramurăș» și o «Societate de lectură-, Preparandia și societatea n’au fost trainice, iară «Asociațiunea» și-a răstrâns activitatea în jurul unui singur scop: susținerea conviețuirii. Menirea adevărată, cea mai aleasă: desvol- tarea culturei naționale, se vede, a fost dată uitării. Acest convict e rezul- tatul jalnic al preparandiei și susținerea acestuia este astăzi singurul scop al «Asociațiunei» înființată pentru «cultura poporului-». Afară de acest convict altă instituție românească culturală n’a fost și nici aceasta nu e în stare să dee creștere națională sănătoasă studențimei adăpostită în el. In urma acestora este ușor de înțeles că inteligința română, atât cea din oraș cât și cea dela țară nu s’a cultivat în limba maternă și departe de a cultivă sau cel puțin a stârni simțul național, a lăsat și țărănimea să se mistue orbecând în cel mai mare întuneric. Poporul lăsat în învălmă- șală cu elementul distrugător, ce a venit ca potopul din Oaliția în ținutu- rile noastre, n’a fost în stare să țină piept cu liftele străine, nici să des- voalte economie rațională pe întinsele moșii boierești, cari în vremile grele de azi reclamă cunoștințe proporționate timpului în care trăim — și a dat înapoi înglodat în toate relele. Astfel vedem cu cea mai mare durere sufletească cum se înstăpânesc pe pământul descălecătorilor de țară, toate spurcăciunile apusului și a răsăritului. In împrejurările aceste, s’a dovedit de neapărată trebuință, strângerea legăturilor între frații din celelalte părți ale țării și între poporul maramu- rășan, de a umplea golul ce eră între intelectuali și popor și a ținea trează agitația spirituală, cel mai bun melegar pentru sămânțele unei înaintări pe terenul culturei naționale; cu alte cuvinte s’a simțit lipsa înființări unui despărțământ al «Asociațiunei pentru literatura română și cultura poporului , român». [/ Venerata preoțime din tractul protopopesc al leudului in conferința sa, ținută în toamna anului 1910, în comuna Cuhea, la propunerea și in- siști nța directorului de azi al despărțământului nostru, a recunoscut nece- sitatea înființări unui despărțământ al «Astrei» în Maramurăș și a luat hotărîre vrednică în cauză. De vremece însă, despărțământul nu s’a putut înființa peste întreg Maramurășul, la inițiativa și cu conlucrarea superiorilor bisericești și a in- telectualilor români puși în fruntea mișcărilor sociale din Comitat; câțiva (/ intelectuali din Vișău și de pe valea Izei, înfruntând mulțime de piedeci, au înființat la 20 August n. 1911 despărțământul așa numit «Vișău-Iza» al «Asociațiunei», alegându-se, cu ocaziunea adunării de constituire condusă prin domnul secretar al comitetului central Octavian C. Tăslăuanu, d-nul Emil Bran preot în Dragomirești de director, iară în comitet d-nii loan Tarța, preot în Săcel, Artur Anderko, preot în Cuhea, Dr. Qavrilă luga, advocat, Dr. Ilie Kindriș, advocat, ambii din Vișeul-de-sus și loan Bârlea, preot-capelan în leud. Comitetul a ales cassier pe d-l Dr. Ilie Kindiș, iară de secretar pe Dr. Gavrilă luga. Activitatea acestui comitet sau mai bine zis al despărțământului se / extinde peste toate comunele din cercurile pretoriale ale Vișeului și ale Izei, v 20 la număr. Mai în jos pe valea Izei sau peste cercul Șugatagului n’am 543 voit să ne extindem pentrucă ne-am simțit prea puțini, prea slabi și ne- chemați să facem noi organizarea culturală în întreg Maramureșul, mai ales când cercurile Șugatagului și a Sighetului își au bărbații lor fruntași, români mult mai probați decât noi, cari nu numai dreptul dar și datorința o au, ca dânșii să deschidă porțile școalei de redeșteptare națională și culturală și să deie în mâna poporului carte românească, izvorul iubirei de neam, a culturei și a propășirei. Nouă ni s’a părut prea mult chiar și cercul designat al despărță- mântului prim al «Asociațiunei» în Maramurăș, bineștiind că «secerișul e mult dar lucrătorii puțini-», dragostea de neam, dreptul de a ridică pe frații noștri boieri înjugați, pe treapta culturală conveniență descendenților de voevod, nici pe un moment nu ne-a lăsat s£ă esităm și să întârziem înfricați de lupta ce ne va întâmpină în împământenirea așezământului cultural al tuturor românilor din țară. Chiar pentru aceea toată silința ne-am dat, ca dela început să câștigăm încrederea intelectualilor și con- lucrarea lor pentru luminarea poporului. Comitetul ales în fruntea despărțământului a emis în mai multe rân- duri circulare către onorata preoțime, în cari i-a rugat să între cu toții în șirul membrilor «Asociațiunei»; să ușureze starea înapoiată culturală- economică din parohiile încredințate păstorirei lor și, cunoscătorii împre- jurărilor locale, să ne deie sfatul că ce obiecte s’ar puteă tracta mai cu succes în conferințele proiectate. In decursul anului, comitetul a ținut 8 ședințe, în cari s’a lămurit cercul de activitate, a luat hotărîre pentru ținerea prelegerilor și a căutat mijloace nouă de propășire. La serbările jubilare ale «Astrei», aranjate în Blaj, a delegat în nu- mele despărțământului pe Dr. Gavrilă luga, care conform mandatului a primit și participat în mod oficios la aceste serbări. La adunarea generală din 13 Oct. a. c., ținută în Sibiiu, fiind din cauza ploilor torențiale foarte anevoioasă, ba aproape imposibilă comuni- cația, nu s’au putut prezentă delegații trimeși la adunare. Despărțământul însă și-a ținut de datorință să felicite telegrafic ilustra adunare a frun- tașilor noștri. La constituire noul despărțământ a avut 17 membri ordinari și 100 membri ajutători. Comitetul a făcut propagandă pentru câștigarea de membri ajutători și astfel și pentru răspândirea Bibliotecei poporale» prin prelegeri popo- rale, ce a hotăiît să se țină în toate comunele sub conducerea unui de- legat din comitetul cercual. La prelegerile aceste s’au angajat ca confe- rențiari toți membrii comitetului. S’au recercat și rugat apoi toți preoții și intelectualii de pe teritorul despărțământului să se angajeze fiecare barem câte la o prelegere poporală. Am rugat pe Preaveneratul Ordinariat diecezan din Gherla ca prin un circular oficios să provoace preoții și învățătorii să se înscrie de membri Ia «Asociațiune». In urma acestei rugări Preaveneratul Ordinariat prin circularul trimes sub Nr. 10557/1912 a și îndemnat clerul și învățăto- rimea să se înscrie ca membri și să țină cursuri cu analfabeții». Pe lângă aceste am mai trimes și noi mai multe apeluri și am mai stăruit să conlucre la aceea ca cât de mulți membrii ajutători să câștigăm din popor, ca căițiie atât de folositoare și deșteptâtoaie a bibliotecei ‘544 «Asociațiunei» să intre cât de numeroase în casele țăranilor noștri lipsiți până acum cu totului tot de carte românească. Activitatea comitetului despărțământului nostru s’a restrâns anul acesta mai cu seamă la prelegeri poporale cari s’au ținut în toate comunele apar- ținătoare despărțământului; ba în unele comune s’au ținut și mai de multeori. Agentură și bibliotecă sătească n’am înființat decât una, în frun- tașa comună leud și anume din cauză că la început, am fost prea puțini pentru o lucrare extinsă, iară «Asociațiunea» a fost prea puțin cunoscută în ținutul nostru, ba chiar și rău interpretată. Pe lângă aceste am voit, ca din proprie experință să cunoaștem întâiu referințele sociale, culturale și economice din întreg cercul, ca pe viitor să putem lucra în mai multe direcțiuni și pe baze mai solide. Comitetul a fost reprezentat cu ocaziunea prelegerilor poporale în fiecare comună prin câte un delegat al său, care a avut datorința să con- ducă adunările, prezidând la prelegeri, să țină cuvântul de deschidere, având să reliefeze menirea și rostul «Asociațiunei», iar în cuvântul de în- cheiere însemnătatea «bibiiotecei poporale». Pe lângă delegatul comitetului în fiecare comună au fost exmiși 2—3 conferențiari, cari în conferințele lor au ținut seamă de împrejurările locale și s’au năzuit a aduce exemple luate chiar din vieața poporului din comuna respectivă, așa că învățătu- rile cuprinse în prelegeri să prindă cât de adâncă rădăcină în popor. In următoarele facem icoana culturală-socială a tuturor comunelor din despărțământul « Vișeu-Iza>, însemnăm numărul ascultătorilor, cari au fost de față la prelegeri, precum și ni mărul membrilor ordinari și ajută- tori și numele intelectualilor neînscriși de membri la «Asociațiune», con- form datelor primite dela domnii preoți și pe baza relațiunei delegaților exmiși din caz în caz. I. In cercul pretoriul al Vișeului. 1. Borșa. Prelegerile s’au ținut în 1 Septemvrie. Ca delegat a fost exmis directorul Emil Bran. Conferențiari Dr. O luga și I. Tarța. Emil Bran a vorbit despre Asociațiune. Dr. O. luga despre mișcarea culturală a românilor. loan Tarța despre tovărășiile sătești și iară Emil Bran despre biblioteca poporală. Ascultători preste 300, mai toți bărbați. Ca membri ordinari s’au înscris preoții Ilie Mosolygo și Gavrilă Timiș, iar ca membrii ajutători 38 dintre cari 22 au și plătit taxa de membru atunci îndată. Dintre intelectuali din comună lipsesc din șirul membrilor: Alexandru Cuza-Anderco mare proprietar, loan Mărginean proprietar și doamna Amalia Balint învățătoare. Numărul locuitorilor e aproape de 10,' 00 de suflete, dintre cari abia 6000 sunt români. Românii locuesc resfirați pe dealuri pe un teritor de c/a 45 klm. din care cauză puțin cercetează și cele 2 biserici cum și școala românească provăzută cu un singur învățător nemembru și acela la Aso- ciațiune, căci edificiile aceste culturale au rămas în mijlocul comunei bă- trâne, departe între vetrile strămoșești pe cari se răsfață acum mlădițele număroasă a cazărilor îmbogățiți. In comună în massă compactă locuesc numai jidanii. Numărul, celor ce știu scrie și ceti e 80, adecă 15 7₀. Insti- tuți culturale sau economice românești nu sunt. Bănci jidovești sunt trei și una a societății regn, din Pesta. Prăvălii românești sau meseriași români 545 nu există, jidani sunt în număr considerabil. Grădină de pomi și biblio- tecă poporală, școlară sau parohială nu este. Ziare cetesc vre-o 4 inși, anume: «Foaia poporului român» și «Poporul român». Borșenii sunt ve- stiți ca buni muncitori de pădure, mare parte din ei umblă la lucru prin România și chiar și prin Germania. Târgurile de vite din Borșa sunt foarte cercetate. Preoții din comună ne promit tot sprijinul lor, ba chiar reclamă ajutorul nostru întru mântuirea poporului scăpătat în toată privința și scos cu desăvârșire la hotar. 2. Moisei. S a ținut în 1 Septemvrie. Delegat Emil Bran. Conferen- țiari Dr. Gavrilă luga și loan Tarța. Emil Bran a vorbit despre Asocia- țiune, Dr G. luga despre mișcarea culturală a românilor. loan Tarța despre tovărășiile sătești și iară Emil Bran despre biblioteca poporală. Ascultători la 1000. S’au înscris de membri ordinari preoții Alexandru Coman și Petru Mihali, iar ca ajutători 40. Dintre intelectualii români din comună lipsesc din șirul membrilor: luliu Coman notar, Andrei Coman, învățătorul și Ștefan Coman, subnotar. Numărul locuitorilor e 6000, dintre cari 3000 jidani, ceilalți români cu lO°/o știutori de carte. Nici o reuniune culturală sau economică românească nu este. Pră- vălii și meseriași români nu sunt, cor bisericesc, bibliotecă școlară sau parohială nu-i. Cu ocaziunea prelegerilor subnotarul Ștefan Coman ne-a dat tot sprijinul și-a îndemnat poporul să se înscrie la «Asociațiune» deși dânsul a rămas în restanță cu datoria aceasta față de cultura română. 3. Vișeul-de-sus. In 20 Ianuarie. Delegat Dr. Gavrilă luga. Confe- rențiari Dr. Aurel Szabo, advocat și Emil Bran. Dr. G. luga a vorbit despre Asociațiune. Dr. Aurel Szabo despre tovărășii, Emil Bran despre alcoolism și urmările beției și iară Dr. G. luga despre biblioteca poporală. Ascultători 400. Membru ordinar s’a înscris preotul Victor Ștețiu. Membri ajutători 22. In 8 Septemvrie s’a ținut tot aici a doua prelegere. Delegat a fost Dr. llie Kindriș. Conferențiari Dr. Aurel Szabo care a vorbit despre legile comunale și Dr. llie Kindriș: despre cambii. Ascultători 50 de inși. Numărul locuitorilor e c/a 10.000 dintre cari români 4000, cu 25% știutori de carte. Dintre intelectualii români sunt membri ordinari: Dr. Aurel Szabo, Dr. llie Kindriș, Dr. Petai Vaida depărtat la Deva, Dr. Gavrilă luga toți advocați, Dr. luliu Pop, jude regesc și Gavrilă Komives, conducătorul căr- ților funduare, depărtat la Halmi; membru pe vieață Dr. Vasile Meșter, advocat. Dintre țărani vre-o 10 cetesc ziare românești. La 4 le-a procurat Dr. G. luga, 4 primesc dela redacțiune din darul de anul nou, 2 inși le-au procurat pe banii lor. Instituțiuni culturale, economice sau finanțiale române nu sunt, tot așa nici prăvălii românești: cor, bibliotecă școlară sau parohială lipsește. Meseriaș român abia unul (cojocar și blănar). Streine sunt pe întrecute oin toate. Poporul român scos de pe străzile principale. Intelectualii neînscriși la «Asociațiune»: Protopretorul Simeon Pop, Dr. loan Coman advocat, Dr. luliu Coman pretor, Dr. lalomir Man, Dr. 546 Zenovie Man advocați, Aurel Filimon învățător și Alexandru Doroș, notar la judecătoria singulară. 4. Vișeul-de-mijloc. In 25 Februarie. Delegat a fost Dr. Ilie Kindriș. Conferențiari Dr. Petru Vaida și loan Tarța. Dr. I. Kindriș a vorbit despre Asociațiune, Dr. Petru Vaida despre pomărit, loan Tarța despre stupărit și iară Dr. I. Kindriș despre biblioteca poporală. Ascultători 300. In 8 Septemvrie s’a ținut a doua prelegere. Delegat Dr. Ilie Kindriș. Conferențiari: Dr. Aurel Szabo și Dr. I Kindriș. Dr. Szabo ti vorbit despre legile comunale, Dr. 1. Kindriș despre asigurarea vitelor cornute. Membru ordinar e preotul Mihai Juga; ajutători 20, între cari și în- vățătorul Simeon Vlad. Numărul locuitorilor e 1900 dintre cari români 1400 cu 30% știutori de carte. Ziare românești cetesc 12 inși procurate în mare parte prin Dr. O. Juga. Cor, bibliotecă, reuniune culturală sau economică, prăvălii, meseriași români etc. lipsesc. 5. Vișeul-de-jos. In 15 Septemvrie delegat Dr. G. Juga. Conferențiari Emil Bran și loan Bârlea. Dr. O. Juga a vorbit despre Asociațiune Emil Bran din economia câmpului, loan Bârlea despre însemnătatea meseriilor, Dr. G. Juga despre biblioteca poporală. Ascultători 700. Membri ordinari: Protopopul loan Coman și învățătorul Ardrian Mărgineanu; ajutători 17. Lipsesc dintre membri: loan Dunca notar și loan Vlad, învățător. Numărul locuitorilor e de 4694 dintre cari 1000 jidani, ceialalți români cu 7% știutori de carte. Reuniuni culturale, economice nu sunt. Este cor școlar și bibliotecă. Sunt vre-o trei meseriași cojocari. Prăvălii românești nu sunt, jidane destule. Se cetește «Poporul Român» în 8 exemplare. Biblioteca poporală vine pe adresa protopopului în 12 ex. Dl protopop cu ocaziunea prelegeiilor din comună a ținut o vorbire potrivită poporului arătând scopul întru care am mers între dânșii. 6. Leordina. Aici s’a ținut în 22 Septemvrie. Delegat a fost Dr. G. Juga. Conferențiari: loan Bârlea și Dr. G. Juga, care a vorbit despre Aso- ciațiune apoi în locul lui loan Bârlea împedecat prin ploi a vorbit despre legile comunale. Ascultători 300. Membru ordinar s’a înscris preotul Mihai Rednic; ajutători 3. Dintre intelectualii din comună lipsesc: notarul loan Pop-Coman și învățătorul George Leordean. Numărul locuitorilor e 1800 din cari 300 jidani. Dintre români abia 2% știu ceti și scrie. Biblioteca poporală, școlară sau parohială, reuniuni, cor, prăvălii, me- seriași români lipsesc cu totul. Străine sunt din toate. 