TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. VI. Sibiiu, Noemvrie—Decemvrie 1905. An. XXXVI. BRAȘOVUL. Industrie si meserii. 9 Se știe, că din vechime, Brașovul a fost cel mai impor- tant punct din Transilvania în privința negoțului și a indu- striilor. Benigni¹) ne spune că, la 1795, Brașovul numără, între 20,000 locuitori, 74 neguțători. Despre industriașii din 1807, tot el ne dă următoarele date:²) Producenți de straițe.................. 1 Strugari în os......................11 Ciuturari.............................53 Găitanari............................. 8 Văpsitori............................. 8 Putinari..............................33 Aurari și argintari................... 4 Pălărieri........................... 12 Pieptenari .•..................... 10 Tinichigii............................ 7 Cojocari.......................... . 37 Căldărari.............................16 Transport . . 200 ’) Benigni Edl. v. Mildenberg. Handbuch d. Stat, und Geogr. d. Grossf. Siebb. Herm. 1837. Pag. 34. •) Dto pag. 69. 16 214 Transport . . 200 Producenți de pânză.............175 Cuțitari............................ 3 Postovari...........................63 Corelări............................28 Argăsitori..........................29 Săpunari.......................... 13 Funari............................ 55 Lăcătuși............................25 Croitori........................... 16 Păpucari, germani...................45 „ sași..........................53 Producenți de ciorapi............. 8 Măsari..............................43 Olari...............................34 Rotari . . •................17 Boboari ............................61 Turnători de cusitor................ 4 Producenți de teci............... 8 Cu totul . . 880 Vrednică de remarcat eră pe atunci industria țesătoriei de pânză în Codlea și Hălchiu, din districtul Brașovului. în calcul de mijloc se produceau pe an, în Codlea 1000, în Hăl- chiu 500 bucăți de pânză de câte 50 de'coți vienezi, jumătate de bumbac, jumătate de cânepă. în preț de 26 000 fl. In Brașov 24 postovari și 61 boboari confecționau pe an preste 1000 bucăți postav ordinar și preste 10,000 bucăți ha- lina și postav pentru haine. Afară de aceștia, 39 țesători de rasă produceau la an 1600 bucăți rasă și flanele. Cam 600 familii de român lucrau la țoale, pe an cam 38.000, cari toate mergeau în Ungaria și România. Și lucrătorii români de șinoare încă își aflau debușeul în România. Aceștia lucrau pe fiecare an 300,000 bucăți de câte 50 coți. Ciuturarii (ploscarii) confecționau pe an 37,200 ciuturi, în preț de 29,000 fl. Ele se treceau în Ungaria și România. Acelaș ne spune că la 1813 la o populație de 22,476 lo- cuitori, se aflau 1638 indivizi, cari se îndeletniceau cu industrii parte în țechiuri, parte afară de țechiuri. 215 Pentru anul 1844 găsim următoarele date amănunțite asupra meseriilor din Brașov, publicate de laboriosul fost se- cretar al Camerei comerciale din Brașov/) I. Hinz. Techiuri în anul 1844. Măestri Văduve Calfe Ucenici Total 1. Postovari........... 82 17 60 18 177 2. Boboari........... 63 8 19 6 96 3. Pălărieri........... 22 4 84 1 111 4. Cojocari........... 32 10 29 3 74 5. Pielari sau argăsitori...... 44 7 41 7 99 6. Aurari și argintari....... 6 1 5 3 15 7. Curei ari........... 23 3 36 2 64 8. Șelari............ 11 3 7 1 22 9. Săpunari........... 17 6 9 2 34 10. Măsari............ 70 16 119 26 231 11. Zidari............ 22 8 70 11 111 12. Lemnari........... 29 15 38 7 89 13. Pânzari........... 167 24 113 32 336 14. Tinichigii........... 5 2 6 2 15 15. Covaci............ 13 2 24 14 53 16. Putinari........... 24 10 14 5 53 17. Strugari........... 54 2 20 8 84 18. Rotari............ 25 2 25 5 57 19. Funari............ 53 12 53 15 133 20. Lăcătuși producenți de puști . . . 26 5 51 7 89 21. Căldărari........... 17 4 11 5 37 22. Croitori germani........ 53 11 99 39 202 23. Croitori sași.......... 25 8 14 10 57 24. Brutari............ • 34 12 7 3 56 25. Franzelari.......... 11 1 10 --- 22 26. Măcelari........... 30 5 13 6 54 27. Măcelari români........ 21 --- 3 1 25 28. Producenți de străiți...... 1 --- --- --- 1 29. Văpsitori........... 18 2 8 3 31 30. Compactori.......... 12 1 5 --- 18 31. Găitănari........... 8 2 1 1 12 32. Producenți de teci (teacă)..... 6 --- --- --- 6 33. Posomontari.......... 2 --- --- 2 34. Cismari........... 100 17 164 26 307 35. Păpucari........... 62 20 150 21 253 36. Olari............ 34 2 8 5 49 37. Pieptenari........... 5 1 3 1 10 --- _________ Total . . 1227 243 1319 296 3085 ’) Archiv d. Vereins f. Siebenb. Landeskunde, III. Bnd. 1848. p. 117. 16* 216 Alte corporațiuni. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Comercianți sași.................. Comercianti români................ Farmaciști........................ Bărbieri.......................... Ceasornicari...................... A'găsitori de piei................ Fabricanți de vase de porcelan . . Mănușari.......................... Decatiri.......................... Aramagii.......................... Brânari........................... Total . Adauși cei mai dinainte . Dau suma totală . Măestri Văduve Calfe Ucenici Total 21 --- 20 21 62 118 --- 44 32 194 6 --- 7 7 20 6 1 15 6 26 4 1 3 3 11 8 --- ---1 8 2 --- 5 3 10 2 --- 2 1 5 4 1 7 --- 12 1 --- 1 1 3 6 --- 3 3 12 178 3 107 77 365 1227 243 1319 296 3085 1405 246 1426 373 34o0 Aici nu sunt socotiți puținii topitori de plumb, împleti- torii de ciorapi, urloierii și alții. Deasemenea și morarii de orz și de hrișcă, pisetorii și piuarii, producenții cei mulți români de strae (țoale), turtarii, producenții de cue și alții. Cifra ra- murilor de industrie, în afară de țechiuri, se calculează în Brașov la preste o mie. Cu finea anului 1902 subscrisul a estras toate datele re- feritoare la industriile și meseriile, cari se exercită în Brașov, așa precum se află în Registrele Oficiului pentru meserii. Ele ar trebui să se mai controleze cu privire la cei încetați din vieață, cum și cu privire la cei, cari s’au depărtat din Brașov, ori nu-și mai exercită meseria, și nu s’au anunțat la oficiul competent. După Registrele acestea se doprindeau în Brașov urmă- toarele industrii și meserii: Abator 1. Agenturi (Afaceri de —) 12 ■ — 10 germani, 1 maghiar, 1 român: George Nica. Ape minerale (Deposit de —) 2; 1 armean, 1 evreu. Arama (Topitoare de —) 1. Arhitecți 10; 8 germani, 2 maghiari. Asfalt (Fabrică de —) 1. Asfalt (Intrepr. — și cement) 3; germane. 217 Asigurări (Agenți pentru societăți —) 9. Aurari și argintari 8; 7 germani, 1 magh. Băcănii 16; 8 germ., 6 rom., 1 magh., 1 bohem. Români: loan Dușoiu, Nicolau Dușoiu, loan Eremie, Eremias nepoți, Nicolau Grădinariu și George Hanța. Băi, (Stabilimente de —) 4._ Românești: Băile Eforiei și Băile A. Popovici. • Bănci, institute de bani, 7; 2 săsești, 2 ung. și 1 română. Filiala Albina. Berării 2, săsești. Bere, (deposit de —) 1. Bibliotecă, pentru a se împrumută cărți, 1, germână. Biciclete, (prelucrători de —) 1, germân. Birturi, localuri, în cari se vând beuturi, 170; 86 germ., 48 ung., 22 rom., 14 diverse. Români; Ardelean Ilie, Arefta Elena, Băncilă Maria, Be- lindescu Ștefan. Bobancu Manole, Predeanu loan, Căpățină G„ Căpățină N. G., Eremias D., Furnică Vasile, Furnică Ștefan, Iliescu G El., Morariu G , Pernea Florea, Peligrad Paraschiva, Sfetea Nicolae, Spuderca El., Simeon Teodor, Stinghe George, Stinghe G., Stinghe Maria, Stinghe Sterie. Boboar 1, germân. Boltași, prăvălioare cu mărințișuri, 88, 43 germâni, 20 un- guri, 12 români, 13 diverși. Românești: Arefta Ileana Moarcăș Constantin Bobancu Elena Muntean Constantin Bolindescu Ștefan Muntean .loan Niculae Căpățină Nistor loan Clipea loan Stinghe Maria Lupșan George Voina Andrei Mircea Anton Bordeie, 4 stabilimente. Brânari, 2; germâni. Broderie, 1; german. Brutari, 35; — 29 germâni, 3 români, 3 unguri. Români; Câmpian Maria, Furnică Dumitru, Gonța George. 218 Cafenele, stabile 6; 5 germâne, 1 evreu. Calapodari, 3; maghiari. Căldărari, 3. Camionaj și afaceri de comisiune, 9. Candite, fabrică de zahar, 2; Una de candite și zahar și o fabrică de candite. Candite și alva, (producători de—) 9; 6 români, 2 germani și 1 maghiar. Români: Borcescu Gfeorge, Furnică Paraschiva, Mircea Constantin, Nemciovici D., Pândele Ispas, Stoian Vasile. Cărămidărie, 3; germani. Cârnățari, 13; 11 germ., 1 român, 1 maghiar. Român: Coliban Ana. Cement, (fabrică de —) 1; german. Cereale, (vânzare de —) 1 societate săsască. Chipiuari, 2\ 1 germ, și 1 magh. Ciorăgari, 5; germ. Cismari, 138-, 121 magh., 13 germâni și 4 români. Români: Cucu loan, Cucu loan, Dracea Nicolae, Stan losif. Cleiu, (fierbător de —) 1; germ. Clopote, (turnători —) 2. Closete, curățitori de — 2, sas. Cofetari, 5; 3 germâni, 1 român, 1 maghiar. Român: Teodor Spuderca. Cojocari, 30; 17 români, 9 maghiari, 4 germâni. Români: Ardelean Ilie, Cioflec G., Davidescu G., Furnică D., Furnică M., Grinda lacob, Haler Constantin, Man George, Man loan, Morar Petru, Neguț Irodion, Pestrea Nicolae, Petric Stef., Rusu Cost., Rusu Gh., Scurtu P., Vlaicu I., Colportor, 1. Compactorie, 8; 5 germâni, 2 evrei, 1 român. Română: Ciurcu & Comp. Corsete, (producenți de —) 1. Cost, localități unde se dă cost, 13-, 7 germâni, 3 magh. 1 evreu, 1 român. Română: Aldea Ana. Coșuri, (împletitori de —) 6; 3 germâni, 1 maghiar, 1 polon. 