TRANSILVANIA REVISTA ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA RO- MÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. JNr. 5—6. Septemvrie—Decemvrie. 1911 Cuvântul de deschidere. ținut de viceprezidentul „Asociațiunii", dl Andreiu Bârseanu, la adunarea jubilară din Blaj, din 15/28 August 1911. Excelențiile Voastre, înalt Preasfințiților Părinți Arhiepiscopi și Metro poliții Preasfințiților Părinți Episcopii Onorabilă Adunare generală ! Când văd înaintea mea un public așa de număros și ales, întrunit în acest dumnezeesc lăcaș în frunte cu Arhiereii Bise- ricii noastre naționale de ambele confesiuni, fără de voie răsar înaintea ochilor mei sufletești câteva momente' mari din trecutul vijelios al mult cercatului nostru neam. Cu deosebire se desfac luminoase clipele acelea mărețe, când într’o vreme de grea cum- pănă, când eră vorba de existența sau neexistența neamului no- stru pe aceste plaiuri, fiii cei mai buni ai poporului nostru, fără deosebire de confesiune și de stare socială, stau îngrijorați îna- intea acestui sfânt altar, așteptând sfatul Celui Prea înalt, până când, răsunând cuvântul de mântuire prin rostul trimisului lui și recunoscându-se unii pe alții ca frați de acelaș sânge, cu aceleași suferințe și cu aceleași aspirațiuni, își jurară credință vecinică unii altora, credință pecetluită cu sângele multora dintre dânșii. Cu totul de altă natură, deșî pornind din acelaș complex de sentimente, este adunarea noastră de astăzi. Ne-am întrunit, doamnelor și domnilor, ca să serbătorim împreună clipa aceea fericită, când, înainte de aceasta cu 50 de ani, părinții noștri, voind a asigură viitorul urmașilor lor, au pus 43 658 temelie însoțitei închinate literaturii române și culturii poporului românesc. O serbătoare de bucurie este aceasta, o serbătoare de pie- tate și de recunoștință, dar totodată un prilej de concentrare și de meditație, un moment de reculegere și de îmbărbătare pentru viitor. Și unde s’ar fi putut ținea mai bine această serbare cultu- rală românească, decât în orășelul acesta dela împreunarea Târ- i navelor, de unde au purces, timp de un veac și jumătate, atâtea | raze de lumină în toate colțurile locuite de Români; unde au , ' alergat atâtea generații de tineri, ca să-și stâmpere setea lor de știință, ajutați fiind în nizuințele lor de munificența unor mari Arhipăstori, doritori de înaintarea bisericei și neamului lor; unde a licărit de atâtea ori în nopțile lungi de iarnă candela răbdurie a cercetătorilor graiului și trecutului poporului nostru; unde a răsunat odinioară glasul marilor dascăli ai neamului nostru: al unui SamuiI Micul, Oeorge Șincai și Petru Maior, al unui Timo- teiu Cipariu și Simeon Bărnuț; de unde au pornit, plini de în- suflețire, ațâți apostoli devotați în toate ținuturile cu graiu ro- mânesc; unde s’au întrunit de atâtea ori în vremuri grele, cău- tând sfat și îmbărbătare, aleșii neamului nostru, întocmai ca al- binele pe lângă matcă; unde într’un moment hotărîtor, pe care l-am amintit mai sus, a bătut inima întreg poporului nostru din această patrie și în pământul căruia zac osămintele atâtor iubiți ai noștri ? In adevăr, multe centre înfloritoare românești avem, din mila * lui Dumnezeu, în această țară, dar din toate nici unul nu se poate potrivi cu Blajul, când e vorba de serbarea unui moment de însemnătate istorică, de împreunarea prezentului cu trecutul, de evocarea împrejurărilor de odinioară și de cumpănirea unor nouă îndrumări pentru viitor. De aceea trebue să fim deosebit de mulțămitori fraților din acest despărțământ, că n’au pregetat a ne chemă la dânșii cu prilejul serbării semicentenare a însoțirei noastre culturale, fă- cându-ne astfel cu putință a ne concentra din nou în inima ți- nutului ardelenesc, și privind atâtea lucruri, care ne amintesc tre- cutul, a ne întări sufletele, întocmai cum Anteu din poveștile celor vechi prindea putere, de câte ori veniâ în atingere cu pă- mântul, care-i era mamă. Bucuria noastră, când ne vedem adunați la un loc într’un număr așa de frumos în acest vechiu focular al culturii române, purtați de acelaș gând și de acelaș dor, ar fi deplină, când locul de onoare, din care îndrăsnesc a rosti aceste cuvinte, ar fi cu- \; prins de acela, care a'condus un șir întreg de ani destinele înso- ; 659 țirei noastre și pe care am avut nefericirea a-1 perde cu câteva luni mai înainte. Cu ce entuziasm ne-ar fi vorbit mult regretatul losif Sterca Șuluț, bătrânul cu inimă tânără, reales președinte al «Asociațiunii» în adunarea generală din anul trecut, ținută în Dej, de însufle- țirea, cu care s’a întemeiat însoțirea noastră culturală, începând dela petiția celor 181 fruntași români, în frunte cu nemuritorii Arhierei: Alexandru Șuluț, Andreiu baron de Șaguna și loan Alexi, adresată guvernului provincial ardelean în 10 Maiu 1860 și urmând cu conferența din Martie al anului următor, în care s’au urzit temeliile însoțirii atât de mult dorite! Cu câtă căldură ne-ar fi povestit despre adunarea de constituire ținută în Sibiiu, în zilele de 23—26 Octomvrie v. 1861, în care s’au înscris primii membri ai nou-înființatei societăți și în care eruditul Timoteiu Cipariu, mulțămind în numele celor adunați marelui arhiereu Andreiu Șaguna pentru ostenelile depuse la înfăptuirea ei, a ținut acel scurt, dar măduvos discurs despre însemnătatea limbei ma- terne, discurs, ale cărui cuvinte pare că sunt săpate în granit pentru toate timpurile! Cât de limpede și cu câtă vioiciune ne-ar fi desfășurat el schimbările, prin care a trecut însoțirea noastră în restimpul celor cincizeci de ani, de când există; cu câtă plas- ticitate ar fi fixat el_mqmentele principale din vieața ei, din care la cele mai multe avuse prilej a fi însuș părtaș: strălucită adunare generală ținută în 1862 în Brașov, în ființa de față a ambilor Arhipăstori ai Bisericilor române surori și împreunată cu o fru- moasă expozițiune industrială și agricolă, cea dintâiu la noi, Ro- mânii de dincoace de Munți; însuflețitele adunări dela Blaj, Hațeg și apoi din Alba-Iulia, din a. 1866, la care cei doi venerați Ie- rarhi ai Bisericii noastre stau din nou unul lângă altul, întocmai ca la Brașov, și întocmai cum avem fericirea a-i vedea astăzi pe vrednicii lor urmași; adunarea următoare din Cluj, în care se alese ca președinte fericitul baron Vasile Ladislau Pop și care fii onorată cu prezența comisarului plenipotent regesc pentru Ardeal, contele Emanuil Pechy, și a fericitului Arhiereu loan Vancea de Buteasa, pe atunci episcop în Gherla, iar ceva mai târziu Arhiepiscop și Metropolit în acest de Dumnezeu păzit orășel, care va vesti pururea marinimositatea lui; cea din Șom- ,,cuta-mare din a. Jțj?69, în care, la stăruințele consilierului aulic ¹ lacob Bologa, se norarT înființareă“'despărțămintelor, menite să i ipună în legătură Asociația cu massele cele mari ale poporului; cea din Năsăud, din anul următor, în care 44 comune din dis- trictul năsăudean se înscriu între membrii fundatori și pe vieață ai Asociațiunii, încassându-se cu totul la această adunare suma de aproape 7000 fl.; a treia din Sibiiu;' ținută în 1881 sub pre- 43* 660 zidiul eruditului canonic Timoteiu Cipariu și cu prilejul căreia se întocmi o nouă expozițiune, cu mult mai bogată și mai succeasă ca cea din 1862; a doua adunare generală din Brașov, din a. 1883, în care s’a hotărît înființarea școalei civile de fetițe a «Asociațiunei», lucrare adusă la îndeplinire trei ani după aceea; a treia adunare ținută în Blaj, în a. 1895, în care, la cererea Gu- vernului țării, s’a hotărît schimbarea Statutelor «Asociațiunii», schimbare împreunată cu părăsirea unui nume istoric scump, dar care în schimb a dat însoțirii noastre putința a-și extinde binecuvântata sa lucrare asupra tuturor ținuturilor locuite de Ro- mâni din patrie și în genere a dat regulilor ei fundamentale o formă mai corespunzătoare împrejurărilor; adunările din Lugoj, Beiuș, Mehadia, Oravița, Baia-mare și Timișoara, în care frații noștri din ți- nuturile de curând anexate la terenul de acțiune al «Asociației» au primit însoțirea noastră cu atâta însuflețire; în sfârșit memora- bila adunare din Sibiiu de acum șase ani, condusă de însuși mult regretatul prezident losif Sterca Șuluț, cu prilejul căreia s’a înau- gurat Muzeul istoric și etnografic al «Asociațiunii», inaugurare împreunată cu o frumoasă expozițiune retrospectivă și etnografică! Cu câtă competență ne-ar fi înfățișat mult regretatul bătrân munca desfășurată sub steagul Asociației noastre timp de 50 de ani, problemele urmărite în acest timp destul de îndelungat, sfătuirile, lucrările și stăruințele comitetelor de pe vremuri, la care însuși luase parte timp de peste 30 de ani, jertfele aduse de publicul nostru pe altarul acestei instituțiuni, succesele și de- cepțiunile, de care nu poate fi lipsită nici o întreprindere ome- nească 1 In lipsa fie-iertatului prezident, a cărui trecere din vieață, deși la limitele extreme date muritorilor pe acest pământ, am deplâns-o cu toții, voiu încercă eu a scoate la iveală două-trei momente din vieața de 50 de ani a instituțiunii noastre cultu- rale, nu din autopsie, nu din intuiție proprie, nu din contactul direct al faptelor și al impresiunilor, ci mai mult pe temeiul în- semnărilor reci și de multe ori defectuoase. Două au fost, după a mea modestă părere, motivele de că- petenie, care au condus pe părinții noștri la înființarea acestei Asociațiuni: dorul lor de lumină, de înaintare, și simțul lor de solidaritate națională. Rămași înapoi în privința culturii față cu celelalte neamuri conlocuitoare, în urma împrejurărilor vitrege din trecut, Românii din această țară nu doriau nimic mai ferbinte, ca delăturarea în- grăditurilor meșteșugite și nedrepte, care-i țineau departe de izvoa- rele luminei, desfacerea legăturilor năbușitoare, care le acoperiau 661 ochii minții, admiterea fiilor lor la învățătură și la tot felul de h măiestrii, cu un cuvânt: mântuirea lor, nu numai de iobăgia cor- porală, ci mai vârtos de cea spirituală. "Dorința aceasta ferbinte a moșilor și a strămoșilor noștri o vedem exprimată în toate plângerile și cererile adresate Dom- nitorilor și Staturilor țării în cursul veacului al XVIII-lea și în partea primă a veacului al XlX-lea, începând dela cererile ener- gicului și în veci neuitatului Arhiereu loan Inocențiu Micul, pănă la rugămintea episcopilor Vasile Moga și loan Lemenyi, înaintată Dietei ardelene în a. 1842 «în causa Românilor locuitori pe pă- mântul crăiesc, numit și săsesc» și pănă la rezoluțiunile memora- bilei adunări de pe «Câmpul libertății» din 3/15 și 4/16 Maiu 1848. Nizuințele înaintașilor noștri din restimpul acesta le-aș putea asemănă cu dorul de lumină al celui ce și-a perdut vederea, cu chinul celui însetoșat, care aude în apropiere murmurul unui isvor, la care însă nu poate ajunge, cu svârcolirile unei paseri închise în colivie, cu căutarea unei licăriri de lumină de planta, ce tân- jește în întunerec. Și când bătu ciasul de mântuire, când iobăgia se desființă, când se Introduseră rânduieli nouă și în țara aceasta, rânduieli, care nu mai făceau deosebire între om și om, ci-1 lăsau pe fie- care să se fericească după vrerea și putința sa, cu câtă râvnă se îndreptară părinții noștri pe câmpul larg și bogat în roade al culturii, cu câtă sete începură ei a sorbi din isvorul oprit mai înainte, cu câtă bucurie salutară ei raza de lumină, ce se ară- tase în sfârșit și pentru dânșii! Fiii foștilor iobagi alergau din toate părțile la învățătură, peste tot începură a se ridică școli mai mici și mai mari, de multe ori cu jertfe aproape supra-omenești, tiparele se puseră în mișcare, însemnând pe hârtie albă slovă românească, Biserica națională începu a se organiză din nou și în multe părți ale țării se înălțară din cenușă altare nouă, drept semn de mulță- mită Celui Atotputernic pentru norocoasa schimbare a lucrurilor. In timpul acesta de reculegere națională se ivi, sau, mai bine zis, se reluă ideea înființării unei societăți, care să aibă de scop cultivarea limbii, sprijinirea tinerei literaturi naționale și propagarea cunoștințelor folositoare în mijlocul poporului: a unui jașa, ce l-a scăldat 53. De mânătură spur 1 leac să fie, A plecat mânătură pe cale; 25 Nu te Aaică Mărie! Pe cărare, Că io 'ta-mică, com. de P. Șandru. Și s’a ’ntâlnit cu N. în cale: E cată. De pământ l-a trântit, Și mâ : văieră; Sângele i-a tocit (?). Napo; i-s Măria, N. se cântă 30 Ș )escântătoarea, Și se văi eră, Ș mătura dela tine Că mânătură Ș i oi întoarce-o, I-a băut toată puterea. Cine-, ’oi tămâiă-o, Dar io Măria, descântătoarea, Io o ’ •’oi suflâ-o, Cu N. mă ’ntâlneam 35 In ca| •’oi împușcâ-ol Și-1 întrebam: S a mânat-o cu soroc, --- «Ce te cânți, Ii întorc cu prav și cu foc Ce te văierezi?» Până pul cui a mânat-o. --- «Cum nu m’aș cânta, Din s •ă umble din grădină Cum nu m’aș văieră? 40 Cui c n grădină, Că m’am întâlnit Că ic și-a da de stăpână, Cu mânătură ’n cale, --- Cu zl >at în sat Puterea mi-a băut, Cu Ic > fi mânat; --- Și sângele, și smaga, In mi > dela N. Picioarele mi-au săcat, 45 Voini Pici am zbiciuit-o, Trupul tot la pământ l >pat’am tăiat-o, L-au așezat». Leac Iri am aruncat-o. --- «N. nu te cântă, cu N. rămânea curat, Dela Maria Petrovici din Găvojdia, com. .uminat, --- 54. De mânătură. să-i fie! Amin 1 Se descântă cu cuțitul la piept: de el. O. Săcoșan. Amin, Amin! Se ’n tâlnî cu mânătură ’n Cușma Damin!’ ( Zale: Plecă N. Mână tură mânată, Pe cale, Iute ; ?i ’nfocată, Pe cărare, 10 Dela judecată. ¹ «Cușma Damin», frații medici și patronii doftorilor: Cosma și Damian, sfinții cari înlocuesc uneori pe Maica Domnului în descântece. 702 Mânătură mânată de fată mare, Tu mânătură, Mânătură mânată de june, 20 Să-l lași pe N., Mânătură mânată de văduvoni, Curat, Mânătură mânată de văduvoane, Și străcurat. 15 Mânătură mânată de 99 de feluri, Ca aurul și ca argintul! întâlniră pe N., Io să-i fiu descântătoare, 11 trântiră 25 Maica Mărie lecuitoare! Și carnea-i ciupiră. Amin! (De 3 ori). Auzit dela Santa (Safta) Jivan din Mircovăț, comunicat de elevul Mina Nemoian. 55. De mânătură. Fugi mânătură, De sub inimă, Fugi pocitură, 20 Din ficat, Fugi din creerii capului, De sub ficat, Din ochi, Din mațe, 5 De sub ochi, De sub mațe, Din obraz, Din picioare, De sub obraz, 25 De sub picioare, Din dinți, Din toate măduhurile; De sub dinți, Că N. nu te poate purtă, 10 Din măsele, leu cu prav te-oi împușcă, De sub măsele, Cu tămâne te-oi afumă, Din barbă, 30 Cu usturoi te-oi ungeă, De sub barbă, Peste cei mari munți te-oi mână. Din grumaz, Leac să fie! 15 De sub grumaz, Sfântă Maică Mărie! Din piept, Din limbă curată, De sub piept, 35 Din inimă direaptă! Din inimă, Auzit dela Liena Hatnza din Crușovăț și comunicat de Ermina Ra- dulescu, învățătoare. 56. De mânătură. Mânătură din sat, Nu izbi, Mânătură din alt sat, Nu dureă, Mânătură din vânt, Nu săgetâl Mânătură de pe pământ, leu cu gura te-oi descânta, 5 Mânătură de nouă feluri, 15 Cu cuțitul te-oi tăiă, 99 de mânături, Cu tămâne te-oi tămâneâ, 99 de pocituri, Napoi 99 de muroni cu muroane, Pe povoi 99 de strigoni cu strigoane! Te-oi mână. 10 Nu poci, 20 Te-oi mână din anin în salcă, 703 Din salcă în măr, Ca aurul străcurat, Din măr în păr, Ca maica ce l-a dat, Din păr în prun, 35 Ca poala Maicii Marii, Din prun în gorun, Leac să fie! 25 Din gorun în tei, Maică Precestă, Din tei în spin, Maică Mărie, Acolo te-oi mână, Leac să fie, Acolo să trăiești, 40 Din gura mea, Acolo să cinstești, Din limba mea 30 Acolo să zgozbești,' Cu descântecul meu, N. ugP curat, Cu leacul tău, Luminat, Ș’al lui Dumnezeu! Com. de elevul Vas. Tărianu din Pătaș. 57. De mânătură. Nouă gene, După mânătură se luă, Dobrogene, Departe o duceă, Nouă fete despletite, Unde glas de cocoș n’auzeâ, Nouă văduvi văduvite 15 Fată mare codiță nu ’mpleteă. 5 Pe scară Iar cătră mânătură ziceă: De ceară Aici să-ți fie beutura și mâncarea, Se suiau la Sfta Maică Maria. Că dela N. cu tămâie te-am tămâiat, Iar Sfânta se ducea, Și în munți nalți te-am depărtat. Toate leacurile adună, 20 N. să rămână curat, 10 Și lui N. le dădea, Și luminat! Sftă Maică Maria, Amin l Dela Maria Petrovici din Găvojdia, com. de el. O. Săcoșan. 58. De apucat. Descântătoarea folosește un topor și așchie sărită din lemn. Veneă apucatul Săreă la N. Și spurcatul, Și-l apucă Veneâ în ușă, De băerile inimii. Din ușă Fugi apucate! 5 Sărea în masă, 15 Și spurcate! Din masă Că eu te tai Săreă în blid, Și te zdrumic: Din blid Cum tae oamenii Sărea în lingură, Lemnele, 10 Din lingură 20 Și muerile ¹ Să ospetezi? ’ Rămase. 704 Verzele, Te-oi mână. Și te-oi luă, Și N. să rămână Și te-oi mâna, Curat, Cu 9 păcurari, Luminat, 25 Cu 9 hoți, 35 Cum Maica Precistă din cer Cu 9 berzi,1 L-a lăsat! Cu 9 puști. Leac să fie, Și tot te-oi pușcă, Din gura mea, Și tot te-oi săgetă, Din inima mea! 30 Și peste 9 hotare Auzit dela Rus alina M arar iu din Stagna l. Caransebeș, și comunicat de elevul Nichijbr Lazăr. 59. De apucătură. Se descântă cu pieptenul la piept. Veni apucatul Și prinse pe N. de coastă, Cu apucătoarea la ușă, De sub coastă, Află ușa ’ncuiată, 10 De toate încheieturile Fereastra astupată. De-acolo te-oi luă, 5 Pe coș, pe coș s’a ’ntins Și te-oi periă... O labă de urs Leac să-i fie, Și o labă de lup, Sfântă Maică Mărie! Comunicat de elevul Mina Nemoian, dela Santa (Safta) Jivan din Mircovăț. 60. De muroni. Omul chinuit de răul muroiului, ce iese noaptea din mormânt, chiamă doi oameni vrăjitori. Mai nainte de a plecă la mormântul muroiului, și după ce s’a înoptat, vrăjitorii caută după muroi prin butoaie, prin oale ș. a.: și negăsindu-l, se duc la morminți. Când vrăjitorii pornesc dela casa năpăstuită de muroi, grăiesc așa: Cel dintâi: Ciaca, maca! Al doilea: Baricaca 1 Ei zic vorbele acestea de trei ori, apoi merg la mormântul muroiului, purtând cu dânșii o mânecă de cămașă folosită de muroi, când era viu ca toți oamenii. Sosiți la mormânt, unul din vrăjitori bate de 3 ori în crucea muro- iului și totdeauna descântă așa: ¹ Pi. dela bardă. 705 Haid’ măi N. La gostâie ¹ să te ducem, Pește să-ți dăm, Să mânci să te saturi: Șăran și șciucă, Și chicigă,² De tot felul. In vremea, când se rostesc vorbele de mai sus, al doilea vrăjitor umple mâneca de cămașă cu pământ dela crucea mormântului, unde s’au oprit. Când ies din cimiter, vrăjitorii nu se întorc pe calea, pe care au venit, ci pe altă cale. Pe drum vrăjitorul lapădă, din când în când, puțin din pă- mântul luat, >i pământul acesta lăpădat — așa se crede — se preface, mai târziu, în fel de fel de dobitoace. Vrăjitorii acum ajung la o bară, — o apă stătătoare, de care se află în părțile acestea din apropierea Dunării, se numește bară. Aici vrăjitorul aruncă în bară măneca dimpreună cu pământul adus din cimiter, zicând: «Aici să-ți fie locul!» Muroiul acum trebuie neapărat să sară ’n bară pe urma pământului luat dela crucea lui. De acolo din apă el nu mai poate scoate nici mânecă, nici pământ, ci — deoarece muroiul niciodată nu știe înota — se îneacă. De altcum muroiul e silit să rămână sub apă, căci vrăjitorul i-a poruncit: «Aici să-ți fie locul!» Și orice muroi poartă strajnică frică de vrăjitor. Vrăjitorii, în sfârșit, apucă iarăș altă cale și se întorc acasă; nainte de a intra în sat, unul zice: «Aici să-ți fie hotarul!» pentru o întâmplare când muroiul totuș ar mai avea ceva putere și ar ieși din bară. Tot în noaptea aceea — se vrăjește de obicei noaptea — vrăjitorii merg să-și primească plata dela casa mântuită de răul muroiidui. Dela loan Tomariu, din Deliblata, după spusele elevului losif Bogdan. 61. De muroni. Până ce descântă, descAntătoarea taie mărunt cu cuțitul un usturoi. La sfârșit unge cu acest usturoi pe cel descântat. Doamne-ajută! Earăș a plecat N. dela Nrul 86’ Sfântă Maică Mărie, Din satul (cutare); Leac să fie! 10 Pe cale, pe cărare, Din gura mea, Pe drumu ăl mare, 5 Din limba mea, S’a ’ntâlnit cu un muroni Mai vârtos In cale, Din Domnul Cristos! Cu muroniul, cu muroanea, ¹ «Oostâie» — ospetie. — ² Căciugă, nisetru. — ³ Numărul casei. 46 706 15 Cu dracul, cu drăcoanea, Cu zmăuJ, cu zmăoanea, Cu păduroniul, cu păduroanea, Cu codroniul, cu codroanea, Cu leul, cu leoanea, 20 Cu spurcul, cu spurcoanea, Cu apucatul, Cu izdatul, Cu toate deochiturile, Cu toate pociturile. 25 L-au tâlnit, L-au pocit, L-au fulgerat L-au săgetat Inima i-au supt. 30 Sângele i-1 au băut, Meceaha ¹ i-au luat, Carnea i-au smicurat- — Nu poate umblă, Nu poate mânca, 35 Nu poate durmî, Nu poate odihni, Se cântă, Se vaieră, Nime ’n lume nu-1 aude, 40 Numai Sfânta Maică Maria, Din cer îl auzea, Pe scară de argint Și de aur se cobora, Și Ia N. mergea, 45 Și-l întrebă: — «Ce te cânți, Maichii, așa?» — «Cum, Maică Mărie, Nu m’aș cânta?! C’am plecat 50 Pe cale, pe cărare, Pe drumu ăl mare, Și m’am întâlnit Cu muroniu ’n cale; M’a tâlnit, 55 M’a pocit, M’a fulgerat, M’a săgetat ‘ Puterea. — - Sfărmat. Inima mi-a supt, Sângele m;-a băut, 60 Meceaha mi-a luat, Carnea mi-a smicurat.» Și pleca Sfântă Maică Mărie, Cu nouă ogari, Cu nouă câni 65 Dăi bătrâni, Și cu nouă cățălandri: După muroniul cu muroanea, După dracul cu drăcoanea, După zmăul cu zmăoanea, 70 După păduroniul cu păduroanea, După codroniul cu codroanea, După leul cu leoanea După spurcul cu spurcoanea, După apucatul 75 Cu izdatul, După toate deochiturile, După toate pociturile. — Mergea cât mergea, La un rug mare ajungea 80 Și așa-i zicea: — «Bună dimineața, rugule!» — «Mulțămesc Dumitale, Sfântă Maică Mărie, Șezi pe scamn de auri» 85 — «N’am venit să șăd pe scamn, A n venit, că a plecat N. dela [Niul 86, Din satul (cutare), Pe cale, pe cărare Pe drumu ăl mare, 90 S’a întâlnit cu un muroni In cale, — Cu muroniul, cu muroanea, Cu dracul, cu drăcoanea, Cu zmăul, cu zmăoanea, 95 Cu păduroniul, cu păduroanea, Cu codroniul, cu codroanea, Cu leul, cu leoanea, Cu spurcul, cu spurcoanea, Cu apucatul, 707 100 105 110 115 120 125 130 135 140 Cu izdatul, Cu toate deochiturile, Cu toate pociturile; L-au tâlnit, L-au pocit, L-au fulgerat, L-au săgetat, Inima i-au rupt, Sângele i-au băut, Meceaha i-au luat, Carnea i-au smicurat; Nu poate umblă, Nu poate mânca, Nu poate durmî, Nu poate odihni, Se cântă, Se vaieră, — O i-ai văzut p’aici frecând? — «Ieu nu i-am văzut trecând». — «Rug ai fost, Rug să fii! Pom bun de mâncare Să nu mai fii, 165 Cât a fi lumea și pământul 1» Iar pleca Sfânta Maică Mărie Cu 9 ogari. Cu 9 câni D’ăi bătrâni, 170 Sfântă Maică Mărie, 145 Poftiți pe scamn de aur!» — «N’am venit să șed de scamn, Ci am venit, că a plecat N. dela [Nrul 86, Din satul N., Pe cale, pe cărare, 150 Pe drumu ăl mare, S’a ’ntâlnit cu un muroni In cale, Cu muroniul, cu muroanea, Cu dracul, cu drăcoanea, 155 Cu zmăul, cu zmăoanea, Cu păduroniul, cu păduroanea, Cu codroniul, cu codroanea, Cu leul, cu leoanea, Cu spurcul, cu spurcoanea, 160 Cu apucatul, Cu izdatul, Cu toate deochiturile, Cu toate pociturile; L-au tâlnit, L-au pocit, L-au fulgerat, L-au săgetat, Inima i-au supt, Sângele i l-au băut, Meceaha i-au luat, Carnea i-au smicurat; Nu poate umblă, Nu poate mânca, Nu poate durmî, 175 Nu poate-odihnî, Se cântă, Se vaieră, — O i-ai văzut p’aici trecând?» — «Ba, nu i-am văzut trecând!» 180 — «Salc’ai, fost Salcă să fii, Poamă bună de mâncare Să nu mai fii!» Și iar pleca Sfântă Maică Mărie, 185 Ș’ajunse la vița de vie: — «Bună dimineața, viță de vie!» Cu 9 cățălandri, După muroniul cu muroanea, După dracul cu drăcoanea, După zmăul cu zmăoanea, După păduroniul cu păduroanea, 175 După codroniul cu codroanea, După leul cu leoanea, După spurcul cu spurcoanea, După apucatul Cu izdatul, 180 După toate deochiturile, După toate pociturile. Mergea cât mergea, La o salcă mare-ajungeâ: — «Bună ziua, salcă mare!» 185 — «Mulțămesc Dumitale, 46 708 — «Mulțămesc' Dumitale, Sfântă Maică Mărie, Poftiți pe scamn de aur!» 190 — «N’am venit să șed pe scamn, Ci am venit, că a plecat N. dela [Nrul 86, Din satul N., Pe cale, pe cărare, Pe drumu ăl mare, 195 S’a ’ntâlnit cu muroni In cale, L-au tâlnit, L-au pocit, L-au fulgerat, 200 L-au săgetat, Inima i-au supt, Sângele i-au băut, Meceaha i-au luat, Carnea i-au smicurat; 205 Nu poate umbla, Nu poate mâncâ Nu poate durmî, Nu poate-odihnî; Se cântă, 210 Se vaieră, --- O i-ai văzut pe-aici trecând?» --- «Care mai de care, Alergă mai tare, Și numai cât trecură, 215 In ostrovul mărilor». Plecă Sfântă Maică Mărie, Cu nouă ogari, Cu nouă câni, D’ăi bătrâni, 220 Cu nouă cățălandri, După muroniul cu muroanea, După dracul cu drăcoanea, După zmăul cu zmăoanea, După păduroniul cu păduroaneâ, 225 După codroniul cu codroanea, După leul cu leoanea, După spurcul cu spurcoanea, După apucatul Cu izdatul, 230 După toate deochiturile, După toate pociturile. Mergea cât mergea, Pân’ la ostrovul mărilor Ajungea, 235 In bici de foc pocnea, Pe toți ogarii-i sumuță, Și relele le prindea, Prav și pulbere le făcea; Sfânta Maică Mărie zicea: 240 — «Voi n’aveți Să vă faceți La inima lui N. Casă și masă! Că-i pun în cap 245 Clăbăț¹ de țap, La inimă Vidră bătrână, La picioare Piele de ursoane, 250 La mâna stângă Crucea sfântă, La mâna dreaptă Sabie, buzdugan Și pușcă; 255 Când la N. veți mai merge, Cu pușca vă va pușcă, Cu sabia vă va tăiâ, Cu buzduganul va da, N’apoi vă va mână, 200 In păduri vă v’aruncă», Doamne-ajută! Amin! Auzit dela Ioana Stanciu din Rusca, comunicat de elevul Stachie Qherga, i 62. De muroni. > $ Descântătoarea întrebuințează 9 căței de ai {usturoi), o bucățică de untură, — dacă are untură de scroafă tăiată în ziua de Ignatie (20 Dec.) j ¹ Căciulă. 1 709 este mai cu leac, decât alta, — mai multe bucăți de tămâie și trei fire de mătură. Descântecul îl face în vatra focului, așa că desparte focul în trei părți zicând: Nu despart focul, Ci despart muronii, Strigonii, Rămnitorii, 5 Pocitorii de N. In fiecare pat te a focului pune câte trei căței de ai, îi lasă până ce încep a pocni și atunci zice: Cum voi 9 căței Ați pocnit, Așa să pocnească Muronii, 10 Strigonii Rămnitorii Și pocitorii! Acum descântătoarea adună cu firele de mătură cei 9 căței de ai, îi pune în mijlocul vetrei focului pe o scândură, ia toporul și cu muchea îi pisează bine, îi amestecă după aceea cu untura, și unge pe bolnav la «inimă», apoi dela creștet până la călcâiul piciorului stâng, și iarăș dela creștet până la călcâiul piciorului drept, tot cruciș. După acestea pune tămâie pe jeghi (jăratic) și afumă pe bolnav rostind descântecul mai departe. La sfârșit cele trei fire de mătură le lapădă în locul, unde se despart drumurile. Se descântă în trei sări: Marți sara, Joi sara și Sâmbătă sara. A plecat N> 30 încheietură la ’ncheietură. Pe cale, pe cărare, Tu muroni și cu muroane, 15 Pe drumul mare, Și strigoni cu strigoane, Și s’a ’ntalnit Peste munți Cu muroniul și cu muroanea, Cărunți Cu strigoniul și cu strigoanea 35 Să vă duceți In cale, In coarnele cerbilor, 20 Și sângele i l-au băut, In copitele șutelor, Inima i-au mâncat. Acolo să vă bateți Maica Precistă în vis In coarne cu cerbi, I-a venit și i-a zis: 40 In copite cu șute! --- «Nu te tângui, Maica Precistă i-a adus, 25 Nu te amărâ N.! Inimă la inimă, Că ți-oi aduce Sânge la sânge, Sânge la sânge, Putere la putere, Inimă la inimă, 45 încheietură la ’ncheietură, --- Putere la putere, Cum strânge albină 710 La stupină, 55 Cu mătura v’am măturat, Și oul în găină, Ca N. să rămână curat, Și aiul în căpățină. Luminat, Cu ai v’am aît, Cum Dumnezeu l-a lăsat 50 Și inimă ’n voi n’a ugit (rămas); In ceas, de s’a născut, Cu tămâie v’am tămâiat, 60 Când beteșug n’a avut. Nimic de voi n’am lăsat, Io să-i fiu descântătoare Cu prav v’am împușcat, Maica Precistă lecuitoare! Corn, din Caransebeș, dela elevul Dutn. Roșea. 63. De muroni. Se arde tămâie, până ce descântă; un cuțit se ține la piept. Plecă N. 30 Muroni cu muroane, Pe cale, Muma codrului, Pe cărare, Cu muma pădurii, Și-l întâlniră Mă tâlniră, In drumul mare: Mă trântiră, Draci cu drăcoane, 35 Și carnea-mi ciupiră». Zmăi cu zmăoane, --- «Ean taci, tu N.l Spurc cu spurcoane, Nu țipa, Muma codrului Nu te văită, Cu muma pădurii, --- Că vom pleca, 11 tâlniră, 40 Pe cale mare, 5 Și-l trântiră, Pe cărare; 10 Și carnea-i ciupiră. Unde vom află o fiică 15 Și plecă N. Cu maică periindu-se,1 20 Țipându-se, Capul l-om tăia, 25 Văitându-se, 45 Sângele l-om luă, Pe cale, Și vom pune Pe cărare, Brațe la brațe, Sfântă maică Duminecă Inimă la inimă, O’ntâmpină ’n cale: Și vom chiti, --- «Ce țipi N.? 50 Și zugrăvi Ce desțipi?» Mai zugrav de cum a fost, --- «Cum n’oi țipă, Cum zugrăvesc grecii mătasa; Maică Duminecă, Leac să-i fie, Cum nu m’oi văită, Sfântă Maică Mărie! Că mă ’ntâmpinară 55 lo-s descântătoare, In drumul mare: Maica Mărie lecuitoare! Draci cu drăcoane, (De trei ori). Zmăi cu zmăoane Auzit dela S. Jivan, din. Mircovăț, corn, de elevul Mina Nemoian, 1 Pieptenându-se, 711 64. De muroni. A plecat N. Nu-s vrednic a da de prânz 3 Pe cale, Nu-s vrednic a da de gustare, In vale, 25 Nu-s vrednic a da de cină». Se ’ntâlnî cu Sfânta Maica Sfântă Mărie zise: 5 Maică Mărie --- «Curând să ieșiți! In cale. Din cap, Sfântă Maică Mărie, Din fața obrazului, Cu vița de vie 30 Din piept, In mână, zise: Din inimă, 10 --- «Unde-ai plecat N.? Din rânză, Văitând și văierând ?» Din picioare, --- «Am plecat, Din toate oasele!» Că m’a ’ntâlnit: 35 Și Maica Sfântă Mărie Muroniul cu muroanea, Cu vița de vie 15 Păduroniul cu păduroanea, 11 atingea, Strigoniul cu strigoanea. Și durerile luă, Muroni mort, Și N. rămânea Muroni viu, 40 Curat, Sângele mi l-a sorbit Luminat, 20 Carnea mi-a mâncat, Ca dela Sfântă Maică Mărie Vârtutea mi-a luat; Lăsat. Nu-s vrednic 1 a da de fruștiucf Oloburău, și corn, de el. lancu Băcilă. Auzit dela Sofia Vrancuță din 65. De „muronii hăi mari". Descântătoarei! face o amestecătură de unsoare, tămâie, praf de pușcă, putbere de marmoră și usturoi. Cu amestecătura aceasta unge pe bolnav cruciș în față și în spate. In vremea cât descântă, măsoară pe cel bolnav cu un fer de plug. A plecat N. pe cale, pe cărare, Cu strigoni, S’a ’ntâlnit cu muronii hăi mari Cu strigoane, In cale: 10 Cu aripa satanei, Cu muronii mari, Cu muma năzdrăvanului. 5 Cu muronii mici, Și cu năzdravănul, Cu muronii vii, Și năzdrăvănoanea. --- Cu muronii morți, Ei cum îl întâlniră, ¹ N’am putere. ’ «Friihstiick» (germ.) — dejun, care se ia la 4 oare dimineața, ori și mai de tim- puriu, după cum se scoală omul; prânzul urmează între 9 și 10, gustarea între 3 și 4 d. a., cina seara la 7-8. ³ Verbul «prândzesc» în unele părți are forma «prând*. Suf. esc lipsește în ge- neral și altor verbe, d. e.: amlet, amîeți, amlece; înfrund; suci, suce; a gătă, gat, gați, gată, gătăm, gătați, îndoi, îndoaie, nimer, nimeri, nimere; ocol, ocoli, ocoale. 712 15 De pământ îl trântiră, Nu te văi eră. Smaga i-o luară, Ci te du la Iconia, Sângele i-1 vărsară, La descântătoarea!» Mințile-i furară, 50 Și venea Iconia, Și puterea, Descântătoarea, 20 Și foamea, Cu tămâie-i tămâia, Și vârtutea. Cu prau de pușcă pușca, Iar N. se cântă, Și cu marmore depărtă, Se văi eră, 55 Cu ai îi împuțâ, Domnul Cristos, Și cu cuțite 25 Cu Sfta Maică Maria Ascuțite 11 auzeă, Dela N. scoteă Și pe scară Toate durerile: De ceară 60 Din cap, Se coborâ, De după cap, 30 In poală-1 sprijoneă, Din inimă, In sus îl ridică, De subt inimă, De muroni Din sânge, Cu de muroane 65 De subt sânge, 11 scutură, Din trup, 35 De strigoni, De subt trup, Cu de strigoane, Din toate ’ncheieturile, De pocituri, Din creștet Cu de pocitoare, 70 Până ’n pământ. De aripa satanei,* Că pe N. l-or fi pălit 40 De muma năzdravănului, Hale 2 De năzdravănu Din cale, --- Cu de năzdrăvănoane De l-or fi pălit cu unu, 11 scăpă; 75 Io întorc cu doi... Și Sfta Maică Maria (tot așa întoarce până la nouă) 45 Cu glas mare striga: Și cu mânile-amândouă, «N., nu te cântă, Amin. Dela Iconia Crâsta, din Slatina-mică. 66. De pocitură. «Pocitură» se zice la junghiuri prin cap și prin alte părți ale trupului. Descântătoarea face nouă mătănii și nouă cruci, apoi îngenunche. în descântec folosește o secere și o perie de periat fuiorul; iar la sfârșit ia pământ din cele patru unghiuri ale casei, și anume îl ia «în cruci»: întâi dela răsărit, apoi dela apus, după aceea dela meazăzi, în urmă dela mea- zănoapte. ¹ «Aripa satanei» este cunoscuta Avestițâ, fiica lui Belzebut, cel mai mare peste diavolii din iad — ² Monștri, 713 Țu sfântă Luni, Și Maica Precistă leac ți-a dat. Țu sfântă Marți, 30 Să pici, Tu sfântă Mercuri, Cum pică buedea1 Țu sfântă Joi, Naintea secerei, 5 Tu sfântă Vineri, Și pozdărea Tu sfântă Sâmbătă Din perie! Și sfântă Duminecă 1 35 Să pici leu mă rog pentru N., Din toate vinele, Că lui (iei) leac să-i dați! Din toate încheieturile, 1 o Pocitură grabnică, Din cap, Pocitură domoală, De sub cap, Pocitură roșie, 40 Din ochi, Pocitură vânătă, De sub ochi, Pocitură albă, Din nas, 15 Pocitură verde, De sub nas, Pocitură de 99 de feluri! Din mâni, Să ieși din toate vinele, 45 De sub mâni, Din toate încheieturile, Din picioare, Din piele, De sub picioare, 20 De sub piele, Să se tragă, Din carne, Cum se trage Și de sub carne. 50 Albină Să ieși tul La stupină, Pocitură flocoasă, Și miere pe lingură. 25 Pocitură cu oasă, leu să-ți fiu descântătoare, Să nu mai mânci, Maica Precistă lecuitoare Nici să nu mai spargi, 55 Și ziua de astăzi ajutătoare! Cu ieu te-am descântat, Auzit dela Cumbria Pocreanu în Jupa și comunicat de George Gruea* învățător. 67. De pocit. La bube sau rane. Descântătoarea ia pământ cu sapa — din locul, unde a murit un om de vrâsta celui pocit — dela picioare cătră capul mortului (pentru bărbat dela bărbat, pentru femee dela fernee); apoi cerne pământul de 9 ori cu ciurul întors; după aceea aduce o perie de fer (cu care femeile perie fuioarele) și o secere. Ia peria în mâna dreaptă, secera în cea stângă, și zice: Vermi de pocitură, 5 Câți domni, câte doamne, Vermi de mâncătură, Câți împărați, câte împărătesc, Vermi de orbalț! Câți preoți, câte preotese Câți coconi, câte cocoane, In rai: * Buruiana. 714 Atâti și nici ațâți vermi Și cum pică tuluju¹ înaintea se- 10 Să nu mai fie la picior (mână etc.)! [cerii» Cum pică pozdărea înaintea periei, Așă să pice vermii și durerile. Așa să pice vermii și durerile din [Amin! [picior (mână etc.) Se zice de 9 ori. Afară de aceea, o oală de apă ferbinte o varsă întfo troacă, unde din pământul cernut pune de treiori cu trei degete, apoi așază troaca sub lavița, pe care șade bolnavul, și-l acopere cu o haină ori țol. Aceasta o face de 9 ori, după fiecare descântare. Dela Maria Cleopa, de 48 ani, din Slatina-mică, comunicat de R. Șandru. 68. De pocit. Pocitură albă, 15 Din toate oasele, să vă duceți, Pocitură neagră, in'poala munților rămâneți, Pocitură viorintă, In coarnele cerbilor, Pocitură roșie, In copitele șutelor, 5 99 de pocituri! Unde nu-i urmă de săcure, Pe N. l-ați întâlnit, 20 Nici cântătură de cocoș, Sângele i-ați beut, Nici glas de fată mare. Carnea i-ați mâncat, Acolo să lăcuiți, Vârtutea i-ați luat: Acolo să stăpâniți! 10 Nu-i vrednic a da de fruștiuc, N. să rămână curat, Nu-i vrednic a da de prânz, 25 Luminat, Nu-i vrednic a da de gustare, Ca dela Sfântă Maică Mărie Nu-i vrednic a da de cină.2 Lăsat. Curând să ieșiți! Doamne-ajută! Auzit dela Sofia Vrăncuța din Qloburău, comunicat de elevul lancu Băcilă. 69. De bubă. Se descântă cu trei «cărbuni stânși»* Asta însemnează: cum se stâng cărbunii, așa să se stângă durerea. Mai trebue un cuțit și un fir de mătură. Doamn’ d’ajută, Bubă lienică,3 Doamne! Tu bubă somnuroasă, Tu bubă roșie, Tu buba bubelor, Tu bubă vânătă, Tu puiul ciumelor, 5 Sece-ți vinele 15 Tu bubă căiască, Și rădăcinele! Tu bubă văcească, Tu bubă verde, Tu bubă oiască, Tu bubă de 99 de feluri, Tu bubă căprească, Bubă grabnică, Tu bubă porcească; 10 Bubă domoală, 20 Tu bubă cu brânca, ¹ Tuleu de cucuruz. - ² Vezi nota dela descântecul, «De muroni», Nr. 64, pg.711, _ s înceată. 715 Tu bubă cu orbalțul, Tu bubă cu facerile, Tu bubă cu puiul ciumei! Tu bubă, să te duci, 25 Prin păduri părăsite, pe unde-or fi petri zidite, Acolo să te duci, Să te zidești Și să te părăsești! 30 Acolo să fi zidită Și părăsită 1 leu cu gura-am descântat, Maica Precistă leac i a dat. Firul de mătură este aruncat în crucea drumurilor; iar descântă- toarea zice: Doamne-ajută! Așa să se desfacă 35 Cum se desfac Durerile! Drumurile, Auzit dela Cumbria Pocreanu din Jupa și comunicat de O. Qruea învățător. 70. De bubă. Femeea sau bărbatul, care descântă, ia un cuțit ascuțit, praf de pușcă și usturoi, și descântă înaintea bolnavului. Când a gătat, unge pe bolnav cu usturoiul descântat pe locul unde s’a făcut buba. Bubă cu strâgoni, Bubă rusească, Bubă cu muroni, Bubă jidovească! Bubă cu pocitori, Bubă oiască, Bubă cu râmnitori!1 25 Bubă căprească, 5 Bubă cu strigoane, Bubă mâțească, Bnbă cu muroane, Bubă cănească, Bubă cu pocitoare, Bubă lupească! Bubă cu râmnitoare!' Bubă din hăluite,2 Bubă albă, 30 Bubă din drăcuite, 10 Bubă neagră, Bubă din blăstăminte, Bubă galbină, Bubă din jurăminte! Bubă viorintă, Bubă cu otop (?) Bubă verde, Bubă cu potop, Bubă roșie! 35 Buba bubelor, 15 Bubă rumânească, Puiul ciumelor! Bubă nemțească, Nu ouâ, nu cloci! Bubă țigănească, Că n’ai loc aci. Bubă ungurească, Ieși, pieri, Bubă sârbească, 40 ....Răspieri! 