7. Petrova. în 22 Septemvrie. Delegat Dr. G. Juga. Conferențiari Dr. Vasile Meșter și Dr. G. Juga. Dr. G. Juga a vorbit despre Asociațiune, Dr. V. Meșter despre neamul românesc și popoarele înrudite. Dr. G. Juga 547 despre puterea învățăturei și protopopul loan Coman despre foloasele me- seriilor. Ascultători peste 500. Membru ordinar s’a înscris George Mihalca, comerciant, ajutători: bătrânul preot loan Calin, învățătorul N. Doroș, notarul Vasile Jurca și încă 10 țărani. Numărul locuitorilor e 4000 din cari 3200 sunt români, restul jidani. Dintre români 15% știu ceti și scrie. Reuniuni culturale, economice, cor, bibliotecă, meseriași români nu sunt. Comerciant român este unul, singur în întreg Maramurășul. Ziare românești nu se cetesc. Dintre membrii Asociațiunii lipsește Petru Jurca, învățător la școala de stat. 11. In cercul pretoriul al Izei. 8. Săcel. Aici s’a ținut prelegere în 2 rânduri. In 0 Ianuarie a fost delegat Emil Bran. Conferențiari Dr. Aurel Szabo, Dr. llie Kindriș și Dr. Oavrilă Juga. Emil Bran a vorbit despre Asociațiune. Dr. Aurel Szabo despre cărțile funduare. Dr. Hie Kindriș despre folosul asigurărilor iar Dr. G. Juga despre biblioteca poporală. Ascultători 400. In 10 Noemvrie a fost delegat loan Tarța. Conferențiari' Dr. Vasile Meșter și Dr. Gavrilă Juga. Dr. V. Meșter a vorbit despre legile comunale și comitatense, Dr. G. Juga despre administrarea composesoratelor. Ascultători 300. Membrii ordinari sunt preoții loan Tarța și Vasilie Maximinian și proprietarul Nicolae Roman; ajutători 80. Dintre membri lipsește învățătorul Mihai Bizău. Numărul locuitorilor e 3033 din cari 2300 sunt români și 673 jidani. Dintre români 30’/,, știu ceti și scrie. Este cor bisericesc și magazin de bucate bisericesc. Dintre ziare se cetește «Poporul român» prin 12—15 inși. Biblioteca poporală vine pe adresa preoților. Alte așezăminte cul- turale, economice românești, prăvălii, meseriași nu sunt. La ultima prelegere poporală au luat preoții angajamentul de a ținea prelegeri poporale în toate Duminecile și sărbătorile iernei precum și cursuri de analfabeți. 9. Săliștea-de-sus. S’a ținut în două rânduri. In 11 Februarie a fost delegat loan Tarța, conferențiari Dr. G. Juga, loan Bârlea și Emil Bran. loan Tarța a vorbit despre Asociațiune, Dr. G. Juga despre puterea învățăturei, loan Bârlea despre meserie și industrie, Emil Bran despre alcoolism și urmările lui. Ascultători 1000. A doua prelegere s’a ținut în 10 Noemvrie. Delegat: Dr. Vasile Meșter. Conferențiari: Dr. Gavrilă Juga despre administrarea composeso- ratelor, Dr. Vasile Meșter "din legile comunale», loan Tarța despre senatele școlare. Ascultători 400. Membrii ordinari sunt preoții Vasile Vlad și Mihai Hoțea; ajutători 35. Din șirul membrilor lipsește învățătorul Vasile Bercan, notarul pen- sionat Alexandru Bran și subnotarul loan Szabo. 548 Numărul locuitorilor e de 3600, dintre cari 2800 români cu 50% știutori de carte, ceilalți jidani. Este un măsar și un cojocar român. Prăvălie, reuniuni culturale, economice, cor, bibliotecă lipsește. Gră- dină de pomi îngrijită. 10. Dragomirești. S’a ținut în 2 rânduri. în 24 Martie a fost delegat Dr. Gavrilă Juga. Conferențiari: Vasile Vlad, Dr. Aurel Szabo și Augustin Zăgrean, învățător în Bocicoel. Dr. G. Juga a vorbit despre Asociațiune, Vasile Vlad sfaturi practice din economie, Dr. Aurel Szabo despre tovă- rășiile sătești, iar Augustin Zăgrean despre valorizarea productelor cereale. Ascultători 400. In 20 Noemvrie s’a ținut a doua prelegere. Delegat: loan Tarța. Con- ferențiari: loan Bârlea care a vorbit despre meserii și Emil Bran, care a desfășurat modalitățile prin cari se pot câștigă moșiile domnilor scăpătați. In sfârșit delegatul loan Tarța a vorbit despre scopul Asociațiunei. Ascultători 100. Membru ordinar preotul Emil Bran; ajutători 21. Lipsesc din șirul membrilor: Gheorghe Bud, luliu Boca, învățători la școala de stat, Dr. Ștefan Chiș, medic cercual, Lupu Ofrim, contabil și Vasile Man, notar. Numărul locuitorilor 2224 dintre cari 1634 români, ceilalți jidani și amploiați la oficiul pretorial. Dintre români 30% știu scrie și ceti. Este reuniune de rugăciuni, grădină de pomi bine îngrijită; alte instituții, prăvălii, meseriași români nu sunt. Este cor bisericesc și bi- blioteca privată a preotului Emil Bran, din care se împărtășesc și credin- cioșii doritori de carte. Poporul cetește: «Libertatea», «Foaia Interesantă», «Tovărășia», «Po- porul Român», «Gazeta Transilvaniei» (Numerii de Duminecă) și «Foaia Poporului român». 11. Cuhea. S’a ținut în două rânduri. In 10 Martie a fost delegat Emil Bran. Conferențiari: Simeon Vlad, învățător și Mihai Juga, preot. Emil Bran a vorbit despre Asociațiune, Simeon Vlad despre asigurări, Mihai Juga despre alcoolism și Emil Bran despre biblioteca poporală a Asociațiunei. Ascultători 500. In 17 Noemvrie a fost delegat Dr. Vasile Meșter. Conferențiari: Dr. Ilie Kindriș vorbind despre biserica și școala română din Maramurăș și Dr. Vasile Meșter care a vorbit despre legile comunale și comitatense. Ascultători 400. Membru ordinar e preotul Artur Anderko; ajutători 15. Dintre intelectualii din comună nu sunt înscriși: Gheorghe lusco, învățător, Sever Murășan, subnotar. Numărul locuitorilor 2084, din cari 1684 români, restul jidani; dintre români 10% sunt știutori de carte. Reuniuni culturale, economice, meseriași, prăvălii, cor, bibliotecă nu sunt. 12. Bocicoel. Prelegerile s’au ținut în 3 Noemvrie. Delegat a fost Dr. Ilie Kindriș. Conferențiari: Dr. Vasile Meșter și Dr. I. Kindriș. Dr. V. 549 Meșter vorbește despre urmările neștiinței, Dr. I. Kindriș despre Asocia- țiune și la încheiere despre contracte și despre biblioteca poporală. Ascultători 150. Membru ordinar e preotul Vaier Pop; ajutători 17. Numărul locuitorilor e 1180, din cari 1000 sunt români, restul jidani. Dintre români abia 5% știu ceti și scrie. Este grădină de pomi. Așeză- minte culturale, economice, prăvălii, meseriași, cor, bibliotecă nu sunt. Dintre ziare numai «Poporul Român» e răspândit în câteva exemplare. 13. Jeud. S’au ținut prelegeri în trei rânduri. In 28 Ianuarie a fost delegat Artur Anderko. Conferențiari: Emil Bran și Dr. Gavrilă Juga. Artur Anderko a vorbit despre Asociațiune, Emil Bran despre alcoolism și urmările beției, Dr. G. Juga despre biblioteca po- porală a Asociațiunei. Ascultători 150. In 4 Februarie a fost delegat Mihai Hoțea. Conferențiari: Emil Bran și loan Bârlea. Emil Bran a vorbit despre creșterea rațională a vitelor, Mihai Hoțea despre datinile rele la poporul nostru și iară Emil Bran de- spre urmările rele a beuturei prezentând și statutele unei reuniuni de tem- peranță, loan Bârlea despre folosul bibliotecei poporale, în sfârșit Emil Bran despre însemnătatea agenturei comunale. Cu aceasta ocaziune s’a hotărît înființarea unei biblioteci și agentură alegându-se de președinte loan Bârlea, bibliotecar Grigore Țiple, învățător. Ascultători 800. In 3 Noemvrie a fost delegat loan Bârlea. Conferențiari: Dr. Vasile Meșter, vorbind despre legile comunale și comitatense, Dr. llie Kindriș care a vorbit despre economia composesoratelor. Ascultători 700. Numărul locuitorilor e 2600 dintre cari 3000 români cu 40% știutori de carte. In urma apelului lansat de președintele agenturei s’a colectat pentru biblioteca poporală a Asociațiunei din Jeud 510 opuri dintre cele mai alese și potrivite. Cărțile sunt necompaHate încă. Propunem deci On. adunări generale să roage direcțiunea institutului de credit și economii «Maramurășana» din Sighet ca să dăruiască în scopul compactării acestor cărți un ajutor de 200 coroane, din suma venitelor destinate pentru înain- tarea culturală a poporului român. Membri ordinari sunt: Aurel Zoicaș, preot, loan Bârlea, capelan, Grigorie Dunca, Grigorie Țiplea, învățători și Vasile Dunca, teolog în Gherla; membri ajutători 140. Dintre intelectualii români lipsesc din șirul membrilor: Gavrilă Dunca, notar, Eugen Dunca, învățător la școala de stat, Gavrilă Sas, subnotar, luliu lodi, proprietar, domnișoara Cornelia Zoicaș, învățătoare la școala de stat și Gavrilă Ugoci, păzitor de pădure. Măiestri români sunt rotari, faur, lăcătuș. La meserie sunt trimeși din comună 25 băieți. Ziare românești sunt abonate 56 exemplare din «Po- porul Român», «Solia Satelor», «Libertatea», «Foaia Poporului» și «Foaia Poporului Român». Societăți culturale, economice, prăvălii românești, cor, nu sunt. 14. Rpzavlea. S’a ținut în 13 Octomvrie, conduse p: in delegatul Artur Anderko, care a desfășurat scopul Asociațiunei, apoi a vorbit loan 550 Tarța despre stupărit, loan Bârlea despre meserii și iar Artur Anderko despre biblioteca poporală. Ascultători 150. Membru ordinar nime, ajutători 17. Numărul locuitorilor români e 1963, dintre cari numai 3% știu ceti și scrie. Cor bisericesc, prăvălii, meseriași sau alte așezăminte culturale și economice nu sunt de loc. Intelectualii din comună cari nu sunt înscriși de membri la Asocia- țiune: loan Ivâsko, protopop, Alexandru Ivâsko, inginer de pădure, loan Dan, notar și Mihai Jurca, subnotar. Accentuez acî că d-1 protopop loan Ivâsko este singurul preot în întreg despărțământul care nu e membru la Asociațiune și care în infor- mațiunea sa ce ne-a trimis așa s’a declarat că nu ne va da concursul său la deșteptarea culturală și economică a poporului român din parohia sa, pentrucă acesta «nu e aplicat spre cultură». Rozavlea e astăzi singura comună în care comitetul dirigent al des- părțământului nu are nici un bărbat de încredere al său. 15. Strâmtară. S’a ținut în 13 Octomvrie. Delegat Ștefan Pop, care a vorbit despre Asociațiune și despre mijloacele cele mai bune de înaintare culturală și economică, conferențiarul Vasile Ilniczki a vorbit despre alcoolism. Ascultători 400. Membru ordinar e preotul Vasile Ilniczki, ajutători 15. Nemembru: Eugen Moiș, notar și învățătorul român. Numărul locuitorilor 3430 dintre cari 3070 români, cu 10% știutori de carte. Societăți culturale, economice, prăvălii, meseriași români, cor, bibliotecă nu sunt. 16. Poieni. S’a ținut prelegere în 3 Noemvrie prin încredințatul co- mitetului Ștefan Ilniczki, care a vorbit despre datinile rele la poporul no- stru și despre scopul Asociațiunei. Ascultător 250. Membru ordinar e preotul George Petrovai, ajutători 12. Așezăminte culturale românești nu sunt. Numărul locuitorilor români 928 cu 4% știutori de carte. 17 și 18. Glod și Slătioara. S’a ținut în 29 Septemvrie. Delegat a fost loan Bârlea care a vorbit despre Asociațiune, apoi a urmat conferen- țiarii Emil Bran cu instrucția despre lucrarea rațională a pământului pentru deosebitele sămințe și Vasile Ilniczki arătând urmările triste ale alcoolismului. Ascultătoii 500. In Glod sunt 802 români și 237 jidani. In Slătioara 690 români, 176 jidani; în ambele comune 40% știu scrie și ceti. Membri ordinari sunt preotul Ștefan Pop și învățătorul din Glod Teodor Danciu; ajutători â) in Glod 7; b) în Slătioara 13. Nemembri: Vasile Moiș, notar, loan Szabo, subnotar, ambii din Glod și losif Murășan, învățător în Slătioara. Așezăminte culturale, economice, prăvălii etc. nu sunt. Dintre ziare cetesc «Poporul Român». Ambele comune formează una parohie. 19. Botiza. S’a ținut în 6 Noemvrie prin delegatul comitetului loan Bârlea, care a vorbit despre carte și foloasele ei; conferențiarii anunțați n’au putut merge din cauza ploilor. 551 Numărul locuitorilor e 1737, dintre cari 100 sunt jidani. Dintre ro- mâni 20% sunt știutori de carte. Prelegerea a ascultat-o 250. Membru ordinar e preotul loan Vlad, ajutători 20. Nemembru loan Marchiș, învățător. Așezăminte românești, de orice natură, nu sunt. 20. Saieu. S’a ținut în 6 Noemvrie prin delegatul loan Bârlea, care a vorbit despre Asociațiune și despre foloasele învățăturei. Ascultători 300. Numărul locuitorilor, 1821, dintre cari 1437 români cu 20% știutori de carte. Membri ordinari: preotul Ștefan Ilniczki și Alexandru Micle, învă- țător; ajutători 17. Nemembru: Gavrilă Man, proprietar. Societăți culturale, economice, industrie românească, cor, bibliotecă etc. nu sunt. * Aceasta e starea culturală, socială și economică în comunele aparți- nătoare despărțământului nostru. Dintre cele înșirate acî se vede că pe toate terenele stăm pe gradul cel mai inferior. Avem însă nădejde că vom învinge greutățile prin aju- torul Onoratei Preoțimi și a dascălilor conștii de chemarea lor. Prelegerile poporale în toate comunele s’au ținut cu concursul bine- voitor al preoților locali și după putință le-a premers serbarea sf. liturgii sau vecernii, celebrate prin mai mulți preoți și cu predică ocazională. Membrii din comitet s’au îndatorat să iee parte la toate prelegerile și unde nu sunt conferențiari, întrucât oficiul și împrejurările casnice le vor per- mite. Așa a luat parte la cele mai multe prelegeri directorul despărțămân- tului Emil Bran, însuflețind poporul pentru ideea Asociațiunii prin predici și vorbiri ocazionale, secretarul Dr. G. Juga distribuind cărți și ziare pentru popor și preot-capelanul loan Bârlea, care n’a încetat să sfătuiască pe ță- rani să-și dee copiii la meserii. Cu foarte puține excepțiuni toți preoții ne-au dat dovadă că se in- teresează de soartea poporului și doresc a luâ parte la munca ce desfă- șurăm în cadrele acestui despărțământ. Sinceritatea acestei promisiuni se afirmă și prin împrejurarea că, afară de unul toți sunt înscriși de membri la Asociațiune. Numărul total al membrilor ordinari e 35, a celor ajutători 562. Dintre membrii ordinari s’a depărtat în decursul anului Dr. Petru Vaida, trans- punându-și cancelaria advocațială la Deva; în locul d-sale am căpătat însă alt membru în persoana d-lui Dr. Vasile Meșter, care e membru pe vieață la Asociațiune. S’a mai depărtat dintre noi membrul ordinar Vasile Laitin, profesor la școala civilă din Vișău, și Oavrilă Kfmiveș, conducător la căr- țile funduare. Acest din urmă a dăruit despărțământului un șapirograf. Mai amintim că membrul loan Bârlea a fost ales de comitetul cen- corespondent în secția istorică și că activitatea despărță- a atras atențiunea binevoitoare a întreg publicului româ- a Comitetului central și activitatea aceasta a noastră a la adunarea generală ținută în anul acesta în Sibiiu. și-a ținut,de datorință să se îngrijască și de așezarea co- meseni. în scopul acesta a încredințat pe d-1 loan Bârlea, trai de membru mântului nostru nesc precum și fost apreciată și Comitetul piilor ia diferite care și-a achitat în cel mai frumos chip datorința națională așezând până 552 acum în total 56 băieți din mai multe comune la meseriașii români din Blaj, Beiuș, Arad, Săliște, Brad și de prin alte orașe. Acești copii cu timpul se vor reîntoarce acasă ca măiestri iscusiți și vor prelua locul cârpacilor străini. Comitetul pus în fruntea despărțământului prin activitatea desvoltată în decursul acestui an pe un teren cu totul nou, prin ținerea de prelegeri poporale 80 la număr (cea mai mare parte ținute prin membrii comite- tului), prin îmbrățișarea meseriilor, prin acțiunea pornită pentru stârpirea patimei beției și prin studiarea stării culturale a f ecărei comune — crede că despărțământul nostru nu stă în șirul din urmă între celelalte multe despărțăminte ale Asociațiunii. Comitetul central ne-a trimis pentru prelegerile poporale 100 cor., iar comitetul nostru cercual a hotărit ca din aceasta sumă să se acopere spesele de cărăușie a conferențiarilor cari nu au trăsură proprie. Diurn sau onorat nu s’a dat nimănui. Precum se poate constată din cele premerse, numărul conferenția- rilor a fost 18, dintre cari după profesiune 11 sunt preoți, 5 advocați și 2 învățători. D-l Emil Chiffa, contabil în Bistrița, a pus la dispoziția Comitetului central al Asociațiunii 150 de exemplare din Calendarul său pe anul 1912, — aceste calendare ni-s’au trimis nouă, iar noi le-am distribuit gratis între țăranii știutori de carte, cari încă nu sunt membri la Asociațiune. Pro- punem să se exprime mulțumită mărinimosului donator și prin adunarea generală. Pentru statorirea potrivită a programului de muncă pe anul viitor comitetul a cerut mână de ajutor dela toți domnii preoți și îndrumare că despre ce chestiuni