TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. III. Sibiiu, Maiu—Iunie 1905. An. XXXVI. UN REGISTRU AL ROMÂNILOR DE CARTE ȘI DE INIMA DIN ANUL 1829. In Nrul 12 din anul 1904 al „Convorbirilor Literare" dl I. Bianu pu- blică Lista abonaților foilor lui G. Barițiu («Gazeta de Transilvania“ și „Foaea pentru minte, inimă și literatură"). Lista a tipărit-o însuș Barițiu la începutul semestrului II al apariției celor două foi, în Iulie 1838. Pănă bine de curând se credea că cea mai veche foaie românească la noi în Ungaria a fost „Foaia Duminecii* a lui I. Barac, care a apărut tot în Brașov in anul 1837. Azi se știe, că după diferite încercări și planuri, cari nu s’au putut realiză, — libraruLeditor „ferlegher“ cum se numește el, Zaharie Carcalecchi în Buda, este primul care a scos la noi o revistă românească sub titlul de: „Biblioteca Românească*. întâmplarea a voit, ca revista aceasta să apară în acelaș an, în care an au apărut și în Moldova, și în Muntenia primele gazete românești: anul 1829. In acest an își scoate G. Asaki: „Albina Românească* la Iași, I. Eliade Rădulescu „ Curierul româ- nesc* la București și Zaharie Carcalecchi: „Biblioteca Românească* ia Buda. Din această revistă semestrală a lui Carcalecchi contemplată pe 12 numeri în 6 ani îmi sunt cunoscuți numai 4 numeri; primul de 56, al doilea de 64 pagini în format 4° din 1829 și volumele III și IV, apărute în acelaș format în anul 1830. „Izvoditorul Bibliotecii" într’o notiță lansată pe coperta Nrului IV din 1830 pune în vederea cetitorilor săi, că au să urmeze pe rând și celelalte volume, căci publicul sprijinise cu atâta căl- dură întreprinderea lui Carcalecchi, încât numărul abonaților crescuse dela 500 (pe anul 1829) la 1000 (pe anul 1830). Astfel Nrii I și II au trebuit chiar să se retipărească, ca să-l poată primi toți abonații. La finea fiecăruia din numerii apăruți Z. Carcalecchi ne dă câte o parte din lista abonaților revistei sale. La sfârșitul numărului I el ne dă lista abonatilor din București (și Țara românească), iar la sfârșitul numă- rului II lista abonaților „din Ungaria și alte țări“. Mulți sunt, cari nu au de unde să cunoască lista aceasta a cinstitilor „prenumeranți*, care este în realitate un registru al Românilor de carte și de inimă din anul Domnului 1829, și fiind aceste date autentice cu 9 ani 9 1‘22 anterioare celor cuprinse în lista lui G. Barițiu la 1838, — am socotit, că nu fac abuz de paginile „Transilvaniei* dacă voiu reproduce în cele ur- mătoare lista de abonați din 1829 ai „Bibliotecii Românești*¹. Lista aceasta cuprinde date interesante pentru începuturile de formațiune ale stratului intelectual de azi al neamului românesc. I. Lista dela sfârșitul numărului 1 (pag. 53—56) are următorul titlu: „Prenumeranții, sau mai drept zis Iubitorii de luminarea Neamului Românesc din București arătați după A. B.u Apoi urmează îndată abonații: Preaosfințitul și de Dzeu alesul Mitropolit Părintele Grigorie ... 1') Preaosfințitul Părintele Uarion Episcopul Argișului......................2 „ „ Kesarie, Episcopul Buzeului.......................I , „ Neofit, Episcopul Râmnicului.....................2 „ „ Archiereu Akakie Laodikias......................1 Sfinția sa Părintele Archimandrit Romanov.................................1 „ „ „ Samui] Romano Egumenul Sfintei mănăstiri Vieroși 2 „ „ „ Bonifatie Dumovici Egumenul Sf. mănăstiri Sărindar 1 „ „ „ Grigore Egumenul Sf. mănăstiri a Sfântului loan . 1 „ „ „ losif, proin Eclisiarh a Sf. mitropolii, acum Egumen 1 „ „ „ Isaia Egumen și Iconom a Sf. mitropolii . . . . 1 „ „ „ leroteiu Profesorul de teologie......................1 „ „ „ Ierinarh Zogravul....................................1 A. Marele Logofăt Dom. Alexandru de Filipescu ...............................î Marele Spatar Dom. Alexandru de Ghica.....................................1 Marele Agă Dom. Alecu de Vilara.......................,...................2 Domnul Caminar Alexandru de Ghica.........................................1 , Alexandru N. de Filipescu.........................................2 „ Caminar Alecu de Florescu.........................................1 Dumnialui Alexandru Popovici ingenir . . .................................1 „ Anastasie Altânolu.............................................1 „ Alexandru Lipanescu ..................................... 1 „ Anastasie Argintarul Curții...................................1 „ Anastasie Dimitriu.............................................1 B. M. B. Marele Ban al prințipatului Țărei Romanești Domnul Barbu de Văcărescu ............................................................. 2 Domnul Barbu de Știrbei...................................................1 Dumnialui Vasilie loann. Factorul Typografieilor........................1 *) Numărul exemplarelor abonate. V. O. 123 G. Marele Dvornic Dom. Grigorie de Bălianu..............................2 „ „ „ Georgie de Filipescu.............................1 „ „ „ Georgie de Golescu 1 Domnul Caminar Georgie Arion.............................................1 „ Ispravnic Grigorie Pârșoi ....................................1 Dumnialui Georgie Dumovici.............................................1 „ Georgie Michlescu............................................1 „ Georgie Lucovici.............................................1 „ Georgie Burlean..............................................1 „ Georgie Petrovici ...........................................1 D. Marele Dvornic Domn. Dimitrie de Bibescu.................................2 Domnul Stolnic Dimitrie Ștefanopolitul Epistatul Școalelor Naționale Romanești..............................................................1 Domnul Serdarul Dimitrie Topticeanul Efor privelegiatei Tipografii din București .............................................................1 Dumnialui Dimitrie Dumovici............................................1 , Dimitrie Ciacari K. K. starosti și Comisioner în Câmpina . 1 , Dimitrie Polizu...............................................1 „ Dimitrie Picolino............................................1 , Dimitrie Cojocar subțire.....................................1 „ Dimitrie loann................................................1 , Dimitrie Capitan .... din Pitești..........................1 Z. Dumniaiui Zamfir Nico....................................................1 I. Marele Logofăt Dom. Ivancu de Văcărescu......................., . . . 2 Domnialui loan de Rachtivan..............................................1 „ Stolnicu loan Cătuneanu............................................1 „ Pitarul loniță Batcovanu, Casirul Sf. Mitropolii.............1 , prea învățatul Profesor loan Iliadi................................2 „ » » loan Prededici, următorul Geometrii . . . . 1 „ loan Raducanu Nicolau........................................1 „ loan Băluță..................................................1 Dumnealui loan Dimitriu................................................1 „ Nicolae Moldovanu..............................................1 „ loan Grigorie Cojocar suptire................................1 K = C. Marele Logofăt Dom. Costantin de Golescu.................................1 Marele Agă Dom. Constantin de Bălăcianu..................................1 Marele Agă Dom. Constantin de Cornescu...................................3 9* 124 Marele Agă Dom. Constantin de Zefchari................................1 Domnialui Constantin de Mavrocordatu.................................1 „ Pitaru Tache Ziși..........................................1 „ Costache Carcalechi tn Câmpina.............................1 L. De mărit neam născuta și iubitoarea de luminarea neamului coconița Lucsița Văcărescu de Băleanu...........................................1 M. Marele Dvornic Dom. Mihail de Filipescu.............................1 „ „ „ Mihalache de Ghica.............................1 „ Logofăt Dom. Manolache de Bălianu...........................1 Domnialui de mărit neam Manolache de Florescu.........................2 Marele Agă Dom. Mihalache de Cornescu.................................1 Domnialui de mărit neam Manolache de Bălăcianu........................1 Dumnialui Manolache Logofătul Iconomii Sf. Mitropolii ................1 N. Marele Dvornic Dom. Nicolae de Golescu................................1 „ Agă Dom. Nicolae de Filipescu.................................2 Domnialui Nicolae de Roseti..........................................1 „ Nicolae Betcovanul Secretarul Sfintei Mitropolii..........1 „ Medelniciar Nicolae Pâchneanu....................1 „ Nicolae Rucăreanu.........................................1 , Nicolae Mungescu din Târgul Jiului........................1 „ Nicolae Nicolau...........................................1 P. Marele Logofăt Dom. Pană de Costescu..................................1 Domnialui Poetul și literatul Paris Mumuleanu.........................1 S. Domnialui Searlat de Roseti...........................................1 R. Marele Clucer Raducanu Voinescu.......................................1 Domnialui de mărit neam Raducanu de Greceanu in Târgovești . . . 1 F. Marele Postelnic Dom. Filip de Lencia.................................2 T- Dumnealui Țenu Ch. țenu (sic!).....................................1 șt Marele Hatman Ștefan de Bălăcianu..................................1 Dumnealui Ștefan Boldi................................................1 „ Ștefan Georgiu..................................................1 125 Th. Dumnialui Theodor Miciu K. K. Starosti din Ploești......................1 „ Theodor Diamandi..................................... . . . 1 Profesorii Școalelor Naționale Romanești din București. Prea învățatul Sfinția Sa Dom. Efrosin D. Poteca Profesorul Filosofici 6 „ „ Domn Costache Morois Profesor de dreptul Romanilor . 1 „ „ Domn Simeon Marcovici Profesorul Geometrii .... 2 „ „ Domn loan Pop Profesorul Gramaticei................1 , „ „ Theodor Paladi Profesor de împrumutata învăță- tură (Comerțiu) 1 Prea învățatul Domn losif Professor de Geografie........................1 Profesorii din Craiova. Prea învățatul Domn Stanciu Capotunianu. Profesor Filosofic și Geometrie 1 „ „ „ Grigorie Pleșnianu Profesorul Gramaticii și a îm- prumutatei învățături...............................................1 In Slatina. Prea învățatul Domn Georgie Sasșebeși, profesor școalelor Naționale din Slatina.........................................................2 In Craiova. Domnialui Paharnic Georgie Bengescu.............................. . . 1 „ Serdar Georgie Oteteleșanu....................................1 „ Grigorie Oteteleșanu .........................................1 „ Medelniceriu Georgie Macescu..................................1 , SameșI al Căimăcănii Grigorie Lecean..........................1 I. Marele Clucer Domn loan Vlădăianu.......................................1 Domnul sluger loan Solomon, Comendant Catanelor Românești ... 1 K=C. Marele Hatman și Gaimacan al Craiovei Domnul Constantin de Ghica . 1 , Clucer Constantin Brailoiu.........................................1 „ „ Constantin Oteteleșanu......................................1 Ajutătoriul de sporiul cărților romanești Domnialui Constantin Brebovanu 10 Domnialui Crăciun loanovici.............................................2 „ Constantin Vasiliu................................................1 N. Marele Clucer Dom. Nicolae Glogoveanu...................................1 Domnialui Paharnicu Nicolae Brailoiu....................................1 „ Nicolae Rusănescu.................................................1 Domnul Nicole Emanuil...................................................1 Domnialui Petru Carapacia...............................................1 126 In Cernești. Domnul Barbul Vieșoreanu Ispravnic în Cernești.......................1 „ Armaș Stanciu.................................................1 „ Sameș Ștefan Gărdăreanu.......................................1 „ loan Gărdăreanu al treilea Logofăt............................1 „ Nicolae Cernătescu............................................1 In partea a 2. va urma și Cinstiții Prenumeranți din Austria, Ungaria și Transilvania. II. Prenumeranții sau iubitorii de Luminarea Neamului Românesc din Ungaria și alte țări după A. B. Arad. Preasfinț. și prealumin. Domn NESTOR IOANOVICI Episcop a Eparhii Aradului................................................................3 Preacinst. Domn. Georgie Cirilovici Protoprev. Vilagoșului și la m. m. L. Comit, precum și la Consistoria Arad. Asesor.........................2 Preacinst. Păr. Giulanii Gavriil Prof. sf. Theologii din Arad. Cons. Ases. și Paroh Curticiului....................................................1 Preacinst. Avraamovici Georgie Paroh Sent-Micloșului mic..................1 Spect. Domn. Arcoși loan Jurat Advocat în Arad............................1 Onorat. D. Aiodan Dimitrie Cetăț..........................................1 Biblioteca Inștit. Pedag. din Arad........................................1 Spect. Dom. Brunec Carol Part. Prețeptor a 1. Comit. Arad . . . . 1 Onorat. D. Banei lanoși magistru de Curerariu.............................1 Prea învăț. Domn Alecsandru Gavra Scoalelor Prepar. Roman, din Arad Profesor..................................................................4 Spect. Dom. Georgie Frușa Perțeptor și Cetățean de Căpet. în Arad . 1 Onorat. D. Georgie Popovici Negoț.........................................1 „ „ Dascalo Nicolae Bibliop, Romanesc și Neg. în Arad . . . 