20 Bubă lătinească, Cu'că-te, Bubă prusească, Așază-te, ¹ Toate sunt «duhuri rele». Râmnitori, râmnesc — râvnitori, râvnesc, (ca și . forma «ibomnic* = ibovnic). - Dela înjurătura: Du-te ’n hălă~, ori «â/d». Ca și drăcuite», dela a drăcut, drac, «hăluite» vine din bălă = monstru, bălaur, 716 In fundul pământului 55 Te suflai, Bagă-te! 60 Cu limba Nu ’ntinde, Te descântai, Nu cuprinde, Și cu cuțitul 45 Nu junghiă, Te tăiai, 50 Nu fulgeră, In fundul pământului Nu coace, Te băgai, Nu răscoace, Și ’n tălpoanea iadului Ci ’napoi Te ’ncuniai, Întoarce 1 Nici de leac leu cu sufletul Nu te lăsai 1 Descântătoarea se apropie de ușă și urmează: 65 Cum se ’ntoarce 70 Și plugul cu patru boi, Ușa ’n șarc1 și ’n țâțână, Așa să ’ntoarcă Și fusul în mână, Buba ’napoi! Moara ’n vâi, Amin 1 Și ’n căpătâi, Comunicat de elevul loanovici din Jena și spus de bunică-sa Eva loanovici. 71. De bubă. Se ia în patru cruci cătran, cu care s’a uns roata dela car, usturoi și praf de pușcă, se mestecă și se unge buba cu ajutorul dantelei dela mâ- neca unei cămeși. Apoi se deȘcăntă: în numele Tatălui Nu ouă, Si al Fiului, 20 Nu cloci, Și al sfântului Duh, Că n’ai loc aci! Amin! Ce te-ai băgat 5 Amin! Amin! Ca un câne turbat?! Descântecul sfintei Nu umflă ca ogarul, Maicii Marii, 25 Nu mușcă ca șerpele, Din gura mea Nu zgrăbălă ca mâțul, Și limba mea, Nu urlă ca lupul! 10 Leac să fie! Io cu limba te-am descântat, Plecă N. pe cale, Cu cuțitul te-am tăiat, Pe cărare, 30 Capul ți l-am retezat, Se ’ntălnî cu buba Rădăcinile ți le-am tăiat, Grabnică ’n cale. In munte te-am mânat, 15 Fugi tu, în mușchi te-am mușchiat Bubă grabnică! Și ’n piatră te-am băgat! Nu coace, 35 Cum se ’ntoarce plugu Nu răscoace, Cu patru boi, 1 «Șarș» (ung.) --- o parte din țâțână. 717 Așa să te ’ntorci și tu 40 Din picioare Bubă neagră ’napoi, Și din 44 de oscioare! Din mâni, Amin! Dela elevat Romul loanovici, auzit dela bunică-sa Eva loanovici din Jena, lângă Caransebeș. 72. De bubă. Se întrebuințează tămâie și o mătură. Și mai întâi se rostește nu- mele omului ori al animalului bolnav. Plecai pe cale, Bubă mâțească, Pe cărare, Bubă șerpească, Mă ’ntâlnii cu buba, Bubă drăcească. Buba ’n cale: 30 Bubă de 99 de feluri, 5 Cu 99 de bube de brâncă, Nu coace, Cu 99 de bube de orbalț, Nu răscoace, Cu 99 de bube de pocitură, Nu umfla, Cu 99 de bube de frențuș.1 Nu ’ngâmfa, Bubă albă, 35 Napoi te întoarce! Bubă roșie, Că io m’am sculat, Bubă galbină, Cu limba te-am descântat, Bubă vânătă, Cu mătura te-am măturat, Bubă verde, Cu tămâie te-am tămâiat, Bubă neagră! 40 în gunoi te-am lăpădat, 10 Bubă rumânească, în foc te-am așezat, --- 15 Bubă nemțească, Toate porțile se deschiseră, 20 Bubă ungurească, Și bubele se închiseră, 25 Bubă jidovească, Și N. să rămână curat, (ă) Bubă tălinească, 45 Luminat (ă) Bubă frănțuzească, Ca de Maica Precistă din cer Bubă țigănească! Lăsat (ă)! Bubă oiască, Leac să fie! Bubă căprească, Din gura mea, Bubă văcească, 50 Din inima mea! Bubă porcească, Amin! Bubă cănească, Caransebeș, și comunicat de învăț, și Auzit dela Solo mia Ouea din preotul loan Muntean. 73. De bubă. Se descântă de nouă ori cu nouă fire de ai (usturoi), totdeauna oco- lind buba cu alt fir. La sfârșitul fiecărui descântec usturoiul se lapădă afară. ¹ Venerice, sifilitice. Se mai zice sfrenț», «sfrențuș». 718 Ieși buba bubelor, 5 Cu gura te-am descântat, Bubă puioasă,¹ Cu sufletul te-am suflat, Și bubă răpuroasă!² Dela mână te-am lăpădat! Cu ai te-am aiat, Comunicat de înv. Al. Țeranu din Voiteg. 74. De bubă. Descântătoarea ia apă și 9 bucățele de sare, cu fiecare bucățică oco- lește buba, și după aceea lasă ’n apă bucățelele de sare. Și descântă: Bubă ferbincioasă, Bubă porcească, Bubă mânioasă, 25 Bubă cănească! Bubă velinoasă,3 Nu umflă, Nu umflă, Nu săgeta 1 5 Nu săgeta! De 9-ori te-am descântat, Cu limba te-am limbat, Ca pana te-am ușurat, Cu gura te-am descântat, 30 Peste dealuri te-am mânat, Cu sare te-am sărat Unde nu-i tăietură de topor, Și ’n apă te am necat, --- Nici călcătură de om, 10 Pe N. i-am curățat Acolo te-am aruncat. Ca argintul curat. 35 Ș’acolo să te-astâmperi, Nu te ferbință, Cum se stâmpără vânt Nu te mâniâ, Pe pământ, Nu te ’nvelinâ! Stele ’n cer, 15 Că iar cu limba te-oi limbă, Și foc în cuptor! Cu gura te-oi descântă, Io te-am descântat, Cu sare te-oi sără 40 In vânt te-am suflat: Și ’n apă te-oi necâ. Ogoiește-te, Bubă rumânească, Scutură-te! 20 Bubă țigănească, Pomul se scutură de frunză, Bubă tălinească, N. de bubă Bubă oiască, Să fie scuturat, Bubă căiască, 45 Ca argintul de curat 1 Amin! Dela Maria Petrovici din Oăvojdia, com. de el. O. Săcoșan. 75. De bubă. Se zice de nouă ori. Ieși tu bubă, Nu cloci, Lietnică, Că n’ai loc acî! Nu umflă Cu cuțitul te-oi tăiă, Nu gâmfâ, Cum se ’ntoarce plugul 5 Nu ouă, 10 Cu 4 boi! i Veninoasă. --- 2 Puioasă = = din care ies alte bube. --- ’ Rapurit sunt bubițe mici. 710 Capul ți l-oi reteza, Rădăcinile ți le-oi tăiâ, Nici de leac nu te-oi lăsa. Intoarce-te tu, bubă neagră, 15 înapoi. Nu flueră ca șerpele, Nu urlă ca lupul, Nu lătra ca cânele, Comunicat de Aug. Aldan, preot. Nu zgrăbălâ ca mâța! 20 Că ieu de 9-ori te-am descântat, Cu cuțitul te-am tăiat, Capul ți l-am retezat, Rădăcinile ți le-am tăiat, în drum te-am aruncat, 25 Carăle te-au călcat, Și tu, bubă, te-ai așezat. Cules în Boldur, lângă Lugoj. 76. De bubă. Se descântă cu tămâie. Cu un cuțit se amenință buba. Amin, Amin Descântecul Sfintei Mării, Maicii Domnului fără păcate: Bubă roșie, 5 Bubă galbină, Bubă vânătă, Bubă pestriță, Bubă verde, Bubă albă, 10 Bubă neagră! Cu mâna te-oi tămâia (ia tămâia [în mână) Cu cuțitul te oi tăiă (ia cuțitul în [mână] Și pe tine te-oi mână: Auzit dela Maria Lăpăduș din De unde ai venit, 15 Acolo să te duci, Peste 9 sate, Peste 9 hotare Peste hăi munți, Cărunți. 20 Unde cocoșul n’o cântă, Și nime cu securea n’o da: Acolo să-ți faci casă, Acolo să-ți faci masă, Ș’acolo să sălășluești, 25 Acolo să putrezești! Și N. să rămână curat, Luminat, Ca de Dumnezeu lăsat! Iaz, și comunicat de loan Naia, înv. 77. Bubă albă, Bubă neagră, Bubă vânătă, Bubă viorintă, 5 Bubă mohorâtă, Bubă căiască, Bubă văcească, Bubă păsărească, Bubă șerpească, 10 Bubă rumâneaseă, Bubă nemțească, Bubă ovreească, Bubă turcească, Bubă de 9 chipuri, De bubă. 15 Bubă de 9 feluri! Nu coace, Nu răscoace, Cu gura te-oi descântă, Cu cuțitul te-oi tăiă, 20 în codri negri părăsiți Te-oi lăpădă, Unde nu se vede viță, De cosiță, Nici urmă de săcure, 25 Unde nu s’aude Nici glas de cocoș; Acolo te-oi mână, Acolo să trăiești, 720 Acolo să cinstești. Maică Mărie! 30 Acolo să zgozbeștiD Leac să fie! Te du Ia fata de ’mpărat, 40 Din gura mea, Mănâncă sărat, Din limba mea, Pipărat! Cu descântecul meu, N. bea apă din găleată, Cu leacul tău 35 Mănâncă pită nesărată, Ș’al lui Dumnezeul Leac să fie 1 45 Amin! Maică Precistă, Comunicat din Pătaș, comună lângă Bozovici, de el. V. Tărianu. 78. De spurc. Descântecul de «spurc» (eczema) se zice de treiori: Fugi spurcate, Nu mușcă ca cânele! Necurate! Că ieu cu acul Nu te ’ntinde, Te-oi împunge, Nu cuprinde, 15 Și cu mătura 5 Nu umflă, Te-oi mătură, Nu săgetă, Și departe Nu coace, Te-oi mână. Nu răscoice! N. să rămână curat, Nu arde ca focul, 20 Luminat, 10 Nu mușcă ca porcul, Ca de Dumnezeu dat! Nu umblă ca șerpele, Comunicat de învățătorul P. Adam din Zărvești, lângă Caransebeș. 79. De zgăibi dulci. A plecat omul Toate preotesele, --- Pe-o cale, 10 Se încălțară, Pe-o cărare, Se înschimbară, S’a ’ntâlnit cu o zgaibă Se pieptenară, 5 In cale. Și se spălară, Și se sculară: La biserică plecară, Toate doamnele, 15 Brăbeții2 din gard sburară, Toate jupânesele, Zgăibile se luară. Auzit dela Liena Hatnza din Crușovăț (Caraș-Severin) și comunicat de învățătoarea Ermina Radulescu. 80. De obrintit. Dacă cineva s’a lovit ori s’a tăiat la mână, la picior, la deget etc. și nu s’a legat cu vre-un leac la locul lovit ori tăiat, ci a umblat prin ¹ Să ospetezi? — ² Vrăbiile. 721 frig sau prin căldură nelegat, atunci locul lovit ori tăiat se «obrinceșce», adecă locul acela se umflă și din umflătură se naște o zgaibă. Descântătoarea, cu o peană de cocoș negru, atinge locul obrintit, și zice: Două muieri negre 20 Arseră țăst ’ negru, Cu doi oameni negri, Și făcură pogace neagră, Sămănară la grâul negru, Și-o coapseră, Secerară grâul negru, Și la toți împărțiră. 5 Și legară grâul negru, Numai ia «obrincitură», In funie neagră, 25 Nu se mai ajunse; Și prinseră boi negri Ea se mâniă, La un car negru, Și se înfocă Și puseră grâul negru Și se ’ncălică, 10 In carul cel negru, Pe pană de cocoș, Și-l duseră acas’ grâul ăl negru, 30 Și sbură sus pe coș. Și-l puseră în arie neagră, Și ăl beteag, Și trâerară grâul negru, A ugit curat, Și făcură boabe negre, Luminat, 15 Și puseră în sac negru, Ca staua ’n cer, Și duseră la moară neagră, 35 Ca rouă pe pământ, Și făcură făină neagră, Maii ă Mărie, 1 rA . • ■ Și duseră acas’ făina neagră. , De treion. Niște muieri negre, Leac sa-i fie! ) Amin! Dela Cata Margatin din Deliblata, corn, de elevul losif Bogdan. 81. De „obrâncit". La descântecul «de obrâncit» (de obrintit) descântătoarea ia puțină cenușă, cât poate prinde în trei degete dela mâna dreaptă și descântând, ocolește cu ea rana. De nouăori pe seară se descântă, și la fiecare des- cântec se ia puțină cenușă de ocolit rana. Iar la sfârșit cenușa se suflă în vânt. Mersăi pe cale, Ci-și tăiă degețelul. Pe cărare, Când s’o obrânci degetul Mă ’ntâlnî cu Dumnezeu Lui Dumnezeu, în cale, 10 Atunci să se obrâncească 5 Și-și tăiă un băticel; Și mâna ta! Nu-și tăiă băticelul, Comunicat de Alex. Țăranu, învățător în Voiteg. 82. De „obrâncit". A plecat omul, De alină s’apucă, A plecat, 5 Și seceră Să secere alină neagră; Alină neagră. ¹ Unealtă de copt pâne sau mălai. 47 722 Și veni un om negru, Cu niște nuele negre, Și legă alina neagră. 10 Ăl om negru, Făcu o arie neagră, Și trăieră alina neagră, O puse în niște saci negri, O duse la o moară neagră, 15 Și veni o muiere neagră, Făcît o făină neagră. A muiere neagră. O duse la o casă neagră, A muiere neagră 20 Aduse o apă neagră, A muiere neagră Auzit dela Liena Hatnza din mina Radulescu. 83. De „ Plecai pe-o cale, Pe cărare, Mă ’ntâlnî cu Sfânta Mărie în cale. 5 — «Ce plângi? Ce suspini?» — «Cum să nu plâng! Cum să nu suspin! Că a venit 10 Obrâncit, Și la mână M’a lovit». — «Du-te la Măria, Descântătoarea, 15 Că ea ți-o descânta, Și dela ea Leac vei aveă». Plecară doi oameni negri, Cu doi boi negri, 20 Cu car negru, Cu jug negru, Cu tânjală neagră, Cu plug negru, Să are pământ negru, ¹ Mămăligă. Făcu un foc negru, A muiere neagră Puse o căldare neagră, 25 A muiere neagră Făcu o coleșă¹ neagră, Când din coleșă mânca, Obrânca dela ea plecă, Și rămase 30 Curată, Luminată Ca steaua pe cer, Ca rouă pe mări, Ca argintul curat, 35 Ca aurul strecurat. Crușovăț, și comunicat de învăț. Er- ,obrâncit". 25 Să samene grâu negru, Să-1 grepe cu grapă neagră. Crescu grâul negru. Se coapse grâul ăl negru, îl secerară două muieri negre, 30 Cu seceri negre, îl legă un om negru Cu nuiele negre, îl făcură clane grâul negru, îl cărară la o arie mare neagră, 35 îl traseră cu doi cai negri, îl strânseră cu furci negre, îl vânturară cu furci negre, îl puseră în saci negri, îl duseră la casă neagră, 40 îl ciuruiră două muieri mari negre, Cu ciure negre, îl duseră la o moară neagră, îl măcinată grâul negru, îl cernură cu sâte negre, 45 Și făcură o pită neagră, Și-o băgară în cuptor negru, Cu lopeți negre, Și scoaseră pită neagră, 723 Și deferă la doi câni negri, 50 Și o mâncară pita neagră, Și Meeilă¹ să rămână Comunicat de elevul Eugen Curat Luminat, Ca de Dumnezeu lăsat! Călțun din Pârvova. 84. De „orbalț". La acest descântec de >orbalț~ sau «.de roșață» descântătoarea ia pu- țină balegă de vacă, atâta cât prinde în trei degete dela mâna dreaptă, și descântând ocolește cu ea roșața. De nouă ori pe seară se descântă așa și la fiecare descântec se ia puțină balegă de ocolit roșața. Iar la sfârsit se adună balega laolaltă și se așază pe roșață. Mersăi pe cale, Pe cărare, Mă întâlnii c’un om în cale 5 Ducându-se ’n pădure, Să taie două lemne, Să Ie pună la zăbroane,² Să se ducă ’n Tropă⁸ roșie, Să prindă o mirană⁴ roșie, Comunicat de Al. Țăranu, înv. 10 Și o dede la o babă roșie, Să o taie cu cuțitul roșu, Și a fiert-o la un foc mare roșu, Și a pus-o pe-o masă mare roșie, Și s’au strâns mulți oameni mari [roșii, 15 Și au mâncat mirana roșie, — Nici de leac N’au lăsat. în Voiteg. 85. De „orbanț". Descântătoarea cu un fir de mătasă și cu un cuțit amenință capul celui bolnav și zice: Doamne ajută-mi, Cuzman, ■■ Descântecul Maicii Mării! {Vrăjitoarea își face semnul crucii) Orbanț curat, Orbanț necurat, 5 Orbanț cu bubă, Orbanț cu pocitură, Orbanț cu strâcnitură, Orbanț cu mânătură, Orbanț de 99 de feluri! 10 Nu umflă, Nu gâmfă, Nu încinge, Nu cuprinde, Că cu cuțitul te-oi tăiă, 15 Cu mătura te-oi măturâ, Peste mări te-oi lăpădă, Unde nu-i urmă de săcure, Nici glas de cocoș. Și te-oi mătură, 20 Și te-oi lăpădă, . în livezi verzi, în izvoare răci. Și te-oi mătură, Și te-oi lăpădă, 25 La fată de ’mpărat, La mese întinse, La făclii aprinse, Acolo vei ugi, Acolo te-i gostâ. ¹ Mihail, numele bolnavului. — ² Zăbroane = mreajă, rețea de pescuit. —³ O apă. — ’ Mreană. — b SS. Cosma și Damian. 47* 724 30 Și N. se ugească Maică Mărie, 1 Curat, luminat, 35 Leac să-i fie! ( de trei orL Ca steaua ’n cer, Amin. Ca rouă pe pământ. Dela Cata Margatin din Deliblata, com. de elevul losif Bogdan. 86. De gălbenare. De trei ori se zice: Oălbenare albă, Din carne, Gălbenare neagră, De sub carne, Gălbenare roșie, 25 Din jâgărițe,1 Gălbenare verde, De sub jâgărițe, 5 Gălbenare vânătă, Din inimă, Gălbenare viorintă, < De sub inimă, Gălbenare galbenă, Din rărunchi, Gălbenare de 99 de feluri! 30 De sub rărunchi, Ieși din cap, Din tărban,3 10 De sub cap, De sub tărban. Din frunte, Din mațe, De sub frunte, De sub mațe! Din sprâncene, 35 Că cu acul te-oi împunge, De sub sprincene, Du cuțitul te-oi tăia, 15 Din ochi, Și departe te-oi mână. De sub ochi, Și N. să rămână, Din nas, Ca aurul de curat, De sub nas, 40 Luminat, Din limbă, Ca rouă din câmp, 20 De sub limbă, Ca ceasul, când s’a născut, Din piele, Și nici o boală n’a avut. De sub piele, Comunicat de P. Adam, înv. în Zărvești, l. Caransebeș. 87. La vătămătură. Rânză roasă, Vânturoasă! Tu să mergi la loc, Cum merge turta la foc, 5 Cum sbiară mielul după oaie, Și copilul după mumă, Așa să sbiere rânza După N. De rânză. Cum se ’nvelește varza ’n grădină. 10 Așa s’alerge rânza După N. 1 Cum merge voinic Pe colnic, Așa să meargă rânza la buric, Amin! (De 3 ori) Din Boldur, lângă Lugoj, com. de Aug. Aldan. ¹ Violetă. — - Jâgărițe = plumâni și inimă. ³ Tărban, tărbănos = burtă, burticos. 725 88. De coștac. Coștacul este o boală de oase. Despre cei ce zac de «coștac», poporal zice, că dacă nu le descântă de coștac, cel bolnav va rămânea «gâb», (cocoșat). Vrăjitoarea atinge locurile bolnave cu un cap de câne și zice: Coștac întâlnit! Să nu fi nici până mâne! Coștac năprăcit!' (De treiori atinge). Coștac din somn! Iar N. să ugească Coștac din drum! Curat, luminat, 5 Io te-ating cu cap de câne, Ca dela Dumnezeu lăsat. Dela Cata M argat in din Deliblata, com. de elevul losif Bogdan. Vrăjitoarea cu trei degete ale vului, zicând: Gâlci, gâlci, Codobâlci! Gâlcile s’au dus să pască. Trei mătuși să le păzască: 5 Una-i oarbă, Una-i șchioapă, Una-i Dela Piada Bogdan din Deliblata, com. de elevul losif Bogdan. surdă. 89. De gâlci. mânei drepte freacă grumazul bolna- Veniră lupii și le mâncară, Rădăcina gâlcilor săcară. 10 Și-al beteag’ să ugească, Curat, luminat, Ca aurul străcurat, Ca Maica Precestă, Ce l-a lăsat! 90. De gâlci. Descântătoarea, ca și mai nainte, cu trei degete ale mânei drepte freacă grumazul celui bolnav, și zice: Gâlci groase, Nodoroase! Fură Una 5 Una Una Și să puseră să le grijască. Dela Cata Margatin din Deliblata, com. de elevul losif Bogdan. Eu N. din vârf le luai, Din rădăcini le smulsăi, 10 Nici de leac nu mai lăsăi. Amin; Maică Mărie, Lui N. leac să-i fie! (De treiori). trei babe: oarbă, mută, surdă, 91. De albeață. Descântătoarea descântecului ce urmează trebue să fie mama bolna- vului. Ea și-a luat apă sfințită și busuioc, din apa și busuiocul când a umblat popa cu crucea la botezul Domnului. Apa și busuiocul le pune ¹ Mânat. — ² Beteag, ^biceag», des folosit. 726 într’o butelie, le așează jos și pune piciorul cel drept pe ele. țită și descântată udă ochii fiului său, zicând: Plecat-au nouă babe, z5 Cu nouă sape, (oftează) Cu nouă coveți, Cu nouă lopeți; 5 Cătră Marea Neagră Au pornit, (tușește) Ca s’o curețe S’au dus; Dar în calea lor 10 Au întâlnit (cască) Pe sfânta Maica Domnului, (își face cruce). Și ea le-a cuvântat: — «Unde vă duceți, (cască) Voi nouă babe (răsuflă greu) 15 Cu nouă sape, (cască) Cu nouă coveți, Cu nouă lopeți ?» Iele ’nchinându-se Răspunseră: (își face cruce) 20 — «Că noi că ne ducem (tușește) Marea Neagră s’o curățim>:. — «Lăsați-vă, Nu vă duceți! (cască) Lăsați Marea Neagră ’n pace; Cu apa sfin- Că eu vă zic, Să vă duceți (răsuflă greu) La casa lui N. (cască) Și la masa lui, Că el nu mai vede, (cască și tușește) 30 Că albeață i s’a pus, Și el nu mai vede: (răsuflă greu) Voi cu sapele s’o săpați, (tușește) Cu covețiie s’o lăpădați, (răsuflă [greu) Cu lopețile s’o aruncați, (cască) 35 înspre răsărit, Să zicem c’o perit! Iar ochiul lui N. Să rămână (cască) Curat, (tușește) 40 Luminat, (răsuflă greu) Cum Dumnezeu I l-a dat!" (cască) Eu sunt descântătoare, Maica Precistă lecuitoare 1 (își [face cruce) 45 Din mine ai născut, (cască) Din mine să-ți fie leacul 1 Amin! (își face cruce). Auzit dela baba Ana Achim din Bara și comunicat de învățătoarea Sidonia Vița. La unele versuri s’a arătat și mimica, de care au fost însoțite. 92. De miguloși. «Miguloșh sau «miligoși» este o umflătură pe marginea pleoapelor, numită și urcior. Descântătoarea pune degetul arătător al mânei drepte la ochiul bol- năvit și zice: Ham! ham! miguloși Tot pân’ dimineața! Ca ta fi ca rața, (?) (De 3 ori). Dela Saveta Lința din Deliblata, com. de elevul losif Bogdan. 727 93. De năjit. «Nâjâtub sau «înăjâtub scape, cheamă să i se descânte produce dureri de urechi, «de năjib. Așa: Cine vreă să Doamne-ajută! Plecai pe cale, Pe cărare, Mă ’ntâlnii 5 Cu năjitu ’n cale. — Unde-ai plecat, Năjite, Plecăjite ? Nu te duce la N., 10 Nu te duce, Să-i cimpoi, Să-i drâmboi;' Ci du-te la mări, Să bei apă din mări, 15 Să te ’ntinzi la soare, Să mori ca o cicoare! Ieu să fiu descântătoarea, Maica Precista lecuitoarea! Comunicat de elevul loan Dorea din Vălișoara. 94. De năjit. Sau pentru durere de ureche. Descântătoarea are un corn de cerb, cu care ocoale urechea respectivă și zice: Plecă N. pe cale, pe cărare, Se ’ntâhiî cu năjâtu ’n cale, Dar N. zise: «Unde te duci, tu [năjâte ?» Iar năjitu zise: «Mă duc la N., 5 Să fac «urâce» și «.surâce», Și «roscoce» și «.trbscoce». Dar N. zise: «Nu te duce tu la N. Să faci urâce și surâce, Și roscoce și troscoce; Dela Trandafira Murariu, de 58 ani, din Slatina-mică, de elevul Romul șandru. 10 Numa dute-’n munții ăi negri, C’acolo este o fată mare de ’m- (părat, Și pentru voi s’a câștigat, Cu mâncări și cu beuturi, Și cu lăutași, 15 Să vă zică la spinare». Amin! Din gura mea leac să fie! comunicat 95. Descântătoarea are un corn zicând: Plecă N. pe cale, Pe cărare. S’a întâlnit cu năjitu, Cu năjoanea ’n cale. 5 Cum îl întâlniră, De pământ îl trântiră, îl păliră, De năjit. de cerb in mână cu care încunjură urechea Și-l străcniră,² Și au făcut în capu lui 10 Urlete și sunete, Roscote și troscote, Și străcnete și sfulgere, N. se cântă și se văeră, Și sfânta Maică Maria ¹ Dela instrumentul pus între dinți, a cărui coardă se bate ușor cu un deget. (trâmbă*, drâmboi- (fără -esc) verb. — ² îl zgârciră. 728 15 Din cer îl auzea, Pe scară de ceară se scoborâ Și la N. ajungea, în poală-l sprijoneă Și în sus îl rădică, 20 De străcnete și de sfulgere îl [scutură, De urlete, Și de sunete, Și de roscote, Cu de troscote, 25 Și în glas mare strigă: «N. nu te cântă, Nu te văeră, Că vine Iconia descântătoarea!» Iconia veneă, 30 Cu cuțitele tăiă, Și cu corn de căprior îtnpungeă, Și din urechile lui N. scotea Năjitu că năjoanea, Străcnetele și sfulgerele, 35 Urletele și sunetele, Și roscotele și troscotele, Și cu tava dela răsboi suflă, Și napoi dela N. le întorcea, Și în ostrovul mărilor le mână, Dela Iconia Crâsta, de 62 ani, 40 In copitele cerbilor, Și ’n urechile zăvozilor Și ’n capetele măgarilor. Acolo-i apa ne ’ncepută Și earba nepăscută. 45 Acolo să faceți urlete Și sunete, Sfulgere și străznete, Roscote și troscote, — Cine-1 va fi pălit cu unu, 50 leu îl întorc cu doi; Cine-1 va fi pălit cu doi, leu îl întorc cu trei; Cine-1 va fi pălit cu trei, leu îl întorc cu patru; 55 Cine-1 va fi pălit cu patru, leu ii întorc cu cinci; Cine-1 va fi pălit cu cinci, leu îl întorc cu șasă: Cine-1 va fi pălit cu șasă, 00 leu îl întorc cu șapte; Cine-I va fi pălit cu șapte, leu îl întorc cu opt; Cine-1 va fi pălit cu opt, leu îl întorc cu nouă. 65 Amin! din Slatina-mică, com. de R. tandru. 96. De năjit. A plecat omul Atunci el ]a mine, Pe cale, La descântătoare, Pe cărare. Alergă, S’a ’ntâlnit cu năjitul leu când auzeam, 5 în cale. 15 Sfredelul în mână-1 Când năjitul Luam, De el s’apropiă. Și iute-i descântam, Iei se văeră, Și năjitul sprânjanR Iei sbieră, Și eu așa de curată eram, 10 Și se cântă. 20 Deloc* om îl făceam. Comunicat de eleva Errnina Radulescu, și auzit dela Liena Hamza din Crușovăț. ¹ «A sprânjâ» = a risipi, a împrăștia. — - «Deloc = îndată, la moment. 729 97. De năjit. Inăjite, înăjite! Și cu secera Ieși din creeri, Te secerai, De după creeri, 15 Și ’n codrul mare Ieși din cap, Te mânai, 5 De după cap, Nici de leac Ieși din văzul ochilor, Nu te lăsai; Din auzul urechilor, Că fusei la livezi Și din pipăit! 20 Verzi, Că ieu cu gura Acolo-s izvoare 10 Te descântai, Limpegioare, Și cu sufletul Acolo să te odorești, Te suflai, Și să te-oprești! Comunicat de înv. Alex. Țăranu din Voiteg. ^Descântatul de năjit este un rest din bogomilismul vulgar. între scrierile apocrife bogomilice, adunate de popa Ieremia Bogomil, fundatorul bogomilismului în Bulgaria, se pomenește și exorcismul Nejiților (nejitov) spirite rele, care nu lasă pe oameni a trăi (jiti) în tihnă, ci în felurite chipuri caută a amăra și persecută viața lor». (Irecek, Ist. Bolg. p. 560. Odesa 1878). Nota episc. Melchisedec, la Teodorescu, Poezii pop. 1885. 98. De junghi. De junghi sau de săgetătură: A plecat omul, 20 Le adunară, A plecat, Le râșchiară, Să are de cânepă: Motcă2 le făcură. O ară, Motca o nălbi, 5 O sămănă, O adună, O grăpă. 25 în pânză o bătu; Ea încolți, Pânza o nălbi, Și răsări. O croi, Firele crescură, O cusii. 10 Se aleseră, Când cămașa o ’mbrăcă, Se culeseră; 30 Junghiul dela N. plecă. în gârgă1 le luară, Iar dacă n’o plecă, La topilă le duseră, Cu săbii l-om tăiă, Le uscară, Cu cuțite, 15 Le melițară, Ascuțite; Le drâglară, 35 Și dacă n’o plecă, Le pieptenară, 99 de cară Caierile făcură, Pe el ’om răsturnă. în furcă le puseră, Auzit dela Liena Hatnza din Crușovăț și comunicat de Ermina Ră- dulescu, învățătoare. ¹ în gârgă = în cârcă, în spate. — ⁵ Motcă = jirebie, jurubiță. 730 99. Fugi, junghi, Nu junghiă, Pân’ mi-oi spune Jalba mea: 5 Trocăesc cânepa, Cânepa răsare, Crește, S’alege, Se culege, 10 Se morează, se scoate, Se spală, se uscă, Se meliță, se trâglează, Se perie, se toarce, Auzit dela Sofia Vrăncuța Băcilă. De junghi. Se râșchie, se ferbe, 15 Se adună. O ’nvălesc Și-o năvăgesc, O prind, o țes, O albesc, 20 O croiesc, Și-o cos. O fac smoala petrilor Și mâncarea peștilor. Leac, sfântă Maică Mărie, 25 Lui N. să-i fie! din Globurău, comunicai de elevul lancu 100. De săgetătură. La descântecul de săgetătură sau de junghi descântătoarea stropește pe cel bolnav cu apă sfințită. Se descântă, când e lună plină. Stropind de trei ori pe cel bolnav, descântătoarea zice: Pusu-m’am la masă, Astfel le-a grăit: Mândru și frumos, --- «Dar voi, nouă fete, Oraș și sănătos: 25 Fete necurate, Dar cum m'am așezat, Cu rochiile suflicate, 5 Iată c’au picat Cu lopeți, Nouă fete necurate, Cu rochiile suflicate, Și cu hârlețe, Cu lopeți Și cu furci, Și cu hârlețe, 30 Și și cu țepe, 10 Și cu furci Unde-ați fost Și și cu țepe. Și ce-ați căutat, Când le-am văzut, Pe N. de l-ați săgetat! Le-am întrebat, Ieu vă spun vouă, Că la min’ 35 Și voi să plecați 15 Ce-au căutat? La marea neagră, Dar pe ele ’n calea lor, C’acolo-s oameni de treabă Nime nu le văzuse, Și cu voi de-o seamă! Nime nu le-auzise, Pe N. lăsați-l, Numai Maica Domnului 40 Curat, 20 Din poarta cerului Lămurat Ea când le-a zărit, Cum Dumnezeu l-a dat, Când le-a întâlnit, Cum mă-sa l-a născut!» 731 leu sunt descântătoare, (suflă peste bolnav). 45 Maica Precista lecuitoare Din mine să-ți fie leacul! Auzit dela Ion al lui Pantilie, el l-a auzit dela bunică-sa Măria lui Pantilie. Comunicat de Sidonia Vița, învățătoare. 101. De mătrice. Trebue un cuțit ascuțit. Tu mătrice neagră, 15 Ca un câne, Neagră, negricioasă! Nu te ’nzvârcolî Ca boaza * de frumoasă 1 Ca șerpele! Nu ’nțăpă, Nu coace, 5 Nu jungheâ, Nu răscoace, Nu flueră, 10 Nu ouă, Ca șerpele, Nu cloci, Nu te umflă Că n’ai loc aci! Ca ogarul, Cu cuțitul te-am tăiat, 10 Nu zgrăbălă2 Cu limba te-am descântat, Ca mâțul, 25 Și în peatră te-am băgat, Nu urlă Nici de leac nu te-am lăsat. Ca lupul, Amin! Nu lătra Comunicat de elevul Pomul loanovici din Jena, l. Caransebeș, auzit dela bunică-sa Eva loanovici. 102. De pază. Pază curată, Pază necurată, Pază de zi, Pază de noapte, 5 Pază de 99 de feluri, Nu întinde, Nu cuprinde! Leac să-i fie, Sfântă Maică Mărie! Descântătoarea ia brăcirile (cingătoarea) celui bolnav, le întinde și descântă cu cuțitul de trei ori în trei locuri. Apoi măsoară brăcirile cu mâna (din cot până la degete); dacă brăcirile se mai pot întinde trăiește cel bolnav; dacă nu se mai pot, moare. Ori la femee, care stă să nască, dacă se scurtează brăcirile, nașterea urmează îndată, iar dacă se mai în- tind, nu urmează curând. Dela S. Jivan din Mircovăț, corn, de elevul Mina Nemoian. 103. De alta sau de piază. Fugi piază necurată De sub cap, Din cap, Din creri, ’ Cătran, păcură. — ² A zgrăbălă — a zgâria. 732 5 De sub creri; 30 Din picioare, Din gură, De sub picioare; De sub gură; Din talpe, Din dinți, De sub talpe; De sub dinți; Din călcâni, 10 Din măsele, 35 De sub călcâni; De sub măsele; Din degete, Din gârbiță,1 De sub degete; De sub gârbiță; Din unghii, Din mâni, De sub unghii; 15 De sub mâni; 40 Dela cap, Din piept, Pân’ la picioare, De sub piept; Să fie chilăros 8 Din inimă, La os, De sub inimă; Mai vârtos, 20 Din ficat, 45 De cum a fost! De sub ficat; Când va merge N. Din rărunchi, In pielea goală Ia biserică, De sub rărunchi; Cu opinca ’n cap, Din maț, Cu căciula ’n picioare, 25 De sub maț; 50 Naintea popii, Din rânză, Naintea nașului, De sub rânză; Atunci să-l mai ajungă alta, Din trup,3 Atunci, De sub trup; Și nici atunci! Qloburău, dela Sofia Vrăncuță, corn. de elevul lancu Băcilă. 104. De vânturi. Se mai numește și «ăle sfince» (cele sfinte}. Se folosește la boale îm- preunate cu mari dureri de cap și născute din împrejurarea, că cineva în- tr’un «ceas rău» a călcat vânturile și li-a turburat jocul. Descântătoarea (ine în mâna dreaptă o luminare aprinsă, în mâna ceealaltă un buchet făcut din 9 feluri de flori și pus într’o oală cu apă Florile sau frunzele lor de obicei sunt următoarele (le numește în textul descântecului): 1. Ogrișteana, 2. Bugiana (buciniș ori soc?), 3. Oolopăra, (calapărul), 4. Trandafira (roza), 5. Ocheșaua (mărgărita), 6, Vioreaua, 7. Semenica (floarea reginei, Edelweis), 8. Jalea (Salvia) și 9. Plăcințaua, Descântecul e următorul: A plecat N. Pe drumul cel mare. Pe cale, 5 La mijloc de cale Pe cărare, S’a ’ntâlnit cu ăle sfinte, ¹ Qârbiță și «gărbetă», bărbie mai ales la vite. — ² Aici organele genitale. — s Childros, solid, bine încheiat. 733 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Cu ăle milostive, Iconia descântătoarea, Cu ăle curate: Cu oală nouă veneă, Cu vânturi albe, Și cu apă din râul Iordan; Cu vânturi galbene, Cu apa te spălă, Cu vânturi vinete, 55 Cu florile te stropeă, Cu vânturi viorinte, Și genunchii Domnului plecă, Cu vânturi pestrițe, Pentru N. se rugă Cu vânturi frumoase, De Sfânta Maică Maria, Cu vânturi necăjite, D’ăle sfinte, Cu vânturi flămânde, 60 D’ăle milostive, Cu vânturi setoase. D’ăle curate, --- N. peste ele călcă, Și de ăle frumoase: Masa li-o răsturnă; De doamna Ogrișteana, Dar ele săriră, De doamna Bugiana, De pământ îl trântiră, 65 De doamna Golopăra, Picioarele i le frânseră, De doamna Trandafira, Mânile i le rupseră. De doamna Ocheșaua, Iar N. se cântă, De doamna Vioreaua, N. se văieră, --- De doamna Semenica, Maica Sfântă Maria 70 De doamna Jalea, Din cer mi-1 auzea, De doamna Plăcințaua; Și pe scară Câte flori pe munte, De ceară Dvoastră vis și mai multe, Se coboră, Ne-am rugă aplecat pentru N., La N. sosea, 75 Să faceți bine și ascultați, în poală-1 sprijoneâ, Și-l iertați; în sus mi-1 ridică, Că el v’o fi greșit, De ăle sfinte-1 scutură, în cale v’o ’ntâlnit, D’ăle milostive, Cu picioarele v’o fi călcat, D’ăle curate: 80 Masa v’o fi răsturnat. De vânturi albe, Voi i-ați luat smaga, De vânturi galbene, l-ați luat puterea, Ce vânturi vinete, Picioarele i-ați frânt, De vânturi viorinte, Mânile i-ați rupt. De vânturi pestrițe, 85 Acum faceți bine și ascultați, De vânturi frumoase, Mi-1 iertați. De vânturi necăjite, Cu sfânta Maică Maria să veniți De vânturi flămânde, Leac să-i aduceți, să mi-1 chitiți De vânturi setoase, --- Cu capu la cap, Mi-1 scutură 90 Cu gură la gură, Și ’n glas mare strigă: Cu mâni la mâni, «Nu te cântă, Cu vâni la vâni, Nu te văieră, Cu inimă la inimă, Că-i aci Iconiă!» Cu sânge la sânge, 734 95 Cu smagă la smagă, 100 Fagurul și samarul. Și picioarele la picioare, — N. să rămână curat, Să-1 chitiți mai frumos, Luminat, De cum a fost, Ca aurul străcurat! Cum chitește albina Descântătoarea sfârșește cu rugăciunea beteagului: Cruce ’n cer, cruce ’n pământ, 105 Dela Dumnezeu cel sfânt; Cruce ’n casă, Cruce ’n masă, Cruce lui N. în așternut, De greu somn păzește-1, 110 De duh rău ferește-1, Dela Iconia Crâsta, din Slatina-mică, corn, de elevul R. Șandru. Sfântă Maică Mărie ajută-i, Și-l scoate din boli grele, Din beteșuguri rele, Din postul păcatelor, 115 Tuturor, Amin 1 105. De vânturi. Descântătoarea aduce 3 «chitușe* (buchețele) de flori de 3 feluri, culese din 3 grădini 3 ulcuțe noue cu apă luată din 3 vaduri. Bolnava bea puțin din fiecare ulcuță. Apa se numește «apă de vânturi*. Câtă mai rămâne în ulcuțe, se varsă odată toată sub o punte ori pom, la un loc curat. După aceea iarăș sunt umplute de apă din cele trei vaduri, și la fiecare ulcuță se pune un buchețel din florile culese, câte o luminiță cu un galerei (de hârtie dante- lată} și un crețar. Ulcuțele astfel împodobite se dau la trei fete curate, care nu știu zice «bogdaproste, nici să fie pomană*; și când li se dau, se rostește la cea dintâi: «pentru sfânta Miercure», la a doua: «pentru sfânta Vinere*, la a treia: «pentru sfânta Duminecă*. Descântecul se zice de treiori: Mercuri, Vineri și Duminecă, totdeauna înainte de ameazi, — Dumineca în vremea liturgici: A plecat N. Pe cale, pe cărare, Pe drumul cel mare, S’a ’ntâlnit cu volburile ’n cale. 5 Volburi mânioase, Vânturi vânturoase, Pe N. au luat-o, Au învârtit-o, La cap au amețit-o, 10 Loarea (?) din oase i-au luat-o. Iar N. a strâns: Trei feluri de floricele, Din 3 grădinărele, Cu trei gulerele, 15 în trei ulcuțe, Cu apă ne ’ncepută, Din 3 vădurele, Cu trei luminele, — Și pe masă le-a pus, 20 Pe icoana Maicii Precestii, Și-a îngenunchiat, Maicii s’a rugat. Iar Maica Precesta De vânturi s’a rugat: 25 «Volburi mânioase, Vânturi vânturoase, La N. să-i aduceți, Loarea în inimă, Loarea în oase, 30 Și puterea; 735 Că N. v’a cinstit, Din 3 vădurele». Cu trei chitușele, lo-s N. descântătoarea, Trei feluri de floricele, 40 Maica Precestă lecuitoarea. Din 3 grădinărele, N. să rămână curată, 35 Cu trei gulerele, Luminată, Cu trei ulcuțe, Ca ’n ceasul ce s’a născut, De apă curată, Și beteșug n’a avut. de el. Dum. Roșea. Din Caransebeș, corn. 106. De vânturi. Iar a plecat N., Voi, vânturi mânioase, Pe cale, La cap să-I desmeticiți, Pe un drum mare, Că v’o cinstit: Și s’a ’ntâlnit 25 Cu 9 lumini, 5 Cu vânturile ’n cale. Cu 9 pâni, Vânturile l-au învăluit, Cu 9 crețari, La cap l-au amețit, Cu 9 ulcuțe, Puterea i-au luat, Cu apă din 9 vaduri; Și smaga i-au luat. 30 Că el o fi greșit, 10 Iar descântătoarea O fi smintit, Pentru N. s’a rugat, Jocurile v’o fi spart, Și vânturile le-a cinstit : Blidul vi l-o fi vărsat; Cu 9 lumini, Vânturi frumoase, Cu 9 pâni, 35 Vânturi curate, 15 Cu 9 crețari, Pe N. mâniate, Cu 9 ulcuțe, Să faceți bine, Cu apă din 9 vaduri. Să-l lăsați curat, Voi, vânturi mânioase, Că el v’a cinstit dela Dumnezeu! Pe N. să-l lăsați curat, 40 Maica Precistă să fie lecuitoare, 20 Că N. s’a sculat, Și vrăjitoarea descântătoare. Și v’a cinstit; Auzit dela Stana Pârvu din Vârciorova lângă Caransebeș și comu- nicat de elevul loan Belciu. 107. De soare sec. Durere de cap provenită din insolație. Aduci din vad o oală de apă cu nouă petricele. Scoțând petricelele pe rând în mână stropești cu apa din oală capul bolnavului și-i descânți așa: Descântecul Maicii Soare de muroni, Sfintei Marii Soare de strigoni, De soare sec: Soare de zori, Soare de pere, Până dimineață, 5 Soare de mere, 10 Soare de dimineață 736 In cozile vulpilor! 25 Acolo să locuești, Acolo să conăcești! Pe N. să-l lași curat, Luminat, Ca steaua din cer, 30 Ca rouă de pe pământ, Ca argintul curat, Ca aurul spălat, Mai vârtos Ca Isus Cristos! 35 Io Terezia descântătoare, Maica Mărie lecuitoare. care l-a scris din gura mamei sale Terezia Până la ameazi, Soare dela ameazi Până sara, Soare de sara 15 Până la miez de noapte, Soare din 99 de mânături, Și pocituri! Ieși din capul Iui N. 1 Din creerii lui, 20 Din tâmplele lui, Din toate ale lui N.! Dute ’n capii urșilor, In urechile lor, Dela elevul loan Mircea, din Oravița. 108. De soare sec. Se mai numește durerea de cap și «îngesoarele», când «îți dă soarele în cap». Te poți lecui singur, așa că iei apă rece cu dosul mânii, o pui la frunte și zici: Apă ’n cap, îngesoarele ’n ăl fund de tău! îngesoarele ’n apă; 5 Soarele răsări, Apă ’n capul meu, îngesoarele din capul meu peri. Dela Ileana Hamza din Crușovăț. com. de eleva Ermina Radulescu. 109. De spaimă. — La copii — Nu doarme copilul noaptea, ori tresare mereu în somn, de spaimă, — e presupus că-i bolnav de «muma codrului». Descântecul se rostește la sfin- țitul soarelui, descântătoarea ia o săcure și o seceră, lasă ușa odăii deschisă ea șade înlăuntru, iar copilul pe prag cu fața cătră sfințit. Se descântă așa la capul copilului, și in ziua aceea Tu hală, Tu bală! Tu muma codrului, Și cu muma pădurii, 5 Vă duceți din capul pruncului! Că cu săcurea v’am tăiat, Auzit dela Versavia Florea din opilul să nu mai iasă afară din odaie. Cu secera v’am secerat, Din capul pruncului ați plecat, Tu păduroni cu păduroane! 10 Și să ugească (rămână) pruncul [curat, Ca de maică-sa scăldat! Borlovenii vechi, com. de el. R. Boldea. 737 110. De spaimă. — La copii — leu m’arn sculat, Mama pădurii Am spăimântat, In prag am descântat: 5 Fugi urâto! Despletite! Fugi buzato! Tu colțato! Nu înfricoșâ, 10 Nu înspăimântă; Că ieu m’am sculat, Cu topor te-am tăiat, Nouă hotare te-am mânat. Sfânta Maică Mărie 15 Pe drum de argint pornea Și la copil sosea, Pe copil îmblânzea, Și ’ndată-l adormeă. Auzit dela Nani Nița din Petroșnița, lângă Caransebeș, și comunicate de Teodor șandru, eeev. De spaimă. Tu moșul codrului! 20 Și tu codroane urâtă, Să fugiți! • Pe N. să-l lăsați Curat, Luminat, 25 Cum e dela Dumnezeu Lăsat! Că descântătoarea Cu prav v’a împușcat, Cu foc v’a ars, 30 Cu topoare v’a tăiat, Peste hotare v’a mânat, Cu tămâia v’a tămâiat. Cu fumul de pe coș v’a gorgonit¹. Doamne-ajută, 35 Maică Precistă 1 'tiorova, l. Caransebeș, și comunicat de 111. Sau «d'a de sară*. Doamne-ajută! Iar a plecat N. pe cale, Pe cărare, Și s’a ’ntâlnit 5 Cu bălosul și cu băloasa, Cu ciuposul și cu ciupoasa, Cu colțatul și cu colțata, Cu buzatul și cu buzata. Și cu despletita: 10 Cu moșul codrului, Și cu codroanea urâtă 1 Iei cătră N. s’or strâmbat, Pe N. cu dinții l-or mușcat. Tu bălosule, și tu băloasă! 15 Tu ciuposule, și tu ciupoasă! Tu colțatule, și tu colțată! Tu buzatule, și tu buzată! Și tu despletită! Auzită dela Stanca Pârvu din elevul loan Belciu. 112. De șerpe. Ha puichița ghioșâ, Buciumelul se aprinse, Se suie pr’ăl buciumel, Și dede ploaia și-l stânse ¹ A gorgonl. Se conjugă așa: «gorgon», «gorgoni», «gorgoane», =a prigoni, a persecută. «A zogonb = a alungă. 738 5 Și șerpele se ’ntinse Și muri. Iar lui N. îi trecît. Leac să fie, Sfântă Maică Mărie! 10 Leac să fie, Din gura mea, Din limba mea, Cu descântecul meu, Cu leacul tău, 15 Și-al lui Dumnezeu! Comunicat de elevul Vas. Tărianu din Pătaș, lângă Bozovici (Caraș- Severiri). 