s’ar putea mai cu folos și e lipsă mai arzătoare să tiactăm în prelegerile poporale pe viitor. Din răspunsurile primite con- statăm că pretutindenea ni-se cere acțiune serioasă contra beuturii de tot stricăcioasă, îndrumări economice și desrobirea de uzurării. în vederea acestora comitetul află de lipsă: I. Pe teren social să mijlocească înființarea reuniunilor de înmor- mântare, de caritate, a corurilor și bibliotecei poporale și alte asemenea. II. Pe teren economic-industrial'. înființarea reuniunilor de consum, de credit, să ajute procurarea diferitelor mașini economice, asigurarea vi- telor, lucrarea rațională a pământului, îmbrățișarea meseriilor, să înființeze două magazine de bucate și cooperative. III. Pe teren literar: culegerea poeziilor poporale, răspândirea căr- ților de literatură. IV. Pe teren cultural: ridicarea școalelor, cursuri cu analfabeții, sale de cetire, formarea bibliotecilor și agenturilor Asociațiunii. Toate aceste credem că le vom ajunge rând pe rând prin cursuri sistematice de prelegeri, ținând un fel de școală cu poporul în toate co- munele prin domnii preoți locali și prin membrii comitetului. în fine mulțumind tuturor acelora cari ne-au dat mână de ajutor întru deșteptarea poporului și prin concursul lor au ajutat scopul Asociațiunii, rugăm onorata adunare generală să iee la cunoștință acest raport și să ne dee absolutoriii peste lucrările săvârșite în interesul înaintării culturale a poporului român din aceste ținuturi așa de frumoase oarecând și astăzi așa de jalnice. Emil Bran, Dr. Gavrilă Juga, președintele desp. secretarul desp. 553 ± IST S E Iv£ IST 121. Pentru țăsăturile românești. Mini- strul industriei și comerciului din România, a prezentat Majestății Sale Regelui un proiect de regulament, prin care se înfiin- țează concursuri anuale de desemne pen- tru țesături și cusături după vechi motive românești, cari se țin la 1 Maiu și pot luă parte Românii de pretutindenea. Ținem de bine a publică în întregime regulamentul acesta: Art. 1. Pentru reîntemeierea industriei scoarțelor, a velințelor, lăicerelor, fotelor, traistelor și a așternuturilor de lână țesute în alesuri românești, ministerul industriei și al comerciului va ținea concursuri anuale de desemnuri țesute și alese cu motive vechi românești. Art. 2. Ori și cine și din orice parte locuită de români, va puteă prezentă, sau trimite direct ministerului industriei și co- merciului la București pentru concurs de desemnuri copiat direct, sau chiar resturi de scoarțe sau veiințe, lăicere, fote, traiste, bete și tot felul de așternuturi de lână în alesuri, cu motive vechi românești, mai ales din acelea văpsite cu colori vegetale. Desemnările trimise vor fi însoțite de o cerere, în care petiționarul va arătă nu- mărul desemnărilor ce prezintă la concurs, precum și numele și adresa sa. Concursul se va ținea în localul mi- nisterului și va începe la 1 Maiu a fie- cărui an. Art. 3. Desemnurile prezentate la con- curs, vor fi făcute în colori cu apă pe foi de hârtie de desemn, sau de cea cu pă- trățele milimetrice, reprezentând exact în- fățișarea și motivele exemplarului, după care au fost copiate. Când acelaș motiv sau aceiași grupă de motive se repetă, va fi de ajuns a se desemnă o singură dată motivul sau grupa și a se arătă apoi de câte ori se repetă. Art. 4. Pe fiecare foaie se arată: a) Numărul de ordine după care este trecut în petițiune; b) Mărimea originalului și pe cât va fi cu putință numele motivelor din desemn; c) Localitatea unde se află originalul după care e copiat; d) Al cui este originalul și ce adresă are. Art. 5. Nu vor fi admise la concurs desemnuri cu chipuri de obiecte, animale, flori, arbori ori buchete de flori. Vor fi admise însă desemnuri cu așa zise chipuri de plante stilizate, după cum se găsesc în modele vechi. Art. 6. Transportul desemnărilor, la minister, privește pe persoana concurentă. Cererile venite de peste hotarele țării vor fi scutite de timbru. Art. 7. Pentru cercetarea și alegerea desemnurilor prezentate la concurs, mini- sterul industriei și comerciului va numi sub prezidenția secretarului general, o comi- siune compusă din un pictor sau orna- mentist în arta națională, o directoară sau patroană de școală, ori atelier de țesut scoarțe și alesuri românești din țară ori streinătate, directorul muzeului de artă na- țională, șeful serviciului muzeului ministe- rului industriei și comerciului și șeful ser- viciului învățământului profesional și al industriei casnice. Ședințele comisiunei vor aveă loc în însuși locul ministrului de industrie și co- merț, cu majoritate de membri; iar lucră- rile vor fi ajutate de doi funcționari dela serviciul învățământului și al industriei casnice. Art. 8. Comisiunea va cercetă fiecare desemn în parte și va hotărî pe cele ad- mise prin majoritate de voturi. Lucrările vor fi trecute într’o încheiere anume făcută. Art. 9. Desemnurile alese vor fi apoi clasificate și propuse cu raport ministrului, spre a se plăti persoanelor cari le-au pre- zentat cu 5, 10, 15, 20, 25, 40 și 50 lei de foaie, ori desemn în parte. Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe de desemnuri, alese din colecția aceleiaș persoane și cel puțin cu 5 lei bucata, mi- nisterul va putea da un premiu de 100 lei. Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe de desemnuri, alese din colecția aceleiași persoane și plătite cu cel puțin 10 lei mi- nisterul va puteă da un premiu de 200 lei. Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe de desemnuri, alese din colecția aceleiași 36 551 persoane și plătite cu cel puțin 20 lei bu- cata, ministerul va putea da un premiu de 300 lei. Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe de desemnuri alese din colecția aceleiași persoane și plătite cu cel puțin 30 lei bu- cata, ministerul va puteă da un premiu de 400 lei. Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe de desemnuri, alese din colecția aceleiași persoane și plătite cu 40 și 50 lei bucata, ministerul va putea da un premiu de 500 lei. Art. 10. Rezultatul examinării aprobat de minister, se va face cunoscut numai prin publicarea în Monitorul Oficial și Foaia informațiunilor comerciale. Art. 11. Desemnurile astfel alese și aprobate, vor fi semnate de comisiune și provăzute cu ștampila ministerului și vor rămânea proprietatea acestuia. Persoanele concurente ne mai având nici un drept asupra lor. Desemnurile respinse vor puteă fi ce- rute ori ridicate direct de reprezentatori, până într’o lună dela data când s’a făcut cunoscut rezultatul examenului prin Mo- nitorul Oficial și Foaia de informațiuni co- merciale a ministerului. Dela acest termin înainte, ministerul nu va mai răspunde de ele. Art. 12. Ministerul industriei și comer- ciului după avizul comisiunei, va tipări modelele admise și le va pune în vânzare în folosul său. Art. 13. Orice atelier, fie susținut dea- dreptul de minister, fie numai ajutat, nu va puteă lucră după alte modele, decât după acelea oficial admise. Nici un ajutor nu se va puteă acordă vreunui atelier, până nu va face o asemenea declarație. t* Cooperativele în Rusia. («-Institut in- ternațional d’agriculture»», Octomvrie 1912). Statistica oficială a organizațiilor coopera- tive în Rusia nu înregistrează decât activi- tatea a două forme de cooperative : coope- rativele de credit și cooperativele agricole; cooperativele rurale de credit din Polonia nu sunt trecute. La 1 Ianuarie 1912, funcționau urmă- toarele cooperative: 5.562 asociațiuni de credit', cea mai mare parte dintre aceste asociațiuni au adop- tat sistemul responsabilității limitate până la îndoitul creditului deschis, acordat fie- căruia dintre societari; 2.476 asociațiuni de credit și de economie, cu răspundere limitată; 1.405 casse comunale de credit și de eco- nomie, cari diferă de asociațiunile de credit propriu zise prin aceea, că administrația lor este încredințată comunelor (voloste sau stanițe) și nu se pot întemeia decât în baza hotărîrilor luate de majoritatea celor ²/s din membri interesați, cari au drept de vot în adunările comunale ; 7 federațiuni de credit popular, grupând 105 cooperative și 107 casse de credit popular cu atribuțiunea de a înlesni desvoltarea si- gură și neîncetată a cooperativelor de credit; aceste casse de credit popular nu au so- cietari, ci sunt organele autonome ale zemst- voulni. In afară de aceste instituții cooperative, mai funcționează în Rusia instituții speciale de credit popular, cari vin direct în ajutorul grupurilor rurale; la 1 Ianuarie 1909, ele erau în număr de 3792, repartizate astfel; 1.966 casse de economie și subsidii; 113 bănci populare pentru vechii clăcași ai imperiului; 750 casse de credit popular, ale căror resurse se iau din fondurile speciale ale mirului; 795 bănci rurale, al căror capital inițial este format din venitul fondurilor disponi- bile ale mirului; 118 casse comunale de economie și credit, cu statute speciale; 23 casse-orfelinate pentru colonii ger- mani din sudul Rusiei, instituite încă din 1859; 27 casse pentru folosința bașkirilor, datând încă dela 1864. La aceste instituțiuni speciale de credit popular, mai trebuesc adăogate cele 1338 casse ale gminului servind populațiunii agri- cole din vechiul regat al Poloniei. Trecând la situațiunea financiară a ace- stor cooperative, putem face următoarele constatări: Asociațiunile cooperative de credit dis- puneau la 1 Octomvrie 1911 de 127 milioane ruble, în care intrau 54% depozite ; Casele de credit și economie, la aceeaș dată, aveau un capital de 175 milioane ruble ; 555 Cassele comunale de credit și de econo- mie aveau un capital global de 70 milioane ruble; Resursele federațiunilor de credit popu- lar erau formate dintr’un capital variabil, adunat de către cele 105 cooperative gru- pate în jurul federațiunilor; acestea din urmă nu pot primi depozite; Instituțiile speciale de credit popular dispuneau, la 1 Ianuarie 1912, de un capital de 30 milioane ruble. Totalul de 402 milioane ruble, al acestor instituții financiare, se repartizează astfel; 241 milioane ruble, depozite; 35 milioane ruble procurate de di- verse instituțiuni ale Statului; 126 milioane ruble fonduri procurate de cătră cooperative. In termen mijlociu, în toamna anului 1911, pentru fiecare cassă de credit și eco- nomie erau disponibile 75 000 ruble, iar pen- tru asociațiunea cooperativă de credit, 25.000 ruble. In ce privește cooperativele pur agri- cole, la 1. Aprilie 1911 funcționau 3013; dintre acestea, 2633 aveau un caracter ge- neral, 20 dintre ele subîmpărțindu-se în diferite secțiuni fiecare și 470 asociațiuni speciale, pentru un anumit fel de industrie agricolă. Acestea din urmă erau distribuite în chipul următor: 172 apicultura; 106 cultura viței de vie, a arborilor fruc- tiferi, a meiului și a legumelor; 55 creșterea păsărilor; 48 piscicultura; 45 creșterea vitelor și fabricarea lap- telui ; 14 câmpuri de experiență pentru răs- pândirea cunoștințelor agrono- mice ; 9 aclimatare; 7 silvicultură; 6 fabricarea spirtului din fructe; 5 mica industrie agricolă; 1 sericicultură și 1 combaterea insectelor. Cele 230 secțiuni ale celor 20 societăți agricole sunt repartizate astfel: 59 creșterea vitelor; 42 pomologie și horticultura; 36 agricultură în general; 18 producțiune de instrumente agri- cole ; 21 învățământul agricol: 9 vânzare de produse agricole; 5 îmbunătățiri agricole și 15 credit și economie rurală. Considerând epoca întemeierii lor, cele 3.103 societăți agricole se împart astfel: 465 societăți constituite dela 1900—1905; 1.954 societăți constituite dela 1906— 1911; 121 societăți speciale constituite înainte de 1900; 119 societăți speciale constituite dela !900-1905; 230 societăți speciale constituite dela 1906-1911. Asociațitmile agricole erau, la 1 Ia- nuarie 1911, în număr de 273, dintre cari 160 cu’n caracter general și 113 c’o desti- națiune specială; ele datează numai dela 1910. Se deosebesc de cooperative prin faptul, că societarii lor sunt responsabili în chip solidar; această solidaritate materială însă lipsește într’o asociațiune agricolă, care urmărește numai răspândirea culturii siste- matice. Recapitulând toate datele oficiale de până aci, se obține un total de 17.410 coopera- tive. Adăugând cooperativele de consumație și de producție, al căror număr aproxi- mativ (statistice, în acest sens, lipsesc) este 7.350 se dobândește un total de 24.760 co- operative existente în Rusia. Cea mai mare parte a cooperativelor de credit și agricole s’a constituit în cursul celor din urmă 5 ani. Desvoltarea uriașă a cooperativelor de credit se datorește mij- loacelor procurate de cătră Stat. După «Messager du credit populaire » (organ ofi- cial), cu data de 1 Martie 1912, suma glo- bală a creditelor deschise în favoarea co- operativelor, se urcă la 104.649.600 ruble. O mențiune specială merită instituția casselor de credit popular ale Zemstvoului, cari—din cauza numărului restrâns de fede- rațiuni (7, dintre cari funcționează regulat numai 5) — ’și-au luat însărcinarea unor casse centrale pentru toate cooperativele de credit. 36' 556 Notițe Etimologice. Observăm ulte- rior că știră (a se află și în albaneză în forma ștjer£ (v. Ovid Densușianu, Hist. I. rotim., p. 224). Astfel știră ne-ar fi putut veni din grecește și prin albaneză, și în acest caz ș albanez nu s’a schimbat, ca de obiceiu, în s românesc poete fiindcă după șt urmează j. — Eti- mologia ariQtf oc (>• sterpus) > alban. șterpz > sterp e în acest chip cât se poate de evidentă, deci nu mai putem vorbi despre «originea obscură» a cuvântului sterp, care apropie limba română de cea albaneză și italiană (v. Ov. Densușianu, 1. c.). îndrep- tăm în acest chip această regretabilă scă- pare din vedere. Dr. N. D. 557 ZPsLXtea, oficialei. Nr. 1617—1912. PROCES VERBAL luat în ședința festivă a secțiilor științifiee«literare ale „Asoeia« țiunii pentru literatura română și cultura poporului român" ținută în Sibiiu, la 13 Octomvrie n. 1912. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 1. Prezidentul deschide ședința, la orele 4*/ₐ p. m. în sala festivă a Muzeului Asociațiunii, la care ia parte P. S. Sa Episcopul Dr. Miron Cristea și un public numeros. 2. Dl Dr. loan Lupaș rostește o conferință despre vieața și activitatea lui Gheorghe Barițiu, al cărui centenar dela naștere îl serbează Asociațiunea. Conferința dlui Dr. loan Lupaș e ascultată cu atențiune și aplaudată cu însuflețire. 3. Prezidentul mulțumind dlui Dr. loan Lupaș pentru frumoasa conferință închide ședința la orele 6. D. U. S. Andreiu Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, notar. PROCES VERBAL luat în ședința primă a adunării generale ordinare a «Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român», ținută în Sibiiu, la 13 Octomvrie nou, 1912. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 1. Prezidentul, în fața 1. P. S. Sale Mitropolitul loan Mețianu, a Prea Sfințiților Episcopi loan 1. Papp și Dr. Miron E. Cristea, și a unui public număros, întrunit în sala festivă a Muzeului «Asociațiunii», decorată cu portretul lui Gh. Barițiu, deschide adunarea generală la orele 11 a. m., rostind un discurs, în care se ocupă de câteva probleme culturale, ce ar trebui realizate în cadrele «Asociațiunii». I. P. S. Sa Mitropolitul loan Mețianu salută adunarea generală în numele Ar- hiereilor prezenți. Prezidentul mulțumește I. P. S. Sale și salută pe d-l Vasile de Stroescu, care eră de față la adunare. Publicul face ovațiuni călduroase d-lui V. Stroescu. Se ia act, și discursul prezidentului se alătură la acest proces-verbal. 2. Prezidentul dispune, să se facă înscrierea delegaților prezenți ai despărță- mintelor. La notar s’au anunțat delegații următoarelor despărțăminte: Agnita, Beclean, Bistrița, Blaj, Brad, Brașov, Cluj, Deva, Diciosânmărtin, Făgăraș, Hațeg, Mercurea, Mociu, Murăș-Uioara, Nocrichiu, Orăștie, Reghin, Săliște, Sălciua, Sebeș și Vârșeț. 