1 Prea învăț. Domn. Constantin Diaconovici de Loga a Scoalelor Prepar. Roman, din Arad Senior și Profesor......................................2 Preaînvăț. D. Constantini Dimitrie Senior și Prof. a școalelor Prep. Roman. din Arad................................................................1 Spect. D. Constantini loan Ingrosista la Reg. montan. Diregetorie în Oravița.................................................................1 Onorat. D. Cestisan losef Negoț, și Serariu în Arad.......................1 Spect. Domn. Misiei Athanasie Cetăț. în Arad și Arendator.................1 Onorat. D. Marcovici loan lăeuitori în Arad...............................1 Spect. Dom. Nann Emanuil Senator Cetatei Arad........................ . . 1 Onorat. D. Popovici Alecsie Negoț.........................................1 Spect. Dom. Slahta Gavriil Ecsact. 1. Comit, din Arad, și la m. m. 1. Comit. Asesor...........................................................1 127 Spect. Dom. Sim Nicolae Ofițir de Sare la Diregăt. Regioasă . . . . 1 Onorat. D. Sandrovici Paul Negoț și Comisioner în Timișoara . . . . 1 Perilust. Domn. Cernovici Petru tinăr de Mace și Kiș-Orosin. la 1. Com. al Temeș Asesor........................................................1 Din Școala Sf. Theologii. Zelosul tânăr. Brașovean Georgie Emerit filos. și Auz. al 2. Curs . . 1 „ „ Boitor Georgie Auz. Curs, al 3-lea în Teolog. în Arad. 1 „ „ Popescu Ieremia Auz. Cursului al 3-lea..................1 „ „ Popescu Theodor............................................1 „ „ Popescu Vasilie............................................1 „ „ Țaran loan — în l-iu.......................................1 Zeloasa tinerime Pedagog, din amândoaă Cursur. Institut pedag. din Arad. 1 Zelosul tânăr. Georgevici Dionisie Auz. Cursul al 2-lea.................1 „ „ Imria loan.................................................1 „ „ Martinovici Nicolae........................................1 „ , Popescu loan...............................................1 „ ₓ Puscar Constantin..........................................1 „ „ Belța Blagoe Auz. Curs, l-iu..........................1 „ „ Belța Georgie..............................................1 „ „ Georgievici losif..........................................1 „ „ Gruia Nicolae..............................................1 „ „ Lupu Petru.................................................1 „ „ Marco Georgie..............................................1 „ „ Miloși Daniil .............................................1 „ „ Rusu Manasie...............................................1 „ „ Robenovici Theodor.........................................1 Buda. Crăiască Bibliotecă a Universității din Pesta............................1 Crăiescul și Național. Ungariei Muz......................................1 Crăiască Academie din Agram..............................................1 Biblioteca Crăeștei Tipografii din Buda..................................1 Spectabilul Domn Pavel Nedoclansci.......................................1 Casa-Prețeptor la Deputăția Fundusului Școalelor, și Crăiesc Interimal Revizor................................................................1 Cins. D. Dimitrie Marcovici Epitr. Sf. biserici Sârbești.................1 „ „ Dimitrie D. Cozacu...............................................1 Zelosul tânăr Constantin D. Leca Pictor de încipuiri.....................1 Brașov. Prea Cinst. Domn Ignatie Carabeț l-iul Protopres. al Brașovului . . 1 „ „ Simeon Popovici al 2-lea Protopresbiter.....................1 „ „ Petru German al 2-lea Protopres. în Scaunul Brașovului . 1 Cinst. Păr. Voina Pitiș Paroh în Brașov................................1 128 Cinst. Păr. loan Th. Bucur. Paroh în Brașov.............................1 „ „ Radu Tempian Protonotar a I-lui Scaun Protopopesc . . 1 Spect. Dom. Ladislau Moldovan Jur. Advocat a Printip. Transilv . . . 1 Cinstiții Neguțători. Cinst. Domnial. Barbu Cepescu ..........................................1 „ „ Georgie loan..........................................1 „ „ Georgie Nicolae........................................1 , „ Georgie Orgidan........................................1 , „ Georgie Nica............................................ . 1 „ „ Dimitrie Orgidan.......................................1 „ , Dimitrie Mărin.........................................1 „ „ Dimitrie Simeon Nieolau................................1 „ „ Zaharia R. loanovici...................................1 „ „ loan și Const. Cepescu...................................1 , „ loan R. Leca.............................................1 „ „ loan și Georgie luga.....................................1 „ „ loan Pantazi.............................................1 „ „ loan Genoiu..............................................1 _ _ Nicolae Badu.............................................1 ” n „ „ Nicolae Cepescu..........................................1 „ „ Nicalae Catana...........................................1 „ „ Nicolae Dima.............................................1 „ „ Rudolf Orgidan...........................................1 „ B Rudolf Jipa..............................................1 „ „ H. Iordan H. Genu........................................1 „ „ Șandru Trâmbițașu........................................1 _ . Theodor Mincu............................................1 Viena. Impărâteasca și Crăiască Bibliotecă......................................1 Prea învăț, și mărit. Domn. Bartolomeus Copitar C. C. a Cărților Revizor, și mădulariu Corespondenții de înalte învăț, din Varșau, și însoțiet. de Liter. din Cracau..................................................2 Prea măritul Domn Georgie S. Șina Director la Național. Banc și nobil de Hodoș și Cizdia....................................................5 Prea învăț. Prof. D. Mihail Boiagi.......................................1 Cinstiți Dom. Crippner și fiul k. k. Priv. Neguțător, mari de Indich (Văpsele) 1 Vârșeț. Prea Cinst. D. Sofronie Ivașco Paroh Verșețului. Asesor Consist, și a Sf. Theolog. Profes.........................................................1 Prea Cinst. Dimitrie Petrovici Paroh Logojului, Asesor Cons. și a Sf. Theolog Prof............................................................1 Perilustru D. Andrei Vasici Notariu cinst. magistrat din Verșeț și Advocat 1 Cinst. D. Paul lorgovici Paroh în Vasiova Montană.......................1 Onorat D. Simeon lorgovici ales Negoț, și C. Vânzătoriu de sare . . 1 129 Caransebeș. Sfințitul Cler Milltăresc. Prea Cinst. Domn. loan Thomici Protopresv. Caranseb. și Consist. Asesor. Director Școalelor Naționale Militărești............................... Cinst. Păr. Antonie Bogoevici Paroh. Armenișului....................... „ „ Aaron Bogoevici Paroh. Verci.................................. „ „ Athanasie Popovici Paroh. Voislovei........................... „ „ Athanasie Smad Paroh. Zorlențului mic......................... „ „ Vasilie Bogoevici Paroh. Bucoșnitei........................... „ „ Georgie Popovici Paroh. Caransebeșului...................... , „ Georgie lonescu Par. lazului.............................. . „ „ Georgie Grozovici Par. Obrâ................................... „ „ Georgie Popovici Paroh Cireșii bistrei........................ „ „ Dimitrie Bogoevici Paroh Sodovei.............................. „ „ Dimitrie Popovici Par. Măr.................................... , „ Damascin Popovici Paroh. Ezerișului........................... , B Dimitrie Pacurariu Paroh. Brebului............................... „ , loan Bumbacilă Par. Teregov................................... , „ loan Stoică Paroh. Ilovei .................................... „ „ loann Popovici Paroh. ValidSn................................. „ „ loann Pacurariu Paroh. Delineștiul............................ _ „ loan Pacurariu Paroh. Brebului................................ „ „ loan Nedici Paroh. Jupei ..................................... „ „ Constantin lancovici Capelan Ciutei........................... „ „ Mihail Bombacilă Paroh. Teregovei............................. „ „ Mihail Pasca Par. Fenâș....................................... , „ Nicolae Popovici Par. Mărul................................... „ „ Nicolae lanoșel Parohialnic Arminist. în Ruscberg . . . . „ Nicolae Muntânu Paroh. Maciovei ............................. , „ Petru Bâju Paroh. Garanșeb.................................... „ „ Petru Bumbacilă Par. Tereg.................................... „ „ Petru lancovici Paroh Glânb................................... „ „ Petru Cornenu Par. Ruginos.................................... , „ Simeon Zaharievici Paroh. Cârpei.............................. „ „ Sampson Popovici Par. Cârci................................... „ „ Simeon lanoșel Par. Ohabi..................................... „ „ Theodor Mareșescu Paroh. Cavaranului.......................... 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Dentră Domnii Ofițiri ai măr. Inpăr. Crăesc Romano-Sârbesc de margi: Regiment. Domnul de Grivai Capetan................................................1 „ Mihail lancovici Laitnant........................................1 „ Dulesco Oberlaitn. de Fervalt....................................1 „ loan Bodrila Laitnant de Fervaltung..............................1 „ Georgie Andreevici învăț. Tinerimei Caransebeșului . . . . 1 , Simeon Lupșa din Apadia Cir......................................1 130 London. Domnul Georgie Florescu, Roman născut din Banat........................1 Logoj. Prea Cinst. Domn. Ștefan de Athanasievici Protopresv. Logoj. Asesor și la L. Comit, al Crașovii............................................2 Prea Cinst. Anthonie Borduz Par. Sceiuș..................................1 „ „ Vasilie Neda Paroh. Jena......................................1 „ „ Vicentie Frianț Paroh Dragomirești............................1 , „ Gavriil lancov Par. Harmd.....................................1 „ „ Georgie Șăpu Par. Zorlț. mar..................................1 „ „ Grigorie Popa Par. Jidovar....................................1 , „ Dimitrie loannovici Paroh. Logojului..........................1 „ „ Emanuil Belcia Paroh din Zorlențmare..........................1 „ „ loan Belcia Par. Zorlenț-Mare.................................1 „ , loan Horra Par. Satul-mic.....................................1 „ , Ispas Paiann Par. Herendești..................................1 „ „ Constantin Bazac Paroh Lejești ...............................1 „ „ Nicolae Balaș P. Zorlențmar...................................1 „ „ Nicolae Borlovan Paroh. Jidovar...............................1 „ „ Domn Nicolae Jurca Par. Sacoș.................................1 „ „ Nicolae Drilia P. Lugheli.....................................1 „ „ Serafin Bot Par. Olașag.......................................1 Rever. Păr. Grigorie Popovici Capelan în Sam.............................1 „ „ Constantin Popovici Paroh. în Sam..............................1 Cinst. D. Acsentie Samurția Negoț........................................1 „ „ Avraam Nedici învăț. în Oravița-Camerală......................1 „ „ Alecsie Nedici învăț. în Oravița-Montană .....................1 Spect. Dom. Vasilie de Fogorași Jurat a L. Comit. Crașov.................1 Cinst. D. Vasilie Mihailovici învăț. în Șasea Camerală..................1 „ „ Vasilie Bojiancă sist. învăț. în Giarlește....................1 Spect. D. Georgie Faur Nobil de Teuș....................................1 Cinst. D. Georgie Ventila în Logoj......................................1 „ „ Georgie Mateevici învăț. în Cărbunariu........................1 „ „ Georgie Paunovici învăț. în Ciucici ..........................1 „ „ Georgie Nedici învăț. în Ciclov..............................1 „ „ George Hallis învăț. în Log...................................1 „ „ Georgie Săbeu învăț. în Bineș................................1 „ „ Dionisie Lința învăț. în Socolari..............................1 „ „ Dimitrie lancovici învăț. în Bogodinți . ,....................1 „ „ Constantin Nemuianu învăț. în Petrilova.......................1 „ „ Dionisie Petrovici învăț. în Bocșa............................1 Spect. Dom. loan Mihuț Crăesc director a Scoalelor Romanești ... 2 Cinst. D. loan lovan învăț. în lladia....................................1 131 Cinst. D. lacov. Alecsandrovici învăț. Șasea Montană 1 » fj n B 1) 9 9 n n » » n T) r n n „ losif Micl£ învăț, in Slatn....................................1 „ lacov. loanovici învăț. în Nicolinț............................1 „ losif Lungovici învățători u în Berliște.......................1 „ losif Martinovici învăț. în Subotița...........................1 „ Pavel Barbosu învăț. în Ciorta.................................1 „ Ilie Bervulovici învăț. în Crani...............................1 „ lacov Gaitovici învăț. în Greovaț..............................1 „ Ilie Miescu învăț. în Logoj .......................... . . . 1 „ losif Nicolici învăț. în Fizeș.................................1 „ Ilie Paulescu învăț. în Tapia..................................1 „ loan Munten învăț. în Ocna D. F.............................1 „ loan Nicolaevici învățat. în Reșița Camerală...................1 „ losif Popescu învăț. în Mont....................................1 „ losif Popovici Mane Negoț......................................1 „ loan Paciură Negoțătoriu.......................................1 „ Constantin Gruici Diacon și învăț. în Belinț...................1 „ Mihail Dragoiu învăț. în Apad..................................1 „ Nicolae Marco învăț. în Logoj..................................1 „ Nicolae Damascin învăț. în Gereștemeș . ,......................1 „ Nicolae Dumitru învăț. în Silha . ....................