113. De șerpe. Dacă șerpele a mușcat o vacă, pui într'un vas apă neîncepută, în vasul cu apă un fir de salcă și sare. Cu un capăt al brăcirilor (cingă- toarei) întorci apa în vas și speli pulpa vitei rostind: îndărăt ai mușcat Vaca asta, îndărăt să-ți fie! 10 Leac să-i fie, Sfântă Maică Mărie! (De nouăori). Antonii, Babănii, Zatcă¹ iești, Matcă² iești, 5 Mustibreazi, Mustirisit, Dela S. Jivan din Mircovăț, com. de elevul Mina Netnoian. 114. De spurcat. Dacă nu dă vaca lapte, se descântă cu o perie, un fir de mătură și o secere-. Fugi, spurcatei 10 Și te-or dorovonî;3 Blăstămate! Că vaca asta, Că cu peria te-oi periă, Nu te poate țineâ, Cu mătura te-oi mătură, Nu te poate purta. 5 Și cu secera ’n trei părți Leac să-i fie, Te-oi tăia. 15 Sfântă Maică Mărie! în trei codri te-oi mânâ, Io să fiu descântătoare, Unde cai mai mulți vor fi, Maica Mărie lecuitoare! Acolo te-or călări, Dela S. Jivan din Mircovăț, com. de elevul Mina Netnoian. * Umflătură. — ’ Aici înseamnă boală. — ⁸ Zdrobi. 739 STĂPÂNIREA PĂMÂNTULUI PRIN MUNCĂ ȘI CARTE. Prelegere ce eră să se țină poporului la 28 Aug. 1911, cu ocaziunea Jubileului de 50 ani al «Asociațiunei», de Dr. Ambrozia Chețianu. director gimnazial. Din cauze nepre- văzute a rămas însă nerostită. E o jumătate de veac, de când cărturarii români în frunte cu marii vlădici Alexandru St. Șuluțiu dela Blaj, și Andrei Șaguna dela Sibiiu, în- țelegând rostul vremii, că în tovărășie este puterea de înaintare, călăuziți și îndemnați chiar, de cuvintele Mântuitorului Isus: mergând învățați toate popoare'e, apoi că unde se vor adună 2 și 3 în numele său între ei va fi și ajutor le va da, s’au pus la sfat, au urzit și întemeiat, tovărășia, so- cietatea de învățătură: *Asociațiunea» a cărei țintă este cartea română, trecutul, traiul și obiceiurile române, și înaintarea, mergerea înainte a po- porului român prin învățătură. Avut-au ei gândul bun, ca prin lățirea învățăturii în popor, prin în- tărirea lui în pornirile și obiceiurile celea bune, prin povețe înțelepte, să-l îndrepte pe cărările cari duc la bine și fericire. Învățătura într’o mână și năravurile cele bune în cealaltă erau așadar sămânța cu care au pornitei lasămănat în ogorul poporului nostru; încredințați fiind că singură învățătura nu ajunge și nu duce la bine, ea trebuie să fie în- soțită și de năravuri bune, de obiceiuri alese, de podoabe de ale inimii; încredințați că mintea deșteaptă numai când e stăpânită și întărită în apa • năravurilor bune folosește, altcum ea este omului spre stricăciune. Știau fericiții întemeietori, că lumina ce o va purtă Asociațiunea are să fie așezată în sfeșnicul inimei, și că acest sfeșnic numai așa va fi tare și va birui lumina dacă el într’una se va răzimă pe învățăturile sfinte ale Mântuitorului. Prăznuind azi «Asociațiunea» împlinirea unei jumătăți de veac și dându-ne seamă de lucrarea ei de până aci, cu mângâiere putem vesti, că sămânța curată a înaintașilor noștri n’a căzut în pământ rău, ea a ajuns în pământ bun, unde s’a întărit și a crescut. Putem vesti că Asociațiunea înființată de ei, a crescut ca un pom mare, cu rădăcinile întinse în popor, din obolul și jertfa căruia se hrănește și cu crengile peste el, umbrindu-1 și dându-i din fructele sale sufletești, împărtășidu-1 cu sfaturi și povețe prin graiul viu al oamenilor săi, ori prin cărțile tipărite de dânsa. Din acestea fructe, dorind să vă deie și azi când își serbează împli- nirea cu bine a unei jumătăți de veac, cei puși în frunte și cu sfat în în- dreptarea ei, m’au încredințat ca eu să vă țin cuvântarea. * ♦ * Luând asupra-mi îndătorirea de a vă grăi d-yoastre, care ați venit, ca să fiți de față și să adăugați la frumseța sărbărilor ei din acestea zile, și ca să aduceți prinos de mulțămită pentru povețele și învățăturile de 48* 740 cari v’a făcut Asociațiunea părtași, am socotit că va fi cu folos, să vă în- drept luarea aminte, asupra pământului ce-1 lucrați, și asupra ierburilor și altor plante ce cresc din el; cugetându-ne împreună, cum a lucrat, și stăpânit omul acest pământ în vremile trecute și cum îl stăpânește el azi. Sfânta scriptură ne spune, că ia facerea lumii, adunând Dumnezeu în ziua a 3 a apele la un loc, ca să iasă de sub ele uscatul, pe care l-a numit pământ, a poruncit să răsară din acest pământ ierburi (bucate), cari să-și samene sămânța, și pomi cu sămânța în rodul lor, și s’a făcut așa. Au crescut ierburi, cari după coacere își împrăștie sămânța, cum o face aceasta și grâul, când e prea copt, și nu-i secerat la vreme, au crescut pomii cu sămânța în rodul lor, cari împodobesc grădinile noastre. Ne înșiră apoi scriptura celelalte făpturi, și pe urmă zidirea oame- nilor, pe cari i-a blagoslovit, i-a binecuvântat Dumnezeu, și le-a zis creș- teți, înmulțiți-vă, umpleți păm intui și-l stăpâniți; dându-le prin acestea cu- vinte puterea de a folosi pământul cu toate bunătățile și bogățiile așe- zate în el. Ca să poată oamenii folosi pământul, să-l poată stăpâni, le-a dat Dumnezeu ca mână de ajutor ierburile și alte plante, pe cari le-a înzestrat cu puterea mare a vieții, li-a dat adecă tăria, ca din pământul rece și uscat, să facă materii vii, lucruri de folos, cum sunt hrana, hainele, mirosurile plă- cute, apoi leacurile și altele; și a lăsat Dumnezeu ca ele să dea nutreț și animalelor, cari ne îndemânează lucrarea pământului și stăpânirea lui. Că ce putere mare au primit acestea ființe dela Dumnezeu, vom înțelege, cugetându-ne cum sub rădăcinile de grâu, cucuruz (porumb) să- cară, orz, pământul se înmoaie, se topește ca să intre în trupul lor, unde’ se schimbă în fărină bună de mâncat; cum sub cetea de pom, vița de vie se schimbă, în miere, în dulceață; sub rădăcinile cânepei în fuior, oleiu-, sub a rozmariului, jalei, busuiocului ori izmei se schimbă în mirosuri plăcute; în flori frumoase, cari ne umplu inima de veselie, și pe cari poporul nostru, cu multă măiestrie le țese în versurile și cântecele sale, desvălindu-și prin ele bucuria ce o are, dorul de care este frământat, ori jalea, amarul, de care numai florilor se tângue; știm, cum, mai de- parte sub rădăcinile nalbei, măsălariței, tăbacului și altor buruieni se schimbă în otravă, bună de leac; și cum în urmă sub rădăcinile arborilor în lemne folositoare și dătătoare de căldură. Ierburile și alte plante sunt așadar ființele rânduite de Dumnezeu, ca să ne ajute la stăpânirea bogățiilor din pământ, rădăcinile lor scot din el comorile; prin urmare cu cât vor fi mai grijite acestea ființe, cu cât ele se vor prăsi mai cu temeiu, cu atâta vor scoate și ne vor da ca re- coaltă din bogăția pământului mai mult. Prăsirea plantelor, economia e foarte veche, dar multă vreme s’a răzimat numai pe puterea de muncă a oamenilor. Vremurile s’au schimbat însă, și lipsele s’au înmulțit, și prin urmare pământul trebuie să ne deă recoaltă mai bogată. 741 La chipul cum trebue silit pământul ca să dea recoaltă mai bună I-a învățat pe om cartea, care l-a deșteptat și i-a arătat că muncă, însoțită de învățătură, sunt două puteri, cari fac minuni în economie, și înaintea cărora pământul își desvălește cu înlesnire comorile. Dupăce lumea a mers înainte, moștenirea dela părinți, obiceiurile de lucrare ale pământului și cunoașterea uneltelor nice în economie nu mai ajung; ea încă trebue să fie purtată azi mai cu cap, mai cu pricepere. Zicerea «.ai carte ai parte* se poate înțelege așa, știind carte, vei ști cum să folosești puterea de rodire a pământului, și comorile lui nu vor sta ascunse. De aceea azi școala și tovărășiile în frunte cu Asociațiunea, propo- văduiesc cu tărie cartea, purtarea mai cu cap a economiei, pentrucă ea ne învață, ne arată pricina (cauza) oricărui lucru și cunoscând noi aceasta pricină, îndată facem lucrul mai cu socoteală. învățătura ne descopere, că bucatele scot din pământ lucrurile de trebuințe, ne îndreaptă dară luarea aminte asupra lor, și ne spune cum trăiesc, cum cresc, și cum rodesc mai bine; arată mijloacele prielnice creșterii lor. In feliul acesta a ajuns cartea să vestească, că stăpâni pe bogățiile pământului numai așa putem fi, dacă îl lucrăm cu deplină chibzuială. înce- pând cu sămânatul d. e. ne spune, că sămânța e fragedă, cere așternut moale, așadar pământ bine lucrat, mărunțit, deoarece altcum colțul nu prinde rădăcini și nu crește. Ne spune bunăoară, că folosind uneltele economice nouă, mașinele, ajungem la recoaltă mai multă și mai bună. Că sămânatul cu mașina de pildă, în urma căruia grăunțele de grâu ori alte bucate, cad în șiruri și în aceeași afunzime, e mai prielnic pentru creșterea și întărirea holdei decât sămânatul cu mâna; odată, pentrucă fiind grăunțele așezate la aceeaș afunzime, ele resar și cresc deodată; a doua oară, crescând holda în șiruri, firele ajung mai ușor la hrană și la apă, și cresc mai tari cu spice mai mari; dar și aerul, vântul suflă mai ușor printre șiruri, asemenea lumina și căldura soarelui pătrund mai cu înlesnire, și acestea toate, dau recoaltă mai bogată, decât cum dă sămânatul cu mâna. învățătura ne luminează, că fiind plantele ființe vii, pe lângă hrana pământului, cer hrană și din aer; apoi că ele răsuflă cu întreg trupul lor, prin urmare și cu rădăcinile ascunse în pământ, și această răsuflare noi trebuie s’o înlesnim săpând cucuruzul (porumb), săpând împrejur pomii; îi săpăm dar nu ca să pustiim numai buruiana, ci ca să le înlesnim sugerea aerului. Pentru a le mijloci sugerea aerului e bine a grăpâ primăvara și holda, și a sfărmă scoarța de pământ, pricinuită de ploaie. învățătura ne spune și aceea, că nici pământul nu-i scos de sub legea că de unde tot ieai și nu mai pui să nu se gate, prin urmare prăsând aceleași bucate pe un loc, puterea de rodire a lui se împuți- 742 nează. Câte care de grâu, săcară, orz, cucuruz, apoi fân, nu se ieau de pe el numai într’o vară, și ce-i dăm în schimb ? puțin, de multeori pleava numai, care nu o putem folosi la altceva. Cartea, care știe, hrana bucatelor ne luminează și spune să îngrășăm, gunoim pământul, ca el să rodească mai bine, să-1 îngrășăm chiar și cu îngrășăminte (gunoiu) de fabrică, cari se fac cu grije și cu mu'tă socotință la firea locului. Din celea sp'>se veți înțelege cu toții, că aevea la folosirea cuminte a pământului pe lângă puterea mânilor, avem lipsă și de carte, pentrucă numai amândouă «munca și cartea» ne pot face stăpâni pe el, vom îmbrățișa dară cartea și vom ascultă sfaturile bune. Pe lângă bogățiile, ce Ie scot din pământ ierburile și alte plante, mai are el și alte comori, ascunse în sânul său: aur, argint, aramă, fier și alte bogății, cari încă, multă vreme au fost lucrate numai cu puterea, a sosit însă și pentru ele altă vreme, în mâna măiestrului de azi, a cărui minte este agerită prin învățături, și acestea se schimbă în lucruri foarte frumoase, și de mari prețuri, ba chiar și recoalta pământului, se schimbă în mâna măiestrilor cu carte, și câștigă în preț grâul măcinat în moara de site, sfecla de zăhar trecută prin fabrică; lemnul în mâna măsarului, toate se schimbă și cresc în preț. Munca și cartea fac așadar minuni și în măiestrii, să ne gândim numai la multele lucruri ce se găsesc într’o boltă (băcănie) cari de cari mai frumoase, cari toate sunt ieșite din mâna omului, ori din fabricele purtate de dânsul; ori să ne aducem aminte de mărfurile multe ce se adună la un târg, și vom rămânea pe deplin încredințați, că puterea mânilor și învățătura, stăpânesc pământul, cu toate comorile lui. Cum să nu! o bucată de fier pe care cel nepriceput nici nu o ia în seamă, faurul dela sat o schimbă în unealtă folositoare, cel dela oraș în lucru prețios, iar fabricantul o pune ca rotiță în mașina cea mai încurcată, toți o fac aceasta cu ajutorul învățăturii, de care ascultă toate puterile pământului, îndemn și acesta pentru îmbrățișarea cărții, a învățăturii. * * * Dându-ne după acestea seamă de bogățiile pământului peste cari Stăpânitorul lumii, ne-a făcut și pe noi stăpâni, și de puterea mare, ce o are mintea, această unealtă frumoasă a sufletului nostru, ne vom simți încălziți de evlavie și mulțumită față de Stăpânitorul mare al lumii, și mulțumitori față de aceia, cari prin lățirea învățăturii țintesc la agerirea minții, și prin ea la fericirea noastră, cum o face aceasta și «Asociațiunea». Cu acestea încheiu, mulțumindu-vă de răbdarea cu care m’ați petrecut și ascultat. 743 SERBĂRILE JUBILARE ALE „ASOCIAȚIUNII". Serbările culturale aranjate la Blaj, în zilele de 27, 28, 29 si 30 August nou 1911, din prilejul jubileului de 50 de ani al «Asociațiunii» au fost dintre cele mai frumoase câte s’au ținut la noi. Orășelul Blaj, vechtul centru de cultură românească, în cele 4 zile se îmbrăcase într’o haină de sărbătoare rară, la cari au luat parte Români veniți din toate părțile locuite de Ro- mâni. Din acest prilej s’au întrunit pentru primaoară toți arhiereii noștri, cărora li s’au făcut ovațiuni călduroase din partea credincioșilor. Decursul serbărilor din Blaj au fost descrise pe larg în ziarele noastre, așa că noi ne mărginim a relevă numai momentele mai însemnate, cari au fost în strânsă legătură cu adunarea generală și cari nu sunt cuprinse în procesele verbale ce se publică în altă parte. Ședința primă a adunării generale s’a ținut în catedrala sfintei Treimi, la 28 August. La masa comitetului central, s’au așezat toți arhiereii, având în mijloc pe prezidentul adunării d-1 Andreiu Bârseanu, și jur împrejur pe membrii comitetului. Tabloul acesta a fost de o măreție rară, care a făcut o adâncă impresie în public. D-1 Andreiu Bârseanu deschide adunarea generală prin discursul ce se publică în acest număr. După d-1 Bârseanu ia cuvântul Excelența Sa mitropolitul Dr. Victor Mihâlyi și amintind că a treiaoară ia parte la adunarea generală a Asociațiunii, spune că adevă- rata vatră la care trebue să caute adăpost Asociațiunea este biserica. Bi- serica a primit îndrumarea dela Mântuitorul: mergând învățați toate po- poarele, și până când o societate culturală stă în legătură de fică cu bi- serica, aduce foloase mari prin cultivarea limbii și culturii. Asociațiunea aduce de fapt roadele acestea. Și acum — încheie — propun, ca din această adu- nare, din această ședință festivă, la care ne-am adunat într’un gând într’o inimă, conduși de mari sentimente și entuziasm să trimitem Maiestății Sale, gloriosului nostru monarh Francisc losif I. omagiile noastre de re- cunoscători fii și supuși. Avem credință tare că Maiestatea Sa va primi cu bucurie omagiile noastre, căci grația atotputernicului Dumnezeu a voit ca Maiestatea Sa, care a întărit statutele acestei societăți culturale înainte cu 50 de ani, să aibă bucuria de a vedea și serbările jubilare ale acestui așezământ de mare însemnătate pentru noi și viitorul nostru. In urma acestei propuneri s’a trimis următoarea telegramă: Cabinet Kanzlei Apostolischer Majestăt — Wien. Arhiereii Românilor de sub coroana Sf. Ștefan și toți membrii Aso- ciațiunii pentru literatura și cultura poporului român, întruniți în Adunarea generală din Blaj, spre a serba a 50-a aniversare a întemeierii acestui așe- zământ cultural, își aduc cu recunoștință aminte de bunătatea Maiestății Sale Preagrațiosului Nostru Monarh, care a încuviințat la anul 1861 în- ființarea Asociației, a dat un razim puternic limbii și culturii române și 744 mijloc sigur de înaintare spre binele și prosperarea patriei. In aceste mo- mente solemne miile de membri ai Asociațiunii depun cu încredere fi- eascâ la treptele Prea înaltului Tron omagiile lor de alipire, credință și supunere nestrămutată față de Capul încoronat al patriei noastre. Prezidiul Asociațiunii Andreiu Bârseanu. La această telegramă Domnul Dr. luliu Maniu, directorul despărță- mântului Blaj al Asociațiunii, a primit următoarea scrisoare: Sz. 610 1911. fois. Alsofeher vârmegye fdispănjătol. O csâszări es apostoli kir. Felsege a român irodalmi es kozmuvelo- d6si egyesiiletnek, otven eves fenăllăsa alkalmâbol, Balăzsfalvăn tartott unneplo kozgyiilâs^bol ko'ldott tâvirati hodolatât, legkegyelmesebben ko- • szonettel fogadni meltoztatott. Nagyenyed, 1911 szeptember 22-en. Szăsz lozsef s. k. foispăn. Dela Prefectul comitatului. Majestatea Sa cesaro și regească apostolică s’a îndurat prea grațios a primi cu mulțămită telegrama omagială, ce i s’a trimis din adunarea ge- nerală festivă, ținută la Blaj cu prilejul jubileului de 50 ani al Asociațiunii pentru literatura și cultura română. Aiud, 22 Septemvrie 1911. Vorbește apoi Inaltpreasfinția Sa, Arhiepiscopul și Mitropolitul loan Mețianu, următoarele: «Ilustră adunare! Dupăce domnul președinte în frumoasa cuvântare de deschidere a binevoit a aprecia și participarea noastră, a Arhiereilor, la această întrunire, țin să declar, că noi, Arhiereii, cu drag am venit să conlucrăm cu D-voastră la promovarea culturii religioase morale a po- porului nostru, fiind aceasta o esențială datorință și a chemării noastre. Iar eu, care am fost fericit înainte cu 50 de ani, a participă și la înfiin- țarea acestei Asociațiuni, m’am crezut dator a participă și la aceste ser- bări jubilare ale culturii și ale unității noastre naționale, iar aceasta atât din recunoștință, fiindcă preabunul Dumnezeu s’a îndurat a-mi rezervă și această mare mângâiere, cât și din pietate cătră memoria în veci binecu- vântată a fericiților întemeietori, și mai ales a inițiatorului întemeierii, a Mitropolitului Andreiu baron de Șaguna. Am venit și eu, dimpreună cu Preasfințiții domni Episcopi, la aceste serbări culturale și naționale, și pentruca să vază și să înțeleagă toți ai noștri, din apropiere și depărtare, și mai ales ceice nu apreciază după merit valoarea «Asociațiunii» și nu o sprijinesc după putință, că deși noi, Românii din acest stat, suntem împărțiți în două confesiuni, fiind însă noi 745 toți de aceeaș origine, de aceeași viță și de aceeași limbă strămoșească, toți avem și aceeași sfântă datorință de a lucră împreună la cultura și înaintarea poporului nostru, pentru a-i asigură și lui, și nouă, un viitor tot mai bun și mai ferice, precum fac aceasta și alți compatrioți ai noștri, împărțiți în mai multe confesiuni, pentru înaintarea și cultura proprie. In fine am venit și noi aici domnilor și pentruca, precum au bine- cuvântat întemeerea acestei Asociațiuni fericiții noștri mitropoliți de pie memorie Șaguna și Șuluțu, înainte cu 50 de ani, și precum a binecuvân- tat-o astăzi, în sfânta biserică, și Excelența Sa domnul Dr. Victor Mihalyi de Apșa, Inaltpreasfințitul Mitropolit al Românilor gr. catolici din Ungaria și Transilvania, tot asemenea să o binecuvintez și eu, ca Mitropolit al Românilor gr. orientali din Ungaria și Transilvania, și să rog și eu pe bunul Dumnezeu ca aceea ce binecuvântăm noi, ambii Mitropoliți români, cu mânile noastre debile, să binecuvinte și el cu sfânta sa dreaptă, făcând, ca scumpa noastră Asociațiune să fie izvor nesecat de cultură religioasă- morală și națională, în folosul iubitului nostru neam și al iubitei noastre patrii, acum și în toți vecii». Amândouă vorbirile arhiereilor au fost primite cu entuziasm. Prezi- dentul adunării Ie-a mulțumit în termini călduroși, între aplauze nesfârșite ale publicului. In numele Blăjenilor a salutat adunarea generală Uustritatea Sa d-1 prepozit capitular I. M. Moldovan, singurul prezident de odinioară al Aso- ciațiunii în vieață, care a luat parte și la întemeierea acestei instituțiuni. Uustritatea Sa aținut următoarea cuvântare, ascultată cu o adevărată pietate: Domnule Președinte! Onorată Adunare! Azi e zi cu soare, — azi e zi de sărbătoare 1 și încă așa sărbătoare, cărei asemenea Românii din Ungaria numai una au mai avut. Azi ne vedem adunați din toate câmpiile, din toate ascunzișurile și din toate poienile cari înfrumsețază această parte minunată a patriei noastre. Ba dorul de frați ne-a surprins și cu prezența unora din regiuni depărtate. Inima mea saltă de bucurie, când văd o adunare atât de impună- toare, precum nu am sperat să ajung acum la apusul vieții mele. Vă salut cu iubire frățască, și din adâncul sufletului meu vă zic bine ați venit! Și trec ia ocaziunea, carea a făcut să convenim cu toții întru acest loc de mare însemnătate pentru toată suflarea română. Cu 50-60 de ani înainte Nemții face pre aici opintiri mari, ca să răspândească limba și cultura g'erfffană; 'iar aEe—tehdmțe''culturale să Ie sugrume și sterpească cu totul. Atunci o pleiadă de bărbați bătrâni și tineri, pătrunși de frică, ca nu cumva să ni să știrbească sau chiar să pierdem tezaurul, pentru care după mărturia celor vechi, părinții noștri au luptat mai mult, decât pentru vieață, întru înțelegere deplină s’au ridicat, ca un singur om conștiu de ceeace 746 vrea să facă, și în loc de a se descurajă sub greutatea apăsării dușmane, s’au umplut de însuflețire deosebită și împreunându-se într’o falangă pu- ternică, au început se stărue cu înțelegere bună și devotament rar, ca să înființeze un adăuost sigur pentru apărarea limbii, și totodată un mijloc puternic pentru desvoltarea ei. > Inteligenții români pre atunci erau în număr foarte restrâns. Afară ’ de cariera preoțască, pre alte cariere de vieți publice aveam foarte puțini ș indivizi. Mai înainte ne-a împedecat iobăgia, nesuferind proprietarii ca : averea lor cu tip de om să li se subtragă de sub liberă dispunerea dânșilor. — Iar după sfărmarea acelui jug au întrevenit alte pedeci. Re- jgimul absolutistic legase în câtuși de fier orice mișcare cu tendințe na- / ționale; iar stările materiale erau cele caracterizate pentru toate timpurile prin versul: «nu am pâne, nu am sare», care-1 cântau în cor toți locuitorii acestei țări fără deosebire de li rbă și naționalitate. Foarte puțini puteau "cTăfă să grijască de creșterea pruncilor săi. Mijloacele de comunicațiune, întru cari azi ne îmbuibăm, lips^u mai de tot, încât o călătorie la Brașov, la Șomcuta-mare, la Hațeg, eră o adevărată jertfă de timp, de forțe trupești și de bani, pentrucă oamenii să folosau mai mult numai de dru- muri așternute de mama natură, lipsite între altele și de adăposturi, în cari călătorul să se poată o tihni de ostenelele zilei. Cu toate greutățile, stăruința de fer a bărbaților noștri a ajuns acolo, . de in 23 Octomvrie vechiu 1861, societatea noastră s’a inaugurat, în adu- narea ce s’a ținut la Sibiiu, participând numai 131 indivizi, dintr’un popor de peste 2.000,000. Pe cât de mic a fost numărul membrilor la început, pe atât de mo- deste erau și resursele materiale ale societății noastre. Ani de-arândul nu a fost în stare a ținea fie măcar o singură per- soană, care să poată dedică dânsei toată activitatea sa. Cu toate acestea societatea noastră necontenit a făcut progres, încet și lin, însă sigur. Ea s’a adus pe sine la cunoștința poporului român răs- lățit prin regiuni depărtate; ea s’a dovedit ca un centru destinat a ținea în legătură strânsă toate tendințele noastre culturale. Progresele uimitoare ce a făcut și face omenimea, se resimt din ce în ce mai mult și la poporul nostru, și așa societatea noastră a luat avânt. Prin conducere înțeleaptă și aplicarea unor indivizi, cari cu devotament sacrifică toată activitatea lor spre realizarea scopurilor acestei societăți, ea a devenit creerul, în care se cerne, se frământă și se ordinează toate miș- cările culturale ale noastre, și verigile cari duc pulsațiunile centrului spre periferie devin din ce în ce mai număroase și mai tari. Ea a putut cugetă, pe lângă toată smerenia mijloacelor sale, la crearea unor instituțiuni de mare însemnătate pentru desvoltarea și lumi- narea noastră 1 Avizați totdeauna numai și numai la puterile noastre, niciodată nu am fi ajuns acolo, ca dela un număr de 131 indivizi, când se împlinesc 747 50 de ani, să-i putem sărbă jubileul în număr atât de impunător, încât necum casele, dar nici stradele acestui loc nu-I poate cuprinde, — dacă societatea noastră nu ar fi ținut pururea în vedere două lucruri. întâi ea s’a ferit ca de foc de politică. Recunoaștem cu toții și măr- turisim sincer dorințele noastre de a ne câștigă în concertul conlocuito- rilor noștri valoarea ce ni-se cuvine după dreptate. Dară lucruri de felul acesta sunt cu totul exchise din cadrele activității acestei societăți. Tot- deauna am tins, și avem să tindem și în viitor, numai la paza tezaurului nostru celui mai prețios, care este limba noastră. Am ținut în vedere tot- deauna numai și numai desvoltarea literaturei noastre și cultura poporului. Și aceste am tins a le apără fără cea mai mică jignire a celor din jur. Fiind poporul nostru destul de număros întru aceste părți, și spornic, a lipsit orice tendință agresivă, — și așa prin cârmuire înțeleaptă am des- fășurat puterile noastre spre țânta, ce ne este prefiptă. Al doilea lucru de mare moment, care a adus binecuvântare pentru societatea noastră, este, că din sânul ei au fost exchise diferințele de classă și de confesiune. Lipsită de politică și de confesionalism, cari adeseori otrăvesc rela- țiunile vieții omenești, societatea noastră a ajuns la desvoltarea îmbucu- rătoare, despre care este mărturie serbarea de azi. Cumcă Românii, când e vorbă de această instituțiune culturală, știu apreciă după merit interesele ei, ne adeverește mai pe sus de toate chiar adunarea prezentă, la care cu deosebită mângâiere sufletească și sperări Încurajatoare pentru viitor, salutăm pe toți măriții arhierei ai celor două biserici ale noastre. Exemplul dat de prea devotații noștri arhierei va servi de faclă animătoare luminând cărările credincioșilor și arătându-le, pe unde și cum sunt datori a purcede față de aceasta instituțiune culturală. Ei și-au câștigat titlii de drept la mulțămita și recunoștința nu numai a noa- stră, celor ce suntem de față, dar a toată suflarea românească. Prea Sfințiți Părinți! Iubiți domni și frați! Sărbăm jubileul de 50 ani a celei dintâi societăți culturale a poporului român de pe aceste plaiuri. Mai suntem pe aci un număr mic, dintre cei ce au luat parte Ia consti- tuanta din 1861. Ca depozitari credincioși ai tradițiunilor neamului nostru avem mângâierea de a constată, că prin conducere înțeleaptă și lucrarea însuflețită a tinerimei noastre, societatea noastră a luat avânt îmbucurător, de care este foarte mare lipsă acum, când sistemul de creștere restrânge mult aspirațiunile noastre culturale. Animat de aceste idei și simțăminte, Vă zic la toți cel mai sincer: bine ați venit! Totodată Vă rog pe toți, ca pentru insuficiența noastră de a primi după cuviință o adunare atât de impunătoare, să nu ne faceți imputări, că ne-am încumetat a învită adunarea aceasta într’un loc atât de mic. Nu arn făcut-o din încredere în puterile noastre, cari le știam a fi atât de slabe, ci pen- truca să ne plecăm dorinței comune de a se țineă aceste sărbări culturale în locul, care este cel mai vechiu cuib al deșteptării noastre naționale. 748 Nu căutati dară la comoditate, ce nu vă putem oferi, ci mai vârtos apreciati simțămintele noastre de iubire frățească, cu care vă îmbrățișăm și Vă zicem încă odată: bine ați venit! D-1 Vasilie Ooldiș salută adunarea în numele «Societății pentru fond de teatru român» prin următoarele cuvinte: Domnule Președinte! Onorată Adunare! Din partea comitetului Societății pentru crearea unui fond de teatru național român am primit onorifica misiune, ca în reprezentanța și în nu- mele acelei societăți să salut această adunare generală a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român. Mă achit din tot sufletul de această onorifică îndatorire. In această zi frumoasă și mare, când Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român serbează anul al 50-lea dela înființarea sa la care au luat parte atâtea suflete nobile și bărbați ca Andreiu baron de Șaguna, Timotei Cipariu și George Barițiu, care român nu simte oare încălzindu-i-se sufletul de nespusă bucurie pentru roadele bogate ale ac- tivității celei de jumătate de veac a Asociațiunii noastre culturale și în fața trecutului frumos, care suflet românesc nu va prinde nădejdi înveselitoare pentru mărirea viitoare a neamului nostru? Atât de mare este ziua aceasta, atât de sfântă și plină de adânc în- țeles, încât par’că simțim cu toții, că nu se află cuvinte îndestul de potri- vite, cari să exprime tot ceeace s'mțim, tot ceeace gândim în zilele ace- stea mărețe dela Blaj. Și dacă s’ar află un măiestru al graiului românesc, care să aibă în sufletul său rostirea congruentă a simțirilor noastre de astăzi, cine știe dacă ea totuș ar puteă să fie rostită? Eu unul simțesc, că salutând adunarea aceasta în numele Societății pentru crearea unui fond de teatru național român nu am în cuvenita mă- sură darul cuvântului, ca să pot spune tot ce simt și ce gândesc în cli- pele acestea ale triumfului nostru cultural. Să mi se ierte deci, că împrumut din cuvintele de aur ale înțelep- tului Timoteiu Cipariu, care în anul 1867 în ziua de 4 Noemvrie n. la Sibiiu, când s’a înființat această Asociațiune, văzându-se împresurat prin frați români de pretutindeni a exclamat atunci, cum ar puteă să exclame și astăzi: «Chiar și aceasta zi solemnă, care ne-a adunat din toate părțile pa- triei, e un testimoniu al vieții românești și o protestațiune mai solemnă, decât jurământul, că națiunea română nu vreă și nu va suferi niciodată ca să apună din seria națiunilor ca națiune română, nu vreă și nu va su- feri niciodată batjocura, ca să se lapede de al său nume și de a sa limbă în favoarea nici a celei mai culte națiuni și limbi din lume». Și dacă în conștiința modestei mele puteri de a află taina vorbei po- trivită gândului am împrumutat acestea clasice cuvinte dela preaînvățatul canonic Timoteiu Cipariu, cum putere-aș să termin mai potrivit salutul 749 meu la adresa scumpei noastre Asociațiuni, dacât prin cuvintele cu care și-a terminat marele Andreiu baron de Șaguna discursul său de inaugurare a acestei Asociațiuni: «Domnilor, masa dulcei maicei noastre este pregătită pentru oaspeți mulți. Maica noastră a fost până acum îmbrăcată în doliu, dar de-acum înainte se îmbracă în haină de nuntă și poftește la masă pe toți fiii săi, ca să strălucească și ea în casa sa și să înoiască pe fiii șăi, precum se înoiesc tinerețele vulturului și se roagă lui Dumnezeu zicând: Doamne, al puterilor, fii cu Asociațiunea aceasta acum și totdeauna, căci tot darul desăvârșit e de sus dela tine, părintele luminilor, Amin». La adunarea generală au avut reprezentanți și alte societăți, dupăcum se poate vedeâ din procesul verbal. După rezolvirea tuturor punctelor prevăzute în ordinea de zi, prima ședință s’a închis din partea d-lui prezident, care a invitat publicul să ia parte lâ deschiderea expoziției aranjate de despărțământul Blaj al Asocia- țiunii în șalele de învățământ ale liceului. La deschiderea expoziției d-l Gavriil Precup, profesor în Blaj, a ținut următoarea cuvântare: «Domnule Prezident! înalt Preasfințiți Arhierei! Mărită adunare! Veacul ce trăim este veac de emulație al neamurilor. Câmpul de bătaie sunt expozițiile, iar armele de luptă: rezultatele muncii intelectuale însoțită de energi-i fizică sub deosebitele ei forme. Poporul românesc de pe aceste plaiuri trăind în condiții puțin prielnice unei desvoltări spre o vieață civilizată, abia târziu a ajuns în situația de a se afirma amăsurat aptitudinilor cu cari l-a dăruit Dumnezeu din belșug. — Legat de glie, toată energia și-a cheltuit-o pentru alții. Trezit la vieață înainte cu 157 ani prin schinteia învățăturilor răs- pândite din rostul unor cucernici călugări adăpostiți în aceste sfinte zi- duri, încet cu încetul ia putere, crește și se întărește, la fel cu pomul a cărui rădăcini dau de pământ bun și roditor. — Ajuns la conștiință tot mai mult își reclamă dreptul Ia vieață creiându-și instituțiuni, cari să-1 ajute a se instrui alături de celelalte popoare conlocuitoare, favorizate de soartă. îndeosebi sub scutul și la îndemnurile Asociațiunii, a cărei semi- centenar îl sărbăm azi — își ia partea în aceasta direcție grea de urmat, dar singur mântuitoare. Despărțământul Blaj, urmând acestor bune îndemnuri, a aranjat în încăperile acestor scumpe locașuri o expoziție, pe care o închină drept prinos Asociațiunei din prilejul adunării jubilare de astăzi. Expoziția ce am aranjat are caracter local; e numai a despărțământului. Nu ne putem mândri cu paviloane arhitectonice, nici cu opere de știință și artă de valoare universală; nu cu ultimile rezultate pe tărâmul 750 mecanicei și a electrotehnicei. Desvoltarea acestora reclamă alte împre- jurări. Prea mare a fost sbuciumul vieții poporului nostru; prea mult i-au fost angajate puterile pentru alții, decât să aibă timp și mijloace pentru astfel de ocupațiuni. — Tot ce vă putem arătă e rezultatul trudei noastre, — muncă dreaptă din puterile noastre fără concursul nimănui. Paviloanele expozițiunei noastre sunt încăperile modeste ale școalelor noa- stre din Blaj, cari timp de 157 ani au ocrotit mii de generații. In aCeste ziduri sfinte s’au pus temeliile științei românești. Expoziția noastră e măr- turie grăitoare de munca desfășurată în aceste școale. D-le prezident! înalt Preasfințiți Arhierei! — Luându-o în primire, veți constată, că în preajma acestei sfinte mănăstiri s’au adăpostit călu- gări și profesori smeriți, cari cu scrisul lor au deșteptat la vieață și con- știință națională obștea românească de pretutindenea, prezentându-ne lumei străine ca pe urmașii unui falnic popor. — Ei au susținut cu îndârjire romanitatea neamului nostiu. Veți vedeă, că școalele Blajului au dat bi- sericii românești un lung șir de arhierei, cari au păstorit cu vrednicie Sionul românesc. Veți întâlni o serie de bărbați, cari toată agoniseala muncii lor și-au depus-o pe altarul culturii române; veți găsi bărbați, cari s’au afirmat cu destoinicie în înalte funcții de stat; veți vedea bărbați, cari au ajuns a fi propagatorii culturii românești la frații noștri din Buco- vina, România și Macedonia. Expoziția ce veți cercetă vă va da probe de înaltele calități artistice cu cari e înzestrată țăranca română. Vă va convinge de pasul spre cul- tură a damelor noastre din Blaj; va mărturisi de bogăția pământului muncit de țăranii acestui despărțământ și de năzuințele noastre de eman- cipare economică. Pe urmă în expoziția noastră vi se dă prilej să luați act de înjghebarea unei clase de mijloc, care e chemată să păstreze ca- racterul de până aici al acestui cuib scump și temut. Dat fiind, că izvorul și temelia vieții noastre culturale a fost și este biserica, înainte de a luă în primire acest modest prinos rugător, mă în- drept cătră înalt Preasfințiții noștri arhierei, cerând să-și verse cu priso- sință binecuvântarea cerească asupra lucrărilor noastre. Ci acestea în numele comitetului despărțământului Blaj predau cu supunere expoziția istorică culturală D-voastre D-le Prezident, rugându-vă, să o deschideți.!» După cari cuvinte publicul în frunte cu arhiereii au vizitat obiectele expuse de despărțământul Blaj în edificiul liceului. La orele două s’a ținut banchetul, la care s’au rostit mai multe în- chinări, iar după amiazi lumea adunată în Blaj a azistat la conductul et- nografic. Lumea nu ieșise încă dela banchet, când larga piață a Blajului, croită de ochiul ager și înțelept al marelui Inocențiu Clain înainte cu aproape două sute de ani, a început să se frământe de o mulțime mare de oa- 751 meni. De sus, dinspre «șura vlădicului» veneă un sgomot neobișnuit, de glasuri multe, de glasuri vesele, de chiuituri și sunete de ceteri. Părea un vuet depărtat de oști, cari vin din zări mari, dela biruință. Deodată strada Tipografiei se umple de chiot și un mare steag al- bastru își flutură faldurile mărețe preste un râu de capete, peste o mare mulțime de flăcăi de ai noștri, cari vin în șiruri voinicești, câte patru, cu flori în pălării, cântând după ceterile, pe cari le poartă smei cu gâturi lungi. In frunte o tablă albă cu numele comunei. Mai pe la mijloc, în șiruri drăguțe, fete mândre pășesc sfioase, dar cu inimă, în tactul muzicei, cu mănunchiuri de flori la brâu. Ici colo câte doi flăcăi cuprinși pe după cap, reamintesc frăția de cruce din vremile bătrâne. Vin satele noastre din jur, aducând sănătatea lor înfloritoare și portul mândru de pe Târnave, de pe Săcaș și mai din jos, de pe la Murăș, vin să ne reamintească vre- muri trecute, de când au coborit întâi la Blaj Moții lui lancu, Murășenii lui Axente, Câmpia lui Moldovan și toată suflarea românească, în anul de frământări cumplite, care a consființit Blajul nostru pentru toate vremurile. Iată, întâi vin Mihălțenii frumoși și mândrii, muiți, de nu se mai sfârșesc și trec în jurul pieții, în uralele însuflețite. Apoi Obreja, Cisteiul, Crăciunelul, Bucerdea, Tiurul și satele dinspre Secaș: Ohaba, Tău, Colibi, Beșinău, Henig, Roșia și Cergauele. Din sus, de pe Târnava-mare, Mănărade, Micăsasa, Ologovețul, Țapu, Apoi Veza, Ciufudul. Din spre Târnava-mică: Sâncelul, Pănadea, Bia, Iclodul Spinii, Sânmiclăușul, Valea-Sasuiui și Căpâlna. In fruntea tuturor dascălii, acești crainici ai culturii noastre, și preoții smeriți apostoli cu inimile mari. Fie- care sat a venit cu ceterașul său, ici colo cu fluerași dintre flăcăi. Piața Blajului, unde s’au îngrămădit cetele în ordine frumoasă, a luat o înfățișare grandioasă. O mare de cămeși cu altițe, brânele și flamuri al- bastre la tot pasul, mândrele steaguri. De jur împrejur cărturărime din tot cu- prinsul pământului locuit de Români. îndeosebi asupra oaspeților din Regat țărănimea noastră frumoasă și plină de vigoare a făcut o impresie covârși- toare. Eră greu pământul de atâta lume, la câteva zeci de mii de oameni, h// Atâta entuziasm nu s’a mai pomenit pe pământul Blajului din 48 încoace. La tot pasul un sat întreg, cu hora lui. Nu vedeai decât pene de măghiran și mușcăți, săltând vioi, și flamuri undulate de boarea amur- gului. Și chiote și cântece de fete prinse în horă. O splendidă sărbătoare a jocului și a portului nostru țărănesc. A doua zi, după sfânta liturgie, s’a ținut un parastas în cimiteriul I bisericii parohiale pentru odihna răposaților membrii ai Asociațiunii, cu l care ocazie d-l I. F. Negruțiu a și rostit următoarea cuvântare: Inalți preasfințiți Arhierei! Fraților iubiți! In casa părintelui nostru ceresc am înălțat rugăciuni de mulțămită, că ne-am învrednicit să ajungem aceste zile de sărbătoare culturală, de însemnătate mare pentru întreg neamul românesc. 