3. Se prezintă raportul general al comitetului central despre activitatea «Asocia- țiunii» în cursul anului 1911. Raportul general al comitetului central fiind publicat în revista «Transilvania», se consideră cetit și se decide a se da spre consurare co- misiunilor examinatoare. 4. Se trece la alegerea comisiunilor. La propunerea d-lui Dr. Aurel Cosma, advocat în Timișoara, se aleg: 558 a) in comisiunea pentru examinarea raportului general, d-nii: Dr. Elie Dăianu, Dr. Amos Frâncu, Dr, Vaier Branișce, Dr. luliu Maniu, Dr. Aurel Vlad și Dr. Nic. Bălan. b) în comisiunea pentru censurarea socotelilor anului 1911 și a pro- iectului de buget pe anul 1913, d-nii: Dr. Francisc Hossu-Longin, Dr. Aurel Cosma, loan I. Lăpedatu, Vasile C. Osvadă și Constantin Popp. c) în comisiunea pentru înscrierea membrilor, d-nii: Dr. loan Stroia, Dumitru Vulcu, Dr. Lucian Borcia, Dr. Nicolae Comșa, Dr. Aurel Crăciu- nescu și Dr. Tiberiu Brediceanu. d) în comisiunea pentru întregirea comitetului central, d-nii: Nicolae Oncu, Romul Ciorogariu, Emanuil Ungurianu, Lazar Triteanu și Dr. Onisifor Ghibu. 5. Prezidentul comunică adunării generale, că în timpul reglementar s’au pre- zentat două propuneri dela dnii: Emil Bran, preot în Dragomirești și Gheorghe Dobrin, învățător în Bucium, cari recomandă mai multe îmbunătățiri în activitatea «Asociațiunii». Propunerile se dau spre studiare și recomandare comisiunii pentru examinarea raportului general. 6. Prezidentul ridică ședința la orele 12, invitând publicul să ia parte la desvă- lirea bustului lui Gheorghe Barițiu, așezat în grădina școalei civile de fete a «Asocia- țiunii-. 7. La desvălirea bustului lui Gheorghe Barițiu, la care au luat parte și Arhie- reii, prezidentul a rostit o cuvântare, în care a arătat importanța lui Gh. Barițiu în miș- carea noastră culturală. La sfârșitul cuvântării s’a înlăturat vălul de pe bustul în bronz al lui Gheorghe Barițiu, între aclamațiunile și aplauzele publicului. Pe soclul bustului s’au depus următoarele cununi: din partea Academiei Române din București, din partea Societății pentru fond de teatru român, din partea școalei civile de fete a «Asociațiunii», din partea fiicelor și nepoților lui Barițiu, din partea Profesorilor din Blaj, din partea Tinerimii din Cluj, din partea Societății «Carpații» din București, din partea Reuniunii femeilor române din Brașov. La desvălirea bustului a cântat corul seminarului «Andreian» sub conducerea d-lui Timoteiu Popovici și corul Școalei civile de fete a «Asociațiunii». D. U. S. A. Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, notar. - S’a cetit și verificat. Sibiiu, 19 Octomvrie 1912. Dr. II. Pușcariu, Dr. O. Russu, Dr. V. Bologa, N. Togan, A. Bunea, R. Simu și I. Banciu. PROCES VERBAL luat în ședința a doua a adunării generale ordinare a „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român", ținută în Sibiiu la 14 Octomvrie st. n. 1912. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 8. Prezidentul deschide ședința la orele Sl/₂ a. m. în sala festivă a Muzeului «Asociațiunii» și dă cuvântul notarului, care citește următoarele scrisori și telegrame sosite pentru adunarea generală: dela dl Dr. loan Urban-Jarnik o scrisoare, și tele- grame dela «Academia Română» — secția Pitești a Gigei culturale, — G. Pop de Băsești, — mai mulți fruntași din Dej, — mai mulți fruntași din Bistrița, — președintele so- cietății Carpații» din București, — despărț. Giuigeu, — desp. Beiuș, — desp. Vișeu-lza, — d na văduvă Dr. Anca, — desp. Hațeg, — Românii din Deva, — desp. Ceica și Dr. 559 Horia Petra-Petrescu. Notarul citește și adresa Reuniunii învățătorilor dela școalele po- porale din protopopiatele arâdane 1 —VII, în care se împărtășește, că adunarea generală a Reuniunii a ales «Asociațiunea» membru onorar al ei, liberându-i și diploma cuvenită. Se ia act. 9. Urmează raportul comisiunii pentru examinarea raportului general al Comi- tetului central al «Asociațiunii». Raportorul comisiunii, dl Dr. Elie Dăian, după o intro- ducere, în care stăruie asupra momentelor mai însemnate din activitatea «Asociațiunii» în ultimul an, face următoarele propuneri adunării generale: a) să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului general al Comitetului central. Se ia act cu aprobare. b) să deie expresie durerii sale pentru pierderea membrilor Comitetului central și ai Secțiilor științifice-literare, a binefăcătorilor și a celorlalți membri decedați dela ultima adunare generală încoace. Adunarea generală își exprimă părerile de rău prin ridicare. c) să mulțumească tuturor binefăcătorilor, cari au făcut donațiuni pentru așeză- mintele instituțiunii noastre și pentru scopurile culturale urmărite de «Asociațiune», în special dlui Vasile Stroescu. Adunarea generală primește propunerea, mulțumind tuturor binefă- cătorilor și aclamând pe dl Vasile de Stroescu. d) Să aprobe dispozițiile Comitetului Central privitoare la acțiunea cooperativă și anume așa, după cum sunt specificate în raportul general — «Transilvania» pag. 304—305 — cu întregirea propoziției ultime, precum urmează: «In sfârșit financiarea băncilor sătești se va face de cătră băncile regionale existente, la al căror ajutor «Aso- ciațiunea» contează-. La acest punct se începe o discuție, la care iau parte domnii: loan I. Lăpedatu, Dr. E. Dăian, Nicolae Ivan, Vasile C. Osvadă, Dr. Aurel Vlad, Partenie Cosma, Victor Tordășianu. Fiind timpul înaintat prezidentul ridică ședința la orele 10‘/ₐ anunțând că discuția se va continuă după prânz. Continuarea ședinței a doua. După prânz, la orele 3:7₍ prezidentul redeschide ședința, dând cuvântul d-lui Victor Tordășianu, care își continuă vorbirea. Mai vorbesc d-nii Dr. luliu Maniu, Vasile Damian și Dumitru Comșa. In cursul discuției s’au mai prezentat două propuneri, și anume: 1. dl Vasile C. Osvadă propune ca chestiunea cooperativelor să se încredințeze unui birou cooperativ independent și 2. dl Victor Tordășianu propune, că aceeaș chestiune să se încredințeze însoțirilor noastre economice existente, cari vor înființa o federală sau o centrală a însoțirilor. Ambele propuneri, fiind puse la vot, n’au fost primite de adunarea generală. Prezidentul a pus deci la vot propunerile comisiunii și ale Comitetului central. Adunarea generală a primit cu 45 de voturi contra 38 de voturi pro- punerile Comitetului central cuprinse în raportul general. e) Postul de conferențiar agronomic să se mențină și Comitetul central să se în- sărcineze a-i asignă cheltuielile de călătorie din mijloacele «Asociațiunii». Pentru aco- perirea cheltuielilor Comitetul se va îngriji, între altele, în chipul următor: 1. să roage Banca generală de asigurare», susținută de toate băncile românești și de întregul public românesc, să acoarde întreaga ei cvoiă filantropică pentru scopurile «Asociațiunii»; 2. să stărue cu dinadinsul pentru înmulțirea membrilor ordinari ai «Asociațiunii», mai ales în cercurile preoțești și învățătorești, cerând în scopul acesta și sprijinul Prea Veneratelor Consistoare ale noastre. 560 Adunarea generală decide, ca propunerea aceasta să se discute în legătură cu bugetul «Asociațiunii». 7) Adunarea generală să enunțe necesitatea urgentă a înființării internatului stu- denților români din Cluj și să învite Comitetul, să facă pașii de lipsă în scopul acesta. Iau parte la discuția acestei propuneri d-nii Partenie Cosma, Dr. Elie Dăianu, Dr. P. Cioban, iar prezidentul dă lămuriri, că în cestiunea înființării internatului studențesc din Cluj, adunarea generală din anul trecut a luat o hotărîre, care se va și execută din partea Comitetului central. Adunarea generală ia act de aceste lămuriri, iar comisiunea își re- trage propunerea. g) Adunarea generală să exprime Comitetului central mulțumiri pentru felul cum a înfăptuit ideea ridicării monumentului lui Gh. Barițiu, precum și dlui Oscar Spaethe pentru chipul artistic, cum a executat acel monument. Să mulțămească și tuturor celor ce au contribuit cu obolul lor la ridicarea acestui monument. Adunarea generală mulțumește Comitetului central, sculptorului Oscar Spaethe și donatorilor. li) Adunarea generală să aprobe propunerea Secțiilor științifice-literare ale «Aso- ciațiunii» referitoare la înființarea unei secții de drept, așteptând ca până la viitoarea adunare generală Comitetul central să prezinte propuneri concrete în această cestiune. Propunerea se primește. i) Propunerile prezentate adunării generale de domnii: Emil Bran, preot în Dra- gomirești, și George Dobrin, învățător în Bucium, să se deie Comitetului central spre examinare. Se primește. 10. Urmează raportul comisiunii pentru censurarea socotelilor pe 1911 și exa- minarea proiectului de buget pe 1913. Raportorul d-1 loan Lăpedatu, face o expunere asupra averii «Asociațiunii», constatând că socotelile, «Asociațiunii» pe anul 1911 s’au găsit în perfectă ordine și pe deplin justificate; propune deci, ca adunarea generală să aprobe (bilanțul pro 1911 și să încuviințeze plus erogatele obvenite, și anume: K 6070'58 la revista «Transilvania», K 1526'59 la cheltuelile de cancelarie și K 137'89 la diapo- zitive, și în fine, să deie Comitetului central absolutor pentru gestiunea anului trecut. Adunarea generală primește propunerea comisiunii. 11. Raportorul, trecând la proiectul de buget pe anul 1913 face o expunere a situației financiare a «Asociațiunii», prezentând următoarele propuneri: a) Adunarea generală să aprobe urcările de retribuție la profesorii și profesoa- rele dela Școala civilă de fete a «Asociațiunii», conform hotărîrii Comitetului. Se aprobă. b) Să aprobe votarea sumei de K 2400 ca gratificațiune și escontentare foastei directoare a internatului Școalei civile de fete a «Asociațiunii», doamnei Elena Anghel născ. Petrașcu. Se aprobă. c) Să aprobe, începând cu anul școlar 1913/14 urcarea taxelor pentru elevele din internatul Școalei dela 500 la 700 Cor. Comitetul central, în raportul său special cătră adunarea generală propune, ca aceste taxe să se urce dela 500 -600 Cor. Dl Nicolae Borzea, protopop în Făgăraș, propune să nu se urce aceste taxe. Adunarea generală decide cu o majoritate de voturi, ca taxele dela internat cu începerea a. șc. 1913/14 să se urce dela 500 Cor. la 600 Cor. pe an. d) Să se mențină postul de conferențiar agronomic, a cărui suprimare o propune Comitetul central. In jurul acestei propuneri se începe o discuție, la care iau parte d-nii: Nicolae Ivan, Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Dăianu, Victor Tordășianu, Vasile C. Osvadă, Dr. Pompil Cioban, Dr. Aurel Crăciunescu și Partenie Cosma. 561 Adunarea generală decide cu majoritate de voturi, ca postul de con- ferențiar agronomic să se mențină, primind și propunerile comisiunii pentru examinarea raportului general, cuprinse sub punct 9 lit. e. c) să mențină îmbunătățirile de salare ale secretarilor și arhivarului, a căror su- primare o propune Comitetul Central în raportul său special. Propunerea comisiunii se primește. J) Să mulțumească d-lui Dr. Traian Petrașcu, medic în Tălmaciu, care s’a obligat a restitui «Asociațiunii», în rate anuale de Cor. 100, stipendiul de Cor 600, pe care l-a primit în timpul studiilor. Adunarea generală mulțumește d-lui Dr. Tr. Petrașcu. g) Să aprobe proiectul de buget pe 1913. Se aprobă. 12. Dl Dr. Aurel Crăciunescu, raportorul comisiunii pentru înscrierea membrilor noi, raportează, că s’au înscris ca membri următorii: Membri fundatori'. Ionel Mocsony, Căpâlnaș; Dr. Titu Babeș, adv. Budapesta. Membri pe vieață: Dr. Eugen Piso, adv. Sibiiu; Dr. Pompei Cioban, advocat, Timișoara; Dr. Virgil Cioban, preot mii. Sibiiu; loan Urs de Margine, Sibiiu; Dr. Emil Precup, prof. Sibiiu; Dr. Aurel Milea, Sibiiu; loan Pamfilie, arhitect, Sibiiu; losif Co- manescu, preot, Codlea; Dr. Traian Petrașcu, medic, Tălmaciu; Dr. Vaier Moldovan, adv. Turda; «Viitorul», inst, de cred. Ocna-Sibiiului; d-na Aurora Gârda, Lugoj. Membri ordinari: D-na Ana Moga, Sibiiu; d-na Victoria Dr. Cristea, Ocna-Si- biiului; d-na Livia Dr. Crăciunescu, Sibiiu; d-na Eugenia Dr. Brediceanu, Sibiiu; d-na Cornelia Stanciu, Sibiiu; d-na Claudia Dr. Bucșan, Sibiiu; domnii: Dr. Victor Raicu, adv. Sibiiu; llie Piso, preot, Tălmăcel; Niculae Russu, preot, Vesăud; Dr. Eugeniu Șelariu, med., Sibiiu; Dr. Liviu Turcu, adv. Sibiiu; Ionel Tilea, funcț. de bancă, Sibiiu; Dr. David Bleahu, adv. Mediaș; Dr. Ilarion Rusan, med., Nocrichiu; Ascaniu Crișan, prof., Sibiiu; Nicolae Grecu, comerciant, Porcești; Constantin Buga, Sibiiu și Dr. Con- stantin Bucșan, adv., Sibiiu. Se ia act. 13. Urmează alegerea a doi membri în Comitetul central. Raportorul comisiunii de candidare, d-1 Emanuil Ungureanu, propune și adunarea generală aclamă cu unanimitate aleși pe: d-1 Dr. Eusebiu Roșea, director seminarial, membru ordinar, și pe d-1 Dr. Lucian Borcea, advocat, membru suplent. 14. Urmează fixarea locului pentru adunarea generală din 1913 D-1 Dr. Aurel Vlad, în numele despărțământului Orăștie, învită adunarea generală pentru anul viitor la Orăștie. Se primește. 15. Verificarea proceselor verbale ale adunării generale se încredințează mem- brilor Comitetului central din Sibiiu, cari au participat la adunarea generală. 16. Prezidentul, fiind ordinea de zi terminată, după un discurs de încheiere, în care mulțumește tuturor celor ce au participat la lucrările adunării generale, și în special arhiereilor și bărbaților din străinătate, la orele 7 p. m. declară adunarea ge- nerală de închisă. D. U. S. Andrei Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, notar. — S’a cetit și verificat. Sibiiu, în 19 Octomvrie st. n. 1912. Dr. II. Pușcariu, Nic. Togan, Ars. Bunea, R. Sima, Dr. O. Russu, Dr. V. Bologa, Dr. L. Borcia. 562 Ședința a Xll-a a comitetului central, ținută la 5 Octomvrie 1912. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membrii prezenți: Dr. Vasile Bologa, A. Bunea, O. Goga, Dr. II. Pușcariu, Dr. O. Russu, Romul Simu și N. Togan. Adunarea generală: (442 - 445 N rii 1531, 1516, 1453 și 1492—1912). Se stabilește textul unui raport special cătră adunarea generală, privitor la budgetul și socotelile '(Aso- ciațiunii». Se decide înaintarea propunerilor d-lui Emil Bran, directorul desp. Vișeu- Iza, adunării generale. Se iau dispoziții privitoare la desvălirea bustului Oh. Barițiu. Fundațiunf: (446 Nr. 1497-1912). Vasile Suciu, bursierul fund. Petran își justifică sporul în studii. Bursa se declară vacantă. Despărțăminte: (449 Nr. 1498—1912). Ceica. Cu ocazia adunării cercuale din Rogoz s’au ținut 2 prelegeri poporale. Desp. în cursul anului a ținut 14 prelegeri în 6 comune și a înființat agenturi și biblioteci în 7 comune. (Adunarea cercuală din 28 August 1912). — (450 Nr. 1502—1912). Sighișoara. Cu ocazia adunării cercuale din Hașfalău, dl Ambrosiu Stoicovici, director școlar, a ținut o prelegere despre alcoolism. (Adun, cerc, din 12 Iulie 1912). — (451 Nr. 1514—1912). Șimleu. Cu ocazia adunării cercuale din Badon, dl Daniil Graur, înv. a ținut o prelegere poporală despre vierit și s’a hotărît ca desp. să se dismembreze în următoarele despărțăminte: 1. Șimleu cu comunele aparținătoare cerc.-adm. Șimleu și Crasna, 2. Jibou cu comunele din cerc.-adm. Zălau și Jibou, 3. Chiorul cu comunele cerc.-adm. cu aceiaș nume, 4. Băsești cu comunele adm. cu aceiaș nume. Muzeu și Bibliotecă: (455 și 460 Nr. 1533 și 1500). Secretarul Oct. C. Tăslăuanu a adus dela expoziția etnografică din Bicaz (Giurgeu) 65 obiecte, dintre cari 30 donate iar restul cumpărate cu 114 cor. 20 bani — Solia Satelor» dăruește Bibliotecii pu- blicațiunea «Autonomia catolică din Ungaria. Memorial». Brașov 1897. Cărți dăruite: (461 și 463 N-rii 1483, 1486). S’au dăruit cărți bibliotecii poporale din Lozna și spitalului militar din Murăș-Oșorheiu. Membrii: Cassierul raportează că s’au înscris următorii membrii: I. Membrii fundatori: 1. Dr. loan Papp, advocat în Brad și 2. D-na Vefuria Dr. Papp, soție de advocat în Brad, achitând fiecare taxa întreagă. //. Membrii pe vieață-. 