
            TRANSILVANIA


REVISTA

ASOCIAȚIEI PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA
POPORULUI ROMÂN.

Nr. 4.   Iulie — August 1910.



DESVOLTAREA BISERICII ROMÂNEȘTI. *


      N’am de gând să vorbesc numai despre biserica Românilor din țara
aceasta a noastră, ci vă voiu vorbi despre vieața bisericească a tuturor Ro-
mânilor. Căci îmi dau bine seamă, că îndatăce nu fac o operă de știință
specială, ci reproduc numai într’o formă mai ușoară aceea ce alții ne-au
comunicat în opere de o mare valoare științifică, numai atunci voiu rămânea
totuș Ia nivelul științei, dacă vă voiu putea arătă, cum din acest izvor de
cultură, care e biserica, a putut crește sufletul întregului neam al nostru.

      Piedeca cea mai serioasă în a arăta astfel desvoltarea bisericii româ-
nești o formează biserica greco-catolică, întemeiată în Ardeal cu peste 200
de ani în urmă. Trebue să găsim deci un punct de vedere mai înalt,
pentruca Unirea, acest important moment în desvoltarea vieții religioase
a Românilor din țara noastră, să nu poată fi interpretată ca un fapt, care
ar fi stricat unitatea bisericii noastre. Căutarea acestui punct de vedere
se impune și din alte considerațiuni; astăzi toate motivele cari au prilejit
Unirea au dispărut din vieața politică a noastră și niciodată nu ne-am
simțit mai uniți, toți Românii de amândouă confesiunile, ca în zilele acestea.
O cercetare a trecutului bisericii românești va ștî să întărească și mai mult
aceste vederi și să șteargă din conștiința tuturor, că ar exista o deosebire
între noi, care ar fi în stare să ne spargă Unitatea.

      Punctul meu de vedere este următorul: Poporul român a fost în-
creștinat în spiritul confesiunii ortodoxe. Forma aceasta a vieții sale religi-
oase atunci, la început, primise — admițind chiar înrâuririle eretice — ca-
racterul de stabilitate. Așa a fost în cele dintâi secole după Hristos și
în forma aceasta biserica românească eră menită să se desvolte. Dar în-
tocmai cum poporul nostru a avut să întâmpine lovituri dușmane în vieața
sa politică, a trebuit să primească și atacuri îndreptate în contra credinții
sale, mai ales în timpuri, când afară de poezia și povestea poporală, cre-


       ¹ Conferință — lucrată în cea mai mare parte după frumoasa operă a dlui N. lorga
«Istoria bisericii românești» — ținută în iarna anului 1910 în Sibiiu și Făgăraș.


11

140


dința sa, legea sa îi eră singura hrană intelectuală mai înaltă, prin abstrac-
țiunile și valorile morale, spre care îi îndreptă sufletul. In ochii tuturora
noi treceam drept o pradă, locuri și oameni fără stăpân. Și dela începutul
vieții noastre religioase a trebuit să respingem opintirile arianismului și
ale bogomilismului, și chiar după organizarea Românilor în state inde-
pendente încercară cucerirea noastră, supt raportul credinții: catolicii, hu-
siții, luteranii, calvinii, unii în mai multe rânduri și din felurite părți. Fie-
care din aceste atacuri ale unor biserici militante a fost respins, adeseori
mai mult prin credința nestrămutată a poporului de rând decât prin energia
conducătorilor lui. Atacurile în contra independenții bisericii noastre au
fost deci respinse, de câteori ele veniau din partea străinilor de peste
hotare ori dinăuntru hotarelor noastre. Numai de două ori biserica rom.
a căzut în lupta, ce-a purtat-o: când cei, cari voiră să-i schimbe mersul,
se ridicară dintre noi, când ei fură români. Atunci românii rămași pe lângă
biserica veche nu putură să dovedească atâtea puteri față de frați de-ai
lor, câtă rezistență au dovedit față de străini. învingerile acestea nu le
vom puteă numi rușinoase, tocmai fiindcă ele s’au câștigat față de frați,
cari s'au regăsit în curând după lupta dată fără mult rost.

     Din acest punct de vedere «Unirea» întâmplată la 1700 întră organic
în desvoltarea bisericii românești unitare, dupăcum faza ultimă a acestei
desvdltări se caracterizează printr’o strălucită organizare independentă a
bisericilor aici în Ardeal și Ungaria, dar prin punerea bisericii sub tutela
statului dincolo în România. Șî după aceste schimbări însă starea de azi
a bisericii noastre mi se pare că arată iarăș caracterul de stabilitate, căci
ultimul conflict din România nu poate fi privit ca începutul unei epoci
noui, ci ca o măsură de organizare în spiritul schimbărilor introduse acolo
de zeci de ani.

     In expunerea desvoltării bisericii noastre voiu stărui numai pe lângă
ce este mai important, mai caracteristic și deci demn de a fi ținut minte.

     E neîndoelnic că încreștinarea poporului român, care se formă în
întâiele secole după Hristos s’a făcut prin Romani, ori măcar prin mijlo-
cirea limbei latine. Bulgarii, cari s’au așezat în țara lor cu 600 de ani
după noi, erau pe la 900 asemenea încreștinați. Ei aveau o țară mai apro-
piată de centrul bisericii ortodoxe, de Constantinopol. Deschisă influen-
țelor culturale de acolo, Bulgarii și-au avut înaintea noastră caligrafii și
cărturarii lor precum și o organizație bisericească. Ei aveau o arhiepis-
copie la Ohrida într’o vreme, când la noi se amintesc numai egumeni, cari
locuiau în schituri de lemn, și cari își însușiau drepturi de episcop. Dacă
deci Românii creștini au putut respinge încercările de înrîurire ale aria-
nismului, influința Bulgarilor a trebuit s’o primim: prin ea o atârnare
în cele bisericești de episcopii din Silistra și Șiștov (la Dunăre) și foarte
multe cuvinte slave pentru numirea unor lucruri în legătură cu biserica,
cu organismul ei, întocmai cum a trebuit să primim o influință slavă și
în organizația de stat. In momentele aceste de organizație bisericească
slabă este firesc să vedem pe cavalerii teutoni, precum măi târziu și pe
dominicani, franciscani și minoriți, încercând să răspândească aici credința
lor catolică, dar cu toate că voevodul Lațcu, în Moldova, ceru Papei un
episcop catolic la Șiret, cu toate că și Vlaicu Vodă, în Muntenia, îl recu-
noscu pe episcopul catolic dela Curtea-de-Argeș, — mai erâ unul la Se-
verin, — încercările lor n’au fost încoronate de succes.

     Biserica românească capătă, în curând, un sprijin puternic prin înte-
meierea statelor independente: Muntenia și Moldova. In a doua jumătate
a secolului XlV-lea domnitorii celor două țări cer patriarhului din Con-

147


stantinopol să le dea un metropolit: în Muntenia e recunoscut ca metro-
polit lachint de Vecina (la 1359), iar în Moldova (la 1401) losif, fost episcop
al Cetății-Albe. Cu aceștia doi se pun bazele organizației noastre biseri-
cești. Trebue să se știe, că întemeierea mitropoliilor au cerut-o domnitorii
țărilor, cari voiră acest lucru și fiindcă în timpurile acelea recunoașterea
unei metropolii într’o țară însemnă totodată un mijloc de a consolida țara.
Alte fapte în legătură cu cultura și desvoltarea bisericii noastre le avem
dela străini, direct ori imitându-i: astfel zidirea de mănăstiri și biserici de
piatră precum și tipăriturile și manuscriptele cele dintâi.

      Bisericile până pe la anul 1300, au fost toate făcute din lemn. Numai
de atunci înainte zidesc biserici de piatră mai întâi domnitorii, după ei
și boerii și în sfârșit satele. «Cel dintâi lăcaș de zid în toată Românimea»
a fost mănăstirea din Câmpulung, zidită de cavalerii teutoni nemți, pe la
1230. Va fi sămănat cu biserica neagră din Brașov. Prin meșterii din Sibiiu
și tot după model din Ardeal a fost zidită și cea dintâi biserică de zid
din Argeș. Zidirea celor dintâi mănăstiri românești se făcu între îm-
prejurările următoare: Un călugăr Nicodim, a cărui mamă fu o sârboaică
iar tatăl grec, și care-și făcu anii de călugărie la mănăstirile grecești din
Atos, veni, în a doua jumătate a sec. XIV., și întemeiă aproape de Ver-
ciorova mănăstirea Vodița, pe care domnitorul de atunci al Munteniei,
Vlaicu-Vodă, o dărui cu un sat și cu bani, ceară etc., fiind deci această
danie cea dintâi, pe care o făcu un domnitor român unei mănăstiri.
Acelaș Nicodim zidi mănăstirea Tismana, dăruită asemeni cu sate și țigani:
El, care știa și slavonește, copie o evanghelie și lăsă câțiva cărturari după
moartea sa, cari continuară lucrul. Ucenici de-ai lui zidiră în Moldova
(1390) Mănăstirea-Neamțului, apoi a Bistriței și Sf. Nicolae din Poiană lângă
Pobrata.

      Intre cei dintâi ctitori de lăcașuri bisericești vom numără pe Voe-
vozii Mircea (1386—1418), care zidește mănăstirile Călimănești, Cozia, Cot-
meana, iar în Moldova pe Alexandru cel Bun (1400—1432), care ridică
Moldovița, biserica din Rădăuți, căreia îi făcu danii ca si mănăstirii Neam-
țului. Dela ei înainte se zidesc mănăstiri și biserici pe întrecute timp de
un veac și jumătate. Mari ctitori au fost Ștefan-cel-Mare (f 1504), fiu-său
Petru Rareș (1527—1546), apoi Neagoe Basarab (1512—1521) și urmând
pilda lor și mulți boieri. Astfel începută la 1466 se sfințește la 1469 ves-
tita mănăstire Putna, unde zac osămintele lui Ștefan. El a ridicat mănăstiri
și biserici la Voroneț, Pătrăuți, Reuseni, Bădăuți, Vaslui, Iași, Hârlău, Huși,
Borzești, Păpăuți, Peatra, Bacău, Dobrovăț, Răsboieni, și la Vad, pe Someș,
în Ardeal încă zidi o biserică de peatră, unde se amintesc episcopi., cari
nu aveau însă o reședință stabilă. Petru Rareș zidi Pobrata și mai zidi la
Suceava, Baia, Târgu-Frumos, Hârlău, Botoșani, iar boieri de-ai lor la
Dolhești, Bălinești, Iași, Horodniceni, Râșca. Alexandru Lăpușneanu zidi mă-
năstirea Slatina.

      Rezultatul politicei religioase a lui Ștefan fu: 1. organizarea defini-
tivă a bisericii Moldovei, având un metropolit (Suceava) și doi episcopi
unul la Rădăuți (Bucovina), altul la Roman (Țara de jos). 2. liberarea de
supt patriarhia din Constantinopol 3. clădiri de artă originală și potrivită îm-
prejurărilor și 4. în Ardeal un început de organizare bisericească. Aici aveam
în sec. al 15-lea episcopi la Feleac (Cluj), la Vad (Someș) și egumeni cu
drepturi episcopești la Peri (Sighet), precum și protopopii, cu drepturi
episcopale, ai Crișurilor, Inedoarei și Hațegului. Organizația aceasta însă
n’a fost trainică, nefiind rânduită și strânsă.


11

14S


      In legătură cu mănăstirile voevozilor vom aminti că învățații călu-
gări din mănăstirile domnești obicinuiau să scrie cronica, întâi a mănăstirii
apoi a domniei și a țării. Astfel începute în Rădăuți însemnările aceste is-
torice se continuară la Bistrița, Putna, Pobrata, Slatina, datorind astfel cul-
turii bisericești cele dintâi începuturi ale istoriografiei rom. deși călugării
scriseră în limba slavonă. Cronicile lor însă le întrebuința apoi Ureche în
cronica sa românească.

      In Muntenia, după mișcarea de regenerare a bisericii prin venirea unor
clerici sârbi, cari nu mai putură rămâneă în statul sârbesc sfărâmat de
Turci, găsim pe Vlad Călugărul zidind 2 mănăstiri, Radu cel Frumos alte
3, iar boerii Craiovești mănăstirea Bistrița. Radu cel Mare (1495—1508),
clădi deasupra Târgoviștii una din cele mai frumoase mănăstiri românești,
mănăstirea Dealului, unde se păstrează capul lui Mihai Viteazul. Și tot
Radu cel Mare, chemând în țară pe patriarhul Nifon din Constantinopol,
cu sprijinul lui organiză, pe lângă metropolie, episcopiile de Severin și
Buzău dând astfel și țării sale — cum făcu Ștefan cel mare în Moldova — o
organizație bisericească trainică. Insă gloria de a fi zidit cea mai frumoasă
clădire de biserică în tot cuprinsul Românimei îi rămâne lui Neagoe Basarab.
«Prin mândria culorilor, armonia proporțiilor și scumpetea trainică a ma-
terialului» mănăstirea dela ('urtea de Argeș rămâne una dintre cele mai
desăvârșite întrupări architectonice ale gândului omenesc. Neagoe mai zidi
și metropolia din Târgoviște, și înoî și înfrumseță altele. El este cel dintâi
domnitor român, care în mare măsură a sprijinit biserica ortodoxă și peste
granițele țării sale. Darurile începute de Radu cel Mare pentru mănăsti-
rile din Atos, le continuă Neagoe, și mila lui o simțesc bisericile și mă-
năstirile Constantinopolului, Tesaliei, Macedoniei și Ierusalimului; și după
ocuparea Constantinopolului prin Turci (1453) patriarhii orientului n’aveau
alți domnitori, la cari să se poată îndreptă pentru ajutor și milă decât pe
domnitorii țărilor românești, cari într’un rând se încoronau prin patriarh în
Constantinopol cu pompa și după obiceiurile de încoronare ale împăraților
bizantini. Șî în Ardeal a zidit Neagoe o biserică: Biserica Sft. Nicolae din
Brașov, (pe care o adăugi și Petru Cercel 1583—1585), unde el numiă pe
preoți, dupăcum Zamfira, fica lui Moise Vodă zidi din ruinile cetății
Sarmisegetuzei ciudata biserică din Dănsușul românesc (în cercul Ha-
țegului), dovedindu-se și prin clădirea de lăcașuri de închinare legătura
strânsă, ce există, în aceste timpuri, între Ardeal și principatele românești
de aceeaș lege precum și prin egumeni ori călugări din principate, cari trec
în Ardeal si ajung aici episcopi (ca Eftimie, care scrise vieața lui Alex.
Lăpușneanu și ajunge la 1566 episcop al Românilor din Ardeal). Zidirea
de biserici și mănăstiri o continuară și domnitorii viitori și boierii lor.

      Mănăstirile din vremea aceasta erau împrejmuite de ziduri tari, încât
puteau servi ca cetăți de apărare, aveau tătari și țigani ca supuși, moșii
și lacuri, poieni și mori și luau dijmă din satele dăruite: vin, ceară, miere,
grâu, orz etc. Erau scutite de dările cătră stat; ba primiau câteodată și
venitele unor vămi. Supușii lor erau scoși de supt judecătoria civilă. Că-
lugării însă nu-și petreceau timpul lenevind, ci copiau manuscripte.
Astfel în mănăstirea Bistriței s’au scris 72 manuscripte slavone, 4 grecești
și 44 românești. Iar călugărul și totodată tipograful sârb Macarie, venit
din Veneția Italiei, tipărește la Dealul ori la Bistrița cele dintâi cărți sla-
vonești: un liturgher 1507, un octoih 1510, iar la 1512 pentru Neagoe Ba-
sarab o Evanghelie foarte frumoasă. Așadară prin organizația ierarhică, prin
zidirea de mănăstiri, prin cărturari și tipografi slavi aceste două veacuri
dela începutul vieții noastre bisericești formează epoca slavonă. E destul

149


să spunem de ex. că în tot timpul acesta slujba bisericească nu se făcea
românește ci în limba veche slavonă, și că nu exista o singură carte bise-
ricească scrisă românește. In deosebi din această cauză numim epoca
descrisă, epoca slavonă. Eram prea puțini și prea slabi, iar înrâuririle prea
puternice, pentru ca să fi putut da vieții bisericești un caracter românesc.

     Dar cele două veacuri cari urmează au schimbat fața bisericii noastre,
schimbându-i scopurile. Dându-se acum cărțile bisericești în românește,
scopul principal al bisericii nu mai eră venerația fără rezerve a celor
sfinte ci înțelegerea cuvântului lui Dumnezeu. Lupta cea mare ce se
dădea în Apus între reformațiune și biserica catolică s’a transpus și în
țările noastre; în Ardeal au încercat să ne cucerească bisericește luteranii
și calvinii, în Moldova catolicii sub Petru Șchiopul iar Grecii din Con-
stantinopol nu voiau să ne lase pradă altora. Vieața bisericească din
această epocă se caracterizează, deci, prin propaganda străină, prin des-
voltarea rezultatelor pe cari ea le-a dat, prin respingerea atacurilor și prin
nizuința bisericii noastre de a-și câștigă independența sufletească, de a
se preface în biserică adevărat românească.

     In Ardeal luteranii (Sașii) și îndată după ei calvinii, — și calvini
erau domnitorii independenți ai Ardealului — au pus să se traducă și au
tipărit în consonanță cu învățăturile bisericii lor cărțile bisericești în ro-
mânește, strecurând în ele învățături luterane ori calvine. Astfel s’a tipărit,
la Sibiiu, un catehism luteran în 1544; apoi prin diaconul Coresi, venit
la noi din Țeara-românească, s’au tipărit, între 1560—81: Evanghelia,
Apostolul, Psaltirea și Tâlcul Evangheliilor. Cele trei dintâi se traduseseră
cu vre-o 100 de ani în urmă, în secolul XV, de un preot din Maramurăș,
unde pătrunsese pe atunci husitismul, o mișcare religioasă pregătitoare a
reformațiunii, care, întocmai ca reformațiunea, punea preț pe cetirea cu-
vintelor lui D-zeu în limba fiecărui creștin. Un preot român ardelean are
deci meritul de a fi dat gândului românesc cea dintâi formă literară, de a
fi pus temelia limbii literare românești.

     Rezultatul propagandei calvine a fost: numirea de cârmuire a unor
episcopi calvini români, îndeosebi amintim pe Pavel din Turdaș (lângă
Orăștie) care ținîi mai multe sinoade cu preoți, cari veneau la ele de
frica cârmuirii. Câteva ținuturi trecură la calvini: Caransebeșul, Lugojul,
Hunedoara. Dar Românii greco-orientali încă își aveau episcopul lor, la
1571 pe Eftimie, venit din Moldova, și recunoscut de Ștefan Băthory; la
1578 Ghenadie, sfințit în Țara-românească, și cate rezidă la Sas-Sebeș, ■
apoi pe loan din Prislop, hirotonit și el dincolo în Muntenia, pe care
Mihaiu Viteazul îl făcu, ia 1600, mitropolit al Ardealului.

     Asemănată cu acțiunea luteranilor și calvinilor propaganda catolică in
Moldova pe la sfârșitul veacului XVI a fost numai o încercare, cu toate că
a luptat cu felurite și multe mijloace. Petru Vodă Șchiopul (1582—91)
nu le punea piedeci, dupăcum nici Ieremia Movilă, contimporanul lui M.
Viteazul, 1595—1606) încă nu eră dușmanul lor. Astfel persoane sus puse,
episcopul catolic de Bacău, franciscanii și iezuiții, cari venisrră ’n țară
puteau cu toții să ajute pătrunderea legii catolice. Se proiecta chiar ridi-
carea unui seminar catolic. Ieremia Movilă își mărită fetele după nobili
poloni și toate se catoliciră și se pierdură pentru români. Insuș Papa
crezu într’un rând că întreagă țara e catolică. Dar preoții catolici erau
fără pregătire și plini de păcate. Și astfel cu fuga lui Petru Șchiopul din
țară, catolicismul își pierdu orice sprijin și rămase fără efecte.

     Dacă Ardealul și Moldova suferiră influințe străine, Muntenia, ceea-
laltă provincie românească, găsî în Mihaiu Viteazul un apărător al ortodoxis-

150


mului. Politica bisericească a lui a fost: 1) să strângă relațiile cu Con-
stantinopolul, 2) să reformeze vieața mănăstirească, 3) să întemeieze o ierarhie
canonică în Ardeal, care fu și în programul lui Ștefan cel mare și deci
să 4) unească bisericește între sine țările românești.

      Pe lângă el se și adăpostiră arhierei ai bisericei orientale așteptând
mântuirea dela armele lui. Și Mihaiu a fost cel dintâi domn român, care
trecând peste obiceiul darurilor, închină cu totul biserica din București
«Mihaiu Vodă» mănăstirii Simopetra din Atos (1599). Cu el începe deci
șirul lung de închinări ale bisericilor și mănăstirilor din țară cătră mănă-
stiri ori patriarhii din Orient, din care s’a desvoltat chestia mănăstirilor
închinate, rezolvată bărbătește de Cuza abia cu vre-o 50 de ani în urmă.
Se închinară, mai târziu, trebuind să se trimită toate venitele acolo, patri-
arhiei din Constantinopol mănăstirile Oalata și Căluiul, celei din Alexandria
mănăstirea Stăneștii; și boierii lui Matei Basarab închinară multe mă-
năstiri și biserici. De aceea înțelegem pe mitropolitul Crimca, care-și
apără ctitoria sa, mănăstirea Dragomirna (1620) hotărînd următoarele:

      «Mărturisim cu această scrisoare a noastră, când se va întâmplă
vreodată sfintei mănăstiri după moartea noastră vre-o nevoie, care-1 va
alege Dumnezeu să fie Domn în țara Moldovei, să nu cuteze cineva din
Domnii ctitori sau boieri sau din rodul nostru a închină Sfântului Munte
sau Ierusalimului, ori dă mănăstirea noastră sub puterea vreunui Patriarh
ori vreunui Mitropolit, ori a scoate pe călugării din țara Moldovei, ori a
orânduî egumen din mănăstire străină, ci să aibă a lăsa mai sus zisa sfântă
mănăstire în toată pacea și neclintită în veci».

      Urmări mari, de cari nici Mihaiu nu-și dădu seama, avu politica bi-
sericească a lui în Ardeal. La 1595 principele Ardealului Sig. Bâthory
supune, Ia stăruințele lui Mihaiu, toate bisericile românești mitropoliei din
Târgoviște, din Țara Românească. Mihaiu putu deci zidi biserici la Buia,
(Târnava-mare), în Ocna-Sibiiului și apoi una în preajma cetății Bălgra-
dului. Dar cea mai însemnată faptă a sa a săvârșit-o la 1600, când in-
trând învingător în Bălgrad, pe atunci capitala Ardealului, el făcu pe loan
din Prislop mitropolit român al țării și cu acesta se începe șirul mitro-
poliților canonici din țara noastră. Aceasta eră Mitropolia, a cărei reîn-
ființare o ceru Șaguna la timpul său. Titlul (de mai târziu) eră: «Arhie-
piscopia și mitropolia Bălgradului, Vadului, Silvașului, Făgărașului, Mara-
mureșului și Țării Ungurești». Pe la 1622 mitropolitul de Bălgrad, Do-
softei, hotărî slujba românească. Iar la 1628 Ghenadie Brad se sfinți în
Țara Românească, în Târgoviște, împlinindu-se deci prin el unitatea bise-
ricească a Românilor, pregătită de Mihaiu.

      Urmașul lui Mihaiu Viteazul în politica bisericească fu Radu Mihnea
(1623—26). El întenționă «comunitatea tuturor ortodocșilor din imperiul
turcesc pe baza religiei lor, a culturii comune grecești și a autorităților
bisericești». Influința grecească se întări într’o măsură mare și prin pe-
trecerea în țară a multor patriarhi din Orient (Ohrida, Ierusalim, Antiohia,
Alexandria), cari veniau și pentru întărirea ortodoxismului, dar mai mult
pentru pomeni. Vasile Vodă Lupu le plătea chiar datoriile.

      Ca să avem o idee despre vieața călugărească din timpurile aceste,
este suficient să amintim unele din hotărîrile soborului, chemat de Vodă
Barnowski (1626—29, 33), ca să aducă o reformă. Se hotărî următoarele:
călugării să nu poată aveă avere personală, să nu negustorească; nici
maice, nici țigani ori țigance să nu locuiască în mănăstirile călugărilor și
să OU se primească ardeleni, aceștia fiindcă veniau din ținuturi cucerite de

151


catolicism și luteranism. Toate aceste hotărîri rămaseră pe hârtie. Preoții
de sate plugăriau și negustoreau în dragă voie mai departe. Puteau fi
cât de mulți. Și mulți din ei erau numai cu numele preoți, fiindcă nu
știau face nici un fel de slujbă, lată cum sunt descriși de un episcop din
acele vremuri, Mateiu al Mirelor:

      «Preoții nu știu să boteze pe copii, nici să liturghisească rugăciunile
lui Dumnezeu; de cununie și maslu când aud se minunează, și pe cele-
lalte taine mai nu le știu nici din nume; strașnic s’au sălbătăcit, nu mai
știu nimic, ci mâncă doar la colivă ca dobitoacele. Și așă cum se găsesc
buni ori răi, cum vor fi, dar, dacă se vor trece și ei, nu se vor găsi alții,
și, de nu se va face școală, ca să-i călăuzească, nu se va mai află popă
să boteze pe oameni».

      Și la noi în Ardeal va fi fost tot așă, căci se întâmplă odată că un
protopop din Maraₘᵤᵣăș își făcu pe fiul său întâi popă, și numai după
ce-1 făcu popă, îi luă dascăl în casă, să-l învețe ale popiei. Nimeni nu se
interesă de popimea de rând.

      Dincolo în principate: cu toată răscoala (dela 1618), în contra Gre-
cilor, cari ajunseseră prea tari în biserica românească, pe urma cărei răs-
coale se aduseră totuș unele hotărîri menite să apere caracterul românesc
al bisericei, deci șî după răscoală urmară doi domnitori vestiți în istoria
țărilor, Mateiu Basarab în Muntenia și Vasile Vodă Lupul în Moldova,
cari însă au fost mai mult ortodocși decât români. Mateiu, urmând exem-
plul lui Neagoe Basarab, zidește ori înoiește și preface nenumărate bise-
rici și mănăstiri (vre-o 25—30) în toate părțile țării sale; primiâ și găzduiă
la sine arhierei și egumeni greci, plătiâ pentru scrierea de manuscripte
grecești și nu opriă pe boieri să dăruiască patriarhiei din Ierusalim mă-
năstiri. Tot la îndemnul unui grec, călugăr, făcu tipografie la Govora,
unde se tipări cea dintâi Pravilă românească (1641), care se vândă și la
noi în Ardeal, și Cazania (1642). în timpul acesta se traduceau și în Ar-
deal, la îndemn calvin, Psalmii de un Făgărășan (Fogarasi St.) și un ca-
tehism calvin. Vasile Lupu, în Moldova, zidi frumoasa biserică a Trei
Ierarhilor din lași, pe care însă o dărui, împreună cu alte vre-o 5, mănă-
stirilor g/r«^4\din Atos și altora, dupăcum și el ajută pe patriarhi și alți
arhierei greci. întemeiă la 1644 episcopia Brăilei și avu o influință atât de
mare în biserica orientală, încât prin intermediul său fu ales și sfințit la
lași (1645) patriarhul Constantin Paisie. Dacă cei doi domni sprijineau
astfel curentul grecesc, spirit românesc eră însă în mitropolitul lui Vasile
Lupu, marele Varlaam, care întemeiă școala dela Trei Ierarhi, o tipografie
și tipări în ea «Cartea românească de învățătură», o Cazanie și «Răspun-
surile» sale 1^ catehismul calvin, precum și cărți traduse de alții.

      La 1640 eră mitropolit al Ardealului un fost călugăr din Putna Mol-
dovei "loresC, sfințit în Târgoviște, în Țara Românească. El primi să
facă propagandă calvină între Români, dar fiindcă nu arătă succese, fu
judecat de un sinod compus din protopopi și preoți români, calvini,
bătut și ținut închis 9 luni de zile. Urmașul lui, Simion (Ștefan) (1643),
de frică nici nu se mai hirotonisește la Târgoviște. Protopopii Crișurilor,
Bihorului, Beiușului, Făgărașului, Iliei, Hațegului, Hunedoarei, Lugojului
și Caransebeșului erau în serviciul guvernului calvin. Șl episcopul Va-
dului, Tarasovici (1642) fu ținut în temniță 1 an. Dar propaganda calvină
ne-a adus nouă un mai mare folos decât a adus prigonitorilor. Căci dacă
Varlaam în Moldova îndreptățiă numai limba românească în cărțile bise-
ricești, Simion (Ștefan) eră îndemnat ori silit de calvini să o folosească și

152


astfel în Testamentul nou (1648) tipărit de el, găsim o limbă, menită să
fie înțeleasă de toți Românii, cea dintâi formă definitivă a limbei noastre
literare. Simeon (Ștefan) eră conștiu de aceasta. Și în Muntenia se tipă-
reau cărți bisericești românești și astfel limba națională pătrundea tot mai
energic în vieața bisericească.

      Episcopului ardelean Sava Brancovici (1656), care mersese la Mos-
cova (1668) după bani, i se impusese de calvini întemeiarea de școli ro-
mânești și numirea de preoți, cari să știe scrisul românesc. Poate și fi-
indcă erâ sârb, nu împlini condițiile și un timp oarecare el putu să se
apere având puternice legături politice, dar la 1680 o comisie de judecată,
aleasă de craiul Ardealului, îl scoase și pe el din vlădicie. Urmașul lui,
losif Buday de Piskints, fu sfințit tot la Târgoviște. Ba dupăce la 1681
Constantin Brâncoveanu se învoi cu pribegi unguri, că dacă vor ajunge
la tron, să lase biserica noastră în vechile ei drepturi și datini, în anul
următor chiar alegerea episcopului din Ardeal se făcea într’un sinod în
Muntenia și acest episcop duse o aprigă luptă contra calvinilor destituind
protopopi și preoți români calvinizați, până când și Iui îi luă Principele
mitra. Viitorul episcop, Varlaam, fu hirotonit iarăș în Muntenia, dupăcum
și Atanasie Anghel, care a făcut Unirea, a fost sfințit în București.

      Românizarea bisericei noastre se desăvârșea prin ideea unui mitro-
polit din Moldova, Dosoftei, ajuns în scaunul mitropolitan la 1671. Psal-
tirea în versuri a Iui (tip. 1673) îi păstrează un nume neperitor în litera-
tura rom., dar însemnătatea lui în desvoltarea bisericei noastre constă în
faptul, că el cel dintâi a dat preoților în românește cartea de slujbă.

      Un acaftisteriu se vândîi atât de bine, încât trebui repede tipărit în
a doua ediție. Urmă la 1679, dată vrednică de ținut minte, cea dintâi
liturghie în românește, tradusă din grecește; peste 4 ani și aceasta tre-
buia din nou tipărită. Apoi se tipări molitvelnicul și octoihul. în Mun-
tenia, sub principele Șerban Cantacuzino și la îndemnul îndeosebi al
fratelui acestuia, Constantin Cantacuzino, istoric învățat, se tipări în sfârșit
și cea dintâi Biblie românească la 1688 în cea mai frumoasă limbă româ-
nească ce se scrisese până atunci. De aceea însă să nu ne închipuim
că biserica noastră scăpase de înrâuririle străine. Tocmai la sfârșitul epocei
acesteia influința grecească fu foarte mare: în ierarhie, prin canoane, prin
închinări de mănăstiri și prin cartea și slujba bisericească. Patriarhul Ie-
rusalimului, Dosofteiu, care stătu mult timp în țările românești înființă
o tipografie grecească în București și tipări în mai multe rânduri cărți
grecești de polemică religioasă contra catolicilor. Lupta energică a lui
o putem înțelege, dacă ne gândim că foarte mulți călugări catolici cu-
treierau satele, că se înființau parohii catolice, și că mai mulți domnitori
făcură cătră Papa profesiuni de credință unită, ba Origorie Vodă Ghica
(1667) își botezase chiar un fiu catolic.

      Catolicii putură înregistra în curând un mare succes la noi în Ardeal.
La 1692, Ardealul trecuse în stăpânirea împăratului, acesta vestea preoților
ortodocși să treacă la biserica Apusului, dacă voiau să scape de îndato-
ririle iobagilor cătră domnii de pământ și dacă vreau să-și aibă în schimb
dijma dela credincioșii lor. Episcopul Teofil, dupăce discută chestiunea
cu iezuitul Baranyi, chemă la 1697 un sinod la Bălgrad. Din partea ca-
tolicilor li se cereâ să recunoască numai atât: 1, primatul Papei, 2, între-
buințarea la cuminecătură a pânii nedospite, 3, purgatorul și 4, purce-
derea Duhului Sfânt șî dela Fiul. Iată cum descrie un istoric al nostru
starea sufletească a celor chemați să aprobe Unirea.

153


      «Ce se cerea eră puțin pe lângă ce se impusese până atunci. Ro-
mânii, țărani, mireni din orașe, preoți, protopopi și vlădici, țineau mai
mult la icoane, decât la patriarhul din Țarigrad, pe care nu-1 văzuseră
niciodată si nici n’avuseră prilej să audă măcar de dânsul; păstrarea po
sturilor eră pentru dânșii mai mare lucru decât judecata asupra puterii
Papei sau soarta sufletelor până ajung în Raiu ori în Iad; unde e tot te-
meiul și tipicul de slujbă, obiceiurile la înmormântări, la botezuri, la nunți,
aveau mai mult preț, pentru ei, decât felul de purcedere al celui de al
treilea ipostas al Treimii de o ființă și nedespărțite și cine făgăduiâ să le
păstreze ritul întreg, să-i osebească oriunde de latini, în cari vedeau și
acuma niște papistași primejdioși, să lase în putere tot pravila și canoanele,
și nu cine știe ce drept nou latin, puteă cere multe, mai ales când făgă-
duiă să înlăture crudul regim din «Compactate» și «Aprobate», care făcea
din Români un «neam tolerat», și nu «adevărați fii ai patriei». Siguri, că
în sfârșit vor puteă trăi și ei ca oamenii, preoții mari și mici din adunare
iscăliră și pecetluiră deci cu cea mai mare bucurie, făcând împăratului
pentru atâta bine un mic hatâr, fie și în patru puncte; dar, fiind oameni
pățiți, ei însemnară deslușit, că Măria Sa le va da scutiri și venituri pentru
clerici, slujbe pentru mireni, primirea în școli pentru copiii Românilor»,
(lorga: Istoria bisericei românești, I, 419).

      La 23 August 1697 se hitărâîn Viena, că preoților români li se vor
da drepturile cerute și în schimb ei vor trece la religia catolică. Această
învoială se făcu fără să fi auzit nimic nici Domnul din Țara Românească
nici mitropolitul său. Dar în curând lupta între Unire și dușmanii ei în-
cepeă în întreaga întindere a Românimei «căci, zice acelaș istoric, hotărîrea
soborului lui Teofil a fost cel dintâi semn al sfâșierii unității românești
în forma bisericească, singură pe atunci cu putință, prin care se stator-
niceă ca urmare firească unitatea culturii strânse încă în jurul bisericei
naționale». Unirea se desăvârși prin urmașul lui Teofil, Atanasie Anghel,
ales și hirotonit la București în 1698. Din hotărîrile sinodului convocat
de el se vede și mai mult, că numai interesul material îi îndemna pe
preoți să facă «Unirea». Atât jn acest sinod, cât și în cel din 1700 se gă-
siră preoți, cari să protesteze. îndeosebi Brașovenii și Sibiienii erau contra
Unirii. Lui Const. Brâncoveanu, Domnul Țării, cu care stă în legătură ie-
rarhică, Atanasie, un dibaciu diplomat, îi prezentă Unirea ca un lucru
numai formal, iar pe agentul acestuia la Sibiiu îl încredința, că el, Ata-
nasie, nu este unit. Ca să se știe asigurat, Atanasie merge la 1701 la
Viena și acolo subscrie un act, prin care trebuia să ajungă o păpușe în
mânile iezuitului, care i se punea în coaste, «cel mai înjositor act public
săvârșit până atunci de un Vlădică român», îl numește Dl lorga, fiindcă,
zice acelaș scriitor, Atanasie nu putu prevedea atunci, ce foloase mari va
aduce Unirea. Dar ea fu acum desăvârșită.

      Protestări în contra ei se auziră imediat la instalare, la ușa bisericii!
protestară și Grecii negustori, apoi Brașovul, Sibiiu), Făgărașul, Hunedoara,
Hațegul. Episcopul ortodox din Maramurăș losif Stoica, chemat la Viena
să-și dea învoirea, nu iscăli nimic. Mitropolitul Țării Românești Teodosie,
îi scrie acum lui Atanasie făcându-i aspre imputări. Patriarhul din Con-
stantinopol îi trimise scrisori de afurisenie. Și mișcarea contra Unirii, care
aduse în timpul revoluției lui Francisc Răkoczy (1707) numai pentru un
an iarăș un episcop ortodox, pe loan Țircă, avu rezultatul, că la sinoadele
următoare convocate de Atanasie erau de față numai câte 30—34 de pro-
topopi, iar la un sinod convocat Ia 1728 după moartea urmașului lui Ata-
nasie, loan Giurgiu Patachi, «episcop al Făgărașului» iscăleau din 30

154


numai 16 inși. Mișcarea spre ortodoxia veche cuprinse și pe uniti, în-
dafăce se convingeau tot mai mult, că nu se împlineau promisiunile date.
O luminoasă figură este episcopul unit Inocenție Micu-Klein, numit la
1729. Și el merse la Viena, dar nu ca Atanasie să îngenunche, ci să ceară
dreptate pentru clerul său unit și pentru neamul său, și când nu i se dete
și când o ceru zadarnic și în dietele Ardealului, unde glasul lui se perdea
în sbieretele privilegiaților, Inocenție începu să se îndoiască, că Unirea ar
fi de vreun oarecare folos pentru Români. Fu pârît la Viena și învinuit
că ar ajută mișcarea cătră ortodoxie. El se duse să se desvinovățească,
dar merse și la Roma, unde rămase până la moartea sa (1768) dupăce la
1751 își dăaîi abzicerea.

      Mișcarea îndreptată până acum contra Unirii luă caracterul unei miș-
cări pentru organizarea celor rămași Ia ortodoxie: Un călugăr sârb Vi-
sarion Sarai propagă predicând din sat în sat credin(a ortodoxă; înlocui-
torul lui Inocenție, vicarul Nicolae din Balomiri, nu puneă piedeci miș-
cării. împărăteasa Rusiei Elisabeta interveni pe lângă Maria Terezia să
nu prigonească pe ortodocși. Oamenii din sate pribegeau la svonul că
trebue să se facă uniți și nu mergeau nici în ruptul capului la biserica
unită; preoți, între ei îndeosebi Sofronie din Zlatna, agitau direct pentru
alungarea preoților uniți. Toate acestea hotărîră curtea din Viena să le
dea și Românilor ortodocși un episcop. Cel dintâi, în grija căruia au fost
dați Românii ortodocși din Ardeal, a fost episcopul sârb de Buda Dio-
nisie Novacovici (1759), care la 1761 eră instalat în Brașov în biserica Sf.
Nicolae și printr’un act guvernial i se hotărâ ca reședință Brașovul. Acum
se făcu liniște. Guvernul se răsbună, cum putu: prin dărâmarea unor
mănăstiri și prin oprirea cărților din România. în schimb se făcu la Blaj,
care ajunsese la 1735 a fi reședința episcopului unit, o tipografie, care
dădu abia în răstimpul dela 1747—70 (23 de ani) cărțile trebuincioase
preoților uniți. De aceea tot se mai cumpărau cărți din Muntenia.

      Și acolo, în principate, biserica românească trebui să se apere de
influința străinilor, de prea marea influință grecească și rusească. Se tipă-
resc cărți grecești, ba Brâncoveanu se credeâ menit a apără ortodoxia în-
tregului Orient, și dădu și o liturgie in limba greco-arabă, o psaltire arabă,
și o liturgie și evangelie georgiană Patriarhi din Orient se adăpostesc
în țările românești și sunt primiți cu mari onoruri. Vre-o 20 de ani dea-
rândul scaunul mitropolitan al Munteniei fu ocupat de arhierei greci ca
și în alte rânduri. Câteodată toți episcopii țării erau greci, încât se făcu
din nou o mișcare contra lor, iar în Moldova un sobor al episcopilor și
egumenilor de mănăstiri trebui să hotărască (1752) că mitropolitul poate
fi ales numai dintre Români.

      în ce privește Rusia, să ne gândim numai, că de acolo veneau ne-
gustori ruși, iar din țările românești mergeau in Rusia călugări pentru milă.
Dela noi din Ardeal chiar merseră lorest, mitropolitul închis de calvini,
Sava Brancovici și Nicolae din Balomiri, înlocuitorul Iui Inocenție Klein.
Răsboiul din 1711 (între Ruși și Turci) făcîi pe mitropolitul Antim Ivi-
reanul din Muntenia să se declare pe partea Rușilor, alt mitropolit al Mol-
dovei ieși înaintea Țarului Petru ca înaintea domnului său. Unii aduceau
cărți rusești, ori făcându-și acolo anii de călugărie aduseră cu sine miș-
carea spre ascetism a lui Dimitrie de Rostov. Pe la sfârșitul veacului un
rus Strilbițchi, sprijinit de politica rusească, ajunse protopopul Moldovei
și tipări la Iași cărți rusești ori ruso-românești. Cu începuturile literaturii
teologice — cele dintâi cărți apar pe Ia 1729, 1747 — limba grecească câ-

155


știgă din nou teren, căci ea se învăță acum, pentruca teologii să se poată
adânci în studii teologice.

      Obiceiul închinării mănăstirilor, început de Mihaiu Viteazul, aduse
următoarea stare de lucruri: 60 de mănăstiri cu schiturile lor erau închi-
nate locurilor sfinte și străine de noi din Orient. Singure mănăstirile din
muntele Atos aveau în țările românești 22 de mănăstiri și biserici. Numai
mănăstirile domnești (Tismana, Cozia, Govora, Dealul etc.) rămaseră in-
dependente. în Moldova erâ și mai rău, căci pe urma răsboaielor cu Po-
lonii și Tătarii mănăstirile fură pustiite. Și în amândouă țările mitropo-
litul și episcopii erau în totală dependență de domn, care prin patriarhul
Constantinopolului îi puteă scoate oricând voia din scaun. E interesant
cazul lui Antim Ivireanul pentru a da o icoană despre spiritul acestor
timpuri: Când mitropolitul fu acuzat cătră Brâncoveanu de neorânduieli
și că ar fi străin, el, mitropolitul, se apără zicând între altele, că au mai
fost în țara românească și alți mitropoliți străini și nu numai mitropoliți
ci și domni; atât de slăbită eră legătura între neam și conducerea biseri-
cească. Voevodul Nicolae Mavrocordat știu să se scape de Antim, făcând
pe patriarh să-l caterisească și dându-1 în grija unor Turci, cari să-1 pe-
treacă la locul de surghiun. Aceștia —se pare că la porunca domnului —
îl petrecură până la un râu în Bulgaria de azi, și de acolo îi pieri urma,
îl omorîră.

      Curentul românesc se afirmă în veacul acesta al 18-lea ca și în cel
următor prin tipărirea de cărți bisericești și prin literatura teologică tot
mai independentă, tot mai bogată, tot mai de valoare. Inițiatorii și con-
ducătorii, — cu excepția celor doi călugări paisieni Gherontie și Grigorie,
cari lucrează în tovărășie — erau tot arhiereii, dar arhierei români, înțele-
gători ai rosturilor noastre. In Muntenia la Râmnic ieste Damaschin, care
traduce “și tipărește aproape toate cărțile bisericești și cele de slujbă,
cari începură cu tipărirea unui Octoih românesc la Târgoviște (17Î2);
apoi Chesarie de Râmnic, ajuns și mitropolit, mort 1788. Atât Chesarie
cât și mitropolitul Moldovei Gheuca și -lacob Stamati, ardelean de
origine, știau franțuzește și Gheuca voia să tipărească și «Pățaniile
lui Telemaque» scrise de Fenelon, pe cari le-a tradus și Petru Maior.
Că influența franceză pătrundea, se vede și din încercarea unui că-
lugăr din Iași, care traduse o operă istorică a lui Voltaire. In istoria
bisericii moldovene va rămânea asemenea numele lui Măzăreanu care
înseamnă și o vădită tradiție democratică, losif de Argeș, originar din
Ardeal, dupăce la 1794 se reînființa episcopia Argeșului, susținea și le-
gătura cu Ardealul, unde treceau cărțile de slujbă din Muntenia cu toată
opreliștea Vlădicii de Făgăraș Patachi. Dacă adăugăm, că în aceste cărți
se spunea deslușit că ele sunt menite «să se cetească nu numai în școale
și în casele oamenilor ci și în sfintele bisericb, prin urmare se izgonia
din slujba bisericii ori ce altă limbă străină și mai departe autorii lor
mărturisiau, că ele «se tipăresc pentru toate ținuturile ce vorbesc în limba
românească» ajungem la concluziunea următoare: prin cartea românească
se redă neamului nostru unitatea culturală firească, dupăce o pierdurăm
pentru o jumătate de secol prin ruperea legăturilor ierarhice în urma Unirii
dela 1700.

      O lovitură grea suferi biserica Moldovei prin răpirea Bucovinei și
anexarea ei la Austria la 1776. Și Oltenia ajunse scurt timp (1725—39), la
începutul secolului, supt austrieci și episcopia Râmnicului fii supusă atunci
mitropolitului sârbesc din Bălgrad, dar la 1739 Turcii alungară pe Austrieci.
Pe pământul răpit al Bucovinei se găsiau vechi mănăstiri ca Dragomirna,

156


Putna, Voronet, Humorul, Solea, Sucevița. Legăturile ierarhice cu Moldova
se păstrară până la 1781. Atunci se împiedecară, și episcopul de Rădăuți
fii declarat liber, idependent de mitropolitul Moldovei. în curând i se
schimbă reședința la Cernăuți și apoi fu supus patriarhului din Carlovăț,
egumenii mănăstirilor fură prigoniți, unele mănăstiri se închiseră.

      Dragomirna de pildă din simplul motiv «fiindcă e la graniță». Averea
mănăstirilor trecu în administrația guvernului. în urma acestor niăsuri
biserica a trebuit să-și piardă mult din prestigiul și valoarea ei culturală
națională. — Doar cărțile de slujbă se aduceau tot din Moldova și astfel
se susținea și aici prin carte unitatea neamului. Călugării fugari din Bu-
covina se adăpostiră în mănăstirile din Moldova și printr’unul din ei,
rusul Paisie Veliciovschi se reorganiză viața din mănăstiri, în cari acum
din nou se scrieau și se tălmăceau cărți.

      Spiritul românesc în viața bisericească se găsiă astfel într’o încurcată
luptă cu necontenitele înrîuriri străine. Cu marii scriitori ardeleni, Samuil
Micu și Petru Maior, teologi uniți, el triumfă definitiv: și anume prin
nesocotirea deosebirilor confesionale, prin lucrări mari săvârșite de o
muncă uriașă și mai ales prin afirmarea în știință a unității bisericești a
neamului nostru.

      Acum, 80 de ani după Unire, ei puteau vedea cu ochiul clar și cu
ochii omului de știință, care iubește adevărul. Ei bine-în mintea lor, cari
cercetară și trecutul politic al nostru și trecutul limbii noastre, interesul
pentru confesiune eră subordonat iubirii de neam. Din scrierile lor ni
se citează locuri, cari dovedesc că rămâneau cel puțin indiferenți, când
eră vorba de o biserică românească unită ori neunită. îndeosebi Șincai,
din neam de boieri făgărășeni, care ștudiase Ia Roma, nici nu alegea cu-
vintele cele mai elegante. Tocmai de aceea ajunseră cu toții în conflict
cu episcopul loan Bob din Blaj (1782—1830), care avu o educație iezuită
și care a fost, ce-i drept administrator bun, dar s’a făcut vinovat de crima
de a fi lipsit pe istoricul Șincai, tovarășul lui Micu și Petru Maior, de
hrana de toate zilele, făcând să fie scos din postul de director al școalelor
românești unite din Ardeal și să fie chiar închis, cum bucuros ar fi văzut
Bob și pe Micu închis în vre-o mănăstire. Cât de puțin preț se punea încă
de atunci pe deosebirea între greco-orientali și greco-catolici vedem din
planul lui Micu. care ar fi dorit să ajungă episcop ortodox la Sibiiu după
moartea lui Geraism Adamovici, și din cuvintele canonicului unit dela Oradea-
Mare, Nichita Horvat, care zice despre Neuniți, că «nu-s nici eretici, nici
schismatici» adăugând aceste frumoase cuvinte: «.pentru, al neamului ro-
mânesc folos și mângâiere». Micu predică odată chiar în biserica neunită
din Turda.

      Micu și Maior au fost și cei dintâi mari scriitori de opere bisericești. Micu
traduce Biblia întreagă, care singură i-ar asigură un nume veșnic, traduce
pe sf. părinți, istoria bisericească a francezului Fieury, scrie Propovedanii,
Teologia morală. Carte de canoane și alte. Maior traduce și el din fran-
țuzește, apoi scrise predici, propovedanii și în deosebi «Istoria bisericii
Românilor atât a celor dincoace cât și a celor dincolo de Dunăre» făcută
cu o îndrăzneață critică, dar fără să o fi isprăvit cum o concepuse. Con-
cepția aceasta largă a istoriei bisericii noastre, deci având în vedere întreg
neamul românesc, îl ridică în lumina timpurilor viitoare. Maior aveă drep-
tate să înțeleagă astfel istoria bisericei, căci legăturile bisericești între
provinciile românești și între cele două confesiuni nu se rupseră.
Ele se susțineau prin Micu, prin loan Molnar, care proiectă tipărirea

157


manuscriselor lui Micu și prin losif, episcopul de Argeș. Un bogat ne-
gustor din Sibiiu, Hagi Constantin Pop, voiă să tipărească Mineiele lui
Chesarie de Râmnic, iar cei din Argeș tipăriră la Sibiiu. Cărțile lui Bob
ajungeau de altă parte la Iași, căci mitropolitul Veniamin atăcă pe Bob,
și deci le cunoștea.

      La începutul secolului 10-lea (1812) biserica Moldovei suferi din nou
o pierdere prin luarea Basarabiei, unde mitropolitul Gavriil Bănulescu,
care înlocui câțiva ani pe Veniamin, retras la Neamț, tipări o liturghie, un
ciaslov și un moiitvelnic șt cu acestea se sfârși șirul tipăriturilor totodată
guvernul rusesc, după rețeta bine cunoscută, opriâ cărțile din Moldova,
fără să fi putut nimici în Românii rămași acolo conștiința de Români.

      în cele dintâi decenii ale sec. XlX-lea se poate semnală în toate pro-
vinciile românești o înflorire a literaturii bisericești și în deosebi a lite-
raturii teologice. La Buda, la Sibiiu, la Blaj, Oradea-mare, în Bănat, la
Râmnic, la Neamț, la lași, pretutindenea se tipăresc cărți, in munca aceasta
lângă numele lui Micu și Maior vom aminti îndeosebi pe ai mitropolitului
Moldovei, Veniamin Costachi, care întemeia și seminarul dela Socola,
pentru a da țării sale un cler învățat, cum singur mărturisește scopurile
sale în următoarele cuvinte: «Nădejdea, care am hrănit și hrănesc în sufletul
meu că înmulțindu-se cărțile și științele în limba nației, dacă nu eu, dar
urmașii mei se vor învrednici a se folosi de cliros învățat și încuviințat
și a câștigă norod luminat în știința hristianiceștilor învățături, m’au făcut
neadormit și neobosit în tălmăcirea sfintelor cărți, din care multe stau
netipărite, pentru neînlesnire». Viețile sfinților și culegerea întreagă a ca-
noanelor sunt între cărțile lui cele mai însemnate.

      Tot pe vremile acestea se trimet și stipendiști (bursieri). Veniamin
are — ca să amintim numai pe cei mai însemnați — pe Gh. Săulescu, mitro-
politul Munteniei Dionisie Lupu, pe care-1 salută Gh. Lazăr într’o cuvân-
tare, are pe Eufrosin Poteca. Și cum influința literaturii franceze se simte
binișor în literatura românească, e firesc să o găsim și în literatură bise-
ricească. Poteca traduce din scrierile celor doi mari predicatori francezi
Bossuet și Masillon. Prin urmare literatura teologică românească găsiă
legătura cu literatura teologică a popoarelor apusene, legătura necesară
pentru a grăbi desvoltarea alei noastre spre stadiul de literatură teologică
cu adevărat știențifică.

      Din Ardeal se găsiă ca bursier la Viena Gh. Lazăr, care studia cu
ajutorul baronului Bruckenthal Se știe cum Gh. Lazăr turbură prin pre-
dicele sale ținute în catedrala din Sibiiu viața liniștită a lui Vasile Moga,
episcop ales la 1810, care, întocmai ca Bob, nu putu suferi lumina în
preajma întunerecului, ce stăpânea sufletul său. Se știe asemenă că Gh.
Lazăr ar fi voit să ajungă episcop la Arad, unde nu fii numit de patri-
arhul din Carloviț, fiindcă eră prea învățat și Românilor nu le trebue un
episcop atât de învățat. Dar să lăsăm totuș pentru o clipă fantaziei noastre
zbor liber și să ne gândim: oare cum s’ar fi desvoltat biserica noastră din
Ardeal, dacă am fi avut marele noroc să stea în scaunul de episcop al
Sibiiului nepotul lui Inocenție Micu, învățatul Samuil Micu, iar în al Aradului
apostolul deșteptării naționale, care a fost Gh. Lazăr? N’ar fi venit cu o
jumătate de secol mai înainte timpurile lui Șaguna?

      Desvoltarea bisericii mergeă astfel mai departe. Dupăce avurăm
teologi, învățați dupăce se simția lipsa unui cler cult și învățat, de-
ceniile următoare aduc în mod firesc cu sine organizarea învățămân-
tului teologic prin înființarea de seminarii. Afară de școala dela Trei

158


Ierarhi din lași, înființată de Asachi și Săulescu, de unde mergeau tinerii la
Chiev să-și continue studiile, toate seminariile sunt conduse de profesori din
Ardeal. Deci pe lângă învățământul universitar, căruia îi dădu ființă Gh. Lazăr,
și acest ram al învățământului mai înalt — teologiile, fu întemeiat de Ardeleni.
Observați și de data asta, cum la crearea și desvoltarea instituțiilor româ-
nești conlucrează Românii din toate părțile! La Seminarul Veniamin din
lași găsim ca director pe bănățeanul Bojinca; și alți profesori ardeleni
seminarul din București începe la 1836 cu directorul Nic. Bălășescu din
Hașag, (Târnava-mică), cel din Râmnic la 1837 cu Radu Tempea din Brașov,
cel din Buzău tot la 1836 cu directorul de mai târziu al gimnaziului din
Brașov Gavriil Muntean născut în Vingard (corn. Albei-inferioare) și tova-
rășul lui, Dionisie Romano, care eră din Săliște și-a ajuns mai târziu episcop.

      In Bucovina se înființează institutul teologic din Cernăuți, în Arad
asemenea și în curând se reorganiză prin Șaguna și cel din Sibiiu. La ini-
țiativa lui Gavriil Muntean apare și cea dintâi foaie bisericească în româ-
nește «Vestitorul bisericesc», iar Romano scoase a doua revistă biseri-
cească «Ecoul eclesiastic». Romano a tradus și din franțuzește «Geniul
creștinismului» frumoasa operă a lui Chateaubriand. Seminarul din Iași
avu profesori renumiți, pe cei doi Scribani, scriitori însemnați, numiți de
Vodă Cuza pentru meritele lor episcopi, dar amândoi refuzară cârja,
fiindcă nu Ii se dădu pe cale canonică. Un alt fost profesor la seminarul
din Iași, Melhisedec, asemenea studiă la Chiev și ajunse la 1860 ministru
de culte, dar rămase numai 3 zile, căci parlamentul nu voia ca ministru
un călugăr.

      Seminarele din Muntenia cu 4 clase numai nu putură da clerici în-
vățați cum dădu cel din Iași, între școlarii căruia amintim pe Const.
Erbicean, ajuns profesor de teologie și membru al Academiei. Melchisedec,
fiu de preot din Gârcina în părțile Neamțului, născut în 15 Febr. 1823
mort la 1892 (născut Mihail Ștefănescu) reprezintă știința teologică româ-
nească, ajunsă acum la un înalt grad de desvoltare. Melchisedec prelu-
crează o liturgică (1853), un tipic, teologia dogmatică, introducere în știin-
țele teologice, introducere în Biblie, Teologia pastorală; edă documente
istorice în operile sale «Cronica Hușilor» și «Cronica Romanului», scrie
istoria mitropoliei Moldovei, tipărește inscripții și compune biografiile
arhiereilor: Antim, Filaret, Dionisie Romano, și polemizează în scrierea sa
«Papismul și biserica ortodoxă din România». O activitate știențifică atât
de prețioasă îi aduse cu dreptate alegerea sa de membru al Academiei.
Lângă Melchisedec se pot numi cu cinste Dionisie Romano, frații Scriban,
Erbicean, iar dintre ardeleni Șaguna, Cipariu, Popea, Bunea precum și
scriitorii încă în vieață, al căror nume este cunoscut tuturora. Ei cu toții
au ajutat desvoltarea la noi a unei științe teologice originale.

      Vieața întreagă bisericească a timpurilor moderne din istoria noastră
însă nu se poate caracteriza numai prin numele scriitorilor. La explicarea
acesteia trecem acum:

      In jumătatea a doua a veacului trecut (19-lea) biserica noastră ia o
curioasă desvoltare. Veniamin Costachi f isese ca mitropolit al Moldovei
un adevărat stăpânitor în biserica sa: da legi, numiâ egumeni și știa
să-și apere biserica șî față de Ruși șî față de Domnul său român. Dar
greutățile financiare, cu care luptau principatele românești, deschiseră ochii
guvernelor, cari în vremuri de lipsă mare luară o parte din venitele bisericii
folosindu-le pentru scopurile statului, iar mai târziu se dădu în grija mi-
nisterului administrația moșiilor mănăstirești fără să fi protestat nimeni.
Cu aceste măsuri începe dincolo în România amestecul statului în vieața

153


bisericii. Iar biserica românească din Ardeal și Ungaria arată în desvol-
tarea ei în întâia jumătate a sec. 19-lea față de secolul al 17-lea urmă-
toarea situație: se pierduse mitropolia și atât pentru uniți cât și pentru
ortodocși se numiau episcopii, deci statul aveă o hotărîtoare influință.
Prin urmare noi aici în Ardeal n’am avut prilej să ne afirmăm politicește,
iar Românii de dincolo duseră în biserica lor o vieață cu totul indepen-
dentă: noi nu aveam o autonomie politică, ei aveau o autonomie biseri-
cească. Vieața politică a întregului neam românesc îndeosebi sub înrîu-
rirea Apusului, se desvoaltă acum conștiu; tot mai cu insistență ceream
cu toții un rol și pentru noi, voiam să ne afirmăm cu puterile, cari ne
tot creșteau. Și acum apucă biserica noastră de aici pe o altă cale.

      Pe urma desvoltării puterilor politice Românii din România își des-
voaltă statul într’o astfel de măsură; încât pierd din ochi întreg trecutul
independent al bisericii și din autonomă cum eră o subjugă sfatului,
ceeace n’ar fi fost neapărat de lipsă ; iar la noi, dupăce nu ni-se dădu
posibilitatea valorării puterilor noastre în stat, în politică, noi, cari n’am
avut o biserică autonomă, am fost în stare să ne-o câștigăm. Paralel cu
Șaguna deci nu merge dincolo un arhiereu ci un ministru. Prin urmare
în vieața bisericească a Românilor de dincolo puterea statului crește, în bi-
serica celor de dincoaci ea scade, și se pare că biserica românească în-
treagă nu va mai merge paralel în desvoltarea ei unitară: căci azi de ex.
biserica de dincolo începe să câștige iarăș teren căutând să înlăture jugul
statului, iar la noi desvoltarea merge în direcție contrară: biserica noastră
își apără numai cu greu autonomia, iar statul încearcă să exercite o tot mai
mare înrîurire asupra ei.

      Să vedem și în amănunte cum s’a desvoltat biserica românească în
faza aceasta din urmă. întâi în România: Am amintit amestecul statului
în administrarea averilor bisericii. Dela o vreme (1842) se dădeă mitro-
poliilor numai jumătate din venitele bisericii și pentru a putea aduce
această hotărîre șî în Moldova, fu silit Veniamin Costachi să dimisioneze.
Altă chestiune importantă, care fu deslegată de stat, fu secularizarea mă-
năstirilor închinate. Vre-o 60 de mănăstiri cu toate moșiile lor erau în-
chinate altor mănăstiri și patriarhiilor din Orient. Toate venitele se du-
ceau acolo. A 5-a p?rte din pământul țărilor eră înstrăinat: o stare in-
suportabilă pentru un stat ajuns la conștiința de stat național. La secu-
larizarea mănăstirilor, la luarea averilor de cătră stat, se gândiră și alți
domnitori încă de pe la 1835, dar împrejurările politice nu îngăduiră o
lovitură ca aceasta; Cuza, nou alesul domn al principatelor, — el își făcuse
studiile în Francia și sta deci supt înrîurirea organizației de stat deacolo
— o dădu însă. întâi se luă pentru stat 10% din venitele lor, apoi ’/₄,
la 1862 se interzice slujba în limba grecească, după aceea fură alungați
egumenii nesupuși și în sfârșit la 13 Decemvrie 1863 camerele votau se-
cularizarea mănăstirilor închinate. Se oferi Grecilor câteva milioane în
schimb, dar ei în credința, că va veni o schimbare, nu le primiră. Și
atunci printr’un nou vot al camerelor se ștergeă șî despăgubirea aceasta.

      La noi în Ardeal până la Șaguna stăteam rău de tot. In Sibiiu eră
episcop Moga, la Blaj loan Lemeny, sub care biserica unită eră amenin-
țată să fie absorbită cu totul de biserica catolică, ba se fixase chiar un
termin pentru introducerea limbei ungurești. La Oradea baronul Vasile
Erdelyi eră ca și Lemeny. Aceștia trei nu au însemnătate în desvoltarea
bisericii noastre, decât poate contribuind prin păstorirea lor incoloră la
potențarea energiei, la urmărirea răbdătoare a idealurilor, cari conduseră
pe urmașii lor, pe Șuluțu și Șaguna. Paznicii sufletului românesc ursit să

160


se deștepte erau profesorii din Blaj: Barnuț și Cipariu. $i fiindcă de-actirrt
înainte neamul nostru voiâ să împrumute și vieții sale bisericești sufletul
care-1 pornise și-l ducea înainte, vedem că Cipariu, Românul unit, salută cu
entuziasm alegerea de episcop a lui Șaguna, episcopul gr.-oriental, fiindcă
știa, că Șaguna a fost ursit să dee întregei biserici românești din patria
noastră suflet românesc. Și totdeauna vedem de acî înainte la faptele
mari istorice săvârșite de neamul nostru din această țeară pe amândoi
capii bisericești la olaltă: la 1848 când se cere pentru toți Românii deo-
potrivă restabilirea Mitropoliei : «Națiunea română pretinde ca biserica
română fără distincțiune să fie și să rămână de confesiune liberă, inde-
pendentă de oricare altă biserică, egală în drepturi și foloase cu cele-
lalte biserici ale Transilvaniei. Ea cere restabilirea mitropoliei române și
a sinodului general anual după vechiul drept, în care sinod să fie de-
putați bisericești și mirenești. In acelaș rând să se aleagă și episcopii
români liber, prin majoritatea voturilor, fără candidațiune. La aducerea
aminte despre vechiul drept al Românilor de a avea mitropolie și sinod
general anual, s’a proclamat de popor mitropolia română transilvană cu
aplauze unanim», la 1861 când se înființează «Asociațiunea», astăzi, când
se apără învățământul religios și se creiază fondurile culturale, cari ar fi
trebuit create de mult. Neamul nostru nu mai e condus de mitropolitul
gr.-cat și gr.-or. ci sufletul românesc îl conduce. La 1853 se restabilește
mitropolia de Bălgrad cu titlul: Mitropolia de Făgăraș și Alba-Iulia, la
1864 mitropolia Românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria, și la
1873 mitropolia Românilor din Bucovina. Munca arhiereilor, cari au stat
în fruntea lor, a fost îndreptată îndeosebi asupra organizării bisericești
și școlare a eparhiilor.

      Dincolo în Principatele românești, acum unite, în acelaș an. când
se reînființa mitropolia Românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria
se întemeiă și episcopia nouă a Dunării de jos, căreia i se încorporă
Dobrogea, dupăce României i se răpi pentru a douaoară Basarabia. In
acelaș an trecu prin cameră și noua lege de organizație bisericească,
făcută supt influință franceză, în sensul căreia între altele Domnitorul numiâ
— anticanonic — pe episcopi. Cu excepția mitropolitului Nifon și a episco-
pului de Râmnic, Calinic, ceialalți arhierei au fost numiți acum prin decret.
Erau deci necanonici. Atunci în sfârșit se stârni o furtună de protestare
cu frații Scriban în frunte, cari știm, că respinseră mitra episcopală. In-
tr’aceea anul 1866 aduce detronarea lui Cuza, iar Constituția din acest
an Iasă alegerea episcopilor în grija viitorului. După vizita regelui Carol
făcută patriarhului din Constantinopol, acesta recunoscu pe episcopii nu-
miți rămânând ca pe viitor să fie aleși de corpurile legiuitoare laolaltă
cu Sinodul bisericei. In sfârșit dupăce la 1882 se făcu sfințirea mirului
în țeară. ministrul de culte Dim. Sturdza primește la 1885 tomosul patri-
arhiei din Constantinopol, prin care se recunoștea autocefalia bisericii
românești din România.

      Cu înființarea unei tipografii a cărților bisericești (1882), a facultății
de teologie (1884) și a Casei Bisericii (1892) se desăvârși organizația
bisericească de dincolo.

      Organizația bisericei românești greco-orientale din Ungaria se gă-
sește în «Statutul organic», care reprezintă deci cea din urmă fază în
desvoltarea bisericei noastre, și pe care trebue să-l privim, cum am amintit
și altădată, de cea mai mare faptă a lui Șaguna. In desvoltarea viitoare a
acestei biserici ar trebui să avem grije de sufletul ei, să fie biserica noa-
stră o biserică vie, nu o simplă mașinărie administrativă ori financiară.

161


Și pentrucă biserica românească din teara aceasta să se desvoalte în
spirit românesc șî mai departe cred, că este neapărat de lipsă, ca viitorii
noștri arhierei ■— permiteți-mi aici a varia poetica caracterizare a dlui
lorga, — să fie «personalități răspicate, cari prin marea lor înălțime să
atragă fulgerile asupra lor».

      Iar ce privește viitorul bisericei din România Vă rog să ascultați
încheierea ce-o face dl lorga operei sale «Istoria bisericii românești» (II,
317—18):

      Actuala organizație a bisericii din România sufere de mai multe rele
esențiale, a căror constatare e o datorie a autorului acestei cărți, deși
n’are a face cu caracterul ei patronat de ministeriu.

      Felul de alegere al episcopilor îi supune fluctuațiilor și intereselor
politice, uneori chiar intereselor personale. Episcopii nu mai pot veni
din mănăstiri, dintre care cele mai multe sunt astăzi închisori, spitale,
aziluri, uneori și școli sau ruine, iar celelalte sunt lăsate în seama unor
egumeni ignoranți și fără demnitate, cari se impun alegerii episcopului
pentru un motiv sau pentru un altul. Acolo nu mai e nici cărturărie,
nici gospodărie, nici râvnă pentru biserică și simț al chemării ei: cu două-
trei mănăstiri model, dintre cele cu nume mai glorioase, bine organizate
și cuprinzând în ele seminariile, apoi Facultatea de teologie, condusă în
spirit bisericesc de arhierei și Tipografia cărților bisericești, cărora le
trebue formă practică, material trainic, text curat și limbă adevărat româ-
nească — în locul limbii modernizate care a fost așa de mult și cu drep-
tate criticată,¹ — adevărate pepiniere de episcopi și arhierei, am folosi
mai mult decât cu toate paraginele de astăzi. O singură mănăstire de
femei, — având ateliere de arte, pe care actul de fundație al lui Veniamin
le prevede pentru Văratec și Agapia, unde doar de se mai lucrează, în
vălmășagul oaspeților mireni din fiecare vară, printre cari eterodocși, șaiac,
mohair și dulcețuri de speculă, — ar ajunge.

      Preoții — scăpați de tutela epitropiilor de enoriași — ar puteâ fi
consultați în tot ce privește părți din gospodăria bisericii, rezervând Sino-
dului dogma și administrația bisericească superioară, scoțându-l de supt
tutela ministrului de culte. Nici într’un caz dintre preoții trăiți în mediul
laic, materialist și sceptic, amestecați în vieața politică, legați prin inte-
resele familiei lor din preoție, nu s’ar ridică episcopii, prin voturi date
potrivit cu interesele unui partid astăzi, ale altui partid mâne, în folosul
unor preoți văduvi, foști profesori și elemente cunoscute în luptele politice.
S’ar înlătură astfel de «afaceri» ca aceea din 1896 a mitropolitului Ohe-
nadie Petrescu, fost episcop de Argeș, a cărui ambiție jigni pe unii și
servi pe alții, aducând caterisirea sa de sinod, care apoi, supt alt mi-
nisteriu, îi restitui, la distanță de câteva luni (20 Maiu — 4 Decemvrie),
situația de mitropolit, luându-i făgăduiala că va demisionă, — «afacere»
care, unită cu «cazul» mitropolitului Moldovei Partenie (1909), a săpat
esențial prestigiul clerului înalt în România.

     Un fond al bisericii, cu izvoare mult mai bogate decât ale Casei bi-
sericii de astăzi, cu o conducere care să facă a se simți voința arhiereilor,
— impuindu-Ii-se oricâtă răspundere pentru aceasta față de înalta insti-
tuție a Curții conturilor, — ar aveă să supoarte toate cheltuelile clerului.
Iar grija monumentelor bisericești, care sunt cea mai curată fală a noastră,


        ¹ V. Ohibu, Limba cărților bisericești.


12

162


nu poate fi împărțită cu nimeni de o comisiune a lor, cu caracter per-
manent, cu competență deplină și cu puteri executive.

     Credința tare a celuice scrie aceste rânduri, e că numai astfel bise-
rica românească, în care au întrat, de o vreme, atâția tineri cu senti-
mente curate, s’ar puteâ ridica din sdrențele umilinții și din praful rui-
nelor sale. Și aceasta trebue să se facă, pentrucă în starea bisericii unui
popor se oglindește mai strălucitor moralitatea lui, condiție esențială a
vieții lui de stat și naționale».

Dr. A. B.


CRESTĂTURI ÎN LEMN.


— Albumul dlui prof. D. Comșa. —


Vieața țărănească pentru noi, conducătorii din pătura cărturărească,


e încă o carte închisă cu multe peceți. Nici unul dintre noi nu se poate
lăuda că o cunoaște în toată bogăția ei de comori. Nu o cunoaștem,
fiindcă până acum a fost prea puțin studiată. Abiâ în vremea din urmă


am început să ne apropiem de popor cu gândul de a pătrunde în tainele





M


w

¹ ¹

!*•» 'I


Fig. 1.


vieții lui sufletești, cu gândul de a-i studia
mai de aproape aptitudinele lui artistice. Și
începuturile răslețe cari s’au făcut până
acum ne-au și deschis orizonturi noi; ne-au
relevat o lume nouă. Simțim cu toții că
apropierea de popor înseamnă o premenire
a întregei noastre ființe naționale; simțim
că arta poporală e chemată să inaugureze
o epocă de renaștere în cultura noastră
națională.

      Un început serios de descoperire a
artei poporale e și Albumul de crestături
în lemn, întocmit de dl profesor Dimitrie
Comșa din Sibiiu. Prin această publicație
dsa și-a câștigat meritul de a fi arătat
pentru primaoară iscusința țăranului no-
stru de a-și împodobi cu crestături lu-
crurile ce le întrebuințează. Albumul de
crestături, ca și cej de cusături și țesături,
înseamnă o adevărată revelație pentru arta
noastră decorativă. Motivele de ornamen-
tație țărănească se îmbogățesc cu forme
nouă și până acum cu totul necunos-
cute, cari vor putea servi ca substrat artei de-


corative românești. Din formele naive și primitive ale artei țărănești se va
puteă naște arta națională superioară, care e chemată să cucerească neamului
nostru un loc de cinste în arta omenirii. Se așteaptă numai artiștii năs-

163


cuți din sânul poporului
nostru, cu simț pentru arta
poporală și înzestrați cu ta-
lente mari, pentru a crea
opere de artă, cari să poarte
pecetea sufletului românesc
și a însușirilor lui artistice.

   Albumul de crestături al
dlui Comșa, cuprinde 243
de obiecte cromolitogra-
fiate, cele mai multe în mă-
rime naturală, după origina-
lele țărănești. Dintre cele
41 de foi, câte are albumul,
pe 27 se reproduc 113 furci
de tors; pe 2 foi, 48 de
cruciulițe și pristene, pe 4
foi, 29 de bâte și măciuci;
pe 1 foaie, 7 linguri; pe 1
foaie, 2 păpușare; pe 1
foaie, 7 cruci; pe 2 foi, 16
căpcele (de beut apă) și alte
vase; iar pe cele 3 foi din
urmă 20 de obiecte diverse
și anume: codorîști de biciu
fluere, undiți de cusut, zimți,
fus pentru depănat, cutie
pentru briciu, maiu de bătut
haine, țeavă de pipă, teacă
de cuțit, cărăbița cimpoiului,
un blidar,o poartă și un frun-
tar de moară cu piscoaie.
Aceste obiecte sunt adu-
nate din 139 de comune,
aflătoare pe teritorul alor
17 comitate: Sibiiu, Alba-
inferioară, Bistrița, Brașov,
Caraș-Severin, Cojocna, Fă-
găraș, Hunedoara, Murăș-
Turda, Odorheiu, Solnoc-
Dobâca, Târnava-mare, Târ-
nava-mică, Timiș, Torontal,
Treiscaune și Turda-Arieș.
Obiectele sunt adunate deci
aproape de pe întreg teri-


Fig. 4.


