TRANSILVANIA


        ORGANUL

ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA
POPORULUI ROMÂN.


Nr III.


Maiu—Iunie.


1906.


SECȚIUNILE ȘTIINȚIFICE-LITERARE ALE ASOCIAȚIUNII.

     De ședința plenară din anul curent a secțiunilor Asociațiunii, sta-
bilită pentru 1/14 Iulie a fiecărui an, ne mai despart numai două săptămâni.
Este, credem, de datorința noastră să ne întrebăm în ajunul acestei a VII-a
adunări generale a secțiunilor: care este rolul lor în organismul Asocia-
țitinii, ce au produs ele și ce se poate speră să producă în viitor pentru
literatura, știința și cultura românească?

     încă dela începutul activității Asociațiunii, organele acesteia au simțit,
că în condițiunile și cu mijloacele prevăzute în statutele dela 1861, insti-
tuțiunea aceasta nu va puteâ corespunde așteptărilor legate de înființarea
ei, îndeosebi în privința chestiunilor de limbă și literatură. Din această
cauză deja a doua adunare generală, ținută în Brașov la 1862, a decis
crearea în sinul Asociațiunii a unor organe de specialitate literară prin
înființarea a 3 secțiuni științifice (filologică, istorică și de științe fizico-
naturale). Aceste secțiuni au fost însă înființate abia după 14 ani, în adu-
narea generală ținută în Sibiiu la 1876, dar fără succes durabil. Căci deja
după trei ani adunarea generală din Sighișoara a trebuit să constate, că
încercarea făcută cu înființarea secțiunilor n’a izbutit.

     La 20 de ani după înființarea primelor secțiuni s’a reluat firul în-
trerupt în scopul reactivării secțiunilor și după alți 4 ani comitetul central
a prezentat adunării generale întrunită la 1900 în Băiie-Herculane un nou
regulament pus pe baze mai practice. Aceeaș adunare generală a ales
apoi și câte 5 membrii ordinari în cele cinci secțiuni instituite.

     Scopul secțiunilor a fost stabilit în §. 2 al «Regulamentului general
al secțiunilor științifice-literare ale Asociațiunii» astfel:

     Scopul instituirii secțiunilor științifice literare este : ca aceste, în calitate de organe
de specialitate, să conzilieze și sprijinească adunarea generală și comitetul central întru
realizarea problemelor literare, științifice și culturale, impuse lor de scopurile ce le
urmărește Asociațiunea.


6

58


      Agendele secțiunilor în general sunt stabilite în modul următor:

      Secțiunile, fiecare în ramul ei,

       a)        vor controla mersul desvoltării culturale a poporului român, și studiind deo-
parte piedecile acestei desvoltări, iar de altă parte căile și mijloacele prin cari ea ar
putea fi înlesnită și înaintată, vor face organelor Asociațiunii propuneri pentru realizarea
scopurilor acesteia;

       b)       vor studia și delibera chestiunile, în cari organele Asociațiunii le vor cere
conziliul;

       c)        vor urmări mișcarea literară română în diferitele ramuri, vor face propuneri
pentru editarea de publicațiuni, pentru premii și burse științifice-literai e și vor cenzură
lucrările intrate la concurs;

       d)        vor da mână de ajutor la crearea și completarea colecțiunilor științifice ale
Asociațiunii, la arangearea de expozițiuni și la înființarea și desvoltarea altor institn-
țiuni culturale.

       Peste tot fiecare secțiune în sfera sa de activitate se va nizui la popularizarea
științelor.

       Iar agendele lor în special s’au stabilit astfel:

      1.  Secțiunea literară va avea următoarele agende speciale:

       a)        se va ocupă cu studii linguistice încât privește adunarea monumentelor limbei
poporale și culegerea și publicarea eventual în dicționare speciale a formelor dialectale
și provincialismelor limbei române din patrie;

       b)        va culege monumentele și isvoarăle literaturei române indigene, va reeditâ
operele scriitorilor noștri vechi și va publică biografiile, scrisorile și notițele acestora ;

       c)       seva ocupă cu culegerea și coordinarea materialelor folclorice române din patrie;

       d)        va da o deosebită atențiune bibliografiei române, vechi și moderne, îngrijind ca
în fiecare an să se publice un complet repertoriu bibliografic și statistic al întregei pro-
ducțiuni literare rom. din patrie;

       e)       va conlucra la publicarea de cărți pentru trebuințele poporului, la prevederea
acestuia cu lectură bună, ieftină și eventual grătuită, și în deosebi va conduce editarea
„Bibliotecii poporale a Asociațiunii";

       f)       va înainta propuneri pentru arangearea și înavuțirea bibliotecelor Asociațiunii-
g) va urmări mișcarea literară în materie de literatură frumoasă, va iniția editarea
de scrieri literare, va propune publicarea de premii pentru asemenea lucrări și va cen-
surâ toate lucrările de literatură frumoasă și belearte, ce vor întră la concursurile
Asociațiunii.

      2.  Secțiunea istorică se va ocupă în special cu următoarele agende:

       a)        cu adunarea și așezarea în colecțiunile Asociațiunii de documente, monete și
Ori-ce alte obiecte de interes istoric, în deosebi și cu completarea colecțiunilor de ziare,
precum peste tot cu arangearea și înavuțirea Muzeului istoric proiectat de Asociațiune;

       b)        cu explorarea arheologică a țerii prin misiuni și prin înființarea de sociatăți
sau comisiuni arheologice;

       c)       cu studii etnografice, și în deosebi cu explorări, publicațiuni speciale, și cu
expozițiuni etnografice, cu arangearea și completarea Muzeului etnografic proiectat de
Asociațiune, și în fine cu măsuri referitoare la conservarea portului național și a mo-
tivelor originale în industria de casă a poporului român.

       Mai departe secțiunea istorică

       d)        va iniția editarea de documente și studii istorice, va propune publicarea de
premii pentru hicrări aparținătoare istoriei, etnografiei, geografiei, jurisprudenței și știin-

59


țelor politice și sociale, și va cenzură scrierile de asemenea cuprins, intrate la con-
curs ; în fine

       e)        va urmări publicațiunile istorice, atât cele românești cât și cele apărute în limbi
străine, și va conlucra atât direct, cât și prin avertizarea bărbaților de specialitate, la
rectificarea publicațiunilor eronate sau tendențioase asupra istoriei și stărilor popo-
rului român.

       3. Secțiunea de științe naturale și fizice se va ocupă îndeosebi:

       a)        cu lucrări de științe exacte și fizice de utilitate generală, dând o deosebită
atențiune explorării geografice și fisiografice a ținuturilor țerii locuite de Români;

       b)        va conlucra la întemeierea de colecțiuni de istorie naturală, mai ales încât
aceste privesc deadreptul lipsele și interesele poporului român;

       c)        va culege material pentru editarea unui dicționar al nomenclaturei poporale
române de istorie naturală;

       d)        va da o atențiune deosebită igienei țeranului român, și atât prin publicațiuni
cât și pe alte căi ce stau deschise organelor Asociațiunii, va căuta să amelioreze stările
igienice ale poporului nostru;

       e)        va urmări producțiunea literară-științifică, va iniția publicațiuni și premii în
acest ram și va cenzură scrierile științifice intrate la concurs.

       4. Secțiunea școlară va avea următoarele agende speciale:

       a)        se va ocupă cu studiarea stării școalelor noastre românești din patrie, Căutând
căi și mijloace pentru ajutorarea și asigurarea lor, premiind în deplină înțelegere cu
organele competente persoanele binemeritate pe terenul învățământului poporal, și ini-
țiând înființarea de școale speciale reclamate de lipsele poporului român;

       b)        va conziliă comitetul central ca organ de specialitate în chestiuni referitoare
la școalele și internatele susținute de Asociațiune ;

       c)        va adună material pentru statistica culturală a poporului român și va îngriji
de publicarea și exploatarea lui;

       d)        va urmări producțiunea literară în materie didactică, pedagogică, filosofică,
școlară și bisericească, va inițiă publicațiuni și premii, și va cenzură lucrările intrate la
concurs, aparținătoare ramurilor înșirate;

       e)        în cercul de activitate a secțiunii școlare va mai cădeă și îngrijirea de biblio-
tecile ambulante ale Asociațiunii, de crearea, dotarea și administrarea lor.

       5. Secțiunea economică va avea următoarele agende speciale:

       a)        va urmări desvoltarea economică a poporului român pe toate terenele eco-
nomiei naționale și va inițiă dispozițiuni pentru înaintarea acelei desvoltări; prin editarea
de publicațiuni, prin prelegeri și ajutorarea înființării de asociațiuni economice, va stărui
pentru ameliorarea sistemului economic al poporului nostru și pentru înbrățoșarea de
nouă ramuri ale economiei;

       b)        va iniția înființarea de școale profesionale și va conlucra la organizarea și sus-
ținerea lor;

       c)        va îngriji de culegerea, publicarea și exploatarea datelor statistice referitoare
la stările economice ale poporului român;

       d)        va inițiă expozițiuni economice și va face propuneri pentru burse în diferitele
ramuri economice;

       e)        va urmări literatura economică, va iniția premii în acest ram și va cenzură
scrierile economice intrate la concursurile Asociațiunii.

       Secțiunea economică în lucrarea sa va căută să rămână în continuă și intimă coa-
tingere cu societățile și corporațiunile economice ale Românilor din patrie, va spriginî
activitatea acestora și le va cere conlucrarea la întreprinderi noue.


6

60


      Din aceste vedem, că secțiunilor Asociațiunii li s’a designat un teren
de muncă vast și de importanță capitală, care cuprinde în cea mai mare
parte chestiuni cari fără pregătiri și cunoștințe speciale nu pot fi rezolvite
în condițiuni mulțămitoare. Și cu atât mai puțin puteau fi deslegate în
mod competent de o corporațiune ad hoc cum sunt adunările generale,
recrutate fără alegere, fără considerare la starea socială, la cunoștințe, la
etate și sex, din toate păturile poporului și cari au să desbată îngrabă
mare și în timp de abia câteva ore o lungă serie de chestiuni cu totul
diferite, — și totatât de puțin puteau fi lăsate numai în sarcina unui organ
administrativ cum e comitetul central, preocupat de susținerea funcționării
regulate a întreg organismului Asociațiunii, de chestiunile de avere și alte
asemenea agende administrative și organizatorice.

      Rolul creat secțiunilor în organismul Asociațiunii a fost și este precum
se vede, indispenzabil.

      Dar lumea se întreabă mereu: ce au produs aceste secțiuni în timp
de 6 ani, dela înființarea lor? Și fără a luă în considerare, că agendele
mari, multe și grave, ale secțiunilor, precum de sine se înțelege, nu pot
fi rezolvite în timp de câțiva ani, — nici ținând cont de greutățile înce-
putului — cei mai mulți le dispută dreptul de existență.