1. Andreiu Candrea, preot, Lupșa; 2. Dr. Nicolae Olariu, adv. Petroșeni; 3. Vasile Papp, preot, Topa-de-sus; 4. Petru Tăslăuanu, învățător în Bilbor; 5. Dr. Augustin Chețianu, advocat, Reghin; 6. Mihail Grecu, cassar de bancă, Reghin; 7. lustinian Harșa, profesor, Odorheiul-săcuesc, cari toți 7 au achitat întreagă taxa; 8. Cornan Șogan, proprietar în Grebenișul-de-Câmpie; 9. Andreiu Russu, învățător pens. în Săcalul-de-Câmpie; 10. Dionisiu Muntean, notar în Ofen- baia; 11. Flore Bogdan, director de bancă în Reghin, cari toți 4 au achitat câte o rată din taxa de membri pe vieață. III. Membri ordinari: 1. Aneta Zehan, văd. de advocat în Diciosânmărtin; 2. Nicolae Frâncu, preot; 3. Teodor Moga, proprietar și 4. Alexandrina Moga, ambii din Zaul de Câmpie; 5. Octavian German, preot în Hădărău; 6. Romul Orbeau, preot în Iclănzel; 7. Traian Barzu, asesor consistorial în Birchiș; 8. Traian Petrișor, preot în Gușteriță; 9. Nicolae Todea, comerciant în Sălciva de sus; 10. Lazar Chirilă, învățător în Muncel; 11. loan Onea, preot în Hădărău (Lupșa); 12. Gavril Rancea, învățător în Berzești; 13. Constantin Giurgescu, preot în Runcul de Arieș; 14. loan Giurgescu, proprietar în Runcul de Arieș; 15. Alexandru Muntean, comerciant în Ofenbaia; 16. Vasilie Gan, protopop, Ofenbaia; 17. loan Muntean, proprietar în Ocoliș; 18. Nestor Manciu, preot în Ocoliș; 19. Andreiu Muntean, învățător în Ocoliș; 20. Sebastean Ciapă, învățător în Lupșa; 21. Nicolae Saben, comerciant în 563 Lupșa; 22. Vasilie Șpan, preot în Lupșa; 23. loan Vlasiu, învăț, pens. în Beclean (Betlenkortvelyes) ; 24. Alexandru Frăsincar, învăț, pens., în Beclean; 25. Alexandru Măierean, preot în Ujos; 26. loan Cotuț, preot în Dobricul-mic; 27. Virgil Boroș, proprietar în Feleacul-săsesc ; 28. luliu Murășean, învățător în Spermezău; 29. loan Haloș, preot în Spermezău; 30. loan Hoportean, preot în Vajdasig; 31. Dr. Petru Meteș, advocat în Aiud; 32. Oliviu Sârbu, funcționar de bancă în Murăș-llia; 33- loan Banciu, preot în Viștea-de-sus; 34. însoțirea de credit în Viștea-de-sus; 35. Dr. Romul Miocu, preot în Petroșeni; 36. Dr. Vas. Pocol, adv. Petroșeni; 37. Dr. Nic. Brinzeu, preot în Vulcan; 38. Petru Turcu, înv. în Uricani-Hobiceni; 39. loan Suciu, preot în Petrila; 40. Nic. Gârbea, preot în Baru-mare; 41. Aurel Popescu, notar; 42. Nic. Bogdan, preot; 43. loan Neagoe, preot în Stremți; 44. Aurel Hulea, preot în Galda-de-jos; 45. Nicolae Rognean, notar jud., Aiud; 46. Dr. Cornel Circa, medic în Aiud; 47. Augustin Stăncel, comerciant în Aiud; 48. Atanasiu Roșian, notar în Gârbova de jos; 49. Nicolae Borza, casar în Viștea-de-jos; 50. loan Șandru, notar în Viștea-de-jos; 51. Augustin Șandru, învățător în Viștea-de-jos; 52. Aurel Borzea, contabil în Viștea-de-jos; 53. Istrate Făgărășan, vicenotar în Viștea-de-jos; 54. llariu Debău, contabil în Făgăraș; 55. Leon Solomon, notar cercual in Drăguș; 56. Înso- țirea de credit în Drăguș; 57. însoțirea de consum în Drăguș; 58. Zevedeiu Scurtu în Drăguș; 59. Biserica gr.-or. în Drăguș; 60. Nicolae Tipuriță, direct, de bancă în Mediaș; 61. Flora Simon în Sângeorgiul de Câmpie; 62. Onoriu Savu, preot în Ujfalău (1. Teaca); 63. loan Macaveiu, preot în Archiud; 64. Simion Bura, contabil în Ardiud; 65. loan Simu, preot în Luna de Arieș; 66. Adrian Costin, preot în Petridul de jos; 67. lacob Trif, contabil în Turda; 68. George Murășan, preot în Harastăș; 69. Sofia Dr. Chirtop, soție de advocat în Câmpeni; 70. Aurel loanete, comerciant în Câmpeni; 71. Elena Dr. Morcan, soție de adv., Câmpeni; 72 Avram Sârbu, învățător în Câmpeni; 73. Domnica Porea n. Chirtop în Câmpeni; 74. Romul Furdui, protopop în Câmpeni; 75. Traian Morcan, advocat în Câmpeni; 76. Elvira Dr. Pop, soție de advocat în Abrud; 77. Mircea Pop, abiturient în Abrud; 78. Dr. George David, advocat în Abrud; 79. Ana Gomboș, soție de preot în Abrudsat; 80. Traian Banciu, preot în Vidra-de-jos; 81. George Reșiga, învățător în Vidra-de-jos; 82. Origorie Nicola, preot în Vidra-de-mijloc; 83. losif Trifa, preot în Vidra-de-sus; 84. Alexandru Oăldău, învățător în Ponorel; 85. loan Gligor, preot în Ponorel; 86. Mihail lancu, preot în Vidra-de-jos; 87. Nicolae Oneț, preot în Peleș-Sohodol; 88. Demetriu Goia, preot în Peleș-Sohodol; 89. Viorica Chirtop în Gârda-de-sus; 90. Dr. Andreiu Nicola, adv. în Gârda-de-sus; 91. Dr Rernus Pasca, adv. în Gârda-de-sus; 92. Aug. Laurențiu, preot în Berchieș; 93. Dr. Sever Dan, când, de advocat în Sibiiu; 94. loan Crișan, preot în Tothaza; 95. Aurel Fulea, candidat de advocat în Tothaza; 96. Nicolae Frâncu, contabil în Mociu; 97. Alexandru Ni- culescu în Măierău; 98. Alexandru Șuteu, învățător in Iernutfaia; 99. loan Silaghi, preot în Idicel; 100. Emil Caliman, preot în Brețcu (Reghin); 101. Octavian Petra, preot în Ibănești; 102. Alexandru Rus, preot în Sărățel; 103. Alex. Oltean, preot în Jabenița; 104. loan Suciu, învățător în Căcuciu; 105. Vasile B. Muntenescu, preot în Solovăstru ; 106. loan M. Pop, învățător în Sânmihai; 107. Romul Catarig, înv. în Gurghiu; 108. Teodor Branea, preot în Hodac; 109. Zaharie Lupu, preot în Hodac; 110. Alexandru Moldovan, învățător în Reghin; 111. Victor Mera, farmacist in Reghin; 112. Vasile Duma, protopop în Reghin; 113. Teodor Stinghe, măcelar în Reghin. 114. loan Varga, contabil în Reghin; 115. Dr. Alexandru Kiss, când, de adv. în Reghin; 116. Dr. Teodor Popescu, când, de adv. în Reghin; 117. Pavel Jurma, preot în Timișsânrandraș; 118. Timotei Popoviciu, profesor în Sibiiu. Extras din procesul verbal al ședinței. Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar. 564 Ședința a XlII-a a comitetului central, ținută la 2 Noemvrie 1912. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membrii prezenți: Dr. V. Bologa, Dr. L. Borcia, Ars. Bunea, Dr. II. Pușcariu, Dr. O. Russu, Romul Simu, N. Togan și cassierul /. Banciu. Adunarea generală (472 Nr. 1614—1912). Se prezintă procesele verbale ale adunării generale, ținute în Sibiiu, la 13 și 14 Octomvrie n. a. c. Comitetul central ia act de hotărîrile adunării generale și decide următoarele: însărcinează biroul să pu- blice concurs pentru ocuparea postului de conferențiar cooperativ în următoarele condițiuni: a) îndatoririle conferențiarului cooperativ să fie cele fixate în raportul general al comitetului central cătră adunarea generală, b) retribuția conferențiarului cooperativ va fi de Cor. 2400, plus cheltuelile de călătorie și diurne de Cor. 6. c) concurenții vor avea să dovedească prin acte studiile ce le-au terminat și praxa ce-au făcut-o. Această deciziune se va comunică și d-lui V. Stroescu; propunerile ce-au intrat la adunarea generală se dau spre examinarea biroului; comitetul cen- tral angajează din nou provizor pe un an pe d-l Aurel Cosciuc ca conferențiar agronomic, învitându-1 să prezinte în ședința, viitoare, din Decemvrie, un program amănunțit de lucru. In legătură cu aceasta comitetul central mai decide: se încre- dințează biroul să facă din nou apel la «Solidaritatea» ca băncile să sprijinească materialicește propaganda economică a «Asociațiunii»; să facă o adresă cătră toate băncile, învitându-le să se înscrie membrii pe vieață sau fundatori ai «Asociațiunii»; să facă o adresă cătră direcțiunea băncii generale de asigurare, rugându-o să pună la dispoziția «Asociațiunii» întreaga ei cvotă filantropică; să pregătească un proiect privitor Ia o nouă arondare a despărțămintelor după cercurile administrative sau protopopiate, cu scop de a înmulți membri «Asociațiunii-; să facă o adresă cătră consistoare, rugându-le să deie o circulară, în care să învite pe domnii preoți și învățători să se înscrie membrii ai «Asociațiunii». Fundațiunî și donațiuni: (474 și 478 Nr. 1573 și 1527—1912). Simion Balomiri fost primar al Sebeșului, testează «Asociațiunii» Cor. 4000. — Nic. Sc. Ștefan, bursier al fund. Petran, își justifică sporul în studii; bursa i se votează și pe anul școlar 1912/13. Despărțăminte: (480 Nr. 1648—1912) Aiud-Teiuș. S’a luat dispoziția să țină prelegeri poporale sistematice și să înființeze agenturi (șed. comit, cerc, din 16 Oct. 1912). - (481 Nr. 1582—1912) Beiuș. S’au ținut prelegeri poporale în trei comune. In co- muna Sf. Mărtin s’a înființat o bibliotecă poporală, iar în comuna Delani s’a aranjat o expoziție de legume (șed. comit, cerc, din 5 Octomvrie 1912). — (482 Nr. 1534—1912) Bistrița. Cu ocazia adunării cercuale din Sărațel, d-l Dr. Ga- vril Tripon, adv., a ținut o prelegere despre «Asociațiune», iar d-l I. Corbu a vorbit despre alcoholism. Intre țăranii cei mai harnici s’au împărțit 4 premii de câte 5 cor. și mai multe broșuri poporale (șed. comit, cerc, din 25 Sept. 1912 și adun. cerc, din 29 Sept. 1912). — (483 Nr. 1539—1912) Blaj. A decis să pregătească o broșură scrisă pe înțelesul poporului despre îngrijirea copiilor (șed. comit, cerc, din 6 Octomvrie 1912). — (484 Nr. 1521—1912) Cluj. Cu ocazia adunării cercuale din Cojocna d-l loan Precup, absolvent de teologie, a ținut o prelegere despre asigurări, iar d-l Alexandru Lu- peanu despre «Carte și cultură». Director al despărțământului s’a ales d-l Dr. Basil Bașiotă. Administrația grădinii și caselor Petran se va face în viitor din partea co- mitetului central printr’o persoană încredințată de dânsul. Administrator se numește d-l Dr. Valentin Poruțiu, advocat în Cluj. Se decide ca în viitor să nu se mai cheltuiască nici o sumă pentru administrarea grădinei șij internatului Petran, (șed. comit, cerc, din 18 Sept, și 29 Sept. 1912; adun. cerc, din 21 Sept. 1912). 565 — 485 Nr, 1566—1912). Diciosănniărtin. Cu ocazia adunării cercuale s’a aranjat o ex- poziție de lucruri de mână și o întrecere de jocuri, împărțindu-se premii în sumă de Cor. 110 (adun. cerc, din 28 Aug. 1912; șed. comit, cerc, din 26 Oct. 1912). — (486 Nr. 1576-1912) Hațeg. Adunarea cercuală s’a ținut în Puiu (șed comit, cerc, din 20 Sept. 1912 și adun. cerc, din 29 Sept. 1912). — (487 Nr. 1561 — 1912) Ibașfalău. Despărțământul a înființat trei biblioteci poporale, în comuna Valhid s’a ținut un curs de analfabeți s’au mai ținut 12 prelegeri po- porale în 7 comune (adun. cerc, din Șaroșul-săsesc, 6 Oct. 1912). - (488 Nr. 1338—1912). îndoi. Prima adunare cercuală s’a ținut în lara-inferioară. Desp. în cursul anului a ținut prelegeri poporale în trei comune, iar în una a aranjat o reprezentație teatrală. Cu ocazia adunării cercuale d-l Dr. loan Giurgiu, adv., a ținut o prelegere poporală despre poetul Gheorghe Coșbuc. S’a decis să se aranjeze șezători culturale în toate comunele (adun. cerc, din 8 Sept. 1912). — (489 Nr. 1560—1912) Lugoj. Cu ocazia adunării cercuale din Gruia s’au ținut ur- mătoarele prelegeri: d-l loan Grofșoreanu despre «însușirile pământului și gunoirea lui»; Dimitrie Soceneanțu despre rasele nobile ale vitelor cornute și P. Ugliș despre «Crâșmă», (adun. cerc, din 21 Sept. 1912). — (490 Nr. 1578—1912) Măhaciu. Desp. a ținut 8 prelegeri economice, înființând bi- blioteci poporale și înscriind membri ajutători la «Asociațiune». Cu ocazia adunării cercuale din Dumbrău, d-l luliu Căpâlneanu a ținut o prelegere despre «Creșterea copiilor» (adun. cerc, din 22 Sept. 1912). — (491 Nr. 1559—1912). Năsăud. Desp. în cursul anului a desfășurat o activitate exem- plară: a ținut 69 de prelegeri și șezători poporale, cele mai multe împreunate cu pro- ducțiuni muzicale și declamatorice; a înființat câte o reuniune de consum în Năsăud și Telciu, o bibliotecă poporală și o reuniune de înmormântare în Năsăud; a aranjat o expoziție etnografică în Rodna-nouă, împărțind premii în sumă de Cor. 100. Cu ocazia adunării cercuale din Mintiul românesc s’au ținut următoarele prelegeri: Vasile Bichigeanu, profesor, despre Gheorghe Barițiu; Cornel Sânjuan, profesor, despre «tovărășii și foloasele lor» și dl Emil Domide, profesor, despre «îmbrățișarea meseriilor și negâțului». Tot cu ocazia adunării cercuale s’a aranjat o expoziție etnografică, împărțindu-se 4 diplome între țărance, apoi o expoziție de copii, îm- părțindu-se 7 premii de câte 6 cor. S’au premiat 10 agenturi active, dându-li-se câte 20 de cărticele din «Biblioteca poporală a Asociațiunii», iar între țăranii cei mai harnici s’au împărțit 100 de broșuri poporale. (Adun. cerc, din 22 Septemvrie 1912). — (492 Nr. 1603—1912). Cu înființarea noului desp. Chior se încredințează dl loan Sârbu, protopop gr. cat. in Șomcuta-mare. — 493 Nr. 1668—1912). Sătmar-Ugocia. înaintează următorul plan de dismernbrare al despărțământului: 1. Baia-mare, din comunele cerc. adm. Baia-mare, cu înființarea desp. se încredințează dl Vasile Lucaci, preot în Șisești. II. Seini, din comunele cerc. adm. Seini, apoi Țara-oașului și comunele românești din comitatul Ugocia. Cu înființarea lui se încredințează dl Gheorghe Șuta, protopop în Borlești. III. Sătmar, din comunele cerc. adm. Sătmar, Ciughir și Ardiud. Cu înființarea lui se încredințează dl Ludovic Mărcuș, protopop în Mădăras. IV. Careii-mari, din co- munele cerc. adm. Careii-mari. Cu înființarea lui se încredințează dl Romul Marchiș, arhidiacon în Careii-mari. — (494 Nr. 1568—1912). Șărcaia. Dl Dr. Nicolae Șerban, încredințat cu înființarea desp. Șărcaia, înaintează procesul verbal al adunării de constituire, ținută în Șercaia, la 6 Octomvrie 1912, în care noul despărțământ s’a declarat înființat, cuprinzând comunele din cerc. adm. Șercaia, afară de Vlădeni și Țânțari. Director al desp s’a ales dl Dr. Victor Fodor, medic. Cu ocazia adunării de constituire s’au ținut trei prelegeri. Dela membri s’a încassat suma de cor. 700. 566 Muzeu și Bibliotecă: (498 - 500 N-rii 1645, 1665 și 1583 1912). Dl 1. Nistor, contabil în Șeica-mare, dăruește muzeului o monedă de argint din timpul domniei lui Mihail Apafi I. Fotografului E. Fischer se achită cor. 167 pentru mai multe lucrări făcute la Muzeul Asociațiunii. Dumitru Banciu, farmacist în Săliște dăruește 50 ex. din broșura sa «Laptele din punct de vedere igienic». Asociațiunea Membru onorar: (495 Nr. 1691-1912). Reuniunea învățătorilor români gr. or. dela școalele confesionale din dieceza Caransebeșului a ales Asociațiunea de membru onorar el ei. Membrii decedați. Dr. losif Gal în Budapesta, membru fundator al Asociațiunii și al Muzeului; O. B. Pop în Brașov, membru pe vieață. Membrii noui: (523 Nr. 1700—1912). Cassierul Asociațiunii raportează că s’au înscris următorii membrii: I. Membru fundator: 1. Ionel Mocsonyi, proprietar în Căpâlnaș, achitând întreagă taxa de K 400’—. II. Membri pe vieață: 1. lacob Popa, secretar mitropolitan, Blaj, achitând rata I de K 20--; 2. luliu Maior, profesor, Blaj, achitând K 10-—; 3. Aurora Gârda, Lugoj, achitând taxa întreagă de K 200-—; 4. Dr. Virgil Cioban, preot militar în Sibiiu, achitând prima rată de K 40⁻—. III. Membri ordinari: 1. Dr. Vasile Pop, advocat în Dej; 2. Silvia Dr. I. Boca, soție de advocat, Dej; 3. 