-. 1 „ D. Traila Prohab învăț. în Costel.............................1 , Nicolae Savici Diacon și învăț. în Macoviște..................1 „ Nestor Drinca învăț. în Merci.................................1 „ Nicolae Novac Invățăt. în Vasiova montană ....................1 „ Petru Popp Diurnist la L. Comit, a Crașovii...................1 „ Petru Codeiu învăț. în Jidov .................................1 „ Petru Mioc învăț, în Vasiova Camer. . . ,.....................1 „ Popescu Georgie învăț. în lam........................’ . . . 1 „ Traila Cădar învăț. în Gizeteu................................1 „ Thema Servian Invățăt. în Ciclova Camerală....................1 „ Thoma Madincia învăț. în Pot..................................1 „ Theodor Nedelco Căldărariu....................................1 Lipova. Prea Cinst. Domn, Vasilie Caracioni Protopresv. Lipovei, precum și al Venerabilul Consistor a Temișorii Asesor................................2 Rever. Păr. Avacum Șerban Capei în Șiclău................................1 „ „ Vasilie Petrovici Adminis. Paroh Brestoviț.....................1 „ „ Dimitrie Ciuciu Iero-Diacon și învăț. în Cuvin.................1 „ „ loan Cefan Paroh în Radna......................................1 „ „ Lazar Mihailovici Paroh. Lipovei...............................1 „ „ Mihail Davici Iero-Diacon și învăț. Clas, l-iu.................1 _ „ Nicolae Suciu Paroh în Giula ..................................1 132 Rever. Păr. Pavel Lazarescu Iero-Diacon și învăț. Clas. al. 2-16 în Lipova 1 „ „ Parthenie Popescu Capelan în Cisdia............................1 Mult învăț. D. Alecsandru Luciei Casir. Comun. Lipovei....................1 Bine înțelep. Avraam Mihuț Cleric in Curs, a IlI-le din Arad .... 1 „ „ Vasilie Lungu fost. învăț. întră Il-Iea Ciasă..................1 D. Nobil Gen născut D. Vichentie de Fogarași Negoț........................1 Onoratu Domn Gregor Mihăiescu M. Simigiu................................ 1 „ „ Georgie Jurgi Maistor și Epitrop...........................1 Onoratu D. loan Mărian Negoț..............................................1 Bine înțelep. loan Popovici Șist. învăț. în Radna.........................1 Onorat Domn. Constantin Uroș Maistor......................................1 De bun Gen născ. D. Comaronii Laioși Bild-Hauer...........................1 Onorat D. Lazar Roșu Locaalnicul Director.................................1 Bine înțelep. Moisi Botău fost. învăț. Clasului l-iu......................1 Onorat D. Marco Daliei Negotătoriu....................................1 „ , Nica Duca....................................................1 „ „ Nicolae Patarții.............................................1 Bine înțelep. Nicolae Vașarhan Șist. învăț. în Socodor....................1 Onorat D. Ștefan Stoica Negoț.........................................1 „ „ Cristofor lancovici Maist. și Arend..........................1 , „ Theodor Hajii Neguț. și a Cărăușilor din Ardâl Conv. . . 1 „ „ Theodor Bontilă alias Ladislaus M. ferestrariu și a m. m. Țehuri Notariu..........................................................1 Mehadia. Prea Cinst. Domn. Nicolae Stoica de Hațeg Protopresv. Orșovei și Me- hadiei și Director Școalelor Naționale Militărești........................2 Cinst. Domn. Ilia Călțun Paroh în Pervova...............................1 „ , loan Popovici Paroh în Luncavița............................1 „ , Nicolae Mathei Paroh. în Topleți.............................1 , , Borlovan Iero-Diacon și Catiheta Scoal. Națion. Roman din Mehadia.............................................................1 Preastrălucitu D. Georgie de Mețcer Inpar. și Crăiesc Maior Penzion . 1 Preastrăluci. D. loan de Alecsovici Crăesc Obertraisiger și primitoriu de sare in Mehadia......................................................1 Cinst. D. loan Petrovici Crăesc Traisiger-Amt Pasualist................1 „ „ Ilie Zăbăilă Grenț-Fervaltungs Feltvebel în Comp. Mahad . . 1 „ „ loan Petrilă...................................................1 „ „ Dimitrie Dimitrievici a Scolelor Națin. din Mehadia înv. . . 1 „ „ loan Sandu Neguțătoriu........................................1 „ „ lenace Dicu Negoț......................■..........................1 Oradia mare. Preasfinț. și Pr61umin. Domn SAMUIL VULCAN a Dieț. Orăzi Mari Romanesc Episcop și pr6 alesul Patron al Naț. Rom.........................4 133 Orșova. Preacinst. și prâvred. Ajutătoriu a N6mului Romanesc Domnul Georgie Oprian .................................................................10 Cinst. Dom. Frați loan și Pavel Grozav.....................................2 „ „ Laza loanovici..................................................1 , „ Nicolae Marcu Țenovici din Nația Bulgărească....................1 „ „ Pavel loanovici din Nația Bulgărească...........................1 Paris. De mărit Ndm născutul Domn Nicolae Băldnu..................................1 Pesta. Prea Cinst. Domn loan Theodorovici Paroh Românesc, Consist. Asesor, și Cr. Inter. Țensor.......................................................1 Preacinst. D. Atanasie Grabovsci Nobil de Apadia...........................2 ’EvyevtQarog Kvqioș A'Qyvqo Evytvii<; rijg . ... I Preacinst. D. Alecsandru Lepora...........................................1 „ ᵣ Anastasie Dera nobil de Moroda............................] „ „ Anastasie Lica..............................................] 0‘ ’ E'rrifĂOiarog Kvotoș ’ AktEpivS yog ’ Ayoț)aod>.......................1 Preacinst. D. Anastasie Romilu............................................1 „ „ Georgie Lazar și fiul C. L.................................1 „ „ Georgie Dzico.................................................1 Preaînvăț. D. Georgie Muciu Local-Director Scoalelor Romanești și Grecești.................................................................1 Preacinst. D. Georgie Muciu Comision....................................1 „ „ Georgie Coda...............................................1 Virgil Onițiu. Notă. Din exemplarul meu pare că lipsește aci o foaie (ultima) a volumului II, pe care se vor fi aflând abonați! din localitățile cu inițiala R, S, T, U, și pe cari deci nu-i pot reproduce. V. O. SECETA DIN 1904 ȘI PLANTELE Par’că simțim încă zilele calde, aerul uscat și obositor din vara tre- cută; vedem natura cu icoana ei tristă, arborii îngălbiniți și uscați înainte de vreme, câmpurile arse de soare, agri cu sămănăturile veștezite; vitele slabe, cu părul sburlit, cum aleargă după apă, apoi dela o tufă de salcă la alta, ca să-și aline foamea, vedem cum pasările băltărețe, neaflând hrană in alviile păraelor săcate, pleacă dela noi în alte regiuni; auzim plângerile economilor îngrijați, munca le este zădărnicită, fântânile lor scad mereu, izvoarele nu mai dau apă, sapă fântâni nouă, adeseori înzadar. Totul este uscat, totul stors de văpaia soarelui. Și e cald, cald și senin într’una. Apa, sufletul pământului, sacă tot mai tare, norii grei, cari altădată răcoriau aerul, adăpau pământul, acum sunt uscați și ei. Eram ca în mijlocul cutărui deșert din zona caldă, unde ceriul e pu- rurea senin și aerul uscat. 134 Plantele, cari în alte veri, căutau lumina și creșteau înspre soare, acum își adună frunzele albite de prav, n’au putere ca să folosească lumina soarelui, nu, pentru-că sunt însetate, prea însetate, elementul lor de viată, apa, lipsește. Ceriul s’a îndurat pe la sfârșitul lunii August, ni-a trimis ploaie; plantele adăpate au prins putere, au început a crește ca primăvara, și cu verdeața lor au înveselit întreagă natura. Pentru plantele noastre, seceta anului 1904, a fost neobicinuită, căl- durile tropicali le-au stors și împedecat în desvoltarea ce o urmau. Din cauza aceasta unele (d. e. spinoasele), s’au copt înainte de timp, altele (d. e. castanii sălbatici), uscându!i-se frunzele, au căzut în amorțire; iar altele s’au veștezit și uscat de tot (d. e. cucuruzul). Cevaș mai bine au suportat seceta plantele din pământ, ceapă, ri- dichi, cartofi, sfeclă; apoi arborii cu rădăcini mai adâncite și mai intinse. Seceta din vară și căldurile mari, nu erau atât de insuportabile și păgubitoare, dacă plantele aveau umezeala recerută din primăvară, sau de mai ’nainte, dar deja toamna anului 1903 a fost uscată, iarna ce a urmat abia normală, iar primăvara din 1904 săracă în ploi, îndeosebi luna Maiu, in care plantele încep a crește și lucră mai din putere. Pe când în Maiu 1902 am avut 15 zile cu ploaie, și apă de 89⁻7 mm., în Maiu 1903 am avut 17 zile cu 62⁻5 mm. apă, in Maiu 1904 abia am avut 8 zile cu ploaie, și apă abia de 11 mm.*) După primăvara uscată a urmat vara și mai uscată, însoțită de căl- duri arzătoare. Timpul cald și uscat nu eră prielnic desvoltării plantelor, lipsea apa, și fără apă ele nu se puteau nutri, prin urmare nici crește, nici rodi. înainte de a vedea cum s’au purtat plantele noastre față cu seceta anului trecut, și ca să înțelegem cauzele înfloririi de a doua, care în toamna anului 1904 a fost mai bogată, ca oricând, să aruncăm o privire asupra condițiunilor și modului lor de viață. Ca ființe vii, plantele încă au lipsă de nutremânt, ele însă nu se pot mișcă, și așa sunt îndrumate la locul în care cresc. Nutremântul și-l află parte în pământ de unde 11 iau cu rădăcinile, parte în aer, de unde îl iau cu frunzele. Rădăcinile și frunzele sunt așadar organele prin cari ele se nutresc. In pământ află plantele diverse materii nutritoare (săruri), și prin o substanță acrie ce o au în rădăcini le topesc în apă, apoi le sug împreună cu aceasta. Apa străbate întreg corpul lor, duce sărurile luate, le așază în toate părțile plantelor, dându-le astfel puterea de creștere și desvoltare. Sărurile intrate în organizmul plantelor, trec prin schimbări esențiali, din moarte ce sunt, se prefac în substanțe vii, substanțe organice. Pe lângă rădăcini, plantele își iau nutremântul cu frunzele. Dacă ră- dăcina se poate asămână cu gura animalelor, frunzele se pot asămână cu gura, stomacul și plămânile lor; da, pentrucă ele mijlocesc nutrirea din aer și tot ele respirațiunea. *) După observătorul meteorologic a) gimnaziului din Blaj. 135 Se află în aer un corp gazos, dioxid de carbon (CO₂) îi zicem, din acesta își formează plantele nutremântul. Anume verdeața (clorofil) frun- zelor, ajutată de lumina soarelui desface dioxidul de carbon, în oxigen și carbon. Oxigenul îl dau frunzele îndărăpt aerului, iar carbonul îl folosesc împreună cu elementele aduse de apă, zidindu-și corpul și preparând feliu- ritele combinațiuni (fărină, zăhar, oleiu, oțet ș. a.) cari parte le întrebu- ințează, parte le adună în anumite locuri, ca materii de rezervă. Materiile preparate în frunze, prin număroasele vine (nervi) le duce apa în coada (pețiol) acestora, de aci la trunchiu, apoi în sus și în jos, la punctele de creștere (puncte negative), ori la locurile de înmagazinare, fructe, sămânțuri, tubere ș. a. Cu sărurile supte din pământ, merge apa mai mult prin vasele (trahee) lemnului, pe când încărcată cu materii plastice (hidrate de arbori și albu- minoase) formate de frunze, pleacă în jos, mai mult prin vasele din coajă (vase cribroase). Din acestea se vede, că apa este neapărat de lipsă la nutrirea și creșterea plantelor, fără apă organele lor de nutrire, rădăcinile și frunzele, stau amorțite. Întocmai ca sângele animalelor, percurge apa întreg corpul vegetal, provăzându-1 cu materii nutritoare, materii de creștere și înmulțire Apa superfluă, transpiră, iasă prin frunze și recorește aerul; o simțim aceasta- vara în păduri, unde evaporarea ei este mai mare, decât la câmp. „Să răsară pământul iarbă verde.... și lemn roditor, care să facă rod^ a zis Creatorul lumii în ziua a treia. Rodirea este țânta de frunte a plan- telor, pentru această țântă lucră mai cu putere și mai cu grabă atunci, când condițiunile de creștere sunt nefavorabile, ca în anul trecut, când deja la începutul verii toată materia nutritoare, au îngrămădit-o în orga- nele de înmulțire: în muguri, flori și sămânțuri. Cerealele noastre în vara trecută s’au copt prea repede, și deodată, de unde a urmat că paiele lor au rămas mai fără putere, mai sfărmățioase de cât în alți ani. Ba tocmai din cauza coacerei grăbite, nice fărina lor n’a avut puterea din alți ani. Tot așa au purces arborii, de cu vreme și-au adunat materie pentru muguri și pentru desvoltarea frunzelor. Lipsind ploile, rădăcinile nu puteau funcționă, nu puteau suge din nutremântul bogat al pământului. Dar frunzele? acestea aveau aer și aveau lumină? Adevărat, lipsea însă apa și cu ea elementele necesari; apoi fără apă materiile formate în frunze nu puteau fi transportate la locul lor. Frunzele se răsuceau și adunau la olaltă, ca să împedece evaporarea apei puține, și să scape trunchiul de uscare. După timpul, cât trăiesc, deosebim plante de un an (anuald), cari se desvoaltă și rodesc în acelaș an, apoi se uscă (grâu, orz, cucuruz ș. a.); plante de doi ani tyienale) cari numai în anul al doilea înfloresc și fac sămânța (varză, sfeclă, morcovi, ridichi, ceapă ș. a.); și plante de mai mulți ani (perenale, vivace), cari înfloresc și rodesc în decursul mai multor ani (arbori, tufe, viorele, lăcrămioare ș. a.). 