219 Croitori, pentru haine bărbătești 87; 37 maghiari, 29 div., 13 germâni, 8 români. Români: Bârban loan, Bidu I, Bobancu I., Bucă Gh., Cristof I, Pavel Petru, Platoș D., Ploscă losif. Croitori pentru dame, 26; 11 germâni, 7 ovrei, 6 maghiari, 2 români. Române: Wagner Helene, Petric Maria. Curelari, 11; 7 sași, 1 român, 1 maghiar, 1 ovreu, 1 polon. Român: Muscal Vasile. Cuțite, (ascuțitori de — și lucrători de —) 5; 2 germâni, 2 bohemi, 1 maghiar. Danț, (profesori de—), 2; 1 germân, 1 bohem. Dantiști, 4; 3 germâni, 1 ovreu. Decatir, vezi: Postav. Făinuri, (vânzători de —), 10; 9 germâni, 1 ungur. Fauri, 10-, — 7 unguri, 3 români: Chiperea Gr., Nistor N., Zaharie Petru. Ferestari, 2. Fiacări, 58-, Mulți români și harnici. Fierari, neguțători, 4", săsești. Fotografi, 7; germâni și ovrei. frizeri și bărbieri, 26; 11 germâni, 5 maghiari, 10 div. Funari, 7; 6 germâni, 1 ungur. Galanterie, (neguțătorii de —) 6; 5 germâni, 1 ovreu. Gaz, (fabrică de —), 1. Grădinari, 4; 2 germâni, 2 alte naționalități. Gravori, 2; 1 germân, 1 ovreu. Greisleri, vezi: boltași. Hoinari, 13; 8 ovrei, 4 germâni, 1 bohem. In asociare, cu un germân este și 1 român, Vestemean. Hanuri, birturi unde să se poată trage cu trăsura 10; — 7 germâni, 2 unguri, 1 ovreu. Hoteluri, 5; 3 ovreești, 1 rom., 1 germ. Imblătit, (societăți de —) cu vapor, 4. Instalatori, 4. Lăcătuși 19; 10 sași, 8 unguri, 1 român: Precup Eugen. Lână, (neguțători de —) 1 sas. Lemnari, dulgheri, 35; 13 germ., 12 rom., 10 unguri. 220 Români: Ardelean Vasile Ploscă Dumitru Fulga Vasile Secelean Dumitru Loga Niculae Tănase George Manulea Florea Vasile Irimie Muntean loan Vlaicu Vasilie Muntean Niculae Voicu George Lemnărie, (neguțători de —), 10 \ 2 rom., 5 germ., 2 ovrei, 1 ungur. Români: Muntean Vasile, George Zavici. Lemnărie, fabrici de ferestrae, 4; 3 germ., 1 ung. Librari 7; 3 germ , 2 ovrei, 1 ung., 1 român, Ciurcu & Comp. Licher, (fabrică de —) 4-, 1 magh., 1 sas. Litografii, 1, ovreească. Măcelari, 48; 22 români, 18 germâni, 8 unguri. Români: Navrea Niculae Orghidan Constantin Peligrad Niculae Pitiș Arsenie Preșmărean George Roncea Dumitru Russu George Stinghe Arsenie Nicolae Nicolae George Urzică germân. Barbucean Niculae Căpățină Dumitru Chiroiu loan Ciogu Niculae Furnică George Furnică Niculae Ghiriucea Niculae Grădinar Vasile Lupan Andrei Mâzgărean D. Navrea George Mantale, (croitori de —), 1 Manufactură, (neguțători cu —) și marfă cu cotul 35; — 12 ung.-armenești, 10 germ., 9 ovreești, 3 div., 1 român: Pop luliu. Mănușari, 2 germâni. Marchetănie, mărfuri cu cotul și articole de împletit 13’ — 6 germâni, 4 maghiari, 2 div., și 1 ovreu. Mașini, (fabrici de lucrătoare pentru reparaturi de —), 6 • 5 germâni, 1 maghiar. Mașini, (fabrici de —), 5 germ. Mașini^ (deposit pentru —) de cusut, 4\ 1 magh,, 1 ovreu, 2 div, 221 Mățari, (curățitori de mate pentru strune), 5; 1 român, 1 german, 1 bohem, Român: Nicolau Roncea. Mehanic, 1; bohem. Măsari, 63; 23 maghiari, 24 germâni, 10 români, 6 div. Români: Gal George Loga George Pascovici George Pernea Petru Popovici Vasile Bumbea Aron Bureția Niculae Căpătină George Coliban loan Cristolovean Vasile Metal, (lucrători în —), 1. Mijlocitori, afaceri de mijlocitor, 5; 2 germ., 3 ovrei. Mobile, (vânzători de—) 7; 2 germ., 2 ovrei, 2 maghiari, 1 român: Popovici Vasile. Mobile de fer și legene, (vânzători de —), 3. Modiste, 8,• 4 germ., 2 mag., 2 div. Moară de vapor, 6; germ. Morari 20. Muștar, (fabrică de —) 1; germ. Nălbitori 2. Negustori cu diferite mărfuri, 48; — 36 rom., 8 maghiari, 4 germani. Români: Aldea Ana Mazere loan Bidu loan Morar Radu Bidu Vasile Moroian Maria Câmpeanu Sora Neguț George Căpătână Nicolae Nistor loan Cioflec Aron Oltean Elena Cocorandu G. Orghidan Arsenie Constantin Dumitru Popescu loan „ I- Reșnovean Florea „ Vasile Spuderca Radu Crefu Paraschiva Ștefan Radu Crișbășan Dorea Stinghe M. Ene loan Stinghe Maria Florea Elena Stinghe Vasile Ghighiniță Nic. Tanislău Dumitru Giuvâlcă loan Țițeiu Constantin Guia Paraschiva Voicu Maria Lupșan loan Voina Vasile 222 Neguțători cu mărfuri mestecate 32; 17 germ., 7 magh., 6 ovrei, 3 rom.: Bidu loan, Teodor Simion. Olari, 1; magh. Umnibus, 2, în Săcele. Organiști, 3; 1 germ., 2 români : Cioflec G„ Cioflec Nic. Orologieri și opticieni, 13; 10 germ , 2 boh., 1 maghiar. Oțet, (vânzători de —) 1. Oțetari, 2 ; germani. Pălărieri, 12 maeștri; 5 magh., 4 germ., 2 div., 1 român: Meșotă Vasile. Pânză, (țesători de —) 1. Papucari, 143 măestri; 96 magh., 17 români, 16 div. naț., 14 germani. Români: Balea Nicolae Bredean loan Curcă George Dârstar Dum. Haller loan Haller Vasile Jeanu Const. Lungu Nicolae Moldovan Andreiu Moise Nicolae Motântan Simeon Muntean loan Muscal V. Ocășan Vasile Oltean George Purcarea Nic. Telegeanu Lud. Papuci, neguțători de încălțăminte de piele. 5; 2 români, 2 germani, 1 maghiar. Români: Săbădeanu J., Avrigeanu J. Parchete, (fabrică de —) 1; germ. Pardositori 4; 1 boh., 3 români: Calin loan, Lupan Niculau, Tampa Gh. Penele, (fabrică de —) 1. Perieri, 6; 4 germ., 2 unguri. Petrol, (fabrică de —) 3; Românească: Dima Nic. Planuri, (depozit de —) 2. Piei, (neguțători de —) 6’; 5 germani, 1 român. Piei, (văpsitori de —) 1; român: Constantin Gh. Pielari, 6; 4 germani, 1 ungur, 1 român, Petri Pompilius. Pieptenari, 2; 1 sas, 1 ungur. Pietrari, (tăietori în peatră), 3; 1 italian, 1 ungur, 1 ovreu. 