      Pentrucă să putem aduce o concluziune dreaptă e neapărat necesar
să trecem în o revistă, barem cât de scurtă și generală, preocupațiunile și
întreagă activitatea secțiunilor dela înființarea lor pănă azi.

      Constatăm că secțiunile, afară de ședințele festive împreunate cu
adunările generale, au ținut pănă acum 6 ședințe plenare și 62 ședințe
așa numite ale secțiunilor, din cari secțiunea literară 17, secțiunea istorică
8, cea științifică 9, cea școlară 8 și cea economică 11.

      In privința formală ele au satisfăcut în mod aproape corespunzător
regulamentului.

      Să vedem acum ce programe speciale și-a dat — în baza regulamen-
tului — fiecare secțiune îndeosebi?

      In ședința plenară din anul 1901 s’a primit un proiect prezentat de
Secțiunea literară, pentru procurarea scrierilor trebuincioase și pentru
continuarea Bibliotecii poporale a Asociațiunii.

      In 1902 Secțiunea literară a continuat a se ocupă de materialul ne-
cesar pentru Biblioteca poporală, de chestia ortografiei, a îndreptării și
unificării limbei literare, care a avut răsunet și a provocat disensiuni în-
deosebi în țara noastră. Din inițiativa Secțiunilor Asociațiunii chestia or-
tografiei a fost readusă la ordinea zilei și rezolvită în 1904 de Academia
Română.

      In 1903 din cercurile secțiunii literare a fost prezentat și primit un
îndreptar ortografic și un operat cu privire la cuvintele și locuțiunile
greșite.

      In 1904 și 1905 Secțiunea literară se ocupă mai înadins de chestiunea

61


nomenclaturei poporale relativ la plug, car și războiul de țăsut. Mai de-
parte se ocupă de modalitatea scrierii biografiilor bărbaților noștri distinși.
Apoi a recenzat un număr mai mare de scrieri înaintate pentru a fi tipă-
rite în Biblioteca poporală. A recenzat, între altele, și scrierile intrate în
urma concursului publicat pentru Premiul Murășan.

      Din cercurile Secțiunii istorice, s’a publicat în 1901: Conscripțiunea pa-
rohienilor, parohiilor, bisericilor și a tuturor lucrurilor bisericești din die-
ceza Făgărașului cu data de 1 Octomvrie 1750.

      In 1902 s’a studiat chestia Dicționarului toponomastic al teritorului
locuit de Români în Ungaria și Transilvania.

      Tot atunci s’a primit un proiect pentru facerea unui album colorat
al costumelor naționale ale Românilor de pe teritorul Ungariei și Tran-
silvaniei.

      Deasemenea s’a sulevat chestiunea sărbării împlinirii veacului 18 dela
descălecare.

      In 1903 s’a publicat concurs pentru un dicționar toponomastic-geo-
grafic al unui comitat locuit de Români din Ungaria și Transilvania. Dar’
nu a intrat nici un operat.

      In 1904 s’au făcut Punctele de orientare cu privire la colectarea obiec-
telor pentru Muzeul istoric și etnografic al «Asociațiunii».

      S’a adus decisiune ca «Asociațiunea» să se îngrijească, cu ajutorul
secțiunilor, de redigiarea biografiilor bărbaților distinși ai poporului no-
stru cari au trecut din vieață și să le editeze colectiv în Biblioteca popo-
rală, înzestrându-le după posibilitate și cu portrete.

      Secțiunea științifică, în 1901 și 1902 a cenzurat unele scrieri înain-
tate spre publicare.

      In 1903 se inițiază aranjarea unei serii de prelegeri poporale ilustrate
cu skiopticonul.

      Tot în acest an se decide ca această secțiune să elaboreze o lucrare
despre igiena și economia caznică a țăranului. Mai departe secțiunea a
censurat mai multe publicațiuni.

      In 1904 și 1905, între altele s’a continuat cu prelegerile cu pro-
iecțiuni.

      Secțiunea școlară s’a ocupat deja dela început de mai multe che-
stiuni, așa:

      1. Adunarea datelor statistice despre starea școalelor.

      2. Cenzurarea mai multor scrieri înaintate spre publicare.

      3.      Chestiunea Bibliotecilor poporale, inzistând pentru bibliotece sta-
bile în fiecare agentură.

      4. Chestiunea înființării unei preparandii de fete.

      5. Reorganizarea școalelor de repetițiune și de adulți.

      6.      Chestiunea publicării în edițiunea Asociațiunii a unei Bibliotece
pentru tineret.

62


      7.       Secțiunea a publicat un repertor mai restrâns bibliografic pentru
bibliotecile poporale, etc.

      Secțiunea economică și-a stabilit și ea un program mai mare de
acțiune, anume:

      1.       A’ decis să studieze chestia înființării unei școale agricole și să
caute mijloacele necesare spre acest scop.

      2.       A făcut un chestionar pentru adunarea datelor statistice despre
stările țăranului român din Ungaria și Transilvania.

      3.       A recomandat mai multe subiecte economice pentru biblioteca
populară, dintre cari unele sunt în lucrare.

      4.       La inițiativa secțiunii comitetul central a procurat o parte în-
semnată a publicațiunilor economice poporale editate de minister și de
diferitele reuniuni agricole, din Ungaria și România.

      5.       S’a discutat și studiat în deosebite rânduri chestia școalelor de
repetiție economice și s’au adunat date despre învățătorii cari au parti-
cipat la cursuri agricole organizate de minister.

      6.       A studiat chestia prelegerilor economice poporale pentru răspân-
direa cunoștințelor economice în popor.

      7.       S’a ocupat de chestia terminologiei financiare privitor la bănci.

      8.       S’a mai ocupat și de chestia emigrărilor și a socialismului, etc.

      Afară de cele numite au mai fost sulevate unele chestiuni din partea
d-lui primsecretar al Asociațiunii în calitate de referent al secțiunilor,
altele au venit dela nemembrii.

      Intre aceste se numără chestiunea ca membrii secțiunilor să cola-
boreze la revista «Transilvania» barem cu câte un articol în fiecare an.

      Mai departe chestiunea înființării de urgență a unui internat de
băieți în Sibiiu, cum și chestiunea referitoare la înființarea «Muzeului
limbei române», etc.

      Din cele înșirate pănă aici se vede că lucrarea secțiunilor a realizat
și în scurtul timp de 6 ani unele rezultate.

      Intre rezultatele faptice mai de samă am puteă număra:

      1.       Grăbirea stabilire! sistemului nou de ortografie prin Academia
Română.

      2.       Un început de discuție în scopul îndreptării limbei literare și
spre acest scop publicarea câtorva operate cu privire la cuvintele și lo-
cuțiunile greșite.

      3.       Colaborarea membrilor din secțiuni la augmentarea «Bibliotecii
poporale» a Asociațiunii, parte scriind ei înșiși unele operate, ca s. e.
cele 3 operate publicate de dl I. F. Negruțiu și unul de dl E. Hodoș,
parte cenzurând toate operatele întrate spre publicare și mai ales indicând
calea de urmat pe viitor întru alegerea subiectelor.

63


      4.      Colaborarea membrilor din secțiuni la facerea programei cum și
la adunarea și aranjarea materialului expoziției Asociațiunii din 1905.

      5.      Mai de samă ni se pare începerea prelegerilor ilustrate cu pro-
iecțiuni, inițiate de dl A. Ciortea, membru al Secțiunii științifice, prele-
geri foarte instructive cari de prezent sunt introduse cu bun succes în
5 despărțăminte ale Asociațiunii, prevăzute cu aparatele necesare.

      6.      Totasemenea de importante sunt prelegerile poporale economice,
pornite din inițiativa și concursul Secțiunii economice în 10 despărțăminte
ale Asociațiunii și cu ele deodată înființarea agenturilor și bibliotecelor
poporale.

*
* *

      Programul cuprins în «Regulamentul general al secțiunilor» este
foarte vast și în cadrul lui se poate munci decenii și chiar veacuri. Vast
am putea numi și cadrul programului ce și-au dat secțiunile pentru un
viitor mai apropiat.

      Ni se pare chiar, că programul e făcut cam pe dibuite și multe
părți ale lui s’ar putea numi cu drept cuvânt puncte menite pentru expe-
rimentare. Dar la început așa se întâmplă în toate acțiunile pornite de
indivizi și de corporațiuni. E de dorit însă ca secțiunile să nu se piardă
în utopii, ci să facă selecțiuni fericite și puține din complexul Regula-
mentului. Să aleagă cele mai actuale și neapărat necesare chestiuni,
aceste să le studieze temeinic, și să stărue continuu și fără preget la
executarea conștiențioasă a acelora în scopul culturii poporului.

      Aș crede, că în timp apropiat secțiunile ar trebui mai ales să se
ocupe intenziv de următoarele chestiuni:

      1.      Colaborare intenzivă la foaia Asociațiunii, pentru a o face foaie
aievea bună, folositoare și cetită.

      2.      Colaborare la «Biblioteca poporală», ca aceasta să se sporească
rapid cu subiecte bine alese și bine lucrate. Totodată să colaboreze la
Biblioteca proiectată pentru tinerime.

      3.      Să compună o serie cât mai variă de conferențe pentru popor și.
toți membrii secțiunilor să iese în mijlocul poporului, precum unii, spre
lauda lor fie zis, au făcut-o și o fac, luminându-1 asupra trebuințelor sale
multe și mari.

      4.      Să stărue în locul prim pentru înființarea de bliblioteci poporale
și agenturi ale Asociațiunii în toate comunele noastre și pentru procurarea
aparatelor de proiecțiune pe sama tuturor despărțămintelor.

      5.      Să chibzuiască și muncească pentru înființarea însoțirilor culturale
și economice de tot felul în comune.

      Dacă astfel ar lucra membrii secțiunilor, fără a se pierde în vraful
prea mare al programelor, adesea neexecutabile; dacă toți membrii, ac-
tivi și corespondenți, ar deveni de fapt membrii vii ai organizmului sec-

64


țiunilor, — o eră nouă de fapte frumoase și foarte folositoare ar răsări
pentru poporul nostru, și în acest caz cele 4,117 coroane ce au fost
necesitate de trebuințele secțiunilor în timp de 6 ani și alte sume ce s’ar
cere pe viitor, — n’ar fi sume aruncate în vânt, ci sămânță care răsare,
crește și rodește din belșug; iar existența secțiunilor nu ar mai fi dispu-
tată ca o chestie fără rost, ci li-s’ar recunoaște din toate părțile dreptul
la vieață.

7?. Sitnu,
membru al secț. ecou.



ACADEMIA ROMÂNĂ.


        Concursuri pentru premii

1906.



A. Premii pentru cărți publicate.

       I.      Premiul Năsturel, de 4,000 Lei, se va da în sesiunea generală
din anul 1907 unei cărți scrise în limba română, cu conținut de orice
natură, care se va judecă de meritorie printre cele publicate dela 1 No-
emvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1906.

       Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a căr-
ților propuse la concursul acestui premiu este pănă la 31 Octomvrie 1906.

       II.      Marele Premiu Năsturel, de 12,000 Lei, se va da în sesiunea ge-
nerală din anul 1909 unei cărți scrise în limba română, cu conținut de
orice natură, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela
1 Noemvrie 1904 pănă la 31 Octomvrie 1908.

       Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a căr-
ților propuse pentru acest premiu este pănă la 31 Octomvrie 1908.

       Notă. — In privința Premiilor Năsturel se pun în cunoștința publi-
■ cului următoarele dispozițiuni din codicilul răposatului C. Năsturel-
Herescu :

       «In tot anul Societatea Academică Română va aveă a premia din
veniturile fondului Năsturel o carte tipărită originală, în limba română,
care se va socoti de cătră Societate ca cea mai bună publicațiune apă-
rută în cursul anului; însă aceste premii vor fi de două specii:

       «1.       In trei ani consecutivi, dearândul, se va decerne câte un premiu
de patru mii Lei noi, No. 4,000 L. n., minimum, la cea mai bună carte
apărută în cursul anului expirat.

       «2.       Iară în al patrulea an se va decerne un premiu fix de două-
sprezece mii Lei noi, No. 12,000 L. n., carele se va numi «Marele Premiu
Năsturel», operei care va fi judecată ca publicațiune de căpetenie ce va

65


fi apărut în cursul celor patru ani precedenți. Acest premiu nu se va
putea decerne unei lucrări, care va fi obținut deja unul din premiile
anuale, decât defalcând dintr’însul valoarea premiului precedent.

      «Operele, ce se vor recompensă cu această a doua serie de premii,
vor tractâ cu preferință despre materiile următoare :

      <a) Scrieri serioase de istorie și de științele accesorii ale istoriei,
preferindu-se cele atingătoare de istoria țerilor române;

      «b) Scrieri de religiune ortodoxă, de morală practică și de filosofic;

      «■c) Scrieri de științe politice și de economie socială;

      «d) Tractate originale despre științele exacte;

      «e) Scrieri enciclopedice, precum dicționare de istorie și de geo-
grafie, în cari să între și istoria și geografia României, dicționare gene-
rale sau parțiale de științe exacte, de arte și meserii, de administrațiune
și jurisprudență, și alte asemenea lucruri utile și bine întocmite;

      fi) Cărți didactice de o valoare însemnată ca metod și ca cuprins;

      «g) Dicționare limbistice în limba românească, mai ales pentru lim-
bile antice și orientale, adică limba latină, elenă, sanscrită, ebraică, arabă,
turcă, slavonă veche și altele;

      «/zj Publicațiuni și lucrări artistice de o valoare serioasă, adică relativ
la artele plastice, arhitectura, sculptura, pictura, gravura și chiar opere
muzicale serioase, pe cari aceste toate Societatea Academică Română le
va putea aprecia, atunci când își va întinde activitatea ei și asupra tuturor
materiilor de bele-arte;

       i) Scrieri de pură literatură română, în proză și în versuri, precum
poeme, drame și comedii serioase — mai ales subiecte naționale — și
ori ce alte opere de înaltă literatură. Acestora mai cu samă aș dori să
se acorde «Marele Premiu Năsturel», când vor fi judecate ca având un
merit cu totul superior, spre a se da astfel o încurajare mai puternică
desvoltării literaturii naționale.»

      III.      Premiul Statului Eliade-Rădulescu, de 5,000 Lei, se va da în
sesiunea generală din 1907, prin Secțiunea literară, pentru o scriere de
literatură sau de filologie, care se va judecă mai meritorie printre cele
publicate dela 1 Noemvrie 1904 pănă la 31 Octomvrie 1906.

      Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a
cărților propuse pentru concurs este pănă la 31 Octomvrie 1906.

      IV.       Premiul Adamachi, de 5,000 Lei, divizibil, se va da în sesiunea
generală din 1907, prin Secțiunea istorică, pentru scrieri istorice, econo-
mice, juridice, filozofice, — de cuprins moral (în înțelesul că sunt excluse
numai scrierile contrare moralei), cari se vor judecă mai meritorii printre
cele publicate dela 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1906.

      Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a
cărților propuse pentru concurs este pănă la 31 Octomvrie 1906.

_____66


      V.       Premiul Asociațiunii Craioveue pentru desvoltarea învățământului
public, de L500 Lei, se va da în sesiunea generală din 1907 pentru cea
mai bună carte didactică în limba română dintre cele tipărite dela 1. No-
emvrie 1902 pănă la 31 Octomvrie 1906.

      Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a
cărților propuse pentru concurs este pănă la 31 Octomvrie 1906.

      VI.       Premiul Statului Lazăr, de 5,000 Lei, se va da în sesiunea ge-
nerală din anul 1908, prin Secțiunea științifică, pentru o scriere cu con-
ținut științific în înțelesul științelor exacte (matematică, fizică, chimie,
istorie naturală, geografie, medicină, inginerie, industrie și științele apli-
cate în genere), care se va judeca mai meritorie printre cele publicate
dela 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1907, sau pentru cea mai
importantă invențiune științifică făcută dela 1 Noemvrie 1905 pănă la
31 Octomvrie 1907.

      Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a
cărților propuse pentru concurs este pănă la 31 Octomvrie 1907.

      Vil.       Premiul Adamachi, de 5,000 Lei, divizibil, se va da în sesiunea
generală din 1908, prin Secțiunea științifică, pentru scrieri cu conținut
științific în înțelesul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie
naturală, geografie, medicină, inginerie, industrie și științele aplicate în
genere), cari se vor judecă mai meritorii printre cele publicate dela
1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1907.

      Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a căr-
ților propuse pentru concurs este pănă la 31 Octomvrie 1907.

      VIII.       Premiul Statului Eliade-Pădulescu, de 5,000 Lei se va da în
sesiunea generală din 1909, prin Secțiunea istorică, pentru o scriere isto-
rică, economică, juridică sau filozofică, care se va judecă mai meritorie
printre cele publicate dela 1 Noemvrie 1904 pănă la 31 Octomvrie 1908.

      Terminul depunerii Ia cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a căr-
ților propuse pentru concurs este pănă la 31 Octomvrie 1908.

      IX.       Premiul Adamachi, de 5,000 Lei, divizibil, se va da în sesiunea
generală din 1909, prin Secțiunea literară, pentru scrieri de literatură sau
de filologic, cu cuprins moral (în înțelesul că sunt excluse numai scrierile
contrare moralei), cari se vor judecă mai meritorii printre cele publicate
dela 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1908.

      Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a căr-
ților propuse pentru concurs este pănă la 31 Octomvrie 1908.

      X.       Premiul Hagi- Vasilie, de 5,000 Lei, se va da la sesiunea gene-
rală din 1912, prin Secțiunea istorică, pentru scrieri privitoare la comerțul
român în trecut și în prezent și publicată în timpul dela 1 Noemvrie 1905
pănă la 31 Octomvrie 1911.

      Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a căr-
ților propuse pentru concurs este pănă la 31 Octomvrie 1911.

*
* *

67


     Notă. Se pun în vederea concurențiior următoarele articole din Re-
gulamentul pentru premiile literare, istorice și științifice, votat de Aca-
demie la 8 Martie 1906:

     Art. 4. Operele publicate vor fi prezentate la concurs de autorii lor
în câte 15 exemplare pe lângă o cerere scrisă, în care se va arătă tot-
deauna anume premiul la care concurează.

     Un autor nu poate prezentă în acelaș an aceeaș scriere la mai multe
premii nici mai multe scrieri la diferite premii.

     O scriere prezentată la un premiu nu mai poate fi mutată la altnl
după trecerea terminului de prezentare (31 Octomvrie) fixat în art. 3.

     Art. 5. O scriere prezentată într’un an la un premiu și nepremiată
poate fi prezentată în anii următori la concursul aceluiaș sau al altui
premiu, numai dacă este preînnoită în părți esențiale în nouă edițiune
publicată de autor în vieață.

     Art. 6. Operele publicate de Academie, făcute din inițiativa sau cu
ajutorul ei, nu pot fi admise la concursul premiilor. De asemenea nu
pot fi admise la concurs opere postume.

     Art. 7. La concursul premiilor poate fi admisă nu numai o operă
întrengă, ci și parte dintr’o operă, cu condițiune ca această parte să fie
completă.

     Art. 8. La premiile Năsturel pot fi prezentate scrieri de ori ce natură;
la premiul Eliade-Rădulescu scrieri de literatură, de filologie, de istorie,
scrieri economice, juridice, filozofice; la premiul Lazăr scrieri cu conținut
științific în înțelesul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie
naturală, geografie, medicină, inginerie, industrie și științele aplicate în
genere); la premiul Adamachi scrieri cu cuprins moral de ori ce na-
tură (în înțelesul că sunt excluse numai scrierile contrare moralei); la
premiul Hagi-Vasile scrieri privitoare la comerțul român în trecut și în
prezent.

     Art. 9. La premiile Năsturel — conform testamentului — pot fi ad-
mise numai scrieri în limba română; la premiile Eliade-Rădulescu, Lazăr,
Adamachi sunt admise și opere scrise de autori români sau străini în-
tr’una din limbile latină, italiană, franceză, germană sau engleză, dacă în-
treg cuprinsul operei va tracta despre pământul sau neamul românesc,
despre istoria, limba sau literatura românească.

     Art. 10. Traducerile din limbi străine în limba română pot fi pre- -
miate numai dacă sunt făcute de pe opere clasice și, prin dificultățile în-
vinse ale unei perfecte traduceri în versuri românești, vor constitui adevărate
opere literare ale limbii române, ori — prin anexarea de explicări și
note științifice cu totul proprii traducătorului — își vor fi însușit meritele
unei lucrări originale în limba română.

     Art. 11. Toate lucrările, fie tipărite, fie manuscripte, prezentate la
vreunul din premiile Academiei, trebue să fie scrise cu ortografia Aca-
demiei.

68


      In cazuri cu totul excepționale și numai în timp de un an dela
adoptarea acestui regulament, se vor puteă admite la premii și cărți scrise
cu altă ortografie, cu condiție însă ca să fi fost imprimate afară din Re-
gatul României.

      Art. 12. Operele publicate anonime sau pseudonime vor puteă fi
admise la concurs, iar autorii, spre a primi premiile acordate, vor trebui
să probeze proprietatea lor.

* *

      B. Premii pentru lucrări puse la concurs cu subiecte date.

      I.       Premiul Alexandru loan Caza, de 10,000 lei, dimpreună cu pro-
centele acestei sume dela 1891 pănă la acordarea premiului, se va dâ în
sesiunea generală din 1907, prin Secțiunea istorică, celei mai bune lucrări
scrise în limba română despre :

      Istoria Românilor dela Aurelian pănă la fundarea Principatelor. —

(Deciz. 5 Aprilie 1900 și 25 Marte 1904).