136 Seceta din vara trecută, pentru plantele noastre a fost ca și o iarnă. Cele de un an, cari aveau deja rădăcini bune, au crescut și s’au copt repede. Pe lângă toată seceta, recolta de grâu a fost mai bună decât mijlocie. Cucuruzul (păpu- șoiu) de vreme, și cel sămânat sub brazdă încă a rodit, celalalt s’a veștezit. Plantele de 2 ani au crescut puțin, dar au adunat materie necesară pentru desvoltarea ulterioară, și îndată după secetă au început a crește, unele a înflori și rodi chiar (ridichi, ceapă). Plantele de mai multi ani ca arborii, apoi cele ierboase, cari au trunchiul (rizoma) în pământ, cum sunt: viorelele, urzica albă, limba mie- lului ș. a. au adunat materie de creștere pentru desvoltarea din primăvară, apoi au stat amorțite. După ploile din August, câmpurile uscate au înverzit. Plantele de doi și mai multi ani au început a vegeta ca primăvara. Apa intrată în rădă- cinele lor le-a trezit din amorțire, unele au început a înverzi, altele a înflori și rodi. Frăgarul (dud, Morus alba), în 10 Octobre aveă deja fructe coapte. Și cetiam acum prin jurnale, sub rubrica: Toamnă lungă, în grădina din cutare loc, au înflorit pomii ca primăvara; apoi: o viță de fragi de grădină a produs de a doua oară, fructele s’au și copt ș. a. Nu anunțau acestea toamnă lungă — precum nice nu am avut — ei ne aduceau aminte de seceta cumplită, de ploaia dătătoare de viață din August, și de zilele calde ce au urmat, acestea au trezit plantele din amor- țire și au provocat a doua înflorire. Nefiind timpul potrivit pentru legare (fructificare), florile s’au scuturat, iar frunzele din toamnă au rămas pe arbori pănă în iarnă, când degerate și uscate de frig, le-a împrăștiat vântul. Ca încheiare las să urmeze câteva dintre plantele înflorite a douaoară. Numele plantei înflorește în luna In 1904 a înflorit a douaoară în luna Urzica albă (Lamium album L.) April---Maiu Octomvrie Limba mielului (Borrago off. L.) Iunie---Iulie Noemvrie Sălata de câmp (Ficaria ranunculoides Roth) Martie---Maiu Octomvrie Luminărica (Verbascum phlomoides L.) Iulie---August Oct.---Nov. Vioreaua (Viola odorata L.) Martie---April Octomvrie Saschiu (Vinca minor L.) Maiu---Iunie Noemvrie Barba caprei (Tragopogon pratensis L.) Maiu---Iunie Octomvrie Scaiu muced (Onopordon Acanthium L.) Iulie---August Octomvrie Scumpia (Syringa vulgaris L.) Maiu---Iunie Octomvrie Frăgarul (Morus alba, M. nigra L.) Maiu Septemvrie Merii, perii și prunii April---Maiu Octomvrie Castanii sălbatici Maiu---Iunie Septemvrie Dr. Ambrosiu Chețianu. 137 CÂTEVA DATE ISTORICE PRIVITOARE LA BANAT ȘI ROMÂNII BĂNĂȚENI. de 3F. Dobrescu. In decursul cercetărilor, ce am făcut în timpul din urmă la arhivele din Viena, cu privire la trecutul bisericesc al Românilor, am avut adesea- ori ocaziunea să întâlnesc acte și documente, cari nu priveau deadreptul obiectul, ce pentru moment, mă preocupă, dar care totuș se raportau la trecutul nostru în genere. Preste cele mai multe din ele, ca preste unele ce ieșiau din cadrul preocupațiunilor mele de moment, am trecut; numai la vreo câteva — puține de tot, de altfel, la număr — m’am oprit, luând mici însemnări și date din ele, cu gândul, cu intenția de a le semnală atențiunei acelora cari se interesează de trecutul românesc pe mai multe terenuri decât cel pur bisericesc. Pe baza scurtelor notițe ce am, voiu vorbi mai la vale despre două documente, ce privesc Banatul și pe Românii bănățeni, ambele aflătoare în K. K. Hofkammer archiv (Wien Johannesgasse 6) in fascicolul 15,397 întitulat „Neoacquisitica“ dintre anii 1686—1745. * * Gel dintâi dintre aceste documente este o descriere amănunțită a Banatului cu data de 12 Decemvrie 1734, făcută din ordinul generalului comandant și prezident al administrațiunei, contele Hamilton, în care e schițată împărțirea și felul țării, însușirile supușilor, apoi organizarea și administrarea internă.Publicarea în întregime a acestei descrieri, care nu are nici mai mult nici mai puțin ca 252 pagini, și care mai e apoi însoțită și de 16 anexe, ar reclamă mult timp; pentru scoaterea unei copii, și mulți bani, pentru tipar. Lăsând publicarea pe sama celor ce vor dis- pune de bani și de timp, și se vor interesă mai deaproape de chestiune, mă voiu mărgini să fac numai o scurtă dare de samă, un rezumat asupra conținutului acestei descrieri, reproducând la urmă și câteva pasagii din ea. Această „descriere amănunțită* începe prin a se ocupă de timpul cât Banatul a stat sub stăpânirea turcească, apoi de granițele sale, de îm- părțirea de odinioară a Comitatelor, de origina cuvântului „banat*, de împărțirea actuală în districte, de mărimea țării, de natura terenului, care e considerat ca fiind propriu pentru agricultură, creșterea vitelor și cultura viei, asemenea pentru arbori fructiferi și pentru creșterea albinelor; manu- facturi; în pământ se află diferite minerale. Apele cari udă Banatul sunt: Dunărea, Tisa, Murășul, Timișul, Bega, Caraș, Nera, Cerna, Bersava și ’) Titlul ei complect, în limba germană, sună: „Ausfiihrliche Beschreibung, welche auf Befehl des Commandirenden Generalen und Administrationis Praesidis Herrn Graffen von Hamilton Excellenz; von dem Temesvaer Bannath in was die Eintheillung und Beschaffenheit des Landes, als auch die Eigenschafft derer Unterthanen nebst der innerlichen Verfass- und Administrirung desselben bestebe, entworffen worden. — Temesvaer den 12-ten Decembrie 1734“. 10 138 Poganici. Defectele Banatului sunt: lipsa de lemne în oare-care locuri (și cum s’ar puteă remedia acest rău), e expus adesea inundațiilor, printre vite se ivesc boale, aerul nu e curat în toate locurile. — Capitala este Timișoara (se dă origina numelui); fortăreața Orșova e și pas spre Turcia, se vorbește apoi de Panciova și de Uipalanca, și de alte târguri și orașe. Se fac câteva observațiuni asupra episcopiei de Cianad. Se enumără dife- ritele națiuni cari locuesc în Banat: Sârbilor și Românilor li se descrie hrana, îmbrăcămintea, locuința, religiunea, înclinarea lor spre transmigrare. Se vorbește apoi de Sârbii catolici, de satele ungureștii de familiile ger- mane ; Iudei, Germani și Spanioli; Greci, cu privilegiile de care se bucură, și cum sunt mai mult vătămători decât folositori țării; în fine de Țigani. — Mai departe descrierea se ocupă de organizarea internă, de forma de guvernare, de ceace are de îngrijit administrațiunea imperială, ale cărei oficii subordonate sunt: Cancelaria imperială de răsboiu (die kayserl. Feldt- kriegs-Cantzeiley), cum e organizată aceasta, starea ei rea de pănă atunci și cum se poate îndreptă pe viitor; Contabilitatea (die Buchhalterey); So- cotelile pot fi censurate mai cu folos în loc decât la Viena, cum eră rânduit mai înainte și ce e de făcut pe viitor; oficiile de incassare (Cassa- ămbter) din Timișoara, cum eră mai înainte și de ce s’a schimbat; Pro- vincial-cassa; Saltz-cassa; Ober-Mauth-cassa (veniturile aproximative ale vămii). Bergwercks-cassa (motivele pentru care a fost înființată). Die banna- tische Hauptcassa și oficiile dependente de ea. Descrierea se ocupă apoi de mine și exploatarea lor, citează principalii funcționari (ca: Bergmeister, Probierer, Fiittenmeister, Einnehmer, Zeugschreiber) ai minelor, cari trebue să se poarte cu blândețe cu cei-ce lucrează și de ce anume? Se recomandă îngrijirea și mai departe de mine, arătându-se calitatea metalului din Banat, în special a celui din mina „Maydanbek“. Se vorbește apoi de mina BCsernestiza“, „Oraviza*, „Dognatska“, apoi de minele de fier „Bogschan*, „Luncany®, cât produc toate minele, cât se cheltuiește pentru ele, și ce câștig mai rămâne. Se vorbește apoi de salinele din Banat, de consumul anual al sării, de numărul depourilor de sare; apoi de vămi, de norma deosebită a vămilor; despre folosul tablelor de comerciu (Mercantiltabellen); despre funcționarii de district; starea în care se află contribuțiunea, înbu- nătățirea, ce îi s’ar puteă face; ce are de observat administratorul-șef (Oberverwalter) cu privire la aceasta. Felul de repartizare de pănă atunci al contribuțiunei. Prescripțiuni în privința conscrierei de decimă: parte în bani, parte în natură. Mai departe descrierea se ocupă de marșurile și de dislocările trupelor; apoi de menținerea bunei ordine, de numirea unui alt comisar, de plata lui; despre felul cum se dă dreptatea prin județe, și cum ar trebui să fie după institut, căruia nu se urmează, și de ce? Ce consecințe rele atrage după sine aceasta; Cum ar fi de îndreptat acest rău; se vor propune sesiuni ordinare, sentințele se vor protocolâ și dă în scris afară. Ce ar fi de observat în cauzele majore. Desordinea în cestiunile tutelare. E nevoie de funcționari capabili, atrași prin bune lefuri; cum 139 trebue să fie instruiți funcționarii cari au să dea dreptatea. Defetele în genere în justiția din Banat; prescripțiunile institutului în aceasta cestiune, procesele criminale sunt pertractate aparte; cele civile însă sunt pertrac- tate de o comisie comună și ratificate de administrațiunea imperială. Greul vine asupra auditorului țării, de aceea ar mai fi nevoie de un ad- junct ; cum se vor cercetă la administrație materiile judecătorești, proto- colarea sentințelor. — La Orșova se află un Granizauditor. Despre comisiile extraordinare; îngrijirea de banii destinați miliției; construirea fortificațiunilor dela Timișoara și Orșova în antreprisă. Fondul de fortificații pentru Banat; fondul pentru construirea edificiilor financiare (Gameralbaufundus); perso- nalul fortificațiunilor bănățene. Corpul inginerilor cu salariile și înda- toririle lor. Furnizarea paturilor și a lemnelor de încălzit pentru gar- nizoană ; luminări de strejuit (Wacht-Kărtzen) și medicamente. Despre starea lucrurilor în provincie; raport în privința poștelor (Campiaturen- Landvorspeums), numărul și organizarea lor; oficiile de navigațiune (Schiff- ămbter); despre starea politică; despre prosperarea comerciului, întemeierea manufacturilor, fabrica de postav, producerea mătăsei, fabrica de aba; sticlăria; pielăria; desființarea monopolului, făurăria, fabricarea cuelor, topitoarea de alamă, fabrica de hârtie, fabrica de tapițerie. Instruirea locui- torilor țării în ale manufacturei, rânduiala ce e de făcut cu meseriile și profesiunile, în special cu debitul băuturilor spirtoase; nu mai puțin și cu celelalte lucruri de consumație; introducerea grânarelor; necezitatea unor dispozițiuni în caz de foc. Mijloacele de stârpirea hoților ar fi: a) o miliție de țară, suficientă la număr, b) procedarea cu asprime în contra celorce au prietinii cu hoții (gazdele); c) întrebuințarea Sârbilor catolici la extir- parea hoților; d) Cheltuirea unor sume mai mari pentru spionarea hoților; e) preoțimea sârbească ar puteă să contribue și ea mult la aceasta. Nece- zitatea unei ordine la păduri; prevenirea desordinelor. Regulament pentru miliție; facerea șutelor de fân; Construirea carantinelor, comisarul și me- dicul lor. Observări în privința celor bisericești; Convertirea Sârbilor și a Românilor. îngrijirea de biserici și școale, ce e de observat cu privire Ia acestea. Despre construirea unui spital. Ridicarea fortificațiunilor și avan- tajul ce ar fi când în Banat s’ar află trupe număroase. Descreditarea func- ționarilor. Acesta e cuprinsul întregei descrieri expus în modul cel mai sumar posibil. De bună seamă că acei ce se ocupă sau se vor ocupă cu isto- riografia Banatului, vor găsi, când se va publică în întregime ducumentul, lucruri interesante, pe care numai o expunere sumară a cuprinsului, ca cea de mai sus, nu le poate relevă îndeajuns. Pănă la acea publicare, și în așteptarea ei, dăm mai la vale numai câteva pasagii din această des- criere........................................................................ La enumărarea națiunilor, ce locuesc în Bănat, descrierea se oprește vorbindu-ne mai pe larg de Sârbi (pe cari îi numește Rătzen) și, de Ro- mâni (Walachen). 10 140 „Die Rătzen und Wallachen, so ’) die Hauptnation in diesem Land ausmachen. Die Raitzena) seynd noch eine Descendenz von der alten Illyrischen * ² ³) Na- tion ; die Wallachen aber gantz Wahrscheinlich eine Reliquie von denen alten romischen Colonien; beede⁴ *) Nationes leben an sich sehr schlecht, haben mehr als die Helffte des Jahrs strenge Fasten in welcher ihnen offters nicht einmahl von Schmaltz oder Eyern zu essen verstattet ist, trinckhen mehrentheils Wasser, wann sie aber zum Wein trinckhen kommen, exce- diren sie gemeiniglich, halten mehr von den rauchen, karten und saur- lichen Wein (absonderlich wann er dickh roth ist), als von den allerbesten, ihr liebstes Getrănck ist der Rakia, Busa⁶) und Scherbet wovon der erstere von Zweschken, der andere von Hirsch,⁶) und der dritte von Honig gebrennt, und zu bereithet wird. Die Wallachen suchen, was das Essen anbelanget, ihre beste Nahrung an den so genannten Maley⁷) und Mamalika, welches von tiirckhischen Waitzen, vulgo Kukuruz, gebachenes⁸) Brodt ist; sie riihren nemblich das Kukuruzmehl ohne Saurtaig, oder Saltz, noch sonsten das geringste dar- zuzunehmen (bloss in warmen Wasser ab) formiren Kucchen daraus, lassen es in heissen Aschen bachen⁹) und gebrauchen sich so dann dessen zu ihrer tăglichen Speis. Dass sie sich in Ihren Kleydungen sehr miserabel auffiihren miissen, ist dahero leicht zu erachten, weil sie alles, was darzue erforderet wird, in ihren Hăussern selbsten fabriciren lassen, wie dann die Weiber nicht nur allein die Leinwanth zu denen Hembtern,¹⁰) sondern auch die Wollene Zeug zu denen Ober-Kleydern auf ihre Arth trefflich zu wiirckhen, und ex toto zuzurichten wissen, geben also denen Kaufîleuthen dissfahls wenig Geld zu losen, ausgenohmen, dass ein und andere von denen reichisten dann und wann von blauen Tuch oder Abba sich Kleyder auschaffen; anstatt der Schue bedienen sie sich der so genannten Boch- korn,¹¹) welche sie aus denen rohen Hauten ausschneiden und mit Riihmen¹²) *) Pentru Welche de azi. ²) In loc de Rătzen de mai sub. ⁸) A confundă pe Sârbii cu Ilirii, a îi face o descendență a lor, este o eroare, care apare destul de des in actele timpului, eroare formată, precum am mai observat și cu altă ocaziune, din cauza tendinței ce aveau scriitorii bizantini d’a arcbaiză, d’a numi po- poare nouă cu numele celor de altădată, din cauză că se aflau pe teritoriul ocupat altădată de aceste de pe urmă. ‘) Astăzi „beide“. ⁶) O băutură obicinuită de Sârbi, de coloare roșie, după afirmațiunea unor bănățeni, pe cari îi am întrebat. •) Probabil în loc de die Hirse = meiu; căci Hirsch este cerb. ’) In loc de mălaiu. ’) Pentru gebackenes de azi. ⁹) Ca la nr. 4. ¹⁰) Azi Hemden. u) Cred că-s opincile. **) Azi Riemen. 