228 Pilă, (producerii de —) 2; germani. Plapomari, 4. Pompe funebre, 3; 1 ungur. Porci, (îngrășătoare de —) 2; germani. Posomanar, ceprăgar, 7; ovreu. Postav, (decatir sau tunzător de —) 1. Postav, (fabrică de —) 6; 4 germani, 1 bohem. Postovari 3. Prăvălii mici, vezi: greisleri și boltași. Producte, (neguțători de —) .9; 4 germani, 3 ovrei, 1 maghiar 1 român: Nicolau Teod. Puști, (lucrători de —) 1] german Putinari, 8', — 6 germani, 2 unguri Restaurații 29-, 22 săs., 3 ung., 3 ovr., 1 rom. Rotari, 8-, 5 ung., 2 germani, 1 bohem. Rufărie, (lucrători de —) 4, germani. Salamagii, 2; 1 german, 1 bohem. Șampanie, (fabrică de —) 1; săs. Săpunari 4; germani. Scaune, (fabrică de —) 1; săs. Sculptori, 3. Sdranțe și oase, (adunători de —) 1; ovreu. Șelari, 4 măestri; 1 german, 3 unguri. Sitari, lucrători de site, 5; ung. Societate econ. în Țeara Bârsei, 1. Soda, fabrică de — 3; germani. Spălătorie, institut de spălat rufe și călcat. 14-, 6 germ., 6 ovr., 1 ung., 1 română: Beșu Maria. Speditori, 2; 1 german, 1 ovreu. Spirt, (fabrică de —) 1. Sticlă, vânzători de sticlării, 4; 3 germani, 1 român: Bidu Andreiu. Strugari, 15; 6 germani, 2 unguri, 7 alte naț. Sulfur, (fabrică de —) 1. Tăbăcari, 6. Tapițeri, 8; 4 germani, 4 alte naț. Telali, vânzători de haine vechi, 22; 19 țigane, 3 ovrei. Tinichigii, 77; 12 germani, 3 dif., 2 unguri. 224 Tipografii, 6; 3 ovreești, 2 rom., 1 germ. Românești: Ciurcu et Comp., A. Murășanu. Turtari, 5; 3 magh., 1 german, 1 ovreu. Umbrele, (lucrători de —) 1. Urloeri 7; 4 germani, 3 dif. Vâpsitori, (Fărber), 5; 4 germani, 1 maghiar. Vopsitori de fier, 1. Vâpsitori de uși și ferestri, 15-, 8 germani, 3 maghiari, 2 ro- mâni, 2 dif. Români: Bucă Dumitru, Moldovan Vasile. Vâpsitori de firme, 4. Var, (fabrică de —) 2. Zarafi, 6-, 5 români și 1 ovreu. Români: Cristan Todor, Median Ștefan, Neguș George, Pernea Florea, Voicu Con- stantin. Zidari 49-, 22 maghiari, 14 germani, 7 români, 6 dif. Români: Burdulea loan, Eremie George, Moldovan George, Muntean Dumitru, Șerbu loan, Voicu loan, Zadici George. Zugravi, artistic și pentru decoratii 1: Muntean loan. Zugravi pe sticlă și porțelan, 2; 1 ungur, 1 român, N. Ghighimță. Zugravi de odăi, 23; 10 rom, 7 germ, 7 ung., 5 dif. Români: Albu Gligor Birt George Anca Emil Birt Vasile Ancăn George Gal George Arsu Nicolae Pitiș Vasile Biriș George Preda loan Grădinărie. Recapitula ere. 1. Grădinari . 4 2. Instalații chemice. 1. Vâpsitori (Farber)...... 5 2. Fierbători de oțet...... 2 3. Fabrică de ciment..... 1 4. r „ zăhar...... 1 5. „ „ petroleu..... 3 6. „ „gaz...... 1 7. „ „ sodă ...... 3 8. . „ acid sulfuric 1 9 asfalt . 1 18 r Transport . . 22 225 Transport 3. Industrie de aurari și argintari. 1. Aurari și argintari................8 2. Gravori............................2 4. Industrie de construcție. 1. Zidari............................49 2. Tăietori în peatră.................3 3. Sculptori..........................3 4 Lemnari...........................35 5. Athitecți.........................10 6. Antreprenori de asfalt și ciment 3 7. Fabrici de var.....................2 8. Pardositori.......................4 5. Industrie de fer și metal. 1. Producenți de piele................2 2. Arâmari și turnători de clopote 2 3 Căldărari..........................3 4. Ascuțitori și producenți de cuțite 5 5. Lucrători în metal................ 1 6. Lăcătuși..........................19 7. Covaci (Fauri)....................10 8. Tinichigii........................17 9. Brânzari.......................... 2 10. Topitori de aramă................. 1 6. Industrie de hârtie. 1. Compactori...................... 7. Industrie de îmbrăcăminte. a) încălțăminte: 1. Pâpucari.........................143 2. Cismari..........................138 b) Altă îmbrăcăminte: 1. Pălărieri.........................12 2. Chipiuari..........................2 3. Croitori de mantale................1 4. „ „ corsete.................1 5. Modiste............................8 22 10 109 62 8 281 Transport 24 492 226 Transport 24 492 6. Posomanari (cepragari) .... 1 7. Croitori bărbătești...............87 8. „ pentru dame .... 26 9. Producenți de rufărie .... 4 10. Institute de spălat și călcat . . 14 11. Brodătoare.................... 1 12. Umbrelari...................... i 158 8. Industrie de lemne. 1. Strugari.......................15 2. Putinari.......................8 3. împletitori de coșuri......5 4. Calapodari.....................3 5. Fabrică pentru articli de lemne . 4 6. Rotari.........................8 7. Lucrători de instrumente de lemn 1 8. Fabrică de scaune........ 1 9. Fabrică de parchete....... 1 46 9. Industrie de lut și sticlă. 1. Olari.......................... 1 2. Cărămidari.....................3 3 Zugravi de sticlă și porcelan . . 2 6 10. Industrie de mașini. 1. Lucrători de arme................. 1 2. „ „ biciclete .... 1 3. Mechanic.......................... 1 4. Fabrici de mașini..................5 5. Orologeri..........................13 21 fer la întocmirea decorativă a camerelor: 1. Văpsitori de ferești, uși etc. și la- chireri.............................15 2. Ferestari.........................2 3. Tapețeri..........................8 4. Măsari ..........................63 5. Zugravi de odăi..................29 6. B n decorațiuni .... 