11 ariu Boroș, protopop, Dej; 4. Dr. Romul Micșa, advocat, Dej; 5. Mateiu Pop, preot în Ocna-Dejului; 6. lacob Marga, preot în Ocna-Dejului; 7. llie Știrbeț, econom în Șulumberg; 8. «Frăția», institut de credit în Agnita; 9. Alexandru Vălean în Lugoj; 10. Dr. Virgil Colceriu, medic în Rodna-veche; 1:. Niculae Buzea, notar în Săsăuș; 12. Ștefan Secetă, paroh în Șaroșul-săsesc; 19. Otilia Dr. Holom, soție de advocat în Ibașfalău ; 14. Vaier Pop, preot în Mănăștur (Cluj); 15. Dr. Simion Nemeș, advocat in Cluj; 16. Dr. Liviu Pandrea, adv. în Făgăraș; 17. losif Sîrbu, contabil în Săliște; 18. Dr. Emil Șelariu, advocat în Hațeg; 19. loan Bocaniciu, preot în Puiu; 20. Dr. Victor Pop, advocat în Puiu ; 21. Ileana Morariu în Murășuioara; 22. Dr. Gregoriu German, advocat în Mtirășuioara; 23. Dr. Aurel Miilea, cand.de adv. în Sibiiu; 24. Romul Doctor, capelan în Hașfalău; 25. Nicolae Doctor, preot în Hașfalău; 26. Dr. Laurian Gherman, dir. de bancă, când, de adv. în Cluj; 27. Ilariu Viciu, preot în Erneiul-mare; 28. Dănilă Sasu, preot în Murăș- sântana; 29. Alexandru Brumar, preot în Ciavașul de câmpie; 30. Teofil Varna, preot în Săplac; 31. Laurențiu Bran, preot în Inău; 32. Gavril Cherebețiu, preot în Someșodorheiu; 33. Dr. Vaier Vicaș, advocat în Șimleu; 34. Daniil Graur, în- vățător în Giurtelec; 35. Dr. Victor Raicu, advocat în Sibiiu; 36. llie Piso, preot în Tălmăcel; 37. Veturia Dr. Ohibu în Sibiiu; 38. Dr. Ilarion Russan, medic în No- crichiu ; 39. Ionel Tilea, student în Sibiiu; 40. Victoria Dr. Cristea, soție de adv. în Ocna-Sibiiului; 41. Dr. Constantin Bucșan, advocat în Sibiiu și 42. Claudia Dr. Bucșan, soție de advocat în Sibiiu. Extras din procesul verbal al ședinței. Oct. C. Tâslăuanu m. p., secretar. Ședința a XlV-a a comitetului central, ținută la 7 Decemvrie 1912. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tâslăuanu: Membri prezenți: loan Agârbiceanu, Dr. Vasilie Bologa, Ars. Bunea, Part. Cosma, Oct. Goga, N. Ivan, Dr. I. Lupaș, Ion F. Negruț, G. Precup, Dr. II. Pușcariu, Dr. O. Russu, R. Simu, Dr. V. Suciți, N. Togan și cassierul loan Banciu. Fundațiuni: (527—532 Nrii. 1914, 1915, 1916, 1917, 1881 — 1912). Bursa de 300 cor. din fund. Petran se votează stud. în med. loan lanculovici; — Bursa de 200 Cor. din fund. George Bocriu, se votează elevei Maria A. Domșa din Blaj ; — bursa de 120 Cor. din fund. A. Marinovicin se votează elevului Emil Câmpean din Sânmiclăușul 567 Giurgeului; — bursa de 120 Cor. din fund. I. Qallianu se votează elevului Mihai Rațiu, din Blaj; — cu limpezirea fund. Petru Murășan se încredințează d-1 Dr. loan Moldovan, adv. în Beclean. Internatul din Cluj: (535 Nr. 1919—1912) Secretarul adm. prezintă un raport privitor la clădirea internatului din Cluj. Se numește o comisiune în persoanele dlor Nic. Ivan, Dr. Oct. Rusu, G. Precup și Oct. C. Tăslăuanu ca să mai studieze chestiunea și să raporteze comitetului central Internatul de băețt din Sibiiu (536 Nr. 1920—1912) Secretarul adm. prezintă un ra- port și mai multe propuneri privitoare la înființarea internatului de băeți din Sibiiu. Se numește o comisiune în persoanele dlor Partenie Cosma, N. Togan, Dr. V Bologa, Dr loan Lupaș și Oct. C. Tăslăuanu, ca să studieze chestiunea, și să pre- zinte comitetului propuneri concrete. Despărțăminte: (537 Nr. 1713—1912) Beiuș. Desp. a ținut în cursul anului 9 conferințe, urmate de câte o serată artistică literară și 21 de prelegeri poporale; a înființat 3 agenturi și 4 biblioteci poporale. Cu ocazia adunării cercuale din Vășcău, s’a aranjat o expoziție de lucruri de mână, împărțindu-se 58 Cor. ca premii și d-1 Constantin Pavel a ținut o conferință «Noi îndemnuri», iar d-1 Radu Barcianu a declamat di- ferite poezii (adun. cerc, din 24 Octomvrie 1912). — (538 Nr. 1829—1912) Diciosănmărtin. I se dăruesc câte 5 exemplare din Biblioteca poporală veche a Asociațiunii — (539 Nr. 1886 1912) jibou. Dl Gavriil Cherebețiu, protopop încredințat cu înfiin- țarea desp. Jibou înaintează procesul verbal al adunării de constituire, ținute în Jibou, la 14 Noemvrie 1912, în care despărțământul s’a declarat de înființat, cu- prinzând comunele aparținătoare cercurilor adm. al Jiboului și Zălăului (prin urmare și teritorul dincoace de Meseșiu). director ai despărț. s’a ales d-1 Teofil Dragomir, proprietar în Lupoaia. — (540 Nr. 1714—1912) Jiu. S’a decis să înființeze în fiecare comună case de cetit și să țină prelegeri poporale, (șed. comit, cerc, din 26 Octomvrie 1912). — (541 Nr. 1748—1912) Lăpușul-unguresc. Cu ocazia adunării cercuale din Lăpușul- unguresc, d-1 Dr. Laurențiu Oanea a ținut o conferință despre «Rolul lui Oeorge Barițiu în vieața culturală». Desp. a aranjat prelegeri în 8 comune, iar în una s’a ținut un curs de analfabeți (adun. cerc, din 29 Septemvrie 1912). - (542 Nr. 1701—1912) Mediaș. Cu ocazia adunării cercuale din Șeica-mare s’au ținut următoarele prelegeri: d-1 Pompiliu Morușca, preot, despre «Originea Românilor» și E. Gabor, funcționar, despre «Stupărit». în Șeica-mare s’a înființat o agentură {adun. cerc, din 6 Octomvrie 1912). — 543 Nr. 1871-1912) Panciova. Cu ocazia adunării cercuale din Satul-nou, d-1 P. Stoica a ținut o prelegere poporală despre comasări (adun. cerc, din 1 Decemv. 1912). — (544 Nr. 1855—1912) Șercaia. S’a constituit comitetul și a stabilit un program de activitate {șed. comit, cerc, din 22 Noemvrie 1912). — (545 Nr. 1809 1912) Timișoara. S’a închiriat un birou pe seama despărțământului și s’a angajat un funcționar al biroului {șed. comit, cerc, din 11 Oct. 1912). — (568 Nr. 1923-1912) Sighet. Cu înființarea desp. Sighet (Maramurăș) se încredin- țează d-1 Dr. loan Mihalyi, protofisc comitatens. Cursuri de analfabeți: (546 Nr. 1921 1912) Biroul a adresat o circulară directorilor de desp. învitându-i să aranjeze cursuri de analfabeți. Aceeași circulară s’a trimis tuturor consistoarelor pentru a o distribui în comunele bisericești. Preoților și învă- țătorilor, cari vor ținea cursuri de analfabeți, li s’a pus în vedere 10 premii de câte 50 Cor. și distribuirea grătuită a abecedarului de I. Botta. Suma destinată pentru premii și cheltuelile cu abecedarul se vor acoperi din fondul Gh. Barițiu. Muzeu: (548 Nr. 1806- 1912). Dr. Artur F. Tămaș din Ruma dăruește Muzeului 'Aso- ciațiunii» o fotografie a lui Avram lancu. 568 Conferențiarul agronomic: (569 Nr. 1887 și 1924 — 1912). Conferențiarul agronomic prezintă un program de activitate pentru anul 1913. D-1 R. Simu prezintă un program de activitate amănunțit pentru conferențiarul agronomic, care se primește în întregime. Cărți dăruite: Preotului loan Târnăveanu din Culciul-mare (Sătmar) broșuri din Bi- blioteca poporală nouă și veche pentru a le distribui între popor; 2 colecții din Biblioteca poporală a Asociațiunii pentru sprijinirea sodalilor din Brașov; agenturii nouă din Bologa (desp. Hida-Huedin). Asociațiunea membru onorar: (550 Nr. 1796—1912). Reuniunea învățătorilor gr.-cat. din jurul Gherlei a ales Asociațiunea de membru onorar al ei. Membri decedați: 525—526 Nrii 1704 și 1809 — 1912). Stroe Belloescu din Bârlad, bi- nefăcător al Asociațiunii; Nicolae Rus din Poiana-Arieșului, membru pe vieață. Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar. Extras din procesul Nr. 1614/1912. CONCURS pentru ocuparea postului de conferențiar cooperativ al Asociațiunii. «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român» pu- blică concurs pentru ocuparea postului de conferențiar cooperativ al Asociațiunii, în următoarele condițiuni: 1. Conferențiarul cooperativ va aveă să îndeplinească următoarele lucrări: a) să propage prin scris, prin prelegeri, prin cursuri și prin editarea de publicațiuni ideea înființării băncilor sătești și a altor însoțiri; b) să inițieze înființarea băncilor sătești acolo, unde e terenul prielnic, și să deie toate informațiile pentru administrarea și conducerea lor; f) să compună și să îngrijească a se tipări statute tip, registre de contabilitate tip, formulare pentru actele de înregistrare, pentru procesele verbale, precum și alte tipărituri necesare administrației interne a înso- țirilor; d) să controleze activitatea băncilor și să adune date statistice despre mișcarea cooperativă dela noi; e) va fi secretarul secțiunii economice a Asociațiunii. II. Retribuția conferențiarului cooperativ va fi: a) salar anual de K 2400'—, plătit în rate lunare anticipative ; b) cu ocazia călătoriilor va primi o diurnă de K 6⁻— și cheltuelile de drum (în tren bilet de cl. II). 111. Ceice vor să reflecteze la acest post, să-și înainteze, până la 15 Decemvrie nou 1912, comitetului central al Asociațiunii în Sibiiu (str. Șaguna Nr. 6), cererile, însoțite de următoarele acte: a) certificat de botez în limba română, b} certificatele școalelor secundare și speciale ce le-au urmat, 509 c) certificat despre praxa ce au făcut-o, d) eventualele lucrări, pe cari le-au scris sau publicat, e) un memoriu scurt, în care să arete, cum au de gând să lucreze în cadrele Asociațiunii pentru întruparea ideii cooperative. Conferențiarul cooperativ se va angaja provizor pe un an, cu înce- pere dela 1 Ianuarie n. 1912. Sibiiu, din ședința comitetului central, ținută la 2 Noemvrie 1912. Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. No. 1831/1912. CURSURI PENTRU ANALFABEȚI. — Circulară cătră direcțiunile despărțămintelor «Asociațiunii-. — Domnule director! Vremurile grele în cari trăim ne impun o apropiere sinceră de popor, cu gândul curat de a-1 smulge cât mai curând din întunericul neștiinței și a-l ridica în rândul neamurilor culte, conștie de menirea lor pe lume. Viitorul poporului nostru numai atunci va fi asigurat, când el va avea o puternică cultură națională, care îl va ajutâ în lupta pentru existență ală- turi de celelalte popoare. Condiția primă a oricărei culturi conștie e cunoștința de carte, fără de care astăzi un popor nu-și mai poate îndrumă soartea pe cărări mai bune. Scăderea cea mai mare a poporului nostru e tocmai lipsa cuno- știnții de carte. Putem spune că analfabetismul e cauza la mai toate relele de cari pătimește poporul nostru. E timpul suprem ca toți cărturarii să se aștearnă pe muncă serioasă pentru a scăpa pe țărani de rușinea analfabetismului, care constitue o pri- mejdie pentru însăși existența națională a poporului nostru. In anii din urmă «Asociațiunea» și-a dat toată silința să organizeze cursuri de analfabeți. In multe părți ele au reușit și au dat rezultate îmbu- curătoare. Pilda Asociațiunii a fost urmată și de Consistoarele din Sibiiu și Blaj. Nădăjduim că în curând și celelalte consistoare o vor sprijini în această străduință a ei. Asociațiunea își ține de datorință a îndemnă și în acest an toate despărțămintele sale să reiee aranjarea cursurilor de analfabeți în toate comunele de pe teritorul despărțămintelor. In ce privește organizarea acestor cursuri să servească de îndru- mare următoarele: 1. Directorii despărțămintelor să trimită această circulară domnilor preoți și învățători, învitându-i ca într’o Duminecă sau sărbătoare, după terminarea slujbei, să aducă la cunoștința poporului înființarea cursului 37 570 de analfabeți, explicându-le însemnătatea lui. In aceeaș Duminecă să în- scrie pe toți țăranii (bărbați și femei), cari doresc să urmeze cursul. Propaganda pentru înscriere să urmeze și după aceea la toate oca- ziile potrivite. 2. Cursurile vor dura de regulă din Noemvrie până în Februarie. Cursurile se vor ținea în fiecare săptămână, în 3—4 zile, câte 2 ore, mai ales seara. In caz când numărul celor înscriși la curs ar fi prea mare, se vor împărți în grupuri (grupul femeilor și bărbaților sau grupul tinerilor și bătrânilor). Cursurile se vor ținea în școală sau în alt local potrivit. Cheltuelile de încălzit și luminat le va suportă comuna politică sau bise- ricească eventual se vor acoperi dintr’o colectă făcută între cei înscriși la curs. 3. Cursurile vor fi ținute de preot sau învățător. Se vor propune după metodele cunoscute următoarele obiecte: 1) Cetirea, 2) Scrierea și Socoteala. Pentru Cetire, Asociațiunea, la cerere, împarte gratuit atâtea Abecedare de I. Bota, câte are lipsă fiecare comună. Pentru acest scop trebue să se cunoască numărul ascultătorilor și fiecare comună să ceară numai atâtea abecedare de câte are lipsă. Ar fi păcat ca abecedarele să se risipească fără nici un folos. 4. La sfârșitul anului se va face un examen, în fața directorului des- părțământului sau a unui membru al comitetului cercual, eventual a pro- topopului. Examenul va fi public și după terminarea lui se vor aranja și alte serbări (coruri, reprezentații teatrale, jocuri etc.). Cei cari au făcut progrese mai mari, vor fi distinși cu câte un premiu (de pildă un abona- ment la «Biblioteca poporală a Asociațiunii» sau la o foaie poporală). înainte de examen se va face din partea instructorului o listă a celor ce s’au prezentat. Lista va fi așa: Lista celor ce au urmat cursul de analfabeți din comuna (desp. ...........) ținut dela 191 până la 191— Numele celui i! Vârsta li ProSre.su! ge"e>al ce l-a j! observări , , ,,i făcut (a invatat a scrie, ce s a prezentat H _ ₐ cₑfₗ șᵢ ₐ ₛₒcₒₜᵢ. ₚₑ dₑ_ (a fost premiat? a la examen II |jăᵣₗ₎ₐₜ I Iₑᵢₙₑₗ₈ ! plin sau numai în parte) " Ș‘ⁱut carte mai înainte? __ _ ii _ I il __ J _ j_ ~'ir^' )_-_' r'....~' !i 571 Această listă, semnată de instructor și de președintele examenului, se va înainta comitetului central al Asociațiunii. Pentru a răsplăti întru câtva munca săvârșită, comitetul central a decis să împartă zece premii de câte 50 cor. între acei preoți și învățători, cari până la 1 Maiu anul 1913 vor dovedi că au instruit în scris și cetit mai mulți analfabeți în cursul iernii 1912 13. Pe lângă aceste premii, despărțămintele sunt rugate să împartă și alte premii, fie din averea lor, fie din donațiunile băncilor și particularilor. Un mijloc foarte bun pentru a trezi între țăranii neștiutori de carte interesul față de scris și cetit sunt șezătorile culturale, care trebue să se țină Dumineca și în sărbători. La aceste șezători să se discute cu țăranii chestiunile ce-i interesează pe ei, apoi preotul sau învățătorul să le po- vestească întâmplările mai însemnate cetite prin gazete, să le cetească din vre-o carte bucăți potrivite, să cetească chiar și câte un țăran priceput, iar tineretul să declame și să cânte diferite poezii și cântări. Aceste șezători dau vieață scrisului și cetitului, pe care le învață ceice urmează cursurile de analfabeți. Poporul încetul cu încetul trebue dedat, ca cunoștințele lui de carte să le întrebuințeze în vieața practică pentru trebuințele lui reale, căci altfel toată învățătura lui n’are nici o valoare. Cu ocazia șezătorilor, cărturarii să explice țăranilor rostul Asocia- țiunii, să-i îndemne să se înscrie membrii ajutători, arătându-le broșurile ce le primesc în schimbul taxei de 2 cor. și cetindu-le din aceste broșuri. Tot cu ocazia acestor șezători să se înființeze și agenturi de ale Aso- ciațiunii. Atragem atențiunea tuturor directorilor de despărțăminte, a preoților și învățătorilor, că cursurile de analfabeți nu pot fi oprite de organele administrative ale statului, fiindcă, conform statutelor aprobate de Gu- vernul țării, Asociațiunea e îndreptățită a aranja asemenea cursuri, cari țintesc promovarea culturii noastre. Dnii Directori ai despărțămintelor, în raportul lor anual cătră comi- tetul central, să raporteze despre toate cursurile de analfabeți, cari s’au ținut pe teritorul despărțămintelor, chiar și când ele ,nu s’ar fi ținut în cadrele Asociațiunii. Sibiiu, 23 Noemvrie 1912. Andreiu Bârseanu m. p., Octavian C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. 37' 572 Nr. 1924—1912. PROGRAM DE ACTIVITATE PENTRU CONFERENȚIA- RUL AGRONOMIC. Onorat comitet central! în urma însărcinării primite cu Nr. 1200 din ședința on. comitet dela 8 August a. c. și în legătură cu hotărîrea comitetului Nr. 110 și 111 din ședința dela 23 Martie 1911, am onoarea a prezentă următorul proiect de program pentru activitatea viitoare a conferențiarului agronomic al «Asociațiunii»: 1. în general, programul primit de comitetul central în ședința sa dela 23 Martie 1911 să se susțină și în viitor ca fiind croit în cadre po- trivite scopurilor și împrejurărilor de cari trebue să țină seamă «Asocia- țiunea» noastră. 