141 an den Fuss machen. Die Hăusser bauet sich gleicher gestalten ein jeder selbster, grabt etliehe Stiitzen in die Erden, richtet ein schlechtes mit Stroh- oder Baumrinden gedeckhtes Dach darauff, und versehniiret es in denen Wănden, mit S. V. Koth, oder wohnen wohl gar in ausgegrabenen Erd- hiitten. Im iibrigen seyn sie von gutten Willen, obschon malițios und wenig cultivirt, bekennen sich zu der griechisch- oder Schismatischen Religion, geniessen vermog iiberkommenen kayserlichen Privilegio das liberum Exer- citium Religionis, halten auch ihre aigene Geistliche und Kirchen, besitzen verschiedene Closter, und erkennen in geistlichen Sachen die Jurisdiction ihrer Bischofe, deren zwey in dem Bannat sich befinden, einer zu Temes- vaer der andere zu Verschez, leben mittels so wohl Geistliche als Saecu- lares in sehr grosser Unwissenheit, und Unordnung ohngeachtet sie so vili Fast- und Festtăge zu celebriren pflegen; haben auch in der Geburth, oder sonst unter sich keine andere Distinktion oder Praerogativ, als dass ein Boliar, das ist ein Wohlhabender Mann mehr als ein anderer Contribuent bey ihnen geehret wird; dass schlimste an ihnen ist, dass sie zu Trans- migriren so sehr geneigt seyen, wannenhero mit solchen niemahlen auf eine rechtschaffene Populirung (ausser sie werden sehr leidentlich in onere tributario und denen Robathen gehalten) ein sicherer Antrag zu machen, ja es wurde noch ein weith iiblers-Aussehen damit haben, wan nicht die grosse Fruchtbahrkeit und andere beneficia des Landtes auch der respective anderer Lănder mehreren Geld verdienst sie von selbsten beylocketen. Zu verwunderen ist es, dass mann nach Eroberung des Landes unter diesen Rătzisch- und Wallachischen Nation annoch etliehe Dorffschafften, als Rikas in dem Temesvaer District, Carrachova und Galina in dem Verschezer, dann Slatina in dem Caranseber District gefunden, die viele Specimena der catholischen Religion auch wâhrend tiirckischer Bottmăs- sigkeit annoch beybehalten haben, und gibt Anlass zu glauben, dass es noch eine Oberbleibnuss von denen alten Hungarn seyen miisse, ohnge- achtet sie von denen național Unterthanen weder in denen Sitten noch Sprach oder Kleidung ein geringsten differiren.............................. Mai reproduc încă un pasagiu din acest document, unde se fac câteva observațiuni cu privire la cele bisericești, se vorbește de convertirea Sâr- bilor și Românilor, apoi de îngrijirea bisericilor și școalelor: ................................Im iibrigen wurde es auch nicht schaden, wann die kayserl. Administration als eine nicht minder in politicis ange- stellte Landesobrigkeit auf das punctum Religionis ein obachtsames Aug hielte, und pro augmente fidei orthodoxae umb die Kirchen und Schullen sich moglichst annehmete, zu welchen eines Theils Seine in Gott ruhende Excellenz Herr Graff von Mercy lobwiirdig angefangen, und zu Beforderung 142 der Ehre Gottes die allhiesige Thun-Kirchen ’) mit einer musicalischen Banda unter dem Directorio eines Capellen-meisters versehen und von dem aerario nach Ausweiss des anverwahrenden Aufsatz jăhrlich mit ... fl. bezahlen lassen; — Respecta Religionis toleratae sen schismaticae vero mochte nach an Handanlassung der interna 12-ten Aprilis 1727 aller- gnădigst geschopfften kayserl. Resolution wohl invigiliret werden und konte unter andern die Religion mercklich befdrdern. So ferne zur Unterhaltung deren Convertiten Rătz- und wallachischen Poppen, wofon sich in kurtzer Zeith bis fiinff hervorgethan, etwas ausge- worffen, so forthin der Carachova zu dem bereiths alldastehenden mehrer Jesuiten angestellet, unterrichtet, folglich da man sich sicher versehen kann, in exercitio Religionis gebraucht wurden, indeme man die Hoffnung hatte in kurtzer Zeith ein- und andere Dorffschafften zur wahren Glaubens- Bekanntnuss²) zu bringen, dem gemeinen Mann aber in seiner Blindheit die Augen aufzuthuen als welchen die schismatische Geistlichkeit theils durch den aus seiner Thumheit³) und Unverstand herriihrenden unge- meinen Gehorsam, theils durch die sich zu aignende Jurisdiction, sowohl nach TFillkhur dominiret, so aus willen politischen Ursachen wohl ein nâheres Einsehen meritiren thate. Betreffend die iibrige 2 Stuckh nemblich die Obsorge vor⁴) Kirchen und Schullen, damit zihlt man nach dem Stătu praesenti haubtsăchlich auf die schon wiirkhlich in Bannat befindlichen catholischen Ortschafften ab, und hatte man hierauf in der That billich umb so mehrerers zu ge- denckhen, als bey der bishero gar schlecht an manchen Orthen die Jugend in den Christenthum unterrichtet, vili⁶) weniger zu anderen nothwendigen Erlehrnungen als Lesen, Schreiben, und dergleichen angehalten worden zu Emendirung dieses Fehlers nun, woran der dermahlige Bischoff Freyherr von Falkenstein bereiths villese) corrigiret, konte noeh weithers denen Parochis locorum (vermog Beylaag ein namhafftes darauf ex parte aerarii verwendet wird) zugeordnet werden, nicht nur allein selbsten sich mehrere Miihe zu geben, ihre Pfarrkinder und in specie die Jugend in denen Fun- damentis fidei fleissiger zu unterweisen, sondern auch auf Einfiihrung deren Schullen in ihrer Dieces und Hauptsăchlich hier in Temesvaer die H. Jesuiten auf die Tradirung einer Geometrie und Etique in teuscher Sprach, worinnen man sie von Seythen⁷) der kayserl. Administration nach allen Krâfften untersttitzen wurde, besser bedacht zu seyn und an durch die Jugendt welche entweders die Făhigkeit, oder die Mittel denen Scholis ’) Domkirche. ’) Bekenntniss. •) Dumheit. ‘) Fur. •) Viei. •) Vieles. *) Seiten. 143 classicis abzuwarthen nicht haben, so vili moglich zum Fortkommen zu cultiviren und nicht noch ferner in der Thumheit dahin wachsen lassen. * * * Al doilea document este o catagrafie, o statistică, sau cum e ea însăș întitulată, o specificatiune a tuturor satelor, a districtelor din Banat, făcută după revizuirea ce s’a întreprins la finea anului 1743 cu privire la con- tribuțiuni.¹) Această „specificatiune* are mai întâiu o tablă sinoptică a districtelor, a satelor, a mănăstirilor și a dărilor din tot Banatul. Această tablă nefiind prea mare, îi fac aci loc imediat: Nomina Hat Orth- Kloster Personal Facult. Contrib. der schaften Kopff. Kopff. in Jahr 1743 Districten fi. kr. Bezkerecker 29 --- 944% 58230/60 16817 41% Caransebeser 75 --- 4107 18724%0 31936 27‘/a Czackovaer 65 2 3203 2274’%0 43198 6 Czannader 17 --- 733 728»%m 11960 42% Lippaer 43 --- 2214 106614/e0 18481 22% Lugoser 96 --- 4631 1684«/ao 34792 37 Orsovaer 37 --- 1597 641 •%„ 12386 45% Pancsovaer 12 1 470 2274%„ 6020 55 Temesvarer 51 1 2253% 1724m/60 33865 15 Wypalanker 51 --- 2341 122948/60 25147 30% Werschezer 66 3 4833 244418/60 54565 28% Suma 542 7 26727 1447619% 289172 51“% După acest tabela) urmează lămuriri asupra denumirilor de Personal- und Facultates-Kopfen. 0 parte destul de interesantă a acestei statistici este acea in care se înșiră rând pe rând toate satele (542 Ia număr) din fiecare district, ‘) „Speeification samentlicher Bannatischen Districten und deren in selbiger sich befindenden Orthsehafften mit Ausweisung des Contributionalis nach der mit Ende des 1743 Jahr vorgenohmenen Kevision aller Personal und Facultates-K6pfen“. •) Care e introdus cu cuvintele: „In dem Bannat seynd seit den letzten Krieg verblieben 11 Districten unter nachfolgender Benennung und summarischer Beysetzung aus wie vili Orthsehafften Personal- und Facultates-Kopfen, ein jeder District bestehe, und wie vili er davon contribuire“. 144 făcând apoi la fiecare sat observațiunea de ce populațiune este locuit. Așa se notează dacă e locuit numai de Sârbi, sau numai de Români, sau dacă e locuit și de Sârbi și de Români împreună, sau în fine ce alte naționalități înafară de aceste două se mai află în satele și orașele Ba- natului. Această parte e prea întinsă; lăsând publicarea în întregime și a acestei statistici pe sama altora, mă mărginesc a da cu această ocaziune numai rezultate din ea. In districtul Beșchereciu din 29 localități: 28 sunt locuite de Sârbi; 1 de Sârbi și Nemți. In districtul Caransebeș toate cele 75 de localități sunt arătate ca locuite de Români; afară doar de orașul Caransebeș, unde pe lângă Români sunt arătați și Nemți. In districtul Csacova din cele 65 localități denumite, 49 sunt româ- nești ; 11 Sârbești; 4 sârbești-românești și 1 Nemțesc. Cele doauă mănăstiri din acest district sunt Partosch-Klosterl și Szent Georg u. Klosterl. La ambele mănăstiri se află observațiunea „Raitzenu. In districtul Cianad din 17, 14 sunt locuite de Sârbi, 1 de Nemți, 1 de Români și 1 de Catolicii Paulicieni. In districtul Lipova din 43, Românești sunt 22, Sârbești 14, Sârbești- românești 4, Nemțești 3. In districtul Lugoș toate cele 96 sunt arătate Românești, afară de orașul Lugoș, în care pe lângă Români sunt arătați și Nemți. In districtul Orșova toate 37 Românești. In districtul Panciova toate cele 12 localități sunt Sârbești, afară de orașul Panciova unde mai sunt și Nemții arătați. Mănăstirea este Oppova. In districtul Timișoarei din 51 de localități, 19 sunt locuite de Români; 17 de Sârbi; 4 de Sârbi și Români; 7 de Nemți, 1 de Italieni, 1 de Bul- gari-catolici, 1 de Sârbi-catolici și 1 de Călugări; aceasta de pe urmă e mănăstirea Pesdiu (Pesdiu-Klosterl). in districtul Uipalanca din 51, sunt 42 Românești, 8 Sârbești și 1 Nemțesc. In fine în districtul Vârșeț din 66 localități, 40 sunt locuite de Români, 16 de Sârbi, 7 de Sârbi și Români și 2 de Nemți. Mănăstirile sunt Meschiz, Schemlok și Sredestie, cu observarea de Rătze. * Când se va publică această statistică în întregime va deveni, cred, destul de interesantă prin faptul că s’ar puteă face o comparațiune între întinderea elementului Românesc în Banat, în prima jumătate a secolului al XVIII și între cea de astăzi punându-se satele de atunci cu populațiunea lor față în față cu cele de azi și trăgându-se concluziile respective. * Un lucru cred, că va rezultă din aceste câte-va date, cu destulă claritate, pentru orișicine, că adică noi suntem încă departe de a fi cules 145 de prin arhive tot materialul care privește istoria noastră. Prin munca de 20 de ani a baronului Hurmuzaki și a celor câțiva ce au mai lucrat după el, nu s’a strâns încă tot ce este referitor la noi în arhivele din Viena; va mai trebui încă multă muncă, va mai trece, poate și mult timp pănă ce se va culege totul. Aceasta e o convingere la care am ajuns, lucrând și eu câtva timp în susnumitele arhive. Repertoriu bibliografie al producțiunii literare române din țară pe anul 1904*) I. Literatura bisericească. Cărți de administrație bisericească. Consistoriul arhidiecezan, Sibiiu- Protocolul sinodului arhidiecezan gr. or. rom. din Transilvania, 1904, form. 8°. pag. 152, preț. 1-20 eor., Tip. arhid., Sibiiu. Consistoriul diecezan, Arad: Protocolul sinodului eparhial din a. 1904, form. 8°, pag. 140. Tip. diecez. Arad. Consistoriul metropolitan, Sibiiu: Protocolul congresului național-bisericesc din a. 1903, form. 8°, pag. 260, preț. 2 eor.. Tip. arhid., Sibiiu. In presa periodică. Ca și în alți ani organele noastre bisericești s’au ocupat și în anul 1904 — îndeosebi cu chestiuni de administrație bisericească. Din materialul ce ne preocupă remarcăm la acest loc următoarele: „Biserica și școala¹¹ (organul diecesei gr.-or. rom. a Aradului, apare in Arad, odată pe săptămână, anul XXVIII, prețul K 10-— pe an), a publicat în materie de literatură bisericească: de C. Lazar: Chestiunea catehizării în școalele poporale (43, 44); Numerii de aur ai cateh. ortodox. (48, 49). „Foaia diecezană* (organul diecezei gr.-or. a Caransebeșului, apare în Caransebeș, odată pe săptămână, an. XVII, prețul K 10-— pe an): Lec- țiuni din religie (3, 4, 5, 8, 9, 10, 15, 16, 17, 20, 22, 23, 26, 27. 30, 33, 35, 36, 49, 51). „Telegraful Roman* (organul arhidiecezei gr.-or. din Transilvania, apare de 3 ori pe săptămână în Sibiiu, anul LII, prețul K 16⁻— pe an), a pu- blicat: Dr. Proca : Creștinismul și femeile (21, 22); Gan: Biserica și probleme sociale (100, 101, 102, 103); I. Regtnan : lisus în lumina v. XIX (26, 27, 28, 37, 38, 39); Muntean I.: Postul (106, 107, 108, 109, 110, 111, 114, 115, 116.) „Unirea* (organul metropoliei gr.-cat. rom. din Ungaria și Transil- vania, apare odată pe săptămână în Blaj, anul XIV, prețul K 12-— pe an), a publicat de Balan I.: Concepțiunea nepătată (50); Bud Tit: Prin ce mijloace poate câștigă păstorul sufletesc stima, iubirea, adhesiunea și în- crederea poporului credincios (42—47); Vasile Ep.: Cuvântul păcii (2); Pastorala Ep. Radu (3); Barbulescu Al.; Gestiuni liturgice (17, 21, 31—32.) *) Pe baza rapoartelor Intrate dela librăriile editoare. 146 > Tip. diecez., Gherla. „Gazeta de Duminecă*, apare odată pe săptămână în Șimleul Silva- niei, anul I, prețul K 6.