752 Uniți în cugete și în simțiri, stăm acum în acest loc de odihnă, îm- podobit cu câteva cruci și monumente, unde am venit, ca după legea noastră strămoșească, să ridicăm rugăciuni la tronul celui Atotputernic, pentru odihna sufletelor repausaților membri fundatori și binefăcători ai Asociațiunii, înmormântați aci și în alte locuri, de vecinică amintire pentru noi. Și noi Românii de pretutindenea, întruniți la serbările jubilare de 50 de ani ale Asociațiunii, nu puteam săvârși un act mai măreț, o faptă mai înălțătoare de inimi, ca acest pelerinaj la mormintele acelor fruntași ai neamului românesc, cari sub aceste cruci modeste își așteaptă învierea. Aci sunt înmormântați unii dintrei acei mulți bărbați de inimă, cari acum sunt 50 de ani au întemeiat «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român», cea dintâi, cea mai veche și cea mai înaltă instituțiune culturală a Românilor din regatul sf. Ștefan. în aceste momente sărbătorești ni se prezintă toate faptele, toată energia, toată munca lor cheltuită pentru cultura poporului român. Lângă aceste morminte ni se înfățișează înaintea inimei noastre, îna- intea sufletului nostru toate figurile marcante ale neamului românesc. Lângă aceste morminte a tovarășilor lor de muncă vedem înșiruite umbrele tuturor acelor băi bați fruntași, cari la anul 1860 hotăresc înfiin- țarea Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român. Vedem cu ochii sufletului nostru, ieșind din acest mormânt, umbra marelui Arhiereu Alexandru Sterca Șuluțu, care împreună cu marele Ar- h'ereu Andreiu baron de Șaguna, și în conglăsuirea cu loan Alexi, primul episcop dela Gherla, însoțiți de alți 171 fruntași români, la 10 Maiu 1860 subscriu și înaintează iocotenenții (guvernatorului) din Transilvania o adiesă în care cer voie să țină în Sibiiu o consfătuire, în scopul înființării unei «Asociațiuni Culturale». Par’că și acum auzim glasul Marelui Arhiereu Andreiu baron de Șaguna, primul prezident al Asociațiunii cuvintele: «Iată domnilor a sosit ziua cea dorită, pentru înființarea unei «Asociațiuni», care să aibă de scop literatura română și cultura poporului român». Aici înaintea noastră avem mormântul lui Timoteiu Cipariu, părin- tele filologiei române, cel dintâi vice-prezident, și mai târziu prezident al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român. Discursul clasic al lui Cipariu, ținut la 18al, se aseamănă cu un cântec de jale a trecutului nostru, și ne servește totodată ca un memento, ca un cuvânt de încurajare pentru toate timpurile, în lupta noastră culturală. «Limba noastră românească — ziceâ Cipariu — e un tesaur, născut cu noi dela țițele maicii noastre; dulce ca sărutarea măicuțelor, când ne plecau la sânul lor. E un tezaur mai scump decât vieața; tezaur, care de l-am fi pierdut, de l-am pierde, de vom suferi vreodată, ca cineva cu puterea, sau cu înșelăciunea, sau cu momele să ni-1 răpească, atunci mai bine să 753 ne înghită pământul de vii; să ne adunăm la părinții noștri cu mângâ- ierea, că n’am tradat cea mai scumpă moștenire, fără de care n’am fi vred- nici de a ne numi fii lor. * * * Inalți preasfințiți Arhierei! Fraților iubiți! în aceste momente de mândrie națională ne amintim cu pietate de o serie întreagă de nume ilustre ale acelor bărbați, cari au conlucrat la în- temeierea și înaintarea «Asociațiunii pentru literatura română și cultura po- porului român». ; între aceștia se numără: Andreiu Mocsonyi de Foen, mare proprietar,/’!; Dr. loan Rațiu, bărbatul care a compus cu multă îngrijire petiția dela 10; hi , Maiu 1861, și prezidentul de pie memorie al partidului național. Acî nr se înfățișează umbra măreață a lui George Barițiu, marele nostru istoric, j I I nestorul publicisticei române, secretarul I, timp de 28 ani neîntrerupt, și mai târziu prezidentul Asociațiunii, — care împreună cu loan cav. de Puș- cariu, unul dintre cei mai activi și mai însuflețiți întemeietori ai Asocia- țiunii, și cu Timoteiu Cipariu, au compus câte un proiect de statute pentru Asociațiune. Intre întemeietorii și binefăcătorii Asociațiunii se numără mai departe: Axente Sever, luptătorul neînfrânt pentru libertate, egalitate și frăție- tate: pentru drepturile poporului român. Nicolae Popea, vicar arhiepiscop., v.-prezident și episcop mai târziu; — loan Popasu, episcopul de pie memorie dela Caransebeș. Baronul Vasile Pop, al doilea prezident și loan Hannia, al doilea v.-prezident al Asociațiunii: lacob Bologa, consilier c. r. vice- și apoi prezident al Asociațiunii. losif Vulcan, advocat, întemeietorul și redactorul revistei «Familia»: — Iustin Popfiu, cunoscut ca mare orator bisericesc. — loan Popescu, profesor și secretar I. — Antoniu Vestemian, Dr. D. P. Barcianu, foști secretari II ai Astrei; — Dr. llarion Pușcariu, v.-prezidentul Astrei; — Dr. Alexandru Mocsonyi, prezident al Asociațiunii (1901.); — losif Șterca Șuluțiu vice- și apoi prezident al Asociațiunii, sub a cărui îngrijire s’a ridicat școala de fete și internatul, precum și muzeul național; Zaharie Boiu, prim secretar; — loan Bran de Lemeny, căpitan suprem; — Visarion Roman întemeietorul primului institut de credit și economii «Albina»; — Petru Man, consilier c. r. financiar; — Constantin Stejar, căpitan c. r.—Niculae Caetan, consilier c. r.; — loan Florian prezident de tablă; — Dr. losif Hodoș, distinsul scriitor și fost membru al Academiei române; — Gre- goriu Mihali, canonic; — loan V. Rus, profesor, protopop, secretar și timp mai îndelungat membru activ în comitetul central al Asociațiunii, mai târziu canonic; — Gavril Muntean, director gimn.; — Dr. Pavel Vasiciu, consilier c. r.; — Dr. loan Moșota, profesor; — Basiliu Rațiu, 49 754 vicar arhiepiscopesc; — Constantin Papfalvi, Constantin Alutan, loan F. Negruțiu, loan Pamfilie, Alexandru Micu, loan Antonelli, canonici; — loan Tarța, Oedeon Blasian, profesori ș. a. Acești bărbați ai neamului românesc, împreună cu toți tovarășii lor de muncă, — dintre cari 3—4 mai sunt in vieață și de față la această sărbătoare Jubilară, — acești luminători ai poporului român ne-au arătat calea mântuirii; ne-au dovedit prin vieața lor, prin faptele lor, că și pentru noi Românii arma biruinții este cultura pe toate terenele în conglăsuire deplină cu poruncile lui Dumnezeu. Ei au ajuns biruitori prin munca, prin dragostea, prin credința, prin încrederea lor împrumutată. Ei au aprins facla, care luminează tuturor Românilor. Ei ne-au dat problema culturii noastre naționale, și pentru rezolvirea acestei probleme culturale ne-au lăsat ca moștenire îndemnul, pilda lor vie; împrejurările vieții noastre fie acele cât de grele, cât de vitrege, niciodată să nu ne amăgească, nici odată să nu ne sperie, niciodată să nu ne descurajeze, ci totdeauna, și în timpuri bune și în timpuri rele, să avem încrederea deplină în Dum- nezeu și în vitalitatea neamului românesc. întemeietorii Asociațiunii noastre ne ziceau și ne zic în continuu: «Luminați-Vă și Ve-ți fi». «Munciți cu constanță și fără a osteni cât veți trăi». «Faceți-vă datoriile conștiențios și fără șovăire». «Luminați poporul, îndemnându-1 la muncă și cruțare» I Și înainte de toate creșteți și învățați fii neamului românesc în frica lui Dumnezeu, ca să-și păzească limba, credința, legea, portul și obiceiurile bune ale părinților noștri». Astfel, urmând noi povețele și învățăturile înaintașilor noștri, cari au întemeiat Asociațiunea, să-i facem nemuritori și prin faptele, ce vom săvârși noi și urmașii noștri în numele lor. * * * înaintea voastră, mărețe umbre! cu pietate, cu recunoștință ne plecăm capetele noastre. Vă rugăm să vă întrepuneți pentru noi, să cereți să ne scutească Părintele îndurărilor neamul nostru; și toate instituțiunile noa- stre culturale să le scutească de toată vrajba dintre frați; să ne apere de toată stricăciunea vrăjmașilor noștri; pentrucă să scăpăm noi de tot nă- cazul, mănia și nevoia Domnului să vă rugați. Voii suflete nobile! veghiați din plaiurile fericirei vecinice: «Unde nu-i durere, nici suspin»; veghiați și cereți binecuvântarea Tatălui nostru ceresc asupra Asociațiunii, asupra acestei instituțiuni culturale a neamului românesc, a cărui fundament voi l-ați pus acum sunt 50 de ani. Ajutați-ne cu rugăciunile voastre, ca astfel munca voastră să fie întemeinicită pe vecie. Și noi în aceste momente solemne, acî lângă aceste morminte ale tovarășilor voștri de muncă, pentru înaintarea în cultură a po- porului român, ne legăm, că vom aveâ totdeauna înaintea noastră lumina faptelor voastre, ne vom năzuî, să le pricepem și să le urmăm. Aci în acest Ioc, sub cerul liber, Ia umbra mormântului marelui no- stru Arhiereu Alexandru, ne legăm, că vom păzi totdeauna poruncile lui 755 Dumnezeu, ocrotitorul neamului românesc. Noi credem, noi știm, că po- norul român numai cu ajutorul celui Atotputernic a învins nevoile, năca- zurile, mănia și ispitele, de cari a avut parte în cursul vremurilor trecute. Noi știm, că numai sub scutul Lui neînvins, poate să se înainteze, să în- florească toate instituțiunile noastre culturale. Noi credem, că mâna Lui cea tare a condus și până acî naia culturii noastre naționale. Nădăjduim, că fii noștri și toți urmașii lor vor rămânea tari în legea noastră strămo- șească, își vor iubî, apără .și păstră limba, țara și moșia strămoșească, în toate timpurile. * Și acum veniți fraților iubiți 1 să dăm morților noștri sărutarea tainică. Veniți să depunem în fața acestor morminte și umbre ale neamului ro- mânesc, sentimentele noastre de diagoste, de venerațiune și de recuno- ștință, ce datorim tuturor întemeietorilor și binefăcătorilor «Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român». * Tu Doamne al indurărilor, care ai trimis asupra sfinților tăi Apostoli Spiritul cel sfânt, să-i întărească pe ei și pe urmașii lor în predicarea evan- geliei Tale: întărește-ne și pe noi întru păzirea poruncilor tale!! Primește rugăciunea noastră de mulțămită și de laudă, ce-Ți aducem noi nevrednicii, în semn de vecinică dragoste și recunoștință pentrucă ai trimis bisericii noastre naționale și neamului românesc luceferi pururea luminători, bărbați providențiali, cari au alungat negura întunerecului din mintea noastră; iar, prin învățăturile lor, prin faptele lor au deșteptat în inima noastră dragostea cătră biserică, cătră neam și cătră patria noastră iubită. Ție-Ți aducem această rugăciune, Doamne al puterilor! și Ție mă- rire îți înălțăm: Tatălui și Fiului și Spiritului sfânt; acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. * * * înainte de prânz s’a ținut ședința festivă a secțiunilor științifice lite- rare. Dl Dr. losif Popovici, docent universitar a vorbit despre Ion Ma- iorescu iar dl Octavian Goga, secretarul Asociațiunii, despre literatura ar- deleană în secolul al XlX-lea. Ședința a doua a adunării generale s’a deschis după prânz la orele 5. După ce s’au adus câteva deciziuni, în urma propunerilor făcute de referentul comisiunii pentru censurarea raportului general al comitetului central, ședința s’a întrerupt la 5'/₂, pentru a asistă la sborul aviatorului Aurel Vlaicu, și s’a continuat a treia zi, la orele 3*/₂ P- m., terminându-se toate afacerile curente. Pe urmă, la propunerea dlui Șt. C. Pop, s’a ales între ovații însuflețite ca președinte al Asociațiunii dl Andreiu Bârseanu, iar ca viceprezident dl Dr. Vasile Suciu, canonic în Blaj. După aceste adunarea generală a Asociațiunii s’a închis. * * * In cele trei seri s’a dat două concerte foarte reușite sub conducerea măiestrului lacob Murășianu și o reprezentație teatrală de artiștii dela Teatrul 49* 756 Național din București: de dna Aristizza Romanescu, dl Petru Liciu și de dna și dl Bârsan. — Iar în după amiaza zilei de 29 Aug. n. inginerul Aurel Vlaicu s’a înălțat în văzduh cu minunatul său aeroplan. — In aceleași zile s’a ținut la Blaj și adunarea generală a Societății pentru fond de teatru. Mai amintim, în special expoziția despărțământului Blaj al Asociațiunii. Un punct de forță al serbărilor culturale din Blaj a fost expoziția aranjată din partea despărțământului «Blaj» al Asociațiunii. Expoziția aceasta înfățișă, ca într’o oglindă fermecată trecutul și prezentul nostru, activitatea ce s’a desfășurat în acest centru cultural, începând cu veacul al XVIII-lea și până în zilele noastre. Expoziția deșt a fost întocmită în pripă, a reușit totuș splendid, căci a fost aranjată fiecare secțiune de oameni pricepători, cari în câteva zile au știut să scoată la iveală și să aranjeze cu sistem tot, ce avem mai de valoare in zilele noastre. A fost aglomerată aici, atâta comoara de do- cumente, obiecte și relicvii, încât fiecare sală recerea cel puțin o zi, pentru a puteă aprețiâ după vrednicie însemnătatea și valoarea lucrurilor expuse. Erau reprezentați aici toți ramii activității noastre ca popor conștiu de în- semnătatea lui. începând cu vechile hrisoave, în cari se cuprindea de- numirea sau distincția vreunui arhiereu, ori deschiderea vreunui înalt in- stitut cultural, vedeai aici probe vii despre intensiva activitate literară a bărbaților, cari au condus destinele institutelor noastre de aici, dela bu- coavnele tipărite cu litere cirilice și până la cărțile mai recente, cari în- trunesc toate cerințele vremilor mai nouă. Remarcai aici lucruri de o ex- traordinară importanță pentru neamul nostru, cum ar fi de pildă decretul episcopului Petru Paul Aron, apoi foaia lui Cipariu, care e cel dintâiu organ de publicitate tipărit cu litere latine și cea dintâiu foaie poporală: «Învățătorul Poporului» (1848). Alături de activitatea culturală a dascălilor din Blaj, se înșirue expoziția artistică a țărancelor din despărțământul Blaj și a doamnelor române, remarcându-se cu multă satisfacție scoaterea la iveală tot mai pronunțată a motivelor naționale. Ramul agriculturii și al silviculturii, în cari s’au expus productele deo- sebit de îmbelșugate ale domeniului metropolitan și a altor domenii, precum și al marilor și micilor proprietari de aici și din împrejurime; apoi dife- rite articole expuse de meseriașii noștri din Blaj, ne-au convins pe deplin că munca, ce se desfășoară astăzi pe terenul economic și al industriei, a făcut progrese uriașe, puse fiind sub conducerea unor oameni pricepători și cu tragere de inimă pentru desvoltarea cât mai intensivă a clasei noa- stre mijlocii, pe care se razimă puterea noastră de popor cu aspirațiuni de bunăstare și civilizație. într’o sală a mai fost o expoziție de pictură, iar în alta atelierul de industrie casnică din Orăștie a expus mai multe produse de ale sale. Din toate acestea se poate vedea că serbările jubilare ale Asocia- țiunii au fost cât se poate de reușite. 757 Telegrame și scrisori de felicitare primite cu ocazia Adunării generale iubilare. Vălenii de munte. Ori unde se lucrează pentru cultura națională românească Liga culturală se cade datoare a-și aduce frățeștile salutări, ea vă urează solidaritate deplină în munca în- verșunată pentru trezirea prin lumină a energiei uriașe ce se ascunde în sufletele a patru milioane de români. Secretarul Ligei culturale lorga. Vălenii de munte. A fi cu sufletul în mijlocul D-Voastră nu poate supără pe nimeni, îngăduiți aceasta până când vremuri mai bune vor face pe acela care vi s’a făcut tovarăș de muncă să poată fi și tovarășul bucuriilor D-Voastre. lorga Sinaia. în numele comitetului central al societății ortodoxe națională a femeilor române vă rog să binevoiți a fi interpretul salutărilor noastre omagiale cătră domnii președinți ai societăților întrunite in istoricul oraș al Blajului pentru sărbătorirea unei jumătăți de veac în vieața culturală a fraților noștri din regatul ungur, cultura neamului românesc este una și nedespărțită cu sufletul și graiul nostru strămoșesc. Dragostea de neam ș' credința creștinească temeliile societății ortodoxe naționale ne îndeamnă a vă exprimă sentimentele frățești, entusiasmul românesc și admirația noastră pentru progresul D-Voastră cultural. „ ., , , . „ . Prezidenta: Anastasia Grigore Eihpescu. Câmpina. în numele Asociațiunii române pentru înaintarea și răspândirea științelor urăm prosperitate pentru bunul mers al neamului. Prezident: lonescu. Secretar general: Istrati. Câmpina. Societatea română de științe vă urează cale largă și luminoasă în viitor. Secretar perpetuu: Istrati. Câmpina. Cu inima și cu sufletul cu voi și pentru voi. Istrati Kolozsvâr. Az «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român» felsză- zados jubileuma alkalmâbol a român irodalom es kozmivelodes fejleszteseert sikert es szerencset kivăn, az iinneplbket iidvozli az «Erdelyi Muzeurn Egyesiilet» elnoksege. Grof Eszterhăzy, elnok. Kelemen, titkăr. (Traducere.) Cluj. Din prliejul semisecular al «Asociațiunii pentru literatura română și cultura po- porului român» urează reușită și noroc pentru înaintarea literaturii și culturii române și salută pe acei cari serbează prezidiul societății «Erdelyi Muzeum Egyestilet». Gonte Eszterhâzy, prezident. K.elemen, secretar. Câmpulung. Reprezentanții poporului și culturii românești din Câmpulung și împrejurime, ur- mași ai falnicilor tovarăși ai lui Negru Vodă, care din Făgăraș descălecând a pus trainica temelie statului român modern salutăm cu admirație mărețele serbări jubilare sernise- culare din Blaj, leagănul literaturii și culturii poporului românesc de pretutindeni și urăm rezultate îmbelșugate pentru realizarea idealului unității culturale a neamului. Cu Dumnezeu înainte! în numele lor, Alexandru Mușătescu, primarul Câmpulungului. 758 An die «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român.* Von einer lăngeren Reise nach Leipzig zuriickgekehrt finde unter den Druck- sachen auch die Einladung zum 50 jăhrigen lubileum der Asociațiunea, deren Ehren- mitglied zu sein, ich die Ehre habe. Ich bedaure, dass ich nicht rechtzeitig meine Gliickwiinsche aussprechen konnte, so thue ich es venn auch nachtrăglich, so doch nicht weniger herzlich. Mbge die Asociațiunea wie seither zur Verbreitung der Kultur des rumănischen Volkes in Siebenbiirgen beitragen und immer tiefere Wurzeln nicht nur in dem Kreise der Gebildeten, sondern auch in der Masse des Volkes fassen, dann wird sie ein Bohlwerk bilden, das kein Feind erobern kann. Leipzig, 31 Aug. 1911. Jₙ Eᵣgₑbₑₙₕₑjₜ: Hofrat Weigand. Onoratului Comitet al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român. Sibiiu. Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramurăș, înființată în 1860, din ocaziunea jubileului de 50 ani al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, cu bucurie salută această Asociațiune binefăcătoare pentru toți ro- mânii și-i dorește prosperare și înflorire! Ca reprezentanți la iubileul Asociațiunii Comitetul exmite pe Spect. Domn ad- vocat Dr. Vasile Chindriș ca să tâlcuiască și cu graiu viu salutarea noastră frățească. Din ședința Comitetului Asociațiunii pentru cultura poporului român din Mara- murăș ținută în Sighet în localitățile convictului în 4 Aug. st. n. 1911. Tit Bud m. p., loan Doroș, m. p., vicar, viceprezidentul Asociațiunii. Prot. Preotul Slatinei, notarul Asociațiunii. Liga pentru Unitatea culturală a Românilor Secția Constanța. Domnule Prezident! Constanța, 12 August 1911. Românii de pe malul Mărei Negre adunați sub steagul «Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor» trimit membrilor Astrei adunați pe Câmpia libertății culturale de la Blaj, salutările lor frățești pline de dragoste și expresiunea admira- țiunii lor, pentru tenacitatea neclintită în lupta lor culturală românească. Aceste cuvinte eșite din adâncul inimii noastre le transmitem prin delegatul ligei culturale secțiunea Constanța, D-1 Ilariu Banciu, advocat, prezident. Dr. Al. Tălășescu m. p., secretar. N. Diaconescu m. p. Domniei Sale Domnului Prezident al «Astrei». Blaj. Afară de acestea au mai sosit scrisori și telegrame de aderență dela următorii P. T. Domni și corporațiuni: Dela Sălăgenii: Dr. Coriolan Meseșian, adv.; Alexandru Sima, preot; Alimpie Coste, preot; Traian Trufaș, preot; Avram Dragoș, preot; Cassiu Deleu, proprietar; Teodor Alexarian, proprietar; Patriciu Trufaș, teolog absolut; Victor Boțian, învățător; Laurențiu Avram, preot din Șimleu. Dr. Anton Qabor, spiritual și profesor la seminarul catolic, Iași. «Doina*, Câmpeni. Românii din comuna Borșa-Clujului. Românii din Marghita și jur. Românii cacoveni din Banat. Românii din Reteag. Românii din Wâlltschhof. Ho mânii de lângă lisa, Ecica. Românii din Cig. «Școala română* din Suceava. Clerul greco-catolic, Bucium. Românii din Deva și jur. «Rășinăreni* (Românii din Rășinar), 759 Românii din Oravița. Românii din Câmpeni. Meseriașii români din Câmpeni. losif Stoica, Șinca veche. Dr. Aurel Cosma, d-na Lucia Cosma, Carmen-Sylva. Alexandru D. Florescu, Buștenari, România. Doctor Drăgescu, general Marcu, Râmnicu-Vâlcea. Românii din Viena. N. Mircea, București, telegrama din Călimănești. Familia Petrișor și familia Borgovan, Câmpulung. Dr. Lazar Popovici, Viena. Sava Șomanescu, Constanța. Virgil Onițiu, director, Brașov. Dr. Bredicean, Peicu, Covrig, Răcășdia. Dr. Augustin Lauran și soții, din Oradea mare. loan Georgiu, vicar capitular, loan Welle, canonic, Origore Pop, canonic, Vasile Pordea, notar consistorial, Dr. Alexandru Gheție, profesor de teologie, Gherla. Medincea, canonic, Nestor Popoviciu, asesor, Tincu, arhivar, Dr. Mioc, Lugoj. luliu Herbay și soții din Arad. Familia Vertic, familia Pahone, llarie Pahone din Bistrița. Dr. Onișor, Bistrița. Muntean, protopop, Tileagd. Virgil Pop, Crașova. Vicaș, protopop și soții din Șărmășag. Grivase și Emil Tisca, Năsăud. Vizitatorii români din Băile Herculane. Dr. Victor Colceriu. medic, Rodna veche. losif llieș, propr., Vasile Tamaș, înv., Rodna nouă. Borza, protop., Dr. Șenchea, Făgăraș. Vlăduțiu, Turda. Românii din Câmpeni. Mai mulți fruniași din Deda. Mai mulți din Gurghiu. Câmpean, protopop, Giurgeu-Sân-Miclăuș. Familia Săbădeanu, Brașov. Mai mulți fruntași din Miercurea. Mai mulți fruntași din Sarafola. Dr. Penția, Panciova. Dr. Loginu, Bistrița. Dr. Saftu, Brașov. Voilean, Verzariu, Borcia-Calamar, Sibiiu. Mai mulți fruntași din Orșova. Dr. Chiroiu, advocat, Becicherecul mare. Mai mulți fruntași din Caransebeș. „ „ „ „ Alibunar. „ ,. „ „ Câmpeni. j, » >> Brad. » » a a Fiațeg Alimpiu Barboloviciu, vicar, Șimleu. Liga Culturală», secțiunea Slănic-Prahova. “Liga Culturală», secțiunea Giurgiu. Redacția “Românul», Arad. Despărțământul “Beiuș» al Asociațiunii. ,, “Bocșa» „ ,, „ “Bistrița» al „ ,, “Brașov» „ ,, Clerul și poporul romăn maramurășan din Moiseiu. Românii din Lugoj. Societatea “Andreiu Șaguna» a teologilor, Sibiiu. Reuniunea învățătorilor români din protopopiatele Aradane. “Reuniunea învățătorilor rom. gr. ort.» din dieceza Caransebeșului. Preoții români și poporul din Cojocna. Onigaș, director școlar în pensiune, Reghinul săsesc. 760 IOAN MAIORESCU. — Părți din discursul comemorativ cu ocaziunea centenarului sărbat la 16/29 August 1911 în Blaj. — I. Comemorăm memoria celui mai brav și mai distins bărbat din ge- nerația veche, acelui bărbat mare, care a format gloria emigranților în Ro- mânia. Dacă Cipariu și Șaguna au fost ai Românilor de sub oblăduirea coroanei sf. Ștefan, loan Maiorescu a fost al întregei românimi. Activitatea - lui prodigioasă, mintea lui luminată și inima lui curată au fost tot atâtea însușiri, cari l-au ridicat la culmea gândirii românești, l-au înălțat pe treapta cea mai înaltă a moralei sociale. Sărbăm comemorarea acestui brav român din două puncte de ve- dere: întâi pentru cultul strămoșilor, faptul cel mai clasic al religiei stră- bunilor noștri și al doilea, ca să risipim ura, care ne urmărește faptele noastre și căreia i-a dat expresiune cântărețul libertății noastre, Andreiu Mureșianu, la 1848 printr’un puternic acord, care ne-a cutremurat: «Pe voi vă nimiciră...» etc., în Răsunetul vestit. Și dacă ieri am trăit momente de acum 50 de ani, dacă ne-au în- viat înțelepciunea lui Șaguna și Cipariu prin rostul lor de aur, noi mergem astăzi cu cincizeci de ani și mai departe, cuprindem, va să zică în studiul nostru o sută de ani. Ce e o sută de ani în vieața unui popor? Nu e nimic! Dar pentru noi această sută de ani e cea mai frumoasă din vieața poporului nostru, fiindcă în această sută de ani s’au organizat și alcătuit bazele vieții sociale ale poporului românesc de pretutindeni. Activitatea lui loan Maiorescu trebuie privită din patru puncte de vedere: 1, ca român, 2, ca scriitor, 3, ca profesor și 4, ca bărbat de școală. Născut la Bucerdea la 1811 (lângă Blaj) și-a început studiile acolo și și-a păscut privirile pe vastul câmp al libertății, la a cărui adunare măreață din 1848 n’a putut să ia parte, fiind ocupat pentru binele neamului într’alte părți. Și-a continuat studiile la Cluj și Budapesta, de unde se reîntoarce ca absolvent de teologie la Blaj. Episcopul de atunci Lemenyi, văzându-1 desghiețat îl trimite la Viena la Sf. Barbara. Anul mergerii lui la Viena se poate stabili pe 1834, căci în acest an a venit și C. Hurmu- zachi, ministrul justiției de mai târziu al Moldovei și distinsul bărbat de stat al României, cu care loan Maiorescu a făcut atâtea lucruri frumoase pentru înaintarea politică a României. Tot la Viena s’a întâlnit cu loan Popasu pe a cărui soră o ia de nevastă la 1837. Lui loan Maiorescu nu i-a plăcut popia, a studiat teologia de dragul unchiului său după mamă S. Vulcan dela Oradea-mare. Mai mult s’a ocupat însă cu studiul istoriei și filologiei. Teologia n’a absolvat-o și de groaza popiei a și fugit la 1886 în România. Pe unde a trecut, trecut-a prin Bănat sau peste Ardeal, nu știm. Destul că la 1836 e la Cerneți, ca- pitala de atunci a județului Mehedinți, azi un suburbiu ticăloșit al Seve- rinului. Aici la sfatul și îndemnul lui se înființează o școală primară TOI românească, unde e ales de profesor. Se pune pe lucru și învață foarte mult. La 1837 Alexandru Ghica, domnul Munteniei, face o călătorie prin Oltenia și trece pe la Severin și Cerneți. loan Maiorescu bineven- tează Domnul, acesta lemâne uimit de modul și cultura acestui tânăr, neobicinuit în țara românească, și-l mută la Crafova la școala centrală și națională, care eră liceul orașului. Aici devine, la 16 August 1836, «in- spector al școalei centrale din Craiova și piofesor de istoria universală și de stilul național». Dar sinceritatea lui și dorul pentru progresul poporului românesc îi aprinde paiele în cap și-i amăresc zilele și traiul. Se întâmplă că la 1838 la 16 Aprilie Foaia Literară Nr. 16 îi publică o corespon- dență. pe care i o ceruse G. Barițiu. Corespondența acasta nevinovată, în care loan Maiorescu se plânge de un materialism cras, ce s’a lăsat ca un nor peste țară,... de o jude- cată strictă, de un lux grozav, dărăpănător; de ușurătate, nestatornicie, procopsință socială, de lipsa patriotismului, destoiniciei și râvnei profeso- rilor. Această litanie tristă e urmarea influenței culturii franceze. Cores- pondența aceasta a avut un efect neașteptat. Din două părți a fost loan Maiorescu atacat cumplit și ridicat din post prin intrigi. In Nr. 19 (24 Aprilie 1838) îl atacă un pseudonim: Rucărean din Câmpulung, care ze- flemizează pe loan Maiorescu și-și bate joc de toate vorbele lui. In Nr. 20 scrie S. M., un abonat al foii din București, Simeon Marcovici, profesor de retorică la Sf. Sava și traducătorul nopților lui Young, alt articol și mai vehement. Lupta s’a dat între ei pe vieață și pe moarte, scurta a tras-o loan Maiorescu, care a fost silit să iscălească o scrisoare deagata în care cere scuze și mărturisește că n’a cunoscut împrejurările și că articolul său grăbit nu corăspunde adevărului. Scrisoarea aceasta s’a publicat în Nr. 24 (p. 192) în Foaia Literară. A trebuit să se umi- lească el, care a fost condus de eternul principiu al Calocagatiei vechi, el care a fost numai lumină și inimă, a sucombat pentru scăparea fa- miliei la sfatul lui P. Poienaru, dar căderea a avut bază morală. La Cra- iova a muncit din toate puterile până la 1848. Când flăcările revoluției ne-a cuprins moșia și când bubuitul tunurilor ne trezește din somnul cel de moarte, loan Maiorescu cu 20 și mai bine de lipitori pe trup face drumul la Frankfurt și se abate în cale la Brașov, Sibiiu, Pesta, Viena și Berlin. La Frankfurt lucrează la marile puteri necontenit ca plenipotențiat al guvernului adhoc, prin petiții, memorii, informațiuni și articole de jurnal. Arma Iui i-a fost pana, arma lui i-a fost limba; a lucrat condus de o înțelepciune mare și de o inimă nobilă. Dreptul public al țerișoarelor române și amarul românilor i-a condus pașii și munca lui a fost enormă. Când a văzut că nu poate munci cum îi place, se mută la Viena și con- tinuă din nou munca începută. Aici începe acum lucrul pentru românii din Ungaria și Ardeal. Scrie memorii, face rapoarte despre credința ro- mânilor cătră casa domnitoare. Toate acestea, precum și celelalte lucrări, le-a făcut fiindcă e Român. Scrisorile lui loan Maiorescu cătră G. Barițiu 762 îndeosebi cătră A. G. Golescu sunt pline de duioșii. Citez un pasagiu dintr’una scrisă lui A. O. Golescu la 28 August (9 Septemvrie) 1848 din Frankfurt. (vezi Conv. literare 1898 p. 10.) «Spune-mi acum, scrie I. Maiorescu, n’am drept de a mă plânge, văzând că mă socotesc după un serviciu de 13 ani ca amploiat public și dupăce am împlinit și formalitățile cerute de lege, tot de strein? Pas acum și lucrează cu curaj 1 Eu voiu lucră pentrucă sunt român, dar mă doare. M’am și plâns pentru aceasta cătră Eliade și Teii de aici din Frank- furt. Numai lui Aron i-s’a dat dreptul de a puteă fi ales, când Aron numai în anul 1856 a dat suplica după stăruirea mea. Rușine, că ’n epoca aceasta ne mai numesc streini, și mai vârtos pe mine, care m’am expus dela începutul revoluțiunii, pe mine, pe care în zilele de reacțiune mă păziau craiovenii pe drumuri să mă omoare, pe mine a căruia familie în zilele de căimăcănie abiâ a scăpat din Craiova noaptea, rătăcind nevasta și copiii prin păduri, pânăce a scăpat la Râmnic și de acolo la București! Spune-mi, n’am dreptate să mă plâng? In Ardeal, pământul nașterii, mă caută Maghiarii să mă prindă în urma scrisorii tale, în România nu vor să-mi deă patrie; din Moldova am lăpădat postul și onoarea ce mi-a fost dată în anul 1842—43, când mă scoaseră din Ro- mânia pentru adresa de atunci; va să zică eu în toată Românimea n’am patrie! Să-ți spui drept, atât sunt de turburat, încât m’am determinat să lucrez, ca să mi se deă catedra de limba și literatura română, ce este să se înființeze la universitatea Vienei». Dar mai apoi continuă liniștindu-se pe p. 11 a C. L. din 1898: «Să nu socotești că mâhnirea mi-a tăiat curajul; nu, eu lucrez tot cu acea căldură, cu care am lucrat și voiu lucră, pentrucă încă odată: eu sunt Român /» Citatul acesta ne dovedește curățenia sentimentelor lui loan Maio- rescu, la a căror formare a prezidat Românismul. El a fost cumpătat. Gloria Românilor l-a însuflețit, dar nu l-a robit. El a fost Român cum- pătat, deșî ajuns ca formă de manifestare, în toată activitatea sa. Așa de exemplu și cu privire la studiul limbei române I. Maiorescu a fost mo- derat. In corespondența, ce i-a cauzat atâta durere, scrie: Un limbă toți vor să fie ziditori. O tot netezesc și o pieptenă, pânăce-i trag pielea; apoi îi dau alta». Cf. Foaia Literară, Nr. 16 (1838), p. 121—123. Cât a iubit I. Maiorescu limba, dovedește cu orice ocazie când a trebuit să se apropie de ea. Așa de ex. cu ocaziunea unui discurs, ținut la Craiova de încheiere a anului școlar, zice: «Să ne învățăm limba! Atunci vom ștî cine ce avem și ceeace ne lipsește; atunci ne vom puteă înțelege mai bine și mai curând; atunci fiii și nepoții ne vor binecu- vântă că punându-i pe drumul adevăratei culturi, le-am arătat și mijlocul de a cunoaște ceeace are Românul mai prețios și mai mare: limba și prin ea naționalitatea sa.') ’) Cf. Foaia s. m. in. și lit. Nr. 51 din 1846. 763 II. întors din Frankfurt se stabilește Ia Viena. Aici e aplicat de mini- strul Alex. Bach în ministerul de justiție. Traduce tariful vamal, legile, și funcționează până la 1853 singur, iar dela 1853—1856 cu colegul său Aron Florian. Acesta, deșî român, ia cauzat multe dureri și neajunsuri lui I. Maiorescu. Pe acea vreme eră po- runca strictă și funcționarii n’aveau voie să scrie la gazete. I. Maiorescu n’a putut să nu scrie, căci nu l-a lăsat inima. El n’a intrat în minister din căpătuială, el a intrat cu gândul să facă bine, și de aceea a și publicat diferiți articoli informativi despre români în «.Augsburger Allgemeine Zeitung», în ^Die Presse» etc., precum și ra- poartele din «Die Romănen der Oesterreichischen Monarchie», ca să pre- dispună opinia publică în favorul Românilor și să câștige înalta grație a monarhului. Strălucirea lui, precum și trecerea de care se bucură a trezit ura în sufletul lui Aron Florian și acesta îl denunță. Chemat la raport, I. Maio- rescu nu tăgăduește, vede denunțul lui Aron Florian, care e dimis ime- diat. Sfârșitul a fost, fiind denunțat din nou din Sibiiu, punerea lui loan Maiorescu în disponibilitate. Aceasta s’a întâmplat în Maiu 185o. I s’a fost pus în vedere o pensie, dar într’alt act i se spune, că aceea i-s’a fost comunicat numai «din greșală», și slujba a fost despăgubită cu 1200 fl. Aproape un an întreg a colindat I. Maiorescu din Viena la Brașov și dela Brașov la Viena, să-și aranjeze afacerea, dar nu i-a succes. Pe Titu feciorul său, îl plasează ca intern în Octomvrie 1856 în Theresianum, cu intervenția principelui Barbu Știrbey. Băiatul a fost primul eminent în acest liceu. Acum fără slujbă și fără lucru, se hotărește să viziteze Românii din Istria. Sunt două versiuni, cari au în vedere explicarea vizitei lui I. Maio- rescu în Istria. Una malițioasă,¹ care pretinde a ști, că I. Maioiescu a vizitat pe acești români cu scopuri austriace, iar alta, că ar fi fost trimis de guvernul român în Istria.² Părerea întâia e absolut eronată. A doua e nemotivată. Să vedem ce scrie Nicoară, op. cit. pag. 3: «E într’adevăr lucru de mirare, că guvernul României, car? încă’n lunile Iunie și Iulie ale anului 1857, a fost trimis pe I. Maiorescu în Istria, ca să descopere și să studieze fracțiunea aceasta de Români, pe cât de neînsemnată la număr, pe atât de interesantă pentru limba și istoria ro- mână, s’a oprit la atâta; și că chiar nici Academia de științe din Bucu- rești. care cu ajutoarele sale materiale și morale, ar fi putut face cea mai bună ispravă, nu și-a îndreptat ochiul său cu deadinsul asupra acestui obiect de un «extrem interes» pentru limba și istoria română». ’ Comunicată de d-l profesor loan Ciocan din Budapesta. ’ V. Nicoară, Românii istrieni, vezi «Transilvania», anul XXI. (1890) p. 3—9. 764 loan Maiorescu n’a fost trimis în Istria de nici un guvern. El s’a dus acolo din îndemnul său propriu. întreaga lui ființă a fost de atare na- tură. Ca student la Viena s’a ocupat cu predilecție de filologie și istorie. In memoriile sale, în petițiile sale, în tratatele sale operează pe lângă cu- noștințele sale de drept public cu cele mai tari argumente de drept istoric scoase din istoria neamului românesc, loan Maiorescu a fost aprins de dragostea pentru tot ce e românesc și în spiritul vremii de atunci eră un ce imperativ vizitarea și studiarea Românilor din Istria. Atât Cipariu, atât Maiorescu cât și Bărnuțiu și Papfiu și toți ceialalți studiau limba. Chestia acestor frați, pare să fi fost la ordinea zilei, căci după studiile lui A. Covag, după rugăciunile culese și publicate în gazete se simțiă lipsa și dorul ace- stei vizite. Și acest dor l-a împlinit I. Maiorescu. Că a fost așa se vede și dintr’o scrisoare ce o trimite T. Cipariu la 15/27 Decemvrie 1853 lui Bărnuțiu la Pavia cu privire Ia dialectele române din Istria:¹ «limba ro- mânească, scrie Cipariu, nu o mai aflăm în Italia decât în Istria, unde se stinge, durere! înainte de a se află măcar un român, care să-i apere de stingerea totală a tezaurului ei. Un strein s’a fost apucat înainte de vre-o câțiva ani în Triest a adună rămășițele ei, ci de atunci nu am mai auzit de răsunet». loan Maiorescu a simțit și această lipsă și a și făcut lucrul cuminte și cu dragoste adevărată. Vizita lui s’a făcut din dragostea de neam cu ajutorul vreunei colecte inițiate de C. Hurmuzachi. Aceasta e părerea dini Titu Maiorescu ³ și nici se pare a fi altfel. Inima lui a fost mai tare, decât orișice guvern și lucrul lui a format piatra fundamentală a Dialectologiei române, cu mult mai nainte de studiile lui Cipariu și Miklosich. Activitatea de scriitor a lui I. Maiorescu e foarte însemnată. Mate- rialul e foarte risipit și până azi nu i-a venit nimănui gândul să-I adune într’un mănunchiu. El a scris repede și ușor, fragmentar și convingător. Acesta e I. Maiorescu în scrisorile sale pline de cumințenie, de sentiment și de morală, acesta e Maiorescu în petițiile, memoriile și informațiunile sale la jurnal și cătră diferitele guverne, acesta e Maiorescu în Tratatul dela Bruxelles 1856 ³ și I. Maiorescu în itinerariul din Istria, publicat la 1884 ca lucrare postumă.