2. Dupăce adunarea generală a «Asociațiunii» din a. c. a hotărît să i se plătească conferențiarului agronomic și cheltuelile de drum și dupăce, pe baza experiențelor de până acum, o activitate sistematică și cu rezul- tate favorabile nu se poate face după principiul ca conferențiarul să meargă numai unde e invitat, s. e. pentru o prelegere-două în Maramurăș, pentru tot atâtea în Torontal, apoi Ia Brașov și de aici la Caransebeș, la Oradea- mare etc., când aici, când dincolea, alergând în ruptul capului, fără astâmpăr și așa învârstat, pe întreg teritorul celor aproape 80 de despărțăminte, — este neapărat necesar ca conferențiarul să fie trimis din centru, după un plan bine combinat și să nu așteptăm ca comunele să-l învite. Astfel, fiindcă activitatea conferențiarului devine iluzorie, voind a ajunge deodată pretutindeni, trebue neapărat să se stabilească principiul ca dânsul să cutreere anumite comune din diferitele despărțăminte al unui comitat, unde va căută să realizeze programul său de activitate. Anume: propun, pentru anul 1913, următorul itinerar: a) Să înceapă în comitatul Albel-de-jos (desp.: Alba-Iulia, Aiud-Teiuș, Murăș Uioara, Abrud-Câmpeni și Blaj); b) va trece în comitatul Hunedoarei (desp.: Orăștie, Deva, Dobra, Hațeg, Jiu și Brad); c) va continuă în comitatul Turda-Arieș (desp.: Turda, îndoi, Mă- haciu, Sălciua și Murăș-Luduș); dl) de aici în comitatul Bihor (desp.: Beiuș, Ceica, Ținea, Orade și Mărghita); e) apoi în comitatul Sătrnar (desp.: Careii-mari, Seini, Baia-mare, Chior — Șomcuta-mare — și Sătrnar). In fiecare din numitele despărțăminte va ținea prelegeri în câte 5 comune, în total în 126 comune, stabilite cu ajutorul comitetelor cercuale 573 ale despărțămintelor și cu concursul conducătorilor din comune, fiind cu considerare la împrejurarea, ca aceste comune să fie alese din diferitele regiuni ale despărțămintelor și ca la prelegeri să poată participă măcar câțiva fruntași din toate comunele învecinate, ca în chipul acesta propa- ganda să străbată, pe cât va fi posibil, în toate comunele de pe teritorul numitelor despărțăminte. 3. Având în vedere împrejurările satelor noastre, conferențiarul va ținea în fiecare comună, cel puțin o prelegere din vre-un ram al agricul- turii și alta despre însoțirile economice, în locul prim despre însoțirile să- tești sistem Raiffeisen, stăruind din toate puterile ca să și înființeze una din aceste însoțiri, pentrucă numai în chipul acesta activitatea dânsului va aveă rezultatele pozitive, pe cari «Asociațiunea» voește să le obțină prin mijlocirea conferențiarului său agronomic. Spre acest scop conferențiarul va pregăti prelegeri de propagandă, scurte dar cuprinzătoare, despre cultura rațională a pământului, despre cultura livezilor naturale, îngrijirea pășunilor, creșterea vitelor, cultura po- milor, viilor, a legumilor, a albinelor ș. a., apoi despre ingrășemintele na- turale și artificiale, în fine despre folosul mașinilor în economie, arătând la toate aceste materii avantagiile unei culturi raționale, față de cultura obicinuită, care se practică de poporul nostru. Tot așă va pregăti prelegeri, binerotunzite, despre ființa și folosul însoțirilor de credit sistem Raiffeisen, apoi și despre ființa și folosul altor însoțiri economice. Ca să-și poată completă conferințele, deja pregătite, cu date reale din fiecare comună și ca astfel să poată vorbi cu folos poporului, este neapărat necesar să iee informații, îndată după ajungerea în comună, asupra celor mai de seamă împrejurări economice, morale, sociale și cul- turale, așă își va notă, unde se poate, cercând să și vadă de fapt: a) care e situația locuitorilor în privința religioasă? (Biserica). b) care e situația culturală a locuitorilor? (Școala). c) ce fel de însoțiri economice sau de altă natură au în comună? a!) cum e împărțit hotarul comunei? e) ce face comuna în interesul înaintării economiei? /') cum progresează cultura vitelor și altor animale domestice? g) cum sunt animalele de prăsilă? iî) ce plante de nutreț se cultivă și în ce măsură? i) ce fel de mașini: pluguri, grape, tăvăluge, grape de fânațe, ma- șini de sămanat, de treerat, de tăiat nutreț ș. a. sunt în comună? /) în ce stare se află grădina școlară? ș. a. Astfel de date este de dorit să le adune și grupeze, mai dinainte, fruntașii satelor noastre și, cu ocazia mergetii in comună a conferenția- 574 rului, să i le predee, ca dânsul, pe baza acestora, să poată trage concluziile necesare, când își ține prelegerile în comună. 4. Să stărue ca în fiecare din susnumitele 5 comitate să aranjeze, cu ajutorul despărțămintelor, măcar câte o expoziție: d) de vite, b) de poame, c) de mașini agricole, d) din industria de casă, e) de copii. 5. Planul de lucru trebue întocmit astfel ca toamna și primăvara, când preoții și învățătorii îșt țin conferențele lor, dar mai ales în timpul vacanțelor de vară, conferențiarul să poată ținea și cursuri cu preoții și învățătorii, asupra pomăritului, legumăritului, vieritului, stupăritului ș. a. râmi agricoli, cum și asupra însemnătății diferitelor însoțiri economice, în locul prim asup:a băncilor poporale, dându-le acestor luminători ai sa- telor toate îndrumările necesare pentru întruparea și conducerea numi- telor însoțiri. 6. Restul timpului din cursul anului ar fi să-l întrebuințeze confe- rențiarul în birou pentru îndeplinirea celorlalte agende, cari îi sunt încre- dințate spre rezolvare: s. e. pregătirea prelegerilor, conferențelor, statu- telor pentru însoțiri etc. 7. Pentru pregătirea terenului în scopul prelegerilor, cursurilor și expozițiilor comitetul central să adreseze despărțămintelor o circulară în care să le arate scopul prelegerilor, ce se vor ținea de cătră confe- rențiar și să le ceară concursul pentru fixarea comunelor, în cari au să se țină prelegerile, cursurile și expozițiile și a timpului când aceste se vor ținea, cum și pentruca la prelegeri să poată luă parte și fruntașii și câțiva poporeni din toate comunele vecine. In timpul iernii prelegerile se pot ținea și în zilele de lucru; în ce- lelalte anotimpuri însă în dumineci și sărbători, și numai rar de tot și în zile de lucru. De aceea trebue bine folosit timpul iernii, când în 4—5 luni se pot țineă aproape toate prelegerile în despărțămintele indicate mai sus. 8. Pentru aranjarea cu succes a cursurilor despre cari am vorbit mai sus, se va cere, prin o circulară adresată Venerabilelor consistoare, eventual și domnilor protopopi, ca aceste foruri să îndemne pe conducătorii conferen- țelor resp. reuniunilor învățătorești și preoțești să iee în programa ședințelor lor și un punct cu privire la însoțirile economice, care chestiune, în câ- teva locuri, va fi tratată îti mod practic de conferențiarul agronomic al «Asociațiunii». Totodată aceste foruri să stărue ca, în timpul vacanțelor de vară, să participe cât mai mulți învățători, unde se poate și preoți la cursurile ce se vor țineă cu scopul de a-i introduce mai temeinic în tai- nele însoțirilor economice, îndeosebi a însoțirilor de credit sistem Raiffeisen. Cursuri de acestea ar trebui ținute în centrele diecezelor noastre. Câteva prelegeri de această natură ar avea fără îndoială, o influință favorabilă și asupra clericilor și pedagogilor cari fac anul ultim al acestor institute. 575 9. Încât pentru cheltuielile de drum ale conferențiarului cred că «Asociațiunea» ar profită cumpărând un bilet în abonament pe un an. Mai rămâne de aranjat chestia cheltuelilor de drum cu trăsura, dela o co- mună la alta, acolo unde nu comunică trenul. Aceasta ar fi de dorit să rămână în sarcina comunelor sau a despărțămintelor, ori în fine în sarcina vre-unui fruntaș, care are trăsură și cai. Câte un astfel de serviciu în interesul cauzei îl fac bucuros în cele mai multe comune preoții, învățătorii sau alte persoane. Sibiiu, în 7 Decemvrie 1912. Romul Simu. Nr. 1826 — 1912. CIRCULARA cătră domnii directori ai despărțămintelor «Asociațiunii». Vă aducem la cunoștință, că dl Aurel Coseiue a fost angajat din nou ca conferențiar agronomic al «Asociațiunii» având chemarea a veni în ajutorul poporului nostru în cele economice, prin ținerea de prelegeri și demonstrațiuni practice, prin aranjarea de cursuri din toate ramurile eco- nomiei și anume: din cultura pământului, a plantelor agricole, a fânațelor și pășunilor, prăsirea animalelor de casă (vite, cai, oi porci), cultura viilor, pomilor și a legumelor. Conferențiarul agronomic va stă în ajutorul eco- nomilor noștri la procurarea de semințe, de unelte și mașini agricole, de animale de prăsilă și altele, și va da îndrumări la toate întrebările ce i-se vor pune, ținând seamă totdeauna de împrejurările, în care trăesc țăranii noștri. Deasemenea se va îngriji, ca în despărțămintele, în cari va ținea prelegeri, să se întocmească și diferite expoziții și anume: de vite, produse agricole, mașini și altele. Mai departe conferențiarul va stărui și va stâ în ajutorul poporului nostru și la înființarea de tot felul de însoțiri agricole, la înființare de bănci populare, lăptării și alte însoțiri cu caracter economic. Ca acest organ al «Asociațiunii» să-și poată îndeplini chemarea sa, rugăm cu toată stăruința pe d-nii directori ai despărțămintelor, să bine- voiască a se pune în legătură directă cu dânsul, arătându-i trebuințele cele mai neapărate ale economilor noștri din comunele ținătoare de res- pectivele despărțăminte și învitându-1, cât mai des, să meargă în mijlocul poporului, ca să-i deă sfaturile și îndrumările de lipsă. Trimiterea conferențiarului se va face în ordinea, în care vor intră cererile, ținându-se seamă — întrucât va fi cu putință — și de dorințele speciale ale despărțămintelor. Cheltuielile de drum ale conferențiarului se vor acoperi din cassa centrală a «Asociațiunii». Rugăm cu insistență pe conducătorii despărțămintelor și ai agentu- rilor noastre comunale, să nu lase nefolosit acest organ al însoțirii noastre care poate face servicii așa de însemnate economilor noștri. Sibiiu, în 10/23 Noemvrie 1912. Pentru «Comitetul central», biroul «Asociațiunii»: Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. 576 Nr. 2044/1912. CIRCULARĂ cătră On. Direcțiuni ale despărțămintelor Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român». Domnule Director! Importanța ce o au prelegerile poporale pentru înaintarea culturală și întărirea economică a țărănimii dela sate e îndeobște cunoscută. Cu ajutorul lor putem îndeplini una dintre cele mai importante probleme ale instituțiunii noastre: răspândirea culturii la sate. Experiențele de până acum dovedesc, că poporul arată cel mai mare interes față de sfaturile și îndrumările, pe cari i le dă cărturărimea cu ocazia prelegerilor. In des- părțămintele, în cari comitetele cercuale s’au îngrijit să se țină prelegeri sistematice și practice se pot constată rezultate reale îmbucurătoare. Și atunci, când țăranii se vor convinge că intelectualii se îngrijesc din toată inima de soartea lor năcăjită, când vor vedea că domnii dela orașe vin în mijlocul lor să le arete, cu vorba și cu fapta, căile și mijloacele cari le pot înlesni traiul, îi vor primi cu dragoste frățească și se va întări și mai mult încrederea țărănimii în conducătorii săi. Având în vedere deci importanța națională a acestor prelegeri, nădăj- duim că toate despărțămintele noastre își vor da silința să aranjeze în toate comunele de pe teritorul lor asemenea prelegeri poporale. Comitetul central, în ședința sa ținută la 8 August 1912 pentru a în- lesni ținerea prelegerilor poporale, mai ales în despărțămintele lipsite de mijloace materiale, a votat spre acest scop, pe anul 1913 suma de 2000 coroane, care se va distribui, în părți egale, de câte 100 coroane, între 20 de despărțăminte ale «Asociațiunii». Pentru orientarea On. direcțiuni ale despărțămintelor, ne permitem a înșira principiile călăuzitoare, pe cari trebue să le aibă în vedere la aran- jarea prelegerilor poporale și. condițiunile, ce trebue să le îndeplinească despărțămintele pentru a putea fi împărtășite de ajutorul de 100 coroane ce-1 dă comitetul central: 1. Comitetele centrale să stabilească, in cursul lunei Ianuarie 1913, lista comunelor, în cari se vor ținea prelegeri poporale, având mai ales în vedere acele comune, unde până acum nu s’au ținut nici prelegeri po- porale și nici adunări cercuale și prin urmare «Asociațiunea» e mai puțin cunoscută. Se va mai aveă în vedere situația scăpătată a comunelor și neapărata trebuință de a se face ceva pentru povățuirea locuitorilor spre a-i ajută în cele economice. 2. Comitetele cercuale vor face apel la întreagă cărturărimea de pe teritorul despărțământului să țină prelegeri și să aranjeze șezători la sate în Dumineci și sărbători. Dacă pe teritorul despărțământului se găsesc specialiști în ale economiei, de exemplu preoți și învățători, cari în timpul 577 din urmă s’au cvalificat în pomărit, vierit, stupărit etc., precum și medici, advocați, funcționari de bancă ș. a. m. d. trebue invitați să țină prelegeri în diferite comune, tratând subiecte din specialitatea lor. 3. E de dorit ca prelegerile poporale să fie de mai înainte pregătite, dar să se țină liber — nu cetite — și cu demonstrațiuni practice. Tot ce se poate arătă și experimentă, să se arete și să se experimenteze, așa de exemplu: a) La cultura pământului, să se arete diferite soiuri de mașini și unelte agricole, și unde se poate, să se pună chiar în lucrare, ca cei pre- zenți să se poată convinge de avantajele lor; b) Tot așa să se procedeze la prelegerile despre pomărit, arătând cum se face în practică sămânatul pomilor, strămutarea, altoirea și formarea coroanei lor, etc.; c) La cultura viei, să se arete, de exemplu, cum se face rigolarea pă- mântului, altoirea viței, etc.; d) La cultura legumelor, să se arete diferitele soiuri de semințe mai alese și specii din legumele cele mai frumoase și mai rentabile etc.; e) La stupărit să se arete, de exemplu, coșnițele sistematice, diferitele soiuri de recvizite și mașini practice, și așa să se procedeze și la alte ramuri ale agriculturii. Despărțămintele, cari nu au pe teritorul lor conferențiari specialiști se pot adresă comitetului central pentru a trimite pe conferențiarul agronomic să țină prelegeri. Despărțămintele, cari au schiopticoane le vor întrebuința la prele- gerile poporale, fiindcă s’au dovedit a fi foarte potrivite pentru a deșteptă interesul țărănimii față de prelegeri. Diapozitive se pot împrumută dela «tirania», din Budapesta (VIU Răkoczi ut 21) și dela desp. Brașov, Brad și Hațeg cari au câteva prelegeri cu diapozitive. Cele mai bune dintre prelegeri să se înainteze comitetului central, care le va censurâ prin organele sale și le va publică în revista «Tran- silvania» sau în «Biblioteca poporală a Asociațiunii» ca prelegeri model. Cele mai bune patru prelegeri model din diferitele ramuri comitetul central le va premia cu câte 50 cor. 4. Cu ocazia prelegerilor poporale să se înființeze agenturi^ biblio- teci poporale, cari vor primi gratuit toate publicațiunile «Asociațiunii». Tot cu ocazia prelegerilor poporale, conferențiarii să facă propa- gandă între popor pentru a se înscrie membri ajutători (cu taxa de 2 cor.) la Asociațiune, spunându-le, că în schimbul taxei de 2 cor. vor primi 10 broșuri și un Calendar în fiecare an. 5. Toate prelegerile să se țină sub conducerea unui delegat al co- mitetelor cercuale. Membrii comitetelor cercuale să-și împartă conducerea și prezidenția prelegerilor, ca toți să lucreze deopotrivă ia reușita acestora. 578 Să se facă propagandă, ca la prelegeri să ia parte și poporul din comu- nele învecinate. 