Fig. 5.


12'

164


     Fig. 6.                         Fig. 7.                           Fig. 8.

torul locuit de Românii din Ungaria și ele reprezintă, «în mic, lamura
încrestăturilor», după cum ne spune dl Comșa. Cele 243 de obiecte
din Album sunt, fără îndoială, dintre cele mai frumoase. Ele pot să ne
deie o idee destul de lămurită despre arta țăranului nostru în cioplitul și
crestatul lemnului. Materialul adunat și publicat de dl Comșa e foarte
prețios, dar e încă foarte departe de a ne înfățișă bogăția de forme și de de-
corații ale obiectelor pe cari le lucrează țăranul în lemn. Așa de pildă
lipsesc cu desăvârșire din Album mobilele, ornamentațiile dela casele
(stâlpi, pridvoare etc.) și dela bisericile de lemn. Sunt foarte sărac repre-
zentate porțile, sculpturile dela mori și crucile (mai ales cele dela mor-
minte, cari în unele părți au forma unor stâlpi foarte frumos încrestați).
De altfel singur dl Comșa ne spune că ar fi reprodus «multe alte piese
interesante, mândre și cu totul osebite», dacă l-ar fi îngăduit spațiul. Cu
mijloacele ce le-a avut la îndemână nici nu se putea cere să facă
mai mult. Chiar și timpul, în care a adunat obiectele, a fost prea scurt,
abia cinci ani. Având toate acestea în vedere trebuie să recunoaștem că
dl Comșa a săvârșit totuș o muncă uriașă, pentru care nu-i putem fi decât
mulțămitori. începutul splendid făcut de dsa trebue să ne îndemne pe
noi, cei mai tineri, să continuăm munca pornită, adunând pe seama «Mu-
zeului Asociației» cât mai multe obiecte, pentru a putea cunoaște în în-

165


tregime bogăția artistică a po-
porului nostru și pentru a ne
puteă apucă de studii temei-
nice și științifice, cari nu se
pot face în lipsa unui mate-
rial cât se poate de complet.

   Aceste crestături, ca și alte
produse ale artei țărănești, sunt
create în anumite împrejurări.
Ele presupun forma patriar-
hală a vieții economice și a
industriei de casă, când toate
produsele din casă sunt fă-
cute numai pentru trebuințele
casei și din materialul brut
produs tot de țăran. Aceste
produse destinate pentru tre-
buințele proprii ale producă-
torului nici nu se fac într’un
timp limitat. La câte un obiect
țăranul lucrează luni și ani în-
tregi, până îi dă forma de-
săvârșită dorită de dânsul. In
aceste produse se încorpo-
rează deci toată iscusința teh-
nică și întreg simțul artistic al
țăranului. Tocmai de aceea
aceste articole ale industriei
de casă au o mare însemnătate
pentru arta noastră națională.¹
în special crestăturile, dictate
întotdeauna numai de simțul
artistic al țăranului și făcute
pe ’ndelete, sunt de o deose-
bită valoare pentru arta noa-
stră decorativă.


Fig- 9.


      Cele mai prețioase obiecte din Albumul de crestături al dlui Comșa
sunt furcile de tors, adunate aproape din toate ținuturile. Deși dl Comșa
publică 113 de bucăți, totuș nu sunt îndestulitoare pentru a scrie un studiu
asupra lor, în care să poți urmări formele de furci din diferite regiuni și
să poți stabili o legătură organică între ele.


       ¹ cf. Dr. Karl Biicher, Die Entstehung der Volkswirtschaft. VII-te Aufl. Tii-
bingen, 1910, p. 159 și întreg capitolul: ^Die gewerbliche Betriebssysteme in ihrer ge-
schichtlichen Entwicklung», în care se vorbește și de industria de casă la Români,

166


Din materialul ce ne stă la dispoziție, putem constata că furcile de
tors s’au desvoltat din forma primitivă a unui băț simplu. în multe părți
se mai păstrează această formă. Cu timpul bățul a fost împodobit cu câ-
teva crestături (fig. 1) sau a fost vopsit cu cărbune ori afumat și pe urmă


încrestat (fig. 2) iar mai târziu lemnul a fost cioplit în patru dungi și
crestat (fig- 3). In unele părți pe valea Murășului, dela Aiud până Ia Hu-
nedoara, apoi în Munții Apuseni, întâlnim forme lătărețe, în loc de ro-
tunde sau pătrate, dintre cari cele mai desăvârșite sunt îcioplite cu mare

167


măiestrie și crestate numai pe
o față (fig. 4 și 5). Furcile
cele mai frumoase, la mijlocul
furcii, au cercuri, coarne sau
elipse și alte figuri geometrice
(fig. 6. 7 și 8). Uneori la câte-o
singură furcă, găsim toate fi-
gurile combinate, ceeace do-
vedește simțul de compoziție
și de invenție al țăranului no-
stru (vezi foaia X, XI, XII și
XIII din Album).

   Din formele rotunde, mai
ales în părțile Sibiiului, s’au
născut furcile cu coarne (fig.O).
Coarnele au un scop practic,
de ele se razimă caierul. Ace-
laș scop îl au și poeminențele
și cercurile dela furcile lătărețe.
Aplicarea acestor coarne și fi-
guri la mijlocul furcii pare a
fi o particularitate românească.
Furcile de tors sârbești, cu
cari se aseamănă întru câtva
cele românești, sunt late și în-
crestate dela mijloc în sus,
spre vârf. Furcile de tors să-
sești și ungurești, după cât
știu, atât ca formă cât și ca
decorație n’au aproape nici o
înrudire cu cele românești.

   Furcile cu coarne sunt în-
crestate pe toate fețele. Une-
ori sunt făcute dintr’o singură
bucată de lemn.

   Cele mai desăvârșite forme
se găsesc în Poiana-Sibiiului
(fig. 10, 11 și 12), unde une-
ori se vopsesc (fig. 13, repro-
dusă într’o singură coloare).

   Furcile de tors pe alocurea
se împodobesc și cu fășii sau
nasturi de metal, cu zurgălăi
și cu oglingioare.


Fig. 13,

168


      In Albumul dlui Comșa nu se reproduc decât părțile încresțate din
furci, ceeace de multeori nu e de ajuns. Adeseori interesează și extre-
mitățile, pentru a se constată cum se ține furca la tors. E important să
se știe, dacă se pune la brâu, ca femeea să poată umblă cu ea în vremea
torsului sau se fixează pe un stativ, cum e, de obiceiu, la Sași și la Unguri, în
care caz torsul nu se poate face decât stând pe loc. Purtatul la brâu al furcii
de tors e, probabil, în strânsă legătură cu vieața noastră de păstori, care
pretinde umblet mult. Câ*e o ilustrație de acest fel, din diferite ținuturi
și pentru fiecare gen de furcă, ar fi completat lucrarea dlui Comșa.

169

170


      In Album, pe lângă furci, cele mai bine reprezentate sunt bâtele și
măciucile, dintre cari reproducem trei mai frumoase și mai interesante
(fig. 14, 15 și 16). Bâta din Orlat (fig. 15) e una dintre cele mai desă-
vârșite, iar măciuca din Presmăr (fig. 16), ferecată în aramă, e o raritate.

      Căpcelele de beut apă (fig. 17 și 18), pe cari țăranii le poartă cu
dânșii, legate mai cu seamă de traistă, deasemenea sunt niște rarități ca
formă și ca ornamentație.

      Pristenele (fig. 19) sunt bogat reprezentate în Album. Elt se între-
buințează ca greutăți la fusul de tors. O colecție din toate ținuturile
ne-ar înlesni poate stabilirea originii lor. Ele nu se întrebuințează
pretutindeni.

      In sfârșit zurgălăii sau cruciulițele (fig. 20 și 21) sunt niște scule, pe
cari țăranii le poartă la curea și probabil au însemnătatea amuletelor.

      Restul obiectelor din Album sunt prea necomplete, ca să ne ocupăm
de ele.

     Albumul dlui Comșa prezintă și un interes filologic, întrucât se spune
și numirea poporală a fiecărui obiect. Această numire de multeori e cea
mai bună călăuză pentru a aflâ originea obiectului și pentru a reconstrui
câte-o pagină din vieața culturală și economică a poporului.

      Motivele de ornamentație de pe obiecte sunt figurile geometrice,
cari sunt cele mai vechi forme de decorație ale omenirii. Mai des în-
tâlnim triunghiul (linia zig-zag), pătratul, cercul Și crucea. Obișnuite sunt
și liniile curbe, împletiturile. Rar de tot întâlnim și figuri de animale.

      Dacă Albumul ar cuprinde și detaliarea acestor motive ar fi o lu-
crare de o valoare și mai mare. In acest caz multe obiecte în cari se
repetă aceleași motive erau de prisos să se mai reproducă. Erau de
ajuns să se reproducă numai obiectele, pe cari variază motivele și com-
binația lor. O asemenea lucrare cerea însă cunoștințe artistice și știin-
țifice din partea autorului. Suntem informați că o asemenea lucrare pre-
pară dl Al. Tzigara-Samurcaș, un destoinic cunoscător al artei noastre
poporale.

      A stabili precis, cari sunt caracterele naționale ale motivelor de
crestături e un lucru foarte greu. Aceleași motive Ie întâlnim și la alte
neamuri, chiar și la popoarele primitive. îmi aduc aminte cât am rămas
de surprins, când am văzut în «Deutsches Muzeum» din Miinchen două
furci de tors dela indigenii din Africa, foarte asemănătoare cu ale noastre.
Studiind arta poporului norvegian, finlandez ¹ ² și german,³ am constatat
că multe din motivele întrebuințate de poporul nostru se găsesc și la
aceste popoare. Mai ales asemănarea artei poporale norvegiene și fin-


      ¹ Th. Schwindt, Finische Ornamente. Helsingassa 1895.


      ² Albrecht Haupt, Die ălteste Kunst, insbesondere die Baukunst der Oermanen


von der Volkerwanderung bis zu Karl dem Orossen, Leipzig, 1909.

171


landeze cu cea românească e izbitoare. Bineînțeles că de o strânsă în-
rudire a motivelor de ornamentație a popoarelor, cari n’au venit niciodată
în atingere, nu poate fi vorba. înrudirea se explică mai curând prin
aceleași condiții de vieață și prin aceleași predispoziții ale sufletului ome-
nesc. De o înrudire și de o influință reciprocă nu putem vorbi decât la
popoarele conlocuitoare a căror rassă s’a încrucișat chiar în cursul veacurilor.
E mai presus de orice îndoială, de pildă, că arta noastră poporală e adânc
influințată și strâns înrudită cu arta slavă, căci Slavii au lăsat urme în
întreaga noastră ființă etnică.

      De altfel motivele de ornamentație nu sunt singurele hotărîtoare
la stabilirea caracterului specific al artei naționale poporale. Nu nu-
mai ele alcătuesc caracterul național al unei arte poporale, ci felul lor
de prelucrare și modul lor de combinare. Figurile geometrice le întâlnim
aproape la toate popoarele și totuș e o mare deosebire între arta deco-
rativă dela popor la popor. Combinația motivelor, aplicarea lor, alegerea
colorilor prezintă o variație nesfârșită chiar și în sânul aceluiaș popor.

      Noi Românii ne putem mândri cu arta ce am descoperit-o adăpos-
tită, din moși strămoși, la sate.

      Datoria noastră a cărturarilor e să o studiem cu sârguință, să adunăm
Cât mai repede obiectele vechi de artă țărănească în cari trăesc cele mai
alese însușiri ale poporului nostru și să ne străduim a crea pe această
temelie arta națională a viitorului.                  Oct. C. Tâslăuanu.


Fig- 21.

172


ASPERITĂȚI SINTACTICE.

(Continuare).

      Să nu credem însă, că atunci, când ne oprim puțin asupra acestor
lapsus linguae și calami, «discordanțe dintre membrele psihologice și cele
gramaticale ale propozițiunilor», asperități sintactice mai mult ori mai
puțin intenționate, ne ocupăm cu ceva nestudiat până acum. Le obser-
vară încă vechii gramatici elini și romani, numai cât ei nu știau să explice
cauzele, cari le-au provocat. Nume ca ooÂotxcmdc, dvaxolovov, avaxoXov&la,
rga^v tt;q agpoviac, avoTtipa uțțpovla, imparilitas, salebrae, asperitates și
inconcinnitates nu însamnă decât asperități sintactice în înțelesul de mai
sus. Se vede aceasta și din definiția solecismului sau imparilității dată de
A. Gellius în Noctes Atticae, V. 20: «Soloecismus Latino vocabulo a Sinnio
(după unii, poate mai bine, ab Asinio) Capitone eiusdemque aetatis aliis
imparilitas appellatus, vetustioribus Latinis stribiligo dicebatur, a versura
videlicet et pravitate tortuosae orationis, tanquam strobiligo quaedam.
Quod vitium Sinnius (ori Asinius) Capito in literis, quas ad Clodium
Tuscum dedit, hisce verbis definit: Soloecismus est, inquit, impar et in-
conveniens compositura partium orationis». Donatus ne spune, că: «Soloe-
cismus est vitium in contextu partium orationis contra regulam artis gram-
maticae factum».¹ * Despre Theophrastos știm din Diogenes Laertius (5, 48),
că a scris o lucrare lltgl aoloixtopiuv, iar Suidas ne definește solecismul
astfel: Âo/oc dxatakîp.uic Tera’yp.£voq₎ d>g to eyw neginaiăv 6 rol/og eiteotv,*
adecă «graiu așezat nearmonic, nepotrivit, ca «eu preumblându-mă păre-
tele căzu», traducere, în care asperitatea sau solecismul nu se poate redă
destul de bine: în limba elină în loc de participiul relativ ^egmatuv ar
trebui să fie genetiv absolut, construcțiuni, pe cari noi nu le avem. După
Hesychius: 2\>7.otxiap6g, ore ti? arlgviug StaĂeytTai,³ adecă «solecism,
când cineva vorbește nearti tic».

      Unii îl deosebesc de barbarism — ftagfiagiAjpds —, care /««c ZeȘ-ewț
xaxla, eotIv, tsrinAoxrjg de Âițeoiv dxara'k'kifiwv b (loXotxtopog,⁴ * va să zică
«barbarismul este greșală de o singură vorbă, iar solecismul este greșală
în țesătura de cuvinte, cari nu se potrivesc laolaltă sau nu sunt în armonie»;
alții îl deosebesc de agijpa: oxîjpa âpagnipa eoriv exovoiov Sta rlgv^v
rj țevotpwviav »| xa^liuTriOpov aoXotxiffpbg de, dpăgrtjpa dxovotov dpalag
laXijev jtagd ovopa t] (pipa t] d).).o ti mv Xej'ovaiv oi re/v/xol,⁶ adecă
«oxijpa este o greșală făcută cu voia pentru a da graiului o formă ori
artistică ori străină ori frumoasă; iar solecismul o greșală spusă fără să
vrem din neștiință în privința numelui ori verbului ori alta din cele ce
zic gramaticii». Deaceea zice gramaticul Seneca (Ep. 94), că nu roșește
când intenționat face câte un solecism, ci când i-se întâmplă involuntar.⁶


      ¹ Donați grammatici urbis Romae Ars grammatica p. 1768 în ediția Probi Donati
Servii qui feruntur De arte grammatica libri ex recensione Henrici Keilii notarum la-
terculi ex recensione Theodori Mommsen. Lipsiae MDCCCLXIV.


      a v. Henricus Stephanus-Dindorfius, Thesaurus linguae Graecae la cuvântul


2okoixitspbg.


      ⁸ Stephanus—Dindorfias, ibid.


      ¹ Stephanus-Dindorfius, ibid.


      ⁶ Eustathius, llagex^o'kc'l elg Ttjv ‘Oppqov ’OdvGoetav nai ’Ihtada,
Od. p. 1673, v. Stephanus-Dindorfius, ibid,

      ’ Stephanus-Dindorfius, ibid,

173


Quintiliamus (Inst. or. I. 5) ne spune, că: «Schemata igitur nominabuntur,
frequentiora quidem apud poetas sed oratoribus quoque permissa. Verum
schema fere habebit aliquam rationem, ut docebimus eo, quem paulo
ante promisimus, loco. Sed hoc quoque, quod schema vocatur, si ab
aliquo per imprudentiam factum erit, soloecismi vitio non carebit». După
Donatus «soloecismus in prosa oratione, in poemate schema nominatur».
Ba cei vechi au mers și mai departe, au deosebit solecismi chiar și în
gesticulație; așa, ni-se spune, că cineva văzând, că un actor a făcut un
gest rău, ar fi zis: ovrog rrj /tigl tooXoixiot («acesta a făcut solecism cu
mâna»),¹ etc.

      Gramaticii elini și latini au încercat chiar și clasificarea din anumite
puncte de vedere a asperităților sintactice. Astfel la Ammonios (p. 197)
sunt clasificați solecismii în modul următor: ^oioexigovot, xarâ rgonorg
cl mol ylvi], -’f.flî dgcOporg, rrkoi râg irrd>(JScg, moi râ eiSt], tteqI /evoca
xal tldixa, negi râ nâthi, negi râ evegyc'iuata, mgl rovg /govovg, negi râ
ngooiona, negi râg âvro/vupiag, irspî rovg ovvdlopovg² * («Fac solecismi în
15 chipuri: în privința genurilor, numerilor, cazurilor, speciilor, în ce
privește generalul și specialul, în privința schimbărilor de flexiune (= su-
fixelor), a acțiunilor (== formelor de acțiune), persoanelor, a modurilor
verbelor, a articolului, pronumelor, prepozițiunilor, adverbiilor, conjunc-
țiunilor»). Alții îi împart în mai multe ori mai puține grupe. Marius Servius
Honoratus în comentarul său la Ars grammatica lui Donatus^ în capitolul
întitulat «De soloecismorum generibus» zice: «Soloecismorum genera
centum esse dicit Lucilius. Plane constat brevius et melius posuisse Do-
natum, qui dixit duo esse genera principalia, reliqua specialia. Principalia
autem genera soloecismorum sunt, cum fiunt aut per partes orationis
aut per accidentia partibus orationis». Urmează exemple, pe cari le dă
după Donatus.

      La Donatus (ibid. p. 1768—69) sunt înșirate exemplele — ca să le
amintim numai în trăsături generale — în modul următor: «Per partes
orationis fiunt soloecismi, cum alia pro alia ponitur, ut, torvumque repente
clamat,⁴ pro torve: nomen pro adverbio positum est... Per accidentia
partibus orationis tot modis fiunt soloecisni, quot sunt accidentia partibus
orationis... per qualitates nominum (proprium nomen pro appellativo),...
per genera,... per numeros,... per comparationem,... per modos ver-
borum,... per significationes,... per tempora,... per personas,... per
adverbia,... per praepositiones,... per coniunctiones. Fiunt praeterea
soloecismi pluribus modis, quos reprehendendo potius quam imitando
possumus notare».

      Această împărțire arată anumită cugetare mai adâncă și în parte o
putem primî chiar și astăzi. Cu toate acestea punctul ei de plecare este
greșit, nu este adecă cel psihologic. Asperitățile se nasc, cum am mai
amintit, din expresiunea necompletă ori greșită a ideii complexe în forma
externă a limbii. Ideea complexă desfăcută în elementele sale constitutive
și exprimată în forma externă a limbii ne dă propozițiunea. Prin urmare
punctul de plecare la clasificarea asperităților sintactice va fi propozi-
țiunea. Vom constată așadară mai întâi asperități între părțile propozi-


      ¹ Stephanus-Dindorfius, ibid.


      ⁸ Stephanus-Dindorfius, ibid.


      ⁸ în ediția Grammatici Latini ex recensione H. Keilii: Marii Servii Honorati
commentaritis in Artem Donati. Lipsiae MDCCCLXIV, p. 446.


      ⁴ Vergilii Aen. VII, 399.

174


țiunii, fie ele exprimate prin părți de vorbire ori propozițiuni secundare,
după aceea între accidențele părților de vorbire ca părți de propozițiune,
adecă între formele, cari exprimă rapoartele în propozițiune: gen, număr,
caz, mod, timp, persoană, ș. a. și în sfârșit anacoiutii sau asperități de
altă natură în țesătura propozițiunii.

      In împărțirea ce urmează, dupăce ne este peste putință să studiem autorii și
scrierile amintite în întregime reproducând toate nenumăratele asperități, pe cari le-am
întâlni, ne vom mărgini să relevăm numai felurile asperităților citând câte un exemplu,
cel mult două, luate în cea mai mare parte dela scriitorii mai noi și din textele po-
porane, deoarece se pot înțelege mai ușor.

      Toate acestea le facem numai din motivul ca să nu ne întindem prea mult și
să nu facem prin înșirarea de exemple multe și grele prea plictisitoare cetirea acestei
lucrări, căreia prin însuș felul său îi este dat să nu fie cetită de mulți și cu plăcere.
Acelaș motiv, apoi piedeci tehnice, precum și împrejurarea, că sunt foarte puțini cei
cari știu bine latinește și mai ales grecește ne îndeamnă să renunțăm la planul con-
ceput mai întâi — și notăm, executat în cea mai mare parte — de a compară felurile
asperităților întâlnite la scriitorii români cu cele cari se pot află la scriitorii elini și
romani luați de tipuri în această privință. Lucrarea, ce e drept, astfel nu se va păreă
destul de completă, dar motivele invocate sunt de ajuns pentruca să ne poată dispensă
de a o face cum am fi vrut.

I.

      A. â) Asperități între părțile propozițiunii ca părți de vorbire sau clase
de vorbe sunt cele născute din coordinarea de cuvinte aparținătoare la
clase deosebite.

      a) Se coordinează un substantiv cu un adjectiv sau participiu:
«lubiții mei fii, tâmplându-mi-se estimpu a fi în părțile Țerei Românești
cu trebi domnești și a norodului în Târgoviște...» («Așa cuvântă Mitro-
politul Varlaam în predoslovia cărței ce s’a tipărit în Suceava la anul
1645, în carea răstoarnă toată învățătura Kalvinească din mai sus zisul
Katechism». Șincai, Cronica Românilor, tom. III. lași, 1854, p. 45).
«.. .Așa de noianul și prea adânca înțelepciune a lui Dumnezeu mai
nainte de veci orânduit fiindO, care nouă oameniloru, acelea, cum suntu
și cum vinii; foarte ascunse și întunericu ne suntu». (Stolnicul Constantin
Cantacuzino}'. «La mulți Domni mare smentele am văzut den șoapte,
sau nesțătuițl amu în vacul nostru...» (Miron Costiri)¹ ².

      (■>) Un substantiv cu un gerundiu: «Și dacă dete peste dânșii dor-
mind și peste dihania spurcată fără suflare, el se aruncă cu satârul dela
bucătărie și-i taie capetele» (P. Ispirescu, o. c. I. p. 227, Balaurul cel cu
șapte capete}.

      y) Un substantiv cu un verb: «Și puindu-se la pândă, trase o să-
geată, trase două, când fu la a treia, unde ieși, măre, Scorpia din smârc,
și năvală la Ercule ca să-l umple de balele sale cele veninoase, și să-l pră-
pădească pe el». (P. Ispirescu, o. c. II. 36, Ercule).

      <)) Un verb finit cu un participiu: «Ei poi, înainte d’a fi împărat
vedea, auzia, muncia, cumpăta (— era cumpătat) la mâncare și la beutură»
(Delavrancea, între vis și viață, Buc. 1903. p. 55, Meghiniță).

      f) Un participiu cu un gerundiu: «Și numai gândindu-se ca să des-
chidă tronul ce-i fusese lăsat în păstrare, și rugat cu poftărire ca să nu
se atingă de dânsul, se îngrozea și se înfricoșa» (P. Ispirescu, o. c. II. p. 82,


      ¹ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 131.


      ² V. A. Ureche, o. c. I. p. 562.

175


Prometeu). «închipuițivă un copil înfomat și tremurând în ziua de Crăciun...»
(Delavrancea, Intre vis și viață, Buc. 1903, p. 268, De azi și de demult).

      </) Un adjectiv cu un participiu și un gerundiu: «Fetița murdară,
ghlemuită, mestecând repede» (Delavrancea, Hagi-Tudose, Buc. 1903, pag.
266, De azi și de demult), ș. a.

      b) Un cuvânt sau o parte de vorbire se variază cu alta, care are
acelaș înțeles și aparține aceleiaș clase de vorbe, de pildă: «) un nume
cu alt nume: «Și deacă s’au strâns boiarii la sfat, și arătând Călugărului
și munca, Vasilie Vodă, ca pentru un lucru ca acela ce se atingea de
Domnie și de atâtea case, deci, luându-și Egumenul și dela Vlădica Varlaam,
care era Mitropolit pe atunci, deslegare, au spus Călugărul anume cine
l-au dat răvașul» (Miron Costai)'. «Ce văzându ai noștri mulțimea de a
loru, au trimisu la Domnul său, Petru Vodă, să le vie într’agiutorîî, că au
nevoie de oastea Leșească» (Qrigore Ureche)a).

      Acelaș lucru îl aflăm și în propozițiunea următoare, citată deja, a
aceluiaș cronicar: «... că toaAtă albina își apără căștioara și hrana loru
cu acele și cu veninul său»³). într’un loc Odobescu ne descrie pe Doamna
Chiajna, «pe al cărui (sic!) chip în veci încruntat, nimeni nu puteă dovedi
păsurile inimei sale (sic!)» așa: «părul ei începuse a cărunți, dar trupul
său era înalt, portul ei drept și falnic, ochirea-Z strașnică și hotărîtă; capu-Z
căta mândru în sus, fără grijă și sfială» (o. c. I. p. 52, Doamna Chiajna).

      U) O prepozițiune cu alta: «răspunzând lui Șahin Agga solului Turcesc
Craiul, cu scârbă pentru stricarea și călcătura păcel, care cu atâta gîură-
menturi s’au făcut la Hotin, cu Sultan Osman, și între dânsul» (Miron
Costiri).' «Ochii înțeleptului în capul lui, Iară aî nebunului întru întune-
ricu umblă» (Stolnicul Constantin Cantacuzino).' «In toate țările ce se
bucură de legiuiri înțelepte și prevăzătoare, pe care le și pune în lucrare
o sistemă de administrațiune regulată ca ceasornicul, prin toate acele țări,
vine un moment al anului când d’odată vânătoarea se închide» (Al. Odo-
bescu, b. c. 1. p. 121, q/tvdor.vvii'/tTixoa). «In răspântia din care se desface
calea care coboară și s’afundă spre streaja Vergului, calea care sue și
cotește spre Vitanu și șoseaua care duce drept la crucea de peatră, lângă
această răspântie se pitulește căsuța Hagiului, înnecată în mijlocul unei
grădini mari și stufoase» (Delavrancea, Hagi-Tudose în Revista nouă, I. p. 11).
în ediția nouă propozițiunea aceasta e schimbată în modul următor: «La
răspântia din care se desface drumul în spre calea Vergului, se pitulește
căsuța Hagiului, în mijlocul unei grădini stufoase» (Hagi-Tudose, Buc.
1903, p. 22—23).

      r) o conjuncțiune cu alta: «nici nimic nu se poate domiri de nici un
lucru, ce numai carile au (au) văzut sau au auzit au au citit...» (Stolnicul
Constantin Cantacuzino)\ «Ooamenii casei începură să șoptească și să-și
dea coate, zicând: ori că este piea fudul acest Mătăhuz împărat, sau că
este prost (P. Ispirescu, o. c. I. p. 322, Cotoșmanul năsdrăvan).

      Intru cât conjuncțiunile leagă și propozițiuni, variarea conjuncțiunilor
poate produce schimbare și în forma propozițiunilor coordinate. Astfel


      ¹ V. A. Ureche, o. c. I. p. 586.

      ² M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 192.

      ⁸ M. Kogălniceanu, o. c. 1. p. 221.

      ’ V. A. Ureche, o. c. I. p. 539—540.

      ⁵ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 118.

176


aflăm propozițiuni coordinate cu formă cu totul diferită, cum vom vedea
la rândul său.

      f) Părțile coordinate ale propozițiunii își schimbă forma variându-se
un cuvânt respective o expresiune prepozițională cu o propozițiune se-
cundară ori chiar principală, ori două propozițiuni secudare alcătuite în
mod diferit

      «) Unui cuvânt respective unei expresiuni prepoziționale i-se coor-
dinează o propozițiune secundară: «Solul pre care-I trimisese Vasilie Vodă
la Hmil Hătmanul, precum s’au pomenit, pre Hadâmbul Postelnicul, orî
că l-au împiedecat Logofătul Ștefan, Pârcălabul de Soroca pre acele vremi,
ori den blestemata și lipsită hirea Hodâmbului, s’au întors înapoi» (Miron
Costin)’. «.... Pentrucă pusease oamenii lui de pază și, când vor vedea
oștile că au întrat în țară, să-i facă știre (Constantin Căpitanul Filipescu)* ² * * *
«Se apucă din nou și în șase săptămâni abia putu face ceva care să mai
semene a grădină, iar argatului îi făgădui o sfântă de bătae, soră cu moartea
de s’o mai întâmpla una ca asta, și să fie gonit» (P. Ispirescu, o. c. I.
p. 173, Făt-frumos cu părul de aur). «Din bună prietenie ajungi să te
uiți chiondorâși, și zavistie, și chiloman, (și pizmă, și venin) tocmai când
crezi că lumea (toată) este a ta» (Delavrancea, Hagi-Tudose, Buc. 1903,
p. 130, și Trubadurul, p. 132, Văduvele), unde pe «zavistie» și «chiloman»
le putem consideră și de coordinate lui «ajungi», în care caz încă avem
asperitate, dar de altă natură (I, A, a, /).

      (î) Unui cuvânt respective unei expresiuni prepoziționale i-se coor-
dinează o propozițiune principală: «Intr’acea vreme înțălegându ImpăratulQ
Turcescu, de atâte amestecături ce se făcu în țeară, și se scoală unii pre
alții, nu suferi» (Grigore Ureche).'¹ «Pentru venirea Cazacilor cu Timuș
asupra lui Ștefan Vodă Oheorghie și l-au scos din țeară (Miron Costin).*
«Iară Dimitrașco Vodă... au vrutu să le stee împotrivă cu Silmenil cei ce-I
giurase, și mai avea și vr'o șesezecl de oameni aduși cu dânsul din Țari-
gradu, și au răpezitu și la Lefecii să încalece să vie» (loan Neculce).⁶ * ⁸

      -/) Participiul și gerundiul, cari reprezintă altcum o propozițiune se-
cundară scurtată, se variază cu o propozițiune secundară: «Matelașifl,
craiul Ungurescu, bizuindu-se puterei sale și meșterșugului său..., carele
de multe ori răsboaie făcea cu Turcii, și cu norocii izbândia, neavându
nice o pricină direaptă asupra lui Ștefan Vodă,... și vrându de ce se
lăudare..., au trimișii soli la Ștefan Vodă»... (Grigore Ureche).¹¹ «De care
lucru dacă s’au adunată la Seim la Petricov, cu Dumitrașco Vișnovețki,
și acela era om cu putere mare, și sfătuindu-se amândoi aii tocmitii Laski
ca să-iii ducă la domnie, și să scoață pre Despot» (Grigore Ureche).’’
«Acel răspuns al Turcilor deacă au agiuns la Craiul, în țeara Moschi-
cească, că era tot în țeara Moscului cu oști, și dându-l știre dela margine
iară de gătirea Turcilor, deci, numai ce I-aii căutat a sta la tocmeală cu
Moscul, și îndată lăsând toate într’o parte, au legat cu Moscalii pace»
(Miron Costin).* «Nici se socotească oarecine că este puținii lucru a scrie


      * V. A. Ureche, o. c. I. p. 591.


      ² Ov. Densușianu, Povestiri din cronicari, p. 45 (după N. lorga).


      ⁸ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 219.


      ' V. A. Ureche, o. c. I. p. 597.


      ⁶ M. gogdlniceanu, o. c. II. p. 309.


      ⁸ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 153.


      ' M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 213.


      ⁸ V. A. Ureche, o. c. I. p. 538.

177


și a lăsa în veci scrisoarea cu faptele stăpâniilor; și de vei ceti letopisețele
altora, și uitându-te și la acesta... vel cunoaște pre largu osteneala noa-
stră»... {Nicolae Costin, Predoslovia «Cărții pentru descălecatul dentâlă«).'
«Mai pomenește și aceasta Bonfin, că Ladislav, dupăce au agluns în urmă
pe Unni, și văzind atâta mulțime ce era, întâi să fie stătut la rugă»....
(D. Cantemir)? «Cecă Dumnezău a pus cărciumar pe iepure, șî puindu-1
cărciumar, Iei a băut vinu cu mîndrele lui, ș-așa bîndu-l șî cîn a venit
săi dea socoteala, iei fugi șî fugi ca un iepure»... (Graiul nostru I. pag.
84). «Atunci să duse Craîovisin acolo și pă când zmeul venia dela vînă-
toare și ajungînd la pod să oprește calul cu iei»... (Graiul nostru, I.
pag- 374).

      Asperitățile de acest fel la scriitorii elini și latini, despre cari am
vorbit, sunt mult mai variate, deoarece în limbile, în care au scris ei, pe
lângă scurtările participiale și gerundivale ale propozițiunilor, mai erau
și cele ale nominativelor și acuzativelor cu infinitiv, ale ablativului și gene-
tivului absolut și ale gerundivului.

      4) Un participiu ori un gerundiu cu înțelesul de participiu prezent
se coordinează unei propozițiuni principale și întors. Acest fenomen încă
este urmarea discordanței între membrele psihologice și cele gramaticale
ale propozițiunei, care face ca în loc de un cuvânt sau formă să nime-
rești alt cuvânt sau formă. Cauza mai de-aproape este uneori lipsa
copulei, a formei predicatului.¹ ² ³ ⁴ * «August 29 și 30, Turcit au șezut pre
odihnă, iară Hodkievicî Hetmanul, tnăhnit (=era sau a fost mâhnit),
pentru steagul său, care lucru, la oșteaniî acestei părți, și în loc de ne-
cinste și în loc de piezi rei se socotește» (Miron Costin).'-

      Exemplele, în cari gerundiul este coordinat unei propozițiuni prin-
cipale și întors, sunt foarte multe mai ales în cronicari. Cauza este după
D-l Philippide, că acest «participiu prezent», cum numește el gerundiul,
și a cărui origine o derivă din ablativul gerundiului, a «ajuns mai întâi
în limba veche românească să se întrebuințeze pentru timpurile trecute
ale indicativului», iar «din întrebuințarea a,-r6 xotroi, a rezultat pentru par-
ticipiul prezent înțelesul unei propoziții subordinate temporale și cauzale».⁶ * ⁸
Din mulțimea de exemple întâlnite aproape pe fiecare pagină de-a cro-
nicarilor ne vom mărgini Ia citarea câtorva mai tipice: «și pfe scurtu scri-
indu (~ a scris) și însemnândă (= a însemnat), de la începutu până la
Domnia lui Petru Vodă Rareșu, șz s’au stânsă» (Grigore Ureche).*

      «Și de acolo luândă multe, și lipindu-le (— am luat și am lipit) cu
ale noastre vremi potrivindu, și amu scrisă acestu letopisețu» (Grigore
Ureche).' «Ștefan Vodă, fiindă ca un leu gata de apucatu, ce nu-lu poate
nime îmblânzi, și lui odihna altuia îi părea cu pagubă, au întratu cu oaste
în țeara Leșească...» (Grigore Ureche).¹ «Și mergândă cu toții asupra lui
Mallat, Voevodul Ardealului, și încă n’au ajunsă la Făgăraș, acolo i-au
tâmpinatu Mailat Voevodul cu oaste ungurească» (Grigore Ureche).⁹, «Și amu


      ¹ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 37.


      ² Gr. G. Tocilescu, o. c. p. 148.


      ⁸ Al. Philippide, Istoria limbii române, I. Principii, p. 129,


      ⁴ V. A. Ureche, o. c. I. p. 443.


      “ Al Philippide, Istoria limbii române, I. Principii, p. 130 și 131.


      ⁸ M. Kogălniceanu o. c. I. p. 129.


      ’ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 177.


      ⁸ M. Kogălniceanu, o. c. 1. p. 204.


13

178


până în Trotuș coborîți Ungurii, și oștiie Muntenești până la Milcov
sosiți au schimbat Racoți sfatul cu Matei Vodă: ori temându-se de îm-
părăție, înțelegând patima Vizirului, ori, altă socoteală le-au venit, au în-
tors și pre loan Vodă cu oștile înapoi, și s’au întors și Muntenii» (Miron
Costin).¹ ² ³ ⁴ * * ⁷ «Velicico Hatmanulu era unu omu de fire, și de treabă la toate
socotelile lui, și îndrăzneții bunii; numai, neavândă nici cu cine, au doară
nici norocii la răsboiu tiavea să-i slujească, că pe unde mergea îlu totu
bătea» (loan Neculce).¹ «Deci, Dimitrașco Vodă, trimițându pe Capegi-
bașa înainte cu Mazilia iui Nicolai Vodă, și d’impreună cu omulu său,
anume Dimitrulfl Saraciul; iară Nicolai Vodă nimică nu știa de mazilie
și ședea la Divanii de giudeca țeara» (loan Neculce').* «Deci, fiindă unu
Bulucbașă, de neamul său sârb, turcitu, de la Bosna, anume Colceag,
și-lu trimisese să meargă să vadă, și cum s’au dușii au și luatii limbă că
fuge obuzulu» (loan Neculce).¹ Deci, aglungându Moldovenii în fruntea
obuzului, iară Moskalil ti au vrută să le deschidă părcanele ca să între
în lăuntru în obuzu....» (loan Neculce').*

       Am citat dejă un exemplu din Ispirescu-. «O văzură coborându-se și
se înfipse într’un copaciu înalt...» (o. c. 1. p. 237). De aceeaș natură e
și cel următor: «Pe când stau ei acolo, auziră o guițătură de porc și
totodată văzură un porc mistreț mare, fugind, și un vânător alergând
după dânsul călare, iar după vânător se luase un alt porc mai năpraznic»
(P. Ispirescu, o. c. I. p. 160, George cel viteaz).

       e) Se coordinează două propozițiuni secundare formate în chip di-
ferit: «Iară a treia noapte visă împăratul că dacă va aduce cineva pasărea
măiastră și să-i așeze cuibul în turn, se va putea face mănăstirea desă-
vârșit» (P. Ispirescu, o. c. I. p. 328, Pasărea măiastră), unde — ce e drept
— «să» are înțelesul original de «dacă» (= lat. si), dar nu e conjunc-
țiune, deci forma propozițiunii secundare se schimbă și mai mult. De
acelaș soiu e exemplul următor: «Că de ne-om cântări cuvântul cu cân-
tarul și ne-om măsura privirea cu cotul, ori să numeri (în ediția mai
veche aflăm indicativul "înnumerb legat prin conjuncțiunea «și» de «dacă
ne cântărim... și ne măsurăm») câte pahare de vin a băut omul la masa
ta ca să nu-1 înșeli la a lui, s’a dus prietenia pe copcă . . .» (Delavrancea,
Hagi-Tudose, Buc. 1903, p. 130 și Văduvele). «Dar fiindcă te întorci, și
dacă voești să ajungi înaintea nunții, lasă-ți butea să vie pe urmă, și tu
aideți (sic!) cu noi» (P. Ispirescu o.c. I. p. 127, Trubadurul, p. 132, Voinicul
cel cu cartea în mână născut).

       ă) Uneori se coordinează unei propozițiuni secundare o propozi-
țiune principală. Acest soiu de asperități se naște din brachilogie, din
«o satisfacere cu puțin a minții noastre», «acel spirit sobru care o face
să nu alerge după mult când poate înțelege și cu mai puțin», căci nu
putem vorbi de elipsă, de oarece «ori toată vorbirea omenească este o
elipsă ori nu există elipsă de fel» și lucru firesc să ne hotărâm «pentru
alternativa cea din urmă»,,: «Intru aceea vreme, cândîî se băteau, venit-au
unu nourașu camu micu și stropla de ploaie, și aveam grije să nu dee
atunce năvală călărimea Turcească, și ora perde atunce Moskalii focub
(loan Neculce)"¹. «Și dupăce amu venitu mai încoace, încă și Șeremetu în


       ¹ V. A. Ureche, o. c. p. I. 553.


       ² M. Kogălniceanu, o. c. II. p. 231.


       ³ M. Kogălniceanu, o. c. II. p. 301.


       ⁴ M. I. Kogălniceanu, o. c. II. p. 321.


       ⁶ M. Kogălniceanu, o. c. II. p. 323.


       “ Al. Philippide, Istoria limbii române, l. Principii de istoria limbii, p. 219.


       ⁷ M. Kogălniceanu, o. c. II. p. 326.

fig


câteva rânduri mi-au zișii să mă așeză acolo și va scrie la Impărată să-mi
dea jalovanie și sate» (loan Neculce)¹.

      >;) Una dintre părțile coordinate ale propozițiunii este un infinitiv:
« .. .și ei aru fi silitu nu numai a surpa tot împărăția romană, ci și nu-
mele romanii să-l stingă și să-l piarză dupre fața pământului, cum și
alții au silitu multu a face, ci n'au nemeritu» (Stolnicul Constantin Can-
tacuzino).² «Ci până a se stringe oaste lui Ștefan Vodă, și până l-a veni
agiutoru, că și Craiul Ungurescu i-au trimișii 12,000 de oaste cu Birtoc,
Voevodul Ardealului, ce era cuscru lui Ștefan Vodă, și dela Radul Vodă
încă i-au venit agiutoru oaste Muntenească; și până a se stringere oastea
toată la unu locu, iară Albertu au purcesii cu oastea dela Coțmani și au
lovitii la ȘipințI» (Grigore Ureche)³. «începu să-i placă a privi pe Drăgan
și abia a-i răspunde la orice cercetare (l)elavrancea, Sultănica p. 26).

      B. Cele mai dese sunt asperitățile dintre accidențele părților de pro-
pozițiune. Anume mai adeseori «cuvântul îl ai la dispoziție, dar forma tre-
buitoare n’o nimerești cum se cade, adecă pentru lucruri ai scheletele
trebuitoare^ dar pentru raporturile dintre lucruri ele-ți lipsesc. Dacă vrei
într’o asemenea împrejurare să întrebuințezi un predicat, nimerești forma
subiectului, dacă ai trebuință de un atribut, nimerești forma obiectului
drept, etc.»⁴ ⁵.

      Asperitățile sintactice dintre accidențele părților de propozițiune sunt
de atâtea feluri, de câte feluri sunt însăși accidențele, subt cari înțelegem
formele, cari exprimă în propozițiune raporturile dintre singuraticele
cuvinte.

      a) Număr. Schimbul de număr este una dintre cele mai dese aspe-
rități sintactice și este provocat de deosebite motive.

      Trecerea dela singular la plural se întâmplă:

      a) Pe bază de construcțiune la înțeles (constructio ad synesim, xarâ
aureați’, a/i;pa ttijoi; ro          sau aigia t vopsi ov după un nume colectiv

ori partitiv: «Dat-au Ștefan Vodă voie oștii sale să prade în trei zile câtu
voru putea în țeara Românească; și prădându oștenii adus-au multă do-
bândă» (Grigore Ureche)', unde trecerea dela singular la plural se explică
prin împrejurarea, că cronicarul se gândește la «oștenii» din cari este
compusă «oastea», dupăcum se vede foarte bine din continuarea propo-
zițiunii. Am mai amintit exemplul: «Da cine nu știe că neam de neamul
meu aici am calicit cu toții, și pot zice că chiar întreg neamul meu a
ținut și ține încă pe umerii lor zidurile acestei biserici?» (loan Creangă,
o. c. p. 383, Calicul dela Talpalari). Tot așa e următorul luat dela Ispi-
rescu: «După ce lăpădă și a doua pereche de opinci care se spărsese și
acelea, luă legătura cu oștioarele, copilul în brațe și toiagul în mână și
porni spre Vânt (o. c. I. p. 71. Porcul cel fermecat).

      Tot un fel de construcție la înțeles, dar puțin de altă natură aflăm
în exemplele de soiul amintitului: «.... că toată albina își apără căș-
tioara și hrana loru cu acele și cu veninul săzz» (Grigore Ureche). Așa
sunt: «... și mântuește, fiul Iul Dumnezeu, totu trupul câtă subtu tiranicii
jugul loru greu pătimescu.. .» (Stolnicul Constantin Cantacuzino). «Ș’acolo
a bătut Turcii pă Muscal, că-i vânduse gheneralii lor: CărSarov șî Lider»


      ¹ M. Kogălniceanu, o. c. II. p. 338.


      ' M. Kogălniceanu, o. c. II. p. 91.


      ⁸ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 170.


      ⁴ Al. Philippide, Istoria limbii române, I. Principii de limbă, p. 121.


      ⁵ M. Kogălniceanu, o. c. p. 162.


13 *

180


(Graiul nostru, I. p. 222). «în fața prăpăstiei, în închisoarea dela Șeapte
Turnuri sau în exil la Lemnos ori Rodos, Fanariotul continua a râvni și
a spera la tronul Valachiei sau la tronul Moldovei, și a nu avea nici pace
nici liniște până când ori se suia pe treptele acestei adânc dorite măriri,
ori ștreangul, decapitarea sau moartea precesă de chinuri puneau capăt
mult vânturatei lor vieți» (G. lonescu-Gion, Din istoria Fanarioților, Buc.
1891, p. 62). «Ei neputând, tatăl a deslegat mănunchiul și a dat fiecăruia
din ei câte o nuia, pe care fără multă greutate le-azz frânt (loan
Creangă, o. c. p. 113, Moș Ion Roată). «Atâta numai că trebue să țină
fiecare ce a apucat dela moși, dela strămoșii lor, ca la orice vreme de
trebuință să se cunoască fiecare cine sunt ei și de unde se trag» (P. Is-
pirescu, o. c. 11. p. 118, Despre pomul Crăciunului). «Ceeace însă putem
face... este de a primi darul operilor sale tipărite și al celor încă inedite,
pe care familia lui este dispusă a ni le face» (Al. Odobescu, o. c. II. p.
258, Petre Ispirescu).

      f) Foarte adeseori scriitorul vorbește despre o persoană în singular,
mai apoi îi vin în minte și soții^ aceleia și trece la plural; tpt așa face
uneori și vorbind despre sine. în cele mai multe din aceste cazuri sfera
subiectului se lărgește: «Și într’aceeaș Duminecă trecându Craiul Prutul
la Cernăuți, z-au iovitu o samă de oaste a lui Ștefan Vodă, de z-au ră-
sipitu și Z-atî tăiatu, câtu abia au scăpatu însuși Craiul cu puținea oaste
de a sa» (Grigore Ureche).''

      «Iară Despot, pre ascuns, cu protivnicii sei se gătiau, și între CăzacI
șl-au făcuta prietenie» (Grigore Ureche).'¹ ² «.. S’au sculat Ghlula, hanul
Unilor și cu mare pradă au întrat în țara ungurească, în potriva a căruia
Solomon Craiul împreună cu frații săi (carii și Hatmani oștilor era) cu
Gheiza și cu Ladislav ... și cu toată oastea... mărgând li au eșit înainte...»
(Dimitrie Cantemir).z «Iar când fusese într’o zi tocmai când copilul îm-
plinea cincisprezece ani, și împăratul se afla la masă cu toți boierii și
slujbașii împărăției și se chefuiau, se sculă Făt-frumos și zise...» (P. Is-
pirescu o. c. I. p. 14, Tinerețe fără bătrânețe). «Când îl văzură al de
gloate venind teafăr, alături cu o soțioară de-i râdeau și stelele de fru-
moasă, îl primiră cu mare bucurie; și urcându-se din nou in scaunul îm-
părăției, domni și trăi în fericire până se istoviră» (P. Ispirescu, o. c. I.
p. 61, Aleodor împărat). «... Iară după moartea tătâne-său se sui el în
scaunul împărăției și împărăți în pace de atunci și până în ziua de astăzi,
de-or fi trăind (P. Ispirescu, o. c 1. p. 109, Prâslea cel voinic și merele
de aur). «Dar fiindcă te întorci, și dacă voești să ajungi înaintea nunții,
lasă-ți butea să vie pe urmă, și tu aideți cu noi» (P. Ispirescu, o. c. 1.
p. 127, Voinicul cel cu cartea în mână născut), unde o interjecțiune pri-
mește sufixul persoanei a doua din plural. «Dupăce ospătă ca un împărat,
a doua zi plecară vânătorii cei rătăciți (P. Ispirescu, o. c. I. p. 428, Bă-
iatul cel bubos și Ghigorțul), unde lărgirea sferei subiectului e expri-
mată și în limbă. «însă abia intrase ginerile în odaia făgăduinții, cumpă-
rând cu cai și cu arme această dorită plăcere dela frații și dela rudele
miresei, ce stau la ușă și-1 opreau d’a intra, abia avuse vreme, în dulcea
lor grăbire, să stingă candela când niște tâlhari, pătrunzând pe furiș
într’acel cuib de fericire, sugrumară în pat pe Ilie și luară cu sine trupul
mortului, pe mireasa leșinată și toate sculele ce erau risipite prin odae»
(Al. Odobescu, o. c. I. p. 32, Mihnea Vodă cel Rău). «Ori ce ar fi, nici
însuși Zeus nu poate face alta decât ceea ce este ursit de cătră unul și


       ¹ M. Kogălnieeanu, o. c. I. p. 172.


       ² M. Kogălnieeanu, o. c. I. p. 211.

       * Gr. G. Tocilescu, o. c. p. 145—146.

181


mai mare decât dânsul, și pe care ei, vrând nevrând, trebue să-l asculte»
(Al. Odobescu, o. c. I. p. 270, zece basme mitologice). «Știi, îmi zise bă-
trâna, că aici nimic nu se mișcă, ci stă așa cum au apucat să stea» (De-
lavrancea, intre vis și viață, Buc. 1903, p. 86, Departe, dSparte...).

      v) Pe bază de atracție sau asimilație: «Numai acestii, poate fi, aii
fostă oameni neinvățați, de n’au cetită bine la istorii, că au defăimattî
pre Moldoveni, scriindu că suntă din talhari; pentru aceasta, dară, ni-
mene din scrisorile lor, nici cele ce ară fi fostu adevărate, auzite, saă
văzute, a loră nu le potu oamenii a credere» (loan Neculcep «.Toți vracii
și toți filozofii cari citeau pe stele fură aduși și nimeni nu putură să-i
dea nici un ajutor» (P. Ispirescu, o. c. I. p. 177, Făt-frumos cu părul
de aur).

      Trecerea dela plural la singular încă este destul de deasă și se în-
tâmplă:

      a)       Pe bază de construcțiune la înțeles: «...până ce i-s’au tâmplată
de au murită acolo la Moskă, și pe urmă i-au adusă oasele Iul în Mol-
dova în mănăstirea lui, la Cașină, de Z-au îngropată» (loan Neculce)\

      fi) Pe bază de asociațiune de idei; vorbind despre mai multe per-
soane ori lucruri scriitorul trece la singular și vorbește numai despre una
respective unul, care-1 interesează în deosebi Pe lângă un exemplu de
acest fel luat dela Stolnicul Constantin Cantacuzino am mai fost citat:
«D’aghia atunci a băgat iei dă samă că părinții lui i-a gîndit ghine păntru
iei șî-I părea rău că n’a ascultat dă cuvîntu Iul dăla ’nceput (Graiul nostru,
I. p. 254). «Eu sunt, mai zise, celce U’am scăpat în războiu din mâna
nelegiuiților ce se sculaseră să te răpue» (P. Ispirescu, o. c. I. p. 134, Făt- ,
Frumos cel rătăcit). Mai cităm încă un singur exemplu: «Apoi el, îm-
preună cu fata, se puseră în carâta smeoaicei, care era numai și numai
de sticlă, cu cai cu tot de sticlă, și se întoarse la Împăratul cu alai mare».
(P. Ispirescu, o. c. 1. p. 221, Făt-Frumos cu carâta de sticlă).

      ;■) Tot pe baza unui fel de construcțiune la înțeles se trece dela
pluralul numelor proprii la singularul colectiv al acelora: «.Bulgarii n’au
ciocoi; lei pleacă, al dracului, dă gras d’acolo și vine la noi și muncește».
(Graiul nostru, I. p. 162). «Dă cîti-ori vinia liftele astea, Rumînil o duSa
greu dă tot. N’avea nici o ticnă ’n casa lui». (Graiul nostru, I. p. 224).
«Și d’acolo a ’nceput iei a da dă după copaci în Ruș și Rusu s’a întors
ș’a prins v’o zece doozeci dă spioni d’ai Ungurului». (Graiul nostru,
II. p. 87).

      <>) Atracția sau asimilația încă o întâlnim adeseori: «să știe legile
lui Dumnezeu, care taste sfânta scriptură (Biblia lui Șerban, prefața a 11-a
a Patriarhului)¹ * ³. «Aceste cuprindă poruncile și lege lui Dumnezău, care
porunci laste înțelepciune... (Biblia lui Șerban, prefața I-e, a lui Șerban)⁴.
«Fata mea, cuvintele și purtarea cea înțeleaptă a acestui porc, nu este
de dobitoc». (P. Ispirescu o. c. I. p. 66, Porcul cel fermecat). Probabil
cu un fel de atracție avem de lucru și în propozițiunea următoare, unde
întâlnim cu un «cu» mai mult în ediția lui Kpgălniceanu, dar acest «cu»
ivit pe bază de atracție ne explică alcătuirea frazei și credem că V. A.
Ureche a făcut rău că l-a lăsat din ediția sa: «Deci, ce ai gândită [so-
cotită] că este bine, dacă se mai tocmescă cu gândul tău ce ai gânditu


      ¹ M. Kogălniceanu, o. c. II. p. 178.


      - M. Kogălniceanu, o. c. II. p. 188.


      ⁸ /. Bianu. și Nerva Hodoș, o. c. Tom. I. fasc. III. p. 289.


      ⁴ I. Bianu și Nerva Hodoș, o. c. Tom. I. fasc. III. p. 286.

182


că este cu cale, încă [cu] a doi sau a trei socoteala [socoteală], fără greș
pre acela lucru să stai, că nu te va înșela» {Miron Costinf. La Dela-
vrancea aflăm în ediția întâie a lui Sentino {Revista nouă, I. p. 270) ur-
mătoarea propozițiune: «Și când tovarășilor le cad capetele în jos, și
li-se închid ochii, și le răgușesc glasul și le scapă păhărele din mâni, și
cad ghiemuiți la pământ, Sentino închină mereu, și vorbește aprins». In
ediția dela 1903 în loc de «tovarășilor» aflăm «celorlalți», iar «și le ră-
gușesc glasul» a fost lăsat cu totul.

      «) De multeori schimbul de număr se face inconștient variându-se
două forme, cari se întrebuințează în graiul de toate zilele în aceeaș mă-
sură. Un exemplu de acest fel este amintitul: «.Noi măcar că am fi datori
cu pomenire lăudată mai mult lui Ștefan Vodă, dela carele multă urgie
părinții noștri au petrecut; iară direptatea socotind, nu pociu scrie într’alt
chip» {Miron Costin).

                        «Ion al mare așa zî6a:
                        Nu vă temeț, sperila,
                        N’am băgat satu ’n belea»        (Qraiul nostru, I. p. 64.)

      Aici trebue să întregim lângă «speria» pe «nu te» și avem singularul
imperativului negativ. «Să trăiți coane Mateiu și cu dinoazelile D-Tale»
{Delavrancea, Hagi-Tudose, Buc. 1903, p. 279, De. azi și de demult).

      în unele părți se întrebuințează forma singularului și pentru plural;
așa de pildă Ispirescu zice: «Pe acest copil, când va fi el de doisprezece
ani, are să-l răpească duhurile rele (o. c. I. p. 114, Voinicul cel cu cartea
în mână născut). De aici vine, că uneori se variază forma singularului
cu a pluralului fără nici un motiv deosebit: «Se lăsă și cel mai mic din
frați, și de ce mișca frânghia, d’aia îl lăsa mai jos, și-l lăsară, și-l lăsară
până ce văzură că frânghia nu mai sta întinsă, cum este când are ceva
atârnat de căpătuitei» {P. Ispirescu, o. c. 1. p. 100, Prâslea cel voinic și
merele de aur). «într’astfel de felurite aplecări se afla tabăra frățească a
fiilor lui Mircea, când sosî știrea cumcă boierii moldoveni, temători a se
vedea pe viitor înstrăinați de mila noului Domn, ar fi hotărît să pără-
sască relei sale soarte pe vechiul lor stăpânitor și are să vină, mânați de
Dumbravă vornicul, ca să se închine lui Petru Voevod» {Al. Odobescu,
o. c. 1. p. 94, Doamna Chiajnd). «Ba unora le iea orbotele, or spilca, or
năframa, și Duminica la horă, până să li se dea, le znopesc o toană prin
șira de pae din spatele hanului». {Delavrancea Sultănica, p. 11.) «... Păliră
la pământ pe toți cei de față, și peste trupurile lor chinuite întinse danțul
patimelor» {Delavrancea, Sultănica, p. 102, Palatul de cleștar). In ediția
mai nouă (între vis și viață, București 1903, pag. 223—224) aflăm «arun-
cară» și «întinseră». La șezători vin mulț copil, fete, flăcăi, fămel; să
strînge, joacă, cântă or povestesc» {Graiul nostru, I. pag. 150). Așa
trebue să ne explicăm și următoarea propozițiune a Stolnicului Con-
stantin Cantacuzino-. «că acela o făcu așa, adecă de cele ce nu știu și
cele ce nu cunosch zicu că cunoscu, a trufașiloru și a deșerților este,
părându-Ze că mal cu rușine le este a zice că nu știu și nu cunoscu cele
ce nu știu și nu este adevăru, decât a minți și a zice că cunoaște și știe
cele ce nu știe; și nu se domirescă că cu multu mai multă și mai mare
este rușine a zice minciuna că știe de cât a zice adevărul că nu știe;
care apoi, și una și alta se dovedescu, se vede că și celce știe a zice
că nu știe este răutate».⁸ Tot așa și a lui Nicolae Costin-, «De are stinge * ³


      ¹ V. A Ureche, o. c. p. 562; M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 313.


      ³ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 113.

      • M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 34—35.

183


cineva numai istoria a lucrurilortî făcute și faptele cele arătate la toți,
ceî muritori oamenii abia de s’ar cunoaște viața oamenilorQ din dobi-
toace» ....

      De multeori întâlnim atât trecerea dela singular la plural, cât și pe
cea dela plural la singular în aceeaș propozițiune: «Insă după acestea,
iată nici un lucru câte sunt subtu lună, stătătorii și neschimbată nu potu
fi, nici în nenumărați ani potu totu într’acelaș chipu sta» {Stolnicul Con-
stantin Cantacuzind}.' «A doua zi se pregătiră ca și când ajunsese la
Gheonoae, și porniră <P. Ispirescu, o. c. I. pag. 18, Tinereță fără bătrâ-
neță). Atunci «porni cu ceata lui cea aleasă și se hotărîră ca nici în
ruptul capului să nu se întoarcă acasă fără mă-sa, pentru care se bucură,
auzind că încă trăește {P. Ispirescu, o. c. 1, p. 163, George cel viteaz).

      b)       Gen. Schimbul de gen se întâmplă de obiceiu pe bază de con-
strucție la înțeles și asociație de idei, mai rar pe bază de atracție și în
urma variării numărului. Vom da câteva exemple fără a le specifică. «Io
Vasile Voevod cu darulu lui Dumnedzău țiitoriu și biruitoriu și domnu a
toată țara Moldovei, dar și milă și spăsenie a toată semințiia românească
pretutindenea ce se află pravoslavnici într’aciasta liîmbă cu toată inima
cerem dela domnul Dumnedzău și izbovitoriul nostru Is. Hs.» {Cazania
lui Varlaam, Cuvânt împreună cătră toată semințiia românească)². «Și amu
până în Trotuș coborîți Ungurii, și oștite Muntenești până la Milcov
sosiți, au schimbat Racoți sfatul cu Matei Vodă» {Miron Costinf. «Găsîșî
Tel o godină mare c’o arpă frântă. II luă șî-Z adusă să-Z puie ’n car, șî-Z
pusă ’n car». {Graiul nostru, 1. p. 85.) E vorba despre un vultur, după
cum se vede din cele-ce urmează. «Dacă dobitoacele n’ar fi fost înfrânate,
de demult ar fi sfâșiet pe om și trebue să știți că și între oameni, cea
mai mare parte sunt dobitoace, care trebuesc ținuți din frâu, dacă ți-i
voea să faci treabă cu dânșii». (/. i'reangă, o. c. p. 297, Harap Alb).
«De aceea fuge lumea de dânsul de-și scoate ochii; și nu numai atâta, dar
chiar când se uită la cineva, fie om sau orice dihanie a fi, pe loc rămâne
moartă». (/. Creangă, o. c. p. B03, Harap Alb). «Nimeni în cer și pre pă-
mânt nu este destoinică a primi mărul fără decât numai (sic!) zeițaVi nerea
adecă Afrodita». (P. Ispirescu, o. c. p. II. 17, Mărul discordiei). «Sus în
casele domnești, al căror lat acoperiș de șindrilă se ’ntindea jur împrejur
cu streșine largi și revărsate stau adunați, cu o cucernică smerenie, îm-
prejurul trupului împodobit al răposatului, toate căpeteniile țării». {Al.
Odobescu o. c. I. p. 52, Doamna Chiajna). «Acum dar mă ’nchin la poa-
lele tale cu jeluiri, cu rugăminte, cu lăcrimări, nu doară ca să-mi ceiu
vre-o cerească răsplată, — căci ce va fi partea mea dincolo de sburd’a-
ceasta lume e în sânul tău ș’al Domnului și cu voioasă bucurie îl voiu
primi». {Al. Odobescu, o. c. I. p. 92, Doamna Chiajna). «Năz cât iubiți
pe nevasta mea, pe acest înger care cu toții o știți» (Delavrancea, Hagi-
Tudose, Buc. 1903, p. 236—237, înainte de alegeri). «Ce nefericire... să-ți
vezi fericirea în prag și să știi că nu-1 va trece, că va rămânea acolo,
așa de aproape, și totuș infinit depărtat de tine!» {Delavrancea, Hagi-
ludose, Buc. 1903, p. 74, Irinel). «Nu era același drac zvăpăeat care își
arunca cartea în pridvor, când se întorcea dela școală, și mă prindea de
gât, cu amândouă mânile, ca să o duc în cârcă? (Delavrancea, Hagi-
Tudose, Buc. 1903, p. 58, Irinel).                  Dr. Nicolae Drăganu.

  (Va urma).


      ¹ M. Kogălniceanu, o. c. I. p. 113.

      ’ /. Bianu și Nerva Hodoș, o. c. Tom. I. fasc. II. p. 139.

      ⁸ V. A. Ureche, o. c. p. 553.

184


DOCUMENTE ISTORICE.


Acte privitoare la lupta Anastasiei Șaguna pentru apărarea copiilor săi și a cre-
dinței strămoșești.¹ ²

   1573                                     L

   1814. Serenissime Caesareo Regie [Princeps, Archidux et Palatine!]

       Antonius Șaguna, Or. n. u. Ritus Incola Oppidi Miskolcz, susceptis ex uxore,
aeque gr. n. u. ritui addicta, tribus prolibus, Francisco nune 10 annorum, Catharina 7,
et Anastasius 5 annorum, ab eadem uxore, se una cum tribus memoratis prolibus ad
Patrem suum, et respective Avum prolium maternum Miskolcziensem recipiente, ante
biennium derelictus, mense Martio a. c. 1814-ti ad fidem Catholicam conversus, mox
post conversionem suam Agriam comparuit, filiumque natu maximum Franciscum causa
educationis a me recipi petierat.

       Desiderio ipsius delaturus Vice Archi-Diacono, et Parocho Miskolcziensi in com-
missis dedi, ut filium quidem Franciscum fine institutionis in Doctrina Religionis Ca-
tholicae, et ulterioris educationis a Patre, prout ipse petierat, receptum, Agriam adferat,
reliquarum autem duarum prolium Catholicam educationem in sensu Benignarum Nor-
malium Resolutionum procuret. Verum ex ejusdem Vice Archi Diaconi Miskolcziensis
recentiori relatione mihi innotuit, neque matrem, neque avum mateinum, qui omnes
proles Antonii Sagona (ipso ob paupertatem suppeditandae intertentioni impare) in Domo
sua intertenet, in resignationem saepius memorati Francisci, decimum aetatis annum
agentis consentire, aut Catholicam turn hujus, turn reliquarum prolium institutionem, et
educationem admittere velle.

       Eapropter humillime oro Celsitudinem Vestram Caesareo Regiam, et Excelsum
Consilium Lottle Regium dignetur eos ad Comitatum Borsodiensem Benigno-gratiosos
ordines dimittere, ut tam natu maximum Franciscum, conformiter etiam desiderio Pa-
tris. quam etiam secundo genitam Catharinam septem annorum, atque ideo recipiendae
institutionis capacem, ab Avo, et matre avellendos, fine Catholicae educationis (quae,
si penes Avum a fide Catolica alienum, et ideo suae Religionis Principia ipsis instilla-
turum relinquerentur, ne sperari quidem posset) Vice Archi Diacono Miskolcziensi re-
signări curet, per hune Agriam, ubi ob notam parentum paupertatem sumptus educa-
tionis ultro ipse offero, promovendas. de natu mimimo autem Anastasio disponat, ut
hic quoque, ubi per aetatem recipiendae educationis, et institutionis Catholicae capax
fuerit, eidem vice archidiacono Miskolcziensi resignetur, aeque sumptibus meis Agriae
educandus.                               ¹

       Agriae die 7-ma Octobrio 1814.

           Serenitatis Vestrae Caețsarejo Regiae Excelsi Consilii Lottlis Regii
                                                        humillimus obligatissimus

B. Steph. Fischer m. p.,
AEpiscp[us].

II.

  1814 f. 28.

    27238                                       Ex Consilio dat-o 18-a Octobris 1814.

       Archieppus Agriensis factam isthuc Remonstratione Antonii Sagona Miskoltzensis,
e Graeco non unito Ritu ad Catholicam Fidem conversi, Filium Franciscum 10 Annorum,


       ¹ Toate aceste acte au fost copiate după originalele aflătoare în arhiva din Buda,
de studentul în filoz. Eugen Todoran, care le-a trimis d-lui Dr. I. Lupaș spre revizuire
și utilizare. Copiile sunt pe unele locuri indescifrabile și cam defectuoase, dar nu atât
de tare, încât să nu le înțelegem cuprinsul. Dl Lupaș a mai îndreptat câteva erori de
transcriere și de gramatică latinească și le-a aranjat în 3 grupe, cari se vor publică suc-
cesiv în această revistă.


       ² Publicat de Gh. Alexici în „Foaia Diecezană", 1903, Nr. 7.

185


per ipsum Patrem oblatum, et Filiam Catharinam 7 Annorum nuncstatim; Filium vero
Athanasium 5 Annorum, dum per Aetatem obtinendae Religionariae Institutionis capax
redditus fuerit, a Matre, et Avo Materno, memorato Oraeco non unito Ritui addicto,
quorum posterior antelatas Proles ob Egestatem Parentum intertenet, uterque vero Ca-
tholicae earundem Educationi reluctatur, avelli, et fine recipiendae Catholicae Institu-
tionis Vice Archidiacono Miskoltziensi resignări, petiit per hune Agriam promovendas,
secutius ad id requisitos sua ex parte offerendo.

       Cum praerecensitae Annos Discretionis nondum emensae Proles Patris, Catholieam
Fidem amplectentis, Religionem sequi obligatae sint, hinc committitur Pttis DVris, ut
ad Effectum praedeclarati remonstrantis Archieppi Petiti indilatas quo celerius Disposi-
tiones faciant.

       Archiepp. Agriensi: Circa Proles Miskoltzensis Antonii Sagona ad Fidem Catho-
licam conversi, desideratam per Excellentiam Vestram sub 7-a r. m. No. 1573 modali-
tate pro Catholica Institutione statuendas, necessariis apud Cottum Borsodiensem sub
hodierno dispositis, id ipsum Evcellentiae Vestrae pro requisito Notitia Stătu hisce re-
inti matur.

Comitatul Borsodiensi.

      dimisit 9-a Nov.

End m. p.                 Nitray m. p.                Bisztriczey m. p.

10 vidi ...............

11 expedit.............

I            I¹L

       Sacratissime. Rumpitur Cor prae dolore, dum deplorandum Nepotum e Genere
Antonio Sagona et filia mea susceptorum Statum, Clement[issi]mo Mattis Vrae Stmae
obtutui sistere necessitor.

       Ego sum Clement[issi]me Domine infelix iile Avus, cuius filiam fatus Antonius Sa-
gona desponsando postquam ex eadem duos filios et filiam suscepisset, ac per disor-
dinatam vitae rationem, non modo notabile patrimonium proprium abligurivisset, sed
et res paraphernales, aliaque vitae adiumenta, per me filiae data simpliciter et de plano
absorpsisset, non destitit, inter horrendas Execrationes filiam meam tam saeviter ac du-
riter tractare ut eadem se ad Lares meos una cum tenellis prolibus conferre debuit. Ut
autem paterna harum provisio, me multa millia constifisset, eo interim non obstante,
non peperci Sumptibus, ut fatas tenellas proles, statui earum conformiter et alere et
educare possim, prout et huedum alui et educavi, Antonius vero Sagona, omnibus vitae
mediis destitutus, ne ultimum jurandi Remedium e manibus evolari sinat, sacra mutavit,
fidemque Catholieam amplexus est, utque virus suum contra me et Consortem suam
totaliter exorat, Rem apud Archieppum Agriensem eo perduxit, ut idem se intuitu ali-
mendarum et sine institutionis in fide Catholica concernenti Parocho resignandarum
prolium penes Excelsum Cons: Lttle R. Hgcum interponat, quod et factum est. Vigore
namque Intimați praelaudati Excelsi Concilii ad Cottum Borsodiensem dimissi, hicque
in paribus adlaterati, proles hae mihi adimi et Catholicae Educationis causa locali Pa-
rocho resignări, demandatur.

       Clementme Domine! Curavi ego solerter excuti Leges in re Religionis et Tran-
situs editas, ast in nulla harum deprehensum est, ut proles ante Transitum patris in
lucem editae, patris transientis Religionem sequi teneantur. Et si res naturaliter solum
sumatur, naturae Ordini contrarium esse videtur, ut proles ideo solum. quod transienti
patri hanc vel illam Religionem sequi perplacuit, ad sequendam eiusdem religionis prin-
cipia vi etiam adigantur. Si lex futura solum non autem praererita ligat, suapte sequitur:
quod si hoc in merito Lex etiam quaepiam exstaret, ea, ad proles solum post transitum
nascituras extendibilis foret. per consequens ad proles ante transitum progenitas appli-
cari haud quiret.

       Obliterata sunt ex Dei et Clementma Matiis Vrae Stmae gloriosissimaeque me-
moriae praedecessorum Dispositione critica illa tempora, quibus in re Religionis cogi-

186


tandi libertas restricta et quasi vincta, in exilium missa fuit. Exorta est ctra dissolutis
nubibus, libera Deum colendi et de eodem cogitandi facultas, cum Experientia, ac
praeteritorum temporum historiae testatum reddiderint, in negotio Religionis cogitandi
libertatem ad instar palmae sub pondere crevisse, ac in multis Europae Regnis, vim
conscientiis illatam funesta post se traxisse et reliquisse consectaria.

       Possibile quidem est, praelaudatum Excelsum Consilium Oratiosa sua Dispositione
in id intentum fuisse, ne Nepotes mei (cum crebrofatus Șagona omnibus prorsus facul-
tatibus, ad rectam prolium Educationem requisitis simpliciter destituatur) post transitum
ejus ad sacra Catholica improvisi maneant, ast salutaris haec Intentio, tum solum locum
obținere posset, si ego earum Educationem et Intertentionem difficultarem, postquam
interim earum debitam Educationem sponte in me assumpsissem, ac hanc ultro conti-
nuare velim provisio talis supervacanea est. Siquidem autem propter Institutionem in
litteris et moribus, amictus quoque et puritici, prout et objectorum ad futuram earum
vitae promotionem necessariorum pr... habenda esset, ratio, haec omnia nullus me-
melius p[rae]standi in stătu est.

       Si mater vel ad auditum ejus, quod proles suae, eidem adimi intendantur, ex uno
animi deliquio in aliud incidit, quid sequitur ad casum violentae et potentiosae ademp-
tionis? non aliud profecto, quam apoplexia et subitanea mors, quam praepedire opus
conscientiae et Christianitatis est.