      Punctele de căpetenie ale programului sunt cele următoare:

      1.       Teritorul colonizațiunii romane în țările din dreapta și stânga Du-
nării de jos.

      2.       Teoriile vechi și nouă despre originea și locuințele Românilor în
cursul evului mediu.

      3.       Migrațiunea popoarelor în țările dunărene și înrîuririle reciproce
dintre barbari și elementul roman, dela părăsirea Daciei Traiane pănă la
înființarea imperiului bulgar.

      4.       Românii și Bulgarii în timpul Imperiului bulgar și al celui româno-
bulgar și relațiunile lor cu popoarele din stânga Dunării.

      5.       Originile Principatelor române.

      Lucrarea va fi întemeiată pe un studiu cât mai amănunțit și con-
științios al izvoarelor antice și medievale: autori, inscripțiuni, documente
și orice resturi ale vechimii, utilizându-se și toponimia, limba și în genere
orice fântână ce ar puteă contribui la lămurirea chestiunii.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1906.

      II. Premiul Statului Lazăr, de 5,000 Lei. se va da în sesiunea ge-
nerală din 1907, prin secțiunea științifică, celei mai bune lucrări scrise în
limba română asupra subiectului:

      Cercetări originale asupra pelagrei în vederea etiologici și combaterii
boalei. — (Deciz. 26 Martie 1902).

      Lucrarea va cuprinde:

      1. Izolarea materiilor toxice ale porumbului stricat.

      2.       Determinarea varietăților porumbului și a gradului de alterațiune,
precum și a altor condițiuni în cari se dezvoaltă acele materii toxice.

69


      3.  Stabilirea acțiunii patologice a acelor materii toxice.

      4.        Stabilirea legăturii între substanțele vătămătoare ale porumbului
și pelagră.

      5.        Stabilirea specificității pelagrei și a substanțelor specifice active
contra acestei boale.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1906.

      111. Premiul Adamachi, de 5,000 Lei, divizibil, se va da în sesiunea
generală din 1907, prin Secțiunea literară, celei mai bune lucrări scrise
în limba română despre:

      Înrîuririle curentelor străine în evoluțiunea limbii și literaturii române
în secolul XIX. — (Deciz. 3 Aprilie 1902).

      Lucrarea se va face după următorul program:

      Starea culturală a țărilor la sfârșitul secolului XVIII.

      Elementul slavon și elementul grecesc în limba vorbită și scrisă.

      Învățământul public și privat sub înrîurirea grecească.

      Manifestarea curentului francez la noi în educațiunea claselor supe-
rioare.

      Văcărești! și poezia lor. Cum se învață limba românească? Mișcarea
literară sub domnia lui Caragea Vodă. Teatrul dela Cișmeaua roșie și
Domnița Raiu.

      Alexandru Suțu Vodă și eforia teatrelor din țară.

      George Asachi și George Lazăr. Școala românească și începuturile ei.

      Eliade Rădulescu. Tipografiile române și cărțile bisericești și didactice.

      Curierul românesc și Albina Moldovei.

      Societatea filarmonică din București și lași. Eliade, Gâmpineanu,
Aristia, Asachi. începuturile teatrului român. Scriitori și traducători dra-
matici.

      Limba oficială, limba literară și limba vorbită. Primii poeți și pri-
mele poezii.

      Curierul de ambe-sexe. Teatrul străin și teatrul român. Lupta pentru
statornicirea progresului scenei naționale. V. Alexandri, C. Negruzzi, M.
Kogălniceanu. Mișcarea literară în Moldova. Scrieri și publicațiuni.

      Repertoriu. Actori. Rezultate obținute.

      înrîurirea educațiunii date tinerimii române în Franța și Germania
asupra culturii naționale.

      Pruncul român. — Zimbrul. — Gazeta Moldovei.

      Starea societății române la mijlocul veacului trecut. Limba și litera-
tura în școală și societate.

      Sf. Sava și Academia Mihăileană. Mișcarea de reînviere culturală.

      Gazeta Transilvaniei. — Foaia pentru minte, inimă și literatură.

70


      Duelgii și Bonjuriștii. Influența franceză și influența germană asupra
spiritelor și năravurilor noastre sociale în acea epocă.

      Teatrele (francez, german, italian). Cărțile didactice. Poeziile, roma-
nele străine și influența lor asupra noastră.

      Profesoiii ardeleni, bănățeni și bucovineni și înrîurirea curentului
germano-latin asupra culturii naționale.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1906.

      IV. Premiul Neuschotz, de 2,000 Lei, se va da în sesiunea generală
din 1907, prin Secțiunea istorică, celei mai bune lucrări scrise în limba
română despre:

      Istoricul Căilor ferate din România și influența lor din punctul de
vedere economic, social și politic. — (Deciz. 6 Aprilie 1902.)

      Lucrarea va cuprinde:

      I.      — 1. Istoricul concesiunilor și proiectelor anterioare concesiunilor
Strussberg și Offenheim.

      2.       Concesiunile Strussberg și Offenheim. Căderea lui Strussberg,
constituirea Societății de acționari care a luat continuarea afacerii.

      3.       Organizarea Căilor ferate, controlul Statuhii. Principiile de ex-
ploatare, rentabilitatea, serviciile ce aduceau Căile ferate desvoltării eco-
nomice a țării în timpul cât a existat societatea acționarilor' Căilor ferate.

      4.       Dificultățile interioare și exterioare și nemulțămirile la cari a dat
loc regimul Căilor ferate. Motivele pentru cari s’a luat în vedere răscum-
părarea lor.

      II. — 5. Diferitele proiecte dc răscumpărare anterioare celui adus la
îndeplinire în 1879. Bazele lor, cauzele pentru cari n’au izbutit. Răscum-
părarea căilor ferate române. Bazele, pedecile, acțiunile juridice, conver-
siunile acțiunilor și obligațiunilor. Transferarea scaunului social la Bucu-
rești și dizolvarea și lichidarea Societății. Rezultatele și consecințele apro-
piate și depărtate ale răscumpărării.

      6.       Căile ferate făcute de Stat pănă la 1882 pentru completarea re-
țelei. Celelalte linii făcute pănă la 1900. Linii de construit. Organizarea
administrațiunii Căilor ferate dela răscumpărare (legi, regulamente, de-
crete, deciziuni).

      7.       Răscumpărarea liniei Cernavoda-Constanța și luarea în posesiune
a liniei lași-Ițcani.

      8.       Costul total al Căilor ferate române cu valoarea sumelor într’adevăr
întrebuințate la construirea lor și a îmbunătățirilor aduse, precum și ară-
tarea valorilor nominale și reale ale împrumuturilor făcute în acest scop.

      Notă. Partea aceasta nu se va tracta numai sumar, cum e indicată
anual în statisticile publicate de Direcțiunea C. F. R., ci după Expunerea
situațiunii tezaurului, care se publică în toți anii, după rapoartele făcute
la Cameră pentru bugetele Căilor ferate, etc.

71


      9.        Principalele refecțiuni, lucrări de artă și construcțiuni de natură
a permite o exploatare mai bună și mai intensă a liniilor.

      10.       Veniturile și cheltuielile Căilor ferate dela răscumpărare, arătate
pe principalele categorii și discutându-se chestiunea rentabilității.

      III. 11. Principiile de tarifare ale Căilor ferate române. Criticele
aduse. Sistemele de tarife internaționale, locale, etc. Urmările lor comerciale.

      12.       Foloasele indirecte ale Căilor ferate române din diferite puncte
de vedere.

      13.       Efectele sociale ale Căilor ferate. Diferitele școli speciale create
de Căile ferate. Instituțiunile patronale ale Căilor ferate. Atelierele lor.

      14.       Considerațiuni generale, concluziuni, propuneri și perspective
pentru viitor.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1906.

      \.        Premiul Statului Eliade-Rădulescu, de 5.000 Lei, se va da în
sesiunea generală din 1908, prin Secțiunea istorică, celei mai bune lucrări
scrise în limba română despre:

      Domniile române sub Regulamentul Organic pănă la 1848.— Deciz.
1 Aprilie 1903).

      Lucrarea se va face după următorul program:

      Regulamentul Organic a dat țerii prima întocmire pe baze moderne.

      Se va arătă ce părți din acel instrument sunt desvoltări și precizări
de instituțiuni ce existau în țerile române, și cari părți conțin inovațiuni.

      Se va arătă cari sunt părțile lui dăunătoare pentru desvoltarea ul-
terioară a țerii și mai ales pentru situațiunea țăranilor.

      S : vor deosebi părțile cari provin din instrucțiunile rusești, cele cari
reprezentă vederi ale lui Kiseleff sau ale lui Mințiaki, și părțile cari provin
din colaborarea boierilor români.

      Se va arătă de ce spiritele înaintate au fost ostile Regulamentului
Organic.

      Se va arătă desvoltarea ce a luat producțiunea și exportul țerii dela
1830 la 1848.

      La Domniile regulamentare, adecă în Muntenia Alexandru Ghica
(1834-1842) și Gheorghe Bibescu (1842 — 1848), iar în Moldova Mihaiu
Sturdza (1834- 1849), se va desvoltâ, afară de istoria diplomatică a acelei
epoce, și curenții de idei ce s’au ivit și s’au întărit în timpul perioadei
regulamentare, producând mișcarea dela 1848, și s’au formulat în mod
definitiv în cerințele Divanului ad-hoc.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1907.

      VI.       Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divizibil, se va da în sesiunea
generală din 1908, prin Secțiunea istorică, celei mai bune lucrări scrise
în limba română despre:

      Istoria lui Mihaiu Viteazul, 1593—1601. — (Deciz. 1 Aprilie 1903).

71


      Lucrarea va cuprinde, după o scurtă privire asupra domniilor imediat
anterioare și asupra stării economice, culturale și financiare a țerii, o schiță
asupra carierei lui Mihaiu Viteazul, înainte de ajunge Domn, și o pove-
stire a domniei lui dela suirea pe tron și pănă la moartea lui. Se vor
expune toate faptele și toate relațiunile lui cu țerile vecine și se vor ștudiâ
urmările ce a avut domnia lui asupra desvoltării interne a țerii și asupra
situațiunii ei politice după moartea Ini. Autorul va ținea cont de toate
izvoarăle publicate, mai ales de cele conținute în colecțiunea Hurmuzaki
și după putință și de cele interne inedite. Lucrarea întreagă va cuprinde
400 500 pagine în 8". Indicațiunea izvoarelor va fi cât se poate mai
minuțioasă, completă și exactă.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1907.

      VIL       Premiul loan Kflinderu, de 1.000 Lei, se va da în sesiunea gene-
rală din 1908, prin Secțiunea istorică, celei mai bune lucrări scrise în
limba română asupra subiectului:

      Monografia economică, statistică și socială a unei comune rurale din
România. — (Deciz. 28 Martie 1906).