0. Comitetele cercuale să compună în luna Ianuarie 1913, lista pre- legerilor, pe cari au de gând să le țină în cursul anului, indicând atât co- munele cât și numele conferențiarilor, precum și numele membrilor din comitet, cari le vor prezidâ. Listele să se înainteze comitetului central cel mult până la i Martie 1913, arătând, dacă doresc să fie împărtășite de ajutorul de 100 cor. Acele dintre despărțăminte cari nu vor înainta lista prelegerilor po- porale până la terminul indicat mai sus, nu vor puteă fi împărtășite de ajutorul de 100 cor. O prelegere economică nu se va puteă remunera cu mai mult de 10 cor. din partea despărțămintelor. Așa încât despărțămintele cari primesc ajutorul de 100 cor. vor aveă să țină cel puțin 10 prelegeri economice. Despre rezultatul practic al prelegerilor vor aveă să raporteze în raportul general despre activitatea Despărțămintelor în cursul anului 1913. Deodată cu înaintarea listei prelegerilor poporale comitetului central, să se arete și câte agenturi și biblioteci poporale vor să înființeze, cerând numărul corăspunzător de exemplare din publicațiunile poporale ale «Aso- ciațiunii». O deosebită importanță trebue să dee despărțămintele tovărășiilor sătești, căci înființarea lor e singurul mijloc pentru organizarea economică a poporului nostru. Comitetele cercuale să încredințeze o persoană de pe teritorul despărțământului, să studieze amănunțit organizația tovărășiilor și să cutriere comunele aparținătoare despărțământului, arătând țăranilor importanța acestora și îndemnându-i să le înființeze. Informațiuni în tot ce privește tovărășiile se pot primi în viitor dela Asociațiune, care a publicat concurs pentru angajarea unui conferențiar cooperativ, care va sta exclusiv în serviciul acțiunii cooperative. Pentru a puteă face o propa- gandă cât mai intensivă în favorul tovărășiilor, despărțămintele să ceară sprijinul moral și material al băncilor. Ceice vor izbuti să înființeze to- vărășii de credit, de producțiune, de valorizare etc. să fie împărtășiți de premii, ca încurajare. Deasemenea să se dee premii și gospodarilor, cari vor înființă pepiniere de viță americană, grădini de pomi, gospodării model etc. In părțile, unde e teren piielnic pentru negoț, despărțămintele să se îngrijească a angaja un specialist — eventual mai mulți, — ca să țină cur- suri de negoț pentru țărani, în cari să li se spună: 1. Folosul negoțului, la sate; 2. întocmirea unei prăvălii; 3. Marfa cu care trebue să înceapă negoțul; de unde se poate procură această marfă; 4. Părți mai de căpe- tenie din legea comercială; 5. Pregătirea hârtiilor trebuincioase pentru cererea dreptului de a deschide prăvălie; 6. îndrumări pentru purtarea socotelilor; 7. Despre însoțirile de consuni etc. 579 Atragem atențiunea despărțămintelor și asupra expozițiilor etnografice, de copii, de produse agricole, de vite etc., cari s’au dovedit foarte po- trivite pentru promovarea culturii în sânul poporului nostru. Cu ocazia adunărilor cercuale, fiecare despărțământ să aranjeze o asemenea expoziție și să împartă premii între cei ce se disting. Obiectele mai prețioase dela expozițiile etnografice să se răscumpere pentru «Muzeul Asociațiunii». Comunicând onoratelor direcțiuni acest program de acțiune, le atragem atențiunea să iee cu ajutorul comitetelor cercuale dispozițiuni, pentru a câ- știgă ajutoare materiale și din alte părți (averea proprie, venitul petrece- rilor, donațiuni dela bănci etc.) ca să se poată îndeplini întreg programul. în așteptarea răspunsului D-Voastră, Vă rugăm, Domnule Director, să primiți încredințarea deosebitei noastre stime Sibiiu, 25 Decemvrie 1912. Andreiu Bârseanu m. p., Oct, C. Tăslăuanu m. p,, prezident. secretar. Nr. 89-1913. BĂNCILE ȘI ASOCIAȚIUNEA. Biroul central al «Asociațiunii» a făcut un apel cătră direcțiunea «Solidarității» și cătră toate direcțiunile băncilor, rugându-le să sprijinească propaganda economică a «Asociațiunii». Apelurile sunt de următorul cuprins. Onor. Direcțiuni a băncilor asociate «Solidaritatea» Sibiiu. După cum știți «Asociațiunea» de trei ani a angajat un conferențiar agronomic, care stă permanent în serviciul instituțiunii noastre și cu- trieră satele românești din diferite ținuturi, ținând prelegeri practice din domeniul agriculturei, viticulturei etc. și dând poporului tot felul de sfaturi economice. Dela începutul anului 1910, conferențiarul agronomic al «Asociațiunii» a ținut în total 102 prelegeri, a scris mai multe tractate poporale și arti- cole economice și a dat îndrumări pentru înființarea de însoțiri, obținând în multe părți rezultate mulțămitoare. Această propagandă economică a conferențiarului nostru agronomic credem că trebue apreciată și sprijinită și din partea băncilor noastre, întărirea și înaintarea economică a țărănimii pe care a avut-o și o are în vedere Asociațiunea prin angajarea acestui specialist, va contribui, fără îndoială, și la înflorirea institutelor noastre financiare. De aceea nu ne îndoim că on. direcțiuni ale băncilor noastre ne vor da tot sprijinul să putem continuă și desăvârși munca noastră, ce țintește educația economică a țărănimii. 580 «Asociațiunea» dispune de prea puține mijloace pentru a acoperi multele cheltuieli împreunate cu activitatea ei multilaterală, și e avizată lă sprijinul obștei românești, pentru cultura căreia și lucrează. Vă rugăm deci, să binevoiți a face și D-Voastră un apel cătră băn- cile asociate, să binevoiască a ceda o parte din cvota lor filantropică pentru «Fondul cultural al băncilor», administrat de «Asociațiune». Acest fond în anii din urmă n’a fost de loc alimentat, ceeace dovedește, că băncile noastre nu prețuesc în destul nizuințele de înaintare culturală și economică ale «Asociațiunii». Cedând băncile în fiecare an o parte din cvota lor filantropică, ar pune bază unui fond însemnat, din care s’ar puteă acoperi cheltuielile împreunate cu propaganda economică sistematică, pornită de «Asociațiune». Vă rugăm deci să binevoiți a îndemnă printr’un circular institutele noastre financiare să contribue în fiecare an la fondul cultural al băncilor, administrat de «Asociațiune». (Sumele să se trimită direct oficiului de cassă al «Asociațiunii», Sibiiu, str. Șaguna 6). în aceeaș circulară Vă rugăm să binevoiți a îndemnă băncile noastre, să se înscrie, fie ca membri fundatori (cu taxa de 400 Cor.), fie ca membri pe vieață (cu taxa de 200 Cor.) la «Asociațiune». Primiți, Vă rugăm, încredințarea deosebitei noastre stime. Sibiiu, 5 Ianuarie 1913. Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. Nr. 89-1913. APEL CĂTRĂ TOATE BĂNCILE. Onorată Direcțiune, Credem că cunoașteți activitatea ce o desfășură «Asociațiunea» pentru înaintarea culturală și economică a poporului nostru. Știți desigur și aceea, că mijloacele materiale ce stau la dispoziția însoțirii noastre culturale, sunt așa de neînsemnate, încât numai cu mari greutăți își poate îndeplini misiunea. Datoria tuturor cărturarilor și tuturor institutelor noastre financiare e, să vină în ajutorul «Asociațiunii», înscriindu-se printre membrii ei și lucrând în cadrele ei pentru luminarea poporului. Trebue să constatăm cu multă părere de rău, că o parte a cărtură- rimii noastre și a băncilor nu-și împlinește această datorie față de neam. De aceea ne permitem să facem un nou apel cătră toți Românii de inimă și înzestrați cu conștiință națională, să binevoiască a intră în șirul membrilor «Asociațiunii». în special rugăm on. Direcțiune să înscrie banca ce o conduce, fie ca membru pe vieață (cri taxa de 200 Cor.), fie ca membru fundator (cu 5'1 taxa de 400 Cor.) al «Asociațiunii» și să îndemne pe toți funcționarii să se înscrie fie ca membri ordinari (cu taxa de 10 Cor. anual), fie ca membri ajutători (cu taxa de 2 Cor. pe an). Membrii fundatori, pe vieață și ordinari ai «Asociațiunii» primesc gra- tuit revista «Transilvania», iar membri ajutători primesc zece broșuri și un Calendar din «Biblioteca poporală a Asociațiunii.» De mai mulți ani s’a înființat la Asociațiune un fond cultural al băn- cilor, cu scopul de a sprijini propaganda economică a «Asociațiunii». Acest fond, însă, a fost uitat de băncile noastre, așa că nu arată nici un spor. Vă rugăm deci, să binevoiți a vota în fiecare an, din cvota filantro- pică a băncii D-Voastre o parte pentru fondul cultural al băncilor, admi- nistrat de «Asociațiune». Dacă toate băncile noastre îl vor alimentă regulat, în fiecare an, acest fond va da un nou avânt, nu numai «Asociațiunii», ci, în genere, înaintării noastre culturale. în nădejdea, că nu veți da uitării instituțiunea noastră, îndeplinindu-Vă astfel o datorință națională, Vă rugăm să primiți încredințarea deosebitei stime, ce Vă păstrăm. Sibiiu, 5 Ianuarie 1913. Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. Nr. 103/1913. CONCURS. în conformitate cu dispozițiile pentru administrarea fondurilor și fun- dațiunilor «Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului ro- mân» se publică concurs pentru «premiul Andreiu Murășan? de 300 cor. pe anul 1912. La concurs se admite orice lucrare originală românească de cuprins literar, tipărită în Ungaria în cursul anului 1912, fie din sfera literaturii frumoase, fie o colecțiune de literatură poporală. Concurenții vor aveâ să înainteze până la 1 Aprilie st. n. 1913 bi- roului Asociațiunii în Sibiiu (Str. Șaguna Nr. b) cinci exemplare din lu- crările lor. Premiarea autorului se va face în ședința festivă a secțiilor științifice-literare ce se va ținea cu ocazia adunării generale din 1913. Sibiiu, 25 Decemvrie 1912. Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. „BIBLIOTECA POPORALA A ASOCIAȚIUNII¹. In anul 1911 au apărut 10, broșuri, anume: Nr. 1. De demult. Povestire istorică de părintele-protopop Dr. 1. Lupaș. Toți ne batem pieptul și ne lăudăm, că strămoșii noștri sunt Romanii. Când ne-ar lua însă cineva de scurt să isto- risim, că oare cum am ajuns noi pe plaiurile de azi, mulți din numele lui Traian încolo, n’am ști spune aproape nimic. Dl Dr I. Lupaș, unul dintre cei mai de seamă istorici ai noștri, povestește în această cărticică istoria Romanilor, luptele acestora cu Dacii, cu- cerirea Daciei și plămădirea neamului românesc. Povestirea e ușoară, pe înțelesul popo- rului. Cartea e împodobită cu mai multe ilustrații. Nr. 2. Floarea soarelui. Legendă în versuri de Ștefan Cacoveanu. Un împărat are trei fete. Pețitorii pețesc tot pe cea mai mică, care e mai frumoasă. Celelalte două, supărate foc, îi împletesc fire albe în cosiță, ca împăratul să creadă că e căruntă și să o mărite după oricine. O și mărită după cel dintâi pețitor, care eră Soarele. Surorile dujmănoase, cari au aflat cine e bărbatul ei, au îndemnat-o să nu se țină de porunca lui de a nu i-se uită niciodată în față și într’o noapte când dormeă alături de el, a aprins o luminare și i-s’a uitat în față. Soarele îndată a părăsit-o. Ea de supărare s’a ofilit și ursita a prefăcut-o în floarea soarelui. Nr. 3. Din vieața sfinților. în aceasta ni-se spune despre vieața plină de minuni a sfântului loan Oură-de-aur. Ță- ranul român, care de orice lucru s’apucă, chiamă ajutorul Celui de sus și al sfinților, numai bucură se poate, când i-se dau astfel de cărți în mână. Nr. 4—5. Povestea lui Harap-alb. E una dintre cele mai frumoase povestiri ale neîntrecutului povestitor loan Creangă. Ne spune pățăniile prin cari a avut să treacă un ficior de craiu pânăce a putut să ia de soție pe o fată frumoasă de împărat. Nr. 6. Lucrarea pământului, de Aurel Cosciuc. Povețele unui om priceput, cum trebuie făcută economia câmpului • Arată totodată și uneltele cari sunt mai bune pentru lucrarea pământului. E o carte de bun folos pentru țăran. Nr. 7. Cântece din bătrâni. de Vasile Alexandri. Cinci cântece alese din minunatele poezii poporale ale lui Vasile Alexandri. Nr. 8. Povestiri din vieața țăranilor, de loan Pop-Reteganul. Se publică două povestiri, din cari cetitorul țăran poate trage multe învățături, căci în ele se arată pilde vrednice de urmat în vieață și se combat unele rele înrădăcinate în poporul nostru. Nr. 9 și 10. Alexandria. în aceste numere se publică povestea atât de cunoscută și iubită de țărani alui Ale- xandru Machedon. Toate acestea cărticele, împreună cu Calendarul nostru pe anul 1912, care cuprinde învățături și povețe folositoare și pentru alți ani, se află de vânzare, pe lângă un preț de 2 cor. -----ₓ----- . In anul 1912 au apărut broșurii*: Nr. 12. Ercule. Poveștile unchiașului sfătos, de Petre Ispirescu. In cărticica aceasta se spune despre zeii păgânești și luptele lui Ercule. Nr. 13. Cum să trăim? De Dr. Aurel Dobrescu, medic. Se dau sfaturi și povețe doctorești pentru trebuințele zilnice. Nr. 14. Din Isprăvile lui Păcală. De P. Dulfu. Povestiri vesele, din cari se pot luă și învățături frumoase pentru vieața de toate zilele. Nr. 15. Comuna «Viitorul", de Romul Simu. Cartea aceasta, n’ar trebui să lipsească din nici o casă românească. Ea cuprinde o mulțime de povețe și pilduiri. Cum ar trebui să-și împlinească fiecare datorința și cum ar puteă ajunge la bună stare, nu numai singuratici oameni, ci și o comună întreagă. Nr. 16. Creșterea pomilor, de N. losif. O bună călăuză pentru cei-ce o vor ceti și se vor îndeletnici cu pră- sirea pomilor. Nr. 17. Povestiri, de N. Petra-Petrescu. Cuprinde patru povestiri frumoase și cu multe învățături folositoare. Nr. 18. Nutrețul măestrit, de I. F. Negruțiu. Din cartea aceasta, sătenii noștri pot scoate multe învățături folosi- toare la economie. Nr. 19. In sat la Tânguești, de V. Onițiu. Piesă pentru teatru. Întâmplarea e luată din vieața poporului dela sate. Nr. 20. Călăuza creștinului la biserică. E una dintre cele mai folositoare cărți pentru săteni. Aci e arătată însemnătatea slujbelor dumnezeești și cum trebue să ne purtăm în biserică. Nr. 21. Stan pățitul. O frumoasă povestire, de loan Creangă. Aceste 10 cărticele împreună cu «Calendarul Asociațiunii» pe anul 1913, care cuprinde o mulțime de învățături pentru țărani, se află de vân- zare tot numai cu prețul de 2 cor. Pentru 4 cor. se pot căpătă 20 de cărticele și 2 calendare, cu multe învățături frumoase. Banii sunt ase trimite înainte la adresa: «Biroul Asociațiunii» Nagyszeben (Sibiiu), Strada Șaguna Nr. 6. ----♦ ----- In anul 1913 vor apărea următoarele broșuri: In Ianuarie Nr. 23 Vieața unei mame credincioase (cu 2 chipuri) de Dr. I. Lupaș. In Februarie Nr. 24 Leonard și Qertruda, cartea 1. (cu 1 chip), de Pestalozzi, tălmăcită de V. Or. Borgovan. In Martie Nr. 25 Isprăvile lui Păcală, partea a 11-a de P. Dulfu. In Aprilie Nr. 26 Cum să trăim? Povețe doctorești, partea a Il-a, de Dr. A. Dobrescu, medic. In Maiu Nr. 27 Leonard și Gertruda, cartea a 11-a de Pestalozzi, tăl- măcită de V. Gr. Borgovan.*) In Iunie Nr. 28 Cântece din bătrâni, cartea a Il-a de V. Alexandri. In Septemvrie Nr. 29 Povestiri din vieața bătrânilor, cartea a Il-a de loan Pop Reteganul. In Octomvrie Nr. 30 Ingrășarea saugunoirea pământului, de A. Cosciuc. In Noemvrie Nr. 31 Atghir și Elena, de 1. Barac. In Decemvrie Nr. 32 Carte de rugăciuni, și Nr. 33 Calendarul Aso- ciațiunii pe 1914, întocmit de Oct. C. Tâslăuanu. ') In locul acesteia se poate că vom da o carte despre însoțirile sătești. Nr. 67-913. Rescumpărări de felicitări. Ș -au r< scumpă-at felicitările de Anul nou în favorul „Asociațiunii'* următoiii domni: Andreiu Bârseanu 20 cor. loan de PreJa (și onomastică) 20 cor. Dr. Vasile Bologa (și ono- mastică; 15 cor. P: rtenie Cosma și Dr. Eusebiu R. Roșea, câte 10 cor. Dr. Oct Russu, Dr llar'on Pușcariu, Dr. Lucian Borcia, Dr. loan Fruma, Dr. Ilie Beu, Dr. Eugen Piso și N. Henteș, < âte 5 cor. Dumitru Vulcu si Dr Constantin Bucșan, câte 3 cor. Constantin Pop, D ivid Mohan, Petru Tincu, D. Greavu, Dr. Z. Gheaja, Victor Fincu, Demetriu Câm- peanu, Lazar Triteann, Emil Veizariu, Victor Păcală, Dr. George Proca și Arseniu Bunea, câte 2 cor. Panfilie, 1 cor. Sever de Barbu, Reghin 5 cor. Romul Furduiu, Câmpeni 1 cor. în total 182 cor. In Februarie n. a. c. începem reclamarea taxelor pro 1912 dela membrii restanțieri prin poștă. Rugăm deci pe d-nii directori ai despărțămintelor să binevoiască a ne trans- pune taxele incassate până la data de mai sus. Sibiiu în Ianuarie 1913. Rugăm pe toți domnii colectori cari au liste pentru în- scrierea membrilor ajutători pe 1913 să ni le trimită, ca expediția Bibliotecii poporale a Asociațiunii să nu sufere întârziere. pironi eiLsiiciafiiinii.