1 118 Transport 841 227 12. Industrii diferite. Transport 841 1. Societăți de asigurare .... 9 2. Stabilimente de băi..........4 3. Confecționare de haine de pat . 1 4 Bordeie.........................4 5. Plapomari.......................4 6. Friseri.........................26 7. Hoteluri și hanuri..................15 8. Instalatori..........................4 9. Cafenele.............................6 10. Urloieri........................... 7 11. Cârciume..........................170 12. Pompe funebre.......................3 13. Bibliotecă pentru împrumutare . 1 14. Organiști...........................3 15. Restaurante........................29 16. Văpsitori de firme..................4 17. Abator............................. 1 18. Curățitori de closete...............2 19. Profesori de dans...................2 20. Mijlocitori de plasat servitori . . 5 21. Dantiști............................ 4 304 13. Industrie multiplicătoare. 1. Tipografi............................6 2. Litografi.......................... 1 3. Fotografi.............................7 14 14. Industrie de piele. 1. Mănușari și bandageri .... 2 2. Tăbăcari........................... 6 3. Nălbitori...........................2 4. Văpsitori de piei.................. 1 5. Curelari...........................11 6. Șelari...............................4 26 15. Industrie de spirtoase. 1. Fabrică de licoruri.................4 2. Berării.............................2 3. Fabrică de spirt................... 1 4. „ „ șampanie................ 1 8 Transport 1193 22g 16. Industrie textilă. Transport 1193 1. Țesători de pânză........ 1 2. Funari.............................7 3. Producenți de articli de împletit 5 4. Fabrici de postav.........5 5. Țesători de lână ...... 1 6. Decatir........................... 1 7. Postovari...........................3 23 77. Mijloace pentru transport. 1. Fiacări...........................58 2. Speditori..........................2 3. Omnibuse............................2 62 18. Neguțători. 1. Băcani............................16 2. Neguțători de manufacturi și marfă cu contul...............35 3. Galanterii........................6 4. Comionaj și comisionari ... 9 5. Agenți............................12 6. Librari............................7 7 Colportori de cărți........... 1 8. Zarafi.............................6 9. Vânzători de făinuri..........10 10. „ ’ „ oțet................. 1 11. Depozit de mașini de cusut . . 4 12. „ „ ape minerale ... 2 13. Neguțătorie de ghete .... 5 14. Depozit de mobile de fier și legene 3 15. Depozit de bere.................. 1 16. Neguțători de vinuri.............7 17. „ „ lână.............. 1 18. Depozit de pianuri................2 19. Neguțători de spirt............1 20. „ „ ferărie .... 4 21. „ „ mărfuri mestecate 32 22. „ „ sticlărie . . . 4 Transport 169 1278 229 Transport 169 1278 23. Neguțători de mărfuri cu cotul și de tricot......................13 24. Hăinari...........................13 25. Vânzători de piei...........6 26. „ „ mobile..........7 27. „ „ lemnărie .... 10 28. Societate corn. Țeara Bârsei . . 1 29. Bănci.............................7 30 Vânzători de producte .... 9 235 19. Neguțători și telali. 1. Piăvăliași........................64 2 Negustori.........................48 3. Telali............................22 134 20. Prelucrare de producte animalice. 1. Perieri...........................6 2. Pieptănari........................2 3. Cojocari..........................30 4 Pregătitori de cleiu..............1 5. Mățari............................3 6. Săpunari..........................4 7. Sitari............................3 8. Ingrășătoare de porci .... 2 9. Adunători de zdranțe și oase . 1 10. Curățitori de mațe...............2 11. Fabrică de penele................ 1 55 21. Profesiuni împreunate cu mijloace de vieață (mâncare): 1. Brutari.............................35 2. Măcelari............................48 3. Tartari..............................5 4. Cârnățari...........................13 5. Cofetari............................ 5 6. Morari..............................20 7. Producenți de candite și alva . 9 8. Lăptărie............................ 1 Transport 136 1702 17 230 Transport 136 1702 9. Fabrici de candite...... 1 10. „ „ muștar...... 1 11. Dătători de cost...... 13 11. Fabrică de salam...... 2 153 Total . . 1855 Din aceștia sunt: Germani.....680 Maghiari.....528 Români.....243 Evrei......82 Țigani...... 19 Boemi...... 13 Poloni...... 2 Armeni..... 1 Italiani..... 