— pe an, a publicat de Toduțiu loan: Credință, nădejde și iubire (16.) II. Literatura școlară. A. Scrieri pedagogice. Consistorul metropolitan, Sibiiu: Plan de învățământ pentru instit. pedagogic, form. 8°, pag. 34, preț. 20 fii., Tip. arhid., Sibiiu. — Plan de învățământ pentru școalele poporale, form. 8°, pag. 40, prețul 20 fii. Tip. arhid., Sibiiu. Florea Ana-. Schițare de prelegeri pedagogice, form. 8°, pag. 298, prețul 1 cor. Tip. sem. Blaș. 1‘letosu Greg.: Reîorma învățământului superior în institutul gr. or. din Sibiiu form. 4°, pag. 24. Tip. „G. Matheiu", Bistrița. B. Scrieri didactice. Alexi loan: Gatechismul mic, ediț. XXIV, pag. 32, prețul 20 til. ’— — „ n n „ 72, „ 40 „ Aron N. și Berescu loan: Religiunea pentru școalele poporale, an. II-lea, form. 8°, pag. 72, prețul 30 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. — Religiunea pentru școalele poporale, an. III-lea, form. 8°, pag. 80, preț. 30 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. Dariu loan: Geografia patriei etc., ediț. VII, form. 8®, pag. 106, prețul 70 fii. Tipogr. Ciurcu, Brașov. Dogariu Domețiu și Dariu loan: Elemente din Geometrie, ediț. III., form. 8°, pag. 48, prețul 50 fii. Tipogr. Ciurcu, Brașov. Fdgărăsanu Dioniz. și Moldovan S.: Geografia pentru școalele medii, după Laky, Tom. I. Regatul Ungariei, ediț. II., form. 8», pag. 132, preț 2 cor. Tip. Mureșianu, Brașov. Hossu losif: Stereometria desemnativă, form. 8°, pag. 110, prețul 1'80 cor. Tip. sem. Blaj. Istoria biblică a testamentului vechiu, ediț. IV., form. 8°, pag. 63, prețul 40 fii. Tip. diecez. Gherla. Lacea, Dr. Const.: Manual de limba germână, ediț. I, form. 8°, pag. 212, preț. 1’80 cor. Tip. Ciurcu, Brașov. Lurtz F. E.: Aritmetica pentru școalele poporale (trad.) part. II., ediț. II-, form. 8°, pag. 110, prețul 70 fii., Tip. Mureșianu, Brașov. Mai mulți prietini: A doua carte de cetire, form. 8°, pag. 120, prețul 56 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. Moldovan losif, Stef Nicolae, Boscan Nicolae, Grofșorean luliu, Vancu Petru, învățători. ABC pentru elevii clasei I, ediț. IV., form. 8°, pag. 82, prețul 40 fii. Tip. diecez. Arad. — Carte de cetire pentru elevii clasei a Il-a, ediț. II, form. 8°, pag. 80, prețul 40 fii. Tip. diecez. Arad. Negruțiu 1. F.: Constituția Patriei, ediț. III, form. 8°, pag. 48, prețul 36 fii. Tipogra a sem. Blaj. Onițiu Virgil: Carte de cetire pentru cl. I. și II. reală și gimnaz. etc., ediț. •, orm- 8°, pag. 350, prețul 3 cor. Tip. Ciurcu, Brașov. Papiu loan : Legendariu, ediț. IV., form. 8°, pag. 110, prețul 60 fii. Tip. diecez. er a Petrovidu loan: Istoria universală, voi. I. edit. I., form. 8°, pag. 212, preț. 2 eor- ’P- Ciurcu, Brașov. _ ᵤ Pipoș, Dr. Petru: Didactica, ediț IV, form. 8°, pag. 143, prețul 2 cor. Tip. „ armen , Kolozsvăr. Popea loan: Carte de cetire pentru I. și II. cl. gimn. și reală etc. revid. de r. ons Lacea. prof., ediț. V, form. 8°, pag. 255, prețul 2'40 cor. Tip. Mureșianu, rașov. 147 Popescu loan-. Ântâia carte de cetire, form. 8°, pag. 80, prețul 40 fii. Tip. arhid. Sibiiu. Pușcariu, Dr. 11.: Isagogia, form. 8°, pag. 112, prețul 3 cor. Tip. J»rhid., Sibiiu. — Limba maternă, form. 8°, pag. 96, prețul 80 fii. Tip. arhid., Sibiiu. Schullerus-Popovid: Carte de cetire și gram. magh. P. I, ediț. III., form. 8°, pag. 88, prețul 50 fii. Tipogr. W. Krafft, Sibiiu. — Carte de cetire și gram. magh. P. II., ediț. III, form. 8°, pag. 158, preț. 1 eor. Tip. W. Krafft, Sibiiu.’ Șpan, Dr. Petru: Noul Abecedar, form. 8°, pag. 64, prețul 40 fii. Tip. arhid., Sibiiu. — Călăuza noului Abecedar, form. 8°, pag. 20, prețul 20 fii. Tip. arhid., Sibiiu. Ștef Nicolae: Rugăciunile școlarilor și cântări bisericești, ediț. III, form. 16°, pag. 72, prețul 40 fii Tip. diec. Arad. Vuia luliu: Curs practic de constituția patriei, form. 8°, pag. 73, prețul 40 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. — învățământ practic din Istoria naturală, form. 8°, pag. 114, prețul 60 fii. Tipogr. Ciurcu, Brașov. C. Programe școlare. Bologa, Dr. V.: XVII. Programă a școalei-civile de îete cu internat etc., form. 8°, pag. 48. Tip. arhid, Sibiiu. Direcț. gimn. din Blaj: Raportul despre institutele de învățământ gr. cat. din Balâzs- falva — Blaș, form. 8°, pag. 128. Tip. sem. Blaj. Direcțiunea școalei de fete din Beiuș: Programa școalei de fete pe anul școl. 1903/4, form. 8°, pag. 130. Tip. sem. Blaj. Direcțiunea seminarului Andreian: Programa școalei pe a. 1903/4, form. 8°, pag. 64. Tip. arhid., Sibiiu. Direcțiunea școalei primare din Seliște: Anuarul IV, form. 8°, pag. 44. Tip. arhid., Sibiiu. Gheție loan, dir. gimn. Năsaud: Raportul gimn. sup. iund. pro 1903/4, form. 8°, pag. 178. Tip. „G. Matheiu", Bistrița. Onițiu Virgil: Anuarul XL al școalelor medii gr. or. române din Brașov, form. 8°, pag. 154. Oprișa, Dr. Pavel: Programa gimnasiului din Brad, 1903/4, form. 8°, pag. 40. Tip. arhid., Sibiiu. Vlaicu Arseniu: Anuarul școalei comerciale sup. gr. or. rom. pe 1903/4, form. 8°, pag. 110. Tip. Ciurcu, Brașov. In presa periodică. „Foaia diecezană"- a publicat: Psichologia și însemnătatea ei (1—6, 8, 9); învățătorul factor al culturei (1, 5, 7); Factorii principali ai edu- cației (26—27, 34); Influința lucrărilor religioase morale asupra educației copiilor (44, 45, 48.) „Foaia scolastică": Bunea I.: Icoana unei școale bune (3); Giura Al.: Ceva despre Herbert Spencer (1—3) și Grusoe consid. ped. (12); Borgovan V.: Scrisori pedagogice (1—6, 8—11, 14, 16, 17, 19—20); Cordonean Emilia: Grădina de copii sau școala maternă (9); Cordonean Emilia: In- dividualitatea în educație (10, 12, 13, 16); Hățăgan V.: însemnătatea școalei (4); Mango I.: Să luminăm și cultivăm poporul (2); Sabo E.: Istoria ca mijloc al educațiunei naționale (1); Sabo E.: Școalele noastre poporale (5, 6); Șpan, Dr. P.: Casa părintească (12); Șuteu Tr.: Chestiunea grama- ticei în școalele elementare (12); Tyra A.: Cantul în școala poporală (20.) „Răvașul* a publicat: Pavel, Dr. O.: Despre caracter (47.) 148 „Telegraful Român* a publicat: Paicu L: Rolul familiei în educație (98, 102); Șpan, Dr. P.: Reforma învățământului pedagogic (49); SulicăN.. Intuitiunea ca factor de învățământ (91, 92, 93, 94.) III. Literatura frumoasă. Poezii. Boiu, Baptist L: Frunze de laur, form. 8°, pag. 44, prețul 50 fii. Tip. arhid., Sibiiu. Bomșa, A. C.: Floricele de câmp, form. 8°, pag. 110, prețul 1 cor. Tip. sem., Blaj. Diverși: Poezii și Nuvele, (Biblioteca lit. a „Libertății¹¹ Nr. 6), form. 8°, pag. 40. lip- nouă, Orăștie. Jugănaru, N.: Floricele din Bănat, ediț. I., form. 8°. pag. 12. Tip. C. Traunfellner, Lugoș. Sabo Emil: Cântece, (poezii), form. 8°, pag. 92, preț. 1 cor. Tip. sem. Blaj. Simu George, preot: Versuri religioase și morale, form. 8°, pag. 78, prețul 1 cor. Tip. G. Matheiu, Bistrița. In presa periodică. „Activitatea* (ziar politic, apare odată pe săptămână în Orăștie, anul IV, prețul K 8-— pe an), a publicat poezii de Moteanca (25, 27, 35—37, 43, 46, 50, 54): de Vraim (41.) „Controla* (organ politic, apare de două-ori pe săptămână în Timi- șoara, anul X, prețul K 16-— pe an), a publicat o poezie de A. Popp (81.) „ Drapelul* (organ național și politic, -apare de două-ori pe săptămână în Lugoj, anul IV, prețul K 12-— pe an), a publicat poezii de G. Gârda (9, 24, 31, 46, 62, 82, 96, 121); de Bumbac V. (76); St. 0. losif (51); V. E. Moldovan (62, 83.) „Familia* (foaie beletristică și soc. ilustr., anul XL, apare în Oradea- mare, odată pe săptămână, prețul K 16-— pe an), a publicat poezii de Maria Cioban, A. Aciu, M. Baiulescu, Emil A. Chifla, M. Cuntan, I. Dan, Elena din Ardeal, Emil Sabo, Em. Stoica, Dionisie Stoica și Soricu. „Gazeta Transilvaniei* (ziar politic cotidian, apare în Brașov, anul LXVII, prețul K 24-— pe an), a publicat poezii de E. Chiffa (27, 134, 234, 286); Isac (134, 156, 161, 239); Z. Bârsan (1, 5, 23, 45, 100, 128, 150, 167, 205, 245, 279) etc. „Libertatea* (ziar politic, apare odată pe săptămână în Orăștie, anul III, prețul K 6-— pe an), a publicat poezii de V. Bontescu (3, 8, 12, 19, 21, 40, 41, 42); V. E. Moldovan (20, 25, 32, 34, 37, 39, 40.) „Luceafărul* (revistă literară, apare de două-ori pe lună în Buda- pesta, prețul K 10 — pe an), a publicat poezii de V. Bontescu (1, 3, 6); A. Câmpean (7); I. Codru (6); M. Cuntan (24); Liliac (8); N. Otavă (1, 2, 4, 5, 7, 12, 17); Oct. Goga (1, 18, 20, 21, 22); E. Sabo (6); D. Stoica (8.) „Răvașul* (foaie encicl. socială, apare odată pe săptămână în Cluj, prețul K 3-20 pe an), a publicat poezii de P. 0. Bocea (2); M. Iustin (2), N. Marcu (6); Alfius (15); I. C. Domșa (15.) „Tribuna* (ziar politic cotidian, apare în Arad, anul IX, prețul K 20 — pe an), a publicat poezii de Oct. Goga (19, 131, 171, 175); E. Isac (36, 149 46, 63, 136, 174); Ales. Muntean a lui Vasile (1, 125, 201); V. E. Mol- dovan (161); I. Stanca (178, 181, 243); Nicu Stejărel (65, 149, 158); Elena din Ardeal (94, 243.) IV. Literatura dramatică. Cutând George: Teatru la sat: Vrăjitoarea, Tinerețe-nebunețe, și Bărbatul eu muierea, form. 16°, pag. 48, prețul 30 fii. Tip. Aurora, Gherla. Drăgan Maria; Dujmănoasa, form. 8°, pag. 16, prețul 16 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. — Despre Portul românesc și alte 3 piese teatrale, form. 8°, pag. 50, prețul 40 fii., Tip. Ciurcu, Brașov. Popp Antoniu; La Crăciun, dramă și Pictorul fără voie, form. 8°, pag. 24, prețul 30 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. — Vine vlădica, comedie, form. 8°, pag. 32, prețul 40 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. Societatea pentru fond de teatru român; Anuarul VIII al Societății pe anul 1903—1904. In presa periodică. „Foaia Poporului* (foaie poporală săptămânală, apare în Sibiiu, anul XII, prețul K 4'— pe an), a publicat de loachim Pop: Păcate (dramă pop.) (27—29.) „Luceafărul* (u. s.): Tragedia omului, trad. de 0. Goga. „Tribuna* (u. s.): Telegrama (farză în 3 acte) 147—8, 150—1), de Original. V. Nuvele, schițe, romane, etc. Moldovan, Vasile E.; „Raze de lună“, nuvele, schițe și altele, form. 8°, pag. 186, prețul 1-50 cor. — Tip. nouă, Orăștic. Onișor, Dr. V.: Duett, roman, form. 8°, pag. 190, prețul 1'60 cor. Tip. G. Matheiu, Bistrița. In presa periodică. Dintre număroasele nuvele, schite și alte asemenea mici scrieri în proză, apărute în 1904 în foile noastre, remarcăm partea preponderantă a celor originale: „Drapelul* (u. s.) E. Lungu-Puhallo: Nicolae tircovnicul (33, 34); La 400 de ani (77); Ajunul Crăciunului (150); I. Ț. p.: Urmele strămo- șilor (71, 72), Lugojenii în voiaj (85—91); V. E. Moldovan: Mătușa (40); Emil Isac: Lăutarul Dănilă (23—24); Laurentiu Gribincia: Fatalitatea (68—69); E. Hodoș: Câteva amintiri dela școalele din Brad (107—108); George Cătană: Puiul de rândunea (118, 119.) „Familia* (u. s.) a publicat nuvele, schite, călătorii, romane de: Tit - Chitul, Emil Degan, Elena din Ardeal, L. Gribincia, E. Isac, 0. Maior, V. E. Moldovan, P. Popa, D. Stoica, M. Țintariu. „Gazeta Transilvaniei* (u. s.) Z. Bârsan: Orfană (5), Poetul (46, 47), Gazetar (94), Flașnetarul (145—6), Cenușe (161, 167); Delalecta: File rupte dintr’un carnet (16, 18, 19, 29, 37, 64, 76, 99, 141, 196); Emil A. Chiffa: Dela mare (108); N. Sulică : Constanta—Sinaia (124—133.) „Luceafărul* (u. s.) a publicat schite și nuvele originale de Agârbi- ceanu, Al. Giura, Simin, Tullius, V. E. Moldovan, H. P. Petrescu. 150 „Libertatea* (u. s.) Onufrie: Portrete electorale (14); V. E. Moldovan: Dumnealui, cantoru Tomboroi (23), O dragoste (26, 27, 29); Sirius: O ca- riera (38); Lorenzo: Amintiri (36), Istoria unui ziar (42); St. Rusu: Cad frunzele (41.) „Poporul Român* (foaie politică, socială și economică, apare de 2 ori pe săptămână, anul IV, prețul K 8'— pe an). Tr. Miclea: Părintele văduvelor (34), Rampa (19), Hoțul (20—22); Alex. Țințariu: Fără noroc (31, 32), Târziu (41—2, 44); Maria Cunțan: Schițe (45, 46.) „Tribuna* u. s.) R. Șirianu: Un bun tovarăș (1); E. Stoica: La țară (14, 19); O. Popa: Spre alt amurg (83); Leandru: Regina plânge (106); Napoleon: Două lacrime (113); Constanța Hodoș: Brățara (189), Un iubileu animat (194); Leandru: Kiriac și unchiu Costică (210.) „Unirea* (u. s.) R. V.: De ce am remas burlac (1); Lian: In fața pădurii (4), Clipe de sară (40), In Cimitir (41); Victor: Dela Roma (2, 10, 14, 36, 48—49); Alfius: Chiriașii (10—13;, In săptămâna patimilor (15), Bunica (22), Curtea (33), Să înserează (37), O poveste (27), Dumnezeu ajută (44—48), Speranțe nimicite (42 — 43.) VI. Istoria literaturei, critică, etc. Academia română: Reguli ortografice, form. 8°, pag. 32, prețul 10 fii. Tipografia arhidiecezană, Sibiiu. Popoviciu losif: Dialecte române, form. 8°, pag. 18. Tipografia arhidiecezană, Sibiiu. Popoviciu losif: Studiul lui L. Șăineanu, form. 8°, pag. 26. Tipografia arhidiece- zană, Sibiiu. Pafiu, Dr. I.: Studii și biografii, form. 8°, pag. 208, prețul 2 cor. Tipografia semi- narială, Blaj. Secula Sever: Un memoriu despre Moise Nicoară, ediț. I, form. 8°, pag. 70, prețul 1 cor. Tip. diecez., Arad. Viciu Alexiu: Limba română poporană, form. 8“, pag. 124, prețul 1'60 cor. Tip. sem., Blaj. In presa periodică. Scrieri critice și de istoria literaturei, recenziuni, polemici, etc., apoi studii literare și etimologice au publicat: „Drapelul* (u. s.) Dr. V. Braniște: Mauriciu J6kai (50), Meminisse ju- vabit (56), losif Vulcan (61), Oct. Smigelschi (26—30.) „Familia* (u. s.) Dr. losif Blaga: Mișcarea teatrală la noi. Alex. Ciura: Coșbuc în ungurește. „Gazeta Transilvaniei* (u. s.) Nic. Densușianu: Sistema ortografică a limbei române (38, 40, 42—44, 48, 50, 54, 60, 62, 66—68.) „Luceafărul* (u. s.) V.