      Autorii se pot povățuî, între altele, după lucrările de aceeaș natură
ale Drului A. Buchenberger, în special ancheta agrară a Marelui Ducat de
Baden și principiile politice agrare germane (Grundzuge der deutschen
Agrarpolitik, I); după lucrările lui Leplay (colecțiunea intitulată: Les ouvriers
europeens), mai ales pentru metoda acestui autor, precum și Monographies
des communes, și după alte lucrări de acest fel.

      Autorii se mai pot povățuî după programul de monografie alcătuit
și publicat de Ministerul de Interne în 1903, atât ca cărticică deosebită,
cât și în «Monitorul Oficial» Nr. 166 din 18 Octomvrie 1903. Dela 1903
au apărut un mare număr de monografii de comune, atât din țară cât și
din Transilvania și Bucovina.

      Nu se cere o lucrare așa de desvoltată ca aceea, de altfel escelentă,
a preotului 1. Antonovici din Bârlad despre comuna Bogdana, care are
478 ) 188, adecă 666 de pagine de format mare, cu ilustrațiuni etc-, dar
nici atât de scurtă, cum e de exemplu monografia comunei Priboeni din
Muscel de dl Rădulescu-Codin, care nu e decât de 44 de pagine mici.

      Materia să fie de cel puțin 100 de pagini octav.

      Chestiunile de tratat sunt cele din programul Ministerului de interne
din 1903, cu următoarele deslușiri :

      1.       Istoricul comunei poate să nu fie făcut decât pentru secolul trecut.
Dacă însă se leagă fapte istorice vechi ori legende de comuna descrisă,
ele se vor relată exact și pe deplin.

      2.       Să se dea cea mai mare atențiune chestiunilor economice și să
se facă o socoteală foarte axactă de ceeace câștigă într’un an, din toate
îndeletnicirile și din toate prilejurile lor de venit, sau din toate ajutoarele
ce primesc, vre-o 2—4 familii de țărani de diferite condițiuni, și de toate

73


cheltuielile, pentrucă să se știe precis care este budgetul unei familii de
țăran.

      3.       întrebările, în număr de 13, privitoare la conștiința națională și
la politică, dela sfârșitul programului din 1903, să nu se trateze în mod
oficial convențional, ci să se relateze sincer și din observațiuni proprii
adevărul, așa cum este, bun sau rău, căci relațiunile convenționale ne lasă
tot în ignoranța totală de mai nainte.

      4.       Autorii să nu se mâi întinză asupra chestiunilor de folklore, căci
acestea întră într’altă ordine de idei.

      5.       Autorii se caute să precizeze cu cifre tot ce descriu, fiindcă numai
așa va fi folositor materialul lor. Resursele țăranilor, prețul cât îi costă
pământul luat dela arendași, când se ține seamă de tot ce au de făcut,
de plătit și de dat, greutatea vitelor de muncă care indică puterea lor,
hrana persoanelor — toate acestea și în genere tot ce se poate pune în
cifre, să fie dat sub această formă.

      6.       Să se observe că în programul dela 1903 sunt părți cari nu se
aplică oricărei comune. De ex. la proprietatea funciară, chestiunile 4, 5,
6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 sunt privitoare la moșneni sau răzeși; ele nu privesc
deci comunele unde nu sunt răzeși sau moșneni.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1907.

      VIII.       Premiul statului Lazăr, de 5,000 Lei, se va da în sesiunea ge-
nerală din 1909, prin Secțiunea științifică, celei mai bune lucrări scrise
în limba română despre:

      Politica agrară a României și înrîurirea ce ea a avut asupra stării
economice și sociale a poporațiunii rurale. — (Deciz, 20 Martie 1904).

      Politica agrară a României, începând dela 1800 pănă în zilele noastre,
înrîurirea ce politica agrară de pe vremuri a avut asupra stării mo-
rale, sociale și economice a poporațiunii rurale.

      Autorul, împărțind lucrarea în mai multe epoce, va descrie pentru
fiecare, nu numai legislațiunea agrară a fiecărei epoce, dar și reglemen-
tarea sa prin ordonanțe sau alte dispozițiuni administrative.

      Se va cercetă întrucât unele legi agrare au contribuit la emigrarea
poporațiunii peste Dunăre și în alte părți.

      Înrîurirea legislațiunii agrare asupra poporațiunii rurale va fi înte-
meiată cât mai mult pe documente atât oficiale, cât și particulare.

      Va fi binevenită o schițare a legislațiunii agrare a țărilor învecinate
cu România.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1908.

     IX.         Premiul Adamachi, de 5,000 Lei, divizibil, se va da în sesiunea
generală din anul 1909, prin Secțiunea științifică, celei mai bune lucrări
scrise în limba română asupra subiectului:

      Studiul țânțarilor din România, ca propagatori ai malariei, și cerce-
tarea mijloacelor practice pentru stângerea "acestei boale. — Deciz. 20
Martie 1904).


7

74


     Autorii se vor conduce după următoarea programă:

     1.       Descripțiunea amănunțită, originală, a diferitelor specii și varietăți
a țânțarilor din diferitele regiuni ale țării, comparându-se țânțarii din re-
giunile cele mai bântuite de malarie cu cei din regiuni mai mult îndemne.

     2.       Un studiu amănunțit asupra țânțarilor, cari la noi transmit malaria,
examinându-se anume și locurile unde ei se găsesc, când și unde depun
ouăle, perioadele desvoltării lor, când încep să sboare și să înțepe.

     3.       Anatomia țânțarilor în raport cu desvoltarea în interiorul lor a di-
feritelor forme și varietăți ale parazitului malariei.

     4.       Studiu asupra întinderii malariei și a diferitelor forme ale boalei
în toată țeara, pe baza examinării sângelui. Malaria la copii în raport cu
boala la adulți și cu rezistența împotriva boalei.

     5.       Propuneri asupra prevenirei boalei în raport cu condițiunile lo-
cale, economice, igienice, cu vieața și obiceiurile populațiunii în orașe și
la țară.

     6.       Un studiu critic asupra metoadelor întrebuințate în diferite țări
pentru combaterea malariei în vederea celor cari vor trebui aplicate
la noi.

     7.       Studiu amănunțit, pe baza experiențelor personale, al unei loca-
lități din cele mai bântuite, al măsurilor luate și al rezultatului obțir.ut în
combaterea boalei.

     8.       Un plan practic și desvoltat în mod amănunțit pentru stârpirea
boalei în orașe și la țară.

     9.       Lucrarea va fi însoțită de fotografii și preparate macroscopice și
microscopice originale asupra țânțarilor din țară în raport cu malaria.

     Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1908.

     X.          Premiul Neuschotz, de 2,000 Lei, se va da în sesiunea generală
din 1909, prin Secțiunea literară, celei mai bune lucrări scrise în limba
română despre:

     Industria casnică la Români, trecutul și starea ei actuală. — (Decis.
20 Martie 1904).

     Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1908.

     XL          Premiul Alexandru Bodescu, de 1,500 Lei, se va da în sesi-
unea generală din 1909, prin Secțiunea literară, celei mai bune lucrări
scrise în limba română despre:

     Elementul național în poezia lui Eminescu. — (Deciz. 20 Martie 1904).

     Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1908.

     XII.        Marele Premiu General loan Carp și Maria Carp, de 7,000 Lei,
se va da în sesiunea generală din 1909, prin Secțiunea literară, celei
mai bune lucrări scrise în limba română despre:

     Sintaxa limbii române, studiată în mod istoric și comparativ. —
(Deciz. 9 Aprilie 1905).

     Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1908.

75_____


     XIII.       Premiul Princesa Alina Știrbei se va da în sesiunea generală
din 1910, prin Secțiunea literară, pentru cea mai bună:

     Carte de lectură pentru școlile secundare. — (De.ciz. 31 Martie 1898).

     «Această carte va cuprinde în întâia parte descripțiuni ale naturii și
ale puterilor naturii și în a doua parte narațiuni despre evenimentele
istorice însemnate și despre vieața bărbaților celor mari ai națiunii ro-
mâne și ai altor popoare. Descripțiunile sau narațiunile vor fi sau bucăți
originale sau traducțiuni bine făcute. In fot cazul, alegerea se va face
din tot ce literatura românească sau străină posedă mai clasic și va avea
în vedere desvoltarea iubirii naturii și a simțimintelor patriotice și vir-
tuoase. (Din Actul de donațiune).

     Premiul este de 8,500 Lei, în care sumă se cuprind premiul auto-
rului și cheltuelile de tipărirea scrierii (de minimum 30 coaie de tipar
garmond) în 1,000 exemplare, din cari 800 ale autorului și 200 ale Academiei.

     Terminul prezentării manuscriptelor este până la 1 Septemvrie 1909.

     XIV.        Premiul Statului Eliade-Rădulescu, de 5,000 Lei, se va da în
sesiunea generală din 1910, prin Secțiunea literară, celei mai bune lu-
crări scrise în limba română despre:

     Poezia populară românească, cuprinsul, stilul și versificația ei, stu-
diate în asemănările și în legăturile ei cu poezia românească cultă și cu
poezia populară a altor popoare, mai ales a celor vecine, cari au avut
influență asupra culturii poporului românesc. Se va studia versificațiunea
românească poporală și artistică în comparațiune cu cea latină, clasică, cu
cca latină medievală și cu cea romanică. - • (Deciz. 9 Aprilie 1905).

     Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1909.

     XV.         Premiul Adamachi, de 5,000 Lei divizibil, se va da în sesiunea
generală din 1910, prin Secțiunea literară, celei mai bune lucrări scrise
în limba română despre:

     Sufixele de formarea cuvintelor în limba românească, studiate din
punctul de vedere al formei, al sensului și al originii lor. — (Deciz.
9 Aprile 1905).

     Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1909.

     XVI.        Premiul Năsturel din seria A, de 5,000 Lei, se va da în se-
siunea generală din 1910, prin Secțiunea istorică, celei mai bune lucrări
scrise în limba română despre:

     Genealogia Basarabilor. — (Deciz. 16 Martie 1906).

     Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1909.

     XVII.       Premiul G. San-Marin, de 2000 lei, dimpreună cu procentele
acestui fond pănă la acordarea premiului (deciz. 6 Martie 1905), se va dă
în sesiunea generală din 1910, prin Secțiunea istorică, celei mai bune lu-
crări scrise în limba română asupra subiectului:

     Expunerea tuturor felurilor de intervențiune a Statului în relațiunile
dintre capital și muncă, în folosul muncitorilor. — (Deciz. 11 Aprilie 1905).

76


     Se vor expune toate felurile de intervențiune, după o clasare proprie.