⁴ Paginile lui au izvorît din tainele sufletului no- stru și au fost scrise pentru liniștirea noastră și pentru îmbogățirea cul- turei noastre. loan Maiorescu a împlinit o misiune inherentă spiritului no- stru și tocmai acesta e motivul recunoștinții noastre față de el. Propa- ganda culturală și apostolatul, făcut în trei țări, ale limbei române, I-a ¹ Cf. Amicul Familiei XIV. (1890 p. 95). Comunicat personal. ’ Desvoltarea drepturilor Principatelor Moldoromâne in urma tratatului de Paris din 33 Martie 1856, publ. Bruxelles 1857. cf. Acte și documente relative la ist renașterii României de D. Sturdza, voi. III. 179-259. ’ Itinerar în Istria și vocabular istriano-român, lassi 1874, ed. 11. București 1000 (editat de casa Socec. comp). «5 făcut ca profesor. In mintea acestui profesor s’a cristalizat toată învățătura neamului românesc și filozofia rapsodică a neamului nostru a izbucnit ca izvorul din stâncă puternic și curat. Elevii lui loan Maiorescu își aduc cu dragoste aminte de bătrânul lor profesor, care nu făcea paradă cu vor- bele și le spunea, fiindcă a trebuit să fie spuse. «Eu frate, zicea profesorul, încă am văzut multe, și din toate aceste multe m’am convins, că noi, fără carte, aici în țara aceasta, și mai departe, în țările acelea locuite de români, multă vieață nu vom aveâ. Am fost și eu în țările apusului, și apoi fost-am și Ia Viena, și pe acolo, pretutindeni, am înțeles, că nimic nu întărește și nu împodobește vieața omului și, deJ, vieața poporului, mai mult ca învățătura, știința și artele. Asta n’o uitați, frate, în toate luptele vieții voastre, ca apoi încă și noi vom ajunge ca polonii, și nu-i frumos, nu-i bine».¹ Cuvintele aceste cuprind în ele trei momente principale: ai ca te, ai parte judecată izvorîtă din experiența trecutului și aplicarea acestui adevăr la viitor: numai cultura e în stare să ne asigure viitorul, e o trăsătură aceasta puternică care și-a aflat ră- sunetul cel mai mare în sufletul lui Eminescu și a treia atât cartea cât și cultura să fie făcute spre triumful binelui și a frumosului — calocagati din trecutul clasic al grecilor. Nu numai ce spunea, ci și felul cum spunea eră foarte interesant la I. Maiorescu, Avem informații asupra acestui fapt dela elevii lui loan Maiorescu.¹ ² «Vorbiă bine, cetim în «Revista Nouă» loc. cit., încet și apăsat; cu- vintele-i ieșiau din gură întregi și de mai înainte cântărite. Glasul îi eră curat și răsunător; privirea vie și energică; gestul hotărît și sincer. Când vorbiă, din tonul cuvântării se percepeă convingerea cea mai adâncă și care, apoi, treceă și în mintea auditorilor săi». Așa a fost 1. Maiorescu ca profesor. C^nd s’a reîntors din Istria la cumnatul său în Brașov, protopopul loan Popasu, a fost spionat din toate părțile și supraveghiat de poliție. Acest bărbat distins al nostru a trebuit să steă închis și ascuns în casă. Evident, că o atare petrecere n’a fost de loc prielnică lui loan Maiorescu și se mută îndărăt în țară, unde a fost numit asesor în ministerul de ju- stiție sub Costache Crețulescu. Când însă ajunge ministru de culte A. O. Golescu, loan Maiorescu e numit directorul acestui departament. La 1850 e numit directorul eforiei școalelor, mai apoi profesor de istoria națională la cursul suplementar dela sf. Sava, embrionul facultății de litere de azi. A murit la 4 Septemvrie 1864. Ca bărbat de școală a desvoltat o activitate foarte bogată în fapte, loan Maiorescu a organizat în Muntenia pentru primadată învățământul. A lucrat programe, regulamente și a pregătit terenul pentru noua lege de învățământ care s’a și votat la 1864. ¹ Cf. loan Maiorescu, în «Revista Nouă» II. 401 Com. elevilor, săi d-nii prof. Șiaicariu și M. Petrescu. ² Cf. op. cit. 413. Md Lucrarea lui a fost paralelă cu lucrarea lui C. Hurmuzache în Mol- dova. Ar trebui cineva să-i studieze toate rapoartele, toate vorbirile din ministerul cultelor și cele ținute la distribuirea premiilor atât în Craiova cât și la București. El e cel dintâi, care a introdus statistica în studiarea stării învățământului. Discursurile au adus totdeauna ceva nou; ele făceau efect atât de puternic, încât se vorbiă de ele zile și chiar săptămâni întregi. Citez abia două pasagii, care ne arată starea instrucțiunii publice la 1860’ prin cuvintele măiestre și logice ale lui loan Maiorescu: «Aceasta ar fi astăzi starea instrucțiunii la noi. Considerată în raport cu anii trecuți, ea constată un progres îmbu- curător; considerată în raport cu starea instrucțiunii publice la națiunile civilizate, ea ne arată cât de mult am rămas înapoi; considerată în fine în raport cu indigințele noastre, cu necesitățile noastre și mai întâi de toate cu lipsa de bărbați capabili de a conlucra la desvoltarea și punerea în lucrare a nouelor instituțiuni și prin aceasta la întărirea și consolidarea naționalității române, ea ne spune cât de mut mai avem încă a face până să ajungem în stare de a puteă îndeplini misiunea destinată națiunii noa- stre aici la țărmurii Europei, la poarta Orientului». Natural că în acest discurs măiestru e vorba de instrucțiunea primară, secundară și superioară. Se arată nu numai stările ci totodată și îmbună- tățirile,-se organizează și se controlează învățământul, deoarece atât un?., cât și alta sunt factorii progresului și noi avem misiune de împlinit. Discursul acesta splendid se termină cu următoarele cuvinte: «Po- pulii ce din nedreptatea timpurilor trecute au rămas înapoi, dacă voiesc a merge alăturea cu națiunile civilizate, sunt constrânși a se pune pe calea progresului, a-și reculege toate puterile și a nu se frage înapoi dela nici un sacrificiu ce ar cere crearea ori desvoltarea acelor institute, cari le pot da cele mai bune garanții de existență și de prosperitate și aceste sunt cu preferințe institute'e de instrucțiunea publică». Am citat aceste cuvinte, fiindcă, deși vechi, sunt de actualitate și pentru vremea noastră, deoarece adevărul exprimat în ele e legat de vieața neamului nostru. Orice progres e un pas cătră asigurarea existenții noastre, care se face numai prin carte și cultură. Să reasumăm! Am comemorat centenarul Iui loan Maiorescu, fiindcă el e al românimii întregi. Prin comemorarea lui am împlinit cea mai sfântă datorință față de noi înșine, întărind cultul strămoșilor. Noi și așa suferim de păcatul nerecunoștinții, la noi comemorări și sărbătoriri în vieață se fac rareori, iar meritele sunt recunoscute, dacă sunt recunoscute, numai după moarte. A sărbători pe I. Maiorescu e una din cele mai nobile fapte, pe cari toți românii trebue să o facă. loan Maiorescu ne-a apărat moșia în vieața lui, a cultivat tezaurul nostru național, limba, a desvoltat și ușurat progresul literaturii și culturii noastre. ‘ Cf. Foaia p. m., în. și lit. nr 31 (26 Iulie 1860) n. 223-224. 7b? Noi nu ne putem izolă dela această sfântă sărbătoare pentru capricii, căci activitatea lui a fost străbătută de cel mai curat patriotism. Nu-i acela patriot care ascunde adevărul, ci acela care-1 spune și-l urmează. Și loan Maiorescu a cultivat adevărurile ideale și științifice, bazat pe morala so- cială și pe dreptul public, cari recunosc neatârnarea și dau voie liberă evoluției naționale ale unui popor. loan Maiorescu a fost embrionul mișcării terminate de fiul său Titu, care a facilitat triumful culturii noastre naționale. Rar se întâmplă în vieața unui popor, ca o familie să exprime cu atâta vigoare o direcție, să o cul- tive și să o desăvârșească după cum aceasta s’a făcut din partea lui loan și Titu Maiorescu. A studia și a sărbători acest triumf, aceasta e o glorie e o datorință literară. Cliciova, în Septemvrie 1911. £>ᵣ. losif Popovici. ANCHETA ASUPRA INDUSTRIEI CASNICE ÎN ARDEAL ȘI ȚARA UNGUREASCĂ.¹ Lămuriri. Industrie este orice activitate îndreptată asupra transformărei mate- riilor prime. Ea a existat în toate timpurile, dar nu s’a îndeplinit în aceiaș fel. La început tot omul își satisfăcea toate trebuințele sale prin propriile sale mâni. Familia eră centrul de producțiune agricolă și industrială, pe care tot ea o consumă. Nu există schimbul decât pentru produse ale pământului, cari nu se aflau într’o parte sau alta a teritorului. In acest timp predomină peste tot industria casnică: producțiunea lucrului alor casei pentru satisfacerea trebuințelor ei proprii. Această stare de lucruri s’a schimbat odată cu răspândirea schim- bului și mai ales dela introducerea banului în vieața economică. S’au format cu timpul meseriașii, oameni speciali, cari și-au luat asupra-Ie pro- ducerea obiectelor de trebuință pe socoteala lor proprie, după comanda cumpărătorilor. Odată cu aceasta o parte din producțiunea casnică a fost părăsită: locuitorii au început a cumpără de Ia meseriași lucrurile de tre- buință, fie din cauza calității sau a ieftinătăței. Țăranii au continuat însă a produce unele lucruri, ceia ce le-au prisosit, au vândut la alți semeni de ai lor pe la târguri. Cu timpul în loc de a produce de toate, au în- ¹ Primim dela Dl Dr. V. Madgearu un chestionar, însoțit de o lămurire, privitor la starea de astăzi a industriei casnice de la noi E de prisos să mai accentuăm im- portanța chestiunii, pe care vrea să o studieze dl Madgearu. Știm cu toții că încura- jarea industriei casnice e una dintre cele mai importante probleme economice a vre- murilor noastre. Pentru a i se puteă da, însă, o îndrumare rodnică, trebue să cunoaștem starea de astăzi a industriei casnice și condițiile ei de desvoltare. Publicăm deci cu deosebită bucurie chestionarul dlui Madgearu și rugăm ziarele noastre să-1 reproducă pentru a i se da o răspândire cât mai mare. Biroul «Asociațiunii» îl va trimite și di- recțiunilor despărțămintelor, ca să-1 împartă în toate comunele românești. Red. ceput sâ se specializeze. Cam în acelaș timp negustorii din târguri au început a cumpără de la țărani produsele industriei lor spre a le vinde în prăvăliile lor. Fie că țăranii producători aveau lipsă de bani, fie că le era greu să se ducă la târg, ei erau siliți a-și vinde produsele și erau astfel subjugați acestor mici capitaliști de la târguri. Așa s’a schimbat in- dustria casnică a țărănimei prin comercializarea produselor ei de către intermediari mai abili în desfacerea lor. Industria țărănească se exercită astăzi în toate aceste forme și acei cari vor lăspunde la întrebările chestionarului de față, au tocmai sarcina să ajute la cunoașterea lor. Pentru aceasta trebue ca răspunsurile să fie cât se poate de amănunțite și complete. Se va indică numele comunei, cercului și comitatului din fiecare parte a țărei pentru care se dau răspunsurile. Pe lângă aceasta se va răspunde pentru fiecare fel de industrie — de pildă industria lemnului, a pietrei, a textilelor (in, cânepă, bumbac, lână etc.) — la toate întrebările din chestionar. Răspunsurile se vor publică în Revista «Asociațiunei pentru cultura și literatura poporului român»: «Transilvania». Chestionar. — Alcătuit de dl Dr. V. Madgearu. — 7. Ce lucruri fac sătenii din: pământ, piatră, lemn, papură, piele, fructe, fire vegetale sau animale (in, cânepă, bumbac, lână etc.)? 2. Cine și ce anume lucrează: bărbatul, femeia și copiii? Țin ei la lucru și mâni străine, afară de ale casei ? Dacă da, le plătesc cu ziua sau cu bucata? Nu cumva dau de lucru afară? Dacă da, cum îl plătesc, cu ziua sau cu bucata? Cât se plătește pentru fiecare lucru în parte? 3. Ce lucruri se produc pentru trebuințele casei și ce pentru vânzare ? 4. Cari sunt materiile prime întrebuințate? De unde și le procură? Nu le produc tot sătenii în gospodăriile lor? Dacă nu, de unde le cum- pără și pe ce preț? 5. Cari sunt instrumentele sau mașinile întrebuințate? 6. Lucrează sătenii și pe comandă? Dacă da, pentru cine: a) pentru negustori, sau b) pentru consăteni? Cu ce prețuri le vând în cazul a) și b)? 7. Unde-și desfac lucrurile produse pe socoteala lor? In sat la ei, la târg sau la oraș? Și cui, particularilor sau negustorilor? 8. Lucrează sătenii cu materialul lor sau al clienților (fie negustori sau consumatori)? 9. Consătenii își lucrează între ei pe plată în bani sau în natură ? 10. Mai dăinuește ajutorul reciproc și gratuit între săteni ? Dacă da, la ce lucrări anume? Ce obiceiuri mai sunt în legătură cu aceasta? 77. Cine concurează industria casnică: meseriașii, fabricele sau ne- gustorii? Cari și în ce ramură de produețiune? 12. Primește industria casnică vreun ajutor din partea cuiva? Dacă da, de la cine și de ce natură e ajutorul? 13. Este vreun atelier de industrie casnică în regiunea dv? Cum e organizat și ce activitate are? 14 Este în partea locului concurență între industria casnică româ- nească și aceea a altor neamuri străine? Dacă da, cari anume și în ce ramuri de activitate industrială? 769 ± 3XT S ZH! ZST JL ZRI. lubileul slavistului V. Jagiâ. V. Jagid este o celebritate pe tărâmul filologiei slave. Numeroasele sale lucrări sunt cu- noscute de toți ceice se interesează de slavistică. — Acest savant, care este membru al Academiei științifice din Viena, și pro- fesor de limbile slave la universitatea din Viena, s’a născut în 1838 la Varașdin, în Croația. Fiind profesor la liceul din Agram, publică un studiu asupra istoriei și gra- maticei Iimbei serbo-croate. Când epis- copul Strossmayer la 1867 fondă Academia sud-slavă din Agram, JagiC fu între cei mai activi membri. în 1870 i se oferă ca- tedra de gramatica comparativă la univer- sitatea din Odessa; iar în 1871 a luat titlul de doctor la universitatea din Berlin. în 1876 întemeiază revista «Archiv fur Slavische Philologie», care este una din cele mai bune în această specialitate. După moartea renumitului slavist Szeznevsky, Jagii îi ia locul atât la universitatea din Petersburg, cât și la Academia de știință de acolo. La 1886, murind profesorul Mi- klosich, guvernul austriac îl învită să pri- mească catedra acestuia la universitatea din Viena, tot atunci îl numește membru în camera seniorilor. Cu prilejul aniversării a șeptezecea dela nașterea sa, elevii și admiratorii săi din Viena, l-au sărbătorit într’un mod deosebit. între altele i s’a oferit o «carte de aur», cuprinzând bibliografia operelor sale, din cari amintim: Studii asupra idiomului vechei slave liturgice și asupra istoriei lite- raturii rusești și serbo-croate. Academia din St. Petersburg i-a publicat Enciclopedia filologiei slave, o lucrare științifică de prima ordine în acest gen. O pildă vrednică de urmat. între membrii pe vieață ai «Asociațiunii», ră- mași în restanță cu achitarea unei părți din taxele lor, erâ petrecut și loan Savu, notar pensionat în comuna Iertof din comitatul Caraș-Severin. Ca și alti restanțieri a fost invitat săptămânile trecute din partea bi- roului «Asociațiunii», să-și achite suma cu care mai datoră. în urma acestei in- vitări se și primi suma de 80 cor., cu urmă- toarea împărtășire pe cuponul mandatului poștal: «Deși sunt aproape 2 ani, de când a reposat unicul meu fecior loan Savu, not. pens., și convingându-mă din mult prețuita d-v. scrisoare, că dânsul restează încă 80 cor. Asociațiunii, ca să rămână și pe viitor între binefăcătorii ei, pentru vecinică lui pome- nire spedez cu poșta de azi suma de sus la adresa Prea St. D-voastre. — loan și Călina Savu, prin Teodor Panciovan, pa- rohul local. — Cuvintele acestea puține caracterizează oamenii și sufletele... Odih- nească în pace răposatul loan Savu, iar părinților, cari știu cinsti astfel amintirea fiului lor, bunul Dumnezeu să le trimită mângâiere 1 • „Fontes rerum transilvanicarum“. în Cluj s’a făcut începutul unei publicațiuni de izvoare istorice, care este vrednică de toată atențiunea noastră, a Românilor ar- deleni, ba a tuturor Românilor. Sub titlul de mai sus a început să apară o serie de volume istorice din cele mai interesante, cari toate privesc exclusiv istoria vechiului Ardeal, și deci, vrând nevrând, și istoria Românilor. Publicațiunea s’a pornit sub conducerea d-lui Dr. Andreiu Veress, șeful arhivelor dela biblioteca universității din Cluj, un bărbat cu nume stabilit prin mai multe volume de valoare istorică, și deci un nume cu garanție pentru seria valo- roasă a volumelor ce se anunță. Pentru a atrage atențiunea puținilor noștri oameni, cari se ocupă cu istoria, vom aminti, că în «Fontes rerum transilvanicarum» se vor publică și următoarele volume: 1. Scrisorile iezuiților din Ardeal de pe timpul principilor Bathory (1571—1583) 6 volume, — din cari I. a apărut dejă în format de octav mare cu peste 320 pagini (Prețul 10 cor.) 2. Arhivul familiar al conților Kornis (1390—1848). Trei volume. 3. Registrele arhivului familiar al ba- ronilor Sennyei și corespondența fostului cancelar al Transilvaniei Sennyei Pongrâcz (1591 - 1613). Un volum. 4. «Transilvania» părintelui Antonio Possevino (1585). Un volum. 50 no 5. Corespondența părintelui iezuit Al- ionso Carillo (1591—1608). 2 volume. 6. Actele matriculare ale studenților ungureni și ardeleni dela universitatea din Padua (1264—1837) Un volum. 7. Corespondența lui And. Băthory, prin- cipele Cardinal al Ardealului (1579—1599). 3 volume. 8. Corespondența cancelarului ardelean Martin Berzeviczy. (1562—1596). Un volum. 9. însemnările istorice ale lui Ștefan Szamoskozy. (1551—1612) 2 volume. 10. Relațiunile nunțiilor papali din Praga, Viena, Graz și Polonia, privitoare Ia Transilvania. (1571-1613) 3 volume. 11. Acte și scrisori privitoare la rapor- turile dintre Ardeal, Moldova și Muntenia. (1507—1827) 6 volume. 12. Corespondența lui Ștefan Băthory, regele Poloniei, cu contimporanii săi ar- deleni. (1576—1586) 3 volume. 13. Descrieri de călătorie ale Italienilor, cari au umblat în Ungaria și Ardeal. (1493—1690) 1 volum. 14. Corespondențe și acte privitoare la raporturile dintre scaunul papal și Ardeal. Deasemenea corespondențe, acte și anale familiare privitoare la stările Ar- dealului în veacul al 16 și 17-lea. Dupăcum se vede din această scurtă înșirare a temelor, — care nici nu e com- pletă — publicațiunea aceasta nouă e vred- nică nu numai să fie remarcată la noi, ci și sprijinită, pentruca să poată există și să scoată la lumină cât mai mult material de arhiv; doar astfel se va porni și la noi o mai mare interesare pentru studiul istoriei, așa de puțin cultivat. De aceea credem că toate bibliotecile mai de seamă ale noastre, publice și private, își vor câștigă aceste prețioase volume de acte istorice, cari toate ne interesează foarte de-aproape. Actele cele mai multe sunt latinești, și se publică în original. Numai introdu- cerile și adnotările sunt făcute ungurește. Se pot deci utiliză, chiar și fără cunoștința limbii maghiare, și astfel și în România se pot prenumără, aproape cu acelaș folos, ca și la noi. Prenotările se pot -Adresă simplu la ■■ 1 sa: «Fontes rerum transilvanicarum» in Cluj. (Dr. E. D.) „Biblioteca poporală a Asociații nii.“ Pentru continuarea «Bibliotecii poporale a Asociațiunii» biroul central a trimes di- rectorilor despărțămintelor următorul apel: Cel dintâiu așezământ cultural al po- porului românesc din Ungaria, «Asocia- țiunea pentru literatura română ți cultura poporului român» și-a serbat în vara tre- cută jubileul de 50 de ani dela întemeiere, în curs de o jumătate de veac «Asocia- țiunea» a lucrat din răsputeri pentru înain- tarea culturală a poporului nostru și astăzi se poate mândri cu frumoase fapte îm- plinite, dintre cari amintim numai pe cele mai însemnate. De 40 de ani publică re- vista «Transilvania», în care apar studii și cercetări prețioase din domeniul științei și literaturii. [Această revistă se trimite gra- tuit tuturor-membrilor fundatori (cu taxa de 40(fTor.), pe vieață (cu taxa de 200 cor.) și activi sau ordinari, (cu taxă de 10 cor. pe an) ai «Asociațiunii»]. De 25 de ani susține o școală civilă de fete cu internat în Sibiiu, care e cercetată în fiecare an de peste 100 de eleve din toate părțile lo- cuite de Români. De 6 ani a clădit «Mu- zeul istoric și etnografic», în care se adună cu sârguință toate dovezile privitoare la trecutul și etnografia poporului nostru. Din fundațiunile ce le administrează îm- parte în fiecare an mai multe burse (sti- pendii) tinerilor, cari urmează școalele secundare și superioare. Pe lângă aceste, prin despărțămintele sale, în număr de 60, cari cuprind aproape întreg teritorul locuit de Români din Ungaria, se îngrijește de educația economică și culturală a popo- rului, aranjând prelegeri, conferințe, șezători literare, cursuri de analfabeți și expoziții și înființând tot felul de însoțiri, de reu- niuni și de biblioteci. Numai din această schițare fugitivă se poate convinge oricine că «Asociațiunea» desfășură o activitate uriașă și de cea mai mare însemnătate pentru înaintarea cultu- rală a poporului românesc din Ungaria. Cu toate acestea numărul cărturarilor cari o sprijinesc în străduințele ei frumoase sunt foarte puțini. După o existență de 50 de ani, ea abia are cu totul 2400 de membri, ceeace e un lucru din cale afară trist pentru felul cum înțelegem să ne sprijinim cul- tura națională! 771 Apelăm deci la toți cărturarii noștri, să-și țină de o datorie și de o mândrie na- țională a se înscrie membri la «Asociațiune». Cu cât se vor înscrie mai mulți mem- bri, cu atât se va putea lucră mai mult pentru înaintarea și întărirea culturală și economică a poporului nostru. «Asociațiunea», în vremea din urmă, și-a îndreptat atențiunea maf ales asupra educației poporului dela sate. Și a încercat toate mijloacele pentru a face și pe țărani să se inscrie membri. De aceea a hotărît ca dela 1 Ianuarie 1911 să dea tuturor membrilor ajutători, cari plătesc înainte taxa de 2 cor. pe an, 10 broșuri și un Calen- dar. Broșurile din «Biblioteca poporală a Asociațiunii» au apărut regulat în fiecare lună, afară de lunile de vară, Iulie și Au- gust, și s’au trimis, împreună cu «Calenda- rul» pe 1912, tuturor membrilor ajutători. Această încercare a Asociațiunii», având în vedere greutățile începutului, a reușit peste așteptările tuturora. Cu ajutorul acestei «Biblioteci poporale» instituțiunea noastră a reușit să aibă în anul 1911 peste 11.000 de membri ajutători, dintre cari cei mai mulți au fost țărani. Țăranii au do- vedit deci și de astădată că sunt gata de jertfă, de câteori venim cu gânduri curate, ca să le sprijinim înaintarea culturală. Faptul că într’un s_ingur_an s’au împărțit între să- tenii noștri peste 121 mii de broșuri, e poate unul dintre evenimentele culturale cele mai importante ale anilor din urmă. Comitetul central al «Asociațiunii», vă- zând cu câtă dragoste au primit țăranii «Biblioteca poporală», a hotărît continuarea ei și în anii viitori, în nădejdea că numărul abonaților la această Bibliotecă va crește mereu, înmulțindu-se astfel și numărul membrilor ajutători ai Asociațiunii. Răs- pândirea acestei Biblioteci depinde foarte mult și dela cărturarii de la sate, mai ales de la preoți și învățători, cari sunt datori să explice poporului scopurile Asociațiunii și să-1 îndemne să plătească taxa de membru ajutător în sumă de 2 cor. pe an, în .schimbul Căreia fiecare membru primește zece bro- șuri și un Calendar pe an. Experiența anului trecut ne-a arătat că expediția bro- șurilor la adresa fiecărui membru ajutător nu e practică, deoarece din vina poștelor și a primăriilor foarte multe dintre broșuri nu ajung la destinație, așa că țăranii încep să-și piardă încrederea și să fie nemulță- miți. De aceea comitetul central a hotărît ca în viitor toate broșurile, pentru membrii ajutători dintr’o comună, să le trimită la o singură adresă și anume la președintele agenturii Asociațiunii sau, unde nu sunt agenturi, la adresa preotului sau învăță- torului. De aceea rugăm pe toți cei ce se vor înscrie membrii ajutători pe anul 1912 să arate la ce adresă să se trimită broșurile dintr’o comună. Ca să se poată trimite, însă, broșurile la o singură adresă, într’o comună trebuie, să fie cel puțin treizeci de abonați la Biblioteca poporală, altfel cheltuelile de poștă sunt așa de scumpe, încât Asociațiunea nu le poate suporta. Mai bine ar fi ca în fiecare comună în cari sunt, conform statutelor Asociațiunii, cel puțin patru membri de orice fel, să se constitue în agentură, alegându-și un președ., un cassier și un notar, dintre cărturarii sau dintre fruntașii cu carte ai satului. Aceștia să înscrie cel puțin 30 de membri ajutători în sat. în acest caz toate broșurile s’ar tri- mite la adresa președintelui agenturii, dupăce cassierul agenturii ne-a înaintat taxele de la membri. Pentru a încunjură neregularitățile, prezidentul agenturii să copieze lista membrilor ajutători pe care a trimis-o la centru, ca să știe întotdeauna cui are să împartă broșurile. Dacă în fie- care sat românesc s’ar face o asemenea agentură și ar îndeplini conștiențios această funcțiune, ar face deocamdată destul. Trebuie să mai amintim că fiecare agen- tură are dreptul, conform statutelor Aso- ciațiunii să rețină pe seama despărțămân- tului căruia aparține 20% din taxele încassate dela membri activi (ordinari) și ajutători. Membrii ajutători, cari vor plăti taxa de 2 Cor. pe 1912. vor primi în fiecare lună (afară de Iulie și August) următoarele broșuri: Nr. 12. Poveștile unchiașului sfătos: Ercule de Petre Ispirescu. Nr. 13. Cum să trăim? Sfaturi igie- nice de Dr. Aurel Dobrescu, medic. Nr. 14. Isprăx e lui Păcală de P. Dulfu Nr. 15. Puterea tovărășiilor de V. TJγ* Osvadă, sau Comuna Viitorul de R. Simu.’ Nr. 16. Creșterea pomilor de N. losif. 50* 772 Nr. 17. Povestiri de N. Petra-Petrescu. Nr. 18. Nutrețul măiestrit de I. F. Ne- gruțiu. Nr. 19. In sat la Tânguești, scene pentru teatrul dela țarâ, de Virgil Onițiu. Nr. 20. Călăuza creștinului în biserică, după arhiereul Nicodim, vicarul Moldovei. «h Nr. 21. Asociațiunea — trecutul și ținta j ei — de Oct. C. Tăslăuanu. , Nr. 22. Calendarul Asociațiunii pe 1913, I întocmit de Oct. C. Tăslăuanu. Aceste sunt broșurile, pe cari le vor primi membrii ajutători ai Asociațiunii în anul 1912 pentru taxa de 2 Cor. Alăturăm la acest apel o listă de abo- nament și rugăm pe toți cărturarii și toți sprijinitorii culturii noastre să înscrie cât mai mulți membri ajutători ai Asociațiunii. Listele de abonament împreună cu sumele încassate să se trimită la adresa: «Biroul Asociațiunii» Sibiiu (Nagyszeben), str. Șaguna Nr. 6. — Sibiiu, 10 Dec. 1911. Andreiu Bârseanu m. p., prezident. Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar. Acest apel împreună cu o listă de abonament s’a mai trimis tuturor consistoa- relor și băncilor noastre, pe urmă tuturor preoților a căror adresă eră cunoscută bi- roului central, rugând pe toți să stăruie pentru răspândirea Bibliotecii. Rugăm și ziarele noastre, mai ales cele poporale, să îndemne la rândul lor pe ceti- tori să îmbrățișeze cu căldură ideea de a răspândi broșurile «Asociațiunii» în popor. întreaga cărturărime e datoare să dea «Asociațiunii» tot sprijinul în propaganda ei culturală la sate. • Gheorghe Barițiu. In Maiu 1912 se împlinesc o sută de ani dela nașterea ma- relui îndrumător cultural Gheorghe Barițiu, a cărui vieață și activitate este strâns legată cu instituțiunea noastră. Comitetul central a și luat dispoziții, ca «Asociațiunea* să serbeze centenarul nașterii lui Barițiu prin festivități culturale și prin denyălirea bustu- lui marelui bărbat, lucrat de sculptorul Oscar Spaethe din București. Programul amănunțit al serbărdor se va aduce la cu- noștința publicului mai târziu. De astă- dată ținem, însă, să facem un nou apel cătră obștea românească, să contribue cât mai îngrabă cu obolul său la acoperirea cheltuelilor împreunate cu ridicarea acestui bust. Toate contribuirile se vor publică în revista «Transilvania». • Asociațiunea în Maramurăș. Am ac- centuat în repețite rânduri că instituțiunea noastră culturală numai atunci va putea desfășura o muncă sistematică și conștientă, când va reuși să organizeze în despărță- țlminte active întreg teritorul locuit de Ro- llmânii din Ungaria. Toate satele trebuie •să devină niște celule vii în rețeaua de organizație a Asociațiunii, lucrând toate din răsputeri pentru răspândirea culturii în popor. Gândindu-mă la acest plan de organizație, dela venirea mea la Asocia- țiune am stăruit necontenit să se dismem- breze despărțămintele prea vaste, redu- cându-și teritorul de activitate la cel mult 25 —30 de comune. Și constat cu bucurie că numărul despărțămintelor, în cei 5 ani din urmă, a și crescut dela 46 la 60. Re- zultatul obținut e, însă, prea neînsemnat, în multe părți stăruințele comitetului cen- tral n’au avut nici un efect. M’am hotărît deci să iau parte la înființarea noilor des- părțăminte. La 17 Iulie a. c. am condus prima adunare de constituire, a despărță- mântului Hunedoara, pe care am con- vocat-o din încredințarea comitetului cen- tral și la dorința fruntașilor din acest oraș. Rezultatul a fost splendid: s’a încassat dela membri noi două mii de cor. Mai amin- tesc că în Hunedoara am găsit o organi- zație de bresle de prin veacul al XVI-lea, a căror trecut îl voiu studia când voiu avea răgaz. Am mai constatat că populația din oraș și împrejurimi e foarte puternică și dornică de cultură. Numai oameni să se găsească, cari să o cultive. Am admirat binefacerile băncii «Agricola», condusă de d-1 Vasile C. Osvadă, unul dintre cei mai buni economiști ce-i avem. A doua adunare de constituire am ținut-o în Vișeul Maramurășului, la 20 August a. c. Românii din părțile Vișeului au nenorocirea de a fi stăpâniți de arhi- milionarul fisolgăbirău Papp Simon, un român slab, care a făcut tot posibilul să zădărnicească înființarea despărțământului. A venit la adunarea de constituire cu o ceată numeroasă de subalterni de ai lui 773 și a încercat să facă scandal. Neînțelegând limba românească, împreună cu cei câțiva inși, cari au avut îndrăzneala să cheme și să primească Asociațiunea în Maramu- răș, am terminat înființarea despărțămân- tului fără să știe despre ce eră vorba. La sfârșit s’a trezit că am încheiat adunarea de constituire. A început să sbiere, pro- testând, într’o românească caraghioasă, împotriva culturii din Ardeal! Noi am părăsit sala și l-am lăsat să se certe cu ai lui. Solgăbirăul Coman, tot român slab, a confiscat broșurile din «Biblioteca popo- rală a Asociațiunii», pe cari voiam să le împart între țărani. Comitetul central a și făcut arătare criminală împotriva lui. Acea- stă adunare a fost un eveniment în Mara- murăș. Munca începută, va trebui urmată și am nădejde că în câțiva ani Maramu- rășul se poate recuceri, mai ales că țără- nimea e un element bun și conștiu de puterea Iui. în calitate de prezident al adunării de constituire, am tinut urmă- toarea cuvântare: «Domnilor! La dorința D-voastră co- mitetul central al «Asociațiunii pentru lite- ratura română și cultura poporului român», cu sediul în Sibiiu, m’a încredințat să con- voc și să conduc adunarea de constituire a despărțământului Vișeu-Iza, care este primul despărțământ al Asociațiunii în Maramurăș. Am primit cu deosebită plă- cere această însărcinare, deoarece în fiecare despărțământ nou al instituțiunii noastre eu văd întemeiarea unei vetre culturale, înființarea unei cetățui de apărare a gân- dirii și a simțirii românești. Am primit cu drag să vin în mijlocul D-voastră și fiindcă pentru primaoară mi se dădea prilej să calc pe pământul istoric al Maramurășului, vechiul cuib de descălecători de țară. Tre- buie să vă mărturisesc că Maramurășul în conștiința noastră a Românilor din alte părți, pe unde strălucește mai viu soarele culturii românești, trăiește numai prin fap- tele Voivozilor viteji și numai prin cele dintâi încercări de a introduce limba ro- mânească în biserică. Maramurășul de astăzi e învăluit înt’o ceață de tăcere jal- nică, care numai foarte rar e întreruptă de câte un semn de vieață românească. Și de câteori zărim câte o asemenea rază tăgă- duitoare dă nădejdi mai bune, inimile noastre tresaltă de bucurie, ni se sbuciumă sufletul de dorința de a vedea din nou acest colț de țară al românismului readus la mărirea lui de odi- nioară de a vedea acest pământ străbun renăs- cându-se sufletește și strălucind ca o piatră scumpă în cununa unității noastre culturale. Poate că părerea celorlalți Români des- pre Maramurășul de astăzi nu e întru toate corăspunzătoare realității. Poate că Dum- neavoastră aici simțiți și trăiți românește, apărându-vă limba, legea și moșia din stră- buni. Eu sunt înclinat să cred din toată inima că este așa, sunt gata să cred că d-voastră vă iubiți neamul mai presus de toate, și dacă ceilalți Români nu o știu aceasta, nu e vina lor. Vina o poartă îm- prejurările neprielnice între cari trăim și pe cari adeseori ni le creăm singuri. Căci vă întreb, Domnilor, cine ne poate, de pildă, împiedeca să stăm toți Românii în cele mai strânse legături sufletești, să ne cunoaștem unii pe alții și să ne sprijinim frățește în munca ce datori suntem să o săvârșim pentru trezirea conștiinții naționale și pentru răspândirea culturii în popor? Domnilor, nu este putere străină pe lumea asta, care să ne împiedece a lucră împreună, a aveă aceleași gânduri și simțiri, aceleași idealuri, fiindcă toate aceste sunt izvorîte din suflet, a cărui libertate nu cunoaște lanțurile ro- biei. Sufletul e o scânteie dumnezeiască, •care nu cunoaște decât un singur stăpân, pe Tatăl din ceriu, după chipul și asemă- narea căruia e creat. Dacă în sufletele noastre ale cărturarilor trăiește conștiința superioară de conducă- tori ai unui popor de țărani, care în cele mai multe părți e voinic, deștept și harnic, dar neștiutor de carte, rămas în urmă în ale învățăturii, atunci trebuie să avem și vrerea și putința de a-1 călăuzi pe cărările înaintării și ale întăririi naționale. Dacă nu ne îndeplinim această datorie, înseamnă că ne lipsește conștiința națională, ne lipsește dorul de înaintare, fără de cari nu se poate câștigă nici o cucerire, nici o luptă. Dacă nu suntem' în stare să ne croim singuri, prin muncă, soartea, ci ne lăsăm bătuți de toate vânturile, înseamnă că suntem un po- por predestinat pieirii, suntem ca o luntre fără cârmă aruncată de valurile mării în toate părțile și la urmă scufundată în adân- cimi, de unde nu mai este întoarcere. 774 D-voastră, cari astăzi înființați un des- părțământ nou al Asociațiunii, dovediți că aveți dorința de a lucră sistematic și con- știent pentru trezirea din întunerec a popo- rului maramurășan, dovediți că simțiți tre- buința unei apropieri culturale cu ceilalți Români din aceasta țară, dovediți că vă dați. seama că cultura poporului nu este și nu poate fi decât una singură, la înflo- rirea căreia trebuie să lucrăm cu toții din răsputeri și umăr la umăr, căci numai astfel va puteă ponorul nostru să-și păstreze ființa etnică, răzimându-se pe tradițiile tre- cutului, încrezându-se în puterea lui de vieață de astăzi și privind cu încredere la viitor. Sper că în curând și celelalte ținuturi ale Maramurășului vor intră în cadrele Asociațiunii noastre culturale, înfrățindu-se la munca de redeșteptare națională și cul- turală cu toți ceilalți Români. Această în- frățire e o datorie care nu mai poate în- târziă. Căci presupun că în sufletele d-voa- stre mai trăiește amintirea faptelor săvâr- șite de înaintașii cu steme de zimbru, cari vă îndrumă spre o vieață românească unitară. D-voastră desigur v’aduceți aminte că acest pământ al Maramurășului își aveă organizația și autonomia lui națională sub Voivozi români încă în suta a XlV-a și desigur știți că strămoșii D-voastră erau așa de mândri de independența lor națio, nală, încât n’au vrut să recunoască nici o stăpânire străină, ci s’au ridicat cu armele în mâni împotriva celor ce voiau să-i su- pună, iar când nu s’au mai putut împo- trivi au trecut dincolo de Carpați, căutân- du-și neatârnarea pe plaiuri necunoscute. D-voastră, cari cunoașteți vitejia Voivozi- lor, cnejilor și boierilor săteni din Mara- murăș, nu se poate să nu simțiți în toate fibrele ființei D-voastră mândria și îndă- rătnicia străbună. Nu se poate să nu sim- țiți, că vitejia războinicilor de odinioară vă îndrumă spre o luptă culturală româ- nească, astăzi singura care vă mai poate mântui de pierzare, căci în vremurile noa- stre cea mai temută armă de apărare a naționalității e cultura. Și nu numai vitejia trupească a străbunilor vă îndeamnă să răsădiți cultura românească pe acest pă- mânt hrănit cu sânge de eroi, ci și tradi- țiile culturale din trecut. D-voastră știți de bună seamă că aici în Maramurăș au fost cei dintâi preoți, cari sub influință învăță- turilor reformatorului Huss din Bohemia, au făcut cele dintâi traduceri de cărți bi- sericești în limba românească. Ei au scris cea dintâi Evanghelie românească. Prinurmare atât spada cât și crucea străbunilor vă chiamă la o nouă redeștep- tare națională-culturală. Și atunci când um- brele înaintașilor D-voastră vă vor vedea că ați reluat tradițiile trecutului, vă vor tri- mite binecuvântarea părintească din lăcașu- rile lor de odihnă vecinică; își vor dormi în tihnă somnul, știind că toată truda și vânzoli- rea vieții lor de a lăsă urmașilor un pământ și un suflet românesc — n’a fost înzadar. Vremurile de astăzi, însă, vă chiamă și la împlinirea unei alte datorii și anume la datoria de a vă apropia sufletește de ceilalți Români, fiindcă cu toții suntem un trup și un suflet. Astăzi nu mai putem trăi izolați, despărțiți în cele culturale de cei- lați frați, căci după cum avem un singur Dumnezeu, așa avem o singură cultură ro- mânească, căreia trebuie să ne închinăm cu toții. Și instituția, care simbolizează unitatea culturii românești din această țară, este Asociațiunea, în sânul căreia intrați și D-voastră cu ziua de astăzi. (Urmează lă- muriri despre rostul acestei instituțiuni). Eu cred că Asociațiunea aici în Mara- murăș va găsi un teren bogat de activitate. Poeziile poporale ce s’au cules de cu- rând din gura țăranilor de aici și adunarea însemnărilor ce s’au găsit în bisericuțele din satele Maramurășului dovedesc că aici există semne de vieață culturală. Nu lipsesc decât oameni dornici de muncă, cari să trezească la conștiință această vieață cul- turală și să o îndrume spre desăvârșire. Când vă văd pe D-voastră întruniți la în- ființarea acestui despărțământ, sunt con- vins că nici oamenii de muncă nu lipsesc. Sunt sigur că angajându-vă sub aripile Aso- ciațiunii la răspândirea culturii în popor, vă veți așterne pe muncă serioasă și veți arăta celorlalți Români vânjoșia sufletului românesc din țara lui Dragoș și Bogdan. în nădejdea că această zi va însemnă începutul unor vremuri de redeșteptare culturală a Maramurășului, declar adunarea de constituire a despărțământului Vișeu-Iza de deschisă». 