^Goldiș: Lireratura noastră (1); Dr. Gh. Alexici: Studiile lui Șăineanu (7); Oct. Tăslăuanu: Carmen Sylva (2); losif Po- povici: Tabla dela Lugoj (2—5.) Transilvania (organul Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, apare în Sibiiu, în 6 numere pe an, anul XXXV, prețul K 10’— pe an.) los. Popovici: Dialectele române (conf.); Dr. I. Blaga: Principiile artei moderne; Dr. P. Spân: Rolul poveștilor în educațiune; 151 los. Popovici: Studiile dlui Șăineanu despre influințele orientale asupra limbei române; M. Străjanu: Vergiliu, precum și numeroase recenziuni literare, etc. „Tribuna* (u. s.) Cronicar: Curiozități (164); loan Costa: Psichologia revoluționarilor (181.) „Unirea" (u. s.) A. Ciura: Cântece de vitejie (recenziune) (39); A Viciu: Dela frații români italiani (2, 4—5.) VII. Scrieri poporale. Băncilă Petru: Colindele Crăciunului, ediț. II, form. 8°, pag. 78, preț. 46 fii. Tip. W. Krafft, Sibiiu. Velehereanul, A. Boca: George Șincai, form. 16°, pag. 16, preț. 16 fii. Tip. Aurora, Gherla. — împărăția țiganilor pe vârful unui plop, ediț. II, form. 16°, pag. 32, preț. 16 fii. Tip. Aurora, Gherla. — Doine, Lacrimi și suspine ale oamenilor beutori, form. 16°, pag. 32, preț. 16 fii. Tip. Aurora, Gherla. — Jocul sătenilor români, form. 16°, pag. 32, preț. 20 fii. Tip. Aurora, Gherla. Bogdan, Teodor A.: Ștefan cel Mare, ediț. I, form. 8°, pag. 72, preț. 40 fii. Tip. Ciureu. Degan, Emil V. și Moldovan Silvestru: Găsitul, Punga cu noroc, (Bibi. Foii Pop. Nr. 3.) form. 16°, pag. 64, preț. 20 fii. Tip. Marschall, Sibiiu. Dragon Maria: Colinde, Poezii și versuri iunebrale, form. 4° mic, pag. 24, preț. 20 fii. Tip. Ciureu, Brașov. Librăria Ciureu: Carte de desfăcut farmecile, ediț. II, form. 4° mic, pag. 32, preț. 20 fii. Tig. Ciureu, Brașov. — Cea mai nouă carte de visuri cu tâlcuiri, ediț. III, form. 8°, pag. 96, preț. 32 fii. Tip. Ciureu Brașov. ■ — Cinstitul Paraclis al prea Sit. Născăt. de Dumnezeu, ediț. II, form. 8°, pag. 20, preț. 20 fii. Tip. Ciureu, Brașov. Moldovan Silv.: Nichita Balica, (Bibi. „Foii Pop“ Nr. 1), form. 16°, pag. 42, preț. 20 fii. Tip. Marschall, Sibiiu. ___ îndărătnicul, (poveste), (Bibi. Tribunei Nr. 12.) ediț. II, form. 16°, pag. 24, preț. 10 fii. Tip. W. Krafft. Sibiiu. ___Povestea lui Ignat, (Bibi. „Tribunei¹¹, Nr. 10), ediț. III, form. 16°, (pag. 10, preț. 6 fii. Tip. W. Krafft, Sibiiu. Muntean Ștefan: 100 doine și Strigături, ediț. III, form. 16°, pag. 96, preț. 24 fii. Tip. Ciureu, Brașov. Nicolae al lui loan: Cazania țiganilor, ediț. II, form. 16°, pag. 32, preț. 12 fii. Tip. Ciureu, Brașov. Purcari George: „Sărăcia și avuția", ediț. I, form. 8°, pag. 16. — Tip. diecez. Arad. Begman Nic.: Doine și strigături, (Bibi. „Foii Pop." Nr. 2), form. 16°, pag. 64, preț. 20 fii. Tip. Marschall, Sibiiu. Reteganul, I. Pop: Biblioteca „Poporului Român" Nr. 7. 8. 9. form. 8°, pag. 96, preț, â 20 fii. Tip. „Poporul Român", Budapesta Roman loan: Căzania poporală despre păcatele sătenilor, form. 8°, pag. 36, preț. 20 fii. Tip. „Carmen", Kolozsvâr. Sandu Pungă goală: Moș Stoica 101 Minciuni, ediț. IV., form. 8», pag. 144, preț. 40 fii. Tip. Ciureu, Brașov. Vcenescu George: Sonorul, sau frumos răsunătoarele plânso-cânturi ale înmormântării Domnului nostru Isus Christbs, ediț. X, form. 8°, pag. 28, preț. 24 fii. Tip. Mure- șianu, Brașov. 152 Vn preot: Cărticica Sf. Antonie cu rugăciuni pe 9 Marte, form. 8°, pag. 64, preț. 30 fii. Tip. Aurora, Gherla. — Minunile Preasăntei Maicei Dlui cu o învățătură despre evlavia ce trebue să nutrim cătră P. Sta Maica Domnului, form. 8°, pag. 52, preț. 40 fii. Tip. Aurora, Gherla. — Mărgăritarul sufletului, carte de rugăciuni, ediț. VI. form. 8°, pag. 352, preț. 1 eor. Tip. Aurora, Gherla. — Pietatea poporului român, ediț. III, form. 16°, pag. 32, preț. 16 fii. Tip. Aurora, Gherla. — Isvorul îndurărilor sau onoratul Paraclis al Preac. Verg. Maria, ediț. II, form. 8°, pag. 48, preț. 20 fii. Tip. Aurora, Gherla. In presa periodică. „Bunul Econom* (organul Reuniunii economice din Orăștie, apare în Orăștie, anul V, prețul K 4-— pe an), a publicat diferite subiecte popo- rale, parte originale, parte reproduse din clasicii noștri din România, parte traduceri din limba germană, etc. „Familia* (u. s.), a publicat numeroase subiecte din popor: doine, strigături, obiceiuri, credințe, culese de Th. A. Bogdan, Emil Degan, losif Stanca, etc. „Foaia Poporului" (u. s.), a publicat numeroase poezii poporale, apoi balade, legende, colinde, snoave, datini, obiceiuri, etc. de Regman, etc., povești de Silv. Moldovan. „Gazeta Transilvaniei* (u. s.) în numerii de Duminecă a publicat ma- terial din domeniul literaturii poporale, de Anton Pop, Koevari, etc. „Luceafărul* (u. s.) I. Pop Reteganul și T. Alex. Țințariu: Producte folclorice; Th. A. Bogdan: Poezii. „Poporul Român* (u. s.', a publicat poezii, legende, snoave, etc., cu- lese de S. Stanca, E. Stoica, G. Tulbure, Emil Degan, etc. „Tribuna* (u. s.) Producte poporale au cules: G. M., Vasile Sala, Popa Teaha, Țucu. Budeanu, Th. A. Bogdan, etc. VIII. Literatura Istorică. Bunea, Dr. Aug.: Ierarhia Românilor din Ardeal și Ungaria, form. 8°, pag. 314, prețul 4 cor. Tip. sem., Blaj. Lazar Victor: Icoane din istoria Grecilor vechi, form. 8°, pag. 60, prețul 20 fii., Tip. arhid, Sibiiu. Păcățian, Teodor V.: Istoriografi vechi și noi, form, 8, pag. 48, prețul 2 cor. Tip. arhid., Sibiiu. Popovici, Dr. G.: Istoria Românilor Bănățeni, form. 8°, pag. 424, prețul 6 cor. Tip. „Poporul Român", Budapesta. Puscariu, loan cav. de: Fragmente istorice despre boerii din țara Făgărașulni, form. 8°. Tip. arhid., Sibiiu. In presa periodică. „Foaia diecezană* (u. s.) A. Ghidiu: Amintiri din viața lui Popazu (8, 11), Când s’a întemeiat orașul Caransebeș și ce știu din trecutul Iui (11—15, 18, 20, 22, 26, 29—30, 35-36, 41),. Singhelie a episcopilor sâr- bești cătră un preot român (1, 3—4.) 163 „Foaia Poporului" (n. s.), a publicat mai multe biografii istorice și icoane din viața popoarelor, de V. E. și Silv. Moldovan. „Foaia școlastică" (u. s.) Dr. I. Rațiu: Al. Papiu Ilarian, ca profesor și director al școalelor Țării-Românești (1, 4—7); Al. Ciura: Școalele Bla- jului (19.) „Telegraful Român" (u. s.) Non quis sed quid: Fragmente istorice despre boierii din Țara Făgărașului, în mai multi numeri reproduși în 3 broșuri; G. Hango: Din cronica gr.-or. Mănășturul-ung. (85—96); Dr. At. Marienescu: Amintiri: Relațiunile mele cu Șaguna (119—22); T. Păcă- țianu: Istoriografi vechi și noi (51—60.) „Transilvania" (u. s.) I. Minea: Comunicări; Dr. St. Erd^lyi: La istoria Românilor din Bihor, Societatea geografică română. „Tribuna" (u. s.) M.: Din istoria școalelor noastre naționale din Bă- natul Timișan; S. Secula: Un episod din viața Românilor murășeni, Isto- riografi vechi și noi (recenz.J. „Unirea" (u. s.) Dr. Aug. Bunea: Metropolia Bălgradului: Răspuns dlui Păcățianu (23—31), Ierarchia Românilor din Ardeal și Ungaria (32—45', Deschiderea școalelor din Blaj (45), Recenziune la scrierile lui lorga. IX. Literatura economică. Lăpedatu I. I.: Studiu de contabilitate, form. 8, pag. 40. Tip. arliid., Sibiiu. Lăpedatu I. I.: Banca austro-ungară, form. 8°, pag 41, prețul 40 fii. Tipografia arhidiecezană, Sibiiu. Maican George-, Prăsirea și folosirea legumelor, ediț. I, form. 8°, pag. 100, prețul 24 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. Negruțiu, loan F.: Grădina de legumi, form. 8°, pag. 96, prețul 30 fii. Tip. aihi- diecezană. Sibiiu. Negruțiu, loan F.: Cultura cucuruzului, form 8°, pag. 48, prețul 20 fii. Tip. arhi- diecezană, Sibiiu. Popp Constantin: Drepturile, datorințele și responzabilitatea membrilor din co- mitetul de supraveghiare, form. 8° pag. 120, prețul 150 cor. Tip. arhid., Sibiiu. In presa periodică. „Bunul Econom" (u. s.), a publicat numeroase articole din toți ramii agriculturei, economiei de vite, stupărit, despre meserii și comerciu, despre legile cari trebue să le cunoască săteanul, etc. „Foaia Poporului" (u. s.), a publicat articole economice în fiecare numer, între cari remarcăm cele de agricultură, pomărit, grădinărit ale dlui I. Georgescu. „Gazeta Transilvaniei" (u. s.). a publicat povețe economice în nume- roase articole, privitoare la agricultură, economia de vite, pomărit, etc., originale și reproduceri. „Poporul" (u. s.), a publicat articole referitoare la agricultură, eco- nomia de vite, albinărit, higienă, prăsirea galițelor, vierit și vinărit, etc. „Revista economică" (organul delegațiunii băncilor române, apare în Sibiiu, odată la săplămănă, anul V, prețul K 12’— pe an), a publicat nu- li 154 tneroase articole privitoare la economia politică, chestii financiare, conta- bilitate, legislațiune, iurisdicțiune, afaceri de impozite, statistică, comerciu, agricultură, industrie, afaceri de asigurare, recenziuni asupra opurilor din literatura economică, etc. etc. „Tribuna¹ (u. s.) In numerii de Duminecă se ocupă cu chestiuni, cari privesc agricultura și diferitii râmi de ocupațiune la tară. Alăturea de acestea articole obvin tractate din economia politică, legislațiune etc. Remarcăm pe I. Socaciu: Chestiuni de dare (28, 29); E. B.: Economia politică în lumina modernă (118, 119.) A'. Literatura științifică și enciclopedică» Beu, Dr. I.: Igiena școlară, iorm. 8°, pag. 52, preț. 60 fii., Tip. arhid., Sibiiu. Diaconovich, Dr. C.: Enciclopedia română, (fase. 32, 33). Tip. W. Krafft, Sibiiu. In presa periodică. „Gazeta Transilvaniei¹ (u. s.) G. Todică: Din trecutul telegrafiei (277—278.) „Luceafărul* (u. s.) Dr. Sextil Pușcariu: Căruț și căruță (1.) „Telegraful Român¹ (u. s.) Dr. Miron E. Cristea: Iconografia orien- tală (23—102.) XI. Diverse. „Astra“: Informațiuni asupra scopurilor și instituțiunilor Asociațiunii (Bibi. Asoc. Nr. 17), form. 8°, pag. 38, prețul 20 fii. Tip. W. Krafft, Sibiiu. Birăuțiu D.: „Cum am luptat?¹¹, form. 8°, pag. 64, preț. 40 fii. Tip. „Poporul ro- mân“, Budapesta. Birăuțiu D.: Adunările poporale din Bănat, form. 16“. pag. 32, prețul 2 fii. Tip. „Poporul român", Budapesta. Fundațiunea Gozsdu: Analele, tomul V., fascie. IV, form. 4°, pag. 60, prețul 1 cor. Tip. arhid., Sibiiu. Mosor a Dumitru A., Zile memorabile din Săliște și jur, form. 8°, pag. 120, prețul 2 cor. Tip. arhid., Sibiiu. Reuniunea femeilor române, Sibiiu: Raport pe 1903, form. 8°, pag. 28. Tipografia archid., Sibiiu. Reuniunea rom. de muzică, Sibiiu: Raport pe anul 1903/4, form. 8°, pag. 22. Tip. archid., Sibiiu. Vaida-Voevod, Dr. Al.: Din luptele noastre naționale, (vorbire), form. 8°, pag. 42. In presa periodică. „Activitatea* (u. s.) T. Raica: Viata privată (3—7), Viata publică (8—10), Din viata noastră culturală (13—15.) „Advocatul poporal¹¹ (foaie iuridică-administrativă, apare în fiecare lună la 1 st. v., în fimișoara-Fabric, anul III, format 8°, prețul K 6.— pe an), a publicat cele mai de lipsă a fi cunoscute din legile țării, dându-le traduse și însoțite de lămuriri unde e de lipsă. „Biserica fi școala¹¹ (u. s.) luliu Vuia: Organizația noastră intelec- tuală, religioasă, fizică și materială. (1—4.) „Foaia școlastică* (u. s.) Dr. A. Chetian: In contra alcoolismului; loan Gota: Socialismul 17—18. „Unirea¹¹ (u. s.) Alfius: Gonziderațiuni (16—33.) 155 XIL Literatura calendaristică. Călindarul „Poporului Român¹¹, pe 1905, form. 8°, pag. 206, prețul 40 fii. Tip. „Poporul Român¹¹, Budapesta. Deleg. Băncilor rom.-. Anuarul Băncilor române pe 1905, form. 8, pag. 160, prețul 3 cor. Tip. arhid. Sibiiu. Tip. arhidiecezană: Călindarul arhidiecezan, form. 8°, pag. 192, prețul 80 fii. Tip. arhid., Sibiiu. „Tipografia" Marschall: Călindarul Poporului, form. 100, pag. 150, prețul 40 fii- Tip. I. Marschall. Nagyszehen. Tipografia sem.-. Călindarul Unirii pe a. 1905, form. 8°, pag. 222, prețul 50 fii. Tip- Blaj. sem., Tipografia W. Krafft, Sibiiu: Amicul Poporului, form. 8°, prețul 60 fii. „ „ „ „ Posnașul, „ 8°, „ 50 „ „ „ „ „ Călindarul Săteanului, „ 8°, „ 25 „ „ „ „ „ Călindar cu litere bis., „ 16°, „ 40 „ LITERATURĂ, ȘTIINȚĂ ȘI ARTĂ. Academia română. Seziunea generală a Academiei române pentru anul 1904—1905 a fost deschisă la 28 Martie a. c. prin moștenitoriul tro- nului român, Principele Ferdinand. In general față de seziunea din anul acesta atât membrii Academiei cât și publicul românesc a manifestat mult interes. Dintre membrii ordinari ardeleni ai Academiei au participat toți afară de dnii Popea, Porcius și Sbierea, cari și-au scuzat absența din cauza etății înaintate. Din lucrările și rapoartele prezentate în această seziune s’a putut constată un însemnat. progres față de trecut, care are a se muițămi pe deoparte interesului și îngrijirei deosebite ce M. S. Regele Carol, prezi- dentul de onoare al Academiei, arată față de aceasta înaltă instituțiune culturală, pe de altă parte activității zeloase și stăruitoare a membrilor Academiei. In prima ședință secretarul general dl D. A. Sturdza a dat cetire ra- portului anual despre activitatea Academiei și a reamintit momentele cele mai însemnate petrecute dela ultima seziune încoace. Astfel s’a amintit, că Academia a perdut trei membri ordinari ai săi: Dr. lacob Felix, generalul Fălcoianu și Nicolae lonescu, apoi un membru corespondent, profesorul G. lonescu-Gion. S’a raportat apoi, că subscrierea deschisă de Academie pentru ridicarea unui monument poetului Alecsandri a avut ca rezultat însemnata sumă de lei 55,336 12. In anul trecut la 23 April v. s’a inaugurat monumentul dela mormântul fericitului fost prezident al Academiei Gheorghe Barițiu in Sibiiu, la care Academia a fost repre- zentată prin dnii Gr. Tocilescu și Atanasie Marienescu. Tot asemenea a mai participat Academia la serbarea aranjată în onoarea dlui losif Vulcan din incidentul aniversării a 40 de ani dela înființarea revistei „Familia“ și la jubileul de 40 de ani ca profesor al dlui Gr. G. Ștefănescu. 