     Ca simplă enumerare, intervențiunile de studiat sunt:

     a)  măsuri de igienă, de profilaxie medicală;

     b)  măsuri pentru împuținarea accidentelor;

      c)       măsuri în interesul instrucțiunii (adecă măsurile prin cari se re-
zervă copiilor, cari lucrează în industrie, ore pentru a urma la școală, cur-
suri complementare ori profesionale de sara pentru lucrători, etc.).

      d)       măsuri de protecțiune economică (ca serii oficiale de prețuri, mă-
surile luate în privința grevelor, interzicerea plății salarului în bonuri sau
în lucruri, organe de conciliațiune, regimul sindicatelor, biurouri gratuite
de plasare);

     e)  organizarea inspectării fabricelor și a atelierelor;

      f)       intervenirea statului pentru garantarea lucrătorului în cazuri de
accident, de boală și la bătrânețe.

      Cu privire la această intervenire se va expune sistemul german de
asigurări obligatorii și sistemele bazate pe libertate și pe mutualitate din
Belgia, Francia, Anglia, discutând:

      1. Care din aceste două sisteme e pe cale de a predomină.

      2. Ce foloase sau defecte are fiecare.

      3. Care ar fi de introdus în România.

      g)       se vor arătă încercările făcute pentru a garantă lucrătorul și îm-
potriva lipsei de ocupațiune;

      h)       se va expune întinderea măsurilor luate în folosul lucrătorilor in-
dustriali ;

      i)       se vor arătă măsurile de inițiativă privată luate în diferite țeri de
cătră patroni, asociațiuni, administrațiuni comunale, etc., în folosul munci-
torilor (ceeace se numește instituțiuni patronale) și se vor indică mijloace
pentru a desvoltă și în România aceste instituțiuni.

      (Căile ferate române, și poate și alte administrațiuni, au economate
pentru împiegații și lucrătorii lor; multe fabrici au medici pentru munci-
tori; unele au făcut casse pentru personalul lor).

      Se va arătă, după cercetări personale, care este în starea de azi, în
țară, soartea obicinuită a muncitorului îmbătrânit sau rănit printr’un acci-
dent, și so va schiță un plan de protecțiune legală.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1909.

      XVIII.       Premiul Alexandru loan Cuza, de 6000 lei, se va dă în se-
siunea generală din 1911, prin Secțiunea literară, celei mai bune lucrări
scrise în limba română despre:

     Istoria școalei la Românii de pretutindeni pănă la anul 1866. —

(Deciz. 22 Martie 1906).

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1910,

      XIX.         Premiul Statului Lazăr, de 5000 lei, se va dâ în sesiunea ge-
nerală din 1911, prin Secțiunea științifică, celei mai bune lucrări scrise în
limba română despre;

77


     Animalele domestice din România. — (Deciz. 27 Martie 1906).

     Lucrarea se va face după următorul program:

      1.       Privire istorică asupra animalelor domestice din cele mai vechi
timpuri și pănă astăzi.

      2.      Studiul zootehnic al diferitelor animale domestice și anume: vi-
tele mari și cele mărunte, precum și paserile de curte, albinele și gândacii
de mătasă.

     3.      Regimul animalelor domestice în diferitele regiuni ale țerii.

      4.      Comerciul de vite și de producte ale vitelor din vechime și pănă
astăzi.

      5.      Priviri asupra mijloacelor ce se pot întrebuința pentru păstrarea
rasselor locale și ameliorațiunea lor.

      6.      Ar fi de dorit ca fiecare rassă să fie reprezentată printr’o acvarelă
și prin fotografii.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1910.

      XX.          Premiul Năsturel din Seria A, de 5000 Lei, se va dă în sesiunea
generală din 1911, prin Secțiunea științifică, celei mai bune lucrări scrise
în limba română asupra subiectului:

     Studiul culcușurilor de petrol din Moldova. (Deciz. 27 Martie 1906).

      Autorul va face un studiu complet și amănunțit al culcușurilor de
petrol.

     Acest studiu va cuprinde 2 părți:

      1.      Va face un studiu geologic, stratigrafie și tectonic al culcușului
sau culcușurilor de petrol.

      2.      Va face studiul himic al petrolului, arătând substanțele și propor-
țiunile în cari ele se află în aceste petroluri.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1910.

      XXI.         Premiul Adamachi, de 500 Lei, divizibil, se va dâ în sesiunea
generală din 1911, prin Secțiunea istorică, celei mai bune lucrări scrise în
limba română despre:

      Desvoltarea boieriilor în Principatele Române. — (Deciz. 16 Martie 1906).

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1910.

      XXII.        Premiul Anastasie Fătu, de 3000 Lei, se va dă în sesiunea
generală din 1911, prin Secțiunea științifică celei mai bune lucrări scrise
în limba română și cuprinzând:

      Harta geologică amănunțită a unuia din județele: Suceava, Tulcea
sau Mehedinți. — (Deciz. 27 Martie 1906).

      Autorii vor face harta amănunțită a unuia din județele sus arătate;
vor arătă în colori convenționale marile diviziuni și subdiviziuni geologice
ale județului.

      Harta va fi însoțită de un memoriu explicativ, în care se vor arătă
fosilele pe cari s’au bazat autorii pentru a determină diviziunile și subdi-
viziunile geologice; vor arătă rocele minerale utile și izvoarele minerale

78


ce au întâlnit. Acest memoriu va fi însoțit și de o schiță tectonică pe
scară redusă.

      Memoriul va fi însoțit de rocele și mineralele ce au găsit și mai cu
samă de fosilele pe cari s’au bazat ca să facă diviziunile și subdiviziunile ’
geologice, de cari vorbesc și pe cari le-au reprezentat pe hartă.

      Terminul prezentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1910.

      XXIII.       Premiul Princesa Alina Știrbei se va dă în sesiunea gene-
rală din 1914, prin Secțiunea istorică, pentru cea mai bună scriere în
limba română despre:

      Principiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții
în educațiunea copiilor lor. — (Deciz. 6 Aprilie 1902).

      «Această scriere va arătă în mod metodic legile morale cari trebue
să conducă pe om în viață și mijloacele ce trebue întrebuințate de părinți
și de crescători, pentru ca germenii cerințelor morale să fie desvoltați și
întăriți treptat în inima copiilor și a tinerimii, pentru ca voința acestora
să fie îndrumată cu constanță spre tot ce este bun și virtuos, precum și
spre îndeplinirea datoriilor multiple ale omului; în fine pentru ca copiii
și tinerimea să fie de timpuriu astfel conduși, ca germenii celor bune să
nu fie slăbiți într’înșii, iar germenii celor rele să nu fie oploșiți și încu-
rajați». (Din Actul de donațiune).

      Autorii vor avea în vedere și următoarea programă întocmită de
Academie:

      1.       Mamele mai tuturor ființelor viețuitoare de pe pământ își alăp-
tează și cresc singure puii lor. Așă trebue dar să facă și toate femeile cu
copii lor. Femeea care nu-și apleacă singură copilul nu e mamă adevărată.

      2.       Copilul se poate încredința îngrijirii unei alte persoane, doicei,
numai când mama e bolnavă, și nu-1 poate alăpta singură fără pericol
pentru sine sau pentru copil. Condițiunile ce trebue să întrunească doica,
anume ca să fie de aceeaș naționalitate și religiune, să fie pe deplin să-
nătoasă, morală, fără deprinderi rele, etc.

      3.       Părinții trebue să privegheze neîntrerupt la creșterea copilului,
care nu e bine să fie lăsat în sama doicei sau numai în a servitorilor.
Simțul părintesc trebue ținut totdeauna viu în mintea copilului.

      4.       Când copilul începe a pricepe și a vorbi, părinții îi vor insuflă
iubirea și respectul de tată și de mamă, aducându-1 în acelaș timp la cu-
noștința și credința că pe lângă ei mai e un părinte, mai mare și mai
puternic, Dumnezeu, care ține pe toți. In legătură cu acestea și treptat,
vor învăța pe copil să iubească și să respecte și pe crescătorii, învățătorii
și binefăcătorii săi, precum și pe toți cei mai vârstnici decât el, de orice
treaptă: numai de omenie să fie.

      5.       Nu-i vor permite nici odată și sub nici un cuvânt fapte rele sau
vorbe reprobabile de morală și de bună cuviință. Mustrările ce vor fi si-
liți a-i face vor fi cumpătate; de asemenea pedepsele, cari nu vor fi din-
tr’odată aspre, ci treptate și în raport cu greșala.

79


      6.      Când copilul se va face mai mare, controlul va fi îndreptat și
asupra vieții afară din casă.

      7.      Părinții sunt datori a învăța pe copil să fie cumpătat, strângător.
filantrop și cu durere și milă față de cei nevoiași și de instituțiunile de
binefacere. II vor învăță perceptele sf. Evanghelii și respectul legilor.

      8.      Părinții vor mai deprinde pe copil a vorbi la început numai limba
maternă, învățarea și cultivarea altor limbi putându-se face mai târziu.

      9.      11 vor învăța de asemenea să iubească pe semenii săi; să iubească
patria, să o apere Ia nevoie și să-i aducă servicii cât va trăi.

      10.      Pentru a izbuti însă în toate acestea, părinții vor trebui să pre-
meargă cu exemple bune, să nu facă sau să vorbească nimic din ce ar
puteâ să fie dăunător copilului și să aibă totdeauna în vedere că iubirea
și respectul nu pot fi câștigate s’au mănținute, dacă nu sunt observate
de amândouă părțile.

      Premiul este de 8,500 Lei, în care sumă se cuprind premiul auto-
rului și cheltuelile de tipărirea scrierii (de minimum 30 coaie de tipar
garmond) în 1.000 exemplare, din cari 800 ale autorului și 200 ale Aca-
demiei.

      Terminul prezentărei manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1913.


*
* *

     Notă. In vedere concurenților la această a doua serie de premii
se pun următoarele articole din Regulamentul votat de Academie la 8
Martie 1906:

     Art. 19. Manuscriptele se vor prezentă la concurs în terminul fixat
în art. 3 pănă la 1 Septemvrie), fără nume de autor, purtând o devizie
sau motto; ele vor fi însoțite de un plic sigilat pe care va fi reprodusă
deviza sau motto din fruntea manuscriptului și în care se va afla închis
numele autorului.

     Acest plic se va deschide numai dacă lucrarea va fi premiată.

     Manuscriptele cari nu vor fi scrise curat și legibil nu vor fi luate în
cercetare.

     Art. 21. Valoarea premiului acordat unei lucrări în manuscript se va
numără autorului, numai dupăce lucrarea premiată va fi tipărită.

     Art. 22. Manuscriptele nepremiate vor fi restituite autorilor, cari le
vor cere și își vor dovedi proprietatea la cancelaria Academiei prin des-
chiderea plicului cu numele lor; manuscriptele nereclamate în timp de un
an dela pronunțarea rezultatului vor rămânea proprietatea Academiei și
vor fi incorporate în bibliotecă, în colecțiunea manuscriptelor.