775 Ar fi bine dacă fruntașii din Sighet ar hotărî ca să se înființeze și al doilea des- părțământ al Asociațiunii în Maramurăș, cu sediul în Sighet. O. C. T. • Conferințele Asociațiunii. Conferin- țele aranjate de biroul central se vor reîn- cepe Duminecă în 11 Februarie n. a. c. la orele 5 p. m. în sala festivă a Muzeului național. Se vor ținea următoarele confe- rințe: 1. Dr. Pavel Roșea, profesor semin., Problema pesimismului; în 18 Februarie: Victor Stanciu, profesor, Părinții și copii; în 25 Februarie : loan Mihaiu, fost ofițer, Lupta dela Kbniggrătz; în 3 Martie; Dr. loan Mateiu, candidat de advocat, Vieața femeilor în trecutul românesc, după N. Iorga; în 10 Martie: loan Duma, student în litere, Mișcarea literară din ultimul deceniu; în 17 Martie: Oct. C. Tăslăuanu, secretarul Asociațiunii, Grigorescu (cu proiecțiuni de schiopticon); in 24 Martie: Dr. loan Lu- paș, protopop, o conferință istorică; în 31 Martie: Dr. N. Bălan, profesor semin., o conferință cu subiect religios. Taxa de intrare cea din trecut. Primele conferințe se vor începe fix la orele 5 p. m. * Rectificări. în numărul jubilar al re- vistei «Transilvania» s’au strecurat unele greșeli pe cari le rectificăm. La desp. Dobra p. 567 în loc de Câmpuri să se citească Câmpuri-Surduc, în care comună mai sunt următoarele reuniuni: Reuniunea de femei (statute aprobate la 1904) ; Reu- niune de muzică și cântări (statute apro- bate la 1909). — Dintre membri desp. Abrud-Câmpeni s’a omis din greșală d-l Georgiu Suciu, protopop pens. gr.-cat. în Abrud, membru activ al Asociațiunii. — D-l P. Stoica, a fost director al despărță- mântului Panciova (Trans. p. 579) până în 25 Decemvrie 1910, iar de-atunci încoace e secretarul despărțământului, prin urmare nu d-sa era obligat să înainteze raportul despre activitatea despărțământului Pan- ciova în cursul anului 1910. D-l Stoica ne mai înștiințează că raportul despre activi- tatea desp. Panciova a fost înaintat biroului central de cătră noul director. Se vede că s’a pierdut, deoarece la birou n’a sosit. 776 ofioisblă,- PROCES VERBAL luat în ședința primă a adunării generale ordinare a „Asociațiunii pentru literatura română și eultura poporului român", ținută în Blaj la 28 August, st. n. 1911. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 1. Prezidentul în fața arhiereilor de ambele confesiuni așezați la masa prezidială și a unui public foarte număros întrunit din toate părțile locuite de Români în biserica catedrală, deschide adunarea generală la oarele 10*/₄ printr’un discurs, în care face o reprivire asupra înființării și activității de 50 de ani a «Asociațiunii», accentuând și pro- blemele ei din viitor. 1. P. S. Lor Mitropoliții Dr. Victor Mihalyi și loan Mețianu salută adunarea ge- nerală în numele celor doue biserici pe cari le păstoresc. I. P. S. Sa Mitropolitul Dr. Victor Mihalyi la sfârșitul cuvântării face propunerea, ca să se trimită o telegramă oma- gială Maiestății Sale Regelui Francisc losif 1. llustrissimul Domn Prepozit Capitular 1. M. Moldovan salută adunarea generală în numele Blăjenilor, iar d-l Vasile Ooldiș în numele «Societății pentru fond de teatru român». Prezidentul răspunde tuturor orato- rilor, mulțumindu-le pentru cuvintele călduroase cu cari au salutat adunarea generală și relevând prezența tuturor arhiereilor la această serbare jubilară a institu- țiunii noastre culturale. Totodată comunică adunării generale, că Asociațiunea din Maramurăș e reprezentată prin d-l Dr. Vasile Chindriș, advocat în Sighet, Reuniunea învățătorilor din protopopiatele Timișoara, Belinț, Comloșul-mare și Lipova prin preșe- dintele luliu Vuia și Reuniunea învățătorilor din Sălagiu prin Teodor Murășan, învățător. Se ia la cunoștință. Discursul prezidentului se alătură la acest proces verbal. Adunarea generală decide, să se trimită o telegramă omagială Ma- iestății Sale Regelui Francisc losif I. 2. Prezidentul dispune să se facă înscrierea delegaților prezenți ai despărțămintelor. La notar s’au anunțat delegații următoarelor despărțăminte: Abrud- Câmpeni, Aiud-Teiuș Alba-lulia, Beiuș, Bistrița, Blaj, Brad, Bran, Brașov, Ceica, Cluj, Dej, Deva, Dicio-Sân-Mărtin, Dobra, Făgăraș, Gherla, Hațeg, Hida-Huedin, Hunedoara, Ibașfalău, Lăpușul-ung., Lipova, Lugoj, Marghita, Mediaș, Mercurea, Mociu, Murăș-Ludoș, Murăș-Oșorheiu, Murăș-Uioara, Năsăud, Nocrichiu, Oradea-mare, Orăștie, Oravița, Reghin, Săliște, Sânmi- clăușul-mare, Sătmar-Ugocia, Sebeș, Sibiiu, Sighișoara, Șimleu, Tășnad, Teaca, Turda, Vârșeț, Vișeu-lza, Zârnești. 3. Se prezintă raportul general al comitetului central despre activitatea „Asocia- țiunii" în cursul anului 1910. Raportul general fiind publicat în revista «Transilvania», se consi- deră cetit și se decide a se da comisiunilor examinatoare. 4. Se trece la alegerea comisiunilor. La propunerea dlui Dr. Elie Dăianu, pro- topop în Cluj, se aleg: a) în comisiunea pentru examinarea raportului general dnii: Teodor Mihali, Dr. Elie Dăianu, losif Blaga, Gavril Tripon, Dr. Vaier Branișce, Dr. Sextil Pușcariu, Dr. luliu Maniu, V. Stefănică, Lazar Triteanu, Dr. losif Popoviciu și Dr. C. Diaconovich. b) în comisiunea pentru censurarea socotelilor anului 1910 și a pro- iectului de budget pe anul 1912, dnii: Dr. Nicolae Oncu, Coriolan Pop, Dr. Nic. Vecerdea, loan Lăpedatu, Dr. Vasile Suciu și Vas. Osvadă, 777 c) în comisiunea pentru înscrierea membrilor, dnii: luniu Brut Ho- doșiu, Dr. Dănilă Szabo, Ștefan Roșian, Dr. Izidor Pop, Dr. Victor Onișor, Dr. Romul Boilă și loan Fodor. d) în comisiunea pentru candidarea prezidiului, dnii: I. M. Moldovan, G. Pop de Băsești, Dr. Aurel Lazar, Dr. Ștefan C. Pop, Dr. Oeorge Proca, Anton Mocsonyi, Partenie Cosma, Nic. Bogdan și Vasile Ooldiș. 5. Prezidentul comunică adunării generale că în timpul reglementar s’au pre- zentat mai multe propuneri, pe cari le citește notarul și anume: a) Dl Silvestru Moldovan, directorul ziarului «Gazeta Transilvaniei», propune ca din prilejul adunării generale din Blaj să i-se trimită dlui Vasile Stroescu o adresă de salutare, iscălită de întreg publicul român, care participă la serbările jubilare; b) Dl Aurel Muntean, preot în Sebeșul-mare, desp. Hida-Huedin, face propunerea ca on. adunare generală să binevoiască a hotărî înființarea unei tipografii a „Asocia- țiunii", împreunată cu o librărie, cu sediul în Sibiiu. Această tipografie ar aveâ me- nirea să tipărească o revistă pentru inteligenți, o foaie pentru popor, toate publicațiu- nile „Asociațiunii" și operile scriitorilor noștri; c) Dl Aurel Marcu, preot, desp. Alba-Iulia, propune adunării generale, să învite comitetul central să studieze organizarea unor ateliere țărănești pentru cusutul odăj- diilor bisericești, invitând și despărțămintele, ca la expozițiile ce le aranjează, să în- demne țărancele să espună și odăjdii bisericești și să stărue pentru răspândirea lor; d) Dl Emil Korrnos Alexandrescu, membru pe vieață al „Asociațiunii" din Gre- benișul-de-Câmpie, propune ca „Asociațiunea" să editeze o foaie socială, economică și comercială, care să apară de 3-ori pe săptămână, să se trimită gratuit membrilor ță- rani ai „Asociațiunii" și să se împartă gratuit iu fiecare comună la cel puțin 15 țărani mai săraci. Fiecare număr din această foaie să se și vândă cu prețul de un filer, even- tual și mai puțin. Dacă Asociațiunea din cauza de timp n’ar putea edita această foaie, atunci sub auspiciile Asociațiunii să o editeze un număr de bărbați competenți, cari cunosc situația și neajunsurile țăranului nostru; e) Dl Teodor Bucurescu, învățător în Bănat-Comloș, propune, ca §. 40 al statu- telor, in ce privește agenturile, să se modifice în înțelesul § lui 7. din statute și anume: din taxele membrilor ajutători să se trimită la casseria centrală numai 20%, iar 80% să se întrebuințeze pentru trebuințele agenturilor. Propunătorul speră, că în urma ace- stei modificări a statutelor numărul agenturilor va crește la 2000 și toate vor putea desfășura o activitate culturală mulțumitoare. Propunerile se dau spre studiare și recomandare comisiunii pentru examinarea raportului general. 6. Prezidentul ridică ședința la orele 12, anunțând ședința festivă a secțiilor știin- țifice-literare pe ziua de 29 1. c. orele 10'/ₐ a. m., iar proxima ședință a adunării ge- nerale pe ziua de 29 1. c. orele 4 p. m. Totodată invită publicul să ia parte la deschiderea expoziției întocmite în onoarea Asociațiunii din partea despărțământului Blaj. D. U. S. A. Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, notar. — S’a cetit și verificat. Sibiiu, în 9 Septemvrie st. n. 1911. — P. Cosma, loan F. Negruțiu, Dr. O. Russu, Nicolau Ivan, Gavril Precup, Ion Agârbiceanu, Dr. V. Bologa, Dr. loan Lupaș, Octavian Goga. 776 PROCES VERBAL luat în ședința a doua a adunării generale ordinare a „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român", ținută în Blaj, la 29 și 30 August st. n. 1911. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 7. Prezidentul deschide ședința în ziua de 29 Septemvrie n. a. c. la orele 4"/₄ în pavilionul din curtea gimnaziului și dă cuvântul notarului, ca să citească scrisorile și telegramele sosite pentru adunarea generală. La propunerea notarului, care citește două telegrame dela dnii Dr. C. Istrate și N. lorga, adunarea generală decide, ca din cauza scurtimii timpului celelalte telegrame să nu se mai cetească ci să se publice în «Transilvania» și în ziare. 8. Urmează raportul comisiunii pentru examinarea raportului general al comite- tului central al „Asociațiunii". Raportorul comisiunii, dl Dr. Gavril Tripon, după o In- troducere, în care arată activitatea Asociațiunii în ultimul an, face următoarele propuneri adunării generale: a) să ia act de cuprinsul raportului general al comitetului central și să-i exprime mulțumită pentru activitatea ce a desfășurat-o în anul 1910. Se ia act și se mulțumește comitetului central pentru activitatea des- fășurată în cursul anului trecut. c) să deie expresie durerii sale pentru pierderea prezidentului losif St. Șuluțu, a binefăcătorilor Dr. Origorie Sândeanu, Dr. Gh. Anca și Petru Pană și a membrilor decedați dela ultima adunare generală încoace. Adunarea generală își exprimă părerile de rău prin ridicare. c) să aleagă de membri onorari ai Asociațiunii pe Excelențiile Lor Mitropoliții loan Mețianu și Dr. Victor Mihalyi, apoi pe dnii: loan cavaler de Pușcariu, domiciliat în Bran și I. Micu-Moldovan, prepozit capitular în Blaj. Adunarea generală îi alege membri onorari cu mare însuflețire; d) să mulțumească dlui Vasile Stroescu pentru donațiunea de 60.000 Cor. și tuturor celorlalți binefăcători, cari au făcut donațiuni pentru așezămintele Asociațiunii și să tri- mită dlui Stroescu o telegramă, în care Românii întruniți la serbările culturale din Blaj să-i exprime mulțumiri pentru ajutoarele cu cari sprijinește înaintarea culturală a po- porului nostru. Adunarea generală primește propunerea și decide să i se trimită o telegramă de mulțumire dlui Stroescu. e) să aprobe modificarea §-lui 3 din «Regulamentul general al secțiilor științifice- literare», omitând cuvintele «până la număr de 5», din alineatul ultim. Adunarea generală încuviințează modificarea propusă. f) să ia act cu plăcere de inițiarea ridicării câte unui bust în Sibiiu lui Mihail Eminescu și lui Gheorghe Barițiu și să aprobe votarea sumei de 1000 cor. din cassa Asociațiunii spre acest scop. Ss ia act și se aprobă votarea sumei de 1000 cor. pentru ridicarea busturilor numite. g) să aprobe lucrările comitetului central în ce privește înființarea și clădirea unui internat pe seama studenților români dela universitatea din Cluj și să-1 autorizeze să se ocupe și mai departe cu realizarea acestui plan, îngrijindu-se și de procurarea mi- jloacelor materiale necesare. Se aprobă și se dă comitetului central autorizația cerută. Zs) să deie comitetului central spre studiare toate propunerile prezentate adunării generale, cu escepțiunea propunerii dlui Teodor Bucurescu de a se schimbă §. 40 al statutelor care, nefiind oportună, să nu se primească. Adunarea generală primește propunerea raportorului. 779 9. Prezidentul, fiind timpul înaintat ridică ședința la orele 5*/₂, anunțând că se va continuă în ziua de 30 August nou orele 3 p. m. Continuarea ședinței, în 30 August n. 1911. 10- Prezidiul, dupăce salută pe Înalt Prea Sf. Sa Mitropolitul Dr. Victor Mihalyi și pe Prea Sf. Sa Episcopul Dr. Dimitrie Radu, cari ocupă loc la masa prezidială, apoi pe dnii Nicolae lorga și Aurel Vlaicu, veniți ca oaspeți, deschide ședința la orele 3'/« p. m. în sala de gimnastică. 11. Urmează raportul comisiunii pentru censurarea socotelilor pe 1910 și exami- narea proiectului de buget pe 1912. Raportorul, dl loan I. Lăpedatu, raportează că socotelile Asociațiunii pe 1910 s’au aflat în perfectă ordine și pe deplin justificate, iar proiectul de buget pe 1912 e făcut în cadrele veniturilor normale ale Asociațiunii. La propunerea referentului adunarea generală: a) aprobă bilanțul pro 1910; b) aprobă socotelile despre venite și cheltueli, dând îndemnizare ul- terioară pentru suma de Cor. 3412'88, cheltuită peste preliminar și absol- vând Comitetul central pentru gestiunea financiară a anului trecut. c) exprimă mulțumită celor doi stipendiști ai Asociațiunii, dlor An- dreiu Bârseanu și Andreiu Cosma, cari și-au rescumpărat stipendiile avute în favorul fondului general și-și exprimă dorința, ca exemplul lor să afle urmare și la ceilalți — multe sute de intelectuali români, crescuți cu sti- pendii dela fonduri și fundațiuni românești. d) aprobă proiectul de buget pe 1912. 12. Dl Ștefan Roșian, raportorul comisiunii pentru înscrierea membrilor, rapor- tează că s’au înscris următorii membrii: a) fundatori: «Patria», cassă de economii, soc. pe acții, Blaj; Vasile Bian, doctor, Făget; Simeon Pop Mateiu, canonic, Blaj; luniu Brut Hodoșiu, director, Blaj; Amalia Dr. Bran născ. Simon, soție de adv. Teaca; George Pop, consilier min. Lugoj; Alma Dr. Pop născ Maior, soție de adv. Lugoj; Dr. George Popescu, advocat, Turda; Dr. Iustin Pop, advocat, Deva; Dr. Izidor Marcu, canonic, Blaj; Artimon Blașan, preot gr. cat., Obreja; Eugenia Dr. Șt. C. Pop născ. Macaveiu, Arad; Dr. Ștefan C. Pop, de- putat, Arad; Petru de Mocsonyi, mare proprietar, Bulciu; Dr. Emil Babeș, advocat, Pesta; Dr. Tit Babeș, advocat, Pesta; Dr. Alexandru Pop, medic, Blaj; Emil Petran, preot, Almaș. b) pe vieață: Anița Dr. Morar născută Bohățiel, soție de adv., Cluj; Dr. Ștefan Morar, adv. Cluj; Ștefan Crișan, înv. pens., Teiuș; Aurel Barbu, notar comunal, Lan- crăm; Dr. Alexandru Pop, advocat, Cehul-Silvaniei; Dr. Alexandru Dobrescu, medic, Secsard; Nicolau Rus, proprietar, Poiana Arieșului; Aurel Harșan, preot gr. cat., Ce- nade; Aurel Aron, preot gr. cat. Miraslău; Dr. Alexandru Nicolescu, profesor, Blaj; losif Mustețiu, maior c. și r. Rafna; Dr. George Pătăcean, adv. Turda; Vasile Hățăgan, notar, Oarda de jos; Dr. Eugen Tatar, advocat, Deva; Dr. Ștefan Banfi, medic, Bu- cium; I. Harșia, Milășel; Dr. luliu Morar, advocat, Murăș-Uioara; Cornel Mesaroș, in- giner, Budapesta; Dr. George Gârda, advocat, Făget; Pompeiu Făgărășan, preot gr. cat., Beclean; Dr. Toma lenciu, adv., Puj; loan Corbul, notar la sedria orf., Bistrița; luliu Popp, dirigent de bancă, Gherla; Victor Blașianu, inginer supr. Lupeni; Gavriil Precup, profesor, Blaj; Dr. Eugen Sânpetrean, adv., Zernești; Teofil Crișan, preot, Perul; loan Maior, adm. dom. Blaj; Dr. luliu Maniu, advocat, Blaj; Dr. luliu Popescu, adv., Turda; Dr. Enea Papiu, adv, Orăștie; Eugen P. Păcurar, protopop, Sebeșul-săsesc; Dr. Ale- xandru Fodor, medic, Alba-Iulia; Vasile Morar, înv., Ludoș; Maria Dr. Pop n. Rozor, soție de jude, Geoagiul-de jos; Simeon Corvin iun., com. Orăștie; Aurel C. Domșa, contabil, Blaj; Aurelia Morariu n. Bătăcuiu, soție de notar, Ohaba; Dr. Eugen Mețianu, adv., Brașov; Dumitru Evolceanu, prof, Bran; Tiberiu Eremie, inginer, Brașov; loan 1. Lăpedatu, dir. de bancă, Orăștie; Piso Pompiliu, preot, Cărpiniș. 780 c) ordinari: Gheorghe Anghel, consilier de contabilitate, Sibiiu; Traian Lazar, teolog, Gâmbaș; Alitnpiu Suciu, preot gr. cat., Iscroni; Emeric Pop de Băsești, adv., Jibou; loan Crișan, vice-notar, Zlatna; Dr. losif Turcu, medic, Viena; loan Bozdoc, preot gr cat , Cicud; George Faina, preot gr. cat., Micoșlaca; Emil Comanescu, funcț. de bancă, Sibiiu; Zaharie Boila, exec. reg., Dicio-Sân-Mărtin; Ilie Ungurean, econom, Beșineu; Lazar Caba, preot, Șoimuș; llariu Banciu, adv. și director, Murăș-Uioara; Dr. Horia Petra-Petrescu, ziarist, Brașov; Vincențiu Nemeș, vice-protopop on. Sânmăr- tinul-sărat; Teodor Pănăzan, înv. dir., Sâncel; Nicolae Lațiu, preot gr. cat., Crăciunel; George Vancea, proprietar, Blaj; Traian German, profesor, Blaj; loan Pușcaș, propri- etar, Blaj; lacob Domșa, preot gr. cat., Blaj; loan Vancea, rigorozant în drept, Blaj; Anton Zeiler, pictor, Blaj; loan Fodor, profesor, Blaj; Alexandru Ciura, profesor, Blaj; Emil F. Negruțiu, adm. domenial, Petrisat; loan F. Negruțiu, inginer, Blaj; loan Bărbat, înv., Sâncel; loan Sever Frățilă, preot gr cat., Ciufud; Dionisiu Velicea, preot gr. cat., Spătac; loan Handrea, preot gr. cat., Mănărade; Nicolae Săbău, comerciant, Lupșa. Și-au achitat taxa următorii membri vechi: luliu M. Montani, protopop, Zlatna; Emil Vlassa, proprietar, Sâncel; Ștefan Lita, preot gr. cat., Lunca; George Bărbat, pro- topop, Blaj; Augustin Caliani, profesor, Blaj; Dr. Ambroziu Chețianu, dir. gimn. Blaj; Amalia născ. Orama, proprietară, Blaj; loan Cornel Maior, Blaj; Mărioara Olga Maior, elevă, Blaj; Simion Muntean, notar cercual, Blaj; Nicolae F. Negruțiu, profesor, Blaj; Dr. Iustin Nestor, când, de adv., Blaj; Silvestru Nestor, dir. școalei civ., Blaj; Nicolae Pop, profesor, Blaj; Virgil Pop, proprietar, Blaj; lacob Popa, secr. metr., Blaj; Victor Precup, inginer silvic, Blaj; Dr. loan Rațiu, profesor, Blaj; Dr. Alexandru Rusu, pro- fesor, Blaj; Augustin Stupariu, comerciant, Blaj; Vasile Suciu, pref. tipogr., Blaj; Aurel Trifan, croitor, Blaj; Dionisiu Trifan, croitor, Blaj; Alexiu Viciu, profesor, Blaj; Emiliu Viciu, profesor, Blaj; Vaier Suciu, profesor, Blaj; Dr. Victor Macaveiu, profesor, Blaj; Dr. Eugen Solomon, prof., Blaj; Ștefan Roșian, profesor, Blaj. Banca «Pitești» din Pitești a donat suma de Cor. 200-—. Se ia act. 13. Urmează alegerea prezidentului și viceprezidentului. Raportorul comisiunii de candidare, dl Dr. Șt. C. Pop, propune și adunarea generală aclamă cu unanimitate de aleși (pe trei ani): pre- zident: Andreiu Bârseanu, viceprezident Dr. Vasile Suciu. Ambii mulțumesc adunării generale pentru încrederea cu care i-a distins. In nu- mele bisericii îi salută Excelenția Sa dl Dr. Victor Mihalyi, iar în numele membrilor Asociațiunii dl Dr. Ștefan C. Pop. 14. Urmează fixarea locului pentru adunarea generală din 1912. Prezidentul co- munică invitarea despărțământului Orade. Adunarea generală încredințează comitetul central cu fixarea locului pentru adunarea generală viitoare. 15. Verificarea proceselor verbale ale adunării generale se încredințează mem- brilor comitetului central din Sibiiu, cari au participat la adunarea generală. 16. Prezidentul, fiind ordinea de zi terminată, după un discurs de încheiere, în care mulțumește tuturor celor ce au participat la lucrările adunării generale și în special arhiereilor și bărbaților din străinătate, la orele 4'/, p. m. declară adunarea generală de închisă. D. U. S. A. Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, notar. — S’a cetit și verificat. Sibiiu, în 9 Septemvrie st. n. 1911. — P. Cosma. Nicolae Ivan: loan F. Negruțiu. Dr. loan Lupaș. Gavriil Precup. Dr. O. Russu. Ion Agârbiceanu. Dr. V. Bologa. Octavian Goga. 781 PROCES VERBAL luat în ședința festivă a secțiilor științifice-literare ale „Asocia- țiunii pentru literatura română și cultura poporului român", ținută în Blaj, la 29 August stil n. 1911. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 1. Prezidentul deschide ședința la orele lls/₄ a. m. în pavilionul din curtea gim- naziului, salutând pe P. S. Sa Episcopul Dr. Miron E. Cristea, care ocupă loc la masa prezidiaiă și arătând în câteva cuvinte importanța secțiilor științifice-literare. Pe urmă învită pe d-1 Dr. losif Popovici să-și țină conferința anunțată. 2. D-1 Dr. losif Popovici rostește o disertație despre loan Maiorescu, din pri- lejul centenarului nașterii acestui meritat bărbat. Prezidentul arată în câteva cuvinte importanța personalității lui loan Maiorescu în cultura noastră națională și învită adunarea generală să-și exprime sentimentele de pietate față de memoria acestui bărbat al neamului nostru. Conferința d-lui Dr. losif Popovici e ascultată cu atențiune și aplau- dată cu însuflețire. Adunarea generală își exprimă sentimentele de pietate față de memoria lui loan Maiorescu prin ridicare. 3. Urmează conferința d-lui Octavian Goga întitulată «Curente de idei în litera- tura ardeleană dela 1848 până în zilele noastre», în care stărue asupra momentelor mai însemnate din literatura ardeleană din ultima jumătate de veac. Conferința e ascultată cu plăcere și conferențiarul este aclamat cu însuflețire. După aceste, prezidentul închide ședința la orele 1.40 p. m. D. u. s. Ședința a Xll-a a comitetului central, ținută la 24 August n. 1911. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Octavian C. Tăslăuanu. Membri prezenți: Dr. Ilie Beu, Arsenic Bunea, Dr. Liviu Lemâny, Nicolae Togan, Bomul Simu și cassierul loan Banciu. Adunarea generală: (424 Nr. 1467, 1418, 1416, 1400, 1399 și 1451—1911). în timpul reglementar au intrat șase propuneri pentru adunarea generală, pe cari comitetul central le însoțește de propuneri speciale. Internatul din Cluj: (425 Nr. 1458 — 1911). D-1 Dr. loan Mihu trimite libelul de de- puneri dela «Ardeleana» cu suma de 10,000 Cor. care a fost dăruită de d-1 V. Stroescu pentru înființarea unei biblioteci pe seama studenților universitari din Cluj. Suma se va întrebuința la timpul său pentru instalarea unei biblioteci în in- ternatul studenților universitari din Cluj, proiectat de Asociațiune. — (426 Nr. 1398—1911). Internatul din Cluj. Planurile internatului studenților univer- sitari din Cluj, lucrate de d-1 inginer Negruțiu din Blaj se înaintează adunării gene- rale, cerând aprobarea lucrărilor săvârșite pănă acum și autorizația de a se ocupă și mai departe cu realizarea ațestui plan. Despărțăminte. (427 1451—1911). Vișeu-lza. Secretarul Oct. C. Tăslăuanu raportează că în 20 August n. a. c. a condus adunarea de constituire a desp. Vișeu-lza (Mara- murăș) rostind o cuvântare despre «Rostul Maramurășului în cultura românească». Director al desp. s’a ales d-1 Emil Bran, preot în Dragomirești. Noul despărțământ se compune din comunele aparținătoare cercurilor administrative Vișeu și Iza. 782 Ședința a XlII-a a comitetului central, ținută la 9 Septemvrie n. 1911. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu: Membri prezenți: Dr. llarion Pușcariu, Dr. V. Suciu, Nic. Ivan, P. Cosma, loan F. Negruțiu, Gavril Precup, Dr. V. Bologa, loan Agârbiceanu, Dr. O. Russu, Oct. Goga, Dr. I. Lupaș, Dr. Ion Borcia, cassierul Ion Banciu și conferențiarul agronomic Aurel Cosciuc. Adunarea generală: (430 Nr. 1518—1911). Secretarul adm. prezintă procesele verbale ale adunării generale, ținute în Blaj la 28, 29 și 30 August n. 1911; comitetul cen- tral ia act de deciziunile cuprinse în aceste procese verbale și hotărește următoa- rele: încredințează biroul să vină cu propuneri în ce privește înființarea și clădirea internatului pe seama studenților universitari din Cluj; încredințează biroul să stu- dieze propunerile prezintate adunării generale și să facă un raport în una din șe- dințele viitoare; biroul să vină la timpul reglementar cu o propunere pentru con- vocarea adunării generale din 1912; decide să mulțumească desp. Blaj și publicului din Blaj pentru aranjarea serbărilor și pentru primirea făcută cu ocazia adunării generale, apoi domnilor, cari au ținut conferințe la adunarea generală. Secțiile științifice-literare: (431—432 Nrii 1415 și 1430—1911). D-1 loan Corbu, func- ționar la sedria orfanală din Bistrița, răspunde că primește mandatul de membru corespondent al secțiunii științifice; d-1 Dr. loan Sârbu, preot în Rudăria, răspunde că nu primește mandatul de membru corespondent al secției istorice. Fundațiuni: (433 Nr. 1550—1911). Bursele de câte 400 cor. din fundațiunea Teodor Sandul se votează lui Gheorghe Băgăria, lăcătuș, și lui Nicolae Ignat, elev la școala specială de industrie din Cluj, iar bursa de 700 cor. lui Vasile Militaru, elev curs. 111 In școala specială de metalurgie din Timișoara, cu condiția să urmeze cursurile de metalurgie și electro-tehnică în Budapesta. Despărțăminte: (434 Nr. 1408—1911) Agnita. Cu ocazia adunării cercuale din Bârghiș s’a aranjat o expoziție de lucruri de mână, între expozanți s’a împărțit suma de 50 cor. ca premii; d-1 loachim Părău, capelan, a ținut o prelegere: «Sfaturi morale*; la propunerea desp. se decide înființarea unui nou desp. în Cincul mare. (Ședința comit, cerc, din 12 Iulie 1911 și adun. cerc, ținută la 13 Aug. 1911). — (435 Nr. 1483 -1911) Beiuș. S’a decis înființarea unui fond cultural al desp. D-1 loan Ciordaș a dăruit desp. un schiopticon. (Șed. comit, cerc, din 13 Aug: 1911). — (436 Nr. 1287—1911). Brad. Din raportul comitetului cătră adunarea cercuală, ținută in Rîșca, rezuită că, în anul 1911, desp. a ținut în 10 comune 29 de prelegeri po- porale, împărțind altoi și meri între țărani, iar în cursul iernii a aranjat 12 serate literare-artistice în Brad. (Adun. cerc, din 16 Iulie n. 1911). — (437 Nr. 1417—1911) Ceica. Cu ocazia adunării cercuale din Tășad s’au ținut urmă- toarele prelegeri: Dr. loan Comșa, medic «Din igiena poporului» și Dr. Victor Andru, candidat de advocat, despre «Asociațiunea jubilară». In comuna Tășad s’a înființat o agentură. Desp. a decis înființarea unui fond cultural. (Adun. cerc, din 12 Iulie n. 1911). — (438 Nr. 1363—1911) Deva. Cu ocazia adunării cercuale, ținute în Hunedoara, s’a ales director al desp. Dr. loan Dobre, protopop și patru membri în comitet. S’a decis înființarea noului desp. Hunedoara. (Adun. cerc, din 30 Iulie 1911). — (439 Nr. 1469—1911) Ibașfalău. Cu ocazia adunării cercuale, ținute în Nadeșul să- sesc, s’a constatat că desp. dela înființarea lui a ținut 4 ședințe, a aranjat 7 pre- legeri poporale și în Nadeșul săsesc a înființat o bibliotecă poporală. (Adun. cerc, din 6 Aug. 1911). — (440 Nr. 1422—1911) Lăpușul-unguresc. In adunarea cercuală din Capolnoc-Mănăștur s’au resolvat afaceri curente. {Adun. cerc, din 10j23 Iulie 1911). — (441 Nr. 1498—1911) Năsăud. Cu ocazia adunării cercuale din Rodna-nouă s’au ținut două prelegeri poporale, s’a înființat o agentură în Rodna-nouă, s’a aranjat o ex- poziție etnografică, împărțindu-se între expozanti suma de 50 cor. ca premii și s’a 783 ținut o reprezentație teatrală-muzicală, împărțindu-se între debutanții țărani suma de 50 cor. (Adun. cerc, din 19 August n. 1911). — (442 Nr. 1459 -1911) Oravița. Foaia «Progresul» s’a decretat ca organ oficial al des- părțământului. Cu ocazia adunării cercuale din Vrani, s’au ținut următoarele pre- legeri: Petru Săntomea, preot, «Istoricul Asociațiunii», Nic. Vucu, econom, despre «Școală și cruțare»; Traian Țăran, despre «Tovărășiile economice»; Oh. Jianu, despre «Foloasele învățăturii». (Șed. comit, cerc, din 10 August 1911. Adun, cerc. din 13 August 1911). — (443 Nr. 1474—1911) Sălciua. D-1 Vasile Gan, delegatul comitetului central rapor- tează că noul desp, Offenbaia s’a înființat în 20 August n. 1911 sub numirea Săl- ciua, care cuprinde următoarele comune: Poșeaga de jos, Poșeaga de sus, Sălciua de sus, Bedeleu, Buru, Cioara de sus, Lunca, Ocolișul mare, Runc, Vălișoara, Trăs- cău, Vidolm, Sângiorgiu, Ocolișul mic (cari au aparținut pănă acum desp. Turda), Brăzești, Sartăș, Offenbaia, Muncel, Lupșa, Sașavința (din desp. Abrud-Câmpeni), Ponor și Vâlceaua Oeoagiului. Director al desp. s’a ales d-1 Vasile Gan. Cu ocazia adunării de constituire s’au ținut 2 prelegeri. S’au dăruit câte 10 ex. din publica- țiunile poporale ale Asociațiunii. (Adun, de constituire din 20 August 1911). — (444 Nr. 1509—1911) Sătmar-Ugocia. Cu ocazia adunării cercuale din comuna Mezo- terern s’au ținut următoarele prelegeri: d-1 Gheorghe Șuta, protopop, despre «Fo- loasele meseriei» și d-1 Constantin Lucaciu, preot, despre «Portul național». Desp. a decis înființarea unui atelier de țesătorie. (Adun. cerc, din 23 Iulie 1911). i— (445 Nr. 1214- 1911) Teaca. I s’au dăruit câte 3 ex. din publicațiunile poporale ale l — «Asociațiunii». — (446 Nr. 1377—1911) Turda. Cu ocazia adunării cercuale din Tritiu s’au ținut două prelegeri: d-1 Octavian Bugner, teolog, «Despre Tovărășii» și Dr. I. Serbu despre «Cărțile funduare». (Adun. cerc, din 6 August 1911), Școala civilă de fete: (447, 448, 462 și 459 N-rii 1517, 1513, 1538 și 1525-1911). D-nei Elena Borcia i-se permite să funcționeze, în anul școlar 1911/12, ca profesoară externă de lucru manual pe lângă retribuția de 720 cor. anual și rebonificarea întreținerii din internat in sumă de 600 cor. anual. Direcțiunea se autorizează a angaja două bone sau 2 guvernante. — Manualul de igienă tradus de d-1 Dr. I. Beu s’a tri- mis spre aprobare ministerului, plătindu-se taxa de 120 cor. și 600 cor. onorariul d-lui Beu. Gramatica maghiară și carte de cetire pentru cl. 111 de domnișoara Ana Ferențiu se înaintează ministrului spre aprobare. Domnișoara Ana Voileanu se an- gajează ca profesoară de pian în internat. Donațiuni: (449 Nr. 1314—1911) Suma de 150 cor. rezultată din petrecerea aranjată de desp. Dej se adaugă la fondul muzeului. Școala de industrie în Munții Apuseni: (450 Nr. 1425—1911). Direcțiunea desp. Abrud- Câmpeni raportează că înființarea unei școale de industrie în munții Apuseni este absolut necesară. Ea ar trebui să cuprindă următoarele ramuri: a) o țesătorie, în care să se lucreze cu fuior și lână și b) o secție pentru prelucrarea lemnului. Se mai simte și nevoia unei școale de agricultură pentru fii de țărani. Comitetul cen- tral a mai cerut informațiuni dela d-nii Dr. Laurențiu Pop și Dr. Zosim Chirtop. Conferențiarul agronomic: (466 și 467 Nrii 1527 și 1528 1911). Conferențiarul agro- nomic raportează despre activitatea sa în lunile Iulie și August și prezintă comite- tului propunerile făcute în raportul său general pe 1910. Comitetul le dă spre stu- diare secțiunii economice. Cărți primite: (455 Nr. 1500-1911). D-1 Dr. Onisifor Ghibu dăruește mai multe cărți pentru biblioteca Asociațiunii. Membrii decedați: (429 Nr. 1461 și 1609 1911). Samoi Crăciun, membru pe vieață, încetat din vieață la 4 Sept. n. a. c. în Doștat. Membrii noi: (465 Nr. 1461 și 1609—1911). Cassierul raportează că dela ultima ședință s’au înscris următorii, pe cari comitetul îi declară membrii ai Asociațiunii: /. Membri fundatori: «Patria», cassă de economii soc. pe acții, Blaj; Vasile Bianu, doct., Făget; Simeon Pop Mateiu, canonic, Blaj; luniu Brut Hodoș, dir., Blaj; 784 Amalia Dr. Bran n. Simon, soție de advocat, Teaca; Alma Dr. Pop n. Maior, soție de advocat, Lugoj; Dr. Iustin Pop, advocat, Deva; Dr. Isidor Marcu, canonic, Blaj; Artimon Blașan, preot, Obreja; Petru de Mocsonyi, m. pr., Bulciu; Dr. Emil Babeș, advocat, Budapesta; Dr. Tit Babeș, advocat, Budapesta; Dr. Ales. Pop, medic, Blaj; Emil Petran, preot, Almaș; Andreiu Coleșiu, farmacist, Zârnești; loan G. Babeșiu, directorul fabricei de postav Azuga, desp. Bran; Demetriu Balanescu, Biserica-albă. II. Membri pe vieață: Aniți Dr. Morar n. Bohățiel, soție de adv., Cluj; Ștefan Crișan, înv. pens., Teiuș; Aurel Barbu. notar com., Lancrăm; Dr. Alesandru Pop, advocat, Cehul-Silvaniei; Dr. Alesandru Dobrescu, medic, Secsard; Nicolau Rus, proprietar, Poiana-Arieșului; Aurel Harșian, preot, Cenade; Aurel Aron, preot, Miraslău; Va- sile Hățăgan, notar, Oarda de jos; Dr. luliu Morar, advocat, Murăș-Uioara; Dr. George Gârda, advocat, Făget; Pompeiu Făgărășanu, preot, Beclean; Dr. Toma lenciu, advocat, Piu; luliu Pop. director de bancă, Gherla; Victor Blașian, inginer suprem, Lupeni; Gavril Precup, profesor, Blaj; Dr. luliu Popescu, advocat, Turda; Dr. Enea Papiu, advocat, Orăștie; Vasile Morar, înv., Ludoș; Maria Dr. Pop n. Rozor, soție de jude, Oeoagiul de jos; Simeon Corvin iun., com. Orăștie; Aurel C. Domșa, contabil, Blaj; Aurelie Morariu n. Bătăcuiu, soție de notar, Ohaba; Dr. Eugen Mețian, advocat, Brașov; Dumitru Evolceanu, prof., Bran; Tiberiu Eremie, inginer, Brașov; Pompiliu Piso, preot, Cărpiniș; George Maier, preot, Toplița rom.; loan Budoiu, preot, Câmpuri-Surduc; Romul Dâmboiu, funcț. de bancă, Murăș- Uioara; loan lancu, director de bancă, llia; Dr. Octavian Cernea, adv., Zârnești; Valeriu Pușcariu, Bran; Nicolae Pivariu, comerciant, Bran; George Enescu, paroh, Bran. III. Membri ordinari: Gheorghe Anghel, consilier de contabilitate, Sibiiu; Traian Lazar, teolog, Gâmbaș; Alimpiu Suciu, preot, Iscroni; loan Crișan, vicenotar, Zlatna; Dr. losif Turcu, medic, Viena; loan Bozdoc, preot, Cicud; George Faina, preot, Micoș- laca; Emil Comanescu, funcționar de bancă, Sibiiu; Zaharie Boila, esecutor reg., Diciosânmărtin; llie Ungurean, econom, Beșinău; Lazar Caba, preot, Șoimuș; luliu M. Montani, protopop, Zlatna; llariu Banciu, advocat și director Murăș-Uioara; Dr. Horia Petra-Petrescu, ziarist, Brașov; Teodor Pănăzan, înv. dir., Sâncel; Emil Vlassa, proprietar, Sâncel; Nicolae Lațiu, preot, Crăciunel; loan Pușcaș, proprietar, Blaj; lacob Domșa, preot, Blaj; loan Vancea, rig. în drept, Blaj; Anton Zeiler, zugrav, Blaj; loan Bărbat, înv., Sâncel; loan Sever Frățilă, preot, Ciufud; Dionisiu Velicea, preot, Spătac; loan Handrea, preot, Mănărade; Nicolae Săbău, comerc., Lupșa; Nicolae Florea, paroh, Rișca; Pavel Mioc, paroh, Țebea; Emilia Ardelean, n. Papiu, Deva; Dr. Eugen Tătar, advocat, Deva; Aurora Dr. Olariu n. Popoviciu, Deva; George Raiu, preot, Deva; Octavian Sglimbea, direct, de bancă, Mercurea; Dr. Dumitru Ștefan, advocat, Sebeș; Mateiu Vasilie, preot, Lancrăm; loan Lașiță, când, de pr., Lancrăm; David Popoviciu, comerc. Sebeș; loan Mihu, preot, Laz; Oeorge Șeulian, notar, Pianul de sus; Dumitru Antal, proprietar, Reghin; loan Bob, propr., Reghin; loan Bobric 1. Simion, proprietar, Reghin; Gavril Branea, propr., Reghin; Dumitru Bucur 1. llie, proprietar, Reghin; Dumitru Bucur lui llie lui T., proprietai, Reghin; Filimon Bucur, proprietar, Reghin; Toader Bucur, proprietar, Reghin; Petru Badar, preot, Reghin; Chirilă Croitor lui Toader, proprietar, Reghin; Zaharie Dușa, proprietar, Reghin; Florea lonaș, propr., Reghin; Constantin Marc, propr., Reghin; Petrea Pui lui Simion, propr., Reghin; Irimie Sbârcea, proprietar, Reghin; lacob Tătar lui Dumitru, propr., Reghin; Petru Truța, proprietar, Reghin; Valeriu Trif, comerc., Reghin; Ștefan Vodă lui loan lui Alexa, Reghin; Alesandru Vodă lui,loan, Reghin; loan Rațiu, preot, Filipișul mic; Victor Turcu, preot, Șopter; loan Miclea, preot, Orosfaia; Valeriu Rus, preot, Chiciud; Vasilie Oros, director de bancă, Tășnad; Oeorgiu Moodi, preot, Cehalul mic; Alexandru Aciu, advocat, Tășnad; losif Cosmuția, Tășnad; Emilian Lobonțiu, preot, Boianul mare; Dioniziu Vălean, înv., Cehalul mic; George Groza, preot; Virgil Radu, când, de adv., Zâr- 785 riești; Nicolae Coleș, farmacist, Roman, desp. Zârnești; Dr. Eugen Nyeki, când de adv., Beiuș; Dr. Cornel Papp, când, de adv., Beiuș; Dr. loan Ciaviciu, adv., Beiuș; Dr. luliu G. Anca, medic, Capolnoc-Mănăștur; Bobb Hangea Avram, proprietar. Capolnoc-Mănăștur; Clemens Petrovan, când, de adv., Capolnoc-Mănăștur; George Vancu, contabil, C.