1 Diverși.....286 2V. Petra-Petrescu. APEL cătrâ publicul român din regatul ungar pentru participare la Expo- zițiunea generală română din 11)06. în anul 1906 se împlinesc optsprezece secole dela descăle- carea legiunilor romane pe pământul Daciei, care remarcă înce- putul formării națiunii române pe teritorul ce poporul nostru l’a păstrat și’l locuește pănă ’n ziua de astăzi; și tot în anul 1906 vor sărbâ și frații noștri din Regatul României aniverzarea de patruzeci ani a întemeiării glorioasei lor dinastii și a domniei primului lor Rege, care și-a revărsat razele binefăcătoare și preste hotarele acestei țări, asupra întreg neamului românesc. Anul 1906 reprezintă prin urmare în istoria poporului nostru un moment sărbătoresc de deosebită însemnătate, care trebue să încălzească inimile tuturor Românilor fără deosebire de hotare politice, și se cuvine deci să fie sărbătorit prin o mare și generală manifestațiune națională, la care să participe toate ramurile na- țiunii române. 231 Conduși de această dorință, Corpurile legiuitoare ale Ro- mâniei au decis aranjarea unei ExpovÂțiuni generale române, care se va inaugura la 1/14 Iunie și va rămânea deschisă timp de 6 luni pănă la sfârșitul lui Octobre 1906. Comisarul general al Expozițiunii, illustrul savant Dr. C. I. Istrati, pătruns de însemnătatea participării Românilor din Regatul ungar la această expozițiune națională, care fără conlucrarea lor ar rămânea lipsită de caracterul ,gc77C2’a/-român, a cerut în acest scop concursul «Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român«, și Comitetul central al acesteia, având în vedere interesele noastre naționale și economice, precum și relațiunile de prietenie și bună vecinătate cari leagă monarhia noastră de România și în urma cărora nu numai ducatul Bucovinei va par- ticipa în mod oficial ci și guvernul Ungariei a luat inițiativa pentru participarea la expozițiune a cercurilor noastre interesate în Regatul român și în acest scop a și acordat expozanților din Ungaria toate înleznirile de transport și de vamă, — a primit angajamentul de a înzestra atât pavilionul cât și casa țărănească ce se va con- strui pe teritorul expozițiunii anume pentru Românii din Regatul ungar și a încredințat conducerea acestor lucrări primsecretarulu »Asociațiunii«, dlui Dr. C. Diaconovich. Comitetul central vine acum a cere concursul publicului român din această țeară, pentru a puteă înzestrâ pavilionul ce i-s’a încredințat în condițiuni cât mai mulțămitoare și demne de rolul ce ni-se cuvine în sinul națiunii române. In acest pavilion Românii din Regatul ungar vor avea să fie reprezentați în mod sistematic și unitar prin un tablou cât mai complect al tuturor stărilor lor și al tuturor manifestațiunilor vieții lor naționale. Pentru informarea prealabilă a publicului nostru anunțăm încă de acum, că pavilionul va cuprinde următoarele secțiuni: I. Situația etHoțn-afică, care va prezentă teritorul Ungariei locuit de Români, proporția acestora în poporațiune, viața lor comunală, etc. Această secțiune o va aranja biroul »Asociațiunii« cu materialul de care dispune. Va primi însă cu mulțămită și cere anume pentru această sec- țiune un număr cât mai mare de fotografii ale comunelor românești mai marcante (vederi generale, piețe, strade principale, etc.) 17* 232 II. Locuințele popor ului nostru. In această secțiune, la care apar- ține și o complectă casă țărănească din Transilvania, care se va construi în satul etnografic, alăturea cu casele țărănești din Istria, Macedonia, Ba- sarabia, Bucovina, Moldova, etc., — se vor expune fotografii ale caselor noastre țărănești, ale părților și interiorului acestora, mobiliar original, și toate uneltele de casă. Pentru înzestrarea secțiunii II cerem concursul publicului mare și în deosebi al despărțămintelor »Asociațiunii«. III. Industria de casă, și anume: a) industria textilă cu toate productele și uneltele ei, și b) alte industrii de casă cultivate de poporul nostru, cum sunt: olă- ritul, împletitul, sculptura în lemn, etc. La aranjarea acestei secțiuni a binevoit a se angaja doamna Maria Cosma, prezidenta Reuniunii femeilor române din Sibiiu, care în scopul ca în despărțământul industriei textile să se expună numai obiecte origi- nale și de valoare superioară, va alege personal obiectele de expus cu ocaziunea excursiunilor ce le va face în diferitele părți ale țării. Comi- tetul central apelează la despărțămintele »Asociațiunii», la Reuniunile de femei și la damele române cari se interesează de acest ram al muncii noastre naționale, și le roagă să înleznească lucrarea doamnei Maria Cosma prin adunarea productelor mai valoroase de industrie textilă pănă la sosirea d-sale în localitate, când apoi se va face alegerea definitivă. LV. Portul și obiceiurile poporului nostru. Portul țărănesc se va prezenta pe păpuși în mărime naturală și în miniatură (60 cm. înălțime). Se vor puteâ expune însă și numai părți singuratice ce aparțin portului (s. e. cămeși, cătrințe, țundre, propoade, etc.), precum și costume de interes istoric. în aceeaș secțiune se vor expune și orice obiecte ce privesc obi- ceiurile poporului (la sărbători, la petreceri, la lucru, la evenimente fami- liare, etc.) și superstițiunile poporale. V. Agricultura și alte ocupațiuni înrudite cu aceasta (silvicultura, horticultura, vieritul, creșterea