       Cuncta equidem haec, nonnisi patres realiter praefigurare et sentire poterunt,
ast Mattas Vra Ssma pater est et quidem omnium Populorum Gloriosissimo Mattis
Vrae Ssma Regimini divinitus subjectorum optimus Pater. Spes me proinde certissima
alit: Mattem Vram Ssmam preces Patris justissimas paterne exaudituram, nonque ad-
missuram. ut ego in senili qua constituor aetate cum Consorte ac filia, ex attendanda
violenta crebrofatarum Prolium Ereptione enascituro moerore contabescamus. Qua fi-
ducia fretus me nepotesque meos, Clementmae Mattis Vrae Ssmae protectioni de genu
commendo, ac flexis poplitibus, in altum elevatis manibus oro et obtestor Mattem Vram
Ssmam, digneturapud Cottum Borsodiensem clementissime disponere: ut cum p[rae]fatae
Proles, debitae eaeque paternae subsint Provisioni, usque superationem Discretionis
annorum, sub cura et provisione mea relinquantur, cum ad casum superationis praein-
sinuatorum annorum difficultaturus non sim, ut eae fidem Catholicam, si videlicet iis-
dem tune ita libitum fuerit, sequi possint. — In reliquo me totamque Domum meam,
specialiter autem Desperationi proxifnam Matrem toties mentionatarum minorennium
prolium, Clementmae Mattis Vrae Ssmae Resolutionem iterum iterumque demissi
meque expetendo, homagiali cum subiectione emorior Mattis Vrae Ssmae humillimus
perpetuoque fidelis subditus Michael Mutsu Graecus quaestor Miskolcziensis. Vienae
27-a Febr. 1815.

   2788,                                     IV.

       Sacrae etc. intimandum: Ex isihie in copia advohita Instantia Michaelis Mutsu,
graeci quaestoris Miskolczensis, idem consilium L. R. uberius perspecturum est, quod
hic nepotes suos, quos Archiepiscopus Agriensis fine recipiendae Cathoiicae Institutionis
Agriam transponendos petiit, usque superationem Discretionis annorum in religione g.
n. a. R. sub cura et Provisione sua clementer relinqui supplicuerit. Cum autem vigore
b. Resolutionum Refgijarum Proles 12 aetatis annum haud attingentes, Patre ad aliam Re-
ligionem transeunte, ejusdem Religionem sequendam habeant, hocque a fortiori Patre
prout praesens casus est, Religionem Mutans, Proles Religioni Cathoiicae quam ipse
secutus est addicere posit, hinc recurens avus Indorsata mediante sub hodierna ad edu-
candos nepotes in Catholica Religione stringendus est', quod ipsum consilio L. R. pro
notitia, suique directione, eo addito significatur; Recurenti insuper declaratum haheri
quod nepotes sub cura, et educatione ejusdem eousque relinquentur quousque bjenig-
nae] hui Ordinationi satisfecerit, secus autem A. Eppo resignandi sint. Datum Viennae
die 3-ii Marții anno 1815. Komes Franciscus Kohâri m. p. Comes Antonins Czirâki m.
p. Ad benignum mandatum b. Franciscus de Nadăsd m. p.

187


V.

9310.                                             Ex consilio de 28-a Martit 1815.

Cottui Borsodiensi et A. Eppo Agriensi.

      E incidenti sumpti per Michaelem Mutsu g. n. u. r. quaestorem Miskolcziensem
in eo altmmo Loco Recursus, ut Nepotes sui ex Antonio Sagona R. Catholicam fidem
amplexo progeniti, quos Agriensis A. Eppus fine recipiendae catholicae Institutionis
Agriam transponi petiit, usque superatos discretionis annos in Religione g. n. u. R. sub
cura et provisione sua clementer relinquantur suam Mattem Ssmtnam clementer deman-
dare dignatam esse ; cum vigore BResolutionum R[egiarum] Proles 12-m annum haudjattin-
gentes, Patre ad aliam Religionem transeunte ejusdem Religionem sequendam habeant,
hocque a fortiori Pater prout praesens casus est, Religionem mutans Proles Religioni
catholicae, quam ipse secutus est addicere possit, Recurrentem Avum Indorsata me-
diante ad educandos nepotes in catholica Religione stringendum, insuper ei declarandum
esse, quod nepotes sub cura et educatione ejusdem eousque solum relinquentur, quousque
benigne huic ordinationi satisfecerit, secus autem A. Eppo resignandi sint.

Cottui.

      Quae bfenigna] Resolutio R. Praettis DVestris in nexu Intimari sub 18-a Octobris
814 Nr. 27238 dimissi, fine procurandi ejus effectus eo subjuncto perscribitur ut, siquidem
M. Eppus Agriensis sub 16-a Marții a. c. isthuc retulisset, huncce Recurentem Mutsu
quaestionatas Antonii Sagona Proles Pestinum ad sui Ritus Hominem causa eludendae
altijssimae] Intentionis R. sicque procurandae in Religione g. n. u. r. educationis aspor-
tari fecisse eundem sub incurenda secus fiscali actione ad reducendas et catholice edu-
candas hasce Proles stringant, deque effectu isthuc referant. Dat etc.

AEppo.

      Quae b. Resolutio Refgija Excellentiae Vestrae pro sui Directione statuque notitiae
eo subjuncto perscribitur, ut sibi periodicas medio concernentis Parochi Miskolcziensis
Relationes de natraliier pertractata per avum horum puerorum catholica Educatione sub-
mittendas disponat. — De reducendis Pestino Miskolczinum et catholica educandis his
Prolibus, penes Cottum Borsodiensem erga Relatione Excellentiae Vstrae sub 16 Marții
a. c. praestitae aeque sub hodierno necessariis dispositis. Dat etc. app Szeif m. p.,
concip. Vidi Birups. 5 Oph. vidi. 7-a exped.

532                                     VI.

1815.

      Serenissime Caesareo Regie Haereditarie Princeps, Archidux Austriae et Regni Pa-
latine! Excelsum Consilium Regiuni Locumtenentiale Hungaricum Domine Domine. Do-
mini, Benignissimi, Gratiosissimi Colendissimi!

      Districtus Miskolcziensis in Comitatu Borsodiensi Vice Archi-Diaconus, et oppidi
ejusdem Nominis Parochus retulerat mihi: prolium Antonii Sagona e Graeco-nonunito-
ritu ad Catholicam Fidem anno priori 1814 conversi ddo 18-a 8-bris c. a. Nr. 27,238
benigne gratiosa demandatam a Matre, et Avo Materno eidem Oraeco non unito Ritui
addictis avulsionem, et pro accipienda Catholica ad sumptus meos educatione resigna-
tionem per Comitatum Borsodiensem in Generali Congregatione die 17-a Fepruarii a.
c. celebrata determinatam quidem, et Processuali ludlium ¹ commissam fuisere per hune
tamen praedictarum prolium resignationem procurări non potuisse propterea; quod
eaedem proles praevie jam per Matrem, et avum Maternum occultatae, et prout tardius
innotuit, Pestinum ad Mercatorem eidem ritui Graeco non unito addictum Oraboszky
asportatae fuerint.

      Addit idem Vice Archi-Diaconus, Matrem harum prolium recursu in Particulari
ejusdem Comitatus Congregatione die 8-a currentis Mensis celebrata exhibito, resigna-
tionem prolium suarum. eousque, donec erga supplicem Altissimo Loco substratum be-


       ¹ ludicium nobilium.

188


nigne Resolutio emanaverit, suspendi petiise: ast quamvis petito ipsius delatum non
fuerit, proles tamen per ipsam statutas haud fuisse.

       Quod Celsitudini Vestrae Cesareo-Regiae, et Excelso Consilio Locumtenentiali
Regio pro uberiori benigna-gratiosa Dispositione, et medela humillime detego. Budae
die 10-a Marții anno 1815. Serenitatis Vestrae Cesareo-Regiae et Excelsi Consilii Lotttis
Regii humillimus obligatissimus B. Steph. Fischer m. p., AEpp.

9313                                                            Ps. 23 Mart. 1815.

       Agriensis Archi Episcopus ddo 16-a Marții 1815 suo 532 pro medela refert: proles
Antonii Sagona Miskolcziensis e Graeco non unito ritu ad Catholicam Fidem anno
priore conversi, quarum a Matre et Avo materno eidem ritui addictis avulsionem, et
causa educationis Catholicae resignationem Comitatus Borsodiensis in obsequium Inti-
mați ddo 18-a Octobris 1814 Nr. 27238 emanati e Congregatione Generali die 17-a Fe-
bruarii a. c. celebrata Procesuali ludlium¹ commisit, praevie Pestinum ad Mercatorem
Orabovszky eidem ritui addictum asportatas fuisse.



       Sacrae Ac: intimandum. Anastasia Mutsu O. n. u. R. Religionem profitente, An-
tonii Sagona, aeque antea graeci, subin tamen ad Romano Catholica sacra transeuntis
consorte in eo recurrente, ut proles ejus juxta etiam voluntatem patris, et avi usque
superandos discretionis annos in Religione G. R. n. u. in qua natae, et hactenus edu-
catae sunt, ultro quoque educandae, penes se relinquantur; — suam Mattem Ssmam
Cl[emen]ter praecipere dignatam esse: proles dictae Anastasiae Mutsu, in Religione patris
catholici educandas esse. Quae proinde altissima Resolutio Regia Eidem consilio Lottli
Regio fine faciendarum conformium dispositionum eo addito hisce significatur suppli-
cantem quoque de eadem congrue abhinc una edoceri. Datum Viennae die l-a luly
1815. Comes Franciscus Kohâry m. p. Ludovicus Petrovits m. p. ad benignum etc. man-
datum losephus Stettner m. p.

VIII.

20735.                                                    E consilio de 25 luly 1815.

Cottui Borsodiensi et Eppo Agriensi.

       Ex incidenti Recursus Anastasiae Mutsu g. n. u. r. Religionem profitentis Antonii
Sagona aeque antea ejus graeci Ritus. Subin tamen ad RCatholica sacra transeuutis,
consortis in eo altmo Loco sumpti, ut proles ejus juxta etiam voluntatem Patris et Avi
usque superandos discretionis annos in Religione g. n. u. r. in qua hacce et hactenus
educatae sunt, ultro quoque educandae penes se relinquantur, suam Majetatem Sanctis-
simam clementer praecipere dignatam esse, Proles dictae Anastasiae Mutsu in Religione
Patris catholici educandas esse. Quae BResolutio R. Praettis Dvestris Excellentiae Ve-
strae in sequelam alterius 28-a Marty a. c. Nr. 9310 elargitae cum eo significatur sup-
plicantem quoque de eadem congrue una edoctam haberi. app. Szeist m. p., concep.
Vidi: Baros m. p. 25................exped. 28 Aug. Altmayer m. p.

IX.

       A F6 M[elt6sâ]gu Magyarkirălyi Helytarto Tanătsnak â 9310 sz. a. kolt azon ke-
gyelmes Parantsolatjănâl fogva, melly szerent Sagona Antal Oyermekenek, ă Catholica Hit-
ben leendo neveltetesek, es Mucsu Mihăly nagy Atyok altal Unokaiknak Pestrol Miskoltzra
leendo' Haza hozattatăsok veendo Fiscalis Actio Terhe alatt nekie meg hagyattatik, mi
az emlitett Mutsu Mihâlyt ket izben- is elonkben hivatvăn, nekie ezen felsobb Paran-
tsolatott megmagyarâztuk, s Gyermekeinek leendo vissza hozattatâsât, meghagytuk, de
azon emlitett Gyermekeknek nagy Atyoktul azon vâlaszt vettiik, hogy Unokăij Pesten
szinten nagy anyoknâl ugyan azon helyen leven â hovă elobben alkalmatossăggal el-


      » ludicium;nobilium.

189


  vitettek, onnant vissza nem hozhatya, hanem hogy a felsobb Rendeles erântok telyesit-
  tethessen, a Gyermekek Pesten leven, ottan tanittathatnak, mellyriil is tesziik ezen alâ-
  zatos Tudosităsunkat. Sig. Miskolz 19 Decern. 1815. Foszolga Biro Sebe lozsef m. p.
  Od. Eskiitt Tatâr Jozsef m. p.

X.

        Felseges Csăszări kirălyi drokos FoHerczeg, Nădor Ispăn Ur kegyelmes Urunk!
  Nagy Meltosăgu. Magyar Kirălyi Helytarto Tanăcs, Kegyes es Fb Uraink.

        Szolga Birânknak, a hozănk kozelebb mult Bojtmăs Hava 18-ik napjăn 9310 szăm
  alatt erkezett Felso Rendeles, ’s annak folytâban tett hatărozăsunk hagyomâsăhoz ke-
  pest, mai napon be adott tudosităsa felkiildese mellett, mely tisztelettel jelentyiik; Hogy
  volt Miskoltzi Lakos Sagona Antalnak ket gyermekei, nagy Attyoknak Mucsu Mihăly
  Miskoltzi Lakosnak jeleniese, szerent, Pesthen, Nagy Annyoknak gondviselese alatt
  leven; a Romai Catholica Hit Âgazataiban leendo oktatăsok, nem Megyenkben, hanem
  Pesthen vetetodhetik munkăban.

        A kik egyebarănt kegyelmeben s kegyessegiikben alâzatosan ajănlottak, melly
  tisztelettel maradnak. Kolt az Ezer nyoltz szăz tizenotodik Esztendoben Karătsony Hava
  20-ik napjăn Miskoltzon tartatott koz-Gyulesiinkbol.

        Felseges Csăszări kirălyi F6 Herczegsegeknek es a Nagy Meltosăgu Magyar ki-
  râlyi Helytarto Tanăcsnak alăzatos engedelmes szolgăi.

Borsod Vârmegye Kozonsege.

                                             XI.

    2738.                                             Ex Consilio ddo 30 lanuarii 1816.

Civico mgtui (magistratui) Pestiensi.

        Cum e Relatione Cottus Borsodiensis, isthic erga luturam remissionem advoluta
  eveniat, quod Antonii Sagona e Oraeco non Unito Ritu ad Fidem RCatholicam con-
  versi relictae proles, Franciscus quippe 10, Catharina 7, et Athanasius 5 annorum, non
  obstante ea Altissima dispositione R[egi]a ut eaedem per avum earundem Michaelem Mutsu
  Qraeci non Uniti Ritus quaestorem Miskolcziensem in Catholica Religione educentur,
  secus autem AEppo Agriensi fine ejusdem catholicae Institutionis resignentur, jam inde
  a mense Martio a[nn]i praeteriti, in praesentiarum etiam, in civitate Pestiensi penes aviam
  suam g. r. n. u. addictam commorentur, et cum sperari non possit, ut iisdem sub in-
  spectione cognatorum suorum g. n. u. r. addictorum catholica educatio paestetur, id-
  circo Regium hoc L. Consilium Eidem Civico Magistratui comittit: ut instituta praevie
  Rei Investigatione, ac capta in concursu locali Parochi Romano Catholici super ratione
  actualis prolium harum Educationis cognitione, circumstantialem Relationem signanter
  super eo, an proles hae scholas, et Ecclesias Catholicorum, vel vero Oraeco Catholi-
  corum frequentent, ac in cujus Religionis principiis instituantur. isthuc quantocius prae-
  stet. Dat etc. app. Berzeviczij 7 Febr. Vidi Boros m. p.

XII.

            Amplissie Magistratus !

        Ad b[eni]gno gra[ti]osum Ex Consilii R. L. H. Instimatum dto 30-ae lanuar 1816
  Nr. 2738 Amplo Măgtui submissum sequentem iis cum precibus exhibendam habeo De-
  clarationem, ut haec praestandae Relationi gra[ti]ose accludatur.

        Pater meus Michael Mucsu, prolium Francisci, Catharinae et Anastasii Sagona
  Avus, Miskolczini degens, candide declaraverat, has proles mecum Pesthinum profectas
  esse, quod factum fuisset minime si aut Altma lussa eludere, aut secus his proterve
  resistere unquam intendisset, intime enim convictus erat: has proles me, matrem pro-
  xime respicere adesseque sanguine junctos, quorum adjutoris eaedem uti possent, ut
  adeo merito superflua censeri debeat harum suae Excellentiae D. Archi Eppiscopo
  Agriensi instituenda Resignatio. Eandem et ego pro more consveto persequar, ingenui-
  tatem, qua declaro: hasce proles Scholas et Ecclesias Catholicorum Pesthini hucdum

uo


  baud frequettfavisse, neque has adhuc principiis Religionis R. Catholicae imbutas fuîsse.
  Cum interim hujusce agendi rationis fundatam, eamque pondere haud destitutam assig-
  nare possim rationem ; non immerito sperare audeo, me Facti Veniatn consecuturam.
  Nam cum memet naturaliter obligatam esse crederem, nihil liciti intentatum relinquere,
  quo mearum prolium, in ea, qua natae sunt, Religione, perseverantiam, sicque harum
  aqud me, veluti matrem, retentionem firmare possim, constitui personaliter suam Mattem
  Ssmam una cum prolibus adire, de genu flexo preces propositura, ut quod rigor Legis
  vetat, Clementia Principis concederet, et cum Suae Mattis adventus, qui nune nobis jam
  imminet, ultra expectationem dilatus exstiterit, non meae culpae adscribi potest, quod
  maternae hujusce intentionis effectuatione impedita eaedem proles principiis Religionis
  RCatholicae imbui nequiverint. Et nune nihil avidius expecto, quam ut, ubi suam Mat-
  tem Ssmam Viennam pertigisse comperero, incunctanter horsum proficiscar, ultimum
  tentantura remedium. Si humillimo meo petito Clementia Regis deferre nequiret, pa-
  ratam me esse declaro ad id, ut eaedem proles sub materna sollicitudine constitutae
  scholam et Ecclesiam R. Catholicam frequentent, principiisque praedictae Religionis
  imbuantur. Proles hae praeter Institutionem Religionariam et aliis, cumprimis physica
  educatione egent, vel maxime, quam amor maternus prae caeteris illis dare potest, quin
  in ullo alio institute, qualecunque illud iuerit, eadem commode exspectari possint:
  e sinu enim matris proles avellere, dum id spectata Religionaria institutione necessa-
  rium non est, adeo acerbum foret, ut prolium sollicita mater, omnibus alioquin orbata
  solatiis sola prolium consolatione relicta, hisce calamitatibus merito succumbere debeam
  atque adeo, cum frustra tentato ultimo remedio iis, quae praescripta sunt, acquiescere
  velim, promptitudinemque his parendi incunctater testatura sim, sperare audeo: mihi
  gratiam hanc collatum iri, cum amor maternus et veritas cuique subditorum, cum-
  primis matri, quae in personali cum Sua Matte Ssima colloquio unicum et ultimum in-
  venit refugium, ad summum H[unga]riae Principem confugere licitum esse debere, ac una
  declaratio: me superato hocce citra petiti annutum, a Principe elargiendum, periculo,
  editis ratione earundem prolium ordinibus incunctater, ad praecavendam quamvis ulte-
  riorem subsumptionem plene satisfacturam me merito excuset. Nune. Amplifssimi] Ma-
  gistrat] us favoribus devota persevero.

         Ammpli Mgrus. Pesth. 24-a Marții 1816                  humillima ancilla

Anastasia Șaguna nata Mucsu.

                                            XIII.

            Amplissime Magistratus !

         Sub ddto 30-ae lanuarii Nr. 2738 Exc. Consilium Bgno Qra[tio]se intimavit Cottum
Borsodiensem repraesentasse, quod Antonii Sagona e Graeco n. Unito Ritu ad fidem
RCatholicam converti, relictae proles, Franciscus utpote 10, Catharina 7 et Anastasius
5 annorum, non obstante ea Altma Dispositione Regia, ut eaedem per avum earundem
Michaelem Mucsu graeci non uniti Ritus quaestorem Miskolcziensem in Catholica Re-
ligione educentur, secus autem AEppiscopi Agriensi fine ejusdem catholicae Institu-
tionis resignentur jam inde a mense Martio a. p. in praesentiarnm etiam in hac C[ivita]itte
penes Aviam suam Gr. R. N. U. addictam commorentur, et cum sperari non possit, ut
* iisdetn sub Inspectione cognatorum N. U. Ritui addictorum, Catholica educatio prae-
stetur, id circo bgno grâ[tio]se pjraejcepit, ut instituta p[rae]pvie rei investigatione ac
capta in concursu localis Parochi R.Catholici super Rationejactualis prolium harum edu-
cationis cognitione, ciicumstantialis Relatio, signanter super eo, an proles hae. Scholas
et Ecclesias Catholicorum, vel Graeco Catholicorum, frequentent. ac in cujus Religionis
prin cipiis instituantur, quoocyus praeparetur.

         Praemissum in finem die 12-a Mensis Marții Habilitationem Reverendissimi Dn
   Abbatis et Parochi Michaelis Pfingstel petendo, ea Anastasiam natam Mutsu, nuptam
   Antonio Sagona, cum prolibus constitui, quae etiam ut pote Franciscus 14 et Anasta-
   sius Sagona 9 annorum aderant, comparuerunt, ad hanc Investigationem Anna vidua
   Grabovszky, praeallatarum prolium Avia. filius illius D. Athanasius Grabovszky et Oe

401


   orgius Mucsu praedictarum prolium matris. Frater germanus; qua occaslone sua ex
   parte declaratum exstitit nominatos pueros, quinque mensibus effective hic esse, cum
   binis vicibus Miskolczini, semel Viennae fuerint, pueri hi scholas frequentant Graecas,
   Devotioni perinde in Oraeco Valachica Ecclesia celebrări solitae intersunt educantur
   una in G. R. N. U. Religione, in qua natae sunt, siquidem Pater prolium nonnisi ante
   biennium RCatholicam Religionem amplexus esset; rogat una mater et omnes p(rae)-
   nominati amici, qnatenus objectum hocce tantisper quoad finalem Decisionem super-
   sederetur, siquidem cum felicissimo suae Mattis Ssmae Viennam reditu personaliter hu-
   millime de genu supplicare velint, ut proles hae in illa, in qua natae sunt Religione
   Clementer relinquerentur, quod petitum suum si non asequerentur, quod bgne decisum
   fuerit, illi se adamussim mox accomodabunt. In hune sensum Mater prolium scriptam
   qiioque exhibuit Declarationem sub •/• rogando ut eadem transmittendae Information!
   accluderetur.

      Super qua in p[rae]sentia et concursu praelati D. Abbatis et Parochi Phfingstel
modo p[rae]miso peracta Investigatione p[rae]sentem exhibeo Relationem. Pesth. 17-a
April 1816. Michael Pfingstel m. p. qua exmissus Parochus. Ioann.es Borâros m. p.,
senator qua exmissus

  3561.                                  XIV.

      Serenissime Caesareo Regie Heereditarte Princeps Archidux Austriae et Regni Pala-
tinei Excelsum Consilium Regium Lttle Hgcum Domine, Domine. Domini Benignis-
simi Gratiosissimi, Colendissimi!

      Erga isthic in Origine readnexam Comitatus Borsodiensis Relationem, dignabatur
Celsitudo Vestra, Caesareo Regia, et Excelcum Consilium Regium sub 30-a lanuarii
a. c. Nr. 2738-0 bgno-gra[tio]se praecipere, ut cum ex eadem eveniat: quod Antonii Sâ-
gona, e Graeco Nonunito Ritu ad Fidem Romano-Catholicam conversi relictae proles,
non obstante illa altissima dispositione Regia, ut eadem per Avum eorundem Michaelem
Musu, Quaestorem Miskolcziensem in Religione RCatholica educentur, secus Archi-
Episcopo Agriensi fine ejusdem catholicae Institutionis consignentur, a mense Martio
a. p. 1815 hic Pesthini apud aviam G. n. u. Rittui addictam commorentur in concursu
Parochi localis Rcatholici Investigatio, an in Religione Rcatholica, vel vero Graeci Non
Uniti Ritu educentur, instituatur, et Informatic eatenus praestetur.

      Bgno-gratiosis his lussis obsequentes pro Investigatione unum e gremio noștri
consenatorem exmisimus, qui in sua isthic sub adnexa Relatione id deducit: quod
demandatam Investigationem in praesentia Abbatis et Parochi localis Michaelis Pfingstel,
signanter in Aedibus Parochialibus praesusceperi, ac ad hune actum, Filii Franciscus
14, et Anastasius Sagona 9 annorum, non secus Anna Vidua Grabovszky, p[rae]allatarum
prolium Avia ejusque Filius Athanasius Grabovszky et Oeorgius Mucsu, praedictarum
prolium Matris Frater Germanus comparuerint, ex parteque horum posteriorum decla-
ratum extiterit: nominatos pueros quinque mensibus effective Pesthini esse, binis
autem vicibus Miskolczini, et semel Viennae abfuisse, eosque pueros Scholas Graecas
frequentantes, Devotioni in Ecclesia Graeco Valachica celebrări solitae interesse, ac
denique in Religione Graeci N. U. Ritus, in qua nati sunt, educări, siquidem Pater
harum prolium, nonnisi ante biennium sacra RCatholica amplexus esset. Rogarunt prae-
terea Cognati harum prolium, ut objectum hocce, quoad finalem Decisionem tantisper
supersederetur, siquidem Recursum directe ad suam Majestatem Sacratissimam sum-
mere, et interventurae eatenus Clementissime Resolutioni semeț adamussim conformare
velint, caeterum Mater dictarum prolium Anastasia Sagona nata Mutsu scriptam quoque
exhibuit Declarationem, pjraejprovocatae sub Relationi sub •/. adlateratam.

      Penes quorum demissam Remonstrationem Benignitati, altisque gratiis comtnen-
dati, omni cum Veneratione et submissione manemus. E sessione magistratuali Pe-
sthini die 24-a lunii 1816 celebrata. — Celsitudinis Vestrae Caesareo Regiae et Excelsi
Consilii Regii Lttlis Hgci — humillimi servi: loannes Veidinger m. p., consul. — Ant.
Hoffmann m. p. Franciscus Stimbac m. p. loannes N. Koller m. p. Franciscus Goszleth
m. p. Antonius Makk m. p. Oeorgius Pinter m. p., senatores.

102


   21707                                   XV.            Ex Consilio die 23 lulii 1816.

          Stiae Majestati S[acratissi]mae !

       Instantia Michaelis Mutsu G. n. u. Ritus quaestoris Miskolcziensis in eo Majestati
Vestrae Stmae exhibita, ut nepotes sui ex Antonio Sagona RCatholicam Fidem am-
plexo progeniti, quos Agriensis AEppus fine recipiendo Catholicae Instirutionis Agriam
transponi petiit, usque superatos discretionis annos in Religione O. n. u. R. sub cura
et custodia sua relinquantur, in obsequium B. Decreti Aulici dde 3 Marții anni 1815 Nr.
2788 concernenti quidem Cottui Borsodiensi, eadem altissima cum Inviatione transpo-
sita fuit,verum cum is medio hic sub Nr. 2738 a. c. adjacentis Repraesentationis, id re-
tulerit, quod memorati Antonii Saguna relictae proles Franciscus quippe 10. Cathârina
7 et Athanasius 5 annorum jam inde a mense Martio anni praeteriti, in praesentiarum
etiam in civitate Pesthiensi penes aviam suam Graeco Ritui nvn Unito addictam com-
morentur, mox in conformitate praecitati B. Decreti Aulici, apud Civicum Magistratuum
Pesthinensem dispositum unaque eidem commissum fuif, ut, cum sperari non possit,
ut prolibus hiss sub inspectione cognatorum suorum G. n. U. Ritui addictorum Catholica
educatio praestetur capta in concursu localis Parochi Rcatholici superatione actualis
Relatio signanter super eo, an proles hae scholas et Ecclesias catholicorum frequentent,
ac in cujus Religionis principiis instituantur isthuc praestetur.

       Erga dispositionem hanc idem civicus Mgtus Pestiensis ope hic aeque in origine
sub Nr. 21707 a. c. adjacentis Relationes isthuc retulit, ex parte Cognatorum praeal-
latarum prolium declaratum exstitisse, proles has quinque mensibus effective Pesthini
esse, binis autem vicibus Miskolczini, et semel Viennae abfuisse, puerosque scholas
Graecas frequentantes, Devotioni in Ecclesia Graeco Valachica celebrări solitae inte-
resse, ac denique in Religione G. n. U. Ritus, in qua nati sunt, educări, rogasse prae-
terea cognatos harum prolium, ut ab objecto hocce, quoad finalem decisionem tanti-
sper supersederetur, siquidem Recursum directe Altmo Loco summere et interventurae
eatenus Clementissimae Resolutioni semeț ad ammusim conformare velle, denique ma-
trem quoque dictarum prolium Anastasiam Saguna notam scriptam Declarationem pro-
vocatae Relationi sub •/. adlateratam in eo exhibuisse, ut proles hae usque superven-
turam erga sumptum per se personalem recursum, Altissimam Resolutionem R. in Stătu
quo relinquantur, neque Agriam transponantur.

       Quae Civici Mgtri Pesthiensis Relatio una cum suis Provocatis Majestati Vestrae
Sacratissimae cum eo demissa transponitur: Regium hoc L. Consilium, statim ad ef-
fectum praecitati B. Decreti Aulici, ut nempe proles hae captae contraria B. hac Re-
solutione Regia disposita Institutione mox Pestino Agriam transeferendae, et AEppo
resignandae disponantur processurum fuisse, si circumstantia facti per Matrem prolium
harum, ad Majestatem Vestram Stmam Recursus Argumentum non praebuisset, ut ul-
teriorem eatenus Altissimam Resolutionem praestoletur. Cum interim ex tota Matris
procedura conjicere liceat, eandem in id esse intentam, ut prolibus his Pestini magis,
et magis in principiis Ritus istins imbuendis, demandata et Legibus contentanea ea-
rundem Catholica Educatio difiicilior reddatur; hinc ne B. Resolutionis Regiae effectus
per tilteriores Avi et matris prolium Technas irritus reddatur, Idem hoc R. Lttle Con-
silium Majestatem Vram Stmam demisse exorat, ut, quo ad effectum B. Resolutionis
R. procedi possit, recurrente Matre a petito suo remota, proles hae petenti Archi Eppo
Agriensi pro Institutione, et pastorali cura consignando benigne disponantur. app. Berze-
viczy m. p. Vidi: Boros m. p. 15 Aug. Exped.......(nedescifrabil'.

XVI.

       Alăbbirt ezen Levelem ăltal, mivel Eo Felsege leg-fobb rendelese szerint (a Ro-
mai-katholika hitre ăltal-lepett Sagona Antal Attyok miatt) Gyermekeim Ferencz mo-
stansâg 13. Katharina 10 ’s Anastasius 8. Esztendosek; ugyan ebben tanităsok, ’s ne-
vekedesek meg-hatărozott lenne, reszemrol, PestrOl Miskolczra, volt lakăsom helyere
viszsza terven, magamat lekotelezem, hogy az ott levo katholikus Esperes, ’s Plebănus

103


tir, ’s T. Nemeș Borsod Vârmegye ’szoros vigyâzâsa alatt, ebben a târgybati kegyesen
kiadott Rendelesekhez magamat mindenekben szorossan tartani kesz leszek, tsak fenn
nevezett Gyermekeim, ă kikben egyedii] elek, anyai gondviselesem alatt maradhassanak,
ezzel a hozzâ tetellel, hogy ha ezen Oyermekek â katholika hit’ oktatâsâban ăltalam
meg-gâtoltatnânak ezek tiistent Eo Excellencziajănak, Egri Ersek Urnak ăltal adattas-
saiiak. Ezen elol-adott keresemnek. ’s tett igeretemnek nagyobb erositesere sajăt kezem-
irâsât hozzâ toldom, hites Tanâtsbeli Uraknak jelenletokben.

       Pesthen, Szent Mihâly havânak 12-diken 1816 araoraff/a, oayyBVa, 'yeviiycart]
fitiryn m. p. idest: Anastasia Sagona gebohren Mutsu.

       Hogy mi alolirt Pesten lakozo Atyafiak Eo Felsege’ kegyes rendelesetol meg-
gyozettetven, valamint szinte szerentsetlen Sagona Anastasia Aszonynak tehetsegOnk sze-
rent a’ Oyermekei ’koltseges nevelkedese vegett segedelmere lenni fogunk; ugy szinte
ezeknek Romai katholika hitben leendo oktatăsokban semmi gântsot sem fogunk vetni,
’s a’ leg-fobb Rendelesek vegrehajtâsât semmi keppen sem fogjuk akadâlyoztatni, ezzel
bizonyitjuk, magunkat ennek szoros figyelmere le-kotelezven. — Pesten Szent Mihâly
havânak 13-dikân 1816 Georg Mucso m. p. Auch in nahmen meines abwesenden Bm-
dcrs: Naurn Mucso.

       Quod Domina Anastasia Sagona nata Mutso, et Frater ejus Dominus Oeorgius
Mucso gremialis domicilialiter Inhabitaior praevius respectivas Declarationes suas, iisdem
de verbo ad verbum perlectas, vivae vocis ministerio confirmaverint et coram nobis
manibus propriis subscripserint, — hisce testatum reddimus. Pesthini die 14-te Septem-
bris 1816. (L. S.) Gcorgius Pinter m. p. (L. S.) Oeorgius Datnianovits m. p. qua jud-
liter exmissi senatores.

XVII.

       Serenissime Caesareo-Regie Her-Princeps ADux Austriac et R. Palatine! Excelsum
Consilium Reg. Loc. Hmg\>. Dne Dni Dni benignis [sinii] gra[iiosissimi] co[lendissimi] !

       Infrascripta, jurium ignota, prolium amans Mater, postquam Antonius Șaguna
Maritus, fidem RCatholicam amplexus fuisset, in eadem, in qua proles natae sunt, Re-
ligione, Or. R. N. U. conservare intendi, et cum quod rigore juris concedi haud posse
intellexerim, clementia Regis me obtenturam speraverim, Miskolczino, Pestimum ad
consangvineos veni, ut, ubi Suatn Mattem SSratn redituram audirem, me una cum pro-
libus incunctanter Viennam couferrem, in privata Clementissimi noștri Regis audientia
Ultimum tentatum remedium, cum praesertim ipse Maritus, prolium Pater binis Decla-
rationibus studia mea secundaverit. Me, cunctosque caeteros de sangvine viam planam
consveta ingenuitate secutam esse, evincuut sequentia: Avi Michaelis Mutso Quaestoris
Miskolczensis Declaratio Ifnclito] Cottui Borsodiensi exhibita supereo : proles cum matre
Pestinum ad consangvineos secessisse; non secus misso ad Civicum Magistratum Pesti-
ensem Intimato ddo 30 Ian. 1816 Nr. 2738. Declaratio mea ex parte incunctanter exhi-
bita hic sub 7. adjacens, quae a quibusvis subterfugiis remota parendi promptitudinem
luculentissime comprobat, iter Viennam Mense lunio a. c. suscepfum. utprimum Suae
Mttis reditus mihi innotuit; tentamen, utut frustra institutum, obtinendae privatae au-
dientiae, et hinc profluens firmissimum propositum : Altissimis Ordinationibus, quoad pro-
lium in Religione RCatholica suscipiendam institutionem ad amussim parendi, modo
eaedem maternae curae, vigilantiae, ac sollicitudini subsint. Omnis igitur exulat reni-
tentia, quae prolium e sinu matris avulsionem necessariam redderent, aut Patri militi,
qui proles infertenere nequit, aut AEppo Agriensi, qui sumptus ad institutionem, educa-
tionemque prolium necessarios prompte offert, resignandarum, cum praesertim testibus
sub •//• perdemisse acclusis Reversalibus ipsame strictae Parochi ex Cottui vigilantiae
subjiciam, parata ad easdetn proles, si altioribus jussis obsequi nollem, incunctanter re-
signandas, et Consangvinei promptum ad succurendum animum declarent seque nullos
hac in parte obices ponere velle designent. Maternus amor cunctis postulatis subscribet,
modo retentionem prolium consolidet, ne secus, si easdem resignare cogerer, ad des-
perationem conjiciar, mortemque obeam funestissimam orbata prolibus materna sol-


14

194


licitudine egentibus. Solatur me summa serenitatis Vestrae CRae, ac Exc. Consilii R.
L. H. benignitas, quae media duriora, praeexistentibus ad consequendum finem lenio-
ribus, rejicit, nec rigori legis convenientia, nec a humanitate probata, jure naturali
amoris materni respectu damnata, quod matris existentiam prolium praesentia requirat.
Benignitati, altis gratiis et gra[tio]sis favoribus devota emorior. — Serenitatis Vestrae ac
Exc. Consilii R. L. H. Pestini die 13 Sept. 1816. Humillima Ancilla Anastasia Șaguna
nata Mutsu.

  W425                                   XVIII.

      Sacrae Qaeae H. intimandum: Erga îactam ejusdem in merito Religionario pro-
lium Antonii Sagona horsum 23-ae lulii a. c. Nr. 21707 repraesentationem Consilio
huicce Lottli Regio, penes remissionem actorum rescribi: Proles has, quae vi bgnne
Resolutionis R. l-a lulii 1815 Nr. 8675 editae in Patris religione Catholica quippe edu-
canda sunt, ad archi Eppum Agriensem fine Institutionis transponendas, et eatenus re-
currentes educendas venire. Datum Viennae die 30 Aug. 1816. Princeps Franciscus
Kohăry m. p. Comes losephus Eszterhăzy m. p. Ad bgnutn fr. mandatum Comes Fran-
ciscus Forgâcs m. p.

  27097                                  XIX⁻

  27644                                           Ex Consilio dde 17 Septemb. 1816.

          Suae Majestati Ssmael

      Occasione illa, dum sub 23 lulii a. c. Nr. 21707 Consilium hoc L. Regium in Ne-
gotio Religionario prolium Antonii Sagona, benigne demandatam Relationem Majestati
Vtrae Stmae substravisset, idquoque demisse repraesentatum fuit, quod cum proles hae
Pestini apud cognatos aeque g. n. u. Ritui addictos constitutae, Ecclesiam ejusdem
Ritus valachicam adire compertae sint, spesque sic haud supersit, ut eae catholice edu-
centur, petentî AEppo Agriensi pro Institutione pro pastorali cura resignandae cen-
seantur.

      Erga Repraesentationem hanc ea quidem Benigna Majestatis Vestrae Stmae ddo
30 Augusti a. c. Nr. 19425 edita Resolutio intervenit: ut memoratae proles, quae vi B.
Resolutionis R. edo 1 lulii ai 1815 Nr. 8675, in patris Religione Catholica quippe edu-
candae sunt, ad Archieppjum] Agriensem fine Institutionis, transponantur, et eatemus
recurentes edoceantur.

      Cum interim eodem tempore, ac B. hae Resolutio Regia sub pertractationem
sumpta fuisset, mater memoratarum prolium Anastasia Sagona, ope hic demisse advo-
luti Recursus sui scriptas Reversales, vigore quarum, et mater, et Consanguinei harum
prolium Georgius quippe Mutso, et Naum Mutso se, Altîssimas Ordinationes Regias,
quae intuitu educationis harum prolium interventurae sunt, quam exactissime observa-
turos, et expleturos pollicentur [s’au șters următoarele rânduri: seque una strictae Pa-
rodii Miskolcziensis et Cottus Borsodiensis vigilatio subjiciunt, exhibendo, ultro pro ea
supplicet, ut proles hae materna solicitudine egentes sibi relinquentur, et a se non
evellantur;] — exhibuisset, e quibus et Matris ad Lares Patrios reditus colligeretur, et
illa cum Cognatos Pestini nexus sufferretur, sed et Institutio educatioque Catholica
earundem prolium in ipsa Dioecesi Agriensi omnino expleretur, etiamsi sub cura Ma-
tris, prolibus utique hoc cumprimis tempore facilius provisurae, relinquerentur,

      Hinc R. hoc Lttle Consilium a Matte Vra Stma ulteriorem edendam B. Resolu-
tionem demisse expetit, an videlicet hae proles simpliciter, uti tales tantum quarum
Parentes alt[issi]mis mandatis renituntur, AEppo Agriensi ita resignandae intelligendae sint,
ut eas ad quemvis, qui sibi apportunissimus visus fuerit, Catholicae educationis Locum
transponat, vel juxta Reversales luculentes (alioquin in casum contraventionis id ipsum
post se tracturas) non quidem Pestini, sed Miskolczini sub cura localis sacerdotii, et
vigilantia AEppali Catholice quidem omnino educandae, at sub Matris domestica ali-
mentatione et provisione relinqui valeant ? Dat. app. Berzeviczy m. p. 27-ma. Vidi:
Nyitray m. p. 30 rev. Brun m. p. 1 8bris                                  (Va urmă).

105


Din „Silister Stuhlsbuch" 1585—1709.

(copie) Litterae Principis Valachiae.

          Milostivul Constantin Mihail Csehan Rakovitze Woivod Ikdin de Varskiff. De
   vreme cse mam înștiintzatt Domnia a me, kumke Pitarul Rudu Bindseskul nau urmat
   Porintsi Domniei mele tsie szau dat, ka sze je dela Ungureni csei cesz verează vitele
   în Pomuntul Czeri, de vite de vats si de kai kete patru băny si de oeije mare kete
   doi băny, dupe kum sze lua sii mai nainte, sii szau tinsz de au luatt sii de Miel la
   kare nau fost obitsei a sza lua, volynitsind pe szluga Domnie mele kapitan de Rou-
   szâva Fottu (vătav) de Play, sza aputse pe Pitarul Radul Bindseszkul ka sze de totz
   bănyi tse au loâtt pentru miei, sii Fottu (vătavu) de Play sze de Ungurenyilor de kare
   jau loatt en napoi, jare nedend bănyi pittarul Radul attuntsa pe lok sze ne fake Fottul
   en știre tremetzend sii Foje anume dela tseatse au loatt ketz bănyi sii ketz Miei au
   loatt. Sii atuntse sze va trimite Uom Domneszk del va apuka sii va plinii totz bănyi
   fore de voje Entre alt tyip nu fâke. Aszta jeszte Porunka Domnie Mele. lissam Rets
   Milostiv d. 31 Aug. A. 1755. Noi Costandin Rakovitsanul Woivod. (L. S.)

              (Ein Brief des Plajases Capitains Kraisanul aus der Wallachey.)

          Titulus. La ai nonstri de binevoitori Dumnealui Judele den Szeliste și la Dum-
   nealui Truku Kindje den Szeliste sii Avrămuș den Galyes luon Floss, Kinde den Sze-
   liszte, Thoma Kriszte sii Patru Hertze ku buna sii feretsitte szenetate sze sze de

La Ardăly

          Szenetate ve pofteszk dela milostivul Dumnezeu ka sze ve derueaszke. Alte vetz
   sti ke au tremesz kârtye la Maria sza Vodă pentru Miei, kâre vau loatt Vameșul sau
   venitt kărtye Domnyaszke sii ku un om Domnyeszk sze ve întoerke vameși totz bănyi
   tse vau loatt pe Miei tsi Dumna-Voastre sze fatsetz Foitza de la tsine tse au loatt sii
   pe kitz Miei sii dela tsine kette suma de Miei au pletitt sii sze venitz Dumna Voesztre
   sze ve loatz bănyi ke sedje uom Domnyesk aitsa, sze vaze pune vetz loa bănyi, sze
   szpuje Maria szalye Vodă, k’atz loatt bănyi totz de pe Miei, ke nu jeste Porunka Ma-
   rieszale sze ve je pe Miei. Sii dake atzi venit aitsa en Tzăre sze jernatz sii sze ve dătz
   oiritul derept sii bănyi depe oile tsele mare unke atsei sze o untoarke Vameșii sii sze
   nu fatsetzi entre alt kipp sze venitz ke bănyi szent gata, ke jo dupe cum am greitt,
   jatte ke vam iszprevitt, sii jatte ke am tremes pe atseszt Plajas umpreune ku Plajasul
   sze venitz la mine la Novăts ke si vameșul v’astapte aitsa sze ve de bănyi dupe
   porunka Maria szale Vodă, tsi Dumna-Voastre sze loatz in szkrisz, dela fieste kare
   uom cu turma ă lui tsine ketz Miei a pletitt sze ve loatz bănyi. Atsaszte sze fiți
   Dumna-Voastre szenetos al Dumne-Voasztre bun voitor, Kraisanul Capitan de Plai.

          Dumna Vostre dake vetz tseti kartya atsaszte sze tremetetzi sze vie Avramus
   den Galyes, ke știe mai bine rendul, kum am greitt am sii iszprevit, ke sze ve loatz
   bănyi, sii vetzi sti Dumna-Voastră sii atsaszte k’au fokut Mariasza Vodă Milye ku
   Dumna-Voasztră sii tsei kare va vre sze vie ku oilye aitsa en Czare sze jerneze, sii
   atse sze li sze entoertse Văme pene l’a un ban tse au datt sii pe oile tsele mare.

                                             (Din arhiva universității săsești din Sibiiu).


14*

ZPsirtea, ofieialâi.

          Nr. 846-1910.                  —

        Raportul general

         al comitetului central al «Asociațiunii pentru literatura română și
        cultura poporului român» cătră adunarea generală convocată în
        Dej, la 18 și 19 Septemvrie n. 1910.

                  Onorată adunare generată!

              Activitatea Asociațiunii în cursul anului trecut înseamnă un pas înainte
        spre ținta ce o urmărește: răspândirea culturii și literaturii în sânul
        poporului românesc din această țară. Munca ce a putut-o desfășura în
        cursul anului 1909 reiese limpede din informațiile amănunțite, pe cari avem
        onoarea a le înșiră mai la vale.

Membri. înainte de a începe cu înșirarea acestor informații, comitetul cen-
tral își îndeplinește o tristă datorință raportând că dela adunarea generală
din anul trecut până astăzi au încetat din vieață mai mulți membri fun-
datori, pe vieață și activi ai «Asociațiunii». Numele membrilor decedați
Anexa I. sunt înșirate în anexa I. a acestui raport și invităm on. adunare generală
să deie, expresie durerii sale pentru aceste perderi, îndeosebi pentru
pierderea lui Dr. Augustin Bunea, fost membru al comitetului central, fost
membru al secțiilor știintifice-literare și membru fundator al Asociațiunii
și pentru pierderea lui Constantin Stejaru, fost cassier al Asociațiunii și
fost membru fundator, la îmormântarea cărora comitetul central a dispus
să se facă onorurile cuvenite.

             în ce privește numărul membrilor «Asociațiunii», avem onoarea a vă
        raportă că până la 1 August a. c. a avut următorii membri: onorari 8,
        secțiile: 25 activi și 23 corespondenți; fundatori 112 ; pe vieață: 289;
        activi (ordinari) 1579; în total 2036 membri. Numărul membrilor s’a sporit
        deci cu 127 în curs de un an.

Anexa       Lista membrilor se găsește în anexa a H-a și a Hl-a a acestui raport.

II. și III. Informațiile despre activitatea Asociațiunii în cursul anului trecut le

         vom începe cu activitatea despărțămintelor, cari sunt cele mai importante
        organe ale instituției noastre.

             Dintre 56 de despărțăminte, câte a avut «Asociațiunea» la sfârșitul
        anului 1909, abiă 29 au desfășurat o activitate mulțumitoare și anume:
        1. Abrud-Câmpeni, 2. Alba-Iulia, 3. Becicherecul-mare, 4. Beiuș, 5. Bistrița,
        6. Blaj, 7. Bocșa, 8. Brad, 9. Brașov, 10. Cluj, 11. Dej, 12. Dobra, 13. Gherla,
        14. Hațeg, 15. Hida-Huedin, 16. Mediaș, 17. Mercurea, 18. Mociu, 19.
        Murăș-Ludoș, 20. Murăș-Oșorheiu, 21. Lăpușul-unguresc, 22. Năsăud,
        23. Nocrichiu, 24. Panciova, 25. Săliște, 26. Sebeș, 27. Sibiiu, 28. Șimleu
        și 29. Tășnad.

197


     Celelalte despărțăminte au lucrat prea puțin pentru răspândirea cul-
turii în popor, ba unele nici n’au funcționat. Numărul despărțămintelor
active în cursul anului 1909 au crescut totuș cu 7 față de anul 1908,
așa că putem constată un progres mulțămitor, care ne îndreptățește să
sperăm că în viitorul apropiat cele mai multe despărțăminte se vor strădui
a-și îndeplini datoria față de cultura noastră națională.

     Activitatea cea mai însemnată a despărțămintelor a fost răspândirea
culturii între țărani și cărturari, prin ținerea de prelegeri, de conferințe,
prin reprezentații, șezători culturale, cursuri de analfabeți, împărțirea de
cărți și prin înființarea de agenturi și biblioteci poporale Ia sate.

     Comitetul central, pentru a înlesni ținerea prelegerilor poporale la Prelegeri
sate, în cursul anului 1909, a împărțit ajutoare de câte 100 cor. urmă- poporale.
toarelor despărțăminte: 1. Abrud-Câmpeni, 2. Alba-Iulia, 3. Bistrița, 4. Blaj,
5. Brad, 6. Brașov, 7. Dobra, 8. Hațeg, 9. Lăpușul-unguresc, 10. Săliște,
11. Sebeș, 12. Sibiiu și 13 Șimleu.

     Aceste 13 despărțăminte, cari au primit, în total, 1300 cor. au ținut
235 de prelegeri poporale.

     Din suma de 2000 cor., votată pentru prelegerile poporale pe anul
1909, a mai rămas, deci, la dispoziția comitetului central suma de 700 cor.
din care a dat 200 cor. dlui Aurel Nistor, preot în Arpătac, care a ținut
o serie de 20 de prelegeri economice în diferite comune din Țara Ol-
tului, iar 100 cor. a dat dlui învățător loan Bembea din Sibiel, care a as-
cultat cursul de agricultură al statului din Oeoagiu, care s’a obligat a ținea
prelegeri economice în cadrele «Asociațiunii».

     Numărul total al prelegerilor poporale ținute în cursul anului 1909,
dupăcum se poate vedea din anexa IV, e de 389, prinurmare arată un Anexa IV.
spor de 34 de prelegeri față de anul 1908. După informațiile primite
dela domnii directori ai despărțămintelor, aceste prelegeri au fost ascul-
tate aproximativ de 30,000 de țărani.

     Credem că e de interes să se știe și ce chestiuni s’au tratat în ace-
ste prelegeri. De aceea am întocmit următorul tablou:

     1. Despre chestiuni culturale, sociale, morale și re-


     ligioase s’a vorbit în..............................106 de prelegeri

2.  Despre  Asociațiune și scopurile  ei în   .  .  . .   40 „     „

3.  Despre  economie și ramurile ei   în.............95      „     „

4.  Despre  higienă în...............................45      „     „

5.  Despre  istorie și geografie în......................16  „     „

6.  Despre  chestiuni  practice de drept în .... 17          „     „

7.  Despre  chestiuni financiare (asigurări, însoțiri etc.) în 17 „ „

8.  Despre  limbă și  literatură în.......................8  „     „

9.  Despre  industrie și comerciu   în....................8  „     „

10. Nu e indicat subiectul la........................  ■  37 „      „


                                                          Total 389 de prelegeri

      Cum vedem cele mai multe prelegeri au tratat chestiuni economice
și chestiuni culturale-sociale. E de regretat că despre însoțiri și alte che-

198


stiuni financiare practice, cari au deosebită importantă pentru consolidarea
economică a vieții țărănești, s’a vorbit așa de puțin. De aceea în circu-
lara pe care a adresat-o comitetul central despărțămintelor, la sfârșitul
anului 1909, pentru ținerea prelegerilor poporale (y. Transilvania, 1909
p. 449 și urm.) a atras atențiunea conferențiarilor asupra tovărășiilor sătești,
îndemnându-i să studieze amănunțit organizația tovărășiilor din alte țări și
să arete țăranilor foloasele practice ale acestora. Sperăm că în viitor la
propaganda pentru organizația economică a țărănimii noastre prin tovărășii
va contribui mult și hotărîrea băncilor asociate «Solidaritatea», care în adu-
narea generală din acest an a luat în programul său sprijinirea acțiunii
pentru înființarea însoțirilor.

               Ca să știm, cari profesiuni din pătura noastră cărturărească arată mai
         mare interes pentru răspândirea culturii la sate, am făcut un tablou al
         conferențiarilor poporali, împărțindu-i după profesiuni. Am obținut urmă-

toarele date:                                        
62    de preoți.....         au ținut  140 prelegeri
43    „ învățători . . .   n            65 99       
22    „ profesori . . .    M            52 99       
27    „ advocați ....      V            51 99       
8     funcționari de bancă M    V       20 V        
6     agronomi ....        7’   v        9 99       
6     medici......         n             6 99       
2     publiciști.....                    6 99       
2     funcționari adm. . .               2 99       
1     negustor.....        >»     99     1 99       
1     proprietar ....             99     1 99       
1     inginer.....         V             1 99       
4     studenți.....                      4 9 »      
la 31 de prelegeri neindicată profe-                
      siunea conferențiarului . . .     31 99       

Total: 216 conferențiari. ... au ținut 389 prelegeri

              Din acest tablou rezultă că preoțimea și dăscălimea au ținut și în
anul trecut cele mai multe prelegeri, adecă ²/a (205 prelegeri), iar restul
profesiunilor numai ]/₃ (112 prelegeri). Nădăjduim că în viitor și studen-
țimea universitară va luă parte mai activă la răspândirea culturii în popor.
La alte neamuri ea stă în fruntea mișcărilor de redeșteptare a țărănimii.
însoțiri Prelegerile poporale au avut și rezultate practice. Cele mai frumoase
rezultate le-au obținut despărțămintele cari au reușit să înființeze însoțiri
și anume: Banca «Economul» din Cluj a oferit un premiu de 200 cor.
pentru încurajarea însoțirilor existente pentru asigurarea vitelor; despărță-
mântul Murăs-Ludoș a înființat 2 tovărășii pentru asigurarea vitelor; desp.
Năsăud a înființat în Salva, Rodna-veche și Rebrișoara câte o însoțire de
consum, asemenea însoțiri sunt pe cale a se mai înființa în Năsăud și în
Telciu; în desp. Năsăud s’a făcut o propagandă întinsă pentru înființarea

199


însoțirilor, trimițându-se apeluri tuturor comunelor și ținându-se mai multe
prelegeri; desp. Șimleu a înființat o bancă Raiffeisen în comuna Sîg. Pe
lângă aceste fapte, în desp. Becicherecul-mare țăranii din comunele To-
racul-mic și mare se ocupă cu ideea de a înființa însoțiri pentru valori-
zarea cerealelor, iar în desp. Lăpușul-unguresc, ținându-se mai multe pre-
legeri împotriva alcoholismului, s’au înființat reuniuni de temperanță în 3
comune.

      In despărțămintele cari au avut conferențiari specialiști în agronomie,
țăranii au început să cultive pământul mai rațional.

      In legătură cu prelegerile poporale mai amintim că în multe despăr-
țăminte s’au ținut șezători literare și sărbări poporale.

      In ce privește angajarea unui conferențiar agronomic, avem onoarea Conferen-
a vă raportă că comitetul central a publicat două concurse pentru ocu- țiarul a-
parea acestui post și anume unu! cu terminul de 1 Noemvrie 1909, care gronomic
n’a avut nici un rezultat, deoarece concurenții n’au întrunit condițiile pre-
văzute în concurs, și al doilea cu terminul de 31 Maiu 1910, în urma că-
ruia comitetul central a angajat provizor, pe un an, cu începere dela 1
Septemvrie a. c., pe dl Aurel Coseiue, în condițiile fixate în concursul
publicat în «Transilvania» 1909 p. 452. Dl Coseiue va avea să lucreze
conform îndrumărilor stabilite de comitetul central și nădăjduim că prin
organizarea și ținerea prelegerilor poporale și prin broșurile ce le va scrie,
va reuși să aducă servicii reale educației economice a țărănimii noastre.
La sfârșitul anului trecut biroul central a făcut din nou o adresă cătră.
On. Direcțiune a băncilor asociate «Solidaritatea», solicitând un ajutor ma-
terial pentru această propagandă economică. De astădată a răspuns numai
«Albina» din Sibiiu, trimițând suma de 200 cor. și «Orănițerul» din Dobra,
trimițând 40 cor. In total s’au încassat deci 240 cor. față de 1066'30 cor.
din anul trecut.

      In cursul anului 1909, în 17 despărțăminte, s’au ținut și conferințe. Conferințe
Biroul central a trimis în toamna anului trecut o adresă cătră 58 de căr-
turari, învitându-i să țină conferințe în diferite centre românești. O parte
(12 inși) dintre cei invitați au și ținut câteva conferințe în cursul anului
1910, despre cari vom vorbi în raportul general viitor. Lista conferințelor
ținute în cursul anului 1009 se găsește în anexa V. In total s’au ținut 63 Anexa V.
de conferințe, în cari s’a vorbit mai ales despre trecutul românesc și
despre limba și literatura românească. Zece dintre despărțăminte (Beci-
cherecul-mare, Beiuș, Bistrița, Brad, Brașov, Mediaș, Panciova, Reghin,
Șimleu și Sibiiu) au aranjat și reprezentații teatrale, serate artistice, cu cân-
tece, declamațiuni și cetiri. Mai ales cele din Sibiiu, Brașov, Bistrița și
Brad au fost bine reușite și bine cercetate de public.

      Pe lângă această activitate, despărțămintele în cursul iernii 1908/9 Instrucția
s’au ocupat și cu instrucția analfabeților. Cursuri cu rezultat s’au ținut în analfabe-
următoarele despărțăminte:                                                      ților

200

Nrul                    Câte    Nrul analfabeților   Premii împărțite   
crt  Despărțământul   cursuri ?  cari au învățat      instructorilor.   
                                 a scrie și ceti                        
1.   Abrud---Câmpeni  2         25                 2 ă 30 K Total 60 K  
2.   Aiud---Teiuș     10        53                 1 „ 50 „    „    50 „
3.   Alba-Iulia       2         7                  --- ---              
4.   Blaj             4         66                 3 ă 30 K|            
                                                   1 „ 50 „J Total 140 K
5.   Brad                 4     41                 --- ---              
6.   Cluj             1         27                 1 â 50 K Total 50 K  
7.   Gherla               1     25                 --- ---              
                                                   [4 â 40 K1           
8.   Hida-Huedin      4         181                2 „ 50 „ Total 290 K 
                                                   1 „ 30 „             
9.   Lăpușul-unguresc 2         13                 --- ---              
10.  Mercurea         2         37                 --- ---              
11.  Sătmar---Ugocia  1         30                 --- ---              
12.  Șimleu               2     50                 1 â 50 K Total 50 K  
     Total            35        555                                640 K

                In 12 despărțăminte s’au ținut deci 35 de cursuri în cari au învățat
          a scrie și cetî 555 de analfabeți. Pentru aceste cursuri s’a cheltuit, în
          formă de premii, suma de K 640.

                S’au mai ținut cursuri de analfabeți în despărțămintele Bistrița, Brașov,
          Lugoj, Săliște, Sibiiu, Șimleu, Turda, și Zărnești. Unele n’au ajuns la nici
          un rezultat, fiind sau oprite de organele administrative sau hecercetate de
          țărani. în unele [Sibiiu Șimleu (6 cursuri) și Turda (2 cursuri)] nu cu-
          noaștem rezultatul.

                Trebue să amintim că aceste cursuri au fost sprijinite materialicește
          de bănci și de particulari. In câteva despăițăminte (Beiuș, Blaj, Bocșa,
          Brașov, Lăpușul-unguresc, Orăștie, Murăș-Oșorheiu, și Șimleu) sumele
          destinate pentru premii au rămas neîmpărțite, deoarece sau nu s’au putut
          ținea cursuri sau nu le-a cerut nimeni, deșî au fost date la concurs.

                Instrucția analfabeților, care s’a început cu multă însuflețire în cursul
          iernii 1908/9, a încetat aproape cu totul in iarna anului 1909/10. Deșî
          comitetul central a invitat despărțămintele să continue cursurile de anal-
          fabeți și în iarna trecută, intervenind și pe lângă consistoarele bisericilor
          noastre să trimită preoților și învățătorilor un cercular, prin care să-i în-
          drume și să-i oblige a se pune în serviciul acestei cauze culturale, —
          după informațiile ce le avem, în iarna trecută nu s’au ținut asemenea
          cursuri.


Abecedarul Comitetul central, în fața acestei lipse de interes și a lipsei mijloa-
p. analfab. celor materiale, a decis să amâne tipărirea Abecedarului pentru analfabeți
de dl N. losif, învățător, pe care l-a premiat cu 100 K. S’a tipărit însă
al doilea Abecedar pentru analfabeți, lucrat de dl învățător 1. Bota, căruia
i-s’a dat un ajutor de 100 K pentru acoperirea cheltuelilor de tipar. Acest

201


abecedar se va recomandă despărțămintelor spre întrebuințare pănă se
va putea tipări al domnului N. losif, premiat de Asociațiune.

     O parte dintre despărțăminte, în urma îndemnului primit dela co- Expoziții
mitetul central, au aranjat, cu ocazia adunărilor cercuale, mai multe expo-
ziții. Despărțământul Alba-Iulia a aranjat o expoziție de industrie de casă
în Zlatna; despărțământul Blaj a aranjat o expoziție de țăsături și cusături
în comuna Șoroștin, împărțind țărancelor premii în valoare de 100 K;
despărțământul Bran a aranjat o expoziție etnografică, dela care 133 de
obiecte s’au reținut pentru Muzeu; despărțământul Cluj a aranjat o ex-
poziție de vite, premiindu-se 32 de expozanți cu premii în sumă de 131 cor.
și o expoziție de lucruri de mână femeești premiindu-se 20 de femei
și 18 fetițe cu premii în sumă de 75 K; despărțămintele Năsăud și Sebeș
au aranjat câte o reușită expoziție etnografică în comunele llva-mare și Cut,
dela cari s’au reținut pentru Muzeu mai multe obiecte prețioase, mai ales
dela expoziția despărțământului Năsăud.

     Pe lângă premiile amintite mai sus, despărțămintele aii mai împărțit și alte
premii și ajutoare pentru scopuri economice sau social-culturale, și anume:
despărțământul Abrud-Câmpeni a dat un premiu de 300 K scriitorului
1. Agârbiceanu, pentru activitatea sa literară, un premiu de 40 Kdlui învățător
1. Simulescu, pentru producerea de altoi și un ajutor de 50 K școalei
«Reuniunii femeilor române din Abrud»; despărțământul Brașov a dat un
premiu de 50 K domnului A. Nistor, preot în Arpătac, pentru activitatea
sa culturală; despărțământul M.-Oșorheiu un premiu de 25 K domnului
I. Banciu, care a ținut prelegeri; despărțământul Sătmar-Ugocia a dăruit
bisericii din Seini suma de 17860 K.

     Despărțămintele, în cursul anului 1909, au continuat și cu înființarea Agenturi și
agenturilor și bibliotecilor poporale la sate. Cu sfârșitul anului 1909 Aso- Biblioteci
ciațiunea a avut 206 de agenturi și 337 de biblioteci poporale. Cele mai
multe dintre agenturi, însă, n’au funcționat și n’au desfășurat nici o acti-
vitate. Existența lor în cele mai multe cazuri e numai nominală.

     Bibliotecile poporale, în schimb, îndeplinesc o trebuință simțită de
țărănimea știutoare de carte dela țară. Comitetul central, conformându-se
îndrumării primite în ultima adunare generală, a încercat să adune date
privitoare la circulația cărților din Bibliotecile poporale. S’au putut adună
date dela 19 despărțăminte și anume: Bistrița, Blaj, Bocșa, Brad, Dobra,
Gherla, Hațeg, Lăpușul-ungur., Mercurea, M. Ludoș, Năsăud, Panciova,
Reghin, Săliște, Sebeș, Sibiiu, Șimleu, Tășnad și Țurda. în aceste 19
despărțăminte, 184 de biblioteci poporale, în cursul anului 1909, au avut
aproximativ 5000 de cetitori. Această circulație a cărților din bibliotecile
poporale e destul de mulțumitoare.

     Unele dintre despărțăminte (Beiuș, Bistrița, Bocșa, Brașov, Lăpușul-
ung., M. Ludoș, Nocrich, Panciova, Reghin, Sibiiu, Șimleu și Timișoara)
au împărțit între țărani mai multe mii de broșuri cu ocazia adunărilor
cercuale și prelegerilor poporale. Spre acest scop și pentru înființarea de

202


biblioteci comitetul central a împărțit, în cursul anului 1909, 6240 de bro-
șuri din publicațiunile cumpărate sau tipărite de «Asociațiune». Asemenea
publicațiuni s’au dăruit și pentru bibliotecile parohiale și școlare.

                  Comitetul central voind să afle ce fel de biblioteci mai sunt pe te-
           ritorul despărțămintelor, a cerut informații amănunțite dela domnii direc-
           tori ai despărțămintelor. Din răspunsurile vagi ale domnilor directori,
           am constatat că sunt foarte puțin orientați în această privință. Din răs-
           punsurile primite rezultă că în 23 de despărțăminte sunt 54 de biblioteci
           parohiale, 40 școlare și 7 alte biblioteci. Aceste informații le vom cere
           și la sfârșitul anului curent și sperăm că vom reuși a obținea date tot
           mai complete.

                  Ce despărțăminte nouă s’au înființat în cursul anului 1909, am ra-
           portat în anul trecut on. adunări generale. In cursul anului 1910 s’au
           mai înființat două și anume desp. Ceica (din desp. Beiuș) și desp. Teaca
           (din desp. Reghin). Despărțămintele cari au un număr prea mare de co-
           mune au rămas cele din anul trecut, adecă, Beiuș, Caransebeș, Deva,
           Hațeg, Hida-Huedin, Dej, Orade, Orăștie, Sătmar-Ugocia, Sighișoara și
           Șimleu.

                  De încheiere mai amintim că informațiuni mai amănunțite despre
vf^VII activitatea despărțămintelor se găsesc în anexa VI și VII a acestui raport.
Publicația- Pe lângă această activitate desfășurată în afară, prin despărțăminte,
nile «Aso- Asociațiunea a continuat cu tipărirea revistei «Transilvania», redactată de
ciațiunii» secretarul Octavian C. Tăslăuanu. Această revistă apare acum regulat
tot la două luni, publicând un material științific-literar prețios. în vremea
din urmă această revistă dă o deosebită atențiune etnografiei românești,
care până acum a fost așa de puțin studiată. în legătură cu studiile etno-
grafice se publică și ilustrațiuni, cari sunt o inovație la «Transilvania» și
cari desigur contribue la ridicarea valorii ei.


            peze în jurul revistei «Asociațiunii» pe toți cei ce se ocupă la noi cu
           cercetări științifice-literare, a decis ca în viitor studiile cele mai impor-
           tante să fie retribuite. Spre acest scop în budgetul anului viitor a luat
           5500 cor. pentru tipărirea revistei.

                  «Biblioteca poporală a Asociațiunii» s’a sporit cu următoarele broșuri,
           Nr. 35. N. Petra-Petrescu: Din puterea proprie, exemple de gândire nobilă,
           de putere de muncă și ajutorare proprie, traducere din limba germână;
           Nr. 36. Ștefan Cacoveanu: Floarea Soarelui, legendă în versuri; Nr. 37.
           Octavian Goga: Poezii alese.

                  în cursul anului trecut s’a înființat sub îngrijirea secției școlare, Biblio-
           teca tineretului, care se vinde cu 6 bani exemplarul. Din această Bibliotecă
           au apărut următoarele broșuri: 1. I. Al. Brătescu-Voinești. Puiul; 2. M.
           Sadoveanu: Vestitorii;3 Negruzzi: Meșterul Orb, Luminărica; 4. I. Popovici-
           Bănățeanul: Darul lui Hristos. La fereastră. Biblioeteca tineretului e
           menită a da o lectură potrivită tinerimii. Dovada cea mai bună că această
           bibliotecă a răspuns unei trebuințe adânci simțite e că, în câteva luni, s’au
           desfăcut peste 6000 de exemplare.


Comitetul central, ca să gru-

203


      Comitetul central a continuat și cu tipărirea manualelor de învăță-
mânt pentru școala civilă de fete a Asociațiunii. în cursul anului curent
a apărut: ('arte de cetire și gramatică maghiară pentru școalele de fete
(cl. 1. și 11), lucrată de dșoara M. A. Ferențiu. Manualul s’a aprobat de mini-
sterul de culte și instrucție publică.

      Tot la acest loc amintim că comitetul central a luat dispoziții pentru
reorganizarea «Bibliotecii Poporale a Asociațiunii», care va apărea, dela
1 Ianuarie 1911, în fiecare lună și care se va da membrilor ajutători în
schimbul taxei de 2 cor. Un număr din această Bibliotecă, cel din Oc-
tomvrie va cuprinde «Calendarul Asociațiunii».

      Despre activitatea și starea celorlalte organe și instituțiuni ale Aso-
ciațiunii avem onoarea a Vă raportă în cele următoare.

      Despre activitatea secțiilor științifice-1 iterare se găsesc informațiuni Secțiile
amănunțite în raportul d-lui secrecretar literar și în rapoartele singurati- științ.-lit.
cilor secții cătră ședința lor plenară, ținută la 1/14 Iulie a. c., anexată la
procesul verbal al acestei ședințe. Aici amintim numai câteva momente
mai importante din activitatea lor: S’a întregit secția istorică, alegându-se
membru corespondent dl Dr. Elie Dăian, protopop în Cluj, și secția știin-
țifică, alegându-se membru corespondent dl Aurel Bratu, profesor în
Sibiiu. S’a decis să se facă o lucrare comemorativă din prilejul jubileului
de 50 de ani al «Asociațiunii», conform programului cuprins în raportul
secretarului literar. Premiul Andreiu Murășanu pe anul 1909 s’a votat
dșoarei Ecaterina Pitiș pentru volumul «Poezii». In revista «Transilvania»
Nr. 111 1910 s’a tipărit «Bibliografia publicațiunilor românești apărute în
Ungaria în cursul anului 1909». Ședința plenară s’a ocupat și de reorga-
nizarea secțiilor științifice-literare, dând proiectul secretarului literar (vezi
raportul acestuia cătră ședința plenară) spre studiare diferitelor secții.

      Biblioteca Asociațiunii în cursul anului 1909 s’a înmulțit cu biblio- Biblioteca
teca regretatului Dr. I. Mera, fost medic în Karlsbad, care a testat biblio- «Asoc.»
tecii Asociațiunii 545 opere în 6C4 volume.

      Prin donațiuni, mai ales din partea d lui Atanasie Marienescu și a
Academiei Române, și prin cumpărări s’a mai sporit cu 281 opere. La
sfârșitul anului trecut a avut deci în total 6159 opere în 7402 voi., 6607
broșuri și 24 de hărți.

      Depozitul de cărți destinat pentru vânzare și pentru a se împărți gratuit
s’a sporit cu cele trei numere (35—37) din «Biblioteca poporală a Asocia-
țiunii», tipărite în cursul anului 1909 și cu 685 de volume și broșuri cum-
părate dela 7 autori dela noi cu suma de 410 cor.

      Totodată avem onoarea a Vă raportă că s’au luat dispoziții ca Bi-
blioteca centrală a «Asociațiunii» să fie aranjată și catalogată după cerin-
țele moderne.

      Muzeul istoric și etnografic, dupăcum v’am raportat în adunarea ge- Muzeul
nerală trecută, s’a încredințat, dela 1 Ianuarie 1909, secretarului Octavian «Asoc.»
C. Tăslăuanu, care în ședința comitetului central din 10 Martie a. c. a

204


prezentat un raport amănunțit despre lucrările de înzestrare și aranjare,
săvârșite în cursul anului trecut. Acest raport s’a publicat în întregime
în «Transilvania» Nr. I—11/1910 p. 38 și urm. La acest loc amintim că
în cursul anului 1909 colecțiile Muzeului s’au înmulțit cu peste 1100 de
obiecte, pentru cari «Asociațiunea» a cheltuit neînsemnata sumă de
28640 coroane.

             In cursul anului 1909 s’a făcut și catalogarea obiectelor pe fișe, afară
       de colecțiile numismatice, de minerale și de fotografii și afară de cărțile
       vechi și de manuscrise, cari s’au anexat, ca o secție specială, la Biblioteca
       «Asociațiunii». Cu sfârșitul anului 1909 au fost catalogate 1821 de obiecte.
       Numărul obiectelor aflătoare în Muzeu, împreună cu colecțiile numisma-
       tice, cu fotografiile și cu colecția de minerale se urcă cam la 4000. Mai
       amintim că aceste obiecte sunt bine și curat păstrate în Muzeu.

             Lucrările de inventariare și catalogare se urmează și nădăjduim că
       în cursul anului viitor, având personalul ajutător necesar, se vor putea
       termină.

             In ce privește hotărîrea adunării generale din anul trecut de a se
       redacta și tipări un catalog al Muzeului, avem onoarea a Vă raportă că
       înainte de a se completă și mai ales studiâ sistematic colecțiile din Muzeu,
       nu se poate face un asemenea catalog, care, de altfel, nici nu e de lipsă,
       fiindcă obiectele sunt așa de puține, încât publicul vizitator se poate orientă
       ușor. Comitetul central a încredințat, însă, pe custodele Muzeului să fo-
       tografieze obiectele mai prețioase și mai rare aflătoare în Muzeu și îm-
       preună cu descrierea lor să le publice, rând pe rând, în revista «Transil-
       vania». Obiectele de o deosebită importanță se vor reproduce, pe anexe,
       chiar în colorile originale. Aceste lucrări vor servi de bază la catalogul
       ilustrat al Muzeului, care se va face mai târziu.

             Problema de căpetenie a Muzeului «Asociațiunii» e, însă, înzestrarea
       lui sistematică. Și Vă raportăm cu o deosebită bucurie că în cursul anului
       curent Muzeul s’a îmbogățit cu obiecte foarte prețioase, despre cari se
       găsesc informații în procesele verbale ale comitetului centrai, publicate în
       «Transilvania». Amintim, în deosebi, obiectele de interes etnografic adu-
       nate în comunele Bilbor și Bran, apoi cele 50 de tablouri ale pictorului
       Mihail Pop din Brașov și fotografiile de porturi în colori de prin anii 1870.