-Mănăștur; Demetriu Metea, v.-protopop, Murăș-Uioara; Ieronim Dănilă, v.-protopop, Cătina; Augustin Bologa, înv., Chimitelnic; Vasiliu Mureșan, preot, Budui; Alesandru Pop Sovârosi, preot, Orind-Cristur; Victor Simonetti, înv., Bogata; Dr. Mihail Moldovan, adv., Ludoș; Eugen Todoran, prof., Sibiiu; Niculae Gostae, propr., Lăpușnic; luliu Orbonaș, proprietar, llia; Văd. Regina Dragomir, Ourasada; Dr. Silviu Dragomir, Gurasada; Dr. Ales. Dragomir, candidat de adv., llia-Murășană; Dr. Victor Oerasim, adv., Ilia; loanichie Olariu, cassariu, llia; Dr. loan Maior, adv., llia; Miron Opreau, preot, Oothatea; loan luga, propr., Maros- brettye; Dumitru Datca, propr., llia; Petru Ștefănică, când, de adv., llia; losif Pop, preot, Palatca; loan Albon, contabil, Mociu; Vasilie Bungardean, preot, Petea; Dr. Liviu Dan, când, de adv., Mociu; Liviu Miclea, contabil, Mociu; Traian Hadarean, preot, Cămărașul-deșert; Auxentiu Mureșan, preot, Imbuz; loan Bucurescu, învăț, dir., Comloșul mare; loan G. Stoian, adv., Bran; loan Stoian, prof, Bran; loan Moșoiu, paroh, Simon; loan Balca, paroh, Peștera; loan I. Enescu, chimist, Bran; loan Buta, inv., Sohodol; 1. A. Pușcariu, înv., Sohodol; Aurel Pop, preot, Sebeșul mare; luliu Truța, preot, B.-Huedin; Septimiu Pop, preot, Poieni; loan Pop, preot, Agrișteu; Alesandru Costea, înv., Agrișteu; Teodor Dan, preot, Ciucmandru; loan Pădurean, preot, Șoimusul-român; Teofil Dan, notar, Nadeșul-săsesc; loan Baciu, preot, Nadeșul-săs.; Alexandru Barcian, căpitan în retragere, Ghiriș. Extras din procesul verbal al ședinței. Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar. Ședința a XlV-a a comitetului centrai, ținută în 14 Octomvrie 1911. Prezident: Dr. Vasile Suciu. Notar: Octavian Ooga. Membrii prezenți: Dr. loan Borcia, Arsenie Bunea, P. Cosma, Nicolae Ivan, Dr. Liviu Lemeny, Octavian C. Tăslăuanu, Nic. Togan și cassierul loan Banciu. Fundațîuni: (469—472 Nr. 1541,1574, 1250 și 1546-1911) Bursa de 300 Cor. din funda- țiunea Petran s’a votat lui loan Pleșa, student în medicină. — Bursa de 100 Cor. din fundațiunea Avram lancu s’a votat lui Nicolae Colan, elev în cl. VI. la liceul din Brașov. — Bursa de 120 Cor. din fundațiunea /. Qallianu s’a votat lui Augustin Taloș, elev c). VI. în Beiuș. — Bursa de 80 Cor. din fundațiunea Rîureanu s’a votat lui Toma Bicaz, elev clasa V. la liceul din Blaj. — (473 b Nr. 1578—1911). Fundațiunea Dr. Oh. Anca. Se achită 320 Cor. pentru 2 acții optate. D-l Dr. Liviu Cigăreanu se învită din nou să stărue pentru finali- zarea pertractărilor în cauza fundațiunii și să prezinte raport comitetului. Despărțăminte: (475—376 Nr. 1630 și 1624—1911) Beiuș. A luat dispoziții să aranjeze prelegeri poporale la sate și conferințe pentru intelectuali în Beiuș (șed. comit, cerc, din 1 Octomvrie 1911). — (476 Nr. 1625—1911) Blaj. înaintează adresa comitelui suprem al Albei inferioare cu înștințarea că M. Sa Regele a binevoit a luă act cu mulțumire de telegrama omagială ce i s’a trimis din partea adunării generale a «Asociațiunii». — Adunarea cercuală s’a ținut la 6 Aug. în Blaj. — (478 și 479 N-rii 1554 și 1629—1911) Cluj. Cu ocazia adunării cercuale din Pata s’au ținut următoarele prelegeri: Aurel~Cosciuc, «Nutrețurile măiestrite și îngrijirea pășunilor»; Dr. Bas. Bașiota, medic, «Măsurile preventive contra holerei». Director al desp. s’a ales Dr. Amos Frâncu, care și-a dat dimisia. In internatul Petran s’au primit 15 studenți, rector s’a numit d-l Ion Precup, catehet. (Adun. cerc, din 6 Aug. 1911, șed. comit, cerc, din 28 Seat. 1911) 51 786 Școala civilă de fete: (473a și 474b N-rii 1612 și 1611—1911). Depozitul manualelor de învățământ se transpune Librăriei arhidiecezane. La școila Asociațiunii s’au în- scris 111 eleve dintre cari 70 sunt interne. Donațiuni: (495 și 497 N-rii 1583 și 1615—1911). D-1 Dionisie Nistor, student în filozofie trimite 11 Cor. venitul petrecerii aranjate de tinerimea română din Zârnești. — Excelența Sa Dr. Victor Mihalyi, arhiepiscop și mitropolit, trimite suma de 100 Cor. dăruită Asociațiunii de d-1 Georgiu Pasca, preot gr.-cat. în Satul nou de jos. Cărți primite: 492 Nr. 1642—1911). Dl Nicolae Ștefan, stud. în medicină, trimite pentru «Biblioteca Asociațiunii» cărți vechi despre istoria Românilor și a Albaniei. Cărți dăruite: (489 și 491 N-rii 1598 și 1619—1911). Se dăruesc cărți din «Biblioteca poporală a Asociațiunii» «Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiu» și dlui Dr. Dionisie Roman, directorul desp. Mediaș. Membri noi: (474’ Nr. 1649—1911). Cassierul raportează că s’au înscris: a) membru fundator: D-1 Gher. Șerb, asesor consistorial în Arad; b) membri pe vieață: I. Maior, prov. dom. Blaj; Vas. Hațegan, notar, Oarda de jos; Iul. Albini, notar, Zlagna; Dom. Rațiu, directorul filialei «Albina» din Lugoj și I. Corbu, funcționar la sedria orfanală, Bistrița. Extras din procesul verbal al ședinții. Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar. Ședința a XV-a a comitetului central, ținută la 28 Octomvrie 1911. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membri prezenți: Dr. Vas. Bologa, Dr. loan Borcia, Ars. Bunea, P. Cosma, N. Ivan, Dr. loan Lupaș, /. F. Negruțiu. G. Precup, Dr. Ilarion Pușcariu, R. Simu, Dr. Vasile Suciu, N. Togan, și cassierul: loan Bandu. Bursele Stroescu; (502 Nr. 1701—1911). La propunerea d-lui G. Precup, referentul comisiei alese pentru a studia împărțirea celor 4 burse create de d-1 Vasile Stroescu comitetul central decide: a) 2 burse de câte 2500 cor. să se dee la două fete, cari vor aveă să urmeze un curs de dantelerie de un an, una în Belgia, alta în Italia, având să studieze în acelaș timp și atelierele de industrie casnică din țările numite, iar după terminarea studiilor să prezinte comitetului central un raport amănunțit despre studiile făcute și un plan, cum s’ar puteă înființa și la noi asemenea ateliere, în serviciul cărora vor fi obligate să stee ambele bursiere. Concurentele vor aveă să dovedească că au terminat vre-o școală de industrie sau că au făcut praxă în vreun atelier de industrie, b) 2 burse de câte 800 cor. să se deie la doi băeți cari vor urmă cursurile școalei i. r. pentru industria lemnului din Câmpulung (Buco- vina). Dintre concurenți vor fi preferiți cei cari au oarecare pregătire în industria lemnului, obligându-se totodată că după terminarea studiilor, se vor stabili pe te- ritoriul locuit de Românii din Ungaria. Fundațiuni: (503 — 505 N-rii 1541, 1695 și 1549-1911). O bursă rămasă vacantă din fun- dațiunea Petran se votează lui loan Ooia, stud. în drept an. 1 Cluj. — Se decide a se plăti ratele semestrale pentru achitarea împrumutului de 10,000 făcut de feri- citul Dr. Gr. Sândeanu. La propunerea d-lui adv. Dr. Aurel luga din Beclean, în- credințat cu limpezirea fundațiunii Petru Murășan, comitetul central decide: a) să vândă casa din Dej, aparținătoare fundațiunii, iar prețul vânzării să se transpună oficiului de cassă al Asociațiunii; b) d-na văd. P. Murășan să cedeze dreptul ei de proprietate, prin contract Asociațiunii; c) după îndeplinirea acestei formalități, Asociațiunea se obligă a plăti d-nei văd. Murășan o rentă lunară de 30 cor. până va fi în vieață; d) d-1 Dr. Aurel luga se încredințează să evalueze toate locurile aparținătoare fundațiunii și să facă comitetului central propuneri privitoare la folo- sirea sau vânzarea acestor locuri. 787 Școala civilă de fete: (506 Nr. 1676 -1911). Comitetul central răspunde ordonanței ministrului de culte și instrucție publică Nr. 99,000 din 24 August 1908 (vezi deciz. 261/1908), prin care a cerut ca pănă la începutul anului școlar 1911/12, Asociați- unea să arate: a) din ce mijloace materiale susține școala civilă de fete; b) dacă are localuri corăspunzătoare și complet instalate pentru școală; c) dacă are puteri didactice calificate suficiente, înscrise la fondul de pensiune al statului. Centenarul nașterii lui Gh. Barițiu. In 12 Mai 1912, împlinindu-se 100 de ani dela nașterea lui Oheorghe Barițiu, comitetul central decide ca Asociațiunea să serbeze această dată prin festivități culturale împreunate cu desvălirea bustului lui Gh. Barițiu. Spre acest scop ia mai multe dispoziții. Muzeu și Bibliotecă: (508 —510 N-rii 1663,1662, 1693—1911). Donațiuni pentru Muzeu: D-l Emil Bran, preot în Dragomirești, 3 cărți vechi manuscrise și I. Artemie An- derco, preot în Cuhea un ceaslov din 1645. Comitetul central decide: a) d-l Oct. C. Tăslăuanu se încredințează a angaja, în mod provizoriu, o persoană, care sub supravegherea d-sale să facă catalogarea și inventariarea obiectelor din Muzeu și care să fie plătită din suma de peste 2000 cor. rămasă necheltuită în anul 1911. Retribuția persoanei angajate va fi de 80 cor. lunar și această persoană va fi obli- gată a lucră în Muzeu dela 8 ore a. m. până la 1 p. m.; b) Economul se încre- dințează să abzică casinei cvartirul și cele trei odăi să se pună la dispoziția Mu- zeului ; c) d-l Oct. C. Tăslăuanu se autorizează, ca în marginile budgetului anului 1912 și a anilor următori să înceapă aranjarea obiectelor din Muzeu după secțiuni, comandând toate instalațiunile necesare; d) Mineralele aflătoare în Muzeu, împre- ună cu alte obiecte din domeniul științelor naturate, cari pot fi de folos școalei civile de fete, să se predeie acesteia, cu condiția să le înapoieze Muzeului atunci când va aveă lipsă de ele; e) d-l Oct. C. Tăslăuanu va fi obligat să prezinte co- mitetului central, ca și în trecut, un raport la sfârșitul fiecărui an despre lucrările săvârșite la Muzeu. Orele de birou: (511 Nr. 1700—1911). Se stabilesc precum urmează: iarna dela 8 a. m. până la 2 p. m., iar vara dela 7 a. m. până la 1 p. m. Modificarea se va raportă adunării generale. Membri decedați: (501 N-rii 1656—1911). Dr. Ștefan Erdelyi, medic, membru coresp. al secțiilor științifice-literare. Extras din procesul verbal al ședinței. Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar. Ședința a XVI-a a comitetului central, ținută la 18 Noemvrie 1911. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Octavian Goga. Membri prezenți: Dr. Vasile Bologa, Dr. I. Borcia, Ars. Bunea, P. Cosma, N. Ivan, Dr. I. Lupaș, Dr. II. Pușcariu, P. Simu, Dr. V. Suciu, N. Togan, cassierul Ion Banciu și conf. agr. A. Cosciuc. Donațiuni: (521 Nr. 1753—1911). Fericitul Nicolae Densușianu a lăsat prin testament «Asociațiunii» dreptul de proprietate asupra scrierilor și operelor sale tipărite și manuscrise. Comitetul central, exprimându-și prin ridicare recunoștința față de ră- posatul, acceptă legatul și roagă pe dl Al. Lăpădatu să binevoiască a raportă amă- nunțit despre scrierile testate Asociațiunii. Fundațiuni: (522 Nr. 1771—1911/ Comitetul central încredințează pe dl Aurel luga să încheie contractul cu dna văd. P. Murășan, prin care aceasta cedează Asocia- țiunii dreptul ei de proprietate al locurilor din hotarul Vireagului, în schimbul unei rente de 30 cor. lunar, rezervându-și dreptul de uzufruct cât trăește. Despfirțămințe: (524 Nr. 1786- 1911). Aiud-Teiuș. Cu ocazia adunării cercuale din Aiudul de sus s’au ținut următoarele prelegeri: losif Marian, înv. despre «Pomărit»; luliu- Crișan, sudent, despre «îngrijirea sănătății», (adun. cerc, din 13 Aug. 1911). 51* 788 — (525 Nr. 1794—1911). Bistrița. Se trimite câte un exemplar din publicațiunile de cari dispune Asociațiunea pentru biblioteca agenturii din Bileag. — (526 Nr. 1783—1911). Brașov. S’au luat dispoziții pentru ținerea prelegerilor po- porale și a conferințelor, (șed. eotnit. cerc, din 18 Oct. 1911). — (527 Nr. 1716-1911). Devă'. Cu ocazia adunării cercuale din Sântindreș, d-1 Dr. Iustin Pop, a ținut o prelegere despre «Asociațiune». (adun. cerc, din 21 Sept. 1911). — (528 Nr. 1711-1911). Mediaș. Cu ocazia adunării cercuale din Agârbiciu s’au ținut următoarele prelegeri: Nic. Racoța, medic, Despre curățenie; Ilie Câmpeanu, înv., «împlinirea datorinței fiecărui individ cătră națiunea sa»; Dr. Dionisie Roman, adv. despre «Cartea funduară». (adun. cerc, din 8 Octomvrie n. 1911). — (529 Nr. 1428 — 1911). I’anciova. în urma dimisiei dlui director loanichie Neagoe, cu conducerea desp. se încredințează L Petre Stoica, secretarul desp. — (530 Nr. 1371—1911). Reghin. Cu ocazia adunării cercuale din Toplița română s’au ținut două prelegeri: Ariton M. Popa, protopop, despre «Cooperativele sătești» și Gavriil Branea, preot, despre «Rentabilitatea agriculturii după comasare». — (531 Nr. 1765—1911). Vișeu-Iza. Se dăruesc desp. broșuri din «Biblioteca poporală a Asociațiunii» și 100 Cor. pentru prelegerile poporale în contul budgetului anului viitor (șed. comit, cerc, din 28 ,Octomvrie n. 1911). — (532 Nr. 1778—1911). Caransebeș. La propunerea părintelui Ion Grozăvescu din Corneareva, decide dismembrarea desp. în desp. Orșova, Bozovici, Corneareva și Caransebeș. Membri noi: (543 Nr. 1813-1911). Cassierul raportează că s’au înscris următorii: a) membri pe vieață: Dr. Gavril Cosma, advocat în Beiuș; Livia Dr. Cosma, soție de advocat în Beiuș și Coriolan Ardelean, protopop în Beiuș câte 50 cor.; iar Vasile Hațegan, notar în Oarda, ultima rată de membru; b) membri ordinari: Adam Lula, paroh în Biscaria; George Popoviciu, paroh în Sânt- indreș; George Gila, paroh, Băcia; Emilian Șinca, paroh în Căinelul-de-jos; Atanasiu Roșea, paroh în Deva;.Dr. Petru Groza, advocat în Deva; Lucian Bolcaș, director în Beiuș; Ilie Stan, prof. în Beiuș; Roman Cristian, cive în Beiuș. Extras din procesul verbal al ședinții. Oct. C. Tăslăuanu m. p, secretar. Ședința a XVlI-a a comitetului central, ținută la 9 Decemvrie 1911. Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct C. Tăslăuanu. Membri prezenți: 1. Agârbiceanu, Dr. V. Bologa, Dr. I. Borcia, Aug. Bunea, P. Cosma, O. Goga, N. Ivan, I. F. Negruțiu, Dr. II. Pușcariu, Dr. O. Russu, R. Simu, Dr. V. Suciu, Nic. Togan și cassierul loan Banciu. Centenarul nașterii lui Gh. Barițiu: (548 Nr. 1885—1911). Comitetul central încredin- țează cu ridicarea bustului lui Gh. Barițiu pe d-1 Oscar Spăthe, sculptor în București. Fundațiuni: (550 Nr. 1850—1911). Comitetul central a luat act de dispozițiile prezidiale, în ce privește vânzarea lozurilor din Fund. Dr. Gh. Anca și achitarea sumei de 80 Cor. pentru două acții optate la «Timișana». — (552 Nr. 1871 1911). Ministerul de culte excepționează socotelile fund. Olteanu. ~ (5g£Nr. 1823-1911). La cererea Ministerului de culte se modifică literile funda- ționale ale fundațiunii Dr. Ion Nichita. Se cumpără pe seama fundațiunii 30 de acții de ale inst. «Silvania». — (554 Nr. 1478—1911). Bursa din fund. Ion și Zinca Roman se dă la concurs. Bursele Stroescu: 555 Nr. 1807—1911). Comitetul central decide ca bursele Stroescu să se dea la concurs numai pentru anul școlar viitor. Biblioteca poporală a Asociațiunii: (556 Nr. 1887—1911). Se ia act de raportul secre- tarului Oct. C. Tăslăuanu asupra mersului acestei biblioteci în cursul anului 1911 și se decide continuarea ei și în 1912. 78Q Cursuri pentru analfabeti: (557 Nr. 1886—1911). Comitetul central adresează tuturor desp. o circulară, învitându-le a aranja în cursul iernii cursuri pentru analfabeți în cât mai multe comune, roagă consistoarele să sprijinească ținerea acestor cursuri; dă 10 premii de câte 50 Cor. acelor învățători și preoți, cari vor dovedi prin di- recțiunile despărțămintelor că au iustruit mai mulți analfabeți; împarte gratuit 1000 de exemplare din Abecedarul lui I. Bota. Sumele necesare se vor acoperi din fondul Barițiu. Ajutoare: (559 Nr 1840—1911). Premiul de 300 Cor. rămas neîmpărțit pe 1910 din fondul Andreiu Murășan se dă văduvei poetului, care se află într’o stare mate- terială deplorabilă. Despărțăminte: (560 Nr. 1709-1911). Cincul-mare. D-1 loachim Muntean, protopop, se angajează cu înființarea acestui desp. . - (561 Nr. 1843—1911). Beclean D-1 Liviu Micșa raportează că la 26 Noemvrie a. c. s’a înființat noul desp. Beclean, care se compune din cerc, adm al Becleanului, apoi din comunele: Apatiu, Beud, Bidiu, Bozieș, Chetiu, Cutea, lenciu, luș, Matei, Manie, Moruț, Sas-Jîmbor, Țentea, Ujfalău, Vereșhaza și Vița, aparținătoare cerc, adm. Chiochiș. Director al desp. s’a ales Dr. luliu Chitul, medic, (adun, de const. din 26 Noemvrie 1911). — (563 Nr. 1800—1911). Hațeg. Cu ocazia adunării cercuale din Bouțarul de jos s’a aranjat o expoziție de lucruri de mână, împărțindu-se între expozanți suma de 44 Cor. (adun. cerc, din 15 Oct. 1911). — 564 Nr. 1852—1911). Giurgeu. Ministerul de interne a anulat hotărîrea preturei din Tulgheș; care a oprit ținerea adunării de constituire a desp. Giurgeu convocată în Bicaz. D-1 Oct. C. Tăslăuanu se încredințează să fixeze în înțelegere cu fruntașii din Giurgeu un nou termin pentru adunarea de constituire. — (565 Nr. 1881-1911). Mercurea. Cu ocazia adunării cercuale din Poiana d-1 Oct. Sglimbea a ținut] o prelegere despre «Negoț și meserii», (adun, cerc din 5 Noemvrie 1911). — (568 Nr. 1861—1911). Vârșeț. Cu ocazia adunării cercuale din Oataia s’au ținut 4 prelegeri cari se vor tipări și s’a reales directorul și comitetul cercual. (adun, cerc, din 8 Oct. 1911, șed. comit, cerc, din 5 18 Noemvrie 1911) Muzeu: (569 și 570 Nrii 1808 și 1808—1911). Donațiuni: D-1 Romul Vuia din Hațeg — 30 fotografii de interes etnografic; D-1 Dr. loan Radu, profesor în Arad — un act din 1849, primit dela fericitul preot loan Băcilă din Ormindea. Donațiuni: (571 Nr. 1864 - 1911) D-1 V. Gr. Borgovan, profesor în București, dăruește Asociațiunii traducerea lucrării Leonard și Oeftruda de Pestalozzi pentru a fi tipă- rită în 6 broșuri. Membrii noi: (579 Nr. 1897-1911). Cassierul raportează că s’au înscris următorii membrii: a) membri fundatori: Dr. Ștefan C. Pop, deputat, Arad, cor. 40; Eugenia Dr. Pop, soție de deputat, Arad, cor. 40; Alexandru Onaciu, judecător la curie, Budapesta, cor. 400 — toți trei afară de despărțământ; Dr. G. Popescu, advocat, Turda, desp. Turda, cor. 40; Dr. Alexandru Coca, advocat, Sasca-montană, desp. Caransebeș, cor. 400; b) membrii pe vieață'. Dr. Ștefan Morariu, adv. Cluj, desp. Cluj, cor. 200; Simion Po- pescu, dir. Gataia, desp. Vârșeț, cor. 20; Lucia Cosma, soție de adv. și Dr. Aurel Cosma, adv., ambii în Timișoara, desp. Timișoara, achită restul de câte 80 cor. Dr. Ștfean Banfi, medic Bucium, desp. Câmpeni, cor. 100. c) membri ordinari: Emil Bosica, comerciant, German, desp. Vârșeț; Aurel Simtion, contabil, Bozoviciu, desp. Caransebeș; Ștefan Borza, profesor Blaj, despărț. Blaj; Alexandru Bârsan, învățător penz. Coveș; Emil Terchilă, preot Bârghiș: Roman Gros, preot Bârghiș; loan Mălăncrăvean, înv. Bârghiș; Nicolae lonașcu, econom Vărd, toți din desp. Agnita; Dr. Octavian Pavelea, medic Beclean; loan Nagy, preot, 790 Rusul-de-sus; loan Moldovan, arhitect, Beclean; George Miheșiu, stud., Ciceu-Cri- stur; Nicolae Ișan, pantofar, Beclean; Vaier Deac, preot llișiua; luliu Chitta, preot, Rusul-de-jos; Augustin Cheresteșiu, preot, Budiu; Andrei Cocoi, arhitect, Beclean; llie Blaga, preot, Chetiu; Ștefan Todoran, propr., Teleac; toți din desp. Beclean; Aron Mihăiescu, preot, Lunca-Cerni; George Părău, înv., Lunca-Cerni; Nicolae Oprea, notar, Lunca-Cerni; Leo Man, monah, Prislop; Dr. Vaier Frenț, prot., Oră- știe; Dr. Vaier Bontescu, adv, Hațeg; Fabiu Bontescu, când, de adv. Hațeg; Aurel Pintea, înv, Hațeg; Ludovic Mesaroș, farmacist, Hațeg; - toți din desp. Hațeg; loan Băieșan, preot, Rachiș, desp. Aiud-Teiuș; loan Radu, înv., Beldin, desp. Aiud- Teiuș; Petru Oprea, preot, Proștea-mică; Basiliu Stoian, preot, Aței; llie Câmpean înv., Agârbiciu și loan Botezan, preot în Agârbiciu, — toți în desp. Mediaș. Extras din procesul verbal al ședinței. Oct. C. Tâslăuanu m. p., secretar. Lista contnbuirilor pentru busturile Eminescu și Barițiu. Emanuil Ungurian, adv. 20-—, General Lupu, Viena 50*—, Gavril Barbu, Mocira 40⁻—, George Guiman, Poiana-Mărului 2-—, George G. Guiman, Poiana-Mărului 1'— > Paraschiva Babeș, Poiana-Mărului !•—, Niculae Oaroiu, Poiana-Mărului l⁻—, Ion Mâne- cuția, Poiana-Mărului 1-—, Vasilie Muntean, Poiana-Mărului —‘50, Alexandrina Muntean, Poiana-Mărului - ⁻50, Aron Gogonea, Poiana-Mărului T—, Ion Pușcariu, Poiana-Mărului 1’-, George Ceapă, Poiana-Mărului —’50, Bucur Fota, Poiana-Mărului — ⁻20, Bucur Freta, Poiana-Mărului —‘20, George B. Corca, Poiana-Mărului —-30, loan Manecuța, Poiana-Mărului - ⁻20, loan Străilă —-20, Bucur Flangea —⁻20, Bucur B. Ciapă MO, Aron Flangea - ’20, loan B. Cofeiu - ⁻20, Aron Dersoiu —’20, loan Flangea - ⁻20, Ge- orge Lăzăroiu — -20, loan D. Banu —⁻20, loan Gogonea—‘20, loan Pașcu "20, George Enescu !•—, Grigore Enescu !•—, N. N. 1' - , loan Neculoiu —’30, David Mânecuția —•20, loan Mălușelu, Bran - ’40, Stanca Mânecuțiu —’10, Neculai Oana —’30, N. N. Holbac V-, luliu Guiman, Holbac T—, Stan Strevoiu, Zernești —‘50, George Nica, Holbav —’60, George Stănișor, Holbav —⁻40, George Todorache, Holbav —’50, Stan Rusețiu, Holbav —’30, loan Solomon, Holbav - 40, Stan Nica, Holbav —’10, George Todorache, Holbav 1'—, Dr. Aurel Cosma, Timișoara 25' —, Lucia Cosma, Timișoara 25*—, Antoniu Mocsonyi de Foen 100- - , Arina inst. de credit 10'—, Vasilie Papp, adv., Arad 20"—, Dr. Vasilie Fodor, medic, Abrud 20’-, Dr. Laurențiu Pop, Abrud 20'—, Dr. George David, Abrud 5⁻-, Silviu Lazar, Abrud 5⁻—, Petru Macaveiu, Abrud 2‘—, Interese după cor. 52.4’32, George Popoviciu, loc., Graz 10⁻—, I. R. Butu, Sărățiu, Ro- mânia 10--, Pavel Fumor, Nyero 20⁻—, George Nicolaeviciu, Reșița 10'—, Eugen Cre- nian, Reșița 2‘—, Victor Bumbescu 3-—, Alexandru Crenian 10'—, Eugen Szeles, Gherla 1'—, N. N. —'10, X. J. —’20, Szilâsy 1' , Ana Mărginean !•—, Eugen Szilăsy !•- , Elevi preparandiali c. III 1’- , Elevi preparandiali c. IV. —-60, N. N. — -30, N. N.—’60, N. N. 1’—, Elevi preparandiali c. I 1.08, Dr. loan Marciac, Alba-Iulia 10-- , George Chelariu, Brașov 10’-, loan Bidu 10'—, Dr. Caius Moga 5'—, Dr. Glăjar 2--, Dr. Sever de Orbonaș 2‘-, Axente Banciu 3’—, George Pușcariu, prot., Beclean - ‘30, Valeriu Isaiu, Beclean 1’—, Pompeiu Ciurdărean, Beclean !•-, Pompiliu Mureșan, Be- clean 1'- , Toma Oprea, Beclean —⁻50, Petru Chirtoș, Beclean —’50, loan Cârcu, Beclean 1’20, Arieșana, institut de credit, Turda 40" , loan Cimponeriu, Lipova 5⁻-, Grigoriu Marienescu, Lipova 5⁻—, Ecaterina Marienescu, Lipova 5’-, luliu Onu, învăț., Lipova Florian Roxin, Lipova 3-—, Eftimie Ciorogar, Lipova 2⁻—, Niculae Ștefănescu, Lipova Dr. Const. Missiciu, Lipova 20’ , Isabela Lica, Lipova 2⁻—, luliu Simon, Lipova 1‘-, Andrei Bocșa, Lipova 3-—, George Tarian, Lipova 2--, Nicolau Rațiu, Lipova 2’—, Teodor Muntean, Lipova 1-—, luliana Paulescu, Lipova 1—, Petru Damacuș, Lipova 2’-, Pavel Mircu, Lipova !•- , luliu Puticiu, Lipova T—, Constantin Vuculescu, Lipova 791 1'— Elevele școalei conduse de I. Onu 3’20, N. loan indescifrabil 3-—, Nicolau Ludu, Beclean —-40, loan Oânscă, Beclean - '40, loan Ludu, Beclean —-60, Niculae Tinturea, Beclean —‘40, Dumitru Orama, Beclean —’40, Maria Popa 1’—, George Taflan 1-—, Romul Taflan —’40, Ionel Taflan — -20, Mateiu Bârsan 2'—, Dr. Vasilie Loftan, prof. 50-—, Dimitrie Burai, prof. 10'—, Antonie Bona, prof. 10¹—, «Ajutorul», inst. de cred. Șeica-mare 5-—, loan Nistor, Șeica-mare T-, loan Ittu, Șeica-mare 1-—, Andrei Blatan, Șeica-mare V—, Mihail Ittu, Arad 2⁻-, Oalacteon Șagău, Sibiiu 20—, Vasilie Vidrighin, Sibiiu IO—, loan Trif, Tăuni 4-—, Alexandru Lebu, Sibiiu 20-, Șercăiana, institut de credit 30⁻—, Dr. Pompei Gherman, Șercaia 20’-, Traian Stoica, Șercaia 5⁻—, Dr. Hariton Pralea, Șercaia 5‘—, Dr. I. Decian, Șercaia 3—, Dr. I. Neamțiu, Șercaia 3-—, Valerie Ohircoiaș, Șercaia 2¹—, Victor Stoica, Ticușul nou 2- - , Dumitru Frâncu, Ticușul nou 2’—, loan Gligor, Veneția inf. 2'—, Ilie Oana, Țințari 2*—, Vaier Langa, Șinca-nouă 2'—, Vaier Sassebeși, Șinca-noauă 2 —, loan Boldea, Comana inf. 2-..., Petru Bărbat Șercăița 2⁻ , Matei Folea, Mândra 2-—, loan Capătă, Șona 2⁻ -, Dr. C. V. Moldovan, Șercaia 2‘—, N. N. 2⁻ , K. Hann, hotelier 1’-, Rozalim Mija 1’ , Victor Vlad 1'-, Ilie Tutui !•—, Riureana, inst. de credit 30-—, George Petrovan, Capolnok 4⁻—, Teodor Medan, Mănăștur 3'—, I. indescifrabil !•-, St. Birle T—, A. Stupariu 2‘—, George Vancu F—, Dr. Traian Morcan, Câmpeni 10'—, Dr. Remus Furdui, Câm- peni 2, Dr. Nicola Andreiu, Câmpeni 5⁻—, Demetriu Pop, Câmpeni 2* -, Augustin indescifrabil, Câmpeni 2'—, losif Arieșan, Certeje 5' , Cornel Suciu, Câmpeni 2‘—, Nicolau Togan, Sibiiu 5⁻ , Cav. Augustin Dobrean 20⁻—, Elena A. Dobrean 5'—, Dumitru Dobrean 5-—, Simion Reteșan 2’-, N. N. 2-—, Aurel Niculescu 2⁻—, Petru Popoviciu, Abrud 10-—, Simion Onciuc, Abrud 3- , Dumitru Goia, Abrud 2'—, Traian Popa, Abrud 2'—, Lazar Boldaș, Abrud 2'—, Niculae Ciura, Abrud 2-—, Dr. Oregoriu German, Abrud 2'—, luliu Suciu, Abrud !•—, Dr. Vasilie Ciura, Abrud 4--, loan David, Abrud 2⁻- , Ștefan Garoiu, Abrud T—, loan Simulescu, Abrudsat l⁻—, Aurel lonuțiu, Abrudsat 2-—, Vasilie Oniciu, Abrudsat P—, Niculae Oniciu, Abrudsat l⁻—, Teodor Onișor, Blaj !•—, Dr. Eugen Solomon, Blaj 2'—, A. W. Zeiler, Blaj 1*—, Furnica, institut de credit, Făgăraș 50⁻—, Dr. Niculae Șerban, Făgăraș 10'—, lacob Ma- caveiu, Făgăraș 2‘ -, Dr. Andrei Micu, Făgăraș 2⁻—, Dr. loan Șenchea, Făgăraș 5'—, Dr. Camil Negrea, Făgăraș 10-—, Dr. Liviu Pandrea, Făgăraș 5'—, Dr. Titus Perția, Făgăraș IO⁻—, Dr. George Urdea, Făgăraș 1- - , Dr. George Ganea, Făgăraș 1'—, Dr. Virgil Pagubă, Făgăraș 1'—, loan Scurtu, Făgăraș 1’—, Matei I. Jiga, Făgăraș 1‘-, Costi Toma, Făgăraș !•—, Ilariu Debău, Făgăraș T—, losif Crăciun, Făgăraș 1-—, Ni- culae Silaghi, Făgăraș 1'—, Ieronim Preda, Făgăraș 1'-, George Bârsan 5‘—, Constantin Pop, Făgăraș 2'—, Ilie Beleuță, Făgăraș 2-—, Bucur Buzdugan, Făgăraș 1'-, Dam. Poparad !•—, George Sorea 1- -, losif Martin 1‘ —, Simion Căluțiu, Sânmărtin 5'—, Alexandru Papiu, Sânmărtin 3’—, loan Anca, Subpădure 4'—, luliu Holder, Lepindea !•-, Alexiu Trifa, Făget 1'—, George Dănilă, Bachnea 1'—, Ștefan Faust, Bachnea T—, Petru Sânmărgitean, Bachnea T—, Emil Frâncu, Bachnea 1'—, Vasilie Smighelschi, .Sâncel 1.—, I. Marele, Sâncel !•—, B. Folea, Oiuluș !•—, Z. Nuțiu, Tirimia 1-—, A. Nilea, Tirimia 1- , N. Platon, Tirimia T , I. Popoviciu, Futac 1.—, George Negrea, Futac 1' - , loan Gligor, Sânmiclăuș 1'—, Aurel Vodă, Sânmiclăuș T-, Laurențiu Pascu, Sânmiclăuș T—, Dr. loanojjiciu, Sânmiclăuș !• —, Dr. I. Boila, Sânmărtin T—, George Săbău, Sânmărtin 1'-, bficolae Todea, Sânmărtin !•-, Simion Gocan, Blaj 1'—, Ni- culae Pop, Blaj 1'—, Petru Șogan, Bobohalma F-, Petru Șogan, Cerghidul 1'—, Dr. V. Radeș, Sânmărtin 2‘ -, loan Bândea, Sânmărtin T—, Victor Maior, Sânmărtin 1'—, Eugen Răduțiu, Cerghizel 1’—, Vasilie Cioban, Cerghizel V , Dr. loan Mihu, Vinerea 100-—, Cassa de păstrare, Săliște 100⁻—, Nicolae Hențiu 10-—, Constantin Herția 5⁻—, «Șincăiana», inst. de credit 20'—, Simeon Stoica, Abrud 2'—, loan Meteșiu, Abrud 2⁻—, Teofil Faur, Abrud 2--, loan Dobrean, Corbu 5'-, Niculae Truța 2-—, N. N. —'50, Ștefan Conocanu !•—, Gregoriu Trifu 2⁻—, Voileana, institut de credit 50’—, Vasiliu Papp, Topa de sus 20' , Dr. loan Comșa, medic 3⁻—, Dr. loan lacob, adv., M.-Ceica 792 10*—, Andrei Bârseanu, Brașov 50-—, I. Socaciu, Brașov 10*—, I. C. Panțu, Brașov 10 cor., I. Pricu, Brașov 10*—, Cornel Sanjoan, Brașov 10*—, Elevii clasei III comerciale 20*—, Elevii clasei 11 comerciale 18*60, Elevii clasei I comerciale 4*70, Niculae Michailă, Vinerea 10*—, Dr. Marius Sturza, Viena 20* — , Dr. Niculae Calefar, medic, Săliște 15*—, Vaier Miilea, notar, Tilișca 2*—, German Igna, Tilișca 1*—, loan luga, Săliște 1*-, Ni- colae Tâmpănar, Săliște 1*—, Niculae Petruțiu, Săliște 1*—, Dumitru Roșea, Săliște 1*—. Victor Pop, Săliște 2*—, loan D. Bârsan, Săliște 1* - , Niculae Pârvu, Săliște 1*—, Cor- pul învățătoresc, Săliște 10*—, D-șoara Nuți D. B. Comșa, Săliște 2*—, loan Chioariu, Vale 2*—, Dr. loan Lupaș, Săliște 10* - , loan losof, Tilișca 2*—, P. Morys de Fejer- egyhăz, Tilișca 3*—, loan Bratu, Tilișca 2*-, Pantilimon Bratu, Tilișca 1*—, Const. Ti- purița, Vale 2*—, Gheorghe Ittu, Vale 1* , George Păcurar, Tilișca 1*—, Simion Gligor, Tilișca 1*—, Danilă Saroiu, Tilișca 1* ■ , Dr. Dumitru Borcia, Săliște 4—, lacob Steflea, Săliște 2*—, loan Popa, Săliște 4*-, Maria N. Ghib, Săliște 1*—, loan Pop, Aciliu 1*-, loan Batuca, Galiș 2*- , George Salomie, Vale 6*—, George Vlassa, preot, mii., Inoc 5*—, Ștefan Popoviciu 2*—, Tulia Găvruș 2*—, Lucreția German 2*—, Ștefan Belindescu 2* , Radu Prișcu 2*—, Aurel Popoviciu 1*—, Niculae Oancea 1*-, Dumitru Mareea 1*—, loan Baboie 1*—, Candid Muștea 1*50, Nicolae Bogdan 5*—, Dr. los. Blaga 3*—, Tit Blaga 2*—, 1. Petrovici 2* , Dr. loan Bunea 2*—, O. Vătășan 2*—, Dr. C. Lacea 2*—, Aurel Ciortea 2*—, Teodor Ciurcu 2*—, Dr. loan Stinghe 2* , D. Lupan 2*—, V. Neguțiu 1*-, Paul Budiu 2*—, Dr. V. Saîtu 5*- , Dr. lulius Mureșan 5*— toți din Brașov, Cordiana, inst. 20*- , N. Petra-Petrescu 10*—, Valeriu Bonea 1*- , loan Precup 1*—, Alexiu Manuil 1*—, loan Neag 1*- , lacob Nastase 1*— toți din Fofeldea, Toma Benchea, Cornățel 1*--, Nicolae Vasi'ie, Hosman 1*—, loan Crăciun, Hosman 1* -, Niculae Cândea 1*—, loan Noaghea 1*-, Tanase Comșa 1*—, 1. Dragotă 1*—, losif Comșa T -, Simion Dragoman 1*—, O. V. Dobrilă 1*—, N. Ciungu, Scorei 1*—, Aug. Bălăban 1*—, N. Pandrea 1* -, Vaier Noian 1*—, Andrei Teasu 1* —, loan Stănuleț, Ilimbav 1*—, loan Suma, Colun 1*-, loan Siară, Vurpăr 1*—, loan Oțoiu, preot, Cluj 5*—, Dr. Ștefan Chiriloviciu, llia 5*—, Dr. Al. Dragomir2*~, loanichie Olariu sen. 1* loanichie Olariu, jun. 2*50, luliu Orbonaș 2*—, Demetriu Pătcaș 1* - , Dr. Ștefan Rozvan 4*— toți din Ilia-Mureșană, loan lancu, dir. de bancă 5*—, George Carabasiu T - , Ni- culae luga 1*-, Avram Corcea, Coștei 5*—, Chirilă Țânțar 1*—, Alexandru Guga 1*-, losif Maleta 2*—, Mihaiu Imbrone 2*—, Niculae Tera 2*—, loan Maleta 1*—, Ilie Ureche 1*—, Avram Tisan 2* , loan Pitic 2*—, Lazar Iliea 1*—, loan Corcea 1*—, losif Micu 1*— toți din Coștei, Orchestra din Coștei 10*—, Niculae Tera, Coștei 2*—, Valeriu Pop, notar, Boarta 2* - , Aurel Salcă !•—, Raspop loan 1*—, loan Opriș —*50, loan Frâncu 50*—, Dumitru Răchită 1*— toți din Boarta, loan Mateiu, rig., Cluj 2*—, Dr. Oeorge Dubleș, Hunedoara 30*—, Antoniu Aranyoși 2*—, Ștefan Boieriu 2*—, Virgil Comșa 2*—, Nicolae Marea 5*—, «Agricola» 20*—, Vaier Beșan 3*—, Const. Dima 3*—, Buda Bela 5*—, lakab Adolf 2*— toți din Hunedoara, Keller 2*—, Victor Rimbaș 2*—, Romul Ve- rișan 1—, L. Suhay Dr. 1*—, Iustin Boldin 1* , Silvia Dubleșiu 1—, Viți Muntean 1*—, Dr. Fulepp Dezider 5*—, Wăchter Jdzsef 2*-, Farkas Samuel Hunedoara 2*32, Hacker Mărton 1*—, Zingai Vilmos 1*—, Schramm Istvăn 1*-, Niculae Bretan 1*—, Oeorge Pop 1*- , Simion Muntean 1 — toți din Huneadoara, Fulea Teofil 5*—, Petru Niciră 2*-, Radu Mirean 4*-, I. Albu 4*-, Victor Păcurar 5*—, Niculae Rimbaș 4*—, Simion Chirca 5*--, loan Dima 4*—, George Raciu 4*—, Schmidt Feri 2*—, Rud. și W. Wajner 4*14, «Corvineana» 25*—, Augustin Dima 4*—, Maria Dima T—, Alexandru Dima 4*—, Niculae Dima 5 —, Dr. Andrei Pop, Huedin 10*—, Mielul, inst. de credit, Pojana 30*—, Ilie Dobrota 5*—, Ilie Georgescu 1—, Const. Bozdog 2*—, loan Bozdog 1*—, Ilie Nicoară 1*—, loan Prodan 1*—, Ilie Moga 1*—■, Niculae Fântâna - *50, loan Șufana —*30, Const. Chilom - *20, loan Vlad 1*—, loan Hândarean 1*—, Ilie Bozdog —-*30, Aron Opreanu - *30, Niculae Moga —*60, Dumitru Nicoară - *80, loan Tanase - *30, loan Nicoara - *30, Niculae Fântâna - *20, loan Bozdog — *30, loan Prodan — *50, loan Tanase T- , Dumitru Sufana 1* , Niculae Ghișe 1*— toți din Pojana, «Sebeșana», Se- 793 beșul săsesc 100-—, Petru Barițiu și soția, Cluj 10'—, Decebal, institut de credit, Deva 50⁻—, Romul Cutean 2‘-, George Gila 2’—, Dr. Eugen Tătar, adv. 10⁻—, Dionisiu Ardelan 10’—, Alex. Moldovan 10'- , I. Antal 2- -, Dr. Virgil Olariu 14⁻— toți din Deva, Vincențiu Pop, Zsebelj 10’—, loan Surlașiu 2--, M. Birtolon, Lăscud T—, Emilia Bir- tolon !• - , Aurelia Birtolon !•-, Ana Birtolon !•—, Trifan Vlad —-50 toți din Lăscud Onuț Coman —'40, Fira Crăciun — ⁻20, Fira Susca —⁻10, loan Găinar 1. — 40, Trifan Găinar —'10, loan Șasea —'10, George Șasea —40, Vasilie Pureșiu —'10, Petru Cră- ciun —40, Filome Coman —40, Maria Vlad —'06, Măriuca Crăciun - 40, Zlăgneana, institut de credit 25-—, Nicolae Olariu, Zlatna 2-—, Claudiu Comanescu 1'—, Oeorge Paul 1'-, Eugen Beșa -80, Ștefan Păsculeț T , Pompiliu Acelenescu !•—, Partenie Duca 1-—, Interese până la 1 Iulie 1911 1542, Dr. Enea Draia, M.-Oșorheiu 20⁻—, loan Radeș 2'-, Alexe Manea 2' , luliu Henteș 2⁻—, Florea Căpățină 2' , Emil Bogdan, N.-Komloș 5'—, Aurel Craiovan r~, loan Bugariu 1’—, George Masa !•-, Petru Cra- iovean 1'-, Mihaiu Păcățian 4’--, George Bălan 1'—, România Jună, Viena 10'—ₜ Dr. Elie Bacinschi l⁻ , Dr. Banfi 2* -, D-șoara Aca de Barbu !• -, Dr. Cioroianu 2⁻-, Dr. Al. Dragomir 1'—, D-șoara Viora Gramatoviciu !•-, Dr. Laur. German 2'—, Traian German T—, Fl. Medrea, subloc. 2'-, Dr. R. Moldovan T—, D-șoara Sofia Stănescu !•-, Prof. 1. Nedelcu 2’—, Dr. I. Piticariu 2'—, Alex. Augur 1'— A. C. Babeș 5’-, N. Băilă !• —, Eug. Bianu 1"—, C. Buteanu 2'—, Nicolae Căliman T-J P. Caileam —'50, C. Cimponeriu 2‘—, E. de Colbazi 1*—, N. Comșia l⁻—, luliu Crișan T—, Mirceă C Brailean 1--, Remus Dr. 3' , I. Oramadă 1‘—, I. de Georgescu 1 —, I. Gold 1'-, Al. Gramatoviciu 1’—, E Isacu 1'—, I. de Lemeny l⁻ —, Șt. Mărcuș 2- , R. Marcuș !•—, Z. Maniu 2¹—, D. Medrea 1'20, L. Muntean !•-, Miclea 2⁻—, Groza V. 1-—, V. Olariu '60, I. Mihaiescu Morosan ⁻50, N. N. 2⁻—, Vasilie Pop 2⁻—, A. Roșea I. Crețiu 1*—, I. L. Simian 2'___, Leon Silion l'.„, G. Șierban !•—, G. Ște- fănica 1'__, I. Teleguțiu l⁻_, P. Vlad 1'___, St. Zifkovics T—, Pridie T_., Iulian Mar- țian, Năsăud 10⁻..., Emil Tișca, Năsăud 2⁻..., Dr. Tudor Moisil 2⁻„_, loan Papiriu Pop 4⁻__, Dr. Liviu Micsa, Dej IO-..., Dr. G. Șorban, Dej 5⁻_____, Ana C. Pop, Gherla 5⁻—, Lucreția Micșa, Dej 5⁻—, Dr. Leonida Domide 5'—, loan Moldovan 5‘—, Dr. loan Che- recheșiu 5-.._, Laurențiu Perhaiță 2-—, Amalia Domide 5⁻._., Dr. Vasilie Pop 4’—, Dr. loan Mezei 4,._, Dr. Octav. Filipan 2,_„, loan I. Papp, episcop, Arad 100’—, loan Re- bega, locot. IO⁻..., Silvania, inst. de cred., Șimleu 100’.„, Romul Coțioiu, Baia de Criș IO¹..., Dr. V. Nemeș, Baia de Criș Avram P. Păcurar, Huneadoara 5\._, loan Mango, Huneadoara T—, Daniil Mura, Huneadoara l’„., Dr. Mariu Holom, Elisabetopol 1*__, Toma Fabiu T„_, Mihail Covrig l⁻_., Dr. Al. Morariu 2⁻—, Dr. loan Petruț 1’________, Dumitru Scinyi l⁻—, Oct. Tobias 2,__ toți din Elisabetopol, Candin Suciu, Măgina 5-„., Simion Lazar, Măgina 3‘„., Aur., Emilia și Valeria Suciu l⁻_____, Arcadie Opreau, Recaș 5-—, loan Țierean 2'._., N. N. 1‘—, Ilie Olariu 2-..., I. Riba 2-.__, Indescifrabil C. Micu !■—, 1. Todorean, Galați 3'..., Dr. N. Oncu, Baia de Criș 20\.., Dr. V. Nemeș 10⁻—, Dr. E. Muntean, Brad Nicolae Florea, Rișca 2-„., Solomon Becsa l-_., Petru Rusu, Țebea 1-20, Niculau Matei 2’—, Dr. N. Robu 2-..., Romul Coțioiu l⁻—, loan.Bârna 2,._., loan Tisu luliu Suceavă, Borgoprund 2⁻..., Nicolae Soneriu 2’—, Teodor Rânea , Macedon Cioncan !• , Ion Ionică, Zernești 5’.._, Dr. Eug. Sâm- petrean, Zernești 4'..., Dr. Ilie Hoadrea 5⁻..., George Nastea 4⁻..., Dr. Sever Dan 2'—, Niculae Sperchez 2-.._, Pompiliu Dan 2’—, Const. loanoviciu 2'__., Bucur Mețianu 2‘—, Oeorge Bârsanu 2'—, Albert Goller l⁻______, loan S. Coleș 2—, Ion Străvoiu 2⁻__., Moise Micu lacob Orație 2⁻—, Niculae Pană loan Sperchez 1'10, Oeorge Cutean 2-__, Paul Oltean, Hațeg 2'—, Carol Pașa, Hațeg 2⁻..., Virgil Popoviciu, Hațeg 2'—, F. Birtolon, Hațeg 2⁻—, Emiliu Socaciu 2’„., Niculae Țintea Dr. loan Radu 5'—, Dr. Cornel Popescu 5'..., loan Popoviciu 2_____, Teodor Doboiu 2⁻..., Hațegana, institut de credit 10-..., Victor Pop 2-.._, loan F. Negruțiu, Blaj 5-..., Gavril Precup 5⁻—, Hie Mircea 2’._., Dr. Laurențiu Nistor 5⁻__, Dr. Daniil Szabo 5'„., Augustin Caliani 2'—, Traian German 2'..., Dr. luliu Maniu 25•—, Dr. Iustin Nestor 2-„_, Dr. Alexandru Pop 794 2⁻..., Valeriu lozon V__, luniu Brut Hodoșiu 25’—, Fl. C. Domșa 2⁻50, loan Băgăianu Dr. I. Negruțiu 2-.„, Al. Ciura 2"—, Aron Deak 2—, Dr. Am. Chețianu 2⁻— toți din Blaj, Dr. V. Macaveiu l’„., Dr. loan Rațiu l-.._, Virgil Pop 1'—, Emil Negruțiu 1-__, Alexandru Pop !•..., N. Negruțiu, Blaj 3*..., Vaier Suciu 2’—, loan Maior 10-..., M. Șerban 1*___, Dr. Oct. Prie 3-..., Patriciu Marcn 3⁻..., 1. Dămian 3‘—, Eugen Nicola 3-_., losif Hossu 1’..., Sever Pop !•.„, 1. Moldovan !