80


REPERTORIU BIBLIOGRAFIC

al producțiunii literare române din țară pe anul 1905 *)

I.  Literatura bisericească.

A.  Scrieri religioase.

Acatistier — carte de rugăciuni, ed. II., form. 16°, pag. 292, preț. K r—, Tip. semin.
    Blaj

Cinstitul Paraclis al fecioarei Maria, form. 8”, pag. 16, preț. 10 fii., Tip. W. Krafft,
    Sibiiu.

Cupariu R.: Sf. Rosariu, ed. I., form. 16°, pag. 16, Tip. Aurora, Gherla.

Domide, Dr. Octavian: Curs complet de învățături după planul, metodul și adcse-on
    chiar după textul catechismului conciliului tridentin, de E. Gausseus (traducere),
    ed. I, pag. 288, preț K 2⁻ —, Tip. diecez., Gherla.

Liturgier, format 8°, pag. 264, preț. K 8 —, Tip. semin., Blaj.

Mangra, Vasilie: Slujba sfințirii bisericii după 2 manuscripte vechi, form.8°, pag. 34,
    Tip. diecez., Arad.

Patru cântări sfinte, ed. I, format 16°, pag. 16, preț. 16 fii., Tip. Aurora. Gherla.
    Rugăciuni pentru mângâierea celor năcăjiți, form. 8°, pag 16, preț. 12 fii, Tip.
    Minerva, Orăștie.

Șandor, loan: Mântuirea sufletului, ed. I, form. 16°, pag. 206, preț. 60 fii., Tip. Aurora,
    Gherla.

Suciu, I.: Tatăl nostru (carte de rugăciune), ed. I, form. 16°, pag. 80, preț. 32 fii., Tip.
    semin., Blaj.

Jodoran, A.: Izvorul îndurărilor, ed. II, form. 16°, pag. 48, preț. 20 fii., Tip. Aurora,
    Gherla.

— Minunile Preasfintei Maicei Domnului, ed. I, form. 16°, pag. 52, preț. 30 fii-, Tip.
    Aurora, Gherla.

Un iezuit din România: Iubire cătră Preacurata, ed. I, form. 8°, pag. 408, preț K 1’50,
    Tip. semin., Blaj.

Un preot-. Cărticica Sf. Antoniu, form. 16°, pag. 60, preț, 30 fii., Tip. Aurora, Gherla.

B.  Cărți de administrație bisericească.

Conzistoriul arhidiecezan, Sibiiu-. Protocolul sinodului ținut la anul 1905, form. 8°,
    pag. 144, Tip. arhid., Sibiiu.

Conzistorul gr.-ort. rom. al Aradului: Protocolul sesiunei sinodale din an. 1905, form.
    8°. pag. 176, Tip. diecez., Arad.

II.  Literatura școlară.

A.  Scrieri pedagogice.

Șpan, Dr. P.- Poveștile în educația școlară, ed. II, form. 8°, pag. 96, preț. K 2- —, Tip.
    arhid., Sibiiu.

B.  Scrieri didactice.

Alexi, loan: Catechismu] de mijloc, ed. XVI, pag. 72, preț. 40 fii-, Tip- diecez., Gherla.
Barbu, Dr. P.: Catechism, ed. V, form. 8°, pag. 72, preț. 40 fii, Tip. diecez , Arad.
___ Istorioare bisericești, ed. III, form. 8°, pag< 61, preț. 30 fii., Tip- diecez., Arad
— Istorioare biblice, ed. V, form. 8°, pag. 68, preț. 30 fii., Tip. diecez., Arad.

___Simple istorioare religioase morale și momente din viața Iui lisus, ed. III, form
    8°, pag. 43, preț 30 fii., Tip. diecez.,5 Arad.


       *) Pe baza rapoartelor intrate dela librăriile editoare.

81


Goldis, Vanilie: Elemente din constituția patriei sau drepturile și datorințele cetă-
    țenești, pentru școala poporală, ed. II, form. b“, pag. 48, preț. 40 fi)., editor H.
    Zeidner, Brașov.

Grofșorean, luliu; Abecedar maghiar pentru clasa a doua, ed. I, form. 8°, pag. 71, preț.
    50 fii., Tip. diecez., Arad.

— A doua carte de cetire pentru elevii școalei poporale, ed. III, form. 8", pag. 68,
    preț. 40 fii., Tip diecez., Arad.

— Limba maghiară, manual pentru elevii școalelor poporale române, ed. 1, form.
    8°, pag 96, preț. 50 fii., Tip. diecez., Arad.

Hurducaciu, I.: Aritmetica pentru școalele poporale, cl. II, 111 și IV, ed. I, form. 8°,
    fag. 32, (?) prrț. ă 20 fii., Tio. semin., Blaj.

Koos, Fr. si Goldiș, V.: Abecedar, ântâia carte pentru deprinderea limbei maghiare
    în școalele poporale, ed. V, form. 8°, pag. 101, preț 40 fii., editor H Zeidner, Brașov.

Marcu, Dr. I.: Catechism pentru gimnaziul inferior, ed. II, form. 8°, pag. 264, preț.
    K T70, Tip. semin, Blaj.

Moldovan, los. și consuții: Abecedar, carte de cetire cl. I, ed. V, form. 8’, pag. 71, preț.
    40 fii., Tip. dieeez, Arad.

Negruțiu, I. V. — Ungureanu, P.: Exerciții maghiare, form. 8°, pag. 112, preț. 50 fii,
    Tip. semin , Blaj

Onițiu, Virgil: Carte de cetire pentru cl III gimn. și reală, ed. II, form. 8°, pag. 210,
    preț. K 3'— Editura dir. școalelor medii rom. (?), Brașov.

Petri, Vanilie : Nou Abecedar românesc, ed. XVI, form. 8°, pag. 103, preț. 50 fii., Tip.
    losif Drotleff, Sibiiu.

Popea, loan: Carte de cetire pentru cl. I și II gimnasială și reală, seminare peda-
    gogice si școala superioară de fete, ed. V, form. 8°, pag. VIII și 258, pr< ț. K 2 40,
    editor H. Zeidner, Brașov.

Popescu. I.: Carte de cetire II pentru școalele poporale române, ed. X. form. 8°, pag.
    112, preț. 60 fii.. Tip. arhid., Sibiiu.

Popescu-Șpan: Carte de cetire III, ed. VII, form 8°, pag. 292, preț. K 1’20, Tip. W.
    Krafft, Sibiiu.

Puscariu Dr. II.: Istoria biblică, form 8’, pag. 140, leg. 60 fii., neleg. 50 fi)., cu ilu’
    strațiuni, Tip. arhid , Sibiiu,

Putnoky, N.: Legendar maghiar-român, partea 11, ed VI, form. 8°, pag 80, preț 60 fi).,
    Tip. arhid., Sibiiu.

Stanca, losif: Curs practic de istoria literaturei române, ed. 1, form. 8°, pag. 52, preț.
    40 fii., Tip. diecez , Arad.

Stef, Nicolae: A treia carte de cetire pentru școalele poporale, ed I, f'rm. 8”, pag.
    126, preț 60 fii., Tip. dieeez., Arad.

Vancea, Dr. I: Testamentul vechili, ed. Vil, pag. 131, preț 60 fii, Tip. dieeez., Gherla.

Vuncu loan : Exerciții intuitive, ed. I, to m. 8°, pag 100, preț. 50 fii., Tip. diecez., Arad.

Ilassa, E.: Aritmetica pentru clasa I gimnazială, ed. 11, form. 8°, pag. 136, preț K
   ' 1-40, Tip. semin., Blaj.

Vuia, luliu: Carte de cetire pentru clasa III și IV, ed. 1, form. 8°, pag. 9", preț. 60
    fi)., Tip. dieeez , Arad.

__ Curs practic de limba maghiară pentru școalele primare, ed. I, form. 8°, pag.
    182, preț. 60 fi) , Tip. dieeez , Arad.

C.  Programe școlare.

Boloya, Dr. V.: Anuarul XIX al școalei civile de fete a Asociațiunii, pe an școlar
    1904/5, form. 8°, pag. 54, Tip. arhid , Sibiiu.

Lapidat, D.: Anuarul V al școalei primare din Săliște pe an. școl. 1904/5, form 8°,
    pag. 34, Tip. arhid., Sibiiu.

*

82


Gheție, loan: Al XLII-lea Raport gimnazial din Năsăud, form. 8’, pag. 176, Tip. G.
    Mateiu, Bistrița.

Onițiu, Virgil: Anuarul gimnaziului gr.-or. român din Brașov, pe an. școl. 1904/5, an.

    41, form. 8°, pag. 160. Editura dir. școalelor medii gr.-or. rom. din Brașov. (?)

Oprișa, Dr. P.: Anuarul XXIX al gimnaziului din Brad pe an. ș-ol. ist 4/5, form. 8°,
    pag. 94, Tip. arhid., Sibiiu.

Programa gimnaziului din Blaj, pe an 1904/5, form. 8°, pag. 238, Tip. semin, Blaj.

Roșea, Dr. E.: Anuarul XXI al seminarului Andreian pe an. 1904/5, form. 8°, pag. 87,
    Tip. arhid., Sibiiu.

Stefanica, Vasile: Programa școalelor civile din Beiuș pe an 1904/5, form. 8°, pag.
    152, Tip semin., Blaj.

III.    Literatura frumoasă.

Poezii.

Botiș-Cioban, Maria. Poezii, ed. I, form. 8°, preț. K 1-—, Tip. diecez., Arad.

Goga, Octavian: Poezii, (retip. din „Luceafărul¹¹), ed. I, form. 8°, pag. 124, preț. K 2’ —,
    Tip. „Luceafărul , Budapesta.

IV.     Literatura dramatică.

[pan, A. I.: Pețitorii, comedie în trei acte, (retip. din „Tel. Român⁴), form. 89, pag. 41,
    Tip. arhid, Sibiiu.

V.      Novele, schițe, romane etc.

Agârbiceanu, Ion: Dela țară, (o parte retip. din „Luceafărul¹¹), ed. I, form. 8°, pag. 154,
    preț K 150, Tip. „Luceafărul¹¹, Budapesta.

Bârsan, Zaharie: Ramuri (retipărire din „Gazeta Transilvaniei¹¹), ed. I, pag. 154, preț.

    K 2 —, Tip. „Luceafărul¹¹, Budapesta.

Ciocârlan, Ion: Trainl nostru (retip. din „Sămănătorul" și alte reviste), ed. I, form. 8°,
    pag. 126, preț. K 150, Tip. „Luceafărul", Budapesta.

dura, Alexandru: Icoane (retip. din „Luceafărul-¹), ed. I, form. 8°, pag. 107, preț. K 120,
    Tip. „Luceafărul¹¹, Budapesta.

Lăpedat, I. Al.: Novele istorice, form. 8°, pag 116, preț. 30 fii., (Nr. 22 al „Bibi, popor,
    a Asociațiunii), Tip. W. Krafft, Sibiiu.