vitelor, pescăritul, vânatul, etc.). Această secțiune va avea să arate cum, ce și cât producem în acest ram al pro- ducțiunii naționale și va puteâ cuprinde prin urmare tot ce sub aceste raporturi va fi de interes pentru vizitatori, anume: date statistice, planuri de exploatare, instalațiuni, unelte și producte agricole (toate acestea în natură, în miniatură ori în chipuri). Pentru aranjarea acestei secțiuni se va cere concursul Reuniunilor noastre agricole, cari vor fi rugate a stabili un program detailat pentru adunarea și alegerea obiectelor. VI. Industria. în această secțiune se vor prezentă meseriile ce se practică în sinul poporului nostru (afară de industria de casă), apoi in- dustria mare, în cât există, și în deosebi și industria minieră; și anume 233 se vor arăta materialul ce se întrebuințează, procedeurile ce se uzitează și productele diferitelor ramuri. Și în această privință se va cere concursul corporațiunilor și cercu- rilor de specialitate pentru stabilirea modalităților înzestrării secțiunei, ca să se expună numai obiecte mai de valoare, cari se vor putea transporta fără greutăți prea mari și nu vor fi supuse stricăciunii. VII. Istoria poporului, nostru, prezentată prin acte, documente, . obiecte și chipuri de interes pentru istoria noastră politică, și anume atât prin cele ce se află în posesiunea »Asociațiunii«, cât și cele ce se vor pune la dispozițiune de alte corporațiuni sau de particulari. VIU. Știința și literatura. Secțiunea va cuprinde scrieri, apa- rate, preparate și alte lucrări științifice ale Românilor din Ungaria, pro- ducțiunea lor literară și presa lor periodică. Pentru înzestrarea secțiunii se face apel la savanții și scriitorii români de origine din patria noastră (eventual la familiile lor), apoi la bibliotecile, la corporațiunile noastre științifice-literare și la redacțiunile gazetelor noastre. IX. Secțiunea retrospectivă, va prezenta portretele și reliquiile bărbaților noștri cari s’au distins pe teren politic, științific, literar economic sau cultural, apoi preste tot obiectele de interes pentru istoria noastră culturală. înzestrarea ei se va face ca și a secțiunii VII. X. Artele frumoase (pictura, sculptura și muzica), prezentând ar- tiștii români și lucrările lor, instrumentele de artă, și în fine instituțiunile și societățile artistice cu întocmirile lor. Materialul pentru această secțiune se va cere dela artiștii români (event. dela familiile acestora), dela socie- tățile artistice și se va întregi cu obiectele ce vor sosi dela alte corpora- țiuni sau dela particulari. XI. Industria de artă, cu lucrări de artă decorativă, executate de artiști sau diletanți (încât nu aparțin altor secțiuni, s. ex. industriei de casă etc.). Adunarea obiectelor se va face cu ajutorul despărțămintelor ?Asociațiunii« și a comitetelor locale. XII. Biserica ort. română din Transilvania și Ungaria, pre- zentând istoria ei, stările de astăzi, instituțiunile bisericești, bisericile și odoarele lor. Pentru aranjarea secțiunii Comitetul central se va adresa la autoritățile bisericești competente. XIII. Biserica unită română. Această secțiune se va aranja ca și cea premergătoare. XIV. Școalele române, prezentând date statistice despre institu- tele noastre de învățământ, primare și secundare, întocmirea și istoria lor. Datele și obiectele de expus se vor cere pentru școalele confesionale primare dela autoritățile bisericilor ce le susțin, iar pentru școalele secun- dare dela direcțiunile acestora. 234 XV. Instituțiunile noastre culturale «Asociațiunea pentru lite- ratura română și cultura poporului român«, Asociațiunea aradană și cea din Maramurăș, Societatea pentru fondul de teatru român, și celelalte so- cietăți culturale din țeară vor expune aici documentele și obiectele ce privesc istoricul lor, instituțiunile ce le susțin, publicațiunile ce le-au editat, etc. XVI. Băncile române din țeară vor prezenta ca și la expozi- țiunea din Sibiiu în 1005 — stările lor de astăzi, desvoltarea și întocmirea - lor, instituțiunile ce le susțin, publicațiunile lor, etc. Pentru aranjarea acestei secțiuni se va face apel la Delegațiunea Băncilor române, în scopul de a înzestra toate aceste 16 secțiuni, împreună cu casa țărănească din Transilvania, în condițiuni cât mai mul- țămitoare și de a prezentă în pavilionul Românilor din regatul ungar un tablou sistematic, unitar și complect al individualității noastre etnice, al stărilor noastre și al tuturor manifestațiunilor vieții naționale a poporului nostru, Comitetul central s’a înțeles cu Comisariatul general din București, ca pregătirile Românilor din Ungaria și Transilvania pentru expoziție, să se facă exclusiv numai cu intervențiunea organelor Asociațiunii; și că toți câți vor voi să participe la expozițiune, vor avea să se adreseze pentru informațiuni și plasarea obiectelor, fără excepțiune numai la Comitetul central în Sibiiu, pentrucă numai astfel va fi posibil de a face selecțiunea cuvenită între