•__toți din Blaj, Indescifrabil 1-_, I. Domșa !•..., Dr. Al. Russu 2-.-, Simion Oocan 1-..., N. N. ...'40, N. N. l-.„, N. In- descifrabil Frățilă, Ciufud P..., Săbăduș, Pănade Niculae Puia, Lupu r..., N. N.____-60, Oprea Popa, Broșteni 2*_., St. Roșianu, Blaj 1-..., Precup, forestier !•_.., Muntean, farmacist 2⁻..., Dr. Ordace T._, P. Ungurean l⁻..., I. V. Vancea 4'— toți din Blaj, losif Boțeau, Deva 5⁻__, Mihai Novac, Șona 2⁻____, I. Brut Păcurar, Arad 4‘..., N. N. 2-—, Silvanienzis, Szombathely 5⁻..., Vasiliu Onigaș 2⁻..., Someșana, inst. de credit 100⁻..., Locuitori din Frâua 7-40, Aurel Keresteș, Băița 3⁻..., Alexandru Moga, Băița 1‘..., loan Câmpean !•____, Antoniu Dorgo !•„., Trifon Rusu .._⁻60, Mafteiu Rusu —⁻40, lacob Biriș loan Nasta_________*40, luliu Mera 1*___, Trifon Pintea 1'..., Simion Chibulcutean 2'..., Dancu Baci ...⁻20, Mihaiu Ciolora ...•30, Samfira Coste ...⁻20, Sia Lup 20-..., Floare Moica ...-20, Foncian Oavri____40, Dumitru Toncean ...’40, Vasilie Vultur ...’20, Mariuca Moldovan ...⁻20, loan Cioloca ...•50, loan Cioloca !•..., loan Urișan „.•60, Dumitru (prișan ...-20, Petru Crișan __20, Mund lacob ...-20, loan Șerban ... 10, loan Crișan ___40, loan Șerban _____‘12, Raveca Crișan, Hăraștău ____08, Niculae Sârb — 20, lacob Vultur __________________________________________________40, Zaharie Vultur ...-08, Toader Vultur ...•08, Pavel Vultur ...-08, Vasilie Kiirtos___"20, Ladislau Man ...’20, Niculae Vultur___‘20, Mihail Moldovan —46, Alexie Vultur ...'08, loan Vultur___’08, Teodor Vultur ...-08, Vasilie Pelican ...‘OS, Man Sam- son !•..., Oeorge Radu ____’50, Simion Graur 1’..., loan Graur___"50, Vasilica Conț —"20, Radu Gligor l’._., George Mânu "20 toți din Hăraștău, N. N., Nepos 1-—, V. Ch. Nepos 1 , Emil Mărcușiu, Năsăud l-..., Emil Domide 5 , Dr. Valeriu Seni 20⁻—, Anton Hangea 1’..., loan Pavelea 5-.„, Macedon Linul 2,.._, Octroci T—, Indescifrabil l'..., Dr. E. Mureșian Gavril Onișor 1-________, George Boca 2’..., Aurel Ciurdar Hangam Vasilie 1’—, loan Munthiu l'„, Decian .„'SO, Dumitru Popa 1..., Indescifrabil ...•40, Moldovan 1. ...'40, Victor Ursu 1’10, X. Y. ___40, A. Gilvan 5-.„, Simion Pop l-.„, Remus Frich ___’20, George Gabor_____’20, A. Ciple T..., L. Sonea !•..., Teofil Fi- lipan 1’—, Victor Drăgan ____⁻20, Teodor Draia 2⁻..., Teodor Simon 1‘—, Valeriu Coșbuc ... 20, Aurel Nedelea ...-20, M. Ar.__40, N. N. ...40, Octavian Pop l’_ , Liviu Haleșiu 1'..., loan Morariu___"20, Indescifrabil _⁻20, Al. Câtinaș ...^O, Em. Rebrean —’40, Si- mion Colarig 2⁻___________________________toți din Năsăud, C. Lupăiel, Cluj 5-_, Petru Rognean 3⁻..., E. Pre- cup T_____________________________________________________, Virgil Grivașe T_, Virginia Grivașe 4⁻—, Vincențiu Grama IO⁻..., Steaua, institut de credit 6⁻_, loanichie Neagoe 4⁻—, Liviu Popescu 2⁻—, Octav Orecu T—, Dr. Andresi 2⁻..., Venitul petrecerii din Brașov 183⁻.. , Oeorge Pop de Băsești 100‘—, Alimpiu Barboloviciu, Șimleu 10’.._, A. Cozma, Șimleu 20⁻_____, N. Muntiu, Șimleu 2'_., Grațian Flonta, Cățelul român 2,.._, Georgiu Maior, Cățelul român 2-_.., Augustin Vicaș 4⁻—, Auguștin Marcuș 10⁻_____, Emeric Pop 10⁻..., Vasilie Mica, S.-Odorheiu 10⁻..., loan Șandor, Ciachi-Oârbău 5’„., Teofil Dragomir, Lupoaia 5'._, Vasiliu Pop, Cristolțel 5’—, Clemente Pop 5’____, Simeon Meciu 4’___, Dr. Ladislau Gyurko, Jibou 20⁻—, Samoil Urian 2\.., Vasiliu Mureșan 4⁻..., George Șuta 5’—, Dionisiu Bran 5⁻„., D. Cionca 3‘—, V. Achim 4-___, Vasiliu Banc 2⁻__, Augustin Jorg 2⁻— toți din Jibou, Dr. Augustin Mircea, Arded 2'...', A. Stom 12‘—, Dr. V. Selegianu 2⁻„_, luliu Demeter 2⁻..., George Bașca 2⁻__toți din Arded, Dr. George Pop, Zelau IO⁻..., Dr. Mihaiu Pop, Cehul 3’..., Petru Pap 2⁻___, Traian Nemeș 2-____, V. Pop 2⁻..., loan Lengyel 2⁻..., Dr. Ales. Pap, Cehul 3-__, Dr. Teofil Dragoș, Baia mare 10'..., Nicolau Lupan, Negreia 2..., Atanăsiu De- mian, Baia mare 2⁻___, «Aurora», institut de credit, Baia mare 50⁻—, Demetriu Cionte, Chiuzbaia 3-„., Antoniu Băliban, Băsești 4’._, Nicolau Nyilvan, Șomcuta 20-..., Teodor Blaga, Șomcuta 2⁻____, Izidor B. Hangea, Bucium 2‘____, loan Andreica 2‘—, «Chiorana», institut de credit Șomcuta mare 50⁻.-, George Radocea 2‘—, Alesandru Nyilvan 2⁻— 795 Emiliu Cutean 2-—, Dr. Aurel Nyilvan 2’_, loan Șerb 4-..., Dr. Simeon Butean 4'..., Dr. Aurel Tărcza 2-„ toți din Șomcuta mare, Aug. Dragoș, Baia mare 20-..., Berger Adolf, Șomcuta mare 1-..., Dr. Hirsch Gyula, Șomcuta mare 2-..., Dr. Kâlmân Henrich, Șomcuta mare l-..., Dr. Octav. Pop, Șomcuta mare 2-..., Danila Muntean, M.-Uioara 5‘—, Ștefan Pop, București 5-..., Adrian Cristea, Orăștie 2’..., Eugenia Chibulcutean, Nepos 62'60, Simeon Balya, Săpânța 5'..., Atanasie Doros, M.-Sziget l⁻..., Dr. Titu Doros, M.-Sziget !•__, Simeon Bota, M.-Sziget V..., N. N. 1*_____, Dr. indescifrabil Aurel 2-_., D. Kotenyer 5'..., Dr. llie Maniu, M.-Sziget 10-..., Vasile Maros 2-..., llie Radu Basiliu Iurka 5-..., Dr. Salvator Iurka 5’_, N. N. 2-..., I. T. Fane 1-_, Dr. George Birlea, medic 2'..., Mihai Șerban, Blaj l’..., Dr. Mihai Stan, Budapesta 2-..., Avram Păcurariu, Mercurea 5-..., Dr. Nicolae Schiau, Mercurea 4-..., Oct. Sglimbea, Mercurea 2‘—, Elie Petruțiu, Mercurea T..., loan Morariu, Bogatu 2-—, llie Floașiu, Mercurea 2’„., Niculae Simulescu, Mercurea 1'..., Nic. Tâmpănariu, Mercurea T—, leronim Tuia, Mercurea 1-..., Ștefan Medeșan, Ousu 1’_____, Matei Scorobețiu, Mercurea 1-—, A. Mă- celar, Sângătin 2-—, loan Dragomir, Gârbova F—, Romul Pop, Gârbova 2-.._, Danii Stroia, Mercurea 1’—, Dr. George Macelar, Mercurea 4-______, Nicolae David, Presaca 1—, loan Dăian, Sângătin leronim Mărian, Alsoorbo 2'80, Traian Oprea, Vârșeț 5-—, Patrichie Rămueanțu, Coșteiu 2-—, Georgiu Gaspar, Gataia 2-..., Aurel S. Crăciun, Ferendia 2'—, luliu Nedici, Percosova 2..., Atanasiu Conciatu, Percosova l⁻..., Costa Rămneanțu, Percosova ...'50, Georgie Pascu, Qherman 2-._., Caraban G., Gherman 1"—, Indescifrabil, Gherman Petru Graore, Gherman r..., Petru Berlovan, Gherman 2‘—, loan Rotariu, luncul mic ...-40, Aurel Bota, luncul mic Filimon Popoviciu, Sălcita loan Albaiu, Șrediștea mică 1’..., Victor indescifrabil, Coștei l⁻..., Petru Bizerea, Coștei T..., I. Miclea, Orebenaț l’.„, Pavel Maroieviciu, Coștei T..., llie Da- biciu, Voivodinț 2-..., Nicolae Opriș, Percosova ...'50, loan Hodreescu, Voivodinți 2-.„, Pojenaru George, Voivodinț l-.„, Ana loanoviciu, Coștei r..., Eufrozina Pincu, Voi- vodinți Emilia Popoviciu, Coștei 1’..., Aurelia Andreescu, Voivodinți T___________, losif Moise 1‘—, Dimitrie Bircea l-._., llie Roman T„., Indescifrabil !•—, Indescifrabil 1'—, Indescifrabil T..., losif Fengea T..., Nicolae Gădișan I⁻_, Nicolae Dragota 1’..., Martin Sdicu, Straja 1-..., George Mănescu, Straja l-_., Ion Mităr 2-—, Adam Fistea Sava Tăcoșan 1-..., Matilda Corcea, Coștei l’_., Antoniu Popoviciu, Nicolințul mare 2-..., George Suciu, Sânmihai 2'..., lorjoviciu luliu, Marghita mare 5-..., Aureliu Popoviciu, Sân-Jonaș l-..., Gerasim Berariu, Srediște 2-..., 1. Naia, Marghita mare 1’—, T. Răbăgia Râtișor 1T0, P. Goanța, Sân-Ianăș 1-..., loan indescifrabil 1-—, Constantin Baia, Morava 1-..., Cornelia Naia 1'..., Radulea Olimpiul-..., Marian Groza, Selbăgel 2-..., Gheorghe Tatuț, lablanița 2-—, N. N. 1-..., Constandin Gherga 1'___, Victor C. Scipione, Fireș 1-—, I. Ciorogariu 1-..., Petru B. Costescu, Lugojel 1-..., V. Tărianu, Sacul !•..., Alexandru Novac, Fierendești 1-..., Aurel Aldam, Selbăgel T„., Badescu, Gilad l-„., Petru Bulgia, Blajova 1-..., loan Cotîrla, Fizeș 1-..., N. Jon, Banloc l-„., Grigorie Lața, Valea boului 1-..., loan Stanu, Silha !-..., loan Murgu, Boldur 1-.... S. lonașiu, Margina 1-—, George Ouga 1-___, George Cătana, Valeadeni 1-______, Petru Bernat, Dezești l-..., Petru Arnaut, Temesliget l⁻..., Andrei Răchitovan, Tincova 1-..., Vasilie Stoica, Denta l-„_, Petru Savu, Sacoșul ung. I-..., Alexandru Țăran, Voitec Crăciunescu N. I-..., N. lancoviciu 1-__, S. Paulescu 1'..., Grigorie Inianu 1-—, Alexe Jianu l-.„, Constantin Rusovean 1*_., Victor Giurgiu 1-—, Pavel Rămneanțu 1’—, Alexandru Florei F..., Dimitrie Bugar 1- , Popa Ciurescu !•..., Vasilie Porasovan l'„., Gerasim Popoviciu 1-..., Mihai Andrei 1- , Nestor Trandafir 1’—, Solomon indescifrabil 1-..., Eftimie Jianu 1-___, Romulus Ivano- viciu 1-—, loan Terfăloagă 1-..., Aurel Angel 1-____, loan Oander 1-..., Oh. Peron 1‘___, E. Baiaș !•..., Victoria Alexu 1-_, N. N. -.-50, Susoi 1*„., 25 elevi, Arad 10-___, Pan- telie Bugariu, Tasâdfo 2-.„, Dr. loan Popoviciu, Orșova 20-..., Gheorghe O. loanoviciu 5-..., Dimitrie Bratu 3-..., Ștefan Vior 5-—, Constantin Dure 5-__, losif Paica 3-..., Gli- gorie Murgu 2-..., Mihail Mihoc 1-_____, Teodor Elchescu 1-..., George Tr. Petcoviciu 2‘—, Gheorghe Mioc 2'—, Milivoj Nicolae 2-—, Deăk Jânos _________'50, Stoica Crăciun T—, 7961 Kostănics Săndor_____'50, loanovits Alexandru 2-_., lacob Peptea 3’..., loan Cârlan 2’_ toți din Orșova, Dr. Eugen Bran, Teaca 20______, Dr. loan Hossu, Milaș 5⁻..., Dr. loan Vescan, Teaca 20-____, Nicolae S. Aron, Teaca 5'—, Simion Chibulcutean, Cozma 1’______, Simion Pintea, Omița 1-..., Petru Gara, Fărăgău 1 —, Onoriu Savu, Uifalău 2-..., loan Manta, Gurarîului 5’—, Aurel Decei, Gurarîului 5’._, Nicolae Comaniciu, Gurarîului 5’—, loan Manta jun., Gurarîului 5’__, loan Petra, Beiuș 5’__, Dr. Augustin Ciavici 5’—, Anton Balea 5⁻..., Dr. Nyes Cornel IO⁻..., Bibiana Nyes 2’..., Dr. Cosma Gavril 10’___, Dr. Constantin Popoviciu 5'___, Dr. O. Mureșan 8’..., Dr. loan Ciordaș 20’__, Terențiu Popoviciu 2’__, Romul Cristian 3_, Dr. Muntean 5’_____, Eugeniu Nyeki 5’__, Dr. Cornel Pop 3⁻__, Petru E. Papp 4’_., loan Roșu Pavel Teochar 3’__________, Elisa Stefanica 2’..., Nina Popp 3*___, Angel Sălăgian 3’._., Ilarie Crișan 2’_, Gavril Cristea 2’..., Popa Ge- orge 2’.„, August Blașian 2—, Vasilie Pop Dr. P. Hetcou 5’—, Dr. loan Ossian 2’.„, Francisc Hubiu 5’__, Aug. Gulyâs 1’__, Alexandru Nuțiu 7’___, Dr. C. Pavel 2⁻..., Constantin Ignat T..., Dr. loan Sferle 2'—, Dr. loan Deleu 1..., Irina Ciurdariu 2’—, Cornel Neagu 2 ..., Cornelia Marchiș IO_____, Valeria Pavel 1*..., Cornelia Maior l’„, luliu Crișan V... toți din Beiuș, I. Corbu, Bistrița 5’..., Oct. Rusu, Cluj 80’20, Petru de Mocsonyi, Capolnaș 100’„_, Dr E Daian, Cluj 5—, colonel Silviu de Herbay 20’..., «Codreana», Băsești 40-_, Mihail Bohățiel, Băseșt 20__, Dr. Aurel Vlad, Orăștie 100’_„, Eva Bojinca Stanca, N-Tikvăny 13 30, Dr. Virgil Bontescu, Hațeg 100’_., Dr. A. C. Pop, Arad 5O’„., Dr. Iustin Marșeu, Arad 20’—, Dr. Cornel lancu, Arad 20- , Dr. Romul Veliciu, Arad 20’—, Vasile Goldiș, Arad 20’..., «Românul», Arad 100’—, loan Oprean, Vale______’50, Gheorghe Ittu _’40, Gheorghe Chivariu____’50, Victor Lupea ...’50, Gheorghe Comaniciu .„•10, loan Popa_____-20, Nicolae Stanca T—, George Moroian, Viena 10’___, Brădetul, Orlat 20’..., Reuniunea învățătorilor din protopopiatul Aradului I—VII 20’___, losif Moldovan, Arad 2’..., Dimitrie Popoviciu, Arad 2’..., luliu Grosforean, Arad 2’„., Despărțământul reuniunii învățătorilor din protopopiatul Arad 7’20, Despărțământul reuniunii învățătorilor din Buteni 21’10, Dr. loan Demian, advocat în Sânmiclăușul mare 10’..., Dr. Nestor Oprean, advocat în Sânmiclăușul mare 10’..., Traian Stanciu, contabil 5’„., Vasilie Carpenișan, econom 4’___, George Ostrovăț 2’..., George Iura 2-_... Interese capitalizate 178’22. Suma totală încassată până acum 9545’84. Răscumpărările felicitărilor de anul nou în favorul Muzeului Asociațiunii. Andrei Bârseanu, prof., Sibiiu 20’_, Parteniu Cosma, dir. de bancă, Sibiiu 20’..., Alexandru Lebu, mare proprietar, 20’__, Eugen Vancu, cassar la «Albina» 5’„., Con- stantin Popp, șef de licuidatură la «Albina», Sibiiu 5-_.., Dr. llie Beu, medic, Sibiiu 5’ , Teodor R. Popescu 3’..., loan Rebega 2’..., David Mohan 3- , Șofroniu Roșea 2’ , Emil Vințeleriu 2- , N. Benția 2⁻ , Anghel Bena 2-__., Marius Păculea 2’_._ toți funcționari la «Albina» Sibiiu, loan Lăpădatu, director de bancă, Sibiiu 5’.„, Dr. V. Bologa, directorul școalei civile de fete, Sibiiu 3-..., Dr. V. Bologa, răscumpărarea ono- masticei 10’..., Dr. 11. Pușcariu, arhimandrit, Sibiiu 5’..., Dr.jO. Ghibu, coreferent școlar, Sibiiu 3’.._, Ștefan Stroia, protonotar corn., Sibiiu 3’.._, Dr. Eugen Piso, advocat, Sibiiu 10’.__, Dr. At. Marienescu, pensionist, Sibiiu 2’_, loan de Preda, advocat, răscump. fel. de anul nou și onomasticei 2O’„., Dr. loan Stroia, protopop, Sibiiu 3-_, Victor Fincu, controlor consistorial, Sibiiu 2’_, Nicolau Zigre, secretar metropolitan 10’..., Dr. Oct. Russu, advocat, Sibiiu 10’__, Stephan Moga, proprietar, Sibiiu 5’—, Dr. loan Fruma, advocat, Sibiiu losif Popescu, dir. de bancă, Reghin 10-—, Dr. Leon Domide. Dej 5*__, Dr. Zosim Chirtop, Trăscău 20-..,, Sever de Barbu, Reghin 5’„, P. Stoica Satul nou 2’__, Petru Negru !•_, Carol Kiss Traian Doșlea 1’..., George Fillinger 1’—, loan Oașpar !•__, Pavel Rudnean l⁻—, Alexandru Andrei T..., Trifon Miclea 1-—, Traian I. Marcu 1’..., Niculae Gașpar l’„., Romul Balnojan 1’..., Dr. Victor Mihailaș !•_, Lazar Ortopan !•___, Romul Pop 1’___toți din Satul nou, Gavril Precup, Blaj 3'—, 797 Andrei Vodă, Ormenișul de Câmpie 4-„., Dr. Valeriu Seni, Năsăud 4-—, Elena Petrașcu, Sibiiu 6-„, Dumitru Vulcu, Sibiiu 3-..., Galacteon Șagău, Sibiiu 10-..., Baziliu Hodoș, Icland 4-..., Romul Furdui, Câmpeni 4,_.., Dr. Eugen Bran, Teaca I. F. Negruțiu, Blaj 4⁻..., Dr. I. Vescan, Teaca 5’_., Simion Stoica, Abrud 4⁻___, O. Urziceanu, Corbu 3-..., Dr. Petru Nemeș, advocat. Aiud 5"..., Atanasiu P. Bologa, Lupeni 5-~, Alexandru Borza, Blaj 2-.„, Dr. Izidor Pop, Lugoj 10\_ , Ilie Dobrota, Poiana 2-—, Oeoge Penția, Comoriște 2-—, Vasilie Duma, Lăpuș 3-.„, Dr. Gavril Buzura, Lăpuș 3-._, Dr. 1. Dordea, Ocna-Sibiiului 5-„., Dr. Nicolae Ittu, medic, Sibiiu IO⁻..., Nicolau Togan, protopop, Sibiiu 3⁻ , Vasiliu Mica, Odorheiul de Someș 5¹—, Constantin de Colbasi, Spring 3⁻—, Dr. loan Miclea, pretor, Cisnădie 3-—, Dr. Lucian Borcia, adv., Sibiiu 6⁻—, Radu St. Mirean, Turcheș 2⁻.„, Georg Vlassa, preot mii., Inoc 5-__, Dr. Nicolae Cristea, advocat, Ocna-Sibiiului fr..., loan Pop Papiriu, protopop, S.-Szecs 5-..., Teofil Dragomir, Lu- poaia 5'__, loan Popescu, Toplița română 5'____, Familia Dr. Macelar, Mercurea George Borcea, preot, Cueșd 3⁻____, Dr. Gavril Suciu, Hațeg 10'__, Dr. loan Boca, Re- teag Danila Muntean, not. p. M.-Uioara 4-_._. Dr. Alexandru Andressii R.-petre. 5.—. Dr. Vasiliu Suciu, Blaj 10.— . Total Cor. 480⁻—. Nr. 1946/1911. CIRCULARĂ On. Direcțiuni ale despărțămintelor «Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român*. Domnule Director! Importanța ce o au prelegerile poporale pentru înaintarea culturală și întărirea economică a țărănimii dela sate e îndeobște cunoscută. Cu ajutorul lor putem îndeplini una dintre cele mai importante probleme ale instituțiunii noastre: răspândirea culturii la sate. Experiențele de până acum dovedesc, că poporul arată cel mai mare interes față de sfaturile și îndrumările, pe cari i le dă cărturărimea cu ocazia prelegerilor. In des- părțămintele, în cari comitetele cercuale s’au îngrijit să se țină prelegeri sistematice și practice se pot constata rezultate reale îmbucurătoare. Și atunci, când țăranii se vor convinge că intelectualii se îngrijesc din toată inima de soartea lor năcăjită, când vor vedea că domnii dela orașe vin în mijlocul lor să le arete, cu vorba și cu fapta, căile și mijloacele cari le pot înlesni traiul, îi vor primi cu dragoste frățească și se va întări și mai mult încrederea țărănimii în conducătorii săi. Având în vedere deci importanța națională a acestor prelegeri, nădăj- duim că toate despărțămintele noastre își vor da silința să aranjeze în toate comunele de pe teritorul lor asemenea prelegeri poporale. Comitetul central, în ședința sa ținută la 19 Iulie 1911, pentru a în- lesni ținerea prelegerilor poporale, mai ales în despărțămintele lipsite de mijloace materiale, a votat, spre acest scop, pe anul 1912 suma de 2000 coroane, care se va distribui, în părți egale, de câte 100 coroane, între 20 de despărțăminte ale «Asociațiunii». Pentru orientarea On. direcțiuni ale despărțămintelor, ne permitem a înșiră principiile călăuzitoare, pe cari trebue să le aibă în vedere la aran- 798 jarea prelegerilor poporale și condițiunile, ce trebue să le îndeplinească despărțămintele pentru a putea fi împărtășite de ajutorul de 100 coroane ce-1 dă comitetul central: 1. Comitetele cercuale să stabilească, în cursul lunei Ianuarie 1912, lista comunelor, în cari se vor ținea prelegeri poporale, având mai ales în vedere acele comune, unde până acum nu s’au ținut nici prelegeri po- porale și nici adunări cercuale și prin urmare «Asociațiunea» e mai puțin cunoscută. Se va mai avea în vedere situația scăpătată a comunelor și neapărata trebuință de a se face ceva pentru povățuirea locuitorilor spre a-i ajută în cele economice. 2. Comitetele cercuale vor face apel la întreagă cărturărimea de pe teritorul despărțământului să țină prelegeri și să aranjeze șezători la sate, în Dumineci și sărbători. Dacă pe teritorul despărțământului se găsesc specialiști în ale economiei, de exemplu preoți și învățători, cari în timpul din urmă s’au cvalificat în pomărit, vierit, stupărit etc., precum și medici, advocați, funcționari de bancă ș. a. m. d. trebue invitați să țină prelegeri în diferite comune, tratând subiecte din specialitatea lor. 3. E de dorit ca prelegerile poporale să fie de mai înainte pregătite, dar să se țină liber — nu cetite — și cu demonstrațiuni practice. Tot ce se poate arătă și experimenta, să se arete și să se experimenteze, așa de exemplu: a) La cultura pământului, să se arete diferite soiuri de mașini și unelte agricole, și unde se poate, să se pună chiar în lucrare, ca cei pre- zenți să se poată convinge de avantajele lor; b} Tot așa să se procedeze la prelegerile despre pomărit, arătând cum se face în practică sămânatul pomilor, strămutarea, altoirea și formarea coroanei lor, etc. c) La cultura viei, să se arete, de exemplu, cum se face rigolarea pă- mântului, altoirea viței, etc.; d) La cultura legumelor, să se arete diferitele soiuri de semințe mai alese și specii din legumele cele mai frumoase și mai rentabile etc.; e) La stupărit să se arete, de exemplu, coșnițele sistematice, diferitele soiuri de recvizite și mașini practice, și așa să se procedeze și la alte ramuri ale agriculturii. Despărțămintele, cari nu au pe teritorul lor conferențiari specialiști se pot adresă comitetului central pentru a trimite pe conferențiarul agronomic să țină prelegeri, având să supoarte numai cheltuelile de drum ale con- ferențiarului. Despărțămintele, cari au schiopticoane le vor întrebuință la prele- gerile poporale, fiindcă s’au dovedit a fi foarte potrivite pentru a deșteptă interesul țărănimii față de prelegeri. Diapozitive se pot împrumută dela «Uraniu» din Budapesta (VIII Răkoczi ut 21) și dela desp. Brașov, Brad, și Hațeg cari au câteva prelegeri cu diapozitive. Cele mai bune dintre prelegeri să se înainteze comitetului central» care le va censură prin organele sale și le va publică în revista «Trans il- 700 vania» sau în «Biblioteca poporală a Asociațiunii» ca prelegeri model. Cele mai bune patru prelegeri model din diferitele ramuri comitetul central le va premia cu câte 50 cor. 4. Cu ocazia prelegerilor poporale să se înființeze agenturi și biblio- teci poporale, cari vor primi gratuit toate publicațiunile «Asociațiunii». Tot cu ocazia prelegerilor poporale, conferențiarii să facă propa- gandă între popor pentru a se înscrie membri ajutători (cu taxa de 2 cor.) la Asociațiune, spunându-le, că în schimbul taxei de 2 cor. vor primi 10 broșuri și și un Calendar în fiecare an. 5. Toate prelegerile să se țină sub conducerea unui delegat al co- mitetelor cercuale. Membrii comitetelor cercuale să-și împartă conducerea și prezidenția prelegerilor, ca toți să lucreze deopotrivă Ia reușita acestora. Să se facă propagandă, ca la prelegeri să ia parte și poporul din comu- nele învecinate. 6. Comitetele cercuale să compună în luna Ianuarie 1912, lista pre- legerilor, pe cari au de gând să le țină în cursul anului, indicând atât co- munele cât și numele conferențiarilor, precum și numele membrilor din comitet, cari le vor prezida. Listele să se înainteze comitetului central cel mult până la i Martie IQI2, arătând, dacă doresc să fie împărtășite de ajutorul de ioo cor. Acele dintre despărțăminte cari nu vor înaintă lista prelegerilor po- porale până la terminul indicat mai sus, nu vor putea fi împărtășite de ajutorul de ioo cor. O prelegere economică nu se va putea remunera cu mai mult de 10 cor. din partea despărțămintelor. Așa încât despărțămintele cari primesc ajutorul de 100 cor. vor aveă să țină cel puțin 10 prelegeri economice, Despre rezultatul practic al prelegerilor vor aveă să raporteze în raportul general despre activitatea Despărțămintelor în cursul anului 1912. Deodată cu înaintarea listei prelegerilor poporale comitetului central, să se arete și câte agenturi și biblioteci poporale vor să înființeze, cerând numărul corăspunzător de exemplare din publicațiunile poporale ale «Aso- ciațiunii». O deosebită importanță trebue să dee despărțămintele tovărășiilor sătești, căci înființarea lor e singurul mijloc pentru organizarea economică a poporului nostru. Comitetele cercuale să încredințeze o persoană de pe teritorul despărțământului, să studieze amănunțit organizația tovărășiilor și să cutriere comunele aparținătoare despărțământului, arătând țăranilor importanța acestora și îndemnându-i să le înființeze. Informațiuni în tot ce privește tovărășiile se pot primi dela foaia «Tovărășia», ce apare ca adaus la «Libertatea» din Orăștie și dela «Revista Economică» din Sibiiu, organul oficial al băncilor noastre, care în vremea din urmă a îmbrățișat cu un deosebit interes ideea tovărășiilor. Pentru a putea face o propa- gandă cât mai intensivă în favorul tovărășiilor, despărțămintele să ceară sprijinul moral și material al băncilor. Ceice vor izbuti să înființeze to- 800 vărășii de credit, de producțîune, de valorizare etc. să fie împărtășiți de premii, ca încurajare. Deasemenea să se dee premii și gospodarilor, cari vor înființa pepiniere de viță americană, grădini de pomi, gospodării model etc. în părțile, unde e teren prielnic pentru negoț, despărțămintele să se îngrijească a angaja un specialist — eventual mai mulți, — ca să țină cur- suri de negoț pentru țărani, în cari să li se spună: 1. Folosul negoțului la sate; 2. întocmirea unei prăvălii; 3. Marfa cu care trebue să înceapă negoțul; de unde se poate procură această marfă; 4. Părți mai de căpe- tenie din legea comercială; 5. Pregătirea hârtiilor trebuincioase pentru cererea dreptului de a deschide prăvălie; 6. îndrumări pentru purtarea socotelilor; 7. Despre însoțirile de consum etc. । Atragem atențiunea despărțămintelor și asupra expozițiilor etnografice, i de copii, de produse agricole, de vite etc., cari s’au dovedit foarte po- । trivite pentru promovarea culturii în sânul poporului nostru. Cu ocazia ! adunărilor cercuale, fiecare despărțământ să aranjeze o asemenea expoziție Iși să împartă premii între cei ce se disting. Obiectele mai prețioase dela ;expozițiile etnografice să se răscumpere pentru «Muzeul Asociațiunii». Comunicând onoratelor direcțiuni acest program de acțiune, le atragem atențiunea să iee cu ajutorul comitetelor cercuale dispozițiuni, pentru a câ- știgă ajutoare materiale și din alte părți (averea proprie, venitul petrece- rilor, donațiuni dela bănci etc.) ca să se poată îndeplini întreg programul. în așteptarea răspunsului D-Voastră, Vă rugăm, Domnule Director, să primiți încredințarea deosebitei noastre stime Sibiiu, 25 Decemvrie 1911. Andreiu Bârseanu, Oct C. Tăslăuanu, prezident. secretar. Nr. 1948/1911. CONCURS. în conformitate cu dispozițiile pentru administrarea fondurilor și fun- dațiunilor «Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului ro- mân» se publică concurs pentru tpremiul Andreiu Murășan» de 300 cor. pe anul 1911. La concurs se admite orice lucrare originală românească de cuprins literar, tipărită în Ungaria în cursul anului 1911, fie din sfera literaturii frumoase, fie o colecțiune de literatură poporală. Concurenții vor aveă să înainteze până la 1 Aprilie st. n. 1912 bi- roului Asociațiunii în Sibiiu (Str. Șaguna Nr. 6) cinci exemplare din lu- crările lor. Premiarea autorului se va face în ședința festivă a secțiilor științifice-literare ce se va ținea cu ocazia adunării generale din 1912. Sibiiu, 25 Decemvrie 1911. Andreiu Bârseanu, Oct. C. Tăslăuanu, prezident. secretar. 801 Nr. 1886/1911. CURSURI PENTRU ANALFABEȚI. Circulară cătră toate direcțiunile despărțămintelor. Domnule Director! Vremile în cari trăim ne impun o apropiere sinceră de popor, cu gândul curat de a-1 smulge cât mai curând din întunerecul neștiinții și a-1 ridică în rândul neamurilor culte, conștie de menirea lor în lume. Vii- torul poporului nostru numai atunci va fi asigurat, când el va fi stăpân pe o puternică cultură națională, care îi va putea înlesni lupta pentru vieață, alături de celelalte popoare. Și se știe că condiția primă a oricărei culturi e cunoștința de carte, fără de care astăzi un popor nu-și mai poate îndruma soartea pe cărări mai bune. Scăderea cea mai mare a poporului nostru e tocmai lipsa cunoștinții de carte. Cu durere trebue să o spunem că dintre toate neamurile țării noastre numai Rutenii ne întrec în anal- fabeți, toate celelalte sunt înaintea noastră. Credem că a sosit timpul, când toți cărturarii trebue să ne așternem pe muncă serioasă pentru a mântui poporul nostru de această rușine a neștiinții, de această robie a întunerecului, căci întârzierea culturală a țărănimii e o primejdie mare pentru însăși existența națională a poporului nostru. In anii din urmă în cadrele «Asociațiunii» s’au ținut mai multe cur- suri de analfabeți, cari, ca început, au dat rezultate destul de mulțămitoare. Dar greutățile începutului au făcut pe mulți cărturari să renunțe la continu- area acestor cursuri pornite cu multă însuflețire, așa că în iarna trecută, după informațiile ce le avem, s’au instruit analfabeți abia în 23 de comune, din cele peste 3000 câte avem. «Asociațiunea» își ține, deci, de datorință a îndemna din nou toate despărțămintele sale să reiee aranjarea cursurilor de analfabeți în cursul acestei ierni și să stărue pe lângă domnii preoți și învățători dela sate să nu se sperie de greutățile ce le întimpină chiar și din partea sătenilor, ci să le țină la început cu ascultători puțini, pe cari să-și dee silința a-i în- văță bine scrisul și cetitul, ca să fie pildă vie pentru ceilalți săteni îndă- rătnici și nepricepuți. Un mijloc foarte bun pentru a trezi între țăranii neștiutori de carte in- teresul față de scris și cetit sunt șezătorile culturale, cari se pot aranja Dumineca și în sărbători. La aceste șezători, pe lângă lectura din autorii noștri mai de seamă făcută de cătră domnii preoți, învățători sau alți căr- turari, să citească și câte un țăran mai priceput, iar tineretul să declame și să cânte diferite poezii și cântări. Cu ocazia acestor șezători, cărturarii să explice țăranilor rostul Aso- ciațiunii, să-i îndemne să se înscrie membrii ajutători, arătându-Ie broșu- rile ce le primesc în schimbul taxei de 2 cor. și cetindu le părți din aceste broșuri. Tot la aceste șezători să se stărue și pentru înființarea agentu- rilor Asociațiunii. 52 802 Pe lângă aceste șezători, domnii învățători să facă în fiecare Dumi- necă deprinderi de scris și cetit cu tineretul ieșit de curând din școală. La aceste deprinderi să fie admiși și analfabetii, pentru a-le trezi dragostea față de carte. Pentru a răsplăti întrucâtva munca săvârșită, comitetul central a decis să împartă 10 premii de câte 50 cor. între acei preoți și învățători, cari pânâ la 1 Maia 1912 vor dovedi prin direcțiunile despărțămintelor, că au instruit în scris și cetit mai mulți analfabeți în cursul iernii 1911/12. Pe lângă aceste premii, despărțămintele de sigur vor mai împărți și altele, fie din averea lor fie din donațiunile băncilor și particularilor. Comitetul central al Asociațiunii pentru a înlesni ținerea acestor cur- suri a decis să pună la dispoziția despărțămintelor abecedarul pentru anal- fabeți lucrat de I. Bota. Despărțămintele, cari aranjează cursuri pentru analfabeți, sunt invitate deci să înainteze comitetului central o cerere, ară- tând de câte exemplare din Abecedar au lipsă. Despărțămintele vor înaintâ această cerere numai dupăce vor fi primit rapoarte de la preoții și învă- țătorii din comunele de pe teritorul lor, câți ascultători sunt în fiecare curs. Trebue deci să aibă grijă ca abecedarele să nu se risipească fără nici un folos. Atragem atențiunea tuturor directorilor de despărțăminte, a preoților și învățătorilor că cursurile de analfabeți nu pot fi oprite de organele administrative ale statului, fiindcă, conform statutelor, Asociațiunea e în- dreptățită a aranja asemenea cursuri, cari țintesc promovarea culturii noastre. Facem deci încăodată un apel călduros cătră toți directorii despăr- țămintelor Asociațiunii și cătră toți cărturarii noștri să țină în cursul acestei ierni cursuri cu analfabeții, căci numai cu ajutorul acestora putem înlesni pătrunderea culturii în massele largi ale poporului nostru. Sibiiu, 10 Decemvrie 1911. Andreiu Bârseanu, Oct. C. Tâslăuanu, președinte. secretar. Nr. 1687—1911. Cătră domnii directori ai despărțămintelor «Asociațiunii». Vă aducem la cunoștință, că dl Aurel Cosciuc, a fost angajat din nou ca conferențiar agronomic al «Asociațiunii», având chemarea a veni în ajutorul poporului nostru în cele economice, prin ținerea de prelegeri și demonstrațiuni practice, prin aranjarea de cursuri din toate ramurile eco- nomiei și anume: din cultura pământului, a plantelor agricole, a fânațelor și pășunilor, prăsirea animalelor de casă (vite, cai, oi, porci), cultura viilor, pomilor și a legumelor. Conferențiarul agronomic va stâ în ajutorul eco- nomilor noștri la procurarea de semințe, de unelte și mașini agricole, de animale de prăsilă și altele, și va da îndrumări la toate întrebările ce i-se vor pune, ținând seamă totdeauna de lipsurile țăranilor noștri. Deasemenea se va îngriji, ca în despărțămintele. mească și diferite expoziții și amu - < altele. Mai departe conferențiarul va nostru și la înființarea de tot felul ie bănci populare, lăptării și alte însoții. •= e Ca acest organ al «Asociațiunii» l. ; rugăm cu toată stăruința pe d-nii directei, . , ■ - voiască a se pune în legătură directă cu da.. > ■ cele mai neapărate ale economilor noștri din corn, ’eie e ... pectivele despărțăminte și învitându-1 cât mai des, să igă iu poporului, ca să-i dea sfaturile și îndrumările de lipsă. Trimiterea conferențiarului se va face în ordinea, în car. v >r intră Cererile, ținându-se seamă — întrucât va fi cu putință — și de de..'“"le speciale ale despărțămintelor. Cheltuielile de drum ale conferențiarului le vor acoperi despărță- mintele din mijloacele ce le au la dispoziție, iară diurnele le va acoperi Comitetul central. Sibiiu, în 11/24 Octomvrie 1911. Pentru «Comitetul central», biroul «Asociațiunii»: Andreiu Bârseanu, Oct C. Tăslăuanu, prezident. secretar. Nr. 1947—1911. Apel. în preajma Anului-Nou ne permitem a face un călduros apel cătră toți sprijinitorii culturii poporului român să binevoiască a-și răscumpăra felicitările de Anul-Nou în folosul Muzeului Asociațiunii. Mijloacele materiale de care dispune Muzeul sunt așa de restrânse, încât înzestrarea lui înaintează foarte încet. Și aceasta e o mare pierdere pentru noi, căci prețioasele obiecte de mare însemnătate etnografică și istorică, cari sunt o comoară a trecutului nostru și tot atâtea mărturii ale vieții noastre culturale, dispar sau sunt adunate cu sârguință de străini. E timpul suprem să ne îngrijim ca cel puțin o parte dintre aceste comori ale poporului nostru să le adăpostim în muzeul primei noastre instituțiuni culturale. Dacă contribuirile pentru înzestrarea Muzeului ar fi mai mari, această instituțiune ar luă un avânt, care ne-ar face cinste. Facem deci apel călduros cătră toți cărturarii români să contribue cu sume cât mai mari pentru înzestrarea Muzeului nostru național. Numele donatorilor se vor publică in ziare și în rev. «Transilvania». Sibiiu, 25 Decemvrie 1911. Andreiu Bârseanu, Oct. C. Tăslăuanu, prezident. secretar. 52* luit pentru „Biblioteca Asociațiunii". -:e vremi. Arad. 192 form. 8’, pag. 173. Prețul 2 cor. "irea pământului prin muncă și carte. Disertație uj, format 16’ pag. 14. Blaj 1911. ^grafia comunei Sacadate. Sibiiu 1911. form. 8°. pag. 68, .nuarul gimnaziului superior gr.-cat. și al școalei poporale uin Beiuș. Beiuș 1911, form. 8°, pag. 166. rntrn fond, de teatru român: Anuarul XIV pe anul 1909 — 1910. ,rm. 8°, pag. 87 prețul 2 Cor. a de comerciu și industrie: Raportul asupra situațiunei economice din cripția ei în anul 1910. Brașov 1911. form. 8°, pag, 94. Societatea academică -RomâniaJună»: Raportul anual pentru anii administra- tivi al XLV 1978.9 și al XLVI 1909/10. Viena 1910, form 8°, pag. 47. Goethe: Herman și Dorotea. Traducere în hexametrii de Maria Baiulescu. Brașov 1911, form. 8°, pag. 73, prețul 80 bani. /. C Panțu: Contabilitatea la societăți colective, comandite și la societățile pe acțiuni. Brașov 1911, form. 8°, pag. 6Z. Au apărut Calendarele pe 1912 din editura lui W. Krafft din Sibiiu și anume: „Amicul Poporului", anul LII, întocmit cu cunoscuta-i competență și pricepere de 1. Popopici, are în frunte un frumos portret al d-lui Andreiu Bârseanu, noul pre- ședinte al Asociațiunii. Evenimentele mai importante din vieața culturală a Românilor, află un loc ales în acest bun calendar. Aflăm aci portretul d-lui prof. N. lorga cu un articol elogios asupra acestui uriaș al gândirii românești, și câteva cugetări ale dân- sului. Se aduce un articol asupra cursurilor de vară dela Vălenii-de-munte și rezumatul a 5 lecțiuni dela acele cursuri, ceeace ridică mult valoarea acestui calendar. Publică portretul lui losif St. Șuluțu și caracterizarea acestui fost președinte al Asociației, scrisă de N. lorga; portretul și necrologul pedagogului Dr. Petru Șpan. Are câte un articol comemorativ despre loan Maiorescu și Leo Tolstoi. Descrierea festivităților neuitate dela Blaj cu ilustrațiuni, între cari portretul ing. Vlaicu în societatea poetului Ooga. — O frumoasă poezie de 1. Borcia și un articol despre întunecimea de soare din 1912 de Oavr. Todică; un articol privitor la clasa noastră de mijloc; o cronică a anului bogat ilustrată (V. Stroescu); șematismul statistic al Românilor ș. a. m. d. fac din acest ca- lendar un adevărat almanah, în care orice om poate găsi destulă hrană sufletească și distracție folositoare. Prețul 70 fii. ^Poznașul" lui Ha’ralamb Călămăr (Ermil Borcia), calendar umoristic ilustrat cu nenumărate caricaturi, anul XVII, nu-1 poți lăsă din mână până nu l-ai cetit tot; și după-ce l-ai pus jos iarăș îl iai și mai cetești când una când alta, când toate glumele și poznele dintr’ânsu], sunt atât de bune. Cine iubește umorul sănătos, să-și cumpere un Poznaș cu 60 fileri și va râde de zece zloți. „Calendarul Săteanului", anul XXI apare mai bogat în text ca până acum, se vede că a ajuns la vârsta de voinic și a moștenit pe unchiașul cu slove cirile, care și-a trăit traiul și nu se mai ivește de aci încolo. Lectură folositoare și instructivă pentru săteni. Prețul de 30 fileri îl face a fi cel mai ieftin calendar românesc. „Din povestirile unui vânător de lupi" de Spiridon Popescu formează numărul 707 al «Bibliotecii pentru toți». Numele autorului e o bună chezășie a cuprinsului vo- lumașului. Domnul Spiridon Popescu și-a trăit copilăria la țară, cunoaște firea și obi- ceiurile sătenilor, năcazurile, grijele și prea puținele lor bucurii. Cunoaște comorile limbei noastre și a dat dovadă și de data asta, în minunatul stil, cu care ne dă un șir de schițe, în cari se găsesc numai lucruri noui. Dacă am înșiră numai unele din titlurile povestirilor: «Cum am văzut întâiaș dată lup», — «din obiceiurile lupului», — «Jertfele lupului», — «Tactica lupului» și încă ar fi de ajuns pentru a vedea dinainte noutatea subiectului și meritul «Bibliotecii pentru toți», care pune la îndemână publi- cului subiecte așa de variate. în bucata «Lăcustele» se pot vedeâ în amănunte pri- mejdia și relele pe cari aceste lighioane le aduc și acum, dar mai ales le aduceau altădată sămănăturilor, — precum și tot felul lor ciudat de stârpire. în rezumat: noutatea și alegerea frumoasă a subiectelor, felul original cum sunt expuse, precum și limba ușoară și curat românească, în care sunt povestite, - fac farmecul acestui număr — 707 — pe care pentru ieftinătatea lui — 30 de bani ■— în- demnăm pe toți cetitorii frumosului să și-l cumpere. Cetiți dar la gura sobei «Din povestirile unui vânător de lupi», ca să vedeți spaima celor pe cari iarna îi apucă rătăcind pe drum, — precum și frica celor ce în- drăznesc să iasă la vânat lupi, atunci când nu le-au văzut fața niciodată. Tiparul tipografiei arhidiecezane în Sibiiu.