Petrescu, Horia P: Novele de M. Gorki, (traducere), ed. I, form. 8°, pag. 112, preț. K 1'—
    Tip. „Luceafărul", Budapesta

VI.     Istoria literaturei, critică, etc.

Bcu, Dr. I., Bologa, Dr. V. și Borcia, Dr. L: Vasile Alecsandri, (Trei eonferențe pu-
    blice, retip. din rev. „Transilvania"), form. 8°, pag. 64, Tip arhid., Sibiiu.

Bunea, Dr. Augustin: In amintirea lui Cipariu (panegiric, ret. din „Unirea"), ed. I, form. .

    8°, pag. 24, preț. 50 fii., Tip. semin., Blaj

Ghibu, Onisifor: Limba nouălor cărți bisericești (retip. din „l'el. Rom.¹¹), form. 8°, pag.
    103, Tip. arhid, Sibiiu.

Pop, Gavrilă: Odele lui Q. Horatius f. II (traducere), form. 16°, pag. 180, preț. 40 fii.,
    Tip. semin.. Blaj.

Rațiu, Dr. I.: Timoteiu Cipariu (retip din Programa gimnaziului din Blaj pe an. 1904/5),
    ed. I, form. 8°, pag 110, preț K 1- —, Tip semin., Blaj.

__Vasile t'ârlova (cu portretul poetului V. Cârlova), ed. I, form. 8°, pag. 76, preț. K. 1,
    Tip. semin, Blaj.

VIL     Scrieri poporale.

Boca, Aron: Doine, lacrimi, ed. I, form. 16°, pag. 23, preț. 16 fii., Tip Aurora, Gherla.

__Povești instructive, ed. I, form. 16°, pag. 26, preț. 16 fii., Tip. Aurora, Gherla.

83


— George Șincai, ed. I, form. 16°, pag. 13, preț. 16 fii, Tip. Aurora, Gherla.

Bogdan-Hoya, D<-, A.: Cântece de copii și jocuri, ed. 1, form. 8°, pag 62, Editura Li-
    brăriei Ciurcu, Brașov.

Dăian, Dr. E.: Ursii Broina, ed. I, form. 8°, pag. 31, preț. 30 fii., Tip. „Carmen⁴ Petru
    P. Barițiu, Cluj.

Marian, G.: Din isprăvile lui Huhu, ed. 1, form. 8°, pag. 16, preț. 16 fii., Tip. Mincrva,
    Orăștie.

Moldovan, Silvestru: Nichita Balica (Biblioteca „Foii Poporului, cu o ilustrație), ed. II,
    form. 8°, pag 42, preț 20 fii., Tip. Foii Poporului, Sibiiu.

Pop-Reteganul, 125 chiuituri, ed. II, form. 16°, pag. 36, preț 20 fii., Tip. Aurora,
    Gherla.

— Cele 12 Vineri, ed. III, form. 16°, pag. 13, preț. 16 fii., Tip. Todoran, Gherla.

Roman, loan: Despre păcatele sătenilor (cazanie poporală), ed. I, form. 8°, pag. 3b,
    preț. 20 fii., Tip. „Carmen⁴ Petru P. Barițiu, Cluj.

VIII.   Literatura istorică.

Aron, N.: Monografia comunei Galați (retip. din „Telegraful Român⁴), cu ilustrațiuni,
    form. 8°, pag. 76, preț. 60 fii , Tip. arhid., Sibiiu.

Bocu, Sever: Die Bedentung des Românischen Elementes, ed. 1, form. 8°, preț 60 fii.,
    Tip. „Tribunei⁴, Arad.

Non quis, sed quid: Fragmente istorice. Partea III. Despre boerii din țara Făgăra-
șului (retipărire din „Telegraful Român⁴), ed. I, form. 8°, pag. 122, Tip. arhid., Sibiiu.
Oprișa, Dr. P.: Andreiu Șaguna (Cuvânt, ocazional, retip. din „Telegraful Român⁴), form.
8°, pag. 36, Tip arhid., Sibiiu.

Puscariu, Dr. II.: La Ierarchia Românilor din Ardeal (retip. din „Teleg. Rom.), form.
    8°, pag. 88, Tip. arhid., Sibiiu.

Vancu, Petru: Monografia comunei Măderat, ed. I, form. 8°, preț. K !•-, Tip. diecez.
    Arad.

IX.    Literatura economică.

Lăpedatu, I. 1.: Efectele publice (retip. din „Revista Economică⁴), form 8°, pag. 64, preț.
    K 1-—, Tip. arhid., Sibiiu.

Negruțiu, 1. F.: împărțirea, lucrarea și îngrijirea unei moșii (Nr. 20 al Bibi, popor,
    al Asociațiunii), form. 8° mic, pag. 41, preț. 20 fii., Tip. arhid., Sibiiu.

Popp, Constantin : Băncile române (Bibi. Băncilor Nr. 2, retip. din „Revista Economică⁴),
    form. 8°, pag. 39, preț. 50 fii, Tip. arhid., Sibiiu.

Reuniunea economică din comitatul Urni?: Anuarul reuniune! pe 1904/5, an. I, form.
    8°, pag. 16. preț. 30 fii., Tip. Minerva, Orăștie.

X.     Literatura științifică și enciclopedică.

Barcianu, Dr. D. P.: Dicționar germân-român, ed. III, form 8°, pag. 1020, preț. K 8—,
    Tip. W. Krafft, Sibiiu.

Chețianu, Dr. Ambrosiu: Bureții comuni (retip din Programa gimn. de pe an. 1903/41,
    ed. I, form. 8’, pag. 68, preț. 40 fii., Tip. semin., Blaj.

Mocsonyi, Alex. de: Religiune și știință, form. 8°, pag. 47, preț. K 1' , Tip. W. Krafft,
    Sibiiu.

XL Diverse.

Boila, Dr. Romul: Dreptul de alegător, ed. I, form. 8°, pag 98, preț 50 fii., Tip. semin.,
    Blaj.

Cabalistica, carte de noroc, ed. I, form. 16°. pag. 20, preț. 20 fii., Tip. Aurora, Gherla.
Cosma, Dr. Aurel: Dela Ocna, ed. I, form. 8°, Tip. Tribunei, Arad.

Cristea, Dr. M. E.: Iconografia și întocmirile din internul bisericei răsăritene, form.
    8°, pag. 318, preț, leg K 6-—, neleg. K 5-—, cu ilustrațiuni (retip. din „Tel. Rom.“),
    Tip. arhid., Sibiiu.

84


Krâncu, Dr. A.: Ce să facem? ed. I, fortn. 8°, pag. 32, preț- 20 iii., (Bibi, popor, a desp.
     Cluj), Tip. „Carmen” Petru P. Barițiu, Cluj.

Librăria arhidiecezană, Sibiiu: Catalogul cărților, ed. I, form. 8°, pag. 52, Tip. arhid.,
     Sibiiu.

Moldovan, Silvestru: Catedrala, număr unic ocazional la sfințirea catedralei din Sibiiu
     (cu 6 ilustrații) form. 4°, pag. 12, preț 30 fii., Tip. Foii Poporului, Sibiiu.

Muzeul Asociațiunii'. Consemnarea contribuirilor, form. 8°, pag. 16, Tip. arhid., Sibiiu.

Onisor, Dr. Victor: Legile grănițerilor năsăudeni, ed. I, form. 8°, pag. 80. preț. K P—,
     Tip G. M»teiu, Bistrița.

Păcat și ispășire (ret. din „Unirea¹¹ >, ed. I, form. 16°, pag. 48, preț. 20 fii., Tip. semin.,
     Blaj.

Popovici, T.: Dicționar de muzică, form 8°, pag 159, preț K 2 50, Tip. W. Krafft, Sibiiu.

Reuniunea femeilor române, Sibiiu: Raport despre a 40-a adunare generală, form. 8°,
     pag. 31, Tip. arhid., Sibiiu.

Russu-Șirianu, loan: Biruința dela Chișineu, ed. I, fo m. 16°, Tip. Tribunei, Arad.

Șu/uțu, losif Sterca: Vorbirile ținute din incidentul serbărilor Asociațiunii (retip. din
     „Transilvania⁻¹) form. 8°, pag. 28, Tip. arhid., Sibiiu.

Sus găini (?), ed. I, form. 8°, pag. 8, preț. 6 fii, Tip. semin., Blaj.

Todică, Gravr.: Vulcanismul (Bibi, popor a Asoc. Nr. 19), form. 8° mic, pag. 52. preț.
     20 fii., Tip. arhid , Sibiiu.

Voileanu, Mateiu: 25 de ani din viața Reuninnei române de muzică din Sibiiu, form.
     8°, pag. 196, preț. K 2⁻ , Tip., arhid., Sibiiu.

2.ăhan, I.: Cele două conștiințe (traducere, ret din „Unirea¹¹), ed. I, form. 16°, pag. 138,
     preț. 30 fii, Tip. semin., Blaj.

XII. Literatura calendaristică.

Apolzan, I: Micul Calendar pro 1906, form. 16°, pag. 128, preț, broș 40 fii., leg. 70 fii.,
     Tip. arhid., Sibiiu.

Botiș, Dr. Teodor: Calendarul diecezan al Aradului pe an. 1906, form. 8°, pag. 176,
     preț. 40 fii., Tip dieeez, Arad.

Călindarul dela Cluj, form. 8°. pag. 56, p⁻eț 14 fii. (Bibi, popor, a desp. Cluj), Tip. „Car-
     men¹¹ Petru P. Barițiu, Cluj.

Calendar pentru popor, an. III, form. 8°, pag. 48, preț. 40 fii., Tip. Franklin-Târsulat, Bu-
     dapesta.

Calendarul pentru toți, an. 111, form. 8°, pag. 92, preț. 80 fii., Tip. Franklin-Tărsulat, Bu-
     dapesta.

Călindarul plugarului pe anul 1906, an. XIV, form. 4’, pag. 130, preț. 40 fi)., Tip. Mu-
     rășianu, Brașov.

Călindarul Poporului pe 1906, form. 8°, pag. 160, preț 40 fii., Tip. Foii Poporului, Sibiiu.

Calendarul Unirii, 1916, an. VI. form. 8°, pag. 192, preț. 50 fii., Tip. semin., Blaj.

Delegațiunea Băncilor Române: Anuarul Băncilor române pe anul 1906 VII, form. 8°,
    pag. 156, preț. K 3 —, Tip. arh d., Sibiiu.

Tipografia W. Krafft, Sibiiu: Amicul poporului, an. 46, form. 8°, preț. 60 fii.

— Calendarul Săteanului, an. 15, form 8°, preț. 25 fii.

— Calendar cu litere bisericești, an. 114, form. 16°, preț. 40 fii.

— Posnașul, calendar umoristic, an. 11, form. 8°, preț. 50 fii.

Tipografia arhidiecezană: Călindarul arhidiecezan pe anul 1906, foim 8°, pag. 1^2,
    prețul cu țematism 80 fii., fară șem. 40 fii., Tip. arhid., Sibiiu.