             Ca să se poată face înzestrarea sistematică a Muzeului «Asocia-
       țiunii», comitetul central a încredințat pe secr. Oct. C. Tăslăuanu să facă
       mai multe călătorii în diferite ținuturi locuite de Români pentru a aduna
       și cumpără tot felul de obiecte. Deși suma de 1000 cor., pe care comi-
       tetul central a putut-o luă în budget pentru înzestrarea Muzeului, e foarte
       neînsemnată, totuș nădăjduim că în câțiva ani, lucrându-se cu stăruință,
       se vor puteâ completă colecțiile Muzeului nostru. Așteptăm ca atât membri
       «Asociațiunii» cât și despărțămintele să dee tot sprijinul comitetului cen-
       tral pentru a realiză cât mai curând idealul poporului nostru de a aveă

205


       un Muzeu național, în care să fie adăpostite toate dovezile trecutului și
       prezentului privitoare la ființa noastră etnică. îndeosebi despărțămintele,
       prin aranjarea expozițiilor etnografice, pot adună cu ușurință obiecte foarte
       prețioase pe seama instituției noastre.

      In sfârșit avem onoarea a Vă da câteva informațiuni și asupra altei Școala clv.
instituțiuni importante susținută de «Asociațiune» și anume asupra «Școalei de fete a
civile de fete». In cursul anului școlar 1909/10 a funcționat normal și cu «Asoc.»
rezultate pe deplin mulțumitoare. Din anuarul școalei, anexat la acest
raport, amintim următoarele date: în anul școlar 1909/10 în cele patru
clase civile au fost înscrise 127 eleve, iar în cursul complementar 12 eleve.
Dintre elevele înscrise s’au prezentat și promovat 123 eleve, iar în cursul
complementar 11 eleve. Cursurile s’au început la 1 Septemvrie n. 1909,
iar examenele dela sfârșitul anului școlar s’au ținut dela 22 — 28 Iunie n.
1910, sub conducerea dlui Dr. V. Bologa, directorul școalei.

      Corpul didactic se compune din directorul școalei, 2 profesori defi-
nitivi, 2 profesoare definitive, 1 profesoară suplinitoare, 2 cateheți și din
9 instructori și instructoare.

     In internat au fost adăpostite 106 eleve, față de 105 din anul școlar
1908/9. Internatul a fost condus și îngrijit de o directoară, două guver-
nante și trei bone.

      Veniturile școalei au fost de 70’250 cor. iar cheltuielile de 65,676, cor.
prin urmare bilanțul școalei s’a încheiat cu un excedent de venit în sumă
de 4,574, cor. din care 2,324 cor. sunt pretensiuni de incassat dela eleve.
Din întreg venitul acestui an se va pune bază fondului școalei, proiectat
de comitetul central în ședința sa din 16 Octomvrie 1908.

      în ce privește averea «Asociațiunii», avem onoarea a vă raportă că Averea
anul 1909 a fost un an mulțămitor, după cum se vede din socotelile «Asociaț.»
anexate sub VIII, întrucât veniturile normale arată un plus de 3466 cor. Anexa VIII.
față de venitul anului 1908. Creșterea întreagă provine din taxele dela
membri, cari taxe au dat 4’016 cor. peste preliminar.

      Averea totală administrată de «Asociațiune», la sfârșitul anului 1909,
a fost de 941,347,37 cor. din cari sunt a se scădeă datoriile de 49,634’73 cor.
rămânând avere curată 891,712’64 cor. Averea se prezintă, deci, cu o cre-
ștere de 12531 13 cor. față de anul 1908.

     Proiectul de budget pe anul 1911 se poate vedeă în anexa VIII.

      In ce privește fondurile și fundațiunile din anii trecuți, date destina-
țiunii, s’au împărțit burse și ajutoare conform literilor fundaționale. Lista
bursierilor se poate vedeă în anexa IX. Restul fundațiunilor se găsesc Anexa IX.
în cursul lor normal.

      Fundațiunea Teodor Sandul, primită în 1908, a intrat definitiv în pro-
prietatea «Asociațiunii», trecând prin toate formalitățile legale. Rămâne să
se mai facă în cursul acestui an literile fundaționale și să se dea desti-
națiunii.

206


  Ședințele După aceste informațiuni ne mai rămâne să amintim că comitetul
comite- central, dela ultima adunare generală, a ținut 10 ședințe, în cari a rezolvat
ⁱU^lᵣ^ⁿ chestiunile curente, cari în înțelesul statutelor și regulamentelor, cad în
sarcina sa. A executat, în marginile posibilității, hotărîrile ultimei adunări
generale. In ce privește propunerea dlui Virgil Cioban, preot militar în
Viena, ca «Asociațiunea» să intervină pe lângă Ministerul de răsboiu să
permită gradelor dela regimentele românești instruirea feciorilor în scris
și cetit, nu s’a putut luă nici o hotărîre, neprimindu-se motivarea propunerii.
Comitetul central s’a ocupat și cu propunerea domnului Dr. Dionisie
Stoica, de a se înființa posturi de secretari retribuiți în despărțăminte,
dar n’a aflat-o de realizabilă. Și după cum se poate vedea din răs-
punsul despărțămintelor din anexa VI, nici aceste nu găsesc că se pot
înființa asemenea posturi de secretari retribuiți. Propunerea dlui Traian
A. Mihalca, de a se publică în fiecare an un Calendar al «Asociațiunii»,
se va execută în cadrele «Bibliotecii poporale», cu a cărei reorganizare,
după cum am amintit, s’a ocupat comitetul central. Propunerea d-lui
Ilarie Pahone de a se tipări lista membrilor fundatori și pe viață decedați
se va execută în scrierea comemorativă, care se va publică în 1911, din
prilejul jubileului de 50 de ani al «Asociațiunii».

                 Comitetul central, având în vedere nepieritoarele merite ale d-lui
           Vasilie Stroescu pentru sprijinirea culturii noastre naționale, cunoscute de
           toată obștea românească, în una din ședințele sale a decis să propună
           adunării generale să-l aleagă membru onorar al »Asociațiunii».

                 De încheiere Vă raportăm că în ziua prezentării acestui raport ex-
           piră mandatul prezidiului și al comitetului central ales în 1907. Mulțu-
           mindu-Vă pentru încrederea ce ne-ați arătat-o, Vă asigurăm că, în margi-
           nile mijloacelor «Asociațiunii» și a puterilor noastre, ne-am dat toată si-
           lința să servim cu devotament interesele primei noastre instituțiuni cultu-
           rale și prin aceasta înaintarea culturală a poporului românesc.

Propuneri Amăsurat dispozițiilor statutelor, comitetul central roagă on. adunare
           generală să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului general al comite-
           tului central și să aducă hotărîri în ce privește propunerile cuprinse în
           programul adunării generale.

                 Sibiiu, din ședința comitetului central al «Asociațiunii pentru lite-
           ratura română și cultura poporului român», ținută la 17 August 1910.


losif Sterca Șuluțu,
prezident.


Oct. C- Tăslăuanu,
secretar.

        Anexele raportului general.

   Anexa: I.              —_—

CONSEMNAREA

membrilor decedați ai «Asociațiunii pentru literatura română și
cultura poporului român», în anul de gestiune 1909/10.


                          I.   Membri fundatori.

         1. Bunea, Dr. Augustin, canonic, Blaj.

         2. Stejar Constantin, căpitan î. penz., Jina.

II. Membri pe vieață.

         1. Avesalon George, funcționar din Viștea-de-jos.

         2. Bene Alexandru, prepozit capit., Gherla.

         3. Deac Ciril, vicar gr. cat., Năsăud.

         4. losif loan, paroh, Draos.

         5. Negruțiu, Dr. Emil, medic, Blaj.

         6. Popovici Nicolae, paroh, Joseni.


                           III.  Membri ordinari.

         1.  Anca, Dr. George, advocat, Oravița-montană.

         2.  Avram George, Deva.

         3.  Babi Vasile, oficial de bancă, Oradea-mare.

         4.  Bolfa Silviu, oficial în penz., Năsăud.

         5.  Brebenar George, penzionist, Bocșa-montană.

         6.  Budințan loan, advocat, Bocșa-montană.

         7.  Domide Gerasim, protopop gr.-cat., Bistrița.

         8.  Dumbravă Teodor, proprietar, Budatelec.

         9.  Fodor, Dr. Vasile, advocat, Abrud.

        10. Genie loan, paroh. Rod.

        11. Grama Gerasim, căpitan în penz., Rîușor.

        12. lancu Paul, paroh, Obad.

        13.  Lupșa George, paroh, Toracul-mic.

        14.  Onițiu Alexiu, jude reg. în penz., Sibiiu.

        15. Pinciu loan, protopop, Ciacova.

        16. Platoș Dumitru, croitor militar, Brașov.

        17.  Pop Petru, prepozit capitulai-, Lugoj.

        18.  Szabo loan, notar penz., Ardihat.

        19. Turcu, Dr. loan, advocat, Făgăraș.

        20.  Verzea Alexiu, paroh, Satulung.

        21.  Voina Vasile, protopop, Brașov.

  Anexa: II.


CONSEMNAREA
membrilor Asociațiunii pentru literatura română și cultura popo-
rului român».


                        Starea dela 10 August n. 1910.*)


Membri ordinari ai secțiilor științifice li-
terare

Bârseanu Andreiu, prof., Brașov, (Secț. lit.).
Barzu Traian, ases. ref., Caransebeș, (Secț.
economică).

Blaga, Dr. losif, prof., Brașov. (Secț lit.).

Bologa, Dr. Vasilie, dir. școalei de‘ fete a
   Asociațiunii, Sibiiu. (Sec. școl.).

Borcia, Dr. loan, prof., Sibiiu. (Sec. Școl.).

Chețianu, Dr. Ambrosiu, profesor, Blaj. (Secț.
   științifică).

Ciortea Aurel, prof., Brașov. (Secț. științ).
Cosma Parteniu, dir. executiv, Sibiiu. (Pre-
zidentul secț. econ.).

Diaconovich, Dr. Cornel, fost prim-secretar
   al Asociațiunii. (Sec. econ.).

Goldiș Vasile, secr. cons., Arad. (Secț. ist.).

Hodoș Enea, prof. în p., Sibiiu. (Secț. lit.).
Lupaș Dr. loan, protopresbiter, Săliște. (Secț.
istorică).

Negruțiu, loan F., prof., Blaj. (Secț. școl.).
Onițiu Virgil, dir. gimn., Brașov. (Secț. lit.).
Păcățian, T. V., publicist Sibiiu. (Secț. ist.).
Pletosu Gregoriu, prof., Năsăud. (Prezid.
secț. școlare).

Preda loan, advocat, Sibiiu. (Secț. econ.).

Radu, Dr. loan, prof., Brad. (Secț. știintif.).
Rațiu, Dr. loan, prof.. Blaj. (Secț.’ lit.).

Simu Romul, înv. pens., Sibiiu. (Secț. ecou.).

Stoica Simeon, medic în pens., Abrud. (Prez,
   secț. științ.).

Stroia Dr. loan, protopop, Sibiiu. (Secț.
   școlară).

Șuluțu, losif St., jude de tribunal în pens.,
   Sibiiu. (Prez. secț. istor.).

Togan Nicolau, protopop, Sibiiu. (Secț. ist.).

Vlaicu Arseniu, dir. școalei super, comerc.,
   Brașov. (Secț. științ.).


Membri corespondenți ai secțiilor știin-
                 țifice-literare.

Beu, Dr. Ilie, medic, Sibiiu. (Secț. științ.).

Bălan, Dr. Nicolau, prof., Sibiiu. (Secț. școl.).
Bogdan, Dr. Alexandru, profesor, Brașov.

  (Secț. lit.).

Braniște, Dr. Vaier, publicist, Lugoj. (Secț.
  literară).

Bratu Aurel, prof. semin., Sibiiu. (Secț. științ.).
Chirca loan, notar I. Săliște. (Secț. econ.).
Ciura Alexandru, prof., Blaj. (Secț. școl.).
Dăianu, Dr. Elie, protopop, Cluj. (Secț. ist.).
Erdely, Dr. Ștefan, medic, Orăștie. (Secț.
școl.).

Lăpădatu Dumitru, dir. școl., Săliște. (Secț.
  școl.).

Lăpădatu, loan L, dir. al institutului - Arde-
  leana» în Orăștie. (Secț. econ.).

Mihâlyi, Dr. loan, fiscal comit., Sigetul-Mar-
  mației. (Secț. ist.).

Moldovan Silvestru, publicist, Brașov. (Secț.
  istor.).

Păcală Victor, prof., Sibiiu. (Secț. istor.).

Petra-Petrescu, Nicolae, dir. inst. «Cordiana»,
  Fofeldea. (Secț. econ.).

Popovici, Dr. George, protopo, Lugoj. (Secț.
  școl.).

Popovici, Dr. losif. docent univ., Budapesta.
  (Secț. lit.).

Precup Gavriil, profesor, Blaj. (Secț. școl.).
Pușcariu, Dr. Sextil, prof. univ., Cernăuți.

  S>ecț. lit.).

Secula Sever, profesor, Arad. (Secț. istor.).
Sulică Nicolae, prof., Brașov. (Secț. lit.).

Todică Gavriil, fttncț. de bancă, Geoagiu.
  (Secț. științ.).

Vecerdea, Dr. Nicolae, advocat, dir. fii. -Al-
  bina- Brașov. (Secț. econ.).


-------------------

      *) On. direcțiuni ale despărțămintelor, resp. P. T. Membri ai Asociațiunii sunt rugați j
a controla, dacă li s’a scris exact numele, locuința și posta ultimă și eventuale greșeli să      ț

binevoiască a le rectifica, — fie și numai pe o carte poștală, — pentruca să se rectifice         j

și la centru.                                                                                      )

209


  Despărțământul Abrud-Câtnpeni.

            Membru fundator.

Chirtop, Dr. Zosim, advocat, Câmpeni.

Membri pe vieață.

Adamovici Nicolae, preot, Bucium-Poeni, p.
  u. Bucium.

A chim Petru, propr., Bucium-Sat, p. u. Bucium.
«Auraria», institut de credit și econ., Abrud.
Biserica gr.-or. română, Vidra-de-sus, p. u.

  Câmpeni.

Cotișel Constantin, preot, Certege, p. u.
  Câmpeni.

Cotișel Nicolae, proprietar, primar comunal,
  Certege, p. u. Câmpeni.

Danciu Aureliu, proprietar, Abrud.

David Candin, director de mine, Buciurn-
  Șasa, p. u. Bucium.

«Detunata», institut de credit și economii,
  Buciumșasa, p. u. Bucium.

«Doina», societate pe acții, Câmpeni.

Filip Ana, văduvă de advocat, Abrud.

Gomboș losif, preot, Abrudsat, p. u. Abrud.

Henzel Simeon, proprietar Roșia.

Lobonțiu Nicolae, proprietar, Abrud.

«Munteana», institut de credit și de economii,
  Ofenbaia.

Pop, Dr. Laurențiu, advocat, Abrud.

Stoica Simeon, medic î. p., Abrud.

Todescu loan, preot, Filipești, prin gara
  Făurei.

Vlasa Ana, văduvă de protopretor, Câmpeni.
«Zlăgneana», inst. de credit și econ., Zlatna.

Membri ordinari.

Andreica Traian, Câmpeni.

Balea George, vicenotar, Sălciua-de-jos.

Banfi, Dr. Ștefan, medic, Buciumșasa, p. u.
  Bucium.

Bocaniciu Oeorge, comerciant, Roșia.

Bogdan Alex. jun., Buciumșasa, p. u. Bucium.

Bogdan n. Tomaș, Laura, Buciumșasa, p. u.
  Bucium.

Bordia, Dr. Alexandru, medic, Abrud.

Chirtop Vasile, cassar de bancă, Câmpeni.

Chirtop n. Cothișel, Sofia, soție de advocat,
  Câmpeni.

Cioaba lonuț, Nicolae, Buciumșasa, p. u.
  Bucium.

Ciura, Dr. Vasile, când, de adv., Abrud.


Danciu Alexandru, preot, Buciumsat, p. u.
  Bucium.

David, Dr. Candin, când, de adv., Abrud.
David, Dr. George, advocat, Abrud.

David Nicolae, dir. de bancă, Buciumșasa,
  p. u. Bucium.

Furdui Romul, protopresb., Câmpeni. (Dir.
  despărț.).

Gan Vasile, protopresbiter, Ofenbaia.
Ghidrai George, notar, Sălciua-de-jos.

Goia Demetriu, preot, Peles-Sohodol, p. u.
  Câmpeni.

Goia loan, Ofenbaia.

Gomboș Aurel, proprietar, Vidra-de-sus, p.
  u. Câmpeni.

Gomboș Ana, soție de preot, Abrudsat, p. u.
  Abrud.

Joanette Aurel, comerciant, Câmpeni.

Jurca Cucu, loan, Buciumșasa, p. u. Bucium.

Jurca loan, Bucium.

Jurca n. Faur, Paraschiva, Bucium.

Lazar Silviu, contabil de bancă, Abrud.

Macaveiu Petru, contabil, Abrud.

Macaveiu Alex., proprietar, Bucium-Șasa,
  p. u. Bucium.

Macaveiu Alex. 1. Alex., Buciumșasa, p. u.
  Bucium.

Macaveiu, Dr. losif, când, de adv., Abrud.
Macaveiu loan, Bucium.

Marcu Romul, preot, Bistra, p. u. Câmpeni.
Montani luliu, protopop, Zlatna.

Morcan, Dr. Traian, advocat, Câmpeni.

Morcan Elena, soție de advocat, Câmpeni.
Muntean Andreiu, Ofenbaia.

Muntean Dionisiu, notar, Abrudsat, p. u.
  Abrud.

Pașca Simion, Sălciua-de-jos.

Pop, Dr. Ștefan, adv., deputat dietal, Arad.

Pop, Eugenia Ștefan C., soție de adv., Arad.
Pop Elvira, soție de adv., Abrud.

Popa loan, Bucium-șasa, p. u. Bucium.
Popovici Petru, protopop, Abrud.

Porea n. Chirtop, Domnica, Câmpeni.

Poruțiu luliu, protop. titular și paroh, Câm-
  peni.

Sasu Marian, învăț, gr.-cat., Bucium-șasa,
  p. u. Bucium.

Simu loan, preot, Abrud.

Simulescu loan, înv., Abrudsat, p. u. Abrud.

Sârb Avram, învăț., Câmpeni.

Șpan Vasile, preot, Lupșa, p. u. Ofenbaia.
Țăndrău n. David, Maria, Bucium.


15

210


       Despărțământul Agnita.

             Membri ordinari.

Bendorfean L, notar, Ohijasa de sus, p. u.
  Metișdorf.

Borzea Oeorge, paroh, Coveș, p. u. Agnita.

Chețian, Dr. Simion, advocat, Agnita.

Cosma Valeriu, paroh, lacobeni, p. u. Netuș.

Fleșariu Nicolae, proprietar, Toarcla, p. u.
  Cincu-mare.

Moldovan Simion, paroh, Noul-săsesc, p. u.
  Daia-săsească.

Muntean Eugen, paroh, Vărd, p. u. Agnita.

Muntean loachim, protopresbiter, Agnita.
  {Dir. desp.).

Olariu loan, econom, Vărd, p. u. Agnita.

Păcală Mihail, preot, Șulumberg, p. u. Agnita.

Părău loachim, preot, Agnita.

Răduleț loan, paroh, Seliștat, p. u. Cincul-
  mare.

Savu loan, paroh, Veseud, p. u. Agnita.

Vecerzan jun., Simion, econom, Coveș, p. u.
  Agnita.

Despărțământul Aiud-Teiuș.

Membru fundator.

Societatea foștilor husari nobili de graniță,
  Teiuș.

Membri ordinari.

Aron Aurel, preot, Mirislău, p. u. Aiud.

Barb Isidor, preot, Păgida, p. u. Aiud.

Bitea, Tit Liviu, contabil, Teiuș.

Brânzeu loan, preot, Ciuguzel, p. u. Lopadea-
  ungurească.

Crișan Cornel, învățător, Teiuș.

Domșa Cornel, învăț., Poiana, p. u. Aiud.

Domșa Isidor, ferar, Aiud.

Frâncu Amos, paroh, Benic, p. u. Teiuș.

Groza Basil, învăț., Cacova, p. u. Aiud.

Magia Basiliu, proprietar, Măgina, p. u. Aiud.
losof Daniil, Lopadea-rom., p. u. Aiud.
losof Ilarie, comerciant, Cacova, p. u. Aiud.
Lazar Emil, înv., Gâmbaș, p. u. Aiud.

Maior loan, protopop, Aiud. (Dir. desp.).

Man Ieronim, paroh, Băgău, p. u. Lopadia-
  ungurească.

Marcu Augustin, paroh, Ciumbrud, p. u. Aiud.

Marian Ieronim, învățător, Oârbova-de-jos,
  p. u. Aiud.

Marcu Nicolau, preot, Aiudul-de-sus, p. u.
  Aiud.


Marcu Simion, paroh, Gârbova-de-jos, p. u.
  Aiud.

Moldovan Vasile, paroh, Tâmpăhaza, p. u.
  Aiud.

Morar Basil, preot, Poiana, p. u. Aiud.

Ognean Augustin, înv., Cacova, p. u. Aiud.

Pop Aurel, învățător, Aiud.

Popa Toma, preot, Lopadea-română, p. u.
  Aiud.

Radu Nicolae, proprietar, Uifalău, p. u. Aiud.

Radu Teodor, preot, Meșcreac, p. u. Aiud.

Rațiu Gavrilă, proprietar, Teiuș.

Rațiu Traian, Cacova, p. u. Aiud.

Sântimbrean loan, preot, Asinip, p. u. Lo-
  padea ungurească.

Simon, Dr. George, advocat, Aiud.

Suciu Candin, preot, Măgina, p. u. Aiud.

Suciu Petru, preot, Teiuș.

     Despărțământul Alba-Iulia.

Membri pe vieață.

Florescu Nicolae, proprietar, Ighiu.

Nicola, Dr. Enea, medic, Carlsbad.

Patiția Rubin, advocat, Alba-lulia.

Membri ordinari.

Albini luliu, notar cerc., Zlatna.

Almășan Oeorge, Zlatna.

Baie Traian, comerciant, Zlatna.

Beșa Emanuel, preot gr.-or., Zlatna.

Borza Ignat, cantinar, Alba-Iulia.

Bran Sever, paroh, Drâmbar, p. u. Oarda-
  de-jos.

Cado Nicolae, paroh, Pâclișa, p. u. Alba-
  lulia.

Cristea Nicolae, paroh gr.-or., Valea-Bul-
  zului, p. u. Zlatna.

Damian Victor, hotelier, Zlatna.

Domșa Tit, exec. corn., Zlatna.

Dumitrean loan, înv. în penz., Șard.

Dușa Teodor, preot gr.-cat., Petrângeni, p.
  u. Zlatna.

Fodor, Dr. Alexandru, medic, Alba-Iulia.

Fodorean loan, preot gr.-cat. Galați, p. u.
  Zlatna.

Giurca Ludovic, preot, gr.-or., Trimpoele, p.
  u. Zlatna.

Magda losif, preot gr.-or., Feneș, p. u. Zlatna.
Magde loan, paroh, Drâmbar, p. u. Oarda-
de-jos.

Marciac, Dr. loan, adv., Alba-Iulia.

211


Mihălțan Zaharie, paroh, Limba, p. u. Oarda-
  de-jos.

Micu Sirnion, protopop, Alba-Iulia.

Moldovan M., hotelier, Zlatna.

Păsculeț Ștefan, Zlatna.

Patiția, Dr. Rubin, advocat, Alba-Iulia.

Pop Antoniu, proprietar, Bucerdea-vinoasă,
  p. u. Ighiu.

Pop-Bota, Enea, paroh, Șard.

Pop luliu, Zlatna.

Radu Traian, notar cerc., Feneș, p. u. Zlatna.

Scrobote Emanuel, Trimpoele, p. u. Zlatna.
Teculescu loan, protopresbiter, Alba-Iulia.

  (Dir. desp.).

Despărțământul Becicherecul-mare.

            Membru pe vieață.

Obădean Pavel, advocat, Becicherecul-mare.

             Membri ordinari.

Chiroi, Dr. Dumitru, advocat, Becicherecul-
  mare.

Ghilăzan, Dr. Liviu, advocat, Modoș.

Ohilăzan Hortenzia, soție de advocat, Modoș.

Magdu Valeriu, paroh, Ecica-română, p. u.
  Ecica.

Petroviciu Vichentie, paroh, Toractd-mic, p.
  u. Toracul-mare. (Dir. desp.}.

Popescu loan, paroh, Toracul-mare.

Todanu Atanasie, paroh, Toracul-mare.

Despărțământul Beiuș.

            Membru pe vieață.

Waltner n. Cosma, Maria, proprietară, Beiuș.

             Membri ordinari

Andru Teodor, preot, Chișcou, p. u. Dum-
  brăveni.

Antal jun., Augustin, preot, Petrani, p. u.
  Beiuș.

Antal Irina, văduvă de arhidiacon, Beiuș.

Ardelean Alexiu, proprietar, Beiuș.

Ardelean Coriolan, protopop gr.-cat., Beiuș.

Ardelean George, proprietar, Beiuș.

Ardelean loan, comerciant, Beiuș.

Botișel Miron, preot, Stej, p. u. Rieni.

Bușita loan, profesor, Beiuș.

Ciuhandu Petru, preot, Roșia, p. u. Beiuș.

Ciumpe Teodor, notar, Răbăgani.

Ciordaș, Dr. loan, advocat, Beiuș.

Ciordaș n. Ignat, Viora, soție de advocat,
  Beiuș.


Corbu Vasiliu, paroh gr.-or., Poeni, p. u.
   Dumbrăveni.

Cosma Livia, soție de advocat, Beiuș.
Cosma, Dr. Gavriil, advocat, Beiuș.
Cosma loan, pădurar domen., Beiuș.
Crișan llarie, cive, Beiuș.

Cristian Nic., cive, Beiuș.

Dan loan, pădurar, Budurasa.

Dumbrava Vasiliu, dir. gimnazial, Beiuș.
Erdelyi Vasiliu, apotecar, Beiuș.

Gera Alexandru, diriginte domenial, Beiuș.
Glița loan, notar, Hidișelnan, p. u. Dobrești.
Goina Florian, preot, Mezieș, p. u. Beiuș.
Iepure loan, profesor, Beiuș.

Kis George, preot gr.-cat., Delani, p. u.
   Remetea.

Kovăry loan, preot, loăniș, p. u. Beiuș.
Moga Demetriu, notar în penz., Beiuș.
Moga Elie, protopop, Răbăgani.
Murășan, Dr. George, medic, Beiuș.
Nyeș, Dr. Cornel, medic, Beiuș.

Papp Miron, preot, Pocioveliște, p. u. Beiuș.
Petra loan, contabil la «Drăganul», Beiuș.
Pavel, Dr. Const., profesor, Beiuș.

Popovici, Dr. Constantin, advocat, Beiuș.
Popovici Moise, preot, Segiște, p. u. Rieni.
Popovici Terențiu, notar î. p., Beiuș.
Rednic, Dr. loan, medic, Vășcău.

Selăgian Camil, profesor, Beiuș.
Stefanica Vasiliu, profesor, Beiuș.

Despărțământul Bistrița.

Membri fundatori.

«Bistrițana», institut de credit, Bistrița.

' Borgo-Bistrița, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Borgo-Prund, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Borgo-Rus, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Borgo-Tiha, comuna, p. u. Borgo-Prund.
«Coroana», institut de credit și econ., Bistrița.
Pahone Ilarion, consilier militar, Bistrița.
Pahone, Dr. Vasile, advocat, Bistrița.

Poruțiu Samuil, consilier minist., în pens.,
   Bistrița.

Tripon, Dr. Gavriil, advocat, Bistrița. (Dir.
   desp.),

Vârtic Gavriil, jude de tribunal în pensiune.
   Bistrița.

Membri pe vieață.

Baciu loan, preot Șoimuș, p. u. Șieul-mare.
Borgo-Joseni, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Borgo-Mijloceni, comuna, p. u. Borgo-Prund.
Borgo-Murășeni, comuna, p. u. Borgo-Prund.


15*

212


Borgo-Suseni, comuna, p. u. Borgo-Prund.

Ciuta, Dr. Demetriu, advocat, Bistrița.

Login, Dr. Dionisiu, advocat, Bistrița.
«Șoimușana», institut de credit, Șoimuș, p.

  u. Șieul-mare.

             Membri ordinari.

Bălan Vasile, preot, Blajfalăul-superior, p.
  u. Șintereag.

Beșa Paul, preot, Borgo-Prund.

Chiffa Emil, contabil, Bistrița.

Cionca Nicolau, supravigil silvanal, în penz.,
  Borgo-Tiha, p. u. Borgo-Prund.

Constantin, loan I., contabil, Bistrița.

Corbu loan, notar la sedria orfanală, Bis-
  trița.

Dan Eliseu, preot, Borgo-Suseni, p. u. Borgo-
  Prund.

Dologa loan, preot, Borgo-Tiha, p. u. Borgo-
  Prund.

Flămând Constantin, preot gr.-or.; Borgo-
  Rus, p. u. Borgo-Prund.

German, Dr. Alexandru, medic, Bistrița.

Groza loanichiu, paroh, Sebis, Șieul-mare.
Oroze Sever, paroh, Herina, p. u. Serețel.
Hăngănuț, Dr. Nicolae, medic, Borgo-Prund.
Hordovan Gavril, învățător, Bileag.

Langa loan, preot gr.-or., Căila, p. u. Șin-
  tereag.

Linul, Dr. George, adv., Bistrița.

Mihailaș I., preot, Șieul-mare.

Onigaș V., director, Monariu, p. u. Bistrița.

Onișor, Dr. Victor, advocat, Bistrița.

Pop, Dr. Iulian, advocat, Bistrița.

Pop, Dr. Alexandru, medic, Bistrița.

Poruțiu Vaier, dir. de bancă, Bistrița.

Scridon, Dr. Leon, proto-notar comitatens,
  Bistrița.

Șerban loan, asesor la sedria orf., Bistrița.

Suceava luliu, preot, Borgo-Prund.

Vama Victor, notar, Borgo-Prund.

Vârtic Valeriu, preot gr.-cat., Mocod, p. u.
  Nemigea-maghiară.

Zagrai Pantilimon, preot, Bistrița.

Despărțământul Blaj.

Membri fundatori.

Capitlul mitropolitan gr.-cat. rom. din Blaj.

Mihâlyi, Dr. Victor, mitropolit, Blaj.

Moldovan, loan M., preposit capitular, Blaj.
Pop Gavril, canonic mitropolitan, Blaj.


Membri pe vieață.

Negruțiu, loan F., prof., Blaj. (Dir. desp.)
Onișor Teodor, proprietar, Blaj.

Sabo, Dr. Dănilă, advocat, Blaj.

Membri ordinari.

Belan, Dr. loan, paroh gr. cat., București.

Bărbat George, protopop, Blaj.

Bian Eugen, notar, Făget, p. u. Micăsasa.

Blășianu Artimon, paroh, Obreja, p. u. Teiuș.

Caliani Augustin, prof., Blaj.

Chețianu, Dr. Ambrosiu, dir. gimn., Blaj.

Ciura Alexandru, profesor, Blaj.

Daian Vaier, notar corn., Mihalț, p. u. Teiuș.

Dănilă Valeria, învățătoare, Mihalț, p. u. Teiuș.

Domșa, Aurel C., redactor și preot, Blaj.

Fodor loan, profesor, Blaj.

Ganga Efrem, agricultor, Crăciunel.

German Traian, prof., Blaj.

Harșan Aurel, paroh, Cenade.

Hodoș, luniu Brut, dir. de bancă, Blaj.

Lita losif, protopop, Iclod, p. u. Blaj.

Lita Ștefan, preot, Lunca, p. u. Hususău.

Maior loan, inspector domenial, Blaj.

Maior, loan Cornel, Blaj.

Maior, dșoara Mărioara Olga, Blaj.

Maior Valeriu, preot, Șoroștin, p. u. Cenade.

Maniu, Dr. luliu, advocat, Blaj.

Marcu, Dr. Isidor, canonic mitrop., Blaj.

Mateiu, Simeon P., canonic mitrop., Blaj.

Muntean Victor, funcționar de bancă, Blaj.

Negruțiu, loan F., inginer, Blaj.

Negruțiu Emil, administrator domenial, Petri-
  sat, p. u. Blaj.

Nestor Silvestru, dir. la școala de fete, Blaj.
Oltean Ștefan, măsar, Blaj.

Oarga Gavrilă, agr., Bucerdea,p.u. Crăciunel.

Pop, Dr. Alexandru, medic, Blaj.

Pop George, dir. de finanțe, Zombor.

Pop Ștefan, canonic mitropolitan, Blaj.

Pop Virgil, admin. de moșie, Blaj.

Popa lacob, protonotar consistorial, Blaj.

Precup Oavriil, profesor, Blaj.

Rațiu, Dr. loan, profesor, Blaj.

Roșian Ștefan, profesor, Blaj.

Rusu Izidor, preot, Broșteni, p. u. Cenade.

Solomon, Dr. Eugen, medic, Blaj.

Suciu Valeriu, profesor, Blaj.

Suciu Vasile, prefect de tipografie, Blaj.

Smigelschi Vasile, preot, Sâncel, p. u. Blaj.

Trif loan, paroh, Tăuni, p. u. Hususău.
Vancea George, proprietar, Blaj.

Viciu Emil, profesor, Blaj.

Vlad Ilarie, oficial, Hususău.

213


Despărțământul Bocșa.

Membru fundator.

Mladen, Dr. Petru, medic, Prebul, p. u. Zor-
  lențul-mare.

Membri ordinari.

Antal Nicolau, jude de tablă, Bocșa-montană.
Baiaș Traian, notar, Câlnic.

Bălan Mateiu, preot, Reșița-rornână, p. u.
  Reșița.

Balean Constantin, forestier, Bocșa-montană.
Berdac Mihai, supraveghetor, Bocșa-montană.
Bojin Petru, jude corn., Bocșa-română.

Cătană Oeorge, înv., Valeadeni, p. u. Deli-
  nești.

Cornean Nicolae, preot, Apadia, p. u. Deli-
  nești.

Costescu Oeorge, preot, Moniom, p. u. Câlnic.
Crăciunescu Alexandru, notar, Socian, p. u.

  Reșița.

Crenian Alexandru, dir. de bancă, Reșița.
Crina luliu, comerciant, Bocșa-română.

Ieremia Petru, adm. protopop., Câlnic.
Jivoinoviciu Simion, contabil, Bocșa-mont.
Jurca loachim, preot, Ezeriș, p. u. Bocșa-
montană.

Marcu loan, primar, înv. în penziune, Bocșa-
  montană. (Dir. desp.).

Nicolaevici Oeorge, comerciant, Reșița-rom.
  p. u. Reșița.

Oprea, Dr. Aurel, advocat, Bocșa-montană.
Parneu, Dr. lacob, advocat, Bocșa-montană.
Perian loachim, învățător, Bocșa-montană.
Petric, Dr. Cornel, notar public, Bocșa-mont.
Pistricean Oeorge, oficiant, Bocșa-montană.
Pocrean losif, proprietar, Reșița.

Poenar Oeorge, întreprinzător, Bocșa-mont.
Secoșan Coriolan, oficiant, Bocșa-montană.
Teimer, Dr. Fedor, advocat, Bocșa-montană.
Tismonar Ecaterina, proprietară, Dognecea.

Despărțământul Brad.

Membri fundatori.

Papp, Dr. loan, advocat, Brad.

Papp născ. Bontescu, Veturia, soție de adv.,
  Brad.

Membri pe vieața.

Albu Ștefan, dir. gimn. subst., Brad.

Băcilă Simeon, preot, Ormindea, p. u. Băița
  (lângă Deva).

Boneu Vasile, prof. gimn., Brad.

Comșa Emanuil, dir. la «Crișana», Brad.


Cosma, luliu Elia, preot, Crăciunești, p. u.

  Băița (lângă Deva).

Damian Silviu, proprietar, Brad.

Damian Vasile, protopop, dep. diet., Brad.

Oprișa, Dr. Pavel, dir. gimn., Brad.

Radu, Dr. loan, prof. gimn., Brad. (Dir. desp.)
Stoia Mihail, preot, Brad.

Membri ordinari.

Balașiu Artemiu, comerc., Băița (lângă Deva).

Bedea Nicolae, vicenotar, Mihăleni, p. u.

  Criscior.

Bogdan Andron, paroh, Țărățel, p. u. Brad.

Coțioiu Romul, comerciant, Baia-de-Criș.

Cutean loan, comerciant, Brad.

German loan, preot-catehet, Brad.

Ghișa loan, contabil la «Crișana», Brad.

Olava, Dr. Cornel, când, de adv., Brad.

Keri loan, profesor, Brad.

Moldovan, Dr. Corneliu, medic, Băița (lângă
  Deva).

Moldovan George, notar î. p., Băița (lângă
  Deva).

Nemeș, Dr. Victor, advocat, Baia-de-Criș.

Obădău Nicolae, comerciant, Brad.

Oncu, Dr. Nerva, advocat, Baia-de-Criș.

Papp luliu, casier, Brad.

Părău George, dir. gimn. în penz., Brad.

Perian Petru, paroh, Trestia, p. u. Băița
  (lângă Deva).

Plaștea Pamfilie, notar cercual, Mihăleni, p.
  u. Criscior.

Plaștea născ. Bișa, lulia, soție de notar, Mi-
  hăleni, p. u. Criscior.

Pop Constantin, protopop, Baia-de-Criș.

Rimbaș Petru, paroh și contabil, Brad.

Roman Aron, paroh, Luncoiul-de-sus, p. u.

  Brad.

Robu, Dr. Nicolae, medic, Baia-de-Criș.

Șerban de Voila, Constantin, proprietar, Baia-
  de-Criș.

Suciu, Dr. Traian, profesor, Brad.

Tisu, Dr. Tiberiu, medic, Brad.

Despărțământul Bran.

Membru fundator.

Pușcariu, Dr. luliu, jude de curie în penz.,
  Bran.

Membri pe vieață.

Clinciu loan, Bran.

Enescu Oeorge, paroh, Moeciul-infer., p. u.

  Bran.

214


Membri ordinari.

Aldea loan, comerciant, Bran.

Babeș George, paroh, Sohodol, p. u. Bran.
  (Dir. desp.).

Cențu loan, paroh, Șirnea-Bran, p. u. Bran.

Chițu, Alexe, Bran-Poarta, p. u. Bran.

Enescu Isaia, paroh, Cheia, p. u. Bran.

Guiman George, comerciant, Poiana-Mărului
  p. u. Tohanul-vechiu.

Moșoiu Axente, notar,Bran-Poarta, p. u. Bran.
«Parsimonia», institut de credit, Bran.

Popa lacob, notar, Bran.

Popovici Nicolae, comerciant, Bran.

Pușcariu, loan cav. de, septemvir în penz.,
  Bran.

Pușcariu Victor, paroh, Bran-Sohodol, p. u.
  Bran.

Reit Ilariu, paroh, Poarta-Bran, p. u. Bran.
Sturza loan, medicinist, Bran.

Despărțământul Brașov.

Membri fundatori.

Muresianu, Dr. lulius, c. și reg. colonel în
  retragere, Brașov.

Pop Petru, jude de trib. în penz., Brașov.

Popovici Mihail, Brașov.

Membri pe vieață.

Bârseanu Andreiu, prof., Brașov.

Chelariu George, profesor, Brașov.

Oncioiu losif, contabil la fii. «Albina», Brașov.
Popa Majorul tunarul din Dombrău, Brașov.
Popovici, Costi C., advocat, Brașov.

Popovici, Elena A., Brașov.

Popovici Petru, privatier, Brașov.

Popp, G. B., Brașov.

Săbădean Elena, soție de comerciant, Brașov.

Săbădean loan, comerciant, Brașov.

Săbădean Romul, comerciant, Brașov.

Socaciu loan, profesor, Brașov.

Steriu Diamandi, proprietar, Brașov.

Vecerdea, Dr. Nicolau, advocat, dirig. filialei
  «Albina», Brașov.

Membri ordinari.

Axente George, Arpătac.

Aiser Cornel, cassar de bancă, Brașov.

Aron loan, dir. și înv. în p., Brașov.

Bădițoiu jun., loan, comerciant, Brașov.

Baiulescu, Dr. George, medic, Brașov.

Balea Nicolae, pantofar, Brașov.

Banciu Axente, profesor, Brașov.

Bănuțiu, Aurel P., Brașov,


Blaga, Dr. losif, prof. Brașov.

Blaga, Tit Liviu, profesor, Brașov.

Bogdan, Dr. Alexandru, profesor, Brașov.

Bogdan Nicolae, profesor, Brașov. (Dir.
  despărț.).

Bunea, Dr. loan, profesor, Brașov.

Butu loan, proprietar, Satulung.

Camera comercială, Brașov.

Cârlan George, notar, Vlădeni.

Casina română, Brașov.

Cherciu George, înv., Bod.

Ciortea Aurel, profesor, Brașov.

Ciurcu loan, librar, Brașov.

Ciurcu Teodor, funcț. de bancă în retragere,
  Brașov.

Comanescu Corneliu, inginer, Brașov.

Comanescu losif, paroh, Codlea.

Comanescu losif, paroh, Ghimbav.

Dan, Dr. Emil, advocat, Brașov.

Debu loan, paroh, Vulcan, p. u. Cristian.

Dima George, profesor, Brașov.

Dima Nicolae, proprietar, Brașov.

Direcțiunea școalelor medii rom., Brașov.

Dușoiu George, arhitect, Brașov.

Eremia Tiberiu, inginer Brașov.

Florian Traian, arhivar la filiala «Albina»,
  Brașov.

Furnică George, măcelar, Brașov.

Furnică Nicolae, învățător, Brașov.

Gavrilescu loan, paroh, Țințari, p. u. Vlădeni.

Gonția Ilarie, paroh, Țințari, p. u. Vlădeni.
Grădinar Nicolae, comerciant, Brașov.

Lacea, Dr. Constantin, prof., Brașov.

Lacea Vasile, funcț. la fii. «Albina», Brașov.

Lemeny, Dr. Eugen, advocat, Brașov.

Lengeru loan, advocat, Brașov.

Literat Vasile, major, Brașov.

Ludu George, preot, Prejmer.

Lupan Dumitru, epitrop, Brașov.

Lupan, loan Andreiu, măcelar, Brașov.

Lupan sen., Andreiu, măcelar, Brașov.

Nlăerușan Alexandru, preot, Măgheruș.

Maximilian loan, capelan, Stupini, p. u.

  Brașov.

Maximilian, losif L, paroh, Brașov-vechiu.

Moga, Dr. Constantin, advocat, Brașov.

Nan loan, paroh, Sân-Petru, p. u. Bod.

Neguț Vasile, prof., Brașov.

Nistor Aurel, paroh, Arpătac.

Nica, O. I, comerciant, Brașov.

Dana llie, notar cercual, Țințari, p. u. Vlă-
  deni.

Onițiu Virgil, dir. gitnn., Brașov.

215


Păltinean, Grigorie D., învățător penz., Țin-
  țari, p. u. Vlădeni.

Pâlța George, econom, Feldioara.

Panțu, loan C., profesor, Brașov.

Pârvu loan, proprietar, Satulung.

Percea Pavel, prof., Brașov.

Perțea Basil, farmacist, Feldioara.

Petrovici loan, prof., Brașov.

Pop Virgil, paroh, Cristian.

Popea Victor, paroh, Satulung.

Popovici Zenovie, paroh, Satulung.

Precup Eugen, lăcătuș artistic, Brașov.

Proca Constantin, paroh, Râșnov.

Pricii loan, profesor, Brașov.

Pușcariu losif, advocat, Brașov.

Pușcariu, Dr. Sextil, prof. univ., Cernăuți.

Rusu Mihail, notar de trib. î. p., Brașov.

Savu Ilie, comerciant, Brașov.

Saftu, Dr. Vasilie, paroh, Brașov.

Schiopu loan, paroh, Crisbav, p. u. Hălchiu.

Șerban George, morar și proprietar, Brașov.

Sotir, Dr. Const., advocat, Brașov.

Străvoiu, Dr. Alexandru, advocat, Brașov.

Stinghe Dumitru, măcelar, Brașov.

Stinghe, Dr. Nicolae, preot-catehet, Brașov
Todor Simion, comerc., Brașov.

Urdea George, paroh, Cernat, p. u. Satulung.

Vătășan George, prof., Brașov.

Vecerdea Eugenia, soția dir. filialei «Albina»
  în Brașov.

Venter, Dr. Gustav, advocat, Brașov.

Verzea Romul, paroh, Satulung.

Vlădărean loan, croitor, Feldioara.

Vlaicu Arsenie, director și prof., Brașov.

Despărțământul Bucium.

            Membru pe vieață.

Districtul protopopesc gr.-cat. al Almașului,
  M.-Sân-Georgiu, p. u. Bucium.

             Membri ordinari.

Ghiurițan Joii, paroh, Unguraș.

Pop Octavian, paroh, Unguraș.

Pop, Vasile L., protopop, Bucium (Dir. desp.).

Despărțământul Buziaș.

            Membru pe vieață.

Buibaș Alexandru, conducător al Băncii «Ti-
  mișana», Buziaș.

             Membri ordinari.

Maier, Dr. loan, medic, Jebel.

Pepaloan,protopresbiter, Buziaș. (Dir. desp.).
Pop Vicențiu, proprietar, Jebel,


Despărțământul Caransebeș.

Membru fundator.

Burdia Constantin, prezid. comun, de avere,
   deputat dietal, Caransebeș.

Crisciu Samson, profesor preparandial, Ca-
   ransebeș.

Membri pe vieață.

Cristea, Dr. Miron E., episcop, Caransebeș.
Peptea lacob, oficiant, Orșova.

Reuniunea funcționarilor, Caransebeș.

Membri ordinari.

Băcilă losif, colonel în penz., Mehadia.

Bădescu, Dr. losif Traian, secret, consist.,
   Caransebeș.

Balaș Alexandru, inginer silv., Caransebeș.
Barzu Traian, ases. referent, Caransebeș.

Bogoevici Ghenadie, protosincel, Budapesta.
Bozgan Florea, advocat, Caransebeș.

Călțiun jun., Gonstantin, contabil la «Sebe-
   șana», Caransebeș.

Comuna bisericească din lablanița, p. u. la-
   blanița.

Costescu Mihai, paroh, Eșelnița, p. u. Orșova.
Ghidiu Andreiu, protopop, Caransebeș. (Dir.

   desp.)

lonescu, Dr. Nicolae, advocat, Caransebeș.
Musta Filaret, arhimandrit, Caransebeș.

«Nera», cassă de păstrare, Bozoviciu.

Novac luliu, advocat, Bozoviciu.

Olariu, Dr. losif, dir. semin., Caransebeș.

Popasu, Dr. Constantin, medic, Caransebeș.
Popovici, Dr. loan, advocat, Orșova.

Popovici Mihail, protopop, Orșova.
«Sebeșana», cassă de păstrare, Caransebeș.
Tatucu George, paroh, lablanița.

Trica George, major în penzie, Caransebeș.
Vior Ștefan, contabil, Orșova.

Despărțământul Ceica.

Membru fundator.

Cartiș Vasiliu, Rogoz, p. u. Vintiri.

Membri pe vieață.

Papp loan, preot militar, Budapesta.

Sălăgean Sever, director domenial, Holod,
   p. u. Vintiri.

Membri ordinari.

Bica Vasiliu, Tăsad, p. u. Drăgești.

Comșa, Dr. I., Sâmbășag.

Lăpuștean Vasile, Ceica.

216


Papp Vasilie, preot, Topa-de-sus, p. u. Do-
  brești. (Dir. desp.).

Pataky luliu, preot gr.-cat., Drăgești.

Paul Oeorge, înv., Lazuri, p. u. Drăgești.
Pop Oeorge, Cârpeștii-mari, p. u. Dobrești.

Despărțământul Ciacova.

Membru fundator.

Breban Oeorge, proprietar, Ohilad.

Membri pe vieață.

Albu Timoteu, econom, Ohilad.

Bona Sidonia, soție de profesor, Segedin.

Diminescu Constantin, proprietar, Ciacova.

«Lighezana», institut de credit, Lighet, p. u.
  Jebeliu.

Nicolaevici Gligore, proprietar, Lighet, p. u.
  Jebeliu.

Membri ordinari.

«Ciacovana» institut de credit, Ciacova.

Coste, Dr. luliu, advocat, Ciacova.
Diminescu Nica, econom, Ciacova.
Procopiu Simian, înv., Foeni.

Despărțământul Cluj.

            Membri fundatori.

Almășan Vasile, advocat, Cluj.

Coroian luliu, advocat, Cluj.

Membri pe vieață.

«Economul», inst. de cred, și econ., Cluj.

Tractul protopopesc gr.-cat. român, Cluj.

Membri ordinari.

Barițiu Petru, tipograf, Cluj.

Butnariu loan, preot, Boș. p. u. led.

Căciulă Nicolae, contabil prim la «Economul»,
  Cluj.

Ceortea Teodor, paroh, Cojocna.

Dăian, Dr. Elie, protopop, Cluj.

«Dreptatea», însoțire econ., Feneșul-săsesc.

Frâncu, Dr. Amos, adv., Cluj.

Hațieganu loan, protopop, Cojocna.

Hodârnău Mihail, paroh, Pata, p. u. Cojocna.

Hosszu Vasilie, jude de tablă reg., Cluj.

Ilieș Mihail, preot, Aiton.

Isac, Dr. Aurel, advocat, Cluj.

Kecskes Petru, preot, Apahida.

Mandea! A., secretar la «Transilvania», Cluj.

Moga Eliseu, preot, Apahida.

Morariu, Dr. Ștefan, adv., Cluj.

Orga losif, secretar la inst. «Economul», Cluj.


Petean loan, preot, Corpade, p. u. Apahida.
Pop Aurel, paroh, Jucul-sup., p. u. Apahida.
Pop loachim, înv., Feneșul-săsesc.

Pop loan, paroh, Jucul-de-jos.

Pop, Ladislau de, asesor la sedria orfanală
  a comit. î. p., Cluj.

Pordea, Dr. luliu, advocat, Cluj.

Poruțiu, Dr. Valentin, când, de adv., Cluj.

Poruțiu, Dr. Victor, advocat, Cluj.

Poruțiu Aurel, paroh și protopop onorar,
  Dezmir, p. u. Apahida.

Ranta Vasile, dir. de bancă, jude reg. în
  penz., Cluj.

Roșescu Tuliu, protopresbiter, Cluj.

Despărțământul Cohalm.

Membri pe vieață.

Mircea George, proprietar, Cața.

Membri ordinari.

Bercan loan, preot, Cohalm (Dir. Desp.)

Brotea loan, paroh, Mateiaș p. u. Racoșul
  de jos.

Buzea Ieronim, paroh, Stena, p. u. Cohalm.
Buzea loan, cassar la «Economia», Cohalm.
Curta loan, preot, Bundorf, p. u. Crițu.
Drâmba, Dr. Oeorge, advocat, Cohalm.
«Economia», cassă de împrumut și păstrare

  Cohalm.

Fuciu Oeorge, contabil, Cohalm.

Repede George, preot, Homorod.

Despărțământul Dej.

            Membri fundatori.

Mihali, Dr. Teodor, adv., deputat dietal, Dej.
  (Dir. Desp.).

Mihali Eleftera, soție de deputat dietal, Dej.
Vaida Dr. loan, adv., Dej.

Membri pe vieață.

Tractul protopopesc gr.-cat. al Dârgei, Dârgea,
  p. u. Panticeu.

Welle loan, protopop, gr.-cat., Dej.

Membri ordinari.

Barbul, Dr. Clemente, adv., Dej.

Barbul Eugenia, soție de advocat, Dej.

Boca loan, dir. de bancă, când, de adv.,
  Caianul-mic, p. u. llișiua.

Boca, Dr. losif, advocat, Dej.

Cherebeț Mihail, preot, Bogata-Română, p.
  u. Dej.

217


Cherestes Petru, preot, Buza.

Chitul, Dr. luliu, medic, Beclean.

Chirc loan, învățător, Beclean

Cosma Nic., preot gr.-cat., Ileanda-mare.

Cotuțiu Teodor, protopop gr.-or., Diug, p. u.
  Ilișiua.

Gradovici George, advocat, Dej.

Herman Teodor, protopop, Dej.

Kerestes, Dr. Alexandru, advocat, Dej.
Kerekes, Dr. loan, advocat, Dej.

Maxim loan, inginer de comasație, Dej
Micșa, Dr. Liviu, advocat, Dej.

Micșa n. David, Lucreția, soție de advocat,
  Dej.

Moldovan loan, când, de adv., Dej.

Moldovan Măriți, soție de adv., Dej.

Moldovan Simion, înv. în penz., Beclean.
Pintea Mărioara, Dej.

Pintea Augustin, contabil la „Someșana“
  Dej.

Pocol loan, paroh, Buziaș, p. u. Ileanda-
  mare.

Pop Pahomie, preot, Lozna-mare, p. u. Cu-
  ciulata.

Pop, Dr. Victor, advocat Ileanda-mare.

Rus Simeon, dir. exec. la „Banca-poporală“,
  Dej.

Sighiarteu, Alexandru, paroh, Ciceu-Poieni,
  p. u. Reteag.

Tarniția, loan D., proprietar, Ciceu-Corabie,
  p. u. Reteag.

Despărțământul Deva.

Membru fundator.

Dima Nicolae, proprietar, Hunedoara.

Membri pe vieață

Moțiu, Dr. Nicolae, medic, Deva.

Olariu, loan loanichie, funcționar, Deva.
Pop, Dr. Iustin, advocat, Deva.

Popovici George, paroh, Leșnic, p. u. Bra-
  nicica.

Membri ordinari.

«Agricola», institut de credit, Hunedoara.
Antal loan, învățător, Deva.

Ardelean Dionisiu, inginer și propr., Deva.
Chirca Simeon, Hunedoara.

«Corvineana», inst. de credit, Hunedoara.
Cobre, Dr. loan, protopresbiter, Deva.
Drăghiciu, Dr. August, medic, Hunedoara.
Dubleș, Dr. George, advocat, Hunedoara.
Fulea Teofil, notar, Hunedoara.


Herbay, August de, notar, Vețel, p. u. Bra-
  nicica.

«Hondoleana», institut de credit, Hondol,
  p. u. Certejul-de-sus.

Hossu-Longin n. Petco, Aurelia, soție de
  adv., Deva.

Hossu-Longin n. Pop, Elena, soție de adv.,
  Deva.

Hossu-Longin, Dr. Alexandru, adv., Deva.

Hossu-Longin, Francisc, adv., Deva.

«Hunedoara», însoțire, Deva.

Macrea Nicolae, contabil, Hunedoara.

Mihuțiu, Petru A., preot, Hondol, p. u.

  Certejul-de-sus.

Moldovan jun., Alexandru, secretar de bancă,
  Deva.

Moldovan sen., Alexandru, dir. de bancă Deva.

Mușa Daniil, Hunedoara.

Nicoară Petru, Hunedoara.

Olariu, Dr. Virgil, adv., Deva. (Dir. desp)

Osvadă, Vasilie C., dir. la «Agricola», Hu-
  nedoara.

Păcurariu, Avram P., protopop, Hunedoara.

Pop loan, protopop, Hunedoara.

Șinca Petru, paroh, Batiz, p. u. Călan.

Ungur Leontin, paroh, Zlaști, p. u. Hunedoara.

Despărțământul Dicio-Sân-Mărtin.

Membri pe vieață.

Anca loan, preot, Subpădure, p. u. D.-Sân-
  Mărtin.

Birtolon Moise, notar în penz., Lăscud, p. u.

  Ogra.

Membri ordinari.

Anca luliu, comerciant, D.-S.-Mărtin.

Bândea loan, notar cercual, Cerghidul-mare,
  p. u. Nirașteu.

Boilă, Dr. Romul, adv., Dicio-Sân-Mărtin.

Căluțiu Simeon, adv., Dicio-Sân-Mărtin. (Dir.
  desp.).

Ciuchina Simeon, cancelist, D.-S.-Mărtin.

Crișan losif, preot, Boian, p. u. Basna.

Costea Nicolau, înv. penzionat, Boziaș, p. u.

  Dicio.-S.-Mărtin.

Ivan Pantilie, funcționar de bancă în penz.,
  Boian, p. u. Basna.

Maior Victor, paroh, Dicio-Sân-Mărtin.

Pascu Laurențiu, protopop, Dicio-S.-Mărtin.

Pop Emiliu, proprietar, Bobohalma, p. u.

  Dicio-Sân-Mărtin.

Badeș loan, oficial la agentura «Albinei»,
  Dicio-Sân-Mărtin.

Zehan Aneta, văd. de adv., D.-S.-Mărtin.

218


Despărțământul Dobra.

              Membri ordinari.

Anca Nicolau, paroh, Cerbia, p. u. Zam.

Chirilovici, Dr. Ștefan, adv., Ilia-murășană.

Fulea Octavian, contabil, Dobra.

Gostae Nicolae, proprietar, Lăpușnic, p. u.
   Dobra.

Leșnican Adam, dir. de bancă, Dobra.

Morariu loan, paroh, Lăpugiul-de-sus, p. u.
   Dobra.

Morariu losif, protopop, Dobra. (Dir. desp.).

Muntean Aron, proprietar, Dobra.

Murășianu Zevedeiu, protop., Ilia-murășană.

Odor Alexe, contabil, Dobra.

Oprea George, protopresb., Ilia-Murășană.

Petric, Dr. Laurențiu, medic, Dobra.

Petrovits losif, comerciant, Dobra.

Rozvăny Felicia, soție de adv., Ilia-murășană.

Rozvăny, Dr. Ștefan, adv., Ilia-murășană.

Roșu Toma, dir. școl., Dobra.

Șuiaga Emanuil, preot, Lăpușnic, p. u. Dobra.

Despărțământul Făgăraș.

Membri fundatori.

Popa, Nicolae Samoilă, proprietar, Șinca-
   veche.

Popița loan, preot, Comăna-inferioară.

Membri pe vieață.

Bârsăn Mateiu, căpitan în penz., Beclean, p.
   u. Făgăraș.

Copăcel, comuna, p. u. Făgăraș.

«Furnica», cassă de economii, soc. pe acții,
   Făgăraș.

«Olteana», cassă de econ., Viștea-inferioară.

Pop Emiliu, notar, Șinca-veche.

Suciu, Dr. Vasile, canonic mitropolitan, Blaj.
«Șercăiana», inst. de credit, Șercaia.

«Voileana», cassă de econ., soc. pe acțiuni,
   Voila, p. u. Sâmbăta-inf.

              Membri ordinari.

Aron Nicolau, paroh, Galați, p. u. Făgăraș.

Banciu loan, preot, Viștea-superioară, p. u.
   Sâmbăta-inferioară.

Bârsan Chirii, învățător, Corb, p. u. Viștea-
   inferioară.

Belle Alexandru, vicecomite, Făgăraș.

Biserica gr.-cat., Vaida-recea.

Borzea George, notar, Viștea-infererioară.

Borzea Nicolae, protopop, Făgăraș.

Borzea Aurel, contabil, Viștea-inferioară.


Bunea loan, paroh, Vad, p. u. Șercaia.

Comaniciu George, notar în p., Veneția-infe-
  rioară.

Comșa, Valeriu P., preot, Copăcel, p. u.

  Făgăraș.

Dejenar loan, contabil, Făgăraș.

Făgărășan Solomon, preot, Drăguș, p. u.
  Sâmbăta-inferioară.

Fulicea loan, paroh, Șinca-veche.

Gabor Dănilă, inginer, Voila, p. u. Sâmbăta-
  inferioară.

Ganea Mihail, paroh, Veneția-inferioară.
Oherman, Dr. Pompeiu, medic, Șercaia.
Ghircoiaș Valeriu, contabil, Șercaia.

Gligorie loan, notar cerc., Veneția-inferioară.

Grama Clemente, notar cercual, Râușor, p.
  u. Făgăraș.

însoțirea de credit, Viștea-superioară, p. u.
  Sâmbăta-inferioară.

liga Mateiu, dir. de bancă, Făgăraș.

Langa Simion, econom, Șercaia.

Macaveiu, lacob P., vicar, Făgăraș. (Direct,
  desp.).

Marinescu loan, notar, Ucea-inferioară, p. u.
  Viștea-inferioară.

Micu, Dr. Andreiu, advocat, Făgăraș.

Mijea Rozalim, econom, Veneția-de-sus, p.
  u. Veneția-de-jos.

Modorcea George, paroh, Grid, p. u. Șercaia.
Nastea Pantilimon, paroh, Perșani.

Perția, Dr. Titu, medic cerc., Făgăraș.

Pop George, notar cerc., Părău, p. u. Șercaia.

Pop Zaharie, paroh, Beșimbac, p. u. Viștea-
  inferioară.

Popa George, comerciant, Pojorta, p. u.
  Făgăraș.

Popeneciu lacob, prim-pretor în penz., Ve-
  neția-inferioară.

Popescu, Dr. Teodor, advocat, Făgăraș.

«Porumbăceana», institut de credit, Porum-
  bacul-de-jos.

Pralea, Dr. Hariton, advocat, Șercaia.
Recean Maximilian, preot, Vaidarecea.
Sassebeși Valeriu, notar cerc., Perșani.
Șenchea, Dr. loan, advocat, Făgăraș.

Șerban Alex., paroh, Voila, p. u. Sâmbăta-
  inferioară.

Șerban Dănilă, notar cercual, Voila, p. u.
  Sâmbăta-inferioară.

Șerban, Dr. Nicolau, dep. dietal, Făgăraș.

Solomon Nicolau, preot, Porumbacul-supe-
  rior, p. u. Porumbacul-inferior.

Țurcu, Dr. loan, adv., Făgăraș.

219


«Unirea», inst. de credit si econ., Vad, p. u.
  Șercaia.

Urdea, Dr. Oeorge, când, de adv., Făgăraș.
Vas, Dr. Octavian, advocat, Făgăraș.

Vas Oeorge, proprietar, Voila, p. u. Sâm-
  băta-inferioară.

Vas George, paroh, Voila, p. u. Sâmbăta-in-
  ferioară.

Vlad Victor, econom, Șercaia.

Despărțământul Gherla.

Membri fundatori.

Ivașco loan, canonic, Gherla.

Nemeș Alexandru, jude reg. în p., Gherla.

Membri pe vieață.

Cheresteș loan, paroh, Sântioana.

Fabian, Dr. Petru, canonic, Gherla. (Dir.

  desp.)

Georgiu loan, canonic, Gherla.

Hosszu loan, proprietar, Gherla.

Popp n. Negruțiu, Silvia, soție de dirigent
  de bancă, Gherla.

Tincu Nicolau, Girolt, p. u. Iclodul-mare.

Membri ordinari.

Bocea Paul, paroh, Sânmărtin, p. u. Chiochiș.
Boeriu loan, profesor în penz., Gherla.

Bojor, Dr. Victor, prof. de teologie, Gherla.
Chezan Vasiliu, proprietar, Oșorhei, p. u.

  Chiochiș.

Coroian Sabin, protop. gr. cat., Dăbâca.

Cosma Vasiliu, cantor la mănăstirea din
  Nicula, p. u. Gherla.

Cupșa Gavriil, primar, Nicula, p. u. Gherla.
Deac David, paroh, Pigleșa, p. u. Panticeu.
Deac Traian, paroh, Sic.

Dragoș luliu, paroh, Bonț, p. u. Gherla.

Gheție, Dr. Alexandru, Gherla.

Hango Gavril, spiritual gr. or. la institut, de
  corecțiune, Gherla.

Hodorean loan, spiritual gr.-cat. la institutul
  de corecțiune, Gherla.

luga, Dr. Iustin CI., când, de adv., Gherla.
Karsay luliu, profesor gimn., Gherla.

Lemeny, Alexandru P., protopop, Gherla.
Lemeny losif, paroh, Bonț, p. u. Gherla.]
Melian loan, paroh, Bonț, p. u. Gherla.
Moldovan, Dr. Vasiliu, profesor de teologie,
Gherla.

Mureșan Alexandru, înv. penz., Teoltiur. p.
  u. Iclodul-mare.

Mureșianu Pompeiu, paroh, Teocul-de-jos,
i p. u. Stoiana.


Mureșianu Ștefan, paroh, Petrihaza, p. u.
  Gherla.

Oltean Andreiu, paroh, Sâmbou, p. u. Chio-
  chiș.

Oltean Dănila, paroh, Măhal, p. u. Țaga.

Onciu losif, paroh, Iclodul-mare.

Pascu Atanasiu, paroh, Minthiul-Gherlei, p. u.
  Gherla.

Plăian Ambrosiu, preot, Silvas, p. u. Gherla.

Pop luliu, conducătorul filialei «Economul»,
  Gherla.

Pop Virgil, învățător, Bârlea, p. u. Iclodul-
  mare.

Romonczai, Dr.'Vasiliu B., advocat, Gherla.

Rus, Dr. Cornel, advocat, Gherla.

Rus loan, paroh, Sânmărtin, p. u. Chiochiș.

Rus loan, contabil la fii. «Economul», Gherla.

Rusu Demetriu, preot, Sânnicoară p. u.

  Chiochiș.

Sălvan Paul, paroh, Ciaba, p. u. Unguraș.

Szeles Eugen, profesor preparandial, Gherla.

Todoran Andreiu, proprietarul tipografiei
  «Aurora», Gherla.

Vescan loan, notar, Teoltiur, p. u. Iclodul-
  mare.

Despărțământul Hălmagiu.

Membrii ordinari.

Joldea, Enea A., diacon, Hălmagiu.

Lazar Cornel, protopop, Hălmagiu. (Direct,
  desp.)

Pop, Dr. Teodor, advocat, Hălmagiu.

Teahă Alex., paroh, Leasa, p. u. Hălmagiu.

Despărțământul Hațeg.

Membri pe vieață.

Saturn Isidor, preot, Merișor, p. u. Petroșeni.

Străițariu, Dr. Augustin, adv., Hațeg.

             Membri ordinari.

Baciu loan, comerciant, Hațeg.

Bologa, Atanasiu P., preot, Lupeni.

Bora loan, preot, Petros, p. u. Baru-mare.

Chețian Petru, paroh, Densuș.

Ciachi Petru, preot, Ostrov, p. u. Cârnești.

Clecan Petru, comerciant, Pui.

Daju Atanasiu, paroh, Fizești, p. u. Pui.

Doboi Teodor, proprietar, Hațeg.

Făgăraș Teodor, măiestru tălpar, proprietar,
  Hațeg.

Fărcaș loan, preot, Băiești, p. u. Pui.

Hâca, Dr. loan, adv., Hațeg.

220


«Hațegana», inst. de credit, Hațeg.

lanza Vasilie, protopretor, Petroșeni.

Mihăescu Aron, paroh, Lunca-Cernii, p. u.

  Densuș.

Muntean loan, contabil și proprietar, Hațeg.

Muntean Nicolae, protopop, Grădiște.

Nicolescu lacob, preot, Clopotiva, p. u. Câr-
  nești.

Oltean Paul, înv. în penz, Hațeg.

Oltean Sofroniu, preot, Rechitova, p. u. Hațeg.

Opriș loan, înv., Baru-mare.

Parasca, Dr Leo, medic, Hațeg.

Penciu Maria, văd. de jude, Hațeg.

Pop Dr. Victor, advocat, Pui.

Pop Victor, contabil, Hațeg.

Popescu, Dr. Cornel, protopop, Hațeg.

Popescu Marcu, măcelar, Hațeg.

Popovici Bucur, comerciant, Hațeg.

Popovici luliu, Hațeg.

Raca Romul, preot, Bouțarii inf., p. u. Gră-
  diște.

Rădic Ștefan, protopop, Petroșeni.

Radu, Dr. lacob, vicar, Hațeg.

Socaciu Emil, notar, Hațeg.

Socol Vasilie, preot, Livezeni.

Suciu, Dr. Gavril, adv., Hațeg. (Dir. desp.).

Suciu Hortensia, soție de advocat, Hațeg.

Tirea, Dr. Mihail, când, de advocat, Pui.

Vasinca, Dr. Toma, advocat, Pui.

Zugrav Nicolae, preot, Uricani-Hobiceni, p.
  u. Lupeni.

    Despărțământul Hida-Huedin.

             Membru fundator.

Martin loan, notar, Fildul-sup., p. u. Huedin.

Membru pe vieață.

Pop, Dr. Andreiu, advocat, Huedin.

             Membri ordinari.

Biserica gr.-catolică, Fildul-de-mijloc, p. u.
  Huedin.

Bodea, Dr. Alex., advocat, Hida.

Căciulă Constantin, contabil la «Vlădeasa»,
  p. u. Huedin.

Domșa, loan Andreiu, paroh, Rachiș, p. u.
  Hida.

Dumitraș Vasilie, învățător, Sânmihaiul-de-
  șert, p. u. Hida.

Forna Petru, proprietar, Ascileul-mic.
Măcelar Emil, preot, Totelec, p. u. Aghires.
Moldovan loan, protopop, Ascileul-mic.

Murășan Gavrilă, preot, Zomborul-mare.


Pop loan, protopop, Morlaca, p. u. Huedin.

Pop loan, preot, Milvan, p. u. Hida.

Pop Ștefan, preot, Fildul-de-mijloc, p. u.
   Huedin.

Poruțiu luliu, notar, dir. de bancă, Almașul-
   mare.

Pușcaș Oeorgiu, preot, Sta-Maria, p. u. Hida.
Roșea, Dr. Pavel, Fizeș-Sânpetru, p. u. Hida.
Roșea Pavel, protopop, Sânpetru, p. u. Hida.
Șerban Ilie, preot, Fizeș, p. u. Hida.

Tămaș, Dr. Simeon, adv., Hida. (Dir. desp.).

  Despărțământul Lăpușul-unguresc.

Membru fundator.

Nemeș losif, paroh, Lăpușul-român.

Membru pe vieață.

Perhaița loan, paroh, Dobric, p. u. Lăpușul-
   unguresc.

Membri ordinari.

Anca Alexandru, notar în penz., Mănăștur.

Anca Marietta, soție de medic, Mănăștur.

Avram Nicolau, protopop, Mănăștur.

Buzura, Dr. Gavriil, advocat, Lăpușul-ungu-
   resc. (Dir. desp.).

Cupșa Augustin, paroh, Cupșeni, p. u. Lă-
   pușul-român.

Dragomir Emil, paroh, Buteasa, p. u. Șom-
   cuta-mare.

Duma Vasilie, protopop, Lăpușul-unguresc.
German Nicolae, paroh, Rohia, p. u. Lăpușul-
unguresc.

Gheție Georgiu, paroh, Berința, p. u. Mă-
   năștur.

Gheție Ștefan, paroh, Cărpinet, p. u. Vășcău.

Herman Alexandru, preot, Rogoz, p. u. Lă-
   pușul-unguresc.

Marica Alexandru, paroh, Preluca, p. u. Mă-
   năștur.

Medan Teodor, contabil de bancă, Mănăștur.

Mihalca Alexandru, paroh, Cernești, p. u.
   Mănăștur.

Mihalca Vasiliu, proprietar, Mănăștur.

Muște Gavril, paroh, Corueni, p. u. Gălgău.

Musta Vasiliu, protopop, Lăpușul-unguresc.
Nechita Petru, proprietar, Mănăștur.

Oltean loan, paroh, Suciul-de-sus.

Perhaița Alexandru, paroh, Libotin, p. u. Lă-
   pușul-unguresc.

Petrovan George, paroh, Rușor, p. u. Mă-
   năștur.

Pop Alexandru, paroh, Cernești, p. u. Mă-
   năștur.

221


Pop Gavriil, proprietar, Mănăștur.

Popescu Origorie, paroh, Suciul-de-jos, p. u.
  Suciul-de-sus.

Șanta loan, paroh, Dobric, p. u. Lăpușul-
  unguresc.

Stupariu Alexiu, contabil, Mănăștur.

Szabo Vasilie, când, de preot, Mănăștur.

Despărțământul Lipova.

            Membru fundator.

lonașiu Petru, secretar dominial, Bulciu, p.
  u. Birchiș.

Mocsonyi Antoniu, Bulciu, p. u. Birchiș.

Membri pe vieață.

Saviciu Aurel, Lipova.

Tuducescu loan, dir. de bancă, Lipova.

Membri ordinari.

Cimponeriu loan, preot, Lipova.

Cioban, Dr. Aurel, advocat, Lipova.
Givulescu Procopiu, protopop, M.-Radna.
Halic, Dr. Aureliu, medic, Lipova.

Hamsea Voie, protop., Lipova. (Dir. desp.).
Marienescu GrigOriu, Lipova.

Marta, Dr. Alexandru, advocat, Lipova.

Missits, Dr. Constantin, advocat, Lipova.

Montia, Dr. Emil, advocat, Șiria.

Saviciu George, notar comunal, Lipova.

Despărțământul Lugoj.

            Membri fundatori.

Biserica română gr. or. din Lugoj.

Hossu, Dr. Vasile, episcop, Lugoj.

Lupu Alexandru, general în penz., Viena.

Pop, Dr. Isidor, advocat, Lugoj.

            Membri pe vieață.

Oobrin, Dr. George, advocat, Lugoj.
«Făgețana», inst. de credit și econ., Făget.
Hațeg Titu, advocat, Lugoj.

Măiestrii cojocari din Lugoj.

            Membri ordinari.

Baltescu, Dr. loan, Lugoj.

Barbulescu Eutimiu, Lugoj.

Boroș loan, canonic, Lugoj.

Braniște, Dr. Valeriu, publicist, Lugoj.

Brediceanu, Dr. Caius, advocat, Lugoj.

Crăciun loan, Lugoj.

Crăciun Todor, Lugoj.

Densușianu Beniamin, canonic, Lugoj.