11* 156 In 2 Iulie a. tr. cu ocaziunea aniversării al celui de al patrulea cen- tenar dela moartea lui Ștefan cel Mare, Academia a ținut o ședință festivă, la care au rostit discursuri, respective conferențe dnii Kalinderu, lorga și D. A. Sturdza. La serbările dela Putna au participat ca reprezentanți ai înaltului corp de cultură dnii Olănescu, Poni și Dr. Istrati. Pe lângă aceste evenimente deosebite secretarul general amintește că biblioteca și publicațiunile Academiei s’au sporit in măsură conziderabilă și că în decursul anului trecut s’au ținut cu totul 41 ședințe, dintre aceste 15 publice, în cari s’au făcut diverse comunicări știențifice din partea mem- brilor Academiei. In decursul seziunei din anul acesta deasemenea s’au cetit și făcut diverse comunicări prețioase și de mare valoare. Astfel în ședința primă de deschidere dl profesor l). Onciul a făcut o interesantă comunicare despre „Datele cronicelor moldovenești asupra anilor de domnie ai lui Alecsandru cel Bun“. In ședințele publice ce au mai urmat au vorbit dl general C. 1. Brătianu despre „însemnătatea harței țărei pentru istoria țerii și a nea- mului"; compatriotul nostru dl I. cav. de Pușcariu despre „Alfabetul să cuilor și slovele cirile*; dl St. Hepites despre „Chestiunea bombardării no- rilor* ; dl Gr. G. Tocilescu despre „Limes scythicus și opera de romanizare la Dunărea de jos"; dl profesor N. lorga despre „Viața și domnia lui Barbu Știrbei* și dl Dr. V. Bdbe.ș despre „Flăcariță și mortalitatea Copiilor*. Ca în toți anii, așa și în anul acesta Academia a fost onorată prin prezența M. S. Regelui Carol în ședința sa din 14 April a. c. Cu această ocaziune Regele Carol răspunzând la discursul dlui Kalinderu, prezidentul Asociațiunei a rostit o pătrunzătoare cuvântare, pe care pentru însemnă- tatea ei o reproducem întreagă. Cuvântarea M. S. Regelui Carol. „Urările cu cari și de astădată salutați venirea Mea printre domniile voastre, și credincioasele mărturisiri ce Mi le rostiți din partea Academiei, ’Mi sunt deosebit de scumpe. Cu aceeaș căldură, de inimă vă mulțămesc și vă reînoesc statornicul Meu interes pentru lucrările voastre. „Mă bucur de câteori am prilejul de a luă cuvântul în acest locaș, unde am auzit atâtea conferențe atrăgătoare și disertațiuni iscusite cari au respândit lumini noui asupra trecutului nostru și îndrumări înțelepte pentru propășirea științei, aducând astfel un material de mare preț pentru lărgirea templului care adăpostește sufletul neamului românesc. ₙLa temelia acestui templu se află limba, această duioasă limbă ro- mânească care ’Mi a devenit îndoit de scumpă din ziua când am auzit-o resunând pe buzele neuitatei Mele Copile și de când, spre a mea mân- găere, urmașii Mei o grăesc în jurul Meu. „Mânat de această simțire, am propus Academiei, acum 21 de ani, întocmirea dicționarului „Etymologicum magrmrn Romauiae* având mai 157 ales în vedere culegerea și păstrarea acestor cuvinte vechi, cari — deși obârșia le este slavonă, grecească s’au turcească — alcătuesc originalitatea și bogăția limbei. „Dorința mea eră ca Academia să scape aceste odoare amenințate a cădea în uitare, redăndu-le locul la care au drept, și să puie o stavilă la acest val de nepăsare pentru graiul bătrânesc, stârpind tot odată bu- ruienile neologismului cari înăbușe limba strămoșească. Limbile își au în- tr’adevăr viața lor proprie care se desvoltă după niște reguli statornice, însă înrâurirea scriitorilor de frunte și a academiilor asupra acestei des- voltări este de asemenea netăgăduită. „De ce să ne ferim de aceste locuțiuni vechi, cu obârșie așa de cu- rată ca aceea a liturghiei și a letopisețelor Terii, și cari nici măcar arha- isme nu sunt, deoarece le întâlnim în limba bisericei și a poporului ? — Mai mult de temut sunt aceste neologisme sterpe, cu formă și înțeles pocite, cari nu aduc nici o ideie nouă, ci isgonesc numai cuvinte curat românești spre a le înlocui cu altele străine cu înțeles absolut identic, ca spre pildă: „avansare" în loc de înaintare; „voiaj" în loc de călătorie. „Aceste părăsite reutăcioase sunt mii; numărul lor crește pe zi ce merge, și sfârșitul va fi schilodirea limbei. Strecurarea lor o datorim în mare parte vieții politice, obiceiurilor apusene și educațiunei copiilor in străinătate. Aceste înriuriri n’au fost totdeauna norocite, nu numai asupra limbei, ci și asupra moravurilor, cari au perdut poate mai mult decât au câștigat. Urmarea cea mai de plâns a acestei greșite îndrumări este șanțul ce se sapă între limba claselor culte și neprihănita limbă a popo- rului. Despărțenia aceasta trebue dar cu orice preț preîntimpinată, ca o primejdie pentru neamul românesc, a cărui unitate se întemeiază pe legea și limba sa. „Știu că Academia și un mănunchiu de scriitori vrednici luptă cu o patriotică osârdie spre a alungă această vătămătoare cotropire, însă râvna și silințele tuturor nu vor fi de prisos spre a aduce la sfârșit această operă de însănetoșare. „Iată pricina pentru care o grabnică dare la lumină a dicționarului este atât de dorită de Mine. ’Mi dau seama de greutățile lucrărei, de timpul ce cere, totuș cred că în acest lung șir de ani s’ar fi putut înde- plini în mare parte programul alcătuit. Dacă mai zăbovim, știrbirea și schimonosirea limbei se vor întinde tot mai mult, iar îndreptarea va fi cu atât mai anevoioasă. „Aștept dar cu nerăbdare ca Etymologicum să fie cât mai curând pus în mâna tuturor, avându-se grija ca întocmirea lui să fie cât de în- treagă, cu un număr de citațiuni bine alese, însă limitat, spre a nu se înămoli lucrarea într’o prea mare întindere. Perfecțiunea lui are mai pu- țină însemnătate decât ființa lui. „Sunt încredințat că Domniile Voastre veți întinipină aceste mici în- drumări ce mi-am permis ale așterne ca un semn al viuei Mele dorințe 158 de a vedea Etymologicum odată desevârșit spre cinstea Academiei și folosul generațiunilor viitoare”. După această cuvântare, care a produs asupra tuturor cea mai bună impresie, înăltându-le inimile, dl Dr. Marinescu și-a dezvoltat importanta sa cuvântare despre „Bătrânețe și moarte”. In sfârșit amintim că în ultima ședință publică a acestei seziuni, anume în 21 April n. dl loan Bogdan, decanul facultății de filosofie dela univer- sitatea din București, ales membru ordinar al Academiei române înainte cu doi ani, și-a tinut discursul de receptiune vorbind despre „Istoriografia română și problemele ei actuale”. După dl Bogdan a luat cuvântul dl D. A. Sturdza, secretarul general al Academiei, aducând elogii dlui Bogdan pentru activitatea ce desfășură de douăzeci și cinci de ani pe terenul istoric și literar, activitatea pentru care a binemeritat locul de onoare ce ocupă azi în Academie. In decursul seziunei din anul acesta s’a decernut și marele premiu Năsturel-Herescu de 12,000 lei, premiul Eliade Rădulescu de 5000 lei și premiul Adamachi tot de 5000 lei. Marele premiu Năsturel-Herescu a fost decernut dlui loan Sîrbu pentru lucrarea sa „Istoria iui Mihaiu Viteazul”. Premiul Eliade Rădulescu a fost dat dlui llie Barbulescu pentru lucrarea sa: „Fonetica alfabetului cirilic în textele române din veacul al XVI și XVII, în legătură cu monumentele paleo-sârbo-ruso și romane-slaveu. In fine premiul Adamachi a fost distribuit precum urmează: dlui Teodor Pă- cățianu lei 1300 pentru lucrarea sa istorică „Cartea de aur"; dlui M. Sa- dovean lei 1000 pentru romanul său „Șoimii"; dlui Căpitan lonescu lei 1000 pentru lucrarea sa „Dobrogea în pragul veacului al XXlea”; dlui A. Ste- fănescu lei 800 pentru lucrarea sa „Gorjul istoric și pitoresc"; dlui loan Russu Șirianu lei 500 pentru studiul său „Românii din statul Ungar" și dlui I. Scriban lei 400 pentru „Patruzeci de predici poporale”. ♦ In locul devenit vacant prin moartea celor trei membri ordinari, amin- titi mai sus, au fost aleși: dl prof. D. Onciul, membru ordinar în secțiunea istorică și dnii Dr. Marinescu și L. Mrazek in secțiunea științifică. Ca membri corespondenți au fost aleși: dl Dr. Sextil Pușcariu, docent la Universitatea din Viena, membru în secțiunea literară; dl Dr. G. Popo- vici, fostul deputat bucovinean, în secțiunea istorică; dnii. Em. Racovița și G. Ghibănescu în secțiunea științelor; membru corespondent străin a fost ales dl A. Montandon. In fine au fost aleși membri onorari noi dnii general Barozzi și Ștefan Grecianu. Secretar general pe un nou period de 7 ani a fost reales dl D. A. Sturdza, care de 21 de ani ocupă cu mare pricepere și deosebit devota- ment această importantă funcțiune în sinul Academiei. Prezident ș’a reales cu mare entuziazm tot dl loan Kalinderu. 159 Ca subiecte nouă de premii s’au stabilit; Pentru premiul Carp din 1909: «Sintaxa limbei române, studiată în mod istoric și comparativ*} pentru premiul Eliade Rădulescu din 1910: „Poezia poporală românească, cuprinsul, stilul și versificația ei, stu- diată în asemănările și legăturile ei cu poezia românească cultă și cu poezia poporală a altor popoare, mai ales a celor vecine, cari au avut influintă asupra culturii poporului românesc. Se va studiă versificația ro- mânească-poporală și artistică în comparație cu cea latină classică, cu cea latină medievală și cu cea românească*; pentru premiul Adamachi din 1911: „Sufixele de formarea cuvintelor în limba românească, studiate din punct de vedere al formei, al senzului și al originei lor*. Seziunea Academiei române pro 1904—1905 a fost închisă în 24 Aprilie n. a. c. = CRONICĂ. Înștiințare. Se aduce la cunoștința onoratului public român, că „Școala pentru economia și industria de casă“, proiectată de reuniunea noastră, se va deschide cu începerea anului școlar 1905/6. Inaugurarea acestei școale se va face în mod festiv în 28 August n. a. c., la orele 11 a. m., după celebrarea sfintei liturgii din acea zi de sărbătoare. în anul școlar 1905/6 va funcționa numai secțiunea economică a șeoalei. Instrucțiunea va cuprinde: a) învățământ practic: pregătirea bu- catelor și a pânei; conservarea legumelor și a poamelor; spălatul, călcatul și îngrijirea rufelor; curățirea și ținerea în ordine a locuinței; confecțio- narea rufelor; b) învățământ teoretic: economia de casă, chemia bucătăriei, contabilitatea; igiena, îngrijirea bolnavilor; literatura română. Elevele, ai căror părinți sau îngrijitori nu sunt în Sibiiu, au să )o- cuească în edificiul șeoalei, Strada Baier Nr. 1 (edificiul „Albinei*). Se vor primi numai eleve, cari au împlinit 15 ani și au terminat cel puțin școala elementară. Instrucția va fi exclusiv în limba română. Se va conversă însă și în alte limbi, îndeosebi în limba maghiară și germană, dar numai în pauză și la masă. Taxele prescrise: 1. Fiecare elevă internă va avea să solveaseă o taxă lunară maximală de K 50-—, din care se vor achită spesele efective ale șeoalei, cu excepțiunea remunerațiunii instructoarelor, pe care o achită reuniunea din al său; când spesele efective vor fi mai mici, diferința se va restitui elevei. 2. Fiecare elevă externă va aveă să solveaseă o taxă lunară de K 40‘—, pentru care va primi și ameaza și ojina. Taxele sunt a se solvi tot pentru trei luni anticipativ. In caz, că o elevă înscrisă deja întrerupe cursul fără motive accep- tabile, e datoare a despăgubi reuniunea pentru fiecare lună a anului școlar cu câte K 10⁻—. 160 Elevele interne au să aducă cu sine: saltea, plapomă, 2 perini, 2 schimburi pentru pat, >/₂ duzină din rufele necesare, 6 ștergare pentru bucătărie, piepten, perie pentru cap, perie pentru dinți, hainele necesare. Șorțurile pentru bucătărie și-le vor face elevele înseși; dar șorțuri pentru casă au să aducă cu sine. Cursul se începe în mod regulat la 1 Sept. n. și se termină la 31 Iulie n. Informatiuni mai detaiate se pot primi dela conducătoarea școalei, domnișoara Veturia Papp, Sibiiu, Strada Baier Nr. 1. Comitetul „Reuniunii femeilor române din Sibiiu'¹. Bibliografie. Anunț literar. Tocmai a apărut în editura lui W. Krafft din Sibiiu și se poate procură prin toate librăriile din patrie și străinătate Partea Il-a germână-română a „Dicționarului român-germân și germân-roniăn" de Sab. Barcianu, revidat și complectat de profesorul Dr. D. P. Barcianu. Ediția IH-a, 1019 pag. în 8° cu litere petit în 2 coloane. Prețul: broșat K 8—, și legat în */₂ franz K 10⁻—. Din acest dicționar atât de bine primit în edițiile • sale anterioare, apare acum și partea germână-română în ediția III a. Acest dicționar a fost recunoscut de bărbați competenți ca cel mai bun dintre câte au apărut, și ediția prezentă caută a-1 face și pe mai departe vrednic de această prețioasă recunoaștere. Atât autorul, cât și editorul și-au pus toate silin- țele întru a aduce lucrării îmbunătățirile, care să o aducă la perfecțiune din ce în ce tot mai mare: autorul prin aceea, că a înavuțit în mod în- semnat cuprinsul prin cuvinte și locuțiuni din scriitorii germâni moderni și mai vechi, voind astfel a înlesni publicului cetirea și înțelegerea scrie- rilor germâne, apoi prin însemnarea silabei accentuate a cuvântului, pentru a face cu putință rostirea coiectă a cuvintelor germâne și fără a fi silit să-ți iei refugiul la regule amănunțite teoretice; editorul prin aceea, că a înzestrat cartea cu hârtie bună și cu tipar frumos, îngrijind, ca prin un format mai mare și mai potrivit, pe lângă toată înavuțirea să nu devină prea voluminoasă, ei se rămână îndemânatică. Fie deci ca și în forma prezentă dicționarul acesta să afle binevoitoarea întimpinare. In cursul tipăririi acestei cărți, durere, a răposat prelucrătorul ei Dr. D. P. Barcianu. Ultima revizie a restului de manuscript și provederea corecturei — după cererea editorului — a făcut-o preotul I. Popovici, iar textul german l’a controlat profesorul E. Wolff; ambii domni merită recu- noștința editorului, O rectificare. „Transilvania¹¹ Nr. II, anul 1905, la pag. 70, are să fie îndreptată astfel: „Tot din această familie a fost Francisc Aron de Bistra, vicecolonel și unicul său fiiu cu asemenea nume, cadet sergent*¹. 1. St. S. _______________ >