obiectele de expus și de a împiedecă expunerea unui material fără valoare și necorespunzător scopului urmărit. Asociațiunea« din a sa parte va institui, prin organele ce le va exmite și cu ajutorul despărțămintelor sale, în toate centrele mai însemnate ale comitatelor locuite de Români, câte un Comitet locul. care să organizeze și conducă lucrările pregătitoare și co- lectarea obiectelor. Și pănă la timpul când aceste Comitete locale, în cari vor fi invitate și dame române și a căror adrese se vor publică în timpul cel mai apropiat, — își vor putea începe activitatea, pu- blicul român din țeară se va puteă orienta din cele comunicate mai sus cu privire la împărțirea și cuprinsul secțiunilor pavilio- nului, și toți câți vor puteă și vor voi să participe la expozițiune, vor puteă începe pregătirile necesare ca să poată trimite obiectele de expus la timp potrivit și ca pavilionul nostru să poată fi pe 235 deplin înzestrat pănă la deschiderea expozițiunii, de care ne desparte abia o jumătate de an. Apelăm deci la toți prietinii culturei poporului nostru, cari se știu încălzi pentru idealurile noastre naționale și nu se retrag nici dela muncă și jertfe pentru înaintarea intereselor noastre obștești, să se pună pe lucru, să adune ce este de adunat, să îndemne unde va fi de îndemnat, ca participarea noastră la Ex- pozițiunea generală română din 1906, să devină o mare și deamnă manifestațiune națională a Românilor din Ungaria și ca aceștia să se prezinte la marea sărbătoare a Românizmului în condițiuni co- respunzătoare importanței elementului nostruîn sinul națiunii române. Biroul Asociațiunii din a sa parte va îngriji ca publicul nostru să fie informat pe deplin și la timp asupra mersului lucrărilor pregătitoare, și anume și asupra modalităților în cari este a se anunță participarea la expozițiune și va avea să se facă trimiterea obiectelor. Va dă anume la toți câți i-se vor adresă, informațiu- nile și instrucțiunile de cari vor aveă trebuință. Accentuăm încă de acum, că participarea la expozițiune trebue anunțată biroului »Asociațiunii« cel mult pănă la 1 Aprile 1906, arătându-se în mod specificat obiectele ce se vor expune (de- scrierea, originea, numărul, volumul și greutatea lor), ca apoi expedițiunea să se poată face conform instrucțiunilor ce se vor dă din caz în caz și în conzonanță cu biletele ce vor fi trimise în duplu, deodată cu obiectele de expus. Obiecte a căror trimitere nu se va anunță prin asemenea bilete și nu vor sosi ia timpul și locul ce se va designa, vor fi refuzate, deoarece biroul nostru va putea exoperâ și asigură ex- pozanților înleznirile de transport și de vamă, precum și plasarea corespunzătoare a obiectelor numai în caz dacă se vor observă cu toată rigoarea instrucțiunile ce se vor stabili. Din ședința Comitetului central al Asociațiunii pentru lite- ratura română și cultura poporului român, ținută în Sibiiu la 12 Decemvrie 1905. losif St. Șuluțu in. p., loan I. Lăpedatu m. p., prezident. notar. 236 LĂMURIRI. Produsele agricole care pot figura, la expoziția din București sunt: Producte agricole alimentare de origine vegetală. a) Cereale. 1. Grâne diverse, grâne de toamnă, grâu bălan bătrân, românesc, grâu de Prut, grâu de Banat, grâu de Tisa, grâu bălțățel, grâu roșu ro- mânesc, grâne de primăvară diverse: 2. Secăruri diverse varietăți: secară de Sf. Helena, rusească și co- mună. 3. Orzuri diverse: orz comun cu 6 rânduri de toamnă și de pri- măvară, orzuri cu 4 rânduri, orzoaice sau orzuri cu 2 rânduri și anume: orzoaică de Hanna, orzoaică comună, orz eventail, orz golaș, etc. 4. Porumburi: porumburi comune românești numite și porumb ță- rănesc, mocănesc, scormunic, etc., porumb cinquantin portocaliu și galben, porumb colțat sau dinte de cal alb, porumb alb comun, porumb porto- caliu închis, porumb roșu, etc. 5. Ovăsuri diverse. 6. Meiuri diverse: meiu comun, meiu argintiu, meiu roșu, meiu galben, etc. b) Plante leguminoase. 1. Fasole: fasole oloagă pentru cultură mare, fasole cu bobul rotunjior. 2. Mazăre: diverse varietăți. 3. Bob și bobușor. 4. Linte: linte comună cu bobul mic, linte cu bobul mare. 5. Năut și arachidă. c) Plante oleioase. Semințe de mac, floarea soarelui, in, cânepă, etc. d) Oleuri combustibile de origine vegetată. Oleuri de in, cânepă, mac, floarea soarelui, nucă, jir, semințe de dovleac, etc. Produse agricole nealimentare. 1. Plante textile: in, cânepă (snopi, mănunchiuri), fibre vegetale diverse, teiu topit și netopit. 2. Semințe de plante oleioase necomestibile: probe de rapiță, mu- ștaruri, ricină, amelină. 3. Grăsimi și oleiuri necomestibile din plantele de mai sus. 4. Hamei. 5. Sămânțe de plante furagere: mei păsăresc, lucernă, trifoiuri diverse. 6. Lână brută spălată și ne spălată: țurcană, țigae, spance, me- rinos, etc. 7. Păr de animale domestice: păr de capră, de cal, de porc, de bou, etc. 8. Fulgi, puf, pene. Insecte utile și produsele lor. Ceară și miere de albine, gogoși de mătase, mătase și borangic.