Florescu, Dr. Dimitrie, protonot. orăș., Lugoj.

Gaița Axente, advocat, Făget.

Gaița Sabina, soție de adv., Făget.

Gaița, Dr. loan, adv., Făget.

Galici, Dr. Dimitrie, advocat, Lugoj.

Giurgiu Valeriu, Lugoj.

lancu Liviu, paroh, Zăbrani, p. u. Temes-
  Hidegkut.

Ignea, Dr. Const., medic, Lugoj,
loanovici, Dr. Nicolae, Lugoj.

Jucu Dimitrie, notar, Lugoj.

Jurca, Dr. Cornel, advocat, Lugoj.

Madincea loan, canonic, Lugoj.

Maior n. Bogdan, Silvia, văd. de medic, Lugoj.

Maier, Dr. Petru, Lugoj.

Milcovici Miloș, proprietar, Lugoj.

Milcovici Remus, Lugoj.

Mohan David, casier la fii. «Albina», Lugoj.

Nestor Nicolau, canonic, Lugoj.

Olariu Sebastian, protopop, Făget.

Olariu Ana, Făget.

Petroviciu, Dr. Ștefan, adv., Lugoj.

Popescu lacob, vice-prez. la sedria orfanală,
  Lugoj.

Pop Virgil, contabil, Lugoj.

Popovici, Dr. George, protopop, Lugoj. (Dir.
  desp).

Proștean Nicolae, advocat, Lugoj.

Rațiu Dominic, dir. fii. «Albina», Lugoj.

Stoian, Dr. loan, Lugoj.

Vălean Alexandrina, soție de adv., Lugoj.

Vălean, Dr. Aurel, advocat, Lugoj.

Despărțământul Mediaș.

Membra fundator.

Roman, Dr. Dionisie, advocat Mediaș. (Dir.
  desp.).

Membri pe vieață.

Boiu Anastasia, dir. filialei „Albina¹¹, Mediaș.
Racoța Ioana, soție de medic, Șeica-mare.
Racoța Nicolau, medic, Șeica-mare.

Membri ordinari

Almășan loan, paroh, Alma, p. u. Ibașfalău.

Avram Teodor, paroh, Biertan.

Băltar loan, când, de adv. Mediaș.

Beșa Anăstasiu, contabil, Mediaș.

Chendi Dionisie, paroh, Șaroșul-săsesc, p. u.
  Mediaș.

Cucui Mihaiu, învățător, Ibișdorful-săsesc,
  p. u. Mediaș.

Domșa Aron, preot gr.-cat., Șeica-mare.

Fodorean loan, paroh, Moșna.

222


Harhoi Zaharie, înv., Aței, p. u. Mediaș.

Holerga Teofil, preot gr.-cat., Frâna, p. u.
  Copșa mică.

Ivan Pantelie, proprietar, Boian, p. u. Basna.

Jurca luliu, proprietar, Răvășel, p. u. Me-
  tisdorf.

Langa loan, înv., Dârlos.

Langa Vasilie, înv., Dârlos.

Mircea Romul, protopresbiter, Mediaș.

Moldovan loan, protopop, Mediaș.

Moldovan loan, calfă, Biertan.

Moldovan, Dr. Mihail, când, de adv., Ibaș-
  falău.

Morariu, Dr. Alex., advocat, Ibașfalău.

Morușca Pompiliu, paroh, Șeica-mare.

Nistor loan, contabil, Șeica-mare.

Peculea Marius, contabil, Mediaș.

Pop Valeriu, notar, Boarta, p. u. Șeica-mare.

Popovici Atanasiu, comerciant, Mediaș.

Roman Oeorge, înv. în penz., Aței, p. u.
  Mediaș.

Tatar Mihail, înv., Aței, p. u. Mediaș.

Tipurița Nicolae, contabil, Ibașfalău.

Toma Fabiu, dir. la însoțirea comercială
  «Mugurul», Ibașfalău.

Despărțământul Mercurea.

             Membra fundator.

Droc loan, protopresbiter, Mercurea.

             Membri pe vieață.

Colbasi, Constantin de, proprietar, Șpring,
  p. u. Cunța.

Crăciun Samuil, propr., Doștat, p. u. Cunța.

Membri ordinari.

Cassa de păstrare în Mercurea.

Comuna bisericească Rod, p. u. Poiana.

Comuna Apoldul-mic.

Dăian loan, paroh, Sângătin, p. u. Mercurea.

Dobrota Ilie, preot, Poiana.

luga Dionisiu, notar, Rod, p. u. Poiana.

Măcelariu Alexandru, proprietar, Sângătin,
  p. u. Mercurea.

Măcelariu n. Cristea, Agnes, soție de adv.,
  Mercurea.

Măcelariu, Dr. Oeorge, advocat, Mercurea.

«Mielul», cassă de păstrare, Poiana.

Mihu, Dr. Victor, medic, Poiana.

Munthiu Dimitrie, notar, Reciu, p. u. Gâr-
  bova.

Păcurariu, Avram S., protopop, Mercurea.
  (Dir. desp.).


Pamfiloiu Dumitru, preot, Jina, p. u. Poiana.

Predovici Pompiliu, paroh, Vingard.

Sava Constantin, înv., Jina, p. u. Poiana.

Schiau, Dr. Nicolae, adv, Mercurea.

Șerb loan, preot, Poiana.

Străulea loan, notar, Jina, p. u. Poiana. j

        Despărțământul Mociu.

            Membru fundator.

Simon Dionisiu, propriet., Sângeorgiul-de-
  Câmpie, p. u. Sân-Petru.

            Membri pe vieață.

Dan loan, medic, Mociu.                       ț

Leoca loan, proprietar, Sâmbotelec,    p. ii. |

  Mociu.                                      ț

             Membri ordinari-                 |

Botezan Pompeiu, neguțător, Șermașu-mare.    j]

Bozac Ieronim, proprietar, Budatelec.

Bozac loan, preot, Sâmbotelec, p. u. Mociu.

Ciuca Simeon, preot, Mociu.

Colceriu Ștefan, vice-protopop emer., Dâmb,
  p. u. Sân-Petru.

Florian Octavian, preot, Țăgșor, p. u. Șăr-
  mășel

German luliu, înv., Sâmbotelec, p. u. Mociu.

Godolan loan, proprietar, Julatelec, p. u.

  Bonțida.

Hopârtian Basiliu, preot, Oădălin, p. u. Apa-
  hida. (Dir. desp.).

Pașca loan, preot, Geaca, p. u. Mociu.

Pop Emil, preot, Cistelec, p. u. Balda.

Pop Simeon, preot, Năoiu, p. u. Sermașu-
  mare.

Vodă Andreiu, preot, Ormenișul de-Câmpie.

   Despărțământul Murăș-Luduș.

            Membru fundator.

Suciu Vasilie, preot, Căpușul-de-Câmpie.

            Membri pe vieață.

Kormos Emil, mare proprietar, Orebeniș, p.

  u. Căpușul-de-Câmpie.

Florian Georgiu, paroh gr.-cat., Sânger.

Muntean Dănilă, not. cerc. în penz., Murăș-

  Luduș.

             Membri ordinari.

Badiu Andreiu, paroh, M.-Luduș.

Balaș Petru, preot gr.-cat, Oarba, p. u. Ogra.

Barbulescu Alex., paroh gr.-cat., Ațintiș, p.

  u. Bichiș.




223


Boeriu loan, preot, Lechința-de-Murăș, p. u.

  Iernot. (Dir. desp.).

Boeriu Laura, Lechința-de-Murăș, p. u. Iernot.

Bozac Cregoriu, Velcher, p. u. Miheș.

Elecheș Marius, Velcher, p. u. Miheș.

Hărșian Teodor, preot, Chimitelnic, p. u.

  Sânger.

Hodoș Basiliu, preot, Iclandul-mare, p. u.
  Căpușul-de-Câmpie.

Maior Emil, proprietar, Chimitelnic, p. u.

  Sânger.

Morariu Vasiliu, înv., M.-Luduș.

Nagy Teodor, preot, Zau.

Oltean, Dr. loan, advocat, M.-Luduș.

Orăsan Vasile, preot, M.-S.-Iacob, p.u. Cuciu.

Orbean Romul, preot, Iclănzel, p. u. Căpușul-
  de-Câmpie.

Rusii loan, agronom, Murăș-Luduș.

Rusu Vasile, preot, Șeulia, p. u. Miheș.

Solomon Nicolau, protopop, M.-Ludoș.
Vodă Alexandru, preot, Vaidei, p. u. Ogra.

  Despărțământul Murăș-Oșorheiu.

            Membru fundator.

Cergedi n. Ciato, Nina, M.-Oșorheiu.

            Membri pe vieață.

Draia, Dr. Enea, adv., M.-Oșorheiu.

Ladoșan Eremie, pretor î. p., M.-Oșorheiu.

Motora Nicolau, paroh, M.-Sângeorgiu, p. u.

  M.-Oșorheiu.

Vulc Nicolau, arândator, Pogăceaua, p. u.
  Râciul-de-Câmpie.

Membri ordinari.

Bârsan loan, preot, M.-St.-Craiu, p. u. M.-
  Oșorheiu.

Bogdan losif, preot, Lechincioara, p. u. Râciul-
  de-Câmpie.

German Nicolae (?)

Ijac, Dr. Aureliu, medic cercual, Râciul-de-
  Câmpie.

Man Aurel (?)

Oprea Zaharie, paroh, Bandul-de-Câmpie.

Pop Filip, preot, Bandul-de-Câmpie.

Porav Nicolau, paroh, Moișa, p. u. Șarombărc.

Precup Augustin (?)

Rusu Ștefan, protopop, M.-Oșorheiu. (Dir.
  desp.).

Saltelechi Vasilie, preot, Bardoș, p. u. Murăș-
  Oșorheiu.


Tatar Vasile, paroh, Chibelia-Sântiuan, p. u.
  ledd.

Tirnovean Alexandru, protopop, Pogăceaua-
  de-Câmpie, p. u. Râciul-de-Câmpie.

Valea Alexandru, paroh, Sânmărtinul-de-
  Câmpie, p. u. Râciul-de-Câmpie.

Vancea, Dr. losif, Murăș-Oșorheiu.

  Despărțământul Murăș-Uioara.

Membru pe vieată.

Elekesi Blasiu, învățător, Spălnaca, p. u. M.-
  Uioara.

Membri ordinari.

Baciu loan, paroh, Noșlac, p. u. M.-Uioara.
Bucur luliu, paroh, Oâmbuț, p. u. Bichiș.
Buzdugan Militon, paroh, Căptălanul-de-

  Murăș, p. u. Murăș-Uioara.

Căpâlneanu luliu, preot gr. cat., Sân-Miclăuș.
Cristea Petru, paroh, Găbud, p. u. Ciuci.
Deac loan, paroh, Gheja, p. u. M.-Luduș.
German Emil, iurist, Botez, p. u. Ciuci.
German Emil, paroh, Turdașul-Român, p. u.

  Lopadea-ungurească.

Gruia Vasile, paroh, Cisteiul-unguresc, p. u.
  M.-Uioara.

Juoraș Ambrosiu, înv., Uioara de sus, p. u.
  Murăș-Uioara.

Micu George, paroh, Alecuș, p. u. Sâmbe-
  nedic.

Moldovan loan, protopop onorar, Ciunga,
  p. u. M.-Uioara.

Morariu, Dr. luliu, advocat, M.-Uioara.

Oprinca Ariton, econom, Găbud, p. u. Ciuci.
Oniț Teodor, paroh, Găbud, p. u. Ciuci.
Pop Emiliu, protopop M.-Uioara. (Dir. desp.).
Pop lacob, locotenent î. p., Noșlac, p. u.

  M.-Uioara.

Pop Victor, preot gr. cat., Silvașul-român,
  p. u. Murăș-Uioara.

Rișca loan, iurist, M.-Uioara.

Șandru Vaier, preot gr. cat., Copandul-de-
  Murăș, p. u. Ciuci.

Sas Teodor, paroh, Fărău, p. u. M.-Uioara.
Spinean Oeorge, paroh, Nandra, p. u. Bichiș.
Trif Augustin, paroh, Cecălaca, p. u. Bogata-
de-Murăș.

Ungurean Emanoil, înv., proprietar, Căptă-
  lanul-de-Murăș, p. u. M.-Uioara.

Wlassa George, preot militar în penz., Inoc,
  p. u. Vințul-de-sus.

224


Despărțământul Năsăud.

Membri fundatori.

«Auiora», institut de credit, Năsăud.

Feldru, comuna, p. u. Năsăud.

Ilva-mare, comuna Ilva-mare.

Maier, comuna, p. u. Rodna-veche.

Mititei, comuna, p. u. Năsăud.

Monda, Dr. Andreiu, medic, Sângiorgiul-rom.
Năsăud, comuna Năsăud.

Rodna-nouă, comuna, p. u. Rodna-veche.

Rodna-veche, comuna, p. u. Rodna-veche.
Sângeorgiul-rom., comuna Sângeorgiul-rom.
Telciu, comuna Teiciu.

Membri pe vieață.

Bichigiu, comuna p. u. TelNu.

Cârlibaba, comuna Cârlibaba.

Ciocan loan, prof. univ., deputat, Budapesta.
Coșna, comuna Coșna.

«Fortuna», inst. de credit, Rodna-veche.

Găureni, comuna, p. u. Nemigea-maghiară.
Hordău, comuna, p. u. Telciu.

Ilva-mică, comuna, p. u. Sângeorgiul-român.
Leșu, comuna, p. u. Sângeorgiul-român.
Marțian Iulian, căpitan în penz., Năsăud.
Măgura, comuna, p. u. Rodna-veche.

Mocod, comuna, p. u. Nemigea-maghiară.

«Mercur», societate acționară de împrumut
  și păstrare, Năsăud.

Nepos, comuna, p. u. Năsăud.

Parva, comuna, p. u. Năsăud.

Poiana (Sft. losif), comuna, p. u. Sângeor-
  giul-român.

Poeni, comuna, p. u. Nemigea-maghiară.

Rebra-mare, comuna, p. u. Năsăud.

Rebrișoara, comuna, p. u. Năsăud.

Romuli, comuna Romuli.

Runc, comuna, p. u. Năsăud.

Salva, comuna, p. u. Năsăud.

Scridon Gavriil, profesor, Năsăud.

Șotropa Virgil, profesor, Năsăud.

Suplai, comuna, p. u. Nemigea-maghiară.

Zagra, comuna, p. u. Nemigea-maghiară.

Membri ordinari.

Bal, d-șoara Virginia, învățătoare, Măgura,
  p. u. Rodna-veche.

Bancu Grigorie, notar, Feldru, p. u. Năsăud.
Bulbuc Zaharie, paroh, Măgura, p. u. Rodna-
veche.

Catul Traian, Năsăud.

Ciorba Iulian, paroh, Maier, p. u. Rodna-
  veche.


Coruț Adeodat, proprietar, Maier, p. u. Rodna-
  veche.

Drăgan, Dr. Nicolae, profesor, Năsăud.

Făgărășan Mihail, protopop, Tăure, p. u.
  Nemigea-maghiară.

Ghețe loan, dir. gimnazial, Năsăud.

Qrivase Virginia, învățătoare, Nepos, p. u.
  Năsăud.

Halița Alexandru, profesor, Năsăud.

Ilieș Pavel, proprietar, Maier, p. u. Rodna-
  veche.

Ilieș Petru, proprietar, Maier, Rodna-veche.

Mălaiu, Dr. loan, advocat, Rodna-veche.

Mihailaș losif, proprietar, Năsăud.

Moisil, Dr. C., profesor, Năsăud.

Nichiti Damian, înv., Ilva-mică, p. u. Sân-
  georgiul-român.

Pălăgesiu Alexandru, notar, Năsăud.

Partene Anchidim, proprietar, Maier, p. u.
  Rodna-veche.

Precup Anton, paroh, Rebrișoara, p. u. Nă-
  săud.

Pecurariu loan, profesor, Năsăud.

Popelea Simeon, perceptor reg. de dare în
  penz., Rodna-veche.

Reuniunea de împr. și păstrare în Ilva-mare.

Rus loan, comerciant, Maier, p. u. Rodna-
  veche.

Sânjoan Corneliu, când, de prof., Maier, p.
  u. Rodna-veche.

Sânjoan Dănilă, notar comunal, Maier, p u.
  Rodna-veche.

Seni Ignat, învățător, Năsăud.

Stoian, Dr. George, medic, Ilva-mare.

Tanco, Dr. Paul, prof., Năsăud.

Utalea, Dr. Octavian, advocat, Rodna-veche.

Despărțământul Nocrichiu.

Membri ordinari.

Alexandru loan, paroh, Ilimbav, p. u. No-
  crichiu.

Andrea, Dr. Enea, advocat, Nocrichiu.

Bălăban Eliseu, comisar de drum, Alțina, p.
  u. Nocrichiu.

Benchea Toma, proprietar, Cornățel.

Bonea loan, paroh, Fofeldea, p. u. Nocrichiu.

Dragoman Simeon, învățător, Cichindeal, p.
  u. Nocrichiu.

Duca Demetriu, notar, Bendorf, p. u. No-
  crichiu.

Fleșiariu George, ces. și reg. major, Aigen
  b. Salzburg.

Gavrea Nicolae, paroh, Bendorf, p. u. No-
  crichiu.

Orecu George, paroh, ȘeJcău, p. u. Metișdorf.

Maniu loan, cassar de bancă, Fofeldea, p. u.
  Nocrichiu.

Marin Procopiu, notar, Ilimbav, p. u. No-
  crichiu.

Miilea Aurel, notar, Fofeldea, p. u. Nocrichiu.
Morariu losif, paroh, Hosman, p. u. Nocrichiu.
Olariu loan, înv., Nucet, p. u. Cornățel.

Oprean Toma, paroh, Țichindeal, p. u. No-
  crichiu.

Pampu loan, înv., Hosman, p. u. Nocrichiu.
Petra-Petrescu, Nicolae, dir. de bancă, Fo-
feldea, p. u. Nocrichiu. (Dir. desp.).

Petrișor loan, paroh, Alțina, p. u. Nocrichiu.
Petru loan, proprietar, Țichindeal, p u. No-
crichiu.

Simplăcean George, paroh, Cornățel.

Stoian Valeriu, paroh, Ghijasa-de-sus, p. u.
  Bârghiș.

Tatu loan, paroh, Țichindeal, p. u. Nocrichiu.

Vasilie loan, înv. în penz., Hosman, p. u.
  Nocrichiu.

Despărțământul Oradea-mare.

Membru fundator.

Radu, Dr. Demetriu, episcop, Oradea-mare.

Membri pe vieață.

Moldovan losif, preot, Ortiteag, p. u. Aleșd.
Papp, Dr. Coriolan, advocat, dir. de bancă,
Oradea-mare.

Membri ordinari.

Ardelean, Dr. Iustin, advocat, Oradea-mare.
Bihoreana», institut de credit, Oradea-mare.

Bibescu loan, proprietar, Tileagd.

Blaga Eutim, paroh, Tulea, p. u. Salonta-
  mare.

Ciceronescu Samuil, preot, Oradea-mare.

Dudulescu Georgiu, preot, Miersig, p. u.

  Gepiu.

Genț loan, protopop, Oradea-mare.

Oherlan loan, notar, Fughiu-Oșorheiu.

Hetco, Dr. Valeriu, preot, Oradea-mare.

Horvat Andreiu, paroh, Velența, p. u. Ora-
  dea-mare.

Kiss, Dr. D., advocat, Oradea-mare.

Koos Moise, proprietar, Coașd, p. u. Ținea.

Lazar, Dr. Aurel, advocat, Oradea-mare. (Dir.
  desp.).

Mangra Vasilie, vicar, Oradea-mare.


225


Mihalca, A. Traian, preot, Ervașad, p. u.
  Oalospetri.

Muntean Alexandru, protopop, Birtin, p. u.
  Vad.

Nagy losif, preot, Roit.

Nesu Moise, canonic, Oradea-mare.

Popa Mihaiu, notar, Tășad, p. u. Drăgești.
Pap Georgiu, preot, arhivar, consist, gr.-or.,
Oradea-mare.

Păcală Toma, protopresbiter, Oradea-mare.
Popescu, Dr. George, adv., Salonta-mare.
Porumb Nestor, paroh, Tulea, p. u. Salonta-
mare.

Stanca Teodor, preot, Groși, p. u. Aleșd.

Szekely jun., loan, paroh, Betfia, p. u. Felix-
  fiirdo.

Teuca Vasile, învăț., Tăut, p. u. Talpoș.
Tulbure Gh., asesor cons., Oradea-mare.
Zigre Nicolau, adv., Oradea-mare.

Despărțământul Orăștie.

Membri fundatori.

«Ardeleana», institut de credit, Orăștie.

Erdelyi n. Bardoși, Victoria, soție de medic,
  Orăștie.

Margita, Dr. loan, advocat, Geoagiu.

Margita Aurelia, soție de adv., Geoagiu.
Mihaiu loan, proprietar, Orăștie.

Mihu, Dr. loan, adv., Vinerea, p. u. Șibot.
Muntean, Dr. Aurel, advocat, Orăștie.

Vlad, Dr. Aurel, adv., Orăștie.

Vlad Anuța, soție de adv., Orăștie.

Membri pe vieață.

Bistrițeanu L., Binținți, p. u. Orăștie.
Corvin Simeon, comerciant, Orăștie.

Indrieș losif, proprietar, Băcăinți, p. u. Șibot.
Moldovan, Dr. Silviu, advocat, Orăștie.

Romos, comuna, p. u. Orăștie.

Romoșel, comuna, p. u. Orăștie.
Vlad Nicolau, farmacist, Orăștie.
Vulcu, loan I., proprietar, Orăștie.

Membri ordinari.

Andrei loan, preot, Bozeș, Geoagiul-de-jos.
Basaraba Adam, preot, Romos, p. u. Orăștie.
Botean Basiliu, preot, Ludești, p. u. Orăștie.
Botean loan, preot, Binținți, p. u. Orăștie.
Branga Nicolae, funcționar de bancă, Orăștie.
Bude Octavian, preot, Vaidei, p. u. Orăștie.
David, Dr. Cornel, medic, Orăștie.

Dobo de Rusca, Dr. Romul, medic, Orăștie.
Dubleș jun., Avram, învățător, Romoșel, p. u

  Orăștie.


16

226


Erdelyi, Dr. Ștefan, medic, Orăștie.

Giula Vasile, proprietar, Baru-mare.

Jantea loan, când, de adv., Orăștie.

Lăpedatu n. Pap, Veturia, soție de dir. de
  bancă, Orăștie.

LăpCdatu, loan I., dir. instit. «Ardeleana»
  Orăștie. (Dir. desp.)

Manole Petru, funcț. de bancă, Orăștie.

Mihailă Nicolae, proprietar, Vinerea, p. u.

  Șibot.

Moța loan, preot, Orăștie.

Nicoară Porfirie, învățător, Vinerea, p. u.

  Șibot.

Popovici Ilie, preot, Sebișel, p. u. Orăștie.

Roman Nicolau, preot, Romoșel, p.u. Orăștie.

Roșu Adam, Geoagiu.

Stârc Nicolae, preot, Pricaz, p. u. Orăștie.

Stefănescu Petru, proprietar, Romoșel, p. u.
  Șibot.

Todica S., soție de contabil, Geoagiul-de-jos.

Vaidei, comuna bisericească gr.-or. Vaidei,
  p. u. Orăștie.

Despărțământul Oravița.

Membri fundatori.

Coca, Dr. Alexandru, advocat, Sasca-mon-
  tană.

Petrovici loan, preot, Ciclova-română. p. u.
  Oravița.

Roșu Pavel, preot, Vrani.

Mehes, Dr. Ludovic, medic, Oravița.

Membri pe vieață.

Avramescu Sofronie, preot, Nicolinț, p. u.
  Răcășdia.

Corcan Dumitru, propr., Iladia, p. u. Ră-
  cășdia.

Cornean, Dr. Petru, advocat, Oravița.

Gropșan, Dr. Mihaiu, advocat, Oravița.

Nedelcu, Dr. loan, advocat, Oravița.

Nemoian Mina, notar, Ciuchici, p. u. Ră-
  cășdia.

Panciovan Teodor, preot, Iertof, p. u. Vrani.

Popovici Alexandru P., protopop, Oravița.
Roșiu luliu, proprietar, Vrani.

Savu loan, notar în penz., Iertof, p. u. Vrani.

Trăila llia, advocat, Oravița.

Vițan Simeon, comerciant, Slatina, p. u.
  Sasca-montană.

Vranianțu losif, notar, Vrani.


Membri ordinari

Bereș Nicolau, preot, Ciuchici, p. u. Răcășdia.
Bernaz Petru, paroh, Secaș, p. u. Cacova.
Birou luliu, înv., Ticvaniul-mare, p. u. Ca-
cova.

Bistrean Sinesie, preot, Jurjova, p. u. Dog-
  necea.

Bogdan Georgiu, comerc., Oravița-română,
  p. u. Oravița.

Bogdan loan, înv., Oravița.

Boitor Dumitru, arhitect, Oravița-română, p.
  u. Oravița.

Bojinca, Eva Stanca, comerciantă, Ticvaniu-
  mare, p. u. Cacova.

Caiman Georgiu, învățător, Ticvaniu-mare,
  p. u. Cacova.

Cigărean, Dr. Liviu, advocat, Oravița.

Corcan Petru, prim-pretor, lam.

Epure loan, notar cercual, Greovaț, p. u. Ca-
  cova.

Gropșan loan, paroh, Cărbunari, p. u. Sasca-
  montană.

Hubian, văd. Ofelia, Cacova.

Lăpădat loan, comerciant, Ciuchici, p. u. Ră-
  cășdia.

Lăpădat Victor, Berliște, p. u. lam.

Lazar Carol, învățător, Oravița-română, p. u.
  Oravița.

Leza Vasilie, comerciant, Ticvaniul-mare, p.
  u. Cacova.

Mangiuca, Dr. loan, medic cercual, Oravița.

Măran loan, preot, Ciclova-română, p. u.
  Oravița.

Mărginean Vasile, funcț. de bancă, Oravița-
  montană. p. u. Oravița.

Mila Pavel, funcționar particular, Oravița.

Mioc Efrem, comerciant, Vărădia.

Muntean, Dr. Baltazar, adv., Oravița.

Murgu Vasile, paroh, Jertof, p. u. Vrani.

Murgit Vasilie, paroh, Ciclova-montană, p.
  u. Oravița.

Nedici losif, comerciant, Oravița-română.

Novacovici Emilian, înv., Răcășdia.

Pavlovici Carol, oficial de bancă, Oravița-
  română, p u. Oravița.

Popa Simeon, comerciant, Ticvaniul-mare,
  p. u. Cacova.

Popescu Simeon, contabil, Cacova.

Poruțiu Victor, protopop, Oravița-română,
  p. u. Oravița. (Dir. desp.).

Reuniunea română de cântări și lectură, Sasca-
  montană.





■

1

227


Rusu Dimitrie, protopop, Ticvaniu-mare, p.
  u. Cacova.

«Săscana», societate pe acții, Sasca-montană.
Strîmbei Cornel, preot, Oravița-română, p. u.

  Oravița.

Țieran, loan E., librar, Oravița.

Vuia Nicolau, neguțător, Ticvaniu-mare, p.
  u. Cacova.

Despărțământul Panciova.

Membru fundator.

Neagoe loanichie, preot, Petrovasela.

Membri pe vieață.

Borca, d-șoara Iconia, Petrovasela.

Comuna Petrovasela.

«Concordia», institut de credit, Uzdin.
Miclea, Dr. Oeorge, advocat, Alibunar.
Miclea Triton, protopop, Satul-nou.

Popescu Datnian, paroh, Ovcea, p. u. Pan-
  ciova.

«Steaua», institut de credit, Petrovasela.

Membri ordinari

Andresi, Dr. Alexandru, medic, Petrovasela.
Bireescu, Dr. Alexandru, adv., Panciova.

Biserica gr.-or. română, Ovcea, p.u. Panciova.

Biserica gr.-or., Uzdin.

Boldovina Marcu, când, de preot, Dolova.

Burz Pompiliu, contabil, Sânmihai.

Marcu, Traian I., secretar de bancă, Satu-nou.

Mihailașiu, Dr. Victor, medic comunal, Sa-
  tul-nou.

Milu lancu, paroh, Uzdin.

Onciu Constantin, comerciant, Uzdin.

Onciu losif, contabil la fabrica Oanz, Buda-
  pesta.

Ortopan George, proprietar, Satul-nou.

Popa losif, învățător, Seleuș.

Pența, Dr. Petru, advocat, Panciova.

Popa Ștefan, paroh, Seleuș.

Popovici Nicolae, paroh, Alibunar.

«Sentinela», institut de credit, Satul-nou.

Stoica Petru, dir. exec., Satul-nou. (Dir. desp.)
Țarină Constantin, notar com., Satul-nou.

Vereș Corneliu, comerciant, Sânmihai.

Despărțământul Reghin.

Membru fundator.

Șagău Galacteon, protopop, M.-Cueșd, p. u.
  Deda. (Dir. desp.).


Membri pe vieață

Man Octavian, învățător, Milășel, p. u. Or-
  menișul-de-câmpie.

Niculescu Alexandru, preot, Meșterhaza.

Popescu, Dr. loan, adv., Reghin.

Popescu losif, dir. de bancă, Reghin.

Membri ordinari.

Barbu Eugenia, Reghin.

Barbu Sever, contabil, Reghin.

Brătean Mihail, paroh, Potoc, p. u. Reghin.

Bucur Alexandru, croitor, Toplița-română.

Bucur loan, Toplița română.

Bucur, Teodor 1. loan 1. Ilie, econom, To-
  plița-română.

Căzan Oeorge, paroh, Filea, p. u. Deda.

Chețan, Dr. Augustin, advocat, Reghin.

Cristea Alexandru, cassar comunal, Toplița-
  română.

Cristea Alexandru, Toplița-română.

Duma loan, paroh, Săcalul-de-munte, p. u.
  leciu.

Dumbravă Aurel, paroh, Habic, p. u. Gur-
  ghiu.

Gliga Nicolau, paroh, Râpa-de-sus, p. u. Dis-
  năieu.

Grama luliu, paroh, Chiherul-de-sus, p. u.
  Nyărăd-remete.

Graur Zahei, paroh, Dumbrava, p. u. Dis-
  năieu.

Harșa, Dr. loan, adv., Reghin.

Harșa Vasile, paroh, Milășel, p. u. Ormenișul-
  de-Câmpie.

Lupu Zaharie, paroh, Hodac, p. u. Gurghiu.

Maier Oavrilă, paroh, Toplița-română.

Maier George, paroh, Toplița-română.

Mazere loan, măcelar, Toplița-română, p. u.
  Toplița.

Mazere loan, comerciant, Toplița-română.

Moldovan Nicolae, comerciant, Toplița-ro-
  mână.

Muntenescu Vasilie, paroh, Solovăstru, p. u.
  Gurghiu.

Născu Nicolae, învățător, Poleți-llva.

Neagoș Petru, medic, Deda.

Nicoară Grigoriu, preot, Ibănești, p. u. Gur-
  ghiu.

Nistor Nicolau, învățător, Săcalul-de-munte,
  p. u. leciu.

Oltean Alexandru, paroh, Jabenița, p. u. Gur-
  ghiu.

Pantea, Dr. loan, advocat, M.-Oșorheiu.

Pop loan, învățător, Cașva, p. u. Gurghiu.


16*

228


Popa Ariton, protopop, Reghin.

Popescu, Dr. Ilie, advocat, Reghin.

Popescu loan, primar, Toplița-română.

Popescu losif, paroh, Dumbrava, p. u. Dis-
  năieu.

Popescu Sabin, contabil, Reghin.

Popescu, Dr. Teodor, când, de adv., Reghin.
Șipoș losif, Reghin.

Silaghi loan, preot, Idicel, p. u. leciu.
Suciu loan, înv., Căcuci, p. u. Gurghiu.
Tămaș loan, econom, Toplița-română.
Teglariu Ștefan, cantor, Toplița-română.
Teslovean Teodor, econom, Toplița-română.
Tesloveanu, Nicolau 1. Mihailă, econom,
Toplița-română.

Tilea, Dr. Liviu, medic, Toplița-română.

Trif Olimpiu, înv., Toplița-română.

Truța, Dr. Eugen, advocat, Reghin.

Vodă loan, paroh, Deda.

Vodă Pantelimon, comerciant, Toplița-ro-
  mână.

Zehan Simeon, paroh, Cașva, p. u. Gurghiu.

Despărțământul Săliște.

Membru fundator.

Ittu Mihail, silvicultor, Arad.

Membri pe vieață.

Cacova, comuna Cacova, p. u. Orlat.

Cacova, comuna bisericească Cacova, p. u.
  Orlat.

Comșia, Ionel P., comerciant, Săliște.
Gurarâului, comuna Gurarâului, p. u. Orlat.
Hențu Nicolau, notar în pens., Săliște.

Popa al Opri, Nicolae, Săliște.

Săliște, comuna, Săliște.

Tilișca, comuna bisericească Tilișca, p. u.
  Săliște.

Tilișca, comuna Tilișca, p. u. Săliște.

Membri ordinari.

Agârbiceanu loan, paroh, Orlat.

Algya, Dionisie de, subcolonel pens., Săliște.
Banciu Dumitru, farmacist, Săliște.

Banciu loan, comerciant, Săliște.

Batuca loan, notar, Galiș, p. u. Săliște.
Biserica gr.-or. din Gurarâului, p. u. Orlat.
Brătian Constanța, Săliște.

Brătian George, șef de birou în pensiune,
  Săliște.

Calefariu, Dr. Nicolae, medic, Săliște. (Dir.
  desp).


Comșa, Dr. Nicolae, medic, Săliște.

Comșa Petru, Săliște.

Comaniciu Nicolae, notar, Gurarâului, p. u.
  Orlat.

Dancu Gligor, propiietar, Săcel, p. u. Săliște.
Decei Aurel, notar, Gurarâului, p. u. Orlat.
Dragits Petru, prim-pretor, Săliște.

Dobrota loan, învăț., Sibiel, p. u. Săliște.
Doboiu Teodor, comerciant, Săliște.

Galeș, comuna biser. Galeș, p. u. Săliște.
Galeș, comuna Galeș, p. u. Săliște.

Hanzu loan, preot, Cacova, p. u. Orlat.
Hățăgan Aurel, notar, Sibiel, p. u Săliște.
Herța Constantin, contabil, Săliște.
fosof llie, preot, Galeș, p. u. Săliște.
Ittu George, preot, Vale, p. u. Săliște.

Ivan loan, notar în pens., Gurarâului, p. u.
  Orlat.

Lupaș, Dr. loan, protopresbiter, Săliște.
Măcelar llie, propr., Gurarâului, p. u. Orlat.
Manta loan, preot, Gurarâului, p. u. Orlat.
Manuil lacob, notar, Topârcea, p. u. Apoldul-
mic.

Orlat, comuna, p. u. Orlat.

Oțoiu loan, preot, Aciliu, p. u. Săliște.

Pesamosca Ludovic, contabil și propr., Orlat.

Petra, Dr. Nicolae, advocat, Săliște.

Pop loan, notar, Aciliu, p. u. Săliște.

Pop Valeriu, notar, Săcel, p. u. Săliște.
Popescu loan, primar, Sibiel, p. u. Săliște.
Popovici Valeriu, paroh, Sibiel, p. u. Săliște.
Prunaș, Dr. George, medic, Orlat.

Roșea Capitan, lordache, comerciant, Săliște.
Savu Sabin, notar, Vale, p. u. Săliște.

Sibiel, comuna, p. u. Săliște:

Sibiel, comuna bisericească, p. u. Săliște.
Tămaș Nicolae, notar, Cacova, p. u. Orlat.
Țintea Nicolae, comerciant, Săliște.

Vale, comuna Vale, p. u. Săliște.

Despărțământul Sân-Miclăuș.

Membri fundatori.

Ardelean Mihai, proprietar, Pesac.

Oprean, Dr. Nestor, adv., Sân-Miclăușul-mare.

  (Dir. desp.).

Membri pe vieață.

Bogdan Emil, dir. de bancă, Comloșul-mare.
Fumor Pavel, proprietar, Nereu, p. u. Tiri-
mia-mare.

Mezin, Eremie jun., proprietar, Nereu, p. u.
  Tirimia-mare.

229


Mezin Pavel, proprietar, Nereu, p. u. Tiri-
  mia-mare.

Pascu losif, proprietar, Comloșul-mare.

              Membri ordinari.

Băilă Constantin, adm. domenial, Sânpetru.

Cionca Gavrilă, agronom, Igriș.

Dămian, Dr. loan, adv., Sân-Miclăușul-mare.

Deciu Victor, paroh gr.-cat., Cenadul-sârbesc,
  p. u. Cenadul-german.

Deciu Vasiliu, paroh, Săn-Miclăușul-mare.

Miulescu Paul, protopop, Comloșul-mare.

Negru Virgil, paroh, Igriș.

Păcățian Mihaiu, Comloșul-mare.

Popovici loan, paroh, Sân-Miclăușul-mare.

  Despărțământul Sătmar-Ugocia.

             Membri fundatori.

Dragoș, Dr. Teofil, advocat, Baia-mare.

Pocol Alexiu, proprietar de mine, Baia-mare.

«Sătmăreana», societate pe acții, Seini.

             Membri pe vieață.

Balea Simion, protopop, Sapintia.

Barbul Gavriil, proprietar, Mocira, p. u. Baia-
  mare.

Dunca născ. Kiss, Antonia, Sătmar.

Dredean Eugeniu, preot, Târșolț.

Fanea loan, preot, Sarasău, p. u. M.-Siget.

Hoțea loan, capelan, Turț.

Mihăly, Dr. loan, protofiscal comit., M.-Siget.

Pop Alexandru de Kapolnoc-Monostor, jude
  la tabla reg., Baia-mare.

«Perșeiu», asoc. de credit, Chiuzbaia, p. u.
  Baia-Sprie.

Pop Alexiu, paroh, Săsari, p. u. Tăuții-de-jos.

Pop loan, protopop, Turț.

Serbac loan, paroh, Vama, p. u. Negrești.

Membri ordinari.

Achim Vasile, econom, Seini.

Achim Oeorgiu, dir. de bancă, Seini.

Anderco Simeon, preot, Ilba.

Anderco Artur, preot, Cuhe, p. u. Dragomi-
  rești.

Ardelean Vasilie, paroh, Vetiș, p. u. Sătmar.

Băban Alexandru, preot, Prilog, p. u. Vama.

Ban Vasiliu, econom, Seini.

Berinde Alexe, protopop, Seini.

Bogdan Andreiu, preot, gr.-cat., Portelec.

Brâu Emil, preot, Dragomirești.

Brâncovean Alexandru, Bușa, p. u. Tăuții-
  de-jos.

Breban jun., Alexandru, paroh, Baia-mare.


Breban Nicolau, preot, Cicârlău.

Bud Tit, vicar, Sighetul-Marmației.

Ceontea Dimitrie, paroh, Dumbrăvița, p. u.
  Baia-mare.

Ciurdar Mihaiu, protopop, Dob.

Ciutoraș George, econom, losip.

Darabant luliu, protopop, Boinești, p. u.

  Bicsad.

Doroș Nicolau, preot gr.-cat., Breb, p. u.
  Ocna-Șugatag.

Farkas Alex., preot gr.-cat., Tămaia, p. u.
  Ardusat.

Kaba, Dr. Artemiu, advocat, Seini.

Kovăts Antoniu, protopop, Tarna-mare.

Lucaciu Constantin, paroh, Craiu-Dorolț.

Lucaciu, Dr. Vasile, paroh, Șișești, p. u.

  Baia-Sprie.

Lucaciu, d-na Dr. Vasile, soție de preot, Și-
  șești, p. u. Baia-Sprie.

Lupan Nicolae, preot, Chiuzbaia, p. u. Tăuții-
  de-sus.

Marcus Ludovic, protopop, Mădăraș, p. u.
  Ardud.

Marinescu Aureliu, preot, Bozinta-mare, p.
  u. Tăuții-de-jos.

Mihalca loan, paroh, Jidani.

Murășan Alexandru, proprietar, Bozinta-mare,
  p. u. Tăuții-de-jos.

Murășan Georgiu, paroh, Moftinul-mic.

Murășan Aurel, preot gr.-cat., Erdengeteg,
  p. u. Andrid.

Murășan Mihai, preot gr. cat., Resighea, p.
  u. Pișcolt.

Papp Demetriu, adv., Vezend, p. u. Portelec.

Papp loan, farmacist, Sătmar.

Pop lacob, paroh, Bătarci, p. u. Comlăușa-
  Sârlău.

Pop Andreiu, paroh, Mocira, p. u. Baia-mare.

Savanyu loan, advocat, Sătmar.

Selăgian Florian, preot gr.-cat., Pișcolt.

Selăgian Sever, cassar de bancă, Careii-mari.

Selăgian Georgiu, paroh, Ruși, p. u. Hirip.

Șipos Ștefan, protopop, Pomi.

Stan Alexandru, mare proprietar, Lipău, p.
  u. Cărășău.

Stan, Dna Alex., soție de mare proprietar,
  Lipău, p. u. Cărășău.

Stanciu George, preot, Botiz, p. u. Oșvarău.

Șuta Oeorgiu, protopop, Borlești, p. u. Pomi.
  (Dir.. desp.).

Szabo Oavril, paroh, Bicsad.

Szilăgyi loan, preot gr.-cat., Vezend, p. u.
  Portelec.

Târnovean Coriolan, paroh, Borlești, p. u.

  Pomi.

230


Târnovean loan, paroh, Culciul-mare, p. u.
  Cărășău.

Vida Mihail, preot, Hodișa, p. u. Ardud.

Zsiros loan, paroh, Hurez, p. u. Supurul-de-
  jos.

Despărțământul Sebeș.

Membri fundatori.

Pianul-superior, comuna Pianul-superior, p.
  u, Sebeșul-săsesc.

Sebeșul-săsesc, comunitate scaunală, p. u.

  Sebeșul-săsesc.

             Membri pe vieață

Ispas Simeon, proprietar, Daia-română, p. u.
  Oarda-inferioară.

Lancrăm, comuna Lancrăm, p. u. Sebeșul-
  săsesc.

«Sebeșana», inst. de credit, Sebeșul-săsesc.

Tacit Cornel,’ farmacist, Sebeșul-săsesc.

Tacit Virgil, inginer de mine, Sebeșul-săsesc.

Membri ordinari.

Albini Liviu, proprietar, Cut, p. u. Cunța.

Aldea Vasilie, senator orășenesc, Sebeșul-
  săsesc.

Băilă loan, tutor orfanal, Sebeșul-săsesc.

Barb Aurel, notar, Lancrăm, p. u. Sebeșul-
  săsesc.

Bojița Aurel, cassar de bancă, Sebeșul-săsesc.

Barb loan, negustor, Săsciori.

Cărăban Augustin, cassar, Vințul-de-jos.

Cărăban loan, proprietar, Vințul-de-jos.

Cărpenișan Nicolae, paroh, Răhău, p. u. Se-
  beșul-săsesc.

Cib Eustate, paroh, Daia-română, p. u. Oarda-
  inferioară.

David Avram, preot, Sebeșul-săsesc.

Dregan loan, notar public, Sebeșul-săsesc.

Florian loan, notar, Laz, p. u. Săsciori.

Floca loan, preot, Răhău, p. u. Sebeșul-săsesc.

Goia losif, contabil, Sebeșul-săsesc.

Hinția Nicolau, paroh, Sebeșel, p. u. Săsciori.

însoțirea de credit Raiffeisen, Loman, p. u.

  Săsciori.

Loman, comuna, p. u. Săsciori.

Loman, comuna bisericească, p. u. Săsciori.

Laz, comuna, p. u. Săsciori.

Lazar, Dr. Nicolae, adv., Sebeșul-săsesc.

Ludu Andreiu, paroh, Lancrăm, p. u. Sebeșul-
  săsesc.

Medean Sergiu, protopop, Sebeșul-săsesc.
  (Dir. desp.)


Moga, Dr. Atanasiu, medic, Săsciori.

Moga Ilie, preot, Săsciori.

Oncescu loan, notar penz., Răhău, p. u. Se-
  beșul-săsesc.

Oancea Const., preot, Cioara, p. u. Vințul-
  de-jos.

Paraschiv, Eugenia 1., proprietară, Sebeșul-
  săsesc.

Petrașcu, Dr. Traian, medic, Sebeșul-săsesc.

Pianul-inferior, comuna bis., p. u. Sebeșul-
  săsesc.

Pianul-inferior, comuna, p. u. Sebeșul-săsesc.

Pop Păcurar, Eugen, protopop, Sebeșul-
  săsesc.

Popa Nartea, loan, notar, Loman, p. u. Săs-
  ciori.

Răhău, comuna Răhău, p. u. Sebeșul-săsesc.

Rehovan Vasilie, înv., Câlnic, p. u. Sebeșul-
  săsesc.

Tătar Oeorge, contabil, Sebeșul-săsesc.

Tipeiu, Sever L, farmacist, din Sebeșul-săsesc.

Vasilca Vasilie, notar, Daia-română, p. u.
  Oarda-de-jos.

Vulcu, Iulian 1., proprietar, Tărtăria.


Despărțământul Sibiiu.

             Membri fundatori.

Harșianu, Basiliu P. de, advocat,. Sibiiu.

Lebu Alexandru, proprietar, Sibiiu.

Mețianu loan, mitropolit, Sibiiu.

Prie Constantin, preot, Săcădate.

Rășinari, comuna Rășinari.

Șuluțu, losif St., consilier de trib. în penz.,
  Sibiiu.

Vișa loan, proprietar, Sibiiu.

             Membri pe vieață.

Bardoși luliu, inspector școl. în p., Sibiiu.

Beu, Dr. Ilie, medic, Sibiiu.

Boița, comuna, p. ti. Tălmaci.

Bologa, Dr. Vasile, dir. și profesor, Sibiiu.

Câmpean Demetriu, arhivar cons., Sibiiu.

Cândea loan, protopresb., Avrig.

Cosma Parteniu, dir. executiv, Sibiiu.

Cutean Dumitru, protopop în penz., Vurpăr,
  p. u. Nocrichiu.

Dancăș Bucur, econom, Rășinari.

Hodoș Enea, prof. în penz., Sibiiu.

Ivan Nicolau, asesor consist., Sibiiu.

Lemeny, Eleonora de, soție de advocat,
  Sibiiu.

Mihaltianu loan, general auditor, Sibiiu.

231


Petrașcu Elena, directoara internatului Aso-
  ciațiunii, Sibiiu.

Popp, Dr. loan, medic-colonel, Sibiiu.
Preda, loan de, advocat, Sibiiu.

Pușcariu, Dr. Ilarion, arhimandrit, Sibiiu.
Roșea, Dr. Eusebiu R., protosincel, dir. se-
minarial, Sibiiu.

Russu, Dr. Octavian, advocat, Sibiiu.
Sadu, comuna Sadu, p. u. Cisnădie.
Stroia, Dr. loan, protopresbiter, Sibiiu.
Tincu, Dr. Avram, advocat, Sibiiu.

Vătășan loan, funcționar de bancă, Sibiiu.
Vulc Demetriu, cassar consistorial, Sibiiu.

Membri ordinari.

Albu Nicolae, senator magistrat., Ocna-Si-
  biiului.

Aron losif, preot, Cisnădia.

> Avrigeana», institut de credit, Avrig.
Bardoși Olivia, profesoară, Sibiiu.
Boiu, Dr. Romul, privatier, Sibiiu.
Boiu, loan Baptist, preot, Sibiiu.
Borcia, Dr. loan, profesor, Sibiiu.
Borcia, Dr. Lucian, advocat, Sibiiu.
Bratu Aurel, profesor, Sibiiu.

Breban Alexandru, jude cerc, reg., Sibiiu.

Bredicean, Dr. Tiberiu, secret, instit. «Al-
  bina», Sibiiu.

Bunea Arseniu, secret, comitet, grănițeresc,
  Sibiiu.

Candrea lancu, agent, Sibiiu.

Comșa George, notar, Poplaca, p. u. Sibiiu.
Cosciuc Aurel, agronomul Asociațiunii, Sibiiu.
Cosma Maria, soție de dir. de bancă, Sibiiu.
Crăciunescu, Dr. Aurel, profesor, Sibiiu.
Cristea, Dr. Nicolau, advocat, Ocna-Sibiiului.
Decian George, executor reg., Sibiiu.

Fanea loan, notar, Tălmăcel, p. u. Tălmaci.
Fincu Victor, funcț. consist., Sibiiu.

Fruma, Dr. loan, adv., Sibiiu.

Gămulea Vasile, funcț. de bancă în penz.,
  Sibiiu.

Goga Octavian, secret, lit. al Asoc., Sibiiu.
Hager Mihail, hotelier, Sibiiu.

Henteș loan, asesor la sedria orfanală, Sibiiu.
Hentes Isaia, paroh, Ocna-Sibiiului.

lancu Dr. Ilie, medic, Tălmaci.

Isac, Dr. Pompiliu, advocat, Sibiiu.
Ivan, Dr. loan, advocat, Sibiiu.

Jantea Marcu, paroh, Ocna-Sibiiului.
Jurca Mihaiu, notar, Rășinari.

Krafft, C. W., librar, Sibiiu.

Lazăr Victor, funcționar la Academie, Bu-
  curești.


Lemeny, Dr. Liviu, adv., Sibiiu.

Lemeny, Dr. Eleonora, profesoară, Sibiiu.

Lemeny, d-șoara Maria, Sibiiu.

Lucuța Pantaleon, căpitan în penz., Sibiiu.
Lungu Maniu, paroh, Rășinari.

Maniu Achim, ofic. super, de registr. milit.

  Budapesta.

Marienescu, Dr. Atanasiu, jude de tablă în
  penz., Sibiiu.

Miclea, Dr. loan, primpretor, Cisnădie.
Moga Ștefan, măestru covrigar, Sibiiu.
Muntean luliu, jude de trib., Sibiiu.

Muntean Paul, locot. colonel în penz., Sibiiu..

Onițiu Victor, comerciant, Sibiiu.

Opriș loan, Șura-mare, p. u. Sibiiu.

Opriș Nicolae, paroh, Șura-mare, p. u. Sibiiu.

Păcală Victor, prof., Sibiiu.

Păcățian, Teodor V., publicist, Sibiiu.
Pamfilie loan, arhitect-inginer, Sibiiu.
Pipoș Terezia, privatieră, Sibiiu.

Piso, Dr. Eugen, adv., Sibiiu.

Popa Candid, înv., Sibiiu.

Popa loan, paroh, Săliște.

Popa Isaia, paroh, Ocna-Sibiiului.

Popescu luliu, cassar al «Albinei», Sibiiu.

Popescu Romul, funcționar de bancă, Sibiiu.

Poplaca, comuna, p. u. Sibiiu.

Popp Constantin, funcț. de bancă, Sibiiu.
Preda Victor, sculptor, Avrig.

Proca, Dr. George, secret, consist., Sibiiu.

Răduțiu Irimie, notar, Avrig.

Rebega loan, funcț. de bancă, Sibiiu.

Roman loan, paroh, Tălmăcel, p. u. Tălmaci.

Roșea Sofron, funcț. la ,.Albina“, Sibiiu.
Russu Aurel, când, de advocat, Sibiiu.

Șandor de Vist, Nicolau, major în penz.,
  Sibiiu.

Simu Romul, înv. în penz., Sibiiu.

Șpan, Dr. Petru, prof., Sibiiu.

Stan, Dr. Vasile, profesor, Sibiiu.

Stroia Ștefan, protonot. comit., Sibiiu.
Șura-mare, biserica gr.-or., p. u. Sibiiu.
Tălmăcel, comuna, p. u. Tălmaci.

Tăslăuanu, Octavianu C., secr. adm. al Asoc.,
  Sibiiu.

Tincu Petru, funcționar de bancă, Sibiiu.

Togan Nicolau, protopop, Sibiiu.

Tritean Lazar, asesor consistorial, Sibiiu.
  (Sub-dir. desp.).

Vancu Eugen, funcț. de bancă, Sibiiu.

Vătășan Nicolae, prof semin., Sibiiu.

Voilean Mateiu, asesor consist., Sibiiu.

232


Despărțământul Sighișoara.

Membri ordinari.

Moldovan Demetriu, protopop, Sighișoara.
  {Dir. desp.).

Șandru Calipsa, Sighișoara.

Taflan George, notar, Crihalma, p. u. Co-
  măna-inferioară.

Tatar Zaharia, not. de trib., Elisabetopole.

Despărțământul Șimleu.

Membri îundatori.

Mica Vasiliu, posesor, Someș-Odorheiu.
Nilvan Nicolau, advocat, Șomcuta-mare.
Pop de Băsești, George, proprietar, Băsești.
«Silvania», institut de credit, Șimleu.

Membri pe vieață.

Cosma Andreiu, dir. exec., Șimleu.

Cosma Francisc, Pir.

Cosma Maria, soție de dir. de bancă, Șimleu.
«Chiorana», institut de credit și econ., Șom-
cuta-mare.

Lengyel Teodor, paroh, Stremți, p. u. Hodod.
Oficiul parohial gr.-cat. rom., Șomcuta-mare.
Pop, Dr. George, advocat, Zălau.

Pop Petru, paroh, Babța, p. u. Bichiș.

Pop Vasiliu, adv., Șimleu.

Trif Tit, paroh, Babța, p. u. Bichiș.

Membri ordinari.

Avram Laurențiu, Chieșd, p. u. Șărmășag.
Baliban Antoniu, preot, Băsești.

Barboloviciu Alimpiu, vicar, Șimleu. (Dir.
  desp.).

Blaga Teodor, înv. penz., Șomcuta-mare.

Bohățel loan, preot, Hăsmaș-Lăpuș, p. u.

  Hideag.

Bohățel Teodor, preot, Mineu, p. u. Sâncraiu.
Boroș Eugen, funcț. de bancă, Șimleu.
Bojtor, Dr. Ambrosiu, medic, Ardihat.
Budișan loan, paroh, Pria, p. u. Cizer.

Butean, Dr. Simion, advocat, Șomcuta-mare.
Butean, Alexi Vasile, econom, Șomcuta-mare.
Butean Vasile, preot, Săcălășeni.

Coste loan, paroh, Hosufalău.

Coza loan, preot, Pribilești, p. u. Fersig.

Deleu, Dr. Victor, advocat, Șimleu.

Dragomir, loan Ch., protopop, Năprade.

Dragomir Teofil, proprietar, Lupoaia, p. u.

  Creaca.


Felecan, Dr. Octavian, v.-not. comit., Zălau.
Gyurko, Dr. Vasile, advocat, Jibău.

Hangea, Isidor B., preot, Buciumi, p. u. Șom-
  cuta-mare.

Lengyel loan, preot, Oarța-de-sus, p. u. Ce-
  hul-Silvaniei.

Marca lacob, notar penz., Berchez, p. u.
  Șomcuta-mare.

Marcuș Augustin, oficial de bancă, Șimleu.
Marincaș Simeon, preot, Bogdana, p. u. Bu-
cium.

Moldovan Mateiu, preot, Agriș, p. u. Trăznea.
Medan Andreiu, adv., Șomcuta-mare.

Meseșian, Dr. Coriolan, adv., Șimleu.

Meseșian Gavriil, paroh, Chieșd, p. u. Șăr-
  mășag.

Mircea, Dr. Augustin, adv., Bogdand.

Munthiu Nicolau, secr. de bancă, Șimleu
Nemeș Traian, paroh, Asuagiul-de-sus, p. u.
Ardihat.

Nilvan, Dr. Aurel, adv., Șomcuta-mare.
Nistor, Dr. Aurel, advocat, Șomcuta-mare.
Olsovsky Letiția, soție de advocat, Șomcuta-
mare.

Orian Aurel, preot, Cizer.

Ostate Petru, preot, Curitău, p. u. Șărmășag.

Papiriu Pop, loan, protop., Siciu, p. u. Pe-
  riceiu.

Pintea, Dr. Augustin, când, de adv., Șimleu.
Pop loan, paroh, Someș-Uilac, p. u. Biușa.
Pop, loan P., paroh, Domnin, p. u. Jibău.
Pop Mihaiu, paroh, Cuceu, p. u. Jibău.
Pop, Dr. Mihaiu, adv., Cehul-Silvaniei.

Pop Vasiliu, preot, protopop onorar, Oarța-
  de-jos, p. u. Cehul-Silvaniei.

Rădocea George, contabil la «Chiorana*,
  Șomcuta-mare.

Șchiop Vasilie, preot, Posta, p. u. Șomcuta-
  mare.

Șerb loan, protopop, Șomcuta-mare.

Sima Laurențiu, preot, Sâg, p u. Cizer.
Stoica, Dr. Dionisiu, publicist, Șimleu.
Suciu, Dr. loan, adv., Zălau.

Tarța, Dr. Aurel, când, de advocat, Șomcuta-
  mare.

Trif Gavriil, prof. emer., Șimleu.

Varna Alexiu, protopop, Asuagiul-de-sus, p.
  u. Ardihat.

Vasvăry loan, paroh, Bârseul-de-sus, p. u.
  Ardihat.

Vicaș Emil, paroh, Cosniciul-de-jos, p. u. Ip.
Vicaș Augustin, Hidig, p. u. Șărmășag.

233


Despărțământul Tășnad.

             Membri pe vieață.

Coroian Demetriu, protopop, Santău. (Dir.
  desp.).

Fiilep Georgiu, Santău.

Fiilep loan, Santău.

Mureșan Vasiliu, preot, Săuca.

Pop Gregoriu, protopop, Unimăt, p. u. Su-
  purul-de-jos.

Steer, Dr. Coriolan, advocat, Tășnad.
Trufaș loan, preot, Acâș.

Membri ordinari.

Cordiș Avram, preot, Derșida-mică, p. u.
  Bobota.

Cosma Teodor, econom, Snpurul-de-sus, p.
  u. Supurul-de-jos.

Culic Paul, econom, Unimăt, p. u. Supurul-
  de-jos.

Filep Georgiu, preot, Căuaș.

Filep Gavriil, proprietar, Căuaș.

Filep Samuil, proprietar, Acâș.

Gozar Alexandru, jude comunal, Căuaș.
Hoblea Vasiliu, preot, Cig, p. u. Sâncraiu.
Lobonț loan, preot, Sărăuad, p, u. Tășnad.
Lobonț Patriciu, preot, Silvaș, p. u. Săuca.
Marcuș Victor, preot, Pir.

Mocan Oeorge, jude comunal, Santău.
Molnar Oeorge, proprietar, Santău.
Mureșan Teodor, învățător, Blagea, p. u.

  Cehăluț.

Pătcaș Vasilie, preot, Hotoan.

Ploscă George, proprietar, Acâș.

Ploscă Vasilie, econom, Unimăt, p. u. Su-
  purul-de-jos.

Pop George, Tășnad.

Sfura Vasilie, paroh, Blagea, p. u. Cehăluț.

Despărțământul Teaca.

Membru fundator.

Vescan, Dr. loan, advocat, Teaca.

Membri pe vieață

Bran, Dr. Eugen, adv., Teaca. (Dir. desp.).
Cheresteș Aurel, notar cerc., Cosma, p. u.

  Teaca.

Hossu loan, paroh, Milașul-mare.

             Membri ordinari.

Aron, Nicolae S., vice-protopop, Teaca.
Augur Livia, Pintic, p. u. Teaca.

Bran Amalia, soție de adv., Teaca.
«Bistrițana», filiala instit. de econ., Teaca.
Chibulcutean Sim., preot, Cosma, p. u. Teaca.
Dredețian loan, preot, Socol, p. u. Tonei.


Furdu Toma, preot, Logig, p. u. Teaca.
Hossu, Dr. luliu, preot, Milașul-mare.

Hossu Victoria, soție de protopop, Milașul-
  mare.

Marian losif, meseriaș, Teaca.

Mănăstirean Leon, dirig. filialei «Bistrițana•>,
  Teaca.

Pintea Simion, preot, Ocnița, p. u. Teaca.
Simon Flora, Sângeorgiu, p. u. Sân-Petru.
Vitez Zoe, Teaca/

Vescan loan, oficial, Teaca.

Despărțământul Timișoara.

Membri fundatori

Gali, Dr. losif, membru al casei magnaților,
  Lucareț, p. u. Topolovețul-mare.

Pap Vasilie, advocat, Arad.

Țigle, Dr. Petru, advocat, Timișoara.
«Timișana», institut de credit, Timișoara.
Ungureanu Emanuil, adv., Timișoara.

Membru pe vieață.

Bandu loan, propr., Mehala, p. u. Timișoara.
Cărăbaș Romul, dir. executiv la «Timișana»,
Timișoara. (Dir. desp.).

«Corona», institut de credit, Timișoara.
Cosma, Dr. Aurel, advocat, Timișoara.
Cosma Lucia, soție de adv., Timișoara.
Mezin, Dr. Valeriu, adv., Timișoara.

Mihailovici Costa, proprietar, Elisabetinul-
  Timișoarei.

Oprean Arcadie, funcț. de bancă, Timișoara.
Vaianțu Vasile, înv. în penz., Mehala, p. u.

  Timișoara.

Membri ordinari.

Adam Alexandrina, soție de adv., Timișoara.
Adam, Dr. George, advocat, Timișoara
Albon Mihai, proprietar, Blajova, p. u. Niczki-
falva.

Ardelean Mihai, comerciant, Timișoara.

Baicu Tanasie, învățător, Ghiroc, p. u. Ti-
  mișoara.

«Bănățana», institut de credit, Bucovăț, p.
  u. Recaș.

Buibaș Dimitrie, proprietar, Bucovăț, p. u.
  Remetea-timișană.

Cărăbaș Damaschin, proprietar, Belinț, p, u.
  Chisetău.

«Chiseteiana», inst. de credit, Chisetău.
Cioban, Dr. Pomp., advocat, Timișoara.
Crăciunescu, Dr. Cornel, adv., Timișoara.
Czaranu Constantin, comerciant, Timișoara.
Drăgan Pavel, Sân-mihaiul-român.

Gerdan Nicolau, propr., Timișoara-Fabric.
Oeorgieviciu, Dr. Lucian, adv., Recaș.

234


Gherga Cornel, preot, Bucovăț, p. u. Recaș.
Qitilan Nicolae, econom, Utvin, p. u. Timi-
șoara.

Groza Nicolae, preot, Sân-mihaiul-român.
loaneș Teodor, preot, Bencecul-român.

Jurma Constantin, Sân-mihainl-român.

Jurma George, Sân-mihaiul-român.

Miat Constantin, Sân-mihaiul-român.

Michița Nicolae, preot, Cerneteaz, p. u. ler-
  mota-timișană.

Miculescu loan, funcț. de bancă, Timișoara.

Milu Pascu, funcționar, Timișoara.

Minișan Petru, contabil, Timișoara.

Nicolin Romul, bărbier, Timișoara.

Pincit Nicolau, preot, Nicolințul-mare.

Popovici Dimitrie, preot, Budinț, p. u. To-
  polovețul-mare.

Rotariu Pavel, adv., Timișoara.

Secoșan Romul, preot, Ictar, p. u. Topolo-
  vețul-mare.

Selegean Oavriil, preot, Timișoara-Elisabetin.

Șepețianu Lucian, paroh, Chisetâu.

Șerb Qerasim, protopresbiter, Belinț.

Șincai, Dr. Traian, adv., Vinga.

Teodorovici loan, maior ces. reg., Timișoara.

Tocitu George, preot, Murani.

Trăilă Georgiu, protop., Timișoara-Fabric.

Zarie Romulus, comerc., Timișoara-Fabric.

  Despărțământul Treiscaune-Ciuc.

Membri fundatori.

Dobrean Augustin, cavaler al ordinului «Co-
  roana României », Tulgheș.

Dobrean loan, paroh, Corbii, p. u. Tulgheș.

Membri ordinari.

Burlea George, paroh, Zagon.

Câmpean Elie, protopop, Giurgeu-Sânmi-
  clăuș.

Ciobotariu Gavril, preot, Gyimes-Biikk, p.
  u. Gyimes.

Coman loan, capelan, Vama-Buzeului, p. u.
  Buzeul-ungar.

Cosma Aug., paroh, Micouifalău, p. u. Malnaș.

Curcubetă Iordan, capelan, Budila.

Dima loan, preot, Sita-Buzeu, p. u. Buzeul-
  ungar.

Dimian Constantin, protopresbiter, Brețcu.
  (Dir. desp.).

Donea-Donescu, Alexandru, paroh, Vașlab,
  p. u. Giurgeu-Sânmiclăuș.

Neagovici-Negoescu, Oeorge, preot, Intor-
  sura-Buzeului, p. u. Vama-Buzeului.

Nicolescu Aurel, Tulgheș.

Rădoiu Nicolau, înv., Doboli-de-jos, p. u.

  Ileni.


Rafiroiu loan, paroh, Cernatul-de-jos.

Toma loan, paroh, Doboli-de-jos, p. u. Ileni.

Ticușan Eremie, înv., Intorsura-Buzeului, p.
  u. Vama-Buzeului.

Triff Pompei, paroh, Aita-mare.

Urzică Vasilie, paroh, Varviz, p. u. Ditro.

Urzicean loan, notar în penz., Corbii, p. u.
  Tulgheș.

Despărțământul Turda.

Membru pe vieața.

Popescu, Dr. Georgiu, advocat, Turda.

Membri ordinari

«Arieșana», institut de credit și economii,
  Turda.

Costin losif, protopop, Turda.

Mesaroș Cornel, inginer Ia căile ferate, Bu-
  dapesta.

Moldovan, Dr. Vaier, adv., Turda.

Murășan lovian, protopop gr.-or., Turda.

Nemeș Vicențiu, preot, Sân-Mărtinul-sărat, p.
  u. Grind.

Orăsan Vicențiu, preot gr.-or., Agârbiciu,
  p. u. Ohiriș.

Pâtăcean, Dr. Georgiu, adv., Turda.

Pop Oavrilă, preot, Măhaciu, p. u. Vințul-
  de-sus.

Pop-Masca, Basiliu, viceprotopop onorar,
  paroh, Beiu, p. u. Cianul-mare.

Pop Simeon, protopop, Luna, p. u. Grind.

Popescu, Dr. luliu, advocat, Turda.

Racovițan Nicolau, Șchiopi, p. u. lara-de-jos.
Rus Nicolau, proprietar, Poiana, p. u. Turda.
Rațin, Nicolau P., v.-protopop, paroh, Turda.
Socol luliu, preot, Cianul-mare.

Suciți George, protopop, îndoi, p. u. Turda.

Suciu luliu, cooperator parohial, îndoi, p. u.
  Turda.

Vlăduț, luliu C., adv., Turda. (Dir. desp.)

Despărțământul Vârșeț.

Membru fundator.

Novac, Dr. Aureliu, advocat, Biserica-albă.

Membri pe vieață.

Andreescu loan, paroh, Voivodinți, p. u. Co-
  șteiu.

Cârje Valeriu, contabil la instit. «Luceafărul»-,
  Vârșeț.

Corcea Avram, preot, Coșteiu.

Damian, Dr. loan, adv., Detta.

Jorgoviciu luliu, preot, Marghita-mare.

235


Oprea Traian, protopop, Vârșeț. (Dir. desp.).
Proștean, Dr. Octavian, medic, Vârșeț.

Ramneanțu Patrichie, înv., Coșteiu.

Roșiu, loan M., adv., Biserica-albă.
Tămășiel, luliu Tr., advocat, Biserica-albă.
Zepeneag, Dr. Petru, adv., Vârșeț.

Membri ordinari

Balanescu D., Biserica-albă.

Bercean Aurel, Vracevgai,p. u. Biserica-albă.
Biserica gr.-or. română din Nicolințul-mare.
Boborony Andrea, Biserica-albă.

Bozanciu Simeon, notar în penziune, Bise-
  rica-albă.

Ciuta Lazar, contabil, Vârșeț.

Corcea Nicolae, contabil, Vârșeț.

Coșteiu, comuna bisericească gr.-or., Coșteiu.

Gașpar Oeorgiu, preot, Oătaia.

Meogan Petru, comerc., Coșteiu.

Moise loan, notar, Marcovăț, p. u. Temeș-
  Kutaș.

Moise, Mihail P., comerc., Voivodinți, p. u.
  Coșteiu.

Murășan Constantin, contabil, Vârșeț.

Naia loan, învățător, Marghita-mare.

Pincu Nicolae, preot, Nicolințul-mare.

Popovici Antoniu, preot, Nicolințul-mare.

Popovici Aureliu, paroh, Sânianăș, p. u Zichy-
  falva.

Popovici, Dr. Nicolae, advocat, Vârșeț.

Popovici Ștefan, Vârșeț.

Porumb, Dr. Nestor, advocat, Biserica-albă.

Sdicu Martin, paroh, Straja.

Suciu George, paroh, Sânmihaiu.

Despărțământul Zârnești.

Membru fundator.

Garoiu Nicolau, advocat, Zârnești.

Membru pe vieață.

Ionică loan, inginer silv., Zernești.
  (Dir. desp.).

Membri ordinari.

Brumboiu Moise, preot, Tohanul-vechiu.

Busioc Busioc, econom, Zernești.

Clinciu Andrei, comerciant, Zârnești.

Comșa, loan I., comerciant, Zârnești.

Dan lancu, econom, Zârnești.

Dan loan, protopresbiter onorar, Zârnești.

Dan Pompiliu, dir. și înv., Zârnești.

Dobrescu Ștefan, comerciant, Zârnești.

Enescu George, comerciant, Poiana-mărului,
  p. u. Tohanul-vechiu.


Garoiu, Dr. loan, advocat, Zârnești.

Gogonea Aron, preot, Poiana-mărului, p. u.
   Tohanul-vechiu.

Hamzea loan, protopop, Zârnești.

Hoadrea, Dr. llarie, advocat, Zârnești.

loanovici Constantin, Zârnești.

Mețianu, Dr. Eugen, advocat, Brașov.

Mețianu, Dr. lancu, proprietar, Zârnești.

Micii Moise, preot, Poiana-mărului, p. u.
   Tohanul-vechiu.

Moșoiu George, comerciant, Zârnești.

Nastea George, vicenotar corn., Zârnești.

Nistor, Dr. Pompiliu, medic, Zârnești.

Pană Nicolae, înv., Zârnești.

Răuță loan, comerciant, Zârnești.

Rimbeț Nicolau, Poiana-mărului, p. u. To-
   hanul-vechiu.

Sperchez Nicolae, învățător, Zârnești.

Strevoi loan, paroh, Zârnești.

Tipeiu Nicolae, econom, Zârnești.

Vodă loan, notar corn., Zârnești.

Afară de despărțăminte

Membri fundatori

Belloescu Stroie, inginer din Săcele.

Ciaclan, Dr. Nicolau, medic, Pecica.

Papp loan, episcop, Arad.

Popovici George, locotenent-colonel, Graz.

«Victoria», institut de credit, Arad.

Membri pe vieață

Bona Sidonia, soție de profesor, Segedin.

Brote Eugen, București.

Pop losif, jude de curie în penz., Budapesta.

Popovici, Dr. Lazar, medic, Viena.

Sturza, Dr. Marius, medic, Viena.

Sida George, Budapesta.

Szerb Georgiu, deputat dieta], Budapesta.

Taniaș, Dr. Fulviu,Ruma, (Croația și Slavonia),

             Membri ordinari.

Antonescu Virgil, funcț. la «Victoria»,Arad.

Beleș Augustin, preot, Șimand.

Bona Anton, profesor, Segedin.

Borgovan, V. Gr., prof. desp., Năsăud.

Ciorogariu Roman, dir. semin., Arad.

Florian, Dr. luliu, preot militar, Cluj.

Mezei loan, jude de curie, Budapesta.

Mihai, Emil F., Budapesta.

Mustețiu losif, căpitan, Alba-Iulia.

Simți loan, înv. în penz., Arad.

Strajan Mihail, profesor din Tiur.

Șuluțu, Dr. Aurel St., prof. din Sibiiu.

Tămășdan, Dr. Liviu, advocat, Arad.

236


  Anexa III.


CONSPECTUL SUMAR


al membrilor Asociațiunii la 1 August 1910.

                                     Membri     Membri     Membri  în   
                                    fundatori   Pe vieață ordinari total
1.  Membri onorari .....           . .      8           1              8
2.  Membri secțiilor (ordinari) .  . . 25                          25   
3.  Membri secțiilor (coresp.) .   . . 23                          23   
4.  Desp. Abrud-Câmpeni . .        . . ---  1   20        52       73   
5.  99 Agnita......                         --- ---       14       14   
6.  91 Aiud-Teiuș.....                      1   •---      32          33
7.  99 Alba-Iulia.....                      --- 3         29       32   
8.  99 Becicherecul-mare           ----     --- 1         7            8
9.  91 Beiuș......                          --- 1         41       42   
10. V  Bistrița......              ---      11  8         28       47   
11. 99 Blaj.......                          4   3         48       55   
12  19 Bocșa......                          1   -----     27       28   
13. 99 Brad......                  ---      2   10        26       38   
14. 91 Bran......                           1   2         14       17   
15. 91 Brașov......                         3   14        87         104
16. '1 Bucium.....                          --- 1         3            4
17. 99 Buziaș......                         --- 1         3            4
18. 99 Caransebeș ....                      2   3         22       27   
19. 99 Ceica......                          1   2         7        10   
20. 99 Ciacova .....                        1   5         4        10   
21. 99 Cluj.......                          2   2         28       32   
22. 19 Cohalm.....                          --- 1         9        10   
23. 99 Dej.......                           3   2         28       33   
24. 99 Deva......                           1   4         28       33   
25. 99 Diciosânmărtin . . .                 --- 2         13       15   
26. 99 Dobra......                          ---           17       17   
27. 91 Făgăraș .....                        2   8         50       60   
28. 99 Gherla......                         2   6         38       46   
29. 99 Hălmagiu.....                        --- ---       4            4
30. 99 Hațeg......                          --- 2         38       40   
31. 99 Hida-Huedin . . .                    1   1         18       20   
32. 99 Lăpușul-unguresc . .        ---      1   1         27       29   
33. 99 Lipova......                         2   2         10       14   
34. 99 Lugoj......                 . . ---• 4   4         37       45   
35. 99 Mediaș......                         1   3         28       32   
36. 99 Mercurea.....                        1   2         19       22   
37. 99 Mociu......                          1   2         13       16   
38. 91 Murăș-Luduș . . .                    1   3         19       23   




                                   Membri     Membri   Membri   în   
                                   fundatori pe vieață ordinari total
39. Desp. Murăș-Oșorheiu           --- 1     4         15       20   
40.       Murăș-Uioara .           --- ---   1         25       26   
41. V     Nâsăud . . .             --- 11       26     30       67   
42.       Nocrichiu. . .           --- ---   ---       24       24   
43. n     Oradea-mare • .          --- 1     2         28          31
44. 99    Orăștie ....             --- 9         8     25       42   
45. 99    Oravița. . . .           ---  4       13     38       55   
46. 99    Panciova . . .           --- 1     7         20       28   
47. 99    Reghin....               --- 1     4         50       55   
48. 99    Săliște ....             --- 1     9         45       55   
49. 99    Sânmiclăuș . .           --   2    5            9     16   
50. 9'    Sătmar-Ugocea .          ---  3       12     52       67   
51. 99    Sebeș ....               ---  2    5         39       46   
52. 99    Sibiiu ....              ---  7       24     81         112
53. 99    Sighișoara . .           --- ---      ---       4         4
54. 99    Șimleu ....              ---  4       10     54       68   
55. 99    Tășnad ....              --- ---   7         19       26   
56. 99    Teaca ....               --- 1         3     15          19
57. 99    Timișoara. . .           ---  5    9         39       53   
58. 99    Treiscaune-Ciuc          ---  2    ---       18       20   
59. 99    Turda ....               --- ---   1         19       20   
60. 99    Vârșeț ....              --- 1        11     22          34
61. 99    Zârnești . . .           --- 1     1         27          29
62. Afară de despărțăminte         ---  5    8         13       26   
                           Total . 56 112       289    1579      2036


238


 Anexa IV.

PRELEGERILE POPORALE
ținute în cursul anului 1909.

Numele conferențiarului            i                 Subiectul                                                   Comuna    Despărț.      
1. Romul Furdui, prot.             Creșterea copiilor.                                                           Albac     Abrud-Câm-    
2. I. Agârbicean, paroh. Minunățiile pământului.                                                                 Bucium        peni.    
n         n         »              loan Creangă.                                                                 11                     
4. Dem. Goia, paroh.               Ce are de făcut poporul pentru a scăpă                                                               
                                   din starea de acum.                                                                                  
5. Romul Furdui, prot.             Munca și cruțarea.                                                            Câmpeni                
b- n               „               Cugetări la anul nou                                                          n                      
7. Vasile Gan, preot.              Povețe bune poporului                                                         Șarteș                 
8. Dem. Goia, preot.               Cultura vitelor                                                               Sohodol                
9. George Rasuga, înv.             Pomărit                                                                       Vidra de ios           
10. 1. Maior, prot.                Istoricul înființării Asociațiunii"                                           Cacova    Aind-Teiuș    
11. Augustul Ognean, înv. Alcoholism                                                                             n             jj       
12. Ștefan Onig% teol.             Eminescu                                                                      r>                     
13. Enea Pop Bota, preot.          . Un nou izvor de bunăstare                                                   Chișfalău Alba-Iulia    
14                                                                                                                                      
n n     n     n                    Folosul și însemnătatea măestriilor și                                                               
                                   a negoațelor                                                                  Cricau     11 n        
15. L. Dumitrean, paroh.           Despre emigrări, cauzele și urmările lor                                      11 .          n        
16. Simeon Comau, teol.            „Ai carte ai parte11                                                          Dumitra                
17                                                                                                                                      
x • •       n          r         n Icoane din pomologie                                                          1»         11 r        
18. A. Marcu, paroh.               Bine-i că se duc Românii in America                                           Drimbar                
19. nan                            Icoane din pomologie                                                          11         11 ii       
20. loan Băltar, când, de                                                                                                               
adv.                               începutul neamului românesc                                                   11          n          
21. Aurel Marcu, preot             Datini rele                                                                   Hepria     11 11       
22.   „       n      n             Icoane din pomologie (cu proiecțiuni                                                                 
                                   de skeopticon)                                                                11          n n        
23. Enea P. Bota, paroh.           Folosul și însemnătatea negoațelor                                            Ighiu      i» i»       
24. „ „     „ „                    Despre măestrii                                                               Meteș                  
25. loan Domșa, înv.               Despre beție                                                                  n             n        
26. 1. Borzea, cantiner.           Albinăritul și foloasele lui                                                  Șard        n 11       
27. Alex. Borzea, atud. fii.       Despre plantele medicinale și negoțul                                                                
                                   cu ele                                                                        7»            u        
28. I. Teculescu, prot.            Scopul Asociațiunii                                                           Zlatna     ti n        
29. Adrian Tăposiu, înv.                                               Despre tovarășii                     Toracul-roare  Becicherecul  
30.      „      ’ „ ’ n            „             ii                                                                  „ mic mare          
31. N. Fabian, prof.               Chemarea Românilor în patrie, sat și                                                                 
                                   familie                                                                       Șonciș    Beiuș         
32. „     „      „                 Chemarea mamei române-                                                        Feniș                  
33. n      r       n               Creșterea pruncilor                                                           Petrani       n        
dl. „      n       n               Despre carater (omenie)                                                       Delani        T>       
35. „     n      n                 Organismul „Asociațiunii" in popor are                                        Mezeieș                
36. V. Ștefanică, prof.            menirea organismului unui om                                                                         
                                   Scopul „Asociațiunii"                                                                11              
37. Preotul Goina.                 Pomărit                                                                               n              
38. Dr. Dion Login, adv.           Chestiuni sociale                                                             Bistrița    Bistrița    
39. Teodor A. Bogdan, înv. Cultivarea pământului               Brășfalăul de                                               sus 11       
40.     „ n     >1        n        r            n                                                                 n      n jos 11       
41.     ,, n n        „            n            »                                                                Caila         r        
42 Paul Tofan, veterinar           Economia de vite                                                              Bileag        ii       
43. Gav. Hordoan, înv.             Despre pomărit                                                                 Șonfalău     n        
41. n        n       n             11              11                                                            Sărățel       11       
45. Vasile Onigaș, înv.            »            11                                                               Galați        n        
46.    „       n      n            r>                 ii                                                         Sebiș                  
47. Grig. Romanesei, înv.          Din domeniul economiei pământului și                                                                 
                                   a pomăritului                                                                 Buștior       n        
48. Vasile Baciu, înv.             n        n            ii              n         n                             Ardan                  
49. loan Bârsan, preot.            «            11                    11                      11              11 Șoimuș        n        
50. Dr. Valeriu Vicaș,             Despre procese                                                                                       
când, de adv.                                                                                                    Nușfalău               


230

Numele conferențiarului               Subiectul                    Comuna     DespUrț.
51. Dr.ValerVicaș, eand.                                                              
de advocat.          Despre procese                                                   
52. Dr.ValerVicaș, când.                                           Șirling    Bistrița
de advocat.             „      „                                Sântioana     11      
53. Dr. I. Bălan,not cons Asociațiunea                          Tău             Blaj  
54. Ștef. Roșian, prof. Aleoholismul și urmările lui            11            11      
55. Dr. A. Chețan, prof. Folosirea rațională a banilor împrumutati „          11      
56. A. Ciura, prof.       Asociațiunea                          Cenade        11      
57. loan Maior, agron.  Boalele vitelor                         n             11      
58. V. Muntean, compt. Asigurările                                            n       
59. Dr. I. Bălan, not. cons. Aleoholismul ș a.                  n             ii      
60. N. Pop, prof.        Nobilitarea pomilor                    n             n       
61. A. C. Domșa, publ. Asociațiunea                               Broșteni    n       
62. Em. Vlassa, propr. Lucrarea pământului                      n             r       
63. E. F. Negruțiu, agron. îngrijirea vitelor                   n             n       
64. 1. F. Negruțiu, prof. Asociațiunea                                                
65 Dr. 1. Sâmpălean,                                               Hususău    n       
profesor.             Aleoholismul ș. a.                        Lodroman      n       
66. Dr. I. Rațiu, prof. Pământul și starea noastră (istorică).  n             n       
67. Dr. A. Chețan, prof. Asociațiunea                       1      Spâtae     n       
68 E. F. Negruțiu, agron. Gunoirea pământului               [        Și               
69. Silviu Pop, agron.   Cultura cumpenelor                 )   Lupu          n       
70. A. C. Domșa, public. Asociațiunea                           Șoroștin      n       
71. 1. Fodor, prof.       Tovărășiile economice                 n             n       
72. I Maior, agron.     Cele mai bune plante de nutreț          n             11      
73. A. Ciura, prof.      Asociațiunea                               Țapu      ii      
74. Dr. A. Chețan, prof. Nutrirea țăranului                     n             ii      
75 Gavriil Precup, prof. „Ai carte ai parte11                   n             n       
76. Dr. I. Rațiu, prof. Asociațiunea                            Michăsasa     n       
77. Iustin Hossu, agron. Puterea de muncă a bivolilor           D             n       
78. N. Pop, prof.        Albinele și viea                       w             r>      
79. G. Precup, prof. Asociațiunea                               Ohaba         ii      
80. I. Maior, agronom. Fânul ca nutreț                             Coli hi            
81. Șt. Roșian, prof.     Folosul meseriilor                    Tău           n       
82. Dr. A. Chețan, prof. Scopul Asociațiunii                    Șoroștin      11      
83. A. Ciura, prof.       Eminescu și literatura poporală       H                     
84. Gavril Precup, prof. Conservarea portului național          n                     
85. Petru Ieremia, paroh. Despre legumărit                      Bocșa română          
86. I. Marcu, dir desp. Scopul Asociațiunii și relele cari bântue                Bocșa
vieața poporului nostru                   „                                   11      
87. 1. Marcu, dir. desp Despre religiozitate și moralitate      »             11      
88. „    „    „   „ Urmările alcoholismului                     n             11      
89. „    „         „ Combaterea luxului                         r                     
90. „    „    „    „ Foloasele despre cruțare și păstrare       11            11      
91. M. Stoin,preotși înv. Din vieața Dlui Isus Christos            Podele     Brad    
92. Dr. I. Radu, prof. Urmările beției                          M             șt      
93. „   ,.   „     „     Începutul neamului nostru              Scroafa       11      
94. M. Stoia, preot și înv. Din vieața Dlui Isus Christos       D             11      
95. Dr. I. Radu, prof. Urmările’ beției                         n             n       
96---106. A. Nistor, preot. Neindicat                                           Brașov
107. Dr. N. Stinghe, prof. Șaguna                               Brașov Sf. Nicolae „   
108. Vas. Sfetea, paroh. Cine a inventat rachiul                                      
109. Aurel Ciortea, prof. Influință alcoholului asupra organis- 11            11      
mului                                                           n             ti      
110. Dr. N. Stinghe, prof. Șaguna                               Brasov-Tocile 11      
111. Vas. Sfetea, paroh. Cine a inventat rachiul                                      
112. Aurel Ciortea, prof. Influință alcoholului asupra organis-                       
mului                                                                                 
113. Ananie Boldor, înv. Influință alcoholului asupra organis-  ii                    
mului pentru adulți și bărbați                                  ii            11      
114. „       „     ,, Tablouri din Geografie și Istorie pen-       Codlea     11      
tru elevi                                                       n             11      
115. I. Comanescu, paroh. Boalele și preîntimpinarea lor        ii            n       
116. Nic. Bogdan, prof. Șaguna                                  n             n       


i4â

Numele conferențiarului                Subiectul                    Comuna         Despărț.
117. A Nistor, paroh. Prăsirea și nutrirea vitelor                      Codlea     Brașov  
118. Vas. Neguț, prof. Monumente antice și scriitori români         Hălchiu              11
 119. Nicolau Furnică, înv. Influința alcoholului asupra organis-                          
                               mului                                J»             11      
120. Ananie Boldor, înv. Alegerea semințelor                        Țânțari        n       
  121. Nicolau Bogdan,prof. Influința alcoholului asupra organis-                          
                               mului                                n              ii      
122. Ananie Boldor, înv. Cultura pomilor                            Vlădeni        n       
123. Dr. Alex. Bogdan, Influința alcoholului asupra organis-                               
profesor.                mului                                      n              ii      
124. E. Ungureanu, adv. Folosul viermilor de mătase                     Buziaș     Buziaș  
125. Eugen Păcurariu, Asociațiunea                                                         
preot.                                                              Jucul de sus       Cluj
126. loan Hațegan, prot. Sudalme                                    ii        ii n n       
127. Emiliu Fulea, stud. Trecutul neamului nostru până în zi-                              
in drept.               lele noastre                                » ji D         n       
128. Romul Moldovan,                                                                       
stud. în drept.        Biserica și școala                                                  
129. Eugen Păcurariu,                                               Feneșul săs.   n       
preot.                Beția                                         n     n        n       
130. Dr. loan Cherecheș, înțelesul culturii și folosul cetitului și                        
advocat.                scrisului                                   lleanda-mare        Dej
131. Laurențiu Perhaița, Alcoholism (cu proiecțiuni)                               n       
132---154. 23 de prelegeri poporale cu schiopticonul in diferite ।                         
teritorul despărțământului Dej.                                     comune de pe           
155. losif Morariu, prot. Asociațiune, scopul și mijloacele         Bătrâna        Dobra   
156.  „     „      „0 reprivire istorică asupra popoarelor                                 
din patrie, dela colonizarea Roma-                                                         
nilor încoace                                                       11             11      
157. „     „      „ Combaterea beției                               n              n       
158. Darie Sârbu, st. teol. însemnătatea învățăturii                               n       
159. Oct. Fulea, contabil Cum să folosim creditul ce ni-1 acoardă                          
băncile                                                                                    
160. losif Morariu, prot. însemnătatea „Astrei“ și prezidenției                            
ei: Șaguna, Cipariu                                                 Vișca          n       
161. Toma Rusu, dir. șco). Economia de vite, soiurile mai alese                    ii      
162.    „    „    „   „ Despre tovărășii                            n              n       
163. losif Morariu, prot. Urmările viținlui beției                                         
164. „     „       n Viața mântuitorului                                           n       
165. Toma Rusu, dir. școl. Fruntașii literaturii române: Alexandri, Boiul de sus   n       
Eminescu                                                            H              p       
166. Vasile Șerban, înv. Soiurile mai alese de bovine, îngrijirea                          
lor                                                                 11             n       
167. losif Morariu, prot. Beția și urmările ti                                             
168 T. V. Motora, paroh. Combaterea unor obiceiuri rele la po-      n              n       
porul nostru                                                        w              »       
169. Dr. Petru Fabian,ca-                                                                  
nonic               Scopurile Asociațiunii                          Bonț           Gherla  
170. Dr. Petru Fabian, ca-                                                                 
nonic              Despre cultura română                            lelodul-mare   n       
171. Aug. Plăian, paroh. Despre folosirea timpului                  11             n       
172. Dr. Vasile Moldovan,                                                                  
prof.                Despre Asociațiune                             Lona           n       
173. Dr. Petru Fabian, ca-                                                                 
nonic.               Despre biblioteca poporală                         Mintiu     n       
174. Dr. Vasile Moldovan,                                                                  
prof.                 însemnătatea școalei                            Sânmiclăuș   n       
175. Dr. Petru Fabian,                                                                     
canonic.              Foloasele învățăturii                              Sec       n       
176. N. Munteanu, prot. Asociațiune                                   Clopotiva    Hațeg   
177. „      „        „ Viața si faptele Iui lisus Christos          n              n       
178. Dr. V.Radeșiu, când.                                                                  
de adv.             Urmările beției                                 n              n       


241

Humele conferențiarului                     Subiectul                Comuna           Despărț.
179. Vict. Pop, contabil.    Soiurile mai alese de vite              Clopotiva        Hațeg   
180. Șerban Șerban, înv.     Vieața și faptele lui lisus Christos        Cârnești     n       
181. Paul Oltean, înv.       Urmările beției                                          n       
182. Vict. Pop, contabil.    Soiurile mai alese de vite              a                n       
183. Emil Pușcariu, când.                                                                     
de adv.                      Contracte și testamente                        a                 
184. Dr. Gr. Suciu, adv.     Vieața și faptele lui lisus Christos         M&ceu       n       
185. „ „     „     „         Urmările beției                                          n       
186. Iul. Albu, agronom.     Soiurile mai alese de vite                     n         »       
167.          „       n      Despre altoirea viței de vie            n                        
188. Dr. C. Popescu, prot.   Vieața și faptele lui lisus Christos    Ocolișul-mare    n       
189. Dr. V. Radeșiu, când.                                                                    
de adv.                      Urmările beției                         n                n       
190. Vict. Pop, contabil.    Soiurile mai alese de vite              r                n       
191. Nic. Muntean, prot.     Vieața și faptele lui lisus Christos    Ostrovul-mare            
192. Dr. G. Suciu, adv.      Urmările beției                                a         a       
193. Vict.- Pop, contabil.   Soiurile mai alese de vite              V                n       
194. Dr. A. Străițariu, adv. Testamente                              n                a       
195. n „     n       n       Despre Testamente                          Kechitova             
196. „         „       n     Urmările beției                         n                n       
197. Vict. Pop, contabil.    Soiurile mai alese de vite              rt               n       
198. Dr. V. Radeșiu, când.                                                                    
de adv.                      Vieața și faptele lui Christos          Rîu de mori      n       
199. Victor Pop, contabil    Soiurile mai alese de vite                               n       
200. Dr. V. Radeșiu, când.                                                                    
de adv.                      Urmările beției                         w                A       
201. Dr. C. Popescu, prot.   Asociațiunea                                  Ruși               
292. „ „      „      r       Vieața și faptele lui lisus Christos    n                a       
203. Dr. V. Radeșiu, când.                                                                    
de adv.                      Urmările beției                         n                n       
204. Vict. Pop, contabil.    Soiurile mai alese de vite                                       
205. lulius Albu, agron.     Cultivarea pomilor                             a         n       
2C6. Dr. V. Radeșiu, când.                                                                    
de adv.                      Despre Asociațiune                         Subcetate     îi      
207. Dionisie Dobrean,                                                                        
preot.                       Viața și faptele lui lisus Christos                      »       
208. Dr. V. Radeșiu, când.                                                                    
de adv.                      Urmările beției                         n                jî      
209. Dr. A. Străițariu, adv. Despre Asociațiune                      Valea-Dâlșii     n       
210. n n     n      »        Despre testamente                       n                n       
211. 9 „      w       n      Despre cărțile funduare                 n                n       
212. p p      n      »       Despre urmările beției                  a                n       
213. Victor Pop, contabil.   Soiurile mai alese de vite              a                        
214.    „     „      „       Viața și faptele lui lisus Christos     T)               A       
215. Dr. C. Popescu, prot.   Despre Asociațiune                      Vălcelele-bune   n       
21®- n n n      n            Vieața și faptele lui lisus Christos           n                 
217. Dr. V. Radeșiu, c. de                                                  fl        n       
adv.                         Urmările beției                                fl        n       
218. Vict. Pop, contabil.    Soiurile mai alese de vite                     fl        u       
219. Dr. C. Popescu, prot.   Viața și faptele lui lisus Christos     Vălcelele-rele   n       
220. Dr. V. Radeșiu, când.                                                                    
de adv.                      Urmările beției                                A         a       
221. Vict. Pop, contabil.    Soiurile mai alese de vite              n                a       
222. Dr. G. Suciu, adv.      Scopul Asociațiunii și scopul prelege                            
                             rilor poporale                               Hațeg       a       
223. Dr. Simion Tămașiu,                                                                      
advocat.                     Slova, lumina sufletului             Cubleșul-rom. Hida-Huedin    
224. Pavel Roșea, prot.      Omul ca ființă intelectuală             Sânmihaiul-deșert „       
225. loan Pop, prot.         Despre folosul însoțirilor de lectură   Fildul de mijloc n       
226. Toma Cociș, înv.        Despre școala confesională               Fildul de jos   a       
227. Dr. Alex. Bodea, adv.   Noua dare de pământ                                      p       
228. Gavriil Bude, înv.      Altoirea, îngrijirea pomilor și folosul                          
                             lor                                     Berința Lăpușul-ung.      
229. Vasile Duma, prot.      Folosul bibliotecilor                   a                        

17

242

Numele conferențiarului                      Subiectul                    Comuna      Despărț.  
230. Vasile Duma, prot.      Urmările alcoholismului cu privire la                               
                             sănătatea omului                              Cufoaia Lăpușul-ung>  
231. Vasile Muște, prot.     Stricăciunea alcoholului din punct de                              
                             vedere moral                                            71         
232. Dr. Gavriil Buzura,     Urmările rele ale alcoholului din punct                            
advocat.                     de vedere economic și social.                   n       77         
233. Vasile Duma, prot.      Alcoholismul                        Poiana-porcului                
234. Nic. German, paroh.     Stupărit                                        r       n          
235. Vasile Duma, prot.      Acoholismul                               Suciul de sus n          
23B. Dr. Gavriil Buzura,                                                                        
advocat.                     Bibliotecile poporale                           n       n          
237. Dominic Rațiu, dir.                                                                        
de bancă                     Calea cătră bunăstare                         Sacul     Lugoj      
238. Dr. Dionisie Roman,                                                                        
advocat.                     Prelegere practică iuridică                  Dârlos       Mediaș   
239. Fabian Toma, dir.       Prelegere economică practică                    n       77         
240. Vasile Pop, când, de                                                                       
advocat.                     Despre testamente                               n       71         
241. Dr. Dionisie Roman,                                                                        
advocat.                     Cartea funduara                             Erneasăs.   n          
242. Dr. Dionisie Roman,                                                                        
advocat.                     Despre combaterea alcoholismului               T7       n          
243. Dr. Romul Boilă, adv.   Despre dreptul de alegător                              ii         
244. Dr. Alex. Morariu,                                                                         
advocat.                     Despre însoțiri și folosul lor                 11                  
245. Avram S. Păcurariu.     Despre Asociațiune                           Vingard    Mercurea   
246. Nicolau Simulescu,                                                                         
înv. penz.                   Patima beției și urmările ei                    n       r          
247. Dumitru Ivan, înv.      Cultivarea viței de vie                         n       77         
248. Nic. Căciulă, șef-cont. Despre tovărășii                             Gădălin    Mociu      
249. loan Pop, teolog.       Contra beției                                 Mociu     n          
250. Oct. Florian, paroh.    Contra beției                     Ormenișul de câmpie „             
251. loan Pop, teolog.       Contra beției                               Șermășel    n          
252. „    „                                                                Tușin                
                                                                        Lechința de     Murăș   
253. Teod. Hărșan, preot.    Despre tovărășii și asigurarea vitelor        Murăș        Luduș   
254. And. Badiu, preot.      Despre reuniunile de înmormântare               r       n          
255. Dr. I. Oltean, adv.     Despre testamente                               n       n          
256. Teod. Hărșan, preot.    Despre tovărășii și asigurarea vitelor     Murăș Luduș             
257. Arist. Banciu, ștud.    Diferitele boale                               ---      M.-Oșorheiu
258. losif Vancea, adv.      Cărțile funduare                               ---      >7         
259. Dr. Romul Muntean,                                                                         
când, de adv.                Despre testamente                            Alecuș       M. Uioara
260. Dr. Aristot. Banciu,                                                                       
rigor. in medicină.          Despre unele morburi la poporul nostru                  77         
261. Emil Pop, prot.         Scopul Asociațiunii                             »       n          
262. loan Păcurariu, prof.   Cunoștințe și sfaturi higienice              Feldru       Nftsăud  
263. Alex. Haliță, prof.     Scopul și însemnătatea Asociațiunii             n                  
264. loan Păcurariu, prof.   Însemnătatea industriei și a comerciului                           
                             la poporul nostru                               n       77         
255. „       „       „       Higiena țăranului                               n       77         
266. A. Hangea, înv.         Foloasele învățăturii de carte la po-                              
                             porul nostru                                Ilva-mică   77         
267. M. Linul, înv.          Urmările beției                                71       71         
268. Ignat Seni, prof.       Scopul și însemnătatea Asociațiunii            11       V          
269. A. Hangea, înv.         Foloasele învățăturii de carte la po-                              
                             porul nostru                                   Leș      »          
270. M. Linul, înv.          Viața și faptele lui George Pop din                                
                             Leș (fost locotenent primar și căzut                               
                             în lupta dela Custoza)                          n       n          
271. Ign. Seni, prof.        Scopul și însemnătatea Asociațiunii             n       TI         
272. I. Păcurariu, prof.     Foloasele și însemnătatea industriei și                            
                             a comerciului                                Telciu     n          
273. Victor Mătagna.         Sfaturi higienice cu privire la locuința,                          
                             îmbrăcămintea și nutremântul țăra-                                 
                             nului                                           n       n          


243

Numele conferențiarului                Subiectul                    Comuna     Despărț. 
274. I. Bojor.             Urmările nicotinului și ale opiului                          
din mac.                                                            Telciu     Năsăud   
275. Ign. Seni, prof.      Scopul și însemnătatea Asociațiunii       Mocod     »        
276. Mih. Someșan.      Despre alcoholism                             fl       fl       
277. A. Hangea, înv.     Foloasele învățăturii de carte la po-                          
porul nostru.                                                                  fl       
278. Ign. Seni, prof.      Scopul și însemnătatea Asociațiunii      Mititei    fl       
279. M. Someșan.        Despre Alcoholism                             fl       fl       
280. A. Hangea, înv.     Foloasele învățăturii de carte la po-                          
porul nostru                                                           n       fl       
281. Ign. Seni, prof.      însemnătatea Asociațiunii.             Rebrișoara   fl       
282. V. Motagnă.         Staturi higienice                            fl       fl       
283. M. Someșan.        Alcoholism                                    fl       fl       
284. I. Bojor.             Nicotinism                                          fl       
285. Alex. Halită, prof. Trecutul neamului românesc                 Feldru     fl       
286. Maced. Linul, înv. Beție                                         Leș      fl       
287. Ciril Deac, vicar. Scopul și însemnătatea Asociațiunii        llva-mare   fl       
288. I. Păcurariu, prof. Combaterea unor scăderi ale poporului                          
nostru              t                                                                   
289. Aurel Sasu, medicin. Alcoholism                                                    
290. I. Pampu, înv.       Cauzele proceselor                      Cichindeal   Nocrich  
291. I. Petrișor, preot. Povețe morale și economice                   fl       fl       
292. Cristea Geagea, stud. Românii din Macedonia                   Fofeldea    fl       
293 Dr. Aurel Lazar, adv. Foloasele învățăturei și însemnătatea                         
„Astrei"                                                             loșia     Oradea-m.
294. Alex. Muntean, prot. Curățenia limbii                         Ortiteag    fl       
295. Gh. Tulbure, ases. Despre țăranul român                          fl       fl       
296. D-na Ana Velcelean,                                                                
învățătoare.         Rolul mamelor române în educațiune           Petrovaselo  Panciova 
297. Nicolae Țânțariu,                                                                  
funcț. adm.        Dă-mi Doamne mintea Românului cea                                    
din urmă                                                         Petro vaselo           
298. C. Dimian, paroh. Iubirea creștinească                           fl       fl       
299. „     „       „     Luxul la Români                            Seleuș     fl       
300. Galacteon Șagău,                                                                   
protopop.            Scopul Asociațiunii                         Reghinul-săs. Reghin   
301. N. losof, înv.        Despre pomarit                           Aciliu     Săliște  
302. I. Oțoiu, paroh.      Scăderi din viața poporului                 n       fl       
303. I Predovici, paroh. Șaguna                                      Amnaș              
304. S. Alămorean, paroh. Izvoare și drumuri comunale               Alămor     a        
305. Ilie losof, paroh. Despre pomărit                               Galeș     a        
306. P. Bratu, înv.       Despre sudalme                              fl       a        
307. N. Bembea, înv. 1                                                         A        
308. N. Părăuar, înv.     > Neindicat subiectul                       Mag      a        
309. Alex. Vlad, paroh. J                                                      a        
310. loan Ghișoiu, paroh. Pizma, ca păcat mare, din punct de                            
vedere moral și social                                               Orlat     a        
311. Dr. loanLupaș, prot. Sfânta Scriptură în limba românească      Săliște    a        
312. Dr. N. Comșa, medic. Foloasele și scăderile medieinei popo-                        
rale                                                                  fl       n        
313. Dr. D. Borcea, paroh. Epistolele Ap. Pavel                       fl       a        
314. I. Popa, paroh.     Pe urmele lui Christos                       fl       a        
315. Dr. N. Petra, adv. Câștigarea dreptului de proprietate pe                          
baze de stăpânire                                                     fl       fl       
316. V. Suciu, paroh. Despre lux                                   Topârcea    fl       
317. C. Schiau, înv.      Vița de vie, mlădița și rigolarea pă-                         
mântului                                                              fl       a        
318. G. Ittu, paroh.      Aerul, din punct de vedere higienic        Vale      fl       
319. Dr. N. Calefariu, med. Scopul Asociațiunii                     Sibiel     fl       
320. Dr. 1. Lupaș, prot. Trecutul comunei Sibiel                      fl       »        
321. Cristea Geagea, stud. Românii din Macedonia                      fl       a        
322. Petru Bucșan, stud. Chestii sociale                               n       n        
323. Dr. N. Oprean, adv. Puterea culturii                        Igriș Sanmiclăușul-     
324. Dr. loan Demian, adv. Păstrați portul românesc                   fl         mare   
325. Traian Stanciu.      Îmbrățișarea meseriilor și a negoțului      fl       A        

17

244

Numele conferențiarului                Subiectul                  Comuna         Despărț. 
326 A. Berinde, paroh. înțelesul cuvintelor literatură și cultură Seini Sătmar Uarocea     
327. loan Pavel, înv.     Cultura viței de vie americană          Cacova         Sebeș    
328. N. Cărpinișan, paroh. îngrijirea și manipularea vinului           Laz                
329. G. Tătar, contabil. însemnătatea și folosul însoțirilor      Deal                    
330. Dr. Atanasiu Moga,                                                                   
medic.              Boalele de copii                              Rehău                   
331. Const. Oaueea, paroh. Despre alcoholism și urmările lui      Tărtăria                
332. loan Pave], înv.     Cultura viței americane                 Săsciori                
333. N. Cărpinișan, paroh. Cultura pământului după comasare                    n          
334. Andrei Ludu, paroh. însemnătatea bibliotecilor poporale      Vințul de jos           
335. N. Cărpinișan, paroh. Cultura pământului după comasare       n                       
336. loan Băilă, tutor orf. însemnătatea meseriilor                   Cioara              
337. Dr. M. E. Cristea, epp. Despre beție                           Sebeșul inf. Sibiiu   
338. Dr. A. Crăciunescu,                                                                   
prof.                 Educația culturală religioasă                                       
339. I. Mateiu, teolog. Foloasele cărții                          H                       
340. Dr. A. Crăciunescu,                                                                   
prof.                 Educația religioasă-morală și istorică-                              
culturală                                                         Porcești                
341. Dr. A. Crăciunescu,                                                                   
prof.                 Educația religioasă-morală și istorică-                              
culturală                                                            Șelimbăr             
342. R. Simu, înv.       Rostul Asociațiunii în viața poporului                            
nostru; despre rostul agenturilor și                                                       
bibliotecilor poporale; despre beutu-                                                      
rile spirituoase și despre folosul tovă-                                                   
rășiilor pentru asigurarea vitelor.                               Vurpăr                  
343. loan Siara, paroh. Foloasele Învățăturii                     n                       
344. loan Pampu, înv. Tovărășiile sătești                         n                       
345. G. Simonca, înv. Pomărit                                     Asuajuldejos   Șimleu   
346. „     „      „     Pomărit                                   Bârsăul de sus          
347. Daniil Graur, înv. Vierit                                    Bocșița                 
348. Nicefor Oșian, înv. Boala, nutrirea și creșterea animalelor                           
de casă; pomărit; legumărit                                           Bodia      n        
349. n       n n Boala, nutrirea și creșterea animalelor                                  
de casă; pomărit; legumărit                                       Bogdana        n        
350.    „       „    „ Boala, nutrirea și creșterea animalelor                             
de casă; pomărit; legumărit                                       Bucium         n        
351. Nic. Munthiu, secret. Tovărășii                              Cățelul rom.            
352. Dr. Dionisie Stoica,                                                                  
publicist.             Subiect cultural                                       •n          
353. George Nichita, înv. Mătăsărit                               Chieșd                  
354. Daniil Graur, înv. Vierit                                    Cioara                  
355. Nicefor Oșian, înv. Boala, nutrirea și creșterea animalelor                           
de casă, pomărit, legumărit                                       Ciumărna                
356. Nicolau Munthiu, se-                                                                  
cretar.                însoțiri sistem Raiffeisen                 Cizer                   
357. George Nichita, înv. Mătăsărit                               Coroud                  
358. Dr. D. Stoica, publ. Subiect, cultural                       Curitău                 
359. Daniil Graur, înv. Vierit                                    Marca                   
360. Dr. D. Stoica, publ. Subiect cultural                                     n          
361. Nicefor Oișan, înv. Boala, nutrirea și creșterea animalelor                           
de casă, pomărit, legumărit                                       Poptelec       11       
362.    „     _      „ Boala, nutrirea și creșterea animalelor                             
                             de casă, pomărit, legumărit         Răstolțul-mare  r>       
363. Nic. Munthiu, secr. însoțiri sistem Raiffeisen               Sig            n        
364. Dr. D. Stoica, publ. Subiect cultural                                       ti       
365. Teodor Murășan, înv. Despre tovărășii                        Hotoan         Tășnad   
366. loan Toduț, înv. însemnătatea școalei                          Boianul-mare n        
367. loan Filip, înv.      Despre școală și limbă                 P. Sărvăzăl    n        
368. Dr. Cornel Crăeiune-                                                                  
scu, adv.             Despre alcoholism și urmările lui Sf.       Mihaiul rom.   Timișoara
369. Dr. Vaier Moldovan,                                                                   
advocat.             Scopurile Asociațiunii, istoricul înfiin-                             
                          țării și activitatea                   Feleiudul ung.  Turda    

366—389. Aurel Nistor, paroh 20 de prelegeri de conținut economic ținute in diferite co-
     mune din „Țara-01tului“.

245


   Anexa V.




Conferențele ținute în cursul anului 1909.


Numele conferențiarului                Subiectul                      Comuna   Despărț. 
1. S. Stoica, medic.      Ivirea și originea omului pe pământ         Abrud   Abrud-Câm-
2. loan Simu, paroh. Răspuns conferenței de sus                         n        peni   
3. I. Agârbicean, paroh. Mihail Eminescu                                n     71        
4. I. Dandea, cleric ahs. Literatura națională                       Câmpeni  71        
5. N. Fabian, prof.      Circulația averii spirituale                 Beiuș   Beiuș     
6. P. E. Papp, paroh. Principiul național în literatura rom.                  H         
7. I. Nestor, medicinist. Despre circulația sângelui                    n     n         
8. I. Ghelău, înv.       Rolul mamei în creșterea familiei              rt    77        
9. Dr. I. Ciordaș, adv. Dreptul penal la noi și la alte popoare         11    77        
10. G. Novac, forestier. Despre rolul pădurilor în natură. Ro-                          
mânul și codrul                                                                         
11. Dr. C. Pave], prof. Din istoria limbei și literaturei române                        
12. I. Balea, contabil. Din viața străbunilor noștri                                    
13. R. Gedeon, prof.     Fazele desvoltării limbei noastre                              
14. I. Roșu, înv.          Bunăstarea materială, ca condițiune prin-                    
cipală pentru desvoltarea culturală                                                     
15. G. Cearnău, industriaș. Despre stupărit                             71              
16. V. Borlan, prof.       Pământul, aerul, apa, geologie               n               
17. Dr. Dion. Login, adv. Tablouri sociale                           Bistrița  Bistrița 
18. Dr V. Onișor, adv. Unirea principatelor                             71    77        
19. loan Corbu, notar. Istoria străveche a pământului, for-                             
marea coajei lui                                                        n     71        
20. loan Corbu, notar. Istoria străveche a pământului, (conti-                          
nuare)                                                                  77              
21. Dr. Dezideriu Fiilepp, Ceva despre frumos                           n               
când, de advocat.                                                                       
22. Maria Dr. Onișor, Rolul femeii în societate                                         
soție de adv.                                                                           
23. Dr. Gavr.Tripon, adv. Simpatii și antip. în raporturile sociale                     
24. Dr. V. Onișor, adv. 0 lună in Bosnia și Herțegovina                                 
25. Dr. Gavr. Tripon, adv. Despre fericire                                              
26. Dr. Alex. Pop, med. Despre medicina de casă și primele                              
ajutoare în caz de morb                                                                 
27. loan Corbu. notar. Despre lumea celor mici (albinelor)                              
28. Dr. V. Onișor, adv. Despre Cuza-Vodă                                                
29. A. P. Bănuțiu, direct. Despre teatru                                                
de teatru.                                                                              
30. Dr. T. Suciu, prof. Privire generală peste literatura română       Brad   Brad      
31. „ n     „     „     Vasilie Alexandri, viața și scrierile lui             71        
32. Dr. I. Radu, prof. Mihail Eminescu, viața și scrierile lui          n     ff        
33. T. L. Blaga, prof. Viața în univers                                 n     Brașov    
34. Dr. N. Veeerdea, dir. Constituția noastră bisericească              n     n         

Cțe bancă.

246

Numele conferențiarului                Subiectul                     Comuna      Despărț. 
35. Dr. Const. Lacea, prof. Pesimismul lui Eminescu alături de a                          
lui Lenău                                                            Brașov       Brașov  
36. Dr. Alex. Bogdan, prof. Apus de soare, drama lui B. S. Dela-                          
vrancea.                                                                n                 
37. Dr. I. Bunea, prof. Renașterea în Italia                            n                 
38. A. P. Bănuțiu, direct.                                                                
de teatru.             Chestii de teatru                               5,                 
39. Dr. Eleonora Lemâny, Poetele: M. Cunțan, E. Farago și E.                              
profesoară.               Pitiș                                         n       D         
40. A. Ciortea, prof.      Chestiuni de astronomie                      n           TI    
41. A. Banciu, prof.      Cum se vorbim corect românește                n           r>    
42. Dr. N. Regman, prof. Chestiuni sociale (disertație)            Caransebeș   Caransebeș
43. A. Sftngeoan, prof. Chestiuni școlare                               n       n         
44. Dr. V. Suciu, canonic. Raportul dintre religie și știință         Cluj         Cluj   
45. Seb. Bornemisa, stud. Dare de seamă asupra nuvelelor lui I.                           
Agârbiceanu                                                           Dobra     Dobra     
46. Vasile Bota, prof. Despre Câmpie                              Iclodul-mare    Gherla  
47. loan Vidu, înv.       Desvoltarea muzicei la Români               Sacul       Lugoj   
48. Dr. V. Braniște, publ. Condițiile de progres la poporul român       n       n         
49. G. Simu, protopop. Pentru literatura și cultura pop. rom.        Biertan      Mediaș  
50. Dr. N. Simon, secret. Viața și faptele lui George Pop, fost                           
grănițăresc               locotenent primar, din Leș, căzut în                            
lupta dela Custozza                                                  Năsăud       Năsăud  
51. Dr. N. Vecerdea, dir. Literatura și cultura poporului român,                          
de bancă.               împreunată cu teatru, concert și dans     Reghinul-săs.   Reghin  
52. Gavril Precup, prof. Literatura română                           Săliște     Săliște  
53. Dr. Eleonora Lemeny,                                                                  
profesoară.            Despre „Faust“                                Sibiiu       Sibiiu  
54. G. Tulbure, asesor. Coloniile macedo-romăne și tinerețea                              
lui Șaguna                                                              n           n     
55. M. Voilean, asesor. Despre espedițiile lui Nansen                   n       n         
56. 0. C. Tăslăuan, secret. Despre literatura mai nouă                  n       n         
57. Dr. A. Crăciuneecu, Viața lui lisus                                 n           71    
58. 0. C. Tăslăuan, secret. Despre Poporanism                           n                 
59. Aurel Bratu, prof. Despre Alcoholism                                n       n         
60. I. Agârbiceanu, preot. Unele scăderi ale societății noastre         n       n         
61. Dr. V. Braniște, pub. Din viața lui Alexandru Mocsonyi                          r>    
62 D-na Eugenia Tordă-                                                                    
șianu, profesoară.     Școala și familia                                n       »         
63. Grigorie Pop, preot. însemnătatea „Astrei“                       Hotoan       Tășnad  


247


  Anexa VI,


ACTIVITATEA DESPÂRȚĂMINTELOR
în cursul anului 1909.


      Ca să putem cunoaște în amănunte activitatea despărțămintelor în cursul anului
1909, am trimis și la sfârșitul anului trecut câte un formular tipărit pentru raportul
general, rugând pe toți domnii diiectori să binevoiască a le înainta biroului central
în cursul lunei Ianuarie 1910.


       Dintre cele 56 de despărțăminte, câte a avut «Asociațiunea» la sfârșitul anului 1909,
deși au fost rugate în repețite rânduri, abia au răspuns 44 de despărțăminte.

       Formularul raportului general pe 1909 cuprinde următoarele rubrici:

       1. Numărul membrilor (în cifre): fundatori, pe vieață, ordinari, și ajutători;

2. Agenturile comunale și activitatea acestora; 3. Numărul bibliotecilor de pe teritorul
despărțământului.

| Nr, curent          Nrul volumelor Câți cetitori au îm- Câte broșuri gratuite Câte broșuri gratuite Broșurile din bibi,  Există alte biblioteci   
                                      prumutat cărți din    a primit despărț.    a împărțit despărț.   poporală a Asocia-  pe teritorul desp., bi-  
             Comuna*)                 bibliot. poporale?      dela centru ?         între țărani?     țiunii sunt înțelese sericești, școl., etc.   
                                                                                                           de popor?                   Feliul      
                                                                                                      Cari dintre ele sunt Comuna    bibliotecii   
                                                                                                         mai înțelese?                             
                                                                                                                                                   

      4. Comunele aparținătoare despărțământului (numirea românească și numirea un-
gurească sau nemțească, etc.):

| Nr. crt.  Numirea   Numirea     Numirea    Comitatul
           românească oficială în alte limbi    Și    
                                              cercul  
                                                      

      5. în cari comune de pe teritorul despărțământului s’au ținut cursuri de analfabeți
în iarna trecută 1908/9 și cu ce rezultat? Să se înșire chiar și cursurile de analfabeți,
cari nu s’au ținut în cadrele Asociațiunii.

j Nr. crt.               Cine a ținut Câți analfabeți  Care e % analfabeți-
           în ce comună?   cursul ?      au învățat    lor de pe teritorul 
                                      a scrie și ceti?  despărțământului ? 
                                                                           

       6. Ce premii s’au împărțit și cui pentru instruirea analfabeților? Câte premii pentru
instruirea analfabeților a avut despărțământul la dispoziție fără să le poată împărți ? Ce
dispoziții s’au luat în iarna aceasta pentru continuarea sau începerea cursurilor de analfabeți ?


       *) La bibliotecile ambulante a se arătă comunele în cari au circulat bibliotecile
în cursul anului 1909.

248


7. Prelegerile ținute pe teritorul despărțământului în cursul anului 1909?

| Nr. curent                                                                      Observațiuni      
                                          Numele, profe-                       (cu schiopticonul,   
                                          siunea, pregă-                        cu demonstrațiuni   
             Comuna Subiectul prelegerii tirea economică                         practice, s’au     
                                          și domiciliul   Numărul ascultăto-   împărțit ascultăto-  
                                         conferențiarului rilor [cel puțin]  rilor cărți, altoi, se-
                                                             aproximativ.         mințe, etc.)      
                                                                                                    

      8. Conferințele și seratele artistice ținute pe teritorul despărțământului în cursul
anului 1909.

Nr. curent                                       Numele, profe-                                          
                           Subiectul conferinții    siunea și                            Observațiuni    
                Locul               sau          domiciliul con-                      (cu schiopticonul?)
           unde s’a ținut?   ce fel de serată?   ferențiarului.  I Numărul ascultăto-  Ce încassări s’au 
                                                 Cine a aranjat  rilor [cel puțin           făcut ?      
                                                     serata?     | aproximativ)                          
                                                                                                         

       9. Are despărțământul schiopticon, și ce fel de diapozitive ? Prelegerile poporale
avut-au vre-un rezultat practic (s’a înființat vre-o însoțire economică sau financiară?)
Față de cari prelegeri arată poporul mai mare interes? Despărțământul a aranjat vre-o
expoziție și cu ce rezultat? 10. Averea despărțământului la sfârșitul anului 1909. 11. Reu-
niunile românești de orice fel, (reuniuni agricole, tovărășii agricole, grânare bisericești,
comunale etc., institute de credit și economii, însoțiri de credit sistem «Raiffeisen», so-
cietăți comerciale pe acții, însoțiri de temperanță, reuniuni de înmormântare, reuniuni
pentru asigurarea vitelor, însoțiri de lăptărit, însoțiri de vieri (pivnițe), reuniuni pentru
încurajarea industriei de casă, reuniuni de meseriași (sodali), reuniuni de comercianți,
reuniuni de femei, coruri, reuniuni de cântări, tovărășii de consum, casine și alte soiuri
de însoțiri și reuniuni), cari se găsesc pe teritorul despărțământului. Se va arătă numirea
exactă a reuniunii, anul înființării, unde își publică dările de seamă despre activitatea
anuală și dacă s’a scris și publicat istoricul ei. (Aceia dintre directori cari ne-au trimis
date în anul trecut, în raportul de față le vor completă).

Nr. crt.                   Nu-             Când     Se publică dări de seamă  
         Numele reuniune! mărul  Averea    s’a       despre activitatea ei ?  
                           mem-         înființat? S’a publicat istoricul ei ?
                          brilor                        Alte observațiuni     
                                                                              

       12. Eventuale observațiuni sau propuneri ale directorului despărțământului. Alte
momente mai însemnate din activitatea despărțământului. Cari mijloace practice le so-
cotiți mai nimerite pentru înmulțirea membrilor Asociațiunii? Credeți realizabilă propu-
nerea de a se înființa posturi de secretari salarizați în despărțăminte? Și cum? Des-
părțământul ar puteă plăti din mijloacele sale pe un secretar permanent? Cam ce re-
tribuție anuală credeți că trebue să i-se dee ? Ce premii a împărțit despărțământul pentru
scopuri social-culturale ?

       Rezultatele răspunsurilor domnilor directori ai despărțămintelor se cuprind parte
în extrasele de mai la vale, parte în anexele IV, V și VI, parte în textul raportului
genera!.                                                          Qcț. c. Tăslăuanu.,,

249


1. Despărțământul Abrud-Câmpeni.

       I.       Numărul agenturilor 6. In comunele: Abrudsat, Bistra, Bucium, Câmpeni, Ofen-
baia și Sohodol. Cu una mai puțin decât în anul trecut. Activitate mai mulțămitoare s’a
desfășurat în agenturile din Câmpeni și Sohodol.

       II.      Numărul bibliotecilor 5. In comunele: Câmpeni cu 202 voi., Abrudsat cu 36
voi., Bucium cu 52 voi., Ofenbaia cu 36 voi., Sohodol cu 124 voi. Le-au folosit 130
cetitori.

       Mai sunt 5 biblioteci parohiale în comunele: Câmpeni, Oârda-de-jos, Vidra-de-
sus, Abrud și Ofenbaia.

      III.     Numărul reuniunilor: cele 14 arătate în anul trecut.

      IV.      Averea despărțământului: K 303’89.

       V.        Instrucția analfabeților: In Câmpeni înv. Avram Sârbu a instruit 10 analfa-
beți, iar în Vidra-de-sus înv. George Nariță a instruit 15 analfabeți. Despărțământul le-a
împărțit Ia fiecare câte un premiu de 30 cor. In total au învățat a scrie și ceti 25 de
analfabeți.

       VI.       Observațiuni. Premii s’au împărțit unul de K 300, primit dela «Auraria» d-lui
loan Agârbicean, preot în Bucium și altul de K 40 învăț. loan Simulescu în Abrudsat
pentru pomărit (producerea de altoi).

       Despărțământul ar jertfi K 100 pentru instituirea unui secretar salariat al desp.
                                                             Romul Furdui, director.

2. Despărțământul Agnita.

       Despărțământul s’a constituit numai la sfârșitul anului, așa că nu a avut timp să
desvoalte o activitate mulțămitoare.                      loachim Muntean, director.

                           3. Despărțământul Aiud-Teiuș.

       I.  Numărul agenturilor: 0.

      II. Numărul bibliotecilor : 0.

      Este o bibliotecă parohială în Băgău.

      III. Numărul reuniunilor: cele din anul trecut.

      IV. Averea despărțământului: 0.

       V.        S’au ținut următoarele cursuri de analfabeți: 1. Aiud, Aurel Pop, fără rezultat.
2. Aiudul-de-sus, Simion Loloi, fără rezultat. 3. Măgina, Candin Suciu, fără rezultat. 4.
Cacova, Aug. Ocnean și Basil Groze au instruit 15 analfabeți. 5. Poiana, C. Domșia a
instruit 5 analfabeți. 6. Lopadea-română, Silviu Pauleti și Toma Pop, fără rezultat. 7.
Ciumbrud, Aug. Marcu a instruit 10 analfabeți. 8. Asinip, loan Sântimbrean, fără re-
zultat. 9. Băgău, Ieronim Man și Emil Kecskes au instruit 23 analfabeți. 10. Gârbova-
de-jos, Șimion Marcu și loan Sârb, fără rezultat. In total au învățat a scrie și ceti 43
de analfabeți. S’a dat un premiu de K 50 d-lor Ieronim Man și Emil Kecskes din Băgău
din partea comitetului central. Alte premii despărțământul nu a avut la dispoziție. In
iarna aceasta s’a făcut din nou apel din partea comitetului cercual cătră toți preoții și
învățătorii de pe teritorul despărțământului, să țină cursuri de analfabeți.

      VI.  Observațiuni: Postul de secretar salariat este absolut nerealizabil.

loan Maior, director.

                           4. Despărțământul Alba-Iulia.

       I.  Numărul agenturilor: 0

      II.       Numărul bibliotecilor 8. In comunele: Chișfalău, Ighiu, Țelna, Bucerdea-vi-
noasă, Alba-Iulia, Totoi, Dumitra și Zlatna.

      Mai e o bibliotecă școlară în Șard și două biblioteci parohiale în Alba-Iulia și Șard.

      III.       Numărul reuniunilor 2. In Alba-Iulia «Reuniunea de cetire și cântări a me-
seriașilor români» s’a înființat cam de 10 ani și «Reuniunea de înmormântare» ca filială
a celei din Deva. S’a înființat în anul 1905.

      IV.  Averea despărțământului K 425’46,

250


       V.          Instrucția analfabeților: In Ighiu înv. loan Domșa a ținut curs cu analfabeții
fără rezultat. In Șard înv. Aurel Pop și Enea P. Bota au instruit 7 analfabeți.              |

       VI.        Observări: Poporul a început a se ocupă mai intensiv cu albinăritul și po- 1
măritul în urma prelegerilor poporale. Despărțământul a aranjat o expoziție foarte re- ,'S
ușită cu ocaziunea adunării cercuale, care s’a ținut în Zlatna. /. Teculescu, dir. |

5. Despărțământul Becicherecul-mare.                                   |

        I.          Numărul agenturilor 7. Agenturile n’a prezentat nici un raport despre vre-o )
activitate mai intensivă.                                                                    ■!

       II.         Numărul bibliotecilor 1: In comuna Toracul-mic cu 39 volume. în comuna <.
Ecica-română există o bibliotecă parohială.

       III.       Numărul reuniunilor 5. In afară de cele înșirate în raportul anului trecut, în
anul 1885 s’au înființat în Ecica-română «Cor vocal bisericesc», în Foeni «Reuniune mu-
zicală» (cu statute aprobate de minister) și în anul 1895 în Toracul-mare «Cor vocal bi-
sericesc».

       IV.        Averea despărțământului: K 152'72.

       V.         Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.

       VI.        Observări: In urma prelegerilor poporale ținute în Toracul-mic și mare po-
porul discută chestia înființării unei tovărășii pentru valorizarea cerealelor. Poporul
arată mai mare interes față de prelegerileeconomice. Despărțământul nu poate plăti din
mijloacele proprii un secretar permanent.                       V. Petrovici, director.

6. Despărțământul Beiuș.

          I.          Numărul agenturilor 3, în comunele: Sâmbășag, Rogoz, B.-Lazuri-Cusâiș
și Vașcău. Despre activitatea lor nu s’au primit rapoarte.

        II.          Numărul bibliotecilor 3. In comunele: S.-Rogoz 81 voi., B.-Lazuri-Cusâiș
82 voi., și Beiuș 246 voi. Cărți gratuite s’a împărțit între țărani în comunele: Mezieș,
40 broșuri, Burda, 15 broș., Teiuș, 4 broș., Curățele 10 broș., Șoncoiuș, 11 broș., Nimo-
eșdi, 15 broșuri.

        III.         Numărul reuniunilor 4. In comuna Beiuș s’a înființat în anul 1871 „Casina
română¹¹, în Vașcău s’a înființat în anul 1905 «Șoimul», institut de credit și economii,
în Beiuș s’a înființat în anul 1907 «Drăganul», institut de credit și economii, în Cusâiș
s’a înființat în anul 1908 «Tovărășia de consum». Tovărășii de consum sunt în înfiin-
țare în mai multe sate.

        IV.         Averea despărțământului: bibliotecile și dulapurile lor.

        V.          Cursuri de analfabeți nu s’au ținut. Un premiu de K 50 a rămas neîmpărțit.

        VI.          Despărțământul nu are schiopticon. Poporul se interesează mai vârtos de
prelegeri economice, legi practice, istorice, biblice și finanțiale. Idea de a se înființâ
secretari salariați e aproape cu neputință de realizat.

Nic. Fabian, direct, desp.

7. Despărțământul Bistrița.

          I.          Numărul agenturilor 18, în comunele: Bistrița, Borgoprund, Borgobistrița,
Borgotiha, Borgosuseni, Brașfalăul-de-sus, Budacul-român, Galați, Monor, Nușfalău,
Ragla, Serețel, Șieuți, Borgorus, Caila, Ardan și Brașfalăul-de-jos. Rapoarte detailate
despre activitatea agenturilor nu s’au primit.

        II.          Numărul bibliotecilor 15, în comunele; Bistrița cu 246 volume, Borgorus
cu 45 voi., Ardan cu 46 voi., Budacul-român cu 41 voi., Caila cu 45 voi., Brașfalăul-
de-sus cu 41 voi., Brașfalăul-de-jos cu 49 voi., Ragla cu 76 voi., Șoimuș cu 76 voi.,
Serețel cu 40 voi., Galați cu 40 voi., Nușfalău-Șerling cu 50 voi., Șieuți cu 100 voi.,
Borgoprund cu 100 voi. și Cușma cu 100 volume.

      Există biblioteci bisericești în Bistrița, Nușfălău și Bogoprund.

       III.         Numărul reuniunilor 29; în Bistrița: «Reuniunea română de cântări din
Bistrița», înf. 1894/5; «Reuniunea meseriașilor români», înf. 1900; «Reuniunea de în-

251


mormântare» a românilor gr.-cat., înf. 1898; «Reuniunea de înmormântare», a românilor
gr.-or., înf. 1908; «Reuniunea de cetire și gimnastică», înf. 1908; «Fanfara tineretului
poporan», (la guvern spre aprobare); «Coroana», institut de credit și economii cu 2 fi-
liale în Lechința și Borgoprund, înf. 1903; „Bistrițiana¹¹, inst. de credit și economii, înf.
1888; «Societatea acționară de cărămidărie»: Budușan 8; Comp., înf. 1909; s’a pornit
înființarea «Societății de caritate», a damelor române din Bistrița (Statutele încă nu sunt
aprobate); — în Borgoprund: «Reuniunea de înmormântare», înf. 1905/6; «Reuniunea
de cetire» (cassină) condusă de români, altcum internațională; «Speranța», reuniune
de împrumut și păstrare, înf. 1885; Însoțirea de credit »Raiffeisen», înf. 1904; — în Șoimuș
«Tovărășia agricolă«; «Șoimușana», înf. 189.4; «Tovărășia ocasională»; «Reuniune de
înmormântare», înf. 1906; — în Borgosuseni: «Reuniune de înmormântare», înf. 1906;
— în Buduș: «Reuniune de femei», înf. 1908; — în Brașfalăul-de-jos: «Rneuiunea de
femei», înf. 1908; — în Iad: «Reuniunea de femei», înf. 1908; — în Cușma: «Reuniune
de femei», înf. 1808.

       Mai există „Lăptăria din Buduș“, înf. 1907, care acum stagnează; apoi «Fanfara
din Buduș», înf. 1907; «Societatea pavilonului din Ragla»; grânare de bucate în comu-
nele Herina, Serețel și Șomfalău.

         IV.          Averea despărțământului K 257'—.
         V. Cursurile de analfabeți au fost oprite.
         Dr. Gavril Tripon, direct, desp.

8. Despărțământul Blaj.

          I.           Numărul agenturilor; 13, în comunele : Bia, Cenade, Cergăul-mare, Crăciunel,
Lunca, Micăsasa, Mihalț, Roșia-de-Secaș, Sâncel, Spini, Tiur, Vesa, Tău. S’a sporit cu o
agentură mai mult decât în anul trecut. Mai mare activitate au desfășurat agenturile din
Lunca, Sâncel, Spini și Mihalț.

         II.          Numărul bibliotecilor 13: Bia cu 90 voi., Sâncel cu 79 voi., Lunca cu 138
voi., Tiur cu 37 voi., Cergăul-mare cu 62 voi., Cenade cu 50 voi., Veza cu 26 voi.,
Micăsasa cu 49 voi., Mihalț cu 162 voi., Roșia-de-Secaș cu 85 voi. Le-au folosit cam
528 cetitori. Broșurile economice sunt mai înțelese de popor. Sunt și 11 biblioteci școlare.

         III.         Numărul reuniunilor 6: «Reuniunea femeilor române gr.-cat. din Blaj», înf.
la anul 1890; «Casina română», înf. la anul 1896; «Reuniunea învățătorilor din arhidie-
ceza gr.-cat. de Alba-Iulia-Făgăraș», înf. la anul 1897; «Reuniunea femeilor din Sâncel»,
pentru înfrumsețarea bisericei, înf. la anul 1900; «Societatea meseriașilor români din
Blaj», înf. la anul 1903; «Reuniunea de înmormântare română din Blaj», înf. la anul 1905.

         IV.          N’are altă avere decât ceeace a colectat pentru cursurile pentru analfabeți
K 200-- .

          V.          Despărțământul are schiopticon, iar diapozitivele le împrumută. Țăranii mai
cu dare de mână încep a cultivă în mod rațional plante de nutreț și viea, plantează pomi,
își asigură sămănăturile, își fac case igienice; cu un cuvânt se deșteaptă țăranul și
ascultă cu mult interes sfaturile practice. Expoziție s’a aranjat la Șoroștin, cu ocazia
adunării generale din vara anului 1909 cu rezultat bun.

       In lipsa de mijloace nu se vor putea sistemiză posturi de secretari salariați. Desp.
ar putea deocamdată să dee secretarului K 50.

          V.          In Benic înv. George Spătăcian a instruit 16 analfabeți, în Șânmihaiul-deșert
înv. Vasile Dumitraș a instruit 20 analfabeți, în Morlaca înv. dirig. Traian Șuteu a in-
struit 18 analfabeți, în Șoroștin înv. Vaier Maior a instruit 12 analfabeți. In total au în-
vățat a scrie și ceti 66 de analfabeți. Celor trei învățători li-s’au împărțit 3 premii ă K
30, iar preotului un premiu de K 50. In iarna anului 1909/10 nu s’au ținut cursuri, deși
au fost publicate premiile.                             loan F. Negruțiu, dir. desp.

9. Despărțământul Bocșa.

          I. Numărul agenturilor 1: Bocșa-montană.

          II.         Numărul bibliotecilor 3: desp. Bocșa are 107 voi., agentura din Bocșa-mont.
cu 17 voi. și 351 broș., din Bocșa-română cu5-*qL și 60 broșuri. Au împrumutat cărți

                                                   '-'A

252


133 de inși. Desp. a primit dela centru 131 broșuri gratuite. Intre țărani desp. a îm-
părțit 146 broșuri gratuite. Broșurile din biblioteca poporală a „Asociațiunii" sunt în-
țelese în mare parte de popor. Mai înțelese sunt broșurile, cari tractează despre eco-
nomie, pomărit, vierit etc. și poveștile. Există și biblioteci școlare în comunele: Bocșa-
montană, Bocșa-română, Bărbos, Câlnic, Ezeriș, Doman, Fizeș, Reșița-montană, Reșița-
română.

         III.        Numărul reuniunilor 9: „Reuniunea învățătorilor români gr. or. din dieceza Ca-
ransebeșului", înf. 1878; „Reuniunea română de cântări și muzică din Bocșa-montană",
înf. 1873; „Armonia, cor vocal gr.-cat., Bocșa-montană", înf. 1853; „Corul vocal din
Bocșa română", înf. 1863; „Corul bisericii gr.-or. rom. din Jidovini", înf. 1897; „Reu-
niunea română de cântări și muzică din Reșița-montană", înf., 1872; „Reuniunea rom.
de cântări și muzică din Reșița-română", înf. 1892; „Reuniunea de cântări din Ocna-
de-fier“, înf. 1901; „Reuniunea de cântări din Fizeș".

         IV. Averea despărțământului K 194'20.

         V.         Despărțământul n’are schiopticon. Despărțământul n’a aranjat nici o expoziție.
Înființarea posturilor de secretari salariați e nerealizabilă.

         VI. Cursuri dn analfabeți nu s’au ținut în iarna a. 1908/9.

loan Marcu, direct, desp.

10. Despărțământul Brad.

        I. Numărul agenturilor 2: In comunele: Cristur și Curechiu.

        II.       Numărul bibliotecilor 25. In comunele: Brad cu 136 voi., Cristior cu 42 voi.,
Cebea cu 214 vol„ Curechiu cu 60 voi., Vaca cu 409 voi., June cu 55 voi., Mihăleni
cu 47 voi., Cărăstău cu 40 voi., Blăjeni-Criș cu 42 voi., Blăjeni-Plai cu 42 voi., Baia-de-
Criș cu 50 voi., Băița cu 24 voi., Crăciunești cu 24 voi., Luncoiul-de-jos cu 23 voi.,
Mesteacăn cu 41 vol„ Rovina cu 27 voi., Ribicioara cu 28 voi., Ormindea cu 50 voi.,
Ribița cu 50 voi., Valeabrad cu 50 voi., Țărățel cu 60 voi., Căraciu cu 27 voi., Peștera
cu 27 voi., Săliște cu 23 voi., Trestia cu 23 voi. In comuna Cristior e și bibliotecă pa-
rohială. Dintre broșurile din biblioteca poporală a Asociațiunii sunt mai înțelese de
popor: poveștile de Reteganul.

        III. Numărul reuniunilor: cele din anul trecut.

        IV. Averea despărțământului: K 838'49.

        V.         In Brad d-nii profesori: Dr. I. Radu, I. German, Dr. Tr. Suciu, V. Boneu
și M. Stoia au instruit 12 analfabeți; în Cebea înv. P. Rusu a instruit 19 analfabeți, în
Curechiu, înv. I. Fodor a instruit 7 analfabeți, în Mihăleni M. Popovici, paroh, a in-
struit 3 analfabeți. In total au învățat a scrie și ceti 41 de analfabeți. Despărțământul
n’a avut premii la dispoziție și prin urmare nu s’au dat.

        VI.       Despărțământul are schiopticon și următoarele serii de diapozitive: 1. Din
istoria Românilor, 21 voevozi, 2. 8 din fruntașii Românilor ardeleni, 3. 11 tipuri de por-
turi românești, 4. 4 vederi din Zarand, 5. 4 tipuri de țigani, 6. 3 copii de pe tablourile
de Origorescu, 7. 7 vederi a muzeului național și a expoziției etnografice, 8. 58 diapo-
zitive: cultura vitelor. 9. 65 pomăritul, 10. 30 diapozitive din vieața lui lisus Christos,
11. 20 diapozitive din răsboiul pentru neatârnare. S’ar putea înființa cu timpul postul
de secretar salariat, plătit din mijloacele despărțământului, deocamdată cu K 300.

Dr. I. Radu, dir. desp.

11. Despărțământul Bran.

        Activitatea despărțământului se mărginește numai la adunările cercuale. Cu ocazia
adunării cercuale din anul trecut s’a aranjat o expoziție etnografică dela care s’au trimis
39 de obiecte pe seama Muzeului Asociațiunii.                 ' G. Babeș, dir. desp.

12. Despărțământul Brașov.

        I. Numărul agenturilor: cele din anul trecut.

        II.       Numărul bibliotecilor 23. In anul 1909 s’au făcut 2 biblioteci cu câte 96 voi.,
total 192 voi, Dela centru a primit despărțământul 4 broșuri gratuite. Despărțământul




253


a împărțit gratuit între țărani 85 broșuri. Mai există biblioteca bisericei sf. Nicolae din
Scheiu pentru parohienii dela aceea biserică cu 300 volume.

       III.       Reuniuni afară de cele raportate în anul trecut s’au mai înființat în anul
acesta: Casina poporală română din Scheiu, membri circa 40.

       IV.  Averea despărțământului: K 590⁻06.

        V.        Cursuri s’au încercat în Ohimbav, Codlea, Pe-Tocile-Brașov, Bod, Brașov-
vechiu, Dârste. Nu s’au putut însă ținea din cauză, că analfabeții, aproape toți, sunt
persoane trecute de 50 ani, cari nu se mai apucă ușor de învățat.

       Despărțământul a publicat 2 premii de câte K 50 pentru instrucția analfabeților.
Dintre acestea unul s’a dat părintelui A. Nistor din Arpătac, pentru instruirea țăranilor
din Arpătac și filiale în scrisul și cetitul românesc. Celalalt a rămas neîmpărțit. Pentru
1909/10 de nou s’a adresat apel cătră preoți și învățători punându-li-se în vedere iarăș
două premii, dar se vede, că din motivele arătate, nu s’au început nicăiri cursuri.

       VI.        Față de prelegerile poporale arată poporul interes, numai să fie ținute la pri-
ceperea lui. Expoziție până acum nu s’a aranjat. In locul secretarului salariat propune
să se angajeze 2 învățători agronomici, cari să cutriere comunele românești.

N. Bogdan, dir. desp.

                            13. Despărțământul Bucium.

       Despărțământul s’a înființat la 15 Aprilie 1909, dar n’a putut funcționa.

V. L. Pop, dir. desp.

14. Despărțământul Buziaș.

       N’a înaintat raport. Director al despărțământului e d-1 loan Pepa, protopresb.

15. Despărțământul Caransebeș.

       A înaintat următorul raport: Comitetul cercual a ținut, în cursul anului 1909, 4
ședințe. D-nii Dr. N. Regman și A. Sânjoan, profesori, au ținut câte o disertație.

A. Ghidia, dir. desp.

                             16.  Despărțământul Ceica.

       S’a înființat la 28 Martie 1910.                     Vasilie Papp, dir. desp.

                            17. Despărțământul Ciacova.

       N’a înaintat raport. Directorul despărțământului 1. Pinciu, protopop, a încetat din
vieață. Noul director e d-1 O. Breban.

18. Despărțământul Cluj.

       N’a înaintat raport. Director al despărțământului e d-1 Eugen Pop-Păcurariu.

                            19.  Despărțământul Cohalm.

       N’a înaintat raport. Despărțământul ntt funcționează de mai mulți ani. Director
al despărțământului e d-1 loan Bercan, preot.

                             20.  Despărțământul Dej.

       S’a înființat o bibliotecă a despărțământului în Dej cu 463 tomuri. S’au ținut 23
de prelegeri poporale cu schiopticonul în diferite comune de pe teritorul despărț.

Dr. Teodor Mihali, dir. desp.

21.  Despărțământul Deva.

       N’a înaintat raport. Nu desfășură aproape nici o activitate de mai mulți ani. Di-
rectorul despărțământului e d-1 Dr. Virgil Olariu, advocat.

22.  Despărțământul Dicio-Sân-Mărtin.

       N’a înaintat raport. Despărțământul n’a desvoltat aproape nici o activitate. Direc-
torul despărțământului e d-1 Simion Căluțiu, advocat.

                             23. Despărțământul Dobra.

         1. Numărul agenturilor: 0.

        II. Numărul bibliotecilor 1: în comuna Dobra.

254


        III.       Numărul reuniunilor 7, și anume, afară de cele 2 din anul trecut, mai sunt:
  institutele de credit «Orănițerul», Dobra, «Progresul», Ilia, «Orientul», Dobra, însoțire
  «Raiffeisen», Câmpuri, «Grânar bisericesc», Câmpuri.

        IV. Averea despărțământului: K 250'49.

         V. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.

        VI. Despărțământul are schiopticon și 5 serii de diapozitive comandate din Iași.

/. Morariu, dir. desp.

24. Despărțământul Făgăraș.

        N’a înaintat raport. Nu desfășură aproape nici o activitate de mai mulți ani. Di-
  rectorul despărțământului e d-1 lacob P. Macaveiu, vicar.

25. Despărțământul Gherla.

         I.        Numărul agenturilor 4, în comunele: Bonț, Mintiul Gherlei, Sec și Lona.
  Agenturile aceste și despărțământul s’au înființat în 1909, despre activitatea lor încă nu
  s’au primit rapoarte. Conducerea lor bună și interesarea poporului garantează prospe-
  rarea lor.

        11.       Numărul bibliotecilor 4, în comunele: Bonț cu 58 voi., Mintiul Gherlei cu
  82 voi., Sec cu 81 voi. și Lona eu 88 voi. Au împrumutat cărți 225 inși. Dela centru
  a primit 130 broșuri gratuit. Există în Gherla încă următoarele biblioteci: 1. semina-
  rială, 2. a societății teologilor «Alexi Șincai», 3. preparandială, 4. a tractului protopopesc
  al Gherlei, 5. a reuniunii învățătorilor din jurul Gherlei.

        111.       Numărul reuniunilor 4, și anume în Gherla: filiala «Economului» institut de
  credit, înf. 1902, Reuniune de cântări, înf. 1907, «Sămânătorul», reuniune agricolă și
  Grânare bisericești în mai multe comune.

        IV.       Averea despărțământului: K 100.

         V.        In comuna Lona d-1 loan Mureșan, preot, a instruit 25 analfabeți. Premii
  nu s’au împărțit și despărțământul n’a avut la dispoziție nici un premiu. In Lona se va
  continuă cursul început și în Mintiul Gherlei se va începe.

        VI.       Despărțământul n’are schiopticon.      Dr. Petru Fabian, dir. desp.

26. Despărțământul Hălmagiu.

        Nu s’a desvoltat nici o activitate. Despărțământul e aproape de dizolvare. Voiu
  încercă să-l reorganizez.                                  Cornel Lazar, dir. desp.

27. Despărțământul Hațeg.

          I. Numărul agenturilor: cele din anul trecut.

         II.       Numărul bibliotecilor 15, în comunele: Hațeg cu 586 voi., Grădiște cu 77
  voi., Boșorod cu 77 voi., Totești cu 15 voi., Barul-mare cu 78 voi., Silvașul-inf. cu 8
  voi., Silvașul-sup. cu 9 voi., Demsuș cu 12 voi., Sâmpetru cu 7 voi., Bărești cu 10 voi.,
  Ciopea cu 11 voi., Bouțarul-inf., cu 14 voi., Bățălar cu 10 voi., Merișor cu 7 voi. și
  Puiu cu 41 voi.

        III.       Numărul reuniunilor 10, și anume afară de cele din anul trecut mai sunt:
  Societatea cismarilor și tălparilor, înf. 1669 și Societatea olarilor înf. 1785 în Hațeg.

        IV.        Averea despărțământului: Biblioteca centrala din Hațeg K 1000. Bibliotecile
  poporale K 100. Schiopticonul K 389'48. Diapozitive, pânză, ladă, recuisite K 200. Du-
  lapurile pentru cărți K 40. Fondul despărț. pentru biblioteci și prelegeri K 492'44. Total
  K 2'221'92.

         V. Cursuri pentru analfabeți nu s’au ținut.

        VI.        Despărțământul are schiopticon cu vre-o 200 diapozitive. Prelegerile popo-
  rale sunt ascultate de popor cu cea mai vie atențiune. Interesul cel mai mare îl arată
  față de prelegerile religioase și economice. Din cauza lipsei mijloacelor materiale in-
  stituirea unui secretar salariat nu e realizabilă.         Dr. G. Suciu, dir. desp.

28. Despărțământul Hida-Huedin.

          I. Numărul agenturilor: cele 5 din anul trecut.

         II. Numărul bibliotecilor: cele 2 din anul trecut.

255


      III. Numărul reuniunilor: cele din anul trecut.

      IV.  Averea despărțământului: K 181'33.

       V.           Cursuri de analfabeți s’au ținut în următoarele comune: Sânmihaiul-deșert,
de înv. Vasilie Dumitrașiu, a instruit 30 analfabeți, Cubleșul-român, de învăț. Oeorge
Lazar, a instruit 23 analfabeți, Fildul-de-jos, de înv. Toma Cociș, a instruit 25 analfa-
beți și Fildul-de-mijloc, de înv. George Lung, a instruit 103 analfabeți. In total au în-
vățat a scrie și ceti 181 de analfabeți. Toți patru învățătorii au fost premiați de cătră
institutul «Vlădeasa» cu câte K 40. D-nii învățători Oeorge Lung și Vasile Dumitraș au
fost premiați de comitetul central cu câte K 50, iar Vasilie Dumitraș și cu premiul de
K 30 al comitetului despărțământului nostru. Pentru continuarea cursurilor nu s’au luat
dispoziții.

       VI.         Despărțământul n’are schiopticon. Poporul arată mai mare interes pentru
prelegerile economice și religioase. Expoziție nu a aranjat. Autoritățile administrative
n’au voit să iee la cunoștință ținerea prelegerilor poporale. Instituirea unui secretar sa-
lariat e cu neputință în lipsa mijloacelor materiale. Dr. S. Tămașiu, dir. desp.

                       21*. Despărțământul Lăpușul-unguresc.

          1. Numărul agenturilor 1: în comuna Suciul-de-sus.

        II.          Numărul bibliotecilor 3, în comunele: Berința cu 40 voi., Suciul-de-sus cu
50 voi. și Lăpușul-unguresc. Au împrumutat cărți 70 de inși. In comuna Lăpușul-ung.
s’au primit broșuri gratuite dela centru în număr de 110. Despărțământul a împărțit 56
broșuri gratuite între țărani. Broșurile înțelese de popor sunt povestirile și scrierile pri-
vitoare la economia de câmp și de vite. Există biblioteci parohiale în comunele: Căr-
bunar, Cărpiniș, Libotin, Rogoz, Rohia și S.-Copalnic.

        III.         Numărul reuniunilor 3. Afară de cele amintite anul trecut încă în Suciul-
de-sus „Reuniunea de conzum și valorizare", înf. 1909.

        IV.  Averea despărțământului K 281'54.

        V.           Cursuri de analfabeți s’au ținut în Borcut de înv. Ștefan Bărboș, instruind 3
analfabeți și în Lăscâia de înv. Grigorie Roman, care a instruit 10 analfabeți. In total au
învățat a scrie și ceti 13 analfabeți. Premii nu s’au împărțit.

        VI.          Despărțământul n’are schiopticon. Prelegerile poporale prin care s’a com-
bătut patima alcoolismului au avut rezultate mulțămitoare. S’au înființat reuniuni de
temperanță în Suciul-de-sus, Poiana-porcului și în Cufoaia. Realizarea propunerii de a
se institui secretari salariați e prematură și greu de realizat.

Dr. Gavriil Buzura, direct, desp.

                             30.  Despărțământul Lipova.

      N’a înaintat raport. Nu funcționează de mai mulți ani.

                             31.  Despărțământul Lugoj.

          I. Numărul agenturilor: 0

         II. Numărul bibliotecilor: 0

        III. Numărul reuniunilor: acum se culeg datele.

        IV.  Averea despărțământului 0.

        V.    Curs de analfabeți a ținut înv. Alex. Onae în Lugoj. Premii nu s’au dat.
      In iarna aceasta nu s’a continuat cursul.

                                                   Dr. George Popovici, direct, desp.

32. Despărțământul Mediaș.

          I. Numărul agenturilor: 0.

         II.          Numărul bibliotecilor: 0, dar există biblioteci bisericești-școlare în Biertan,
Șaros, Mediaș, Agârbiciu, Frâua, Șeica și Blășiel.

        111.         Numărul reuniunilor 6, și anume: în Mediaș „Reuniunea femeilor", înf.
la 1875; în Aței „Reuniunea femeilor", înf. la 1908; în Moșna „Reuniunea femeilor",

256


înf. la 1905; în Șeica: „Racoțana", institut de credit și economii; „Ajutorul", institut de |
credit și economii; în Mediaș filiala „Albina", institut de credit și economii.           t

        IV.         Averea despărțământului. Afară de averea ce provine din taxele de membrii
de alta nu dispune.

         V.  Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.                                          ș

        VI.         Observări-, Despărțământul n’are schiopticon. Poporul arată mai mare interes :
de prelegeri economice și iuridice cari se referesc la testamente, cartea funduară etc.,
și încă cu atât mai vârtos dacă prelegătorul are darul oratoriei.

      însoțiri economice sau finanțiare până în prezente nu s’au înființat.                i

Dr. Dionisie Roman, dir. desp. ;

33.  Despărțământul Mercurea.                                   4

          1. Numărul agenturilor 2: cele din anul trecut.

         II. Numărul bibliotecilor 8, în comunele: Mercurea, Poiana, Dobârca, Apoldul      i

mic, Sângătin, Reciu, Gârbova și Cărpeniș, cu câte 30—60 voi. Au împrumutat cărți          1

la 30-50 inși.                                                                             1

        III. Numărul reuniunilor: cele din 1908.                                           ;

        IV.  Averea despărțământului K 109’72.                                             <

         V.          S’au tinut cursuri de analfabeti în următoarele comune: în Mercurea dnii
Ieronim Puia și Matei Scorobeț au instruit 12 analfabeți și în Sângătin dl loan Dăian
a instruit 25 analfabeți. Cu totul au învățat a scrie și ceti 37 de analfabeți. Premii nu
s’au împărțit, căci n’au fost la dispoziția desp.

        IV.          Desp. n’are schiopticon. Poporul arată interes față de cele economice. Ex- '
poziție n’a aranjat. Propunerea de a înființa post de secretar salariat nu e realizabilă.

                                                             Avr. Păcurar, dir. desp.

34.  Despărțământul Mociu.

        1. Numărul agenturilor 0.

       II.        Numărul bibliotecilor 2: în comuna Ormenișul-de-Câmpie cu 120 voi. și în
Mociu cu 200 voi.

      III.        Numărul reuniunilor 2, anume: «Câmpiana», soc. pe acții în Mociu și «Cru-
țarea», însoțire de credit sistem «Raiffeisen» în Gădălin, înf. 1909.



IV. Averea despărțământului..........................................K   88’85

V. Fondul bibliotecii................................................  243’90


                                                             Total . K 332-75

       V.  Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.

      VI.         Despărțământul nu dispune de mijloace pentru angajarea unui secretar sala-
riat. în principiu nu suntem contra propunerii.           Vasile Hopărtean, dir. desp.

35.  Despărțământul Murăș-Luduș.

        I. Numărul agenturilor 0.

       II.         Numărul bibliotecilor 2: în Șeulia-de-Câmpie cu 45 voi. și în Lechința-de-
Murăș cu 45 voi. Au împrumutat cărți 75 de inși. Despărțământul a primit 95 broșuri
gratuite dela centru. Broșurile din biblioteca poporală a Asociațiunii sunt înțelese. Există
în M.-Luduș biblioteca tractului și biblioteca școlară.

      III.        Numărul reuniunilor 2: în Chimitelnicul-de-Câmpie, înf. 1909 și în Lechința-
de-Murăș, «Tovărășii ocazionale pentru asigurarea vitelor».

      IV.  Averea despărțământului:

                      în bani gata......................K  310-15

                      în cărți.................  ■   ■ „   87-70

                                              Total . K 397-85

       V.  în iarna acestui an s’au luat dispoziții ca să se țină cursuri de analfabeți.

      Despărțământul n’are schiopticon. Expoziție nu a aranjat. în urma prelegerilor

257


poporale s’au înființat două tovărășii ocazionale pentru asigurarea vitelor. Despărțăm.
nu poate plăti un secretar.                                   loan Boeriu, dir. desp.

                        36. Despărțământul Murăș-Oșorheiu.

        I. Numărul agenturilor 3, cele din anul trecut.

       II.        Numărul bibliotecilor 3, în comunele cele din anul trecut. Biblioteci parohiale
deasemenea în comunele cele din anul trecut.

      III. Numărul reuniunilor 0.

      VI. Averea desp.: prețul cărților din cele 3 biblioteci: K 120.

       V. Despărțământul n’are schiopticon.

      IV. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut. Premiul nu s’a împărțit deși comitetul a
fost votat un premiu de 25 coroane. Premiul de 25 cor. s’a dat medicinistului I. Banciu
din M.-Uioara, locuitor în România, care a ținut o prelegere în adunarea cercuală din
Sânmărtinul-de-Câmpie.

      Un secretar al desp. desigur ar înmulți numărul membrilor. Venituri pentru re-
tribuirea secretarului desp. nu are.                          Ștefan Rusu, dir. desp.

                         37.  Despărțământul Murăș-Uioara.

        I. Agenturi 0.

       II. Biblioteci 0.

      111.       Numărul reuniunilor: Grânare bisericești există aproape în fiecare comună.
Șoimul», institut de credit și economii în M.-Uioara cu un capital de K 200,000, înf.
11 Noemvrie 1909.                                             Emilia Pop, dir. desp.

                            38.  Despărțământul Năsăud.

        1.         Numărul agenturilor 13: în Rebrișoara, Rebra-mare, Parva, Nepos, Feldru,
Ilva-mare, Leș, Ilva-mică, Maier, Salva, Telciu, Mocod, Tăure.

       II.        Numărul bibliotecilor 13: în Rebrișoara cu 200 voi., Rebra-mare cu 100 voi.,
Parva cu 80 v^l., Nepos cu 150 voi., Feldru cu 130 voi., Ilva-mare cu 150 voi., Ilva-
mică cu 60 voi., Leș cu 60 voL, Maier cu 150 voi., Telciu cu 44 voi., Mocod cu 44 voi.,
Tăure cu 82 voi. și Năsăud cu 82 voi. Mai sunt biblioteci în Năsăud: a) biblioteca
profesorală dela gimnaziu ; b) biblioteca școalei gimnaz.; c) biblioteca reun. învățătorilor
gr-cat. Mai sunt apoi: biblioteca școalei confes. în Maier; biblioteca școalei conf. în
Rodna-nouă; biblioteca școalei conf. în Feldru; biblioteca reuniunii de lectură în Zagra.
III. Numărul reuniunilor 18. Afară de cele din anul trecut încă în Ilva-mare : Reu-
niune de lectură.

      IV.        Averea despărțământului K 93-93.

       V.        Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.

      VI.        Observări: Despărțământul n’are schiopticon, dar îl împrumută pe al gimn.
din loc. în urma prelegerilor poporale, în Rebrișoara s’a înființat o reuniune de consum,
care în luna Iunie 1910 și-a deschis o prăvălie în această comună.

      In Năsăud s’a luat hotărîrea pentru înființarea unei reuniuni de consum și valo-
rizare și s’au și emis listele de subscripțiune pentru acții.

      în Telciu s’a luat inițiativa pentru înființarea unei reuniuni de consum.

      în Salva s’a înființat una, deasemenea în Rodna-veche.

      Mai mult interes arată poporul față de prelegerile, ce privesc traiul lui și condi-
dițiunile de traiu. în Ilva-mare desp. a aranjat o expozițiune de industie de casă și de
obiecte vechi cu frumos rezultat; mai multe obiecte au fost trimise pe seama Muzeului
Asociațiunii.

      înființarea postului de secretar salariat nu o credem de realizabilă din mijloa-
cele despărțămintelor. Ar fi bine dacă secretarilor actuali cari fac mai mulți membri
li s’ar da premii.                                   loan Păcurariu, secretarul desp.

                            39.  Despărțământul Nocrich.

        I.         Numărul agenturilor 10, în comunele: Alțina, Bendorf, Cichindeal, Fofeldea
Ghijasa-inf., Ohijasa-sup., Uimbav, Nocrich, Săsăuș și Vurpăr.


18

258


         ÎI. Numărul bibliotecilor 10: în fiecare agentură. In total 509 volume. Despăr-
  țământul a primit 197 broșuri gratuite dela centru. D-1 N. P. Petrescu a donat 42 bro-
  șuri. Oamenii cetesc cu plăcere povești și istorioare.

        111.       Numărul reuniunilor 2; afară de cele comunicate pentru anul 1908 s’au mai
  înființat anul trecut: o însoțire de credit Raiffeisen în Cornățel și alta în Alțina.

        IV.        Averea despărțământului: K 163’44.

         V.        Cursuri de analfabeti nu s’au tinut.

        VI.        Despărțământul n’are schiopticon.       N. P. Petrescu, dir. desp.

                              40. Despărțământul Orade.

          I.        Numărul agenturilor 21; afară de cele din anul trecut s’a mai înființat în Or-
  titeag. Activitatea lor e slabă.

         II.       Numărul bibliotecilor 21, în fiecare agentură o bibliotecă.

        III.       Numărul reuniunilor 2, cele din anul trecut.

        IV.        Averea despărțământului: 0.

         V.        Cursuri de analfabeți absolute nu s’au ținut.

        VI.        Despărțământul n’are schiopticon.       Dr. Aurel Lazar, dir. desp.

                              41. Despărțământul Orăștie.

        N’a înaintat raport. Director al desp. e d-1 1. I. Lăpedatu, director de bancă.

                              42. Despărțământul Oravița.

        Despărțământul a avut a se luptă cu indiferența publicului. In cursul anului fo-
  stul director și-a dat demisia, iar noul director s’a ales numai în adunarea cercuală din
  August. Dela începutul anului 1910 s’a început o activitate mai intensivă.

Victor Poruțiu, dir. desp.

                             43.  Despărțământul Panciova.              f

          1. Numărul agenturilor 4, cele din anul trecut.

         II.       Numărul bibliotecilor 4, în comunele: Satul-nou cu 100 voi., Ofcea cu 30
  voi., Alibunar cu 40 voi. și T.-Cuvin cu 100 voi. Au împrumutat cărți 105 inși. Despăr-
  țământul a primit 5 broșuri giatuite dela centru. In Satul-nou despărțământul a împărțit
  150 broșuri între țărani. Broșurile din biblioteca poporală a Asociațiunii sunt înțelese
  de popor, de asemenea cele economice sunt mai cu plăcere cetite de țărani și istorioa-
  rele. Comuna Petrovaselo are bibliotecă parohială cu 50 voi. și cetitori circa 40.

        III.       Numărul reuniunilor 8, și anume: în Satul-nou «Sentinela», institut de credit
  și economii, în Petrovaselo «Steaua» institut de credit și economii, în Panciova «Pan-
  ciovana» institut de credit și ecou., în T.-Cuvin «Dunăreană» institut de credit și econ.,
  în Uzdin «Concordia» institut de credit și econ., în Petrovaselo Corul bisericesc lumesc,
  în T.-Cuvin Corul bisericesc lumesc și în Satul-nou Corul bisericesc lumesc.

        IV. Averea despărțământului: 0.

         V. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.

        VI.        Activitatea despărțământului va puteă luă avânt mai mare prin angajarea
  unui secretar, care să călătorească din comună în comună. Retribuția lui s’ar puteă
  acoperi din taxele ce ar întră din aranjarea de petreceri și prelegeri.

P. Stoica, dir. desp.

                              44. Despărțământul Reghin.

           I. Numărul agenturilor: 0.

           II.         Numărul bibliotecilor 2: în Săcahil-de-pădure cu 240 voi. și în Reghin cu
  265 volume. Au împrumutat cărți 80 de inși. Despărțământul a primit gratuit 30 broș.
  S’au împărțit 30 broșuri gratuite între țărani. Mai există biblioteci și în comunele : Potoc
  parohială, Idicel parohială, Ibănești parohială, Reghin protopresbiterală, Deda școlară,
  Toplița-română bisericească, Râpa-superioară parohială, Hodac parohială, Mures-Cueșd
  parohială.

25Q


        111. Numărul reuniunilor: 0.

          IV. Averea despărțământului K 302-40.

          V. Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.

          VI.           Despărțământul are schiopticon. Poporul arată mai mare interes față de
prelegerile despre economie și istoria neamului românesc, cu preferință despre asu-
pririle îndurate de el. Idea posturilor de secretari salariați e bună, dar nerealizabilă
neavând mijloace materiale.

Galacteon Șagău, direct, desp.

45.  Despărțământul Săliște.

          I. Numărul agenturilor 6: cele din anul    trecut.

         II. Numărul bibliotecilor 12: în Aciliu cu  200 voi., în Amnaș     cu 40 voi., Ca-

cova cu 395 voi., Galeș cu 132 voi., Săliște cu 1596 voi., Sibiel cu 337 voi., Tilișca cu
611 voi., Topârcea cu 138 voi., Gurarâului cu 500    voi., Mag cu 145 voi.,  Vale cu    220

voi.,   Orlat cu 280 voi. Au împrumutat cărți 947 de  inși. Mai există și alte biblioteci în

Aciliu, Cacova, Galeș, Săliște, Sibiel, Tilișca, Gurarâu, Mag și Orlat, toate școlare.

         III.        Numărul reuniunilor 10: în Gurarâului „Reuniunea femeilor"; Tilișca „Reu-
niunea femeilor'¹; Săliște „Casina română", înf. 1878, „Reuniunea meseriașilor", înf.
1880/1, „Reuniunea pompierilor", înf. 1882, „Reuniunea de cântări", înf. 1898, „Reu-
niunea de înmormântare", înf. 1901, „Reuniunea de înfrumsețare" înf. 1901, „Reuniunea
economică, înf. 1901, „Cassa de păstrare" (reuniune), înf. 1884.

         IV. Averea despărțământului K 417'45.

         V.          Cursurile de analfabeți s’a încercat în unele comune însă rezultatul nu a
fost satisfăcător.

         VI.         Despărțământul nu are schiopticon, s’a luat însă dispoziții a se procură unul.
Despărțământul nu află de lipsă retribuirea secretarului.

Dr. N. Calefariu, dir. desp.

46.  Despărțământul Sânmiclăușul-mare.

       N’a înaintat raport. Director al desp. e dl Dr. Nestor Opreați, advocat.

                         47.  Despărțământul Sătmar-Ugocea.

          I. Numărul agenturilor 1: în Seini care desfășură o activitate rodnică.

         II.          Numărul bibliotecilor 21: în Borlești cu 50 voi., Aciua cu 150 voi., Pomi cu
50 voi, Amaț cu 50 voi., Apa cu 50 voi., Oșvarău cu 50 voi., Bicsad cu 50 voi., Mă-
dăraș cu 50 voi., Dob cu 50 voi., Ardusat cu 50 voi., Jidani cu 103 voi., Craiu-Dorolț
cu 103 voi., Sanislău cu 103 voi., Fântâna cu 103 voi., Moftinul-mic cu 80 voi., lojip
cu 40 voi., Șișești cu 40 voi., Lipău cu 40 voi., Culciul-mare 50 voi., Seini cu 300 voi.,
Turț cu 103 volume.

         III.        Numărul reuniunilor 20, și anume: Institutul de credit „Sătmăreana", în
Seini; „Aurora", Baia-mare; „Arina", Sanislău; „Perseul", Chiuzbaia. Societăți de
consum: în Borlești, Aciua, Ardusat, Lipău, Cicârlău, Papbicău, Boghiș. Grânare biseri-
cești : Tiream, Sanislău,Moftinul-mic, Sân-Miclăuș, Istrău, Mădăraș,Jidani, Lipău, Vereșmart.
IV. Averea despărțământului K 1167'—.

         V.          S’a ținut un curs de analfabeți în Borlești de cătră dl Aurel Popan înv.,
care a instruit 30 de adulți

         VI.         Un secretar retribuit nu ar putea desfășura o activitate mai mare, fiindcă
poporul nu ține de loc la cultivarea lui proprie.

Oeorge Șuta, direct, desp.

                         48.  Despărțământul Sebeșul-săsesc.

       I.       Numărul agenturilor 16, în comunele : Lancrăm, Pianul-de-sus, Pianul-de-jos,
Rechita, Sebeșul, Săsciori, Loman, Cacova, Laz, Rehău, Deal, Câlnic, Vințul-de-jos,
Daia, Cioara. Cut. Activitatea puțină.


18:

260


       II.        Numărul bibliotecilor 15, în comunele: Lancrăm cu 20 voi., cetitori 25, cărți          1

gratuite din centru 20. Pianul-de-sus cu 36 voi., cetitori 20, cărți gratuite din centru 36,             1

Pianul-de-jos cu 154 voi., cetitori 30, cărți gratuite din centru 50. Rechita cu 35 voi.,                I

cetitori 10, cărți gratuite 35, Sibișel cu 35 voi., cetitori 10, cărți gratuite 35, Săsciori cu          J

131 voi., cetitori 50, cărți gratuite 50, Loman cu 35 voi., cetitori 10, cărți gratuite din
centru 35, Cacova cu 42      voi., cetitori 5, cărți gratuite din centru  41,         Laz   cu 127 voi., i

cetitori 45, cărți gratuite  din centru 40,  Rehău cu 174 voi.,   cetitori 40,       cărți  gratuite din j

centru 35, Deal cu 41 voi., cetitori 10, cărți gratuite din centru 41, Câlnic cu 86 voi.,
cetitori 15, cărți gratuite  din pentru 35,   Daia cu 195 voi.,   cetitori 25,       cărți gratuite din

din centru 35, Vințul de     jos cu 51 voi.,  cetitori 10, cărți gratuite din centru 51, Cioara

cu 90 voi., cetitori 30, cărți gratuite din centru 42.

       Mai sunt 2 biblioteci școlare în Lancrăm și Sebeșul-săsesc.

       111.       Numărul reuniunilor: cele din anul trecut.


       IV.      Averea despărțământului:
                      a)                In bani.......................K 223-43

                      b) Schiopticon...................„  300-—

                      c) Dulap.........................„   20-—


                                             Total . K 543-43

      V.  Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.

       VI.       Despărțământul are schiopticon, dar diapozitive nu. S’a aranjat cu ocaziunea
adunării cercuale o expoziție etnografică în Cut cu rezultat mulțămitor.

Sergiu Medean, dir. desp.

49. Despărțământul Sibiiu.

        I.         Numărul agenturilor 9, în comunele: Sebeșul-de-jos, Săcădate, Tălmăcel
Bungard, Ocna-Sibiiului, Șura-mare, Porcești, Ruși și Vurpăr.

       II.        Numărul bibliotecilor 16: în Săcădate cu 120 voi., Veștem cu 160 voi., Tăl-
măcel, Bungard, Sadu, Roșia-săsască, Turnișor cu 60 voi., Ruși cu 43 voi., Ocna-Si-
biiului cu 112 voi., Hamba cu 60 voi., Cristian cu 70 voi., Vurpăr cu 63 voi., Sebeșul-
inf. cu 85 voi., Porcești cu 75 voi., Șelimbăr cu 70 voi., Loamnăș cu 75 voi. La biblio-
tecile nou întemeiate au fost donate broșurile din ediția Asociației dela centru. S’au
împărțit între țărani din edițiile Asociației și alte broșuri, precum și biblioteca copiilor
și numeri din «Țara noastră», circa cam 150 broșuri. Broșurile din biblioteca poporală
a Asociației sunt înțelese mai ales acele cari dau îndrumări pentru vieața practică.

       III.      Numărul reuniunilor 33 și anume: în Sibiiu: «Albina», institut de credit și
economii, Reuniunea română de muzică, Reuniunea sodalilor români, Reuniunea de în-
mormântare, Reuniunea română de agricultură, Reuniunea femeilor române, Casina ro-
mână, Reuniunea femeilor române gr.-cat. pentru înfrumsețarea bisericii, Societățile ele-
vilor seminarului Andreian, «Lumina», institut de credit și economii, Societatea absti-
nenților, în Avrig «Avrigeana», inst. de credit și «Tovărășia agricolă», în Boița «Turnul
roșu», institut de credit și Casina română, în Sadu «Frățietatea», institut de credit și
Societatea pentru asigurarea vitelor, în Săcădate «Plugarul» institut de credit și Socie-
tate de consum și valorizarea productelor, în Porumbacul-de-jos «Porumbăceana», inst.
de credit, în Sebeșul-de-jos «Isvorul», institut de credit, în Ocna-Sibiiului «Viitorul»,
institut de credit, însoțiri «Raiffeisen» sunt în comunele: Bungard, Oușterița, Nucet,
Mohu, Veștem, Roșia-săsască, Șelimbăr, Tălmăcel, Cristian și Turnișor, unde se află și
o societate a corului funebra].

      IV.       Averea despărțământului K 998-69.

       V.        Cursuri de analfabeți s’au ținut în mai multe comune din despărțământ, dar ra-
port detailat nu am primit. Premii pentru instruirea analfabeților s’au împărțit. Premiile
au fost date și pentru zelul dovedit prin ținerea conferențelor și prelegerilor poporale.
Au fost premiați loan Popa, paroh, Constantin Moldovan, paroh și învățătorul Ieronim
Neamț.

261


      VI.       Despărțământul are schiopticon și diapositive «vieața lui Isus Christos>.

      S’au înființat câteva însoțiri economice și financiare (Raiffeisen). Mai iubite sunt
prelegerile istorice-culturale, liber rostite. Expoziție nu s’a aranjat, deoarece pe teritorul
despărțământului Sibiiu, reuniunea agricolă aranjază an de an mai multe expoziții cu
rezultat foarte frumos. Despărțământul e împotriva secretarilor salariați.

                                                      Dr. Aurel Crăciunescu, secretar.

                           50.  Despărțământul Sighișoara.

      Nu a înaintat raport. Despărțământul nu funcționează de doi ani.

                             51. Despărțământul Șimleu.

          I. Numărul agenturilor: 0

         II.          Numărul bibliotecilor 21: biblioteci poporale. Afară de cele arătate în ra-
portul anului 1907 și 1908 s’au mai înființat: Siciu cu 24 voi., Mal cu 26 voi., Vâlcăul-
unguresc cu 22 voi., Periceiu cu 22 voi., Mălădie cn 22 voi., Hususău cu 21 voi.,
Pria cu 17 voi., Stârciu cu 20 voi., Marin cu 20 voi., laaz cu 20 voi., Fizeș cu 16 voi.,
Ipp cu 14 voi., Doh cu 24 voi., Șumal cu 26 voi., Sâg cu 31 voi., Marca cu 30 voi.,
Cizer cu 26 voi., Cățektl-român cu 27 voi., Badon cu 28 voi., Bocșița cu 28 voi., Asua-
giul-de-jos cu 26 voi. Au împrumutat cărți 230 de inși. Broșurile înțelese de popor sunt
povestirile lui 1. P. Reteganul și începutul neamului de Dr. I. Lupaș.

        III. Numărul reuniunilor: cele din anul trecut.

        VI.  Averea despărțământului K 12 —.

        V.          S’au ținut cursuri de analfabeți în următoarele comune: în Doh preotul
Augustin Mureșan, Supurul-de-sus înv. G. Nichita, Hidig înv. Nic. Pop, laaz preotul
George Groze, Mal economul Mihai Sabou, Giurtelec înv. Danii Graur, Fizeș învăț.
Valeriu Pătcaș, Șumal preotul Vasiliu Pop. Dl Nic. Pop înv. în Hidig a fost premiat
cu 25 coroane.

        VI.          Poporul arată interes față de toate prelegerile, îndeosebi față de cele
economice.

Alimpiu Barbolovici, direct, desp.

                             52. Despărțământul Tășnad.

          I. Numărul agenturilor: 0

         II.          Numărul bibliotecilor 3: în Santău cu 60 voi., Unimăt cu 132 voi., și Hotoan
cu 30 voi. Le-au folosit cam 225 cetitori.

        III.         Numărul reuniunilor 4: „Vulturul*', institut de credit și economii Tășnad,
înf., 1908; 3 însoțiri de credit sistem „Raiffeisen" în Santău, Seuca și Căuaș, 3 to-
vărășii de consum în Hotoan, Santău, Seuca. Mai sunt 2 grânare bisericești în Supurul-
de-jos și Cehalul-românesc.

        IV.  Averea despărțământului K 160'86.

        V.  Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.

Dr. Coriolan Steer, direct, desp.

                         53. Despărțământul Teaca.

      înființat la 31 Iulie 1910.

                           54.  Despărțământul Timișoara.

      1. Numărul agenturilor: 0.

      II.        Bibliotece: Cele din anul tfecut în număr de 13. Există în Timișoara biblio-
tecă școlară și bisericească.

      111.        Numărul reuniunilor 1: (Reuniunea de lectură) Casina română din Timi-
șoara-Fabric, inf. 1872.

      IV.  Averea despărțământului:

            1.  13 Biblioteci poporale.

262


             2. Fondul cultural de K 5,000-— administrat de comitetul central și           J

             3. Numărarul depus la „Timișana“ K 838.30.                                    J

      V.  Cursuri de analfabeți nu s’au ținut.                                             3

      VI.        Credem că ar fi folositoare angajarea de secretari retribuiți, plătindu-se cu
200—300 Cor. anual.                                   Romulus Cărăbașiu, dir. desp. a

55.  Despărțământul Treiscaune-Ciuc.                              i

      N’a înaintat raport. Despărțământul a ținut o adunare cercuală. Directorul desp. ț
e dl Constantin  Dimian, protopop.                                                        3

                             56. Despărțământul Turda.                                   ’ț

      I.  Numărul agenturilor: 0.                                                          j

      II. Numărul bibliotecilor 4: In Turda cu 341 voi., îndoi cu 180., Tritiul de sus     |

cu 121 voi., Agârbiciu cu 120 voi. Mai sunt biblioteci în: Turda, biblioteca reuniunei     3

femeilor române și biblioteca tractului protopopesc gr.-or.                                1

      III.       Numărul reuniunilor 3: în Turda reuniunea femeilor române și Instit de credit
„Arieșana“. Grânare bisericești mai în toată comuna.                                       ț

      IV.  Averea despărțământului: 250 Cor. 11 bani.                                      ț

      V.         învățătorii din Cianul deșert și din (nedescrifabil) au ținut cursuri cu analfabeții. ț
Rezultatul nu se știe.                                luliu C. Vlăduț, direct, desp. j

                             57. Despărțământul Vârșeț.

      Despărțământul n’a putut desfășură nici o activitate din cauza că intelectualii din
aceste părți nu arată interes față de scopurile urmărite de Asociațiune.

Traian Oprea, dir. desp.

58.  Despărțământul Zernești.


        I. Numărul agenturilor 0.

       II. Numărul bibliotecilor 0.

      111.        Numărul reuniunilor 9. în Zernești: Reuniunea femeilor române, înf. 1881,
Reuniunea de înmormântare înf. 1902, «Creditul», soc. pe acții institut de credit și eco-
nomii, Reuniunea femeilor pentru înfrumsețarea bisericilor gr.-or. rom., înf. 1906, Corul
bisericesc, gr.-or. român înf. 1906; în Tohanul-vechiu: Reuniunea de înmormântare, înf.
1903, Tovărășia pentru asigurarea vitelor, înf. 1907, Fanfara țărănească, înf. 1906; în
Poiana-Mărului Corul bisericesc, înf. 1908.

      IV.  Averea despărțământului K 102.

       V.         Cursuri de analfabeți s a încercat să se țină în Zernești și Tohanul-vechiu
dar nu s’au anuntat analfabeți.

      VI.        Despărțământul s’a reorganizat la 13 Decemvrie 1909; în cursul anului 1909
nu a desfășurat deci nici o activitate. Aderăm la propunerea de a înființa posturi de
secretari salariati în despărțăminte.                         loan Ionică, dir. desp.

263


Anexa VII.


TABLOUL SUMAR


despre starea șl activitatea despărțămintelor în cursul anului 1909.

      a                                       Membri                                                             
il cur<                                                                a   fi   5  .5                            
                                       c               fi            fi         ®                                
        Despărțământul                 as      inari                 fi                      Observațiuni        
: Nn:                                  5   o                £      O tJD           a                             
                                           cx       o                          £   ©                             
                                                                                   o                             
1       Abrud-Câmpeni . .              1   20  52     30   103  25   6   5    9     4                            
2       Agnita.....                            14          14   35   ---   _.         înființat la 1 Auonsi 1909 
3       Aiud-Teius ....                1       32     20   53   46            3                                  
4       Alba luJia’ ....               _   3   29     22   54   41   _   8    16                                 
5       Becicherecul mare .            _   1   7      5    13   11   7   1    2                                  
6       Beiuș......                    --- 1   41     8    50   157  3   9    7    12                            
7       Bistrița.....                  11  8   28     40   87   37   18  15   15  13                             
8       Blaj.......                    4   3   47     12   66   40   13  13   32  2                              
9       Bocșa......                    1   _   27     23   51   36   1   3    6                                  
10      Brac!......                    2   10  26     22   60   51   2   25   5   3                              
11      Bran......                     1   2   14     ---  17   11   _   1                                       
12      Brașov.....                    3   14  87     77    181 25   22  23   28  9                              
13      Bucium.....                        1   3      9    13   12       ....         înființat la 15 Apr. 1909, 
14      Buziaș.....                    --- 1   3      ---  4    33   --- ---  1     _ n’a înaintat raport.       
                                                                                      înființat la 25 Apr. 1909, 
15      Caransebeș ....                2   3   22     ---  27   87   4   4    --- 2   n’a înaintat raport.       
16      Ceica......                    1   2   7      ---  10    --- --- ---  --- --- Înființat la 28 Martie 1910
17      Ciacova.....                   1   5   4      ---  10   17   --- ---  ---   _ n’a înaintat raport        
18      Cluj.......                    2   2   28     ---  32   56   20  20   5     _ n’a înaintat raport        
<9      Cohalm.....                    --- 1   9      ---  10   13   --- ---      _   despă-rț. nu funcționează, 
20      Dej.......                     3   2   28     ---  33     __ _   1    25    _ de mai mulți ani, n’a      
21      Deva......                     1   4   28          33        ---              trimis raport.             
22      Dicio-Sân-Martin . .               2   13     ---  15   11       1            n’a înaintat raport        
23      Dobra......                            17          17   81       1    14  1   n’a înaintat raport        
24      Kăgăr.ș.....                   2   8   51     ---  61        _   ---          n’a înaintat raport        
25      Gherla.....                    2   6   38     27   73   62   4   4    7   1                              
26      Hălmagiu ....                  _   --- 4      ---  4    33   _   1                                       
27      Hațeg......                    _   2   38     3    43   119  4   15   47    _                            
28      Hida-Huedin . . .              1   1   18     45   65   80   5   2    5   _                              
29      Lăpușul-ungiiresc              1   1   27     27   16   51   1   3    9   _                              
30      Lipova .....                   2   2   10     ---  14   ---- --- ---  --- --- n’a înaintat raport        
31      Lugoș ......                   4   4   37     ---  45   ---  _   ---  1   2                              
32      Mediaș.....                    1   3   28          32   27   _   _    7   1                              
33      Miercurea ....                 1   2   19     ---  22   23   2   8    3                                  
34      Mociu......                    1   2   13     ---  16   40   _   2    5     _                            
35      M.-Luduș.....                  1   3   19     ---  23   35   _   2    4   _                              
36      Murăș-Oșorheiu . .             1   4   15     15   35   40   3   3    2   _                              
37      Murăș-Oioara . . .             _   1   25     61   87   29   _   ---  3   _                              
38      Năsăud.....                    11  26  30     26   93   34   13  13   28  1                              
39      Nocrichiu ....                 _   _   24     20   44   16   10  10   3   _                              
40      Oradea-mare . . .              1   2   28     20   51   232  21  21   3     _                            
41      Orăștie.....                   9   8   25     ---  42   71   4   4          _ n’a înaintat raport        
42      Oravița.....                   4   13  38     ---  55   47   _   _    _   _                              
43      Panciova.....                  1   7   20     6    34   13   4   4    4   _                              
44      Reghin.....                    1   4   50     14   69   31   _   2    1   1                              
45      Săliște......                  1   9   45     8    63   15   6   12   22  _                              
46      Sânmiclăusul-mare .            2   5   9      ---  16   12   3   4    3   _   n’a înaintat raport        
47      Sătmar-Ugocea . .              3   12  52     20   87   100  1   21   1   _                              
48      Sebeș ......                   2   5   39     28   74   23   16  15   10  _                              
49      Sibiiu......                   7   24  81     132  244  36   9   16   8   10                             
50      Sighișoara ....                  _ _   4      ---  4    ---  _   _    _     _ n’a înaintat raport        
51      Șimleu......                   4   10  54     ---  68   201  __  21   20  _                              
52      Tășnad .....                   --- 7   19     8    24   27   --- 3    3   1                              
53      Teaca......                    1   3   15     2    21    --- --- ---  __  _   Înființat la 31 Iulie 1910 
54      Timișoara ....                 R   9   39     ---  53   51   _   13   1   _                              
55      Treiscaune-Ciuc . .            2   _   18     ---  20                         n’a înaintat raport        
56      Turda ......                   _   1   19     10   30   54       4    1   _                              
57      Vârșeț......                   1   11  22     ---  34   40   --- _    --- _                              
58      Zărnești.....                  1   1   27     30   59      5 4   4    --- --- s’a reornan. în Dec. 1909  
59      Membri afara fie despărțăminte 5   8   13     ---  26   ---  --- ---  20  --- prelegerile ținute de      
                                                                                      preotul Aurel Nistor       
        Total . .                      112 289)1579 770)2750    2372 206 337  389 63                             


264


Anexa VIII.

  Nr. 667—1910.

RAPORTUL COMITETULUI

asupra socotelilor "Asociațiunii^ pe anul 1909.

               Onorată adunare generală!

     Anul financiar 1909 a fost pentru «Asociațiune» mulțămitor, dacă
considerăm că veniturile ei normale arată un plus de K 3466’— față de
buget și de K 4625’— față de venitul anului 1908.

     Creșterea întreagă a venitului provine din taxele de membri, cari
au dat K 4016’— peste preliminar; pe când alte poziții au rămas sub
buget anume:

     Veniturile extraordinare cu K 481 —

     și Interesele de cont curent cu K 100*—;

iar Chiria, Interesele de efecte și Taxele de administrare sunt aproape
egale cu bugetul.

     In total venitul fondului general a fost de K 37,848’—,

     Cheltuielile asemenea arată o creștere față de buget de K 789’— deșî
s’a economizat:

     întreagă dotațiunea de K 1000 — pentru un agronom, fiindcă nu s’a
ocupat acest post,


»:

I


1

ț

K 762’--- la dotațiunea bibliotecii,                    
„ 149’--- „      „      pentru prelegeri și            
„ 198’--- „ Interesele de cont corent.                 
S’a spesat însă peste buget:                           
la spesele de cancelarie, luminat, încălzit  K 32T---  
„ dotațiunea Revistei «Transilvania»           2286’---
„ contribuțiune, echivalent, canalizare        112’--- 
și „ spese neprevăzute                       n 200’--- 
Scăzând din venitul total de                yy 37848’30
cheltuielile de                             99 35093’21

           rămâne un escedent la venituri de             „ 2755’09

din care s’au întrebuințat K 2480’56 pentru amortizare din valoarea reali-
tăților și a mobiliarului, iar restul de K 274’53 s’a adăogat la fondul
general.

      Stockul efectelor a crescut prin emisiuni nouă cu 1 acțiune «Albina»
și 2 acțiuni «Sentinela»; s’a redus cu 5 acții «Munteana» în preț de K 200
cari în urma lichidării acestei bănci ne mai având nici o valoare, au fost
răscumpărate de donator cu numărar.

      La acest loc țin să amintesc, că mai multe acții primite odinioară,
cari asemenea nu au nici o valoare sau nu aduc nici un venit, le-am
luat în inventarul efectelor numai pentru evidența bucăților fără nici un
preț. Dar ca să nu scadă capitalul fondului general, am urcat valoarea
altor efecte cu suma cât fac acțiunile amintite. Am putut face cu ușurință

265


această urcare, fiindcă avem o samă de acțiuni, cari reprezintă o valoare
cu mult mai mare, decât aceea cu care sunt luate la inventar.

      Celelalte fonduri și fundațiuni în parte preponderantă s’au mișcat
între marginile bugetului.

      Singur Fondul G. Barițiu, deșî a primit un ajutor extraordinar de
K 1000 dela institutul «Albina», pe lângă dotațiunile regulate, arată o nouă
scădere de K 1101*—, reducându-se la K 9518’—, în care sumă e cuprinsă
și dotațiunea dela «Solidaritatea» de K 1096’— pentru un agronom.

      Scăderea aceasta provine mai ales din cheltuielile mari cu «Dicțio-
narul numirilor de localități», pentru care Asociațiunea a jertfit în anul
1909 K 2584’—; pănă când din vânzarea acestei lucrări abia s’au în-
cassat K 880‘—.

      Scăderi mai arată:

Fundațiunea 1. Gallianu de                    K 59‘— și

                 „ loan și Zinca Roman de „ 131*—;
dar acestea sunt numai aparente și provin de acolo, că unii stipendiști
au ridicat o parte din stipendiu pe anul 1908 numai în 1909, iar altora
li s’a dat anticipațiuni de stipendii pe 1910.

      La fondul Avram lancu și Fundațiunea lohanna Bădillă, prin stabi-
lirea echivalentului nou în sumă mai mare, au crescut spesele și s’a
putut capitaliza la cel dintâi abia K 18’—, la a doua K 828'—.

      Fondul Andreiu Mureșianu, din care s’au plătit 2 premii cu K 600⁻—
pentru 2 ani, a scăzut cu K 174*—.

      Fundațiunea loan Petran ar fi arătat o creștere de K 1867’—, (cu
K 300’— mai mult), dacă nu plătiâ anticipative K 300’— stipendiștilor.

      Fondul de zidire al Muzeului, care afară de chirii și de donațiunea
institutului «Albina» de K 1000’—, n’a avut alte venituri, abia arată o
creștere de K 2-—.


Celelalte fundațiuni au crescut normal:

Fundațiunea G. Boieriu cu                  K 469----           
99              G. Filepp                 99 2410 ---          
99              loan lancu                99 289----           
99              Nic. Marinoviciu          99 130----           
99              Dr. I. Moga               99 34----            
99              Dr. I. Nichita            99 1602----          
99              I. Olteanu                99 2288----          
99              I. Popp Maior             99 205----           
99              Demetriu Suciu            99 735----           
Datoria de cont corent la «Albina» s’a redus cu K 5034---- dela

K 49-253-—, la K 44.219—.

     Fundațiuni nouă n’a primit Asociațiunea în acest an.

     Efectele fondurilor și fundațiunilor s’au sporit, ca și la fondul general
numai din participări la emisiuni nouă și anume:

266

la fundațiunea I. Bădillă           cu 1 acție «Albina»            
„       „      Dr. I. Nichita                                      
„       „       I. Petran           », 7 „     yy                  
și „      „     Teodor Sandu        „ 6 „      «Luceafărul»        
iar depozitele cu                                                  
1 libel de depunere «Ardeleana» sub numirea «  fondul pentru ajute-
rarea technicilor români» de.....              K      259'90       

     Averea totală administrată de «Asociațiune» se .
cifra la sfârșitul anului 1909 cu...................  .     „    941,347'37

din cari subtrăgând datoriile de........................... „     49,63473

rămâne avere curată de.................................... „    891,712'64

adecă o creștere de K 12,53113 față de anul 1908.


      După acestea Vă rugăm:

      1. Să luați la cunoștință acest raport.

      2. Să censurați conturile: Bilanț, Venituri și Spese cu anexele lor
și, aflându-le exacte, să încuviințați pluserogatele și să dați absolutorul
pe anul de gestiune 1909.


     Sibiiu, 2 Septemvrie 1910.


   losif Sterca Șuluțu m. p.,

            prezident.


Oct. C. Tăslăuanu m. p.,
secretar.

 Bilanțul Asociațiunii.

268


Nr. 667—1910.


1

Active.


        Bilanț la


Depozite spre fructificare . . . .

Efectele fondului general..............

    „ fondurilor și fundațiunilor .
Realități:

  casa din   straga Șaguna  Nr. 6   . .

    v h n              „ rr &       *  •

  edificiul școalei civile de fete . .
palatul Muzeului istoric etnografic
Debitori:

  fundațiunea 1. Russu..................

        „ P. Murășan          . . . .

  diverși..............................

  anticipațiuni........................

Mobiliar . . . ........................


54040

202664


114686


256704

154200 ---
82000  ---
127200 ---
192000 ---
     5 20 
   256 ---
   743 34 
152    80 

555400


1157

13400


34


K


f


K


f


941347 34


Sibiiu, 31 Decemvrie 1909.


         loan Vătășan m. p.,
         cassier.

Examinând acest bilanț am constatat, că este exact și în consonanță cu
                                                           Comisiunea

Dr. Liviu Lemănyi m. p.                Nicolae Ivan m. p.

Aprobat în ședința comitetului

       losif sterca Șuluțu m. p., prezident.

269


        31 Decemvrie 1909.


i

    Pasive.

                                                 1 K î      K  i f
Fondul general cu donaț. Stana și Stroie Belloiu       316387   08
„ Muzeului istoric etnografic ....                     145635 ----
„ George Barițiu.........                              9518   --- 
„ Andreiu Mureșianu.......                             9524   --- 
„ Avram lancu.........                                 6388   --- 
„ despărțăm. Deva........                                 670 --- 
„        „     Timișoara......                         5000   --- 
„ loan Simu..........                                  1047   --- 
„ cultural al băncilor.......                             629 --- 
Fundațiunea Ioana Bădillă.......                       29854  ----
„       E. D. Bașiota.......                           1557   --- 
„      George Boieriu......                            16291  ----
„      anonimă din comitatul Dobâca .                  2767   --- 
„      George Filepp.......                            55420  69  
„       loan Gallianu.......                           3441   --- 
„      loan lancu ........                             6625   21  
„      Nicolae Marinoviciu.....                        7558   --- 
„      Dr. loan Moga......                             2914   --- 
„       Dr. loan Nichita și fondul cult.                          
selăgian........                                       34570  81  
„      loan Olteanu.......                             102860 --- 
„      loan Petran........                             70469  56  
„    ’ loan Popp Maior......                           6153   --- 
„      Radu M. Rîureanu.....                           3362   50  
„     loan și Zinca Roman ....                         10295  --- 
„     Teodor Sandu .......                             25674  41  
„      Demetriu Suciu......                            9379   --- 
Creditori..............                                57357  08  
                                                       941347 34  

Nicolau Togan m. p.,
controlor.

cărțile de contabilitate, purtate în regulă. — S i bi i u, în 30 August 1910.
  de reviziune:

Dr. O. Russu m. p.

  ținută în 2 Septemvrie 1910.

                            Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar.

270


Venituri și spese


2

                                                 Preliminat  Spesat    
                     Spese                       K         f     K   f 
Salare...............                            9350    ---  9350 --- 
Spese de cancelarie, luminat, încălzit . . •     4500    ---  4820  95 
Chirie pentru birouri.........                   1200    ---  1200 --- 
Dotațiune pentru bibliotecă                      1000    ---   237  72 
„        „ înzestrarea Muzeului . •              1000    ---  1000 --- 
„        „ revista «Transilvania» . ■            2800    ---  5085  57 
„    fondului George Barițiu ....                1000    ---  1000 --- 
„     pentru secțiuni.......                      650    ---   650 --- 
„         „ prelegeri poporale ■ ■ ■             2000    ---  1851  20 
Contribuțiune, echivalent, canalizare, apă, etc. 2000    ---  2111  69 
Interese de cont corent........                  7450    ---  7252  54 
Spese neprevăzute ..........                      300 ---      533  54 
Amortizări din realități și mobiliar ....         --- ---     2480  56 
Escedent adaus la fondul general ....              78    ---   274  53 
Sibiiu, 31 Decemvrie 1909.                                   37848  30 
              loan Vătășan m. p.,                                      
                    cassier.                                           

Examinând acest cont am constatat, că este exact și în consonanță


Sibiiu, în


Corni siunea de

       Dr. L. Lemeny m. p.                Nicolae Ivan m. p.

                                     Aprobat în ședința comitetului
       losif Sterca Șuluțu m. p., prezident.

271


        la 31 Decemvrie 1909.


2


Venituri


Taxe de membri . .

Chirie...............

Interese de efecte .
Interese de cont-curent
Taxe de administrare .

Venituri extraordinare

Preliminat  încassat  
K       f   K     f  
16000       20016 22 
9970  ---    9967 52 
2950  ---    2985  56
2700  ---    2599  60
1962  ---    1959 50 
800           319  90
            37848  30

Nicolau Togan m. p.,
controlor.


cu documentele de cassă și cu registrele de contubilitate, purtate în regulă.


30 August 1910.


r e viziu n e:


Dr. O. Russu m. p.


   ținută în 2 Septemvrie 1910.


Oct. C. Tăslăuanu m. p., secretar.

272


  i


        Debit                 Evidență specială a

                                          K        f      K   f
I. Fondul Muzeului istoric-etnografic.                         
Interese de cont-corent.........          2515  90             
Serviciu...............                    600   ---           
Spese neprevăzute...........               352    10   3468 ---
Sald la 31 Decemvrie 1909.......                     145635 ---
                                                     149103 ---
//. Fondul Gheorghe Barițiu.                                   
Onorar la autori...........                550  20             
Spese de tipar..........  .                836  40             
Dicționarul numirilor de localități.....  2584  10             
Diverse cărți.............                 548  28             
Secțiunile știențifice-literare.......     835  70     5354 68 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                      9518 ---
                                                      14872 68 
        III. Fondul Avram lancu.                               
Lin stipendiu.............                 100  40             
Echivalent și asigurare.........           126  27             
Taxă de administrare..........              33   ---    259 67 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                      6388 ---
                                                       6647 67 
IV. Fondul despărțământului Timișoara.                         
Despărțământului...........                197 _               
Taxă de administrare.........               25 --- 1    222 ---
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                      5000 ---
                                                       5222 ---
V. Fundațiunea lohanna Bădillă și lohanna                      
              Moldovan etc.                                    
Echivalent..............                  430     20           
Taxă de administrare..........            290  ---      720 20 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                     29854 ---
                                        1          1 30574 120  

1


j

273


                                             1

        Fondurilor și Fundațiunilor.              Credit.

                                          K      f     K      f  
/. Fondul Muzeului istoric-etnografic.         1                 
Starea Ia 1 Ianuarie 1909 ........        145633                 
Chirie...............                     2400                   
Donațiuni etc.............                1070   1 1 1 149103    
                                                       149103 ---
      II. Fondul Qheorghe Barițiu.                               
    Sald la 1 Ianuarie 1909 .........       9523                 
Dotațiune din fondul general.......       1650                   
Cărți vândute............                    293                 
Ajutor dela «Albina» Sibiiu.......        1000                   
Dicționarul numirilor de localități.....     880                 
«Solidaritatea» pentru un agronom ....      1096    29           
Dividendă..............                       12    30           
Interese de cont-corent.........             418    09  14872 68 
                                                        14872 68 
         Ul. Fondul Avram lancu.                                 
Sald la 1 Ianuarie 1909 .........           6370                 
Interese de cont-corent ...    .....         277    67   6647 67 
                                                         6647 67 
IV. Fondul despărțământului Timișoara.                           
Sald la 1 Ianuarie 1909.........          5000                   
Interese de cont-corent.........             132                 
Interese de scrisuri fonciare.......          90   ---   5222    
                                                         5222 ---
V. Fundațiunea lohanna Bădillă și lohanna                        
Moldovan etc.                                                    
Sald la 1 Ianuarie 1909 .........          29026                 
Interese de scrisuri fonciare.......         935                 
Interese de cont-corent.........             392                 
Dividendă..............                      160    15           
Extraordinare............                     61    05  30574  20
                                                        30574  20

19

274


2

                                                                  
                                             K         f K       f
VI. Fundațiunea F. D. Bașiota.                                    
Un stipendiu.............                             20          
Taxă de administrare.........                     40        56    
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......            _____16      1557  20
                                                          1613  20
VII. Fundațiunea G. Boieria.                                      
Un stipendiu...........  .                       200 40           
Patru ajutoare ă K 20‘---........                 80 20           
Taxă de administrare..........                   160 ---   440  60
Sald la 31 Decemvrie 1909 ......                         16291 ---
                                                         16731  60
VIII. Fundațiunea anonimă din cottui Dobâca.                      
Un stipendiu.............                        100 40           
Taxă de administrare..........                    18 ---   118 40 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                         2767 ---
                                                          2885 40 
IX. Fundațiunea I. Qallianu.                                      
Un stipendiu.............                        180 60           
Taxă de administrare..........                    29 50    210 10 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                         3441 ---
                                                          3651  10
X. Fundațiunea Nicol. Marinovici sen.                             
Un stipendiu.............                        120  40          
Taxă de administrare..........                    75  50   195 90 
Sald la 31 Decemvie 1909........                          7558 ---
                                                          7753 90 
XI. Fundațiunea Dr. I. Moga.                                      
Un stipendiu.............                         80              
Taxă de administrare..........                    29       109    
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                         2914 ---
                                                          3023 ---


275


2

i                                            K      f K        f
r7. Fundațiunea E. D. Bașiota.                                  
Sald la 1 Ianuarie 1909 .........             1546              
Interese de cont-corent.........                67 20 1613  20  
                                                       1613 120  
VII. Fundațiunea G. Boieria.                                    
Sald Ia 1 Ianuarie 1909 .........            15822              
Interese de cont-corent.........               577              
Dividendă.........‘.....                       280 50           
Extraordinare.............                      52 10 16731   60
                                                      16731 60  
VIII. Fundațiunea anonimă din cottul Dobâca.                    
Sald la 1 Ianuarie 1909 .........             2766              
Interese de cont-corent.........               119 40 2885  40  
                                                       2885   40
        IX. Fundațiunea I. Gallianu.                            
      Sald la 1 Ianuarie 1909.........        3500              
Interese de cont-corent.........               151 10 3651    10
                                                      3651    10
X. Fundațiunea N. Marinoviciu sen.                            'I
Sald la 1 ianuarie 1909.........              7428          90  
Interese de cont-corent.........               325 90 7753      
                                                      7753 i 90  
XI. Fundațiunea Dr. I. Moga.                                    
Sald la 1 Ianuarie 1909 .........             2880              
Interese de cont-corent.........                56 60           
Interese de efecte...........                   86 40 3023      
                                                       3023 --- 

19'

276


3

                                                K     f      i   f
                                                        K         
XII. Fundațiunea Dr. I. Nichita și fondul cul-                    
tural selăgian.                                                   
Ajutor bisericilor și școalelor din Selagiu . .  833              
Spese extraordinare..........                     10              
Taxă de administrare..........                   330      1173    
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                       34570  81 
                                                        35743  81 
XIII. Fundațiunea I. Olteana.                                     
Subvențiune școalei civile de fete : ... .      1790              
Subvențiune școalelor poporale din Cojocna .     500              
Taxă de administrare..........                   180 40   2470 40 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                       102860 ---
                                                        105330 40 
          XIV. Fundațiunea I Petran.                              
            Stipendii..............             2100              
Ajutor școalei din Oilău........                  60              
Reparaturi............;  .                       360              
Spese extraordinare ..........                   142              
Taxă de administrare..........                   200 26   2862 26 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                       70469  56 
                                                        73331  82 
XV. Fundațiunea Radu M. Rîureanu.                                 
Un stipendiu.............                        120 60           
Taxă de administrare..........                    18       138 60 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                         3362 50 
                                                        3501   10 
     XVI. Fundațiunea loan și Zinca Roman                         
            Stipendiu..............              480 80           
Taxă de administrare..........                   102       582 80 
Sald la 31 Decemvrie 1909 .......                       10295  ---
Sibiiu, 31 Decemvrie 1909.                              10877  80 

loan Vătășan, m. p.,
cassier.

277


3

                                                    K  f      K    f
XII. Fundațiunea Dr. I. Nichita și fondul cul-                      
tural selăgian.                                                     
Sald la 1 Ianuarie 1909 .........               32968               
Dividendă..............                          2244 45            
Interese de depozit ....    .....                 496 10            
Interese de cont-corent.........                   35 26 35743  81  
                                                         35743  81  
XIII. Fundațiunea I. Olteanu.                                       
Sald la 1 Ianuarie 1909 .........              100572               
Interese de efecte...........                    3700               
Interese de cont-corent.........                 1058 40 105330 40  
                                                         105330 40  
XIV. Fundațiunea I. Petran.                                         
Sald la 1 Ianuarie 1909.........                68902               
Interese de efecte...........                    2075 92            
Interese de depozit..........                    2254 64 ■          
Interese de cont-corent.........                   99 26 73331  82  
                                                         73331 | 82  
XV. Fundațiunea Radu M. Rîureanu.                                   
Sald la 1 Ianuarie 1909 .........                3356               
Interese de cont-corent.........                  145 Fo   3501 10  
                                                           3501 10  
XVI. Fundațiunea loan și Zinca Roman.                               
Sald la 1 Ianuarie 1909.........                10426               
Interese de cont-corent.........                  451 80 10877  80  
                                                         10877  80  
                      Nicolau Togan m. p.,                           
                           controlor.                                


278


        Efectele fondului general

    la 31 Decemvrie 1909.

                   Titlul                                              Valoarea                                   
                                               K__                                                      f K     f
                 I. Acțiuni.                  2100 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 II 1 1        
7 acțiuni «Albina» ă K 300 .......            1400                                                               
14   „ «Arieșana» ă K 100......               900                                                                
4   „ «Bihoreana» ă K 225 ......              300                                                                
3   „ «Bocșana» ă K 100......                 500                                                                
5   „ «Chiorana» ă K 100......                300                                                                
3   „    «Concordia», Uzdin â K 100 . . .     600                                                                
3   „    «Corona». Bistrița ă K 200 . . .     200                                                                
2   „   Corvineana» ă K 100......             200                                                                
2  „   «Economul» â K 100......               200                                                                
1   „ «Făgețana» ă K 200 ......               800                                                                
8   „    «Luceafărul» â K 100......           200                                                                
2   „   «Murășiana» ă K 100......             400                                                                
2   „   «Murășanul» â K 200......             4200                                                               
20   „   «Sătmăreana» ă K 210.....            100                                                                
1   „    «Sebeșana», Sebeș ă K 100 . . .      1400                                                               
14   „ «Sentinela» ă K 100......              300                                                                
3   „ «Silvania» ă K 100......                600                                                                
12   „ «Șoimușana» â K 50......               600                                                                
3  „ «Șomeșana» â K 200 ......                400                                                                
4   „ «Steaua» ă K 100.......                 100                                                                
1   „ «Vatra» ă K 100.......                  100                                                                
1   „   «Zărăndeana» â K 100 .....            400                                                                
4   „    «Abrudbânyai takp. rt.» ă K 100      1200                                                               
12   „    «Vajdahunyadi takp. rt.» ă K 100  .                                                                    
2   „    «Consum», Blaj â K 100 .  .  .  .                                                                       
1   „    «Oesellschaftshaiis» â K 200 .  .  .                                                                    
1   „ Nagyvârad-Belenyes - Vaskohi vasutt                                                                        
1   „    Szatmăr-Nagybănyai vasutt   .  .  .                                                                     
Transport .                                                                                               17500  


279

                     Titlul                       Valoarea.            
                                                  K      1 f   K       
                                      Transport .                      
               II. Diverse efecte.                                     
4 buc. Credit fonciar român ă Lei 5000, 5%                             
1 „ Rentă română amort. ă Lei 1000, 4%            18,800               
2/s „ Lozuri austriace din 1860, â fl. 100, 4'---    940 ---           
1 „ Obligațiune rurală ungară, f). 100, 4%        400                  
1 „ Rentă comună Februarie-August fl. 100,        200                  
4'2 %.............                                200        17,500    
80 „ Obligațiuni «Transilvania» â fl. 100 5-4%    16,000     36,540    
                                                             54,040 ---

Sibiiu, 31 Decemvrie 1909.


loan Vătășan m. p.,                        Nicolau Tbgan m. p.,

cassier.                                  controlor.

280


        Efectele fondurilor și fundațiunilor

    la 31 Decemvrie 1909.

.......                                        K      f       K   f
1. Fundațiunea /. Bădillă.                                         
Q acțiuni «Albina» â K 200 ......              1800  ---           
4 scrisuri fonciare «Albina» de 5% â fl. 1000  8000  ---           
3    „      „       „     „ „ K 2000           6000  ---           
2            „        „     „ „    „ 1000      2000  ---           
1    „      „       „    „ 4%% „ 2000          2000  ---           
1     „                                 „ 1000 1000  ---  20800 ---
            2. Fondul G. Barițiu.                                  
1 acțiune «lulia»..........                                 100 ---
          3. Fundațiunea G. Boieriu.                               
16 acțiuni «Albina» ă K 200 ......                         3200 ---
4. Fundațiunea G. Fiiepp.                                          
1 loz turcesc frs. 400 .........                 100 ---           
1 loz Saxen-Meiningen........                     14 ---    114 ---
5. Fundațiunea Dr. /. Moga.                                        
8 obligațiuni «Transilvania» â K 200 . . .                 1600 ---
        6. Fundațiunea Dr. /. Nichita.                             
7 acțiuni «Albina» ă K 200 ......              1400  ---           
22   „ «Bihoreana» ,ă 200 ......               4400  ---           
16   „ «Economul» â 100......                  1600  ---           
5    „ Ipar es gazd. Bank ă K 220 . .          1100  ---           
4   „ Kozepszolnokm.Zilahi takp. ă K 200         800 ---           
15   „ «Selăgeana» â K 100.....                1500  ---           
148    „ «Silvania» ă K 100......              14800 ---           
1   „ «Someșana» ă K 200 .....                 200   ---           
7   „ Szilăgycseh es videke takp. â K 200      1400  ---           
1    „ Tipografia K 100......                    --- ---           
3 lozuri Crucea roșie ung. ă fi. 5, pe jumăt.     15 ---           
2 „ Basilika â 5 fl. pe jumăt.....                10 ---           
1   „ din 1864 ă fl. 100 pe jumăt. . . .       100   ---  27325 ---
Transport .                                              53,139 ---


281

                                               K      f  K      f 
Transport. .                                             53139 ---
           7. Depozitul 4. Nichita.                               
1 ac{iune Tipografia K 100......                 --- ---          
*/2 din lozurile fundațiunei Dr. I. Nichita    125   ---   125 ---
8. Fundațiunea 1. Olteanu.                                        
Nom. K 30000 rentă ung. 4°/0 în coroane .      28400 ---          
„   „ 50000 scris, fonc. «Albina» 5% în cor.   50000 --- 78400 ---
9. Fundațiunea /. Petran.                                         
47 acțiuni «Albina» ă K 200 ......             9400  ---          
10   „ «Bihoreana» â K 200 .....               2000  ---          
108   „ «Economul» â K 100.....                10800 ---          
22    „ Kalotaszegi takp. ă K 100 . . .        2200  ---          
5    „ Kolozsm. takp. â K 100 . . . .          500   ---          
5   „ Kolozsvâri keresk. bank ă K 200          1000  ---          
7    „         „      takp. es hitelb. â K 200 1400  ---          
4   „ «Silvania» â K 100......                 400   --- 27700 ---
10. Fundațiunea 0 Suciu.                                          
4 acțiuni «Bihoreana» â K 200 .....            800   ---          
4   „ «Chiorana» â K 100.....                  400   ---          
33   „ «Selăgiana» ă K 100.....                3300  ---          
42   „ «Silvania» â K 100......                4200  ---          
8   „ Szilăgycseh es videke takp. ă K 200      1600  --- 10300 ---
        11. Fondul despărț. Timișoara.                            
1 scris fonciar «Albina» 4y3%.....             1000  ---          
2 „     „        „        „ ă K 500 . .        1000  ---  2000 ---
12. Fundațiunea l. Russu și soția Ecaterina.                      
60 acțiuni «Crișana» â K 100......             6000  ---          
4   „ «Zărăndeana» ă 100.....                  400   ---  6400 ---
13. Fundațiunea Teodor Sandu.                                     
46 acțiuni «Făgețana» ă K 200 .....            9200  ---          
12   „ «Luceafărul» ă K 100.....               1200  ---          
3   „ «Victoria» ă K 200 ......                600   ---          
5   „ «Sebeșana», Caransebeș, â K 200          1000  ---          
4   „ «Severineana» â K 50.....                200   ---          
34   „ «Timișana» ă K 200 .....                6800  ---          
28   „ «Someșana» ă K 200 .....                5600  --- 24600 ---

Țransport .              202664

282

- ------ --------------------------------------'  K f K         f
                                      Transport .     202664 --- 
                     Depozite.                                   
1 libel de depuneri «Albina» Nr. 22678 . . .              23 61  
1 libel de dep. «Arieșana» Nr. 1023, Desp. Turda          50  ---
1 libel de depun. «Ardeleana» Nr. 4921, Fond.                    
  pentru ajutorarea tehnicilor rom.....                  259 90  
1 libel de dep. «Crișana» Fund. Russu . . .             1200 '---
1 libel de dep. «Doina» Nr. 174, Fund. I. lancu         6625 21  
1 libel de depun. «Economul» Nr. 36, Fund. I.                    
  Petran..............                                 42587 56  
1 libel de depun, «Silvania» Nr. 744, Fund. G.                   
  Filepp..............                                 55836 69  
1 libel de depun. «Silvania» Nr. 392, Fondul                     
  cult, selăgean...........                              285 15  
1 libel de dep. «Timișiana» Nr. 2563, Fond.                      
  desp. Torac............                                 72 35  
1 libel de dep. «Timișiana» Nr. 3608, Fond.                      
  T. Sandu.............                                   71 14  
1 libel de dep. «Timișiana» Nr. 4217. Fund.                      
  T. Sandu .............                                1106 13  
Bon în cont-corent «Silvania», Fund. Dr. I.                      
  Nichita..............                                 6568 26  
                                          Total .     114686 --- 

Sibiiu, 31 Decemvrie 1909.


loan Vătășan m. p.,                     Nicolau Togan m. p.,

cassier.                               controlor.


Constatăm că efectele și libelele de depozit specificate în acest con-
spect se găsesc parte în cassa de fier a «Asociațiunii», parte la in-
stitutul «Albina».

      Sibiiu, în 30 August 1910.

Comisiunea de revizuire:

   Dr. L. Lemdnyi m. p. N. Ivan m. p. Dr. Russu m. p.

      S’a aprobat în ședința comitetului din 2 Septemvrie 1910.

   losif Sterca Șuluțu m. p.,         Oct. C. Tăslăuanu m. p.,

prezident,                            secretar.

283


 Proiectul de buget al Asociațiunii pe anul 1911.



 Nr. 667—1910.

RAPORTUL COMITETULUI

asupra bugetului «Asociațiunii^ pe anul 1911.

              Onorată adunare generală!

     Avem onoare a raporta că bugetul fondului general al anului viitor
(1911) îl prezintăm echilibrat cu suma la venite și cheltueli de K 38,304;
iar veniturile și cheltuielile celorlalte fonduri și fundațiuni le-am stabilit
în senzul literelor fundaționale și ale Normativului de administrare, și nu
oferă nici un moment mai important, ce ar merită să fie amintit în special.

     Sibiiu, 2 Septemvrie 1910.

 losif Sterca Șuluțu m. p.,              Oct. C. Tăslăuanu m. p.,

          prezident.                              secretar.

284


1


Proiect de budget

Nr. crt. I                                         Anii de observare                                                                              Preliminat                 
                            Spese                                                     1908                  1909                                   pe 1911                   
                                                   K I                                    f K    f                                 K |   f                                  
               /. Fondul general cu donațiunea                                                                                                                              
                  Stana și Straie Belloiu.                                                                                                                                  
1          Salare:                                 3000 i i i i i i i i i i i i i i i i i i 3000 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' 1 1 II II 1 3000  1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
2          Secretarului literar......              3000                                     3000                                   3000                                     
3          „       administrativ      . .          600                                      600                                    600                                      
4          Cassierului ........                    1800                                     1800                                   1800                                     
5          Oficialului.........                    960                                       960                                     960                                    
6          Servitorului........                    4692                                     4821                                   4700                                     
7          Spese de cancelarie, luminat, încălzit, 1200                                     1200                                   1200                                     
8          tipărituri..........                    102                                      238                                    1000                                     
9          Chirie pentru birouri......             2105                                     5086                                   5500                                     
10         Dotațiune pentru bibliotecă . . .       1000                                     1000                                   1000                                     
11         ,        „    rev. «Transilvania»       650                                      1000                                   1000                                     
12         „       „   înzestr. Muzeului           1402                                     650                                      650                                    
13         „    fondului G. Barițiu                1982                                     1850                                   2000                                     
14         „    pentru secțiuni                    7596                                       44                                   44                                       
           „       „   prelegeri poporale          590                                      2112                                   2000                                     
           „       „   masa stud. Cluj                                                      7252                                   2200                                     
           „      „   un agronom                                                            534                                    7100                                     
           Contribuțiune, echivalent, apă, hornar                                                                                    550                                    
           Interese de cont corent.....                                                                                                                                     
           Spese neprevăzute .......                                                                                                                                        
           //. Fondul Avram lancu.                                                                                                 38304 ---                                
           Un stipendiu.........                                                             100                               ---                                          
           Asigurare și echivalent.....                                                       70                                                                            
           Taxă de administrare .....                                                         33                                                                            
           Capitalizare.........                                                              77                                   280                                      
           ///. Fundațiunea E. D. Bașiota.                                                                                                                                  
           Un stipendiu.........                                                              40                              •---                                          
           Taxă de administrare......                                                         16                                                                            
           Capitalizare.........                                                              12                                      68 _                                  
           IV. Fundațiunea Q. Boieria.                                                                                                                                      
           Un stipendiu.........                                                             200                                                                            
           Patru ajutoare â K 20’--- ....                                                     80                                                                            
           Taxă de administrare ......                                                       163                                                                            
           Capitalizare.........                                                             462                                     905                                    
                                                                                                                                                                            


285


        pe anul 1911.

r. crt. 1                                 Anii de observare    Preliminat  
                     Venituri               1908       1909     pe 1911    
        Z                                 K     f 1  K       f K         f
          I. Fondul general cu donațiunea                                 
          Stana și Straie Belloiu.                                        
1         Taxe de membri......•           15250 ---  20016 --- 20000 ---  
2         Chirie..........•                9968 ---   9968 --- 10067 ---  
3         Interese de efecte......•        2866 ---   2986 ---  3050 ---  
4         „       „ cont corent . . . . •  2688 ---   2600 ---  2560 ---  
5         Taxe de administrare . . . . •   1903 ---   1960 ---  1990 ---  
6         Venituri extraordinare .....      548        320       637      
                                                               38304   ---
          11. Fondul Avram lancu.                                         
          Interese de cont corent.....                           280 ---  
          III. Fundațiunea E. D. Bașiota.                                 
          Interese de cont corent.....    -                       68 ---  
          IV. Fundațiunea G. Boieria.                                     
          Dividendă..........                          320 ---            
          Interese de cont-corent.....                 585       905      
          1                                                               


286


2

                  S p e s e                    Preliminat pe 1911     
                                              K    f 1    K         f
K. Fundaț. anonimă din cottul Dobâca.                                
Un stipendiu...........                       100  ---               
Taxă de administrare........                    19 ---               
Capitalizare............                         2 ---  121 ---      
        VI. Fundațiunea I. Gallianu.                                 
Un stipendiu...........                       120  ---               
Taxă de administrare........                    30 ---               
Capitalizare............                         3 ---  153 ---      
VII. Fundațiunea N. Marinoviciu sen.                                 
Un stipendiu...........                       120  ---               
Taxă de administrare........                    76 ---               
Capitalizare............                      134  ---  330          
     VIII. Fundațiunea Dr. I. Moga etc.                              
Un stipendiu...........                         80 ---               
Taxă de administrare........                    29 ---               
Capitalizare............                        35 ---  144 . _______
IX. Fundațiunea Dr. I. Nichita și fondul                             
             cultural selăgian.                                      
Ajutoare bisericilor și școalelor din Selagiu 989  ---               
Taxă de administrare........                  341  ---               
Capitalizare............                      989  --- 2319 ---      
        X. Fundațiunea loan Olteana.                                 
Subvențiune școalei civile de fete . . .      1804 ---               
„      școalelor confes. din Cojocna          500  ---               
Taxă de administrare........                  192  ---               
Capitalizare............                      2304 --- 4800 ---      


287


2

                Venituri                 Preliminat pe 1911    
                                         K       f 1 K     i f
V. Fundaț. anonimă din cottul Dobâca.                         
Interese de cont corent.......                     121        
      VI. Fundațiunea /. Gallianu.                            
Interese de cont corent.......                       153 ---  
VII. Fundațiunea N. Marinoviciu sen.                 330 ---  
Interese de cont corent.......                                
   VIII. Fundațiunea Dr. I. Moga etc.                         
Interese de efecte.........                86   40            
Interese de cont corent.......             57   60   144 ---  
IX. Fundațiunea Dr. I. Nichita și fondul                      
           cultural selăgian.                                 
Interese de efecte.........              1960  ---            
„    „ depozit.........                   342  ---            
„    „ cont corent .......                 17  ---  2319 ---  
      X. Fundațiunea loan Olteana.                            
Interese de efecte.........              3700  ---            
„    „ cont corent.......                1100  ---  4800 ---■ 
                                                              


288


3

                Spese                  Preliminat pe 1911     
                                       K      f   K        f  
     XI. Fundațiunea loan Petran.                             
Șase stipendii â K 300 .......         1800   ---             
Ajutor școalei din Oilău.......          60   ---             
Taxă de administrare........            235 ---               
Capitalizare............               2615  ---   4710  --- *
  XII. Fundațiunea Radu M. Rîureanu.                          
Un stipendiu...........                  80   ---             
Taxă de administrare........             19   ---             
Capitalizare............                 48   ---   147  ---  
XIII. Fundațiunea loan și Zinca Roman.                        
Un stipendiu...........                 300   ---             
Taxă de administrare........             50   ---             
Capitalizare............                105   ---   455 ---   
   XIV. Fondul despărț. Timișoara.                            
La dispoziția despărțământului.....     197   ---             
Taxă de administrare........             25 ---   222   ---   
Sibiiu, 22 Iulie 1910.                                        

loan Vâtășan m. p.,

       cassier.


                                   Aprobat în ședința comitetului central


                                  losif Sterca Șuluțu m. p., prezident.

289


3

               Venituri                Preliminat pe 1911__    
                                          K f II K           f
     XI. Fundațiunea loan Petran.                             
Interese de efecte.........            2360   ---             
„    „ depozit.........                2350   ---   4710 ---  
XII. Fundațiunea Radu M. Rîureanu.                            
Interese de cont corent.......                    147    ---  
XIII. Fundațiunea loan și Zinca Roman.                        
Interese de cont corent.......                    455    ---  
  XIV. Fondul despărțăm. Timișoara.                           
Interese de efecte.........              90   ---             
„    „ cont-corent.......               132   --- 222    ---  

Nicolau Togan m. p.,
controlor.


din 2 Septemvrie 1910.


                   Oct, C. Tâslăuanu m. p., secretar admin.


20

290


     Anexa IX.


LISTA BURSIERILOR ASOCIAȚIUNII
pe anul școlar 1909/10.

    1. Dionisiu Nistor, stud. în clasa a VlII-a gimnazială în Brașov;
      din fundațiunea «Marinoviciu»...............................K  120’—

    2. Victor Fetti, student în clasa a II-a gimnazială în Năsăud;
      din fundațiunea «Bașota»....................................„  40-—

    3. Ariton Pescariu, student în clasa a Vll-a gimnazială în Blaj;
      din fundațiunea «I. Galianu» ...............................„  120’—

    4. loan Piesa, student în clasa a Vll-a gimnazială la gimna-
      ziul din Brașov; din fundațiunea «Avram lancu» . ... „ 100'—

    5. Joe German, student în clasa a VII a gimnazială în Blaj;
      din fundațiunea «Riureanu»..................................„  80’—

    6. loan Morariu, student în clasa a VII-a gimnazială în Gherla;
      din fundațiunea «Dobâca» ...................................„  100⁻—

    7. Lucreția losif, elevă în clasa a IV-a civilă a școalei Asocia-
      țiunei din Sibiiu; din fundațiunea «Dr. I. Moga» . . . . „ 80"—

    8. Olimpiu Piso, student în clasa a V-a gimnazială în Blaj;
      din fundațiunea «loan și Zinca Roman»................., . „ 300‘—

    9. Augusta Radu, elevă în clasa Il-a a școalei civile de fete
      a statului din Făgăraș; din fundațiunea «George Boeriu»
      din Vad......................,..............................„  200'—

  10. Aurel Dobrescu, rigor. în medicină, Budapesta; din funda-
      țiunea «loan Petran» .......................................... 300‘—

  11. Nicolae Se. Ștefan, student în medicină, an. II, Cluj; din
      fundațiunea «loan Petran» ....................................„ 300⁻—

  12. Romul Moldovan, student în drept, an. IV, Cluj; din funda-
      țiunea «loan Petran»................................'  ■ • • „ 300⁻—

  13. Tit Liviu Crișan, student în drept, anul IV, Cluj; din fun-
      dațiunea «loan Petran» ......................................., 300'—

  14. Victor Stănilă, student în medicină, an. I, Cluj; din funda-
      țiunea «loan Petran» .........................................„ 300⁻—

  15. Vasilie Suciu, student în matematici, anul I, Cluj; din fun-
      dațiunea «loan Petran»........................................„ 300⁻—

291


        Secțiile științifice-Hterare.



    Proces verbal

luat în ședința plenară a secțiilor științifice-literare ale «Asociațiunei
pentru literatura și cultura poporului româna ținută la 14 Iulie n. 1910
în Sibiiu.

              Prezident:                                            Notar:

losif Sterca Șuluțu.                                   Octavian Goga.

        1. Prezidentul salutând secțiile întrunite, deschide ședința plenară.

        2. Prezidentul dispune să se constate numărul membrilor prezenți.

                    Se constată că dintre membrii ordinari ai secțiilor sunt de față:

                    din secția literară: Andreiu Bârseanu, Dr. losif Blaga, Virgil Onițiu,
              Dr. loan Rațiu și Enea Hodoș;

                    din secția istorică: losif Sterca Șuluțu, T. V. Păcățianu și N. Togan;
                    din secția științifică: Dr. loan Radu, Simeon Stoica și Arseniu Vlaicu ;
                    din secția școlară: Dr. loan Borcia, 1. F. Negruțiu, și Grig. Pletosu ;
                    din secția economică: Romul Simu ;

                    Sunt deci de față 15 membrii ordinari, cari conform §-lui 18 din Re-
              gulamentul general, pot luâ hotărîri valabile.

                    Dintre membrii corespondenți s’au prezentat la ședința plenară
              următorii:

                    Dr. Ilie Beu, Dr. Nicolau Bălan, Alexandru Ciura și Gavriil Precup.

                    Ș’au motivat absența dintre membrii ordinari: Traian Barzu, Dr. V.
              Bologa, Aurel Ciortea, Parteniu Cosma, Dr. loan Lupaș, Dr. loan Preda,
              Dr. loan Stroia și Dr. Ambrosiu Chețanu.

        3.        Cu verificarea procesului verbal se încredințează domnii Dr. loan Borcia și
Nicolau Togan.

        4.        Secretarul literar al «Asociațiunii» prezintă raportul său despre activitatea
secțiilor în anul din urmă și programul lucrărilor menite pentru secții.

                    Raportul secretarului literar se ia la cunoștință și se anexează la
              acest proces verbal sub A.

                    După aceste ședința plenară trece în secții.

Ședința a Il-a, din 14 Iulie n. p. m.

        5.        Domnul Andreiu Bârseanu, referentul secției literare, cetește raportul său, despre
activitatea secției în cursul anului din urmă

                    Se ia act. Raportul se anexează la acest proces verbal sub B.

                    Se pun la ordinea zilei singuraticele puncte ale raportului.

        6.        Secția literară propune ca să se piemieze cu premiul «Andreiu Murășianu»
volumul «Poezii» de Ecaterina Pitiș.

                    Ședința plenară primește propunerea.

        7.        Propunerea secretarului literar privitoare la alcătuirea unei lucrări come-
morative din prilejul jubileului de 50 de ani al «Asociațiunii» este recomandată spre
primire ședinței plenare.

                    Ședința plenară primește propunerea secretarului literar privitoare la
              alcătuirea unei scrieri comemorative conform programului cuprins în raportul
              anexat sub A.


20'

292


          8.          Secția literară cere să se atragă din nou atențiunea Comitetului central asupra
   lucrării «Descântece» de Enea Hodoș, pentru a fi publicată de cătră Asociațiune în
   timp apropiat.

                       Se primește.

          9.          Secția literară propune ca proiectul de reorganizare al secțiilor știențifice-li-
   terare prezentat de secretarul literar ședinței plenare și cuprins în raportul alăturat sub
   A. să formeze obiect de studiu pentru diferitele secții, cari se obligă, că din prilejul
   ședinței plenare a anului viitor să raporteze această chestiune.

                       Se primește.

          10.         Domnul T. V. Păcățianu referentul secției istorice prezintă și cetește raportul
   său despre activitatea secției în cursul anului trecut.

                       Se ia act. Raportul se anexează la acest proces verbal sub C.

          11.         Secția istorică propune a se alege de membru corespondent în secția istorică
   dl Dr. Elie Dăian protopop în Cluj.

                       Propunerea se primește. Domnul Dr. Elie Dăian se declară membru
                corespondent al secției istorice.

          12.         Secția istorică se obligă a delegă dintre membrii săi un conferențiar pentru
   adunarea generală a «Asociațiunii» din acest an.

                       Se ia act.

          13.         Domnul Arseniu Vlaicu referentul secției științifice prezintă și cetește ra-
   portul său despre activitatea secției în anul trecut.

                       Se ia act. Raportul se anexează la acest proces verbal sub litera D.

          14.         Secția științifică propune a se alege membru corespondent Dl A. Bratu pro-
   fesor în Sibiiu.

                       Propunerea se primește și Domnul A. Bratu se declară membru co-
                respondent în secția științifică.

          15.         Secția științifică propune ca suma de Cor. 600 votată pentru procurarea dia-
   pozitivelor să se susție și în viitor.

                       Se recomandă comitetului central.

          16.         Domnul Dr. loan Borcia referentul secției școlare prezintă și cetește ra-
   portul său despre activitatea secției școlare în cursul anului trecut.

                       Se ia act. Raportul se anexează la acest proces verbal sub E.

          17.         Domnul Romul Simu își prezintă dimisia sa, motivată prin un morb mai în-
   delungat, din calitatea de referent al secției economice.

                       Se primește.

          18.         Domnul Romul Simu face propunerea ca suma de Cor. 2000 votată în trecut
   pentru ținerea prelegerilor poporale să se ia și în budgetul anului viitor.

                       Se primește.

          După aceste ședința s’a închis.

   losif Sterca Șuluțu, prezident. Octavian Goga, notar. — S’a verificat. Sibiiu, în 20 Iulie

1910. Nic. Togan, m. p. Dr. /. Borcia, m. p.



    Anexa A.                   RAPORTUL

secretarului literar cătră adunarea plenară a secțiilor din 1910.

                  Onorată ședință plenară!

        E un prilej atât de rar la noi când un mănunchiu de intelectuali se întrunește ca
  să cumpănească în timp cât de scurt măcar năzuințele noastre culturale. De aceea e
  firesc ca toate aceste puține întruniri să trezească sentimente de mulțămire în sufletele
  noastre și să aducă câteva note mai senine în accentele îndurerate cari se desfac astăzi
  din cele mai multe constatări cari privesc desfășurarea vieții noastre culturale. Corpo-
  rațiunea menită a judecă problemele de căpetenie cari se pot desvoltă la adăpostul așe-

293


   zământului nostru cultural a fost în timpul mai recent adunarea secțiilor științifice-lite-
   rare ale Asociațiunii și astfel întrunirile acestei corporațiuni sunt socotite cu drept cuvânt
   ca prilejuri de cumpănire și îndrumare intelectuală.

         Vă rog să-mi dați voie ca în scurte cuvinte să schițez executarea lucrărilor pro-
   iectate de ședința plenară a anului trecut, precum și câteva proiecte pe cari le socot
   potrivite ca adunarea de astăzi să le discute, rămânând, ca zelul și priceperea Dvoastră
   să găsească cele mai bune soluții pentru problemele cari se impun.

         Cu privire la întregirea numărului membrilor din secții amintesc, că potrivit ho-
   tărîrilor aduse în ședința plenară a anului trecut au fost înștiințați despre alegerea lor
   și învitați să participe la ședințe domnii:

         Dr. I. Rațiu, membru ordinar, Dr. Al. Bogdan, membru corespondent, din secția
   literară; Al. Ciura și Dr. N. Bălan, membri corespondenți din secția școlară.

         Prin această alegere întărindu-se puterile de muncă ale secțiilor, suntem în drept
   să ne așteptăm la un avânt spornic în viitor.

         între mijloacele de propagandă prin cari Asociațiunea a căutat cu deosebire în
   timpul din urmă să se introducă în conștiința țărănimii noastre se poate socoti la locul
   întâi Biblioteca poporală — care și în anul trecut s’a îmbogățit cu câteva numere. în
   urma lipsurilor materiale cari opresc realizarea multora din strădaniile noastre și biblio-
   teca poporală trebue să-și restrângă numărul broșurilor, deșî dorința justă și des accen-
   tuată ar fi ca această publicație atât de utilă, — menită a răspândi cultura în pătura
   largă a poporului nostru dela sate — să aibă un caracter periodic lunar, aducând prin
   aceasta un serviciu mai mare și masselor de cetitori și chiar așezământului nostru, care
   numai apropiindu-se cât mai des de țărănimea noastră își poate îndeplini îndatoririle
   sale firești.

         Broșurile cari au apărut dela adunarea din anul trecut a secțiilor sunt următoarele:

         Nr. 35. N. Petra-Petrescu: Din putere proprie, exemple de gândire nobilă, de
   putere de muncă și ajutorare proprie, traducere din limba germană.

         Nr. 36. Ștefan Cacoveanu: Floarea soarelui, legendă în versuri.

   îS3 Nr. 37. Octavian Ooga: Poezii alese.

         Alături de aceste mai așteaptă apariția o seamă de broșuri, cari în măsura mijloa-
   celor materiale se vor publică pe rând. Din aceste se disting o serie de folositoare lu-
   crări literare ale Dlui N. Petra-Petrescu, cari fiind mai numeroase, va trebui ca comi-
   tetul nostru central să decidă asupra condițiilor materiale de publicare.

         în urma hotărîrilor aduse în ședințele plenare din trecut s’a înființat sub îngrijirea
   secției școlare «Biblioteca tineretului», menită a dă o lectură potrivită tinerimei. Din
   anul trecut s’au scos următoarele broșuri, cari în câteva mii de exemplare s’au răspândit.

         1. /. Brătescu-Voinești'. Puiul.

         2. Mihail Sadoveanu: Vestitorii.

         3. C. Negruzi: Meșterul orb, Lumânărica.

         4. 1. Popovici-Bănățeanu: Darul lui Christos, La fereastră.

         Prin alegerea nimerită a bucăților literare, prin ieftinătatea deosebită a broșurilor
   (6 bani exemplarul) această lectură va pătrunde în cercurile școlărești, fiind o adevă-
   rată binefacere.

         Una din chestiunile mai de importanță asupra căreia va decide actuala ședință
   plenară este împărțirea «premiului Andreiu Mureșanu-. Biroul a publicat la timpul său
   concurs în urma căruia a întrat o singură carte: Poesii de Ecaterina Pitiș. Onorata șe-
   dință plenară pe baza dării de seamă ce va prezentă secția literară va aveă să hotă-
   rască în această chestiune.

         In ce privește propunerea secției economice privitoare la angajarea unui confe-
   rențiar agronomic, am onoare a vă raportă că comitetul central a publicat două con-
   curse, unul cu terminul de 1 Noemvrie 1909, la care concurenții n’-au întrunit condițiile
   prevăzute în concurs, și al doilea cu terminul de 31 Maiu 1910, în urma căruia comi-
   tetul central, în ședința sa ținută la 30 Iunie a. c., a angajat provizor pe un an, cu în-

294


   ceperea dela 1 Septemvrie a. c., pe dl Aurel Cosciuc, în condițiile fixate în concursul
   publicat în revista «Transilvania», 1909 p. 452. Rămâne ca dl Coșciuc să-și înceapă la
   toamnă activitatea, conformându-se îndrumărilor stabilite de secția economică și de co-
   mitetul central. — La sfârșitul anului trecut biroul central a făcut din nou o adresă
   cătră direcțiunea băncilor asociate «Solidaritatea», solicitând un ajutor material pentru
   această propagandă economică proiectată de instituția noastră. De astădată a răspuns
   numai «Albina» din Sibiiu, trimițând suma de K 200 și „Grănițerul“, din Dobra trimi-
   țând K 40. In total s’a încassat deci K 240 față de K 1,066’30 din anul trecut. — In le-
   gătură cu aceasta amintesc că comitetul central a dat din suma de K 2,000, destinată
   pentru prelegerile economice, un ajutor de K 100 dlui învățător Nicolae Bembea din
   Sibiel ca să urmeze cursul de agricultură al Statului din Oeoagiu, după terminarea că-
   ruia s’a angajat să țină prelegeri economice în despărțămintele Asociației.

       Instrucția analfabeților care trezise atâta entuziasm în iarna anului 1908/9, a în-
cetat aproape cu totul. Deși comitetul central a îndrumat despărțămintele să continue
aceste cursuri și a intervenit pe lângă consistoarele bisericilor noastre să trimită⁻ preo-
ților și învățătorilor un circular, prin care să-i îndemne și să-i oblige a se pune in ser-
viciul acestei cauze atât de importante pentru deșteptarea culturală a țărănimii, — în
cursul iernii trecute, după informațiile primite din partea biroului central, s’au ținut
foarte puține cursuri de analfabeți.

       Comitetul central în fața acestei lipse de interes, în ședința sa din Aprilie a. c.
a decis să amâne tipărirea Abecedarului pentru analfabeți de dl N. losif, premiat de
secțiile științifice-literare, mai ales că cheltuelile de tipar ale acestui abecedar în 5000
de exemplare urcă la suma de K 1,428’50. S’a tipărit însă al doilea abecedar pentru
analfabeți lucrat de dl I. Bota, căruia i-s’a dat din partea Asociațiunii un ajutor de K
100. Acest abecedar se va și recomandă despărțămintelor spre întrebuințare până se va
putea tipări cel lucrat de dl N. losif.

       In ce privește propunerea secției școlare de a se înființa pe lângă Biblioteca
Asociației o secție a manualelor de învățământ pentru școalele noastre de toate gradele,
am onoarea a vă raportă că s’a publicat în revista «Transilvania» și în ziarele noastre
un apel cătră autorii de cărți didactice, rugându-i să trimită Asociației câte două exem-
plare din lucrările lor. In urma acestui apel s’au primit la biroul central numai patru
manuale în câte două exemplare.

       Bibliografia publicațiunilor românești pe anul 1909 a apărut în «Transilvania» Nr.
III—1910, satisfăcându-se astfel propunerii secției istorice din ultimele două ședințe ple-
nare ordinare.

       Cât privește repertoriul bibliografic al scrierilor de valoare, cari ar merită să fie
răspândite atât între intelectuali cât și între popor, propus în ședința plenară extraordi-
nară a secțiilor științifice-literare din 13 Octomvrie 1909, biroul central s’a adresat la
sfârșitul anului trecut tuturor membrilor secțiilor-științifice literare, învitându-i să reco-
mande prin referenții fiecărei secții cărțile ce le vor află vrednice de răspândit din
partea Asociației, rămânând ca din listele de cărți primite dela fiecare secție, biroul
central să întocmească q listă definitivă. Membrii secțiilor n’au răspuns însă la adresa
biroului central, așa că repertoriul rămâne să se facă în viitor, eventual fără ajutorul
secțiilor.

       Raportând On. Ședințe plenare că Comitetul a aprobat și biroul a executat toate
hotărîrile ședinței plenare din anul trecut, amintesc că din prilegiul adunării generale
din anul trecut dl Dr. Vaier Braniște, membru în secția literară s’a achitat de angaja-
mentul luat prin desvoltarea conferenței sale Alexandru de Mocsonyi ș'\ că actuala ședință
plenară are să decidă asupra ținerii unei conferințe pentru adunarea generală a acestui an.

       Trecând la chestiunile cari reclamă o hotărîre din partea ședinței plenare trebuie
să amintesc, ca pe una din cele mai importante probleme, serbarea jubilară a așeză-
mântului nostru care în anul viitor împlinește 50 de ani. Din acest prilej e necesar ca
și secțiile literare-științifice să aibă un rol potrivit cu menirea lor. Mai nimerit ar fi ca

295


din încredințarea secțiilor să se scoată într’un număr festiv al revistei «Transilvania» o
lucrare comemorativă, care să înfățișeze istoricul desvoltării așezământului nostru.

       în următoarele am făcut un proiect de lucrare jubilară pe care vă rog să bine-
voiți a-1 discută și eventual a-1 augmentă cum ve-ți crede de cuviință.

       Programul ar fi următorul:

        I.         Introducere generală despre importanța Asociațiunii și rostul acestui așeză-
mânt cultural la poporul nostru: Andreiu Bârseanu.

        II.         Istoricul înființării Asociațiunii și a desvoltării de 50 de ani. Adunările gene-
rale, prezidenții și funcționarii: Dr. I. Lupaș.

       III.      Averea Asociațiunii. Fondurile și dăruitorii: /. Vătășan.

       IV.         Școala civilă de fete a Asociațiunii. Istoricul desvoltării acestei instituțiuni:
Dr. V. Bologa.

        V.          Mijloacele de propagandă culturală și literară ale Asociațiunii și desvoltarea
lor. Publicațiunile. Biblioteca poporală. Expoziții. Stipendiile. Prelegeri. Secțiile și ac-
vitatea lor: Oct. Qoga.

       VI.       Muzeul istoric și etnografic: Oct. C. Tăslăuanu.

      VII.       Biblioteca centrală: N. Togan.

      VIII.      Istoricul despărțămintelor. înființarea și activitatea lor: O. Tăslăuanu.

       IX.       Istoricul revistei «Transilvania»: Dr. I. Rafia.

       Această lucrare ar fi o oglindă a năzuințelor instituțiunii noastre și va fi un po-
trivit mijloc de propagandă.

       în legătură cu serbarea jubilară din anul viitor cred că s’ar putea discută și asupra
altei chestiuni destul de importante. E vorba de un proiect de reorganizare a secțiilor
științifice literare care ar puteă prezentă mai multă garanță pentru o lucrare fructuoasă
din partea acestei corporațiuni.

       în cursul acestui an s’a ivit în publicitate și s’a discutat ideea unui congres al
profesorilor. în această discuție s’a accentuat că ar fi nimerit ca la adăpostul Asocia-
țiunii să se grupeze toți profesorii români din țară câștigându-și prin aceasta legătura
atât de necesară a unei solidarități profesionale și mijloacele de a-și găsi calea unei
cooperări în viitor.

       în această ordine de idei s’a înfiripat și amintitul proiect de a reorganiză secțiile
Asociațiunii. Ar fi o adevărată binefacere reciprocă ca în jurul așezământului nostru să
se grupeze clasa de cărturari ce o avem și care astăzi în mare parte este copleșită de
desinteres față de problemele Asociațiunii. Această apropiere nu se poate face însă până
ce Asociațiunea va apelă numai la sentimentul de jertfă, fără a puteă da în schimb o
retribuire cuvenită. S’ar puteă face însă dacă s’ar găsi mijloacele pentru a creă o legă-
tură între interesul profesional al diferitelor tagme de cărturari cari alcătuesc clasa noa-
stră intelectuală și interesul general al așezământului nostru.

       Aceasta s’ar puteă mai nimerit săvârși, dacă cadrele secțiilor științifice literare s’ar
lărgi ca să poată cuprinde toate cele mai de seamă, — profesiunile intelectuale dela
noi. Acest lucru mi-1 închipuesc cam în felul următor: Să se schimbe actuala împăr-
țire a secțiilor astfel, ca la baza ei să fie diferite profesiuni în locul celei de până acum
care se împărțește după diferiții râmi de știință și literatură. Secțiile astfel schimbate ar
fi următoarele:

                             I. Secția preoților.

                            II. „     învățătorilor.

                           III. „     advocaților.

                           IV.  „     profesorilor.

                            V.  „     medicilor.

                           VI.  „      funcționarilor  de bancă.

       Membru natural în fiecare din aceste secții     ar fi   orice membru al Asociațiunii —

împărțit după profesiunea ce reprezintă. Diferitele secții și-ar alege apoi din trei în trei

296


ani comitete de muncă cari ar fi chemate ca să reprezinte și să discute chestiunile pro-
fesionale în revista «Transilvania».

       Această schimbare ar puteă aduce la o nouă vieață însuflețirea de odinioară pentru
problemele Asociațiunii. Din prilejul adunării generale s’ar ținea și adunarea secțiilor
cari în acelaș timp ar fi întrunirea unor congrese ce discută interesele profesionale ale
tagmelor amintite. Și desigur că prin aceasta apoi s’ar apropia de Asociațiune cât mai
mulți din oamenii noștri, cari astfel ar stârni în schimbul alipirii lor drept retribuire
menajarea interesului lor profesional. Aceasta ar da și adunărilor noastre precum și
întregei corporațiuni o semnificare cu totul superioară.

       Vă rog să binevoiți a discută acest proiect schițat în câteva cuvinte, asupra că-
ruia vom da și lămuriri verbale și pe care îl prezint mai mult pentru a cere părerea
D-Voastră asupra unei idei care ni-se pare din cele mai acceptabile. Toate amănuntele
ar putea să fie fixate numai în cazul când în principiu ideea ar puteă aveă consimță-
mântul D-Voastră.

       Atrăgând din nou atențiunea On. ședințe plenare asupra chestiunilor ce așteaptă
o rezolvire să-mi dați voe a le cuprinde în următoarea

Ordine de zi pentru ședința plenară a secțiilor:

       1. Eventuale propuneri pentru completarea secțiilor.

       2. Chestia împărțirii premiului A. Mureșianu.

       3. Discuție pentru pregătirea unei lucrări jubilare.

       4. Fixarea conferențelor din prilejul adunării generale.

       5. Discuție pentru reorganizarea secțiilor științifice-literare.

       Sibiiu, 14 Iulie 1910.                                              Octavian Goga.



  Anex'a B.


RAPORTUL SECȚIEI LITERARE.

            Onorată ședință plenară!


      1. în cursul anului expirat secțiunea literară a îndeplinit următoarele lucrări:

      1. Prin referentul său a censurat manuscrisele: «Nunta poporală», piesă teatrală
de Nic. Micu, și disertația «Păcatele noastre» de preotul Victor Deciu din Cenadul-
sârbesc, trimise spre a fi publicate în «Biblioteca poporală a Asociației».


      2. Prin membrul său Enea Hodoș a censurat colecția de poezi poporale, făcută
de frații Vărșăndan din Șimand (părțile Aradului) și înaintată de asemenea spre a fi pu-
blicată în «Biblioteca poporală».


      3. A ținut prin membrul său corespondent Dr. Val. Braniște la adunarea gene-
raiă a «Asociațiunii» din 12 și 13 Oct. n. 1909 o conferință despre mult regretatul
Alexandru de Mocsonyi.


      4 A colaborat prin 3 dintre membrii săi (2 ordinari și 1 corespondent) la foaia
«Transilvania».


      5. Pentru pregătirea dicționarului portativ, care va aveă să cuprindă cuvintele și
expresiunile aflătoare în scrierile poeților și prozatorilor noștri mai de frunte și care nu
sunt folosite la noi, a compus prin membrii săi cu locuința în Brașov o consemnare a
lucrărilor literare mai de valoare, din care se vor scoate în cursul anului viitor cuvin-
tele și expresiunile necunoscute la noi.


6. Cu compunerea repertoriului cărților literare de valoare, care ar merită să fie


respândite de „Asociațiune* ¹ ² ³ * ⁵ ⁶ * * * * ¹¹ în mijlocul publicului nostru, au fost însărcinați membrii:


Dr. Alexandru Bogdan și A. Bârseanu. O parte a acestei lucrări (cărțile de cetit, reco-


mandabile pentru cărturari) s’a și îndeplinit, partea cealaltă (cărțile vrednice de cetit


pentru popor) se va face în cursul vacanței de vară, așa încât în Nrii din toamnă ai


«Transilvaniei» se va puteă publică repertoriul, despre care e vorba,

297


       II.        In ceeace privește colaborarea la foaia «Transilvania», sulevată prin adresa
biroului Onor. Comitet central din 20 Dec. 1909, membrii secțiunei se angajază și de
astădată a contribui cu lucrări din partea lor la aceasta foaie, întrucât le vor permite
împrejurările.

       O urmărire sistematică a aparițiunilor literare române și străine însă, împreunată
cu dări de seamă asupra lucrărilor mai de valoare, cu greu se va putea face din partea
membrilor secțiunei, cari nu au la îndemână în cele mai multe cazuri aceste aparițiuni,
ci s’ar putea îndeplini cu mult mui ușor, după a noastră părere, din partea secretaria-
tului literar, care aflându-se în centrul «Asociației» și fiind în stare a cunoaște mai de
aproape aceste aparițiuni, ar și putea informă mai cu înlesnire publicul asupra valorii lor.

       Din partea lor membrii secțiunei se declară gata a scrie dări de seamă asupra
acelor lucrări, care li-s’ar trimite anume spre acest scop din partea secretarului literar,
în a cărui atribuțiune cade și conducerea organului de publicitate al «Asociației».

       111.       La premiul „Andreiu Mureșianu“, în suma de K 300, destinat a se distribui
autorului celei mai bune cărți de cuprins literar, apărute la noi, în Ungaria, în cursul
anului 1909, s’au prezentat două scrieri și anume: 1. Volumul de nuvele și schițe „In
clasa cultă" de loan Agârbiceanu (Vălenii-de-Munte, 1909), și volumul „Poezii" de Eca-
terina Pitiș (București 1909), — amândouă apărute în România în urma împrejurării,
că autorii, — precum ne spun în scrierile, cu care însoțesc cărțile lor, — n’au aflat
editori aici la noi, iar singuri n’au dispus de mijloacele trebuincioase, ca să-’și tipă-
rească lucrările lor.

       Amândouă aceste cărți suut lucrări de valoare; amândouă sunt compuse de două
dintre talentele noastre mai tinere, ale căror lucrări se cetesc cu mai mare plăcere în
revistele noastre.

       Despre volumul «In clasa cultă- de I. Agârbiceanu dl N. lorga se exprimă astfel
în „Neamul românesc literar":

       „In noua sa culegere de povestiri, „In clasa cultă", se vorbește de acea parte
a neamului românesc de dincolo, care s’a ridicat prin titluri și a perdut legătura cu
ceilalți, și ori cum, caută tot mai mult s’o peardă, să pară că o perde. In formă obiec-
tivă, sunt aspre, dureroase, dar foarte adevărate constatări. Desprețul pentru cei rămași
la sate, asprimea parvenitului față de orice suflet, ce simte și cutează a o arătă, furia
de lux în ce privește femeile, vânătoărea de zestre a tinerilor, izgonirea părinților bă-
trâni din bogatele gospodării orășenești, terfelirea și distrugerea talentelor și energiilor
în cârciumă, — iată-le pe toate „calitățile" suprapușilor de peste munți, chemați a con-
duce un neam, pe care ei îl compromit și contribuie la distrugerea lui adesea. —Cartea
dlui Agârbiceanu, un preot, un idealist, un iubitor de cei săraci și slabi, un desprețuitor
al ifosurilor și mofturilor neomenești, necreștine și neromânești, e și un strigăt de alarmă.
Nu i-s’a răspuns, și înțelegem ușor, de ce".

       Iar despre „Poeziile" d-șoarei Ecaterina Pitiș scrie:

       „Oricine ar fi cetit în treacăt versuri purtând aceasta iscălitură simplă, trebue să
recunoască, nu numai că ele sunt corecte, dar că din ele se desface un spirit de să-
nătate '■urată, de visare cuminte, de înțelegere iubitoare pentru tot ce poate încunjură
un suflet tânăr, care nu cere, decât să vadă, să audă, să admire, să priceapă. Accente
de pasiune nu, ci doar’ câteva tânguiri sfioase ori râvniri poetice. In schimb însă o
sumă de lucruri adevărate și duioase într’o statornică armonie simplă. Milă pentru ce
se perde din vieața omului ori din frumseța naturii, un gând de soră pentru paserile
cerului și codrului, o lacrimă pentru cei morți în uitare, — și ce frumoasă e bucata,
care pornește pe morții părăsiți în cimitirul străin, unde doar’ rouă dacă plânge pentru
ei! — un zâmbet de mângâiere pentru ceice muncesc în suferință, — tabloul de se-
cetă, — o desmierdare pentru florile grădinii de acasă, un suspin de primăvară, o li-
cărire de dor pentru cei perduți, o mustrare pentru vieața ce se vestește sumbră țelor
mici și singuratici. Uneori, ca în „Primăvară", îndemnul de a lăsa tot pentru a ascultă
glasul firii nouă, o filozofie, care dela Eminescu încoace ne e familiară, — Se va zice:

298


lucruri cunoscute. De sigur, ele nu fac să fie cetite, când le scrie un tehnicean expe-
rient, care-’și combină mijloacele. Cu astfel de teme poetice e însă acelaș lucru ca și
cu vechile cântări ale poporului: fiecare glas tânăr le face nouă, și încăodată simți, cât
sunt de duioase. — Fetele de astăzi să cetească aceeace scrie una din ele; se vor re-
cunoaște în scrisul Ecaterinei Pitiș, dacă vor avea puritatea și modestia ei. Alte fete vor
ceti pe urmă alte cântece. Iar din aceste flori de primăvară unele nu se vor trece
nici atunci.

      Am puteă prin urmare recomandă cu inima liniștită spre premiare oricare din
cele două volume, trecând cu vederea autorilor greșala involuntară, că n’au tipărit aici
acasă lucrările lor, dacă în momentul ultim nu ni-s’ar fi făcut cunoscut, că dl I. Agâr-
biceanu și-a retras dela concurs volumul său. Rămâne deci o singură carte, „Poeziile"
dșoarei Ecaterina Pitiș, căreia secțiunea propune, să i-se decearnă de astădată premiul
A Mureșanu.

      IV.        In ceeace privește propunerile cuprinse în raportul dlui secretar literar, sec-
țiunea observă:

      a)        Cu privire la complectarea secțiilor, fiind numărul membrilor secțiunei noastre
complet, nu are nici o propunere.

      b)        Cu privire la distribuirea premiului A. Mureșanu s’a exprimat mai sus.

      c)        Propunerea pentru pregătirea unei lucrări jubilare pentru jubileul de 50 ani
dela înființarea „Asociațiunei" o află de potrivită, împărțirea acestei lucrări o reco-
mandă, iar în ceeace privește persoanele, care vor fi însărcinate cu scrierea diferitelor
capitole, să se întrebe toți membrii secțiunilor, dacă și cari sunt dispuși a luă parte la
aceasta lucrare, ca astfel la colaborare să ia parte condeiele cele mai competente, de
care dispune «Asociația» noastră.

      d)        Pregătirea conferenței pentru ședința festivă a secțiunilor dela adunnrea ge-
nerală viitoare a „Asociației" revine de astădată, după ordinea stabilită de mai nainte,
secției istorice.

      Ce se atinge de proietul de reorganizare a secției-științifice literare, părerea sec-
țiunei este, că deoarece acest proiect are în vedere o schimbare totală a însăși ființei
acestor secțiuni, punându-le pe o bază cu totului tot nouă, ședința plenară să nu ia de
astădată nici o hotărîre în meritul acestei chestiuni, ci să o încredințeze secțiilor ca
obiect de studiu în cursul anului viitor, îndatorindu-le, să vină cu propuneri positive
în această privință la viitoarea ședință plenară ordinară.

      Sibiiu, 1/14 Iulie 1010.                                 Andreiu Bârseanu,

referentul secțiunei.

  Anexa C.

RAPORTUL SECȚIEI ISTORICE.

                   Onorată ședință plenară!

      Secțiunea istorică vă face raport despre activitatea desvoltată în cursul anului
expirat, după cum urmează:

      Secțiunea nu a ținut în cursul anului nici o ședință ordinară, — afară de cea de
astăzi, — din motivul că nu i-s’a supus desbaterii și deliberării nici o chestiune, care
cade în cercul ei de competență.

      Din activitatea desfășurată de singuraticii membri ai secțiunii, avem să înșirăm
următoarele:

      Membrul losif St. Șuluțu, venerabilul nostru prezident, a publicat mai multe lu-
crări isforice, dintre cari e de remarcat, rectificarea făcută cu mare succes a unor afir-
mări greșite ale profesorului și istografului Dr. Friedjung, și stabilirea faptului, că ideea
înființării «Asociațiunei» noastre cine a dat-o mai înâi?

      Membrul T. V. Păcățian a publicat mai multe articole de conținut istoric în ziarul
«Telegraful Romatî»7~a~șcTis tot acolo biografia Mitropolitului Andreiu Șaguna, cu oca-

299


ziunea serbării centenariului dela nașterea sa, a scos din tipar volumul VI al «Cărții
de Aur» și lucră acum la volumul VII al acestei publicațiuni.

       Membrul Dr. loan Lupaș a publicat mai multe articole istorice în diferite ziare
române, a scris '3m“îuci udinț'area consistorului mitropolitan gr.-ort. român monografia
lui Șaguna, carte care a fost premiată anul acesta din partea «Academiei Române» și
a ținut, Ia diferite ocaziuni, 19 conferințe și prelegeri poporale, specificate în raportul
său, pe care’l alăturăm,

       Membrul corespondent Victor Păcală a publicat în «Transilvania» o interesantă
lucrare, întitulată «Din etnografia comunei Rășinari», iar membrul corespondent Sil-
vestru Moldovan asemenea a publicat mai multe articole din domeniul istoriei, în «Foaia
Poporului» și în «Gazeta Travsilvaniei.»

       Cu privire la viitor nu avem stabilit nici un program special de muncă, decât
numai cel stabilit în regulamentul general al secțiunilor științifice-literare ale «Aso-
ciațiunii.»

       Rugăm onorata ședință plenară să iee spre știre comunicările acestea, iar cu pri-
vire la propunerile cuprinse în raportul secretarului literar, facem următoarele pro-
puneri :

       1.        Pentru locul vacant de membru corespondent în secțiunea istorică candidăm
pe protopopul din Cluj Dr. Elie Dăianu.

       2.        In chestia acordării premiului Mureșianu ne alăturăm la părerea secțiunei
literare.

       Luăm cu plăcere act despre planul de a se scoate cu ocaziunea adunării gene-
rale din anul viitor a „Asociațiunii" un număr festiv al „Transilvaniei", dar ne esprimăm
dorința, ca unul din articolele cu pari va fi încredințat dl Dr. Lupaș să le scrie, — să
rămână rezervat pe seama celor din Blaj, unde se va ținea adunarea generală a „Aso-
ciațiunii" în anul viitor.

       4.        Cu ținerea conferenței, cu ocaziunea adunării generale din anul acesta a
„Asociațiunei" secțiunea încredințează pe membrul Dr. Elie Dăianu.

       5.        Propunerea domnului secretar literar referitoare la organizarea secțiunilor
științifice literare secțiunea o primește în principiu, dar crede, ,că trebue să fie întâi
bine studiată, din care motiv propune să fie predată unei comisiuni speciale, compusă
din câte un membru al fiecărei secțiuni cu însărcinarea, ca studiind-o bine din toate
punctele de vedere să vină cu propunere motivată în fața ședinței plenare din anul
viitor. Sibiiu, din ședința secțiunei istorice a „Asociațiunii" ținută în 1/14 Iulie 1910.

       T.        V. Păcățian, m. p., referent.              Șuluțiu, m. p., prezident.


  Anexa D.

RAPORTUL SECȚIEI ȘTIINȚIFICE.

            Domnilor membri!

      Secțiunea științifică are onorul a comunică în celețe urmează despre activitatea
ei în cursul anului 1909,10.

      1. Ședințe a ținut două, neaflând necesar a se întruni de mai ’multeori.

      2.       Activitatea singuraticilor membri ai secțiunii s’a continuat și în acest interval
de timp în aceeaș intensitate, ba unii membri au pus deja sub tipar lucrări științifice
de o valoare mai mare, alții lucrează și în curând vor tipări lucrările lor. Din acest
motiv, lipsindu-le chiar timpul fizic, n’au putut inițiă și duce la îndeplinire întocmai
propunerile făcute în anul trecut. Acludem aci unele rapoarte despre activitatea singu-
raticilor membri.

      3.       Complectarea secțiunei propunem să se facă prin alegerea de membru cores-
pondent a dlui Aurel Bratu profesor la seminarul Andreian, care propunem să fie ales
în baza activității sale științifice, chiar și în cadrul Asociațiunii.

300


       4.        Lucrarea jubilară propusă de dl secretar Ooga, fără a întră în discuție o aprobăm
cu bucurie și rămânând deschisă chestia persoanelor, o recomandăm spre primire în
cadrul planului prezentat.

       5.        Conferența festivă la adunarea generală o va ținea secția care vine la rând.
Fiind în perspectivă serbarea jubileului Asociațiunii în anul viitor, ar fi consult a se
fixă deja de pe acuma și conferența anului viitor.

       6.        Reorganizarea secțiunilor deocamdată propunem a se luă dela ordinea zilei și
a rămâneă în cadrul organizării actuale, care mult-puțin, dar totuș a produs rezul-
tate reale, pe când o reorganizare în modul contemplat nu ni-se pare destul de înche-
gată și ne temem că nu va putea produce rezultatele așteptate, ci din contră mai puțin
ca până acuma.

       7.        Propuneri la budget n’avem de făcut cu această ocaziune, ci sumele votate
mai dinainte să se rezerve pentru destinația lor și mai departe.

       Sibiiu, 1/14 Iulie 1910.

  Simeon Stoica,                                                        Arseniu Vlaicu,

       prezident.                                                            referent.


  Anexa E.

RAPORTUL SECȚIEI ȘCOLARE.

            Domnilor!

      Membrii secției școlare au săvârșit, în cursul anului trecut, următoarele lucrări în
cadrul «Regulamentului» lor:

      La 1 Sept. 1909, membrii din Sibiiu ai secției au ținut o ședință în care s’au ocupat
de două chestiuni:

      1.       Chestiunea abecedarelor pentiu analfabeți. S’a hotărît ca cele două abecedare,
alese de secție și îndreptate de autori după îndrumările date, să se trimită dlor I. F.
Negruțiu și O. Precup la Blaj spre censurare.

      D-lor au raportat în ședința secțiilor ținută la adunarea generală, pronunțându-se
pentru abecedarul d-lui losif ca cel mai bun. S’a dat deci dlui losif premiul, iar d-lui
Bota, autorul celuilalt abecedar, ajutorul pus în vedere spre a-și tipări lucrarea.

      Dl Dr. I. Stroia împreună cu mine ne-am luat îndatorirea de a revizui definitiv
abecedarul premiat înainte de a fi dat la tipar.

      Dupăce l-am revizuit, l-am predat d-lui secretar O. Tăslăuanu spre a calculă cât
ar costă tipărirea abecedarului. D-1 Tăslăuanu, punându-se în legătură cu mai mulți
pictori și desenatori și cu tipografia arhidiecezană, a constatat că cheltuielile de tipar
în 5000 de ex. s’ar urcă la suma de Cor. 1,428'50. Deci comitetul central, având în ve-
dere că abecedarul d-lui Bota e tipărit, a hotărît să amâne publicarea lucrării d-lui losif
«până la alte dispoziții».

      2.       Tot în ședința dela 1 Septemvrie am prezentat d-lor adunați manuscrisul ma-
nualului «Carte de cetire și gramatică maghiară pentru cl. I. și II civ.» de Ana Ferențiu,
asupra cărei cărți Comit, central cereă părerea secției școlare. D-nii prezenți s’au iden-
tificat cu raportul d-lni Dr. V. Bologa, care recomandase manualul spre tipărire. Cartea,
care e foarte bună, s’a și tipărit sub îngrijirea d-lui Bologa, s’a introdus la școala Aso-
ciației și rămâne acum să fie introdusă și la celelalte școale rom. de fete.

      3.       D-l I. Negruțiu a lucrat «Planul de învățământ și îndreptarul metodic pentru
școalele primare din provincia metropolitană de Alba-Iulia și Făgăraș».

      4.       Tot d-1 Negruțiu — în colaborare cu d-1 Ungureanu — a tipărit «Carte de
cetire maghiară» pentru școalele primare cl. III, IV, V și VI.

      5.       D-1 Gr. Pletosu — în colaborare cu d-1 Oheție — a publicat în a doua ediție:
„Retorică și carte de cetire" pentru cl. V gimn.

      6.       D-1 G. Precup a tipărit în Anuarul gimnaziului din Blaj un studiu despre „Edu-
cația la Romani" (apărut și în broșură),

301


       7.       Sub îngrijirea referentului secției s’au tipărit 4 broșurele menite să formeze în-
ceputul unei „biblioteci a tineretului'¹.

       Nr. 1 Puiul de 1. Al. Brătescu-Voinești; Nr. 2 Vestitorii de M. Sadoveanu; Nr. 3
Meșterul orb, Luminărică, de C. Negruzzi; Nr. 4 Darul lui Christos, La fereastră, de
I. Popovici-Bănățeanu.

       Exemplarul se vinde cu 6 bani și s’au desfăcut până acum:

Din Nr. 1: 2040 exemplare

                               „   „ 2:  2148

                               „   „3:   1088

                               „   » 4:  1007

                                          6281 exemplare

       Dacă preoțimea și învățătorimea noastră s’ar interesa în măsură mai mare de răs-
pândirea acestor broșurele, s’ar putea tipări mai multe numere într’un an și Asociația
n’ar avea nici o cheltuială, fiindcă cheltuielile tiparului s’ar acoperi din prețul broșurilor,
ba ar rezultă poate chiar un profit, cât de mic. Un merit deosebit pentru răspândirea
broșurilor revine elevilor seminarului Andreian, cari într’o vacanță au dus acasă și au
desfăcut un număr foarte mare de exemplare.

       In vederea unei răspândiri cât mai grabnice și mai lesnicioase, secția roagă chiar
On. Comit, central să dispună să se trimită dela biurou un număr mai mare de exem-
plare: la direcțiunile școalelor noastre secundare, la protopopi, la prezidenții reuniuni-
lor de învățători și de meseriași etc.

       La școala Asociației am făcut experiența că broșurile se cer și să cetesc cu plă-
cere, îndeosebi: Brătescu-Voinești și Sadoveanu, ceeace eră de prevăzut. Se întreba chiar
când apar numere nouă. Aceleași experiențe mi s’au împărtășit și din altă parte. Ar fi
de dorit să ni se comunice cât mai multe, ca să ne putem orienta pentru viitor.

       Numerele viitoare am proiectat să cuprindă: Nr. 5 Doi călărași de C. Sandu-
Aldea, Nr. 6 Doi bătrâni de I. Agârbiceanu, Nr. 7 Tușa Dana de 1. Agârbiceanu, Nr.
8 Un fragment din „Amintiri din copilărie¹" de Creangă.

       In ce privește propunerile d-lui secretar literar, secția școlară aprobă publicarea
unui număr jubilar al „Transilvaniei" întocmai în înțelesul propunerii.

       Cu privire la reorganizarea secțiilor, membrii secției școlare aprobă principiul re-
organizării după profesiunile noastre intelectuale, sunt însă de părere ca, din proiecta-
tele două secții: a profesorilor și a învățătorilor să se facă uoa singură, iar numirile
să se stabilească în felul următor: 1. secția bisericească, 2. juridică, 3. igienică (sau me-
dicală), 4. școlară, 5. economică.

       In ce privește în special reorganizarea secției școlare, ne luăm voie a face, ne
baza celor publicate în „Tribuna" și în „Luceafărul" următoarele propuneri:

       1. Toți profesorii și învățătorii vor face parte din secția școlară.

       2.       Comitetul de 5 să se aleagă pe un period de trei ani din aceeaș localitate sau
din împrejurimea ei imediată, spre a se putea întruni oricând fără de a face cheltuieli
Asociației.

       3.       Acest comitet e un organ executiv și are să stabilească, între altele, programul
pentru desbaterile adunării generale.

       4.       Dacă va fi cu putință, să se țină prima adunare generală în felul acesta — cel
puțin a secției școlare — chiar acum la Dej, cu profesorii și învățătorii cari se vor în-
fățișă.

       5.       Pe baza celor publicate până acum, ne luăm voie a prezenta următorul pro-
iect de program, propunând chiar unii referenți: 1. Chestiunea manualelor. 2. Organi-
zarea bibliotecilor școlare (Blaj, Brașov). 3. Stabilirea lecturii la studiul limbii române
(d-1 director Onițiu, Negruțiu sau Precup). 4. întocmirea cât mai practică a colecțiilor
și laboratoarelor (d-1 Ciortea). 5. Principii pentru unificarea terminologiei științifice. 6.
Unificarea terminologiei școlare. (La fiecare școală sec. se facă un prof. un mic dic-
ționar al terminilor uzitați). 7. Forma desbaterilor să fie cea obicinuită în toată lumea

302


la astfel de ocazii. Timpul să fie limitat: pentru referent, un sfert de ceas, pentru ceice
iau parte la discuție, 5 minute. 8. Referadele — dacă e nevoie, chiar desvoltate mai pe
iarg — și ideile mai importante, ivite în cursul desbaterilor, să se publice în „Transil-
vania". Lucrări de utilitate generală — d. p. o listă a cărților potrivite pentru tinerime,
cu indicarea edițiilor ieftine și bune — să se scoată în broșurele mici, cum se găsesc
la Germani și la alte popoare culte, spre a se putea folosi cât mai mulți de ele.

       Sibi iu, 14 Iulie 1910.

       Greg. Pletosu,                                                    Dr. I. Borcia,

preș.                                                             refer.



                Ședințele comitetului central.
                 ♦        ț

Ședința a Vl-a a comitetului central ținută la 30 Iunie 1910.

Prezident: losif Stereo. Șuluțu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membri prezenți:
Dr. I. Beu, Dr. V. Bologa, A. P. Bunea, P. Cosma, I. F. Negruțiu, Dr. II. Pușcariu,
Dr. E. Roșea, N. Togan și /. Vătășan.

Fundațiuni: (164,165,166. Nrii 634, 646 și 669—1910). Următorii bursieri își justifică sporul
    în studii și li-se votează bursele și pe anul școlar 1910/11: Vasile Suciu, stud. în
    matern., fundațiunea Petran; Aurel Dobrescu, rigorosant în medicină, fundațiunea
    Petran; loan Morariu, stud. cl. VII la liceul din Gherla, fund. Dobâca.

Despărțăminte: (167. Nr. 673—1910). Brad.-. A hotărît să editeze o bibliotecă a desp.
și să cumpere un cuptor pentru uscarea poamelor. în cursul anului 1910 s’au ținut
în Brad 9 conferințe pentru intelectuali, iar în 7 comune s’au ținut prelegeri pentru
popor. Cu ocazia adunării cercuale s’a ținut o conferență și s’au declamat poezii
(șed. comit, cerc, din 18 Iunie a. c. și adun. cerc, din Brad, ținută la 20 Iunie a. c.)
- - (168. Nr. 645—1910) Sebeș: Cu ocazia adunării cercuale din Sebeșel s’au ținut 2 pre-
legeri poporale. Despărț. i-s’a votat ajutorul de 100 cor. pentru prelegerile poporale
(ședințele comitetului cercual din 4 Maiu și din 7 Iunie a. c.; adun, cercuală din
6 Maiu a. c.).

— (169. Nr. 591—1910) Sibiiu: Cu ocazia adunării cercuale din Sebeșul-inferior? s’au
    ținut următoarele prelegeri: Dr. M. E. Cristea, asesor: «Urmările nefaste ale alco-
    holului»; Dr. A. Crăciunescu: «Puterea credinței în vieața unui popor»; I. Mateiu,
    învățător: «Foloasele cărții». S’au înființat o bibliotecă poporală în Sebeșul-inferior,
    Porcești și Șelimbăr. In aceste din urmă două comune dl Dr. A. Crăciunescu, prof.,
    a ținut câte o prelegere despre Asociație (șed. comit, cerc, din 26 Februarie a. c.;
    adunarea cerc, din 6 Martie a. c.).

— (170. Nr. 660—1910) Tășnad: 1-s’a dăruit câte-un exemplar din toate publicațiunile
    poporale ale Asociației.

— (171. Nr. 642—1910) Teaca: D-1 Dr. Eugen Bran, advocat în Teaca, s’a încredințat
    cu înființarea unui nou despărțământ cu sediul în Teaca și cu convocarea adu-
    nării de constituire.

Școala civilă de fete: (172—177. Nrii 563, 608, 624, 653, 662 și 617—1910). S’au scutit
    de taxa școlară pe anul 1909/10 16 eleve. Manualul d-șoarei Ana Ferențiu, Carte
    de cetire și Gramatică maghiară pentru cl. 1. și a 11-a civilă s’a aprobat de mini-
    strul de culte și instrucțiune publică.

Muzeu și bibliotecă (178-189. Nrii 658, 670, 661, 492,595, 678,612, 584, 589, 601, 577
    și 627—1910). Secretarul Oct. C. Tăslăuanu a făcut în serbătorile Rusaliilor o ex-
    cursie în Bran, cumpărând cu 57 cor. următoarele obiecte: un cojoc, o zăvastă, un

303


    păpușar, 4 ii, 80 de monede din epoca romană. A mai primit în dar următoarele
    obiecte: fotografia unei stâni dela d-1 O. Proca, preot în Râșnov; un ștergar dela
    Joia losif Onciu din Fundata; un sfeșnic dela d-1 preot O. Enescu din Moeciul-de-
    jos; un lot dela țăranul loan Oârbacea; o iie din Bran, o traistă de vânător, un blid
    vechiu, 3 șerpare dela d-1 P. Popovici din Brașov. împreună cu fotograful Fischer
    din Sibiiu a mai făcut fotografii de interioruri de case și de porturi. S’a cumpărat
    cu suma de 80 lei o copie după tabloul lui Avram lancu, aflător în biblioteca Aca-
    demiei române. S’au fotografiat cu 17-40 Cor. 29 de porturi românești din veacul
    al XVIII-lea aflătoare în biblioteca muzeului Bruckenthal. D-na D. Secula n. Mera
    trimite biblioteca decedatului Dr. T. Mera, constătătoare din 545 opere în 604 voi.,
    care s’a adăogat la biblioteca centrală. D-1 prezid. Șuluțu dăruește suma de 10 Cor. re-
    zultată din vânzarea memoriului D-sale. D-1 P. Șpan, profesor, dăruește o cană cu
    capac. D-nul loan Bârlea, preot în Iod (Maramurăș), două fotografii reprezentând
    porturi țărănești din Maramurăș. D-1 Dr. M. E. Cristea o bâtă și o furcă din Să-
    celu-Maramurășului. D-1 Crucian Mărgineanu din Cenade, o icoană a Maicii Dom-
    nului, o tablă pentru milă, 25 circulare ale mitropolitului Șaguna și un apel din 1848
    semnat de Axente Severu. D-1 Dr. G. WeigandșiDr.A. Marienescu dăruesc cărți pentru
    Biblioteca Asociațiunii.

Conferențiarul agronomic: (161. Nr. 680—1910). în urma concursului publicat, cu ter-
    minul de 31 Iunie a. c., pentru ocuparea postului de conferențiar agronomic, au
    intrat cinci cereri. Comitetul central l-a numit provizor, pe un an, cu începere dela
    1 Septemvrie a. c. pe d-1 Aurel Cosciuc, fost agronom al consistorului din Sibiiu,
    în condițiile stabilite în concurs.

Abecedarul pentru analfabeți: (190. Nr. 638—1910). A apărut abecedarul pentru anal-
    fabeți de loan Bota, la a cărui tipărire Asociațiunea a contribuit cu 100 cor. Comi-
    tetul cantral recomandă despărțămintelor, spre întrebuințare acest abecedar.

Cărți cumpărate: (194. Nr. 643—1910). S’a cumpărat 200 ex. în preț de 50 cor. din bro-
    șura «Apărarea viilor de peronosporă», de Nic. Pop, profesor în Blaj.

Concedii: (197. Nr. 681—1910). Dlui secretar O. Goga, i-s’a acordat cu începere dela
    1 Iulie un concediu până la 1 Decemvrie n. 1910. în acest timp nu primește re-
    tribuție.

                   Extras din procesul verbal al ședinței.

Oct. C. Tăslăuanu,
secretar.


    Ședința a Vil-a a comitetului central, ținută la 30 Iulie 1910.

Prezident: losif Sterca Șuluțu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membri prezenți:
  Dr. I. Bea, A. P. Bunea, Dr. L. Leme'nyi, luliu Muntean, N. Togan și l. Vătășan.

Membri onorari: (199. Nr. 792—1910). La propunerea d-lui prezident se decide ca co-
    mitetul central să propună adunării generale alegerea domnului Vasile Stroescu de
    membru onorar al Asociației.

Secțiile științifice-literare: (200. Nr. 790—1910). Se prezintă procesul verbal al șe-
    dinței plenare a secțiilor științifice-literare, ținute în 14 Iulie a. c. Hotărîrile ei se
    iau la cunoștință cu aprobare. Se decide ca lucrarea dlui Enea Hodoș, despre Des-
    cântece, să se tipărească în revista «Transilvania», de unde să se tragă și 500 de
    broșuri separate.

Fundațiuni: (202-207. Nrii 735, 736, 716, 738,789 și 785—1910). Următorii bursieri ai Aso-
    ciației își justifică sporul în studii și li-se votează bursele și pe anul școlar 1910/11:
    Victor Fetti, elev în cl. II la gimn. din Năsăud, fund. Bașiotă; loan Pleșa, elev în
    el. VII la liceul român din Brașov, fund. Avram lancu; Victor Stănilă, student în

304


    medicină, anul II în Cluj, fundaț. Petran; Joe German, elev în cl. Vil-a la liceul
    român din Blaj, fund. Rîureanu. Două burse din fundațiunea Petran, devenind va-
    cante, se dau la concurs și anume bursa d-lui Tit Liviu Crișan, care nu și-a justi-
    ficat sporul în studii și a d-lui Romul Moldovan, care a terminat facultatea juridică.

Despărțăminte: (208. Nr. 728—1910) Abrud-Cămpeni: S’au luat dispoziții pentru ținerea
    adunării cercuale (ședința comit, cercual din 14/27 Iunie a. c.).

— (209. Nr. 756—1910) Brașov: S’a hotărît a se da în 1910/11, 2 premii de câte 30 cor.
    pentru cele mai bineîngrijite grădini școlare. Cu ocazia adunării cercuale, ținută în
    Sânpetru, d-1 N. Bogdan, prof., a vorbit despre «Calitățile și scăderile poporului
    nostru», d-1 Dr. P. Pop, despre importanța meseriilor (șed. comit, cerc, din 26 Maiu
    și 25 Iunie a. c.; adun. cerc, din 1/20 Iunie a. c.).

- (210. Nr. 679—1910) Dej: învită comitetul central să convoace adunarea generală
    din acest an în Dej pe zilele de 11 și 12 Septemvrie n. a. c. S’a încredințat biroul
    central cu convocarea adunării cercuale.

— (211. Nr. 769—1910) Gherla: Cu ocazia adunării cercuale, ținute în Minthiul-Gherlei,
    d-nul Ambrosie Plăian, preot, a ținut o prelegere despre «însoțiri» ; iar d-1 Eugen
    Sziles, profesor, o disertație despre «Poeții noștri» (adun. cerc, din 20 Iunie a. c.).

— (212. Nr. 722—1910) Lăpușul-unguresc: Cere să se trimită un delegat la expoziția
    etnografică ce o va aranja cu ocazia adun, cercuale. Se autorizează directorul și
    comitetul cercual să rețină pentru Muzeu obiectele mai însemnate (șed. comit, cerc,
    din 6 Iulie a. c.).

— (213. Nr. 745—1910) Marghita: Se încredințează d-1 Dr. Dionisie Stoica, directorul
    băncii «Luncana», să înființeze un despărțământ nou cu sediul în Marghita. Cu
    convocarea adunării de constituire se încredințează d-1 Dr. Dionisie Stoica.

— (214. Nr. 764—1910) Năsăud: S’au ținut prelegeri în comunele Telciu, Mocod, Mi-
    titei și Rebrișoara. în Rebrișoara s’a înființat o reuniune de consum. Despărțămân-
    tului i-s’a dăruit câte 10 exemplare din biblioteca poporală a «Asociațiunii» și i-s’au
    dat ajutorul de 100 cor. pentru ținerea prelegerilor poporale (șed. comit, cercual
    din 15 Iulie a. c.).

— (215. Nr. 721—1910) Sebeș: Cu ocazia adunării cercuale s’a stabilit un program de
    muncă al despărțământului. în comuna Cioara s’a înființat o bancă poporală sistem
    «Raiffeisen». Despărțământului i s’au dat câte 5 ex. din publicațiunile poporale ale
    Asociației și ajutorul de 100 cor. pentru ținerea prelegerilor poporale.

Școala civilă de fete: (216. Nr., 715—1910). Examenele dela sfârșitul anului s’au ținut
    dela 22 — 28 Iunie a. c. Cu ocazia examenelor d-șoara Elena Șiandru a aranjat o
    expoziție de lucru de mână, colectând 232 cor. 52 bani, care sumă s’a adăogat la
    fondul elevelor absolvente.

Muzeu și Bibliotecă: (219-224 și 226. Nrii 774, 773, 737, 791, 781, 702 și 755—1910).
    Dl Andreiu Bârseanu a cumpărat dela d-na Zănescu din Brașov, 500 de tablouri
    ale pictorului Mișu Pop din Brașov, cu suma de 500 cor. D-1 Dr. Sextil Pușcariu,
    prof. univ., a cedat Muzeului, în schimbul unor copii, cari au costat 176 cor., opt
    fotografii pictate pela anii 1870 de pictorul Koeler din Bistrița, reprezentând porturi
    românești din jurul Năsăudului. D-1 O. C. Tăslăuanu a comandat pentru suma de
    40 cor. două copii în colori după niște porturi din sec. XVII-lea aflătoare în Mu-
    zeul din Budapesta. S’a cumpărat cu 40 cor. o fotografie mare, reprezentând un
    botez di i comuna Șugag. D-1 I. Pamfilie, arhitect în Sibiiu, dăruește o carte veche
    bisericească găsită în biserica din Cărpiniș. D-1 O. C. Tăslăuanu a cumpărat cu 6
    cor. din Rășinari «Alexandria», scrisă de popa Sava Popovici, la anul 1873. D-nul
    Dr. At. Marienescu dăruește 11 cărți pentru biblioteca Asociației.

Cărți cumpărate: (225 Nr. 759—1910). S’au cumpărat 10 exemplare din „Monografia
    comunei Sâniosif" de Ștefan Buzilă, în preț de K 28.

305


Cărți dăruite: (227. Nr. 707—1910'. S’au dăruit câteun exemplar din Biblioteca poporală
      a Asociațiunii dlui loan Hațegan, protopopul Cojocnei.

Membri noi: (229. Nr. 804—1910). Cassierul Asociației raportează că s’au înscris ur-
      mătorii membri noi:

a)  membri fundatori: 1. Dna Aurelia Dr. I. Margita, soție de advocat, Oeoagiu, desp.
    Orăștie. 2. Dr. loan Margita, advocat, Oeoagiu, desp. Orăștie.

b) membri ordinari: 1. Aurel Bojiția, cassar de bancă Sebeș, desp. Sebeș. 2. loan Flo-
    rian, notar, Laz, desp. Sebeș. 3. Dr. Traian Petrașcu, medic, Sebeș, desp. Sebeș. 4.
    Biserica gr.-or., Loman, desp. Sebeș. 5. Însoțirea de credit, Loman, desp. Sebeș. 6.
    George Mocan, jude corn., Sânteu, desp. Tășnad.7. George Pop, Tășnad, desp. Tășnad.
    8. Romul Popescu, funcț. de bancă, Sibiiu, desp. Sibiiu. 9. loan Popescu, paroh,
    Toracul-mare, desp. Becicherec. 10. Traian Florian, arhivar la fii. Albina, Brașov,
    desp. Brașov. 11. Victor Popea, paroh, Satulung, desp. Brașov. 12. Zenovie Popovici,
    paroh, Satulung, desp. Brașov. 13. loan Pârvu, proprietar, Satulung, desp. Brașov,
    14. Dr. Caius Brediceanu, advocat., Lugoj, desp. Lugoj. 15. Milos Milkovici, propr.,
    Lugoj, desp. Lugoj. 16. Virgil Pop, contabil, Lugoj, desp. Lugoj. 17. Todor Crăciun,
    Lugoj, desp. Lugoj. 18. Aug. Cupșa, paroh, Cupșeni, desp. Lăpușul-unguresc. 19.
    Gavriil Muște, paroh, Curueni, desp. Lăpușul-unguresc. 20. luliu Anca, comerciant,
    Dicio-Sân-Mărtin, desp. Dicio-Sân-Mărtin.

Extras din procesul verbal al ședinței.



     Ședința VUI-a a comitetului central, ținută la 17 August 1910.

Prezident: losif Șterca Șuluțu Notar: Octavian C. Tăslăuanu. Membri pre-
   zenți: A. P. Bunea, N. Ivan, Dr. L. Lemeny, Dr. E. Roșea și Romul Simu.

Adunarea generală: (231, 232, 233. Nrii 793, 860 și 846—1910). In urma cererii desp.
   Dej terminul adunării generale se fixează pe zilele de 18 și 19 Septemvrie n. 1910.
   — Se statorește convocarea și ordinea de zi a adunării generale. — Se stabilește
   textul raportului general al comitetului central cătră adunarea generală.

                 Extras din procesul verbal al ședinței.



   Ședința a IX-a a comitetului central, ținută în 25 August 1910.

Pr ezident: losif Sterca Șuluțu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membri prezenți:
Arseniu P. Bunea, Dr. I. Beu, N. Ivan, Dr. L. Lemeny și R. Simu.

Fundațiuni: (235. Nr. 840—1910). Ariton Pescariu, elev cl. VII în Blaj, bursier al fun-
   dațiunii Oallianu, își justifică sporul în studii. Bursa i-se votează și pe anul școlar
   1910/11.

Despărțăminte: (236. Nr. 811 — 1910). Blaj. Cu ocazia adunării cercuale din Ohaba d-l
   Al. Ciura, prof., a ținut o prelegere despre loan Creangă. Cu ocazia adun. cerc,
   s’a aranjat o expoziție de cusături și țesături, împărțindu-se exposanților premii în
   sumă de 52 cor. (procesul verb, al adun. cerc, din 2 Aug. 1910).    <

— (237. Nr. 803—1910). Lugoj. In anul curent s’au ținut 4 prelegeri popdrale și s’au
   înființat 5 biblioteci poporale (șed. comit, cerc, din 4 Iulie 1910).

— (238. Nr. 876—1910). Murăș-Luduș. Cu ocazia adunării cercuale din M!-Luduș s’au
   ținut următoarele disertații: loan Boeriu, preot, despre «Desvoltarea limbii româ-
   nești», Liviu Dan, când, de adv., despre «Rolul tinerimii în 1848 și chemarea ei de
   astăzi», A. Lupean, teolog, despre «Canonicul Bunea și activitatea sa». Despărță-
   mântul a primit biblioteca Boca și 200 cor. pentru augmentarea acestei biblioteci
   (adun. cerc, din 7 August 1910).


21

306


—   (238. Nr. 850—1910). Orăștie. Cu ocazia adunării cercuale din Geoagiul-de-jos, d-1
    N. Todea, preot, a cetit o conferință despre „Cura naturală" (adun. cerc, din 16Iulie 1910).

—   (240. Nr. 848—1910). Sighișoara. D-1 N. Ivan a fost încredințat să convoace adunarea
    de reorganizare a despărțământului în Ibașfalău în 14 27 Sept. a. c.

—   (241. Nr. 821—1910). Teaca. D-1 Dr. Eugen Bran, advocat, raportează că la 31 Iulie
    a. c. s’a înființat despărț. Teaca. Director a fost ales d-1 Dr. Eugen Bran (adun,
    de constituire din 31 Iulie 1910).

Muzeul: (242. Nr. 820=1910). D-1 losif St. Șuluțu dăruejte pe seama Muzeului Asocia-
    țiunii o păreche de mânuși, o căciuliță de noapte a mitropolitului Șuluțu și o icoană
    reprezentând casa d-sale părintească.

Școala civilă de fete: (244. Nr. 818—1910). Pe anul școlar 1910/11 a fost angajată ca
    profesoară de muzică vocală dșoara Delia Olariu.

Cărți dăruite: (245. Nr. 797—1910). Preotului Simeon Stana din Archiș (Bihor) s’au
    dăruit publicațiunile poporale ale Asociațiunii.

Membri noi: (247. Nr. 857—1910). Arhivarul Asociațiunii raportează, că s’au înscris ur-
    mătorii membri noi:

a)  membru fundator-. 1. Dr. loan Vescan, advocat, Teaca, desp. Teaca.

b) membru pe vieață: 1. Simion Luca, preot, lladia, desp. Oravița.

c) membri ordinari: 1. Nicolae S. Aron, vice-protopop, Teaca. 2. D-șoara Livia Augur,
    Pintic. 3. D-na Amalia Bran, soție de advocat, Teaca. 4. „Bistrițiana", filiala insti-
    tutului de credit, Teaca. 5. Simion Chibulcutean, preot, Cosma. 6. loan Dredetean,
    preot, Socol. 7. D-șoara Flora Simon, Sângiorgiul-de-câmpie. 8. Toma Furdu, preot,
    Logog. 9. Dr. luliu Hossu, preot, Milașul-mare. 10. D-na Victoria Hossu, soție de
    protopop, Milașul mare. 11. losif Marian, meseriaș, Teaca. 12. Leon Monastirean,
    dirig. fii. „Bistrițieana", Teaca. 13. Simion Pinter, preot, Ocnița. 14. D-șoara Zoe
    Vitez, Teaca. 15. loan Vescan, oficial, Teaca, toți din desp. Teaca. 16. Dr. luliu
    Florian, preot militar, Cluj, desp. Cluj. 17. Dionisiu Vajda, paroh, Cățcău, desp.
    Dej. 18. loan Alexandru, paroh, Ilimbav, desp. Nocrich. 19. luliu Ciorceriu, preot
    gr.-cat., lleanda-mare. 20. Onisim Sas, învățător, lleanda-mare. 21. Ieronim Bal, pro-
    fesor, Ileanda-mare. 22. Ștefan Buzilă, preot, gr.-cat., Sâniosif. 23. loan Bal, preot,
    Romuli. 24. Clement Grivașe, învățător, Năsăud, toți din desp. Năsăud. 25. Ale-
    xandru Precup, paroh, Șeușa-de-câmpie. 26. Oeorge Dănilă, paroh, Cheța, ambii
    din despărț. Murăș-Luduș. 27. losif Pop, proprietar, Cămărașul-deșert. 28. Toma
    Suciu, proprietar, Buza. 19. Grigore Pop, proprietar, Sâmbotelec. 30. Gavril Hintea,
    preot, Soatul-de-sus. 31. Constantin Rus, preot, Șărmașul-mare. 32. losif Rus, învă-
    țător în pensiune, Petea, toți din desp. Mociu.

Extras din procesul verbal al ședinței.


Ședința a X-a a comitetului central ținută în 2 Septemvrie 1910

Prezident: losif Sterca Șuluțu. Notar: Romul Sima. Membri prezenți: Dr.
I. Beu, Dr. V. Bologa, Aug. Bunea, P. Cosma, N. Ivan, Dr. O. Russu, N. Togan și
I. Vătășan.

Școala civilă de fete: (249. Nr. 895—1910). S’au aprobat socotelile școalei pe anul
    1909—1910 cu un venit total de K 70,250, cu cheltueli de K 65,676 și cu un exce-
    dent de K 4,574; totodată să stabilește bugetul școalei pe an. școl 1910 1911 la
    venite cu K 69,010 și la cheltueli cu K 68,851.

Socoteli’e și bugetul Asociațiunii: (250. Nr. 894—1910). Socotelile Asociațiunii pe an.
1909 s’au aflat în deplină regulă; asemenea și bugetul pe anul 1911 cu suma la
venite și cheltuieli de K 38,304, și ambele se înaintează adunării generale spre aprobare.
Extras din procesul verbal al ședinței.

Oct. C. Tăslăuanu,

secretar.

307


   Nr. 860/1910.



        Convocare.

     în sensul §§-lor 23 și 25 din statute membri «Asociațiunii pentru
literatura română și cultura poporului român» se convoacă la

Adunarea generală ordinară

în Dej, în zilele de 18 și 19 Septemvrie n. 1910.

    ‘Programul adunării:

Ședința I.

Duminecă, în 18 Septemvrie n. la orele 10'/₂ a. m.

ORDINEA DE ZI:

     1. Deschiderea adunării generale.

     2. înscrierea delegaților prezenți ai despărțămintelor.

     3. Raportul general al comitetului central.

     4. Alegerea comisiilor pentru:

        a) examinarea raportului general;

        b)  censurarea socotelilor anului 1909 și a proiectului de budget
          pe anul 1911;

        o) Înscrierea membrilor.

     5. Alegerea unei comisii pentru candidarea prezidentului, vice-pre-
        zidentului și a membrilor comitetului central pe un nou period
        de trei ani.

     6. Prezintarea eventualelor propuneri*)

     7. Conferința d-lui Dr. E. Dăianu despre Vasile L. Baron Popp.

Ședința II.

Luni, în 19 Septemvrie n., la orele 10 a. m.

ORDINEA DE ZI:

     1. Raportul comisiei pentru examinarea raportului general și propu-
        nerile acestei comisii:

        a)  adunarea generală să ia act cu aprobare de cuprinsul rapor-
          tului general al comitetului central;

        b)  să deie expresie durerii sale pentru pierderea membrilor de-
          cedați dela ultima adunare generală încoace;

        c) să aleagă pe d-1 V. Stroescu de membru onorar al Asociațiunii;

        d) alte propuneri ale comisiei examinătoare în legătură cu ra-
          portul general al comitetului central.


     *) Eventualele propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului «Asociațiunii»
(Sibiiu, str. Șaguna, Nr. 6) cu 8 zile înainte de adunarea generală.


21

308


      2. Raportul comisiei pentru censurarea socotelilor pe anul 1909, a
         proiectului de budget pe anul 1911 și propunerile acestei co-
         misii:

          a)  adunarea generală să aprobe darea de samă a comitetului
            central despre gestiunea financiară a anului 1909 și să deie
            comitetului central absolutor pentru această gestiune;

         b)  să aprobe proiectul de budget pe anul 1911;

         c)  alte propuneri ale comisiei examinatoare.

     3.  Raportul comisiei pentru înscrierea de membri.

      4. Alegerea prezidentului, vice-prezidentului și a membrilor comi-
         tetului central pe un nou period de trei ani.

     5.  Fixarea locului pentru adunarea generală viitoare.

     6.  Dispoziții pentru verificarea procesului verbal.

     7.  închiderea adunării generale.

      Sibiiu, din ședința comitetului central al «Asociațiunii pentru lite-
ratura română și cultura poporului român», ținută la 17 August 1910.


   losif Sterca Șuluțu m. p.,

              prezident.

Oct. C. Tăslăuanu,

secretar.


Tiparul tipografiei arhidiecezane.

Baronul V. L. Popp.